No. 24
11 Martie 1901.
Hevistă Enciclopedică Populară
are în fie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an liel S »	’	» S luni »	3
Abonamentul în străin, pe an Uoi 8
| Un număr.................15 bani
1 leu linia |VIiea publicitate 5 bani euvintul. nuseriptele nepublicate se ard.
Comitetul de redacţie: om Kalinderu
yovicearju fdulescu- jVio tru ff. Coţbuc J. Otescu p. 2)u/fu

Colonel p. V. Jlâsturcl ff. j/îdam eseu
V. S- jYioga
)/. J'lico/aescu CJV. Ueodossiu
Corist- C. Popovic'-Zaşcă.
SUMARUL: C. Rădulescu-Niger, Badea Neculae în audienţă la Palat. — G. Coşbuc, Legea din bătrâni. — Tr., Puterea de încolţire a seminţelor. — I. Barbu, Vaccinarea. — Dimitrie Arţărcanu, Societăţile cooperative.—C. Fussea, Cultivaţi Cartoful.—Desgheţarea Fructelor.—N. I. Gâdciu, Nunta lui Vlad,— V, 6\ Moga, Cronica Agricolă şi Economică.— O serbare şcolară.—De la sate.—Informatiunl.—Bibliografii.—Mulţumiri.
«J o
0
î O
m p?i o o o o
O 0
/?edacfia fi	B^curesci.
FURNISORUL CURŢII
RECOMPENSE OBŢINUTE:
4 Diplome de onâre 19 Medalii de aur 1 Grand Prix 1 Afara de concurs MEMBRU JURIULUI Medalie de argint la Exp. Univers. Paris 1900.
Cea mal mare recompensă decernată conservelor străine.
FABRICA DE CONSERVE STAICOVICÎ
Ca şi în anii trecuţi ve oferă anul acesta pro-dusele sale de legume, precum',: Mazăre, Fasole, Bame, Ghiveci, Pătlăgele vinete, Fasole ţu-cără şi Ardei copţi în cutie de '/, kilo cu preţul de Lei 5,75, colecţia de 10 cutii, din cure
_ voiţi să alegeţi. Transportul gratis pînă la gara
♦	sau comuna D-vostră» Plata în ramburs.
•	Fiind siguri că în tot-d’a-una aţi fost mulţumiţi de calitate şi preţ, avem speranţa că şi anul acesta ne veţi onora cu comandele D-vostre, mai au semă că anul acesta am redus preţurile cu
în raport cu anul trecut.
{ Comandele se adreseză-
D, STAICOVICÎ
Strada Regală, 11.
ţ Bucurescî. i
MICA PUBLICITATE
Moşnenii Văleni şi Runcenî aduc prin publicitate mulţumirile lor d-lui Inginer Ion Balaş din Câmpu-Lung, pentru modul cinstit şi consciincios cum d-sa a sciut ' să-i scotă din îndevălmăşie, după 1 moşiile lor; unde trei rîndurî de Hotărnici aduşi înaintea d-sale nu au putut face nimic.
Casa de schimb „Mercurul Român"
Micimii El. Nadimius
Bucurescî, Slr. Smărdan No. 11 Cumpără şi vinde titluri streine şi Romăne Ori-cine pote cere un număr de 1 probă al rjiarului «Mercurul Român» ' revistă financiară şi de trageri la ' sorţ a, tot-felul de Bonuri şi Obliga-' ţiuni cu prime (Lozuri) Române şi ' streine.
Grădina preotul ilie, Bise-' rica Cotrocenî, Bucurescî. — Ar-‘ borî fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament,< Arbuşti, Plante urcătore, Bra^î, Pini* austriaci, Thuia şi altele. Stupi, Tran-*' dafiri, etc.
T> entru învăţători au apărut Me-todologiile Religiei, Cântului, Gimnasticei etc. Planuri pentru tote lec-< ţiile.Motodologia generală, Resumatul< Pedagogiei Compayre. Preţul fie-că-reia un leu. La librării şi Administra Şcolei primare str. Berzei 115 unde< se mai află Prevestiri de fericire. Ce< trebue să faci, ce să nu faci sau< Arta d’a fi fericii. Traducere din< frpnţuzesce. Preţui 1,50. Pentru abo-< naţii revistei Albinei 1 leu.
C E R E S
Societate cooperativă de agricultură
Sucurescî
3, Strada Rarageorgevieî, 3.
Mijlocesce vinderea de cereale şi ori şi ce alte produse agricole. .. Furniseză pluguri, grăpî, pulverisatore şi tot felul de instrumente agricole. Instaleză uscătoriî de fructe, procurând aparatele trebuinciose acestei industrii.. . Furniseză viţe americane altoite, pomi roditori şi ori-ce felde se minţe.
In vederea semănăturilor (le primăvară, procureză seminţe bune şi eftino (le plante (le nutreţ, lucerna, trifoi, seminţe de zarzavaturi, etc.
Preţurile mici şi marfa garantată, sub controlul staţiune! agronomice din Bucurescî. După cerere se pot trimete probe.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
637
ÎJaDea Jfeculaî în audienţă la palat.
—	«Eaca taci! Aî fost la Curte, Naşule?» Işl potrivi Din cei umeri laţi sucmanul, ca să-i fie la’ndemână,
Buza îî zîmbi a rkle, subt copac să adumbri,
Trase-o unghie lulelcel şi’ncepii, lăsat pe-o rină:
—	«Măre, ce să-ţl spuiu, de-o vreme ainjiam mereu în sat Ori la târg, că Vodă-Carol e mai mare—acu,—e Rege; — Aucjiam pe unii şi-alţil cum grăîau de minunat
De Măria Sa, că vecinie păsu nostru l’înţelege;
«Că cuvîntul când îl spune, este faptă,—păi cum cretjî;— Pe moşiile CorSneî că dă pilda cea vestită De alesă plugârie,—s-o tot vetji şi îar s-o vet}!,
Şi în minte să-ţî remâîe cu folos întipărită;
«Că, pe urmă, pe-o moşie de prin Tutova, Zorlenî,
A făcut o şc61ă mare tocmai pentru plugărie,
Şi acolo că învăţă fii d-al noştri, de săteni,
Rostul treburilor nSstre cum ar trebui să fie; —
«Eaca ve<R, de astea multe dacă tot am aucjit,
MS împunse, uite, dorul ca să-L vSd şi eu odată Pe Măria-Sa, de-apr6pe... Dar eram nedumerit Cum să fac, să dreg ?.. Firesce, n’aveam calea luminată...
«Intrebaiu pe ici, pe colo... care’n rîs me cam luă,
Care mS’ndemnâ ’ntr’o dâră Regelui să-l scriu scrisdre, Care: că pe mine tocmai m-a primi Măria-Sa?
MS pusesem reu pe gânduri: măre, cum aş face ore?
«Mal apoi, la urma urmei, eaca dete Dumnezeu Ca proprietarul nostru de la Bucurescl să vie, —
Şi l-am spus ce am pe cuget. El, de colo: nu e greu; Regele e bun şi ţine la poporul SSu. Voiii scrie.
«Cui sciu eu, şi-n scurtă vreme o să-ţl dau respuns. Ce-î drept, Doar cât apucaiu a strânge pentru drum ceva parale Şl-a mal stă la sfat cu dînsul,— că atât avuiti s’aştept: Intr’o 4i veni rSspunsul şi mS şi pusei pe cale...
«Eae’aşâ fuseiu, mei fine, la Sinaia, la Palat:
II mai (Jic Castelul Peleş, după apa curgetSro Peleşul, ce’n preajmă curge ca cleştarul de curat,
Şi în Prahova ’şi-ascunde dor de munţi şi de izvdre...
«Domne, măre, ce mândreţe de clădire,—ca’n poveşti! Bradu-i brad, muntele munte; însă câtă potrivSlă De cărări şi de suişuri, că stal locului, priveşti,
Te socoţî în raiu, şi flueri minunat de rînduială...
www.dacoromanica.ro
ALBINA
€38
«Are turnuri, măi, Castelul,—ca biserica, lanoî...
Dar ce turnuri! ce poddbe! par’c’a măestrit vr-o zînă;
Ce fereşti cu sticle’n feţe! zid şi lemn,— dar sînt de soi Lucrul, rostul, zugrăvela,—veac de veacuri să rămână.
«Am intrat cu frică par’că, stînjinit şi uluit...
Mă luâ’n primire unul,—ce-o fi fost, nu dau cu gândul,— Avea port ciudat dar mândru... M’a ’ntrebat, m’a iscodit. Şi m’a dus, m’a dus într’una p’în mai multe-odăî d’arîndul
«Par’c’aveam subt tălpi o iarbă ca în lanul de cosit,
Că aşa’mî-erâ de mdle... Pace bună, s’aud pasul!
Ce velinţe, măi, ce scdrţe! Dar am graiu de povestit Ce vedeam ? Şi-acuma, uite, par’că mi se’nnecă glasul...
Cabinetul de lucru ai M. 5- Rejelui din Castelul Pele^ul.
«Numa...îaca o odae lungă, naltă în tavan,
Largă, cu fereşti mai late şi cu ochiuri felurite,— Mai să-ţi pară curcubeul de pe-al cerului tăpşan Pogorît, făcut fărâme, şi fărâmele, lipite...
«De păreţi încaî de-î vorba, toţi’s numa ’n săpături Minunat încondeiate şi cu aur poleite,
www.dacoromanica.ro
ALBINa
639
Scii ca ouăle de Pasce. Când te uiţi, scăpăraturi Ca de fulger par’că-ţî fură bietele vederi, uimite.
«Fată’n faţă’n două locuri, pe păreţi, e câte-un steag De la Turci luate’n luptă, când răsboiul; şi subt ele,
Nisce arme, rînduite cu mult meşteşug... Ţi-e drag Să le vetji, să-ţi amintescâ de viteze vremuri grele...
«D’apoî lespezile celea, numa marmură,— în fund,— Aşecjate-aşa că-s parcă o catapităzmă sfîntă!
E-o cişmea recoritdre, iară apele pătrund,
So preling şi pe şoptite ca o doină par’că-ţt cântă,..
