No. 5.
ANUL VI.
3 Noemvrie 1902
i“iiii,ii!,,i'^'i,ii>5»g»gieaBSWKaKaiB»Bwg»swMiswgg»iaP!»gggwg^fe^wyi»r»ii,jiii!!1*!'
&
Hevistă Enciclopedică populară
are în /ie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an L»ei 5 f Abonamentul în străin, pe an hei 8
»	»	> 6 luni » 3 I Un număr.................15 bani
Pentru amineiurl t leu linia, jvilea publicitate 5 bani ouvîntul IVlanuserlptele nepublieate se ard.
Comitetul de Redacţie: Ion KaSinderu
oviceaqu Coşbuc J. Oiescu p. 2>ulfu
Colonel p. V. JVâsturel Cj. yjdamescu V. S- JYloga JY. jYico/aescu Qr. Ceodossiu
Gorjst. C. popovici-ZYascâ.
SUMARUL: G. Coşbuc, Imnul studenţilor (poesie). — Carmen Sylva, Stîncile D6m-neT.—Th. D. Spcranfia, Curăţenio şi b61c. -Colonel P. V. Năsturel, Un manuscris vechiu despre uciderea lui Grigore Ghica Vodă, Domnul Moldoviî. — Irimia Pope seu, Gălbeza.— Ion Georgescu şi Anghel Popescu, Cânepa.—**. întrebuinţarea florilor de salcâm. — V. S. Mo ga, Comerciul şi crescerea melcilor.—0 pildă bună.—InformaţiunL—De la sate.—Societăţi economice la sate. — Mulţumire. — Poşta redacţiei.
Ilustraţiunî: Petru Rareş.—Monumentul lui Grigore Ghica Vodă, din Iaşi.—Gr. Ghica Vodă.—Strîngerea cânepei In mănunchiuri.—Meliţatul cânepei.—împletirea firelor.
0300■OQOQ4
i'&oo oe.QQB a ago o a o o.e o eo o,oe oo a&ooo&soa a o o ,o oV Redacţia şi JtdminMrţfcBucurescî.
„Droiueria Universală" Toma fjrătulescu.
BncurcscI, Calea Griviţel, No. 145, (lângă gara (le Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumuri şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiunî higenice contra mătreţeî şi cădere! perului. Capilarine, tincturî pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătescî, de Karlsbad, săruri de puciosâ, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerina, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratoriî chimice, pentru Institute de Bacteriologie şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şi Instrumente chirurgicale, Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolină, camphor şi naftalină. Şi, acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-luî Farmacist Toma Brătulescu.	26—7.
MICA PUBLICITATE
Cu 5 bani cuvîntul, iar pentru anunciurile cu un număr mai mare de cuvinte, de la 50 în sus, preţul pentru fie-care cuvînt este numai de 4 bani.
Jn atelierul domnişoreî Rucsandra Leonte, din Strada Belvedere No. 7, se croesce şi se confecţioneză rochii elegante, cu preţuri moderate.
Nu întrebuinfesă la lucru de cât românce şi maestra muncesce mult pentru a desvoltâ dragostea de meserie în popor. Recomandăm cu căldură, cetitorelor nostre, atelierul de croitorie al d-reî Leonte.
| umînărî de ceră curată de albine, *■ se pot găsi la preotul I. Aposto-lânu, Vălenii-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vîn<jare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenu. 26-5.
DE VÎNQARE
UVEoşia. Obedinu Comarnicu
10 klm. departe de Craiova. 664 pogone; din care 500 pădure tîneră, 140 arabile, 24 live«Jî, bălţi, zăvoiu, Ecarete noi de zid. 200 lei pogonul; se pote plăti chiar în 10 ani cu procente, depunendu-se jumătate înainte. Doritorii se vor adresă d-luî inginer Theodor Chivulescu, Craiova, str. Regina Elisabeta 18.	26-is.
www.dacoramamca.ro
®ş|ântăm libertatea şi numele sfînt
Al ţării străvechi şi-al acestui pămînt! Iubirii de neam, ce de-apururi ne-a fost 0 pavăză ’n lupte, şi ’n pace-adăpost Oântămu-î supremul ei cântec.
Cu vesele glasuri de tinere firi Cuprinşi de-amintirea străbunei măriri, Spre sore ni-e gândul, şi mergem spre el Lumina ni-e ţinta, şi binele ţel —
Trăiască-ne ţara şi neamul!
Cu drepta 'nălţată spre Tatăl de sus Jurat-am pe tot ce strămoşii ne-au spus: Unire ’ntre fraţi, şi pe Domn să-l iubim Şi altarul de jertf’ al naţiunii să fim Şi sufletului nemului nostru.
Iar dacă protivnicii numelui tău Cu oşti ar veni ca să-ţi facă vr’un rău, Ridică-te mândră şi nu te ’ngrijâ,
Căci inima nostră e inima ta,
Tu ’ncrede-te ’n fiii tăi, Mamă.
Iar dac’ar peri de pe ’ntregul pămînt Iubirea de nem şi-al credinţei avînt:
Asilul lor vecinie găsindu-1 în noi Le-am cresce, ca iar să le dăm înapoi Mai tari şi mai trainice lumii.
6.	Coşbuc.
www.dacaromanica.ro
114
ALBINA
Stîneile Domnei (i).
urcii il urmau pe caii lor sprinteni ca pisicile, dar, nevâdend nicî-o urmă de paşi în nisip, începură a bănui pe călugăr că i-a ţinut cu tot dinadinsul în drum ca se-i zăbovescă. In crudimea lor, şi-au vărsat focul pe bietul betrân, sfâşiindu-î hainele de pe el, apoi îl întinseră în cruce pe un trunchiu de copac şi îl lăsară acolo să moră. Buzele-i erau vinete, dar într’una îngână: — Nu pe cruce, şi totuşi răstignit... Dacă nu pentru omenire, cel puţin pentru ţara mea. închise ochii şi, fără a cârti, îşi ăştdptâ mortea încetă şi crudă care-1 pândiâ.
II
In acest timp, Domnul şi Domniţa ajunseră în pădurea de la Broşteni. De aci înainte drumul eră şi mai greu, căci numai aceia cari cunosceau bine vadurile, puteau să trecă rîul forte larg, fără frică. Calul Domnitorului, sub povara îndoitei sale sarcini a cam început să dea semne de oboselă.
In zadar îl mângâiâ Rareş sau ii dădea pinteni din când în când, bietul animal nu mai pute înaintâ. Intr’una necheză jalnic.
— Dacă ar vre Măria Ta să consimtă a luă calul meu, dise unul din omenii Elenei, trebuie să ve grăbiţi, căci altfel sunteţi în pericol.
El ridică pe Domna din braţele soţului ei şi-o aşedă pe şeua lui, apoi dispăru în stufiş, înainte de a-i fi putut mulţumi Domniţa pentru jertfa sa.
De aci drumul se depărtâ de Bistriţa bifurcându-se în direcţia Rarăului, unde se mai află şi adi o mănăstire mică ridicată în memoria fugei Domnitorului Petru Rareş.
Fugarii intraseră într’o pădure care păreâ nemărginită, în care trunchiurile doborâte ale copacilor uriaşi îi împiedicau să înainteze, iar muşchiul eră atât de des şi de bu-retos, încât piciorele cailor se înfundau cu totul. De odată 1
(1) Ye$i No. 4.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
115
tresăriră la audul unui troznet de ramuri şi al unui muget zgomotos din apropiere.
Din deşişul pădurii apăru cu mândrie un Zimbru. Animalul înainta cu capul plecat, gata să-şi înfigă cornele în pântecele calului pe care călăriâ Domniţa; atunci nobilul animal înfricoşat se opri şi cădii la pămînt, iar sub el gingaşa sa povară.
Zimbrul se pregătiâ să reînoiască atacul, dar Rareş sări de pe cal, îl apucă de corne cu o putere herculană şi le suci până a sucit şi gâtul monstrului; acum de abia a putut izbuti să scotă pe scumpa sa Elena de desubtul calului cădut.
Petru Rareş.
—	Aî fi in stare să umbli, scumpa mea? o întrebă el cu iubire, iar femeea lui se lipiâ tot mai strâns de el ca s’o apere.
—	Şi pânâ’n capătul lumeî mă duc cu tine, răspunse ea, dar eră palidă şi vocea-î tremură.
—	Dacă e aşâ, mai bine să dăm drumul cailor, că mai rău ne întârdie. Insă pentru a înşelă pe cei cari ne urmăresc, ar trebui să apucăm pe alt drum şi în acelaşi timp să ne
www.dacaromaQica.ro
116
ALBINA
despărţim. Eu aşi face mai bine dacă m’aşi duce la Ciceu, deşi e drumul prea lung; dar voiu apucă pe cărarea de la Humora pănă la Dorna şi de acolo voiu trece muntele Câliman... Tu, Ştefâniţă, urmă el, adresându-se credinciosului său vizitiu, tu vei conduce pe Domniţa în peşteră şi vei îngriji cât se pote de bine de dînsa până la întorce-rea mea. Şi o strânse pe Elena în braţe, cu dragoste
—	Vra să dicâ, trebuie în adevăr să ne despărţim? dise ea.
—	Nu pentru multă vreme, scumpa mea. N’audi pe cei cari ne prigonesc de colo din vale? Nu e o clipă de pierdut.
O ţinu un moment îmbrăţişată, apoi scose hamurile de pe cai şi-î lăsă în voia lor.
Atunci, aruncând o ultimă privire de iubire dulceî sale soţiore, Domnul Rareş, plecă în grabă. Domniţa ’l urmă cu ochi trişti şi îndureraţi, deşi sciâ bine că de ar fi rămas înainte cu el, i-ar fi putut împiedică fuga şi i-ar fi pus viăţa în primejdie.
Domniţa eră atât de cufundată în gândurile ei triste, în cât Ştefâniţă a trebuit se-i reamintăscă de câte-vâ ori să ţie sămâ de pericolul care o aşteptă. Lângă cadavrul zimbrului, se află o stîncâ neteda, un fel de mic platou care şi adi se numesce «Piatra Zimbrului» în memoria vitejiei şi curagiuluî lui Petru Rareş. Părăsind acest platou, şi însoţită de Ştefâniţă, Domniţa înaintă spre stîncile cari se înălţau ca nisce turnuri. Suirea lor a fost forte obositore, şi Elena, care avea pasiunea florilor, mai ales a florilor de munte, de abia a putut simţi mirosul acelora pe care le călca in piciore.
Stîrşită de obosălă şi de frică, ea se rezimă de trunchiul unui copac, şi plecând capul pe piept pentru a încercă să încetineze violentele palpitaţii, trăgea cu urechia la sgomo-tele confuze ce se audiau.
