No. 26. ANUL IV 18 Martie 1901. •Revistă Enciclopedică l?o ^nare în Jie-care Duminică Abonamentul în ţară pe an Iieî S I Abonamentul în străin, pe an Ueî 8 » » » S luni > 3 | Un număr.............15 bani jeiuri 1 leu linia JVIiea publicitate 5 bani euvîntul. Manuscriptele nepublieate se ard. Comitetul de redacţie: Ion Kalinderu rbovicearju *= i . pădu/escu- JVÎoIru \ Co S'. Coţbuc J. Otescu p. 2 utfu Colonel p. V. Jfăsturel Cj. jîdamescu V. S• Jdoga Jf. Jfico/aescu Qr. ceodossiu Cor/sf. C. Popovic'-Uaşcă. SUMARUL: G. Coşbuc, Cântec.— Angelina S. Leonte, Rellgiunea la diferite popăre.— Dimitrie Arfăreanu, Societăţile cooperative.—Lac pentru galoşi.— Gr. Teodosiu, Viermii intestinali. —Ştefan C. Hepites, Rupere de nori Ia Cara-Omer în Dobrogea. - T,. Urzica.— Al. Vintilescu, Crescerea viermilor de mătase.—Al. C. Popesou-Spătdreî, Omul şi scorpia. — I. E. Mihăeseu, De-ale agriculturel. — V. Munteanu, Cercurile culturale. — Ion Georgcscu, Luţerna.—O nouă societate.-P. V. Salviu, Cunoscinţc folositore.—Pe un sloifi de ghiaţă — Conferinţe populare. — Distrugerea ploşniţelor. — Calendarul Legumelor.— Gunoiu pentru florile din vase. -Un respuns.-De la sate.—Cronica săptămânii. -Bibliografii. —Mulţumiri.’ Ilustrafiuni: Apoline (Sărele, precedat de auroră şi însoţit de cortegiul său divin cu-treeră spaţiul spre a răspândi lumină, după credinţa mitologică a Grecilor şi a Romanilor.—Viermi de mătase.—Un palat de ghiaţă construit în timpul carnavalului în Montreco, oraş în Canada (America).—Primăvara. Pedacfia pi Bucuresci. 0 O 0 G o o © I o o © o o O ! § G £ ' & G 0 .0 0 O j 0 : 0 ; G G te o o G FURNISOROL CURŢII RECOMPENSE OBŢINUTE: 4 Diplome de onore 49 Medalii de aur 1 Grand Prix 4 Afară de concurs MEMBRU JURIULUI Medalie de argint la Exp. ‘ Univers. Paris 4900. Cea mat mare recompensă decernată conservelor strCine FABRICA DE CONSERVE STAICOVICÎ Ca şi în anii trecuţi ve oferă anul acesta produsele sale de legume, precum j Mazăre, Fasole, Bame, Ghiveci, Pătlăgele vinete, Fasole ţu-cără şi Ardei copţi în cutie de '/, kilo cu preţul de Lei 5,75, colecţia de 10 cutii, din care voiţi să alegeţi. Transportul gratis pînă la gara sau comuna D-vostră. Plata în ramburs. Fiind siguri că în tot-d’a-una aţi fost mulţumiţi de calitate şi preţ, avem speranţa că şi anul acesta ne veţi onora cu comandele D-vostre, mai cu semă că anul acesta am redus preţurile cu 12% în raport cu anul trecut. . Comandele se adreseză Bucuresci. D, STAICOVICÎ Strada Regală, 11. MICA PUBLICITATE Moşnenii Văleni şi Runconî aduc prin publicitate mulţumirile lor d-luî Inginer Ion Balaş din Câmpu-Lung, pentru modul cin-' stit şi consciincios cum d-sa a sciut ’să-î scotă din îndevălmăşie, după ' moşiile lor; unde trei rînduri de Hotărnici aduşi înaintea d-sale nu au putut face nimic. Casa de schimb „Mercurul Roniân“ Micimii El. Nnclitnius Bucuresci, Str. Smărdan No. 11 Cumpără şi vinde titluri streine şi Române Orî-cine pote cere un număr de ' probă al ^barului «Mercurul Român» ' revistă financiară şi de trageri la ' sorţ a, tot-felul de Bonuri şi Obliga-‘ ţiunî cu prime (Lozuri) Române şi ' streine. Grădina preotul ilie, Bise-< rica Cotrocenî, Bucuresci. — Ar-^ borî fructiferi, Arbori pentru şo-‘ sele, Arbori altoiţi de ornamentă Arbuşti, Plante urcătore, Bra^i, Pini* austriaci, Thuia şi altele. Stupi, Tran-' dafiri, etc. O entru învăţători au apăr ut Me-< •*- todologiile Religiei, Cântului, Gim-< nasticeî etc. Planuri pentru tote lec-< ţiile. Motodologia generală,Resumatul< Pedagogiei Compayre. Preţul fie-că-< reia un leu. La librării şi Administr.< Şcolei primare str. Berzei lift unde< se mai află Prevestiri de fericire. Cei irebue să faci, ce să nu faci sau< Arta d’a fi fericit. Traducere din< frunţuzesce. Preţui 1,60. Pentru abo-i naţii revistei Albinei 1 leu. C E R E S Societate cooperativă de agricultură Sucurescî 3, Strada Rarageorgevieî, 3. Mijlocesce vinderea de cereale şi ori şi ce alte produse agricole. .. Furniseză pluguri, grăpî,’ pulverisatore şi tot felul de instrumente agricole. Instaleză uscătorii de fructe, procurând aparatele trebuinciose acestei industrii.. . Furniseză viţe americane altoite, pomi roditori şi ori-ce felde seminţe. In vederea semănăturilor de primăvară, procureză seminţe bune şi eftine de plante de nutreţ, lucerna, trifoi, seminţe (ie zarzavaturi, etc. Preţurile mici şi marfa garantată, sub controlul staţiune! agronomice din Bucuresci. După cerere se pot trimete probe. www.dacaramaaica.ro ALBINA 665 CÂNTEC (sA£.nJ omânesce-aşâ a fo’st, gp.5ă te ’ndurT, după putere, V3 5ă fii bun cu cel ce-ţî cere Milă şi-adăpost! Doine din caval 5ă cânţi Gum te ’nvaţă ’n codri vîntul; Gând e horă ’n 5at, pămîntul Vesel să-l frămînţî. ‘Românesce-aşâ a fost, Nendurat să dai din cote Gând duşmanul vorbă-ţî scote Gă eşti slab şi prost! Gând vrăşmaşii vin sumeţî 5ă ne calce scumpa ţară, Tu-î isbesci şi-i da-î afară, Minte să-î înveţi. "Românesce-aşâ a fost — Seim şi noî ce se cuvine 5i ’mpărţim şi reu şi bine Gum e mai cu rost! Q. Coşbuc. www.dacoromanica.ro 666 AI.U1.NA Religiunea la diferitele popore (!)• oţî car! au studiat viaţa poporelor ne spun că nu există popor fără religiune; simţul religios însă care e înăscut în ori-ce om, se manifestă în diferite moduri după gradul de civilisaţiune al individului şi-al poporelor. Uni! omeni, unele nemur! cred în maî mulţi Dumneaei; alţi! într’un singur. Orî-ce fel de credinţă în maî mulţi Dumnede! s’a numit de către învăţaţi politeism. Credinţele în u-nul singur se ţlice monoteism. Păgânismul are diferite forme. 1. Fetişismul. Acesta este cea maî de jos treptă a religiuniî. Tot ceea-ce impresioneză în mod viu pe sălbatic devine pentru el o Dumnecleire sau locuinţa unei Dumnedeirî. Fetişismul, este şi astâ-di răspîndit la negri, la deyaci (indigeni de pe insula Borneo) şi la ostiac! (locuitori din Siberia, guvernamentul Tobolsk .şi Tomsk). Numele de fetişism vine de la vorba Portugeză fetisso adică: obiect de vrajă. 