ANUL IV
10 Iunie 1901.
fth■** -*’*—™
îievisfă Enciclopedică populară
^îpare în /ie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an Lei 5 I Abonamentul în strâin. pe an Lei 8
S luni »	3 I Un numSr..............15 bani
iciurî 1 leu linia JVlica publicitate 5 bani cuvîntul. Manuscriptele nepublicate se ard.
Comitetul de redacţie: Ion Kalinderu
'arbovlcearju tfâdulescu-JVlo tru S-. Coţbuc J. O fes cu ?. 2u/fu

CJS
Colonel p. V. J)făsturel Q. jfldamescu V. S- JHoga JY. JYicoIaescu ffr. Ceodossiu
o
o
o
O ]
O
o
o
o
o
0
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
0
0
o
O
0
0
o
o
o
Oll
3
Corist. C. popovicl-Zaşcâ.
SUMARUL : Carmen Silva, Tînera Mamă.—Contra negilor.—/. V. Raiculcseu. Câte-vă expli-caţiunî liturgice. — C. Gregorian, Cultura pomilor roditori. — Inamicul sălbatic.—Colonel Năsturel, Stogul şi Stema României.— V. S. Papp, Societăţile de ajutor reciproc în comunele rurale. —Zamfir C. Arbure, Porcul.—llaralambie Dcmetrescu, Cuvîntare despre fapte bune.— Irimia Popescu, Copita calului.— R. N. Grigorcea, îndreptarea stărel sătenuluî prin învăţători.—Loeot. Victor Nicolescu, Amintiri răsboinice.— 10 Maib la sate.—Cronica Săptămânii.— Bibliografie.—Mulţumiri.— Poşta administraţiei.
Ilustraţiuni : Nascerea. —Botezul.—învierea.—Drapelul Model 1866.—Bacantă cu cercel, Îmbrăcată cu chiton şi cu manta.—Păreţi! unghiei copitei calului.—Talpa copitei.—Furcuţa.
O
0
o
o
3
i3______
& fk
Ba^EEscaBBHaBaaaB
BBEBBSEm
nedacfia ,1 jTdmlnistyfâ*’Bucuresci
„CERES“
SOCIETATE COOPERATIVĂ 1)E AGRICULTURĂ BUCURESCI 3, 5tr. Karaieorievicî, 3.

Jurnisează putverizatoare excelente
PENTRU
STROPITUL VITELOR CONTRA MANEI
Preturile forte eftine
MICA PUBLICITATE
Cu 5 bani curîntul, iar pentru nnuuciurile cu un unrnăr mal mare de cuvinte, de la 50 în sus, preţul pentru fle-care cuvînt este nnmal de 4 bani.
„NAŢIONALA”
SOCIETATE GENERAU DE ASIGURARE, BUCURESCI
Capital în acţiuni întreg versat în
aur.................Lei 2.000.000
Fonduri d e reservă compuse din prime
şi daune............» 3.955.688.76
Idem format din capital şi alte reserve . » 1.075.842.60
Total în aur Lei 7.052.531.36
Daune plătite..........Lei 33.000.00o
Vice-preşedinte A. Micoiauu.
Dir. general E. Grilnwald.
«Naţionala» asigură contra incendiului, a grindineî, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sînt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţă generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţii în tote oraşele din ţară.
Societatea de Basalt Artificial şi de Ceramică de la Cotroceuî. Capital social Lei 2.509.000 deplin vOrsaţr
Sobe de porţelan albe şi colorate
Representanţa generală pentru totă ţara
{Bucur. Calea Moşilor No. 81. Iaşi, str. Mitropoliei No. 2. Galaţi, str. Egalităţii No. 48.
GRĂDINA PREOTUL ILIE, Biserica Cotrocenî, Bucuresci. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătore, Bra^i, Pini austriac!, Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
1005
TÎNERfl MAMĂ
de
Carmen Sylva
6, ce dureri înirozitore !
Ge chiri!., p’aci, p'aci 5a mor!.,
Şi nu era în stare nimeni $ă-ml dee mână d'ajutor.
Un siniur vaet n’am 5005, totuşi — Decât... încet am suspinat.
Mi se părea aşa luni chinul,
Asâ de luni Vi ’nfricosat!..
Mi-se desface trupu ’n două — Credeam — de-amar ce mă dureâ... De-odată îns’ aud un ţipăt...
Mă uit... eră fetiţa mea !
Şi-am strîns-o ’n braţe cu ’nfocare,— Eră atât de mititică! —
Şi-am sărutat-o luni. dicendu-I:
„Ah, scumpa mamei frumuşică!“
Ge mânuşiţe drăiălaşe!
Ge păr de aur strălucit!
Şi ce iuriţă ’ncântătore!
Şi ce chip dulce la privit!..
www.dacoromamca.ro
100()
ALBINA
Guriţă-aşâ mai pomenit-aţî?..
Mai îrttâlnit-aţi aşâ .glas ?
$i picioruşe-aşă rotunde 5i moî, ca perna de atlas?..
Copil aşa frumos nicî nu e,
5i nicî n'a fost p’acest pămînt! Vă^ut-am şi cunosc eu doră Copiii altora cum sunt...
Un lucru mă mâhnesce, numai:
Că fată tu mi te-aî născut,
$i aî să ’ndurî aceleaşi chinuri Prin care eu aglî am trecut.
Mă dore ’n suflet, me cutremur.
Gând cuget la menirea ta:
Cu ce cumplite suferinţe Pe lume aî a te luptă!..
Veî şti să îeşî învinietore?
Durerea nu te-o birul?..
5ă pot să sufăr eu în locu-ţî:
Cu ce plăcere-aşî suferi!..
Traduc{ie de p. pulfu.
CONTRA NEGILOR
Adesea ori cu nicî un leac extern nu putem nimici negii. In asemenea caşuri, se recomandă «mag-nesia» ca medicament intern, care de alt-fel este cu totul nevătămătore. Se pote luă dilnic câte o linguriţă. Negii vor pieri încetul cu încetul fără să întrebuinţăm vre-o doctorie externă (pe din afară).
www.dacaromanica.ro
AL RIN A
1007
Gâte-vâ explicaţiuriî liturgice (i)-
escriind obiectele sfinte din altar şi arătând însemnătatea lor simbolică, să mergem a-cum în cele-lalte două părţi ale bisericii şi să vedem acolo ce găsim, ca ast-fel să ne putem face o idee completă despre importanţa tuturor lucrurilor, cari împodobesc locaşul dumneijeesc.
Dacă intrăm în partea din mijloc a bisericii şi ne aşetjăm cu faţa drept spre răsărit, —în spre altar — primul lucru ce ne atrage privirea este, aşâ numita tâmplă sau catapetăsmă. Acest perete, care formeză hotarul între altar şi centrul bisericii şi care este înfrumuseţat cu o mulţime de i-cone, nu a fost tot aşâ de înalt şi în vechime. După cum am mal amintit în altă parte, catapetesma la bisericile din cele dintâi timpuri ale vieţii creştine, erâ făcută din nisce gratii de lemn a căror înălţime nu se urca mal sus de piept. Preotul stând în altar erâ vă(^ut de popor în tot timpul serviciului şi numai în momente de înaltă sfinţenie, când credincioşii pentru un mal mare respect faţă de Răscumpărătorul omenirii, trebuiau a-şl întorce privirea de la sacrificiul cel fără sânge, — Sf. împărtăşire,— numai atunci tJLic, o perdea cât se pote de fină şi frumos lucrată îl ascundeâ pe preot de la vederea publicului.
Perdeua acesta pe limba grecescâ portă numele de caiapetismă.
In templul evreesc perdeua care despărţiâ sfînta sfintelor, saii locul unde se credea că stă Dumnezeu, purtă tot acest nume. Şi numai prin asemănare s’a introdus acestă numire şi în biserica creştină, amintindu-ne în acelaş timp catapetesma despre care sf. Scriptură ne spune că la răstignirea Domnului s’a rupt drept pe mijloc.
Prin urmare numirea de catapetăsmă = perdea, a rămas ca termin pentru a arătă peretele despărţitor dintre altar şi mijlocul bisericii.
Pietatea creştinilor nu putea suferi ca tocmai acăstă parte, expusă direct privirii lor, să rămână cum erâ la început şi de aceea de timpuriu catapetăsma fu înălţată aşa cum o avem, şi împodobită cu ieonele celor mal însemnaţi sfinţi, cari jucaseră un rol principal în istoria creştinismului.
Din acest punct de vedere ea se mal numesce şi iconostas, adecă un lucru pe care stau înşirate mal multe icone.
Numai la creştinii papistaşl, sau ceî-ce se ţin de biserica ro-mano-catolică, s’a păstrat până astătjl catapetesma în forma grilajului din vechime. La noi ortodoxii, este aşâ cum am spus mal sus : în formă de perete, care se înalţă până la bolta altarului.
Materialul din care este tăcută catapetăsma depinde de mij- 1
(1) Ve^I No. 34, 35 şi 36.
www.dacoramanica.ro
1008
ALBINA
locele bănesci ale titorilor sau fundatorilor. Bisericile bogate sau înzestrate cu averi o au lucrată din lemn sculptat cu multă fineţă şi de obiceiu poleit cu aur. Pe la sate mal ales, vedem şi biserici cu catapetesma de zid, pe care se zugrăvesc iconele în aceiaşi ordine şi după regula stabilită pentru tote bisericile.
Trecutul istoric în vieţa nostră românâscă ne pune înainte o mulţime de biserici, cari prin bogăţia podobelor ce vedem încă într’însele, ne dovedesc respectul şi pietatea ce îndemnâu pe strămoşii noştri de a grămădi la piciorele altarului, tot ceea-ce considerau mal demn de Dumnezeu. Monumentele religiose, cari se înalţă tainic prin munţii României ca şi prin câmpiile ei, sunt cea mal puternică probă, că Dumnezeu n’a lipsit din mintea şi inima Românului din trecut; iar măestria cu care sunt lucrate obiectele sfinte din lăuntru, ne dovedesc iarăşi focul dragostei creştine de care a fost însufleţit nemul nostru, pentru a cinsti cum se cuvine Fiinţa cea mai pre sus de ceruri.
