No 21
AATTTT. TTf
18 Februarie 1901.
o
o
I &
o
0
\m
0
o
I o:
'tD
O
I °
O
O
O
joi
cV
01
O
0:
O
m
o
o
O
I G ! G
. G
visfă Enciclopedică populară
^pare în /ie-care Duminică
Abonamentul în ţară pe an L»eî G I Abonamentul în străin, pe an L»ei 8
6 luni »	3 | Un număr.............15 bani
1 leu linia JVliea publicitate 5 bani cuvîntul. lan useriptels nepublicate se ard.
Comitetul do redacţie:
Bon KaBindeiru
rbovicear/u C. Tţădulescu - Jtfotru Q. Qoşbuc 3. Oiescu p. Sulfu
3jS
Colonel p. V. JVăsturel jfîdamescu V. S■ Naşa jf. JYico/aescu ffr. Ceodossiu
Consh C. popovic'-Caşcâ.
^	-4*-	-♦ ♦-	-©•-	^
SUMARUL: £?. Coşbuc, Cuin învaţă omul carte. — Curăţirea pomilor de omhjî — P. G Binefăcătorii nemului românesc. — Niger, Sînt bune pildele. —■ Gr. Tcodossiu, Laponii — Pentru cel ce pătimesc de reumatism — Gh. Adamcscu, In chestiunea bibliotecilor rurale— De slnteţl bolnavi, mergeţi la doctori, nu la babe.-/.Bdbuşîanu, O faptă nobilă.—/). .V., Presiunea atmosferică.—Colo 10 porunci ale lumii. — Ilicscu D.t Do lăudat şi de imitat.— Societate agrară. — Serbări la 24 Ianuarie. — Moşul, O serbare românescă la Braşov. — JV”. Islrati, Cunoscerea vacilor lăptdse. —Gh. Miron, De Ia sate.—Cronica săptămânii.—Bibliografie.—Mulţumiri.—Poşta Administ raţiei.
Ilustrapiuni: Mihnil Stroescu. — Elisa Stroescu — Vedere din ţara Laponilor. — Experienţe cari dovedesc presiunea atmosferică.
__'sobci ee o'<
Tţedacfia şi ^dminielrafid Şir, Jdâqiutesa No. 9, ţjucurescî.
www.aacoromamca.ro
5 o eo ec eoooo eo c o.oooo o o goo oao c-aoo os eoo&o ;

PURNISORUL CURŢII
FABRICA DE CONSERVE STAICOVICÎ
♦	Ca şi în anii trecuţi ve oferă anul acesta pro-j dusele sale de legume, precum: Mazăre, Fasole, ţBame, Ghiveci, Pătlăgele vinete, Fasole ţu-
RECOMPENSE OBŢINUTEi «oară şi Ardei copţi în cutie de '/, kilo cu pre-
*	ţul de Lei 5,75, colecţia de 10 cutii, din care voiţi să alegeţi. Transportul gratis pînă la gara sau comuna D-v6stră. Plata în ramburs.
Fiind siguri că în tot-d’a-una aţi fost mulţumiţi de calitate şi preţ, avem speranţa că şi anul acesta ne veţi onora cu comandele D-vostre, mai cu seină că anul acesta am redus preţurile cu 12% raport cu anul trecut.
Comandele se adreseză
4 Diplome de onore 19 Medalii de aur 1 Grand Prix 1 Afară de concurs MEMBRU JURIULUI
Medalie de argint la Exp.
Univers. Paris 1900. Cea mal mare recompensă decernată conservelor străine.
Bucurescî.	D, STAICOVICÎ
Strada Regală, 11.
MICA PUBLICITATE
Cu 5 bani cnvîntnl, iar pentru auunciurile cu nn număr mal mare de cuvinte, de la 50 in sus, preţul pentru lle-care cuvînt este numai de 4 bani.
Moşnenii Văleni şi Runceni aduo prin publicitate mulţumirile lor d-luî Inginer Ion Balaş din Câmpu-Lung, pentru modul cinstit şi consciincios cum d-sa a sciut să-î scotă din îndevălmăşie, după moşiile lor ; unde trei rîndurî de Hotărnici aduşi înaintea d-sale nu au putut face nimic.
' Casa «le schimb „Mercurul Român"
Micimii El. NT adun ins
Bucurescî, Slr. Smărdan No. 11
Cumpără şi vinde titluri Române şi streine.
Ori-cine pote cere un număr de ‘probă al tţiaruluî «Mercurul Român» ‘revistă financiară şi de trageri la ‘sorţ a, tot-felul de Bonuri şi Obligaţiuni cu prime (Lozuri) Române şi ‘ streine.
Caete speciale pentru lucrări lunare, de Const. C Pop.-Taşcă şi N. D. Spineanu institutori. Pentru div. I rur. şi cl. I urb. 15 bani broşat « II «	«	11 «	30	»
« III «	«	III »	50	»carton.
De clasele III şi IV-a lei 1
Depositul la Tipografia «Carol Gobl» str. Domnei No. 10, care le espediază în totâ ţara contra ramburs. Rabat 25% comandelor de la 10 lei în sus.
ORĂDINA PREOTUL ILIE, Bise-** rica Cotrocenî, Bucurescî. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătore, Bra^î, Pini austriacî,Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
„NAŢIONALA”
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESC<
Capital în acţiuni întreg vărsat în"
aur.................Lei 2.000.000<
Fonduri d e reservă compuse din prime
şi daune...........» 3.955.688.76<
Idem format din capital şi alte reserve . » 1 075.842.60i Total în aur Lei 7.052.531.36* Daune plătite .... Lei 33.000.000' Vice-preşedinte A. Băicoiauu.
Dir. general E. Griinwald. «Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului < pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sînt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cos demorte,< supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul < social în palatul Societăţii din str.< Domnei No. 12, Bucurescî. Repre-sentanţă generală în Bucurescî, str. Smârdan No. 4. Agenţii în tote oraşele din ţară.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
553
Cum învaţă omul carte (O-
ai’ nu trecuse nici săptămâna, şi moşul îşi schimbase părerea. Cunoscea t<5te literele şi silabisea. E şi de piăsos şi şi anevoios să ve spuiu cu de-amănuntul, cum am dres şi cum am făcut, pînă ce v6(jul pe moşul meu silabisind. I-anx arătat literile, cu un cărbune pe-o lespede frumdsă pe care-o cău-taserăm anume pe marginea rîuluî, între stânci. Şi voia să înveţe, voia cu tot dinadinsul, şi-î i’îdeau ochii de mulţumire şi de bucurie când găsiâ în carte litei’o de pe lespede. Să scrie nu l-am putut face, şi nici n’am voit; îi desemnam numai literile cum sînt în tipar şi-l puneam să le caute în cartea lui. Şi le-a învăţat iute, cu atâta mal iute, cu cât vedea că este aşa de lesne de să citesc!.
—	Că, (JSu aşa, îmi (jise el odată, nu e nu sciu ce meşteşug mare să citesc!!
—	Firesce, că nu. Ţi-am spus eu, că e mal greu să mulgi oile. Nu mal să vrei.
—	Vi’eau, vreau! Să rîdă baba mea de mine cât o vrea! Să rîdă satul. Las să rîdă! Rîd proştii. Cine e cuminte, cum să rîdă ?
Şi m’ascultâ ca un copil. Şi stăm şi me miram de el, cât de-adînc îşi înfipse el gândul în cap să înveţe carte, om la vîrsta lui!
V.
* *
Tdmna, când începe şcdla, eu am plecat în oraş şi l-am lăsat pe moşul Toma silabisind în Alexandria lui. Când m’am întors iarăşi în sat, aprdpe peste un an, am găsit pe moşul Toma cărturar gata. Şi m’am mirat de ce-am găsit.
Sosisem Sâmbătă sera acasă. Duminecă m’am dus la bise-rică. Nu credeam ochilor, şi n’aş fi cretjut odată cu capul — dar eră adevărat! Moşul Toma eră în strană, lîngă cântăreţ. Doi omeni, duşmani o viaţă întregă, care nu se puteau suferi : când se întâlneau la punte, unul da prin apă, când intra unul într’o casă celă-l-alt eşia. Şi acum erau acolea amândoi, în faţa mea, nu mal el doi în strană! Şi moşul Toma îl ţineâ par că de urît cântăreţului: mormăia încet, când cântăreţul cânta mal tare, iar când mal slăbea cântăreţul, moşul Toma îl apuca din gură vorbele şi cânta mal cu glas, par-că ar fi cârpit la cântec ca să nu se rupă.
Ce s’a întâmplat cu dmenil aceştia? De-abea puteam aşteptă să se sfârşescă slujba şi să-î întreb. Mare Ddmne! Ce mi-a fost dat s’aud! 1
(1) Ve<Ji No. 19 şi 20.
www.dacaromanica.ro
554
ALBINA
Moşul Toma stătuse tare de Alexandria luî. Acum citea cu fuga şi în ea, şi în Psaltire şi în Ceaslov. S’a mirat satul şi-a rîs. Rîdeâ şi moşul, dar de părere de bine. Mergea serile la cărturarii satului şi citeau împreună. Dintru început citia în faţa lor, numai ca să vadă dacă într’adever el citesce cum e în carte şi dacă şi alţii spun tot ca el din cartea lui.
De la o vreme cântăreţul a băgat de semă ca moşul Toma nu se mai feresce de el. Ba, începuse să-î dea bună Ziua. Odată l’a găsit în cârciumă, şi în loc să se întărcă din prag, cum făcea de obiceiu, moşul a intrat şi a cerut un pahar de rachiu şi pentru cântăreţ. Eî, moş Toma putea face cinste, că eră bogat, iar cântăreţul sărac şi cu copii mulţi. Cântăreţul n’a sciut de zăpăcit şi de mirat nici cum îl chiamă, când a văcjut că Toma îl cinstesce. Şi-apoî a fost — Dumnezeu să le scie pe tote de-arîndul — că din Zi în Zi moşul Toma se întâlnea tot mai des cu cântăreţul. Ba într’o Zi s’a dus la el acasă, la cântăreţ. Şi după ce s’au întrebat de sănătate, moşul a scos de sub suman un caş ca de vr’o patru cupe şi l-a dat cântăreţului. Iar pentru copii a adus urdă.