2. Cultul natureî, adică închinarea la obiecte din natură sau la puterile natureî. El cuprinde : a) Cultul pietrelor, care îl găsim deja în timpurile străvechi. De acest cult ţine şi închinarea la delurî şi munţi. b) Cultul pomilor şi pădurilor: Freamătul frunzelor, trosnetul copacilor din pădure, liniştea misteriosă a codrilor, tote aceste au impresionat viu pe om şi au deşteptat în el ilusia că s’ar găsi în faţa unei divinităţi. Cultul pomilor, care.în vechime eră respîndit peste tot pă-mîntul, adî nu se maî găsesce de cât la unii locuitori din India, din nordul Asiei şi la Peile roşii din America. c) Cultul animalelor. Intre tote animalele, maî adoraţi au fost şerpii, maî cu semă în India, unde şi aţii încă sînt adoraţi de către Brachmani, şerpii Cobra, numiţi şi şerpi cu ochelari; tot în India sînt considerate ca animale sfinte taurul şi vaca; un locuitor drept credincios, consideră baliga acestor animale ca cel mai bun mijloc contra tuturor necurăţeniilor de cari ei se tem aşa de mult. d) Cultul apelor şi al isvorelor. Apa curgetore eră considerată ca sfîntă la Persani şi la locuitorii din India. e) Cultul Sorelul, Lunel şi al stelelor, răspândit la Mongolii din Asia de Nord, la Chinezi şi la câte-va triburi ale Peilor-roşii. 3. Chamanismul. Acest cult se bazeză pe ideia greşită, că omul se pote pune în relaţiune cu puteri nevăzute şi că le pote stăpâni, cu ajutorul unor acte simbolice şi a unor vorbe misteriose, ce le pronunţă maî ales vrăjitorii aşa numiţi Chamanl. 4. Bralimamsmu], răspîndit in India: După Brahmani există 3 ţ)eî: Vişnu (conservatorul lumeî) Siva (destructorul) şi Brahma (t) După dr. Michael Geistbeck. www.dacaramanica.ro ALBINA 667 (creatorul şi începutul tuturor lucrurilor) toţi trei formeză o singură divinitate aşa numită Trimnrtti. 5. Biuldkismul: răspândit mai cu semă în Indochina şi în archi- pelagul Malaes, de asemeni în China şi în Japonia. Şi Buddhisniul admite deităţile Bralnnanismului, dar lucrul principal în acestă religie este morala. 6. Parsismnl. Acestă religiune admite că în univers, sînt două www.dacoromanica.ro 668 ALBINA spirite superiore opuse; unul dătător de viaţă (Ormuzd), cel-l’alt destructor al vieţii (Achriraan). Aceste două spirite sînt în veşnica luptă, care luptă tot-d’auna se termină cu isbânda binelui. Fondatorul acestei religiuni este Zoroastru. In doctrinele lui Zo-roastru însă nu găsim acestă împărţire în Ormuzd şi Achriman. După Zoroastru, fiinţa supremă întrunesce în sine 2 spirite: un spirit alb sau sfînt şi unul întunecat sau rău; în decursul timpului însă s’a modificat acestă doctrină. Un fapt curios este lipsa de respect, ce o găsim la multe din po-pdrele păgâne faţă de deii lor. Păgânul aruncă, bate, ‘certă pe i-dolul său dacă nu-i împlinesce dorinţa. Aşa spre esemplu negrul din Guineia, îşi bate idolul dacă nu-i ascultă rugăciunea şi-l ascunde sub haină, când vrea să nu vadă, ce face. Monotheismnl cuprinde: Judaismul, Creştinismul şi Islamismul sau Mahomedanismul. a) Judaismul. Rolul acestei religiuni întemeeată de Moise a fost de a consolida şi a conservă credinţa religiosă a strămoşilor o-menireî, de aceea Providenţa a destinat poporului Judeu ca locuinţă o ţară cuprinsă numai între mări şi pustiuri şi a isolat ast-fel poporul, ferindu-1 de contactul cu poporele păgâne. Şi faptul că pămîntul nu eră prea bogat în producţiunî a contribuit la conservarea credinţei. Judaismul este aţii răspîndit peste tot globul, acest popor ne mai avend o ţară. b) Creştinismul, este cea mai superioră dintre tote religiunile. Omenirea n’a ajuns la creştinism prin o evoluţiune gradată, ci după ce terenul a fost în de-ajuns de pregătit prin Judaism; o-menirea a primit Creştinismul prin revelaţiunea divină în per-sona lui Isus Christos. Pentru Creştinism nu există marginile naturex şi ale naţionalităţii, de aceea el este religiunea lumii. Creştinismul este răspîndit peste tot globul şi câştigă din ce în ce mai mult teren prin misionari, cari duc religiunea lui Isus Christos în tote părţile lumeî. Diferitele forme ale creştinismului sînt: Catolicismul, Ortodoxismul şi Protestanismul. ’ c) Islamismul: Acestă religiune încercă să aducă în legătură judaismul şi creştinismul cu credinţa străveche a poporelor semitice. Fondatorul acestei religiuni a fost Mahomet la 632 după Christos. Cele cinci puncte principale din religiunea islamismului sînt: 1) Credinţa într’un singur Dumnezeu nevăţlut şi în trimesul său Mohamet, 2) rugăciunea, 3) postul, 4) milostenia şi 5-lea) un pelerinagiu la locurile sfinte (Mecca). Răsplata pentru împlinirea acestor datorii este paradisul; dar fericirea care-1 aşteptă pe Mahomedan în paradis este tot o fericire pămîntescă. Cea mai sigură cale pentru a ajunge la paradis este mortea pentru credinţă; de aci se esplică fanatismul cel mare al mahomedanilor, cari aii căutat să răspândescă religiunea lor mai mult prin sabie de cât prin apostolat. jîngelina S. Xeonte. Institut6re. *-------------------- A lucră fără de gândire, este a plecă în călătorie fără lucrurile trebuitore. www.dacQFomanica.io ALBINA 669 Societăţile cooperative (!) Societ. cooperative de producţiune. le n’au avut aşa mare succes ca societăţile cooperative de consumaţiune; acăsta clin cauză că în asemenea societăţi cooperative se cer din partea asociaţilor, cari iau locul întreprincjetoruluî, calităţi cari nu se pot găsi des la simpli! lucrător! car! se unesc pentru producerea în comun a diferitelor obiecte. Aşâ, între altele: 1. Muncitorilor le lipsesce educaţiunea economică, din care causă cu greu se vor găsi printre e! omeni destul de destoinic! pentru conducerea unei întreprinderi industriale dre-care; iar pe de altă parte, neînţelegerile vor fi dese între asociaţi, chiar în caşul când se vor găsi printre eî dmenî capabili, acesta din causa gelosieî, tendinţa către o perfectă egalitate fiind prea mare. Ou alte cuvinte lucrătorilor le lipsesce în asemenea societăţi disciplina morală care să înlocuiască disciplina isolată la care sînt supuşi în fabric!. 