No. 15.
ANUL V.
13 Ianuarie 1902.
- 9
> &
©
j?
o
©
©
O
o
©
o
999 99,00000 eo.o.soooeoe 3 9e'eoo^-e 09 09 0009	9 09 00 00
'99 1
jlpare în Jie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an L»eî 5 ţ Abonamentul în străin, pe an Lei 8
»	»	•»	6 luni »	3 | Un număr...............15 bani
Pentru anunciurl 1 leu linia. jviica publicitate 5 bani euvîntul. JVIanuscriptele nepublieate se ard.
Comitetul de redacţie: Bân Kalinderu
p. Qarbovicearju C. îţddulescu-JYÎotru Coşbuc J. Of eseu p. 2u!fu
cp
Colonel p. V. JYăsturel £■. jîdamescu V. S- Jdoga JY. J'dcolaescu Qr. ceodossiu
Corist. C. popovicJ-Caşcă.
-	-•«- -» j
SUMARUL: Niger, Lainici. — P. Rişoanu, Divanul ad-lioc din Moldova, 1857. — TU. D. Speranfiâ, Procopsăla din carte.—Căpitan S. Leonte, Graiul cifrelor asupra căsniciilor —
L. Paul, Sofronie Ghimpeanu, iubitorul de pomi.— Ir. Popescu, Febra aftdsâ.— V, S. Âfoga, Fasolea soia.—Serbarea bobotezei.—/?. Mândricel, O serisore.— V. Costdchcscu, Din învăţăturile lui Esop.—Un raport.—Teatru şcolar sătesc.—Informiţiunl.—Do la sate. —Bibliografie.—Mulţumiri.—Poşta redacţiei.—Poşta administraţiei.
Ilustrafiuni: Sosirea Princip. Imperial al Austriei şi a soţiei sale Stefania la gara Filare^—Biserica Zlătari.

Ttedactia şi rtdministrafia Stc■ Jrtârjtulâsg JYo. 9, pucurasct.
www.dacoromamca.ro
Prima Societate de Credit Funciar Român din Bucureşti.
Consiliul de adininistraţiune prin decisiunea sa No. 1576 din 3 Ianuarie 1902, fixând <Jiua de 3/16 Martie 1902 pentru a doua-<Jecî şi noua Adunare Generală ordinară, sunt invitaţi d-nii proprietari associaţî şi d-nii detentorî de scrisuri funciare, ca să se întrunescă în acea $i, la ■orele 12‘A, din (}i, în localul Societăţii, din strada Colţeî. Cestiunile la ordinea (jileî sunt următorele: Darea de semă a operaţiunilor Societăţii pe anul 1901 ; Compturile şi bilanţele adminstraţiuneî pe anul 1901 ; Descărcarea consiliului de adininistraţiune de gestiunea sa pe acelaş an 1901; Budgetul veniturilor şi cheltuelilor pe anul 1902; şi budgetul fondului pensiunilor pe acelaş an ; Alegerea a trei membrii în consiliul de .adininistraţiune; Alegerea comitetului detentorilor de scrisuri funciare; Modificarea unor articole din legea şi statutele Creditului Funciar.
După art. 49 şi 58 din statute, dreptul de vot la adunarea generală, se pote exercita de cei în drept în personă sau prin procurator, procura, însă, nu se pote da' de cât unui alt proprietar, împrumutat la Societate, şi cu drept de vot, — Prin excepţiune: minorii pot fi repre-sintaţî prin tutorii lor; personele supuse unei curatele; prin curatorii lor ; casele de comerciu şi societăţile în general, printr’unul din membrii lor, având procură pentru acesta; în fine, femeile, printr’un procurator autorisat în regulă, chiar când acel procurator n’ar fi împrumutat la Societate. — Atât membrul care va fi procurator, precum şi procuratorul, trebue să justifice dreptul său cu opt (jile, cel puţin, înainte de Adunare.	Direcţiunea.
Drogheria Universală „Soma $rătulescu“
(Situată între Gara de fiord şi Piaţa f/Iataehe-jVIăeelaru)
Bucurescî, JYo. 145, Calea Qriviţeî.
Asortată din nou şi în abondenţă cu articole atingetore de acestă branşe, se angajeză a aprovisionâ, prompt, Farmacii militare şi civile, Spitale. Fabrici industriale, Institute de bacteriologic şi vaccinogene, Şcoli, Institute de fisică şi laboratoriî chimice, etc., cu drogue şi tot felul de substanţe medicamentose, precum şi cu utensilele necesare în ale lor oficine, cu obiecte de porcelan, de sticlă şi de nichel; cu instrumente de optică şi electricitate, aparate de fotografie, cu barometre, termometre, alcoholometre, ulcometre, lactometre, etc., şi cu cauciucărie, biberone, irigatore şi tot felul de accesorii şi utensile trebuinciose în obstetrică, precum şi cu bandage, pansamente şi diferite instrumente chirurgicale invenţiile cele mai nouî şi din cele mai reputate fabrice din străinătate; cu substanţe antiseptice, desinfectante şi insecticide puternice; cu preparate farmaceutice ca siropuri şi vinuri medicinale, balsamuri, etc., şi cu specialităţi remarcabile de felul Somatoseî şi Farineî, lactate Nestle, autorisate de onor. Consiliu Sanitar; cu săruri pentru băi şi diferite ape minerale din surse Române şi străine, cu capsule uleiose şi esenţiale, cu uleiuri din llcnt de Morun precum şi cu gudrone, bombăne şi ciaiuri pectorale de Vorel, etc.; cu cupru sulfuric cu care se prepară seminţele spre conservare; cu Vasilină Americană, Benzină, Naftalină şi alte produse minerale, cu uleiuri, esenţe şi culori vegetale precum şi cu multe alte substanţe ce se întrebuinţeză «Jilnic în usagiul domestic, în confiserie şi distilerie, în artă, în technică şi industrie, şi care se pot trimite şi particularilor, în orl-ce parte a ţării contra-ramburs.
De asemenea este asortată în abondenţă cu ierburi şi prafuri odori-.fere pentru şaseurî şi cu renumitele ape şi alcoholate preparate din florile de Lavendula, şi cojile de Quinquina ce se întrebuinţeză cu succes ca lavage contra căderei părului; şi recomandă onoratei sale clientele, cu totă încrederea şi multă garanţie, higienica apă pentru gură „Regina,“ un leu flaconul; reputata şi bine apreciata pastă dentifrice „Ideal,“ prepare â la Gelle frres Paris, 75 bani cutia, şi erăcoritorele pudre parfumate pentru toaletă, preparate â la Germandre Paris, din fleurs de Riz, cutia 65 bani, precum şi diferitele creme, cosmetice, remarcabila pomadă de Quinquina, frumosa savonărie şi dulce parfuineriî, produse Francese, Ruse, Italiene şi Englese, şi care încă se pot trimete doritorilor, în ori-ce sparte a ţării, prin poştă.
Cataloge cartonate indicânnd preciul tuturor acestor articole, se pune la disposiţia d-lor clienţi. Şi acestă Drogherie, fiind înzestrată cu un laborator chimic sistematic, se oferă a face cercetări asupra urinei şi a ■ efectua analise asupra băuturilor şi a laptelui, sub direcţiunea unui chi-smist şi a d-luî Farmacist Toma Brătulescu.
www.dacoromanica.ro
ijjucunesci, 29 (Pecimonie 1901
Marele Mareşal al Cdrţei Regale
jOommloi*,
acut onore a supune la ;0nalta lor; destina^ |iune exemplarele ce mUaţî trimis din recista enciclo^ pedicd populară ,,g^lbilia.“
S. Regele constată cu bucurie progresele rea» lisate de acestă recistă, menită a respăndi cunoscinţî folositore In popor, şi a binevoit a me însărcina să ce transmit expresiunea ^naltelor «S^ale mulţumiri.
^Primiţi, ce rog, ^Domnilor, încredinţarea distinsei mele consideraţiunî.
C>. C- 3?hilippescu.
j©omniilor=lor
domnilor membrii al Comitetului de redacţie ai ^Recisfel ,,^lbina“
www.dacoramanica.ro
382
ALBINA
Jffl gg p gg 1^^ -
LAINICI
S'^3 esfrunziţî acum sunt codrii,
) înfloriţi de promorocă... Nu’ş-ce stavilă pun munţii Sunetului rar de tocă.
Slintul schit, uitat de vremuri, Strâns de frig şi el se pare... Numai Jiul trece ’n prejmă-i Viu, întins, cu nepăsare.
Sera, ceta îi închide Ori-ce zare de vedere:
Luna nu-i pote trimite Nici o rază, mângâere.
Diua dor ernatic sore
»
Face crucea de sclipesce, îl îmbună cu lumina Dacă nu-1 si încăldesce. ..
f	f
Si bătrânul schit atuncea Mai uitându-si amorţirea,
Către vara împodobită îşi îndreptă amintirea.
N.	Rădulescu-Niger. —	
www.dacocornanica.ro
ALBINA
383
V.
Divanul aD-hoc din JMova, 1857 (*)•
■j-vR esbaterile Divanului ad-hoc din Moldova nu semenă de loc cu cele din Parlamentele actuale. Deputaţii nu aveau de controlat guvernul, prin urmare lipsesc acele discursuri înflăcărate, sincere sau nu, cari pot aduce căderea unul Minister. Eî nu aveau cliie-marea de a face legi, prin urmare nu eră nevoie de acele discuţiunî savante, prin care se face lumină şi se introduce convingerea în spiritul auditorilor. EI nu vorbiau pentru ţeră, pentru că cuvintele lor nu ieşiau în afară de incinta Adunărel. Şi, mare laudă pentru eî, el nu vorbiau numai pentru plăcerea de a vorbi.
Sunt bărbaţi de mare talent, cari vorbesc o românăscă perfectă, pe care o pot fărte bine pricepe şi cel cincî-spre-4ece deputaţi <pontaşî*; sunt bărbaţi de stat care-şî înţeleg greua lor sarcină, pentru că el sciu că nu se adreseză nici colegilor, nici compatrioţilor lor: el se adresâză Europei, şi Europei oficiale. Prin urinare, nu vorbe rostite în vînt, urî cât de frumdse ar fi ele; ci cuvinte cântărite, moderate, în de ajuns meditate, aşâ ca să merite a impresiona pe Marele Areopag, Congresul ce avea să se deschidă la Paris. Nu păte fi clar vorbă de elocuenţă în Divanul ad-hoc; cu atât mal puţin de improvisare. Cestiunea se discută profund In Comisiune ori Comitet, unde tocmai cel mal mintoşi, mat modeşti, mal puţin slobozi la gură, au rolul precumpănitor. Raportorul studiază cestiunea din tdte punctele do vedere şi vine cu un raport motivat, basat pe documente şi pe Istorie; şi când eine-vâ este decis a luă cuvîntul, el şi-l scrie, îl sub-serie şi îl lasă în mâna preşedintelui; pentru că ra-pdrte şi discursuri, încheieri şi tote lucrările Divanului au să fie trimise în original, cu traducerea francesă, la Comi-siunea din Bucurescl. De aceea, rapdrtele subscrise de Co-gâlnieeanu, Hurmuzachi, Mălinescu, Rallet, D. Sc. Miclescu, sunt adevărate capo d’opere de erudiţiune, de logică şi de cu-noscinţ! istorice pentru timpul lor. Dar ceea ce este mal mult de admirat e sinceritatea şi buna credinţă, este dorul de ţeră de cari sunt cuprinşi cu toţii, e fericirea de care cu toţii sunt cuprinşi, încredinţaţi cum sunt, ca pun fie-care câte-o pietricică la clădirea marelui edificiu naţional.
