1902.
Revistă Enciclopedică populară
yîparc în /ie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an Liei 5 I Abonamentul în străin, pe an Uei 8
»	»	» 6 luni » 3 | Un număr...............15 bani
Pentru anuneţuri 1 leu linia. jvilca publicitate 5 bani cuvîntul iserlptele nepublicate se ard.
omitetul de Redacţie: BCalinderu
J. O fes cu p. 2>ulfu
Colonel p. V. J/âsturei S*. jfîdamescu
V. S • jYloga
JY. jYicolaescu ffr. Ceoclossiu
Corjst. O. popovicî-Vcrscâ.
SUMARUL: Th. D. Sperantia, Rugăciunea copiilor către Sfinta Elisabeta. — M. S. Rebele şi armata.—Ion Kalinderu, Obiceiuri ale societăţii înalte romane pe timpul lui Pliniu cel t!nSr. — Petru Rdşoanu, Kesboiul Ruso-Româno-Turc.— M., Starea înveţămîntulul ma-nuul în judeţul Prahova. — I6n E. Mikdescu, Cultura legumelor şi a pomilor fructiferi.— (R. V).} Tratamentul viei contra manei.—I6n Dumitriu, Din nesocotinţa unora se folosesc alţii. — Radultseu-Niger, Teatru sătesc, (De pe urma beţiei). — Tragerea loteriei Societăţii Cooperative a meseriaşilor din laş!.—Informaţiunî.— Societăţi economice la sate.—Serbare Şcolară.—Mulţumiri. — Apel —Poşta administraţiei.—Sfaturi : Contra arsurilor. — Curăţirea mănuşilor de piele albă. — Stîrpirea ciorilor do pe ogdrele puse cu porumb.
Ilustraţiunl: Masă cu paturi in formă de sigma. — Sclav purtând un catinum sau ca-tinus (Blid adânc). — Sclavă aducând un prosop. — Căpriâră cu picidrele legate. (După o pictură murală din Pompei).- Sclav aducând un vas cu fructe.— Lingură găsită la Pompei.— Sticlă găsită la Pompei. — Vase conţinând câte o sticlă de masă, probabil pentru untdelemn.—Porc mistreţ pe tavă. (După o pictură murală din Pompei). — Un fruct de fasole.— Bob de fasole. — Bob de fasole încolţit. — Tulpină înflorită de mazăre. — Biserica Sf. Du-mitru din (Irheiu, zidită de Vasile Lupa, Domnul Moldovei (1034—1064',.
o
0
G
G
O
G
O
G
d
G
O
6
O
O
o
o
o
1
o
0

Redacţia ţi	Bucurescl
Eforia Spitalelor Civile din Sucuresci.
PUBLICAŢIUNI
In ţliua de 20 Mţiiu 1902, orele 3 p. m., se va ţine licitaţiune publică orală la Eforie, pentru închirierea pe timp de 3 anî, a urmâtorelor imobile:
1) Din Bucuresci. Clădirea de pe Bulevardul Elisabeta. Prăvălia No. 4, cu începere de la 23 Aprilie 1903, garanţie provisorie lei 900 : 2) Prăvălia No. o, cu începere de la 23 Aprilie 1902, garanţie provisorie lei 700. Casa V. T. Dancovicî, strada S-ta Vineri No. 2; 3) Apartamentul No. 2 (la No. 2 bis) cu începere de la 26 Octombre 1902, garanţie provisorie lei 250; 4) Prăvălia No. 2 (Calea Moşilor No. 48), cu începere de la 26 Octombrie 1902, garanţie provisorie lei 500; 5) Din Sinaia: Pavilionul din pădure, cu începere de la 23 Aprilie 1902, garanţie provisorie lei 50; 6) Cârciuma din Valea lui Puf, cu începere de la 23 Aprilie 1902, garanţie provisorie lei 60. Pavilionul de mărunţişuri din parc; 7) Ma-gasinul No. 1 cu începere de la 1 Aprilie 1902, garanţie provisorie lei 90; 8) Magasinul No. 2, cu începere de la 23 Aprilie 1902, garanţie provisorie lei 50; 9) Din Giurgiu: Casa Clearch, strada Polichronie, cu începere de la 26 Octombrie 1902, garanţie provisorie lei 80.
*
* *
In ijiua de 22 Maiu 1902, ora 3 p. m., se va ţine la Eforie, licitaţiune publică cu oferte sigilate, pentru darea în întreprindere a construirii casei silvice de la Morunglav, judeţul Romanaţî.
Condiţiunile speciale, devisul şi planul se pot vede la Serviciul Bunurilor în ori-ce ţii şi ore de lucru.
Valorea acestor lucrări este de lei 6.960, bani 39. Concurenţii, spre a pute luă parte la licitaţiune, vor trebui să depună ca garanţie provisorie 5% din suma devisului, cunoscând că cea definitivă va fi de 10c/0 din suma resultată la licitaţiune.
Se pune în vedere d-lor concurenţi art. 68—79 din legea asupra compta bilităţii publice.
*
* *
In ţliua de 28 Maiu 1902, orele 3 p. m., se va ţine licitaţiune publică cu oferte închise la Eforie pentru arendarea pe un nou period de 10 şi 15 anî a moşiei Persica Merlarî (Dor Mărunt) din jud. Ialomiţa.
Iar în caşul când nu se vor presentâ concurenţi cu oferte închise, se va ţine licitaţiune publică orală în <jiua de 30 Maiu a. c., orele 3 p. m.
Domnii concurenţi, spre a pute luă parte la licitaţiunî, vor trebui să depună lei 20.000, garanţie provisorie.
*
* *
La 4 Iunie 1902, orele 10 a. m., se va ţine a 6-a licitaţiune la Eforie, pentru untura de porc necesară depositelor, în exerciţiul 1902 — 1903.
Doritorii sunt invitaţi ca în sus citata rji şi oră să-şi pre’sinte ofertele d-lor sigilate însoţite de o garanţie provisorie de 500 lei, cunoscând că garanţia definitivă va fi de 1.000 lei.
Licitaţiunile se vor ţine în conformitate cu art. 68 — 79 din legea com-ptabilităţii generale a Statului.
Caetul de sarcini, precum şi ori-ce alte informaţiunî se pot vede la Cancelaria Eforiei, în ori-ce ţii şi oră de lucru.
www.dacQFomanica.ro
nua/taiwtfi co-fjiiofr

CĂTRE
-A
SÎIT\ITA EilSr^BET/V
Sfîntă, $fîat’ Elisabeta,
Vară a Sfintei Marii,
Către Domnul rugătore Sprijin ţării nostre fii.
fii de sprijin ţării nostre, “Românescului popor, fă-l pe calea fericirii Innainte mergător.
Tu cu Maica Prea-Gurată
Şi cu Domnu ’n ceruri eşti, Gătre eî fii rugătore
Pentru noi să mijlocesc!.
Mulţi se rogă Ţie Sfînto,
$i pe mulţi în .grijă-T aî Şi la toţi ceî ce te roiă Ajutorul teu să-l dai;
Dară, printre-atâţia alţii,
De “Români nu vei uită
A lor cereri către Domnul
Inse-sT tu a le purtă.
»
Noi toţi te cinstim pre tine Gu-osebire pe pămînt,
Ghiar “Regina ţării nostre Portă numele teu sfînt.
V*	Th. I). Speranţia

874
ALBINA
M- S. REGELE şi ARMATA
Cu prilejul serbării de 10 Maiu, M. S. Regele a dat următorele decrete:
Fapt ostăşesc însemnat a fost intrarea batalionului 2 vînătorî în reduta Griviţa, după o luptă crâncenă, în diua de 30 August 1877;
Dorind ca acestă biruinţă să stea vecinie în amintirea scumpe! Mele armate, ca o pildă de avînt ostăşesc şi de devotament pentru Patrie şi Rege,
Decid:
Art. I. Batalionul 2 vînătorî va purta de astăzi înainte numele de: batalionul 2 vînetorî «Regina Elisabeta.»
*
* *
In amintiren ostenelilor depuse de prea iubita Mea soţie, Ma-jestatea Sa Regina Elisabeta, în alinarea suferinţelor răniţilor şi bolnavilor în răsboiul Independenţei şi pentru a da o mare dovadă de solicitudine şi dragoste pentru armata Mea,
Decid:
Art. I. Spitalul militar central va purta de aci înainte numele de: Spitalul militar «Regina Elisabeta.»
*
* *
Voind a da, cu ocasiunea aniversări! a două-clecî şi cinci de an! de la proclamarea Independenţei, o nouă dovadă de dragostea Mea pentru mult iubita Mea armată,
Ordon:
Art. J. A se înscrie prea iubitul Meu nepot, Alteţa Sa Regală Principele Carol, în cadrele şcole! fiilor de militar! laş! pe diua de 10 Maiu 1902.
Iar către armată a dat următorul
ORDIN DE ţ)I
« Ostaşi,
«Este un pătrar de vec de când armata Mea a arătat, pe câm-«pul de răsboiu, vitejia şi vrednicia ei.
«De atunci şi până în diua de astăcji ea nu s’a mulţumit cu «lauri! câştigaţi în bătălii. M’am încredinţat, din inspecţii, din < relaţiunile cu corpurile oficerescî şi din manevre, că s’a muncit «că s’a făcut progrese neindoiose şi că armata este pregătită «pentru momentul când ţara va ave iarăşi nevoie de dînsa.
«Am ales dar acestă di de serbătore şi de gloriosă amintire pentru a da conducătorilor scumpe! Mele armate, ca semn de «recunoscinţă pentru munca desăvârşită şi de îndemn pentru «munca viitore, următorele directive :
«1. Conducerea răsboielor şi luptelor moderne se întemeiază pe «instrucţiunea individuală a oficerilor, a gradelor inferidre şi a «soldaţilor, precum şi pe hotârîrea şi iniţiativa conducătorilor «de trupă.
«Pentru a lucră în acestă direcţiune am hotărît a se da de «acum înainte comandanţilor de unităţi, responsabili de forma-«rea inferiorilor încredinţaţi lor — adecă în general şefilor de «corp de orî-ce armă şi în special comandanţilor de companie, «de escadron şi de baterie, — libertate în alegerea mijlocelor
www.dacoromanica.ro
ALBINA
875
«pentru instrucţiunea şi educaţiunea teoretică şi practică a trupei «ce stă sub comanda lor, fixându-se numai principiile de urmat «şi termenele periodelor de instrucţiune.
«Cel mai bun corp de infanterie va fi acela: care, după mai «multe ţlile de marş, va rămânea neslăbit în puterea sa; care «se va desfăşură mai repede; care se va arăta mai cu dibăcie «în luptă; care va fi cel mai bun la tragere.
«Cel mai bun corp de cavalerie va fi acela: care se va obici-«nui a străbate distanţe mari, ajungând la destinaţiune cu caii în «stare de a intră în luptă; care va fi format mai mulvi călăreţi «deştepţi pentru serviciul de recunoscere şi de cercetare.
