No. 23 4 Martie 1901. o Q O O o O o 0 0 O O G £ O O O 0 o m © LO G & Q O 0 O 0 0 O © 0 O 0 0 © 0 1 I a a o r © £ Hevistă ^Enciclopedică Populară are în /ie-care Duminică Abonamentul în ţară pe an Lioi 5 I Abonamentul în străin, pe an Uei 8 3 » S luni a 3 I Un număr..............15 bani Pentru anuneiuri 1 leu linia IVIiea publieitate 5 bani euvîntul. Manuscriptele nepublioate se ard. Comitetul de redacţie: lân Kalinderu tcearju le seu- J/îotru oţbuc J. Otescu p. 2>u/fu cfa Colonel p. V. JYăslurel 5- jfîdamescu V. S■ Mo gr a JY. jVico/aescu Qr. ceodossiu Corist. C. Popovic'-Ccrşcâ. SUMARUL: G. Coşbuc, Stan şi Bran.—Ion Kalinderu, Pilde de urinat.—Lucilla Chifti, Legenda Domnului celui Viteaz şi al Domne! celei bune.—I. C. Candiani, Despre arătură— Irimia Popescu, Examinarea piciorului şchiop la cal.—Al. Vintilescu, Crescerea viermilor de mătase. — Colonel Năsturel, Stogul şi Stema României.— Leşie cu petrol. — Taşcă, Ion Neniţescu.—De la sate.—Pentru ceî-ce nu pot adormi curînd.—Cronica Săptămânii.—Bibliografii.—Mulţumiri.—Poşta Administraţiei. Ilu8trafiunî: Vacă jumătate sânge străin.—Taur de reproducţie. — Grădina castelului Peleş.—Puntea de piatră peste pîrîul Peleş, în faţa Castelului.—La arat.—Armele (pecetia) ţării după legea din 1807.—Ion Neniţescu. O O (■) o o o o o o 0 0 o 0 o o o: © 0 o o o 0 O O © o o 0 o o o O 0 o 0 0 ©1 0 o o £ o O 0 o o O o o Redacţia fi .T^dministratiaSţr. 9< Bucuresci. FURNISORUL CURŢII RECOMPENSE OBŢINUTE: 4 Diplome de onâre 19 Medalii de aur 1 Grand Prix 1 Afară de concurs MEMBRU JURIULUI Medalie de argint la Exp. Univers. Paris 1900. Cea mal mare recompensă decernată conservelor străine. FABRICA DE CONSERVE STAICOVlCÎ Ca şi în anii trecuţi ve oferă anul acesta produsele sale de legume, precum : Mazăre, Fasole, Bame, Ghiveci, Pătlăgele vinete, Fasole ţu-cărâ şi Ardei copţi în adie de '/, kilo cu preţul de Lei 5,75, colecţia de 10 cutii, din care \ {voiţi să alegeţi. Transportul gratis pînă la gara 5 sau comuna D-v6strâ. Plata în ramburs. * Fiind siguri că în tot-d’a-una aţi fost mulţu-\miţî de calitate şi preţ, avem speranţa că şi anul " acesta ne veţi onora ai comandcle l)-vostre, mai cu semă că anul acesta am redus preţurile cu 19% in raport cu anul trecut. Comandele se adreseză Bucurescl. D, STAICOVICI Strada Regală, 11. C E R E S Societate cooperativă de agricultură Bucuresci 3, Strada Rarageorgevieî, 3. Mijlocesce vinderea de cereale şi ori şi ce alte produse agricole. .. Furniseză pluguri, grăpî,' pulverisatore şi tot felul de instrumente agricole. Instaleză uscătoriî de fructe, procurând aparatele trebuinciose acestei industrii.. . Furniseză viţe americane altoite, pomi roditori şi orî-ce felde seminţe. In vederea semănăturilor de primăvară, procurcză seminţe bune şi eftine de plante de nutreţ, lucerna, trifoi, seminţe de zarzavaturi, etc. Preţurile mici şi marfa garantată, sub controlul staţiuueî agronomice din Bucuresci. După cerere se pot trimete probe. dVLICA. PUBLICITATE Casa de schimb „Mercurul Român“ Micimii El. Nacbmins Bucuresci, Str. Smărdan No. 11 Cumpără şi vinde titluri streine şi Romăne Ori-cine pote cere un numer de probă al farului «Mercurul Român» revistă financiară şi de trageri la sorţ a, tot-felul de L’onurî şi Obligaţiuni cu prime (Lozuri) Române şi streine. gRĂDINA PREOTUL ILIE, Biserica Cotrocenî, Bucuresci. — Ar-' bor! fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbor! altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătore, Bra^I, Pini austriac!, Thuia şi altele. Stupi, Tran-, dafirî, etc. Moşnenii Văleni şi Runcenî aduc prin publicitate mulţumirile lor d-lul. Inginer Ion Balaş din Câmpu-Lung, pentru modul cinstit şi con-sciincios cum d-sa a sciut sâ-î scotă din îndevălmăşie, după moşiile, lor; unde trei rîndurî de Hotărnici aduşi înaintea d-sale nu au putut < face nimic. v/VVWWWVWvNM/VWVWW\VvWvWvVWvV www.dacotoinaiiica.ro AI.RINA 609 STAN ŞI BRAN acă doî fraţi de cruce! Unde te învîrtescî tot de eî dai. Stan e cu tote acestea om maî de frunte decât Bran, căci tot-d’a-una el e pomenit întâiu: Stan şi Bran. Afară de asta, Bran n’a eşit din satul lui, iar Stan a umblat lumea, căci e Stan păţitul. Apoi, colac peste pupăză, Stan e pus alături cu omeni cum se cade, căci dacă nu e căpitan, e cel puţin ordonanţa căpitanului, de-aceea se $ice: Ori Stan, ori Căpitan. Dar de Bran nu se pomenesce una ca asta. In schimb însă omenii au lăsat în pace pe Bran şi au luat la vale pe Stan, că i-au scos o vorbă urîtă: Caută Stan iapa şi el călare p>e ea. Zăpăcit trebuia să fie bietul Stan! Unii <;lic, că nu Stan îşî căută iapa, ci Nan. Acum, fie cum o fi, Stan ori Nan, ce ne pasă nouă! Bran ştiu că n’a fost. Bran nu s’amestecă în multe, dar Stan e ca mărarul, în tote bucatele. Ba, şi în răs-boiii a fost. Ştiţi că în poesia Peneş Curcanul se dice într’un loc; Pe-o nopte orbă Stan şi Vlad Erau de santinele — Ce noroc, că era Vlad acolo cu Stan! Las, că nici Vlad nu e nu ştiu ce de capul lui, căci i-au ieşit vorbe multe, ba e ca Vlăduţul mamiî, ba că după ce e prost îl mai chiamă şi Vlad, dar tot mai bine de cât Stan. Eu cred că totă lumea ar fi zîmbit, dacă s’ar fi ţlis în «Peneş»: Pe-o nopte orbă Stan şi Bran Erau de santinele, Dar vorba e, cine Dumnezeu e Stan şi Bran, de au ajuns de poveste? Numele Stan se vede că e rupt din Costan, ca şi acesta din Constantin. E nume obicinuit numai în România, peste Carpaţî nu se cunosce. Bran e maî ales nume familiar, dar nu în România, ci numai peste Carpaţî în părţile www.dacoramanica.ro 610 ALBINA mărginaşe cu Ţara românescă. E luat după satul Bran şi după vestitul castel al Branului în care pe vremuri eră fortăreţă şi apără trecătorea Branuluî. Ya să ţlică Stan eră muntean şi Bran ardelean, şi se vede că s’ati asemănat şi s’aîi adunat. Gând s’au adunat, Dumnezeu se scie, dar de bună-semă nu numai odată şi nu într’o singură ţii. Asta o spuiu aşa într’o părere. Dar pote că eî amîndoî nu sînt Români, sînt de peste Dunăre: Stancu şi Brancu, ori Stanciu şi Branciu. Ştiu eu! I-a adunat şi graiul, căci ţiicătorele şi proverbiile caută împărechierî de cuvinte asemănătore la sunet. Stan şi Bran e tot aşa ca şi: mare şi tare, luntre şi punte, calea-valea, multe şi mărunte, lacul şi dracul, marea cu sarea, una şi bună, casa şi masa, tace şi