Hevisîă Enciclopedică populară
are în fie-carz Duminică
©
IŞ
| *> i ©
o
o
G
©
©
G ; :©
©
0 : ©
Abonamentul în ţarâ pe an L»ei 5 6 luni »	3
X*
i
Abonamentul în strâLn. pe an L»ef 8 Un număr. ............15 bani
. 1 leu linia. Mioa publicitate 5 bani ouvintul anuscriptele nepublleate 33 ard.
Comitetul d-3 redacţie:
om Kalinderu
iovi cea rju ff. Coşbuc J. 0 te seu p. 2>u!fu
«i=
Colonel p. V. JYâsturel jfdamescu
v. s■ N°g<*
JV. pficolaescu Qr. Zleodossiu
Corjst. C. popovicl-Zaşcă.
SUMARUL: Tli. D. Spcranfia, Prin judecaţi.— Petru Rosetti Răldncseu, Despre albi-nărit. —Rîmnicânu, Noua organisare a şcbleî Normale —Dem. Măndricel, Către Români. — Radu, «Participarea României la exposiţiunea din Paris il»00>. — 16n Kalinderu, Circulară. — 16n G Preoţeseu, Despre crucea Mântuitorului Christos. — Taşcă, Un nou dar sătenilor. — jV. Teodorescu, Cu voinţă se fac tdte. — Din activitatea Cercurilor culturale. — Societăţi Economice la sate. — InformaţiunI.—Poşta Redacţiei. — Pentru Strungari.— Contra încolţirii cartofilor.
llustrafiuni: Secţiunea pădurilor românesc! la Exposiţiune, 1900.—Exposiţiunea sării RomânescI la Paris, 1900.— Probe de cărbuni românesc! la Exposiţiune. — Portă aurită, lucrată laşcdla de meserii din Bucurcsci. Pavilionul petrolului românesc la exposiţiunea din Paris 1900.	t
Tţedacfia *ţi JîdministriHrifbJadâMtoitoc&ÎO9- pucurescl.
SOCIETATE IN COMANDITA
WEIL, JOSEPH & Co.
Biacxiresci
Strada Smârdan No. 7, (Cassa Zerlendi).
4
Recomandă d-lor agricultori maşine şi unelte agricole şi industriale,
de orî-ce fel. s. e.; Locomobile, Treerătore, Pluguri întregi de oţel, Batoze de porumb, cu abur şi manuale, mori pe postament de lemn şi fer, pietre franceze originale garantate de la „La Ferte sous Jou-arre, (Franţa)", etc. etc., din cele mai renumite fabrici pe cari le represintă, şi în condiţiuni cât se pote de favoi’abile pentru d-niî cumpărători.
La cas de necesitate, a se cere oferte şi catalog ilustrat, care se trimete gratis şi franco.
Condiţiuni de plată avantagiosc.
Garanţie pentru material solid şi buna funcţiune.
Oved alb de Ligovo şi negru de Coulomiers
Porumb diferite varielăţl, Orzoaica Hanna Seminţe furagere: Sorgo roşu Sfecle de nutrcf, Luzernâ
Moha de Ungaria, Sparcetă amestec fura ger,
ARBORI AR BUŞTI
"Roditorî, floriferîşi umbritorî Viţă de vie altoită pe comandă.
Tote provenind de la Ferma şi pepinierele din Slobozia-Galbenu (jud. R.-Sărat) ale lui C. C. Dat-culescu.
Cererile se pot adresa:
117, Victoriei, gucuresci.
Se caută un ajutor de p^pinieris*, care să se pricepă şi la altoiul viei.
5—5
„NAŢIONALA”
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCI
Capital în acţiuni întreg vărsat în
aur.................Lei 2.000.0 )0
Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . .	> 3.955.688.76
Idem format din capital şi alte reserve . » 1.075.842.60 Total în aur Lei 7.052.631 36 Daune plătite .... Lei 33.000.00j Vice-preşedinte A. Bâicoinuu.
Dir. general E. Griinwald.
«Naţionala* asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sînt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Doinneî No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţâ generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţii în tote oraşele din ţară.
Din nov şi cu insistenţă rugăm pe abonaţii noştri, să achite abonamentul când li se presintă chitanţele sau sunt avisaţî. Noi credem că e o uşurinţă pentru d nil abonaţi, de a ii se cere plata chiar la domiciliu, scutindu-î ast-fel de 1 iulie neajunsuri. Şi cum dejă s'a împlinit jumătate din anul al V-fca, vom fi nevoiţi a suspendă trimiterea, revistei, tuturor celor ce vor neglija a'şl achită abonamentul sau vor amână plata, acolo unde s'au trimis dejă chitanţele. Costul de i> lei este atât de mic, încât nu pâte fi nimerul greu a'l plăti.
Administraţia.
f
4
www.dacQFomaiiica.ro
Al.RTVA
6fit
Priq judecăţi (O-
—	Bună (Jiua moş Apostol,
Ce te uiţi 'aşa la mine Par-că nu me mal cunosoî?
—	De, sciam unul ca tine,
Orî maî bine, cum aş rjice,
SămuescI cu el ceva.
Dar el nu cu dumniata.
Veţlî acela care 1 sciţi,
•	Era, frate, cum să spuiu,
Era om chipos colea,
De, român la locul luT.
Iară tu, de, cum ţ!-aş spune,
Cum îmi pari acuma mic Parcă-al fi din puşcărie.
—	Apoi, uite moş Apostol,
Cum vorbit-aî Dumniata Lucrul este chiar aşâ:
Eli sunt Costea din Frântură,
Eu, şi-am fost precum me sciî, Dar cu capul meu cel sec Am făcut blestemăţii Şi-am ajuns precum mS veţlî, Să me veţli să nu mă creţii.
—	Cum? Şi ce-ai făcut anume?
—	M6 luaiu, de, după lume,
Să m’aret grozav în sat
şi de omeni joc să-mî bat.
Uite s’a ’ntâmplat odată Ca să intru ’n judecată Cu Vasile Barbă-Mare,
Şi pustia de ’ntâmplare A făcut de s’^ ’ntâmplat Şi procesu-am câştigat,
Când cu dreptul se cădea Lui dreptatea să se dea.
(l) Acesta bucată este pentru recitat la serbări.
I
i
www.dacoromanica.ro
662
ALBINA
Şi de-aice înnainte
Mi-â intrat, me rog, în minte,
Că de-acuma orî-şi-cine Nu va maî ţinea cu mine.
Şi de-aice maî ales,
Hai proces peste proces Şi cu Oprea şi cu Petrea Şi Costaclie şi cu Stan Şi-î tîram la judecată
Câte-un an şi peste-un an.
Şi-î făceam să cheltuiască,
De la muncă să lipsescă...
Ast-fel merse pân’ ce-odată Intr’o altă judecată In sfârşit s’a nimerit Că eu fost-am osândit.
Şi osânda ce să-mî fie?
Amendat şi puşcărie.
— Ei, atunci ?..
— Atunci reu!
Me băteâ, ve$î, Dumnezeii!
Incepuiu s’alerg, sărmanul,
Luni întregi; ba, ce luni? anul;
Să me frâng acu ’ntr’o mie Ca să scap de puşcărie.
Alergaiu de-am dat în bot,
Cheltuim ce-avut-am tot Şi la urmă cum ţi-am <ţis Trebui să stau închis
—	Ei, şi-acuma ce mai <Jici?
Maî dorescî de judecăţi Cum doriai în alte dăţî?
—	Ba, de-acuma moş Apostol
Aş dori să mor maî bine;
Iar cui place judecată
ţ)ic s’ajungă-aşa ca mine.
Th. D. Speranţia.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
663
DESPRE ALBIftĂRlT
(Urmare).
ft' ~sn cap găsim întrunite organele cele mai de căpetenie ale albinei, ast-fel de bine întocmite, în cât nu le putem trece cu vederea fără a le studia pe scurt; ele sunt ochii, antenele şi diferitele părţi cari com-pun gura.
Albina are cinci ochi, din cari 2 compuşi sau cu facete, în fie-care parte a capului, şi 3 ocln simplii, aşe4aţi în triunghiu pe creştetul capului.
Ochii compuşi, prin gruparea lor cam convecsă, pot privi din tote părţile de odată; fie-care facetă alcătuesce un ochiu care se termină printr’-un nerv, şi toţi nervii formeză un mă-nuchiu care comunică cu creeriî.
Unul din cei mai învăţaţi apicultori americani, F. R. Ches-hire, a cercetat cu deamănuntul deosebirea dintre ochii albinei lucrătore, a matcei şi a trântorului, şi a descoperit că albina lucrătdre petrecând mult timp la aer, are o vedere mai precisă şi pătrunzătore care-i servesce pentru a-şi îndeplini t6te lucrările. Ochiul ei compus are 6.300 facete, pe când matca care-şî petrece vieţa în întunericul stupului, sburând afară numai pentru a fi fecundată şi când plecă cu câte un roiu, n’are, în fie-care parte a capului, de cât 4.920 facete.
Trântorul are ochii compuşi mult mai neregulaţi, şi Clies-hire a găsit, în fie-care ochiu, cifra extraordinar de mare de 13.090 facete! Pentru ce organul vederii la trântor este atât de desvoltat, în comparaţiune cu albina lucrătdre, căreia s’ar păre mai trebuincidsâ o vedere puternică ? Causa o vom cundsce în urmă, studiind organele antenelor.
Cei trei ochi mici, aşerjaţî în formă de triunghiu, de-asu-pra capului, servesc albinei pentru a vedea lucrurile apropiate.
Dovadă că albinele pot vede de fdrte departe, este în-torcerea lor la stupină sau la locul unde a găsit hrană. Cu tdte acestea, dacă schimbăm un stup din loc, fie numai la câte-vâ centimetri, ele nu’şi mai găsesc cu înlesnire urdinişul, find-că cu ochii lor multipli, ele privesc de odată tdte lucrurile de prin prejur şi se îndreptâză după posiţiunea relativă a acestor lucruri pentru.a-şi dirija sborul.
