ANUL IV.
o
o
o
IO
0
O
0
0
o
0
o
o
o
&
O
o
O:
O
G
O
No. 39.

24 Iunie 1901.
Hevislă Enciclopedică Populară
^îparc în fie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an Liei 5 I Abonamentul în străin, pe an Lei 8
S luni »	3 I Un număr...............15 bani
pj^\.®nW* iuri 1 leu linia jvUaa publicitate 5 ban! euvîntul.
/^Rganuscriptele nepublioate se ard.
-4	—
16 n
Comitetul de redacţie: Kalinderu
ovicearju ddu/escu- jtfotru Q. Coţbuc J. O teseu p. 3u/fu
Sjc
Colonel p. V. plasture/ ff. jîdamescu
V. S- JHoga
JY. JYicolaescu Qr. Ceodossiu
Corist. C. popovic’-Caşcâ.
SUMARUL: G. Coşbuc, Cântec. — I. V. Raiculcscu, Câte-va explicaţiuni liturgice. — C. Gregorian, Cultura pomilor roditori. — Colonel Năsturel, Stegul şi Stema României. — Societatea culturală economica «Vasile Alexandri» de pe Dom. Sadova. — Irimia Popescu, Copita calului. —Desvelirea monumentului lui Alexandru Laliovari. —Un jubileu. — Petre Popescu, Băncile populare. Către săteni.—Zamfir C. Arburc, Porcul.— io Maiu la Slatina.— De la sate.—Informaţii.—Bibliografie.—Mulţumiri.—Un apel.
Ilu8trafiuni: Cea mai înaltă de cât cerurile (platfondul Mitropoliei din Iaşi). — Alexandru Laliovari.—Carol Gobl.
o ;
G 1
O
O
0 .
o
<5 : o 1 O
o
o
0
0
o
o
o
o
G
G
; o 0
EEXsEQI
Redacţia fi Administra fia Str. JYiâq tu/esa Jlo. P, pucuresci.
www.dacoromanica.ro
Către abonaţii noştri.
Dorind necontenit a face cât mai multe înlesniri iubiţilor noştri abonaţi şi mulţumită conducătorilor cunoscutei J^ăncî de scont din 3ucurescî str. Smărdan No. 2, administraţia revistei ndstre, aduce cu plăcere la cunoscinţa abonaţilor din judeţele mai jos notate că pot plăti abonamentul revistei, ab-
solut fără nici o cheltuială:
La Banca de scompt din........................Bucureşti
„	„	„	„	sucursala................Galaţi
n	»	n	v	v	...............Braila
„	„	„	„	„	...............Constanţa
„	Banca comcrciuluî..........................Bacău
»	»	»	........................Craiova
„	„	populară.....................Pitesci
„	Creditul comercial ........................Caracal
„	Banca .lichedinţului......................T.-Severin
„	Cooperativa................................Bârlad
„	Banca	comercială şi industriala .I'Ioesci
„	Banca	Vâlcea.....................B.-Yâlcea
„	„	de credit....................Roman
„	„	Oltului......................Slatina
„	Casa de scompt şi împrumut..................Iaşi
„ Banca Teleormanului.........................T.-Xăşurele
„	„	Putnel.......................Focşani
„	„	industrială şi comercială....Piatra (N).
depunend numai suina de 5 lei şi un timbru de 0,10 bani, pentru care vor primi chitanţe din partea numitelor casc.
Credem că abonaţii noştri din judeţele sus arătate, cari sunt în întârziere cu plata, se vor grăbi a achită, rugându-i numai ca să ne aviseze şi pe noi de efiua când au depus banii şi No. chitanţei ce li s’a liberat, printr’o simplă carte poştală.
La 1 Oct. 1901 începând anul al V-lea ai revistei, domnii abonaţi cari vor dori să continue abonamentul, îl pot achită dea-dreptul Ia casele menţionate.
Profităm de acest prilej pentru a rugă din nou pe onoraţii abonaţi, se francese tdtc scrisorile pe cari ni le trimit, de ore ce noi trebue să plătim îndoită taxa francăreî la scrisorile nefrancate, ceea-ce cu părere de ren ne silesce, a refusa ori ce corespondenţă cu taxa de plată.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1061
fînta Cruce scrisă fie Pe-al Românilor drapel —
De la ea s’avem tărie Când ne batem pentru el.
Iar sub cruce-al Tării nume,
Ca, scăpată, de ocări,
Dumnedeu s’o facă ’n lume
>
Cea maî tare dintre ţări!
Câţi am fost părtaşi ocării Când dusmanu-’n drum ne sta,
Sus, flăcăi! Tu, Rege-al ţerii,
Şi noi toţi pe urma Ta.
Stegu ’n vînt, şi ’n veci trăiască
Toţi câţi neamul si-1 iubesc —
» > »
Ura! legea românescă Şi pămîntul românesc!
G. Coşbuc.
www.dacoromamca.ro
1062
ALBINA
Gâte-vâ explicaţiuni liturjice (i).
m vorbit până acum despre biserică şi despre lucrurile sfinte cari o împodobesc, începând cu altarul şi terminând cu tinda. Aşâ că suntem în stare să ne dăm bine sema despre însemnătatea ce o are pentru noi, atât biserica luată în întregime, cât şi fie-care din obiectele sfinte, ce sunt aşedate într’însa.
Ne-a maî rămas ce-vâ de adăogat pentru ca să fim şi mai complecţi. Anume, n’am vorbit despre vasele sfinte şi vestmintele preoţeşti. Aceste obiecte întrebuinţându-se în fie-care di Ia să-vîrşirea serviciului dumneijeesc, neapărat că ne presintă un deosebit interes şi deci numai de cât se nasce dorinţa de a cu-nosce însemnătatea lor.
Afară de acesta vedem şi la alte religiunl vase şi vestminte întrebuinţate de preoţii lor. Prin urmare e bine pentru orl-ce bun creştin să scie istoricul şi însemnătatea acelor obiecte în biserica nostră, ca de aci să deducă superioritatea lor faţă de cele din alte religiunl.
Când biserica creştină şl-a luat început prin Iisus Christos şi sfinţii Apostoli, a trebuit ca să-i-se dea tote lucrurile de cari ea avea nevoe pentru a pute să amintescă cât maî bine ceea ce s’a făcut şi s’a săvîrşit în scopul mântuirii nostre.
Dacă fie-care obiect din biserică, după cum am vedut mal înainte, are pentru noi o însemnătate sfîntă şi dacă suntem o-bligaţl chiar, de a cunosce ce folos sufletesc căpătăm atunci când dăm atenţiune unei asemenea însemnătăţi, apoi nu este mal puţin adevărat că vasele sfinte şi vestmintele preoţeşti sunt cele mal bune dovedi, cari ne deştăptă în minte un şir de fapte din viăţa Mântuitorului şi ne fac să înţelegem şi mal bine istoria celor din urmă momente ale vieţeî sale pămîntescl.
Dintre vasele sfinte vom începe cu aşâ numitul Potir, care pe românesce însemneză pahar.
Este sciut că Mântuitorul nostru Iisus Christos, cu o cji mal înainte de a merge spre patimă, a avut cu Apostolii săi o cină, numită Cina cea de taină, la care a stabilit cum trebue să se amintescă în omenire patima, mortea şi învierea sa până la sfir-şitul lumii. — Negreşit că acolo, ca la orî-ce masă, se găsiâ pâine şi vin. In discuţiunea sa cu sfinţii Apostoli, Mântuitorul se ridică în mijlocul lor şi îndemnându l la masă le dice, arâ-tându-le pâinea: „Luaţi mâncaţi acesta este trupul meu, care se frânge pentru voi spre ertarea păcatelorapoi atrăgendu-le atenţiunea la un pahar în care eră vin, le spune: „Beţi dintruacesta toţi, acesta este sângele meii al legii cei nouă, care pentru vot 1
(1) Ye(jî No. 34, 35, 36. 37 şi 38.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1063
şi pentru mulţi se varsă spre ertarea păcatelor. Acesta s’o faceţi întru pomenirea mea până la sfîrşit.
Din aceste cuvinte se vede câ însuşi Fiul lui Dumnezeii ne-a dat învăţătură cum trebue să se facă pomenirea sa în lume.
Şi cine pote să ne descepte în minte mal bine acest moment din vieţa Răscumpărătorului omenirii, decât sfîntul potir, pe care preotul arătându-1 cu mâna la leturghie pronunţă cu voce înaltă cuvintele eşite din gura Mântuitorului: Beţi dintru-acesta toţi etc.
Cea mal înaltă de cât cerurile (platfondul Mitropoliei din Iaşi).
Iată dar ce importanţă presintâ pentru noi faptul de a cuno-sce istoricul potirului. Nu numai atât, Sf. Evangelie ne spune că atunci când ostaşul a împuns cu suliţa costa lui Iisus Chris-tos a eşit sânge şi apă. EI bine, în potir la prepararea sf. împărtăşiri, pe lângă vin, care închipuesce sângele Domnului, se pune şi apă. Prin urmare potirul ne amintesce şi starea durerosă a aceluia care a murit pentru lume, precum şi paharul în care a curs sângele eşit din costa sa.
Dacă ne ducem cu mintea la începutul creştinismului, n’o să găsim potirul aşâ de frumos ca astăcjll. Atunci, potrivit mijlocelor, el era lucrat din lemn, sticlă şi chiar pămînt.
Numai în urmă când bisericile se găsiră într’o posiţiune mal bună, creştinii începură a lace ca sf. împărtăşire să se prepare
www.dacQFomanica.ro
AT.BTNA
1064
şi să se sfinţescă în potire lucrate clin material scump, ca aur şi argint, împodobite cu chipul luî Iisus Christos.
Că au existat şi potire de lemn ne putem convinge din ur-mătorea comparaţiune a sf. Atanasie cel mare. Deplângând starea decăcjută a preoţilor din timpul său, iată cum se exprimă el: «In timpurile vechi potirile erau de lemn iar preoţii de aur, acum insă potirile sunt de aur iar preoţii de lemn».