2. Este greu ca simpli! lucrător! să dispună de capitalurile trebuitdre marilor întreprinderi industriale. Acest răii se pdte îndreptă însă, împrumutându-se asemenea societăţi cooperative, de la vre-o societate cooperativă de credit mutual sau de la una de consumaţiune, car! dispun de capitaluri mari 3. Este greu ca de la începutul existenţe! unei asemenea societăţi cooperative, lucrători! să aibă puterea de a suferi lipsurile şi de a lucră numai ca societari, fără salariu sigur. Primele societăţi cooperative de producţiune au fost înfiinţate în Franţa, de către Buchez, în 1832 şi 1834, dar n’au dat resultate satisfăcetdre. Soc. cooperative de credit mutual sau Băncile populare. Schultze, deputat în camera Prusiană, a înfiinţat în Germania, în 1849, o bancă populară al cărui fond se compunea dintr’o taxă de admitere şi o cotisaţie plătibilă lunar, pînă la completarea vărsămîntuluî unei anumite sume, precum şi din depuneri facultative, cari dau dreptul la o parte din dividende. Fie-care societar are dreptul de a se pute împrumută de la bancă în marginile sume! ce are depusă, iar dacă suma de care are nevoe este ma! mare de cât suma depusă, atunci se cere garanţia specială a unuia sau mai multor societari cu al căror capital să se pdtă acoperi suma împrumutată când împrumutatul nu voesce sau nu pdte achita datoria. La 1890, numărul băncilor populare de credit şi ăconomie eră de 3.910 în Germania. 1 (1) Ve•4.A scorpie, şi spuindu-î ce voia, ea î-a făgăduit că-1 vâ purtă în spinare în totă călătoria, iar omul, să-i deâ câte-o para de fie-care vamă. Scorpia a luat pe om şi 1 a dus, luând pe fie-care vamă plata cuvenită de o para. Omul, când a plecat, şi-a luat cu el patru-tjeci şi trei de parale, însă când maî avea o vamă, cea de pe urmă, nu maî avea nici o para. Atunci, el s’a rugat de scorpie să-l arunce afară, şi îi va dâ şi acea para de pe urmă. Scorpia încrecjendu-se pe vorba omului, l-a aruncat afară, iar el ca să nu minţă, căci erâ un om drept, a scos cuţitul de la brâu şî-a tăiat de pe talpa piciorului câte o bucăţică de carne şi le-aii aruncat în gura scorpiei. Scorpia când a gustat din carnea omului, a cjfis : «Nu ştiam că ai aşa carne dulce, că nu mat scăpai».. D’atuncea omul nu are talpa dreptă la piciore, ci încovoiată; dar s’a şi învăţat minte şi când more cine-vâ îi pune patru-cţeci şi patru de parale pe piept, că ast-fel la înviere, când o soroci Dumnezeu, să aibă cu ce plăti tote vămile. Alex. Crist. Popescn-Spătărel. DIN BĂTRÂNI Stai departe de căruţă la cinci paşî, de cal la ţlece paşi şi de elefant la o sută de paşi; dar ca să te feresc! de omul rău nu e depărtare care să-ţi ajungă. www.dacoromaiiica.ro ALBINA G79 <)e-ale agricultura. na dintre principalele chestiuni care astâdi, — mai mult ca ori-când, — trebue sâ ne intereseze este «chestiunea agricolă.» Proverbialele cuvinte de «Ţară eminamente agri colă,» resumâ tot adevărul: Avutul ţăreî nostre se sprijină mult pe agricultură; de la dînsa depinde în mare parte starea nostră financiară. Probe, cari să întărescă acest adevăr, am avut, — din nenorocire, cam multe, şi pot cită, — nu mai departe, — de cât pe cea din cursul anului 1899; în acel an, cu de-săvîrşire secetos, recolta fiind stricată pe totă linia, tristele urmări ce au decurs de aci, s’au revărsat asupra tuturor breslelor, ba chiar şi finanţele statului au fost sdrun-cinate. De aceia diseiu că «De la agricultură atârnă în mare parte starea nostră financiară.» Agricultura dar, merită o încordată atenţiune nu numai din partea celor chemaţi a conduce interesele statului, ci şi din partea tuturor particularilor, şi cu atât mai vîrtos din partea agricultorilor luminaţi. Tote torţele trebuesc puse spre a pune bazele unei agriculturi sistematice. A merge înainte cu vechile sisteme de cultură, e peste putinţă; o îndrumare pe calea recomandată de sciinţă, se impune grabnic. Contrariu, vom fi expuşi a nu mai pute duce lupta contra celor-l-alte state producătore ce ne concureză. Deşi cam anevoe, o turmă — de pildă, — se pote abate de pe un drum pe altul, totuşi cu «voinţă» se abate uşor. Tot cam ast-fel s’ar pute elice şi de plugari. Pentru a-i face să apuce pe noul drum, trebue căutat punctul de abatere. Majoritatea plugarilor fiind omeni simpli, asupra lor trebuesc îndreptate de-o cam dată privirile. Aceştia trebuesc bine înarmaţi cu sfaturile sciinţeî agricole, pentru a nu mai fi ca pînă acum numai nisce adevăraţi sclavi ai muncei fisice. Odată ce plugarul îşi va îmbogăţi mintea cu sfaturile sciinţeî, lesne vom pute croi o temelie trainică pentru agricultură, temelie care să-î asigure un viitor strălucit. Dar, pentru a se pune sfîrşit răului de -pînă aci, este — www.dacQromamca.ro 080 ALBINA cred — absolută nevoe ca şcolelor rurale să li se dea mai mult menirea de a instrui pe copiii sătenilor, întru a deveni buni agricultori practici, şi a le dosvoltâ gustul pentru meseria de plugar, meserie în care stă adevărata bogăţie. Apoi, ca completare, trebuesc înşghebate niscă ferme model ţărănesci, cari să represinte proprietatea mică şi mijlocie. La aceste terme (puse sub conducerea absolvenţilor şcolelor practice de agricultură), şcolarii împreună cu dascălul lor, să asiste cât mai des la diferite lucrări, pentru a se încredinţa şi dînşii de modul cum se pun în aplicare cele ce spune «cartea» cu privire la agricultură. Mai mult chiar, n’ar strică, ca arendaşii statului să fie obligaţi a lăsă o porţiune de teren, cu destinaţiunea de a fi lucrată de şcolari, în anumite ore stabilite prin programa şcolară. Cu alte cuvinte, învăţătura căpătată în şcolă să se pue în practică. Aceste ferme model, cum şi lucrările făcute de şcolari, nu numai că ar pregăti pe viitorii plugari, dar ar fi pildă şi celor actuali. E de ajuns ca un plugar să vadă un lucru bun odată, ori de două ori, pentru a-1 adoptă. Este cunoscut, că ţăranul nostru deşi scie «din audite» că cutare, ori cutare lucru trebue făcut aşâ, nu-1 face pînă ce nu vede el cu ochii şi se încredinţeză singur de adevăr. Înfiinţarea fermelor model, în număr cât se pote mai mare, caută să fie ţinta de căpetenie a celor-ce în adevăr îşi iubesc ţara. Să nu uităm, că pentru agricultură întocmai ca şi pentru armată, trebue să facem cele mai mari sacrificii, căci şi una şi alta servesc interesele Patriei: una o apără, iar alta o întreţine. Când bogatul nostru pămînt, va fi lucrat de ţărani după regulele sciinţei, el va produce însutit mai mult, pentru binele ţărei în general şi fericirea plugarului în particular. I. E. Mihăescu. Gologanii, R.