«Cel mai bun corp de artilerie va fi acela : care se va mişcă «cu mai mare repeziciune; care va observă mai exact şi va trage «cu totă precisiunea.
«Datoria trupelor technice va fi de a rămâne la curent cu «tote inovaţiunile moderne.
«Comandanţii de corp de armată, de divizie şi de brigadă, vor «da cea mai mare importanţă serviciului de tragere şi vor ve-«ghiâ ca el să ocupe trupele în tot cursul anului, iarna ca şi «vara. La diferitele şi desele lor inspecţiuni, ei se vor convinge «mai cu seină de resultatele instrucţiunii practice pe câmp şi de «modul cum comandanţii de unităţi mai mici instruesc şi conduc «trupele lor. Ei se vor încredinţâ de aprope despre mersul exer-«ciţiilor şi marşurilor şi de ţinuta oficerilor la exerciţii, la pre-«sentare şi la paradă, despre progresul administraţiunii şi a cu-«noscinţelor sciinţifice şi teoretice.
«Cer de la toţi ’ oficerii cunoscinţî profunde şi solide, depăr-«tate de superficialitate.
«2. Disciplina este temelia armatei. Ea se rezămă: pe dreptate, «pe nepărtinire, pe iubirea şi încrederea reciprocă a superiori-«lor şi a inferiorilor, pe arta de a porunci clar şi cu chibzuială. «Să se excludă dar ideia că severitatea aspră pote ajunge la a-«devărata disciplină.
«Doresc, prin urmare, ca în aplicarea pedepselor disciplinare «la oficeri şi la trupă să se aibă în vedere următorele principii:
«— Pedepsa să nu fie răsbunătore, ci îndreptătore ;
«— Fie-care greşelă să fie pedepsită numai cu o singură pe-«depsă, morală ori materială;
«— Se va ave tot-deauna în vedere caracterul acelui care se «pedepsesce şi împrejurările cari au dat nascere greşeleî ;
«— La caşuri neînsemnate şi la acei cari n’au avut încă nici «o pedepsă se va începe cu pedepse mici;
«— Se va pune o deosebită băgare de semă în aplicarea pe-«depselor oficerilor, având în vedere posiţiunea lor socială şi «prestigiul lor milităresc.
«— Doresc ca lovirea să dispară, în fine, cu desăvîrşire din «armata Mea.
«Acest ordin de Zi se va da la cunoscinţa tuturor trupelor şi «comandamentelor.
«însărcinez cu punerea lui în aplicaţiune pe ministrul Meu, «secretar de Stat la departamentul de răsboiu, cari’MÎ va ra-«porta în Ziua de 10 Maiu 1903, despre modul cum acest ordin «s’a executat.»
«Dat în Bucurescî, în 10 Maiu 1902.»
CAROL.
www.dacQFQmanica.ro
876
ALBINA
Obiceiuri ale societăţii înalte romane pe timpul lui pliniu cel tîner U)-
ând un puternic al <jileî sau un bogătaş dădeă unul din acele banchete de ostentaţiune, care sunt o caracteristică a vieţii sociale sub imperiu, totul luă proporţiunî mar!. Iată în resumat cum descrie Petroniu, cu ore-care exagerare satirică, prândul dat de bogatul libert Trimalchion : «Când ne aşecjarâm la masă, nisce sclavi egip-«tenî ne spălară mânile cu apă de zăpadă, iar «alţii ne spălară piciorele; în timpul acesta cântau. Se aduce a-«pol primul serviciu. Pe o tavă, un măgăruş de bronz de Co-«rint purta desagi, umplute de o jparte cu măsline negre, de «cea-laltă cu măsline vercjll. Nisce arcuri în formă de pod sus-«ţineau gliris gătiţi cu miere şi cu mac. Mai departe erau câr-«naţl calmii pe un grătar de argint, şi dedesubt, prune de Siria «şi bobe de rodii.
Masă cu paturi în formă de sigma.
«Acum apare şi Trimalchion purtat de sclavi, care-1 aşecjă pe «un pat cu perinuţe. El cere voe să continue un joc ce a în-«trerupt ca să vie să asiste la masă. Un sclav îl aduce un da-«mier de lemn de terebint şi zar! de cristal; în loc de dame «albe sau negre, se servesce de piese de aur şi de argint.
«Se aduce o tavă pe care eră un coş, care conţinea o găină «care părea că clocesce. Douî sclavi căută în jurul eî şi găsesc «ouă de păun, care le împart comesenilor. — Amicilor ! <Jice «Trimalchion, mă tem ca ouăle să nu fie cam clocite; să vedem «însă dacă se pot mânca. — Eram să arunc pe al meu, când un «părăsit bătrân, care şedea lângă mine mă opri, picând : trebue «să conţie ce-vâ bun. Caut dar sub imitaţia de cojă şi găsesc «o păsărică grasă acoperită cu gălbenuşuri de ouă piperate.
«Băusem până atunci vin cu miere. Acum se aduc vase de «cristal cu inscripţia : Fcilern de 100 de ani. Trimalchion cjice: 1
(1) VecJI No. 28—29, 30, 31 şi 32.
www.dacoroinaiiica.ro
ALBINA
877
«Vaî, e dar adevărat că vinul trăesce mal mult decât omul ! Să «bem dar ca bureţii, căci în băutură e vieţă».
«Un sclav aduce un schelet lucrat din argint, căruia îl da mal «multe atitudini, şi Trimalchion (Jice iarăşi: Puţin lucru e omul, şi gropa e sub paşii săi. Să seim dar să înfrumuşeţăm prin plă-«cere o viăţă aşa de scurtă.
«Se aduce apoi al douilea serviciti. Pe un glob sunt înfăţişate «cele 12 constelaţiuni ale zodiacului, fie-care portă câte o mân-«care care are analogie cu ea. Pe berbec mazăre, pe taur o bu-«cată de rasol, pe gemeni ridichi, pe rac o simplă coronă, pe «leu smochine din Africa, şi aşa mai departe
«Să mâncăm, (Jice Trimalchion, căci aveţi dinaintea vostră «partea cea mal gustosă a mesei.» — Atunci orchestra începe să «cânte, patru sclavi se reped şi ridică partea de sus a globului. «Şi vedem: pasări îngrăşate, uger de scrofâ, un epure cu aripi «în spate închipuind pe Pegas. Nisce pescî gătiţi înotă în sara-«mură piperată. Sclavii vin de tae tote aceste mâncări în bu-«căţele.
«După aceea intră câini de vînătore, şi după el sclavi, cari «duc un mistreţ din cel mal mari. De colţii lui atîrnă paneraşe «umplute cu curmale de Şira şi de Tebaida. Un sufragiu îl face «o tăetură, din care sboră un stol de sturzi. Alţi sclavi îl prind «şi dau câte unul fie-căruî comesean.
«Sclavii pun pe masă trei purcei albi, curăţaţi şi cu clopoţel. «Trimalchion chămă pe bucătar şi-î poruncesce sâ-I gătcscă re-«pede. După două, trei momente ni se aduc din nou. Toţi strigă «câ e o minune, că sunt aşa de repede gata. Trimalchion se «preface că observă că purcelul principal n’a fost curăţit de in-«testine. Pedepsesce pe bucătar; comesenii se rogă sâ-1 ierte; «acordă ertarea cerută. Tocmai atunci se taie rîmâtorul şi se
Sclav jjurtund un catinum sau catinus (Blid adânc).
Sclavă aducend un prosop.
www.dacoromamca.ro
878
ALBINA
«vede că e plin cu cartaboşî şi cu cârnaţi. Ca răsplată se dă «bucătarului o coronă de argint şi i se face cinstea să i se dea «un pahar cu vin.
Căpriori cu piciorelo legate (după o pictură murală din Pompei).
«Apoi tot cu surprise de acestea se mai aduce carne de viţel «fiartă, o masă cu prăjituri şi cu fructe şi la sfîrşit se fac liba-«ţiunî pentru împărat şi pentru tjei».
Cum se vede, ostentaţiunea e mai mare decât variaţia, căci de la începutul până la sfîrşitul acestei mese a bogătaşului ri-dicul, cam tot aceleaşi lucruri se aduc.
In Sueton sunt însă descrise mese mult mai tantastice şi preparate cu imaginaţiunea cea mai rafinată.
Seneca, care, cu totă patima de declamaţiune, care micşoreză valorea unor părţi ale scrierilor sale, este un bun observator,
a
Lingură găsită la Pompei.
noteză vanitatea ca mobil însemnat al cheltuelilor mari : «Risi-«pitorii caută ca vieţa ce duc să fie neîncetat obiectul conver-«saţiunilor. EI socotesc că s’au trudit în zadar dacă nu se vor-«besce de ei. îndată ce una din faptele lor scapă trânbiţării, «sunt nemulţumiţi. Sunt mulţi cari îşi tocă averea cu mese mari, «alţii întreţin femei cu cheltuială mare».
Sticlă găsită la Pompei.
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
879
Cetind însă acele liste lungi de mâncări, trebue să ne întrebăm: nu trecea belşugul peste cerinţele organismului şi chiar peste puterile lui ? Toţi autorii antici ne vorbesc de întrebuinţarea obicinuită a vomitivelor. Marquardt socotesce că acestâ particularitate denotă o mare generalisare a beţiei; alţii, printre cari şi Friedlaender, cred că nu pote să fie vorba de un us sistematic şi dilnic al vomitivelor, care ar li distrus repede sănătatea, ci, că vomitivele făceau parte din igiena antică, pentru că erau recomandate de cel mal mulţi medici, de la Hypocrat până la Galian.
La mesele de sute de persone, se întâmplau şi incidente de tot felul. Ast-fel T. Vinius, de rang retorian, invitat la Împăratul Claudiu, tu bănuit de a fi furat o cupă de aur. împăratul îl invită a doua cji şi-î puse dinainte o cupă de lut.
La tote mesele mari, dar adesea şi la cele modeste, luau parte şi părăsiţi. Aceştia erau o curiosă categorie de omeni, invitaţi nu pentru rangul lor social sau din prietenie, ci după reputa-ţiunea ce aveau că se pricepeau să înveselescă cu glumele lor pe comeseni. Părăsiţii aceştia îşi puneau totă nădbjdea în invi-taţiunî şi căutau prin tote mijlocele să le provoce. Când lumea bogată eră adunată la Roma le mergea bine, însă cum vin căldurile, Roma se golesce, şi aii vacanţe şi fălcile lor, cum (Jice Plaut în Captivi. Juvenal <Jice că slugile trateză cu dispreţ pe părăsiţi, iar stăpânul casei cu mândrie. Une-orI nici nu erau poftiţi de stăpânul casei, ci de câte un invitat, căci cum am <jis mal sus, invitatul pute să vie cu o umbră. «Dacă părăsitul nu «scie să suporte palme, şi nu lasă să i se spargă ouele în cap «scrie Plaut, nu-i rămânea decât să se facă cerşetor.):
La romani conversaţiunea liberă se găsea mal ales la mese. Dar afară de acestă ocasiune, unde se mai pute convorbi după voe ? In jurul templelor, în câte-vâ prăvălii de librari, unde se duceau cu plăcere omenii de litere. «Bogătaşii noştri sgârciţl, «(jiceati unii din eî, nu dau talentului de cât laude sterpe şi a-«ceeaşl admiraţiune ca păunilor». Alţii se temeau mutual, se întreceau cu complimente, Juvenal făcea satire, mal ales în contra poetului Codrus, care-1 prăpădea cu cetirea Thesiedel sale.
