No. 42 — 43.
ANUL V.
21—28 Iulie 1902
0I«

*a=r
Revistă Enciclopedică Populara
yîpare în Jie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an Lieî 5 | Abonamentul în strâln. pe an Lie! 8
*	*	*	6 luni »	3 | Un număr........... ... 15 bani
Pentru-«MfcUAoiurî 1 leu linia. Mioa publicitate 5 bani cuvîntul
se ard.
Manuscriptele nepublicate
V,
Comitetul de Redacţie: lân Kalinderu
fforbapicearju
, Coşbuc J. Otescu P. 2)u/fu

Colonel p. V. JYăslurel ff. j/fdamescu V. S- jVloga JY. j/ico/aescu Gr. Ceodossiu
Corjst. C. popovIci-Vască.
SUMARUL: G. Coşbuc, Urmările alcoolului.—Eleonora Slavici, Stăpânesce-ţî t6te pornirile.— Dr. T. Felix, Poveţe despre păstrarea sănătăţii.—N. Popescu, Rolul familiei şl al şcdleî în crescerea copiilor.—I6n E. Mihdescu, Cultura legumelor.—N. Rudulescu-Nigcr, Păcală argat (piesă).— De la Corod, Colonia agricolă de la Minlea.—V. S. Moga, Cultura cartofului.—X., Podul peste Dunăre.—Iriîtiia Popescu, Corespondenţa medicală.—Cronica agricolă şi economică.—Un apel.—De pe Domeniile Cordneî. —InformaţiunI.—Do la sate.— Societăţi economice.—Mulţumiri.—Sfaturi.—Poşta Administraţiei.
Jiustraţiuni: Arăturile la Mislea. —Sădirea zarzavaturilor.—Terenul de pomicultură Arături spre apus.—Faţada penitenciarului.—Cancelaria direcţiunii închisorii Mislea.— Podul Regele Carol I.—Picior de cal cu oscior.—Idem cu molet.—Idem cu vesigon.

o
o
O
&
o
o
-8
7{edacfia ţi jfidminisirafia Sic- jYfârjtu/esp JYo. S>, Bucuresci.
www.dacaromamca.ro
Eforia Spitalelor Civile din 0ucuresci.
PUBLICAŢIUNI
In (jiua de 29 Iulie 1902, ora 3 p. m., se va ţine la Eforie, licitaţie publică cu oferte sigilate pentru darea în întreprindere a construirii unui pătul şi a unei magazii de bucate la moşia CăzănescI-GărdescI, precum şi construirea unul pătul şi a unei magazii de bucate la moşia Periî-RîioşI, ambele din jud. Teleorman.
Condiţiunile speciale, devizul şi planurile se pot vede la serviciul bunurilor în ori ce <ji şi ore de lucru.
Valorea acestor lucrări este de lei 15.150.
Domnii concurenţi vor trebui să depună ca garanţie provisorie 5°/0 din suma devisului, cunoscend că cea definitivă va fi de 10°/„ din suma resultată la licitaţie.
*
* *
In (Jiua de 29 Iulie 1902, ora 3 p. m., se va ţine la Eforie, licitaţie publică cu oferte sigilate pentru darea în întreprindere a reparaţiuni-lor necesare a se execută la casele Eforiei din Bucurescî, str. Cometa 22.
Condiţiunile şi devisul se pot vede la Serviciul Bunurilor în orî-ce <ji şi ore de lucru.
Valorea acestor lucrări este de lei 949.40.
Domnii concurenţi vor trebui să depună garanţie provisorie de 5% din suma devisului, cunoscend că cea definitivă va fi de 10% din suma resultată la licitaţie.
*
* *
In rjiua de 30 Iulie 1902, ox-ele 10 a. m., se va ţine licitaţie publică orală la Eforie, Bulevardul Elisabeta, pentru vînrjarea grâului ce va resultâ de pe moşiile Eforiei: Chirnogî şi Gologanul din judeţul Ilfov şi Găisenî din judeţul Dâmboviţa, ce se caută în regie.
Garanţia va fi pentrn: Chirnogî lei 17.500, pentru Gologanul lei 5.200 şi pentru Găisenî lei 12.200.
Condiţiunile speciale şi ori ce alte informcţiunl se pot luă la serviciul Bunurilor Eforiei în (jilele şi orele de lucru.
*
* *
La 9 August 1902, orele 10 a. m., se va ţine licilaţiune la Eforie, pentru 143 tone kolcs, necesare spitalelor in exerciţiul 1902—1903.
Doritorii sunt invitaţi să-şi presinte ofertele d-lor sigilate, însoţite de o garanţie provisorie de 5%> cunoscend că garanţia definitivă va fi de 10%.
Caetul de sarcine se pote vede la Cancelaria Eforiei, în orî-ce <}i şi oră de lucru.
*
* *
La 10 August 1902, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie la Eforie, pentru procurarea pânzeturilor necesare depositulul Eforiei în exerciţiul 1902-1903,
Doritorii sunt invitaţi să-şi presinte ofertele sigilate însoţite de o garanţie provisorie de 5%. cunoscend că garanţia definitivă va fi 10%.
Licitaţiunile se vor ţine în conformitate cu art. 68—79 din legea compta-bilităţil generale a Statului.
GRĂDINA PREOTUL ILIE
Biserica Cotroceni, Bucurescî.
Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătdre, Braţ}!, Pini austriac! Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
www.dacocomanica.ro
ALBINA
1113
UîIMATIILE; ALGGOLULUi
î.
f lucru dovedit, că necumpătul băuturilor alcoolice dă nascere unei întregi armate de băle, şi că nici un organ al corpului nostru nu rămâne neatacat de nimi-citărea putere a alcoolului. Medicii englezi susţin că jumătate din bălele ce bântue în lume, îşi au originea în alcool. Mai toţi medicii sunt uniţi în părerea, că multe dintre aceste băle provenite din alcool, mai cu semă cele «ner-văse» — de la cea mai simplă «nervositate» şi migrenă, până la cea mai pronunţată nebunie — sunt băle ce se moştenesc. S’a constatat, că dintre 300 de copii idioţi, ai căror părinţi au fost cercetaţi în privinţa sănătăţii şi a felului lor de traiu, s’au găsit 145 cu părinţi cari erau beţivi.
2.
Tot aşa e dovedită legătura dintre beţie şi crimă. Toţi judecătorii tribunalelor criminale, toţi funcţionarii politici şi directorii închisorilor din tăte ţările civilisate sunt de acord, că 70 până la 80 procente din suma crimelor sunt o urmare a necumpătului în băutură. Aici trebue să ne înţelegem. Nu <Jicem, că aceste crime s’au făptuit de ămenî în stare de beţie, ci de ămenî — păte în stare treză — cari sunt în deobşte cunoscuţi ca beţivi.
După statistica făcută într’un an, s’a găsit că în Germania, în 120 de închisori, între cei 32.837 de deţinuţi, aprăpe
15.000	au făcut crima lor în stare de beţie.
Şi iarăşi e dovedit, că în cele mai multe state civilisate ale lumii 20 — 40 procente dintre bărbaţii nebuni, ajunşi în casele de sănătate, îşi datoresc grozava lor sărtă alcoolului.
Mai adăogăm, că o mare parte dintre divorţuri — în Danemarca 25 procente — sunt o urmare a certelor în beţie. Tot aşa sinuciderile (în Anglia 30 la sută, în Rusia 40) sunt făptuite de beţivi ori de copii din părinţi stricaţi de băutură
3.
Ministrul Everett al Statelor-Unite din America de Nord (jice într’un raport al său: «In Statele-Unite, numai în <}ece ani, de la 1860 - 1870, consumul băuturilor alcoolice a stors din popor un bir direct de trei miliarde şi un bir indirect de 600 miliăne de dolari. Băutura într’aceşti (Jece ani a nimicit 300.000 de bărbaţi în spitale, a dus 100.000 de copii în asiluri şi orfelinate, şi cel puţin 150.000 de ămenî i-a dus în temniţă şi ocnă, a pricinuit pe puţin 2.000 de sinucideri, a causat o pierdere de vr’o 50 de miliăne de lei prin incen-
www.dacocomanica.ro
1114
ALBTNA
dii puse anume şi prin bătăi şi răniri, a lăsat văduve peste
30.000	de neveste şi peste un milion de copii i-a lăsat orfani.»
Acestea, în America, unde dmeniî sunt mai cumpătaţi. Daca s’ar face o statistică de acest fel în Europa, cifrele ar fi cu mult mai înspăîmîntătdre. Şi să nu uităm, că asta este cea mai mică parte a ticăloşiei, care e vădită în cifrele statisticei. De la primul pahar până la nebunie furidsă şi crimă, până la disperare şi sinucidere sunt mii şi mii de trepte ale ticăloşiei. Numai cine-a decăcjut cu totul, e înregistrat în statistică. Dar câţi nu mor de oftică, de băle de stomac, de câte şi mai câte, din causa beţiei, şi pe aceştia statistica nu-i are în vedere. Câţi nu se umple de băle lumesc!, şi cine îiscie? Să nu uităm apoi, că fie-care dintre aceşti ticăloşi, nimi-cesce fericirea şi sănătatea altera. Câtă fericire familiară distrusă, câte lacrimi nevinovate, cât amar şi câtă grijă, câtă durere sufletăscă înăbuşită, şi tăte acestea n’ajung în biu-rourile statisticei.
4.
Noi muncim, noi cei din Europa cea cultă, aprăpe numai pentru alcool! Sunt ţinuturi în Europa, în care un sfert din cerealele cultivate se întrebuinţeză pentru alcool. In Boe-mia, cât vecjî cu ochii, în unele părţi, e numai hameiu. Ce fac din el? Bere. Dincolo cât vetji cu ochii numai orz. Ce fac din el ? Bere. Cât pămînt întrebuinţat, numai ca să scătă otravă din ell Şi se plâng ămenii că n’au pâne.
Să (jicem că numai Vio din pămîntul cultivat în Europa, e destinat pentru cereale din care să scătă alcool. Iată, că Vio din populaţiunea agricolă a Europei se ocupă cu pro-ducţiunea alcoolului. Agricultorii formeză în Europa mai, mult de jumătatea întregii populaţiunî. Acum, să stăm şi să socotim, cât pămînt e cuprins cu viţă de vie. Sunt iarăşi ţinuturi întregi, numai vii. Să cjicem că numai Vio din pămîntul cultivabil îl au viile. Dacă adăogăm, cât pămînt e cultivat cu sfecle şi cu altele, din care se scăte alcool, dacă socotim — în ţările unde se face alcool din prune — cât pămînt e acoperit cu pruni, putem spune cu siguranţă că 6/io> adică jumătate din pămîntul cultivabil al Europei e destinat să producă alcool. Iar cea laltă jumătate să producă şi pâne, şi in şi cânepă şi nutreţ pentru animale.
5.
Acum să facem o socotelâ a dmenilor câţi muncesc pentru alcool. Să luăm întâiu pe acei ce muncesc pentru viile lor.
Cultura viilor este un jaf pe socotelâ altor culturi; viile cer muncă multă, braţe cari sunt sustrase agriculturii şi altor ocupaţiuni. Viile cer îngrăşăminte, un material care de asemenea e sustras altor culturi, a porumbului ori a grâului, căci îngrăşămintele ce-ar trebui date câmpului cu po-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1115
rumb şi grâu o dăm viilor. Câtî <5menî sunt ocupaţi în vie, cu săpatul, cu culesul strugurilor, cu storsul vinului; câţi dmenl cu fierberea şi destilarea ţuîcel!
Dar asta e nimica t6tă. Să ne ducem cu gândul la fabrici, la cârciume, la băcănii. Să numărăm pe lângă producătorii de alcool, pe toţi lucrătorii cari se ocupă cu fabricarea de unelte agricole pentru câmpiile cu cereale destinate alcoolului, cu fabricarea de maşini, lucrătorii ocupaţi cu clădirea de fabrici şi de cârciume; mulţimea de lucrători ocupaţi la fabricele de bere şi de alcool. Număraţi regimentele întregi de negustori de vinuri, de comisionari, de «voiagerl», cari se ocupă cu răspândirea alcoolului, număraţi regimentele de cârciumarî, de chelneri, de chelneriţe, de băeţl de prăvălii, de dmeni în serviciu pe la berării şi cârciume. Câtă muncă adunată, câţi dmenîl Trebue să recundscem, că o parte însemnată— pdte a decea parte — din suma totală a dmenilor civilisaţl muncesc în suddrea feţii lor, di cu 4i şi an cu an, în grabă nepotolită, ca să producă otrava şi s’o împartă. Şi cu toţii o consumă, ca să-şi nimicescă puterile de muncă, toţi se grăbesc să-şi golescă pungile ca să umple spitalele şi casele de nebuni şi temniţele!
Asta să fie, într’adevăr, cea mal vrednică ocupaţiune a popdrelor civilisate ? Munca culturală de mii de ani a omenirii cu asta trebue să se isprăvăscă ? Dumnecjeu ne a promis să nu mai înece lumea cu potop. Vrea lumea să piară acum înecată în rachiu ?
6.
După înfrângerea lor de la 1870, Francezii au dat legi con-» tra necumpetului în băutură. Lucru mare nu sunt aceste legi, dar orl-cum sunt un început de îndreptare.
Mult mai mare lucru sunt legile din Statele-Unite, aşa numitele «Local Option Laws». Aceste legi dau voe provinciilor, judeţelor, comunelor urbane şi rurale, dreptul de a opri fabricarea şi vinderea alcoolului. Şese state dintre cele ce compun Statele-Unite — le chiamă: Mâine, Iowa, Vermont, Hansas, Dacota de Sud şi Dacota de Nord — au primit a-ceste legi, aşa că într’aceste state nici nu se fabrică alcool, nici nu se Ainde. Nu sunt vil, nu sunt berării, nu sunt cârciume de loc; nimeni nu bea alcool. Cele-lalte state sunt pe drumul de-a primi şi ele aceste legi. In provincia Georgea, dintre 136 de judeţe, au primit legea 101 de judeţe şi au oprit olcoolul.
Cu mult mal frumos însă este exemplul ce ni-1 dau Fin-landejil, un popor de 2 milidne de suflete. Parlamentul finlandez a votat d’întâiu o «ojîţiune locală», adică li se dă comunelor şi judeţelor voia de-a permite ori de a opri fabri. carea şi vinderea alcoolului — fie bere, fie vin, ori rachiu Şi tăte judeţele şi tdte comunele, ca dintr’un singur suflet
www.dacoromanica.ro
1116
ALBINA
au hotîrât să oprăscă alcoolul. Şi ast-fel într’o ţară întregă nu se mai găsesce cârciumă, şi un popor întreg de 2 mi-liăne de suflete nu mal bea alcool.
7.
Ticăloşia necumpătului în băutură merge din ce în ce spre rău. Ce trebue făcut ca s’o stăvilim ?
Am adus exemplele de mai sus, ca să se vadă, că statele sunt îngrijate şi că au intervenit cu legi contra beţiei. întrebarea este: are drept statul să vie cu legi de felul acestora ? Păte el să mă oprăscă de-a mânca şi de-a bea ce vreau eu ? Păte el să-mi pue mâna în piept şi să (Jicâ : nu mai bea alcool ? Răspunsul: da! are dreptul.
