No. 10. ANUL VI. 8 Decemvrie 1902 I Revistă Enciclopedică Ropulară parc în Jie-care Duminică î O L0 m o o , -0 o I -O o Q I Abonamentul în ţară pe an L*ei 5 I Abonamentul în străin, pe an L*el 8 » » » 6 luni » 3 I Un număr................15 bani ţeluri 1 leu linia. jVIlea publicitate 5 bani euvîntul lanuserlptele nepublieate se ard. Comitetul tis Redacţie: ion ECaSsnderu viceaqu uc J. O fes cu p. 2)u/fu Colonel p. V. plasture! Q. jfidamescu V. S- jîioga Jl. JVico/aescu £r. Ceodossiu Corjst. G. popovia-Uască. 3 SUMARUL: Const. C. Popovicî-Taşcd, 23 Noemvrie. — I. Pătrăşeoiu, Băncile populare germane. — Th. D. Spcranţia, Patinai judecăţilor. — I. Kalinderu, O încercare de aclimn-tisare a castanului alimentar (circulară). — N. Rddulcscu-Niger, Teatru sătesc. Păcatele iul Gânju (piesă).—Informaţiunî.— Mulţumiri. — Sfaturi. Hedacfia fi Bucurescl. „Drojşueria Universală1' Toma Brătulescu. lincurescl, Calea Griviţei, No. 145, (lângă gara de Nord). In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumuri şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiunî higenice contra mătreţeî şi cădereî perului. Capilarine, tincturi pentru colorarea părului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţâtesci, de Karlsbad, săruri de puciosâ, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, teclmic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratorii chimice, pentru Institute de Bacteriologic şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuriherniare, Pansamente şilnstrumente chirurgicale,Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalină. Şi, acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-luî Farmacist Toma Brătulescu. 20-12. MICA PUBLICITATE Cu 5 bani cuvîntul, iar pentru anunciurile cu un numer mai mare de cuvinte, de la 50 în sus, preţul pentru fie-care cuvînt este numai de 4 bani. Jn atelierul domnişoreî Rucsandru Leonte, din StradaBclvedei'e No. 7, se croesce şi se confecţioneză rochii elegante, cu preţuri moderate. Nu întrebuinţeză la lucru de cât românce şi maestra muncesce mult pentru a desvoltâ dragostea de meserie în popor. Recomandăm cu căi dură, cetitorelor nostre, atelierul de croitorie al d-rei Leonte. | umînărî de ceră curată de albine, L se pot găsi la preotul I. Aposto-lânii, Vâleniî-de-Munte Prahova. Să se*ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vîmjare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenu. 20-10. DE VÎBSgARE ÎS/'Coşia. Obedinu O023aa.ra3.icxa. 10 klm. departe de Craiova. 664 pogone; din care 500 pădure tîneră, 140 arabile, 24 livezi, bălţi, zăvoiu, Ecarete noi de zid. 200 lei pogonul; se pote plăti chiar în 10 ani cu procente, depunându-se jumătate înainte. Doritorii se vor adresă d-luî inginer Theodor Chivulcscu, Craiova, str. Regina Elisabeta 18. 20-1». www.dacoromanica.ro !/ 28 NOEMVRIE ' o), 28 Noemvrie, s’a împlinit un sfert L de veac de când vajnica cetate atât de meşteşugit întărită de Gaziul Osman, cel maî destoinic dintre comandanţii armatelor Turcesc!, a căcjut în mâinile oştirilor Româno-Ruse comandate de Măria Sa Prinţul Caro], astădf Regele Românie!. S’au împlinit 25 de an! de când vitezul Osman rănit, îşî descinse sabia, pe care ’!-o hărăzise Sultanul, pentru a o predă în semn de supunere. Biruinţa de la Plevna, a fost încoronarea unei munci încordate, care nu durase maî puţin de 5 lunî, şi în care armata Românescă s’a acoperit de glorie, care va străluci cu litere de aur în cartea nemuluî. Este bine cu acest prilej, să reîmprospătăm în memoria celor ce au fost părtaşi acestor evenimente, parte din cele întâmplate, iar tinerilor cari ved serbările, să le descrim vitejia părinţilor lor, pentru ca la rîndu-le să potă fi eroi. Iată ce găsim în preţiosa publicaţie «Trei-^ecî de ani de domnie ai Regelui Carol I» asupra acestei clile epocale: «28 Noemvrie (10 Decemvrie)... Avan-posturile brigadeî Sa-chelarie şi ale Divisiunii IV observă peste nopte o mişcare a inamicului, care adună trupe spre gura Plevnei şi începuse construirea unui pod peste Vid. In zori de cjiuă Turcii părăsesc reduta No. 2, care e imediat ocupată de trupele Române din tranşee (regimentul 4 de linie şi un batalion din regimetul (5 de linie). Brigada Sachelarie şi brigada Borănescu ocupă trei redute pe înălţimile de la Opanez. Bateria Crim^nu deschide un foc violent asupra celor doue redute ce se mai află în mâna inamicului şi trupele fac asaltul. 