Tote bisericile vechi sunt prevădute cu catapetesme, cari de cari mal bine lucrate. Fie-care pote servi ca model pentru cea mal fină sculptură, iar la unele acest fel de artă este aşa de complicată şi aşa de bine reuşită, în cât nu greşesc dacă afirm, că formeză idealul ori-cărel sculpturi, cât de perfecţionată ar fi ea. Cine a visitat musăul nostru naţional din BucurescI, pote să fie convins despre acest lucru. Acolo, pe lângă alte obiecte sfinte, adunate de pe la mănăstiri şi biserici vechi, se găsesce şi o catapetesmâ admirabil lucrată, care prin fineţa sculpturii, executată cu atâta măestrie, e în stare să uimâscă pe cel mal renumit sculptor din timpurile nostre.
Acestea spuse, e bine să ne dăm semă de modul cum sunt aş<,late iconele pe catapetesmâ.
Dintr’o singură aruncătură de ochi asupra catapetesmel deosebim mal multe rîndurî de icone, cari în totalitatea lor ne pre-sintâ intriga istorie a religiuneî creştine în cât şi cel învăţat şi cel neînvăţat pote să pricepă tot ceea-ce s’a lucrat pentru mântuirea nostră.
începând de jos în sus, observăm că iconele din primul rînd sunt mal mari şi mal împodobite ; la unele biserici sunt îmbrăcate în metal preţios, ca aur şi argint, iar la altele a& şi pietre scumpe pentru o mal mare pododă. Intre icone vedem nisce uşi, cari se deschid în două părţi spre altar. Ele se numesc uşi împărătesei, din două motive: întâi, pentru că sunt aşezate între iconele Mântuitorului şi a Macii Dumnului cari se numesc icone împărătesc! şi al doilea pentru că în vechime putea să intre pe ele în altar pe lîngâ sfinţiţii servitori, şi împăratul, pentru a se împărtăşi la sf. masă ca şi preoţii şi pentru a aduce darurile sale lui Dumnecjefi în mod deosebit, ca uns al Domnului.
Pe uşile împărătesei se află zugrăvită Buna-Vestire, care ne ves-tesce începutul mântuirii nostre şi ne arată că prin întruparea Fiului lui Dumnecjeâ ni s’a deschis porţile cerului pe cari le închisese păcatul lui Adam.
www.dacoromaiiica.ro
at.hixa
1009
La stânga uşilor împărătesei găsim icona lui Iisus Christos, în care este represintat, stând pe tron, ca împărat al lumii şi •veghetor al ei. La drepta Mântuitorului stă icona Maicii Domnului cu pruncul în braţe, de asemenea pe tron ca împărătesă a îngerilor şi a omenilor. După aceste icone de o parte şi de alta vedem câte o uşă, pe cari intră şi ies sfinţiţii servitori în timpul serviciului. Ele se numesc uşi diaconesci pentru că acolo stăteau diaconii în vechime spre a primi darurile aduse de creştini; de aceea şi până astăclT se zugrăvesce pe ele chipul vre-unui siînt diacon, ca Sf. Ştefan, Sf. Laurenţiu, etc.
La unele biserici se observă pe aceste uşi chipul Archanghe-lilor Mihail şi Gavril, spre a iace pe creştini să înţelăgâ că în altar slă nevădut Iisus Christos, înconjurat de îngerii slavei.
Nascerea.
Spre mia(}ă-cji de icona Mântuitorului este aşezată icona St. Ion Botezătorul, ca unul ce a fost orînduit de Tatăl să stea de a stânga Sa; în urmă vine icona slîntului, în numele căruia s’a zidit biserica, — a hramului. Spre miafjâ-nopte de icona Maicii Domnului avem icona Sf. Ierarch Nicolae, care a strălucit mai mult prin virtuţile sale şi care trebue a represintâ aci pe sf-ţii Ierarcliî, — podoba bisericii creştine.
Dacă Catapetesma este mai mare, şi mai lată, se pun şi alte
www.dacoromanica.ro
1010
ALBINA
icone până ce se completăză. De regulă cele arătate până aci nu trebue să lipsescă din nici o biserică.
In rîndul al douilea d’asupra uşilor împărătesc! se atlă, la cele mal multe Catapetesme, chipul lui lisus Christos cel ne făcut de mână. Icona acesta represintă o bucată de pânză pe care vedem zugrăvită faţa Mântuitorului.
Relativ la chipul cel ne făcut de mână al lui lisus Christos, iată ce ne spune Sf. Tradiţiune a bisericii: Pe când Domnul mergeâ spre patimă şi-şi ducea crucea, pe care trebuiâ să fie răstignit, obosit peste măsură ar fi înăduşit; atunci o femee, Ve-ronica, i ar fi presintat un prosop pentru a se şterge pe faţă şi din acel moment s’a imprimat numai de cât pe el chipul Domnului,— lapt pentru care se numesc ne făcute de mână.
Imediat d’asupra acestei icone se întind de o parte şi alta ico-nele prasnicilor împărătesei, ca: Nascerea Domnului, Botezul, Întâmpinarea, înălţarea, etc. având la mijloc icona Invierel.
Botezul.
In al treilea rînd se aşeză iconele Sf. Apostoli cu Cina cea de taină în mijloc, amintindu-ne cele din urmă momente când Mântuitorul se mal găsesce înconjurat de toţi apostolii în vieţa sa pămîntâscă.
In rîndul al patrulea sunt înşiraţi Profeţii, iar Ia mijlocul lor vedem pe sf. Feeioră cu pruncul în braţe. Fie care profet are
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1011
în mână câte un simbol de care s’a servit a prooroci nascerea luî lisus Christos şi pe care Moisi î-1 arătă cu degetul ca împlinirea tuturor făgăduinţelor şi a profeţiilor din legea veche.
In fine totă Calapetesma se încoroneză în vîrf cu crucea, pe care se închipuesce răstignirea Domnului, ca cel mal principal obiect al credinţei nostre. La drepta crucii vedem icona Sf. Fe-ciore cu îniăţişare tristă, iar la stânga pe Sf. Ion Evanghelistul în aceeaşi posiţiune în care se aflaţi atunci când veghiati lîngă crucea de pe muntele Golgota.
învierea.
Acesta e modul cum sunt aşezate iconele pe catapotesmă.
Cum vedem, ea ne stă înainte ca o carte deschisă unde putem ceti cu înlesnire tot cuprinsul sfintei scripturi şi unde atlăm în-trega îngrijire a luî Dumnezeii pentru om, de a-1 ridică din robia morţii şi a Satanei la strălucirea cerului şi la privirea directă a feţelor Dumnecjeiril.
(Va urma).	I. V. “RaiCUleSCU.
O cjicetore bătrînă.
Nu te plânge de vremea în care trăesc!. Dacă o găsesc! rea, tu nu eşti ac! s’o faci mal bună?
www.dacaromanica.ro
1012
AI.BINA
CULTURA POMILOR RODITORI (i).
Altoirea.
Ore, ce va se ţlică, în ce constă şi cum trebue să esecutăm acestă lucrare?
Altoirea este o invenţiune a omului, ca să <,lic aşa, care se aplică plantelor în scop d’a le schimbă natura lor de vegetaţiune; dintr’un pom pădureţ, dacă îl altoim, putem ave fructe de cea mai bună calitate. Tot prin altoire grăbim rodirea ori multiplicăm plantele cari se propagă mai greii prin alte mijloce. Altoirea constă în a luă o ramură sau un mugure (altoiul) de la planta ce voim să propagăm, şi a-1 uni cu ramura sau trunchiul (sujet, purtător de altoi) al altei plante. Unirea să se facă în aşâ mod, ca partea rănită a altoiului să se aplice perfect cu aceea a sujetului şi mai ales, partea cuprinsă între coje şi lemn, ca ast-fel mâsga să trecă de la una la alta, grăbind cicatrisarea ranelor şi prin urmare contopirea celor două părţi. Dar acestă alianţă nu este cu putinţă decât între îndiviţli, cari aii între eî raporturi de afinitate şi reuşita va fi cu atât mai sigură cu cât înrudirea este mai apropiată. Aşâ, putem altoi peri pe păduceî şi gutui, meri pe peri de pădure, pruni pe pruni şi porumbari, perseci pe pruni, cireşi pe cireşi, etc. Prin altoire unim altoiul cu port-altoiul, două părţi cu calităţi diferite, dar cari rămân neschimbate. D-l A. Carriere, fost şef al grădinii de plante din Paris, ne spune că fructele provenite prin altoire, întrunesc aceleaşi calităţi cu ale plantei mume ce ne-a oferit ramura altoi, fiind-că port-altoiul care-1 portă nu influenţeză întru nimic asupra rodirii; aici tot rolul îl jocă numai altoiul. Aşâ dar cel d’întâiu lucru ce nu trebue neglijat este alegerea altoielor. Se aleg ramuri tinere de un an, dar sănătose, cu muguri mai mari şi din cele mai bine expuse la acţiunea aerului. Aceste ramuri se tae cu 1 — 2 luni 1
(1) Ve<P No. 33, 34, 35 şi 36.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1013
maî înainte de a începe altoiul, în urmă se îngropă în pămînt până la jumătate sau a treia parte din lungimea lor, la un loc adăpostit şi expus spre nord. Acî mugurii vor începe a se desvoltâ puţin, apoi primăvara, când numai avem temă de îngheţuri şi când seva s’a pus în lucrare, începem altoitul po-mişorilor din pepinieră. Putem să altoim şi vara cu muguri, orî tomna prin ramuri, dar suntem mai siguri de reuşita unei altoiri făcută primăvara, numai să lucrăm cu îngrijire şi pe o <,li liniştită, fără de vînt, ploie ori prea căldurosă.