«Şi am stat cu-aghiotantul, cât am stat la sfat cu el,
Că, să vecji, e bun de gură şi se uită omenesce :
Doar e ofiţer, sirecul, — după trese, colonel, -Când de-odată eaca măre, că la Rege mă poftesce...
«îmi strînseî la piept sucmanul, mă luă ca un fior:
In sfârşit, măi fine Mireo, măi, aveam să văd pe liegel Şi-mi eră şi stânjinire, şi-mi eră şi-un puiu de dor, Neodihnă, bucurie,—cine, zău, să mai deslege!..
«Mal nu sciu pe und’ mă duse... La o uşă, sciu. că doî îmbrăcaţi nici ca la <5ste, nici ca’n tîrg, dar cu mândreţe, Fără de mustăţi, pe urmă,— par’câ ne aşteptau pe noi, Drepţi, smeriţi,—şi se plecară ca unor cinstite feţe...
«—Intră, (Jise aghiotantul, şi la drepta vei găsi Pe Măria Sa. Eu, intru... Domne, fine,—ddmne, fină, Mândră a fi fost odaea, cum cu gându n-aţi gândi, — Insă eu, pe Rege numa, îl vetjui ca o lumină...
«Blând, chipos la’nfăţişare, falnic, bun mi s’arătâ Şi aşa porni spre mine şi’mi dădu Domnesca mână.
Eu, cu inima’ncălcjită: să trăesci Măria Ta!
Ii cjisei,—că-î bun păstorul când nu lasă lupi la stână;
«Bun, când oile la vreme văd la dînsul ajutor:
Adăpost asupra ernei,—câmp ori munte de păşune,—
Şi Măria-Ta la t<5te eşti cu rost îndemnător...
Eac’aşa, am prins la suflet de-I putui mai multe spune...
«Iar Măria-Sa, de colo, blând la glas, m-a întrebat Cum, de unde-s, de sciu carte... Şi l-am spus că sciu a scrie Şi-a citi... Apoi, pe urmă: cum e pe la noi p’în sat?
Şi să ve(}i, măre, pe Rege, plugăritul cum îl scie!
«Hei! Măria-Sa nu-I numa cel mai mare peste oşti Şi vitezul din răsbăe, care-a pus pe Turci pe fugă,
Do mi-L pomenesc şi astâ-cji. Vad’aprăpe să-L cunoscî: Scie cele mari a lumeî,—dar şi boii cum să’njugă...
www.dacaromanica.ro
640
Ar.BIXA
«Şi la inimă îmi morse când Măria-Sa grăi De-al no*> de n°î Ţăranii, ca părinte cu’ndurare: «Lele bune, cu încetul se pot bine făptui;
«Gândul Meu la voî îmi este să vă văd în bună stare.
M. 5- Tţejele Garol I.
«Voiu să vă iubiţi pămîntul tot ca’n vremuri strămoşesc! «Dar să-l sciţi munci mai bine, cu pricepere deplină,— «Căci ogoru-i ca o carte: de-o înveţi, te folosescî,
«Şi s-o înveţi mereu, căci alt-fel nu-ţi dă grâne, ci neghină.
«Voiu ca fie-care s’aibă casa, boii, plugul lui.—
«Să pricepă cum să-şi ţie casa pururea curată,
www.dacaromaiiica.ro
ALBINA
641
«Plugu’n bună îngrijire, boii nu numai sătuî,
«Ci tot omul să-i ţesale, să-î iubiască, să nu-î bată...
«Voiu Biserica să fie mângăere luturor;
«Ca o pavăză, credinţa, de păcat să vă ferescă:
«Preotul, să fie preot, vrednic povăţuitor «Ca şi’nveţătorul,— pildă de mărire sufletescă...
«Dumnezeu lăsă de tdte pe bogatu-ne pămînt:
«Omul, cumpătat să fie,—lacom la nimic vr’o dată... «Bucuros aş fi, ca Rege, să nu sciu cVn ţară silit «Nărăviţi ce mulţumirea în rachiu şi’n vin îşi cată...
«Eu veghez ca de-opotrivă, în lumeştile pricini,
«Una singură şi-aceeaşi pentru toţi a fi Dreptatea;
«Dar şi voi s-o înţelegeţi, Să fiţi harnici, buni creştini, «Să vă sciţi păzi ogorul, casa, vita, sănătatea.
«Şi pe urmă, cei la vârstă, tragă sorţul, bucuroşi «Că’mplinesc c’un ceas mai iute cea mai mândră datorie «Către Patrie şi Rege; —iar subt steag apoi, mintoşi,
«Să înveţe ale osteî cu mult dor şi vrednicie...
«Ca să iii ostaş eo cinste; tot cu suflet de ostaş «Să rămâi, când eşî din 6ste, e o cinste şi mai mare: «Plugul, arma, eatâ viaţa de Român, de bun făptaş; «Ast-fel Ţara, voi trăi-veţi şi cu spor, şi’n apărare...
«Bade Neculai, cuvîntu-Mi du 1 cu dumneta în sat, «Spunel tuturor; de-acolo trecă-apoi din gură’n gură «Ca semînţa bună, care, intră’n lanul bine-arat:
«Toţi românii să 1 cundscă, să-l rodăscă ’ntr’o măsură...
«Du-te sănătos acuma, dar aşteptă unde-ai stat
«Căci la prânz, când este cesul, o să’mbuci cu Noi la masă»
—	«Să trăiţi Măria-Vdstră,— că de-i vorba de’mbucat, Bucuros me prind ca dspe!..» Şi aşa eşii din casă...
«Vecjî, măi fine? Se cundsce Regele că-i bun Român: Mintea Lui e’nţelepciune, vorba blândă şi sfătdsă,
Dorul Lui de noi, comoră... Mai mult Tată, ca stăpân,
In Palatu-i te primesce cu voinţă bucurdsă...
*
—	«Dar Măria-Sa Regina, măre Naşule?» — «E-lieî,
«Stai să vecji, că spui acuma,—că povestea mea e lungă, S’au învrednicit să vadă multe celea ochii mei,
Multe-am au<jit, măi fine, t6tă viaţa să-mi ajungă...
«Şi cum spuiu, mă’ntorc iar colo, unde’ntâî de tot am stat, In odaea arăbescă: cu ăst nume-i poreclită Căci făcută-î cu poddbe şi cu rostul minunat Cum clădiau, pe vremi, Arabii, când Domnia lor vestită.
www.dacaroimaiiica.ro
«42
ALBINA
«Şi mal ascultaifi izvorul care curge’n fund mereu, Mă mat desmîerdaiu cu şăpta şi cu dulcea lut răcăre Pe cănd vorbele lut Vodă limpezeau, în gândul meu, Mulţumirea de mândreţea stăret năstro viităre...
M. 5- l^eiina Elisabete.
«Mai veni aghiotantul şi de vorbă mă ţinu Pînă ce de-odată iacă Regele... şi cu Regina,
Intre-aî Lor Curteni..! Măi fine, mie-atunct mi-se păru Că se umple-odaia t6tă, că mat mândră e lumina!
«Fine măi, ce chip pe care îngerii lut Dumnezeu Au încondeiat blândeţea pe seninul dimineţeî,
www.dacQFomaiiica.ro
ALBINA
643
Bunătatea, care face să nu pară pasul greu :
Omul bun plutesce par’că pe cărările vieţei!
«Şi zîmbesce-a rîde, măre, par’că zîmbetul I-ar fi Ca o rază, primăvara: lumineză şi mângâe,
Strălucesce şi nu arde... Pace vine a-ţi dărui Ca icdna Prea-Curatei când Moş-Popa o tămâe...
«Şi Măria-Sa Regina îmi grăi şi Ea... Ce glas Care’n suflet să revarsă, ca un cântec, pe sub seră,
Când te’ntorci hârşit de muncă şi abia mişcând din pas: Cântecul te’nvioreză, te-ar mâna în ţarini iară...
«Dar în ochii Săi, pe urmă, măre Ddmne, ce priviri,
Ce izvore de gândire din lumina sufletăscă,
De adâncă duioşie a înaltei Sale Firi!:
E Regină, dar şi Mamă pentru Ţara Românescă!
«Hei, Măria-Sa Regina scrie stihuri şi povesti,
Da cum crecji, măi fine! Scrie lucruri mândre, a minune, De-ţi e zeu mai mare dragul să le-asculţi, să le citesc!:
Ce mai pilde sînt în ele... Numa’ndemn la fapte bune!
«Şi-I mai este dragă Doina, doina nbstrâ cea de dor... Tote cântecele nbstre dragi îi sînt Mâriei-Sale Căci com6ră-s de simţire a întregului popor!
Scie a zîmbi Regina, dar şi-a plânge la vr’o jale...
«Şi-i mai este drag Reginei portul nostru sătenesc:
Iia, vîlnicul şi fota de mâini harnice’nflorate Şi ţesute pe acasă în războiul căsnicesc:
Chiar Măria-Sa le pdrtă pe la <Jile însemnate...
De aceea veijî, măi fine, bucuros în suflet sînt Şi mi e mugur bucuria, şi ca mugurul de fibre:
Am vecjut şi pe Regina, ascultaiu şi-al Său cuvînt Şi pot duce Ţărănime! inima-I cea iubitbre.
*
Ei, şi iacă-mă la masă, fine mă!,—ospăţ domnesc.
Masa-î numa flori, de par’că se mutase-aci grădina,
In minuni de străchini, care, îţi iau ochii, cum lucesc: Locul meu e faţă’n faţă cu Măria-Sa Regina.
Ce-am trecut printre măsele, între dinţi ce-am măcinat, Iacă, nu-mi aduc aminte. Dar erau de-o bunătate Tbte felurile celea, că, măi fine, am mâncat De-oiîi fi speriat Palatul, cât opt Turci şi jumătate.
Nu stăteau ca mămăliga şi ca brânza nbstră, ’n gât,
S o urnesc! c’un pumn la cefă, pînă’n pântece de vale... Scii, alunecau drept dragul, s’aşecjau numai de cât,
Iar mirezma lor şi gustul puneau fălcile pe cale.
www.dacaromanica.ro
644
ALBINA
D’apoî vinul, măre fine! Ce mai puiu de vinişor! îţi făcea iţii! duşmanul, din mândreţea de pahare, Galben, de părea din s<5re că e stors,— ori roşior Cum e sîngele de ndtin,- băutor nevoe mare!