Daca statul are dreptul să pedepsescă o crimă — chiar şi cu mărtea, — are dreptul şi să împiedece făptuirea crimei.
Mulţi strigă: «Nu se păte ! A mă opri să beau alcool, ar fi să mă puie cu de-asila sub epitropie». E adevărat, ar fi o epitropie. Dar sub câte epitropii nu ne pune statul, şi noi nu câitim. Iată trei exemple.
Morfina este oprită în tăte statele, şi nimeni nu strigă contra acestei epitropii. De ce nu lasă statul să-şi cumpere fiecare câtă morfină vrea, să se îmbete cu ea cât îi place, să se ameţescă, şi de-o muri mort să fie. Nu! particularul trebue apărat din partea statelor contra propriei lui slăbiciuni.
E caracteristic, că an cu an sute de medici cad la patima beţiei de morfină, pentru că ei sunt singurii cari îşi pot procură cu uşurinţă acestă otravă, sunt singurii asupra cărora nu se păte întinde epitropia statului. Nimeni nu vede mai clar decât medicul prăpastia, în care duce morfina, şi totuşi inteligenţa lui nu-1 scutesce de greşală.	%
Cămătăria e oprită de-asemeni de tăte statele. Nu e şi aici o epitropie şi o răstrîngere a libertăţii ? De ce cămătarul n'are voe să-şi dea banii săi cum îi place ? Cămătarul nu e nici a mia parte aşa primejdios ca producătorul şi ca vîn-(jătorul de alcool. Cel d’întâiu jefuesce pe ămeni numai de bani, aceştia însă îi jefuesc şi sănătatea şi mintea şi onorea şi consciinţa lor.
Jocurile la noroc (mai ales cele de cărţi) sunt de-asemeni oprite, cu tăte că nenorocirile ce se pot nasce din jocul la noroc sunt aşa de mici pentru societate, faţă cu grozavele nenorociri ce se nasc din beţie!
8.
Ce-aî <Jice, când ar veni cămătarul să te convingă: «Nu mă supun statului. Ce-i pasă lui, câtă dobendă cer eu? Omul are nevoe de bani; vine, îi dau bani cum îmi vine mie mai bine. II trag eu de mânecă să vie ? N’are decât să nu vie!
Şi ce-ai (Jice de omul, care ţi-ar cjice : «Mie-mi face plăcere jocul la noroc, mă distreză, şi-l privesc ca o recreaţie.
www.dacaromanica.ro
ALBTNA
1117
Şi vrea statul să m8 oprescă ? Pentru mine însă nu e nicî o primejdie în jocul de cărţi; eu mă sciţi stăpâni ; plăcerea mea nu va deveni nici odată patimă. Eu doresc să fie la tdte colţurile de stradă câte o speluncă de jucat cărţi, ca să mă pot distrâ unde vreau şi când vreau. Daca alţii sunt aşa de ticăloşi şi lipsiţi de caracter, să se asvîrle în miserie şi pe ei şi familia lor—asta ce me privesce pe mine?»
Să vorbim adevărul! Acesta este exact punctul de vedere al celor mai mulţi dmeni în ce privesce chestiunea alcoolului. Nimic nu ne dă măsura micimii de suflet şi a egoismului dmenilor, decât acestă chestiune. Vine unul şi Zice: Ce rni pasă mie că an de an mor milidne de dmeni în spitale, putrezesc în ocne, ce-mi pasă că milidne de nenorociţi îşi duc familia în ticăloşie, că milidne se sinucid — trăba lor! Eu să trăesc! Moră ei toţi, numai eu să-mi pot bea în fie-care sără halba mea şi să-mi încasez dividendele acţiunilor de la fabrica de bere.»
9.
Da, statul cu greu pdte interveni, ca să oprescă olcoolul. Ar ţipă consumatorii, vreau să Zic cei obicinuiţi să bea? Ar ţipă ei câtă-vâ vreme şi-ar tăcea. Dar altă e greutatea, alta e piedecâ ce s’ar pune în calea statului: nu s’ar pute vota legile, căci cei mai tari duşmani ar fi tocmai producătorii de alcool şi toţi ceî interesaţi în afaceri.
(Va urma).	fi. Coşlmc.
5tăpânesce~ti tote pornirile, căci numai bunul cumpet e virtute.
acă ne dăm semă de numerosele animale, cari ne înconjoră, ne încredinţăm, că de la mielul blând până la tigrul fioros, fie-care trăiesce potrivit cu firea sa deosebită, de la care nu pote să se abată. Singur omul, care judecă, pote să se stăpânescă şi să trăiască potrivit cu temperamentul seu individual.
\ Deşi temperamentul nu e în tote momentele vieţii acelaşi, putem să deosebim pe omeni după temperamentul predomnitor al fie-că-ruia: unii sunt sanguinicî, alţi! colerici iar alţii flegmatici or! melancolici, după predisposiţiunea lor generală.
www.dacaromamca.ro
1118
ALBINA
Se vede lămurit, că în educaţiune trebue să ţinem semă de temperamentul copilului, care de cele maî multe ori e impetuos şi ast-fel are să fie ţinut în echilibru.
O natură prea vie, înflăcărată şi inteligentă, trebue să fie potolită şi stăpânită; e un abus s’o in-pintenăm şi s’o lăudăm prea mult, căci vom face o fiinţă excentrică, îndrăzneţă, plină de încredere în sine şi gata de a intră în conflict cu totă lumea.
O natură colerică trebue să fie ferită de dese iri-taţiunî, căci va deveni tot maî pătimaşă şi prin urmare insuportabilă pentru cei dinprejurul eî şi, ne-sciindu-se stăpâni, va ajunge de multe orî a se ruşina de sine însă-şî.
Naturile flegmatice, indiferente la ceea-ce le pri-vesce, nepăsătore de avutul lor şi ast-fel maî mult orî maî puţin incapabile, vor stă în loc, dacă nu ne vom da silinţa să le încurajăm, lăudându-le la orî-ce probă dată în împlinirea datoriilor.
Naturile melancolice în sfîrşit, au să fie tratate cu maî multă iubire. Să nu lăsăm să li se facă nedreptate şi să le dăm distracţiunî plăcute, pentru ca să li se schimbe .pe cât se pote firea şi să vadă binele unde ele înclină a vede numai nedreptate şi suferinţă.
Dându-ne ast-fel silinţa de a cunosce temperamentul copilului şi căutând a compensa într’o parte lipsa şi a scădea în altă parte prisosul, ajungem încetul cu încetul să rotunjim caracterul.
Nu trebue însă să scăpăm din vedere, că dorinţa nu e să stăpânim pe copil, ci, să-l deprindem a se stăpâni pe sine însu şî, prin îndrumări bine chibzuite. Maî ales fetelor avem să le lăsăm multă libertate, pentru ca mereu priveghiate şi mereu îndrumate să se deprindă cât maî curînd a se conduce ele înşi-le şi a se stăpâni în faţa orî şi cărei tentaţiunî, nu de frică, ci din propriul lor îndemn.
Femeea deprinsă a se stăpâni, va ţine tot-deauna semă de natura fie-căruia din ceî ce o încunjură, va ave virtutea de a iertă şi va asigura pacea ca-
www.dacQFQmanica.ro
ALBINA
1119
sei sale, care de multe ori prin lipsa eî de răbdare se pierde.
Nefiind însă deprinse a se stăpâni, mai târziii, când vieţa ni se petrece în comun, ajungem uşor nisce adevărate sgripţuroice, căci fiind pline de amor propriu şi ne învăţate a suferi ca cine-vâ să ne atingă, nu ne intră în cap gândul de a trece cu vederea greşala celor ce ne mâhnesc, de multe ori fără de voie. Ast-fel se ivesce, adese-orî pentru un lucru de nimic, în inima nostră ura, acel sentiment urît, care preface cu totul natura omenâscă. Mai ales pentru femee e urît când ajunge a suferi de acestă bolă a inimii, care îî schimbă fisionomia, îl turbură ochii, acestă iconă a sufletului, îî răpesce odihna şi o face pare c’ar fi gonită de ea însă-şi, un fel de groză pentru cel ce o înconjoră.
Femeea are mai mult ca bărbatul nevoie de a se stăpâni, căci sentimentele eî sunt maî vi! şi de la dînsa atîrnă maî mult liniştea casei, în care-şî petrece partea cea maî mare a vieţii.
Cum vom face însă pe fiicele nostre să se stă-pânescă ? Trebue fără îndoială să începem cu cele maî elementare dintre trebuinţele omenescî. Dacă-î vom da să mănânce când vrăa, ce vrea şi cât îî place, acum dulceţuri, apoî bonbone şi peste cât-vâ timp prăjituri, o vom face din (jli în $i maî lacomă, iar lăcomia e unul din cele maî degradatore vicii. Avem dar s’o deprindem a se stăpâni în ceea-ce privesce lăcomia firescă a copilului. De mică trebue deprinsă copila să scie că ea nu are să mănânce decât la timpuri hotărâte, atât cât i se dă şi numai ceea ce-î priesce. Copilul lacom e impetuos în tote, iar cel ce scie sâ-şî stăpânescă lăcomia, ajunge uşor a-şî stăpâni şi cele-lalte pofte.
S’o învăţăm apoî pe copilă să nu pună mare preţ pe gătelă; dă-î ocupaţiunî folositore, umple-î ceasurile, ca să nu-î rămână timp de a se gândi la gătelă, căci acesta e preocupaţiunea celor ce nu scie să facă altă trebă. Femeea trebue să fie tot-deauna curată şi bine, dar simplu îmbrăcată, cu cât maî mult însă se va preocupă de persona eî, cu atât
www.dacQFomanica.ro
1120
ALRINA
mai puţin va purtă grijă de ceî-ce o înconjoră. Copila trebue să-şi cruţe hainele şi să le păstreze, ca să nu aibă nevoie de a le schimbă des, căci schim-bându-şî des rochiile îşi schimbă tot des şi părerile şi afecţiunile. începem cu lucruri de nimic şi ajungem în curînd sclavele modei, care a străbătut în tote straturile societăţii şi credem că numai do felul cum suntem gătite atârnă rangul fie-căreia.
Luând de exemplu pe cele favorisate de sortăm cari moştenind averi mari îşî petrec vieţa într’un mod atrăgător şi de multe ori cu forme deşerte* nu ne împăcăm cu gândul, că lumea ne vede timp maî îndelungat în aceea-şî rochie, şi nu mal voim să ieşim din casă, dacă nu putem să ne gătim după «moda sesonuluî».
Câte conflicte familiare, câte sbuciumărî sufletesc! şi câte cheltuel! zadarnice resultă din acestă dorinţă de a păreă cel puţin în exteriorul nostru do o potrivă cu cele ce ne tenteză.
Răul cel maî mare din tote acestea este, că acesto dese schimbări ne f£c uşuratice şi incapabile de a resistâ în faţa altor tentaţiunî. Puţin este, pot <,lico numai un pas, de la mania de a ne găti până la pasiunea luxului, acestă plagă consumatore a tu-tulor moravurilor bune, de cari maî ales noi femeile, forte uşor suntem atinse. Luxul e o conse-cuenţă firăscă a prisosului de averi. Nu e mirare şi nicî nu le şade rău celor ce au maî mult decât ceea-ce le trebue să-şî cheltuiască prisosul pentru lux, fără de veste însă pasiunea luxului trece de la aceştia şi la ceî-ce nu au destul. Şi multe mame îşî fac ele înşi-le copilele incapabile de a resistâ în faţa tentaţiunilor de lux.
Numai din egoism, din amor propriu, din slăbiciune ne stricăm copilele, căcî ne place să le expunem ca pe nisce păpuşi îmbrăcate frumos, în dantelării, în catifele scumpe şi cu câte şi maî câte zorzone absurde, le dăm jucărele luxose şi nu le lăsăm a se juca cu copii simplu îmbrăcaţi, dar altfel bine crescuţi şi modeşti. In chipul acesta le fa-
www.dacQFomanica.io
ALBINA
1121
cern exigente şi mândre, doritore de a părea mai mult decât alţii, le nenorocim prin dovezile de iubire, pe care le dăm. Copila ast-fel crescută va ţine să aibă tot-deauna rochia cea maî frumosă, pălăria cea maî scumpă, se va luă la întrecere în cercul în care trăesce şi nu se va maî ocupă aşa mult nicî de copiii săi, nicî de afacerile familiei sale. Gân-dindu-se numai la sine, la corpul eî şi la satisfacerea slăbiciunilor sale, ea va trece peste tote barierele, ca să susţină concurenţa şi ca să se pună în evidenţă.
Orî şi cât de multă avere ar aduce femeea cu înclinări luxose la casa soţului, ruina materială şi morală vine cu ea, căci luxul e butoiu fără de fund şi strică caracterul. Acela, care s’a deprins a le face tote numai pentru plăcerea sa», forte uşor alunecă la orî şi ce neonestitate.
De micî dar copilele şi maî ales cele cu avere, au să fie deprinse cu mulţumirea de a ajută pe ceî săracî din prisosul lor. Acesta ar fi menirea firescă a prisosului de averi, şi femfeea care se deprinde de mică cu mulţumirea acesta, nu numaî că nu va fi luxosă, dar va trage de la gura eî, ca să potâ ajută pe alţii. Fericit e acela’ care are mult ca să potă da mult, acesta ar fi gândul, care ne-ar scăpă de miseriile luxului.
Să ne închipuim o mamă, care îşi duce copila în-tr’un magasin şi-î presentă două pălării, una cu două-^ecî şi alta cu treî-ţlecî leî, apoi îi $ice:
«Alege! Dacă iei pe cea cu doue-<,lecî, îţi las pe ceî-lalţî $ece, ca să-î împărţi între săracî».
Mare bine-facere nu e atât pentru săracî, cât pentru copilă, care se deprinde a se stăpâni şi a face bine.
Nicî unul din sentimentele omenescî nu e bun, dacă e exagerat: bună e maî presus de tote stăpânirea de sine. Ţiind dar semă, că sentimentele femeeî sunt viî, avem să ne dăm silinţa de a le potoli, căci adevărata virtute se rezemă pe bunul cumpet, nicî prea mult, nicî prea puţin în tote. Copila are să fie deprinsă a se stăpâni pentru ca să ţie bunul cum-
www.dacoromanica.ro
1122
ALBINA
pSt în bucurii şi în supărări, în egoism şi în amor propriii, în vanitate şi în ambiţiune, până chiar şi în preclilecţiunl şi în cele mai nobile pasiuni, căci alt-fel devine excentrică.
Eleonora Slavici.
Poveţe despre păstrarea sănătăţii.
Căldura şi lumina.
ângele şi corpul omului este cald, el îşi produce singur căldură prin mistuirea hranei, întocmai precum soba produce căldură prin arderea lemnelor. Pentru ca corpul să nu pierdă mult din căldura lui, pentru ca să putem trăi in aer rece, ne apărăm contra frigului şi contra umedei», în casă prin încăldirea ei potrivită, afară din casă, prin vestminte (haine) mai grose, prin încălţăminte mai bune şi prin mişcare. In timpul ier-neî, dacă ne suprinde pe câmp un viscol, o vijelie, cată să nu şedem jos, şi ori-cât de osteniţi vom fi, să ne ferim de a adormi, pentru ca*să nu degerăm, ci să mişcăm corpul, să umblăm, pentru ca să ne înfierbîntăm şi să biruim ast-fel gerul, căci mişcarea şi munca înfierbîntâ corpul.