-Sărat. -------------------------- O cugetare pe săptămână. Sprijinesce pe fratele teu, care şovăesce. în viaţă. www.dacoromanica.ro Un palat de ihiaţâ construit în timpul carnavalului în Montreai, oraş în Canada (America). 682 ALBINA Cercurile culturale. ipă cura este în deobşte cunoscut, de cât-vâ timp s’au format în fle care judeţ din ţară cercuri culturale cu scopul fdrte lăudabil, de a scdte pe ţăran din nepăsarea şi starea înapoiată în care se găsesce. Aceste cercuri au chemarea de a face între ţărani propagande antialcoolice, de a-î îndrumă la plugărie maî bună şi de a-î îndemnă la îmbrăţişarea industriilor, comerciului şi negustoriei, rămase cu desvărşire numai pe mâinile străinilor, prin care fapt, ţăranul nostru a devenit tributarul lor. Sarcina luată de cercurile culturale este cât se pdte de bună şi ar fi singurul mijloc de scăpare a plugarului român, în caşul când cei în drept, adică domnii conferenţiari, ar fi la îpălţimea chemării lor şi ar ţine cont de aceia ce dînşii povăţuesc pe alţii. Dacă urmărim de aprdpe acţiunea cercurilor culturale, vrend nevrend, trebue să constatăm că in cele maî multe caşuri, sînt departe de a-şi ajunge scopul şi a-şi împlini sarcina luată. Domnii conferenţiari vorbesc locuitorilor în tdte părţile despre agricultura raţională, precum îngrăşarea pămîntuluî, pregătirea gunoiului, crescerea sistematică a vitelor ; despre grădinărit şi cultura albinelor, precum şi despre alte lucruri într’adevăr fdrte folositdre plugarului. Aceste însă tdte, din lipsă de iniţiativă, pentru ţăran rămân «mazăre în părete.» Conferenţiarii dau ţăranului fel de fel de poveţe, d-lor însă nu fac nimic din aceia ce tjic. Agricultura, crescerea vitelor, grădinele etc., le sînt lor pdte încă mai primitive de cât la mulţi plugari. Pînă când d-nii învăţători, preoţi şi cei-l-alţi notabili din diferite localităţi, nu vor începe a fi şi în fapt pildă, nu-şî vor face singuri gospodării model; ţăranul nostru va rămânea tot nepăsător; pentru că el nu este obicinuit a face încercări. Fără pildă vie, acţiunile cercurilor culturale vor rămâne nule. Ca să se pdtă căpăta un resultat cât se păte mai bun, ar fi do dorit că din cercurile culturale să facă parte toţi slujbaşii unei comune, ca toţi împreună să lucreze în una şi aceiaşi direcţiune iar autorităţile competinte să cerceteze de aprdpe acţiunea şi isprăvile lor. Fiţi dar pilduitori, voi cei mai deştepţi, căci numai atunci veţi lucră temeinic şi se va atinge scopul urmărit. . V. Munteaun Domniţa. www.dacaromanica.ro ALBINA 683 L U Ţ E R N A °y ^ ntre plantele de nutreţ, locul cel d’intâiu îl ia luţerna (medicago sativa). Cultura acestei plante este cunos-cută din timpurile cele mai vechi. In Ungaria, luţerna ^ a fost cultivată mai întâiu de către preotul Samoilă Tessedik, la şcola economică din Szarvas, de unde apoi s’a lăţit peste tot locul. Luţerna iubesce mai cu semă pămînturile humose şi lu-tose. Ea pote să rabde şi la secetă timp mai îndelungat ca trifoiul, fiind-că rădăcinele ei străbat pînă la un metru de afund prin pămînt. Pămîntul menit culturii de luţernâ tre-bue să se are şi gunoiascâ încă de pe tomnă. Luţerna se pote semena sau numai singură, sau cu o plantă umbritore, cum e ovezul sau orzul Mai bine reuseşce dacă se semănă cu o plantă umbritore. In caşul acesta se semenă mai întâiu semînţa plantei umbritore şi numai după aceia cea de luţernâ. Semănatul se pote face din mână împrăştiat, sau cu maşina în rînduri. La un hectar (cam 2 pogone) se semănă de la 25—30 chilograme sămînţă. Cea mai bună semînţă de luţernăeste aşâ numita sâmînţă franceză. Luţerna se folosesce mai cu semă ca nutreţ verde, de ore-ce uscată e prea cotorosă. Când se folosesce ca nutreţ verde, se lasă mai întâiu ca să stea câte o di cosită şi numai după aceea se dă la vite. Cositul luţerneî nu trebue făcut tomai pe pămînt, de ore-ce atunci se usucă multă şi piere, ci mai pe d’asupra. In totă primăvara, luţerniştea trebue grăpată, ca să se mai rupă scorţa formată în decursul iernii. Luţerna ţine într’un pămînt 8 — 10 ani. Ion Georgescu. O nouă Societate. In comuna urbană Urzicenî, plasa Câmpul, judeţul Ialomiţa, din iniţiativa învăţătorilor Dobre Ştefănescu şi Al. Vintilescu. s’a înfiinţat so-' cietatea «Lumina» din ale cărei fonduri se întreţine cantina de la şcola din Urzicenî, la care mănâncă (jilnic 16 copii. Prin luptele neobosiţilor învăţători şi a d-luî Titu Moscuna, judecător, care este şi preşedintele societăţii, s’a putut realisa pînă în pre-sent un capital de 700 lei; asemenea prin serbările şi balurile cu tombolă date în nenumărate rînduri, s’a putut face pentru sus (gsn şcolă www.dacoromanica.ro 684 ALBINA un frumos mobilier, care constă din 4 catedre, 40 pupitre, 4 table pentru calcul, 2 dulapuri mari, dintre care unul pentru arhiva şcolel şi altul pentru păstrarea cărţilor bibliotecel, 12 scaune pentru clasă şi cancelarie, tote instrumentele, împreună cu materialul necesar pentru cartona], un clopot mare pentru şeolă, şi s’a îmbrăcat complet, de când sînt aceşti neobosiţi învăţători, peste 150 copil săraci, dându-le şi cărţi la începutul fie-cărui an şcolar. Gurioscinţe folositore. Tăbăcitul pieilor. «Ceea-ce poţi face tu însu-ţî, nu dă la altul sa-ţî facă» a dis odată un om învăţat. Sînt o mulţime de lucruri, pe cari unii omeni le-ar pute face singuri şi cu tote acestea au luat obiceiu să le dea la alţii. Intre acestea e şi dubitul (tăbăcitul) peilor pentru casă. Iată un mijloc uşor şi care se pote aplică la tote felurile de piei (de epuri de casă, de câmp, lupi, vulpi, câini, pisici, miei, berbeci, etc), pentru tăbăcitul lor. Mai întâiu spălăm bine pielea, apoi o punem în apă rece şi o ţinem timp de 24 de ore, pe urmă o scotem şi-o radem cu un cuţit cu gura neascuţită pentru a o curăţi de carne, grăsime, şi