Următdrea experienţă ne face să susţinem cu siguranţă că albinele cunosc colorile şi că-şî aduc aminte de ele: un-gendu-se cu miere mai multe hârtii de diferite feţe, şi pu-nendu-le aprope unele de altele, prima albină care a venit s’a pus pe hârtia roşie, a lins miere şi a sburat spre stup. In acest timp hârtia roşie fu schimbată din loc. Albina în-torcendu-se, merse drept la locul unde găsise mierea, dar

www.dacoromaiiica.ro
664
ALBINA
observând că hârtia roşie nu mal erâ acolo, făcu ma! muie ocoluri sburând împrejurul hârtiilor, descoperi pe cea roşie şi se puse pe densa.
Darwin susţine că florile puţin vizibile—pe cari le numesce flori întunecase — nu sunt de cât fdrte rar căutate de insecte, cari prefer florile colorate cu feţe vii. Stupariî nu sunt de părerea lui Darwin; în adevăr, se scie că florile întunecăse ale sălciilor, arţarilor, ale rosetel (reseda), ale edereî, sunt o resursă însemnată pentru albine, pe când ele nu recoltdzâ pe numerdse flori colorate ca tufănelele, trandafirii, crinul, etc.
Coldrea nu este deci unul din inijldcele întrebuinţate de natură pentru a îndreptă sborul albinelor spre flori. Mirosul nectarului este de sigur ceea-ce le atrage maî mult, şi acestă atragere este atât de puternică mal cu semă când, după o pldie de vară, florile secreteză nectarul cu îmbel-sugare, în cât d-l Lungstroth a putut să vacjă albina recoltând miere la mietjul nopţeî cu lună plină!
Antenele sunt cele două corne mici şi mlădidse, cari împodobesc capul albinei. Ele sunt formate din 12 secţiuni sau articulaţiunî cilindrice şi părdse; la trântori sunt 13 secţiuni. Prima articulaţiune de lângă cap, cea maî lungă, se pdte întărce în tote părţile. In antene găsim organele pipăitului, a aurului şi a mirosului.
Perii, cari acoperă antenele suni organele pipăitului.
Când albina recolteză, vîrîndu-şl capul în corola florilor, sau când are capul afundat în celula unul fagur, în întunericul stupului, aceşti perl prin aşezarea lor împrejurul fio-cărel articulaţiunî, o fac să distingă tot aşâ de bine ca şi cum ar vede. Tot ast fel matca pdte să-şi dea semă de starea celulelor în care va oua.
Cine a urmărit lucrările albinelor a putut să observe că corespund între ele prin antenele lor: pentru acest scop servesc numai perii din partea anteridră. Iată de ce trântorul în atribuţiunile căruia nu intră şi căutarea nectarului, care nu visiteză celulele de cât pentru a-şl găsi hrana, n’are la antene alţi perl de cât acel dinainte, deosebindu-se de matcă şi de lucrătdre care au perl şi împrejurul antenelor, pe tdtă partea numită «flagellum».
Huber a fost cel d’întâiu care a descoperit că antenele sunt la albine, organul pipăitului.
N unenl, astăzi, nu pdte contestă albinelor facultatea de a aiuji, măcar că unele sgomote ca focuri de puşcă, fluerăturl, şi altele, nu par a le îngriji. Cheshire explică ast fel acestă nepăsare: daca un locuitor dintr’o altă planetă ne-ar vede în timpul unei furtuni, ar pute crede că noi nu aucjim tunetul; trăsnete neîntrerupte n’ar produce nici un semn extern din parte-ne, care să arate că' le-am autjit. Dar dacă.
www.dacocomanica.ro
ALBINA
665
*
tin copilaş, cu vocea-î ascuţită, ar ţipă cerend ajutor, toţi, prin atitudinea năstră, vom arătă că suntem îngrijiaţl.
A probă că albinele pot aiuji, este ce-vâ; mult mal greu însă este de a determină situaţiunea organelor autjului. Lefebre a fost de părere (1828) că găuricile, cavităţile, ce se observă pe suprafaţa antenelor, sunt organele aucfuluî. Cheshire a observat că aceste cavităţi nu se găsesc de cât pe cele şepte din urmă încheeturl ale antenelor, şi că numărul lor se măresce cu cât se apropie de vîrf, ast-fel în cât, pe ultima articulaţiune sunt pote vre-o 20 de găurice. Şi el consideră aceste cavităţi drept organ al aucjuluî, mal cu seină pentru că la trântori sunt mal mari, el având trebuinţă de a percepe fdrte clar sburdarea mătcilor, când ies spre a fi fecondate.
Vom vede că tot în antene se găsesce simţul mirosului la albine.
(Va urma).	Petru Rosetti B&lănescu.
J(oua organisare a şcolei formale. (1)
n e-am convins în fine, că trebue întărită temelia ţării. $ prin o continuă preocupare de chestiunea sătenilor . î noştri.
Invăţămîntul teoretic de carte obligatăre, chiar dacă şi-ar fi dat rădele dorite, tot n’ar fi rosolvat problema în întregime; cetirea, scrierea şi calculul sunt un mijloc, iar nu scopul vieţii; trebue deşteptat, întărit şi răspândit gustul bunului traiu. Şi în acestă direcţiune învăţătorii şi preoţii sunt pârghiile puternice de promovare; eî sunt luminătorii satelor şi nu numai ai cetăţenilor de mâine, dar mal cu osebire a celor de acjî.
învăţătorii şi preoţii se cuvine să-şl facă datoria nu numai pe Anvon sau Catedră, ci trebue să ia o parte activă în vieţa de tăte cjilele a sătenilor, cari în starea actuală sunt mal copil, de cât cel din şcălă, în ceea-ce privesce concepţia vieţii, stăpâniţi de o experienţă durerăsă de resemnare şi nepăsare.
Noi suntem un popor de ţărani cu un subţire lustru o-răşenesc. Nu tăgăduim că învăţămîntul secundar îşi are importanţa lui hotărîtăre într'un stat democratic ca al nostru dar cel primar sătesc, cu caracter practic, are precădere în preocuparea conscientă a tuturor bărbaţilor noştri de şcălă. Aşa se aplică puternicul curent pentru schimbarea directi-
(1). Vederile expuse de d-l-Rîmnicenu în acest articol sunt ale d-sale personale, publicându-le, am dori ca şi alţii să-şi exprime părerile. N. R.
www.dacQFomaiiica.io
666
ALBINA
vei şcăleî rurale din făgaşul rutinei şi îndrumarea ei spre pregătirea luptei pentru traiu.
Copiii, când vor eşi din şc<51ă, trebue, să aibă la îndemână tdte mijldcele, pentru a le înlesni calea vieţii: să scie să cetăscă, să scrie bine românesce, socotelă cât trebue, noţiuni de agricultură, economie domestică, meseriile trebuitdre, ca ast-fel să fie în stare, a-şî întrebuinţa tot timpul anului într’o acţiune producătdre, să scie, să-şi facă tot ce le trebue, pentru viăţa lor simplă, ca să devină plăcută.
Promotorul acestui puternic curent de însănătoşire a satelor ndstre este în prima linie actualul nostru ministru al şcălelor d-1 Spiru Haret, ajutat de pricepuţii şi harnicii lui colaboratori.
Ast-fel fiind lucrurile, o complectare a înveţămîntuluî nor-mal-primar să impunea în sensul cum s’a sistemizat de vrednicul inspector şcolar d-1 S. M. Halitza.
Lumindsa expunere de motive, cu care d-1 Halitza pre-sintă anteproectul său pentru reorganisarea şcdlei normale de învăţători şi învăţătore, ni se pare hotărîtore în chestiune; se pune în relief modificările introduse în programa de « studii din 1894, studiile adaose şi necesitatea lor în ce pri-vesce cultura generală, precum şi directiva practică, ce se imprimă întregului sistem.
Studiile teoretice şi îndeletnicirile practice s’au repartisat pe 6 ani, cât va ţine cursul normal-primar. Adăogirea unui an de studiu are avantagiul, că materiile se pot bine distribui şi asimila de elevi, înlăturându-se surmenarea, iar pe de alta, prin combinarea orariuluî, după o inovaţiune fericită — orar de iarnă, cu caracter teoretic şi de vară, cu caracter practic —, permite, să se dea timp în de ajuns pentru practica agricolă, grădinărie, economie domestică, învăţarea unor meserii uşdre etc.
Cu modul acesta normalistul terminând şcola va eşi în-narmat, cu tdte cunoscinţele, pentru a predă lecţiunx în şcdla sătescă, in mod pedagogic, a organisâ, controla şi conduce societatea economică din comuna sa, a ţine conferinţe pentru săteni; iar prin practica agricolă şi anexele ei din şcdla, va prinde dragoste de acestă frumosă profesiune şi va rîvni, întors la ai săi, să fie primul gospodar în sat, servind de exemplu, va deprinde pe copii cu câte-vâ specialităţi de lucru manual şi în special învăţătdrele vor cundsce industria casnică-naţională, în multiplele şi minunatele ei variaţiunî, reînviind fala de altă dată a femeeî române.
Ca artă de plăcere s’a introdus violina, un ajutor preţios pentru învăţarea cântului, iar la Musica vocală s’au adaos cântările bisericesc! şi formarea de coruri. Ast-fel în biserică elevii vor luă o parte activă la oficierea serviciului divin şi vor contribui la frecuentarea bisericii şi moralisarea obşteî.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
667
Aprobăm scdterea din program a limbelor streine; am început să avem o literatură pedagogică primară; limba germană apoi nu se pute învăţă serios. Credem însă, că ar fi fost nemerit, ca exerciţiile militare să se fi menţinut. Disciplina şi spiritul militar deprinde pe eleAr cu ordine şi e-sactitatea.
Orariul de prelegeri fiind întocmit pe 6 clase permite dre-care elasticitate în repartisarea fie-cărui studiu teoretic, sau practic.
Ni se pare însă, că ar fi fost mai nemerit ca examenul de capacitate pentru o serie de studii, pur teoretice, să se dea la finele anului al V-lea; căci aceste studii în anul al Vl-lea ne avend ore de repetire, materia să uită; aşă sciin-ţele naturale nu se mai predau în cl. V şi a VI şi se cer la examenul de capacitate; matematicele în cl. VI nu sunt, şi chiar în cl. V se învaţă Agrimensura, Casmografia, Compta-bilitatea, iar după 2 ani de uitare a Aritmeticii! şi Geometriei raţionate, acestea se cer la examenul de capacitate; asemenea şi la alte obiecte.
