No. 38.
ANUL V.
23 Iunie 1902.
EEIIi:	sieiikibi::
Hevistă Enciclopedica populară
/pare în Jie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an Uei S I Abonamentul în străin, pe an Liel 8
»	»	» 6 luni . 3 | Un număr................ÎS bani
Pentru anuneiuri 1 leu linia. j\/[taa publicitate 5 bani euvîntul lanuseriptete nepublieate se ard.
Comitetul de Redacţie: Ion Kalinderu
S vicearju faşbuc J. O fes cu P. Sulfu
Colonel p. V. JVăsturel Q. jfdamescu V. S- .Mogra JV. jVico/aescu Gr. Ceodossiu
Corjst. C. popovict-Cască.
SUMARUL: N. Rădulescu-Nigcr, Nuinnl mintea ’mperăţeşte. — Eleonora Slavici, Dis-creţiunea femeească. - Semne bune. Circulara I1. S. Pimcn al Dunărei-dc-jos, — iV. /. Moga, Duşmanii grădineî de legume. — Profesori ambulanţi. Circulara d-lul Ion Kalinderu.—Canat. 1. Tomulcscu, Chestiunea religiunel. — I6n E. Mihdeacu, Cultura legumelor şi a pomilor fructiferi. — /)/*. l.Fclix, Poveţe despre păstrarea sănătate! (Aerul).—Do la sate.-/. Niculescu, Ingrăşarea animalelor şi apa. -- Dr. Irimia Popescu, Corespondenţa medicală. — Get, Bibliografie.—Societăţi economice la sate. lnformaţiunl. — Apel. Mulţumiri. Sfaturi: De ce trăbă este funingenea şi cenuşa.—La orl-ce înveninare de sânge.— Ca să avem salată frumdsă.
Iluatrafiuni: Casa de venătore a M. S . Regelui (Sinaia). — Cârtiţa sau sobolul. — Oraşul Stockolm, capitala Suediei.—Camera de musică a M. S. Reginei din Palatul Bucurescî.
o
o
o
o
o
o
0
o
o
9
0
o
o
O
0
o
O
, & O O o
l o
o
o
0
Tţedacfia şi
Eforia Spitalelor Civile din Bucurescî.
PUBLIC AŢIUNI
In <jiiua de 4 Iulie 1902, ora 10 a. m., se va ţine licitaţie publică cu oferte sigilate la Eforie, pentru darea în întreprindere a reparaţiunilor necesare a se execută la biserica schitului Târgşor, din jud. Prahova.
Condiţiunile speciale şi devisul se pot vedâ la Serviciul Bunurilor, în orî-ce <Ji şi oră de lucru.
Valorea acestor lucrări este de lei 2.907.80/100.
Concurenţii vor trebui să depună ca garanţie provisorie lei 5% din suma devisuluî, cunoscend că cea definitivă va fi de 10% din suma re-sultată la licitaţie.
*
* *
In <jiua de 4 Iulie 1902, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie publică cu oferte sigilate la Eforie pentru darea in întreprindere a consolidării str. Vînătorilor şi Sf. Gheorghe din Sinaia.
Condiţiunile speciale şi devisul se pot vede la Serviciul Bunurilor, în orî-ce <Ji şi oră de lucru.
Valorea acestor lucrări este de lei 6.869.95/100.
Concurenţii vor trebui să depună ca garanţie provisorie lei 5% din suma devisuluî, cunoscend că cea definitivă va fi de 10% din suma re-sultată la licitaţie.
*
* *
In <Jiua de 5 Iulie 1902, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie publică cu oferte închise la Eforie, Bulevardul Elisabeta, pentru vîncjarea a :
98 chile răpită aproximativ, de pe moşia Găisenî, din jud. Dâmboviţa, predat gara Titu sau Gherganî, în sacii cumpărătorului, garanţie provisorie lei 2.300.
83 chile răpită aproximativ de pe moşia Chirnogî, din judeţul Ilfov, predat Olteniţa, în sacii cumpărătorului, garanţie provisorie lei 1.900.
♦
* *
La 10 Iulie 1902, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie Ia Eforie, pentru reparaţiunile generale de întreţinere, necesare învelitorilor clădirilor Spitalului de copii, care după devis se urcă la lei 3.437, bani 60.
Doritorii sunt invitaţi să-şi presinte ofertele d-lor sigilate, însoţite de o garanţie provisorie de 5 la sută, cunoscend că garanţia definitivă va fi de 6 la sută.
*
* *
La 11 Iulie 1902, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie, pentru reparaţiunile generale necesare învelitorilor clădirilor Osp. Penteleimon, care după devis se urcă la suma de lei 1.745, bani 60.
Doritorii sunt invitaţi să*şî presinte ofertele d-lor sigilate, însoţite de o garanţie provisorie de 5 la sută, cunoscend că garanţia definitivă va fi de 6 la sută.
* * *
La 12 Iulie 1902, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie la Eforie, pentru reparaţiunile generale de întreţinerea învelitorilor clădirilor Spitalului Colţea, care după devis se urcă la suma de lei 5.785, bani 55.
Doritorii sunt invitaţi să-şi presinte ofertele d-lor sigilate însoţite de o garanţie provisorie de 5 la sută, cunoscend că garanţia definitivă va fi de 6 la sută.
*
* *
La 23 Iulie 1902, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie la Eforie, pentru construirea din nou la Spit. Rallet din jud. Dâmboviţa, a unui grajd pentru 4 cai, cu o remiză pentru 2 trăsuri, şi cameră pentru servitori, precum şi o autopsie construită a parte, care după devis se urcă la suma de lei 11.877.
Doritorii depun o garanţie provisorie de 5 la sută, cunoscend că garanţia definitivă va fi de 6 la sută.
Licitaţiunile se vor ţine în conformitate cu art. 68—79 din legea comp-tabilitâţii generale a Statului.
Caetele de sarcini se pot vedă la Cancelaria Eforiei, în orî-ce <Ji şi ori de lucru.
www.dacOTomanica.ro
îfumai mintea ’mperăţeşce.
—	Buna $iua, măre frate...
Cum? la umăr cu toporu Cftncl e ele arat ogoru?
—	De, nea Dincă, ia, păcate !
—	Ce pecate pot să fie,
Ba nu zău, mă, nea Tănase,
Ca Rumânu să se lase De străbuna plugărie?
—	Par’ că-î un făcut, nea Dincă... Nu mai va cu plugăria:
Ba o ’nnecă bălăria De te iasă c’o opincă;
Ba e ger şi nu-î zăpadă,
Ba din cale-afară plouă,
Ba nu e măcar nicî rouă... Cum o dai, tot gol în ladă!
—	Las’o, mă, că-î veche pîra,—
De când ochii sunt cu gene. Nepricepere or! lene
Eacă cine face dîra.
Ochii sunt ferestra minţii, Uîtă-te la altă lume;
Fă şi tu cum fac anume Răbdătorii şi cuminţii.
Rostu-î muncii temelie; Vine-apoî învăţătura Să-ţî arate şi măsura Pentru tote ’n plugărie.
www.dacQFomanica.ro
1014
ALBINA
Tot Rumânu ară, ci-că,
Câţi sciţi însă cum să are?
Maî la faţă, orî mai tare Ei socot că nu î nimicâ.
Şi e, măre, arătura După ce semînţă semeni. ..
Nu pe tote să le-asemeni,
Să te ia ’nnainte gura...
Unde pui apoi pămîntul?
Slab, la una nu priesce,
Alta ’ntr’însu huzuresce;
Îî rîd sorele şi vîntul.
Dacă ţarina ’ţî e slabă Şi-Î nevoe s’o aî grasă,
Veţlî ? gunoiul nu te lasă: Gunoeşte-’ţl-o degrabă.
Ploue mult şi-î vale? Bine, Taie-Î scurgeri pe dălături,— Că şi-acasă pân’ nu mătur! N’aî curat şi e ruşine.
Nu prea plouS şi-î nevoe? Ţarina de î gunoită Se păstreză umezită,
Răbdătore ’n bună-voe.
E vr’o apă şi se pote ?
Pune-ţ! mâna toţi pe sapă, Faceţi şanţ, aduceţi apă —
Şi udaţi, cu rost, ca ’n tote...
Nimeni să nu se pripiască Cum făcuşi odiniore,
Să ’ţî laşî casă şi ogore,
Să ’ţî laşî muncă strămoşiască,
www.dacQFomanica.ro
ALB1XA
1015
Să ’ţî ieî lumea ’n cap, mă frate,
Fără ca maî înainte
Să ’ţî faci cumpănă din minte
şi din pilde luminate.
Bun e şi toporu, lasă,
Pentru cine ţarini n’are.
Bun, să-l aî, ca fie-care.
Insă numai pentru casă.
— Ti! nea Dincă!.. Ce se pote Când vrea Dumnedeu cu omu!
In livadă-î cresce pomu Şi în drum sfat bun îî scote!
Eaca veţli ? o legătură
De pe ochi ’mî-o trase Sfîntul...
Alt-fel parc’ă văd pămîntul,
Alte vorbe ’mî vin în gură.
Un lenos mă rătăcise,—
Un mintos mă mântuesce...
«Numai mintea ’mperăţeşce»,
Bine <;lise cine (Jise!
_____________ N. Rădnlescn-Niger.
Discreţiunea femeească.
ig u abusa ele iubirea altora cerend să facă ce doresci ci lasă-le celor ce te iubesc mulţu-mirea de a te îndatora. Una din cele maî preţiose comori ale vieţeî nostre este iubirea altora către noi, căcî iubirea acesta ne încăl(,lesce inima în greul vieţii şi ne face să stăruim în calea binelui. Omul, care nu se scie iubit de nimenî, trece prin lume ca printr’un pustiu şi forte uşor alunecă. Avem dar să ne dăm silinţa de a păstră comora acesta, care preţuesce mai mult decât tote averile.
Cât e de fericit copilul în mijlocul familiei, unde scie că este iubit şi unde tote acţiunile lui sunt pornite din iubire! Cu ce drag îşî aduc aminte omenii
www.dacoramamca.ro
1016
ALBINA
de copilăria lor, de căsuţa, care umbriâ pe toţi iubiţii, de <,lile fără de nor şi ploie, căci numai lumină, căldură, flori, fluturi, păsărele şi natura fru-mosă, alcătuiesc icona vieţii lor trecute. îşi aduc aminte de iubirea sfîntă ce-i ocrotiâ în copilăria lor, de mamă şi de tată, de bunica şi de bunic, tote icone şterse, dar aşa de lipite de sufletul lor. De câtă recunoscinţă nu se pătrunde sufletul omului, care-şî pune mai târziu în cumpăna judecăţii tote sacrificiile ce s’au făcut pentru el numai din iubire desinteresată şi numai pentru mulţumirea de a-1 vede bucurându-se.
