m&'l6n *
p. Şcrboviceaqu C. Tţâdulescu-jrfotru
fflbina
Revistă Enciclopedică populară
yipare în Jie-care Duminică
Bbon. în ţară pe an bei 5 4? flbon, în atr&in. pe an Liei 8
6 luni » 3 Un număr.15 bani
1 leu linia. JVIlca publicitate 5 bani euvîntul. nepublicate se ard.

Comitetul de redacţie: on Kalinderu
<7. Coşbuc J. O fescu ?. 2>ulfu


Q. jfidamescu
V. S- Jrtoga
}*. J/ico/aeicu Oorjsf. C. pop.-Vaţcâ Qr. Ueodossiu.
SUMAR:
Zamfir C. Arbore, Beţia. — Grig. Tcodcssiu, Pofta de lirSpire. — .V., Cercurile culturale în Teleorman.— V. S. iloga, Ingrlşlmintele şi cultura pomilor roditori.— Dr. y. Grigoriu, Febra tifoidă. — V. S. Prtseann, Plantarea vitelor altoite. — Ce este in om.—Un asistent, 0 conferinţă populară.- GA. Todirijd, învăţătorul ca factor al progresului.— Oct. Sdtiu, Lăc contra ciumei porcilor.—Sfaturi practice : Alifie pentru arsuri.—Pentru bibliotecă. — Bibliografie. — C. C. Pop.-Tafcd, întâmplările periculoşi; ale unul marinar frances.—Mulţumiri.
Ilustrafiuni: A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollein. — Tip de om care nu bea.—Tip de om beţiv.—Trenul funicular de la Mălini.
ANUL III
10 Septembre 1900.
Tţedacfia fi jQdministiffi/wfâfâjftfârrinimca ft* 9, BucurtscT.
Liceul şi şeola Comercială
A PROFESORILOR ASOCIAŢI
9*
Institvxtxxl Bergamenter
sub direcţiunea
l>-lui Profesor VIltGII.ll: POPESC V
BUCURESCI
6, STRADA GENERAL FLORESCD 6 (lângă grădina Sf. Gheorglie).
Liceul şi şc61a primară autorisate de OnoT- Minister cu No. 7555 din 18 iulie 1900, iar şcdla Comercialii cu No, 77,266 din 17 Noembrie 1899.
Cursuri primare, liceale, comerciale după programele Statului. Spre a deprinde pe elevi mal bine cu vorbirea şi scrierea limbclor germană şi franceză, se fac unele cursuri şi în aceste limbi.
Pe lângă secţiunea comercială se institue şi un biuroil comercial, ca la şcolele superiore comerciale din Anvers, Viena etc.
Examenele publice în institut înaintea comisiunilor numite de Minister. Elevii primesc certificate valabile, ca la şcolele Statului.
Corpul profesoral compus din peste 25 profesori de la liceele, şcolele comerciale, şcola de poduri şi şosele, fecultatea de drept şi şcola de telegrafie din Capitală.
Se primesc elevi interni, semi-interni şi externi, nscricrilc încep la 15 August. Tot atunci încep prcparaţiunile pentru examenele de corigentă şi de clasă integrală cu elevii ce au fost admişi să dea examen de doue clase într'un an.
Prospecte după cerere.
MICA PUBLICITATE
Cn 5 bani curintul, iar pentru annucinrlle cu un număr mai mare (le cuvinte, de la 50 în sus, preţul pentru llc-care cuvint este numai de 4 bani.
GRĂDINA PREOTUL ILIE, Biserica Cotrocenî, Bucuresci. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătore, BratJI.Pinl austriac!,Thuia şi altele.Stupi, Tran-dafirî, etc.________________________
Ministerul Lucrărilor Publice. Se aduce la cunoscinţa generală că acest Minister a pus în vîn-rjarc la librăriile Socec, Alcalay, Muller, următorele publicaţiunî, cu preţurile indicate în dreptul fie-că reia:
Expunerea situaţiei Ministerului. Lucrările publice la finele anului. 1897, Doue volume a lei . . . 18,75 Les routes en Roumanie, 1 volum
lei....................... 2,50
Harta murală a drumurilor ţârei
(4 fol).....................2,50.
Harta drumurilor împărţită pe judeţe .....................0,50 buc.
Şeful Divisiel, I. Za ane.
A apărut: Teatru Popular de Th. Speranţă.
De necas.................0,50
Ce face dracii...........0,50
Ce face beţia...........0,60
Câte trele se expediazăfranco contra Lei 1,50 în mărci poştale, trimise Librăriei Leon Alcalay la Bucuresci.
Societatea de llasalt Artificial şi de Ceramică de la Cotrocenî. Capital social Lei 2 500.000 deplin versaţi
Sobe de porţelan albe si colorate
Representanţa generală pentru totă ţara
ZWAIFEL
{Bucur. Oalea Moşilor No. si. 0q [laşi, str. Mitropoliei No. 2. (Galaţi, str.Egalităţii No. 4S.
Aqq 14 de sub tipar în editura d-lu-Cy 11 Socec: ediţia III, Curs de Agricultură practică, pentru şco-lelc Normale, Seminare şi deagrn cultură practică, de V. S. Moga. Preţul 3 lei.
www.dacoromanica.ro



A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern, fratele M. S. Regelui şi tatăl Principelui Ferdinand, moştenitorul tronului României.
A. S. împlinesce Sâmbătă 9 Septembre, vîrsta de 05 de ani.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1308
BEŢIA
Beţia şi nebunia Merg de tovărăşie.
(Prov. rom. din Basarabia).
I.
Ce zice sf. Scriptură despre beţie.
Urâtă, desgustâtore şi respingătore este înfăţişarea beţivului. Faţa beţivului arată degradarea morală, hainele sale sînt murdare, cămaşa negră şi ruptă, cişmele pline de noroib, brâul se tîrâie pe jos, iar beţivul e gata la certă şi bătaie cu orî-cine îi va călca peste brâu.
Trebuinţa de a bea-e stăpînă peste voinţa beţivului şi nenorocitul alergă la tote mijlocele, fie cele mai umilitore, fie cele mai criminale, pentru a potoli pofta, care turbură neîncetat sufletul său.
Beţivul pierde orî-ce mândrie de sine, şi dacă ' odată măcar s’ar fi privit în oglindă, comparând ceia-ce a fost el altă dată, când eră şi dînsul om ca toţi omenii, cu ceia-ce a devenit mulţumită beţiei — de sigur că s’ar înfiora.
Fata omului, zice un proverb bătrânesc, este oglinda sufletului,.
Beţivul are înfăţişarea unui om mânios, iritabil, violent, cu ochii cruiŢi, el lovesce fără milă pe cei ce-1 înconjoră, el pierde ori-ce respect către cei-1-alţî, or-ce demnitate către el însuşi, şi puţin îi pasă de scandalurile ce face sau de sărăcia ce aduce în casa şi familia sa.