face, jură şi fură, cu căţel cu purcel, orî ca vorbele de alt-fel fără înţeles: ciga-miga, tercea-bercea, trosc-plosc, hodoronc-tronc, cîaca-poca, tren-ca-flenca, hurduz-burduz, cioc-poc, tîrţa-pîrţa şi câte altele. Dar Stan şi Bran, ca tipuri, maî au pereche pe Tanda şi Manda, pe vestiţii Tândală şi Păcală orî pe Hodorosc şi Trosc. E adevărat, că s’ar fi putut face-o păreche de poveste şi din alte nume asemănătore la sunet: Radu şi Yladu, Lache şi Tache, şi tot aşa de scurte ca Stan şi Bran ar fi fost Dan şi Nan. Pe mine să mă cheme Nan orî Dan mî-ar fi ruşine să ies în lume: adecă, de ce totă lumea să vorbescă numaî de Stan şi Bran, şi de mine Dan orî Nan nicî să nu-î pese? G. Coşbuc. IDixx Bătrâni. Vorbele rele, pe care ni le spun alţii, sînt ţlise în mânie. Dar mânia nu e o stare firescă a omuluî. Maî bine să ne cătăm de drum, de cât să ne răs-bunăm pe omenii mânioşi. www.dacojXMnanica.ro ALBINA 611 PILDE DE URMAT te în deobşte cunoscută reua stare in care se găsesc vitele sătenilor noştri. Acel cari urmăresc cu tragere de inimă ridicarea ţăranului Român, îşi dau bine seina că starea Iul economică numai atunci se va 'îmbunătăţi, când vom ajunge a-l încredinţa că pământul îi va da tot cât pole produce, numai când î-1 va munci bine. Dar pentru a pute bine munci pământul, este nevoe ele vite voinice si bine întreţinute. Câncl la casa ţăranului va fi boul, boii, vaca, vacă, calul, cal etc. iar nu nişte ciolane învelite în piele ca astă-dl, atunci şi numai atunci gospodăria ţăranului va fi bogată şi traiul lui fericit. D-l Ion Kalinderu, în nemărginita dragoste ce portă ţăranului Român, a luat o măsură bine-făcetore, pentru încurajarea crescerei şi îngrijirel vitelor, instituind premii pentru locuitorii de pe Domeniul Coronei, a le căror vite vor fi de rasă mai bună şi mai bine îngrijite. Dăm aici invitaţiunea ce a adresat în acestă privinţă agentului Domeniului Cocioc: In urma înfiinţării lăptăriei do la Periş, după îndrumările co v’am dat în t<5te ocasiunile când am fost în localitate, precum şi prin circulările anteridre, am constatat cu o nespusă plăcere că parte din locuitori' au început a eşi din nepăsarea de pînâ Vacă jumătate sânje srâirţ- acum şi a păşi pe cale mai bună în ceea-ce privesce crescerea vitelor şi mal ales a vacilor de lapte. Acţiunea ndstră a avut un bun resultat, căci locuitorii din încrucişarea vacilor lor cu tauri de rasă Algau, puşi la disposiţie de către Adminis- www.dacaroimaiiica.ro 612 ALBINA traţia ndstră, au căpătat produşi mai buni pe cari aii început a-î îngriji cu mult maî bine de cum îngrijau vitele înainte. Nu trebue însă să ne oprim aci. Ţinta ndstră este de a schimbă cu totul starea rea în care se află ţăranul în ce privesce crescerea şi îngrijirea vitelor. Pe lîngă sfaturile ce trebue necontenit să le daţi cu privire la o bună îngrijire a vitelor şi la formarea de făneţe artificiale, vă fac cunoscut că am luat decisiunea ca în tjiua de Sf. Gheorghe (23 Aprilie 1901) să organisăm o expoziţie cu premii, pentru vitele cornute cele maî frumdse şi cu preferinţă pentru produşi rezultaţi prin încrucişarea rasei Algau cu rasa indigenă. Taur de reproducţie. Prin distribuirea de premii, locuitorii vor depune maî mult interes şi vor prinde şi maî multă dragoste de crescerea şi îngrijirea vitelor, formându-şî cu modul acesta vite bune, fără de care agricultura nu pdte progresă şi de pe urma cărora vor ave maî multe foldse. Am ales pentru acestă expoziţie o (ji de primăvară, flind-că tocmai atunci vitele locuitorilor sînt maî slabe, din cauza lipsei de nutreţ de peste iarnă şi în scopul de a se deprinde cu formarea şi aprovizionarea de nutreţuri pe timpul ierneî, precum şi cu formarea de grajduri maî bune, cari n’ar fi o greutate, avend păduri în apropiere. Vor luă parte ca expozanţi numai locuitori de pe Domeniul Cocioc, cari vor dovedi că au fost proprietarii vitelor expuse, cel puţin şăse luni înainte de expunere. Premiile ce se vor distribui sînt următorele: www.dacQrQmanica.ro ALBINA 613 I. Pentru vacile de lapte, trei premii: 1 â 60 lei, 1 â 40 lei, 1 â 20 leî....................................110 lei Yacile expuse pentru aceste premiurf, vor fi însoţite de viţeii lor, produşi eşiţî din taurii Administraţiuneî. II. Pentru junice şi mânzate V* sînge Algau, patru premii: 1 â 60 leî, 2 â 40 lei, 1 â 30 lei . 170 leî III. Pentru tăurencî: un premiu de 40 leî . . . 40 » IV. Pentru una perechie junei: un premiu de 40 lei 40 » V. Pentu una perechie boi: un premiu de 40 lei 40 » In total 10 premii în valdre de leî . . 400 Acestă decisiune ve învit de a o aduce do îndată la cunoştinţa locuitorilor prin Omenii de serviciu, precum şi prin autorităţile comunale, cari sînt sigur că s’au pătruns în de-ajuns de importanţa acestui lucru, şi de sacrificiile ce Administraţia Domeniilor Cordnei face în t6te direcţiunile, pentru luminarea şi îmbunătăţirea stărei ţăranului. Exposiţiuni de felul acesta se vor organisâ pe tdte Domeniile CorOneî. Administrator. Ion Kalinderu. legenda Domnului celui Viteaz şi a Domne! cele! bune. este o sută de ani, şi apoi peste o sută de ani, şi iarăşi peste o sută de ani, vor tot fi bunici şi nepoţi, şi aceştia nu vor încetă să asculte cu plăcere basmele frumdse ce sciu bătrânele. Ei A^or deschide ochii mari, mari, când bunicele vor începe. «A fost odată»...... căci pot copilaşii să înveţe multe şi mărunte de prin cărţi, ei remân din fericire tot copilaşi. Peste o sută de ani, apoi peste o sută de ani şi iarăşi peste o sută de ani şi aşa mai departe... palatul Peleşului se va înălţă măreţ şi falnic în mijlocul Carpaţilor, şi bunicele vor istorisi următdrele copiilor. De mult, dar e de mult de atunci, o sciu de la bunica, care o soia de la bunică-sa, care şi ea... de mult, de mult, trăiau în falnicul palat al Peleşului, colo sus în munţii noştri, Domnul cel Viteaz, şi soţia sa, Domna cea Bună. Aşâ fuseseră numiţi. Domnul, pentru că învingeâ pe toţi duşmanii ţărei, Ddmna, pentru că eră bună şi milostivă. Numele lor eră bine-cuvîntat în t<5te colibele şi în t6te bisericele. Domnul cel Viteaz se duceâ la resboiu călare pe Negru lui, un- cal năsdrăvan, care clice-se, veneâ de pe tărâmul cel-l-alt. Când duşmanii voiau să facă reu ţării, Negru cjiceâ lui stăpânu-seu: *D6mne, încalecă pe