—	Ştefâniţă, te rog, jură-mi pe tot ce ai mai scump, că nu mă vei lăsă să cad de vie în mâinile păgânilor. De mii de ori mai bine e să-mi împlânţi lancea ta în piept de cât să fie trupul meu profanat de o mână necredinciosâ.
Ştefâniţă se uită la ea cu linişte.
Da, Măria Ta, răspunse el, mă voiu supune rugă-minţei d-tale.
—	Făgăduinţa ta mă scapă de ori-ce frică, esclamă ea, şi cu o nouă energie îşi reluă calea împovăratore. In sfîr-
www.dacoramamca.ro
ALBINA
117
şit ajunseră la stîncile sub cari se află intrarea unei peşteri adânci, şi, aprope morţi de obosdlă, se întinseră cu un fel de bucurie pe pămintul pietros.
£ Atunci Elena căcju în genuchî şi se rugă cu ardore pentru soţul ei care, departe de dînsa, eră desigur in primejdie, şi pentru copiii ei pe cari ii sciâ la adăpost sigur, între zidurile stîntei monăstiri..
Veni şi noptea, şi credinciosul servitor făcu un pat de muşchiu forte mole pentru Domniţa, dar drept băutură n’a putut să-i dea de cât apă rece ca ghiaţa care izvorâ din sinul muntelui! Ştefăniţă se culcă la intrarea peşterei şi, ca un câine păditor, dormiâ numai cu un ochiu. Nici un sgomot de afară nu pâtrundeâ în ascuncjetorea lor. Stîncile se înălţau spre cer ca o rugăciune neîncetată, în timp ce umbra pădurii dese şi negre se ridică ca un zid înaintea acelora cari ar fi îndrăznit să intre.
In zori de di, Ştefăniţă se trezi, şi eşi pentru a căută hrană. Intr’o livadă vecină dădu de un fazan pe care-1 o-morî cu o împunsătură de lancie şi îl jumuli de pene şi de fulgi pentru ca să potă mâncâ din el Domniţa când s’o trezi, căci era tare flămândă.
(Va urma).	Carmen Sylva.
Curăţenie şi 3ole.
Se scie acuma că pricina bdlelor este necurăţenia, cu tdte acestea se vede că sătenii noştri nu se îngrijesc de curăţenie. Care să fie pricina? Le place lor să umble murdari? Le place să mănânce din necurat, ori nu sciu ce este curat şi ce este necurat ?
Pricinile cari îi fac să nu îngrijescă de curăţenie, sunt următdrele:
Intâiu superstiţia că apa e curată, sau mai bine (Jicând, superstiţia că ori-ce apă este curată.
Din vremuri de demult a remas în mintea poporului că ori ce apă este curată, ori unde ar fi acea apă şi ori de unde ar veni acea apă. Ca urmare a acestei credinţi e faptul că ţăranul când vrea să se spele, să se facă curat, iea apă de ori unde o găsesce şi se spală cu ea. Se spală pe mâni şi pe faţă cu apă din ori-ce gârliţă, din ori-ce băltac, din ori-ce mocirlă. II ve<Ji că se opresce pe drum şi se spală cu apă de prin băltacurile de pldîe, cu apă de prin bălţile de pe drum, se şterge cu mâneca de la cămaşă, îşi face cruce şi se crede că de aci ’nainte s’a curăţit, este curat.
www.dacaromamca.ro
118
ALBINA
Işî face cruce cu gândul ca să pecetluescă faptul curăţeniei, dar nu scie el că semnul sfintei cruci nu trebue să se înjosăscă la lucruri necurate. Domnul nostru Iisus Christos, în adevăr s’a botezat în apă, s’a botezat în apă ca să spele în ea păcatul strămoşesc şi să ne aducă iar în stare de a căpătă harul Iul D-<Jeu şi a ne învrednici de mântuirea sufletului; Domnul nostru a spălat în apă păcatul strămoşesc, dar nu l’a spălat în apă murdară, ci l’a spălat în apă curată, în apă mare şi curgătăre, în apa Iordanului.
In apă curată deci trebuie să se spele omul ca să fie curat.
Şi apoi trebue a se deosebi încă spălarea cea de taină, de spălarea pentru curăţirea cea trupescă, cea materială.
Spălarea cea de taină, adecă spălarea cea sufletescă, este numai un simbol, numai un semn văcjut, pentru că adevărata spălare se face în suflet prin puterea credinţei; pe când spălarea cea trupăscă trebuie să fie chiar spălare materială. Pentru ce gospodina duce rufele şi le spală în apă curată? Pentru că numai în apă curată pote să lesă necurăţenia. Apoi dacă necurăţenia dintr’o cârpă nu lese în apă murdară, apoi mânile şi faţa şi ochii omului se pot <5re curăţ! cu apă murdară ?
In psalmul Prooroc-Imperatuluî David, în Miluesce-me Dumnecleule se (}ice: spela-me-voiu cu esop şi me voiu cu-răţi, adecă spăla-me-voiu cu săpun; va să (Jică pentru bună curăţenie trebue să te speli şi cu apă curată şi cu săpun.
Spălarea cu săpun nu e lucru de prisos ori de lux, ori de inglindisală nelrebuităre, ci este în adevăr trebuităre. Când vrei să fiî curat trebue să te speli bine, şi când faci semnul crucii trebue să fii curat; căci altfel în loc de curăţenie care e plăcută înaintea Iul D-(Jeu, te faci vinovat că al făcut semnul sfintei cruci peste un lucru necurat. Căci scris este încă în cele ţ>ece porunci ca să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert.
Semnul sfintei cruci este semnul mântuirii năstre, este semnul răstignirii Mântuitorului; de semnul sfintei cruci este legat numele Iul D-(,leu; deci nu este ertat a-1 face peste lucruri necurate.
Spală-te curat şi apoi fă-ţl cruce;
Spală-te curat, şi îngrijesce-te să fii tot-deauna curat şi atunci vei fi sănătos şi darul Iul D-cJeu te va feri de bole.
Bălele se iscă în necurăţenie.
In curăţenie e sănătate.
Th. I). Speranţia.
Toţi Domnii, cari au primit liste de subscripţie de ale societăţii culturale „Steauau, sunt călduros rugaţi a le înapoia cu ori-ce resultat.
Comitetul Soc. Steaua.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
119
Un manuscris vechiu
despre
Uciderea lui Grijore Ghica Vodă
Domnul Moldoviî (l).
Facere de vorâve în stihuri pentru sfârşitul cel cu urgie împerătescă a răposatului Domn Gligore Ghica. Vod, care au pierit de sabie aice în Iaşi, la let de la Xs. 1777, Oc-tomvrie 30.
Stihurile sunt scrise pe doue coldne şi încep ast-fel:
«Vrând s’arăt şi să grăiesc De mirare me uimesc Aşiu gi-ăi nu me pricep Nu am de unde să ’ncep Să fac o jalnică vorbă Pentru Domnul Ghika Vod(ă) Ghika Vod(ă) cel vestit La ce sfârşit au venit Uă limbă ritoricescă Trebuie ca să grăiască Şi s’arate acestă templare Groznică şi de mirare De care a cunoscut forte Halul lumii cei deşarte Şi că n’are nici un bine Lume statornic în sine Să judece orî-ce om Intâplare acestui Domn Ca să vadă înalta stare Ce de primejdie are.
«Eră plin de bucurie Luând a treie Domnie (2)
Şi în vreme cât au trăit
Aci se termină stihurile de acestei file autorul scrie sus
„Tot stihurile li
şi apoi continuă ast-fel pe d
«Acest Capigiu ce vine Easte prieten cu mine Şi e trimis ca să vestescă Din poroncă ’mperâtescă Că nu-î grijă de resboiu Aice ’n ţară la noî. 1
Cu mar! nădejdi s’au hrănit Şi începând ca să ştie La ce sfârşit ca să vie Insă nici pute ca să păzescă De urgie împerătescă Căci făr de vreme l-au ajuns Primejdie ce pre ascuns Primejdie ce ere de morte Cu care le-au pierdut tote Şi nu de morte firâscă Ci de sabie turcescă.
S’au vestit în tara iotă Cum că vine de la Portă Un capigiu rînduit Şi conace că i-au gătit Dar nime nu pote să ştie Arătând în Spătărie Fiind boierimea totâ Şi obicinuita glotă.
«Cu uă săptămână înainte Au rjis Vod(ă) aceste cuvinte:
pe faţa filei 69, iar pe versa ca titlu,
î Gligore Yo<l(ă)“
iue co!6ne:
«După ce au aucjit Că la Şanta (3) au sosit Frumos alai (paradă) i-au gătit Şi la Santa 1-afi pornit I l-au trimis înaiute Cu a sa Domnescă cinste
(1)	Vejji No. I, anul al Vl-lea.
(2)	Prima Domnie în Moldova de la 1764 la 1767. A doua, în Muntenia de la 4788 la 1769 A treia Domnie iarăşi în Moldova de la Oct. 1774, 1a Oct. 1777, (după d. A. D. Xenopol).
(3)	Şanta, (jice Un alt anonim recent (pote Basarabescu fost proprietar al cărţii), adnotând textul «este pe drumul de la Bordea o oră depărtare de Iaşi; acolo se întâmpinau Paşii trimeşi din Constantinopole «pe timpul fanarioţilor.» La Şanta se aflait grajduri pentru caii escortei; de aci, denumirea Grajduri a staţiuneî C. F. R. Iaşi-Vasluî.
www.dacaromamca.ro
120
ALBINA
Ca să facă întâmpinare Fiind Bey şi Agă-inare Şi cu cinste să ’l primâscă Ca pre o slugă împărătescă.
- In tratau dar în oraş Prietenul ucigaş
Mergând cu al seu arsalik (escortă) La casăle den Beilik Sâmbătă daca au sosit
Ve$î ci vicleşug au găsit Au (jlis că-i bolnav forte Au cerut doftor să-l caute Trimeţând lui Vodă ştire Că au slăbit preste fire Şi ar vra să margă la Curte Având vorove multe Trebî mari şi lucruri înalte Şi fermanul să-I arate.
Aci poetul din ce pricină, nu ştiu, continuă cu stihurile ce s’a citit mai sus făcencl şi câte-vâ deosebiri aşâ: «Dar nimen nu pdte să ştie;» apoi «Au cjis Vod aceşti cuvinte» — şei trimes ca să vestescă» — «I l-au trimes înainte.» După aceia în loc de: «Ca să facă întâmpinare,» Fiind bey şi Agă-mare» anonimul le scdte de tot. In loc de: «La casăle den Beilik» modifică scriind: la casăle de Beilik ; după aceia <Jice «şar vre să margă la Curte, avend săi grăiască multe.
