Mo. 36.
ANUL
Iunie 1902.
&
Revistă Enciclopedică Populară
^4pare în Jie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an Uei 5 I Abonamentul în străin, pe an Liel 8
» 6 luni » 3 | Un număr...................15 bani
irî 1 leu linia. (Vlloa publloitate 5 bani cuvîntul lanuscriptele nepublicate se ard.
Comitatul de Redacţia:
Bobi EC a I i n i5 e ir aa
frbovicsaii'J Coşbuc J. O fes cu p. 2>u/fu
Colonel p. V. JJăsturel JJdamescu V. S- jyioga
Jf. J/icoIaescu Qr. £eodossiu
Cotjsf. C. popovicî-cascâ.
SUMARUL: N. Rădulescu-Niger, Prier la drum. — Eleonora Slavici, Cultivarea sim-ţimSntulut de datorie. — Ion Kalindcru, Erupţiunea Veznviulut în anul 79 al erei creştine. - Ion E. Mikdescu, Cultura legumelor (Dovlccîî, Dovleceii, Sparanghelul).—Locot. Victor Nicolescu, Biserica Episcopală Curtea do Argeş.-. • . Cultura albinelor. — 1. Ni-culescu, însemnătatea apel cu privire la hrănirea şi îngrăşarea animalelor şi la producerea laptelui. — Aiue-Proect de lege pentru înfiinţarea unei case de economii a corp. didactic. — Irimia Popcscu, Corespondenţa medicală. — V. Muntvnu, Societăţile sătesc!. — De la sate.—Societăţi economice la sute.— Apeluri.-*- Sfaturi: Contra riel la ol. -Curăţirea penelor.—Mijloc de a păstră racii vil.
lluslraţiuni: Oraşul Pompei înaintea erupţiei Vezuvlulul. — Sparanghel — Catedrala Curţii de Argeş.—Solemnitatea sfinţirii Episc. Argeşului.—Castelul Peleş (vedere dinspre Sud-Vest).
T(edacfia şi Jjdminis
9, Bucurescî.
Eforia Spitalelor Civile din 3ucuresci.
PUBLICAŢIUNI
In ţliua de 7 Iunie 1902, orele 3 p. m., se va ţine licitaţie publică, cu oferte închise, la Eforie, bulevardul Elisâbeta, pentru închirierea pe timp de 5 ani, cu începere de la 20 Iunie 1902, a hotelului Caraiman din Sinaia (Prahova).
Nu se vor primi a concură de cât acele persone cari vor probă că au ţinut în arendă hoteluri de primul rang, fie în ţară fie în străinătate.
Garanţia provisorie pentru admitere la licitaţie este de lei 7.500.
Condiţiunile speciale, precum şi orî-ce alte informaţiuni se pot luă, la serviciul Bunurilor Eforiei, în filele şi orele de lucru.
Licitaţiea se va ţine conform art. 63—79 din legea compta-bilităţii publice.
*
* *
In diua de 13 Iunie 1902, ora 3 p. m., se va ţine la Eforie, licitaţie publică cu oferte sigilate pentru darea în întreprindere a repara ţiunilor strict necesare a se execută la cloptoniţa şi casele schitului Cobia, judeţul Dâmboviţa.
Condiţiunile speciale şi devisul se pot vede la serviciul Bunurilor în ori-ce ţii şi oră de lucru.
Valorea acestor lucrări este de lei 847 bani 97.
D-nii concurenţi spre a pute luă parte la licitaţie vor trebui să depună ca garanţie provisorie 5 la sută din suma de-visului, cunoscând că cea definitivă va fi de 10 la sută din suma resultată la licitaţie.
Se pune în vedere d-lor concurenţi art. 68—79 din legea asupra comptabilităţii publice.
«
* *
La 25 Iunie 1902, orele 10 a. m., se va ţine licitaţie la Eforie, pentru reparaţiunea băilor şi bucătăriei Spitalului Colentina, distruse de incendiu, care după devis se urcă la lei 7.711, b. 39.
Doritorii de a luă parte la acestă licitaţie, depun o garanţie provisorie de 5 la sută, cunoscând că garanţia definitivă va fi de 6 la sută.
*
* *
La 8 Iulie 1902 orele 10 a. m., se va ţine licitaţie la Eforie, pentru predarea a 67.000 kilo fin şi 43.000 kilo ovăz, necesare spitalelor.
Doritorii de a luă parte la licitaţie sunt invitaţi ca în sus citata ţii şi oră să-şi presinte ofertele d-lor sigilate însoţite de o garanţie provisorie de 5 la sută, cunoscând că garanţia definitivă va fi de 10 la sută.
Licitaţiunea se va ţine în conformitate cu art. 68—79 din legea comptabilităţii generale a Statului.
Caetul de sarcine se pote vedeâ la Cancelaria Eforiei, în orî-ce ţii şi oră de lucru. .
www.dacaromamca.ro
ALBINA
957
. PRIER iA DRUM
WjŞţ.u albe flori la cingătore Pornesce Prier, zîmbitor,
Din alte lumi, — etern izvor V De primăveri fermecătore.
Cu albe flori la pălărie Şi cu vestmîntul de frunziş,
Străbate ’n lung şi ’n curmeziş Pămîntul plin de bucurie.
îi $ice cântec de mărire Din brazda negrului ogor Voiosul plug, răscolitor De humă nouă spre rodire...
Bătend din aripi, cântăreţii De prin livezi, de prin păduri în dulce viers cu ’nflorituri îi <,lic, în faptul dimineţii.
Oceane, mări neodihnite Se netezesc : din valurî-munţi Se fac oglindi, întinse punţi Legănătore, poleite...
•
Cu iarnă vecinică ’n spinare Munţi 'nalţi şi pururea pustii Coboră rîurî argintii Să-î ducă glas de salutare...
în firea totă e ’n viere,
O gongonire de copil.
Se ’ntorc şi păsări din exil,
Cu fie-care adiere.
Iar el, în drumul lui de harnic,
Răpit de glasu ’ntregiî firi, împarte iarbă, flori, zîmbiri Cu mânile-amândouă, darnic.
N.	Răduiescu-Niger. --------------------i£3~<s~-
www.dacoromanica.ro
958
ALH1NA
Cultivarea simţimîntului de datorie.
«Fă-ţî, — am tjis, — datoria, chiar şi către cel-ce nu şi-o fac pe a lor faţă cu tine.>
Datoria, chiar după înţelesul cuvîntuluî, însemneză ceea-ce avem să dăm, adică un act de stăpânire de sine ori o faptă, pe care trebue neapărat să o săvîrşim pentru mulţumirea altora, şi datoriile năstre pot să fie de mal multe feluri: firesc!, religidse ori convenţionale. Acestea sunt cele mal po-sitive, fiind-că se întemeiază pe un angajament luat.
Omul se nasce cu înclinarea firescă de a-şl face datoria, de aceea se şi simte fericit când o pdte împlini şi din contră, e mâhnit când nu pdte ca să şi-o facă.
Când putem să ne împlinim datoriile, suntem mulţumiţi cu noi înşi-ne, suntem vecinie voioşi, semnul consciinţei liniştite, iubim pe cel-ce ne încunjură şi pe cel ce ne conduc, căci simţim, că aşâ e mersul firesc al lucrurilor. Din contra, cel ce nu pdte a se stăpâni, se simte înjosit şi rob al slăbiciunilor sale ca: negligenţa, uşurătatea, indiferenţa şi altele mal grele, e gata de a defăima pe cel ce-1 suprave-ghdză şi-l silesce Să-şi împlinescă datoriile firesci şi ajunge în cele din urmă să nu mai fie iubit şi stimat.
Dorind binele copilului, trebue să-l mustrăm des, când nu-şî face datoriile. Acestă stăruinţă trebue să o avem treză, ca să nu simtă copilul neegalitatea caracterului nostru, adică că-1 stăpânim după impulsiunile momentane, îl pedepsim când suntem supăraţi, iar când suntem în voie bună îi tolerăm negligenţa în împlinirea datoriilor. El trebue să simţă, că numai.din iubire stăruim şi că iubirea nostră e neschimbată. Să nu învăţăm copiiul a-şî face datoria, promiţându-î vre-o recompensă, căci îl facem egoist şi-î va fi greu mai târziu, când nimeni nu-1 va recompensa pentru că-şi face datoria. El are să-şi facă datoria pentru mulţumirea lui şi pentru bucuria ndstră.
Acestă mulţumire cu sine însu-şl, e cea mai principală dintre consecuenţelo practice ale împlinirii datoriilor. Cu cât mai grea o datoria, cu atât mai mare e şi mulţumirea de a o fi împlinit.
Femeea mai ales, are nevoie de acestă consecuenţă a împlinirii datoriilor, fiind-că îşi petrece viaţa mai în retragere, e mai slabă şi atârnă mai mult do buna voinţa altora. Ea stă sub protecţiunea bunelor moravuri şi e interesată a le apără, căci de tot tristă e sdrta ei într’o societate cu moravuri stricate.
Ceea-ce o. ajută pe femee să-şi facă datoria s\mt mai ales două lucruri: sentimentul religios, care am ve<Jut cum are
www.dacoromamca.ro
A L TUN A
959
să fie cultivat, şi iubirea către alţii, care e cel maî puternic impuls.
Care dintre noi nu scie, la câte încercări nu ne expunem spre a face bucurie iubiţilor noştri şi cât de mulţumite ne simţim văcjend bucuria lor ? Câtă mângâiere nu avem când putem ajută pe apropele nostru, fie chiar şi dintre ceî-ce ne grăesc de rău ori no turbură liniştea? Noi femeile, t<5te avem să le răsplătim prin compătimire şi prin bună voinţă, căci nimic nu e maî impunător decât acăsta şi nimic nu de-sarmeză maî mult pe ceî doritori de scandal şi de turburărî, care se bucură când cei invidiaţi de dînşiî îşi pierd digni-tatea. Şi dignitatea ne-o pierdem când pierdem răbdarea şi bunul cumpăt, fie chiar şi faţă cu slugile.
Ceea-ce ne împiedecă a ne face datoria e, înainte de tdte, negligenţa. Ştim cu tdtele ce urmări triste resultă, când o femee e negligentă. încă de mică dar copila are să fie deprinsă a nu neglija nici cele maî mici amănunte din viaţa eî.