N’apucaî să duci la gură păhărelul de cleştar,
Şi-î vedeai în clipă fundul. Puiu de şarpe, bătă i vina II simţiaî la lingurică, îţi puneâ în trup pojar:
I-aş fi tras ca’n deal. la cramă; dar mă ruşina Regina.
Şi Măria-Lor grăiră, tdtă vremea; au grăit
şi cu mine-aşa că par’că socoteam că sînt acasă:
Nu-s fuduli, cum sînt boeriî, să te ţie înlemnit,
Să te simţi strein la dînşiî, ne-la locul tău la masă.
Cinste mare îmi făcură, măre fine, zău aşa...
Dar pe urmă, cu cafeua în odaea Arăbescă!
Dar apoi, că la Regina,—undo stă Măria-Sa, —
M’au poftit, să văd încalţe tdtă Casa Lor domnescă!
Şi-am văcjut odaea’n care al Mărieî-Sale gând Ţese’n linişte poddba scrierilor minunate,
Şi pe urmă alt’a ’n care sufletu-î înalt şi blând Implinesce cu cititul dulcea Sa singurătate.
Am vădut şi alta’n care mâna Sa adese ori Zugrăvesce,—că şi asta, vecR, Măria-Sa o scie ;
Am veijut şi ceea’n care Meşteri, bunî-îndemnătorî, Cântă cântecele lumeî cu’nfocată măestrie.
*
Fost’aîi cesurî pentru mine, de credeam că pe pămînt Nu-mî mai este nici fiinţa şi nici mintea, rânduite...
Iacă, fine, ce-î Palatul, Suveranii cine sînt:
Eî sînt viaţa şi mărirea Ţării ndstre norocite.
Ţărănimea ndstră afle că aceşti stăpânitorî Portă grija eî adâncă şi că ochii Lor veghiază Ca strejarî, la loc de cinste, plin! do dor, ocrotitori, Pentru sdrta Ţărei ndstre cu lumina Lor veghiază,
Credă’n Rege şi Regină nemul nostru Românesc,
Şi’n Familia Regală preursită să urmeze Pildele de acR, de mâine, şi trecui strămoşesc !
I)i, măi fine, «Să trăiască!» Sînt firi mari, sînt firi viteze!
JT. 7{ădulescu-JViger.
www.dacoroimaiiica.io
ALBINA
045
Legea din betrâni.
ML uvîntul nostru «legea din bătrâni» cuprinde totă mulţimea aceea de lucruri cari deosebesc pe-un popor de altul şi-l fac să fie aşa cum este şi nu alt-fel. Cuvîntul e frumos, căci f \ într’adevăr lege stîntă. este tot ceea-ce ajută la unitatea şi trăinicia unul neam. Alte popore aii alte cuvinte pentru a-cest lucru, numai noî Românii ne-am obicinuit să-î Şicem lege.
Cel dîntâiu lucru pe care îl cuprinde legea din bătrâni este religia nămuluî. Românii sînt de religia creştină ortodoxă, şi din partea asta ar fi de-o lege cu Ruşii, cu Greci!, cu Sîrbil şi cu Bulgarii. Dar nu sînt. Putem ţlice că avem o religie cu el, dar nu sîntem de-o lege. Religia creştină e dată de însuşi Dumnezeu, dar numai în temeliile eî; de-aicî încolo şi-au făcut-o omenii, după felul lor de-a fi, după trebuinţele feluritelor locuri, după obiceiurile pămîntuluî. Fie-care neam are alte tradiţii religiose, alte porniri sufletesc!, şi tote astea înfluenţeză religia. Şi aşa deşi religia cu al său cult este una în temeliile eî la tote poporele creştine, ea e totuşi forte deosebită la creştinii din Apus şi la cel din Răsărit, şi-apol e deosebită chiar şi la aceştia după locuri şi nemuri. Biserica românescă n-a fost nici o dată şi nu este biserică rusescă ori grecescă, ci curat biserica legii românesei şi să dea Dumnezeu aşa să rămâie cât o fi pămîntul. Roge-l fie-care neam pe Dumnezeii în limba pe care-o are, noî îl rugăm în limba românescă pentru-că ne-a ascultat şi ne ascultă.
In legea din bătrâni e cuprinsă apoi firea şi o-biceiurile unul popor. Firea poporelor e felurită după viţa lor, după sânge: aici se potrivesce vorba că tote merg după neam. Aşa din fire, e: Spaniolul sumeţ, Italianul Iute şi aprins, Francesul vesel şi
www.dacoromaiiica.ro
64(5
ALBINA
uşuratec, Germanul posac şi serios, Englezul închis şi lacom, Rusul făţarnic şi rîvnitor la alo altora. Iar noî, în felul acesta, sîntem cle-o lege cu Francezii, cu Italienii, şi Spaniolii, căci sîntem de o viţă şi de-un sânge, de aceea îl numim fraţi aî noştri. Şi ne şi potrivim, într’adevăr, în nespus de multe lucruri cu aceşti fraţi aî noştri, cu toto că sîntem depărtaţi unii de alţii, în lucruri în cari ne deosebim de poporele vecine cu totului tot.
Iar obiceiurile ori le moştenesc neunirile de la părinţi, ori le-învaţă. Felul cum te îmbraci, cum şi ce mănânci, ce cântece aî, ce jocuri, ce datini, ce obiceiuri al la nunţi, la înmormîntări şi la praznice, cum şi la ce te tao capul să faci: tote a-ceste sînt obiceiuri. Şi ele merg după neam, şi de aceea pe-ale nostre le găsim cu sutele şi cu miile la poporele de-un neam cu noî, la Italieni şi la Spanioli şi la Francezi, căci le-am învăţat de la a-ceiaşî părinţi. Obiceiurile acestea însă se schimbă după locuri şi vremuri Peste noi aii trecut alte vremuri, şi tote grele—ba năvăliri de barbari, ba stăpânire turcescă — iar peste fraţii noştri altele, de aceea multe obiceiuri nu le avem la fel. Felul pământului ţării şi vremurile pot să schimbe până şi firea unul popor. Englezii aii fost un neam leneş şi beţiv, dar având o ţară săracă, muntosă, şi-au schimbat firea, ca nu să piară de fonie, şi au a-lergat la industrie, iar astă-<;lî e neam muncitor şi econom. Eraţi plugari de felul lor, dar neavend ce ara, şi-aii schimbat obiceiurile după felul ţării: a-veati marea de tote părţile şi s’au apucat de negoţ pe apă, aşa că astă-di stâpînesc mările pămîntuluî. Alt-fel e cu Italienii, şi eî sînt înconjuraţi de tote părţile de mare şi-ar pute să porte negoţ pe apă, dar nu i-a tăiat capul nici odată să-l porte. De-o parte n’ati fire de negustor — cum n-o avem nici noi şi nici unii dintre fraţii noştri—de alta nu i-a silit nevoia, căci au mult pămînt roditor şi aîi rămas plugari. Şi iarăşi: năravul din fire n’are lecuire. Prin câte ţări şi printre câte nemuri şi de cât amar de vreme trăesc Ovreii şi se ţiu aşa cum
www.dacaromanica.ro
ALBINA
fi 47
sînt şi nu-şl schimbă nici firea, nici obiceiul. Ovreilor nu li se pote spune proverbul că lupul îşi schimbă părul dar năravul nu Ovreii nu şi-au schimbat nici părul nici năravul, de când îî scie lumea, şi lupi aii fost, lupi aii rămas.
Dar «legea din bătrâni» cuprinde în sine un lucru cu mult mai mare de cât tote acestea: limba. Ea, maî ales deosibesce pe-un popor de altul. Nu pot fi mal multe pop<5re cu aceeaşi limbă, căci aceeaşi limbă însem-neză acelaş popor; şi nici acelaş popor nu pote vorbi mai multe limbi, căci ar încetă de-a fi unul singur. In Elveţia, într’un singur stat, poporul vor-besce, ce e dreptul, trei limbi, nemţeşte, franţuzeşte şi italieneşte, dar e un singur popor ca stat, ca organisaţie, dar nu un popor ca neam. Italienii rămân tot cu obiceiurile, cu firea şi cu religia lor, ca şi Germanii şi Francejiî cu ale lor, şi tot la matcă trag eî fie care.
Limba e cea maî puternică legătură a unui neam. Ea e sufletul nemuluî, e firea şi fiinţa luî. Aceleaşi vorbe nasc în noi aceleaşi gânduri. Iar toţi câţi au aceleaşi gânduri—orî şi cum se numesc ele: aspira-ţiunî naţionale, idealuri, năzuinţe—merg pe aceeaşi cărare, biruesc aceleaşi piedici şi au aceiaşi duşmani: el fac un neam, unul şi nedespărţit. Religia pote să fie felurită la acelaşi neam: Germanii şi Francezii sînt şi catolici şi protestanţi şi sînt nemuri puternice, Ungurii sînt neam vrednic de mirare, când te uiţi numai la puterea nemuluî lor, şi sînt şi eî catolici şi calvini şi maî ştiu eu cum. Noi Românii ne ţinem de două biserici, cel mulţi de-a Răsăritului, cel puţini de-a Apusului, dar limba ni-e una, năzuinţele şi obiceiurile aceleaşi şi sîntem un neam. Limba e, la urma urmelor, legea din bătrâni a unul neam, căci prin ea trăesce nemul. Religia şi limba se sprijinesc una pe alta: religia trăesce prin limbă — căci val de nemul care e silit să se închine într’o limbă pe care n-o pricepe—iar limba trăesce prin religie, căci dacă ar şi începe limba unul neam să piară, câtă vreme va trăi în biserică şi în cărţile eî, ea nu pote să se stingă. Asta o seim noi, Românii mal bine.. .	G. Goşbuc.
www.dacoromanica.ro
648
ALBINA
Puterea de încolţire a seminţelor.
Seminţele îşi păstrezi puterea lor de încolţire mai multa sau mai puţină vreme. Acesta atârnă atât de chipul lor de a fi, cât şi de meşteşugul păstrării lor. Sînt unele, ca de pildă seminţele de lobodă, păs-târnac, mestdcâm, cari nu mai încolţesc, sau încolţesc force greu, îndată ce au trecut de un an. Din potrivă, altele, ca cele de varză, rapiţă, nap sau cele de pepene, dovlec, castravete, cari încolţesc forte bine în al cincilea sau chiar în al şeselea an, când au fost bine păstrate.
