No 38 ANUL IV 17 Iunie 1901. o .® e> •Hi m m $ o 0 0 [ £ o © o G I ffi-•0 .0 o 0 r© © Lâ S o 0 © <5J a § 0 o o o 0 3BEEB5gEESgi5gEgEEEE!IS0BE03BEiEBsD ■^Tnr Hevisîă Enciclopedică populară ^îpare în /ie-care Duminică Abonamentul în ţară pe an Liei 5 I Abonamentul în străin, pe an Uei 8 » = » S luni » 3 | Un număr. ..............15 bani ineluri 1 leu linia ivilea publicitate 5 bani euvîntul. JVlanuscriptele nepublicate se ard. Comitetul de redacţie: Ion Kalinderu or o o 0 0 o 0 © oviceaqu fădulescu~ jVfo tru Ş. Coşbuc J. Otescu p. Dulfu 2^5 Colonel p. V. plasture! ff. jîdamescu V. S- Mo ga JY- Jlico/aescu ffr. 2'eodossiu Corist, C, popovici-Vaşcă. ■»» .»» •♦♦• SUMARUL: G. Coşbuc, De-o fire şi v » sucursala...................Galaţi j) ;) jj A 33 ....... Brăila 33 3J 33 33 33 .............COUStaUţU „ Banca comerciulnî....................Bacău 33 33 33 rai 01 a „ „ populară..........................Pitesci „ Creditul comercial ......................Caracal „ Banca Mchedinţului.......................T.-Severin „ Cooperativa..............................Bârlad „ Banca comercială şi industrială.........Ploescî „ Banca Vâlcea............................R.-Vâlcea „ „ de credit.........................Roman „ „ Oltului...........................Slatina „ Casa de scompt şi împrumut...............Iaşi „ Banca Teleormanului............ T.-îlăgnreie „ ,, Putnei............................Focşani „ „ industrială şi comercială.........Piatra (N). depanând numai suina de ii lei şi un timbru de 0,10 bani, pentru care vor primi chitanţe din partea numitelor case. Credem că abonaţii noştri din judeţele sus arătate, cari sunt în întârziere cu plata, se vor grăbi a achită, rngându-i numai ca să ne aviseze şi pe noi de dina când au depus banii şi No. chitanţei ce li s'a liberat, printr’o simplă carte poştală. La 1 Oct. 1901 începând anul al V-Iea al revistei, domnii abonaţi cari vor dori să continue abonamentul, ii pot achită dea-dreptul la casele menţionate. Profităm de acest prilej pentru a rugă din nou pe onoraţii abonaţi, se franccsc tdte scrisorile pe cari ni le trimit, de ore ce noi trebue să plătim îndoită taxa franeărei la scrisorile nefrancate, ceea-cc cu părere de refl ne silescc, a refusa ori ce corespondenţă cu taxa de plată. www.dacoromanica.ro ALBINA 1033 fire şi de-o fiinţă. » 9 I. crisesem eu într’un numer al «Albinei» un articol despre «Legea strămoşescă» şi arătam într’insul ce e nemul românesc. Am avut prilejul să vorbesc de-atuncî pe la ţară cu omeni cari au cetit acel articol, şi am băgat de semă că unii tot nelămuriţi au remas, iar alţii es pe dos. intră în cap unora, că noî am fi de-un Italienii şi cu Francesii, pentru-că — dic i suntem ortodocşi iar aceştia papistaşi» deci au altă lege. Altora, dimpotrivă, nu le iese din cap gândul că noi n’am fi de-un neam cu Ruşii şi cu Bulgarii şi cu Grecii, pentru-că tot după disa lor «ei au la fel sfinţii din calendar, ca şi noi, şi au aceleaşi serbâtori» deci sunt de-o lege cu noi. Precum se vede, şi unii şi alţii dintr’ai noştri sunt cu ochii închişi: unii îşi închid ochii de groza că au să vadă pe Italieni şi pe Francesi înaintea lor, alţii îi ţin strâns închişi de groza că dacă i-ar deschide n’ar mai vedd înaintea lor nici pe Ruşi şi pe Bulgari, nici pe Şerbi şi pe Greci. Să lăsăm noi pe papistaşi de-ocamdată în apele lor, să lăsăm şi sfinţii din calendar la o parte — şi să facem cruce mare ca să ne ferescă Dumnedeu şi de papistaşi şi de sfinţii rusesci ai calendarului, pentru-că noi nici cu unii nici cu alţii n’avem de împărţit nimic. Daca mi-o ajută Dumnedeu, iar d-vostră veţi ceti bine ce scriu, o să ne facem cu toţii o apă şi vom şti lucrurile la un fel cu toţii. Rusul e Rus şi nu e Român, Şerbul e Şerb, Italianul e Italian, şi-aşâ mai încolo. Român pe lume e numai Românul. Toţi acei ce îşi dic singuri loru-şî că sunt Români, şi nu le este ruşine s’o spue nici când sunt lipiţi pămîntului de săraci, nici când sunt putreeji de bogaţi; toţi câţi au în-veţat de la mamele lor românesce şi tot românesce îşi învaţă pe copiii lor să vorbescă, dar mai ales toţi aceia cari sufer la fel şi vreau să sufere la fel tote amarurile ce cad De-o www.dacoromamca.ro 1034 ALDINA peste ţară şi peste neamul lor românesc şi au aceiaşi duşmani şi aceiaşi prieteni, toţi într’un gând: aceştia sunt Români şi alcătuesc nemul românesc. Cine se dice Român, numai până ce-i sărac, ca să se potă înfige între noi, cu gândul ca după ce se va îmbogăţi să se lepede de noi ca de Satana şi să ajute pe duşmanii noştri, de acela ne lepădăm şi noi tot ca de Satana. Nu e Român, de-ar fi de o mie de ori născut şi crescut între noi. Nu e Român omul care nu vrea să-şi crăscă copiii românesce şi-şi bate joc de limba nostră; nu e Român cine îşi bate pieptul şi se îmbulzesce tot în frunte ca să ia parte la cinstea ce i se face ore-cumvâ nemului, dar care dă dosul când e vorba să fie părtaş la suferinţele nostre şi când e să îndure amarul ce vine câte-odatâ peste noi, şi dice ca Ţiganul: la plăcinte am fost, acu la lucru mai fie şi altul. Nu e Român cine nu e gata totdeauna să-şi verse sângele şi să moră pe câmpul de luptă, apărând nu ce este al său, ci aceea ce este şi a lui, adecă a nemului întreg. Noi Românii mergem în răsboiu şi murim, nu pentru alţii, ci numai pentru noi şi pentru nemul nostru, şi puţin ne pasă de sfinţii calendarului rusesc ori de papistaşii apusului. Noi suntem singuri pe lume, un neam, ca un singur om. Noi, întâiu de tote, naţionalitatea nostră, Românismul, şi-apoi sfinţii calendarului! Noi nu ne apărăm în răsboiu, cu sângele nostru, numai pămîntul şi grâul semănat în el, şi nu ne apărăm de duşmani numai casa ce-o avem şi nevasta şi copii. Asta e