Din aceste constatări ar reeşi că examenul de capacitate să fie fdrte sumar, dacă nu superficial, cu tendinţe pdte spre suprimare, ceea-ce n’ar fi bine.
Mai bine ar fi deci, ca anul al VI să aibă un caracter de învăţâmînt practic şi elevii să fie însărcinaţi în orele libere cu supravegherea celor din clasele inferidre, ori la executarea diferitelor lucrări practice, sau pe teren, complectân-du-şî în acelaşi timp cultura lor cu materiile de studii, câte sunt prescrise după programă în clasa respectivă.
La fixarea clasificării se va ave în vedere nota de la studiile teoretice şi divisată prin două.
Cu modul acesta se va da o importanţă hotărîtdre studiilor practice, cum au şi în vieţă şi se va încoronâ minunat întregul învâţămînt normal-primar.
Rîînnicănu.
De la un timp încdce, un mare număr de reviste şi chiar <Jiare din ţară ca şi din streinătate ne reproduc articolele punend numele autorilor, şi lăsând la o parte numele revistei.
Rugăm cu insistenţă pe onoraţii noştri confraţi ca să pună numele revistei la articolele pe cari ni le reproduc. Suntem fericiţi că lucrările publicate în revista ndstră sunt apreciate şi reproduse, dar ţinem ca să se scie unde au fost publicate, şi acesta cu atât mai mult cu cât şi noi o facem cu articolele bune ce împrumutăm din alte reviste sau tjiare.
Sperăm că nu vom fi nevoiţi să mai revenim asupra a-cestei rugăminţi de bună colegialitate.
www.dacaromanica.ro
668
ALBINA
CÂTRE ROMÂNI
Omeni bum,
umne(îeu când a făcut pe om, nu l'a făcut să su-rWo fere ’ e urs^	acesta trebue
să ţintescă câtă vreme trâesce pe pămînt. Tot omul 'V® cinstit, muncitor şi cumpătat are dreptul la fericire şi, dacă nu o ajunge, pricina, mai tot-deauna, este neghiobia lui, voinţa lui.
Cel d’întâiu lucru pentru a merge pe drumul fericirii, pentru a gustă vre-o plăcere şi pentru a nu ni se părea viaţa o povară, este sănătatea, darul cel mai scump cu care Dumnezeu a înzestrat pe om; acestă zestre nu o pdte ţine însă, decât numai aceia cari au un traiu regulat şi cari nu sunt supuşi la patime (viţiuri). Sănătatea este pentru om o avere nepreţuită; valdrea ei întrece pe aceia a tuturor bogăţiilor căci, numai omul sănătos îşi pdte îndeplini datoriile către familia sa, către neamul şi ţara sa ; numai el are puterea trebuincidsâ pentru a lucră cu stăruinţă spre a câştigă, prin munca sa, tot ce i trebue pentru traiul său şi a lor săi.
Numai omul sănătos se bucură de vieţa şi de plăcerile ei. Şi apoi se inaî scie că, mintea sănătdsă, conducătorea omului în vieţă, nu pdte sta decât într’un cap sănătos; şi că, precum se îinbolnăvesce corpul când este râu îngrijit, aşâ se pdte bolnăvi şi mintea cu care cugetăm şi judecăm: omul cu mintea bolnavă nu simte, nu cugetă şi nu judecă bine.
Câţi sunt însă cei cari sciu să preţuiască acestă sănătate şi să o şi păstreze? Mulţi o fac numai atunci când se îmbolnăvesc, când este târziu însă, căci este sciut că : este mult mai uşor să-ţi îngrijesc! sănătatea, decât să cauţi bdla.
Sunt numerdse căuşele cari slăbesc pe om şi de cari el, cu puţină îngrijire, pdte scăpă lesne, şi scăpând de acelea, apoi scapă des şi de bdle, şi de unele necazuri.
Nu mai puţin numerdse sunt şi relele de tot felul cari bântuie fără milă neamul omenesc; sunt greutăţi mari cu cari, de diminâţa până sera şi de sera până dimineţa, luptă bietul om, şi luptă din puteri, o viaţă întregă. Parte din a-ceste greutăţi ni le facem noi, unul altuia, parte ni le aşe-cjăm noi înşi-ne în drumul nostru, iar parte ne vin fără să seim de unde şi cum.
Dintre tote acestea, cele cari se găsesc mai în tot-deauna şi pe cari le întâlnim mai des şi cam pe ori unde, sunt cele isvorîte din sărăcie şi băle. Acestea ne pândesc întocmai cum pândesce pisica pe şdreci, şi când ne prind în ghiarele lor, apoi e vai de viaţa ndstră: vrăjmaşul, când te are în mână, nici odată nu se gândesce să-ţi dea drumul.
•
www.dacaramanica.ro
ALBINA
669
Dacă ne mai gândim că la omul sărac nici boii nu trag, nicî lemnele nu ard, căcî de când e lumea: aţa se rupe de unde e mal slabă, ne putem închipui ce ne aştăptă în caşul când relele ne-ar doborî.
Şi nu sciu cum se face, dar s’a vă(Jut şi se vede că, sărăcia şi b<51a nici odată nu umblă singure, ci tot împreună, şi când tăbărăsc unde-vâ. apoi tăbărăsc amândouă: Sărăcia îşi face vad în bătătura casiî, iar B61a îşi face loc în casă. E greu până răsbesc unde-vâ că, cu greu se mai pot urni din loc.
S’a mai ve<Jut că Sărăcia şi Bdla nu se pot apropiâ de omul muncitor, cinstit, econom, cumpătat şi cu milă de el şi de ai lui.
Omenii s’au tot gândit şi se gândesc mereu, cum se face că iubesc pe unii, atât de mult, aceşti mosafiri urîcioşî; şi, tot cercetând încdce şi încolo, au găsit că, nu numai că mo-saflrii îi iubesc mult, dar nu mai puţin şi aceşti dmenî îi doresc pe ei, îi iubesc, singuri îi poftesc, cu mâna lor le deschide uşa, îi chiamă şi le dă loc la masa lor, în viaţa lor! Cum aşa, veţi întreba! F6rte bine: şi Sărăcia şi B61a au o cheie cu care le descuie inima, le sdruncină trupul, le slă-besce şi le fură mintea şi se fac stăpâni pe ei şi pe vieţa lor!
Cum dejâ în om este puţin bine şi mult rău, când îl vede ast-fel, îngerul cel bun fuge de lângă el şi nenorociţii rămân la voia Domnului care are o deosebită dragoste pentru asemenea dmenî, de ore-ce ei îi aduc la îndeplinire poruncile fără să se mai gândescă de e bine sau rău ceia-ce fac ; ca să mai pdtă eşl cine-vâ din acesta tristă stare, e forte cu greu, căcî mintea lor nu mai pdte înţelege lucruri de acele cari îl învaţă să fie gospodar, om cinstit, să-şi caute de casă, de copil şi de nevoi.
După cum undiţa prinde pescele stând ascunsă în bucăţica de mămăligă, tot aşa şi Sărăcia cu Băla înşelă pe om, pentru ca în urmă să-l omdre, prin ajutorul aşa numitului «prieten al omului», sau «alinător al necazurilor», care ascunde otrava cea mai puternică, pe care omul însă, o iea cu sciinţă şi în bună voie, otravă care dă nascere la patima cea mai scârbdsă şi răul cel mai mare din lume, care face din om, ne-ora, care prăpădesce sănătatea şi întunecă mintea celui pe care a pus stăpânire, care cobdră pe om mai jos decât cele mai de pe urmă fiinţe, căci îl face să nu mai cugete, să nu mai cundscă, să se supere, să lovescă în drepta şi în stânga — ca un nebun — să rănăscă şi să omâre pe cel ce nu i-a greşit, să se poticnescă, să se tăvălăscă prin no-roiu, să ajungă de rîsul tuturor, să nu se îngrijăscă de casă, de copii, să se apuce de furat şi omorât ca un turbat, să se îmbolnăvăscă şi să zacă prin spitaluri, să înebunescă chiar şi să fie închis în casa de nebuni, ori să putrecjescă în temniţele cele rele; şi-apol, odată ce i se (Jice patimă, e de a-
www.dacoromanica.ro
670
ALBINA
juns: patima e patimă, e greu până cete apucă, că pe urmă nu te mai lasă.
Acestă «cheie» şi «înainte mergătăre» a Sărăcii şi Bolii, acest «prieten al omului» şi «alinător al necazurilor», acest mare vrăjmaş — şi ruşinos viţiu în acelaş timp — al omenirii, care târasce după sine Sărăcia şi Boia cu toLe ale lor, care vestejesce tinereţea şi aruncă bătrâneţea în cea mai tristă stare sufletăscă, care omdră de vii pe nenorociţii cari îi cade în ghiare, care semănă urgia şi prăpădul pe urma lui, care ucide puterea, bogăţia şi viitorul multora din ămeni şi urmaşilor lor, acest vierme care stinge şi ruineză vieţa omului şi a copiilor săi,' care ruineză averea, care zădărnicesce inunca, care în sfârşit ameninţă ţara şi se împotrivesce la prosperarea eî, este Beţia.
Nici ciuma, nici fometea, nici resbdiele nu omdră atâta lume, cât omără acest vrăjmaş botezat Beţia.
Un strigăt de disperare, de desnădejde, se aude din lumea întregă, în faţa prăpădului ce aduce Beţia; glasul poporului nostru, al poporului românesc, devine din ce în ce mai tare şi mai jalnic!
Multe şi mari nenorociri au trecut peste neamul şi ţara năstră: au pustiit’o Tătarii şi alte orde păgâne; au trecut peste dînsa, cu sabie şi foc, Turcii; au sărăcit’o streinii de tdte felurile, lăcustele, ciuma, ş. a., şi t6te le-a îndurat Românul, din t6te a eşit biruitor, oţelit în luptele crâncene, întărit prin credinţa sfîntă; Beţia însă, stă furcă cu el şi se muncesce, (jiua şi noptea, făţiş şi pe ascuns, ca să dove-descă că e mai tare decât tote ispitele ce a îndurat Românul, prăpastia grozavă către care îl împinge încetul cu încetul de nu se vor luă măsurile trebuinciăse.
