No 8 ANUL IV 19 Noembre 1900. ăl •^OTT s jjg 0 O <3 M o Q o 0 1 © 0 şx 1 M ş HI n O li & o (51 (5 0 I 3 I gr ^ Revistă Enciclopedică Populară are în fie-eare Duminică Abonamentul în ţarâ pe an Ueî 5 | Abonamentul în străin, pe an Uei 0 * * » 6 luni > 3 I Un număr..................15 bani Pentru^jfcnu&s.iuri 1 leu linia JVliea publicitate 5 bani cuvîntul. anuseriptele nepublieate se ard. Comitetul de redacţie; ăn ICaiisideru ivicearju fdu/eseu-jtfotru Ş. Coşbuc J. Otescu P. 2>ulfu 6*3 Q. jfldamescu V. S- jVioga jY. jYico/aescu Corist. C pop.-Zfaşcă <7r. Veodossiu, SUMARUL: P. O..., Regele Carol 1.— Zahărul ca hrană pentru cal. — Gr. Teodossiu, Legenda clădirii Romei. — T. Daniilescu, Fapte de-ale societăţii culturalo „I. C. Cantaru-zino.“ — Victor Puiu, Din datoriile părinţilor. — «Dreptatea» din T.-Severin, O revistă fo-lositore poporului.—GA. Adamescu, Sa dăm ajutor Statului.— Niger, Străin in Ţara lui.— N. Teodorcscu, Povestea lupului. - D. Ştcfăncscu, Un memoriu. — Dunăreanul, Scirl şcolare. — Un nou mijloc de a prinde şorecl. — V. S. .Voga, Experienţele asupra nutriril rt-mătorilor în Danemarca. — ii. Pojipa, Câte-va cuvinte relativ la cercurile culturale.-Vir-gil Broscărcscu, Patrie. — Informaţii. — Cronica Săptămânii.—Mulţumiri.—Poşta redacţiei. Ilustrafiuni: Lupoica şi gemenii. — Vedere din Basarabia: Mănăstirea Saba şi linia Nistrului. — Cu turma. — Pagina glumăţă : Prinşi cu miţa In sac. 7{edacfia şi S, pucurescl. FURNISORUL CURŢEH RECOMPENSE OBŢINUTE: 4 Diplome de onore 19 Medalii de aur 1 Grand Prix 1 Afara de concurs MEMBRU JURIULUI ^Medalie de argint la Exp. Univers. Paris 1900. Cea inal mare recompensă ypecernatft conservelor strBine FABRICA DE CONSERVE staicovic! Ca şi în anii trecuţi ve oferă anul acesta pro-j dusele sale de legume, precumMazăre, Fascie,< Bame, Ghiveci, Pătlăgele vinete, Fasole ţu-^ cară şi Ardei copţi în cutie de '/, kilo cu pre-) ful de Lei 5,75, colecţia de 10 cutii, din care) voiţi să alegeţi. Transportul gratis pînă la gara> sau comuna D-vostrâ. Plata în ramburs. . Fiind siguri că în tot-d’a-una aţi fost mulţu-) miţă de calitate şi preţ, avem speranţa că şi anul) acesta ne veţi onora cu comandele D-vostre, mai) cu senul că anul acesta am redus preţurile cu} 72% în raport cu anul trecut. Comandele se adreseză D, STAICOVICI. Strada f^egalâ, 11. Desluşiri pentru D~nii abonaţi. Rugăm pe abonaţii noştri cari sînt achitaţi pe anul al III-lea şi aii fost suprimaţi fără cererea lor, să ne comunice când au achitat abonamentul ca în cas de erore să putem îndreptă, iar de au încredinţat altor persdne costul, iarăşi să ne comunice, arătându-ne precis, numele, funcţia şi domiciliul acelor persdne. Mal rugăm pe toţi d-niî abonaţi cari şi-au schimbat sau îşi vor schimbă domiciliile să ne comunice noua lor adresă, arătând neapărat unde au primit revista în trecut. Abonaţii ce ne trimit bani, să scrie pe dosul cotorului mandatului desluşit pe ce timp trimete abonamentul; iar dacă cere abonamentul din nou, să scrie desluşit numele şi comuna pe cotor. Cei ce trimit şi pentru alţi abonaţi, să puie desluşit pe cotorul mandatului numele şi comuna în care locuesce fie-care abonat. In cas când unui abonat nu i se aduce revista cel mult a treia tji după Duminică, să reclame oficiului poştal prin care primesce şi de nu e satisfăcut să ne reclame nouă. Acelaşi lucru să-l facă şi când li se aduce revista neregulat. Numerile ce n’ar fi fost primite la apariţie şi nu ne vor fi reclamate cel mult în 15 ertda clădirii ‘Romei. »n cetatea Alba Longa din ţara Laţiuluî trăia regele Numitor. De-abia se urcase pe tron, şi fratele seu Amuliu se sculă cu oştire asuprâ-i şi-î răpi domnia. Numitor, fiind prins, fu trimis la închisore. O fiică a acestuia, Rea Sylvia fu dusă într’o mănăstire, ca să slujescă deiţei Vesta. Nu trecu mult şi Rea Sylvia născu doi gemeni: pe Romulus şi Remus. Cum audi de acăstă nascere, Amuliu se temu ca urmaşii lui Numitor să nu-î răpescă într’o di Domnia. El porunci să înece pe gemeni în apa Ti-brului, care treceâ pe lîngă Alba Longa. Trimisul regelui îi puse într’o albie, căreia îi dădu drumul pe apă. Tibrul, fiind revărsat, scose albia la mal. Locul eră pustiu şi dor un smochin umbria pe bieţii copilaşi. Ei ţipau de fome, de ţi se rupeă inima. O lupoică, care aveâ pui, trecend pe acolo, se lăsă să o sugă gemenii. Peste câte-vâ dile, un păstor al regelui găsi pe micii părăsiţi. Inima lui se îndoioşă, şi luându-i cu el îi duse acasă. Copiii crescură acolo, şi du-cend o viaţă de ciobani, se făcură voinici. Ei se luptau din când în când cu fiarele sălbatice, cu tâlharii şi în glumă îşi măsurau puterile cu cei-1-alţi ciobani. Cum se făcu, cum se drese, Romulus şi Remus aflarâ de moşul lor Numitor. Ei plecară cu o cătă de păstori şi is-gonind pe Amuliu, dădură domnia moşului lor. Numitor, plin de bucurie de vrednica lor faptă, le dădu ca răsplată băltosul şi delurosul loc, unde ei tuseseră lăptaţî de lupoică. Cei doi fraţi, avend sub ascultarea lor o mulţime de ciobani, se hotărîră să dureze o cetate, de care să se ducă vestea. Nu se înţelegeau însă pe care anume dăl să o zi-dăscă şi cine să dea numele. De aceea se învoiră să se urce fie-care pe câte un del din cele şăpte ale ţinutului lor şi să se ia după semnele cerului. Şi