Umedela şi o căldură care trece de 33 — 35 grade centigrade, sînt forte dăunătore seminţelor. Iată pentru ce e folositor ca seminţele să fie păstrate în locuri nici prea re-corose, nici prea umede, nici prea uscate, nici prea calde.
Felurite seminţe, ca cele de varză, rapiţă, sînt adesea atinse de molii, când au trecut de doi sau de trei ani. A-tari seminţe nu încolţesc tot-d’a-una cu înlesnire. De aceea e bine să le vedem din când în când şi să le dăm la ciur sau la îmblăcit. Seminţele de mazăre, de linte, de bob, etc., nu încolţesc tot-d’a-una când sînt atinse înăuntru de gângănii. Din nenorocire agricultorul nu pote face nimic, ca să împiedece arătarea lor în aceste seminţe.
Aerul şi lumina vatâmă de asemenea puterea încolţitore a seminţelor cu înveliş subţire. De aceea e bine să le păstrăm în saci închişi, aşedaţi în locuri forte sănătose şi ferite de umeddlă.
Un mare numer de seminţe păstreză necontenit colorea lor, dar sînt altele care si-o schimbă întru cât-vâ. învechite se fac mai închise, şi culorea li se şterge. De pildă sînt seminţele de lucernă, de trifoiurî, etc. Culorea întunecată, a acestor seminţe arată bine că ele au doi sau trei ani de vechime sau că au fost reu păstrate.
In lista ce va urma mă voiu mărgini să arăt întru cât-vâ cea mai mare vîrstă, pînă când agricultorul pote fi sigur că seminţele încolţesc în mod mulţumitor. Nu trebue însă să uite că acestea trebuesc potrivit recoltate şi păstrate:
www.dacoromamca.ro
ALBINA
fi49
Sfecla.................2	ani
Morcovii...............2	»
Păstârnacul............1	»
Napul galben .... 3	»
Varza..................3	»
Dovl^cul . . . .	. . 4	»
Lucerna . . . .	. . 2	y>
Tritoiurile. . . .	. . 2	
Ovăsciorul . . .	. . 2	>
Inustrul			»
Măzărichea . . .	2	2>
.Mazărea . . . .	2	>
Lintea 		2	
Bobul mic . . .	. . 2	»
Muştarul alb . .	. . 3	»
Să nu se uite că, atunci
Inul..................3	ani
Cânepa................2	»
Rapiţa................3	»
Naveta................3	»
Cicdrea de cafea. . . 2	»
Muştarul negru . . . 3	»
Grâu..................2	»
Secara................2	»
Orzul.................2	»
Porumbul..............2	»
Hrişcă................2	»
Meiul.................2	»
Bobul.................2	»
Fasolea...............3	»
când se sdmcnă seminţe de cereale cari au doi ani, e forte folositor să le semănăm mai des de cât de obiceiu.
Trebue să ne ferim de seminţele de grâu ori porumb, atinse de gărgăriţe, sau de vre-o stricăciune (alucite).
Tr.
=fSsssgî/fe3ssssiP!>*
—	Bună ţliua, vecine, ce-aî mai visat aţlî-nopte, de eşti aşa de supărat?
—	Ce să visez? Ia, mi-a făcut ţlile fripte, un guler at de ceia.
—	Ce gulerat?
—	Ce gulerat? Ia mă pomenesc des-de-dimineţă cu vaccinatorul celp, cum focul îî ţlice, care cică venise să-mî hultuiască copilul.
Auţlî colo, un plodan de 4 ani şi să mi-1 taie la mână, d’apoî lasă, că i-am spus eu câte-vâ, de nu sciâ pe unde să iasă.
—	Şi de-aia eşti supărat?
—	Păî, veţlî bine... n’am dreptul să mă super! De ce să-mî chinuiască el copilul, că Dumnezeu scie cum l-am crescut, ş’apoî numai pe el îl am.
—	Eî, dacă ţi-î vorba aşa, apoi bine-aî făcut că te-aî supărat şi 1-aî luat la trei parale.
www.dacoromamca.ro
6n0
ALBINA
—
—	Dapoi las c’o ţine el minte pîn’o intra în îl pămînt, ce i-am făcut eu.
—	Bine i-ai făcut. Ce are el cu copilul d-tale? Ce, el l-a făcut? El l-a crescut?
—	Păi, fîresce c’aşâ e.
—	Ce are el cu copilul d-talo? Pote să zacă de vărsat, pote să moră, ce-1 privesce?
—	Ba să mă ferescă Dumnezeii de-aşâ ceva.
—	Ba n’are să te ferescă de loc.
—	Ba să nu te ferescă pe d-ta că ai o spuză de copii, dacă ţi-i vorba de-aşâ.
—	Stai, vecine, nu te supăra, nu pleca. Ascultă:
Tu scii că umblă vărsatul prin sat, şi pe ai mei
o să-î ferescă sfîntuleţul de vărsat, măcar că am 7. Da, da, pentru că copiii mei sînt vaccinaţi, pe când al d-tale, nu.
—	Ara!
—	Âra, ne Ara, aşa-î vecine. Ascultă: copiii, care sînt vaccinaţi nu zac de vărsat, nu mai rămân sluţi pentru totă viaţa. Iată de ce-ţi spuneam eu că deşi am 7 copii, totuşi nici unul n’o să-mi zacă de vărsat.
—	Măi vecine, tu mă pui pe gânduri cu vorbele tale. Ia fă-mă şi pe mine să înţeleg minunea asta cu hultuituL
—	îmi pare bine, vecine, că te-am îmblânzit. Ascultă: Nu tocmai de multă vreme s’a găsit lecui ăsta în contra vărsatului. Profesorul ne spunea, mi-aduc aminte, că un doctor străin...
—	O fi fost un Nemţ ?
—	Nu Nemţ, ci Englez, avea...
—	Inglez ?
—	Da, da. Doctorul ăsta avea o vacă bolnavă de vărsat.
—	Par-că şi oile se înbolnăvesc de vărsat?
—	Da şi oile. Intr’o $i servitorea doctorului, tă-indu-se la un deget, nu s’a legat, ci s’a dus de-a muls vaca. O băşică de pe uger spărgendu-se în timpul mulsului, puroiul a intrat în tăetura de la deget.
—	Eî?
www.dacaramamca.ro
At.BlNA
fiol
—	Eî. Servitorea şi-a căutat de trebă. După câte-vă <,lile, văţlu la deget, pe locul tăetureî, o băşică undată, cu mijlocul în jos şi marginile ridicate. Ea s’a arătat stăpânuluî-său, doctorului, care cum văţlu băşica o şi cunoscu că e de vărsat. Servitorea spuse doctorului că pe ugerul vaceî sînt o mulţime de bube de astea, şi...
—	Da cum ciorele, vecine, că-ţî luaiu vorba din gură, cum cidrele nu s’au înbolnăvit copiii doctorului de vărsat din lapte, că biată mama spunea că se ia.
—	Aî dreptate, se ia, când îî mânca laptele nefiert; tns^ dacă-1 fierbi pînă dă în clocote, poţi să mănânci fără grijă.
—	Aşâ făcea doftorul Englez?
—	Veţli bine c’aşa... Şi cum spuneam, după alte câte-vâ (,lile servitorea s’a făcut bine. Ea fu trimisă să îngrijescă de nisce bolnavi de vărsat, căci tocmai atunci umblă vărsatul pe-acolo.
—	Eî şi?. .
—	Mare-i fu mirarea doctorului, când vă<jlu că servitorea luî care nu zăcuse nici odată de vărsat, acum nu se înbolnăvesce.
—	Care să fi fost pricina?
—	Ascultă. Doctorul îşi dădu cu socotela că pote nu se înbolnăvesce fiind-că a avut băşicuţa ceea de vărsat la deget. Pote, a $is doctorul, că servitorea o fi zăcut odată de vărsat, căci tu sciî vecine, că de cel ce a zăcut odată, nu se maî lipesce molima vărsatului.
—	Asta-î chiar adevărat, vecine.
—	Doctorul, ca să se încredinţeze pe deplin, cum stau lucrurile, a sgîriat uşor, pînă a dat sângele, braţul copilului său şi...
—	Sărăcan de mine, Domne, la mâna copilului luî ?
—	Chiar aşâ, şi să sciî că numai un copil avea.
—	Yaî de Turci! ?
—	Yaî, ne vai, asta-î. Şi pe sgâriiturile celea a pus puroiu de la vaca bolnavă...
www.dacoromaiiica.ro
652
ALBINA
—	Ce spui vecine? I-a pus puroiu ca să zacă de vărsat? Mă Inglez afurisit; <,li-i liftă şi lasă-1.
—	Ha, ha, ha, ascultă vecine. După câte-vă rjile, la braţul copilului se făcu o băşică de vărsat...
—	Numai una ?
—	Numai. După alte câte-vâ ţlile, s’a vindecat buba, şi coja a căţlut.
—	Şi pe urmă?
—	Pe urmă, doctorul a luat pe băiat şi a visitat bolnavi de vărsat. Mare-î fu mirarea, dar maî mare bucuria doctorului când văţlu că copilul său nu se îmbolnăvesce de vărsat deşi nu zăcuse nici odată.
—	Au<jlî, colo vorbă. Dar ce vreai să-î pară'răii că nu se bolnăvesce! Dor numai unul spui c’avea.
Aî dreptate vecine. Veţlî el se bucură acum că descoperise lecui în contra vărsatului.
—	Minunea lui Dumnezeu, vecine, dar Domne iartă-mă, eti tot nu prea înţeleg, de ce nu se bolnăvesc ceî hultuiţî?
Aî să înţelegi acum. Când se sgârie braţul pînă dă sângele şi i se pune acolo puroiu, sau vaccină, cum îî maî <;lice, vaccinul intră în sânge. Sângele atunci caută să se apere de vărsat şi se pre-gătesce de luptă. Insă, fîind-că puroiul e puţin, vărsatul n’are putere, şi face o singură băşică la braţ în locul sgârieturilor, acolo unde s’a pus altoiul. Sângele a învins deci şi s’a întărit pentru luptă. Când vine vărsatul, sângele e întărit şi vărsatul nu maî are nici o putere.