Beţivul nu e şi nu pote fi creştin bun, căci Isus Ohristos ne-a dat porunca: să păstrăm chipul nostru de om, ca să urmăm calea Lui (1 Petr. 2 21).
Sfînta scriptură zice următorele despre beţivi: luaţi aminte de voi înşi-ve ca să nu se îngreue inimile vostre cu saţiul mâncărei şi cu beţie (evan. lui Luca 21.34).
Iar Sf. Pavel în epistolele sale scrie: «să umblăm cu cuviinţă nu în ospăţ şi în beţie, nu în fornica-
www.dacocomamca.ro
ALBINA
1309
ţiune şi în desfrînărl, nu în certă şi pismă» (Scris către Romani, 13.13).
Şi cum pote beţivul să urmeze poveţele sf. apostol Pavel, câncl dînsul se dedă beţiei, iar din beţie nasce desfrînarea, precum zice înţeleptul Solomon: gura beţivului zice cuvinte ruşinâse, iar ochii set râvnesc la femeia altuia (p. Iul Sol. 23.33)? *
Tip de om care nu bea.
Sf. Apostol Pavel în epistolele sale către Corin-thenî scrie în aeestă privinţă: v'am scris să nu ve-treceţi cu vre-un frate, dacă s'ar află desfrînat sau idolatru sau beţiv, sau răpitor, cu unul ca acesta nici să mâncaţi. Scoteţi afară pe cel reu dintre voi (ep. 1 către Corinth, 5.11).
www.dacoromamca.ro
1310
ALBINA
Şi-apoî mai departe sf. Apostol adaogă:
Nici furii, nici beţivii, nici calomniatorii nu vor moşteni împerăţia lui Dumnezeu.
Iată dar cum sună sf. Scriptură despre beţivi. Sf. părinţi şi dascălii bisericeî nostre pururea po-veţuiaii pe creştini de a nu se îmbăta. Ast-fel sf. Yasile cel Mare zicea în acestă privinţă: cum că pre-
Tip de beţiv.
cum apa stinge focul, tot ast-fel vinul stinge mintea.
Sf. Ion gură-de-aur, zice: Diavolul maî cu semă are dragoste pentru beţivi, de ore-ce nimeni ca eî îndeplinesc voinţa sa. Beţivul e maî de plâns, de cât cel mort; căci mortul nu maî face nicî bine, nicî răii, iar beţivul numaî rău face.»
www.dacofomanica.ro
ALBINA
1311
II.
Ce dic cărturarii şi omenii de sciinţă despre beţivi.
Odată la o sindrofie s’a turnat un pahar plin de vin lui Diogene, marele filosof al Greciei Antice; înţeleptul a luat paharul în mână şi a vărsat vinul pe jos.
—	De ce ai făcut acesta! îl dojeniră ospeţiî supăraţi.
—	Dacă n’aş fi turnat vin în pămînt, a răspuns Diogene, apoi de sigur că dînsul m’ar fi culcat la pămînt.
Anacharsis, un alt filosof elen, zice beţivilor:
—	Când veî bea, să ştii că paharul d’întâiu îl beî în sănătatea ta, al doilea pentru plăcere, al treilea pentru aînebunî şi al patrulea pentru mortea ta!
Pithagora, un alt învăţat, întrebat de un beţivan, ca să-l povăţuiască, ce să facă, ca să se lepede de beţie, îî dete următorul sfat scurt:
—	Privesce la cele ce faci, când eşti beat, şi de scârbă, dacă eşti om cu minte, te veî lepăda de beţie!
Aristotel, cel mal înţelept om din lumea antică, zice în scrierile sale: «Beţia este nebunia voluntară; beţivul n’are cur agili de a se sinucide, şi bea otravă pe fie-care ţii, pentru ca încetul cu încetul să se piardă.»
Seneca, om înţelept şi senator al Romei antice, vorbind despre marele Alexandru Macedon, zice: «Alexandru cel mare, care a îndurat atâtea răsboie, a învins atâtea popore, treerând văl şi mări, a murit tînăr, pentru că avea viciul beţiei.»
Din causa beţiei pier nu numai indivizii ci şi po-porele întregi. Istoricul Justin scrie că Mideniî au fost un popor de vlagă şi puternic, şi că regele persian Chir n’a isbutit să-I învingă de cât cu ajutorul numerdselor cârciumi, ce a aşezat prin oraşe. Imperiul roman, care a cuprins lumea întregă a pierit din causa beţiei şi a desfrîuluî. întemeietorii Romei, consulii săi, comandanţii armatei în curge-
www.dacaramamca.ro
1312
ALBINA
rea secolilor nu ştiau gustul vinului şi al băuturilor spirtose—şi aii cucerit lumea. Dar apoi, splen-dorea Romei s’a întunecat din causa beţiei şi a des-frînăreî — şi poporul roman a pierit de pe faţa pă-mîntului.
Ceia-ce a fost în vechime, se confirmă aidoma şi înaintea ochilor noştri.
Şi acum sînt popore cari pier şi se prăpădesc de beţie.
Chinezii se îmbată cu opium, Ruşii cu rachiu. Şi unii şi alţii din acestă causă se prăpădesc!
Marele istorician rus Karamzin scrie următorele despre ruşi: «Astăzi filele de lucru pentru ţăranii ruşi aii devenit ca şi ţlile de sărbătore, cârciumariî pretutindeni otrăvesc poporul, despoindu-1 de bani, luându-î mintea şi răpindu-î sănătatea.»
Scriitorul rus Zagoskin scria acum 50 de ani despre Rusia:
«Străinii, toţi fără deosebire, se miră de grozăvenia beţiei în Rusia; toţi sînt de părere, că nu există pe faţa pămîntului un alt popor aşa de beţiv, ca Ruşii.»
Vostoievski, un scriitor rus modern, zice: «din causa beţiei poporul rus s’a ingnoit. Vlaga sa a secat şi cu vlaga piere avuţia ţăreî, se micşoreză viitorul seu...»
Leu Tolstoi, un alt scriitor rus scrie: «băuturile spirtose este un mare rău, o băutură diabolică, care preface pe omeni, la început în nişte vulpi, apoi în lupi şi în fine în porci.»
«Nici epidemii, nici fomete, nici incendiul, nici res-bele n’au pustiit Rusia aşa de mult, precum o pus-tiesce beţia.»
In Rusia mor pe an de beţie peste 40.000 de omeni, în Austria de la 35.000 pînă la 50.000; în Suedia şi Norvegia 20.000.
Dar afară de aceste mii de nenorociţi, cari şi-aii pierdut viaţa din causa beţiei, alte mii şi mii de omeni aii mal murit de alte bole, de cari s’ar fi vindecat, dacă n’ar fi fost dedaţi băuturei.
www.dacocomamca.ro
ALBINA
1313
Omul care bea, are trupul întreg otrăvit de băutură, şi de aceia când răcesce sau se molipsesce de vr’o bolă, acesta din urmă îl şi culcă în mormînt.