Un alt obiect de o însemnătate lot aşa de mare este Discul. El are forma unul taler şi lăcut tot din acelaşi material ca şi potirul, aşa că ceea ce am spus mal sus despre istoricul potirului putem spune şi dspre disc.
Pe disc se pune la proscomidie partea din mijlocul prescurii pe care se află desemnat chipul sf. Cruci cu literile din numele luî Iisus Christos şi care pe grecesce se numesce agneţ, adecă pe românesce miel, înţelegendu-se prin acesta Mîntuitorul care în st. scriptură, avându se în vedere blândeţea şi nevinovăţia luî mal portă numele şi de mielul lui Dumnecleu cel ce a ridicat picatele lumii.
Tot pe disc se înşiră şi părticelele mici din prescure, pe cari preotul le scote pentru pomenirea Sf. Feciore, a Proorocilor, a Apostolilor, a Mucenicilor,'Cuvioşilor, a viilor şi a morţilor.
De creştinii din biserică discul nu se pote vedea. Trebue însă sciut că atunci când preotul iese cu darurile în mijlocul bisericii are cu sine şi acest obiect pe care-1 ţine în mâna stângă, acoperit cu un vestmânt forte frumos lucrat, în vreme ce în mâna drâptă are potirul.
Când discul se află la proscomidie, însemneza eslea în care a tost culcat pruncul Iisus la nascere. După ce însă se pune pe sfînta masă când preotul s’a întors în altar cu sfintele daruri, discul închipuesce mormîntul în care s’a aşezat trupul Domnului, când s’a luat de pe cruce.
D’asupra discului stă un alt obiect, care se numesce steluţă. Ea este făcută tot din metal scump şi constă din două jumătăţi de cerc încrucişate şi unite la mijloc printr’un mic şurup. Ser-vesce pentru a nu lăsă ca acoperămîntul discului să atingă părticelele scose din prescure.
Acestă steluţă închipuesce steua care s’a arătat magilor la nas-cerea Domnului. Şi după cum ea i-a condus de la răsărit până la pescera unde se născuse pruncul Iisus, tot asemenea şi steua de pe disc ne conduce şi ne îndemnă să ne închinăm acestui prunc, care nevăzut stă în eslea închipuită prin disc.
Părticelele din prescurea adusă pentru pregătirea sf. împărtăşiri, se scot cu un cuţit în formă de suliţă. El portă numele grecesc de Copie=lance şi este ascuţit de o parte şi de alta, închipuind suliţa cu care ostaşul a străpuns costa Mîntuitoruluî pe cruce. In amintirea acestui fapt, preotul împungând partea din drepta a agneţulul (mielului) pronunţă cuvintele : Şi unul dintre ostaşi cu suliţa împungendu-l, îndată a eşit sânge şi apă.
Sf. împărtăşire se împarte creştinilor din potir cu linguriţa.
www.dacoromariica.ro
ALBINA
1066
Se pare că acest obiect nu e tot aşa de vechiu ca potirul, de ore-ce găsim şi timpuri când creştinii la împărtăşire primiau mal întâiu o părticică de pâine şi pe urmă sorbiau fie-care pe rînd din potir. Dar cum toţi se grămădlau şi cum se puteâ întâmpla ca să se verse sf. împărtăşire, sau chiar să se spargă potirul, mal ales că era făcut şi din sticlă, s'a luat hotărîrea ca să se întrebuinţeze la împărtăşire linguriţă. Când anume s’a introdus nu putem sci cu siguranţă. Unii se încercă a găsi timpul sfîntuluî Ion Chrisostom, lucru care nu e tocmai adevărat, de ore-ce vedem că şi acest părinte împârtăşesce lără linguriţă. Ori-cum ar sta lucrurile, linguriţa s’a introdus ca neapărat trebuinciosă şi ea ne amintesce clescele cel misterios cu care un serafim (ânger) a luat de pe jertfelnicul ceresc un cărbune şi atin-gcndu-1 de buzele proorocului Isaia, l’a curăţit de păcatfele sale.
Acestea sunt vasele sfinţite şi însemnătatea lor. Potirul, discul, steluţa, copia şi linguriţa se ţin la proscomidie şi în tote bisericile se deosebesc prin măestria cu cari sunt lucrate şi gustul cu cari sunt împodobite. — La museul nostru din BucurescI sunt o mulţime de ast fel de vase, cari ne reamintesc pietatea strămoşilor noştri şi rîvna lor către cele sfinte.
Demne de amintit pe lângă aceste vase mal sunt şi cele trei acopereminte de la proscomidie, cari portă numele de proco-■ve(e. Ele sunt lucrate din mătase sau altă materie lină şi preţi-osă. Cu unul se acoperă potirul, cu altul discul, iar cu cel d’al treilea se acoperă şi discul şi potirul.
Cele două mai mici încliipuesc scuticile cu cari a fost înlă-şat lisus Christos ca prunc, iar cel mal mare, care mal portă şi numele de aer, ne amintesce mahrama, cu care s’a acoperit (aţa Domnului în mormînt.
Mal vedem pe lângă aceste obiecte la proscomidie şi un burete. Cu el preotul şterge potirul şi adună părticelele de pe disc şi le pune în potir. El represintă buretele pe care ostaşul în-muindu-1 în oţet şi fiere a adăpat pe Mântuitorul pe cruce.
Iată dar ce importanţă au pentru noi aceste lucruri şi cât este de folositor a ne da seina de rostul lor, căci tote sunt puse cu o înaltă înţelepciune şi tote ne deşteptă în minte momente înăl-ţătâre de suflet din istoria creştinismului.
(Va urma).	I. V. ‘RaiCUleSCU.
Licenţiat In theologie.
H> i an. Bătrâni.
Dintre omeni, acela este maî cuminte care cătră toţi este mai blând.
Trupul se lirănesce cu mâncare, sufletul cu fapte bune.
www.dacQramanica.ro
1066
ALBINA
CULTURA POMILOR RODITORI (i).
Lucrări după altoire.
Altoirea pomişorilor fiind terminată, rămâne ca pe fie-care săptămână să observăm de s’au prins ori nu. Apoi, când partea altoită s’a vindecat şi altoiul s’a prins, desfacem încetinel fie-care legătură, lăsând locul altoit liber, orî numai le slăbim puţin dacă prinderea nu este completă. In urmă alăturăm o proptea sau tutor pe lângă fie-care altoi asigurându-1 maî bine contra vînturilor tari. Toţi lăstarii apăruţi mai jos de partea altoită îi ciupim cu mâna şi îi înlăturăm, căci împiedică ve-getaţiunea altoiului; asemenea curăţim tote ramurile ce s’ar ivi pe trunchiul plantei. Lucrările de întreţinere în tot timpul vegetaţiunii, le executăm cu mare atenţiune, ca să nu mişcăm altoiele ori să le frângem. In primul an după altoire scurtăm până la jumătate pe fie-care altoi, apoi odată cu acesta, retezăm şi vîrful ramurilor pe jumătate sau a treia parte din lungimea lor, după modul lor de desvol-tare. Lucrarea se urmeză până în momentul, ce trunchiul are grosimea şi înălţimea necesară de-a purta corona, când procedăm la formarea ei prin tunderi succesive.
Tunderea este o lucrare ce se aplică arborilor fructiferi, ea constă în a tunde cu forfecile orî cu ferăstrăul ramurile şi trunchiul. Acestă lucrare o facem în scop de a da pomilor o formă maî gra-ţiosă, şi de a repartisâ seva în mod egal pe tote părţile. Tot prin acestă lucrare desvoltăm rodirea şi facem ca fructele să devină mai mari şi de calitate maî bună.
Aşa dar, încă din pepinieră trebue să ne ocupăm cu educaţiunea pomilor, ca şi pe locul de producere. Maî nainte de a începe tunderea, să examinăm arborul, să ne dăm bine socotela de calităţile şi defectele ce le va poseda. Să-î studiem tendinţele sale 1
(1)	Ve<Jî No. 34, 35, 36 şi 37.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1067
naturale, să ţinem încă compt de climă, teren şi exposiţiunea în care se găsesce. Sub o climă umedă, pe un sol fraged şi cu arbori viguroşî, tunderea ramurilor o facem până la jumătate, iar pentru terenurile seci şi cu plante puţin robuste, se face până la a treia parte din lungimea lor.
Unui arbore prin tundere putem să-l dăm diferite forme, precum: formă de vas, de piramidă, cor-done, spaliere, etc.
Orî-care ar fi forma ce i se dă, trebue făcută cu îngrijire.
Forma cea mai obicinuită şi maî de recomandat este cea piramidală, largă la basă şi ascuţită spre vîrf, fiind-că ne presintă un aspect plăcut şi ne permite de a plantă un număr maî mare de pomi pe un loc maî puţin întins.
Iată cum trebue să lucrăm: Retezăm trunchiul format până la înălţimea cuvenită şi d’asupra unuî mugure bine desvoltat. După aceea alegem pe trunchiu 4 — 5 muguri din ceî maî bine formaţi, iar pe ceilalţi muguri şi ramurî laterale le suprimăm. Mugurii rămaşi vor formă rămurile laterale ale coronei, pe cari le vom tunde regulat şi în aşa mod, ca rămurile de la basă să mergă descrescend până la vîrf. Acest mod de formare a coronei se aplică maî mult la peri şi meri. La du(,lî se lasă trunchiul mai înalt, iar corona se formeză ast-fel, ca lumina să potă străbate cu uşurinţă pe tote părţile.
De multe ori, maî ales la dutfiî bătrâni se suprimă rămurile din mijlocul coronei, iar cele laterale numai pe părţile unde sunt prea grămădite. In locul rămurilor suprimate vor eşî lăstari tineri cu frunze fragede şi nutritore, apoi culegerea frunzelor se face cu mai multă uşurinţă.
(Va urmai.	C. Gregorian.
O dicetore bătrînă.