Cuconele din societatea înaltă dădeau liber curs gurelor rele la plimbările publice, sub umbra laurilor şi platanilor.
Vase conţinând câte o sticlă de masă, probabil pentru unt-de-lemn.
Porc mistreţ pe tavă. (După o pictură murală din Pompei).
Ion Kalinderu.
www.dacoromanica.ro
880
ALBINA
■Resboiul 'Ruso-'Româno-Turc (i).
Tractatul impus Turciei la San-Stefano prevedea independenţa României, Serbiei şi Muntenegrului; luâ înapoi cele trei judeţe din Basarabia şi cedă României Dobrogea, acorda Serbiei şi Muntenegrului sporire de teritoriu, Bosniei şi Her-ţegovinel autonomie ; impunea reforme în favorea creştinilor din Armenia, Creta, Epir şi Tesalia, şi creea o mare Bulgarie, care se întindea de la Dunăre până la Archipel, des-părţind în doue posesiunile turcesc! din Europa. Afară de acesta, Rusia impunea Turciei o despăgubire de răsboiu enormă pentru finanţele el şi puse mâna pe cetăţile Ivars, Ardahan şi altele cu 36.000 k. p.
Acest tractat a nemulţumit pe Anglia care nu admitea des-membrare Imperiului Otoman şi pe Austria care doriâ să albă parte din pradă. Austria începu mobilisarea armatelor şi propuse convocarea unei conferinţl la Viena. Anglia trimisese flota în marea Marmara; dar aucjind că Ţarul a dat ordin armatelor să cuprindă Constantinopole, îşi re-chiemă escadra. Rusia avea în contra el pe Europa întregă; dar nădăjduia în sprijinul Germaniei, pe care o ajutase atât do mult în 1871. Principele de Bismark declară însă că el va fi numai «un samsar onest», un intermediar pentru împăcare. Ţarul grăbi încheierea tractatului definitiv şi lăsă Austriei dreptul de a regulă cu Rusia cestiunea Muntene-grulul, Bosniei şi Herţegovineî. Acesta nu conveniâ Austriei care, gonită din Italia şi din Germania, îşi îndreptase activitatea spre Salonic şi Mediterana. Delegaţiunea au votat credite şi pentru resboiu; iar Anglia făcu cunoscut că nu va luâ parte la viitorul Congres, dacă întreg tractatul nu va fi pus în discuţiune. Mesagiul Reginei la deschiderea Parlamentului, da a se înţelege că se vor convocă reservele; România protestă cu energie în contra răpire! Basarabiei şi se pregătiâ de un resboiu cu Ruşii; Turcia căută sâ-şî reîntocmescă armatele. Lumea eră în ajunul unul resboiu uriaş. Dar campania din Bulgaria costă pe Rusia patru miliarde ; finanţele eî erau sleite şi creditul seu grav compromis. Ţarul negocie cu Anglia, renunţă la câte-vâ cuceriri din Asia; Angha se învoi; dar pentru ca binele făcut Turciei să nu fie de giaba, ea dobîndi de la acâstă putere ca să pună mâna pe insula Cipru. Acum, ea puteâ veni la Congres.
Congresul s’a deschis la Berlin, 13 Iulie 1878, şi a ţinut o lună, sub preşedinţa lui Bismark, care s’a arătat fdrte nepărtinitor. RepresentanţiI Ţarului s’au arătat forte moderaţi şi împăciuitori. Numai într’o singură cestiune eî au re-
fl) Ve(jî No. 27 30 31 şi 32.
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
881
fusat orî-ce discuţiune: în cestiunea Basarabiei. Sardinia trimisese numai eâte-vâ mii de soldaţi în Crimeia, ajutor fdrte neînsemnat; şi cu t<5te acestea, la Congresul din Paris, re-presentanţiî Sardiniei luaseră loc alăturea cu ai celor Şese Puteri mari. La Berlin representanţiî României, Bratianu şi Ivogălniceanu au fost primiţi numai să apere drepturile ţârei. Gorciakof a declarat că «Rusia nu pdte cedă în acestă cestiune; s’a unit însă ca să se dea Austriei Bosnia şi Her-ţegovina».
Tractatul de la Berlin a hotărât: Macedonia se va înapoia Turciei; la sudul Balcanilor se va constitui un stat autonom, Rumelia Orientală, cu un guvernator creştin; Bulgaria, tributară Turcilor, se mărginiâ între Dunăre şi Balcani. Bosnia şi Herzegovina se dau Austriei. Muntenegru, Serbia şi România erau recunoscute ca independente, cu condiţiune ca să introducă egalitatea religidsă, civilă şi politică pentru toţi locuitorii. Rusia ceda Delta Dunărei şi se mulţumia în Asia numai cu Kars, Ardahan şi Batum. Greciei se promitea o rectificare de fruntarie. In fine, Sultanul reinoiâ făgăduinţele de libertate religidsă, egalitate civilă şi politică. Tractatul de la Berlin a amăgit multe speranţe, a călcat în pi-cidre cele inaî sfinte prescripţiuni ale justiţiei şi a pregătit multe resbdie.
Petru lîăşcanu
Profesor universitar şi inspector al învSţ. secundar. ____-----------------
Starea înveţămîntului manual în judeţul prahova.
n timpurile din urmă învăţămîntul manual ajunsese aprope să fie neglijat cu totul în acest judeţ. Starea acesta însă n’a putut să dureze mult în faţa dăscălime! Pra-hovănă, atât de vînjosă pe calea muncii. Aşâ prin stâ-ruinţa neobosită a dascălilor din PIoesci în frunte cu -	revisorul şcolar şi urmaţi de concursul colegilor din
judeţ, s’a alcătuit în acest oraş o societate pentru prosperarea în-văţămîntuluî manual şi desvoltarea industriei casnice la sate.
Lucrând fără preget, membrii acestei societăţi au putut anul acesta să pue în PIoesci şi începutul unui magasin de desfacere a produselor ocupaţiunilor citate; ajutaţi fiind şi de autorităţile locale, judeţene şi comunale, care încălzite de acelaş patriotism, nu pot rămâne nebăgâtore în semă ţaţă de acâstă mişcare, atât de altruistă şi bine-lăcetore din partea dăscălime!.
Cu prilejul conferinţelor generale din acest an, prin stăruinţa d-luî institutor Nicolau, întovărăşit la rîndu-I de ajutorul celorlalţi colegi şi mai ales al d-luî învăţător Mihailescu din Buşteni, s’a dat în sera de 19 Aprilie o serbare şcolară cu un resultat
www.dacoromanica.ro
882
ALBINA
neîntrecut nici chiar la şcolile din străinătate, pentru instalarea şi aranjarea magasinuluî pomenit.
Tot pe vremea acestor conferinţe, în ţliua de sf. Gheorghe, revisorul şcolar de învăţămînt manual d-1 N. I. Moga a iăcut mal multe comunicări, lămurind rolul nepreţuit ce-1 jocă acestă ocupaţiune şcolară, în problema şcoleî moderne, atât pentru o-răşenî, cât şi pentru săteni, spre însăşi înflorirea nemulul nostru. Trecând la felul cum trebue primit învăţămîntul manual în şcolă şi ca atarî, modul cum trebue să fie predat, arată înfăţişând mal multe modele şi desemnurl, cum prin nisce mijloce forte simple şi puţin coştisitore, se pote câştiga forte mult cu elevii, nevoie fiind numai, de bună voinţa şi interesul învăţătorului în primul loc.
Examinând apoi exposiţiunea de lucrări manuale, a dat rînd pe rînd la fie-care şcolă, sfaturile trebuitore.
Venind vorba despre exposiţiunea de lucrări manuale şcolare, putem spune că până anul acesta nu s’a vădut în Ploescl pe timpul conferinţelor didactice, o alta mal mândră şi mal bogată.
Nici strâmtorea, nici întunecimea şalelor unde erau expuse, nu puteau să micşoreze farmecul atrăgător al diverselor obiecte alcătuite de şcolari. Ochii visitatorilor se înviorau şi o bucurie se vedea pe feţele lor când privind, nu se mal puteau săturâ de admirat ordinea, curăţenia şi exactitatea, cu care elevii le al-cătuesc, conduşi fiind de dascălii respectivi.
Atât şcolele de băeţî cât şi cele de fete, deşi nu în mare număr, erau totuşi binişor representate.
Aşâ, pe o masă din a doua sală, între lucrările elevilor de la alte şcole, eră o grupă de obiecte alcătuite din împletituri de pae, pirogravuri şi traforaj, lucrate de elevii de la şcola din comuna Ciumaţi, conduşi fiind de d-1 învăţător D. Popescu.
Alături erau obiecte do coşărie, lucrate de elevii d-lul N. Bor-deanu învăţător în comuna lederele; tote destul de atrăgătore prin valorea lor practică şi sirguinţa cu care erau lucrate.
Veniau apoi lucrările elevilor d-lul C. Popescu, învăţător în comuna Star-Chiojd. Practicând învăţămîntul manual încă din 1888, acest domn învăţător, l’a predat anul acesta la vre’o 40 elevi şi deşi expusese numai de la şăse, totuşi se pute constată progresul realisat cu şcolarii.
De la şcola din comuna Măgurenî, erau expuse coşuri şi perii, lucrate de elevi sub conducerea d-luî învăţător Mihaiu Popescu, care practică acestă ocupaţiune şcolară din 1898.
De la şcola din comuna Mărginenii-de-sus, erau expuse perii şi bidinele, lucrate cu un deosebit gust de elevi, sub conducerea d-lul învăţător N. Popescu, care practică acăstâ ocupaţiune şcolară de la 1896.
De la şcola din comuna Netoţi, condusă de d-1 învăţător Alex. Popescu, erau expuse diferite obiecte din împletituri de pae. Resultatele satisfăcetore, îndemnab pe fie-care să spere mult de la acestă şcolă în viitor.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
883
De la şcola clin comuna Ceptura, condusă de d-1 Stan Ni-ţescu, erau expuse împletituri de richită. Practicând lucrul manual din 1887, d-1 învăţător l’a predat anul acesta la 32 elevi.
