No. 27.
ANUL V.
7 Aprilie 1902.
mmaBrrammmmmau	inii
Q o ;
!
o
care duminică
o
o
in ţară pe an Liei 5 »	6 luni »	3
Penţ
Abonamentul în străin, pe an Uei 8
Un număr................15 bani
I 1 leu linia, jvtioa publicitate 5 bani euvîntul U3criptele nepublicate se ard.
I
o
o
a
■iigat*
Q. Coşbuc J. Of eseu p. 2>u/fu
Comitetul do Redacţie: on Kalinderu
iceaqu
Colonel p. V. J/âsturel 6*. jfdamescu V. S• jtfoga pi. jVicolaescu ffr. Ceodossiu
o
O
Q
<•>
O
O O 1 o o o
Corist. C. popovici-Caşcâ.
o
0
O
0
o
o
SUMARUL: Predicator, Cuvintnre pentru <Jlua sfintei învieri. — Th. D. Sper ani ia, Cărturarâsa.— Dimitrie Y. Negru, Convorbiri cu moş Vasile, despre crăpat.- Qheorghe Resletz, Poveţe pentru părinţi, culese din sfintele nostre cărţi bisericescl. G. Cop buc, In zori, poesie pusă pe note de Gli. Brâtianu.—P. Răşcanu,—0 carte folositore.—/. Nicutescu, Pofta de mâncare a unul păiajen.—Dem. Mândricel, Către Români.—/d/t Kalinderu, O bună pildă. — V. S. Moga, Revista agricolă şi economică. — Irimia Pop eseu, Corespondenţa medicală. — Societăţi Economice la sate. — Informaţiunî.—Lotăria Şcolel Italiene din Bucur rescî, (Lista oficială). — Poşta Redacţiei.—Pentru ca perul să nu albdscă.—Ca să scoţi mirosul din ole.—Mijloc contra stârpirel şorecilor.
Ilustrafiuni : învierea Domnului.—Doue grape.—Beţiv cădeai din trăsură. —Beţiv criminal.—Beţiv mort pe drum.—Vinurile şi spirtdsele la expos. din Paris 1900.
awossmEiBsawHEE
tţedacţia ţi Administraţia Sir. jYtârjtulesa JYo. 9, pucuresci.
www.dacaramanica.ro
SOCIETATE IN COMANDITA
WEIL, JOSEPH & Co.
Buouresoi
Strada Smârdan No. 7, (Cassa Zerlendi).
Recomandă d-lor agricultori maşine şi unelte agricole şi industriale,
de ori-ce fel. s. e.; Locomobile, Treerătore, Pluguri întregi de oţel, Batoze de porumb, cu abur şi manuale, mori pe postament de lemn şi fer, pietre franceze originale garantate de la „La Ferte sous Jou-arre, (Franţa)", etc. etc., din cele mai renumite fabrici pe cari le represintă, şi în condiţiuni cât se pote de favorabile pentru d-nii cumpărători.
La cas de necesitate, a se cere oferte şi catalog ilustrat, care se trimete gratis şi franco.
Condi/iuni de plată avantagiose.
Garanţie pentru material solid şi buna funcţiune.
BANCA ROMANEI
„NAŢIONALA”
Capital social de 25.000 000 fr. îmi părţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. versaţi.
Comitetul central:
	Londra
Lnclilun Mackinstosii Rate,	
Estpiire		V
G. I. Goschen		y*
Viscount Duncannon . . .	n
Hon. II. A. Larvreuce . .	
51. Adolplic Vernes. . . .	â Paris
51. Charles Mallet ....	T)
Director: M. C. A
Slolz.
» ajutor: M. E. E. Goodwin.
Censorî: loan Kalinderu, Demetrii
Ioan Gliika ,şi Arthur Green.
Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, BucurescI
Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra.
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCI
Capital în acţiuni întreg versat în
aur.................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune............» 3.955.688.76
Idem format din capital şi alte reserve . » 1.075.842.60 Total în aur Lei 7.052.531 36 Daune plătite .... Lei 33.000.00o Vice-preşedinte A. Ilăicoinuu.
Dir. general E. Griinwald.
-Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sînt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucurescî. Repre-sentanţă generală în Bucurescî, str. Smârdan No. 4. Agenţii în tote oraşele din ţară.
Din nou şi cu insistentă rugăm pe abonaţii noştri, să achite abonamentul când li se presintă chitanţele sau sunt avisaţi. Noi credem că e o uşurinţă pentru d nil abonaţi, de a li se cere plata chiar la domiciliu, scutindu-î ast-fel de imite neajunsuri. Şi cum dejâ s’a împlinit jumătate din anul al V-lea, vom fi nevoiţi a suspendă trimiterea revistei, tuturor celor ce vor neglija a'şi achită abonamentul sau vor amână plata, acolo unde s'au trimis dejă chitanţele. Costul de 5 lei este atât de mic, încât nu pâte fi nimeriţi greii a'l plăti.
Administraţia.
www.dacoramanica.ro
ALRINA
717
CUVÎNTARE pentru diua Sfintei învieri.
«Acdsta este <Jiua care a făcut-o Domnul «să ne bucurăm şi să ne veselim fn ca.
(Din câni urile Biacricei).
Ghristos a înviat fraţi creştini,
Slujba bisericescă aşa de măreţâ, ţinuta nostră de sărbă-tore, însuşi numărul nostru al acestora ce ne-ain adunat aci mult mai mare ca de obiceiu, şi veselia zugrăvită pe feţele tuturor, ne arată lămurit că cjilele acestea serbăm ceva măreţ. Tăte aceste lucruri ne spun că ne găsim în una din sărbătorile cele mai strălucite ale creştinătăţii. Şi în adevăr, împreună cu totă lumea creştină ortodoxă serbăm (jiua Sfintei învieri a Domnului nostru Iisus Christos, adecă (Jiua cea mai strălucită a anului bisericesc; cjiua când tătă suflarea creştină de la umilita colibă a celei mai sărmane văduve din cine scie ce colţ de sat, până la Tronul regal, cu sufletul deschis şi cu plăcere, crede, mărturisesce şi serbeză amintirea dumnefjeesciî minuni a învierii Celui ce a venit în mijlocul nostru să ne aducă de la întuneric la lumină şi de la morte la viaţă vecinică.
După ce în decurs de şese cjile, la slujbele bisericesc! de sera, am văijut calea spindsă şi plină de chinuri ce Mântuitorul a voit să facă până a se răstigni, iată acum am văcjut şi slujba Sfintei învieri. Ne-a ajutat aşâ dar Bunul Dumnezeu să ajungem a serba şi Sf. Pasci ale acestui an.
Bucuria sufletăscă trebuie să ne fie mare. Sf. Pasci sunt cordna sărbătorilor năstre. Şi cel sărac ca şi cel bogat deopotrivă să le serbăm, pentru-că nu alt-fel ci mai ales sufle-tesce trebuie să le serbăm; şi sufletesce putem sărbători toţi de-opotrivă. «Acum tdte s’au umplut de lumină: şi cerul şi pămîntul şi cele de desubt; deci să prăznuiască t6tă făptura învierea lui Christos.» — «Cerurile să se veselescă şi pămîntul să se bucure; să prăznuiască tătă făptura cea vetjută şi cea nevăzută (adecă şi dmenii şi îngerii), căci Christos s’a sculat, veselia cea vecînică». — Astă(jî-• • «Unul pe altul să ne îmbrăţişăm şi să (jicem fraţilor şi celor ce ne urăsc. Să iertăm t<5te pentru înviere şi împreună cu Biserica să cântăm : Christos a înviat din morţi, cu mdrtea pre mdrte călcând şi celor din mormînturî viaţă dăruindu-le».
Fraţi creştini, dor măreţia sărbătorii Sf. învieri e prea cunoscută de t<5tă suflarea creştină, densa e destul de strălucită prin ea însăşi pentru a mai fi nevoie să vorbim mult despre ea. Şi dovadă că însemnătatea ei e bine înţelesă, e numărul aşâ de mare de creştini ce s’au grăbit a luă parte la sfintele slujbe prin biserici. Dovadă avem dorinţa vie a multor părinţi de a veni cu toţi ai familiei şi de a sădi cu
www.dacaromaiiica.ro
învierea Domnului.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
719
chipul acesta şi în sufletele fragede ale copiilor, simţimin-tele înalte de credinţă, de respect şi de plăcere, ce le simte tot creştinul în asemenea cjile mari. E înălţător, e mai presus de orî-ce laudă acâstă faptă, întru cât mari şi folosităre îî sunt rodele; căci prin acesta se dă copiilor de mici drumul neted şi uşor de umblat al vieţeî, li se dă în suflet dragostea de strămoşesca nostră credinţă, sprijinul şi arma cea maî puternică împotriva valurilor acestei vieţi.
E adevărat p<5te, că şi în anul acesta pe mulţi dintre noi aceste frumăse sărbători, la care şi întrega fire iea parte îmbrăcând câmpurile şi grădinele cu florî, îî găsesc în necazuri; dar să nu uităm că necazurile de cele mai multe ori vin prin noi şi tot prin noî se vor duce, timpul le aduce şi tot cu timpul se vor duce; să dăm însă lui Dumnetjeu ce se cuvine lui Dumnedeu, şi avend nădejde nestrămutată în EI, să credem că ne va învrednici a dobîndl şi timpuri maî fericite. Să sărbătorim deci creştinesce aceste sfinte cjile.