Copiii noui-născuţi sunt mai simţitori la frig decât omenii mari; corpul lor, care înaintea nascern a trăit 9 luni în pântecele cald al mamei, se deprinde numai cu încetul cu răcorea aerului; trebue dar să ţinem copiii mici la căldură, să-i învelim, să-i ferim de frig.
Este vătămător a trece repede şi cu corpul înfierbîntat din căldură în frig; dacă ne aflăm într’un loc prea cald, cată să scotem blana, cojocul, mantaua, zeghea, sarica ori sumanul şi să ne îmbrăcăm iar cu ele înainte de a eşi în frig. Căldura corpului, a sângelui, este la tot omul sănătos, tot anul, una şi aceeaşi; ea cresce însă la mulţi omeni bolnavi, şi dacă corpul lor arde, trebue să-l răcorim prin deschiderea ferestrelor, prin băutura de apă rece, de lapte rece, de zemă de varză (de curechi), prin înlăturarea veştmintelor şi aşternuturilor grose.
Dacă vestmintele nostre sunt ude din causa ploei sau a sudorei (a năduşelii), să nu aşteptăm până când se vor uscâ pe corpul nostru, ci să ne primenim cât de curînd
www.dacQFomanica.ro

albina
1123
vom pute. Dacă nu le putem schimbă îndată, să nu şedem jos cu cămaşa udă pe noî, ci să umblăm sau să lucrăm pentru a incăldi corpul.
Lumina o avem de la sore, ea este tot atât de trebuin-ciosă pentru sănătatea nostră ca şi căldura; plantele, vitele şi omul nu pot trăi în întuneric. Casele lipsite de lumină, în cari nu străbate iazele soreluî, nu sunt sănâtose. Frunzele plantelor crescute la întuneric n'aîi verdăţă fru-mosă, ci colore verde spălăcită; omenii cari trăesc la întuneric nu sunt rumeni, ci palidî şi bolnăvicioşi. Copiii mai ales, au trebuinţă de multă lumină; ea le întăresce corpul, şi dacă sunt crescuţi în case lipsite de multă lumină, devin molatici, slăbănogi. Casele în cari au zăcut bolnavi cu bole lipiciose, se curăţă mai lesne de molimă dacă sunt lumi-nose. Dar şi lumina prea tare pote vătămâ sănătatea; ochii se pot bolnăvi, când cine-vâ se uită mai mult timp in so-rele lucitor, la lampa aprinsă, la ori-ce ioc mare.
Când, vara, razele soreluî cad drept deasupra capetelor nostre, când lucrăm mai mult timp la arşiţa sorelui, atunci creerii noştrii se pot aprinde, se pot bolnăvi de sore sec, de bătae de sore, bolă forte grei?. De aceea trebue să apărăm capul în timpul verei contra razelor soreluî prin pălării (capele) de paie, să lucrăm la câmp mai bine în orele când sorele nu arde tare, odihnindu-ne la amiadi, în orele căldurii celei mari.
_______________ Dr. I. Felix.
Rolul familiei şi al şcolei în crescerea copiilor.
fameni buni! Dacă deschid astădî vorba prin acestă pre-ţiosă revistă, o fac numai cu gândul că veţi culege cevâ bun din cele semănate de mine şi pote chiar la mulţi vă voiu schimbă felul de a gândi şi lucră asupra crescerii copiilor d-v. şi pentru luminătorea minţii lor — şcola.
Cu credinţa acesta să luaţi aminte.
Fiinţa omenescă este compusă din două părţi: corp şi suflet sau spirit.
Spiritul are la rîndu i iară-şi două părţi: inimă, sau puterea de simţire şi minte sau puterea de judecată (gândire). Mai adese ori audim: Ce inimă rea! Ce inimă de câne!
www.dacoramamca.ro
1124
ALBINA
Inimă bună, de ex. — ar fi suma tutulor calităţilor de dreptate, de iubire, de bună-voinţă... ce le are un om
Inima se cunosce în purtarea omului faţă de semenii sei, iar mintea în lucrările, în întreprinderile lui.
Inima se formeză mai întâiu în familie, iar mintea mai pe urmă în şcolă, prin cunoştinţele ce copilul le capetă din cărţile de studiu.
Familia deci e primul loc de crescere.
Părinţii au cea d’întâiu şi cea mai de aprope chemare pentru crescerea copiilor lor. Dumnedeu, când le-a dat prunci, le-a sădit tot odată în inimă şi acel simţ divin ce-i îndemnă neîntrerupt de a se îngriji şi a se sacrifică chiar, pentru fericirea fiilor lor.
Putem dice că familia, sau casa părintescă, e pentru crescerea copilului, tot aceea ce este pentru crescerea plantelor stratul cald în care s’au semenat.
După cum planta mutată din pămîntul ei ocrotitor se ofi-lesce şi adese ori se pierde, tot ast-fel se ofilesce, se îm-petresce şi inima copilului înstreinat de dulcele sîn al mamei sale.
Prin îngrijirea şi ocrotirea bine-voitore a părinţilor şi a celor din casa părintescă se deşteptă în copil iubire, pietate, ascultare, supunere... cari sunt tot atâtea începuturi pentru cultura şi deci fericirea lui viitore.
Părinţii influenţezâ asupra copiilor prin exemplele, prin purtarea lor; de aci vine că precum sunt părinţii în lucrările şi vieţuirea lor, aşâ vor deveni în urmă şi copiii cari imiteză în tote pe cei din juru-le.
Deci însuşirile frumose şi nobile ce voim să şi le câştige copilul pentru viaţă, trebue să existe la părinţii lui, căci este peste putinţă ca copilul trăind într’o familie rea, stricată, fără rînduelă, fără Dumnedeu, să iasă totuşi cu o inimă curată, religiosă şi fără ori-ce apucături rele. Vorba veche: «Ce nasce din pisică, şorecî mănâncă», ce nasce din familie stricată, stricat este. Părinţii trebue aşâ dar să se fe-rescă, cel puţin în ochii copiilor, de a se certă, de a-şi a-runcâ insulte sau vorbe nedemne unul altuia.
Ce copil pote fi acela care a fugit de atâtea ori de urgia tatălui seu! De acel tată tiran care, venind ameţit, turmentat de la cârciumă, începe să înjure, să trântescă to-
www.dacQromanica.ro
ALBINA
1125
tul prin casă, să’şî bată joc de sfinţi şi de Dumnedeu, ba chiar să ameţescă în palme pe scumpa lui mamă!
Nenorocită este o asemenea familie! Urgisit este din causa acesta blestematul alcool care aduce atâtea ş’atâtea nenorociri !
Căutând maî de-aprope în familie, vom găsi că «mama» este aceea cu care copilul vine în cea mai apropiată şi nemijlocită atingere.
înainte de nascere copilul face, aşâ dicend, chiar parte din mama sa, de aceea ea are datorinţa încă de pe atunci de a se îngriji să-l aibă sănătos.
După nascere copilul rămâne legat de mama sa cu o legătură nu mai puţin intimă, cu legătura iubirei. Tatăl lu-creză mai departe de casă şi deci este mai puţin cunoscut şi iubit de copil, mama însă se învîrtesce în casă şi copilul îi observă tote mişcările, de la ea primind copilul întâiul ajutor, pe ea o iubesce maî întâiu şi mai mult.
Orî-cine însă îşi însuşesce calităţile aceluia pe care îl iubesce mai mult. In familie deci, mama este icona copilului; calităţile şi defectele ei se vor găsi întregi în copilul său.
Mama dă copilului primele cunoscinţe; ea pune în inima copilului fundamentul religiosităţii.
Nimic nu este mai fermecător ca atunci când mama dă copilului primele cunoscinţî despre Dumnedeu, Iisus, îngeri, sfinţi etc. Ce bucurie pe copil şi părinţi când el a pronunţat pentru prima oră numele lui Dumnedeu, a învăţat a face semnul crucii şi a se rugă A-Tot-Puterniculuî in nevinovăţia sa îngerescă.
Nu trebue însă ca tatăl, sub acest motiv că el lucreză în cercuri mai largi, să se desărcineze de a conlucrâ şi el împreună cu mama la crescerea copilului lor, ci ei trebue să se ajute reciproc unul pe altul, căci numai acolo unde seriositatea şi energia bărbatului se împreună cu blândeţea şi răbdarea mamei, numai acolo se pote speră o desvol-tare cât mai complectă a copilului.
Tatăl şi mama însă trebue să influenţeze în mod armo' nic asupra copilului lor. Ei să fie maî dinainte înţeleşi a-supra mijlocelor de crescere şi să nu se întâmple nici odată ca ceea-ce aprobă unul să desaprobe cel-lalt.
Adese ori vedi în familiile nostre tablouri ca acesta:
)
Tatăl vrea să dojenescă pe copil pentru o greşală ore-care,
www.dacoromanica.ro
1126
ALBINA
mama însă, în Ioc de a se uni cu tatăl şi a moralisâ împreună pe copil, ea îl ia sub mână sau la sînul seu şi iî ţine parte la prostiile lui, distrugând ast-fel intenţiunile bune ale tatălui. Copilul aruncând o uitătură speriată către tată îşi ascunde suspinând obrazul la sînul mamei. Nimic mai reu ca acdsta.
Copilul acesta, prin greşâla mamei, se va înstreinâ din ce în ce mai mult de tatăl sâu şi îşi va permite cele mai mari năsdrăvănii faţă de mama sa cea bună şi părtinitore.
Pentru a ajunge la un resultat bun trebue deci după cum am spus-o, ca tatăl şi mama să lucreze în armonie, să nu se contradică nici odată unul pe altul.
Acesta ar fi o scurtă ochire asupra crescerii în familie. Venim la al doilea loc de crescere, unde se deschide mintea: şcola.
Pentru ce s’au înfiinţat şcolele ?
Pentru că părinţii, ocupându-se cu lucrările necesare spre susţinerea vieţii, nu pot influenţă asupra copiilor cum ar trebui şi pentru că în familie copiii nu pot primi cunoscin-ţele necesare în viaţa de tote dilele, statul s’a îngrijit de fundarea acestor instituţiuni — şcolele—in scop de a complectă crescerea copiilor începută în familie.
Nu este ceva mai scump, mai plăcut lui Dumnedeu şi omenilor de bine cari conduc o naţiune spre fericire, decât instrucţiunea tinerimei spre a-şi cunosce datoriile sale către Dumnedeu, către sine şi către semenii seî.
Şcola este deci un izvor de lumină, de bogăţie neperi-tore care, după cum dice un înţelept, «hrănesce tinereţele, desfăteză bătrâneţele; în norocire este podobă, în nenorocire dă scăpare, cu noi călâtoresce, cu noi economisesce. Ea ne dă averea pe care rugina nu o distruge, moliile nu o strică, hoţii nu o desgropâ şi nu o pot fura».
Cine posedă acestă avere este fericit şi spunerea: «N’aî carte n’ai parte», ne convinge de acesta.
Prin şcolă omul învaţă de mic a se cunosce pe sine, a înlătură aplicările rele şi a practica pe cele bune; ajuns bărbat în societate, contribue la fericirea semenilor sei, a-jută pe nenorocit, lumineză pe neluminat, inlesnesce traiul prin felurite invenţiuni.
Unde nu e şcolă omul este în stare de animal; nu are familie, nu are societate, nu are patrie; unde există şcole bine organisate, troneză armonia şi fericirea.
www.dacaFomanica.ro
albina
1127
Sunt state, ca ţara Nemţescâ d. ex., unde sunt numai 2 —3 la mie cari nu sciu carte, pe când la noi sunt 80 la sută.
' Câtă diferenţă! De aceea ne miră lucrul Nemţului şi au-dim adese ori: «Aste lucruri minunate trebue să fie aduse din ţara Nemţescă». Adevărat este! De-acolo ne vin cele mai mari maşinării şi lucruri, cari în ţara nostră nu se pot face.
In ţările acestea, omul scote de pe un pogon cât scotem noi de pe 10, deşi la noi pămîntul e de 10 ori mai bun ca al lor.
Ei cumpără bălegarul cu kilogramul şi-l aduc cu vapore din alte lumi; la noi stă bălegarul ani de dile înaintea casei şi nu-1 ridicăm decât în urma somărilor sau ameninţărilor făcute de autorităţi, şi atunci îl aruncăm la pârîu în loc să-l punem pe ţarină.
Numai prin şcolă Românul va ajunge şi el să facă minunăţiile Nemţului, să recunoscă însemnătatea bălegarului, ca îngrăşămînt pentru ogor, să cultive sistematic pămîntul, şi să fie ast-fel fericit.
Un înţelept diice: «Poporul care are cele mai bune şcole, este cel dintâiu d’intre popore» şi cele spuse mai sus adeveresc acestea.
Datoria deci, a ori-cărui Român şi tată de familie e să lucreze prin tote mijlocele pentru răspândirea culturii. Ori ce Român să scie «citi şi «seri». Atunci vom dice că suntem cu putere înăuntru şi în afară, când în totă coliba vei află pe Român cu cartea în mână.
După cum Mântuitorul a dis odinioră: «Lăsaţi pruncii să vină la mine, căci a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor», tot aşâ şcola strigă: «Părinţilor! Lăsaţi-ve copiii să vină la mine să se alăpteze la sînul meu, căci al lor e viitorul şi fericirea ţării».
Cari părinţi ascultă vocea şcoleî şi o împlinesc, fericiţi sunt, bine-cuvîntaţi sunt de Dumnedeu şi cinstiţi de fiii lor la maturitate;
Cei-ce fug şi-şi astupă urechile la acest strigăt de mamă, blestemaţi sunt şi de Dumnedeu şi de fiii cei nenorociţi, pentru că le-a închis drumul şcoleî, le-a închis calea mântuirii.
N. Popescu
________________ Ştirbeifi-Komanaţl.
www.dacQromanica.io
1128
ALBINA
Cultura legumelor şi a pomilor fructiferiC1)-
GULIA, este tot o varietate din familia verzeî, dar e mai timpurie.
Cere un pămînt gras şi umed. înmulţirea se face prin sămînţă care se semănă în Martie pe răzdre, iar de aci se scot răsadurile pe la sfîrşitul lui Aprilie, — când sunt ce-vâ mai mari, — şi se planteză la 30 cm., depărtare fir de fir. Plantele (răsadurile) se îngrdpă până la cele mai de jos foi, căci lăsate afară mai mult, guliele se fac lemndse.
Dacă avem nevoie, semănarea guliilor se păte face în mai multe rîndurî, pentru a le ave timp mai mult.
Recolta din întâia semănătură se face între 1 şi 15 Septemvrie.
Pentru păstrat şi căpătat sămînţa facem acelaşi lucru ca la varză.
ANGHENAREA este o plantă vivace; produce sămînţă în anul al doilea.
