No. 24. şgfŞ giEEamasia ANUL^V. J7_MartJe J902^ ^ eee ofle93'a0ostt>oeoowo'Waoooogoooe ' Revista Enciclopedică Ropulară ^îpare în fie-care Duminică Abonamentul în ţară pe an Liei S I Abonamentul în Btr&ln. pe an Uei 8 > > » 6 luni » 3 | Un număr....................15 bani Pentru anunoiuri 1 leu linia, jviloa publicitate 5 bani cuvîntul ^\jU'/'/j^lahuoorlptele nepublicate ee ard. omitetul ii redacţie: g&alind eru Colonel p. V. J/ăs turei ff. jfdamescu V. S- Jfioga //. J/icoIaescu Qr. Zeodossiu Const. C. popovici-Zaţcă. SUMARUL: Laurenfia 7H68CU, O ________ _________ ______, ------ . 1900». - I. Prcdescu, O ecrisore.— Grig. Teodossiu, Respândirea culturii în popor. — K. S. Moga, Cronica agricolă şi economică. — Irimia Popescu, Corespondenţa medicală. — Societăţi economice la sate.—De ce IIII în loc de IV ?. — De la sate. — InformaţiunI.—Mulţumiri.-Apel.—Poşta redacţiei.—Pentru văpsitorii de mobile.—Când scrofele fată greii. Ilustrafiuni: D6mna Despina. —Tulpină de in.— F6e^ simplă de cânepă. — Chioşcul tutunului românesc la exposiţiunea din Paris 1900 —- Pavilionul Românesc la exposiţiunea din Paris 1000.—Restaurantul românesc la exposiţiunea din Paris 1900. o O O 0 O O O o O G O o G G o o Redacţia ţi £ucurescl. SOCIETATE IN COMANDITA WEIL, JOSEPH & Co. Buouresoi Strada Smârdan No. 7, (Cassa Zerlendi). Recomandă d-lor agricultori maşine şi unelte agricole şi industriale, de orl-ce fel, s. e.; Locomobile, Treerătore, Pluguri întregi de oţel, Batoze de porumb, cu abur şi manuale, mori pe postament de lemn şi fer, pietre franceze originale garantate de la „La Ferte sous Jou-arre, (Franţa)", etc. ete., din cele mai renumite fabrici pe cari le represintă, şi în condiţiuni cât se pote de favorabile pentru d-nii cumpărători. La cas de necesitate, a se cere oferte şi catalog ilustrat, care se trimete gratis şi franco. Condiţiuni de plată avantagiose. Garanţie pentru material solid şi buna funcţiune. Ovei) alb de Ligovo şl negru de Cou'omiers Porumb diferita varieiăţl, Orzoaica Hanna Seminţe furagere: Sorgo roşu Sfecle de nutreţ, Luzernă Molia, de Ungaria, Sparcetâ amestec furager, ARBORI AR BUSTI I Roditori, floriferî^i umbritorî Vi{ă de vie altoită pe comandă. Tote provenind de la Ferma şi pepinierele din Slobozia-Galbenu (jud. R.-Sărăt) ale lui C. C. Dat-culescu. Cererile se pot adresa: 117, Victoriei, Jjucuresci. Se caută un ajutor de pepinierist, care să se pricepi şi la altoiul viei. 5—1 „NAŢIONALA” SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESGI Capital în acţiuni întreg versat în aur.................Lei 2.000.000 Fonduri de reservă compuse din prime şi daune . . » 3.955.688.76 Idem format din capital şi alte reserve . » 1 075.842.60 Total în aur Lei 7.052.631.36 Daune plătite .... Lei 33.000.00o Vice-preşedinte A. Băicoiauu. Dir. general E. Griinwald. Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinex, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sînt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cos de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domne! No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţă generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţii în tote oraşele din ţară. Anul al V-lea fliind deja început încă de la 1 Octomvrie 1901, rugăm pe d-niî abonaţi să se grăbescă a ne trimite costul abonamentului prin mandat postai, care nu costă decât 15 bani, avend şi noi clieltuelî, destul de mari. Asemenea rugăm pe abonaţii cari au cerut revista, făgăduind că vor plăti după primirea câtor-vâ numere şi n’au plătit încă, să achite, contrariu, li se va suspenda trimiterea. www.dacQromanica.ro ALBINA 633 jfiortea principesei jYîaria De WieD. principesa Maria Wilhelmina Frederica Elisa-beta de Wied s’a stins Luni, 11 (24) Martie, la orele 6. Născută la 29 Ianuarie 1825, fiică a ducelui Wilhelm de Nassau, căsătorită la 20 Iunie 1842 cu principele Herman de Wied, cunoscut prin scrierile sale filosofice, principesa Maria înceteză din viaţă la vîrsta de 77 de ani. Familia de Wied, una din cele mai vechi din Germania, a dat suverani asupra principatului cu acel nume, încă din vecul al 11-lea şi a dat bărbaţi din cei mai însemnaţi în armată, în biserică şi în sciinţe. Principesa Maria de Wied a fost, de asemenea, renumită ca una din femeile cele mai culte din Germania şi care a exercitat o însemnată influenţă culturală asupra unui cerc forte mare din tote clasele societăţii. Cei