Cele XII cestiunl s’au votat de către Adunare in ordinea următăre:
I.	„Adunarea ad-hoc a Moldovei dor eşec ca la viitor ea 1
(1) Ve<R No. 10, II, 12-13 şi 14 Anul V.
www.dacoromanica.ro
384
ALBINA
„organisaţiune să se iea de hasă următorul principiu: Re-„ligia domni ţâre în România este religia ortodoxă a răsă-„ritului; exerciţiul culturilor celor-lalte religiuni recunoscute va fi liber, însă cu restricţiunea prevăzută în Capi-„tulaţiuni.11 Au votat pentru 60; contra nimeni, fiind 13 abţineri. 25 Octomvrie. Raportor Rallet.
II.	„Puterea armată naţională se va organisă în privirea Neutralităţii şi a sistemului de apărare a Principatelor-Unite, şi în cas de năvălire să potă cu înlesnire înfăţişă o putere îndestulătore.
„Recunâscerea dreptului Principatelor de a pute înfinţă „cetăţi de apărare.
„In nici un chip şi în nici o vreme, aceste cetăţii nu vor „pute, fi ocupate decât de oşti naţionale ale Principatelor.
„In nici un cas oştile Principatelor nu se vor întrebuinţa „decât în apărarea pămîntului lor.11 Au votat pentru 70; contra nimeni. 25 Octomvrie. Raportor Mavrogheni.
III.	„Privilegiile de clasă vor fi desfiinţate în România.
„Egalitatea tuturor Românilor înaintea legeî.
„Aşezarea dreptă şi generală a contribuţiunilor în proporţie cu averea fie-căruia, fără osebire.
„Supunerea tuturor la conscripţiunea militară.
„Accesibilitatea pentru toţi Românii la funcţiunile sta-„tuluî.“ Au votat pentru 73; contra, nimeni. 29 Octomvrie. Raportor Mălinescu. Când a fost vorba de desfiinţarea privilegiilor de clasă, Iotă Adunarea, sculându-se în piciore, „declară cu aclamaţiuni că adopteză acest principiu*.
VI.	„Respectul domiciliului şi al libertăţii individuale'.
„Supunerea fie-cui numai la judecătorii prevăzuţi prin lege.
„Comisiuni sau tribunaluri excepţionale nu se vor pute înfiinţa în nici un cas.u Au votat pentru 77 ; contra nimeni. S’au abţinut 9. 31 Octomvrie. Raportor Mălinescu.
V.	„Recunoscerea neatârnărei Bisericei ortodoxe a răsăritului din Principatele-Unite de ori-ce chiriarchie, păs-„trându-se însă unitatea cu Biserica ecumenică a răsăritului in privinţa dogmelor.
„înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale pentru trestie duhovnicesci, canonice şi disciplinare, unde va fire-„presentată şi preoţimea de mir a fie-cărei eparchii.
„Nici odiniâră şi nici într'un chip, Mitropoliţii şi Episcopii ţării nu vor pute fi aleşi dintre străini sau dintre „impămînteniţi. “
Au votat pentru 79; contra, nimeni. 4 Noemvrie. Raportor Rallet.
VI.	„Puterea esecutivă şi legiuitore să fie despărţită în „România.11
Au votat pentru 51; contra, 13; 12 abţineri. 6 Noemvrie. Raportor Mălinescu.
www.dacOTomanica,ro
ALBINA
385
VII.	„Străinii petrecetorî în Principate să fie supuşi ju-„risdicţiunei ţării, fără intervenţia consulatelor.“
Au votat pentru 77; contra, nimeni. 6 Noemvrie. Raportor Panu.
VIII.	„Puterile garante să bine-voiască a recunosce ve-„chiul şi neprescriptibilul drept al Principatelor-Unite dea „regula ele singure relaţiunile lor comerciale cu alte sta-„iuri.“
Au votat pentru 64; contra, nimeni. 9 Noemvrie. Raportor Hurmuzachi.
IX.	„Puterile garante, recunoscend vechiid şi neprescrip-„tibilul drept al Principatelor de a regulă ele singure hotarele lor despre staturile vecine, să bine-voiască a încuviinţă tot odată îndreptarea hotarelor Principatelor-Unite „printr'o Comisiune europeană.11
S’a votat în unanimitate. 12 Noemvrie. Raportor Hurmuzachi.
X.	„Toţi pămîntenii de ori-ce religiune creştină se vor „bucură de tote driturile politice, întocmai ca şi pămîn-„ tenii de religiea ortodoxă.
„Impămînteniţii de ori-ce religiune creştină nu vor pute „dobîndi drituri politice, întru cât ei nu vor fi, primit ma-„rea naturalisare votată de Adunarea legislativă.“
Adunarea cu 39 voturi contra 35, primesce amendamentul lui Hurmuzachi: „ca să se înlăture acestă propunere.“ 12 Noemvrie. Raportor Cogălniceanu.
XI.	„Deplina neatârnare a puterei judecătoresci de pule-„rea curat administrativă.
„Inamovibilitatea judecătorilor. Modul se va hotărî prin-„ir'o lege votată de Adunarea legislativă viit6re.u
Au votat pentru 78; contra, nimeni. 14 Noemvrie. Raportor D Sc. Miclescu.
XII.	„Iresponsabilitatea Miniştrilor înaintea Adunărci „generale.11
„O lege specială votată de către Adunare în cea întâiu „sesiune, va statornici tribunalul însărcinat cu judecarea „Miniştrilor puşi în acusafiune de Adunare.
„Miniştrii osândiţi, în nici într'un cas, nu vor pute, fi iernaţi de capul stalidui.“
Au votat pentru 71; contra, nimeni. 20 Noemvrie. Raportor Cogălniceanu.
Petru Răşcanu
Profesor universitar şi inspector al învgţ. secundar.
Patinele se curăţă (le rugină, dacă se ung cu petroleu (gaz) şi lăsându-le puţin să stea, se frecă cu nisip şi cu sare.
www.dacQroimamca.io
386
ALBINA
Procopsela din Carte.
ăt nu, nu de loc; iar şi când atunci de tot.
Cam asâ fac omenii la noi. O bucată de vreme nici nu vrea să audă de un lucru, însă când începe să se dea la dînsul, atuncea se dau peste cap.
In privinţa acesta poporul are şi (licătorea cu ursul: până să-l dai la miere îi rupi urechile şi până să-l îndepărtezi îi rupi c6da.
O	bucată de vreme sătenii noştri nu voiau să-şi dea copiii la şcdlă: că la ce să mai înveţe? sau încă şi mal r6u: or să mai potă inveţă şi copiii noştri?
A fost o vreme când sătenul se întrebă: că la ce să mai înveţe copilul lui. Şi întrebarea acesta şi-o punea a-tunci pentru că-şl închipuia că chiar daca copilul lui ar învăţa carte, n’are la ce să-îslujescă învăţătura.
Pe vremea aceea pentru un săten eră mare lucru să vadă că copilul lui dacă a învăţat carte, a putut măcar să se facă popă.
Pe atunci eră mare lucru să se facă popă un fecior de săten.
Mai în urmă s’a vă(lut însă că şi un fecior de săten pote să ajungă să se facă popă; dar atunci omenii au început să credă că cel ce ajunge să se facă popă treime să fie lucru mare, trebue să aibă un cap şi o minte cum nu se mai găsesce în lume, ori cel puţin trebue să aibă noroc ori sprijin, ori spate, ori regele, de-aceia se îndoiau că copiii lor vor pute învăţă, ori cel puţin se îndoiau că vor pute ajunge la ceva cu învăţătura.
Astăcli s’a dovedit însă că cu învăţătura pote ori-cine să ajungă cât de departe; dar tocmai din pricina acesta astăzi, fără voia ndstră se pune altă întrebare.
întrebarea care se pune astădi este: unde să ajungă?
Scii că în lumea acesta nu atârnă totul numai de voinţa ta, ci atârnă şi de alte împrejurări. De pildă, tu eşti un vînător desăvîrşit, eşti aşa de meşter că poţi să împusci fără greş ori câţi iepuri îţi vor eşi înainte. Dar să vedem ce vei face cu meşteşugul tău de vînător de
www.dacoromamca.ro
ALBINA
387
epurl, când alţii înaintea ta vor fi împuşcat toţi epuriî? Vel fi şi atunci tot meşter? Vel fi; dar vel vînâ epurl? Nu. Pentru ce? Pentru că nu vel ave epurl. Ce vel face dar? Din două una: ori te vei încăpăţinâ şi vel aşteptă tot numai epurl, şi atunci vel pieri de fome pentru că epurl nu mal sunt; ori te vel răsgândl ca om cu minte, şi în lipsă de epurl, te vel mulţumi şi cu alt-fel de vînat.
Cam ast-fel se întâmplă astătţl cu cel cari vor să se facă cărturari. Vrea să se facă numai decât ministru, dar nu mal sunt locuri; vrea să se facă mitropolit ori vlădică, dar nu sunt nici acolo locuri, ori dacă sunt locuri, nu sunt atâtea ca să ajungă la toţi cel cari le caută, şi dacă nu ajung la toţi se înţelege că atuncea vor fi unii cari vor rămâne pe dinafară. Şi acel cari vor rămână pe dinafară vor trebui să rabde.
Şi aşâ se întâmplă nu numai cu locurile de miniştri şi de vlădici, ci şi cu cele mai mititele locuri de conţi-pist. Din pricina acesta, la tdte felurile ori treptele de locuri, de la cele mal de sus până la cele mal de jos, de la vlădică până la cel mal mic conţipist, se găsesc câte o drdie de cel rămaşi pe dinafară, cari aşteptă să li se deschidă locuri. Şi locuri se deschid câte unul două, dar nu se deschid în de-ajuns ca să încapă toţi ceî-ce aşteptă, aşâ că mulţi trebue să mdră de fome aşteptând.
