No. 8. ANUL VI. 24 Noemvrie 1902 Hevxstă Enciclopedică Populară Pentru ^îparc în fie-care duminică Abonamentul în ţară pe an L*ei 5 1 Abonamentul în străin, pe an L»ei 8 » * » 6 lunî » 3 I Un număr..................15 bani ineiuri 1 leu linia. jVIiea publicitate 5 bani cuvîntul lanuseriptele nepublieate se ard. Comitetul de Redacţie: n Kalinderu earju J. 0teseu p. 2>ulfu Colonel p. V. JVâsturel jfclamescu V. S- jVtogra JV. jVicofaescu Qr. Ueoclossiu Corjsf. C. pop o vi cl~ Vas că. SUMARUL: P. . Cuvintnre în potriva păcatului de a fura. — Visita M. S. Regelui în Bulgaria.—Carmen Sylva, Stîncile DomneT. — N. Nicolaescu, Prepararea plantelor şi insectelor pentru muzeul şcolar agricol.—T., Nicolae Bălcescu.—Cât dărme omul.— De pe Domeniile Cordnel. — InformaţiunI. — Societăţi economice la sate. — N. Rădulescu-Niger, Teatru sătesc (Păcatele Iul Gânju).— Bibliografii. — Apel. — Mulţumiri. — Poşta administraţiei. Jlustrafiuni: Regele Carol tn campania din 1877. — întâlnirea Domnitorului cu Osman.— Nicolae Bălcescu. —Mihaiu Viteazu la curtea împăratului Germaniei Ferdinand în*Praga. — Omorîrea lui Mihaiu Viteazu la Turda. o . O o G & 1 o i O O m M & O o a o o m o «a o A o m m o o o o o o lo ] o G ! ° G G G lIl pa Jţedacfia fi jTdmmistrfftrfbJadâtoMfflfctffO5' ţjucuresci „Drojueria Universală" Toma 3rătulescu. Bucurescî, Calea Grlviţel, No. 145, (lângă gara de Nord). In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumuri şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiunî higenice contra mătreţeî şi cădere! perului. Capilarine, fineturi pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătesci, de Karlsbad, săruri de puciosâ, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori ve- • getale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilinâ şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, teclinic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratoriî chimice, pentru Institute de Bacteriologie şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şilnstrumente chirurgicale,Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zalcerlin. acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalină. Şi, acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Toma Brătulescu. 26—10. MICA PUBLICITATE Cu 5 bani cuvîntul, iar pentru anunciurile cu un număr mai mare de cuvinte, de la 50 în sus, preţul pentru fie-care cuvînt este numai de 4 bani. Jn atelierul domnişoreî Rucsandra Leonte, din Strada Belvedere No. 7, se croesce şi se confecţioneză rochii elegante, cu preţuri moderate. Nu tntrebuinţeză la lucru de cât românce şi maestra muncesce mult pentru a desvoltâ dragostea de meserie în popor. Recomandăm cu căldură, cetitorelor nostre, atelierul de croitorie al d-reî Leonte. I umînârî de ceră curată de albine, L se pot găsi la preotul I. Aposto-lena, Vălenii-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vîn^are, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Aposlolenu. 26-8. DE VÎNQARE HVIoşi3_ Obedinu Comamicu 10 klm. departe de Craiova. 664 pogone; din care 500 pădure tîneră, 140 arabile, 24 livezi, bălţi, zăvoiu, Ecarete noi de zid. 200 lei pogo nul; se pote plăti chiar în 10 ani cu procente, depunendu-se jumătate înainte. Doritorii se vor adresă d-luî inginer Theodor Chivulescu, Craiova, str. Regina Elisabeta 18. 26—10. www.dacaromamca.ro ALBINA 197 A la e u vî Nta're: potriva păcatului de a fură. «Să nu furaţi, nici să minţiţi, nici să vfi «înşelaţi unul pe altul. Să nu juraţi strîmb «întru numele meu. . . Pe apropcle tău să «nu-1 asuprescl, nici să-l despol.» (Lev. XIX 11 —13). Fraţi Creştini, iserica e un locaş sfînt unde omul vine nu numai să se închine şi să audă cântări şi citiri sfinte, ci ea este un loc de unde omul trebue să plece mai în tot-deauna şi cu un sfat bun, ori cu vre-o învăţătură frumdsă şi de folos în viaţă. Căci preotul are datoria de a învăţă, de a da tot felul de sfaturi bune tuturor celor ce vin la biserică. Şi are datoria nu numai a învăţă ci şi a îndemnă din răsputeri pe creştini să urmeze ori-ce învăţătură bună a Bisericii. In acelaşi timp, e dator să mustre pe cei