Scoţând dar afară acestă încălcâlă de stihuri care se repetă, luăm şirul povestire! înainte:
Dar nu pote de bolă Că nici din pat nu se scolă Vod aucjind au creţlut Ca cum l-ar fi şi vetjut Şi ne-având nici un prepus I-au trimes acest răspuns:
Să nu facă ostenâlă Fiind supărat de bolă Că merge Mărie sa Acolo la gazda sa.
De i-ar fi spus drept Fotaki (1) Ca portarul Gavrilaki Pote-ar fi putut prepune Acestă ascunsă înşălâşiune.
Dar ce să <Jicem mai mult Ceasul morţii nu-î ştiut!
Duminecă în desară O ce ceas şi ză amară Poroncit-au să-I gâtescă îndată carătă Domnescă Cu atâta gătire mare Ca când merge la blinbare Adesa (}ice şi întreabă Căci nu-i trag carâta ’n grabă. Ce Vodă în grabă purcegind 1
Au rămas Domna plângând Că i-au zăs ca să nu margă Pân’ n’a cerceta să vadă Acest Turc aşia numit Cu ce poronci au venit?
Dar fiind-că nici-o dată Domna ce arată Şi orî la ce-1 sfătuia In samă nu-I mai ţănă Aşâ nici acum n’au ascultat Acest folositor sfat Ear când au vrut să purcegă Tufecşibaşa (2) întreabă :
—	Afedimu (3) ar fi bine Şi mai eu omeni cu mine Vre-o cinci şâse tufecşii Că sunt numai doi copii Şi vre-o doi trei boerânaşî Şi al doilea cămăraşi
Ear Vod(ă) i-au răspuns
—	Tufecşibaşa i-au <Jis;
Dar tot sunt doi şi cu tine Că n’am să mă bat cu nime. Şi aşâ în vreme de nopte Au mers săngurel la morte Şi fără de calabalik
La casăle de Beilik (4).
(1)	Doctorul mării Sale trimes să caute sănătatea capigiului Ahmet.
(2)	Tufecci-başa eră şeful gardeî palatului.
(3)	Eartă-me, rog prea plecat (Af-it).
(4)	Vodă Ghica plecă din Curtea Domnescă unde se află acji Palatul Administrativ, apucă la drepta pe lângă Sf. Niculae domnesc (cel bogat) şi se îndreptă spre Beilik prin uliţa cu acelaşi nume. a^i strada Ghika-Vodă, trecând pe dinaintea clopotniţii monastiru Barnowski pe care o lăsă în stânga, spre a intră, la vre-o 200 metri de acolo, la drepta, în curtea caselor de Beilic unde acji este grădina monumentului martiru-cu! Domn.
www.dacoramamca.ro
Monumentul lui Grigorie Ghica Vodă, din Iaşi
www.dacoromanica.ro
122
ALBINA
Bostangiiî s’aii gătit
Precum li s’au poroncit
Şi i-au eşit înainte
De l-au tîmpinat cu cinste
Şi îl sue sus pe scară
Ţiindul de supsăoară
Alţii îl ţină de pole
Alţii îi făce latalame (închinăciuni).
După ce l-au suit sus
La capigiul l-au dusj
Iî făcu destul ecram (ikram,cinste)
Acest prieten viclean
Dar nu eră de la dînsul
Cât eră că l-au prins
Făcend multă voe bună
Că l-au văţjut pus la mână
Şi pre lesne l-au amăgit
Precum el n-au nădăjduit.
Pre copii pre bostangii I-au poftit la cafigii.
Adecă ca să-î cinstescă Pre orînduiala turceseă Cu ciubuce şi cu cafele Să nu stă pe la perdele Când vor auţli străgare Să nu facă tulburare Unii din turci stă la uşi Alţii stă în camară Intrarmaţi ca nişte hiară Atunci au intrat în casă Ceî-ce se întrarmasă Şi uşâle închiijend Au stătut cu toţi ’n rînd Vod(ă) veijend strîmtore L-afl cuprins răce sudore Căci atunce au cunoscut Laţul în care a că(jut Din care a scăpă nu pote Cât sfîrşitul iaste aprope.
Ce i-au zăs cum l-au mustrat Nuştiu, nu m-am întîmplat Acolo unde vorbe Au cerut tabac să be — Boîăr bey oim bire (1) Dându-î tabac să be Şi când Yod s’au plecat Adecă să iei tabac 1
Face sămn luhăznătarul (casierul) Ca să 1 lovescă cu hangerul Şi îndată îl lovi în spate Dându-i o rană de morte Şi îndată au că<jut pe pat (2) <Aman Efendi! aii strigat (3)
♦	Fie-ţi milă nu me pierde
♦	Căci nu am altă nădejde.»
Dar cine vre să-l asculte Sau să vie să-l ajute ?
Că îndată cei-lanţi Care sta întrarmaţî Năvălind ca nişte hfiară Prin cuţăte ’l luară.
Vod puţin s’au luptat Cât ş’o ferestră au stricat Vrând să iasă să scape De acea groznică morte Ear când au vroit să mai străge Un turc de grumaz ’l strânge Tufecşibaşa aucjând Un glas slab şi amorţit Alergă să între în casă Cei de la uşă nu-1 lasă Caută să se întorcă Chiâmând veste să facă Deci V. Vod cu atâta munci Precum spun de mucenici După ce s’a slăbit de tot Şi râmâind ca un mort Atuncea şi gelatul (gâdele) îndată îi-au tăiat capul Şi luând capul a mână La Capigin ’l închină Şi ’i făcu destul ecram Acest prieten viclen In vrăme de Ramazan Ear trupul cel mult căznit Şi de cuţite răzbit Stă în faţa casi închisă Izvorând sânge dintrânsu Şi se sbate ca un peşte In sânge se tăvălesce.
După ce ’lu-au desbrăcat Gol pe ferestră l’au dat Cătjend lepădat jos
(1)	Bumr bey oîun birt, poftim prinţule (făcend un fel de farsă, oîun biri).
(2)	d A. D. Xenopol. în Istoria Românilor, voi. IX p. 178 <jice: Ghica însă luptă cu mare energie, fiind nalt şi voinic, în contra ucigătorilor săi şi aruncă el însuşi pe trei din eî la pămînt cu hamgerul de care nu se despărţise. Totuşi trebui la sfârşit să cadă, copleşit de număr, şi-şi dădu sufletul străpuns de multe răni (12 Oct. 1777).
(3)	Cuvîntul „ama«“ are o putere supranaturală asupra Turcului: cel ce-1 imploră desarmeză imediat pe adversar şi dacă Ahmed bey rămase surd rugăminte! nefericitului Domn, apoi explicarea ne-o dă d-1 Xenopol la pag. 178 chiar: «prin capul lui Ghica, Ahmed feri pe al său propriu «de a se rostogoli la piciorele Sultanului.»
www.dacoromanica.ro
ALBINA
123
Straşnecă şi necinstită Şi tot într’acâstă tomnă S’au dus şi biata Domnă Mult jalnică şi mâhnită La mort cernită Cuprinsă de multă jale Cu tinerei beizadele Din Curte s’au rădicat Şi s’au trimes la Ţarigrad. Şi las să socotâscâ OrI-ce minte omenăscă La ce hal iaste rămasă Acâstă vestită casă.
In partea caselor din dos (1).
Unde bostangi! puţin sapă Şi acolo ’l îngropâ.
Şi din averea lui totă Nu avu la a sa morte Decât patru coţi de pămînt Pe trupul lui şiontit (ciuntit)
Ear capul într’o cutiă L’au trimis la ’mperăţiă Ca cunoscută să fiă Imperătesca urgiă.
Şi aşia s’au săvîrşit Chica Voevodă cel vestit Cu morte atâta de cumplită
Monumentul lui Gr. Ghica Vodă (vetji figura) fu ridicat, «în amintirea martirului Domnitor, de către Consiliul comunal din Iaşi în anul 1875 Octomvrie 1»; el portă pe faţa de la apus (la capul monumentului) acestă indicaţiune.
Pe faţa de la răsărit se citesce: «Grigore Ghica V. V. a protestat contra luăreî BucovineiD’asupra mormîntului se citesce: «In amintirea lui Grigorie Ghica V. V., ucis de Turci la 1777 luna Octomvrie. Ţara recunoscetdre.* Pe laturile monumentului sunt aplicate armele familiei Ghica turnate de bronz. La capul mormîntulin se află o coldnă de piatră în vîrful căreia este aşetjat bustul Domnitorului.
Colonel I*. V. Năsturel.
Gr. Ghica Vodă.
(1) Faţa caselor de beilik eră spre stradă (spre monastirea Barnovski), iar locul unde se află aţii monumentul martirului Domn vinea în dosul caselor. Se (jice că acest Ioc este chiar acela unde a că<Jut corpul nefericitului Domn când a fost asvârlit pe ferestră.
www.dacoramamca.ro
124
ALBINA
GĂLJ3EAZA
Ve^end reul iar întins Astă dată m’am decis Să ve spun sciinţa în scris Ca să fie reul stins.....
Ast-fel începe cucernicul preot C. Trifan din Com. Jii'ov, Judeţul Nemţ, scrisdrea sf. sale, către redacţiunea revistei ndstre.
Vătjend reul iar întins, înţelegând prin rău, boia gălbeză, fărte întinsă în ţara ndstră, ce este drept, mai ales în ţinuturile mlăştindse, băltdse. Gălbeza, numită în medicina veterinară distomalosă, s’ar vindeca după părintele Trifan, rezemat fiind pe 6re-care încercări ce-î ar fi dat bune re-sultate, prin ajutorul a unor anumite lecuri, fdrte uşor de procurat şi preparat.
Şi pentru ca bunul creştin să fie convins de efectul folositor al acelor lecuri, sau mai bine pentru a’l convinge, preotul Trifan termină scrisdrea cu versurile de mai jos, ce’mî par vrednice de reprodus, oglindindu-î credinţa desăvârşită, în doctoriile pe cari le propune.
Să lăsăm să vorbescă stihurile sf. sale.
Eu am fost lovit odată Şi nu am dormit Până m’am asigurat Că reul am alungat.
Nu ve leneviţi români Că’î păcat să daţi la câini Vita care ve trebuesce Şi pe copii ve încăl^esce.