iată că Romulus vede sburând în văzduh doi-spre-(Jece vulturi, pe când Remus vede numai şese. Semnele arătau că dreptatea e cu Romulus. Şi acesta îşi www.dacQFomanica.ro 200 ALBINA alege loc de cetate pe delul Palatin, trăgend cu plugul o brazdă, care arătă zidurile nouel cetăţi. Şi fâcend cetate, Romulus îl dete numele de Roma. Iată de unde vine numele acestui vechiu oraş, mal târdiu capitala împărăţiei romane, şi adl capitala sorel nostre mal mari, Italia. Romulus fu întâiul rege al cetăţii Roma. In ea veniră fel de fel de omeni, şi buni, şi răi, şi cinstiţi şi necinstiţi şi o locuiră. Neavend însă femei, Romanii plecară în peţit prin cetăţile învecinate, dar nici un părinte nu voia să-şl dea fata după omeni prinşi cu arcanul, cum s’ar dice. Romanii însă nu-şl pierdură cumpătul. El dădură o serbare în cinstea dei-lor, poftind la jocuri şi pe vecinii lor Sabini şi Latini. Aceştia, ne bănuind nimic, veniră însoţiţi de femei şi de fete. Pe când toţi erau cu mintea dusă la jocurile închipuite de Romani, — binişor arătate de căluşarii noştri, — regele Romulus făcu un semn. Romanii se repedirâ în mulţime şi cât al clipi din ochi, fie-care răpi câte o fată şi fugi cu ea. Se făcu bătălie între Romani şi Sabini; dar fetele furate, cari acum erau nevestele Romanilor, îl împăcară pe unii cu alţii. Cele două popore unite luară numele de Quiriţl sau purtători de lance şi aveau de regi pe Romanul Romulus şi pe Sabinul Titu Taţiu. Aşâ e povestea clădirii şi înfiripării cetăţii Roma, sînt peste 2.500 ani de-atuncl. Dacă am deşirat firul numai pînă aci, e că aci se opresce şi povestea. De alt-fel, ca tot ce e poveste, cine scie câte vor fi adevărate din ea. Ne-o spunem şi noi din tată în fiu, aşâ cum am audit-o de la bătrâni şi cum am citit-o în cărţile nemulul roman. (irig. Teodossiu. fapte De-ale societăţii culturale „3. C. Cantacuzino." Sub-semnatul, înveţător-diriginte al şcoleî din comuna Farcaşa, plasa Muntele, judeţul Suceva, aduc cele mai căldurose şi respectose mulţumiri onor. Societăţi culturale «I. C. Cantacuzino,» de pe Domeniul Coronei Borca, din plasa Muntele, judeţul Suceva, care a bine-voit a dărui elevilor săraci din acestă şcolă suma de două zeci lei. Fapta vorbesce de sine. T. Daniilescn. înveţător-diriginte.. www.dacQFomanica.io ALBINA 20 L Dia datoriile pariaţilor — Guvîatare pentru popor — Frciţî creştini, «învaţă pe copil calea pe care trebuie să m6rgă şi când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.» (Prov. XXII, 6). «Istă* împreună cu Sf. Biserică serbăm cjiua intrării Iii în Biserică a Sf. Fecîăre Maria, adecă ijiua în care llPlp Maica Domnului, pruncă fiind, a fost adusă în bi-serică de părinţii Sei. Pornind de la acest fapt, de la acestă pildă ce ne dă Sf. Biserică în părinţii Sf. Fecîore, cari vin să-şi facă o datorie faţă de Biserică, aducendu-şi prunca spre a se închină, trec a vorbi în puţine cuvinte nu despre una, ci despre mai multe din datoriile părintesc! şi, cu deosebire a mamelor, faţă de copiii lor şi despre trebuinţa de a fi îndeplinite. Deşi despre asemenea lucruri — despre cari ar trebui să se vorbescă mai mult — vom spune numai eâte-va cuvinte, deşi din mulţimea de datorii ce părinţii au de îndeplinit faţă de copiii lor pentru a pută duce cât mai spre bun sfîrşit adevărata lor crescere, eu voiu atinge în trecăt numai cele mai însemnate; cu tăte acestea bine ar fi dacă le-ar asculta şi le-ar prinde în minte cât mai mulţi părinţi, întru cât ele sînt de netăgăduit folos tuturor şi tre-buesc sciute la urma urmei de fie-care om. Iubiţi creştini! — Omul e singura fiinţă lăsată de D-(Jeu pe pămînt care are nevoie de o crescere alesă şi singura fiinţă asupra căreia buna crescere are o înrîurire în bine; deci dintre t<5te fiinţele lui cu deosebire trebuie să i se dea acea crescere. Trebuinţa de a se da omului o crescere bună şi îngrijită isvorâsce din mai multe pricini. Starea de slăbiciune, de gingăşie, în care numai omul se găsesce în vîrsta fragedă a prunciei — şi a copilăriei chiar — este una şi cea mai de căpetenie pricină. Căci dacă omul în cei dintăl ani ai vieţeî lui ar fi lăsat de sine şi cei din jurul lui nu î-ar veni în ajutor pentru a-1 ocroti şi a-i da îngrijirile trebui-tăre, uşor ne putem închipui ce s’ar pută întâmplă cu el. Lipsit de putere, de judecată şi de tot ce trebuie unei fiinţi spre a pută să vieţuiască şi cresce mai departe, omul încă din pruncie ar încetă de a mai fi. Acăstă pricină pe deoparte, pe de alta încredinţarea ămenilor din decursul vremurilor că numai cu o îngrijire deosebită, că numai cu o adevărată crescere bună omul păte ajunge a fi ceia ce l-a liotărît D-cJeu de la început, adică o fiinţă alăsă, a dat nascere nevoie! de a se căută mijlăcele şi chipul întrebuinţării acelor mijlăce pentru a se pută da fiinţei omenesc! putinţa de a www.dacoromanica.ro 202 ALBTNA ajunge om desăvîrşit, sănătos, luminat la suflet, sciutor de menirea lui în lume, adevărat stăpânitor al pămîntuluî cu tdte de pe el. Afară de acestea, legile şi poruncile D-deesci puse în însuşi sufletul nostru, apoi chiar legile omenescT, fac pe bmenii în vîrstă, cu deosebire pe părinţi, a căută şi a îngriji de copil pînă ce ajung în vîrstă. însuşi simţimintele de milă şi mai ales de iubire ce a sădit Dumnedeu