2.000 prisonierî şi 6 tunuri cad cu acestă ocasiune în mâinile trupelor române biruitore. Brigada Cantilli, precedată de bateria călărbţă Alexandrescu, ia inamicul în flanc pe şoseua Sofia. Colonelul Cerchez înainteză în acelaş timp despre Bucova direct asupra Plevnei şi regimentul 6 de linie este primul care scoboră în oraş. Peste Vid se www.dacaramamca.ro 254 ALBINA urmăză luptă crâncenă între capul colonelor Turcesci şi trupele Rusesci, car! caută să închidă drumul de eşire al inamicului In acestă luptă Osman-Paşa este rănit. Vă(Jendu-se bătut şi împresurat din tote părţile, inimicul arborăză drapelul alb în mai multe puncte. «Trupele Române procedăză la desarmarea inamicului şi la a-dunarea prisonierilor. Un ofiţer superior Turc se presintă înaintea colonelului Cerchez cu vestea că Osman-Paşa aştăptă să se înţelegă asupra sorţii trupelor sale. Colonelul Cerchez merge la locul indicat unde găsesce pe Osman-Paşa. care-i declară că se consideră prisonier». Iar în publicaţia «30 de ani din domnia militară a Regelui Carol» găsim următorele însemnări, în formă de memoriu al acelei zile: «Osman paşa este rănit şi prins; el s’a predat Românilor şi se găsesce acum într’o casă albă situată lângă Vid, cam la patru kilometri de la locul unde se află Domnitorul şi asupra căreia el îşi îndrepteză ochii fără voie. Domnitorul însciinţezâ pe împăratul. «Apoi Domnitorul se îndrepteză către divisiunea IlI-a, care a luat cu asalt Opanezul, şi este primit aci cu urale nesfârşite. Tunuri şi prisonieri turci trec pe dinaintea Sa, în lung convoiu. In urmă, se duce spre podul de peste Vid. Pe şoseua Plevna-Sofia şi nu departe de acest pod, întâlnesce trăsura în care se găsiâ Osman-paşa rănit, sub o escortă de călăraşi Români din al 3-lea regiment. Îndată ce Osman-paşa află cine este acela care înainteză către trăsura sa, se ridică cu tote durerile sale şi nimeni nu pote să-l reaşeze. Domnitorul îi întinde mâna şi-i exprimă cu cuvinte mişcătore admiraţiunea Sa pentru eroica apărare a Plevnei...» Iar un părtaş la luptele acelei (Jile spune: Erau orele 6 jum. a. m., negura eră încă în temeiul ei, când de odată se autjiră împuşcături spre apus, urmate la scurt timp de salve de baterii, apoi o tăcere mormîntală. Strigătele stridente şi guturale: Alali! Alcth!, ale Turcilor la asalt se auriră mai târdiu. Turcii se năpustesc asupra redutei No. 3, apărată de regimentul de gardă, grenadieri de Siberia şi de 3 baterii ruse, şi în mai puţin de 20 de minute o cuceresc, nimicind tot ce stă în calea lor. Apoi cu acelaş avînt iau redutele 4 şi 5 apărate de 6 baterii şi întrega brigadă de grenadierii Miceî-Rusii, cuceresc 10 tunuri ruse şi sfărâmă cu desăvîrşire linia l-ia de apărare a sectorului al 6-lea. In acest răstimp fie-care îşi aşteptă rezervele. In zadar Osman îşi aruncă privirile în spre Vid ca să vacjlă apărând restul oştirei sale, care însă nu mai pute sosi, căci eră în luptă cu Românii, cum vom explică mai la vale. Generalul Ganetzki îşi raliase resturile brigadei l-iu de gre- www.dacaramamca.ro Familia Regală. www.dacoramamca.ro 256 ALBINA nadierl din divizia 3-a şi susţinându-le cu brigada 2-a din aceeaşi divizie care alergase din Gorni-Etropol şi reluase ofensiva. De altă parte, divizia a 2-a de grenadierl de gardă, sosea în pas alergător de la