Eî?
Eî. Copilul dacă are o bubuliţă de vărsat, e ca şi când a zăcut de-abinele, şi... scapă.
—	Va să ţlică, copilul altoit, e ca şi un om care a zăcut de vărsat?
—	Tocmaî pe tocmaî, numaî că după 7 anî, tre-bue să fie din nou altoit, că de nu, iar se înbolnă-vesce.
Eî, Domne sfinte, atuncî să altoesc şi eti copilul ?
—	Nici să nu maî aştepţî.
—	Dar, o maî vrea, acum vaccinatorul, cela ?
www.dacQromanica.ro
ALBINA
053
—	Cum să nu. Du-te chiar acum, alminterî te dă şi în judecată, după cele ce i-aî făcut.
—	In judecată?
—	Da, în judecată.
—	Şi de ce me rog?
—	De ce! Pentru-că nu 1-aî lăsat să-ţi vaccineze copilul.
—	Me duc, atunci, nici nu mai stau. Bogdaproste că m’aî luminat! Acum văd eu că
nu degeba învaţă cine-vâ la şcolă, eu de, tot prost am rămas.
Buna ţliua vecine.
—	Bună (,liua vecine.
I.	Barbu.
----------------
SOCIETĂŢILE COOPERATIVE
1 5^9
ţ^^ocietăţile cooperative, a căror tendinţă este să suprime pe intermediarii fără scrupul şi doritori de a câştigă cât de mult în timp cât de scurt, întrebuinţând orl-ce mijldce, luând un mare avînt la noi în ţară în ultimii
^	10 ani, socotim că facem un serviciu numeroşilor abo-
naţi aî modestei dar valordseî reviste «Albina,» arătând care este scopul ce urmăresc societăţile de asemenea natură, în cari ilustrul economist şi profesor francez Charles Gide vede viitorul omenire!, închipuindu-şî omenirea viitbre compusă dintr’o mulţime de societăţi cooperative.
Caracterul distinctiv al societăţilor cooperative este, că cine-vâ p6te intră când va pute şi să se retragă când va voi din asemenea societăţi, adică variabilitatea în persdne şi în capitaluri. Din causa acestui caracter distinctiv societăţile cooperative au fost numite în Franţa «Societăţi cu capitaluri variabile,» iar în Germania «Societăţi cu personal variabil.»
Scopul ce urmăresc asemenea societăţi este:
1.	A procură membrilor cele necesare pentru trai, adică alimente de prima necesitate, ca pâine, carne, lapte, articole de băcănie, etc., cu un preţ cât de mic şi de calitate bună. Asemenea societăţi portă numele de «Societăţi cooperative de consumaţiune» în acest caz.
2.	A se asocia mai mulţi lucrători pentru ca în socotela şi cu rizicul lor, cumpărând maşinile şi materiile prime necesare, să se însărcineze cu confecţionarea diferitelor obiecte.
www.dacaromanica.ro
654
ALBINA
In acest cas, asemenea societăţi p6rtâ numele de «Societăţi cooperative de producţiune.»
3.	A se procură membrilor capitalurile de cari au trebuinţă cu un procent cât de mic, precum şi de a înlesni lucrătorilor creaţiunea capitalurilor prin facere de economii. In acest cas asemenea societăţi portă numele de «Soc. cooperative de credit mutual şi economie» sau «Bănci populare.»
Afară de acestea, societăţile cooperative mai pot ave de scop: a) prepararea ddnică de alimente substanţiale cu jjre-ţurî cât do mici; b) cumpărarea materiilor prime necesare micilor producători; cJ de a închiria un magasin, unde flecare membru să expue spre vîndare obiectele lucrate de el;
d)	cumpărare de maşini pentru uzul comun al asociaţilor, etc.
Societăţile cooperative de consumaţiune.
Acest fel de societăţi cooperative au progresat într’un mod uimitor de repede şi s’au răspândit mal în tăte ţările civi-lisate, pentru-că, după cum am arătat mal sus, ele presintă marele avantagiu, pentru săraci mai cu sâmă, de a se pute procură membrilor mărfuri pe preţuri cât de reduse şi în acelaş timp de calitate bună, nefalşificate.
Anglia, este ţara unde au luat nascere primele societăţi cooperative de consumaţiune. Aşa, pe la anul 1844, nisce sărmani lucrători ţesători, în număr de 28, din oraşul Roche-dale, aprăpe de Manchester, comitatul Lancastre, au pus bazele unei societăţi cooperative cu scopul ca societatea să se aprovisioneze cu cantităţi mal mari de alimente de prima necesitate pe cari să le vîmjă membrilor cu un minim câştig, din care o parte eră destinată pentru educaţiunea asociaţilor.
Cu un nutnăr aşâ de restrâns de membri şi cu un capital de-abia 700 lei, la începutul existenţei sale, societatea de la Rochedale, numită a celor 7 pionieri, a progresat într’un mod uimitor, aprdpe de necredut. Aşâ, în 1854 numărul membrilor se urcă la suma de 900, iar capitalul la aprăpe 100.000 lei; în 1864 numărul membrilor se urcă la 4864; în 1874 la 7630; în 1878 la aprdpe 10.00); în 1891 la 11.647; iar capitalul la aprăpe 8.000.000 lei.
Exemplul dat cu atâta succes de societăţile cooperative de consumaţiune înfiinţate în Anglia, a fost urmat şi de ţările de pe continentul european. Aşâ, în Germania, Franţa, Belgia, Elveţia, etc., s’au înfiinţat societăţi cooperative de asemenea natură cari au ajuns la o desvoltere uriaşă, avend un număr colosal de membri şi capitaluri de miliăne.
(Sfirşitul în No. viitor).	Bimitrie Ârţ&reanu.
Avocat.
Vei ii mulţumit de vieţă, clacă vei sci s’o întrebuinţezi bine şi înţelepţesce.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
655
Cultivaţi Cartoful.
j^Vultura cartofului a început să fie şi la no! preţuită de 6'*y -■ către populaţia rurală.
Sătenul trebue să se încredinţese că cartoful este de mare preţ pentru hrana familiei sale.
Pină să se facă prânzul, care întîrdie dimin^ţa pînă la 10 ore, cartoful va fi fiert pînă la ora 7, tot la focul cu care se pregătesce prânzul. La acestă oră, are nevoe de o mică
Cartoful.
gustare familia sătenulul şi mal ales copiii, cari trebue să plece la păşune, unul cu vacile, altul cu oile, altul cu râ-mătoril.
Cartoful fert n’are nevoe a fi însoţit şi de o legumă, se pote mânca singur şi ast-fel potolesce fomea pînă la prânz.
Cartoful se pote găti în diferite feluri, mal ales cu untură
www.dacoromaiiica.ro
650
ALBINA
de râmător, pe care tot sătenul o are; se pote găti şi cu carne, când este şi costă mai eftim de cât ori-ce alt zarzavat.
Sătenul care are pămînt în dosul casei, pote să semene doue-deci cuiburi cu cartofi, fără să simtă, de ore-ce femeia sau chiar copiii lui pot cu înlesnire tace lucrările uşore ce cere cartoful. Dintr’un cuib, pot eşi forte mulţi cartofi, dacă sînt munciţi bine. Dar când sătenul ar cultivă un sfert sau o jumătate de pogon ? Ar ave mai mult folos de cât de ori-ce altă semănătură.
Cartoful fiind un nutriment bun atît pentru omeni cât şi pentru vite, folosele culturei lui sînt fără preţ.
Ţăranii din Austro-Ungaria, nu numai că cultivă cartoful cu mare îngrijire pentru hrana familiei lor, dar încă hrănesc şi parte din animale cum: boii, vacile şi chiar oile; iar prisosul îl vînd.
Pînă mai acum câţi-vâ ani, România eră inundată de cartofi de Braşov şi din alte părţi; adt, mulţumită Domnului, cultura cartofului a luat şi la noi o mai mare întindere şi mai prin tote luncile aşedate pe marginile deselor ape, ce şerpuesc frumosa nostră ţară ,se ved cultivaţi cartofii.
Iubiţi săteni, urmaţi înainte cu cultura cartofului, care este o hrană bună şi sănătosă şi tot-d’odatâ folositore pentu speculă;—Semănaţi cartofi vărated şi tomnatici, ca să aveţi în luna Iunie o recoltă şi alta în Septembre.
Luaţi de pildă pe ţăranul Austriac, care pe un pogon de pămînt, cultivă mai multe feluri de seminţe cum: grâu, secară, porumb, steclă, cartofi ba şi chiar trifoiu. El câştigă de pe un pogon bine muncit, mai mult de cât câştigaţi voi de pe 10 pogone r6u muncite.
C. Fussea.
Desgheţarea fructelor.
Fructele şi legumele îngheţate nu trebuesc des-gheţate prea repede. Spre a-le aduce în starea de mai nainte, fără să-şî piardă din calitatea lor, turnăm într’un vas, apă rece, cu 2 pumni de sare; după topirea acesteia, punem fructele, cari vor reveni în starea de maî nainte.
Ouele îngheţate se pot desgheţa tot în acest fel.
www.dacofomamcajx)
ALBINA
657
NUNTA LUI VLAD
Gorneîu e în mare sărbătore şi bucurie. E nunta vred-niculuî flăcău Vlad cu harnica şi frumosa fată Liviţa. vQgl Deşi copii săraci, cu tote acestea întrega obşte a locui-toril01' satului — de la primar pînă la văcar—a răspuns, în semn de iubire şi admiraţie pentru tineri, la tradiţionala invitaţie a «vornicelului».
Totă casa şi curtea lui Vlad e plină de lume şi de veselie.
Cei şepte lăutari ostenesc mereu cântând necontenit la «hori» şi «brâie», pe când voinicii jucători nu se mai satură de «bătaia talpeî la pămînt», lărgind mereu hora mai mare chiar de cât curtea... Nu-ţî vine să-te mai deslipesci de acestă veselă adunare românescă, de plăcutele lor cântece populare şi de fermecătorul port naţional... te simţi mîndru, fără să vrei, că eşti român!