La altoire ne servim de un briceag prevăzut cu o lamă puţin curbată la vîrf şi bine tăietore, cu care facem tăetura piezişe, la port-altoî de jos în sus iar la altoi de sus în jos. După aceea lipim bine ambele părţi ca să se coincidă perfect, le legăm cu teiti topit şi în urmă spoim cu baligă prospetă, humă or! mastic (1), spre a împiedică pătrunderea aerului şi a apei de ploi între părţile nevindecate.
Plantele se pot altoi în maî multe moduri, dar acestea formeză un studiu aparte.
(Va urma).	C. Gregorian.
-----------------
Inamicul sălbatic.
Şerpii cei mal veninoşi, numiţi şerpi sunători, aii de cei mai mari duşmani pe cerbi şi pe şerpele negru. Dacă un cerb află un şerpe sunător în posiţiune de atac, nu pierde timpul şi se gă-tesce şi el de luptă, se retrage cu vre-o 10—12 paşi, apoi la moment sare în sus, ca să nu-1 potă muşcă. Acestă mişcare complicată o repeteză până când şerpele este dumicat în bucăţi. Atacul şerpeluî negru nu este maî puţin periculos pentru monstrul sunător, ca al cerbului. Şerpele negru se aruncă asupra lui, se în-colăcesce împrejurul corpului lui, începând de la gât, de 5—6 ori, apoi îşi ridică capul şi privesce aspru în ochii duşmanului spre a observă efectul atacului seu. Dacă şerpele sunător maî dă semne de vieţă îi mai dă câte-vâ spirale şi-l strânge tot mai tare. Nimic nu pote li mai interesant de veţlut, decât doi şerpi ast-fel încolăciţi. După ce şerpele negru ţine ast-fel pe duşmanul seu 40—50 de minute şi a observat că nu se mai mişcă, se desface binişor şi plecă.	_______________ 1
(1) Pentru 100 părţi mastic întrebuinţăm 30 părţi smolă, 30 răşină, 20 ceară galbină, 12 sau şi 8 cenuşe cernută. Alte ori punem în vasul în care preparăm masticul, nisip mărunt în loc de cenuşe, spre a-i da mai multă consistenţă, ori mărim cantitatea de seu de va fi prea consistentă.
www.dacaromanica.ro
1014
ALBINA
şi Stema “României 0).
doua aplicaţiune a legii din 1867 a fost drapelul pe care-1 vom denumi model 1867 şi despre care vom vorbi mai la vale.
Până la 11 Februarie 1866, corpurile de trupă aveau în manile lor drapelul ce am descris: Drapelul model 1863. De la acăstă dată şi până la legea din Martie 1867 nu am putut găsi nici o urmă, nici un document, nici un contimporan care să lumineze fiinţarea drapelului pe care 1 vom denumi model 1866.
Drapelele model 1863 nu ereau vechi, nu ereau degradate; ele se presintă vederii şi astăzi, în stare încă bună de serviciu; trupe nouî nu se mai înfiinţaseră spre a ne tace să bănuim că degradarea pe de o parte, iar nevoia de a mai comanda drapele pentru nouele creaţiuni de altă parte, ar fi putut fi pricina schimbării modelului 1863 prin model 1866.
Nu putem esplicâ presenţa drapelului model 1866 de cât prin desfăşurarea evenimentelor din acel an. Drapelul însu-şi ne vor-besce despre România, iar nu despre Priucipatele-Unite, zugrăvite pe stegurile model 1863 ale lui Vodă-Cuza.
Descrierea drapelului inodel 1866. — Deşi prin legea din Martie 1867 se prevedea forma drapelului ţării, totuşi drapelul model 1866 se menţine în serviciu pînă la 1874, când nouî drapele şi stindarde se distribuiră corpurilor de trupă, al căror număr se îndoise.
Iată în adevăr corpurile de trupă care avură în servicii! drapelul model 1866:
Regimentele de linie, de Ia No. 1 la No. 7, creiate înainte de 1866.
»	»	No. 8,	creiat la 1868.
Batalionele de vânători, » No. 1 la No. 3, creiate înainte de 1866.
Batalionul »	No. 4,	creiat in 1867.
Regimentul de vânători călări creiat în 1868.
»	»	călăraşi	»	»	1868.
»	»	roşiori	»	»	1869. 1
(1) Ve<Ji No. 10, 11, 13, 14, 15, 16, şi 23.
Steiul
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1015
Regimentul l-iii de artilerie creiat înainte de 1866.
»	2	»	»	1 August 1868.
Batalionul l-iu de geniu,	» înainte de 1866.
»	2	»	»	1 August 1868.
Legiunile de dorobanţi No. 1 şi No. 2.
Dăm aci descrierea unul drapel *model 1866.»
Drapelul (1) are pînza de mătase tricoloră, iar tricolorul este dispus orizontal şi anume: sus roşiu, la mijloc galben, iar jos albastru; Ge-care i'ăşiă are 300mm- lărgime şi lm ,160 lungime, ast fel că întregul drapel are 900mm- lărgime şi lm160 lungime. Pe margine este înconjurat cu ciucuraşî de aur (franşiurî).
Pe ambele feţe se află inscripţiunî identice cu litere de aur umbrite cu negru, pe făşiă roşie: România,
»	» galbenă: l-iul Regiment de (sau 2-a Legiune de),
»	» albastră: Lăncieri (sau Dorobanţi orî linie). 1
(1) Aceste drapele se află în Museul Arsenalului Armatei.
www.dacoromanica.ro
1016
ALBINA
In cele 4 colţuri şi înconjurat cu rămuri de lauri, se află numărul Regimentului, Batalionului sau Legiunii.
In vîrful prăjinii (hampă) se află acjuila napoleoniană, aşezată pe un cartel cu devisa: Honor et Patria, şi avend în cioc o cruce Sub aquilă este legată o cravată albastră (banderolă), singurul semn care reamintesce disposiţiunile tractatului de la Paris, despre care am vorbit la începutul acestui studid.
(Va urma).	Colonel Năsturel.
Societăţi d? ajutor reciproc în comunele rurale.
ANUL al II-lea (şi următorii)
A). Formarea I<onduluî ajutorelor VENITURI
Pentru 52 săpţ.
637 Bărbaţi şi femei a 15 bani pe săptămână. . Lei 4.968,60 711 Băeţi, iete şi copil a 10 bani »	»	. . »	3.697,20
34 Sad V* din cifra născuţilor a 10 bani pe săpt. »	176,80
Total . »	8.842,60
Venitul restului din capitalul anulu I dat cu împrumut 6% pe an....................................Lei	240,00
Aenitul a cel puţin l/2 din capitalul de mal sus
dat cu împrumut de 6%	pe an................Lei	250.00
Totalul	fondului	ajutorelor	»	9.332,60
CHELTUELl
Dota a 21 fete şi veduve ce se vor mărită a câte 250 lei 5.250,00 Pentru înmormîntarea a 12 bărbaţi şi l'emel a 60 lei 720,00 »	»	a 3 băeţi şi fete de Ia 11 ani
in	sus a	35 lei	105,00
Pentru înmor. a 12 copil până la 11 ani	a câte	25 lei	300,00
Pentru ajutore în caşuri de bole..................»	150,00
»	»	»	» de incendii şi inundaţii . »	200,00
Pentru caşuri de fomete şi	lipsă de seminţe ...»	1.500,00
Pentru biblioteca societăţii.........................»	50,00
Pentru pepiniera şcoleî..............................»	50,00
Pentru premii şcolarilor silitori....................»	50,00
Premii pentru cele mal buneţesăt, şi alte prod. casnice '150,00
Premii pentru costume naţionale ....................Lei	50,00
Premii pentre cele mal frumose vite de muncă	.	»	150,00
Plata casierului care va fi şi comptabil...........»	180,00
Cheltuell de administraţie a 3 lei lunar...........»	36,00
Reserva	.	»	391,60
Total cheltuell »	9.332,60
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1017
Este natural câ nu în toţi anii se vor cheltui sumele destinate pentru caşurile de incendii, inundaţii, fomete şi reserva şi vor rămâne economii. Economiile se vor împărţi în două părţi egale. Prima parte se va face venit la fondul de reservă (anul I) spre a 1 mări după cum s’a mal (Jis.
— A doua parte se va constitui ca fond aparte sub numele de fondul construcţiilor sati al lucrărilor, care mărindu-se cu economiile ce se vor vărsă în fie-care an va servi:
1)	Pentru construcţiunea unul local propriu al societăţii cu o sală mare destinată întrunirilor, conferinţelor, şcolel de adulţi, teatrului sătesc şi bibliotecii societăţeî.
2)	O infirmerie (spital) unde să se isoleze bolnavii de boli mo-lipsitore şi localul de visită al medicului şi vaccinatoruluî plăşil.
3)	Construcţiunea pătulelor de păstrat productele pentru caşurile ele fomete.
4)	Un local de bae.
5)	O moră comună şi cuptore pentru copt pâinea.
6)	Şi alte lucrări neprevăzute.
AL II-lea EXEMPLU Comuna Jugur jud. Muscel,
Comuna Jugur, jud. Muscel, după relaţiunile date de d-1 învăţător N. I. Ghinescu, pentru care i-aduc mulţumirile mele, a avut la 1 Ianuarie 1899:
744 Bărbaţi şi femei.
276 Copil până la 10 ani.
179 BăeţI şi fete de la 10 ani în sus.
1.241 Totalul sufletelor.
In cursul anului (1 Ianuar 1899 la 1 Ianuar 1900) a avut:
16 Căsătorii oficiate.
47 Copil născuţi, şi
26 Morţi (14 bărbaţi şi femei; 10 copil până la 5 ani şi 2 de la 5 ani în sus).
II U I) G E T
ANUL I
A). Formarea fondului de reservă VENITURI ŞI CHELTUELl
Pentru 52 sftpt.