Grija şi frica a coprins inimile tuturora din dinenii de bine ai ţării ndstre; cum ar pute fi alt-fel când, în multe case din blagoslovita de Dumnezeu ţară românescă, bântuie Sărăcia, Bdlele, fbmea şi desnădejdea din causa Beţiei? Cum să nu puie serios pe gânduri pe cei chemaţi să deschidă ochii celor rătăciţi, când văd şi aud câte nenorociri trupeşei şi sufletesci, câte procese, desfaceri de căsnicii, (jile pierdute pe la judecăţi sau în nelucrare, câţi bani cheltuiţi pe otravă, timbre, cu advocaţii cari scutură punga fără a pute să apere faţă de lege, doctori şi doctorii, câte sfănţuieli pe la unii sau pe la alţii, etc. etc., au loc cjilnic, numai şi numai din causa Beţiei‘i Dar spitalele (cimitirele sănătăţii), puşcăriile (cimitirile libertăţii) şi casele de nebuni (cimitirile minţii) că nici nu mai încap? Dar cimitirile corpurilor că nu mai ajung? Cum să nu dără inima pe acei ămeni de bine când văd că Lunea, care ar trebui să fie cji de lucru pentru fie-care sătean şi Român de la oraşe, şi nu arare cri şi în alte (jile, căci de sărbători nu mai vorbim, cârciumile sunt pline de bărbaţi voinici? Cum femeile, spre a dovedi lumii, că într’a-
www.dacaromaiiica.ro
ALBTX V
671
dever sunt bune mame şi muncitdre, stau tdtă cjiua în a-ceste cuiburi de împuţiciune trupdscă şi sufletâscă: unele cu copiii lor în braţe, altele — de mărturie şi spre ruşinea lor — . cu furcile în brâu, când peste puţin timp rătăcesc şi pierd totul prin colţurile şi pe sub mesele cârciumii? Cum să nu cheme ajutor când ved cum părinţii otrăvesc de mici pe copilaşii lor cu băutură? Când mamele o dau copiilor de ţîţă ca să le taie durerile de la stomac, ori să-i addrmă, ori să-i împace ?
(Va urma).	Dein. Mândi’iceJ
Vlaşca.
„Participarea României ia exposiţia din paris 1900“
ii.
ămîntul nostru are bogăţii însemnate şi pe suprafaţă şi în lăuntru.
Ce frumose, ce măreţe sînt pădurile nostre! Şi cât material producător de aur! Pădurea este un isvor de bogăţie, isvor nesecat, dacă scii cum să te slujesc! de ea. Negreşit că răă şi păgubitor lucru a fost tăerea fără rost a unor păduri cari au lăsat golite văi şi deluri; dar sciinţa silvică învaţă pe om cum să procedeze, îl pune pe cale ca în fiecare an să tae o parte din pădure şi în acelaşi timp să-şi pre-gătescă arbori pentru viitor.
Slavă Domnului! acum s’a înţeles şi la noi că pădurea tre-bue respectată, că pădurea are importanţă şi pentru împiedecarea torentelor de a nărui malurile şi pentru însănătoşirea aerului. Pădurea îţi dă privelişti poetice, dacă eşti poet; pădurea îţi dă sănătate, dacă eşti bolnav, căci nicăerî nu afli aer maî curat decât în mijlocul ei; pădurea îţi dă şi câştig mare, dacă eşti muncitor şi priceput.
La exposiţiune s’au presentat frumose lucruri şi străinii aii putut să se convingă de valorea pădurilor nostre. Raportul d-lui Olănescu dă amănunte preţiose în acestă privinţă.
Bogat e pămîntul nostru şi în lăuntrul lui. Până acum însă nu seim tot ce se pote găsi. Numai două produse de acestea am exploatat până acum: sarea şi păcura.
Sarea se scote de multă vreme şi de multă vreme este cunoscută ţara nostră în acestă privire. Unele state se aprovisio-neză regulat de la noi.
Păcura s’a aflat mult mai târziu. Primele încercări, slabe însă, s’au tăcut în 1859. De-atuncî încoce lucrările au mers cu o repeziciune uîmitore şi pe fie-ce an milione se scot din acest izvor. In 1898 erau 557 de puţuri şi 68 de sondage producătâre.
Din păcură se extrag benzine, uleuri minerale, petroleurî de lampă, ş. a. Sunt 80 de usine în ţară cari fabrică asemenea lu-
www.dacoromamca.ro
Secţiunea pădurilor românesc! la Exposiţie, 1900.
www.dacQFomanica.ro

«
Exposiţiunea sării românesc! la Paris, 1900.
www.dacQFomanica.ro
674
ALBINA
«
crurî. Din acestea cea maî importantă este Stâna Română. Petro-leul nostru a luat la exposiţiune 3 mari premii, 6 medalii de aur, 7 de argint şi 2 de bronz.
De câţî-vâ ani a începuUsă se estragă şi cărbuni din pămîn-tul nostru şi cercetările arată pe lie-care <ji că multe şi felurite bogăţii de acest lei se vor pute află.
De asemenea pline de bogăţii sunt apele cari udă suprafaţa ţării românesc!. Avem pescî de rîu şi de mare, avem pesci şi raci în bălţi, extragem icre în mare cantitate. Şi aci însă, cât timp nu s’a înţeles că trebue regulă în exploatare, multă pagubă a fost pentru ţară, căci în loc să câştigăm de pe urma pesce-lul, noi plăteam străinătăţii o sumă însemnată, importând pesce de tot soiul. Acum — mal ales în urma legii pescuitului — lucrurile merg maî bine: numai în Austria am trimis în 1898 peste 3.000.000 kgr. de pesce.
Produsele nostre de acest tel aii fost bine apreciate la Paris, dar avem încă mult de muncă pentru a ajunge să ne asigurăm pieţe de desfacere în diferite ţări europene, ca să câştigăm tot ce se pote câştigă anual din bogăţia apelor nostre.
Un capitol important din raport este cel privitor la alimen-taţiune, în care ni se arată numărul morilor (98 mori sistematice în 1896), soiuri de făină, exportarea lor, ş. a. Este îmbu-curătore constatarea că la Exposiţie făina nostră a ocupat un loc de lrunte şi a căpătat marele premiu, ce nu s’a dat decât Franciel, Statelor Unite, Rusiei şi Ungariei; va să cjică în aceste patru ţări şi la noi, au (,lis cunoscătorii că se află cea maî bună făină din lume.
Să luăm aminte şi să căutăm a ne desface făina nostră în străinătate.
In legătură cu acestea se află fabricaţiunea zahărului, din sfecle.
Prima fabrică de zahăr s’a făcut în anul 1875 la Sascut. In anii din urmă industria acăsta a luat un mare avînt şi prin-tr’însa şi cultura sfeclei. Cu tote acestea noi importăm încă mult, forte mult zahăr. De exemplu în 1898 am importat pentru 8.096.209 lei, zahăr rafinat şi am exportat numai pentru 153 lei. Cu zahărul suntem tributari maî ales Austro-Ungarieî.
Istoricul culturii viţel, modul cum se cultivă a<jU şi resultatele ce dă, formeză un capitol important din raport. Atât terenul cât şi clima sunt priincîose la noi pentru crescerea viţel şi, dacă filoxera n’ar fi distrus o mare parte din viile nostre, am ave de însemnat succese însemnate în acestă privinţă. De câţl-vâ ani, replantarea viilor cu viţă americană a făcut să se renască speranţele proprietarilor, cari în adevăr suferise pagube enorme.
Vinurile nostre sunt bine cunoscute în străinătate şi unele soluri ocupă loc de frunte între cele maî scumpe ce se află în casele mari de desfacere de prin diferite oraşe din Apus.
Au fost la exposiţie în acăstă secţie a băuturilor 214 tipuri de băuturi, cari au obţinut recompense vrednice de luat în semă:
www.dacQromanica.ro
»
LAPOS
LAPOS
BRidDUSI
SCHCtA
SCHCLfc
.__________________________________________________
				
				rA
Probe (le cărbuni românesc! la Exposiţic.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
67 6
2	mari premii, 13 medalii de aur, 31 medalii de argint, 15 medalii de bronz şi 14 menţiuni onorabile.
Raportul vorbesce şi despre diferitele deooraţiunî de edificii, dintre cari pomenim o l'rumosă portă lucrată la Şcola de art& şi meserii din Bucurescl; apoi despre mobile, ţesături şi covore. Cu plăcere vedem aci succesul ce a£i avut ţesăturile nostre naţionale, cu deosebire covorele.
Reproducem cuvintele căldurose cu cari d-1 Olănescu ne vor-besce despre ele:
Cine nu are, de pildă, în casa sa un pat îmbrăcat cu hram alb sau roşu, atât de mole la pipăit şi de resistent timpului şi usăril; cine nu-şi întinde cu dragoste piclorele pe o sccrţă, al căruia chenar amintesce vietatea şi mulţimea florilor câmpului şi odihnindu-şi capul pe o perină ţesută cu fir şi mătase, îşi plimbă bucuros ochii în prejma luminată de razele dulci, cernute de afară prin borangicul subţire al perdelelor prinse la mijloc cu bete mocănesci bătute cu fluturi şi tivite cu mărgele !..
E arătos, dulce la privit, e trainic şi eftin ! Dacă cel puţin casele de pe la moşii ale bogătaşilor ar fi îmbrăcate cu mobile şi cu stofe din ţară, li s’ar deprinde ochii cu dînsele, ar înţelege că le sunt de trebuinţă şi ar da îndemn de lucru şi de îmbunătăţire unor atât de preţiose ramuri de industrie naţională.
Şi tote aceste stofe şi velinţe sunt lucrate cu mâna, în resboe de lemn încheiate cu cue de lemn şi legate cu sforă. Instrumente primitive negreşit, dar producetore, de atâţia mari de ani, ale aceloraşi şi aceloraşi lucruri ce constituesc, împreună cu multe altele, fondul datinelor şi lucrurilor nostre naţionale, pe care le cinstim şi le iubim şi cată sâ le apărăm de orl-ce ştirbire, de orî-ce stricăciune.
După ce ne vorbesce despre produsele de ceramică, raportul se ocupă de ţesăturile de cânepă, bumbac, lină, mătase, ş. a. ş» pe larg înfăţişeză costumele naţionale cari au fost forte apreciate la exposiţie.