lucru puţin, şi de multe ori şi streini de nemul nostru se duc la luptă alături cu noi, dacă trăiesc în ţară şi au să-şi apere pămîntul şi casa. Noî, Românii, apărăm însă lucruri sfinte, curat ale nostre şi-ale nimănui pe lume ale altuia: limba nostră, drepturile nostre, pămîntul care ascunde osele părinţilor noştri, naţionalitatea românescă şi libertatea. Ne luptăm pentru ale nostre, iar ale nostre nu sunt nici ale Rusului, nici ale Bulgarului, nici ale nimănui altul, pentru că Rusul şi Bulgarul şi cine vrei, au pe-ale lor şi pentru ale lor se luptă. Să nu vă ispităscă gândul să credeţi, că Rusul bună-oră pornesce răsboie cu Turcul de dragul Românilor, că i s’ar fi topind sufletul de mila nostră. Ar cheltui el sumedenie de bani cu răsboiul, şi-ar omori el atâţia sol- www.dacoramamca.ro ALBINA 1035 daţi şi şi-ar face grijă şi amaruri, numai aşa de milă multă? Par’că el nu scie vorba : Milă mi e de alţii, dar de mine mi se rupe inima. Rusul pentru ale sale se bate. iar ale nostre nici o dată n’au fost şi nu vor fi ale Rusului, ori ale altora. II. Noî Românii suntem un neam cu toţii: Munteni, Moldoveni, Ardeleni şi orî-cum ne mai chdmă. Toţi suntem de-o fire şi de-o fiinţă, precum Tatăl. Fiul şi Duhul Sfint sunt trei feţe şi cu tote acestea sunt un singur Dumnedeu de-o fiinţă şi de-o fire. In «fiinţă» ne apropiem ca fraţi de o semă de nemuri, şi tot aşa ne apropiem cu «firea» de altă semă de ndmuri. Dar pe deplin nici în «fiinţă» nici în «fire» nu este alt neam asemenea nouă. Tot aşa, vedi-bine, alte nemuri au •firea şi fiiinţa lor, deosebită de a nostră. Aş vre să v6 daţi bine s£mă ce vrea să dică fiinţă şi fire, ca să vedeţi din cele ce voiu spune, ce este ndmul românesc şi prin ce se deosibesce de alte nemuri. Iată două pilde. Lupul e de un neam cu câinele, după viţă deci sunt acelaş animal. Sunt de-o fiinţă. Dar nu sunt de-o fire, căci unul e blând, altul sălbatec. Sau: focul te arde, tot aşa te arde apa ferbinte. Ast-fel apa ferbinte şi focul au aceeaşi însuşire, te ard, deci ele sunt de o fire. Dar nu sunt de-o fiinţă, căci apa ori-cât de ferbinte ar fi tot stinge focul, adecă pe cel de-o fire cu ea. Cânele şi lupul deşi de-o fiinţă, se înduşmănese, fiind-că nu sunt de-o fire. Apa şi focul dinpotrivă, deşi sunt de-o fire, se înduşmănese fiind-că nu sunt de-o fiinţă. Şi aşa e duşmănie mereu în natură între fiinţă şi fire. Numai ce este de-aceeaşi fire şi fiinţă e «unul şi nedespărţit». Iat’acum: de ce-am fi noi cu Ruşii un neam «fiind-că avem aceea-şi lege ortodoxă» sau să cjicem, aceeaşi fire? Fiinţa nu ne este una; nu suntem de-un sânge, după părinţi, şi nu vorbin aceeaşi limbă. Pilda mea: Românii sunt foc, Ruşii sunt apă. Ce avem la fel? Legea bisericii, sau ca se ne întorcem la pildă, avem aceeaşi fire, căci suntem fer-binţi la fel. Şi ne înşală pe noi aşa de mult lucrul acesta, în cât să credem că apa ferbinte a Rusului e una cu focul www.dacoromanica.ro 1036 ALBINA Românului? Lege, ne lege, ortodox ori ne ortodox, ferbinte ori rece: să nu uitaţi că apa stinge focul! Şi a căutat şi caută să-l stingă! Asta am spus-o în trecet, iar într’alt număr al «Albinei» mă voiu întorce cu vorbe mai adânci. (Va urma). G. Coşbue. ---«=>£>>>(8î ($■©■!<=- Gâte-vâ explicaţiuni liturjice (i). e lângă catapetesmă mai găsim în centrul bisericii şi alte lucruri, cărora trebue să le dăm a-tenţiunea nostră. In bisericile din vechime se afla un singur loc de unde sfinţiţii servitori cetiaâ diferitele rugăciuni în faţa credincioşilor. Acest loc, care constă dintr’o ridicâtură a pardoselii bisericii, cam în dreptul policandruluî, eră la aceeaşi înălţime cu altarul, la unile biserici întimjendu-se până la picîorele catapetesme!, iar la altele ocupând la mijloc o suprafaţă în formă, de patrat sau cerc, atât cât puteau să se misce servitorii bisericii în timpul când făceau serviciul. Motivul, care îndemnase pe căpeteniile bisericescî, să alegă un ast-fel de loc înalt pentru rugăciune, constă în faptul următor: sfinţiţii servitori stând în mijlocul poporului şi avend privirea d’asupra tuturor credincioşilor, puteau să fie auriţi de-o-potrivă şi din tote părţile. Locul acesta ridicat în mijlocul bisericii purtă numele latinesc solium, care pe românesce însemneză tron, pentru că de-aci, ca de pe înălţimea unui tron, se vesteâ cuvîntul lui Dumnecjeu. La unele biserici solium eră prevăcjut cu un grilaj împrejur. D’asupra lui se află şi amvonul, pe care-1 vedem astă-^ll în peretele despre miafjă-nopte al bisericii. Acum se nasce întrebarea: în bisericile nostre românesc! s’a aliat vre-o dată un asemenea tron în mijloc? La acestă întrebare putem răspunde cu negativul nu, de ore-ce n’avem nici o biserică, în care să găsim solium din vechime. Cu tote acestea amintiri despre existenţa lui ne-au rămas, prin imitaţiune. Observând cine-vâ cu atenţiune pardosela de desubtul policandruluî, numai de cât vede un semn deosebit. Acest semn, care este făcut dintr'o pietră zugrăvită în formă patrată sau de cerc ne amintesce pe vechiul solium. Chiar papura, care nu lipsesce nici odată din mijlocul bisericii, şi pe care adesea ori stau preoţii 1 (1) Ve(jî No. 34, 35, 36 şi 37. www.dacoromanica.ro ALBINA 1037 şi diaconii pentru a ceti rugăciuni, ne vine în ajutorul celor spuse maî sus. Pe lângă acestea vedem că servitorii sfinţiţi al bisericii pronunţă în anumite timpuri ale serviciului nisce rugăciuni sub policandru, cari rugăciuni se cetiaă numai de pe soliurn. Aşâ, cetirea evangheliei, apostolului, catismelor, etc. în acelaşi loc, unde presupunem că ar fi lost vechiul solium, ne reamintesce destul de bine acest tron, care a foşt şi este în întrebuinţare maî ales în Rusia, în Constantinopol şi alte biserici