744 Bărbaţi şi femei, a 15 bani pe săptămână Lei 5.803.20 455 BăeţI, fete şi copil, a 10 bani »	»	»	2.366,00
23 Sau 1/i din cifra născuţilor a 10 bani pe săpt. »	119,60
Total »	8.288,80
Venitul a cel puţin 4.000 lei daţi cu împrumut din
capitalul de mal sus cu 6% pe an.................Lei 240,00
Total »	8.528,80
Se deduce lefa casierului a 15 lei pe lună şi câte 3
lei pe lună cheltuell de administraţie ....	»	216,00
Rămâne fond de rezervă »	8.312,80
www.dacaromanica.ro
I
1018
AI. RINA
ANUL al II-lea (şi următorii)
B). Formarea fondului ajutorelor VENITURI
Pentra 52 a&pt.
744 Bărbaţi şi femei a 15 bani pe săptămână . . Lei 5.808,20 455 BăeţI, fete şi copil a 10 bani »	»	. . »	2.366,00
23 Sau 1/i din cifra născuţilor a 10 bani pe săpt. »	119,60
Total »	8.288,80"
Venitul restului de capital din anul I dat cu împrumut de 6°/0, sau pentru 4.000 ....................Lei 240,00
Idem a 1/2 din capitalul de maî sus cu 6% ...»	240,00
Totalul Fondului ajutorelor »	8.768,80
(’HELTUELÎ
Dota a 16 fete şi văduve ce se vor mărita în cursul anului a 250 lei fie-care.....................Lei 3 800,00
Pentru înmormîntarea a 14 bărbaţi şi femei a 60	lei	»	840,00
Pentru înmor. a 3 copil de la 6 ani în sus a 35	lei	»	105,00
Pentru înmor. a 10 copil până la 6 ani a 25	lei	»	250.00
Pentru ajutore în caşuri de bole......................»	150,00
»	» în caşuri de incendii şi inundaţii »	200,00
Pentru caşuri de fomete şi lipsă de seminţe .	.	»	1.500,00
Pentru biblioteca societăţii..........................»	50,00
Pentru pepiniera şcolel...............................»	50,00
Pentru premii acordate şcolarilor silitori ....	»	50,00
Pentru cele mal bune ţesături şi alte produse casnice	»	150,00
Premii pentru costume naţionale.......................»	50,00
Premii pentru cele mal bune vite de muncă .	.	»	150,00
Plata casierului care va fi şi comptabil .... »	180,00
Cheltuell de administraţiune a 3 lei lunar ...»	36,00
Reserva . . »	1.207,80
Total cheltuell Lei 8.768,80
Sumele rămase necheltuite se vor împărţi în două şi se vor destină ca şi la comuna ŞendrescI; iar în cas de neajungere, se va cheltui în cursul anului din rezervă care în acest cas este destul de mare.
Aş fi vrut să dau mal multe exemple, însă cred că aceste două sunt suficiente. Cel d’întâiu ne dă maximum pote de cheltuell relativ la venituri şi cel de al II-lea ne dă minimum pote de cheltuell. O medie a acestor 2 comune ne dă o chezăşie de posibilitatea realisâril propunerii de faţă. La stabilirea budgetelor n’am menţionat plata chiriei unul local, pentru că la început nu văd necesitatea imediată a unul local.
Terminând las cestiunea în sema celor ce sciu şi pot să iea iniţiativa în acestă privinţă.
T. S. Papp.
www.dacocomanica.ro
f)acantă cu cercei, îmbrăcată cu chiton cu manta, ţine în mâna drâptâc’un TIR5 luni. ?i în cea stâniâ un co^uleţ cu douâ^vase şi o Stofă îndoită. După o pictură murală din TRIGUNlUM al casei lui Aulus Vettius la Pompei.
(Stampă dintr’o importantă lucrare a d-luî I. Kalinderu, ce va apare în curînd).
www.dacaroimaiiica.io
1020
ALBTNA
PORCUL (i).
Partea a doua.
VIII.
Scopul prăsirii porcilor trebue să fie, producţiunea cărnii, care se cere mult pe tdte pieţele de consumaţiune, a alimentelor de hrană şi să aibă de temelie cheltuelile cele mal mici.
Pe t<5te pieţele, cel mal mare preţ îl au trunchiurile animalelor; iar capul şi picidrele au un preţ derizoriu, adecă fbrte mic. De aceea porcicultoriî trebue să tindă a creâ un ast-fel de porc, care să albă cât mal puţin desvoltată, cât mal mică, partea dinnainte a corpului (capul şi umerii) şi cât mal mult desvoltată şi mal mare, partea dindărăt şi mal cu semâ şezutul (basinul).
Avend acest scop englezii, după multă trudă şi bătae de cap, au isbutit a creâ un ast-fel de porc ideal, care astăcjl este cel mal minunat porc din toţi porcii de pe lume.
Isbândele porciculturiî în Anglia s’au reflectat şi asupra altor ţări: Francia, Germania, Danemarca şi Statele-Unite au început a cumpără porci de rasă engleză, unii pentru îndreptarea raselor pămîntene, alţii pentru prăsirea acestei rase engleze în puritatea sa originală. Calităţile principale a rasei de porci engleze sunt următdrele:
1)	Porcul de rasă englezăscă are mal cu sămă desvoltat trunchiul corpului şi în deosebit şezutul (basinul) — partea dinainte, adecă capul şi picidrele cu umerii din contra sunt mici şi slabi. Acestă împrejurare tocmai face ca din acestă rasă de porci să obţinem mal multă carne bună pentru consumaţiune.
2)	Organele de mistuire şi cele-lalte organe, stomachul, maţele, plămânii etc. la porcul de o rasă ordinară sunt fdrte tare desvoltaţî, şi de aceea ast-fel de porc dă carne puţină pentru sărătură. De pildă porcul nostru ordinar din Moldova, dă carne pură pentru sărătură în termen mijlociu ca la 55%; porcul ordinar al nostru încrucişat cu un porc alb englez, produce deja o rasă de porci care dă 68°/o carne, iar porcul englezesc pur — 70°/o Şi chiar 72% din totalul cât cântăresce animalul viu.
3)	In fine un porc de rasă pură englezăscă se îngraşă mal iute ca orl-ce alt porc de altă rasă. Un porc englezesc de 6 luni, cântăresce 90 kilogr; de 9 luni, 160 kilogr; de 12 luni, 220 kilogr.
Pentru exportul porcilor trebue să nu perclem din vedere că în streinătate se preţuesce mai mult carnea de porc nu prea grasă, de cât cea grasă. Ast-fel şunca se cere pe pieţele streine do volum mijlociu, dar cărndsă, sub piele să fie stratul de grăsime cât mal mic, tot ast-fel şi cele-lalte bucăţi de porc afară de spicul, care trebue să fie cât mal gras. 1
(1) Vedî No. 34, 35 şi 36
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1021
Dacă voesce cine-vâ să exporteze carne de porc în jumătăţi de trunchiu (a se vedă cap. VII—I), cari au căutare mare la Londra, apoi trebue avut în vedere, că deşi pentru ele se plătesc parale bune, însă se cer anumite condiţiunî. Marfa trebue să fie următdrea:
1)	Greutatea fie-cărei jumătăţi trebue să fie nu mai mică de 50 livro şi nu mai mare de 80 livre.
2)	Stratul de grăsime pe spinare trebue să fie nu mai gros de 3% centimetre, şi pre cât va fi mai multă carne, cu atât mai bine.
3)	Carnea şi grăsimea trebue să fie tari, după ce trunchiurile au fost răcite.
Ast-fel de carne de porc se capătă din porci tineri de bună rasă (mai cu semă de la porci de rasă englezăscă, numită iorkşir), hrăniţi cu grăunţe şi avend greutate vie de la 80—100 kilogr.
Dacă porcul viu cântăresce mai mult de 120 kilogr, atunci dintr’un ast-fel de porc se pregătesce alt-fel de marfă; el trebue să fie respicat după metodul 2 sau 3, după descrierea făcută de noi mai sus.
Porcii vii, cari cântăresc aprdpe 160 kilogr. trebue respi-caţî după metodul al 4-lea, şi dacă grăsimea de pe spinare e fdrte mare şi grasă, atunci bucăţile se tae după aliniatul b. (a se vedea metoda 4 cap. VII).
Din porcii mai mari, cari sînt mai grei de 160 kilogr. în străinătate nu se pot trimite de cât spicuri. iar restul nu se trece, neavend absolut cerere.
Carne de porc sărată în butoiaşe se prepară din porci tineri neîngrăşaţî, sau din porci, ale căror carne s’a constatat că este m61e.
In cap. al IV-lea am arătat cât se perde după operaţiunea de deşertare; acum să vedem cât de mare e acestă perdere, după ce s’au isprăvit tdte lucrările, descrise în cap. VII.
Am <Jis că înainte de t<5te se tae capul, apoi se scdte şira spinării; după ce jumătăţile s’aii răcit se scot d3ele (vertebrele) gâtului, une-ori se scot edstele, lopăţica şi chiar osul din şuncă, apoi după curăţirea sau mai bine <Jis tualeta fiecărei bucăţi — se obţin multe fărâmături de carne şi grăsime. T6te aceste bucăţi de fărâmături se întrebuinţeză pentru cârnaţi.
T6te aceste fărâmături însă faţă de greutatea vie de 1.000 kilogr. compune:
Alt-fel pe o greutate vie de 1.000 kilogr., se perde 15%.
Cap. . . Picidre . 6se . . . Părţi moi
(Va urma).
Zamfir C. Arbure.
www.dacoromamca.ro
1022
ALBINA
Guvîntare despre fapte bune 0).
Dar de ce să ne ducem cu mintea în alte părţi şi să nu ne uităm chiar aci la noi, în oraşul nostru.