Copila are, maî presus de t6te, să se îngrijescă pe sine însă-şî. Un sentiment de repulsiune firescă ne coprinde când vedem un om şi maî ales o femee, care-şî neglijăză până chiar şi corpul său; cu îngrijirea corpului său începe dar copila a se deprinde să porte grijă, ca hainele, care-î aco-per corpul, să fie tot-deauna curate şi în stare bună, chiar şi dacă mijlocele nu-î permit a le schimbă destul de des. Neglijindu-se pe sine şi ne-avend atenţiune pentru lucrurile mici, ea ajunge să nu maî pună preţ pe nimic şi rămâne în cele din urmă indiferentă, când împrejurul eî domuesce nu maî desordine şi necurăţenie. E apoi greu lucru să pui maî târdiu pe cale bună asemenea naturi desordonate.- De mică dar, copila are să fie deprinsă cu buna rînduială şi ţinută a întreţineâ ordinea în mediul în care trăiesce. La început a-şî îngriji jucărelele, care trebue să aibă un loc hotărât, iar nu să stea aruncate prin tdte colţurile, maî târziu ajută pe mama eî la ţinerea bunei rîndueli în casă şi-şi întipă-resce devisa, că fie-care lucru trebue să aibă locul lui şi flecare trebă are să fie făcută la timpul eî.
De la acestă deprindere cu buna rînduială în cele maî mici lucruri, depinde desvoltarea simţimîntuluî de datorie, căci de la neglijenţă nu e decât un pas până la uşurătate, un defect capital şi cu consecinţe urîte.
O fată, care n’a fost condusă în ordine şi n’a luat parte la întreţinerea bunei rîndueli în casa părintescă, uşor ajunge să n’o maî intereseze nimic din cele ce e menită de Dumnezeu să le cundscă şi să se conducă cu uşurinţă în tdte împrejurările vieţeî sale, căci lipsind de la datoriile mici, va lipsi cu atât maî vîrtos de la cele maî mari. Aceste naturi evaporate se cunosc numai decât. Lipsite de spiritul de ordine, ele îşi schimbă părerile tot aşa de uşor ca rochiile, sunt slabe de caracter, invididse, răutâcidse, linguşitdre, ca-
www.dacaramamca.ro
960
ALBINA
lomniat<5re, închipuite orî lipsite de dignitate, după împrejurări, şi ast-fel sunt puţin stimate de cel-ce vin în contact cu ele. Tdte aceste urîte defecte sunt urmări ale slăbiciunilor, cari n’au fost stîrpite din copilărie şi au ajuns cu tim-timpul să fie cultivate în mijlocul societăţii, care profită de slăbiciuni.
Adevărul, de multe ori rănesce sufletul celor ce nu sunt deprinşi a-şl cun6sce slăbiciunile; noî însă, cari facem edu-caţiunea, avem să stăruim asupra adevărului, şi să facem prin iubire, ca copiii să înţelegă, că împlinirea datoriilor, este garanţia mulţumirii sufletesc!.
E negreşit mai uşor a conduce în aceste principii pe copii în familie, unde toţi membrii sunt de acelea-şl păreri şi toţi urmăresc acela-şl scop, decât fiind silite de împrejurări să facem educaţiunea mal multor copile împreună. Atunci sunt mari greutăţile ce întâmpinăm în silinţele ndstre de a unifică aţâţi copil crescuţi în mod deosebit şi de a-I aduce la acelea şl vederi şi deprinderi. Cel d’întâiu mijloc e acela de a câştiga iubirea copiilor, fiind nepărtinitdre şi stăruind ca sinceritatea să preocupe t6te inimile.
Cicălitura, atât de nesuferită copiilor, dă apoi şi ea resul-tate bune, dacă e cu măsură şi nu cade în pedantism bolnăvicios.
Am dis, că e greu să facem educaţiunea până ce nu vom fi tdte femeile crescute în aceleaşi vederi şi deprinderi, pentru ca ideia uneia să nu fie armă de desaprobare pentru cele-lalte. Acesta o simţim mal ales când suntem nevoite să ne luăm ajutdre pentru crescerea ori instrucţiunea copiilor. De multe ori aceste ajutdre mal mult ştirbesc decât com-pleteză lucrarea. Fiind multe din ele crescute în idei diferite de ale ndstre, resping orî primesc cu patimă îndrumările resonabile, găsindu-le absurde, căci ele n’au avut parte de acela-şî fel de crescere.
Aceşti factori indispensabili, dar adese ori nenorocoşi pen-, tru adevărata educaţiune, omdră în inima plastică a copiilor, înclinarea spre bine, de <5re-ce semenă neghina alături de sămînţa bună, căreia îl trebue căldură şi îngrijire şi care e înăbuşită de buruenî stricăcidse, dacă nu e plivită.
Cu stăruinţă îndoită se înving însă şi asemenea greutăţi.
Virtuţi avem să sădim în inimile copilelor, dacă voim să avem bucurie de ele şi să le facem capabile de a trăi fără greutate în mijlocul semenilor lor. Nu numai cu omeni culţi şi cu bun simţ avem să ne petrecem viaţa, ci adese ori şi cu omeni fără de cultură ori cu dmenî rel, care în ori ce marcă de bună-voinţă găsesc un motiv de ură, de* invidie ori de răutate.
E nesecată femeea slabă de înger, în căutarea pretextelor de a nu-şî face datoria. Ea bănuesce pe alţii, calomniază şi osândesce fără temeiu pentru ca sâ-şî scuze propriile gre-
www.dacaromanica.ro
ALBINA
961
şelî. Ne putend să fie mulţumită cu sine însă-şî,' consideră ca duşmani, bârfesce şi atinge în reputaţiunea lor pe cei ce o îndrumeză să-şi facă datoria. Ast-fel se creâză o atmosferă nesuferită pentru toţi cel nevoiţi a trăi împreună.
Un singur mijloc e de a resufla liber în asemenea atmosferă: fă-ţî datoria fără de a mal cerceta ce fac alţii, ca din blândeţea şi din toleranţa ta să vadă, că binele stăpânesce inima ta.
Mare virtute i se cere unei. educatdre ca să pdtă resista într’o atmosferă grea şi să-şî continue lucrarea pe calea binelui, dar mare e şi mulţumirea el, când îşi vede copila pregătită pentru vieţă.
Eleonora Slavici.
Erupţiunea Vezuviulul în anul 79 al erei creştine
Intr’un numer trecut, am arătat cum vulcanul «Pelee» a distrus cu desăvîrşire oraşul «St. Pierre» din insula Martinica şi am făcut un scurt istoric al diferitelor erupţiuni vulcanice.
Iată acum cum descrie d-1 Ion Kalinderu, membrul Academiei Române, în lucrarea: «Vieţa municipală la Pompei», erupţiunea Vezuviului care în anul 79 al erei creştine a acoperit cu lavă oraşele romane Pompei şi Herculanum.
La 23 Noemvrie 79, — după comunicarea d-luî Geffroy— sau la 23 August, cum s’a admis de toţi până acum, în timpul jocurilor circului, isbucni a doua şi cea mal teribilă erupţiune a Vezuviului. Ruinele Pompeiel ne arată această nenorocită întâmplare. Inainte-mergătoreale catastrotei, sgomote sinistre vorbeau de giganţi văcjuţl în aer, de flăcări lungi brăzdând văzduhul. Se strigă prin strade «Vezuviul s’a aprins». Spaima cuprinde pe Pompeianl cari iug din amfiteatru dinaintea morţii. Un potop de lavă, de cenuşă, şi de sgură se revarsă; aî cjice că e o ploe de foc ; tote casele prăvălindu-se răspândesc incendiul. Unii caută adăposturi cari se răstornă şi-l sdrobesc, alţii se aruncă în strade unde mor năbuşiţi, asfixiaţi de praf, de cenuşă şi de flăcări ; o lemee ţinând pe copilul său în braţe, intră într’o gropă unde erupţiunea o închide ; un soldat de pază more cu o mână la gură şi ţinând încă cu cea-laltă lancea sa. Familia Iul Dio-msd fuge într’o pivniţă, unde se grămădesc şepte-spre-cjece per-sone, cari mor sub loviturile furtunel saîi în chinurile fomel ; bărbatul scapă şi cade apoi trăsnit dinaintea grădinel lui. Un preot a Izidel străpunge două ziduri şi more sfîrşit de puteri la al treijea. De prisos să mal spunem că animalele împărtăşiră sorta stăpânilor lor. Ploia de cenuşă, care se (jice că s’ar fi întins până în Africa, s’a întins însă de sigur până la Roma. Lumea din Pompei credea că catastrofa eră universală şi că a venit (jiua din urmă. Până acum s’aQ descoperit peste o mie opt sute de cadavre şi de sigur că mal sunt. La 1873 nisce lucrători, lucrând la săpături, deterâ de un Joc gol, în fundul căruia erau osă-
www.dacoramanica.ro
9Q2
ALTtTNA
minte. îndată d-1 Fiorelli, însciinţat, turnă gips preparat în gropă. Se curăţi apoi cu îngrijire coja de piatră ponciă şi de cenuşă întărită, care acoperea corpurile, şi după aceste operaţiuni, eşiră la ivelâ 4 cadavre. Ele se văd la museul din Neapoli; totul s’a păstrat şi să cunosce, haine, carnea, numai viaţa lipsesce.
^Mumiile egiptene sunt mult mal rău conservate. PompeianiT desgropaţî din contra sunt fiinţe omenesc! pe care cre<JI că-î vecjî murind. Acăstă desgropare ne-a mal adus la lumină două femei, din care una e o tetiţă de cincl-spre-c}ece ani. Mal este cadavrul unul om, adevărat colos, care pare a fi murit vitejesce. In
www.dacQFomanica.io
ALBINA
963
fine desgroparea acestui nefericit oraş ne arată după opt-spre-4ece secole, mortea fixată în momentul sosirel el.
Catastrofa care şterse de pe hartă oraşele vezuviane, Pompei, Stabrae, Ilerculanum, menite a fi pentru noi cele mal bogate muzee, a cauzat şi mortea marelui naturalist roman, a lui Pliniu cel vechiu, venit acolo în calitatea sa de comandant al liotei din Misena. Nepotul său, Pliniu cel tînăr, a descris evenimentele acestea în două scrisori celebre adresate istoricului Tacit.
