No 49
ANUL IV.
2 Septembrie 1901
îlevistă Enciclopedică -Populară
^îparc în Jie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an Xjei 5 I Abonamentul în străin, pe an Uei 8
»	a > S luni »■ 3 | Un număr................15 bani
jneiuri l leu linia |VIlea publicitate 5 bani cuvîntul. lanuseriptele nepublicate se ard.
Comitetul de redacţie: Ion Kalinderu
viceaqu ’u/escu-jYîotru oţ buc Of eseu 3u/fu


Colonel p, V. JVâsturel jfdamescu V. S- prtoget JY. JVicolaescu ffr. Ceodossiu
Corist* popovicî-Vaşcâ.
SUMARUL: Ion Kalinderu, Confecţionarea pSlftrielor de paie. — D-ra Dr. Ecaterina Arbore, Pasteur şi descoperirile Ini. — Colonel Năsturel, Stogul şi stema României. — Parohul Teodor Băldşel, Superstiţiile poporului — Şc61a de meserii din comuna Davi-descî.— />/*. Irimia Popeseu, îngrijirea animalelor n6stre--F. S. Moga, Cronica agricolă şi economică.Institutul Meteorologic, Clima lunel August 1901 st. n. — V. Pctraşcu, O vorbă recunoscătore Aşezămintelor BrAncovenescI. — Cumpărarea viţel din pepinierile Statului. — Taxele în şcolile secundare. — Apă pentru gură. — Cronica Săptămănil. Informaţii. — Poşta administraţiei.
Ilustraţiuni: Fâşie împletită din paie pentru pălării.—Alt desemn de fâşie împletită.— Pălărie de paie confecţionată în scdla rurală. — Pălărie de paie garnisită. — Alt model.— Podul dintre Buda şi Pesta. — Grajd pentru vacile de prăsită de pe domeniul Coronei Gherghiţa.—Biserica Donina Bălaşa din Bucurescl.
o
o
Q
0
o
O
o
o
o
a
O
0
o
o
o
o
O
o
o
o
o
o
0
O
O
o
<2
O
O
0
O
O
O
o
o
o
o
o
o
o
o
^Beoaoeso6e63s>»'ee'aofl8a.e9»goaecb80AOe60b60.e1>aee)geblK^'
VV	Tţedacfia fi /Administraţia St/- Jffârjtutesa J/o. 9, jjucuresci.
www.dacoromamca.ro
Pentru părinţii cari voesc să-şi dea fetele in pensiâne „ca să urmeze cursul liber"
Cu autorisaţiunea Onor. Minister al Cultelor şi Instrucţiuni! publice, cu începere de la 15 Septembre 1901, se deschide în Bucurescî, un institut de fete, sub direcţiunea onorifică a d-nei Elisa Manliu, şi sub pa-tronagiul unu! comitet de domne.
Scola ortodoxă de fete va ave patru secţiuni:
a)	Secţiunea frobeliană (grădină de copii), în care se vor primi copii de la 2—7 ani.
b)	Secţiunea inferioră, în care se vor preda, cursurile celor 4 clase primare, după programele statului, precum şi cursuri de limba franceză şi germană, aplicate la conversaţia (jlilnică şi lucru de mână, iar piano facultativ.
c)	Secţiunea superioră (aşa rjisul cursul liber), în care se vor preda după o programă proprie, următorele studii:
Religia, L. Română, L. Franceză, L. Germană, L. Engleză, Contabi litatea şi cunoscinţele generale de: Istorie, Geografie, Sciinţele fisico chimice şi naturale, L. Latină, Matematici interiore, Medicină pop'u Iară şi Higiena, Literatură alesă din 3 limbi spre a formă inima şi ca racterele, Filosofie şi Pedagogie.
Musica, Desemn, aplicat la rochii, Pictura, Croitorie de albituri şi Rochii, Piano după programa Conservatorului, Cultură sistematică de plante potagere şi pomi (într’o grădină de 2 pogone şi Economia casnică aplicată (menaj).
Conversaţia în limba francesă şi germană obligatorie; iar în clasa III şi a IV se vor preda mui tote cursurile în aceste 2 limbi, ca ast-fel elevele să şi le potă însuşi bine.
Se primesc Interne, Semi-inteme şi Externe.
d) Secfiunea practică. în care se vor primi eleve cu mijloce mai restrânse, unde vor pute învăţă un meşteşug ca: Croitorie de albituri şi Rochii, Broderie artistică, Mode, Ţesătorie artistică naţională, Compta-bitatea şi Desemnul. In acesta secţie se vor primi comande de rochii cu 15 lei fasonul.
Se primesc eleve externe numai cu plata de 5 lei pe lună.
Direcţiunea şcolei ortodoxe Sânta Elena fără a negligia sciinţa pură cât este neapărat trebuinciosă unei fete bine instruite, va îngriji ca sciinţele să fie predate în aşâ mod în cât să-şi dobândescă sciinţa necesară dilcî de mâine, dar nici să le slăbescă sănătatea sau să le facă a-şî pierde gustul de învăţătură.
Acăstâ şcolă fiind unică în felul organisaţiunii ei şi corespundând cerinţelor unanime de astăţli pentru instrucţiunea şi educaţiunea alâsă a fetelor, sperăm că părinţii doritori de a da fiicelor lor o instrucţiune unită cu o adevărată educaţiune şi religiosă şi naţională românâscă, ne vor acordă încrederea şi sprijinul dorit, avăndu-se în vedere scopul naţional religios ce urmărim.
Cererile de informaţiuni, prospecte şi înscrieri se vor face la d-na E. Manliu, str. Dionisie No 30 şi la Institut, Bulevardul Neatârnării No. 77, pe adresa Preot Iconom C. Ionescu.
Director de studii, Preot Iconom C. Ionescu, licenţiat în teologie şi profesor secundar.
NB. Scola e situată între str. Cuza-Vodă şi Serban-Vadă, înlesnire de comunicaţie cu tramvaiul Şerban-Vodă.
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
1293
Confecţionarea pălărielor de paie
Cu mâna liberă şi eu maşina (1).
ucrul manual în şcoli a început de vre-o <}ece, douî-spre-tjece anî, să deştepte la noi atenţiunea bărbaţilor dedaţi învăţămîn-tuluî primar şi pedagogiei.
Introducerea unei ocupaţiunî manuale în şcdlele primare a fost cerută de toţi pedagogii însemnaţi, începând de la Re-nascere.
Marele Comenius, adevăratul întemeietor al pedagogiei raţionale, cerea în secolul al XVII-lea ca: «Copiii să înveţe cea mai trebuincidsă meserie, fie spre a nu rămâne cu totul ne-cunoscătorî de ceea-ce se practică, fie pentru ca să-şi imprime în urmă o direcţiune a însuşirilor lor naturale.» El stabilesce chiar în marea sa operă asupra educaţiunil, adresată consilierilor tuturor oraşelor germane, pentru a-I îndemnă să înfiinţeze şi să întreţie şcoli creştine, un şir de principii, în număr de un-spre-c}ece, după care să fie dat acest învăţămînt.
La Englezi, filosoful Locke, tratând despre educaţiune, spune asemenea că copiii trebue să înveţe câte o meserie, chiar două, dar cel puţin una în mod mal complet. Despre J. J. Rousseau, se scie cât de trebuinciăsă socotea el învăţarea unei meserii, şi cum doriâ ca toţi copiii, fără deosebire de clasă sau treptă socială, să se dedea la aceste îndeletniciri. Influenţei sale se datoreză în mare parte tradiţiunea multor case suverane, ca principii să înveţe şi câte o meserie manuală. Am pute lesne prelungi mult lista acestor citaţiunî; cele de până acum ajung însă, pentru a arătă cât de vecliiu şi de universal este acest desideralum al pedagogilor.
De când corpul nostru de învăţători rurali, se compune din ce în ce mal mult, numai din tineri eşiţl din şcdlele normale, tendinţa spre predarea micelor meserii, începe a produce rdde.
Se scie că tdte şcdlele normale au acum un curs de lucru manual.
Ast-fel acestă folositdre complinire practică a învăţămîn-tuluî teoretic ce-1 dă şc61a primară, se generalisăză şi, acum când s’a realisat reforma generală a învăţămîntului nostru, pe care au proiectat-o şi au pregătit-o mulţi miniştrii, a devenit chiar obligatorie (2) precum este dejâ în mai multe
(1)	Broşură ce în curînd va apare în Biblioteca Adm. Dom. Coronei.
(2)	Prin programa de la 8 Iunie 1898.
www.dacaromanica.ro
1294
ALBINA
State introdusă în programele oficiale, de exemplu în Fran-cia. prin legea din 28 Martie 1882.
In Germania, învăţământul manual este apreciat de toţi pedagogii şi practicat de un mare nuraer de învăţători. Acolo predomină mai cu sâmă sistemul pedagogie sau educativ, adică felul acela de predare al îndeletnicirilor manuale care se preocupă mai mult de a asigură dibăcia fizică şi intelectuală a copilului, decât de a-1 pune în stare să producă obiecte pe cari să le pdtă vinde cu folos. La noi tocmai acest din urmă scop, este acela pe care trebue să-l căutăm, pentru a deprinde pe ţăranii noştri de a produce o mulţime de obiecte, de cari au trebuinţă în viaţa lor casnică.
învăţătorii români din Transilvania, au intrat încă mai de mult în calea acăsta, ocupându-se cu albinâritul, templăria, împletiturile de paie, de nueluşe, etc. La 1887, s’a ţinut de către d-nii G. Moian şi C. Muslea, la Braşov, primul curs public pentru învăţători. De atunci s’au mai organisat în Braşov, în Sibiu, şi în diferite localităţi, alte cursuri de acesta natură.
Administraţiunea Domeniului Cordneî a urmărit cu interes progresele acestei mişcări şi a luat tot-deauna iniţiativa d’a o încuragiâ printre învăţătorii din comunele de pe Domeniile sale, şi de a înlesni acestora tăte mijldcele pentru a dobîndi resultate bune. Ea a dat sprijinul eî material cursului ţinut de d-1 revisor-şcolar Serafim Ionescu, din judeţul Sucăva, la Mălini, în vacanţele mari ale anului 1890.
Condiţiunile au fost fixate ast-fel de Administraţiunea Domeniului Cordneî: Cursul se va ţine la Mălini, unde Administraţiunea Domeniului Cordneî pute înlesni participanţilor adăpostirea şi instalarea atelierului, durata va fi de la 5 la 26 August, în (jilele de 25 şi 26, urmând a avă loc exposi-ţiunea lucrărilor. Se vor primi 30—40 de participanţi. Domeniul Cordneî procură materialul şi instrumentele. Produsele aparţin celor-ce le confecţioneză spre a le servi ca model pe la şcdlele lor.
Cursul fu început luni la 6 August, printr’o visitare a sălei de exposiţiune şi printr’o escursiune la Găinesci, Drăcenî şi Mălini, şi s’a închis cu solemnitate la 26 August, după ce obiectele lucrate au fost expuse. Exposiţiunea acesta s’a repetat apoi la Fălticeni în cjilele de 1 — 10 Septembre şi în urmă obiectele au fost trimese învăţătorilor participanţi.
