No. 7.
o
o
©
O
©
©
IO
o
G
G
0
G
©
©
G
0
O
e
O
o
m
0
O
o
o
©
0
1
©
o
er
0
-©
$r
O
o
G
©
0
'0
0
O
©
0
A
O
o
©J
|if>.
O
G
O
O
o
0
0
0
ANUL VI.

17 Noemvrie 1902
evislă Enciclopedică populară
yîpare în fie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an Liei 5 î Abonamentul în străin, pe an l*ei B
»	»	» 6 luni » 3 j Un număr...............15 bani
Pentru anuneluri 1 leu linia. Mlcsa publicitate 5 bani ouvîntul

^pLUI 4^ anuseriptele nfepublieate se ard.
Comitetul de Redacţie: on Kalinderu
icearju
J. O fescu p. 2)ulfu
^ Colonel P. V. JVâsturel ff. jfidamescu
V. S• Xioga
JV. JVicolaescu ffr. Ceodossiu
Coqst. C. popovicl-Caşcâ.
UMĂRUL: Th. D. Spcranfia, Bătrânilor (poesie). — G. Coşbuo, Animalele de casă şi originea lor.— Carmen Sylva, Stîncile DdmneT.—Dr. Irimia Popescu, Găibăza.—,*« Visita M. S. Regelui în Bulgaria—Societăţi economice la sate.—A’., E durerâsă mortea? — Infor-maţiunî.—Lista completă a tragerii loteriei «Şc61eî Isdrailite-Spaniole» din Craiova.—Pro* ducţiunea cerealelor în lume.—De pe Domeniile Coronei.-Mulţumiri. — Sfaturi.
Jluslrafiuni: Zimbru. — Calul şi Măgarul. — Dulău. — Zăvod.— Dog.—Box. —Copoiiî. — Pisică.—Biserica din satul Poradim (Bulgaria).-Satul Griviţa (Bulgaria). — Ştefan Popescu (portret).
o
O i
o
0
O
0
0
©
O
0
o
o
©
0
0
0
0
O
O
LpII
O
0
0
O
© i 0 O 0 0 O
O I
0
O
0
O
0
©
o
0
o
0
0-
O
0
0
o
o
0
O
o o 0 o; o 1 0 © o 0
0
0
0
©
©
0
o
10
îBiaaşaBIBHB^BEEEEBBBEEro
Tţedacfia fi Jîdministrqffâftwtffâbl!&Bc£lt09’ B^resci.
„Droiueria Universală** Toma Ekătulescu.
ltucurescl, Calea Griviţel, No. 145, (lângă gara de Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumuri şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiunî higenice contra mătreţei şi cădere! perului. Capilarine, tineturî pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiuri (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţâtescî, de Karlsbacl, săruri de puciosâ, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerină, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratorii chimice, pentru Institute de Bacteriologic şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatoro solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şi Instrumente chirurgicale, Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolinâ, camphor şi naftalină. Şi, acestâ Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Toma Brătulescu.	2G-9.
MICA PUBLICITATE
Cu 5 bani cuvîntul, iar pentru anunciurile cu un număr mai mare de cuvinte, de la 50 în sus, preţul pentru fie-care cuvînt este numai de 4 bani
Jn atelierul domnişoreî Rucsandra Leonte, (lin Strada Belvedere No. 7, se croesce şi se confecţioneză rochii elegante, cu preţuri moderate.
Nu întrebuinţezâ la lucru de cât românce şi maestra muncesce mult pentru a desvoltâ dragostea de meserie în popor. Recomandăm cu căldură, cetitorelor nostre, atelierul de croitorie al d-reî Leonte.
1 umînărî de ceră curată de albine, ^ se pot găsi la preotul I. Aposto-lenti, Vălenii-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vîn^are, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenu.	2G—7.
DE VINQARE
Is^Eoşia. OToedin-u. Comarnicu
10 klm. departe de Craiova. 664 pogone; din care 500 pădure tîneră, 140 arabile, 24 livezi, bălţi, zăvoiu, Ecarete noi de zid. 200 lei pogonul; se pote plăti chiar în 10 ani cu procente, depunăndu-se jumătate înainte. Doritorii se vor adresă d-luî inginer Theodor Chivulescn, Craiova, str. Regina Elisabeta 18.	2G—15.
www.dacaromamca.ro
r
BATBÂimOft
ătrânî aî nemuluî, pe voi
Cu toţi din inimi vă cinstim: Ne sunteţi pildă de eroi,
Pe urma vostră noi trăim.
Cei ce-au luptat în vremi trecute Să’i făcă ţări-un viitor,
Pe voi modele de virtute Ne v’aîi lăsat în urma lor.
Ne v’au lăsat iconă vie De-a lor vieţă încercată In ochii noştri să ne fie Virtuţile de altă dată.
In voi bătrâni a^î trăitori Noi pilde vii găsim acum De cei ce-au fost învingători,
De cei învinşi pe-al vieţii drum.
Bătrâni aî nemuluî, pe voi Cu toţi din inimi vă cinstim Ne sunteţi pildă de eroi,
Pe urma vostră noi trăim.
Th. D. Speranţia.

www.dacoromamca.ro
170
ALBINA
Animalele de casă si originea lor.
*
eu e de stabilit care este tipul adevărat, în stare sălbatică, a animalelor nos-tre de casă. Cercetătorii sunt de părere că muflonul, un fel de oie sălbatecă din Corsica, ar fi strămoşul oii din Europa, adecă, din acest muflon se trage viţa oilor. Lucrul însă nu e hotărât.
Tot aşâ nu se scie hotărât daca varietăţile de capre se trag dintr’o rasă străveche, ori nu, şi care ar fi acăstâ rasă; probabil e, că o capră sălbatecă ce trâesce în turme mari prin munţii Caucasului ar fi tipul stră-vechiu al caprelor nostre. Capra a fost iubită, şi este şi acum de poporele nomade, mai mult decât oia.
Din ce soiu de bou sălbatec se trage boul domestic, iarăşi nu se scie. Unii cred că din Zimbru, care locuia odată
Zimbru.
in turme mari pădurile întinse ale Europei, iar astădî piere. Alţii cred că din soiul numit Zebu, care trăesce prin India estică.
Calului i se cunosce bine originea. Viţa lui e din Asia, din pustiul Gobi, şi e unul dintre cele mai vechi animale, pentru-că osele lui se găsesc în straturi de pămînt îndată
www.dacaramamca.ro
ALBINA
171
după potop. Din Asia calul a fost aclimatisat mai întâiu în Africa, de unde l-au şi adus în Europa poporele sudice. Calul, de alt-fel, e de curînd domesticit, şi până în diua de astădi se găsesc herghelii enorme de cai sălbateci, nu numai prin Asia, dar chiar şi în Rusia, dincolo de Don. Scriitorii vechi toţi sciu să povestăscă de herghelii de cai sălbateci, când în Spania, când în Tracia, când pe pustele Ungariei.
Măgarul a fost domesticit cu mult înaintea calului; biblia
face amintire despre el pe timpul lui Avram. Măgarul sălbatec din care se trage măgarul domestic trăesce şi astădi în turme mari prin locurile pustii ale Tartariei, în Asia.
Porcul se trage din mistreţ, însă nu din soiul mistreţilor ce trăesc la noi, ci dintr’alt soiu din părţile sudice ale Europei. El a fost domesticit înaintea cânelui, însă numai poporele nordice l-au ţinut pe lângă casă, cele sudice au fost mai mult ori mai puţin duşmane ale porcului, şi carnea lui oprită prin legile religiose.
Cânele, precum am spus, se trage din lup. Unii învăţaţi cred că s’ar trage din şacal, alţii că ar fi o corcitură de lup cu vulpe. Intre nenumăratele rase de câni, dulăul sau cânele de oi a rămas cel mai apropiat de rasa primitivă. De mirare e la câni deosebirea cea mare între rase. Un dulău, un zăvod, un copoiu, un prepelicar, un ţine, un buldog, un mops, cât de deosebit e unul de altul, şi totuşi sunt acelaş animal, ieşiţi din aceeaşi rasă primitivă. Intre rasele de oi, de cai, de boi, ori câtă deosebire ar fi, tipul e unul şi acelaşi; dar între rasele de câni e deosebire mare:
www.dacaromamca.ro
172
albina
dulăul şi ţincul! Cum a putut dintr’un câne de oî să se nască un copoiu, un mops? Clima, felul de viaţă şi ocu-
Dulău.
paţiunea au făcut din câne minuni. Cânele englez numit copoiu de vulpi, atâta s’a acomodat ocupaţiunii sale în cât
Zăvod.
a ajuns să samene cu o vulpe; cânele chinez, care vîneză vidre, avea culorea cenuşie; dresat însă mereu să prindă vidre, şi-a schimbat culorea perului şi acum e negru scli-picios ca vidra, şi ce e mai mult, între degetele piciorelor
www.dacoromamca.ro
ALBINA
173
are o pieliţă pe care o întinde în apă şi înotă. Când îl vedî înotând aşâ şi dând prin apă încoce şi încolo cu coda lungă ca de vidră, credî că într’adever e vidră şi nu câne. Iată cum s’a schimbat, după felul ocupaţiuniî lui! Şi nude mult;
Bocs.
Dog.
se scie de când acest soiu de câne erâ alt-fel. Cânele care vîneză castori are tocmai ca un castor labe : de înotat şi ghiara dublă la degetul cel mare al labei de dindărăt.
www.dacaromamca.ro
174
ALBTNA
S’a constatat, că urechile pleoştite sunt un semn al sclaviei totale şi al supunerii cânelui.
Copoiu.
Deci cu cât un soiu de câne are urechile mai pleoştite, cu atâta e mai «câne» cum s’ar dice, mai rob al omului. Grecii cei vechi nu ştiură sute de ani nimic despre existenţa cânilor cu urechi pleoştite.