mine, Dumnezeu ne va ajută şi isbândă vom ave». www.dacaromamca.ro 614 ALBINA Atunci Domnul cel viteaz încăleca pe şoimuleanu lui Negru şi goneă pe duşmani din ţară. El se aruncă în mijlocul oştilor vrăjmaşe, dară nimeni nu putea să-l atingă, fiind-că-1 apără de lovirile duşmanilor, iubirea supuşilor săi. Şi pe când Domnul cel Viteaz biruia, Ddmna cea Bună se apropiâ do răniţi şi î-I vindecă atingendu-i cu mânuţele el albe. Apoi se duceau amîndoî să se liniştescă în palatul lor din munţi, şi se tot gândeau acolo la ceea-ce trebuiau să facă, pentru ca supuşii lor să fie mal fericiţi. îmbrăcată cu haine de aur, şi cu cordnă de aur pe cap, Ddmna cea Bună se duceâ prin satele şi oraşele ţării, ca să ajute pe săraci, şi să mângâie pe copil. Dumnecjeu bine-cuvîntase casa lor, trimiţendu-le o fată, la care ţineau ca la ochii lor. Când se născu fu veselie în ţară în timp de şăse luni. Domniţa cresceă, şi de ce cresceâ, d’aia se făceâ mai fru-mdsă şi mal dragă tutulor. Atât de frumdsâ eră, în cât florile se plecau înaintea eî când se apropiâ de ele. Intr’o 4> Domniţa se plimbă prin grădină, şi îl veni poftă Grădina Castelului Peleş. să se jăce cu razele sdrelul ce treceau printre ramurile arborilor, şi pentru că eră bună la inimă şi cu minte, Dumnecjeu îî dete voe. Da, dragi copilaşi, Domniţa prinse în mănuşiţile eî raze www.dacoromanica.ro ALBINA (i15 de sdre, din care facil cunune şi mănuchiurî minunate, şi tot (Jiceâ: «Ce frumose sînt, Ddmne, ce frumdse sînt!» Ochii îi străluceau ca stelele, părul îî părea de aur, şi ea plutea tdtă în lumină. O zină care trecea pe acolo, o vă(Jîi şi îî se un glas la urechie; dar Ddmna vedea pe copila ei în mijlocul unor minuni ce n’au nume în graiul nostru. Visele pluteau în jurul ei, mângâind o cu aripele lor u-şore şi strălucitdre; ele îi aduceau pasări cari păreau a fi, flori cu mii de culori, şi flori mai frumdse de cât stelele. Apoi colo sus, eră în tot-d’a-una lumină strălucitdre ca a sdreluî, albastră ca a luneî, trandafirie ca a zorilor. Ce negru şi urât îi părea pămîntul! Domna îşi (Jise că copila ei e mai fericită colo sus în împărăţia Viselor şi a Luminei, şi nu voi s’o aducă cu ea pe pămînt. Ea se întdrse singură în palatul ei din munţi: Dar pentru că urmase raza amurgului ce o adusese în lumea Viselor şi pentru că văzuse ceea-ce nu mai văcjuse nici o făptură o-menescă, ochii şi frunteâ îi părea luminaţi de o tainică lumină. Ea sciâ acum mai multe lucruri de cât mai înainte, înţelegea ce spun păsările şi florile şi Peleşul nu mai puteâ să-î ascundă ceva. Când D6mna eră întristată, ea venea pe malurile rîuleţuluî, şi el îi spunea în şopotul lui, tot felul de basme frumdse. Şi pentru că Ddmna eră bună, ea voi ca toţi să scie ceea-ce sciâ şi înţelegeâ ea, şi apoi ceea-ce văijuse în lumea Viselor şi a Razelor, şi basmul eî fu de o mie de ori mai frumo3 de cât tdte basmele bunicelor. Supuşii ei erau fericiţi când o ascultau. Cei buni se făceau mai buni şi cei răi se îmbu-neau, pentru că Ddmna le tjiceâ, că dacă toţi omenii şi-ar feri sufletul de păcate, lumea asta ar fi tot aşa de frumdsă ca şi lumea Visurilor!... O FETIŢĂ. Ce frumos e basmul tău bunico! Dar dre unde o fi acum Ddmna cea bună? Şi Domniţa se mai jdcă încă, colo sus, cu raze de sdre? Un bâeţel. Ce frumos e basmul tău bunico! Dar Domnul cel Viteaz care încălecâ pe şoimulenul lui Negru, dre unde e el acum? www.dacoramamca.ro 618 ALBINA Bunica. Domnul cel Viteaz şi D6mna cea Bună, dragi copilaşi, sînt tot cu noi, căci iubirea supuşilor lor nu î-a lăsat să piară. Ei tot trăesc în palatul lor din munţi, şi de câte ori li se nasco câte un nepoţel, Domnul cel Viteaz şi cu Ddmna cea Bună se arată la ferestrele palatului, dară numai cel cu i-nima curată îl pot vedă. Se aude atunci în palatul Peleşulut un glas dulce, dulce. E glasul Ddmneî celei Bune, caro se plecă pe lâgănul nepoţilor ei pentru ca să le spună poveşti frumâse. Şi palatul se umple de-odată de lumină, căci mica Domniţă vine din lumea Viselor ca să le aducă cununi şi mănuchiurî de raze şi de aceea toţi copiii Domnitorilor ţârei noste, pare că au raze de lumină pe frunte şi în ochii lor.. oCucitla Chifu. ------------------ DESPRE ARĂTURI rimăvara vine. In curînd zăpada se va duce, lăsând în urma eî covorul verde care îmbracă aşa de măreţ natura. Agricultorul, sătul de şederea din timpul erneî, acum cată să se gân-,dăscă la lucrările ce are de făcut cu venirea primăvereî. Va începe să cerceteze starea în care-î sînt instrumentele, împlinind pe cele ce-î lipsesc. Plugul trebue să fie cel întâiu în acestă cercetare, pentru-că este instrumentul, cu care omenirea îşi scote din pămînt multe din cele trebuin-ciose pentru hrana eî. Pentru ca plugul să ne aducă cele mai multe fo-lose, trebue să fie simplu şi solid, bine cumpănit, aşa în cât să se mânuiască uşor, pentru ca un om singur să-l potă purta. Afară de acestea un plug este cu atât mai bun cu cât animalele îl trag cu mai multă uşurinţă. Plugurile, făcute peste tot de fer, îndeplinesc mai bine condiţiunile arătate, însă pentru a le purtă, se cer vite bine întreţinute. www.dacoromanica.ro ALBINA 619 O arătură este bună atunci când are în tote părţile aceiaşi adîncime, când brazdele trase sînt deopotrivă depărtate şi netede, când fundul şanţului făcut pentru a scote brazda este asemenea neted şi lipsit de ţărână, iar pămîntul scos pe brasdă se varsă în nisce felii regulate, cari se lipesc între ele aşa fel în cât gunoiul pus să fie bine îngropat, şi buruienile bine scose din rădăcină şi astupate între brasde, să potă putrezi cât mai repede. In ori-ce lucrare agricolă, acele instrumente sînt eftine cari sînt bune. Este dar o economie rău înţelesă, întrebuinţarea instrumentelor rele, căci un pămînt rău lucrat, va da tot o producţie rea. Să nu uităm nici odată, că scopul pentru care punem semînţa în pămînt este ca tînăra plantă, ce se va nasce, să găsescă cu ce se nutri, iar arătura o facem ca să ajutăm vegetalele să-şi scotă mate-riele nutritive de cari au nevoe. Cu cât pămîntul va fi mai bine mărunţit, cu atât rădăcinele vor umblă mai uşor după hrana lor; cu cât arătura va fi mai adîncă, cu atât plantele se vor nutri in ai bine, căci vor ave la disposiţie o pătură mai grosă de pămînt în care să-şi caute cele trebuinciose vieţei lor. Un pămînt