Administraţiunea Domeniului Corănei a mai înlesnit ducerea mai multor învăţători la cursul ţinut în acelaş an în judeţul Brăila, de d-nii P. Mohor şi I. Niculescu, şi organisat de d-1 revisor-şcolar N. Velcu. Asemenea în acel an, a trimis alţi învăţători la cursul făcut în timpul vacanţelor de d-1 G. Moian la Braşov, care de mai mulţi ani e profesor la noi.
Practica acăsta a urmat-o neîntrerupt; în anul acesta, 1901, de exemplu, a trimes douî învăţători să se perfecţioneze în
www.dacQromanica.ro
ALBINA
1295
lucrul manual la atelierul de împletituri de pe Domeniul Cocioc.
La 1893 se învăţă în Zece şcoli de pe Domeniul Cordneî lucrarea lemnului pentru a face obiecte de dogărie, rotărie sau strungărie în douăspre zece se făcea împletituri de paie, de richită, de papură, etc., producend pălării şi coşuri, şi în-tr’una frînghiL In tdte şcolile de fete se predă cusutul, cu
www.dacoromamca.ro
1296
ALBINA
diferitele sale specialităţi. Acum tote şcolile de pe Domeniul Cordnel au ateliere de lucru manual şi sunt înzestrate cu instrumentele şi cu tot materialul necesar pentru a preda îndeletnicirile cari sunt în raport cu resursele şi înlesnirile oferite de regiunea în care se află şcdla.
Pentru a-şl da sema de resultatele dobândite prin acâstă organisare, s’a înfiinţat în localul Administraţiunil Domeniului Cordnel (str. Ştirbel-Vodă), un muzău de lucru manual, unde se află în permanenţă o colecţiune de t<5te tipurile întrebuinţate, şi monstre de obiectele produse. Măsura acesta s’a urmat în toţi anii, şi o bogată alegere de obiecte lucrate în şcolile Domeniului Coronei s’a trimes anul trecut la Exposiţiunea din Paris, unde a fost remarcate de juriul internaţional. Se scie că Administraţiunea Domeniului Cor6-neî a avut un mare premiu pentru lucrările sale in ramura educaţiunea copiilor.» Pentru împletituri, i s’a dat o medalie de argint.
Se pdte pune întrebarea: întru cât este bine a se da acest învăţămînt în şcdla rurală, şi care pdte fi folosul ce presintâ ?
Folosele acestui fel de înveţămînt sunt multiple. Din punctul de vedere higienic, activitatea fisică, alternând cu cea intelectuală, şi atitudinile — diferite de cele pe cari le impune şederea în clasă — fac mult bine corpului şi ajută desvol-tăril sale. Din punctul de vedere educativ, deprinderea ochiului şi aceea a mâne! fac progrese mari, copilul dobîndesce o apreciere mal bună a foldselor ordine! şi a esactităţiî, cu-riositatea şi atenţiunea sa se măresc. Din punctul de vedere al economiei naţionale, putem speră resultate însemnate. Pe de o parte, copiii ast-fel pregătiţi, vor pute produce mal târziu o mulţime de obiecte de mică industrie, din materii prime de o valdre minimă sau chiar nulă, pentru că au rămas până acum neîntrebuinţate. Din vîncjarea acestora, ţăranul va scdte un <5re-care venit, care va constitui un ajutor destul de apreciabil, în loc de a-şî petrece iarna în nelucrare, cum e regula prin locurile unde nu are prilej de a câştigă cevâ cu căratul. Pe de alta, vom scăpă de importaţiunea străină pentru t<5te micile lucruri de întrebuinţare casnică, care repre-sintă, luate la un loc, o sumă destul de mare, ca pălării de paie, coşuri, scaune împletite, cutii de lemn şi de carton, lin-gurărie, mici obiecte de strungărie, etc.
Se scie că din Suedia a pornit în ultimile decenii, — mai cu semă de la 1878 încdce, prin crearea cursurilor pentru învăţători, cari au fost urmate de sute de persdne din diferite State — cel mal mare impuls în favdrea lucrului manual. Otto Salomon, pedagogul din Naâs, centrul acelei mişcări, în cercetarea sa, clasifică ast-fel împletitul: el dă un produs folositor, cere ordine şi esactitate, permite curăţenie şi păte servi a precumpăni influenţa rea a posiţiunil sedentare.
www.dacoramanica.ro
AJ. BINA
1297
Este adevărat că, comparând acăstă îndeletnicire cu celelalte cari se pot introduce în şcdlă, nu î dă decât al 8-lea loc în tabloul în care le aşăză, după importanţa lor pedagogică şi economică.
Foldsele însă ce-i recundsce, sunt îndestulătdre pentru a justifică introducerea ei în şcdlă, iar folosul economic naţional, de a înlesni ţăranului procurarea unul lucru de prima necesitate, este evident. Pe lângă acesta, mai este şi altul igienic, mal însemnat încă; anume că ţăranul sciind să-şt, facă singur, şi fără cheltuială apreciabilă, pălării de pate,
Alt model.
va pierde obiceiul aşâ de nesănătos de a purtă căciula sau pălăria de pâslă grea, şi vara în timp de arşiţă. Daunele fdrte seridse ale acestui rău obiceiu, au fost semnalate şi explicate în mod popular în mat multe numere ale Apărătorului Sănătăţii. Pe mat tdte Domeniele Cordnet din re giunea şesurilor, ceî mat mulţi locuitori s’au şi deprins de a purtă vara pălării de pate făcute de copiii lor. Este de sperat că acest progres se va generalisâ prin forţa exemplului şi a imitaţiunit, şi prin comunele învecinate.
Condusă de aceste consideraţiunt, Administraţiunea Domeniului Cordnet a socotit că face ce vă de folos obştesc şi că se conformeză înaltelor voinţt ale M. S. Regelui — care are un interes aşâ de viu pentru tot ce privesce luminarea clasei rurale — publicând acum o a treia ediţie a lucrării de faţă a d-lut D. Popescu, fost învăţător pe unul din domeniile sale, Şegarcea (Doljiu). Autorul are o bună experienţă a lucrărilor de împletituri şi a sciut să-şî expue cunoştinţele într’un chip metodic şi lesne de înţeles. Figurile, executate după desenele d-sale, înlesnesc şi mai mult punerea în apli-caţiune, ast-fel practica a dovedit că eră legitimă speranţa ce exprimam la prima ediţie, că lucrarea de faţă va aduce foldse reale.
www.dacocomamca.ro
1298
ALBINA
Autorul ei este unul din învăţătorii cari au îmbrăţişat cu multă căldură causa răspândirii cunoştinţelor manuale şi a micilor industrii, şi este, în acestă privinţă, un apostol al părintescelor vederi ale MM. LL., faţă de săteni. Deşi nu pută să-şi formeze o apreciare tecnică, Administraţiunea Domeniului Cordnei era, din causa acesta, convinsă că lucrarea sa este bună; spre a ave însă o mai bună judecată, a trimes-o d-lui Slobozianu, pe atunci Directorul Şcdleî Normale de învăţători din Berlad, a cărei competinţă este cunoscută, rugându-1 a o cercetă. D-sa a găsit-o de bună şi folositdre.
Acestă lucrare face parte din Biblioteca populară, publicată de Administraţiunea Domeniului Corânei cu scopul de a răspândi cunoscinţe practice, folosităre din punctul de vedere economic pentru agricultori.
Numărul total al scrierilor care compun Biblioteca populară a Administraţiunei Domeniului Corbnei e acum de 21; lista lor se găsesce pe coperta cărţii de faţă.
Acestă Administraţiune se va socoti fericită dacă p6te astfel contribui la luminarea sătenilor şi la îmbunătăţirea con-diţiunilor lor de traiu, căci acesta e frumdsa ţintă care a fost fixată silinţelor ei. Urăm dar ca răspândirea micilor industrii, pe calea acesta, a şcdlei primare, să se generaliseze în poporul nostru, şi ca munca autorului să gâsescă imitatori şi să dea r<5de.
Am arătat până aci ce a făcut Administraţiunea Domenie-lor Cordnei pentru a introduce şi pentru a generalisâ lucrul manual în şcdlă. Ne-a călăuzit de la început în acţiunea acesta dorinţa de a fi folositori ţării, şi convingerea că acestă ramură de învăţămînt e menită a da mijldce noui de traiu unei părţi a populaţiuniî rurale care se va specialisâ în micile industrii, practicându-le mai bine ca în trecut, şi a da muncă în timpul ierneî la o mulţime de braţe cari rămân alt-fel în nelucrare.
Acum când corpul didactic şi autorităţile competinte aii îmbrăţişat cu căldură causa căreia ne devotasem, privim cu mulţumire drumul percurs şi avem plăcerea suiletescă ce dă constatarea, că o dorinţă de folos obştesc e pe calea împlinirii.
Şcolile elementare şi cele inferiore de meserii, create prin legea d-luî Ministru Haret, şi cari se vor înfinţâ la 1 Sep-tembre 1901, vor întări şi vor desvoltâ basele puse prin cursul de lucru manual de la şcdlele primare, şi sămînţa a-runcată în 1888 şi în anii următori, va da rdde îmbelşugate
Am făcut ce am putut pentru a contribui la progresul şi la luminarea ţăranilor şi ne-am conformat ast-fel, precum se scie, unei înalte vpinţi. Cercul nostru de acţiune e restrâns prin firea lucrului, şi în afară nu putem să avem acţiune
www.dacorcmamca.ro
ALBINA
1299
decât prin puterea exemplului. Nevoia unei a treia edi-ţiunî a cărţel de faţă e dovadă că se simte acea putere a exemplului, căc! exemplarele celor-lalte două ediţiunî nu ni s’au cerut numai pe Domeniele Cordneî, ci din t6te părţile ţării.
Dacă a rămas însă ceva de făcut şi dacă s’au găsit alţii cari să completeze opera ndstră, acăsta nu ne inspiră nici o părere de rău. Ţera trage fol6se din silinţele tuturor. Primim de asemenea cu mulţumire ori-ce observaţiune, ori-ce critică chiar, făcută cu cuget curat, iar nu cu cuget viclean. Despre aceşti din urmă, a căror activitate e lovită de sterilitate prin caracterul ei, ne vom mărgini a (Jice cu filosoful frances Helvetius:
«Omul e produsul educaţiunii sale.»
Causa învăţămîntuluî manual e deci acum pe deplin asigurată. Răspândirea sa la noi a fost încătă dar s’a făcut fără întrerupere. Congresul al 2-lea al corpului didactic primar, ţinut la începutul lui Iulie în Bucuresci, a consacrat acestei materii o mare parte a discuţiunilor sale, şi d-1 Ministru Haret e hotărât a-i da cea mai mare întindere.
Ion Kalinderu.