Mai înainte de a expune lecurile sfătuite, trebue dar să recundscem că’i face mare cinste veneratului preot, faptul că şi-a trudit singur mintea, pentru a da peste un remediu cu ajutorul căruia să’şi pdtă tămădui vitele, de o bdlă atât de păgubitdre, ca gălbâza. De alt-fel, după cum se subscrie «bătrânul preot» acâsta ne face să gândim că vremea făcen-du-1 să va(jă multe şi deci să înveţe şi mai multe, s’a putut întîmplâ ca alături cu alţi agricultori, să fi întîmpinat mai multe neajunsuri în prăsirea şi crescerea animalelor, împrejurare care de sigur a contribuit şi la aflarea leculuî pe care sf. Sa ’l povăţuesce pentru tratarea bdleî în cestiune, căci de «nevoea te învaţă de multe ori ce trebue să faci».
Să vedem acum care este doctoria sfătuită de către Părintele Trifan.
Iat’o:
Pentru 25 de oi, se pune amestecat următdrele:
www.dacoromamca.ro
ALBINA
125
15 litri de apă de băut (bună).
8 pacuri tutun prost (a 10 bani pacu).
2	kilograme rădăcină de pelin.
2	kilograme sare.
3	ardei (chipăruşi) roşii tăeaţi în două.
T6te acestea se pun într’un vas, şi se fierb bine. După fierbere se amestecă cu humă din care s’a scos pietricelele, f:ământându-se până se învârtoşeză în cât să se pdtă face bulgări (boţuri) mari. Aceşti bulgări, se usucă până a se înfierbântă, până se învârtoşesc de-a binele. Odată uscaţi, se pune la disposiţiunea oilor spre a fi linşi, în loc de sare, ne dându-li-se sare cu 5—8 cj.ile maî înainte, pentru ca ast-ftil să fie nevoite a linge bulgării pomeniţi. Dar nu numai atât, mai trebue băgare de semă, ca pe tot timpul cât oile linge din bulgări să nu li se dea do cât fdrte puţină apă, la două tjile şi numai odată pe c}i. Şi apoi mai îndemnă încă părintele, ca pe vreme de zăpadă, să nu li se dea nici cie cum apă până după trei săptămâni, oile mâncând zăpadă, care deci le-ar linişti setea.
O altă cură recomandată tot de către cucernicia sa, ar fl acesta:
Cu composiţia descrisă, şi după ce a fiert, se stropesce fânul destinat a fi mâncat de către oile bolnave sau bănuite a fi; prin acest mijloc s’ar fi dobândit de către sf. sa vindecarea a mai multor oi în timp de patru săptămâni, avend grije asemenea, de a nu li se da de cât câte puţină apă, în acel timp.
Neajunsul însă al acestui tratament, faţă cu acela cu bulgării, ar fi că lâna oilor rămâne scurtă, precum şi faptul că multe dintre cele însărcinate, ar lepădă.
In genere animalele supuse curei, trebue ferite de răcelă şi de vînturî. Pentru vacile de lapte, stropirea fânului să se făcă cu măsură, pentru ca laptele să nu capete gust şi miros neplăcut.
Acesta ar fi după Părintele Trifan, remediul nemerit în contra gălbezeî.
Pentru a ne pute da şi noi părerea asupra lui, este necesar să arătăm în scurt, în ce constă găibeza, precum şi medicamentele la cari au alergat alţi crescători, şi medici veterinari, pentru a tămădui animalele lovite de acăstă bdlă.
Găibeza este o bolă parasitciră, adecă datorită unui animal-vierme, care trăesce pe sema animalului bolnav, hră-nindu-se din sângele, din trupul lui. Acest vierme se chiamă în popor gălbeză; agricultorii francezi ’l numesce la douve, numire care după părerea unui învăţat Johan ele Brie, s’ar datori credinţei că părăsitul resultă din transformarea unei anumite plante, pe care oile o mănâncă pe locurile mlăşti-ndse. Acestă convingere de alt-fel o au şi crescătorii noştri, despre gălbăză. Origina acestei credinţe, ’şi are de sigur
www.dacoromamca.ro
126
AI-BTNA
lămurirea, în faptul dovedit, că bdla se arată în deosebi la animalele cari pasc pe locuri umede.
Numele sciinţific al viermelui gălbeză, este distoma he-paticum şi distoma lanceolatum, de unde derivă şi termenul de dislomatosă, termen sub care este cunoscută în sci-inţa veterinară băla gălbeza.
Distomele, se pot găsi în diferite părţi ale corpului animal; locul lor obişnuit, acolo unde le priesce bine, este ficatul. In acest organ-măruntaiu, ele se pot îngrămădi şi trăi la o laltă, în nuiner uimitor.
Distoma hepaticum, de forma unei mici fol, are o lungime cam pe jumătatea degetului celui mic; cea-laltă distomă (jisâ lanceolatum, are cam aceeaşi formă, însă este mult mal mici.
Distoma hepaticum, cea mal bună cercetată, şi despre care s’a ocupat mal mult crescătorii şi învăţaţii, trece prin nul multe schimbări, până să ajungă aşa cum o întâlnim în ficat, adecă în stare adultă.
Iată pe scurt aceste schimbări:
Distoma adultă-gălbeză în timpul cât stă în ficat sau mal bine în canalele lui, nasce ouă; acestea de aci fdrte mici, vărsându-se odată cu fierea în maţe, sunt în urmă date a-fară din corp, odată cu excrementele. Acestor ouă le convine fdrte bine umiditatea, aşa că dacă cad pe locurile u-mede, mlăştindse, lasă să iesă din ele, în timp cam de două până la şese săptămâni, embrioni — mici vermuşi—, cari dacă nu întâlnesc un animal molusc-un melc-mor. Dând însă peste un molusc, care seim că nu prea lipsesce în livezile umede, embrionul intră în corpul Iul, unde se măresce şi se transformă în aşa (jisul sporocist. Sporocistul dă loc la o altă stare a viermelui, numită radie, cam câte 5—8 de fie-care sporocist.
Radiile născute din sporocist, se răspândesc în corpul melcului şi mal ales în ficatul Iul. La rândul lor radiile produc cercare, nisce fiinţe fdrte mici, cari părăsind melcul, şi dacă le ajută împrejurările să cadă pe locuri umede, se lipesc de dre-carl plante, de erburile ce cresc pe asemenea locuri, pe care oile mâncându-le, introduc odată cu ele în stomac şi maţele lor, şi pe aceste cercări. Din maţe cercariile trec în ficat, probabil prin mijlocul canalului prin care acest organ ’şî varsă fierea în maţe. Ajunsă în ficat, trebue cam 6 săptămâni, pentru ca o cercarie să crescă, să devie adultă, să iea forma gălbezeî.
(Va urma).	Irimia Popescu
Medic-veterinar.
Unde nu e şcolă şi biserică, omul e în stare de animal.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
127
CÂNEPA
(Canabis-Sativa).
*na din principalele plante atât de folositore cultivatorilor şi care a fost cea dintâiu întrebuinţată la facerea diferitelor pânzeturi este cânepa, care în timpii din urmă, vS/i? a fost înlocuită în mare parte prin bumbac, a cărui vC pânză este mult mal slabă şi costă mult mal scump ca cea preparată din cânepă.
Cultura cânepei este forte vechie, fiindu-ne cunoscută încă de la străbunii noştri.
Ea a fost prima plantă din care a început a se fabrică pânza. Cânepa e plantă dioică. (Florile mascule pe unele tulpine şi cele femele pe altele).
Rădăcina ei este pivotantă' şi de o culore alburie.
Trunchiul drept şi ramificat este acoperit de nisce peri tari. Sunt mal multe varietăţi de cânepă; însă cea mal cunoscută şi mal mult răspândită la noi este cânepa ordinară.
Pămîntul pentru cultura cânepei trebue să fie calcaro-argilos conţinând şi ce-vâ nisip; bogat şi bine mârunţit. Pâmînturile de aluviune, nisipose îl priesce forte bine. In general terenul trebue să fie situat pe văl; se pote cultivă şi în locul eleştae-lor scăzute şi uscate precum şi pe marginea rîurilor.
Solul destinat pentru cultura cânepei trebue să lie bine lucrat; căci numai atunci ea dă producţiunea dorită.
In cultura mică se dă terenului 2 săpături curăţindu-se bine; iar în culturile întinse se prepară cu plugul prin 3 arături din care: una tomna, a Il-a arătură primă-vara şi a IlI-a prin Aprilie; grăpându-se de mal multe ori în scop ca pămîntul să fie bine mărunţii.
Pentru ca producţiunea ce vom obţine să fie mal mare, trebue să dăm terenului ore-carî îngrăşeminte, din cele cari pot să lucreze îndată la hrana plantei, precum uvina sau chiar gunoiul bine descompus şi pus cât se pote de timpuriu.
Un îngrăşămînt de 20.000 kgr. este de ajuns pentru un pogon. Cânepa se semănă prin Maiu. Se vor alege pentru semănat, seminţele grele, lucitore şi cu dungi negre.
Cantitatea de sămînţâ ce trebue să semănăm, variază după scopul ce urmărim.
Dacă cânepa ce semănăm e menită a ne da sămînţă, o vom semăna mal rar, în care cas firele ce vom obţine din trunchiul el va fi mal grose şi de o calitate mal inferioră; dacă din contra scopul nostru e ca să putem obţine fire de o calitate supe-riorâ, o vom semăna mai desă, în acest cas firele nefiind destul de libere spre a se desvoltâ şi ramifică, trunchiurile rămân mai slabe şi firele obţinute vor fi de o calitate mal bună. In general se semănă cam 100—150 kgr. pentru un pogon.
www.dacaromamca.ro
128
ALBINA
Sămînţa aruncată pe pămint se acopere cu grebla pe întinderi mici, şi cu grapa când întinderea cultivată e mare; se dă o grapă în lung şi una în lat, pentru ca semînţa să fie bine îngropată (5 c. m. adâncimea).
Strîngerea cânepe! în mănunchiuri.
După sernenat uni! cultivatori pun deasupra terenului un strat de pae care are de scop de a proteja pămîntul asupra influenţei rablelor solare, cum şi de a feri sămînţa spre a nu fi atacată de diferitele păsări sălbatice, ca porumbel şi turturele, pe a cărei sămînţâ o urmăresc forte mult.
Dacă după semănat a dat ploie şi pămîntul a prins cojă, se dă pe deasupra cu o grapă în scop de a înlesni germinaţia.
Cânepa, dacă cere trebuinţa, se plivesce odată sau de două ori, rărindu-se şi scoţend firele de prisos afară, dacă a eşit prea desă.
Recolta se face atunci când florile au îngălbenit; în general cânepa de vară sau masculă, se recolteză în Iulie şi cea femelă sau de tomnă, în August. Smulgerea cânepei se face atunci când polenul de pe florile mascule s’au scuturat; acăstă lucrare se tace în mal multe rânduri, şi cu băgare de semă ca să nu se vatăme firele femele.