Se caută mult în bucătărie pentru prepararea unor mâncăruri.
Sunt mai multe varietăţi, însă tote prosperă într'un pămînt uscat, bine lucrat şi pe cât se pdte mai gras, căci florile şi rădăcinele cer multă hrană pentru desvoltarea lor. Se sporesce prin sămînţă şi lăstari. Sporirea prin sămînţă se face primăvara prin Aprilie, punând sămînţa în nisce mici gropiţe (cuiburi) anume făcute, cari în urmă se acoper cu pămînt. După ce plantele au răsărit şi au ajuns în crescere până la 15 cm., înălţime, se sapă ş; se cuibăresc. Tomna acoperim plantaţiunea cu paie ori frunziş, peste care punem un strat subţire de pămînt; acestă lucrare se face în toţi anii cu scop de a feri rădăcinile de ger, căci în timpul ernei nu le scătem din pămînt. Primăvara, după ce s’a încălzit, descoperim plantele, apoi le săpăm şi le cuibărim.
Sporirea prin lăstari se face tot primăvara, luând lăstarii dintr’o plantaţiune mai veche. Primăvara, când descoperim plantele de stratul de frunziş cu care au fost acoperite peste iarnă, rupem lăstarii cei mici crescuţi din rădăcina bătrână şi apoi îi plantăm pe un loc preparat mai din nainte.
Pentru sămînţă, avem grijă ca la recolta din anul al doilea să lăsăm flori la vre-o câte-vâ plante, cari vor produce sămînţă, iar după cdcere, ceea ce are loc prin August şi Septemvrie, recoltăm sămînţa şi o punem spre păstrare.
BAMELE. Se cultivă pentru economia casei, întrebuin-ţându-se în bucătărie. Cer un pămînt gras şi bine lucrat. Se înmulţesc prin sămînţă care se semănă în luna Martie pe răzăre, în cuiburi mici şi adânci de 4 până la 5 cm. In-tr’un cuib se pun 3—4 seminţe, iar după răsărire, avem
(1) Ve()I No. 28 — 29, 30, 31, 33, 35, 36, 37, 38, 39 şi 40-41.
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
1129
grijă a smulge parte din firile cele mai slabe, lăsând numai câte două fire la cuib.
Pentru a căpătă bame mai de timpuriu, le semănăm în răsadniţă prin Fevruarie, iar de aci se scot în luna Martie şi se plantâză pe răzdre.
Ca lucrări de întreţinere, plantele se prăşesc de două-orî, se curăţă de buruenî, şi se ud, mai ales când timpul e prea călduros.
Tdmna culegem fructele, le înşirăm pe o sfdră şi ast-fel se pun spre păstrare pentru timpul erneî.
PĂTLĂGELELE ROŞII (dumade) sunt forte mult căutate în economia casei, întrebuinţându-se în bucate. Au mai multe varietăţi: unele mai mari, altele mai mici, galbene, roşii, roşii-galbene, etc. Reuşesc mai în orî-ce fel de pămînt bun de cultură, însă cer ca pămîntul să fie gras. Se sămănă primăvara în luna Martie — pe răzdre, — dacă timpul este cald. După răsărire, plantele se răsădesc, punendu-se la 40—50 cm. depărtare între fire. In timpul cresceriî, se prăşesc şi să udă la trebuinţă. După ce ramurile au crescut şi dacă sunt prea încărcate de fructe, se înfige lângă fie-care tufă câte un băţ de care se legă ; de sunt prea multe ramuri, le rărim tăind parte din ele.
Sămînţa se opresce din fructele cele mai frumdse şi mai bine cdpte.
Pătlăgelele albe sau vercji, se pun pentru iarnă la murat, iar din cele roşii se prepară aşâ cjisul bulion, fdrte mult întrebuinţat în mâncare.
PĂTLĂGELELE VINETE, conţin mai multe varietăţi, dintre cari unele sunt mai lungăreţe, altele mai rotunde, iar ca culdre, vinete închise, vinete deschise, etc. Se cultivă tot pentru trebuinţele casei.
Cultura pătlăgelelor vinete, e la fel cu cea arătată la pătlăgelele roşii.
ARDEIUL, se întrebuinţeză fie-ca salată fie ca murături Are mai multe varietăţi, dar dintre t6te se deosebesc patru şi anume: 1) «ardeiul gras»; 2) <ardeii lung şi iute»; 3) «ardeiul mărunt şi roşu» pe care în limbagiul nostru îi numim «ardeiu nemţesc» şi 4) «ardeiul rotund şi roşu», care semănă cu pătlăgeua roşie.
Se înmulţesce prin săinînţă; dacă dorim să căpătăm ardeiu mai timpuriu, îl semănăm mai întâiu în răsadniţă pe la sfîrşitul lui Februarie, iar de aci se scdte pe la începutul lui Aprilie, răsădindu-se pe răzdre într’un pămînt bine lucrat şi gunoit. De alt-fel, se pdte semăna de-a dreptul pe răzdre, însă prin luna lui Aprilie.
Se prăşesce, să udă, şi să plivesce, ori de câte ori va fi nevoie. Recolta se face treptat şi potrivit cu cocerea lui.
Sămînţa se alege din tecele cele mai frumdse şi bine cdpte.
(Va urma).	Ion E. Mihăescu.
www.dacQFQmanica.ro
1130
ALBINA
TEATRU SĂTESC W-PĂCALĂ ARGAT
(eomedie în 2 tablouri) de N- RĂDULESC U-N I G E R
SCENA III.
Tândală (dormind), Sfătos; Mirea.
MlREA (venind, cu chip mâhnit). Vaî de mine, Moş-Sfătos... da cum s’a întâmplat să moră ?
SFĂTOS (mirat). Să moră ? Cine ?
MlREA. Nora dumitale...
Sfătos. Scuîpă-ţî pe vorbă să nu fie într’un ceas rău, măi Mireo. .. Norămea e sănătosă şi suveică de harnică...
MlREA (încremenit). Ce mi-a spus atunci argatul dumitale?
Sfătos. Iaca, bată-1 vina... Păcală, tot Păcală...
Mirea. Ti! da de unde să-mî vie în gând!
Sfătos. Stânică al meu e la locuri.., şi iacă am venit eu să-mî dai act de nascere pentru prunc... Bine că te-aî neme-rit acolea...
Mirea. Hat în primărie, Moş-Sfătos, că ţi-1 tac într’o clipă... Sâ-ţî trăiască şi cu noroc!..
Sfătos. Amin... şi ce maî prunc! puiu de român volnic, da cum socoţî!..
SCENA IV.
Aceiaşi. — Păcală (venind tuga).
PĂCALĂ. Săriţi de grabă...
MlREA. Ce te-a găsit, poznaşule!
PĂCALĂ (speriat). Arde.. .
Mirea. Ce arde?
Sfătos. Ce arde?
PĂCALĂ. Iaca, năpaste... Arde... (dă un picior lui Tândală). Scol măi... să stingem...
MlREA. AI tăcut iar vr'o poznă... (dă fuga în primărie, cu Sfătos după el).
TÂNDALĂ lîntorcendu-se). Ce mândru visam!., (cască).
PĂCALĂ. Că te duceaă Ia spînzurătore ?
TÂNDALĂ (eăscând). Asta-î mândreţe, mă ? (întinc}endu-se). Să aî parte de ea!., (ridicându-se şi punendu-se pe buturugă). Vă-leu... am înţepenit de tot...
PĂCALĂ. Or fi stins ore ?
TÂNDALĂ. Da ce s a aprins, mS ?
PĂCALĂ. Lenea ta... (cată spre primărie). Nu ese tum... 1
(1) Ve<)i No. 40-41.
www.dacaromaiiica.ro
ALBINA
1131
Tândală (căscând). Iaca cine rîde de lenea mea... De unde să iasă fum ?
PĂCALĂ. Din amorţela ta...
TândalĂ (după ce cască). Cu drept că-s amorţit... Mi se pare c’am dormit cam mult...
Păcală. De unde! nici un ceas...
TÂNDALĂ. Aşa ? Atunci sunt amorţit unde n’am dormit de ajuns... că aşă se cam întâmplă... (cască).
PĂCALĂ. Mal dormi...
TândalĂ. Apoi nu-ţî fie temă...
PĂCALĂ. Şi ce-ai visat, Tândală ?
TândalĂ (căscând). Se făcea că lepădase şi tu potcovele... şi că eră pomană mare... iar eu îţi mâneam comândul.. .
PĂCALĂ. Ce, m6, Tândală, ai vrea tu să mă duc la raiu cu cerga ’n cap ?
Tândală. Dacă-ml tot strici somnul...
Păcală. N’o să dormi tu de-ajuns când ţi-o închide Dumnezeii ochii de veci?
Tândală (căscând). Ve^î c’atuncî o să dorm fără să sciu... A sci dor sufletul...
PĂCALĂ... Sufletele nu dorm, mă Tândală!.. Da pe-al tău o să-l ursăseă DumneZeu tot la somn... ca să nu te mai scoli la a doua înviere...
TÂNDALĂ (căscând). Las’ s’aj ungem pân’atunci, şi om vede ce-o fi...
PĂCALĂ (vede pe Mirea şi pe Siătos că se întorc). Iacă-i... să te-aţiî, Păcală... (se face mic lângă Tândală).
Sfătos (îndoind o hârtie). Da unde ’mi-eştî, Păcală ?
PĂCALĂ. Aici... De când sfătuesc pe frate-meu ăsta, să intre la primărie...
SFĂTOS (rîZend). Consilier ?
Mirea. Da cum dădu-şi foc hârtiilor celora, mă netrebnicule?
PĂCALĂ. Iaca... găsisem pe masă luleaua nu sciu cui... şi am vrut s’o aprind, să trag odată din ea... Când colo... chibritul sare... şi hârtiile iau foc... par’că asta aşteptau...
SFĂTOS. Cât pe-aci să primejduesci primăria... Bagă-ţî minţile în cap, nerodule... Să nu mă dai şi pe mine de vr’o şu-gubină...
PĂCALĂ (ridicându-se). Domne feresce... M’am tocmit... s’a sfîrşit: ochii în patru şi muncă de opt... că răsplata va fi pentru doî-spre-Zece...
Sfătos. Bun de gură numai... şi pace!
PĂCALĂ. Ba nu zău, domnule ajutor de primar, i-a fă-I rost şi lui Tândală... Bagă-1 strejar...
MlREA. Ba că chiar... Ar ieşi câinii din primărie cu covrigi în codă...
PĂCALĂ. Dac’or fi covrigi... în primărie.
Tândală. (căscând). Nu vi-î lene să vorbiţi... (se întinde). Ta-re-aş dormi...
www.dacoromamca.ro
1132
ALBINA
SFĂTOS. Dormi, dihanie... Hal, Păcală. . .
PĂCALĂ (prefăcând plîns). Te las sănătăs Tândală. .. Tândală. Da undei el?
PĂCALĂ. M’am băgat argat la Moş-Sfătos.. .
TÂNDALĂ. Ilai că merg şi eu cu tine... Singur nu rămâiii ... Că cine să mă pâziască când dorm ?
Sfătos. Ba mută-ţl gândul... Hal, Păcală...
PĂCALĂ. Gata stăpâne... Dacă vrei să-ţî odihnesc! piciorele, te iau în cârcă.
SFĂTOS. Ţine-ţî limba, mă... Cu bine, Mireo.. .
MlREA. Cu bine, Moş-Sfătos...
TÂNDALĂ (lungindu-se jos). Dacă-î aşâ... m-a păzi Dumnezeu... Valeu... (căscâncl) tare mi-î somn... (se cuîbăresce pentru dormit). Mirea intră în primărie, rhjănd; Sfătos şi Păcală ies.
Cortina să lasă.	(va urma)
Colonia agricolă a minorilor De la jYîislea.
vorbit în numerile trecute de şcola şi atelierul de '«■Ilta ^‘s^ea’ ne române să arătăm ce a făcut actualul
T livnof/N»- rr/atim*nl r-\Qr«fi-n o o mmAfiî cn nAf D 1 o c*i
Director general pentru ca minorii să potâ face şi o practică agricolă şi horticolă.
încă de la 1895, când pentru prima dată d-1 Dianu a fost pus în capul serviciului închisorilor, d-sa s’a gândit ce avea de făcut cu aceşti deţinuţi minori şi prin raportul seu general de la finele acelui an a emis ideea înfiinţării de colonii agricole şi stabilimente industriale. D-sa a căutat să puie în practică aceea-ce exprimase ca dorinţă.
începutul l’a făcut cu cultivarea terenului din jurul casei de corecţiune de la Mislea, punend pe minori să se obici-nudscă cu cultivarea pămîntului, înveţându-i cum să are mai bine ogorele, cum să semene diferitele specii de cereale, cum să sădescă şi să altoiască arborii fructiferi, cum să sădescă şi să îngrijescă viea. cum să cultive diferitele plante pentru nutreţ, cum să facă grădinărie, apicultură, sericicultură etc,
Mesura luată este cât se pote de binefăcetore căci a-ceşti deţinuţi, după expirarea pedepsei, vor merge în sînul familiei lor, în mijlocul societăţii în care au să trăiască şi acolo se vor dedă la munca câmpului şi la culturile de tot felul, împărtăşind şi altora cunoscinţele lor despre tot ce
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1133
au învăţat, devenind ast-fel folositori nu numai lor şi familiei lor, dar şi celor-lalţi locuitori de prin părţile unde se vor duce. Ast-fel scopul legiuitorului va fi cu prisos înde-
plinit, făcend din nisce copii intraţi răi în penitenciar, nisce buni cetăţeni şi muncitori de frunte.
împrejurul penitenciarului Mislea sunt aprope 20 pogone teren arabil. încă din tomna trecută s’a făcut curăţirea te-
www.dacoromanica.ro
Arăturile la Mislea.
Sădirea zarzavaturilor pe strate la Mislea.
1134
ALBINA
renului, iar în primăvară au început arăturile, semănăturile şi diversele plantaţiuni.
Arăturile se fac de deţinuţi cu ajutorul a două pluguri
pe terenul din faţa închisorii; pe terenurile din laturile şi spatele închisorii este grădina de zarzavat. Tote lucrările sunt puse sub conducerea unui agronom, numit girante agricol. Pomicultura şi viticultura ocupă o bună parte din
www.dacQromanica.ro
ALBINA
1135
teren. Aşa s’au plantat câte-vă sute de pomi roditori: peri, meri, persicî, gutui, caişi, cireşi, vişini etc. Pentru ca pă-
mîntul să fie tot-deauna curat s’a semănat între pomi, fasole, porumb şi alte plante ce trebuesc prăşite. S’a plantat viţă de vie altoită cu diferite specii din cele mai alese.
www.dacQFomanica.ro
Terenul de pomicultură la Mislea.
Arăturile la Misiea, partea din spre apus
1136
ALBTNA
S’a tăcut o plantaţiune de diferiţi arbori fructiferi cari să servăscâ la lucrarea de altoi la şcola de pomi, precum şi un bun număr de dudî pentru crescerea vermilor de mătase.
