No. 2.
ANUL VI.
13 Octomvrie 1902
s
O
©
cy
mr

<3
©
HI
•f
©
I
©
o
, O
©
©
[ m
m
1
-o
w
©
s
B»aMaBFEHaBE!. xmBSBm
	
irv	
r-x
&•
Hevistâ Enciclopedică populară
yîpare în Jie-care Duminică
Abonamentul în ţarâ pe an L»ei 5 J flbonanr.cntul în strâln. pe an Uei 8 »	»	» 6 luni » 3 | Un număt. ........ 15 bani
Pentru anuneluri 1 leu linia. Misa publicitate 5 bani ouvîntul Manuscriptele nepublicate se ard.
Comitetul de Redacţie:
Ion Kalindc>u
icearju
g. Coşbuc
J. âfes cu p. 3ut/u

Colonel p. V. JYdsturei g. jVdamescu V. S- JYIoga JY. JYico/aescu gr. Ueodossiu

*
s
Ei
O
o
5
m
s
o
o
P
O i
o I
O !
Corjst. C. popovicl-Vascâ.
SUMARUL: I. A. Basarabescu, Imn. — G. Coşbuc, Ca lJllat în <cre<}». — Th. D. Speranţa, Un dnr pastoral. — Iân N. Mihăeseu, Cultura pomilor fructiferi. — N. I. Moga, De ce lui Pavel al Ilincăl nu-I morg treburile bine. — Ministerul Cultelor, O circulară cu privire Ia Băncile populare. — Irimia Popescu, Corespondenţa medicală. — Reproducere, Reconstituirea viilor. — V. S. Moga, Cronica agricolă şi economică. —Societăţi economice la sate. - N. Rădulescu-Niger, Teatru Bătesc (Păcatele lui Gânju).—Informaţiuni.— Sori-sorl către redacţie.—Mulţumiri.—Apei.—Poşta Administraţiei.
Iluetrafiunl: Monastirea Dobrugea (Basarabia). — Altoiu în despicătură. — Altoiu in oculare — Miniştrii României, intraţi în funcţie Ia 1901. — Eugeniu Stătoscu, actual Ministru al justiţiei.
i
■3
O
©
G
O
Tţedacfia şi rfdminisfrx&an£fttis$HprirrifirnrÂ'Tn?, pucuresci.
„Dro^ueria Universală** Toma Brătulescu.
Bucurescl, Calea Grlriţel, No. 145, (lângă gara de Nord).
In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfumurî şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiunî higenice contra înătreţeî şi căderei perului. Capilarine, ti neţuri pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcremc, cosmetice şi alte articole pentru tualetâ aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, technice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiuri (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătesci, de Karlsbad, săruri de puciosâ, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerinâ, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, technic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratorii chimice, pentru Institute de Bacteriologic şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şi Instrumente chirurgicale, Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolinâ. camphor şi naftalină. Şi, acestă Droguerie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Toma Brătulescu.	20—t.
3VEIGA PUBLICITATE
Cu 5 bani cuvîntul, iar pentru anunciurile cu un număr mai mare de cuvinte, de la 50 în sus, preţul pentru fie-care cuvînt este numai de 4 bani
Jn atelierul domnişoreî Rucsandru Leonte, din Strada Belvedere No. 7, se croesce şi se eonfecţioneză rochii elegante, cu preţuri moderate.
Nu întrebuinţeză la lucru de cât românce şi maestra muncesce mult pentru a desvoltâ dragostea de meserie în popor. Recomandăm cu căldură, cetitorelor nostre, atelierul de croitorie al d-reî Leonte.
I umînârî de ceră curată de albine, *■ se pot găsi la preotul I. Aposto-lânu, Vălenii-de-Munte Prahova. Să se ceră catalog-preţ-curent. Rog per-sonele cari se ocupă cu albinăritul şi au ceră de vînţlare, să-mi trimită probe şi preţul fix-loco, contra-ram-burs. Pr. I. Apostolenn.	20-2.
DE MÎMIŞ&RE
Ivloşia. Obedinu Comarnicu
10 klm. departe de Craiova. 664 pogone; din care 500 pădure tîneră, 140 arabile, 24 livezi, bălţi, zăvoiu, Ecarete noi de zid. 200 lei pogonul; se pote plăti chiar în 10 ani cu procente, depunăndu-se jumătate înainte. Doritorii se vor adresă d-lui inginer Thcodor Chivnlescu, Craiova, str. Regina Elisabeta 18.	20-10.
www.dacoromamca.ro
vîferr^

1 1 1 i

JL JL JL JL
JL JL
-kP
IMN «•
DEDICAT STUDENŢILOR ITALIENI
Toţi vlăstar! de neam latin, Apeniniî şi Carpaţiî îşi surîd sub cer senin.
Depărtaţi am stat pe lume, Depărtaţi prin ţări şi ani, Insă vechiul nostru nume N’a pierit: suntem Romani !
Peste Sora Românie
Tot nevoi aii dat de-atunci;
Cine e Român le scie:
Doina le doînesce ’n lunci.
Insulă în veci latină Rătăcită ’n răsărit,
Intr’o apă rea, străină,
De duşmani fără sfârşit,
t:
Dorul ne-a strîns adi cu fraţii, Brîu de foc din Iad ne strînge; »3,
__-	____,	TV ,	y . TT	»	v3?"
Ruşi, Bulgari şi Ungureni Nu’s ca voi de-acelaş sânge Cu Românul, Italieni!
Insă nu le cerem mila Nici nu seim de-a lor porunci: România ’i tot copila Romei, — acjn ca şi atunci!..
Tot ce simte ’n ţara asta Simte-acum la fel cu voi, Lunca, dealul, valea, costa Inflorit-au pentru voi.
Bun venit sub sfîntul sore Românesc înveselit,
Voi ne-aduceţi serbătore, Fraţi de veacuri, bun venit!

Imn ca adi nu’s imnuri multe,
Tac duşmanii fermecaţi,
Lumea ’ntregă stă s’asculte:
Bate inima ’n Carpaţi.
Ploesci, 25 Septemvrie 1902.	I. UaSarabeSCU.
(1) Imnul acesta, a cărui musică se datoresce d-lui Soloveanu, maes-tru la liceul Sf. Petru şi Pavel din Ploesci, a fost cântat de elevii a- jSj-cestei şcole, cu prilejul trecerei studenţilor Italieni prin Ploesci.
www.dacoromanica.n)
30
AT.RTNA
CA PILAT IN „CRED-1
«^/,~î:orba ndstră «Ca Pilat în Cre<J» arată că un lucru e spus orî e făcut fără potrivâlă, nici la locul nici la tim-pul său. Ce caută adecă Pilat «din Pont» în simbolul credinţei ndstre? Ar fi trebuit dat cu totului uitării acest Pilat, care n’are nici un amestec în nimic ce privesce religia creştină. Cu tot aeelaş drept ca Pilat ar fi putut să intre în Cred şi Hanna şi Caiafa şi Iuda şi Maieu şi mai sciu eu câţi pomeniţi de evanghelii.
«Ca Pilat în Cred» exprimă tot aceiaşi idee ca şi «musca în lapte» şi chiar ca «nuca în părete.»
Pilat a fost guvernatorul roman în Ierusalim pe vremea când a fost răstignit Christos. El, la urma urmei, n’a fost întru nimic vinovat de răstignirea mântuitorului nostru. Nu
el a condamnat pe Christos, ci preoţii Iudeilor.
Vina lui e că a fost prea diplomat, a fost nepăsător la tdte certurile dintre Iudei şi, cu tdte că eră convins de nevinovăţia lui Iisus, totuşi din motive politice a jertfit pe Christos şi l’a dat furiei poporului. Lui Pilat îi păsa numai de una: daca într’adevăr Christos să crede pe sine chemat a fi rege al Iudeilor şi dacă el se luptă să ajungă rege. Pilat, ca gu-ve nator al Iudeii, nu pute să sufere ca în provincia sa să facă conspiraţiuni contra imperiului roman. S’a convins însă că Christos nici odată n’a avut de gând să ajungă rege al Iudeilor, că t<5te câte i se imputau de pîrîtorii săi, erau lucruri iscodite, că Christos eră nevinovat ca lumina sdreluî. Insă Iudeii făceau gălăgie mare, cereau capul lui Christos, iar Pilat, nepăsător de-o parte, şi de alta vrend să liniştăscă pe neastîmpăraţii Iudei, a <Jis: «nevinovat este, dar facă Iudeii ce vor şti cu el, şi să mă lase în pace.» Să scie din biblie, că el a lăsat tdtă «afacerea» pe mâna Iudeilor, dându-le voe să alegă înşişi ei pe cine să ucidă, pe Christos orî pe tâlharul Varava. Şi mai spune biblia, că Pilat şi-a spălat mâ-nile, ceea-ce însemneză atâta că el, printr’o pildă, a declarat că nu-şl ia nici o răspundere de ceea-ce vor face Iudeii: pentru el e tot una dacă ei vor răstigni pe Christos orî pe Varava.
Fără îndoială, ca om diplomat şi politic, el n’a făcut nici o greşală. Pdte că nici nu pute să facă alt-fel. Tdtă «afacerea» pentru el eră o certă particulară între Iudei şi eră bun-bu-curos să-î vadă liniştiţi fie chiar cu condamnarea unui nevinovat.
Aceste idei despre Pilat le are şi istoria, dar le au şi creştinii din Abisinia, cari nu numai că spală de ori-ce vină pe Pilat, ci chiar îl numără între sfinţi şi-l au în calendar (la 19 Iunie). Ei (jic aşâ: Pilat a fost convins de nevinovăţia
www.dacoromamca.ro
ALBINA
31
lui Iisus, dar nu pută să facă alt fel decât să-l lase Iudeilor. Ar fi fost ticălos numai atunci când ar fi recunoscut pe Christos de vinovat — convins, se înţelege — şi ar fi fost vrednic de a fi blestemat de creştini numai când ar fi dat pe Christos morţii, bine sciind că ucide pe un nevinovat.