De voescî să vorbesc! bine, învaţă întâii să auţlî bine.
www.dacaromamca.ro
1068
ALBINA
Steiul şi Stema ‘României 0).
jungem acum la aplicaţiunile aceste! legi, la monete şi la drapele şi stindarde:
Cetitorul n’are decât să alăture două monete de argint de câte 5 lei car! ar ave ani! de batere diferiţi (1880, 1881, 1883 şi 1884), şi se va asigură despre călcarea dre-căror amănunte prevăcjute în lege.
Nu vom studiâ fie-care model în parte, de dre-ce vom fi siliţi să repetăm acelaşi lucru: or! călcarea legi!, ori abatere de la regulile şi legile artei eraldice.
Cu tote acestea, vom presentă două figuri cari se asemănă cu armăriele de pe monete.
Intre ambele figuri se observă diferinţele următdre: In figura l a susţinătorii (leii) au cddele între picidre (după lege); în figura 2 cddele sunt afară (contra legii dar, conform cu regulile artei eraldice). In fig. 1 cordna care timbreză pavilionul are forma obicinuită a coronelor regale (conform cu legea şi cu arta eral-dică); în figura 2 co-rdnapavilionuluieste cea istorică, cordna de oţel, avend drept vîrf (cimier) crucea trecerii Dunării (adevărata coronă a Regelui Carol).
Maiestatea Sa română va purtă, de la regele glorios înainte, pînă la sfîrşitul văcurilor, corona istorică, iar nu pe cea eraldică. Se simte nevoie de o lege care să eterniseze faptul! Dar despre corona Fig. l.	de oţel vom vorbi mai
departe.
In ambele figuri se vede ordinul „Steua Bomâniel11 însă acâstă stea nu este conformă cu originalul, căci îi lipsesc spa-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1069
dele ce se încrucişăză (ensautoir) pe cruce cum se p<5te vede pe ori-ce monetă de 5 lei, spre pildă. Dar legea din 1872 nu prevede nici un ordin de căvălăriă şi, cu tdte acestea, în mod oficial, figurezăîn ar-măria ţârii. Şi pentru acest cuvînt se impune a se consfinţi starea de lucruri printr’o lege.
Dacă pe lângă călcările de lege de mal sus apropiem şi faptul că legea însă-şl din 1872 nu a fost redactată în stilul artei eraldice, apoi o noue redacţiune completă, de astă dată, se impune.
Articulul al II-lea, prea lung în descrierea formei scutului vorbesce despre a-qnilci romană, ară-	Fig. 2.
tând unde îî este întors capul (lucru de care se putea dispensă, de <5re-ce po-siţiunea descrisă este cea obicinuită în blason şi în acest cas ea nu se numesce), însă nepomenind nimic despre aripe şi ne specificând dacă pasărea este cu sborul jos sau cu el luat. Aquila romană în blason nu este un ce fix ca bună-6ră aquila napoleoniană care nu se pdte zugrăvi decât într’un anumit fel. Apoi, aquila romană, cu crace în cioc este ceva nelogic: Romanii au fost păgâni. Tot la secţiunea I-a de sub acelaşi articol se vorbesce despre „toiag" cuvînt impropriu pentru puterea lumescă ale cărei embleme sunt sabia şi buzduganul sau sceptrul, pe când puterea spirituală are toiagul cu care conduce turma cuvîntătdre.
Se confundă apoi cuvintele simbol şi emblemă. întregul mobilier din cartierul I-iu, nu pdte fi simbolul principatului Ţării-Românescî ci emblemă; căci un simbol nu este necesarmente emblema cul-vâ, pe când o emblemă tot-deauna trebue să simboliseze ceva. Aquila este simbolul maiestăţii şi emblema Munteniei.
Legea ne vorbesce despre o lună mişcândă fără să ne spună ce fel de lună este aceea. Marea pecetie ct Statului ne represintă însă o lună noue întârsă (craiu-nou, croissant) şi
www.dacoramanica.ro
1070
ALBINA
mişcândă din unghiul senestru superior al cartierului, adecă, în limba ordinară, luna pare că iese din scut.
Mai departe întâlnim, în cartierul Olteniei, leul ridicat, coronat, cdda furcată (queue fourchee) cu o stea cu 6 raze <între picidre şi ieşind dintr’o coronă de Ban, etc.s>
Ar fi cine-vâ prea curios daca ar întrebă pentru care pricină cdda leului oltenesc este furcată? Ast-fel vrea legea să fie (1) precum tot ast fel ne spune că steua cu 6 raze iese dintr’o cordnă de Ban. Marea pecetie a Statului (desemnul care însoţesce legea) ne arată însă alt-cevâ:
Că leul nu este ridicat numai, căci acăsta ar fi posiţiunea lui obicinuită în blason, posiţiune care nu se numesce, ci este ridicat şi ieşind din cordna de ban (Hon issant), iar steua nu iese din cordnă ci o privesce leul în faţă-î: însoţesce leul.
Merită să ne oprim puţin aci.
Legiuitorul voiesce un leu ieşind şi cu cdda furcată, iar desemnatorul a tradus greşit dorinţa lui căci un leii ieşind (lion issant) se desemnăză după regulile artei ve<Jendu-i-se capul, gâtul, vîrful labelor dinainte şi extremitatea cddei, iar un leii născând (lion naissant), îşi arată tdtă partea superidră a corpului, inclusiv cdda. Desemnul nu represintâ pe nici unul dintre aceşti lei: este un leu care stă pe o cordnă.
Delfinii nu au codele depărtate în sus> şi nici nu pot «simbolisă ţărmurile Măreî-Negre» ; ei sunt curbaţi în sus (courbes en pal) şi ar fi, acjî, emblema Dobrogeî.
Scutul României are suporţi doi lei de coldre naturală, «privind scutul şi cu codele trecând între piciore: simbolul Da-ciei,» cjice legea.
Am arătat (2) că cei doi lei nu sunt suporţi ci susţinători (tenants). Am vorbit (3) în destul despre codele leilor. Aci adăogăm numai că ar fi de dorit să se redea leilor posiţiunea pe care le-o fixeză blasonul, ştergendu-se din lege cuvintele de prisos.
Iată cum se blasoneză legea din 1872:
România pdrtă: scartelat, în primul (cartier) pe azur, o aquilă de aur cu sborul jos, coronată şi cruciată, privind un sdre mişcător din unghiul dextru superior, ţinend în ghiara dextră o spadă, iar în senestra un sceptru; totul din acelaşi (metal), care represintă Ţera-Românescă; în al doilea, pe roşu, o întâlnire de bour de aur, avend între cdrne o stea cu şăse raze, o lună nouă întdrsă şi mişcândă din un-
ii) Din secolul al 15-lea coda adese ori se găsesce despicată — codă dublă,—fie-care parte fiind adeşe-ori sucită ca o funie, iar sfîrcul flocos.
Acesta nu are nici o însemnătate deosebită şi nu trebuesce în special enumărată, de ore-ce în una şi aceiaşi marcă coda se pote înfăţişa, ori dublată ori simplă, ori de mai multe ori despicată. Von Sacken. Kale-chismus (ier Heraldik, pag. 59.
(2)	Ve<Ji nota de la pag. 630.
(3)	Ve<)l a nostră Stema României, pag. 21, 24, 25, 210, 228.
www.dacaroinaiiica.ro
1071
ALglNA
ghiul senestru superior însoţesce întâlnirea de bour; totul din acelaşi, care represintă Moldova; în al treilea, pe roşu, un leu de aur ieşind dintr’o cordnă antică şi coronat cu o cordnă de Mare Ban, privind o stea cu şese raze; totul din acelaşi, care represintă Banatul Craioveî; în al patrulea, pe azur, figurezâ douî delfini de aur afruntaţî şi aşezaţi curb în sus, care represintă Ţărmurile Mărei-Negre.
Peste-totul:
Scartelat, de Lună şi Saturn, care represintă Hohenzollern. Scutul este timbrat cu o cor6nă de aur garnită de tleurdne şi mărgăritare, cercul împodobit cu pietre preţidse este închis cu opt jumătăţi de cercuri cari se împreună sub un glob de aur surmontat de o cruce de acelaşi.
Scutul este susţinut de doi lei naturali limbaţi şi armaţi roşu.
Totul sub pavilion regal, căptuşit cu cacom şi frangiat, de aur (frângă d’or), în verf (comble) o cordnă regală ca precedenta.
Sub scut se află devisa „nihil sine Deoa a casei Hohenzollern, scrisă cu litere de aur pe o eşarpă de azur căptuşită cu roşu.
Colonel Năsturel.
Societ. cultur. economică „Vasile Alexandri" de pe domeniul Sadova.
Acestă societate, la început numai culturală, s’a înfiinţat încă în 1899, şi deşi resultatele dobîndite erau din cele mai bune, s'a transformat totuşi, în 1900, în culturală economică, spre a atrage şi mai mult pe ţărani în jurul ei.
Astădî după un an de funcţiune economică, numeră 4 membrii fondatori şi 107 membrii activi dintre cari 87 ţărani, şi dispune de un fond de operaţiuni de aprope 4.000 lei proveniţi din depunerile membrilor fondatori, taxe de înscriere, cotisaţiuni şi din venitul balurilor — acestea singure se urcă la 550 lei — precum şi din dobândi. Societatea a împrumutat în anul trecut locuitorii cu 3.160 lei şi a distribuit gratificaţiuni şi ajutore elevilor sărmani în sumă de 210 lei.
Locuitorii împrumutaţi, îşi lichideză Ia timp datoriile cu o exactitate rară, aşa încât societatea n’a avut nici o poliţă protestată sau alte nemulţumiri din partea lor.
In ce privesce partea culturală, încă este pe deplin satisfăcă-tore. Se ţin conferinţe regulat despre cestiunî practice şi de interes vital; societatea are şi o bibliotecă bogată (dăruită de ad-ministraţiunea Domeniului Coronei, care a dat şi tot mobilierul numai ca societatea să n’aibă la început cheltueli), şi un cabinet de lectură, unde se adună încontinuu fundatorii şi ţăranii spre a ceti şi a discută între'ei, şi a se sfătui la unele lucruri.