bine lucrat va suge în timpul ploilor mai multă apă şi se va usca mai greu în timpul secetelor. Toţi seim că picăturile de ploie, ce cad pe nisip curat, pe cenuşă, pe praful de pe şosele, etc., nu se amestecă cu aceste materii şi pentru ca să se amestece, trebue să cadă mai multă apă. Acest fapt n’are loc pe arături, unde ploia este înghiţită cu lăcomie, mai ales după o uscăciune. Pentru ca să ne explicăm acest lucru, e trebuincios să cercetăm modul, cum se umple pămîntul de apă. Fie-care părticică de pămînt este înzestrată, cu puterea de a atrage în jurul ei o pojghiţă subţirică de apă. Acestă apă, ce dă pământului umeţlela lui continuă, este păstrată în mare parte chiar în www.dacoromamca.ro 620 ALBINA timpul uscăciunilor verei. învăţaţii au numit-o, apă globulară. Cu cât pămîntul va fi mai bine mărunţit cu atât deci va fi maî afinat şi va conţine o cantitate mai mare din acestă apă. In pământurile cu totul sărace, cum sint nisipurile subţiri, apa globulară lip-sesce cu desăvîrşire. Pămînturile bogate în materii nutritive şi mai cu semă când sînt arate bine, sug acestă apă chiar şi din vaporii atmosferei. Locurile rămase gole între diferitele părticele de pămînt, se umplu după o ploe mai îndelungată cu apă, şi nutresc ast-fel maî mult plantele. Aceste locuri gole, comunicând între ele, formeză nisce mici canale, cari strecoră apa de sus în jos şi vice versa. La arat. Intr’un pămînt bine lucrat, canalele arătate, vor fi maî multe, maî subţiri şi maî lungi, ast-fel că apa va fi dusă maî adînc în pămînt; dar în acelaşi timp ea va merge şi maî încet, precum şi va eşî maî greu, când va trebui să se evaporeze din causa câldureî. Acestă apă este numită, apă capilară. Când pămîntul se usucă la suprafaţă, fie din causa sorelui, fie prin nutriţiunea plantelor, atunci apa mai din fund se urcă în sus şi ia locul celei plecate, întocmai cum sugătorea ia cernela după hârtie. Dacă o parte din apa globulară a plecat, atunci www.dacQromanica.io ALBINA (521 cea capilară îî dă ce-a pierdut, ast-fel că pămîntul rămâne necontenit jilav. Apa capilară fără cea globulară nu se pote menţine, acesta ne explică de ce nisipurile se usucă repede şi nu păstreză nici o urmă de ume^elă. Din cele de mai sus se vede bine, că arăturile adânci păstreză timp maî îndelungat apa şi plantele ce cresc pe ele resistă la secetă maî mult, lucru de mare preţ în ţara ndstră, unde une-orî vara, trec luni întregi fără o picătură de ploe. In resumat, importanţa arăturilor adânci şi bine făcute este, că hrănesc maî bine plantele, punându-le la disposiţie maî multe substanţe nutritive, precum şi maî multă apă, ce duce hrana în tote părţile corpuluî lor. In alte ţări, materiile hrănitore se dau sub formă de îngrăşăminte, iar apa prin irigaţie (1) Trebue şi noî să ne îndrumăm pe acestă cale, căci în multe locurî pămîntul a sărăcit forte mult şi e păcat să lăsăm gunoiul să se strice, putreţlindu-se în zadar, iar apa să trecă pe lîngă noî fără folos. Perdem stând nepăsători nisce puterî, cari ne-ar face maî fericiţi de cum sîntem. Lucrând cu pricepere pămîntul nostru, nu numai că ne vom mări avuţia, dar dacă totă lumea ar face la fel, venitul ţării întregi s’ar spori. Dacă fie-care om şi-ar adânci măcar arătura, ar fi aprope acelaşi lucru ca şi cum ţara nostră şi-ar mări întinderea, am scăpă în viitor de multe nevoi. Astă-ţlî din causa cultureî neîngrijite ce se face, se sufer perderî forte marî, pe cari nu ni le închipuim. Este de datoria marilor cultivatori ca şi a tuturor celor ce ved, cum pămînturile nostre bogate prin natura lor, se săcătuesc din an în an, din cauza releî culturi, să stăruie din răsputeri a îndrumă ţărănimea pe calea cea bună. In primul loc, arătura fiind cea dintîiti lucrare, ar fi de dorit ca toţi cei 1 (1) Se duce apa prin şanţuri între tarlale, cum fac grădinari! de zarzavaturi la noî. www.dacQroimamca.io 622 ALBINA în măsură de a fî ascultaţi, să povăţuiască mai a-les pe ţărani, d’a-o face cu pluguri bune, adâncă şi în brazde dese, pentru binele lor şi al ţării. I. C. Candiani. Silvicultor-njutor Dom. Cortinei. ----—— Examinarea piciorului şchiop la cal (*)• id la glesnă negâsind nimic, examinăm fluerul si vinele, căutăm daca nucum-vâ pe fluer se află ose morte, aşa numitele osciore, şi mai ales daca ele se găsesc îndărăt, în apropiere de inele, când produce schiopatul. Cercetăm dacă tendonul (corda, vîna) nu este unflat, cald şi dureros, când plimbăm degetele pe el, daca nu are vre-o înţepătură, vre-o tăietură, etc Daca nici în acestă parte nu aflăm causa schio-păturei, atunci cercetăm genuchiî, pentru piciorelc dinainte, cotele pentru cele de dindărăt, după cum schio-pătă animalul. Se va observă dacă aceste încheeturi jocă în voe, daca nu sînt prea unflate. daca nu au răni, julituri pe genuchî, la caii ce poticnesc, sau ose morte, mai ales la jareţi. Aci se găsesce osele morte, dise osul caprei, epuvaretă, dar mai ales aşâ numitul în sciinţă spavan. Acest os mort şade înăuntru şi în josul incheeturei cotului şi este adesea pricina unei schiopături caracteristice, ce în mers s’arată prin ridicarea bruscă a piciorului bolnav, formând ceea-ce se numesce pas de cocoş. (1) Ve$î No. 22. www.dacQFomanica.ro ALBINA 623 Când nici în aceste părţi n’am găsit vre o suferinţă, ne ridicăm cu cercetările la părţile mai de sus, ne pierdend din vedere iea, în dreptul rotuleî, a cărei scrintelă, pote să producă schiopatul. Presupunem acum, că s’a putut întâmpla, să nu dăm in tot examenul ce l-am făcut peste causa schiopatului. Tote părţile piciorului şchiop de jos pînă sus, arătându-se curate fără nici o metehnă, în stare de a produce schiopătura. Atunci examinatorul va fi silit să admită că, pricina schio-păturei se află în părţile de sus ale piciorului, către spată sau crupă şi că partea şubredă a acestor părţi, greu de observat din causa muschiulaturei, se află de regulă, la în-cheetura ce resultă din îmbinarea osului umărului cu spata, sau a osului copsei cu osele ligheanului, după cum schiopătă animalul dinnainte sau dindărăt. In fine trebue să spunem că în determinarea părţei bolnave a unui picior şchiop, ne va sluji mult lămuririle ce le avem asupra schiopăturei. Aşâ, când seim că ea a apărut la două trei dile după potcovit, să fim aprope siguri că schiopătura