Creştinii cel din vădirile dintâiu ale creştinătăţii, tot aşâ aii judecat şi n’au făcut din Pilat un omorîtor cu voie şi cu sciinţă.
Numai mal târfjiu, când în morala creştină a început să prindă rădăcini principiul că a fi nepăsător cu Dumnecjeu e mal rău decât a l fi duşman pe faţă — sau cum am <RC() astâcR, că liber-cugetătoril sunt mal răi decât ateiştii — numai atunci Pilat a început a fi omorîtor şi pildă rea şi de ocară pentru creştini. Şi ast-fel Pilat a ajuns să fie pus pe o treptă cu Iuda, şi cu tăte că Irod omorând patru mii de copil nevinovaţi a făcut faptă mal ticălăsă decât Pilat care n’a cjis nici albă nici năgră, totuşi Irod nu e aşâ de urgisit şi de osândit de cieştinî ca Pilat.
Legenda spune că Pilat în desperarea lui s’ar fi sinucis. Despre asta însă cel d’întâiu creştini n’au sciut nimic, nici apostolii nu vorbesc, nici cel d’întâiu părinţi. Legenda s’a născut mal târ<Jiu. Se spune, că împăratul roman Caligula ar fi tras la răspundere pe Pilat pentru mărtea lui Christos, şi că Pilat s’a spânzurat. împăratul i-a aruncat cadavrul în Tibru, însă duhurile rele au stîrnit furtună pe Tibru şi i-au aruncat cadavrul pe maluri. Oamenii i-au dus cadavrul de-' parte până la Rone în Francia şi i l-au aruncat în rîu, dar şi aici s’a întâmplat tot ca în Tibru Atunci dmenil, înspăl-mîntaţî de atâtea furtuni, i-au dus trupul pe muntele ce se chiamă şi afii Pilat, în Elveţia, şi i l-au asvîrlit într’un lac adînc Acest lac e vestit: când arunci în el pietre, începe să fiarbă şi s’asvîrlă apa în sus şi face tot cum făcu Tibrul şi Ronele. Pe muntele Pilat îţi arată şi astăfil ţăranii urmele dracului care a luat în stăpânire pe Pilat, şi cred ţăranii că în fie-care an odată, în Vinerea Patimilor, dracul scăte pe Pilat din lac, îl pune pe un scaun de piatră şi-l face să-şî spele mânile.
Legenda asta s’a născut numai din asemănarea numelui lui Pilat cu al muntelui. De alt-fel, numele Pilat al muntelui e latinesc pileatus, ceea-ce însemnăză «cel cu pălărie» pentru negurile ce stau pe acest munte par’că îl îmbrobodesc.
Intr’o galerie de tablouri în Viena (a contelui Eszterhâzy), se află un tablou vestit, represintând osândirea lui Christos. Tabloul e vestit pentru grozava urîţenie a lui Pilat. Nu cred să fie pe lume om aşâ de urît şi de pocit ca acest Pilat. Pictorul Rembrandt a pus în urîţenia feţii lui Pilat tătă ura şi urgisirea creştinilor pentru guvernatorul Iudeii.
(1. t'oşbuc.
www.dacoromamca.ro
32
ALBINA
UN DAfi PĂ5T6i}AL
%M.
)0ţ); unî, 16 Septemvrie, visitând, ca de obiceiîi Ate-neul Român, când deschid uşa la bibliotecă, V .A de-odată ochii mi se opresc la ceva noii. Un fel de ramă cu pedestal-ramă şi pedestal de stejar. Yr’o trei metri înălţime. Pedestalul are forma unui dulap sau biurou, sculptat. Rama de-asupra e rotundă, în formă de boltă. Pe cele două uşi ale pedestaluluî e sculptat, în stânga marca ţării, iar în drepta sf. Gheorghe, hramul mitropolie! din Iaşi, şi marca laşului (un cal),
In ramă, care e cu sticlă, e cuprinsă o tîmplă de biserică ortodoxă, tîmplă aurită şi sculptată; se înţelege, o tîmplă în miniatură.
Tîmplă acesta cuprinde cinci rîndurî de icone.
In mijlocul celor două rîndurî de jos, se află uşile împărătesc!, pe care se află pictată Bun a-Vestire, iar mai sus e închipuit Sfîntul-Duh şi maî sus Ochiul luî Dumnezeu. De-asupra Sf. Uşî e icona Sf. Ma-hrame, iar de o parte şi de alta cele două-spre-tfece Praznice împărătesc!, adecă sărbătorile ce represintă principalele evenimente din viaţa Mântuitorului, ca Nascerea, Botezul, învierea, etc.
In mijlocul celor două rîndurî de jos, se află uşile.
De-asupra Sf. Mahrame e Sfînta Cină.
De-o parte şi de alta a Sfinte! Cine sunt chipurile celor doî-spre-(^ece sf. Apostol!.
De asupra sfinte! Cine e Maica Domnului în pi-ciore, singură, cu mânele ridicate. De o parte şi de alta sunt toţi Prooroci!. De-asupra Maici! Domnului e icona Sfinte! Treimi, iar de-asupra e! şi ca un coronament al tîmpleî e Sfînta Cruce.
Tot ca un fel de coronament, în partea stângă de-asupra tîmpleî sunt cele Bece-Porunci, iar în drepta, representând Testamentul-Nou, Evangelia de la Ion, La început a fost cuvlntul...
In rîndul al doilea de jos, de-o parte şi de alta a Uşilor împărătesc!: în drepta icona Mântuitoru-
www.dacoromamca.ro
ALBINA
33
I11Î7 în stânga a Maîceî Domnului'. Mai încolo, ceî douî sf. Arhangheli: Sf. Gavril în stânga Mântuitorului şi Sf. Mihail în drepţa Maiceî Domnului.
Iconele acestor doî sf. Arhangheli represintă cele două uşî laterale ale altarului, uşile diaconescî.
După sf. Arhangheli, urmeză mai departe, în drepta icona Sf. Parascheveî, iar în stânga tăerea capiiluî Sf. Ion Botezătorul.
Locul pe care îl ocupă icona sf. Parascheveî, e locul acela pe care de obiceiii îl ocupă icona hramului bisericeî. După acest indiciu s’ar părea că tîmpla acesta ar li copiată după catapetăzma bisericeî Treî-Ierarhî din Iaşi-
Iconele din rîndul întâiu, de jos, sunt micî, ca de obiceiu, şi represintă câte un episod în legătură cu cele corespunţlătore din rîndul de mai sus. De pildă în rîndul de mai sus e capul Sf. Ion, purtat de Arhanghel, iar jos e tăerea capului Sf. Ion.
Acesta e lucrul noii .asupra căruia mi s’aîi oprit ochii, când intraiu în biblioteca Ateneului Român.
Se înţelege că privirea mi-a fost atrasă de strălucirea aurului, dar atenţiunea totă am dat’o atuncî când am auclit că aeestă frumosă iconă a fost comandată de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei pentru a o dărui Alteţeî Sale Regale Principelui Carol.
Un ast-fel de dar, faţă de vîrsta pe care o are acuma A. S. R. Principele Carol, e un dar bine găsit, e un dar în adevăr păstoral.
Primăvara e timpul priincios de a semăna semînţa cea bună, şi vîrsta copilăriei e cea maî potrivită spre a sădi în suflet idealuri frumose.
Cu acâstă tîmplă, miniatură, formându-se un mic Paraclis, în apartamentele •micului Principe, i se va sădi în minte icona ne ştărsă a bisericeî românesc!.
Nu vorbesc aci despre chipurile sfinţilor, dacă sunt bine făcute sau dacă sunt conforme cu tra-diţiunea bisericeî nostre, rîegreşit că acesta se va vede de cel ce a făcut comanda, ci vorbesc aci numai pentru a aplauda ideea fericită- a Innaltului Păstor.
Th. I). Speranlia.
www.dacoramamca.ro
Mănăstirea Dobrugea (Basarabia),
ALRINA
35
Cultura pomilor fructiferi (i)-
Diferite feluri de altoiri. Cele mai însemnate feluri de altoiri sunt urmetdrele:
1)	Altoirea prin copulare sau alipire;
2)	»	»	semi-copulare sau	jumătate alipire;
3)	>	în	cdjă;
4)	»	în	despicăturâ	sau în	crăpătură
5)	»	în	oculare sau	în ochiu (mugure).
1)	. Altoirea prin copulare (alipire). La acest fel de altoire căutăm ca sujetul sau trunchiul pomului să aibă grosimea altoiului; cdja sujetului să fie curată şi netedă. După acesta, facem sugetului (trunchiului) o tăetură piezişă de jos în sus, care tăietură trebue făcută cât se pdte de prelungă şi netedă. Altoiului, căruia trebue să-i lăsăm 2—3 ochi (muguri), i se face de asemenea o tăietură piezişă, însă de sus în jos şi în dosul unui mugure; acestă tăietură să fie egală cu cea a sujetului. In urină alipim altoiul pe sujet, aşa ca să se atingă lemn cu lemn şi cojă cu cdjă; după ce am alipit astfel altoiul, îl legăm cu teiu, păzindu-ne ca să nu acoperim prin legătură mugurul de jos a’l altoiului, căci în acest cas, altoiul nu s’ar mai prinde. Odată altoiul legat, se ung măr-ginile tăieturii cu mastică, lucru ce se face şi la tăietura ce s’a făcut altoiului prin retezare.
Acest fel de altoire se face din luna Martie până pe la 15 Maiu; trebue însă avut în vedere că atât altoiul cât şi sujetul să fie tineri.
2)	. Altoirea prin semi-copulare sau jumătate alipire, se face ca şi cea prin copulare, cu deosebire numai că sujetul fiind mai gros, i se face o tăietură puţin înclinată — prin retezare,— iar în partea laterală — opusă tăieturii înclinată, — se taie cdja cu puţin lemn, fâcend o tăietură piezişă pe care se a-plică altoiul preparat, întocmai ca şi la copulare. Altoiul se prepară în două moduri: cu şi fără scaun, a) Cu scaun, fă-cend o tăietură curmezişă — în dosul unui mugure—şi o altă piezişă în jos, plecând de la cea curmezişă; b) fără scaun, când îi facem numai tăietura piezişă, întocmai ca la altoiul în copulare.