din Orient. Un alt obiect însemnat în acestă parte este amvonul. După cum amintirăm, amvonul se afla la început d’asupra soitului. In urmă însă, când au început a se construi biserici mari cu două şi chiar trei rîndurl de loje, cum este biserica Sf. Sofia din Constantinopol, amvonul a fost ridicat sus în perete, ca ast-fel ceteţul să fie aucjit cu înlesnire şi de credincioşii cari stau jos şi de cel cari stau prin loje. De atunci şi până astăcjl îl vedem a-vendu-şî locul în peretele despre miarjă-nopte al bisericii. Amvonul este împodobit cu iconele st-ţilor EvangheliştI, arătân-du-se prin acesta că el este făcut anume pentru cetirea evangheliei şi rostirea de predici relative la faptele însemnate din vieţa Mântuitorului şi a celor-lalţî Respânditorî ai religiunil creştine. Amvonul închipuesce scaunul dumnecjeesc, de unde se împarte credincioşilor hrana sufletescă, sub forma cuvîntulul lui Dumnezeu, scos din evanghelia pe care o cetesce diaconul. In partea despre strana dreptă a bisericii ne atrage atenţiunea un fel de scaun împodobit în mod deosebit, care se numesce tronul sau jeţul împărătesc. Portă acestă numire pentru că este tăcut anume pentru împăraţi sau regi, fiind introdus în biserică, pentru prima dată de către marele împărat Sf. Constantin. Tot dînsul a dat poruncă ca alături de tronul împărătesc să se mal tacă unul pentru episcop! sau pentru archierel spre a şedea a-colo când nu sunt în serviciu. La unele biserici mari, vedem şi în partea stângă asemenea tronuri împărătesei; obligatoriu însă este ca cel din drepta să nu lipsescă din nici o biserică. Când am vorbit despre lucrurile din altar am găsit şi acolo un fel de tron pentru episcop!, în dosul Sf. Mese. EI bine, pe acest tron nu pote stă de cât episcopul eparchiel, pentru că el este conducătorul bisericii, care privesce din altar peste credincioşi întocmai ca un cârmaciu care stă în urma corăbii şi observă cum merge prin valurile mării; iar pe tronul din centrul bise ricil, la drepta, pote sta orî-ce archiereu. Un istoric bisericesc anume Eusebiu, care a trăit pe timpul •Sf. Imp. Constantin, ne spune în scrierile sale, că în unele biserici se aflau chiar bănci pentru creştini, aşezate pe mijloc. Credincioşii în timpul serviciului şedeah pe aceste bănci şi nu se sculaţi de cât la anumite timpuri când erau vestiţi de preoţi, cu cuvîntul drepţi! Aşâ, cuvintele: Cu înţelepciune, drepţi, să ascultaţi sf. evanghelie, ne deşteptă în minte existenţa de altă dată www.dacaFomanica.ro 1038 ALBINA a unor asemenea bănci. De timpuriu însă a fost scose afară din bisericile ortodoxe, făcendu se pentru popor aşa numitele strane pe lângă perete; iar în biserica din partea de apus, — la Romano-catolicl şi protestanţi —, aii rămas şi până astăzi. In partea de mijloc a bisericii mal vedem şi două sfeşnice mari aşezate în dreptul iconelor împărătesei. Ele au câte trei luminări, cari ard în cinstea sfintei. Treime. Se numesc sfeşnice împărătesc! de la iconele înaintea cărora sunt puse. In dreptul boitei de la mijloc este atârnat policandru, care, avend mal multe luminări, ne închipuesce bolta cerescă de unde se trimite lumină pentru întregul pămînt D’asupra policandru-lul, sus pe boltă, stă zugrăvită icona Mântuitorului, înconjurat Bolta de d’asupra policandruluî la Mitropolia din Iaşi. de puterile ceresc!, însemnând prin acesta că el din înălţimea cerului privesce cu neadormitul său ochiâ asupra creştinilor şi că este îngrijitorul şi atot ţiitorul lor, de unde acestă boltă se mal numesce şi pantocrator. Luminile în biserică însemnăză, mai întâiu, lumina evangeliî, pe care D-ţleă a dat-o omenilor, pentru a vede şi a merge pe calea adevărului; iar al douile însemneză lumina fericirii de veci, care isvorăsce din îndeplinirea poruncilor Domnului. Candelele, cari sunt aşezate în dreptul iconelor şi în alte părţi www.dacQFomanica.io ALBINA 1039 şi cari ard cu o lumină slăbuţă, pe de o parte ne amintesc pe cele cinci feciore înţelepte din evangelie, iar pe de altă parte, lumina lor ne face să înţelegem că credinţa în sufletul nostru, trebue să fie neadormită întocmai ca o candelă. Acum, terminând .cu lucrurile găsite de noi în partea de mijloc Vederea interioră a pâreteluî despre uşa ctitorilor de la Mitr. din Iaşi. a bisericii, să ne îndreptăm spre cea din urmă despârţitură, — spre tindă—, şi să vedem dacă şi acolo aflăm ceva, care să ne intereseze. Cel dintâi lucru de care ne lovim cu privirea în ac6stă parte este vasul ce se întrebuinţeză la botezarea pruncilor. Şi în vechime eră un asemenea vas, dar de o mărime mult mal mare, fiind-că veniau la botez şi omeni în vîrstă. Se numiâ baptistei- şi eră aşezat în partea drâptă cum intră cine-vâ în www.dacoromamca.ro 1040 ALBIXA biserică. Cu timpul însă, înpuţinendu-se numărul celor în etate la botez, baptisterul fu înlocuit prin alt vas maî mic numit co-linvitră sau cristelniţă, făcut pentru copiii mici, rămânend ca atunci când se presintă vre-un om înaintat în etate ca să se boteze, să se aducă un vas mare, numai pentru acăstă ocaziune. Aci în t'ndă se făceau la începutul creştinismului aşa numitele agape sau ospeţe de dragoste, de înfrăţire, la cari luau parte toţi creştinii, fără deosebire de etate sau de rang. După ce terminau serviciul, mal ales Dumineca şi sărbătorile mari, şi după ce se împărtăşiafi, credincioşii mergeau acolo şi întincjend o masă pe care se punea prinosele aduse de pioşî la biserică, se întreceau în a probă dragostea creştină. De atunci a rămas obiceiul ca şi la noi să se aducă felurite lucruri de mâncare la biserică, cari după ce se bine-cuvintezâ de preot se împart la cel de iaţă. Cu deosebire ospeţele din (Jiua hramului, chiar în curtea bisericii, sunt cele mal bune probe că agapele sau cunoscut până în timpurile de laţă, cu tote că şi-aă perdut mult din însemnătatea şi scopul lor de altă dată. (Va urma) I. Y. Raiculescu licenţiat în teologic. 