Şi din ce pricină tote astea? Din pricina încăpăţînu-ril, căci şi-au ales lucruri cărl nu se pot căpătă. Au cerut de la carte, adecă de la învăţătură, lucruri pe cari ea nu le pdte da, căci nu stă în puterea el. Poţi învăţă un meşteşug, să dic meşteşugul vînătorieî, dar meşteşugul vînătoriel nu pdte să-ţi pună la îndemână vîna-. turi cari nu sunt.
Tdte lucrurile au o margine, un sfirşit, ori sunt bune anume la ce-vâ.
Bea omul apă ca să-şi astâmpere setea, dar cum ţi s’ar pâre omul care ar bea apă şi ca să-I trăcă de frig; ori să bea apă ca să-I ţie loc de îmbrăcăminte? E bună apa la multe lucruri, dar nu e bună la tdte.
Aşâ şi cartea ori învăţătura e bună la multe, dar trebue s'o potrivescl unde te poţi sluji de ea.
Mai întâiu trebue să scie omul că şi la învăţătură
www.dacaramanica.io
388
ALBINA
trebue să se mărginescă să înveţe ceea-ce pute să-I fie de folos. De pildă a ceti şi a scrie trebue să scie tută lumea, iar pe lângă cetit şi scris, să mal înveţe atâta cât să-I ajute ca să pricepă când va ceti lucruri de cari are nevoie. De pildă un tăbăcar (dubălar), să pricepă când va ceti vre-o reţetă nouă pentru tăbăcitul pieilor; un grădinar să pricepă când va ceti ce-vâ despre altoitul pomilor sau despre îngrăşatul pămîntului; un negustor să pricepă cum să cundscă calităţile mărfurilor şi de unde se pot căpătă mărfuri mai bune şi mai eftine.
In dina de astădl sunt cărţi şi reviste pentru tdte nevoile dinenilor şi ori-cine scie să citescă n’are decât să caute cartea ori revista cari îi trebue şi să înveţe dintr’însa ce are nevoie. Cum s’att învăţat omenii la noi a cultivă viţă americană.	N v
Cartea e bună, dar trebue să sciî să te folosesc! de ea ca să te procopsesc!. Să nu-I ceri mal mult decât îţi pdte da, căci atunci tu vei muri de făme, gândind să ajungi vlădică; însă străinii pricepuţi, sub ochii «tăi, se vor îngrăşâ cultivând zarzavaturi, la care tu nu te uiţi.
Th. D. Speranţiă.
(jraiul cifrelor asupra căsniciilor.
tn primar din Moldova, care vrea cu ori ce chip să-ş vadă sporind locuitorii satului, îmi spunea odată că de câte ori veniâ la Primărie şi nu-î ieşiâ înainte '-sg»*- notarul cu veste de o căsnicie ori de un nou năs-% cut, i se făcea rău la inimă şi nu mai mânca tătă (Jiua.
Eu îmi dădeam cu gândul că Primarul vrea să-î fie satul cât mai plin de locuitori, ca să aibă comuna parale pentru nevoile obştei; şi împărtăşindu-i gândul meu, el îmi cjise: «De alt ce-vâ îmi arde inima domnule, eu aşi vre să am locuitori mulţi în sat pentru a munci pămîntul bine şi a fi belşug de păpuşoiu şi grâu şi a nu mai tocmi la muncă unguri de la Bacău»,
Adevărat, că lucrurile stau tocmai aşa: cu cât un sătean are mai mulţi feciori, cu atât e mal bogat, căci cu toţii ies la munca pămîntului şi o fac la vreme şi bine, şi cu cât într’un sat se fac mai multe căsnicii, cu atât îi mal mare nădejdea d’a se mări satul.
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
389
Prinţul Bismarc, cel care a făcut faimă mare poporului său german, spunea unuia dintre dmeniî noştri mari, că: «De ar ave România 12.000.000 de locuitori, ar ajunge lucru mare şi ar fi o ţeră de temut». Nu e vorbă, 12.000.000 de Români suntem noi cu toţii, dar în regat, suntem numai 6 milidne şi, slavă Domnului, avem destul pămînt şi pentru mai mulţi locuitori.
Să vedem acuma cum grăesc cifrele, cu privire la căsniciile din ţera ndstră.
După cea mai de pe urmă socotelă (1) numărul căsniciilor în ţeră au fost, pe anul 1895 de 41.882 din care 35.191 la sate, şi 6.291 la oraşe.
Socotind acuma câte căsnicii la mia de locuitori s’au să-vîrşit, în sate şi câte în oraş, vedem că: la 1.000 de locuitori orăşeni, avem 6 căsnicii pe când la 1.000 de săteni 8. So-cotela asta ne spune, că printre săteni, este mai mare dor de căsătorie, decât printre orăşeni.
Dacă la oraşe, sunt mai puţini ca la sate, asta nu face laudă orăşenuluî, cu tdtă învăţătura prin care se deosebesce el de săten; este însă o pricină, şi ea trebue căutată în morală, adecă în cuminţenia poporului şi cifrele ne spun limpede, că cel puţin cu privire la căsnicie, sătănul se arată mai cuminte, căci flăcăul care a venit de la <5ste, caută numai decât să se însăre, dacă n’a făcut asta maî înainte de plecare la 6ste, pe când orâşenul, se gândesce 10 ani până îi trece vremea; apoi unii cer fetei zestre mare şi dacă se păte, aurul de zestre să tragă la cântar cât şi fata, iar dacă fata-i frumdsă, sănătosă, harnică şi gospodină, la asta mulţi nu se uită şi nu cercetăză.
Lucrul, nu e vorbă, are puţintică judecată în felul lui, căci greutăţile traiului de la oraş, sunt mai mari decât la sat, iar mulţi flăcăi cari ’şi fac drum spre slujbele statului, nu se pot căsători neavend cu ce îşi ţine nevasta şi feciorii şi aşteptă să isprăvescă cartea, apoi să aibă o lâfă bună şi pe urmă gândul la însurat.
Alţi flăcăi la oraşe, ca spre pildă oştenii oficeri, chiar de ar vre să se însdre, nu pot, din pricina legeî, care-î opresce dacă s6ţa ce’şî alege, n’are atâta zestre cât cere legea.
La sate din potrivă, nici o piedică nu se pune la căsnicie, şi bine este că i aşâ, şi afară de vîrstă, eu să fiu în locul stăpânirii, n’aşi face nici o îngrădelă căsniciei şi nici o plată de taxă n’aş pune, şi aşi mai aduce încă laudă celor ce se însor la vreme, căci cjice vorba poporului «7'ol lucrul la vremea lui trebue făcut» şi dacă nu-î făcut la vreme, dă Românul de pagubă.
Să mergem înainte cu graiul cifrelor şi să vedem cum stă cifrele căsniciilor anului 1895, faţă cu cele săvîrşite în 1
(1) Statistica Ministerului Domeniilor publicată în anul 1900, privitdre pe anu 1895.
www.dacoromanica.ro
390
ALBINA
ceî de pe urmă cinci ani, pe cari socotindu-î unul peste altul, ne dă mijlocia 42.946 căsnicii, din care 36.748 la sate şi 6.198 la oraşe; iar punendu-le alăturea cu ale anului 1895, avem în acest an mai puţine 1464 căsnicii, din care la sate 1557 şi la oraşe mai mult 93.
Lucrul este întristător, mai ales dacă căsniciile ar merge tot descrescend din an în an; este însă şi în socotela asta o pricină, căci s’a dovedit că în ţâră la noî sunt mal dese şi mai multe căsniciile 'în anii de belşug, de cât în ceî de lipsă şi tot cifrele ne dovedesce asta, aşa spre pildă.
Anul 1895 a urmat după anul 1894 care a fost secetos şi în care nu s’a făcut bucate, iar porumbul, hrana sătânuluî, s’a coborât dela 25 milidne hectolitri cât s’a făcut în 1894, la 10 milidne.
Tot aşa s’a întâmplat şi în anul trecut 1900, care a urmat anului 1899, în care a fost cea mai mare secetă şi din care pricină nu numai că au descrescut căsniciile cu 9.626, dar încă despărţeniile au dat cea mai mare cifră.
Acum să vedem cum stau căsniciile în ţera ndstră faţă de alte ţări. După socotelile făcute în fie-care din ţările de mai jos, la o mie de locuitori se căsătoresc:
1.	In	Serbia....................10
2.	In	Ungaria...................9.
3.	In	Bulgaria..................9.
4.	In	Rusia......................8.68
5.	In	România ...................8.15
6.	In	Germania...................7.95
7.	In	Austria....................7.90
8.	In	Belgia.....................7.59
9.	In	Anglia.....................7.58
10.	In	Franţa....................7 48
11.	In	Italia.....................7.47
•	12. In	Elveţia....................7.32
13.	In	Olanda.....................7.21
14.	In	Danimarca..................6.93
15.	In	Scoţia.....................6.83
16.	In	Norvegia...................6.45
17.	In	Suedia.....................5.75
18.	In	Irlanda....................4.74
România, ţera ndstră, stă cu privire la căsnicii pe trăpta a 5-a; e bine că-î aşa, dar ar fi maî bine ca deasupra vecinilor noştri să fim noî şi să nădăjduim că odată vom fi, căcî Românul e şi cuminte şi temător de Dumnezeu, maî mult ca Bulgarul, ca Şerbul, şi maî ales decât Ungurul; afară de asta, eu tot cred că suntem deasupra dacă am numără şi traiurile fără cununie, care n’ar maî trebui să dăinuăscă în ţără la noî, şi pentru care ar trebui să tabere preotul, şi învăţătorul să-î pue la rînd cu lumea, căcî de femeia care
www.dacaromamca.ro
ALBINA
391
trăesce fără cununie, fuge lumea ca de ciumă. Păcatul traiului fără cununie, se măresce pe cât trec tjilele, căci feciorii dobândiţi n’au drepturi în lume ca toţi feciorii de 6mem de trebă şi tot părinţii lor le duc pe urină greul, căci mititeii de eî, sunt batjocoriţi pe tbte drumurile fără să fie ei de vină.
In anul 1895, s’au săvârşit 1067 de căsnicii între soţii care trăiau fără cununie şi odată cu căsnicia, li s’au legiuit şi 2.139 de feciori din care 1,124 băeţî şi 1.015 fete.
