23 Septembrie 1901
ANUL IV
istă Enciclopedică Ipopul
fi pare în /i e-care Duminică
bonamentul în ţară pe an L*eî 5 I Abonamentul în străin, pe an L»ei 8
»	»	» 6 luni * 3 I Un număr................15 bani
Pentru anunelurî 1 leu linia ţviiea publieitate 5 bani cuvîntul.
Iţi . Manuscriptele nepublieate se ard.
*\
Comitetul de redacţie:
Ij&n Kalinderu
Colonel p. V. plasture! Q. yîdamescu V. S- Jdoga JY. jlico/aescu Gr. Ceodossiu Corist. C. popovicf-Vaşcă.
<ceaqu cu- jtfotru
SUMARUL: G. Coşbuc, Iadul lui Dante. — Câţi Români sunt în Ungaria şi Transilvania.—/• .V- Ciocan, Religie şi naţiune.—Serbătărea Inaugurării monumentului pompierilor.— Get., Societăţile cooperative comerciale, industriale şi agricole. — Laurenţia Gribincea, Viaţa şi raortea.—P. G., Către preoţi şi învăţători. —Parohul Teodor Bâlăfcl, Stiporsliţiilo poporului.—Mulţumiri.—Poşta redacţiei.—Tabla do Materie pe anul leoo—1901, (unul IV).
Ilustrafiuni: Monumentul pompierilor din Ddlul Spirei, 1848. — Colonel Zăgăncsou.— Roeseveld, noul preşedinte al Statelor-Unite din America.
oo o;i
î^edocfia fi	pucuresci.
358BIE!l58E!E!IBEOBESI!SlE!EEIBElB!E!B3EO!â.'Kâ!|i::: BSEEEEEE
/VvVWVWWWVWWWWvV\MAWWW^//^A
PUCtăm Amatorii de Arbor! şi Arbuşti, Viţă Altoită, Cereale, A !o	selecţionate, Plante furagere, Colza, In, Cânepă, etc.
A cere a li se trimite de Administraţia «Gazete! Sătenuluî» 117 Victoriei, Bucuresci, franco şi gratis
NOUL CATALOG ILUSTRAT
pentru tomna 1901 şi primăvara 1902 al Fermei şi Pepinierelor lui C.
C. Datculescu.
In acest catalog vor găsi pe lângă «preţurile reduse» şi descrierea diferitelor produse şi «studii forte folositâre.»
Specimen de preţuri şi cătăţiml disponibile:
Bucata Suta Mia
100.000	«Peri» altoiţi pe peri sălbatici şi gutui,
altoi de 1 an . ................................... 0,80	70,00	600,00
Peri altoiţi pe peri sălbatici, altoi de 3—4 anî . .	1,20	90,00	800,00
80.000	«Meri» altoiţi pe meri sălbatici altoi de 1 an 0,80	70,00	600,00
«	«	«	«	« 2—4 ani 1,50 100,00 900,00
30.000	«Caişi» altoiţi, altoi de 1 an............... 1,00	80,00	700,00
30.000	«Arţari Americani» 3 la 4 m. înălţime . . .	1,40	120,00	1000,00
26.000	«Frasini înălţaţi» 3 la 4 m. înălţime ....	1,40	120,00	1000,00
etc. ete. etc.
100.000	«Viţă de vie» Românescă şi Francesă, altoită pe americană suta 30, mia 250 lei.
200.000	«Viţă americană» cu rădăcini, diferite varietăţi, 40 la 50 lei mia.
MICA PUBLICITATE
GRĂDINA PREOTUL ILIE, Biserica Cotroceni, Bucuresci. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătore, Braiji, Pini austriaci, Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
BANCA ROMÂNIEI
Capital social de 25.000.000 fr. îmi părţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. vărsaţi.
Comitetul central:
LacUan Mackinstosh Rate,	la Londra
Esquire		»
6. I. Goschen		n
Visconnt Dnncannon . . .	n V
Hon. H. A. Larvrence . .	y>
M. Adolplie Vernes.. . .	â Paris
M. Charles Mallet ....	n
Director: M. C. A. Stolz.
» ajutor: M. E. E. Goodwin Censorî: Ioan Kalindern, Demetru Ioan Gliika şi Arthnr Green.
Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucuresci Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra
 «măruţ Textul pentru pregătirea apul 111 lecţiunilor de «Eugen I. Tisescu-Bacău, preţul 3 lei 50 bani. Adresaţi comandele însoţite de cost d-luî Eugen Tisescu Bacău, şi veţi primi franco ori unde_____________
Societatea de Basalt Artificial şi de Ceramică de la Cotroceni. Capital social Lei 2.500.000 deplin vărsaţi
Sobe de porţelan albe şi colorate
Representanţa generală pentru totă ţara
{Bucur. Calea Moşilor No. 81. Iaşi, str. Mitropoliei No. 2. _____________Galaţi, str. Egafitflţiî No. 48.
A apărut din cursul de limba Ro- . mână al d-lor G. Adamescu şi M. Dra-gomirescu;
Exerciţii <le gramatică pentru ci. I secundară ediţia IlI-a, preţul lei 1,50.
LccţiunI de gramatică pentru cl. Il-a secundară ediţia IlI-a, preţul 2 lei.
Carte sistematică de citire şi compo-sitiunl pentru cl. I-a ediţia III, preţul 2,50.
Carte sistematică de citire şi coinpo-srţimii pentru el. Il-a, ediţia Il-a, pre-ţiul lei 2,50.	___________
Sub presă:
Lecţiuiii de sintaxă pentru cl. IlI-a şi Carte de citire pentru cl. IlI-a.
Tote se găsesc de vîmjare la librăria editore H. Steimberg, strada Gabroveni 18 Bucuresci, cum şi la tote librăriile.
www.dacocomanica.ro
ALBINA
1377
IADUL LUI DANTE U)
râ o pădure mare şi desă, iar poetul se rătăcise prin-tr’însa. A venit atunci Virgil, ca umbră, şi luându-1 de mână, l’a întrebat dacă vrea să vadă lumea morţilor. învoindu-se Dante, au plecat amîndoî şi au trecut prin pădure până au ajuns la părta Iadului. Ea este de-apururi deschisă şi nimeni nu stă de pază la ea.
Au intrat amîndoi şi au ajuns în tinda iadului, unde mai eră încă puţină lumină. Dintr’un început nu se aiujiâ nimic; dar mergend mai spre afund, de-odată au început să s’audă vaete de 6menî bătrâni, de femei şi de bărbaţi, plângeri nes-fîrşite, cuvinte în tăte limbile din lume, ţipete de dmeni mânioşi, loviri cu palme şi înjurături, blesteme şi oftaturi. Iar departe se vede o glătă de dmeni, mergend după un stăg ce se învîrtiâ mereu, şi erau un şirag aşa de lung, în cât nu-î vedeai sfîrşitul. Toţi erau goi, şi viespi şi tăuni şi musce otrăvitore îi înţepau de pretutindeni, iar feţele lor erau numai sânge şi lacrimi ce le curgeau până în părnînt, şi viermii scârboşi sugeau lacrimele lor de prin ţărînă. Aceştia erau ămeniî cari n’au făcut nici bine, dar nici rău în viaţă, şi au trăit numai ca să trăiască, nici urgisindu-1 pe Dumnedeu dar nici credend in el.
In vremea acesta, pe altă parte se vedeau duhuri adu-nându-se necontenit pe malul unui rîu. Aici eră trecătărea sufletelor peste rîul Iadului. Pe mal oră o mulţime nespusă de morţi, aşteptând să trecă dincolo, iar luntraşul Caron, cu ochii de foc şi cu barba sbârlită îi chiemâ în luntre, bâtă cu lopata pe ceî târdii, certă pe cei ce se îndesuiau şi mereu le aducea aminte de ndptea Iadului:	Vai vouă, mişeilor,
dicea el, de-acum gerul şi întunerecul vă desparte de lume, şi ploile şi vîntul şi veeînica osândă e partea vdstrâ.» Iar morţii de pe mal, audindu-1, tremurau ca varga şi clănţă-niau din dinţi, plângeau şi blestemau neamul şi părinţii lor, lumea şi ceasul în care au fost născuţi.
Abia trecea o glotă, şi pe mal eră adunată alta, pentru-că morţii veniau necontenit, aşa de mulţi ca frunzele ce se scutură tămna.
Poeţii au trecut şi ei peste rîu, măcar că luntraşul se îm-potriviâ să ducă în Iad pe-un om viu. Dincolo de rîu începea adevăratul Iad, cel d’întâiu cerc, în care se audiaţi plângeri înecate şi suspine, dar casne nu se vedeau. Aici erau copiii cari au murit nebotezaţi, păgâni virtuoşi cari trăind înaintea venirii lui Christos n’au sciut ce e adevăratul Dumnedeu. Ei plângeau cu toţii, dar fără să fie chi-
ti) Ve<jî No. 51.
www.dacoromanica.ro
1378
ALBINA
nuiţi, căci dreptul Dumnezeu nu pdte să le dea casne, pe nedreptul, căci eî n’au făcut rele. Aici e limbul din care Chris-tos, când a trecut cu sufletul prin Iad, a scos şi a dus în Eaiîi pe Adam, pe Avei, pe Noe, pe Iacov cu fiii sSI, pe David prorocul şi pe mulţi alţii.
Eşind din limb, poeţii au scoborît în cercul al doilea, de unde începeau casnele păcatelor. Intr’acest cerc sunt cel desfrânaţi şi iubitorii de femei. Duhurile lor sunt purtate pe sus de vîrtejurî de vînt, care le sucesce şi în sus şi în jos, le clocnesce, le frâmîntă şi le isbesce de stânci. Şi e întuneric şi vaet pe sus, iar vîntul mugesce ca valurile mării când e furtună.
Cu mult mal jalnică e pedepsa din cercul al treilea, al celor lacomi la mâncare şi băutură. Aici mişeii stau trântiţi pe pămînt, iar de sus cade-o pldie vecînică, o pldie blestemată, rece, cu stropii mari, şi nici odată nici nu încetâză nici nu se alină. Şi bate grindina, şi curge apă nâgră, şi ninge zăpadă şi pute pămîntul de bălţi şi de apă putrezită. Păcătoşii, gol în pldie, urlă ca cânii de durere, se târăsc pe brânci, zac pe cdste şi se învîrtesc de geba de pe-o lăture pe alta; unii stau cu faţa în sus, iar alţii grămezi în spatele altora şi gem în ticăloşia lor. Iar pe câmp printre el alerga un câne uriaş cu trei capete, umflat în burtă şi cu ochii roşii, un strigoiu blestemat, care latră necontenit şi mlişcă, sfâşie şi restdrnă la pămînt pe păcătoşii pe care pune gura. Şi atâta spaimă face printre păcătoşi, încât el ar vrea să fie surdl şi orbi.
Printre duhurile acestea, cari se svîrcoliau ca viermii, poeţii scobdră spre al patrulea cerc, unde-şî fac osânda Sgârciţiî şi risipitorii. Aceştia împing cu pieptul bolovani grozavi şi urlă de mânie şi de oboselă, dar aşa li-e casna, că risipitorii vin din drepta şi sgârciţiî din stânga, şi la un loc se întâlnesc şi şl ciocnesc bolovanii. Eî sbiară şi se înjură şi se întorc prin cerc împingând bolovanii îndărăt, dar de cealaltă parte a cercului el iarăşi se ciocnesc şi iarăşi se întorc. Şi ast fel vecinie umblă de colo până colo împingând grozavele poveri. Feţele lor, de mânie şi de durere, sunt ast-fel de schimonosite încât nici pe unul nu-1 poţi cu ndsce.
Mal spre vale de aceştia stau ceî-ce au fost furioşi şi iuţi Ia mânie. Acolo e o baltă cu apă negră-roşie, murdară şi cleidsă, iar în baltă se vâd păcătoşii goi, toţi cu faţa mâni-osă, şi se bat cu pumnii, cu genunchii, se bat în capete şi în piepturi, se muşcă cu dinţii şi se sfâşie cu unghiile. Şi sunt plini de noroiu până în creştet, şi sbiară şi urlă, şi se Eat chiar şi sub apă adînc, încleştaţi cu toţii grămadă prin momolul din fundul bălţii. Iar cuvintele nu le ies cu înţeles din gură, căci li-e gura plină de noroiu, şi când nu se bat >eî gem înfundat prin smîrc, scoţendu-şî capul ca brbscele.
www.dacoromanica.ro
albina
1379
De-aicI, de la furioşi, se vede mai spre adîncul Iadului un Turn mare, de fier înroşit de foc, care sta în mijlocul bălţii furioşilor, ca un ostrov.