d’întâiu învăţaţi ai Germaniei, cei mai renumiţi scriitori şi bărbaţi de Stat o înconjurau. De o modestie rară şi de o bunătate de inimă recunoscută, principesa Maria răspândea bunele ei sfaturi şî bine-facerile ei în totă împrejurimea castelului familiei «Monrepos», iar din castelul ei personal «Segenhaus»—casa bine-cuvîntată — răspândea bine-facerile pe ţărmurile Rinului până departe peste malurile acestui rîu. Nu eră un suferind care să nu fie mângâiat cu sfat sufletesc şi cu ajutor, şi adesea «Segenhaus» eră prefăcută într’un ospiciu pentru suferinzi. Principesa Maria a dat României pe Regina Eli-sabeta şi a păstrat pentru noua patrie a ficeî sale simţimintele cele mai sincere şi devotate. A fost în Bucurescî şi în Sinaia în August şi Septemvrie 1871, şi în 1876, când a stat patru luni în ţară, din Aprilie până în Iulie. Fiul ei este principele Wilhelm de Wied, căsătorit cu principesa Maria a ţărilor de jos. Fraţii principesei Maria de Wied sunt, ducele Adolf de Nassau, iar sora, Sofia, Regina Suediei şi Norvegiei. www.dacQromanica.ro 634 AT.THN A Domnit Despina. Biserica, ce ’n faţă stă zidită, Acum va fi măreţ împodobită Domria lui Neaioe-Vodă. in tote ale Domneî scumpe zale, Cercei, colane mândre şi paftale, Mai e o salbă d’aur şi-o brăţară. C’o piatră nestimată forte rară... O cere Kneazul Lazăr şi-o plăteşce Şi fiicei luî frumose-o dăruesce. t/GT'. www.dacQrQmanica.ro —.—.— ALBINA 635 Cum n’a mai fost în lume nicîoaltă... Iar Neagoe de bucurie saltă Privind la Domna luî atât de bună Cum raze d’aur fruntea-î încunună Şi-o armonie dulce par’că cântă Pe chipul ei senin, ca la o sfîntă. Cât de măreaţă pare lângă dînsul! D’atât extaz şi drag l-înecă plânsul: «O, Domne! 1 ■ . / I . IIt / 1 i Pavilionul românesc la exposiţiunea din Paris 11)00. www.dacQFomanica.ro ALBINA 647 statului, ca societatea geografică, institutul meteorologic, institutul de bacteriologic, şcola de medicină veterinară, ş. a. Deosebit studiază organisarea şcdlelor comerciale şi a Asi-lulul Elena Ddmna». P*După o scurtă privire asupra chipului cum s’a presentat arta română la exposiţie, raportul trece la procedeurile artei şi sciinţel şi se ocupă special de tipografii, librării, ziare, instrumente de musică, etc. Dacă în fabricatele mecanice stăm fbrte slab, putem spune că în ce privesce poşta şi telegraful, am făcut progrese sim-titdre, avem 588 biurourî telegrafo-poştale, din cari 466 a-genţil speciale rurale. Imbucurătdre sunt notiţele privitdre la căile ferate, din cari vedem că avem o reţea de 3.294 km. Aci se descrie şi podul de peste Dunăre, cum şi lucrările măreţe ale portului Constanţa. Raportul trece în revistă diferite industrii ale ndstre, arătând prin ce s’au înfăţişat la exposiţie şi vine la marele capitol al Agriculturii. Iată în amănunte cum s’a presintat a-gricultura la exposiţie: Pe o întindere de 180 m. p. se ridica o construcţiune de lemn alb de brad românesc, cu ornamente naţionale în pyrogravură, făcută în atelierele arsenalului armatei din Bucurescî, şi care înfăţişa — cu porţile eî cu pod şi streaşine şindrilite — împrejmuirea ogrăzii unul chiabur, care pe poliţe mal scunde ori mal înalte şi-ar fi aşezat, după calităţi şi categorii, tdte felurile de grâne, de legume uscate, de seminţe adunate de pe mănosele lui ogore. Clădăriî şi şireagurî de ştluleţî roşii, galbeni şi albi de porumb împodobeau tot cuprinsul şi atârnau prin tote unghiurile sub torsade de cânepă cenuşie; znopl do grâu, de orz, de ovăz, de in şi de meiu îşi ridicau cu mândreţe crestele mustâ-close pe la colţuri, iar prin geamul sticlelor de tot felul şi de tote mărimile zimbeau ochilor, nesăţioşi de a le privi, comorile de grâu ceacîr, de ghircă, de arnăut, de Banat, cu bobele umflate şi mîezose; de porumb roşu cinquantin, pignoletto, dinte de cal şi moldovenesc, bătând care mai de care în faţa aurului; de rapiţă negră cu bobul plin; de orzolcă cu faţa albă şi de o-vez bălan ori mohorît! Colo un şir de borcane cu fasole albă, vînătă,. roşie, lătăreţă, rotundă sau prelungă, cu mazăre verde şi galbenă, cu in, cu să-mînţă de cânepă, cu semînţă de mac, de muştar alb şi negru, de reţină, cu bob alb, verde şi ocheş, cu meiu, hrişcă şi florea so-reluî. De te întorceai, vedeai dincolo caere de lână de tote soiurile şi de tote feţele, spălate şi nespălate, dărăcite sau cum că-duse’ de sub forfecî. Alăturea alb şi scămoşat, un smoc mare de bumbac, semănat şi răsărit