este produsă prin o rea potcovire şi că prin urmare răul se va căută în copită; daca schiopătura se declară după o alunecare, o cădere, scăparea piciorului în-tr’o gropă, etc., să fim convinşi că pricina ei se găsesce de regulă, nu în copită, dar mai sus în cele-l-alte părţi ale piciorului. Terminând, în fine, vom mai spune, că în schiopăturile vechi, fie ele de sus sau de jos, piciorul bolnav se arată mai supt, avend muşchii spetei sau aî crupei, mai teşiţi de cât aceia ai piciorului sănătos. Acestea fiind în scurt mijlocele de-a găsi căuşele schiopăturei, ne vom ocupă în numerile viitore de fie care causă a schiopăturei şi de tratarea lor. Irimia Popescu Medic veterinar. Rugăm pe domnii abonaţi al căror abonament expiră la 30 Martie curent, să se grăbescă a trimite costul abonamentului pentru viitor, de bre-ce după cum am anunţat deja, se va suspendă trimiterea revistei celor ce nu achită abonamentele la vreme. Măsura e pentrn toţi şi nu putem face excepţie cu nimeni. Administraţia. _______________ » www.dacoromanica.ro ALBIXA 624 Crescerea viermilor 8e mătase U). Păstrarea si alegerea seminţei. n tot-d’a-una, trebue să alegem semînţa să fie cât se pote de bună în ceea-ce privesce calitatea, avend în vedere şi modul de păstrare în timpul erneî până la înviere. Semînţa ca să fie sigură pentru înviere şi de o calitate bună, trebue să îndeplinescă urmâtorele con-diţiunî, de când se pune la păstrare şi pînâ la înviere: Locul unde se păstreză sămînţa, să fie uscat şi să aibă o temperatură potrivită care nici într’un cas să nu se ridice mai sus de 8 grade. In camera de păstrare a seminţei, trebue să ne ierim, să nu fie şoreci, cari ar mâncâ semînţa. In caşul când nu avem semînţă, trebue să ne-o procurăm de la alte persone. Ca să fim siguri că semînaţa e bună să băgăm de semă următorele: 1) Semînţa să aibă o co-lore cenuşie luciosă, bătend puţin în roşu. 2) Dacă am pune-o în apă, să cadă la fund. 3) Când strângem o semînţă între unghii, să trosnescă şi să iasă din ea un fel de zemă cleiosă şi turbure. Cea mai sigură semînţă, atât ca calitate, cât şi ca mod de păstrare, nu ne-o putem procura de cât, de la Ministerul Domeniilor, în urma unei cereri. Semînţa strînsă de noi de la fluturii din viermii de mătase pe o pânză şi păstrată în timpul ernei în acea pânză sau în punguliţe, trebue mai înainte de a o pune la înviere, să o scotem de pe pânză sau din punguliţe. Scoterea seminţei se face în modul următor: Se moie pânza, pe care sînt lipite seminţele, într’un lighian cu apă rece. Se lasă pînă se deslipesce semînţa de pe pânză şi se întinde din nou şi cu o codă de lingură se rade totă semînţa, care a mai remas lipită pe pânză. Semînţa ast-fel adunată, se pune din nou în apă curată mestecând-o prin apă spre a se spălă de murdăria ce există pe ea, de când a depus-o fiuturoicele. După ce s’a (I) Ve albastru, » galben După cum se vede, aceste douăsprezece drapele sunt t<5te «constituţionale,» căci t<5te sunt tricolore şi compuse din albastru, galben şi roşiu, însă nu pot t<5te să represinte Principatele-Unite, căci nu sunt la fel şi nici n’a fost în inten-ţiunea legiuitorului Constituţiuneî să creieze mal mult de un singur steg care să represinte România. Care este acel steg al României despre care vorbesce Con-stituţiunea? Vom vede numai de cât. Trebue însă să constatăm că diversitatea stogurilor ce întâlnim Zilnic, fie pe la autorităţi, fie pe la particulari, îşi găsesce esplicarea, ne scuzată neapărat, în art. 123 al Constituţiuneî. Esplicarea este nescuzată aZî, fiind-că legile din 1867 şi 1872 se ocupă a-nume şi fixeză în mod precis stegul României şi deci, nu se p6te admite călcarea unor disposiţiunî aşe-Zate într’o lege fără a nu se califica faptul de nelegiuire şi a se pedepsi în consecinţă. Constituţiunea nu este pentru usagiul direct al cetăţenilor şi autorităţilor, ea este cartea sfintă după care Puterea legiuitore caută şi trebue să întocmescă legile ţării în spiritul şi litera pactului fundamental. Cetăţenii şi autorităţile n’au ce căută în Constituţiune: să se conforme legilor cari hotărăsc amănuntele privitore chestiune! care îi-ar interesă. Starea în care ne aflăm aZI este identică cu aceia în care se găsia Francia la linele secuiului al XVIII şi începutul celui d’al XIX, cu deosebire că Francesix discutau încă colorile şi deci aveau <5re-cum o scuză, dacă nu erau toţi de acord ; pe când noi, care am adoptat tricolorul, într’o aceiaşi cugetare, nu putem califica abaterile ndstre de cât prin lipsă de respect către lege. Acâstă lipsă de x'espect nu trebue tolerată mal departe. Drapelul alb se purtă în Francia numai de către Colonelul general al oştire!. Gradului aparţinea dar ca o distinc-ţiuno drapelul alb. In 1661 Ludovic al XIV dă o ordonanţă prin care desfiinţeză sarcina de Colonel general, trecend pe sema Cordnel t6te privilegiile acestei sarcine şi numindu-se, pe sine, Colonel general al trupelor sale. Din acest moment drapelul alb deveni drapelul regal. Acestă stare de lucruri merse pînă la 1789, când Ludovic al XVI primi, în sala municipală, cocarda tricoloră. Colorile drapelului Revoluţiunei fură atunci albastru şi roşiu, adică tocmai colorile oraşului Paris care luase parte la mişcările populare din seculele precedente. Pe lingă albastru şi roşiu se adaugă coldrea albă a regalităţeî, colbre păstrată cu sfinţenie de către garda naţională parisiană. Ordinea colorilor fu: albastru lîngă prăjină, alb la mijloc şi roşiu fâlfâind în aer. www.dacQromanica.ro 628 ALBINA O lege, din 1792, prescrise arderea vechilor drapele şi stindarde ca şi cum Francia începea de la Revoluţiune! Restauraţiunea, se înţelege, lepădă tricolorul şi reluă, sub Carol al X, drapelul alb, cunoscut în (Jilele ndstre sub numele de drapelul legitimist. Regele Ludovic-Filip, succedând la tron, avu ocasiunea să constate, la o revistă, că drapelele nu semănau sau, mai esact, nu eră potrivelă sau acord în disposiţiunea sau ordinea colorilor: tocmai precum se vede la noî şi atji. Aşia, el constată că unele stegurî ereau alb-albastru-roşiu; altele, roşiu-albastru-alb; altele iarăşi, albastru-alb-roşiu, etc. etc. Spre a pune capăt acestei stări de lucruri, regele Ludovic Filip reluă, la 27 Martie 1831, drapelul tricolor din 1789 care fu, după aceia, păstrat de