Peste acestă baltă au trecut poeţii într’o luntre, cum trec tdte duhurile cari au să scobdre mal adînc în Iad. In vreme ce treceau, înoroiaţiî din baltă se prindeau cu manile de luntre, şi luntraşul trebuia să-î bată cu lopata. Dante a v8<Jut aici cum au sărit mişeii din noroiu pe unul pe care aveau mânie, şi l’au sfâşiat, iar acesta în turbarea lui se sfâşia însuşi cu . inţiî, rupând carne din carnea lui.
Poeţii au ajuns la Turn El e cetatea Iadului şi într’însa stau toţi îngerii care au fost asvîrliţî din cer. Când au ajuns la pdrtă, dracii au ieşit pe zid şi întrebau cu mânie: «Cine e omul acesta, care viu fiind vine în lumea morţilor ?» Atunci Yirgil le-a făcut semn, dracii s’au mal liniştit, iar el s’a dus să-I roge să deschidă pdrta. Dracii nu s’au învoit şi au ameninţat pe poeţi cu casnele Iadului. Iar aceştia nu ştiau ce . să facă.
Şi iată că răsăriră atunci pe zid trei femei, cu hainele pline de sânge, şi încinse cu năpârci, iar în loc de per aveau şerpi. Ele făceau sgomot mare, se băteau cu palmele şi sberau, «Jicend: Vino, Meduza, şi împietreşte-1! Chemau pe a patra, care are puterea să facă stană de piatră pe ori cine o vede. Virgil însă a întors pe Dante şi i a pus pe ochi palmele, ca să nu vadă pe Medusa. Pe Virgil nu-1 putea împietri, căci eră Duh, mort odată.
In vremea acâsta însă se aufii pe baltă un vuet grozav, apa sărea de spaimă pe maluri şi tremurau malurile de grdză. Tar pe baltă, ca pe uscat, se vedâ venind în g6nă Arhanghelul Mihail, cu un toiag în mână, şi cu drepta tot alungând de dinaintea feţii fumul şi aburul gros de pe baltă. Duhurile din baltă se împrăştiau din calea lui, în t6te părţile, ca brdscele când ved venind o viperă vrăşmaşă. Arhanghelul veni la pdrtă, dete într’ânsa cu toiagul şi o deschise şi cu vorbe ameninţătdre a certat pe Draci, că au închis cărarea poeţilor. Apoi s’a întors iarăşi pe unde a venit, fără să se uite la Virgil şi la Dante. Iar aceştia au intrat în cetate.
(Va urma).	(J. Coşbuc.
—--------------------
Câţi Români sunt în Ungaria şi transilvania?
După statistica făcută de Mitropoliţiî şi Episcopii Români sunt 3.250.000, din care 2.000.000 în Transilvania, iar restul în Temişora, Crişiana şi Maramureş. Crescerea Românilor în cel din urmă 5 ani e de 300.000.
www.dacaromamca.ro
1380
ALBINA
RELIGIE ŞI RAŢIUNE(1)
gipteniî se închinau crocodilului pentru că se temeau de el, adorau paserea Ibis pentru că distrugeâ ouăle crocodilului. Egiptenii mai adorau Nilul, Sdrele, Stelele. Şi a<jî Negrii din Africa adoră şerpele, hiena, tigrul, elefantul etc...
De unde vine acestă formă religidsă?
Pentru omul în starea naturii tot ce este spăimîntător, de mirare, e dumnetjeesc şi tot ceea-ce există e spăimântător, extraordinar. Nu numai fulgerul, tunetul, fluviul ce se revarsă peste maluri, dar chiar frunza ce tremură la adierea zefirului, pârâiaşul ce murmură printre pietricele, totul îi pare supranatural. Negrul în particular, are tendinţă de a atribui animalelor o inteligenţă superidră celei a omului. Negrii din Borneo povestesc de timpurile când omul vorbîâ cu animalele. Şi în basmele ndstre se spune că la sfîntul Yasile ndptea, vitele din ocol vorbesc ca şi dmenii, dar numai într’un scurt moment, într’o clipelă ce e fdrte greu de surprins. Pentru omul în starea naturii (necivilisat) totul este animat, divin; totul vorbesce. Vântul, ce vîjîe; animalul, ce răcnesce, sunt voci cari îl previn. El se împiedică de-o piatră ; cade; se scdlă; se închină la ea căci într’însa e un spirit; o ieâ de jos; cu dînsa reuşesce într’o întreprindere, oinoră un lup d. ex, acea piatră va deveni geniul seu cel bun, fetişul şeii.
*
* *
Parcurgeţi <Jice un mare om, un filosof renumit, vastul pă-mînt ce se întinde de la Ural la Marea Japoniei, care este mărginită la sud cu Himalaea, la nord cu Marea îngheţată, şi veţi găsi acestă credinţă (fetişismul) dominantă la Tartari, Mongoli, populaţiile nomade ale Siberiei; la locuitorii de pe marginele fluviilor Obi şi Ienisei. Acestă credinţă cum (jice Wundt a fost cu drept cuvînt numită religiunea Stepelor. In aceste locuri de nisip, sterpe, fără apă, ale marii Asii, totul duce la halucinaţie. Mugetele plângătdre ale tempestelor se amestecă cu strigătele lupilor şi ale tigrilor; ochiul rătăcesce fără ţintă peste stepele imense, în timp ce sgomote necunoscute isbesc urechea. Omul dus de f6me şi de sete în prada frigurilor, populeză aceste deşerturi de fantastice viziuni, născute din bolnava sa imaginaţiune... Preoţii Cha-mani, vrăjitorii Finlandeji, şi Laponii danseză înaintea focului, bătend într’o dobă, cu răcnete sălbatice; apoi, în cel mai mare grad de estas, preotul se aruncă la pămînt; doi
(1) Ve<i< No. 50 şi 5t.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1381
ămenî îi învârtesc pe după gât o legătură, ca şi cum l-ar strangula; preotul se deştâptă şi povestesce visiunea sa.
Acest mod d’a intră în convorbire cu o lume supranaturală prin halucinaţiune şi estas, a existat în tot locul; aşâ în Grecia antică sărbătorile date în onărea lui Baclius, sărbători pline de orgii; asemenea a<Ji în China întrebuinţarea opiului până ce bietul mandarin cade în nescire şi visâză fel de fel de visuri şi năzdrăvănii.
«
* *
Imaginaţiunea creatăre jăcă un mare rol în concepţiunile religiăse. Faptele probăză că ori-ce religie la origină este adorarea forţelor naturii... Tăte cultele Asiei, afară de China s’au adresat fenomenelor eterne ale boitei ceresci. Chaldeia ne oferă cultul sărelui în tătă puritatea sa. Peru ne presintă un cas analog în Noul Continent; dar, ceea-ce este demn de remarcat şi demonstră influenţa naturei asupra concep-ţiunilor religiăse, este că religiunea Chaldeănă, trecând din şesurile uniforme ale regiunilor Eufratelui în Fenicia şi în Syria, ţâră fertilă tăâtă de fluvii şi terenuri accidentate, ieâ un caracter terestru.
Milita babilonenâ devine zeiţa fertilităţii. Astarte presidă la râsboiu. Contrastul bine desemnat al anotimpurilor în Fenicia şi Syria dă loc asemenea la o divisiune a zeilor primitivi în mai mulţi zei.
Egiptul avu un cult analog Haldeenilor, însă acolea influenţa naturii este mai visibilă încă. Revărsarea fecundă a Nilului este urmată de 72 cjile de căldură pătrumjătăre şi primejdiosă; acest fapt devine mitul lui Osiris, lovit de mărte de către Tifon şi cu cei 72 soţi aî săi.
In India şi Iran aceleaşi mituri. Veda, biblia Indiană, ne povestesce lupta lui Inclra, (jeul răspânditor de raze contra Norului cel întunecos; şi în vechile imnuri ale Zend-Aves-teî, spiritul lumineî luptă contra negrilor Demoni.
Prin urmare, pe de-o parte intuiţiunea naturii; iar pe de alta consideraţiunea propriului nostru destin sunt cele două isvăre ale seintimentului religios, după datele psychologice.
De la fetişism, cultul religios, la popărele Anti-Creştine, păşesce la idolatrie.
Toţi ne amintim despre boul Apis al Egiptenilor, viţelul de aur al Evreilor din pustiu etc...
Negrul din Africa şi acjî face mici statuete în cinstea Şeilor şi maî mari şi mai mici, căci păgânii au mulţi (jei, sunt politeiştî; în ori-ce lucru, în ori-ce animal, în ori-ce fenomen al naturei ei văd un Dumnezeu, sunt panteiştî.
Dar nu tuturor idolilor aduce Chinezul acelaş cult; aşâ idolii mai mici de multe ori sunt chiar batjocoriţi.
www.dacocomamca.ro
1382
ALBINA
Citez, după Sir Lubbock, un călător în China, un fapt frumos asupra cultului micilor idoli.
Chinezii, vorbesc de 6menii din popor, când au să începâ cevâ, se duc la idoli, cărora se r<5gă de succes. Dacă, cu tătă rugăciunea făcută, întreprinderea nu reuşesce, Chinezul se întărce la micul idol, statuetă de lemn, îl dă cu pumnul şi îi vorbesce aşâ :
«Hei, câne de spirit ce eşti! Noi îţi dăm locuinţă într’un «templu minunat, te poleim frumos cu aur, te hrănim, te tă-«mâem şi tu eşti aşa de nemulţumit în cât ne refuzi ceea-ce-ţî «cerem ? !
Apoi îl ieâ la bătae; îl dă jos de la locul de onăre, îl târîe pe stradă, prin noroiu şi mocirle, pentru ca să-şî întărcă cheltuiala ce a făcut cu parfumul şi tămâia.
Dacă mal tîrtjiu Chinezul răuşesce în întreprinderea sa, se împacă cu idolul seu, îl aşăză la loc, cade în genunchi înaintea lui şi îl vorbesce aşâ:
«In adevăr, eu m’am grăbit prea mult, după cum şi tu al «întînjiat prea mult în acordarea favorurilor tale. Pentru «ce m’ai făcut să-ţî trag bătaea pe care al mâncat-o? Dar «ceea-ce a fost s’a trecut; de aceea să nu mal gândim la «asta.. Dacă tu vel uită, ceea-ce ţi-am făcut, să scil că te po-«leesc din nou...»
*
4.	*
Am cjis mal sus că păgânii au mulţi (Joi; prin urmare prima divisiune a religiei este Politeismul, adică cultul sau adorarea creaturilor în locul Creatorului, cu sub divisiunile sale, adecă:
Fetişismul sau cultul lucrurilor şi apoi al animalelor. Ex. Negrii, Chinezii, Indieni etc.
Astrolatria, sau cultul corpurilor ceresc!, ca la Perşi, E-giptenî, etc.
Antropolatria, sau cultul adus ămenilor pentru marile lor servicii, precum era la Greci şi la Romani.
O specie mal înaltă din politeism este Bralimanismul la ChinejI şi Budismul la Indieni; aceste două specii de reli-giune e un panteism, adecă divinisarea totului.
întregul politeism cu subdivisiunile sale este idolatru.
(Va urma).	1 jl Ciocan.
De ţinrnt minte.
Nu este sărac cel ce nu are avere, ci acela care nu are minte şi învăţătură.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1383
Sărbătorea inaugurării monumentului pompierilor.
uminică, 16 curent, bubuitul tunurilor au anunţat întregeî Capitale, în ţloriî dileî, că în Delul Spirei, acolo unde acum o jumătate de veac, 200 viteji oşteni români s’au luptat ca nisce eroi contra a
5.000	de turci, va fi sărbătorită amintirea lor, aşâ cum entusiasmul unui neam întreg scie să glorifice faptele nîareţe.
Din tote părţile Capitalei, din mahalalele cele mai îndepărtate, bărbaţi, femei şi copii de totă mâna, în haine de serbătore, veneau în grupe, să vadă pe cei 18 eroi de la 1848 rămaşi în viaţă, să vadă monumentul ce s’a ridicat în amintirea lor.
La orele 9 şi jumătate, in sunetul musicelor au sosit trupele cu drapelul aşezendu-se ast-fel: Musica reg. 4 şlfov pe strada Miliaiu-Vodă, la stânga şcolelor, avend la stânga şcola de infanterie şi cavalerie, închinând ast-fel drumul de lângă casarma Alexandria şi str.' 13 Septembrie; şcola de artilerie şi geniu la stânga şcblei de infanterie. Compania din reg. 2 Roma-naţi No. 14 pe strada 13 Septembre, avend la stânga compania fie pompieri. Cele-lalte trupe au fost aşezate în stânga arsenalului.
La orele 10 fără un sfert, cei 18 viteji rămaşi în viaţă, bătrâni de ţlile şi la trup, aii fost aduşi în 9 trăsuri ale primăriei şi aşezaţi Jângă monument.
Ei purtau eşarfe tricolori pe cari sta scris: «Eroii dileî de 13 Septemvrie 1848.»