In fine veniau şcolele din comuna Crivina, condusă de preotul N. Popescu, cea din comuna Gherghiţa, condusă de d-1 Ion Bădulescu, din comuna Balta-Domnel, condusă de preotul D. Popescu; din comuna Hcibud, condusă de d-1 I. M. Opran: din comuna Breza ele jos, cătunul Podul Vadului, condusă de d-1 Ion Provincenu; din comuna Valea Călugărescă, condusă de d l I. Chitulescu, şi cea din comuna Pleşa, condusă de preotul Gh. Marinescu, tote dovedind prin lucrările expuse, un deosebit zel din partea învăţătorilor respectivi, demni lie-care de totă lauda şi imitarea pe acestă cale de către cel-lalţl colegi.
In ce privesce lucrul de mână în şcolele de fete, şcăla din comuna Ceptura steteâ în primul rang. Invăţătorea de la acestă şcolâ, d-na Maria S. Niţescu, practicând acestă ocupaţiune anul acesta cu 35 de eleve, expusese diferite croell, cusături, alesuri şi croşetării, tote practice şi potrivite vieţii sătenilor.
Aprope pe aceeaşi treptă în privinţa felului cum erau alese şi lucrate obiectele, era şi şcola din comuna Gherghiţa, condusă fiind acestă ocupaţiune de d-şora Sevasta Ionescu. Fie-care din obiectele expuse eră tot atât de trebuincios şi cu putinţă să şi-l procure şi cea mal nevoiaşă sătencă.
De la şcola din comuna Breza de sus, erau expuse diferite cusături şi broderii de la vre-o şese eleve. Invăţătorea oare a condus acestă ocupaţiune, d-şora Paraschiva Gheorghiu, a putut să încredinţeze prin cele expuse, pe orî-cine, că cunosce destul de bine menirea lucrului de mână în şcolele de la sate şi că e destul de destoinică ca să culegă r6de şi mal frumose.
Intr’un colţ, spre drepta, în fundul camerei a doua, erau expuse lucrările elevelor de la şcola din comuna Boldescî, conduse de d-şora Elisa Popescu, învăţătore la acea şcolă. Intrega grupă expusă, alcătuită din cusături, ajururl, croşetării, broderii etc., excelau prin fineţa şi gingăşia cu care erau lucrate; dovedind că d-şora învăţătore are un deosebit talent la lucru şi destoinicie în conducerea elevelor. Singurul neajuns ce se observă erâ că parte din obiecte erau prea luesose faţă cu vederea, ne place să sperăm că d-şora învăţătore va deveni în curând un focar de artă şi gospodărie, pentru fetele din sat.
Din comuna Măgurelele, invăţătorea, d-şora Maria Niţescu, expusese de la cjece eleve, diferite croşetări, cusături şi broderii, alcătuite aşa fel că aduceau laude harnicei învăţătore.
De la şcola din cătunul Buştenari, comuna Telega, învăţă-torea, d-şora Elena Ionescu, predând lucrul de mână din No-emvrie acest an şcolar, expusese de la vre-o cjece eleve, o co-lecţiune de croşetări şi broderii, cari întreceau aprope aşteptările, laţă cu timpul de când predă.
Din comuna Filipesci Târg, invăţătorea d-na Ana Oprescu,
www.dacoromanica.ro
884
ALBINA
practicând lucrul de mână de trei anî, expusese o colecţiune de cusături şi broderii destul de cu gust şi sirguinţă lucrate.
Mal expusese de asemenea d-na Elisa Popescu, învăţătore în comuna Măgureni şi d-şora A. Marcu, învăţătore în comuna Posescî, diierite cusături şi croşetări binişor alcătuite.
Din oraşul Ploescî expusese numai d-na Elisa Vlădescu in-stitutore la şcola No. 2 de fete, mal multe lucrări executate de eleve. Intrăga colecţiune alcătuită din obiecte forte modeste ca lux şi demne de totă lauda în ce privesce modul cum erau lucrate bi’oderiile cusăturile şi ajururile ce le împodobeau.
In genere lucrările de la şcolele de fete se impuneaG din tote punctele de vedere mal mult de cât cele de la băeţî.
Rămânând ca în viitor să se încredinţeze ori cine de progresul făcut în ambele feluri de şcole ţinem de o cam dată să menţionăm că frumosul succes al exposiţiunil din acest an se da-toresce în primul loc îndemnului şi stăruinţei d-lui Revisor şcolar Th. Georgescu, care stăruind fără preget pentru ajutorul şi încurajarea celor cari muncesc, a făcut ca dăscălimea Praho-venă să culegă anul acesta ast-fel de rode.
Stăruind pe lângă consiliul judeţen, l’a făcut să se încredinţeze că dăscălimea muncesce cu destul zel şi pe acestă cale şi ca atarî să nu cruţe nici un sacrificii! pentru realisarea unul progres şi mal lăudabil.
De asemenea suntem destul de încredinţaţi că primăria oraşului Ploescî va da tot concursul ca acestă chestiune să prospere şi în capitală, tot cu acelaş prestigiu ca şi în judeţ.
In sfîrşit într’un judeţ cu ast-fel de autorităţi înalte, cu un ast-fel de revisor şcolar şi cu o dăscălime atât de vioie şi cu gust de muncă, nu rămâne nici o îndoială, că în curând rodele culese vor încălzi inimile şi înviora speranţele bunilor români.
— M. —
6 rugăminte.
Onor. autorităţi cari au bine voit a se abona la revista năşiră, sunt rugate a ne trimite neînsemnatul cost al abonamentului', 'pentru a ne scuti de corespondenţă.
De îndată ce vom primi costul, vom înainta prin scri-s6re, chitanţele de plată, timbrate în regulă. Facem acestă rugăminte, de 6re-ce personalul revistei este forte restrîns şi e greu să se ţie socotelă de chitanţele ce s’ar trimite înainte de a fi achitate.	*
Administraţia.
www.dacocomanica.ro
ALBINA
885
Cultura legumelor şi a pomilor fructiferi (*).
Fasolea, este o plantă care se cultivă pentru consumaţiune, atât în stare verde, ca păstăî, cât şi uscată, ca bob. Sunt mal multe soiuri de fasole, însă tote se reduc la doue şi anume: fasole ologă şi de arac. Orî-care ar fi soiul de fasole, cere un pămînt mărunţit bine, cald şi gunoit cu gunoiu putred (descompus), înmulţirea se face prin bobe, semănându-le prin luna Aprilie în cuiburi, depărtare între ele de 40 — 50 cm. şi chiar mal mult pentru cea de arac.
Un fruct de fasole.	Bob de fasole încolţit.
Lucrările de întreţinere sunt prăşitul şi muşuroitul, iar pentru fasolea de arac trebue să avem grijă ca mal nainte de a începe să se întindă, să-I punem araci. Se obicînuesce, şi e bine dacă n’avem araci, ca odată cu sămănatul fasolei să punem în cuiburi câte un fir două de sSmînţă de porumb, ori sorg (mături). Prin acest mijloc, suntem scutiţi de araci.
Recoltatul se face adunând treptat păstăile cele mal tinere dacă voim a o mancă în stare verde, iar pentru bobe se lasă până se coc bine, ceea-ce se cunosce după păstăî cari se fac albe şi devin lemnose; atunci se culeg păstăile, ori mal uşor, se smulg vrejii (curpenil) şi după ce se lasă să stea cât-vâ timp la sore, se bat vrejii cu ajutorul unor beţe spre a se fărâmă păstăile şi ieşi bobele din ele. După acesta se ventură, şi în urmă se mal las bobele cât:vâ timp la sore, până ce se usuc bine; se pun apoi bobele în saci şi ast-fel se păstreză într’un loc adăpostit, însă ferit de umecjâlă. 1
(1) Ve<JI No. 28 — 2P, 30, 31, şi 32.
www.dacaromamca.ro
886
ALBINA
Dacă voim să avem păstăi vercjl în timpul erneî, culegem la timp aceste păstăi şi înşirându-le pe o sforă le punem la un loc umbros unde se lasă să se usuce în voia lor, iar după uscare, se pun spre păstrare la un loc nu tocmai uscat. Earna, când voim să întrebuinţăm pentru mâncare aceste păstăi, le punem cu o cji mal nainte în apă rece, ori mal bine căldicică, spre a se înmuiâ.
Germinaţia, — adică puterea de încolţire a bobelor de fasole,— dacă se păstreză bine, pote să dureze 5 — 6 ani.
Fasolea cam sărăcesce locul unde se semăna, de aceia e bine ca acest loc să se gunoiască mal nainte de a semăna alte plante în el.
Mazărea, ca şi fasolea se cultivă pentru păstăi şi bobe. Sunt mal multe soiuri de mazăre dar tote cer acelaşi lucru şi acelaş
Tulpină InflorKă de mazăre.
fel de pămînt. Semănatul se face în cuiburi, depărtare cuib de cuib şi rînd de rînd de la 25 — 30 cm. Mazărea se pote semăna
www.dacQFomanica.ro
A T, TUNA
887
în două rîndurî dacă voim să avem maî mult timp păstăi vercjl. întâia semănătură se face în Martie, dacă timpul permite (să nu fie rece), iar a doua după două, trei săptămâni.
Cele-lalte lucrări de întreţinere, recoltatul şi păstratul, sunt la fel cu cele arătate pentru fasole.
Bobul. Are aceleaşi întrebuinţări ca şi fasolea şi mazărea. Bobul cresce mult maî bine într’un pămînt slab decât gras. De frig bobul nu suferă, de aceia se pote semăna cât de timpuriu, bine înţeles dacă timpul ne lasă.
Ca lucrări de întreţinere, bobul se prăsesce de două ori, iar când florile aii cădut şi păstăile încep a se forma, se rup vîr-i’urile trunchiurilor (vrejilor) şi acesta cu scopul de a înlesni crescerea păstăilor. Câte odată se întâmplă ca bobul să capete nisce purici; în acest cas se presară cenuşă peste plante, făcând cu chipul acesta ca puricii să dispară.
Recoltarea şi păstrarea bobului se face ca şi la fasole şi mazăre.
Castraveţii, sunt nisce plante cari se cultivă pentru fructele lor ce se întrebuinţeză în menajul casei în stare verde ca salată ori muraţi (acri). Sunt mal multe soiuri de castraveţi, însă tote cer un pămînt bun, bine lucrat şi gunoit. Locul ales pentru castraveţi trebue să fie adăpostit şi cu o aşa posiţiune ca razele sorelul să-l bată maî mult. înmulţirea se face prin să-mînţă, care se semănă pe la începutul lui Maiu în rîndurî, departe unul de altul de la 1 metru până la 1 m. şi 50 cm., punând în fie-care cuib câte 4— 5 seminţe, iar după răsărire se lasă numai două fire. De ore-ce castraveţii nu pot suferi răcela, şi dacă voim să I căpătăm maî timpuriu se semănă mal întâiu în răsadniţă, de unde se scot şi răsădesc la locul hotărât când au 3 — 4 fol.
Ca să avem castraveţi şi pentru ernă — de pus la murat,— se pot semăna în două rîndurî, adică prin Iunie şi Iulie.