Gorni-Dubnic şi cădeă pe flancul stîng al turcilor. Divizia 4-a română, întărită ou brigada colonelului Sakelarie, 4 batalione şi 3 baterii, se desfăşură între Demirkio şi Dolni-Etropol, şi ast-fel armata turcă este cuprinsă, pe un teren forte strâns, între 3 focuri, în faţă şi ambele llancurl. Recucerim repede cele 3 redute luate de Turci şi Ruşii îşi reiaţi tunurile ce pierduseră. Turcii se retrag acum în dezordine şi vor a retrece podurile după rîul Vid, dar ei sunt urmăriţi de aprope de cele 2 divizii Ruse şi divizia 4-a Română. Totă artileria ruso-română îl fulgeră cu focul a 62 guri de tun; în special se distinge din oştea no-stră bateria căpitanului C. Alexandrescu, astăcjl colonel în retragere, şi spre aripa externă stîngă bateria căpitanului Grămâti-cescu, mort general. Brigada l-ia din divizia 4-a română, se năpustesce la atac cu baioneta, şi răpesce turcilor două baterii, în apropiere de podul de peste Vid. * ♦ * Erau orele 11 şi jum. când se autjiră urale şi salve de puşlî de asupra Opanezuluî; diviziile nostre a 2 şi a 3-a, comandate de colonelil Cerkez şi Anghelescu Gh. ambii mal târcjiu generali, cuceriseră acăstă formidabilă redută, şi acum deschideau focul în spatele armiei turcesc!. Măcelul eră îngrozitor, cu sutele cădeau la pămînt fesurile roşii ! Gemete şi strigăte de Aman! aman! răsunau lugubru în aerul rece şi îmbâcsit de fum negru plumburiu, — când de o dată se văclură sute de drapele albe arborate de duşman, şi apoi se aucjiră semnale de încetarea focurilor, în tote direcţiile. Dar să narăm, înainte de a termină, ce se petrecuse la corpul principal al osteî românesc!. Generalul Cernat, comandant şef al armatei române înaintea Plevneî, cum i se raportă că Turcii încercă a eşi în valea Vidului ordonă diviziilor d-lor colonel! Anghelescu Gh. şi Cerchez, a atacă Griviţa No. 2 şi Bucovul. Aceştia, cuceriră în mal puţin de o oră ambele redute, cu pierderi relativ mici, şi la orele & a. m. ne găseam în posesiune a întregeî posiţil de pe crestele din spre sud-est. Când sosi M. S. Domnitorul la orele 10 a. m., Opanezul singur mal rezistă, ceea ce văcjend marele nostru Căpitan, îşi dete imediat sema, că aci e cheea posiţieî. Se aşecjă dar în reduta Cra-iova din faţa Opanezuluî şi ordonă formarea a 2 colone de atac, compuse fie-care din câte 4 batalione: l-a colonâ, comandant colonel Sachelarie Oton, a 2, comandant colonel Borănescu Gr. Acestea înaintară cu un avînt strălucit şi cu baionetele la. www.dacoramamca.ro ALBINA 257 armă, drapelele desfăşurate şi muzicele cântând, se năpustiră ca leii asupra celor 3 primo redute şi le luară în stăpânire gonind Turcii în ultima redută din cresta deluluî. Dar orele înaintau şi reduta principală tot rezistă. Atunci Domnitorul eşi din reduta Craiova, încălecă şi ordonă formarea altor colone de atac, care le puse sub comada colone- lului Fălcoianu, atjl general de divizie în rezervă. Acestea se compuneau din batalionul al 2-lea, din al 5-lea reg. de dorobanţi cu maiorul Pruncu C., în frunte, batalionul l-iii de vînă-torî şi regimentul 1 de linie întreg; a doua colonă, întrega brigadă a colonelului Dona, arjî general în rezervă, — şi în fine, în susţinere, 6 batalione din diferite divizii raliate cum se putuse, sub comanda colonelului Oton Sachelarie, de asemenea general în rezervă. www.dacoromanica.ro 258 albina De altă parte, Domnitorul însărcineză pe generalul Mânu a ralia tote bateriile disponibile, şi a concentra focul asupra Opa-nezuluî, — dar nu eră la îndemână de cât o singură baterie, a căpitanului Crimenenu mort mal în urmă colonel. D. maior Varthiadi, astă-Ţf general şi şeful casei militare a M. S. Regelui, ia însuşi direcţia bateriei şi deschide un foc viu asupra redutei. Trupele însă nu mal au răbdare şi se năpustesc asupra ultimei întăriri a Osmanliilor. După o luptă crâncenă şi înverşunată, corp la