republica din 1848, de împăratul Napoleon III şi de Republica actuală. A venit momentul ca să se pună ordine şi la noi în acestă privinţă. Destul ne-am dat în represintaţiune streinilor, destul am glumit cu ceia-ce este şi trebue să rernâe cel mai sacru simbol: Simbolul Patriei! Lege pentru fixarea şi stabilirea armelor "României (1). Acestă lege fu discutată în Adunarea deputaţilor şi votată în şedinţa de la 26 Martie 1867, cu ocasiunea baterii mo-neteî. Art. 1. Armele României se fixeza după cum urmeză: Art. 2. Scutul are forma unui pătrat lung : partea inferioră rotunjită la ambele unghiuri şi terminată la mijlocul basei prin-tr’un vîrf. Scutul se împarte în patru secţiuni, prin doue linii încrucişate în mijloc. In secţiunea din drepta de sus, pe albastru, în cea din stânga de jos, pe galben, figureză aquila romană cu capul spre aripa stângă şi cu o cruce de aur în gură, simbolul Ţăriî-românescî. In secţiunea din stânga, de sus, pe albastru, şi în cea din drepta în jos, pe roşu, figureză capul de bour cu o stea între corne, simbolul Moldovei. In ambele secţiuni superiore ale scutului, în stânga şi în drepta liniei despărţitore, figureză sorele şi luna. Pe scut va fi fi corona regală. Art. 3. In mijlocul scutului României figureză scutul M. S. Domnitorului, scartelat, avend secţiunea de sus din drepta şi cea de jos din stânga în alb, iar cea din stânga de sus şi cea din drepta de jos în negru. Scutul are drept suporţi: în stânga un leu, er în drepta o femeiă în costumul femeilor dace, care ţine în mâna stângă arma Dacilor, numită arpi. Art. 4. Pe suporţi este aşezată o eşarpă albastră, pe care este scrisă devisa familiei Ilohenzollern «nihil sine deo.» Art. 5. Pavilionul este de colore roşie, căptuşit cu hermină, avend d’asupra corona regală. Art. 6. Drapelul Domnului, ca şi acela al armatei, va ave dispuse colorile naţionale în modul următor: albastru perpendicu- 1 (1) Monitorul oficial No. 75 din 1867 şi a nostră Stema României. Studiu critic etc., pag. 202. www.dacQFomanica.ro ALBINA 629 Iar şi alături cu hampa (lemnul stindardului), galbenul în mijloc, roşul la margine flotând. In mijloc vor fi armele Ţării. Art. 7. Drapelul guardei orăşenesc! va li întocmai ca al armatei, păstrând în locul armelor ţării insemnele oraşului respectiv şi No. legiunii. Art. 8. Drapelul autorităţilor civile va fi ca cel al armatei,, fără a purtă armele ţării în mijloc. Art. 9. Drapelul marinei de resbel va fi întocmai ca cel al armatei, cu armele ţării în mijloc. Drapelul marinei de comerciu va fi întocmai ca acel al marinei de resbel, fără însă a purtă la mijloc armele ţării. Acesta este legea clin 1867, şi în studiul nostru critic din punct de vedere eraldic (1), am dat pe larg tot ceia-ce s’a 4is atunci în parlament precum şi criticele ce am făcut le-geî. Aci vom enumera, pentru cititorii«Albinei» numai câte-vâ privitore la redacţiunea legei. Armele (pecetia) ţării după lejea din 1867. începutul art. 2 putea să lipsescă, fiind-că nici o dată, în-tr’o armărie, eraldul nu va blasona forma şi dimensiunile scutului. In special, forma descrisă de art. 2 este a sculului antic, iar clesemnul armărieî, ar fi fost suficient artistului spre a înţelege dorinţa legiuitorului. Cartierele nefiind identice nu pot represinta Muntenia şi Moldova. In art. 3 se întrebuinţeză cuvîntul scarlelal spre a 1 (1) Stema României, pag. 185 — 219. www.dacoromanica.ro 630 AI. RINA arătă că scutul casei de Hohenzollern este împărţit în patru Pentru ce în art. 2 nu se face acelaş lucru? Prin aquila romană se înţelege aquila lui Jupiter, mesagerul care purtă trăsnetele sau cdrnele pe care deul le tri-meteâ spre a pedepsi sau recompensă pe cine-vâ. «Aquila romană cu cruce în gură.» Daca e cu cruce în cioc atunci nu mal trebue cuvîntul «romană.» Or, penultima frasă a art. 2 este greşită, or desemnul armărieî; căci «în stânga şi în drepta liniei despărţitore (în ambele secţiuni superidre) figurâză sdrele şi luna;» în cât, după textul legeî, sdrele figurâză în stânga, adică în cartierul Moldovei, iar luna în drâpta, adică în Muntenia; iar după figură invers. Apoi în momentul blasonăriî cartierelor similare, art. 2 trebuiâ să spună tdte mobilele din ele şi apoi, să trâcă mai departe la cele-l-alte cartiere. In fine, articulul al 2-lea nu spune nimic în privinţa smalţului mobilelor, ceia-ce în Eraldică nu se admite. Articolul 3 nu trebuia pus aci ca titlu, fiind-că blasonarea sau descrierea armărieî din scut nu se termină în articulul precedent şi ca probă este peste-totul casei de Hohenzollern. Arta blasonuluî are regule fixe, admise în tâte ţările, după care diferitele scuturi de concesiune sau de alianţă suprapuse (sur-le-tout, sur-letout du tout, etc.) se blasonâză în scutul principal (al României, în caşul de faţă). Articolul 3, corect în vorbirea ordinară, se abate de lare-gulele blasonuluî când (Rce : «în mijlocul scutului Românie!» fiind-că nu este în mijloc ci peste; şi, apoi, «figurâză scutul M. S. Domnitorului» nu este esact ci uscutul casei de Hohenzollern.» Mai departe. Articulul 3 fiind deosebit de articolul 2, ne face să credem că scutul casei de Hohenzollern «are drept suporţi: în stânga un leu etc.» Acâstă redacţiune însă pro-bâză că titlul ( Art. 3» nu este la locul seu, căci peste-totul casei de Hohenzollern este continuarea articulului 2, precum am (Jis mai sus. înainte de a vorbi despre supor(i (1) regula cere a se spune ce timbrâză scutul României. Prin urmare, frasa finală a articulului 2 trebuia pusă imediat după ce s’a blasonat peste-totul din art. 3. In fine, articolul 3 nu ne spune ce smalţ au suporţi!. Art. 4 este greşit redactat căci nu corespunde cu desem-nul. In acest din urmă se vede că «eşarpa albastră» nu este «aşedată pe» susţinători. Apoi, nu se arată smalţul literilor deviseî. 