Pasteur şi descoperirile lui (J)
eşi nu eră doctor, Pasteur acum se gândiâ mereu la causa atâtor bole molipsitore şi epidemice, şi se gân-& deâ şi la modul cum. s’ar pută găsi lecui. Ceea-ce-1 interesa mai mult, eră studiul pe care-l (ăceâ un alt învăţat, Daraine, asupra unei bole forte răspândite la vite, şi pe care o ea câte odată şi omul când se înţepă, anume dalacul sau carbonul, sau antrax. Dalacul lovesce vitele: boii, berbecii, în anumite timpuri, ca şi o epidemie bântue în anumite locuri, sunt câmpii blestemate, munţi în cari dacă pasc vitele se îmbolnăvesc şi mor. Nu se sciâ causa, totuşi învăţatul Daraine, (Jiceâ că vetjuse cu microscopul în sângele luat de la vite morte de dalac un microb, un bastonaş, care credea el că ar fi causa, dar nu sciâ cum se molipsesc vitele, şi credea că se molipsesc prin muscă.
Pasteur arată că causa dalacului e în adevăr un microb. El ieâ o picătură de sânge şi lace cultura, (în ser), se desvoltă microbul, apoi din a 10 cultură, ieâ o picătură şi o introduce prin înţepătură sub pielea unui berbec, şi berbecul cade bolnav
(1) Ve<JI No. 43 — 44, 45—46ş i 47—48.
www.dacocomaiiicajx>
1300
ALBINA
de dalac. De atunci noul microb, fu un mosafir bine-venit în laboratorul lui. 11 studiază, de aprope, află că microbul dalaculuî are nevoe de aer; de aceea când pătrunde în sângele vitelor, sângele se iace negru închis, fiind-că microbul ieâ tot aerul din sânge (şi sângele e roşu când conţine aer) şi e unul din semnele bolel. De alt-fel dalcicul (carbonul) nu este tocmai un microb-puternic, nu pote trăi în sângele animalului, pe când acesta tră-esce fiind că globulele sângelui se luptă cu el şi dacă în cultura, în hrana în care l’am pus, punem şi un alt microb, el nu pote trăi, nu se pote înmulţi, fiind-că cel-lalt îl ieâ tot aerul, totă. hrana. Tot aşâ se pote întîmplâ şi în corpul animalului, atunci un alt microb face boia şi omoră vita şi Pasteur găsi un alt microb vibrionul septic, care se găsesce în sânge stricat, putrezit. Acest microb e forte primejdios şi cu tote acestea se găsesce în multe părţi; numai în aer nu, că nu pote trăi la aerY aerul îl omoră, este un ferment unde intră, se tac gaze, de mi-rose urît, trăesce în maţe, face putreziciune în corp, face septicemie şi mâre repede dar orî-ce picătură de cultură pusă la aer pierde puterea. Dar se gândesce Pasteur, dacă e îngrozitor să credem că vieţa nostră atârnă numai de la înmulţirea acestor fiinţe infinit de mici, ne putem mângâia că vom sci să ne a-părăm contra lor. Şi tocmai de acest microb primejdios, deşi îl găsim, dar rar face boia, căci se tace primejdios numai atunci când îî lipsesce aerul.
Rănile dar, în care se bagă mal ades acest microb, să fie bine spălate, cu apă fiartă, aşâ ca să nu se strângă în colţurile rănilor, chiagurl de sânge, care ar acoperi microbii şi i-ar pune la adăpostul aerului. Alţi microbi, cari se află în apă şi în aer intră şi el în corpul omului, dar nu se pot desvoltâ, fiind că, căldura corpului nostru e prea mare, pentru ca el să potă trăi acolo. Din contra, aceşti microbi sunt primejdioşl pentru omenii bolnavi, pentru acel operaţi, cari sunt slăbiţi, n’au destulă căldură în corpul lor. Cu acest prilej, Pasteur a învăţat pe doctori, cum să se păzescă de microbi, să se spele pe mâni şi să spele rănile bolnavilor cu apă caldă şi antiseptice (acid tenie) şi altele, cari omoră microbii, i a mal învăţat cum să facă, pansamente bune.
Deşi Pasteur, nu erâ doctor la spital, se folosiâ însă de ori-ce bâlă a elevilor lui din laborator, ca să caute, care din aceste bole ar fi pricinuite de microbi. Aşâ, descoperi microbul, care iace abcese, care face puroiu, buboe, pe care-1 numi stafilococ şi descoperi că tot acest microb este causa bolel, numite tifos la os, o bolă forte grea care se întâmplă mal mult la copii.
Descoperi care e causa bolel pe care o au câte odată femeile, după ce au născut, şi arată cum trebue să se păzescă lăuzele de acăstă bolă.
In anul 1880, gândurile lui se îndreptară spre faptul că vărsatul fiind tot o bolă molipsilore, o bolă virulentă, omenii se pot păzi de acestă bolă prin vaccinare adecă prin altoire. Altoirea şi altoiul fusese descoperite cu mult înainte de Pasteur.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1301
<Jre nu s’ar pute găsi altoiurî şi contra altor bole, nu s’ar pute vaccină Omenii nu numai contra vărsatului clar şi contra tuturor bolelor molipsitore'?
Ca să facă încercare, Pasteur, începu cu o bolă a găinelor, bolă numită ciuma sab cholera găinelor. Cine are găini multe, cunosce acestă bolă, şi cum găinele când se îmbolnăvesc, slăbesc, se întristeză, nu mal mănâncă şi mor. Causa acestei bole e un microb. Pasteur l-a aflat, şi într’oducendu-1 prin înţepătură în sîngele găinilor, unele au murit, altele s’ab îmbolnăvit dar s'au vindecat şi apoi n’au mal luat a doua oră boia, au fost adecă apărate de bolă ca şi omul sau copilul, care se îmbolnăvesce de o bolă molipsitore ca scarlatina şi n’o mal are a doua oră, este apărat.
Eră vară când se apucase Pasteur de acest studib. înţepase mai multe găini, dându-le microbi de cholera, dar aceşti microbi fiind mal de mult timp şi fiind cald, îşi pierduse puterea, erau îmbătrâniţi şi slăbiţi, găinele înţepate s’au îmbolnăvit puţin şi apoi s’au vindecat tote, dar în schimb, n’ab mal putut luă bolă, au fost vaccinate. Ast-fel, cultura de microbi învechiţi a lucrat în sîngele găinelor ca altoiu şi ast-fel Pasteur a descoperit cum se pote face un altoib.
(Va urma).	D-ra Dr. Ecaterina Arbore.
Steiul şi Stema României 0)-
blocul aprins în Orient dura deja de cât-vâ timp şi prevestea întinderea Iul mal deparţe, mai ales pe la sfârşitul anului 1876 şi începutul lui 1877.
Ţera şi Domnul erau neliniştiţi de starea de lu-0)' crurî creată de alţii şi, neapărat, nu se puteau mul-ţămi, nu trebuiau să se mulţămăscă, a primi evenimentele şi a face faţă desvoltării lor, numai cu forţele de care dispuneau şi care forţe nu represintau decât o mică parte din ceea-ce pute da ţera.
Pe lîngă trupele existente se decretă creiarea a încă opt regimente de dorobanţi, de la No. 9 până la No. 16, şi a două regimente de artilerie de câmp, de la No. 3 la No. 4. Aceste trupe se creiară pe cjiua de 1 Ianuarie şi de 5 Februarie 1877. Drapelele acestor 10 regimente fură comandate tot la casa Collani din Berlin şi cu acelaş preţ.
Ele sosiră în ţeră la 25 Iunie 1877 şi se distribuiră trupelor în cjiua de 17 Iulie 1877.
10 Maia 1877. Cu ocasia declarării României de Stat independent, M. S. Domnitorul dădu următorul înalt ordin de <Ji:
(1) Verii NoT 10, 11, 13, 14, 15 16, 23, 37, 38, 39 şi 47—48.
www.dacoromaiiica.ro
1302
ALBINA
Ofiţeri, sub-ofiţeri, caporali şi soldaţi,
* In momentele grave prin care trece ţera nostră, România în-tregă are ochii ţintiţi asupra vostră; ea pune în voi tote speranţele sale.
La ora luptei aveţi înaintea v6stră faptele bătrânilor oşteni români; aduceţi-vă aminte că sunteţi urmaşii eroilor de la Ra-cova şi de la Călugărenî.
Drapelul sub care luptaţi este în mijlocul vostru însă-şl imaginea Patriei. Urmaţi-1 dar vitejesce şi, când odată laurii păcel vor reînverzi pe munţii şi câmpiile României, patria, cu recu-noscinţă, va înscrie numele bravilor el apărători pe frontispiciul independenţei române.
Ofiţeri, sub-ofiţeri, caporali şi soldaţi,
Domnul vostru vă urmăresce cu mândrie. El în curînd va fi în mijlocul vostru, în fruntea vostră. Causa ce vă este încredinţată este o sfintă causă. Cu noi dar va fi Dumnedeu, cu noî va fi victoria.
Dat în Bucurescî, astăzi 10 Maiu anul 1877.
CAROL.
17 Iulie 1877. Cu ocasiunea distribuirii stogurilor nouelor regimente de dorobanţi şi de artilerie, următorul înalt ordin de cji No. 29 a fost cetit trupelor (1).
Către regimentele de dorobanţi şi de artilerie,
Dându-vă drapelul corpului, vă încredinţez onorea României, pe care o pun ast-fel sub scutul curagiuluî, devotamentului şi abnegaţiuneî vostre.
Pentru prima oră se presintă solemna ocasiune de a primi drapelul în preziua mergerii pe câmpul de onore, căutaţi a-1 încunună de o nemuritore glorie.
Nu uitaţi nici odată că drapelul este simbolul patriei; cea mal mare onore pentru voi este de a vă da viaţa pentru a-1 apără şi a-1 păstră în mâinile vostre, făcendu-1 pururea să fâlfâie peste tote obstacolele ce va învinge vitejia vostră.
Dat în Domnescul Nostru mare cartier general al armatei, în Poiana» la 17 Iulie 1877'
CAROL.
Fiind că organisarea regimentelor de dorobanţi şi călăraşi presintă mal multe inconveniente mal ales cu privire la efective, care erau prea mari pentru cadrele unul regiment în cât, în cas de mobilisare nu se puteau utilisâ tdte resursele în <5menî; ministrul de resbel, general G. Lecca, supune M.
S.	R. Domnitorului două înalte decrete No. 1.162 şi No. 1.164 din 5 Aprilie 1880 (2) relative, cel d’întâiu la creiarea a 14 regimente de dorobanţi peste cele 16 existente, iar cel d’al
(1)	Monit. Ost. No. 20 din 1877 pag. 688.
(2)	Monit. Ost. No. 10 din 1880, pag. 257 şi 260.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1303
douilea, la creiarea a 4 regimente de călăraşi peste cele 8 existente.
Se comandă, tot la casa Collani 15 drapele, din care unul pentru Batalionul al douilea de Geniu şi 4 stindarde, pe aceleaşi preţuri ca mai nainte. Drapelele sosiră în ţară la 15 Noembrie 1880.
Drapelul Mod. 1872 confecţionat in 1877. Acest drapel se deosibesce de cel confecţionat în 1873 prin următdrele:
Tricolorul are făşii de 500 mm- de lăţime. In cartierul prim aquila negră are în ghiara dextrâ o sabie, iar în cea se-nestră un sceptru de aur. Este zugrăvită în stilul frances sau italian.
