No. 9
ANUL IV.
26 Noembre 1900.

3
O
O
o
ă
&
0
o
I
o
cp
0
&
o
G
O
O
&
0
SI
G
.0
1 m
o
o
0
1
0
G
0
01
o
G
o
0
0
0

<5ttrfc

•Revistă Enciclopedică populară
are în fie-care Duminică
Abonamentul în ţarii pe an L»ei 5 j Abonamentul în străin, pe an Liei 8
»	»	» G luni ■» 3 | Un număr..............15 bani
Pentru finiitţciurf 1 leu linia JVlica publicitate 5 bani cuvîntul. Manuscriptele nepublicate se ard.
Comitetul de redacţie; om KaBinderu
9 viccarju . fdu/escu-jYîotru ff. Coşbuc
J.	Ctescu
P. 2>u//u
SUMARUL: P. Dulfu, Ostaşilor Români. — G. Coşbuc, Proorociile despre schimbarea văzduhului.—P..., Mitropolitul Gavril Bânulcscu — Dr. N. Grigoriu, Scarlatina.— /. Idictnu, Apel. — Căpitan S. Lconte, Stăgul. — Povaţă contra îngrăşăril.— Gh. Adamcscu,.Anexarea Dobrogel. — Societatea „Spătarul Milescu“ de pe Domeniul Coronei. — Niger, Străin In Ţara lui. — Iriinia Popcscu, Cum cunoscl că un cal o şchiop. — V. Cotnan, O circulară. — V., Importanţa maşinclor de secerat şi legat.—Cronica Săptămânii. — Informaţii. — Bibliografie.—Poştn Administraţiei,
Ilvstrafiunî: Ostaş Român.—Mitropolitul Gavril Bănuleseu.—Ţărani din Oltenia—Maşină de secerat.— Maşină de secerat şi legat.
dac fia fi jfidministrafia S*r- Mâr/tulesa J/o. S, Jfucuresci.
www.dacoramanica.ro
FURNISORUL CURŢEII
RECOMPENSE OBŢINUTE:
4 Diplome de onâre 19 Medalii de aur 1 Grand Prix 1 Afară de concurs MEMBRU JURIULUI ►Medalie de argint la Exp. Univers. Paris 1900.
Cea mal inarc recompensă rdecernată conservelor strCine.
FABRICA DE CONSERVE STAICOVICÎ
Ca şi în anii trecuţi ve oferă anul acesta pro-) dusele sale de legume, precum]: Mazăre, Fascie,< Bame, Ghiveci, Pătlăgele vinete, Fasole ţu-oărâ şi Ardei copţi în cutie de '/2 kilo cu pre-{ ţul de Lei 5,75, colecţia de 10 cutii, din carc\ voiţi să alegeţi. Transportul gratis pînă la gara< sau comuna D-vostră. Plata în ramburs.
Fiind siguri că în tot-d’a-una aţi fost mulţu-) miţl de calitate şi preţ, avem speranţa că şi anul/ acesta ne veţi onora cu coniandele D-vostre, mair cu semă că anul acesta am redus preţurile cu< în raport cu anul trecut.
Comandele se adreseză
D, STAICOVICÎ
Strada Regală, 11.
Desluşiri pentru D~niî abonaţi.
Rugăm pe abonaţii noştri cari sînt achitaţi pe anul al III-lea şi au fost suprimaţi fără cererea lor, să ne comunice când au achitat abonamentul ca în cas de erdre să putem îndreptă, iar de au încredinţat altor persdne costul, iarăşi să ne comunice, arătându-ne precis, numele, funcţia şi domiciliul acelor persone.
Mai rugăm pe toţi d-nil abonaţi cari şî-au schimbat sau îşi vor schimbă domiciliile să ne comunice noua lor adresă, arătând neapărat unde au primit revista în trecut.
Abonaţii ce ne trimit bani, să scrie pe dosul cotorului mandatului desluşit pe ce timp trimete abonamentul; iar dacă cere abonamentul din nou, să scrie desluşit numele şi comuna pe cotor. Ceî ce trimit şi pentru alţi abonaţi, să puie desluşit pe cotorul mandatului numele şi comuna în care locuesce fie-care abonat.
In cas când unul abonat nu i se aduce revista cel mult a treia (Ji după Duminică, să reclame oficiului poştal prin care primesce şi de nu e satisfăcut să ne reclame nouă. Acelaşi lucru să-l facă şi când li se aduce revista neregulat.
Numerile ce n’ar fi fost primite la apariţie şi nu ne vor fi reclamate cel mult în 15 <Jile de la data lor, sub nici un cuvînt nu se vor mal trimite.
Tirajul revistei fiind redus numai la numărul abonaţilor şi reservându-ne numai un număr fbrte restrâns de colecţii, rugăm cu insistenţă pe d-nii abonaţi a ţine socotelă de avi-sul nostru, în interesul d-niilor lor.
Abonaţii neachitaţi încă şi cari ar dori să continue abonamentul în anul al IV-lea, să se grăbescă a achită pentru a li se pută da şi numerile din urmă.
www.dacarQmamca.ro
ALBINA
225
OSTAŞILOR ROMÂNI
— 28 Noembre 1877 —
^^lăcăî la suflet ageri, ce ’n lupte-omorîtore Daţi piept vitez cu hidra fieroseî păgânimî!
Fii scumpi aî României! — nădejdea ’nvietore Şi fala — d’a^î nainte — a ’ntregiî Românind!
Titani y’aii dat pe lume viaţă, bărbăţie ?‘
Cornelii renumite, Yeturiî v’au crescut?
Sati îngeri din văzduhuri v’aîi insuflat tărie,— Luptând— minuni să faceţi, cum nimeni n’a crezut?
Citesc a vostre fapte de-o lume admirate,
Şi pieptu-mî saltă, cresce! căci par’că văd în voî
Luptând pentru mărire şi sfînta libertate P’aî luî Mihaiu sau Ştefan nebiruiţi eroi!..
O! de-ar pute — o clipă — Mihaîti, Ştefan cel Mare, Să ’nvie, să se ’ntorcă din nou p’acest pămînt!..
Dar, nu!.. virtutea vostră, ostaşi cu braţul tare, A$î duce bucurie şi celor din mormînt!..
Nainte deci, nainte pe calea apucată,
In frunte cu al vostru vitez Conducător!
Şi steua Românimi! de vremi întunecată Curînd se va preface în sore lucitor.
Nainte fără temă de mortea ’ngrozitore!
Amară este mortea pe pat, între păreţi;
Dar mortea vitejescă pe câmpul de onore E dulce, preţuesce cât sute de vieţi!..
Iar voî, duiose mame, pe care bătălia Cu inima sdrobită, în doliu v’a lăsat:
Să nu vă plângeţi fiii ce pentru România In lupte sângerose viaţa lor şi-au dat!
www.dacQFomanica.io
aTBOŢirBinOJOOTp'MMM
UBUIO^ SBÎSQ

ALBINA
227
Eî vîeţuesc în ceruri, slăviţi de ’ntrega ţară. ..
Iar din a lor cenuşe împrăştiată ’n zări Pe plaiuri carpatine o flore-o să răsară:
Măreţa, scumpa flore a sfintei Neatîrnărî!
P. Dulfu.
Prooroeiile despre schimbarea văzduhului (*)•
n «Monitorul oficial» se publică în fie-care o clare de semă despre starea văzduhului în felurite locuri ale ţârii. Se arată anume cât de cald oricât de frig este, dimineţa la 8 căsurî; cum a fost cerul: senin, ori înorat, dincotro băteâ ventul şi cât de tare; daca a plouat, cât de mare a fost plbia, şi altele. Sînt frumbse lucrurile acestea, dar—vă gândiţi d-vdstră — la ce-or fi fiind bune? Adică, mie din Bucuresci, ce-mi pasă dacă erî a fost la Mamorniţa puţintel vent de către Răsărit, ori la Buhuşî senin şi cald, iar la Vaî-de-ei, pe unde-’or fi, plbie cu vent? «Monitorul oficial» şi institutul meteorologic, care publică aceste date, n’au alta de lucru? Aşâ, do curiositate şi când nu scie omul cum să-şi ombre vremea, pbte că aruncă ochii şi la tabela cu «starea văzduhului» din - Monitor» şi-o citesce totă, dar s’a ales cu ceva înţelepciune pe urma citirii?
De geba însă nu publică nici Monitorul «starea văzduhului.» Dar de mirare este, că el spune despre vreme cum a fost, nu cum o să fie; iar nouă tocmai de asta ne pasă, să seim ce vreme o fi mâine şi poimâne, nu ce-a fost ieri şi alaltăerî şi pe vremea când veniau Tătarii.
Dar tocmai din ceea ce-a fost şi este, se pbte judeca ce are să fie. De-aceea institutele meteorologice adună tbte datele acestea, ca să afle «bbla» văzduhului, precum doctorul te întrebă şi asta şi ceia şi ceia, ca să afle adevărata bălă a trupului. Furtuna, ventul, umedela multă, grindina şi cele-1-alte sînt într’adever bble ale aerului, şi de aceea şi vorbim de «stricarea» vremii. Acum, ori-ce bblă are pricini anumite şi anumite «simptome;» doctorii, când văd simptomele, sciu că are să-î vie omului cutare bblă şi nu alta. Aşâ şi cu aerul. Daca bmenii au băgat de semă de-o mie de ori, că înainte do-a fi furtună mare cu grindină, argintul viu se scoborîse în barometru fbrte mult cu vre-o <Ji înainte, că tot cu o <}i înaintea furtunii termometrul făcea sărituri, când 1
(1) Ve(jî No. 6.
www.dacaromaiiica.ro
228
ALBINA
se ridica, când se scoborâ — în răstimpuri scurte — atunci eî au pus mâna pe un adevăr. Şi de câte ori după aceea au văfjut că termometrul face sărituri iar barometrul scobără, eî au sciut că a doua-<Ji are să fie furtună.
