No. 34. ANUL IV. 20 Maiu 1901. § o o e o o~q. o 0 G; 0 0 o 0 0 o ,g o e $ \o 0 0 0 0 G 0 1 O 0 o 0 9 m © li li 0 9 ■ 0 Q O O 0 0 O 0 o 0 O 0 0 0 0 O O 9 SEEEBEEE o o i^edacfia fi .Administraţia , Comitetul de redacţie: lân KaBinderu Colonel p. V. Jfâs turei 5- Jîdamescu V. S- jYioga Jf. JYico/aescu ffr, Ceodossiu Corjst, C. popovicl-caşcâ SUMARUL: I. V. Raiculcscu, Câte-va explicaţiunt liturgice. — Dr. N. Manolcscu, Diferite roluri ale ciupercilor.—Petre Popeseu (Deliu), Scris6re către ţărani.—C. Gregorian, Cultura pomilor roditori.—Zamfir C. Arbure, Porcul. — G..., O serbare şcolară în Bucu-rescî.—G. Jocu, Poveţe pentru cunoscerea răpciugel şi cârtiţei.— P. G..., Societatea Transilvania.— Teatru la sate. —iV. I. Gddeiu, O comoră într’un stup.—10 Maiu la sate.—Get., O călătorie în ţara lăcustelor (Dobrogea).—Exposiţia de animale de la Periş.—De la sate.— Cronica Săptămânii.—Museul etnografic.—Poşta administraţiei. Ilustrapiunl: Laţul care apucă piciorul porcului.—Porcul ridicat pentru tăere. — Albie pentru opărirea porcilor.—Curăţitore. — Piciorelniţă. — Sobă pentru pîrlirea porcilor.—Porc dispus pentru deşertare.—Al. Lupaşcu. /£• 5, £ucuresci. i.ro „CERE S“ SOCIETATE COOPERATIVĂ I)E AGRICULTURĂ BUCURESCI 3, 5tr. KarajŞeorievicî, 3. ţurnisează pulverizaloare excelente PENTRU STROPITUL VITELOR CONTRA MANEI 9 Preturile forte eftine MICA PUBLICITATE Cn 5 bani cnvîntul, iar pentru anunciurlle cn un număr mal mare de cuvinte, de la 50 în sus, preţul pentru lle-care curiut este numai de 4 bani. GRĂDINA PREOTUL ILIE, Biserica Cotroceni, Bucuresci. — Arbor! fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătore, Braijî, Pini austriacî, Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc. Jet de mulţumire. SlSn"1™™ . stantin Gr. Ghika, a fost asigurat de ■ Ia 28 Septembre 1897, la Societatea de asigurare «Dacia-Roinânia,» pe caşul de morte şi încetând din viaţă • la 24 Martie a. c., când asigurarea ■ nu era în vigore de cât 3‘/s ani, numita Societate mi-a numărat astă-^i capitalul asigurat de leî 35.000. Mă cred datore a exprima Societăţii de Asigurare, Dacia-România mulţu-mirele mele, pentru graba ce a pus in lichidarea drepturilor mele. BucurescT, 30 Aprilie 1901. (ss.î Auna Jenu Ghika. Născută Filiti. fict 8c mulţumire. O. Plopeanu născută Gheorghiu, soţia , decedatului Constantin Plopeanu, fost, revisor telegrafic Ia C. F.R. în Iaşi,, mă cred datore a aduce la cunoscinţa , onor. Public, precum şi a părinţilor, de familie, că decedatul meu soţ con-, tractase la Societatea Generală de A-, sigurare «Dacia-România» din Bucu-, rescî în August 1896, o asigurare pe, caşul de morte pentru suma de Lei, 4.000 (patru mii) şi întâmplându-se, să înceteze din viaţă, pe când abia, plătise asigurarea pe 4 auî şi 5 luni,, numita Societate de asigurare n’a, întîtjiat de a-mî număra întregul ca-, pital asigurat de defunctul meu soţ,, în suma de Leî 4.000 (patru mii). Aduc dar în public mulţumirile, mele onor. Societăţii Dacia-România» pentru graba ce-a pus în lichidarea acestei despăgubiri şi sînt pă-, trunsâ de datoria mea, de-a îndemnă , pe orî-ce părinte de familie, de a, asigură în acest mod, la menţionata. societate, existenţa urmaşilor săi. Brftila, 10/29 Aprilie 1901. (ss.) Farascliiva 0. Plopeanu. Născută Gheorghiu. -www.dacaFomanica.ro ALBINA 921 Câte-va explieaţiuni liturgice. înt mulţi cari portă titlul de creştin şi cu tote acestea nu pot să-şi dea semă de obiectele ce împodobesc stînta nostră biserică,—locul unde aucjim atâtea învăţături folositore, şi pentru vi-eţa acâsta pămîr.tescă şi pentru cea de dincolo de mormînt. Şi când cine-vă nu cunosce importanţa şi însemnătatea unul lucru, e natural ca să nu-I dea atenţiunea cuvenită; ba de multe ori să vorbescă cu puţin respect de el şi în unele caşuri chiar să-l despreţuiască. Acesta este causa pote, pentru care vedem lucrurile sfinte discutându-se cu uşurinţă, mal cu semă de cel nesciutorî şi de cel cu puţină spoială în ale învăţăturel. Faptul acesta m’a îndemnat ca să dau câte-vâ explieaţiuni liturgice, cu privire la obiectele ce le vedem în biserică, ca orl-şi cine să cunoscă, că atunci când stăm în faţa altarului Dum-necjeesc, sîntem înconjuraţi de o mulţime de lucruri, ce trebue să ne impună numai respect şi sfinţenie de vieţă; că, obiectele bisericesc! presintă în totalitatea lor un frumos tablou, aranjat cu multă măestrie şi cu o înaltă înţelepciune; şi că în acest tablou avem pusă înaintea nostră întrega lucrare a lui Isus Christos şi a Sf. Apostoli pentru a ne arătă calea cea mal bună către mântuire. Ca explicaţiunile să fie mal complecte, voiu începe cu însuşi localul în care ne adunăm pentru a ne rugă şi mulţumi lui Dumnecjeu,—cu biserica. Cuvîntul de biserică se iâ în două înţelesuri: sau că înţelegem prin el casa de rugăciuni, în care adunându-se creştinii în cjlile de sărbători, ascultă şi iau parte la săvîrşirea dumneoleescilor servicii de către preoţi; sau, că prin vorba biserică numirn şi arătăm adunarea sau totalitatea creştinilor. In acest cas biserica este o societate religiosă, morală şi sfîntă, ce coprinde în ea pe toţi omenii, cari cred în Isus Christos şi în învăţăturile sale, fie aceşti omeni de orl-ce naţiune şi din ori ce localitate. Cum că. cuvîntul biserică ne arată o adunare de creştini, — o societate caTe crede în Isus Christos—, ne putem convinge din clisele sf. Ap. Pavel, care în unele din scrierile sale numesce pe credincioşi biserica Dumnedexdui celui viu, înţelegendu-se prin acesta sufletele creştinilor, iar nu biserica cea făcută din pietre şi lemne. Sf. Isidor, deplângând starea creştinilor din timpul său, c}iceâ> că acum bisericile cele de zid sînt forte bine împodobite cu tot felul de lucruri preţiose; iar adevăratele biserici, adecă sufletele credincioşilor, sînt gole de orl-ce virtute creştinescă. Ce vom dice noi de astă-cjl de noi inşine, când şi bisericile de zid sînt lăsate în prada ruinei? Prin urmare cuvîntul de biserică este mult mal nimerit pentru www.dacaromanica.ro 922 ALBINA a numi adunarea creştinilor, de cât localul nnde servitorii sfinţiţi fac diferitele servicii sfinte, şi numai printr’un vechili obiceiu se întrebuinţeză acest cuvînt pentru a arătă casa de rugăciune. Am pute (Jice