Dar să nu trecem cu vederea un lucru, fraţilor. Ceî dintre noî cărora Bunul Dumnedeu le va fi dat maî multă putinţă a serba aceste cjile mari, să-şî aducă aminte că între fraţii noştri creştini sunt şi mulţi sărmani, multe văduve, mulţi orfani şi mulţi bolnavi, cari din cine scie ce pricini nu vor fi putând sărbători după cum se cuvine aceste cjile, lipsa şi necazurile fiindu-le mari Pe unii ca aceştia, pe cât ne-o sta în putinţă, creştinescă faptă ar fi, să nu-î uităm, ci măcar prin cuvinte pline de încurajare să-î facem să simtă şi dînşii strălucirea acestor cjile. Şi atunci de sigur că bucuria ce simţim astădî ca nisce creştini, ni se va mări şi mai mult.
N’aş fi voit să amintesc tocmai astădî, când sufletele tuturor ne sunt înălţate departe către ceruri, nisce lucruri păte neplăcute multora, de aci de pe pămînt. Acesta însă să nu ne ştirbescă veselia sufletescă! Din potrivă, tocmai acestă stare de înaltă mulţămire sufletescă să ne facă mai curînd gata a ne face datoria de creştini către unii ca ceî amintiţi. Să căutăm a face Sf. Pasci simţit de toţi precum şi Mântuitorul s’a răstignit şi a înviat pentru toţi.
Şi acum, încheind aceste puţine cuvinte ce am avut de rostit aci, maî fac o scurtă rugăciune pe care fără îndoială o facem fie-care dintre noî: Domne Dumnedeul nostru, carele pentru noî ămeniî Te-ai pogorît pe pămînt şi pentru răscumpărarea păcatelor năstre Te-ai răstignit, Te-aî înmor-mîntat şi a treia di aî înviat, ajută-ne să ajungem cu sănătate şi cu mai bine a sărbători şi diua învierii de la anul şi încă din mai mulţi ani. — Amin.
Predicator.
Cea maî de preţ fericire este sănătatea.
www.dacaroimaiiica.io
720	ALBINA
Gărturăresa (O-
Omeni, buni, de vreţi anume Să aflaţi cam cine sunt,
Vă voiţi spune ’ntr’un cuvînt:
Eu sunt Lina Păpădie,
Spun minciuni de şepte poşti, ţ)ic că spun din cărţi norocul De l’aşî sci mânca-l’ar focul!..
Dar fac bani căci sunt mulţi proşti. Eu (Jic că’s cărturăresă
Şi că sciu să dau în cărţi Şi me laud să se afle
Despre mine ’n orî-ce părţi;
Insă lumea creşlătore,
Proştii însă mai ales Când voesc ceva să afle
Vin la mine de-şi dau ghes.
Şi de-aş sci şi eu vr’o bobă Să le pot ceva ghici,
Ar mai fi cum ar mai fi.
Dar aşa vă spun pe cinste Că nu sciţi mă rog nimic Dar nimic, mă rog, nici pic Spun şi eu ce-mi vine ’n minte
Şi mai mult ce ’n gură ’mî vine; Iară lumea mă ascultă
Şi eu rîd chiar eu de mine.
Ileî, de-ar fi să sciţi eii, frate,
Măcar ori-cât a ghici Ştiţi, mă rog, atunci ce-ar fi?
Hei, atunci ar fi chiar bine,
Aş ghici ’ntâiti pentru mine.
Şi m’aş face, şi m’aş face Şi slăvită şi avută şi de-o lume ne ’ntrecută.
Dară când nimic, nu sciţi,
Eti viaţa ca să-mi ţiu
(1) Acestă bucată e de recitat la serbări.
www.dacaramanica.ro
ALBINA
721
Spun minciuni de şâpte poştî Să le credă bieţii proşti,
Că dor prostul cât trăesce Cel şiret împărăţesce.
Th. D. Speranţia.
Convorbiri cu moş Vasile
— Despre irăpat —
—	Noroc bun, moş Vasile.
—	Să dea Dumnedeu, d-le învăţător.
—	Da ce mai gândesc! ?
—	Apoi ce să mai gândesc. Ia aş vrea de-acuma să încep a grăpâ; căci arai destul de adine, după cum ’mîaţi spus d-vostră, Duminica trecută.
—	Bun. Da cum grăpezi d-ta moş Vasile?
—	Iaca cum: puiu boii Ia grapa cea de mărăcini, peste care am pus câţî-vâ bolovani de-asupra şi o duc de la un capăt la altul a bucăţel.
—	Şi ce credi că-i bună grapa asta, moş Vasile?
—	Bună, rea, eu fac trăba cu ea, că aşa grâpau şi alde bunicu meu şi alde tată-meu şi sciu că nu muriau de fome.
—	E drept că aşâ grăpau şi nu muriau de fome, dar ei nu se mai gândeau ca să mai vînejă, şi atunci eră timpurile mai bune.
—	Da, d-le învăţător. Erau tote mai eltene. îmi aduc aminte că spunea tată-meu, că pe vremea lui Cuza era 10 bani ocaua de vin.
www.dacoramamca.ro
722
ALBINA
—	Ei, tocmai de aceea moş Vasile, trebue astădi ca să muncesc! mai mult şi mai «bine pămîntul», dacă voescî să trăescî mai bine. Nu vedi d-ta că, omul cu cât trăesce, cu atât caută să vieţuiască mai bine şi să facă lucrurile mai bune.
—	Eră telegraf când erai copil? Eră drum de fier de la Tecuci la Galaţi? Nu.
—	Da, d-le învăţător, nu eră nimic şi aşâ cred şi văd că omul, cu cât trăesce, caută să facă tote lucrurile mai bune.
—	Eî, tot aşâ e şi cu grapa. D-ta ce cred! că, dacă s’a slujit şi tată-1 d-tale de ea, e bună?
—	Şi de ce nu-î bună, d-le învăţător?
—	Apoi ascultă: Grapa e făcută din mărăcini şi cu ea duci aprope totă sămînţa de grâu, orz, meiu, ovăs, care e semănată mai pe de-asupra, de pe bucată la capătul bucăţel; şi numai sgâriî pămîntul, fără a fărâmă bulgării cei mari, sub cari se află sămînţa de păpuşoiu mai ales.
— Eu nu văd nici un bulgăre după ce grăpez.
— Dar ia caută sub netedială, să vecjî cum şed bolovanii întregi, sub cari se află sămînţa. Şi sămînţa e întocmai ca şi animalul. Nu vedi d-ta că dacă pui o greutate mare pe un animal tînăr, nu numai că nu cresce dar şi more. Ei, tot aşa i şi cu semînţa. Mai pote ea să străbată bolovanul cel mare? Nu.
—	Aşâ este, d-le învăţător, da! Şi ce să fac eu, dacă mi-e rea grapa?
— Ar fi bine ca să grăpezî cu boruna de fier; dar fiind că sciu că n’ai bani, îţi poţi face d-ta una de lemn cu dinţii de fier, cari cu tote că nu î bună ca cea de fier, dar
www.dacoromamca.ro
ALBINA
723
e mai bună de o sută de ori decât cea de mărăcini, cu cari grăpedi d-ta.
—	Bine dici d-ta, d-le învăţător. Să scii că aşâ am să fac, şi ve mulţumesc că m’aţî luminat.
—	Spor la lucru!
—	Mulţumesc d-v., să dea Dumnedeu!
Dimitrie Y. Negru.
----=>gî>S!®(S<3c=---
Poveţe pentru părinţi, culese din sfintele nostre cărţi bisericesc!-
1)	. «învaţă pe copil calea pe care are să umble, cjice în-«ţeleptul, că şi după ce va îmbătrâni nu se va depărta de «la ea.»
2)	. «Părinţi, (jice sfîntul apostol Pavel, nu urgisiţi pre fiii «voştri întru mânie, ci-i cresceţi pre ei întru învăţătură şi «cercetarea Domnului.»
3)	. «învăţaţi copiii voştri să facă cruce, să cjică rugăciuni «şi să-i duceţi cât mai des la Biserică».
4)	. «Deprindeţi pe copii să ţină la lege, la Dumnezeu şi «la obiceiurile cele bune şi frumâse ale nemului, cari sunt «o chezăşie tare pentru fericirea lor.»
5)	. «Din mica copilărie trebue să se insufle copilului iu-«birea de bine, de adevăr şi de frumos şi să ne luptăm în «potriva aplicării lor spre furtişag, înjurături, vicleşug, mândrie, nesupunere, neascultare şi spre alte rele ca aceste «cari le aduc necinste şi nefericire.»
6)	. «Pedepsesce pe fiul tău când încă este nădejde.
7)	. «Certă pre fiul tău şi el odihnă îţi va da şi bucurie «va aduce sufletului tău.»
8)	. «Dă copilul tău la şcdlă să înveţe cel puţin a ceti, «a scrie şi a cundsce ţara, istoria ei şi drepturile şi dato-«riile lui către ea.»
9)	. «Dă copilul tău la vre un meşteşug, care este una din «cele maî preţidse averi şi comori pe cari le putem lăsa <copiilor noştri.»
10)	. «Arătaţi copiilor calea Domnului şi uşa bisericii, căci «unde sunt doi adunaţi în numele Domnului, spiritul cel sfînt «este între eî.»
adunate de,
_______________ Olieorglie Resletz.
Pentru ea perul să nu albescă, pune-ţi într’un litru de apă să fiarbă 10 grame ceaiu fin rusesc la care se adaugă 5 grame cuişdre. După ce fierbe şi scade pe jumătate, se retrage de la foc şi se strecâră. Se unge săra părul cu un burete. Acest ceai e bun şi în contra mătreţeî.
www.dacaramamca.ro
724
ai.htx \
Ifi ZORI
Cuvinte de Gh. Goşbuc.	Musica de Gh. j^rătianu.