Admiterea acestei iubiri umple sufletul cu un prisos de fericire, care în şirul anilor lucesce şi ne în-călţlesce, când vântul rece voiesce să ne îngheţe stingând acest focar dătător de fericire. Dacă nu e însă tratat cu iubire, copilul nu pote să iubescă nici el şi intră în lume cu inima secă, ba pote chiar înrăit, căci el îşi aduce aminte şi de cei ce au abu-sat de iubirea lui şi îi rămâne în inimă un sentiment dureros şi o înstrăinare tristă.
Nimic însă nu stinge iubirea ca abusul ce facem de ea.
începând cu copilul,— pierdem iubirea lui, dacă suntem nedrepţi faţă cu el, nu-1 tratăm la fel cu fraţii lui şi mai ales dacă, drept dovadă de iubire, cerem de la el lucruri prea greu de împlinit. Astfel un copil, care e mereu certat pentru vioiciunea lui şi silit a sta liniştit, va fugi din ochii părinţilor săi, care-1 mustră pentru temperamentul său, de care la urma urmelor el nici nu e vinovat, şi se va înstrăina de dînşii. De la nimeni nu avem să cerem mai mult decât ceea-ce pote fără prea mare încordare şi cu atât mai puţin avem să cerem de la copii, a căror iubire avem s’o păstrăm cu multă grijă. Cu aceia-şi bună-voinţă au să fie trataţi toţi copiii. Neapărat că cei vrednici de mustrare n’au să fie cruţaţi, dar nici nu avem să ne temem, că prin acesta le vom pierde iubirea, căci dreptatea e recunoscută în inima copilului şi el se simte chiar mai liniştit după ce şi-a mărturisit greşela ori şi-a
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1017
primit pedepsa meritată. Ceea-ce îl înstrăineză e numai nedreptatea ce i se face când i se cere prea mult.
Tot prin abus se pierde mai ales iubirea dintre soţ şi soţie. E lipsită de tact soţia, care cere de la soţul ei drept dovadă de iubire împlinirea vre-unei dorinţe cu obicinuita formulă «Dacă vie iubesci...-» căci soţul, om înţelept fiind, de multe ori îi va arătă eu argumente resonabile greutatea de a împlini acea dorinţă, şi ea, lovită în amorul propriu şi sciind că «alţii pot», va trage conclusiunea, că nu e îndestul iubită. Pote că alta «mai fericită», dând peste un soţ mai slab de înger, a căruia uşurătate de caracter n’o observă, de ore-ce al ei caracter e şi mai uşuratec, va triumfă cu pretenţiunile ei şi-l va face să sacrifice chiar mai mult decât ceea-ce pote. Ce formidabilă iubire! A$î «dacă mă iubesci», îmi cumperi o rochie aşâ, mâne «dacă mă iubesci» îmi * faci cutare, poîmâne «dacă mă iubesci», o celebritate europeană s’a ivit pe orizontul teatrului,— «dacă mă iubesci, etc. etc. Dar te plictisesc! în cele din urmă de atâtea probe de iubire, mai ales când le dai, înăbuşindu-ţî consciinţa. Şi câte exemple de nenorociri avem împrejurul nostru, care mai tote vin de la acest *me iubesci». Ah, ce egoism revoltător e în inimile acestor prea mult «iubite» şi câtă suferinţă pote să resulte mai apoi inimile lor necumpătate când au jertfit pe aceşti prea mult «iubitori ».
Mult mai preţiosă trebue să fie pentru femeea în-ţeleptă mulţumirea de a primi dovezile de iubire fără ca să le fi cerut, ca o suprindere plăcută şi pentru cel ce o face. Atunci se văd expansiunile adevăratei mulţumiri. încă mai uşor se pierde prietenia când cer unii de la alţii lucruri ce nu se pot face cu totă inima. Câte prietenii nu s’aii stins prin cererea prea multor doveŞî de iubire!?
De mică dar copila are să fie deprinsă a da dovedi de iubire, pe care nimeni nu i le cere, dar a nu cere ea însă-şî nici odată şi de la nimeni asemenea dovedi. Şi acestă calitate tot numai luând
www.dacQFomaiiica.ro
1018
ALBINA
parte la viaţa casnică pote să o câştige copila. Aci se deprinde a servi pe alţii fără ca ea să ceră decât la nevoie serviciul altora. In aşâ numitele pensionate multe fete se desorienteză, căci sunt servite şi forte uşor se deprind cu gândul, că aşâ trebue să fie totă viaţa lor. E o adevărată calamitate, că fete de deosebite condiţiuni cresc împreună şi nu se ţine semă de mediul, în care va ave fie-care să-şî desfăşure viaţa. Ast fel cele sărace sunt mereu preocupate să ascundă prin îmbrăcăminte şi prin alte aparenţe, ceea-ce în adevăr sunt şi să pară maî mult. Singura corectură a acestui neajuns este, ca tote să fie crescute ca fete sărace şi fără de pre-tenţiuni, să se deprindă a se servi ele înşi-le şi a nu cere nimic de la alţii, căci cele bogate nu pierd nimic prin acesta, iar cele sărace câştigă mult, şi ele sunt majoritatea cea mare.
E o adevărată ruşine pentru multe dintre noi Româncele, repulsiunea ce avem de a ne ocupa cu gospodăria casei, iar când n’avem încotr’o ne ascundem şi ne simţim umilite că suntem surprinse într’o ocupaţiune care ne face, la urma urmelor, onore.
Deprinţlend copilele să se servescă ele înşe-le şi să servescă şi pe altele, se fac îndatoritore şi în cu-rînd ajung să ceră cu sfială doveţll de iubire de la aceia, cari mai bucuros le dau fără ca să fie cerute.
Eleonora Slavici.
I)e ce trebă este funingenea şi cenuşa. La noi este deprinderea a nu băgă în semă lucruri folositdre, le arunci şi isprăvesc! comori întregi. Iacă de pildă, de ce trebă este cenuşa şi funingenea : Cenuşa din lemn este bună pentru gu-noit pomii şi via, tot aşâ este bună la crescerea erburilor. Funingenea este un mijloc f<5rtebun de gunoit, mal ales earbă, c6pă şi alte legume, ba încă şi flori. Cenuşa şi funingenea mal nimicesc şi puricii de pămînt, alungă melcii (culbecii), cum şi alte gângănii, ba e bună chiar şi pentru stârpirea muşchiului.
www.dacQFomanica.io
U
3
Casa de vînătore a M. S. Regelui (Sinaia).
1020
ALBINA
SEMNE BUNE
Eparhia Dunăriî-de-jos a avut norocul să fie păstorită de păstori cu harul lui Dumnezeu şi darul S-tului spirit. Incepend cu reposatul întru fericire Melhisedec, unul din luceferii înaltului Cler Român, ea a trecut apoi sub administraţiunea spirituală a păţiţilor de Dumnezeu, I. P. S. Iosif, Mitropolit Primat şi I. P. S. Partenie, Mitropolitul Moldovei; iar ca demn succesoral acestor Înalţi prelaţi, ea are astăzi pe P. S. Episcop Pimen, care prin chipul cum îşi începe archieresca păstorire, arată că va şei să fie la nivelul înalţilor seî predecesori. Dăm mai jos, circulara ce de curând a adresat păstoriţilor seî, din care să pote vede rîvna ce pune pentru ridicarea clerului în particular şi a întregului popor în general. Iat’o:
Prea Cucernice Părinte,
Adevărul şi lumina, după care atât de mult s’a ostenit lumea veche, a strălucit odată cu venirea pe pămînt a Mântuitorului nostru Iisus Christos. Aceste două înalte şi sublime virtuţi, cari formeză corona vieţii creştine, sunt ca o ’sămînţă aducătore de mult rod, cu care Domnul a dăruit pe sfinţii săi Apostoli şi pe urmaşii acestora, cari sunt păstorii Bisericei Sale.
Christos Dumnezeul nostru a adus în lume regenerarea nostră morală şi fructele creştinismului sunt garanţia fericireî de veci pentru toţi cei-ce vieţuesc în Domnul, care pentru omul creştin este însuşi adeverul, lumina, învierea şi vieţa. Tote aceste bunuri cu care Domnnl nostru Iisus Christos, a îmbogăţit lumea prin venirea sa, sunt şi astădî aşeclămintele cele de căpetenie ale Bi-sericeî sale; iar slujitorul orânduit pentru cultivarea şi fructificarea lor, în ogorul creştinismului este tot clerul, ca următor de drept al sfinţilor Apostoli.
Dacă socotim acum posiţiunea păstorilor bisericesc!, ca următori ai sfinţilor Apostoli, cărora s’a încredinţat depositul sacru al înaltelor virtuţi, care s’au arătat lumei cu Iotă strălucirea în însuşi Domnul; şi dacă socotim mântuirea care se dă în dar, celor ce se împărtăşesc cu dînsele, apoi nu mai rămîne nici o îndoelă, despre înalta chemare pe care o are clerul şi în deosebi preotul de enorie, căruia i este încredinţată grija mântuirei sufletesc! a păstoriţilor săi.
Vecinie mă gândesc la modul cum ar pută clerul din acestă de Dumnezeu păzită eparchie, să-şi îndeplinăscă mai bine şi cu mai mult folos duhovnicesc acestă sfîntă a sa datorie, care izvo-răsce din chemarea apostoliei sale şi deci înainte de tot lucrul gândirea mea la acestea se îndrepteză:
Cum ar pute preotul nostru tot mai mult şi mai cu înlesnire să-şi mărescă cercul cunoscinţelor sale, să se lumineze, să cu-noscă adevărul, ca ast-fel să fie în putere, de a împărtăşi acestea şi păstoriţilor lui.
Cum ar pute preotul să lucreze la stîrpirea acelor rele, care cu urmările lor triste, bântue poporul, atât în partea sufletescă cât şi cea trupescă; şi cum ar pute el, ca să propovăduescă cu mai multă tărie moralitatea atât de bine făcătore acestei vieţi.
Cum ar pută preotul să desvolte în popor dragostea către a-propele şi să facă din toţi fiii acestei ţări, atâţea fraţi, câte per-
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1021
sone sunt, pregătindu-î a fi gata la orî-ce lucru bun pentru biserică, ţară şi nem.