5tarea şi statistica meseriaşilor. aată statistica meseriaşilor din lucrarea d-lor Theodoru şi Robin. Numărul meseriaşilor din ţară este socotit de autori f la 141.708, număr în care nu intră meseriaşii din Bucu-rescî. Statistica oraşului Bucurescl pentru 38 de meserii după resultatele estrase de Primăria Capitalei din lucrarea recensământului populaţiunil (1899) dă un număr de 18.881 meseriaşi şi 5.140 calfe. Meseriaşii din ţară, afară de Bucurescl, se repartiseză ast-lel: Români Streini creştini Evrei Total Maeştri . . . . 75.958 14.226 10.159 100.336 Calfe . . . . . 13.702 7.149 5.307 26.158 Ucenici . . . . 8.452 3.222 3.540 15.214 Total 98.105 24.597 19.006 141.708 Românii represintă 70% din totalul meseriaşilor, străinii creştini 17% Şi Evreii 13%- Proporţiunea după starea meseriaşilor este următorea: Maeştrii 70°/’q din total; calfele 20% şi ucenicii 10%. Din totalul de 141.708 meseriaşi, 83.876 sunt în comunele rurale şi în comunele urbane nereşedinţe de judeţe, adecă 60% şi 57.832 adecă 40% în oraşele capitale de judeţe. După naţionalitate, meseriaşii se repartiseză ast-fel după locul de reşedinţă: www.dacoromanica.ro ALBINA 1041 Meseriaşi In com. rurale Proporţiune In oraşele cap. Proport. şi uri), nereşed. la şutii de judeţe la şutii Români. . . 68.845 82 29.260 50 Străini crrştinl 9.313 11 15.284 27 Evrei................... 5.718 7 13.288 23 Românii represintă 82% din totalul meseriaşilor în comunele rurale şi cele urbane nereşedinţe de judeţ şi 50% în oraşele capitale de judeţ; în aceste din urmă restul de 50% este alcătuit din streini din care 27% străini creştini şi 23% evrei. Pentru ca să ne dăm bine sema însă de preponderenţa elementelor streine în exercitarea meseriilor, am întocmit, după diferitele tabele din lucrarea ce cercetăm, următorul tabloQ din care se vede, pentru fie-care oraş, capitală de judeţ numărul meseriaşilor după naţionalitate: Oraşe Totnlul meseriaşilor Români Streinî creştini Evrei Bacăti . . . 756 173 74 509 Bârlad . . . 1.695 1.064 69 562 Botoşani . . 2.731 887 185 1.659 Buzău . . . 2.360 1.500 406 454 Brăila . . . 3.272 2.283 651 338 Călăraşi. . . 1.335 903 379 53 Caracal . . . 1.514 1.068 401 45 C.-Lung. . . 1.127 980 138 9 Constanţa . . 2.365 248 2.011 107 Craiova. . . 4.758 2.769 1.703 286 Dorohoiu . . 832 280 87 465 Fălticeni . . 710 165 3t> 509 Focşani . . . 1.658 780 265 613 Galaţi.... 4.558 2.009 1.485 1.064 Giurgiu. . . 2600 1.579 763 258 Huşi .... 1.076 626 25 425 Iaşi 3.830 896 371 2.563 P.-Nemţ. . . 1.914 957 218 739 PitescI . . . 1.605 1.038 441 126 Ploescl . . . 3.767 2.387 838 542 R.-Sărat. . . 485 363 32 90 R.-Vâlcea . . 659 443 166 50 Roman . . . 1.431 563 176 692 Slatina . . . 733 462 251 20 Tecuci . . . 860 521 140 199 T. Jiu. . . . 829 509 298 22 T.-Măgurele . 487 303 166 18 Târgovişte. . 743 522 147 74 T.-Severin . . 2.588 1.392 1.107 89 Tulcea . . . 3.918 1.229 2.229 460 Vaslui . . . 636 361 27 248 Sunt oraşe, după cum se vede, unde meseriaşii evrei sunt cu mult mal numeroşi de cât meseriaşii români, ca în Bacăă, Bo- www.dacoromanica.ro 1042 ALBINA toşanî, Dorohoiu, Fălticeni, Piatra-Nemţ, Iaşi, Roman; în aceste-oraşe el alcătuesc apropo două treimi din numărul total al meseriaşilor. Din cercetarea meseriilor în parte, autorii au putut să constate că sunt unele meserii în cari se găsesc un număr forte mare-de romani, ca lemnăria, rotăria, zidăria, caldarămăria, cărăuşe-ria chirigeria, dulgheria, hamalâcul, etc., meserii în cari se cere multă muncă fizică; sunt însă multe meserii unde proporţiunea streinilor este îngrijitore, ca croitoria, cismăria, măcelăria, pescăria, tâmplăria de mobile, tinichigeria, zidăria, modele; în aceste meserii predomină evreii. In ce privesce meseriaşii în general numărul lor după felul meseriei este următorul: (afară de Bucurescî) 18.284 cărăuşi sau-chirigii; 11.942 cismarî; 8.422 lerarî; 6.514 croitori; 5.909 dulgheri; 5.800 lăutari; 4.788 blănarî; 4.014 hamali; 4.135 lemnari 4.604 rotari; 3 994 zidari; 3.426 pescari; 3.364 brutari; 3 621 croitorese; 2 232 cărămidari; 2.469 măcelari; 2.389 olari; 2.46b rogojinarl; 1.721 bărbieri; 1.786 birjari; 1.132 bragagii; 1.000-lăptari; 1.105 lingurari; 1.262 pietrari; 1.685 plutaşi; 1.427 potcovari; 1.354 rachierl; 1.485 sobarî; 1.762 spălătorese; 1 737 tâmplari de binale; 1.562 tâmplari de mobile; 1.297 tinichigii; 607 tipografi etc. Din numărul total al meseriaşilor din oraşele capitale de judeţe numai 17.565 lucreză singuri, din cari 9.986 români, 3.899-sreinî creştini şi 3.680 evrei; în comunele rurale şi urbane ne-reşedinţe de judeţ numărul acestor meseriaşi este de 55.750 din care 48.622 români, 4.662 străini creştini şi 2.466 evrei. Maeştrii din oraşe cari au învăţat meseria în şcoli saă ateliere speciale sunt în număr de 1.424. Din aceştia 141 sunt români şi 1.283 streini. Părţile de sub unghie din cari se compune copita calului. upă ce ne-am îndeletnicit cu unghia, adecă cu partea cărnosă a copitei, să vedem părţile aşezate sub ea. Aceste părţi sunt: Membrana keratogenă sau îmbrăcămintea cărnosă a copitei, adecă acea parte, ce remâne la ivelă îndată ce se ridică unghia. Ea nu este alt-cevâ de cât pielea, cu de căpetenia deosebire, că în loc să crescă peri pe ea ca în alte părţi, produce cornul care tormdză unghia. La membrana keratogenă, ca şi la unghie, se distinge doue părţi mai însemnate: una care are legături cu păreţi! unghiei, alta cu talpa. Cea dintâiu înfăţişeză pe din afară o mulţime de mici www.dacocomanica.ro ALBI X A 1043 foiţe