Reproducem aci în traducerea eruditului nostru arheolog, A. Odobescu, scrisorea unde ne descrie mortea învăţatului şi ororile acelei
«Îmi ceri,—cŢhee Pliniu către Tacit,—îmi ceri să-ţi scriu sfir-şitul unchiului med, pentru ca să-l poţi trăda mal cu adevăr viitorime!. Iţi mulţumesc, căci văcjl bine că, fiind de tine ilustrată, mortea lui e menită unei glorii nemuritore. Deşi el, perind în prăpădirea celor mal l'rumose pâmînturî, ar fi ca memoria lui, prin acăstă împrejurare neuitată, să rămână în veci neştersă împreună cu a poporelor şi a cetăţilor; deşi însuşi el a făcut lucrări multe şi neperitore, şi mal mult încă va adăogâ la perpetuitatea acelora, eternitatea scrierilor tale. Cât despre mine, socotesc fericiţi pe aceia cărora zeii le-au dăruit iavorea, sau de a face lucruri demne de a se scrie, sad de a scrie lucruri demne de a se citi, şi mal fericiţi încă pe aceia cărora le-au dat pe amândouă. In numărul acestora va fi şi unchiul meu, atât prin ale sale, cât şi prin ale tale cărţi. De aceia, voiu îndeplini, ba chiar voiu stărui a face ceia ce îmi ceri.
«Eră în Misena şi acolo ţinea comandamentul liotei. In cjiua kalendei a noua din Septemvrie, cam pe la ora a şeptea, mumă-mea îl vesti că se arătase un nour neobicînuit atât prin mărime cât şi prin felul său. El, după ce stătuse la sore şi apoi luase o baiă rece, gustase ceva culcat şi se puse pe studiu. Atunci îşi cere încălţăminte şi se uită la un loc de unde pote mai bine să privăscă acea minune. Nourul se înălţă, dar cel care-1 vedeau de departe, nu puteaţi sci din ce munte; mal târziu însă se cunoscu că era din Vezuviu. După aparenţa şi forma lui nu s’ar fi putut asemănă cu nici un alt copac mal,bine de cât cu un plop; căci se ridică în sus ca un trunchid forte lung, care apoi se reslăţiâ în mal multe ramuri. Cretji că împius mal întâid de o suflare care în sus se slâbiă, sau pote şi învins de propria sa greutate, el se risipiâ lărgindu-se; une-orî alb şi alte-orl mânjit şi pătat, după cum purtă în sine ţărînă sad cenuşă.
Sfârşitul în No. vitor.
Femeia este mama întregeî omeniri, ea gândesce cu inima iar bărbatul cu capul.
www.dacoramamca.ro
964
ALBINA
Cultura legumelor şi a pomilor fructiferi (i).
DOVLECII ŞI DOVLECEII (bostanii şi bostăneiî).— Co-prind mai multe soiuri, însă tote cer un pămînt forte gras şi revăn. Se sămănă şi se întreţin ca şi castraveţii. Cât pri-vesce pentru dovleci numai, e bine a se semăna pe lîngă garduri sau chiar şoprone, pe cari se urcă în sus, aşâ că cu chipul acesta ne scutesce de a prinde mult loc în grădină prin cultura lor.
SPARANGHELUL.—Este o plantă vivace (care semănată odată, cresce mai mulţi ani). Se cultivă pentru lăstarii tineri şi fragedi ce es din rădăcină în timpul primăverei. Sparanghelul cere un pămînt forte gras. înmulţirea se tace prin seminţe, semăhându-le primăvara de timpuriu în rîn-duri, depărtare între ele până la 25 cm. Pămîntul trebue bine săpat, mărunţit şi gunoit cu gunoiu descompus. După semănat, pămîntul se acoperă cu un strat de gunoiu sau frunziş, spre a nu se usca. Răsărirea seminţei are loc după 4 — 5 săptămâni, de aceia e bine să se ude mai des. După răsărire plantele se răresc la 15 — 20 cm. fir de fir, căutând a smulge — în acest scop, — acele din plante cari sunt mai slabe. Alte lucrări de întreţinere sunt praşila şi privitul ori de câte ori va fi nevoie. Tomna, se reteză trunchiurile aprope de pămînt, şi în urmă se acoper cu un strat de gunoiu.
Plantele semănate în acest loc, stau 2—3 ani, însă, dacă sunt vigurose (puternice) se pot scote şi transplantâ (răsădi) chiar după un an. Răzorele destinate pentru plantarea sparanghelului, se fac într’un pămînt gras care trebue desfundat până la o adîncime de 30 cm. Lăţimea lor — de regulă — se face până la 2 metri. Plantarea pe răzore se face deschidend şanţuri în lungul lor, adîncî de. 25 cm. şi largi de 30 — 40 cm., iar pămîntul scos se pune pe margini, între şanţuri. Pe un răzor cu lăţimea arătată, se pot face trei şanţuri, iar în ele se înfige câte un ţăruş la 0m,80—1,'",00 depărtare unul de altul, cari ţăruşi se pun în scop de a se cunosce locul unde s'au plantat rădăcinele. Primăvara, avend şanţurile deschise şi ţăruşii puşi, facem câte un mu-şuroiu împrejurul fie-cărui ţăruş. De-asupra acestor muşu- * roie se planteză plantele, răsfirându-le cât mai bine rădă-
ll) VeiJI No. 28 - 29, 30, 31, 33 şi 35.
www.dacoioniaiiica.io
ACBIXA
965
cinile, iar peste rădăcini punem un strat de pâmînt cam de cinci cm. grosime, peste care urmăză un alt strat de gunoiu, şi în fine, peste gunoiu un alt strat de pămînt, astfel ca grosimea în total a stratului ce acoperă planta, să fie de 8 —10 cm. In timp de trei ani de la plantare, sparanghelul trebue udat cât mai des, mai ales dacă e secetă, şi săpat de câte ori se simte nevoe. Tomna avem grije a tăiâ trunchiurile îngălbenite, apoi le acoperim cu un strat de pămînt, ori mai bine gunoiu descompus, în grosime de 15 — 20 cm. spre a pută da lăstari lungi şi fragezi pentru a-i recoltă primăvara.
In primăvara anului al treilea, începem recolta lăstarilor celor mai frumoşi. De aci înainte, ca lucrări de întreţinere avem săpatul de două sau trei ori pe an; tomna se taie trunchiurile galbene, se desface pămîntul pe lîngă fie-care plantă până la 5 cm. adîncime, şi se pune împrejurul fie căreia câte un strat de gunoiu bine descompus, iar primăvara până ce nu dau lăstarii, se muşuroesce până la o înălţime de 15 — 20 cm., căutând a săpâ uşor şi cu băgare de sămă printre rînduri spre a nu vătămâ lăstarii.
Recolta se face primăvara după eşirea lăstarilor, în tot-deauna diminăţa ori săra; descoperim uşor cu mâna muşuroiul (iar nici odată cu alt-cevâ), tăem lăstarii, iar după acăsta, tragem— tot cu mâna,—pămîntul la loc.
încetarea recoltei are loc prin Iulie, când sunt destule alfe verdeţuri şi legume. Lăstarii recoltaţi trebuesc consumaţi îndată, căci se păstrăză cu greu, şi dacă voim a-i păstră n’o putem face decât numai pentru câte-vâ dile, ţinen-du-i în pivniţă îngropaţi în nisip umed.
Pentru a căpătă semînţă, se aleg din plantele cele mai puternice cari au 5 — 6 ani; lăstarii acestor plante nu trebuesc tăeţî de loc, lăsându-i a face bobe (semînţă). Când bobele aii o culore roşiatică se culeg, iar, pentru a le despărţi de cele negre, cari nu sunt bune, le punem într’un vas cu apă, apoi, după ce se usuc bine ia sore, se pun spre păstrare. Puterea de germinaţiune a acestor seminţe dacă sunt bine păstrate, durăză timp de 4 (Va urma).
Sparanghel.
5 ani.
Ion E. Mihăescu.
www.dacoromanica.ro
966
ALBINA
Biserica Episcopală Curtea de yirgeş.
iserica Curtea de Argeş a fost fondată de către domnitorul Românilor Neagoe Vodă Ba-sarab la anul 1512. Un monument admirabil de frumos şi de arhitectură bizantină. In anul 1517 biserica a fost tîrnosită şi s’a sfârşit în anul 1526, adică la 4 anî după mortea luî Negoe. Ca construcţiune, biserica pare a fi de origine orientală. Negoe Vodă more la anul 1521 şi fu înmormîntat în năuntrul bisericeî, avend deasupra rămăşiţelor sale pămîntescî o lespede de marmoră, compusă din 2 bucăţi legate între ele cu scobe lipite cu plumb. La capătul mormîntuluî sunt altele 3 maî mici a 3 fii al săî: Petru, Ion şi Angelina. Domnul ţăreî românesc!, care a avut grije şi a voit să termine acestă minunată biserică a fost Radu de la Afumaţi, împreună cu soţia sa Rucsandra fiica luî Negoe Vodă, după cum se afirmă din in-scripţiunea de deasupra uşeî de marmoră de la in trare. Ştiind din istorie sfârşitul tragic al acestui vitez domn; putem <Rce c’a fost unul dintre eroii neamului român. El se află înmormîntat asemenea cu socrul său, înăuntrul bisericeî Curtea de Argeş. Pe piatra mormîntală se vede dînsul călare cu un buzdugan în mână şi cu mantia suflată de vînt, în momentul când se luptă în fruntea oştirii sale.
In decurs de sute de anî multe rele a suferit acest măreţ şi superb monument. La un an după suirea pe tron a A. S. Principelui Domnitor Carol I, a<jî vitezul Rege al Românilor, visitând Curtea de Argeş şi ve^end ruinele de care era înconjurată biserica luî Negoe-Vodă; luă hotărârea de a fi restaurată definitiv. Lucrarea a fost încredinţată d-lui A. Lecom,te de Nouy, căruia aţii datorim restaurarea măreţuluî şi splendidului monument. Lacrarea a durat aprope 11 anî.
Acoperişurile monumentului sunt tote de plumb cu ornamente lucrate din ciocan. Temeliile biseri-
www.dacoromamca.ro
vuuxa
967
cei sunt tote eşite afară clin corpul clădire! şi adîncî, dând astfel o privire impunStore. La mijlocul' faţade! se află intrarea bisericeî, care e de marmoră în color! variate, intrarea este închisă de o uşe în 2 canaturi în bronz, lucrată după modelul bizantin.
Catedrala Curţii de Argeş.