Cum ar pute el cu mai multă pătrundere şi evlavie să săvîr-şescă sfintele servicii, mai ales pe cel liturgic, ca ast-fel poporul cu mai multă dragoste şi năzuinţă să mergă la biserică în timpul Duminicilor şi sărbătorilor.
Şi în fine cum ar pute preotul prin ale sale învăţăminte, să îndemne şi să înveţe pe sătenul român, la o muncă mai pricepută, pentru cultura pămîntului şi crescerea vitelor.
Acestea şi altele de felul acestora, sunt preocupările mele de căpetenie cu privire la îndeplinirea datoriilor preotului, ca părinte şi conducător al poporului, cunoscător de sine şi de chemarea sa. Aceste gândiri, prea cucernice părinte, ocupă întrega mea fiinţă şi însufleţit de dragostea, care trebue să ne încălţlescă pe toţi, pentru iubita nostră ţară şi scumpul nostru popor, cu o biserică ortodoxă naţională, vrednică de numele glorioşilor noştri strămoşi, cari au apărat-o în grelele împrejurări, care au trecut peste Ea şi ţara nostră; am luat hotărîrea de a introduce conferinţe pastorale, atât de instructive clerului nostru, şi a căror rode cu siguranţă vor fi bine-făcătore pentru popor şi ţara nostră.
In acest scop, precum cunosceţi, v’am şi convocat la reşedinţa episcopală în ţliua de 24 ale acestei luni, pe toţi protoereii din eparchie în conferinţă protopopescă, sub preşedenţia Nostră, a-sistat de prea cuvioşia sa Archimattdritul de scaun şi de directorul cancelariei şi am alcătuit un comitet ad-hoc, al cărui membru sunteţi de drept. In acăstă primă şedinţă, în urma a mai multor discuţiuni s’a luat următorele hotărîri:
a)	. Din două în două luni, se va ţine la reşedinţa episcopală, sub preşedenţia Nostră, conferinţa protopopescă. In acăstă conferinţă, veţi aduce tote observaţiunile ce aţi putut face în judeţ adunate de la preoţi, sau de la alt cine-vâ, privitore la starea morală şi socială a poporului, asupra cărora se va chibzui şi găsi mijlocele de a combate apucăturile cele rele cum şi acele mijloce de a îndruma şi a desvolta din ce în ce mai mult, tote acele porniri bune, creştinescî şi cetăţenesc!.
b)	. In tomna fie-cărui an şi în fie-care judeţ, se vor ţine conferinţe pastorale cu toţi preoţii urbani şi rurali. In aceste conferinţe se vor discuta şi desvolta tesele de conferinţă, desemnate de Noi, avend şi avisul prea cucerniciei vostre. Aceste ţese se vor comunica tuturor preoţilor, la o conferinţă, pentru viitorea conferinţă obligaţi fiind toţi preoţii, fie -parochi, fie supranu-merarî, a le lucră cu îngrijire şi după a lor putere, pe care le vor presenta la conferinţă. Aceste lucrări vor fi predate de fiecare preot, preşedintelui conferinţei, care de drept sunteţi şi după terminarea conferinţelor care se vor ţine în diferite puncte ale judeţului, le veţi înainta episcopiei, care le va examina şi nota după a lor valore.
Veţi pune în vederea tuturor cucernicilor preoţi, că de la succesul acestor lucrări, de la hărnicia lor păstorală şi de la buna lor purtare, atîrnă promovarea, sau transferarea de la o parohie la alta mai bună, cum si darea diferitelor demnităţi bisericesc!, prin care s’ar puţe distinge unii de alţii.
Acestea vor fi trecute în foia registrului matricular, care a-
www.dacoromaiiica.io
1022
ALBINA
nume îu acest scop s’a înfiinţat acum, pentru toţi preoţii din eparchie, în care se vor nota, atât calităţile cele bune şi lăudabile ale fie-căruî preot, cât şi scăderile, şi pedepsite de care se va face cine-vâ pasibil.
De data acesta, pentru conferinţele ce se vor ţine în luna Oc-tomvrie viitor, după ce am luat şi avisul prea cucerniciei vos-tre, am fixat următorele ţese:
I.	Care sunt patimile principale ale poporului nostru şi care ar fi mijlocele prin care preotul ar pute să le combată.
II.	Cum trebue să lucreze preotul, pentru a desvolta în popor din ce în ce mai mult simţămîntul moral şi al iubirei de ţară şi nem.
III.	Care sunt relaţiunile firesci, între preot şi învăţătorul sătesc. Rolul ce au fie-care din ei în popor şi folâsele ce pot aduce ţării şi nemuluî.
IV.	Care ar fi mijlocele prin care preotul ar pută îndruma pe ţăranul român, către o muncă mai spornică şi îmbunătăţirea condiţiunilor de traiu.
V.	Cum trebue să vieţuescă preotul, pentru a-şî păstra demnitatea sa preotescă şi a-şî căpăta autoritatea morală, pe care trebue să o aibă faţă de popor.
După ce v’am desfăşurat în acestă circulară pe scurt, folâsele ce pot atrage după sine aceste conferinţe, v’o înaintez tipărită şi ve invit, ca de urgenţă să o trimeteţî tuturor preoţilor şi diaconilor din judeţul prea cucerniciei vostre, cu obligaţiunea, ca fie-care după a sa putere să se silescă în a le studia şi desvolta în scris pe coli de hârtie, cusute în caet follio pentru fie-care tesă. In acest scop ve înaintez......exemplare câţi preoţi şi di-
aconi aveţi în judeţ.
Dată în reşedinţa Nostră episcopală din Galaţi.
Pimen al Duuărei-de-jos
DUŞMANII GRĂDINEI DE LEGUME
—	Noroc bun Moş Pavele şi la toţi âspeţii d-tale! Bine v’am găsit, ce mai faceţi, mai sărbătoriţi astăzi?
—	Fârte mulţumim d-le învăţător şi bine ai venit pe la noi!
Ia poftim colea pe banca asta, că no! ne-am adunat la umbră în livadă, colea pe iarbă, să ne mai odihnim pe <Jiua de mâne şi să mai punem la cale din cele nevoi.
—	E drept Moş Pavele, că într’o livadă ca asta, nu numai că te odihnescî, dar câştigi ani de viaţă şi sănătate. Aşa livadă, e un raiu pâmîntesc, nu alta.
—	Raiu, raiu, d-le învăţător, dar numai eu sciu cât alerg şi muncesc ca să-l ţiu cum trebue.
—	Ori-cât ai alerga, să nu-ţî pară rău Moşule, căci ai cu ce te lăudă.
Dar Sandu ce face acolo? S’a apucat să scuture cireşele ca prunele ?
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1023
—	Păcatele ndstre! Ia să ve(Ji şi d-ta domnule învăţător, că s’au ivit nisce gândaci vercji- Ciucuri şed pe crăngi, întocmai ca albinele când roiesc şi cum începe câte o cireşă să se cdcă, pică grămadă pe dînsa lăsândi-i numai sîmbu-rile şi cdda. De vr’o câte-vâ c^ile, mă lupt cu ei, ca cu nisce vrăjmaşi. Abia a venit băetul cu vitele din ţarină şi cum a mâncat, l’am pus de aşterne rînd pe rînd nisce ţdle pe sub fie-care cireş, pe cari când îi scutură crăcile, cad o mulţime de gândaci şi cum cad îi stropesc cu nisce leşie clocotită de nu se mai mişcă. D’apoi cu omizile, ce am mai tras ! Eu unul curăţisem de la începutul primăverei, de când ne-ai spus la biserică tdte gogoşile de prin pomi, dar să vede că veneau de pe la vecini.
—	Bine ai făcut Moşule,
Ai lucrat drept ca un gospodar de cei buni; dar ia uită-te la livecjil© celor care n’au voit să asculte, cum le-au mâncat omicjile frunzele şi se usucă acum pomii. Ion a Todosiei, am audit că rîdeâ pe la crâşmă, de învăţăturile mele, (Jicend că neam de neamul lui nu le-a maî curăţit, şi acum iată că rîde satul de livada lui c’a rămas uscată.
Ce să facem, a fost ăarna uşdră şi tdte gângăniile au putut să învie; dar unde-i omul vrednic nu se prind nici de livadă, nici de grădină.
—	Tocmai, d-le învăţător, mă ţineam să te întreb că pdte îî fi sciind vr’un leac pentru vermii aceia care mănâncă legumele. Am înjghebat şi noi o bucăţică de grădină şi par-că-î un făcut, aşa au început să se usuce firele de bob şi de castraveţi. Când am căutat la rădăcină în cuiburi, am găsit nisce viermi albi, lungi de un deget şi unii încă cu bucăţica de rădăcină în gură. Ba a. maî început şi un diavol de cârtiţă să se plimbe prin lesele ndstre, ca pe moşia tătână-său, în cât nevasta mea cjiceâ că pdte nu ne e dat nouă Românilor să facem grădinărie.
—	Ei aşa, vorbă să fie, Bade Gheorghe, din contră e semn că aveţi un pămînt fdrte bun şi gras, căci viermii, cârtiţile, coropişniţele, cărăbuşii, melcii, rîmele şi cele lalte gângănii, tot pe la locuri grase şi afândse se prăsesc.
He, he! Lele Maridră, tdte astea tăbărăsc pe munca omului, aşâ de-a gata ! Cu ele şi cu buruiana, are el de luptă, ca cu nisce duşmani, ca cu nisce năsuinţe rele ale inimeî şi la urmă, cel vrednic, le dobdră şi le înlătură pe tdte.
Şi ele tot cu scirea lui Dumnezeu trăesc, ca nisce osînde, pentru dmenii leneşi şi nevrednici. Din parte-mi, bucuros voiu sta şi cu d-vdstră, colea la umbră şi vă voiu spune câte ceva despre duşmanii aceştia ai grădinelor şi legumelor pe care I cunosc şi eu.
Aşâ bunidră, cu toţii cundsceţî stricăciunile pe cari le fac puricii, legumelor şi maî ales zarzavaturilor. Mai anul acesta, ploile le-au cam tăiat pofta ca să se înmulţăscă, dar totuşi
www.dacoromamca.ro
1024
ALBINA
/
j
când se înmulţesc, scăpăm de eî, dacă stropim cu de-amă-nuntul de câte-vâ ori legumele şi zarzavaturile, cu o leşie slabă de tutun, ori de ardeiu. Mai anul trecut, în grădină la Costache Alexandru, erau prăpădenia pâmîntului şi nu sciu cine l’a învăţat să întindă jos printre rîndurf, nisce scânduri unse cu picură şi pe urmă cu nisce beţiş<5re să scuture legumele. Cum cădeau puricii pe păcură, acolo rămâneau, şi tot aşa încetul cu încetul şi-a scăpat omul grădina.