ce se îmbuc între ele cu acele de la faţa dinăuntru a păretelui. Deasupra însă, în apropiere de locul unde pielea după picior se schimbă, la intrarea în copită, keratogena nu presintă acele mici foiţe; aci ea se îngroşe formând un fel de ridicătură circulară, numită burelet, despre care am pomenit deja. Acestă bulbucătură a membranei keratogene, ocupă şanţul de la marginea de sus a păretelui unghiei. Bureletul dă nascere cornului ce formezâ pâreţii. De-asupra bureletului se află încă o îngroşare a pielei care se numesce bureletul periplic şi care produce peri-opla (1), un fel de pieliţă cărnosă ce îmbracă şi protejdzâ păreţi! unghiei şi pe care pieliţă potcovarii, o ridică cu raş-pelul când din nepricepere pilesc păreţiî copitei. A doua parte a membranei keratogene, din causă că vine în raport cu talpa, se mai chiamă şi talpa cărndsă. Ea dă nascere cornului tălpii şi furcuţeî şi are un aspect catifelat. Peste talpa cărnosă dăm, când cu reneta sau cu stricneua deschidem animalul în talpă până ese sânge şi când dicem că am ajuns la viu, am dat de carne. De-desubtul membranei keratogene (figura 4), incepend despre talpă găsim: cusinetul plan- „.. , , f b»™. <•, , tar numit încă furcuţa de carne,,a &leană în i°8-un fel de perniţă mlădiosă, separată de turcuţă prin talpa cărnosă din dreptul furcuţei; doue fibro-cartilage un fel de sgărciuri situate pe delături fi cam îndărătul copitei; K tendone, adecă cordele, vina, care de la fluere merg în jos de intră J în copită; osele copitei în numer de trei şi anume: osul copitei sau a treia falangă, osul coronei sau a doua falangă şi un mic oscior numit navicular. In fine pe lingă acestea la alcătuirea copitei calului intră încă legături fibrose care unesc osele a . ir ai *, a t A. Talpa; B. Păreţiî unghiei: C. Ke- intre ele formând anumite mchee- raţiona; t>. cusmetui plantar; e. o- - ✓ 1 sul copitei; F. Buretelul; G. Osul na- tun; numerose vase care aduc şi vicuiak h. Tendânele; i. o»uicornet; cara sângele de la copita, precum osui ciiisitei. 1 (1) Veţii fig. 1 din No. 37.) www.dacaromanica.ro 1044 ALBINA şi o mulţime de nervî, care, ca şi vasele, se răspândesc în interiorul copitei, dându-î simţul ei special. Cornul copitei, nu are nici vase nici nervi, din care pricină el nu simte şi nici sânge nu lasă a se scurge, când îl tăem sau când batem caelele pentru ca să prindem pot-cova. Sângele curge şi calul arată durere, când cu tăetura sau cu caeaua ajungem părţile de de-desubtul cornului. Irimia Popeseu. Medic-Veterinar. îndreptarea stării şatenului prin înveţători 0). Acelaş gard lipit cu pămînt formeză păreţi!; aceeaşi trestie constitue acoperişul. Hrana sătenuluî? O hrană bună e considerată ca un lux; de aceea prea puţin îl pasă ţăranului, ce pune la inimă. In caşul cel mal fericit, o bucată de mămăligă cu câte-vâ rădăcini sau ierburi sînt menite a repara şi a întreţine puterile cari te miri cum, de nu se istovesc cu desăvîrşire! Invăţaţi-I, d-lor, să se hrănescă mai omenesce; spuneţi-le că ce bagă în stomac, aceea au în braţe şi în cap; aduceţi-Ie ca exemple alte naţiuni, cari sînt mal vigurose şi lucreză mai cu spor, fiind-că sciu să se hrănescă; răspândiţi cultura cartofului, care este mai hrănitor de cât cepa şi de cât castraveţii. In direcţiunea acăsta, cred, că priinciosa instituţie a cantinelor şcolare, datorită iniţiativei actualului domn Ministru al Instrucţiunii publice, pe lîngă marele ajutor ce-1 dă copiilor, să fie un exemplu şi pentru părinţi de a da nutriţiunii însemnătatea cuvenită, pentru întreţinerea maşinei omenesc!. Nu mă îndoesc că cu ajutorul d-v, vom*introduce-o cu începutul anului viitor în cât mai multe centre din judeţ. De asemenea în privinţa îmbrăcămintei s’ar puteâ face cevâ. Vedeţi în toiul vereî, când lumea se topesce de căldură, că ţăranul nostru nu-şl lasă căciula. Şi pentru îndreptarea acestui rău nu se cere de cât o mică bună voinţă din partea d-v. împletirea paielor e tot ce pote fi mai uşor. De bună semă că pălăriile eşite din aceste ateliere nu vor avea forma ultimelor modele ; ori cât ar fi însă de grosolană şi rudimentară forma lor, nici vorbă că vor fi mai igienice, mai comode şi mai fo-lositore de cât nesuferitele de căciuli. Dar portul acesta al şalvarilor, ce se observă în judeţele de pe malul Dunării? Nu e nici românesc, nici comod, nici estetic, nici economic. — Avem noi costumul nostru naţional; pentru-ce să împrumutăm pe al altui popor, ale cărui moravuri lasă de dorit? 1 (1) Veijî No. 37. www.dacoramanica.ro ALBINA 1045 Neprevederea este apoi una din căuşele stării decăzute în care se află ţăranul nostru. Cheltuesce, când are; rabdă, când n’are, ori se împrumută cu o dobîndă, pe care n’o mal pote plăti cât trăesce. In privinţa acesta, societăţile economice (din care una va începe să funcţioneze chiar (Jilele acestea în Giurgiu şi cât de curînd altele în judeţ), sunt menite a deprinde pe ţăran pe de o parte cu economia, iar pe de alta a-I veni în ajutor la vremuri de lipsă şi nevoie. Ce fericiţi am fi, când ast-fel de societăţi sar întemeia în fie-care comună ! Venind vorba de economie, nu mă pot opri de a reproduce recentele cuvinte ale M. S. Regelui cu ocasiunea răspunsului la adresa Cameril deputaţilor: „Economia se impune tuturor treptelor sociale ca si statului. Ea trebue propovecluită şi cinstită (le o potrivă ca şi munca, căci fără dînsa nu pote fi nici propăşire, nici tărie, nici demnitate adevărată.11 Ce să mal vorbesc de speculaţiunile de tot telul, la care este expus ţăranul nostru, mal ales din partea străinilor? Dacă a a-juns şi Bulgarul să ne spolieze în ţara nostră pe chestia economică ! In fine, dv. sciţi că în circulara ce v’am trimis, am semnalat mal multe