că Casa lui Dumnecjeti se numesce şi biserică, din acest punct de vedere, că adică în ea se adună creştinii, cari, după cum s’a arătat mal sus, eî însuşi se numesc biserică; sau se numesce biserică şi după înalta sa sfinţenie, căci după cum totalitatea creştinilor este sfinţită şi primesce orî-ce sfinţenie de Ia marele Archiereu Isus Christos, tot aşa şi localurile pentru săvîrşirea sf. liturghii şi a altor servicii sînt sfinţite de Archiereu; iar preotul pote face acest lucru numai dacă are de-legaţiune şi încuviinţare din partea episcopului. In simbolul credinţei mărturisim : (Cred) «Şi întruna slîntă, sobornicescă şi a-postolescă biserică. De şi pe pămînt sînt o mulţime de biserici, la diferite popore, cu tite acestea ele formeză una singură, pentru că una este învăţătura pe care o mărturisesc, apoi una este şi întemeetorul lor. Biserica se numesce sfinlă din causă că împărtăşesce sfinţenia, sobornicescă pentru că s'a răspândit în totă lumea; apostolică pentru că apostolii sînt cel, cari au ţ redicat-o în tote părţile pămîntulul. Vedem că unele biserici portă numele unui stînt, ca de exemplu: biserica sl. Nicolae, bis. sf. Dumitru, si. Gheorghe, Spiridon etc; el bine, aceste biserici sînt tot ale lui Dumnezeii, şi creştinii dacă le zidesc în numele vre-unul slînt, nu lac alt-cevâ, de cât îşi aleg pe acest stînt ca pe un deosebit protector şi mijlocitor al lor, înaintea Iul Dumnedeu. Pe timpul st. Apostoli şi chiar mal în urmă, nu se aflau localuri anumite, în care să se adune creştinii pentru rugăciune. Le eră grefi acest lucru, căci fiind urmăriţi pe tote părţile de evrei şi păgâni, cu înlesnire ar fi lost prinşi, dacă s’ar fi adunat la un loc. După ce însă învăţătura creştină fu îmbrăţişată şi de către împăraţi şi după ce creştinii nu mal fură persecutaţi pentru credinţa în Isus Christos, atunci începură a se ridică localuri măreţe în cari să se facă serviciul dumneijeesc. Cu desebire de la sf-ţil împăraţi Constantin şi Elena, care ordonară ca în împărăţia ior să fie numai creştini, bisericele se îmulţiră în tote părţile. De atunci şi până astă-cjî numărul lor a crescut neîncetat şi chiar ţara nostră nu s’a lăsat mal pre jos în aeestă privinţă. Pietatea şi respectul către Dumnezeu fiind calităţile principale cari au împodobit pe strămoşii noştri, au făcut ca şi la noi să se ridice o mulţime de localuri sfinte, dintre cari unele întrec prin frumuseţea lor pe cele mal renumite din străinătate. Bisericele nostre sînt puse cu altarul spre resărit, pentru că raiul pămîntese a fost la răsărit, iar lumina credinţei creştine a început a se răspândi tot din acea parte. Creştinii trebue să stea în biserică cu spatele spre apus şi cu faţa spre răsărit, pentru că în altar, în sf. împărtăşire, stă nevedut Isus Christos, www.dacQFomanica.ro ALBINA 923 — Răsăritul răsăriturilor—cum se numesce în cântările bisericesc!, şi el ne va conduce în raiul cel ceresc, care trebue să fie pentru noî adevărata patrie. Construirea bisericelor se face după anumite planuri. Unile au formă lungăreţă iar altele sinuri, sau laturile în partea de mijloc sînt eşite în alară. Cele cu formă lungăreţe, pe cari le vedem mai mult pe la sate, se asemănă cu o corabie, închipuind pe sf. biserică plutind în mijlocul răutăţilor lumei, ca o corabie în mijlocul valurilor furtunose. Aici pe pămînt n’avem un singur moment de linişte şi fericire complectă, ci 6Întem într’o necontenită mişcare, aruncaţi de valurile lumei într’o parte şi alta. Dacă n’am ave acestă corabie sufletescă, în care să ne adăpostim ne-ar înghiţi valurile păcatelor şi ar resultâ de aci mortea nostră sufletescă. Bisericele cu laturile eşite la mijloc au forma unei cruci, însemnând prin acesta că crucea este tăria şi viaţa creştină. Altă formă de biserică la noî creştinii ortodox! nu s’a obişnuit. Forma rotundă nu s’a întrebuinţat nici o dată. Acestă formă o aveah templele sau localurile de rugăciune ale păgânilor şi cum creştinii respingeau ori-ce instituţiune de la păgâni, se înţelege că şi în acestă privinţă, aii căutat să se deosibescă de el. Iată dar în câte va cuvinte ce este biserica, ce forme are şi ce însemnătate aii acele forme. (Va urma). I. V. îţaiCUle5CU. Licenţiat în theologie. Diferite roluri ale ciupercilor 0)- Intre aceste roluri enumerăm: Rolul şi uzul ciupercilor în natură. O mare parte din ciuperci hrănesc viermii, insectele şi melcii. Multe patrupede (porci mistreţi, cerbi, oile şi boii), le caută pentru hrană, putend a distinge bine pe cele bune ■de cele rele. Ciupercile determină şi grăbesce descompunerea lemnelor şi a substanţelor fermentiscibile. Multe ciuperci au întrebuinţare în economia casnică, (iasca) în medicină, în industria culorilor, etc. Tomna, după căderea frunzelor, ciupercile înfrumuseţezi natura. In fine s'a pretins că ciupercile ar absorbi miasme din aer? Dar pentru că acest resumat al rolului şi uzului ciupercilor în natură, este prea succint, cred bine a da o desvoltare mai mare acestui rol şi uz, ceea-ce voiu face mai jos. Acest rol este necesar; fără ciuperci (microbi şi ciuperci), suprafaţa pămîntuluî ar ajunge să nu mai încapă cadavrele (1) Vecjî No. 32 şi 33. www.dacocomanica.ro 924 ALBINA de animale şi de plante, căci transformarea tuturor acestora ar fi imposibilă. Un animal d’abia a încetat din viaţă şi un număr colosal do mare de microbi îl invadeză, se înmulţesc pe el şi determină în el o fermentaţiune aşa de activă că în scurt timp din el nu mal rămâne nimic. Ceea-ce microbii fac cadavrului, ciupercile de tote dimensiunile, fac orî-căreî plante mdrte. Descompunerea animalelor prin microbi şi a plantelor prin ciuperci are de efect ultim transformarea acestor fiinţe, animale şi plante, în substanţe pămîntdse şi în gaze, substanţe din cari se nutresc plantele, cari la rîndul lor devin hrana animalelor, încheiâdu se în acest mod un cerc ALBINA 925 (JecT de milione pe care îl trag clin ţară pe fie-care an Bulgarii şi Sîrbil, cu zarzavatul lor. Veţi putd luă păduri în tăere, veţi pute face stupărit bun ca să cresceţl bine albinele, veţi pute cumpără instrumente de muncă mal noul, veţi cumpără tauri şi vaci bune ca să le încrucişaţi cu ale vostre, cari s’au stârcit, veţi pute face canalisărl pe ogorele văstre