(Va urma).	Zamfir C. Arbore.
?ofta de hrăpire.
înt unii omeni pe lumea nostră, cari cred că luând cu orl-ce chip avutul altuia, vor ajunge bogaţi într’o «ţi. ori că îşi vor înlesni traiul lor, fără de muncă şi bătaie de cap. El nu se daQ la o parte, măcar de ar face cea mal ticâlosă faptă, numai şi numai să puie mâna pe bani străini.
întâmplări de felul acesta se petrec în tote tjilele. Cu toţii aaqfim, vedem şi ne încredinţăm, că e mare pofta de hrăpire în inima unor asemenea omeni. Şi dacă gândul de a se face stăpân pe averea şi pe lucrurile altuia, îl stăpânesce pe un om, răii va fi de acela. Praful nu se va mal alege nici de el, nici de casa lui, nici de familia Ini. De acolo vine chiar o (jlicătore prea înţeleptă, şi mal multe încă: Mi s’au dus bănişoril, par că ar fi de furat. Ori de haram aii venit, de haratn s'au dus, ori: Nici praful nu s’au ales de banii lui, că erau de furat.
Poporul scie o mulţime de istorii folositore, pentru cine stă să le asculte, asupra banilor de furat, ca şi asupra omenilor cari au crezut că e mal bine să jecmănescă pe alţii, de cât să se dea mal bine muncii de tote <Jile!e. O! Dacă toţi cel-ce se apucă în taină să cugete, cum ar pute pune mâna pe stăricica altora, le ar au<Ji şi ar încolţi în inima lor, pe mulţi, zău, i-ar întorce din calea relelor, din calea pierzării.
Dacă omenii au ajuns astăcjl, ca să deosebescă cu tot dinadinsul pe al meu de al teu, cum pot fi socotiţi cel ce caută cu orl-ce chip să nu facă acestă deosebire? Astăzi, nimeni nu-mi pote lua, de pildă, casa mea, pămîntul meu, — dacă negreşit din propria mea voinţă sau din nevoile mele nu le-am chezăşuit sau amanetat în vre-un chip altora şi nu le mal pot plăti datoriile. Mulţumită acestei deosebiri între al meu şi al tăă, eu mă bucur de rodul muncii mele,— de averea mea. Şi chiar legea scrisă îmi dă acest drept, prin vorbele : Proprietatea este inviolabilă, consfinţind ast-fel obiceiul.
Cine se silesce dar să pună mâna pe avutul altuia nu pote fi om de trebă. Ceva mal mult: nu se pote numi om. Dacă ceilalţi omeni, deşteptându-se prin lumini de tot felul, aO ajuns să recunoscă averea fie-eăruia ca ceva sfint, ce nu se pote răpi, nu pote fi om cel ce calcă acest lucru. Şi ca să înţelegem mai bine ce (ţie, să luăm vre-o două trei exemple:
Să ne uităm în curtea nostră la dobitdee. Să (Jirem că avem
www.dacQromaiiica.ro
1314
ALBINA
doi câini, cari ne păzesc puţinul nostru avut. Cânele Ciodîr a primit de la stăpânul său o bucată de mămăligă. A luat-o şi a plecat cu ea, s’o mănânce în linişte. Cânele Samson a primit şi el o altă bucată, mal mică însă, pentru-că stăpânul său a băgat de semă, că dobitocul mal mult se tolănesce la sore şi că nu prea are obiceiu să-şi vacjă de slujbă. Fiind flămând, şî-a mâncat cu iuţălă bucăţica, şi a dat fuga s'o înhaţe acum pe cea dată lui Ciodîr, care mal avea din ea. Câîbăra între el erâ gata. Tot ast fel cu raţele nostre, cu porcii, cu lupii, cu tot felul de vietăţi, de dobitoce domestice şi sălbatice. Ele nu recunosc unul altuia dreptul de stăpânire asupra unul lucru. Va să (jică, omul răpitor e tot atât de jos cătjut, ca şi fiara necuvîntătore, care nu pote lâsâ să trăcă o cjli, fără să nu înfigă colţii în spinarea altei fiare, şi să nu-I iea bucăţica de la gură. Ba omul de care vorbesc e şi mai pre jos căcjut de cât fiara. El are minte, judecată, — ori cât de puţină ar fi — cu care pote socoti că a lua ce nu e al său e un fapt rău, un fapt de fiară. El are cu sine un judecător aspru, care se chiamă conştiinţa, sa. Acesta îl certă, groznic, când a făcut vre-un răâ. Aşa dar, dacă prin mintea lui omul a ajuns să fie mal presus de cât fiara, prin pornirile lui rele, nu pote fi de cât mal pre jos de cât fiara. A ajunge cineva mal pre jos de cât o fiară, este ca şi cum n’ar mal trăi pe lume, a fi mort între cel vil. Val de cei ce prin faptele lor urîte sînt ast-fel !
(Sfirşitul in No. viitor).	Grig. TeodoSSÎU.
Cercurile culturale în Teleorman.
Cercul cultural «Piatra,» în anul acesta începător şcolar şi-a ţinut conferinţa în ‘comuna Spătărel. Conferenţiari aii fost d-1 Ilie Angelescu, Spătărel şi Pr. Dragne Năsturelu, învăţători.
Cercul cultural No. 4 (Dracea), şi-a ţinut şedinţa în comuna Ologii.
Intre orele 10—12 a făcut lecţie cu elevii d-lul M. Gănescu, învăţător Oogî. După amiacjă, publicul s’adună, d-1 M. Gănescu ca învăţător local, deschide şedinţa printr’un mic discurs, dupe care apoi ia cuvîntul d-1 învăţător de la Bogdana, Alexandru Crist. Popscu, tratând subiectul din higienă: «Curăţenia corpului, haînnelor, caselor şi influenţa curăţeniei.» In urmă de tot a vorbit şi d-1 Al. Grecianu (Dracea), cam în acelaş fel ca conferenţiarul Popescu (Bogdana).
X.
www.dacQFomanica.io
ALBINA
1315
Ingrâşămintele şi cultura pomilor roditori.
Potasa, este elementul cel mai folositor şi cel mal puternic pentru gunoirea pomilor roditori. Potasa dă pdmelor o aromă prea pronunţată, şi favorisdză coldrea lor. Potasa pdte fi pusă in pămînt sub formă de sare brută saii de sare concentrată. Sărurile brute (aşă după cum se găsesc în pămînt), cuprind aprdpe 20 la sută clorură de magnesie, sulfat de magnesie şi sare de bucătărie, cari lucreză asupra proprietăţilor fisice ale pămîntuluî, înmulţind puterea ce legă părţile mai mici ale pămîntuluî unele de altele, care putere în sciinţă se numesce cohesiune, şi menţine umeijelă. Acestea săruri sînt bune în deosebi pentru pămînturile uşdre şi nisi-pdse; ele pot din contră causa dre-cari neajunsuri în pă-mînturi târî şi argildse. Sărurile concentrate sînt de 4 — 5 ori mai bogate de cât cele brute şi sînt lipsite de elemente vătăraătdre vegetaţiuniî. Ast-fel sînt: clorura de potasiu, sulfat de potasiu, sulfat de potasiu şi de magnesiu. Aceste săruri sînt cu mult mai folositdre de cât sărurile brute, fiind-că lucrarea lor în pămînt este mai sigură şi în acelaşi timp se pot întrebuinţa într’o cătăţime mai mică.
