No. 51. ANUL V. 22 Septemvrie 1902 Sol He visiă Enciclopectică Vopulară yîpare în /ic-care Duminică Abonamentul în ţară pe an bei S I Abonamentul în străin, pe an bel 8 » » 6 luni » 3 | Un număi.................15 bani Pentru-antenei uri l leu linia. (Vllea publioltate 5 bani euvîntul |Ulanuserlptele nepublleate se ard. Comitetul de Redacţie: Ion Kalinrieru ovicearju oşbuc J. O t eseu P. 2)ulfu Colonel p. V. plasture! Q. j!dam eseu V. S- pito ga Jt. JVicoIaescu ffr. Ceodossiu Corjst. O. popovici-Tdascâ. SUMARUL: Th. D. Speraufia, Să fim ţărani Români (poesie).—G. Coşbuc, Fet-frumos al nostru şi paserea Fonix.— Z)r. I. Felix, Poveţe despre păstrarea sănătăţii. (Curăţenia).— Conat. Graur, Balzac poporanist.— Dr. Irimia Popescu, îngrijirea cailor. (Kerafilocelul).— F. 5. Moga, Cum p6te învăţătorul să ajute la îmbunătăţirea economică a sătenilor. — /. Costin, Instrumentele agricole.—I6n E. Mihăescu, Cultura pomilor fructiferi.—Mortea mareşalului Filipescu. — N. Rddulescu-Niger, Teatru sătesc. (Păcatele lut Gunju). — Informa-ţiunî.—Mulţumire. Iluslrafiuni: Piramidă EgiptGnă. — Mormîntul regilor Egipteni. Mumie.—Piatra de pe frontispiciul porţeî de la Fortărăţa Cetăţel-Albe (din anul 1438).—Plug de fier sistematic.-Şcdla de altoit împărţită în doue.—Mareşalul Filipescu. scopos Redacţia şi ioftW, Bucurescf. „Droiueria Universală" Toma 13 rătu I e seu. Jîucurcsci, Calea Griviţei, No. 145, (lângă gara de Nord). In tot-deauna, fiind asortată în abondenţă, recomandă: substanţe alimentare pentru nutriţiunea copiilor, tapioka, cacao, făina Nesttle; articole pentru menagiu, vanilie, parfurauri şi săpunuri fine francese, ruse şi engleze, loţiunî higenice contra înătreţeî şi căderei perului. Capilarine, tincturî pentru colorarea perului, perii, ape şi paste dentifrice, Odol, pudre, goldcreme, cosmetice şi alte articole pentru tualetă aduse din Paris, fabricele cele mai renumite, şi din Berlin. Substanţe şi produse chimice medicinale, teclinice şi industriale. Plante, rădăcini, flori şi seminţe pentru ciaiurî (colecţiunea Kneip), precum şi diferite preparate farmaceutice române şi străine, ca: balsamuri, gudrone, siropuri şi vinuri medicinale, capsule cu uleiuri esenţiale, etc. Ape minerale prospete şi săruri pentru băi, precum: sare de Bălţătescî, de Karlsbad, săruri de puciosâ, sare de mare, etc. Extract de oţet pentru conserve alimentare, arome şi esenţe pentru limonade, dulceţe şi liqueururî, culori vegetale, uleiuri şi esenţe din fructe pentru Cofetari. Culori şi accesorii pentru pictură, uleiuri fierte, lacuri, glicerinâ, lanolină, vasilină şi benzină, etc. Deposit de uleiuri şi esenţe vegetale şi minerale pentru usul medicinal, teclinic şi industrial. Chimicale, ustensile şi accesorii pentru Electricitate şi Fotografie. Articole de sticlă şi porcelan, accesorii şi ustensile pentru Farmacii, Institute de Fisică şi Laboratorii chimice, pentru Institute de Bacteriologic şi Vaccinogene, etc. Complect asortiment de Biberone şi Irigatore solide, articole de gumă, pânze de cauciuc, Ban-dage, cercuri herniare, Pansamente şi Instrumente chirurgicale, Barometre şi Thermometre maximale, aparate pentru inhalaţie, articole pentru obstetrică, etc. Insecticide şi desinfectante puternice, precum: prafuri Zakerlin, acid boric, cupru sulfuric, Formalină, creolinâ, camphor şi naftalină. Şi, flcestâ Droguerie, fiind înzestrată cu un laboi’ator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a efectua analise asupra băuturilor şi alimentelor sub direcţiunea unui Chimist şi a d-lui Farmacist Toma Brătulescu.