Schimbarea vremii se păte cunăsce de pe a<Ji pe mâine din multe arătări, dar una e mai ales hotărâtdre: apăsarea aerului. Mulţi dintre d-v6stră sciţi ce e barometru, o uneltă care arată cât aer e în văzduh. Aerul are o greutate a luîT ca tot ce este în lume, şi apasă şi el ca ori-ce greutate. Şi e lesne de priceput, că cu atâta apasă mai tare şi e mai greu cu cât e mai mult. Iar în văzduh nu e pretutindeni şi tot-d’a-una aerul de-opotrivă răspândit: pe munţi e mai rar, mai puţin, în vale des. Apoi chiar în vale, într’acelaş loc, odată e rar, odată des. Iar barometrul arată acest lucru: când aerul e des, el apasă de-asupra argintului viu din barometru şi-l face să se ridice în ţevă; când aerul e rar, el nu apasă tare şi argintul-viu stă mai jos în. ţevă. De aceea ceî-ce au barometru şi-i pricep meşteşugul cel aşa de simplu, se uită la barometru şi <Jic une-orî veseli: «Aha! Barometrul e ridicat!» iar alte ori dau din cap: «Eî, Ddmne, iarăş a scăzut barometrul!» Iar lucrul se tălmăcesce aşâ: când barometrul e ridicat, el arată vreme bună şi senin, când e scătjut arată că văzduhul are de gând s’aducă ven-turî, furtuni, ploi.
T<5te bune, dar de ce scăderea ori înălţarea argintuluî-viii arată furtună ori senin?
Când aerul e mult şi, prin urmare des, el are năzuinţa să. scobăre de sus tot mai spre suprafaţa pământului, şi cum s’adună aşâ se încăkjesce şi se face tot mai uscat. Fiind el cald, e vremea caldă; şi uscat fiind, nu pute fi vorba de urne-<}elă şi de nori. Deci, aerul des pricinuesco vreme caldă şi senină.
Alt-fel e, când aerul e rar: atunci el se tot depărteză de . pămînt în sus, în văzduhul lui Dumnezeu. Şi cu cât rămâne mai rar, cu atâta e mai rece, mai umed, deci cum e mai potrivit să aducă nori şi pldie. Pe munte, unde aerul e tot-d’a-una mai rar de cât în văi, e ceţă mai multă, plouă mai mult, şi de aceea e şi mai frig de cât pe câmpii.
Acesta e pentru nori. Pentru venturî şi furtună mai este o socotălă. Aerul se tot mişcă în văzduh, pe nesimţite, se îndesă şi se răcesce. Acestă mişcare e numai în sus şi-n jos, despre cer către pămînt şi dimpotrivă. Acum, peste un loc, 6re-care — să (jicem peste un judeţ — aerul rărindu-se, du-cendu-se în sus în văzduh, lasă în urmă-i un gol, cam în felul unei uriaşe pâlnii. In acestă vreme barometrul scade tot mai mult. Aerul de dimprejurul acestei pâlnii năzuesce să ajungă în locul gol, deci se mişcă spre pâlnie, şi atunci e gata vîntul. Cu cât în pâlnie aerul e mai rar, şi cu cât e
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
229
mai des împrejurul eî, cu atâta umplerea pâlniei se face mai cu putere, clecî cu atâta e vînt mai mare.
Două lucruri sînt de băgat în semă: întâiu, pâlnia gălă de aer să mişcă şi ea într’o anumită direcţie, mai iute ori mai încet, prin urmare înaintâză umplându-se mereu şi ducând cu ea vînturile, iar când s’a umplut, vînturile înceteză. Al doilea, aerul când năvălesce în pâlnie, nu face ca apa, revărsându-se din t<5te părţile spre centru, ci numai dintr’o singură parte şi nu de-adreptul ci ocolind în rătă pâlnia şi tot apropiindu-se de ea în cercuri tot mai mici, adică în spirală— aşa cum e făcută casa melcului — sau în vîrtej. Daca bună ără pâlnia stă de-asupra judeţului Ilfov, atunci peste Prahova va suflă vântul de la Apus spre Răsărit, peste Dâm-boviţa şi Teleorman de la Nord spre Sud, peste Vlaşca de la Răsărit la Apus, iar peste Ialomiţa şi Buzău de la Sud spre Nord, adică rătă pe lîngă Ilfov.
Pâlniile de aer rar, cum am spus, se mişcă necontenit, pe anumite drumuri pe cari le cunosc meteorologiştiî. Pe unde este o asemenea pâlnie, sau pe unde trece ea, cerul se acopere cu nori, luna şi sărele se văd cu inele împrejur. Are dreptate poporul când tjice că aceste «cearcăne» aduc o schimbare de vreme. E adevărat, că durerile reumatice, bătăturile, rănile vechi, prevestesc o schimbare a vremii bune, în plăie şi furtună, (nu însă întors, adică schimbarea vremii rele în senin), fiind-că aerul, când e să se strice vremea, e rar şi umed şi are o influenţă asupra muşchilor. Multe animale sînt fărte simţităre, în ce privesce umeijăla ori uscăciunea, desimea ori rărimea aerului. De-aceea, păianjenul prevestesce furtună, brotăcelul plăie; tot aşa ciorile, pisica daca se spală etc. Tăte aceste animale nu sînt proroci; ci fiind mai simţităre de cât omul, dau semne că aerul este pregătit a vânt şi plăie. Tot aşa cum face barometrul. Se păte întâmpla însă, că şi ele şi barometrul să n’aibă dreptate, adică să nu vie nici plăie nici vânt. Pâlnia de aer rar se păte umpleâ cu încetul, fără mişcare repede de aer, şi atunci vremea nu se schimbă. Dar precum am spus odată, barometrul—deci sciinţa meteorologiei—nu arată cum trebuie să fie vremea pînă peste 24 de cesurî, ci cum pâte Să fie.
G. Coşbuc.
UN CUVÎNT
Multă vreme câştigă acela care nu ia sema la ceea-ce a <jis, a făcut sau a gândit semenul său, ci numai la ce-a făcut el, ca să aibă acţiuni drepte şi sfinte!
www.dacaromaiiica.ro
230
ALBINA
Mitropolitul Gavril j3ănule5cu.
Bavril Bănulescu a fost un bărbat învăţat. El ' şi-a făcut studiile în şcolile din Transilvania ş-rs şi Grecia (prin insulele grecescî). A fost pro-^ fesor de latinesce în Moldova. In 1779 s’a călugărit în Constantinopol şi întorcendu-se în Moldova a ocupat postul de profesor de religie. In 1782 a trecut în Rusia, unde a fost numit profesor de limba grecă la seminariul din Pultava. In 1788 a fost numit rector al seminariului din Ecaterinoslav. Pentru meritele sale a fost numit în anul 1789 episcop al Benderuluî. In anul 1792 încheindu-se pace între Ruşi şi Turci el a fost numit Mitropolit al Moldovei. In acestă înaltă funcţiune s’a arătat cu totul devotat Rusiei, aşa că doria forte mult ca ţările române să fie cucerite de Muscali.
Pentru asemenea dorinţe nepatriotice Turcii îl aresteză şi-l duc la Constantinopol. In 1793 e eliberat după stăruinţa Muscalilor şi e numit mitropolit al Ecaterinoslavului etc., iar mai în urmă permutat la Novocercask.
In 1799 e permutat la Kiev, fiind numit şi arhimandrit al La vrei. In 1800 se retrage din asemenea înalte funcţiuni şi petrece în linişte pînă la 1808. In 27 Martie 1808, din porunca împăratului Alexandru ,1 al Rusiei e numit exarh al Moldovei, Vala-hieî şi Basarabiei, iar Sinodul rusesc a hotărât «ca Gavril să fie păstorul turmei creştinesci în Moldova, Valahia şi Basarabia, alegendu-şi după dorinţă reşedinţa, iar în viitor despre cele bisericesci, despre care foştii mitropoliţi aî Moldo-Vlahieî se adresau la patriarhul din Constantinopole, de aţii înainte să se adreseze sinodului rus.»
în 1812, luna Maiii în 16, s’a încheiat pace între Turci şi Ruşi, printr’un tratat încheiat în Bucuresci. Prin acest tratat ni s’a luat Basarabia de către Ruşi. Mitropolitul Gavril trece acum la Chişinău şi păstoresce turma din Basarabia pînă la 30 Martie 1821, când înceteză din vieţă.
www.dacoromanica.ro
Mitropolitul Gavril Bănulescu.
www.dacQFomanica.ro
232
ALBINA
Ceî cari vor să cunoscă maî multe despre acest mitropolit să citescă importanta lucrare a d-luî Z. C. Arbore, întitulată «Basarabia în secolul al XIX.»
Dăm aici şi chipul mitropolitului Gavril Bănu-lescu.
P...
Medicina populară
SCARLATINA
fcarlatina este o bdlă f<3rte molipsitdre; îî deajuns ca să să stă cine-va numai câte-va minute lingă un bolnav de scarlatină pentru ca s’o capete, sau numai să se a-tingă de lucrurile cu care a umblat bolnavul; — acei cari au zăcut odată de acestă bălă fărte rar se mai pot umple, dar ei pot duce bdla în altă parte fără ca ei să se îmbolnăvăscâ.