fibrile rămase pe ea. Se trece atunci la dubirea propriu disă. Pentru o piele de mărime mijlocie luăm 6—7 litrurî de apă; o încăldim şi turnăm în ea 500 gr. de piatră acră şi 250 gr. sare de bucătărie, se lasă să se topescă şi se fierbe. Când s’a răcit de poţi ţină mâna în'ea, se afundă pielea, se frământă timp de 12—15 minute şi se lasă a-colo 48 de ore. Pe urmă se scote, se reîncăldesce dubiala şi se afundă din nouă pielea, se frământă iarăşi timp de 10 minute şi se lasă alte 48 de ore. Acum pielea e tăbăcită. Se scote din dubială şi se întinde la umbră, cu părul în jos pe prăjini rotunde, fără cojă şi netede pentru a se usca încet. Când este pe jumătate uscată, o întindem de două ori pe di în tote sensurile pînâ ce se usucă cu totul şi devine albă şi flexibilă. Mai rămâne acum de scos usucul (grăsimea) din păr; pentru acesta pielea este însinsă pe o scândură, se cerne pe ea cenuşă www.dacaromamca.ro ALBINA 685 de lemn, se presară pe per şi se lasă ast-fel 24 de ore. Cenuşa se scutură bătend pielea cu o vargă. Perul se pieptănă apoi cu îngrijire în sensul în care este îndreptat. In fine, pieile sînt puse unele peste altele păr la per pentru a le păstră—dacă nu sînt vîndute sau dacă nu sînt întrebuinţate îndată, lăcend din ele blănuri pentru casă. 1*. G. Salviii. Simtlţl-CovurluJ. Pe un sloiu de ghiaţă. § dramă teribilă s’a pretrecut dilele trecute în canalul Zuyderzee. Patru locuitori din Wieringen, patinând către largul cana-250 naiului, ghiaţa se desfăcu de la ţărm şi porni spre mare, dusă de curent. Cel patru dmeni aii început să strige după ajutor. Sloiul ajungând in dreptul oraşelor Oesterland Der Olner, mal mulţi pescari î-au audit şi au pus luntrele pe apă. Dar, tote încercările lor au fost zadarnice, pentru că nu eră cu putinţă să se a-propie cine-vâ de sloiul acela mare, din causa altor sloi, cari curgeau şi ei şi ameninţau în tot momentul să rupă bărcile. Pe lingă acest pericol, venind şi ndptea, nimeni nu mal avea curagiul să cerce a scăpă de la mdrte pe cel patru nenorociţi, cari ţipau cerând ajutor. S’a înserat de tot şi sloiul de ghiaţă şi-a urmat cursul, ducând cu el spre largul măreî, pe cei patru nefericiţi. Timp de şapte dile nu s’a mal sciut nimic de sdrtâ lor când într’o dimineţă, nisce pescari cari se aflau pe mare aprope de Her-lingen, au vădut pe un sloiu patru forme nedistinse pe cari le-au luat drept păsări ; el ar fi putut să se urce pe sloiul de ghiaţă, dar n’au sciut că sînt omeni. Abia după câte-vâ ore au aflat de nenorocirea care se întâmplase celor patru dmenl. Eră insă prea târdiu; sloiul dispăruse în largul măreî şi cât se vedea în zare nu se distingea de cât mii de sloi plutind pe întinsa mare. Se crede că cei patru nenorociţi, au murit de frig şi fdme şi că atunci când au fost văduţî de pescarii din Harlingen, el erau morţi, căci alt-fel ar fi strigat după ajutor. Rugăm pe domnii abonaţi al căror abonament expiră la 30 Martie curent, să se grăbescă a trimite costul abonamentului pentru viitor, de ore-ce după cum am anunţat deja, se va suspendă trimiterea revistei celor ce nu achită abonamentele la vreme. Mesnra e pentru toţi şi nu putem face excepţie cu nimeni. Administraţia. www.dacoromanica.ro 686 ALBINA Conferinţe populare. Duminică 28 Ianuarie 1901 în comuna Mălini (Suceva) s’a ţinut o frumosă conferinţă populară. D-l Şef Silvicultor A. Candale a deschis şedinţa arătând scopul înfiinţării societăţilor culturale. A trecut apoi la chestiuni agricole; recomandând locuitorilor să facă grădini de zarzavaturi şi să gunoiască pămîntul, le-a făgăduit că li se va da gratuit seminţe bune şi alese. Aceste seminţe se vor cumpără din fondurile societăţii culturale din Mălini, ai cărei membrii şi-au dat dinainte api’obarea spre acest scop. D-l Inginer G. I. Niculescu îşi desvoltă conferinţa cu subiect anti-alcoolic. In introducere, conferenţiarul după ce exprimă câte-vâ cuvinte de laudă, domnului Ion Kaiinderu, iniţiatorul înhinţăreî socie-tăţeî, d-luî Candale pentru interesul ce pune şi în fine membrilor corpului didactic în genere, trece la chestiune, arătând relele ce produce alcoolul, face comparaţiunea şi raportul de tărie al spirtoselor în genere, recomandând in măsura cuvenită numai vinul şi berea, descrie în colori vii decadenţa fisică şi morală a beţivilor, servindu-se de tablouri cu mai multe tipuri ale acestora, arată limita extremă şi grozavele urmări ale beţiei, ca : stricarea bunelor relaţiuni între soţi, slăbiciunea şi moliciunea fisică a lor şi prin ei a copiilor lor, pornirile rele şi îndrumările către furturi, hoţii, crime etc. degradarea morală şi materială, lipsa do vitalitate şi sleirea forţelor, care-i pun în’stare a nu mai putea munci cu vlagă, comparând în acest scop un grup de lucrători nebeţivi într’un anumit timp, cu un altul beţiv şi deducând sporul celor dintâi faţă cu cei din urmă, — mortalitatea mai cu semă între copii la cazuri de epidemii etc. Aduce mai multe* exemple luate din viaţa de tote dilele între săteni, şi din scrieri ale specialiştilor în materie, citind bucăţi interesante din care locuitorii au putut vede cum se întâmplă felurite accidente mortale chiar, celor ce n’au măsură la băutură, distrugerea ploşniţelor. Un mijloc din cele mai bune pentru distrugerea acestor insecte neplăcute este amoniacul (se găsesce la tote spiţă-riile). El străbate prin cele mai mici crepături. Cine-va n’are de cât să aşe^e farfurii pline cu amoniac în odaia unde se găsesc ploşniţele (păduchii de lemn), pe‘ urmă se închide camera cu îngrijire, lăsând’o aşâ câte-vâ dile. După aceea se deschid uşele şi ferestrele pentru a se premeni aerul. Ploşniţele nu resistă acestui tratament. Dacă sînt mai multe odăi contaminate, se repetă operaţiunea pentru fie-care din ele. www.dacoramanica.ro Calendarul Legumelor. Felul legumelor Timpul semăna- tului Felul cum se sămSnă Depărtarea dintre cuiburi Depărtarea dintre rindurî Felul pămlntului îngrijirea ce o cere Fasole Martie şi Aprilie Cuiburi de 4 — 6 bdbe puţin depărt 40 c. m. (2 palme) 50 c. m (2 palme jumătate) bun. uşor, bine mărunţii- Udătură potrivită; pră-şilă când dă câtc-vii frunze; Se inuşoroesce înainte de ilâre. Mazăre Martie Cuiburi 40 c. m. 50 c. m. bine îngrăşat şi mărunţit Nu cere udătură. Se pote ciupi vîrful când e In (16rc. Bob Martie Cuiburi 35-40 c. ni 50 c. m bine îngrăşat şi mărunţit Se prăşesce când e de 15 c. m. (o schib-pă). Când'e în fibre, se ciupesce vîrful. Cartofi 15 Martie—Maifl Cuiburi de 15 c. m. (oschidpă) adâncime 60 c. m. 60 c. m Orî-ce păm. săpat adine. Mai bun nisipos, Se udă. Se prăşesce când e de o palmă. La flore se inuşoroesce Varză de iarnă 15 Maia Din răsad 30 o m. (o palmă şi jumăt.) 