Nu există ore în acest oraş societatea Carmen Sylva, pentru ajutorarea şi îmbrăcarea copiilor săraci, pentru alinarea suferinţelor văduvelor şi orfanilor? Cine nu cunosce în Cămpu-Lung rodele acestei societăţi, pentru ca să înţelegă fie-care, nu lauda dreptă şi publică ce se cuvine membrelor el, pentru zelul şi activitatea ce depun în îndeplinirea scopului societăţii lor, ci necesitatea ca cât mal mult toţi creştinii adevăraţi, cu dor de bine şi de binele ţării lor, să-şî întorcă privirea bine-voitore către acel-ce, lipsiţi de mijloce, au totuşi nevoe de a-jutor, pentru a putea păşi în lume luminaţi şi cu paşi siguri, drept îndreptaţi pe calea cea adevărată, pentru binele şi al lor şi al ţării în care trăesc.
Iată dar, fraţi creştini, pentru ce fel de instituţiune şi cu ce scop v'am chemat astăcjî la st. Biserică spre a vă rugă să contribuiţi fie-care cu obolul vostru şi după puterea vostră, pentru a se asigură măcar de aci înainte şi la noi existenţa şi funcţionarea regulată a unei instituţiunl atât de folositore: Cantinele şcolare.
Şi negreşit, unde vă puteam chemă mal bine, de cât la Sfînta Biserică?
Din timpurile cele mal vechi şi până astăzi, Biserica a ocrotit necontenit sub aripele sale protectore pe cel săraci şi nevoiaşi, representanţiî bisericii cari şi-au înţeles şi-şi înţeleg misiunea lor, din timpurile cele mal vechi şi până astăfll au dat necontenit ajutorul lor la tote instituţiunile de ajutor material şi intelectual, dacă nu le-au fondat chiar el singuri; pot Şice şi pot să dovedesc ori când dacă voiţi, că tote instituţiunile de binefacere şi pe tote terenurile, existente astătjî în lume, nu sînt de cât fructe ale creştinismului şi representanţilor lui, ale apei celei vii a Mântuitorului nostru Isus Christos, pe care se bazeză creştinismul şi de principiile căruia se conduc adevăraţii lui mărturisitori. Vieţa socială, ca şi cea politică, s’a modificat complect prin creştinism. Ospicii case pentru copii găsiţi, spitale, orfelinate, tote, dar tote sunt, cum am clis, fructe ale creştinis- 1
(1) Ve<Jî No. 36.
www.dacaramamca.io
ALBINA
1023
mulul şi ale Bisericel lui, căci înainte de creştinism, păgânismul n’a cunoscut ast-fel de lapte ale carităţii.
Va rămâne d’a pururea ca model de tundaţiune piosă, spitalul „Basilianulu, fondat de sf. Vasile cel Mare şi nu se va uită nici o dată încercarea păgânilor, făcută prin representantul lor cel mal înverşunat contra Creştinilor, Iulian Apostatul, de a i-mitâ pe creştini în fapte de caritate publică.
D’apol din istoria nemuluî nostru, nu seim noi ore că mult puţina învăţătură ce se mal putea căpătă acum 100 de anî cel puţin, nu se putea căpătă de cât la Biserică şi de la slujitorii el? Dar primele începuturi de scrieri, ce caracter au ele de cât cel religios şi sub auspiciile cui sunt tipărite în limba maternă, dacă nu sub al Bisericii şi al representanţilor el?
La Biserică dar trebuiâ şi astă-cjll, fraţi creştini, să ne adresăm şi să vă chemăm, ca una ce s’a dovedit până la evidenţă, că a fost şi este continuă ocrotitorea celor în lipsă şi nevoi, încura-jătorea şi susţiitorea sub aripile căreia, tot omul doritor de lumină, a găsit în tot-deauna sprijin.
Şi acum, fraţi creştini, cu sufletul plin de bucurie, satislăcut că a ţi înţeles şi că v’a-ţî şi grăbit să îndepliniţi poruncile Domnului, apa cea vie despre care Mântuitorul a vorbit Samarinencel transformându-se în voi, — creştini adevăraţi, — în rîurl de viaţă curăţitore de suflet, cu sufletul plin de bine că aţi răspuns şi chemării nostre celor în via Domnului lucrători, către cer ridic ochii mei şi lui Dumnezeu rugându-mă, (Jic: Domne, Dumnezeul nostru, carele escl în ceruri şi tote le veZl, creator, protector şi conducător al omenirel, trimete pe duhul teh cel sfînt peste noi, ca luminând mintea nostră, tot-deauna către faptele cele bune şi ţie bine plăcute, să îndrepte totă lucrarea nostră ; iar sfînt cuvîntul Dumnecjeeşcel tale evanghelii de astăzi, fă ca să se răspândescă peste tot pămîntul ţării aceşteia, pentru ca toţi locuitorii el să se adape deplin din apa ta cea vie şi să săvîrşescă fapte ca cele pentru realisarea căreia, noi fiii şi fiicele tale credinciose, ne-am adunat astăZl aci. Amin.
Haralambie Demetrescu
Profesor.
Cine voesce să fie stăpân pe afacerile sale, să se se silescă a fi şi sclavul lor.
www.dacoromaiiica.ro
1024
ALBINA
COPITA CALULUI
Fig. l.—PâreţiT unghiei copitei calului.
>. • l
f-
as. aj najnte de a vorbi despre bolele copitei, credem nevoe, pentru priceperea lor cu mai multă uşurinţă, să descriem în câte-vâ cuvinte, părţile din cari este formată copita, precum şi atribuţiunile ce ea înde-plinesce în timpul mersului.
Părţile din cari se compune copita sunt urmâtorele: Unghia sau cornul propriu dis, pe care închipuindu-ne-o separată de cele-lalte părţi ale copitei, se înfăţişeză sub forma unei cutii rotunde (fig. 1) cu fundul în jos şi cu des-
chidetura ceva mai strimtă de cât fundul şi ore-cum înclinată în sus.
Cercetată pe dinafară, vedem că păreţi! unghiei se arată de o colore mai tot-dauna negriciosă. Netedi la pipăit, ei au înălţimea cea mai mare în partea care se găsesce privind animalul din faţă, adecă în dreptul acela care se numesce fruntea copitei, de unde apoi ei se scurteză din ce în ce, către părţile cari se dic quartiere sau sferturi. Urmărindu se de la sferturi, pă-reţii nu se unesc de-adreptul unul cu altul, ci ajunşi cam în partea opusă frunţii copitei, ei se îndoesc fie-care în spre fundul unghiei, lăsând între ei un spaţiu în formă de V. îndoiturile păreţilor formeză călcâile copitei, iar partea îndoită care urmeză după călcâie, se chemă barre.
Fundul cutiei cărnose a copitei sau Fig._ TaIpa propriQ 4WL mai bine dis talpa, ca şi păreţii, aşişderea este mai la toţi caii de colore negriciosă. La talpă se deosibesc doue părţi mai desdmă. talpa propriu disă
si furcuta sau maiaua.
* »
Talpa propriu cjlisă (figura 2) se găsesce cuprinsă între marginea de jos a păreţilor şi barre. Ea este ore-cum netedă şi trebue să fie puţin găvănată la copitele bine făcute.
f. Fruntea copitei; a. Sferturile; c. C&lc&ele; 1. Foitele «lupii faţa dinăuntru a pftretilor; b. Şanţul !n care se găsesce buieţelul.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1025-
Furcuţa cam în forma unei perne (fig. 3), ocupă spaţiul în formă de V, lăsat între barre. La ea trebue să se ţie socotelă între altele, şi de scobitura mijlocie ce pre-sintă şi care se numesce crăpătura furcuţeî, golul furcuţel sau mai ne-merit, lacuna mijlocie a furcuţeî, după cum o numesc omenii ce se o-cupă cu studiul calului.
Cornul din care este format furcuţa este maî mole de cât acela al tălpii şi al păreţilor.
Acestea fiind dise, să vedem acum cum se presintă pe dinăuntru cutia cornosă, unghia copitei calului.
Incepend cu păreţiî observăm o mulţime de mici foiţe de colore albiciosă, aşezate în mod regulat de sus în jos. Aceste mici foiţe lipsesc însă către marginea de sus a păreţilor, unde se găsesce un şanţ, în care se aşdză bureţelul, despre care ne vom ocupă mai la vale.
Talpa şi furcuţa se arăt pe dinăuntru, nu ca păreţi, ci cu o mulţime de mici găuri. Furcuţa maî are încă şi un fel de crestă în dreptul scobiturii dinafară despre care am spus că s’a numit lacuna mijlocie a furcuţeî.
In fine terminând cu unghia, trebue să spunem că ea, departe de a fi formată dintr’o singură bucată, după cum s’ar păre, din contra daca o punem de exemplu să stea mai mult timp în apă, vedem că se desface în trei: păreţiî, talpa şi furcuţa.
Irimia Popescu
Medic-vet«rinar.
îndreptarea stării şatenului prin învăţători (0-
Domnilor institutori şi domnilor învăţători,
al nainte de a începe şirul cuvîntăriî, cu care, potrivit disposiţiunilor luate, trebue să deschid lucrările conferinţelor nostre, profit de ocasiunea că mă găsesc în mijlocul d-v., şi să mî daţi voie să vă (jic un strămoşesc: «Bine aţi venit!»
D-lor, trebuind a-mi alege subiectul cuvîntăriî mele, mă gân-diam să nu iau un subiect de şcolă, dar mi-am cjis, că pentru 1
(1) Cuvîntare ţinută anul acesta la deschiderea conferinţelor generale ale corpului didactic primar din jud. Vlaşca.
www.dacoromanica.ro
1026
ALBINA
acesta avem 8 (Jile, cari sînt anume consacrate unor asemenea subiecte.
Aş fi dorit apoi ca, cunoscând do-aprope nivelul învăţămîn-tulul din acest judeţ, să pot face reflecţiunile mele personale şi să propun mijlocele de îndreptare, dacă s’ar simţi nevoie de acesta. Sunt însă de curînd venit în judeţul d-v. şi puţine sunt şcolele, pe cari le-am putut visita. Şi necunoscend mediul, nu puteam propune remediul.
A trebuit dar să renunţ şi la acesta.