După vîrstă căsniciile în anul 1895 au fost:
In ronşc	In salo
De 15 ani................0.08 % .... 0.02 °/0
Intre 16—20 ani ... 42.34 °/0 .... 50.73 Intre 21—25	ani	. . . 29.17	%	. . .	. 29.82	°lo
Intre 26—30	ani	. . . 14.61	°lo	...	.	9.24	“/„
Intre 31 — 35	ani	.... 7.17	°/o	...	■	3.83	°l0
Intre 36—40	ani	. ... 3.78	%	....	310	•/„
Intre 41—50	ani	.... 2.47	°/0	...	.	2.55	%
Intre 51—60 ani .... 0.35 <>/„.... 0.59 °/„ Peste 60 ani.............0.03	.... 0.12 »/o
Din socotelile de mai sus, se vede că vîrsta de la 16—35 ani, atât la oraşe cât şi la sate, este toiul căsniciei; iar do la 35 ani în sus căsniciile scad şi pe drept cuvînt, căci de la vîrsta asta înainte, omul nu mai e bun de însurat şi cei cari au întârziat şi totuşi s’au însurat, ajung apoi să nu-şi liotă vede puşi la cale feciorii, şi Românul nu de gâba ’şi ureză când dobândesce un prunc: «Să ajungă a î sărută cununia» că de acolo înainte părintele să socdte slobod de datoria lui către feciori.
Omenii cari au cele mai multe şi mai bune căsnicii, sunt ovreii. Or fi avend şi ei multe păcate şi nu duc eî casă bună cu nici o naţiune pe lângă care trăesce, dar ce au bun tre-bue să le ţinem în semă şi cu privire la căsnicii, eî se în-sdră tineri de tot, sunt cuminţi şi au cei mai mulţi copii, ceea-ce bagă în sperieţi pe tdtă lumea.
In anul 1895, ovreii au avut săvîrşite 1.529 căsnicii, aşa că din numărul întreg do căsnicii în ţâră, 19 la sută le au avut ovreii.
Altă dată voiu arătă cum grăesc cifrele cu privire la nascerî.
Căpitan S. Leonte.
Cum să păstrăm ouele. Dacă voim să păstrăm timp maî îndelungat, luni de <jile chiar ouele, se punem într’o ladă, o cutie sau o olă, câte un rînd de sare măcinată şi unul de oue, până se umple lada sau cutia, etc.
www.dacQromanica.io
ALBINA
393
Sofronie ghimpeanu, iubitorul de pomi (l>-
— Câncl a sfârşit d-1 învăţător par-că îmi pusese foc la tălpi, aşa am sărit în sus, hotărât să-î urmez sfatul. Pe dată ce am sfârşit cu culesul rddelor am pus în lucrare. Pe la 15 Noemvrie tot pietrarul eră săpat şi bolovanii căraţi; iar împrejurul beţelor cu cari însemnasem locul pomilor, m’a pus de am făcut nisce gropi găvănate şi largi ca r6ta carului. D. Gheţenu spunea că e fdrte bine ca îngheţul şi zăpada să apuce gropile aşa. In primăvară pămîntul cel clisos, eră fraged şi mârunţit ca cenuşa. La începutul lui Martie chiar dînsul mi-a liniat rîndurile şi a sădit un pom să ne fie ca model. Iată cum a făcut:
In mijlocul gropii a împlântat întâia parul adînc, ca să susţie pomul. II. A tăiat capetele rădăcinelor grdse aşâ ca tăietura să se aşternă pe pămînt; iar rădăcinele rănite le-a tăiat chiar din tulpină. III. A tăiat crăcile reu crescute sau rănite şi dintre acelea crescute prea dese, tăia pe acelea cari. cresceau înăuntru cordnii pomului, împiedecând pe altele
IV.	In grdpă aruncă câţî-vâ pumni de gunoiu bine (Jobit şi-l amestecă cu pămîntul cel degerat. V. Aşezat pomul lângă par aşâ ca să nu fie mai afund de cum a fost înainte, i-a aşezat rădăcinele ca să nu fie îndoite sau alt-fel de cum au fost ele în pămînt şi pe când unul ţineam pomul drept lângă par, altul trăgea cu sapa pămîntul peste rădăcini. VI. Cu o nuea de richită a legat pomul de par, făcend legătura în forma lui opt (8), căci acest fel de legătură împiedecă frecarea unuia de altul şi fiind că nu plobse în cjiua aceea, a turnat pe pămîntul de pe rădăcini o doniţă (cofă) de apă.
Când nu ploua, din doue în două cjile îi udam; după ce
(1) Vedî No. 12—13 şi 14.
www.dacoramanica.ro
394
ALBINA
s’a prins, numai la secete mari fâcăm acăsta. După modelul acesta am pus 42 do pomi. Precum vei}! nici unul nu s’a uscat şi le merge forte bine.
—	Dar alte îngrijiri nu le-ai mal dat, de au crescut aşa mândri?
—	Până la 10 ani, în tăte tdmnele sap pămîntul de pe ră-dăcinele lor şi le pun câte puţin gunoiu bine sdrobit. Pe acesta îl aşez nu lângă tulpină cum se obicînuesce, ci pe la vîrful rădăcinilor, căci aşa le merge mal bine.
—	Dar cum cunosc! până unde ajung vîrful rădăcinilor?
—	Apoi s’a dovedii că ele se întind în lături prin pămînt, cât se întind şi ramurile prin aer. Tot-deauna primăvara trebue să cercetăm pomii şi să tăem ramurile crescute rău, pe cele uscate şi pe acelea cari dau să se usuce. Ranele prea mari le ungem cu păcură sau cu ceră de altoit. Dacă rana e veche, curăţim lemnul putred şi apoi îl ungem. Tot primăvara curăţim oule omizilor şi le punem pe foc.
Când vecinii n’ar fi curăţit pomii de omiijî facem pe trupul pomilor unul sau două brâne cu păcură. Omizile voind să se urce, se înomolesc în acestă materie şi mor.
Peste vară să observăm că pe sub pomi cresc odrasle din oî, un fel de pomişorl mici. Pe aceştia să-î curăţim, că mult slăbesce pomul şi-l face neroditor. La culesul rădelor să nu rupem ramuri, nici să le îndoim prea mult. Cu chipul acesta putem ave mult timp pomi frumoşi şi roditori.
—	Mult ţi-a folosit nene Sofronie sfatul d-luî Gheţenu.
—	Da adevărat este, Dumnezeu să-l ţie în pace. Am uitat însă să-ţi povestesc ce-am păţit cu rovinea aceia de lângă rîu. Când am împomat grădina am dus rîndurile dintr’un cap până la celă-l’alt, dar aprăpe de rîu eră o rovine de cântă brdscele încă până la Rusalii. Pusesem şi pe-acolo pomi dar până la trei ani toţi s’au uscat. MS socotem să las la pârdalnicu mocirla aceia, dar d-1 Gheţenu mi-a cJLs să nu ţin locul aşa că mi e în pagubă. După îndemnul dînsulul am făcut douS şanţuri pe amîndouS marginile lacului; ast-fel apa de pe margini se scurgea în Argeş. Printre răzăre am săpat alte şanţuri adîncl numai de o palmă şi largi de doue. Cu pămîntul din ele am ridicat cdma răzdrelor pe unde se sădesc pomii. Primăvara când am sădit pomii din nou, n’am făcut gropi ci numai am împrospătat pămîntul şi peste rădăcini am pus pămînt de prin prejur. Cu felul acesta am pus pomii cu o jumătate de metru mal sus decât cel d’în-tâiu. Apa nu băltea pe loc ci se scurgea pe şanţuri. La pusul pomilor am păzit tdte regulele ce am îndeplinit cu cel din pietrar. Acum poftim de vecjl ce mândreţe de pomi sunt pe-acolo! Şi ce bunătate de iarbă cresce în locul papurel şi trestiei de altă dată!
—	Cu adevărat bine a <Jis d-1 Gheţănu, că omul sflnţesce locul. De nu munciaî cu pricepere şi de pe o povaţă bună,
www.dacoramanica.ro
ALBINA
39f>
n’avem ce vede în grădina d-tale, decât un pietrar şi o rovine. D-ta ai fi dus o viaţă amărâtă şi te-aî fi stins în lipsă şi sărăcie, căci de la părinţi n’aî avut ale venituri.
—	Nimic decât pămîntul acesta şi o casă veche derăpă-nată !
—	Nene Sofronie, văd că ai soiuri bune de pomi, îi al-oescî d-ta, sau i-ai cumpărat altoiţi ?
—	I-am altoit eu pe cei mai mulţi. Am cumpărat şi altoiţi gata vre-o câţi-vâ peri şi meri, de la o grădină vestită. Fru-m6se r<5de dau, dar nu-s mulţumit cu cât i-au din ei. Dacă a-şî cinsti pe toţi nepoţii cu două mere ori pere din ei, a-şî mai da şi ia vecini vre o câte-vâ, apoi la vre-un bolnav sau o femeie poftitdre, a-şi sfârşi cu rodul dintr’un an. Pe când sub merii mei prăsiţi dintr’aî locului, trag căruţa tămna şi o încarcă de abiâ o urnesc cu patru boi.
De când am grădină, am văcjut că îngrijind bine do pomii, ce cresc pe la noi, îmbunătăţindu-î prin altoire cu soiurile cele mai alese, putem ave fructe bune şi multe.
—	Ce fel de altoiu folosesc! ?
—	Pe cel în frunză sau mugure. Cu puţină îndemânare ori-cine reusesce. Când nu s’a prins altoiul, nu se vatămă pomul, ci se altoesce a doua <5ră.
—	Mulţumesc nene Sofronie de tote desluşirile. Am în gând să-mi împomez şi eu o grădină.
—	Dumne4eu să-ţi ajute domnule!
L.	Paul.
—-=-K>8>@)cS<go---
fE0RA AfT65Ă (i).
orul de gură şi de piciore fiind o bolă, care prin ex-cepţiune, se vindecă, în multe caşuri chiar, tără nici un tratament, s’ar părea că nu ar trebui să ne preocupe câtu-şi de puţin. Considerând însă uşurinţa cu care ea se întinde, împedicarea pentru mult timp de a munci a animalului bolnav, pierderea în lapte ce pricinu-esce vacilor, cumplicaţiunile cu care se însoţesce, compli-caţiuni mai ales din partea ugerului şi a piciorelor cari las după ele alte bole aprope fără lec, starea de slăbiciune în care ajunge animalul ce a trecut prin bolă, împedicarea comerciului, precum şi mortalitatea ce ocasiondză printre viţei, putem spune, că ea — febra aftosă, — constitue o a-devărată calamitate prin pierderile economice ce ocasioneză, în ţera în care se ivesce şi se întinde.
(1). Ve<h No. 12-13 şi 14.
www.dacaroimaiiica.io
396
ALBINA
Englezii o pun pe aceeaşi linie prin neajunsurile ce produce, cu ciuma vitelor.
Ei aprecieză la 50 de franci pierderile încercate, de fiecare cap de vită bolnavă, iar Francezii la 30 de franci.