Ca lucrări de întreţinere avem răritul, prăşitul şi udatul când castraveţii sunt tineri.
Pentru sămînţă se lasă castraveţii cel maî mari şi mal frumoşi să se cocă bine, după care apoi se rup de la curpen şi tăindu-î în două (despicându-î) scotem seminţele, le spălăm şi apoi le punem la sore spre a se usca. După ce s’au uscat bine, le punem în nisce săculeţe mici, şi ast-fel se păstreză la un loc uscat, ferit de geruri.
Recoltatul castraveţilor se face pe măsură cu crescerea lor, nelăsându-î nici odată a se coce dacă voim a l întrebuinţa pentru mâncare sau murat.
(Va urma).	Ion E. Mihăescu.
Contra arsurilor. Luăm gălbenuşul unui ou şi tot atâta uleiu de in, punem în amestecul acesta făină de cretă până se face un aluat groscîor. Acesta-1 întindem pe o bucată de pânză şi-l punem pe rană; dacă s’a sbicit, îl înoim. Şi arsurile cele maî grele se pot vindeca în modul acesta.

www.dacaramamca.ro
888
ALBINA
Tratamentul viei contra manei.
ste încă în mintea fie-căruî podgorean reul ce l’a causat mana (Mildewul) viilor în anul trecut. De unde în luna Aprilie se părea că totul va merge bine, de odată în Maiu, au început ploile cari au continuat până a-prope de finele luneî Iulie.
Proprietarii car! au făcut tratamentul înaintea ploilor au fost cei mai câştigaţi căci, viile lor au fostrraî puţin atinse. Aceştia însă au fost puţini, fdrte puţini chiar.
Mulţi podgoreni, odată ce au început ploile nu le-au maî tratat cum trebue căci pe măsură ce făcea tratamentul, pldia venea şi spălă. Chiar aşa răul, tot a fost oprit până la un punct dre-care. Marea majoritate a podgorenilor nu le-au tratat, căci încă nu sunt convinşi că zema bordeleză şi celelalte soluţiunî cuprice pot preserva via de acestă bălă. Nu avem posibilitatea de a calculă exact cifra pierderilor suferite din causa indiferenţei - şi a nepregătirel ndstre, dar credem că acestă pierdere se cifreză cu milidnele de lei.
In timp de 6 ani noi am pierdut în douî an! rprope 3/< din recolta ţăreî, din causa manei, iar în ceî-lalţl pierderile au fost mai mici. Cred că acesta a fost destul ca să ne convingă, că trebue să luăm măsuri din vreme să tratăm bdla manei preventiv, înainte de a apare; iar nu să aştemptăm ca să se ivescă bdla, care dacă condiţiunile îl sunt favorabile se întinde forte iute, pentru ca apoi să ne mişcăm.
Să înţelegem odată pentru tot deauna că mult maî uşor se preîntâmpină bdla, decât se vindecă după ce apare.
Primul tratament trebue făcut în aintea înflorire! viţel, adecă t la începutul luneî Maiu. De aceia sfătuim pe toţi podgorenii a se prepară din vreme cu instrumentele şi materiile necesare şi anume: pulverisator, piatră vînătâ şi var alb. Dacă proprietarii sunt obicinuiţi a întrebuinţâ materii preparate gata, nu sutem contra lor, dar să se încredinţeze că aceste preparate conţin sulfat de cupru.
Dacă podgorenii au instrumente din anul trecut să le cureţe, să le ungă pentru a fi capabile de a funcţionâ. Cel-ce n’au, să se aprovizioneze. Să nu se credă că făcend cine-vâ economie, prin netratarea viei face un act de bun administrator. Pentru economia de 100—150, lei adese-orl pdte pierde recolta întregă.
Să se pregătescă fie-care a ave la disposiţiune var alb gras. Numai acesta este recomandabil a se întrebuinţâ cu folos, căci varul slab, care se cundsce după culorea sa cenuşie şi după volumul puţin mărit ce-1 dobândesce prin stingere, conţine pietricele streine cari pot strică instrumentele de prlverisat.

www.dacaromanica.ro
AT.RTN K
889
Să cumpărăm piatră vînătă clin vreme şi în cantitate suficientă. Piatra vînătă să fie curată, adică să conţie 98—99% sulfat de cupru. De obiceiu piatra vînătă se presintă în co-merciu în cristale mici, de culore albastră fărte frumdsă. Dacă piatra vînătă, are culărea verduesau vînătă spălăcită ea conţine materii streine, când conţine sulfat de fier după părerea chimiştilor nu e nicî un reu, să nu conţină alte materii streine. Singurul inconvenient ce-1 are piatra vînătă este că fiind în cristalî, se disolvă anevoie în apă rece. De aceea e bine să o disolvăm sau să o punem cu 24 de ore înainte de întrebuinţat într’un vas de lemn cu apă caldă. Fabricile din strei-nătate pentru a scăpă şi de acest inconvenient, au început să prepare piatră vînătă în praf fin. Până acum n’a fost întrebuinţat de nimenea la noi în ţară acest praf fin, aşâ că nu ne putem pronunţa. De o cam dată să continuăm cu piatră vînătă în cristal.
cum vre-o 40 de ani, se găsea ca proprietar al unei frumose moşii, în întindere de vre-o 5.000 pogone,
un om anume Alexandru L. Stolnicu, rămăşiţă din boerii vremurilor vechi.
Satul, în preajma căruia se găsea moşia, se întinde într’un şireag de case de-a lungul malului rîpos al Dunărei.
Proprietarul moşiei, eră un om cam de vre-o 3S ani, moşia şi alte averi îi rămăsese moscenire de la părinţi; şi după ce tocase tot îi mai rămăsese moşia.
Pentru ca holdele de pe moşia sa să fie bine pădite, proprietarul, aduce o cetă de vre-o 12 arnăuţî, cu fesuri în cap, îmbrăcaţi cu bişlicuri, cu mânecile aripânde şi de jur împrejur cu fustanele creţe, apoi armaţi cu iatagane şi puşci.
Proprietarul nostru, a adus ca păzitori pe acei arnăuţî nu dor — că ei păziau holdele mai bine decât românii noştri,— dar de, ce să facă, aşâ eră moda pe-atuncî, casă i se cunoscă şi mai bine boeria, trebuia să aibă în serviciul lui omeni străini.
Intre cei 12 arnăuţî, eră unul anume Iani, înalt ca o prăjină, slab ca un ţîr, mustăcios şi crunt la privire, căruia
(R. Y).
---=>S>J:@i3-îSc==.
Din nesocotinţa unora se folosesc alţii.
www.dacoromanica.ro
890
ALBINA
proprietarul n dete titlul de Ceauş, adică mai mare peste cei-lalţi un-spre-dece.
—	Iani, strigă proprietarul către Ceauş, vedi moşia mea, veqli măgurile de pămînt cari o despart de locurile sătenilor? ei bine, nimic să nu se apropie de holdele mele, să fii ne-adormit, ochiul teu trebue să vadă noptea ca şi diua, când unul din omenii tăi nu ar păzi avutul meu aşâ cum trebue, răspunderea va cădea asupra capului tău.
—	înţeleg stăpâne — răspunse Iani într’o Românescă destul de pocită — şi încovoindu-se de spinare ca o leucă, se aplăcă să sărute pola antireuluî boeruluî nostru, care, cu un respectabil ciubuc în mână, făcu semn lui Ciauş Iani, că pote să plece.
Timp de un an, Ciauş Iani, se purtă în totă dreptatea lui Dumnedeu ţaţă de îndatoririle ce-i pusese stăpânul său, dar se vede că ucigăl toca şi-a vîrît coda, căci Ceauş Iani a cădut în ispită.
Intr’o di pe când Ceauş Iani se găsea pe câmp, în schimbul unui sfanţ, dete voie unui om, anume Marin Căpăţînă, să cosescă fin după moşia ce păzea.
Pe când omul mergea liniştit în spre sat cu carul încărcat cu fin, se întâlnesce în drum cu boerul nostru care îl întrebă de unde vine cu finul şi cum calcă pe moşia lui?
Omul apucat din scurt nu negă de unde are finul şi cu ce preţ l’a căpătat, el fu lăsat în pace în drumul său de către boer, dar Ceauş Iani fu bine scuturat de stăpân peste tot corpul cu un ciomag destul de măricel şi apoi depărtat din postul său, fără a i se da nici măcar socotela pe timpul cât a slujit.
Timp de aprope o săptămână fostul Ceauş umblă rătăcind pe câmpuri fără nici un rost, iar când suferinţa şi 16-mea aprope îl sdrobise, se duse în sat la locuinţa lui Marin Căpăţînă.
—	Ascultă mă Căpăţînă, dise Iani omului nostru, tu scii că din causa ta eu sunt astă-dî pe drumuri, gonit din slujba mea; sciu că nici tu nu ai fi vrut să se întâmple aşiâ, dar acum ce s’a făcut s’a făcut. Tu eşti om cu dare de mână aici în sat, ajută-mă în ceea-ce eu vreau să fac şi nu numai că-ţî vei face pomană dar cu timpul vei fi bine mulţumit de mine. Dacă eu aş ave doi galbeni, aş face mare lucru cu ei, tu poţi, dă-mi dar doi galbeni spre a mă apucă
www.dacQramamca.ro
ALBINA
891
de vre-o trebâ aci pe lângă tine, şi peste cât-vâ timp ’ţi-î voiu înapoia.
In urma multor rugăminţi, Căpăţînă, care se gândea că judecând drept, el este causa nenorocire! lostului Ceauş, şi ca om cu bună dare de mână în sat, făcu pe voie lui Iani şi-î dete doi galbeni.
Se vede că Iani îşi aveâ bine urzit planul atacerei cu cei doi galbeni,—el deşi străin de obiceiurile acestei ţări, totuşi în scurtul timp vecluse bine prin ce cale un om hotărât, cu un capital aprope de nimic, ar pute să facă avere în acdstă ţară; el cu cei doi galbeni îşi deschise o cârciumă în acel sat, intr’un coşar de vite al lui Marin Căpăţînă, care nu î mai eră de trebuinţă. Aduse nisip, bătători pămîntul în interiorul coşarului, îi deschise o ferestrue spre drumul satului şi singura lui marfă de consum eră basamacul. El plecă în puterea nopţeî la o comună din apropiere, unde să găsea un mare deposit de băuturi spirtose, luă două vedre spirt, în dorii dilei eră înapoi la cârciuma sa, făcea amestecătura cuvenită a spirtului cu apă şi băutura cea mai gustosă şi mai otrăvitore a sătenului nostru, eră gata
Cârciumarul Iani, vindea basamacul: pe bani, pe grâu, porumb, orz sau ovăz, şi pe orî-ce amaneturî, aşâ cum şi acum audi prin sate: «Marine, lone, ori Ileano taică, umple o traistă cu grâu, porumb (sau ori-ce) şi dute la jupân Iani (sau orî-care altul) să-ţi dea o litră de rachiu.»