Acidul fosforic are o lucrare prea puternică asupra des-voltărei (erescerea) rddelor, cu tdte acestea este mai puţin trebuincios de cât potasa, şi de comun se găsesce în cătăţime mai mare în pămînt de cât potasa. Pulberea de dse şi de sgură, este un îngrăşămînt fosfatic, care convine mai bine pentru creaţiunea de noui plantaţiunî.
Pe când potasa şi acidul fosforic favorjsdză erescerea rd-delor, azotul ajută la erescerea foilor şi a lemnului. Ingră-şămintele azotdse cele mai întrebuinţate la arbori cultiva-bilî sînt: nitratul de sodă şi sulfatul de amoniac. Cel d’în-tâiu adică nitratul de sodă, este dus de apa ploilor fdrte repetji în stratele mai adinei ale pămîntuluî; prin urmare se pdte respîndi în ori-ce timp al anului.
Pentru pomii a căror sîmburî sînt mai desvoltaţi (mai mari), precum sînt prunii şi cireşii, e trebuinţă de mult var; în lipsă de var, rodele acestor pomi rămân mici şi acre şi cad înainte de a se edee, deci şi recolta are să fie mică. In pămînturile şistose şi grele se întrebuinţâză varul ne stins, iar în pămînturile uscate şi uşdre se întrebuinţdză carbonat de var, fiind-că varul nestins ar produce mai mult rău.
Nu trebue a se întrebuinţa îngrăşăminte compuse, ci cultivatorul trebue să cumpere separat elementele trebuincidse pentru a gunoi grădina sa şi pomii sei, şi ale amestecă în proporţiune deosebită, după natura pămîntuluî şi după natura pomului.
Se pdte socoti ast-fel cătăţimea principalelor produse chimice care trebue să fie întrebuinţate la hectar.
www.dacaromanica.ro
1316
ALBINA
Îngrăşăminte potasice.
Sulfat de potasă..................... 440	chilogr.
Clorură.............................. 440	»•
Sulfat de potasă şi magnesiu .... 850	»
Kainită............................ 1,800	»
îngrăşăminte fosfate.
Suprafosfate......................... 300	chilogr.
Suprafosfate duble....................150	»
Sgură................................ 400	»
Pulbere de <5se...................... 250	»
îngrăşăminte azotate.
Sulfat de amoniac.................... 830	chilogr.
Nitrat de sodă......................1,190	»
S’a constatat în mod general, că pomii roditori îngrăşaţi cu un îngrăşămînt puternic resistă maî bine bălelor crip-togamice (care le produc ciupercile) şi schimbărilor atmosferice. Profesorul Barth de Colmar explică ast-fel acest fapt:
«Un arbore bine hrănit, este capabil de a resista bălelor parasitare (cari se nutresc din seva pomilor). Maî mult, se păte să represinte în cea maî mare parte băle parasitare, cari se pot consideră ca o luptă între pom şi ele, din care pomul va eşi învingător, pe când un pom slab nutrit, nu va pute resistă acestei lupte şi va pieri sub puterea bălelor parasitare, pe când pomul sănătos şi viguros va eşî tot-d’a-una învingător din luptă. Nu trebue să se credă că în-grăşămintele ori cât de bine vor satisface hrana unui pom, vor fi îndeajuns spre a luptă în contra bălelor criptogamice, ci numai aplicaţiunea acestor îngrăşăminte, combinate cu tratamentele pregătităre, făcute la adevărate peridde, vor pute asigură o apărare absolută.
Ast-fel se petrec lucrările la Americani în frumdsele lor exploataţiunî, unde se obţin resultatele, cari pot să fie citate ca model. In unele caşuri îngrăşămintele venjî pot să dea resultate fărte bune.
«Ast-fel lupinul albastru se pdte întrebuinţâ cu succes pentru pruni şi cireşi în Westphalia, bobul şi mâzărichia, dă resultate bune întrebuinţate la portocal şi măslin, în Pro-vence; trifoiul incarnat, se întrebuinţeză cu succes pentru viţa de vie, în Bordelais şi în Tyrol. Cu îngrăşăminte fos-fatice şi potasice — 800 chilogr. sgură şi 200 chilogr. de sulfat de potasă — este posibil de a cultiva trifoiul incarnat în pămînturile cele maî sărace, şi acest îngrăşămînt este cu mult maî eftin, de cât îngrăşarea pămîntuluî cu bălegar de la vite».
Din rîndurile de mai sus putem conchide, că la noi afară
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1317
de acel cari se ocupă în mod special cu cultura pomilor roditori pe o suprafaţă mal mare şi afară de pepinierile statului, alţi cultivatori nu se maî interesăzâ de loc de cultura pomilor roditori. Chiar statul la pepinierile sale nu crede să întrebuinţeze îngrăşămintele chimice, nicî metodele preventive în contra bdlelor parasitare, descrisă în rîndurile de maî sus, şi nicî chiar pentru a înmulţi producţiunea, numaî vorbim de ceî-l-alţî grădinari.
Deci străinătatea şi în special americanii grădinari, dân-du-ne exemple bune cu privire la producţiunea pomilor roditori, trebue să-î imităm şi să profităm de ele în folosul producţiuneî ndstre pomologice. Cu atât maî mult, cu cât cundscem adevărul şi numai adevărul, de care nimeni nu ne împiedică a profită de el în folosul nostru.
V. S. Moga.
JVIedieină Populară
FEBRA TIFOIDĂ
(Numită încă tifos sau lingore).
Acestă bălă este maî în tot-d’a-una produsă din causa lipsei de curăţenie şi maî cu sămă prin întrebuinţarea apelor murdare. Acestă bolă este contagidsă, adică se capătă do la alţi bolnavi, dacă nu se păstrăză măsurile de igienă pe care le vom arăta maî departe. Ea este maî răspândită printre dmeniî săracî cari muncesc mult, se hrănesc prost şi trăesc în murdărie.
Simptomele
Câte odată febra tifoidă vine pe neaşteptate; cele mai a-desea ori însă se arată prin simptome deosebite după cari se pdte cundsce.
Semnele prevestitdre ale febrei tifoide constau într’un fel de tristeţă şi slăbiciune, o schimbare a feţiî care are un aer îngrijat, lipsă de putere la muncă şi neputinţă de a lucră cu capul. Bolnavii se simt slabî, obosiţi, au dureri în tot corpul dar maî cu semă dureri la şale, într’un cuvînt nu se pot ţine pe picidre. Acăstă stare dureză una sau maî multe dile, pînă când sînt nevoiţi să stee în pat. Eî simt une-orî fiori de frig şi forte adesea ori au curgeri de sânge din nas.