la Isaccea, doveditor dă pe pămîntul Dobrogel pote, sub arşiţa soreluî nostru, să crescă şi să se cultive planta acesta a zonelor calde. îacă mierea în faguri albi şi portocalii, îat-o în sticle, limpede şi sclipitore; Iată ceara stupilor şi mătcile de albine făcute cu meşteşug de Lipovenii de la Balabanca şi de la Galaţi: iar albe gingaşe şi uşurele ca fulgul, gogoşile de mătase, răsar, — cu tot- www.dacQFomanica.ro Re slurantul românesc la exposiţiunea din Paris 1900. ALBINA 649 dinadinsul la olaltă — punend o notă aristocratică în colţul în care le-a aşezat chiaburul ca să-şi cinstescă casa, plină, cum ve-durăm, de tote. Au participat 328 de exposanţi cu ale agriculturii şi juriul a acordat însemnate recompense: 5 mari premii, 85 medalii de aur, 76 de argint, 136 bronz şi 9 menţiuni onorabile. D. Ollănescu arată pe larg cum se cultivă fie-care specie de cereale în ţara ndstră, care este cantitatea de produc-ţiune şi cum se vinde. Datele statistice sînt fdrte preţidse. Intr’unul din tablouri se arată pe timp de cinci ani (1893 — 97), cât grâu am exportat în fie-care stat cu caro avem asemenea relaţiuni. Statul care importă mai mult grâu de al nostru este Belgia; urmeză Anglia, Germania, Austro-Ungaria. Mai puţin decât tdte importă de la noi Grecia. Intr’un singur an găsim un mic import şi în Egipt. Partea privitdre la agricultură se termină cu un studiu asupra şcolilor de agricultură şi asupra fermelor model. Pline de învSţămînt sunt paginile privitdre la crescerea vitelor. E întristător să constatăm că acestă ramură de îndeletnicire câmpenescă dă la noi resultate fdrte slabe. Boii şi caii, cari erau odinioră renumiţi, acji sînt în decădere. Rasele mîstre nu se mai caută, ba chiar aducem boi şi cai din străinătate. Cifrele ne vorbesc destul de lămurit: pe când între anii 1878 — 83 mijlocia exportului de vite cornute mari a fost de 11.250.000 lei, în 1898 exportul scade la 1.693.200 lei. Aceleaşi triste constatări ni se arată şi pentru arborii fructiferi. Se fac la noi şi pere, şi mere, şi caise şi cireşe, şi alte soiuri de roduri; dar fiind puţin îngrijiţi pomii, nu numai că nu exportăm nimic, ba încă aducem din străinătate pentru sume însemnate pe fie-caro an. (Urmare în No. viitor). Radu. O scrisore. Stimate Domnule Redactor, Mult preţidsa Revistă Albina fiind aceia care înlâiu a propovăduit înfiinţarea de societăţi econimice la sate, ca ele fiind cel mai bun remediu pentru ridicarea sătenului nostru; îmi fac o datorie şi cu bucurie, fac cunoscut Ddmniei vdstre că aici în corn. Carol I—căt. Carol I — în urma sfaturilor ndstre ca învăţători şi cu concursul mai multor per-sdne cu inimă adevărat românescă, s’a înfiinţat încă de la 1 Ianuarie a. c. o societate economică şi de ajutor cu denumirea < Principele Carol», al cărui capital şi numărul membrilor se înmulţesc pe fie-care d>- I. Pmlescu înv. com. Carol I, Constanţa. www.dacaromanica.ro 650 ALBINA Răspândirea culturii în popor. vem astădi în ţară o mare mulţime de omeni nesciutorî de carte. Cunoscinţele acestora despre lume şi minunile ei, despre viăţă şi înlesnirile ei, sunt la cei mai mulţi dintr’în-şii forte înapoiate. Ele se opresc la ce au apucat de pe la părinţi, la ce au audit de pe la alţii şi la ceea-ce au dobîndit prin încercările lor, lovindu-se însă cu capul de multe neajunsuri şi greutăţi. Negreşit că şi acest fel de cultură nu e de lepădat. De la părinţii noştri putem forte bine primi lucruri bune; alţii ne pot veni într’ajutor cu ore-cari cunoscinţe; iar noi înşine, încercând când una când alta, putem ajunge când-vâ să dobîndim şi câte ce vă bun şi folositor pentru vieţă. Dar tocmai vieţa nostră e scurtă. Dacă fie-care om s’ar apuca să se ţină cât trăesce numai de încercări ar ajunge la sfirşitul dilelor, fără să câştige atât cât i-ar fi de nevoe. Din vremuri depărtate însă omenii mai pricepuţi au a-dunat în cărţi încercările lor isbutite, cu privire la felurite cunoscinţe. Şi tot adunând şi întregind, învăţaţii lumii au ajuns să strîngă în paginile cărţilor sciinţa adevărată, care a luminat şi luminăză minţile omenilor. E de mare folos ca fie-care ins să afle şi să cunoscă ceea-ce au scris acei învăţaţi, cari au lăsat atâtea cunoscinţe frumose, bune şi fo-lositore. Dar cum să şi le dobîndescă mulţimea omenilor fără sciinţă de carte? De cei sciutori de carte nu mai vorbesc; căci aceştia le vor găsi printr’unele cărţi scrise şi în limba nostră. De