F6rte bine e, dacă seminţele legumelor se sămînă ames-
Cârtiţa sau sobolul.
tecate cu tabac de tutun.
Un alt leac, de alt-fel destul de practic, e să punem către seră, împrăsciete prin lese, nisce <51e de pămînt cu gura în jos, rezemate pe câte două beţişăre culcate. In timpul nopţii, o mulţime de purici şi alţi gândaci îşi caută adăpostul în ele şi întorcând dimineţa de tot, repede aceste ole, îi putem prinde cu uşurinţă.
Cam aceleaşi stricăciuni, dacă nu mai mari, le fac şi diferitele neamuri de păduchi de frunze; dar cu câte-vâ stropiri cu leşie de tutun, ori de săpun, îi dăm gata numai decât.
Sunt apoi omidele de salată şi varză. Isprăvile lor le cu-n6sce-ţi destul de bine. Cel maî bun leac, e să căutăm maî întâiu să stârpim fluturii cei albi, cari sbără mereu în luna lui Maiu, făcend sera focuri în apropiere de lese şi ei când vin să-şi lase ouăle, se duc la lumină şi ard în flăcări. Asemenea trebue să curăţim bine tăte ouăle acelea gălbinuţe, pe care ei le pun pe sub frunze. Udând bine şi des maî ales zarzavaturile, ajutăm fdrte mult înlăturarea omicjilor.
In pămînt maî trăesc încă nisce omitji, cari strică o mulţime de legume. De acestea scăpăm, dacă la pusul seminţelor, se amestecă pămîntul din lese cu funingină.
_______________ N. I. Moga.
www.dacoromanica.ro
AT.RTNA
1025
Profesori ambulanţi.
Se scie că la administraţiunea centrală a Domeniului Coronei se află orânduite cu mult gust şi pricepere tote produsele acestei administraţiuni cu care a figurat la Exposiţiunea Universală din Paris 1900.
Acestă exposiţiune a fost visitată de M. S. Regele însoţit de Augustii Oaspeţi A S. Principele Frederic de Hohenzollern cu Augusta Sa Soţie Principesa Luisa.
Aprope întrega presă a vorbit in termeni forte măgulitori de acestă exposiţiune, care face ondre ţării întregi.
De curând d-1 Ion Kalinderu, neobositul Administrator al Domeniului Coronei, a trimis o circulară tuturor agenţilor acestui Domeniu, în acestă privinţă, din care extragem şi noi următdrele:
Ve mărturisesc că laudele ce necontenit ni le aduce a-prope întrega presă, sunt cu mult mal mari de cât realitatea faptelor, şi cu tdte că ne-am dat până acuma tăie silinţele, de a aduce încetul cu încetul, la îndeplinire o parte din planul de progres economic la care ţintim, totuşi mai avem mult, forte mult de făcut, până vom izbuti a ne pre-sentă publicului aşă după cum presa bine-voitore ne înfă-ţişază şi după cum ne-am impus încă de la înfiinţarea Domeniului Coronei.
Să nu credeţi, Domnule Agent, că criza economică prin care am străbătut şi în care ne aflăm încă, o putem atribui numai anului 1899, ea este aprope generală, iar trebuinţele ndstre s’an înmulţit simţitor în tdte păturile societăţii, in cât în faţa unor asemenea schimbări ni se impune nouă, celor cu cunoscinţe de carte să căutăm noul îmbunătăţiri şi îndrumări, să nu stăm indiferenţi, să ne a-propiem de ţăranul nostru muncitor şi producător, şi prin fapte şi exemple să căutăm a scote din el buni economi, industriaşi şi neguţători, clăndu-le o direcţiune sănătosă în tdte ramurile economice, aşă cum fac cărturarii fraţilor noştri de peste graniţă, luând diferite măsuri, despre care în curând mă voia întreţine cu cl-v6stră prin o altă circulară.
Acesta este una din dorinţele de căpetenie ale M. S. Regelui şi asupra căreia v'am atras luarea aminte prin mal multe circulărl ce v’am adresat.
Profit şi de ocasiunea că suntem în plină campanie de lucrări şi ve îndemn a pune tată rivna şi energia d-v6stră în urmărirea scopului de mal sus, ca unii cari cundsceţl în de ajuns silinţele ndstre şi a nu cruţă nimic pentru a dovedi publicului care ne urmăresce şi ne judecă, că merităm laudele, ce falnic şi într'un mod generos, ni se aduc.
Mal cidaog, Domnule Agent, că pe lângă prelegerile şi conferinţele ce unii din d-vdstră faceţi pe la Societăţile
www.dacaromanica.ro
1026
ALBINA
culturale-economice, am luat disposiţiuni ca să vie pe la tâte comunele de pe Domeniile Coronei, profesori ambulanţi speciali, cari să ţină cursuri practice, în Duminici şi (Jile de sărbători, asupra diferitelor cestiuni din t6te ramurile agriculturii, a industriilor derivate dintr’însa şi comerciu-lui articolelor agricole, îmbunătăţiri cari se pot introduce pe la satele nâstre. Cel d'intăiu care va începe vorbiri de acestea în curând, va fi d-l Dumitru G. Ionescu, doctor în sciinţele naturale şi fost inspector la Ministerul Domeniilor. Vă voiu însciinţă la timp pentru a'l primi şi a-i da tot sprijinul trebuincios.
Idealul nostru ar fi de a organisâ pe cât cu putinţă pe locuitorii .de pe Domeniile Coronei în sindicate de produc-ţiune şi de desfacere a produselor agricole şi în acest cas, ţăranii ar profită cu mult mai mult de resultatul mun-cei lor.
Exemplul e totul. El este şcola nimului omenesc şi numai la acesta putem învăţă.
Prin trimiterea de profesori ambulanţi, munca d-v6stră va fi înlesnită şi complectată şi veţi luă măsurile necesare ce ve vor arătă d-nii Profesori, pentru ca sfaturile ce dau şi iniţiativele ce deşteptă să aibă o urmare practică.
Ion Kalimleru.
Administrator.
Chestiunea regiunii,
a mai scris în acestă revistă despre religiune şi dacă acum voiu reluă din nou acestă chestiune, acesta o fac spre a arata cât de importantă este, şi de aceea nu trebue să lipsescă nicî un moment din atenţiunea nostră. Eră un timp când nu se făceâ nimic fără religiune, când lucrurile cele mai visi bile se explicau prin ea. Pe atunci natura întregă eră populată cu zeităţi, cărora se atribuiau diferitele fenomene, se explică un fenomen, prin aceea că era voinţa cu-târeî sau cutărei zeiţe. Intervenţiunea lui Neptun eră de ajuns pentru a înţelege o furtună. Mînia lui Apolon explică ciuma, care lovi pe Greci la asediul Troei. Acesta eră timpul de copilărie al inteligenţei omenilor. E un reu a nu se atribui nimic lui Dumnezeu, precum de asemenea e un reu a i se atribui tot. Fiind-că imediat ce inteligenţa omului ia un ore-care zbor, îndată ce începe a se desvolta, din acest moment începe a înţelege, că multe lucruri se pot produce şi fără intervenţiunea puterii divine şi ca probă despre acesta le produce şi el în laboratoriu, cum sunt scânteele electrice; [când inteligenţa omului a ajuns la acâstă desvoltare, pentru ca să se convingă prin simţurile lui proprii, despre ore-care putere a lui, în opoziţiune cu puterea divină, începe a se nasce în el o micşorare pentru fiinţa divină şi din contră o mărire pentru fiinţa omenescă. Inteligenţa lui arătându-î explicaţiunea sensibilă a câtor-vă lucruri, cari se puteau
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1027
produce şi fără ajutorul lui Dumnezeu, i-a dat aşâ de mare îndrăs-nelă în cât crede că dacă ar continuă mai departe, va află cheia şi modul de explicare al tuturor lucrurilor. Şi’n adever, că pe fie-care ţii ce trece, un lucru nou se câştigă, iar filele curgând mereu şi faptele explicabile se succed continuu.
Acesta e progresul seanţei, care se face în dauna religiuniî. Pentru că fapte, cari mai înainte intrau în explicaţiunea numai a religiuniî, se văd acum a fi explicate de seanţă. Iată de ce aţii nimeni nu mai ţbce, că Neptun e causa furtuneî sau că Apolon e causa ciumei, pentru că în locul acestor explicaţiuni religiose, se găsesc explicaţiunile sciinţifice. înmulţirea explicaţiunilor sci-inţifice, pe de o pârte a adus un mare bine omenirii, pentru că a făcut pe om mai stăpân pe natură, a înlăturat multe supersti-ţiuni şi lucruri miraculose, cari speriau pe omul vechiu. Mulţumită sciinţeî, noi putem pluti astăţli pe deasupra apelor, fără grijă, putem străbate spaţiurî îndepărtate, putem să ne comunicăm idei la distanţă, într’un cuvînt să cuprindem în noi, aşi mici cât suntem, chiar întreg universul, aşâ de mare cât este el; dar a adus şi multe lucruri rele, l’a făcut prea încrezător în sine, pentru că l’a făcut să credă |că va deveni stăpân al Universului, l’a încurajat a răspândi declaraţiuni imposibile, că va descoperi pe Dumneţleu şi atunci nu ne va mai rămâne nimic ascuns. Dacă va reuşi a ajunge la acest lucru, Ziceau filosofii de la începutul timpurilor contimporane, omul nu se va mai închină lui DumneZeu, pentru că sciinţa va micşoră a tot puternicia lui şi-l va reduce în rîndul tuturor faptelor cunoscute şi explicabile.
Sfîrşitul secolului al XlX-lea, care trebuiâ să aducă la lumină acest adever, care eră aşteptat cu mare nerăbdare, pentru a scăpă pe omeni din acestă mare încurcătură, în care au fost puşi de către omenii de sciinţă de la începutul secolului, pentru a arătă anume ce trebue să facă, să ere,dă sau să nu credă, i-a arătat din contră neputinţa sciinţei, i-a arătat marginile ei, i-a arătat, după cum ţlice genialul filosof englez, Herbert Spencer, care trăesce şi astăZi că: «dacă privim sciinţele ca o sferă, care se «măresce gradat, putem spune, că crescerea ei nu face decât să «miprescă punctele 'sale de contact cu necunoscutul, care o înconjură.»
Orî-cât s’ar mări sfera cunoscinţelor sciinţifice, va rămâne totuşi tot-deauna deschisă chestiunea de început şi de sfîrşit a lumii, chestiunea de a se sci, cine este autorul acestei lumi etc., lucruri, în cari inteligenţa omenescă n’a înaintat nimic şi în cari nu va pute nicî-odată înaintâ.