In cartierul al douilea o întâlnire de bour de nisip, încoronat de aur, cu cdrnele de argint, fără stea.
In cartierul al 31ea leul şede pe cordnă.
Peste totul are scutul înconjurat cu o dungă de aur.
28 Noembre 1880. Se distribuiră drapele, în faţa statueî lui Mihaiu-Vitezul, corpurilor nou create. Iată înaltul ordin de <Ji:
ţ)iua de astădî este o dată pururea neştersă în Istoria nostră. Ea a încununat stegul român cu laurii nemuririi şi a răsplătit vitejia vostră prin Independenţa României.
Am ales dar acestă mare <;li ca să consacru corpurile din nou formate, încredinţând onoreî, curagiuluî şi devotamentului lor sfintul simbol al Patriei, pe care fraţii voştri l-au purtat cu atâta glorie, pe câmpul de răsboiu.
Fraţi de sânge şi de inimă (1), am încredere că veţi scî a călca pe urmele eroilor cari le-au botezat;cu sângele lor, personificâd într’însul, ca şi dînşii, onorul, viaţa şi datoria vostră către patrie.
Să trăiască Armata!
Dat la Bucurescî, la 28 Noembre 1880.
CAROL.
Pentru regimentele din nou înfiinţate în 1882 ministerul de răsboiu comandă drapelele, neapărat, tot la casa Collani, însă pe preţul de 970 mărci şi 50 pfenigi amîndouă sau a-prdpe 600 lei unul, adică mai ieftin.
Corespondenţa casei furnisoruluî cu ministerul de răsboiu presintând un interes deosibit, cred necesar a reproduce aci spiritul ei.
Casa Collani aucjise şi ea despre isbândele armatei pe câmpiile Bulgariei şi despre schimbarea titulatureî vităzuluî şi înţeleptului eî conducător şi cu drept cuvînt s’a credut obligată a întreba ministerul de răsboiu - daca nu se va fi adus vre-o modificare în Armele României, cerend, în cas afirmativ, ca ministerul să bine-voiascâ a-î trime un desemn autentic pentru nouele drapele. Ministerul îi răspunde că nu 1
(1) Genere et corde fratres.
www.dacoromanica.ro
1304
ALBINA
s’a modificat nimic, dar totuşi îi trimete Marea pecetie a stalului, desemn făcut cu ocasiunea votării Legii din 1872.
Acestă corespondenţă ne arată pentru ce drapelele ante-ridre sunt atât de depărtate de glăsuirea legii; căci nu se licite explică cum la prima comandă, în 18.73, casa Collani s’a abătut atât de mult de la isvod, decât numai admiţend că ea, ne avend model oficial, a zugrăvit drapelele după in-formaţiunile ce a putut căpătă de icî şi de colo.
Putem cjice cu certitudine că drapelele comandate de la 1882 încoa au fost esecutate după un model oficial.
Drapelele comandate sosiră în ţâră la 20 Octombre 1882 dar nu fură distribuite decât în 1884.
Colonel Năsturel.
Superstiţiile poporului (!)•
seim
n cele precedente — pe cât am putut — am arătat, ce este superstiţia şi care este origina ei. In trecăt voiu nota câte-vâ din credinţele şi datinele păgânescî, din multele cari se găsesc la poporul nostru, ca cunoscendu-le să a le înlătură.
Yoiu vorbi mai mult în trăsuri generale.
a)	Credinţe şi datine referitore la cultul pămîntuluî.
In enumerarea credinţelor şi datinelor păgânescî, cari se găsesc la poporul nostru, voiu începe cu cele referitore la cultul pămîntuluî.
Din diferite gioale şi credinţe, se pote forte uşor observă, că în credinţele vechilor Romani, ca şi în credinţele poporului nostru, pămîntul este socotit ca o divinitate, ca o mare şi monstruosă fiară. ţ)i-cerî ca: inima pămîntuluî, mâncate-ar pămîntul, înghiţite-ar pămîntul, la coda pămîntuluî, spinarea pămîntuluî, credinţe ca: j^ămîntul când vede răutăţile omenilor, se cutremură, ca şi când ar voi să scape de aceşti paraziţi ticăloşi, ceea-ce după credinţele poporului nostru constitue una din căuşele cutremurilor; tote acestea probeză că pămîntul — în vechile credinţe — este socotit ca o fiinţă vie.
(I) Ve<Ji No. 43 — 44, 45 — 46 şi 47 - 48.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1305
De multe orî Românul sc închină până la pămînt, mulţi se dă cu fruntea de pămînt, când se închină. Alţii se închină şi sărută pămîntul. Fără să fie prescris de Biserică, mulţi preoţi în vechime, pentru diferite păcate, condamnau pe ceî păcătoşi să mănânce câţi-vâ coţi de pămînt. Chiar şi ar^î sunt mulţi săteni, cărora le place să mănânce de bună voie un fel de pămînt numit potmol sau cui de pămînt. Cu pămîntul de sub gutuiu, se frecă pe corp, ca să le trecă de blândă (un fel de bubuliţc). Pămîntul din răspântii se crede că are diferite puteri misteriose. Pămîntul de la mormînt, este bun de vrăji, pămîntul de la comori, se iea şi se descântă cu el. Când se face hotare, ţăranii se ieaîi de păr şi se trântesce peste el, jurându-se cănu-lvor strică. Când se încep arăturile de primă-vară, ţărani! fac mar! chefuri, la car! ieau parte şi femeile. Tot aşa şi când se termină arăturile. Când se culeg viile, porumburile, etc., tomna, asemenea se fac mar! chefuri.
Acestea şi alte multe sunt resturi din diferite credinţe şi datine referitore la cultul pămîntuluî, rămase în poporul nostru de la Roman! şi Daci.
b)	Credinţe şi datine referitore la cultul apelor.
Românul, multe murdări!, descântece, vrăji, lecurî, scalde, etc., le aruncă pe apele curgătore. Când bea apă din vr’un pârîu, lasă un semn de la el acolo, ca să nu-1 pociască. După ce a apus sorele, în ape cad balele drăcesci, de aceea nu e bine să aduc! apă după ce sfinţesce sorele nicî până răsare; iar dacă cum-vâ eştî nevoit, apoî din apa adusă arunc! cu caucul din ea de treî orî în foc.
Apele întâlnite, apele vii, apele zăcute, etc., jocă rol însemnat în medicina băbescă. In ape lăcuesc draci! şi alte îezme drăcesc!: ăl din lac, ăl din baltă, etc. Fie-care fontână îş! are şerpele e! — un fel de ţleitate— pe care e păcat să-l omorî, căcî veî muri şi tu şi tot nemul tău se va stinge. Rest din vechile credinţe, că fie-care fontână îşi are divinitatea eî.
www.dacoromanica.ro
1306
AT.RINA
Rîurile, în credinţele poporului, sunt nisce tineri frumoşi, cu plete ondulose şi adese ori forte sbur-dalnicî şi viguroşî. Carmen Sylva, meşteră poves-titore populară, prin ale Sale Poveşti ale Peleşulul, a poetizat minunat credinţa acesta populară. Voiu maî adăogâ şi eu ceva, referitor la două însemnate rîurî românesc!: Oltul şi Mureşul.
In legendele populare, Oltul şi Mureşul sunt dou! fraţi. E! au făcut o prinsore între eî, care va ajunge maî întâiti la Dunăre. S’au culcat amîndoî, unul lângă altul, şi Mureşul s’a sculat peste nopte şi a plecat uşurel-uşurel, lăsând pe Olt adormit. Tocmai maî târziu, deşteptându-se şi Oltul, vede că a fost păcălit de Mureş.
Necăjit peste fire, Oltul o iea spre Dunăre maî d’adreptul, peste munţî şi peste dealuri, urlând şi făcend spune de mânie. Dar degeba, Mureşul a ajuns maî întâiti de s’a întâlnit cu Dunărea.
De atuncî a remas de merge aşa de lin Mureşul şi aşa de sgomotos Oltul.
Apele marî înghit pe fie-care <,li un om sau barilii vr’un animal mare. De pildă se crede că în Olt, de la sorgintea sa şi până la Dunăre, pe fie-care (,li trebue să se înece un om; iar când nu se înecă nimeni, Oltul devine mânios, începe a urla cu turbare şi atuncî să se păzescă omul, să nu intre în apele lui, căcî se pote lesne înecă.
Când urlă Oltul se pornesc ploile.
Acestea şi altele sunt resturi din vechile culturi instituite de vechile popdre în onorea apelor, cum au fost Daciî şi alte popore Arice.
(Va urma).	Parohul Teodor Bălăşel.
Şcola de meserii din comuna Davidesci.
Pe fjiua de 15 Septembre 1901, înfiinţându-se în com. Davidesci o şcolă de meserii cu doue secţiuni: 1) Secţiunea de tâmplărie, dogărie, rotă-rie, etc.; 2) Secţiunea de ferărie, se caută un maestru de tâmplărie, absolvent al unei şcole de meserii, sau ori-ce altă personă cunoscetore a acestei arte.
Condiţiunile se fixeză în unire cu Directorul.
A se adresă d-luî Petre Popescu, gara Cluceresa Davidesci, jud. Muscel.
www.dacoromamca.ro
Podul dintre Buda şi Pesta.
1308
ALBINA
îngrijirea animalelor nostre.
uite îndur animalele nostre iarna, şi mar ales în nopţile gerose, în care timp, pentru multe, hrana lor nu se compune de cât dintr’un snop de coceni pentru rumegă-torele mari, dintr’o pală de fân, sau un braţ cu paie de grâu, pentru cal. Dimi-neţa, dacă deschidem grajdul şi le lăsăm libere, nu rar observăm că ele părăsesc singure pretinsa lor locuinţă, eşind în bătătură, şi cu privirea către om, femee sau copil, cerşesc o mână de hrană; iar când sorele, isvorul tutulor manifestaţiunilor vitale pe pămînt, îşi varsă căldura lui dâtătore de viaţă, o schimbare se produce în înfăţişarea lor. Ele devin mai vioie, boul începe să rumege, calul se mişcă mai liber, respiraţia le e mai plină, pielea li se încăl-desce, perul li se arată mai neted, mai puţin sbârlit. O dobândire de o energie nouă, pare că s’a îndeplinit în orga nismul lor.
Asprimea traiului animalelor nostre, cu siguranţă că nu ar pute fi îndurat câtu-şî de puţin de către animale din ţeri ca Franţa, Germania, Holanda, etc., cari în urma bunelor îngrijiri la cari au tost şi sunt supuse, sunt lipsite de rusticitate şi sobrietate.