ca să stropiţi vara holdele şi câte alte multe n’aţi pute face din cele ce acum nu puteţi face. Dar pote îmi veţi cjice: Cum să strângem aceşti bani şi unde, cine să-I ţină, cine să ne înveţe cum să-î întrebuinţăm ? Ascultaţi, fraţi săteni, şi aflaţi că în multe părţi s’a făcut acestă încercare, prin aşa numitele societăţi economice sau bănci populare. Sînt comune în cari ast-fel de societăţi au capitaluri de 4ecî de mii de franci, strânşi numai prin economii cu banul, cu banul şi pe nesimţite. In comuna mea (1) am înfiinţat astă iarnă o ast-fel de bancă populară şi am isbutit să strâng de la săteni în două luni de 4^e peste 2.000 de lei. Şi comuna este mică, n’are de cât vre o 180 de familii. Societatea merge forte bine şi rodele eî le preţuesc toţi ţăranii. Mă veţi înterbă pote cum să faceţi asemenea societăţi? Iată cum: Vă îngrijiţi să căpătaţi nisce statute de societăţi e-conomice (2) şi cu învăţătorul şi preotul în lrunte vă strângeţi cu toţii la şcolă într’o (jfi de serbătore. Aci unul mal priceput explică omenilor folosele şi modul de organisare şi de funcţionare al băncii. După acesta se procedeză la constituirea ei. Se scriu statutele băncii, cari sînt la fel pentru tote comunele, pe hârtie simplă. Aceste statute se citesc pe articole şi se votăză ia alegerea preşedintelui, a consiliului de administraţie şi a co-misiumî de control. Apoi se iscălesc aceste statute originale de toţi membrii presenţl şi fondatori. După aceea se închee un proces verbal de aceste lucrări, care formeză actul constitutiv al societăţii. El se iscălesce iar de toţi membrii cari au iscălit şi statutele nominale. Procesul verbal se face tot pe hârtie simplă. Societatea este ast fel constituită şi începe încasările taxelor de înscriere şi chiar a cotisaţiunilor pe prima lună. Pentru acesta se pote face un registru provisoriu unde se trec sumele încasate, saă se pot liberă membrilor chitanţe. Dar, pentru ca societatea să aibă tărie, ea va trebui să fie recunoscută de tribunal sau să i se autentifice statutele. Acest lucru necesităză ore-carl chel-tuelî, cari să iau din taxele de înscriere. In acest scop se mal scriu statutele pe coli timbrate de câte 10 lei cola, observându se a nu se scrie mal mult de 36 rîndurl pe pagină. Apoi se mal scriu încă o dată pe coli de câte 50 bani una. Statutele scrise (1) Comuna Davidescî, judeţul Muscel. Orî-cine doresce să aibă instrucţiuni, statute, librete, modele de registre etc. de bănci populare e rugat să se adreseze d-luî P. Popescu, avocat şi preşedinte al acestei societăţi, chiar în comuna Davidescî, pentru a le avea. (2) A se vedea pentru acesta şi călăuza pentru înfiinţarea băncilor populare de d-1 Pemetrescu-Bumbescî, Tipografia Minerva, Bucurescl. www.dacaromanica.ro 926 ALBINA pe coli ile câte 10 lei trebuesc să fie iscălite ele toţi membrii, cart au iscălit şi statutele originale, iar cele pe col! de 50 ban! nu se iscălesc. Ar trebui acuma ca toţî membri! să mergă la Tribunal spre a le autentifică. Cum acest lucru e greu, va trebui ca să vină Tribunalul în localităţi. Pentru aoâsta se face a petiţiune către Preşedintele Tribunalului din judeţ prin care se cere autentificarea statutelor şi delegarea unu! judecător, ce va trebui să vie în comună să ia declaraţiunile membrilor. Se a-lătură la petiţie o cotă de 5 le! pentru autentificare, statutele scrise pe coli timbrate şi un certificat al primărie! locale, unde să se arate că vre-o câţî-vâ membri! a! societăţi! sînt bolnav! şi nu pot să mergă la Tribunal ca sa ceră autentificarea. Acesta drept lormă spre a motivă cererea de a se transportă judecătorul în localitate. La cliua indicată, toţi membri! car! au subscris statutele, vor trebui să fie presenţî ca să iscălescă statutele scrise pe col! de 50 ban! în faţa judecătorului. Statutele fiind autentificate se păstreză la archiva societăţi!. Pentru uşurarea autentificări! se pote face şi aşâ: Statutele pe col! de câte 10 le! nu se iscălesc de cât de 2 sau 3 membri,, car! se presintă singur! Ia Tribunal şi cer autentificarea, spunând că numai ei 3 au înfiinţat societatea, de ore ce statutele originale unde sînt iscăliţi toţ! membri nu se presintă la Tribunal, ca şi actul constitutiv. Se economisesce ast-fel timpul şi cheltuelile de transport al judecătorului. De alt fel în tote părţile magistraţii sînt forte bine-voitor! şi cu multă plăcere satisfac cererile celor-ce voesc să înfiinţeze ast fel de societăţi. Banca fiind întărită de tribunal presintă o garanţie maî mare şi pote funcţiona acum în bună regulă. I! mai trebuesc însă livrete şi registre. Livretele se tipăresc şi se lăgă. împreună cu statutele, şi se vînd la membri! cu 50 ban! unul. Registrele absolut trebuitore sînt: Registrul jurnal, Registrul de partiz! (Cartea mare), Registrul de Asociaţi, Registrul copiar, Scadenţarul, Inventarul şi altele mal puţin însemnate. Dintre a-cestea numaî Registrul jurnal trebue timbrat, sigilat şi parafat.. Pentru acesta se fac două petiţiunî prin care se cere de la Casierie timbrarea lui, socotindu-se 10 ban! de fie-care filă. Cu registrul timbrat, se mai face încă o petiţiune către Preşedintele Tribunalului şi se cere sigilarea, viejarea şi parafarea. Acestea săvârşite, totul e gata şi societatea pote face orî-ce fel de operaţiuni arătate prin statut. De acum încolo se cere cinste din partea celor puş! în fruntea eî, sîrguinţă şi pricepere. Se vor acordă la început împrumuturi mici şi pe termene scurte şi maî ales la membrii săraci de tot sau căcjuţl în nenorociri, pentru ca să se vadă ast-fel folosele acestei bune instituţiunî. Fie care sătean se va obicînui ast-fel ca să preţuiască banul, şi să maî pună şi ceva de o parte. Şi pe nebăgate de stimă vor observă că a străns la societate o sumă bunicică cu care va pute înzestra o fată, clădi o casă, cumpără un loc, o vită, sau să se ajute în vremuri de bolă ori de bătrâneţe^ www.dacaroimamca.ro ALBINA 927 Şi când, săteni, veţi fi ast-fel îndestulaţi, veţi pute face şi altceva în comune, veţî face biblioteci şi şecjetori culturale, unde veţi merge să citiţi cărţi bune şi să ascultaţi învăţăturile acelora care nu se gândesc de cât la propăşirea nemului românesc. Veţî merge atuncia cu drag la biserică şi veţî cânta împreună