corp, de o jumătate de oră, bravii noştri oşteni cuceriră reduta, luând pri-sonierî, un paşă, 10 ofiţeri superiori şi 32 inferiori, împreună cu 2.000 soldaţi şi 5 tunuri. Răposatul general Cerchez este primul ofiţer care a sosit lângă Osman Paşa, ce se află rănit într’o colibă de pe marginea Vidului. Osman stă întins pe o ladă de cartuşe golă, având la piciorele lui pe doctorul său Ilassib-bey, care-i pansa rana. Cer-kez a ordonat imediat o gardă de onore, care s’a şi aşediat la casa vitezuluî ostaş. Acâsta eră formată dintr’o companie a regimentului 3 de linie. Osman adresându-se lui Cerkez, l-a oferit sabia sa; acesta, din mărinimie, i-a lăsat-o, (Jdcându-î că merită să o porte. Generalii Strukoff şi Ganetzki, sosiţi 40 de minute mal târ-cTLiii, au luat însă sabia lui Osman şi au dus-o direct împăratului Alexandru II. In vremea acesta, la Bucurescî, se făceau imposante manifes-taţiunl înaintea palatului de la CotrocenI unde se afla Măria Sa Domna şi înaintea locuinţei primului ministru I. C. Brătianu; — scirea despre căderea Plevneî nu sosise încă, firesce, dar cetăţenii Capitalei sărbătoreau victoria de la Rahova, repurtată, cu puţine (jfile înainte, de trupele românesc!. Când însă scirea despre căderea Plevneî sosi, un adevărat delir fu în Capitală; scirea, de alt-fel, avu un răsunet nespus în totă Europa; şi pretutindeni se menţiona partea ce aii luat Românii la victoria dobândită. Felicitările se concentrară cu deosebire adresându-se comandantului suprem al trupelor ruso-române dinaintea Plevneî, Măriei Sale Domnului Carol. împăratul Alexandru al II-lea conferă învingătorului de la Plevna ordinul Sfîntuluî Andrei cu spade, şi împreună cel doi Suverani îşi fac intrarea solemnă în Plevna şi se opresc la locul unde se află cortul lui Osman Paşa; aci aşteptă Marele duce Nicolae cu suita sa şi un Te-Deum se celebră în bubuitul tunurilor... Două-cjiecî şi cinci de ani au trecut... împăratul Alexandru nu mai este. Pe tronul strălucit al Ţarilor se află astă-(,ll Majes-tatea Sa împăratul Nicolae al II-lea. Nepotului August al gloriosului Alexandru al II-lea, a adresat Majestatea Sa Regele Carol cuvintele de amintire ce l-a inspirat recenta Sa visită la locurile acelea — cuvinte ce este locul a le reaminti aci: www.dacoromanica.ro ALBINA 259. Plevna, 80 Octomvric 1902. Majestăţii Sale împăratului Rusiei. Aflându-mă pe câmpul ele luptă de la Plevna, îmi reamintesc cu o adîncă emoţiune vremea neuitată când eram alături de împăratul Alexandru, Augustul moş al Majestăţii Vostre, împărţind cu El, (ţi de (ţi, vicisitudinele luptelor memorabile cari au fost răsplătite, după lungi sforţări, prin strălucita victorie de la 28 Noemvrie. Am depus astă-<ţi, ca mărturie a sentimentelor Mele de recunoscinţă, o cunună pe mormîntul vitejilor soldaţi ruşi, pe cari Am avut cinstea de a-i ctve sub ordinele Mele. Mă felicit de acestă ocasie solemnă de a reînox Majeslăţei Vostre asigurarea viuei mele simpatii şi a sincerei mele a-fecţiunî. CAROL. La care telegramă Majestatea Sa împăratul Nicolae II-lea a răspuns: Majestăţii Sale Regelui României. Sentimentele pe cari Majestatea Vâstrâ a bine-voit a Mile esprimă, visitând câmpul de luptă de la Plevna, Mă ating viu, şi preţuesc din adâncul inimei mele omagiul ce I-a plăcut M. Vâstre a aduce victimelor luptelor eroice cari au încununat cu o glorie neştersă epoca de con fraternitate a armatelor Rusă şi Română. Rog pe M. Vostră să primescă, dimpreună cu tâte mulţămirile Mele, asigurarea sinceră a afecţiunii Mele nestrămutate. NICOLAE. Căderea Plevnei a fost adusă la cunoscinţa Adunării deputaţilor în şedinţa de la 29 Noemvrie 1877, de către preşedintele ei, C. A. Rosetti, prin următorele cuvinte: D-lor deputaţi, sunt dator, şi scirî oficiale nu sunt încă venite ca să potă banca ministerială a vă spune cuvîntul său, sunt dator vouă, representanţi ai