Slăbiciunea şi durerea de cap se măresc din ce în ce maî mult, ameţesc şi cad într’un fel de toropălă, neocupându-se de nimic ce se petrece în jurul lor; dacă vor să se scdle se clatină pe picidre, bâlbâesc când vorbesc şi au idei încurcate.
La picidre, la faţă, la buze, la aripele nasului, la mâînî,
www.dacoromaiiica.ro
1318
ALBINA
la braţ au tremurăturî; de asemenea când scot limba se vede tremurând şi bolnavii uită s’o vîre înapoi în gură; au vîjii-turi de urechi, aud cu greu şi devin chiar surcji. încetul cu încetul pierd pofta de mâncare, au sete mare şi de obiceiu le plac băuturile acre.
Limba este albă, sau acoperită cu o pătură gălbue mijloc şi negră pe margini, adese ori roşie la vîrf, une ori este uscată, aspră şi încovăietă.
Când răsuflă au un miros greu caracteristic bolnavilor de febra tifoidă. IJniî au greţă şi vărsături.
Dacă se pipăe stomacul este dureros, de asemenea este dureros tot pântecele. Pentru a pipăi pântecele se culcă bolnavul pe spate, iar picidrele se îndoe de la genunchiu pentru ca să putem mat uşor apăsă, atunci punem amîndouă mâinile mal mult spre partea dreptă în josul pânteceluî şi dacă în acest loc se face un fel de chiorăelâ şi este dureros prin apăsare, o o dovadă aprdpe sigură că bolnavul suferă do febra tifoidă; pielea pânteceluî este întinsă, şi dacă lovim uşor cu mâna sună ca şi cum ar fi plin cu aer, acesta din causa gazurilor conţinute în intestine (maţe).
Uneori bolnavii sînt constipaţl (nu pot eşi afară cu scaunul) iar alte ori au diaree, în tot-d’a una însă materiile fecale aii un miros greu. Urina este grdsă şi în mică cantitate. Pulsul este fdrte iute, adesea ori bate peste 100 pe minut. (Puls se numesc bătăile arterelor); pulsul se pdte vede la tâmple şi de-asupra pumnului; dacă apăsăm uşor cu degetele în aceste locuri simţim nisce mişcări, cari nu sînt altceva de cât trecerea sângelui prin artere; (artere se numesc nisce canalurl prin care vine sângele de la inimă în tdte părţile corpului). Pulsul este câte odată neregulat, adică uneori bate mal tare şi une ori mai încet.
Pielea este caldă, uscată, aspră la pipăit, pe pântece se observă adesea ori nisce pete roze, cari dureză puţine cjile.
Dacă bolnavul asudă tare, atunci se observă pe corp nisce ridicăturl ca o gămălie de ac pline cu un lichid alb, aceste ridicăturî se fac numai la gât şi pe piept şi se numesce su-danină.
Câte odată se observă puţină greutate la respiraţiune şi uşoră tuse, care dacă I lăsată la voia întîmplăril pdte să dea loc la urmări rele.
Semnele arătate mal sus, sînt deajuns pentru a ne gândi la o bdlă gravă, şi dacă dureză mal mult de cât 3 sau 4 fjile, atunci sîntem aprdpe siguri că avem aface cu o febră tifoidă.
In sfîrşit, cam după următdrele semne se pdte cunosce bdla:
Dureri în tot corpul, curgere de sânge din nas, miros greu la respiraţie, dureri şi chiorăiturî prin pântece (mai cu semă în partea dreptă), căldură mare, surzenie, pulsul bate iute.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1319
Aceste semne se întâlnesc mai t<5te la începutul bdleî, şi sîntem siguri că avem a face cu o febră tifoidă, dacă există mai cu seină şi o epidemie în localitate.
In cele-lalte febre numite eruptive precum: pojarul, scar-latina, variola etc, apariţiunea petelor pe corp de la a patra <}i ne face să le deosebim de febra tifoidă.
Tratamentul
Este bine de sciut că acăstă bălă odată începută, nu pdte fi oprită din mersul eî şi tot-d’a-una când o bănuim trebue chemat medicul. Sînt persdne cari vor să oprăscă cu orî-ce preţ mersul bălei, după cum se opresc febrele intermitente (frigurile) şi îşi pun tdtă silinţa pentru îngrijirea bolnavului ; aceste îngrijiri fără socotelă pot să dea loc la înrăirea bdleî.
Acestă bdlă ţine de la 3 pînă la 6 săptămâni. Persdnele cari îngrijesc pe bolnavi, trebue să scio că o îngrijire bună preţuesce mult mai mult de cât medicamentele.
De obiceiu în cele dintâiu (Jile nu se cliiemă medicul cre-cjend că are a face cu o bdlă uşdră; îngrijirea ce trebue de dat atunci bolnavului este următdrea:
Bolnavul este aşecjat în pat, care va fi încălzit mai de înainte cu cărămkji ferbinţi, se va ţine fără mâncare şi aşteptând sosirea medicului, i se vor da băuturi recoritdre: limo-nadâ de lămâe sau de portocale, apă prdspătă îndulcită cu sirop de cireşe, de smeură, de lămâe, sau în lipsă, cu zahar; acesta se face în cas când bolnavul are arşiţă, iar când are fiori de frig i se va da căiu de orz îndulcită ferbinte sau numai călduţă. Ceiul de orz se prepară în modul următor: Se iea orz ca vre-o ... 20 grame şi se pune într’un litru şi jumătate de apă, apoi să fierbe pînă ce crapă orzul şi pînă ce rămâne din apă ca un litru: în urmă se strecdră şi se îndulcesce cu un sirop dre-care sau cu zahar. Tot astfel se pdte prepară şi ceiul de rădăcină de pir.
Dacă bolnavul asudă (năduşesce), ceea ce se întâmplă fdrte rar în febra tifoidă la început, atunci se vor opri băuturile reci, sau se vor da numai câte puţin pentru a nu opri su-ddrea (năduşăla), şi pentru ca bolnavul să nu bea mult i se va pune numai câte puţin în pahar.
După ce începe suddrea i se va da căiu de teiu. sau de frunze de portocale, călduţe şi cu puţin zahar. Acest căiu este bun dacă bolnavul este neliniştit.
Căiul de teiu se prepară în modul următor, se iea:
Flori de teiu 10 grame.
Apă ferbinte 1 litru.
Se tdrnă florile de teiu în apa ferbinte, se lasă 15 minute, apoi se strecdră şi se adaogă zahar după voinţă.
Ceiul de frunze de portocale se prepară:
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1320
Frunze de portocale 10 grame.
Apă ferbinte 1 litru.