Femeile mai in vîrstă stau pâlcuri, pâlcuri, pe iarbă vorbind de-ale gospodăriei şi de-ale crescerei copiilor, iar bărbaţii lor, pe lăviţi întinse, cu «cinstita » ploscă dinainte, chefuesc cu linişte vorbind mereu despre cinste şi hărnicie. Fie-care petrece cu cumpătare, cu cuminţie şi în frăţescă dragoste.
In mijlocul horei, toţi copiii aii format şi ei una întocmai, căci o sciii acesta de la şcolă; jocă viitorii flăcăi voioşi şi cuminţi, pe când mamele lor, privindu-I, le dă lacrimile de bucurie.
Totă viaţa satului e acum aici, ne auţlindu-se pe la casele sătenilor de cât lătratul câinilor, stârniţi de vuetul nunţii. A ţinut jocul şi veselia, afară, pînă sera în amurg, când flăcăii şi fetele, bătrânii neputincioşi şi copiii s’au retras pe la casele lor ducend cu ei cele mai plăcute amintiri.
N’au rămas, acum, în casa mirelui de cât bărbaţii cu femeile lor, cari au început alt-fel de chef şi veselie. Bieţii lăutari au răguşit cântînd pe «Frunză-verde», iar în casă, s’au luat de pe jos mai multe vîrste de lut.
Mai târcliu s’au aşedat cu toţii la «masa cea mare», curată, îndestulată şi bine pregătită După ce preotul satului bine-cuvin-teză masa, ospăţul începe. Mănâncă cu poftă mesenii, căci e târcliu şi i-au flămânzit jocul, însă de vorbă şi de glumă nu se mai satură.
Venind rîndul «ridicării paharelor», unii ridică pentru miri, urându-le Noroc şi fericire, alţii pentru naşi şi socrii, lăudându-i pentru fapta bună ce-au săvîrşit, alţii ridică paharul pentru preot, fiind-că lucreză spre întărirea credinţei adevărate, altul pentru învăţător, fiind-câ dă învăţături bune şi folositore, în sfir-
www.dacQFomamca.ro
658
ALBINA
şit alţii pentru primar, fiind-că îngrijeşte ca un părinte <le interesele comunei.
La sfîrşitul mesei, primarul satului ridică în sănătatea tutulor sătenilor săi, spunend că se simte mândru şi fericit de a fi capul unui sat muncitor, cinstit şi supus legilor.
Aprope de ţliuă şi-au luat cu toţii rămas bun de la cei de gasdă, dând cu toţii sfatuin de căsnicie tinerilor, precum şi diferite ajutore, fie în bani, fie în diferite lucruri folositore gospodăriei.
Şi ast-fel s’a sfîrşit frumosa nuntă a lui Vlad, despre care a mers vestea în multe părţi, iar omenii din acel sat, vorbiau de ea ca de cea mai fericită ţii din viata lor.
N. I. Gâdeiu.
Invgţ.-Roman.
Cronica Agricolă şi Sconomică.
m utem să 4icem că sîntern în plină primăvară, deşi unora îpm le pare că căldura a sosit prea de timpuriu, nu pen-tru vegetaţiunea semănăturilor din tămnă, ci mai mult r?5p pentru desvoltarea şi îmbobocirea pomilor roditori.
y După o iarnă plăcută, umedă şi nu tocmai frigu-r6să şi îndelungată, sosesce primăvara cu o căldura mai plăcută. Seim că iarna a început de la 20 Decembre 1900 şi s’a sfârşit cu totul, pe la 20 Ianuare 1901, spre a reîncepe din nou pe la 1 Februarie şi a se isprăvi cu totul pe la 20 Februarie. O iarnă dulce şi umedă, o putem numi, iarna care a durat de la 21 Decembre pînă la 20 Februarie, cu ore-care întrerupere, care ne anunţă o recoltă bogată la grâu şi rapiţă, după cantitatea de zăpadă, ce a acoperit mănosul nostru pămînt.
Dar iarna a trecut şi primăvara a sosit cu bogata ei ve-getaţiune, şi cu bogatele ei semănături de orz, ovăs, plante de nutreţ, ca sfecla, măzărichea, trifoiul, lucerna, sfecla de zahăr, şi alte plante ca cartoful, bobul şi mazărea, cânepa şi inul, care tdte aceste plante pot să fie semănate pînă la sfîrşitul acestei luni, dacă se păte. Căci cu cât se vor semăna plantele arătate mai sus, mai de timpuriu, cu atât Aror produce mai mult. Lăsând pentru luna lui Aprilie numai semănatul porumbului şi a fasolei, ca plante mai simţi t<5re la frig.
Tot în bune condiţiuni se vor pute face şi sădirile de pomi roditori şi de vie, rămase nefăcute din timpul tomnei. Tăierea pomilor roditori, şi a viei trebue grăbită ; căci din causa căldureî, seva a început dejâ să circule. Cu tăierea pomilor să nu se uite a se culege şi omidile, daca ele nu s’a cules în
www.dacaromanica.ro
ALRIXA
659
luna Februarie. La culesul cuiburilor de omi<Jî să se bage bine de semă cuiburile fluturilor de ndpte cari îşi aşăcjă cuiburile lor sub formă de inel, pe ramurile cele tinere ale mărului şi părului etc.
Grâdinelo de legumi trebuesc curăţite de buruenile uscate şi bine săpate.
In grădinile de legumi este tocmai timpul potrivit pentru semănatul mazărei, bobului, cepei, usturoiului, şi plantele rădăcindse, ca morcovul, pătrunjelul, păstârnacul, etc.
Răsadniţa, este tocmai timpul pentru facerea eî, în care se vor semăna plantele mai simţitdre la frig şi acelea care cer să fie răsădite pentru a pute da o bună producţiune: ca varza, gulia, conopida, pătlăgelele, etc.
De acea sătenii noştri se găsesc actualmente întrun timp când, mai nimic nu trebue să le scape din vedere, fără a fi întrebuinţat în folosul lor şi al familiei lor, atât la câmp cât şi în grădina de lîngă casă. Deci, cu începutul lunei lui Martie, plugul, grapa, casmaua şi sapa, vor scăpă de rugina ce a primit’o în timpul şederei acestor instrumente, adăpostite sub şopron sau pe-afară acoperite cu paie.
Un lucru nu trebue să uite, atât agricultorii mici cât şi cei mari, de a-şi grăpâ locurile semănate cu grâu, în acăstâ lună, când vor vede că pămîntul semănat, bătătorit de multă zăpadă, ca şi de ploile îndelungate, va prinde o posghiţă pe d'asupra. Acestă posghiţă împiedică vegetaţiunea, din causă că aerul nu pote străbate în destul la frăgetele rădăcini, ca şi căldura.
Odată acăstă posghiţă tare fărâmată de grapă, vegetaţiunea va deveni mai activă. Grăpatul se face mai la suprafaţă sau mai adînc, după cum şi semănătura va fi mai potrivită, sau mal desă. La rapiţă, locurile gdle este bine a le semăna cu rapiţă de primăvară, spre a face ca produţiunea să fie mai mare.
Nu trebuesc uitate nici livedile naturale şi artificiale, de a fi grăpate în acestă lună, de 6re-ce numai prin grăpat să pot stârpi muşchii crescuţi pe suprafaţa pămîntuluî care împiedică înfrăţirea ierbei la suprafaţă şi cu modul acesta se împuţineză producţiunea finului.
Nu trebue să ne facem socotela, că de abia am intrat în primăvară şi că mai este timp pentru semănatul cutăreî plante, de <5re-ce nu se scie ce pdte aduce <jiua de mâine. Se pbte forte bine ca să începă ploi abondente, sau timpul să devie secetos, şi ast fel semănăturile să fie împiedecate de a se face, şi odată întârziate nu ne mai putem aşteptă la o bună recoltă. Să ne fie un bun exemplu luna Martie din anul trecut, când se scie că din causa timpului prea schimbător, care a continuat chiar şi în Aprilie, semănăturile de orz şi ovăz, s’a întârziat prea mult şi ast-fel s’a făcut puţine semănături de orz şi ovăz. Deci, răul din trecut nu tre-
www.dacaroimaiiica.ro
660
ALBINA
bue uitat, ci trebue să ne fie de un bun exemplu, pentru viitor, ca să nu mai dăm din rău în rău ci din bine în bine fn folosul producţiunei agricole. Trebue să economisim un timp bun, in folosul nostru ca buni agricultori, întocmai după cum ar trebui să economisim banul, şi să-l cheltuim, numai pentru strictul trebuincios sănătăţel ndstre; iar nu în folosul luesului, unde se pierde şi nu mai simţim de cât paguba ndstră.
Dintre t6te plantele, pe care le semănă mai puţin sătenii noştri agricultori sînt: cartoful şi cânepa, care sînt cu mult mai băndse de cât grâu. Cânepa este f<5rte mult căutată de puţinele fabrici de fringhiî pe care le avem în ţară, iar cartoful păte servi ca hrană (Jilnică, pentru om şi- animalele lui.
Acestor 2 plante ar trebui date o cultură mai întinsă în îolosul economic al satelor. Dacă semănăturile de tomnă, au eşit în stare bună din iarnă, nu trebue să ne măgulim prea mult, de acest lucru, de 6re-ce luna Maiu este aceea care decide mai mult asupra producţiunei acestor semănături; iar pe de altă parte să nu întârziem cu semănăturile de primăvară.
V. S. Moga.
------------------
O JSBI^BA^E jSCOBAEtfl
In sera de 4 Februarie, în şcola din comuna Cegani, judeţul Ialomiţa a avut loc o serbare şcolară cu următorul program:
1.	Serbarea s’a deschis prin marşul «Deşteptă-te Române.» cântat de elevii şi elevele şcolei conduşi de d-nii învăţători G. Nicolescu diriginte şi Alexandrina Bechnitz:
2.	»Cei doi ţărani,» piesă teatrală, jucată de elevii şcolei.
3	«Cantemir şi Prutul.» poesie, recitată de doi elevi.
4.	«Cele (Jece porunci,» piesă teatrală, jucată de elevi.
5.	«Ce te legeni codrule,» cântat de elevii şi elevele şcolei.
C. «Ilenuţa şi Viorica,» recitată de două eleve.
7 «Hora fetelor din asilul Elena Domna,» jucată de elevele şcolei, sub conducerea înveţâtorei Al. Bechnitz.
