uevistă ^Enciclopedică Populară
^îpare în fie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an L»eî 5 I Abonamentul în străin, pe an Ueî 8
» 6 luni * 3 I Un număr..............15 bani
luri 1 leu linia, js/liea publicitate 5 bani euvîntul Manuscriptele nepublieate se ard.
M •
Comitetul de Redacţie: lân Kalinderu
P.	£arboviceaqu
Q.	Coşbuc J. O teseu
p. 3u/fu	*
Colonel p. V. JYds turei ff. JTdamescu
V. S- Moga
JY. JYico/aescu Qr. ceodossiu
Corist. C. popovici-Uascd.
SUMARUL: T. Duţcscu-Duţu, Oştânul şt Drapelul.— Eleonora Slavici, Cultivarea sentimentului roligios. -Iân Kalinderu, Obiceiuri ale societăţii înalte romane pe timpul lui Pliniu cel tîner. — Th. D Spcranfid Rostul casei. - Petru Rosetti Băldnesm, Despre al-binărit, (Matca). —P. Maori, Visita M. S. Regelui la şcola Normală a Societăţii pentru învăţătura poporului roman. — Hem. Mundricel, Către Români. — Ion E. Mihdesen, Cultura legumelor, (Pepenii). — . * . Incheerea păcel Intre Englcjl şi Buri. — După Monitorul Oficial, Tragerea loteriei cierului român «Ajutorul*.—De la Cocioc. — Informaţiunt. — Bibliografie. — Serbare şcolară. — Pentru premii. —Sfaturi: Stărpirea gărgăriţilor din grâu. — Pentrn Cuţitarl.	....
Ilustraţiuni: Traian. — August pc scaun. — Masă la ban. — Smochine şi struguri.— Pâine şi pastă.—Dănţătâre pompeiană. —Togă veijutâ dintr’o parte.—Togă vinjutâ din spate. — Pepene verde. — Pepene galben.
o
o
o
a
o
o
e>
o
Q
O
o
o
a
0
o
o
o
a
o
W
0
6
O
O
©
0
©J
<ra
o
@
a
o
o ■ a
La
1 o
o
a
Tţedacfia fi jîdmimstrajjfcfifaBucuresci.
Eforia Spitalelor Civile diri gucuresci.
PUBLICAŢIUNE
In cjiua de 18 Iunie, orele 3 p. m., se va ţine la Eforia Spitalelor Civile din Bucurescî, licitaţiune publică cu oferte închise pentru arendarea moşiei Chirnogî din judeţul Ilfov şi anume: «pentru 10 ani» în condiţiunile generale pentru arendarea moşiilor Eforiei şi «pentru 15 ani» în condiţiunile generale pentru arendarea moşiilor Eforiei şi cu obligaţiunea pentru arendaş de a construi pe proprietatea Chirnogî un dig în următorele condiţiunî:
1.	Termenul de 15 ani, cu obligaţiunea pentru arendaş ca la expirarea celor 2 ani să declare dacă va construi digul; la cas când ar declară că nu pote construi digul, acest contract este de drept resiliat după expirarea acestui termen. In cas că arendaşul declară că constru-esce digul, i se acordă un nou termen ca să începă lucrările, plus un termen de 18 luni pentru definitiva terminare a lucrărilor.
2.	«Preţul».—Pe primul period de 2 ani, preţul ce va eşi la licitaţiune, pe restul periodului de 12'/2 ani, preţul asemenea fixat la licitaţie.
In caşul când arendaşul nu va începe construirea digului în termenul de G luni prever.lut mai sus, precum asemenea dacă nu va termină lucrarea în termenul de 18 luni ce i s’a acordat pentru acesta, contractul se consideră ca resiliat de drept, iar arenda pentru aceste 6 luni sau pentru 18 luni, va fi aceia ce s’a plătit pentru primii doi ani.
In cas când arendaşul declară că nu pote face digul şi dacă se va constată în urma unei expertize, ordonate de Tribunal, că lucrarea din punctul de vedere tehnic eră executabilă, Eforia va ave drept la o despăgubire egală cu garanţia definitivă depusă. Tribunalul ne fiind în drept a reduce aceste daune interese, pe cari părţile le stipuleză prin acest contract.
D-l arendaş va fi obligat a predă digul la expirarea contractului în perfectă stare de întreţinere şi funcţionare.
Eforia prin agenţii sei va constată buna întreţinere a digului în tot cursul arendăreî, putend în cas când arendaşul nu-1 va întreţine în bună stare, să facă Eforia reparaţiunile necesare în comptul arendaşului. Reparaţiunile ce vor fi necesare se vor constată dc agentul Eforiei împreună cu autoritatea comunală şi după ce se va avisă şi arendaşul prin Administraţiune.
Executarea lucrărilor digului se va face sub supravegherea şi controlul inginerilor Eforiei.
O comisiune de ingineri numiţi de Eforie va recepţionâ digul la terminarea definitivă a lucrărilor.
Coudiţiunile generale pentru întreprinderi de lucrări publice fac parte integrantă din acest contract.
Iar în caşul când în «<Jiua de 18 Iunie a. c.>, nu se vor presintâ concurenţi cu oferte închise, se va ţine în <Jiua *de 19 Iunie a. c.», orere 3 p. m., licitaţiune publică orală în aceleaşi condiţiunî menţionate mai sus.
Domnii concurenţi, spre a pute luă parte la licitaţiune, vor trebui să depună garanţi^ provisorie lei 35.000.
* * *
La G Iulie 1902, orele 10 a. m., se va ţine licitaţiune la Eforie, pentru 360 stânjeni cubî lemne de foc la Ospiciul Mărcuţa şi 250 stânj. cubi lemne de foc Ia Osp. Panteleimon, necesari în exerciţiul 1902 — 1903.
Doritorii sunt invitaţi ca în sus citata ^i şi oră să-şi presinte ofertele d-lor sigilate însoţite de o garanţie provisorie de 5%, cunoscând că garanţia difinitivă va fi de 10 la sută.
Licitaţiunea se va ţine în conformitate cu art. 68 — 79 din legea com-ptabilităţiî generale a Statului.
Condiţiunile speciale se pot vede la cancelaria Eforiei, în orx-ce rji şi oră de lucru.
www.dacoromamca.ro
OŞTEAU Ut Şi DBAfEiUi
«*2?a
C£W&
«3Q2?i
e demult, de tine, taica îmî doineâ mereu poveşti, Ca de stema cea mai mîndră a oştirii românesc!.
Şi pe cât mî-aduc aminte, pomenind numele teu Se ’nchinâ precum se ’nchină un creştin lui Dumnedeu.
A
îmi spuneâ că în altarul patriei nu-î alt odor
Mai de preţ decât drapelul unui neam biruitor. Pînzata — dicea bătrânul în graiu blînd şi mîngâios —
E cinstită ca şi giulgiul sfint al Domnului Christos.
Şi-apoi, ci-că ’n ţesătura-ţi de mătase s’a ’ntrupat: Cerul dilelor de vară, limpede şi nepătat;
Spicu ’mbelşugat al holdei ce se legănă de vînt; Sângele ce-a curs spre slava strămoşescului pămînt!
Avusese el norocul să te porte fluturând «Sţg?» în resboiu, când prin vedduhuri treceau plumbiî şuerînd, Zdrenţuindu-ţi tricolorul de pe vremuri ocrotit De-acea pajeră cu cruce, de-acel şoim nebiruit.
Şi-acum—pote nu m’-6i crede—stând de strejă lîngă tine, Mâ gândesc la bietu taica şi s’aprinde dor în mine:
Să te port şi eu odată în vîrtejul bătăliei. . .
Că eşti nou şi ţi-ar sta bine «Crucea Stelei României!»
T. Duţescu-Duţu.

www.dacQFomanica.ro
930
ALBINA
CULTIVAREA SENTIMENTULUI RELIGIOS
«In mine şi în casa mea doresc să fie Dumnezeu! » e devisa femeeî înţelepte. Pot bărbaţii îndrezneţi să intre în discuţiuni filosofice asupra fiinţei lui Dumnedeu şi asupra existenţei lui, noi femeile trebue să păstrăm credinţa părinţilor noştri şi s’o transmitem încă cu mai multă însufleţire copiilor noştri; noi cu «Domne ajută!» avem să începem şi cu «Iţi mulţumesc Domne!» avem să le sfîrşim tote.
Sentimentul religios e plăcut şi dulce, un balsam bine-făcetor al inimilor încercate, şi nu putem face copilelor nostre un mai mare bine decât sădind în inimile lor acest sentiment, care le îndulcesce vieţa şi le fortifică spre a suportă tote greutăţile. Vrednic de plâns, ţlic eu, e omul şi mai ales femeea, care a pierdut credinţa şi nu mai pote să aibă în inima sa acestă dulce mângâiere.
Dar sentimentul religios are consecinţe practice, de la care atîrnă fericirea individuală a femeii mai mult decât de la ori şi ce.
Prima din aceste e încrederea în bunătatea lui Dumnezeu. Când femeea are încrederea acesta, deşi se scie slabă, înainteză cu pas sigur şi fără esitaţiune în cărările vieţii, nu se sperie de greutăţile ce i se pun în cale, e tot-deauna răbdătore, suportă mai uşor loviturile sorţii şi nu-şi pierde nădejdea. Chiar nenorocirile mari i se par încercări numai, şi ea mulţumesce lui Dumnezeu c’a scăpat de nenorociri şi mai mari şi nu se îndoesce, că, după suferinţă va veni mângâere, precum după furtună vine seninătatea cerului şi strălucirea soreluî. E de prisos să mai arăt, cât de mult contribue tote acestea la fericirea individuală. De mic trebue dar să deprindem pe copil a luă de pildă pe Christos şi a fi îndreptaţi cu ochii mereu spre cer. Vorbindu-i despre copilăria lui Iisus, spuindu-î istoriore din vechiul şi din noul testament, dându-i exemple omeni ca Daniil ori ca Iov, care au fost neclintiţi în încrederea lor către Dumnedeu, muma nu numai desvoltă inteligenţa lui, nu numai câştigă iubirea lui prin o distracţiune plăcută, dar îl şi pregătesce pentru vieţa practică. Auţlite din gura mamei lui iubite, tote acestea vor rămâne a-dânc imprimate în inima lui şi-l vor povăţuî în întrăga vieţă In casa părintescă se croesce dar vieţa, şi dacă părinţii sunt. pătrunşi de rolul hotăritor ce-1 au în educaţiunea copiilor lor, copiii vor fi stăpâniţi şi mai târdiu de sentimentele, pe care le-au sădit în inimile lor.’