răi şi păcătoşi şi să caute a-i desbărâ de ori-ce deprindere rea. Şi datoria de a arătă urmările rele a vreunui păcat trebue să şi-o facă preotul şi atunci când în satul lui nu-s mulţi cari să facă acel păcat; pentru-că cu chipul acesta, pe deoparte el caută să-l nimicescă la cei puţini cari îl fac, iar pe de alta, să-l arate celor-lalţî cari nu-1 fac, ferindu-î a-1 săvîrşi când-vâ. Să vorbim şi astăzi împotriva unuia dintre multele păcate urâte ce fac unii omeni. Deşi pdte acest păcat de care vom vorbi, nu va fi săvîrşit de mulţi din satul nostru, noi însă să-l arătăm în câte-vâ cuvinte tuturor şi să-i vedem şi urmările lui rele. Voim a vorbi astăijî câte-vâ cuvinte împotriva păcatului de a fură; — vă rog deci de a ascultă. Fraţilor! Ce pdte fi mai frumos decât a vede un sat ori un tîrg, în care bmeniî să trăiască în linişte, nu sfădindu-se, nu făcendu-şi rău unii altora, ba nici măcar vorbindu-se de rău, ci trăind în pace şi ajutându-se la nevoi şi cu vorba şi cu fapta. Şi, ce laudă mai frumdsă pdte fi pentru un sat, decât aceia ce ar trebui să o dea fie-care străin care ar avă prilej măcar să trecă prin acel sat şi care ar cjice bunidră: Iată un sat de buni gospodari şi de buni creştini. îi vecji că aâ fie-care mult-puţinul ce şi l’au agonisit şi pe cari vor să-l mărescă pe căi cinstite, îi ve4î cum fie care işî caută de nevoile lui, nu pîeijend cjile întregi în băuturi, sau pe la judecăţi sau în alte răutăţi, ci caută fie-care să trăiască în linişte şi în dragoste creştinescă unii cu alţii. Fără îndoială, fie-care dintre noi ar cjice că: Satul despre care lumea ar vorbi cu ast-fel de cuvinte, ar fi un sat pururea vrednic de laudă şi de luat ca pildă. Insă, dmeni buni, trebue să mărturisim că asemenea sate şi tîrguri sunt rari www.dacoromanica.ro 198 ALBINA de tot, cu desăvîrşire rari. Că de ne-am duce maî în ori-ce sat, vom aucjî de sfedh de vorbe rele, de bătăi, de judecăţi, de furtişag şi de câte alte răutăţi. Şi uşor ne putem închipui ce viaţă trebue să ducă 6meniî din asemenea sate; că nu maî departe, de vom luă chiar satul nostru, pe nimeni nici odată nu-1 aucjî că o duce cum ar trebui, ci pe toţi îl vedî mereu în necazuri şi în nemulţumiri. Din numărul de păcate ce păteză numele nostru de creştini, precum am spus e şi păcatul de a fură. A fură, fraţilor, însâmnă a luă lucrul altuia fără voia luî, fie pe ascuns, fie chiar pe faţă cu sila, sau prin înşelăciune. Dar tocmai de aceia a fură însemnă a face un păcat, o nelegiuire, ce nu-î ertat creştinului a o face, căci este o călcare a poruncilor dumnecjeesci şi omenescî, şi este o faptă cât se pdte de urâtă tuturor. Omenii săvîrşesc acest păcat în multe feluri, precum fără îndoială fie-care dintre noi am audit nu odată. Din răutate, unii se fură ndptea pe ascuns, alţii maî nelegiuiţi tot ndptea, dar fără să se maî ferescă, ci pe faţă; iar alţii şi maî fără frică de păcat chiar (Jiu.a în amiada mare. In sfîrşit fie-care cum îl duce mintea lui rătăcită. Nimeni însă dintre ceî-ce săvîrşesc asemenea nelegiuire nu se gândesce că săvîrşesce o faptă urîtă şi că îşi încarcă sufletele cu nisce păcate grele. Căci nu odată ni se porun-cesce a nu fură. De 6re-ce şi în Legea Veche, şi Mântuitorul Iisus Christos când a fost pe pămînt, şi Sfinţii Apostoli, şi Biserica ne poruncesc şi ne îndemnă a ne feri de asemenea nelegiuiri. Fraţi creştini! Nu e aşa că ne e ciudă şi am căută să ne răsbunăm cu mdrtea împotriva hîarelor care ne răpesc şi ne sfâşie vre-o vită sau şi chiar un pui de găină? Nueaşâ că hîarele ce ne fac asemenea pagube ne sunt cu desăvîrşire nesuferite şi când le putem prinde le ucidem fără cruţare? Negreşit că da. Ei, cu tote acestea, dacă am sta puţin şi am judecă drept, am vede că ele nu-s aşa de vinovate de faptele lor, pentru-că ele maî întâiu n’au judecată şi al doilea numai răpirea le e mijlocul prin care se pot şi ele hrăni. Nu tot aşâjputem dice despre om. Omul e mai vinovat când face asemenea nelegiuiri, adecă când fură. Căci ia să vedem ce ne spune nu mai departe mintea sănătdsă a fiecăruia dintre noi, când omul face asemenea lucruri? Mintea sănătbsă nu p6te pricepe