adînc în sufletele ndstre, ne îndemnă spre acesta. Şi bre, în cine a sădit D-(Jeti inaî mult acestă dragoste către ţinerile odrasle ale ne-muluî omenesc dacă nu în părinţi, şi dintre ei maî ales mamei? Cui este dat a ţine mai neclintit aceste porunci ale lui Dumnezeu, sădite înnoi înşine, dacă nu cu deosebire părinţilor? A părinţilor este deci datoria de a căută tdte mijlbcele spre a da copiilor o cât mai bună şi o cât maî îngrijită cre-scere. Ei au datoria ca din aceste fiinţî nevinovate şi plăpânde, pe cari trebuie să le privescă ca nisce daruri fru-mose din partea luî Dumnezeu date păstrării şi îngrijirii lor, să facă bmeni adevăraţi. Dar pentru a ajunge la acesta părinţii trebuiesc a-şî îndeplini neclintit un număr de datorii. Să căutăm a le arătă în câte-va cuvinte. Adevăraţii părinţi, — dmeni buni, — sînt datori a sădi în sufletul copiilor lor, maî întăiu de tdte, dragoste de Dumnezeu şi de Bisereca Sa, pomenind cu evlavie şi cu smerenie numele Său, îndemnânduî a crede, a nădăjdui şi a ave dragoste către El, învăţându-i felurite rugăciuni şi a se închină regulat ca nisce adevăraţi creştini. Părinţii sînt datori • a merge cu copiii regulat la biserică şi a-i face băgători de semă către tot ce se citesce şi cântă acolo şi a-I îndemnă să-şi îndeplinescă tdte datoriile către ea şi slujitorii ei. Pildă să ne fie fapta părinţilor Sf. Fecidre Maria, cari vin astădi cu pruncul lor la biserică, despre care lucru ne ainintesce Sf. Evanghelie ce se citesce astădi. Aduceţi-î la biserică săr-bătdrea şi Duminica şi să nu uitaţi cuvintele Mântuitorului carele din dragoste către ei a dis: «Lăsaţi copiii să vină la mine, căci a unora ca aceştia este împărăţia cerurilor». Acestă datorie frumdsâ se cuvine mal ales mamelor a o îndeplini. Cinstind ei singuri pe Dumnedeu, Biserica şi tdte cele sfinte, părinţii să se dea drept pilde bune înaintea copiilor, iar nu cum fac cei mai mulţi, care în loc să caute a sădi în ei cinste către cele sfinte, din potrivă şi cu fapta şi cu vorba le nesocotesc însuşi ei, fără să-şi dea socotela de reul ce săvîrşesc otrăvind prin acesta sufletele nevinovate ale copiilor care îi aud şi îi ved. După dragostea de Dumnedeu şi de Biserică, părinţii au datoria de a sădi în sufletul copiilor dragoste faţă de dînşiî însuşi, adecă faţă de tata şi mama copiilor, deci către părinţii lor pămîntesci, spunendu-le şi descliidendu-le ochii www.dacaromamca.ro ALBINA 203 spre a vedă şi eî cât datoresc pentru greutăţile ce le în-timpină fie-eare părinte pentru a î cresce cât mai potrivit nevoilor lor. Şi în aceiaşi măsură, dragoste către părinţii lor sufletescî, adecă către Preotul şi învăţătorul satului, cum şi către toţi cei ce îi vor învăţă cele bune şi de folos în viaţă. Apoi dragoste şi cinste către rude, către prietini, către bătrâni şi chiar către streini. După aceea, părinţii sînt datori iarăşi, a sădi în sufletul copiilor dragoste de nem şi de ţară. La tjile mari, în (Jile de sărbătdre, în loc ca părinţii să-şi piardă timpul şi sănătatea prin diferite alte locuri, ar fi mai bine şi folositor să stea în sînul gospodăriilor lor, mari sau mici, aşâ cum le-a dat Dumnezeu şi puterile lor, şi înconjuraţi de toţi ai casei să citescă ei sau vr’un copil din cei ce sciu carte, câte ceva din trecutul frumos al nemuluî nostru. Să le vorbescă cu plăcere şi cu fală de nem şi de ţeră, învăţându-î a-şî face datoriile către ţeră şi a lucră spre propăşirea ei, a se supune legilor şi a cinsti pe orî-ce cârmuitor. Tot părinţii au datoria de a nimici tdte apucăturile rele ce le-ar vede la copii, a-î feri şi a nu le da prilej la păcate, ci din potrivă a le sădi dorinţa de a ave purtări bune, şi dorinţa de a face numai bine. Afară de acestea, adevăraţii părinţi, adecă acei ce din tot sufletul doresc binele şi fericirea copiilor lor, trebuie a deşteptă în copii dorul de învăţătură, deci de carte şi meşteşug. Sînt datori a-i da la şcdlă să umble regulat, unde să pdtă învăţă ceva folositor, căci şcdla e loc dătător de lumină. In sfîrşit sînt datori a i deprinde la tot ce-î bun, frumos şi folositor în viaţă. «învaţă pe copil calea pe care trebue să mergă, şi când va îmbătrâni nu se va abate de la ea» (Prov. XXII, 6). Iată deci, dmenî buni, atâtea şi atâtea datorii mari şi fru-mdse, şi vor mai fi încă şi altele pe cari orî-ce părinte trebue a le îndeplini spre binele şi folosul copiilor pe deoparte, iar pe de alta spre folosul lui însuşi. Iată atâtea datorii de la îndeplinirea cărora atârnă sădirea atâtor lucruri şi porniri bune în sufletul copiilor, lucruri cari avend o rădăcină prinsă încă din căminul părintesc, apoi îmbunătăţite prin şcdlă, să le fie de folos în viaţă, punendu-î în putinţă de a duce pe viitor un traiu mai bun şi mai potrivit cu menirea dmenilor. P6te mulţi dintre părinţi n’au avere pentru a lăsă copiilor drept moştenire; o crescere bună însă face pentru oricine mai mult ca o avere, pentru-că cu o crescere alesă şi cu o minte luminată prin învăţătură de carte şi meşteşug, averea se face mai uşor şi viaţa mai uşdră. Să nu lăsăm copiii să crescă la voia întâmplării — cum se (jice — şi să înveţe numai ceea crudele împrejurări ale vieţei îi vor învăţă sau ce vor prinde întâmplător de la alţii, ci să cău- www.dacoromanica.ro 204 ALBINA tăm a ne da