A doua consecuenţă practică a sentimentului religios e frica de a săvîrşi fapte, cari nu îi sunt plăcute lui Dumnedeu.
Mai ales pentru noi femeile frica acesta e un fel de înger de apărare. Seim cu totele, că nimeni nu comite fapta rea nesciind că e reu ceea-ce face, ci pentru că e stăpânit şi împins de vre-o slăbiciune şi nu e în stare să se stăpânescă. Femea avend sistemul nervos mai desvoltat decât bărbatul, e mai sentimentală, maî supusă impulsiunilor momentane, mai slabă în faţa tenta-ţiunilor şi ast-fel se stăpânesce mai cu anevoie. Prin cultivarea sinţimîntuluî religios o ajutăm, sădind în inima ei frica acesta, care îi dă un fel de talisman în faţa tentaţiunilor.
www.dacaromaiiica.ro
931
ALTiINA
Femea religiosă ţine cu sfinţenie tote legăturile şi-şi împlinesce tote datoriile, pe car! le-a luat înaintea lui Dumnezeu, căci ea e pătrunsă în sufletul eî de temerea, că, nefăcendu-şî datoria, va nemulţumi pe Dumnezeu.
Când ea e lipsită de acesta temere, uită uşor până chiar şi datoriile luate în faţa altarului, şi ne mai fiind în stare să se supună, voesce să se impună şi ambiţiunea o face robă. Ea numai voesce să suporte slăbiciunile soţului ori ale altora, ţine să aibă tot-deauna dreptate, să fie socotită mai presus de toţi, să stăpânescă pe alţii, dacă nu se pote stăpâni pe sine.
Modestia e cu tote acestea podoba cea mai frumosă şi mai preţuită la femee!
Ori-cât de multe, mari şi variate ar fi calităţile femeeî, ele au să rămâie ascunse cu modestie, căci pe femeea modestă cu cât mai de aprope o cunoscî, cu atât mai mult o preţuesci, cu atât mai mult o iubescî, cu atât mai nesecată îţi pare şi cu atât mai sigur ajunge să conducă fără de pretenţiune cercul în care trăiesce. Lipsită de modestie, femeea îşi desfăşură de odată tote calităţile şi forte în curând ajunge un fel de haină învechită, pe care n’o mai preţuesce nimeni.
Cu ce te-aî ales, iubita mea prietenă, o întreb pe femeea care un e în stare să se stăpânescă pe sine. Eşti despreţuită şi de alţii şi, ceea-ce e mai trist, chiar şi de tine însă-ţi!
De acestă urîtă sortă ne ferim copilele, când sădim în inimile lor fi’ica de Dumnezeu raportând tot ce ele fac la voinţa celui ce vede tote şi se mâhnesce de fapta rea.
A treia consecuenţă practică a sentimentului religios e dorinţa de a face ceea-ce e plăcut lui Dumnedeu. Ferice de femeea, care e stăpânită de dorinţa acesta, căci fie-care faptă a eî este o mulţumire pentru ea însă-şi. Acestă fericire nu putem însă să le-o dăm copiilor decât ţinând curată icona vieţii nostre casnice.
Nu e destul, îi «Jic femeii, să păstrezi tu curăţenia inimei tale, ci prin blândeţea ta, prin firea ta îndatoritore şi prin purtările tale trebue să ajuţi pe soţul teu a păstră şi el pe a sa. Respectă pe soţul teu, căci te umilesci pe tine însă-ţi nerespectându-1, şi nu de’saproba nici chiar defectele lui în faţa copiilor. Suportă greşelile lui cu răbdare, nu-1 grăi de rău nici în faţa streinilor nici mai ales în faţa copiilor, căci vei fi tu mai reu judecată decât defectele lui. Fii cu inima deschisă, nu ascunde în faţa soţului teu nimic din cele sciute şi de copii, căci aceştia chiar de la tine vor învăţă a minţi.
Iubirea de adevăr e sădită în inima omului de Dumnezeu, care ne-a dat graiul şi judecata ca să spunem adevărul, şi nu e păcat mai mare decât să abusăm de acest dar, ascunzând adevărul ori minţind. De aceea copiii toţi au inima deschisă şi numai în urma abusuluî ori a lipsei de pricepere ajung să minţă.
Nici odată dar să nu minţim în faţa copiilor, să nu ascundem în faţa lor adevărul, să nu-i ademenim să minţă ori să nu spună adevărul, nici odată să nu-î silim prin ameninţări ori prin sperieturi a minţi. Ori cât de mare e greşela copilului, el e vrednic de iertare, dacă-şî mărturisesce greşela, şi, din contră, ori cât de mică i-e vina,’ el are să fie certat’dac’o ascunde, căci din inima omului, care minte, se pierde dorinţa de a face ceea-ce e
www.dacoromanica.ro
932
ALBINA
plăcut lui Dumnedeu, pe care nu pote să-l mintă, şi-l face cel mai nesuferit pânditor.
A patra consecuenţă şi cea maî importantă, este iubirea către Dumnedeu şi către tote creaturile lui, începend de la firul de iarbă până la om.
Ic6na cea maî vie, pe care a pus’o Dumnecleu ochilor noştri pentru vecie, este natura. Cu ea să începem dar cultivarea sentimentului religios. Să deprindem pe copil să admire sorele, a-cest centru planetar, de la care depinde vieţa nostră pe pămînt. Luna, acest satelit fără de care concepţiunile poetice ar înota într’o nopte fiorosă. Stelele sclipitore cari ţin taina privirilor nostre, ochii duioşî aî celor ce iubim.
Norii trecători cari ne astupă farmecul vederii, ca şi nevoile vieţii, cari umbresc clipele nostre de fericire. «Spre cer pornesc ochii noştri în rugăciunile nostre, în sentimentele de iubire şi în cele de durere !»
Maî simţitor încă e copilul la podobele vieţii vegetale. Ce vie bucurie simte copilul, când vede o flore ori un fruct, când pote să alerge pe iarba verde ori să se joce în umbra pădurii dese. Să ne folosim de bucuria acesta spre a-1 face să înţelegă, că podobele vieţii vegetale de la bradul gigantic până la lichenii mărilor polare, şi numerosele plante curiose, cari acoper fundul mărilor şi ocenelor, tote sunt de la Dumnezeu. Acestă natură vie ne este în tote amănuntele ei folositore. Din ea ne luăm hrana, din ea îmbrăcămintea, din ea lecurî de alinare pentru suferinţele nostre. Să cultivăm fără încetare în fiicele nostre iubirea către natură, căci femeea, care iubesce natura, va fi o bună soţie, bună mamă, bună gospodină, tot-deauna sănătosă, de ore-ce nimic nu e mai priitor sănătăţii decât respirarea în aer liber şi purificat de mirosul florilor. Mare bine facere e dar pentru 'copile, ca să fie deprinse a semenâ, a răsădi şi a purtă grijă de plante.
Ca tovarăşi de vieţă pe pămînt, mai avem şi animalele, pentru care copiii au o particulară atenţiune. Să nu-i lăsăm a le maltrata, căci ajung să nu mai facă deosebire între animal şi om şi să maltrateze în cele din urmă chiar şi pe părinţii săi, iar copilul care iubesce animalele, va iubi cu atât mai vîrtos pe om.
De mic trebue dar luminat copilul asupra foloselor, pe cari ni le aduc animalele şi obicinuit a compară durerea lor cu ceea-ce simţim noi înşi-ne. Numai deprinţlendu-se ast-fel a iubi tot ceea-ce este şi are vieţă va ajunge copila să fie deprinsă de adevărata caritate, acestă virtute femeescă, şi să-şi facă rugăciunile nu din obicînuinţă, ci cu totă inima.
Nu este nimic mai frumos decât o mamă, care-şi învaţă copilul să se roge lui Dumnedeu, şi nu-mi pot închipui o mamă, care nu ţine să aibă acestă bucurie şi ar pute să dormă liniştită dacă ar sci, ca copilul ei a adormit fără ca să-şi facă rugăciunea de seră. Nu e însă destul să ne deprindem copilele a se înălţă pi’in rugăciune la Dumnezeu şi a merge la biserică, ci trebue tot o-dată să le formăm sufletele aşâ, ca ele să se pătrundă de sentimentul religios şi ca rugăciunea să nu fie pentrn ele nisce forme deşerte.
Eleonora Slavici.
www.dacaramanica.io
ALBINA
933
Obiceiuri ale societăţii înalte romane pe timpul lui piiniu cel tîner (D
n lucrarea mea «Despre poddbe şi juvaere» spuneam în privinţa acesta : La porta Capena, unde se aduna lumea bună, se mai povestea cu jumătate de glas anectodele scandalose ale tjileî. Se şoptiâ că se văcluse o patriciană din cele mai ilustre alergând prin grădină în haine scurte cu perul vâlvoiu, ca cântătorele de llaut, ceea-ce la Roma eră culmea îudrăznelii, căci ori cât ar -fi fost de puţin ruşinosâ o femee nobilă, nu pute, tără să-şi perdă rangul, să se arate în lume cu părul vâlvoiu.
Se mai vorbii de meritul cutărui sau cutăruî gladiator, de talentul unui mim la modă, de calul care câştigase la ultimele alergări cu cară, de la Circus Maximus, căci petrecerile cari pasionau mai mult pe Romani, şi cu deosebire pe femei, eraţi teatrul şi jocurile publice.
Conversaţiunile trebuiau să fie forte prudente, căci spionagiul îşi întindea cursele în tote părţile. Bogaţii mai ales erau ameninţaţi. Pare că chiar câinii, că porta, că zidurile capătă voce ca să acuse pe cel bogat. Cu un cuvînt, acest om nu pote să ascundă nimic din faptele sale. Toţi vecinii se ţin de dînsul ca să-l acuze, să-l ponegrescă, să-l calomnieze. Trebue să recunos-cem că la Roma există pentru aceste lucruri scuze, care ne-ar lipsi nouă. Se vorbiâ rău de particulari pentru că eră primejdie de a atacă pe omenii publici şi personele oficiale. Se vorbiâ de subiecte mici, pentru că cele mari erau primejdiose.
Nu cutezau să pronunţe un cuvînt de politică. Despre ce ar fi putut să vorbescă ? De armatele regelui Părţilor, de cele cari staţionau pe malul Rinului sau în Sarmaţia ? Spionagiul care domniâ pretutindeni, opriâ de a trată alte subiecte de conver-saţiune. Tacit vorbind de perioda care se sfîrşi cu Domiţian exclamă: «Am fi pierdut, împreună cu usul cuvîntuluî, şi me-«moria, dac'am fi putut să uităm tot aşâ de uşor cum tăceam.»