Băiatul sau fata, încărcând bine traista cu producte, se duce la jupânul cu pricina, în schimbul cărora îi dă o litră sau o cinzecă de basamac, dar cum s’a cântărit, pe ce preţ s’au socotit de jupân productele, asta este altă trebă.
Şi adi aşâ, mâine aşâ, şatenul nostru se pomenesce în-tr’o bună (Ji fără pâine ori mămăligă şi apoi începe a alerga spre a se vinde pe el şi copiii lui la cămătarii din sat, cari nu sunt alţii, decât iarăşi jupâni de tagma lui Iani sau a altora.
Aprope douî ani, Iani îşi face neguţătoria de cârciumar în coşara lui Marin Căpăţînă, treburile îi mergeau cum nu se pote mal bine, ceea-ce îl hotărî să caute o casă mai în-căpătore care să corespundă mai bine scopului ce urmăreâ.
Intr’adevăr, Iani, închirieză casa cea mai bună din sat şi o umple cu tot felul de mărfuri trebuinciose sătenilor. Comerţul începe pe o scară mai întinsă, făcea strânsori de porci
www.dacQrQmanica.ro
892
ALBINA
pe cari îi luă de la săteni pe un preţ de batjocură, ii îngrăşâ şi îi vindea cu preţ bun, făceâ strânsorî de producte, etc., cu un cuvînt, Iani eră băgat în tot felul de afaceri, sătenii toţi erau în ghiarele lui şi avutul lui Iani sporea ca prin minune.
Erau 12 ani de când boerul nostru Alexandru L. Stol-nicu, măsurase cu un ciomag spinarea lui Iani, dar timpul schimbă totul, boerul nostru eră acum om de vre-o 50 ani, povara anilor nu	eră atât de grea	spre a-1	gârbovi şi co-
coşiâ, după cum	eră grea	povara	orgiilor	din ultimii ani
ai etăţii lui.
Cădut în păcate îşi negligiase afacerile, luxul şi jocul cărţilor, cari au fost	şi sunt şi	astă-di	boia societăţii, îl înglodase până în gât	în datorii,	pentru	a căror	plată moşia fu
pusă în vindare. Intre alţi concurenţi, la licitaţie, se pre-sintă şi jupân Iani, fostul Ceauş. Preţul cel mai mare fu cel oferit de Iani şi moşia remase asupra lui.
Boerul nostru, care nici odată nu ar fi visat despre o asemfenea întorsătură, holbă ochii la Iani, corpul începu să-i tremure ca apucat de cele mai groznice friguri, lacrămile îl podidiră, un fel de răget eşi din pieptul seu, apoi cădii jos în nesimţire. Sermanul! îşi dăduse sufletul. Si aşâ nesocotinţa unuia, folosi altuia, căci munca şi priceperea ne îmbogăţesce, iar lenea şi destrăbălarea ne sărăcesce.
Ion Dumitriu
Căpitan în intendentă (Minist. Resboiu) -----=>g>î>®<3«So=---
Curăţirea mănuşilor de piele albă. — Muiaţi un mic burete în lapte fiert şi frecaţi-1 pe o bucată de săpun alb. Intin-de-ţî apoi bine mănuşa şi frecaţi-o cu buretele. Pentru a o usca, trebue să întindeţi mănuşa la sdre sau într’un loc cald, sau aveţi grija de a o frecă din când în când în mâini ca să nu se înăsprescă. Mănuşile albe şi cele de ori-ce altă euldre să spală şi mai bine cu benzină, şi iată cum: Să tărnă benzină într’o farfurie adâncă, se pun mănuşile înăuntru şi după ce se măe bine se frecă, cum să spală o rufă, apoi se scdte câte una, să pune pe mână şi se frâcă bine cu o cârpă curată şi mâle, avend grije a freca numai dinspre degete spre încheeturâ şi nici de cum alt-fel. Când vedem că sunt curate cu desăvârşire să scâte şi să pun pe un loc curat să se usuce. Cu benzină de 10 bani, se pdte spăla o pereche de mănuşi.
www.dacoromamca.ro
Biserica Sf. Dumitru (lin Orlieiu. zidită de Yasile Lupu, Domnul Moldovei (1634—1654).
894
ALBINA
TEATRU SĂTESC (O-
DE PE URMA BEŢIEI
(piesă în 2 aete) de N. RĂDULiESCU-fJlGER
S C E N A I V.
Aceeaşi, doctorul.
Doctorul. Da cine-î bolnav pe la d-vostră?
Pârvd. Nu l nimeni bolnav d-le doctor...
Glumici. Poftim şetj.1, d-le doctor... Pârvu nu scie, da este bolâ’n casă.
Pârvu. Eaca taci ? Muerea cum-vâ ?
Glumici. (face doctorului cu ochiul). Bolesc doi inşi, în casă, d-le doctor.
Doctorul. Aşa mi au spus la primărie... Una, că-I bolnav Gligore al d-tale, bade Pârvule şi alta că bolnav al fi şi d-ta...
PÂRVU. Eti ? (rămâne încremenit o clipă. apoi se pipăc). Par’că nu’s. Da ştiu efi, dacă spui d-ta ?
Doctorul. (apropundu-se şi iuăndu-i mâna). Eşti bolnav, Pârvule... bolnav răfl ...
PÂRVU. (spăimlntat). Val de mine ! (Îşi trage mâna).
Doctorul. Nu aî ameţeli, aşa par’că ţi se învîrtesce locul sub piciore ?
Pârvu. Ba se învîrtesce. . . Uite, mal adineauri chiar ... iac’aşă şeii, par’că ’ml făcuse capul speteze de moră...
Doctorul. Nu te trage mereu la somn ?
Pârvu. Ba mă trage... Tot parc’aşl dormi.
Doctorul. Şi par’că tot aî bea mereu...
Pârvu. (cu lăcomie). I-hi !.. cu ocaua până la vadră. .. Aşi pune gura la vrană şi nu m’ar lua nici mort...
Doctorul. Tocmai aşa... Pârvule... iartă-mî vorba ... da eşti pe ducă...
Pârvu <tremurând). Nu mai spune... Săracul de mine...
Doctorul, (privindu-i de aprdpe). Aşâ arăţi după ochi... şi după setea care-o aî...
Pârvu. (lasându-se mole pe scaun). Nu mai spune... că uite mă a-fânez... Val de mine,.. rămâne baba văduvă...
DOCTORUL, (pipăindu-l pe fafă şi apoi pe piept). Cu totă boia d-tale, uite eu, mal m’aşî lega să te tămăduesc...
PÂRVU. (ridicând drept capul). ZăU ?
Doctorul. Dacă mă-'I asculta ...
Pârvu. Ascult, păcatele mele, ascult...
Doctorul. Dacă mă-’I asculta, scapi de morte şi ajungi bun teafăr până la adânci bătrâneţe...
Pârvu. Bătrân... bătrân... să-mi ridic sprincenile cu cârja...
Glumici. Şi sâ-ţî culegi măselele în palmă...
www.dacoromanica.ro
ALBINA
895
Doctorul. Ei, te legi să mă asculţi ?
Pârvu. Cu jurămînt pe sfînta cruce... Domnul să se îndure...
(sc închină).
Glcmici. (in parte). Dă Domne...
Doctorul. Eră răii mai nainte vreme, neică Pârvule, când credeaţi Românii în lecurile babelor şi în descântece... Atunci curat că muriau omenii cu (Jile... Toţi ziceau: «Aşâ i-a fost scris» cutăruia; şi le rămânea cugetul împăcat. Acuma însă, când credeţi în doctori şi vă arătaţi lor, îndată ce vă simţiţi bolnavi, lec se atlă pentru fie-care bolă. Vorba-î să-l ascultaţi pe doctor, să faceţi cum vă tjbce el... să luaţi ce vă dă el.. . că scie el ce vă dă...
Pârvu. Da iad ce-mi dai, d-le doctor... şi pe ucigă-’l toca într’o litră cu vin..,
Doctorul. Apoi tocmai asta-î. Pârvule... să nu mai pui vin şi rachiu în gură... Că beţia te tîmpesce, îţi arde maţele, te ucide.
(S’aude glas sub ferestre : «Cine primcscc steaua?» «Primiţi steaua ?»
Pârvu. Ce stea... când mie mi se duce steaua?
Doctorul. Ba ia să vie, că-î obiceiti românesc ... şi-s frumose obiceiurile din bătrâni... Fii bun, Moş-Glumicî, şi-î chemă pe
COpii. . . (Glumieî iese).
Pârvu. Domne, de n’aş muri...
Doctorul. Las’că te tămăduesc.. . dacă îţi spuiu ed! Inc’odată însă, e vorba să m’asculţî...
Pârvu. Cu sulletul, d-le Doctor...
Doctorul. Şi să ve<Ji ce bine o să-ţi fie când te-’i vedea sănătos, şi ce bucurie o să ai când îi însurâ pe Gligore, când apoi o să veqli pe bătătură nepoţeii... Hei, câte bunătăţi răsar în calea omului cuminte şi sănătos ! Năravul de la păcat pornesce şi face din om ne-om.. .
SCENA Y.
pârvu, doctorul, glumicÎ se întdree CU TREI COPII de şc6lĂ cu Steaua.
(Umil din copil c şchiop, altul cocoşat; cel sănătos ţine steaua).
Doctorul. Cântaţi copii cântecul stelei...
COPILUL, (cu steaua, o plecă de trei ori ţi începe a căută, întovărăşit de cei-lalţi doi).
(Se va pune să cânte copiii un cântec de stea, după loc).
DOCTORUL, (după ce le dă gologani. —către cel şchiop). Eşti do IXllllt aşâr
micule?
Copilul şchiop. Ba nu, d-le... De vre-o trei, patru ani...
Doctorul. Te-ai lovit ? Ţi s’a întâmplat ce-vâ?
Copilul şchiop. Nu, d-le, mi-a venit aşâ de-odată...
Doctorul. Al cui eşti ?
Copilul şchiop. Al lui Stan Neacşu...
DOCTORUL, (scrie într'un eaet mic). Dar d-ta, micule? (pipăe coeâfa). De mult eşti aşâ?
Copilul cocoşat, (tuşind). De mic, d-le.
www.dacoramanica.ro
896 •
ALBINA
Doctorul, (către Părvu, încet). Iî fără leac, sărmanul...
COPILUL CU STE4UA. Valeu.. . (scapă steaua şicade jos, tdvălindu-se).
Pârvu. (sărind). Eaca... da ce are ?
Glumici. Are «ducă-se pe pustii» săracul!..
Copiii. Eae'aşâ l’apucâ.. .
DOCTORUL. (se plică şi după ce-l stringe de degetul cel mic şi-l frecă. îl ridică sprijincsco. Te prinde de mult boia asta, micule?
Copilul (plângând). De mult d-le...
Doctorul. Nu plânge că am să vid acasă să te văd ... şi am să te vindec... Al cuî eşti ?