silinţa fie-care părinte a căută mijldcele tre-buitdre unei bune crescerî. Aprope la tdte naţiile părinţii îşi dau mai bine săma de aceste sfinte datorii; e nevoie însă ca şi noi Românii să ţinem sâmă de ele. Căci atunci ne vom face pe deplin datoria de adevăraţi părinţi şi faţă de copiii noştri cari vor ave tot dreptul să ne binecuvinteze că am făcut ce a trebuit spre a-I pune pe calea cea bună şi dorită în viaţă; ne vom face datoria de părinţi creştini şi fiinţl luminate şi înaintea lui Dumnecjeu. Sf. Biserică fiind locul de unde creştinii nu trebue să plece fără o învăţătură dre-care, am crecjut că e bine ca astăcjl când Sf. Evanghelie ne vorbesce de părinţii Sf. Fecidre, să (Jicem câte-va cuvinte despre datoriile tuturor părinţilor faţă de copiii lor- Să căutăm a le urma. — Amin. Victor Puia. O revistă folositore poporului. vâţlăptărnâna trecută, revista enciclopedică populară Albina >, a intrat în al IV-lea an al existenţei sale. Acestă interesantă revistă, înfiinţată după stăruinţa şi concursul unor adevăraţi iubitori al poporului, e condusă de un comitet de redacţie, în capul căruia se găsesce ilustrul academician, d-nul Ion Kalinderu, administratorul domenilor coronei şi conjudeţenul nostru d-nul P. Garbovicenu, directorul şcolelor societăţel pentru învăţătura poporului Român. «Albina», în cursul celor trei ani de viaţă, a publicat nenumărate articole sciinţifice vulgarisate, sfaturi, dări de seină despre mişcarea culturală în ţară, cunoscinţe folositore poporului, folklor, biografii ale bărbaţilor celebri al Românismului, — în fine, Albina» a fost şi este o adevărată enciclopedie populară; colecţiile sale sunt un tezaur de lumină pentru sătean ca şi pentru orăşan. Cele mal multe articole din «Albina» sunt însoţite de frumose ilustraţiuni explicative, ceea ce le măresce interesul şi le face sugestive, atrăgătore. Deosebit de ilustraţiunile privitore la articolele publicate, «Albina» are în colecţiunile sale şi alte sute de ilustraţiuni, potrivite scopului său de a populariza cunoscinţele folositore şi de a cimenta în inima poporului dorul de neam, iubirea de patrie. Din anul al IV-lea au apărut deja două numere, dintre cari cel d’întîiu, avend articole de: Ion Kalinderu, Spiru C. Haret, G. Misail, P. Garbovicenu, etc. Noi, cari dorim să vedem răspîndindu-se în popor numai scrieri de morală sănătosă şi întocmite de spirit naţional, nu putem de cât să felicităm pe conducătorii revistei «Albina» pentru succesul de care l-au cules după o muncă neobosită de trei ani deja împliniţi. Salutând intrarea «Albinei» în al IV-lea an de viaţă spornică şi înălţătore, pentru cinstea şi bună stare a neamului Românesc, îl dorim viaţă îndelungată, viaţă fără de sfirşit! (Ziarul Dreptatea din T.-Severin) www.dacQrQmanica.ro i - m Lmj Vedere din Basarabia: Mănăstirea Saba şi linia Nistrului. ALBINA 20) Să dăm ajutor Statului. ijtg pre a asigura bunul mers al statului, la care ne interesăm cu toţi, datori sîntem să-i venim hjp într’ajutor în tote chipurile. Eu voesc, a atrage atenţiunea asupra unui punct, care-mî pare de mare preţ. Statul a creat şi întreţine o sumă de şcole prin oraşe. Cele mai multe sunt gimnazii şi licee, adică tot de acelea cari nu dau celor ce le sfîrşesc un mijloc de a trăi, fără să alerge la budget. Să simte însă nevoe, pe fie care <,li mai mult, de şcoli practice şi, în special în oraşe, de şcoli de meserii. Lumea copiilor bate în număr groznic de mare la uşa puţinelor şcole existente de acest fel. Şi ce face statul ? Fiind-că are numai câte-vâ asemenea instituţii, e nevoit să pue concurs, să cără comisiilor de examen a fi severe şi să primescă în urmă d’abia câte 10—20 de tineri într’un an. E o nenorocire, care scapă neobservată, dar urmările ei sînt simţitore. De aceea nu putem ţine piept streinilor în meserii, ca şi în negoţ. De aci, slăbiciunea nostră economică; de aci, sărăcia nostră. Iată chestia asupra căreia trebue să ridic glasul şi să atrag atenţia tuturor celor ce se intereseză de bunul mers al trebilor ţării. Să facă particularii şcoli sau ateliere de meserii. Aceste ar fi un ajutor de mare preţ ce s’ar aduce statului. Şcoli particulare avem destule; dar nici una nu urmăresce asemenea scop. Toţi fac licee, gimnasii, unii şcoli primare. Prin acestea nu se aduce nici un serviciu statului, căci ele produce tot de ceia cari aşteptă lefă de la budget şi încă pregătiţi mai rău şi mai pretenţioşi de cât cei ce au urmat în şcolile statului. Eti cred că cei cari ar ave curagiul să intemeeze un atelier, mai mic sau mai mare, nu ar pierde banii ce i-ar pune la început. Ar aduce maeştri www.dacoramanica.ro ALBINA 207 streini şi în câţî-va anî ar pregăti din elevii şcolii meşteri destoinici cari, încet, încet, ar schimbă starea de lucruri din ţară. MS adresez omenilor de bine şi iubitori de ţară. Deschid discuţia şi aştept nu atât vorbe şi discursuri cât... fapte. Şi frumose fapte s’ar realiza în acest chip. Gli. Adamcscu. Străin în Tara lui (*)• — Copii, începe Victor Cosmin cu faţa luminosă, cu o-chiî blândî, c’un zîmbet plin de bunătate, — închipuiţi-vă c’aţi fi acasă de’naintea vetrei, ori la vr’o şedetore. Nu-Î aşâ că vi-i dor atunceâ de câte-o poveste? Afară-Î frig; de’naintea vetrei, călduţ. Cu ce drag s’ascultă povestea pornită