Pisica domestică se trage din cea sălbatecă, iar îmblânzirea ei este de curînd, de ieri de alaltă erî. In Egipet eră, ce-î dreptul cunoscută, cu vr’o 1000 de ani şi mai bine înainte de Christos, şi erâ animal slînt: cine omorâ o pi-
Pisica.
sică se pedepseâ cu mortea. In Europa însă erâ necunoscută cu vr’o 2 — 3 sute de ani înainte de Christos chiar şi în Grecia, căci se cunoscea numai din audite. Lucru sigur este, că în Europa mijlocie şi cea nordică, pisica abea prin emigrarea poporelor (400 — 700 după Christos) a fost
www.dacoromamca.ro
AT.RTNA
175
adusă din Sud şi răspândită. Dar chiar şi mai târcjiu prin suta 11 şi 12 după Christos pisica eră o raritate în Europa nordică şi eră forte scumpă. De pe vremea când Europenii se luptau să facă din pisică un animal de casă, avem câte-vâ legi care ne arată cât de scumpe erau pisicile şi cum li se apără viaţa. Legile engleze din 949 cuprind un paragraf care htoărăsce pedepsele ce se vor da acelor care chinuesc, ucid ori fură pisici. Ast-fel cel ce fură o pisică, trebuia s’o resplătescă cu o oie; cel ce omorâ pisica trebuia să dea atâta grâu cât erâ de ajuns să acopere pisica cea mortă când ea erâ ast-fel spânzurată de codă în cât s’ajungă pămîntul cu nasul.
Dintre paseri, cele cari s’au putut mai lesne domestici, au fost cele din neamul găinilor, precum dintre animalele patrupede cele din neamul rumegâtorelor. Pasările îmblândite arată însă un grad cu mult mai înaintat de cultură a unui popor, decât animalele mamifere îmblândite. Şi pote a fost şi mai mare truda să îmblândesci pasările cerului, decât animalele mamifere ale pădurii.
Porumbeii domestici sunt pomeniţi şi de biblie, în povestea lui Noe; Găinile au fost domesticite din cele mai vechi timpuri, mai ales la Egipteni; Herodot spune, că pe vremea lui existau la Egipteni cuptore artificiale de clocit ouăle (lucru, pe care noi din nou îl introducem astâcji în avicultură, şi ca şi când ar fi nou, ne fălim cu el, şi Egip-ţenii îl sciau de acum 2500 de ani!). Grecii pe vremea lui Homer nu cunosceau găinile, căci nicăiri scriitorii nu le pomenesc, cu tote că trăiau aşa de aprope de Egipteni.
Păunii sunt de origine din India. 'Regele Solomon i-a adus în Judea şi i-a răspândit; în Europa i-a adus oştea lui Alexandru cel Mare.
Curios e, că biblia, în Testamentul vechiu, nu vorbesce nicăiri şi nici nu pomenesce gâscele şi raţele. Se pote că Ju-deii nu le-au cunoscut, dar e de mirare că nu vorbesce de gâscele şi de raţele sălbatice, pentru-că malurile ambelor lacuri nordice ale Palestinei sunt totă iarna pline de acest soiu de pasări.
G. Coşbuc.
Silinţa taie pînza, iar lenea pierde vremea.
www.dacoromanica.ro
176
ALBINA
Stîneile Domne! (i)
!",'|rj\^erdend ori-ce frică, alergă ca vîntul, coborî stînca 1)' şi se tredi alături de Ştefăniţă, tocmai în momen-tul când el se căzniâ din răsputeri să-şî scotă ghia-^ rele ursului, care în durerile morţii, i le înfipsese în umăr. Cu tote suferinţele sale, sări în sus de bucurie când zări pe domniţa, sănătosă şi zdravănă, în piciore lângă dinsul.
El credeâ că a fost sfîşiată de fiară, pe botul căruia văduse urme de sânge de la vînatul pe care-1 găsise în pes-ceră. Ştefăniţă, nu vroia să arate umărul rănit Domniţei, dar ea nu-i dete pace până nu i-a bandajat rana cu petece de stofă pe cari le-a rupt din hainele ei.
—	Am furat porumbul ăsta, Domniţă, dise el rîdend, la vederea ursului mort, a cărui blană va servi drept plapomă căldurosă stăpânei sale.
Ea îl mustră când i-a povestit el cum a furat porumbul.
—	Bieţii omeni, or fi avut nevoe de el, de sigur, Ştefăniţă, dise ea. De ce nu le-ai plătit mai bine?
—	Dar cu ce parale? Măria ta nu scie că n’am bani; dar ţi-aduc nisce veşti forte bune. Bunul nostru Domn a reuşit să ajungă la Ciceu şi acolo îşi adună trupele.
Peste câte-vâ dile cred că, cu ajutorul lui Dumnezeu, Măria Ta va fi împreună cu dînsul.
—	Şi de abia acum ai găsit cu cale să-mi spui vestea asta bună?
—	Dar, Măria Ta ai uitat că mai aveam o vorbă cu ursul, care n’a vrut să aştepte de loc, şi atât mai rău pentru el.
Elena alese doi porumbi frumoşi pe cari îi puse să se frigă pe jăratec; apoi dete unul lui Ştefăniţă, iar cel-lalt îl mâncă ea. Servitorului îî tresâltâ inima de bucurie când o vedeâ muşcând bobele cu dinţii ei mititei şi albi de şoricel.
—	Ah, ce n’aş da, dise Domniţa, ca să sciu ce s’a făcut bietul Toma care a avut bunătatea de a-mi împrumută calul?
—	A murit, Măria Ta.
(1) Veijî No. i, 5 şi 6.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
177
—	A murit!? Bietul băiat! şi ochii i se umplură de lă-crămî. A murit pentru mine!
Ştefăniţă se depărtă mâncându-şî cu poftă porumbul.
—	Şi cum a murit? A căcjut în mâinile duşmanului?
—	Nu, s’a dat el singur.
—	S’a dat, şi pentru ce? Cum?
—	A spus că el e Domnul. Turcii credendu-1 pe cuvînt, l’au târât în drum şi’l chinuiau de bucurie, dar nisce ţărani, prea proşti ca să te aştepţi la lucru bun de la dînşiî, le-a dat a înţelege că n’au prins de cât un soldat ca toţi soldaţii. Atunci afurisiţii de Turci s’au înfuriat ca nisce fiare şi l’au chinuit ca pe dracu, să le spue dacă eră el Domnul ori ba.
—	Sărmanul Toma! dise ea.
—	Ei, noroc că a scăpat Măria Ta de o astfel de morte, dise Ştefăniţă.
Domniţa vădii imediat că rana devotatului ei tovarăş eră mult mai seriosă de cât credea şi se întristă grozav de sorta lui, căci fu apucat de nisce friguri violente şi îndată începu să şi aiureze. In delirul seu vorbiâ într’una de Elena.
Biata femeiuşcă n’avea altă hrană de cât câţi-vâ porumbi, căci ursul le mâncase tote providiile. Ea se duceâ regulat să prindă câte vânaturi o pute, dar se temea să se prea depărteze de pesceră. Cu marc durere vede ea că din căs în căs puterile bolnavului scădeau tot mai mult, din causa lipsei de mâncare, şi atunci se hotărî să se ducă să prindă păsări.
Mai întâiu n’a putut omorâ nici una, deşi fasanii şi pu-pezele erau aşâ de blânde în cât veneau aprope de mâna ei; dar puţin trecu şi deveni atât de ghibace în cât pute prinde tot venatul de care eră nevoe pentru a se hrăni ea şi servitorul ei.
V
După câte-vâ dile Ştefăniţă scăpă de friguri, şi cădii într’un somn lung; acăsta îi şi trebuiâ, căci după aceea puterile îi reveniau încetul cu încetul. Intr’o di pe când dormiâ el pe patul seu de muschiu, înăuntrul pescerei, audi un fel de ţipăt de spaimă, şi apoi sgomotul unei lupte îndrăcite. Intr’o clipă sări în sus şi căutând o armă, nu găsi de cât o lancie atârnată în părete. El puse mâna pe
www.dacaromanica.ro
178
ALBINA
ea şi se repezi afară. De abiâ eşise din pesceră, şi vedu pe prinţesa, care se luptă cu o lancie în mână şi cu un curaj de leoică cu doi soldaţi turci.
Ştefăniţâ nu-şî mai simţiâ slăbiciunea, el se aruncă asupra duşmanilor şi doborâ pe unul din ei cu o lovitură în cap înainte de a fi putut se-1 vadă Elena. Cel-Ialt soldat vroiâ să fugă, dar servitorul îl omorî strângendu-1 de gât cu propriul seu centuron. Cel dintâiu dintre soldaţi mai răsuflă încă.
— Maî sunt şi alţi omeni cu voi? întrebă Ştefăniţă.
Muribundul dădu din cap negativ, fie că n’a înţeles întrebarea, fie că n’a vrut să spue adevărul.
(V urma).	________________ Carmen Sylva.
GĂL0EAZA (1).
ar sarea, după cum am vă<jut, intră ca parte de băgat în sămă, în lecui propus de Părintele Trifan. Deci, Sf. Sa, ca şi alţi ămenî, ce s’au ocupat cu crescerea animalelor, s’a servit de acest condiment, în compunerea lecului ce sfătuesce. Şi încă, în afară de sare, în cele povăţuite, intră şi pelinul, care după cum am spus, • s’a dat cu mult mai înainte de către alţii, pentru vindecarea gălbezei.
Sarea şi pelinul, dar alături de acestoa, Preotul Trifan a unit tutunul şi chipăruşul, şi deci până la proba contrarie, trebue să credem cele susţinute de către Sf. Sa, că cu acea preparaţie a dobândit vindecarea oilor bolnave. Dar pentru a se lumină şi mai bine calităţile doctoriei sf. sale, este nevoie să ne oprim puţin asupra tutunului şi ardeiului.