Industria hârtiei şi a cartonului, tăbăcâria; apoi igiena şi asistenţa publică formeză ultimele capitole ale raportului.
Radu.
Pentru Strungari. Cum se coloreză roşu bilele de biliard? D-1 P. Guyot s’a încercat a coloră bile de biliard roşii, cari îşi pierduseră coldrea. Din întîmplare n’aveâ la îndemână altă coldre decât fuxină. S’a făcut încercare cu o soluţiune alcoolică de fuxină, dar în zadar, căci colorea nu prindea. După mai multe încercări, găsi d-1 Guyot următdrea procedură. Bilele fură muiate un moment în acid nitric şi apoi spălate cu multă apă. Ast-fel preparate, bilele se colorau în soluţiune alcoolică de fuxină forte frumos. După aceea bilele se spală cu apă şi se lustruesc frecendu-se cu o bucată de flanelă.
www.dacoromaiiica.ro
lapBşş
		
		r
pîf '		
I'drtă aurită, lucrată la şcola de meserii din Bucurescl.
www.dacQFomanica.ro
678
AT.FTXA
eii^euLA i^ă
Domnule Agent,
Observând că numai unele dintre societăţile culturale şi eco-nomice-culturale de pe Domeniile Coronei, ne-au înaintat dări de semă despre mersul lor în fie-care an, vă invit a interveni pe lângă d-1 Preşedinte al societăţii de pe acel domeniu, ca să ne trimită, acum, o dare de semă generală de la înfiinţare până la sfirşitul ultimului an de gestiune, iar pe viitor a face să ni se adreseze regulat la fie-care încheere a socotelelor.
Avem trebuinţă de acestea, pe lângă comunicările ce ne faceţi d-vostră în raportele lunare, atât pentru a cunosce mai de a-prope mersul societăţilor, cât şi pentru a îngriji să nu se întâmple neregularităţî în administrarea lor sau în mânuirea fondurilor, cum s’aii ivit în alte părţi.
Pentru a preveni şi mai mult orî-ce neorândueli, vă invit a intră şi d-vostră sau alt agent al nostru ori mal mulţi, în comitetul de administraţie ca membru sau casier, spre a suprave-ghiâ lucrările, a împedicâ eventualele alunecări de la calea dreptă sau neînţelegeri între membri şi a da tot de odată mai multă garanţie de soliditate şi de nepărtinire în ce privesce încuviinţarea imprumulurilor. M’am gândit la acestă disposiţiune ca măsură de precauţiune, căci de alt-fel sunt convins, că în vederea scopului de folos general şi a pildei ce le-am dat, înzestrând societatea cu tote cele necesare, nici unul din cei cari se află în capul ei nu vor lucră decât în interesul societăţii.
Cu acestă ocasiune revăqlend dosarul societăţilor şi tote dările de semă primite, am constatat că societăţile economice-culturale s’aii desvoltat mai bine decât cele curat culturale, atât în ceea-ce privesce starea materială cât şi în privinţa intelectuală. In urma disposiţiuniî din statute de a se reţine un procent din venitul net al fie cărui an pentru scopuri culturale, ajutore şi altele, societăţile economice-culturale au avut împreună cu produsele de la serbările teatrale, concerte şi conferinţe, mai multe mijloce pentru ajutarea elevilor silitori din comună şi pentru întemeierea şi susţinerea unei mişcări culturale.
De asemenea, prin caracterul lor economic, ’şî-au asigurat un număr mai mare de membri, cărora le oferă un mijloc practic şi folositor de a face economii, de a le depune spre fructificare şi de a se pute împrumută la cas de trebuinţă, cu mai multă înlesnire şi cu o dobândă potrivită în loc de îndoită şi chiar întreită, cât plătiâ până acum.
Plecând din acest punct de vedere, mă întreb dacă n’ar fi bine a se transformă şi societăţile culturale în economice-culturale, spre a pute ajunge ast-fel mai uşor şi cu mai multă trăinicie la scopul urmărit.
Pentru a pute face acesta, trebue însă să cunoscem mai înainte de tote disposiţiunea membrilor şi a celor-lalţî locuitori.
www.dacoromanica.ro
AT.BTNA
679
Ve invit decî a cercetă lucrul şi a ne raportă, ca să ve trimit apoi statute tip care să corespundă tuturor trebuinţelor.
încă o dată dar, veghiaţî şi puneţi totă căldura pentru a împlini întocmai instrucţiunile nostre, stăruind pentru prosperarea acestor societăţi atât de bine-făcătore pentru locuitori.
Administrator, I6u Kiilimleru.
Despre crucea jYîântuitoruliu Christos (i).
ej\\9
ot, căcjend într’un păcat mare, s’a dus să se spove-descă la un duhovnic, mărturisindu-şi păcatul. Du-hovnicul i-a dat ca ispăşire a păcatelor să ia trei lemne: de chiparos, cedru şi pin, să le ardă la un cap şi să le îngrope cu capul cel ars în pămînt, aprope unul de altul; să le ude cu apă trei ani şi, la trei ani, de vor înfrunzi şi se vor prinde, acăsta îi va arătă, că este mântuit de păcate.
Lot aşâ a şi făcut, şi la trei ani lemnele s’au prins înfrunzind şi crescând forte frumos, dar Lot, vădând acestă minune Dumnedeiască, s’a bucurat mult, vedend că este sfârşit de păcat.
Şi aceste lemne au crescut mari şi frumose, până pe timpul zidirii bisericii din Ierusalim şi atunci fură tăiate pentru a fi întrebuinţate la biserică; însă meşterii n’au putut face nimic cu ele, de ore-ce nu ieşeau de loc la măsură, când mai scurte, când mai lungi, aşâ că meşterii le-au blestemat şi le-au aruncat punte peste un pâriu.
Ş’-au stat aşâ, punţi peste pârîu, până pe timpul răstignirii Mântuitorului. Atunci le-au luat Jidovii şi au făcut din ele trei cruci: una Mântuitorului Chistos şi două celor doui tâlhari.
După răstignire, Jidovii le-au luat şi le-au aruncat în lacul Vitezda, unde îngerul Domnului se cobora la anume timp în lac şi căută crucea Mântuitorului; şi, turburându-se apa, intră mulţimea de bolnavi şi cari intră după turburarea apei se făcea sănătos de ori-ce bolă eră cuprins.
împăratul Constantin Cel Mare, audind de acestă minune, merge acolo împreună cu maica sa Elena, cu oştire şi altă multă lume, şi stând a vădut turburarea apei şi însănăto- 1
(1) Aurită de la un preot bătrân.
www.dacoromanica.ro
680
albina
şirea bolnavilor, ce intrau în lac după turburarea apei, a dat atunci ordin să se dea drumul lacului; şi, după ce s’a dat, a găsit trei cruci. Atunci împăratul şi-a adus aminte, că trebue să fie una a Mântuitorului şi luând un copil orb din nascere, i-au venit vederile, de cum s’a lipit de cruce. Şi atunci Împăratul Constantin şi maica sa Elena au înălţat sfînta cruce.
Ion G. Preoţescu
________________ Com. Novaci, Gorj.
lin nou dar şatenilor.
Broşura a 2-a din biblioteca Societăţii «Steaua a apărut. Ea e intitulată Folosele învăţăturii şi e datorită cunoscutului scriitor şi membru în comitetul nostru de redacţie P. Bulfu.
Acestă cărticică care cuprinde 96 pagini şi costă numai 15 bani, este o adevărată călăusă pentru ori-ce Român.
Reproducem aici 7 pagini din acestă broşură pe care o recomandăm cu căldură cetitorilor noştri.
Care este pricina relei stări a sătenilor noştri.
Locuitorii satelor din ţările apusene n’au dus tot-deauna traiul tihnit şi plin de îndestulare pe care vedem că-1 duc în dilele nostre. Din potrivă, a fost un timp când şi dînşii duceau o vieţă tot atât de sărăcăciosă şi de amărîtă ca şi sătenii noştri.
Cum au ajuns deci omenii aceştia aşâ de departe? Cine i-a ajutat să-şi' îmbunătăţescă atât de mult sorta ?..
Mintea lor luminată prin învăţătură.
Mai norocoşi decât noi, şi pricepând mai curânt folosele învăţăturii, ei au început cu mult înaintea nostră a-şi înfiinţa şcoli şi a-şî trimite copiii la şcolă, aşâ că astăzi prin ţările locuite de ei nu se află nici un sătuleţ care să nu aibă şcolă, şi prin sate aprope nici un om care să nu scie carte.
Ei au învăţat,' atât în şcolă de la învăţători, cât şi după ce eşiau din şcolă, cetind prin cărţi: cum să-şi lucreze pămîntul pentru ca să le deâ hrană mai din belşug, — cum să cultive prin grădinile lor tot felul de legume, — cum să îngrijescă de pomi şi de vite pentru ca să le aducă folose mai multe, — cum să-şi întocmescă traiul în aşâ fel, ca să nu ducă nicî-odată lipsă de nimic.
Iată de unde vine starea lor cea bună.
Şi acuma să vedem pentru ce la noi, într’o ţară aşâ de rodi-tore cum puţine se mai află pe faţa pămîntului, sătenii duc un traiu*atât de amărît ?
Vor fi la mijloc şi alte pricini, dar cea mai de căpetenie — după cunrv’aţi încredinţat pote din câte s’au spus până aici, şi nădăjduesc că aveţi să ve încredinţaţi şi mai mult din cele ce urmez ă — este lipsa de înveţătură, neştiinţa.
De pildă: Pentru ce sătenii noştri nu-şî muncesc pămîntul aşâ
www.dacaroimaiiica.ro
ALBINA
681
ca să le dea rode mai din belşug? Pentru că nu sciii cum trebue să-l muncescă.
De ce muncesc numai vara ? De ce nu fac şi ierna câte ce-vâ folositor, spre a pute goni mai lesne sărăcia din casa lor, cum vedem că fac sătenii de prin alte ţări?... Pentru că în afară de plugărit — aşâ cum l’au învăţat, bine-reu, de la străbunii lor — cei mai mulţi dintre sătenii noştri nu mai sciu nimic alt-ce-vâ.