Altoiul alipit pe sujet, se lâgă şi se unge.
3)	. Altoirea in cdjă, se face tăind sujetul orizontal, (adică îl retezăm drept), apoi, pe partea cea mai netedă a sujetului — de la tăietura orizontală în jos, — se face o tăietură verticală în cdjă (adică despicăm cdja în lungul sujetului), fără ca prin acăstă tăietură să se atace şi lemnul. Lungimea tăieturii ce se face în cdjă în nici un cas nu se face mai lungă de 1—3 cm. După ce am preparat sujetul, aplicăm altoiul 1
(1) Ve«fi No. 1.
www.dacoromanica.ro
36
ALBINA
care se prepară ca şi cel în copulare, cu deosebire că altoiul în acest cas e de recomandat a se face cu scaun, de dre-ce alt-fel altoiul s’ar rezemă numai în cdjă, dar în caşul de faţă se rezămă şi pe trunchiu şi e mai solid (tare).
Altoiul preparat în felul arătat, îl înfigem în cdja despicată şi lemnul sujetului (trunchiului), aşa că cdja să acopere puţin altoiul, iar mugurul să fie aşezat între despicătura cdjeî; în urmă se ldgă şi se unge altoiul, având grijă a nu rupe sau legă mugurul.
Sujetul se pdte pregăti şi fără a-î despică cdja, ceea'ce se obicînuesce când sujetul este mai gros, în care cas şi cdja fiind mai grdşă ri’o mal despicăm, ci se deslipesce cdja de lemn prin ajutorul penei de os ce trebue să o aibă brice-gul de altoit, sau de nu o are, ne servim de o pană de lemn; sujetul ast-fel pregătit, se înfige altoiul între cojă şi lemn.
4). Altoirea in (lespicăturâ sau în crăpătură. Acest fel de altoire se face mai ales la pomii groşi sau bătrâni. Pregătirea sujetului se face tăindu-1 orizontal cu ferăstrăul, netecjind tăetura ferestrău-luî — cu cuţitul, iar după acesta, — prin ajutorul unui cuţit, despicăm trunchiul în aşa fel ca despicătura să nu ajungă până la măduva (inima) lemnului; despicătura se ţine deschisă, servin-du-ne de o pană de lemn până ce băgăm altoiul.
Altoiul se prepară făcendu-î de sus în jos şi în dosul unul mugure doue tăieturi laterale, ast-fel ca acestă parte a altoiului să aibă forma unei pene, sau mai bine (jis, a unui cuţit, adecă, cu una din margini mai grosă, iar cea l altă margine ascuţită. Altoiul ast-fel preparat, se bagă în despicătura sujetului cu marginea cea subţire înăuntru, ast-fel ca cdja de pe marginea cea grosă Aitoiu in dcsiJică-sâ corespundă cu cea de pe marginea crâpătu-reî sujetului, iar mugurul să vie aprdpe de-asu-pra despicăturiî. Când aşecjăm altoiul în despicâtură, să avem grijă ca altoiul să nu fie nici prea strâns, nici prea slab, căci în ambele caşuri nu va reuşi.
Legătura cu teiu e aprdpe de prisos, dar ungerea cu mas-tică o folositdre.
Tote aceste metode de altoire descrise, se fac începând din luna Martie şi până pe la 15 Maiu.
5). Altoirea in oculare (ochiu sau mugure). Acest fel de altoire este cel mai bun nu se va prinde altoiul, va fi supus stricăciune!; lare se face cu cea mai altoire se face în timpul până în Septemvrie.
Altoi! se recoltdză chiar în timpul când voim a altoi, în
şi mai practic, de dre-ce în cas de tăetura sujetului fiind mică, el nu deosebit de acesta, altoirea în ocu-mare uşurinţă. Acestă metodă de verei, începând din luna Iunie şi
www.dacaromamca.ro
ALBINA
37
Altoifl în oculare.
următorul mod: tăiem din vîrful ramurilor tinere, crescute în faţa sdrelul (spre răsărit său miadâ-di) — ramurele car! au mugurii ceî mat frumoşi — şi cu atâţî muguri câţi altoi voim a face; după acăsta, foile le înlăturăm, tăindu-le de pe la jumătatea peţiolulut (piciorul f<5eî).
Altoi! fiind recoltaţi, preparăm sujetul pentru a primi altoi!, făcend pentru acest scop pe partea cea mal netedă a sujetului în cojă o tăietură curmezişă şi de la acesta o altă verticală în jos sau în sus,— după cum va fi scos şi mugurul pentru altoiu, — formând cu chipul acesta în c6jă un T drept sau un j, întors. După acesta, preparăm altoiul care constă dintr’un singur mugure, în chipul următor: facem deasupra mugurelul o tăetură curmezişă în căjă, precum şi
alte două tăeturl laterale cari se vor încrucişa mal în jos de mugure; în urmă vom deslipi mugurul cu c6ja tăiată după ramură, aşa că după deslipire va ave forma unul triunghiu ascuţit. Altoiul va fi bine scos dacă în dosul mugurului deslipit se va alia puţin lemnişor, în cas de nu are, atunci altoiul nu este bun, mugurul fiind găurit prin lipsa acelui lemnişor. Pentru a căpătă altoiul în stare bună, când îl deslipim de pe ramură să apăsăm puţin cu degetul pe laturi, căci cu chipul acesta se va rupe şi puţin lemn în lâuntrul mugurului.
După ce altoiul s’a preparat în acest fel, se înfige sub tăietura cbjel de pe sujet ,ast-fel ca c6ja altoiului de la capătul celă-lalt să corespundă cu coja sujetului,—unde s’a făcut tăietura curmezişă, iar mugurul să fie aşecjat între despieă-tura cdjel. — In sfârşit, după ce am aşedat altoiul, se lăgă strîns cu teiu, avend şi aci mare grijă de a nu acoperi mugurul altoiului cu legătura, căci în acest cas resultatul nu va fi bun.
De observat este că, înainte de a ne apucă de altoit să avem grijă de a ascuţî cât mal bine bricegul cu care ne vom servi la altoire, căci de multe ori buna reuşită a al-toilor atârnă şi de la tăierea bricăguluî de care ne-am servit la lucrare.
_______________ Ion E. Miliăescu.
Lucrurile bune pot deveni şi ele stricătore dacă nu sunt făcute la timpul lor.
www.dacoromanica.ro
38
ALBINA
De ce lut ?avel a Dlincăt nu-i merg treburile bine.
ai toţi omenii de la noi din sat, se miră şi se întrebă fie-care, de ce ore lui Pavel a Ilincăî nu-î iese mai nici o trebă în bine. Bietul om, e însurat de vre-o şese ani şi atât el cât şi nevasta, sunt nisce omeni harnici şi cumpătaţi. Cea casă grea n’au, căci au numai un copil şi cu tote astea înainte nu păşesc.
De te iei de vorbă cu dînsul, ţi se plânge şi se jeluesce de tote, că timpurile îs rele, dările grele, câmpul dă rodă puţină şi aceea fără preţ, şi câte altele, sfârşind că nimeni
nu-î mai prigonit de sortă pe lumea asta de cât plugarul______
Ca om care trăesci în sat cu dînsul, stai şi te întrebi, care să fie pricina, căci beţivi nu-s nici unul, iar harnici sunt amândoi şi ne sciind ce să credî, dici că pote n’au noroc.
Şi cu tote astea este o pricină care-i rode temelia afacerilor sale, după cum un vierme ascuns în rădăcina unei plante o rode şi-l suge încetul cu încetul vieţa. Faptul e cu atât mai dureros, cu cât se întîmplă chiar multora din cari se miră de dînsul. Acesta nu-î alta de cât lipsa de socotelă, la începutul orî-căreî afaceri, iar vinovatul e însu-şi omul. Pe câţi bunioră nu ’i-am audit plângându-se că dacă ar fi socotit de la început cât anume are să-l coste cutare afacere, nu se mai apucă cât lumea de dînsa, căci în loc să folosescă, mai reu s’a înglobat şi mai toţi încheie cu mângâietorele vorbe: Dă-mî Domne mintea Românului, cea de pe urmă....
In adevăr, de câte ori nu ne înşală părerea şi ne face să ne aşteptăm la cine scie ce folose şi când colo să ne alegem la urmă cu pagubă, dacă umblăm numai pe dibuite şi nu socotim şi chibzuim tote de la început.
Socotirea acesta, e luminarea care-1 conduce pe fiecare în afacerile sale şi maî ales pe plugar căruiâ nu-î este ertat să se înstreineze de dînsa.
Numai ţinend semâ de cheltuieli şi muncă faţă de folosul adus de ori-ce afacere, va sci de la început dacă e mai bine să samene cutare sau cutare fel de seminţe, ori să se ocupe maî mult cu crescerea vitelor, şi care anume, sau
www.dacaromamca.ro
AI. BINA
39
să facă ori nu cutare învoială ş. m. d. Un gospodar bun, îşi socotesce până chiar şi gâinele, căutând să scie dacă folosul ce î aduc, plătesce cheltuielile ce tace pentru întreţinerea lor.
Nimaî cu socotelă te poţi ţinea, atât cât ţin puterile o-menescî. în ţaţa tuturor nevoilor.
Sătenul care s’a deprins să-şi socotdscă şi să-şi chibzu-iască de la început afacerile sale, e întocmai ca o corabie cu compas şi cârmă, care cu totă furtuna şi negura ce ’i-ar sta in cale, îşi urmeză drumul înainte spre port.
Lui Pavel a Ilincăî nu-i place să socotds;ă de la început ori ce afacere, ci merge pe dibuite şi iată de ce îi ies mai tote reu, şi ca lui la mulţi alţii.
Semă ţine dar sătene, de viermele, care rode gospodăria luî Pavel şi-ţi începe tote afacerile şi le du până la sfîrsit, cu socotelă temeinică.
N. I. Moga.
Mircescl-V asluî.