alt-fel şi pentru ei pote fi folositore propunerea ce voiu face-o în rîndurile următore. întrebările nostre sunt dar acestea: Cum se va ajunge ca nesciutorii de carte să stea de vorbă cu învăţaţii vremilor, cu părinţii sciinţelor şi ai artelor? Cine le va împărtăşi cunoscinţele din cărţi, dacă vom ajunge a găsi vre-un mijloc de alcătuire a acestora ? Avem în ţară trei mijlocitori ai culturii printre cei neştiutori. Aceştia sunt: învăţătorii, preoţii şi alţi iubitori de bine ai poporului. Aceştia trei pot aduce mari folâse mul- www.dacaramamca.ro ALBINA 651 ţimeî lipsite de bucuria cunoscinţelor. Dar păcat că cel mai mulţi n’au destule mijloce bănesci, ca să potă avea la îndemână tot telul de scrieri bogate în adevăruri pentru viăţă. Afară de acesta, trebue să mărturisim că e forte greu celor mai mulţi dintr’inşii să se întindă în tote ramurile, potrivit cu numerosele nevoi ale mulţimeî. Fie-care îşi are îndeletnicirea sa anumită, cu care se pricepe mai bine, şi nu pot crede că se vor găsi mulţi cari să potă fi stăpâni pe tote cunoscinţele. Apoi nici timpul nu le pote îngădui multora, ca să frunzărescă şi să copieze de prin cărţile ce le au, tot ceea-ce s’ar pute spune mulţimeî nesciutore sau înşetoşaţilor după învăţături. E nevoie dar de un mijloc practic şi lesnicios în acăstă privinţă, ca prin puţină muncă să se potă face lucru bun şi mult E nevoie de un mijloc forte nemerit, cu care se pote aduce servicii tuturor. Societatea culturală «Steaua», a cărei menire e tocmai răspândirea culturii în popor, să-şi iea sarcina de a tipări un număr de conferinţe populare cât se pote mai complecte. Prin mijlocirea către d-1 Ministru al Instrucţiunei, pe care îl seim cu dor şi hotărîre pentru tot ce vine într’ajutorul propăşirei poporului, să se iea măsuri ca profesorii, institutorii şi învăţătorii să scrie câte o conferinţă în ramura hotărîtă de ei înşişi. Un comitet alcătuit de Soc. Steaua din omeni de sciinţă: agronomi, medici, etc., să studieze şi să publice condiţiunile după cari s’ar pute scrie asemenea producţiunî. Lucrările să trecă prin sita desă a acelui comitet şi cele alese să se publice, cum am spus, de către soc. Steaua. Intre condiţiunile cerute pentru ast-tel de conferinţe s’ar pute trece şi acestea: Subiectele instructive şi moralisatore, claritate în expunere, exemple multe şi bune, o limbă populară, nici o digresiune de la subiect, extinderea mărginită la faptele principale şi la cele absolut trebuitore înţelegerii subiectului, etc. Comitetul ar pute face apel şi la scriitorii noştri de talent, pentru aceeaşi causă sfintă. S’ar mai pute culege şi câte-vâ din conferinţele ţinute pe la Ateneele din ţară, întru cât ar corespunde condiţi- www.dacoromanica.ro 652 ALBINA unilor puse. De asemenea, şi din cele publicate prin reviste ca: «Albina», şi altele, din capitală şi provincie. Ar fi o lucrare mare şi însemnată şi nu mă îndoesc că va li dusă la bun sfîrşit, îndată ce s’ar pune în practică. In acest chip într’o scurtă vreme ne am pomeni cu mai multe sute, ce clic, cu mai multe mii de conferinţe alese şi folositore. Acestea s’ar pune pe un preţ mic, la îndemâna ori-cui ar voi să le cetescă, fie pentru ei, fie pe la întruniri şi şedători. In curînd am ajunge să avem un material pentru care un singur om ar li trebuit să muncescă o vidţă întregă. De alt-tel, putem speră să iasă o lucrare bună când ne gândim că fie-care se va mărgini la un singur subiect şi nu va scrie decât ceea-ce a cunoscut mai bine. Unor asemenea conferinţe li s’ar da un format anumit, putend folosi pe unele din ele chiar ca cuprins de broşuri. Mai menţionez că nu e numai decât nevoe cu tote conferinţele ce le ţinem să lie ale nostre. Mulţimea se cultivă şi cu ori-ce fel de cunoscinţe de prin scrieri, dar bine şi frumos cetite. Adesea-orî o bună cetire face tot atît de mult ca şi scrierea unei bune conferinţe; căci s’au vedut omeni, cari de şi au compus o alesă conferinţă, însă acesta n’a aflat o primire mai bună din pricină că autorii e-rau reî cetitori. Eu aşi fi mulţumit să ved încependu-se o asemenea lucrare de mare preţ. Sunt sigur că fie-care ar căută să dea sprijinul seu luminat pentru o întreprindere atât de bună. Asemenea conferinţe, observate cu amănunţime de cei în drept, ar duce mulţimea pe calea cea bună şi sunt sigur că ar fi torte bine primite. Propunerea e lăcută. Remâne ca ea să lie împărtăşită de cei cari vor trebui s’o ducă la un