Pentru a judecă neajunsurile pe cari febra aftosă le produce in ţdra nostră, n’avem decât să socotim, nici ca englezul nici ca franţuzul, la 20 de lei lipsurile ce le ocasio-neză fie-care animal bolnav. Să dicem acum că un sat de 300 familii, ar ave fie-care din ele câte 2 vite bolnave, ar fi deci în total 600 capete. Imulţind acest din urmă număr cu 20 lei, resultă că suma perderilor încercate de a-cel sat, prin acestă bolă, s’ar ridică la 12 mii de lei. Chibzuind acum întâmplarea că febra aftosă arcotropi mai multe comune judeţene întregi sau totă ţara, cum aprope s’a petrecut lucrurile în anul acesta, şi ori ce minte va pricepe că pierderile ce ea va lăsă, se ridică la deci de milione de lei.
Nu este dar de glumit cu dorul de gură şi de piciore. Vom căuta deci a feri de el, pe cât este cu putinţă, animalele nostre, iar atunci când avem nenorocirea să ne lo-văscă, vom luâ măsuri ca să scăpăm cât se pâte de repede.
Este o dicetore: «boia intră cu carul şi ese prin urechile acului», deci resultă că trebue să lucrăm din respu-teri pentru a ne feri de ea, punend la adăpost avutul nostru, animalele nostre.
«Paza bună trece primejdia rea», dice Românul.
Sciut fiind că febra aftosă ne vine dintr’alt stat, dintr’un stat vecin, aşâ anul trecut ar fi intrat în Moldova din Austro-Ungaria, iar anul acesta ne-a venit prin judeţele Vlaşca şi Teleorman din Bulgaria, urmeză că pentru a ne feri tera de acestă bolă, să luăm măsuri la frontieră.
In acest scop, primarii, înveţătorii, preoţii ca şi ori ce poporan care locuesce către limitele ţeriî, să dea de scire autorităţilor în drept ca şi medicului veterinar, de îndată ce află prin ei însuşi sau din svon, că într’unul din statele vecine ţeriî nostre se găsesce boia despre care ne ocupăm. Prin acesta, cei în drept, fiind la timp încunosciinţaţî despre existenţa bolei, ar fi în stare de a luâ cu isbândă măsurile trebuinciose pentru a se apără ţera de ea, pentru a ne scuti de acest mosafir nepoftit.
Dar să ne închipuim că am avut sorta, că în comuna în care locuim s’a declarat boia. In asemenea împrejurare
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
397
datoria acelui săten la care s’a ivit febra aftosă, este de a se conforma celor glăsuite de articolul 25 din legea de poliţie sanitară veterinară, priu care articol, el este ţinut de a anunţă fără zăbavă pe primar despre fiinţa sau bănuiala ce are că disa bolă se află printre vitele lui. Primarul la rîndul seu, luând cunoscinţă de denunţarea bolei vă înmânâ o adeverinţă sătenului, în care se va seri ceea-ce el a denunţat. Primarul este încă obligat de a însciinţâ fără întârdiere, pe superiorii lui despre cele aflate din gura sâ-tenuluî. De fapt, declaraţiunea prevedutâ de articolul 25 din numita lege, trebue a se tace de către ori-ce personă care ar constată sau este informată despre existenţă vre-unei bole molipsitore.
Când boia se ivesce la mai mulţi locuitori de odată, a-ceeaşi cale se va urma.
Odată cu declararea boleî, până la sosirea medicului-veterinar, sătenul va despărţi animalele bolnave de cele sănătose, într’un anumit loc, iar grajdul în care boia s’a arătat, dacă vitele bolnave nu se separă în el, se va curăţi, se va scote aşternutul şi arde, şi se va spoi cu var.
Medicul veterinar venind la faţa locului, locuitorii comunei, vor ascultă şi se vo rsupune fără esitare, la măsurile de poliţie sanitară veterinară luate de autoritate, după indicaţiunile medicului veterinar. Ne cârtind câtu şi de puţin în contra acelor măsuri, va înlesni forte mult limitarea şi stingerea boleî. Ei nu trebue să vază cu ochi rei, asprimea cu care în unele caşuri comuna lor, este pădită prin miliţieni şi mai ales prin soldaţi. Respectând fără şovăire străşnicia unor asemenea măsuri, vor scăpă în 3—4 săptămâni de bolă, vitele lor putend în urmă fi întrebuinţate la munca câmpului, pentru lapte sau date la măcelărie. Altfel se va petrece lucrurile când sătenii tăinuesc boia, ne-declarând-o la primărie, sau când nesocotesc măsurile de poliţie sanitară veterinară, vîndend vite bolnave, sau că pe turiş trec cu ele dintr’o comună într’alta; atunci boia nu va dis părea cu lunile, reul întindendu-se necontenit din sat în sat.
Să fim nu numai ascultători şi supuşi legilor, dar să şi dăm sprijinul nostru stăpânirii, pentru ca ea să potă a le aplica întru totul, pentru binele tie-cărui dintre noi, în folosul tuturora, al ţeriî întregi.
Irimia Popescu
Medic-veterinar
www.dacQFomanica.ro
398
ALBINA
Fasolea Soia (Soia Hvspida).
cest soiu de leguminbsă a început a eşî iarăşi la ivelă. De pe la 1884, nu s’a mat vorbit nimic de cultura ei, nici de modul ei de întrebuinţare. La noî în ţeră astăcjî, nu se pdte găsi decât ca plantă botanică pe la şcdlele de agricultură, nu sunt însă sigur dacă se găsesce pe la tdte şcolele. La noi în ţeră, pe la 1880 s’a vorbit şi s’a scris mult, dar la noî, se rămâne mai tot-deauna cu scrisul şi cu vorba în multe cestiunî economice, cari ar pute să ridice partea morală şi materială a sătenilor noştri agricultori.
Dacă am luat condeiul în mână ca să scriu ceva despre cultura şi istoricul acestei leguminose la noî în ţâră, l’am luat pentru ca să arăt că ceî mai mulţi agricultori, şi chiar unii învăţători, încă cunosc cultura acestei leguminăse.
Chinezii şi Japonezii, la exposiţiunea universală de la Viena din 1873, pe lângă alte produse agricole au expus şi bdbe de fasole soia, cari au atras atenţiunea multor visita-tori, (veijî Economia Rurală din 1881, pag. 122)
Acest neam de fasole îşi trage originea din Asia centrală şi partea de iniadâ-ndpte a Chinei, de unde cultura ei s’a răspândit în India şi Japonia.
Acâstă plantă, pentru prima <5ră s’a cultivat la şcdla de agricultură de la Ferăstrău în 1880, unde se cultivă şi astăzi. Eu de asemenea o cultiv în fie care an în grădina şcd-leî Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului Român, cu elevii şcdleî.
După ce s’a vă<}ut că dă resultate destul de bune, s’a cultivat pe o suprafaţă mai mare, şi în 1883, prin Ministerul de agricultură, s’aii împărţit la cei mai mulţi proprietari a-gricultori din ţeră, ca fie-care să-şi dea mai bine socotela de buna reuşită a acestei fasole, şi în urmă să raporteze Ministerului de modul de reuşită şi de producţiune. Pe cât îmi aduc aminte, forte puţini agricultori au scris Ministerului de agricultură.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
399
De unde se pâte deduce că nu le convenea cultura acestei leguminâse, deşi cultura ei este mai economică, decât cele-lalte leguminâse ce se cultivă la noi în ţeră, iar bâtele ei cu mult mai gustâse decât ale fasolei nâstre.
Este mai economică, fiind-că este mai puţin pretenţiâsă, cu privire la soiul pămîntului, la cultura lui, şi chiar la lucrările de întreţinere şi la schimbările timpului secetos sau ploios.
Acestă fasole este hrănitâre nu numai pentru om ci şi pentru vitele nâstre de muncă, lapte şi carne. De la 1881—1884, s’a scris mult asupra acestei plante leguminose, arătând şi susţinând calităţile ei hrănitâre, rugend pe agricultorii noştri, că dacă nu vor s’o cultive pentru hrana lor, s’o cultive ca plantă de nutreţ (verde sau uscat). Pentru berbecii puşi la îngrăşat, bâbele de fasole soia eră cea mai bună hrană.
Pe la 1882 — 83, când s’a scris despre modul de întrebuinţare a acestei fasole, unii băcani de la noi o căutau pentru falşiflcarea cafelei. Cafeua făcută din fasolea soia, se deose-besce de adevărata cafea numai prin aceia că este prea grasă, din causa acestei grăsimi, în China şi Japonia se în-trebuinţeză la fabricarea unei brânze şi chiar a unor băuturi higienice.
Iată în resumat cultura acestei plante:
Acestă fasole este măruntă şi de o colore galbenă, de origine este din Asia centrală, la noi în ţeră reuşescefârte bine după încercările ce s’a făcut la şcâla de agricultură de la Ferăstrău.
Clima. — Fasolea soia cresce atât într’o climă mai caldă cât şi mai temperată. La noi în ţeră p6te să răuşescă atât în anii când seceta este mai îndelungată, cât şi în anii când timpul este mai răcoros.
Varietăţi. — Sunt trei varietăţi de fasole şi anume: cu b<5-bele galbene (varietatea galbenă reuşesce mai bine în t6te ţările unde se cultivă porumbul), castanii şi negre.
Pămîntul şl cultura lui. — Fasolea soia cresce bine şi dă râde bune în tâte pâmînturile acelea în care cresce fasolea olâgă, fasolea soia pâte să dea râde şi în pămînturile mai sărace fără multe îngrijiri. In cât privesce cultura pămîntului este aceiaşi ca pentru fasolea olâgă.
Timpul semănatului. — Fasolea soia se sămănâ prin luna lui Aprilie, ca fasolea olâgă. Se pâte seinănâ în rînduri după plug când pămîntul este bine lucrat sau se semăna în cuiburi cu sapa.
Depărtarea între rînduri şi cuiburi pâte să varieze între 40 şi 45 de centimetri. Intr’un cuib se pâte pune de la 4—5 bâbe.
Cătăţimea (le semînţă. — Cât se pune la hectar este de la 120 până la 200 de litri.
Lucrările de întreţinere. — După ce fasolea a răsărit şi a
www.dacoromanica.ro
400
ALBINA
crescut de 10 centimetri de înaltă, se sapă. Acest soiu de fasole de multe ori se mulţumesce cu o singură săpătură. Când timpul este mal ploios decât prea secetos, fosolea soia cresce mai repede şi p<5te să crescă până la o înălţime de 50 centimetri. Tulpina ca şi frundele, sunt acoperite cu o mulţime de perişori mici, aşa în cât nici o insectă nu p6te trăi pe acăstă legumindsă.