1 (1) Rietstap în a Armorial general» Tome. 1-er, pag. XXX (fice: «când scutul este ţinut de o figură omenescă şi de un animal, se numesc împreună tenanfi (sau susţinători) spre a-î deosebi de supofii care sînt animale sau alte mijloce nevieţuitore de care sau pe care se rezemă scuturile. Ve — D 1 Paul Coculescu, profesor universitar a fost numit membru în consiliul permanent de instrucţiune. — D-nii V. A. Urechiă, D. Olănescu, Ed. Wachmann şi I. Malla au fost numiţi membrii în comitetul Teatrului naţional din Bucu-rescî, pe termen de 4 ani. — D-1 I. Caragiani, profesor universitar se numesce bibliotecar al bibliotecii statului din Iaşi. — Au mai fost numiţi revisorf şcolari: D-1 V. Dumitriu, revisor şcolar al judeţului Bacău; d 1 Niculescu-Bănesa, revisor şcolar al judeţului Buzâu; d-1 1. Ciocan revisor şcolar al judeţului Roman; d-1 Romulus Grigorcea revisor şcolar al judeţului Vlaşca; d-1 1. D. Pomponiu revisor şcolar al judeţului Muscel; d-1 Gh. Cherciu revisor şcolar al judeţului Dolj; d-1 G. Mustaţă revisor al judeţului Iaşi; d-1 Th. Georgescu, revisor şcolar al jud. Prahova. — V. Ghiorghian, fost prefect, senator şi ministru, frate cu I P. S. Mitropolitul Primat al României, a încetat din viaţă în urma unei lungi suferinţe. — Colonelului I. Dragomirescu, şeful Arsenalului militar, a murit de o b<51ă de inimă. E încă unul din luptătorii din răsboiul pentru neatârnare, unde a luptat având gradul de Sub locotenent. — Pe locurile de cultură ale şcoleî de agricultură de la Herăstrău, se vor cultivă anul acesta de către elevii şcdlei mai multe hectare de viţă americană. — In curînd se va deschide la Ateneu o frumdsă şi interesantă exposiţiune de diferite lucruri făcute de ţărani. Un atelier complect va fi aşezat în care 70 ţărani din judeţele Argeş, Muscel şi Prahova, vor lucră în faţa visitatorilor. — A sosit în Bucuresci faimosul postitor Succi, de neam Italian. Se scie că acesta în multe rîndurî a stat nemâncat câte 30 şi 40 de dile. De data asta d 1 Succi s’a legat să steâ nemâncat 30 de dile. In acest scop a fost închis într’o cuşcă zidită în Circul Sidoli, www.dacoromanica.ro .ALBINA 635 unde se pdte vede. E un om voinic, în vîrstâ ca de 48 ani şi pare a ave o voinţă de fer. Singura lui hrană dilnică e ddr o jumătate de litru de apă minerală. Vom vede dacă o va duce la capfit cu postul său. El e supraveghiat de trei jandarm!, şi controlat de doctor! şi diariştî. — La 23 Februarie o sumă de admirator! scriitor!, magistraţî, ziarist!, profesor!, artişti a! popularului scriitor I. L. Caragiale au serbătorit printr'un banchet dat acestuia împlinirea a 25 an! de muncă literară. Paharele închinate, darurile primite, scrisorile şi telegramele de felicitare din t<5te unghiurile ţării, tdte acestea au fost exprimări ale admiraţiuniî şi simpatie! de care se bucură fericitul scriitor. D 1 B. P. Hasdeu în telegrama de felicitare asemuesce pe autorul «Nopţei Furtunose» «Scrisore! perdute» şi a «D’ale Carnavalului» cu Moliere, autorul de comedii al Franciei, ale cărui lucrări se jdcă mereu pe scenele teatrelor lume!. — Alt banchet l-au dat în Capitală, colegi!, camaradii, amici! şi foşti! elev! a! d-luî dr. Leonte, cu prilejul jubileuluî de 25 an! de carieră medicală. D-l dr. Leonte a primit şi din ţară o sumă de telegrame de felicitare. — 0 circulară a Sfintuluî Sinod Rusesc declară că contele Tolstoi scriitor, despărţindu-se cu bună sciinţă prin cuvintele şi scrierile sale, de biserica ortodoxă, acesta îl respinge şi nu-1 maî socotesce ca unul din membri! să! câtă vreme nu se va fi pocăit. — Cu privire la răsboiul anglo-boer, se spune că generali! Kit-chener Englez şi Botha, Boer, au avut o întrevedere la Middleburg pentru a vorbi de încetarea răsboiului. — Lordul Kitchener ar fi declarat generalului Botha, că o ertare generată va fi dată tuturor celor ce s’ar predă, afară de Olandezi! din Cap cari, deşi supus! englez!, au îndemnat pe Buri să se îm-potrivăscă. Generalul De Wet şi preşedintele Stejn nu ar fi de asemenea ertaţî. Se dice că cea maî mare parte a ofiţerilor generalului Botha ar fi favorabilă condiţiilor lordului Kitchener. Generalul De Wet şi d-l Stejin resping ori-ce condiţie. Fdrte probabil că trupele generalului Botha se vor predă generalului French la 11 Martie. • — Tre! sute de Boer! au atacat er! Aberdeen; eî aii fost respins! după o luptă de 5 c6surî, garnisdna n’a suferit nic! o perdere. Generalul De Wet, după ce a trecut fluviul Oranj, a luat-o spre nord, spre Philippolis. Tiraliori! de sigur detaşaţi din coldna generalului De Wet, au atacat un tren lingă Biojespoort. E! au fost respinşi de un detaşament australian care se află în tren. Un mic detaşament Boer a surprins la 3 Februarie, oraşul Pella şi aii făcut 4 prizonieri. — Englezi! aQ ocupat din nou Maraisburg. — Lordul Kitchener telegrafiază că Boeril aii atacat cu violenţă oraşul Lichtenberg. E! au fost respinşi. Perderile Englezilor sînt de 2 ofiţer! şi 14 omen! ucişî şi 20 răniţi. www.dacQFomanica.io 636 ALBINA Generalul Boer Cellier a fost ucis. Generalul French anunţă că> a luat alte două tunurî, numerose arme, muniţiunî, ca! şi vite. — Boeriî ale căror forţe sînt socotite la 700 de dmenî şi doufr tunurî aii atacat oraşul Perston. Garnisdna engleză de vr’o 75 de omeni s’a apărat vitejesce. BIBLIOGRAFII D l N. I. Gâdelii, un harnic învăţător din Moldova, cunoscut cititorilor noştri prin multe poveşti frumos scrise, pline de învăţăminte morale şi patriotice, a dat la lumină o cărticică intitulată «Judecata viitore». Ea se găsesce în deposit la librăria Sfetea din Bucuresci. MULŢUMIRI Aduc omagiile de recunoscinţă d-luî Iorgu Dumitrescu din comuna Podu-Bărbieruluî, judeţul Dâmboviţa, pentru că acest om, iubitor de-binele public, a tipărit cu a sa cheltuială vieţile Sfinţilor de peste an după minee, 12 volume, Minunile Maicei Domnului, 4 volume, şi Cartea folositore de suflet pentru mântuirea păcătoşilor, 7 volume, şi le-a împărţit în dar anii trecuţi şi anul acesta ca premii la diferite şeole din ţară, ca şi la şcola ce conduc. Rog pe Dumnezeu se-î ajute a tipări şi alte cărţi. M. Stefânescu. SlftvescT-V Aicea. ♦ * In numele elevilor, Mihăilă Dumitru şi Mocanu Mateiu, elevi în clasa IlI-a la şcola ce dirigez, aduc cele mai căldurose mulţumiri d-luî Iou I. Popea, arendaşul moşiei Domniţa, care a bine-voit ca de sf. sărbători să îmbrace pe sus numiţii copii. Dea Domnul să găsescă imitatori. Dumnezeu să-î ajute. Parascliiv Bastinea. Domniţa-Piscu, R.