Acu, ce să lungesc vorba? Cântăreţul are aZi de tote. A dat norocul peste el. Ba porumb, ba brânză, ba lapte, pînă şi bani gata, tbte le are în cinste de la Toma, şi nu când cere, căci Toma are peste cap de mult şi-i trimete acasă. Şi stau amîndoî în strană şi cântă. Iar sera ori vine cântăreţul la Toma, căci e casa liniştită de copil, ori merge Toma la cântăreţ şi citesc din carte, căci dascălul i-a adus din oraş vr’o câte-vâ cărţi bătrânesc!, Vămilie văzduhului, o Pasca-lie, un Gromovnic, Pildele lui Esop şi mai sciu eu ce. Şi pentru biserică a cumpărat moşul Toma o Evanghelie nouă, altă psaltire şi două ceaslăve — unul anume pentru el, să-l aibă pe-al luî când cântăreţul citesce în celă-l alt. Şi-un Apostol şi-a adus anume pentru el. Şi are de gând să cumpere şi Mineiul şi Triodul pentru biserică.
Iar pe dascăl, că eră străin şi flăcău şi sta în casă plătită, l-a luat moşul Toma în casă la el, de cinste, că avea două odăi, iar pentru doi bătrâni ca Toma şi baba lui eră destul o odaie. Şi stetea dascălul la Toma, şi mânca la el şi avea de tăte câte putea să i le facă Toma, tote de cinste. Şi steteau sera amîndoî de vorbă, că-i plăcea lucru-mare luî Toma să asculte pilde şi învăţături de prin cărţi, că, Dămne, multe lucruri frumdse scie cartea! Şi-aduceâ dascălul cărţi lui Toma din oraş şi-l învăţă să scrie şi să facă socoteli, şi-l îndreptă unde nu scria bine şi-I ascuţiă penele de gâscă şi-i îndoiâ hârtia.
Aşa se schimbase moşul Toma. Nu mai steteâ cu Zilele 1» oile luî. Aveă slugi pentru asta. îşi vedea de gospodărie ca şi mai nainte, dar nu aşâ cu zor. Aveă alte gânduri acum. Sta pe prispă şi citeâ. Iar când eşiâ prin sat, oprea copiii de
www.dacQroaiaiiica.ro
ALBINA
555
şcdlă în drum şi-î ispitea dintr’ale cărnii, şi-i sărută şi le da gologani, iar când plecă îi erau ochii plini de lacrimi. Şi ma-car odată pe săptămână s’abăteâ pe la şcdlă şi întrebă pe dascăl cum îi învăţă copiii, şi celor mai silitori şi mai săraci lo cumpără opinci şi căciulă. La examenul cel mare, o cumpărat pentru toţi cărţi, şi le-a dat şi bani, iar băiatului lui Florea de lîngă mără i-a dat o viţeluşă, să-î crescâ vacă din ea, şi l-a luat în braţe ca pe copilul lui şi l’a sărutat, căci eră cel mai bun băiat din şcălă.
Cât a fost iarnă, la şcălă au ars lemne din cari le-a adus Toma, cu carele lui, şi a făcut Toma pe-a lui cheltuială un cuptor nou în şcălă, şi a dres ferestrele şi-a adus bănci mai frumdse din oraş. Spuneau omenii că s’ar ii lăudat moşul Toma, că de-o mai trăi cinci ani are să arate el satului ce şcolă are să facă în sat, singur, din aceea ce i a dat Dumnezeu! Căci şcdla eră o casă veche şi scundă. Apoi câte-a făcut pentru biserică! A cumpărat un patrafir, cum n’au mai vec)ut eî în sat, a într’aurit potirul, a cumpărat făclii domnesc! şi icăne de cele scumpe. Şi are de gând să cumpere odăjdii şi alte clopote, iar când o muri — Zicea el—scie el cui să lase averea lui, că nepoţi n’are.
Când m’am întâlnit cu el, s’a uitat la mine lung, lung, şi n’a vorbit nimic, iar ochii îi jucau în lacrimi. Nu scia ce să Zică. Şi m’am uitat eu la el, şi el la mine.
— Ei, cum o duci cu Alixandria, moşule Toma? Aî ci-tit-o t<5tă ?
Şi-a dat să-mi sărute mâna. Şi-atâtea mi-a spus, şi-atâta s’a bucurat de mine şi umblă ca un miel pe lîngă 6ie, şi-atâta mă fericea, pe mine şi pe părinţii mei, şi cu atâta dragoste îmi vorbea de cărţile lui, în cât mi se umplură şi mie ochii de lacrimi. Şi m’am dus cu el acasă, şi mi-a arătat cărţile şi scrisărea lui, şi ini-a scris şi mi-a citit şi eră vesel ca un copil Şi-a adus rachiu, să mă cinstească, şi a trimes după vecini să vie şi eî, şi-ar fi fost în stare să cheme tot satul, să-şî petrecă cu toţii şi pe toţi să-i cinstescă, de bucuria cea multă din suflet.
Curăţirea pomilor de omidî.
Iată ce spune legea poliţiei rurale despre curăţirea pomilor de omiZi:
Art. 96. Toţi proprietarii, arendaşii şi chiriaşii, şi toţi acei ce posed în numele altuia, sînt datori ca pînă la 1 Martie, a fie-cărui an, să puie a se curăţi de omiZi copacii ce se vor află în curţile şi grădinile lor.
Art. 97. Crăcile şi frunZele cu omiZi ce se vor adună, se vor arde în locuri pe unde nu va fi cu putinţă a se întinde focul la copaci, crânguri, case şi alte namesti.
www.dacocomanica.ro
556
ALBINA
ÎJinefăcetoru neamului românesc.
i.
rumosa instituţie numită «Casa şcole-lelor» a luat hotărârea de a întocmi o scriere, în care să se coprindă date biografice şi chipurile tutulor acelor mari Români, cari au făcut daruri pentru şcola românescă. Aprobăm a-cestă hotărâre din tot sufletul nostru, căci e bine să cundscă totă lumea pe acei buni români, cari au lucrat pentru luminarea poporului român prin şcolă. Prin buna voinţă a d-luî Christu Negoescu, administratorul Casei şcolelor, pot şi cititorii revistei nostre să facă cunoscinţa unor asemenea buni români.
Acei cari au dat o sumă însemnată pentru şcola rurală şi despre care vom vorbi acum sînt soţii Mihail şi Elisa Stroescu.
Mihail Stroescu s’a născut în 1836 în judeţul IIo-tinuluî (Basarabia). A terminat 7 clase de liceu în Kişinău. Tn timpul răsboiului din Crimeea s’a înrolat în armată rusă. A stat în armată 6 ani şi a ieşit cu gradul de locotenent. S’a dus în urmă la Petersburg, unde timp de 4 ani s’a ocupat cu sciinţele naturale. A mai studiat doi ani la Paris, tot aceleaşi studii. In 1868 s’a întors în patria sa şi s’a căsătorit cu Elisa Nedelcovici.
Mihail Stroescu a fost suflet nobil în adevăratul înţeles al cuvîntuluî. In totă viaţa sa a alinat numai la dureri. Ceea-ce trebue observat în deosebi la acest mare român, e faptul că a ajutat pe Românii de pretutindeni. Clocotia în sufletul său dorinţa de a ridică la lumină întregul neam românesc. Iată probe. In 1882, soţii Stroescu au dăruit guvernului român suma de 50.000 ruble, pentru ca din venitul lor să se construiască şcoli sătescî în România. In actul de danie adăogau: «că dacă exemplul nostru va atrage atenţiunea română la înzes-
www.dacoramanica.ro
AT.MNA
557
trarea fondului pentru luminarea sătenuluî român, atunci noi ne îndatorim în scurt timp, a maî depune încă o valore de 50.000 ruble.»
Mihail Stroescu.
A maî dat 25.000 ruble în folosul societăţii pentru sprijinirea învăţăceilor şi meseriaşilor români din Transilvania. Au maî făcut donaţiunî Asiluluî Elena Domna, Ateneului român, Societăţii Curtea de Argeş, etc...
In 1888, Stroescu a încetat din viaţă. Prin testament a lăsat însă să se construiască pe moşia sa
www.dacocomamca.ro
558
ALBINA
Păeimbăut (judeţul Bălţilor, Basarabia), un spital cu 25 de paturi.	. •
Miliail Stroescu şi soţia sa, s’au făcut nemuritori
Elisa Stroescu.
în viaţa poporului român, prin faptele lor filantropice.
Dăm aici şi chipurile acestor buni români.
P.	G...
---------------------
www.dacoromamca.ro
albina
559
SÎNT BUNE PILDELE
i.
a să to duci de la JărmănescI, în inima judeţului, la Grădenî, te dai jos din tren colo şi te sul în vr’o căruţă ori în diligenţâ, pentru dincolo.
Aşa făcu tînărul Dropiescu, într’una din filele lui Decembre.
In diligenţă mal eră un călător, om ca de vre-o patru-fjecî de ani, îmbrăcat c’o măntăluţă de aba cafenie căptuşită cu blană de miel. Purtă căciulă mare, cu moţ, plecată pe urechea dreptă şi pantaloni de aba albă, cu multe cute de la glesnă pînă la genunchi.
Te uitai în faţa lui şi-ţi răsăriâ din căutătură, de pe obraji, din tăetura gurii că eră ceva de el, că nu în deşert făcea umbră pămîntulul.
Tînărul Dropiescu, semăna şi el a tulpină altoită, numai nu sciu de ce, cam batea în boiul frunzei pe tdmnă; arătă a fi friguros şi umblă să se tot încăi(jescă în paltonaşul supţiratec care-I tremură des de la umeri în jos.
—	Da frig e, grăi în chip de bună-cjiua.
—	Potrivit, răspunse cel-l-alt; cum îl şade bine erneî...
—	Te duci departe ?
—	Apoi, la Grădenî, domnule.
—	Ce spui ? Acolo merg şi eu... Bine că am cu cine schimbă o vorbă...
—	Dacă ne om potrivi la întrebări şila răspunsuri, domnule...
—	Eşti chiar din Grădenî?
—	Chiar. Unde-s doi învăţători, sînt şi eu al treilea şi nu-s tocma de prisos...
—	Cum ? şcdla din Grădenî e cu trei învăţători ?
—	Comună mare, domnule. Suflete multe cu dor de carte şi copil mulţi, ca la case de muncitori din greu.
—	Mă mir: ţărani, şi iubitori de învăţătură!..
—	De, domnule ! Şi scaeţil sînt buni la cevâ dacă te pricepi cum sâ-î strângi şi la ce să-I pul...