Dacă pămîntul în care s’a cultivat cânepa e argilos, prea uscat şi firele grose, cultivatorul va trebui să taie firele din faţa pămîntulul.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
129
Smulgerea firelor femele, se face atunci când foile au început a îngălbeni, şi seminţele capătă o culore cafenie; se apucă în mână câte 15—20 fire, se smulg fără a le sgudui pentru ca să nu se scuture sămînţa câptă.
Sămînţa se recolteză din firele cele mal vigurose, pentru-că cânepa degenerăză forte uşor.
Dacă din cânepa femelă voim a obţine şi fuior şi seminţe, o vom recoltă atunci, când seminţelesunt aprope a se cooe şi o vom lăsă întinsă cât vă pe pămînt spre a se coce mal bine.
Meliţatul cânepei.
Extragerea seminţei se face punend'pe o muşama cânepa"femelă şi o vom bate uşor cu o prăjină; sau se iea două mânu-chiurl şi se lovesc unul pe altul, până ce se scutură bine; după aceea se lasă cât-vâ timp seminţele la sore, apoi se trece printr’un ciur sad dârmon, se vîntură în câte-vâ <Jile dearândul, pentru-că ea se încăl^esce cu uşurinţă; după aceea se pune într’un hambar bine aerisit şi de se pote, dacă sămînţa e în cantitate mare, a se vinde cât mal curând fiind-că ea scade forte mult, şi ’şî perde întru cât-vâ culorea sa cenuşie-strălucitore.
Uscatul se face în grămezi, fie direct pe pămînt sau ridicată pe nisce furci şi durâză 20—25 de (Jile. Se preferă uscatul pe
www.dacoromamca.ro
130
ALBINA
furci, căci se usucă mult mal bine fiind expusă cu totul la aer.
După uscat e bine a se alege în 2 şi trei calităţi după grosimea şi înălţimea firelor, pentru ca fuiorul căpătat să iasă deopotrivă în mărime şi calitate. Firele prea lungi se pot tăia în 2; rămâind la o parte vîrful, iar la cea laltă cotorul; cu modul acesta de despărţire al firelor, se uşureză lucrarea topitului, devenind mai lesniciosâ.
După alegerea firelor pe categorii, se va tăiâ. rădăcinele lor cu securea pe un buşten, întrebuinţându-se la foc.
Topitul cânepei. Scopul topitului este de a disolvâ meteria lipiciosâ sub influenţa fermentaţiuniî; cu modul acesta de a pute face să se rupă cu uşurinţă, spre a separă bine fuiorul.
Acestă operaţiune se pote face prin acţiunea apei reci, sau calde, fie ea curgătore sau stătătore; cel maî bun metod e a se face topitul în apă curgătdre, căci firele capătă o culore galbenă argintie şi topirea se face regulată; pe cât timp într’o apă stătătore firele devin galbene şi topirea e neregulată.
împletirea firelor.
Odată cânepa ajunsă a se topi, se formeză în tencurî, aşecjân-du-se unul peste altul în apă ; pe tencul cel maî deasupra se pun greutăţi în scop ca cânepa să nu fie luată de apă; iar dacă topitul se faca în apă curgetore se fixeză de pămînt prin nisce ţăruşi, pentru acelaşi scop; sau se aşecjă în nisce coşuri sau lătjl, prin laturele cărora apa străbate cu uşurinţă ; deasupra lor se pun greutăţi spre a nu fi târîte de apă.
Acest metod de topire dureză 8—10 4>*e în August, şi mal mult în Septemvrie şi Octomvrie (15—20 (jile).
După topire, care se cunosce din deslipirea cu uşurinţă a firelor după partea lemnosă şi ruperea lor transversală cu mare
www.dacaromamca.ro
ALBINA
131
uşurinţă, cânepa se scote, se aşecjă în piciore pe un loc deschis şi în bătaia soreluî, spre a se pnte usca.
înainte de a începe sdrobirea -firelor, unii cultivatori pun cânepa în cuptore, după ce a scos pâinea, o ţin câte-vâ ore, apoi o scot şi o pun pe un sul rotund unde o bat cu un mal ; a-cestă operaţiune înlesnesce mult meliţatul. In culturile mari, a-cestă lucrare se lace cu ajutorul unul instrument mecanic, numit sdrobitor. La noi însă cel mal bun şi mal practic metod de sdrobirea firelor se face cu ajutorul instrumentului «Meliţă» al cărui format e lorte simplu şi întrebuinţat de toţi cultivatorii.
După meliţat, cânepa se dărăcesce spre a despărţi câlţil de fuior (adecă fuiorul cel bun de cel prost, sau caeţl), apoi fuiorele se perie cu o perie de păr aspră, cu acest mijloc alegem fuiorele şi mal curate, apoi se fac păpuşi sau fureluţe, iar păpuşele se fac pachete ca şi bumbacul.
Un pogon de cânepă bine cultivat pote să ne deâ până la 500 klgrame fuior.
Ar li de dorit ca ţăranii noştri în loc să-şi cumpere pânzeturile din comerţ, destul de slabe, aprope putrede, bucurându-se nu numai la frumuseţea lor care costă atât de mult, să începă a cultivă cânepa al cărui fuior străbunii noştri! îl întrebuinţau atât de mult.
AstăcJI însă acestă plantă (cânepa) nu se mal cultivă aprope de loc, ba chiar în unele locuri de mult nu se mal cultivă; căuşele vorbesc de sine «luesul şi trândăvia ţărăncelor nostre» cari preferă să cumpere americă din oraş şi se-şl îmbrăce bărbatul şi copiii, de cât să cultive cânepa care ce e drept, îl cere mal multă muncă.
Iată deci căuşele cari fac ca cultura cânepei să fie părăsită de femeile sătesc!.
Ion Georgescu şi Angliei" Popesc iu
Moşia Letca Nouă, Vlaşca.
întrebuinţarea florilor ele salcâm. Florile de salcâm pot fi întrebuinţate pentru a face sirop. Pentru acesta se curăţă florile de codă, pe urmă sunt puse într’un vas de porcelan, sau de pă-mînt smălţuit, în fundul căruia s’a aşternut un praf de zahăr, şi se umple vasul ast-fel până sus, punend un rînd de zahăr şi unul de flori; peste şese cesurî se opăresce cu atâta apă fiartă, cât trebue să se topescă zahărul; peste 24 de cesurî se legă zahărul şi în zahărul acesta legat verşi conţinutul vasului, laşi se iea câte va clocote, pe urmă laşi să se limpecjescâ şi după ce se recesce îl pul în sticle. Siropul acesta are multă aseme-nare cu siropul de flori de portocal şi se întrebuinţeză în contra bolelor stomacului şi pieptului.
--------------“ *
* *
www.dacoromaiiica.ro
132
ALBINA
COMERCIUL ŞI CRESCEREA MELCILOR
ub acest titlu, d-1 I. M. Buisson publică un intere-ţlllifca sânt articol în jurnalul de agricultură practică din Paris, No. 42 din 16 Octomvrie 1902. Am crezut, a da un mic resumat şi pentru cititorii «Albinei», ca să se pătă vedă cum în străinătate ămenii cari voiesc binele ţării lor, caută a profita de tot ce pămîntul păte să producă, şi de tot ce păte trăi şi produce în ţara lor.
Fiind-că numai ast-fel se explică cum aceşti ămeni au putut să-şi mărescă veniturile lor particulare, ca şi partea economică a ţărei lor, în dauna altor ţări unde nu s’a pus în joc munca omului, decât acolo unde s’a cerut o cheltuială fărte mică, iar câştigul mai mare, şi unde totul s’a basat mai mult pe forţele naturale de producţiune, adică pe pă-mînt şi climă. S’a basat mai mult pe agricultură.
Din contră, în alte ţări omul a căutat ca chiar din înmulţirea unui animal care cresce şi se înmulţesce după voia întâmplării să tragă profit din el dacă se păte, şi fără ca să se gândăscă mult şi-a pus planul seu în aplicare şi reuşita i-a fost sigură.
Ast-fel se întâmplă caşul cu melcul, care şi la noi în ţară cresce şi se înmulţesce destul de bine, cu tăte acestea se aduc din străinătate, de pe la Braşov, după cum suntem obicinuiţi a (jice despre orî-ce produs ceva mai bun, chiar daca este din ţară de la noi; aucji pe cei profani (jicend, 0 fi de pe ia Braşov. Cei de pe la Braşov duc banii din ţară: pe melci şi cartofi ca şi Bulgarii de pe cepă, usturoiu şi varză. Vor (jice unii, apoi şi de melci să ne ocupăm să-î mai cres-cem, nu ne ajunge cu agricultura? Noi nu ne ocupăm nici cu crescerea vitelor după cum cere trebuinţa, dar să ne mai ocupăm acum şi cu crescerea melcilor, cari la noi se caută numai în postul mare? Aucjh, d-ta să maicrescem ast-fel de lighiăne! Dar, să resum articolul d-lui Buisson cu privire la aceste lighiăne numite melci. Melcul în Franţa devine din ce în ce mai rar, aşa că va veni un timp când în grădina botanică se va găsi ultimul melc, pe care lăcomia omului l’a făcut să dispară.
Romanii, după scriitorul latin Pliniu, îi căutau fărte mult pentru bucătăria lor, din care causă ei îi cresceau şi-i în-grăşau cu făină sau cu alte alimente în mod special, vechii romani, adică de prin Sicilia şi alte localităţi. După Pliniu, în acăstă privinţă, noi din acestă ţară să nu mai avem aface cu francesii ca să luăm exemple de la ei, nici de la Braşoveni, ci de la străbunii noştri, cari au răspândit civilisaţiu-nea printre popărele Europei.
Francesii, în multe lucruri fac pe aşa numiţii boeri ca şi noi, şi ei lăsând crescerea melcilor pe seina altora, ca noi
www.dacaromamca.ro
ALBINA
133
cultivarea legumelor, aduc mulţime de melci din Italia, Elveţia şi Germania, ca şi noi cartofii, mazărea şi fasolea de la Braşov, unt de Braşov, brânză, etc.