Andantino.
I. bia — Du - ios II. del • nicî
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
725
726
ALBINA
rirhrk—^				^ «		V S
	r 4	> i-,- ' “•	>	• a m~
	• f			
V 1/ <■».				7
	jos cum	Lu - na tot mai Po - te nici n’a		jos co - bo - ră fost vr’o da - tă V ...
				wv w
/ r,' __ j		9 •: 0 y 0 A		_ • .. TT;,. S
				
		^ 7 7 9		
-A— -				
		m 0 ~		
		r •* ; +* m * *	r	
(fay --- -- - *		7 7'7'\	7 '	; 7 > 7
,VT2_ ->				
tJ ii - #		m		Ir WWW,
		- 7 ~2 y. 0 y		Vv 'w >vd	
				m m m
^ 			==?		0 0 0 0 0
tot mai	jos
cum —	ca
Par’că-î mort de vecurî satul, Şi trudit de-atâta clint Dorme-adânc întunecatul Codru’n văi, iar la răstoce Plopii au încetat să-şi joce Frunzele de argint.
Dar din aripi bat cocoşii, Răscolind văzduhul mut. Albe întâiu şi tot mai roşii Zorile-şî întind lucorea Din zăvoiu privighetorea Iarăşi a începui!
www.dacQramanica.io
ALBINA
727
6 carte folositore.
De curând a apărut voi. al Vl-lea, din «Curs complect de Istoria Universală» prelucrată pentru liceul superior, de cunoscutul şi eruditul profesor la universitatea din Iaşi, Petru Răşcanu, actual inspector general al învefămîntuluî secundar şi superior.
Acest volum coprinde «Istoria contimporană> (1). De însemnat este că bucăţile tratate de priceputul arilor, sunt dale într'un stil uşor, românesc şi elegant, iar evenimentele istorice sunt descrise în chip cu totul obiectiv, autorul des-brăcându-se cu desăvârşire de personalitatea sa şi remă-nend istoricul rece şi neclintit, care dă faptele cu causclc şi efectele lor fără nici un încunjur. Reproducem şi noi câte-vă bucăţi din accstă mult instructivă carte şi mai cu semă părţile privitâre la evenimentele ce ne privesc pe noi Românii, fiind-că e complectare a celor publicate deja de autor în accstă revistă.
In 1877 poporul românesc nu mai era un popor «a căruia origine se pierdea în ndptea timpurilor», cum diceâ Cancelarul Rusiei Nesselrode într’o circulară a sa din 1848. Ţările române nu mai erau nisce provincii turcesc! pe car! Ruşii le incălcau după plac, cum făcuseră în timp de o sulă do ani, sau le luau ca amanet, cum făcuseră în 1853.
Do cincî-(Jec! de an! se făcuseră progrese mar! la Dunărea de jos. Aceste progrese se datoriau mişcărilor de la sfârşitul viac XVIII, diplomaţiei europene şi deştăptăre! con-sciinţi! naţionale în poporul românesc. încă înaintea de Iie-voluţiunea francesă, ideile filosofice ale secolului ajunseseră şi în Ţările Române şi profesori! frances! le împrăsciaseră în clasele de sus. «Encyclopedia» era cetită. In timpul Ite-voluţiuneî ma! mulţ! emigraţi şi au găsit aici adăpost şi Boierii român! au început a călători în Apus. Pe do altă parte, prin Consuli! frances! din laş! şi din Bucurescî, prin agenţi! «Eterie!» car! lucrau pentru desrobirea patriei lor, ideile de libertate au pătruns şi în ţările ndstre şi «Napoleon Bunăparte» a fost plâns în cântecele populare ale poporului românesc. Ideile de libertato pătrunseseră aşâ de adînc, că de pe la începutul viaculu! Divanul Moldove! credea necesar să iea mesur! în contra «duhului franţuzesc» care se lăţiâ. Şi cum că acesta nu eră o simplă spaimă ce-ş! făceau Boierii, se dovedesce prin proiectele îndrăsneţe de reformă, lucrate de Sturdza, de Golescu, de alţii după 1820; precum şi din contra-proiectele lui Michail Sturdza, viitorul Domn al Moldovei, care lucră în numele ideilor conservatdre.»
Trebuia să se dea o satisfacere acestor dorinţî, pentru că
(1). Prelul 4 lei. Se găsesce la tote librăriile.
www.dacQFomanica.io
728
ALBINA
eră sigur că nu se mai pote merge cu reaua organisare de până atunci şi Rusia şi a luat acăstă însărcinare. In urma fericitului rSsboiu din 1828 care s'a încheiat prin Pacea de la Adrianopole, Rusia a numit în fie-care Principat câte o Comisiune care să redacteze legile organice de cari aveau nevoie ţările. După ce au lucrat separat, Comisiunile s’aîi întrunit în Bucurescî sub preşedinţa Consilierului Minciaki şi din desbaterile urmate a ieşit «Regulamentul Organic», sub care au trăit cele doue Ţări de la 1832 până la 1858.
Regulamentul Organic, alcătuit de către Boieri şi impus de către Rusia, era, negreşit, un progres faţă cu starea de mal nainte.
Regulamentul Organic despărţiâ puterea esecutivă de cea legislativă. Domnul avea să fie ales pe viaţă de către «Adunarea Extraordinară» alcătuită din representanţî al Clerului, Boierilor şi Orăşenilor; < Obştesea obicinuită Adunare», în care erau representaţî numai Boierii mari şi mici. avea dreptul de a face legi, de a vota budgetul şi impositele şi de a ]uâ soootelă Miniştrilor de administraţia lor. S’a despărţit justiţia de administraţie, păstrând însă Domnul dreptul de a întări sentinţele judecătoresc! şi de a judeca în ultima instanţă. S’a organisat «municipalităţi» în oraşele de frunte; s’aîi regulat vămile; s’a creat o strajă pămîntescă», origina armatei naţionale; s’a prevăzut înfiinţarea de şcble primare, secundare şi superiăre în limba naţională şi s’au regulat raporturile dintre proprietari şi ţăranii aşezaţi pe moşiile lor.
Regulamentul avea multe părţi bune şi sincer aplicat, ar fi putut da rdde. El însă a fost călcat chiar de la început. Cel d’întâiu Domni regulamentari, Micimii Sturdza în Moldova şi Al. Ghica în Muntenia au fost numiţi de către Rusia în înţelegere cu Turcia, şi el s’au găsit din capul locului, faţă cu o puternică oposiţiune din partea Boierilor mari, cari voiaîi să îe iea locul. Tractatul de Adrianopole prevedea că Rusia are un drept de „Protectorat44 asupra Principatelor; ceia-ce însămnă că, în realitate, disposiţiunile Regulamentului Organic rămâneau o literă mdrtă, căci consulii Ruşi din Iaşi şi din Bucurescî aveau pretenţia ca nimic să nu se facă fără voia şi încuviinţarea lor. Adunările avend drepîul a se plânge Porţii şi Putere! protectdre în cntra Domnitorilor, a trebuit o minte ageră ca a lui Michaiu Sturdza ca să se pdtă menţinea pe tron cincisprezece ani. Al. Ghica a fost scos din scaun în 1842 şi înlocuit prin G. Bibescu, ales de către ţară.
Cu tbte greutăţile şi piedicelo ce întâmpinau în calea lor, Domnii regulamentari au făcut multe lucruri bune. S’a creat o armată naţională, s’a regulat sistema dărilor de care erau scutiţi Boierii; Galaţii şi Brăila au ajuns porturi însemnate; s’aîi făcut însemnate lucrări de utilitate publică şi s’au înfiinţat mal multe şcole primare, şcdlo de meserii, şcdle se-
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
729
cundare în Bucurescî, Iaşi şi Craiova şi Academia Michai-leană din laş! (1833). Guvernarea Domnilor nu eră mai tiranică decât a altor suverani din Europa şi starea ţăranului, ori cât eră de tristă, eră superidră robiei din alte părţi. Literile şi sciinţele au început a înflori. Alexandri, Alesan-drescu, Negruzzi, Kogălniceanu, Bălcescu, şi mai ales lleliade şi Asaki, lucreză pentru deşteptarea neamului românesc, fără a întâmpină greutăţi prea mari din partea guvernelor. Frica de o oligarchio boierescă nu eră, de vreme ce pe fie-care (Ji ieşiau din şcdlele naţionale o tinerime energică, etusiastă, a ocupă cele mai înalte funcţiuni.
şi cu tdte acestea, pe fie care (Ji cresceâ ura în contra Regulamentului Organic, pentru că nu eră vorba de buna sau reaua administraţiune a Domnitorilor, ci de ceia-ce constituia păcatul originar al acestui Regulament: Protectoratul Rusiei. In contra acestui Protectorat se ridicau toţi cari sim-ţiau patriotic. Pe fie care (Ji plecau şi se întorceau din şed-lele Apusului, tineri cari visau înălţarea neamului lor. Ideile de românism ale scriitorilor din Ardeal, propagate de G. Lazăr şi de urmaşii săi profesorii ardeleni Murgit, Bojinca, Laurian, Maiorescu şi alţi mulţi, prinseră rădăcini puternice.
Aşa se explică pentru ce scriitorii din acel timp nu scriu numai pentru Românii din Principatele lor; el se adreseză tutulor Românilor în «Curierul Românesc», «Dacia literară», «Magasinul istoric pentru Dacia . Intr’un timp când în Germania, Italia, Bohemia se plămădesc ideile cari vor aduce Unitatea naţională, Românii lucreză şi ei în acestâ direcţiune. Rusia a imp'us a se închide şcdlele.