din o gură sfătosâ! Uite, cam un fel de poveste am şi eu de gând să ve spui, în fie-care duminecă, după ce om eşi de la biserică Aşâ, de pildă, a fost ci-că de demult o ţară care se chemă Moldova; şi ţara asta eră vecină cu alta care se chemă Valachia. Care cum s’ar prinde, străinii îi diceau Valachia; dar omenii dintr’insa apucaseră numele de Ţara Românescă ori Muntenia. Pasă-mi-te, copii,—şi omenii din Muntenia grăiau tot la un fel, se potriveau la port şi se mai potriveau şi la gând. Luptaseră ei, pe vremuri, cu Turcii, cu Tătarii, cu Leşiî, cu Ungurii, — cu tot felul de lifte; ba să luptaseră şi împreună, fiind-că străinii de cari am pomenit, virau zîzanie între cei din Moldova şi cei din Ţara Românescă. Ce să vedeţi, copii şi d-vostră, omeni buni? Iacă începură să-şi deschidă ochii Moldovenii şi cu Muntenii că sînt fraţi de-un tată şi de-o mamă. Unora le eră dragă Moldova şi celor-lalţi Muntenia. Dar dacă erau fraţi, de ce să nu le fie dragă Muntenilor Moldova şi Moldovenilor Muntenia? Nu-i aşâ? Şi într’o bună dimineţă, după ce se socotiră, după ce se chibzuirâ, făcură tot o apă a-mândoug ţările. Asta. s’a întîmplat la 1859, cum ar veni (I) (I) Ve Mă rog, vi-î drag vouă satul vostru Măineşcii-Plopilor ? Vi-i drag?... — Da, da... — De ce vi-î drag? Fiind-că v’aţî născut în el, fiind-că în el vi-i casa părintescă şi în el o să trăiţi cum au trăit părinţii voştri. Trebue să vă fie dragi şi cele-lalte sate, fiind-că sînt tote Ţara vostră; trebue să ve fie dragă Patria, România, fiind-că în ea se cuprind aceste sate şi tîrguri în care toţi omenii sunt Români. Dar cum o să arătaţi, e vorba, dragostea asta a vostră ? Fiind-că vi-i drag ogorul vostru, îl araţi,îl semănaţi la timp ; fiind-că vi-i dragă casa pămîntescă, ajutaţi părinţilor s’o li-piască, s’o văruiască, să fie tot-de-una curată. Pentru că vi-î dragă Patria, trebue să vă siliţi să învăţaţi, trebue să ascultaţi pe părinţii voştri, să le ţineţi în samă sfaturile şi tot ce veţi face, cu dragă inimă să faceţi. Aşâ, o să ajungeţi mari şi, toţi la un loc, să trăiţi în bună pace; şi toţi la un loc să ve daţi mână de ajutor ca să aveţi drumuri bune în sat şi în judeţ; să aveţi care bune, şi să învăţaţi chiar voi să vi le faceţi; să aveţi case luminose şi curate; să aveţi vite pe cari să le îngrijiţi bine, pe cari să nu le chinuiţi. Aşâ, o să vă duceţi la oste, nu cu frică, ci cu inima totă, ca să învăţaţi cum să vă apăraţi Ţara în timp de războiu; iar la oste să fiţi ascultători şi cu mintea deschisă la tote poveţile şi învăţăturile ostăsescî, şi cuminţi să vă întorceţi pe-acasă, după trei ani de militărie, ca tot cu a-ceeşi tragere de inimă să îngrijiţi de casă, de ogor, de vite, de satul vostru şi de voi. Dacă le faceţi tote astea cu răbdare, cu bunătate de suflet, cu cuminţie,—însemneză că v’aţi făcut datoria către www.dacoromanica.ro 210 ALBINA Patrie, că vi-î dragă Patria,—şi toţi, mari şi mici, trebue să v6 iubiţi Patria, fiind-că sunteţi Români! Asta mi-i povestea pentru diua de adt, copii. Duceţi-ve pe acasă şi în gândul vostru să remâe ce v’am povestit, cum rămâne firul de grâu în ogorul bun, ca să rodăscă mai apoi cu ajutorul lui Dumnedeu... __________ Niger. POVESTEA LUPULUI. vremea de demult pe când Dumnedeu umblă pe pămînt, |r. s’a întîlnit la o margine de apă lingă care se făcea şi o pădurice — cu diavolul. • Diavolul a dis atunci Iul Dumnedeu: «Lasă-mS, D6mne, să creiez şi eu ceva. Şi cu voia Iul Dumnedeu diavolul îşi alege ‘ un coşcogemite butuc din pădure, îl cioplesce şi face din el o dihanie cât t<5te dilele. — «Ce dicî, Domne, de făptura asta a mea? — «Eu dic s’o faci mal mică că-î speria lumea cu dinsa. S’apucă dracul de cioplit, cioplesce cât mal cioplesce şi isbutesce după multă muncă să facă un lup aidoma; numai că n’aveâ suflet. — «Păi acuma, Ddmne, să-mi dai putere să-l dau suflet,» dise dracul, neputincios la aşâ ceva. — Ia di-I aşâ: «Săi lupule de mănâncă pe dracul». Da dracul în loc să dică aşâ, dice: «Săi lupule de mănâncă pe Dumnedeu». Lupul însă stăteâ neclintit. Atunci Dumnedeu când vede viclenia diavolului grăesce supărat: «Săi lupule de mănâncă pe dracul!» şi cum a isprăvit vorba lui dătătdre de viaţă, de odată lupul s’a şi mişcat din loc. Când a vădut dracul aşâ, unde nu ţi-a tulit-o la fugă şi fugi şi fugi de-i sfărăiau călcâile, — şi cum fugeâ aşâ de la o vreme ţuştil într’o băltdcă unde lupul n’a putut să-l mai găsăscă. Dar tot îi mănâncă lupii pe draci acum la Boboteză când se sfinţesc apele şi când diavolii neavând ce să facă fug de-şi scot ochii care în cotro pot din ascundăturile lor. Din aşchiile cari le-a cioplit diavolul când a făcut lupul, aii eşit cidrele, corbii şi alte dihănii mici cari fac destule pozne omului. Audită de la Vasile Ardeleanu din Vrancea. N. Teodorescu. Inv£ţător; G&rlicl-Constanţa DE ŢINUT MINTE Iubesce-ţî cinstea mai mult de cât viaţa. înţeleg cinstea care constă din împlinirea datoriei. www.dacofDmanica.ro ALBINA 211 un MEMeîuu "i i. n mare rău care aqtf bântue ţara întocmai ca o plagă este | J funcţionarismul, do care sîntem coprinşl de la cap pînă cSzfpp la pieiore. Fiul proprietarului, după ce a absolvit cursul (o primar, în loc să se îndrepteze spre o şcolă de agricultură, merge la liceă apoi la facultatea de drept şi