Delatorii, înarmaţi cu teribila lege de maiestate, însuşeau o grdză universală.
Tacit (jice că sub Tiberiu nu cutezai! cunoscuţii nici să vorbescă nici să se oprăscă, toţi fiind suspecţi. Se uitau cu îngrijire până şi la ziduri.
Eră ca o domnie a delatorilor. îşi aminteau mai ales tragica păţanie a lui Silanus. Un trădător îl atrage la dînsul, el dă liber curs urei sale în contra împăratului, iar nisce senatori ascunşi în podul casei perfide, se duc să povestescă stăpânului tot ce auriseră. Meseria eră bănosă; unul din acei neruşinaţi posedă, după spusa lui Piiniu, patru-cjeci de milione de lei ! Piiniu mai spune, cum printr’o dreptă pedepsă, o flotă încărcată cu mişei
<1) Vecjl No. 28-29 30 31 şi 32.
www.dacQFomanica.ro
934
ALBINA
de aceştia, a fost lăsată, în voia valurilor şi se opri de născe stîncî, unde au tost lăsaţî să piară. Acest act de dreptate s’a petrecut sub Traian. Trebuia un Traian ca să iea măsuri contra
Traian.
unor asemenea mişel ! Istoricul ce am citat de mal multe ori, adaogă: «să fio la rîndul lor goniţi de la penatele lor mişeii cari au gonit aţâţi omeni cinstiţi de la vetrele lor.»
Chiar sub Nerva, domn bun şi drept, delatorii insuflau încă temeri mari. Marţial poftind la masă mal mulţi amici, ÎI îndemnă să fie lârte prudenţi în subiectele de conversaţiune ce vor a-lege. «Vorbiţi — cjice el — de visitiiî albaştrii sau roşii din circ, «şi faceţi ca libaţiunile nostre să nu aducă pe nimenea pe banca «acuzaţilor.»
Veiento, îmbogăţit prin denunţările lui crâncene, isbutise cu tote acestea să fie poftit la masă, la Nerva. Se vorbi acolo de un ore-care Messalinus, delator faimos şi bine răsplătit de Neron împăratul Nerva întrebă pe unul din comeseni: ce socotesc! că
www.dacQFQmanica.io
AUGUST PE SCAUN
www.dacQFomanica.ro
936
ALBINA
i	s’ar îr.tîmplâ dacă ar ma! trăi ? Ar prâncji cu noî, răspunse Romanul, îndreptându-şl privirea spre Veiento.
Rolul delatorilor — mare şi sub. Republică în vremuri de pros-cripţiuni — începuse să se desvolte odată cu imperiul. După Di-one Casiu, August, din sfatul lui Mecena, înfiinţase o poliţie secretă. Pentru cercetarea delaţiunilor se admitea şi mărturia sclavilor, în contra legii, graţie unor ocoliri cum sciu guvernele să găsescă la trebuinţă. De la Adrian există chiar un corp militar de agenţi provocatori şi delatori, care sub numele inofensiv de frumentarii (aprovisionatori) nu erau decât spioni, îşi exercitau meseria ast-fel: unul din ei îmbrăcat în haine civile vorbesce rău de împărat; vecinul său, păcălit îşi varsă focul. Să pomenesce arestat, pus în fiare şi aruncat la închisore.
Ceva în felul ministerului public din organisaţiune modernă, n’au avut nici Grecii nici Romanii. De aceea tote acusaţiunile
www.dacQFQmanica.ro
ALBINA
937
erau ridicate de un particular, în aparenţă după iniţiativa sa şi cu risicul său. Pe vremea republicel, ridicarea unei acuzări era un mijloc de a se impune atenţiune! publice şi de a-şl deschide calea mal repede spre o carieră. Cicerone, încă puţin cunoscut, avu curagiul civic de a chemă la răspundere pe bogatul proconsul Verres şi înflăcără tot poporul prin descrierea elocintă a numeroselor fără de legi săvîrşite în numele poporului roman, tăcănd ast-fel din numele până atunci stimat al acelui deregâ-tor o poreclă ruşinosă pentru toţi concusionaril viitorului. Delatorii din epoca republicană nu erau tot-deauna mişcaţi de sentimente înalte cum eră Catone şi Cicerone. Legea care acordă delatorilor un sfert din averea celor condamnaţi după stăruinţa lor, dădu nascere la multe acte de felul celor numite în dreptul frances chantage.
Smochine şi struguri. (După o pictură murală din Pompei).
Pe timpul Republicel însă, lupta dintre delator şi acusat se făceâ pe faţă, în Forum; toţi cnnosceau argumentele pro şi contra, şi poporul se pronunţă în ultima instanţă. Sub Imperiu, tote garanţiile acuzaţilor dispărură. Delatorii acuzau victimile lor dinaintea Senatului, pe basa legii republicane de maestate. A-cea teribilă lege pedepsiâ cu morte pe ori cine eră dovedit că
făcuse cevâ care lovlâ în mărirea (maestatea) şi în demnitatea poporului roman, adecă a împăratului, care eră representantul şi mandatarul perpetuă al poporului. De altă parte, împăratul eră tot-deauna tribun al poporului şi în calitatea acesta sacro-sanct; mal eră şi pontifex maximus; aceste două însuşiri făceau din
Pâine şi pastă. (După o pictură din Pompei).
www.dacoromanica.ro
938
ALBINA
tot ce eră îndreptat în contra lui crimă religiosă. Mat târcjiu, împăratul pretinse să fie recunoscut de-a dreptul ca un (Jeu şi tot ce ţinea de dînsul ca divin, palatul era domus divina şi aşâ mal departe.
Senatul care pierduse ori ce putere şi aî căror membrii trăiau într’un fel de ameninţare continuă, se grăblâ să condamne pe orî-ce acusat. Regimul acesta încep ii chiar cu al doilea împărat, cu Tiberiu. Delaţiunea făcu un număr enorm de victime! sub dînsul; nimeni nu eră garantat. Din două-ijecl de senatori, cu care îşi alcătuise un consiliu, peste câţl-vâ ani, nu mal rămaseră decât doui, trei ; toţi cel-lalţl fuseseră ucişi.
Tiberiu cel puţin păstra formele legale, făcea să cadă în a-parenţâ răspunderea odiosă a condamnărilor asupra delatorilor şi senatorilor; Neron însă se emancipă de tote aceste forme ; când voi să scape de Sylla şi de Rubeliius Plantus trimise pur şi simplu soldaţi cari găsiră pe cel dintâiu în gimnasiul său şi pe cel-lalt la masă; capetele lor fură tăiate îndată.
Printre miile de delatori de tote treptele, aii fost şi omeni de talent. Sub Tiberiu, Domitiu Al'er, adecă africanul, cel mal bun orator al timpului, susţinu cele mal îndrăsneţe şi nedrepte a-cusaţiunî, avii norocul să scape de mânia lui Caligula şi muri în etate înaintată, sub Nero. Rolul lui Afer sub Tiberiu, îl îndeplini Regulus sub Neron şi Domiţian, care îşi pusese în gând să adune prin delaţiuni şi prin captări de testamente 60 de mi-lione de sesterţii şi izbuti să facă acestâ avere. Pliniu cel tînăr a descris în totă decăderea sa morală pe acest făcător de rele. Acesta şi cu Afer aveau un talent oratoric recunoscut de toţi: lucrosa el sanguinans eloguenlia (bănosă şi sângerosă elocinţă) (Jice Tacit. Era tot-deauna lucrdsă, bănosă, meseria delatorilor, une ori însă nu eră sanguinans numai pentru victimele lor.
Toga vetjută dintr’o parte.	Dânţătdre pompeiană. (La Togă văijută din spate.
inuseul din Neapole).
www.dacoromaiiica.ro
AT/BTNA
939
Tiberiu condamnă câţî-vâ delatori, în speranţă că răspunderea crimelor să cadă în laţa opimunil asupra lor şi să-l cruţe pe dînsul. Momentul cel mal critic însă pentru eî era când încetă din vieţă tiranul pe care îl servise. Câţi aşteptau cu nerăbdare acest moment ca să-şî vadă resbunarea pentru mortea unei fiinţe scumpe ! Unii, cum vedem din anecdota reprodusă mal sus — delatorii porniţi pe mare în voia valurilor — îşi luau meritata pedepsă, mulţi însă se strecurau.
Se scie că la Roma nu eră altă publicitate decât cea făcută de Acta diurna. Acest fel de (ţiar, care există încă din timpul republice!, nu pute neapărat, din lipsa totală de mijloce mecanice de reproducere, să aibă decât un forte mic număr de exemplare, şi fiind o publicaţiune oficială, nu conţineâ decât buletine de curte, fapte de administraţiune, scirl din lumea mare, ete. Nu mal ave acta popuii romani de relatat; tribuna forului nu mal eră decât o amintire depărtată. La rari ocasiunî, compresiunea obicinuită eră scuturată şi câte un îndrăzneţ liplă a-fişe prea glumeţe sau satirice pe pereţi sau pe statul şi dădeă de vorbă Romanilor. Trebuie să înţelegem situaţiunea celor ce vroiau să spue cevă şi-şî comunicau nimicuri, mal bine decât să renunţe la cuvînt, şî atunci îl vom judecă cu mal puţină severitate.
Tirania, care aduse sleirea neamului roman şi peirea Imperiului, îşi îndeplini otrăvitorea sa acţiune încă de la început, chiar de la al 21ea împărat, asupra relaţiunilor sociale ca şi în domeniul vieţeî private, fâcend din cel cari supuseseră lumea, o mizerabilă turmă de fiinţe sfiicioso şi speriate. Numai câţî-vâ filosofi mal cutezau să pronunţe cuvinte libere şi mândre, iar creştinismul, ca o bine-facere pentru omenire, veni să măture mal târrliu, prin înălţimea sa morală, corupţiunea adunată de tirani.
Ion Kalinderu.