Timpul recoltei. — Prin luna lui Septemvrie sau prin Oc tomvrie fasolea este cdptă, păstăile se coc aprope de odată şi nu se deschid. Fasolea soia se smulge sau se pdte tăia cu secera.
După recoltă fasolea se pdte bate pe loc, sau se cară acasă. Bătutul se face cu imblăciu sau cu maşina de treerat.
După treerat se vîntură, apoi se păstreză în magasie până când se întrebuinţeze la mâncare.
întrebuinţarea. — Fasolea soia ca bobe se întrebuinţeză atât pentru hrana omului, cât şi pentru a animalelor.
Acest soiu de fasole este cu mult mai lirănitore decât alte legumindse, find-că cuprinde mai multă materie hrănitdre. B6bele, înainte de a se pune la fiert, trebuie puse în apă timp de 24—48 de ore, căci alt cum nu fierb de loc.
V.	S. Moga.
Serbarea Bobotezei.
Duminică s’a serbat cu mare alaiti Boboteza.
Serviciul divin s’a oficiat, în pavilionul anume construit de pe malul Dâmboviţeî, de I. P. S. S. Mitropolitul primat şi de arhiereul Pimen Georgescu.
Serviciul a fost oficiat în presenţa M. S. Regelui, a Alteţelor Lor Regale Principele Ferdinand şi Princip esa Maria, a d-lor Miniştri şi a altor demnitari ai Statului.
După serviciul divin s’a aruncat în apă crucea, care a fost scosă de cetăţenul Niţă Florarii şi oferită I. P. S. S. Mitropolitului Primat.
In urmă, trupele de paradă au defilat pe dinaintea M. S. Regelui. Biserica în care se face slujba Domnescâ la Boboteză este biserica Zlătari.
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
401
biserica Zlătari din j3ucure5cî.
Dăm aici chipul bisericii Zlătari, în care se face slujba Domnescă la Boboteză. Biserica e făcută în-tr’un stil frumos bizantin.
www.dacoroimaiiica.ro
402
ALBINA
O serisore.
Mult stimaţi membrii ai onoratului comitet al societăţii culturale populare „Steaua.“
Bucurescî.
Când eram un mic şcolar, am primit ca «dar,» de la mulţi sătenî — pentru că sciam «carte», după cjisa lor — mal multe exemplare din «epistolia,» «visul Maicii Domnului,» «Alexandru Machedon,» etc. (cari făceau, ore-cum, parte din bibliotecele populare de pe atunci), cu rugăciunea din parte-le, de a ceti aceste cărţi la cât mal mulţi din sătenii cari erau orbi (fără sciinţă de carte); aceste cărţi mi le dau eî cu totă inima şi se cuprindeaîi în buchetul darurilor cari alcătuiau aşa (Jisa «pomană creşti-nescă», sau, când mi le înmânau, rostiau cuvintele: «să-î fie cutăruia» şi îmi dau şi obicinuita luminare aprinsă.
Acjf, când sunt mare, la rîndul meu mă cred dator a da şi eu darul meu, întru cât privesce cărţile, tot în cărţi, cu singura doosebire însă că, urmeză ca să aleg acest «dar» din cărţile cari fac parte din bibliotecile populare ale timpurilor de adh
Şi am ales acest «dar» din publicaţiunile (apărute şi cari vor mal apare) societăţii «Steaua», înfiinţată pentru a deştepta şi chemă la vieţa de aŞiî, pe întreg poporul românesc, şi în deosebi pe sătenî.
De ore-ce am convingerea că «darul» meu va fi mal cu mult spor dacă, în loc de a-1 da unul singur om, îl voiţi tace unul sat întreg, mi-am <Jis că «şcola», acestă pârghie de ridicare naţională va fi cel mal bun şi sigur depositar al «darului» meu.
Cu acăstâ credinţă, îmi permit a ve rugă să bine-voiţl a luă măsurile ce veţi găsi de cuviinţă, făcendu-se ca să se aboneze din partea me<, la publicaţiunile societăţii «Şeaua», următorele 0 şcoli din Ţăra-Românescă:
1.	Şcola	din	comuna Balta (Mehedinţi)	prin	of. Balta.
2.	»	*	» Ciupercenî (Dolj)		» Calafat.
3.		»	» Hudescil-Marî (Dorohoiu	»	» Dorohoiu
4.		»	» Dorna (Suceva)	»	Dorna.
5.	»	»	» Sarichiol (Tulcea)	»	» Babadag.
6.	»		» Cara-omer (Constanţa)		» Gara omer.
7.	»	»	» Merenil-de-sus (Vlaşca)	»	» Mer.-de-jos
8.	))	»	» Corbil-marI (Vlaşca)		» Obedenî.
9.	))		» Zădăriciu ţVlaşca)	»	» Obedenî.
10.	*	»	» Merenil-de-jos (Vlaşca)		» Mer.-de-jos;
iar pe d nil învăţători de la aceste şcoli îl rog din inimă ca să dea broşurile, pe rînd fie-cărui elev din clasele III—V, spre a le ceti acasă părinţilor, rudelor şi altor săteni.
E torte mic darul ce fac, şi tot atâta de restrâns locul ce el luminăză; ocupă însă acest loc, locul unei petricele din marea clădire pe care voesce s’o zidescă omenii de bine din Ţera-Ro-
www.dacaromanica.ro
ALBINA
403
mânescă? Cred că da, şi mal cred încă că, lângă acest mic «dar» se vor mal pune mii şi mii, iar locul ce vâ lumină, va ti din ce în ce maî mare, până când, clădirea terminată, va ajunge să lumineze totă ţera, ţel către care se tinde.
Aci anexat, în mărci poştale, trimit şi suma de lei 1 bani 50, costul celor 10 ex. din broşura I „Din ţera Basarabilor", care rog să se trimită după adrese.
Regulat, la apariţiunea fie-căreî broşuri viitore, voiu trimite costul, la adresa ce mi se va indică; şi acăsta, pe atâta timp, cât voiu pute; ne maî putend, vor fi destul, cred, cari sâ-mî iea locul.
Cele de maî sus, nu le scriu şi nu le tac decât cu gândul că sunt dator ca creştin şi Român, s’o scriă şi s’o tac.
In speranţă că micul meii dar nu va fi retuşat, şi primit ca dinarul văduvei de odinioră, rog pe mult stimaţii membrii din onor. comitet, a primi asigurarea prea deosebitei stime şi con-sideraţiunl ce le port.
Dimitrie Mândricel
înveţ. eoni. Mereniî-de-jos (Vlnşca).
Din înveţăturile lui Esop.
învăţături date de Esop fiului seu EIu.
Fiule! Mai nainte de tdte, slujesce lui Dumnecjeu, pe împăratul cinstesce, vrăşmaşilor tei groznic te arată, ca să nu te nesocotescă, prietenilor fii blând şi voios, ca să-ţi fie mai mult voitori de bine, vrăjmaşilor să doresc! să le fie rău şi săraci, ca să nu te împiedice pe tine la scopul tău.
Aici, Esop păcătuescc în contra creştinismului, care ne învaţă: Să nu staţi împotriva celui reu; de te va lovi cine-vâ peste obrazul drept, întorce-I lui şi pe cel stâng. Celuî-ce voesce să se judece cu tine, să-ţi ia haina, lasă-i lui şi cămaşa. Cel ce te va sili pe tine o poştă, mergi cu dînsul doue. Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, bine-cuvîntaţî pe cel-ce ve blestemă, faceţi bine celor-ce ve urăsc şi ve rugaţi pentru ceî-ce ve superâ şi ve gonesc.
Prietenilor, continuă Esop, bine le voesco din t<5tă inima, ca întru tdte să le fie bune. Pururea cu femeea ta te pdrtă bine şi înţelepţesce, ca să nu-î da! prilej a dori buna purtare a altul bărbat Uşor este neamul femeesc, căci lingu-şindu-se, lesne se aplecă spre reu. Puţine să vorbesc! şi cu măsură, şi multe să asculţi şi înţelepţesce să urmezi. Pe ce! ce fac bine nu-î pismuî, ci să-ţî pară bine de el, că de-î ve! vătămâ, mal mult pe tine însuţi ve! vătămâ; de casnici! tă! pdrtă grije, ca să nu se temă de tine, numa! ca de stăpân, ci ca şi pe un făcător de bine să te cinstăscă. Nu ţî fie ruşine a învăţă să fac! tot deauna ce e maî bine. Femee!
www.dacQFomanica.ro
404
ALBINA
nici odată nu-î încredinţa secretele tale, căci tot-deauna se va înarma cu dînsele, ca sa te supună voinţe! ei.
In tdtă cjiua, opresce ce-vâ, pentru (jiua de mâne, că maî bine este. când ve! muri să laş! la vrăjmaş!, decât cât veî trăi să aibî lipsă.
închină-te lesne celor-ce te întâmpină, sciind că şi cânelui, c6da-î capetă pâne. Nu-ţ! pară râu că eştî bun. Pe omul flecar gonesce-1 din casa ta, căci cele ce <jic! şi fac! tu, altora le va spune. Fă aceia ce nu te va întrista. De cele ce se întâmplă nu te supăra. De la ce! răi nu cere sfat nici odată, nicî urmă obiceiurile celor răi.
Y. Costăchescu.
UN RAPORT
Sire,
Comitetul central pentru ajutorul victimelor incendiilor şi inundaţiilor, instituit sub Augustul patronagiu al Majestăţeî Vdstre şi al Majestăţeî Sale Reginei, a intrat în anu 1901
cu un capital de..............................Le! 700.000,—
In efecte, şi cu un numerariu de............»	4.425,00
In cursul anului, comitetul a primit:
De la consiliele judeţene şi comunale ...»	19.259,35
De la comercianţii car! au solicitat titluri de
furnisorî a! Curţeî Regale....................»	2.400,—
Valbrea cupbnelor de la efecte............... 34.000,—
Resultat din preschimb, efectelor eşite la sorţ! »	3.094,15
Total . . . Lei 03.179,50
Din acâstă sumă scătjend :
Ajutorele date victimelor incendiilor şi inundaţiunilor întâmplate Le! 52.530,—
Cheltuelî de administr. şi timbre »	4.198,70
Total . . . Le! 56.728,70
A remas în numerar...............................»	0.450.80
Suma care, adăogându-se la capitalul de le! 700.000 aflat în efecte, formâză astăcj! fondul de ajutor al acestui comitet. Sub-scrisul, supunând acesta la cunoştinţa Majestăţeî Vdstre,
Rămâne cu cea maî adâncă smerenie, Al Majestăţeî Vostre,
Prea plecat şi prea supus servitor, Preşedintele comitetului,
Bueurescî, 5 Ianuarie 1902.	f losif Mitropolit Primat.