cum omul, fiinţă cu judecată şi în stare de a-şî câştigă ori ce lucru trebuitor cu uşurinţă pe cât cinstite, prin muncă, se pogdră în rîndul hîarelor ?. . Mintea sănătosă ne spune că a face omul asemenea fapte, adecă a fură, însemnă a se nesocoti el singur, şi a săvîrşi misce păcate grele. Mintea fie căruia dintre noî ne spune că www.dacoromanica.ro ALBTNA 199 a fură e o faptă ruşindsă, e o nelegiuire pentru orî-ce bun creştin şi chiar pentru un păgân. Şi sfatul aşâ este. Ş’apoî la urma urmei, ce foldse socotiţi că are tâlharul de la lucrul furat ? Socotim ore că mult folos dobîndesce ? Nici de cum. Căci iată care sunt urmările acestei nelegiuiri: Mal întâiu cel ce fură un lucru cât de mic, pierde liniscea cugetului. II mustră cugetul pentru fapta săvîrşită ori unde s’a-r duce şi orî-cât ar căută să fie Kniscit. Se gândesce mereu la cel cu paguba, se gândesce la împrejurările în care a făcut furtul, se gândesce să nu fie prins, şi nu pdte ave odihnă de multe ori nici ndptea, întocmai ca un nelegiuit care a făcut m6rte de om. Pe urmă dacă e aflat, socotim că mare cinte-I pentru el?.. Cum se uită lumea la el? Fără îndoială, toţi îl înconjură, toţi îl despreţuesc, toţi îl arată cu degetul. Apoi, ca urmare a acestui pecat. iată că cel ce îl sâvîrşesce e lipsit şi de cinstea dmenilor şi de mila şi a-jutorul ce ar cere de la cine-vâ când s’ar află în vre-o nenorocire, căci fie-care va cjice: acesta-I nelegiuitul care a furat pe cutare, acesta-î cel ce a prădat pe cutare Dar cel ce fură se mal întâmplă că îşi pierde de fdrte multe ori chiar avutul lui însuşi cu judecăţi şi cu despăgubiri ce trebue să dea celui cu paguba şi la urmă îşi pierde şi libertatea şere, «Simţimîntele cari cuprind sufletul Majestăţei Vdstre, în «aceste locuri memorabile, îmi sunt cunoscute şi cu deo-«sebire scumpe. Me întorc la timpurile de acum 25 de «ani şi ved d’înaintea Mea acea Plevnă istorică, care, în «timp de 5 luni, a atras asupra ei atenţiunea pasionată a *naţiunii rusesci şi a celei românesci, a acestor doue po-«v6re, a căror viteji fii au versat aici sângele lor în numele «celui mai mare princip creştin, — emanciparea unui popor «frate. Ved d'inaintea Mea măreţa figură a Ţarului Libe- www.dacoramanica.ro 204 ALBINA «rator la Poradim, Bogot şi Studena, unde, împărtăşind «suferinţele soldaţilor Seî, îî încuraja prin exemplul Sen «la acte frumose de vitejie. Ved d'inaintea Mea sdravenele regimente rusesci şi românesci de sub comanda bine chib-«zuită a Majestăţeî Vostre. Ved d'inaintea Mea acele mari «fapte ostăşesei, pe cari istoria le scrie în analele sale cu «mândrie. Ved, în sfîrşit, d'inaintea Mea armata Majes-«tăţei Vostre, dându-se jertfă gloriâsă la Griviţa şi la O-«panez, în locurile aceste istorice, cari vor remâne vecinie *marture a sacrificiilor făcute de poporul românesc, tot-t-deauna amic pentru libertatea Bulgariei. Sunt fericit că «pot să rostesc Majestăţeî Vostre recunoscinţa poporului «Meu aci la Plevna, în însuşi locul unde s'a depus cununa «biruinţei armatelor comandate de Voi cu atâta vrednicie, «şi să urez ca victoria să însoţâscă tot-deauna viteza aromată română. Ridic paharul Meii în sănătatea Majestăţeî « Văstre, a nobilului Căpitan a gloriăseî armate române». Paharele se ciocniră din nou în mijlocul unul entusiasm, care dovedeâ că sentimentele exprimate de amendoui Suveranii gă-sîaii un puternic ecou în inima tutulor celor presenţî în acest moment memorabil. M. S. Regele trimise atunci o telegramă împăratului Rusiei şi una la regimentul Său rus Vologda No. 18, la Novograd-Wolinsk, regiment care a fost alăturea cu di-visia IV română, la luarea Griviţeî, în cjiua de 30 August. înainte de a plecă, Regele a înmânat primarului un mare portret al Său în oleiă, într’un frumos cadru, spre a fi păstrat la primărie, în amintirea acestor două date memorabile 1877—1902. La orele 6, Regele şi Principele părăsiră Plevna în mijlocul ovaţiunilor întregei populaţiunî. Oraşul şi gara erau frumos iluminate. Societatea de gimnastică eră înşirată pe peronul găreî în haine de sărbătore. Majestatea Sa trecu d’inaintea frontului, apoi mulţumi primarului