Numit în sciinţă Nicotiana tabacnm, tutunul este o plantă care cresce până la înălţimea cam de un metru şi jumătate. Din firele lui, se prepară tutunul ast-fel cum se găsesce în comerţ, şi de care se servesc fumătorii. Noi, nu avem a ne ocupă de folăsele, sau maî nemerit de neajunsurile ce el pri-cinuesce persdnelor cari îl fumeză, acăsta fiind o altă chestiune. Ceea-ce însă este necesar să cundscem, e cam ce efecte are asupra animalelor cărora li se dă tutun pe gură, pentru ca în urmă să fie înghiţit şi ajuns în stomac şi maţe, şi de aci în trupul întreg.
In acăstă privinţă trebue să spunem, că fie că el se dă sub forma în care se găsesce în comerţ, fie că după ce a fost supus la 6re-cari preparaţiuni, ca opărire, fierbere sau plămădiri, lucrarea lui se datoresce nicotineî, ce orî-ce tutun
(l) Ve<Ji No. 5 şi 6.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
179
conţine, şi care este o otravă f<5rte puternică. Nicotină prin anumite meşteşugirî se pbte separă şi scdte clin tutun. Ea se înfăţişeză atunci sub forma unui lichid uleios şi fără cu-ldre, când este prbspetă. Puterea nicotinei este atât de mare, în cât o picătură din ea pusă pe limba unei pisici, este destul pentru ca să o omdre, numai în câte-vâ minute.
încercările făcute de către învăţaţi, au constatat că tutunul dat pe gură, pe lângă că p6te folosi în contra dropicei, produce încă la animale multe bale, adică mult scuipat. El face de sigur să se măriască şi secreţiunile intestinale, adică zemurile din maţe şi stomac şi probabil şi fierberea, fapt ce trebue considerat ca ast-fel, pentru cuvîntul că nicotină care am spus că este partea principală a tutunului, dată în cantitate potrivită, determină la animalele ruinegătore multă eşire afară, şi nu rar amestecată cu sânge.
Aşâ dar trebue să reţinem faptul, că tutunul dat pe gură într’o anumită cantitate, pricinuesce între altele mult scuipat şi eşire afară, şi ajută la vindecarea dropicelor.
Să vedem acum cam ce putem spune despre ardeiu.
Botezat în sciinţă Capsicum anum, ardeiul seim numai, că se întrebuinţeză, mai ales în ţara nostră de către om, ca condiment, adică ca să mărescă pofta de mâncare. El s’a recomandat de alt fel, în contra a diferite b<51e, şi în special în contra hemoroiijelor omului.
Cunoscute acestea asupra- tutunului şi ardeiului, să căutăm acum a deduce, cam ce însuşire ar avă aceste doue substanţe, în tratamentul gălbezei.
Gălbeaza, după cum am mai tjis, este o b61ă parasitară, urmeză deci că pentru vindecarea ei, ar trebui să ne îndreptăm contra părăsitului, adică să ne slujim de medicamente cu cari să putem omorî viermele care o determină. Dar condiţiunile în care se presintâ acest vierme în cursul bdleî, aşe<}endu-şi culcuşul în inima ficatului, face aprdpe cu neputinţă omorârea lui, prin doctoriile de care dispunem. Ce trebue să facem dar? O altă cale trebue apucată, adică să obţinem vindecarea sau mai bine îmbunătăţirea stărei animalului, pentru a pute luptă în contra bdleî, dându-î leacuri întăritore, o bună hrană, şi încă la acestea să mai unim anume doctorii, cari daca nu pot să omore părăsitul în cuibul lui, se-1 facă cel puţin, se-1 silâscă, sau mai nemerit se-î grăbescă plecarea lui din ficat, pentru a veni în maţe, unde îl putem mai uşor urmări. In alţi termeni cura gălbezei s’ar mărgini la acele doctorii, cari dau putere animalului sau face ca distomele să iea mai de timpuriu calea care le conduce în maţe. Pentru partea întâiu se recomandă în deosebi sărurile de fier şi sarea de bucătărie; pentru partea a doua greutatea este mai mare, doctoriile sunt de discutat.
Dar noi am vS<}ut că tutunul măresce secreţiunile intes tinale, şLcă de sigur ar face ca fierea să fie vărsată în mai
www.dacoramamca.ro
180
U.BINA
multă cantitate în maţe, de unde deci putinţa, că odată cu ea, ar aduce şi părăsitul în maţe, şi prin urmare ar înlesni videcarea, gonind în afară viermele, causa bolei. Dar nu numai atât, ci sciind puterea otrăvitdre a tutunului, am pute presupune că el ar deranja viermele, otrăvindu-1, ameţindu-1 daca voiţi, nu numai în maţe, dar chiar în ficat, făcendu 1 încă ast-fel, mai uşor de scos din culcuşul lui, de dat afară din corpul animalului.
Aşa dar, este prea cu putinţă, ca medicamentul sfătuit de către Părintele Trifan să fie fdrte folositor, căci pe lângă că conţine sare şi peliti, indicate încă de mult timp în contra gălbezei, dar şi pentru cuvîntul că atât tutunul cât şi ardeiul se bucură de însuşiri ce nu pot fi considerate că nu ar lucră cu ore-care izbândă în contra bdlei.
Da, sarea, pelinul, tutunul şi ardeiul, din preparatul alcătuit de către sf. sa, îşi au fle-care, după părerea ndstră, lucrarea sa în bine, în lecuirea gălbezei, aşâ că acest tratament, avem credinţa că întrebuinţându-se, nu ar pute da decât resultate relativ bune.
Şi apoi, de ce <5re nu ar încercă creştinul şi acest leac, dacă are nenorocirea ca oile sale să fie lovite de gălbeză, bdlă care după cum s’a spus, lasă puţine din ele cu viaţă, care va face, neluând măsuri în contra ei, ca primăvara să numărăm „mai multe piei decât oi.u
Este bine deci, a se alergă şi la doctoria Părintelui Trifan. Două lucruri totuşi am ave de observat: 1) In preparatul sub formă de bulgări, pămîntul s’ar pute, credem, înlocui, fără ca preparatul să-şi piardă din putere, cu tărâţe, malaiîi sau făină, căci de, nu prea ne putem înpăcâ cu ideea că pămîntul pe care l-ar înghiţi oia lingând bulgări, nu ar vătămă câtu-şi de puţin maţele şi stomacul animalului bolnav; 2) Străşnicia în privinţa adăpării, să fie slăbită, pentru ca sărmanele oi să nu sufere prea mult de sete.
Dar ce putem spune, noi propunem, în faţa afirmării însă că cu acel tratament, aşâ cum ’l înfăţişeză părintele Trifan, s’a obţinut vindecarea gălbezei, propunerile n<5stre, rămân la buna voinţă a fie-căruia. Ceea-ce ţin a se sci, este faptul că tu tutunul, fiind o otravă, întrebuinţarea lui să se facă cu multă băgare de sâmă.
Terminând, rugăm pe ori-cine, care va întrebuinţâ tratamentul Părintelui Trifan, a ne seri şi nouă două trei cuvinte de resultatul obţinut, mulţumindu-le pentru acesta.
Irimia Popescu
Medic-veterinar.
Toţi parii (aracii), etc. din grădină, trebuesc scoşi din pă-mînt şi păstraţi la un loc sbicit. Tot aşâ facem şi cu uneltele de grădină, pe cari le ungem cu seu. Acelaşi lucru facem şi cu plugul.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
181
Visita M. 5- Regelui în bulgaria (!)-
ercurî, 30 Octomvrie, la orele 7 dimineţa, M. S. Regele, A. S. R. Principele Bulgariei şi A. S. R. Principele Filip de Saxa-Coburg, însoţiţi de suite, precum şi de personele invitate, au părăsit Rusciukul, cu un tren special, pentru a merge la Grivitza-Plevna.
Trupele garnisonel din Rusciuk erau înşirate pe străcjl pe tot parcursul de la Palatul princiar până la gară; iar poporul adunat făcea ovaţiunî.
In gara Rusciuk, Regele a fost salutat de I. P. S. S. Mitropolitul Vasili, d-niî miniştri, d-nil generali, autorităţile locale şi toţi oficeriî garnisonel. O companie din regimentul 18 infanterie Etersky, cu musicâ şi drapel, a dat onorurile militare.
M. S. Regele, trecend înaintea frontului trupei, i-a urat (Jiua bună, pe când musica cântă imnul românesc, apoi Se întreţinu câte-vâ momente, în modul cel mal cordial, cu miniştrii, generalii şi personele presente. Trenul plecă în mijlocul manifesta-ţiunilor entusiaste ale mulţime! adunate la gară.
La Biela, unde trenul se opri câte-vâ minute, M. S. Regele S’a dat jos. Pe peron se aflau înşirate autorităţile, profesorii şi elevii şcoleî primare. Primarul ţinu o cuvîntare, în care aducea Majestâţei Sale expresiunea admiraţiuniî şi recunoscinţel poporului bulgar, urându’I o vieţâ lungă pentru slava poporului român şi binele Bulgariei. Prefectul de Rusciuk, d. Manolof, a luat concediu de la M. S. Regele, Care i-a strîns mâna, mulţu-mindu’l pentru primirea căldurosă ce I s’a făcut la Rusciuk ca şi în judeţ.
La Gornia-Orevitza, unde trenul a ajuns la orele 11, M. S. Regele a bine-voit a Se coborî din vagon, pentru a primi salutările autorităţilor.
Aci, ca şi pe tot parcursul trenului, gara eră frumos împodobită; iar mulţimea, adunată din localităţile vecine, arătă un mare entusiasm, aclamând pe Suverani atât la sosirea cât şi la plecarea trenului. Multe persone veniseră de la Tîrnova.
Dejunul a fost servit în vagonul princiar. La masa Suveranilor, unde luară loc M. S. Regele, A. S. R. Principele Bulgariei şi A. S. R. Principele Filip de Saxa-Coburg, au avut onore a fi invitaţi d-niî primî-miniştri Sturdza şi Danew, ministrul de externe Brătianu, miniştrii bulgari de râsboiu general Papricof şi de finance Sarafof, general Warthiadi, d. Mişu, d-niî colonel! Coandă şi Mavrocordat, ataşaţii militari ruşi la Sofia şi Bucu-rescl, colonel Protopopof şi locot.-colonel Leontiew, invitat în special de M. S. Regele pentru a'L însoţi pe câmpul de bătălie de la Plevna. La o altă masă, presidată de Corniţele de Bour-
(1) Ve<jl No. 6.
www.dacoromamca.ro
182
ALBINA
boulon, mareşalul Curţe! princiare, luară loc cele-alte persone din suitele Suveranilor, consulul român din Rusciuk şi toţi invitaţii, în număr de 40 persone.