naţiunei, ca să vă anunţ ca fapt positiv că Plevna, acel al doilea Gibraltar, şi Osman-Paşa, acel erou al Imperiului Otoman, s’a închinat şi este în mâinile armatelor aliate. (Aplciuse preluugite). Acum, representanţi ai naţiunei, când vedeţi faptele armatei vostre — din parte-mi nu mai am nimic de (Jis — rămâne să chibzuiţi, dacă credeţi că este bine, chiar astăzi să trimeteţî o telegramă Măriei Sale Domnitorului, prin care să exprimaţi simţimintele vostre şi tot-de-odată şi Majestăţeî Sale împăratului Alexandru, nobilul Său Aliat, pentru bravura oştire! Sale. Tot-de-odată aşi crede că ar trebui să trageţi la sorţi o comi-siune, care să mergă să feliciteze pe Măria Sa Domna, din partea representaţiunii naţionale. (Aplause entusiaste şi îndelung repetate). www.dacoromamca.ro 260 AI.IilNA D. B. Maniu susţine propunerea preşedintelui «de a da un «vot de omagiti, de recunoscinţă acelei viteze armate române, «care a făcut din acestă . George Vernescu. D-lor deputaţi, eu v’aş rugă ca în momente aşâ de solemne, în cari se află astăzi ţara nostră, să nu facem nici o propunere particulară a nostră, să nu exprimăm un sentiment al nostru particular, ci să lăsăm ca biuroul Adunării, al Representaţiuniî Ţării, să exprime aceste sentimente de recu-noscinţâ Domnitorului şi oştire! române în genere. (Aplause). Nu trebue să facem distincţiunl de clase într’un moment, când Domnitorul, ofiţerii şi soldaţii aii fost cu toţii la înălţimea datoriei lor. (Aplause prelungite). Acum, trebuie să trimitem peste hotar o strângere de mână frăţescă la toţi, şi dea Dumnezeu ca şi noi, când vom fi acolo, să ne facem datoria cum ne-o facem aici, să ne-o facem cu acel devotament şi abnegaţiune, cu cari şi-ah făcut’o Domnitorul, ofiiţeriî şi soldaţii români. Astă-tjlî să mulţumim tutulor pentru reînoirea gloriei străbune, să mulţumim Domnitorului şi armatei că a încoronat naţiunea cu laurii victoriei, repurtate de armata română pe câmpul de luptă. (Aplause). Iată, d-lor, propunerea ce trebue făcută din partea biuroulul, www.dacoromanica.ro albina 261 care ne represintă pe noî toţi; şi în materie de asemenea propunere nu trebue să facem politică. Tot de odată cred că e bine ca tot biuroul să comunice din partea ndstră că Adunarea, în unanimitate, simte de datorie a face mulţumirile şi felicitările el Marelui Imperator Alexandru II. (Aplause). Propunerea lui George Vernescu a fost admisă în unanimitate Adunarea a delegat apoi o comisiune, alesă din sînul el, prin tragere la sorţi, care împreună cu biuroul să presinte felicitările el, Măriei Sale Domne! Elisabeta. Acestă comisiune eră compusă din deputaţii: Petre Zamfirescu, Ion Fundescu, R. N. Locustenu, Pană Bu-escu, G. Fulger, G. Tăcu, G Cantili, N. Furculescu, H. Zugrâ-vescu, M. Burilenu, I. Poenaru, N. Constantinescu, C. Fusea, D. Genescu, G. Hisnas, P. Arbore, I. Carabatescu, C. Lecca, 1. Sturdza, I. lonescu. Conlorm votului Camerei, biuroul a trimes Domnitorului ur-mătorea adresă de felicitare: «Adunarea deputaţilor, în unanimitate, exprimă Măriei Tale căldurâsele ei felicitări pentru strălucita victorie de la Plevna. Ea declară că armata română şi Comandantul cî Suprem au bine-meritat de la Patrie. «Adunarea râpă pe Măria Ta să facă a se agrea de'Ma-jestetea Sa împăratul Alexandru al Il-lea, viile sale felicitări pentru gloriâsa izbîndă a armatelor Lui. «Să trăiesci Măria Ta! «Să trăiască Majeslalea Sa Alexandru al 11-lea ! «Să trăiastă armatele aliate!» Biuroul şi comisiunea Camerei presentându-se apoi şi la palat, Măriei Sale Domneî, preşedintele C. A. Rosettl a rostit, în numele Adunării, următorele cuvinte: Camera deputaţilor a votat astăzi în unanimitate că armata română şi vitezul ei Conducător au bine-meritat de la Patrie. Representanţii naţiunii ne-au făcut onârea de a ne însărcina încă, de a presenta lnălţimeî Tale felicitările şi