]3ăncile populare
Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii publice a trimis tuturor prefecţilor urmălorea circulară:
Domnule prefect,
Suntem informaţi că în mai multe părţi, cel reu-voitori, răspândesc printre săteni sgomotul, că ministerul prepară un proect de lege, cu scopul de a luă pe sema statidui banii depuşi de săteni pe la băncile populare sătescl.
Ve rugăm ca atât prin d-vâstră înşi-ve, cât şi prin organele dependinţe de d-v6stră, să se dea cea mal formală şi mal energică desminţire acestor sgomote mincinăse.
Guvernul prepară, în adever, un proect de lege privitor la băncile populare; dar scopul acestei legi, departe de a fi despoiarea sătenilor, este din contră de a asigură banii lor în contra orl-cărel primejdii de a fi pierduţi sau risipiţi.
Ministerul instrucţiunii publice şi-a dat mari silinţe pentru a încurajă înfiinţarea de bănci populare, numai în dorinţa de a pune pe săteni în stare să se scape de camăta care îi ruineză. Gândurile Iul sunt bune şi curate. Sătenii dar trebue să se pă<jescă nu de dînsul, ci de cămătarii cari îl ruineză, cari au făcut tote chipurile ca să împiedice înfiinţarea băncilor populare, pentru ca să potă să exploateze mereu pe săteni, şi cai'l şi acum răspândesc sgomotele
■i
www.dacoromamca.ro
40
ALBINA
mincinose despre cari am vorbit mai sus, numai în scopul de a face să se desfiinţeze băncile, pentru ca sătenii să cadă iar în mâna lor.
Corespondenţa medicală
Domnului 1). Florea, pensionar.
Comuna Poroina Mare, Plasa Blahniţa, Jud. Mehedinţi.
Boul D-v. cu răni la căfă, din cari se scurge o materie roşie străvedie, suferă neîndoios de fistule şi ulcere ale cefei, ce se produc mal în tot-deauna în urma stricării la cefă din pricina jugului.
Jugul prea greu, prea strimpt sau nu îndestul de netedit în partea ce se aplică pe cefă, prin apăsarea neregulată, prin sgăriere sau lovire, produce bătătura cefei, cam tot în aşâ fel, după cum o şea stricată, rău făcută sau rău potrivită, vatămă grebănul sau spinarea calului, producend bătătura de şea.
Boul stricat de jug se înfăţişeză cu puţin păr pe cefă (cefa aci trebue considerată, aşâ cum se înţelege în popor, partea superioră a gâtului pe care se rezămă jugul în tras, iar nu regiunea cefei, ce se găsesce situată la partea superioră a capului, coprinsă între cele două corne), care se arată la început umflată, caldă şi durerosă la pipăit, iar mai târdiu cu puroiu, răni, fistule şi ulcere mai ales când răul nu se îngrijesce la timp, sau când vita deşi vădit bolnavă, nu se slăbesce din muncă, nu i se îngădue nici un repaus. De alt-fel animalul cu cefa stricată ’şi îndeplinesce cu greu slujba. In jug, el care mai înainte eră fără preget, harnic, trăgendu-şi povara fără şovăire, adesea rumegând chiar, începe a stânjini, a se codi la tras, rămâne în urmă, lăsându-se pe proţap sau pe tânjală. Privindu-1 se arată trist, şi de multe ori, când răul este prea pronunţat, nu mănâncă regulat şi nici nu rumegă ca de obiceiu.
Uşor de vindecat la început, neîngrijindu se însă animalul şi mai ales când se formeză puroiu, care se arată când într’o parte, când în alta a cefei, când în fine răul cotropesce totă partea de sus a gâtului, boia devine atunci îndărătnică mai la tote lecurile.
Ţăranul nostru, după câte ’mî reamintesc, când boul lui
www.dacoromamca.ro
ALBINA
41
este vătămat de jug, îi unge partea de sus a gâtului cu săpun, sau cu săpun amestecat cu undelem şi rachiu. Bune sunt şi aceste dacă se ia răul în pripă, cu condiţiune a se lăsă animalul în repaus până la vindecare. Se pote încă întrebuinţa la început, când cefa este caldă şi durerosă untura de porc prospătă, seul prospăt sau mai bine încă vaselină boricată sau fenicată pe care cu un preţ de nimic ne-o cumpărăm de la ori ce farmacie.
Oblojelile părţii bolnave cu pămînt galben muiat în apă cu oţet, pot de asemenea da bune resultate.
La bătătura de jug învechită, când boia s’a înrăit cu totul, când reul a mers adânc la cordă, la carne şi la osele gâtului chiar, când în sfîrşit totă partea de sus a gâtului este totă rană, cu multe fistule şi ulcere, medicamentele ce se întrebuinţeză sunt multe, tote însă cer mult timp, pentru dobîndirea vindecării.
Iată ce pot sfătui în cazul de mai sus: Să se spele de două ori pe di, dimineţa şi săra, partea bolnavă cu apă cât se pote de caldă şi cu mult săpun; după fie-care spă-lătură se va atinge rănile şi totă partea bolnavă cu tinc-tură de iod, sau cu glicerină iodoformată. Doctoria ur-mătore este asemenea forte nemerită:
Rădăcină de valeriană, 30 grame.
Apă comună, 1.000 grame.
A se fierbe acestea împreună, adăogându-se după fierbere şi strecurare:
Acid fenic pur., 50 grame.
D. extern
Din acestă fiertură se va spălă tote rănile, după spălă-tura cu săpun.
Acoperirea rănilor şi fistulelor cu câlţi, vată sau scamă înmuiate în doctoriile de mai sus, nu trebue perdut din vedere, acesta bine înţeles pe cât este cu putinţă.
Când vindecarea însă nu o putem obţine şi nici pe veterinar a-1 chiema, cel mai bun lucru este a da boul la măcelărie, fără prea multă întârdiere, de ore-ce cu cât timpul trece, boia progreseză şi animalul slăbind din ce în ce, ajunge în aşa stare că nu putem luă pe el, mai nimic.
Irimia Popescu
Mcdic-veterinar.
www.dacaromamca.ro



'ir?,
\WS&£&™
^•ySTRB'V^
yUBA$Ji

2$XA/tO*T
Miniştrii României, intraţi în funcţie la 15 Fevrnarie 1901.
(Astăzi d-1 D. Sturdza este titular la Rfisboifi, d-1 Ionel I. C. Brătlanu la Afacerile străine, d-1 P. Ş. Aurelian la Domenii, d-1 G. Palade la Interne, d-1 C. Stoicescu la Lucrări publice, d-1 Basile Misir s’a retras din Minister. D-1 Eugeniu Stătescu, al cărui chip îl dăm în corpul revistei, este Ministru de Justiţie; iar Ministru de Finance este d-1 E. Costinescu» al cărui chip îl vom da într’un numer viitor).
44
ALBINA
RECONSTITUIREA VIILOR
Plantaţinnea viţelor americane altoite.
iţele americane altoite sunt mijlocul pe care îl întrebuin-ţeză proprietarii cu plaiuri de vil pentru a-şî pune la loc viile nimicite de flagelul filoxerei. Intru cât viţele americane, cari servesc ca portaltoî, sunt resistente la filoxeră şi se adpateză solului, nu există alt mijloc mal sigur pentru reconstituirea viilor vechi.
Speciile şi varietăţile de viţă americană, servind ca port-altoî, sunt felurite. Riparia Portalis sau Gloire de Montpellier, este cea mal importantă, merge mal în tote felurile de pămînt din România, exceptând pe cele avute în calcar (cele vărose), vegeteză cu putere, nu sufere de atacurile filoxerei şi altoiul să prinde bine pe ea. Urmeză după acăsta, în ceea-ce privesce calitatea terenurilor, varietăţile americane cultivate cu succes în podgoriile nostre, anume: Riparia grand f/labre (cu foile lără păr, netede, golaşe), Riparia Martin des Palliers cu rădăcini puternice, Riparia Baron Perier, bun port-altoî; în fine, Riparia tomentosa cu foile părose sau lânose, care sufere în pă-mînturile vărose şi umede.
Rupestris'este o specie de viţă americană excelentă în pă-mînturile pietrose tari şi uscate, cu deosebire pe costele repet)!. Lemnul ei este mal tare în cât lipirea altoiului se face cu ane-voinţă. însemnăm varietăţile următore introduse în pepinierele din ţară: Rupesiris Monticola, Rupestris Ganzin, Rupestris Mission şi Rupestris Fortvorth.
Intr’un cuvent, congresul viticol ţinut la Montpellier în 12 Iunie 1893, s’a pronunţat asupra alegere! butaşilor americani servind ca port-altoie:
Ripariile în terenurile bogate, mobile, adînci;
www.dacoromamca.ro
ALBINA
45
Ripestris în cele uscate, pietrose şi sărace. Speciile de Ri-paria şi Rupestris, cu varietăţile enumerate, sunt bune şi sigure în pâmînturile fără .calcar, cari nu coprind var saQ să co-prindă puţin de tot.
Un viticultor francez, Ganzin, a obţinut 2 hibrizi importanţi, Aramon rupestris No. 1 şi No. 2. Aceşti hibrizi sunt introduşi în România, s’au făcut altoiri pe dînşil, sunt resistenţl la filoxeră şi se cultivă în terenurile nu prea umede.
*
* *
In pâmînturile bogate, uşore şi tari, care ar fi vărose, însă să nu coprindă mal mult de 25 la sută var (carbonat de calce) să întrebuinţăză hibrizii americo-americanî (Couderc 3303 şi 3509, Millardet 101 şi 108) şi hibrizii franco-americanl (Couderc 1202 şi Millardet No. 1).
Viţele pămîntene (românesc!) altoite pe aceste viţe americane trăesc şi produc vin mult şi bun, cu condiţie ca plantarea viţelor să se facă bine precum şi via pusă pe picior de producere sau clată pe rod să fie bine cultivată şi întreţinută. Calitatea vinului nu se modifică. In tot caşul calitatea vinului rămâne aceeaşi, producţiunea însă se mâresce.
Totă atenţiunea proprietarului de vil, când ’şi propune să facă o plantaţiune bună, să se indrepteze în alegerea unor port-altol resistenţl la filoxeră, să se acomodeze terenului (să nu se îngăl-benescă şi să piară de clorosă) şi să aibă mal multă afinitate (înrudire, asemănare) cu altoiul; adecă, prin altoire, lipirea între viţa americană şi cea românescă să se facă perfect.