Deasupra uşe! se află icona în mozaic a Maîceî Domnuluî cu mâinile ridicate în sus, iar înainte stă Domnul Iisus Christos. Fundul tabloului este în mozaic şi poleit cu aur. In faţa altarului, în drepta
www.dacaromanica.ro
968
ALBINA
şi în stânga se află tronurile MM. LL. Regelui şi Reginei, de bronz aurit şi cu sticle colorate.
Catapetesma bisericeî se compune dintr’un soclu de marmoră albă, încrustat cu plăci de cupru aurit şi înpodobite cu smalţuri şi cu ochi de sticlă, deasupra soclului sunt iconele: Maica Domnului şi Iisus
Solemnitatea sfinţiri! Episc. Argeşului
			
1 r |y			1
Christos, lucrate în mozaic; totă pardosela e de mozaic şi cu diferite desemnurî. La drepta, la intrare, se află portretul M. S. Regelui Carol I, în mantie regală, ţinend în mână pergamentul restaurăreî bisericii, corona de oţel stând pe un stîlp aurit;
www.dacorom6nica.ro
ALBIXA
969
iar la stânga se află portretul M. S. Regina Elisa-beta, stând în genuche înaintea fecioreî Maria. înaintea uşeî bisericeî se află un frumos basin pentru botez şi de-asupra sa o cupolă, susţinută de 8 co-lone de marmoră albă şi acoperită de figuri; împrejurul cupolei se află o galerie de flori scobite în piatră. Ca odor preţios al bisericeî este un manuscript pe pergament, conţinând cele 12 evanghelii ce se citesc în joia patimilor şi evanghelia înviereî, scrise de M. S. Regina pe 50 pagini mari, fondul fie-căreî pagini este deosebit colorat. Textul este scris cu aur şi cu argint.
Acest măreţ manuscript a fost scris de M. S. Regina în amintirea iubitei sale copile Maria, decedată în Joia patimilor în anul 1874.
Sfinţirea bisericeî episcopale de la Curtea de Argeş, s’a făcut în <Jiua de 21 Octombre 1886, în faţa MM. LL. Regele şi Regina. Acestă serbare religiosă a pus în mişcare mii de omeni, venind din tdte colţurile ţăreî pentru a vede pompa vrednică de monumentul cel maî strălucit al României. La intrarea în biserică se află un album unde semneză visi-tatoriî monumentului, primele semnături au fost puse de MM. LL. Regele şi Regina Românieî. Documentul de fondaţiune a fost scris de însăşi M. S. Regina Elisabeta.
Ca încheere putem ţlice, că printre monumentele Europene din secolul al XVI-lea, biserica Curtea de Argeş, este singurul, cel maî bogat şi cel maî interesant.
Locot. Victor Nicolescu.
Contra rîeî la oî. Se ia o parte acid carbolic, o parte petroleu şi 18 părţi uleiu de lemn. Acestea se amestecă bine şi cu amestecătura se unge de maî multe ori locul rîios. Dacă rîia a erupt în măsură mare, se pune din a-cidul carbolic şi petroleu cevâ maî mult. La nevoe se pote face şi scaldătore din o parte -acid carbolic şi 30 părţi apă. Acest mijloc ucide rîia în timp scurt.
www.dacoromamca.ro
970
AT.lfINA
CULTURA ADBiriELO^
o/^O-
Mo»* ramură a agricultureî, atât de iubită
odată de
vechii boeri ai ţăreî, cari erau mândri când se în-j tâlneau spre a se sfătui asupra nevoilor ţărei, se deschidea vorba şi despre bogăţia ţăreî, despre agri-c- cultură şi alte ramuri de producţiune ale el. Intre aceste ramuri de producţiune, cultura albinelor nu s’a uitat nici odată. Se pute uită pote de multe ori politica înaltă a ţăreî, invasiunea Turcilor sau a altor popore, dar produsul albinelor nici odată.
In discuţiunile lor asupra producţiuniî agricole, eî nu uită a spune că unii dintre ei au câte 3 mii de stupi, iar alţii până la 6.000 de stupi.
Adică o adevărată bogăţie fără multă cheltuială. Dar nu numai boerii ţărei se ocupau de acestă ramură băndsă, ci chiar Domnii ţărei, cari pe lângă zestrea ce da fetelor când le măritau, le mai da şi câte un număr destul de mare de stupi. Intre aceşti Domni putem cită pe „Brâncoveanu Constantin".
Oare n’a sosit timpul, ca pentru cultura acestei ramure, să pună mâna la ridicarea eî, ca în timpurile trecute toţi marii agricultori, cari dispun de mai multe mijldce decât sătenul agricultor, spre a da un mai bun exemplu şi a imită pe vechii boeri sau marii agricultori de acum 100 şi chiar 200 de ani?
De ce, din bogata floră a ţării, să se piardă atâtea milidne după cum se pierde din cultura zarzavaturilor? Acestă bogată floră nu cere nici arătură nici semănătură, ea cere numai albine, ca să adune din ea mierea şi bogatul polen trebuincios la crescerea larvelor lor.
Nu de mult s’a luat o măsură din partea Ministerului de Agricultură, ca în contractele de arendare să se prevadă, ca fie-care arendator să ţie un număr de stupi după întinderea moşiei.
Do acăstă măsură bună pusă pe hârtie, dar ne aplicată în practică mai de loc, nici că se mai pomenesce. Aşâ că cultura albinelor de către arendatori au rămas la buna-voinţa a fie-căruia, iar nici de cum la aplicarea clausei din contract.
Cu privire la mersul cultureî albinelor la noi în ţara, Ministerul Agricultureî prin statistica ce a publicat prin «Monitorul Oficial» de la 22 Februarie 1902, ne dă o mai‘bună lămurire în acăstă privinţă.
Şi acest adevăr se pote vede în tobloul ce urmeză:
www.dacoraiiiaiiica.ro
ALBINA
971
Cultura albinelor din anul 1901
Judeţele şi Grupele	Numărul Stupilor				Producţ.			V A		L	Prea		Numărul stupilor	
	Aşezaţi în prisacă în primăvară anul 1900	r-t 1 s <M >*-* ’o	tfatuţi s au striviţi pot a scote mierea şi cera	Retezaţi numai !	In miere	In ceră	^reţul mijlociu al kilogramului				Totală		1 Perduţî în timpul campaniei	Remaşi pentru a-nul 1902
							De nierc		De cdră		A miere!	A cere!		
							L. |B. |L. | B.				L e	1		
Dorohoiu .	4.052	5.281	3.418	569	18.105	3.488	0	36	3	31	15.724	11.551		5.915
Botoşani .	6.324	8.285	6.062	50	34.137	7.232	li	77	3	10	26.294	22.454	156	8.391
Iaşi ....	10.949	10.441	7.547	732	42.195	11.382	o	61	2	60	25.999	29.688	1.337	12.506
Roman . .	7.722	4.176	2.389	—	5.813	2.927	0	82	3	06	4.786	8.976	246	9.263
Vasluiu . .	11.837	5.390	3.356	100	19 522	3.725	0	80	3	48	15.795	12.973	947	12.924J
Fâlciu . .	9.094	4.591	2.122	204	7.275	2.142	0	89	3	94	6.498	8.450	763	10.800
Tutova . .	7.751	4.379	2.582	1.554	9.966	3.445	0	77	3	92	7.728	13.512	997	8 551
Covurluiu .	3.680	2.592	1.012	1.121	6.576	1.813	0	94	3	24	6.245	5.887	335	4.925
Tecuciu . .	9.448	3.407	2.744	1.604	8.727	2.673	0	96	4	15	8.444	11.097	422	9.6891
R-.Sărat. .	4.770	3.741	2.399	175	4.929	1.361	0	77	3	22	3.823	4.396	816	5.296
Suceva . .	5.230	5.040	2.990	—	16.409	3.019	0	66	3	52	10.939	10.632	327	6.953
Nemţu . .	6.859	4.808	2.756	58	11.757	2.416	0	88	3	65	10.404	8.820	251	8.660
Bacău. . .	8.943	4.532	2.719	183	6.204	2.451	1	01	3	71	6.301	9.105	—	10.756
Futila . . .	6.066	3.197	2.213	895	8.667	1.537	1	_	3	69	8.704	5.671	886	6.1641
Buzău . .	7.421	4.399	3.154	1.041	6.542	2.726	1	01	3	61	6.661	9.864	604	8.112
Prahova .	4.312	3.514	2.384	1.036	6.093	1.567	1	06	4	05	6.495	6.347	219	5.223
Dâmboviţa	7.346	4.992	2.081	1.694	9.649	3.347	0	84	4	21	8.126	14.114	777	9.480
Muscel . .	5.401	3.319	1.825	33C	4.859	1.760	0	96	4	12	4.694	7.267	234	6.661
Argeş . . .	8.579	5.470	2.681	2.055	7.262	3.479	1	16	4	48	8,472	15.591	1.355	10.013
Vâlcea . .	5.380	3.173	2.373	772	1.819	1.586	1	30	3	64	2.376	5.780	242	5.938
G'orj . . .	6.807	5.785	2.267	1.565	4.021	2.312	1	29	4	04	5.205	9.337	1.086	9.239
Mehedinţi .	8.785	8.047	4.30C	26C	13.011	2.384	0	73	3	85	9 599	9.193	419	12.113
Dolj . . .	6.145	6.506	3.925	265	16.368	3.359	0	69	3		9.794	10.625	472	8 254
Romanaţi .	3.573	2.752	1.739	162	5.368	1.046	0	79	4	04	4.273	' 4.202	254	4.332
Olt ... .	6.489	7.554	5.982	30c	22.364	3.098	0	76	5		17.026	15.520	507	7.558
Teleorman	7.795	5.717	3.44C	192	17.212	2.80(	0	66	4	64	11.372	12.999	99'	9.475
Vlaşca . .	5.222	6.073	4.295		19.573	2.778	0	77	3	96	15.219	10.943		7.000
Ilfov . .	6.63S	8.3^4	5.284	505	32.566	9.168	0	72	3	51	23.291	32.189	1.74.	8.003
Ialomiţa .	3 92{	5.557	2.994	412	11.097	2.52'	0	77	3	62	8.647	9.165	31	5 6.196
Brăila . . .	1.11c	1.189	. 871		1.478	35'	0	8C	3	8'	1.184	1.37C	3	l 1.400
Tulcea . .	4.71-1	1.302	561	33*	1.386	291	0	99	4	81	1.372	1.401	1.09	D 4.366
Constanţa .	1.064	1.18C	599	471	4.538	67'	0	89	4	46	4.044	2.97(	8	S 1.557
Total. . •	203.48'	154.804	95.065	18.56'	385.389	94.86'	c	79	3	61	305.526	>342.10	17.51	3 245.7131
t Ar fi de dorit ca cultura albinelor să se răspândescă cât maî inult. Este o îndeletnicire plăcută, uşoră şi bănosă. Ţara nostră a fost una din ţările producătore de multă miere şi ceră şi e dureros ca o cultură care a fost în obiceiul poporului nostru să
fie lăsată în părăsire, făcendu-ne şi în acesta tributarii străinilor.