simţămintele lor de devotament pentru Măria Ta, care, pe când Ilustrul Căpitan conducea armata română la glorie, ca o mamă duiâsă vindecai ranele oştenilor şi-i retrimiteai astfel, veseli şi puternici, la noul biruinţi. Să trăiţi Măriile Vâstre, pentru a iubi şi a fi iubiţi. La felicitările Adunăreî, Domnitorul a răspuns prin următo-rea telegramă: «Felicitările, ce Mi-a trimes Adunarea deputaţilor, sunt «cu deosebire scumpe inimeîMele de Domn şi de oştenro-«mân. «Memorabilul triumf dc la Plevna va deschide, sper, o «nouă eră de mîndră desvoltare şi înflorire pentru iubita «nostră Patrie. www.dacoromanica.ro 262 ALBINA «Puternicul şi bine voitorul nostru vecin, Majestatea Sa «Împăratul Alexandru al ll-lca, cu a căruia gloriosă aromată oştirea română şi-a amestecat sângele, a fost fdrte «simţitor pentru sentimentele ce i-a exprimat Adunarea de-«putaţilor României. «Fiţi interpretul simţimintelor Mele de gratitudine'către «mandatarii Ţării». CAROL. La Senat, şcirea despre căderea Plevneî n’a fost comunicată în mod oficial. După deschiderea şedinţei, de la 29 Noemvrie, Dimitrie Bră-tianu, vice preşedinte al Matoruluî Corp, care presida acea şedinţă, a sezisat Senatul despro adresa de feticitare ce urmeză a li trimisă Domnitorului pentru gloriosul fapt de arme al armatelor aliate. In acest scop, şedinţa a tost suspendată. La redeschidere, Dimitrie Brătianu a dat citire următorului proiect de adresă : «Prea înălţate Dâmne, «Partea ce a luat armata română la căderea Plevneî a umplut inimele tutulor românilor de bucurie şi de o legitimă mândrie naţională. «Eroismului Măriei Tale şi al oştenilor români datorim reîntorcerca gloriei străbune. «In faţa acestui fapt măreţ, Senatul, în unanimitate, pre-sintă Măriei Tale viile sale felicitări şi aduce omagiul devotamentului seu. Să trăiţi Măria Ta! Să trăiască România /» Senatul a aprobat acăstă adresă prin aplause generale şi prelungite. Tot de odată, Senatul a dat autorisare biurouluî săli ca să presinte felicitări Măriei Sale Domneî. La telegrama Senatului, Domnitorul a dat următorul răspuns : «Armata şi Eu suntem recunoscători pentru felicitările, «ce Ne trimite prin Dv., cel d'întâiu Corp al Statului. «Naţiunea română, sunt convins, nu va uită nici odăiţă recunoscinţa ce se datoresce oştireî, scut puternic al «onoreî şi independenţei. «Sprijiniţi pe patrioticile sentimente ale Senatului şi ale «Ţării întregi, vitejii noştri oşteni vor merge împreună cu «Mine neclintiţi pe calea mărireî şi prosperităţii Patriei». CAROL. Biuroul Senatului s’a presentat la palat şi Dimitrie Brătianu a rostit următorele cuvinle: www.dacaromamca.ro albina 263 «Măria Ta, «Senatul se simte ferice d’a presinta astă-4% Măriei V6-stre felicitările sale respectâse şi omagiul simţimintelor sale ele devotament, pe care le-a presentat Prea Înălţatului nostru Domn la primirea nuvelei îmbucurătore a luarei Plevnei. «Pe când eroismul oştenilor români şi al Augustului lor Şef creia României titluri neprescriptibile la stima şi la iubirea lumei întregi, Măria Vâstră aţi luat şi luaţi o parte activă la apărarea Patriei, căutând a uşura suferinţele bravilor noştri oşteni, rane pe care ei le primesc voioşi pe câmpurile de bătaie, pentru ca să vindece rana cea mare a ţărei nâstre, pentră ca să dea României, independenţa atât de dorită. «Să trăiţi Măria Ta! «Să trăiască armata română şi ilustrul seu Şef! «Trăiască România liberă şi indepdentă! La 15 Decemvrie, Domnitorul s’a reîntors în capitală, fiind primit cu mare entusiasm. De te gară, Domnitorul s’a dus de a-dreptul la Mitropolie, de unde apoi, după serviciul Te-deumului, a intrat în sala şedinţei Camerei şi a ţinut urmâtorea cuvîntare : «Domnilor Senatori, «Domnilor Deputaţi, «In anul 1866, când am pus piciorul pe pămîntul românesc, «am venit mai întâiu în mijlocul Representaţiuniî Naţionale, «spre a spune ţării că