Pentru acesta eî fac Revoluţiunea din 1848. Nu eră vorbă de o schimbare de Domn, nici de curmarea abusurilor, ori cât de mari ar fi fost ele; ci de desfiinţarea protectoratului rusesc; şi fiind-că acestâ apăsare rusescă se eoncretisâ in Regulamentul Organic, acest Regulament a fost ars de către popor. Avea dreptate Cancelarul Nesselrode când acusâ pe cei cari au făcut Revoluţiunea că viseză o «Mare Dacie». Dorinţa revoluţionarilor eră într’adevăr, a pregăti pentru naţiunea lor un loc neatârnat în rîndul popdrelor lumei.
(Va urma).
Ca să scoţi mirosul din olele în cari s’a fiert varză, cepă, sau alte legume mirositore, n’aî decât să usuoî sare pe o farfurie în cuptor şi să pui ola în urmă deasupra farfuriei cu sare. Peste câte-vă minute mirosul dispare.
www.dacocomamca.ro
730
ALBINA
ALBINA
731

Ministerul Domeniilor, a publicat o statistică agricolă, cu privire la semănături va pute eunosee în destul adevăratul adevăr, al suprafeţei semănate ca şi producţi-progrese la semănatul unor plante, la care agricultorii noştri le dau o însemnătate macul ca şi cânepa şi inul. Din tabloul .care urmeză, cetitorii „Albinei", îşi vor da
TABLOU
întinderile şi recoltele culturilor din
CULTURI ŞI VALORI	Unităţi de mesură şi valori pentru recolte	1	8 9	G	1	8 9	7	18 9		8
		ÎNTINDEREA	Producţiunea		ÎNTINDEREA	Producţiunea		ÎNTINDEREA	Producţiunea	
			Mijlocia la hectai	Totală		Mijlocia la hectar	—		 Totală v 1:		Mijlocia la hectarj	Totală
		Hectare			Hectare			Hectare		
I. Porumb, păpuşoi . .	Hectolitri	i.039.080	”9	23.O56.7OO	1.854.880	x52	28.112.300	2.120.070	i6tt	35.912.000
2. Mciu, Mulam ....	»	70.950	t-8	482.5OO	67.360	163	1.100.600	93-79°	xo6	99;.600
3. Fasole in teren pro-										
| priu		»	23.860	4a	141.000	35.530	”3	411.400	54-»8o	IO,	566.740
■1. Fasole recoltate din-										
1 tre porumbiirî . . .	j>	—	—	—	—							—	—
5. Cartofi in teren pro-										
priu		Cânt. metr.	—	—	—	i 2.810	43i	55 2.700	X 6.600	663	x.100.340
!0. Cartofi recoltaţi din-										
1 tre porumburl . . .	»	—	—	—	—			—	—	—	—
7. In sentinţă		Hectolitri	26.160	9i	237.500	29.940	8—	238.100	25.450	6*	162.500
[8. In fuior		Cânt. metr.	—	—	—						—	—
Cânepă sentinţă . .	Hectolitri	5.580	—	—	6.84O	73		6.6x0	94	62.130
|io. Cânepă fuior . . .	Cant. metr.	—	3.	18.700	—	3 —				4 —	26.750
11. Sfecle pentru zahăr	>	2.270	180-	408.000	2 840	I7Ii		6 070	2l>69	1.619.600
12. Tutun		>	6.060	7s	45.200	4.4IO	7H	34-350	2.330	X°6	24.560
;13. Divrseo		—	400	—	—				75°	—	—
|l4. Fineţe artificiale .	Cânt. metr.	65.000	18-	*• *71.000	79.780		jj u b 0	74.000	2 73	2.018.800
15. Fineţe naturale •	»	5*9-350	16.	8-845*500	574.740	ty —		562.650	2ljf	11.955.500
|l6. Vil		Hectolitri	145.740	32*	4.627.800	153.80c		249.600		37	5x7.200
17. Valdrea vinului de	Lei									
hectol. şi in total .		—	8*	38-570.000	—					36.3	x8.756.600
18. LivetjTI de pruni										
(perji)		Hectolitri	52.020	*85	967.300	57-650	Rl		56.170	X<5	929.300
19. Valdrea prunelor.										
(fructelor) de hectol										
şi total 		Lei		5«i	5.427.700		7oa	3.^67.700		6.1	6.176.600
întinderea semănăturilor de tomnă şi de primăvară a acestor culturi în perioda cincinală 1897—1901.________
	Grâu	Secară	()rz	Hapiţă
		h e c —r		A R	“E
1896—	1897 1897—	189S 1898—	1899 1899—	1900 1900—	1901	1.59509° 1-453 ăoo 1.661.360 1.589.490 1.636.560	225-770 193080 189.340 164.270 211.420	677.220 654.850 638.670 438.S20 503.700	58.160 13.650 38.260 248.640 135 75°
Mijlocia periodei	1.587.220	196.780	582.650	98.890
şi producţiunea nostră agricolă, de la 1896—1901. Din acestă statistică dacă nu se unea nostră agricolă, cel puţin se va pute cunosce întru cât s’a putut face unele mai mică, deşi pote sunt destul de bănose. Intre aceste plante voiu cită, cartoful, mai bine socotelă de cele cuprinse.
COMPARATIV
cinci ani din urmă, faţă cu anul 1901
1	8 9 9		1	0 0		Mijlociile acestor cinei ani				1	9 0	
< w	Producţiunea		< W	Producţiunea		< w	Producţiunea		La 100 din întinderea! culturilor	ÎNTINDEREA	Producţiunea	
CC W Q 55 H *—<	Mijlocia la hectar	Totală	CC w Q 55	Mijlocia la hectar. 			1	Totală	CC w Q 55 . H-4 g	Mijlocia la hectar	12 ■a 0 H			Mijlocia la hectar	Totală
Hectare			Hectare			Hectare				Hectare		
2.016.790	4h	9.768.7OO	2.035.270	*47	29.97O.4no	x.Qgi.220	12-	25.364.000	3451	7.128.023	*94	41.211.350
X52.7IO	39	596.800	166.5 JO	46	760.3OO	x10.270	7i	787.500	X01	107.538	ii.	1.312.627*
36-360	^2	81.450	26.200	8,	2X5.94O	37-45°	76	283.3x0	°tt	29 5°4	13.	4OI.7I4
—	—	57-10°	-	-	35° 5°°	-	-	*°3-950	~	-	-	1.386.087
X3.240	45s	598.210	xx.6x0	74»	868.230	13-57°	56a	779 870	Os.	11.326	73a	830.707
—	—	4.040	—	—	79.390	—	-	4T-7>5							208.629
20.860	°6	X 2*100	13.250	6»	91.600	23 X30	64	148.360	°4n	20.936	9t	«95-353
—	—	430		o2	2.800	—	°l	1.620		—	°a	6.503
4.97°	53	26.100	6.080	7i	43.400	6.02a	75	45-42°	°in	7-198	95	68.3I7
—	*3	10.7 »c	—	3a	20.350	—	3j	19.470			29	2O.9I7
6.170	I20g	7 46.ioc	12.500	189,	2365.800	5.97°	l8»4	1.124.900	°10	12.686	2O0„	0-547.830
2.190	5s	11.95c	4.580	89	40.100	3.92c	8 —	31.180	°fP,	4-3DI	6,	29-°47
16.89O	* —	—	25-45°		—	8 85c	—	—		39.226		
96.5IO	I ii,	1.084.70c	90.59c	169	1.614.700	8t.x8c	I9«	1.588.600	X40	73.04!	32-	1.338.320
547-060	9«	I 5.388.30c	539.63c	X 87	xo. 076.000	55°-73-	>7i	9.436.800	951	.50.183	2*fi	11.855.080
I48.O5O	I39 2.060.80C		145.61c	24 —	3-497-7°°	146.48c	15—	2.150.60»	=«	133-084	6-	89I.2.; 5
—		28.785.70c	—	945	33 050.300		”57	26.342.600		-	1801	x6.o8a.;{2o
69.970	29r	•2.067.70c	72.41c	49a	3.567.40c	61.64c	25t	x.599.500	V	69.431	4—	777-439
—	5t«	12.1x8.xc	—	351]	12.485.80c	—	49	7.895.200		-	Î!i	x-455-4°o
Comparaţiune cu întinderile semănăturilor de tomnă din anii precedenţi.
	Grâu	Secară	Orz	Kapiţă
	H E 0 T		X K	K
In tomna anului 1891 .	1.408.970	126.800	27.260	82.810
1896 		1.528.500	220.080	57.i<>°	54380
In tomna anului 1899 .	1.510.080	—	-	262.240
1900 			207.036	34-567	182.600
www.dacaromaiiica.ro
732
ALBINA
Pofta de mâncare a unui păiajen.
Un învăţat englez forte renumit, care şi-a petrecut ciprâpe iotă vieţa lui numai în a cercetă obiceiurile şi vieţa vietăţilor celor miei numite insecte, a publicat înlr’o carte re-sultalul cercetărilor lui.
Cu privire la păiajeni, (lupă ce a observat cu mare băgare de semă mai mulţi dintre ei, mai ales întru ceea-ce privesce felul lor de nutriment şi după ce a vătjut că se nutresc numai cu ţînţarî şi tot felul de musce mai mici ori mai mari, pe cari le prind prin laţurile pe care ei le întind cu o măestrie forte mare şi pe cari poporul le nu-mesce pânză de păiajen ; a voit să scie cam cât de mult mănâncă aceste deşi mici, dar prea înţelepte şi folosilâre animale.