*
* *
www.dacoramanica.ro
972
ALBINA
însemnătatea apei cu privire la lirănirea .şi îngrăşarea animalelor şi la producerea laptelui.
unt multe obiceiuri rele înrădăcinate în poporul nostru, cari îl fac să cadă în greşeli mari. Aceste deprinderi rele trebuesc înlăturate, căci păstrarea lor pricinuesce mai tot-deauna pagube mari.
înlăturarea lor nu se pdte face însă, decât cu încetul şi de aceea este bine ca la orî-ce prilej să căutăm a scăpă, de câte una din aceste deprinderi păgubitdre.
Una din aceste deprinderi rele, ce s’a înrădăcinat în practica cultivatorilor noştri, privesce apa care se dă de băut vitelor.
Ţăranul nostru nu prea se îngrijesce dacă apa pe care o beau vitele lui este bună sau nu. Românului i se pare că vita nu prea alege când e vorba de a bea apă şi este mulţumit când ea îşi potolesce setea din orî-ce bâltăcă, fie cât de murdară.
Credinţa acesta însă este una din cele maî greşite. Se înţelege, că atunci când este însetată, vita este silită să-şî poto-lescă setea cu ori ce fel de apă găsesce. Insă dacă căutăm să luăm sema bine, putem să vedem cu uşurinţă că apa murdară numai cu greu o beau vitele şi anume atunci când sunt silite de sete.
Dacă am pune vitele să alegă între o apă curată şi limpede, şi alta stătută şi murdară, am vede că ele nu ar sta mult la îndoială pentru ca să bea din cea curată.
In acestă privinţă trebue să fim încredinţaţi de adevărul că o apă care nu este bună pentru om, nu păte prii nici vitelor lui.
Corpul omului şi al animalelor, coprinde în mijlociu, cam jumătate din greutate numai apă. Acestă apă este fdrte tre-buincidsă pentru întreţinerea vieţeî tuturor -fiinţelor viî şi de aceea nu trebue să se mire nimeni când se spune că curăţenia, bunătatea şi cătăţimea apei, are o înrîurire mare asupra sănătăţeî ori cărei fiinţe vieţuitdre, deci şi asupra sănătăţeî vitelor. Pe lîngă acăsta apa, după cum este bună sau rea, înrîuresce asupra îugrăşereî maî repecjî sau maî încete a vitelor, precum şi asupra producţiuneî iapteluî, la vacile de lapte.
I. Niculescu
Severin.
——	■ —	•
Păşesce cu piciorul drept la muncă, iar la petrecere cu cel stâng.
www.dacoromanica.ro
		L ¥, in
Sr		■MjjfflWHM
Castelul Peleş (vedere din spre Sud-Vest)
974
AI.IUNA
Arite-Proect de Leje,
pentru înfiinţarea unei case de economii, credit şi ajutor a corpului didactic.
T I T L U L I.
Scopul şi administraţiunca Casei.
Art. 1.—Se înfiinţeză în Bucuresci o instituţiune, personă morală şi juridică, sub denumirea de casa de economie, credit [şi ajutor a corpului didactic.
Ea va pute ave sucursale şi în alte oraşe.
Art. 2.—Scopul acestei case este:
a)	de a capitalisâ şi de a face productive micile economii^ale membrilor sei;
b)	de a le înlesni creditul, prin avansurîXîn comptul salarului lor;
c)	de a formă un capital din care să li se acorde ajutore în caşuri fortuite, precum: maladii grave, răniri, infirmităţi, morte, incendiu, inundaţii şi alte asemenea întîmplări.
d)	de a strânge un capital, care să servescă la înfiinţarea şi întreţinerea de instituţiuni de educaţiune pentru fiii şi fiicele membrilor casei şi orfanilor membrilor corpului didactic în general, şi alte stabilimente filantropice în folosul lor.
Art. 3.-—Administraţiunea casei va fi încredinţată unui consiliu de Administraţiune numit de către Ministerul Instrucţiunii publice şi al Cultelor, şi compus din un preşedinte şi cinci membrii, luaţi câte unul din corpul .nveţătorilor, din al institutorilor, din al profesorilor şi maeştrilor şcolelor profesionale şi comerciale şi din al profesorilor şi agregaţilor universitari. - ■>
Consiliul de administraţiune al sucursalelor va fi alcătuit din trei membrii numiţi de Ministru dintre membrii Casei, din localitatea unde este sediul sucursalei.
Funcţiunile de preşedinte şi de membri în consiliile\le administraţiune, vor fi onorifice.
Art. 4.—Ca organ de esecuţiune, Casa va ave un director şi un casier, precum şi personalul inferior trebuincios, luat de preferinţă dintre membrii Casei.
Directorul şi casierul vor fi numiţi de Ministerul Instrucţiunii publice şi al Cultelor dintre membrii în exerciţiu ai corpului didactic, membrii aî Casei, cari nu fac parte din consiliul de
NOTĂ. Observaţiunile asupra următorului ante proect de lege se vor adresă până la 31 Iulie 1902, Ministerului Instrucţiunel publice şi al Cultelor (Direcţiunea I).
Ante proectul este imitat în mare parte după legea pentru înfiinţarea casei de economii, credit şi ajutor a oficerilor. Principalele deosebiri stau în modificarea cifrei depunerilor, in modul depunerii, în crearea resurselor pentru ajutore şi în crearea de pensiuni şi ajutore pentru văduve şi orfani.
Pentru mai bună lămurire şi pentru a avea un termen de compara-ţiune, se pote consultă legea şi regulamentul casei oficerilor şi dările de semă pe anii 1900 şi 19U1 şi budgetele ei, publicate tote în broşuri sau în «Monitorul Ostei».
www.dacQFomanica.io
ALBINA
975
administraţiune, sa» dintre membrii corpului didactic trecuţi la pensiune. EI vor fi remuneraţi.
Personalul inferior se va numi de către consiliul de administraţiune, după propunerea directorului.
Consiliile de administraţiune şi directorul se numesc pe timp de cinci ani.
Art. 5.—Membrii consiliului de administraţiune, directorul şi casierul trebue să aibă o vechime de cel puţin trei ani ca membri al casei. Se face excepţiune pentru primul rînd de numiri.
Casierul va depune o garanţie în numerar, în efecte de stat, în efecte ale creditelor funciare sau în imobile personale de
10.000	lei.
Art. 6.—In faţa instanţelor judecătoresc! şi în tote actele sale civile, Casa va fi representată prin directorul seu, în basa au-torisaţiunil consiliului de administraţiune.
TITLUL II.
Depunerea şi restituirea economiilor.
Art. 7.—Depunerile de economii sunt:
a)	depuneri permanente;
b)	depuneri timporare.
Şi unele şi altele sunt absolut facultative.
A. Depuneri permanente.
Art. 8.—Orî-ce membru al corpului didactic public, în funţi-une sau în retragere, care va voî a depune economiile sale la Casă, cu titlu permanent, va declară în scris că voesce a fi membru al Casei de depuneri permanente.
Efectul acestei declaraţiunl este obligativitatea pentru declarant de a figură ca membru al Casei pe tot timpul angagiamen-tuluî.
Angagiamentul nu se pote contractă pentru o periddă mal mică de 10 ani pentru membrii corpului didactic cari sunt în funcţiune, nici mal mică de 5 ani pentru aceiâ cari sunt în retragere. La expirarea termenului, angagiamentul pote fi reînoit.
In cas de morte, angagiamentul se consideră că desfăcut de drept.
Art. 9.—Depunerile permanente, pe tot timpul angagiamentu-luî, vor fi de l1/, % din cifra înscrisă în budget a salarului membrului care este în funcţiune, şi de l1/* % din pensia înscrisă în budget a membrului eşit la pensie.
Art. 10.—Numai depunerile permanente conferă titlul de mem_ bru al Casei, şi dreptul de a beneficiâ de tote avantagele acor ’ date de acesţă Casă.
Art. 11.—Depunerile permanente vor produce o dobândă de 3% pe an, socotită de la prima di a semestrului ce urmeză după data la care s’a făcut depunerea şi până la prima ţii a semestrului în care se efectueză restituirea capitalului.
Art. 12.—Depunerile permanente ale unul membru nu se vor restitui decât la expirarea termenului de angagiament al membrului.
' Art. 13.—Procentele de 3% cuvenite depunerilor permanente nu se vor restitui decât odată cu capitalul.
www.dacQFomanica.io
976
AT.RTNA
B.	Depuneri timporare. *
Art. 14.—Depunerile timporare se vor primi de la ori-care membru al Corpului didactic, fie sau nu membru al casei, precum şi de la particulari, atunci când casa va ave nevoe de bani, şi numai în limitele trebuinţelor ei.
Aceste depuneri nu vor pute fi mai mici de 50 lei, versaţi integral.
Art. 15.—Depunerile timporare vor da drept la o dobândă până la maximum 6 la sută pe an, socotită din ţliua depunerii până în ţliua restituirii.
Consiliul de administraţiune va hotărî, 'în fie-care trimestru, dobânda ce se va plăti în trimestrul următor, procedând conform art. 16 de mai jos.
Art. 16. Casa va pute primi depuneri de la autorităţile şcolare, plătindu-li-se o dobândă de 4 la sută pe an, socotită din ţliua depunerii până în ţliua restituirii.
Aceste depuneri nu se vor pute face de cât cu autorisaţiunea Ministerului Instrucţiunii publice şi al Cultelor.
Art. 17. Dobânda de 6 la sută, p’reveţlută la art. 14 şi cea de 4 la sută de la art. 15, va pute fi micşorată sau sporită după găsirea cu cale a Consiliului de administraţiune şi aprobarea Ministerului; acesta se va publică în Monitorul Oficial şi în Bu-• letinul Oficial al Ministerului Instrucţiunii publice şi al Cultelor.