______________________ SOCIETATE IN COMANDITA WEIL JOSEPH &C-ie BucurescI Str. Smârdan 7, (Casa Zerlendi). MAŞINE AGRICOLE Şl INDUSTRIALE Oferă d-lor Agricultori pentru sesonul curent, următorele specialităţi: Semănătore în Rînduri Celebra Marca „U N I C U NI D R I L L“ Patent Melichar hors concours» cu care se pote semăna orî-ce soiii de semînţă fără a se schimbă rote sau fuse. Cele mai simple, cele mai uşore, cele mai practice, de o perfecţiune neatinsă până arjli de nici un alt sistem existent în România. N.B. A se feri de semănătore în rînduri cari au ţevi conducătore de fer în forma furtunului spiral, stricându se lesne şi a se feri de semănătore în rînduri cari au rotiţe canelate pentru semănat, de ore-ce în majoritatea cazurilor strivesc seminţele. triirî ITnivorenlp NORMALE cu 2 brazde, marca Z II 9 N. ţ^UIl U III»t-I OcllC sistem Sack perfecţionat, întregi de oţel, din fabrica BAECHER, Raudnitz (Boemia). Trinrp cu tal3^e fresu>te originale «Heid» cu unul şi două cilindre, cu J. I IUI O ventilaţie, ultimele modele perfecţionate. Grappe flexibile cu lanţuri originale «Iloward», întregi de oţel. Urînnn flexibile cu două şi trei câmpuri originale «Ransomes» de Ulttjjţju 0ţei Curat. Garanţie pentru irreproşabila funcţionare şi soliditate. — Preţuri şi condiţiunî de plată avantagiose. — www.dacQFomanica.io Să fim ţărani. Ou hărnicie Pămîntul să muncim, Să fim Români, şi ’n armonie Ou toţii să trăim. Să fim ţărani, să fim Români Să fim ţărani Români. Pămîntul hrană dă la toţi, Voinici pe toţi îi face, Voinici ţărani, voinici Români Şi la răsboiu şi ’n pace. Să fim ţărani, să fim Români, Să fim ţărani Români. De frig, de vifor, de furtuni Voinici nu ţinem semă, Pămîntul patriei ne e, a ndstră mamă. 1 Români fim ţărani, să fim Români, Să fim ţărani Români. fim ţărani. Cu hărnicie Pămîntul să muncim, fim Români şi ’n armonie Ou toţii să trăim, fim ţărani, să fim Români, Să fim ţărani Români. Th. D. Speranţia. (1) Pentru corul şcolelor rurale. www.dacQFomanica.ro 1330 ALBINA n basmele ndstre eroul Fât-frumos — sau orî-ce nume ar avă el — are ca notă esenţială reînvierea. El se luptă cu puterile supranaturale ale smeilor şi balaurilor şi altor monştri, cade în Iuţită cu eî, este ucis, apoi înviie prin ajutorul apei-vii aduse de vr’un tovarăş. E cu neputinţă ca un basm să se isprăviască cu mor-tea eroului. Reînvierea este o condiţiune fără de care nu p<5te există erou în basme. Ideia reînvierii eroului este un simbol al reînvierii fisice, a naturii în fie-care primăvară, a sdrelui vecinie care iarna scapătă spre Sud şi-şi pierde puterea căldurii, iar primăvara se întorce spre Nord cu putere şi căldură. Dar e tot odată şi ideea reînvierii psihice, a sufletului care trăind şi după mdrtea omului într’o lume vecînicâ, reintră iarăşi într’un om. Dintre popdrele vechi pe câte le cunoscem din istorie, afară de Egipteni, nici unul nu credea în nemurirea sufletului şi nici în reînvierea dmenilor. Grecii şi Romanii credeau că este un loc numit Hades ori Orcus unde se duc morţii, ca umbre, şi trăesc vecinie, cei buni cu cei răi la un loc. Dar aceste umbre nu erau suflete, ci «fantome» cu chip