Copilul. Al Florei Văduva...
Doctorul. i«™încaefei). Bine. Vă puteţi duce copii...
Glumici. (dăndu-ie câte un gologan). Eaca şi de la mine...
Copiii. La mulţi ani cu sănătate...
(ies).
SCENA VI.
DOCTORUL, PÂRVU, GLUMICI.
Pârvu. Săracii !.. Bolnavi şi ei... şi-s nisce sburăturî de 6-meni.
Doctorul. Da ştii, Pârvule, care-î pricina de-s bolnavi? Eaca liind că părinţii lor erau beţivi... Uite ce păcate ajung pe copii, dacă părinţii sunt nărăvaşi...
Pârvu. Ore ?
Doctorul. Cartea care-o învăţăm aşâ ne spune, iar ce vedem cu ochii adevereşce ce spune cartea...
Pârvu. Veiji d-ta ?
Glumici. Nu maî tot pune îndoelă, măi frate, că adevăr gră-esce d-1 doctor... după adevărul lucrului: Stan Neacşu apucase să bea. din tinereţe, nainte de însurătore şi eaca ce schilodenie eşi din el... Mihaiu al Florei încai a şi murit din beţie.., Sărac de băiatul lui, cu ce-a greşit să pătimescă de «ducă-se pe pustii». Ce să mai dic de Verdeş? S’a lăsat el maî apoi de patimă, da vorba-i a pus pe lume un nenorocit de cocoşat?
Doctorul. Să-ţi fie pildă, Pârvule... după cum a fi şi altora, d-ta te-aî.dat băuturii, după ce-ai avut pe Gligore, alt-fel cine scie cu ce metehnă îl aveai... ori cum, lasă-te de nărav, că uite şi daca-î sănătos băeatul, da din pricina d-tale n’are parte de noroc...
Pârvu (cu hotărîre). Pentru Gligore... mă las, mă las, ducă-s’ar de la mine duhul Necuratului! (după o clipă) D-le doctor, şi (lici că Gligore-I sănătos ?
Doctorul. Sănătos la trup şi la minte, bolnav de inimă rea, unde Neagu nu-î dă pe Voichiţa.. .
Pârvu. Dă-mî ce mi-I da, d-le doctor, de mc tămăduesce ... şi nu maî beau... să mă pici cu luminarea...
Doctorul. Ţi-oiQ da... numai nu care cum-vâ să pui în gură vre-o picătură de vin ori de rachiu, după ce-i lua din doftorie, că mori în două-treî dile...
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
897
Pârvu. Da nu mal puiu, d-le doctor, nu mal puiu... numai scapă-me... şi bine să fie de Gligore. ..
Doctorul. Fiind-că te-aî hotărît, eşti pe jumătate scăpat...
SC EN A VII.
Aceeaşi. învăţătorul, gligore, lixandru, neagu.
InvEţĂTORUL. Hun găsit. . . (dă mâna cu Doctorul apoi cu ccl-lalfi).
Neagu. Da ce-am aucjit ? Ori eşti bolnav mă Pârvule ?
Pârvu. Chip... am fost... Da uite, bunătatea lui Dumnezeu a grăit cu graiul d-luî doctor... şi încep a mă vindeca..
Neagu. Caro va să rjică. .. pote să închidă Gheorghe crâşma';*
Pârvu. închidă, să aştepte să-î tjic eu s’o deschidă iar... că n’a mal vinde nici la judecata de-apol. . .
Învăţătorul. Sa trăeşcî, neică Pârvule... Eaca văd că eşti cu dor de tată...
Pârvu. Til... par’că altfel clipesc cu ochii acuma... Mulţumesc d-le doctor...
Doctorul. (strîngSndu-i mâna). Şi eh îţi mulţumesc, Pârvule...
Gligore. Dar eu d-tale, taică ?
Pârvu. E-heî... Gligoriţă tată, eacă-î greu românului până vede odată bine şi drept...
GlumicI. Mintea Românului cea din urmă, mă Pârvule...
Pârvu. (bătând pe timeri pc Neagu). Cum s’ar prinde, mă Neagule, facem de-acuma nuntă, hal?
Neagu. Eaca mal aşteptă să te vedem departe bine de vrana polobocului...
Pârvu. D’apol că o vorbă am, măre Neagule... şi pe unde ese vorba, ese şi sufletul. ...
Glumici. Eaca se legă Pârvu că şi la nuntă să bea apă...
Pârvu. Apă, apă curată...
Neagu. Dacă-î aşa, bate colea... (ii întinde mâna şi-şi bat in palmă).
Glumici. D-le doctor ... da pentru Gligore nu scrii vre-o doctorie ?..
Doctorul. Lui Gligore i-a scrie miresa.. .
Glumici. Că bine (Jici... Şi de acuma, scifi c’am să desleg la gură sacul cu glumele... Am să-mî potcovesc ciobotele pentru joc ... ca pe vremea când eram flăcău, şi care-a fi ca mine ?.. Că vedeţi d-vostră ? aşa-î Românul la bucurie: inima ! dă mugur şi mugurul se face flore...
Toţi. Noroc să dea Dumnecjeu !
Cortina să lasă.
Stîrpirea ciorilor de pe ogdrele puse cu porumb este următorul:
Se stropesce cu soclă caustică o cantitate 6re-care de b6be de porumb şi pe urmă, le asvârll cât de rare pe fie-care ogor semănat cu porumb. Ciorile găsind asemenea bdbe, le înghite şi mor imediat, şi cu acest remediu scăpăm ogdrele de ciori. Să se bage de semă ca: mâînele să fie înmănuşate, căci soda caustică arde mâinile.	Resletz.
www.dacoromanica.ro
898
ALBINA
Tragerea loteriei Societăţeî Cooperative a meseriaşilor (lin Iaşi.
Tragerea efectuată la 21 Aprilie 1902.
Au eşit câştigurile următore :
No.	Lei	No.	Lei	No.	Lei	No.	Lei	No.	Lei
27	20	1746	100	3758	50	5250	200	7330	20
37	25	2012	20	3803	20	5290	20	7430	20
419	50	2039	50	3864	200	5391	25	7508	20
439	20	2067	20	4024	25	5412	100	7844	500
440	50	2260	50	4197	100	5536	20	7966	25
485	200	2279	20	4355	25	5841	20	8408	25
774	100	2485	25	4390	25	5953	20	8509	25
1007	20	2787	100	4557	20	6182	20	8618	20
1087	50	2799	20	4702	50	6279	25	8697	20
1130	25	2804	25	4766	25	6305	25	8870	25
1376	25	3009	20	4808	100	6494	50	9139	50
1558	20	3036	1000	4891	20	6736	500	9156	25
1581	20	3240	25	4990	50	6992	20	9399	20
1592	25	3268	20	5071	20	7232	25	9577	20
1730	200	3557	20	5138	20				
IVI u. 1 ţ u. na i r e.
Subsemnaţii locuitori din comuna Pâclele-Buzău, mulţumim respectuos d-lui Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, care cu tot dinadinsul lucreză lără preget pentru luminarea sătenilor.
Străduinţele d-sale au fost înţelese de mulţi dintre cei mai de jos subalterni ai săi.
Intre aceştia este şi d-1 Iacob Gogan, învăţător în comuna Policiori, căruia se datoresce înfiinţarea Societăţii economice «Comora» din comuna sa, cum şi a societăţii «Tesaurul» din comuna nostră.
Noi sătenii avem multă nădejde în asemenea societăţi, căci de acum se văd prin alte părţi resultatele lor îmbucurătore. Pentru asemenea instituţiunî, tineretul sătesc trebue să lucreze pe întrecere, mai ales, că lui îi revine mai mult sarcina de a avea pentru cjilele sale 0 ţară bogată şi puternică.
Nae Croitorul, C. Croitorul, N. I. Croitorul, St. Stoiau, Pr. C. Popescu, N. Bouifacii).
INFORMATIUNÎ
*
Sâmbătă, 4 Maiu, la orele 5 p. m., M. S. Regele a inspectat seminarul central în noul seu local din bulevardul Maria.
La sosire, Regele a fost întâmpinat de I. P. S. S. Mitropolitul Primat; de d-1 Haret, ministrul instrucţiune! publice şi al cultelor; P. S. Arhiereul Nifon, vicarul Mitropoliei; S. S. Părintele C. Na-zarie, directorul seminarului, şi d-nii profesori, pe când corul elevilor intona Imnul Regal.
www.dacoromamca.ro
AT.BTNA
899
D-l director presintă Majestăţeî Sale personalul direcţiune! şi învăţământului, apoi, Regele intrând în capelă, se oficiă un serviciu divin, în urma căruia Majestatea Sa sărută crucea; iar corul elevilor intonă imnul «Lumineză-Te». Regele admiră cât-vâ timp edificiul care are proporţiuni bine chibzuite.
După aceea, M. S. Regele visita pe rînd tote clasele, examinând pe elevi asupra tuturor materiilor din program, insistând mai cu semă asupra teologiei, predate de protoiereul Călinescu, religiei, predate de d-l dr. Dinulescu, limbilor latine şi elene, igienei şi arhiologieî.
M. S. Regele a inspectat apoi cu deamenuntul atelierul de lucrări manuale, unde elevii învaţă a confecţiona obiecte utile de diferite soiuri; sala de desemn; dormitorele; sălile de mâncare şi bucătăria. Aci a gustat din supa şi bucatele pregătite pentru elevi.
Intoreendu-Se în sala cea mare, Regele ordonă ca elevii să mai cânte un imn, şi corul a intonat imediat, sub conducerea d-luî Teodorescu, imnul «Christos a înviat».
La orele 7, terminând inspecţia, Suveranul bine-voî a exprimă viile Sale mulţumiri d-luî director şi colaboratorilor seî, pentru perfecta stare materială a seminarului, pentru progresele reali-sate în înveţămînt, precum şi pentru zelul desfăşurat de profesori şi elevi.
*
* *
Unui mare număr de institutori şi învăţători din întrăga ţară, li s’au acordat cu prilejul <^ileî de 10 Maiu, medalia «Răsplata muncii pentru învăţămîntul primar», clasa II.
* *
*
In «Monitorul Oficial» No. 29 de Joi, 9 Maiu, a apărut noul regulament pentru examenele elevilor de curs primar, preparaţi în particular.
*
* *
In «Monitorul Oficial» No. 33 de Miercuri 15 Maiu, a apărut Decisia Onor. Minister de Răsboiu, cu privire la condiţiunile şi actele necesare pentru cei-ce doresc a intră în şcola fiilor de militari din Iaşi.
*
* *
In <Jiua de 10 Maiu, a avut loc la Severin, serbarea desvelireî bustului M. S. Regelui, ridicat în grădina liceului Traian, din iniţiativa corpului profesoral. Vom face în numărul viitor, o amănunţită dare de sămă asupra acestei serbări, de un deosebit interes pentru noi Românii.