Art. 18.—Depunerile timporare precum şi cele prevedute la art. 15 de mai sus, se vor restitui la ori-ce epocă, şi cel mai târţliu în termen de trei luni de la data cererii de restituire.
Art. 19.—Procentele cuvenite depunerilor timporare şi ale celor prevăzute la art. 15 se vor achita celor în drept la fie-care sfîr-şit de an, sau, eventual o dată cu restituirea capitalului.
TITLUL III.
împrumuturi în coruptul salarului.
Art. 20. Membrii Casei cari sunt în funcţiune, vor pute cere şi obţine de la Casă împrumuturi în bani, în comptul salarului lor, până la maximum valorea cifrei înscrisă în budget a salarului pe trei luni, iar pensionarii până la maximum pensiunea înscrisă în budget pe două luni.
Aceste împrumuturi se acordă de către Consiliul de adminis-traţiune în ordinea înscrierilor. Consiliul are dreptul, când va găsi cu cale, să refuse împrumutul cerut fără a fi nevoit să motiveze refusul.
Art. 21.—Pentru sumele împrumutate în comptul salarului sau pensiunii, Casa va percepe o dobândă de 8 la sută pe an, care se reţine prin anticipaţiune la primirea sumei împrumutate.
Art. 22.—Restituirea acestor împrumuturi se va face prin reţineri lunare din salar sau pensiune, independent de ori-ce alte reţineri, făcută respectiv pe fie-care lună de Ministerul Instrucţiunii publice şi al Cultelor sau de Casa Pensiunilor.
<* Cuantumul fie-căreî reţineri lunare va fi ast-fel calculat, în cât, întrega sumă împrumutată să fie achitată pe deplin cel mai târziu în termen de un an de la data liberării pentru membrii cari sunt în funcţiune, şi de 6 luni pentru pensionari.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
977
, TITLUL IV.
Fondurile pentru ajutore.
Art. 23.—Fondurile pentru ajutore se vor alimenta:
a)	din beneficiile ce vor resultâ din operaţiunile prevăzute sub titlul III din acestă lege;
b)	din donaţiunî şi legate, acceptate conform regulelor de drept comun;
c)	din produsul serbărilor, seratelor şi loteriilor, antorisate de lege, ce s’ar pute face în folosul casei;
d)	din sumele alocate eventual în budgetul Ministerului Instrucţiunii publice şi al Cultelor, ca subvenţiuni pentru ajuto-rele prevăzute la alin c şi d de la art. 2 din acestă lege;
e)	din 25 la sută din taxele de examen ale elevilor de cursul primar, secundar şi special, preparaţi în familie sau în institute private;
f)	din 5 la sută din preţul de vînşlare al cărţilor didactice a-probate de Minister, editate de dînsul, de autori sau de alt-cine-vâ.
Art. 24.—Casa acordă pensiuni şi ajutore în anumite caşuri şi în limita fondului pentru ajutorarea membrilor săi, văduvelor sau orfanilor lor.
Art. 25.—Pensiuni lunare, pe timp limitat de la 10 la sută a-supra ultimului salariu ce primiă cel în drept, se pot acordă:
a)	Văduvei cu copii a unui membru al Corpului didactic, cu . titlul provisoriu sau definitiv, care a funcţionat la stat cel puţin 5 ani şi cel mult 15 ani, în care a fost membru al Casei;
b)	Orfanilor de tată şi de mamă, când tatăl sau mama a fost membru al Casei, şi dacă orfanii nu au fost admişi în institutele Casei sau în vre-un institut public;*
c)	infirmilor fără drept de pensiune, membri ai Casei;
Art. 26.—Ajutore se acordă membrilor Casei în limitele fondului de ajutore în următorele caşuri;
a)	pentru caşuri de bolă grea. plătindu-se lefa suplinitorului pe timp de cel mult două luni în cursul unui an;
b)	pentru a ajută la măritişul fetelor de învăţători, când învăţătorul are cel puţin patru copii, dintre cari cel puţin trei fete.
c)	pentru instalarea unei mici gospodării rurale pentru orfanii fii de învăţători, sau a unui mic atelier pentru orfanii fii de institutori sau profesori secundari, în anumite caşuri.
d)	pentru diverse întâmplări nenorocite de cari ar suferi membrii Casei.
Art. 27. Pentru a beneficia de pensiune sau de ajutore pentru sine, pentru văduva sa sau pentru orfanii săi, solicitatorul va trebui să fi fost membru al casei de la fondarea ei, sau să fi cerut înscrierea într’însa cel mai târziu doi ani de la numirea sa cu titlul provisoriu în înveţămînt, sau să aibă o vechime de cel puţin 5 (cinci) ani ca membru al casei.
Art. 28.—Donaţiunile şi legatele făcute într’un anumit scop nu se vor pute întrebuinţâ de cât în conformitate cu dorinţa exprimată de donator sau testator.
. Art. 29.—Fie-care din fundaţiile enumerate la art. 2 al d va aveâ un regulament aparte, care va determină modul funcţionării şi administraţiuneî sale interiore.
www.dacoramanica.ro
978
ALBINA
TITLUL V.

Disposiţiunî generale.
Art. 30.—Fie-care din fondurile prevăzute în acesta lege se va administra aparte.
Art. 31.—Sumele depuse de membrul Casei, în funcţiune sau în retragere, ca depuneri permanente, precum şi procentele lor, nu se vor pute urmări nici de stat, nici de particulari, pentru nici un motiv.
Asemenea ele nu se vor pute cedă nici în total nici în parte.
Art. 32.—Budgetul Casei se va întocmi de Consiliul de admi-nistraţiune şi se va publică prin Monitorul Oficial şi prin Buletinul Oficial al Ministerului Instrucţiunii publice şi al Cultelor împreună cu dările de s'emă anuale asupra mersului Casei şi cu situaţiunea fondurilor în parte.
Art. 33.—Gestiunea Casei este pusă sub controlul înaltei Curţi de Compturî.
Art. 34. — Vor beneficia de disposiţiunile legii de faţă şi toţi funcţionarii dependenţi de Ministerul Instrucţiunii publice şi al Cultelor, de casa Şcolelor şi de casa Bisericeî, chiar dacă nu fac parte din corpul didactic public.
Art. 35.—Un regulament de administraţiune publică va regulă punerea în aplicare a legii de faţă în tote amănuntele ei.
/ligi ipsa sau împuţinarea producere! laptelui, numită în sciinţa veterinară şi agalaxie, se pote observă la iapă, capră şi 1 mai ales la vacă. Dar, înainte de a ne ocupă de agalaxie,
să vedem cum putem noi lucră pentru a face ca o vacă să dea cât este cu putinţă mai mult lapte.
Omul pote influenţa producerea laptelui, în doue moduri: lucrând direct asupra ugerului, şi prin hrana ce i se va da animalului. Hrana nu lucreză de fapt decât aprope numai asupra cantităţeî laptelui, ne influenţând, sau prea puţin, asupra cali-tăţei lui, asupra composiţieî, care depinde de felul animalului, de rasa lui.
Lucrăm la producerea şi mărirea cantităţei laptelui, prin mul-gere. Este sciut că vacile mulse de trei ori pe ţii dau în total mai mult lapte ca cele mulse odată, sau de doue ori pe <Ji. Prin mulgerea de trei ori pe ţii, acţionăm asupra ugerului, făcendu-1 să secrete mai mult lapte, şi prin urmare să avem câştig. A se mulge de 4 ori pe ţii sau mai des nu este de sfătuit, din pricină că am neliniscî prea mult vaca, şi ar li greu şi pentru gospodar.
La fie-care mulgere se va căută, ca să se facă cât se pote de 1
(1) Ve«Ji No. 30 şi 31. '
*
Corespondenţa medicală (i).
www.dacoromanica.ro
ALBINA
975)
bine, spâlându-ne mai întâiu pe mâînî, precum şi ugerul şi vasele cu care ne slujim. Mulgerea va li în tot-deauna complectă, nelăsându-se nimic în uger. Procedând ast-fel, pe lângă că facem ca vaca să producă mai mult lapte, dar încă profităm şi prin faptul că cel din urmă lapte din uger, este cel mai bogat în unt. încă un ce, referilor la mulgere, este ca ea să se facă în diagonal, adică când lucrăm cu o mână pe o ţîţă din nainte şi din drepta de exemplu, în acelaşi timp să mulgem cu cea-laltă ţîţa din dărăt şi din partea opusă celei din nainte, adică din stânga.
Aşâ dar ca să obţinem lapte cât se pote de mult, trebue:
1)	Să alegem şi să crescem vaci de anume soiu, de bună rasă, bine făcute pentru prăsilă şi producerea laptelui;
2)	La fie-care mulgere să ne spălăm mai întâiu bine pe mâni, precum şi ugerul.
3)	Mulgerea să o facem de trei ori pe cli;
4)	Mulgerea să se esecute în diagonal şi
5)	Să se dea vacii hrană îndestulă şi alesă.
Relativ la hrană, vom spune că o vacă pentpu a da lapte, ur-meză să fie îndestul nutrită. De alt-fel alimentarea are aceiaşi importanţă ca şi rasa, căci de, se pote să ai o vacă de rasă alesă, însă daca nu o nutresc! în destul; şe pote să nu-ţi dea lapte sau să-ţi dea mai puţin ca o vacă comună, dar în schimb bine alimentată. In acestă privinţă, proverbul englez care ţlice: jumătate din rasă este în sacul eu grăunţe, este forte nemerit.
Două vaci bine hrănite ne va da mai mult lapte ca 4 alimentate cu sgârcenie. Deci fie că ne aflăm în sesonul de iarnă, fie că ne găsim în plină vară, vom căută ca vaca de lapte să fie din belşug nutrită.
Dată la iarbă se va căută ca păsoiunele să fie bogate. Nu cred de nevoie a arătă aci întinderea ori suprafaţa liveţleî necesară pentru hrănirea îndestul a unei vaci bunioră; acesta depinde de localitate, păsciunele nefiind la fel, pe munţi, dealuri, pe văi, po-ţele pădurilor, şesurî, câmpii sau ţărmurile rîurilor. Când sera vaca, este adusă la grajd, este de mare folos a i se da puţin fîn niţele tărîţe cu apă, etc. Acăstă măsură este de recomandat mai ales către sfârşitul tomneî sau începutul primăverei când păsciunele sunt pe terminate sau incomplet desvoltate.