De acăstă bdlă se îmbolnăvesc mai des copiii de 2 pînă la 10 ani; omenii mari se îmbolnăvesc mai rar, iar copiii maî mici de un an şi maî rar.
Semnele bolei.
B61a începe cu fiori de frig prin tot corpul, apoi arşiţă mare şi dureri mari de şale şi de cap. Une-orî bolnavii au vărsături, curgeri de sînge din nas şi fbrte adese orî durere în gât (la înghiţitdre) acestă durere în gât la ţară se nu-mesce şopârlaiţă.
După vre-o 2 «Jăe, bolnavii se umflă la faţă şi tot o dată le ese nisce pete de un roşiu aprins, pete cari se lăţesc pe piept pe pântece şi după 24 de cesurl se întind pe tot corpul, aşa că, dacă te uiţi la un bolnav de scarlatină ţi se pare că-î uns cu zemă de smeură sau de cârmâz.
Când te uiţi în gâtul bolnavului, se văd murele gâtului şi înghiţitârea umflate şi roşii, din care pricină bolnavul înghite cu anevoe chiar apa; limba şi gura sunt de asemenea umflate şi roşii în cât bolnavul nu pdte luă în gură mai nimic tînguindu-se că ii este gura arsă.
Cam în acest hal se află un bolnav vre-o 5 sau 6 <Jile, după care petele încep să se împrăştie, arşiţa să scadă şi durerea de gât să se micşoreze. Pielea de pe corp se jupde şi cade ca un fel de tărîţe iar de pe palme şi de pe tălpi se iâ cu totul.
Boia ţine aprdpe o săptămână, după care, bolnavii încep a se priboli; pribolirea (convalescenţa) ţine vre-o 5 sau 6 săptămâni.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
233
îngrijirea bolnavilor în timpul arşiţei şi a durerei în gât.
Ca hrană se va dă bolnavilor numai puţină zdmă de carne, lapte şi puţin vin cu apă.
Pînă la venirea doctorului se va dă ceiul următor:
Flori de toporaşi (violete) ca o linguriţă.
Apă clocotită.................1 litru.
Se tdrnă apa ferbinţită peste flori se lasă acoperit ca un sfert de ceas, apoi se strecdră, se adaogă puţin zachăr sau miere şi se dă la fie-care sfert de ceas 1 lingură.
Se mai pote face un asemenea ceiu şi din următdrele flori: fibre de romăniţă (muşeţel) de mac, de nalbă, de hemeiu, de soc, de teiu, de drăcilă, de sulcină (sulfină), de garbfe, de piersic şi de potbeal.
Aceste ceiurî le mai scad arşiţa, fac să resufle mai uşor, într’un cuvînt liniştesc mult pe bolnavi.
In casa unde zac bolnavii nu trebue să fie prea cald, iar bolnavii nu trebuesc înveliţi prea tare, căci căldura mare împedică eşirea petelor şi ast fel se trăgăneză boia.
Când pielea este prea roşie şi arşiţa prea din calea-afară, s’ar pute face bolnavilor spălăturî uşbre pe tot corpul cu oţet şi apă, dar trebue de întrebat mai întîiu doctorul, căci, dacă nu scie cine-va când trebuesc făcute, se pbte sa facă mai mult reu de cât bine.
Pentru durerile de cap când sunt de nesuferit, se va face o bae de picibre cu apă caldă în care se va pune un pumn de sare, sau (un pumn de făină de muştar, de cenuşă sau un pahar de oţet; în lipsa acestora se pote pune 2 sau 3 pumni seuturăturî de fân cari se fierb mai întîiu într’o blă şi apoi să torn în bae. Insă cel mai bun leac din tbte, contra durerilor de cap, este muştanil, care trebue mai întîiu muiat în apă rece şi în urmă turnat în baia de picibre.
Apa pentru bae trebue să fie atît de ferbinte cât pote suferi bolnavul, iar dacă se răcesce trebue adăogat apă ferbinte pînă ce se scbte din bae adică după un sfert de ceas.
Dacă după aceste băi, nu încetezâ durerea de cap, atunci se va pune la pulpe sau la copse cataplasme de in prese-rate cu muştar.
Aceste cataplasme se pregătesc în modul următor:
Se iâ ca 2 pumni făină de in prdspăt, se pune într’o strachină şi se târnă peste ea apă ferbinte, se amestecă bine cu o lingură pînă se face un aluat mdle; acest aluat se tipăresce cu dosul lingurei şi se presară de-asupra puţină făină de muştar, apoi se învelesce într’o cârpă mdle şi rară şi se pune la pulpe ori la cdpse.
Pentru durerea de gât, pînă la sosirea doctorului, se pot întrebuinţa următdrele ldcuri:
Se iâ: rădăcină de nalbă 10 grame (cât iei cu 3 degete de 2 ori) apă rece 500 grame (jumătate de litru).
www.dacQFomanica.io
AT.UTNA
234
Se fierbe ca o jumătate de ceas, se strecdră, se adaogă 2 linguriţe de miere si se pune înăuntru o căpăţînă de mac.
Cu acâsta se clătesce în gât la fie-care sfert de ceas.
In lipsă de acăstă doctorie se ia 3 sau 4 smochine, se tae în bucăţi mici şi se fierb în 300 grame apă, se strecbră şi se dă bolnavului de clătit în gât.
Se mal p<5te clăti gâtul şi cu lapte ferbinte în care se pune şi puţină miere.
Dacă bolnavul este prea mic şi nu p6te face gărgare, se va unge în gât cu o pană muiată în unt-de-lemn sau smântână sau se iâ: Piatră acră . . 1 linguriţă.
Miere..........2 linguri.
Dacă pdte să se clătescă singur se ieâ:
Sirop de smeură 1 linguriţă Apă prdspătă . . 200 grame
Se adaogă câte-va picături de oţet pentru clătit în gât.
Când din gura bolnavului iese un miros greu, atunci este un semn că bdla devine mal periculosă şi trebue chemat grabnic doctorul.
îngrijirea bolnavilor în timpul pribolircl.
Xu trebue să se credă că bolnavul a scăpat de ori ce primejdie dacă i-a trecut arşiţa şi durerea de gât,căci mulţi copil scapă de dureri în gât fdrte rele şi nu scapăde dro-pieă, bdlă care se capătă dacă nu sunt păziţi de răcelă în timpul pribolirei. Trebue sciut dar că un bolnav care a zăcut de scarlatinâ e în primejdie de a se înbolnăvi de dropică chiar după 4 sau 5 săptămâni şi de aceea trebue ţinuţi în casă şi păziţi cu multă grijă de răcălă. Acest fapt să-l cundscă învăţătorii şi preoţii şi să povăţuiască pe săteni ca în timpul epidemiei de scarlatină să nu trimetâ copil la şcdiă până după 5 sau 6 sămptămânî.
Dacă bolnavul a scăpat de scarlatinâ şi începe a se umflă nu i se va dă o altă hrană de cât lapte câte un litru şi chiar două pe <ji; nu-î vorbă el se satură repede de acestă hrană şi cer de mâncare orl-ce văd înaintea ochilor, cum am vecjut de multe ori copiii umflaţi bute şi cu dărabul de pâine sau de mămăligă în mână, şi când spuneam mamelor că nu trebue să dea copiilor umflaţi altă hrană de cât lapte îmi răspundeau că le e temă să nu m<5ră de fdme numai cu lapte. Trebue sciut însă că laptele are tot ce trebue pentru, hrana copilului nostru şi cine-va pote trăi luni şi chiar ani întregi numai cu acâstâ hrană.
Când însă unii copil nu vor să mal primescă lapte, atunci se pdte dă lapte cu grisă (griş) cu orez sau cu tocmagî (tăe-ţeî), dar tot mal mult lapte şi numai t'ert cu griş sau cele-alte,
Pe lingi acesta se va dă bolnavului ceiul pentru asudat (năduşit;. Se ieâ: Frunze de limba boului 10 grame (cât iei cu 3 degete în 2 dăţl); apă fiartă 1 litru; se lasă acoperit
www.dacoromamca.ro
ALBINA
235
jumătate de ceas se strecdră, se adaogă puţin zachăr sau miere şi se dă câte 1 lingură la fle-care sfert de ceas.
Asemenea ceiuri se mai pot face de fldre de soc, din frunze de brusture sau c6da zmeului.
Apoi se va freca bolnavul cu o cârpă uscată, sau i se va face băi calde cu scuturături da fân, iar după bae se va înveli bine pentru ca să asude (năduşască)
Sfaturi pentru a se împiedeca lăţirea bolei.
îndată ce s’a îmbolnăvit un copil de scarlatinâ, se va despărţi numai de cât de cei-l-alţi copii sănătoşi, căci după cum am spus mai nainte acesta b61ă este straşnic de molipsitdre şi de nu se vor păzi, toţi copiii din casă se vor molipsi. De asemenea trebue ferit de a veni copiii vecinilor sau chiar părinţii lor; nici cei din casa cu bolnavi nu trebue să se ducă pe la rude sau vecini, căci pot duce bdla la ei. Când sciî acest lucru, este un pecat de mdrte dacă nu vrei să ţii so-cotelă de el.
După însănătoşirea bolnavului, înainte de a-1 duce între ceî-l-alţi copii, trebue mai întâiu să i se facă o baie caldă în care se va spălă bine cu săpun ca să se cureţe bine de pielea ce se iea ca tărîţa de pe el, căci tocmai din aceste coji se respândesce bdla.