de om dar fără trup, nemateriale, năluci. Mai târziu, către creştinism înedee, au început să crâdă şi Romanii şi Grecii într’un Raiu şi Iad, cu răsplătiri şi pedepse. Iudeii n'au crecjut nici odată că sufletul' trăesce şi după www.dacoramamca.ro ALBINA 1331 morte, nici odată n’au crezut în învierea omenilor. N’au avut, prin urmare, nici Raiu nici Iad. După concepţia Judeilor omul când mdre e de-apururî mort, şi sufletul lui piere deodată cu trupul. In felul acesta Judeil au avut cea mal tristă concepţie despre viaţă şi lume: un Ieliova vecinie, răsbunător şi mânios mereu, iar 6menil nişte jucării în mâna lui care trăesc puţin pe lume şi pier ca să fie pieriţi pentru vecii vecilor. Testamentul vechiu nu pomenesce nimic nici de răsplătire pe altă lume, dacă eşti bun, nici de o pedepsă dacă eşti rSu — orl-cum al fi şi orl-cum al trăi, eşti acelaşi în faţa vecînicieî. De aceea nimeni şi nimic nu te silesce să fii bun şi drept în viaţă; nimeni şi nimic nu te înspălmîntă dacă www.dacaroimaiiica.io 1332 ALBINA eşti rău şi cu păcate. Cât de deosebită e concepţia creştinismului despre viaţă şi lume şi despre faptele omului: creştinul crede că are să dea semă de faptele lui, pe altă lume, şi va purtă consecinţele lor, Judeul nu crede asta. Egiptenii credeau şi în nemurirea sufletului şi în reînvierea vieţilor. De-aceea aveau aşa de mare grije de morţii lor, îî îmbălsămau şi le făceau morminte trainice, ca pentru Mormîntul regilor Egipteni. vecinicie. Moise care a luat o mulţime de învăţături de la Egipteni, n’a voit să ia şi credinţa în nemurirea sufletului. Fără îndoială o fi sciut el de ce nu i s’a potrivit în sistemul seu religios acestă credinţă şi a cunoscut bine pe JudeL www.dacocomanica.ro ALBINA 1333 Egiptenii, simbolisând reînvierea, credeau că este undeva departe în Arabia o pasere, cât un vultur, cu pene de aur, care vine tot la cinci sute de ani în templu, dimpreună cu tată-seu pe care îl culcă pe un aşternut de smirnă şi apoi îî dă foc. Iar paserea cea bătrână după ce se preface cenuşă, reînvie «mai tînără şi maî frumdsă» şi sboră cu fiul seu îndărăt. Acestă legendă a găsit-o istoricul grec Herodot la Egipteni şi a scris-o în istoria luî. -Iudeii au împrumutat legenda de la Egipteni, şi spuneau că este o pasăre mare numită Hol care trăesce vecinie. Când a mâncat Adam şi Eva din fructul oprit, tăte animalele din Paradis au mâncat şi ele, şi t6te au devenit muritore. Singură paserea Hol n’a mâncat şi de-aceea trăesce vecinie. Corp de Egipten îmbălsămat (mumie). După legenda judaică, deci, nemuritori în lume sunt numai doi: Iehova şi pasărea Hol. -Iudeii însă necretjend în reînvierea morţilor, au lepădat din legenda egiptenă tocmai partea cea maî frumdsă: mărtea şi apoi înviierea. Paserea în legenda egipteană se numesce Fenix. Fiind-că David psalmistul şi profeţii vorbesc de ea, şi fiind-că în gre-cesce foinix însemneză şi pasărea acesta şi palmierul, traducătorii din grecesce au făcut zăpăcălă. Aşa în psalmul 92, vers 13 se cjice: «Cel drept va întineri ca un fenix. > Ca cine anume ? ca paserea fenix, care învie din cenuşa el, ori ca arborele fenix (palmierul), care în fie care lună îşi lepădă câte o frunză şi în locul eî cresce alta tîneră. Pasărea fenix a fost primită de creştini ca simbol al mântuitorului nostru Christos. Precum ea singură se jerfesce, ca să reînvie mai