şi autorităţilor pentru căldurosa primire ce I s’a făcut şi-Şî luă (jhua bună de la comandantul divisiei, comandanţii de brigadă şi de la tot corpul oficeresc adunat în gară. Sosirea în Samovit avu loc la orele 71/a. Pe peronul gării, iluminat cu mult gust, primarul de la Nicopoli, cu o delega-ţiune a consiliului comunal, primi pe Suverani şi-I însoţi pe bordul vaporului bulgar «Krum», yachtul A. S. R. Principelui Bulgariei, frumos împodobit, unde s’a servit prândul. In port se afla& vaporul român «Orient» şi cele-alte vase de răsboiu, cari însoţiră pe Majestatea Sa la sosirea Sa în Rusciuk, precum şi vaporul bulgar «Alexandru»; tote vasele erau sub podobă mare şi frumos iluminate. In momentul când Regele puse piciorul pe vaporul «Krum», pavilionul regal român s’a ridicat la catarg. La masa din yactul princiar luară loc M. S. Regele, A. S. R. Principele Bulgariei, A. S. R. Principele Filip de Saxa-Coburg, www.dacoromanica.ro ALBINA 205 primii miniştri Sturdza şi Danew, ministrul afacerilor străine Brătianu, miniştrii bulgari de interne, Lutzkanof, de justiţie Radew, de răsboiQ, general Papricof, general Warthiadi, d-nil: Balabanof, Saligny, Mişu, colonel Averescu, în total 14 persone. La o altă masă aă luat loc toţi ceî-l-alţî invitaţi. La orele 97a, vaporul «Krum» părăsi Samovit şi pămîntul bulgar, pe când musica execută la bord diferite arii. Timpul eră splendid şi apele luciau la lumina lunel. De pe tote bastimentele focuri de artificii scânteiaii din tote părţile, iar oraşul Nicopoli cu vechea cetate iluminate, desena cu linii de foc scheletul caselor şi monumentelor sale. Yachtul «Krum» acostă la orele 10*/2 la debarcaderul de la Turnu-Mâgurele. O mulţime enormă de lume acoperiâ malul frumos împodobit şi iluminat. Comandantul corpului II de armată cu toţi oficeriî garnisonei, autorităţile oraşului, senatorii şi deputaţii din judeţ, vice-consulul Turciei şi o mulţime de domne, cu buchete de flori, aşteptau pe Rege. Primarul, salutând pe Suverani, pronunţă o alocuţiune şi felicită pe Majestatea Sa pentru întorcerea Sa, care s’a lăcut tot în acelaşi loc unde, cu 25 ani în urmă, a sosit de la Plevna ca învingător. Majestatea Sa mulţumi primarului şi Se îndreptă spre tren, urmat de Alteţele Lor Regale şi de suite, aclamat pe tot parcursul, pe când elevii şcolelor şi musica cântă imnul regal. M. S. Regele Se despărţi aci de A. S. R. Principele Bulgariei şi de A. S. R. Principele Filip de Saxa-Coburg, pe cari ’I re-conduse până la yachtul «Krum» şi cu cari Se îmbrăţişă de mai multe ori în modul cel mal cordial, mulţumind pentru strălucita primire ce a avut în Bulgaria. Trenul regal părăsi Turnu-Măgurele la orele 11 săra, în mijlocul ovaţiunilor frenetice ale populaţiunil şi sosi în Sinaia a doua (Ji la orele 9'/2 diminăţa, de unde M. S. Regele Se îndreptă spre Castelul Peleş. Acolo găsi o telegramă din partea M. S. împăratului Nicolae al Rusiei, prin care mulţumiă în termenii ceî mal călduroşl pentru salutarea ce ’I trimise Regele de la Plevna. O altă telegramă aduse mulţumirile respectuose ale regimentului Vologda No. 18; iar din diferite părţi ale ţării Majestatea Sa primi urări căldurose. Am dat descrierea visitel M. Sale în Bulgaria cu tote amănuntele, pentru ca tot Românul să vadă că Acel care acum 25 de ani trecuse pe câmpiile Bulgariei, în fruntea tinerel armate Române, de vitejiea căreia, mulţi chiar dintre Români, se îndoiâ, a sciut într’un pătrar de veac, mulţumită încrederel ce a avut chiar de la început în puterea şi destoinicia poporului SăQ, să ridice ţara la nivelul statelor Europene! Ar fi de dorit ca cititorii noştri, în cercurile culturale ca şi www.dacaromanica.ro 206 ILBINA în diversele serbărî, să citeseă locuitorilor descrierea acestei visite, care pote înălţa simţul de patriotism şi de iubire de ţară vetjend cum vecinii sciu să ’şi arate recunoscinţa faţă de noi. * ___________________ * * Stîncile Domnel ^)- omniţa se rezimă de stîncî, palidă ca mortea, acum când primejdia trecuse şi Ştefăniţă se simţiâ tot atât de slab; el ar fi vrut să târască unde-vâ departe ambele cadavre, spre a nu fi dărite de