Dacă se vor pătjî cu sfinţenie aceste sfaturi, mulţi copii vor scăpă de gliiarele morţii, şi de aceia când cine-vâ nu pdte căută un bolnav cum trebuie, ar fi mult mai nemerit de a-1 duce la spital unde sînt odăi anume pentru bdle mo-lipsitdre şi unde li se dau t6te îngrijirile trebuitore.
Iar dacă spitalul este prea departe sau dacă-î vremea rea şi drumul greu, atunci pînă la venirea doctorului de plasă, sfaturile şi doctoriile arătate mai sus vor fi de mare folos, mai cu sâmă că-s la îndemâna ori-cuî.
Dr. N. Grigori u
Medic de spital rural.
A. IE? 1E3 Hi
Sub-semnatul, înfiinţând o bibliotecă populară la şcola din Bodesciî-de-sus, comuna Bodescil-l’recisteî, lac un apel la toţi patrioţi! român!, car! vor bine-voi a dărui câte un manual din diferite scrieri, pentru acăstă bibliotecă şi în consecinţă pentru luminarea neamului.
I. Idiceanu
Invftţâior-dirigintc.
www.dacQrQmanica.ro
236
ALBINA

STEGUL
(oporul, ca şi omenii, ţine la unele lucruri şi semne cari fără să aibă prinele un mare preţ, au în schimb a-jŞ' supra cugetului omenesc cea mai covîrşitdre înrîurire. J' Aşâ de pildă stegul! Nu este de cât un semn, o pînză cu trei culori şi cu tote astea cât de mult îmbărbăteză pe oştean când mai marii lui în clipe de primejdie, îl pun în fruntea oştilor şi după el oştenii înaripaţi trec şanţurile şi răstărnă parapetele.
In adevăr, mare îî câte o dată asupra cugetului omenesc puterea unui semn! Cine în viaţa lui n’a versat o lacrimă la vederea unui semn cât de mic de la un suflet depărtat, de la un suflet scump nouă, cu care o dată am copilărit, cu care am fost fericiţi ori îndureraţi, cu care în sfîrşit am legat o dragoste dumnezeescă !
Un mic semn iubit şi este de ajuns să ne înalţe sufletul aşâ de tare şi aşâ de sus, în cât se putem doborî în o clipă tdte chinurile şi t<5te amărăciunile ce ne mistue sufletul.
Astă putere mărăţă o are şi stegul asupra oştenuluî, căci stegul, fălfăind în mijlocul câmpurilor de bătălie, aduce necontenit aminte oştenuluî de casa luî, de părinţii lui, de prietenii luî, de copilaşii luî, de locul unde s'a născut, unde a crescut, unde a gustat bucurie ori tristeţâ, unde a cântat doîna luî dulce şi în sfîrşit unde a învăţat să preţuiască pe Dumnezeu! Ce bunuri dar mai scumpe de cât acestea maî pdte ave omul pe pămînt? Nici unul.
Aşâ dar stegul, este chipul tuturor lucrurilor scumpe oş-tânuluî, şi el îî spune mereu că trebue să-l apere cu cinstea şi cu bărbăţia care se cuvine nemuluî său.
Mare este însă nenorocirea pentru o oştire care şî-a per-dut stegul! Din clipa aceea ţara e cernită şi dstea nu maî
www.dacQFomanica.ro
A LUI.VA
237
e vrednică d’a se mai chemă dste, căci şi-a perdut capîil!
De aceea când oştenul a pus piciorul în casarmă, cu mâna pe steg şi în faţa luî Dumne<Jeu, jură că-1 va păzi cu sfinţenie şi ne pătat.
Intru început se spune de cărturari, că stegul a fost înfiinţat de Egipteni, un popor vitez şi de faimă pe acele vremuri; de la dînşiî l-au luat cele-lalte popore şi a ajuns pînă în cjdele ndstre.
Stegul oştirei ndstre este făcut din o pânză din trei culori: roş, galben şi albastru, avend pajura ţării la mijloc; alto ţări îl au făcut din alte culori, după cum l-au moştenit de la strămoşi.
Pentru oştenii cari se îndeletnicesc pe câmpul de bătălie cu adunarea morţilor şi căutarea răniţilor (cari la oştire se zic sanitari), tote popdrele adunate în sfat mare şi-au dat mâna şi au hotărît ca să aibă drept steg o cruce roşie pe pînză albă şi şi-au dat cuvîntul că în oştenii aceştia să nu se tragă cu arma, din orî-ce parte ar fi ei.
Fiind-că tdte au sfîrşit în lume, se sfîrşesce şi răsboiul, iar unul din răsboinici să dă bătut şi cere pace. Pentru asta iarăşi s’au unit poporele: s’a hotărît că cel bătut dacă vreâ să oprescă răsboiul, să ridice un steg alb şi tot cu steg alb se trimit şi solii ca să vorbescă asupra tocmeleî de pace.
In vremile ndstre, fie-care aşezemînt al ţăreî, afară de oştire, cum e spre pildă: o adunare de învăţaţi, de negustori şi de breslaşî, hotărăsc sub jurămînt să păzescă cu toţii ceea-ce şi-au pus în scop; ei bine! fără steag nu se p6te, trebue să aibă fie-care adunare stegul ei.
Pentru ţara ndstră fiinţa stăgului arată că sîntem o naţie neatârnată, căci se scie că popdrele robite n’au voe se aibă steag. De robie ne-a ferit Dumnezeu tot d’auna şi asta pentru că Românul şi-a iubit pămîntul strămoşesc şi l-a apărat tot d’a-una cu bărbăţie contra vrăşmaşilor cari au cutezat să-l calce.
Căpitan S. Leonte
De la ministerul de resboiu
Povaţâ contra îngrăşăriî.
Un nou tratament contra îngrăşărei, consistă în a dă omului gras ca hrană, lucruri naturale adică: lapte crud, ouă crude, carne crudă, salată, fructe. Un ast-fel de soiu de bolnav, care obicinuia să nu iâ de cât câte 2 litre de lapte crud pe di, slăbi după o lună cu 15 kgr. Cine vre să încerce, rău nu va face.
www.dacoramanica.ro
238
ALBINA

ANEXAREA dobrogei
,a 14 Noembre s’a serbat la Tulcea aniversarea ţlileî în care statul român a luat în stăpânire Dobrogea.
Acest fapt se numesce «anexarea Dobrogeî,» măcar că după dreptate ar trebui să se cheme «rea-nexarea,» căci avem dovedi istorice că odinioră acest pămînt a fost luat de către Domnitorul Mircea şi a făcut parte din ţinuturile •Ţăriî-Românescî.
După răsboiul din 1877, Rusia şi Turcia aii încheiat tractatul de la San-Stefano, în care se spunea că se va luă de la statul turcesc Dobrogea, şi se va da României, de la care Rusia va primi cele trei judeţe din Basarabia.
Se propunea deci României să facă un schimb. Camerele române ah respins propunerea guvernului rusesc, care s’a arătat aşa de superat în cât a ameninţat că va luâ Basarabia cu forţa.
Ameninţarea n’a speriat pe Români. Guvernul nostru, încredinţat de dreptatea causeî, a cerut Europei să oprescă săvîrşirea unei nedreptăţi strigă-tore. Rusia mai întâiu s’a opus ca acestă chestiune să se aducă în discuţia generală a diplomaţiei europene ; dar mai pe urmă a trebuit să se învoiască. Ast-fel s’a adunat congresul din Berlin din 1878 (semnat la 1 Iulie) şi aci s’a luat în cercetare şi aşa numita «retrocedare a Basarabiei.»
Guvernul român a avut grijă să trimită pe marii bărbaţi de stat Ion Brătianu şi Mihail Kogălniceanu ca să susţie în faţa areopagului europenesc drepturile ţării. Diplomaţii marilor puteri au desbătut mult dacă trebue sau nu să asculte pe delegaţii României şi în sfîrşit i-au primit.
Au arătat ei aci cum a pus dintru întâiu Rusia mâna pe Basarabia. La 1812, Ruşii bătend pe Turci au hrâpit totă Basarabia, asupra căreia n’aveau’ nici un drept istoric. La 1856, după ce de astă dată Ruşii au fost bătuţi la Crimea, s’au luat trei judeţe
www.dacQromaiiica.ro
ALBINA
239
din Basarabia şi s’au dat Moldovei. Pote ave acum Rusia vre-un drept să le ceră înapoi?
Răspunsul trebuia să fie favorabil României; dar din toţi diplomaţii numai cel englez a ridicat glasul în folosul nostru şi nimeni nu s’a unit cu dîn-sul. Voinţa Rusiei s’a primit şi ast-fel s’a răpit Basarabia.
Protestând deci contra puterii muscălescî, România a luat Dobrogia, nu în schimbul judeţelor pierdute, ci socotind că are un drept istoric asu-pră-î.
Pe lîngă acesta, s’a văţlut că este şi interes politic şi economic, căci orl-ce ţară vrea să aibă în stăpînirea ei o costă cât de mică de mare.
Pentru a se legă mai strâns acestă provincie de cea-l-altă parte a ţării s’a construit cu mari chel-tueli frumosul pod ce portă numele regelui nostru.
Aniversarea acesta este deci forte importantă pentru noi, dar de ea sînt legate atâtea amintiri triste.
Ea ne face să ne gândim odată mai mult la sfatul bătrânesc că nu trebue să te încreţii într’altul şi mai ales în cel puternic.
Să ne serve deci de învăţătură, ca să ne întărim din ţii în ţii şi pe cale culturală şi pe cale militară şi mai ales pe cale economică, pentru ca să putem resistâ pe viitor loviturilor ce pote ne reservâ sorta şi să ne putem păstră cu mîndrie devisa coronei române: «Prin noî înşine!»