cu copiii voştri de la şcolă, slujba bisericăscă după cum obicînuiau să facă strămoşii noştri! evlavioşi. Şi se va schimbă atuncia starea vostră cea rea, belşugul va veni din nou, nevoile vor scădea, Dumnezeu se va îndură de voi şi vă va trimite bar din Ceruri şi bine-cuvîntarea sa sfîntă va veni peste voi şi casele vostre. Acestea voiam să vă spun de o cam dată, iubiţi săteni, cu nădejdea că mă veţî ascultă şi ascultându-mă să aşteptaţi cu bine să vă mai scriu din cele de mine seiute şi aflate. Dumnezeu să vă deâ sănătate şi voie bună de-a lucră. Petre Popescu (Deliu) - •v=ir^sg^e9as^r:^«- CULTURA POMILOR RODITORI (i). Lucrări de organisare. ocul pentru stabilirea pepinierei fiind determinat, îl închidem în tote părţile, spre a împiedica intrarea animalelor. Dacă pepiniera este permanentă o îngrădim cu gard viu ori o închidem cu şanţ larg şi a-dînc, de va fi numai provisorie. După ce am închis’o, o împărţim în suprafeţe mici spre a corespunde scopului ce ne propunem, apoi începem eele-l-alte lucrări în interiorul eî. Modul de împărţire a unei pepiniere pote fi diferit ca aspect şi simetrie, vom arăta aici metodul cel mal puţin complicat. Mai întâiu întrega pepinieră o împărţim în două suprafeţe egale, separate printr’o alee de 1,50 — 2m lărgime, în urmă pe una din suprafeţe o sub-împărţim în alte două parcele una maî mică de cât cea-l-altă şi despărţite printr’o potecă de un metru lărgime. Am format prin urmare trei suprafeţe neegale, avend fiecare a îndeplini servicii deosebite. Aceste supra- (1) \’e roşa cedare, ce în calitate de Casier aî făcut în fa vorea Societăţii a onorariului de 100 galbeni anual ce se plătia predecesorului domniel-tale, sumă care Al. Lupaşcu. capitalisată se urcă acum la aprope 40.000 lei. Toţi îşî reamintesc despre exacta domnieî-tale manipu- www.dacoromanica.ro 940 a r.niNA lare şi despre onorabilitatea cu care aî păstrat neatins fondul nostru bănesc de 222.000 lei.». Au luat parte la acestă serbare adevărat româ-nescă, pe lingă membrii Societăţii şi alte persone ca d-ni! G. I. Lahovari, preşedintele soc. p. învăţătura Poporului Român, V. A. Urechiă, Gr. Toci-lescu şi alţii. Ne exprimăm adînca năstră mulţumire pentru faptul, că a început şi la ftoî să se re-cunoscă meritele bărbaţilor, car! lucrăză cu inimă şi desinteresare! Comitetul Soc. Transilvania se conâpune din ur-mătorele persone: G. Misail, preşedinte; D. A. Lau-rian şi V. Mândreanu, vice preşedinţi ; V. N. Orgi-dan, casier; I. Manliu, P. Gârboviceanu, I. Olinciu, Ad. Ilenţescu, G. Popa şi Cepescu, membri; D. Ra-ţiu, secretar. P. G... ---------------- TEATRU LA SATE. Nu e mult de când am publicat o circtilară prin care d-1 Ion Kalinderu, Administratorul Domeniului Cdroneî, dispunea înfiinţarea de teatre pe satele Domeniului. Rodele acestei disposiţiunî sau şi vfeijut îndată. In adever, iată ce ni se scrie din comlina Sadova, de pe domeniul Coronei cu acelaşi nume, jud. Doljiu: In cTliua de St. Gheorghe a. c. societatea culturală—econonâicâ «Vasile Alexandri» a arangiat, cu concursul mal multor eleVl ai liceului Carol din Craiova, o petrecere împreună cu teatril şi cântece, la care a asistat forte multă lume şi mal ales ţărani. S’au jucat piesele «Cinel-Cinel», «Piatra din casă» şi «Arvinte şi Pepelea» de Y. Alexandri, patronul societăţii şi s’a recitat versuri şi cântat din voce şi violină. Representaţia a reuşit peste aşteptare, mulţămită zelului, cu care a lucrat societatea şi elevilor, fii de ţărani din acea localitate, cari şl au dat tote silinţele. * * * Tot în (jiua de 23 Aprilie s’a dat în localul $colel de pe Domeniul Ruşeţ, din judeţul Brăila, o frumosă berbare, sub patro-nagiul Societăţii cultural-economice «Alexandru N. Lahovary» în iolosul incendiaţilor din acestă comună. Programul serbării a fost forte bogat, mal cu Bemă în dialoguri. O deosebită impresie au produs piesele teatrale: Un econom vred- www.dacoramaiiica.ro ALBINA 941 nic, alcătuită de d-1 B. Bălăbănescu, învăţător, şi De necaz a d-lul Speranţă, carî afi smuls aplausele mulţimel. Lume era atât de multă, că n’a încăput în sala de clasă, a trebuit să rămână şi pe alară ascultând pe la ferestre. S’a încasat Lei 221 bani 80, care sumă s’a distribuit nenorociţilor locuitori, al căror avut a ars cu desăvîrşire în diua de 29 Martie expirat. Tot în acestă di fiind şi patronul Societăţii cultural-economice, la 6rele 10 a. m. s’a oficiat un Te-Deum de către preotul Gh. Berdan, în presenţa tuturor societarilor şi a unul numeros public. Răspunsurile au fost date de corul şcoleî. După terminarea serbării şcolare, la orele 41/3 p. m. au plecat toţi societarii cu tricolorul în frunte, acompaniaţi de cântecele copiilor de şcolă spre localul societăţii. Aci preotul Gh. Berdan, d 1 I. Mihalcea şi alţii, prin cuvinte bine simţite, au arătat scopul serbării, aducând profunde mulţumiri de recunoscinţă d-lul I. Kalinderu, Aceste serbări s’au slîrşit la orele 6 sera, lăsând fie-căruia dintre asistenţi impresii din cele mai plăcute despre şcolă şi Societate. 6 comoră îQtr’uri stup. (Poveste). ietul Vasile al Savei eră sărac lipit: n’avea pămînt, n’avea xjrv vite şi nici chiar casă, însă, în schimb, avea o drdie de co-pil gol şi mărunţel. Plătiâ omul chirie pentru casă, chirie pentru locul de plugărie şi plată pentru vitele de muncă. Şi din ce mijloce? Numai şi numai din munca dilnică a câmpului! Atât Vasile cât şi femeia lut munciau din răsputeri şi abia puteau să scape de datorii, cât privesce să le rămână şi lor ceva, fe-rescă Dumnedeu. In punga Iul nu găsial o lăscae de prisos, iar în casa lui, de al fi învârtit o pisică de cddă, nu găsiâ de ce să se agate. Pe di ce trecea, bieţii dmenl vedeau cu durere, că nu e chip de «prins gura pânzei.» Erau desnădăjduiţl! Intr'una din seri, Vasile, obosit de muncă şi mâhnit de nevoi, adormi de vreme. In timpul somnului avu un minunat vis: un înger i se arătă, spunendu-î să se ducă împreună cu copiii săi la proprietarul moşiei şi să-l roge, să le dea lor stupul cu albine ce ştă părăsit în fundul curţii; după ce i-1 va da, să-l îngrijescă bine şi după cinci ani, să caute în locul unde l’a pus şi va găsi o comoră. A doua di, spunând omul, soţiei sale, cele ce visase, femeia îl îndemnă să facă o