E însă o chestiune, asupra căreia orl-unde, orl-când şi orî-cât s’ar insistă, tot nu s’ar insista în destul.
Acesta este chestiunea naţională: chestiunea înbunâtăţirel stării morale şi materiale a' sătenilor, pentru a-î scote din decăzuta şi înapoiata stare, în care se găsesc.
Cu chestiunea acâsta am lăcut inaugurarea venirii mele în judeţul d-v., şi voiO stărui a vă vorbi de ea necontenit, ori de câte ori ne vom întâlni unii cu alţii; căci am credinţă orbă, că o îndreptare se pote face, şi e o chestiune care nu mai pote suferi întârziere.
Un popor, care stă pe loc, nu pote mult timp să existe. Lupta între popore va fi de aci înainte mai ales pe teren economic, şi poporul, care va fi mal învăţat, mal bine pregătit pentru viăţă, va eşi învingător. Avem exemple destul de elocuente că popore mari de alt-fel, dar cari au rămas îndărăt cu civilisaţiunea, a trebuit să facă loc celor instruite şi muncitore.
EI bine, luând tote acestea în consideraţie, starea miserabilă în care se găsesce ţăranul nostru, trebue să ne dea de gândit; căci e insuportabilă, şi nu ne pote duce de cât la peire.
Cercetaţi masa, casa, îmbrăcămintea, chiar moravurile ţăranului. Aii ajuns într’o decadenţă îngrozitore.
Casele ţăranilor noştri sunt într’o aşâ stare, în cât cu greu trebue să le dai numele de case; ele nu sunt de cât adevărate coteţe. Pote purtă numele de casă mica îngrădire de nuiele, lipită cu pămînt, acoperită cu stuf, lipsită de aer şi lumină?
Ne îndoim, dacă acum 1.000 de ani puteau să fie într’o stare mal decăZută de cât acum.
Şi să nu vorbim de alte sate, dar chiar de acestea de-alungul căii ferate; le veZl lipsite de o picătură de var pe din afară şi probabil şi pe din năuntru. Invăţaţi-I, d-lor învăţători, ca cu câte-vâ chilograme de var să le dea o înfăţişare mal plăcută vederii. Invăţaţi-I a sădi câţî-vâ pomi împrejurul caselor, de a căror umbră şi răcore să se folosescă în timpul verii, şi de fructele lor în timpul tomnel. Priveliştea satelor din judeţ îmi face impresia unor sate tătărescl, iar nu românesc!.
Te simţi — ca Român — atât de mic şi de înjosit, şi inima îţi sângereză de durere, când veZî pe la marile exposiţil universale, expunendu se ca simple curiosităţî case date ca tip ale Papuaşilor de prin Noua-Guinee, când tu sciî, că aidoma case se găsesc într’o ţară ăre-care de pe malurile bătrânului Danubiu!
(Va urma).	----------------- R. N. GrigOim
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1027
Amintiri răsboiniee.
cum 24 de ani in urmă, armata română, avend în fruntea ei pe falnicul şi vitezul Căpitan M. S. Regele Carol I-iu, a arătat că soldatul nostru scie să se lupte cu bărbăţie contra ori-cărui duşman! In răsboiul din 1877 — 78, oştirea nostră, mică la numer pe atunci, a putut să dea piept cu numerosa oştire turcăscă, câştigând victoriile strălucite de la Plevna, Griviţa, Smârdan, Racova. Pentru eterna amintire a celor căduţi în răsboiu s’a ridicat la Smârdan un mare şi frumos monument.
Smârdanul este un sat ceva mai departe de Vidin, aprope de cetate, cam la 7 chilometri. Monumentul ridicat este de marmoră albă, avend înălţimea de 4 metri; jur împrejur se află trepte de marmoră albă iar împrejurul monumentului 24 stâlpi de marmoră în formă de obeliscuri mici, fiind petrecut prin stâlpi un lanţ gros de fier. D’asupra monumentului se află Emblema României în mărime naturală de bronz, avend pe cap o coronă de lauri, în mâna dreptă ţine facla civilisaţiuniî, ear în stânga o sabie, semnul biruinţei; la piciore, lanţurile sclaviei rupte şi sfărâmături de tunuri.
Pe partea din faţa monumentului sus, se află o placă în relief şi 3 plăci pe drepta şi 3 pe stânga; pe aceste plăci se află scris cu litere de aur următorele inscripţiunî : «Smârdan, anul mântuirii 1878, Prier 12.» Pe alta: «Dânduve viăţa bărbătescă, aţi dat vieţă ţerii vostre şi libertate Bulgariei.» Pe alta: «Dumnedeu a voit ca din sângele vărsat de voi, să reiasă neatârnarea României.» Pe alta: «România recunoscătore nu va uita nici odată, că ceea-ce dobân-desce prin lupte crâncene, se păstrăză cu sfinţenie.» Pe alta: «Pentru patrie şi pentru voinicii căduţi pe câmpul datoriei.» Pe alta: «Naţiile cari înalţă pe cei-ce cu credinţă le slujesc, îşi asigură viitorul.» Iar pe placa cea din urmă, se află scris: «Din stejar, stejar răsare; iar din viteji, viteji nasc.» Acestea sunt tote inscripţiunile după falnicul monument de la Smârdan.
www.dacaromaiiica.ro
1028
ALBINA
De la Smârdan ajungi la Racova. Aci se află alt monument la fel cu cel descris mal sus. La Griviţa, unde armata Română a repurtat frumosa victorie în diua de 30 August 1877, s’a ridicat tot de ţara Românescă o Capelă (mică bisericuţă), aprope de reduta Griviţeî No. 2, în locul supra-numit: «Valea lacrămilor.» De remarcat este aci că în tinda bisericei se află sculptaţi în marmoră, în relief, busturile oficerilor căduţi în acea crâncenă luptă.
In acestă capelă se face slujbă religiosă de către un preot, plătit tot de România, pentru odihna sufletelor bravilor, cari au pierit luptând cu bărbăţie pentru apărarea patriei şi neamului românesc.
Locot. Victor Nicnlescu.
-------------------------
10 MAIU LA SATE
Anul acesta, la Borca, pe Domeniul Coronei de pe valea Bistriţei, s’a serbat (jiua de 10 Maiu de şcola de acolo împreună cu şcolile din Farcaşa şi Mădeiu, aşa cum nici odată nu s’a serbat în munte.
Mai întâiu s’a făcut Tedeum la biserică, unde d-1 învăţător Po-povicl, Borca, printr’o frumosă vorbire arată însemnătatea ţlilei. De la biserică şcolile împreună cu un numeros public din tustrele comune, s’aîi îndreptat spre localul «Societăţii culturale.» Localul eră prea frumos decorat cu ghirlande de brad ; iar în faţă la intrarea din afară, aşezate portretele familiei Regale şi a d-luî Administrator Kalinderu.
D-1 Daniilescu, Farcaşa, printr’o cuvîntare istorică arată cine-î Românul, ce-a putut ajunge în scurt timp şi ce mal are de făcut.
Ca încheiere, d-1 I. Dăscălescu-Mădeiu, prin puţine cuvinte populare arată însemnătatea clileî şi amintesce bătrânilor lacră-mile ce-au versat pentru «odorele lor,» pe cari i-au pierdut în focul de la Plevna. Mişcă inimile tuturor cu următorele cuvinte:
«De treci colo munţii, la o asvîrlitură de băţ, dai de hotar... ţară străină, cu Românii fraţi de-ai noştri, băştinaşi pe acele pămîn «turi!.. Şi-i ţară străină!..
«De treci colo, la Cornul-Luncei, locuri ca un raiu, cu Români «voinici şi sprinteni, urmaşii arcaşilor lui Ştefan Vodă, sunt fraţi «de-aî noştri pe pămînt Românesc, îngrăşat cu osele străbunilor «noştri, ce-au murit pentru moşia nostră! E pămînt Românesc «împodobit cu mormîntul lui Ştefan!.. Şi-i ţară străină!..
«De treci Prutul şi Dunărea tot Români pe moşii Românescî.
< In tote părţile fraţi de-aî noştri pe pămînturî Românesc! sub mâni streine. Să plângem acesta, să plângem cu lacrimi amare, «nu insă ca pe un mort, nu !
«Românul n’a murit sub urgia Tătară şi Turcă, apoi astăţli nu «mai vrea să moră, căci are 7 inimi în pieptul lui. Şi rabdă el,
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1029
«rabdă mereu, dar umbra lui Ştefan din Putna şi-a lui Mihaiu <din Cozia apar, se apropie, ne trezesce şi când va striga Să «facem toţi un trup şi în frunte cu vităzulşi înţeleptul nostru Rege «vom alerga !..
«Voî, ce-aveţî urma ranelor pe trupul vostru de la Plevna (iî «arată pe cei din răsboiu aleşi şi puşi în frunte), să împărtăşiţi «tinerimea acesta cu focul iubirei vostre de moşie, s’o povăţuiţi «spi’e mărirea nemului nostru, s’o faceţi demnă urmaşă vouă!
«Şi toţi să ne încredem în energia şi tăria nemului’nostru, în «inteligenţa şi vitejia bunului nostru «Stăpân» şi să rugăm pe «Atot Puternicul să-i dăruiască gând bun pentru’ noi.
După acesta şcolile unite cântă «Regele Carol» imn răsboinic şi «Trăiască Regele.» D-l Berian şi Codrenu, silvicultori, au fotografiat şcolile împreună cu numerosul public. Urmă ospăţul copiilor şi al autorităţilor şcolare şi comunale, ospăţ dat din fondurile societăţii sub îngrijirea neobositului şi harnicululuî silvicultor Berian.
*
* *
piua de 10 Maiîi la Cerna, jud. Tulcea, unde este şi reşedinţa cercului cultural înainte,» s’a sărbătorit cu o deosebită solemnitate.
Luându-se înţelegere de mai nainte, s’a putut face ca să asiste şi cei-lalţi membrii ai cercului cultural împreună cu un număr de elevi.