30 c. m. Mărunţit gunoia bine putredit. Udătură multă, prăşită. Pătlăgele roşii 20 Martie Din răsad 60 c. m. (un pas) 60 c. m. bun S6re, udătură ddsă. Se lasă 4 ramuri, cu câte 4 buchete de fiori fie-care. Pătlăgele vinete Martie Din răsad 40-50 c. m. 40-50 c. m, bun Sore, udătură ddsă. Se ciupesce vlrfurile ca sâ crdscă fructele. Castraveţi Aprilie Cuiburi din sem. saa răsad 1,20 m. (2 paşi) E mal bine pe o singură. linie. gunoit Udătură ddsă. Când a dat 5—6 frunze, se ciu-peace ca să se rămure-zc. Se ciupesce vîrful.' lăsând 12 fructe. Dovlecel Aprilie Cuiburi din sem. sad răsad 1,50 m. (3 paşi) E mal bine pe o singură linie gunoit Ca la castraveţi Cepă Martie Din arpa gic sau sâminţă 15 c. m. (8 degete) 30 c. m. (o palmă îngrăşat cu un an inainte mărunţit. Se udă rar. Foile se calcă spre a cresce căpăţina Usturoiu Martie Din căţei de ustur. 12-15 c. m. 26 c. m. Orî-ce pămint Una sati douS pră-şile. Foile se inodă spre a cresce căpăţ Morcovi Martie-Iu-nie. după soia rindurî 15 c. m. (8 degete) 15 c. m. Uşor, săpat adine, gunoit cu un an inainte. Se prăşesce; se ră-resce când e de 20 c.m. (o schidpă) Ardei Martie Răsad 40—50 c. m. 40—50 c. in. Udătură dbsă. Pătrunjel Martie— Sept. Din sS-minţă, in rânduri saa arunc. bun, săpat adine Tânjesce la Irig, peste iarnă, peste el puţine pae. Ridichi de luna de iarna Febr —Oct. din 15 in 15 411° Mai—Iun. ae marg. brazdelor rindurî 10 c. m. 15 c. m. 15 c. m. orî-ce pămint argilos Plivit şl udat des pe călduri. Se culeg înainte de a cresce deplin www.dacoromamca.ro 688 ALBINA Primăvara. Gunoau pentru florile din vase. Cel mal bun gunoiu pentru florile din vase, este cel de vacă şi oie. Dar fiind-că aceste gunoie nu se prea amestecă curînd cu pămîntul şi pe lingă acesta maî răspândesc şi un miros neplăcut, ba pot lăţi întru cât-vâ şi necurăţenie în casă, s’a aflat un mijloc maî practic de gunoire, prin topirea numitelor gunoie în apă ceva călduţă. Iată cum: Se ia anume un vas cu apă, în care se pune gunoiul trebuitor într’o corfiţă desă, sau într’o cârpă, unde se lasă pînâ când se topesce bine. Cu apa aceea apoi se udă florile, ca şi cu cea din fântână sau din rîu. Pentru-ca topitul să se facă maî repede, se mişcă mereu gunoiul din corfă sau cârpă, pînă când remân în acelea numai părţile maî tari, cari nu se pot topi (disolva). www.dacoramanica.ro ALBINA 689 UN RĂSPUNS Sîntem întrebaţi: care ar fi sămînţa de iarbă, care semănată primăvara în grâu, orz, sau ovăz, ar pute tdmna să se cosescă şi după ea să se semene grâu? Răspundem: nici una. Numai seminţele de trifoiu şi de lucernă se p6t semăna primăvara în grâu, orz sau ovăz. Dar aceste plante nu se pot cosi de cât în anul al 2-lea şi anume: trifoiul se p6te cosi odată ca fin şi odată ca otavă; pe când lucerna păte ocupa locul 10 şi chiar 15 ani dacă este bine îngrijită. DE LA S A. T E D-l Sfefan Dragomirescu şi soţia sa Raliţa, din comuna Potlogî, dăruind bisericeî din acea comună, două sfite frumose, li se exprimă mulţumiri publice din partea preoţilor Sachelarie N. Mihăilescu şi D. Sorescu. D-l învăţător I Vurtejanu din comuna Comana, Vlaşca, aduce mulţumiri d-lor Christache Papadopol, M. I. Dumitrescu, C. Uţa, N. Mirea, N. Drăgănescu, I. Dumitrescu, Dr. Angliei M Ionescu şi N. Bedergîu, pentru interesul ce portă şcolei din acea comună. * * Un locuitor din satul Moşna, Fălciu, întorcendu-se de la tîrgul Drân-ceni, unde vîndu-se porumb împreună cu alţi trei tovarăşi şi fiind atins de beţie?a căua de 28 Ianuarie a. c. Succesul material şi moral a fost satisfăcător. Şcolarii, sub conducerea învăţătorilor Ion Ior-dăcliescu, C. Iordăchescu şi a înveţătoreî Ecat. Carabioschi, au cântat mai multe bucăţi patriotice şi naţionale. A luat parte şi d-l fost revisor şcolar N. Ursoiu. cu notabilii comunei, cum şi un numeros public din împrejurimi şi din Botoşani. ♦ * * La 23 Ianuarie a. c., s’a dat o serbare şcolară în comuna Jugur, Muscel. S’a jucat de elevi piesele: «De necaz,» «Ce face dracu» şi «Ce face beţia. Asemenea dialogul «Datoria de a fi soldat» din No. 1 anul IV, al revistei «Albina,» care a reuşit de minune. www.dacarotnamca.ro . 690 ALRIN.A Cronica Săptămânii. r! .• ------- —A. A. L. L. Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria, împreună cu miciî principi, au plecat în străinătate. Alteţele Lor s’au stabilit la Nissa, unde vor sta timp de o lună. — D-l Em Balaban, diplomat al şcdleî de poduri şi şosele din Paris, inginer şef clasa I, a fost numit director general al poştelor şi telegrafelor. D-l Gh. Costescu, director de şcdlă primară în capitală, a fost numit revisor şcolar al judeţului Teleorman. — D 1 Protopopescu, revisor şcolar al judeţului Constanţa, a fost trecut în aceeaşi calitate la judeţul Ialomiţa. — D-l Vartolaş, revisor şcolar al judeţului Fâlciu, a fost trecut în aceeaşi calitate la Constanţa. — D-l N. Ionescu, institutor la Iaşi, a fost numit revisor şcolar al judeţului Huşi. — D-l Sachelarescu, directorul şcdlel Treî-Ierachl din Iaşi, a fost numit revisor şcolar al judeţului Iaşi. — Ministerul de resbel publică următdrea hotărîre cu privire la taxele militare ce au de plătit tinerii scutiţi, dispensaţi şi amânaţi de serviciul militar: «Scutiţii, dispensaţii şi amânaţii, trecuţi de comisiunile de revizuire ale anului 1900 pe tabelele taxelor militare, vor av6 dreptul de scutire, dispensă sau amânare pentru 1900, numai dacă vor plăti taxele la cari sînt supuşi, cel mal tîrdiu pînă la 1 Maiu a. c. «Celor cari nu vor face plăţile pînă