Iată numele lor, precum şi localităţile unde locuesc astacji:
Gheorghe Diaconu din jud. Muscel, Ion Ciurileanu din Bucu-resci, strada Tunari 44; Stan Dobre Văgăună din Ploesci; G. Nicula din Bucuresci, strada Traian 185; Niculae Zăbrileanu din Câmpu-Lung, Ilie Ion Trăznea din Bucuresci, calea 13 Septemvrie, şef grăjdar la primăria Capitalei; Grigore Ignat din Bucuresci, mahalaua Dobrotesa; Tudor Severeanu din comuna O-nesci, jud. Tecuci; Ion Ilie Urâtu din Bucuresci str. Venerei, fost sergent al palatului mai mult timp; Nicolae Bobe Purcel din Bucuresci strada Dionisie 82; Şerban Deleanu din Bucuresci, şo-seua Basarab 144; căpitan Şerbănoiu Ilie din Bucuresci, strada Fraţilor 1 ; căpitan Grigore C. Petrescu din Bucuresci, strada Fluerului 13; Constantin Sin Gheorghe Bunea din comuna Că-zănescî, plasa Topolog, jud. Olt, şi sergentul major Stancu Badea din Bucuresci, strada Uranus 14, avend faţa şi mâînele pline de semne provenite din acea memorabilă luptă cu Turcii.
La coborârea lor din trăsuri mulţimea isbucnesce în aplause sgomotose. Ei sunt primiţi de d. C. F. Robescu preşedintele so-lemnităţeî, care pune pe pieptul bravilor eroi câte o medalie comemorativă.
Pe faţa medaliei stă scris: «Carol Rege al României. Epoca 11 Ianuarie 1848,» iar pe revers: «România, eroilor de la 1848.»
www.dacQFomanica.ro
Monumentul pompierilor din Delul Spirei, 1848.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1385
De lângă tribuna primăriei şi până pe stradele Mihaiu-Vodă stau înşiruite societăţile: «Uniunea studenţilor Universitar!,» Comercianţii,» «Mina şi Pădurea,» «Comercianţii, secţia centrală,' «Curtea de Argeş,» «Coaforii,» «Cofetarii,» etc.
Pe monument s’a depus următorele corone: «Consiliul comunal al Capitalei — Eroilor de la 1848,» «Sindicatul Ziariştilor — Eroilor de la 1848,» «Veteranii cari mai trăesc — Fraţilor căţluţi în luptă,» «Societatea comercială, secţia centrală — In memoria luptătorilor de la 1848, > «Societatea coaforilor — Bravilor luptători de la 1848,» «Societatea cofetarilor — In memoria pompierilor de la 1848,» «Societatea Mina şi Pădurea — Recunoscinţă luptătorilor de la 1848.»
La orele 10 I. P. S. S. Mitropolitul primat Iosif Gheorgliian, înconjurat de înaltul cler, începe oficiarea serviciului divin. O linisce solemnă a domnit în timpul slujbei.
Oficiarea s’a făcut în pavilionul primăriei.
Au luat loc în pavilion d-nii D. Sturdza, preşedintele consiliului, miniştrii P. S. Aurelian, Ion Brătianu, Spiru Ilaret, V. Missir şiG. Palade ca şi d-nii Eugen Carada, Em. Porumbarii, M. Schina, I. Kalinderu, Costescu-Comăneanu, Bibicescu, colonel Obedeanu, Em. Culoglu, Dr. Cantacuzino, dr. Radovicî, Costache Bălcescu, I. La-liovary, Assan, Tătăranu, Emil Petrescu, Ath. Moscuna, generalii Teii, Arion şi Oprescu. Colonela Coandă, Parfeni, Saegiu, Oscar Niculescu, Niculae Ionescu, C. Nacu, Ştef. Sihleanu, Anton Carp,etc.
După terminarea serviciului divin, pînza care acoperea monumentul este ridicată. Bubuitul tunurilor anunţă momentul suprem.
Toţi îşi întorc privirile spre monument. Musica intoneză «Trăiască Regele.» Pe monumentul lucrat de sculptorul llegel şi turnat în atelierele şcoleî de meserii din Bucurescî, şi care represintă pe îngerul libertăţei susţinând un brav pompier rănit, vestind cu trâmbiţa sosirea orei redeşteptăreî naţionale a neamului românesc, s’a săpat cuvintele: Luptătorilor de la 13 Septembre ISIS Poporul român recunoscător—M. I). C. C. C.
Timp de 10 minute musica a intonat imnul regal. In urmă bătrânii eroi aşezaţi la spatele monumentului, au fost fotografiaţi.
D-l C. F. Robescu, fost primar al Capitalei, preşedintele comitetului de iniţiativă, într’un discurs patriotic a făcut istoricul luptei care a avut loc în <Jiua de 13 Septemvrie 1848 pe Delul Spirei. D-sa a descris cum ostaşii de atunci au fost măcelăriţi de turci şi cum ei au arătat că românul nu piere, dându-ne o Românie liberă şi independentă. D-sa spune că acest monument este glorificarea eroilor, cinstea neamului şi devotamentul către patrie.
«Este de datoria consiliului comunal şi în special al guvernului liberal care şi-a luat angajamentul la 1878, ijice d-l Robescu, să ridice cât mai curînd şi monumentul în amintirea eroilor do la 1877.»
D-l Robescu termină oferind monumentul primăriei Capitalei şi ministerului de răsboiu «ca un simbol al eroismului soldaţilor români.
Discursul d-luî C. F. Robescu a fost mult aplaudat.
D-l Bibicescu, primar ad-interim, în numele cetăţenilor capitalei mulţumesce pentru oferirea monumentului.
D-sa face istoricul luptei dată la 13 Septemvrie 1848 şi spune
www.dacoramanica.ro
1386
ALBINA
că generaţiile viitore trebue să culegă învăţăturile şi să fie re-cu noscetore vitejilor eroi cari ne-au redat România liberă.
D-l Bibicescu termină cu următorele cuvinte:	Salut vitejia
trecutului şi speranţa viitorului.»
Colonelul Zăgănescu
Comandantul pompierilor în lupta de la 13 Septemvrie 1848.
D-l Dimitrie Sturdzn, preşedintele consiliului, rostesce un en-tusiast discurs în care arată ce este 1848 şi cine sunt pompierii de la 1848. «D-sa spune că epoca aceea este epoca de redeşteptare a poporului român.»
D-l Sturdza termină strigând: Trăiască România, Trăiască M. S. Regele, Trăiască Familia Regală.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1387
Imediat a început defilarea în faţa d-lui Sturdza, ministru de răsboiu, în ordinea următore : d-1 colonel Boteuu, comandantul paradei, comandant al reg. 2 de artilerie; musica reg. 4 Ilfov No. 21, intonând imnul regal; cei 18 pompieri de la 1848, câte doî, cari au stârnit aplause entusiaste, urmaţi de un cordon de oficerî generali, superiori şi inferiori din tote armele, şcolele primare, liceele, societăţile şi armata.
La orele 11, mareţa serbare s’a încheiat.
Veteranii au fost conduşi la Ospâtăria populară, unde au fost fotografiaţi de două ori şi li s’au servit un prînz.
M. S. Regele a fost representat prin d-1 aghiotant maior Ba-ranga.
Societăţile cooperative comerciale, industriale şi agricole.
a să scăpăm pe săteni din ghiarele străinilor şi ale sărăciei, trebue să-î îndemnăm din tote puterile la înfiinţarea de societăţi comerciale, industriale şi agricole.
In aeestă privinţă, vedem că de o bucată de vreme mulţi din învăţătorii noştri caută să birue neîncrederea sătenilor, făcendu-î să se întovără-şescă şi să alcâtuăscă asemenea societăţi, — mijloce sigure de bună stare. In comunele undo ele s’au întemeiat, meritul cel mare este de sigur al învăţătorilor; căci dînşii mai pretutindeni au luminat pe săteni, şi s’au amestecat în lucru din totă inima lor de buni Români.
învăţătorii au înţeles bine menirea lor în stat şi uitând de neajunsurile ce însoţesc crearea unor asemenea societăţi, s’au dat cu tot sufletul acestei trebî şi au isbutit.
S’au ridicat luminătorii poporului şi prin scris. Şi cum am cetit cu plăcere cartea d-lui Dimitrescu-Bumbescî, privitore la înjghebarea şi funcţionarea băncilor populare, tot ast-fel am cetit şi o alta, eşită acum de curând la lumină, aceea a d-lui C. Brudariu, învăţător în comuna Podul Iloieî (Iaşi).
Intr’o broşură de 32 pagini, cu titlul «Societăţile cooperative comerciale, industriale şi agricole,» d-sa apără cu mult loc şi cu multă dragoste de ţeră aceste trei feluri de mijloce de propăşire, pe cari le consideră ca drum de mântuire al Românilor. Dar care e cuprinsul acestei cărţi ?
Arătând că noi Românii suntem un popor forte sărac pe un pâmînt forte bogat, autorul cerceteză, şi găsesce pricina răului. Românii muncesc <Ji şi nopte, dar nu se alege nici praful de munca lor; căci sau că lucreză în sec, sau că puţinul folos scos e vîndut pe mai-nimic străinilor. In schimb cumpără de la aceştia o mulţime de lucruri pe cari le-ar pute şi ei lace de minune in ţeră
www.dacQFomanica.io
1388
ALBINA
Românii au ajuns robiţi eeonomicesce atât streinilor din afară cât şi celor din ţeră.
Aducând dovadă că pe marile moşii pâmîntul se lucreză totdeauna mal bine de cât pe ogoraşe, sfătuesce pe săteni a se uni cu toţii, făcând din micile lor proprietăţi un singur ogor. Ast-l’el dînşiî l-ar arâ dintr’o brazdă, l-ar prăşi într’o sapă, l-ar cosi într’o cosă, şi tote acestea la vreme, trăgând l'olose mal mari din munca unită.
Uniţi, sătenii ar pute cumpără tote uneltele de cari ar ave nevoie- maşini de semănat, de arat, de secerat, de treerat, etc. Ar pute schimbă cu înlesnire plantele pe acelaşi pămînt. Ar pute uscâ bălţile, prefăcând pămîntul cel mlăştinos în ogore. Ar pute aduce apă din gârle pentru udarea lanurilor. In sfîrşit, uniţi ar pute îndeplini tote cerinţele ca pămîntul să rodeseă mai mult şi mal bine, şi ca strădania lor să nu se pârdă în vent.
Autorul sfătuesce pe marii moşieri să nu-şî mai arendeze moşiile, ci strânşi în societăţi agricole, să le exploateze de-a dreptul cu omenii speciali, fie din străinătate, fie din şcolele nostre de agricultură, silvicultură şi mine.
Acestor anumiţi omeni să li se deâ atâta la sută, nu lefă a-numitâ, ca să-î tragă şi mal mult inima la muncă. Din an în an s’ar face îmbunătăţiri şi culturi sistematice şi am ajunge intr’o scurtă vreme să cucerim piaţa Europei cu productele nostre multe şi bune.
Autorul e pentru înfiinţarea unei industrii, care să aibă ca ţintă în întâiul loc mulţumirea nevoilor nostre lăuntrice; căci e ruşine şi păcat ea într’o ţeră ca a nostră, în care se allă atâtea lucruri el'line şi bune de schimbat în mărfuri, să aducem de acestea cu grămada din alte părţi.
«Munţii, plaiurile, delurilo şi câmpiile nostre sunt renumite în calitatea păşunelor; oile şi vacile nostre, chiar aşâ degenerate cum sunt, ne da& lapte cât se pote de bun... Noi însă nu ne ocupăm de loc de fabricaţiunea laptelui nostru, ci ne mulţumim a-1 consuma aşâ brut şi fabricat cât se pote de rău, iar când voim să mâncăm o brânză şi un unt bun le aducem din Olanda, Sviţera şi Bucovina.
«România e ţera lânel, a cânepii, a inului şi a mătăsii, cu tote acestea ne place să cumpărăm stofe din Germania, mătă-săril din Franţa, pânză şi chiar cămăşi de in şi de cânepă din Olanda şi tote felurile de ţesături de bumbac din Anglia.
«Când ţăranii noştri! cumpără şiac de Austria pentru mintene, pantaloni şi giubele de sărbătore, aba pentru pături, mintene şi sumane de Braşov; când ţărancele nostre cumpără cit (stambă) pentru fuste, americă pentru cămăşi şi bumbac pentru ţesut cămăşi de sărbătore bărbaţilor, şi nu vor să-şi facă singure pânză pentru fuste şi cămăşi din lâna, cânepa, inul şi mătasea lor; când soldaţii, bolnavii, funcţionarii, studenţii şi deţinuţii noştri sunt îmbrăcaţi numai cu manufactură streină, apoi nu l acâsta culmea nemerniciei nostre ?»