8.	«Neguţătorii şi ouăle,» piesă teatrală, jucată de elevii şcolei.
9.	«Plângerea ţârei,» poesie recitată de un elev.
10.	«Apa trece pietrele rămân,» poesie, recitată de un elev.
11.	«Soldatul român sub Domnul Ţepcş, piesă teatrală, jucată de elevi.
12.	«Banul Mărăcine,» jucat de elevii şcolei, sub conducerea d-lui Mel-tiade Bechnitz.
Cu tote că timpul a fost rău, totuşi serbarea a avut o reuşită desăvîr-şită; acesta se datoresce d-lor G. Nicolescu dirigintele şcolei, Meltiade Bechnitz şi G. Grigoriu, primar, cari neobosiţi au lucrat la obţinerea acestui resultat.
Nu e pe lume de cât o singură robie cinstită: robia recunoscinţeî.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
661
DE LA SATE
D-l Oprea I. Popescu învăţător în comuna Drănic, Doljiu, aduce mulţumiri publice d-lui Atanasiu T. Popescu, comersant în acea comună, pentru că a dăruit şcoleî un butoiaş, din care copiii să bea apă.
*
* >*
In fjiua de 29 Ianuarie a. c. s’a celebrat căsătoria civilă a d-lui C. Răuţ, şeful culturel de pe domeniul Dobroveţ, cu d-ra M. Nicolau, în-văţâtore. Cu acesta ocasiune d-l I. Kalinderu a dăruit tinerilor soţi un frumos medalion cu semnele regale.
* *
In cjiua de 18 Februarie a. c. s’a înfiinţat în com. Românesc!, Dâm-boviţa, o societate economică sub numele de „Bnna-Vestlre“ Societatea are ca preşedinte pe preotul N. Rădulescu, ca secretar pe d-l I. Dobrescu, iar ca casier pe d-l T. Niţescu.
*
* *
Omenii de bine, vădend starea de plâns în care ajunsese fraţii din comuna Băleniî-Serbi din judeţul Dâmboviţa, s’aii gândit la înfiinţarea unei societăţi, şi ast-fel prin îndemnul şi stăruinţa Preotului sachelar, D. Zlăteanu, parohul comunei, d-l Lazăr Dinescu şi câţi vă locuitori fruntaşi, s’aii unit şi au înfiinţat o societate cooperativă economică, cu numirea de UNIREA. Iată în scurt condiţiile de înfiinţare: Toţi membri ei fondatori să depue un capital de la 100 lei în sus, iar ca taxă de înscriere 5 lei. Cu modul acesta s’a ajuns la numărul de aprope 40 membri fondatori, depunănd între 100—500 lei, şi peste 30 membri admişi, depunători de la 1—100 lei şi ca taxă de înscriere 2 lei. S’a strâns în timpul de la 10 Ianuarie, diua formăreî şi pînă la 1 Februarie, un capital social de peste opt mii lei. Din aceştia s'au plasat pînă în present, pe poliţe, girate de o personă cu sciinţă de carte pînă la 200 lei, şi de două, pînă la 500 lei, peste trei mii Iei, cu procent: pentru societari, 12‘i/0 pe an şi 16°/0, pentru particulari.
Un visitator.
»>:oX«r<
INFORM AŢIUNI
D-niî C. Dumitrescu-Iaşî. P. Gârboviceanu şi N. Coculescu, au fost numiţi membri în consiliul permanent de pe lingă Ministerul Instruc-ţiunei publioe.
*
* *
Comisiunea examinatore pentru căpătarea titlului definitiv a Institutorilor şi învăţătorilor din circomscripţia Il-a se compune din :
P. Gârboviceanu, preşedinte, P. Dulfu şi T. Georgescu, membri, avend ca secretar pe d-l Const. C. Pop.-Taşcă.
*
* *
Consiliul de administraţie al societâţei economice Aurora» din Slobozia, în dorinţa de a vede Românii cultivând grădini de zarzavat; a votat suma de 5.000 lei, ce se va da cu împrumut la o asociaţie de cel
www.dacQFomanica.io
662
ALBINA
mult (Jece Români, cari se vor obliga să cultive o grădină de zarzavat.
Procentele ce se vor plăti la banii împrumutaţi, sînt fixate la lei 8 la sută pe an.
Amatorii se pot presentâ cu cererile lor la sediul societăţii, casa «I. N. Belcin,» din Slobozia.
BIBLIOGRAFIE
A apărut cărticica XVII din «Biblioteca populară a Admiiiistra-ţiiinit Domeniului Coronei». Acestă bibliotecă este de un mare interes pentru agricultori, pentru că cuprinde o sumă de lucrări populare despre diferitele chestiuni ce privesco ramura acesta de activitate. Vom găsi în ea instrucţiuni despre păduri, despre legume, despre albine, despre arbori, etc.
Ultima cărticică de care vorbirăm are de subiect «Cultura plantelor de nutreţ» şi se datoresce d-lui Diinitrie O. lonescu, doctor în sciinţele naturale.
Ori-cine s’a interesat cât de puţin de chestiunile agricole, scie rolul cel mare pe care-1 au vitele în economia rurală. Un venit mare s’ar aduce ţării din crescerea pe o scară întinsă a vitelor. Dar cine ţlice crescere de vite, presupune hrănirea lor. Multă vreme la noi vitele se hrăneau numai pe aşa numitele li veţi! naturale; dar pe măsură ce s’a întins cultura grânelor a trebuit să scadă întinderea fîneţelor naturale. De aci a urmat împuţinarea vitelor la săteni.
Ca să se remedieze acest neajuns, s’a recurs la livezile artificiale. Ba se pare că liveţlile artificiale procură o hrană mai bună, pentru-că aci felul plantelor cultivate este ales, pe când în cazul cel-l-alt cresceau ori-ce buruenî la întâmplare şi nu tote erau folositore pentru hrana animalului.
Autorul broşurei de care ne ocupăm a început cu studiul er burilor de fineţe, a trecut apoi la plantele prăşitore. In alt capitol studiază amănunţit buruenile de nutreţ. După aceste capitole descriptive, în cari iie-care plantă se află pe larg arătată, cu diferitele ei soiuri, cu modul de îngrijire şi cu o gravură care îi arată chipul,—urmeză cercetări interesante asupra seminţei, asupra livedilor permanente, asupra pregătirei finului şi alte chestiuni de o mare însemnătate practică.
D-l Ednard Gliica, mare proprietar agricol, a publicat o broşură intitulată: «Avem vite pentru export?»
D-sa studiază o mare cestiune, de o deosebită importanţă pentru ţară, mai ales în momentele actuale, când tolă lumea se gândesce cum s’ar crea venituri.
Un venit important s’ar pute asigură ţării prin crescerea şi desfacerea vitelor. Se nasce însă întrebarea: Avem vite pentru export?—In genere, vitele nostre nu întrunesc condiţiunile cerute de neguţătorii ţărilor în cari se cer multe vite. De aceea nu putem începe cu exportul de carne prospătă. Trebue să căutăm a desface în ţară vitele ce avem şi a fabrică din ele conserve.
De aceea d-l Ghica a răspândit ideea de a se înfiinţa o aseme-
www.dacaromamca.ro
ALBINA
1)63
nea fabrică şi luptă pentru întemeerea unei societăţi cu un capital mare pentru acest scop.
In broşura de care vorbim, d-1 Ghica publică în amănunţimi studii despre o asemenea înstalaţiune, planuri, etc.
E o lucrare plină de interes pentru cei ce se ocupă de ridicarea nostră economică.
MULŢUMIRI
D-l Barba Costache, învăţător corn. Popesci-Vasilaţî, jud. Ilfov, aduce vil mulţumiri d-lor Ion Kalinderu, T. N. Andreescu, T. Ioaniţiu şi T. Haralambie. cari afl dăruit cărţi pentru biblioteca şcoleî, cum şi d-lui Emil Miclescu, directorul general al 0. F. R. care de 6 ani dă regulat pe fie-care an 50—60 lei, cu care se cumpără cărţi necesare copiilor din şcolă.
La apelul făcut de sub-scrisul, s’aQ grăbit a răspunde urmălorele persone dăruind pentru biblioteca şcdleî, cărţi în numer şi valore ce s’a însemnat iu dreptul fie-eăruia după cum urmâză: d-l I. Bârsan, 4 volume, 10 lei; d-l G. Crăiniceanu, revista «Şcdla sătenilor»; d-l I. Totan, 4 voi., 1—10; d-l N. Ghi-nescu, 1 voi., 30 b.; d-l M. Balaban, 2 voi., 1 leu; d-l Moga 3 voi., 90 b. In numele consătenilor, ce se vor folosi citind aceste cărţi, aduc mulţumiri numiţilor d-nl şi sper că mulţi, buni români, se vor grăbi încă a întregi acâstă bibliotecă.
I.	Idiceanu.
Dir. şc. Bodescil-PrecisteT-Ndmţu.
' -r—	*
wmmgamr--*-	*	*
i Parohul I. Calapăr şi d-l V. Bârsan, primar, din comuna Bodesciî-Precis-teî, jud. Nâmţu, au bine-voit a da, peste 200 juguri lemne, ca ajutor vădanelor şi (imenilor nevoiaşi din acesta comună.
Acâstă faptă merită a-şî găsi imitatori şi pe aiurea, ţgş	I. Idiceanu.
*
* *
D. D. Popescu, dirigintele şcdleî din comuna Ciumaţi (Prahova), aduce vil mulţumiri d-luî I. Kalinderu, care—cu prilejul visiteî ce a tăcut la 10 Decembre 1900 — s’a interesat de aprdpe de mersul şcdleî; a dăruit elevilor mal multe broşuri şi a dispus să se facă însemnate reparaţiunî localului de şcolă.
PUBLIC AŢIUNE
Societatea culturală-economică «Petru Mavrogheni.» Cocioc, cu reşedinţa în cătunul Brătulescî, prin gara Periş, fără alte secţiuni, aduce la cunoscinţa generală următorele:
Orî-ce adesiunî, se fac prin cereri în scris, adresate preşedintelui la sediul societăţeî, şi când va fi admis, va primi o carte de membru. Acesta conform art. 17 şi 18 din statute.