—	EI, şi dacă învaţă, ce brumă învaţă, ce se fac copiii din Grădenî? Se duc la tîrg pentru învăţătură mal departe?
—	Dac’ar ave cu ce, s’ar duce; Iar dacă s’ar duce, n’ar face mal mult de cât tîrgoveţii... Dar aşa rămân locului şi parcă-s mal de folos lor şi satului.
—	Folosul... nu-1 prea văd. Ce? învaţă de-ajuns adecă şi mai ales ce le treime, potrivit felului lor de viaţă?
—	Dacă am stă să vorbim drept, domnule, ce e scris la program nu răspunde tocmai pe tocmai, cum cjiseşl, felului nostru de traiu. Ţine de învăţător atunci să facă aşa, în cât să împlinăscă ce nu-î în program.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
560
—	Dar câţi învăţători trec de la meseria catedrei la a-postolatul misiuneî lor? câţi?
—	De, domnule, bună o li şi îndoiala; dar, veiji dumneta, credinţa mântuesce şi speranţa îndrumă... Ca răul, şi binele se deprinde ; străbate mai cu încetul, binele,—dar maî sigur şi mal adânc... Dacă n’ar fi, la oraş, năravul de-a socoti pe ţăran îndărătnic şi ne vrednic chiar de lumină, s’ar vede paşii îmbucurători ce a început să facă... Nu-i dea ajutor orăşenii, dacă le-î peste mână, dar nici nu-i sufle neîncrederea în el...
Dropiescu puse o clipă, două ochii în jos. Par'câ nu-i ve-neâ la îndemână.
Grăi apoi:
—	Voiu stă la propietarul Grădenilor căte-vâ cjile. Veî fi bun să-mi arăţi procopsăla sătenilor?
—	Cu dragă inimă. Proprietarul e din aceia cari nu fac rău, dar nici bine.
Tot este un folos că nu împiedică năzuinţa altora de a face bine.
Diligenţa făcu popos.
Se urcară atâţia inşi de-aci, că cei doi nu mai avură cum vorbi.
II.
Grădenii se întind la capătul unui iaz de vre o jumătate chilometru lungime şi a prins a se alcătui de la 1879 încoce.
Satul semănă cam aruncat cu lopata, dar are drumuri bine bătute, case curăţele şi mulţime de pomi.
Ii lipsesce podoba verdeţii, dar te face să-ţi dea prin gând că-şî are mândreţea lui pe vreme de vară.
Şoşeua judeţiană îi trece pe la o margine, iar diligenţa se opresce la un han clădit cu cărămidă.
O	curte largă cu şoprdne bune p6te încăpea pentru mas n6ptea pînă la două-decî de căruţe.
Casa proprietarului ceva mai la deal de han.
Aci se despărţiră învăţătorul şi Dropiescu...
Dacă nu te-oî prinde diseră la curte, domnule, trimite mi vorbă şi o să-ţi arăt ce face satul, pe la noi, o bună parte din năpte... Rogu-te să întrebi de învăţătorul Cornea.
—	Voiu căută să nu mă prind... Să ne vedem cu bine...
Da în de-seră când Dropiescu veni singur să găsăscâ, a-
casă la el, pe Cornea.
Avusese el chipul că nu prea credea în putere de propăşire a sătănului, dar eră ispitit de vorbele învăţătorului şi-l pornîâ cugetul să vadă şi faptele.
Cum intră în mica locuinţă a lui Cornea, îl uimi rânduiala lucrurilor în odăi, curăţia şi înfăţişarea prietendsă a locuinţei. Ţi se făcea drag să stai în asemenea casă şi Dropiescu î-o spuse învăţătorului.
www.dacoromaiiica.ro
AI.niNA
561
—	Apoi, asta este una din tainele unei bune căsnicii, domnule: să nu aî nimica de prisos, nimica scump, dar trebuin-cldsele să fie la locul lor, să-ţi desmlerde privirea, să te facă să-ţî îndrăgeşti locuinţa. Aşa am căutat să facem şi cu sătenii noştri... în marginile putinţei... Acuma, dacă vrei, liaidem... In anume locuri, ca de-o pildă, la şcdlă, la primărie, la preot, la câţl-vâ săteni mal cuprinşi, se strâng <Jecî de familii, după încăpere, şi în vreme ce povestesc, nu stau degeba cu mâî-nele... Bărbaţi şi neveste, flăcăi şi fete mari, copil pînă la o etate, lucreză. Câte cine-vâ cârmuesce lucrul fără să se bage de semă; glumele îşi află vad de trecerea vremii, trăbă se face... şi a doua-cji se pomenesc toţi cu câte-cevâ ticluit pentru casă ori pentru vîncjare...
—	Ce spui, domnule învăţător? Careva să (Jică este o anume întocmire, pe aici pe la dumnea-vdstrâ ?
—	O să ve<}I...
La şcdlă băncile erau date pe lîngă păreţi. Foc în sobă, cald bine în încăpere şi, jos pe velinţe, cam la vre-o două-4ecl de inşi,— bărbaţi, neveste, fete şi flăcăi,— în bună rîn-duială îşi ajutau unii altora la împletit coşuri de nuele şi papură, de tbtc felurile şi pentru multe trebuinţl.
Soţia unuia dintre învăţători, cârmuia, iar un săten povestea în ce chip se pot bine păstră ouăle pentru multă vreme.
Satul avea fdrte multe păsări şi ducea la tîrg mii de ouă. De ce să le ducă stricate şi să înşele lumea cu marfă rea vîndută pe nevăzute?
Eră în interesul sătenilor ca tot ce pornîau din GrădenI, în tîrg, să fie bun, ca pe lîngă mulţumirea câştigului din desfacere să aibă şi mulţumirea sufletescă de a fi dat lucru bun.
Unde pul pe urmă încrederea care o însuflaseră? Eră d’ajuns să se fi sciut că din GrădenI erau lucrul de mână şi cele ale mâncării, ca lumea să se grăbescă a le cumpără.
Cornea intră şi el în vorbă, lămurind şi mal bine mijldcele de păstrare, apoi îşi duse musafirul la altă şecjătdre.
Aşa, din ce în ce mal uimit, Dropiescu putu să vadă: la preot, un întreg atelier de croit şi de cusut albituri şi vestminte din pânză de casă; la primărie, fringhil, căpestre, chingi, bice; la unul din sătenii cuprinşi, unelte de pescuit, de vînătdre; la altul, cojocărie; la altul, cismărie...
Se făcuse aprdpe miezul nopţii...
—	Mă rog, domnule învăţător, grăi Dropiescu, cre(}I dum-neta să fie multe sate ca Grădenii dumne-vostră ?..
—	Au început să fie, fiind-că noi, învăţătorii, ne-arn luat sarcina acesta, în congresele ndstre, de-a pune pe săteni,— pe fraţii noştri, — pe calea învăţămîntului practic. înţelegi dumneta, domnule, idealul nostru? Afirmarea individualităţii... Fie-care să fie tare prin sine şi încredinţat că de la nimeni nu pote ave ajutor temeinic de cât de la sine... Vecjî dar că, şi
www.dacQFomanica.ro
562
ALBINA
cu puţina carte ce scie şcolarul, dacă e pregătit în de-ajuns sufletesce, pentru a se cundsce pe sine datoriile lui, trupesce, pentru a ti vînjos şi a se îngriji; din punct de vedere al cunoscinţelor practice, pentru a-şî îndeplini tote nevoile cu pricepere şi cu tragere de inimă,—el pote rămână la locul lui în sat şi a fi bun agricultor, bun om de casă, bun părinte de familie, bun cetăţean şi militar!
Am şi eu o mică proprietate, domnule învăţător... răspunse Dropiescu. Venisem aci, cu intenţiunea de-a o vinde proprietarului dumnea-văstră, ca să scap de ceea-ce credeam o sarcină: a fi agricultor. Voiam să mă aşez la oraş ca să fac alt cevâ,—ce anume? nu hotărîsem încă. Acum mi s’aîi deschis ochii; m’au încălzit cele văzute. Nu sciam în ce chip să-mi fiu mie folositor şi nu mă socotiam în putinţă de a fl altora... Iţi mulţumesc, domnule Cornea... căci îţi datorez prefacerea mea...
îşi strînseră mâna şi se despărţiră, cu înţelegerea ca a doua-cli să vadă mai pe larg tătă bună rînduiala satului.
Bune sînt pildele, gândi învăţătorul; câţi însă le ur-mâză, din aceia cărora uşor le-ar fi să le urmeze?
Niger.
*=>S>S>@îf<sO
M M- :r^> o m m
n ţinuturile de Mladă- nopte ale Scandinaviei şi ale Rusiei trăesc nisce omeni ciudaţi la vedere, numiţi Laponi. Mulţumită călătorilor, cari au fost în acele părţi, cunoscem destul de bine pe acei locuitori ai împărăţiei iernei. Aceste cunoscinţe au în vedere făptura Laponilor, felul de traîu, obiceiurile lor, precum şi ţinutul pe care-1 locuesc.
Laponii se deosebesc printr’o statură măruntă. Trunchiul lor lungăreţ şi încovoiat înainte e proptit pe piciore scurte şi curbate. Au laţa ososă şi de culore arămie, ochii adânciţi în orbite, fruntea plină de încreţituri, nasul turtit, gura mare. Perul lor e negru, scurt şi băţos. Glasul le este piţigăiat şi fără putere. Sînt însă forte sprinteni la mers, făcend un sfert de poştă pe căs. Fac drumuri depărtate, fără să simţă pic de oboselă.
Laponii se chiamă după locurile pe unde stau. Sînt: Laponi ai înălţimilor, Laponi ai pădurilor şi Laponi pescuitori.
Laponii înălţimilor umblă rătăcitori pe munţii goi şi pe
www.dacQFomanica.ro
Vedere din ţara Laponilor.
564
ALBINA
stâncile cele mai prăpăstiose. Ei trăesc în corturi conice de piele de reni. Intr’o ticălosă locuinţă vieţuesc mai multe familii. Aci femeile nasc şi-şi cresc copiii. Fumul tocului din vatră parte rămâne în cort, parte ese afară printr'o gaură făcută în partea de mijloc. Când zăpada cade cu nemiluita, Laponii înălţimilor plecă prin satele apropiate, în sănii trase ele reni; acolo schimbă piei de reni şi brânzeturi făcute din laptele renilor, pe postav, lucruri de vînătore şi pe cafea.