Gli, Adamescu.
Societatea „Spătarul Milescu“ de pe Domeniul Coronei.
La 15 Octombre a. c., membrii societăţii culturale-economice «Spătarul Milescu» din comuna Domniţa, de pe Domeniul Coronei, au verificat socotelile societăţii pe trimestrul al ll lea şi s a constatat că mersul acestei societăţi nu lasă nimic de dorit, încasările anului trecut au fost de . . . 3.872 lei, 40 bani.
In anul acesta pînă la 15 Oct. au fost . . 1.215 lei, 60 bani, din cari s’au dat împrumut sătenilor societari suma de 1.095 lei. In decursul anului acestuia s’au mal înscris 14 membri, aşa că
www.dacoFomamca.ro
I
240
ALBINA
a<,lî societatea are 115 membri. Conferinţele s’au ţinut regulat şi au făcut bună impresiune asupra sătenilor.
S’au maî luat mesurî de societate a se crea un fond pentru ajutorarea şcolarilor săraci, prin serbări populare, la cari ia-u parte şi şcolarii, cari esecută mai multe cântece, dialoguri, de-clamaţiunl de poesii populare şi naţionale, şi mici bucăţi de piese teatrale. O asemenea serbare a avut loc în (jiua de Sâmbătă sera, 11 curent, sub preşedenţia d-luî Ion Popea, care este preşedintele societăţii, a cărei resultat atât material cât şi moral, aii fost peste aşteptare bun.
Cu câte-va dile înainte de-a le dâ vacanţă copiilor, pentru aceste sărbători, într’o Sâmbătă, pe când eşiau de la şcolă, Cosmin şi şcolarii lui se opriră să privescă la o scenă ce se petrecea chiar în faţa şcoleî.
Un săten se întorcea acasă cu carul cu lemne. Ca să nu facă de două ori drumul pînă la polele delului unde un parchet din pădure eră în tăiere, încărcase carul prea peste puterea celor doi boi.
Şi aşâ chiar, în loc să ocolescă pe unde costa nu eră preâ aplecată, voise să deâ mai de-a dreptul.
Pe-acolea însă prin faţa şcoleî, costa eră grea de suit şi boii trăgeau din răsputeri.
Aburul le eşia pe nări, şalele li se băteau; încordau gâturile în jug şi-şi încovoiau spinările în zadar.
Sătenul, şi un fiu al acestuia, băeţandru, în loc să împingă din urmă carul, tăbărîseră cu câte-o despicătură de lemn pe bieţii boi şi-î băteau fără milă.
—	Faceţi rău, bade, le grăi Cosmin. împingeţi carul de de’nnapoi, că vă ajut şi eu.,. Ia veniţi şi voi băeţi, vr’o câţî-va, colea, la rote...
—	Lasă, cocone, dise sătenul, că aşa-s haramurile astea de boi: nărăviţi, nu că nu pot trage.
Cosmin, şi cu copiii ridicară carul. Sătenul porni mulţumind învăţătorului.
Ve^i No. 7 şi 8.
Străin în Tara luî W-
*
îngrijirea boilor.
apropiase sărbătorile Crăciunului.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
241
A doua-cji, după biserică, — odaea cea mare a şcolei . gemeâ de săteni.
Din cuvîntările de Duminică tot satul îşi făcuse o petrecere sufletescă dorită.
Multe audise, multe învăţase; dar de aucjit şi de învăţat încă, nu fugeâ, odată ce-î dăduse de gust.
E forte adevărat că trebue omul să scie să se impuie şi cu persona, pe lingă sciinţa lui, să mai cunoscă apoi şi taina de-a se apropia minţei ascultătorilor săi pentru a-i pute folosi cu ce scie dînsul.
Când intră Cosmin în sală, cu greu să strecură printre sătenii grămădiţi în uşă.
Ce tăcere se făcu îndată!... Ce priviri de respect şi de dragoste pironiră toţi asupră-i!...
— Copiii mei şi, dumnevostră dragi săteni, începu el,— astă-di o să grăim împreună de nisce tovarăşi buni ai traiului plugăresc. E vorba de boi. Şi sciţi de unde mi-a dat asta prin gând ? Uit’te, din o întîmplare de eri, nu mai departe. Pe când eşiam de la şcolă, pentru amiază, un să-ten de-aî noştri voia să suie dălul cu un car cu lemne. Carul eră foc de încărcat. Părechea de boi se rupea trăgând, fiind-câ e preâ dreptă costa aici, în faţa şcolei. Nu-i pară rău lui badea care eră cu carul,— că grăiesc de-aşâ lucru. Eu nu vreau să-l dau în gura satului, cum s’ar prinde adecă. Dar rău mai croiâ pe bieţii boi în latul spinării cu nisce jărghiî, sciî, mai-mai cât mâna de grose.
Ia să vedem, măre omeni buni, dacă boii erau de vr’o vină ? Sui tu, un om singur, pe-o costă dreptă, şi par’că te trage înapoi; dar mi-te un car cu o jumătate stînjen,— că eră o jumătate, cum vă văd şi mă vedeţi!... Badea cel cu musca pe căciulă, dacă vădu că boii umblă să se o-prâscă, în loc să pue umărul şi dumnâlui la coda carului, cum v’am spus, prinse a dă în ei ca la bătut păpuşoiu. Aşa-i, se înciudeză omul când nu-şî dă bine sema de-o trâbă. Dar om cu rînduială e cela care chibzuesce. Şi mai bine-i de-o mie de ori să te cunosci tu că ai greşit, de cât să pedepsesc!, de cât să-ţi descarci ciuda pe făpturi ce nu-s da vină.
Că, ia să ne gândim o lecă, în viaţa plugarului cine-î stă lui mână de-ajutor? Boul, ori calul. Mai ales boul însă, fi-
www.dacQFomanica.ro
242
ALBINA
ind-că duce mai bine greul şi e mai cu putere şi mai cu răbdare de cât un cal. Boul, fiind-că, după tote cele-lalte, • îţi mai dă şi carnea, îţi dăruesce şi pielea pentru multe feluri de trebuinţî.
In copilăria lui e gingaş, sburdalnic, e drăgăstos ca un copil; tot ca şi copilul scie numai să mănânce şi să se joce.
Dar lunile trec; iacă-1 juncan. Dacă a scăpat să nu trecă la tîrg pentru a-şi repune de tînăr viaţa in cuţitul casapului, firea începe a-1 pregăti pentru întovărăşirea luî cu omul la munca ţarinelor.
Pielea i se face mai grosă, perul mai des, muşchii i se întăresc.
Românul însă aprope pretitundinea în ţară la noi lasă numai pe Dumnezeu să facă ce e de făcut. De şi boii lui i-s dragi, nu vreâ ori nu scie să le cumpănescă puterile după cum li-î etatea şi să le deâ nutreţ şi îngrijire cum se cade.
Abia i se pare Românului că juncanul s’a tăcut pentru jug, şi mi-l trântesce dintr’o dată la greu. Nu odată am vedut juncani stricaţi la cefâ. Unde mai puneţi că multa greutate, de la începutul începutului, nu-i mai lasă pe juncani să crescă aşâ după cum li-î felul, şi vorba ceea, se chircesc.
Cei cărora le dă mâna să crescă un juncan ori doi pe lîngă casă, să-l pue la câte un lucru uşor, să ducă numai carul, aşâ cu câte ceva: un săculeţ, doi, de păpuşoiu până colea la moră; mai apoi, să tragă câte-o jumătate di la plug, ori câte-o di la grapă.
Aşa se’nvaţă şi copilul: întâiu să plivescâ, să care unelte la cei de’ngrădesc, câte-o lecuţă la cuibărit păpuşoiul, la praşilă, şi pe urmă la muncă mai greâ.
Să nu dică omul nici o-dată: «I!... da unde am timp să le chibzuesc eu astea tote!»
Uită-te, trebue să-şi găsescă omul timp de chibzuit, fiind-că numai cu bună chibzuelă, eşi la bună socotelă.
Să nu-i vie românului în gând că prea mult timp mănâncă juncanul pînă să facă şi el trebă.
Nu mănâncă şi nu face umbră pămîntului de geba, nu, fiind-că, la trebuinţă, o să-l aibă odată cu totă puterea fi-rescă întru bun ajutor la muncă.
Cât îi trebue grâului după ce dă colţ şi pînă ce-1 vedî
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
248
pe arie? Apoi a fost în deşert timpul ce-a trecut şi munca ce-a pus românul până după treeriş? Nu.
Pom bine îngrijit, rodă bună şi cu belşug o să deâ.
Dar iacă-1, la urma urmei, pe juncan, c’a ajuns bou în fot locul. De-acu, muncă şi iar muncă, fel de fel şi de tot telul, de cum se desprimăverezi şi pînă ce dă bruma grosă; ba de multe ori şi iarna, ba la una, ba la alta.
Să ne închipuim că tot românul, vorba ceea, aprope îşi ia lui de Ia gură, ca să deâ boilor lui.
Este ore de ajuns atâta?
Numai la mâncare se mărginesce totă grija pentru dînşiî?...
După o di întrăgă de muncă, pe arşiţă şi din greu, te întorci sara acasă. Eşti şi tu prăpădit de ostenălă, şi boii tăi. Aşa-b
Vrei însă să le dai nu numai mâncare şi odihnă, ci şi altă îngrijire care ajută mult trupului lor bătut de muncă?...