Rusticitatea şi sobrietatea, sunt, ce este drept, însuşiri ce trebuesc cerute de la animalele de a căror putere avem ne-voe şi în deosebi de la calul de armată, menit a da serviciu omului în resboe, a căror durată nu pote fi mai din nainte prevedută, şi în timpul cărora, greutăţile ce se întâlnesc sunt, nu rar, mai puternice de cât precauţiunile şi dibăcia omenilor celor mai pătrundătorî. In campanii, în adever, se pote ca împrejurările să facă, ca de multe orb calul să fie condamnat de a se mulţumi cu o alimentaţi-une cu totul redusă, sau încă de a nu mânca cu dilele, în care timp sărmanul animal, adesea e nevoit să se lupte şi cu asprimele vremii, mai mult încă, ca în acelaşi timp în care suferă tot felul de neajunsuri, pe de-asupra tutulor,. el trebue a da omului un serviciu pe cât de greu, pe atât de neîntrerupt. Da, pentru un asemenea animal, rusticitatea
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1309
şi sobrietatea sunt calităţi nepreţuite şi calul nostru, le posedă într’un grad neasemănat din causa miseriei traiului, în special a relei hrăniri, cari au influenţat într’atât asupra lui în cât se arată degenerat, pipernicit, mic pentru a pută servi armatei.
Bine este ca pentru armată să avem cai rustici şi sobri, dar nu trebue să mergem la extrem cu aceste calităţi. Şi apoi nu pe calea torturii, căci nu se pote numi alt-fel traiul de iarnă al cailor, mai la toţi sătenii noştri, se pote dobândi asemenea însuşiri. Sunt alte mijloce, prin cari se ajunge, ca din calul cel mai bine îngrijit, să obţii un animal care să îndure cu uşurinţă, la cas de nevoe fomea, setea, schimbările vremei, etc., adică să fie rustice şi sobre. Datoria nostră este prin urmare de a cresce caii cu îngrijire, adâ-postindu-i îndestul, hrănindu-i şi curăţindu-i bine. Numai aşa vom pute ajunge ca din calul pipernicit de astădî, să avem un animal mai ridicat ca statură, mai voinic. Numai prin hrană bună şi îndestulătore, ţinendu-1 în locuinţe în-
Grajd pentru vacile de prăsilă de pe domeniul Coronei Gherghiţa.
căpătore şi curate, vom pute reuşi să facem ca sumele însemnate de bani ce se varsă de stăpânire în Rusia şi Ungaria pentru cumpărarea cailor necesari ostei, să rămână în ţeră, să intre în chimirul românaşului nostru.
www.dacaromanica.ro
1310
ALBINA
Ce adică, noî românii, nu suntem pricepuţi, nu suntem destul de iscusiţi, pentru a cresce şi îngriji caii? Eu cred în acestă privinţă că suntem şi mal dibaci de cât Ungurul sau Muscalul, probă că lucrurile stau aşa, este că într’un timp, în alte vecurl, Ungurii, Nemţii, Turcii, etc., cumpărau cal, pentru armiele lor, din ţerişora nostră, crescuţi şi îngrijiţi de mâna românului, cal despre frumuseţea, vioiciunea şi tăria cărora se dusese faima peste ţări. AstădI, ce facem, nu mal crescem cal, parcă ne-a apucat un fel de toropelă.
Să eşim din acestă nepăsare şi să începem dar să ne ocupăm şi cu crescerea cailor, îngrijindu-i de aprope, ca ast-fel să facem încetul cu încetul, ca în locul calului în-zilizit de astă-di, să avem smeiî de odinioră, pe cari pri-vindu-i în bătătură, să-ţi umple ochii de bucurie, şi pentru care să putem prinde bune parale, cari să ne îngraşe punga, ca ast-lel să putem trăi cu mai puţine necazuri, să putem să ne îngrijim lamilia şi întrega gospodărie.
Rămânem aci, de-ocamdată, pentru viitor vom mai vorbi şi despre cele-lalte animale.
Irimia Popescu
Medic-veterinar.
--------------------
Cronica agricolă şi economică.
«ituaţiunea agricolă, la noi în ţară ca şi în străinătate, se pare a se schimbă din ce în ce mai mult şi acestă schimbare se datoresce schimbărei timpului, de la cald ■y la frig, şi de la secetă la prea multă ume<Jelă.
La noi, pe când ne aşteptam ca luna August să fie mai secetdsă şi mai caldă, din contră a fost mai umedă şi maî răcordsă, aşâ în cât în unele localităţi muntâse a căcjut şi zăpadă, din care causă s’a întârziat cdcerea strugurilor şi a porumbului, care acum are trebuinţă de căldură. De ploile din urmă cari au fost însoţite de grindină în unele părţi ale ţării, chiar nici rapiţa nu avea trebuinţă, ci din contră de maî multă căldură.
Ogorele pentru semănatul grâului nu s’au putut face în bune condiţiuni. Din causa multor ploi din luna Iulie şi August, s’au întârziat fdrte mult treeratul grânelor, aşâ că altă dată pe la sfârşitul lui Iulie, în Muntenia cel puţin, acestă lucrare eră isprăvită, pe când astădî, treeratul se va prelungi până aprope pe la sfârşitul lui 15 Septembre. Aşâ că din acestă causă se vor întârziâ şf alte lucrări ale câmpului.
www.dacaroimaiiica.ro
ALBINA
1311
Dacă timpul nu se va schimba spre bine, ca să devie mal călduros, căcerea porumbului, şi a strugurilor va fi fărte mult întârziată, ca şi vegetaţiunea rapiţei. In cât privesce căcerea porumbului din causa timpului răcoros, ar fi bine ca toţi agricultori! sau cel puţin săteni! noştri să tae tulpina (strujanu) d’asupra stuleteluî, fiind-că numai ast-fel căldura săreluî va iuţi căcerea porumbului.
Cu începerea luneî Septembre, intrăm în adevărata epocă a semănatului de grâu.
Dec! trebue să ţinem bine socotela de sămînţa ce vom semăna, ca să fie bine curăţită şi alăsă, dacă s’ar pută bob cu bob. Ca cel puţin dacă pămîntul este mal rău lucrat, sămînţa cel puţin să fie ma! bună şi în acelaş timp văruită sau muiată în apă, în care s’a topit (disolvat) piatră vînătă, să nu semănăm zoană căcî soană vom recoltă.
In unul din numerile trecute ale «Albine!,» s’a publicat în mod amănunţit cum trebue a urmă cu văruitul or! cu spălarea grâului cu piatră vînătă. De aceste instrucţiuni, trebue să se ţie bine socotelă, căcî numai ast-fel vom pută scăpă de tăciune şi malură, ma! cu sâmă holdele semănate în mirişte, în care sămînţa acestor 2 ciuperci, se găsesce fără ca să pătă fi stârpită vre-o dată, decât numai prin schimbarea de cultură, ceea-ce la no! din nenorocire nu se face.
Aşa că presa agricolă, în acestă privinţă, au bătut şi are să ma! bată încă „toca la urechia surdului." Din acăstă causă se semănă, şi numa! se semănă la grâu şi alte cereale, fără să se ma! ţie socotelă ce are să se recolteze.
Ast-fel în tămna anului 1900, s’a semănat cu grâu 1.589.490 hectare, aşâ că producţiunea se socotesce la 24 milione hectolitri. Acesta este o producţiune aproximativă.
In America lucrul s’a schimbat mult, find-că producţiunea se socotesce de 205.505.000 quintale cu un stoc din anul trecut de 1.217.260 quintale. Ca mâine vom au<Ji că recolta din Europa socotită la 616.250.000 quintale, va ajunge la 7 sute de miliăne dacă nu ma! mult.
Bursa scie cum să-ş! facă trebşăra în socotela agricultorilor. Din acestă causă trebue să fim cu ochi! în patru, cu privire la preţurile cu car! se vînd grânele năstre la noî, ca şi de preţurile din tîrgurile străine. Să nu ne tot luăm după schimbarea preţurilor din tîrgurile americane, de 6re-ce americani! caută să profite de uşurinţa agricultorilor din Europa. Când comercianţi! de grâne din America îş! trimit vapărele încărcate cu grâne în Europa, caută ca prin mijlocirea burse!, care este tot în mâna lor, să scadă preţurile, şi când grânele lor au ajuns la destinaţie în tîrgurile europene, urcă preţurile în folosul grânelor lor. Ce! din Europa ma! naiv!, văijend urcare de preţ, se cam ţin în re-servă, asceptând o mai mare urcare de preţ, pe când ame-
www.dacoromanica.ro
1312
ALBINA
ricana îşi desface marfa lor, şi odată marfa desfăcută, preţurile încep a se micşoră, şi vice-versa.
Din acestă causă, trebuo să se ţie socotâlă de actualele preţuri din tîrgurile ndstre, la urcare să nu ne prea aşteptăm, şi să ne mulţumim cu cele actuale, de 6re-ce nu sunt semne destul de puternice pe care să ne basăm la mai mare urcare, cel puţin până la sfârşitul acestui an. Dacă timpul n’ar fi destul de priincios pentru semănatul grâului de tdmnă, p<5te să se facă vr’o schimbare în preţuri, dar acest lucru nu se pdte cundsce decât pe la sfârşitul lunei Octombre, şi tot atunci ne vom pute da sema mai bine de noua recoltă a porumbului care va influenţă asupra preţurilor.
Iată în resumat preţurile cu cari s'a vîndut cerealele n6s-ire ca şi alte produse agricole în tîrgul Brăila, de la 1—31 August si. v.
Preţul	Preţul	Preţul
maxim, la	mijlociu la	minim, la
hect. socot.	hect. socot.	hect. socot.
în kgr.	în kgr.	în kgr.
Grâu................ 11,65	9,—	8,—
Porumb................8,10	8,—	7,95
Porumb roşu .... 9,—	—	—
Orz................... 6,—	5,80	5,60
Secară............... 8,80	7,55	7,—
Grâul. . . suta de kgr. s’a vîndut cu 11—14 lei,— cent Porumbul	...»	»	»	»	7—10	»	—	»
Cincantin	...»	»	»	»	10—11	»	—	»
•Secara	.	.	.	.	»	»	»	»	8—12	»	57	»
Or<Jul.............»	»	»	»	8—11	»	—	»
Orzdica	.	.	.	.	»	»	»	»	10—11	»	25	»
Ovezul	.	...	»	»	»	»	8—11	»	65	»
Fasolea	.	.	.	.	»	»	»	»	12—14	»	—	»
Coltza	.	.	.	.	»	»	»	»	25	»	55	»
Inul...............»	»	»	»	31	»	50	»
Preţurile din tabloul de faţă în raport cu calitatea mărfeî «unt bune.
Tîrgurile străine. Afacerile cu cereale ca şi preţurile, în aceste tîrgurî, nu presintă nici o însemnătate, şi ne putem asceptâ mai de grabă la scădere decât la urcare de preţ la tdte cerealele.
Ast-fel la tîrgurile din Paris, grânele indigene s’au vîndut •cu 20 — 22 lei suta de chilogr.; iar grânele străine cu 16 lei suta de chilogr.; secara cu 14 —15 lei suta de chilogr.; orzul cu 14 —17 lei suta de chilogr.; ovăsurile 19—21 lei suta de chilogr.; porumbul cu 17 lei suta de chilogr.; făina de grâu cu 29 — 32 lei şi cea de secară cu 20—22 lei suta de •chilograme.