tînără, aşa Christos s’a jertfit pe sine, casă învie şi el şi omenirea cufundată în păcate. Pe mormintele vechi creştine se văd adese ori palmieri şi paseri fenix — în loc de îngeri sau alte simboluri ce avem noi astăcjl ca simboluri ale vieţii viităre. In loc de pasărî-fenix se puneau pe morminte şi chipuri de pelican. Despre a-cestă pasăre se credea un lucru curios. Anume: că mama îşi omărâ puiul cu desmierdările el, apoi venea tata puiului www.dacQromanica.ro 1334 ALBIN ' şi atâta îşi sfâşia pieptul cu ciocul până eşiâ sânge, iai’ cu sângele inimii sale stropea puiul mort şi-l învia. Sângele pelicanului se numea apa vie a morţii. In mitologia n6stră, precum am spus, avem ideea reînvierii fisice şi psihice în basme. Făt-frumos e o pasăre-fenix, care înviie «maî frumos de cum a fost», tocmai cum credeau Egiptenii de pasărea lor. Şi, iarăşi, el învie stropit fiind cu apă-vie, tocmai cum se credea despre pelican că-şî înviie puiul. Se înţelege, nu poţi apropia pe FSt-frumos de paserea fenix, decât numai întru atât că şi el şi ea înviie. încolo sunt doue concepţii cu totului felurite. ________________ G. Coşbuc. Poveţe Despre păstrarea sănătăţii. Curăţenia. entru ca omul să fie sănătos şi frumos, trebue să-şî ţie corpul tot-deauna curat. Necurăţenia produce bole In tote dimineţile să ne spălăm mâinele, faţa, capul, gâtul, gura şi dinţii cu apă rece şi cu săpun, să ne ştergem cu un ştergar şi să ne pieptănăm. Omenii cari nu-şi ţine gura curată şi nu-şi spală dinţii in tote dilele, miros urât din gură, dinţii lor se strică lesne, devin dureroşi şi cad de timpuriu. Asemenea să spălăm mâinile cu apă şi cu săpun după ori-ce lucru necurat, iar piciorele cel puţin odată pe săptămână. Din când în când să spălăm corpul întreg; în timpul verei este priincios sâ-nătăţei a se luă adese-orî băi reci (feredee,- scalde) în gârlă sau în rîu, nu însă în bălţi, heleştae, iazuri şi în alte ape stătătore şi murdare. Este vătămător a se scălda cu stomacul plin şi îndată după mâncare, precum şi când corpul este înfierbîntat din alergătură ori din muncă, ci în asemea cas tă ne odihnim puţin, pentru a ne răcori înainte de a intră în apă rece. Luând băi reci să nu stăm în gârlă sau în rîu mai mult decât un sfert de oră. Vestmintele şi încălţămintele să se cureţe în tote dilele. Rufele trebue să se schimbe adese ori, căci nu este sănătos a se purtă mai mult timp cămaşa şi ciorapii necuraţi. Este folositor ca să nu ne culcăm sera cu cămaşa care am purtat-o diua, ci să avem altă cămaşă pentru nopte. Este urât obiceiul a se suflă jos mucii din nas şi a-i răspândi www.dacQromanica.io ALBINA ' 1335 din nas pe mâini şi după acestea pe haine. Fie care om să aibă deci batistă, basma ori şervet, nu numai în (lilele de sărbători şi pentru sudorea de pe faţă, ci şi pentru nas. Aşternutul, locuinţa, tote uneltele, vasele şi alte lucruri din casă să fie curate. Nu trebue să fie cine-vâ bogat pentru a fi curat; casa celui mai sărac se pote întreţine cu curăţenie şi cu ordine. Tote lucrurile cari le ţinem curate dâînuesc mai mult timp. O casă murdară nu este nici odată sănâtosă. Frumuseţea corpului se strică prin necurăţenie şi prin viaţă neregulată. La fetele şi femeile sănătose, rumenela obrajilor ce au primit-o de la Dumnedeu, este cea mai fru-mosâ, nu o mai putem înfrumuseţa prin dresuri, văpseli şi sulimanuri. Este urât şi