bun sfîrşit. _______________Grig. Teodossiu. Pentru vopsitorii (le mobile. Văpsiturî vecin de uleiu sau de lac se pot curăţii de văpsea cu săpun verde şi cu sodă. Obiectul care trebue curăţit de văpsea, se unge simplu cu săpun verde, prefăcendu-1 mai întâiu cu apă de sodă într’un aluat subţire, şi ast fel îl lăsăm să stea 24 de ore. Apoi se spală cu apă caldă şi vopseaua, se duce cu desăvîrşire. {La un sfert litru de sodă se pun 10 jDărţi de săpun unsuros). www.dacocomanica.ro AT.BTXA 653 Cronica agricolă şi economică. tocmai în preziua când cerealele trebuesc semă-fără amânare. Orzul şi ovăsul vor pută acoperi re suprafaţă de pămînt rămasă nesemănată cu ce-de tomnă. Vor pute înlocui şi suplini lipsa grâului a orzului de tomnă la exportul ce facem cu străinătatea, mal cu semă când sămînţa va fi de calitate bună, semănată în pămînt bun, bine lucrat, şi să fie cât se pote mai bine curăţit de buruenl. Acei dintre agricultori cari au făcut arătura pentru semănatul orzului de cu tomna, bine au făcut, mal cu semă când orzul se semănă după grâii şi secară, deşi orzul de primăvară reuşesce mal bine când este semănat după plante prăşitore. Dacă arătura s’a tăcut astă tomna, acum se pote da o grăpare adîncâ în lungimea şi de acurmezişul locului, spre a se scote la suprafaţă tote rădăcinele buruenilor, şi după aceia se semănă orzul. In ţara ndstră, unde clima este forte schimbătore, orzul se pote semăna chiar de pe la sfârşitul lunei lui Februarie, daca timpul e bun, şi până apropo de sfârşitul lunei Aprilie. In tot caşul este mal bine ca semănatul să se isprăvescă până la 15 Aprilie. Cu cât vom fi semănat mai de timpuriii, cu atât vom ave o producţiune mal mare în bobe şi de o calitate mal bună; fiind-că semănăturile făcute de timpuriu pot să profite mal mult, de umeijela pămîntulul înmagazinată în timpul iernel, decât cele făcute mal târziu. Un proverb (Jice: Cine plecă de dimineţă, departe ajunge. Cătăţimea de semînţă ce trebue a se semăna la pogon depinde de pămînt, de climă, de cultura pămîntulul şi de mărimea bobelor, şi chiar de soiul de orz ce semănăm. Se scie că la orzul semănat în rînduri, deşi se semănă mal puţină semînţă, avem şi o producţiune mal bună ca calitate şi cătăţime. Dar, în caşul acesta, la cas de trebuinţă trebue prăşit, când buruienile vor umple locul dintre rînduri. La noi, din causa lipsei de braţe, semănatul în rînduri devine mal greii de făcut, cu atât mal mult, cu cât se scie că locurile nostre cultivabile, prin lucrările ce se fac, nu sunt destul de bine curăţite de bu-ruenî. Distanţa ce s’ar pute lăsa între rînduri, este socotită de agricultorii cu experienţă între 8 — 28 c. m.; sau în termen mijlociu de 16 c. m. Semănatul în rînduri se face cu maşina de semănat, de aceea înainte de semănat locul arat, trebue bine grăpat şi tăfălugit. In Englitera, Germania şi chiar în Austria şi Franţa, unde consumaţiunea bere! a ajuns o băutură fără de care locuitorii www.dacocomanica.ro 664 ALBINA acestor ţărî cred că nu pot trăi, orzul se cultivă pe suprafeţe destul de mart şi mal cu sămă în Englitera, unde cultura orzului şi a hameiului, mal portă numele şi da via nordului. D-l Grandeau, într’un articol special asupra culturel orzului, face o comparaţiune între producţiunea locală şi importaţiunea orzului întrebuinţat la fabricaţiunea bere! pe anul 1900. Snpraf. cultiv, în liect. de orz. Producţ. î n bobe cantităţi Prod. Ia liect. cantităţi Importaţiunea cantităţi Germania . . . . 1.670.000 30.020.000 18,0 7.386.700 Marea Britanie . 876.600 15.700.000 17,5 8.629.500 Franţa . . . . 757.200 9.194.000 12,14 149.100 De ce agricultorii străini cel mari ca şi cel mici au o producţiune maî mare la hectar, şi de calitate maî bună decât agricultorii noştri ? El produc maî mult fiind-că fac maî mult lues de bani la cumpărare de îngrăşăminte, dacă gunoiul de la vite nu le este de ajuns. La cumpărarea de îngrăşăminte, el maî ţin socotălă şi de părţile minerale (săruri), ce fie-care plantă agricolă absorbe din pâmînt. El cunosc acest lucru din scrierile omenilor lor învăţaţi, cari s’au ocupat mulţi din el în tâtă viaţa lor numai cu ast-fel de cercetări, pe suprafeţe de păinînt maî mari sau maî mici. Aceşti omeni prin cercetările lor aşâ )) 9—10 )) — » » roşu » » » )) 10 5> 70 )) Orzbică . . » y> » 11 » 25 )) Secara . . » )) » 10—11 )) 30 » Orijul ...» )) » » 11 )) 25 » Ovăzul . . » » » 12—13 25 » Porumb cincantin » » 10 82 » Fasolea .... » » )> 13-14 » — » Rapiţa sălbatică » > > 11 > 25 * V. S. Moga. Corespondenţa medicală. Domnului Iordaclie Ionescu, comuna Hoilivoiea jud. Ylaşca. Desvoltarea exagerată a unghiilor la animale se pote observă în maî multe împrejurări. Aşa la acelea cari au pielea grdsă, negră şi acoperită cu mult per, le cresce cornul unghiilor maî repede ca la altele cu pielea subţire şi cu puţin păr la ea. Când o vită este multă vreme reu hrănită şi îngrijită, şi daca de odată, după atâta vreme de lipsă, se supune la un regim bogat, hrănindu-se cu nutreţ îndestulător şi maî ales daca i se dă şi grăunţe, se observă atunci în scurt timp, că crescerea cornului copitelor, ia o proporţiune însemnată. Animalului care face exerciţii, care muncesce, îi cresce maî iute unghia decât la altul care stă. Bdlele în fine, maî în tot-deauna întârziază desvoltarea unghiilor, şi din contră, starea de sănătate o activeză. De sigur, că crescerea nesăbuită a unghiilor bivoliţei d-v6stră trebue să fie legată de una din căuşele maî sus pomenite, şi prin faptul că reul dureză de vre-o 2 ani şi se observă la câte-şi patru piciorele, este multă probabilitate că el ţine de firescul bivoliţei, de natura ei. Aş fi curios să pot vede acestă vită, pe care mi-o închipui cu totul neagră, fără nici un petec alb, cu pielea grosă şi acoperită cu mult păr, comparativ cu alte animale de soiul ei. Lucrurile stând ast fel, îmi pare reu că nu pot să dau a-prdpe nici un sfat pentru a se modifică, a se domoli cres- www.dacoromaiiica.ro a l n i \ a 657 cerea cornului unghiilor la bivoliţa în chestiune. Singurul mijloc este ca potcovarul, din când în când, să cureţe cornul crescut în nescire, căutând pe cât este cu putinţă, a da copitelor, forma lor naturală. Irimia Popescu Medic-veterinar. ■ ■ —---------------- Societăţi economice la sate. Bilanţul societăţeî «Isvorul» din comuna Smulţi-Covurluiu, format la finele anului social, 31 Decemvrie 1901. INTRĂRI Din cotisaţiunile membrilor......................lei 1.080,— Din depuneri spre fructificare....................» 1.785,— La fondul de reservâ..............................» 381,26 La fondul de ajutor.............................» 284,10 La dobântjî........................................ 275,— Total . . lei 3.805,35 E Ş I R I Bani în poliţî şi în scrisuri autentice...........» 3.087,— Cheltuclele la înfiinţarea societăţeî.............» 167,50 Cheltuelî de administraţiune......................» 83,— Ajutore date......................................» 2,— Mobilier..........................................» 50,— Numerar în casă la 31 Decemvrie...................> 415,85 Total. . .lei 3.805,35 * * * In comuna Todireni, jud. Botoşani, din iniţiativa şi prin stăruinţa d-luî G. Băucescu, dirig. şcolii, ajutat de d-1 Al. Stăcescu, primar, s’a înfiinţat o bancă populară, cu numele de: «Jijia-Sitma,» care va funcţiona de la 1 Martie; de asemenea învăţătorul a mai înfiinţat şi o casă de economie şcolară.» * * * Bilanţul Societăţii economice «Stupina Dobridorului», încheiat în sera (jileî de 31 Decemvrie 1901. ACTIV Numerariu aflat în casă . . 10,40 Dividende cuvenite membr. 102,56 Efecte aflate în portofoliu . 1.900,— Fondul de reservă .... 94,34 Cotisaţiunî...............1.713,50 Total. . .1.910,40 Total. . . 1.910,40 Comptul de profit şi pierdere. Comptul dobîn^eî & comision 182,90 Fond pentru acoperirea chel-tuelilor de fondaţie .... 182,— Total 364.90 S’au cheltuit cu materialul: Registre etc. şi legalisarea Statutului.................168,— Dividende membrilor conf. Statutelor.................102,56 Fondul de reservă .... 94,34 Total . . 364,90 Preşedinte, Mitică D-tru Lunga. In (jiua de 24 Ianuarie a. c., prin stăruinţa d-luî N. Pinţoiu s’a înfiinţat în comuna Perişor o societate de economie şi împrumut, constituită www.dacQramaiiica.ro 658 ALBINA pe 10 anî şi cu 60 membrii fondatori, avend şi un capital de 1 500 lei. Societatea cu numele «Progresul muncitorilor» este sub presidenţia de onore a d-luî V. P. Romanescu. DE CE IUI IN LOC DE IV? T6tă lumea s’a minunat şi se minuneză de ce se pune pe ceasornice ţifra IIII în loc de IV? Intr’o carte veche găsim urmetdrea explicaţiune: «După tradiţiune, primul ceasornic a fost făcut în 1387 de Enric de Vie, pentru Carol-Quintul. Acest împărat a cărui educaţiune a fost cam neîngrijtă, căută să trăcă drept mare învăţat şi nu scăpă nici un prilej ca să arate acesta. — Ceasornicul