*
* *
Societatea musicaîă «<Hora», va da Duminică 19 Maiu, orele 9 sera în palatul Ateneului din Bucuresci primul concert popular, sub conducerea d-lui Juarez Movilă.
Programul bogat şi atrăgător, pe lângă preţurile cu desăvîrşire eftine, va îndemnă publicul să încurajeze sforţările societăţii. Biletele se găsesc la Basarul Societ. Corpului didactic primar, Calea Victoriei 36 şi în sera concertului la casă.
Societăţi Economice la sate.
De la 24 Ianuarie a. c. şi până în present, s’au ţinut multe întruniri publice în localul şcolei Păltinişul-Dorohoiu, la care au luat parte sătenii din localitate şi împrejurimi cu multă plăcere şi ca resultat anunţăm cu bucurie înfiinţai’ea societăţii economice «Unirea-frăţescă» cu sediul în localul autorităţii comunale din comuna şi cătunul Păltinişul.
www.dacoromanica.ro
900
ALBINA
Reuşita se datoresce cuvîntărilor înflăcărate şi energice ale învăţătorilor Gh. V. Nestor şi Ion Gh. Sirghie, cum şi a primarului Gh. N. Iacobescu. Administraţia se compune din personele următore: Preşedinte activ, Gh. V. Nestor, învăţ, diriginte, şcola Păltinişul; vicepreşedinte V. Gh. Anesie, agent sanitar; casier Gh. V. Merişor, perceptorul comunal; membrii, Th. Balahura, Tli. a Marandeî şi V. Gh. Nistor; comisiunea de control, I. Gh. Sîrghie, învăţ. Ivancauţî, primarul Gh. N. Iacobescu şi locuitorul I. N. Caia. Societatea e înfiinţată pe ţjiua de 1 Aprilie 1902 şi funcţioneză cu data de 7 Aprilie a. c.
Până în present 25 persone au împrumutat bani cu procente mici, pe trei şi cinci luni. Suma împrumutată se urcă la 1.137 lei. Societatea are 30 membri cu un capital depus de 1.200 lei.
Serbare Şcolară.
t
In sera cailei de 26 Ianuarie a. c., a avut loc în comuna Piatra, jud. Romanaţî, o frumos;! serbare şcolară cu bal, patronată de d-1 prefect al judeţului, M. Demetrian.
Serbarea s’a deschis prin cuvîntarea învăţătorului St. Dumitraşcu; apoi corul şcolei a intonat diferite imnuri şi cântece; după aceea s’au jucat piesele: De necaz, Beţia cu leac şi jocurile naţionale: Banul Mărăcine, Romanul, etc.
Terminându-se serbarea la orele 12, a început danţul, care a durat până la 5 dimineţa. Organisarea acestei serbări se datoresce învăţătorului I. Iliescu şi membrilor societăţii economice «Piatra».
A IF* IE3 I_i
Subsemnatul învăţător clin comuna Luica, plasa NegoescI, jud. Ilfov, voind a forma biblioteca populară la acestă şcolă care nu are de cât câte-vâ volume date de onor. Casa Şcolelor, am onore a rugă pe toţi d-nil autori, editori şi librari, ca să bine-voiască a dona pentru acesta orl-ce număr din operele d-lor.
D-1 Colenel Năsturel, cunoscut publicului român prin publica-ţiunile sale eraldice şi calendaristice, a dat la lumină, cu ocasiunea jubileului de 25 de ani al Independenţei României, un frumos tablou în cromo-litografie, representând tăte Decoraţuinile şi Me-daliele române, dispuse aşâ cum trebue să se porte, precum şi Armele, Drapelele şi Corona de oţel, executat cu atâta artă şi plasticitate în cât ţi se pare că al înaintea ochilor nu un desemn colorat, dar chiar obiectul în natură.
Acestă lucrare, de o adevărată valore artistică, face onore nu-numai Institutului de Arte Grafice Carol Gobl S-sor I. St. Rasi-descn, care a executat’o, dar chiar şi ţării, şi merită să figureze în casa orî-cănu Român iubitor de artă şi frumos.
Preţul unul exemplar este numai 3 lei.
Depositul se află la Editor, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, S-sor I. St. Rasidescu, Bucuresci, Strada Domne! 16._____
Poşta Administraţiei.
.11. llândricclu, OdobescI, prin Titu. — Nu seim nimic. Când se trag le publicăm.
—	('. I). Teodorescn, Galbenu, R. Sărat.—Dacă aţi trimis se va publică.
—	Consf. Omisă, învăţ. Frumuşiţa. — S’a primit abonamentul d-vostră pe anul al II-lea şi achitat cu chitanţa No. 9.618, mai datoriţi anul al Jll-lea.
—	Gh. Bokocea. Suraea—Sunteţi achitat pe anul al IV-lea (1901—902)
cu chitanţa No. 3.795.	________________
www.dacQroimamca.ro
STEflUR
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea. prin tote mijlocele legiuite, a răspândireî de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-luî Petru Gărbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucurescî.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kabuleru, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şoinănescu, mare proprietar, fost senator.— Admnistralor şi casier delegat. Petru Gârboviceanu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Const. liana, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spira C. Harct, Ministru, profesor Univers.; I. bimitrescu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Yădescă, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, profesor secundar; Dim. Ceeropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori, Const. AliniAneşteann, inginer de mine; Preotul econom Const. Ioncscu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urinaro).
I. Mihâescu (Cermegescî), I leu; N. Safirescu (Fişilia), 1 leu; Pr. N. Săndulescu (Glăvile-Pescăna), 1 leu; D. S. Gioroc (Genunenî), 1 leu; Gh. Mateescu (Govora), 1 leu; Ion Nicolăescu (Lăpuşata), 1 leu; Fotache I’o-pescu (Mareea), 1 leu; N. Lăstun (Popesc!), 1 leu; Maria Boda (Scundu), 1 leu; 0. Miulescu (Şirinesa). 1 leu; D. Rădulescu (Stăneseî), 1 leu: D. Andreeseu (Titiresciu), 1 leu; N. Urşanu (Urşi), 1 leu; Gr. Mihâescu (Vlădescî), 1 leu; Ion C. Bădescu (Ionesciî-Micului), 1 leu; N. I. Ciurez (Ulmu), 1 leu; M. Pretorian (Folescil-de-jos). 1 leu; I. Bărbulescu (Fo-lescii-de-sus), 1 leu; Gh. Popescu (Gi’eci). 1 leu; Ion Dozescu (Horezu), •1 leu; V. Dobrescu (Măldăresci), 1 leu; Gh. Poposcu (Mateescî), 1 leu; C. Preoţescu (Pojogî), 1 leu; I Stănescu (Recea), 1 leu; C. Mărgineanu (Slătiora), I leu; M. Uiescu (Stroescî), 1 leu; N. Popescu (Turcesc!), 1 leu; Gr. Adamescu (Vaideni), 1 leu; C. Constantinescu (Bărbătesc!), 1 leu; P. Teodosiu (Bodescî), 1 leu; Valeria Bratoroescu (Brezoiu), 2 le!; I. Antonescu (Cacova), 1 leu; N. Iepureanu (Călimănescî), 1 leu: C. Cu-prianu (Călimănescî). 1 leu; Gh. Anghelescu (Călineseî), 1 leu; P. V. Co-dreanu (Costescî), 1 leu; Gh. I. Teodosiu (Olănescî), 1 leu; Virginia Teodorii (Păuşesci-Măglaşî), 1 leu; Ilie A. Nicolae (Păuşescî-Mâglaşî), 1 leu; Toma Stăpânoiu (Păuşescî-Otăsău), 1 leu; T. M. Enăchescu (Păuşescî-Otăsău), 1 leu; C. Ionescu (Şerbănescî), 1 leu; 1. Godeanu (Nisip!), lleu; Radu Dumitrescu (Roşiile), 1 leu ; Ion Roîbu (Săsciora), 1 leu; I. M. lliescu (Crăpăturile-Popescî), 1 leu; M. Mateescu (Bălcesci), 1 leu;I. Dia-conescu (Bătăşanî), 1 leu ; I. Mateescu (Diculescî), 1 leu ; M. Popescu (Făuresc!), t leu; N. Rădulescu (Ghioroiu), 1 leu; T. Marinescu (Laloşu), 1 leu; Ignaţiu Pretorian (Poenarî), 1 leu; C. Pârvu (Ruşânescî), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al II (1902) al societăţii, e de 713; iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechi! membrii, e de 1722 le! şi 70 bani.
____________________ (Va urma în Xo. viitor).
www.dacoiomanica.ro
GRĂDINA PREOTUL ILIE
Biserica Cotroceni, Bucuresci.
Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcăt6re, BratJI, Pini austriac! Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
A eşit de sub tipar în editura librăriei Sfetea, str. Lipscani No. 96, Gospodăria rurală, ediţia 2-a, lucrată după programa şcdlelor normale şi seminare, cu mal multe figuri în text, de V. S. Moga.
De vîndare la editor. Preţul 3 lei.
SOCIETATE IN COMANDITA
WEIL, JOSEPH & Co.
Biaoiaresci
Strada Smârdan No. 7, (Cassa Zerlendi).
Recomandă d-lor agricultori muşine şi unelte agricole şi industriale,
de ori-ce fel. s. e.; Locomobile, Treerătore, Pluguri întregi de oţel, Batoze de porumb, cu abur şi manuale, mori pe postament de lemn şi fer, pietre franceze originale garantate de la „La Ferte sous Jou-arre, (Franţa)", etc. etc., din cele mai renumite fabrici pe cari le represintă, şi în condiţiuni cât se pote de favorabile pentru d-nii cumpărători.
La cas de necesitate, a se cere oferte şi catalog ilustrat, care se trimete gratis şi franco.
Condiţiuni de plată avantagiose.
Garanţie pontru material solid şi buna funcţiune.
Singurul care vinde ieftin!
Galoşi veritabili Rusesc!
Pentru bărbaţi Lei 4,95, 5,95. Pentru dame Lei 2,95, 3,95. GHETE de chevreaux pentru dame Lei 10,95, 11,95, 12,95. GHETE de vax fin pentru bărbaţi, cu elastic şi şireturi, Lei 11,95, 12,95, 13,95, 14,95.
CĂMĂŞI bărbătesc! de şi de ndpte, începând de la Lei
2,95	în sus.
De asemenea şi pentru dame, începând cu acelaşi preţ.
Flanele şi Ciorapi
pentru dame şi bărbaţi cu preţuri fabulos de ieftine.
Bluze de Catifea şi de Postav
Lei 8, 9. 10, 12, 14.
Mănuşi glace fine Lei 2,50 perechia.
In cas rupându-se la încercare se dă altă pereche.
Magazinul „La tote Sezonele“
Calea Victoriei, Bucuresci (Alături cu poliţia).
Inst de Arte Grafice Garol GoW^-daCOtO(»aî0Wair©tr. Domneî, 16.— Bucuresci.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor ave un scă^Smînt de 5°/o din preţurile înseninate, presentAnd cuponul.