vătămător sânătăţei a spoi (a boi) obrajii cu dresuri şi sulimanuri, cari sunt obicinuit otrăvi-tore. Fetele cu obrajii palidi, albi, nu sunt sănătose, şi în loc de a întrebuinţâ dresuri, să se caute cu doctor. Femeile născânde şi copiii nou-născuţi trebue să se în-grijescă cu mare curăţenie; cu păstrarea curăţeniei la nas-cere ferim pe femeia lăuză şi pe copil de bole grele; babele cari moşesc pe femeile din sate şi cari n’au învăţat la şcola de moşe meşteşugul moşituluî, nu sciu cum se pot preîntâmpină bolele cari se ivesc la mumă şi la copil la nascere şi curind după nascere; de aceea este trebuinţă ca femeile însărcinate să chieme la facere o moşă învăţată, care scie mai bine rostul moşirei şi a îngrijire! femeei lăuze şi a copilului. In cele d’întâiu trei luni după nascere să se scalde copilul în apă căldicică curată, rămânând în baie 5 până la 6 minute; dacă se pote, să se scalde în tote cailele şi de la a treia lună înainte, dacă nu se pote acâsta, să se scalde copilul cel puţin de două ori pe săptămână. După baie să se usuce bine tot corpul cu ştergar curat, să se desfacă bine tote creţiturile pielei pentru a se pute şterge mai bine, mai ales la gât, la subţiori, de la pântice în jos, la şedut şi pretutindenea unde pielea se spu-zesce lesne din causa umedele! şi a necurăţeniei. Capul cere o îngrijire osebită; el trebue spălat cu săpun şi pieptănat în tote dilele. Scorţele aflate pe pielea capului şi lipite de păr să se depărteze cu săpun şi cu pieptenele; dacă ele se desfac anevoie să le muiăm, frecându-le cu unt-de-lemn curat. Aşternutul şi vestmintele copilului să fie cât se pote www.dacoromaiiica.ro 133G ALBINA de curate, rufele să se primenescă adese-ori, cârpele să se schimbe îndată după ce le-a udat copilul. Nu este bine ca cârpele ude să se usuce numai şi să se întrebuinţeze din nou fără a fi spălate. Copiii mai măricei trebue să se deprindă de timpuriu ca să se ţină singuri curaţi, să nu mergă la şcolă nespălaţi, nepieptenaţî, cu vestminte necurăţate, murdare; ci să-şî clă-tescă de dimineţă, de mai multe ori, gâtlejul şi gura cu apă curată, căci cu curăţenie se preîntâmpină multe bole. I)r. I. Fclix. BALZAC POPORANIST (1). enassis insistă pe lângă proprietarul Gravier să con-struescă nisce ferme pe un pămînt înţelenit ce posedă în partea locului. După îndelungate tratări, proprietarul şi doritor să facă binele, dar şi convins că va câştigă, desţelinâ pămîntul, cheltui o sumă mare cu construirea fermelor si le închiriâ ţăranilor. Doctorul îşi făcu şi el doue ferme. Ast-fel, adevărata agricultură fu introdusă. Acum neobositul poporanist se gândi la micile comerciurî legate de agricultură. Arătă ţăranilor că după cum vînd în oraş lâpturî, tot aşâ ar pute vinde paseri, oue, fructe, legume, fîn, paie, etc. După cât va timp plecau la oraş pe fie care septămînă câte GO de care cu asemenea mărfuri. Legăturile cu lumea din afară devenind din ce în ce mal mari, dmeniî se deşteptară, înţeleseră nevoia de carte. Nu numai că se făcu o şcdlă pentru copii, dar chiar o parte din dmeniî vîrstnicî învăţară scrierea şi citirea. Agricultura fu perfecţionată. Pămîntul fu îngrăşat. Creşti) Vctjl No. 50. www.dacoromamca.ro ALBINA 1337 cerea vitelor se întinse. Se înfiinţară tăbăcării, cari dădură nascere cismărieî. Se înfiinţă un atelier de pălării, altul de croitorie, o băcănie, o