cercare. Proprietarul, fiind om bun, când vădu copilaşii gol şi slabi, i se făcu milă şi le dete, pe lingă stupul cerut, şi câţî-vâ saci de grâu. www.dacoromanica.ro ALBINA «42 Bietul om, mulţumind proprietarului, îşi luară stupul şi îndreptân-du-se spre casă, se gândiâ, cât trebue să rabde pînă va da norocul şi peste dinsul. In timpul acestor cinci ani, a îngrijit Vasile, cât se p6te de albine, mal ales că nefiind trebă mare, îşi pute face fără stinghirelă şi cele-lalte munci. Işî îndepliniâ omul cu cea mal mare plăcere acdstă ocupaţie uşdră, mal ales vădend, că truda îl este chiar de la început, cu prisosinţă răsplătită. Aşa anul întâiâ, roind albinele, se trezi cu trei stupi, anul al doilea, fiind rău, rămase tot cu trei, anul al treilea făcu dece stupi, anul al patrulea opt-spre-dece, şi la sfârşitul celor cinci ani, se pomeni cu patru deci şi unu de stupi. Dacă ar fi fost toţi anii buni, putea să aibă peste sută. Eră însă, omul, mulţumit şi iar mulţumit şi cu aceştia. Acum Vasile al Saveî nu mal eră acelaşi de la început: era binişor înstărit, eră lăudat, eră voios. Ce se întâmplase? In anul Întâiâ, din produsul celor trei stupi, îşi cumpără un vi-ţeluş, anul al doilea, avănd tot acelaşi folos, îşi luă alt viţel, anul al treilea, devenind viţeii juncani, îşi cumpără din venitul celor dece stupi, şi o vacă, iar anul al cincilea avură atâta folos de la stupi, în cât îşi cumpără şi o frumuşică căsuţă. lată cum eră Vasile al Saveî la sfârşitul acestor cinci ani, când ■el, naiv şi fără sciinţă de carte, tot mal trăgea nădejde să găsăscă minunata «Comdră.» In noptea, când se împliniau acel cinci ani, Vasile se culcă cu gândul că a doua-di să se ducă la stup şi să caute «comora», însă în somn audi iară şi glasul îngerului: «Al pus în grădină un stup şi prin muncă şi răbdare al ajuns astădî să dobândesc! acea nesfârşită comoră, care se numesce: «Stupărie.» Diminăţa, sculându-se omul din somn şi aducendu-şî aminte de vorbele îngerului, după ce mulţumi Iul Dumnedeu, dise soţiei sale: «A-tot puternicul te scapă de înnec, însă trebue să daî si din mâini!» N. I. Gâdeiiî. --s 10 MAlO LtA SATE Serbarea naţională de 10 Maiu a fost prăznuîlă pe Domeniile Coronei cu o deosebită fald. In Iote satele de pe aceste domenii s'aii ţinut servicii divine, cântând corurile şcolare; s’au ţinut întruniri solemne ale societăţilor culturale eu cuvîntărî părintesc! ale agenţilor Domeniilor Coronei şi s’au făcut hore şi jocuri naţionale până tinjiu spre ndpte. N’a lipsit nimic din ce putea să înalţe cugetele şi să întipărescă în inimi, mândria naţională a Românului, care culege acum rodele muncii din a doua jumătate a vecului trecut, la care M. S. Regele a luat o parte aşa de mare. Activitatea d-lui Ion Kalinderu îşi dă acum rodele: o mulţime de sate sui ajuns focare de patriotism luminat şi modele de bună stare. www.dacaFoaumica.io ALBINA O călătorie în ţara lăcustelor (Dobrogea.) Acesta e numele uneî cărticele de 69 pagini, scrisă do d-1 dr. căpitan I. Pavelescu. Scopul acestei scrieri e ca să dea poveţe celor cari sînt chemaţi să nimicescă păgubitorele lăcuste din Dobrogea. Autorul, înainte de a ajunge la sfaturi, face o descriere a lăcustelor cu privire la trupul, la traiul şi înmulţirea lor, la schimbările prin cari trec şi la pagubele pe cari le aduc locurilor cu semănături. Părţile acestei scrieri sînt bine desvoltate. Iau un exemplu cu privire la înmulţirea lăcustelor: «Ouăle acestea puse în pămînt prin Septembre, stau, acolo pînă în Aprilie, învelite într’o cojă chitunosă. Atunci se clocesc prin ajutorul căldureî şi se prefac în lăcuste. Cele dintâi trei schimbări sînt mal ales de colore. Aşa lăcusta e la început albă, după 2-3 ore negră şi apoi după 10 rjile e roşie şi fără aripi. In siîrşit a 4-a schimbare, capătă aripi către a 20-a cji; iar pe la a 42-a fji ajunge mare şi se ridică în stoluri, formâud ca un nor sburător, care întunecă une-orl lumina sorelul.» Autorul mal face şi un mic istoric asupra anilor, când s’au ivit lăcustele în număr mare, în ţara nostrâ ca şi în alte ţări. Ca mijloc de nimicire a lăcustelor, se propune facerea de şanţuri largi de 35-45 cm. şi adânci de 50 cm., înaintea lor şi îndată ce lăcustele fără aripi au căcjut în aceste şanţuri, se astupă de grabă cu pămînt. Spre a se ucide cât mal multe lăcuste, e bine să se facă două şi trei rîndurl de şanţuri. Atunci lăcustele, cari au scăpat din cel dintâiu, vor cădea în al doilea sau în al treilea şanţ. Spre a grăbi uciderea lăcustelor e nevoie ca omenii cari ah săpat şanţurile, să Iacă sgomot, să cânte din gorne, să bată tobele, zorindu-le ast-fel să mergă mal repede la şanţuri. Ca să se cruţe însă acestă muncă, şi să se micşoreze daunele cu totul, e nevoie ca să se nimicescă chiar cuiburile cu oue de prin nisipuri. Ele se pot scote de către săteni cu ajutorul unei greble, le strânge în saci şi le arde. Spre a-î îmboldi la lucru să se dea o mică răsplată în bani celor cari ar aduce un număr ore-care de cuiburi la primărie. Cheltuiala de nu va fi tocmai mică, însă resultatelo vor fi minunate. Cartea mal cuprinde şi câte va pagini asupra îndeletnicire! şi asupra crescereî porcilor şi a pasărilor, însă torte pe scurt; a-supra îndeletnicire! şi traiului omenilor din Dobrogea, precum şi mijlocul de a preveni frigurile, în mlăştinosele locuri ale Dobrogeî. _________________ Get. Dacă lumea nu-ţî cinstesce îndestul numele tău, atârnă însă de tine să-l faci a fi cinstit. www.dacoromamca.ro 944 ALDINA Exposiţia de animale de la periş. u o vădită nerăbdare aşteptam exposiţia ce Administraţia Domeniului Corăneî organizase la Periş şi nerăbdarea ne eră justificată, căci doream să vedem cum sînt produşi! eşiţî din taurii Algau a! Administraţiei şi vacile ţărănesci. Ezposiţia a avut loc în rjiua de 23 Aprilie, lingă lăptăria de la Periş, deci lingă gară. Frumos aranjată de funcţionarii Domeniului Cocioc; ţăranii veniţi în haine de sărbătdre, copiii şcălei din Cocioc, în frunte cu învăţătorul lor, au primit cu urale şi cântece pe d-1 Ion Kalinderu, care cu trenul de 8ys dimineţa a sosit. Primarul comunei Cocioc în cate-vâ cuvinte a arătat cât de mândru se simte că încă o dată îi păte mulţumi în numele satului; la care d-1 Kalinderu într’o limbă cu adevărat românescă, a spus în aucjul tuturor că atât timp cât va trăi, gândul şi activitatea sa nu va fi decât la locuitorii satelor. Deşi nu se făcuse nici o invitaţiune, totuşi au venit de la Bucurescî câte-vâ persăne care se interesăzâ de asemenea bune îndrumări. După ce d-1 Kalinderu a stat la vorbă cu copiii şi copilele ce venise întru întâmpinarea sa, ne am îndrumat cu toţi spre exposiţie. Eră frumdsă, prin aranjamentul său, şi eră şi mai frumăsă prin faptul că locuitorii din Cocioc, Brătulescî, Băl-teni, Piscu etc. şi-au adus vacile cu viţeii produşi ai taurilor administraţiuneî. Exposiţia de vite de pe Domeniul Corănei Cocioc, pentru cei cari sciu ce însemneză o exposiţie, a fost importantă din două puncte de privire: 1) S’a dovedit că cea mai mare parte din viţeii de '/s sînge Algau erau buni, mult mai largi ca forme. 