puncte, lăsând ca d-v. să traduceţi în parte dorinţele exprimate. Acestă stîntă lucrare de drept vă aparţine d-v. Iată cum d-1 Ministru justifică însărcinarea şi vă face chiar răspunzători pentru aducerea la îndeplinire a programului desfăşurat de d-sa jl). D-lor, tote ţările mari şi mici, ca Germania, Franţa, Suedia Elveţia s’au ridicat prin învăţători. E cunoscută declaraţia lui Bismark, că nu el a învins Germania, ci aceştia—arătând un grup de învăţători. Franţa, după răsboiul de la 70, vătjend greşela, a căutat să o imiteze. In a-ceste ţări, însă, îăvăţâtorul, şi împreună cu el şi preotul, sunt consideraţi ca prototipul moralităţii şi al înţelepciunii. Să vă povestesc, d-lor, o întîmplare văcjută de ochii mei, nu în cine scie ce ţară depărtată, ci chiar într’o ţară românescă, căci e locuită mal mult de Români, se află numai sub dominaţiune streină. Voesc să vă vorbesc de cele ce am vă(Jut într’un sat de lângă Braşov, de care de alt-fel nu ne desparte de cât culmile Carpaţilor, cari din nefericire formeză nu numai hotarul natural dar şi politic al României. Eră vară. Me dusesem pentru câte-vâ (jfile la Braşov. Aucjind că în apropiere se atlă un sat românesc, am avut curiositatea să-l visitez. Intrând în sat într’o Duminecă, şi neavend ce face alt-cevâ, m’am dus la biserică. Eră cam pe isprăvite, dar ce să vă spun: biserica erâ plină. Preotul ţinea o cuvîntare la înţelesul tutulor omenilor, vorbindu-le de îngrijirile ce trebueso date diferitelor plante, legume, potrivite cu timpul în care se găsiâ. Le mal ceti apoi şi într’o carte, diferitele îngrijiri ce reclamă 1 (1) Vedi Rev.: «Conr. didactic» An- VI, No. 7 şi 8, pag. 235—240. www.dacoramanica.ro 1046 ALBINA o cultură raţională. Sfîrşind, dete lume! bine-cuvîntare şi plecară cu toţii. M’am amestecat şi ed cu prietenul, ce mă însoţiâ, prin mulţime şi admiram rînduiala şi buna cuviinţă a omenilor. Mergea în frunte, încetişor, preotul, iar împrejurul lui poporul; întocmai ca o turmă drept credinciosă, îl însoţi până acasă, ce-rându-i, care de care sfaturi asupra lucrurilor ce-î interesa. După prînz, într’o mică grădiniţă, la răcore, se încinse o horă irumosă între flăcăi şi fete; cel mal în vlrstă şedeafi de-o parte şi priveau. Şi să nu credeţi că de aci lipsiâ preotul. Nu; atât numai că acum eră însoţit de învăţătorul satului. Şi e bine ca preotul şi învăţătorul să fie în tot timpul şi locul în mijlocul sătenilor, nu însă pentru a semăna între eî certa, intriga şi discordia, buruieni, cari din nefericire se (Jice c’ar răsări în unele colţuri ale acestui judeţ, cari însă se vor stârpi fără cruţare; ci de a se-mănâ vorba cea bună printre cel săcacl şi ignoranţi, să aducă sfat şi îndemn celor mici şi slabi. O lucrare rodnică trebue să se începă din partea D-vostră pentru îndreptarea ţării. Dacă în lucrarea d-vostră veţi fi ajutaţi şi de preotul satului şi de autoritatea comunală, cu atât mal bine, munca vă va fi uşurată; dacă nu, păşiţi singuri cu hotărîre şi încredere în dreptatea şi sfinţenia causel, pentru care aveţi a luptă. Nepăsarea ce veţi întîmpinâ, piedicele de cari vă veţi isbi, le puteţi înlătură prin priceperea şi patriotismul d-vostră. Autoritatea şcolară şi administrativă al cărei şei din acest judeţ îl aveţi de faţă, v’a promis şi vă pot asigură că are cea mal mare bună-voinţă de a vă da tot concursul. Întreprinderea acesta de a introduce în masa cea mare ţără-nescâ o sumă de idei nouă, s’ar păre pote grea. Perspectiva acesta însă nu trebue să vă îngrijescă prea mult. Vă veţi pro-porţionâ silinţele cu greutăţile ce aveţi de învins, dar intraţi negreşit în luptă cu curagiu şi hotărîre şi fiţi siguri de izbândă. Ori cât ar fi de grea întreprinderea, ea trebue începută odată şi dusă la bun sfirşit şi cât mal ne-întîrcjiat, căci destulă vreme s’a pierdut. Neisbânda d-vostră de multe ori pote fi numai aparentă. Multe idei aruncate de d-vostră pot să lâncecjescă timp mal mult sau mal puţin îndelungat, până să încolţescă şi să prindă rădăcini; căci aşa e firea omului—şi mal ales a Românului—de a se folosi de experienţa altora. Mersul spre bine se va face, fie chiar pe nesimţite. Uîtaţi-vă la acele de pe cadranul unul căsornic. Vi se par nemişcate şi cu tote acestea minutarul parcurge cadranul întreg într’o oră. Şi apoi acestea nu sînt lucruri, cari printr’o singură trăsură de condeiu se pot aduce la îndeplinire. Nimeni nu pote ave a-cestă pretenţiune. începutul să se facă, restul vine de la sine. Acest început de la d-vostră este aşteptat. Vă veţi îndreptă acţiunea d-vostră în direcţiunea, care este mal mult simţită în localitatea d-vostră. Ast-fel într’o parte e mai simţită cultura car- www.dacoromanica.ro ALBINA 1047 tofuluî, în altă parte a fineţelor artificiale, mal în tote părţile a grădinărieî etc. începeţi numai în orî-ce direcţiune, şi nepreţuite vor li urmările acţiune! d-vostră încheind, să ne îndreptăm gândirea către Acela, care de 35 de an! în ori ce ocasiune se intereseză de aprope de mersul în-văţămîntului şi de starea sătenului şi ale Cărui vederi largi pentru present şi viitor asigură patriei nostre mărirea şi prosperitatea. Să ne unim cu toţii glasul pentru a rugă cerul să-I dăruiască ani mulţi pentru binele şi fericirea scumpei noste ţări. Trăiască M. S. Regele! Trăiască M. S. Regina ! Trăiască AA. LL. Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria, cu Auguştil Lor Fii! Trăiască România! R. N. Grigorcea. Itevisor şcolar. Steiul şi Stema 'României (0- Drapelul model 1867. Una din consecinţele evenimentelor din 1866, fu reînfiinţarea guardel orăşeneşti. Drapelele guardel orâşănesci fură confecţionate după legea din 1867, despre care am vorbit mai înainte, adecă tricolorul (albastru, galben şi roşu), dispus vertical cu albastrul lângă hampă şi cu roşiul iălfâind liber în aer, fie-care colore avend 380mra- de lăţime şi 950mm- lungime. Fie-care drapel avea zugrăvit pe el ecusonul sau marca oraşului respectiv, iar în colţuri, în cifre romane, eră brodat în aur numărul «legiunii,» înconjurat într’o coronă de stejar. Scutul timbrat cu o coronă murală de aur este tripartit în bande: sus albastrul, la mijloc galben iar jos roşu. Broşindpeste tot se află două femei în costume naţionale, stând pe o terasă verde şi dând mâna (Valahia şi Moldova). Sub scut se află o panglică albastră tivită cu roşu şi devisa: «Unirea face puterea.» De jur împrejurul drapelului se află tranşiuri sau ciucuraşi de fir de aur. In vîrful hampeî o aquilă de aur cu sborul jos, co-ronată princiar purtând în ghiara dextră un sceptru, iar în se-nestra o sabie tot de aur. Pe pieptul aquilei se află un scut tăiat, avend în cartierul prim o aquilă (Muntenia), iar în al doilea o întâlnire (cap) de bour (Moldova). Aquilă şade pe un cartel rectangular, iar o panglică ce trece 1 (1) Ve de lucru, aflând de sosirea pe neaşteptate a d-luî Kalinderu, aQ venit să-i mulţumăscă pentru grija ce le pdrtă în tăte. ____________________ MULŢUMIRI Sub-scrisul, aduc căldurose mulţumiri d-luî Olimpiu Boiu, preşedintele societăţei culturale «Ion Kalinderu,» pentru că a donat din partea societăţei suma de 100 lei, cu care s’a cumpărat cărţi la elevii cei săraci de la cele 3 şcoli din comuna Bicaz, la începutul anului şcolar 1900—901, cum şi suma de 60 lei, spre a se cumpără de Pascî, haine la şcolarii săraci. . Tcofăncscu-Gribineea _______________ Dirig. şcdleî, Bicaz. www.dacoramanica.ro 1060 ALBINA STEAUA Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea învăţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leii pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucurescî. Comitetul. Preşedinte, Ioau Kaliiideru, membru al Academiei. Române— Vice-preşedinte, Sava Şomănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şicasier delegat, l’etru Gârboviceanu, deputat, director al Şc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român-, — Secretar, Const. Biiuu, profesor secundar şi inspector şcolar—Membrii, Spira C Haret, Ministru, profesor Univers.; I. Dimitrcseu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. VlAdcscă, deputat, profesor universitar; flristu S. Negoescu, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censori, Const. Alinul-iirş'oanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor secundar; Const. Alexnndrescu, revisor şcolar Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare). Sachelarie Zamfirescu A. K., (Tureatca), lei 1; Grigoraş V., (Tg. Săveni)> iei 1 ; Scriban T., (Tg. Darabani), lei 1; Puşcaşu D. V., (Pomârla), lei 1; Nestor V. Gh., (Păltinişul), lei 1; Mironescu I. M., (Vamlerti), lei 1; Mo ruzi D. C.. (Drăguşenî), lei 1; Ionescu Alex., (Ghiruni-Curt.-Mitar.), lei 1;-Rotărescu, (Broscăuţi), lei i ; Romanescu D., (Dorohoiu), lei 2; Răchiţenu 1^ (Broscăuţi), lei 1; Bălineanu I., (Cordarinî), lei 1; Ştefănescu P., (Vacu-lesci), lei 1; Oane Em, (Sârbi), lei 1; Beiu C., (Melenco), lei 1; Vasiliu V., (Mihăilenî), lei 2; Paladi E., (Herţa), lei 2; Dobias A., (Cristinesci),» lei 1; Placa N., (Vlăsinesci), lei ); Lavroski Const., (Turetca), lei 1 Enăcenu D. V., (Lişna), lei 1; Cernat I., (Haverna), lei 1; Gheorghiu, (Lipoteni Cord), lei 1; Ţintă E., (Mitoc), lei 1; Alexandrescu I.. (Hudesci Mari), lei 1; Vicol Gli., (Grămescî), lei 1; Ştefănescu I., (Hoverno), lei 1; Tenie Alex. (Dorohoiu), lei 2; Bogrea Gh., (Herţa), lei 2; Chipoil Gh., (Vîrful-Câmpului), lei 1; Cristescu A, (Tatărase M.), lei 1; Gafiţenu, (Pomârla-IIilişeu), 1; Adainescu D., (Dimocheni), lei 1; Cristea I. Gh., (Hudesci-Mari), lei 1; Ciornei Aneta, (Uriceni), lei 1; Ionescu Gh. N., (Mamorniţa), lei 1; Rădăşanu I. Gh., (Boscăuţî), lei 1; Torusa D., (Zoo-riştea),' lei 1; Popovicî V. G., (Adâncată), lei 1; Nimerenu M I., (Pre-lipca-Văculesci), lei 1; Tomachir I. N., (Turetca), lei 1; Protopopescu G. C-tin revisor şcolar, (Ialomiţa), lei 4; Demetrescu Pr. Ecaterina institutore, (Călăraşi), lei 3; Ionescu T. Dr. Ana institutore, (Călăraşi), lei 10; Zamfirescu Elena institutore, (Călăraşi), lei 3; Constantinescu Polixenia institutore (Călăraşi), lei 3; Niculescu Caliope institutore, (Călăraşi), lei 2; www.dacoromanica.ro Vasilescu Victor institutor, (Călăraşi), lei 2; Ţopescu N. institutor (Călăraşi), lei 2; Rădulescu I. Petre institutor, (Călăraşi), lei 2; Mircea V. Elvira institutore, (Călăraşi), lei 2; Mircea V, institutor, (Călăraşi), lei 2; Popescu R. P. institutor, (Călăraşi), lei 2; Petrescu Atina învăţătore, (Călăraşi), lei 1; Dimitrievici Octavia institutore, (Călăraşi), lei 2 ; Po pescu F. At. avocat, (Călăraşi), lei 5; Stanciu N. Vasile, direct, de gimnasiu, (Călăraşi), lei 2; Alexandrescu G. învăţător, (Lehliu), lei 2; Dobrescu M. învăţător, (Chiochina), lei 2; Canciu I. învăţător, (Malu), leî 2 ; Geor-gescu I. învăţător, (Bogata), lei 2; Georgescu Const. învăţător, (Sndiţi), lei 1; Ionescu Tli, învăţător, (Bucu), lei 1; Constantinescu G. învăţător, (Lupşeanu), leî 1; Popescu Emanoil învăţător (Ciocănesci-MarI), lei i; Călinescu Const. învăţător, (Cocomenca), lei 1; Popescu Şerban învăţător, (Mitaşescî), leî 1; Stănescu N. învăţător, (Bordeşelu), lei 1; Fieara Ilarian Preotu învăţător, (Plevna), leî 1; Dobrescu N. învăţător. (Mana-siaj, leî 1; Lăzărescu Gh. învăţător, (Râdelescî), leî 1; Georgescu Alex. învăţător, (Ograda), leî 1; Bărbulescu Alex. învăţ., (Larga), lei 1; Radu I. Cristea învăţător, (Cunesci), leî 1; Niţulescu N. învăţător, (Rasa), leî 1; Rădulescu Petre învăţător, (Ulmu), lei 1; Rădulescu Radu învăţător, (Roşi), lei 1; Popescu Radu învăţător (Dicliiseni), lei 1; Constantinescu I. învăţător, .