La orele 12 trenul s’a oprit la Poradim.
Totă populaţiunea din sat şi din împrejurimi era în piciore. Micul sat erâ cu totul transformat, împodobit cu arcuri de triumf, casele acoperite cu verdăţă şi cu flori. Strigăte de Ura şi ovaţiunile nu mal luau sfîrşit.
Satul Poradim erâ, în timpul operaţiunilor de Ia Plevna, cuar-tierul general al armatei de Vest, comandată de A. S. Principele al României. Casa, unde locuia Principele, fu cedată, la 13 Octomvrie, M. S. împăratului Alexandru II, iar Principele Se mută într’o altă casă, un fel de bordeiâ, acoperit cu pae, avend două încăperi, cu uşa, ferestrele şi acoperemîntul în stare aşa de prostă în cât nu se pute nici măcar adăposti. Regele a vi-sitat aceste case, cu o emonţiune, ce cu greu a putut să o stă-pânescă, mal cu semă când ’I se presintară duol bătrâni locuitori, din cari unul, Varbam, proprietarul de atunci al casei unde Se mutase Principele; iar al doilea, un preot, care-I servise de interpret, când ave de vorbit cu locuitorii bulgari. M. S. Re-
Biserica din Poradim, terminată din ordinul M. S. Regelui Carol, la 9 Octomvrie 1877.
gele îl decoră pe amăndouî, precum şi pe primarul din Poradim, apoi examină fie-care obiect, care II aducea aminte câte un incident, un fapt în aparenţă mic, ce a luat în urmă propor-ţiunea unor evenimente istorice. Solemn erâ momentul când
www.dacoramamca.ro
ALBINA
183
Suveranul, învingătorul de la Plevna, păşind din noii prin acele locuri după un sfert de vec, Işî rememora actele mari săvîrşite în acele timpuri grele.
M. S. Regele şi A. S. R. Principele Bulgariei aii plantat câte un frasin pe lângă aceste case, devenite istorice, şi amândoul asistară împreună Ia rugăciunile ce s’au făcut în biserica din sat. Acestă biserică există deja când A. S. Principele Carol a-lese Poradim ca cuartier general. Eră însă neisprăvită şi nedată la slujbă. După ordinele Alteţei Sale, biserica fu complect terminată până în (jiua de 9 Octomvrie 1877, când a fost sfinţită de S. S. Protopopul din Turnu-Măgurele, asistat de preoţii militari al regimentelor; iar Alteţa Sa îl dărui un clopot.
La eşirea din biserică, mal multe ţărance oferiră Regelui daruri, stofe şi diferite obiecte lucrate de ele, în amintirea visiteT Suveranului.
Părăsind Poradim, Suveranii ajunseră cu trenul la satul Gri-viţa, la orele 2 p. m. Scoborându-Se la staţiune, aii fost întîm-
pinaţl de prefectul judeţului. Totă populaţiunea din sat şi împrejurimi eră adunată pentru a aclamă pe Regele României. Un fruntaş din oraşul Plevna, doctorul A. Drumeff, ţinu Majes-tâţel Sale următorea cuvîntare:
Tresare sufletul meu de recunoştinţă în acest moment solemn, în care salut pe Majestatea Vâslră în numele a mit de cetăţeni din Plevna cu cuvintele căldurose:— Să fii bine venit, Sire!
Intraţi astăzi din nou în oraşul Plevna, în a căruia împrejurimi, sunt acum douc-cjcci şi cinci de ani, armata eroică română, comandată de Majestatea Vâstră, a luat o parte activă în luptele pentru liberarea năstră şi a dovedit o vitejie şi un avînt împunetor.
Aflându-me în acest moment solemn d'inaintea Majestă-
Satul Griviţa.
JYiajestate,
JYiajestate,
www.daooromanica.ip
184
ALBINA
ţeî Vâslre, îmi aduc, fără voie, aminte de nenorocitul nostru trecut care a mişcat inima generâsă a mărinimosului Ţar liberator, precum şi inima Majcstăţei Vâstre. Urmările acestui fapt sublim a fost liberarea nâstră.
Aducând aminte Majestăţei Vostre tâte aceste, O rog fer-binte să’mî dea înaltă voie să spun câte-vă cuvinte despre istoria nâstră:
Când poporul bulgar suspină de durere şi eră nevoit să părăsescă pămîntul seu propriu, frăţescul popor român deschideă graniţele sale şi ne da azil şi sprijin; iar mai târŢiu s’a ridicat cu âstea sa să se lupte pentru a nâstră slobozenie.
Guvernul şi mărinimosul Suveran al României S’a ho-tărît şi El să coopereze cu armatele rusesci şi eroii români au sburat iute spre Plevna şi Grivilza, spre acea Grivitză, care astăzi este împodobită cu măreţul templu, în care se vor păstră pentru vecie scumpele rămăşiţe ale vitejilor români, picaţi pe câmpul luptei pentru a nâstră liberare!
Dacă România a avut în secolii trecuţi Suverani ca Miliarii- Vitezul, ca Mircea, ca Ştefan-cel-Mare, ea are în al noue-sprc-Zccilea şi al două-Zccilea veac un Suveran nu mai puţin victorios, şi care merită să pârte numele de Ca-rol cel Mare! Aşa dar, permiteţi, Sire, ca aci chiar, în locul unde s'aii îndeplinit aceste fapte eroice, să Vă exprim omagiul recunoscinţei nâstre adinei, strigând:
Să trăiască, Marele Rege şi Eroii al României Carol I!
Să trăiască România!
Majestatea Sa luă loc cu A. S. R. Principele într’o trăsură cu 4 caî, escortat de un escadron din regimentul 2 de cavalerie şi urmat de 30 trăsuri cu invitaţii, spre a merge la capela comemorativă română, ridicată pe locul unde A. S. Principele Carol Se află în timpul bătăliei de la 30 August.
In faţa acestei capele o companie din regimentul 4 infanterie Plevensky, al A. S. R. Principelui moscenitor Boris, avend în capul el pe generalul Botew, comandant al divisiel 6 Bdinska, a dat onorurile militare. Toţi oficeriî garnisoneî Plevna salutară pe Majestatea Sa. Suveranul trecu pe d’inaintea frontului trupei şi primi defilarea companiei de onore. In acest moment so-rele, care de diminăţă rămăsese ascuns, a străbătut negura desă ce acoperea pămîntul, ast-fel că s’a putut îmbrăţişa totă întinderea câmpului de bătălie.
La intrarea în Capelă, Regele fu primit de I. P. S. S. Mitropolitul de Vratza, înconjurat de un numeros cler, care Ii pre-sintă crucea. Intr’o piosâ cuvîntare, I. P. Sfinţia Sa, reamintind trecutul, sciu. a exprimă cu elocinţă recunoscinţa poporului bulgar către binefăcătorii săi şi, luând drept martori pe morţii de la Plevna, îl evocă prin vorbe, în cari vibra un patriotism înfocat şi o credinţă anjătore, conjurând pe cel vil a nu uită nici o-datâ legăturile indisolubile ce unesc poporul bulgar şi cel ro-
www.dacarotnamca.ro
albina
185
mân. Acestă cuvîntare a produs o adîncă impresiune în asistenţi, din cari mulţi plângeau. Mitropolitul invită atunci pe Ma-jestatea Sa să intre în biserică şi începu parastasul pentru o-dihna sufletelor celor căcjuţl pe câmpul de onore, citind ^vanghelia în românesce. M. S. Regele a sărutat crucea în mâinile mitropolitului şi S’a scoborît în cripta unde se găsesc adunate osămintele ostaşilor români. Regele, adînc mişcat, S’a rugat câte-vâ momente şi a depus pe lângă rămăşiţele morţilor o coronă de bronz, avend întocmai forma medaliei pentru serviciul militar de 25 ani, artistic lucrată în arsenalul din BucurescI şi pe care sunt gravate cuvintele:
CA ROL I Regele României Vitejilor Sei Ostaşi 1902
Plevna 1877 Griviţa
Gorni Etropol 29 Aug.	30—31 Aug.
,	Kneja 5 Sept.	o Sept.
Doini Etropol 27, 28, 29 Aug.	7 Oct.
O frumosă coronă de flori a fost depusă de A. S. R. Principele Bulgariei şi alte corone de consiliul de miniştri bulgar; de ministrul de războiu general Papricof, de colonelul Protopo-pof şi locot.-colonel Leontiew, ataşaţi militari ruşi în Sofia şi ^ BucurescI, în numele armatei imperiale rusesc!, cu inscripţia: Iubiţilor noştri camaracjî de luptă. Eternă şi gloriosă amintire. 1877—30 Octomvrie 1902; de comandantul regimentului 4 infanterie bulgar; de oraşul Plevna. Asemenea s’au depus corone de către preşedintele consiliului de miniştri român şi de dele-gaţiunea batalionului 2 «Regina Elisabeta» de vînătorl. Apoi Majeştatea Sa, Alteţele Lor Regale, miniştrii, generalii şi per-sonele din suite aii semnat într’un registru.
Eşind din capela română, Suveranii aii mers cu trăsura spre monumentul rusesc al regimentului Vologda, unde Regele a depus o altă coronă de bronz, lucrată tot la arsenal, şi a fixat’o pe monument. Corona purtă inscripţia:
CA ROL I Regele României Bravilor Ostaşi Ruşi Morţi
Pe câmpul de onâre de la Plevna 1877 — 1902.
_________________ *
* *
www.dacoramaaica.ro
«Ştefan Popescu.