In timpul erneî când păsciunatul nu mai este cu putinţă, vacile de lapte se vor ţine în grajduri curate, bine adăpostite, nutreţul ce li se va da va fi format din fîn bun, fîn de otavă, lu-cernă, meiu păsăresc, etc. Pe lîngă fîn, li se va da încă tărâţe, huruială, mălaiii, singure sau mai bine amestecate cu apă căi
www.dacoromamca.ro
980
ALBINA
dicică cu puţină sare în ea. In alte ţări li se dă, cu mult folos, şi morcovi, sfecle, cartofi, de cele mai multe ori fierţi, făcendu-le un fel de ciorbă. Paele singure nu convin vacilor de lapte, fiind tari, prea uscate, se pot însă da tocându-le şi amestecându-le cu fîn, stropindu-se apoi cu apă sărată şi lăsându-se a sta aşa amestecate şi udate 24 de cesurî maî nainte.
Residurile, borhoturile de la fabricele de bere, de zahăr, etc., pot de asemenea intra pe lângă fîn şi alte alimente uscate, în hrana vacilor.
Apa se va da în de-ajuns vacilor de lapte, fie făcend’o a intra direct în mâncări, prin ciorbe, fie numai prin adăpare. Ele au de alt-fel trebuinţă de multă apă, de aceia le convine forte bine alimentele apose, iarba la păsciune sau la grătar, sfecle, morcovi, cartofi, borhoturi etc., acesta din urmă bine înţeles, după cum am arătat, ca adaus la porţia clilnică de fîn.
Aşi pute să dau aci câte-vâ formule de cantitatea şi felul alimentelor ce trebue să se dea unei vaci în 24 de cesurî, dar ci-tindu-se cele de mai sus, ori-cine îşi va pute hrăni vaca sa după timp, localitate şi alimentele de care dispune, meşteşugul fiind ca ea să fie nutrită cu îndestulare.
Irimia Popescu
Medic-veterinar.
Societăţile sătesci.
De cât-vâ timp în	coce s’a	băgat bine de	semă că totă fericirea şi tot viitorul de aur al	statului român	se	razimă pe plu-
gărie şi în deosebi pe ţărănime. De aceea omenii de inimă şi bunii patrioţi se gândesc şi lucreză serios la îmbunătăţirea stării morale şi materiale a ţăranului nostru plugar. Din tote măsurile până acum luate, acele cari ar duce maî curend şi mai sigur la ţinta dorită,	cred că	în primul rînd	ar	fi societăţile sătesc! bine organisaie	si bine conduse. Alt-fel,	în	loc de a ajunge
la ţinta dorită, s’ar face ţăranul şi mai risipitor, avend banul acasă la îndemână.	•
Am arătat de mai multe ori, că ţăranul nostru plugar în privinţa păstrării şi a bunei chiverniseli este încă minor şi paralele Ia disposiţia lui, dacă nu va fi supraveghiat la cheltuelî, va fi cum e cuţitul în mâna copilului; pentru că el, — aici înţeleg majoritatea, — ar luă bani cu împrumut de câte ori i-ar da cine-vâ, fără ca să se gândescă mult la sosirea termenului de plată şi tot aşa de uşor Ie şi cheltuesce. Dovadă la acestea avem tristul an 1899, când statul a venit în ajutorul ţărănime! cu diferite cereale pentru sămînţă şi hrană. Mulţi din acei ce ah luat asemenea bucate le aii vîndut pe preţuri de nimica, nu-
www.dacoramanica.ro
ALBINA
981
maî ca să ajungă Ia parale de cheltuială, lără ca să se gândescă mult că când-vâ vor trebui să le plătescă pipărate. Au vîndut ovăsul cu câte 3 lei sacul şi la stat l-aia plătit cu 9 lei.
Mulţi dintre săteni, tomna îşi vînd bucatele în nădejdea băn-ceî din localitate, unde se dau bani aşâ de uşor, iar primăvara împrumută parale pentru a-şl cumpără sămînţa necesară. Mi s’a dat ocasiune să mi se presinte un ţăran cerend 70 lei cu împrumut pentru a face un pijţ de pomană, bine-înţeles că i-am respins cererea cu observaţiunea, să lase puţul până va ave parale de prisos pentru-că cel morţi mal pot aşteptă, iar la cel vil le trebue în tot momentul. Cu societăţile sătesc!, reu concluse, în loc de a combate luxul atât de păgubitor populaţiunel nos-tre rurale, îl vom încurajâ punend parale şi la disposiţiunea celui maî nevoiaşi, care, pote, în lipsa banilor din localitate, s’ar mărgini numai la aceia ce are, bine înţeles, numai fiind-că n’ar ave de unde să împrumute.
Bani, la societăţile sătesc! se capetâ forte uşor. Lucru prim. cu 2 — 3 lei te iaci societar şi de-aicl înainte a-I drept de a face împrumut. Ipotecă nu mal trebue, de regulă se cere doi gir! solvabili, de cari sunt pe tote drumurile, nesciind ce va să cjică a giră pentru cine-vâ. EI se cred drept martori. Aşâ şi tjic el: «D’apoî de ce să nu ine pun, că dor el are să plătescă, nu eu». Românul nostru plugar încă n’a ajuns la priceperea şi convingerea că banul bine întrebuinţat, sporesce chiar ca şi ţarina lui bine muncită.
Ca prin societăţile sătesc! să se ajungă mal sigur la scop, adică la ridicarea stărel morale şi materiale a sătenuluî, cred a nu fi de prisos următorele propuneri:
1.	Conducătorii societăţilor sătescl să se ţie strict de statute, să fie imparţiali şi să lucreze cu totă tragerea de inimă.
2.	Să nu se admită ca societari decât numai indivizi cunoscuţi ca harnici şi buni muncitori, cari se crede că vor pute urmă cu plata cotisaţiunilor, şi că nu se fac societari numai din interes de a împrumută.
3.	Să nu se dea împrumuturi decât numai la societari în curent cu plata ratelor pentru că acestea garanteză împrumuturile.
4.	Fie-care amator de a împrumută, să arate scopul împrumutului, iar după primirea lui să fie de-aprope supraveghiat ce fa#e cu banii. Şi acesta se pote face cu atât mal uşor că avem
. de-aiace numai cu locali bine cunoscuţi.
5.	D-nil casieri respectivi să nu trecă cu vederea termenele de plată, fie rate ori procente, pentru că Românul, daca-1 uiţi, te uită, şi la urmă se adună prea mult, şi
6.	Să nu lipsescă conferinţele cu sătenii şi pe cel absenţi, fără motiv, ar trebui amendaţi, căci alt-fel nu merge. Conferinţele să fie cât maî atrăgătore şi întocmite împrejurărilor locale. D-nil conferenţiari să facă ceea-ce vorbesc. Ce înţeles ar ave o con-
www.dacoromanica.ro
982
AT.RTXA
lerinţâ despre crescerea raţională a vitelor, când d-1 conferenţiar, pote nu le are, sau daca le are sunt nisce mortăciuni!
Altul vorbesce despre cultura zarzavaturilor şi în grădina lui numai lauri, cucute, urzici şi alte bălării. Al treilea vorbesce cu înfocare despre alcool cu relele-î urmări, şi el mereu dă târcole pe la cârciume.
Asemenea conferinţe nu numai că n’ar ave nici un efect asupra sătenulul, dar chiar şi-ar bate joc de ele, şi asemenea conferinţe numai atrăgetore nu le putem numi. Deci, conducerea societăţilor sătesc! este o eestiune forte delicată, de aceea conducătorii lor ar trebui să lucreze cu multă pricepere şi tragere de inimă, avend mereu în vedere că rătăcirea cea de apoi e mai rea ca cea d’întâiu.
V. Muntenu.
DE LA SATE
In şliua de 25 Aprilie a. c., d-1 Ion Kalinderu, Administratorul Domeniului Coronei, a inspectat Domeniul Segarcea. Venind şi în comuna nostră «Lipov» de pe acest Domeniu a visitat ca şi în trecut biserica şi şcola, aşedăminte pe care a pus şi pune un mare preţ ca elemente de căpetenie în regenerarea nemuluî nostru. Domnia-Sa s’a întreţinut mai mult timp cu sătenii adunaţi în număr mare, dându-le poveţe folositore şi a dispus să se împartă atât elevilor cât şi locuitorilor sciutori de carte mai multe exemplare din broşurile «Ingrăşarea câmpurilor» şi «Confecţionarea pălăriilor pe paie», apărute de curând în biblioteca populară a Administraţiei Domeniului Coronei. A mai dispus să se facă pentru şcolă mai multe îmbunătăţiri iar învăţătorului i’a dat o gratificaţiune. Apoi cum d-sa se intereseză de aprope de teatru sătesc, care cotribue forte mult la îndreptarea moravurilor populaţiuneî rurale a luat disposiţiunea a se face o cortină, cele-lalte recliisite fiind tote în bună stare.
Psntru biserică a hotărît să se picteze partea exterioră, iar pentru primărie să se cumpere 3 perdele, un dulap şi să se repare terasa.
Pentru tote aceste bine-faceri şi pentru interesul ce d-1 Ion Kalinderu nu înceteză a ne purta, subscrisul, în numele obştei acestei comuni, aduc respectuose mulţumiri.
I.	Florescu
InvSţ. com. Lipov-Doljiu.
Curăţirea penelor. Penele din perini, pilote etc., se curăţă în modul următor: Le punem într’un ciubăr şi turnăm peste ele apă caldă săpunită. In apa acăsta le amestecăm bine, apoi le facem golomoţe şi le stdrcem. Le mai spălăm odată în apă caldă şi le uscăm, fie la sdre, fie în cuptorul de pâine, care se înţelege, să nu fie prea cald.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
98:1
Societăţi Economice la sate.
In comuna VaBa-Draguluî (Ilfov), s’a înfiinţat încă de la 17 Martie a._ c., o societate de economie şi împrumut cu numele de «Munca spornică», care a început să funcţioneze cu un număr de 52 membrii.
Acestă societate s’a înfiinţat prin stăruinţa învăţătorului, a preoţilor C. Sachelarie şi R. Popeseu-Calcan, avend şi concursul altor persone.
* * *
Bilanţul societăţii economice «Frăţia» din SăbăonI, Roman, fundată la 1 Ianuarie 1901.
încasări până la 1 Aprilie 1902: 19.626,72
Cbeltuell »	»	»	»	679,77.