din acea (Ji vom împărtăşi împreună «sdrta cea bună ca şi pe cea rea. «Un-spre-(Jece ani au trecut de atunci. Multe greutăţi, multe «nevoi am avut de învins. De şaşe luni, mari şi însemnate »evenimente s’aîi petrecut. Locul meu în asemenea împre-«jurărî eră în fruntea 6stei, care aperâ moşia românescă, «on6rea şi neatârnarea ei. Ţara scie cum armata şi-a făcut «datoria, cum ea a realisat speranţele puse într’însa, justi-«ficând şi nestrămutata Mea încredere. «Intorcendu-MS de pe câmpul de luptă, astătjî când cele «mai scumpe din dorinţele de la o mie opt-sute şase-rjecî şi «şase s’au îndeplinit, am voit a veni iarăşi în mijlocul d-v., «spre a vS mulţumi de felicitările ce Mi-aţi trimes prin de-«legaţiunea însărcinată a Me întâmpină în Bulgaria. Din fe-«ricire, evenimentele au mers mai repede decât se credeâ, «şi astăcji avem o nouă pagină de înscris în istoria ndstră, «căderea Plevnei. www.dacaromamca.ro 264 ALBINA «Sciu şi am simţit că ţara a fost într’un cuget unită cu «Mine în tdte grelele împrejurări prin cari am trecut, şi că «ea a tresăltat de bucurie la autjirea izbândelor armatei «ndstre». «Sunt mândru că am fost în capul el pe când şi-a vărsat «sângele pentru independenţa scumpei ndstre Patrii. «Dumnecjeu să bine-cuvinteze România de sine stătătore «şi să întărescă pururea viteza notră armată!» Amintirea acestor fapte s’au serbat acum după trecere de un sfert de veac în chipul următor: Marţi, 26 Noemvrie, o Jelegaţiune a infanteriei s’a presin-tat la Palatul Regal, spre a oferi M. S. Regelui un obiect de artă, cu ocasiunea jubileului de 25 de ani al Resboiuluî In dependenţei. Delegaţiunea eră compusă de'd-nil: General Iarca, comandantul corpului IV de armată; General Tătărăscu, comandantul divisiel IV infanterie; General Anghelescu, comandantul brigadel VIII infanterie, şi de câte un colonel, un locot.-colonel, un maior, un căpitan, un locotenent şi un sub-locotenent din fie-care corp de armată; iar de un locot.-colonel, un maior şi un căpitan din divisia activă. La ora 2 p. m., Majestăţile Lor cu Alteţele Lor Regale şi A. S. R. Principele Carol intrară în sala Tronului, unde se aflau: d-1 Sturdza, preşedintele consiliului şi ministru de rSsboiu, delegaţiunea oficerilor în ordinea vechime!, Casele militare Regală şi Princiară. D-1 General Iarca, luând cuvîntul în numele oficerilor, se exprimă ast-fel: Majestate, Infanteria recunoscetore Maiestăţii Vâstre pentru tot binele ce a făcut armatei şi pentru gloria neperitore ce i a dat, îndrăznesce să ofere Majestăţei Vostre acest dar, în semn de dragoste, de devotament şi de recunoscinţă cepăs jveză Majestăţit Vostre şi întregei Familii Regale. Darul oferit eră o frumdsâ statue de bronz, turnată la şcdla de meserii şi representând un Dorobanţ în ţinuta de campanie cu arma la picior. Pe soclu, lucrat asemenea cu multă artă, se văd baso-reliefurl representând trecerea Dunării, bătăliile de la Griviţa şi de la Smârdan, precum şi o inscripţie arătând nominal pe toţi oficeril de infanterie morţi pe câmpul de luptă, iar numeric pe cel răniţi, precum şi gradele inferidre, atât morţi cât şi răniţi. M. S. Regele răspunse în modul următor : «Primesc cu vie mulţumire acest frumos dar, ca o nouă «dovadă a credinţei armatei şi ca o scumpă amintire a www.dacoromamca.ro ALBINA 265 «resboiuluiîn care infanteria a avut un rol aşa de în-«semnat. Me bucur că aţi ales tocmai chipul unui Doro-«banţ, care a câştigat în campania noslră o adevărată po-«pularitate. Regimentele de infanterie şi bataliânele de vi ■ «nători pot privi cu mândrie pe camarazii lor, cari au «cules la Griviţa, Plev?ia, Rahova şi Smârdan lauri nepe-«ritorî. Acolo trupele pedestre aii întemeiat renumele lor; «trofeele cucerite pe câmpurile de bătălie, mărturisesc cu «ce avint aii luptat şi cu ce vitejie aii înfruntat lâte pri-«mejdiile. Sunt convins că faptele