S’a înfiinţat o şcolă de pomi, semenându-se seminţe de diferiţi arbori fructiferi.
www.dacoromamca.ro
AT.BTNA
1137
Tot terenul este împărţit în 5 tarlale, împărţite şi ele în diverse divisiunî, după semănăturile ce conţin.
Minorii deţinuţi sunt împărţiţi în echipe, şi fie-care echipă
are rîndul ei la câmp, la zarzavaturi sau în grădina de pomi. In şcolă li se fac cursuri asupra diverselor culturi pe cari apoi le pun în practică pe teren.
www.dacQFomanica.ro
Faţada penitenciarului Mislea.
Cancelaria direcţiunii de la Mislea, în interior.
1138
ALBINA
Vederea generală a stabilimentului este admirabilă. Privită închisore şi împrejmuirile ei după delişorul despre apus, priveliştea ce se înfăţişeză ochiului, este încântătore.
Clădirea însăşi a acestei case de corecţiuni presintă un aspect din cele mai plăcute. Dăm aici vederea faţadei penitenciarului şi a interiorului cancelariei direcţiune!. Am făcut o forte scurtă şi incomplectă descriere a lu-
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1139
crărilor agricole de la închisorea Mislea, reservându-ne a reveni asupra acestei importante cestiuni, care merită o deosebită luare aminte din partea umanitariştilor noştri.
Dacă o sortă nenorocită aruncă un bun numer de individ! în întunericul închisorilor pentru delicte şi chiar crime, cari adesea au fost săvîrşite în împrejurări excepţionale, datoria societăţii este pe lângă a pedepsi pe vinovaţi şi a-i moralisâ.
Nu putem în deajuns aprobă măsurile binefăcetore luate de d-1 Dianu la Mislea şi am dori din suflet ca ceea-ce d-sa a început cu minorii s’o generalisese pentru tote penitenciarele. S’ar pute face cursuri pentru adulţi la tote penitenciarele, conferind moralisatore, colonii agricole şi a-teliere de [tot felul, ajungend ast-fel ca deţinuţii la expirarea osândei să devie cetăţeni oneşti şi folositori lor şi a lor lor.
S’ar pute ca multe din furniturile armatei, cari astădî ni le procură străinătatea proste şi scumpe, să fie confecţionate în atelierele penitenciarelor. Citez în trecăt: stofele pentru haine, cişmele, arnaşamentele, hamurile cailor dela tunuri şi câte alte lucruri cari s’ar pute cu folos lucră în nisce ast-fel de ateliere.
De la Corod.
Cultura cartofului, dia punct de vedere agricol şi
economic.
-feţîjgjn tote ţările din lume, şi în tote timpurile s’au găsit f*JJj guverne ca să încurageze cultura unor plante agricole, ca şi crescerea animalelor de muncă, de îngrăşare şi de rentă, cum sunt vacile de lapte ca şi oile cu lină maî bună şi chiar crescerea pasărilor de curte, fără să maî amintesc de industria mare şi mică, care produsele prime ale pămîntuluî scie să le prefacă în atâtea materii lucsose, sau maî puţin lucsose, trebuinciose omului bogat ca şi omului sărac.
Ast-fel de încurajări, n’au putut să aducă decât binele în viaţa morală, economică şi socială a unei părţi a populaţiunil de la oraşe şi sate. Şi o mulţumire sufletescă acelora cari a& luat ast-fel de măsuri înţelepte.
In anul acesta, cu începerea lucrărilor câmpului, d-1 Ministru
www.dacQrQmaiiica.io
1140
ALBTNA
Haret, a luat înţelepta şi laudabila măsură, de a da premii acelora dintre învăţători, cari în grădina şcolei ca şi la câmp, vor da o mal bună îngrijire culturel cartofului, şi înacelaştimp prin sfaturile lor, vor pute reuşi ca o ast-fel de cultură a cartofului să fie introdusă şi de către sătenii agricultori în ţarinile lor, ca un bun supliment, printre cele-lalte plante agricole ce el cultivă aşa după cum se pricep. Dar, nu este mal puţin adevărat, că învăţătorii satelor, vor sci să dea bune sfaturi sătenilor şi pentru cele-lalte plante agricole ca şi pentru cultura cartofului, ca nu una să fie mal mult îngrijită, în paguba celei-lalte. De câte ori s’a scris asupra culturel cartofului la noi în ţară, nimeni nu s’a gândit ca cartofului să i se dea o mal bună cultură decât grâului, sau grâului să i se dea o mal bună cultură decât porumbului. Intr’o cultură raţionată, nu se pote face nici o deosebire, după cum într’o şcolă toţi elevii trebue să fie trataţi cu aceeaşi blândeţe, fie din punct de vedere moral, fie intelectual.
înţelepta măsură de astăcjî pe care a luat’o d-1 Ministru Haret, a fost luată şi de d-1 P. S. Aurelian la 1882, pe atunci ministru al Instrucţiunel publice şi Cultelor, şi de atunci până astă(Ji nici un ministru al Instrucţiunii publice, nu s’a mai gândit la acestă lăudabilă măsură, la viaţa satelor, spre a încuragiâ o cultură atât de bănosâ, după cum este cultura cartofului.
Un rege al Franţei, ce se chema Ludovic al 16-lea, care a ascultat de un farmacist ca Parmantier, ca în 1784, luna August, să-l facă cartofului o serbare oficială, cu scop ca cultura acestei plante să potă prinde mai de grabă rădăcini în agricultura Francesă; alţi regi şi împăraţi, al Europei civilisate, nici odată nu le-a trecut prin creerul lor, că el ascultând de înţeleptele sfaturi ale agronomilor şi economiştilor, etc., spre a luă măsuri de a încoragiâ cât mal mult cultura cartofului, că ar fi putut contribui prin ast-fel de măsuri la degenerarea popula-ţiunil lor.
Mal cu semă atunci când fometea din lipsa cartofului secera (Jecî de mii de fiinţe omenesc!, atunci când puterea vaporului nu încrucişa continentele, mările şi ocenele, cu puterea cu care le încrucişeză astătjl, atunci când un an secetos sau ploios, într’o ţară, semăna printre populaţiunea acelei ţări groza morţii prin fome. Astăzi, ca şi acum 300 de ani nu se pote (,Uce: daţi cu piciorul culturel cartofului, căci la cas de an secetos sau ploios, America în vr’o câte-vâ <jlile ne va aduce destul grâă, secară şi porumb, dar cu ce cumperi, şi cum ai să cumperi?
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1141
E uşor a scrie să nu se cultive cartoful, dar este greu de a prevedea cum are să fie clima dintr’un an într’altul. La 1899, când seceta n’a fost tocmai în adevăratul înţeles al cuvîntulul, de ore-ce pe la 10 Iulie aii început ploi abundente şi bine-făcă-tore. Cu tote acestea cine a cumpărat fîn, meiu şi porumb, etc. pentru sătean ? Statul! Cu tote acestea acel cari au semănat cartofi, aii făcut recoltă îndestulătore, şi daca sătenii erau obicinuiţi cu aceste culturi, ar fi putut semăna cartofi de la 10 Iulie de când au început ploile, şi puteâ să albă o recoltă destul de satisfăcătore. Oare porumbul puteâ să-l mal semene de la 10 Iulie ? Nu!
In caşul acesta nu eră mal câştigaţi prin cultura cartofului, decât să le procure statul hrana pentru el şi vitele lor? Iată pentru ce în tote statele, tote guvernele au căutat să încurajeze cultura cartofului, ascultând de sfaturile agronomilor şi a altor omeni învăţaţi.
Un Girară, cel din urmă ani al vieţel lui i-a sacrificat, experienţelor sciinţifice şi practice la cultura cartofului, ca ast tel Franţa să fie scutită de a mal importă porumbul românesc şi american, trebuincios la fabricarea spirtului şi la hrana animalelor de îngrăşat.
Din acest punct de vedere Franţa îl este recunoscătore Iul Aime Girară.
Se scie ce răsunet puternic a avut experienţele practice ale regretatului Girară şi ale colaboratorilor săi, cari eraQ aleşi dintre agricultorii practici al Franţei; nu numai în Franţa, ci în totă Europa.
El cu colaboratorii săi au putut să ajungă la acele resultate bine-făcătore, cu privire la îngrăşarea animalelor domestice, la cătăţimea de feculă ce pote să producă soiurile de cartoil ca să potă să fie mal cu economie întrebuinţat la fabricarea scrobelel şi a spirtului.
Aime Girară, după ce şi-a dat bine sema de resultatele experienţelor sale cu privire la cultura cartofului, le-a publicat în-tr’o mică broşură. Cetitorii «Albinei', cunosc dejâ în resumat conţinutul acestei broşuri. Toţi agronomii şi agricultorii, ca şi alţi omeni învăţaţi, au apreciat acestă experienţă a Iul Girară, în folosul populaţiunilor, iar nu în defavorea lor. Şi nimănui nu’i-ar fi trecut vr’o dată prin minte, că cartoful, care altă dată a scăpat din ghiarele fometel poporele Europei, astăzi va con-
www.dacaromaiiica.ro
1142
ALBINA
tribui la degenerarea lor, după cum crede d-1 dr. Urechiă. De ce d-1 dr. Urecliiă n'a pus mâna pe condeiu să critice experienţele luî Girard, atunci când el eră lăudat de totă presa agricolă şi politică din totă Europa? De ce tocmai astătjl când d-1 ministru Haret, ia o măsură bună de a îneurajâ cultura cartofului, să se <Jică că măsura luată ar fi vătămătore sătenilor noştri, iar nici de cum folositore ?
Oare prin acestă măsură înţeleptă, d-1 ministru Haret susţine stîrpirea culturei porumbului şi a plantelor leguminose, bogate în proteină (materie azotosă), ca şi în alte materii hrănitore pentru om, ca şi pentru animalele luî, de care materii este lipsit cărţoiul? Nu!
(Va urma).	V. S. Moga.
P6DUL PESTE DUNĂRE
ocietatea geografică a scos acum volumul V al Marelui Die(ionar geografic al României. Cuvîntul cu care începe este «Podul peste Dunăre», despre care aflăm un articol plin de notiţe fdrte interesante, datorite d-luî A. Saligny, acela care a condus lucrările de construcţiune.
Extragem din acest articol câte-vâ rîndurî privitore la istoricul podului
In 1882 s’a publicat concursul pentru proectul podului, fixându-se tot de-o dată trei premii în valbre totală de 150.000 lei pentru cele mal bune planuri (trei) ce se vor alege.
La 1 Septembre 1883 s’au presentat opt proecte. S’a format o comisiune compusă din ingineri streini (Collignon din Franţa, Wingler clin Germania) şi români (D. Frunză, C. Ollănescu, Iorceanu, A. Saligny), cari nu a găsit nici unul din proecte potrivit cu dorinţa guvernului nostru şi a stabilit o serie de disposiţiuni cari să se aibă în vedere la facerea proectului definitiv.
In 1885 s’a instituit o comisiune compusă din d-niî G. Duca,
C.	Mironescu, C. Popescu, A. Saligny şi S. Iorceanu, cari să întocmescă un nou program de lucrări.
După acest program, s’a ţinut un nou concurs; dar nici un proect nu s’a aflat potrivit.
De aceea în 1887 s’a făcut un serviciu ingineresc Român, care să facă planurile şi să execute lucrarea.
Director al acestui serviciu s’a numit d-1 Ang. Saligny.
In 1888 s’au sfârşit lucrările planurilor şi s’au dat în cercetarea unei comisiuni. După ce s’au aprobat, s’a publicat
www.dacQromanica.io
ALBINA
1143
licitaţie pentru darea în întreprindere a lucrărilor şi a fost luată în 1889 de compania Fives-Lille.
Costul total al lucrărilor a fost de 35.000.000 leî (aci se cuprinde podul propriu <Jis) viaducul ş. c. ].).
La 9 Octombre 1890 s’a pus piatra fundamentală a podului.
Podul Regele Carol I.
Inaugurarea s’a făcut la 14 Septembre 1895. După ce s’a terminat serviciul religios, s’a făcut încercarea podului, cu un tren compus de 15 locomotive, cele mai grele. După aceea Majestăţile lor s’au urcat într’un tren şi au trecut Dunărea.
La banchetul ce s’a dat cu acest prilej, M. Sa a rostit ur-mătorele cuvinte:	j_J
întruniţi aici pe ţărmurile Dobrogeî, de-a pururea unită prin sângele vitejilor noştri şi din nou făurită printr’un lanţ de fer cu România, serbăm un eveniment, aşteptat cu nerăbdare de Ţara întregă, care va găsi un răsunet mare, depărtat peste hotarele sale. Săvîrşirea podului peste Dunăre, dorit de un stert de veac de Mine, este astăcjl un fapt împlinit, şi uriaşă se ridică înaintea nostră acestă lainică operă, ca o mărturie vădită a tăriei Regatului.
Geniul omenesc, în care se resfrîng progresul şi aventul puternic al României, a învins tote greutăţile, a înlăturat tote pie-dicele spre a execută acestă lucrare trainică şi neperitore, care trebue să arate lumel că vrednic este poporul Român de i'ru-mosa sa chemare la gurile Dunărei şi pe pragul Orientului.
Monumentele sunt istoria vie a poporelor; până astăzi numele lui Traian nu s’a şters. Cine nu vorbesce de podul său de la
www.dacoramanica.ro
1144
ALBINA
Severin ? Să dea Dumneaei ca ui doilea pod, stabilit după mii de ani pe Dunărea-de-jos, să trăiască vecurî spre a povesti ge-neraţiunelor viitore, din neam în neam, că, numai prin jertfă, lupte şi o muncă statornică, statul Român a putut fi întemeiat.
Mândru pot fi dar, că sub Domnia Mea s’a conceput şi isprăvit, de inginerii noştri, acest măreţ pod, care va atrage o însemnată parte a comerciulul european pe căile nostre ferate, fiind-că astăcjî stăpânim linia cea mal scurtă între mările nordice şi ţările din Orient.
Aruncăm acum o privire mal departe pe mare, pe acestă nemărginită cale de apă, unde se încrucişeză nenumăratele drumuri ale mişcărel întregii lumi, care respândesce bogăţiile asupra naţiunilor.
Prin portul de la Constanţa, podul peste Dunăre ne deschide acestă cale largă, care va spori într’un mod neaşteptat relaţiu-nile nostre comerciale şi va asigura desvoltarea nostră maritimă.
Stegul României, care este deja cunoscut în porturile din Europa, în curînd va fâlfăi şi în tote ţările cele mal depărtate ale Universului, ducend cu dînsul renumele scumpei nostre patrii.
Cu inima plină de bucurie, exprim acestă convingere, în faţa acestei impunătore adunări, în faţa uriaşului nostru pod, pe care-1 privesc ca cheia de aur a unui viitor strălucit, mulţumind călduros tutulor acelora cari au contribuit la marea izbîndă ce se sărbătoresce astăcjl de noi cu atât de adîncă satisfacţie. Mulţumesc de asemenea pentru cuvîntările aşâ de bine simţite şi atât de măgulitore pentru Mine; mulţumesc corpului technic pentru rîvna şi hărnicia ce a desfăşurat în numerosele lucrări publice, săvîrşite în cursul celor din urmă ani, şi cari găsesc cea mal frumosă a lor încoronare în podul de peste Dunăre.