Pe la sfârşitul exposiţiuniî din 1900, s’a putut vedă pe piaţa Parisului o lipsă aprope totală de melci, aşa în cât mia s’a vîndut cu 55 lei, şi la hala din Paris se vînd anual până la 80.000.000 de melci. In comerciul cu melcii se deosebesc 2 neamuri, melcul grosalb şi melcul cenuşiu; aceşti melci se vînd de la 15 Aprilie până la sfârşitul lunel Iul Maiu, şi anume: melcul alb se vide cu 8 — 10 lei mia, iar cel cenuşiu cu 2 — 3 lei, aceşti melci se mal 4ic şi alergători sau deschis, şi formeză prima periodă. A doua periodă de vîncjare începe de la 1 Septemvrie până la 15 Octomvrie, în acestă periodă, melcul grosalb, se vinde cu 12 — 14 lei mia şi melcul cenuşiu cu 4 lei; iar a treia epocă începe de la 15 Octomvrie şi ţine până la Aprilie, adică şese luni de cjile. In acăstă epocă melcul grosalb se vinde cu 18 lei mia, şi melcul mic cenuşiu cu 5 iei mia.
După cum se vede din aceste rîndurl, crescătorii de melci au un câştig destul de însemnat, în raport cu cheltuiala ce face pentru crescerea acestor melci, cari la noi se adun de prin grădini şi de pe foile de varză şi se dau la paserile de curte şi mal cu semă la curci, sau se omdrâ şi se aruncă, ca ceva nepotrivit cu firea ndstră de omeni do afaceri numai în trebile agricole.
In străinătate melcii se cresc în anumite param, cari pe timpul iernii se ascund în pămînt, ca să nu moră de frig, unde stau până primăvara, sau crescătorii îl adună şi îl pune în anumite locuri în parc. Primăvara îndată ce dă căldura ies afară şi îşi caută hrana, el mănâncă şi ndptea mai cu semă pe timpul ploios al primăvereî, când se şi adună de crescători şi îl trimet la Paris, în anumite cutii ori saci cari costă până la 2.000 lei, aşâ că în timpul primăvereî crescătorii trag foldse mari din aceşti melci.
In acestă epocă melcii sunt vînduţl pe stradele Parisului de neguţători, cari vînd până la 5.000 pe 4i-
Până ce melcii n’a eşit din căsuţa lor (conchilie), se vînd cu miile pe la băcănii, cârciumi, cârnăţăriî şi restaurante, cari se pregătesc în bucătărie şi ast-fel se dau acelora cari mănâncă prin ast-fel de localuri publice.
Afară de Italia, Elveţia şi Germania, se mal aduc la Paris melci şi din partea de răsărit şi mia4ă-4i a Franţei. Din aceste părţi ale Franţei se aduce la Paris melcul cenuşiu, de la Octomvrie până în luna Martie, în coşuri sau în anumite butdie. Recolta acestor melci se face do femei şi copil cu ajutorul unul cârlig de fer, de pe lângă garduri, ziduri şi de sub iederă, şi îi vînd cu 20 — 40 centime chilogramul, câştigându-şl pânea (Jilnică.
Un specialist al comerciulul cu melci, d-1 T. Messin, sus-
www.dacoromamca.ro
134
ALBINA
ţine că vîn<Jarea melcilor în lunile Maiu şi Iunie nu este bună, ■ci la acestă epocă, ar fi mai^bine de a strânge melci şi a’i pune în anumite parcuri, unde să se crescă melcii până prin luna lui August sau Septemvrie, când s’ar pute recoltă şi s’ar vinde cu preţ mai bun. In parcuri mari, unde se cresc melci, se fac mai multe adăposturi (un fel de mici umbrare) acoperite cu scânduri ori cu olane, înclinat de 40 cm. şi ridicat de la pămînt de 35 cm.; lărgimea acestor adăposturi este de 1 metru şi lungimea de 2 m. In aceste parcuri, melcii se cresc cu varză şi li se dă mâncare numai săra. Melcii cari plăcă în timpul nopţeî, dimineţa înainte de răsărirea s6re-luî se adună şi se pun sub umbrare. Din acest punct de vedere se susţine că crescerea melcilor nu este economică din următorul punct de vedere:
1)	De la Aprilie şi până la August, melcul are trebuinţă de tdtă libertatea spre a se feri de căldură, daca se strâng în August şi se întâmplă ca tdmna să fie caldă, se pierd 40 la sută.
2)	Că melcul, grosalb, nu devine bun de mâncare decât după 3 ani de vârstă;
3)	Tdmna când se strâng, 100.000 melci mari, ndptea mănâncă o căruţă de varză, pe care 2 cai de-abia ar pute-o trage. In caşul acesta melcii ar trebui să se vîndă cu un preţ în doit;
4)	Pentru adăpostirea şi îngrijirea lor tomna se fac chel-tueli prea mari cu lucrătorii, aşa qă cheltuiala nu corespunde cu produsul vîmjerei, etc. Cu tdte acestea crescerea se va pute face în locuri speciale, mal cu semă atunci când din vîn<Jarea melcilor se va pute trage un profit mai bun.
In general toţi melcii sunt buni, afară de cei nutriţi cu foi de soc, sau cu plante amare. Numai modul lor de gă-tire cu diferite sosuri, îi face să fie mai mult sau mai puţin gustoşi la mâncare.
Y. S. Moga.
6 PILDĂ DUNĂ
Societatea Econ.-cooperativă «Peleşul» din comuna Predeal, Prahova, cu adresa No. 105, a comunicat d-lui Preşedinte al Soc. Steaua, următdrele:
Respectos vă aducem la cunoscinţă că, Consiliul de Administraţie al acestei societăţi, în şedinţa de la G Octoni-vrie, a hotărât a cumpără din publicaţiunile societăţii „Steaua" 120 exemplare, spre a se distribui gratuit sătenilor din comuna Predeal, membrii societăţii „Peleşulu şi că cumpărarea s'a şi făcut de la depositarul acestei publica-ţiuni în localitate, d-l D. Stănculescu, brigadier-silvic al Domeniului Cordneî şi censor in societatea nostră.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
13»
D-l Ion Kalinderu, preşedintele societăţii «Steaua», a răspuns prin următdrea adresă :
Domnuie Preşedinte,
Am •primit adresa d-v. No. 105 din 7 curent, şi ve exprim în numele comitetului vii mulţămiri pentru cumpărarea celor 120 broşuri din biblioteca nostră populară, pentru a le împărţi gratuit locuitorilor din acea comună.
MS grăbesc a face acesta cu atât mai multă plăcere, cu cât văd în fapta d-v. nu numai un concurs forte preţios şi o recunâseere a străduinţelor societăţii nâslre, ci şi un semn îmbucurător că a pătruns departe şi adine necesitatea ridicării ţăranului la o stare mai bună. S’au făcut şi se facT de un timp încâce, sforţări însemnate în aceslă privinţă. Cele mai de căpetenie însă sunt, fără îndoială, acelea ale societăţilor economiee sătesci, cari sunt aprope de ţăranT îi cunosc nevoile, lipsurile, şi au fericirea de a pute influenţă cu mai multă izbîndă asupra lui.
Pe lângă ajutorul material şi înlesnirile ce fac locuitorilor, ele trebue să se intereseze cu rivnă şi de starea lut culturală, şi să facă sacrificii, atât din iubire, cât şi în interesul lor propriu, dat fiind că bună-starea materială nu pole fi nici odată desăvîrşită, dacă nu e înaintată şi starea culturală şi morală. Ast-fel se urmeză în străinătatey de p ildă în vecina Transilvanie, unde societăţile prevăd în fie-care an câte o sumă însemnată pentru luminarea poporului pe tdte căile, şi tot aşa ar trebui să se facă şi la noi.
Când vom ajunge ca şi societăţile nâstre economice să dea adevărata însemnătate ridicării stării intelectuale a ţăranului, se va fi generalisat acestă operă, de regenerare şi vom ave Iotă siguranţa de izbîndă.
înainte de a termină, ţin a vă mai felicită pentru fru-mosa d-v. faptă, şi făcând urări ca acest început să fie urmat de câţi mai mulţi imitatori, vă rog, Domnule Preşedinte, a primi încredinţarea deosebitei mele consideraţiuni.
Preşedinte, Ion Kalinderu.
Infoz* xn. a.ţiu.nî.
latfi, în liniamente generale, cum trebucsc întocmite compcndiile pentru instrucţiunea lucitorilor agricoli, angajaţi la ferme şi pepiniere, şi pentru cari Ministerul Domeniilor a publicat concurs cu premii, după cum am dat desluşiri pe larg în numerul trecut.
Zootechnie.
Program analitic 'pentru instrucţiunea lucrătorilor agricoli angajaţi pe termen de trei ani la fermele şi pepinierile Statului.
Crescerea şi îngrijirea vitelor, cu noţiuni de lăptărie.
Anul I.
Care sunt animalele domestice cele mai principale?
La ce ne folosesc ele ?
1). Caii. — Ce folose ne dau caii? Cum trebuie.să cundscem un
www.dacoranumica.ro
136
ALBINA
cal — Cunoscerea etăţii sale. — Cum trebue să-l îngrijim, să-l ţe-sâlăm, să-l hrănim, să-l adăpăm, să-î dăm sare, să-l potcovim. — Cât trebue să muncăscă. — Locuinţa cailor. — Cari sunt soiurile cele maî bune de cal din ţară.
2)	. Vitele marî. — Ce folose ne dau, cunoscerea etăţii după dinţi şi cărne, cum să îngrijim vitele? Locuinţa lor; care este cea mai simplă şi maî practică ?
a)	Boii de muncă. — Cum să alegem un bou muncitor? Hrana unui bou de muncă. — Diferite alimente, cunoscerea lor din punct de vedere calitativ. — Diferite amestecuri de alimente. Adăpatul, sarea, înjugatul. — Diferite moduri de înjugat, care este cel maî bun I Până la ce vîrstă trebue să muncăscă un bou ; ce să se facă pe urmă cu el. — Ingrăşarea boilor ; cu ce hrană ; cum se cunosc că sunt graşi ?
b)	Vacile de lapte şi bivoliţele. — Cum să se alegă o vacă pro-ducătăre de lapte; cari sunt semnele unei vaci bune de lapte; îngrijirea şi hrănirea lor. — Crescerea vitelor. — înţărcarea lor. — Ce este ugerul ? Cât timp se ţine o vacă ca producătăre de lapte.
3)	. Noţiuni de lăptărie. — De câte ori să se mulgă pe di? Orele de muls. — Pregătire pentru muls. — Curăţire^ mânelor, vaselor şi ugerului. — Cum să se mulgă? Vasele pentru muls.— Ce este laptele ? Ce conţine, cum se păstreză laptele, cum se transportă, cum se smântânesce? Diferite metode de smântânire.
Facerea untului. — Putinee — Conservarea untului; săratul, topirea.— Vasele de lăptărie. — Ce condiţiunî trebue, să întrunescă o mică lăptărie? Noţiuni generale sumare asupra fabricării brânzetu-rilor. — Chiagul, caşul, brânza, urda, iaurt, lapte covăsit, lapte de putină, lapte bătut, zer.