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1389
Spre a lecui aceste rele mari, autorul cere ca sătenii uniţi între el pentru agricultură să cumpere maşini de tors, împletit,, ţesut şi cusut; căci nu mal merge numai cu resboiul de astăzi, care ţese şi puţin şi prost.
Ţărancele s’ar îndeletnici vara cu strângerea lânel, a inului, cânepii, mătăsii; iar iarna cu facerea pânzei şi a tot felul de haine. Muncind ast-fel, n’ar mal fi nevoie să cumpere de la streini nimic.
Autorul nu uită nici munca sătenilor, pe vreme de iernă. EI s’ar îndeletnici cu facerea pălăriilor de paie, a coşurilor de papură, cu facerea uneltelor, cu rotăria, tâmplăria, ferăria, etc.
La oraş, marii proprietari şi statul ar pute deschide ateliere-fabricî, în cari să lucreze muncitorii tîrgurilor atât iarna cât şi vara. In acelea s’ar face tot felul de lucruri trebuitore armatei, spitalelor, internatelor etc.
O altă bubă a relei nostre aşezări, o găsesce autorul în comerciu.
Avem în ţăra nostră, în afară de puţini comercianţi cinstiţi, o mulţime de comercianţi răi şi lacomi de câştig cari se pricep să înşele atât pe labricant cât şi pe cumpărător, micşorând preţul producerii şi urcând preţul cumpărării.
Din pricina unul număr prea mare de comercianţi de acest fel, omenii sunt nevoiţi să vîncjă productele eitin şi să cumpere scump lucrurile trebuitore traiului.
Spre a scăpa de acest rău şi spre a ajunge să cumpărăm şi bun şi eftin, trebue să ne unim cu toţii şi să avem prăvăliile nostre ale tuturor, unde vor vinde omeni de încredere puşi de noi..
Autorul lămuresce bine acestă chestiune şi ajunge la închee-rea că avend prăvăliile nostre, vom cumpără tot-deauna cu preţul producătorului, cu preţul muncii şi vom vinde pe un preţ omenesc lucrurile de cari avem nevoie. Dînsul mal sfâtuesce pe Români a începe întâiu cu comerciul, pe de o parte, că ast-let se va opri înmulţirea comercianţilor necinstiţi; iar pe de alta că avănd o mare economie de bani, i-am vâri apoi în agricultură şi industrie.
D-l Brudariu, propovăduind aceste idei sănătose, voesce să ne deâ dovadă că sunt realisabile. Dînsul îşi închee studiul său critic cu o listă a membrilor unei societăţi comerciale, industriale şi agricole înfiinţată de d-sa în Podul Iloieî, unde e învăţător, şi basată pe depuneri după voie, de la 20—100 lei.
Cetind cărticica d-luî Brudariu, am înţeles şi mal bine cât de mult preţuesce un învăţător plin de focul iubire! de ţeră şi însufleţit de cele mal bune simţiminte pentru propăşirea nemulul său. Am mal înţeles că în mâna luminătorilor poporului stă o mare parte din taina sciinţel de a scăpă pe săteni din ghiarele sărăciei şi ale speculei de tot felul.
Lucrarea d-luî Brudariu merită atenţiune şi trebue cetită de orî-care om cu dor de nemul săâ. Prelucrată pe ici pe colo de autor, date afară unele frase, cari întunecă restul, întregită în partea privitore la socităţile agricole, adecă la împărţirea recoltelor.
www.dacQromanica.ro
1390
ALBINA
ar pute fi întrebuinţată de minune de către colegii învăţători ca un mijloc de propăvăduire pentru alcătuirea societăţilor cooperative, de cari avem nepărată nevoie.
Get.
	
ViATA SI MORTEA
>
e câmp se înalţă iarba şi îmbracă ’n verdea haină întinsele pămînturi. Pădurea vestejită e adi în sebătore, căci cântul drag de păsări, adus’a veste bună: venirea primaverei, cu flori şi cer albastru, cu sore plin de viaţă, cu ce-î mal drag pe lume.
Copaciî-s plini de muguri, de frunze abia născute, ce tremură în fiorul sublim al reînviere!. In vale, viorele plăpânde, mici, umile, îşi ascund prin frunze fruntea; dar totuşi adierea zefirului şăgalnic, le scote la ivelă pe micele naive, dragi flori de primăvară, îşi împrăscie parfumul, prin văi, încet, la vale.
Un murmur lung s’aude. E sfada înceată a apei, cu pietrele din cale, cu tot ce-i stă împotrivă, căci ea, abia scăpată din grea robie a ghieţei, nu scie cum s’alerge mai iute, mai în grabă, să-şi întâlnescâ scumpii, iubiţii ei tovarăşi, cu cari a stat de vorbă, atât amar de vreme, din zorii primăverii până la apus de tomna.
A ei poveste-î lungă, şi în fie-care vară din nou o începe a spune şi firelor de iarbă, ce-o mângâie, plecate pe unda ei albastră, şi florilor frumose, ce curiose capul ridică s’o asculte. Şi nu le spune apa de-odată a ei poveste. Le chiamă întâiu pe nume, să vadă câte ore, în somnul nefiinţei remas-au îngropate.
Şi din vecine află, căci fie-care spune de-i nouă, abia venită, iubita cea de alături.
Pârîul le iubesce pe tete de-o potrivă; le spune atâtea glume, atâtea dulci nimicuri, iar ele-i dau parfumul.
Dar. . . une-ori se întâmplă, ca ploia făr-de milă, să-l bieiu-iască amarnic, ş’atunci pârîul, jalnic plângând, se rogă ierbeî şi florilor frumose, să vină tote odată, puternică pavăza să-i facă mai în grabă. .. să nu-1 mai doră ploia.
Şi, Domne, cum se înfurie când ele stau pe gânduri şi nu-i ascultă păsul! Se face galben-vinăt şi cresce de turbare, s’avîntă peste câmpuri şi-n furia lui îţi pare, că totul vrea să înece. Dar vedî că supărarea îi trece aşâ de iute cum trec pe ceruri norii— şi bl, uimit de frica ce-a împrăştiat în juru-î, şi înduioşat de jalea ce le-a cuprins pe tote—iubitele-î vecine — le cere blând iertare ; se întorce iară pacinic, pe aşternut de pietre, în vadul ce-1 aşteptă.
Şi iar prieteni veseli, uitând mânie, ură, încep din nou să ducă acelaş traiu cuminte: pârîul blând încântă şi florile şi iarba; iar ele-i dau parfumul.
In tot e numai vieţâ. Căldura ca un balsam a străbătut pă-mintul şi suflet hărăzit-a făpturilor cuprinse de trista nemişcare, de îngheţul greu al ierneî. Sub farmecul căldureî, s’avintă în şiruri negre, furnicele vioie, şi în calea lor restornâ, cu multă voî-nicie, bobite mici de ţernă. ’
www.dacQFomanica.io
ALBINA
1391
Pe ea ca şi pe omul ce în vrajbă necurată se luptă să cuprindă pămîntul altor nemuri, acelaş dor o mână, acelaşi dor o portă: e simţul sfint al vieţei; e dragul de a trăi.
De frica morţeî fuge şi biată musculiţă şi cel ce vrea s’o prindă. Când n’ar li mortea crudă, când n’am câde în luptă cu cel ce e mai tare, şi când de-acea cădere n’ar fi legată mortea, nici frica n’ar mai fi.
Din deal abia s’aude, de clopoţei, un clinchet. E turma ce scoboră agale-agale în vale. Pierdute printre iarbă, par flori frumose, albe, miorele grăsuţe şi mieluşeii sdraveni. In urmă ciobănaşul, privind cu drag la ele, le cântă-n frunzuliţă nemuritorea doină, din sufletul lui smulsă. Din cântecul lui jalnic, din notele-i duiose, resare în veci aceiaşi puternică dorinţă: dorinţa de a trăi şi jalea pentru vieţa ce seim c’avem s’o pierdem.
Laurenţia (iribincea.
Către preoţi şi înveţători.
Spumam într’un articol publicat de mine in acestă revistă, că Românii aii fugit de meserii si comercin si de aceea locurile rentase gole au fost ap râpe tote ocupate de streini. Să nu ne mire deci, că meseriile şi comercial se găsesc in mâinile streinilor.' Spre a întări cele susţinute de mine în acel articol, public aici câte-vă rttuluri dintr’o carte poştală, trimisă de un absolvent cd scolei primare rurale din comuna tuta, jad. Teleorman, unui elev din şcola normală a Societăţii din Bucureşti. Iată ce spune copilul de ţăran M. Dumitrescu: „Tudorache, află despre mine că sunt sănătos şi eram forte vesel (flind-că eră vorba să intru într’o şcolă elementară de meserii din cele ce se înfiinţesă luna acesta), dar acum sunt cam trist din causă că tata mi-a dis
t
că de cât să intru ciocănar mai bine să stau acasă..."
Nu mai adaog nimic, flind-că aceste rîndurl ne cura eter isesă forte bine o întregă situaţie... Fac însă un apel călduros preoţilor si învăţătorilor noştri ca să lumineze poporul şi să-l convingă, că mântuirea nostră nu stă în mare parte de cătina ne face stăpâni pe co-merciul, meseriile şi diferitele ramuri industriale din ţară. Alt-fel, sărăcia şi nevoite de tot soiul vor bate neîncetat la uşă Românului!
P. G...
www.dacoromamca.ro
1392
ALBINA
Superstiţiile poporului (*)•
(1) Credinţe şi datine referitore la cultul animalelor.
In lumea animalelor pămîntuluî, sunt multe, care se bucură încă de multe resturi din vechile culturi, instituite de diferite popore în onorea unora din animale.
Şerpele casei şi al fontâneî, să nu-1 omorî, că ţi se va stinge nemul. Şi în general şerpele e păcat să-l omori, căci el te iartă până de trei ori, chiar dacă îl calci pe codă. «Fii înţelept ca şarpele.»
Năpârca sau vipera, e păcat s’o omorî, că îţi more viţelul de la vacă. Năpârca a scăpat nemul omenesc de la peire. Aşâ legenda ne spune, că, pe când Noe se afla în corabie cu toţî aî săî, dracul a găurit corabia, ca să intre apă în ea şi s’o înece. Năpârca a băgat coda în gaură şi şi-a frânt’o acolo şi astupând ast-fel gaura, a scăpat corabia de la peire, şi de aceea năpârca n’are codă până în ţliua de aţlî.
Brosca e păcat s’o omorî, căcî de dînsa s’a servit Dumnezeu, când a creiat pămîntul, trimiţend-o în fundul mărilor, de unde a adus un strop de pă-mînt. Brosca e blagoslovită de Dumnezeu, ca trupul eî să nu putreţlescă, de aceea trupul eî se usucă.
Oaia e sfîntă. Dumnezeu la început a fost cioban la oî şi cânta cu fluerul; dracu avea şi el o-turmă de capre şi cânta cu cimpoile. Oea poţî s’o daî mortuluî peste gropă, dar din carnea şi laptele de capră nu poţi face pomană.
Dacă puî lapte de capră roşie într’un fluer devine fermecat, poţî cântă din el minunat, chiar dacă-n’aî fi cunoscut acest meşteşug.
Ga semn, că caprele sunt partea draculuî, ele n’ah păr pe genunche căcî dracul le-a dat cu făcăleţul ars peste genunche, fiind-că caprele îî doborau ţă-rînă pe coşul bordeiului în căldarea în care făcea mămăligă. 1
(1) VecJI No. 13 - 44, 43—46, 47 — 48, 49 şi 50.
www.dacaramamca.ro
ALBINA
1393
Dracul numai oie şi stup nu se pote face, căci nu pote numără perii după oie şi nici albinele din stup.
Păiajenul, dacă îl omorî, îţi iartă Dumnezeu şepte păcate.
Lupul e făcut de dracu, şi pe când tipărea la el, a că(,lut de pe drac pe lup treî peri, de aceea lupul e aşa de fioros.
Lupii sunt câinii sfîntuluî Petru, căci cu eî go-nesce pe draci, fiind-că numai lupul şi câinele negru mănâncă pe drac şi dracul fuge de eî.
Găina şi cocoşul jocă mare rol în credinţele şi datinele poporului nostru.
Un cocoş cântă mereu în uşa raiului, de aceea e bine să-ţî dai de pomană un cocoş, căci îţi iese înainte cântând pe cea lume. Când cântă cocoşul puterea diavolescă se stinge, de aceea dracii şi alte iezme nu pot avă putere decât până la cântarea cocoşului. Cocoşul e socotit ca un Prooroc, care se nasce dintr’o piatră albă şi se boteză în sângele său.
E bine să-ţî dai de pomană o găină, cât trăescî şi să-ţî dea şi peste gropă când vei muri, căci găina îţrdescurcă potecile pe cea lume, rîcâind cu ghiarele.
Când găina cântă cocoşesce, e rău de morte.