după ce şi-a luat licenţa, intră în politică şi după ce se ilustrăză pe aeestă cale, apoi vin slujbele. Fiul micului plugar, al muncitorului manual, al cârcimarulul din comunele rurale nu se lasă mal pe jos. După ce a terminat clasele primare din sat,5în loc să se apuce de meseria părinţilor lor, — dacă nu pot intra în vr’un liceQ, şcolă normală ori seminar —, se duce în cancelaria vr’unei subprefecturi, judecătorii, etc. şi peste vre-un an de practică încep a face ochi dulci Sub-Prefectulul spre a-1 numi notar la vr-o comună. In aeestă privinţă sunt multe de Cu deosebită plăcere anunţăm, că în comuna Poiana-Mare din judeţul Dolj; învăţătorul diriginte lliescu Dumitru, a preparat şi va juca cu elevii şcoleî, piesele populare, întocmite de d-1 Speranţă: «De necaz,» • Ce face dracu» şi oCe face beţia.» Pe lîngă acestea, dînsul a mai compus şi o orhestră instrumentală-vocală; compusă din elevii şcoleî şi alte persone străine. Instrumentele cu care se cântă sînt: Flautul, piculina, ocarina, fisar-monica, armonica, ş. a. Orhestra va intona printre acte: «Trăiască Regele,» «Deşteptă-te Române,» «Doina» şi alte frumose arii populare. Ca încheiere a representăreî, elevii Îmbrăcaţi în costume frumose naţionale, vor juca după cântecul orhestrei: «Romanul,» resteiul, alune-lul, hora, ş. a. Publicul din Poiana-Mare, va ave o plăcută ocasiune a se distra în sărbătorile Nascerel Domnului. Dunăreanul. Un nou mijloc de a prinde şorecî. In cursa de prins se picură câte-vâ picături de uleiu de roze. Aceste animale, cari au un miros fdrte fin, sînt atrase vrînd nevrînd de mirosul uleiului în cursă. www.dacaroimaiiica.io Cu turma 21G ALBINA Experienţele asupra nutririi rîmătorilor în Danemarca. anezii, pe lîngă marile foldse ce trag din societăţile coo-perative de lăptărie, au căutat să dea o crescere mai XJj însemnată şi rîmătorilor, precum şi modului de a îngrăşâ mai repede, ca ast-fel să tragă foldse mai mari din To vînc că chiar de nu s’ar impune aceste frumose întruniri, de bună voe aşi luă parte. Nu trebue să uităm că: «Ţăranul român e deştept, dar e puţin încăpăţînat.» Incăpăţînarea este causa care-lface a nu primi aprdpe nimic din cele ce mai marele nostru ne-a însărcinat a-î povăţuî. Nu-mi aduc aminte, dacă vre-o dată vorbindu-le vre-unul din colegii mei, (membii ai cercului din care fac parte) n’am auijit cuvintele: «D-vdstrâ ne spuneţi multe, dar nu vă gândiţi că noi n’avem ce mânca.. Ei una sciu şi una ţiu: «Daţi-ne păinînt.» E natural să ceră pămînt, pentru că din pămînt sînt făcuţi, din pămînt se hrănesc şi pămînt se fac. Trebue însă a î face să înţelegă că pămînt au destul şi că dacă ei ne-ar ascultă şi ar lucră pămîntul www.dacQFomanica.ro ALBINA 219 aşa, cum îi povăţuim, nici n’ar mai suferi de fonie şi nici nu s’ar mai gândi a cere pămînt. In scopul acesta trebue să avem răbdare şi încetul cu încetul scăpându-î de încăpăţînare, poveţele năstre vor prinde rădăcini în ei. începând apoi a pune în aplicare poveţele primite şi văcjend că resultatele îi satisfac, de câte ori vom fi dispuşi a le vorbi, în loc să vie cu sila, cum vin acum, atunci vor veni de bună voe să asculte şi vor li cu sutele împrejurul nostru. Pînâ atunci să nu ne descurajăm, să avem răbdare; şi încetul cu încetul vom reuşi a aduce la lumină pe acei cari se ocupă cu cultivarea pămîntuluî, pentru apărarea căruia, strămoşii noştri, în nenumărate rinduri şi-au vărsat sângele, au sciut să moră vitejesce. S. Popim. lnvSţ&tor, Brâncenl-Teleorman. ;jg> m. m » m » a) — Ura! Trăescă Vlad, strigară mulţime de voci la uliţă la părta lui Vlad. Se aurjise în sat de venirea lui, Florea împrăştiase vestea în tătă lumea, şi veniseră toţi să-l vadă pe voinicul vitez, pe care-1 crezuseră mort, şi pe care-l plânseră atâta timp. — Ura! Trăescă Vlad, strigau ei într’una, dar nu se vedea nimeni, nu s’amjiâ nimeni. Vlad, abătut de durere şi de plâns în tîrtjiul nopţii, căzuse fără simţire. Dormiâ încă, când se strânseră la el a casă. Strigătele lor îl deşteptară. Nu putea să-şî dea sănia bine de cele ce se petreceau. Afară lume mulţime, bărbaţi, femei, copii, toţi în haine de sărbătăre. Din mijlocul lor se înalţă mândru în lumina sorelui tricolorul, pe când trompete răsunau în aer. Când se văcju pe pragul uşii, un ura, puternic şi îndelung se aucji din tătă mulţimea. L-au luat în mijlocul lor, întrecându-se, care să-l vadă mai întâiu, care să-l întrebe mai întâiu, care să-l îmbrăţişeze mai întâiu — cu lacrimi de bucurie, aruncându-i flori, copleşin-du-1 cu veselia lor. Primarul satului, care alcătuise sărbătorea, se apropie de el şi cjise în auH Conferinţele ce se vor ţine în anul societar curent la societatea sciin-ţifică literară Tinerimea Română». La 18 Noembre a. c. d l dr Ştefan Minovici despre «Alcool şi 'alcoolism» ; la 2 Decembre a. c. Teodor D. Speranţă, despre «Ţăranul în literatura cultă» - la 16 Decembre d-1 Dr. Gli. Spineanu, «Surinenagiul intelectual în şcolâ»; Ia 13 Ianuarie 1901 d-1 Const. Popovici-Taşcă, despre «Rolul femeiei în educaţia naţională» ; la 24 Ianuarie 1901 d-1 Nicolae S. Dumitrescu despre «Unire»; la 27 Ianuarie 1901 d-1 dr. V. Babeş despre «Mijlocele pentru a combate bolele ţăranului român» ; la 9 Februarie 1901 d-1 Const. R. Mircea, despre «Industria naţională»; la 17 