(Dodosci), leî 1 ; Popescu George învăţător, (Vlad-Ţepeş), lei 1; Vasilescu Atanasie învăţător, (Petroiu), lei 1: Vasilescu N. învăţ., (Găunoşi), lei 1; Bârzea I. I. învăţător, (Slobozia), lei 1; Ionescu I, învăţător, (Slobozia), lei 1; Vasilescu D. învăţător, (Petroiu), lei 1; Popescu Const. învăţător, (Cosmulesci), leî l; Antonescu C. D. învăţător, (Ciocon-Serbi), lei 1 ; Vasilescu Ene învăţător, (Piua-Petri), leî 1Călinescu Th. învăţător, (Găldău), leî 1; Dobrescu Anton învăţător, (Zegalia), leî 1; Bojogescu Gh învăţător, (Perieţii), lei 1; Căpriceru X. C. învăţător, (G. Lazăr), lei 1; Popescu G. preot şi învăţător, (Cosorcnî), leî 1; Demetrescu Ştefan învăţător, (Ulniu), lei 1; Stoenescu Atanasie învăţător, (Perieţii), lei 1 ; Baboia M. Ion învăţător, (Şocaricî), leî 1; Xicolescu Vasile învăţ., (Socolele), lei 1; Mihăilescu Mihail învăţător, (Cecu), lei 1; Popescu Ion preot, (Călăraşi), leî 1; Georgescu Ion învăţător, (Bogata), leî 1; Şerbă-nescu C. învăţător, (Smirna), lei 2; Diţescu C. sătean, (Cosimbeni), leî 2; Luculeseu Gh. sătean, (Călăraşi), lei 2; Tănăsescu Benone sătean, (Călăraşi), lei 2; Bărbulescu Ragu învăţător, (Poiana), leî 1; Toniescu Ştefan învăţător, (Poiana), leî 1; Popescu Zoe învăţătore, (Ciulniţa), lei 1; Petrescu X. doctor, (Slobozia), lei 2 ; Meşter Ludvig farmacist, (Călăraşi), leî 2; Xicolescu Ion învăţător, (Dor-Mărunt), lei 1; Poenaru S. Th. învăţător, (Moldoveni), lei 1; Popescu Anton învăţător, (Lehliu), lei 1; Popescu Z. D. învăţător, (M.-Vitezu), leî 1; Pavelescu Zanfir învăţător, (Raşi), leî 1; Anastasiu I. M. învăţător, (Bărcănescî), leî 1; Popescu Ion Alescenî învăţător, (Spetenî), leî 1; Ionescu Coman învăţător, (Giurgenî), leî 1; Pavelescu D. Învăţător, (ChioraJ, lei 1; Şerbănescu Gh. învăţător, (Tioţilesci), leî 1; Ionescu Cristea învăţător (Bărcânesci), leî 1; Roşe-ţenu I. învăţător, (Roşeţî-Volnaşî), lei 1; Xegulescu Th. învăţător (Ivă-nescî), lei 1; Mostorga Gh. învăţător, (Cuingiuc), leî 1; Popescu St. învăţător, (Tonea), leî 2, Constantinescu I. (Dudescî), 2. (Va urma în Xo. viitor.) www.dacaromamca.ro -r --- y np'll 1 m II» P ■! MICA PUBLICITATE BA^CA ROMÂNIEI Capital social de 25.000 000 fr. îmi părţit în 50.000 ac(iuni de 500 fr. din cari 150 fr. versaţi. Comitetul central: la Londra Lachlan Mackin.sto.sii Ilatc, Esqaire 6. I. Goschen Viscount Duncannon . Hon. H. A. Larvrence M. Adolphe Verncs. . M. Charles Mallet . . n â Paris Director: M. C. A. Stolz » ajutor: M. E. E. Goodwin Censori: loan Kalinderu, Deraetra Ioan Gliika şi Artliur Green. Sediul social Piaţa sf. Gheorghe, Bucurescî Sucursală la Brăila, Agenţia la Londra. f^M*^«*******tf****** Călăuza către meserii este cartea cea inaT ni- ' merită a se da ca premii în timpul de faţă, Acesta carte este aprobată şi auto-risată de Onor. Minister al Instrucţiunii publice a se răspândi în popor, ca fdrte folositore pentru îndrumarea către meserii. Efectul acestei cărţi a fost suprin- ' cjător: îngrămădirea cea mare de copil pe la gimnazii şi licee a scă(jut într’un f. mod simţitor, acolo unde acăstă carte sa răspândit mal mult. învăţători Institutori, Autorităţi şi toţi omenii iubitori pentru propăşirea nemulul românesc, sunt rugaţi a contribui la răspândirea acestei cărţi, ca ast-fel şi noi ro- ' mânii să ne îndrumăm către profesiunile libere. Preţul cărţel fiind numai 50 bani, se găsesce la librării cât şi la autor: N. Bibiri, în • acău. G RADINA PREOTUL ILIE, Biserica Cotroceni, Bucurescî. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament Arbuşti, Plante urcâtore, Braijî, Pini austriaci, Thuia şi altele. Stupi, Tran dafin, etc. A? I* Cel mai mare şl cel mal vast magasln din Ţari şl singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOANELE Bucurescî, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei. Ghete pentru bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 » > extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 » » cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95 Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95, 11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 » » facon Klappe, 15,95 » * pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95 » * cu nasturi, 15,95, 14,95 » glaue vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. ju elastic. 15,95,14,95,13,95 » » nasturi, 16,95 Ghete color, simple, 13,95, 12,95 » » beseţurî, 14,95, 13,95 » » şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » » nasturi, 14,95, 13,95 » » » piele rus. 15,95,14,95 Pantofi pentru bărbaţi De gerns, 10,95, 9,95, 8,95 ohevreaux american, 9,95 franţuzesc, 12,95 oolor. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 piele rusescă, 12,95, 11,95 ***** > > Z € oolo Ghete pentru dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95, 12,95, 11,95, 10,95 » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 ■ » » High-Liffe, 16,95 » color. 12,95, 11,95, 10,95 » » High-Liffe, 15,95, 14,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Color! şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95. Ghete pentru băeţt, fete şi copil Pentru băeţi, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copil 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la t6te sezonele se pdte găsi încălţăminte bună şi cu preţuri fabulbse de eftine. Magasinul la tbte Sesonele lingă Poliţii. Bucurescî, Calea Victoriei 27, Bucurescî. 5% Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei. Cititorii revistei vor avâun scade mint de 6% din preţurile însemnate, presentând cuponul. ** ** Institutul de Arte Domnei, 16