Laponii pădurilor îşi clădesc colibe de lemn, care îi a-dăpostesc câtă-vâ vreme. De mare ajutor le sînt şi lor renii, pe cari îi ţin în turme, ca şi ciobanii de pe la noi pe oi. Acele animale se mulţumesc cu puţină hrană, adică vara cu iarbă şi cu frunze, şi iarna cu muşchi de piatră. Renii îl desgropă de sub zăpadă cu ajutorul comelor. Când însă s’a întîmplat ca neua să se fi topit şi apa să îngheţe, renii nu mai pot sparge ghiaţa şi fug cu sutele după hrană în alte locuri depărtate. Atunci stăpânii lor sînt nevoiţi să plece după ei, ca să nu-i piardă. Vara, Laponii se duc cu renii prin locurile înalte, unde găsesc destulă păşune. Ade-sea-ori, turmele mai multor familii pasc împreună, fără să se întîmple la despărţire vre-o certă sau înşelătorie. Pentru păşunat, Laponii plătesc statului o mică dare.
Laponii pescuitori, trăesc pe marginea rîurilor, a lacurilor şi mai ales a fiordurilor Norvegiei, trăind numai din pescuit şi vînătore. Dînşii au prea puţine turme de reni. Locuinţele lor sînt asemănătore cu ale Laponilor de pe înălţimi.
De şi Laponii trăesc în nisce locuri frigurose şi singuratice, unde iarna ţine vre-o 9 luni şi vara de-abîa 3, totuşi sînt omeni forte veselnici. După feţele lor morocănose, s’ar părea forte supărăcios!; cu tote acestea le place mult să stea la sfat şi să facă haz. Sînt omeni bucuroşi la ospeţi.
Firea le-a venit într’ajutor Laponilor cu renii. De la a-ceştia întrebuinţeză laptele, pe care îl fac şi brânzeturi, carnea, pielea, din care fac haine trainice, încălţăminte, aşternut, şi corturi, cornele şi osele.
Laponii înainte vreme erau forte beţivi. Băuturile spirtose făcendu-i însă forte răi şi tîmpindu-î, statul a pus stavilă acestui rău. Astă-di băutura Laponilor, afară de apă, e cafeua, pe care o beau cu plăcere.
Bolele la Laponi sînt forte rare. Dacă se întîmplă să nu
www.dacoromanica.ro
ALBINA
565
moră în copilărie, din pricina relei îngrijiri şi a frigului, a-poî trăesc pînă la adânci bătrâneţe. Se îmbolnăvesc de o bolă a sângelui, şi atunci se caută singuri cu cataplasme de răşină şi de ciuperci, pe cari le ard pe piele.
Vorbind de curăţenia lor să ne-o amintim pe a Ţiganilor. Din lipsa de băi şi de schimbare a hainelor, corpul şi vestmintele Laponilor se umplu de gângănii, cari mişună. Cât de scârbos e omul ce nu-şi îngrijesce de trupul sâu! Mân-cărimea pricinuită de acei ospeţi nepoftiţi îndemnă pe Laponi să-şi pună hainele afară, credend că micile vietăţi vor pieri de frig.
Laponii sînt omeni deschişi şi cinstiţi. La dînşii nu se cu-nosce hoţia şi acesta e spre lauda lor. După socotelile făcute, ei numără astă-dî vre-o 70.000;—obşte forte mică pentru un pămînt de câte-vâ ori mai mare de cât ţara nostră.
Orî-cât de mulţumit ar fi acest nem de omeni cu sorta sa, noi nu putem rîvni la ea; căci prea mare e ticăloşia vieţii lor. Singurul lucru pe care l-ar pute împrumută cei cari nu-1 au, este cinstea. De alt-fel, n’au nevoe s’o caute la Laponi; căci cinstea se află în fie-care om. E vorba numai s’o arăte în afară prin fapte bune şi creştinesci.
Gri<j. Teodossiu.
----"r'>«-------------
pentru cei-ce pătimesc de reumatism.
Se recomandă învelirea .părţilor atacate, peste nopte maî ales, în lînă nespălată sau facerea unor băî, în cari se ferb muşinoie de furnici mari de pădure cu pămînt cu tot, sau expunerea părţilor atacate împunsăturilor de albine, sau umblarea prin urzici, sau fierberea rădăcinelor de pătrunjel în lapte şi amestecarea acelora cu făină de in, pînă când se face ca mămăliga, cu care apoi ne legăm părţile atacate, sau scăldându-ne în ape calde de pu-ciosă sau expunând părţile atacate de reumatism (bolă de ose, ce vine din răcelă) aburilor do puciosă, cari es în unele locuri din pămînt ş. a.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
5()6
Un chestiunea bibliotecilor rurale.
omnul Dimitrie Rădulescu, învăţător din judeţul Argeş, ne trimite o serie de observări interesante cu privire la bibliotecile ce s’au întemeiat prin sate. D-sa voesce să răspundă la obiecţiunea că s’ar află în aceste biblioteci cărţi nefolositdre.
Iată ce spune:
E vorba însă de folosul bibliotecilor, căci s’au găsit unii cari au putut să se îndoiască de acesta, (Jicend că s’a făcut lux cu unele cărţi, pe cari ţăranul nu le-ar pricepe, cum de ex. Ovi-diu, etc.
Să-mi fie permis a declară aici că nu e nici un lux la mijloc, iiind-că între cititorii cărţilor ce posed bibliotecile nu e numai ţăranul incult. Mai sînt pe la sate elevi şi absolvenţi ai diferitelor şcole, precum şi persone inteligente în cari găsescî forte des-voltat gustul de citit. Şi apoi bibliotecile servesc şi învăţătorilor în scopul ţinerei de conferinţe folositore la cercurile culturale. Din aceste biblioteci se adapă dascălii unui cerc întreg: culegând ceva din cutare revistă, puţin din alta, alt lucru din cutare carte scrisă numai pentru scopul urmărit, ei păşesc în faţa sătenilor înarmaţi cu tot ce trebue spre a combate cu succes a-tâtea şi atâtea obiceiuri şi apucături rele.
Dar nu mar puţin bibliotecile produc rode şi printre săteni, căci, cel puţin în satul meu, de multe ori dulapul e aprope gol şi unele cărţi au fost nu numai citite, dar şi recitite şi cerute cu stăruinţă de forte mulţi săteni.
Aşa revista Albina şi Gazeta şatenului, Legendele de Ureche, Poeziile de Alexandri şi Bolintinenu, Nuvelele de Gane şi Slavici, Povestea, unei corone de oţel de Coşbuc, etc. se citesc de sătenii tineri şi mai în vîrstă, de absolvenţi şi elevii şcolelor, şi multe nume, fapte şi întîmplărî au trecut din gură în gură şi au ajuns populare în sat.
înaintea Crăciunului am primit la bibliotecă, pe lingă o mulţime de scrieri contra alcoolismului, o carte de mare valore: cele 20 cuvîntărî de Nazarie şi Chiricescu din cari o parte le-am citit la biserică în timpul sărbătorilor, când m’am putut convinge de impresia ce au produs printre săteni.
Am credinţa fermă că în chipul acesta păşim simţitor înainte şi că bibliotecile rurale sînt un puternic mijloc pentru ajungerea scopului urmărit.
Apoi ca chestiune de detalii face următorea propunere către Casa şcdlelor:
Ar fi de dorit ca, cărţile ce se trimit bibliotecilor acum în urmă să se cartoneze ca şi cele trimise mai înainte, sau să se ia măsuri ca comunele să înscrie în bugetele lor o sumă ore-care pentru a li legate cărţile şi colecţionarea diverselor reviste. Altfel se usăză repede, se rup şi chiar se pierd file din cărţi şi numere din reviste.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
567
Eu nu pot fi cu totul de acord cu fericitul învăţător din Argeş, care vede grămădindu-se lumea la dulapurile sale. Sciu. din chiar mulţumirile ce unii învăţători şi preoţi adre-seză autorilor ce trimit cărţi (din cari mulţumiri s’au publicat adesea în «Albina»), că multe publicaţiunl nefolosi-tore şi chiar vătămătăre, s’au strecurat prin bibliotecile de la sate.
Asupra acestui lucru trebue învăţătorii să aibă îndreptată t6tă atenţiunea lor.
In adevăr, au dreptate când spun că se bucură la primirea unei cărţi ce le folosesce lor personal; căci este şi interesul statului ca aceia cari s’au dus la sat ca să fie luminători al sătenuluî, să nu rămâie izolaţi de mişcarea culturală din ţară cel puţin. Ce voiţi? învăţătura care n.i se întreţine continuu prin citire, nu mal pote da răde. Şi de dorit este, ca învăţătorul să-şi îmbogăţescă necontenit cunoştinţele cu cari a venit din şcăla normală.
Trebue insă să se scie că alte cărţi sînt necesare acestuia şi alte cărţi sînt necesare sătenuluî cane a absolvit şcăla primară ori care a învăţat să cunăscă literele la şcăla de adulţi (dacă acăsta se întâmplă pe unde-vâ).
Să nu se bucure deci conducătorii bibliotecilor când văd că au multe cărţi în dulapuri. Să se deosebescă bine cele două nevoi ce sînt de satisfăcut: citirea dascălului şi citirea sătenuluî. Să se întocmescă lista scrierilor necesare celui d’întâiu; să se stabilescă bine ce anume scrieri se pot citi cu folos de cela-l-alt. Publicaţiile din nou apărute să fie cu băgare de semă observate şi apoi trimise la sate.
Când statul român a înscris în constituţie principiul obligativităţii învăţâmîntulul primar şi a făcut apoi legi ca să-l realiseze şi să-l întărescă, el are dreptul şi datoria de a urmări resultatele şi a face în vederea interesului superior de stat să se facă prima cultură a cetăţenuluî.
Şcolile de adulţi şi bibliotecile populare sînt garanţiile is-bândel şcoleî primare. Statul deci să vegheze asupra lor şi faptă bună vor face toţi aceia cari vor ajută statul pe acest tărâm.
In alte numere mă voiu ocupă de mijlocele practice pentru punerea în aplicare a ideilor acestora.
Oh. Âdainescu.
——
H) i n Bătrâni.
Pe nesimţite ajunge omul reu la crimă; tot astfel şi cel bun la virtute.
www.dacGFomanica.ro
568
ALBINA
De sînteţi bolnavi, mergeţi la doctori, nu la babe.