Serbarea s’a deschis la ora 3 p. m. în faţa unui numeros public din localitate cât şi din împrejurimi, prin Imnul Regal, după care d-l G. Coatu, dirigintele şcolei a ţinut o potrivită cuvîntare relativ la însemnătatea dileî, cum şi asupra teatrului popular căruia i s’aîi pus basele tot în ţliua de 10 Maiu.
S’au representat piesele: «10 Maiu» în 2 acte şi De necaz.»
S’au recitat şi poesiî, precum: De pe vremea fanarioţilor, Româ-nesce, Mama de Coşbuc, Pietrele scumpe, etc.
Corul şcolei, condus de d-l Ion Băluşescu al 3-lea învăţător, a executat cu multă exactitate cântecele: Hora Dobrogenă, Saltă junimea, Păsărică căletore şi Ca o di de primăvară.
Intre acte, şcolarii din vecinătate (de la Turcoia, Pecinega, Satu-Nou, şi Aiorman), au înveselit publicul prin diferite recitări cu subiecte potrivite ocasiuneî şi cântări frumose.
Se citeâ o bucurie vădită pe feţele tuturor celor presenţî. Ţăranii mai ales erau forte atenţi şi miraţi ore-cum, căci vedeau ceia-ce nu mai vătluse.
Cronica Săptămânii.
MM. LL. Regele şi Regina au plecat Marţi, 5 Iunie, la Sinaia, unde au reşedinţa de vară. La plecare au fost întâmpinaţi de Alteţele Lor Regale Prinţul Ferdinand şi Principesa Maria, cu Principii Carol şi Elisabeta; de I. P. S. Mitropolitul Primat, de d-nii miniştrii, de înalţii funcţionari ai statului, precum şi de un public numeros. Trenul regal a pornit în uralele mulţimei, plină de devotament către Dinastie.
www.dacocomamca.ro
1030
ALBINA
—	După ultimele scirf, starea semănăturilor din judeţe e fdrte bună. Ploile cădute în urmă au fost minunate. Grânele, orzurile, o-văzurile, secara, fîneţele şi porumburile sunt bune. Intr’unele judeţe a început praşila porumbului, în altele s'a sfirşit. In jud. Ilfov, Tu-tova şi Brăila a cădut grindină care a adus pagube agricultorilor. Grindina cădută în jud. Vlaşca n’a fost atât de păgubităre. Livedile de pruni din Argeş şi Muscel sunt fără rod!
Viile sunt în general frumdse şi făgăduesc o recoltă bună, afară de cele din jud. Bacău şi Olt.
—	Un pelerinagiu a avut loc la mormîntul marelui patriot C. A. Rosetti, Duminecă, 3 Iunie. S’a pus pe mormîntul lui mal multe cordne şi s’a ţinut mal multe discursul, prin cari s’a amintit meritele marelui bărbat de stat, fost luptător neobosit pentru ridicarea ţării. Au luat parte la procesiune şi mal multe societăţi din Capitală
—	Directorul seminarului din Sucăva, d-1 Gabriel Găină, a fost decorat de Majestatea Sa împăratul Austriei pentru meritele sale literare cât şi pentru marile servicii aduse creştinătăţii în timp de 40 de uni.
—	In dorinţă de a veni în ajutorul foştilor funcţionari, ale căror posturi au fost suprimate, direcţiunea generală a Regiei monopolurilor statului a luat disposiţiunea să le acorde brevete pentru debitele speciale de vîndarea produselor eî, atât în Bucuresci. cât şi în diferitele capitale de judeţe. De-o cam dată sunt 103 debite.
Doritorii de a obţine asemenea brevete, vor adresă cererile lor direcţiunii generale, în termen de o lună de la data publicaţiunil în Monitorul Oficial, a acestei încunosciinţărî, adecă cu începere de la 3 Iunie a. c.
—	Duminecă, 3 Iunie, a fost la Sosea o bătae de flori organi-sată de asociaţiunea femeilor române «Sprijinul», cu scopul de a trimite din produsul el, câţî-va copii săraci şi slabi la ţară.
Alteţele Lor Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria au bine-voit să ieâ parte la serbare.
Alteţele Lor au fost primite la intrarea pe Şosea, de un cor de 30 de eleve de şcdlă primară, aşezate într’un car frumos împodobit cu flori de câmp şi cu spice de grâu.
D-1 ministru al instrucţiunii publice aprobând scopul acestei serbări, a pus la disposiţiunea societăţii «Sprijinul» pentru găsdu-irea copiilor trimişi la ţară, localul de la băile Bughea de lângă C.-Lung.
—	Duminică, 10 Iunie, orele 3 p. m., va avă loc în Palatul A-teneuluî român, o mare serbare şcolară, în folosul cantinelor şcolare cum şi pentru constituirea unul fond de ajutorare a copiilor săraci cu cărţi şi rechisite şcolare. Serbarea este pusă sub patronagiul d-neî Ana Spiru Ilaret.
îndemnăm publicul Bucureştean a încuraja acăstă serbare, aranjată cu multă ostenălă de către d l PI. B. Sinişteanu, revisor şcolar.
Preţul intrării este : Stal I 3 lei, stal II 2 lei.
—	După scirile primite (le Banca Agricolă şi de casa Maruio-
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1031
rosch-Blank, recolta în Statele-Unite fiind slabă, cea din Rusia în mare parte compromisă, iar cea diu Germania aprdpe distrusă, se speră că preţul grâului se va urca în mod considerabil.
—	La Berlin a avut loc inaugurarea solemnă a monumentului principelui de Bismarck cel mai mare om de stat al Germaniei, în faţa perechei imperiale, a miniştrilor, a deputaţilor şi a unei mulţimi numerdse. D. de Bulow a rostit un discurs făcând elogiile principelui de Bismarck şi adăogând că memoria sa va fi vecinică. După aceea împăratul a depus o cordnă la piciorele monumentului.
—	După o telegramă a lordului Kitchener, din Pretoria, coldna generalului Elliot a avut lingă Reitz o luptă cu Boerii comandaţi de generalul Dewet. Lupta a fost crâncenă. Englezii au luat 71 care, 10.000 cartuşe şi 460 vite; 45 Boeri aii fost făcuţi prizonieri. Boerii aii perdut 17 dmeni. Perderile Englezilor sunt de 20 morţi dintre cari 3 ofiţeri, şi 24 răniţi.
Tot din Pretoria se vestesce că Boerii aii surprins la 12 Iunie, 259 Australieni la sud de Middelburg: Ei au ucis 4 oficeri şi 26 dmenî, 14 oficeri şi 38 de dmeni au fost răniţi.
Doui ofiţeri şi 56 omeni numai, au scăpat fugind.
Prisonieriî au fost apoi liberaţi, după ce li s’au luat armele.
-------------------------
BIBLIOGRAFIE
Au apărut volumele III şi IV din scrierile juridice ale lui Al. Degre. Preţul fie-căruî volum lei 8.
MULŢUMIRI
Sub-semnatul, învăţător diriginte de la şcdla din Lipov-Dolj, Domeniul Coronei Segarcea, în numele locuitorilor din acâstă comună, aduc vii mulţumiri d-lui I. Kalinderu, adm. Domeniului Cordneî, pentru mult generosa faptă de a dona biblioteceî acestei şcole peste 60 volume, diverse cărţi instructive.
Şt. St. Tuţescu.
¥
* *
Prin iniţiativa şi ajutorul ce s’a dat de către preotul paroh Dimitrie Ră-dulescu, perceptorul fiscal, Gh. Petrescu, precum şi d-nil Ion Dumitrescu, 1. Melea, Mihaî Geangavela, Ion Cazacu şi alţi 23 săteni, s’aO Învelit din nod cu şindrilă Biserica parohială Sfinţii Voivo<)I din comuna Fometesol, plaiul Horezu, judeţul Vâlcea.Li se aduce mulţumiri.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
D-luî V. Harta, Rănzescî-Tutova. — Sunteţi achitat pe trecut cum şi pe anul curent al IV-lea, cu chitanţa 2.203.
www.dacorornanica.ro
1032
ALBINA
A
Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrari! statului şi idei! naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rural! şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’întâiu an după primirea sa, să facă a se prim! în Societate cel puţin alţi do! membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotizaţia pe un an, se pot a-dresa d-lu! Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucurescî.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalindcrn, membru al Academiei Române.— Vice-preşedinte, Sara Şoinănescn, marc proprietar, fost senator.— Administrator şi casier delegat, I’etru (JArboviceanu, deputat, directorul Sc. Normale a Societăf.iî pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Const. Batiu, profesor secundar şi inspector şcolai—Membrii, Spini C. Harct, Ministru, profesor Univers.; I. Dimitrescu Procop., senator şi Primar al Capitalei; M. Vlădescii, deputat, profesor universitar; f'ristu S. Ncgoescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Censorl. Const. Aliniă-îicştcanu, inginer de mine; Preotul econom Const. lonescu, profesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar
Membrii înscrişi şi cotisaţinni plătite (Urmare).