Fetele mari, ca să se mărite mai repede sacrifică un cocoş în <,liua de Eopotin, anume îl bagă de viu în cuptorul ars.
Dacă coţofana cântă cu ciocu în spre casă, îţi vin rudele.
Fetele, ca să înveţe să cosă mal iute şi mai frumos, pun de le trece peste mâna dreptă salamandra.
Când vulpea îţi ese înainte e semn bun.
Când iepurele îţi ese înainte, e semn rău.
Când vara sunt şerpi mulţi prin holde, e semn că anul va fi cu belşug.
Când cucuvaia cântă pe casa cuî-vâ, e semn că va muri cine-vâ din casa aceea.
Când cucuvaia va cânta pe biserică, pe şcolă sad primărie, va da mare morte în locuitorii comunei.
Acestea şi altele multe, sunt resturi din vechile credinţe şi datine referitore la pasări şi alte animale.
(Va urma).	Parohul Teodor Bălă.şel.
www.dacoromanica.ro
1394
ALBINA
D-l Roeseveld, noul preşedinte al Statelor-Unite din America.
MULŢUMIRI
D-l Ion Ir. Pitiş, administratorul moşiei Bărbulescî, judeţul Râmnicul-Sărat, a dăruit cărţi şcolare pentru premii în valore de 27 lei 60 bani, elevilor şcoleî Ariciu, comuna Gulianca.
Pentru aceste fapte vrednice de laudă, aduc vii şi căldurose mulţumiri în numele sătenilor şi copiilor.
Paroli P. Ionesen.
POŞTA REDACŢIEI
Pr. R. Nicolescn, etc. etc. Nu se scie cu siguranţă data tragerii loteriei «Ajutorul».
—	D-luI Alexandrescu.—Pentru şcolă numai «viora pianul sau fisar-monicul" e potrivit. Alt instrument nu!
—	I)-neI Aristiţa Stoicescu.—Nu se scie nimic positiv nici despre tragerea loteriei corpului didactic din Bacău.
—	I)-lui D.Bobehi.—Nu s’a hotărît nimic în privinţa esamenuluî pentru definitivat. In tot caşul el se va ţine la primăvară.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1395
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Ootisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicănu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, loun Kalinderu, membru al Academiei Române.—Vice-preşeclinle, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier delegat. Petru Gârboricennu, deputat, directorat Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român;—Secretar, Const. Haini, profesor secundar şi inspector şcolar Membrii, Spira C. Haret, Ministru, profesor Univers.; I. llimitrescu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Vlădescii, deputat, profesor universitar; Pristu S. Negoescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori, Const. AliniA-iifştpann, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescn, profesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiunî plătite (Urmare).
Rotta Ecaterina, (Ciurea), lei 1, Ionaşescu D., (Movileni), lei 1; Stoica Ion, (Gropniţa), leî t; Demetriu E., (Mirosla), lei. 1; Popovicî Th. I., (Bosia), leî 1; Porfiriu E.. (Iaşi), leî 1; Ghibănescu Gh, R., (Iaşi), leî 1; Porusan E., (Iaşi), leî; Gheleme Zamfira, (Iaşi), leî 1; Gheorghescu I. Gh., (Erbiceni-Iaşi), leî 1; Dodon Ion, (Dumescî-laşî), leî 1; Simionescu I. preot, (Erbiceni), leî 1; Bârhu Alex., (Ilarposascî), leî 1; Petriceanu, (Podu-Uoeî), leî 1; Georgescu D. diacon, (Cucuteni-Băicenî), leî 1; Geor-gescu D., (Brăescî), leî 1; Gheorghiu I., (Carjoia-Băicenî), leî 1; Cocolea N., (T.-Frumos), leî 3; Buingiu V., (Băicenî), leî 1; Teodoru Gh., (T.-Frumos), leî 5; Dogar C., (Prigorenî), leî 1; Georgescu G-, (Şipotele), leî 1; Botez Gh., (Cliişcăreni), leî 1; Voine D., (Chişcărenî), leî I; Co-soslci Vasile, (Spinenî-Epux-enî), lei 1; Dimitriu N., (Şipotele), leî 1; Botez Alex. preot, (Şipotele), leî 1; Sevastian V., (Roşcanî), leî 1; Cioban Alex., (Epurenî), leî 1; Peliu I. G., (Hermeziî), leî 1; Rîpenu I. N., (Tor bâra-Budarî), leî 1; Lupaşcu N„ (Bivolari), lei 1; Muntenu D., (Epurenî), leî 1; Cornescu C., (Cara-Murat), leî 1; Cristescu Mih. învăţ., (Bădulescî), lei 1; Dinescu Const., (Crângurile), leî 1; Georgescu Iuh'an, (Grângurile), lei 1; Penescu Constanţa., învăţ. (Rădulescî), leî 1; Mareş Panait, (Valea Caselor), leî 1; Ghiţescu Amuza învăţ.., (Podn-Rizb. lei 1; Popescu Bucur preot, (Podu-Rizi), lei 1; Ione^etjţ, îU^ţ.',s(Braniscea), lei 1,
Numărul membrilor înserţ^, epână în presant, e de 3.421; iar numărul banilor încasaţi e de 7.998 tet/Go bani.
. (Va urina în No. viitor).
www la numi dca.ro
TABLA MATERIILOR
PUBLICATE în «ALBINA» în ANUL 1900 - 1901.
(ANUL IV).
Religie
Pag-
I. Kalinderu, Religiunea şi sci-
inţa.......................... 281
G. Co.şbuc, Legea din bătrâni .	645
A. S. Leonte, Religiunea la diferite popore..................... 666
G. Coşbuc, Glasul sfintei script. 700 „	Muguri şi oue roşii .	723
E. fieorgescu, Sfîntul Clement,
episcopul Romei . .771, 847, 884,
903,
1. V. Ruiculescu, Câte-va expli-catiuni liturgice 921, 961, 977, 1007 1036, 1062, 1404, 1121.
Ic. C. îiazarie, Iov .-.........1052
N. Ţopescu, Respectul religiuniî 4207 I N. Ciocan, Religie şi Naţiune 1323,
1362, 1380
Patrie
N. Basilescu, Sentimen. naţional 57 Gli. Adamescu, Să dăm ajutor
statului.................. 65, 206
Căp. S. Leonte, Portretele familiei nostre regale............. 147
8 Noeriibre.................... 469
P. G.. Regele Carol I.......... 197
Căp. S. Leonte, Stegul......... 236
„	„ Săteni şi orăşeni 295
Gh. Adamescu, O soc. culturală 297 Desertorii români în Basarabia 391 Cele 10 porunci ale limbii . .	572
C. Marincscu, O cestiune naţion. 595 Lncilla Chiţu, Legenda Domnului celui Viteaz............... 613
G. Cosbuc, De-o fire şi de-o fi-
iinţă............. 1033, 1089, 1117
Get., Tricolorul românesc . 1150 C. N. Bour, Din frumuseţile ţării: Piciorul Bradului............. 4486
Pag-
Moldovan, Poporul Românesc . 1233 Bustul lui Ion Brătianu . . . 1340 N. I. Gâdciă, Datoria presei . 1342 G., O societate cu scop frumos
şi lăudabil.................1343
Sărbătorea inaugurării monumentului pompierilor.... 1383
Biserica şi şc6la
P. G., Biserica şi şcola ....	5
P. G-, O crescere frumosă . .	444
1). Ştel'ănescu, Un memoriu . .	211
N. fticolaescn, Liga învăţămîn-
tului în Franţa............. 322
Statutele societăţii «Steaua» .	382
Gh. Adamescu, Corespondenţa
inter-şcolară................. 463
Gh. Adamescu, «Biblioteca şcolarilor» ..................... 512
N. Nicolaescn, Grădinile şcolare la exposiţia din Paris . . .	762
Sp. Haret, Circulări către revi-
soriî şcolari................. 910
Sp, Haret, O circulară ....	952
B.	Nicolescu, Lucrări practice
în şcola rurală...............1135
C.	Pop.-Taşcă, Legea învăţămîn-
tuluî pi’ofesional............1137
Laurenţia Gribincia, Femeilor
nostre.................. 1174, 1256
M. Demetreseu, Statistica învăţă-mîntului primar ...... 1239
Taxele în şcoalele secundare . 1316
De la Iaşi, O visită.............1332
V. Gr. Borgovan, întâia ţii de şcolă a lui Ionel.............1358
Preotul şi învăţătorul
S.	Popa, Cercurile culturale .	218
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1397
G., Propuneri bine-făcetore . C. Ariuaşu, Chemarea socială a
şcolii......................
O circulară...................
O circulară . ................
Gr. Teodossiu, Societatea conferinţelor populare.............
N. Nicolaescu, De la congresul
corpului didactic...........
P. G., O nouă îndrumare a în-veţămîntului nostru .... N. N., Un program de lucrări agricole în şcola rurală . . N. Bibiri, Cel mai bun învăţăt.
Sfaturi practice
împotriva muştelor la vite . . Zahărul ca hrană pentru cai. Un mijloc de a prinde şorecî. Povaţă contra îngrăşării . . . Povaţă contra arsurilor . . . Cea mai simplă apă de Colonia Povaţă pentru exerciţ. corporal
înţepătura de albină..........
In contra rîei................
Sarea pentru vite.............
Curăţirea pomilor de omi<ji . Pentru ceî-ce pătimesc de reumatism .......................
Leşie cu petrol...............
Pentru cei-ce nu pot adormi
curând .....................
Desgheţarea fructelor.........
Lac pentru galoşi.............
Distrugerea ploşniţelor .... Gunoiii pentru florile din vase Depărtarea stolurilor de ciori .
înţărcatul vacilor............
Unsorea pentru încălţăminte . Pentru a mări trănicia sacilor Cum se păzesc seminţele ca să nu le strice şorecii ......
Contra negilor................
Contra holeriî găinilor ....
Contra catarului..............
Pentru stomac.................
Apă pentru gură...............
Prafuri şi pastă pentru dinţi .
Viaţa rurală
T. D. Speranţia, Ţărani luminaţi Gr. Teodossiu, Teatru sătesc .
P. G., Satele nostre..........
S, Carpen, îmbrăcămintea ţăranilor noştri..................
p. G., Biserica la ţară.......
Y.	S. Mogn, Soc. cooperative de lăptărie în Domnesci . . 104,
Pag.
lonescu, Gălbeza.............. 136
Societatea «Spâtaru Milescu .	239
Ar. C Murgescu, Obiceiuri rele 260 flh. Adnuicscu, Regenerarea poporului român.................... 263
I. Costin, Industria casnică . .	272
încă o tovărăşie la sate ....	183
O nouă societate economică .	296
începuturi fericite .... 312, 366 C. Fussea, Meşteşugul ....	412
O nouă societate rurală ....	432
G.	Cosbue, Cum învaţă omul
carte .............. 497, 526, 553
V. Muntenii, Econ. şi sgârcenia 513 Gh. Adamescu, Bibliotecile de la
sate.......................... 546
Gh. Adamescu, In chestiunea bibliotecilor rurale.............. 666
Societ «Alexandru Lahovari» 596
C.	, O conferinţă pe Dom. Coronei 602
I». Arţărenu, Societăţile cooperative....................  653,	669
I. E. Mihăescu, De-ale agriculturii 679 Y. Munteuu, Cercurile culturale 682 I. Kalinderu, Teatru la sate .	736
„	„ O circulară . . .	882
P. Popescu, Scrisori către ţărani ...................... 897,	924
D.	Popescu. Lumina satelor .	916
N. I. Gndeiu. O pildă bună . .	967
Y. S. Papp, Soc. de ajutor reciproc în corn. rurale . . 981, 1016
O nouă soc. economică la sate 1051 P. Popescu, Băncile popul. 1079, 1110 Statutele societăţii «Isvorul» . 1146 Nicolae Rfldnlescu, Sfaturi pentru înfiinţ. de soc. economice 1234
V. Muntenu, Hărnicia...........1279
Igienă — Medicină
(Traiul, Mâncarea, bălele sâtenului).
Radn, Apa....................... 50
„ Pentru ce bem apă ...	80
H. Pantazi, Rîia la sate ....	107
Br. Grigoriu, Scarlatina ....	232
Badu, Apa de băut.............. 189
Sp. Popescu, Taifasuri cu Moş-Gheorghe . 365, 405, 455, 478, 501 Primejdia de molipsire în va-gonele de drum de fier ....	379
Sfaturi contra anginei şi guşterului ......................... 411
Iriniia Popescu, Bolele molipsi-
târe..................... 457, 542
Poveţe sanitare de apărare contra scarlatlneî ................519
De sunteţi bolnavi, mergeţi la
doctori nu la babe............ 568
1. Barbu, Vaccinarea............. 649
Pag.