Fericit Sunt că înalţi ospeţf, dv. toţi, sunteţi martori la acăstă memorabilă cji, care însemnă o nouă epocă în viaţa nostră economică, şi sunt sigur că ve veţi uni cu Mine în strigarea de : Să trăiască iubita Nostră Românie, al cărui avent nimeni nu-1 pote opri în drumul mărire! şi al propăşire!.
X.
Varul nestins contra putrezirii cartofilor. După cum se scie, varul nestins absorbe umedela cu lăcomie. Când cu punerea la iernat în pivniţă, unii economi îndătineză a înzestrâ grămada de cartofi cu bucăţi de var nestins, de mărimea pumnului. Pentru a nu veni în atingere nemijlocită cu cartofii, bucăţile de var se pun într’un sac care se aşeză în mijlocul grămedii, sau se învelesc cu un strat subţire de paie, găteje, plevă ş. a. Cartofii ast-fel păstraţi, rămân uscaţi şi sănătoşi.
www.dacQFomanica.ro
AU1INA
1145
Corespondenţa medicală
Sf. Sale, Părintelui Ştefan Bogatu, Corn. Berescî, judeţul Covurluiu.
Cu privire la scoicele şi osciorele, cari se formeză la piciorele unor cal, sunt multe de (jis, aşa că pentru ca să înţelegem mat bine acdstă cestiune, cred de folos, a stă puţin de vorbă asupra căuşelor, locul unde se produc, şi în ce constă ele.
Scoica este un os mort, o tumore ososă, deci un exostos care se desvoltă pe falange, dintre care cea mai obicinuită este aceea care se întâlnesce pe osul sau în dreptul osului coronei numit încă a doua falangă (1).
Cuvîntul de scoică cu care noi am botezat osul mort în cestiune, desigur că-şî are obârşia în chipul cum el se înfăţişeză ca formă, de regulă cam ovală, în cât poporul l’a asemănat cu animalul molusc cu acelaşi nume şi de aci şi numirea luî.Fran-cesiî numesc scoica la forme, termen despre care el însuşi nu pot să-şi dea socotela de unde provine.
Aşâ dar scoica, este un os mort care se formeză la coronă, adecă imediat d’asupra unghiei copitei. Ea pote să stea înainte către fruntea copitei sau pe delăturî, sau să fie aşâ de crescută în cât aprope să înconjore piciorul.
Scoica aşecjată înainte, adecă d’asupra frunţeî copitei, când ea este bine desvoltată, se cunosce uşor. In acest scop ne aşezăm în latura animalului şi privim către copite, când vedem că piciorul bolnav arată la coronă o eşitură în afară, o umflătură. Daca boia este numai la un picior, atunci bulbucătura datorită scoicii se înfăţişază şi mal vădit, comparând piciorele între ele.
Când însă osul mort şade pe de laturile coronei, pentru a-1 vede bine este nevoe să privim calul din faţă, când aşişderea se arată la corona piciorului beteag, înatară sad înăuntru după locul ce ocupă răul, o eşitură, o umflătură.
Că scoica este înainte sad pe de lături, pentru a ne convinge pe deplin de existenţa el, nu trebue a ne mulţumi numai cu cercetarea prin vedere a piciorului sad a piciorelor unul cal. Căci se pote întâmplă, ca corona să albă unele umflături cari ochiului să pară a fi scoici, pe când de fapt ele să fie cu totul alt-cevâ. sau încă se pote ca scoica să fie aşâ de mică, sau în aşâ soiu situată, în cât să nu potă fi văcjută. Resultâ prin urmare că este de mare folos să pipăim cu luare aminte la coronă calul cu scoică sad bănuit de a ave acest os mort.
La pipăit umflătura legată de scoică se arată tare, pietrosă, ea se simte bine sub degete, mal ales când plimbăm mâna pe picior, dispre glesnă, în jos, către coronă. Prin pipăit, chiar în 1
(1) A se vede părţile de sub unghie din cari se compune copita calului, în „Albina" No. 38. din 17 Iunie 1902.
www.dacQFomanica.io
1146
ALBINA
cas când umflătura este prea mică, sau când boia este la început, tot putem mal bine să ne asigurăm de presenţa răului, mal cu semă prin comparaţiune, pipăind atât piciorul cu scoică sau bănuit de a aveâ, cât şi pe tovarăşul lui sănătos. In fine la pipăit mal putem constata şi ore-carî dureri ce manifestă animalul în deosebi, când osul mort este în formaţiune sau de curînd crescut.
Calul cu scoică şchiopăta câte odată forte pronunţat, alte dăţi într'un grad mai mic, şi forte rar aprope de loc, în cât animalul să potă a-şl îndeplini bine serviciul.
Prin oscior înţelegem tot un os mort care se desvoltă la ge-nuchî sau pe fluer. Francesiî îl numesc suros, mal cu semă pe cel după fluer. Osciorul aşezat pe încheietura genuchiulul, în faţă saâ pe delâturî, provocă adesea schiopăturî; cel însă crescut pe fluer (fig. 1), de obiceiu nu dă loc la schiopăturî, decât numai la începutul formării lui, când fluerul se şi arată cald şi dureros în partea unde are să apară, precum şi în caşul când el este prea desvoltat, saii că este situat, nu pe laturi, ci prea înainte sau îndărătul fluerulul, aşa în cât împiedică jocul regulat al tendonulul (vîna, corda), piciorului.
Acestea sunt osciorele, observ însă în cartea poştală a sf. vostre că-mî pomeniţi despre osci-ore moi, înţelegând de sigur prin ele, umflătu-rele de la piciorele unor cal, pe care poporul le chiamă: i-a că^ut apa in piciâre, a luat apă în pictore, ete. Apoi aceste din urmă numiri, orl-ce am cjice, îmi par mai nemerite, pentru motivul că acele umflături conţin un lichid, sunt moi. Termenul de oscior mole, nu prea sună bine, căcîde, că este os, sau oscior, trebue să fie tare iar nu mole.
Osciorele mol, sau mal bine, căderea apei în piciore, sunt nisce umflături ce se arată în dreptul sau în apropierea închee-turil genuchiulul, cotului dindărăt, sau glesneî. Noi, veterinarii le (jicem molele la cele din regiunea glesneî şi vesigdne la tote cele-lalte.
Moletele şi vesigonele se înfăţişeză (fig. 2 şi 3) sub forma unor umflături, câte odată mici ca nuca, alte dăţi cu mult mai mari Aceste umflături sunt mol la pipăit şi nedurerose, totu-şî câte odată lărâ a luă tăria aceia pe care o presintâ osul, se învîr-toşesc, când arată şi o ore-care durere.
De regulă calul nu schiopâtă, atunci însă când umflăturile se întăresc, se pote să producă o ore-care stânjinelâ mersului.
Căuşele scoicilor, osciorelor, moletelor şi vesigonelor, sunt multe. Unii cal ar fi maî predispuşl la aceste bole decât alţii. EI sar nasce cu înclinaţiune către aceste boli, piciorele lor ar
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
1147
fi de la natură ast fel zidite, şubrede, în cât înlesnesc ivirea a-cestor rele.
Dar daca, moştenirea, hereditatea, trebue să admitem că-şl are o ore-care înrîurire în iormarea oselor morte ca şi a moletelor sau vesigonelor, apoi nu este mal puţin dovedit că multe alte pricini contribue la producerea acestor boli. Aşa în primul rînd se socotesce punerea prea de timpuriu a animalelor la serviciu, mal nainte deci ca osele şi încheeturile piciorelor lor, să fi tost de isnovă crescute şi întărite. De asemenea munca pe pavagil prea tari, ca şi serviciile prea grele, cari silesc pe bietele animale de a face dese sforţări, opinteli, peste puterile lor, nu sunt streine în multe caşuri de iscarea relelor menţionate.
In fine diferite boli ale oselor, încheeturilor, ne căutate la vreme, precum şi isbiturile, rănile mal ales la coronă, pentru scoică, pot da nascere la bolele despre cari ne-am ocupat.
L..
Până aci merse cum merse, tote bune şi cu rostui lor, văiju-răm ce este scoica, ce este oscior, moletul şi vesigonul; bune şi astea, dar partea de căpetenie după care alergăm, este cum ne scăpăm de aceste boli, cum ne putem lecui calul de ele.
Greu de vindecat, adecă forte greu, de cele mal multe ori nicî odată; ast-fel ne găsim cu vindecatul bolelor de mal sus. De aceea deci este cu minte, ca pe cât este cu putinţă, să terim caii noştri, să-I punem la adăpost de aceste bole, alegând armăsari şi epe pentru prăsilă, bine făcute şi sănătose, nepunend mânjii la muncă decât la 4 ani, neîncărcând nemiluit un cal de pildă, cu poveri pe cari abia le-ar pute duce doi; ferind şi căutând în grabă diferitele boli şi răni ale copitei şi piciorelor cailor
Peritru cumpărător, când cumpără un cal, să fie cu mullâbă care de semă, cercetând cu deamănuntul piciorele calului pe gre voesce a-1 cumpără. El nu va ascultă pe geambaş, pe vîn-dător, care nu înceteză cu gura, vorbindu-I de spinarea calului
molet
Fig. 2.
Fig. 8.
www.dacaramanica.ro
1148
ALBINA
de crupă, de cordă etc. şi mal nici odată de piciore. Mal întâiu piciorele dar, să le examinăm şi să ne convingem că sunt să nătose, la orl-ce cal pe care voim să-l cumpărăm, şi în urmă să ne aruncăm ochii şi la cele-lalte părţi. Oăcî de, calul fără piciore, nu este cal, el nu este bun de nimic, este o belea, o pierdere pentru casa creştinului.
Revenind la vindecarea bolelor în cestiune, şi-dintre care cea mal periculosă este scoica, n’avem multe de spus.
La începutul formării scolcel ca şi a osciorelor, moletelor sau vesigonelor, se pote încercă între altoie băile reci într’o apă cur-gâtore, ţinându-se animalul cu piciorele în apă câte o jumătate de ceas, de 2 ori pe 4». sau fricţiuni pe locul unde se desvoltă cu spirt camforat amestecat cu terebentin, sau cu liniment amo-niacal. Dar aplicarea unei pomecjl vesicante cu bicromat de po-tasă este doctoria la care este bine să recurgem, chiar în caşul când boia este pe deplin desvoltată. Formula pe care o recomand în Albina No. 28 din 23 Iunie 1902, este cea mal potrivită.
Sunt şi alte mijloce de tratament, ele nu se pot aplică însă decât de către medicul veterinar.
Din cele ce avuserăm onore a povesti, veţi cliibzui cum tre-bue şi ce trebue să faceţi, cu caii Sfinţiei-Vostre.
Irimia Popescu
Medic-veterinar.
Cronica agricolă şi economică.
untem tocmai în timpul când samsarii cari se ocupă cu cumpărări şi vinderi de grâne şi alte cereaie, caută să profite cât mal mult de slăbiciunea unor agricultori şi mal cu semâ de sătenii agricultori. Aceşti din urmă au mare încredere în tote vorbele gole ce unii samsari greci ori ovrei le spun cu multă patimă, în folosul lui şi în dauna sătenilor agricultori. EI umblă în busunar cu diferite 4iare Şi buletine comerciale de pe la Brăila, şi alte porturi sau tîrgurl de cereale, spunând şi arătând că preţurile sunt scăzute şi o să mal scatjiă şi mal bine ar fi daca eî sătenii, ’i-ar vinde lui grâul cu suma cutare pe loc, iără ca el să mal ducă grije de a duce grâul, orzul sau ovesul, la tîrgul din apropiere. Le promite că le nu-mâră banii numai decât, aşâ în cât pot să-şi plătâscă fonciera către stat, sau alte datorii ce mal au pe la cămătarii din sat. De multe ori aceşti omeni pe sub mână sau în mod indirect sunt ajutaţi chiar de unii fruntaşi de prin comune, de ore ce şi aceştia îşi au partea lor, când se fac ast-fel de vîntjerî în dauna sătenilor agricultori, fiind-câ câştigul sătenilor se împarte între eî şi samsari. Acest lucru este o nenorocire pentru săteni, şi d-l ministru de interne este dator a interveni printr’o anume circulară, aşâ după cum s’a făcut şi în anul trecut, atrăgând a-
www.dacQFomamca.ro *
ALBINA
1149
tenţiunea d-lor prefecţi asupra acestui răh ce se petrece la sate’ cu	vîncjarea grâului şi	a altor	cereale. Astăzi, după,	scirile	ce
le	publică (jilnic presa	nostră	politică ca şi agricolă,	putem	să
deducem şi să înţelegem că jocurile de «bursă» din Europa şi mal cu semă cele din America, numai favorabile, nu ne pot fi; mal cu semă astăzi, când avem o producţiune atât de mare în cantitate şi calitate. La acest produs atât de mult şi bun, se adaogă lipsa de bani, de unde se explică, că samsarii ajutaţi pe sub mână de unele persone, pot reuşi ca să cumpere eftin de	la săteni, ca mal pe urmă	să vîndă mal scump.	Şi nici	că
se	pote alt-fel, fiind-că	o marfă	bună tot-deauna este	bine cău-
tată pentru export, şi grânele nostre fiind cele mal bogate în gluten (materie hrănitore) şi fiind recoltate în bune condiţiunî, vor fi astăcjl mal mult căutate în străinătate. Când astăcjî un neguţător de grâii vine şi plătesce pe loc chila de grâu cu 85 lei, acesta însemneză că avem de-aface cu o marfă bună ca calitate, şi neguţătorul are trebuinţă de ast-fel de marfă pentru a o exporta în străinătate, de la care trebue să tragă şi el un profit şi încă bun. De aceea prevenim pe agricultorii noştri, de a nu se prea grăbi, mal cu semă aceia cu dare de mână şi cu cu-noscinţă de carte, cari pot să fie în curent cu tot ceea-ce se vorbesce şi se scrie asupra producţiuniî din lumea întregâ şi a-supra preţurilor.
Să nu prea punem mult temeiu pe scirile ce ne vin din America, cari mal tot deauna a înşelat buna credinţă a agricultorilor din Europa, în cât în loc să câştige din produsul mun-ceî lor a pierdut. Vreau să spun că aşa după cum se găsesc preţurile astătjl în tîrgurile clin Brăila şi chiar în alte tîrgurl, ele sunt bune, în raport cu marfa. Din tabloul de mal jos se pote vede că în acestă lună s’a vîndut grâul bun cu 15 lei suta de chilograme şi chiar cu 15 lei şi 50 ct.
Deşi în tomna anului trecut s’a semănat mal puţin grâu, în raport cu tomna anului 1900, totuşi producţiunea în anul acesta are să fie cu mult mal mare şi mal bună. Acest lucru se da-toresce stăreî atmosferice, care a fost atât de favorabilă pe timpul cocerel, seceratului şi chiar treeratulul grâului. Deci timpul decide.