Iată ce pot face puţinii când voiesc şi au un neadormit în-demnător.
www.dacocomanica.ro
1072
ALBINA
COPITA CALULUI
m ţlis că cornul nu are nervi. Ar reeşî clar, că părţile din năuntrul copitei, deşi aii nervi şi simţ, găsindu-se însă îmbrăcate de cornul nesimţitor, simţul a-celor părţi să nu aibă loc, şi prin urmare, copita să fie un organ, un instrument al corpului calului, lipsit de simţ.
Lucrurile nu se petrec ast-fel; părţile vii din năuntrul copitei (keratogena) fiind forte bogate în nervi, se bucură de o sensibilitate uîmitore. In adevăr, este destul ca să lovim încet sau să apăsăm uşor pe cornul copitei pentru a vede că animalul se fe-resce, arătând că simte acele lovituri sau apăsări.
Calul, mulţumită simţului copitei, are în tot-dea-una cunoscinţă de natura terenului pe care merge, de consistenţa şi forma luî. Acest simţ este şi mai desvoltat la caii de munte. Orî-cine a putut vede asemenea cai, mici la statură, dar în schimb forte pietroşî şi vioi, cum ei cu călăreţul sau cu samarul în spinare, urcă şi coboră pe povîrnişurile şi delurile cele mai accidentate, mergend adesea pe câte o potecă, pe câte o cărăruşe a cărei lărgime, în multe caşuri, nu trece pe alocurea de-o palmă doue. Te uiţi la aceste animale, cu câtă precauţiune îşi aşeză piciorul, ne sprijinindu-se de isnovă pe
www.dacaramanica.io
ALBINA
1073
el, de cât atunci când simţul pipăitului al copitei îl încredinţeză că părticica de pămînt, pe care este aşezată talpa, este tare, este resistentă, şi prin urmare pericol de prăbuşire în şanţ, de râpă sau prăpastie nu pote ave loc. tî veţli, că în drumul lor, întâlnind o piatră sau colţul unei pietre înfiptă parte în pămînt, nu aplică de-a dreptul şi de-odată totă talpa piciorului pe ea, ci numai după ce cu vîrful copitei s’a asigurat că acea piatră nu-î alunecă de sub piciore, sati că ea este bine înţepenită în pămînt.
Daca calul orb ridică în mersul lui piciorele din nainte mai sus de cât cei ce văd, fac acesta în scop de a se asigura prin simţul piciorului, că în drumul lui nu este nici o piedică. Relativ la acăsta, un mare învăţat francez, numit Bouley, $icea: «caii orbi, văd prin piciore, simţul pipăitului al acestor regiuni, dă siguranţa pasului lor.»
Irimia Popescu
Medic-veterinar.
Desvelirea monumentului luî Alexandru JCahovari.
«,a încrucişarea stradelor Dorobanţi şi Dionisie din Ca-• pitală se vede măreţul monument ridicat lui Alexan-^ î dru Lahovari, unul din distinşii bărbaţi aî terii, — atât ca om de stat cât şi ca orator.
Desvelirea monumentului a avut loc Duminecă, 17 Iunie c., în faţa d-nilor Aurelian şi I. Brătianu, miniştrii, cari representau guvernul, a D-luî Saita, ajutor de primar, care representa comuna, a d-luî Colonel Mavrocordat, aghiotant regesc, care representa pe M. S. Regele, a comitetului de iniţiativă a ridicării monumentului, al delegaţiunilor venite din judeţe şi al unui public numeros, care umplea pieţa din jurul monumentului.
înainte de desvelirea monumentului, s’a oficiat slujba Dumneijeâscă de către P. S. Arhiereul Nifon, înconjurat de preoţii bisericilor din apropiere, şi apoi pînza care acoperea statuia fu ridicată, dând la ivelă minunata şi nemuri-torea operă de artă.
Turnat din bronz, monumentul înfăţisăză pe Alexandru Lahovari în posiţie de orator, făcend cu mâna dreptă un gest hotărît. Statuia sa e aşezată pe un soclu, pe ale cărui
www.dacaroimaiiica.ro
www.dacoromanica.ro
Alexandru Lahovari.
1076
ALBINA
patru faţade se văd patru crîmpeie din patru cursuri însemnate ale distinsului om. De o parte a soclului o tînără copilă în haine ţărănesc! întinde lui A. Lahovari o ramură de lauri. Copila înfâţisâză pe România care aduce prinâse marelui cetăţen care a luptat pentru ea. Pe treptele monumentului stă un bătrân de bronz, semn al statorniciei, iar jos, la picidrele piedestatuluî se rostogolesc valurile Dunărei.
Cu prilejul inaugurării monumentului s’au ţinut cuvîntărl prea frumdse de către d-nil G. Cantacuzino, Take Ionescu, N. Filipescu prin cari au descris calităţile lui Alex. Lalio-vari ca orator şi ca om do stat, precum şi activitatea luî în diferite guverne.
D-l G. Cantacuzino, în numele comitetului de iniţiativă, încredinţâză consiliului comunal, monumentul lui Al. Lahovari, rugendu-1 a 1 păstră, ca pe o avere proprie a Comunei.
D-l Saita ajutor de primar, lătidândr însuşirile mari ale luî Al. Lahovari, primesce monumentul în numele Oraşului Bucurescî.
Monumentul luî Alex. Lahovari e lucrat de sculptorul frances Mercier şi a costat 100.000 de lei.
UN JUBILEO
f®C
S unnnecă, 17 Iunie curent, a avut loc serbarea împlinirii a 25 de ani de activitate a Institutului de Arte Grafice al d-lul ; Carol Gobl, in care se tipăresce şi revista nostră Albina. rţţ, Serbarea a fost organisată de lucrătorii Institutului, cari sunt în număr de 150.
Cu acesta ocasiune, lucrătorii acestui stabiliment aii presentat patronului lor o placă comemorativă, cu bustul seu turnat în bronz, menit să rămână în atelierele tipografiei spre amintire îndepărtată a fundatorului acestei InstituţiunI industriale; precum şi o medalie turnată în argint, avend pe una din laturi efigia jubilantuluî, iar pe cea-l’altă inscripţiunea: *Pentru 25 ani de muncă. Elevii set.»
D-l Gobl a mal primit din partea foştilor săi elevi şi o adresă de felicitare, elegant legată în pegamoid cu mătase, colţurile argintate; iar în mijloc o monogramă de argint. Pe verso marca tipografică în aquarelă.
Lucrătorele Institutului au oferit patronului lor un frumos tablou cu portretul său, legat într’o ramă de pluş tricolor, în le-gătoria Institutului.
Serbarea s’a început de Sâmbătă sera printr’o manifestaţiune spontanee a lucrătorilor la domiciliul d-lul Carol Gobl cu ’lam-pione şi rnusică.
Iar Duminecă s’a urmat după programul următor:
www.dacojXMnanica.ro
ALBINA
1077
1)	Presentarea comitetului de iniţiativă al serbării la d-1 Gobl, invitându-1 la locul serbării, care a avut loc sub un frumos cort, împodobit cu verdeţă şi ghirlande de flori, în curtea stabilimentului.
2)	Cuvîntul de deschidere al d-lui G. Ionescu, rostit în numele întregului personal, în care s’a schiţat, pe scurt, istoricul aces-
Carol Gobl.
tui aşe(lemînt industrial, activitatea desfăşurată de d-1 Gobl în acest timp de 25 ani şi desvelirea bustului. In timpul euvîntăriî sale, vorbitorul presintă d-luî Gobl medalia de argint despre care am pomenit mai sus.
3)	Cetirea unei adrese de felicitare din partea foştilor elevi ai d-lui Gobl, de către d-1 Florea Demetrescu, unul din aceşti elevi.
www.dacQFomanica.ro
1078
ALBINA
4)	Recitarea unei poesiî de ocasie de către d-1 N. Tinculescu, unul din foştii elevi de maşini ai d-lui Gobl, care s’a şi cântat de corul format din elevii tipografiei, condus de către d-1 Teodor Dinescu, lucrător culegător în acel Institut.
5)	Presentarea unei gratulaţiuni, a unui buchet de flori şi a portretului d-lui Gobl, de către o delegaţiune de 3 fete din par-; tea lucrătorelor Institutului.
6)	Cuvintarea rostită în numele societăţii de ajutor «Irina», a lucrătorilor Institutului, de către preşedintele acestei societăţi, d-1 G. Teodorescu,prin care mulţumesce patronului pentru sprijinul ce-1 dă societăţei.
7)	Răspunsul d-lui Carol Gobl, prin care mulţumesce clienţilor săi pentru sprijinul ce i-l’au acordat, şi-i rdgă să-l transmită şi ginerelui săli, Ion St. Rasidescu, căruia îi lasă succesiunea afacerilor.
Cu acestă ocasiune d-1 Gobl oferi un fond de 10.000 lei pentru societatea lucrătorilor săi.
Fapta d-lui Gobl merită totă lauda şi e vrednică de imitat, mai ales în aceste timpuri grele, când lucrătorii au atâta nevoie de protecţiune.
Din partea prietenilor şi clienţilor Casei au vorbit d-nii I. G. Bibicescu, director al Băncei Naţionale, d-1 Ion Kalinderu, preşedintele de onore al Revistei nostre şi membru al Academiei Române, şi d-1 C. Pop.-Taşcă, membru-administrator al Albinei.
Printre personele marcante, presente la serbare, am mai observat între alţii pe d-nii V. A. Urechiă, Ion Bianu, Dr. Felix, Rădulescu-Motru, Ştefan Hepites, Petre Gârboviceanu, preşedintele comitetului Revistei nostre, Marinescu-Bragadiru, Ion Socec, Eleuterie Ionescu, membru în Camera de comerciîi, etc.
In tot timpul serbării, corul a executat diferite cântece, alternând cu musica.
La fine, d-1 Gobl a dat o masă întregului personal, la care a luat parte şi d-sa cu totă familia.
In timpul serbării tot personalul purtă o cocardă tricoloră, a-vend portretul d-lui Gobl în mijloc cu inscripţia: 25 de ani de muncă, 1876 — 1901.