Pentru acesta el a căutat să căniărescă mai mulţi păiajeni înainte şi după ce le dedese de mâncare, ca să potă din cântărirea mai multora să afle in mijlociu, cam cu ce greutate cresc ei după ce aii mâncat. Se înţelege că pentru acesta a întrebuinţat nisce balanţe de precisiune, cari sunt aşa de simţilorein cât să arate şi cea mai mică schimbare de greutate.
Resultatele aflate în mijlociu, spre a le face să fie înţelese de ori şi cine mai cu înlesnire, le a comparat, le-a a-semănat cu greutatea corpului şi a nutrimentului omului.
A eşit din aceste comparări făcute cu cca mai mare îngrijire următorul resultat:
Dacă se ţine sema de greutatea corpului unui om matur, faţă de greutatea corpului unui păiajen, ar trebui spre a face greutatea omului după ce a mâncat, ca să crescă în aceiaşi măsură ca şi greutatea păiajenului, ar trebui (jie ca omul să fi mâncat doi boi întregi, trcî-spre-ăjece berbeci, (}ece porci şi patru butoe de pesce şi acestea tote numai în 24 cesuri.
Reese deci că păiajenul este un animal fârte mâncăcios. Aşa că însăşi după părerea învăţatului aceluia ar trebui să spunem de acum înainte, când e vorba de un om prea mâncăcios, că arc „o fâme de păiajenu în loc să spunem că are „o fome de lvpu cum spuneam până acuma, căci se
www.dacQFoaumica.ro
ALBINA
733
vecie din cele spuse că f6mea painjenului este cu mult mal mare de cât a lupului, de 6re-ce nici un lup, orî-cât de mâncăcios ar fi el, n'ar pute mancă atât de mult.
I.	Niculescu
'	Severi n.
CÂTRE ROMÂNI (i).
cercetăm acuma, car! sunt relele ce aduce omului şi urmaşilor săi, otrava băuturilor spirtdse pe cari, SpLjbj/ de bună voie şi nesilit de nimeni, cu bună sciinţă şi « cu plăcere chiar, le vîră mereu, şi încetul cu încetul, 8/ sub formă de mici păhăruţe, în corpul său, în sângele seu.
Mal întâiu se scie că spirtul, din care i-a nascere t<5te băuturile spirtâse, se aprinde şi arde; tot aşa se aprinde şi arde în corpul nostru unde, amestecându-se cu sângele, arde, rode şi strică vinele prin cari merge, otrăvesce locul undo ajunge, ceia-ce face ca să sufere tot corpul, slăbindu-1, şi mintea, întunecând ’o.
T<5te simţurile se tocesc, sunt lovite, îndură schimbări în rău, aşâ: în gură produce o roşeţă, o arsură, grefă, amărelă, bale, vărsături venJI-amare, spume la unghierile gurii şi între buze care devin grdse şi cârndso, cel ce bea scuipă şi tu-şesce des, mal ales dimineţa; în gât se ivesce o roşeţă, mici răni, cari fac ca beţivul să vorbescă gros şi răguşit, să simţă mâncărimî şi usturimi pe limbă din causă că crapă, iar când varsă simte amărăciuni; limba tremură; mirosul îl este greţos şi are gust de acrituri; simţul vedulul şi aui/uhu sufer de asemenea; vederea i se împăiejeneză şi vede ca un fel de ceţă înainte, urechile îl vâjie, are visuri urîte, înfricoşate, vede duşmani şi aude voci cari îl urmăresc şi îl ameninţă; ochit dormiteză, nu mal văd bine căci puterea lor scade mereu, devin roşii mici, din ce în ce mal stinşi şi cu mişcări repecjl; pleopele le sunt îngreunate; privirea zăpăcită, nesigură, florosă; nasul devine ca un ardei copt, cu vîrful vî-năt, îl suflă des; faţa, roşie la unii, palidă-pămîntosă la alţii, arată cât de jos a căcjut omul caro îşi rîde de chipul lui; mult de tot suferă şi stomacul care ajunge a fi tăbăcit, ar-găsit ca o piele de cismă şi nu mal e în stare să mistuie bucăţile ce i se aruncă, din causă că băutura tăbăcesce pieliţa ce îl căptuşosce, cade în lenevire, îl aprinde, face răni mititele cari se strâng la un loc şi fac o rană inal mare care ddre şi dă nascere la aşâ tjisele dureri de stomac (burtă); o fdrte mare parte din bdle, ca urdinarea, încuietura, aplecatul, ameţeli, ş. a. vin din causă că stomacul e lovit de băuturi; ficatul (maiul) se vestejesce, se umflă, pe urmă devine tare ca piatra, j^roduce dureri şi multe bole de ficat, ca: găl- 1
(1) Vedî No. 25 şi 2fi.
www.dacoromanica.ro
734
ALBINA
binare, apă în pântece (dropica), ş. a.; rinichii devin tari, mici, îmbătrânesc înainte de vreme şi nu maî pot îndeplini funcţiunea lor, ceia-ce dă nascere la o mulţime de bdle de rinichi; inima se acoperă cu o cămaşă de grăsime şi muşchiul e! se preface şi el în grăsime, ceia-ce face ca să nu maî pdtă munci pentru a trimite sângele în tdte părţile corpului, devine mai mare, dă nascere la bdlele de inimă, ca: bătaia de inimă ş. a.; plămânii se buhăesc, se umflă şi capătă mic! răn! car! se tot măresc, dând nascere la junghiu, oftică, ş. a.; respiraţia este grea, mirdse de nu poţi vorbi de-apr6pe; muşchii pierd mişcările lor naturale, pierd puterea ; braţele, mâinile, dec/etile sunt lipsite de putere şi tremură; nervii nu ma! dau nicî un ajutor la muncă; mersul este nesigur, şovăitor, căcî piciorele nu maî pot ţine corpul drept, ci se
i' ^
Beţiv că$end din trăsură.
aplecă la stânga, la drepta, înainte, îndărăt, se împleticesce împiedicându-se şi cătjend, ostenesce curînd la mers, devine cu timpul damblagiu, şi fără cârjă nu ma! pote merge; priceperea este slăbită; capul îi este greu, îl ţine în jos, îl d<5re, îî urlă, tremură, este turburat, ameţesce, se scolă cu el greu; urechile î! sunt galbene, de o colore vestejită; în capu-î este ndpto şi haos, căc! creierul are cele maî mar! suferinţe: nu ma! e în stare să guverneze, şi omul nu ma! judecă, e îndobitocit, ameţesce; încetul cu încetul i se sdrun-
www.dacofomanica.ro
ALBINA
735
cină şi mintea, căci se pune pe creier, pe pieliţele cari îl îmbracă, umflături sau aprinderi de tote vîrstele, pierde şirul ideilor, se tâmpesce şi cu cât bea mai mult, nu mai cundsce nici o stăpânire de sine, se simte liber, frâul pe care un creier sănătos scie să-l opuie, la beţiv nu mai este, aşâcă e împins la fel de fel de mişcări, la fapte nesocotite, fdrte periculbse; câte bătăi prin cârciumi, câte omoruri săvîrşite din causa beţiei creierului, căci beţivul atunci nu mai scie ce face: bărbatul îşi omdră nevasta, tatăl îşi omdră copiii, fratele pe frate, şi une ori chiar, copiii onn5ră pe părinţi; mintea, învelită într’un fel
Beţiv criminal.
de ceţă, se stinge încetul cu încetul: tot ce sciâ se şterge, tot ce plănuia se ascunde în întuneric şi nu zăresce de loc în viitor, beţivul e lovit de nebunie, damblagie, b61a copiilor, ş. a.; 'puterea secă şi cu ea şi a familiei, şi a ţării; sdn-f/ele otrăvit, ars de băutură, otiăvesce, arde tot corpul, îl în-căldesce repede, dar recesce iute, rabdă puţin la frig, dă nascere la multe bole, între cari şi pârlela (jupuiala), râia, scrofule, ş. a.; odihna sufletescă nu o are: a lăsat’o la cârciumă; sufletul se pierde ca şi trupul care capătă bdlelemai repede şi se vindecă inai anevoie; poftă de mâncare nu are, căci mistuirea se face cu anevoie şi iubesce mult acriturile şi mâncările ardeiate; întreg corpul este greoiu, sdrobit ca de o oboselă grozavă, tremură căci este derăpânat, simte căldură, arsură chiar şi o slăbiciune generală, scdte o su-dore rece, vâscbsă şi puturdsă, nu mai stă drept şi arătos ca al unui stăpânitor, se încovoie ca al unui rob nemernic, şovăie ca al unui copil nevrâstnic, cade ca al unui stârv lip-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
73 f>
sit de viaţă; tăto bălele rele se agaţă mai mult de capul unui beţiv şi unele b61e cari sunt destul de periculăse pentru un corp neistovit de băutură, produce cu siguranţă măr-tea corpului beţivului, morte care e grozavă, căci mulţi mor pe drumuri, prin şanţuri, prin gropî, nespovediţi şi negri* jiţî ca păgânii, ca câinii.
Beţiv mort pe drum.