Februarie 1901 d-1 Const. I. Manolescu, despre «Decadenţa sentimentelor» ; la 3 Martie 1901 Petre Ştefănescu, despre «Note şi impresii din viaţa nostrâ socială»; la 17 Martie 1901 Christu S. Negoescu, despre «Libertatea presei» ; la 24 Martie 1901 Preotul C. Dumitrescu, despre Diferinţa de re, ligiositate a sexelor şi căuşele ei»; la 7 Aprilie d-1 B. Şt. Delavrancea-despre «Inspiraţia» populară»; la 21 Aprilie d-1 G. O. Gârbea, despre «Necunoscutul». www.dacoromanica.ro Pagina glumeţă Prins! cu mita în sac. > > www.dacQFomanica.ro ALBINA 223 Cronica Săptămânii. — La 15 Noembre c. s’a deschis sesiunea corpurilor legiuitdre. Cu acest prilej s’a celebrat la Mitropolie un Te Deum. Majestatea Sa Regele a citit mesagiul de deschidere. La solemnitate au fost faţă şi d-ni! representanţî au puterilor străine. — Comitetul cantinelor şcolare din Capitală, vădând că anul a-cesta numărul elevilor săraci, cari se hrănesc la cantine, s’a mărit fdrte mult, a organisat un mare concert. Concertul va avă loc în sera de 29 Noembre c. în Palatul Ateneului Român. Biletele se găsesc la d nil: A. B. Sinişteanu, Bulevardul Elisabeta 40, şi Paul E. Ghenea, directorul şcoleî de băeţî Petrache Poenaru, strada Ştirbeî-Vodă. — Comisiunea veterinară care s'a întrunit de curînd, va acordă despăgubiri din fondul de epizootii la toţi aceia cari au drept de a primi despăgubire pentru animalele lor constatate bolnave şi u-cise din ordinul consiliului sanitar pentru a evită întinderea bole-lor şi a le stinge pe loc. — Curtea cu juri din Bucuresci şi-a dat verdictul cu privire la Bulgarii, cari au luat parte la omorul bulgarului Fitowski, al patriotului român St. Mihăileanu şi la complotul în potriva vieţii M. S. Regelui. Boiciu Ilief omorîtorul lui Fitowski a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă; Bogdanof, care a complotat în contra vieţi M. S. Regelui, la 10 ani deţinere. Cei lalţi complici au fost condamnaţi de la 2, 5, 7, 10 şi 20 ani pînă la munca silnică pe viaţă, după cum au fost amestecaţi. Membrii comitetului bulgăresc din Sofia care s’a dovedit că a ordonat uciderea şi a trimis pe omorîtori, au fost condamnaţi la munca silnică pe viaţă, în lipsă. Unii din vinovaţi aii fost condamnaţi si la despăgubiri, în total 20.000 leî. — Românii din Budapesta şi au zidit o frumdsă capelă în strada Hollo, de dre-ce ne-avend biserică erau nevoiţi să mărgă la cea sărbescă sau grecăscă. Tirnosirea ei s’a făcut alaltă-erî, Duminică. — Preşedintele Republice! Transvaluluî a sosit la Marsilia pe vaporul olandez Gederland. Dinsul a primit pe bord pe miniştrii săi cu care a ţinut o conferinţă. La intrarea în port, Francezii i au făcut o primire din cele mat căldurose. Krtlger răspundend depu-taţiunilor ce l-au salutat a dis: Atâtea simpatii m’au mişcat pînă în adîncul inimeî. Patm-dccl de mii Boeri s’au luptat în contra a trei-sute de mii de Englezi. Aceştia dau foc, pustiesc, necinstesc femeile, aruncă pe stradă copiii. Am venit în Europa să cer un tribunal arbritral. Să sciţi că cele 2 republici, Transvalul şi Orangele, vor dispărea numai când cel din urmă Boer va fi mort. Păstraţi-ne simpatia vostră, de care avem nevoie, mai mult ca ori când. Kriiger a plecat la Paris însoţit de D. Leyds şi de slujbaşi boerî. Kriiger sosind la Paris, a fost primit de d. Loubet, preşedintele republiceî franceze. www.dacoromaiiica.ro 224 ALBINA De la Paris, preşedintele Transvaalulul va pleca la Haga. Iată cum vorbesc gazetele Englezesc! despre primirea lui Krtiger: «Primirea ce se face în Franţa d-lu! Kriiger va contribui pote a întreţine speranţa uneî mijlociri streine la ace! ce au rămas a combate în Africa de Sud, şi locul de debarcare a fost pote chiar ales în acest scop. Totuşi, acdstă primire nu pdte avea un efect durabil. Guvernul francez şî-a arătat prea mult sentimentele amicale faţă de Anglia, prin atitudinea sa în tote privinţele corectă în răs-boiul sud-african şi prin cordialitatea de care a dat dovedi în alte chestiuni, pentru ca vr’un Englez să resimtă cea mal mică supărare de primirea făcută ex-preşedinteluî Transvaalulul». MULŢUMIRI Domna Ecaterina P. Ciolan, soţia răposatului învăţător P. Ciolan, a-duce cele mal respectuose mulţumiri d-luî I. Kalinderu pentru ajutorul ce i-a dat atît dînseî, cât şi celor doi copii orfani de tată. * * * D-l doctor în medicină D. D. Popp, proprietarul moşiei Tomşanî, şi în anul acesta ca şi în cei trecuţi a donat şcoleî din comuna Tomşani, spre a distribui elevilor săi, cărţi şi rechisite şcolare în valore de 70 lei. In acest timp de criză ofranda d-sale valoreză mult. In numele şcoleî, îi aduc vil mulţumiri. Sţ». Tli. Stefâiieseu. Inveţ. diriginte. Tomşanî-(Prahova). * * * Domnul I. Kalinderu Administratorul Domeniului Coronei, bine-voiiul a procură uniforma şi cărţile de studiu fiului ineu ce am în şcola su-perioră de Agricultură de la Herăstrău, sub-semnatul, aduc modestele mele mulţumiri onor. Administraţiei, care în tote ocasiunile şi pe tote căile caută a aduce la îndeplinire mărinimosele intenţiunî de a stimula şi ajută la ridicarea nivelului moral şi material al şatenului nostru Gheorghe Ciotea. Locuitor de pe domeniul cor6neî Sadova-Doljifi. POSTA REDACŢIEI. î T Mai multor înveţători. Examenul de definitivat nu s’a hotărât încă. Probabil