Despre aceste lucruri sunt de acord toţi învăţaţii timpurilor nostre, şi cercetările din urmă au arătat, că inteligenţa omenescă e mărginită; ea pote deslegâ chestiunile mai apropiate de ea, ne pote spune cum se produce ploia, trăsnetul, cutremurile de pă-mînt etc; dar e incapabilă în chestiunile mai depărtate, ca cele citate mai sus.
Acesta e un adevăr, pe care nu-1 contestă nimeni, astăţli. Ne-putend descoperi causa d’intâiu a lumii, neputend cunosce pe Dumneţleu, omul reflectând asupra lui însuşi, nu se mai găsesce mare şi atot-putinte; ci, în faţa necunoscutului din urmă, a causei căuşelor, cum ţlic filosofii, acum exclamă, «cât de mici suntem,
www.dacaromamca.ro
1028
AT.TtTNA
«noi nu seim nic! cine suntem, nici de unde venim, nici unde «mergem, suntem suspendaţi între cer şi pămînt, intre doue in-«finiturî şi trăim într’o vecînică schimbare.
Acestă nesciinţă de noi înşine, acestă nesiguranţă în care trăim, acestă schimbare în care ne aflăm, nasce în noi trebuinţa de o fiinţă superioră de care să ne alipim, nasce în noi trebuinţa de Dumneţleu, care să ne conducă şi să ne supraveghese în tote actele nostre, care să ne răspundă, când vom ridică ochii spre cer şi să ne libereze, când vom apelă la ajutorul lui.
Iată, pentru ce, a fost un timp şi timpul nostru chiar, când omul nu sniâ ce să facă, pe când poetul se întrebă.
«Când ore aceste probleme sublime Vor fi deslegate? Când ore vom vede Perind astă nopte ş’a sa întunecime,
Din cupa sciinţeî când ore vom bea ?
când omenii se împărţiau în doue tabere, în unii, cari se închinau lui Dumneţleu şi alţii cari nu se închinau. Aşâ să ne explicăm noi stagnarea acesta religiosă de până acum, indiferenţa pentru biserică etc., pentru că eră o îndreptăţire ore-cum, prin promisiunile ce le făcea sciinţa şi omenii erau înclinaţi a crede, de ore-ce vedem dilnic propăşirea ei. A di nu mai e îndoială pentru nimeni, aţii toţi omenii de sciinţă, dintre cei mai pozitivi chiar, au alăturea de ocupaţiunile sciinţifice şi credinţele reli-giose. Ministrul nostru ne oferă un exemplu: om de sciinţa cea mai exactă, profesor de sciinţele matematice, totuşi a avut grijă şi de credinţele religiose, pentru că a pus în programele şcole-lor, alăturea de chestiunile sciinţifice şi rugăciunile la fie-care intrare în clasă, până chiar şi în clasa cea mai superioră de liceu.
Prin urmare, omenii timpurilor primitive erau religioşi, fără să-şi dea sema; cei din timpurile nostre sunt religioşi, în totă convingerea şi credinţa. Timpul cel mai periculos pentru religiune este timpul de mijloc al culturii omenesc!, când omul nu e nici ignorant, nici pe deplin cult, ci, hrănit prin câte-vâ cunoscinţe ştiinţifice, se dedă cu totul lor şi înainteză vederi îndrzăneţe lipsite de ori-ce fundament. Acestă epocă de transiţiune, tot-dea-una înşelă pe om, pentru că sciinţa posedată în întregime, îm-blândesce şi modereză pe om, în parte, devine intolerantă şi a-gitătore. De aceea, este bine a ne feri să cădem în ispitele ei şi să aşteptăm tot-deauna rezultatele ei. Acesta fiind rezultatul problemei religiunii, acesta fiind adevărul, atunci putem fi încredinţaţi, că religiunea nu piere, că n’a fost nici odată om fără credinţă religiosă şi că nu va fi nici odată, pentru că ea corespunde la anumite nevoi ale naturei omenescî, cari nu pot să fie satisfăcute, de cât numai prin religiune.
Const. I. Tomulescu.
La oii-ce înveninare de sânge, fie produsă prin muşcătură de insecte, de şarpe sau chiar de câne turbat, e bine să bea cel muşcat cât mai mult teiu până vine medicul.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1029
Gultura legumelor şi a pomilor fructiferi G).
ŢELlNA se semenă atât pentru rădăcinele sale cât şi pentru foi, întrebuinţându-se în bucătării pentru mâncare, cât şi pentru murat. Cere un pămînt umed în care nu pote cresce alte legume. Pămîntul trebue săpat şi gunoit bine. Se înmulţesce prin sămînţă, care, dacă se semenă de-a dreptul pe răzore, nu răsare decât după 5—6 săptămâni, de aceia e mult mai bine a se semănâ în răsadniţă chiar în Fevruarie, şi uda cât mai des, pentru a înlesni încolţi-rea. Pe la sfârşitul lui Aprilie, plantele se scot din răsadniţă şi se planteză pe răzore la 30 cm. depărtare fir de fir. După plantare, se udă timp de 3 — 4 dile, turnându-le apă cât de multă, şi dacă pămîntul de felul lui nu e umed, trebue udat aşâ de mult ca apa să băltescă la suprafaţă; udarea se repetă cât mai des în tot timpul cresceriî. In timpul când parte din foi se culcă la pămînt, se rup acestea, lăsându-se numai acele tinere Prăşitul se va face ori de câte ori va fi nevoe.
Tomna, spre finele lui Octomvire, se scote ţelina din pămînt, se rup toile, lăsând numai pe cele din mijloc, şi astfel se pune spre păstrare în pivniţă, îngropate în nisip.
Pentru a căpătă sămînţă. facem acelaşi lucru ca la sfecle, cu singura deosebire că plantele după răsădit trebuesc udate des şi în de-ajuns.
RIDICHEA se cultivă pentru rădăcina sa care se între-buinţeză in economia casei. Dintre tote varietăţile de ridichi, se deosebesc două: de primăvară sau de lună, şi de tomnă sau de earnă. Ridichile de lună sunt de mai multe soiuri, între cari unele mai mari, altele mai mici, roşii, albe, gălbui, etc. Pămîntul pentru ridichi trebue să fie puţin nisipos, lucrat bine şi gunoit cu gunoiu descompus (mraniţă); afară de acesta, pămîntul trebue să aibă o ast-fel de po-siţie ca să fie bătut de razele sorelui. Gunoiul prospăt nu e bun pentru ridichi, fiind-că le face a cresce găunose.
Ridichile se înmulţesc prin sămînţă, şi dacă voim să le avem cât de timpuriu, le semănăm în luna Fevruarie în răsadniţă.
(1) VecJI No. 28 — 29, 30, 31, 33, 35, 36 şi 37.
www.dacaFomanica.io
1030
ALBINA
Alt-fel se pot semănâ pe la sfârşitul lui Aprilie pe răzore. Dacă voim să nu ducem lipsa ridichilor de lună, le sămă-năm treptat la fie-care 5—6 dile. Vara, când căldurile sunt mari, ridichile de lună se semănă la locuri umbrose, şi le udăm des, mai ales până răsar. Ridichile de ernă se semenă în Iulie, semănându-le în rînduri, depărtare între ele până la 20 cm., iar firele pe rînduri, să aibă 8—10 cm. depărtare unul de altul. Dacă sunt prea rari, trunchiurile se desvoltă prea mult, iar rădăcinele rămân mici şi lem-nose. Se recomandă chiar, ca trunchiurile de îndată ce încep a se sburâ (cresce), să se taie.
Ca lucrări de întreţinere, avem plivitul, desbătutul pă-mîntuluî şi udatul.
Recolta ridichilor de lună se face potrivit cu crescerea lor, ne lăsându-le nici odată a cresce prea mult, căci în acest cas devin seci şi-şi pierd din frăgedimea lor. Cele de ărnă se recolteză prin luna Octomvre până la 15 Noemvre; după ce se smulg din pămînt, li se reteză frunzele şi se pun spre păstrare îngropate în nisip în şanţuri, ori se fac grămadă afară şi se acoper bine cu pae şi pămînt.
Totuşi, în acest din urmă cas, trebuesc puse la un loc mai adăpostit şi pămîntul să fie ridicat (nu vale) pentru a nu se adună apa de desubtul grămedeî de ridichi.
Pentru a căpăta sămînţa, facem acelaşi lucru cum s’a arătat pentru sfecle. Puterea de încolţire a seminţelor pote dură până la trei ani.
HREANUL. E o plantă vivace (cresce mai mulţi ani); se cultivă pentru rădăcinele sale cari sunt întrebuinţate pentru a da gust unor bucate. Cresce şi în stare sălbatică, dar nu e bun ca cel cultivat. Ii place pămînturile cam umede. De alt-fel izbutesce în ori şi ce fel de pămînt, însă în pămînturile tari rădăcina rămâne subţire şi se face lemnosă,— de aceia, pentru cultură, pămîntul trebue bine mărunţit şi chiar gunoit.
înmulţirea se face prin rădăcini; se planteză în găuri (gropiţe), făcute pieziş cu răsăditorul şi adânci atât cât trebue să încapă rădăcina (cam 18 — 20 cm.). Distanţa ce se păstreză între plantele răsădite, e de 50 — 70 cm.
După sădire, se acoper rădăcinele cu un strat de pămînt în grosime de 15—20 cm. Prin Iulie, după ce foile au crescut, se trage pămîntul de pe lingă fie-care rădăcină
www.dacaFomanica.ro
ALBINA
1031
până la cinci centimetri adincime şi se curăţă tote redă-cinele laterale, cu scop de a face ca rădăcina principală să crescă şi să remâie netedă; în urmă, acoperim rădăcinile, trăgend pămîntul la loc şi îndesându-1 puţin. Tomna se scot rădăcinile din pămînt şi se pâstreză în pivniţă îngropate în nisip.
Rădăcinile subţiri (virfurile), se pianteză din nou în primăvară.
(Va urma).	_________________ Ion E. Mihăescu.
poveţe Despre păstrarea sănătăţii.
Aerul.
Aerul îneonjdră corpul nostru şi tot ce se află pe pămînt, intră prin gură şi prin nas în plămâni şi d’acolo în sângele dmenilor şi animalelor; nu-1 vedem, îl simţim însă, mai ales când este prea cald sau prea rece, sau când se află în mişcare din causa vîntului. De la începutul vieţeî până la mdrte, tragem aer prin nas şi prin gură în p'ămânî şi nu putem trăi fără de aer.