Născut la anul 1824, în oraşul Cazanlîc din Tracia-Romană, fost profesor de musică la Seminarul Central şi Nifon din Bucurescî şi la Şcola Normală a Societăţi! pentru învăţătura poporului Român. Astăzi pensionar, lucreză la o operă de valore: «Marele Anastasimatar.»
www.dacoromanica.ro
ALBINA	187
Societăţi economice la sate.
Casierul Societăţii de Economie «Siretiu» din Tg. Paşcani, a făcut următorul raport cu ocasiunea încheierii anului al doilea social.
Onorată Adunare,
De câţi-vâ anî, un puternic şi sănătos curent străbate ţara nâstră de la un capăt la altul, e curentul înjghebării societăţilor economice la sate.
Fie prin influenţa acestui curent, determinat de multiplele nevoi ale traiului, fie din ăre-carî impulsiuni ale trebuinţelor locale, se întemee şi în acestă localitate, Casa de Economie «Siretiu», al căruia al doilea an social îl închiem acjî.
La început societatea se constitui cu un număr de 55 membri dintre cari 3 au depus numai taxa de înscriere.
Primele văsăminte au fost: 1.625 lei, capital de constituire, 162 lei taxa de înscriere şi 277 lei cotisaţiile pe prima lună, în total 2.064 lei.
După o lună de la înfiinţarea societăţii, consiliul său de administraţie neînţelegendu-se asupra unor cestiuni, îşi depuse mandatul în mâna adunării generale, convocată extraordinar, şi se alese, atunci, în urma unei modificări de statute actualul consiliu.
Alegerea avu de efect retragerea a cinci membri, ducend cu eî şi un capital retras de lei 435.
In cursul anului întâiu s’au mai retras, din diferite cause admise de statute, un număr de 7 membri, cu un capital de 175 lei.
Tot în cursul acelui an, o parte din membrii retraşi, vă-(jend frumdsa cale ce societatea a apucat, o îmbrăţişară din nou cu aceeaşi dragoste, fapt pentru care le mulţumim. Sperăm că viitorul va dovedi şi restului de membri, ce au mai rămas retraşi, că scopurile ce urmărim sunt nobile şi umanitare şi că din nou vom ave fericirea a ne bucură de preţiosul domniilor-lor concurs.
Primul an social s’a încheiat cu următorul bilanţ:
Taxa de înscriere .... 210,— Cheltuelî efectuate .
Capitalul de constituire . . 1.840,— împrumuturi. . . .
Rate lunare.............5 140,— Capitaluri retrase .
Procente................ 473,24 Scompt restituit
Amenzi. ■............... 50.80 Numerar în casă
Scompt.................. 6,80	Total.
Taxa de 60°/0.asupra împr. 62.33 Total . . . . 7.773,17
La finele acestui an se află înscrişi un număr de 53 membri şi un saldo general net de 6.312 lei, bani 17, în care se cuprinde şi fondul de reservă în sumă de lei 130 bani 91.
Cu ocasiunea încheiere! acestui an, adunarea generală, făcu
. .	194,70
. . . 5.358,50 . . . 1.255,— - • • 12,—
. .	952,97
. . . 7.773,17
www.dacoromamca.ro
188
ALBINA
statului o modificare fdrte importantă şi anume, reducerea taxei de înscriere şi a minimului cotisaţieî lunare, la un leu, fapt care avu de urmare fericită, înscrierea unui mare număr de săteni, în societate.
Temerile ce se exprimase cu ocasia scoborâreî taxei de înscriere la un leu, că ea nu va acoperi nici cheltuelele de timbre puse pe chitanţele cotisaţiunilor lunare, au rămas nefondate, de dre-ce înaltul guvern ne-a redus timbrul la un ban do chitanţă, şi acăsta în consideraţie că societatea e pe cale de a deveni bancă populară, fapt care va face multă ondre membrilor eî.
E de notat că acestă societate s’a format de funcţionari, preoţi şi învăţători, cu un cuvînt de surtucarî, şi totuşi s’au deschis părţi largi sătenilor şi au fost şi vor fi îmbrăţişaţi cu căldură, căci pantalonarul de a<Ji nu maî e grecul orî turcul de erî, ci e fratele, e fiul opinceî.
Acăstă idee a străbătut astătji în tdte colţurile ţăreî nds-tre. E un glas unanim să ridicăm starea materială şi morală a sătenuluî. Şi când ţara acesta va ave o ţărănime luminată şi bogată, ea va fi mai puternică, mai respectată, maî sigură de (Jiua de mâne.
Sperăm că pe urmele acestei societăţi să vedem îmbunătăţiri reale. Pdte chiar peste un an, vom calcula câştiguri frumdse pentru săteni de pe urma întrebuinţării în agricultură, a capitalurilor împrumutate, prin cumpărare de vite, de unelte perfecţionate şi seminţe alese; apoi vîntjarea productelor, pentru care societatea cu timpul va înfiinţa anume magasii, nu se va mai face silit şi ca atare pe preţ mic.
In anul viitor ar fi de dorit să se ţină un registru special, în care să se noteze scopul, afacerea pentru care s’a făcut împrumutul şi foldsele realisate de împrumutător. Iar când fondul eî de reservă se va mări, vom ave mulţumirea de a înregistra ajutorele date, fie prin cumpărare de vite celor ce le pierd prin accidente, fie prin construcţiunî de locuinţe incendiate, fie prin ajutore acordate la studil.fii-lor de săteni ce se distig.
Acesta e visul nostru de aur şi nu ne rămâne decât să ne împreunăm glasurile, rugând pe înaltul Creator să ne ajute a-1 vede aevea.
Iată acum şi bilanţul pe al doilea an social, 1901 — 1902:
Membrii înscrişi 136.
VENITURI	CHELTUELI
Taxa de încriere............ 293,—	Clieltueli	de doi ani . . .	415,25
Rate lunare.............. 19 219,23 împrumuturi............... 17.245,70
Procente..................2.141,49	Capital restituit........... 3.908,24
Amenrji.................... 101,55	Procente	restituite ....	17,10
Taxa de 50	la	sută ....	158,42	Numerar	la 20 Septemvrie	2.(554,20
Scompt................... 6,80	Totol . . . 24.240,49
Capital de constituire . . 2.320,—
Total . . . 24.240,49
www.dacaromanica.ro
albina
189
Acesta fiind situaţiunea casei la 20 Septemvre 1902, cu onbre ve rog a o verifică şi aprobă, dându-ne cuvenita descărcare, după care prin organul d-lul preşedinte, vom avd ondrea a ve depune mandatul nostru expirat, mulţumindu vS de încrederea ce ne aţi acordat.
Comitetul: Gli. Yasilin, preşedinte; I). Cili. Melinte, vice-preşedinte; T. C. lonescu, casier; C. Teodorescu, secretar; A. PopovicI, Gli. Tăcu şi I’r. I). Iordftchescn, membrii.
E durerosă mortea?
Acestă întrebare preocupă probabil milidne de dmenî şi tema de morte îşi are de sigur originea în nesiguranţa în cari stă învelită acestă cestiune. Deşi nu se pote răspunde în mod categoric, totuşi din nenumăratele observaţiunî făcute pe lângă muribund! s’a constatat, că câte-vă cesurî înaintea morţii'nu mal există nici un sentiment de durere. Morţii îl precede un fel de narcosă, de adormire, întocmai cum se întâmplă cu cloroformisarea.
Un mare medic şi fisiolog dă următorul răspuns : «Eu am motive de a admite, că mortea e tot pe atât de nedurerdsă ca şi adormirea în urma unei dile obositore. Persone, cari au fost credute morte în urma unul înec sau în urma unul alt accident, si au fost rea-duse la vieţă, ne asigură, că n’au resimţit nici un fel de durere. Ceea ce se chiamă lupta cu mortea, nu e în realitate decât cevâ automatic şi nu e resimţit.
Pe cât seim, nu ne putem admite nici o persdnă care, fiind readusă în vieţă, după o mdrte aparentă, să nu fi mărturisit, că mdr-tea departe de a fi durerosă, e chiar plăcută.
Un. om celebru, care fusese readus în vieţă, în urma unei morţi aparente, mărturisise că înainte de a-şî pierde cunoscinţa ar fi audit o musică extrem de plăcută. O identică sensaţiune avuse un om care eră să se înece. O femee, care fusese lovită de un trăsnet, mărturisise că e adine convinsă, cum că mortea prin trăsnet trebue să fie fără durere, de dre-ce dînsa adormise uşor. Un om căruia ise rupse ştreangul de la spînzurătore, avusese vidiunea ca şi cum ar fi intrat în paradis, înconjurat de tote măreţiile.
Fisiologil susţin, că înaintea morţii dispare mal întâiu simţul apoi inteligenţa. Ori, unde nu există simţ, nu există durere. Mdrtea în orl-ce cas nu e atât de durerosă pe cât se presupune. Terminând voiţi repeţi cuvintele acelui filosof: «Nu sciu pentru ce m’aşl teme de morte. Drumul pe care l-au făcut mii de milidne de dmenî înaintea mea, îl voiu pute face si eu».
__________________ X.
Ixi f o r ro. a. ţi u n x
Miercuri, la orele o‘/j p. m., M. Lor Regele şi Regina au sosit de la Sinaia în Capitală. La gară au fost întâmpinaţi de A. L. Regale Principele Ferdinand, Principesa Maria şi Principele Caro!, de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, de toţi d-nii Miniştrii presenţi în Capitală cu Doin-
www.dacoromamca.io
190
ALBINA
nele, cum şi de un mare număr de d-nî senatori şi deputaţi, şi de tot ce Capitala are mai distins.
Pe tot parcursul de la gară până la palat, iubiţii Suverani au fost primiţi cu ovaţiuni de numerosul public care staţiona pe trotuare.
vf
* *
Joi, la orele 6 sera, cu expresul orient, d-na şi d-1 Spiru Haret, au sosit în ţară venind de la Nisa.
înalţii funcţionari ai Ministerului Instrucţiunii, şi un mare nuiner de profesori din tote gradele au întâmpinat la gară pe iubitul Ministru al Instrucţiunii şi pe d-na Haret.