• Ia o ţesală, ca pentru cai, ţesală-i bine, ca tot colbul strîns între per să se curăţe : aruncă câte-o cofă două de apă pe dînşiî, sterge-î bine cu câte un smoc de pae şi mai dâ-le odată cu ţesala. I-ai curăţit, i-ax recorit; le-ai dat o parte din puteri, prin îngrijire; mâncarea şi odihna o să le împlinescu cea-laltă parte de puteri in timpul nopţii. Pielea lor care rabdă totă diua tel de fel de pişcături de lighione să îndreptă prin îngrijirea asta; iar în timpul dilei chiar, boii nu o să mai simtă tot atît de mult greutatea muncii.
Dar o să dică unii: «Uit’te, n’am audit pînă astă-dî aşa minunăţie!» alţii: «Sărac de mama mea, ş’apoi când mă întorc eu sera prăpădit, de ţăsălela boilor o să-mi ardă sufletul ? »
Măre omeni buni, în viaţa asta omenescă, nimic nu e cu neputinţă; tote se fac cu timpul şi la sorocul lor. N’ai mai făcut un lucru şi ţi se pare nu sciu cum, peste mână, să-l faci... Dar, după ce te-ai pus să-l faci, par-că 1-aî sciut de când lumea.
Vec}i-că deprinderea este mare lucru; deprinderea te face să scii să rabdi, să poţi munci, s’o duci cu necazurile şi cu sărăcia; şi tot deprinderea te face, când dai de belşug, să nu scurmi în el ca găina, ci să-l strângi ca furnica.
Iacă o mare vină iarăşi a românului nostru: să bată vitele !
Măre omeni buni, să na socotiţi că boul, fiind-că despre el am grăit mai mult, n’are pricepere, n’are minte.
www.dacaromanica.ro
244
ALBINA
I-a ieşit săracului de dînsul nume reu, cum şi omului îi ese adese ori.
Uîtaţi-ve în ochii lui: câtă blândeţe! Desmierdaţi-1! O să ve înţelegă numai de cât
Dacă ve pare îndărătnic adese ori, vina este că-1 deprindeţi să fie aşâ.
Ce aude el de cât înjurături? Ce vede, de cât bătăi? Ce face de cât muncesce, fără să simtă din partea omului nici un tel de dragoste?
Când vreţi să daţi într’un bou, ori în calul ce aveţi, în-chipuiţi-ve în clipa aceia că daţi în d-vostrâ. . .
Voi, copii, să nu chinuiţi nici un dobitoc, nici o pasere, nici o vietate.
D-vostră, omeni buni, daţi pilde de blândeţe şi de înţelepciune copiilor ce-aveţi; cresceţi-i cu grijă şi cu dragostea d-vostră pentru vitele ce Dumnedeu le-a lăsat omeni-rei de folos.
Cu bine, pe săptămâna viitore. . .
________________ Niger.
www.d8coroiiuuiicft.io
ALBINA
245
Gum cunosc! că un cal e şchiop.
ă vedem acum cum se arată schiopătura când calul e pus în trap. Mal nainte trebue să slătuim că în tot-d’a-una când cine-vă voesce a cercetă daca un cal este sănătos la piciore, să ia măsuri ca acel cal, în timpul cercetării să nu fie cu pătura, şeua sau hamurile pe el, căci tote aceste obiecte, atrag privirea nostră, iăcendu-ne de multe ori a nu vedâ părţile bolnave ale animalului. Este de alt-fel în obiceiul gsambaşilor de a arătă caii suferinzi de piciore cu pătura pe eî, înhămaţi sau înşelaţi, în scop de a face mal grea băgarea de semă a părţilor slabe ale acelor cal, şi a pute astfel să-şî desface animalele lor, ajunse în stare de ruină.
Calul fiind dar liber de şea, pătură sau ham, având trânzeua în cap, va fi condus la trap de către un conducător priceput, care nu va ţine animalul nici de capătul dârlogilor nici cu totul din apropierea bărbiei, ci la ore-care distanţă, bunăoră la 50 centimetri departe de bărbie, ca ast-fel mişcările capului să fie cât se pote de libere şi uşor de vă<Jut. Conducătorul va merge alături de cal, nu în nainte, nici cam în urmă, în dreptul piciorelor de dinainte, pentru ca ast fel să putem observa bine mişcările acestor piciore.
Conducătorul, se va căută în fine, pe cât este cu putinţă, să nu fie nici geambaşul, nici vre-un om de-al lui, cari sunt de multe ori atât de iscusiţi în ale cailor, înfăţişându-ţl calul ce ţi-1 vînd, cu atâta dibăcie în cât de multe ori metehne mari ale piciorelor, nu le vecjî de cât acasă, după ce al cumpărat calul, şi după ce vîncjătorul ţi-a subţiat punga.
Acestea tote fiind sciute, calul fiind pus în trepăt, acela ce voesce a observă daca el schiopătă, trebue a-1 privi maf întâiii în faţă, apoi lateral şi în fine din dărăt. Privindu-1 din nainte, lateral sad dindărăt nu va căută ca prin vederea lui să coprindă de odată mişcările celor patru membre, ci va luă aminte numai asupra acelor ce se găsesc în faţa lui, după cum privesce animalul pus la trepăt.
El va căută a-şî da sâma, daca mişcările piciorelor se fac ca de obiceiă şi de o potrivă de fie-care, sau daca e vre-unul dintre ele care se mişcă mal încet, ridicându-se şi întin(Jându-se mal puţin şi sprijinindu-se cu nesiguranţă, numai pe vîrful sau pe o altă parte a copitei.
www.dacQFomanica.ro
246
ALBINA
De obiceiu animalul caută a-şi apără piciorul bolnav, el îl întinde maî puţin, îl reazemă cu sfială. Din contră pe celâ l-alt picior tovarăş al celui bolnav, care este sănătos, animalul îl întinde bine, făcend pasul mare, şi-l sprijină cu putere.
Din causa felului cum animalul îşi sprijină piciorul, resultă că urma ce-a lăsat pe pămînt piciorul şchiop, este maî puţin pronunţată de cât aceia a piciorului sănătos. Tot din acăstă pricină sgomotul pe care-1 lace în momentul când animalul pus în trepăt sprijină piciorul bolnav pe pămînt, este mal mic, fapt ce se constată mal ales daca locul pe unde merge este tare, împietrit sau prevăzut cu caldarâm, de cât acela produs, prin sprijinirea piciorului neschiop. In acestă privinţă, trebue să menţionăm că sînt omeni, maî ales geambaşî, cu aucjul atât de obicinuit, în cât îţi spun după sgomotul trepătului dacă un cal schiopătă sau nu, şi chiar de ce picior şchiopăta, fără ca să vacjă animalul trepădând.
Irimia Popescu
Medic veterinar.
O CIRCULARĂ (i).
Atrag deosebita d-vostră atenţiune asupra revistei' populare «Albina.»
Acestă revistă este redactată de o mână de omeni de bine, grupaţi în jurul neobositului Administrator al Domeniilor Coronei, D-l Ion Kalinderu, ale cărei sîrguinţe pentru înălţarea nivelului cultural şi material al ţărănime! nostre, sînt cunoscute de ţara întregă.
«Albina» vă va învăţă a vă iubi ţara şi a simţi românesce; va răspândi printre d-vostră dragostea către biserică şi şcolă, adică credinţa şi înţelepciunea de la care atârnă fericirea omului; vă va învăţă mijlocele de a vă îmbunătăţi traiul, de a îngriji de pămînturile vostre făcendu-le să producă cât mai mult, graţie unor culturi raţionale, vă va arătă mijlocele cele mai practice pentru crescerea vitelor, îngrijirea albinelor, vermilor de mătase, etc. etc.; în line vă va învăţă datoriile ce le aveţi către stat, judeţ şi comună, povăţuindu-vă tot de o dată a lăsă copiii voştri să rămână ţărani, dar ţărani luminaţi şi gospodari, în loc de a-î îndrumă spre funcţionarism şi meserii pe cari nu le cunosc lîind-că n’au făcut studii speciale. Cât e maî frumos de a vede un flăcău la cornele unui plug cu patru boi, de cât de a-1 vede putregăind, materialicesce şi moralicesce, ca scriitor într’o administraţie ore-care.
Cunosceţi, d-le Primar, sentimentele cari m’au călăuzit în tot-d’a-una, cunosceţi dorinţa ce am de a vede ţărănimea nostră desmeticită de felul de amorţelă, de indiferenţă şi de lenevie în 1
(1) Adresată primarilor din jud. Neamţ.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
247
care trăesce aţii, şi de aceia ve recomand cu totă căldura inimeî mele de român Revista Albina» care va îndrumă sătenii pe calea cea bună; ve rog deci, ca cu ocazia întocmire! noilor budgete, să aveţi grija de a prevede modica sumă do 5 lei pentru plata abonamentului pe an.
Aşi dori să înfiinţaţi un fel de şeţjetore, în fie-care Duminică sau (,li de serbătorej şi atât d-v. cât şi învăţătorul şi preotul să citiţi ţăranilor adunaţi diferite bucăţi din revistă, care este scrisă într’o limbă adevărat roiuânescă, populară şi lesne de înţeles de orî-cine.
Aducând la îndeplinire aceste dorinţe ale mele, pe care, la nevoie, le voiu transformă în ordine precise şi categorice, veţi aduce sfintei cause a Românismului servicii frumose de care mici şi mari ne vom aduce aminte.