2) S’a vătjut năzuinţa bună, folositdre ce o are Administraţia Domeniului Corăneî. Aci, la exposiţie, toţi câţi eram respiram liber, căci între noi se stabilise o legătură intimă, prietenescă, nu eram într’o atmosferă oficială, unde nu poţi grăi de cât oficial şi unde nu poţi spune tot ce ai pe inimă. Din contra, eu toţii eram entusiaşti, căci cu toţii prevedeam bunele rode ce le va da exposiţia. Juriul examinator s’a compus din d-nii dr. Filip, profesor de zootechnie, Inginer-agronom A. Oneanu şi primarul comunei Cocioc. S’a examinat şi clasat mai întâiu. vacile cu viţeii, cărora li s’au dat 18 premii, pe urmă junicele, junciî şi boii de muncă pentru care s’au distribuit alte 22 premii. După clasare, şi după ce d-1 Kalinderu, a dat câte-vâ po- www.dacaromanica.n> ALBINA 94» veţe înţelepte locuitorilor, s’a procedat la împărţirea acestor premii. Dintre cele mai frumtise junicî expuse au fost ale d-nilor N. Condurache şi Bunescu, învăţător din comuna Piscu. Bine înţeles însă că acele junicî au fost hors-concours. La ora lP/a totul eră terminat, ţăranii mulţumiţi au plecat pe la vetrele lor cu gândul să mai iâ şi la anul premii; iar noi ne-am luat drumul spre Bucurescî, cugetând la faptul cât de bine s’ar îndrumă îmbunătăţirea vitelor din ţară, dacă cei însărcinaţi cu asemenea cestiuni ar fi mai practici. Asemenea exposiţiuni se vor ţine pe fie-care Domeniu al Cortinei, deci Exposiţia de la Periş să no serve de pildă. DE LA SATE In primăvara anului trecut d-1 L. Bcisset, secretarul particular al M. S. Regelui, visitând domeniul Regal BroscenI din jud. Su-ceva, a bine-voit a visita şi şcola din BroscenI, interesându-se de aprope despre mersul şcolei din tote punctele de vedere, îndemnând, prin sfaturi părintesc!, pe învăţători să îndrumeze pe absolvenţi şi săteni spre agricultură şi meserii, spre muncă cinstită şi cumpănită şi nici de cum spre funcţionarism, bolă ce ne-a adus în starea rea în care ne aflăm. înainte de a pleca din satul nostru, a luat iniţiativa formării unei societăţi pentru îndreptarea nenorocitei stări culturale, economice şi mai ales morale, a sătenilor din com. Brosceni cum şi vecine. Societatea va fi compusă din învăţători, preoţi, administratorul moşiei, judecător, subprefect, primar, din toţi funcţionarii, din bătrînii cinstiţi ai satelor cum şi din ori-ce alte persone ce ar dori să lucreze pentru atingerea scopului arătat. In urmă societatea s’a constituit proclamând în unanimitate preşedinte de onore pe d-l L. Bcisset, care primind, a bine-voit a dona suma de una sută lei pentru întâmpinarea primelor chel-tueli. Preşedinte activ a fost ales d-l K S. Vlădoiana, Vice-preşedinte d-l Administrator al domeniului A. Popovicî şi Părintele P. Ba-lânescu din Cotârgaş. Secretar : d-l I. Teodorescu dirigintele şcolei din Brosceni. Membri: d-nii I. Voinescu, M. Lupescu (Zorleni), G. 1 eodoreseu Kirileanu, învăţătorii N. Stoleriu V. Gheorcjlieasa, L. Mrejeru, preoţii I. Antoniu şi I. Grinţescu V. Mârcă. Societatea funcţioneză de astă tomna şi până acum, pe lângă alte lucruri necesare începutului societăţii, s’au făcut şi se fac sătenilor în graiul şi pe înţelesul lor cuvîntărî religiose, agricole şi anti-alcoolice. * In diua de 22 Aprilie a. c., membrii cercului cultural Mihail Cogălniceanu din judeţul Brăila a ţinut o frumosă şeţlătore în comuna Islaz, sub preşedenţia d-lui învăţător I. Dumitrescu, la care a luat parte un număr mare de săteni. Cu acăstă ocasi-une mai mulţi învăţători din comunele vecine aii căutat să mă-rescă succesul frumosei şezători prin convorbiri folositore pentru www.dacaromairica.ro «46 ALBINA vieţa locuitorilor şi prin executarea a o mulţime de bucăţi mu-sicale naţionale, recitări de poesii cu coprins patriotic. S’a vorbit despre societăţile economice, despre îngrijirea grădinilor cu zarzavaturi şi in urmă s’a pus basele unei societăţi economice. In comuna Buhociu judeţul Bacău, a început să funcţioneze de la 1 Septembrie 1900, o societate cu numele de «Prevederea.» Scopul societăţii este, a aduna cotisaţiuni şi-a primi în depozit sume spre a le face să fructifice, a procura seminţe şi unelte de muncă sătenilor pe preţuri de muncă; a desface pe un preţ bun produsele agricole ale membrilor ; a face cursuri de adulţi şi o bibliotecă şcolară. Pentru întemeierea ei a lucrat mult d-1 G. Todiriţă învăţător în acea comună. Iată cum e constituit comitetul acestei societăţi. Preşedinte activ, administrator, d-1 Ioan Dumitrescu; Vice-preşedinte, d-1 Gheorghe Todiriţă învăţător. Membri: Pr. N. Gliervescu şi N. Frundă; Casier-comptabil, d-1 Costachi Arghir. Comisiunea censorilor se compune din : D-nii N. Niţă, V. Lungu şi T. I. Lungu. Supleanţi; D-nii I. D. Murariu, V. I. Pătlăgică şi I. Godocî. Cronica Săptămânii. Conform vechiului obiceiu, MM. LL. Regele şi Regina şi AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria au visitat joi, 17 Mai, •orele 5, Tîrgul Moşilor şi exposiţiunea obiectelor de industrie casnică, expuse în pavilionul central. Primăria Capitalei a construit un prea frumos pavilion, in care s’au distribuit, cu ceremonialul obicinuit, pretniurile acordate per-sonelor cart au expus diferite produse de ale industriei ndstre casnice. — La 15 Maiu s’a deschis la Iaşi congresul Camerilor de comerciu din ţară. Preşedinte a fost ales d. Şerban, preşedintele Camerei de Comerciu din Iaşi. Delegaţii congresului în prima