150
707
832
860
1098
1143
1161
1236
1249
48
198
214
237
294
333
334
352
374
548
555
565
631
633
656
670
686
688
746
747
761
795
989
1006
1215
1222
1265
1317
1318
11
23
31
36
64
133
www.dacQramanica.io
7398
ALBINA
Pag.
Gr. Teodossiu, Viermii intestinali 671 Vindecarea oftice! prin carne
crudă.......................... 704
Dr. S. Possa, Starea copiilor de la ţară . 766, 826, 852, 887, 900 Poveţe sanitare....................858
C.	Jocu, Poveţe pentru cunosce-
rea răpciugiî şi cârtiţei 914, 935 Dr. Şaabner-Tuduri Bobocii . 1101
Dr 1. S., Ciuma..........1148, 1194
P. G., Oftica.....................1220
V. Florinescu, Băile dela Techir-
Ghiol..........................1229
Câp, S. Leonte Graiul cifrelor a-supra sănăt. Rom. din Regat 1326,
1370
Eoonomia şi gospodăria rurală
V. S. Moga, Cronica agricolă şi
comercială ..................... 26
N .Bradea, Cultura porumbului 47
D.	Petroia, Crescerea pomilor
roditori.........<	68, 109, 126
O bolă a strugurilor........... 76
Albinăritul........... ...	126
V. S. Moga, Cronica agricolă .	163
„ „	„ Nutrirea râmători-
lor în Danemarca............216
lr. Popeseu, Calul şchiop 245,
271. 373, 593, 622 V., Importanţa maşinilor de secerat şi legat . . ............... 247
Mora..................... . 187
Y. S. .Moga, Ingrăşarea gâsce-
lor..................... 328,	375
N. Pinţoiu. In chestia islazurilor 371 P. G. Sal vi ti, Hrana paserilor .	433
I. Kalinderu, Circulărî folosi-
tore.................... 449,	473
V. 8. Mogi, însemnătatea maşi-
neî de treerat................. 536
N. Istrati, Cunoscerea vacilor
lăptose........................ 576
Y. S. Moga, Cultura trandafirului 588 Al Vintilcscn, Crescerea viermilor de mătase 600, 624, 676, 774 1. Kalinderu, Pilde de urmat .	611
I. C. Candiani, Despre arătură 618 Tr., Puterea de încolţire a seminţelor ......................... 648
C. Fnssea, Cultivaţi cartoful .	655
Y. S. Moga, Cronica agricolă .	659
I. (leorgdSeu, Luţerna............ 683
Calendarul legumelor.............. 687
I. Georgescu, Trifoiul............ 711
V. S. Moga, Cronica agricolă -	712
Al. V. Poppenu, Cultura porumbului .........................  729
Y. S. Moga, Cultura metodică a pămîturilor cultivate cu cereale şi plante de nutreţ 738, 785
Pag.
C. Gregorian, Cultura arborilor
fructiferi . .	............. 856
908, 927, 968, 985, :1012, 1066, 1118
1177, 1217
Dr. N Munolescu, Privire generală asupra rolului ciuper-
cilor .................. 870,' 949
Z.	C. Arbore, Porcul . . .	930
958, 992, 1020, 1081, 1108, 1133 Iriinia Popeseu, Căuşele schio-
păturilor la cai........... 996
Y. S. Moga, Cronica agricolă şi
economică.................. 997
Iriinia Popeseu. Copita calului 1024 1042, 1072, 1112, 1146
Mălura........................1129
N. Gâdeiii, Cum am putea răspândi cultura albinelor . . . 1132
Cultura bumbacului............1152
Moga, Cronica agricolă ...	1153
II. Ec., Măzărichea...........1173
Ir. Popeseu, Bolele cop. calului 1184 Y. S. Moga, Cronica agricolă . 1199 „ „	„ Magasiile agricole
în Germania .	 1223
Instrucţiuni privitore la tratamentul manei viilor .... 1231 N. Bradea, Pe prispa casei . . 1238 R. Simn, Ce să facă stuparul în
luna lui August?.............1268
Ir. Popeseu, Îngrijirea animalelor nostre ....	. . 1273,
1308, 1335, 1365 P. S. Aurellan, Cui. porumbului 1277 Povaţă celor ce cultivă vii . 1281 I. Kalinderu, Confecţionarea pălăriilor de pae.................1293
Şcola de meser, din corn. David. 1306 Y. S. Moga, Cronica Agricolă . 1310 I. Pătraşcu, O vorbă recunosc.
Aşer,lem. Brancovenescî . .	1314
Cumpăr, viţei din pepin. statul. 1315 N. Bradea, Pomi în loc de sale. 1330 V. S. Moga, Concursuri Agricole 1337 Get, Soc. cooperat comerciale, industriale şi agricole . . . 1387
Armata
Gh. Adamcscu, Datoria de-â fi
soldat .	  19
Căp. S. Leonte, Recrutarea oştenilor şi serviciul	miliitar484,	506
Căp. S. Leonte, întocmirea oştirilor românesc! după legiuirile de acnm . . . 751, 813, 839
Industrie
Gh. Adaiuescu, Soc.	«Albina»	.	426
Un apel patriotic..... 426
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
1399
Pag-
Gr. Teodossi.u, însemnătatea raa-
şinei de cusut.................509
P. (i. Salviu, Tăbăcitul pielor .	684
Sciinţe naturale, fisice, etc
I. Otescu, Ploile de sânge . .	21
Somnambulii .................34,	78
Veninul sudorii................... 49
Vîrsta paserilor.................. 50
Mos-Negu, Renul................... 69
»	.. Tigrul..................128
Pâiangenul de mătase din Madagascar ...................... 138
G. Coşbuc, Proorociile despre schimbarea văzduhului . 141, 227 Moş-Negii, Epurele de câmp .	277
G. C. A. Păcura............ 298, 319
Yves, Plutirea corpurilor şi îno-
tarea..........................460
Blcunard, Din ce în ce mal mic (roman sciinţific) .... 533, 1288 Clima lunel August 1901	. . 1313
I>. N. Presiunea atmosferică	.	569
St. Hepites, Rupere de	nori	.	673
I., Urzica...................675
Ir. Popescu, Microbii........ 702
A. Vintnl, Crocodilii........ 705
Dr. N. Manolescu, Răspândirea ciupercilor pe pămînt . . .	893
Un monstru marin................. 916
l)r. N. Manoleseo, Diferite roluri ale ciupercilor ..... 923, 949 Pr. V. Negrescu, Florea soreluî 966 Grindină ca pepenii..............1123
D-rn Dr. Ecaterina Arbore, Pas-teur şi descoperirile lui 1163, 1205 1267, 1299, 1328
Pr. V. Negrescu, Din înţelepciunea animalelor.................1181
Cârma balonului................1191
Composiţ. aerului atmosferic . 1198 Moş-Zăbavă, Amnarul, chibritul, focul, soba .......	.' 1279
Istorie naţională
Povestitorul, Infrîngerea lui Ca-
rol Robert.................... 66
C- Bann, Moş Dinu..........91, 353
Gli. Adaniescu, Anex. Dobrogel 238 Col. Năsturel, Stegul şi stema
Românie....................... 253
287, 339, 392, 626, 1014, 1047, 1068 1250, 1301, 1366 P. G., Ce vor Bulgarii ? . . 343, 401 Smarii, Târgovişte .... 359, 420 C. Hanii, De acum două mii de ani 397 Gli. Adaniescu, Unirea principat. 469 G. lonescu, Spicuiri din trecutul
Pag.
meşteşugului tipograficesc .	876
Locot. Victor Nlculcscu, Amintiri răsboinice....................1027
Geografie — Etnografie
Gr. Teodossiu, Laponii ....	562
Câţi ţigani sunt în Ungaria şi
Transilvania..................1230
Câţi români sunt în Ungaria şi Transilvania...............1379
Monumente — Instituţiuni
P„ Mănăstirea Cerniea........... 113
P., G., Societatea geografică română ......................... 291
X., Fundaţiunea Ion Otetelişanu 402 Fundaţiunea universitară «Ca-
rol I»........................ 452
P. G., Societatea Transilvania 937 Fundaţiunea universitară «Ca-rol I»...........................970
Biografii streine
Regina Angliei...................441
Noul rege al Angliei ....	443
Biografii române
Gh. Adaniescu, Nicolae Bălcescu 170 P., Mitropolitul Gavril Bănuiesc u .............................230
I*. G., P. S. Silvestru, episcopul
de Huşi........................265
Generalul Vlădescu................544
P. G., Binefăcătorii neamului
omenesc........................656
Taşcă, Ion Neniţescu ....	632
Gr.' Teodosiu, Alexandru Degre 829 Anastasie Stolojan . . . . .1182
Folklor
G Apostolescu, Lăsatul secului la Românii Macedoneni . .	51
G. Coşbuc, Dracul în zicătorile şi proverbiile noastre ...	95
I). C. Bungeţeaiiii,. Legenda satului Cloşanî..................151
N. Teodorescu, Povestea lupului 210 Cr. X. Ţapu, Cîntec din bătrînl 259 G. Coşbuc. Cum înţelege românul culorile ................ 284,310
G. D. Belinsclii, Colind de Crăciun ..........	338
Gli. Adaniescu, Păstrarea dati-nelor strămoşeşti ....	3t-2
C. N. Mateescu.- Cântecul Nunului .........................369
www.dacoramanica.ro
1400
ALBINA
Pag.
G. Coşbnc, Cap, mână şi nas .	444
I. N. Ciocan, Legenda satului
Domnesc!....................515
X. Teodorescu, Necazul . . .	599
O rugăciune frumoasă . . .	603
A. Popescu, Omul şi scorpia 678 fi. Coşbuc, Şarpele şi păcatul 781 ]>. M. Demetrescu. Legenda spânilor .........................795
G Apostolescu, Inmormîntarea la Românii Macedoneni .	.	873
Christea N. Ţapu, De ce are şo-ricii ochii’gogoneţi ....	990
Parohul Teodor Uălăşel, Superstiţiile poporului .1179, 1226, 1264 1305, 1333, 1392 Hr. Ţapu, Tata Noie .... 1270 G. Coşbnc, Simon Cismarul . . 1321 G. Coşbuc, Iadul lui Dante 1356,1377
Predici
T. Puiu, Să ne supunem legilor 115 V. Puiu, Din datoriile părinţilor 201 Y. Puiu, Despre lucru şi chi-
verniselă......................316
D. Popescn-Moşonia, In preziua
renaşterii ....................413
V. P., Despre căsnicia nelegiuită 583 Y. Puiu, Despre dragostea creştină .............................724
Haralambie Demetrescu, Cuvîn-
tare despre faţetele bune 987, 1022
Istorioare morale
1. Kîureanu, Maica melania. .	38
Y. Broscărescu, Patrie 71,98, 189,159,
219
N. Gâdeiu, Poveste...............153
Niger, Strein în ţara lui 173, 207,240, 303, 363, 481, 541 T. Dicescu, Pustnicul . . 258, 358 Daudet, Ocuparea Berlinului 269, 325 N. Teodorescu, Femeia cea le-
noasă.........................327
V. A. Urechiă, Pluta domnească 387 N. Teodorescu, In streini . . .	415
Niger, O poveste a ernii . .	428
Niger, Sunt bune pildele . .	559
N. Gâdeiu, Nunta lui Vlad . .	667
Niger, Moş-Cârstea...............768
Niger, Minunile lui «Cinci Parale» ......................	809
E.	Dulfu, Puterea rugăciunii 906 N. I. Gâdeiu, O comoră într’un
stup . .......................941
N. Geamăna, Cutia miraculosă 1142 N. Teodorescu, Prietenul meu Dinu...........................12 <5
Pag.
Laureat ia Gribincea, Viaţa şi Mor-
tea ........................1390
Poesii
G. Coşbuc, Dorobanţul	...	1
P. Dulfu, Omul nemulţumit	.	12
Carmen Sylva, Dor de acasă .	113
P. Dulfu, Ostaşilor români . .	225
G. Coşbuc, Noptea Crăciunului 337 P. Dulfu, Prinţesă 'naltă . . .	350
P. Dulfu, Vîjie vîntul ....	525
G. Coşbuc, Graiul neamului .	581
It. Niger, Badea Niculaî . . .	637
G. Coşbuc, Cântec............665
Niger, Copilul...................697
Dulfu, Soldaţii..................749
Niger, Plugul................... 837
G. Coşbuc, ţ>ece Maiu.... 865
Carmen Sylva, Tînăra mamă . 1005 G. Coşbuc, Cântec...............1061
Istorie generală
I. Kali lidera, Creştinismul şi
îmbrăcămintea.................. 7
Gr. Teodossin, Legenda clădirii
Romei........................ 199
De la Corod, De la Academie .	816
Din ţările streine
Veneţia......................... 118
Ceremonialul încoronării Regilor Angliei................... 698
Diverse
Sp. C. llaret, O propunere . .	2
Ec. St. Câliuescu, Albinei ...	6
Ic. C. Nazarie, Mărturisirea unui
adever........................ 15
C R. Motru, Eroii timpului
nostru.........•.......... 16
G., Misail, Cugetări............. 18
Gh. Adamescn, 3 Octombrie . .	29
E. Nicolescu, Un dar regesc .	32
Origina femeii................... 54
G. Coşbuc, Iscăliturile autorilor 59 Cititorul, Dintr’o carte veche .	75
«Albina», 16 Octomvrie ....	85
„ Bine ai venit ....	169
N. Roseti-Bâlănescu, O circulară 246
O circulară.......• ....	257
Apel............................ 447
Cât costă o coronă.............. 529
I. Candiani, Despre fericire . .	530
G. Coşbuc, Stan şi Bran ....	609
Un popor care vorbesce prin fluerături.................... 716
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1401
Pag.