*
* *
Vineri, 15 Noemvrie, s'au deschis corpurile legiuitore cu ceremonialul obicinuit.
* * *
Societatea agrară cu sediul în Bucurescî, Calea Victoriei No. 55, a hotărât ţinerea în Bucurescî a unui congres al agricultorilor din totă ţara, pentru «jiua de 14 Decemvrie a. c. Dăm aci programul acestui congres:
Congresul va dură trei <Jile şi vor fi şedinţe publice, de dimineţă şi după amiază.
Sâmbătă 14 Decemvrie, dimineţă: îmbunătăţirea vitelor. Cestiunî veterinare. Remonta pentru armată.—După amia^î: Convenţiunile comerciale.
Duminecă 15 Decemvrie, dimineţă: Legile pentru încurajarea agricul-turei în genere şi în special poliţia rurală. Igiena. Reducerea numărului filelor de sărbători la sate.—După amiaeji.—Protecţia agricultureî şi a industriilor agricole Transporturile pe căile ferate şi cele maritime. Docu rile.
Luni 16 Decemvrie, dimineţă: Impositele. Cadastrul. — După amiaijî: Instituţiunile de credit. Credit agricol. Sindicate agricole. Comerciul cerealelor. Camerile de comerciu.
Proprietarii rurali cari se vor înscrie vor fi consideraţi de drept, ca membrii ai congresului. înscrierile se primesc la Societatea agrară, Calea Victoriei 65, de unde se pot cere orl-ce desluşiri.
*
In (jiua de 27 Noevrie 1902, orele 10 a. in., se va ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucurescî, licitaţie publică orală pentru vîn^area spre exploatare a urmâtorelor porţiuni de pădure:
Judeţul Prahova. — 1) 537 bratji din pădurea Măneciurile, valea Buş-tureilor, corn. Măneciu-Ungureni, exploatabili într’un an, garanţie pro-visorie lei 400.
2)	6 parchete din pădurea Măneciurile, Valea Teleajenuluî, cuprinse între Valea Orăţiilor, plaiul Orâţii şi restul parchetelor, garanţie pro-visorie lei 600.
3)	7 parchete din pădurea Pleşuva Mică, partea cuprinsă între Valea Măgarului şi plaiul cu acelaş nume, garanţie prov. lei 1.000.
4)	6 parchete din pădurea Petricica, garanţie prov. lei 1.100.
6)	5 parchete din pădurea Doftâneţul, garanţie prov. lei 1.500.
6)	5 parchete din pădurea Neamţu, de pe Valea Azuga, gar. pr. lei 650.
Judeţul Romanaţi. — 7) 16.429 arbori seria I Fusendrea, pădurea Mo-runglav, exploatabili în 6 ani, garanţie provisorie lei 5.000.
8)	23.555 arbori seria II Băresci, pădurea Morunglav, exploatabili în 6 ani, garanţie provisorie lei 6.000.
9)	17.527 arbori din pădurea Cârlogani, corn. Cârloganî, exploatabili într’un an, garanţie prov. lei 400.
Judeţul Argeş — 10) 513 Arbori frasini, pădurea Toca-Grebla-Grosi, corn. Dăngesci, exploatabili într’un an, garanţie prov. lei 800.
11)	852 bra<Jî căluţi din vijelie din Muntele Oticu, proprietatea Al-bescî, estragerea până la 1 Iulie 1903, garanţie prov. lei 300.
Judeţul Vlaşca. — 12) O porţiune de pădure atinsă de pârjol, din pădurea de pe proprietatea Ilodivoia Vieri, jud. Vlaşca, gar. pr. lei 250.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
191
13)	o porţiune de pădure atinsă de pârjol, din trupul de pădure Mi-halcea, de pe propr. Onuşcî-Coşovenî, garanţie pr. le! 100.
14)	535 arbor! fag! din pădurea Măneciurile, trupul Sclieulescî, pendinte de com Homoriciu, jud. Prahova, garanţie prov. lei 270.
Condiţiunile generale pentru exploatarea aeestor arbori sunt cele publicate în «Monitorul Oficial» 174 din 1901; iar cele speciale, precum şi orî-ce alte informaţiunî se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei, în filele şi orele de lucra.,
Art. 08-79 din lege omptabilităţiî publice sunt aplicabile aceste! licitaţii.
*
* *
Iată, în liniamente generale, cum trobuesc întocmite compendiile pentru instrucţiunea lucrătorilor agricoli, angajaţi la ferme şi pepiniere, şi pentru cari Ministerul Domeniilor a publicat concurs cu premii, după cum ara dat desluşiri pe larg în numerile 4 5 şi C.
Floricicultura şi Arborii ele ornament.
Partea I.
—	Noţiuni generale de Botanică.—Consideraţiunî asupra cul-turei florilor. —Diferite moduri de înmulţire. — Diferite feluri de pămînt.— Epoca semănatului. — Semănatul în răsadniţă caldă.— îngrijirea semănăturilor. — Resăduirea. — îngrijirea până la plantare.
—	înmulţirea prin butaş!. — Butăşirea în răsadniţă caldă. — Bu-tăşirea în răsadniţă rece. — îngrijirea butaşilor până la înrădăcinare.— Repicarea sau răsădirea butaşilor înrădăcinaţi. — îngrijirea până la plantarea definitivă.
—	înmulţirea prin marcotagiu. — Epoca marcotagiuluî. — Cum se face marcotagiul. — îngrijirea până la înrădăcinare. — Despărţi rea de planta mamă.
înmulţirea prin despărţirea tufelor. Epoca. — înmulţirea prin spin-tecare, prin tăere, prin deslipire şi prin împărţire.
—	Plantarea florilor în rânduri, grupe, bordure etc. Aranjarea florilor din punct de vedere al colori! şi al înălţime! lor. — Depărtarea între flori. — îngrijirea florilor în timpul vere!.
Descrierea sumară, cultura şi întrebuinţarea celor ma! răspândite flori anuale, bis-anuale şi vivace.
Cultura în ghivece a florilor de târg.
Cultura plantelor de seră. — Descrierea sumară şi cultura celor mai cunoscute plante de seră temperată şi de seră rece.
Partea II.
Arbor! şi arbuşti de ornament. — Enumerarea lor şi descrierea sumară. — Modurile de înmulţire în pepinieră —Regule de observat la plantarea arborilor şi arbuştilor cu privire la înălţimea, cold-rea foilor şi a florilor lor.— Formarea grupelor, boschetelor şi a masivelor. — întreţinerea arborilor în grădină.—Tunderea arborilor şi arbuştilor. — Tunderea gardurilor vii.
Partea III.
Grădini ornamentale.—Definiţiunea grădine! de ornament.
Condiţiunile esenţiale ale unei grădini.
www.dacoromanica.ro
192
ALBINA
Lucrări pregătitdre.— Măsurarea locului şi facerea planului.
” Reguli de observat pentru facerea planului. — Vederi (perspective) drumuri, ape, boschete, masive, grupe, arbori isolaţî etc.
V Aplicarea planului pe teren. — Desfundarea terenului, nivelarea şi valonarea lui.—Şoseluirea drumurilor. — Esecutarea plantaţiuni-lor. — Inierbarea paluselor şi întreţinerea lor.
si
Geometria şi Desemnai.
Noţiuni elementare de geometrie. — Figuri elementare de geometrie plană. — Măsurarea suprafeţelor şi a corpurilor.
Trasarea circonferinţeî, a elipsei şi a ovalului pe teren.
Racordarea curbelor.
Desemnarea arborilor şi arbuştilor. — Desemn în colori. Grădina de legume.
Partea I.
Importanţa cultureî zarzavaturilor.
Lucrări pregătitdre.
Cap. I. — Locurile potrivite pentru grădina de legume. — Situa-ţiunea şi Esposiţiunea.—întinderea locului. — Pămîntul. — Apa.— împrejmuirea. — Unelte de grădinărie.
Cap. II. — împărţirea locului în table. — Facerea drumurilor. — Desfundarea pămîntuluî. —împărţirea tablelor în răzdre sau straturi.—• Diferite feluri de îngrăşăminte.
Cap. III. — Sămînţa de legume. — Semănatul — Semănatul de a dreptul pe loc: prin împrăsciere, în rânduri, în cuiburi. — îngrijirea după semănat. Udatul. — Plivitul. — Răritul. — Prăşitul. — Muşuroitul.
Cap. IV. — Răsadul de legume.- Răsadniţa. — Paturi calde, ridicate, îngropate. — Pregătirea băligaruluî şi facerea paturilor calde.— Aşedarea răsadniţilor şi pregătirea pămîntuluî pentru semănat. — Semănatul în răsadniţe calde.—îngrijirile până la răsărire şi după răsărire până la răsădire. — Răsădirea în răsadniţă. — Răsădirea pe răzor. — Scdterea, alegerea şi pregătirea firelor de răsad. — îngrijirea răsadului până la plantarea definitivă. — Cum se pdte pregăti răsadul de legume, când lipsesce răsadniţa cu gemuri.
Cap. V. — Pregătirea răzorelor (straturilor) pentru plantare. — Timpul nemerit pentru plantare. — Cum se face plantarea. — îngrijirea legumelor, în primele dile după plantare. — Lucrările de întreţinere până la recoltă. — Rânduirea legumelor în cultură.
Partea II.
Cultura specială a legumelor (zarzavaturilor).
Cap. I. — Legume rădăcinose: Morcovul, Postârnacul, Pătrunjelul, cepa. — Prazul. — Usturoiul. — Ţelina. — Ridichea. — Napul. — Sfecla. — Hreanul. — Saierifî. — Scorţonera. — Cartoful.
Cap. II. — Legume foidse: Varza. — Conopida. — Gulia. — Lăptuca. — Marula. — Cicdrea amară. — Cicorea creţă. — Spanacul. — Măcrişul. — Tarhonul.—Leuştenul. — Hraniţa. —Anghinarea. — Car-donul. — Sparanghelul.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
193
Cap. III.—Legume păstrătore: Fasolea. — Mazărea. — Bobul.— Lintea.