lucrare aă trimis o telegramă M. S. Regelui. — Pentru gloridsa aniversare de 10 Maiu, cele mai căldurdse şi mai bine simţite felicitări fiind adresate Regelui şi Reginei, cu vii urări pentru Majestăţile Lor şi Alteţele Lor Regale, d-1 ministru preşedinte al consiliului este însărcinat să exprime cele mai vii mulţumiri înaltului cler, d-lor representanţî ai naţiuneî, autorităţilor civile şi militare, diferitelor asociaţiunî şi comunităţi, comerciuluî şi industriei, tuturor personelor particulare, cum şi cetăţenilor în deobşte cari, prin adrese şi telegrame, acoperite de nenumărate semnături, ca şi prin înscrieri la palat şi prin manifestaţiuuî publice, la cari ■Capitala a luat o mare şi frumdsă parte, s’a grăbit să mărturisescă www.dacOTomamca.ro ALBINA 947 simţiminte tot deauna viî de iubire şi profund devotament pentru Tron şi Dinastie. — La ministerul instrucţiune! publice s’a luat următdrea decisiune cu privire la folosinţa pămînturilor bisericesc!: Art. 1.—Intr’o parohie rurală in care va servi numai un singur preot, el şi cântăreţii vor ave în folosinţă, conform art. 33 din legea clerului, numai un singur lot. de 17 pogdne, ori cari ar fi numărul pogonelor ce ar posedă parohia. Art. 2. —Intr’o parohie cu un preot paroh şi unul sau mai mulţi preoţi supra-numerarî, fie-care preot cu cântăreţii săi vor ave in folosinţă câte un lot de 17 pogone, dacă oficiază în biserici deosebite. Art. 3.—Pămînturile bisericeî vacante de preot şi ai cărei enoriaşi primesc servicii religidse de la preotul bisericeî vecine din altă parohie, se vor arenda de Casa şcolelor, însă preotul care a făcut a-ceste servicii are drept, pe basa intervenirei cultelor, la partea ali-•quotă din arendă potrivit timpului servit Art. 4.—Intr’o parochie în care ar fi mai mulţi preoţi şi cari ar face serviciul la două sau mai multe biserici filiale, fie-care preot cu cântăreţii săi va beneficia de câte un lot de 17 pogdne. Art. 5.—Intr'o parohie cu 2 sau mai mulţi preoţi, dar cari cu toţii fac serviciul în una şi aceiaşi biserică, toţi preoţii, împreună cu cântăreţii, vor beneficia de un singur lot de 17 pogdne. Art. 6—Pămînturile date după legea rurală bisericilor din comunele din marginea oraşelor şi cari acum au intrat în raza oraşului, sau au devenit urbane, se vor arenda de casa şcolelor şi banii vor servi ca fond de restaurare şi reparaţie la bisericile respective. Art. 7.—Tdte cele-l’alte pămînturî rămîn a se arenda de Casa şcdlelor, întrebuinţînd sumele în interesul reclădireî şi al reparare! bisericilor. MUSEUL» ETNOGRAFIC Mai mulţi învăţători ne-au întrebat ce s a făcut cu museul etnografic ■de sub conducerea d-lui T. Speranţă. Răspundem: Păpuşele trimise pentru museu 8’au primit şi museul s’a aranjat in Bucuresci, în fostul local al monetari ei statului (şoseaua Kisclef). Ceî-ce aii trimis, vor fi înscrişi ca membri fondatori şi li se vor trimite mulţumiri. Din judeţele: Dorohoi: Botoşani şi Bacău, au vin'd forte, puţine exemplare, de aceea d-l Speranţă a intervenit la onor. Minister, spre a se repetă ordinul către d-nii revisorî şcolari de judeţe, precum şi către revisoratul capitalei, de unde n’au venit de cât 2 exemplare procurate de d-na Vasiliad. ______________ POŞTA ADMINISTRAŢIEI D-luî Minea Iliescu, Stoilescî-Argeş.—Abon. d-vdstre pe an. curent a cliitat cu chit. 927. — Monastireanu Huşi.—Datoriţi pe anul curent al IV-lea. www.dacoromanica.ro 948 ALBINA STEAUA Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotisaţia este de cel puţin doi lă pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care mem-bru este îndatorat ca, în cel d'intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Petru Gârbovicenu, strada Sf. Ecaterina, Bucuresci. Comitetul. Preşedinte, loan Kalinderu, membru al Academiei Române.— Vice-preşeclinte, Sara Şoniănescu, mare proprietar, fost senator.— Administrator şicasier delegat, Petru Gârbiiriceanu, deputat, director al Sc. Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; — Secretar, Const. Banu, profesor secundar şi inspector şcolar — Membrii, Spini € Haret, Ministru, profesor Univers.; I. Pimitrescu Proeop., senator şi Primar al Capitalei; M. Vlădescii, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, profesor secundar; Dini. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic primar. — Ccnsori. Const. Alinia-ni şininu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescn, profesor secundar; Const. Alexandrescu, revisor şcolar Membrii înscrişi şi cotisaţiuni plătite (Urmare). Ulmanu V. învăţ., (Iaşi), lei 1; Lungulescu N. învăţ., (Hârşova) lei 1; Simionescu I. doctor, (Iaşi), lei 3; Mateiu I., (Vaslui), lei 1; Marinciu C-, (Vaslui), lei 1; Roşu P., (Dobrovăţ), leii; Dăscălescu preot, (Dobrovăţ), lei 1; Morait N., (Dobrovăţ), lei 1; Vasiliu I., (Dobrovăţ), lei 1; Donosă Ion, (Dobrovăţ), lei 1 ; Mardare N., (Dobrovăţ), lei 1; Feldeş C., (Dobrovăţ), lei l;Busdugan I., (Dobrovăţ), lei 1; Nieolau Gh, (Dobrovăţ), lei 1 ; Gazu I., (Dobrovăţ), lei 1; Vasiliu I., (Dobrovăţ), lei 1; Safla C., (Dobrovăţ), lei 1; Donosă N., (Dobrovăţ), lei 1; Popescu Toma institutor, (Calafat), Iei 2; Tănăsescu Maria inveţătore, (Dărăsci), lei 2; Adam Gh. învăţ., (Tulcea), lei 1; Pop. Ion învăţ., (Tulcea), lei 1; Fischer profesor, (Bucuresci), lei 2; Floru Gh. prof., (Bucuresci), lei 2; Stoicescu S. prof., (Bucuresci), lei 2; Vergulescu S. (Olt), lei 1; Popescu C., (Olt), lei l; Stoicescu N., (Olt), lei 1; Stoenescu R. Ghiţă, (Vlaşca), lei 2; Cipariu D-tru, (Vaslui), lei 5 ; Draniceanu N. D. casier, (R-Vîlcea), lei 6 ; Bibiri N. instit., (Bacău), lei 4; Bratovoescu Valerie învăţător, (Vîlcea), lei 2; Marinescu Iordache învăţ., (Argeş), lei 1; Belea R. învăţ., (Argeş), lei 1; Rădulescu D. învăţ., (Argeş), lei 1; Ratea C. învăţ., (Argeş) lei 1; Georgescu D» învăţ., (Argeş), lei 1; Piţigoiu At. învăţ., (Argeş), lei 1; Ghiţulescu M. învăţ., (Argeş), lei 1; Mihăilescu Florea învăţ, (Argeş), lei 1; Angelescu I. învăţ.. (Argeş), lei 1; Dragomirescu Gh. învăţ. (Argeş), lei 1; Ionescu M. învăţ., (Argeş), lei 1; Marinescu An. învăţ., (Argeş), lei 1; Constantinescu Rîmniceanu profesor, (Bârlad), lei 10; Ghimuş I. D-tru prof., (Bârlad)-lei 6; Chiriceanu S. I. prof., (Bârlad), lei 6; Finţescu