I). Telcor, Tesaurul de la Pietrosa 733
Haina cernită................792
Insectele şi culorile........ 802
P., Luminarea poporului . . .	824
Un nou Pompei în Mongolia -	891
Niger, Un ţăran pictor ....	911
C. P. Taşcâ, Coloniile pentru
condamnaţi................ 913
O ploie de pulbere în România 915
C. Tomulescu, Munca.......... 955
Inamicul sălbatic............1013
Starea şi statistica meseriaşilor 1040 P. G, Către preoţi şi învăţători 1391 Tabla materiilor................1396
Din Monitor
Industria fructelor uscate ...	77
Legea salinelor.................. 81
Legea pentru hârtia de ţigară 81
Două circulărî................... 85
Legea imposituluî băut. spirtose 1H Circulară în chestia ţuicii . .	137
Noua circulară a d-luî Carp .	145
Noile monete.................... 162
Pentru abonaţii noştri (Mone-
tele şterse) . .............. 741
Decisiune Ministerială. : . • ..	795
Alcoolism
C. Favelescu, Apel la luptă contra alcoolismului............ 44
Georgescu Const., Animale beţive 121 Chr. N. Ţapn, Hora lui Moş-Dima 125
Urmările beţiei................. 143
G. N. Băucescn, Beţia la sate .	276
M. Constantinescu, Efectele alcoolului ................... 181
Gh. Adamescu, Lupta în contra
beţiei....................... 331
In chestia anti-alcoolismuluî .	378
Conferinţă popul, anti-alcoolică 416 I. Marineseu, Familie stinsă de rachiu...............■ . . .	463
G.	Teodorescu, Băutura Dracului 488 I. E. Mihăescu, Unde duce beţia
pe om ........ . .	516
H.	Constantinescu, Ce face beţia 715 M. C. Constantinescu, Ce face
beţia.........................745
Get., o cărticică în contra beţiei 778
Discursuri
P. Garboviceann, La înmormîn-tarea P. S. Silvestru .... 301 O cuvîntare a M. S. Regelui . 309 A. C. Hepitcs, Serbarea societăţii geografice.................377
P»g-
Academia Română...................693
Gr. Teodossiu, 10 Maiu. . . 844, 868 Y. Pniu, Cuvîntare populară
pentru 10 Maiu.................866
R. N. Grigorcea, îndreptarea stării sătenulul prin învăţ. 1025,1044 C. Bann, ţ)ece Maiu . 1093,1124,1167 împărţirea premiilor la Liceul Frances. ...... 1189, 1210
Dări de s£mă
Dare de semă. . 39, 120, 191,385,493 Lupa, «Orzul şi cultura lui» de
H.	Iirsic......................40
Gh. Adamescu, «Studiu asupra
pelagrei»............101,	132, 155
I.	Isvoranu, Cercul cult Longin» 123
«Sorele»..........................139
N. Popovicl-Lupa, «Industrialisa-rea fructelor» de M. Popovicî 175 C. P. T., Serbarea societăţii corpului didactic primar. . . . 345
E.	Tomescu, O visită a A. S. Reg. 349 Asistent, O serbare şcol. 351, 487, 660
C. Yasiliu, O visită..............427
M. Lupaşcu. Un îndemn. . . . 459 Din activitatea soc. «Cor. Rom. - 464 Serbarea pomului in Cocioc. . 465 Teatru la sate 491, 604, 889, 940, 1054
Conferinţe populare...............686
Niger, «Amintiri de călătorie de Xenopol» ......... 742
«Crescerea şi îngrijirea vitelor» 777 Un ascultător, Cercurile culturale 791 Get, «Scrisori către plugari» . 793 Educaţia copiilor ca îndrumare
către meserii. .................797
Cantinele şcolare din Bucuresci 803
Get., Holera porcilor.............859
C., Societatea «Cor. Română» . 860
O conferinţă ...................  902
G., O serbare şcolară în Bucur. 934 Get., O călătorie în ţara lăcustelor ...........•............... 943
Exposiţia de animale de la Periş 944 Get., Poveţe despre hrana ţăran. 970
Get., Călăuza ţăranului .... 1055 P. Gliiorghiasa, Duminica mare
în Brosceni....................1050
Soc. «Vasile Alexandri............1071
Un asistent, O şedinţă............4165
Sfinţirea unui drapel de şcolă . 1173 V. Teodorescu, O visită pe domeniul Domniţa....................1176
Get., Ispravă.....................1197
I.	D. Popescn, Activitatea soc.
«Grija viitorului».............1209
C., O inspecţie pe Dom. Coron. 1242 Get, O semă de cuvinte . . . 1243
www.dacoromanica.ro
1402
ALBINA
Pag-
Get., Reorganisarea şc. primare 1261 O visitâ princiară pe Domeniul Glierghiţa ...................1349
Mulţumiri — Adrese
Mulţumiri 56, 84,168,170, 224. 262, 195 307, 336, 379, 439, 524, 552, 580, 608, 636, 663, 692, 719. 748, 804, 863, 1002, 1031,1059, 1086,1116,1159,1202,1247, 1347, 1395
Adrese către redacţie, 55, 70, 94 110, 149, 172, 204, 424, 437,586, 745, 1244 Apeluri. . . . 607, 957, 1003, 1087
Inf armaţiuni
O faptă adevărat creştinescă şi românescă ...	.... 15
Poeţii români în străinătate. . 49 întâmplările săptămânii, 56, 81, 111, 139, 167, 191, 223, 251, 279,306,335. 456, 466, 494, 623, 660, 578, 605, 634, 690, 717, 746.798, 834, 861,890,917, 946, 973, 1001, 1029, 1058, 1113,1155, 1287, 1318, 1345, 1373.
Bibliografie, 56, 79, 140, 196, 252, 306, 459, 465, 580, 636, 662, 692, 720, 804, 919, 1031, 1086, 1115. 1319, 1346 Mişcarea populaţiuniî în 1899. . 62
Scirî şcolare....................214
Informaţiuni diverse, 28, 83,221,252, 438, 466,496, 551, 607, 661, 719,804, 835, 862, 975, 1085, 1202, 1247.1319,
1374.
O faptă lăudabilă...........90, 917
O faptă bună de imitat, 152,1196,1283 Fapte de-ale soc. «Cantacuzino» 200
O Serbare şcolară................264
O serbare şcolară . . . 283, 1200
O faptă frumosă..................368
O faptă adevărat creştinescă. . 373 Dn bun român şi creştin. . . 477
Fapte frumose,.............. 493, 984
Serbarea şcolară din Poiana. . 493 De la sate, 521, 547,577,592,633,661 689, 717, 747, 802, 863,891, 918,945, 1002,1059,1084,1169,1201,1245,1287, 1343. 1394,
Serbări la 24 Ianuai'ie . . 622, 673
O faptă nobilă..................568
De lăudat şi de imitat.... 572
Societate agrară................573
Distribuire de premii .... 1285 Moşul, O serbare românescă la
Braşov.........................574
Viaţa la sate...................599
Serbări şcolare.. . . 604, 833, 889
O nouă societate................683
Pe un sloiu de gliiaţă .... 685
€., Societatea culturală «Corona
română»......................  744
Societatea de economie Grijea
viitorului»....................765
Societatea «Alexan. Lahovari». 783
Serbare naţională..............843
10 Maiu la sate, 942, 972, 1000, 1028
O serbare în Berescî..............991
Desvelirea monumentului lui Al.
Lahovari .....................1073
Un jubileu.......................1076
10 Maiu la Slatina...............1082
Un asistent, de la şc. normală
a societăţii .................1130
Conferinţe populare..............1167
Teatru sătesc....................1268
Sfinţirea drapelului societăţii
«Snagovul.....................1282
Albine ucigaşe................... 1331
Corespodenţe cu cititorii
Un răspuns................... .	689
Mersul etnografic............ 947
llustraţiuni
1.	închinarea magilor. . . . 338
2.	Maica Domnului cu pruncul 357
3.	Zugrăvela de pe o veche
biserică............■ . . 370
4.	învierea Domnului Christos 723
5.	Christos ducend crucea • 725
6.	Cristos pe cruce .... 726
7.	Pogorîrea de pe cruce . 728
8.	«De nu crezi în ertare, nu
crezi în Dumnezeu» .	. 843
9.	A S. Principele Carol . .	29
10.	M S. Regele Carol I . . 640
11.	M. S. Regina Elisabeta . 642
12.	Prinţesa Maria cu copiii 757
13.	Orz.......................41
14.	Varietăţi.................42
15.	Struguri..................76
16.	Interiorul stupărieî din Pe-
riş.......................127
17.	Cu turma ....... 215
18.	Maşină de secerat .	. . 248
19.	Maşină de secerat şi legat 249
20.	Boi la păşune...........316
21.	Vaporul maşinei de treerat 537
22.	Batoza maşinei de treerat 538
23.	Treeratul.................539
24.	Vacă jumătate sânge strein 611
25.	Taur de reproducţie . .612
26.	La arat...................620
27.	Cal şchiop................622
28.	Cartoful..................655
29.	Primăvara.................688
30.	Trifoiul..............   .711
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
1403
P«g-
31.	Porumb................730
32 Magazia de producte dtn Periş.....................793
33.	Grajd pentru vacile depră-silă din Gherghiţa . . .796
34.	Măr......................856
35.	Viţă de vie ...... 857
36.	Infringerea lui Carol Ro-
bert.......................67
37.	Lupoica şi gemenii . . . 199
38.	Stema principatelor unite 288
39.	Ruinele palatului din Târ-
govişte...................360
40.	Steme ale principatelor u-
nite................. 393, 394
41.	Soldat Dac............400
42.	Soldat Roman..........400
43.	Vederea palatului domnesc
din Târgovişte .	421
44.	Biserica din curtea palatului din Târgovişte	.	.	.	423
45.	Armele ţării după legea de
la 1867 ................. 629
46.	Ostaş român....... 226
47.	Medalia comemorativă dată
soldaţilor cari au luptat la 1848 ................ 256
48.	Figura drapelului model
1863 .................... 341
49.	Călăraş..................581
50.	Dorobanţ.................753
51 Ren.........................70
52.	Tigru....................129
53.	Epure de câmp............278
64.	Cum se găsesce păcura în
pâmînt . .	 299
65.	Instalaţiuni pentru extra-
tragerea păcurii..........320
56. Presiunea suferită de un corp cufundat în	apă . .	.	460
67.	Balanţă care arată că un
corp cufundat în apă pierde din greutate.......461
68.	Presiunea atmosferică .	669
59.	Emisferele de Magdeburg 5(0
60.	Ploia cu mercur..........571
61.	Trăsnet..................674
62.	Crocodil.................705
63.	Bolnavă de pelagră de gradul I...................  101
64.	Bolnavă de pelagră de gradul I ....................102
65 Bolnav de pelagră de gradul din urmă..............103
66.	Pelagros în ultimul grad 156
67.	Sultana Sofronie.........156
68.	Cuptor întrebuinţatîn Italia 157
69.	Uscâtor de prune veiţut din
faţă....................  177
70.	Uscător tăiat în lung. . . 179
Pajf.