De ce sătenii noştri locuesc în case aşâ de mici şi nesănătose şi se hrănesc aşâ de prost, nu numai cei săraci, ci de multe ori chiar şi cei mai cu dare de mână ?.. . Pentru că ei nu pricep, că a locui mai mulţi omeni, adese-orî şi cu alte vieţuitore la un loc, într’o singură odae îngustă, umedă,’ întunecosă, şi a se hrăni rău, însemneză a-şî ruină singuri puterile şi sănătatea trupului, a se da singuri pe mâna bălelor de tot felul, a-şi scurtă singuri vieţa.. .
Pentru ce, în afară de grâu şi porumb, sătenii noştri nu mai cultivă şi legume, ca: varză, morcovi, cepă, usturoiu, cartofi, sfeclă si altele, pe locul ce au la câmp sau pe lângă casa lor ? . . . Pentru că nu sciu să le cultive, nici cât folos le-ar aduce, culti-vându-le.
De ce nu ţin stupi pe lângă casă ? .. . Pentru că nu sciu cum să-i îngrijescă, şi nici cât folos ar pute trage după urma lor, îngrijindu-î.
Sătenii de la munte, cari aii livezi, de ce nu-şi altoesc pomii şi de ce nu-i îngrijesc mai bine?. .. Pentru-că nu sciu nici cum să-i altoescă şi să-î îngrijescă, şi nu cunosc nici folosele ce ar pute să le aducă pomii altoiţi şi bine îngrijiţi.. . Sau, de ce nu păstreză unele fructe pentru iernă, fie spre a le întrebuinţâ în casă drept hrană, fie spre a le vinde cu preţuri bune ? Fiind-că nu sciu cum să le păstreze.
Pentru ce vitele sătenilor noştri sunt aşâ de slabe şi de reu îngrijite ? Pentru că nu se pricep să le îngrijescă mai bine, şi nu sciu că, îngrijite mai bine, le-ar aduce folose mai mari.
De ce nu fac din laptele de la vaci sau de la oî, unt şi brânzeturi bune, fie pentru hrana lor, fie spre a le vinde pe la târguri iarăşi cu preţuri frumose ? Fiind-că cei mai mulţi nu sciu să le facă, aşâ cum ar trebui, pentru a se pute păstrâ şi vinde cu preţ.
Pentru ce prin casele şi curţile sătenilor noştri veţli atâtea necurăţenii ? Pentru ce gunoiele acoperă bătătura întregâ ? Fiindcă ei nu sciu că gunoiele împrăştiate prin bătătură sunt vătă-mătore sănătăţii, pe când împrăştiate la timp peste ogore folosesc păinîntului, mărindu-î puterea de a rodi.
Iată o mulţime de lucruri, pe cari sătenii noştri nu le sciu, si pe cari dacă ’ le-ar sci şi le-ar face, starea lor s’ar îmbunătăţi veţlend cu ochii.
*
* •
Şi câte neajunsuri nu mai îndură ei după urma nesciinţei lor î
Necinstiţii îi înşelă de multe ori la socoteli, fiind-că ei nu sciu să însemneze nimic pe hârtie, nu sciu—mulţi din ei—să facă nici cea mai mică socotelă.'
De câte-ori Românul nu pierde procesul — lipsind de la ’nfă-ţişare — din pricină că n’a sciut termenul, din pricină că nu cu-nosce legile, din pricină că nu scie să cetescă.
www.dacQramanica.io
682
ALBINA
Şatenul nostru e nevoit să roge tot-deauna pe alţii şi să deă din pungă adese-ori forte mult pentru o nimica totă, cum este facerea unei scrisori, a unei petiţii, sau cetirea unei hârtii.
Nesciinţa, îi acoperă vederea ca o negură desă. El trăesce şi lucrăză nu la lumină, ci dibuind par’că prin întuneric, ca şi când ar fi legat la ochi. Mintea lui ne’nviorată de luminile învăţăturii, e slabă ca mintea copiilor nevîrstniei, şi nu e destoinică prin urmare a-1 îndrumă spre un traiu mai bun.
Dar care este pricina că sătenii noştri nu sciu carte, cu tote că se găsesc şi la noi şcoli şi învăţători pe la ţară, ca şi prin ţările apusene?
Am spus-o mai sus, că prin ţările apusene s’a început mai de mult marea şi greua muncă a deşteptării poporului prin învăţătură de carte. Pe noi timpurile vitrege ne-au ţinut în loc vreme îndelungată. Abiâ vr’o 20 de ani au trecut de când am isbutit să scuturăm de tot jugul turcesc, de când suntem stăpâni cu de-săvîrşire pe sorta nostră, şi de când cârmuitoriî ţării nostre pot să vadă mai în linişte şi mai cu zel de răspândirea învăţăturii prin oraşe şi pe la sate. Avem şcoli multe şi mulţi învăţători, dar încă nu prin tote comunele, necum prin tote cătunele.
Şi chiar şcolile ce le avem, fiind în mare parte înfiinţate de curând, n’au avut încă timpul trebuincios pentru a pute da ro-dele dorite.
Dar avem şi şcoli maî vechi prin unele locuri, şi cu tote a-cestea nici prin acele comune nu se găsesc de cât forte puţini săteni sciutorî de carte... A cui e vina ore ? învăţătorii nu şi-au făcut datoria cum trebuia ?
Se pote să fie şi învăţătorii de vină prin unele părţi, dar cei' mai vinovaţi sunt înşişi sătenii noştri, pentru că nu şi-au trimis cu drag la şcolă de cât pe copiii din cari voiau să facă preoţi sau slujbaşi aî Statului, iar pe ceî-lalţî i-au ţinut mai bucuroşi pe acasă, sau î-au trimis la şcolă numai de silă şi forte neregulat. Ei au privit şi privesc îucă şeola ca o sarcină, ca un rău pentru ei; n’au ajuns nici până astădi să pricepă folosele învăţăturii.
Aşa dar, pe de o parte lipsa de şcoli bune şi îndestulătore prin tote comunele, pe de altă parte, faptul că sătenii noştri nu-şi trimit bucuros copiii la şcolă, chiar dacă au şcolă în sat: iată pricinile pentru cari prin satele nostre se găsesc aşa de puţini omeni cu sciinţă de carte. Apoi, lipsa de învăţătură, nesciinţa: iată pricina de căpetenie pentru care sătenii noştri sunt osîndiţi de sortă la un traiu atât de amărît.
Din bucata de maî sus se vede cât de limpede şi adânc, vede autorul. In ea se oglindesce starea de plâns a ţăranului Român.
Noi, ceşti grupaţi în jurul revistei «Albina», vedem cu bucurie, mişcarea sănătdsă ce se face. Societatea «Steaua» al cărui comitet coprinde fruntaşi între fruntaşi, avem credinţa că va aduce mari şi grabnice folose clasei ndstre ţărănesci. Comitetul acestei societăţi, compus din bărbaţi ca d-nii Spiru Ilaret, Sava Şomănescu, Procopie Dumitrescu, M. Vlădescu, P. Gârboviceanu, C. Alimăneşteanu, Cristu Negoescu etc.,
www.dacocomanica.ro
ALBINA
683
sub presidenţia neobositului şi vrednicului între cei mai vrednici d-n I. Kalinderu, lucreză cu rîvnă şi dragoste pă-rintăscă pentru binele sătenilor. Deşi bărbaţii din acest comitet fac parte din grupări politice deosebite, unii liberali iar alţii conservatori, totuşi strâns uniţi, n’au decât un cuget, o ţintă: îmbunătăţirea stăreisăteanului. Dumnecjeu se-i ţie sănătoşi, pentru ca cu un minut mai nainte se-şi vadă scopul împlinit.
_______________ Taşcă.
Gu voinţă $e fac tote.
Am primit scrisorea de mai jos, pe care o publicăm, pentru ca cu toţii să potă vedea, că atunci când să găsesc omeni cu tragere de inimă pentru binele ţării, să pot face multe lucruri bune, fără tobe şi fără surle.
In comuna Cârligi, cătunul Ruptura, judeţul Roman, venise acum vre-o 30 (trei (,lecî) de ani în urmă, preotul C. Teodorescu dimpreună cu soţia sa Casandra. La sosirea lor, satul avea o înfăţişare vrednică de plâns, locuitorii se îndeletniciau cu cultura pămîntului, aşa după cum a-pucase şi eî de la părinţii lor; casele le erau fără curţi şi fără grădini. Dacă se vede câte un arbore ici şi colea, apoi nu eră alt ce-vă de cât vre-o răchită (salcie) sau vre-un pădureţ sălbatec.
In mijlocul satului se află un loc de vre-o 36 prăjini, şi nu eră acoperit de cât cu bozii, urzici şi alte buruene de nici un folos. Acolo îşi făcuse locuinţa acest preot nou venit.
Prima grijă a preotului a fost de a veni în ajutorul poporului, sfătuind pe toţi a ţineă curat pe lângă casele lor şi a-şi planta fie-care pomi.
Pilda este drumul cel mai scurt pentru a ajunge la scop.
Cea din-tâiu livadă mai sistematică şi cea din-tâiu vie ce s'a pus în sat a fost via şi livada preotului.
Soţia preotului însă, a jucat un rol principal. Ea eră pe lângă o bună gospodină şi pricepută în grădinărie, cultura pomilor şi chiar altoirea lor. A hiat deci asupra ei îmfru-muşeţarea grădinei şi îngrijirea pomilor.
Preotul ca cel din-tâiu fruntaş în sat, toţi cer sfatul lui, dar toţi cei ce viniau la el, întîlneau în bucătărie sau în o-gradă pe mama preotesa, primele cuvinte le schimbă cu ea şi primele poveţe tot de la ea le primeau.
Pildele bune şi sfaturile frumâse făcură ca în scurt timp tot satul să cunoscă pe Mama-preotesa şi să aibă tălă încrederea în cele ce spunea ea.
De veniă vre-o femee cu vre-un copil bolnav la împărtăşit, după cum e obiceiul la creştini, pc lângă împărtăşa-
www.dacofomanica.ro
684
ALBINA
niea ce o primea de la preot, apoi mama copilului mai primeâ de la mama-preotesa, mîngâere, lecurî şi încrederea în nemărginita bunătate a lui Dumnezeu, care părtă de grijă la totă lumea. Se cam adevereau cele ce spunea mama preotesa şi de aceea nu eră om necăjii în sat care să nu ceră şi consultul mameî-preotesei.