d-tale merge bine, cjise el luî Enric de Vie, dar cifra patru de pe cadran e rău făcută. — Cum aşâ? — Da, cifra patru trebue făcută din patru unuri iar nu dintr’un I şi un V cum ai făcut d-ta. — Majestatea Vdstră se înşală, cjise Enric de Vie. — Eu nu mă înşel nici odată, cjise monarcul furios, să faci bine să-mi îndreptezî ţifra. Enric de Vie îndreptă cifra şi, de atunci tote cadranele ceasornicelor pdrtă cifra IIII în loc de IV». DE LA SATE In . V. Ilamza învăţ. dir.Frumuşiţa CovurluT. * * * Sub-scrisul, învăţător diriginte al şcolei din corn. Carol I, plasa şi jud. Constanţa, aduc prin acâsta mulţumirile mele urmâtorelor persone cari la apelul ce le-am făcut, au bine-voit să contribuie cu obolul lor pentru a se procură combustibil şcolei, acesta pentru că sumele alocate în budget spre acest scop s’au isprăvit: Preotul R. Bănică, 2 lei; Niţă Gologan, 2 lei; Ştefan Albu, 2 lei; Ion I. Toma, Vasile Drogeanu, Vasile Leca; Gh. Albu, I. R. Marcu, şi Ion Dinescu cu câte 1 leu fie-care; iar elevii şcolei contribuind cu 2 lei şi 70 bani. Total, lei 14.70. I. Predescu. * * Cunoscutul fotograf şi preşedinte al societăţii industriale «Curtea de Argeş» d-1 Ion Nicolescu, cu domiciliul în Bucuresci, Soseua Jianu No. 10, a donat pentru biblioteca şcolei din acestă comună revista «Albina» pe trei ani, întocmite în două volume frumos legate în pânză. D-sa ne-a promis că ne va mai trimite în curînd încă 20 cărţi folo-sitâre pentru cetit. Pentru acăsta faptă lăudabilă, îi aduc mulţumiri. G. Florescu Dirig. şc. Vălsănescl-Argeş. www.dacoromaiiica.ro 660 A [.RINA A. IP IE L Sub-semnatul, înveţător al şc<51eî din comuna Fântânele-Negre, judeţul Mehedinţi, în numele elevilor şcoleî şi sătenilor, rog pe toţi domnii autori, editori şi voitorii de bine sătânuluî român, să bine-voiască a ajută, prin donare de cărţi şi tablouri, înfiinţarea unei «biblioteci» la şcdla acestei comune; de la care să se adape cu cunoştinţe folositbre, şcolarii şi sătenii. D. Florescu. Poşta Redacţiei. — D-lui I. Demetriii, Moşna-Fălciu. — V’a înscris la No. 136 pentru 10 grame, pe care le veţi avea gratuit. — D-lor Codrianu, Cazan şi alţii. N’are Ministerul de domenii seminţe de lucerna şi trifoiîi. Puteţi cumpără însă de la societatea Ceres din Bucure sci sau de la d-1 C. Daculescu, Slobozia-Galbenî, din Rîînnicul-Sărat. -- D. I. Ionescu, învăţ. Calvini. — Sunteţi achitat pe anul V cu chit. No. 2.870. Comunicarea nu s’a primit, în tot caşul trimeteţi-o în resu-mat cât mai restrins, fără cuvintări căci e imposibil de publicat. Observaţi rubrica «societăţi economice la sate» şi vă conformaţi ei. Admirăm sforţările ce fac învăţătorii şi preoţii pentru binele sătenilor, cuvînţă-rile lor sunt tote pline de învăţăminte, şi regretăm că cuprinsul revistei nu le pote încăpea. Voinţa nu ne lipsesce, dar în faţa imposibilului trebue să ne supunem. — Preot. (i. Rebegea, Ibănesci-Tutova. — V’am achitat cu chitanţa No. 3.993 anul al V-lea. — A. Dima, învăţ. Cuca. — Cu mandatul No. 20 din 10 Iunie 1901 v’am achitat pe anul al IV şi v’am liberat chitanţa No 2.284, prin oficiu aţi achitat anul III chitanţa No. 9.613 şi anul curent al V-lea chit. No. 5.668. — II. Ştefănescu, Slăvesci-Vâlcea. — Cereţi chitanţa la Părintele Proto-ereu, unde a fost trimisă împreună cu ale altora. — D-lui ll.-nuti, Bârlad. — Primit. Mulţumiri. Se va publica în numărul viitor. A. Mihăilennu, Vulturesc!. — Cum vedeţi, lotăriile cari se trag le publicăm prin revistă; aşă vom face şi cu cele de cari întrebaţi când se vor trage. — I. Kitescu, Moroenî. — E vorba să se înfiinţeze, dar când? Nu să scie. — Pr. C. Silveanu, Manolesa-Dorohoiu. — Suntetî achitat pe anul IV cu chitanţa No. 741 iar pe anul curent cu chitanţa No. 5.801. — Anastase Velicn, Adam. Tutova. — V’am achitat cu chitanţa. No. 3.997 anul V. — (i. Stănescu, învăţător Aluniş-Olt. — In unul din numerile viitore se va satisface cererea. — P. Predealul, Mischiî-Am-Ocolu-Dolj. — Pe anul trecut al IV, sunteţi plătit cu chitanţa No. 18.267, pentru anul (V) curent n’am primit, deci sunteţi neachitat. — M. Statcscu, Păltinenî. — Cu banii primiţi de la d-v. am achitat pe anul curent al V-lea pe: P. M. Ionescu cu chitanţa No. 3.921, T. Popescu chitanţa No. 3.920, Pr. D. Stoicu chitanţa No. 3.919 şi d-v. chitanţa No. 3.918. Ve mulţumim. V’am trimis un alt exemplar din calendar, să scriţi de l’aţî primit. www.dacoramanica.ro STEAUA Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Gotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-caro membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci. Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalinderu, membru al Academiei Române— Vicepreşedinte, Sara Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şicasier delegat, Petru Gârboviceanu, deputat, directorat Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Const. Bana, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spira (' Haret, Ministru, profesor Univers.; I. Diniitrescn Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Vlâdescă, deputat, profesor universitar; Uristu S. Negoescn, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censorl, Const. Alimft-nrşieann, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescn, profesor secundar; Const. Alexandrescn, revisor şcolar Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare). Ionescu Tudor (Bâlănesci), 1 leu; Nicolescu Mateiu (Dieneî), l leu; Rotaru Ion (Dieneî), 1 leu; Iliescu Ion (Dieneî), 1 leu; Grigoreseu Gh. (Urşi), 1 leu; Stanică I. Radu (Urşi), 1 leu; Demetrescu Gh. (Urşi), 1 leu; Marinescu I. (Merlesci), 1 leu; Demetrescu M. (Tâmpenî), 1 leu; Mi-hăilescu T. C. (Perieţî), 1 leu; Costescu Dobrc (Icona), 1 leu; Paladeanu D. V. (Comanî), 1 leu; Cotoi M. (Crac-de-jos), 1 leu; Ionescu D. (Crac-de-jos), 1 leu; Bărbulescu Dobre (Stoicânesci), 1 leu; Constantinescu I. (Babiciu-Romanaţi), 1 leu; Gheorghinescu Gh. (Beciu), 1 leu; Pârvulescu Ion (Beciu), 1 leu; Popescu C. Marin (Seca), 1 leu; Demetrescu M. (Po-boru), 1 leu; Stănescu Ion (Titulescî), 1 leu; Marinescu D. Şerbănescii-de-sus), 1 leu; Iliescu Barbu (Crampoia), 1 leu; Stânciulescu Angliei (Barsescî), 1 leu; Popescu C. (Frunzar), 1 leu; Popescu Ioniţă (Goşto-văţu), 1 leu; Demetrescu S. (Vospesci), 1 leu; Ionescu I. (Dobrotesa), 1 leu; Popescu M. I. (Dobrotesa), 1 leu; Demetrescu Gr. (Dejescî), 1 leu; Florescu Ion (Mogosescî), 1 leu; Florescu C. (Mogosescî), 1 leu; Bărbu-Jescu C. (Scornicesci), 1 leu; Constantinescu Toma (Slatina 2 lei; De-metrescu R. Uie (Profa), 1 leu: Marinescu Niţă (Chiha), 1 leu; Constantinescu P. (Spinenî), 1 leu; Dimitrevieî Iosif (Seca). 1 leu; Pescaru Uie (Mihăesci-de-jos), 1 leu; Baldu Jlie (Mihăesci-de-sus), 1 leu; Ionescu ■C. (Văleni), 1 leu; Marinescu Ivan (Albesci), 1 leu; Hristescu Ion (Spi-neni), 1 leu ; Petrescu C. (Vaţa), 1 leu; Hristescu Uie (Spinenî), l leu; Ciurescu Ştefan, (Vaţa), 1 leu; Marinescu Gh. (Spinenî), lleu; Păunescu C. (Maldăru), 1 leu; Ionescu Toma (Maldăru), 1 leu; Constantinescu Gh. (Baresci-de-Vale), 1 leu; Demetrescu N. C. (Slatina), 2 lei; D-na Mafia Baranga (Târgovişte), 2 lei; D-l Victor Baranga (Târgovişte), 2 lei; Angelescu Elie (Târgovişte), 2 lei; Anica Angelescu (Târgovişte), 2 lei. Numărul membrilor înscrişi cu începerea anului al II (1902) al societăţii, e de 410; iar numărul banilor încasaţi de la aceştia şi de la vechii membrii, e de 759 lei şi 70 bani. __________________ (Va urma în No. viitor). www.dacoramanica.ro GRĂDINA PREOTUL ILIE Biserica Cotroceni, Bucuresci. Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătdre, Braiji, Pini austriac! Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc. Luminări de cerii curaţii, de albine se pot găsi la preotul Aposto-lenu, com. Vălenl-Prahova. Să se ceră preţ-eurent-catalog 0-3 Telghela, roman de d-1 Th. D. Speranţia, apare în fascicule septămâ-• nale, în editura d-luî A. I. Niţeanu. Splaiul Brâncoveanu No. 103 Bucu-rescî. De vin^are la chioşcuri şi la debitanţi de tutun. 10 bani fascicula. Apare Joia. Au apărut până acum 11 fascicule. Curs de agricultură practică, de V. S. Moga. De vîntjare la librăria Socec, preţul 3 lei. APARATUL ELECTRO-MAGNETIC MULLER Boli de 20 ani s’au vindecat cu acest aparat. Dacă bolnavul nu se vindecăpână încelmult 45 cjde, i se înapoiază banii. Preţul lei 7.60. Pentru copii şi femei forte sensibile sunt aparate mai mici cu lei 5.50 franco în totâ România, fără alte cheltueli cu ram-burs sau contra mandat poştal primit înainte. Depositarul general pentru Austria şi România: Szecsi Lipot, Budapesta, Abonyiutcza 31/A. n-s Singurul care vinde ieftin! Galoş! veritabili Rusesc! Pentru bărbaţi Lei 4,95, 5,95. Pentru dame Lei 2,95, 3,95. GHETE de chevreaux pentru dame Lei 10,95, 11,95,12,95. GHETE de vax fin pentru bărbaţi, cu elastic şi şireturi, Lei 11,95, 12,95, 13,95, 14,95. CĂMĂŞI bărbătesc! de