Omul şi dobitdcele trag în plămâni aer curat şi scot din plămâni, prin gură şi prin nas, aer stricat, amestecat cu aburi şi cu alte materii netrebuincidse corpului; mai ies din corp prin piele, cu sud<5re (năduşelă), apă, aburi şi alte necurăţenii, cari strică aerul din locuinţe, din grajduri şi din alte locuri în cari se află dmeni sau vite, şi dacă nu reî-noim acel aer, dacă nu-1 primenim, deschi<jend uşile şi ferestrele, pentru ca să iasă aerul stricat şi pentru ca să intre aer curat, sănătatea ndstră este ameninţată, căci aerul ieşit din plămâni este otrăvitor. Omenii, mai ales copiii cari şed mult timp într’un aer stricat, sunt mai palidă au sânge mai apos, sunt cu mai puţină putere, decât cei cari trăiesc în aer curat.
Aerul din casă se strică, nu numai prin necurăţeniile cari provin din corpul dmenilor, ci şi prin fumarea de tutun, prin varză (curechîu) care se acresce, prin dovlecî şi alte fructe cari putredese, prin piei crude, prin cărbuni aprinşi în mangal, prin vetre cu coş rău clădit care nu trag bine, prin sobe crăpate cari lasă fumul să intre în casă, prin lămpile rău făcute, prin arderea de petroleu (gaz) prost, prin aburii cari ies de la bucatele pe cari le gătim, de la rufele pe cari le spălăm şi le întindem, de la cârpe şi obiele murdare cari le uscăm în casă, prin felurite necurăţenii cari zac şi putre-desc în curte şi în jurul casei. Din necurăţeniile din aer sunt fdrte vătămătd e: praful care îl aducem în casă cu încălţămintea,-cel care se face-în casă din pămîntul aşternut pe 1
(1) Ve^i No. 37.
www.dacaromanica.ro
1032
ALBINA
jos, din murdăriile aruncate pe jos, apoî uscate, călcate cu piciărele şi ridicate în aer, din scuturarea hainelor şi a aşternutului, din măturarea casei cu mătura uscată în loc de mătură udă, or! dujiă stropire cu puţină apă curată. Aerul mai p6te conţine nisce materii fdrte fine, molipsitdre, provenite de la dinenii bolnavi de b<51e lipiciose.
Adesea ori mirosul urît al aerului ne arată, că el este stricat; alte-ori însă, aerul otrăvit n’are un miros osebit, prin care să putem cunăsce că este vătămător sănătăţii. Dacă aerul conţine numai cătăţimi mici de praf, ne putem apără contra lui, căci omul sănătos trage obicinuit aerul prin nas şi praful se opresce în nas de pereţii urneai dinăuntrul nasului şi nu intră în plămâni; iar dacă se află în aer prea mult praf, ca la m6ra de făină, la curăţirea grânelor, la sco-terea varului din cuptor şi la încărcarea lui, trebue să ţinem gura închisă, să nu vorbim.
Dacă aerul se strică alături cu casele sau chiar în casele năstre, trebue să depărtăm necurăţeniile cari produc acea stricăciune; apoi trebue să aerisim casele năstre, trebue să primenim aerul dintr’însele prin deschiderea uşilor şi ferestrelor de mai multe ori pe cji. Să nu ne temem că aerul prăspăt şi rece, care intră iarna prin ferestre şi uşi deschise, va vătăma sănătatea năstră şi aceea a copiilor; aerul stricat aduce un rău maî mare decât puţinul aer rece cu care-1 primenim, şi dacă copiii sunt prea mici, n’avem decât să-î acoperim cu o strae 6re-care, cu o pătură, pentru timpul cât va sta ferăstra deschisă. Chiar dacă se află cine-vă bolnav în casă, acesta nu ne păte opri ca să reînoim aerul din casă, căci omul bolnav are şi mai mare trebuinţă de aer curat decât cel sănătos; pentru ca să nu răcăscă, îl putem învăli cu ţăle în timpul cât vor stă ferestrele deschise.
Dr. I. Felix.
D E LA SATE
Duminecă, 19 Maiu a. c., s’a dat un bal în sala şcolei din căt. Sibiciu-de-jos, corn. Pânâteu-Buzău în folosul copiilor săraci.
Iniţiatorii au fost: Ion N. Stătescu învăţ. Sibiciu, Ilie C. Da-bija, învăţător, Marunţiş-Zaharescî, şi Costică St. Stătescu, învăţ. Colţi.
Balul a avut o reuşită frumosă, producând un beneficiu mulţumitor.
Ca să avem salată frumosă trebue să semănăm sămînţa maî rărişor în pămînt bun. Semănând tot la 14 tjile putem ave vara întrăgă salată. îndată ce are 7— 8 foi, o scătem frumuşel şi o sădim. Lucrul acâsta îl facem după o plăie, altminteri trebue să o udăm adese-oii bine. Săpatul şi udatul des, o ţine fragedă.
www.dacoromanica.ro
Oraşul Stockolm capitala Suediei.
1034
AI.BINA
Inirăsarea animalelor 5i apa.
» #
Fără îndoială că apa are o mare însemnătate în ceea-ce privesce îngrăşarea animalelor.
In adevăr, apa este fdrte trebuineiosă pentru mistuirea alimentelor, apoi pe lângă acâsta ea înlesnesce fdrte mult încorporarea alimentelor. Şi cu cât mistuirea şi încorporarea alimentelor sunt mai înlesnite prin îmbelşugarea apeî, cu atât animalele se vor îngrăşâ mai mult. Că este adevărat acest fapt, orî-cine îşi pdte da sema prin observaţiune.
Anume animalele cari au apă în abondenţă la păşunele lor, în cât să pdtă bea singure ori de câte-orî au nevoe, se îngraşă cu mai mare înlesnire, mai repede, decât cele care nu au apă la locurile de păşunat şi trebue ca să fie duse din timp în timp la adăpat.
Deci, tot-deauna la alegerea locurilor de păşune pentru îngrăşatul vitelor, trebue să se aibă în vedere şi apa.
De aceea se întâmplă de multe ori, ca în anii de uscăciune, când ierburile sunt fdrte pipernicite şi uscate, vitele duse la păşunat se îngraşe destul de repede dacă au apă curată, bună şi în de-ajuns pentru adăpat.
Din contră, în locurile de păşune, unde apa e murdară şi neîndestulătdre, vitele nu numai că nu se îngraşe, dar sunt supuse multor băle periculbse.
I. Niculescu
Sererin.
Corespondenţa medicală.
Sf. Sale Părintelui M. Busuiocescu, corn. Leordeni.
Ne pare rău că nu putem a vă da o povaţă în privinţa lecuiri! caluluî sf. V., cu speranţă de izbândă. Este greă, firesce, a avea animalul în curte, a’l hrăni, adâpâ şi curăţi, iar atunci când treburile te năpădesc, să nu te poţi sluji de el, să nu aibi a-prope nici un folos după urma !uî.
Umilâtura despre care ne vorbiţi, de la cotul din dărăt, după cum am presupus, tot os mort trebue să fie, acâsta resultă de alt-lel şi din lămuririle pe cari le daţi în cartea poştală de la 10 Martie a. c., când soriţi între altele, că animalul merge cu atât mal rău, cu cât umbiă mal mult, lucru ce se întâmplă mal ales în schiopăturile datorite oselor aşa cjlise mârte.
încercaţi pomada de mal jos, nu, repetăm, ca să obţineţi o complectă vindecare, căci acesta nu o dobândesce în cele mal multe caşuri de ose morte nici medicul veterinar cu alte mij-lâce, dar cu nădejde de a i se uşura durerile animalului, şi a’l lace să fie mal folositor.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
i03»
Iată acea pomadă:
Iodur de potasium 1 gram, Bicromat de potasă 2 grame, Pomadă mercurială 65 grame, Mestică, fâ pomadă.
Aeostă pomadă se va procură de la ori ce farmacie-
De ea să vă serviţi ast-fel:
Mal întâiâ se tunde părul în dreptul umflăturii, apoi se spală locul tuns cu apă şi săpun; după spălătură, se lasă a se uscă, încât să nu fie câtuşi de puţin umed părul sau pielea. Acestea tăcute, se ia din pomadă, preţ cam cât o alună, lipindu-se pe umflătură, peste care apoi, cu podul palmei se frecă bine; se mal ia pomadă, iar se mal frecă, urmând aşâ timp cam de 6—10 minute.
Dacă mal rămâne din alifie, se păstreză, ea nu se strică, în plus că se pote întrebuinţa cu multă reuşită în mal tote umflăturile reci şi învechite, ale animalelor.
Fricţiunea fiind făcută, se va spălă persona care a făcut’o îndată pe mâini de pomadă, lăsându-se calul liniştit 3—4 cjile.
A 5-a cji se unge umflătura cu unt de lemn sau untură de porc, iar a 6-a se trage o spălătură bună umflăturel şi în jos de ea piciorului bolnav, cu apă căldicicâ şi săpun. De aci înainte se urmeză aşâ: o (ji se unge umflătura cu unt-delemn şi o alta se spală, până când se ajunge ca semnele lăsate de pomadă să dispară.
Inchipuindu-se cazul că şi în urma aplicării acestui tratament, nu s’ar simţi nici o îmbunătăţire a răului, atunci cel mal ne-merit lucru este a se scăpă de un asemenea cal, vîn(Jendu-se la un om mal sărman, care pote că chiar aşâ cum se atlă, i-ar fi mal de ispravă, punendu l la servicii mal uşore.
Irimia Popescu
Medic-veterinnr.

Bibliografie.
Albastru e titlul unul drăgălaş volum de versuri, care are de autor pe d l G. Tutovenu, institutor, şi în orele de visărie, poet. Volumul a apărut în cursul acestui an în institutul de arte gralice Eminescu din Bucurescî.
Cele mal multe din poesil sunt suspine ale unei inimi tinere şi simţitore şi sunt scrise cu multă gingăşie şi lrăgetjime. Ico-nele sunt. îmbelşugate şi nesilite. Exprimând în mare parte sentimente de iubire, acest câmp de pe care poeţii noştri au cules atâtea flori irumose; versurile d-luî G. Tutovănu îmi fac im presiunea unor mici, dar strălucitore perle. In ele cetescl focul u-neî tinereţi netrăite şi al unei mari sete de vieţâ.
Versurile sunt scurte, într’adevăr, însă bine făurite. 0 mare înlesnire la scrierea lor, a fost că din cele patru versuri ale unei stanţe, numai versurile al doilea şi al patrulea rimeză.
www.dacaromaiiica.ro
1036
ALBINA
Multe din aceste poesil sunt privelişti ale naturii; însă mal tote sfîrşesc cu viersuri privitore la acea care pare că stăpâ-nesce vieţa şi gândurile tînărulul nostru poet.