Conservarea şi folosirea lor. — Căuşele stricării lor.
Anul al II-lca.
4)	. Oile. — Cum se aleg oile ? — Etatea lor. — Esamenul formelor corporale, esamenul lânei. — Cari sunt cele maî bune oi din ţară ?
Cum să se hrănăscă? Când să se tundă? Şi ce îngrijiri, să se dea.
Cum să se mulgă oile? Ce se face din lapte? Deosebire între laptele de vacă şi de <5ie.
5)	. Rîmătorii. — Cum să se alegă un rîmător ? Cum să se îngraşe, cu ce ? Cari sunt soiurile cele maî bune ? Cnm să se hrănăscă ? Co-cinele ; cun trebuie să fie ?
6)	. Păşirile de curte. — îngrijirea, hrănirea, înmulţirea lor.
7)	. Condiţiunî generale, relative la înmulţirea şi prăsirea animalelor domestice. — Cum se aleg animalele de prăsilă ? Fătarea şi îngrijirea după fătare ; crescerea animalelor; ţinerea, înţărcarea. — Castrarea.
8)	. Cum se pote cunăsce că o vită nu este sănătăsă? Descrierea sumară a bălelor celor maî răspândite şi maî ales a bălelor molipsităre. — Ce măsuri trebuesc luate, când se constată vre-o bălă molipsităre? Umflarea sau meteorisaţia.
Sfaturi practice pentru diferite maladii.
*
* *
www.dacoromamca.ro
ALBINA
137
Sericicultura.
Program, analitic pentru instrucţiunea lucrătorilor agricoli angajaţi pe termen de 3 ani la fermele şi pepinierele Statului.
Noţiuni asupra culturii vermilor de mătase.
Anul I, II şi III.
Dudul ca arbor producător de frunze pentru hrana vermilor. Cari sunt cei mai buni dudi?
Culegerea frunzelor. Localurile sau odăile în cari se pot cresce vermiî de mătase. Condiţiunile ce trebuesc să însuşăscă.
Clocirea seminţei.
îngrijirea şi hrănirea vermilor de mătase în vîrsta I, II, III, IV şi V. Suirea sau urcarea vermilor.
Plantele, ce trebuesc puse pentru urcare.
Recoltarea gogoşilor; când şi cum trebue, să se facă? Clasificarea lor.
Alegerea gogoşilor pentru sămînţă.
Omorîrea crysalidelor. Uscarea lor.
Fluturatul şi măsuri pentru a produce semînţă sănătăsă.
Bolele vermilor de mătase.
Folosele crescerii.
Calcule pentru a arătă folosul material, ce ar pută aveă o gospodărie ţărănescă din crescerea gândacilor de mătase.
* * *
Apicultura.
Noţiuni de crescerea albinelor.
Pentru instrucţiunea lucrătorilor agricoli angajaţi pe termen de tre ani la fermele şi pepinierele Statului.
Scopul crescerii albinelor.
Ce condiţiunî trebue să îndeplinăscă localitatea ca să putem cresce albine?
Locul ce alegem pentru stupărie.
Ce este stupina si din ce se compune stupina ?
Diferite sisteme de stupi.
Ce sunt albinele şi cum se împart ele după rolul ce jocâ în stupărie ?
Cum lucrăză albinele, viăţa lor, şi modul de înmulţire.
Roirea naturală şi artificială.
Ce sunt fagurii, cum se produc natural şi artificial?
Celulele fagurilor şi rolul ce au în vieţa albinelor.
Cum se îngrijesc albinele vara şi iarna, ce trebue să ayem în vedere? Plantele melifese. Ce este mierea şi căra?
Cum se recoltăză şi instrumentele de recoltă?
Cum se păstrăzâ mierea, se ambalăză şi se expediază ?
Venitul unei stupării calculat pe un stup sau pe mai mulţi, întrebuinţarea mierii şi a ceri! în economia domestică.
Bolele şi inimicii albinelor; mijlocele de preservare şi de combatere.
www.dacaromamca.ro
138
ALBINA
Mişcarea rîmătorilor la tîrgul din Turnu-Severin pe <jiua de 1 până la 15 Octomvrie 1902:
Aflaţi, 1.990; intraţi, 470; eşiţî, 278; râmaşi slabi, 430; rămaşi graşi 1.752. Total 2.182.
Untura rîmătorilor eşiţî s’a exportat în Ungaria cu preţul de 1 leu şi 20 bani kilogramul loco Severin, carnea s’a întrebuinţat pentru conserve.
Toţi rîmetorî din tîrg sunt angajaţi pentru fabricele de salam locale şi de societatea Holandeză.
Starea Sanitară bună.
Preţul pe kilogram, după scăderea vieţeî, Bani 85.
Rasa rîmătorilor, Mangaliţa.
*
* *
In <jiua de 6 Noemvrie 1902, orele 10 a. m., se va ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucurescî, licitaţie publică orală pentru vîn<jarea spre exploatare a:
1)	535 arbori fagi din pădurea Măneciurile,. trupul ScheulescI, pendinte de Comuna Homoriciu, jud. Prahova, garanţie provisorie lei 270.
2)	559 brarjli, deperizaţi din pădurea Toca Grebla Groşi din jud. Argeş, garanţie provisorie lei 200.
Condiţiunile generale pentru exploatarea acestor arbori, sunt cele publicate în «Monitorul Oficial» 174 din 1901; iar cele speciale, precum şi orî-ce alte inforraaţiuni se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei, în şli-
lele“şi orele de lucru.
• *
* *
In fjiua de 25 Noemvrie 1902, orele 10 a. ra., se va ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucurescî, Bulevardul Eiisabeta, licitaţie publică cu oferte închise pentru arendarea moşiei Chirnogi din jud. Ilfov, pe termen de 10 ani, cu începere de la 23 Aprilie 1903.
Iar în caşul când în ţjiua de 25 Noemvrie nu se vor presintâ concurenţi cu oferte închise, se va ţine în ţliua de 26 Noemvrie 1902, orele 10 a. m., licitaţie publică orală.
Domnii concux-enţî spre a pute luă parte la licitaţie, vor trebui să depună garanţie provisorie lei 35 000.
Condiţiunile speciale, precum şi orî-ce alte informaţiuni, se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei în ţlilele şi orele de lucru.
Licitaţiile se vor ţine conform Art.C8—79 din legea comptabilităţii publice.
DE LA SATE
In comuna «Săcuenî» din judeţul Dâmboviţa, s’a organisat în fjiua de 15 Septemvrie o serbare şcolară şi un bal pentru ajutorul elevilor săraci, de către învăţătorul Marin Georgescu, care are la activul seu şi alte frumose serbări date în Tîrgovisce, Pu-niosa şi Vulcana, în vara acestui an.
In programa serbăreî au fost coruri, danţurî naţionale, recitări, o prea frumosă şansonetă comică «Dedu Ivan» şi o piesă «Ce face Dumnezeu», făcută de învăţător. Din tote, şansoneta comică «Dedu Ivan», disă de elevul Stănescu Mircea, a reuşit în-tr’un mod minunat şi publicul şi-a manifestat bucuria prin aplau-sele şi hazul ce-1 făcea in continuu.
Sera a început balul care a ţinut până despre ţliuă. Din per-sonele cart au luat parte la acestă serbare, pe lângă învăţătorii cercului cultural «Răzvadu» au mal fost şi Preotul Aramă, sub-revisorul şcolar cu familia şi cu d ra Suzana Ionescu; d-şorele
www.dacoromanica.ro
ALBINA
139
Anghelescu, institutorul Tebeica cu familia, toţi din Tîrgovisce ; înveţătorul Mareş de la Cucutenî, etc. etc.
D-l Georgescu, administratorul moşiei, a primit mulţumiri pentru concursul ce-a dat, permiţend învăţătorului să taie din zăvoiu lemnele şi frunzişul necesar umbrarului sub care a avut loc serbarea.
Cu acesta ocasie, pe la 12 noptea s’a pus bazele unei societăţi economice care a fost betezată «Slănicul», într’un mod nostim şi anume : Administratorul şi cu înveţătorul au cerut de la câţi-vâ inşi ce erau grupaţi la o masă, diferite sume în formă de împrumut; ast-fel strângendu-se 96 de lei, în hazul şi bucuria celor de faţă s’a anunţat că scopul pentru care s’au luat banii, nu este împrumutul, ci fondarea societăţeî.
Asistent.
Societăţi economice la sate.
In Comuna Cacomeanca, Jud. Ialomiţa, în <jiua de 1 Sept., s’au pus basele unei societăţi de economie şi împrumut, cu numele «Agricultorul-», în urma sprijinului d-lui I. Ionescu, şi I. Mânescu, arendaşi. D-l I. Ionescu a donat 100 de lei.
x
* •
In cătunul Orăşeni, Corn. Curtesci, Jud. Botoşani s’a înfiinţat'la 1 Iunie 1901, o societate de economie şi credit «Raiul», ale cărei operaţiuni au început la 1 Octom. 1901 numai cu 7 membrii, însă astăzi numără 34.
Din bilanţul încheiat la 1 Octom. 1902 se constată că:
Capitalul net al Societăţeî e de............. 734 lei 29 bani.
Banii plasaţi în împrumuturi............ . . 731 » —	»
Numerar în casă.............................. 3 lei 29 bani.
MULŢUMIRE
Societatea «Steaua» aduce cele mai căldurdse mulţumiri d-luî Procopio Cazotti, care a dăruit 200 lei acestei Societăţi. Dea Dumne4eu să aibă mulţi imitatori!
POŞTA REDACŢIEI
—	Pr. I*. Popcscn, Corn. Cioranca, Buzău. —Am căutat lista şi n’am găsit-o. Adresaţi-vă pr. Predescu, Corn. Baea de aramă.
—	L. Glieorghiu, învăţător. — Am primit atâtea dări de semă despre serbarea «jlileî de 10 Maiu, în cât ne-a fost omenesce peste putinţă să vorbim pe larg despre tote. Nădăjduim că nu vă veţi supără din acestă pricină
I. Panaitescn, învăţ. Socet. Jud. Teleorman. — Sunteţi achitat pe anul V-lea cu chitanţa: 7 055.
1). Frigă tor, Galaţi.— Am primit şi v’am achitat cu chitanţa: No. 7.202 pe anul curent al Vl-lea. Mulţumiri.