Se pun frunzele in apa ferbinte unde se lasă 1/i sau trei sferturi de ces, apoi se strecdră şi se adaogă zaliar.
Când bolnavul nu maî asudă, se şterge corpul încet cu o cârpă uscată şi caldă, se schimbă cămaşa şi pânzăria patului.
Dacă bolnavul are dureri de cap mari şi nu asudă, câteva comprese muiate în apă rece, sau maî bine amestecată cu puţină apă de colonie sau cu oţet şi aşezate pe frunte, îi vor face mult bine. Dacă însă durerile de cap sînt de nesuferit şi dacă nu asudă, i se va face o bae de picidre cu un pumn de sare sau făină de muştar. Dacă asudă, i se va pune la tălpi sau la pulpe muştar sau la copii cataplasme de făină de in presărată cu muştar.
Aplicarea unui clistir emolient sau purgativ: cu una sau 2 linguri de sare, de miere, de glicerină sau de lapte, este un mijloc fdrte bun pentru a combate durerile de cap. (Cu altă ocasie vom vorbi despre aplicarea clistirelor).
Băile sînt forte folositdre în căutarea acestei boli, însă nu trebue făcute fără povaţa medicului.
După sosirea medicului, cel maî bun lucru de făcut este de a ascultă cu sfinţenie sfaturile lui, căci tratamentul sfătuit de el, variază după forma bălei, după vîrsta bolnavului, după puterea şi obiceiurile lui, într’un cuvînt după o mulţime de împrejurări, pe cari numai medicul este în stare de a le cundsce.
Măsurile ce trebuesc luate în timpul .unei epidemii de febră tifoidă şi căutarea bolnavului.
Pe cât se pdte bolnavul trebue aşedat separat, patul se va pune în mijlocul casei, se vor luă perdelele de la fereşti, covdrele sau lăicerele se vor lua de pe jos, camera se va aerisi de maî multe ori pe <ji> atât vara cât şi iarna.
In camera bolnavului şi în camerile vecine se vor pune mai multe farfurii cu clorur de calciu uscat sau topit în apă.
Scaunele (materiile fecale) bolnavului vor fi desinfectate cu clorur de calciu, cunoscut în comerciu sub numele de clor, sau maî bine cu sulfat de fer (calaican) topit în apă; acestă soluţie se va pune în vasul cu excremente şi tot cu acăstă soluţie se vor spăla latrinele şi se va turnă în locurile unde se varsă materiile fecale, căci prin materiile fecale se lă-ţesce băla.
Rufâria bolnavului murdărită, trebue muiată şi lăsată 2 câsurî în soluţiuni de calaican: 50 grame într’un litru de apă ferbinte, apoi spălate bine cu leşie şi săpun, nici odată să nu se spele în apă curgătdre sau pe lângă fântâni.
Persdnele cari îngrijesc bolnavii de febră tifoidă, trebue
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
1321
să se spele des cu apă caldă şi săpun sau cu apă fenicată (2 sau patru linguriţî de cafe de acid fenic într’un litru de apă); maî cu sâmă înainte de masă se vor spălă pe mâini şi pe faţă; în lipsă de apă fenicată, se vor spălă cu spirt, cu oţet sau apă de Colonia; hainele se vor stropi tot cu apă fenicată. De câte orî va pune mâna pe bolnav sau pe rufele lui murdărite se va spălă cu o soluţiune de sulfat de cupru (pîătră vînetă) 10—20 grame într’un litru de apă.
Se vor clăti în gură de maî multe orî pe di cu apă caldă şi cu rachiu.
Nu vor bea de cât apă fărte curată sau maî bine apă fîărtă, răcorită şi amestecată cu vin.
Să nu facă nimic peste măsură; să se păzescă de a se culcă pe salteua sau perinele pe cari s’a culcat bolnavul.
Când s’a îndreptat bolnavul, se va da camera cu var, se va îngriji fărte curat şi se va stropi prin casă cu o soluţiune de clorur de calciu sau sulfat de fer.
Cât privesce pentru desinfectarea hainelor şi saltelele bolnavului, în lipsă de alt-cevâ, se vor pune într’un cuptor în-căldit atâta ca să nu ardă hainele, şi se vor lăsă acolo 24 de cesurî.
Când se vor păzi aceste regule sîntem siguri că băla nu se va întinde şi vom scăpă pe ceî-lalţî membri aî familiei unde se afla bolnavul.
Dr. N. Crrlgoriu.
Medicul Spit. Rural, Podul-Iloie,
plantarea viţelor altoite.
<lll§j§ propiindu-se epoca când urmeză să facem *l|||p plantaţiile de viţe, credem că este bine a da cititorilor noştri câte-vâ detalii asupra acestei operaţiuni.
In privinţa epoceî când se face plantarea, ea se pote execută tomna sau primăvara. Plantarea tomna începe îndată ce au că^ut foile viţelor şi ţine pînă dă îngheţul. Plantaţiile de tomnă sînt aprope tot-d’a-una maî bune ca cele de primăvară, fiind-că viţa pusă singură în gropă şi acoperită cu pămînt se păstreză peste iarnă maî bine ca în pivniţă în legături. Afară de acesta, pămîntul peste iarnă, ajutat fiind şi de ploî, se aşeţlă bine pe lîngă rădăcini şi când vin căldurile de primăvară viţa este pusă în bune condiţiunî şi prinderea e maî sigură.
www.dacQFomanica.ro
1322
ALBINA
De la acestă regulă fac excepţiune anii cu tomna secetosă. Oâncl tomna e secetosă, pămîntul e uscat şi nu se pote aşe^â bine pe lingă rădăcini. Plantând în aceste condiţiuni şi ne udând pămîntul în momentul plantăreî rămân o mulţime de locuri gole pe unde străbate ventul uscat de tomnă, care usucă rădăcinele, compromiţând ast-fel plantaţia. Acest lucru s’a întîmplat la noi cu majoritatea plantaţiilor făcute în tomna 1898.
Când nu se pote face plantarea tomna, atunci al-toii se păstreză în pivniţă în nisip pînă primăvară. In acest timp plantarea pote începe îndată ce zăpada s’a topit şi pămîntul este destul de svîntat pentru a permite ca să fie lucrat. De regulă plan-taţiunile timpurii de primăvară sînt mai bune ca cele târzii. Sînt unii chiar cari susţin că plantatul în mustul zăpeţleî ar fi mai bun şi de cât cel făcut tomna. Acestă afirmare pote fi adevărată; însă în acel moment plantaţiunea nu se pote face în orî-ce natură de pămînt.
Sosind momentul plantăreî, sau mai nainte chiar, şi locul fiind ţăruşat, se face în dreptul fie-cărui ţăruşii! câte o gropă de 30 cm. adîncime şi tot atât de largă. Adîncimea gropilor pote fi şi mai mare însă pămîntul de la 30 cm., în jos nu se mai scote din gropă ci se mărunţesce bine acolo.