la acostă dată, li se vor a-plicâ disposiţiunile art. 84 din legea de recrutare, şi vor fi încorporaţi în armata permanentă pentru a face termenul legal sub arme, plus un an». — La Iaşi, s’a făcut cu deosebită pompă, înmormîntarea regretatului profesor universitar din localitate G. Al. Urechiă. Serviciul funebru a fost oficiat, la locuinţa repausatuluî de P. S. S. Arhiereul Conon Arămescu Donicl. — O companie engleză de navigaţiune a înfiinţat o linie directă de la Constanţa pînă în America. Vapdrele societăţii vor duce pasageri şi mărfuri. Drumul pe apă va fi: Constanţa, Halifax, Quebec, Montrdal, Now-York etc. Societatea portă numele de Atlantica Română. Primul vapor al societăţeî va sosi la Constanţa pe la începutul Iul Maiu. Linia acesta va ave mare succes, căci transportul pînă în America fiind mal eftin de cât de la Hamburg, toţi emigranţii din Ungaria, Austria, etc., se vor imbarcâ de acum înainte la Constanţa. — A încetat din vieţă V. Maniu, membru al Academiei Române, fost prim-preşedinte al Curţii de apel din Iaşi, deputat, senator in mal multe rlnduri. El luase parie la tote întâmplările mari din vidţa www.dacQFomanica.ro ALBINA 691 poporului român, în a 2-a jumătate a veculuî XIX. Prin mdrtea sa, ţara pierde încă pe unul din bunii şi iubitorii ei fii. — Societatea «Tinerimea Română> va ţine anul acesta al 18-lea concurs de studii şi al 7-lea de lucru manual, între elevii învăţâ-mîntulul primar urban şi rural din ţară. Va ţine de asemenea al 3-lea concurs asupra limbel române şi al 6-lea concurs asupra de-semnului după natură, între toţi elevii şi elevele celor 7 clase secundare din totă ţara. Afară de acestea, pentru a doua oră va ţine concurs de gimnastică, între elevii cursului primar şi secondar din Capitală. Concursurile vor începe la 29 Aprilie şi vor continuă în tdte di lele de sărbători din luna Maiu pînă la 13 inclusiv, de la orele 8—12 a. m. şi 3—7 p. m., în localul şcoleî primare comunală «C. A. Roseti», din strada Clementei, în sălile liceului «Sf. Sava» si în grădina Cişmegiu. Concursul de limba română şi desemn după natură, va avă loc în diua de 6 Maiu, iar concursul de gimnastică se va ţine în diua de 20 Maiu în grădina Cişmegiu. Ceî-ce reuşesc vor obţine premii. — Direcţiunea generală a serviciului sanitar, a fost încunosciin-ţată că dilele trecute d. dr. general rus Tomici, inspectând oraşul Ismail, a descoperit trei bolnavi de lepră, în mahalaua Malvoslca. Generalul a dat ordin ca pe vechile întăriturf ale oraşului să se construiască nisce barace speciale, în cari să fie internaţi leproşii. Aceste barace sînt situate la 2 şi jum. kilom. depărtare de oraş. — Postitorul Succi, care s’a legat să stea nemâncat 30 de dile, închis într’o odăiţă, întrerupe încercarea sa după 20 de dile de postire. In acest timp el a scădut cu 8 kgr. şi 800 gr. La eşirea din odăiţă va face asalturi de arme cu mai mulţi măiestri; spre a arătă că puterile sale nu i-au scădut de fel. — S-tul Sinod al Rusiei, în înţelegere cu P S. Iacov, episcopul Basarabiei, a hotărât ca în bisericele din Basarabia să se dea cărţi românesc!, tipărite cu litere cirilice. Pentru editarea acestor cărţi bisericesc! s’a instituit o comisiune de patru censorf români, aleşi din clerul basaraben. Măsura e motivată de constatarea făcută, că simţul religios slă-besce în popor din pricina nepricepere! liturgiel, care se oficiază pînă acum în limba rusescă. — Cu privire la răsboiul anglo-boer, se spune că înţelegerea între lordul Kitchener şi generalul boer Botha asupra păcii urmeză un curs mulţumitor. Generalul Botha cere ertarea tuturor, întindându-se şi asupra preşedintelui Stejn şi a generalului De Wet şi drepturi pentru repu-blicele Transvaal şi Orange. Lordul Kitchener ar cere supunerea fără condiţii; Boeriî totuşi ar avă asigurarea că administraţia militară va fi repede înlocuită prin administraţie civilă. — Fie din pricina acestei înţelegeri, fie din a ploilor cari cad, mereu, trupele engleze şi-au întrerupt mişcările. — Trupele generalului boer De Wet s’au împărţit în mici companii www.dacoromamca.ro C92 ALBINA — La Capetown, ciuma ia întindere. S’au ivit şi se ivesc mereu caşuri noî. Printre ceî atinşi sînt şi Europeni. — Se scrie din Londra că nu s’a ajuns la nicî o înţelegere de pace între Englezi şi Boerl. Guvernul englez e hotărât acum să urmeze înainte cu rfisboiul, pînă când Boeril vor fi supuşi cu totul. — Lordul Kitchener telegrafiază că colona Babington a atacat 1.500 boerl, comandaţi de generalul Delarey, lîngă Wentersdorp; ea.i-a bătut şi-I urmăresce. A luat 9 tunuri, un mare numfir de muniţiunî, pusei şi câte-vâ care. 140 de boerl au fost făcuţi priso-nierî. Mulţi boerl au fost ucişi şi răniţi. Pierderile Englezilor sînt puţin însemnate. BIBLIOGRAFII AQ apărut: Şarlatanii şi Medicina.—Otrăvurile.— Remediile secrete.—Specialităţile farmaceutice. Lucrare făcută sub direcţia Comitetului Societăţii farmaciştilor din România. Se găsesce in deposit la farmacia A. Petra, calea Victoriei, vis-a vis de pasagiul Român, Bucurescî. Preţul 0,50 bani. * * * Beţia cu leac. Piesă în 5 acte în scopul combatere! alcoolismului de Matei E. Mihăescu, Dirigintele şcoleî din corn. Gologanu, R.-Sărat. Preţul 0,35 bani la autor. * * * O carieră filologică de Lazăr Şâineanu, dr. in litere. Preţul 2 Iei, Ia librăria Slorck Bucurescî. * * * Practica lucrului Bianual, de N. I. Ghinescu, învăţător, Jugur-Muscel. Preţul 20 bani. MULŢUMIRI » Sub-semnatul, aduc vii mulţumiri domnilor: Gh. Arghirescu, I. Eniu, I. Gavrilovieî. Iancu Ghempovicî, I. Florian, Gli. Neculau, C. Giosanu. N. Plăcintă, C. Calmusciii, Şt. Ciornei, G. I. Nieulescu, E. Dimitreasa, V.Lovinescu,I. Dolejan, Gh. Simionescu şi Părintele Arhimandrit Ghelasie, cari au bine-voit a contribui cu suma de doi-xprc-(Jece lei, cu cari s’a cumperat o maşină pentru tunsul elevilor şcoleî. George D. Papadopol. Dir. şc. Mălini, Sucdva. WESTMINTK PREOŢESCI, Industrie Naţională, aprobate şi medaliate. Lă-* niţă cu fir 120 lei costumul complect. Anastasia Preotul Bărsănescu, Gighera, Doljiu.