Postul cel adevărat este depărtarea de cele rele. Tote cele trecute ni se par maî plăcute.
www.dacarumanica.io
ALBINA
405
Teatru şcolar sătesc.
In săra cjilei de 2 Decemvrie, «Teatrul Popular,» organi-sat de elevii şcoleî din comuna Bărcănesci (Ialomiţa), a dat prima representaţie, cu următorul program:	Sună buciu-
mul d?-alarmă,» cor în patru voci; «Doina lui V. Alexandri şi C. Negrutzi; «Stăncuţa,» cântec popular pe 3 voci; piesele: «Lângă pămînt,» de Th. Speranţă şi «Arvinte şi Pepelea,» de V. Alexandri; Dans, etc. Reuşita a fost admirabilă. Ca parte materială s’a strâns suma do 36 lei, 75 bani.
INFORMAŢII
M.	S. Regele a trimis portretul Seu împodobit cu briliante d-neî Elena C. Grădişteanu ca amintire a şederei M. S. la Castelul Sihlele, în timpul manevrelor de tomnă.
Acel dar regal e o miniatură pe fildeş, pusă într’un cadru do aur înconjurat de briliante.
M.	S. Regina a trimis d-neî Grădişteanu un frumos pupitru de muşi că artistic sculptat,
—	M. S. Regina a bine-voit a dărui o prea frumosă păpuşă, de anul nou, d-reî Lucica Singurof, elevă în clasa 4-a primară.
Lucica Singurof, după cum se scie, la serbarea dată la Teatrul Naţional pentru jubileul M. S. Regine!, a recitat, cu mult talent, versurile d-luî Ludovic Dauş, «Glasul Copilului.»
—	A. S. R. Principesa Maria a asistat în sera de boboteză la serbarea pomului de Crăciun, organisat la asilul «Elena Domna.»
—	Banca generală a închiriat patru vapore mari ale Serviciului Maritim Român, în vederea unui mare export de cereale în Irlanda.
—	La Ministerul de Resboiu se studiază un regulament modificator al examenului aspiranţilor la gradul de maior, în sensul ca comisiunea de examen să fie tot pe arme, însă permanente, iar epoca examenului să fie în luna Aprilie a fie-cărui an.
—	Postul de grădinar stupar, însărcinat şi cu predarea horticulturii, apiculturii şi sericiculturii de la şcola de agricultură şi industrie I. Zossima din corn. Armăşesci, jud. Ialomiţa, fiind vacant, se aduce la cunoscinţa acelora, ce ar voi să-l ocupe, că urmeză să adreseze cererile d-lor Ministerului de agricultură.
Cererile trebue să fie însoţite de: 1) Diploma şcoleî de agricultură ce a terminat; 2) Un certificat, că a făcut practică de grădinărie cel puţin 2 ani, într’un stabiliment de horticultură.
—	Direcţiunea Creditului funciar urban din Capitală a hotărât să acorde împrumuturi suplimentare, dar numai acelor proprietari cari au achitat regulat ratele un număr de cel puţin 10 ani şi cari nu sunt în restanţă decât cu ratele din ultimii 2 ani.
—	In comuna Mastacanî, judeţul Covurluiu, s’a înfinţat o societate de economie şi împrumut «Valea Perului.» Preşedinte a fost ales d-1 Alboteanu, dirigintele şcoleî din localitate.
www.dacQFomanica.io
406
ALBINA
— La 15 Ianuarie vor intra în vigore la căile ferate noi taxe pentru transporturile de lemne fasonate, expediate de la Lotru şi R.-Vâlcea la Viena, Odenberg, Fiume şi Pozony Ujvaros.
DE LA SATE
In (Jiua de 25 Noemvrie 1901, cercul cultural «înainte» cu reşedinţa în Cerna jud. Tulcea, a ţinut întrunire la «Cârjelari» pl. Mâcin.
Deschiderea serbării s’a făcut la 2l/2 prin Imnul regal, după care d-1 G. Coatu arată scopul întruniri! şi a serbărilor şcolare.
D-l Ilie Stănescu-Cârjelarl, vorbesce despre importanţa sărbătorilor naţionale şi bisericesc!, arătând şi modul cum trebue petrecut timpul în asemenea tjlile.
D-l G. Cristescu-Pecinega, despre importanţa culture! zarzavaturilor şi pomilor. Arată cât de bine ar fi ca fie-care sătăn să semene zarzavaturi şi să cultive pom! pe lângă casă.
D-l C. Măgurenu-Turcoia, vorbind despre meserii, îndemnă pe omenî a’şî da copii! la meşteşuguri.
D-l P. Ignat-Cerna, cetesce o cuvîntare contra înjurăturilor.
D-l G. Coatu arată importanţa arăturilor de tomnă, timpul când trebue gunoit pămîntul şi cum, şi sfirşesce îndemnând pe locuitor! a se uni şi a forma o societate economică între eî.
S’au mal recitat poesi! şi executat maî multe cântece cu copii!.
întrunirea viitore s’a hotărît în com. Turcoia, pl. Macin.
Preşedinte, G. Coatu.
BIBLIOGRAFIE
Drepturile de proprietate literară.
A apărut la Paris o cărticică intitulată «Les droits de pro-priete literaire et artistique des etrangers en Roumanie» (Drepturile de proprietate literară şi artistică al străinilor în România). Autorul e d-l T. G. Djuvara, ministru plenipotenţiar.
Cartea cuprinde un raport presentat congresului literar şi artistic din Paris în 1900, cu care îî pune în vedere legiuirea nostră privitore la dreptul de proprietate. In acelaşi raport d-l Djuvara face propuneri ca congresul să lupte prin mijlocirea guvernului lrancez şi a advocaţilor şi gazetarilor român! a se respecta dreptul de proprietate literară al streinilor în România. D-sa dă în traducere francesă legiuirea nostră şi câte-vâ hotă-rîrî judecătoresc! relative la proprietatea literară şi artistică în ţeră.
Partea din urmă a cărţi! are o bibliografie cu numele şi lu-
www.dacQFQmanica.ro
ALBINA
407
crările autorilor francezi, ale căror opere au fost traduse în ro-mânesce fără de învoirea autorilor.
E şi firesc lucru, că dacă legiuirea nostră are articole privi-tore la dreptul de proprietate literară, acestea să se aplice şi pentru streini. Pote că am scăpa atunci de o mulţime de scrieri rău traduse şi s’ar pute da avent literaturii nostre naţionale, nu mult înaintată.
MULŢUMIRI
Aduc cele mal respectose mulţumiri d-lul Căpitan Bucur Bădescu, care a bine-voit să dea */4 pogon pădure pentru arderea cărămizii necesară noului local de şcolă.
I). Istodorescu,
învSţ. com. Gftrbovftţul-de-jos, Mehedinţi*
*
* *
In numele elevilor acestei şcoli, sub-semnatul aduce viile sale mulţumiri persânelor filantropice, cari au dat bani şi objecte pentru şcdlă:
D-l C. A. Cărbunescu, proprietar, a donat o suprafaţă de 1640 m. p. teren pe care s’a clădit un frumos local de şcolă, sub patronagiul d-sale şi al d-lul Comănescu. A mal donat şi o catedră. D-l S6re Comănescu a donat o tablă dublă, aşezată in toc. D-l Dincă Niţă un vas pentru apă. Mal multe persdne au donat câte o pupitră; altele bani pentru premiile şcolare din luna Iunie ; cum şi pentru procurarea unei gorne şi a unul steg tricolor.
Asemenea fapte filantropice merită a fi amintite în revista „Albina“.
G. Dinescu,
Dirig. şsdleî din com. TârlesciT, jud. Prahova.
POŞTA REDACŢIEI
—	D-lul Ene Anton, Şegarcea-Dolj. — Trimeteţl şi restul articolului, căci altfel nu se pote publica.
—	D-luî I) Ştefănescn, Urzicenî. — Trimeteţl să vedem.
Posta Administraţiei.
f	*
—	D-lul I. Dumitrescn, Buhociu. — V’am achitat cu chitanţa No. 2.967. Avem colecţiuni pe toţi anii cu următorele preţuri: Anul I broşat lei 6, legat lei 7. Anul II idem. Anul al III-lea legat lei 7 şi anul IV legat lei 7. In privinţa manuscrisului, când îl va veni rîndul.
—	D-luî Gh. Morărescu, Brebu. — Pe anul al II-lea aţi fost achitat cu chitanţa No. 11.017, şi pe al III-lea cu chitanţa No. 18.039. V’am trimis tabloul luarea Griviţel, singurul din care mai avem.
—	Pr. C. Matase, Basarabi. — Pe anul al IV-lea sunteţi achitat cu chitanţa No. 504 şi pe al V-lea cu chitanţa No. 3.932.
—	C. Gheorghiţă. Cr. de jos Putna. — Sunteţi achitat până la 30 Martie 1903 cu chitanţa No. 2.942.
—	Gh. Ionescu, Grozescî-Fălciu. — Sunteţi achitat cu chitanţa No. 3.852 până la 30 Septemvrie 1902.
—	An. Scripcă, Câmpina. — V’am achitat cu chitanţa No. 2.849.
—	Păr. Sachelarie D. Ionescn, Corabia. — Păr. S. Marinescu e achitat cu chitanţa No. 2.985, iar Sf. V. cu No. 2.984.
S’a făcut rectificările cuvenite cu Nica asemenea şi cu alţii, cărora din erore nu li se trecuse chitanţele.
www.dacQFomanica.ro
408
ALBINA
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea înveţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-luî Petru Gărbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalinderu, membru al Academiei Române Vice-preşedinte, Sava Şoinănescn, marc proprietar, fost senator.— Administrator şicasier delegat, Petru Gârboviceanu, deputat, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, (’onst. Uium, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spiru C Haret, Ministru, profesor Univers.; I. Dimitrescu Procop., senator şi. Primar al Capitalei; M. Ylădcscu, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu,profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori. toast. Alinia-iK ŞU anu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secund ir; Const. Alexandrescn, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare).