Prefect, N. Rosetti-BiU&nescn.
p. Director, V. Comaţi.
importanţa maşinelor de secerat şi legat.
m înă la introducerea maşinelor de secerat în ţara nostră, marii agricultori erau mai tot-d’a-una forte mult îngrijaţî de semănăturile de grâu, de secară, de orz şi de oves. Totă speranţa lor eră rezemată pe braţele sătenilor, şi a altor lucrători agricoli, aduşi de prin Bucovina, Bulgaria, Serbia, şi Ungaria. Din acest punct de vedere erau siliţi ca tomna ca şi primăvara să facă semănături mai restrânse. Acest lucru eră în folosul pămîntu-lui, căci se lăsă o suprafaţă mai mare ca ogor, iar nu după cum se lasă astăzi. Ogorul sau pămîntul odihnit în timp de 5 ori 6 luni şi pe urmă semănat, pote să producă mai mult. întocmai ca şi omul care obosit de munca ţlilei, noptea odihnindu-se, în (.liua următore pote munci mai bine. Dar de când s’aii introdus maşinele de secerat, lucrul s’a schimbat cu totul nu numai în dauna slăbirii pămîntu-lui, din causa unei culturi neîntrerupte, ci şi în dauna agricultorilor, cari îndată ce au putut să-şi cumpere o maşină de secerat, ar fi fost în stare ca tot pămîntul să-l semene numai cu grâu. Din reaua cultură, producţiunea grâului a început să devie mai slabă mai cu semă în calitate; iar din causa multei producţiunî de grâîi la noi şi în alte ţări
www.dacaroniaiiica.ro
248
ALBINA
preţurile s’a micşorat. în dauna producătorilor. Ore nu era mai bine ca să se cultive mai puţin pămînt cu grâu? şi altele în schimb deşi s’ar fi recoltat maî puţin însă se recolta mai bine şi se vindea şi cu preţ maî bun.
La acest bine se maî adaogă odihna pămîntuluî, maî cu semă la noî unde nu se întrebuinţeză nici un fel de îngrăşămînt.
La noî în ţară, primul concurs de maşinî de secerat, s’a făcut la 1880, pe moşia şcoleî de agricul-
Maşină de secerat.
tură de la Herăstrău, la care concurs dacă nu mă înşel, premiul cel maî mare l-a luat maşina de secerat şi legat Mc. Cormick.
Cu introducerea maşinelor de secerat simple precum şi a celor cu aparat de legat, toţî agricultorii cărora le-a dat mâna ca să cumpere ast-fel de maşinî, au gândit că acum aii sosit pentru eî o altă epocă de desvoltare şi prosperitate economică.
Am pute ţlice, o prosperitate maî mult de a sărăci pămîntul de cât de a se îmbogăţi; de ore-ce a fost de ajuns aniî 1897 şi 1899, cel d’întâiu prea ploios, cel de-al doilea prea secetos, ca ceî maî mulţi agricultori să se ruineze.
Decî maşinile de secerat şi legat, aii înlesnit mult seceratul şi aii economisit banul agricultorilor ; dar uniî agricultori au cheltuit fără milă acest ban.
Daca în ^iua de astăţlî, din causa maşinelor de secerat, suprafaţa de cultură s’a îndoit şi întreit,
www.dacQroimamca.ro
ALBINA
24»
nu trebue să credem că s’a îndoit şi întreit şi pro-ducţiunea, şi acesta din causa unei rele culturi a pămîntuluî şi din causa unei rele seminţe ce s’a semănat. Ca probă avem şi anul acesta, în care mulţi agricultori se aşteptau ca să recolteze mult grâu, şi când în realitate unii aii recoltat forte puţin, de-abia 8 băniţi la pogon.
Maşină de secerat şi legat.
Aşa că totă producţiunea de grâu în anul acesta,, după datele statistice, de-abia s’a ridicat la 19y2 milione de hectolitri.
Nici un om nu pote să tăgăduiască folosele economice ale maşinelor de secerat simple sau cu aparat de legat, căci seceratul se face mai repede şi costă mai puţin, dar la noi s’a prea abusat, din causa lor s’a mărit întinderea semănatului de grâu.
Una din maşinele de secerat şi legat snopi care
www.dacaroinamca.ro
250
ALBINA
se caută astăţlî de agricultori este aşa numita maşină Isbânda, dintr’o fabrică americană Mc. Cormick, care este forte uşoră. Cu acestă maşină se pote seceră pe <jli 10 —15 pogone, după cum este trasă de boi sau de cat Acestă maşină este forte uşoră, şi pote să lucreze mai mulţi anî fără să se strice. Astăzi sînt maşini de secerat şi legat porumbul copt.
V.
Cronica Săptămânii.
Timpul din urmă, destul de umed, e forte priincios semănă-turilor de tomnă. Agricultorii au mari speranţe pentru recolta anului viitor. Ar fi însă timpul să cadă zăpada, acoperind bine nouile semănături, ferindu-le ast-fel de îngheţuri. Să nădăjduim în Domnul!
—	In oraşul Constanţa bântue scarlatina cu furie. D-nul dr. Oncescu, inspector sanitar, a plecat acolo, ca să iea măsurile trebuitore pentru încetarea acestei periculose bole.
•— In vederea reînoirel tratatelor năstre de comerciă, cari expiră la 1903, ministerul domeniilor a cerut tuturor iabricelor din ţară date statistice amănunţite.
Aceste date trebue să fie trimese minist rulul cel mal târziu pînă la 15 Decembre.
•— Ministerul de răsboiu a luat următorea hotărâre în privinţa taxei la care sînt supuşi tinerii cu termen redus ce fac serviciul în cavalerie. Toţi tinerii angajaţi voluntari sau recrutaţi cu termen redus, cari doresc a servi în trupele călări, vor depune, chiar de la înrolarea lor, o recepisă a Casei de depuneri şi con-semnaţiunî pe numele ministerului de răsboiă în valâre de 600 lei, ca să aibă drept la cal, când sînt chemaţi în serviciu.
Acel cari, fiind recrutaţi şi daţi la trupa călare, nu vor dispune de mijloce pentru a depune acăstă sumă, vor fi mutaţi în arma infanteriei.
—	La 19 Noembre c. a avut loc la Cernăuţi, sărbătorea a 25 anî de la înfiinţarea Universităţii din acel oraş. La jubileu aă luat parte ca delegaţi: D-l Dimitrie Sturdza, din partea Academiei Române şi d-l profesor Onciul, din partea Universităţii din Bucuresci.
—	Numeroşi Români macedoneni din Sofia şi din alte oraşe din Bulgaria, se prepară a părăsi acea ţară pentru a veni să se stabilescă în România.
—	De câte-vă (Jile în Ungaria de Nord este adevărată iarnă. Zăpada a căcjut în cantitate atât de mare că drumurile sînt în-troenite şi circulaţia se lace cu multă greutate.
—	M. S. împăratul Germaniei a trimis reginei Maria Amelia
www.dacoromaiiica.ro
251
ALBINA
a Portugaliei o medalie de aur însoţită de o scrisore plină de laude pentru-că tînera regină, aruncându se în mare îmbrăcată, a scos douî copii cari se înecau.
—	D l Krueger, bătrânul preşedinte al Transvaalulul, a plecat din Paris spre Berlin. Telegramele sosite anunţă că călătoria preşedintelui Krueger a fost un adevărat triumf.
La Charleroi, Namur, Liege, delegaţiunile i au presentat adrese de simpatie şi populaţia l-a aclamat cu un mare entusiasm.
La Liege, unde geandarmiî închiseră gara, mulţimea a pătruns cu forţa pe peron şi aii făcut lui Krueger o manifestaţie cum rar se pote vede. Strigătele de «Trăiască Krueger! Trăiască Boerii!» nu mai încetau.
—	Preşedintele Krueger a sosit la Colonia la miezul nopţii. Mai bine de o jumătate de oră n’a putut părăsi gara din causa mulţimel care voia să-l salute. El a fost aclamat cu entusiasm. împăratul Wilhelin a făcut cunoscut preşedintelui Krueger, că regretă mult că nu-1 pote primi în acest moment.
Preşedintele Krueger a renunţat la visita sa la Berlin şi se duce de-a dreptul în Olanda, la Haga.
—	Atît la Berlin cât şi în totă Germania a făcut o penibilă impresie scirea că trimişii germani, au comunicat oficial preşedintelui Krueger, că împăratul Wilhelin regretă că nu-1 pote primi.
Krueger va plecă direct în Olanda.
—	Presa rusescă sprijină călduros cererea lui Krueger pentru formarea unui tribunal arbitrai.
—	Cercurile bine informate asigură că toţi miniştrii streini la Peking s’au învoit asupra naturii condiţiunilor de impus Chinei. Nu există între ei nici o deosebire de păreri şi condiţiunile vor fi fără întîrziere comunicate plenipotenţiarilor chinezi. Rusia, cu tote sgomotele contrarii, nu s’a despărţit nici odată de concertul european.
—	Ministrul de externe francez a comunicat telegramele primite din China. Creştinii au fost conduşi la vetrele lor de către trupele chinezesci.
Afişe oficiale au fost lipite în satele districtului Şuntak (din provincia Canton), cu pedepse severe contra autorităţilor şi notabililor cari s’ar face vinovaţi de noi turburări.-Bunurile lor vor fi confiscate
Chinezii recunoscuţi vinovaţi de omor au fost executaţi în presenţa delegaţilor, consulilor şi echipajelor canonierelor franceze.
—	Lordul Roberts, comandantul trupelor engleze din Africa de Sud, a fost numit generalisim al armatei engleze, ca răsplată pentru victoriile câştigate în Transvaal şi Orange. In locul seu a fost numit comandant în Africa de Sud Lordul Kitchener.