Legume cu fructe: Pepenele galben. — Castravetele. — Dovlecul.— Pătlăgcua roşie. — Pătlăgeua vînătă. — Ardeiul. — Bârnele. — Fragile.
NB. La cultura fie-căreî legume se va vorbi despre: Origină. — Climă. — Pămînt. — Soiurile bune de cultivat. — Cultura pe răzor.— Cultura timpurie în răsadniţă. — Lucrările de întreţinere.— Recolta.— Producţiune. — Păstrare. — Cultura pentru săminţă.—Recolta seminţei şi păstrarea.— Insecte vătămătdre.— Bole.
Pomologie
Noţiuni asupra arboriculturei sau cultura pomilor roditori.
Anul I.
însemnătatea culturii pomilor roditori.
A)	. — Pămîntul. — Condiţiunile necesare unul teren p. cultura diferitelor soiuri de pomi roditori.
Situaţiunea şi exposiţiunea.
Climatul. — Apa.
Amendamente şi îngrăşăminte.
Desfundatul: epoca, adâncimea, drenagiu.
Instrumentelele necesare la desfundat.
B)	. — înmulţirea pomilor roditori.
Pepiniera.—Şcola de seminţe.
Seminţe şi sistemele de însămînţare.
Epoca semănăril.
Crescerea plantelor provenite din însămînţare.— Şcdla provizorie. Diferitele sisteme artificiale de înmulţire ale pomilor.
Prin butaşi, marcotagiu, lăstar, rădăcină, incisiune etc. înmulţire prin altoire.
Şcola de altoit.
Despre sujet şi altoiri. — Avantajiile altoirii.
Diferitele sisteme de altoire: în despicătură, prin apropriere, in copulaţie, semi-copulaţie, în coronă, mugure etc.
Uneltele întrebuinţate la altoire.
îngrijirile date altoilor în timpul cresceril lor în pepinieră, până la scotere.
Ceră de altoit şi modul ei de apropiere.
C)	. — Plantarea pomilor roditori.
Epoca. — Alegerea pomilor, scurtarea rădăcinilor.
Adîncimea gropilor şi distanţa la care se planteză diferitele soiuri de pomi roditori la locul definitiv.
Legarea şi punerea luturilor la pomi.
D)	. — Tunderea şi principalele forme date pomilor roditori.
Scopul tunderii. — Tunderea de iarnă şi de vară.
Formarea coronei pomilor de livedî.
Formarea în cordne, vase, piramidă, spalier.
E)	. — întreţinerea pomilor roditori.
Curăţirea trunchiului de muschiu.
www.dacoromanica.ro
194
ALBINA
Răritul şi curăţitul ramurilor.
Curăţirea de omidî şi alte insecte.
Întinerirea. - Realtoirea.
Săpatul şi gunoitul pămîntuluT.
F)	. — Botele pomilor roditori şi insecte vătămătore.
Principalele bdle: Tăciunele, cangrena. — Cleiul. — încolăcirea frunzelor. — Cloroza. —Muschiâ.
Insecte: purecii, furnicele, hermesul, omidile etc.
G)	. — Recolta şi conservarea fructelor.
Culegerea fructelor. — Epoca.
Cameră pentru conservarea fructelor şi condiţiunile ce trebue să îndeplindscă.
Facerea coşurilor. — împachetarea fructelor însemnate la amba-lagiu pentru comerţul cu fructe.
Uscarea fructelor p. conservat şi prepararea conservelor.
Calculul uneî instalaţii de uscătorie p. diferite gospodării mari şi mici.
Anul al doilea.
Cultura specială a diferiţilor pomi roditori.
Prunul. — Diferite varietăţi de pruni. — Cultura lui. — Maladiile şi insectele vătfimătore.—Conservarea prunelor şi preparaţiunea lor în industrie.
Mărul, idem idem.
Părul, idem idem.
Nucul’ idem idem şi întrebuinţarea luî în industrie.
Cireşul, idem idem idem.
Per şicul, idem idem.
Caisul, idem idem.
Agrişul şi cocâzul, idem.
Zmeura, idem idem.
Dudul idem şi întrebuinţarea frundelor pentru crescerea gândacilor de mătase.
Calcule pentru a se arătă folosul material ce ar put£ da cultura diferiţilor arbori roditori.
Calculul se va face pe arbore şi pe hectar.
Lista completă a tragerieî loterii Şcoleî Isdrailite-spaniole din Craiova:
No. 2G.878 a câştigat 5.000 lei No. 19.183 a câştigat 1.500 ■»
No. 47.394 a câştigat 600 »
Numerile 47.394 şi 16.707 au câştigat câte 250 lei.	i
Următorele numere au câştigat câte 50 de lei:
9.489, 28.722, 33,216, 25.208, 49.544. 1.578, 41.138, 26.740, 35.244, 40.186.
Câte 25 de lei au câştigat următorele numere:
10.565, 45.675, 30.463, 3.636. 34.490, 27.608, 10.805,33.754,31.816, 8.585,2.163, 40.213, 17,739, 34.748, 24.236, 8.784, 17.666, 38.345 2.101, 28.966, 9.984, 7.085,
3.799, 3.017, 47 797, 44 919, 15,323, 34,912, 48.623,34,127,33.619, 41.476, 27.304, 28.708, 13.679, 37.142, 1.847, 16.247, 42.793, 23.862.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
195
Câte 10 lei au câştigat următorele numere :
46.645, 18.342, 19.491, 8 365, 37.580, 3.187, 44.638,45.064,18.764,38 566,1.141, 17.128, 277, 46.798, 34,777, 23.427, 5.500, 40.863, 48,348, 26.963,34 808,24.629, 4 115, 20.223, 5.840, 13.488, 8.810,20.896,21.800, 18.184,35.448,23.171,47.087, 33.479, 22.460, 16.144, 17.055, 26.172 46.219, 20.266, 10.470, 23.656, 9.182, 2.267, 17.338, 30.119, 27.895. 7.788, 32.537, 16 477, 31.237, 17.119, 5.852, 20.139, 24.754, 34.403, 46 372, 38 297, 47.808, 6.227, 47.937, 11.701, 20.971, 7 072, 42.983, 17.471, 47.621, 37.731, 26.749, 5.619, 15 454, 32.661. 35.673, 18.270, 9.336, 16.702, 6.956,8.593, 17.387, 14104, 25.368, 45.860,34.221,31 947,34.125, 46.969, 42.151, 36.018, 29.459, 21.192, 11.489, 5 621, 34.888, 45.895, 24.016, 45.603, 49.190, 12.869, 1.153, 22.914.	(Universul!
Producţiunea cerealelor in totâ lumea în anul 1902. Producţiunea grâului în lume în anul 1902. A. Ţări cari importezâ:
	Producţia totală		Trebuinţa totală		Prov. d. 1901	Irap. p. 1902-3
			Milione de hectolitri.			
Britania mare. . .	19.50—	20.00	90.00—	91.00	5.00—6.00	65.00—66.00
Francia		115 00—	120.00	124.00-	126.00	2.00-3.00	4.00— 5.00
Germania		48.70-	50.00	68.00—	69.60	1.60—2.20	17.00-19.00
Austria		16.20—	17.50	34.00—	37 00	—	19.00-21.00
Italia		42.00—	45 00	54.00-	58.00	—	12.00-13.00
Ţările de jos . .	1.50		7.40—	7.70	—	6.00- 6.10
Elveţia		1.50—	1.60	7.20 —	8.00	—	6.00- 6.40
Belgia		5.00—	550	20.30—	21.60	1.00-1 50	15.00-16.00
Danemarca . .	0.95—	1.00	2.00-	2.50	—	1.20— 1.50
Suedia şi Norvegia	1.40—	1.50	4.80—	5.05	—	3.50— 3.70
Spania		38.00-	41.00	42.00-	43.00	1.50-2.00	1.30- 2.00
Portugalia . . .	1.80 -	2 20	3.00—	3.60	—	1.05— 1.30
Grecia		2.00		4.00		—	2.00
Egiptul		2.40 -	2.50	4.70-	5.40	■ —	1.60- 2.00
In total . .	303.87		473.87		12.75	159.83
	B.	Ţări cari exjjorteză.				
						Excedent
Rusia (eur. şi asiat.) 160.60			128.00-	130.00	5.00— 6.00 34.00-35.00	
Ungaria cu (Croaţia						
şi Slavonia . . .	63.26		40.00—	42.50	1.00— 1.50	21.50-24.00
România		26.60-	29 60	10.00—	12.00	2 00- 3.00	18.00—22.00
Bulgaria şi Rumelia	14.50-	15.50	9.00		1.00	4 00- 6.00
S rbia		4.00-	4.50	2.50-	2.70	—	1.50- 1.80
Turcia (eur şi asiat.) 24 00—			22.00—	22 50	—	1.50- 2 00
India ostică . . . .	79.06		73.00-	74.00	—	5.00- 6.00
Statele unite ale Am. 225.00 -		2 10.00	160.00—	162.00	15.00 -18 00	74.00
Canada 		32.90		19.00—	20.00	2.00- 3.00	10.00—11 00
Argentina . . . .	21.70		13.10-	1381	1 50 - 2.00	8.55— 9.21
Cliili		3.00		2.50—	2.60			065
Uruguay ....	2 89—	3.29	2.60-	2.90	—	0.34- 0.40
Australia ....	17.45		14.50—	15 00	—	3.20
Algeria		11 50		9.00-	9.50			1.97
Tunisia		3.65		2.80—	3.10		0.51
Tripolis			1 75		1.40				0.35
Mexico		4.74		4.74				
Japonia		8.50		8.50					
Persia		7 75		7.75					
Cipru		0.40		0.40					
Ţara Cap. . . .	1.00		1.00		-	
In total . . .	719.20		538.59		31.00	170.18
		BILANŢ:				
A. Ţări cari import. 303.87			473 87		12.75	159.83
li. Ţâri cari export. 719 20			638.69		3100	17018
Suma princ. şi def. 1,023.03			1,012.46		43.75 +10.35	
www.dacoramanica.ro
196
ALBINA
De pe Domeniile Gororieî.