Asemenea serbări sunt rare în ţara nostră şi ni se umple sufletul de bucurie când vedem că şi la noi industria începe să păşescă cu paşi siguri şi să ajungă să serbeze evenimente ca acela pe care l’a serbat tipograful nostru, care a dat dovetjî de adevărată iubire către lucrătorii săi, şi a înţeles că numai din dragostea reciprocă pote să nască emulaţiunea şi deci progresul în arte.
Felicităm deci şi pe patron şi pe lucrători pentru frumosa idee ce au avut de a da o asemenea serbare şi dorim ca şi alţi industriaşi români să ajungă să-şi serbeze încoronarea cu isbândă a operei lor, cum a făcut-o d-1 Carol Gobl.
Un sfat pe săptămână.
Mai bine să remâî sărac, de cât să te îmbogăţesc! din sudorea săracului.
www.dacocomanica.ro
albina
1079
Către săteni.
Băncile populare.
’am vorbit în două numere ale revistei Albina, despre modul cum puteţi fie-care în satele vostre să faceţi societăţi economice de credit şi economie sau bănci populare. Primesc numerose scrisori din mal tote colţurile ţării de la diferiţi omeni de bine cari doresc să înfiinţeze ast-tel de societăţi. El îmi cer modele de statute, de librete, de registre şi în acelaş timp să le dau instrucţiuni amănunţite despre modul cum funcţioneză o societate economică şi despre mersul operaţiunilor.
Tuturor celor ce mi-au cerut aceste desluşiri le-am răspuns bucuros şi le-am recomandat în acelaş timp o preţiosă broşură în acestă privinţă, intitulată: Călăuza pentru înfiinţarea de bănci populare la sate, de Demetrescu Bumbesci, apărută în editura societăţii „Minervau din strada Isvor, Bucurescî. Cum însă mulţi sunt doritori să aibă tote desluşirile mal la îndemână, şi cum eu nu pot răspunde personal şi urgent la fite-ce cerere, găsesc acum de cuviinţă să continuu învăţămintele mele cu privire la modul de funcţionare al societăţilor economice la sate. Vă spuneam că îndată ce societatea e autorisată, pote începe să funcţioneze, adecă să încaseze cotisaţiunî, să primescă sume la economie şi deposite şi se facă împrumuturi. Statutele împreună cu libretul individual să legă la olaltă, pentru ca fie-care membru să aibă sub ochi în tot-deauna legea societăţii sale.
Livretul se liniază în modul următor şi se fac atâtea pagine duble câţi ani e sorţită societatea ca să trăiască:
Pagina din stânga
ANUL
Membrul.
Data depun Luna	erei C3 5-	Taxa do insoriere	S U M Cotisaţi!		E DEPUSE ficTr'e Deposite (economie)			Timpul pentru care se face depunerea	Preţul livre- tului		Sume retrase	
		LEI	LEt	B	LEI	B.| LEi	B.		LEI	B.	LEI | B.	
Ianuarie													
Februar.							...					
Martie				■									
1				i									
www.dacaromanica.ro
1080
AL n IN A
Pagina din drepta
a dejms
	Beneficiu cuvenit la finele anului				Total la finele anului				Scrierea în litere a sumei primite sau retrase	Semnătura casierului şi sigiliul societăţii.
	Interese dobândă		Dividende		Suine depuse		Sume retrase			
	LEI	R.	LEI	n.	I.EÎ	It.	LEI	B.		
			1		—			-----			-			------			
			'							
		II								
îndată ce se încasdză o sumă ore-care de la cine-vâ, se şi trece în livretul său, care se păstreză de fie care membru acasă. Apoi se opereză în Registre.
Registrele trebuitore unei societăţi sunt: Registrul Jurnal, Registrul ele asociaţi şi Cartea Mare sau Registrul de Partidi.
Pe lângă ele se mal adaugă şi registrul copiar. Fără aceste registre societatea nu pote funcţiona regulat. Afară de ele mai e necesar să se facă un registru de procese verbale şi încheerî ale consiliului de administraţiune, un registru inventar, un scaden-ţar şi alte mici registre pe cari nevoia vi le arată. Dintre Iote a-ceste registre numai registrul jurnal se timbreză şi societatea e datore să-l presinte la judecătorie sau tribunal la sl'irşitul fiecărui an ca să-l vizeze.
Registrul jurnal se liniază ast fel:
	Pagina din	- 10 IUNIE	Lei	B.	Suma totală	
	Cartea Mare	Casa la cotisaţiuni			Lei	B.
		Incast cotisaţia pe luna Iunie de la				
		Stancu Vlad	 Idem de la Ionescu Mihaiu . . .	6		O	
			4		4	
Registrul de asociaţi se liniază întocmai ca libretul.
(\ a urma).	Petre Popescu.
Muscel.
www.dacaramanica.ro
albina
1081
PORCUL (!)•
IX.
Pentru sărătura cărnei de porc se întrebuinţâză următd-rele specie: sare, silitra, apă, une-orî zahăi', borax şi alte ingrediente în cantităţi mici. Sarea se întrebuinţeză obicinuită, dar neapărat curată; sarea sură nu trebue întrebuinţată de 6re-ce carnea capătă înfăţişare urîtă.
In caz dacă e greu de a dobîndi bună sare albă, atunci sarea sură se curăţă în următorul mod: într’un cazan mare de apă se topesce sarea în cantitate aşa de mare în cât topirea înceteză a se mai face. Saramura ast-fel dobîndită, se strecdră print’o bucată de postav sură şi trece numai lucru curat. Saramura curată se tdrnă pe tigae de fer şi se pune pe foc. In curând apa se evaporâză, iar în tigae nu remâne de cât un praf alb de sare curată.
Când se sară carne de porc n’are importanţă dacă sarea e măruntă sau nu, dar când carnea de porc s’a înpachetat deja, totul de obiceiu se presară cu sarea măruntă, iară când carnea de porc se exporteză în butoiaşe, atunci peste saramură se mai pune un strat de sare măruntă.
Silitra se ia măruntă cristalină, care e mai curată. înainte de a o întrebuinţa e necesar de a o preface în praf.
Apa pentru saramură trebue neapărat să fie curată, prdspătă, căci apa stătută, ba chiar acea din puţurile ndstre aspră — nu este bună de loc. Pentru a săra carne de porc sunt perfecte apele ndstre din isvdrele de munte, e bună şi apa de Dâmboviţa, însă sterilisată bine.
Pentru carne de porc pregătită pentru export e necesară saramura tare, fdrte concentrată.
Saramura tare se obţine ast-fel: la 100 vedre de apă curată se pune 640 kilogr. sare şi 30 kilogr silitră, saramura mai slabă se face: la 100 vedre apă, 460 kilogr. sare şi 10 kilogr. silitră. Dacă carnea de porc se prepară pentru magazine de lux şi prin urmare în cantităţi mai mici, se mai pune zahăr Vio parte din greutatea sării întrebuinţate, piper negru nepisat, foi de dafin şi alte specii aromatice. 1
(1) VerJI No. 33, 34, 33, 36 şi 37.
www.dacoromaiiica.ro
1082
ALBINA
Să trecem acum la descrierea diferitelor metode de a sără carnea de porc.
Sărătura carnet in jumătăţi întregi. Metoda englesă. Se sară cu ajutorul pompei (1) speciale. Saramura se află într’o cutie, din care se pompeză printr’o stropitdre metalică. Carnea de porc se află întinsă pe scânduri, stropitdrea fiind ascuţită la vîrf se înfige în carne se dă drumul pompei care înbuibă carnea cu sare, apoi stropitdrea se scdte şi se înfige într’un alt loc şi operaţiunea continuă. Când jumătatea e săturată bine, se iea sarea uscată şi se umple gaura făcută prin scdterea lopăţiceî.
Carnea de porc sărată ast-fel e forte delicată şi nu tocmai sărată la gust, cee-ce se preţuesce fdrte mult. Dar cu acestă pompă nu se pdte sără de cât părţile cărndse.
Sărătura şuncei, lopăţiceî şi altor bucăţi. Se sară de obiceiu ast-fel. Şunca pregătită pentru a fi sărată se presară bine prin sita cu silitra mărunt măcinată şi e apoi frecată cu sare; după acesta marfa se aşeză binişor într’un cazan, dar nu culcată ci pe cdste, una lîngă alta. Când s’a umplut în cazan rîndul, se acoperă totul cu un strat de sare, şi apoi se aşeză alt rînd, şi aşa pînă în vîrf. Cazanele se fac pentru acesta speciale din scânduri de brad sau mestecăn şi în mărimea, ca să potă conţine de la 190—200 bucăţi de şuncă, adică avend 1 stânjen lungime şi 2 coturl lăţime pe 2 coturî înălţime. Când cazanul s’a umplut şi a mal rămas loc ca de V* cot, peste şunca aşezată se pun scânduri, deasupra scândurilor greutăţi de apăsat,—peste tot acum se t6rnă în cazan saramură, care trebue să acopere şunca ca de vr’o 2 centimetre de lichid.
Şunca rămâne în saramură de la 6—8 tjile, apoi se sc6te afară; iarăşi se presară cu sare uscată, fie-care bucată la o parte şi se aşeză binişor pe scânduri, peste 6—8 cjile acestă ultimă operaţiune se mal repetă încă o dată şi marfa e gata pentru a fi exportată.
Tot ast-fel se sară şi lopăţica.
iVa urma).	Zamfir C. Arbure.
10 MfllO Lifl SLiflTlflA
Zelul de t<5tă lauda, cu care lucrăză corpul didactic din ţară, la reuşita serbării frumosel şi înălţătdrel dile de 10 Maiu, nu a rămas mal pre jos nici în oraşul Slatina. Credem că e bine să nu lăsăm în tăcere reuşita strălucită a acestei serbări şcolare, date în sala gimnasiulul Radu Greceanu.