lipscănie. După cjece anî satul eră mare, frumos, curat. Ave 2.000 de locuitori în loc de 150 pentru că mulţi veniseră să se stabilescă acolo, atraşi de un asemenea teren de muncă, câştig şi fericire. Tdtă lumea scia carte şi se plănuia prefacerea satului în târg. * * * Lucrurile înşirate aşâ par o poveste. Lasă că chiar poveste de-ar fi, încă e mal frumdsă de cât multe caii se scriu ori se traduc la noi. Dar când le cetescî acolo — în peste 300 de pagini — cu tdte desvoltările şi legăturile logice tro-buitdre, de sigur că ele se presintă alt-fel de cât într’un scurt resumat. Şi apoi să nu uităm că romanul lui Balzac e scris prin 1830 şi vorbesce de lucruri cari s’ar fi petrecut curînd după căderea lui Napoleon. Franţa de atunci nu eră Franţa de acum. O îndelungă vreme de lupte politice şi religidse, rfis-bdie civile, revoluţiunî şi schimbări de regim, iată atâtea cause cari puteau forte bine să pricinuescă lăsarea în absolută părăsire a numerdse colţuri ale întinsei Franţe, până la cari nu erau nici drumuri şi de-a căror existenţă abiâ dacă se scia la centru. Nu î autor frances care să nu no vor-bescă de câte o asemenea localitate. Şi se pare că în Rusia exemple de acestea au fost şi mai tîr0 ALBINA gliei mauve, din partea policlinicei «Regina Elisabeta»; de liliac şi pansele, cu panglici negre, din partea societăţii de asigurare «Naţionala»; de ştejar şi laur, panglici negre, din partea societăţii de asigurare «Patria»; de trandafiri şi foi de palmi din partea Diaconeselor, purtând pe panglici mauve inscripţia «Surorile recunoscătore»; apoi jerbe şi corone de Hori naturale din partea: Soţiei repausatului şi membrilor familiei; prinţului şi prinţesei George Valentin Bibescu; d-lul Al. I Filipescu; d-neî Maria Cantacuzino; d-neî şi d-lui Al. Marghiloman; d-neî Sabina dr. Cantacuzino; d nei Caterina Emil Ghica; copiilor lui Alexandru Balş. etc., etc. Serviciul religios, început la orele 3, a fost oficiat de P. S. Arhereu Nilon, vicarul S-tei Mitropolii, înconjurat de preoţii Gh. Floru şi A. Bocancea şi preotul Anastasiu, de la biserica din Copăceniî-Mogoşesci. Onorurile militare au fost date de următorele trupe: Două batalione din regimentul 1 geniu, cu musica, sub comanda d-lul locot.-colonel V. Polizu; un divizion din regimentul 2 roşiori, sub comanda d-lui maior N. Baranga; o baterie din reg. 10 artilerie, sub comanda d-lui locotenent Negură. Trupele cari au luat parte în paradă au fost puse sub comanda d-lui general Brâtianu. Forte multă lume a asistat la serviciul religios. După terminarea serviciului divin s’au ţinut următorele cu-vîntărl: D. D. Sturdza, în numele guvernului. P. S. S. Arhiereul Nifon, în numele societăţii de bine-facere Regina Elisabeta. D-l general Priboianu, mareşalul Palatului. D. I. Kalinderu, administratorul domeniului Coronei. După aceea cosciugul a fost luat pe braţe de servitorii palatului şi depus în cavoul familiei. X. I nform a. ţii. In (jiua de 27 Septemvrie 1802, orele 3 p. in., se va ţine la Eforia spitalelor Civile, licitaţie publică orală pentru vîmjarea spre exploatare a următorelor porţiuni de pădure: Judeţul Prahova. 1) . 5 parchete din pădurea Doftăneţul, garanţie provisorie lei 1.500. 2) . 5 parchete din pădurea Nemţu, de pe valea Azuga, garanţie provisorie lei 650. 3) . 433 arbori bra 27 alaiuri rh> Politia Cititorii revistei vor av« un scă