In dilele de 22—24 Oct. a. c. d-I I. Kalinderu, Administratorul Domeniului CordneT, a inspectat Domeniul Ruseţu din Jud. Brăilă.
Pe lângă lucrările şi instalaţiile Domeniului d-sa a mal visitat, ca de obiceiu, biserica, şcdla şi primăria din Comuna Ruseţu, fiind peste tot întîmpinat de autorităţi şi un mare număr de locuitori. In dorinţa ce are de a vede înflorind tote instituţiunile de pe Domeniile Cordneî, a dispus şi cu acestă ocasiune să se facă pe cheltuiala Administraţiei Dameniulul Coronei îmbunătăţirile trebuinciose la biserică, şcolă şi primărie şi să se înzestreze cu mal multe o-biecte de cari se simţiâ necesitate.
La şcdlă a asistat la cursuri pentru a se convinge de mersul învăţămîntuluî şi s’a interesat de aprope de predarea lucrului manual şi de grădina şcolară. La sfirşit elevii întruniţi în cor şi conduşi de d-1 B. Bălăbănescu, învăţător diriginte, au întonat mal' multe cântece. Forte satisfăcut de resultatele dobândite, d-1 Kalinderu a îndemnat pe elevi să înveţe cu rîvnă, le-a împărţit diferite cărţi şi potretele familiei regale, iar învăţătorului i-a dat o gratificaţie de 80 lei.
De aci d-sa a mers la Societatea Economică Culturală «A. N. Lahovari» unde se adunaseră membrii comitetului şi fdrte mulţi locuitori. După ce a examinat starea societăţii, a dat ţăranilor diferite poveţe folositore, stăruind mal ales asupra spiritului de economie şi asupra bunel chiverniseli, fără care nu pote fi bună stare.
MULŢUMIRI
L. Paul, înveţ. dirig. la şcola comunii Domnesc!, Muscel, în numele locuitorilor acestei comuni, aduc respectose mulţumiri ilustrului şi generosului bărbat d-1 I. Kalinderu. cari a dăruit bibliotecii acestei şcoli 17 cărţi, cari de cari mal folositore pentru săteni.
De asemenea aduc mulţumiri d-luî I. Niculescu, preşedintele Societăţii «Curtea de Argeş> din BucurescI, care a dăruiit bibliotecii acestei şcoli, un album prea frumos, cu modele de cusături naţionale.
*
* *
Gh. I. Cârnu, înveţ. şcolel din corn. Rîmnicu-de-jos, Tocsof, jud. Tul-cea, în numele şcolel aduce viile sale mulţumiri următorelor persone, cari au avut bună-voinţa de a dona cărţi cu ocasiunea distribuirii premiilor elevilor silitori de la acestă şcolă.
Preotului M. Fortună, cărţi în valore de 5 lei; Gh. Cârnu, cărţi în valore de 5 iei; Bucur Burlacu, cărţi în valore de 2 lei; Ştefan Ni stor, cărţi în valore de 2 lei; Petru lonescu, cărţi în valore de 2 lei; Radu Stroe, cărţi în valore de 2 lei; Ilristu Denciu, cărţi în valore de 2 lei.
Toţi Domnii, cari aii ■primit liste de subscripţie de-ale societăţii culturale „Steaua“, sunt călduros rugaţi a le înapoia cu orî-ce resultat.
Comitetul Soc. „Steaua".
www.dacoramamca.ro
ALBINA.
197
A
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea învăţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, BucurescL
Comitetul. Preşedinte, loan Kalimlern, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier delegat, Petra Gftrboviceanu, Administrator al Casei Sf Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societă(iî pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Const. liana, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spira C. Haret, Ministru, profesor Universitar; I. Diiuitrcscu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Ylădescă, deputat, profesor universitar; Cristu S. Hegoescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori, Const. Alintă neşteann, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexandrescn, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţinni plătite (Urmare)v
N. Nicolicescu (Bucurescî), 2 lei; Gheorghe Popovicî (Sadova], 4 lei; Ştefan Iorgulescu (Sadova), 2 lei; Aureliu Oltenu (Sadova), 2 lei; Alex. Precup. (Sadova), 2 lei; Ion Candauz (Sadova), 2 lei; Ion Popescu Car-tiani (Sadova), 2 lei; Nicola Stahia (Pisca), 2 lei; Dimitrie Atanasiu (Sadova), 2 lei; Dimitrie Popescu (Sadova), 2 lei; Nicolae Iliescu (Dabulenî), 2 lei ; Gheorghe Popescu (Amărăscii de jos), 2 lei ; Ion Câpitânescu (Coclitu), 2 lei; Clain Laios (Sadova-Dolj), 2 lei; Ion M. Popescu (Sadova), 2 lei; Ion Iordan (Sadova), 2 lei; Achim Achimescu (Sadova), 2 lei; Gg. Iardescu (Piscu), 2 lei; Alexandru Tănăsescu (Lişteva), 1 leu; Ioniţâ Oltenu (Sadova), 1 leu; Arpad Szep (Sadova), 2 lei; Ion R. Popescu (Sadova), 1 leu; Ioniţâ Stefânescu (Piscu), 1 leu; Stancu FI. Tă-nase (Sadova), 1 leu; Ion Avram (Sadova), 1 leu; Dumitru G. Avram (Sadova), 1 leu; Stan Muşuroiii (Sadova), 1 leu;Miloş Milovitz (Sadova), 1 leu; Petre Chiriei (Sadova), 1 leu; Mitrică Ap. Vrăjitorea (Sadova), 1 leu; Iovan Gheorgheovici (Sadova), 1 leu; Stan Gană (Sadova), 1 leu; Nicolae Marinescu Diaconu (Mârsanî), 1 leu; Ion Dumitru Stana (Raeţ), 1 leu; Petre Nicolae (Daman), 1 leu; Nicolae B. Antoş (Sadova), 1 leu; Const. Ivan Păun (Pisc), 1 leu; Manolache Dragnei (Dabuleni), 1 leu; Ion Coman (Piscu), 1 leu; Ionescu Sfetcu (Lişteva), 1 leu; Ion Stancu Vasile (Liştăva), 1 leu; Ilie Ion Ţene (Lişteva), 1 leu; Gh. Piscupu (Liş-teava), 1 leu; Fiorea Ion M. Dona (Sadova), 1 leu; Florea Ion Ţandel (Sadova), 1 leu; Marin Radu Vasile (Sadova), 1 leu; Ştefan Popescu (Raeţ), 1 leu; Mateiu Marin (Damian), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al Il-lea (1902) al Societăţii e de 1.281, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 6.350, lei şi 20 bani.
(Va urma în No. viitor).
www.dacoromamca.ro
^	_	_	"	- — _	' _ — : _	—- _	—■■■— _	___—~ -mm— ^________________""-I - ii» — -	^
I
BANCA ROJVlANIEI
Capital social de 25.000.000 fr. împărţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. versaţi.
Comitetul central:
Laclilan Maekinstosli Rate,
Esquirc...............
G. I. Goschen..............
la Londra
r>
â Paris
Viscount Dnncannon .
Hon. II. A. Larvrence M. Adolphc Vernes . . .
.11. Charles llallet	„
Director: M. C. A. Stolz
<> ajutor: 31. E. E. Goodwin. Censorî: Ioan Kalindern, Demetru Ioan (fliika şi Arllmr Green.
Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucurescî Sucursală la Brăila,Agenţia laLondra.
LOTERIA	V
Societăţii pentru învăţătura Poporului Român 'l i
Pentru clădirea aripei drepte de la ■ localul şcolelor ei normală şi primară din Bucurescî, str. Sf. Ecaterina.
Autorisată de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 10.603 din 1002, comunicată Soc. cu adresa Prefec-turei Poliţiei Capitalei No. 66.312 din 8 Iunie 1002.
350.000 Bilete a un Leu unul
Câştiguri:
1 a 35.030 Lei . . .	. Lei 35.000
1	>	15.000	»...........»	15.000
2	»	5.000	»...........»	10.000
3	»	2.000	»...........>	6 000
6 .	LOCO	»...........»	6.000
12 *	500	»............»	6 000
30 »	200	»	.....	6000
60 » 100 ................... 6.000
100 »	50	»............»	5.000
250 .	20 .............»	5.000
■165 Câşt. în val. totală de Lei 100 000
Biletele se găsesc ele vindnre:
In Bucurescî: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi Ia debi-tanţii de tutun.
Judeţe: La tote administraţiuuile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţii de tutun.
Tragerea Lotâriei s’a fixat la 8 Decemvrie 1902.
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin.
Pilnic sosesc Încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil din propria n6stră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi:
de Vax cu Elastic sau Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
12.95,	13.95, 14.95. 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95*
13.95,	14.95, 15.95.
Nasturi
» Lack cu Elastic sau Şireturi »	»	» Nasturi
» Chevreau cu Elastic »	»	» Nasturi
Preţuri torente la Ghete de Dame:
de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95.
» b b b Botonî » 11.95, 12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
»	» Colori » b b 12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
b Gems cu Nasturi şi Şireturi b	7.95,	8.95,	9.95.
Pantofi de Chuvreau albidecoltaţi b	5.95,	6.95.
Idem cu Şireluri şi Nasturi b	6.95,	7.95,	8 95.
Idem de Lack diferite forme b	6.95,	6.95,	7,95,	8.95,	9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu	preţuri	fabulos	de eftine.
In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
b Bărbaţi b 2.95.
Rupăndu-se la încercare, se dă altă
pereche.	____________________________________
Magasin la iote Sesonele, Calea „...................... .	...
Virfnripi Nn 37 alaiuri de Politia	C'titoriT revistei vor av<5 un scă<J6mtnt de
ricwnei jyo. J/, alaiuri ae roilfia	S0/( dm preţurile însemnate, presentănd
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Capitalei, Bucurescî.
cuponul.