AltoiI să fie din varietăţile cele mal de frunte ale ţării sau străine, precum: Poama grasă, Crâmpoşie, Negru vârtos şi Negru mole, Braghina, Gordinu, Tămîiosa, etc. Ar fi inutil şi păgubitor să plantăm viţe ordinare.
*
* *
Acum e timpul distribuirii viţelor americane altoite. Cel cari vor cumpără viţe de la Stat sad din pepinierile particulare ur-meză să planteze via. Pentru acăsta trebue să cunoscă lucrările pregătitore pentru înfiinţarea plantaţiunil definitive. Prima grijă este prăgătirea pămîntulul. Presupunem că proprietarul de vie, cunoscendu-şî terenul său, şi-a ales varietatea de viţă conformă cu pămîntul pe care voesce să înfiinţeze via, unde să se prindă, să crescă cu putere, să nu moră de clorosă şi să resiste la filoxeră.
Intâiu să desfundă pămîntul la o adîncime de cel puţin 40—50 centimetre.
Desfundarea cu casmaua, sistem Gouvy, este o lucrare bună. Viţele americane cresc cu multă putere în terenurile desfundate adânc. In şesurî pămîntul viei se pote desfundă cu plugul cu manej sau cu abur. Intr’un pămînt desfundat se strînge ume-delă, care face asimilabile materiile hrănitore. Rădăcinile se întind şi se desvoltă cu înlesnire. Desfundarea pămîntulul pentru
www.dacoramamca.io
ALBINA
4H
vie e cu atât mal de nevoe cu cât terenul e mal tare, argilos şi puţin adînc.
Pe costele prea repetat desfundând pămîntul peste tot, este de temut că ploile îl vor spălă şi tîrî în vale; de aceea e maî bine, în aceste situaţiunl, a se plantă via în gropî sati în şanţuri deschise în curmezişul inclinăriî locului. Şuviţele de loc, care se lasă nedesfundate între şanţuri, se opun fugiriî pămîntuluî în vale. Gropile sunt de o potrivă de bune; ele costă şi maî eltin.
Pentru săditul viei în tomnă, desfundarea locului se începe din vreme, de prin Agust, iar pentru plantaţiunile de primă-vară putem desfunda în Oatomvrie, Noemvrie şi chiar în Decemvrie când ne permite timpul.
Costul desfundării unui hectar depinde de localităţi, de natura pămîntuluî şi de înlesnirile de cari se bucură proprietarul. O desfundare cu casmaua costă 2—3 bani pe metru patrat pînâ la 50 cm. adâncime sau 200—300 lei pe hectar. Desfundarea cu plugul costă mai eftin.
Dacă pămîntul e sărac şi spălat de ploi, trebue îngrăşat cu gunoiu putred. Gunoil se împrăscie pe loc înainte de a începe destundatul; aşa că desfundând locul, gunoiul să se amestece bine cu pămîntul. Băligarul putred cuprinde 5.3 la sută potasă de care se folosesce viţa de vie.
*
* *
Un proprietar de vie care îşi procură în tomna acăsta viţe altoite şi împrejurările nu-I permit a le sădi la locul definitiv, el e silit să le conserve peste ernă.
Viţele altoite şi prinse cu rădăcini se sonservă în pivniţă, când o avem la îndemână, sau în şanţuri pe cari le săpăm într’un loc adăpostit şi ferit de ape.
Aşternem în pivniţă un strat de nisip de gârlă, se aşe<jă snopii de viţă în piciore şi se tornă apoi nisip cu lopata până se acopere tote rădăcinile. Nisipul să nu fie prea umed, căci pote mu-cigăi şi chiar putrezi rădăcinile.
Când nu avem pivniţă la îndemână, viţele se pot păstră până în momentul plantatului afară în şanţuri. Şanţurile se sapă adânci de 75 centimetri şi largi după trebuinţă, cum sunt şi snopii de viţă. Să pune mai întâiu pe fund un strat de nisip, snopii de viţă îl aşezăm cu rădăcinile în aceste şanţuri, punem nisip peste rădăcini şi îi acoperim bine cu pămînt spre a’I garanta în potriva gerurilor şi a îngheţului.
Dacă facem plantaţia viei în tomnă, întâiu potrivim (nivelăm) pămîntul desfundat, slărâmăm bulgării mari de pămînt şi înfigem ţăruşi în locul unde are să fie sădită viţa de vie. Cu ajutorul ţăruşilor însemnăm punctele unde trebue să facem gropile pentru a plantă viţele pentru întrăga plantaţiune, ţăruşii rămân în aceeaşi parte a gropilor.
Să recomandă două sisteme de sădit: în chinconz şi în patrat.
După ambele metode pe un hectar de loc (10.000 m. p.) încap
www.dacaromamca.ro
ALBINA
47
4.450 viţe puse la lm50 depărtare în tote sensurile (o viţă pe 2.25 m. p. de suprafaţă) sau 6.410 viţe pe hectar plantate la lra25 depărtate între ele, saâ o viţă pe 1,56 m. p. suprafaţă.
Aceste moduri de plantare a viţel de vie permit aerului, lu-mineî şi căldurii, cari sunt necesare în orî-ce vegetaţiune şi mal mult în desvoltarea viţel de vie, să circule printre ele în voe şi în cantitate mare. Sunt şi estetice şi fac ochilor o im presiune plăcută, ne permit chiar a execută lucrările de întreţinere cu înlesnire.
Viţa de vie se pote planta mal rar sau mal des; noi însemnăm distanţele de lm25 şi lm50 ca cele mal potrivite şi prin urmare un No. de viţe de 6.410 pe hectar în primul cas sau .4450 în al doilea cas.
Varietăţile de struguri de masă pentru că cer lumină multă, se pot plantă la 2 metri depărtare, o viţă pe 4 metri pătraţi saâ 2.500 viţe pe hectar.
Exposiţia va fi tot-deauna cea de miază-tji. Executarea plan-taţiunil şi înfigerea ţăruşilor în chinconz saâ în patrat sunt lucrări de practică şi presupun deprinderea celui care le face.
Când plantăm pe coste, unde suntem obligaţi a deschide şanţuri în curmezişul înclinării locului, viţa se planteză în rânduri depărtate de 2 metri, iar distanţa dintre viţă va fi de lm25—lm50, sau pe hectar 4.000 viţe, în caşul întâiu, ori 3.335 în al doilea (la lm50 depărtare).
*
* *
Plantatul viei tomna se face până la 25 Noemvrie. Vom alege momentul când înaintea plantării au fost ploi ca pămîntul să fie aşetjat şi pătruns de apă. In tundul gropilor punem nisip şi gunoiu putred. Viţele se aleg şi se clasifică pe categorii după calitatea lor. Se înţelege că nu avem interes să plantăm viţe cu defecte, fără să aibă rădăcini bune sau acelea cari n’au altoiul lipit de port-altoiu.
Repetăm: Să avem grijă a nu amestecă viţele; să le separăm pe varietăţi şi ast-fel să le plantăm în parcele deosebite.
După ce s’a pus nisip şi gunoiu pe fundul gropel se aşetjă viţa cu rădăcinile resfirate, se umple gropa cu pămînt, se îndesă bine pămîntul şi îngrijim ca punctul altoirii să fie la nivel cu suprafaţa pămîntuluî. Deasupra facem un muşuroiii acoperind lăstarul anului cu un strat de pămînt şi de nisip de un lat de mână de la vîrf în sus.
Primă-vara (1—15 Aprilie, înainte de a începe să plângă viţa) să desfac muşuroele şi să taie lăstarii la unu saâ 2 ochi după puterea viţelor. Dacă suntem nevoiţi să punem via primă-vara, tăerea se face odată cu plantarea. Pentru a tăia viţele ne servim în tot-deauna de secătore. In anul întâiă lucrarea trebue
www.dacaromaoica.ro
48
ALBINA
să se facă de omeni serioşi şi cu experienţă. Peferim, în tăiere, a lăsă cepiî din lăstarii cel mal aprope de pămînt.
Pămîntul în vie se ţine tot anul în stare de mărunţire şi curăţenie absolută.
Ilcv. „Câmpul4*.
CRONICA AGRICOLĂ SI ECONOMICA
:n acestă lună, pdte mal mult decât în cele-l-alte, sunt de făcut o mulţime de lucrări agricole la câmp ca şi în grădina de zarzavaturi şi pomi roditori. Din causă că în luna Septemvrie, timpul a fost mal mult secetos decât umed, semănăturile de grâu, secară şi orz de tdmnâ, s’au făcut mal puţine şi nu tocmai în condiţiunl aşa bune. Jncolţirea şi vegetaţiunea acestor semănături, ca şi semănăturile de rapiţă, s’au întârziat, nu numai din causa timpului secetos, dar şi din causa scădere! de căldură. Se scie că între 10 — 15 Septemvrie, a căqjut brumă în totă ţara, iar la munte şi zăpadă. Scăderea de căldură, în timpul cji-lei ca şi în timpul nopţeî, n’a micşorat numai crescerea semănăturilor, dar şi cdcerea strugurilor şi coptul porumbului semănat mal târcjiu; aşâ în cât mal mulţi săteni aii amânat, siliţi, culesul viilor pentru luna Octomvrie, cu scop de a se mai cdce strugurii, ca ast-l’el mustul să fie de o calitate mai bună. Iată dar, din causa timpului nepotrivit din Septemvrie, s’au amânat atâtea lucrări pentru luna Octomvrie, ca: semănatul de grâu, culesul porumbului, culesul viilor, lucrări cari tdte trebuiau făcute la timp!
La t<5te lucrările câmpului trebue să căutăm a profită de frumosul timp din acestă lună, care până la acestă dată n’a lăsat nimic de dorit.