In acestă lună ploile au lost mal rari, însă în unele localităţi însoţite de grindină, care au adus mare rău la tote semănăturile. In Moldova de sus sunt localităţi bătute aşa de tare, în cât sătenii sunt siliţi a ară pămîntul semănat cu porumb şi al semăna cu grâu de tomnă. Nenorocirea acestor săteni este cu atât mal mare cu cât semănatul lor de porumb n’a fost asigurat. Astfel eî aşteptă tomna fără să potă recolta un ştuiete de porumb. Ce cjice d l dr. Urechiă în caşul acesta, care susţine că cartoful este o nenorocire pentru agricultorii noştri săteni? Aşa că acel săteni cari nu pot recoltă porumb din causă că grindina l’a sdro-bit cu totul, vor pute recoltă cartoful, căruia puţin i-a păsat de grindină fiind ascunşi în pămînt ?
www.dacoromanica.ro
1150
ALBINA
Aşâ fiind, acel dintre săteni cari au avut semănat şi cartofi în porumb, vor suferi mal puţin decât acel cari ad neglijat cultura cartofului. Numai în caşul acesta nenorocit de bătae de grindină se pot cunosce folosele culturii cartofului. Şi tot în caşul acesta am pute spune că dacă ne-am luă numai după analisele chimice şi teoriile unor doctori, am muri de fome.
Ceea-ce ar trebui combătut în agricultura nostră, nu este cultura cartofului, ci semănatul grâului după grâu, sau semănatul rapiţel într'o arătură făcută în mirişte. Acest rău sistem se practică mal cu sămă în Muntenia şi forte puţin în Moldova. Ple- * când de la Bucurescî în vre-o direcţiune a ţârei, se pot vede clăile de grâu pe câmp şi deja ogorul făcut în mirişte pentru rapiţă sau grâiî de tomnâ. Şi când rapiţa şi grâul este mâncat de insecte, ne văicărim. Acest mod de cultură este cu totul rău, şi nu pote să aducă decât rău semănăturilor şi chiar pămîn- 1 tulul, a cărei putere roditore se împuţineză pe nesimţite. Acel cari a semănat rapiţa în anul trecut în mirişte sciu că au avut o recoltă slabă, deci ar fi bine să nu mal facă ce a făcut în a-nul trecut. Şi fiind-câ epoca semănatului de rapiţă a sosit, ar trebui ca acâstă plantă bănosă să se semene numai în ogor şi de loc în mirişte. Dacă până la sfîrşitul acestei luni nu va cădă o bună ploie, porumburile în unele judeţe, vor suferi lorte mult.
Iată în resumat preţurile mijlocii cu cari s'aH vîndut cerealele nâstre în tîrgul Brăila, în decursul lunei Iulie.
	Preţul		Preţul		Preţul
	maxim, la		mijlociu la		minim, la
	hect. socot.		hect. socot.		hect. socot.
	în kgr. a		în kgr.		în kgr.
Grâu		. . î	.1,50	10,50		8
Porumb . . . .		8,05	7,80		7,45
Porumb roşu . .	. ,	8,60	8,40		8,26
» Cincantin	. ,	8,50			—
Grâul. . . suta de kgr. s		’a vîndut	cu 11—15	lei, 50 cent	
Porumb »	»	»	»» 9—11	»		 »
» roşu »	>	X	>. 10	»	30 »
Porumb cincantin	»	j*	» 10		40 »
Ortjul		>»	n	»» 11	»	50 »
Orzdice			»	» 12	))		 ))
Ovăzul		)•	r	» 10,	))	60 »
Secara 		1)	»	» 10		90
Meiu		>	»	» 6			 X
Fasolea		»		.» 12	3		 »
Coltza (rapiţă de Bolgia)		»	» 18—21	»		 »
Navete (rapiţă comună)		))	» 18—02	»		 »
Sămînţa de in, în portul Constanţa s’a vîndut cu 27 lei şi 30 cent.
Aceste preţuri în raport cu marfa ce se oferă în tîrgurile nos-tre sunt bune şi am dori ca să devie şi mal bune.
In tîrgurile străine, preţurile se legănă când în urcare, când
www.dacaramamca.ro *
ALBINA
1151
în scădere; dar în realitate, se lâgănă mal mult în scădere, deşi producţiunea americană, după cât se spune (dar nu se crede) este în scădere în raport cu anul trecut.
_____________ V. S. Moga.
Un apel călduros
, Societatea pentru Inveţăiura Poporului Român din Bucur esci, ca să potă termină localul şcdlei normale şi primare întreţinute de ea, a căpătat autorisarea Ministerului de Interne să facă o loterie de 350 000 bilete cu câştiguri
de 100.000 lei. Iată lista câştigurilor:
1 Câştig de	35.000	lei............. 35.000
1	„	„	15.000	„...............15.000
2	câştiguri „	5.000	„...............10.000
3	„	„	2.000  .................6.000
0	„	„	1.000	„...............6.000
12	„	„	500	„.................6.000
30	„	„	200	„.................6.000
60 „ ' „ 100 „...........................6.000
100	„	„	50 .................. 5.000
250	„	„	20	„.................5.000
Total 465 câştiguri în sumă de lei .... 100.000
Societatea face un apel călduros celor aprâpe 500 absolvenţi ai şcâlei normale, cari se găsesc ca institutori şi învăţători in diferite părţi ale ţării, ca s'o ajute în scopul ce urmăresce, prin cumpărare şi vindere de bilete. Acum e momentul de a-şi arătă şi ei recunoscinţa faţă de şcâla, în care s’au pregătit pentru chiemarea de învăţători! Societatea nădăjduesce, că apelul ei va fi ascultat şi în chipul acesta îi va da puterea morală de a lucră şi cu mai multă tărie pentru poporid rural. Apelul acesta îl adreseză de alt-fel Societatea tuturor învăţătorilor, institutorilor şi profesorilor cUln ţară, căci lucrarea eî e curat roniânescă şi patriotică !
Dumnezeu să lumineze şi să însufleţescă pe toţi bunii Români pentru acostă lucrare (1). (I)
(I) Biletele se găsesc de vin^are la d-1 Măcărăscu, Casierul Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni şi la Cancelaria şcoleî, str. Sf. Ecaterina. Se acordă un rabat de 10%.
www.dacoramanica.ro
1152
ALBINA
De pe Domeniile GoroneT.
In fjiua de 1 Iulie curent, d-1 Ion Ivalinderu, administratorul Domeniului Coronei, a visitat şcola din cătunul Ruşi, com. Do-brovfiţ, jud. Vasluiu, unde a fost primit şi întîmpinat de d-1 Ion Vasiliu, dirigintele şcoleî, cu corul şcolar, cântându-se mal multe imnuri naţionale; tot-odată a mal visitat şi grădina şcolară de pe lângă acâstă şcolă, dând ordin d-lul şef al regiei respec- • tive spre a se face mal multe înbunătăţirî şi adause atât localului şcoleî cât şi grădineî şcolare. D-1 administrator rămâind pe deplin mulţumit, a dat d-lul învăţător I. Vasiliu o gratificaţiune de 40 lei. Apoi în cjiua de 3 Iulie curent, ora 7 p. m., s’a dat în sala teatrului o representaţiune teatrală a piesei «Isprava», de către elevii şcoleî din Ruşi, sub conducerea învăţătorului Ion Vasiliu. La început s’a cântat diferite imnuri, apoi s’a jucat piesa , «Isprava».
Representaţiunea s’a terminat printr’o cuvîntare ocasională a învăţătorului I. Vasiliu, vorbind despre nemărginita dragoste a d-lul I. Kalinderu, spre a aduce la îndeplinire înaltele dorinţl ale M. S. Regelui nostru Carol I, şi aducând laude d-lul I. Kalinderu pentru sprijinul ce-1 dă bisericii şi şcoleî.
D-1 Ion Kalinderu rămânând pe deplin mulţumit de acestă frumosă representaţiune, a dat o gratificaţiune de 20 lei elevilor, felicitând pe d-1 învăţător I. Vasiliu pentru munca ce depune; arătând în scurte, dar simţitore cuvinte, înrîurirea ce are Teatrul sătesc asupra schimbării relelor moravuri.
U« sătean.
INFORMATIUNÎ
i
Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerciulul şi Domeniilor, aduce la cunoscinţa publică că la licitaţia de la 17 Iunie a. c., nepresentându-se nici un concurent, se aduce la cunoscinţa generală, că în <J*ua de 12 August, orele 10 a. m, se va ţine o nouă licitaţiune publică cu oferte închise, pentru vîn<jarea vinurilor disponibile de la pepinierile Paraclis-Cotnari, Piatra-Buzeu şi Istriţa-Buzeu.
Licitaţiunea se va ţine la Minister (Direcţiunea Agriculturii) şi la prefectura de Iaşi pentru vinurile de la Cotnari; la prSfectura de Buzeu pentru vinurile de la pepinierile Istriţa şi Pietrosa, precum şi la pepinierile respective.
Ofertele vor fi făcute fie pentru întrâga cantitate de vin, sau pentru fie-care fel de vin în parte.
Doritorii spre a luă parte, trebue să fie însoţiţi de o garanţie de 10 la sută din valorea vinului pentru care concureză, socotindu-se valorea de la 4 lei decalitrn Probele se pot vede în tote «jfilele şi orele de lucru la pepinierile respective.
Adjudeca tarul asupra căruia se va aprobă, licitaţiunea este dator a depune suma şi a ridică vinul de la pepiniere în vasele şi cu cheltuiala sa, în termen de 30 cjile de la data comunicării, în cas contrariu va perde dreptul la garanţia depusă.
Vinurile pentru cari se va ţine licitaţiune sunt urrnătorele:
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1153
a)	«Pepiniera Istriţa». Vinuri din 1901; Timpurie 192 decal.; Pelin 100 decal.; Bordeaux 277 decal.; Roşu 1.000 decal. şi Negru colecţiunî 120 dec.
b)	«Pepiniera Pietrosa-Buzău». — Recolta 1900: Negru, 2.000 dec.; Alb 3.000 dec. — Recolta 1901: Alb, 1.000 decât.; Negru, 900 decal. şi Pelin 160 decal.
c)	«Pepiniera Paraclis Cotnari.—Recolta 1896: Grasă, 340 decal.; Alb, 1.505 decal.; Roşu, 628 decal.- Recolta 1897 : Grasă, 243 decal.; Alb, 670 decal.; Cătălin sau Roşu, 265 decal.
Recolta 1898: Alb, 230 decal.; Roşu, 68 decal.
»	1899: Grasă, 119 decal.; Alb, 415 decal.
»	1900: Grasă, 134 decal.; Alb, 811 decal. şi Catelin sau Roşu,
120 decal.
Recolta 1901: Grasă, 227 decal. şi Roşu, 135 decal.
*
* *
Tirgul (le rîjniltorl de la Severin.
Mişcarea rîmătorilor pe timpul de la 1 Maiu la 15 Iunie 1902 :
Aflaţi, 1.947; Intraţi, 222; Eşiţî, 226; Rămaşi slabi 601; Rămaşi graşi 1.342. Total 1.943.
Starea sanitară, bună. Preţul pe chilogram după scăderea vieţei, bani 78. Rasa rîmătorilor, marjoleta.
* •
♦ *
In Monitorul Oficial No. 83 de Mercurl, 17 Iulie a. c., la pag. 2.973, sunt publicate condifiunile pentru admiterea elevilor in şcola centrală de agricultură de la Herestrău-Bucuresci.
Monitorul Oficiai se găsesce la tote primăriile.
Pentru anul şcolar 1902—1903, sunt vacante 17 locuri de bursieri.
*
* *
Locuri vacante la seminariile statului pentru anul şcolar viitor vor fi: La Seminarul central din Bucuresci 25 bursieri şi 5 solvenţi; La Seminarul «Veniamin» din Iaşi 29 bursieri şi 11 solvenţi. Pentru ocuparea lor se va ţine concurs la Craiova şi Bucuresci pentru Seminarul central, la Galaţi şi Iaşi pentru Seminarul Veniamin. Concursul se ţine numai pentru clasa I-a. Din locurile de bursieri V8 sunt reservate pentru absolvenţii şcolelor primare din Dobrogea, cari vor fi primiţi fără concurs, dacă vor dovedi că sunt născuţi în Dobrogea.
Cererile se adresezâ direcţiunilor Seminariilor între 1—15 August, arătându-se locul unde doresce să concureze şi seminariul în care voesce să urmeze.
Actele ce să anecseză sunt:
Actul de nascere constatând etatea între 12—15 ani; Actul de vaccină, certificatul parochuluî că e botezat în religiunea creştină ortodoxă. Certificatul Primăriei că e fiu de Român, Certificatul de absolvirea cursului primar ori rural, Certificat de bună purtare din partea şcolei unde a urmat.
Se vor respinge cei ce medicul îi vor constata că nu sunt să nătoşî şi cei ce nu vor ave voce şi ureche musicală.
*
* *
De la 1—5 Septemvrie se va ţine concurs pentru obţinerea burselor la şcolele comerciale de gradul al II din Bucuresci, Iaşi, Craiova şi Galaţi.
La şcola comercială din Bucuresci sunt 6 burse vacante, la Iaşi 8, la Craiova 3 şi la Galaţi 2.
www.dacoromanica.ro
1154
ALBINA
Cererile pentru admiterea la concurs se vor adresa direcţiunilor şcolelor respective până la 31 August viitor, unde se va ţine, şi concursul.
*
* *
Iată condiţiunile pentru admiterea elevilor în şcolele de arte şi meserii din Bucuresci şi Iaşi:
Cererile de înscriere se vor primi până la 5 Septemvrie inclusiv. Pentru bursele statului şi locurile de solvenţi şi externi, cererile se adreseză direcţiunii şcoleî, iar pentru bursele judeţelor la prefecturile respective. In cererile adresate direcţiunii şcolei să se arate dacă se cere admiterea ca bursier al Statului ca solvent sau ca extern.
Pentru locurile vacante de bursieri ai Statului şi ai judeţelor candidaţii vor fi admişi la concurs în ordinea următore: 1) absolvenţii a 4 clase secundare; 2) idem a 3 clase; 3) idem a 2 clase. Dacă numărul candidaţilor din prima categorie înscrişi până la 5 Septemvrie nu ar fi cel puţin egal cu acel al locurilor vacante, se vor primi la concurs şi acei din categoria 2-a t (cu certificate de 3 clase) şi în urma acestora, în cas de insufi cienţă de candidaţi cu 4 sau 3 clase şi acei din categoria 3-a (cu certificate de 2 clase secundare). In cas când numărul candidaţilor din aceste 3 categorii, înscrişi până la 5 Septemvrie, nu va fi cel puţin egal cu acel al locurilor disponibile, se vor primi la concurs şi absolvenţii cursului primar.
Locurile de solvenţi şi externi se vor ocupă fără concurs în limita locurilor disponibile şi în ordinea de precădere următore pentru fie-care din aceste 2 categorii (solvenţi şi externi): 1) ab solvenţii a 4 clase secundare. 2) idem a 3 clase. 3) idem a 2 clase-Când însă numărul candidaţilor cu 4 clase secundare, pentru Io-, curile de solvenţi şi externi ar fi mai mare ca acel al locurilor disponibile din fie-care din aceste 2 categorii, se va ţine concurs numai între aceştia. Dacă însă numărul total al candidaţilor cu 4, 3 sau 2 clase secundare, nu ar fi cel puţin egal cu acel al locurilor de solvenţi şi externi, se vor primi toţi aceşti candidaţi fără concurs, iar pentru complectarea locurilor se va ţine concurs numai între candidaţii cu 4 clase primare.