Stîrpirea gărgăriţelor din grâfl. Se întîmplă adese-orf, că gărgăriţele fac mari stricăciuni bucatelor în hambare, unde se încuibeză. Şi se încuibeză lesne, dacă nu aerisim şi nu ven-turăm bcuatele adese-ori; iar încuibate odată, cu greu se stârpesc. Este leac însă şi în potriva lor. Să se iea ramuri verdi de soc cu frunze cu tot, să se acopere bucatele cu cele, ba să se mai vîre şi printre ele icî-colea, şi vom vede că nu mai aflăm de loc gărgăriţe prin bucatele nostre. Ceraţi, că cercarea n’are superare.
www.dacQromanica.ro
940
ALBINA
ROSTUL CASEI
irbesc de rostul casei, adecă de acea parte a gospodăriei pe care trebue s’o pricepă femeea şi de care trebue să va<Jă femeea. Gospodăria casei e partea femeeî, femeea este stăpâna şi domnitdrea eî. Focul este simbolul vieţii, şi vestalele cari îngri-jiau focul la Romani erau femei.
Altarul femeeî e vatra: de pe vatră hrănesce pe toţi ai casei, împrejurul vetrei îşi cresce familia. De la vatră se ridică bărbaţii cari vor fi apărătorii patriei şi bărbaţii plini de virtute îşi apără patria pentru a-şi apără vatra lângă care a crescut.
Mamă, crescetăre şi preotesă: iată rolurile femeeî în familie.
Odată cu laptele ei de mamă, odată cu hrana eî de cres-cetdre ea sădesce în omenire sfînta religiune a inimei, ea o învaţă pe omenire iubirea de patrie.
Dar preotul cel mai ascultat de credincioşii seî va fi acela care la nevoe va sci şi va fi şi în stare de a întinde credinciosului şi o mână de ajutor; atunci credinciosul va crede mai mult în poveţele preotului, când va vede că preotul la nevoe nu se feresce şi de dre-cari sacrificii.
Şi mama va fi cu atât maî iubită şi mai ascultată de copiii seî cu cât ea cu sînul şi cu vatra va pute se-i hrănescă mai bine; căci numele de mamă e legat cu ideea de îndestulare şi nici de cum cu acel de lipsă şi stSrpiciune. Mama cea mai iubită este aceea ce-şi hrănesce maî bine copiii.
Şi popdrele civilisate au înţeles fdrte bine lucrul acesta. Popbrele civilisate au o deosebită grijă pentru crescerea şi educaţiunaa fetelor. înainte de tbte fata trebue să înveţe gospodăria, trebue să înveţe a fi în stare să povăţuâscă şi să ducă o gospodărie.
In străinătate se găsesc anume instituţiunî, şcoli pentru învăţatul gospodăriei. In străinătate lumea e încredinţată, de pildă că amestecul gospodinei la bucătărie, scapă de trei sferturi de cheltuelă, fie gospodăria mare sau mică. De-aceea în străinătate e o cinste pentru o femee a se numi menagbră sau gospodină.
Şi dacă amestecul gospodinei la bucătărie are atâta va-ldre în străinătate, apoi ce valbre trebue să aibă la noi unde slugile şi ciupesc şi sunt nepricepute.
La noi sufer şi omenii cu dare de mână pentru că n’au slugi pricepute şi suferă şi omul din popor pentru că femeea lui n’are nici habar de gospodărie. Cea mai mare parte din femeile de la ţară nu sciu a găti. Sciu a face o mămăligă care să nu fie crudă, dar cele maî de multe ori nefertă, vîrtdsă, prdstă. Multe nu sciu să facă nici borş. Cele maî
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
941
multe dacă din întâmplare capătă nisce pesce ori un puiu de găină şi vor să facă borş de pesce ori borş (ciorbă) de puiu, atunci pune borşul la foc şi pune şi de mămăligă şi când mămăliga o gata, borşul trebue să fie gata şi el, că de n’o fi nu-1 maî întrebă, îl mănâncă orî cum o fi.
Şi fetele ămenilor cu dare de mână deşi nu învaţă gospodăria prin şcoli, dar de îndată ce încep a eşl din şcoli învaţă şi gospodăria la mamele lor, şi o învaţă uşor pentru că multe lucruri le-au învăţat fără să le fi învăţat anume. Aşâ, de pildă ele au învăţat mulţime de lucruri privitbre la higienă: să fie curat în casă, să fie aer curat, să pdrte haine curate; să bea şi să mănânce din vase curate, cu furculiţă, lingură curate, etc. etc. O fată cu dre care crescere, o fată care a fost prin şcoli, nu va băgă degetele în farfurie să mănânce cu mânele.
O fată din popor însă nu le scie acestea: ea nu scie ce vrea să tjică a şterge praful într’o casă, ea scie să măture prin casă numai dacă vede ceva gunoiu mare, surcele, pene, hârtii, paie, cârpe, etc. Ea praful de pe o mobilă nici nu-l vede.
Poporul n’are ideie de curăţenie. Nu vecjî pe-un oltean care îşi suflă nasul în mână şi-apoî îţi cântăresce d-tale brânză ? Nu vecjî băetul de la băcănie cu haina unsurdsă cum îţi aduce pânea în braţe ? Cui îi place curăţenia n’are decât să se uite la ceî ce vînd substanţe alimentare şi atunci îşi vor da sănia de ideile de higienă ale poporului. Nu maî cjic nimica de murdăria de pe la rahagiî. intr’o dimineţă me uitam la o babă lăptăresă, o babă plină de bube pe obraz şi pe la gură, me uitam cum acăstă babă şi-a turnat din tinichea lapte într'o măsură de vr’o jumătate de litru, a băut din ea, şi-apoî l’a turnat îndărăt în tinichea ; iar după ce l’a turnat în tinichea a intrat într’o curte şi a vîn-dut lapte. Iar stăpâna casei, unde se cumpăra lapte, întrebă pe servitdre: curăţări crcitiţa, Mario ?, pe când cu dreptul ar fi fost s’o întrebe: E curată gura babei ?
In străinătate, şi nu maî departe, chiar în Austria, poporul a simţit lipsa acesta şi a găsit şi lecui. Omenii chiar cu dare de mână, când le ajunge fata pe la 12, 13, 14 anî, o dau la slujbă într’o casă bună, şi o dau nu pentru că o să , capete lăfă, căci lefa acolo e mică, ci o dau ca să înveţe gospodăria. Fata intră în slujbă într’o casă ca şi cum ar intră într’o şcolă, şi intră cu gândul ca să înveţe, şi stă într’o casă 3 şi 4 şi 5 anî şi până la măritiş şi când se duce acasă de la slujbă, se duce şi învăţată şi îmbrăcată şi cu cevâ parale. Şi aşâ şi dmeniî din popor îşî căpătă buna gospodărie şi dmeniî de pe la oraş, negustori şi alţi 6menî cu dare de mână, au slugi bune. Şi pe acest fel de slugî, dmeniî le şi tratăză bine, pentru că sciu că sunt fete de gospodari şi adese orî părinţii lor îi cunosc. Obiceiul acesta de a-şî da
www.dacaromanica.ro
942
ALBINA
fetele în slujbă e aşa de răspândit, că mulţi dmenî, chiar ne-gustoraşî şi din cei cu 6re-care dare de mână, îşi dau fetele la slujbă în case mai mari.
La noî însă până acuma obiceiul acesta nu s’a introdus încă şi e fdrte rău. Preoţii şi învăţătorii ar trebui să deschidă capul ămenilor să-şi dea fetele prin case bune la slujbă, ca să înveţe gospodăria. Nu e nici o ruşine a sluji, căci a sluj) cu angajament, însemneză pur şi simplu a munci, sluga nu e rob, sluga e om care muncesce ca ori-ce om liber care se angajăză. Ruşine este a fi leneş şi ruşine este a fi slugă necredinciosă, căci sluga necredincidsă se asămănă singură cu robul. Stăpânul de astăcji nu e ca stăpânul de robi, astăcjî sluga e negustor şi stăpânul cumpărător: sluga vinde munca şi stăpânul e clientul care o cumpără.
Dar pentru o fată care slujesce într’o familie, acea familie este o adevărată şcălă.
Aşâ pe la ţară nu se scie rostul casei. Şi slugile prăste care ne vin aici după procopselă din Transilvania, scot din ţară în fie-care an câte none-spre-dece milidne de franci şi trăiesc bine; iar fete de-ale sătenilor noştri mor de fdme pe la ţară şi cresc prdste.
Th. D. Speranţia.
DESPRE ALBIflĂRlT W
Matca.
e ma* mu^e secole, albinele au atras atenţiunea natura-^wV	Şi cu Iote acestea, sexul lor a rămas multă vreme
necunoscut. Autorii vechi, observând în stup o muscă cu GcSj; trupul mai mare şi de o altă formă, o numiră Regele "ţŢj Albinelor.
După cât sciu, Butler, un apicultor Englez, este cel-dintâiu dintre scriitorii apicoli, care la 1609, a arătat în cartea sa «Monarhia femenină» că Regele albinelor nu eră în realitate decât o Regină, căci o văzuse ouând.
Acestă descoperire însă, s’ar păre că a rămas necunoscută, căci un ilustru Olandez, Swamnerdam, recunoscu prin disecţi-une sexul albinelor, şi trece pentru a fi cel dintâiu care a descoperit sexul mătceî (1737).
Regina sau matca, singură dintre tote muscele unui stup, are organele femeesci perfect desvoltate; funcţiunea sa este numai de a ouă, şi s’au vă^ut des mătci ouând până la 3.500 ouă pe c)i, în timp de mai multe săptămâni. In stupii de observaţiune, s’a vărjut mătci ouând şese ouă la minut, şi d-1 P. Bois, publică
Vecjî No. 23, 25, 28-29 şi 31.
www.dacaroimaiiica.ro
ALBINA
943
în «Revue Internaţionale d’Apiculture» (tome XVI, p. 116), că ar fi constatat chiar mat mult de 5.000 oue pe (}i.
înmulţirea furnicelor albe este mult mal vrednică de mirare urcându-se la 60 ouă pe minut, însă la ele ouăle cad pur şi simplu din abdomen şi lucrătorele au sarcina de a le aşe^ă,— pe când la albine, matca îş! depune ouăle unul după altul în celulele pregătite pentru acăsta. Cifra de 3.500 până la 5.000 ouă, pe cari o matcă bună le face în 24 ore, va păre pote exagerată stuparilor cari obiclnuesc numai stupii mici; eî se vor întreba, cum s’a putut observa şi calcula acesta? Nimic mal u-şor, pi'ecum vom arăta mai la vale; acestă ouare însemnată se pote verifică la cele mal multe din coloniile puternice, în fiecare an, la timpul potrivit dar trebue ca încăperea, stupului să permită mătceî de a-şî desvolta totă fecunditatea Perioda cea mare a ouatuluî începe primăvara, ţine totă vara în timpul re--colteî mari, pe urmă scade, şi înceteză în ultimele săptămînl ale tomneî.