______________________________________ MINISTERUL CULTELOR ŞI INSTRUCŢIUNII PUBLICE Se aduce la cunoscinţă că în ijiua de 23 Martie a, c., se va ţine licitaţiune publică in pretoriul acestui Minister din strada Diaconeselor, pentru arendarea fâneţeî şi pomilor roditori de pe locul viran situat între cheiul Dâmbo-viţeî şi strada Carol Davila Condiţiunile pentru arendare sînt cele publicate în .Monitorul OficiaD No. 255, din 15/28 Februarie 1901. www.dacoroniiuiica.ro STEflUA Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea înveţăturei în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedeca- ■ rea, prin tote mijlocelo legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi Ideii naţionale româno. Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d’intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lui Spiru C. Haret, în Bucurescî, strada Verde No. 7. Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalinderu, membru al Academiei Horn âne.— Vicepreşedinte, Sava Şomăucscu, mare proprietar, senator —Administrator şi casier, Spiru C. Haret, fost Ministru, profesor Universitar.—Secretar, C’onst. Bana, profesor secundar— Membrii, I. Dintilrescu Procop., fost senator şi locţiitor de Primar al Capitalei; M. Yl.idescii, deputat, profesor universitar; ('rislu S. Ncgoescu, profesor secundar, administrator al Casei Scotelor; Petru Gftrboviceanu, fost deputat, director al Scalei Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; Dini. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic pri-» mar.—Censori, Const. Alimăneşteanu, inginer de mine; Preotul econom * Const. Ionescu, profesor [secundar; Const. Alexandrescu, institutor, fost ( Jrevisor şcolar, * Membri înscrişi şi cotisaţinnî plătite (Urmare). * Niculescu D., învăţ. (Dăniceî, Argeş), lei 1; Marinescu M. St., învăţ • Vitomiresci (Argeş), lei 1: Ghiţescu Gr. D., învăţ. (Bălcescî, Argeş), le* 1; Uiescu Minea, învăţ. (Stoilesci, Argeş), lei 1; Ionescu T. C., învăţători (Tg. Paşcani, Suc ), lei 1; Vlăhuţă Al. (Bucurescî), lei 20; Pandelescu Gr. (Produlescî, Dâmb.), lei 1; Isvoranu I., (Isvorele, Mehed. lei 2; Ni- , ţulescu Gh. S., învăţ. (Zlătăreî, Vile.), lei 1; Dr. Bogdan D. G., medic lei 2; Vrânceanu I. I., magistrat (Iaşi), Iei 2; Vlădoianu Corvin Preot (Boşotenî, R-ţi), lei 1; Carpaţî Graţian Pr. (Cleja, Bacău), lei 2 ; Mihăi-lescu D, învăţ. (Cleja, Bacău), lei 2; Eftuşescu Elena, învăţ. (Heleştenî, Roman), lei 2; Eftuşescu Gg. învăţ. (Heleştenî). lei 2; Popescu Elena-I., învăţ. (Atârnaţi, Teleorman), lei 4;Baciut A., învăţ. (Măstâcanî. Neamţ), lei 1; Davidescu Florian, şeful regiei Segarcea (Dolj), lei 10; Candiani I A., silvicultor (Segarcea), lei 5; Precup A., silvicultor (Segarcea, Dolj), lei 4; Plopşorenu I., căpitan (MăcescI, Dolj), lei 3; Rădulescu D., şef de , l cultură, (Segarcea, Dolj), lei 3; Beccu B Comptabi! (Segarcea), lei 2; Popescu Paul, învăţ. (Segarcea), lei 1 ; Popescu D., şef de cultură (Segarcea), lei 2; Comârzan S. Gr., şef cultură (Segarcea), lei 2 ; Encu-lescu, C., şef cultură (Segarcea), lei 2; Gogulescu Th., adj. compt (Segarcea), lei 2; Wagner A„ grădinnr (Segarcea), lei 1; Palitza T, lemnar (Segarcea), lei 1; Gheorghiu C. C, şef cultură (Segarcea), lei 2 ; Bergen I., mecanic (Segarcea), lei 2; Creiţar E., mecanic adj (Segarcea), lei 2; Ionescu T., morar (Segarcea), lei 2; Florian D. D., învăţ. (Băi-lesei. Dolj), lei 2; Stoenescu N., magasiner (Segarcea). lei 1. (Va urma în No. viitor). www.dacoromamca.ro Arbori şi /IrbtişH roditori, Jlori/erî şi De umbrire DE LA Pepiniera G. G. Datculescu din Slobozia-Galberţu (jud, ■R.-Sărat). 30 HECTARE DE CULTURĂ SPECIALĂ Catalogul împreună cu modul d’a se planta, se trimetela cerere adresată Magasinuluî Datculescu 117 Victoriei, Bucurescî. sîjî PORUMBURI Ovpsurl ii Hm* „ iiepre Vaci şi tauri «Ic reproducţie. * Seminţe de cereale selecţionate ŞI ALTE PRODUSE DE LA Ferma Iul C. C. DATCULESCU din Slobozia-Galbenu. Ll/.ERNA dc l’rovoncc O A Z O K Amestec furajer de cosit şl păscut mat mulţi J ani. * Ezperfifiunile se fac franco vagon Gara Fâurei pentru Muntenia, iar prin R.-Sărat pentru Moldova, în saci cu plumbul de garanţie al Fermei Dacă nu se trimet saci, se pun nuoi, muşama, cu adaos de 1 leu, cari devin proprietatea cumpărătorul ui. Costul se plătesce la comandă. P ‘ tel mai mare şi cel mai vast magasln din Jarâ şi singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOANELE Bucurescî, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei. . Ghete pentru bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 » » cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95 Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de laek întregi, 14,95 13,95 » » facon Klappe, 15,95 i » • pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95 » . cu nasturi, 15,95, 14,95 » gluee vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. ju elastic. 15,95,14,95,13,95 » » nasturi, 16,95 Ghete color, simple, 13,95, 12,95 » » beseţurî, 14,95, 13,95 » » şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » » nasturi, 14,95, 13,95 » » » piele rus. 15,95,14,95 Pantofi pentru bărbaţi _ De gems, 10,95, 9,95, 8,95 Ichevreaux american, 9,95 » » franţuzesc, 12,95 t color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 » piele rusescă, 12,95, 11,95 Ghete peutrn dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95 chevreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 » High-Liffe, 16,95 * color. 12,95, 11,95, 10,95 » High-Liffe, 15,95, 14,95 » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori si negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 ' 5,95, 4.95. Ghete pentru băeţl, fete şi copil Pentru băeţi, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 < , Numai la t6te sezânele se pote găsi Încălţăminte bună şi cu preţuri fabulose de eftine. Magasinul la tăte Sesdnele lingă Poliţia. Bucurescî, Calea Victoriei 27, Bucurescî. 5% Cupon de reducţie pentru oititoril Albinei. Cititorii revistei vor av6un scătjămînt de 6% din preţurile însemnate, presentând cuponul. ; Institutul de Arte Grafice MM nd cuponul. mneî 16. Bucurescî.