înfăţişarea beţivului este urîtă, desgustătăre şi respingă-tdre, dobitocescă, buhăită, îmbătrânită înainte de vreme şi producând scârbă celui ce îl vede; pare tot-deauna gânditor, arătând o căinţă; tătă cjiua îl vine leşinuri, slăbesce din <}i în (}i; pierde orl-ce respect către cel-lalţl, ori ce demnitate către el însu-şl; îi place să umble numai cu de-aî lui; gura lui flecară vorbesce de multe, fără legătură, fără interes şi fără judecată; se face din ce în ce hursuz, supărăcios, morcănos, arţăgos şi furios, brutal, gata a se luă pentru orl-ce lucru de nimic la bătaie, face omoruri, lovind fără milă pe cel ce îl înconjără; plânge, ţipă, răcnesce, sbiâră, înjură, pierde cumpătul şi puterile deja istovite de fel de fel de băle cari îl duc sigur la mărtea venită prea de vreme; cade jos, nesimţitor nici la frig, nici la căldură; în fine, unii mor prin stricăciunea organelor, ori printr’o bălă ăre-care, unii se omor singuri ca să scape mal iute de suferinţe şi de vieţa de chin ce le-o face băutura, alţii înebunesc, pe alţii îl ajunge sfârşitul (Jilelor prin puşcării şi spitale. Necuratului îl place, mal pre sus de tăte, beţivul, de ăre-ce nimeni nu-î împlinesce mal bine voia, decât cel beat, pentru care nu există nici femeie, nici copil, nici cămin, nici patrie, cu un cuvînt beţivul este mal de plâns decât cel mort, căci
www.dacocomanica.ro
ALBINA
737
mortul nu face nici bine, nici reu, pe când beţivul numai reu face.
Beţia femeilor şi copiilor este şi mai de plâns; relele produse, şi mai grozave.
Iată câte, şi cum, are de suferit omul, cu trupul şi sufletul, de pe urma patimeî urîte a băuturii. Şi să se scie că, aceste suferinţî nu le au numai cei ce se îmbată, ci şi acei cari beau cât de puţin, dar des; deci, răul şi-l face fie-care om singur, cu bună voinţă şi fără a simţi vre-o trebuinţă pentru a bea! Bine cjice Românul, când spune:	ce-şî face
omul singur cu mâna luî, nici dracul nu-i pote desface!»
^Ya urma).	Bem. Mânilricel
Ylaşca.
6 burţă pildă.
D-l I6n Kalinderu, administratorul domeniului Coronei, nu scapă nici un prilej pentru a arătă dragostea ce pârtă populaţiunii nâstre sătescî. Dăm mai jos circulara ce a a-dresat agenţilor domeniului, cu privire la broşurile deja apărute din biblioteca societăţii culturale * Steaua , din care se p6te vedeă rivna cu care d-sa ţine la răspândirea culturii în popor. Am publicat în unul din numerele precedente, apelul D ini Spiru Harel, Ministrul Instrucţiunii, alt Român cu dor de ncm, iot în acesiă privinţă.
O	ţară care are ast-fel de vrednici bărbaţi, pole păşi cu temeiu în viitor
Domnule Agent,
In urma circulăreî nostre din 18 Ianuarie 1901, aţi făcut fie-care după putinţă mai mulţi membrii la societatea «Steaua».
Resultatul obţinut de la tote Domeniile fiind destul de satisfăcător, mi s’a dat încă odată prilegiul să constat că, locuitorii de la ţară, atât învăţătorii, preoţii, etc., cât şi ţăranii, aduc bucuros obolul lor pentru lucrări de folos obştesc.
Scopul societăţei «Steaua» fiind în prima linie «propagarea în popor a scrierilor morale, utile şi patriotice», ea a şi început publicarea bibliotecii populare ce şi-a propus să creeze. Până acum au apărut două broşuri de un format atrăgător.
Pentru a veni şi cu acestă ocasie în ajutorul acestei societăţi, vă rog a-mi comunică câte exemplare din fie-care broşură puteţi vinde, atât membrilor cât şi altor persone
www.dacaromanica.ro
738
ALBINA
din localitate cart ar voi să cumpere pentru citit sau pentru a le dărui elevilor, ca încurajare la învăţătură.
Preţul de 15 bani exemplarul fiind mai mult decât moderat, nu mă îndoiesc că broşurile vor fi bine primite, gră-bindu-se toţi ale cumpără ca unele ce le vor oferi câte-vâ ore de distracţie lolositore. Dacă credeţi de cuviinţă puteţi să vindeţî chiar cu ocasia plăţii ce faceţi locuitorilor pentru muncile agricole, dând câte un exemplar celor mai cu cunoscinţă de carte, acesta o veţi tace însă fără ca să li se pară o povară şi fără a se crede cum-vâ că li se impune. Totul să fie absolut de bună-voie.
Ştiţi că avem şi noi biblioteca nostră, ale cărei cărticele se împart gratis.
Vînclend broşurile «Stelei» nu voesc a renunţă la răspândirea cărţilor nostre, din contră se va urmă în acăstă privinţă ca şi până acum.
Prin vîndarea pe bani a biblioteceî soc. «Steaua», locuitorii vor vede că nu sunt ale nostre şi vor înţelege că nu trebue să aştepte totul gratuit, ci că a venit timpul ca să se gândescă şi ei la hrana intelectuală, nu numai la cea materială. Sper că încetul cu încetul ii vom obicinui cu ideia că trebue să prevadă în cheltuelile lor şi câţi-vâ bani pentru cărţi, din cari să tragă învăţăminte bune.
Urmând ast-fel vom contribui pe de o parte la propăşirea societăţei «Steaua»; iar pe de alta vom introduce la locuitori cărţi de citit cari vor da de sigur rode bogate.
Ion Kalinâcru.
Administrator.
Mijloc contra stârpirii şorccilor. Cel maî bun mijloc contra animalelor rodetăre (şăr’eci, cloţani,) esto următorul: 72 gr. praf de cepă de mare, cum se cjice pe la noi, ori rădăcină de renuncula bulbăsă, se amestecă cu 25 gr. zahăr pisat (în praf). Acest praf să se păstreze bine în sticle bine astupate, căci cepa de mare absdrbe cea mai mică cantitate de apă ce se află în aer. Când voim a distruge şăreciî, luăm pe un vîrf de cuţit din acest amestec şi punem în brânză, unt ori unsdre şi bine frămîntate, le lăsăm la disposiţia lor spre a mânca. Ei fiind poftitori de acestă mâncare, îndată ce o gustă, îşi află sfârşitul. Acestă preparaţie nu are nici o influenţă vătămătăre asupra câinilor ori pisicilor, pentru aceea e f6rte recomandabilă ca cel maî bun mijloc contra acestor animale stricăciăse.
www.dacQFomaziica.ro
Vinurile şi spirtuosele la Exposilia din Paris 1900.
www.dacQFomanica.ro
740
ALBINA
Revista agricolă şi economică.
untem în luna Aprilie, aşa că ne putem da maî bine M socotela de semănăturile de tomnă ca şi cele de pri-măvarâ, făcute atât pe la slârşitul luneî Februarie, cât şi în luna Martie, luând de bune şi publicaţiunile Ministerului de Agricultură. Dintre semănăturile de tomnă cele maî bine reuşite este grâul semănat maî de timpuriu; în cât privesce rapiţa, care aprope s'a abusat cu semănatul eî în anul trecut, 15, dacă nu 20 Ia sută din semănături s’au prăpădit, şi nu atât din causa frigului, decât din causa relei culturi. Mulţi agricultori îşi bat joc de munca lor proprie, şi de cheltuelile ce fac cu acestă muncă a câmpului, crecjend că fac bine, pe când în realitate îşi fac rău.
In anul trecut mulţi din agricultori văzând că timpul este priincios pentru semănatul rapiţeî, au întors miriştea şi fără a mal lăsă ca locul să se mal odihnescă, aii semănat rapiţă. Semănând rapiţa în ast-fel de locuri, eră natural ca să lie mâncată de viermi, mal cu semă că iarna a fost maî mult caldă decât rece sau lrigurosă, sau maî bine cjis a lost maî mult un fel de tomnă mal aspră. Unii mal semănă rapiţa şi în med întâmplător, sau la noroc: dacă se va face bine, dacă nu ară locul şi-l semănă cu orz ori cu porumb.
Acest mod de a semăna întâmplător, a lost să se continue maî tot-deauna sistemul rău de cultură mal la tote plantele agricole. Din causa acestui rău obiceiu, o parte din semănăturile de rapiţă a trebuit să se întorcă şi să se semene cu orz sau cu ovăs, saix cu alte plante agricole, acestă lucrare mulţi agricultori a făcut’o cu părere de rău. Deşi acest rău se ivesce pe fie-care an, cu tote acestea agricultorii noştri atârnă de el, şi nu vor cu nici un chip să se desbăreze de el.
Dacă agricultorii cu maî multă învăţătură fac ast-lel de agricultură, atunci ce să mal dicî de sătenii noştri: cari sunt puşi şi îndemnaţi de ast fel de agricultori să facă ast fel do lucrare?
De aceea cred că şcolele de agricultură practică, înfiinţate de dl Haret, ministrul Instrucţiunii publice şi al cultelor, sunt bine venite, şi ele nu pot să dea decât buge resultate. In caşul acesta relorma în lucrările câmpului, şi la semănatul plantelor agricole în loc să vie de sus, vor încep de jos, şi în loc ca sătenii să înveţe de la marii agricultori, din contră aceştia vor învăţa de la micii agricultori ca să cultive maî bine câmpurile lor, pentru cutare sau cutare plantă, ca cheltuiala să lie maî mică şi beneficiul maî mare.
Sătenii agricultori, cu timpul, mulţumită şcolelor de agricultură practică, vor scăpă de un neadevăr, că el nu sciQ să cultive pămîntul, în mod mal raţionat.
In luna lui Aprilie lucrările câmpului sunt tot atât de nume-
www.dacQrQmanica.ro
ALBINA
741
rose ca şi în luna luî Martie, socotite ca continuare a lucrărilor din acestă lună.