9antr’un număr de articole, mult gustatul nostru colaborator, d-1 Sp. Popescu, profesor, a arătat meşteşugul doc-toricesc şi nemărginitele bine-facerî ce medicii aduc omenirii.
Tocmai articolele d-sale în acăstă privinţă se terminase, când Preotul Ibn Dinescu, parohul bisericeî din comuna Piscu, jud. Dolj, ne trimite alăturata scrisdre, pe care ne grăbim a o publică, pentru ca tot Românul să vadă şi să înveţe, că atunci când suferă de o bălă ore-care, să alerge numai de cât la doctori, cruţându-se ast-fel mii de vieţi cari se sting din causa babelor şi moşilor, meşteri de a omorî pe nenorociţii ce se încred în ei şi fug de doctori.
Iată scrisdrea preotului Dinescu.
Subsemnatul preot-paroh, din eoni. Piscu, plasa Câmpii, Dolp în cursul anului 1900, suferind de o bold grea, după stăruinţa doctorilor din Calafat am mers la Bucuresci, unde ani intrat în Spitalul Brâncovenesc, la 23 Februarie 1900, suferind de u Apendicită cronică,» pentru care am fost operat, eşind vindecai la 27 Martie 1900.
Operaţiunea mi s’a făcut de către d-l dr. Leonte, avend ca ajutori pe doctorii Bărdescu, Drugescu şi d-l intern Alexandrescu.
Fiind aprope un an de când mi s’a făcut operaţia şi încre dinţându-me că am scăpat de acea grozavă bolă, în numele meii şi a celor 7 copii ai mei, aducem viile nostre mulţumiri d-lor medici cari m’au operai şi m’au redat familiei.
------------------
O faptă nobilă.
Printre elevii ce frecuentă şcdla rurală din comuna Laza, jud. Vaslui erau câţi-vă lipsiţi cu desăvîrşire de mijloce, de 6re-ce părinţii lor sînt săraci. Am deschis o listă de sub-scripţie şi am în-credinţat-o onor. Administraţiuniî a fermei model «Laza» rugând-o să vină în ajutorul acestor bieţi copilaşi doritori de a se lumină de Ia focarul sciinţeî. Atât d-l Administrator, cât şi d-l Secretar al fermei I. Bălescu, au lucrat cu un deosebit interes în acest scop şi în scurt timp au adunat prin sub-scripţie suma de 60 lei. Cu 45 lei şi 30 bani s’au procurat cărţile şi rechisitele şcolare la 15 elevi săraci din diferite clase; iar cu restul de 14 lei şi 70 bani s’au legat mai multe cărţi din biblioteca şcoleî.
Personele, cari au bine-voit a-şî da obolul lor sunt: d-nii D. S. Donici, prefect 10 lei; Marcel Spitzer, administratorul fermei 10 lei;
www.dacocomanica.ro
ALBINA
569
D. Căruntu, sub-administrator, 5 leî; Ivan Bălescu secretar-comptabil 5 leî; Codăescu, 2 leî 50 bani; Sarat, 2 leî 50 banî; I. Scarlat, medic veterinar 2 leî; P. Polţer 1 leu; X, 2 leî; M. Tăut 1 leu; Era. Ortinschi, farmacist 2 leî; Gendarmeri, 1 leu; Georgescu, 1 leu; Şnaph. 1 leu; I. Frimu, 1 leu; I Depner 2 leî; 1. Zomer 1 leu; C. Petre 3 leî; Romaşcu 1 leu; D-şorele Victoria P. Radu, 1 leu; Eufrosina Romaşcu, 1 leu; şi El vira P. Radu 1 leu; total 60 leî.
Sub-scrisul, în numele şcdleî şi a micilor copilaşî aduce tuturor acestor onor. persone viile sale mulţumirî.
I. Băbnşlanu.
Dirig. şcâleî rurale Laza-Vaslul.
Presiunea (apesarea) atmosferică.
n diua aceea Ionel fusese cuminte; se jucase frumos, nu-şi băgase degetele în nas, nu răscolise prin casă şi mâncase liniştit la masă. Tatăl lui Ionel, mulţumit de purtarea copilului, îi dise:
Fiind-că ai fost cuminte, îţi voiţi face o mică experienţă; privesce:
Atunci, tatăl lui Ionel luă un pahar, pe care-1 umplu pînă la gură cu apă şi puse pest lichid o loe de hârtie. Ţinând mâna pe foia de hârtie şi întorcând paharul cu gura în jos (fig. 1), apa nu câdu chiar dacă luă mâna de sub pahar.
Ionel mirat că apa nu cade, întrebă causa acestui fenomen. Tatăl lui Ionel ii explică lucrul:
«Trebue să sciî; dise el, că atmosfera este o grămadă de aer care înconjoră pămîntul; în acest aer atmosferic noi ne mişcăm şi respirăm. Atmosfera este formată din strate de aer din ce în ce mai uşore cu cât ne ridicăm mai sus. Se crede că înălţimea atmosferei ar fi cam de vre-o 75 kilometri, adică cu vre-o 15 kilometri mai mult de cât distanţa de la Bucuresci la Ploesci.
Fiind-că stratele de aer, care formeză atmosfera, sunt grele, ele vor apăsă asupra corpurilor şi acestă presiune (apăsare) se va face în tote sensurile. Prin urmare, când am întors paharul cu gura în jos, atmosfera va apăsă din jos în sus asupra foeî de hârtie şi nu va lăsă ca apa să cadă din pahar.
— Bine, tată, dice Ionel care râmăsese încântat de a-
www.dacaromamca.ro
570
ALBINA
acestă experienţă; dar nu poţi să taci şi alte experienţe de acelaşi soiu?
Când veî fi mare, răspunse tatăl, şi când vet umbla la şcoli ma! înalte, ţi se vor arăta şi altele. Iată am aici în bibioteca mea o carte de Fisică, în care veî citi experienţele ce se mai pot tace.
Tatăl merse la bibliotecă, luă din ea o carte de Fisică şi dădu luî Ionel să citescă următorele:
— «Presiunea atmosferică se maî pote arătă în chipurile următore:
a)	Se ia un pahar larg de sticlă, deschis la ambele capete (fig. 2), şi se legă la unul din capete o băşică puţin
muiată; băşica apoi uscându-se se strînge şi devine cu totul plană. Punem apoi paharul pe discul maşineî pneumatice (cu maşina se pote scote aerul din un loc mărginit). Cât timp aerul nu este scos din pahar, băşica rămâne plană; în acest cas, apăsarea exercitată de atmosferă asupra beşiceî este egală cu apăsarea aerului din interiorul paharului. Scoţend însă aerul din pahar, observăm că băşica se îndoesce sub acţiunea presiuneî atmosferice, pînă ce crapă. Detunarca ce o audim, când crapă băşica, provine din intrarea bruscă a aerului în pahar.
Putem repetă experienţa, punend băşica în o porţiune înclinată sau verticală şi vom ajunge la acelaşi resultat; acesta arată că pre-» siunea atmosferică se face asupra tuturor suprafeţelor, ori-care ar fi direcţiunea lor.
b)	Putem proba existenţa presiuneî atmosferice prin hemisferele de Mag-deburg, numite ast-fel din causă că prima experienţă a fost făcută la Mag-deburg de Otto de Guericke.
Hemisferele de Magdeburg (fig. 3) sunt formate din două hemisfere A şi B, de cupru sau de alamă, gole în interior.	Fis-3-
Marginele hemisferei B sînt tăiate ast-fel, ca să potă intra exact în acele ale hemisferei A, formând o sferă închisă cu
www.dacaromamca.ro
ALBINA
571
totul. Dacă este necesar, se prevede marginele hemisfe-rei A cu o fâşie de pele, pe care o ungem cu o substanţă grasă, pentru ca închiderea să se facă bine. Ilemisfera A este prevedută cu un inel D; hemislera B cu o ţevâ cu robinet C, care se pote adoptă la o maşină pneumatică.
Dacă aerul nu este scos din hemisfere, le putem separă forte uşor, presiunea exterioră a aerului fiind egală cu presiunea in-terioră a aerului din hemisfere. Scoţend însă aerul din hemis-ferele suprapuse şi apoi închiclend robinetul, vom vede că va trebui să întrebuinţăm puteri mari ca să le putem despărţi; în acest cas, presiunea exterioră a aerului nu mai este e-chilibrată de presiunea aerului din interiorul hemislerelor. Deschidend robinetul C şi lăsând ca aerul să intre în interiorul hemisferelor, vom vede că ele vor putd li din nou separate cu uşurinţă.
c)	Se pote dovedi presiunea atmoslerică prin experienţa numită ploia cu mercur.
Se ia (fig. 4) un tub lung de sticlă A, care se pote a-daptâ la o maşină pneumatică, prevedut la capătul de sus cu un tub mai larg de metal B.
In tubul B se introduce un disc de lemn sau de pele grosâ. Dacă turnăm mercur în B şi scotem aerul din tubul A, vom vede că mercurul va căde în lungul tubului sub formă de ploe forte măruntă. Explicaţiunea este următorea: apăsarea atmoslerică din exterior ne mai fiind echilibrată de presiunea aerului din tubul A, mercurul va fi împins de presiunea atmosferică şi va străbate prin porii peleî sau a lemnului.
Acestă experienţă mai pune în evidenţă e-xistenţa porilor apreciabili ai corpurilor, cărora li s’a dat numele de pori sensibili.
—	Ai îpţeles, întrebă tatăl pe Ionel?
—	Da, respunse Ionel, şi te rog să-mi mai dai să citesc lucruri de acestea.
—	E de ajuns de-o cam dată. Acum dute şi te jocă.
Ionel se duse în curte pentru a vede ce mai fac curcele, raţele, gâscele, puii de găină şi fidelul păzitor al casei cânele Tarcuş.
----»<s^sSSsSyfe2sSJsif5»t
Fig. 4.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
i)72
Cele 10 poruneî ale limbi!.
»
^^^nintăşiî poporului Flamand din Belgia, pentru a în-ţări sentimentul naţional între concetăţenii lor, au răspândit în popor următorele 10 porunci, cari se potrivesc de minune şi pentru noi Românii.
Iată-le :
1.	Gândiţi-ve, că în totă viaţa trebue să daţi locul întâiu limbii vostre strămoşesci.
2.	Vorbiţi în limba vostră acasă, cu ai voştriî, cu prietenii şi cu ori-cine, chiar şi în faţa unui strein, căci se cade ca streinul să’ţi înveţe limba ta, nu tu pe a lui.