Forma mătciî diferă de a celor lalte albine: nu e tocmai aşâ <le mare ca trântorul, dar corpul eî este mal lungueţ, mult mal lung decât acel al lucrătoreî, şi ca formă sămănă puţin cu viespea. Aripile eî sunt în realitate mal lungi ca ale lucrătorelor, <lar par a fi mal mici ca ale trântorilor. Partea dedesubt a corpului este de o colore mal mult sau mal puţin aurie.
Piciorele sunt mat lungi ca ale lucrătorelor, mişcările ’I sunt încetinele şi împunătore: cu tote acestea, când cevâ o supără se pote mişcă cu o iuţelă forte mare. Intr’o colonie trebue neapărat să se afle o matcă, colonia nu pote trăi şi prospera fără dînsa. Matca este forte mult respectată şi iubită de albine: când se apropie, ele se întorc cu capul la dînsa, unele o mângâe cu antenele, altele-i dah hrană, tote se retrag pentru a-I iace loc când înaintăză pe faguri.
Dacă scotem matca, întrega colonie este într’o stare de agitaţiune forte mare îndată ce a constatat lipsa eî, tote lucrările din stup înceteză, albinele umblă repede pe toţi laguriî, ca rătăcite, şi alergă afară din stup căutând pe iubita lor mamă. Dacă nu o găsesc, se întorc întristate la stup, şi atunci stuparul deprins pote să audă bîzîitul lor jalnic. Din contră, dacă le punem matca înapoi, ele îşi arată mulţumirea printr’un bîzîit vesel, cu totul deosebit de cel dîntâiu.
Când primăvara, o colonie devine forte populată, dacă albinele se pregătesc pentru a roi, ele construesc un număr ore-care de celule de mătcl, de obiceiii pe marginea lagurilor, celule cari semănă puţin cu nisce ghinde mici. In timpul desvoltăriî larvei, celula de matcă este forte mult îngrijită de albine : nu trece o secundă fără ca o lucrătorc să nu’şî vîre capul într’însa, ^i abia se retrage, vine alta şi se uită, fie pentru a vedeâ cum cresce larva, fie pentru a-I adăogâ provisiunea de hrană.
Deosebindu-se de celulele ordinare, cari sunt deschise orizontal, cele de mătcl aii deschizătura lor în jos: aici avem încă o
www.dacQramanica.ro
944
ALBINA
probă de marea inteligenţă a albinelor, cart clădesc celulele în acest mod ca să câştige loc: distanţa între douî faguri paraleli este de obiceiu prea mică pentru ca celulele lungueţe a mătci-lor să se polă deschide orizontal, fără a se găsi în atingere cu celulele fagurelui opus, şi pentru a economisi loc, albinele le pun pe muchile fagurilor, cari nefiind ocupate cu celule, au loc îndestulător pentru celule aşa de mari.
Numărul celulelor de mătcî dintr’un stup varieză: une-orî nu se găsesc decât vre-o 2—3, alte ori nu mal puţin de 5, rar mal mult de 12. Unele rase de albine sunt mal predispuse ca altele la clădirea celulelor de mătcî, în mare număr. La întrunirea a-picultorilor ce s’a ţinut la Torento, în Septemvrie 1883, d-1 D. A. Jones a arătat un fagure cu vre-o 80 celule de mătcî a unei colonii de albine din Syria. D-1 Bertrand, directorul Revistei Internaţionale de Apicultură, a primit asemenea din Algeria o bucată de fagure conţinând vre-o 60 celule de mătcî.
Aceste caşuri sunt rari, şi nu cred să se potă vede la albinele de rasă europenă.
Fiind-că nu trebuie să fie tote mătcile tinere de aceeaşi vîrstă, celulele lor nu se încep de o dată, dar treptat. Nu se scie bine încă cum sunt depuse ouăle în aceste celule; se crede că lu-crătorele le aduc, dar se pote ca şi matca să-le ouă de-adreptul în celulele de pe muchi.
Oul care se va transforma în matcă nu diferă în nimic de oul care va produce o lucrătore; larva mătceî însă, primesce mal multă hrană ca cele-lalte, şi hrana dată lucrătorelor după trei cjLile şi în cel din urmă timp al desvoltăril lor, este mal ordinară şi distribuită cu mal multă economie, precum vom vedea.
Consecinţele tratamentului la care sunt supuse larvele măt-cilor, sunt atât de minunate, în cât cel cari n’aii avut prilejul de a le constata printr’o examinare seriosă, nu le pot admite de îndată. Efectele lor cele mal însemnate sunt:
1.	Larva mătceî ajunge la maturitate cu o treime de timp mal de vreme ca dacă ar fi fost crescută pentru a deveni lucrătore.
2.	Organele el de reproducţiune sunt complect desvoltate, astfel că- ea pote deveni mamă.
3.	Forma şi culorea el sunt schimbate: fălcile-I sunt mai scurte, capul ’I este mal rotund; pântecele eî nu posedă organele în care se produce cera; piciorele n’au nici pepteniî nici coşuleţele pentru recolta polenului; acul este puţin îndoit.
4.	Instinctul eî este cu totul diferit: ca lucrătore, ar fi înţă-pat cu acul la cea mal mică provocare, pe când acum ’I am pute smulge piciorele sau aripile una după alta, fără nici să încerce a înţepă; ca lucrătore, ar fi primit pe matcă cu cel mal mare respect şi dragoste, pe când acum, dacă o apropiem de o altă matcă, va căută să o ucicjlă. ca pe o vrăjmaşă; ca lucrătore, ar fi eşit din stup pentru a recoltă miere ori polen, pe când,
www.dacoramanica.ro
ALBINA
945
ca matcă, nu maî ese nici odată după ce a devenit mamă, aiară de caşul când iese cu vre-un roiu.
5.	Vieţa eî este mărită într’un mod simţitor. Ca lucrătore n’ar fi trăit maî mult de 5—6 luni; matcă, ea va trăi de şepte-opt ori maî mult.
Tote aceste deosebiri sunt probate cu siguranţă astăzi, şi ori cine ’şl pote forma singur convingerea prin ajutorul stupilor de observaţiune, cari ah adus mari folose sciinţeî apicole.
(Va urma).	Petru Rosetti-Bălănescu.
Visita M. S. Regelui
la şcola Normală a Societăţii pentru învăţătura poporului român.
uni 27 Maiu, orele 5 p. m., M. S. Regele a visitat şcola societăţii pentru învăţătura poporului român.
Suveranul a fost însoţit de d-1 maior Raranga, aghiotant regal.
La intrarea în şcolă, M. S. Regele a fost întîmpinat de d-1 I. Kalinderu, administratorul domeniului Coronei; de d-1 George Lahovari, preşedintele societăţii; de d-1 Misail, vice-preşedinte; de d-1 Gârboviceanu, directorul şcolei; de d-nii membri: Stăncescu, Rîureanu, Sava Şomănescu, Al. Mi-clescu, N. Popovici-Lupa şi de întregul corp profesoral al acestei şcoli.
Când suveranul păşi cea din urmă treptă care dă în sală, un frumos cor, compus din normaliştî şi elevii şcolei, sub conducerea maestrului N. Bănulescu, cântă imnul regal.
M. S. Regele, după ce ascultă un moment corul, trecu în cancelaria şcolei, unde se presintară Suveranului toţi d-nii profesori. M. Sa a recunoscut pe mulţi dintre d-lor, între cari: d-nii C. Şonţu, Moga, Dulfu şi alţii.
Suveranul se întreţinu cât-va timp cu fie-care în parte, întrebând de mersul şcolei, numărul elevilor, etc. . >
După ce visită cabinetul directorului, unde e arhiva şcolei şi a societăţii, M. S. Regele trecu în sala de sus, unde sunt lucrările manuale de desemn şi caligrafie; de acolo intră în sala bibliotecii, care conţine numerose şi de valore cărţi, dăruite, în mare parte, de principesa Alina Ştirbei şi general Florescu.
www.dacoromanica.ro
946
ALBINA
In sala cea mare de serbări se aflau 20 de normalişti, toţi cu viorele şi cari au cântat, sub conducerea maestrului Reith, diferite arii naţionale şi populare.
Suveranul a ascultat cu multă atenţiune «Hora ţărănescă» şi «Pastorala» de Eminescu, cântec de păstor, o melodie duiosă ca şi sufletul românului.
M. S. Regele visită apoi dormitorele, unde domnesce o forte mare curăţenie şi spălătorul.
Suveranul visită după aceea cele 5 clase normale.
In clasa IV puse mai multe întrebări din literatura română, cursurile d-lor profesori Chelariu şi Constantinescu, şi anume despre Miron Costin, Şincat, Cantemir şi alţi cronicari.
In clasa II puse întrebări la religiune, cursul părintelui C. Ionescu, şi anume despre dogme şi mistere.
In clasa V la cursul d-luî profesor Dulfu, a întrebat din pedagogie şi psichologie.
In clasa III, la cursul d-luî profesor Dâmbeanu, a întrebat din geografie, şi anume marginile Europei despre sud şi din studiul agriculturii.
In clasa I, la cursul d-luî profesor Al. Şonţu, a pus mai multe întrebări la aritmetică.
Toţi elevii ascultaţi au dat răspunsuri satisfăcătore.
Suveranul, urmat de comitetul şi profesorii şcoleî, s’a coborît după aceea jos, în sala de lucru manual, unde se fac diferite împletituri de nuele, cartonaj şi pălării de paie. Aceste pălării se lucrezâ cât se pote de bine şi M. S. Regele a felicitat pe d-1 Moianu, maestrul clasei.
In sala de gimnastică, un numeros grup de elevi nor-malişti erau aranjaţi în două rânduri. Sub conducerea maestrului D. Ionescu, ei au executat în mod admirabil, diferite figuri la paralele şi exerciţii libere cu bastone de fier, după sistemul şcoleî germane.
M. S. Regele a rămas forte mulţumit şi a felicitat pe d-1 Ionescu. La eşirea din sală, cu o voce militărescă, elevii strigară: «Să trăiţii».
După ce visită caloriferele, băile şi bucătăria, Suveranul trecu în curte şi intră în clasele primare. Aci elevii recitară mai multe poesii, între cari «Deşteptarea României» şi «Românul nu piere», dise într’un mod admirabil de doi copii mici. Suveranul i-a mângâiat pe amândoi, iar la plecare se
www.dacocomanica.ro
ALBINA
947
adresă la cl. I şi a II dicend: «Fiţi sănătoşi copii!» Ei răspunseră in cor: «Să trăiţi Majestate!»