Când gropile sînt gata se aduce gunoiul de vită bine format, punendu-se lîngă fie-care gropă câte 2 — 4 kgr.
Daca pămîntul din natura lui e prea argilos, atunci se aduce şi nisip ca să se amestece cu gunoiti în cantităţi egale.
Se aduc atunci altoii, se taie lăstarul anual la un ochiţi şi se pune în gropă lîngă ţăruş resfirând bine rădăcinile. Peste rădăcini se pune un strat subţire de pămînt mărunt scos de la partea superioră gropeî, se calcă bine cu piciorul pămîntul din gropă şi se pune gunoiul singur, sau gunoiul amestecat cu nisip, se bătătoresce din nou pămîntul cu piciorul, se umple gropa cu pămînt scos de la fundul gropeî şi se muşuroesce, aşâ ca viţa să fie acope-
www.dacQramanica.ro
ALBINA
1323
rită peste tot de pămînt. Dacă ţăruşul este înfipt prea adînc şi nu se mai vede, atunci se mai scote puţin afară.
Când se face plantaţia tomna, atunci Le pune viţa cu vr’un deget mai sus ca de obiceiu, pentru că pă-mîntul se mai lasă peste iarnă.
In ceea-ce privesce posiţiunea ce trebue să ocupe partea operată a altoiului în raport cu suprafaţa pămîntuluî, sînt 2 caşuri:
Dacă se face plantarea pe delurî înalte, cu o ex-posiţiune căldurosă, acolo unde via de obiceiu nu degeră, atunci viţa se pune lîngă ţăruş ast-fel ca partea altoită să vie la nivelul obicinuit al pămîntuluî. Cu modul acesta partea altoită, fiind expusă la aer şi lumină, şi ne fiind în contact cu pămîn-tul umed, nu mai dă rădăcini.
Dacă din contră se face plantarea pe văi, şesurl sau pe delurî unde via pote degeră, partea altoită a altoiului se va pune ast-fel ca să vie cu 1—2 cm., de desubtul nivelului pămîntuluî.
Plantându-se ast-fel, chiar întîmplându-se să vie geruri, acestă parte ar fi ferită şi în caşul unei de-gerăturî a butucului tot este scăpată o mică bucată din tulpină.
Când sînt de plantat viţe din Ungaria, unde port-altoiul se lasă de 45 — 50 cm. lungime, atunci viţa trebue să ocupe în partea altoită tot posiţiunea de mai sus. Dacă viţa e prea lungă, atunci se pune cu partea altoită lîngă ţăruş şi cu rădăcinele în unul din colţurile cele mai depărtate ale gropei.
Dacă se face plantaţiunea tomna, atunci primăvara de timpuriu, e de recomandat a se revisui încă odată bilionele şi ale reface acolo unde le-a spălat apa; aşa că pămîntul să fie d’asupra capului viţei de 5 — 6 cm. grosime.
In plantaţiile de primăvară, e forte bine ca înainte de a se face muşuroiul la viţă, să se ude plantele, pentru că ast-fel pămîntul se aşe<Jă bine pe lîngă rădăcini şi prinderea e mai sigură.
Plantarea viţelor ne altoite se face la fel cu a viţelor altoite, numai aci nu se ţine semă de partea
www.dacoramamca.ro
ALBINA
1324
altoită. Viţa ne altoită, se pune în pămînt pînă la nivelul unde a fost în şcolă.
Unii au obiceiul de a tăia vîrfurile rădăeinelor la viţe, înainte de a le plantă. Acestă practică are de scop de a forţă rădăcinile rămase să se ramifice. Cum însă viţa se hrănesce tocmai prin vîrfurile subţiri ale rădăcinilor, credem că e mult mat avantagios a se lăsă tote rădăcinile sănătose intacte şi a nu se tăia de cât cele rupte şi cele sdrelite. In caşul când se tae rădăcinele, tăetura trebue făcută ast-fel, ca după ce se planteză viţa, partea tăiată a rădăcineî să se lipescă de pămînt bine pentru ca rana să se potă vindeca.
V. S. Brezeanu.
CE ESTE IN OM
spun că în om este puţin bine şi mult răii. Chi-însă, dacă vreţi să-î credeţi, spun că în corpul omu-t aceleaşi elemente ca şi în oul de găină, învăţat nemţ, după mal multe experienţe şi cercetări a găsit că elementele ce constituesc un om în greutate mijlocie de 68 kgr., se găsesce în aceeaşi cătăţime în albuşurile şi gălbenuşurile a 1200 ouă de găini. Dacă s’ar evaporă acest ou s’ar obţine 98 m. c. de gaz şi destul hydrogen pentru a umflă un balon cu o putere de suire de 70 kgr.
In starea normală corpul omenesc conţine atâta fier cât ar trebui pentru fabricarea a 7 cue grose, atâta grăsime câtă ajunge pentru facerea a 6 kgr. '/2 de luminări, atât carbon cât trebuesce pentru facerea a 65 creidne mari, şi atât fosfor cât intră în capetele a
820.000	chibrituri.
Se înţelege că pentru extragerea acestor elemente din om trebuesce să se facă atâtea lucrări, une-orî aşâ de grele în cât nu s’ar pută nici odată să ne tratăm semenii ca pe nisce simple mine de fer sau de grafit.
Pe lângă acestea omul mijlociu mal conţine 20 linguriţe de-sare, 50 bucăţele de zachăr şi 42 litri de apă. Orl-cât de exact s’ar cântări aceste corpuri resultate din analisa corpului human şi ori-cât de urcate ar fi preţurile acestor substanţe, am pute spune din punctul de vedere utilitar că nu prea preţuesce lucru mare omul.
îlosofiî
TTn
www.dacQFomanica.io
ALBINA
1325
Adunarea generală a societăţii culturale Mălini (Suceva).
O CONFERINŢĂ POPULARĂ
(Jiua de Duminecă 9 Iulie a. c. ţinendu-se adunarea fuY generală a societăţii culturale din comuna Mălini spre a se arătă întrega stare morală şi materială a socie-tăţiî conform statutelor ei, — pe lângă membrii socie-
t tăţiî se aflau presenţî după ora 12 din di. o mulţime de lume compusă din tăte stările sociale de aci: silvicultori, profesori, preoţi, învăţători, săteni şi sătence ce se adunase în localul frumăsei şcăle din Mălini ca să participe la acostă întrunire. Pe la orele 21/, p. m. lumea fiind concentrată în una din şalele cele maî spaţiăse, d-1 silvicultor şef A. Can-dale, preşedinte de onăre al societăţii, deschide şedinţa prin o cuvîntare frumăsă şi bine lămurită asupra scopului cultural, moral şi material ce urmăresce societatea accentuând maî mult cuvîntarea d-sale la adresa sătenilor spre a le întipări în minte folăsele morale ce decurg din înfiinţarea a-cestor societăţi al căror scop bine-făcător se îndreptă mal mult spre progres, spre lumină, citând exemplul din anul trecut cu îmbrăcămintea a 40 copii mai săraci şi maî cu dor de învăţătură de la şcălele de aci din fondul disponibil al societăţii şi punând în vedere locuitorilor mersul societăţii, îi îndemnă a se asociâ în număr cât maî mare spre a deveni şi dînsii membri.