3.	Creşteţi pe copiii voştri în limba vostră, şi învăţaţi mai ales pe tete să vorbiască şi să iubescă limba maternă.
4.	Feriţi-vă de şcolile streinilor, căci numai aşa veţi lucră înţelepţesce.
5.	Cumpăraţi numai cărţi, reviste şi jurnale scrise în limba vostră, căci aşa veţi scăpă de influenţa străinilor.
6.	La ori-ce petrecere ca şi în salone, vorbiţi numai limba vostră, dar vorbiţi o frumos.
7.	Ori-cui aveţi de scris, scriţi-’î în limba vostră.
8.	Dacă porunciţi marfă în streinătate, scriţi în limba vdstră, căci câştigul deschide urechile, şi ascute limba.
9.	Daţi mărfurilor numiri numai în limba vostră, şi
10.	Tote înscripţiile prăvăliilor, etichetele mărfurilor şi ori-ce reclamă, făceţi-le numai în limba vostră, numai aşa vă veţi impune' streinilor
DE LiĂUDAT ŞI DE IMITAT
D-l Ilariu Marian, fost învăţător, iar acum deputat al Doljiuluî călăuzit de dorinţa ce a avut pururea pentru ridicarea neinului seu, vine la orî-ce ocaziune şi-şi dă tributul pentru ridicarea lui.
Cu prilejul anului nou 1901, a dăruit şcolei noste, un dulap de cărţi forte solid şi frumos ce costă peste 400 lei; iar ca zestre l-a dat un număr de peste 300 volume de cărţi.
Relatând fapta d-luî Marian, care e mai presus de orî-ce laudă, mă adresez d-lor autori de cărţi, rugându-i să facă dar, scrierile ce au.
Dumnedeu să dea gândul cel bun orî-căruî bun Român.}
Iliescu Dumitru
Dirijor- şcdloî Poiana-Mnre. Doljiu.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
5 73
Societate agrară.
S’a înfiiinţat în Bucurescî o societate agrară avend de scop desvoltarea ’pe de o parte şi ocrotirea pe de alta a proprietăţeî agrare.
Pentru îndeplinirea acestui scop societatea îşi propune:
a)	descoltarea agricultura, prin:
1)	înmulţirea şcolelor practice de agricultură, în centrele mai populate din fie care judeţ, îndreptând inveţămîntul fie-căreî şcole în sensul cultureî mai priinciose şi mai bănose din regiunea sa.
3)	Răspândirea micilor industrii agricole, cari vor transformă materiile prime, ne utilisate adi în valori comerciale.
3)	Răspândirea vitelor ameliorate, cee-ce va da o impulsiune considerabilă economiei nostre animale.
4)	Răspândirea celor mai bune seminţe potagere, fructifere, cereale şi textile, pe cari le vor cultivă şi răspândi şcolele nostre practice.
5)	Răspândiree în comune, în mod gratuit a cărţilor şi broşurilor agricole şi al jurnalului societăţeî.
6)	înfiinţarea de concursuri agricole în fie-care reşedinţă de judeţ şi a unui concurs anual general în Bucuresci şi Iaşi.
b)	Ocrotirea proprietăţii prin:
1)	Răspândirea creditelor agricole mutuale cari vor scăpă pe poprietari de cămătari: le vor procură capitalul necesar spre a scăpă proprietăţile lor în timp de criză; le vor permite să-şi a-melioreze cultura avend putinţa să-şi cumpere seminţe şi vite ameliorate, precum şi maşinele agricole trebuinciose unei culturi sistematice, şi mai târdiu să întreprinză amelioraţiuni fonciare: irigaţii, drenagiu, etc.
2)	înfiinţarea cooperativelor şi sindicatelor agricole cari vor suprimă intermediarii cari măresc preţul productelor la desfacerea lor; se va asigură productelor agricole un debuşeu mai avanta-gios, prin convenţiunile, ce se vor încheea cu străinătatea ; se va îndreptă insuficienţa şi scumpetea mijlocelor de transport.
3)	Menţinerea unei drepte cumpăniri în repartisarea impositolor, spre a nu fi expusă proprietatea rurală la sacrificii mai mari de cât pote suportă şi la cari recunosce că trebue să se supună în mod equitabil.
Comitetul se compune din d-niî Sava Şomănescu, Ştefan Gre-ceanu, Ion Alexandrescu, Barbu Ştirbei, Dini Mihail, Nicu Negri, Michail Alexandrescu, Const. Stoyanescu, Petre Milo, Nicolae Ce-sianu, D. Hariton, Ioan Plesnilă, Colonel Jurăscu, Thoma Maroc-neanu, C. Colibăşeanu. _________________
Serbări la 24 Ianuarie.
In comuna Copăciosa (Gorjiu), din iniţiativa învăţătorului G. Dobrescu, s’a serbat diua de 24 Ianuarie printr’un discurs istoric rostit de învăţător în faţa auditorului, compus din săteni şi din şcolari. Cu acest prilej s’a vorbit despre chestiuni privitore la viaţa rurală. Intre altele, după mai multe desbateri la cari a luat parte şi preotul C. Diaconescu, s’a hotărît înfiinţarea unei magazii de rezervă. _____________________
www.dacQromanica.ro
574
ALBINA
O serbare românescă la îjraşov.
Publicăm cu plăcere următorea dare de semă ce ni s’a trimes din Braşov, fiind-că din ea se pote vedea cum fraţii noştri de peste Carpaţî, (neajutaţî, ba chiar une-ori prigoniţi) sciu să lucreze pentru a se ajută singuri unii pe alţii şi a progresă în cultură.
lată acea dare de s<5mă:
Marţi, la 30 Ianuarie, diua sfinţilor trei Ierarchî, Reuniunea femeilor române din Braşov şî-a serbat jubileul de 50 de am al existenţei sale.
Serbarea a reuşit în modul cel maî splendid.
La orele 8 dimin6ţa a început serviciul divin în biserica Sf. Ni-culae din Scheiu. A urmat apoi parastasul în amintirea repausaţilor întemeetorî aî Reuniune!. După parastas s’au pus cunun! pe mormintele acestora.
Eră forte înălţător actul când fetiţe din internatul Reuniuneî duceau în cimitire cununi verdl, pe car! membrele din comitetul Reuniuneî le aşedau pe mormintele acelora carî au contribuit la înfiinţarea şi prosperarea Reuniunii.
La ora 11 s’a ţinut şedinţa festivă în spaţiosa şi frumosa sală a gimnasiuluî român.
De faţă erau membrele Reuniunii, întreg publicul român ales din Braşov şi jur, representantele Reuniunilor de femei române şi streine din loc, cum şi representante a câtor-vâ reuniuni din afară.
Şedinţa o deschide preşedinta Reuniunii, d-na Agnes Duşoiu. După d-sa corul d-lul prof. Dima intoneză Psalm XVI, cor mixt de Eus. Mandyczewsky:
«Păzeşte-m6 Dumnedeule, căci Ţie mg încred. Tu esc! Domnul meu, afară de Tine nu aflu fericire. Tu susţii sorta mea. De aceea bucură-se inima mea şi veselescă-se sufletul meu. Căci Tu-mî faci cunoscută calea vieţii mele şi plinitatea bucuriilor de dinaintea feţei Tale».
După acdsta se urcă la tribună d-na Elena Dr. Mureşanu, care cu voce sonoră şi cu avînt înălţător citesce istoricul Reuniunii, a-rătând fazele prin care a trecut Reuniunea pînă astă dl. Reuniunea a fost înfiinţată cu scopul de ajutor a orfanilor nenorociţi căduţl în luptele din 1848 -49; maî târdiu a subvenţionat şcolele de fetiţe din Braşov, Blaşiu, Sibiu şi Abrud, iar în timpul din urmă, a înfiinţat un Internat-orfelinat, in care se cresc fetiţe orfane şi se primesc şi fete cu plată.
Punctul următor a fost «Orfana» poesie de ocasie, compusă de profesorul Andrei Bârsanu şi recitată cu multă dibăcie de către o orfelină din Internat.
Din acestă poesie care a stors lacrămî din ochii celor presenţî, reproducem aci strofele următdre:
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
575
Cincî-decî de ani trecură din vremile acele,
De când resboiul crâncen lăsase mii orfani,
Când ţara nostră mândră erâ'mbrăcată’n jale,
Când fără nici un sprijin gemeau copii sărmani.
Atunci, femei române, cu inime de îngeri Sub stegul carităţii cu drag se însoţiră Şi pânea ş'a lor haine cu-orfaniî împărţiră,
Durerea alinând-o, curmând duiose plângeri.
Mult bine făptuiră ceşti îngeri pămîntescî Şi multe lacrimi crunte din feţe dragi secară,
Ca semn de mulţumire, spre sferele ceresc!
Din inime plăpânde rugi calde se’nălţară.
Şi mai târdiu, când cerul din nou se’nseninâ,
Când îşi luă domnia din nou divina pace,
-	In inime române iubirea nu’ncetâ,
Minuni de bunătate urmând mereu a face.
Şi an de an copile uitate de noroc La ăst isvor de milă allat-au mângâere Şi pâne pentru hrană şi pâne, ce nu piere,
Ce’n suflet viu aprinde dumnedeescul foc.
Dar adî, când ne-adunarăm cu sulletul pios S’aducem mulţumire Româncelor mildse.
Ah, câte se mai află pe astă lume, jos,
Şi câte sînt jelite cu lacrimi durerdse?..
Veniţi, l’a lor morminte genunchii să plecăm,
Udând ţărâna sfîntă cu-o lacrimă terbinte Şi'n loc’ de mulţumire, rugi calde să’nălţăm Pentru a lor odihnă cerescului Părinte.
Iar voi, ce moştenirea asupră-v’aţî primit,
Urmaţi cu stăruinţă pe-a milei sfintă cale,
Durerea alinând-o, gonind a lumeî jale Şi Domnu-al vostru bine plăti-vâ însutit!
După acestea, d na Maria Baiulescu a citit o admirabilă conferinţă «Despre misiunea femeii române».
Festivitatea s’a încheat cu: Imn de mulţumită, pentru cor mixt cu acompaniare de orchestră de S. ladassohn, tradus de A. Bârsan, şi esecutat de corul d lui Dima.
Textul imnului înălţător este:
Cum mesura-voiu Cum eu uita-voiu,
Domne, cât bine mî-aî arătat ?