Dar nu trecu mult şi nenorocirea căju asupra acestei familii: După vre-o 6 ani de la sosirea lor în sat, preotul muri, iar sermana văduvă rămase cu patru copii, din cari doi muri la un an după mortea tatălui lor, rămînend numai cu doi.
Mama-preotesa nu părăsi satul, ci rămase locului ur-mându-şi cu mai multă bună-voinţă misiunea de mamă a satului. Nu cred să fie om în sat care să nu fi primii vreun ajutor de la ea, fie cu vorba fie cu fapta.
Mai mult de cât atâta, a făcut pe atuncea, ceea-ce noi ne necăjim să facem aslăcjî.
Pricepută în cultura pomilor, ea voi ca toţi sătenii să-şi facă grădini pe lângă casa lor. Lua altoi tineri făcuţi de ea în grădină şi-i transplanta în grădinile locuitorilor, spunendu le „Pe astă lume a d-tale cu fruct cu tot, iar pe ceea-laltă lume a părintelui (sau al unui copil al ei din cei morţi)11. Făcea pomană şi cu metodul acesta a desvol-tat gustul în toţi âmeniî din sat de a ave fie-care pe lângă casă pomi fructiferi.
Mama-preotesa aveă în grădina sa iote felurile de pâine.
Astăt/î, mama-preotesa lot trăesce, bătrînă cum este tot n'a obosit muncind pentru toţi şi se bucură numai că satul care odinioră eră o paragină, astăcjţi e un codru de pomi fructiferi, şi toţi câţi au prilej să trecă prin sat să miră de mulţimea pomilor şi de faptul că fie-care om scie a altoi şi îngri ji pomii. Brtrîna nu posedă de cât trei rjeci şi şese prăjim, dar grădinuţa ei un rai şi de pe acest loc şi-a scos atâta timp modesta ei întreţinere.
Varietăţile frumâse ce a obţinut, a atras atenţiunea tuturor, şi astădi Învăţătorii, Preoţii, şi cei amatori de pomi găsesc în grădina mamei-preotesei tot ce vroesc.
N. Teodorescu
______________ Adjudenl-Roman.
Contra iucolţirit cartofilor. Gustul cartofilor încolţiţi adeseori e forte neplăcut, pentru aceea cată să împiedicăm încolţirea cartofilor ce-î întrebuinţăm pentru mâncare, de ore-ce încolţirea îi strică. De aceea dacă cu un cuţit ascuţit tăiem ochii (mugurii) înainte de desvoltare, nu stricăm nimic cartofilor, ci din contră nimicind colţul avem cartofii buni, dar trebue să fim cu băgare de semă ca cuţitul să nu străbată adânc în cartofi, de ore-ce a-tunci putrezesc.	.
www.dacQFQmanica.ro
Pavilionul petrolului românesc Ia exposiţiunea din Paris 1900.
www.dacQFomanica.ro
686
ALBINA
Din activitatea Cercurilor culturale
In rliua de 17 Fevruarie a. c., învăţătorii cercului cultural «Cocioc-Brătulescî» au avut întrunire. Dimineţa toţi au mers la biserică, unde au ascultat sf. leturghie. Corul şcoleî Cocioc-Bră-tulesci sub conducera d-luî Al. Timotescu, a executat cântări bisericesc!. La biserică au asistat din partea Administraţiei Domeniului Coronei: d-1 Ştefan Iorgulescu, şeful regiei Dom. Cor. Cocioc, autorităţile comunale şi un mare numer de credincioşi.
După eşirea din biserică, membrii cercului au avut întrunire intimă în localul şcoleî Brătulescî-Cocioc, unde s’a discutat asupra corectării lucrărilor din caetele lunare ale şcolarilor. Ieau parte, la discuţiune:
D-nii Ştefan Georgescu-Tâncăbesci, Preotul I. Enescu-Ţigănescî, d-1 Gh, Ionescu-Butimanu şi d-1 Al. Timotescu, preşedintele cercului. Şedinţa să ridică la orele 121/,,.
La orele 3 p. m., şedinţa publică în sala teatrului sătesc Cocioc. Lume forte multă fiind anunţată din timp în totă comuna. Representanţiî Domeniului Coronei, autorităţile comunale, membrii Soc. culturale P. Mavroghenî în frunte cu d-1 Dr. I. Raţiu, preşedintele, etc. etc. Peste 200 de ţărani şi ţărance.
Şedinţa se deschide cu imnul regal cântat de membrii cercului şi elevii şcoleî Brătulesci.
Preotul I. Enescu Ţigănesci, îşi desvoltă conferinţa sa despre «Societăţile economice». Cu nisce cuvinte frumose şi atrăgetore ţine încordată atenţiunea auditorului. Terminarea conferinţei este salutată cu urale de felicitare. Toţi au recunoscut importanţa sănătoselor idei ale Preotului I. Enescu.
Se cântă numai de membrii cercului, frumosul cântec «Haideţi fraţi» aranjat pe voci.
D-1 I. Bănescu-Pisc îşi cetesce clar conferinţa d-sale «Rolul femeei în familie ca soţie şi ca mamă» d-1 conferinţiar a depus o muncă mare pentru frumosa d-sale conferinţă; în schimb însă a avut mulţumirea sufletescă de a-şi vedea opera încununată cu succes. Toţi au aplaudat mult pe d-1 Bănescu.
încheierea se face cu danţurile naţionale executate cu multă gingăşie de şcolarii din Brătulesci.
Am putut admira cu acest prilej pe d-1 C. Armăşescu inginer Silvic al Dom. Coronei vice-preşedinte al Secietăţiî Culturale P. Mavroghenî, care a cântat cu violina bucăţile de danţ. D-1 Armăşescu orî-când a fost vorba de o mişcare în direcţiunea culturală şi-a dat multă ostenelă pentru reuşită. E frumos şi bine când se găsesc persone inteligente în afară de cele îndatorite, să lucreze pentru ridicarea neamului nostru.
La eşire din sala teatrului d-1 Armăşescu a fotografiat întrega asistenţă.
_________________ De la Iaşi.
Societăţi Economice la sate.
Societatea Economică «Aurora» Slobodia-Ialomita, fundată la 15 Ia nuarie 1899.
Bilanţul de la 1 Februarie 1901 până la 15 Ianuarie 1902.
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
(587
ÎNCASĂRI	eşiri
Fondul de reservă lei . . 1.303,45 Cheltuelî generale.......... 606,95
Capitalul societarilor . . 31.438,— Capital retras.............. 236,—
Procente.............  .	4.617,35	Remisa casier, şi sec.-compt. 802,08
Total lei . . 37.358,80	Total lei . . 1.645,03
Sold la 15 Ianuarie 1902 . . 35.713.77 Lei . . . 37.358,80
ACTIVUL	PASIVUL
ţ)ece scrisuri funciare-rurale 5% cu cuponul de 1 Iulie 1902 9.335,60
Acte de creanţă........... 25.253,— Fond societarilor.............. 32.665,86
Numerariu în casă . . . 1.125,17 Beneficiul........................ 3.047,91
Total lei . . 36.713,77	Total lei . . . 35.713,77
Consiliul de administraţie în şedinţa sa de la 18 Ianuarie 1902, luând în cercetare acest bilanţ, încheiat la încasări şi eşirî cu cifra de lei 37.358,80; iar soldul net de lei 35.713,77, l’a verificat şi găsindu-1 în concordanţă cu actele şi registrele societăţii îl aprobă.
*
* *
In $iua de 9 Februarie, a. c, s’a înfiinţat în comuna Viişora, jud. Roma-naţi, societatea economică şi culturală ^Regina Elisabeta». S’au înscris până acum 42 membrii. Afară de învăţător, între promotorii principali al societăţii se numără: Pr. Ilie lonescu, M. Georgescu, notar, Nicâ M. Negrea, loniţă Radu Vlaieu, Ion M. Popescu, notar, Boşotenî.
INFORMAŢIUNÎ
Cu începere de la 1 Aprilie viitor, pe lângă Ministerul Instrucţiunii, se înfiinţeză Casa bisericilor, instituţiune care va aduce mari folose, în tir’un viitor forte apropiat. D-l P. Gârboviceanu, membru în comitetul nostru de redacţie, bine cunoscut de întreg corpul învăţătoresc din ţară, a fost numit Administrator al acestei înalte instituţiunî. Cunoscută fiind activitatea desfăşurată, de acest tîner de ani dar bătrân în fapte, felicităm pe d-l Ministru pentru acestă alegere şi pe prietenul nostru pentru înalta demnitate ce i s’a încredinţat.
*
* * *
M. S. Regele, însoţit de Prinţul şi Prinţesa de Hohenzolern, de d-na de onore a Prinţesei şi de generalul ataşat pe lângă Prinţ, au făcut o visitâ la administraţia domeniilor Coronei, unde au fost întâmpinaţi de d-l I. Kalinderu, administratorul acestor domenii.
M. S. Regele şi înalţii ospeţî, au visitat exposiţiunea organisată numai din lucrările produse pe domeniile Coronei, precum lucrări în teracotă de o rară frumuseţe, broderii naţionale preţiose, cari fac admiraţia tuturora, produse de îmbrăcăminte, de lemnărie, de ferărie, — o instalaţiune în miniatură a ferestraelor din munţii Neamţului,—urşi şi tot felul de fiare sălbatice vinate în pădurile domeniului Coronei, lucrări în paie de la şcolele de pe domenii, etc., etc. E o întregă bogăţie naţională, care a făcut admiraţia străinătăţii la exposiţiunea universală din Paris.
Din sala de exposiţiune, M. S. Regele cu ospeţil Săi, au vizitat sala unde se află instalată o mică scenă de teatru, după modelul scenelor de teatru sătesc, construite în cea mal mare parte din comunele de pe domeniul Coronei. E o scenă forte drăguţă, cu decoruri simple, cu o cortină zugrăvită, pe care sunt diferite scene istorice sau din viăţa ţăranului, etc.
Visita acesta a durat mal mult de o oră. Oaspeţii au admirat cu multă atenţiune aceste produse, cari aminteau un mic colţişor din viaţa casnică a săteanului român.
*
* #
www.dacoramanica.ro
688
ALBINA
La 15 Martie curent a avut loc ultima tragere a lotărieî «Ca-ritas», in localul Primăriei Capitalei.