Orzul, care nu s’a putut semăna în luna luî Martie, s’a putut şi se pote face în bune condiţiunî până pe la 15 ale acestei lunî şi chiar ovăsul. Inul, cânepa şi cărţoiul sunt plante lăsate de mulţi agricultori ca să se semene în acestă lună, în care lună. pămîntul este maî mult încâlcit de sore, care silesce răsărirea şi încolţirea seminţelor acestor plante, măzărichea şi meiul, sorgul şi păringu, şi de regulă porumbul. Semănatul acestor plante nu treime amânate de loc pentru luna Maiii, şi nici de cum porumbul* care până la 23 Aprilie st. v., trebue să fie semănat. Fiind-că «Sfintele Pase!,» cade tocmai la mijlocul acestei lunî, şi sătenii aii obiceiu de a ţinea atâtea cjile ca sărbătore, nu trebue pierdut un minut din timpul preţios ce se pote întrebuinţa la semănat. Să nu uîtăm că din causa ploilor şi din causa friguluî de la începutul luneî luî Martie, deja unele semănături ce trebuiau făcute în acăstă lună s’aii întârziat, nu putem prevedea starea timpului în luna Aprilie de ore-ce pote să fie căldurosă şi ploiosă. De aceea trebue silit cu semănatul, care trebue iăcut în acăstă lună.
Tote semănăturile făcute în luna Martie sunt răsărite şi se găsesc într’o stare bună de crescere, iar scăderea căldureî, de pe la sfârşitul luneî luî Martie în urma ploilor, cred că nu a adus nici un răii pomilor roditori dejâ înlloriţî. Deşi timpul a lost cam schimbător în luna Martie, el a fost maî mult în bine decât în răii semănăturilor şi pomilor roditori.
In grădinile de zarzavaturi în acestă lună, să pot semăna tote zarzavaturile carî în luna lui Martie nu s’au putut semănâ, precum şi răsadurile carî vor trebui răsădite în luna luî Maiu„ cum sunt varza, guliile, pătlăgelele şi altolo. Aceste răsaduri se pot semăna pe răzore, numai în caşul când nu s’au făcut anumite răsadniţe pe la 9 Martie, în care să se fi semănat. Ast fel fac ceî maî mulţî grădinari bulgari; eî nu vor să scie de răsadniţă, ci semănă ast-fel de răsaduri pe răzore. Zarzavaturile dejâ semănate şi răsărite, trebuesc bine întreţinute: trebuesc săpate cât se pote de mult, pentru că săpatul des, întreţine ume-(Jela pămîntuluî, şi în caşul acesta trebuesc maî puţin udate sau chiar de loc. Prin săpatul des se ţine curăţenia în grădină, şi se iuţesce crescerea fie-căruî zarzavat. In grădina do pomi roditori trebue să fim cu mare băgare de semă, ca omizile cărora nu le-am putut stîrpi în luna Februarie sau Martie cuiburile lor, să le stîrpim, căci de nu ne prăpădesc rodele chiar în Horea lor.
Dimineţa este timpul cel mai potrivit pentru stîrpirea omizilor, daca pomii nu s’aiî săpat în luna Martie, trebuesc săpaţi şi curăţiţi şi de crăcile uscate carî acum se pot cunosce maî bine, fiind-că la toţî pomii roditori aii început mugurii să dea frunze şi Hori.
Câmpul fiind plin de Hori ca şi pomii roditori, se pot retezâ-
www.dacQramanica.io
742
ALBINA
stupit, fiind-că albinele au do unde să-şî adune mierea şi polenul trebuincios la crescerea şi înmulţirea lor.
In tot caşul, la stupit ceî slabi, fagurii să se reteze mat puţin sau chiar de loc, fiind-că în caşul acesta li se dă albinelor mat puţin de lucru în coşuleţe, în schimb li se Iasă mat multă libertate, de a-’şî adună mat multă miere şi polen de la câmp, în folosul lor şi al apicultorilor.
In resumat, semănăturile de tomnă, ca şi cele de primăvară care s’au iăcut, într’un pămînt bine lucrat şi la timp, se găsesc în crescere bună şi după cum se presintă, aii să dea o bună recoltă. Acest lucru se constată şi la semănăturile din alte ţări ale Europei şi chiar din America. De unde se şi explică că preţurile la cereale, atât în târgurile nostre, cât şi în cele străine sunt apropo staţionare.
V. S. Moga.
Corespondenţa medicală.
D-luî învăţător Ion C. Fuiogă, comuna Ciumaşl-Bacăil.
Sunt mulţumit că am putut stabili, după cele scrise în cartea poştală, de ce fel de rană pe limbă suferă vaca d-v. Acestă bălă nu are în medicina veterinară o numire specială. Francesit o numesc irou de la langue, iar d-v. spuneţi că în partea locului poporul o numesce curduc. In muntenia, după câte cunosc, nu se obictnuesce acestă din urmă numire.
Me întrebaţi cum trebue să fie acidul fenic, el trebue să fie pur; alifia despre care am vorbit se va compune deci din amestecul următor :
10 grame acid fenic pur şi 100 grame ascungie (adică untură de porc). Acestă alifie este bine să se prepare la farmacie.
Cât privesce boia de uger a vaceî, te rog citesce răspunsul dat părintelui I. Vasiliu, în numărul trecut.
Irimia Popescu
Mcdic-veterinar.
Societăţi Economice la sate.
In comuna Buzeseî, jud. Olt. s’a înfiinţat o societate de economie cu numele de «Vedea» şi în <jiua de 2t Martie curent, s’a oficiat un serviciu religios de către preoţii comunei respective pentru începerea operaţiunilor ei.
Membrii consiliului de administraţiune după sfîrşirea rugăciunilor, au ţinut prima şedinţă şi au hotărît a se trimite o telegramă d-luî Sp. Ilaret, Ministrul instrucţiunii publice, în semn de stimă pentru îndemnul şi sprijinul neobosit ce a depus şi depune pentru crearea unor asemenea instituţiunî economice, menite a deşteptă în săten spiritul de muncă şi economie.
www.dacaromaxiica.ro
ALBINA
743
Dăm aci textul telegramei adresată d-lui Ministru din Gara Corbu:
«Astăcjfi săvîrşindu-se sfinţirea societăţii de economie «Vedea» din corn. Buzescî jud. Olt.
«Membrii sei, prin consiliul de administraţiune, ve salută respectos, urându-ve ani mulţi pentru a duce la un bun sfîrşit acesta operă ce se datoresce iniţiativei şi sprijinului d-v».
Pentru consiliul de Administraţie, G. Scărlătescii
Preşedinte de on6re.
*
* *
In comuna Trestia, jud. Buzău, s’au pus basele unei societăţi de e-conomie şi filantropie Prosperitatea». Societatea are 120 membrii cu un capital de 1.000 lei. ______________________
inforwiatiunI
J
P. S. Episcop de Argeş, a numit pe (jiua de 1 Aprilie, ca arhimandrit de scaun, pe P. C. Arhimandrit Meletie Gibescu, în locul P. C. Arhimandrit Teofil Mihăilescu, transferat la Episcopia Dunărei de jos, în aceeaşi calitate.
*
* *
Ministeriul Instrucţiunii a instituit trei premii anuale pentru învăţătorii şi preoţii rurali cari vor fi desvoltat maî multă pricepere şi activitate rodnică pentru propagarea cultureî cărţoiului şi pentru introducerea lui în alimentaţiunea obicinuită a sătenilor.
Aceste premii vor fi respectiv de 1.000 lei, 500 lei şi 250 lei.
Dacă într’o localitate maî mulţi colaboratori, numai învăţători, sau numai preoţi, vor fi unit silinţele lor şi vor fi dat resultate bune de a fi premiate, premiul se va mări cu câte 20 la sută pentru fie-care colaborator şi se va împărţi între dînşiî, potrivit meritelor lor respective.
Dacă însă colaboratorii vor fi preoţi şi învăţători la un loc, crescerea premiului va fi de câte 30 la sută pentru fie care colaborator, şi el seva împărţi iarăşi între dînşiî, potrivit meritelor lor respective.
Premiile se vor da în fie-care an la 1 Decemvrie, începend de la 1 Decemvrie 1904.
Valorea lor se va plăti de Casa Şcolelor, din fondurile sale proprii.
Concurenţii vor fi datori să producă dovedi valabile şi suficiente cari să constate silinţele lor. Instrucţiuni ulteriore vor regulă diversele modalităţi.
*
* * ,
Şi anul acesta ministerul de domenii va distribui în mod gratuit seminţe de gândaci de mătase la crescătorii din ţară. Odată cu seminţele, li se vor trimite crescătorilor şi instrucţiuni pentru crescerea gândacilor de mătase.
Asemenea a luat disposiţiunea să împartă gratuit agricultorilor bacili ai tifosului şorecilor, pentru distrugerea şorecilor de câmp, cari pe alocurea sunt în număr fârte mare. Cultivatorii vor trebui să adreseze cererile pentru bacili ca şi pentru seminţe de gândaci, ministerului de domenii.
*
' * *
www.dacoromanica.ro
714
ALBINA
De sărbătorile Pascelor, între 7 şi 29 Aprilie curent, se vor da permisii soldaţilor.
Lotăria Şcoleî Italiene din Bucurescî. — Lista oficială.
Prima tragere, (le la 26 Fevruarie
Xo. 17964 a Câştigat 5000 lei.
No. 53S10 a câştigat 2000 lei. — No. 56584 a câştigat 1000 lei.
Au câştialg cute 500 lei: No. 54640 şi No. 97773.
Au câştigat câte 100 lei: N-rele: 138, 23658, S858S, 12547, 44225, 936:4 20543, 4S967, 94159. 22989.