Griji şi necazuri,
Grele talazuri,
Tote cu mâna-ŢI le-aî alungat
fie mărire Şi mulţumire Vecinie eu voiu înălţă,
Şi’n orî-ce vreme,
Făr'a mc teme,
Vesel spre tronu-Tî Voiu alergă.
Amin!
www.dacaromamca.ro
576
ALWNA
După terminarea şedinţei festive, comitetul in corpore s’au pre-sentat mal întâiu la presidenta Reuniunii Agnes Dusoifi, după a-ceea Ia casieră Elena Săbădeanu, cărora le-a presentat câte un buchet şi le-a mulţumit pentru jertfele ce aduc societăţii.
S6ra s’a ţinut un bal splendid la care a participat întreg publicul distins al Braşovului: prefectul comitetului, generalul dimpreună cu corpul oficeresc şi alţi fruntaşi.
La orele 12, ridicându-se cortina, în faţa publicului, apare un transparent în lumină electrică cu inscripţia:
1851 Romana 1901 şi în sunetul musiceî, intră în sală 20 părechl dansatori şi dansatdre. Drăgălaşele domnişdre tdte în cos-tumurî năţionale, din diferite ţinuturi.
Tablou pitoresc, încântător!
Dansatorii au jucat Romana, cu tdtă precisiunea, căci tot în anul acesta s’au împlinit 50 de ani şi de la întocmirea acestui dans de salon românesc.
Moşul.
1
Guqoscerea vacilor lăptose.
inJNt*
u este tocmai aşa uşor a răspunde, V \; ^ dacă, şi în cât cutare vacă e lăp-tosă. Economi încărunţiţi în practică şi prin multe experienţe, de câte orî nu se văd înşelaţi în presupunerile lor. Din studiile făcute în urma experienţelor, credem deci, a face un mic serviciu ţăranilor noştri, înşirând aci pe scurt semnele neîndoiose după cari se pote cunosce, cari vaci se disting printr’o îmbelşugată producere de lapte.
Un lapte bun, dă o vacă numai atunci când posedă calităţile cele maî favorabile pentru îngrăşat.
Mult lapte produce acea vacă, care are forme fine la corp, maî cu semă când posedă un cap uşor, gât subţire, corne fine scurte, corp jos, piciore subţiri, o piele şi un păr mole şi elastic; costele să fie late, pieptul puţin cărnos, tragănul să fie subţire şi fin.
In ajunul mulgeriî, ugerul vacilor forte lăptose, este dungos rotunjit, nu atât slobozit în jos, cât mai ales larg şi departe întins spre burtă şi înspre
www.dacaramamca.ro
ALBINA
577
codă. Mărimea singură nu hotărasce, căci nu arareori ugerul este cărnos. Pielea ugerului să fie cât de subţire, mole şi înzestrată cu păr scurt şi fin. Ugerul pleşugit şi perul lung şi aspru, se privesc cu semne nu tocmai bune. Ţîţele să fie netede, compacte, egale de grose şi lungi, direcţiunea lor să fie spre afară. După muls ugerul să apară deşert, în caşul contrar trebue să fie multă carne de desup-tul lui.
O însuşire proprie vacilor lăptose este, că, afară de cele patru ţîţe cu lapte, ele maî au încă două ţîţe sterpe, adese-orî lungi şi binişor desvoltate.
Vinele lăptose să fie cât de grose, tari şi umflate, şerpuind în jurul ugerului şi pe sub burtă (fole), în numerose ramuri lungi şi încâlcite. După muls, ugerul lăptos se strânge la olaltă şi formeză încreţituri subţirele.
Vacile cari întrunesc asemenea condiţiunî, se îngraşă şi dau mult şi bun lapte, dacă aii — lucru natural—şi o bună îngrijire şi nutriment corespunzător, bogat în substanţe hrănitore, de la care atârnă forte mult bunătatatea laptelui, atât ca calitate cât şi ca cantitate.
Cu a doua ocasie vom vorbi ceva despre unele observări şi experienţe la prăsilă, cari au valore necontestabilă.
N. Istrati.
IDE Tj -A S> .A. X E
In Şiua de 21 Ianuarie a. c., prin gara Bârnova, a sosit d-1 Ion Kii-linderu, administratorul Domeniului Coronei, a asistat ia serviciul divin din cătuna Slobozia, comuna Ciurea, jud. Iaşi, oficiat de preotul H. Han-ganu, acompaniat de corul elevilor, sub conducerea învăţătorului.
După terminarea serviciului divin, a făcut diferite întrebări elevilor şcolei precum şi diferiţilor locuitori din jurul d-sale.
A propus următorele îmbunătăţiri pentru biserică: a se face o reparaţie radicală în interiorul şi exteriorul bisericei, pictarea catapetesme! şi a 12 icone, cumpărarea unui candelambru, un rînd de veşminte preoţesc!, împrejmuirea bisericei cu gard, plantaţii în curtea bisericei şi altele.
De aicea, însoţit de personalul Domeniului, de preot, învăţător şi obştea locuitorilor, a mers la şcolă şi s’a interesat despre gradul de înaintare al elevilor precum şi despre curăţenia lor. A visitat localul de şcolă, rămânând pe deplin mulţumit de curăţenia în care se ţine, dând învăţă-
www.dacoramanica.ro
578
ALBINA
torului o gratificaţie de 40 lei. pentru biblioteca şcoleî 8 volume cărţi, precum şi portretele A. S. R. Principele şi Principesa României.
In urmă a visitat şi Brigada Silvică, remânend şi aicea pe deplin mulţumit de curăţenia şi buna întreţinere a localului.
Plecând din acestă cătună, şi de data acesta, a dat omenilor nevoiaşi lemne de foc.
Gh. Miron.
____________________ Invfiţ., eoni. Ciurca, Iaşî.
Cronica Săptămânii.
D-! P. P. Carp, preşedintele consiliului de miniştri, a vestit la 13 Februarie în Cameră demisiunea cabinetului, arătând că M. S. Regele a însărcinat pe d l D Sturdza cu formarea noului minister.
Noul minister s’a şi compus din:
D 1 Dimitrie Sturdza, preşedinte al consiliului, ministru de externe şi ad-interim la rfisboiu.
D-l P. S. Aurelian, ministru de interne.
D-l G. Pallade, ministru de finanţe.
D-l Missir, ministru de domenii.
D-l C. Stoicescu, ministru de justiţie.
D-l I. C. Brătianu, ministru de lucrări publice.
D-l Spiru Plaret, ministru al cultelor şi instrucţiunii publice.
—	In diua de 14 Februarie, d l Dimitrie Sturdza a citit la Cameră şi Senat,’ decretul de disolvare a Corpurilor legiuitdre şi convocarea colegiilor electorale la termenele de mal jos:
Pentru senatori: Colegiul I, în diua de 9 Martie a. c.; colegiul II, în diua de 10 Martie a. c.; colegiul universitar din BucurescI şi Iaşi, în diua de 11 Martie a. c.
Pentru deputaţi: Colegiul I, în diua de 13 Martie a. c.; colegiul II, în diua de 14 Martie a. c.; colegiul III, în diua de 15 Martie a. c.
In diua de 26 Februarie a. c. se vor alege delegaţii colegiului al lll-lea.
Noile Adunări legiuitdre sînt convocate pentru diua de 24 Martie a. c., în sesiune ordinară.
—	Ministerul instrucţiunii a dat următdrea decisiune, pentru înfiinţarea şcdlelor primare superidre:
Art. 1. Consiliul inspectorilor sub preşedinţia d-lul inspector-ge-nerel al învăţămîntuluî primar va pregăti pînă la 25 Martie programele de studii şi de profesiuni pentru aceste şcoli.
Art. 2. Inspectoratul va prăgăti pînă la 1 Iunie regulamentul a-cestor şcole şi ne va propune localităţile unde să se înfiinţeze precum şi secţiunile profesionale respective.
—	Ministerul instrucţiune! publice a expediat revizorilor şcolari adrese pentru membrii corpului didactic primar cari au fost chemaţi la examenele de definitivat cari vor avă loc la 5 Martie.
—	Direcţiunea agricultureî, din ministerul cu acelaş nume, a trimis tuturor prefecţilor o circulară fdrte importantă, în care reamintesce disposiţiunile lege! rurale pentru nimicirea insectelor şi invită pe prefecţi să bine-voiască a luă măsurile administrative cele mal e-
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
579
nergice, pentru a se opri stricăciunile făcute de insecte asupra pomilor roditori în general.
Ar fi de dorit ca d-niî primari, notari şi învăţători să spună sătenilor cu tot dinadinsul să nimicăscă cuiburile de omidi în timpul erneî, culegăndu-le de pe pomi şi aruncândule în foc.
—	D-l Scarlat Ghica, director general al teatrelor, a înaintat ministerului de instrucţie un raport asupra reorganisăriî conserva-tdrelor de muzică şi declamaţie.
—	Ministerul de interne a pus în vederea primăriilor din ţară, disposiţiunile art. 4 din legea de recrutare, care face pasibil d’o amendă de la 200 pînă la 1000 lei, pe acei cari vor primi în funcţiuni pe vr’un tînăr între 20 şi 30 ani, care n’a satisfăcut condiţiile recrutărei.
—	Societetea pentru cultura poporului «Steaua» de sub preşedinţia d-lui Kalinderu, s’a întrunit la 1 Februarie curent.
S’a luat iniţiativa de-a se tipări mai multe scrieri populare cu preţuri eftine pentru luminarea maselor poporului.
—	O ciocnire sîngerdsă s’a produs lingă Baiazid, din vilaietul Salonic, între Bulgari şi jandarmi şi soldaţi Turci. Se dice că 7 Turci ar fi fost ucişi şi 7 răniţi. Bulgarii au avut 9 morţi.
—	Tipografia bulgară din Constantinopole, proprietate a unui Bulgar, a fost închisă de poliţie. S’au făcut cercetări. Proprietarul tipografiei şi fiul său au fost arestaţi.
Poliţia supraveghiază pe toţi Bulgarii macedoneni din Constantinopole.
—	Ultimile sciri asupra răsboiuluî dintre Englezi şi Buri, sînt:
Trupele Generalului Plumer au atacat pe generalul bur De Wet
lingă Cisselfontein, pe malul stîng al fluviului Oranj. I-a luat 2 tunuri, câte-vâ vagdne şi 50 de prizonieri. Burii sînt împrăştiaţi şi urmăriţi.