resboinice din trecut vor «fi de a pururea un puternic îndemn pentru viitor, şi că «armata nu va uită nici odată marea epocă când s’a re-«deşteptat acuma 25 ani vitejia strămoşescă. Mulţumesc «pentru cuvintele căldurose cu cari 'Mi oferiţi acest frumos «dar, împodobit cu episode ale resboiului şi care are un «preţ deosebit pentru Mine». ţ)iua de 28 Noemvrie, a 25-a aniversare a cădere! Plevneî a fost vestită Capitalei prin 21 lovituri de tunuri. La orele 103/4, M. S. Regele dimpreună cu A. S. R. Principele Ferdinand, a mers la biserica Sf. Gheorghe Nou, pentru a asistă la serviciul divin ce se oficia în amintirea acestei (Jile memorabile, străbătând calea Victorie, Bulevardul şi strada I. C. Brătianu, unde mulţimea, înţesată pe trotuare, aclamă cu iubire şi respect pe Suveran, arurcându-I flori; iar trupele ce au luat parte în paradă, înşirate dealungul stradeî I. C. Brătianu până la biserica Sf. Gheorghe-Xoti, dete onorurile. La sosire Majestatea Sa a fost întâmpinat de d-1 D. Sturdza, preşedintele Consiliului de miniştri şi ministru de resboiu; de d-niî miniştri; de d-1 Balabanow, agent diplomatic al Bulgariei; de dl Primar al Capitalei; de d-1 comandant al corpului II de armată ; de d-nii generali şi oficeri superiori din reservă, cari au luat parte în campanie; de d-niî generali din activitate, aflaţi în Capitală ; de d-nii ataşaţi militari; d-nii adjutanţi regali; comandanţii de corpuri de trupă, precum şi do d-nii oficeri superiori şi inferiori aflaţi în garnizdnă. M. S. Regele, la intrarea în biserică, a fost întîmpinat de P. S. S. Archiereul Nifon, vicarul Sfintei Mitropolii, care, înconjurat de clerul oficiant, a început serviciul divin, în care timp drapelele trupelor din paradă au fost aduse în biserică şi aşezate în faţa Regelui. După sevîrşirea slujbei Majestatea Sa a primit defilarea trupelor. La orele 12, Suveranul străbătând strada Lipscani şi calea Victoriei, S’a reîntors la Palat, fiind aclamat de mulţime pe tot parcursul. Sera, la orele 7, a avut loc la Palat un prâmj de gală, la care au avut ondre a luă parte d-1 ministru de răsboiu, toţi www.dacaromamca.ro 266 ALBINA d-niî oficeri generali şi superiori cari au luptat în timpul rgsboiului Neatârnării. La orele 7 fără un sfert, Majestăţile Lor şi Alteţele Lor Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria au intrat în sala de serbări, unde S’au întreţinut cu tdte persdnele presente. In timpul mesei M. S. Regele a rostit următdrea impună-t<5re cuvîntare : «Cu viue mulţumire Am întrunit astăzi împrejurul Meu «pe vechii Mei tovareşî de luptă, ca să serbăm împreună «a 25-a aniversare a luăreî Plevnei. «N’am putut da o sfinţire mai înălţătore glorioseî ani-«versări a resboiului, de cât ducendu-Me însumi pe câmpul «de bătălie, spre a depune, ca semn de vecînică recunosci-«nţă, cunune pe mormintele acelora cari au căcjut în lupte. di> Nasturi » Lack cu Elastic sau Şireturi * » » Nasturi » Chevreau cu Elastic » » » Nasturi 12.95, 13.95, 14.95. 13.95, 14.95, 15.95. 12.95, 13.95, 14.95- 13.95, 14.95, 15.95. Preţuri corente la Ghete de Dame: de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95. Botonî » » » • « Colori » » » » Gems cu Nasturi şi Şireturi » Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi» Idem cu Şireluri şi Nasturi » Idem de Lack diferite forme » 11.95, 12.95, 13.95, 14.95, 15.95. 12.95, 13.95, 14.95, 15.95. 7.95, 8.95, 9.95. 6.95, 6.95. 6.95, 7.95, 8 95. 5.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95. Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glacâ, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50. _________________________________ » Bărbaţi » 2.95. Rupându-se la încercare, se dă altă pereche. Magasin la Iote Sesonele, Calea „ . y , „„ . y . Victorie* Nn P7 „lături ăr Politia Cititorii revistei voravS un scă^Smint de Victoriei iVO. atamn ae rouţia 6