cine-vâ, dar îi era peste putinţă. Ce-Î de făcut? întrebă Domniţa. El arătă cu degetul asupra celor douî soldaţi neînsufleţiţi. Ori ei, ori noi, trebue să părăsim aceste locuri, cjise el. Bine, atunci să plecăm! exclamă ea repede. El aruncă asupra ei o privire care trăda obosăla lui şi oftă adînc. N’ai putere de umblat, nu-i aşâ Ştefăniţă? Eşti prea slab ca să poţi face drumul până la Ciceiu? Nu, voiu pute face drumul, dise el. Luară cu dinşii câte-cevâ de-ale hranei. Elena luă pe umerii ei blana de urs pe care o jupuise servitorul şi înveli cu dînsa pe servitor în timpul nopţeî. Ea îi aşternu sub un arbore umbros şi acolo veghiă totă noptea cu lancea în mână. Ghetele a trebuit să le lepede, căci erau sfâşiate de tot, aşâ că acum rămăsese desculţă, învelită in bogata-i manta, cu perul despletit, şi supraveghiând somnul pacinic al vitezului ei apărător. Luna plină lumina totă pădurea şi Ştefăniţă părea atât de palid sub razele eî albe, în cât sărmana Domniţă se te-meâ să rvu-1 vadă murind. Ea îl pătrunse cu ochii, şi inima-î fu cuprinsă de desnă-dejde Atunci îl audi murmurând: «Ce va face Domniţa de voiu muri eu? Tare aş dori să am o şuviţă de păr, pe care aş lua o cu mine in gropă?» Elena, tâiă o şuviţă din părul eî cu vîrful lancei sale, şi o puse în mâna deschisă a bolnavului. El o strânse cu pă- ţi) Ve j www.dacaromamca.ro 208 ALBINA — Scumpa mea soţie! exclamă Domnul, strîngend-o cu dragoste la sinul seu. Apoi o ridică de la pămînt, pentru a o pune pe calul său, şi văcju că e desculţă. Cum? a trebuit să umbli lără ghete, scumpa mea soţie? Si se plecă pentru a-î săruta picioruşele. — Tot ce doream eră, să ajung mai degrabă până la tine, cjise ea surî4end. Stelăniţă s’a suit pe un cal, iar un soldat mergeâ alături de dînsul pentru a-1 sprijini, căci încă eră forte slab. Sunetul gornei adună trupele, şi plecară cu toţii, tocmai când sorele se înălţă d’asupra Stîncelor Domnei pentru a le umple calea de lumină. A trecut niţică vreme după aceste întâmplări. O plută îmbrăcată în flori şi împodobită cu steguri, coborâ veselă alunecând uşor pe Bistriţa. Pe punte, radiosă de fericire şi frumuseţe, şedeâ Domniţa Elena, înconjurată de încântătorii ei copii. Lângă ea stâteâ Domnul, care se lăsase în vorbă cu Stefăniţă. — Tu vei rămâne în tot-deauna cu noi de aci înainte ca şi cum ai fi din sângele nostru, îi dise Domnul. — Nu, eu te rog, Măria Ta, să mă laşi să plec. In răs- boiu voiu fi în tot-deauna alături de Măria Ta, dar la curte nu mă voiu simţi la locul meu cu obiceiuirile boe-resci de acolo. Şi se ţinu de cuvînt. Au mai fost după aceea multe ciorovăeli şi lupte până a scăpat ţara cu desăvîrşire de Turci. Unde eră lupta mai înfocată, acolo eră şi Stefăniţă la mijloc. Mortea nu se uită nici odată la elj chiar atunci când se vîrâ în primejdiile cele mai grele. Cât timp a trăit, a fost vecinie acelaş, om simplu, tăcut, neplictisind pe nimeni în lume. Când îi veni căsul morţei, la o vîrstă forte înaintată, s’a găsit în sînul său, în dreptul inimei, o şuviţă de păr de aur. ______________ Carmen Sylva. — Mama dă copilului primele cunoscinţî, ea pune în inima luî fundamentul religios. www.dacaramamca.ro albina 209 Prepararea plantelor şi insectelor pentru muzeul şcolar agricol. I. Ierborisarea plantelor. Strîngerea plantelor. Plantele pe cari voim să le avem în muzeu, se scot din pămînt avend grije să nu li se taie rădăcina. Se aşecjă tdte în acelaşi sens într’o cutie cilindrică a-nume făcută, cu o însemnare de numele fie-căreia, localitatea, natura terenului, data, colorea florii. Plantele prea gingaşe se pun singure în pungi de hârtie, asemenea şi grăunţele, iar fructele mol, cărndse şi ciupercile se pun în spirt de 40°. Uscatul.—înainte de a se pune în Ierbar, plantele se usucă. Pentru acăsta ne servim de fol de hârtie, egale, de formatul Ierbarului, care e de regulă de 45/29 cm. Se fac caete de 12 —15 file, între care se pun plantele una câte una, întingând bine tdte frunzele, în posiţiunea care trebuie s’o aibă în Ierbar. Dacă tulpina e prea grdsă se subţieză, avend grîje a nu strică locul de inserţiune al fruzelor. Dacă planta e prea lungă se frînge în bucăţi. Mal multe hârtii cu plante aşezate unele peste altele, până la grosimea de!