Negreşit că nu e vorba aci de o lucrare care ar pntă fi folosită de orl-cine. Ea se adresăzâ cu deosebire celor culţi, celor cu inima plină de ilusiunl poetice.
Cum poetul nostru e şi institutor, ar pute forte bine ca pe viitor să scrie şi poesil cu cuprins didactic, fie pentru memo-risat, fie mai ales de pus pe musică, putend aduce prin acesta un mare serviciu învăţămîntului.
Dînsul promite mult, predicând după mărturia ce ne-a dat-o în «Albastru» şi I dorim şi alte succese literare.
Preţul volumului «Albastru» e trei lei, un preţ cam pipărat; dar de sigur că noi plătim inspiraţiunea poetică şi nu cele 122 pagine veline ale cărţii sale.
Get.
Camera de musică a M. S. Reginei din Palatul Bucurescî.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1037
Societăţi economice la sate.
La 25 Aprilie, s’a autentificat statutele Bănceî Populare din comuna Vidra, judeţul Putna, cu denumirea de «Vrancea», cu un numer de 60 membrii. Acesta din îndemnul dirigintelui din Vidra.
*
* *
Prin stăruinţele d-lul Gh. Petrăchescu, notar, I. Neculau, învăţător şi Th. Pribeştianu, primar, s’a înfiinţat în comuna Ciorteştî, jud. Vaslui, o societate de economie şi credit cu numele de «învierea săteanului . Acesta societate numără la înfiinţarea ei 52 de membrii.
Ar fi bine de imitat acesta şi prin comunele vecine.
*
* •
In comuna Oşeştil din jud. Vaslui, cu începere de la 1 Aprilie
a.	c., s’a înfiinţat o societate de economie sub numele de «Buna-Vestirea». Iniţiatori au fost d-niî Grigore Georgescu, dirigintele şcolei; Iorgu Motaş şi Octav Dimitriu, proprietari; cari aii dat concursul lor. Societatea are ca preşedinte pe d-1 Iorgu Motăş, iar casier d-1 Grig. Georgescu, dirigintele şcolei.
♦
* *
In cătunul Cocoş, jud. Dâmboviţa, s’a înfiinţat o societate economică cu numele de: «Progresul agricultorului», cu 60 membrii şi 2.500 lei capital activ.
T nfornaa.ţi\axix.
Anunţăm cu deosebită plăcere, apariţiunea broşurii No. 3 din biblioteca societăţii «Steaua». Titlul acestei broşuri este: Minunile Vieţii şi Cheia Lumii. Lucrarea acesta este datorită penei maestre a cunoscutului scriitor popular şi colaborator al revistei nostre, Th. D. Speranţiă.
Acestă broşură, scrisă într'o iormă alesă şi în stilul popular, obicinuit d-lui Speranţiă, este una din cărţile cele mal lolosi-tote şi pline de învăţăminte pe care trebue să o cetescă cu drag ori-ce bun Român. Nu putem îndeajuns să o recomandăm iubiţilor noştri abonaţi, şi mai cu semă ar fi de dorit ca ea să fie pusă în mâna tuturor copiilor, cumpărându-se pentru premii, cu atât mai mult cu cât nu costă decât 15 BANI exemplarul. De-positul e la cunoscutul Institut de Arte Gralice Carol Gobl, S-sor
I.	St. Rasidescu, str. Domnei 16, Bucuresci.
Se scie că Societatea culturală «Steaua» la care sunt membrii din totă ţara, cum şi din tote ţările locuite de Români, are în comitet bărbaţi distinşi din tote culorile politice, avend ca preşedinte pe neobositul Ion Kalinderu. Scopul ce ea urmăresce este dintre cele mai bine-făcătore şi avem credinţa că activitatea ei va da în curînd rode spornice.
Este de datoria ori cărui Român să dea sprijin străduinţelor acestei Societăţi, pentru binele patriei şi ridicarea neamului. Facem un călduros apel abonaţilor noştri şi-i rugăm să stărue
www.dacoromanica.ro
1038
ALBINA
din tote puterile pentru răspândirea cât mal mult în popor a bro-şurelor societăţii «Steaua», cari sunt bune, folositore şi eltine.
*
*• *
Se aduce Ia cunoscinţa generală că cu începere de la 15 Iunie 1902 şi până la noi disposiţiunî, (ţiua de audienţă la d-1 Ministru al Agriculturii, Industriei, Comerciului şi Domeniilor s’a schimbat, fixându-se în fiecare săptămână numai Joia de la orele 11—12»/t (Jiua.
*
*	tf
Duminică 16 Iunie curent, la orole 4 p. m., a avut loc inaugurarea A-telieruluî şi exposiţiunil, cunoscutului pictor 1. Marinescu-Vâlsan, în str. Cazârmeî, No. 89.
Vom vorbi într’un numer viitor despre acestă exposiţiune care merită o deosebită băgare de sernă.
♦
*	*
La 1 Noemvrie 1902, orele 2 p. m., seva ţine concurs pentru postul de medic secundar in specialitatea de medicină internă la spitalul din Plo-escl, ce se află ocupat provisoriu.
Condiţiunile de admisibilitate şi programa concursului, sunt publicate în «Monitorul Oficial» No. 278 de la 11 Martie 1900.
Registrul pentru înscrierea candidaţilor se află deschis în cancelaria Eforiei spit. civile din BucurescI în ori-ce cţi şi oră de lucru şi se va închide în dina de 21 Octomvrie, orele 6 sera.
*
* *
Ministerul Agriculturii Industriei, Comerciului si Domeniilor.
Instrucţiuni cu privire la importui viţelor clin străinătate.
Ţările admise la import şi punctele vamale.
1.	Importul de viţe din Algeria nu pote avea loc de cât prin punctul vamal Constanţa şi Brăila.
2.	Importul din Ungaria nu se pote face decât prin punctele vamale Predeal şi Vârciorova.
Permisele de import.
1.	Importul se pote face direct de cei interesaţi, ori prin agenţii şi representanţiî pepinierelor streine. El nu este permis decât pentru regiunile viticole declarate oficial filoxerate.
2.	Permisiunile de import se libereză individual de Ministerul Agriculturii după modelul A.
Odată obţinut permisul, trebue trimis pepinieristuluî expediator care-1 ataşeză la foile de expediţiune a coletelor, aşâ că viţele sosind la vamă să fie însoţite d’adreptul de acest act, care să permită intrarea în ţară, fără alte formalităţi decât acelea privitdre la plata vămeî, timbre etc.
3.	Cererea adresată Ministerului de a autoriză importul trebue să indice în mod explicit;
a.	Ţara de unde au să se importeze viţele.
b.	Localitatea şi pepiniera de unde provin,
c.	Numele pepinieristuluî,
d.	Felul viţelor (varietatea altoiului şi port-altoiulul)
e.	Numărul lor.
f.	Locul şi via unde au să fie plantate precum şi punctul vamal, prin care sunt a se introduce.
4.	Viţele importate trebuesc să fie bine ambalate în lă<JI uşor de vizitat şi închis la loc şi însoţite de un certificat de origină, prin care să se certifice de autoritatea competinte, că conţinutul expediţiuniî provine în intregime din stabilimentul pepinieristuluî expeditor şi că în pepiniera şi regiunea de unde provin viţele nu există Blackroth, iar de expeditor punctul vamal pe unde se va introduce expediţiunea în ţară şi adresa destinatorului.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1039
Obligaţiuni pentru pepinieriştî, agenţii de import sau Representanţi.
1.	Representanţiî, agenţii şi pepinieriştii, cari fac import de viţe în ţară sunt obligaţi să se conforme întocmai disposiţiunilor art. 18 din regulamentul legei de la 1899, pentru combaterea filoxerei, care-1 obligă:
a. De a ţine registre în regulă parafate şi sigilate de Direcţiunea A-griculturei, în care să se înscrie numele cumpărătorului de viţe, anul, luna şi (jliua expediţiunii, judeţul, comuna şi localitatea (via) pentru unde s’aiî vîndut viţele, de asemenea şi varietăţile de port-altoi sau altoi, ce au făcut obiectul vîmjării.
b La 1 Ianuarie şi 1 Maiu în fie-care an, representanţiî, agenţii şi pepinieriştii fără altă invitaţiune, trebuesc să trimetă regulat Ministerului agriculturii, un tablou detaliat în care se va indică;
c. Numele, judeţul, comuna şi localitatea (via) pentru unde s'a vîndut viţa,
d Data cumpărării;
e. Numărul şi felul viţelor, indicând varietăţile, port-altoi, altoi otc., precum şi ori-ce alte detalii, pentru ca să se potă urmări, şi găsi origina vre-unei maladii, ce eventual s’ar desvoltâ sau găsi îu urmă pe viţele importate.
2.	Ori-ce abateri de la disposiţiunile de mai sus, sau la disposiţiunile ulteriore, cari se vor mai publică în «Monitorul Oficial», sunt considerate ca contravenţiunî şi pot atrage după sine nu numai aplicarea amendeî prevăzută la art. 17 din lege, dar şi distrugerea viţelor şi chiar retragerea autorisaţiuniî de a mai continuă comerţul cu viţe în ţară pentru viitor.
Yecjut şi aprobat de noi, Ministrul Agriculturii, Industriei, Comer-ciuluî şi Domeniilor.
___________________ (ss). B. M. Missir.
A. p e 1.
In gândul, că mergem pe calea iubirii neinului nostru, noi, câţî-vâ tineri Severineni, luăm iniţiativa înfiinţării unor biblioteci populare la fie-care din spitalele judeţului nostru.
Credem, că ori-cine vede uşor folosul, ce ar resultâ pentru popor din cetirea unor cărţi bine alese, cu cuprins moral, naţional, ori utilitar.
In orele atât de lungi ale convalescenţei, bolnavii spitalelor pe lângă că vor pute avea o distracţiune plăcută, dar pentru mulţi dintre ei va fi un timp bine întrebuinţat, acela ce-1 vor petrece cetind cărţile unei biblioteci bine întocmite.
Chiar dacă resultatul întreprinderii nostre n’ar fi de cât numai desvoltarea gustului de cetit în orele libere şi prin urmare buna întrebuinţare a timpului, care trece aşa repede, tot ar fi de ajuns ca noi să simţim un puternic îndemn pentru atingerea scopului ce ne propunem.