Aprdpe cu acelaş preţ s’au vîndut cerealele şi în alte tîr-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1313
guri francese. In târgurile din Germania, grâul s’a vîndut cu 20 — 22 lei suta de chilogr.; secara, orzul şi ovăzul cu 17—21 leî suta de chilogr. (după calitate). In tîrgurile din Belgia, grâul s’a vîndut cu 15 —17 leî suta de chilogr.; secara cu 12 —14 leî; orzul cu 14 —16 lei şi ovăsul cu 16—17 la suta de chilograme.
La tîrgul din Viena şi Pesta, grâul s’a vîndut cu 16—17 leî suta de chilogr.; în tîrgurile din Olanda cu 15 —16 leî suta de chilogr.; în Elveţia cu 18 leî suta de chilogr.
La tîrgul din New-York (America), grâul s’a vîndut cu 14—15 leî suta de chilogr.; secara cu 111 /2 leî şi ovăsul cu 12—13 leî suta de chilogr.; iar la Chicago, grâul s’a vîndut cu 13—14 leî suta de chilogr. şi ovesul cu 10 — 11 leî suta de chilograme.
Acestea sunt preţurile din luna lui August.
V. S. Moga.
Clima limei August 1901 st. n.
lincui'escl (Filaret).
Clima luneî August 1901 a fost caracterisată printr’un timp-escesiv de ploios şi răcoros; prima decadă a fost căldurosă şi forte puţin ploiosă, iar a treia rece şi secetosă. Temperatura mijlocie lunară este cu un grad mai mică ca normală.
Cea maî căldurosă <Ji a fost cea dîntâiu a luneî, când termometrul a ajuns la 33°0; în alţi ani temperatura maximă din acestă lună a ajuns până la 40°6. Cea maî recorosă (,li din cursul luneî a fost cea de la sfîrşitul seu, când termometrul s’a coborît la 6°8, care este cea maî rece temperatură înregistrată în acestă lună de când se fac la Bucurescî observaţiunî termometrice. Cantitatea totală de ploe 177 mm. care întrece cu 132 mm. normala, este cea maî mare din câte aii fost obţinute în cursul acestei luni la Bucurescî de la 1864 până acum. Aprope întrega cantitate a căţlut în prima decadă.
Ventul dominant a fost crivăţul.
Presiunea atmosferică a fost aprope egală cu normala. Ploia a cădut în 9 (iile, din cari 7 în prima decadă ; în dilele de 3, 4 şi 17 ea a fost torenţială. Manifestaţiunî electrice s’au înregistrat în 15 (Jile; cele de la 2, 3 şi 26 au avut o intensitate maî mare. Cerul a fost maî înnorat ca de obiceiu. Sorele a strălucit cu 20 ore maî puţin ca normal. Rouă s’a observat în 23 dile ; curcubeu în 6.
Arăturile pentru semănăturile de tomnă au început în acestă lună, in care s’au copt merele, perele, pepenii, cornele şi parte din prune. La sfîrşitul luneî strugurii încep a se pârguî.
Institutul Meteorologic.
www.dacaromanica.ro
1314
ALBINA
O vorbă recunoscetore yîşezemintelor Jrâncovenescî.
ulţî, mulţi de tot sunt aceia cari doresc fericirea ţăreî lor, dar lumea se intereseză mai mult de faptele fîe-căruia, adică de ceea-ce el lucreză şi slu-jesce nemuluî seu.
Ferice ţara, unde starea de spirite este desvol-tată în spre bine, căutând pe orl-ce căi ca patria să devie o naţiune cu veţi şi greutate în sfatul poporelor, prin luminarea cetăţenilor săi.
Pentru asemenea lucruri, un loc de respect mă face să păstrez în inima mea, tuturor acelora, cari lucreză la înălţarea şcoleî, temelie a orî-căruî popor.
Biserica D6mna Bălaşa din Bucurescî.
Primul loc, îmi este sfinţit pentru Onor. Epitropî aî aşezămintelor Brâncovenescî, cari pe lângă tote marile fapte împărtăşite de aceste aşezăminte şi cunoscute de toţi, au şi dorinţa nesfârşită ca şccda[rurală să se înalţe şi să fie la trepta care merită.
Marii conducători ai acestor aşezăminte, în acestă frumosă dorinţă ce portă pentru clasa sătenuluî, au sub ochi spre ajutor în tot-deauna şcolele de pe proprietăţile acestor aşezăminte, aşa, şcola acestei comuni primesce pentru bibliotecă chiar de la apariţiune, revista «Albina» în comptul Onor. Epitropii, precum şi alte cărţi; dă pe fie-care iarnă pentru încălzitul şcoleî un slân-jen lemne; a ajutat cu sume însemnate de bani pentru înfiinţare de mobilier şi reparaţiuni la localul şcoleî; am primit mai mulţi ani subvenţiune ; iar acum, a deschins concurs între elevii şcoleî, asupra: leguinârituluî, pomăritului şi albinărituluî, acordând în urmă premiurî între învăţători; au luat frumosa decisiune spre a da pâmînt pe cât se va pute în apropiere de şcolă, pentru formare de grădini şcolare, dând uneltele şi seminţele necesare şi interesându-se în deaprope de ori-ce lucrări practice ale şcolarilor.
Iată adevărata bucurie a inimeî cetăţenului, care înveselesce chipurile şi încălţlesce sufletele!
www.dacaramanica.ro
ALBINA
1315
Pentru aceste fapte, prin mine: învăţătorii, şcolarii şi locuitorii, au adunat la un loc gândul inimelor tuturor şi m’au însărcinat a ruga cerul ca, bine-făcetorelei raze să se verse cu belşug asupra acestor aşezăminte şi conducătorilor lor, focul nestins al bine-facerilor, ca să potă şi în viitor să mergă pe acesta cale de progres, pentru a pute lucră la fericirea nemului Românesc.
V. Petraşcu
Dirig. şc61el din Crovu.
Cumpărarea viţei din pepinierile Statului.
Ministerul de Domenii aduce la cunoscinţa generală că, conform regulamentului legei pentru combaterea filoxerei, cererile pentru cumpărarea viţelor se primesc la minister, cu începere de la 16 August până la 1 Ianuarie; iar cererile pentru gratuitate de la 16 August şi până la 1 Martie viitor.
Cererile de cumpărare şi acordare gratuită a viţelor pentru reconstituirea podgoriilor distruse trebue să fie însoţite:
a)	De o adeverinţă a autorităţeî locale, constatatore că petiţionarul posedă vie în localitate;
b)	Numărul viţelor şi felul lor. Varietăţile de altoire şi port-altoiî. Localitatea unde ar fi plantate viţele (judeţul, comuna, deiul);
c)	De o recepisă de consemnare a jumătăţei din valorea viţelor cerute după următorul tarif:
100 lei viţe americane altoite cu viţe indigene;
200 lei °/00, viţe americane altoite cu viţe streine şi indigene de masă;
30 lei %o> viţe americane nealtoite cu viţe rădăcini;
15 lei %o> de port-altoi, socotiţi a 0 m. 33 mm. lungime ;
8 lei °/00, de butaşi simpli americani, [sau butaşi de viţe americane producătore direct;
rO lei %«> de altoi în verde, fără rădăcini.
După ce vînijarea rămâne definitivă, cumpărătorul este obligat să depună şi recepisă cuvenită pentru restul valoreî viţelor.
Conform art. 8 din acelaşi regulament, ministerul satisface cererile de cumpărare cu cifrele maxime de mai jos:
5 000 viţe americane altoite 6au altoite în verde; 10.000 viţe americane nealtoite, cu rădăcini; 30.000 port-altoi; 20.000 butaşi simpli.
Pentru gratuitate se va acordă numărul de viţe din una din categoriile de mai jos, în unul sau doui ani: 2.500 viţe altoite; 15.000 port-altoi; 5.000 viţe cu rădăcini sau 10.000 butaşi simpli.
Cererile de viţe se vor satisface în conformitate cu decisiunea ministerială cu No. 66.970 bis, din 1901.
www.dacaroinamca.io
1316
ALBINA
Art. 1. Cererile de viţă atloitâ se vor împărţi pe regiuni viticole şi se vor satisface mai întâiu cererile din regiunea în care se găsesce pepiniera.
Art. 2. Nici o cerere nu va if ţinută în seină dacă ea nu va arătă care este via şi întinderea ei aproximativă, dacă via a fost sau nu filoxerată şi în ce stare se găsesce actualmente din punct de vedere al replantării cu viţe americane
Art. 3. Este oprit a se întrebuinţa nume fictive sau persone interpuse spre a cere viţe altoite.
Imk în şcolile secundare.
In «Monitorul Oficial» de Duminică, 26 curent, a apărut noul regulament pentru şcolile secundare cu modificările ce au fost necesitate de noua lege a înveţămîntuluî secundar.
Iată disposiţiunile privitore la taxele ce urmeză să plătescă şcolarii:
Taxele plătite (le şcolarii, iii de români.
Art. 24 A. Fie-care şcolar admis într’o şcolă secundară a Statului, care este fiu de român, va plăti o taxă.
Acestă taxă va fi de 30 lei pe an pentru şcolarii de curs secundar inferior, şi de 50 lei pentru cei de curs superior.
Ea se va plăti în trei rate şi anume: una între 1 şi 15 Septembre; a doua, între 1 şi 15 Ianuarie; a treia, între 1 şi 15 A-prilie.
Prin escepţiune, prima rată a taxei pentru şcolarii admişi în clasa I, se va plăti până în trei dile de la afişarea în şcolă a listei celor admişi în clasă, conform art. 14 din acest regulament. Pentru cursul inferior, fie-care rată va fi de câte 10 lei; iar pentru cursul superior prima va fi de 20 lei, iar a doua şi a treia de câte 15 lei.
Fie-care rată trebue plătită întregă; nu se vor acceptă fracţiuni de rată. Se va pute însă acceptă, de odată cu plata ratei cuvenite şi plata uneia sau mai multor din ratele următore.
Art. 24 B. Taxa se plătesce, în comptul Statului, la una din casele publice, contra unei chitanţe, pe care şcolarul o remite directorului şcoleî.
Art. 24 C. Până în diua de 20 Septembre, 20 Ianuarie sau 20 Aprilie, directorul va înaintâ ministerului un tablou detaliat de taxele vărsate, de numele celor cari au plătit, însoţit şi de chitanţele respective, precum şi de ale celor cari nu au plătit rata respectivă.
Şcolarii a căror rată nu va fi fost achitată până în ţliua aceea, se vor elimină îndată de drept, şi partida lor în matriculă se va închide.
In fie-care şcolă va fi un registru anume, în care se vor înscrie sumele primite din taxe, numărul recipiselor respective, precum şi vărsările făcute.
Art. 24 D. Şcolarii fii de români, dacă vor fi meritoşî şi lipsiţi de mijlocele de a plăti taxa, vor pute fi dispensaţi de a o plăti.
Cererile de dispensă se vor adresă directorului şcolei, înainte de 6 Septembre a iie-căruî an şcolar, însoţite de dovedile cuvenite cari să constate lipsa de mijloce.
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
1317
In ţliua de 6 Septembre, conferinţa şcolei, întrunită în acest scop de către director, se pronunţă asupra cererilor de dispensă.