Să mal lăsăm semănatul în porumbişte şi să pregătim a-ceste locuri pentru semănăturile de primăvară şi să ne mulţumim cu ceea-ce am semănat în ogdre. Dar la noi mult să fie, şi ce o fi vom vede. In porumbiştile, din cari porumbul nici nu s’a cules, sau d’abia se culege, ce grâu se pdte semăna ? Pe când locul nu s’a putut pregăti după cerinţele unei buni practici agricole. Dar, să fie semănat şi grăpat, puţin ne pasă de recoltare, acâsta rămâne la puterea lui Dum-necfeii, iar nici decum, de cum se face arătura şi semănătura, aşâ (Jic cel credincioşi tradiţiilor vechilor exploatatori al pămîntuluî agricol, şi care n’a crezut nici odată în învăţă-mîntul agricol, din care causă acest învăţămînt nici n’a putut produce adevăratele rodiri în acestă ţară, şi nici n’a putut să dea adevăratele folose, pe care trebue să le dea. As-tăcjl când acest învăţămînt a început să se introducă din ce în ce mal mult, nu este bine privit de loc de către acei
www.dacaromamca.ro
A T. RINA
49
exploatatoi’î, cari se basăză nuraa! pe forţa şi cunoscinţele sătenilor agricoli. Astătjî lupta ce o vedem din partea minis-i teruluî de Agricultură şi din partea ministerului de Instrucţiune publică, ca şi din partea Onor. Administraţii a Domeniilor Corbneî, cu privire la propagarea învăţămîntului agricol, este o luptă dreptă şi sinceră, de a vede satele ridicate la o cultură mai bună a pămîntulul, iar primirea acestei lupte de propagare din partea multora agricultori, este o făţărnicie, ei primesc acestă muncă fiind că n’au ce face şi daca le-ar sta în putere, ar fărâmauă într’o clipă. Ridicarea satelor prin cultură sistematică agricolă, va fi ruina multor părăsiţi, cari s’au ocupat de agricultură cu un capital care a constat dintr’un «ac în câpeneag» şi dintr’o «straiţâ sub sudră».
In grădina de pomi, ca şi la vie, trebue pregătite gropile pentru săditul pomilor şi a viţei de vie.
Gropile pentru pomii roditori trebuesc făcute cel puţin cu 4 săptămâni înainte de sădit, adîncî şi larg! de un metru, iar pentru viţe de cel puţin 50 — 60 c. m.
Se pregătesce pămîntul bine, şi săditul va eşi bine. Numai de la o bună muncă ne putem aşteptă la o bună reuşită a sădirii.
Din grădinile de zarzavat, în acestă lună se recoltâză tdte zarzavaturile şi se pun la păstrare peste iarnă, aşă după cum cere fie-caro zarzavat, ca să nu se strice. In ultimul număr din Septemvrie al «Albinei», am arătat aceste lucrări pentru tdte plantele rădăcindse.
In cât privesce producţiunea ndstră agricălă de la 1897 şi până în anul acesta 1902, se păte vede în tabloul de faţă :
Grîu
Anii întindere hectare produs hectolitri
1897	1.595.090	12.844.300
1898	1.453.600	20.000.100
1899	1.661.360	9.184.900
1900	1.589.490	19.967.900
1901	1.626.560	25.508.800
1902	1.486.485	26.859.886
	Orz	
Anii	Întindere hect. produs hect.	
1897	617.220	7.479.700
1898	654.850	10.450.800
1899	638.670	1.600.900
1900	438.900	5.151.200
1901	503.700	8.535.900
1932	507.777	8.694.027
Secară
Anii	întindere hect.	produs hect.
1897	225.770	2.399.300
1898	193.080	2 688.300
1899	189.330	700.700
1900	164.270	2.110.900
1901	211.420	3 373.600
1902	172.816	2.452.150
	Ovăz	
AniT	întindere heet.	produs hect.
1897	288.140	3.471.900
1898	305 950	6.135.300
1899	310.210	2.204.400
1900	255.280	3.067.300
1901	365.120	5.828.500
1902	321.137	7.719.350
www.dacaromamca.ro
50
AT.PT-WA
	Rapiţă			In	
Anii	întindere hect.	produs hcct.	Anii	întindere liect.	produs hect.
1897	58.160	475.800	1897	29.940	238.100
1898	13.650	123.200	1898	25.450	162.500
1899	38.260	160.300	1899	20.860	12.100
1900	248.640	2.717.200	1900	13.250	91.600
1901	135.754	1.518 000	1901	20.940	195.400
1902	228.889	1.065.126	1902	41.343	354.143
Pentru ultimii doi ani institutul agronomic a stabilit şi greutatea grâului.
In anul 1901 ea a fost de 76 chilograme la hectolitru; iar în anul 1902 de 80.
Din acest tablou se vede că producţiunea grâului în acest an, a fost cea mai mare, în tot caşul nu s’a ridicat la 30 de milidne de hectoilitri, după cum se credea; nici recolta din tdte ţările din Europa şi Statele-Unite n’a fost aşâ de slabă, după cum se prevedea, ci din contră mai bogată, de unde au re-sultat că şi preţurile la producţiunea ndstră agricolă, n’au putut ajunge la dorinţa multor agricultori. Cu atât mai mult, dorinţa lor, de la acestă dată înainte va fi mai puţin împlinită, de <5re-ce adevărata campanie agricolă comercială a trecut, şi la care nu mai putem reveni, nici noi nici alte ţări.
După datele statistice străine, recolta din întrăga lume este următdre :
Europa hectolitri.................... 592.100.000
America	»	  295.000.000
Asia	.............. 105.900.000
Africa	»	  18.200.000
Oceania	»	  12.000.000
Total . . . 1.023.200.000
Iată în resumat preţurile mijlocii cu cari s'au vîndut cerealele nostre în tîrgul Brăila, în luna Septemvrie şi în Oc-tomvrie până la acestă dată.
Grâul. . . suta	de ksrr. s’a	vîndut	cu	12—14	lei,	1	cent
Porumb »	*	>	»	9—11	))	70	*
» roşu »	*		»	12	X	—	i)
Ortjul . .	V	■	I)	9-11	))	—	»
Ovăzul . . . .	ll		*	9-11	tt	—	))
Orzăice . . .	. >	»	)>	10—12	»	—	»
Secara . . . .	. i)		»	10—11		—	)
Meiu ....			»	8-9	>	50	
Fasole veche .	. • *	»	»	12—14	1	—	»
Fasole nouă . .	t t	*		15- 17	*	—	
Sămînţă de in	. >			28	»	—	>
Mazărea . . .	»	))		11		—	»
V. S. Moga.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
51
Societăţi economice la sate
Situaţiunea Societăţii economice «Uniiea-frâţescă» din'.com. Păltinişul, jud. Dorohoiu în sera (Jilei de 31 Aujust |1902:
ACTIV—[CREDIT
Depunere pe (Jece an!............................... 1.338.00
Păstrare pe timp mărginit ............................ 430.00
Cotisaţiuni lunare pe cjece ani ...................... 337.70
Taxa de înscriere ..................................... 67.00
Procentul la 31 August................................ 202.87
Fondul de reseivâ ..................................... 18.25
Taxa libretelor^........................................ 6.30
Total . . . . 2.400,12
PASIV—DEBIT
Valorea actelor ue plată............................. 1.646.51
Cheltuelî de administraţiune.......................... 107.50
Numerar în casă....................................... 646.11
Total .... 2.400,12
Acesta Societate s’a înfiinţat în (Jiua de 24 Ianuarie 1902 şi funcţioneză de la 7 Aprilie a. c., posedând un capital de 2.400 lei şi 12 bani, depus de 67 membri.i,
Preşedinte, GIi.i V. Nestor.	Casier'PGA. V' Merişor.
Controlor, Gh.' N. Iacobescu.
Eugenia Stătescu, actual Ministru al Justiţiei.
www.dacaromamca.ro
52
ALBINA
X nformaţiuni
In (Jiua de 19 Octomvrie 1902, orele 3 p. m., se va ţine licitaţie pu-plică orală la Eforia Spit. civile din Bucuresci, pentru închirierea pe timp de 3 ani, a următorelor imobile:
Din Bucuresc.—«Clădirea de pe Bulevardul Elisabeta». Prăvălia No. 4, cu începere de la 26 Octomvrie 1902, garanţie provisorie lei 900
Prăvălia No. 5, cu începere de la 26 Octomvrie 1902, garanţie provisorie lei 700.
Casa V. T. Dancovicî, strada Sf. Vineri No. 2.» Apartamentul No. 2 da No. 2 bis), cu începere de la 26 Octomvrie 1902, garanţie provisorie lei 250.
* *
In fjliua de 21 Octomvrie 1902, orele 3 p. m., se va ţine tot la Eforie li' citaţie publică orală pentru vîiujarea a 1084 stânjeni cubî, fasonaţi în pădurea Morunglav, comuna Morunglav, jud. Romanaţî, garanţie provisorie lei 1.000.
Condiţiunile, precum şi ori-ce alte informaţiunî se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei in cailele şi orele de lucru.
*
* *
In fjiua de 21 Octomvrie 1902, orele 3 p. m., se va ţine la Eforie licitaţie publică orală, pentru vîmjarea spre exploatare a următorelor porţiuni de pădure :
Judeţul Prohova. — 537 braiji din pădurea Măneciurile, Valea Buştu-reilor, comuna Măneciu-Ungureni, exploatabili într’un an, garanţie provisorie lei 400.
5	parchete din pădurea Măneciurile, Valea Teleajenului, cuprinse între Valea Oraţiilor, plaiul Orăţiî şi restul parchetelor, garanţie provisorie lei 600.
7 parchete din pădurea Pleşuva Mică, partea cuprinsă între Valea Măgarului şi plaiul cu acclaş nume, garanţie prov. lei 1.000.
6	parchete din pădurea Petricica, garanţie prov lei 1.100.
5 parchete din pădurea Doftăneţul, garanţie provisorie lei 1.500.
5 parchete din pădurea Neamţu, de pe valea Azuga, garanţie provisorie lei 650.
Judeţul Romanaţi. — 17.527 arbori din pădurea Cârlogani, corn. Câr-logani, exploatabili într’un an, garanţie prov. lei 400.