La tragere a asistat d-1 căpitan Slătinenu din partea Primăriei. Iată numerile câştigătore:
No. 102.37S .	85.226
»	64.052
:> 163.546 ■>	0.740
a câştigat 10.000	lei.
»	1.000	»
»	1.000	»
»	500	»
»	500	*
Au câştigat câte 100 lei:
20103	104383 — 132488 — 19062G — 40629 — 114196 — 141306
99796 — 122349 — 169627.
Au câştigat câte 50 lei:
13735 — 74196 — 109677 — 145070 — 14186— 80205— 121640 148280 — 14879 — 89892 — 122892 — 164751 — 61962 — 93692 128709 — 178164— 66721 — 108312 — 137203 — 187082.
Au câştigat câte 10 Ici:
193974 — 012723	— 155906	— 131407 —	086226	— 078430	—	188614
018732 — 046532	— 183642	— 145187 —	061932	— 171990	—	155792
003841 — 016894	— 033748	— 089705 —	043848	— 053776	—	040771
149401 — 149440	— 177984	— 189846	121971	— 141469	—	058057
195011 — 045205	— 035835	— 195063 —	195098	— 118832	—	090192
099864 — 023109	— 043197	— 109940 —	124648	— 154975	—	131547
166960 — 089544	— 197275	— 197675 —	184156	— 177879	—	087117
189646 — 080864	— 089145	— 078962 —	026881	— 041772	—	133533
088112 — 144281	— 088062	— 118443 —	132379	— 100100	—	042179
037027 — 099977 — 179028	—	009342 — 095801	— 159719	— 174459
182808 — 117341 — 148815	—	168813 — 155615	— 104578	—110686
166331 — 185942 — 102693	—	033981 — 175570	— 057684	—'192508
002564 — 120674 — 079510	—	009499 — 037221	— 182568	— 032916
132893 — 059901 — 067284	—	159062 — 069227	— 164704	— 130891
099145 — 106404 — 099716	—	135366 — 046626	— 124958	— 190267
075800 — 105073 — 070658	—	165454 — 047270	— 125542	— 063843
190354 — 070858 — 131066	—	009775 — 043404	— 111882	— 042137
052300 — 137551 — 044614	—	142971 — 109442	— 011775	— 193075
116764 — 069960 — 107420	—	067362 — 079712	— 138414	— 074117
189781 - 022785 — 101064	—	1Î2091 — 070114	— 109577	— 132248
122374 — 119743 — 090105	—	115660 — 131860	— 061029	— 114727
077091 — 133872 — 059225	—	121716 — 072838	— 183916	— 054555
126090 — 085984 — 147255	—	078543 — 109987	— 030093	— 166246
031004 — 178653 — 002435	—	145330 — 082014	— 157816	— 104752
093076 — 198727 — 037984	—	110419 — 154345	— 182181	— 021464
181295 — 099538 — 116724	—	034806 — 121929	— 003050	— 168593
011740 — 142161 — 016235	—	105741 — 080554	— 167053	— 002395
125937 — 046706 — 131064 — 057452 — 103280 — 052683 — 173486
008100 — 180154 — 005587 — 184036.
POŞTA REDACŢIEI
D-luI Dini. I. Negru, şcola normală Berlad. — Nu se scie până acum. Sunt numai propuneri.
— D-lui I. Ştefănescu, Dăbuleni-Romanaţi—Pentru şcolele de silvicultură, mai nainte examenul şi-apoi anul de practică.
In curînd va apare Gospodăria Rurală, ediţia a 11-a. deV.S. Moga.
www.dacoroimaiiica.io
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea înveţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi Id pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-luî Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalinderu, membru al Academiei Române— Vice-preşedinte, Sava Şoinânescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier delegat, Petru G&rboviceanu, deputat, directorat Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Const. Bana, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spira C Haret, Ministru, profesor Univers.; I. Diniitrescu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Ylădescii, deputat, profesor universitar; flristu S. Negoescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori, Const. Alintă-neşt.eanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexandrescn, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiunî plătite (Urmare).
Mancaş Ana (Tîrgovişte), 2 lei; Brăileţenu St. N., prof. (Bucuresci), 6 lei; Stef. Popescu, învăţ. (Tonea-Ialomiţa), 2 lei; Popescu St. Elena (Tonăa-lalomiţa), 1 leu; Constantinescu I. (Dudesci-Ialomiţal, 2 lei; Anastasie Ştefan (Hălăucescî-Roman), 1 leu; Galian D., doctor (Vidra-Putna), 2 lei; Petri C. I. (la societatea cooperativă Severinul), 2 lei; Mazîllu D (T. Severin), 2 lei; M. Popescu Bobic (T. Severin), 2 lei; Ghica (prefectul judeţului Vlaşca), 5 lei; Constantinescu Haralambie, protoereu (T.-Jdăgurele), 3 lei; Stănescu S. D., preot (Năsturel), 1 leu; Mirodot I., preot (Bădulesci), 1 leu; Popescu Ilie, preot (Ulmeni), 1 leu; Bobocescu I., preot (Plopi), 1 leu; Pănescu R., preot (Olteni), 1 leu; Marinescu M., preot (Ciolănesciî-din-Del), 1 leu; Popescu V. D. (Ciolânescii din Del), 1 leu; Georgescu D. (Zlotesci), 1 leu; Angelescu Alex. (Ciolânescii din Del), 1 leu; Tătaru Gh. (Ciolânescii din Vale), 1 leu; Iliescu M., preot (Atârnaţi), 1 leu; Apostolescu N., preot (Lisa), 1 leu; Popescu Ştefan, preot (Ghimpaţi), 1 leu ; Romaşan I. Ion (T. Măgurele), 2 lei; Cos-tescu Vasile (T. Măgurele), 2 lei; Parmatescu G. Niculae (T. Măgurele), 2 lei; Marinescu Gh., învăţător (Căminesca-Vlaşca), 1 leu ; Marinescu C., învăţ. (Ghimpaţî-Vlaşca), 1 leu; Peleanu Radu, învăţ. (Ghini-paţî-Vlaşca), 1 leu; Stefănescu T., învăţ. (Letca-Nouă-Vlaşca), 1 leu; Georgescu I., preot (Naipu-Vlaşca), 1 leu; Mareş Stef., învăţ. (Copaciu-Vlaşca), 1 leu; Moldoveanu D. T., învăţ. (Balaria-Vlaşca). 1 leu; Carol Gobl (Bu-curescî), 20 lei; I. St. Rasidescu (Bucuresci), 20 lei; G. Ionescu (Bucuresci), 2 lei; Pavelescu A., învăţ. (Bila-Căminesca), 1 leuţOnu Ion, (Tul-cea), 2 lei; Onu I. E. (Tulceai, 2 lei; Popovici Ion (Tulcea), 1 leu; Constantinescu I. (Tulcea). 1 leu; Ceicu Andreiu (Tulcea), 1 leu; Coatu Ga-briel (Tulcea), 1 leu; Rosiadi Nicolai (Tulcea), 1 leu; Măgureanu P. C. (Tulcea), 1 leu; Leonescu Simion (Tulcea), 1 leu; Ludovicii Nichifor (Tulcea), 1 leu; Mateescu P. C. (Tulcea), 1 leu; Voicu Th. (Tulcea), 1 leu.
, Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al II (1902) al societăţii, e de 450; iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 873 lei şi 70^bani+
____________ (Va,orma în No. viitor).
www.dacaroimaiiica.io
GRĂDINA PREOTUL ILIE
Biserica Cotrocenî, Bucureseî.
Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătdre, Bratji, Pini austriaci Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
Luminări (le ceri curată, de albine se pot găsi la preotul Aposto-lenu, com. Văleui-Praliova. Să, se ceră pref-curent-catalug	e-4
Ceigliela, roman de d-1 Th. D. Speranţia, apare în fascicule septămâ-rnale, în editura d-lui A. I. Niţeanu. Splaiul Brâncoveanu No. 103 Bucu-resci. De vînijare la chioşcuri şi la debutanţi de tutun. 10 bani fascicula. Apare Joia. Au apărut până acum 11 fascicule.
Curs de agricultură practică, de V. S. Moga. De vîmjare la librăria Socec, preţul 3 lei.
APARATUL ELECTRO-MAGNETIC MULLER
vindecă sub garanţie Reumatismul, Ischias, Po-dagră, Nevralgie, Migrenă, Insomnie, Dureri de dinţi, Slăbirea sistemului nervos, Durerea de cap şi tdte bdlele ner-v6se.	- • banii.
Preţul lei 7.50. Pentru copii şi femei forte sensibile sunt aparate mai mici cu lei 5.50 franco în totă România, fără alte cheltueli cu ram-burs sau contra mandat poştal primit înainte.
Depositarul general pentru Austria şi România:
Szecsi Lipot. Budapesta, Abonyiutcza 31/A.	«—4
Boli de 20 ani s’au vindecat cu acest aparat.
Dacă bolnavul nu se vindecă până în cel mult 45 (Jile, i se înapoiază
Singurul care vinde ieftin!
Galoş! veritabili Rusesc!
Pentru bărbaţi Lei 4,95, 5,95. Pentru dame Lei 2,95, 3,95. GHETE de chevreaux pentru dame Lei 10,95, 11,95, 12,95. GHETE de vax fin pentru bărbaţi, cu elastic şi şireturi, Lei 11,95, 12,95, 13,95, 14,95.
CĂMĂŞÎ bărbătesc! de <Ji şi de nopte, începend de la Lei
2,95	în sus.
De asemenea şi pentru dame, începend cu acelaşi preţ.
Flanele şi Ciorapi
pentru dame şi bărbaţi cu preţuri fabulos de ieftine.
Bluze de Catifea şi de Postav
Lei 8, 9, 10, 12, 14.
IHlănuş! glace fine Lei 2,50 perechia.
In cas rupându-se la încercare se dă altă pereche.
Magazinul „La tote Sez6nele“ Calea "Victoriei, Bucureseî (Alături cu poliţia).

5%
upon^e reducţie pentru cititorii Albinei. * 6
Cititorii revistei vor avd un scă<}3mintde
68/c din preţurile însemnate, presentând cuponul.
Inst. de Arte Grafice 1 ir^ tromr^/ţrbtniibicii ffV, Str. Domuri, 16.— Bucureseî.
*	No. 6.404.