Iată şi câte-vâ din scirile din urmă privitore la resboiul din Transvaal.
Colonelul englez Meyrich a ocupat Lichlenburgul după o luptă, crâncenă cu 400 boeri.
Boerii desfăşoră o mare activitate în districtul Standorkov. O incăe-rare a avut loc lângă oraşul cu acelaşi nume.
Generalul englez Knox a atacat arier-garda generalului boer Dewet. Lupta a ţinut două ore. Boerii s’au retras.
Generalul englez Settle a avut la 28 Noembre o luptă cu comandantul Hertzog. El a bătut pe Boeri şi a ocupat Lueckhoff.
Generalul englez Paget a avut să lupte cu trupele întrunite ale comandanţilor Viljoen şi Erasmus. Boerii au fost respinşi. Locotenentul-colonel Lloyd a fost grav rănit. Englezii au mai avut 5 ofiţeri şi 50 de omeni răniţi, precum şi 5 omeni morţi.
Boerii au învins pe Englezi la Machadodorps şi au luat un tren.
Generalul boer Devett a încins la Iîouxville o luptă mare cu generalul englez Knox
www.dacoramanica.ro
252
ALBINA
INFORMAŢII
Societatea Geografică Română îşi va serba jubileul de 25 ani, în rjiua; de 6/19 Decembre viitor printr’o şedinţă solemnă care se va ţine în sala Senatului, la 8‘/a ore sera şi va fi presidată de Majestatea Sa Regele. Dăm aici şi programul serbării :
1)	Cuvînt rostit de M. S. Regele.
2)	Cuvîntarea d-luî Yice-Preşedinte General G. Mânu,
3)	Conferinţa d-lui general C. 1. Brătianu, despre:
«Harta fărei după 25 de ani»
4)	Conferinţa d-luî explorator Emil C Racoviţâ «asupra expediţiei antarctice Belgiane» cu proecţiuni electrice.
Distribuirea medaliei comemorative şi a buletinului (număr jubilară D-lor membri. Numărul locurilor fiind restrâns, intrarea la acestâ şedinţă nu se îngădue de cât personelor cari vor ave bilet de intrarer măsură care privesce şi pe d-niî membrii. Biletele sunt personale şi se găsesc la d-nul Secretar general G. I. Lahovari, str. Rotarilor 1.
A doua <ji 7/20 Decembre, la 7'/2 ore sera va fi la hotelul Capşa, banchetul membrilor Societăţii, presidat de A. S. R. Principele Ferdinand Sub-scripţia pentru banchet (20 de lei) va fi închisă la 20 Noembre st. v. 1900.
Ţinuta de gală este obligatorie pentru d-niî membriî'ai societăţii, atît pentru şedinţa de la 6 Decembre cât şi pentru banchet,
* *
*
Intre personele ce au răspuns la 2 întrebări, a fost şi d-ra Bora I. Mi-tescu din Craiova, care deşi a luat parte la tragerea premiilor, însă dia erore n’a fost trecută printre deslegători. Facem cuvenita rectificare.
BIBLIOGRAFIE
A apărut o importantă scriere datorită, Sf. sale Economul Stavrofor Gg, C. Drăgănescu, directorul seminarului din Curtea de Argeş intitulată: Istoricul Seminarului din Curtea de Argeş.»
Preţul 1 leu la autor C. de Argeş. O recomandăm cititorilor noştri.
A mai apărut:
<Din traducerile mele.»
Două volume de George Caţafani, cunoscutul tipograf din Bârlad, Fiecare volum costă numai câte 1 leu. Depositul: Tipografia G. Caţafani Bârlad.
In aceste volume sunt unele istoriore, forte instructive şi cu multă îngrijire traduse.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
Pr. C. Vîrforeanu Vîrfurile Dâmb.—Pe Sf. V. v’am achitat pe anul curent al IV-lea cu chit. 245, iar pe Ion Vasilescu cu chit. 246. Vă mulţumim.
Pr. P. Petrescu Coveiu Dolj.—Idem idem chit. 261. Vă mulţumim.
D-rei Dora I. Mitescu,—S’a făcut rectificarea, pe care cu drept aţi ce-rut-o. Sperăm că nu veţi fi supărată.
M. Mihăilescu, învăţ. Băilescî Dolj.—Sînteţî plătit pe anul II cu chitanţa 13.291 şi pe anul III cu chit. 19.076, datoriţi numai pe anul curent al IV-lea.
Th. N. Rădulescu, Vama Constanţa. — Primit şi v’am achitat pe anul al III-lea cu chitanţa 18.337.
www.dacQFQmanica.ro
MICA PUBLICITATE
Cu 5 bani cuvîntul, iar pentru anunciurile cu un număr mai mare de cuvinte, de la 50 în sus, preţul pentru llc-care cuvint este numai de 4 bani.
Textul pentru pregătirea lecţiunilor, de Eugen Tisescu învăţător, elegant lucrat.
Pentru institutori. ... lei 3,50 » învăţ, pe cursuri. » 3,50 Adresaţi comandele însoţite de cost, plus 50 bani porto, domnului Eugenitt Tisescu, Bacău.
GRĂDINA PREOTUL TRIE, Biserica Cotrocenî, Bucuresci. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătore, Bra^i, Pini austriaci,Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
BflfiCfl ROMÂNIEI
Capital social de 25.000.000 fr. îmi părţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. versaţi.
Comitetul central:
......................la Londra
Lacklan Mackinstush Rate,
Esquire.............. „
<3. I. Goschen......... _
n
â Paris
Viscount Dancannon .
Hon. H. A. Larvrence M. Adolpbe Vernes. .
ÎI. Charles Mallet . .
Director general la Bucuresci,
31. Dimitrie de Frank.
Director: 31. C. A. Stolz.
» ajutor: 31. E. E. Goodwin.
Censorî: loan Kalinderu, Principele Demetru loan Ghika şi Arthnr Green. Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucuresci
Sucursala la Brăila, Agenţia la Londra.
A apărut: Teatru Popular de
Th. Speranţă.
De necas...................0,50
Ce face dracu..............0,50
Ce face beţia.............0,50
Câte trele se expediază franco contra Lei 1,50 în mărci poştale, trimise Librăriei Leon Alcalayla Bucuresci.
Ministerul lucrărilor publice a pus în vin<jare la librăriile Socecu, Alcalay şi Muller (pasagiul Român) următorele publicaţiunî cu preţurile însemnate în dreptul fie-căreia: Expunerea situaţiei Ministerului de lucrări publice la finele anului 1897, două volume â lei . . .	18,75
Harta murală a drumurilor
ţăreî (în 4 foi) lei .....	12 50
Les routes cu Roumanie, un
volum leii................. 2.50
Harta drumurilor ţărei îm-părţită pe judeţe.......... 0,50
„NAŢIONALA”
SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESC
Capital în acţiuni întreg versat în
aur.................Lei 2.000.000
Fonduri de reservă compuse din prime
şi daune............» 3.955.688.76
Idem format din capital şi alte reserve . » 1 075.842.60 Total în aur Lei 7.052.531.36
Daune plătite..........Lei 33.000.000
Vice-preşedinte A. Băicoinnu.
Dir. general E. Griimvald.
«Naţionala» asigură contra incendiului, a grindinei, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sînt primite în tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţă generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţii în tote oraşele din ţară.
Societatea de Basalt Artificial şi de Ceramică de la Cotrocenî. Capital social Lei 2.500.000 deplin vărsaţi
Sobe de porţelan albe si colorate
Representanţa generală pentru tdtă tara
(Bucur. Calea Moşilor No. 81. ZWAIPEL & CO.a Iaşi, str. Mitropoliei No. 2.
(Galaţi, str.Egalităţii No. 48.
www.dacoromaiiica.ro


fi apărut cunoscutul şi elegantul:
Calendar al jVSinervei
?e anul 1901
Acest calendar e o adevărată lucrare artistică de o valore nepreţuită la noi în ţară.
Voluminos, bogat în cuprins, variat în ilustraţii şi suplimente artistice, elegant în exterior, el se presintă în fie-care an şi MAI CU SEAMĂ ÎN ANUL ACESTA, fără pereche şi fără concurenţă pe acest teren.
Preţul 1 leu.
Cel mal mare şl cel mal vast magasin din Ţară şi singurul care vinde eftln LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei.
Gliete pentru bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 »	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
»	» cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95
Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 »	»	facon Klappe, 15,95
>	»	pentru d-nifofiţ. 14,95,13,95
»	»	cu nasturi, 15,95, 14,95
» glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 »	» nasturi, 16,95
Ghete color, simple, 13,95, 12,95 »	»	beseţuri, 14,95, 13,95
»	»	şirete, 14,95, 13,95, 12,95
»	»	nasturi, 14,95, 13,95
»	»	» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 ohevreaux american, 9,95 » franţuzesc, 12,95 « color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 » piele rusescă, 12,95, 11,95
Ghete pentru dame
De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 » » High-Liffe, 16,95 » color. 12,95, 11,95, 10,95 » » High-Liffe, 15,95, 14,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
5,95,	4.95.
Gliete pentru băeţl, fete şi copil Pentru băeţi, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la t6te sezănele se pote găsi încălţăminte bună şi cu preţuri fabulăse de eftine.
Magasinul la t6te Sesonele lingă Poliţiă Bucuresci, Calea Victoriei 27, Bucuresci.
0
O
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor avdun scăŞSmint de 6% din preţurile însemnate, presontănd cuponul.

Institutul de Arte

i 16.
Bucuresci.