Litescu Ion, învăţător (Oporel), 2 lei; Mihăilescu Ilie, plugar (Oporel), 1 leu; Pleşea Ilie, plugar (Oporel), 1 leu; Georgescu Mihail, plugar (O-porel), 1 leu; Tomescu Mihail, plugar (Oporel), 1 leu; Dăneseu A. preot (Oporel), 1 leu; Constantinescu M., perceptor (Oporel), 1 leu; Marinescu V., învăţător (Ibănescî), 1 leu; lonescu G., primar (Urluesca), 1 leu; Păunescu C., comersant (Urluesca), 1 leu; Stănescu I., preot (Urluesca) 1 leu; Florescu I., învăţător (Otesciî-de-jos), 1 leu; Stănescu G„ învăţ. (Otesciî-de-jos), 1 leu; Bănescu N. I., advocat (Otesciî-de-sus), 2 leîjlli-escu I., săten (Otesciî-de-sus), 1 leu; Dumitrescu I., agent de perceptor (Urşi), 1 leu; Nicolescu Stan, plugar, (Otesciî-de-sus), 1 leu;Gagiulescu Constantin, preot (Otesciî-de-sus), 1 leu; Florescu Marin, plugar (Otesciî-de-sus), 1 leu; Popa R. E., plugar (Otescii-de-sus), 1 leu; Buiculescu I. P., preot (cam nedescifrat), (Otesciî-de-sus), 1 leu; Barbu Iancu, f unc-ţionar (Otesciî-de-jos), 1 leu; lonescu N., plugar (Otesciî-de-jos), 1 leu; Grigorescu Ion, învăţător (Urşî), 1 leu; Niţulescu I., preot (Cucueţî), 1 leO; Popescu Ilie, învăţător (Vaî-de-eî), 1 leu; Nicolescu Dimitrie, învăţ. (Tasloiu), 1 leu; Olănescu I., învăţător (Dumitrescî), 1 leu; Marinescu D., învăţător (Priscea), 1 leu; Droboiu I. C., săten (Dumitrescî), 1 leu; Droboiu Glieorghe, săten (Dumitrescî), 1 leu; Sebescu V., preot (Poboru), 1 leu; Grigorescu S., preot (Vulturescî), 1 leu; Dumitrescu N., săten (Chilia), 1 leu; Taclie P. D., săten (Chilia), 1 leu; Dumitrescu Mihail, plugar (Poboru), 1 leu; lonescu Stan, preot (Vulturescî), 1 leii; A. N. M-
www.dacaromanica.ro
(nedescifrat), notar (Ciomăgescî), lleu; Manea Zamfir, plugar (Rădesol), 1 leu; Nicorescu D., învăţător (Dobrotesa), 1 leu; Barbu Marin (Oporelu),
1 leu; Ionescu D. E., plugar (Vaî-de-eî), 1 leu; Stoicescu I„ învăţător (Câmpu-Mare), 1 leu; Pră<Jetenu I., preot (Com. Sărn.). 1 leu; Popescu, plugar (Rădescî), 1 leu; Rădulescu H., plugar (Râdescî), 1 leu; Tână-sescu D., plugar (Rădescî), 1 leu; Iliescu D., plugar (Rădescî), 1 leu ; Ionescu D„ plugar (Rădescî), 1 leu; Rădulescu N., plugar (Rădescî), I leu; Oteştianu St., preot (cam nedescifrat) (Urşî), 1 leu; Demetrescu B. plugar j(Urşî), I leu; Nicolescu M., plugar (Duncî), 1 leu; Trăilescu, învăţător (Bălţafî), 1 leu; Stoicescu N., învăţător (Birciî), 1 leu; Niţulescu
N., învăţător (Buzeseî), 1 leu; Passa M., plugar (Isvorul), lleu; Pirsozia
N., comersant (Isvorul), 1 leu; Un nume nedescifrat, plugar (Spinenî-Olt), 1 leu; Petrescu D. C., plugar (Vata), 1 leu; Constantinescu D., plugar (Spinenî), 1 leu; Dumitrescu N., plugar (Spinenî;, 1 leu; Cornă Ion, plugar (Barost de Vede), 1 leu; Popescu R., preot, plugar (Barost de Vede), 1 leu; Marinescu G., plugar (Miresei), 1 leu; Rizescu Ion, plugar (Mircescî), 1 leu; Badea Ion, plugar (Spinenî), 1 leu; Mănescu N., preot (Spinenî), 1 leu; Rădulescu Marin, plugar (Spinenî), 1 leu; Popescu M., plugar (Spinenî), 1 leu; Ionescu D., plugar (Spinenî), 1 leu; Ionescu Ion1 plugar (Spinenî), 1 led; Grigorescu I., plugar (Spinenî), 1 leu; Sovescn C., preot (Spinenî), 1 leu; Giculescu N., preot (pSinenî), 1 leu; Teodo-rescu Alexandru, plugar (Spinenî), 1 leu; Vintilă N., plugar (Spinenî), 1 leu; Constantinescu Radu, plugar (Spinenî), 1 leu; Păunescu C., plugar (Maldăr), 1 leu; Ciocanescu Chinac, săten (Putineiu-Vlaşcn), 1 leu; Poliţia jud. Buzău pentru maî mulţi membri (Buzău), 40 lei; Hagliianton Dem. (Sulina), 2 lei; Petrovicî Ştefan, Notar (Satul noii), 2 lei; Irimia Nicolae, primar, (Satul-nou), 2 lei; Constantinescu Barbu (Kilia-Veche),
2	lei; Follea Ion, (Kilia-Veche), 2 leî; Manea Gh. (Kilia-Veche), 2 lei; Dumitraşcu Alexandru, (Kilia-Veche), 2 leî; Balac Mihail, (Kilia-Veche)> 2 lei; Teodoru Timoftă, (Kilia-Veche), 2 leî; Gheorghiu Gheorghe, agent de pescărie (Kilia-Veche), 2 leî; Ignat Teodor (Kilia-Veche), 2 leî; Vein-ştein M. (Kilia-Veche), 2 lei; Avramovicî N. (Kilia-Veche), 2 leî; Licher (S. (Kilia-Veche), 2 Iei; Brânză Lupaşcu (Kilia-Veche), 2 lei; Velicico Petre (Kilia-Veche), 2 leî; Haimovici Marcu (Kilia-Veche), 2 leî; Pendo Naum Alexe (Kilia-Veche), 2 leî; Kirilof Efrim (Kilia-Veche). 2 leî; Zabora Ivan I-iu (Kilia-Veche) 2 leî; Dragopolu Panait (Kilia-Veche). 2 leî; Teodorescu I., preot (Kilia-Vdche), 2 leî; Gartovicî Gheorghe (Kilia-Veche), 2 leî; Dobrovicî Gheorghe, (Kilia-Veche), 2 leî; Veinberg Samoil (Kilia-Veche), 2 leî; Dumitrescu Constantin, (Pempas), 2 leî; Calomir El. (Peripravo), 2 leî; Lepădatu H. Iancu (Vama-Peripravo), 2 lei; Cagus N. I., agent pescărie (Peripravo), 2 leî; Cristea Ion, învăţător (Peripravo), 2 leî; Elefterescu A., primar (Peripravo), 2 leî; Teodoru N. (Satul-Nou), 2 leî; Lensatu N. (Satul-Nou), 2 leî; Savali Nichita (Satul-Nou), 2 leî; Grigorian Alxandru (Satul-Nou), 2 leî; Popa Dumitru (Satul-Nou), 2 leî; Tarasof M., preot (Satul-Nou), 2 lei; Stamatolato Gherasim (Satul-Nou), 2 leî; Branz L., preot (Satul-Nou), 2 leî; Copciag Simion, dascăl (Satul-Nou), 2 leî; Muntenu Ion, comersant (Satul-Nou), 2 leî.
Numărul membrilor publicaţi până în present, e de 5.003 iar numărul banilor încasaţi de la aceşti membrii e de 11.091 leî, 15 banî.
(Va arma In No. viitor).
www.dacaromanica.ro
ROMÂNIEI
Capital social de 25.000.000 fr. îmi părţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. versaţi.
Comitetul central:
	la	Londra
Lachlan llackinstosh Rate, Esqnire		r>
0. I. (ioschen		r>
Visconnt Dnncannon . . .	
Hon. H. A. Larvrcnce . .	
M. Adolphe Vernes. . . .	â Paris
11. Charles Mallet ....	n
Director: M. C. A. Stolz
» ajutor: M. E. E. Goodwin. Censorî: Inan Kalinderu, Demetru Ioan Oliika şi Artliar (Irecn.
Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucurescî Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra.
Feighâla, Roman Original, din vieţa evreilor din România, do Th. i>. Speranţia. Apare în fascicule săptămânale a 10 bani. De vînrjare la chioşcuri, librării, în totă ţâra şi la de-positul general A. I. Niţianu,’ BiuroQ Universal, 103 Splaiul Brâncoveanu, Bucurescî.
Teatru sătesc, de Th. D. Speranţia. Lângă Pămint, dramă în 3 acte, Curcanii, Comedie.
A se adresa la librăria C. Sfetea Bucurescî.
Preţul 50 bani.
GRADINA PREOTUL ILIE, Biserica Cotrocenî, Bucurescî. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şesele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătore, Bra<jî. Pini austriacî, Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
ACT DE MULŢUMIRE
Sub-semnatul, Locotenent Nicolae Dimitriu, din Bârlad, mă cred dator a aduce la cunoscinţa onor. Public, precum şi a părinţilor de familie, că decedatul meu părinte Dimitrie Dimitriu, contractase la Societatea generată de asigurare „Dacia-România" din Bucurescî, în Decemvrie 1897, o asigurare pe caşul de morte pentru suma de lei 5.000 (cinci mii) şi întâm-plându-se să înceteze din viăţă pe când abia plătise asigurarea pe patru ani, numita Societate de asigurare n'a întârziat de a’inl număra întregul capital asigurat de defunctul meu părinte, în sumă de lei 5.000.
Aduc dar în public mulţumirile mele onor. Societăţi „Dacia-România" pentru graba ce a pus în lichidarea acestei despăgubiri şi sunt pătruns de datoria mea de a îndemnă pe orl-ce părinte de familie de a asigura în acest mod, la menţionata Societate, existenţa urmaşilor săi.
Locotenent, Nicolae Dimitriu.
Singurul care vinde ieftin!
Galoşi veritabili Rusesci
Pentru bărbaţi Leî 4,95, 5,95. Pentru dame Leî 2,95, 3,95.
GHETE de chevreaux pentru dame Leî 10,95, 11,95, 12,95.
GHETE de vax fin pentru bărbaţi, cu elastic şi şireturi, Leî 11,95, 12,95, 13,95, 14,95.
CĂMĂŞI bărbătesc! de (Ji şi de nopte, începând de la Leî
2,95	în sus.
De asemenea şi pentru dame, începând cu acelaşî preţ.
FSanele şi Ciorapi
pentru dame şi bărbaţi cu preţurî fabulos de ieftine.
Bluze de Catifea şi de Postav
Leî 8, 9, 10, 12, 14.
Mănuşi glace fine Leî 2,50 perechia.
In cas rupându-se la încercare se dă altă pereche.
Magazinul „La tote Sez6nele“
Calea Victoriei, Bucurescî (Alături cu poliţia).
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor avd un scăiJSmlntde 6°/t din preturile însemnate, presentind cuponul.
Inst. de Arte Grafice Carol GouVyS*s!
VStr. Domneî, 16.— Bucurescî.