însă că se va face prin Februarie sau Martie 1901. Revista nostră ne fiind oficială, rugăm pe tote autorităţile să pue mărci pe plicurile ce ne trimit, de ore ce direcţia poştelor ne încarcă cu porto şi noi refnsăm primirea orl-cărei corespondenţe cu taxă de plată. Aceeaşi rugăminte o facem tuturor abonaţilor cari ne scriu. www.dacaromamca.ro MICA PUBLICITATE Cn 5 buni cnrîntul, iar pentru anuuciurile cu un îiuuiâr mal marc dc cuvinte, de la 50 în sus, preţul pentru iie-care cuvînt este numai de 4 bani. Textul pentru pregătirea lecţinnilor, de Eugen Tisescu învăţător, elegant lucrat. Pentru institutori. . . .lei 3,50 » învăţ, pe cursuri. » 3,50 Adresaţi comandele însoţite de cost, plus 50 bani porto, domnului Eugeniil Tisescu. Bacău._____________ PRĂDINA PREOTUL ILIE, Bise-u rica Cotroceni, Bucuresci. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, -Arbuşti, PJante urcătore, BracJi.Pinî austriacî,Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc. BflţMCA ROMÂNIEI Capital'social de 25.000.000 fr. îmi părţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cai'I 150 fr. versaţi. Comitetul central: .....................la Londra Laehlan llackinstosh Rate, Esquire............. „ G. I. Goschen........ „ Viscount Duncannon ... „ Hon. H. A. Larvrence . . „ M. Adolpbe Verues.... â Paris 51. Charles Mallet .... „ Director general la Bucuresci, M. Dimitrie (le Frauk. Director: 31. C. A. Stolz » ajutor: 31. E. E. Goodwin CensorI: Ioan Kaliuderu, Principele Demetru Ioan Gliika şi Artliur Green. Sediul social Piaţa sf. Gheorghe, Bucuresci Sucursala la Brăila, Agenţia la Londra. Primăria oraşului Bucuresci ♦ PUBLICAŢIUNE Pentru ca listele electorale ale Capitalei pe anul viitor 1901 să fie cât se pote mal exacte, Primăria a hotărât să încâpă mal de timpuriu lucrările pentru alcătuirea acestor liste. Tot de-odată aduce la cunoscinţa tuturor că orl-ce cereri referitdre la în- scrieri ştergeri şi rectificări in liste se pot adresă chiar de acum. Cererile slnt scutite de timbru, pe baza lege! electorale: ele vor Însoţite de actele pe basa cărora se motivâză cererea. Primar (ss) I. Bărbătesc». Secr. general, (ss) I. Popescu. Octombre, 1000. No. 41.003 ^ 3078 „NAŢIONALA” SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESC Capital în acţiuni întreg versat în aur.................Lei 2.000.000 Fonduri d e reservă compuse din prime şi daune............» 3.955.688.76 Idem format din capital şi alte reserve . » 1 075.842.60 Total în aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băieoiauu. Dir. general E. Grilnwald. «Naţionala» asigură contra incendiului, a grindină,, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sînt primite in tote combi-naţiunile obicinuite ca: cas dc morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domnei No. 12, Bucuresci. Repre-seutanţă generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţii în tote oraşele din ţară. Societatea de Basalt Artificial şi de Ceramică de Ia Cotroceni. Capital social Lei 2 500.000 deplin vărsaţi Sobe de porţelan albe si colorate Representanţa generală pentru totă {ara (Bucur. Calea Moşilor No. 81. ZWAIFEL & CO. Ia?b 8tr- Mitropoliei No. 2. (Galaţi, str.Egalităţii No. 18. www.dacoromanica.ro urând va apare cunoscutul şi elegantul: Calendar al JKinervei pe anul 1901 Acest calendar e o adevărată lucrare artistică de o valore nepreţuită la noî în ţară. Voluminos, bogat în cuprins, variat în ilustraţii şi suplimente artistice, elegant în exterior, el se presintă în fie-care an şi MAI CU SEAMĂ ÎN ANUL ACESTA, fără pereche şi fără concurenţă pe acest teren. Preţul i leu. Cel mal mare şl cel mai vast magasln din Ţară şi singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOANELE Bucurescî, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei. Ghete pentru bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 » » cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95 Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 » » facon Klappe, 15,95 » » pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95 » » cu nasturi, 15,95, 14,95 » glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 » » nasturi, 16,95 Ghete color, simple, 13,95, 12,95 » » beseţuri, 14,95, 13,95 » » şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » » nasturi, 14,95, 13,95 » » » piele rus. 15,95,14,95 Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 chevreaux american, 9,95 » » franţuzesc, 12,95 « color. 11,95, 10,95, 9,95, &95 » piele rusescă, 12,95, 11,95 Ghete pentru dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95,12,95, 11,95,10,95 » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 » » High-Liffe, 16,95 » color. 12,95, 11,95, 10,95 » » High-Liffe, 15,95, 14,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95. Ghete pentru băeţl, fete şi copil Pentru bieţi, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la t6te sezonele se pote găsi încălţăminte bună şi cu preţuri fabuldse de eftine. Magasinul la t6te SesOnele lingă Poliţiă Bucurescî, Calea Victoriei 27, Bucurescî. 0 0 5% Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei. Cititorii revistei vor av£un scâtjămint de 6% din preţurile însemnate, presentând cuponul. aty Institutul de Arte G ra fi neî 16. — Bucurescî.