Generalul French anunţă că trupele engleze trimise în contra Burilor, i-aii împrăştiat, 5000 de Boeri sînt în faţa Englezilor.
Totalul perderilor Burilor este de 282 dmenî ucişi sau răniţi, 56 prisonieri şi 138 cari s’au predat. Boerii au mai perdut un tun, 462 pusei, numerose muniţiunî, mulţi cai şi multe vite şi 1070 de trăsuri. Englezii au perdut cinci ofiţeri şi 41 de soldaţi ucişi şi 4 ofiţeri şi 100 de soldaţi răniţi.
—	Se trimite din De Aar jurnalului «Daily Telegraph» scirea că d-l Stejn preşedintele Orangeluî, a pronunţat în faţa Burilor un discurs în care le-a dis că de acum nu mai au alt-cevâ de făcut de cât să se pue fie care la adăpost şi să se întorcă în statul Oranj.
—	La Londra s’a primit o depeşă a lordului Kitchener, care a-nunţă că generalul Bur Botlia îi ceruse o întrevedere pentru a trată o capitulaţiune generală. Lord Kirtchener a hotărît data de 27 Februarie st. n. pentru întrevedere.
In urma sfătuirilor dintre guvernul englez şi guvernele respective s’a hotărît ca Francezii, Ruşii şi Germanii, cari s’au bătut alături cu Burii şi aii fost făcuţi prisonieri de Englezi, să fie puşi în libertate şi repatriaţi.
www.dacoromanica.ro
580
A 1.11 IN A
BIBLIOGRAFIE
A apărut:
Spîcnrt, culegere din englezesce de L Achimescu. Asupra a-cesteî lucrări Academia Română (Jice: «Se constată spre lauda a-ntorulnl, că tote bucăţile din cart şî-a alcătuit culegerea sunt morale şi folositore tineriinel».
De vîn^are la librăriile Socecu şi Stork, Bucurescî, cu preţul de 0,75 bani.	_______________
MULŢUMIRI
Dirigintele şcolei din comuna Creaţa Leşile, jud. Ilfov, mulţumesce în numele elevilor, d-lul advocat B. Brătianu, proprietarul moşiei Surlarî, pentru darul de 150 caete de scris, tocuri, creione şi peniţe, ce a binevoit a da, spre a se distribui la copiii silitori şi săraci.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
D-luî Chr. Miloşescu, Comănescî-Mehedinţi. — Sînteţi achitat pe anul curent al IV-lea cu chitanţa 278.
— Elena I. Popescu, înveţătore, Atârnaţî-Teleorman. — Idem cu chitanţa 432.
Candiani, Segarcea.—- Mulţumim. Sint plătiţi cu chit. 722 şi 723 an IY.
jynnisterui Cultelor şi Jnstrucfiunel publice.
Se aduce la cunoscinţa doritorilor, că în <jliua de 1 Martie a. c., se va ţine licitaţie publică în pretoriul acestui minister din strada Diacone-selor. pentru arendarea fineţii şi pomilor roditori de pe locul viran, situat între Cheiul Dâmboviţei şi str. Carol Davila.
Arendarea se face pe timp de un an de la 23 Aprilie 1901 pînă la 23 Aprilie 1902.
Arendaşul este obligat a plăti arenda odată integral la facerea contractului, fiind dat că în tot timpul arendăreî, să păstreze în bună stare împrejmuirile ce s’ar află şi pomii, şi nebeneficiind de cât de fructe şi fîneţă, neavend dreptul de a deschide vre-o baracă, de a face arături sau săpături şi nici de a sub-arenda fără autorisaţiunea Ministerului, predând la expirarea arendăreî în starea în care a primit.
In cas când s’ar decide facerea unei construcţiunî pe acest loc sau din alte împrejurări, Ministerul este liber a resilia contractul fără nici o formă şi în orî-ce timp, anunţând pe arendaş cu o lună înainte şires-tituindu-î suma cuvenită pe timpul de la evacuare pînă la finele timpului pentru care a depus arenda.
Concurentul asupra căruia se va adjudecă licitaţiunea va depune la aprobarea licitaţiuneî o cauţiune de 6% în numerar sau efecte, după care se va înclieea contractul, de urmarea căruia va depune şi o garanţie de lei 500, care va sta în păstrarea Ministerului pînă la expirarea termenului de arendare şi după avisul d-luî delegat al Ministerului.
Texele de timbru de înregistrare, precum şi ori-ce dare către stat, judeţ şi comună privesc pe arendaş.
Licitaţia se va ţine prin strigare, începend de la suma de 500 lei.
Disposiţiunile art. 68—79 din legea comptabilităţei publice sînt obligatorii pentru ţinerea licitaţiuneî.
Ministru, (ss) D. Aug. Luurian.
Şeful serviciului, (ss) N. S. Dumitrescu.
No 636.
www.dacQFomanica.ro

^6^

STEAUA
d
Societatea Steaua are de scop a lucră pentru întinderea înveţătureî în popor, prin tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale, patriotice şi de folos practic, şi pentru împiedecarea, prin tote mijlocele legiuite, a răspândire! de scrieri şi publicaţii imorale, sau cu tendinţe contrarii statului şi ideii naţionale române.
Cotisaţia este de cel puţin doi lei pe an, iar pentru învăţători, i preoţi rurali şi săteni, de cel puţin un leu pe an. Fie-care mem-bru este îndatorat ca, în cel d’intâiu an după primirea sa, să facă a se primi în Societate cel puţin alţi doi membri noi.
Cererile de înscriere, însoţite de cotisaţia pe un an, se pot a-dresa d-lul Spiru C. Haret, în BucurescI, strada Verde No. 7.
Comitetul. Preşedinte, Ioan Kalinderu, membru al Academiei Române.— Vicepreşedinte, Sava Şomănoscu, mare proprietar, senator —Administrator şi casier. Spiru C. Haret, fost Ministru, profesor Universitar.—Secretar, Const. Banu, profesor secundar.— Membrii, I. Diinitrcscn Procop., fost senatori şi locţiitor de Primar al Capitalei; M. Yb'idcscd, deputat, profesor universitar; Cristu S. Ncgocscu, profesor secundar, administrator al Casei Şcolelor; Petru Gârboviccami, fost deputat, director al Şcolei Normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; Dini. Cetropiil, institutor, preşedinte al Societăţii corprdui didactic primar.—Censorî, Const. Aliiuăneşteann, inginer de mine; Preotul econom .Const. Ionescu, profesor [secuudar; Const. Alexandrcscu, institutor, fost trevisor şcolar,
„Universala"
Societate generală de asigurare în Bueurescî.
Autorisatd de Onor. Trib. Comcreial Ilfov prin jurnalul No. 3239/99 şi 11708/900
■ • ♦ ^« 1—
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE Preşedinte	•	Vice-Preşedinte
St. C. Sendrca	Sa	Nicolae Fleva
Mare propr. Deputat şi fost Ministru
;
Mare propr. prof! şi fost Ministru
MEMBRII:
C.	G. Vernescu, mare propr., deput. Gr. Macri, mare propr., dep., adv. Ad. Stern, proprietar, advocat.
D.	A. Laurian, proprietar, profesor. I. Zaliareann, proprietar, bancher. D. lancovici, proprietar, advocat. Lt.-C-nel I). Angelescu, mare propr.
G. Scorţescu, mare propr., advoc. Luca 1*. Niculcscu m. propr., comerc C. Miile, proprietar, advocat. Ştefan Pleşea, mare propr., deputat. F. Corlătescu, m. propr., deput., adv. B. Păltineanu, «	«	«	«
N. Cucu-Starostescu, inginer, propr.
Director General G. 1). DIAMANDOPOL, inginer.
„ţJNIVESALA“ asigură în contra daunelor de Incendia, Grindină şi Transport.
Primesce asigurări de Viaţă, de Cas de morte şi Rente.
In tote combinaţiunile după tarife reduse şi în condiţiunile cele mal liberale şi avantagiose. * 1
Pentru orî-ce informaţiunî a se adresa: Dlrccţiunel Generale In BucurescI. Strada Domni i 23.
1 sau agenţiilor din t6tă ţara.
Ou-

----*«=t#i=î-----
www.dacoromanica.ro
C E R E S
Societate cooperativă de agricultură
Bucuresci
3,	Strada Jţarageorgevieî, 3.
Mijlocesce vinderea de cereale şi ori şi ce alte produse agricole. ..
Furniseză pluguri, grăpî, pulverisatore şi tot felul de instrumente agricole.
Instaleză uscătorii de fructe, procurând aparatele trebuinciose acestei industrii.. .
Furniseză viţe americane altoite, pomi roditori şi orî-ce fel de seminţe.
In vederea semănăturilor de primăvară, procureză seminţe bune şi eftino «le plante de nutreţ, lucernă, trifoi, seminţe de zarzavaturi, etc.
Preţurile mici şi marfa garantată, sub controlul staţiune! agronomice din Bucuresci. Pupă cerere se pot trimete probe.
G/
Cal mai mare şi cel mai vast magailn din Tară şi singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei.
Ghete pentru bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 »	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
»	» cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95
Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de	lack	întregi, 14,95 13,95
»	»	facon Klappe, 15,95
»	»	pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95
»	»	cu nasturi, 15,95, 14,95
» glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 »	» nasturi, 16,95
Ghete color, simple, 13,95, 12,95 »	»	beseţurî, 14,95, 13,95
»	»	şirete, 14,95, 13,95, 12,95
*	»	nasturi, 14,95, 13,95
»	»	» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 ohevreaux american, 9,95 »	» franţuzesc, 12,95
« color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 > piele rusescă, 12,95, 11,95
Glieto pentru dame
De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 »	»	High-Liffe, 16,95
» color. 12,95, 11,95, 10,95 »	»	High-Liffe, 15,95, 14,95
»	»	extra-fine, 13,95, 12,95,	11,95
Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
5,95,	4.95.
Ghete pentru băeţl, fete şi copil Pentru băeţî, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 »	fete 6,95, 5,95, 4,95
»	copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
Numai la t6te sezânele se pote găsi încălţăminte bună şi cu preţuri fabulose de
eftine.
Magasinul la tbte Sesânele lingă Poliţia Bucuresci, Calea Victoriei 27, Bucuresci.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor av6un scăţjâmint de 6% din preţurile însemnate, presentând cuponul.
------------------------------------------------------------------------------
Institutul de Arte Grafice	16. — Bucuresci.