* 15 cm., se presâză între 2 scânduri de 50 cm. X 30 cm. X 15 mm., fără a fi strivite. Se păstreză acest pachet într’un loc uscat şi aerisit, şi în fie-care 4.700. Sau în total . . Lei 5.040. In urma raportului adresat de Protoiereu, Sf. Episcopii a Dunării de jos, de care ţine acea biserică, P. S. S. Episcopul Pimen al www.dacoromamca.ro ALBINA 216 Dunării de jos, personal şi în numele enoriaşilor a exprimat numitei Administraţiunl cele mal vii mulţumiri pnntru acest preţios dar. Dea Dumnedeu ca asemenea fapte să găsescă cât mai mulţi imitatori, spre binele ndmuluî nostru. * * ¥ Iatft, în liniamente generale. cum trcbuesc întocmite compendiile pentru instrucţiunea lucrătorilor agricoli, angajaţi la ferme şi pepiniere, şi pentru cari Ministerul Domeniilor a publicat concurs cu premii, după. cum am dat desluşiri pe larg în numerile 4, 5, 6 şi 7. Noţiuni de comptabilitate simplă. Anul al II-lea. Datoria fie-căruî om de-a-şî ţine o socotelă. Ce este buna rân-duială într’o gospodărie? Ce însemndză compt sau socotelă ? De unde vine cuvintul comptabilitate ? Cum trebuie să ţinem socotea gospodăriei nostre, ca să seim tot-deauna ce avem, ce putem datori şi ce câştigăm? Ce va să dică registru sau condică? Cum se ţine un registru şi de ce fel de registre avem nevoie. Cum trebuie ţinută socotea banilor? Ce va să dică venit şi cheltuială? Cum putem soi, care este venitul nostru şi cât trebuie să cheltuim ? Ce este registrul Casă, cum să scrie în el? Ce însemneză Intrare şi Eşire în comptabilitate? Când se trece în registru la intrare şi când la eşire ? Ce alte registre ne mai trebuie afară de casă pentru agricultură ? Ce este inventarul ? Cum şi când trebuie trecut în el ? Cum se socotesce munca vitelor şi valdrea gunoiului? Cum se şterge din inventar ceea ce nu mai avem? Ce este registru de cultură, I Ce nevoie avem de el ? Când se trece lucrurile ? Cum se închide şi cum cunoscem resultatul cultureî? Ce putem face ca să nu avem nevoie de multe registre ? Cum se pot ţine tdte socotelile într’un singur registru ? Cum se cundsce când am câştigat şi când am perdut? Ce este o învoială agricolă? Ce sunt contractele de învoeli? Ce trebuie, să băgăm de sdmă când facem un contract de învoială ? Ce socotdlă trebuie să ţinem pentru învoeli? Ce este o chitanţă? Cum se scrie şi cum trebuie, să fie ca să aibă valdre? Ce este o poliţă? Ce deosebire este între chitanţă şi o poliţă? Cum trebuie, să ne adresăm la o casă comercială? Cum se scrie o scrisdre comercială? Cum se închide socotelile anuale? « * ¥ www.dacoromamca.ro ALBINA 217 Aritmetica agricolă. Program analitic pentru întreţinerea lucrătorilor agricoli angajaţi pe termen de 3 ani la fermele şi pepinierele Stalului. Noţiuni de aritmetică aplicată. Măsurarea câmpului şi ţinerea socotelilor agricole. Anul I. Repetirea celor 4 operaţiuni, proporţiunile şi calculele dobîndilor. Linie dreptă, jalonarea şi măsura lor cu stânjenul, prăjina şi lanţul. Aplicaţiunî pe teren. Anul al Il-len. Unghiuri, poligdne, calcularea suprafeţelor poligdnelor regulate şi neregulate. — Cercul. — Calculul volumelor celor mal usuale. Cubul. — Prisma, în aplicaţiune la cubarea magaziilor, grămedilor, şirelor etc. Noţiuni despre ordine şi ţinerea socotelilor. Intrare şi eşire. Inventar, venituri şi cheltuell. încheierea socotelilor la sfîrşitul anului. * * • D-l P. S. Aurelian, Ministrul Dumeniilor a dat următdrea decisiune: Lipsa unor manuale practice privitdre la diferitele ramuri ale a-gricultureî fiind adânc simţită, Fiind dovedit prin experienţele diferitelor state că manualele practice răspândite între cultivatori, produc resultate folositdre nu numai cu privire la progresul agricultureî dar şi la îmbunătăţirea traiului cultivatorului. Sub-semnatul Ministru al Agricultureî, Industriei Comerţului şi Domeniilor, decide: Se va înfiinţa cu spesele Ministerului o bibliotecă agricolă populară sub demnuirea de «Biblioteca Cultivatorului». Treptat cu mijlocele se vor publică concursuri pentru manualele privitdre la tote ramurile