In orî-ce cas însă numărul dispensaţilor din iie-care clasă nu va pute trece peste a treia parte din numărul total al şcolarilor acelei clase. De aceste dispense nu vor pute beneficia şcolarii repetenţi.
Lista dispenselor acordate se va afişă în şcolă.
Art. 24 E. Dispensele de taxă se dau numai pentru un au şcolar. Ele se pot reînoî, cu observarea regulelor de la articolul precedent.
Art. 24 F. Nici o cerere de dispensă nu se va primi în cursul anului şcolar.
Taxele plătite de şcolarii, fii de streini.
Art. 25. Fie-care şcolar admis într’o şcolă secundară a Statului care este fiu de strein va plăti o taxă.
Acesta taxă va fi de 60 lei pe an pentru şcolarii de curs secundar inferior, şi de 90 lei pe an pentru cei de curs superior.
Ea se va plăti în trei rate egale, şi anume: una, între 1 şi 15 Septembre; a doua, între 1 şi 15 Ianuarie; a treia, intre 1 şi 15 Aprilie.
Prin excepţiune, prima rată a taxei pentru şcolarii admişi în clasa I, se va plăti in trei cjfile de la afişarea în şcolă a listei celor admişi în acea clasă, conform art. 14 din acest regulament.
Fie-care rată trebue plătită întregă; nu se vor acceptă fracţiuni de rată. Se va pute însă acceptă de odată cu plata ratei cuvenite, şi plata uneia sau mai multor din ratele următore.
Art. 26. Taxa se plătesce la una din casele publice, în comptul casei şcolelor, contra unei chitanţe pe care şcolarul o remite directorului şcolei.
Art. 27. Până în diua de 20 Septembre, 20 Ianuarie sau 20 A-prilie, directorul vă înaintâ ministerului un tablou detaliat do taxele vărsate, de numele celor cari au plătit, precum şi de ale celor cari nu au plătit rata respectivă, însoţit şi de chitanţele respective.
Şcolarii a căror rată nu va fi fost achitată până în diua aceea, se vor elimină îndată de drept, şi partida lor în matriculă se va închide.
In fie-care şcolă va fi un registru anume, în care se vor înscrie sumele primite din taxe, precum şi vărsările făcute.
Apă pentru gură.
Am mai arătat în colonele acestei reviste cât de preţios lucru e pentru om a-şî ave dinţii în bună stare. Dăm astăzi câte-vâ. reţete de preparate ce se pot face eftin şi sunt bune pentru păstrarea dinţilor :
Thymoli, 1.50 gr.; Ac. benzoic, 3 gr.; T-rae eucalypti glob, 15 gr; T-rae ratanh, 15 gr.; .Spir. vini. rectif. 90%. 60 gr.; Oleiu menth. pip., 30 gutt.; Oleiu neroii şi Oleiu geraniî, a 15 gutt.
Se va luă o linguriţă pentru un pahar de apă căldicică şi seva clăti gura de 3 — 4 ori.
www.dacaromanica.ro
1318
ALBINA
Se mal pot întrebuinţa şi următorele:
Alcool diluat 50°/0)
Soluţiune de acid boric 4%,
Soluţiune de hypermanganat de potasiu 0.05 ctg. la 500 gr. apă destilată.
Tote să nu aibă o temperatură mai josă ca 15° c.
Prafuri şi pastă pentru dinţi.
Calc. carbonic, 25 gr.; Eleossach. cumarini, 10 gr.; Ossium se-piae, 5 gr.; Lapid. pumicis, 5 gr.; Bicarb. sodae, 5 gr.; Pul. irid. florent, 5 gr.; Olei menth. pip., 30 gutt.; Olei geranii şi Olei neroii a 10 gutt.
Spuneţi farmacistului de o voiţi făcută ca «prafuri» sau ca • pastă.»	_______________
Cronica Săptămânii
Miercuri, 29 August c., A. S. Regală, Principele Ferdina'nd, a plecat la Pecz în Ungaria spre a fi faţă la marile manevre regale din est timp. In cea din urmă di de manevră, Alteţa Sa Regală, în uniformă de colonel austriac, va defila prin faţa M. S. împăratului Austriei.
—	Un mare număr de comercianţi, meseriaşi etc., din Focşani, s’au constituit într’o societate cu scop filantropic, avend tot de-o dată şi o secţie de bancă; numele societăţii e «Albina».
—	Şi în com. Ilomoriciu, din jud. Prahova, s’a înfiinţat o societate cooperativă de credit şi economie cu numele de «Teleormanul».
Din parte-ne le urăm să înflorescă şi să trăiască.
—	Un numer de vre-o 250 studenţi şi studente, sub conducerea d-luî Gr. Tocilescu, profesor universitar, au plecat la Atena. Dînşiî s’au îmbarcat la Constanţa pe vaporul Muntenegru. Se spune că în capitala Greciei se fac mari pregătiri pentru primirea studenţilor noştri.
—	In Capitală şi în Ploesci s’a luat lăudabila măsură de a se dărâmă clădirile cari din pricina subreţleliî ameninţă vieţa celor cari le locuesc.
—	In şantierul naval din T.-Severin se construesce un iacht comandat de M. S. Regele Serbiei. Acest vas va fi plătit cu
117.000	lei.
—	Se scrie din Cluj că d-l Andrei Balteş, directorul diaruluî Tribuna din Sibiu, a fost condamnat la doi ani închisore pentru articole scrise în potriva Ungurilor. D-sa face însă apel la curtea de casaţie din B.-Pesta în contra hotărîriî tribunalului.
—	La Triest a luat foc o mare fabrică de uleiuri vegetale. Pagubele se urcă la patru milione de lei.
—	Preşedintele Statelor-Unite, d-l Mac Kinley, a fost rlilele trecute împuşcat cu două focuri de revolver de către un ore-care Czolgosz, pe când visitâ exposiţiunea americană de la Bufallo. Medicii cari îngrijesc de rănit, au nădejde să-l scape. Atentatorul eră să cadă pradă mulţimii furiose, dacă poliţiştii nu l-ar fi luat
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1319
de grabă. Se crede că împuşcarea d-luî Mac-Kinley, fusese ho-tărîtă de un comitet anarchist, care e pe cale de a îi descoperit.
Imperaţi şi regi se întrec în a-şî arătă părerile lor de reu preşedintelui pentru mişelesca faptă a lui Czolgosz.
INFORMAŢII
In luna Septembre se va ţine concurs pentru obţinerea ur mătorelor burse, instituite de Academia Română:
La 10 Septembre, pentru studiul «chimiei industriale.* Inscrie-rele se primesc până la 4 Septembrie.
La 15 Septembrie, pentru studiul «morărieî» şi a irigaţiunilor. înscrierile pentru aceste doue burse se primesc până la 10 Septembre.
La 17 Septembre, pentru studiul «agricultureî.» înscrierile se primesc până la 7 Septembre.
* *
Sergentul Ion Grigorie, vitezul luptător din resboiul pentru independenţă, care la Griviţa a luat un steg turcesc, a fost numit portar al palatului justiţiei. Ion Grigorie, cu pieptul acoperit de decoraţiunl, a intrat în postul seu, în mijlocul unul numeros public, care privea cu o curiosi-tate simpatică la bravul sergent. Postul acesta de portar retribuit cu 85 lei pe lună, e un act de dreptate pentru el, fiind-câ de la resboiu încoce Ion Grigorie trăia în comuna MălăescI (Prahova), numai cu o pensiune lunară de 21 lei, ce i-o făcuse guvernul.
*
* *
Toţi oficeril de reservă, concentraţi pentru manevre, au primit ordine să se presinte la regimentele la cari sunt ataşaţi, în «jiiua de 2 Septembre.
POŞTA REDACŢIEI
Rădulescu-Godin, Muscel. — Marea lucrare de folklor apărută acum sub îngrijirea d-luî Tocilescu se găsesce la Ministerul Instrucţiunii Publice şi a apărut în tipografia C. Ipăsescu etc. din Bucuresci. Colec-ţiunea de poesiî populare a răposatului G. D. Teodorescu o puteţi găsi la librăria Socec.
—	D-luî D Ionescu, Romauaţî.—Informaţiunea ce spuneţi că a-ţl citit-o în «Gazeta Şatenului», nu e exactă. Pot fi primiţi suplinitorii cu 4 clase gimnasiale la concurs ca să intre în cl. IV normală dacă nu trec cu etatea peste 19 ani.
—	D-luî N. Popescu, Buzeu. Seminariile inferiore s’au desfiinţat şi în schimb s’au adaos şi clasele inferiore la Seminariile superiore din Iaşi şi Bucuresci. Şcola de fete din Buzeu se permută la Iaşi. Pentru piculină ve puteţi adresă la magasinul Gebauer, calea Victoriei din Bucuresci.
I. C. Difescu, Azuga.—Cereţi Administraţiuniî Domniuluî Coronei prin-tr’o simplă carte poştală şi ve va trimite o cărticică minunată.
A APĂRUT de sub tipar şi se află de vîmjare la Institutul de Arte Grafice «Carcl Gobl , S-sor I. St. Rasidescu, Bucuresci, şi la principalele librării
SINTAXA
Lucrare întocmită diu nou conform programei (lin 1898
pentru
ELEVII CLASEI III SECUNDARE
de
A. LUPII ANTON ES CU
Profesor In Liceul Mihaiu Vitcazu
EDIŢIA III.	____________ PREŢUL 2 LEI.
www.dacQramanica.ro
1320
ALBINA
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a respândirei de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Ootisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Knlindern, membru al Academiei Române.— Vice-preşeclinte, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier delegat. Petru Gârboviceanu, deputat, directorat Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român;—Secretar, Const. Iianu, profesor secundar şi inspector şcolar —Membrii, Spini C. Haret, Ministru, profesor Univers.; I. Dimitrescu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Vlădescă, deputat, profesor universitar; Oistu S. Ncg'oescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori, Const. Aliină-npştoann, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexnndrcscu, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţiunî plătite (Urmare).