G. prof. (Bârlad), www.dacoramamca.ro lei 10 ; Neştianu N. G. prof., (Bârlad), lei 15; Galin I. prof., (Bârlad), lei 5; Teodor D. prof., (Bârlad), lei 2; Iacobeanu A. prof, (Bârlad), lei 6; Onişor G. prof., (Bârlad), Iei 2; Borgovan V. G. prof., (Bârlad), lei 10; Artenie I. prof., (Bârlad), lei 2; Paul Aug. prof., (Bârlad), lei 3; Mavro-mati C. prof., (Bârlad), lei 2 ; Simionov V. prof , (Bârlad), lei 4; Dimitrescu I. prof., (Bârlad), lei 8; Drouhet Natalia prof., (Bârlad), lei 0; Piperescu A. lexandru prof., (Bârlad), lei 2; Baptist E. prof., (Bârlad), lei 3; Antono-vicî I. prof., (Bârlad), lei 4 ; Coudrea P. Maria institutore, (Bârlad), lei 4 ; Yasiliu Petre institutor, (Bârlad), lei 2; Botez C. Maria profesoră (Bârlad), lei 2; Baboeanu Olimpia profesoră, (Bârlad), lei 2; DobrovicI V. institut, (Bârlad), lei 2; Istrati N. institut., (Bârlad), lei 2; Brighiu Lucreţia institutore (Bârlad), lei 2; Vasiliu C. G. institut., (Bârlad), lei 2; Geles Casuca institutore, (Bârlad), lei 2; Caramlău E. institut., (Bârlad), lei 2; Stiubeiu V. institut., (Bârlad), lei 3; Corciovă P. I. institut., (Bârlad), lei 2; Troteanul Elena institutâre, (Bârlad), lei 2; Diaconescu Profira institutore, (Bârlad), lei 2; Vlaicu Otilia institutore, (Bâxdad), lei 2; Cor-bea Lucreţia institutore, (Bârlad), lei 2; Gheorgliiu Clem. institutor, (Bârlad), lei 2; Mironescu S. institutor, (Bârlad), lei 2; Rachieru P. Econ. institut., (Bârlad), lei 3; Danfi Ortansa institutore, (Bârlad), lei 2; Diaconescu Vasile institut., (Bârlad), lei 2; Portosescu Profira institutore, (Bârlad), lei 2; Cernea Eufrosina institutore (Bârlad), lei 2; Vasiliu Gr. avocat, (Bârlad), lei 6; Brucliner Emil farmacist, (Bârlad), lei 5; Mun-teanu Bogdan propr., (Bârlad), lei 5; Clodeanu Demetru, (Bârlad), lei 3 ; Tuchilâ I. institutor, (Bârlad), lei 2; Catzaide A. propr. (Bârlad), lei 2; Creţu Aug., propr., (Bârlad), lei 2 ; Marinescu T. avocat, (Bârlad), lei 5; Cris-tescu Vasiliu M. avocat, (Bâriad), lei 5; Stamatescu Gr. propr., (Bârlad), lei 3; Palade Em. I. propr., (Bârlad), lei 20; Bally Miliail propr., (Bârlad), lei 20; Iamandi Th. avocat, (Bârlad), lei 5; Negrutzi I. institut., (Bârlad), lei 5; Codrescu I. propr., (Bârlad), lei 40; Beloescu Stroe prof., (Bârlad)’ lei 10; Bujoreanu N. propr., (Bârlad), lei 5 ; Popescu Ion prof., (Bârlad), lei 2; Loebel I. A., (Bucurescî) lei 10; Hellmann Leon, (Bucuresci), lei 5; Porn M., (Bucurescî), lei 10; Clayton, (Bucurescî), lei 20; Niţescu G., (Bucuresci), lei 2; Pincas, (Rusciuk), lei 20; Behles E., (Bucuresci), lei 25; Milker Paul, (Bucuresci), lei 5; Schulhoff Jean, (Bucuresci), lei 5; Mânu A. Maria, (Bucuresci), lei 100; Pildners Fried, (Bucui-escl), lei 5; Pana-itescu C., (Bucuresci), lei 5; Aultoran, (Bucuresci), lei 5; Porjinescu D. inginer, (Iaşi), lei 2; Herţog Hans, (Bucuresci), lei 5; Valsamuch A.> (Bucuresci), lei 40; Robert de Dambrovoski, (Bucuresci), lei 5; Constan-tinescu Toma, (Bucuresci), lei 5; Ştefânescu Cristian, (Bucuresci), lei 5; Bragadiru M. D., (Bucuresci), lei 20; Giuris Oprescu, (Bucuresci), lei 4; Staadeker, (Bucuresci), lei 10 ; Vohl L. (Fălticeni), lei 4; Goldner A., (Fălticeni) lei 2 ; Last Is., (Fălticeni), lei 2; Last Sam, (Fălticeni), lei 2 ; Last Volf, Fălticeni lei 2; Bergaman Z , (Fălticeni), lei 2; Vaisellberg Nathan, (Fălticeni), lei 2; Zviebel S., (Fălticeni), lei 4 ; Kreivdler Oscar, (Fălticeni), lei 3; AVechsler Max, (Fălticeni), lei 2; Lasth Iosepf, (Fălticeni), lei 2; Pineles L., (Fălticeni), lei 2; Făgădău G. Ştefan, (Bucuresci), lei 10; Ionescu G., (Bucuresci),5.lei 4; Solim George. (Potlogî), lei 4; Velculescu Ilarian (C.-Lung), lei 12; Dumitriu Gabriel (C-Lung), lei 2. (Va urma în Xo. viitor.) www.dacoromaiiica.ro Ttlf f m*0*+0*#0**0*mi I. B. A]N(T0NESCU •* ; t , Casă de conficiiţă: fondată in anul 1893. BUCURESCI, ŞOSEAUA BASARAB 230. Capul podului (stânga). Rcpresentant-depositar al marelor usine ii Adler11 de Veiocipede, jGutomobiie, JVÎaşine de scris cele mal căutate. JViaţini de cusut, pianine, tote premiate cu JVÎarea medalie De aur Exposiţia Paris 1900. Atelier special pentru Arme, Velocipede, Maşine de scris etc., etc. TOTE ACCESORIILE PENTRU BICICLETE: Camere de aer 8 lei, anvelope 16 le!, lămpi acetilenă 10 lei. Bande pentru tot felul de maşini de scris, hârtie pentru mimiogra-fie etc. ŞCOALA DE VELOCIPEDIE Veloeipede de la 160 leî în sus. Rog păstra(i adresa; I. 11. ANTONESCU, Şoseaua Basarab 230, Bucurescî. Cel mai mare şl cel mal vast magasln din Ţară şl singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOANELE BucurcscI, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei. ; Ghete pontrn bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 » » cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95 Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95, 11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 » » facon Klappe, 15,95 » » pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95 » * cu nasturi, 15,95, 14,95 » glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. ju elastic. 15,95,14,95,13,95 » » nasturi, 16,95 Ghete color, simple, 13,95, 12,95 boseţuri, 14,95, 13,95 şirete, 14,95, 13,95, 12,95 nasturi, 14,95, 13,95 » » » piele rus. 15,95,14,95 Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 cnevreaux american, 9,95 » » franţuzesc, 12,95 « oolor. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 » piele rusâscă, 12,95, 11,95 Ghete pentru dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95 clievreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 » High-Liffe, 16,95 color. 12,95, 11,95, 10,95 » High-Liffe, 15,95, 14,95 » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95. Ghete pentru băeţî, fete şi copil Pentru băeţî, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copil 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la tdte sezonele se pote găsi Încălţăminte bună şi cu preţuri fabuldse de eftine. Magasinul la t6te Sesânele lingă Poliţiă. Bucurescî, Calea Victoriei 27, Bucurescî. ► t 57» Cupon de redue(le pentru cititorii Albinei Cititorii revistei vor avtîan scăd$m!nt de & din preturile Insemnâte, preaentând cuponul Institutul de Arte Graficev^&igâSfei&a&i6<5mnei 16. — BucurcscI.