agricultureî propriu dise şi asupra economiei vitelor. Manualele vor fi redactate într’o limbă cât se pote de populară, potrivite la înţelegerea sătenilor noştri. Conţinutul fie-cărul manual va fi scurt şi cuprindător. Teologismele aşâ dise termeni technicî, vor fi cât se pdte de înlocuiţi cu expresii românesc! şi se va preferi parafrasele, deslu-şirele pe cari sătenii le vor înţelege mal bine. Biblioteca cultivatorului se va publică sub direcţiunea unei comi-siunl compusă din bărbaţi cunoscători în ale agriculturii şi economiei vitelor, atât teoretică cât şi practică. Manualele se vor redacta pe cât se pdte sub formă monografică, adecă jSfcscrierea culturii speciale a unei plante, a producerii şi întreţinerii unei speţe animale, a unei industrii agricole care se prac-ticeză fee ţărani. i Aşâ de es: se va trată separat şi despre cultura fie-cărel cereale, www.dacoromanica.ro 218 AT.TîTNA despre cultura şi întrebuinţarea cartofului, a rapiţeî şi aşa mai departe. La nevoie se pot trată în acelaşi manual şi una, două sau treî plante agricole. Un manual special se va reserva construcţiu-nilor rurale, atât pentru dmenî cât şi pentru animalele domestice. Manualele se vor desface cu costul lor şi se vor împărţi şi gratuit sătenilor fără mijldce. * * * Următdrele obiecte confecţionate. în atelierele şcoleî de Meserii V. Paapa de la Valea-Boulul judeţul Prahova se vor vinde prin licitaţie publică în diua de 30 Noemvrie 1902, în localul acelei şcdle: 4 R6be de lemn cu o rdtă; 1 Brişcă cu 4 rote; 1 Căruţă de greutate cu 4 rdte; 1 Căruţă cu 4 rote; 1 Căruţă de brişcă; 1 Căruţă poştalion pentru duoî cai; 1 Poştalion cu două rdte pentru saca; 1 Poştalion cu patru rdte în lemn; 1 Car mare pentru povară; 1 Gabrioletă din nou; 1 Brişculiţă mică; l Poştalion mic; 2 rdte şi una osie de saca; 1 Poştalion mic de un cal; 1 Sanie legată cu fer. * * * In diua de 16 Decemvrie 1902, se va ţine licitaţiune publică cu oferte închise, la orele 10 a. m. atât în localul Ministerului Agriculturii (Direcţiunea Agriculturii) cât şi în localul prefecturel jud. Dolj şi în al Primăriei Calafat, pentru arendarea pepinierei de viţe indigene din nisipurile de la Ciupercenl. Arendarea se face pe termen de un an, cu începere de la 1 Martie 1903 până la 1 Martie 1904. Pepiniera se arendăză cu tdte instrumentele, objectele şi aracii aflători pe ea, cu obligaţiunea pentru arendaş a le predă în aceeaşi stare la eşire. Predarea pepinierei se va face cu inventar în regală. Cultura obligatorie este cea dictată de sciinţă. Arenda anuală se va plăti în două rate egale şi anume: Jumătate la 1 Aprilie 1903 şi jumătate la 1 August al aceluiaş an. Pentru a fi admişi la licitaţiune, concurenţii vor trebui să depună o garanţie provizorie de 500 lei, iar garanţia definitivă va fi jumătatea arendeî anuale. Societăţi Economice la sate. In ua de 21 Ianuarie 1902, prin stăruinţa mea şi a omenilor de bine din acestă comună, s’a înfiinţat societaiea economieă-culturalâ «Păstrarea» care în present are 5 244 lei capital, tformat prin cotisaţiuni lunare şi depuneri benevole. Am întâmpinat multe ne-ajunsuri până să înjghebăm acâstâ societate; iar impresiile căpătate de mine stăruind pentru acâsta, le-am întrupat în dialogul «Societăţile economice la sate», pe care-1 trimet d-v. odată cu acesta, spre publicare Nu am altă mângâiere decât aceia de a fi contribuit şi eu cu ceva la îmbunătăţirea economică a sâtănuluî, al cărui fiu sunt. Const. D. Teodorescu Dig. şc. com. Galbenii (R.-Sărat). www.dacaromamca.ro www.dacoromanica.ro Omorîrea lui ililiaiu Yiteazu la^Turda. 