Purcărenu N. D., (Brăila), lei 2; Rainu Ştef. D., (Brăila), lei 2; Zaharescu N. Gr., (Brăila), lei 2; Mosescu C. Iuliu, (Brăila), lei 2; Muntenu I. M.. (Brăila), le! 2; Belloiu Ştefan, (Brăila), le! 2; Panţu C. I., (Brăila), lei 2; Popescu I. N., (Brăila), le! 2; Stilu M. Spiru, (Brăila), lei 2; Perlea George,. (Brăila), lei 2; Popovicî C., (Brăila), le! 3; Macedonescu M. C., (Brăila), le! 2; Anghelide M., (Brăila), le! 2; Chicireanu N„ (Brăila), lei 2; Guzi-anu M. preot, (Brăila), le! 2; Carandino N. Ath., (Brăila), le! 4; Orăşanu Georgeta, (Brăila), le! 2; Balan D. Radu, (Brăila), le! 5; Oţelenu D. I., (Brăila), le! 2; Iordănescu Gh. consil. comunal, (Brăila), le! 4; Constan-tinescu Petre consil. comunal, (Brăila), le! 2; Petrescu I. Gr. avocat, (Brăila), le! 2; Panţu C. D-tru, (Brăila), le! 2; Parascliivescu Ion, (Brăila), le! 2; Ionescu G. Panait, (Brăila), lei 2; Sassu G. Ion, (Brăila), le! 2;, Ţino N. secretar gen., (Brăila), le! 2; Cerchez M. avocat, (Brăila), le! 5; Triandafil G. funcţionar, (Brăila), le! 2 ; Ionescu Vasile, (Brăila), le! 2; Lăzărescu I. P., (Brăila), le! 3; Haris N. institutor, [(Bucuresci), Nicu-lescu Gabriel, (Bucuresci), le! 2; Mircea Ion, (Bucuresci), le! 2; Cioran Emilia, (Bucuresci), lei 2; Ionescu Vasile, (Ogrezenî), le! 1; Eutuşianu Maria, (Ostrov), lei 2; Libert Eugeniu, (Bucuresci), le! 3; Lavapol Ştef. Maria, (Bucuresci), le! 2; Paleologu D. Cecilia, (Bucuresci), le! 2; Sma-randescu R. preot, (Vlaşca), lei 1; Teodorescu Alex. proprietar, (Vlaşca),. Ie! 1; Danielescu I, dirig. de oficiu (Vlaşca), lei 1; Băbuşenu Ion, (Laza), lei 1; Cireş Gh., (Armăşora), lei 1; Popa Elena, (Toporăscî), lei 1 ; Ale-xandrescu Gh., (Zopodeni), lei 1 ; Teodorescu N., (Poiana), lei 1; Enea
www.dacoromanica.ro
Dlihaiu, (P. Cârnulul), lei 1; Litenu V., (Suhuleţ), lei 1; Popescu Th„ <Mânjescî), lei 1 ; Ionescu D., (Ciortescî), lei 1; Agappi V., (P. Cârnuluî), lei 1; Pieptu Nicolae, (Valea Satului), lei 1; Cotta Aur, (Vaslui), lei 2; Vasilache Const., (Borasti), lei 1; Adam Gh.t (Tausaî, lei 1; Spiridon Ion, (Poenescî), lei 1; Saragea Ion învăţ., (Putna), lei 1; Giurgea V. Ştef. învăţ., (Putna), lei 1 ; Popescu I. Lucreţia institutore, (Caracal), lei 2 ; ■Constantinescu Alex. avocat, (Caracal), lei 6; Vlâdescu C. locot.-colonel, •(Caracal), lei 4; Stătescu Ion avocat, (Caracal), lei 2; Vlădescu Th. comerciant, (Caracal), lei 2; Băisoiu Ştef. corner., (Caracal), lei 2; Găluşcă ■Gr. maior, (Caracal), lei 2; Zucatu Jean, (Caracal), lei 2; Dulgherescu I. Eliodor, (Caracal), lei 2; Dobronenu Mih. căpitan, (Caracal), lei 2; Du-mitrescu Atanasie funcţionar, (Caracal), lei 2; Chiria-Hagi-Toma propr,, •(Caracal), lei 2; Mihăilescu Chiriac agent, (Caracal), lei 10; Nicolescu Elorea senator, (Caracal), lei 2; Dobrotescu C. avocat, (Caracal), lei 2; Lupaşcu M. Victoria institutore, (Caracal), lei ‘2; Triculescu Ştefan comerciant, (Caracal), lei 2; Vasilescu Tănase intendent, (Caracal), lei 2; Brânduşenu C. Vasile comerciant, (Caracal), lei 2; Ionescu Ioniţă corner., •(Caracal), lei 2; Andreescu Ion, (Caracal), lei 2; Ionescu Daniil doctor, •(Caracal), lei 5; Constantinescu Anton, profesor, (Caracal), lei 2; Dobru-nenu N. Ion senator, (Caracal), lei 4; Ciocănescu S. Ioniţă comerciant, <Caracal), lei 2; Petrescu Emil casier, (Caracal), lei 2; Antonescu I. Ştef. contabil, (Caracal), lei 2; Truţescu N. preot, (Caracal), lei 2; Nicolescu Ştef. inginer, (Caracal), lei 2; Georgescu Maria înveţ., (Celeiu), lei 1; Yasilescu Ştef. învăţător, (Celeiu), lei 1; Udrescu Elena institutore (Corabia), lei 2; Georgescu G. A. institutor, (Corabia), lei 2; Nicolaescu M-'Ştef. prop., (Caracal), lei 2; Constantinescu Gr. învăţ, (Morunglav), lei 2; Nicolaescu Vasile învăţ., (Dabuleni), lei 2; Muscelenu N. S. învăţ., (Osica de jos), lei 2; Muntcnu Petre profesor, (R.-Sărat), lei 2; Grigo-rescu Gh. prof., (R.-Sărat), lei 2; Botez Gr. prof. (R.-Sărat), lei 2; Moscu N. prof, (R.-Sărat), lei 2; Heztuanel F. prof, (R.-Sărat), lei 2; Demetrescu B., (R.-Sărat), leî 2; Dobrinescu G. preot., (Dedulesci), lei 1; Georgescu I., (Serboenî), lei 1; Teodorescu G., (Cocărzanî), lei 1; Marinescu Alex., ■(Isvorul de jos), leî 1; Tamşanu D. preot, (Ionesci), leî 1; Rădulescu M., (Budescî), leî 1; Bărbulescii T., (Bascov-Flescî), leî 1; Cărtuţă I., (Oesci), leî 1; Valescu I., (Sălătruc), lei 1; Andreeanu S. M., (Pitescî), leî 2; lliescu I. II. (Pitescî), leî 2; Boerescu P. N. preot, (Pitescî), leî 2; Iotta I). Elvira, (Pitescî), lei 2; Popescu Elena, (Găvana), leî 1; Neguţ N. G., (Alim-Poenari), leî 1; D-şora Tănăsescu D., (Pitescî), leî 2; Lăzărescu Gr., (Pitescî), leî 1; Căpitanovici Elisa, (Pitescî), lei 2; Antonescu Sofia, (Pitescî), leî 2; Salcescu I. preot, (Pitescî), leî 1; Stănciulescu Ion, (Băseni-Stârci), leî 1; Florescu G., (Vălsănescî), leî 1; Marinescu Marin (Negraşî), leî 1; Teodorescu Ştef., (Păduroiu), leî 1; Bădescu G. Ilie, (Arefu), leî 1; Stănciulescu Stanciu, (Aref), leî 1; Stănescu Ion, (Bumbenî), leî 1; Prichindel M Chiriţă, (Cerbu-Pitescî), leî 1; Coculescu Aretia, (Pitescî), leî :2; Rădulescu Maria, (Lângescî), lei 1; Nicolau Ana, (C. de jos), leî 1; Popescu I. George, (Boisora), lei 1; Ionescu Ilie, Ilinţescî-Smeura), leî 1; Constantinescu G, (Pitescî), leî 2; Bradu Ştef. preot, (Sămora), lei 1;
_____________________ (Va urma !n No. viitor).
www.dacaromamca.ro
Drogueria Universală coma Jrătulescu
Drogueria Universalii, fostă D. V. Păcăţianu, din Bucurescî, Calea Gri-viţeî, No. 145, situată între gara de Nord şi Piaţa Mataclie-măcelaru, s’a redeschis, după ce s’a asortat din nou şi în abondenţă cu Drogue şi tot felul de substanţe medicamentose, cu specialităţi preparate farmaceutice, cu- produse thermale (săruri pentru băi) şi diferite ape minerale din surse Române şi străine, cu vasilină Americană, cu Benzină şi alte uleiuri minerale, cu esenţă pentru oţet şi diferite alte esenţe ce se întrebuinţeză în Distilerii şi Confiseriî, cu uleiuri şi culori vegetale necesare în technică şi industrie, cu cauciucărio, cu biberone, cu iriga-tore şi alte utensile şi accesorii trebuinciose in obstetrică, cu bandage, pansamente şi tot felul de instrumente chirurgicale; invenţiile cele mai nouî şi din cele mai reputate fabrice de la Berlin, Londra, Hamburg, Paris, Viena şi Marsilia, şi se angageză a aprovisionâ Spitale, Farmacii militare şi civile, Institute de Bacteriologic şi Vaccinogene, Institute de Fisică şi Laboratorii chimice, etc.
De asemenea, este asortată în abondenţă cu articole pentru tualetă, precum: Pudre, Cosmetice şi sâpunărie, Pomadă de quinquină şi Par-fumerie Italiană, Română, Rusă, Francesă, Germană şi Englesă.
Tot aci se face în mod gratuit, la presentare, cercetări asupra urinei şi se efectuiazâ analize asupra laptelui şi a altor băuturi, sub direcţiu-nea d-luî Farmacist Toma Brătulescu şi a unui specialist Chimist.
RÂDINA PREOTUL ILIE, Biserica Cotroceni, Bucurescî. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătore, Bracji, Pini austriaci, Tliuia şi altele. Stupi, Tran-dafirî, etc.____________________________
aetele speciale pentru lucrări lunare, de Const. C. Pop.-Taşcâ şi N. D.Spineanu, institutori. Pentru div. I rur. şi cl. I urb. 15 bani broşat. Pentru div. II rur. şi cl. II urb. 30 bani broşat. Pentru div. III rur. şi cl. III urb. 50 bani cartonat. De clasele III şi IV-a lei 1 cartonat. Depositul la Tipogr. «Carol Gobl.» strada Domnei No. 16, care le expediază în totă ţara contra ramburs. Rabat 25% comandelor de la 10 lei în sus.
Cel mai mare şl cel mal vast magasln din Jari şl singurul care iliids eftln LA TOATE SEZOANELE
Bucurescî, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei.
G
C
Ghete pentru bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 »	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
»	» cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95
Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de lack- întregi, 14,95 13,95 >	*	facon Klappe, 15,95
»	*	pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95
»	*	cu nasturi, 15,95, 14,95
» glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. au elastic. 15,95,14,95,13,95 >	» nasturi, 16,95
Ghete color, simple, 13,95, 12,95 » beseţuri, 14,95, 13,95 » şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » nasturi, 14,95, 13,95 »	» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 chevreaux american, 9,95 »	» franţuzesc, 12,95
« oolor. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 » piele rusescă, 12,95, 11,95
Ghete pentru dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95
chevreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 » ext. fino, 15,95,14,95, f3,95,12,95 » High-Liffe, 16,95 color. 12,95, 11,95, 10,95 » High-Liffe, 15,95, 14,95 » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95.
Ghete pentru băeţl, fete şi copil Pentru băeţl, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 »	fete 6,95, 5,95, 4,95
»	copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
Numai la tote sezonele se păte găsi încălţăminte bună şi cu preţuri fabulăse de eftine.
Magasinul la t6te Sesonele lingă Poliţia.. Bucurescî, Calea Victoriei 27, Bucurescî.
5%
Cupon do reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor av6un scătjGraînt de 6% din preţurile însemnate, presentând cuponul.
Inst. de Arte Grafice Carol G^y^-^^jyţ^ţţ^ţl^c^Str. DămneT, 16.—Bucurescî.