Atât institutorii, în frunte cu harnicul şi distinsul lor revisor, d-1 1
(1) Manufactured by Thomas Williams. London. Smithfield. Cele mal eftine şi solide pompe.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1083
G. Tomescu, cât şi mai ales profesorii gimnasiuluî, şi-au dat tdte ostenelile ca reuşita să fie deplină.
A fost sublimă inspiraţiunea marelui nostru dascăl şi patriot, d-1 Spiru Haret, când s’a gândit să fixeze diua de 10 Maiu, ca cea mal de frunte serbare a şcolărimel. Este cea mal mare di a naţiune! române, când sentimentul patriotic găsesce ocasiune a se manifesta din inimi nevinovate şi nebântuite încă de vre-o viclenie.
Serbarea s'a început printr’o frumdsă şi instructivă cuvîntare a neobositului director al gimnasiuluî, d-1 A. Crainic, despre nemuritorul V. Alexandri ca poet şi patriot. Cuvintele sale bine simţite au fost de multe ori întrerupte de aplausele căldurdse ale publicului de faţă.
Copilaşii din clasele primare au impresionat fdrte mult publicul prin verva şi curagiul cu cari au recitat diferite bucăţi. Cu deosebire, un drăgălaş elev, C. C. Dimitrescu-Polihron, de la şcdla No. 1, s’a distins recitând «Peneş Curcanul.» Eră îmbrăcat în costum de dorobanţ şi purtă într'o mână tricolorul, iar la cea-l-altă eră legat. Cu atâta vioiciune povestea întâmplarea şi cu atâta amar vorbea despre rană, că părea într’adevdr c’ar fi simţit ceea-ce spunea.
Şcdlele de fete au executat bine diferite cântece, distingându-se şcdla de fete No. 1, ale cărei eleve au fost instruite de d-1 învăţător Adrian.
Punctul culminant al serbării a fost producţiunea şcdlei mixte din acest oraş. Acdstă şcolă e condusă de d-na Lucreţia P. Georgescu, şi e frecuentată numai de copil de ţărani. Frumos inspirată, a alcătuit un dialog intitulat Iubirea de ţară» care a fost spus cu atâta sentiment de o elevă din clasa II, în cât a mişcat întrega asistenţă. Toţi au putut simţi atunci, că institutorea a sciut să facă pe mica ţărăncuţă să simţă iubirea de ţară şi de neam, şi să vorbescă cu mândrie de Regele ţării în acestă di mare a Românimel.
întrega adunare a isbucnit în aplause furtundse când eleva a început să povestescă elevului cu care ţinea dialogul, că: Tatăl meii a fost soldat, mi-a povestit că a fost şi el în lupta pentru ţară, intrând în foc cu bravul şi bunul Domnitor Carol I şi s’au întors încărcaţi de laudă şi mărire de pe câmpul de luptă, umle armele române aii strălucit prin vitejia lor.»
Şi acea copilă de ţăran, adusă pentru întâia oră înaintea unul public numeros, nu gătită, ci sărac dar curat îmbrăcată, a rostit fără sfială şi cu mult foc cuvintele învdţate, strigând la urmă cu glas puternic Să trăiască iubitorea de neam, Regina Elisabeta, în al cărei nume citim tot ce e mal bun şi sfint pentru ţeră.»
Sunt înâlţătore asemenea serbări şi silinţele ce-şl dau dascălii sunt menite a sădi în elevi sentimentul iubirel de neam.
Nici un lucru în omenire nu este de nepriceput,, căci de ceea ce te poţi mira tu, la alţi! este forte uşor de înţeles.
www.dacoromaoica.ro
1084
ALBINA
DE Xj -A SATE
In săra dilel de 22 Aprilie a. c., în com. Drănic din judeţul Dolj, a avut loc o frumdsă serbare şcolară urmată de danţ. Acestă serbare a fost osganisată de d-1 Oprea I. Popescu, învăţătorul comunei, ajutat de pieotul-paroh N. Voinescu şi de un comitet ales dintre personele notabile ale comunei.
Serbarea s’a dat într’un local particular bine înfrumuseţat de membrii comitetului intre care s'au distins: tînărul perceptor fiscal, d-1 D. Glogoveanu, cari şi-au dat totă silinţa ca localul să fie cât mal măreţ împodobit.
Serbarea s’a deschis prin imnul «Drapelul şcdlelor primare» cântat de elevii şcdlel, sub conducerea învăţătorului. Apoi s’au jucat de elevi piesele: De necaz, Oul lui Columb şi altele; s’au recitat dialogurile: Surdul şi Dentistul, Douî ciobani, Calendarul ţiganului, Bastonul ungurului. Datoria de a fi soldat, Libertatea etc.
Din timp în timp s’au cântat de elevi cu învăţătorul imnele: Chemarea fraţilor români, La revedere, Primă-vara şi s’a jucat de elevi «Hora unirii.»
Serbarea s'a terminat cu o cuvîntare ţinută de învăţător, în care arată scopul acestei serbări şi îndemnă pe locuitori a se uni şi a-jutâ la ori-ce lucru folositor.
D-1 D. Dinulescu, învăţător, Bârza, luând cuvîntul, felicită pe învăţător şi pe locuitorii Drănicenî de modul cum a reuşit serbarea.
După acesta a urmat danţul, care a ţinut pînă la ora 4 dimineţa.
C.’
*
* *
Duminică, 29 Aprilie, în comuna Stănislăvescl-Oarja (Argeş), s’a pus ba-sele unei societăţi economice, cu numele «Fericirea plugarului,» încă de mult proectată de locuitorii acestei comune, alegând şi comitetul de administraţie.
*
* *
In (Jiua de 13 Maid a. c., în comuna Ilociungil, judeţul Roman, s’a pus piatra fundamentală pentru zidirea unei biserici cu patronul Sfinţii Voi voiţi şi Adormirea Maicii Domnului, sub conducerea unui comitet de 12 persdne, având ca preşedinte pe Sfinţia Sa Iconomul Vasilie Chiriac, parohul respectiv, care cu ajutorul enoriaşilor şi a altor bine-voitori, vor aduna milă pentru construirea bisericii al căruia devis se urcă la suma de 60 mii lei.
Serviciul religios s’a oficiat de sfinţia sa economul Stavrofor Teodor Teo-dorescu, protoiereul judeţului Roman, asistat de un diacon şi 7 preoţi, pre-senţî fiind autoritatea comunală respectivă, comitetul ales pentru executarea lucrării, toţi enoriaşii bisericii şi o mulţime numerosă de prin satele vecine.
Ad asistat d-t inginer N. Iloisesc însărcinat cu conducerea lucrării, d-1 Ion N. Ciocan, revisor şcolar, d-1 Constantin Apostolânu, cap de biurou al prefec-tureî Roman, d-na Elena Malerid, proprietară şi un bun număr de preoţi şi învăţători.
Parohul V. Chiriac, a dat cetire documentelor şi listei persdnelor, cari ad declarat, că vor contribui cu obolul lor la începerea şi terminarea acestui stînt locaş.
Apoi părintele ProtoiereQ, printr’o cuvîntare, bine simţită, a arătat rolul bisericii şi dragostea ce treime să aibă fiii el, mulţumind călduros epitropieî
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1085
pentru iniţiativa luată, autorităţii comunale, comitetului de executare şi tuturor locuitorilor, indemnându-i ca cu dragoste şi răbdare, să se silescâ fiecare a veni in ajutor pentru zidirea acestui măreţ templu, demn de mărirea lui Dumnecjeu şi onorea ţării.
A mai vorbit d-1 Ion N. Ciocan, revisor şcolar, îndemnând poporul şi în-curajându-1 la lucrarea începută şi d-1 inginer Nicolae Hoisesc, declarând că-şî va da totă silinţa în conducerea lucrării.
Dumnecjeul părinţilor noştri, care le-a ajutat să incâpă, să le ajute să şi sfârşască.
*
* *
In diua de 20 Maiu corent cercul cultural «Educaţiunea» din judeţul Brăila a ţinut o şeţlătore culturală cu sătenii în comuna Ciora-Radu-Vodă, sub preşedinţia învăţătorului local.
A vorbit d-1 N. Simionescu despre nevoile sătenilor, căuşele cari le produc şi mijlocele de îndreptare insistând la economie şi înfiinţarea unei societăţi de economii şi credit. — D-1 Alex. Ivănescu despre agonisela şi crescerea vitelor.
Elevii au recitat poesiî, dialoguri pe două şi mai multe roluri, bucăţi cu conţinut moral şi au cântat cântece patriotice şi naţionale.—S’aîi jucat piesele: «Numai cu vitele se scote sărăcia din casă de Ispirescu, - Curcanii din răsboiu >, «De necaz» şi «Ce face Dracu» de d-1 Speranţă.
INFORMAŢII
Ni se comunică că d-1 Nicolae Vasi'escu, învăţător in corn. Ilerăscî, Ilfov, a inventat un stup, care are avantagiul de a face să se producă o mai mare cantitate de miere şi eeră ca in cele cunoscute până acjl. D-1 Vasilescu a botezat acest stup cu numele de Cultura.
Dacă lucrul se adeveresce, invenţiunea d-lul Vasilescu ar contribui mult la ridicarea culturii albinelor.
*
* *
In clilele de 25 şi 2G Maiu a. c., ploi torenţiale aii făcut stricăciuni mari pe Domeniul Corănei Mălini - jud Sucăva, distrugând case de ale locuitorilor şi de ale Mănăstirii Slatina, grajduri, împrejmuiri, poduri, şi podeţe etc. şi întrerupând comunicaţiunea cu oraşul Fălticeni.
Administraţiunea Domeniului Corânel a dat telegrafic instrucţiuni agentului ei local de a constata cât mal urgent paguba, a îndemnă pe locuitori să repare stricăciunile fără întârdiere şi-a le pune la disposiţiune gratuit tăte lemnele de cari vor avă nevoe, dându-le şi alte ajutore.
Domeniul Coronei a mai dat şi Administraţiunii judeţiene tot concursul său, oferindu-î gratuit lemnele necesare pentru repararea podului de peste apa Moldova şi a podeţelor rupte pentru a se pute restabili cât mai ne-întârcjiat comunicaţiunea atât de trebuitore locuitorilor.