220 ALBINA TEATRU SĂTESC PĂCATELE LUI GĂNJU U) (piesă în trei tablouri) de N- RHDULESCO-filGER S C E N A V I. Gânju, Ion; Fior ea. Flârea. (alergând) Vai de mine, tătucă... Tot mai tuşesc! ? (întrebă pe Ion din ochi) (Ion îî răspunde a bine) Ia hai, tătucă, să îmbuci ceva... Ion. Aşâ, tătucă, du-te să iei cevâ în gură şi ’ţi-a mai trece... Flârea.. Ion îţi zice «tătucă»? Gânju. (îndreptându-se) şi’ţî pare bine, hai? Flârea. (ruşinosâ) Sciu ed, tătucă? Gânju.. Ia spune, ţi-i drag Ion ? Flârea.. Sciu ed ? Gânju. Eră să te dad după el... Dar dacă nu ţi-i drag... Flârea. (repede) Ba mi-i drag... Gânju.. De grabă ai mai spus vorba... (tuşesce). Da să scii, fată, că te dad numai cu ce ai... (Ion îi face semn). Flârea. Bine, tătucă... Gânju. Şi să nu aveţi cum-vâ nădejde c’o să vă rămâe cevâ când oiu muri... Ion. Ia lasă mortea, fnorţilor, tătucă... Nouă ni-î nădejdea să trâescî, să fii sănătos şi să ne înfloresc! în bătătura casei ca pomii în Prier... Flârea. Aşâ, Ione. .. Autji, tătucă? Gânju. (bucuros) Să v’audă Dumnezeu... (tuşesce). Flârea, Hai, tătucă... Gânju. Hai, că mă înnecă. .. Ion. Mai în-de-seră au să vie tătucă şi maica... Gânju. Vie... Ion.. Rămas bun... Gânju. Cu bine, taică... (Ion ese). SCENA VII. Flârea, Gânju. Flârea. (vrea să-î ajute să’l ridice) încet, tătucă... Gânju.. Ia mai stai, că parcă mi să duce mintea... Uite cum mi se’ntunecâ... (tuşesce încet). Flârea.. (speriată) Val de mine, tătucă... (şade lângă el şi-l sprijinesce de spate). 1 (1) Ve<)i No. 50, 51, anul al V-lea şi No. 2 şi 3, anul al Vl-lea. www.dacoromanica.ro ALBINA 221 Qănju. Nici odată nu’mî-a fost aşa de rău... (icnesce). Flârea.. Da cum 'ţi-a venit ? Gânju.. (după o clipă de icnelă) Apoi, am alergat pe la datornici... că mulţî mal am.. Flârea.. Mulţî? Gânju.. Douăzeci şi opt... Flârea. Două-. Conferinţă ţinută la Ateneul Român din Bu-curesci, de Alexandru I. Şonţu, advocat şi profesor, Bucuresci 1902. Preţul 1 leu. O broşură de 46 pagini, în care d-1 Alexandru Şonţu ne arată amănunţit: originea, copilăria, adolescenţa, peripeţiile mai însemnate din viâţa şi ultimele â Paris II Viscount Dtincannon . Hon. H. A. Larvrenee M. Adolphc Vernes . . . M. Charles Mallet „ Director: M. C. A. Stolz /> ajutor: M. E. E. Goodwiu. Censorî: Ioan Kalindcrn, Demetru loan Ghika şi Arthur Green. Sediul social Piaţa sf. Gheorghe, Bucurescî Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra. LOTERIA Societăţii pentru învăţătura Poporului Român Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor ei normală şi primară din Bucurescî, str. Sf. Ecaterina. Autorisatâ de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec-turei Poliţiei Capitalei No. 56.312 din 8 Iunie 1902. 350.000 Bilete a un Left unul Câştigul' 1 a 35.000 Lei 15.000 » 5.000 » 2.000 » 1.000 » 500 » 200 » 100 » 50 » 20 » Lei 35.000 » 16.000 » 10.000 » 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 5.000 5.000 1 2 3 6 12 30 60 100 250 _______ 465 Câşt. în val. totală de Lei 100.000 Biletele se găsesc de vîndare: In Bucurescî: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debutanţii de tutun. Judeţe: La tote administraţiuuile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţiî de tutun. Tragerea Lotâriel s’a fixat la 8 Decemvrie 1902. n 1 Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eflin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii din propria nostră Fabrică, lucrate de noi. Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi: de Vax cu Elastic sau Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95. Nasturi » Lack cu Elastic sau Şireturi » » » Nasturi » Chevreau cu Elastic » » » Nasturi 12.95, 13.95, 14.95, 15.95. 12.95, 13.95, 14.95. 13.95, 14.95, 15.95. 12.95, 13.95, 14.95- 13.95, 14.95, 15.95. Preţuri corente la Ghete de Dame: de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95. 11.95, 12.95, 13.95, 14.95, 15.95. 12.95, 13.95, 14.96, 15.95. 7.95, 8.95, 9.96. 6.95, 6.95. 6.95, 7.95, 8 95. 5.95, 6.95, 7,95, Botonî » » Colori » » » » Gems cu Nasturi şi Şireturi » Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi» Idem cu Şirelurî şi Nasturi » Idem de Lack diferite forme » 5.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95, Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50. » Bărbaţi » 2.95 Rup6ndu-se la Încercare, se dă altă pereche. Magasin la tote Sesonele, Calea „. „ Victoriei Vn nlntitri de PnNtin Cititorii reviste! vor av4 un scăiJSmint de Victoriei JSO. dl, aiatun ae rollţia 5Q/o,ain preţurile însemnate, presentând Bucurescî. cuponul. 5% Cupon de reduc(ie pentru cititorii Albinei. fj Victoriei No. 27 ^ j Capitalei, Bucui . — ZZ: — ~~—r^wwaai^ffCTnaiDcajorir — -f —