Aii câştigat câte 50 lei: N-rele : 664, 3278, 16544, 1S5S2, 19185, 22125, 24296, 38661, 46583, 56(97, 61448, 65599, 78755, 89832, 94269.
Ah câştigat câte 20 lei: N-rele: 2324, 3361, 3675, 5398, 6959, 8050, 8688, 9040, 12742, 13250, 13589, 18567, 18620, 21252, 32835, 33584, 36256, 3714S, 384«3, 459OIi 5276i, 55286, 554S1, 55542, 55653, 57604, 63737, 64077, 67142, 68344, O9669, 72960, 75509, 7S123, 80378, 83066, 83171, 85255, 91452, 95951-
A doua tragere, de la 26 Martie.
No. 113066	a	câştigat	10.000	lei.
No. 126333	„	3.000	„
No. 112633	„	1.000	„
N-rele : 508S6 şi 43561 au câştigat câte 500 lei.
Au câştigat câte 100 lei: N-rele: 26749, 13451°, 13661, 10S66S, 120641. Au câştigat câte 50 lei: N-rele: 141237, 28346, S5594, 13647, 28370, 10:940, 30356, 105384, 56:7, :4(995, «43°24. (43375. ((0208, :25:88, (38463, 8:64 :28734, :3i9(2, 7704, 57656, 93038, 32752, 37285, 135640, 136240, 35*99, 9^439-22125, 55138, 40693, 17555-
Aucâştigat câte 20 lei: N-rele: 92643, :o8g:o, 13804:, (09378, :3221c, 149389 21013, 21946, 139595, 106116, 26163, 69225, 130424, 33963. 20438, 58641, 31602
31203, 110886, 119789, 539oS, 147173,25174,49751, 27528, 18930, 50673. 123767 133349, 144422, 12077, 105702, 142971. 24215, 146531, 13462, 140386, 98526 135044, 56260, 147127, 15857, 61162, 28S87, 20693, 50777, 33866, 131864, 136409 134121, 31053, 148621, 49512, 13388, 110266, 60848, 75589, 128436, ii5563,. 58010, 103335, 71414, 135832, 2404, 119998. 45338, 55055, 126939, 109362.
Monitorul Oficial.
POŞTA REDACŢIEI
D-luî St. Alcxanilrescu, Rădescî, jud. Olt. Trimiteţi şi vom vede.
—	D-lui X. I. Gâdein, Gliermănescî Bacău.—Poţi să trimiţi de-aeum cu cerere către minister (direcţia I), însă în manuscris va trebui să-ţi sigilezi numele.
—	l'ăr. I. Georgescu, Florescî, Prahova.—Cu mand. No. 30 v’am achitat pe anul trecut al IV cu chit. No. 5 255.
—	Sim. Gr. Coiiiârzan, Şegarcea.—Pe anul curent al V-lea sunteţi achitat cu ohit. 4.210.
—	(Ir. 1). Bontea, Dorohoiu.—Adresaţi-ve Onor. Adm. Domeniului Coronei, costă 1 leu.
—	C. (îrigorescu, Tomşanî-Prahova. — Sunteţi achitat pe anul trecut al IV cu chitanţa No. 2.591, datoriţi pe anul curent al V-lea.
—	P. Predeanu, Mischii-Dolj. — S’a primit şi v’am achitat cu chitanţa No. 4.266 pe anul curent al V-lea. Se va publica.
—	1. A. Candiani, Sadova. — Datoriţi pe anul curent al V-lea început la 1 Octomvrie 1901.
www.dacoromanica.ro
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea invăţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d'intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicânu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioni» Kninderu, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinţe, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Admnistralor şi casier delegat. Petru Gftrboricennu, Administrator al Casei Sf. Biserici Autocefale Ortodoxe Române, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Const. Banii, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spira C. Harct, Ministru, profesor Univers.; I. Vimitrescu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Vâdcscii, deputat, profesor universitar; Clristu S. Negoescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Oensori, Const. AliniAneşteaiiu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexandrcscu, revisor şcolar.
Membrii înscrişi şi cotisaţiunl plătite (Urmare).
Ştefâneseu I , protoereu (Brăila), 2 lei; Antoch I. Gh., preot (Berbeci-de-sus), 1 leu; Pienescu N., preot (Brăila 2 lei; Georgescu M. C, preot (Brăila), 2 lei; Bărzonescu Ştefan, preot (Brăila), 2 lei; Bărzonescu Mi-hail, preot (Brăila), 2 Iei; Vasilescu Voicu, preot (Brăila), 2 lei; lonescu Radu, preot (Brăila), 2 lei; Georgescu I. (Bucuresci), 3 lei; Leviy M. Isac iBacuresci), 2 lei; Rosentein Io-eph )Bucuresci), 2 lei; Ignalie Se-rian (Bucuresci), 2 lei; Brinsia J. (Bucuresci), 5 lei; Demetrian Mihâil, prefect (Caracal), 2 lei; Nicolescu P., căpitan (Caracal), 2 lei; Argeşianu I. V. (Caracăl), 2 Iei; Demetrian I. P. (Caracâl), 2 lei; Schiteas Ion (T.-Jiu), 2 leî; Bijan G. Iancu (T-Jiu), 2 lei; Otescu I., profesor (Bucuresci), 20 leî; Fussea C., mare proprietar (Târgovişte), 10 leî; Nicolescu Ion, învăţător (Amaru-Zlobozia-Ialomiţa). 1 leu; Morăreţ Ana învăţătore (A-maru-Slobozia-Ialomiţa), 1 leu; Glonţ C. (Stolnici-Argeş), 1 leu; Glonţ lona (Stolnicî-Argeş), 1 leu; Glonţ Stan (Stolnicî-Argeş), 1 leu; Vasilescu Elisabeta (St< lnicî-Argeş), 1 leu; Sturzoiu Ion Ion, învăţ. (Lopătari-Bu-zău), 1 leu; Vornicelu Gh., învăţ. (Monăstirea Caşiu), 1 leu; Popescu Ilie, preot (Mala-Vlaşca), 2 lei; Popovici Vălenii (Bucuresci), 2 lei; Mircea N. (Bucuresci), 3 leî; Christescu C. (Bucuressî), 3 leî; Rosescu Ion (Bucuresci), 5 leî; Ianculescu M. (Bucuresci), 5 leî; Demetrescu C., controlor la C. F. R. (Bucuresci), 2 lei; Rădulescu Niger (Ministerul Instrucţiunii), (5 leî; lonescu Petre, preot (Gulianca), 1 leu; Pitiş Ir. Ion, a-tor (Guli-anca), 1 leu; Banu T. Petre, învăţ. (Gulianca), 1 leu; Rădăcinenu Gh., învăţ. (Ticlenî-Gorj), 3 leî; Micu Gh. (Bârlad), 1 leu; Pârvulescu I. (Bârlad), 1 leu; Nestorescu V. (Bucuresci), 2 lei; Alexandrescu C. Maria (Târgovişte), 2 leî; Alexandrescu C. Ion (Târgovişte), 1 leu.
Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al II (1902) al societăţii, e de 536; iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 1091 leî şi 70 bani.
_________________ (Va urma în Xo. viitor).
www.dacoromamca.ro
MICA PUBLICITATE
Cu 5 bani cuvîntul, iar pentru anunciurile cu un numer mal mare de cuvinte, de la 50 în sus, preţul pentru fie-care cuvînt este numai de 4 bani.
GRĂDINA PREOTUL ILIE
Biserica Cotroceni, Bucuresci.
Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătdre, Bratjî, Pini austriacî Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
[Luminări <le ceră curată, de albine se pot găsi la preotul Aposto-lenu, eoni. Vălenl-Prnhovn. Să se ceră pref-curent-catalog	o-e
A apărut «-Medaliile şi decoraţiile române», de d-1 Colonel P. V. Năsturel. Preţul 1 leu. De vîmjare la autor, 112 Calea Văcăresc! sau la Tipografia Carol Gobl, str. Domne! 16, Bucuresci.
In curînd va apare Gospodăria Rurală, ediţia a II-a, deV.S. Moga.
Anul al Y-lca fiiind tlejă început încă de la l Octomvrie 1901, rugăm pe d-niî abonaţi să se grăbescă a ne trimite costnl abonamentului prin mandat postai, care nu costă decât 15 bani, avfcnd şi noi clieltueli, destul de mari.
Asemenea rugăm pe abonaţii cari au cerut revista, făgăduind că vor plăti după primirea câtor-vâ numere şi n’au plătit încă, să aeliite, contrariu, li se va suspenda trimiterea.
Singurul care vinde ieftin!
Galoşi veritabili RusescI
Pentru bărbaţi Lei 4,95, 5,95. Pentru dame Lei 2,95, 3,95. GHETE de chevreaux pentru dame Lei 10,95, 11,95, 12,95. GHETE de vax fin pentru bărbaţi, cu elastic şi şireturi, Lei 11,95, 12,95, 13,95, 14,95.
i	CĂMĂŞÎ bărbătesc! de (ji şi de nopte, începend de la Lei
2,95	în sus.
De asemenea şi pentru dame, începend cu acelaşi preţ.
Flanele şi Ciorapi
pentru dame şi bărbaţi cu preţuri fabulos de ieftine.
Bluze de Catifea şi de Postav
Lei 8, 9, 10, 12, 14.
Mănuşi glace fine Lei 2,50 perechia.
In cas rupându-se la încercare se dă altă pereche.
Magazinul „La tote Sezdnele“ Calea Victoriei, Bucuresci (Alături cu poliţia).
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor avâ un scăŞămlnt de 6°/c din preturile însemnate, presentflnd ouponul.
Inst. de Arte Grafice Carol	Str. Dâmneî, 16.— Bucuresci.