De acolo M. S. Regele trecu în grădina din stânga, unde se fac exerciţii de grădinărie şi agricultură.
Visită apoi sutrageria, unde toţi elevii se atlau la masă. Suveranul gustă din bucatele lor, carne cu mazăre păstăi şi brânză albă.
La orele 8 M. S. Regele, după ce mulţumi membrilor din comitet, directorului şi profesorilor, plecă spre palat, pe când în sala de jos corul, condus de d l N. Bănulescu, cântă imnul regal.
P.	Macrî.
Pentru cuţitari. Cuţitele se întăresc fdrte cu înlesnire în plăsea în modul următor. Se amestecă o parte de cărămidă pulverisată cu 2 părţi de colofoniu. Acest praf se pune în plăsea şi încăldindu-se se înţepenesce cât se păte de bine cuţitul în ea.
Către Români (!)•
mare parte, multe din aceste rele se da-
ftoresc ideilor greşite că băutura ar da putere, ar încăldî, vindecă, înveseli, tăia setea, ar mângâiâ: Nenorocită credinţă! Este adevărat că dă ore-care putere celui care lu-creză în ger şi vînt, dar asta o face numai pentru o scurtă vreme; trecut acest puţin timp, puterea slăbesce şi mai mult decât eră înainte de băutură; ş’apoî ce fel de întărălă e aceia când beţivul nici nu se pote ţine pe piciore? Băutura este numai un fel de biciîi, care face pe om să-şî opintescă puţinica şi obosita putere. E adevărat că rachiul te încăl(,lesce; dar câtă vreme? Forte puţin, şi lin frig maî mare urmeză acestei călduri înşelătore, care nu e decât arsura ce o face asupra pieliţiî ce căp-tuşesce stomacul. Da, te vindecă prin aceea că, băutura tîmpindu-ţî simţirea, cred! că ţî-au pierit du- (I)
www.dacQFomanica.ro
(I) Ve<p No. 25 26, şi 27.
948
ALBINA
rerile; durerea pote să piară, dar răul, rădăcina boleî, rămâne, boia vine din nou. E adevărat, că băutura te înveselesce, dar ce e atâta lucru pe lângă relele ce aduce ea: scurtarea vieţii, certurile în căsnicie şi lume, bătăile, nesupunerile la legi, furturile, hoţiile, aprinderile de case, Oînorurile şi risipirea averii? Nu potolesce câtuşi de puţin setea: bend apă, setea se stinge treptat; bend băutură, setea vine şi maî mult şi cresce din ce în ce; cine nu scie ce de apă bea un beţiv după beţie?
Cine nu vede că un beţiv bea maî multă apă decât unul care nu bea? Nu mângâie, căci dacă ar fi aşa, nu am mai auţli pe beţivi tânguindu-se şi jelin-du-şî sorta; şi dacă pare că mângâie, face acesta pentru moment şi în schimbul otrăveî ce au băgat în corp.
Ce credeţi, că numai la acestea se mărginesc nenorocirile ce aduce omului băutura? Nu; maî sunt multe, şi forte multe încă, aşâ: Urmaşiî părinţilor loviţi de patima beţii, isprăvesc în jalnică ticăloşie greşela acestora, căcî otrava trece şi la copii, când se zămislesc, prin sângele stricat ce primesc de la părinţî; din acestă causă copiii lor, ori nu vor trăi — murind în prima copilărie — ori de vor trăi vor fi nenorociţi, de ore-ce ies stricaţi, porniţi la beţie şi la fapte rele, ca să ajungă tot la spital sau la ocnă, ca şi părinţii lor, mor repede, nu au viaţă lungă şi de obiceiîi zac de boia «Ducă-se pe pustii» (boia copiilor, epilepsia), sunt surdo-muţî, scrofuloşî, schilodi, pociţî, damblagii, tîmpiţî (proşti), nebuni.
Aceşti copil sunt înapoiaţi la minte totă viaţa lor: un blestem care prigonesce până la al 9-lea neam, până la cea din urmă odraslă!
Ce alt ar pute eşî din copiii beţivilor cari, din frageda lor copilărie, nu au vă<jlut pe tatăl lor decât beat, pe mamă bătută, şi în loc de mângâiere şi pilde bune, n’au avut (decât ghionturî, n’ail au^it decât cuvinte de ocară şi blesteme ?
Părinţî, feriţi-vă copiii de otrava băuturii ca de foc, dacă nu voiţi ca mâine, vre-unul din el să spin-
www.dacQroimamca.r6
ALBINA
949
tece pântecele care l’a purtat, sati pe al celui care l’a otrăvit!
Cea mai mare pedepsă pentru beţivi este aceea de a se şti că copiii lor vor fi nenorociţi; acesta singură ar fi de ajuns ca să facă pe toţi a sepă^î de groznica şi păcătosa patimă a beţiei.
Tot beţia este causa stricării liniştii din familie, a certelor şi bătăilor de tot felul dintre soţi, a des-binărilor, minciunii, micşorării nascerilor şi înmulţirii numărului morţilor. Şi câte nenorociri nu se în-tîmplă ? Când femeea este însărcinată, de multe ori lepădă din causa certelor şi a bătăilor; s’a mai găsit că, din 50 lepădături, 40 copii fuseseră zămisliţi în stare de beţie.
Tote acestea slăbesc legăturile familiare şi apoi vin despărţeniile de căsnicii (divorţurile); copiii rămaşi după divorţuri, neîngrijiţi şi chiar părăsiţi, desbrăcaţi de iubirea părintăscă şi fără iubirea lor, rămân pe drumuri!
Iată dar, că beţia nimicesce şi căsnicia!
Dar sărăcia de tot felul pe care o aduce beţia şi care îi urmăză pas cu pas, cine nu o vede? Câţi sunt aceia cari duc lipsa şi sunt înghiţiţi de negra mizerie, numai din causa beţiei? Câţi nu sunt leneşi, trădători, numai de pe urma beţiei? Multă dreptate este în spusele Românului când cântă:
Ş’apoî foie păpădie,
Ar<Jă-te focul beţie.
Rea mai eşti de vitejie !
Că din om bogat în sat Am ajuns să fiu argat;
Dintr'un om tare, frumos,
Am ajuns un ticălos!
Dacă am pune că un om bea, una peste alta, câte 15 bani pe fie-care tjli, am găsi că cheltuesce 55 lei pe an, sau 550 lei în 10 ani, sau 1.100 lei în 20 ani, sati 2.200 lei în 40 ani, fără să mai socotim do-bînda ce ar pută ave dacă, în loc de a pune aceşti bani în teşgheaua cârciumarului pentru otravă, i-ar depune la casa de economie! Dacă ar depune aceşti bani, în fie-care di. regulat, la casa de economie, ar ridica după 40 de ani, suma de lei 6.500. Ce nu s’ar
www.dacoromanica.ro
950
ALBINA
pute face cu acestă bogăţie, pe care ar putea-o lăsa ca moştenire, la sigur, copiilor săi, fie-care părinte, dacă ar voi să se lipsescă de a mai bea otrava băuturii, care îi aduce atâta rău şi nici un folos !
bem. Mâmlricel
________________ Vlaşca.
Cultura legumelor şi a pomilor fructiferit1)-
Pepenii.
Pepenii, sunt de două feluri: verdi (lubeniţă, harbuz) şi galbeni; atât cei verdi cât şi cei galbeni, cuprind mai multe varietăţi (soiuri). Eî cer un pămînt gras, cald şi bine lucrat; ţelina (pămînt ţelinos, erbos) este forte bună pentru cultura pepenilor.
Pepene verde.
Pepenii se semănă pe la începutul lui Maiu; cuiburile se tac la depărtare de lm,30 — lm,50 unul de altul, iar în fiecare cuib se pun câte 2 — 4 seminţe, după cum să-mînţa va fi mai mult sau mai puţin bună. După răsărire, se mai smulg parte din fire—dacă au răsărit tote seminţele,—nelăsând la cuib decât două cel mult trei fire. Pepenii se prăşesc de două ori sau chiar şi de trei ori, dacă pămîntul este buruenos; de asemenea se udă când se va simţi nevoie. Este bine a se rupe vîrful vrejului pentru a
(1) Vecji No. 28 - 29, 30 31 şi 33.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
951
înlesni' formarea vrejilor laterali (cari se întind în lături). De asemeni, când vrejii încep a înflori, ne plimbăm printre cuiburi şi rupem tore acele flori cari n’au legat; în cas dacă e prea mult rod pe un vrej (curpen), mai rărim rodul, ru-pănd parte din florile cari au legat, aşâ că cu acest chip vom căpătă pepeni mai mari. Când pepenii (rodul) au crescut, se pune de desubtul lor câte o bucată de scândurice sau cărămidă, ca ast-fel cocerea lor să se potă face mai cu înlesnire şi mai bine.
Pepene galben.
Pepenii verdi se coc prin Iulie şi August, iar cei galbeni încep a se coce mai nainte. Obiceiul de a strînge pepenele verde în mână—fiind la curpen,— spre a-1 cercă de e copt ori nu, e nu se pote mai reu, căci întâmplându-se ca pepenele să fie necopt, remâne vătămat, aşâ că nu mai cresce şi se strică, adese-ori clocindu-se. Spre a cunosce un pepene dacă e copt, se sună cu degetul îndoit şi dacă sunetul e deschis (ne-înfundat), acesta probeză că e copt. Se mai pot cunosce şi după coje, care, dacă pepenele e copt e lucie — fără peri — şi poşghiţa tare. In ori-ce cas, cei cari nu pot cunosce pepenii copţi, să nu-i rupă până ce mai întâiu nu-î arată un altul care-i cunosce.
Pepenii galbeni se cunosc cu mult mai uşor când sunt copţi; coja începe a îngălbeni, mirose plăcut, iar coja din prejurul trunchiului (codiţei) crapă. Sunt unii pepeni galbeni
www.dacoromanica.ro
952
ALBINA
cari în timpul cocereî crapă. Acest soiu de pepeni nu ebun. Mai buni sunt acei scorţoşi (tari), ori acei numiţi cantalupi.
Pepenii vertjî se pot păstră în pivniţă, în nisip ori în pae, însă nu pentru mult timp, căci se strică.
Un alt mijloc de a păstră pepenii verdi mai mult timp, e şi acela de a-i spoi cu balegă de bou, punendu-se astfel la un loc cu o temperatură potrivită (nici cald nici rece). Dar acest mijloc nu e prea de recomandat, fiind-că de multe ori pepenii pot căpătă mirosul balegeî. In loc de balegă s’ar pute întrebuinţâ ceră, dar în acest cas, ne-ar costă prea mult păstratul pepenilor.