Situaţia primei case de economie din Fălticeni, la finele anului 1900.
Capital: 323.750,72 ast-fel format:
265.328,39 acţiuni din anii 1894—1900.
10 000,00	»	» anul 1900.
16.378,74 reserva formată în 1894—1900.
8.460,00	rate din anul 1900,
23.683,59 folose nete pe 1900.
0 mină de aur în fundul mării. Căpitanul unei corăbii în-tărse de curînd din Alaska spune că a descoperit o fărte bogată mină de aur într’un fund de mare.
Iată ce spune el: Ridicând ancora în golful Numa, observ acora învăluită întrun fel de glod (noroiu) Câţî-vâ căutători de aur cari se aflau pe vas, cercetară nămolul şi vătjură că el conţine aur. Corabia .fusese ancorată cam la doi chilometri de ţărm; adîncimea nu eră mai mare de 11 metri. Căpitanul socăte că printr’o explorare sistematică şi minuţiăsă a fundului mării s’ar pute recoltă o mare cantitate de aur.
Mijloc de a păstră racii vii. Spre a păstră racii vii mai multe (Jile, îi punem într’o cofă sau într’o lădiţă găurită, îi pre-sărăm cu tărîţe de grâu şi-i acoperim cu urtjicî, lăsându-i să stea în pivniţă sau în alt loc răcoros.
www.dacQFomanica.io
984
ALBINA
APELURI
«Uniunea studenţilor români», înfiinţând în localul seu din str. Sf. Ionică No. 12, o sală de lectură pentru studenţimea universitară diu Bu-curescî, face un călduros apel către toţi autorii din ţară, să bine-voiască a dona societăţii operile lor sciinţifice, literare, în sfârşit de orî-ce gen de manifestare intelectuală.
Acei cari doresc a răspunde la apelul nostru, dar, din diferite împrejurări, nu pot a ne trimete la sediul societăţii operile d-lor, sunt rugaţi a ne anunţă, pentru a delegă un membru care să primescă cărţile donate.
Acelaşi apel îl facem şi către marele public, care se găsesce în fericita situaţiune de a pute contribui cu câte-vâ volume la iniţiativa nos-tră, aducend prin acesta un real serviciu studenţimei române. Repetăm apelul şi pictorilor noştri, cu rugăminte de a dona câte-o pînză.
Cu speranţa că apelul nostru nu va rămânea fără răsunet, mulţumim anticipat tuturor domnilor donatori.
* * *
Infiinţându-se societatea «împăciuirea sătenilor», cu menirea instrui-reî sătenilor prin conferinţî şi desvoltarea gustului de citit, facem un apel călduros la nobilele sentimente, ca să ne vină în ajutor cu cărţi, reviste, etc.
Gh. Popescu
m	________________ înv. com. PeştişanT, Gorj.
PENTRU PREMII
. Revista enciclopedică, populară «Albina», prin conţinutul săâ instructiv, este cea mat nemerită carte ce se pote da ca premii! elevilor absolvenţi. .
Şi anul acesta ca şi în anii trecuţi, suntem siguri că d-niî Revisori şcolari şi d-nii învăţători o vor propune pentru a fi cumpărată pentru premii.
Fie-care număr al revistei care nu costă decât 0,15 bani, este
0	cărticică folositore, şi instructivă pentru copii.
Administraţia revistei «Albina» pentru a o pute iace una din
cele mai eftine de cumpărat, pentru anul acesta, a pregătit colecţii de 3 luni, coprimjiând 13 fascicule numai cu lei 1,25; colecţii pe 6 luni cuprincjend 26 fascicule cu lei 2,50; colecţii pe
1	an (52 fascicule) numai cu lei 5, —; în aceste preţuri intră şi transportul, aşa că cumpărătorii nu mai au nici o altă cheltuială.
Asemenea psedăm colecţii legate pe 1/2 an, formând un frumos volum, şi costă numai 3 lei.
Colecţii pe un an întreg, broşat în un mare volum cu tablă ' de materii, cu lei 6.
Colecţii pe un an, anume legate pentru bibliotecile populare, cu lei 7.
Preţurile fiind făcute mai jos de costul lor şi în ele intrând şi transportul, nu se acordă nici un rabat.
Pe simplă cerere saîi cu. ramburs nu se trimite.
Orî-ce cerere neînsoţită de cost nu se satisface.
A se adresa cererile şi costul: Administraţiei revistei «Albina», Strada Mântulesa, No. 9, Bucuresci.
www.dacaromanica.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea. prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kaindern, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şomânescu, mare proprietar, fost senator.— Admnistrator şi casier delegat, Petru GArboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru înveţălura poporului român; — Secretar, ('oust. Hanii, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spiro,C. llaret, Ministru, profesor Univers.; I. Dimitrcscu Procop., senator 'şi Primar al Capitalei; M. Yftdescă, deputat, profesor universitar; (Iristu S. Negoescu,_ profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori, Const. Alimăneştcanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexandrescn, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătită (Urmare).
Răsvăneseu preot (Bucuresci), 2 lei; Voiculescu I., preot (Bucuresci),
2	lei; Popescu D, preot (Bucuresci), 2 lei; Economu Filip, preot (Bucuresci), 2 lei; Ionescu Sachelarie, preot (Bucuresci), 2 lei; Zamfirescu G., preot (Bucuresci), 2 lei; Cordeanu Radu, preot (Bucuresci), 2 lei; Papadopol D. Gh. (Mălini), 1 leu; Dohotariu C. Const. (Horodniceni), 1 leu; Gheorghiase P. (Broscenî), 1 leu; Nicodem G. (Brătesci), 1 leu; Sto-leriu I. (Broscenî), 1 leu; Zaharescu C. (Siretul-LespezI), 1 leu; Teodo-rescu Euirosina (Siretul-Lespezî), 1 leu; Mateescu C. (Basarabî), 1 leu; Ionescu C. T. (Peşim), 1 leu; Ciocan V. (Rădaşenî), 1 leu; Bogdan I, profesor universitar (Bucuresci), 5 lei; Davidescu T., preot (Filipenî-Bacău), 2 lei; Brezenu N., preot (Dolj), 1 leu; Ionescu N., cântăreţ (Dolj),
1 leu; Popescu Trică, cântăreţ (Dolj), 1 leu; Popescu-Marin, comersant (Dolj), 2 lei; Predescu N., preot (Dolj), 1 leu; Pătru Popa Stan,- cântăreţ (Dolj), 1 leu; Stănescu Zaharia, cântăreţ (Dolj), 1 leu; Florescu Flo-rea, agricultor (Dolj), 1 leu; Mitroescu Ion, locotenent (Craiova), 2 leî; Mandache Gh. (Pârşcov), 1 leu; Rădulescu Gh. (Tisoiu), 1 leQ; Predescu D. (Măgura), 1 leu; Gliica S. N. (Albescî-Udaţî), 1 leu; Popescu D. (Dara),
1 leu; Georgescu Antimir (Scurtescî), 1 leu; Popescu D. Petrosa-de-jos), . 1 leu; C. O. (Cilibic), 1 leu; Milenu Ion (Blăjanî), 1 leu; Sburlan N. (Săgeta), 1 leu; Volănescu Panait (Monteoru), 1 leu; Efrem N. (Săgeta), 1 leu; Niculin I. (Ghizdita), 1 leu; Constantinescu Ion (Beceni), 1 leu; Bo-cica Radu (Padina), 1 leu; Bocica Maria (Padina), 1 leu; Ionescu Sterie (Padina), 1 leu; Taraş P. I, (Brădenu), 1 leu; Popescu N. (Fintescî), 1 leu; Beju Ion (Brăza), 1 leu; Aldea V. (V. Teancului), 1 leu; Macedonenu Eftimie (Gura-Dinic), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al II (1902) al societăţii, e de 829; iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 1.905 leî şi 70 bani.
-	(Va arma in No. viitor)'.
www.dacoromanica.ro
GRĂDINA PREOTUL ILIE
Biserica «Cotroceni, Bucuresci.
Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătdre, Bradî, Pini austriac! Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
A eşit de sub tipar în editura librăriei Sfetea, str. Lipscani No. 96, Gospodăria rurală, ediţia 2-a, lucrată după programa şcdlelor normale şi seminare, cu mai multe figuri în text, de V. S. Moga.
De vîncjare la editor. Preţul 3 lei.
SOCIETATE IN COMANDITA
WEIL, JOSEPH & Co.
ZBiaoiaresaî
Strada Smârdan No. 7, (Cassa Zerlendi).
Recomandă d-lor agricultori maşine şi unelte agricole şi industriale,
de ori-ce fel. s. e.; Locomobile, Treerătore, Pluguri întregi de oţel, Batoze de porumb, cu abur şi manuale, mori pe postament de lemn şi fer, pietre franceze originale garantate de la „La Ferte sous Jou-arre, (Franţa)1*, etc. etc., din cele inaî renumite fabrici pe cari le represintă, şi în condiţiunî cât se pote de favorabile pen-
. _____ tru d-nii cumpărători.
La cas de necesitate, a se cere oferte şi catalog ilustrat, care se trimete gratis şi franco.
Condiţiunî de plată avantagiose.
Garanţie pentru material solid şi buna funcţiune.
Singurul care vinde ieftin!
Galoşi veritabili Rusesci
Pentru bărbaţi Lei 4,95, 5,95. Pentru dame Lei 2,95, 3,95. GHETE de cl evreaux pentru dame Lei 10,95, 11,95, 12,95. GHETE de vax fin pentru bărbaţi, cil elastic şi şireturi, Lei 11,95, 12,95, 13,95, 14,95.
CĂMĂŞÎ bărbătesc! de di şi de n<5pte, începend de la Lei
2,95	în sus.
De asemenea şi pentru dame, începend cu acelaşi preţ.
Flanele şi Ciorapi
pentru dame şi bărbaţi cu preţuri fabulos de ieftine.
Bluze de Catifea şi de Postav
Lei 8, 9, 10, 12, 14.	,
Mânuşi glace fine Lei 2,50 perechia.
In cas rupându-se la încercare se dă altă pereche.
Magazinul „La tote Sez6nele“
Calea Victoriei, Bucuresci (Alături cu poliţia).
5'/i
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor ave un sc8<j£fnint do 5°/0 din preţurile însemnate, present^nd cuponul.
ln&i. de Arte Gratice Carol GWWW>dBCWmSDlGftjl]Ktr. Domne!, 16.— Bucuresci.