Judeţul Argeş —513 arbori frasini, pădurea Toca-Grebla, Groşi, com. Dăngesci, exploatabili într’un an, garanţie provisorie lei 800.
852 braţji cărjUiţî din vijelie din Muntele Oticu, proprietatea Albescî, extragerea până la 1 Iulie 1903, garanţie prov. lei 280.
Condiţiunile generale pentru exploatarea acestor arbori sunt cele publicate în «Monitorul Oficial» No. 175 din 1901, iar cele speciale precum şi ori-ce alte informaţiuni se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei, în qlilele şi orele de lucru.
Art. 68 — 79 din legea comptabilităţeî publice sunt aplicabile acestor licitaţiuni.
* * *
Postul de medic de la Spitalul Rallet din judeţul Dâmboviţa, devenind vacant, Eforia rogă pe d-nii medici cari doresc să ocupe acest post, să-şi presinte cererile.
*
* *
Mişcarea turnătorilor pe timpul de la 1 până la 30 Septemvrie 1902-a fost: aflaţi 1.516, intraţi 669, eşiţi 195, rentaşi slabi 941, remaşi graşi 1.049. Total 1.990.
Starea sanitară, bună.
Preţul pe cliilogram după scăderea vieţei, bani 80 — 81.
' *
* *
www.dacaramanica.ro
ALBTNA
53
In (Jiua de 22 Octomvrie 1902, orele 3 p. m., se va ţine la Eforie, licitaţie publică orală, pentru vîncjarea spre exploatare a următorelor porţiuni de pădure:
Judeţul Romanaţi.—16.429 arbori seria I Fusendrea, pădurea Morun-glav, exploatabili în 6 ani, garanţie provisorie lei 5.000.
23 555 arbori seria II Băresci, pădurea Morunglav, exploatabili în 6 ani, garanţie provisorie lei 6.000.
Condiţiunile generale pentru exploatarea acestor arbori sunt cele publicate în «Monitorul Oficial» No. 174 din 1901, iar cele speciale precum şi orî-ce alte informaţiuni se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei, în (jlilele şi orele de lucru.
Scrisori către Redacţie
1902 Septemvrie SI	Şasea.
Onor. Comitet al revistei „Albina
Cu multă plecăciune pe anul al VI-lea, cu bine şi fericire şi prosperitate.
Rog a nu suspendă trimiterea Revistei, eă nu voiu a mă despărţi de ea, că mult bine mi-a făcut. Deşi datoresc mult, dar voiu plăti cinstit tot.
Y. Constaiitincscn.
Abonat.
Domnule Redactor,
Cu ocasiunea păşirii în al Yl-lea an de existenţă a mult preţiosei reviste «Albina», me simt îndemnat, de frumosele învăţături folositore, date mie de acesta neobosită vieţuitore, a-I ură vieţă lungă şi fericită; iar pentru matcă şi tovarăşele eî, pe a căror frunte se citesc : «lumina şi progres,» rog pe a tot Puternicul a le lungi firul de viăţă, pentru ca ast-fel să potă colectă cât mai mult «nectar» din flora românescă, şi a-1 aşetjâ în coşuleţele lucrătorelor, pentru a-1 depune pretutindeni unde e graiu românesc!
Micşuncseil-Grect, 30 Septemvrie 1902.	Petre I. PetresCU
Aba. dipl. alşc. norm. a «Soc.»—Bucureşti.
3VT. ax 1 ţ-u. na iri.
Marele doritor, de progresul şcoleî române, d-1 ministru Spiru Haret, pe lângă numerosele bine-faceri ce a realisat pentru comuna Lipia-Bu-zeu, a mai contribuit cu suma de 100 (una sută lei) pentru împrejmuirea unui loc, unde în curînd, tot prin înalta Domniei-Sale bună-voinţâ se va clădi şcola.
Faptă, pentru care învăţătorii locali, N. Popescu şi Mărgăritescu, în numele tinerilor vlăstare şi întregeî comuni, aduc cele mai căldurose mulţumiri.
* *
D-1 Emil Miclescu, directorul general al C. F. R., care încă din 95 procură elevilor şcoleî Popescî-Vasilaţi, din Ilfov, cărţile de studiu, a bine-voit a dona 50 lei, cu cari s’au procurat şi anul acesta tote cărţile de prima necesitate. D-sa mai trimite acestei şcole şi Revista Albina in fie-care an, pentru bibliotecă.
Eu în numele elevilor rog pe Dumnezeu sâ-î dea sănătate d-lui Miclescu şi să-şi găsăscâ şi alţi imitatori.
Radu Costurile.
www.dacoromanica.ro
54
ALBINA
TEATRU SĂTESC
PĂCATELE LUI GÂNJU (L
(piesă în trei tablouri) de N- RĂDULESCU-fUGER
SCENA II.
Ion, Ilârea, Joiţa, Dan.
Dan. (răsuflă lung). Am scăpat la dumnevostrâ... Mă rog de ertare... Bună-vremea. ..
Ion. Iar, Dane ?
Dan. (cam cu ruşine) Uite ... iar...
Ion. Nu-ţl fie cu supărare de vorbă aspră, că-s mai tînăr ca dumnăta, da adecă nu se pote să nu mal înjuri de cele sfinte?
Dan (umilit). Mustră mă, Ione, că de la dumneta ascult... Cinstit eşţî la fapte şi cuminte la vorbă.. .
Ion. Măre, eră o vreme când şi la noi, ca în alte sate, toţi erafi porniţi pe înjurături... curat par’c’ar fi fost păgâni... Da uite că învăţătorul şi Părintele s’au pus pe sfătuit omenii... şi s’a început desvăţul... Cel cari nu mal înjurau, nu mal dădeai! bună-vremea, nu se mal uitau la cel cu nărav, nu le mal stăteai! cu nimica la îndemână... Ba o porniră şi cu hulduell ... ca împotriva dumitale adineauri... Eram copil pe atuncea... Acjl, laudă Domnului, au mal rămas câţl-vâ, puţini de tot.. . Şi uite, mi I jale că eşti şi dumneta între el... (Fetele se dau deoparte şi încep a grăi între ele, aşezendu-se jos).
Dan. Măre, Ione... ce să cjic ? Eaca vreau şi eu... Mă ţii! cât mă ţiu şi numa’... uît.. . îmi dai! în petec pe nebăgat de semă...
Ion. Când vecjl că-ţl vine.. . scutură-te ca de ploe ... opresce-te ca lâng-o prăpastie... Aşâ trece clipa năravului... şi scapi de păcat. Că e cel mal mare păcat să înjuri de cruce, de Dumnezeu, de ceră, de câte alte lucruri sfinte!..
Dan. Of ! aşa-I, bată-m’ar...
Ion. Taci că iar scapi vre’o vorbă.. .
Dan. Eaca gură pornită să iea înainte minţii...
Ion. Şi unde aî greşit de te-aii prins omenii ?
Dan. Apoi... se opriseră nisce cărăuşi cu lemne, la hanul din sosea... Din una, în alta... eaca încep a înjură... AI noştril, cari erau la han, aă prins cu urechea, şi uite, de diminăţâ de când se ţin după mine, cum mă văd...
Ion. Măre, eaca m’oiu pune chezaş, a(,lî la horă, să te ierte... Numai ia-ţl inima în dinţi şi te lăgă că n’o să mal păcătuescî.
Dan. (cu bucurie). Te pul chezaş, Ione?
Ion. MS puiu.
Dan. Şi eu... eaca mă leg... pe legea mea ... că (jăă de nu mi-I ruşine. 1
(1) Ve<Jî No. 50, 51, anul V-lea.
www.dacaramamca.ro
ALBINA
55
Ion. Acu... să te ţii de cuvînt... Aminterea nu mal e de traiă în sat. ..
Ban. MS leg, mS leg...
Joiţa. (sculându se şi venind lângă Ion) Hal Ione ... că avem şi noi o vorbă.. .
Ion. Eaca merg...
Dan. (Florei) Da badea Gânju nu-I acasă, că aveam o nevoe la el...
Florea. Nu sciu unde s’a pornit de pe la vremea bisericii.. .
(S’aude tuşitul lung al lui Gânju).
Ion. Au()i-1 că vine...
Florea. Cum tuşesce, săracul ! II plâng de milă când îl apucă
SCENA III.
Aceiaşi. Gânju.
Gânju. (tuşind şi icnind] Valeu ! Valeu! rău m’a apucat...
Florea (alergă înaintea lui, cu grijă). Ce-I. tătucă?
Gânju. (cătând la cel de faţă). Da ce î ograda mea ? Bătătură de strîns satul ?
Joiţa. (încet, lui Ion) Hal luga, să nu l întărîtăm...
Ion. (încet). Haldem... (către Gânju) Am venit, ca după biserică, bade Gânjule... Da nu-ţl lie cu supărare, că uite, ne ducem. ..
Gânju. (tuşind) Apoi... duceţi-vS. ..
(Ion şi Joiţa Ies).
Florea. Tătucă. .. Badea Dan nu-ş ce are cu dumneta. . .
Gânju (tuşind) Valeu.. .
Florea. Eu me duc să vSd de-ale gurel.. . O să mănânci ceva şi are sâ-ţî mal trecă... (intră în casă).
(Va urma).	----------------
J\. p e 1.
învăţătorul diriginte al şcoleî din Comuna Conţesci, Judeţul Teleorman, rogă pe tote personele doritore de propăşirea sătenimeî române, să bine-voiască a contribui la înfiinţarea unei biblioteci populare înacestă Comună. Cărţile de citit, la îndemâna fie căruia, vor feri pe săten de multe patimi dăunătore atât familiei în particular, cât şi societăţii în general.	________________
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
—	D-lui Coma» lonescu, Borduşam-Ialomiţa. — Insectele despre care vorbiţi, şi se găsesc grămădite pe frunzele pomilor, se pot stropi cu extract de tutun care trebue să se gâsescă pe la depositele de tutun. Cu acest extract se stropesc insectele 2 — 3 cjile; sau cu leşie de tutun, amestecată cu săpun verde. Să se stropescă frunzele 3 ^ile cu acestă leşie.