Boian N„ (Panciu), le! 2; Boian I. doctor, (Bucurescî), le! 2; Brătăşauu M., (Bucurescî), le! 2; Dinicu A. Gh„ (Bucurescî), le! 2; Drâghicescu Zoe, (Bucurescî), lei 2; Sturza C. George, (Seucescî), le! 20; Demetrescu Vasile, (Seucescî), leî 5; Tăbăcariu Atanasie, (Seucescî), lei 1; Driţă B. A., (Seucescî), lei 1; Popovici C. elev, (Bacău), leî 2; Popovicî Alexandrina, (Bacău), leî 5; Sobovicî Al. G., (Bacău), leî 4; Roman N., (Bacău), leî 4; Chirvăşuţă I., (Bacău), leî 2; Broştenu N. D., (Bacău), leî 2; Lambrior Alex. I., (Bacău), leî 2; Grigoriu Ion, (Bacău), leî 2; Radu Felicia insti-tutore, lei 2; Floreş V. Ion învăţ., (Beresci), lei 1; Leveijeanu Gh. deputat, (Bacău), leî 5; Constantinescu D., (Bacău), leî 2; Constantinescu Gabriel, (Bacău), leî 2; Clein D. E., (Bacău), leî 2; Toplicenu P., (Bacău), leî 2 lonescu Const. (str. Justiţiei, 2), leî 2; Gruia Gh. preot şi învăţ. (Bacău), leî 1; Pavel AI. Aneta institutore, (Bacău), leî 2; Nicolau Gh. revis.-şcolar. (Nemţu). lei 6 ; Gribincea Teofănescu R. C., (Bicaz), leî 1; Focşa A D-tru, (Călugăreni), leî 1; Cădere Pantelimon, (Bistriciora), leî I; Focşa Gavrile-ţeanu Gh. (Bistriciora), leî 1; lonescu Th. (Bicaz), leî 1; Idicenu Ion» (Bodescî-Precisti), leî l;Livideanu Gh., (Bodeştî-Precisti), leî 1; Cădere Gh., (Bulialniţa), leî 1; Băloiu Gh. preot, (Bodeştî-Precisti), leî 1; Nestor Vasile, (Bulialniţa), leî I; Grosu Vasile, (Căciulescî), leî I; Teofănescu Gh., (Căciulescî), lei 1; Coromă Gh., (Călugăreni), leî 1 ; Andronic Gh., (Călugăreni), leî I; Roban Ilie, (Cracaonî), leî 1; Alateescu N., (Cârligî), leî 1; Constantiniu Gh., (Domna), leî 1; Grinţescu Const., (Domna), leî 1; Nicolau Gr., (Dobrenî), lei I; Ioachim Ana, (Dobrenî), leî 1; Cojocariu
www.dacQFQmanica.ro
P.	Gh., (Dobreni), leî 1; Popa Ion, (Şerbănescl), leî 1; Mancăş I. P. <Dobreni), lei 1; Grinţescu N. (Galu), lei 1; Teofânescu N., (Gârcina), leî 1; Teodorescu Gh. preot, (Gârcina), lei 1; Pavlovicî Agripina, (Hangu), leî 1; Leonescu Gh., (Hangu), leî 1; Baltă C., (Hangu), lei 1; Diaconiţa H., (Hangu), leî 1; Ionescu Cesar, (Pângăraţi), leî 1; Gavrilescu N., (Pângăraţî), leî 1; Lefter C., (Şerbesci), leî 1; Stan N., (Şerbescî), lei 1; Nicolau I., (Vaduri), lei 1; Mironescu I., (Vânătorii), lei 1; Stroescu Sma-randa, (Filiora), lei 1; Gavrilescu Gh., (Filiora), leî 1; Gavrilescu N., (Filiora), lei 1 ; Bălănescu T., (Grumăzescî), leî 1; Angliei Gh., (Mărgineni), leî 1 ; Teodorescu I., (Reucescî), lei 1; Goian Vasile, (Reucescî), leî 1; Irimescu Gh., (Vânătorî-Nemţu), leî 1; Ionescu Alex, (Costişa), leî 1; Hanganu V., (Zânesci), leî 1 ; Profin N., (Bălţătescî), leî 1; Popo-vicî V., (Bălţătescî), leî 1; Vasiliu N., (Bălţătescî), leî 1; Serpişanu V., (Bârgâoni), lei 1; Ciupercă N., (Bârgăonî), leî lj Ungureanu V. T., (Bodesciî-Ghicăi), leî 1; Gheorghiţoiu G, (Bodesciî-Ghicăî), leî 1; Bălţă-tescu V., (Dragomiresci), leî 1; Călin Ion, (Dragomiresci), lei 1; Roşescu Chiriac, (Grumăzescî), leî 1; Lăzărescu Petru, (Mărgineni), leî 1; Preda Oh. preot, (Mărgineni), leî 1; Vasiliu Gh. preot, (Păstrăveni), leî 1; Os-sianu V., (Păstrăveni), leî 1; Purcu Gh. M„ (Păstrăvenî), leî 1; Dediu V., (Păstrăvenî), leî 1; Trifan I., (Petricani), leî 1; Bicleanu N. preot, <Petricanî), leî i; Braşovenu Gh., (Timişescî), leî 1; Alexandrescu A. D., (Pipirig), leî 1 ; Gherasimescu V., (Pipirig), lei 1; Stoleriu Gh. D„ (Talpa), leî 1; Teodorescu Gh. N., (Ariclieni), leî 1; Mazarini Gh., (Uscaţi), lei 1: Frim Elena, (Uscaţi), leî 1; Dobrea Gh., (Uscaţi), leii; Scorţenu V., (Borlescî), leî 1; Teodorescu Gr. I., (Borlescî), leî 1; Creţulescu I., (Costişa), lei 1; Ciupercă C., (Măstacăn), leî 1; Roşescu I. preot, (Mâstacăn), lei 1 ; Veniamin I., (Podoleni), leî 1 ; PopovicI Gh., (Rădiu), lei 1; Silvas Gh. N., (Roznov), lei 1; Grinţescu Gavril preot, (Roznov), leî 1; Popo-vicî Gh., (Siliştea), lei 1; Imbru Elvira, (Siliştea), leî 1; Dornenu Ata-nasie, (Socea-Gândesci), lei 1; Călianu Ana, (Socea-Gândescî), lei 1; Cos-tea Victor, (Tăzlău), lei 1; Gh. S. preot (Tăzlău), leî 1 ; Mironescu I., (Tăzlău), lei 1; Teodorescu Gh., (Zănescî), leî 1; Lazu Cleopatra institutore, (P.-Nemţu), leî 2; Gavrilescu Eleonora, (Vaduri), leî 1 ; Manoliu Elena institutore, (P.-Nemţu), leî 2 ; Isăcescu C. Zulnia institutore, (P.-Nemţu), lei 2; Teodoru Olimpia institutdre, (P.-Nemţu), lei 2 ; Gheorghiu Alex. institutor, (P.-Nemţu), lei 2; Cancicov Aurelia institutore, (P.-Nemţu) leî 2; Strătilescu Olga institutore, (P.-Nemţu) leî 2; Stefănescu Penelopa institutore, (P.-Nemţu), leî 2; Celus Haralambie institutore, P.- Nemţu), leî 2 ; Combare Elena, (P.-Nemţu), leî 2 ; Boroianu Gh., învăţător, (Do-chia), leî 1 ; Mateiu C. V. (Girov), leî 1; Constantinescu S., preot (Gi-rov), lei 1; Stoleriu Ana, (Talpa), leî 1; Mavrodin E, (Dorolioiu) leî 2; Şerban Gh. (Dorolioiu) leî 2; Tomariu Aglaia, (Dorolioiu), leî 2 ; Trufin L (Sârbi) leî 1; Cucu G. C. (Conceştî-Hud.-Marî) leî 1; Luchian Elena (Pomârla) lei 1; Ştefănescu (Rădăuţi), leî 1; Filipescu Romulus, (Bor-zescî), leî 1; Silvianu Costache (Manolesa), leî 1; Soluţu Gh. Gr , (Dersca); leî 1; Enescu D. H., (Zamostea), lei 1; Hlassevie I., (Stiubeî), leî 1» Teodoriu Dumitru, (Hreţca), lei 1.
(Va arma In Xo. viitor.)
www.dacaramamca.ro
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
I. B. ANTOHESCU
Casa de confienţă: fondată in anul 1893.
BUCURESCÎ, ŞOSEAUA BASARAB 230. Capul podului (stânga).
Representant-depositar al marelor usine ,, Adler“ de Veiocipede, jrfutomobi/e, jVtaţine de scris cele mal căutate. Jdaşini de cusut, Pianine, tote premiate cu
jVlarea medalie De aur
Exposiţia Paris 1900.
Atelier special pentru Arme, Velocipede, Maşine de scris etc., etc.
TOTE ACCESORIILE PENTRU BICICLETE:
Camere de aer 8 lei, anvelope 16 lei, lămpi acetilenă 10 lei.
Bande pentru tot felul de maşini de scris, hârtie pentru mimiogra-fie etc.
ŞCOALA DE VELOCIPEDIE
Veloeipede de la 160 lei în sus.
Rog păstraţi adresa ;
I. 11. AXTONESG’U, Şoseaua Basarab 230, Bucurescî.
*****
Cel ml imre şl cel mal rast magasln din Ţară şl singurul care vinde eftln LA TOATE SEZOANELE
Bucurescî, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei.
Ghete pentru bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 »	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
»	» cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95
Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de laeft întregi, 14,95 13,95 »	»	facon Klappe, 15,95
»	•	pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95
»	■>	ou nasturi, 15,95, 14,95
» glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. ju elastic. 15,95,14,95,13,95 »	» nasturi, 16,95
•. Ghete color, simple, 13,95, 12,95 »	»	beseţuri, 14,95, 13,95
»	»	şirete, 14,95, 13,95, 12,95
»	»	nasturi, 14,95, 13,95
»	»	> piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 chevreaux american, 9,95 »	» franţuzesc, 12,95
« color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 » piele rusescă, 12,95, 11,95
Ghete pentru dame
De gems, 9,95, 8,95, 7,95
chevreaux, 13,95, 12,95, 11,95, 10,95 » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 -» High-Liffe, 16,95 color. 12,95, 11,95, 10,95 » High-Liffe, 15,95, 14,95 » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
5,95,	4.95.
Ghete pentru bâeţi, fete şi copil Pentru băeţi, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 »	fete 6,95, 5,95, 4,95
»	copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
Numai la tdte sezdnele se pdte găsi In* călţăminte bună şi cu preţuri fabuldse de eftine.
Magasinul la t6te Sesdnele lingă Poliţiă. Bucurescî, Calea Victoriei 27, Bucurescî.
Cititorii revistei vor avăun scâtj&mînt de 6% din preturile însemnate, presentănd cuponul.
Institutul de Arte	DomneT, 16