Concursul pentru bursele statului eventual pentru locurile de solvenţi şi externi, se va ţine la şcola respectivă, cu începere de la 6 Septemvrie. Pentru bursele judeţelor concursul se va ţine în capitalele judeţelor la aceeaşi dată.
Pentru admitere se cere vîrsta de cel puţin 13 ani împliniţi şi cel mult 16.
Concursul se va ţine din limba română, aritmetică, geometrie şi desemn, după programul şcolei primare.
*
* *
Cu autorisaţiunea ministerială No. 7.333,2 Iulie, va funcţiona de la 1—30 August în Câmpu-lung, şcola preparatore pentru bursele şcoleî normale. Director I. Tutuc, fost profesor de matematică la şcola normală Carol I, strada Rîuluî 32.
*
* *
Locurile vacante pentru anul şcolar viiior în şcolele normale de băeţî şi fete ale statului sunt:
In secţia normală a asilului «Elena Domna», 30 locuri burse;
Iu şcola normală de fete din Iaşi, 30 locuri, din cari 10 pentru solvente ;
www.dacQromanica.io
ALBINA
1 lo5
In şcola normală de băeţi din Craiova, 35 locuri, din cari 15 pentru solvenţi;
In şcola normală de băeţi din C.-Lung, 40 locuri, din cari 15 pentru solvenţi;
In şcola normală de băeţi din Buzeu, 30 locuri, din cari 10 pentru solvenţi;
In şcola normală de băeţi din Galaţi, 32 locuri, din cari 6 pentru solvenţi;
In şcola normală de băeţi din Bârlad, 32 locuri, din caii 2 pentru solvenţi;
In şcola normală de băeţi din Iaşi, 36 locuri, din cari 6 pentru solvenţi.
In tote şcolele normale de băeţi elevii sunt interni, bursieri sau solvenţi. Atât bursierii, cât şi solvenţii, se primesc prin concurs. Bursele se vor da concurenţilor caii vor obţine notele cele mai mari şi vor dovedi că sunt lipsiţi de mijloce. Nu se vor admite de cât fii de români.
Actele ce trebuesc şi materiile asupra cărora se va ţine concurs, sunt publicate în No. 85 al «Monitorului Oficial» din 19 Iulie a. c., pag. 3.052
*
* *
La şcola normală a soc. pentru învăţătura poporului român sunt 20 locuri vacante pentru anul 1902—1903.	•
înscrierile se fac printr’o petiţiune, adresată Directorului şcoleî, între 15 şi 31 August, în care se va arătă numele candidatului, locul nasceriî, etatea şi numărul actelor trimise. Acestâ petiţie va fi subscrisă de părintele sau tutorele concurentelui.
Seminariştii cari au absolvit deja trei clase de seminar vor fi primiţi în clasa III a normală, în urma unui examen din materiile făcute în clasa IlI-a de seminar, cu condiţiune ca vîrsta lor să nu trăcă de 19 ani.
Asemenea se primesc în clasa IV-a normală, absolvenţii a IV clase de liceu şi gimnasiu, în urma unui examen din materiile făcute în clasa IV liceală sau gimnasialâ, cu condiţiune ca vîrsta lor să nu trecă de 19 ani.
Actele ce trebuesc trimise cu petiţia sunt;
1.	Extractul de nascere, prin care să se constate că aspirantul are vîrsta între 14 şi 17 ani pentru clasa I şi 19 ani împliniţi pentru clasa III şi IV.
2.	Actul de vaccină care să nu fie mai vechiu de 6 ani.
3.	Certificatul de absolvire a unei şcole primare urbane sau rurale.
4.	Certificatul de bună purtare liberat pe hârtie netimbrată, de direcţiunea şcoleî unde a absolvit cursul primar.
DE LA SATE
In cjiua de 29 Iunie a. c., s’a făcut distribuirea premiilor la şcola din corn. Recea, jud. Velcea. Solemnitatea a fost impună-tore. După ce d-1 înveţător 1. I. Stănescu a ţinut o frumosă cu-vîntare, s’a cântat Imnul Regal. Au vorbit preoţii comunei, loa-chim Iliescu şi I. Stănescu, s’a făcut apelul premianţilor pe di-visiî. După divisia I, s’a recitat de doui elevi piesa teatrală: «Băncile populare»; după divisia Il-a, iarăşi s'a recitat de alţi doui elevi piesa; «In unire stă puterea». In fine după div. IlI-a s’a jucat «Imnul meseriaşilor» de mai mulţi elevi din tote divi-siile. Erâ plăcut când veniâ un elev cu ciocanul şi potcova şi cântă, după el altul cu sapa şi grebla, altul cu rindeaua, etc. Imnuri s’au cântat mai multe, înaintea şi în urma fie-câreî piese.
www.dacQFomanica.io
1156
ALBINA
Solemnitatea s’a terminat prin «Imnul Coronei» şi numerosul public a plecat forte satisfăcut de cele aurite şi văzute.
Un asistent.
«* * *
La 19 Maiu a. c., s’a dat în corn. Botenî, jud. Muscel, o serbare şcolară în folosul elevilor de-acolo şi a cantinelor şcolare din jud. Muscel. Au asistat d-1 prefect I. A. Dobrovitz, d-1 Zam-firescu, profesor la şcola normală Carol I, C.-Lung, mal mulţi învăţători din comunele vecine şi un prea frumos public din localitate şi din împrejurimi. Felul cum a fost organisată serbarea şi reuşita el face onore învăţătorilor Bădescu şi Ştefănescu.
Societăţi Economice la sate.
In comuna Docuzol, jud. Constanţa, prin stăruinţele învăţătorului Gh. Marcoiu şi ale preotului T. Martinescu, s’au pus basele unei societăţi * de economie cu magasie de reservă. Societatea se numesce «Albina».
*
* *
In comuna Făureî, jud. Vâlcea, s’au pus basele societăţii economice de depuneri şi împrumuturi «Stupina». Ea are 60 membrii fundatori, cu un capital de 2.000 lei.
*
* *
In comuna Bivolari, jud. Iaşi, s’au pus basele unei societăţi de economie şi împrumut cu numele de «Emanciparea Sătenului», cu 100 membrii şi un capital de peste 2.000 lei.
* * ,
In comuna Vorniceni, jud. Dorohoiu, din iniţiativa d-luî Primar local, în <jiua de 24 Februarie a. c., s’au pus basele societăţii de economie: «Comora plugarilor săteni din com. Vornicenî», cu 14 membrii fundatori şi un capital de 1 780 lei. Societatea numără în present peste 100 de membrii.
Mulţumiri.
Subsemnatul, în numele elevilor şcolelor din acestă comună, aduc viile mele mulţumiri d-luî Mitache Ştefăniu, actual primar, pentru că în <jiua de 29 Iunie 1902, (ji fixată pentru împărţirea premiilor la şcolari, a dat ca premii la şcolari cărţi în valore de 30 de lei.
M. C. Dimitriu
InvSţ, dirig. com. Cosmesel jud. Tecuciii.
*
# *
Aduc mulţumiri d-luî Cristian Boltuş, funcţionar la mina de cărbuni de la Şotânga pentru că a donat şcoleî un drapel de mătase în valore de 40 lei.
C. Scurtescu.
Poşta Administraţiei.
D-luî M. Popescu, Făuresc!.—-Sunteţi achitat cu chitanţa No. 4.792, Locurile vacante sunt în acest număr.
C. Atanasiu, Ruginescî-Putna.—Shimbaţî pămîntul de la rădăcină, fiind prea bălegos acel ce este acum.
Păr. I). Iliescu, Năenî-Buzeu.—Abonamentul D-reî Sultana Iliescu pe anul V este achitat cu chitanţa No. 5.765 iar a Sf. V. cu chit. No. 4.764.
www.dacaromamca.ro
STEAUA
Societatea Şicana are de scop a lucra pentru întinderea înveţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea. prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-luî Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kaimleru, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sa va Şom&itescu, mare proprietar, fost senator.— Admnistralor şi casier delegat, Petru GArbovlceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Const. Bann, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spira C. Haret, Ministru, profesor Univers.; I. bimitrescu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Vădesct, deputat, profesor universitar; Cristu S. Neg-o eseu, profesor secundar; I)im. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori, Const. Alimâneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexnndrescu, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiunî plătite (Urmare).
Sârbu Dumitru (Cavadinescî-Tutova), 1 leu; Stratulat I. Gh. (Cârja-Tutova), 1 leu; Mihailes Nicolae, (Cârja-Tutova), l leu; Caşu Ion (Cârja-Tutova), 1 leu; Vasiliu Gh. (Cârja-Tutova), I leu; Sava Ştefan (Cârja-Tutova), 1 leu; Donca L. (Cârja-Tutova), 1 leu; Blănoiu Constantin (Blă-gesci-Tutova), 1 leu; Năstăsescu George (Puesci-Tutova), 1 leu; Năstă-sescu Mai'ia (Puesci-Tutova), 1 leu; Margareta Miller Verghi (Bucuresci), 5 lei; Alexandrina Tomescu (Bucuresci), 2 lei; Gh. A. Dinicu (Bucuresci), 2 lei; Petre Dulfu (Bucuresci), 4 leî; Iochimescu N., protoereu (PIoesci), 4 lei; Constantinescu Anghel (PIoesci), 2 lei; Burada Emiliu (PIoesci), 2 lei; D-na Paulina Aslan (Bucuresci), 5 lei; D-şora Virginia Pelat (Bu-curescî), 2 lei; D-na Florica Pascal (Bucuresci), 2 lei; D-na Emilia To-diraşcu (Bucuresci), 2 lei; D-na Maria Minculescu (Bucuresci), 2 lei; D-na Eleonora Grigorescu (Bucuresci), 2 lei; D-na Smaranda Erbicenu (Bucuresci), 2 lei; D-şora Elena Moşoî (Bucuresci), 2 lei; D-şora Vasi-lica Georgescu (Bucuresci), 2 lei; D-şora Clara May (Bucuresci), 2 lei; D-na Eleonora Ivaşcu (Bucuresci), 2 lei; D-na Dr. Ermina Kaminski (Bucuresci), 2 lei; Grigore Crişian (Gherghiţa), 2 leî; Ion Ţarălungă (Gherghiţa), 2 leî; Octavian Dan (Gherghiţa), 2 leî; Ion Georgescu (Su-diţî), 2 lei; D. Căpăţînă (Gherghiţa), 1 leu; Burtea Gr. (Sudiţi), 1 leu; Ion Adam Ion (Gherghiţa), l leu; Gh. Naciovici (Gherghiţa), 1 leu; Irimeseu D. (Ciumaţi), 1 leu; Costache Răţoiu (M.-Petchi), 1 leu; Ion ! Popa Dumitru (Ciumaţi), 1 leu; Gh. Trică (Gherghiţa), 1 leu; Drăghici Ion (B.-Domneî), 1 leu; Năstase C. (Gherghiţa), 1 leu; Niculae I. Stan , (Gherghiţa), 4 leu; Piţigoî Constantin (M.-Petchi), 1 leu; Stoian Panait (B.-Dâmneî), 1 leu; Agape Ion (B.-Domneî), 1 leQ.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al II (1902) al societăţii, e de 935; iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 22.741 leî şi 20 bani.
___________	(Va arma In No. yiitor).
www.dacoromanica.ro
SOCIETATE IN COMANDITA
WEIL JOSEPH &C-ie
Bucuresoi
Str. Smârdan 7, (Casa Zsrlendi).
MAŞINE AGRICOLE Şl INDUSTRIALE
Oferă d-Ior Agricultori pentru sesonul curent, urmetorele specialităţi:
Semănătore in Rînduri
Celebra Marca
„U N I C U M D R I L L "
Patent Melichar hors concours» cu care se pote semăna orî-ce soiu de semînţâ fără a se schimbă rote sau fuse.
Cele mai simple, cele mai uşore, cele mai practice, de o perfecţiune neatinsă până acjiî de nici un alt sistem existent în România.
N.B. A se feri de semănătore în rînduri cari au ţevi conducetore de fer în forma furtunului spiral stricându-se lesne şi a se feri de semănătore în rînduri cari aii rotiţe canelate pentru semănat, de ore-ce în majoritatea cazurilor strivesc seminţele.
Plno’iirî ITnivarcnla NORMALE cu 2 brazde, marca Z Ii 9 N.
I	luciii t Uliii LI Stllc sistem Sack perfecţionat, întregi de oţel, din fabrica BAECHER, ltandnitz (Boemia).
Trinrp cu ta^*e fresuite originale «Ileid^ cu unul şi doue cilindre, cu
II	IUI O ventilaţie, ultimele modele perfecţionate.
Grappe flexibile cu lanţuri originale «Iloward», întregi de oţel. GrftppC ^e**bil6 cu doue şi trei câmpuri originale «Ransomes» de
Garanţie pentru irreproşabita funcţionare şi soliditate. — Preţuri şi condiţiunî de plată avantagiose. —
Cel mai mare şi vast magasin şi singurul care vinde eftin. pilnic sosesc încălţăminte Negre şi Colori, pentru Bărbaţi, Dame şi Copii, din propia nbstră Fabrică, lucrate de noi.
Preţuri corentc In Ghete (le Bărbaţi:
»	»	» Nasturi	»
»	Lack	cu Elastic	saii Şireturi »
»	»	» Nasturi	o
»	Chevreau cu Elastic	»
» o » Nasturi	»
>	»	»	» Botoni »
»	» Colori i »	•
» Gems cu Nasturi şi Şireturi »
Pantofi deChuvreau albidecoltaţi»
Idem cu Şireluri şi Nasturi »
Idem de Lack diferite forme »
Rayon de Lingerie pentru Dame şi Bărbaţi cu preţuri fabulos de eftine. In totdeauna se găsesc mari cantităţi de mănuşi Glace, Albe, Colori, şi Negre pentru Dame Lei 2.50.
» Bărbaţi » 2.95 Rup6ndu-se la încercare, se dă altă pereche.
Magasin la tote Sesonele, Calea Victoriei No. 27, alături de Poliţia Capitalei, Bucurescî.
I 10.95,	11.95,	12 95,	13.95.
12 95,	13.95,	14.95,	15.95.
12 95,	13.95.	14.95.	
13.95,	14.95,	15 95.	
12.95,	13 95,	14.y5-	
1A95,	14 95,	15.95.	
la Ghete de Dame:			
10.95.	12.95,	13.95.	
11.96,	12 95,	13.95,	14.95, 15.95.
12.95,	13 95,	14.95,	15.95.
7.95,	8.95,	9.95.	
5.95,	6.95.		
6.95,	7.95,	8 95.	
5.96,	6.95,	7,95,	8.95, 9.95.
- ■	-	5°/0
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei voravd un scă<Jemînt de 6% din preţurile însemnate, presentând cuponul.
Inst. de Arte Grafice Carol
i trgti .V
tr. Ddmnei, 16.— Bucurescî.