—	D-luî Ilie B&rbulescu, Zăvoenî-Vâlcea.— Pe anul al IlI-lea sunteţi plătit cu chitanţa 15.967, pe anul al IV-lea cu chitanţa No. 208 şi pe anul al V-lea cu chitanţa No. 7.112. Ye mulţumim.
—	I. F. Popcscu, învăţător Mierlescii-Olt. — V’arn achitat cu chitanţa No. 6.218.
—	Ana Constantiuin, Folticenî. — Idem cu chitanţa No. 4.418.
www.dacaramamca.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf.’ Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ionii Knlinderu, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şomănescu, mare proprietar, fost senator— Admnistrator şi casier delegat, Petru GArboriceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Corist. Bnnu, profesor secundar şi inspector şcolai—Membrii, Spira C. Ilarei, Ministru, profesor Universitar; I. bimitrescu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. VlădescA, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori, Corist. Alinulneştennn, inginer de mine; Preotul econom Corist. Ionesen, profesor secundar; Const. Alexandrescn, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiunl plătite (Urmare).
Ionescu Ion, (Ruşeţu), 1 leu; Buescu Mihalaclie (Ruşeţu), 1 leu; La-zăr Dumitrache (Ruşeţu), 1 leu ; Şerban Stan (Ruşeţu), 1 leu; Lazăr Gh. (Ruşeţu), 1 leu; Muşat Radu (Ruşeţu), 1 leu; Popa Stef. (Ruşeţu), 1 leu; l'etcu Radu (Ruşeţu), 1 leu; Chiţulesă Stan (Ruşeţu), 1 leu; Ionescu C. G. (Sofia), 3 lei; Stroescu V. (Sofia), 3 lei; Rusu Emil (Sofia), 3 lcî ; Trifan Taşcu Dr. (Sofia), 3 lei; Trifan G. Alex. (Sofia), 3 lei; Ghiula-mila G. (Sofia), 3 lei; Paligora Spiru (Ruşeţu), 3 lei; Paligora Gg. (Sofia), 2 lei; Dabo Costică (Sofia), 2 lei; Ionescu Mihale (Sofia), 3 lei; Trifan G. Trifan, (Ruşeţu), 2 lei; Stoicescu Eufrosina (Ploescî), 6 leî;Stoe-nescu Ecaterina (Ploescî), 2 lei; Drăgoşescu Zoe (Ploescî), 2 leî: Alesiu I. Maria (Ploescî), 2 lei; Mărculescu Paulina (Ploescî), 2 lei ; Cernovo-denu Paula (Ploescî), 2 lei; Petratat Ecaterina (Ploescî), 2 leî; Chiricâ Gh. (Ploescî), 2 leî; Dobiasz Alice (Ploescî), 2 leî; Grigorcea R. N. (Giurgiu), 5 leî; Spulberenu S. (Craiova), I; Filimon D (Roşioriî-de-Vede), 2 leî; Lincă M. Ştef. (T. Măgurele), 1 leu ; Ştefănescu N. (Zimnicea), 2 leî; Sore M. G. (Zimnicea), l leu; Rîmnicenu I. M. (Zimnicea), 1 leu; Uimitrescu Zoe (Zimnicea), 1 leu; Naboieoff Mărie (Zimnicea), l leu; Vasiliu Const protoereu (Botoşani), 2 leî; Palonoiu Ghenadie (Suceva), Tulbure Iosof (Suceva), 2 lei; Popescu Damaschin (Sucăva), 2 leî ; Cristea Ion (Suceva), 2 leî; Ilincăî M. Nicolae (Suceva), 2 lei; Piticariu. Archi-mandrit (Suceva), 10 lei; Sotirescu T., insiit. (R. Sărat), 2 leî; Popescu Paulina, inst. (R. Sărat), 2 lei; Constantinescu Aurelia, inst. (R. Sărat), 2 leî ; Comăneseu I. (Nanov), 1 leu; Gheorghe Savu Atanasiu (Bucuresci), 8 leî; Andreescu I. Bănică (Bucuresci), 2 leî; Niţescu Const. (Pisc.-Cocioc), 2 leî; Bănescu Ion (Pisc.-Cocioc), 1 leu; Popescu Const. (Pisc.-Cocioc), 2 leî; Scărlătescu N. D. (Ciolpanî-Ţigănescî), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al II (1902) al societăţii, e de 1.211 iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 4.625 leî şi 70 bani.
-	(Va urma în No. viitor).
www.dacoromanica.ro
Pepinierele de arbori şi arbuşti
din Slobozia-Galbenu (judeţul Rîmnicu-Sărat) ale lui C. C. DATCULESCU
Cea maî mare pepinieră din România
de Arbori
roditori altoiţi,
şi arbuşti iupodobiţi pentru grădini, pentru alee
Cultură specială de pomi roditori şi de ornament pe o suprafaţă de 75 pog. Comenzile se primesc:
1)	La pepinieră (depărtare de gara Făureî 1 oră i/i> depărtare de R.-Sărat 2 ore).
2)	Prin scrisori adresate: «C. C. Datculescu la R.-Sărat, pentru pepinieră», de unde se aduce Silnic corespondenţa prin un trimes special.
3)	Prin telegrame adresate: «Pepin. Datculescu R.-Sărat telefon Sl.-Galbenu».
4)	La Bucui’esci la Administraţiunea Revistei «Gazeta Sătănului», 117 Victoriei.
FERMA DE LA SLOBOZIA-GALBENU, JUD. R.-SARAT
prin gara Făureî sau prin R.-Sărat.
C. C. DATCULESCU, proprietar-cultivator.
Expediţiunile se fac franco-vagon, gara Făureî pentru Muntenia şi Oltenia şi prin gara R -Sărat pentru Moldova. Dacă nu se trimet saci se pun noui Tarpaulmg I, cu adaus de un leu, cari devin proprietatea cumpărătorului Costul se plătesce la comandă.
In timpul vercî scrisorile se adreseză: C. C. Datculescu la R.-Sărat; iar telegramele: Datculescu, R.-Sărat, telefon Slobozia-Galbenu.
Cereale selecţionate pentru semînţă
(nu se vinde mal puţin de 5 hectolitrii)
Grâu de tdmuă: Român ameliorat; Arămiu şi de Ungaria.
Secară: de Toinnâ de Schlanstedt şi de primăvară de Saxa.
Orzdicâ Ilanna Pădigree de Moravia.
Ovăzul alb de Ligowo ameliorat, învingătorul alb şi negru de Coulloinmiers. Porumb : Roşu italienesc, Dinte de cal roşu şi galben, Canada târziu roşu, Dinte de cal uriaş Caragua alb; Alxuter timpuriu, etc.
Navetă timpurie şi Colza mare.
Seminţe iuragere
Sorgo, Meiuri, Sparcetă de 2 cose pe an, Luţernâ de Provence, Sfecle
de nutreţ etc.
Cartofi alimentari
Tauri şi vaci tinere de reproducţiune. Porci de rasă englezesca.
Tot la Ferma din Sl.-Galbenu, în o altă parte a sa, se găsesce:
Pepiniera de Viţă americană altoită
care servesce la plantaţiunile de vii ale Fermei şi se primesc şi comenzi de viţă altoită pe comandă, iar ce rămâne disponibil se vinde cu următorele
preţuri :
Viţă altoită cu struguri pentru vin 40 lei suta şi 330 leî mia »	»	»	»	» masă 50 »	»	400 »	»
Xu se vînd maî puţin de 100 viţe. Soiurile după alegerea nostră, afară dacă se comandă a se altoi varietăţile dorite.
Port-altoii pe cari se altoesc sunt din varietăţile mai probate ca resistente şi cu rădăcini vigurose. Nu se altoesc de cât cele maî bune soiuî.
www.dacoromamca.ro
i
„NAŢIONALA"
SOCIETATE GENERAU DE ASIGURARE, BUCURESC
Capital în acţiuni întreg versat în
aur..................Lei 2.000 000
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune ....	„ 3.965.688.76
Idem format din capital şi alte reserve . „	1.075.842.60
Total in aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicoiami.
Dir. general E. Griinwald.
Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sunt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca : cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţă generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţie în tote oraşele din ţară.
BANCA ROMÂNIEI
Capital social de 25.000.000 fr. împărţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. versaţi.
Comitetul central : Lachlan Mackinstosh Rate,
la Londra
Esijuire		
G. I. Goschcn		
Viscount Duneannon . . .	
Ilon 11. A. Larvrence . .	
M. Adolphe Vernes . . . .	â Paris
M. Charles Mallet	T)
Director: M. C. A. Stolz
/> ajutor: M. E. E. Goodwiu. Censorî: Ioan Kalinderu, Demetru loan Ghika şi Artlmr Green.
Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucuresci
Sucursală la Brăila, AgenţialaLondra.
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copil, din propia nbstră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corente Ia Ghete de Bărbaţi:
de Vax cu Elastic sad Şireturi Lei 10.95, 11.95, 12 95, 13.95.
Nasturi
» Lack cu Elastic sad Şireturi »	•	» Nasturi
» Chevreau cu Elastic » o » Nasturi
12.95,	13.95, 14.95 15.95.
12.95,	13.95, 14.95.
13.95,	14.95, 16.95.
12.95,	13.95, 14.96-
13.95,	14 95, 15.95.
t t
y.i
Preţuri corente la Ghete de Dame:
»	»	»	» Botonî »
*	» Colori »	»	*
» Gems cu Nasturi şi Şireturi »
Pantofi de Chuvreau albi decoltaţi»
Idem cu ŞirelurI şi Nasturi »
Idem de Lack diferite forme »	5.95, 6.95, 7,95, 8.95, 9.95.
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In tot deauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi » 2.95 Rup6ndu-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la tote Sesonele, Calea Victoriei No. 27, alături de Poliţia Capitalei, Bucuresci.
10.95.	12.95,	13.95.
11.95,	12 95,	13.95,
12.95,	13.95,	14.96,
7.95,	8.95,	9.95.
5.95,	6.95.	
6.95,	7.95,	8 95.
5.95,	6.95,	7,95,
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
1!
Cititori! revistei vor av6 un scătJSmint de 6% din preţurile însemnate, presentând cuponul.