-Sftrat. * * * D-l D. Nistoroiu, fiţi de plugar din corn. Hartiesci, plasa Argeşî jud Muscel şi Al. V. Buzan, funcţionar comercial din Tecuci, aduc vii mulţumiri d-luî Iorgu Dumitrescu din com. Podu-Bărbieruluî, pentru frumdsa carte numită, «folositore de suflet». * * * * Mai mulţi locuitori din comuna FoltescI, jud. Covurluî, aduc respectuose mulţumiri d-luî Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice, fiind-că le-a trimis ca învăţător pe d-l Petru C. Braşoveanu, un bărbat forte consciinţios-în îndeplinirea datoriilor sale. POŞTA ADMINISTRAŢIEI — D-luI C. Calin, Botoşani.—Sinteţî achitat cu chit. No. 693 an IV. — I). DarcacI, Ştiubieni.—Idem No. 535. — C. G. Spineanu, Orzesci.—Idem No. 727. — Popescu, Palanga, (Teleorman) — Idem No. 456. — St. M. Liucă, T. Măgurele.—Idem No. 176. www.dacaromanica.ro Cv STEAUA ^ -------- f Societatea Steaua are de scop a lucra pentru întinderea învăţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române. Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leii pe an. Fie-caremem bru este îndatorat ca, în cel d’intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi. Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a- 1 dresa d-lui Spiru C. Haret, în Bucuresci, strada Verde No. 7. Comitstul. Preşedinte, Ioan Kalinderu, membru al Academiei Române.— Vicepreşedinte, Sava Şowănescu, mare proprietar, senator —Ad ministralor şi casier. Spiru C. Haret, fost Ministru, profesor Univer sitar.—Secretar, Const. Banu, profesor secundar.—Membrii, I. Dimilrescn Procop., fost senator şi locţiitor de Primar al Capitalei; M. Vl.idcscu deputat, profesor universitar; Cristu S. Ncgoescn, profesor secundar, administrator al Casei Şcolelor; Petru Gftrboviceanu, fost deputat, director al Şeâleî Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român Dim. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii corpului didactic pri-mar.—Censori, Coust. Alimăueşteanu, inginer de mine; Preotul econom Const. Ionescu, profesor |secundar; Const. Alexandrescu, institutor, fost | revisor şcolar, Membri înscrişi şi cotisaţiunî plătite (Urmare). Tănăsescu Ion, inginer de mine (Bucuresci), lei 5; Iorgulescu Euge-niu, student (Bucuresci), lei 2; Negoescu Cristu S., Ministerul Cultelor (Bucuresci), lei 20; Basarabescu I. A., profesor (Ploesci), lei 4; Riga C., profesor (Ploesci), lei 2; Lăzărescu N. G., profesor (Ploesci). lei 5; Po-pescu Pană, profesor (Ploesci), lei 2 ; Moisescu N., prof. (Ploesci), lei 2; Dan D., prof. (Ploesci), lei 3; Şulutiu Aurel, prof. (Ploesci), lei 2; Sabin, prof. (Ploesci), lei 2; Dimitriu V., prof (Ploesci). lei 2; Andrei Ion, prof. (Ploesci), lei 2; Vlădescu Eremia, institutor (Ploesci), lei 2; Georgescu T. G, instit. (Ploesci), lei 2; Simionescu Iancu, comerciant (Ploesci), lei 2; Frăţilă Silvestru, agricultor (Mănescî), lei 2; Munteanu ' Anastase, instit. (Ploesci), lei 2; Goroneanu C. I„ mecanic (Ploesci), lei 2; Domna Eftimie, instit. (Ploesci), lei 2; Lupulescu I., profesor (Ploesci), lei 10; Nicolescu-Dacian Ion, prof. (Ploesci), lei 2; Agraru I. Dem , prof. (Ploesci), lei 5; Lud vig E., prof (Ploesci), lei 2; Scutaru G., inginer (Buzău), lei 5; Grozescu G. T., instit. (Bucuresci), lei 2; Popescu ( I., învăţ. (Zătreni), lei 4; Galian Dumitru, medic (Oteteliş), lei 4; Ma- ' i 1 zere Nicolae, prof (C.-de-Argeş), lei 5; Elinescu Paulina, (Bucuresci), ’ lei 2; Floru Ion S., profesor (Bucuresci), lei 8; Floru Alexandrina, pro-fesorâ (Bucur.), lei 2; Bernescu Dimitrie, oficiant (Parincea), lei 2; Tri-, fănescu Gg. )Tulucesci, Cov.), lei 2; Piticariu V., superioru (Mân. Raşca), lei 10; Latiş C., Eroschimonah. (Monăst. Raşca), lei 2; Palaman Ghe-nadie, Eromon. (Mon. Raşca), lei 3; Branişte Teodosie, Erom. (M-rea Raşca), lei 3; Văcărescu Pahonie, Erom. (M-rea Raşca), lei 2; Herescu Cliesarie, Erom. (M-rea Raşca), lei 3; Tulbure Iosef, Erodiacon, (Mân. Raşca), lei 3; Popescu D-tru, frate, (M-rea Raşca), leî 2; Nicolae M. a Uincăi, frate (M-rea Raşca), leî 5; Cristea Ion, Cantor I (M-rea Râşca), Î- lei 5 ; Cernescu Ilie, monah (M-rea Râşca), leî 2. ^ urma în No. viitor). www.dacoromanica.ro 0 gJ i ^rbori şi Arbuşti roDitorl, Jlori/mJşi De umbrire DE LA Pepiniera G. G. Datculescu din Slobozia-Galberţu (jud, "R.-Sărat). 30 HECTARE DE CULTURĂ SPECIALĂ Catalogul împreună cu modul d’a se planta, se trimetela cerere adresată Magasinului Datculescu 117 Victoriei, Bucurescî. ------------- FORUMBURI Or tauri albe „ negre Taci şi tauri de reproducţie. * Seminţe de cereale selecţionate şi ALTE PRODUSE DE LA Ferma lui C. C. DATCULESCU din Slobozia-Galbenu. M’ZERXA de Provcncc G A Z O N Amestec ftiraeer de cosit şl păscut mal mulţi ani. * Expciliţiunile se fac franco vagon Gara Făureî pentru Muntenia, iar prin R.-Săratpentru Moldova, în saci cu plumbul de garanţie al Fermei. Dacă nu se trimet saci, se pun nuoî, muşama, cu adaos de 1 leu, cari devin proprietatea cumpărătorului. Costul se plătesce la comandă. Cel mal mare şl cel mal vast magasln din Ţară şi singurul care vinde eftln LA TOATE SEZOANELE Bucurescî, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei. De Ghete pentru bărbaţi vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 » » cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95 Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 do lack întregi, 14,95 13,95 » » facon Klappe, 15,95 » » pentru d-niîofiţ. 14,95,13,95 » » cu nasturi, 15,95, 14,95 » glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 » » nasturi, 16,95 Ghete color, simple, 13,95, 12,95 » » beseţuri, 14,95, 13,95 » » şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » » nasturi, 14,95, 13,95 » » » piele rus. 15,95,14,95 Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 ohevreaux american, 9,95 » » franţuzesc, 12,95 * oolor. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 » piele rusescă, 12,95, 11,95 Ghete pentrn dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 » » High-Liffe, 16,95 » color. 12,95, 11,95, 10,95 » » High-Liffe, 15,95, 14,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95. Ghete pentru b&eţl, fete şi copil Pentru băeţi, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la tote sezdnele se pote găsi încălţăminte bună şi cu preturi fabuldse de eftine. Magasinul la t6te Sesânele lingă Politiă. Bucurescî, Calea Victoriei 27, Bucurescî. 5% Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei. Cititorii revistei vor avâun scăcjemîntde 6% din preturile însemnate, presentând cuponul. WLS &■ Institutul de Arte Grafic(^#Q!a<^Sbi^6âT<96mneî 16. — BucuresoL