Mănăstirea Slatina s’a bucurat de asemenea de genorisitatea Administraţiunii Domeniului Coronei, care l-a dat un puternic ajutor pentru reînfiinţarea con-strucţiunilor ei distruse de apă.
Faptele acestea sunt o nouă dovadă do rolul tutelar al d-lui Kalinderu, faţă de tăte localităţile cari iac parte din fericita sa administraţiune.
*
* *
Administraţiunea Domeniului Coronei, ’şi-a luat de bună voe însărcinarea dea îngriji de desvoltarea economică, intelectuală şi morală a locuitorilor de pe domeniile el; eră deci natural ca şă ingrijescă ca purtarea acelora cari claQ pilde bune consătenilor şi cari ast-fel contribue la îndeplinirea patrioticului scop ce urmăresce cu neîntrecută rivnă veneratul d-1 Kalinderu, să fie cunoscută şi apreciată la locurile competinte.
www.dacQFQmanica.ro
1086
ALBINA
Ca urmare a acestui principiu aşa de sănătos, maî mulţi săteni de pe diferite Domenii ale Coronei afl fost decoraţi in diferite rindurl. In Monitorul Ofic. din 12 Iunie a. c. găsim iarăşi mal multe decorări intre cari şi doi săteni fruntaşi de pe Domeniul Corănel, Şegarcea, jud. Dolj, anume Ghiţă Ene (Barbu) şi loniţă Ene (Ghiţă) cari aO primit Serviciul credincios ci. II.
Faptul acesta menit a ridica demnitatea clasei rurale e cât se pote de îmbucurător.
BIBLIOGRAFIE
Scrieri juridice de Alexandru Degre.
Am primit la redacţiune volumele al treilea şi alpatrulea din scrierile omului de legi Alexandru Degrâ. Aceste două însemnate scrieri întregesc marea operă, la care el a muncit ani de dile.
Al treilea volum, un format mare cu 561 pagini, cuprinde un material îmbelşugat privitor la analisa dreptului comercial, a dreptului public, constituţional şi administrativ.
Al patrulea volum, tot in format mare, cu 469 pagini, cuprinde articole şi studii privitore la legislaţiune, monografii juridice, istorice şi filosofice. Este însoţit şi de un index analitic şi alfabetic de materiile publicate in tote cele patru volume ale lui Degrâ.
Aceste scrieri sunt de o însemnătate netăgăduită pentru toţi cel cari se ocupă cu sciinţa dreptului. Studenţii in drept, în sciinţele politice, advocaţii, magistraţii, diariştiî, etc, ar câştigă mult utilisându-le.
Tus-patru volumele sunt apărute în editura tipografiei Gutenberg , a d-luî Iosef Gobl, str. Dămnel 20.
Fie-care volum costă 8 lei.
*
* *
Crescerea si îmbunătăţirea animalelor, de I. St. Furtună.
Carte de 255 pagini cu 137 ilustraţii
I’rcţnl 2 lei.
Pentru premii 25% rabat şi câte un exemplar gratuit de choleraporcilor pentru fie-care exemplar de creşcerea animalelor.
La autor, 74 Labirint, Bucuresci.
MULŢUMIRI
Onor. d-1 Administrator al Domeniului Coronei, înfiinţând prin puternicul seu îndemn şi sprijin o societate culturală în eoni. Gherghiţa, jud. Prahova, întitulată: «C. A. Rosetti încă din anul 1899 până în present a înzestrat-o cu maî multe cărţi, cuprinzând diferite scrieri şi învăţături folositore omului.
Acum de curând a maî trimis 64 exemplare sciinţifice, literare şi istorice, abonând şi revistele: < Albina, < România ilustrată -Noua revistă Română ,« Apostolul şi diarul «Universul Nouă tablouri mari, răsboinice şi istorice; un tablou moral anti-alcoolic; 26 tablouri cu rame şi geam, diferite tipuri şi rase de animale domestice; o bibliotecă pentru cărţi şi archivă, un ceasornic pentru perete, sistem american; un termometru, un barometru; două lămpi, una pentru masă şi una pentru perete, două mese de biu-rou, 12 scaune, una călimară, două sfeşnice galbene, o catedră de şedinţă, un clopoţel, serviciu de apă, trei cuere, un drapel, o medalie bătută în amintirea defilării armatei Române, cu ocasi-unea visitei Majestăţiî Sale împăratul Frantz Iosef; un sigiliu
www.dacaramanica.ro
ALBINA
1087
cu cele necesarii, o tablă cu inscripţiunea Societăţii, două perechi perdele Ast-fel că acestă Societate are până acum o bibliotecă forte bogată, compusă din 210 volume, din cari 7 sunt trimise din caseta domniei sale personală; 17 tablouri mari, 3G tablouri mici, şi mobilierul necesar.
In calitatea mea de Preşedinte al acestei Societăţi, aduc mulţumiri publice de recunoscinţă d-lui I. Kalinderu pentru puternicul sprijin ce a dat şi dă acestei Societăţi.
Preşedinte, Pr. Diuiitrie G. Sachelarie.
Sub-semnatul, în numele şcoleî primare din comuna Cerna, plasa Macin, jud. Tulcea, aduc respectuose mulţumiri personelor cari au bine-voit a contribui cu ceva, pentru a se face o scenă de teatru popular la şcola primară din acestă comună. Iată numele donatorilor:
Preotul Ion Stănescu; d-ra Irina Ivanov a Il-a, inveţătore; d-nii Const. Ituşeţ, notar; Al. Ursache, serg.-major; P. Ştefânescu, perceptor fiscal; T. Cliiru, comerciant; N. Crivelescu, isprăvnicel; Dima Marcu, meşteşugar; T. Jenu, plugar; Petrache Stoiciu, comerciant; G. I. Coatu,dirig. şcoleî; Neculai Ion, elev cl. V; Covaci Iordan, idem ; Topală Petru, idem; Dimitriu E. Constantin, idem. D-nii T Sărăţenu, inginer-silvic, şeful ocolului silvic Cerna şi d-1 N. Crivilescu au bine-voit a da lemnele necesare la scheletul scenei.
D-nii Dima Marcu, Ivanciu Apostol, Ivanciu Trandafir şi Ivanciu Pa-nait, meşteri lemnari şi zidari, s’au oferit a lucră şi aşeză gratuit totă-lemnăria.	G. I. Coatu
Dirig;. şc. Cerna-Tulcca.
* *
Onor. Administraţiune a Domeniului Coronei, a dăruit 52 cărţi şi 4 tablouri istorice şcoleî din Mădeiu, jud. Suceva.
Cărţile date sunt: «Cartea ţăranului Român,» de Teodorescu-Kirileanu şi Brudariu.
In numele şcolarilor şi al sătenilor, aduc vii mulţumiri cu recunoscinţă, dorind ca fapta onor. Adm. Dom. Coronei să fie imitată şi de alţii.
I. Dăscftlescu
___________________ Învăţător, Mădeiu.
XJ3ST APEL
Sub-semnatul paroli al bisericii cu patronul St. M. M. Glieor-gliie, din parohia Tichilesci, pendinte de comuna Ghisdăresci, plasa Hârşova, jud. Constanţa, înfiinţând pe lângă acesta Biserică, conform art. 30 din regulamentul clerului mirean, o bibliotecă cu diferite cărţi, parte dăruite de sub-semnatul, parte cumpărate din venitul bisericii; fac un călduros apel, atât la toţi d-nii autori de opere; istorice, morale, religiose, etc., cât şi la ori-care onorabilă personă, care va ave plăcere de a veni, după a sa putere, în ajutorul acestei biblioteci.
Numele tuturor donatorilor se va publică; iar cărţile donate se vor trece într’un registru al bibliotecii Bisericii.
Preot-paroh, N. Yasilescu.
www.dacQromanica.ro
1088
ALBINA
STEAUA
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea învăţăturei In popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leii pe an. Fie-care’mem-bru este îndatorat ca, în cel d’intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gărbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci.
Comitetul. Preşedinte, loan Kaliiidern, membru al Academiei Române— Vice-preşedinte, Sava Şomâiicscu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şi casier delegat. Petru GArboviceanu, devutat, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român',—Secretar, Con st. Itauu, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spini C_ Haret, Ministru, profesor Univers.; I. Dimitrcscu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Vlădescu, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu,profesor secundar; Dini. Cccropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori. Const. Aliniă-nrşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexandrcscn, revisor şcolar
Membri! înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare).