Orî-ce cereri sau informaţiunî se adreseză secretarului, tot la sediul societăţeî, conf. art. 44.
Casierul societăţii este d-l Ştefan Iorgulescu, domiciliat în Cocioc, care singur e în drept a face încasări conform art. 43. Orî-ce chitanţe semnate de altă personă se consideră ca nulă. Suma încredinţată în basa unei asemenea chitanţe privesce pe încasator; iar nici de cum pe societate.
www.dacQFomanica.io
ALBINA
P)I)4
D-l dr. Iaeob Raţiu, preşedintele societăţeî, e parsona care conform actului social aut. de Trib. Ilfov No. 8 928/900, reguleză diferitele afaceri ale societăţeî cu particularii.
Nimeni nu pote comanda lucrări în comptul societăţeî pe credit, de cât preşedintele sau casierul. In alte caşuri comandele se vor plăti la cerere.
Preşedintele societăţeî, Dr. I. Itaţiu.
Secretar general, Alexandru Timotescu.
LI$TA
Numerilor căştigâtore a loteriei din Cât. Horleşft, Com. Cucutenl, jud. Iaşi, efectuată la 25 Februarie ipoi.
Au cşit următorele câştiguri principale:
Numer	Franci	Numer	Franci	Numer	Franci	Numer	Franci Numer		Franci
7149	500	26.280 Urmâto	1.000 rele aii	28.070 câştiga	500 câte 1<	39.061 30 lei fi	2.000 e-care:	55.046	1.000
11.267 14.014	18.904 18.965	22.713 22 969	24.675 28.851	30.110 30.858	39.103 45.306	45.864 49 618	50.676 51.363	55,912 56.829	57.310 58.661
Următorele au câştigat câte 50 lei lic-eare:
2.324	21.141	26 258	29.631	36.586	44.145	45.825	46 872	54.535	58.917
18.366	25.870	28.129	29.583	42.420	45.473	46.669	47.878	54.810	59.394
Următorele aă câştigat câte 20 lei lle-care:
1.429	6.898	12.341	22.166	25.567	29.659	37.031	44'29l	50.588	,57.398
1 648	6.906	12.458	22369	25.693	30.184	37.593	45'206	50 791	57.418
2.415	7.388	13.856	22.713	26.185	30.805	38.403	45.666	52.195	57.552
2.486	8.264	14.290	23.284	26 257	30.928	38.642	46.911	53.136	57.666
4.182	8.373	15 624	23.930	26.662	31.474	39.981	47.116	53.161	57.961
4.638	8.425	16.668	24.175	27.150	33.298	40.860	47.852	54.145	58.464
4.715	9.199	18.046	24.659	27.765	33.474	42.528	48.363	54.749	58 902
6.782	9.591	19.824	24.732	28.415	33.892	42 958	49.362	54.751	58.923
5.819	9.970	20041	25 208	28.854	36.257	43.039	49.968	55 413	59.016
6.521	11.983 31.464		25.213	29 350	36.400	43.774	50.275	56.219	59.171
A. -V I S
Primim clilnic numerose cereri (le abonamente, fără însă să fie însoţite de cost. Rugăm pe iubiţii noştri abonaţi să comunice tuturor cunoscuţilor lor, ce doresc a se abona, că sub nici un cuvînt nu trimetem revista dacă o dată cu cererea nu se trimete si costul abonamentului.
vfww.dacQromanica.ro


■WH

STEAUA
---^o)
> •
Wtvzţ^ Societatea Slcaua are de scop a lucră pentru  . ;f întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi " răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care membru este îndatorat ca, în cel d'intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a- « dresa d-lui Spiru C. Haret, în Bucuresci, strada Verde No. 7.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalinderu, membru al Academiei Ro- ■ mâne.— Vicepreşedinte, Sara Şomănoscu, marc proprietar, senator.—Administrator şi casier, Spiru C. Haret, fost Ministru, profesor Univer- ' ' sitar.—Secretar, Const. Banu, profesor secundar.—Membrii, I. Diiuitrcscu , Frocop., fost senator şi locţiitor de Primar al Capitalei; M. YLidescii, , 1 1 | deputat, profesor universitar; Oristu S. Negocscu, profesor secundar, administrator al Casei Şcolelor; Petru Gftrboviceanu, fost deputat, di-I rector al Şcolei Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român;
1 ( l)im. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic pri-— mar.—Censori, Const. Alimăncşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor [secundar; Const. Alexandrescu, institutor, fost revisor şcolar,
$
f
Membri înscrişi şi cotisaţium plătite (Urmare).
Mihăilescu Vasile (M-rea Raşca), lei 2; Coculescu M.t învăţător (DnT ganu-Argeş), lei 4; Manoliu N. P„ învăţător (Drăgănesci, Suc.), lei 1; Bârsănescu Ion G. Pr. (Gigherea, Dolj), lei 1 ; Popescu M, învăţător (Gighera, Dolj), lei 1; Academia Română, (Societate Berlin), lei 100; Chiriţescu Petru I., învăţător (Scorţaru-V„ Br.), lei 1; Sfeteanu George ' (Trg.-Jiu), lei 16; Afenief George, preot (Horasci-Basarabia), lei 2,65; Costache Radu, învăţ. (Popescii-Vas., Ilfov), lei 2; Băgulescu P., învăţ. (Gănescî, Cov.), lei 3; Vasiliu Elena, învăţ. (Foltesci, Cov.), lei 1; Ca-raiman Maria, maestră (Foltesci, Cov ), lei 1; Zugravu N., preot (Fol-tescî, Cov.), lei 1; Braşoveanu Petru C., învăţ. (Foltesci, Cov.), lei 2; Teodorescu Şerban, sătean (Foltesci, Cov.), lei 1 ; Saramet Ştef., sătean ' (Foltesci. Cov.), lei 1; Munteanu A, sătean (Foltesci, Cov), lei 1; Co-dreanu Gr., sătean (Foltesci. Cov.), lei 1; Arghirescu Lucia, învăţătore (Satu-Costea, Cov.), lei 1; Mihăescu Nicu, funcţ. (Foltesci, Cov.), lei 2 ; ' Toroceanu R, căpitan (Bucuresci), lei 10; Dumitrescu I. M., agricultor (Tichiriş), lei 2; Dubău Anton, preot (Buda-mare, Dolj), lei 1,50; Petra , Petrescu Nic., dirigintele filialei «Albina» (Braşov), lei 2; Popescu-Cio-cănel Gg., profesor (Caracal), lei 2; Elefterescu Em. dr. profesor (Bu-1 curescî), lei 2 ; Cosmovicî George A., institutor (T.-Neamţ), lei 50; Va-1 siliu Const., instit. (T.-Neamţ), lei 2; Ionescu Vasile (T.-Neamţ), lei 2;
Cosmovicî Smaranda G., instit. (Tg.-Neamţ, lei 50; Posa Ion, învăţător . (Tg.-Neamţ), lei 1; Bancea N., învăţ (Humulescî T.-Neamţ), lei 1; Cri-1 , vianu Uie, învăţător (Slătiora, R-ţi), lei 1; Crivianu Marin, învăţător ' - (Gănesa, R.-ţî), lei 1; Niculescu G., învăţ. (Bârsoiu, Argeş), lei 1; Du-■ mitrescu D., învăţător (Scheiu, Argeş), lei 1; Ionescu M., învăţ. (Stoi-, ceni, Argeş), lei 1; Iluiduma M., învăţ. (Dobrescî, Argeş), lei 1.
(Va urma în Xo. viilor)
8*.


or).	#
www.dacocomanica.ro
jfîrfeort şi Arbuşti roditori,
flori/eri şi De umbrire
I)E EA
Pepiniera G. G. Datculescu din 5lobozia-Galbenu
(jud, "R.-Sărat).
30 HECTARE 1)E CULTURA SPECIALĂ
Catalogul împreună cu modul d’a se planta, se trimete la cerere adresată Magasinului Datculescu 117 Victoriei, Bucurescî.'
----MllA»----
#--------^ , ( ^ 4
PORUMB URI OvfHiirl all»o ,, neşre Vaci şl tauri de reproducţie.
*
Seminţe de eereale
5
seleetionate
»
ŞI
ALTE PRODUSE
DE LA
Ferma lui C. C. DATCULESCU din Slobozia-Galbeuu.
LUZEUXA <le Provence GAZON Amestec furager j dc cosit şi păscut mat mulţi t ani.
* *
Expecliţiunile se fac franco vagon Gara Făureî pentru Muntenia, iar prin R.-Sărat pentru Moldova, în saci cu plumbul de garanţie al Fermei. Dacă nu se trimet saci, se pun nuoî, muşama, cu adaos de 1 leu, cari devin proprietatea cumpărătorului. Costul se plătesce la comandă.
f**
Cel mai mare şl col mal vast magasln din Ţară şl singurul oare vinde eftin LA TOATE SEZOANELE

Bucurescî, Calea Victoriei Ghete pentru bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 »	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
»	» cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95
Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95, 11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 *	» facon Klappe, 15,95
»	• pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95
» .ou nasturi, 15,95, 14,95 » glacu vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 »	» nasturi, 16,95
Ghete color, simple, 13,95, 12,95 »	»	beseţurî, 14,95, 13,95
»	»	şirete, 14,95, 13,95, 12,95
»	»	nasturi, 14,95, 13,95
»	»	» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi _ De gems, 10,95, 9,95, 8,95
Lchevreaux american, 9,95 »	» franţuzesc, 12,95
« color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 » piele rusescă, 12,95, 11,95
27, lingă Poliţia Capitalei.
Ghete pentru dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95
chevreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 » High-Liffe, 16,95 color. 12,95, 11,95, 10,95 » High-Liffe, 15,95, 14,95 » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
5,95,	4.95.
Ghete pentru băeţl, fete şi copil Pentru băeţi, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 »	fete 6,95, 5,95, 4,95
»	copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
Numai la tote sezonele se pote găsi încălţăminte bună şi cu preţuri fabulose de eftiue.
Magasinul la tdte Sesonele lingă Poliţia. Bucurescî, Calea Victoriei 27, Bucurescî.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Institutul de Arte Grafice
Cititorii revistei vor avdun scâtJSmint de 6% din preţurile însemnate, presentând cuponul

dmnei 16. — Bucurescî.