Semînţa se alege din pepenii cei mai mari şi mai bine copţi. Pepenii verdi cari sunt prea semincioşi, nefiind buni, să nu le păstrăm semînţa.
Semînţa alesă, se spală, se usucă bine şi apoi se pune spre păstrare la un loc uscat.
(Ya urma).	Ion E. Mihăescu.
3ncheerea păcei între €nglejl şi Juri.
In fine răsboiul între puternica Anglie şi eroicul popor al Burilor s’a terminat. Şedinţa Camerei comunelor din Londra, de la 21 Maiu, a fost imposantă. Sala eră absolut plină.
Intrarea d-lor Brodrik Balfour şi Chamberlain a fost salutată cu aplause vii.
D-l Balfour dă citire convenţiunei încheiate cu Boeriî, pentru a se pune capet resboiului din Africa de sud. Acestâ convenţiune a fost deja aprobată de guvern.
Iată, în trăsuri generale, stipulaţiunile convenţiunei: Boeriî depun imediat armele şi predau tot materialul de resboiu; recunosc pe regele Ecluard al VH-lea de suveran al lor. Toţi supuşii fostelor republici a Transvaaluluî şi Orange-lui, cari se găsesc peste frontieră, precum şi toţi prizonierii de resboiu vor fi repatriaţi. Ei se vor pute bucură în linişte de drepturile şi libertăţile lor şi bunurile lor vor fi respectate.
Convenţiunea prevede admiterea limbei olandeze în şcdle, şi dă dreptul Boerilor de a purtă arme pentru apărarea lor personală.
Administraţiunea militară va fl înlocuită, pe cât posibil mai curînd, printr’o administraţiune civilă, iar autonomia le va fi, dată îndată ce împrejurările vor per mite-o.
Comisiuni speciale vor fi instituite pentru a veghia la reclădirea fermelor indigene.
In acest scop Anglia va face avansurile de bani necesare.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
953
Rebelii vor fi privaţi de dreptul electoral; iar supuşii Englezi cari au luptat contra Angliei, vor fi traduşi în faţa tribunalelor.
Cel mai mulţi din şefii Boeri au părăsit oraşul Pretoria, ducendu-se să dea drumul trupelor lor respective.
Regele Eduard a primit depeşî de felicitare din t<5te părţile lumeî, cu ocasiunea încheerel păcei în Africa de Sud.
ţiiarele sunt unanime în a lăudă condiţiunilo păcei şi a aduce elogii lordului Kitchener şi d-luî Chamberlain.
*
* *
Tragerea Loteriei Clerului român „Ajutorul.*
No.	55597 a	câştigat	5000 lei
y>	68517 »	»	500 »
»	95497 »	»	500 »
»	4344	»	500 »
»	58795 »	»	500 »
»	12263 *	»	500 »
Au câştigat câte 250 lei urmetorele 10 numere.
72329 93646 8366 896 2595 44908 99059 33959 62872 84924.
Au câştigat câte 100 lei urmetorele 20 de numere.
35439 88462 52889 90646 17002 7649 41725 64890 99305 18789 48137 28725 51986 45775 31917 50942 19332 56350 32248 82297.
Au câştigat câte 50 lei urmetorele 40 de numere.
564 11874 38772 64189 86601 90689 62013 26387 36566 69549 61070 75095 28361 48240 18893 83462 39992 1070 92755 12094 12485 10217 23079 53033 25529 64658 76204 18824 50664 30849 41678 38740 40764 76012 84053 66553 38538 70397 5327 56221.
Au câştigat câte 25 lei urmetorele 100 de numere.
16277 28401 88889 39634 15718 76357 82331 70819 72347 45167 33889 34143 43072	893	3361	90844	54705 90369 74828 3625 32250 71119
61200 76733 26492 9487 9824 93902 71392 51049 32293 99786 84925 85852 42034 54003 55896 44873 44132 99611 88834 44621 83799 53368 35206 61305 36577 83887 86280 42288 99293 58202 85367 39979 79699 21441 69826 86874 34216 74844 28148 40184 46646 94303 65347 98050 33479 25434 65639 46863 98046 29209 28887 85815 60970 48714 50549 37117 1151328432 98731 3072 14514 47963 6272 37358 11851 15764 68239 13768 65414 31462 31014 92350 26580 60437 88136 82751 13460 62657.
Au câştigat câte 10 lei urmetorele 350 numere.
53012 77559 79562 34668 45036 35585 12735 11977 77846 74992 55329 32214 53993 43686 74835 3434 99567 91915 69475 86772 66683 17332 13123 42007 12338 94046 27660 33523 45113 44102 24135 62366	114
50065 5927 25651 92798 61614 85761 69749 45032 87829 25733 53687 52655 20625 93825 97269 67726 9653 57540 93865 21659 83943 40458 83670 23439 54981 40056 5786 84296 33520 44693 77948 21948 58716 94487 64626 78765 51399 81677 3030 33282 18792 38484 95033 25343
www.dacaromanica.ro
954
ALBINA
18270 99138	74537	11553	70753	94170	44359	32963 20253	60355	15993
67568 67063	51153	77304	93468	81868	15742	11648 46453	12915	34465
9625 36263	2226	62264	83431	78291	96316	43302 79508	48871	79733
75404 96809	18765	14524	76771	34215	66998	51646 53771	33116	33309
64100 12183 54601 34186	42326	72102	12010	41408 83362	99286	20438
93391 14125 67126 26608	96429	73881	83963	42328 82647	4211	50990
53230 2947 19865 28004	99285	52565	98161	20736 35240	99522	94227
96709 10117 32384 33783	21414	82110	96632	51016 72795	40514	4100
7891 37502 62663 72456	49194	91058	43876	65658 46377	65260	43362
68628 77366 43196 65442	73402	60632	69800	79992 52479	94568	20486
38817 81997	77399	56588	13692	8768	93264	75323 72352	46462	12924
20598 49000	49249	9888	79963	83386	57496	37970 47190	18892	41255
64402 51163	7551	99677	80573	83181	82235	28292 15791	61079	99037
67096 41076 24804 34375	90797	39938	11418	68831 79301	83053	39161
35754 17915 80462 85182	93968	61891	92380	46363 33577	24658	45537
24657 11286 4587 87158	15259	76865	76047	33052 35035	54091	73186
88766 57295 87374 17991	8054	67717	85025	26886 70201	13874	95843
6679 33930 74770 31185	85938	53672	75386	94172 41376	91582	92000
92881 68914 4187 49558	68709	35906	74633	79794 12042	36393	35092
20451 1164 21962 21795	50119	79061	74019	26815 18011	21843	8008
34842 28918 91270 96324	73753	57182	79797	62186 65931	59853	47531
15789 2414 7474 77117	78428	52169	94223	29311 96615	1544	29777
56901 29579 21289 70819	26552	90718	51324	70292 79300	19302	77484
23114 32313 5878 68357	38145	71271	38273	26498 48968	27517	52251
11466 35548 72270 34832	62763	57720	47569	89639 69415.
După Monitorul Oficial.
]) E LA COCIOC
In tjiua de 12 Maiu, orele 10 a. m., d-1 Ministru al Domeniilor, Misir, a visitat Domeniul Cordnei Cocioc, însoţit fiind şi de d-1 secretar general, C. Băicoianu. Visitând ferma şi atelierele a remas mulţumit.
In special şi-a exprimat mulţumirea de ordinea şi curăţenia ce a găsit la şcdla din Brătulescî.
Domnul ministru, dorind să asiste la o representaţie a teatrului sătesc din Cocioc, d-1 Al. Timotescu a adunat pe micii săi actori şi la orele 3 p. m, a represintat în faţa înalţilor visitatorl piesa:	In grădina de pomi», de Al. Timotescu.
La fine s’au executat cu multă măestrie felurite jocuri naţionale.
D-1 ministru a bine-voit a mulţumi şi a felicită pe d-1 Timotescu de modul cum s’a executat acestă. representaţie, cât şi pentru lucrarea d-sale «In grădina de pomi», cea maî nimerită piesă teatrală care ar aduce folos, jucată în faţa sătenilor.
Domnul ministru Missir, a dăruit şcolarilor 20 lei; iar d l secretar general C. Băicoianu, 10 lei.
La ora 5 p. m. d-lor au plecat cu trăsura spre Bucuresci.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
955
INFORMAŢIUNI
In <Jiua de 28 Aprilie a. c., a avut loc prima exposiţiune de vite ale locuitorilor de pe Domeniul Coronei Sadova din judeţul Doljiu, conform cu regulamentul întocmit în acest scop.
Juriul s’a compus din d-1 G. Popovicî, şeful Regiei Domeniului Sadova, d-1 D. Mărăşescu, medic veterinar al judeţului Dolj şi Alex. P. Bucur, Primarul Comunei Piscu.
După ce s’a cetit Regulamentul pentru concursurile de animale şi după ce unul din membrii juriului a făcut o mică dare de seină a acestor folositore exposiţiunî, arătând importanţa şi scopul urmărit de către Administrâţiunea Domeniului Coronei prin înfiinţarea lor, conform instrucţiunilor d-lui I. Kalinderu, Administratorul Domeniului Coronei, s’a procedat la împărţirea premiilor.
S’au dat noue premii pentru boi de muncă, trei premii pentru junei şi junice şi doue premii pentru cai.
Deşi la acesta primă exposiţiune aii fost un nuraer mai restrâns de vite, îndemnul a fost destul de puternic şi, de sigur, că la anul viitor se vor obţine resultate îmbucurătore.
*
* •
In ţliua de 5 Maiu a. c., a avut loc o altă exposiţiune de vitele locuitorilor de pe Domeniul Coronei Dobroveţ, din judeţul Vaslui. La acestă exposiţiune au luat parte un mare numer de locuitori cari şi-au expus vitele lor, cum şi mai mulţi visitatori streini de localitate, ceea-ce a contribuit ca exposiţiunea de vite de la Dobroveţ să fie cât se pote de impunătore.
Juriul s’a compus din d-nii N- Condurache, şeful Regiei Domeniului Dobroveţ, I. Scarlat, Medicul veterinar al judeţului Vaslui şi Pavel Roşu, Primarul Comunei Dobroveţ, conform Regulamentului pentru ţinerea concursurilor de vite.