Marcu C., (Roşeţî-Volnaşî), lei 1; Călinescu N., (Călăraşii-Vechi), lei 1 ; Popescu St. Elena, (Tonea), lei 1; Popescu Gh. preot, (CosărenI), lei 1; Brăcăcescu R. V., (Călăraşi), lei 1; Yasilescu At„ (Petroiu), lei 1; Teo-dorescu I., (Cocargeua), lei 2;Teodorescu Ecaterina, (Cocargeua), lei 1; Mitulescu D. Atanasie, (Călăraşi), leit; Manta N, (Roşeţî-Volnaşî), lei 1; Lupu Ilie, (Bora), lei 1; Lupu I. Elena, (Bora), lei 1; Iordănescu Dan, (Stelnica), lei 1; Iordănescu D, Safta, (Stelnica). lei 1; Chiriacescu Ch, (Crunţi), lei 1; Muşătescu I. M., (Strakina), lei 1; Oprescu H,, (Călăraşii-V.), lei 1; lonescu M. N., (Holtina), lei 1; Leon Alexandrina, (Bărcănescî), leî 1; Vlădescu A. Ana, (Gaiţa),lei 1; Iulian Th., (Buc.), lei 12;Patriciu Gr.,(Bârlad), Iei 2; Bobeică Alex., funcţionar, (Buc.), leî 2; Constandache D-tru, (Bârlad), leî2;Bobeica P. C., (Tecuci), leî 2 ; Rădulescu C. fost deputat, (T.-Severin), leî 2; Drăgotescu D. major, (Bucuresci), lei 4; Demetrescu Mih. funeţ., (Bucuresci), lei 2; Demetrescu M, Elena înveţătore, (Bucuresci), leî 2; Boldescu Ştefan funcţionar, (Bucuresci), lei 2; Pascal M. funcţionar, (Bu-curescî), leî 2; Costin Gh. funcţionar, (Bucuresci), leî 2; Scraba D. Gh. institutor, (Bucuresci), leî 2; Tomescu Alex. institutor, (Ploescî), lei 2; Ventu C. G., (Huşi), leî 2; Gheorghiu Iordan învăţător, (Putna), leî 1; Ţepeş M. Ioniţă, (Roşeţî-Volnaşî), leî 1; Stănescu Tache, (Roşeţî-Volnaşî), lei 1; Dobre Ştefan, (Roşeţî-Volnaşî), leî 1; Negoiţă Petre, (Roşeţî-Volnaşî), lei 1 ; Chiţu P., (Craiova), leî 3; Chiţu P. Maria, (Craiova), leî 3 ; Che-(ianu T. I. (Craiova), lei 6; Tălpianu I. Iuniu, (Craiova), leî 2; Veruian,
www.dacoromanica.ro
(Craiova), lei 3; Părăianu I. I., (Craiova), lei 1; Cristescu I. M., (Craiova), lei 2 ; Stăncescu I. C., (Craiova), lei 2; Gavrilescu Th., (Craiova), Iei 2; Pessicu I. G., (Craiova), lei 2; Ottetelişanu Gr. (R.-Vîlca), lei 2 ; Tyom Şt, (Craiova), lei 2 ; Homer, (Craiova), lei 2 ;,Gheorghiu Ovidiu, (Craiova), lei 2;Ionescu Mihail, (Craiova), lei 2; Fundulescu St. C, (Craiova), lei 2; Di-anu Const. avocat, (Craiova), lei 2; Măldârăscu M. Tudor avocat, (Craiova), jeî 2; Stanovici I. avocat, (Craiova), lei 2; Economu Nicu avocat, (Craiova), lei 2; Zaulenu P., (Craiova), lei 2; Ionescu Barbu, (Craiova) lei 2; Alesianu G. Cristea, (Craiova), lei 2; Marinescu S., (Craiova), lei 2; Grecescu I., (Craiova), lei 2 ; Popescu I, (Craiova), lei 2 ; Nicolaid Alex., (Craiova), lei 2; Ciocazan M. G., (Craiova), lei 2; Câncea C. N., (Craiova), lei 2; Strălicescu N., (Craiova), lei 2; Valimenescu C., (Craiova), lei 2; Be-talian A., (Craiova), lei 2; Columbenu G., (Craiova), lei 2; Nicolaid Virg., (Craiova), lei 2; Măldărescu Mih., (Craiova), lei 2; Codrescu Alex., (Craiova), lei 2; PopufiovenuŞt., (Craiova), lei 2; Poenaru C., (Craiova), lei o; Poenaru C. C., (Craiova), lei 6; Nicolescu Panache, (Craiova), lei 2; O-prescu I., (Craiova), lei 2; Viişorenu M- N., (Craiova), lei 2 ; Pleşoianu D, (Craiova), lei 2; Rădulenu C., (Craiova), lei 2; Mirjaliu major, (Craiova), lei 2; Boicescu Ilr. D., (Craiova), lei 3; Boicescu D. Hr., (Craiova), lei 3; Gamea Gh., (Craiova), lei 2; Vrăbieseu Iulian, (Craiova), lei 2 ; Boboc, (Craiova), lei 2 ; Romanescu, (Craiova), lei 2; Fieraru G., (Craiova), lei 2 ; Giorvianu C. G., (Craiova), lei 2; Vasiliu G., tGorj), lei 2; Pencioiu, (Craiova), lei 2; Stoica Ştef., (Craiova), lei 2; Gârliştenu C., (Craiova), lei 2 ; Geblescu G., (Craiova), lei 2, Ch. S., (nume nedescifrat), (Craiova), lei 2; Mladovenu, (Craiova), lei 2; Albenu Mih., (Corabia), lei 2; Nico-laidi Ianache, (Corabia), lei 2; Gamatopol G., (Corabia), lei 2; Benderly D. C., (Bucuresci), lei 2; Ghermanii C., (Bucuresci), lei 2 ; Constantinescu Irina instîtutore, (Bucuresci), lei 2; Brâtăşenu Victoria inveţătore, (Bu-curescî), lei 2; Gabrielescu Emilia, (Bucuresci), lei 2; Negrutzi G. Ca-terina, (Bucuresci), lei 2 ; Dinescu Ecaterina, (Bucuresci), lei 2; Petrescu T. Elena, (Bucuresci), lei 2 ; Buzincu I., (Cernavodă), lei 2; Carpen G. Ştef., (Bucuresci), lei 2; Păltinenu El., (Bucuresci), lei 2; Marinescu F., (Bucuresci), lei 2; Nemţu C., (Craiova), 6; Nemţu C. C., (Craiova), lei 2; Oprescu G. P., (Craiova), lei 2; Dobrovicescu Ştef., (Craiova), lei 2; Lafcoil A., (Craiova), lei 2; Stăiculescu I., (Craiova), lei 2; Constantinescu M. Ştef., (Craiova), lei 5 ; Niţescu S. Traian, (Craiova), lei 2; Mi-liăilescu N., (Craiova), lei 2; Tarea N., (Craiova), lei 2; Mircea Traian, (Craiova), lei 2; Stăncescu Mircea, (Craiova), lei 2 ; Stoicescu Ion, (Craiova), lei 2; Stătescu C- profesor, (Craiova), lei 10; Caligarii Dem. profesor, (Craiova), lei 2; Rizu Ion profesor, (Craiova), lei 2; Rădulescu Oprişan, (Craiova), lei 2; Vestimenu Victor, (Craiova), lei 2; Atanasescu D. V. doctor, (Craiova), lei 2; Cristodorescu G. profesor, (Craiova), lei 2 ; Frişcu M. M. profesor, (Craiova), lei 2 ; Andreescu N. Vasile comersant, (Craiova), lei 4 ; Cornetti R. E., (Craiova), lei 10 ; Gricorescu T. institutor, (Bucuresci), lei 4; Câlinescu Ştef. protoereu, (Bucuresci), lei 5; Stănescu Ion preot, (Bucuresci), lei 2; Ionescu N. preot, (Bucuresci), lei 2; Ionescu, Gr. preot, (Bucuresci), lei 2.
(Va arma în No. viitor.)
www.dacaramamca.ro
MICA PUBLICITATE
.
■
.Societatea de Basalt Artificial şi de Ceramică de la Cotroceni. Capital social Lei 2.500.000 deplin versaţi
Sobe de porţelan albe şi colorate
Representanţa generală pentru totă ţara
(Bucur, Calea Moşilor No. 81. ZWA1PEL & CO. (laşi, str. Mitropoliei No. 2.
[Galaţi, str. Egaiit&ţiI No. *18.
Luminări de cără curată de albine se pot găsi la subsemnatul; doritorii să bine-voescă a cere informaţiunî.
Rog pe fraţii preoţi din comunele rurale şi d-nil învăţători, cari ar ave cără de vintjare sau ar sci prin alte localităţi, să-mi scrie; indemnându-î tot de odată să se ocupe de cultura albinelor. incredinţându-î că munca le va ii asigurată şi răsplătită.
Mulţumindu-le anticipat pentru buna voinţă, iî salută cu stimă.
Preotul I. Apostoleann.
Vălenl-de-Munte-Praliova
Călăuza către meserii “S
merită aseda ca premii în timpul de faţă. Acestă carte este aprobată şi autorisată de Onor. Minister al Instrucţiuni publice a se răspândi în popor, ca fărtel folosi-tore pentru îndrumarea către meserii. Efectul acestei cărţi a fost suprimjător: îngrămădirea cea mare de copil pe Ia gimnazii şi licee a scăzut într’un mod simţitor, acolo undo acestă carte s'a răspândit mal mult. învăţători Institutori, Autorităţi şi toţi omenii iubitori pentru propăşirea nemulul românesc, sunt rugaţi a contribui la răspândirea acestei cărţi, ca ast-fel şi noi românii să ne îndrumăm către profesiunile libere.
Preţul cărţel fiind numai 50 bani, se găsesce la librării cât şi la autor: N. Iiibiri, in Pacăîi.
GRADINA PREOTUL ILIE, Biserica Cotroceni, Bucurescî. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament Arbuşti, Plante urcâtore, Bra^I, Pini austriacl, Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.

;
;

Cel mai mare şl cel mal vast magasln din Ţară şl singurul care vinde eltin LA TOATE SEZOANELE
Bucurescî, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei.
*■*
.
Ghete pentru bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95 Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 »	» facon Klappe, 15,95
»	* pentru d-nilofiţ. 14,95,13,95
» .cu nasturi, 15,95, 14,95 » glaue vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. uu elastic. 15,95,14,95,13,95 »	» nasturi, 16,95
Ghete color, simple, 13,95, 12,95 »	» beseţurî, 14,95, 13,95
» şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » nasturi, 14,95, 13,95 »	» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi gems, 10,95, 9,95, 8,95 ohevreaux american, 9,95 »	» franţuzesc, 12,95
oolor. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 piele rusescă, 12,95, 11,95
M*N»<NN^M»dMNNN*
De
> >
B € oolc
*****
Ghete pentru dame
De gems, 9,95, 8,95, 7,95
chevreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 ■ High-Liffe, 16,95
color. 12,95, 11,95, 10,95 » High-Liffe, 15,95, 14,95 » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentrn danie Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95.
Ghete pentru băeţT, fete şi copil Pentru băeţi, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 »	fete 6,95, 5,95, 4,95
»	copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
Numai la t6te sezonele se pote găsi Încălţăminte bună şi cu preţuri fabulose de eftine.
Magasinul la tăte Sesonele lingă Poliţiă. Bucurescî, Calea Victoriei 27, Bucurescî.

5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor avâun ecâdemlnt de 6®/o din preturile însemnate, presentândc
NN
NN
emintde6°/0 îd cuponul.
NN^NfiCVf
Institutul de Arte ^SwgWdacQrnmiaaieaiybtrada Domneî, 16