71.	Moră de apă...............187
72.	Moră de vînt..............188
73.	Ţăranca ţesând la r6sboiu 273
74.	Port ţărănesc din regiunea
şesului....................274
75.	Maşini de cusut .	. 510, 511
76.	Liceul din Turnu-Severin 649
77.	Elevii şcoleî din Voinăsca 603
78.	Ştefan Mihăilonu .	. . 144
79.	Tudor Vladimirescu ... 150
80.	Nicolae Bălcescu..........171
81.	Mitropolitul Bănulescu .	231
82.	P. S. Silvestru episcopul. 266
83.	Pr A. A. Cantacuzino . . 293
84.	G I Lahovari .	... 290
85.	Al. I. Cuza.............470
86.	M. Cogălnicenu ...	471
87.	General Vlădescu . . 546
88.	Mihail Stroescu.........557
89.	Elisa Stroescu. ..... 558
90.	Ion Neniţescu...........632
91.	Alexandru Degre...........830
92.	Victoria, regina Angliei . 442
93.	Regele Angliei............443
94.	Scara de onore a Castelului Peleş................. 33
95.	Mănăstirea Cernica. . . . 114
96.	Sala de lectură din funda-
ţiunea «Carol I...........454
97.	Palatul princ. Gr. Sturdza 466 98 Biserica Trei Ierarcbl din
Iaşi......................687
99.	Cab de lucru al Regelui 638
100.	Cascada Urlătorea ...	46
101.	Virfurile Omului......... 63
102.	Isvorul sf. Ion din Suceva 88
103.	Vedere din Veneţia ... 119
104.	Din Basarabia: Mănăstirea
Saba şi linia Nistrului .	205
105.	Ţărani din Oltenia. . . . 244
106 Ţărancă din Vâlcea». .	387
107. Cioban de pe valea Lotrului................-. .	.	476
108 Privelisce de pe valea Lotrului ...................600
109. Piaţa teatrului...........518
110.	Tipuri ţăran, din Vâlcea . 522
111.	Vedere din ţara Laponilor 563
112.	Grădina castelului Peleş . 614
113.	Puntea peste pîrîul Peleş. 616
114.	Costum din Ardeal . . . 716
115.	Casa Administraţiei de pe
domeniul Gherghiţa	.	.	.	750
116.	Fabrica de sticlărie din A-
zuga '	 770
117.	Fabr. de postav din Azuga	784
118.	Biserica din Buşteni	.	.	801
119.	Vederea Dunării la Vercio-
rova....................842
120.	Tip de beţiv............332
www.dacaramamca.ro
1404
ALBINA
Pag.
121.	Faustina cea tîneră ...	7
122.	Pieptănături artistice . .	7
123.	Coafură numită corimbium 7
124.	Messalina.................. 7
125.	Diferite. pieptănături din
epoca imperială .	...	8
126.	Matronă creştină din primele timpuri............... 9
127.	Trei pieptănături din epoca
imperială..................10
128.	Un palat de ghiaţă . . . 681
129 Tip de romană..............817
130.	Ac........................817
131.	Romană gătindu-se . . . 817
132.	Colan....................819
133.	Braţarâ..................821
134.	Lectică..................823
105 O femee romană în momentul da a se sui în lectică . 831
136	O femee romană în camera
de îmbrăcăminte...........838
137	Sfatul reu................ 25
138	Nemulţumitul..............192
139	Prinşi cu mîţa în sac . . 222
140	Părăsiţi.................. 53
141	Privelisce de iarnă . . . . 324
1,42 Trei tovarăşi.............432
143	Pădure în timpul ernii . . 435
144	Luptă între cocoşi .... 483
145	O moră la ţâră............491
146	In aşteptarea vânatului . 597
147	Apoline precedat de auroră
şi însoţit de cortegiul seu 667
148	Copil în legăn ...... 697
149	Familia...................698
150	Copil mergând la şc61ă . 699
161 In rugăciune..............710
152 Cloşa cu pui ....... 784
257 Părţi din tesaur..........735
154	Sus la munte..............773
155	Presa liolandesă din 1593 . 876
156	Presă de tipărit cărţi de joc 877
157	Presă de tipărit din 1548 . 877
158	Presa lui Gutenberg înainte
de 1444 .................. 877
159	Mitropolitul Dosofteî Barilă 880
160	Mitropolitul Antim .... 881
161	Ciuperci..................895
162	Ciuperci de câmp .... 895
163	M. S. Regele observă bombardarea Vidinuluî .... 896
164	Treeratul.................899
165	Plan de pepinieră.........927
166	Laţul care apucă piciorul
porcului...................930
167	Porc ridicat pentru tăere. 930
168	Grătarul pe care adună per
de porc...................932
199 Cuptorul unde se pârlesce porcul..................  933
Pag.
170 Medalia în onorea d-luî Lu-
paşcu..................938
171 Al. Lupaşcu...........939
472 Camera de răcit carnea . 959
173	Interiorul Mitropol. din Iaşi 962
174	Vederea tîmpleî altarului
de la Mitropolia din Iaşi . 977
175	Cele vechi de <jile (Mitrop.
din Iaşi)...............979
176	Şuncă lungă............992
177	Şuncă lată.............992
178	Şunca safi jambonul. .	.	.	993
179	Nascerea..............1009
180	Botezul...............1010
181	învierea..............1011
182	Drapelul «Model 1865»	.	.	1015
183	Bacantă...............1019
184	Fruntea copitei.......1024
185	Talpa propriu fjis	....	1024
186	Furcuţa...............1025
186 Bolta de d’asupra polican-druluî la Mitrop. din Iaşi . 1038
188	Interiorul păreteluî despre uşa ctitorilor de la Mitrop.
din Iaşi.................1039
189	Drapelul Modei 1867» . . 1048
190	Trei prieteni vin să visiteze
pe Iov leprosul..........1053
191	Plafondul Mitrop. din Iaşi 1063
192	Mărcile ţării .... 1063, 1069
193	Alexandru Lahovari . . . 1074
194	Carol Gdbl...............1077
195	Inaugurarea şcolei din căt.
Sudiţi de pe Dom. Coronei Gherghiţa............1091
196	Vederea Băilor Bobocii . . 1103
197.	De pe valea Lotrului. . . 1120
198.	Schitul Ialomiţeî........1122
199.	Casa lui Tudor Vladimi-
rescu....................1127
209.	Fabrica de hîrtie de la Le-tea ..........................1138
201.	Sala leşiitorelor de la fabrica
Letea....................1140
202.	Valea Dâinboviciora . . . 1158
203.	Vederea Bucurescilor . . 1166
204.	Anastasie Stolojan .... 1183
205.	In munţi.................1187
206.	Balonul.................1191
207.	Forma nouă a balonului . 1192
208.	Turci din Dobrogea . . . 1216
209.	Plecarea pescarilor ,. . . 1219
210.	La arat.................1225
211.	Castelul Sigmaringen . . . 1232
212.	Privelişte din Munţi . . . 1241
213.	Foişorul de foc din Bucureşti ...................1244
214.	Stindard, de Cavalerie 1872,1255
215.	O urcare pe munte.... 1255
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1405
P»K.
216.	Casă românească din Şinca-
veche...................1260
217.	Lupta unei corăbii cu valurile Mării.............1263
218.	Casă românească după model sătesc din Sinea . . . 1269
219.	Casa unui fruntaş din Şinca
veche....................1263
220.	Porumb..................1277
221.	Titu Maiorescu..........1286
222.	Casă românească din vre-
mea veche din Şinca com. Făgăraş ........... 1286
223.	Făşii împletite din paie pentru pălării..............1295
224.	Trei modele de pălării de
paie.....................1297
225.	Podul intre Buda şi Pesta 1307
226.	Grajd pentru vacile de pră-
silă.....................1309
227.	Biserica Doamna Bălaşa . 131!
Pair.
228.	Vederea unui sat.........1331
229.	Ocupaţia locuitorilor din regiunea şesului............1339
230.	Ion C. Brătianu..........1344
231.	Locuinţa mecanicului pe dom. coronei gherghiţa . 1350
232.	Uscătorul de liameiu . . . 1351
233.	Magasie de cereale .... 1352
234.	Locuinţa şefului regiei pe dom. coronei Gherghiţa . 1353
235.	Drapelul model 1872 confecţionat după	1882 pag. 1369
236.	Mac-Kinley...............1372
237.	Monumentul pompierilor
din Delul Spirei, 1848 . . 1384
238.	Colonelul Zaganescu . . . 1386
239.	Roeseveld. noul preşedinte
al Statelor-Unite, America 1394
Musică
Gr. Teodossiu, Cântec răsboinic 732
Cu acest numer se încliee anul al IV- lea al existenţei revistei ndstre. La 1 Octombre intrăm îu al Y-lea an, rugăm dar pe abonaţi să trimetă, cât mai neîntârziat micul cost de 5 lei, pentru a nu suferi întrerupere şi a pute luă parte Ia premiile ce le vom acordă.
Asemenea rugăm, pe puţinii ce nu sunt achitaţi încă pe anul al lV-lea, să se grăbescă a o face.
D-nli ce n’ar voi să mai continue abonamentul, sunt rugaţi a ne însciinţă printr’o carte poştală înainte de 1 Octombre.
Toţi d-nii cari au bine-voit să primescă liste pentru facere de membri la societatea „Steua,“ simt rugaţi să le înapoeze împreună cu banii încasaţi, pe adresa d-lul P. Gârbovicenu, str. sf. Ecaterina, Bucurescl.
Caetele speciale pentru lucrări lunare, de Const. C. Pop.-Taşcă şi N. D. Spineanu, institutori. Pentru div. I rur. şi cl. I urb. 15 bani broşat. Div. II rur. şi cl. II urb. 30 bani broşat. Div. III rur. şi cl. III urb. 50 bani cartonat. De clasele III şi IV lei 1 cartonat.
Depositul la Tipografia cCarol Gobl,> strada Domne! No. 16, care le expediază în totă ţara contra ramburs. Rabat 25%, comandelor de la 10 lei în sus.
www.dacaromanica.ro
Institutul de fete < Şcola-Noue-Negoescu»
S’a mutat str. Fântânei, 22.
Acest Institut coprinde: Curs primar programa statului, cu limbile franceză şi germană. Curs liceal complect. Preparaţiuiii pentru Conservator. Cursuri de telegrafie sub conducerea unui oficiant superior tele-grafopoştal. Cursuri facultative cu limba italiană, englesă, dans, pictură, croitorie, lingerie, broderie de lux, piano, vioră etc. Pentru limbele franceză şi germană sunt atât profesore externe, cât şi interne cari să supravegheze conversaţiunea strictă a acestor limbi. Pentru absolventele cari vor voi a-şî complectă educaţiunea cu cunoscinţe de gospodărie se va înfinţâ o secţiune de menaj, sub conducerea unei maestre streine. Externele sunt primite în condiţiunî forte avantagiose înscrierile se fac în tote filele, orele 9 dimineţa pâpă la 7 sera în cancelaria Institutului, str. Fântânei, 22.
Directore: D-ua LEHLIU Director de studii : CHR. S. NEGOESCU.
-A GX IDE IwtUTLiŢ'CJl^XEE
Sub-semnata, Rebeca Şroter, soţia decedatului M. I. Şroter, fost comerciant în Craiova, me cred datore a aduce la cunoscinţa Onor Public, precum şi a părinţilor de familie, că decedatul meii soţ contractase la Societatea Generală de asigurare «Dacia-România» din Bucuresci, în August 1899 o asigurare pe caşul de morte pentru suma de Lei 12.000. (Doue-spre-<jeee-mii) şi întâmplându-se să înceteze din vieţă pe când abia plătise asigurarea pe doi ani, numita societate de asigurare n’a întîrtjiat de a-mî numără întregul capital asigurat de defunctul meu soţ, în sumă pe Leî 12.000
Aduc dar în public mulţumirele mele Onor. Societăţeî «Dacia-România» pentru graba ce a pus în lichidarea acestei despăgubiri, şi sunt pătrunsă de datoria mea de a îndemnă pe orî-ce părinte de familie de a asigură în acest mod, la menţionata Societate, existenţa urmaşilor săi.
Craiova, 11 Septembre, 1901.__ (ss) Rebeca Şroter.
Cu mai mare şl cei ui«i met magasin din Ţară şl singurul care vinde eftln LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriei Ghete pentru bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95,’ 10,95 »	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
»	» cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95
Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95, 11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 »	»	facon Klappe, 15,95
»	»	pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95
»	«	cu nasturi, 15,95, 14,95
» glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » ohevr. ju elastic. 15,95,14,95,13,95 >	» nasturi, 16,95
Ghete color, simple, 13,95, 12,95 » beseţurî, 14,95, 13,95 » şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » nasturi, 14,95, 13,95 *	» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 ohevreaux american, 9,95 *	» franţuzesc, 12,95
« oolor. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 » piele rusescă, 12,95, 11,95
27, lingă Poliţia Capitalei.
Ghete pentru dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95, 12,95, 11,95, 10,95 »	» ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95
»	» High-Liffe, 16,95
• color. 12,95, 11,95, 10,95 »	» High-Liffe, 15,95, 14,95
» » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95.
Ghete pentru b&eţl, fete şi copil Pentru băeţî, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 »	fete 6,95, 5,95, 4,95
»	copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
Numai la t6te sezonele se p6te găsi !n călţăminte bună şi cu preţuri fabulose de eftine.
Magasinul la tdte Sesonele lingă Poliţiă Bucuresci, Calea Victoriei 27, Bucuresci
Cititorii reviBte! ror av£un scâtfgmînt de 6*/0 din preţurile însemnate, prosentând cuponul.
Inst. de Arte Grafice Carol Ga^^g^^^ţyjâiiirifaiflunStr. DomueT, 16.—Bucuresci.