A. Ştcfăncscu, Corn. Mătăsaru. — Suma de 6 lei vi se cere pentru revistă, pe care aţi primit’o. Abonaţii plătesc revista, nu publicaţiile. Dacă ceea ce aţi trimes se va găsi de comitet bun de publicat, se va publică la timp, dacă nu, nu se va publică. Pentru abonament dăm revista, şi nu suntem angajaţi a publică decât ce se potrivesce cu scopul ce urmărim. Plata abonamentului vă dă numai dreptul la regulata primire a revistei. Rugăm achitaţi, fiind dejâ expirat anul.
www.dacoromamca.ro
140
ALBINA
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf.’ Ecaterina, BucurescL
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalinderu, membru al Academiei Române. — Vice-preşedinte, Sara Şomănescn, mare proprietar, fost senator.— Admnistralor şi casier delegat, Petru Gîărboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Const. Panii, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spiru C. Haret, Ministru, profesor Universitar; I. Dimitrescu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Ylădescă, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescuj profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censorî. Const. Alimăneşteanu, inoiner de mine; Preotul econom Const. Ioncscu, profesor secundar; Const. Alcxandrescn, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare).
Andreescu Vasile (Craiova), 4 lei; Cornetti R. E- (Craiova), 40 lei; Chiţu P. (Craiova), 3 lei; Chiţu P. Marcel (Craiova), 3 lei; Cheţianu T. I. (Craiova), 5 leî; Tălpianu I. Juniu (Craiova), 2 lei; Peraian I. (Craiova), 3 lei; Gabrielescu Th. (Craiova), 2 leî; Pesicu I. Gh. (Craiova), 2 lei; Ovidiu Gh. (Craiova), 2 lei; Măldărăscu M. Tudor (Craiova), 2 lei; Stanovici Jean (Craiova), 2 leî; Popescu I. (Craiova), 2 leî; Nieolaid Alex. (Graiova), 2 leî; Câncea C. Nicolae (Craiova) 2 leî; Valimarescu C. (Craiova), 2 leî; Betalian A. (Craiova), 2 leî; Columbenu Gr. (Craiova), 2 leî; Nicolaid Virg. (Craiova), 2 lei; Măldărăscu Mih. (Craiova), 2 lei; Poenaru C. (Craiova), 5 leî; Poenaru C. C. (Craiova), 5 leî; Oprescu I. (Craiova), 2 lei; Viişorenu M. N. (Craiova), 2 leî; Radulian C. (Craiova), 2 leî; Boboc (Craiova), 2 leî; Pencioiu D. G. (Craiova), 2 lei; Dianu Const. (Craiova), 2 leî; Pleşoianu C. (Craiova), 2 lei; Bârbulescu M. I., sergent major (Focşani), 2 leî; Bârsănescu G. I., preot (Ghighera Dolj), 1 leu; Pretorian Ion, cântăreţ (Ghighera Dolj), 1 leu; Popescu Grigore, cântăreţ (Ghighera Dolj), 1 leu; Fundenenu M. Paraschiv, elev (Bucurescî), 2 leî; Istrate Ion (regim. 8 Dragoş No. 29, Dorohoiu), 2 leî; Vasile G. (regim. 8 Dragoş No. 29, Dorohoiu), 2 leî; Vasiliu Const. (regim. 8 Dragoş No. 29, Dorohoiu), 2 leî; Dohatcu Gh. (regim. 8 Dragoş No. 29, Dorohoiu), 2 leî; Enăşescu G., Locot. (regim. 8 Dragoş No. 29, Dorohoiu), 2 leî; Popescu I., Căpitan (regim. 8 Dragoş No. 29, Dorohoiu), 2 lei; Rădulescu I. Locot. (regim. 8 Dragoş No. 29, Dorohoiu) 2 leî; Ţatomir D. A., Locot. (regim. 8 Dragoş No. 29, Dorohoiu), 2 leî; Petrov Vasile, Sub-Locot. (regim. 8 Dragoş No. 29, Dorohoiu), 2 lei; Slivnenu A., Sub-Locot. (regim. 8 Dragoş No. 29, Dorohoiu), 2 leî; Vieru G. Ion (regim. 8 Dragoş No. 29, Dorohoiu), 2 leî.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al II-lea (1902) al Societăţii e de 1.200, iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 5.620, leî şi 20 bani.
__________________(Va urma In No. viitor).
www.dacaromanica.ro
Pepinierele de arbori şi arbuşti
din Slobozia-Galbenu (judeţul Rîmnicu-Sărat) ale luî C. C. DATCULESCU
Cea mal mare pepinieră din România
de Arbori
roditori altoiţi,
şi arbuşti înpodobiţi pentru grădini, pentru alee
Cultură specială de pomi roditori şi de ornament pe o suprafaţă de 75 pog. Comenzile se primesc :
1)	La pepinieră (depărtare de gara Făureî 1 oră */»> depărtare de R.-Sărat 2 ore).
2)	Prin scrisori adresate: «C. C. Datculescu la R.-Sărat, pentru pepinieră», de unde se aduce (jilnic corespondenţa prin un trimes special.
3)	Prin telegrame adresate: «Pepin. Datculescu R.-Sărat telefon Sl.-Galbenu».
4)	La Bucurescî la Administraţiunea Revistei «Gazeta Sătănului», 117 Victoriei
FERMA DE LA SLOBOZIA-GALBENU, JUD. R.-SARAT
prin gara Făureî sau prin R.-Sărat.
C. C. DATCULESCU, proprietar-cultivator.
Expediţiunile se fac franco-vagon, gara Făureî pentru Muntenia şi Oltenia şi prin gara R-Sărat pentru Moldova. Dacă nu se trimet saci se pun noul Tarpauling I, cu adaus de un leu, cari devin proprietatea cumpărătorului Costul se plătesce la comandă.
In timpul vereî scrisorile se adreseză: C. C. Datculescu la R.-Sărat; iar telegramele: Datculescu, R.-Sărat, telefon Slobozia-Galbenu.
Cereale selecţionate pentru semînţă
(nu se vinde mai puţin de 5 hectolitrii)
Grăă de tămnă: Român ameliorat; Arămiu şi de Ungaria.
Secară: de Tomnâ de Schlanstedt şi de primăvară de Saxa.
Orzdicâ Hanna Pădigree de Moravia.
Orezul alb de Ligowo ameliorat, învingătorul alb şi negru de Coullommiers. Porumb: Roşu italienesc, Dinte de cal roşu şi galben, Canada târziu roşu, Dinte de cal uriaş Caragua alb; Alxuter timpuriu, etc.
Navetă timpurie şi Colza mare.
Seminţe furagere
Sorgo, Meiurî, Sparcetă de 2 cose pe an, Luţernă de Provence, Sfecle
de nutreţ etc.
Cartofi alimentari
Tauri şi vaci tinere de reproducţiune. Porci de rasă englezesca.
Tot la Ferma din Sl.-Galbenu, în o altă parte a sa, se găsesce:
Pepiniera de Viţă americană altoită
oare servesce la plantaţiunile de vii ale Fermei şi se primesc şi comenzi de riţă altoită pe comandă, iar ce rămâne disponibil se vinde cu următorele
preţuri :
Viţă altoită cu struguri pentru vin 40 lei suta şi 330 lei mia »	»	»	»	» masă 50 »	»	400 »	»
Nu se vînd mai puţin de 100 viţe. Soiurile după alegerea nostră, afară dacă se comandă a se altoi varietăţile dorite.
Port-altoii pe cari se altoesc sunt din varietăţile mai probate ca resistente şi cu rădăcini vigurose. Nu se altoesc de cât cele mai bune soiuri.
www.dacoramamca.ro
3.955.688.76
„NAŢIONALA'1
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCI
Capital în acţiuni întreg versat în
aur.................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune ....
Idem format din capital şi alte reserve . „ 1.075.842,60
Total în aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Yice-preşedinte A. Băicoiann.
Dir. general E. Griinwald.
«Naţionala - asigură contra incen-I diuluî, a grindineî, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucurescî. Repre-sentanţă generală în Bucurescî, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară.
LOTERIA
Societăţii pentru învăţătura Poporului Român
Pentru clădirea aripei drepte de la localul şcolelor ei normală şi primară din Bucurescî, str. Sf. Ecaterina.
Autorisată de Onor. Minister de Interne cu adresa No. 19.693 din 1902, comunicată Soc. cu adresa Prefec-tureî Poliţiei Capitalei No. 56.812 din 8 Iunie 1902.
350.000 Bilete a un Left unul
Câştiguri
1 a 35.000 Lei				Lei	35.000
1 »	15.000	»		»	15.000
2 .	5.000	»		*	10.000
3 »	2.000	»	. . . . . *	6000
6 .	1.000	»		»	6.000
12 »	500	»		»	6.000
30 »	200	1)		*	6.000
60 »	100	»		»	6.000
100 »	50	»		»	5.000
250 »	20	»		»	5.000
465 Câşt. în val.			totală de Lei	100.000
1
il
!
II

Biletele se găsesc de vindare:
In Bucurescî: La sediul Societăţii, Strada sf. Ecaterina No. 2, la Casieria Centrală a Ministerului Finance-lor; la Casa de Depuneri; la Administraţia financiară Ilfov şi la debi-tanţiî de tutun.
Judeţe: La tote administraţiuuile financiare de judeţe cu secţiile lor; la vămi şi la debitanţiî de tutun.
Tragerea Lotăriel s’a llxat la 8 Decemvrie 1902.
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin.
Pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, din propia nostră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente la Ghete de Bărbaţi:
de Vax cu Elastic sau Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
»	»	» Nasturi
» Lack cu Elastic safl Şireturi »	»	» Nasturi
» Chevreau cu Elastic »	»	» Nasturi
Preţuri corente la Ghete de Dame de Chevreau negre cu Şireturi Lei 10.95, 12.95, 13.95.
12.95,	13.95, 14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.95, 15.95.
12.95,	13.95, 14.95-
13.95,	14.95, 15.95.
11.95, 12 95, 13.95, 14.95, 15.95.
12.95, 13.95, 14.95, 15.95.
7.95,	8.95,	9.95.
5.95,	6.95.	
6.95,	7.95,	8 95.
5.95,	6.95,	7,95,
Botonî
»	» Colori » o »
» Gems cu Nasturi şi Şireturi »
H	Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi»
Idem cu Şirelurî şi Nasturi »
Idem de Lack diferite forme »	5.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi » 2.95.
Rupându-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la tote Sesonele, Calea Victoriei No. 27, alături de Poliţia Capitalei, Bucurescî.
157o Cupon de reducţie pentru cititori! Albinei.
Cititori! reviste! vor avă un scăcJSmînt de 5% di» preţurile însemnate, presentând cuponul.
m
n
t (