S’au distribuit 13 premii pentru vaci cu lapte, 5 premii pentru junici şi junice, 5 premii pentru cai şi un premiu pentru un taur de rasa Moldovenescă, sau în total s’au distribuit ca premii suma de 500 lei. Veselia printre locuitori eră vedită şi toţi făgăduiau că la anul viitor se vor întrece a aduce şi expune vite bine îngrijite.
*
sie sfe
In «Monitorul Oficial» No. 42 de Marţi, 28 Maiu a. c., a apărut deci-siunea d-lui Ministru de Resboiu privitore la admiterea în şcola militară de artilerie şi geniu.
Concursul se va ţine cu începere de la 20 August şi sunt admişi la concurs: 1) Elevii cari au absolvit şcolele de fii de militari; 2) Absolvenţii cursului superior din liceele statului sau autorisate de Stat, ai secţiei conductorilor de la şcola de poduri şi sosele, avend vîrsta de 18 — 21 ani la 1 Septemvrie al anului.
Pentru condiţiunile de admitere şi actele ce trebuesc depuse, să se ci-tescă «Monitorul Oficial».
*
* *
Primăria comunei Zimbresca, din jjad. Teleorman, neavend fonduri şi dorind totuşi a se abona la revista nostră, d-1 Stan lonescu, notarul comunei, a plătit personal pentru primăria Zimbresca cu chit. No. 4 780, abonamentul pe anul al V-lea. Dragostea d-lui notar lonescu, pentru locuitorii comunei, îi face cinste.
www.dacoromanica.ro
956
ALBINA
BIBLIOGRAFIE
Au apărut cărţile didactice: «Dogmele religiunei creştine» şi «Morala Creştină», lucrate conform nouilor programe pentru şcolele secundare de băeţî şi fete, de d-1 Haralambie Dumitrescu, profesor la gimnasiul şi şcola normală din C.-Lung.
Ambele lucrări sunt aprobate de Sf. Sinod şi de Onor. Minister al Instrucţiunii publice; iar preţul fie-căreia, este de 1 leu şi 50 bani.
Pentru ori-ce comande, doritorii se vor adresă numai la autor în C.-Lung, care are lucrările în deposit şi acordă un rabat de 25 la sută pentru ori-ce comandă mai mare de 25 exemplare.
SERBARE ŞCOLARA
In sera <Jileî de 15 Aprilie, a. c., în comuna Pătulele-Mehedinţî, s’a dat de elevii şcolei primare locale, sub conducerea învăţătorului diriginte, Porfir Popescu, o frumosă serbare şcolară. S’au jucat piesele : «De necaz», «Şcolarii noştri», «Arvinte şi Pepelea», «Tiţa şi Ştefan.» S’au recitat anecdote de Speranţă şi s’au cântat diferite cântece şcolare. La orele 12 a început danţul.
Au asistat tote autorităţile comunale şi forte mulţi săteni locali şi din împrejurimi. Serbarea a produs 222 lei, 50 bani, cu un beneficiu de 208 lei, cari bani, depuşi provisoriu la societatea economică aPătulele» se vor întrebuinţa în folosul şcolei.
PENTRU PREMII
Revista enciclopedică, populară «Albina», prin conţinutul său instructiv, este cea mai nemerită carte ce se pote da ca premiu elevilor absolvenţi:
Şi anul acesta ca şi în ani! trecuţi, suntem siguri că d-nil Revisori şcolari şi d-nii învăţători o vor propune pentru a fi cumpărată pentru premii.
Fie-care număr al revistei care nu costă decât 0,15 bani, este
0	cărticică folositore, şi instructivă pentru copii.
Administraţia revistei «Albina» pentru a o pute tace una din
cele mai eftine de cumpărat, pentru anul acesta, a pregătit colecţii de 3 luni, coprincjend 13 fascicule numai cu lei 1,25; colecţii pe 6 luni cuprincjend 26 fascicule cu lei 2,50; colecţii pe
1	an (52 fascicule) numai cu lei 5, —; în aceste preţuri intră şi transportul, aşa că cumpărătorii nu mai au nici-o altă cheltuială.
Asemenea colecţii legate pe	formând un frumos volum,
costă numai 3 lei.
Colecţii pe un an întreg, broşat în un mare volum cu tablă de materii, cu lei 6.
Colecţii pe un an, anume legate pentru bibliotecile populare, cu lei 7.
Preţurile fiind făcute mai jos de costul lor şi în ele intrând şi transportul, nu se acordă nici un rabat.
Pe simplă cerere saii cu ramburs nu se trimite.
Ori-ce cerere nelnsoţită de cost nu se satisface.
A se adresa cererile şi costul: Administraţiei revistei «Albina», Strada Mântulesa, No. 9, Bucurescî.
www.dacocomanica.ro
STEHUA
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea. prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-luî Petru Gărbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kainderu, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier delegat, l’etru Gărboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Const. Banu, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spira C. Haret, Ministru, profesor Univers.; I. Dimitrescu Procop.. senator şi Primar al Capitalei; M. Vădesctt, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori, Const. Alimăneştennu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiunl plătite (Urmare).
N. Buzdugan (Constanţa), 2 lei; N. Riganî (Constanţa), 2 lei; Ion Bă-nescu (Constanţa), 2 leî; Vasile Popescu (Constanţa), 1 leu; Petre I. Papa-dopol (Constanţa), 1 leu; Alexandru I. Alexandrescu (Constanţa), 1 leu: Ion I. Negrescu (Constanţa), t leu; Pr. Gh. Sarametescu (Constanţa), 1 leu; Const. Condrea (Constanţa), 1 leu; Alex. Niţescu (Constanţa), 1 leu; Const. Gh, Şutan (Constanţa), 1 leu; Ana Tănăsescu (Constanţa), 2 lei; Eufrosina I. Moţoiu (Constanţa), 2 leî; Pr. Rădulescu (Constanţa), 1 leu; Gh. Mărcoiu (Constanţa), 1 leu; B. Economu (Constanţa), 1 leu; Lucia Lăpuşneanu (Constanţa), 2 lei; Elena Bartolomeiu (Constanţa), 2 leî; Constanţa D. Chirescu (Constanţa), 2 leî; Gh. Popescu (Constanţa), 1 leu; Dinu Vintilă (Constanţa), 1 leu; Petre Popescu (Constanţa), 1 leu; Ion Drăgulin (Constanţa), 1 leu; Polixenia Rădulescu (Constanţa), 2 leî; Ecaterina Nicolescu (Constanţa), 2 leî; Mihail Belizarie (Constanţa), 1 leu; Dumitru Rozolenu (Constanţa), 1 leu; Petre Ştefănescu (Constanţa), '1 leu; C. Bumbesci (Constanţa), 1 leu; Ion Popescu Costin (Constanţa), 1 leu; Maxim Vasiliu (Constanţa), 1 leu; Adela Proca (Bucuresci), 2 leî;
R.	Ionescu (Bucuresci), 2 leî; Marcu C., (Roseti-Volnaşî), 1 leu; Călinescu N., (Cali-Vechî), 1 leu; Popescu G. preot (Coşereniî), 1 leu; Brăcăcescu R. V., (Călăraşi), 1 leu; Teodorescu I., (Cocargeaua), 2 leî; Teodorescu Ecat. (Cocargeaua), 1 leu; Mitulescu Atlianosie (Călăraşi), 1 leu; Iordă-nescu Dan (Stelnica), 1 leu; Iordănescu Safta (Stelnica), 1 leu; Chiria-cescu Ch. (Crunţi), 4 leu; Leon Alexandrina (Bărcănescî), 1 leu; Vlădescu Ana (Gaiţa), 1 leu; Popescu N., (Ricaz), 2 leî; Protopopescu P. C., (Bu-curescî), 2 lei; Epitropia bisericii Slobozia (Bucuresci), 2 lei; Creţescu T., preot (Bucuresci), 2 leî; Ion Duhovnicu preot (Bucuresci), 2 leî.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al II (1902) al societăţii, e de 809; iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 1.890 lei şi 70 bani.
_______ (Va arma în No. viitor).
www.dacorQinaiiica.ro
GRĂDINA PREOTUL ILIE
Biserica Cotroceni, Bucurescî.
Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătdre, Bra<Jî, Pini austriac! Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
A eşit de sub tipar în editura librăriei Sfetea, str. Lipscani No. 96, Gospodăria rurală, ediţia 2-a, lucrată după programa şcdlelor normale şi seminare, cu mai multe figuri în text, de V. S. Moga.
De vînîjare la editor. Preţul 3 lei.
SOCIETATE IN COMANDITA
WEIL, JOSEPH & Co.
Bucuresoi
Strada Smârdan No. 7, (Cassa Zerlendi).
Recomandă d-lor agricultori maşine şi unelte agricole şi industriale,
de ori-ce fel, s. e.; Locomobile, Treerătore, Pluguri întreg! de oţel, Batoze de porumb, cu abur şi manuale, mori pe postament de lemn şi fer, pietre franceze originale garantate de la „La Ferte sous Jou-arre, (Franţa)11, etc. etc., din cele maî renumite fabrici pe cari le represintă, şi în condiţiuni cât se pote de favorabile pentru d-nii cumpărători.
La cas de necesitate, a se cere oferte şi catalog ilustrat, care se trimete gratis şi franco.
Condiţiuni de plată avanlagiose.
Garanţie pentru material solid şi buna funcţiune.
Singurul care vinde ieftin!
Galoş! veritabil! Rusesc!
Pentru bărbaţi Lei 4,95, 5,95. Pentru dame Lei 2,95, 3,95. GHETE de clievreaux pentru dame Lei 10,95, 11,95, 12,95. GHETE de vax fin pentru bărbaţi, cu elastic şi şireturi, Lei 11,95, 12,95, 13,95, 14,95.
CĂMĂŞÎ bărbătesc! de di Şi de nopte, începend de la Lei
2,95	în sus.
De asemenea şi pentru dame, începend cu acelaşi preţ.
Flanele şi Ciorapi
pentru dame şi bărbaţi cu preţuri fabulos de ieftine.
Bluze de Catifea şi de Postav
Lei 8, 9, 10, 12, 14.
Mănuş! glace fine Lei 2,50 perechia. In cas rupându-se la încercare se dă altă pereche.
Magazinnl „La tote Sezonele“ Calea Victoriei, Bucurescî (Alături cu poliţia).
5'/«
Cupon de redacţie pentru cititorii Albind.
Cititori! revistei vor av<î un scâ<J£mînt de 5°/o din preţurile însemnate, presentAnd cuponul.
Inst. de Arte Grafice Carol
IÎgR
iiT:TiT(V;
LvitolU'-

Domne!, 16.— Bucurescî.