Cum că asemenea biblioteci sunt de mare folos pentru spitale, reese din faptul că în alte ţări ele au luat fiinţă deja de mult, s’au desvoltat şi sunt forte mult cercetate.
In ţara nostră chiai’, după observaţiunile şi spusele mai multor medici, dacă unii bolnavi cetesc câte odată, apoi mai tot-deauna ei se mărginesc la romane proste, la cărţi de ocasiune, care in loc să le folosescă, mai reu le otrăvesc sufletul şi le încurcă minţile.
Facem deci un călduros apel la inimele generose şi către cei cu dor de bine pentru nemul nostru ca să dea un sprijin intre-
www.dacaroimaiiica.ro
1040
ALBINA
prinderii nostre, fie prin donaţiunî de cărţi, fie prin subscrip-ţiunî, convinşi fiind că în orî-ce fel s’ar manifestă ajutorul ce-1 cerem, el va fi de un real folos pentru scopul ce ne propunem.
Diaconul I. V. Raiculescu, I. Nieulcscu-Severin, profesor, N. Cernătescn, advocat, (ir. Kupturenu, cap de portărei.
NB. Donaţiunile se primesc pe adresa diaconului I. V. Raiculescu sau a d-luî I. Niculescu-Severin, profesor la liceul T.-Severin.
3VE n 1 ţia na iri
Noi, N. Romanescu, Primarul Urbei Craiova, aducem viile nostre mulţumiri onor. societăţii de asigurare «Naţionala», care în modul cel mai culant ne-a liquidat dauna ce comuna a suferit prin arderea pavilionului de la Hypodromul din Parcul Bibescu, asigurat la numita societate cu poliţa No. 211.280, liquidare care s’a făcut în timpul cel mai scurt posibil, de ore-ce deşi incendiul s’a întâmplat la 30 Maiu a. c„ astăzi 7 Iunie a. c., suntem pe deplin despăgubiţi, pentru care recomandăm tutulor a-şî asigură avutul la acestă societate, care în tote ocasiunile a dovedit cea mai mare promptitudine.
*
♦ *
Cr. Bărsănescu, din corn. Gighera, jud. Dolj, aduce mulţumirile sale d-lui Ion Rădulescu, comersant Corabia, cum şi d-lor enoriaşi ai bisericii, cari au făcut diferite daruri bisericei.
*
* *
Pentru împrejmuirea din nou cu zâplaz de scânduri a curţeî Biseri-ceî din comuna Gulianca, s’a deschis de către Epitropie o listă de subscripţie şi la care au bine-voit a veni în ajutor:
D-l Ministru C. I. Stoicescu, proprietarul moşiei Gulianca cu lei 100; Primăria comunei Gulianca cu lei 40; Obştea locuitorilor cătunului Gulianca cu lei 220; Obştea locuitorilor cătunului Olănescu cu lei 108.
Din care bani s’a făcut curtea Bisericei şi cu prisosul ce a resultat s’a comandat cumpărarea unui Steag (Propor) pentru Biserică.
Pentru aceste fapte demne de imitat, Epitropia prin sub-seinnatul, aduce cele mai vii şi respectose mulţumiri atât d-lui ministru, cât şi Primăriei şi obşteî locuitorilor.
Paroh P. Ionescu.
Toţi d-nii membrii ai societăţii „Steaua", cari n'aii plătit co-tisaţiunile pe anul al II-lea, început încă de la 1 Ianuarie 1902, sunt rugaţi să le trimită pe adresa d-lui P. Gârboviceanu, str. Sf. Ecaterina, administratorul şi casierul acestei societăţi.
Sunt rugaţi de asemenea toţi domnii, cari au primit liste de sub-scripţiune să le înapoieze cât mai neîntârdiat cu ori-ce resultat.
Ministerul Agricult., Industr., Comerc. şi Domeniilor.
La 20 Iulie a. c., orele 10 a. m., se va ţine licitaţiune public^ la prefecturile judeţelor Brăila şi Vâlcea, pentru vînejare de lo" turi de la staţiunile balneare pendinte de Ministerul Domeniilor, Lacul Sărat, Govora şi Călimânescî-Căciulata.
Doritori! de a cumpără loturi la numitele staţiuni, pot luă in-formaţiunî atât la Minister, cât şi la Prefecturile respective.
www.dacoromanica.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea. prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-luî Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucurescî.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kaindern, membru al Academiei Române—-Vice-preşedinte, Sa va Şomănescu, mar e proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, I’etru GArboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Const. Bariu, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spira C. Haret, Ministru, profesor Univers.; I. Dimitrescu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Yădescă, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu,^ profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori, Const. Alimăneşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ioncscu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiunî plătite (Urmare).
Donaţia Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii publice -1.500 lei; Nico-jau G., revisor şcolar (Piatra-Nemţu), 5 lei; Teofănescu R. C. (Bicaz), 1 Jeu; Focşa A. Dumitru (Călugăreni), 1 leu; Cădere Pantelimon (Bistri-ciora), 1 leu; Idicenu Ion (Bodesci-Precistî), 1 leu; Livizenu Gh. (Bo-descî-Preciştî), 1 leu; Cădere Gh. (Buhalniţa), 1 leu; Grosu Vasile, preot (Căciulesc!), 1 leu; Teofănescu Gh. (Căciulescî), \ leu; Andronie Gh. (Călugăreni), 1 leu;Roban llie (Crăcăoni), 1 leu; Constantiniu Gh, (Domna), 1 leu; Grinţescu Constantin, diacon (Domna), 1 leu; iSicolau Grigore (Dobreni), 1 leu; Cojocariu P. Gh. (Dobrenî), 1 leu; Popa 1. (Serbescî), 1 leu; Mancaş I. P. (Dobrenî), 1 leu; Grinţescu N. (Galu), 1 leu; Teofâ-nescu N. (Gârcima), 1 leu; Teodorescu Gh. (Gârcima), 1 leu; Mateiu C. V., (Girov), 1 leu; Constantinescu I., preot (Girov), 1 leu; Baltă C. (Hangu), 1 leu; Diaconiţa D., (Hangu), 1 leu; Lefter C., (Serbescî), 1 leu;.Stan N., (Serbescî), 1 leu; Mironescu G., preot (Yînătorî), 1 leu; Stroescu Sma-randa (Filiora), 1 leu; Gavrilescu Gh. (Filiora), 1 leu; Teodorescu 1., (Băncesci), 1 leu; Goian Vasile (Băncescî), 1 leu; Irimescu Gh. (Vinătorî), -1 leu; Ionescu Alexandru (Costişa), -1 leu;IIanganu V., (Zănescî), 1 leu; Profin N., (Bălţăteseî), 1 leu; Popovicî V., (Bâlţătescî), 1 leu; Vasiliu N., (Bălţâtesci), 1 leu; Serpişinu V, (Bârgăoni), 1 leu; Ungurănu V. T., (B descii-Ghicăî), 1 leu; Gheorghiţoiu C., (Bodesciî-Ghicăî), 1 leu; Bălţă-tescu V., (Dragomirescî), 1 leu; Călin Ion (Dragomirescî), 1 leu; Roşescu Chiriae (Grumăzesci), 1 leu; Vasilin Gh., preot (Păstrăvcnî), 1 leu; De-diu V., (Pâstrăvenîi, 1 leu; Trifan 1., (Petricanî), 1 leu; Biclenu N., preot (Petricani), 1 leu; Ilraşovanu Gh„ (Timisescî), 1 leu; Alexandrescu A.
D., (Pipirig), 1 leu; Gherasimescu V., (Pipirig), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al II (1902) al societăţii, e de 826; iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 2.518 lei şi 70 bani.
_________________(Va arma In Xo. viitor).
www.dacoromaiiica.ro
GRĂDINA PREOTUL ILIE
Biserica Cotroceni, Bucurescî.
Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătbre, Bratjî, Pini austriaci Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
A eşit de sub tipar în editura librăriei Sfetea, str. Lipscani No. 96, Gospodăria rurală, ediţia 2-a, lucrată după programa şcdlelor normale şi seminare, cu mai multe figuri în text, de V. S. Moga.
De vîncfare la editor. Preţul 3 lei.
SOCIETATE IN COMANDITA
WE1L, JOSEPH & Co.
BoaciarescI
Strada Smârdan No. 7, (Cassa Zerlendi).
Recomandă d-lor agricultori maşine şi unelte agricole şi industriale.,
de ori-ce fel. s. e. ; Locomobile, Treerâiort*, Pluguri întregi de oţel, Batoze de porumb, cu abur şi manuale, mori pe postament de lemn şi fer, pietre franceze originale garantate de la „La Ferte sousJou-arre, (Franţa)", etc. etc., din cele mai renumite fabrici pe cari le represintâ, şi în condiţiuni cât se pote de favorabile pentru d-nii cumpărători.
La cas de necesitate, a se cere oferte şi catalog ilustrat, care se trimete gratis şi franco.
Condiţiuni de plată avantagiose.
Garanţie pentru material solid şi buna funcţiune.
Singurul care vinde eftin!
Magasinul la tote sezonele, Calea Victoriei, 29 (lingă Poliţie).
Umbreluţe! Umbreluţe! Umbreluţe!
albe, culori şi negre
Cu preţuri mai eftin ca la fabrică, precum: Lei 4,95, 5,95, 6,95, 7,95, 9,95, 11,95, 14 95.
Zilnic noutăţi în Bluze de mătase, cu Leî 7,95, 8,95, 10,95, 12,95, 14,95. Raion de Lingerie, pentru dame şi bărbaţi cu preţuri fabulose de eftin. Gulere, prima calitate duz. Lei 4,95, 5,95, şi 7,95.
Bogat asortiment de Ciorap! pentru dame, bărbaţi şi copii. Mari cantităţi de Broderii cu preţuri excepţional de eftin.
Nou ! Nou ! Nou !
Cereţi Corsetul Hysreia cu preţul de Leî 6,95 şi 7,95.
Tafta glace negre şi culori, prima calitate Leî 2,50 Mtr.
Jupone ! Jupone! Jupone!
de mătase din Nauşong cu dantele fine, Lei 15, 18, 25.
Şifone prima calitate: Leî 12,95, 13,95, 14,95.
Mănuşi glacă fine, negre şi culori, Leî 2,50 perechea.
Rupendu-se la încercare se schimbă.
Magnsinul „La tdte Sezonele"
Calea Victoriei 27 Bucurescî.
Cititori! reviste! vorav<5 un scătjemînt de 5% din preţurile însemnate, presentând cuponul.
Inst de Arte Grafice Garol Go1flEWWtdltO€ir(HIIMICflJQtr. D6mneî , 16.— Bucurescî.