In fine expunendu-se întrâga stare morală şi materială a societăţii de către secretarul ei, d-1 învăţător G. D. Papado-pol, se dă cuvîntul d-lui C. Dimitriu, învăţătorul şcăleî din Văleni-Stănişora, ce-şi propusese de mai înainte a ţină cu astă ocasie şi o conferinţă spre a profită sătenii, — pe lângă cele expuse în adunarea generală şi mai mult de datoriile ce i privesce, spre a deveni buni gospodari, ămoni mai cu îngrijire de sine sub raportul economic, fisic, igienic. In special, d-1 Dimitriu a vorbit despre vitele sătenilor şi hrana lor. Conferinţa a fost destul de lămurită, nelăsând nimic neînţeles auditorului care ascultă cu băgare de sâmâ vorbirea populară a conferenţiarului.
D-sa arată folăsele animalelor lor, tratamentul lor la noi şî în alte ţâri, îndămnă sătenii a imită exemplul altor po-păre în astă privinţă. In ţările unde animalele sînt bine hrănite, plugul e dus numai de doi boi şi de multe ori numai de unul înhamat ca calul, la arături destul de profunde. O vacă dă pe <Ji 10 — 12 litri de lapte şi la noi mult 2 litri şi pe o vacă acolo se păte lua 3—400 lei pe când la noi abiâ 70 — 80 lei.
www.dacaromanica.ro
1326
ALBINA
îndemnând sătenii a trată bine animalele şi a nu le pune la muncă înainte de vreme; recomandă sătenilor să le hră-
nescă cu plante cultivabile: trifoiul, lucerna, etc. în locul celor sălbatice, cunoscut fiind că conţin substanţa mai hră-nitdre, le arată cum trebue cultivate aceste plante şi pămîn-turile în care reuşesc maî bine.
Un asistent.
Trenul funicular de la Mălini.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
1327
Inveţâtorul ca factor al progresului.
^pE^oporul cu nâsuinţ! spre civilisaţie şi progres, trebue să-şi în-drepte silinţele de-o potrivă şi pe terenul vieţii reale, cât şi pe terenul naţional şi moral.
La poporul român, în majoritate, începuturile de progres adevărat se simt prea puţin.
Năzuinţe măreţe şi ideale naţionale nu lipsesc însă din sufletul nemuluî român ; dar masa poporului le cundsce prea puţin.
Cine însă să le deştepte în masa poporului ? De sigur un factor de căpetenie este învăţătorul. Examinând istoria diferitelor popdre se învedereză că ori unde societatea a mers spre progres, învăţătorii n’au lipsit cu cuvîntul şi cu fapta. De exemplu între altele, putem lua pe învăţătorii Germaniei. Germania de adî, in primul rang, este opera învăţătorilor şi apoi a armelor.
Se scie că cu începutul secolului a 19-lea tote naţiunile civili-sate îşi îndreptară privirile spre şcdlele elementare, şcolele primare. Conducătorii poporelor se convinseră că numai prin şcdle elementare populare se pdte mijloci îndrumarea întregii naţiuni spre progres şi civilisaţie.
La unele naţiuni năzuinţele către progres au fost mal puternice ca la altele. Germanii, mal ales, in urma înlrângerilor suferite la începutul secolului al XIX de la Francezi, sub Napoleon cel mare, îşi îndreptară privirile mal mult ca alte naţiuni asupra şcdlelor elementare şi apoi în urmă asupra acelor cu cunoscinţî mal înalte.
In peridda de la 1815—1860, multă muncă puseră Germanii, ca să pdtă în cele din urmă reuşi a-şî formă şcolele elementare cele mal bune. In răsboiul de la 1870 mal ales, soldatul german eră cu sciinţă de carte şi avea clar, în suflet şi inimă, idealul naţional.
Şi nu numai pe calea armelor poporul german s'a distins, ci în tote privinţele. A reuşit prin muncă şi stăruinţă cu pricepere, să transforme pămîntul ţării lor, atât de sărac şi cu climă mult mal aspră ca a ţării nostre, într’o regiune frumdsă şi plăcută — presărată tdtă cu grădini frumose, cu livedl artificiale admirabile, cu monumente frumdse, cu nenumărate instituţiunî industriale, cu instituţiunl măreţe de cultură şi arte, cu organisaţiune socială, administrativă şi militară, vrednice de a fi imitate de orî-ce popor.
La Români de o bucată de timp, spre bucuria nostră, a început în pătura societăţii mal luminată şi mal conscientă, un curent mal
www.dacoroiinaiiica.ro
1328
ALBINA
sănătos în tdte privinţele şi pot dice că ne aflăm într’un moment psihologic favorabil uneî îndrumări pe cale mal sănătdsă. Ca acest moment să nu slăbescă, să nu se răcdscă, are nevoe de sprijinul tuturor inimilor patriotice, cu consciinţă clară a idealului ndmuluî nostru şi cu dor mare de un viitor măreţ — cu toţii să pună în serviciul nămulul tot devotamentul, tdtă forţa morală spre înrlurire în bine pe calea cea bună a tuturor instituţiunilor de instrucţiune! educaţie şi înavuţire.
In acăsta, un rol însemnat are învăţătorul; dar dacă ar fi lăsat să lucreze prin propriile lui puteri morale şi intelectuale, fără a fi ajutat, îmbărbătat şi încurajat, nu ar pute face absolut nimic.
Mulţi aruncă în sarcina învăţătorilor să realiseze tdte lipsurile poporului nostru : — a-î mijloci cunoscinţele necesare; a-î formă caracterul ; a-I suggerâ deprinderi morale ; a-î întări sentimentele reli-gidse şi naţionale, cari nu se maî întâlnesc de cât rar în sufletul poporului nostru; a-1 îndruma pe calea industriilor şi comerţului; a-î presentâ exemple vil în tdte ramurile de agricultură — ca deprinderi raţionale şi sistematice la agricultura propriu disă, la deprinderi de grădinărie, de cultura pomilor............— într’un cuvînt
a-î schimbă modul de vieţuire moştenit de secol! ; a-î schimbă deprinderile morale şi sufleteşti după cerinţele timpurilor moderne.
Cine are în vedere tdte greutăţile şcoleî rurale şi e pătruns în suflet de patriotism şi cu idealul naţional pururea present în consci-inţă, de sigur nu va sta cu mânile în sîn, ci va îndemnă, ca şi în Germania, pe guvern, pe societăţi, pe avuţi şi pe cel cu mintea luminată de sciinţă să vină în ajutorul şcdlelor primare de la sate, a învăţătorului consciincios si devotat carierei sale : căci e sciut
t	»	'
că elementul cel mal curat al românismului e în popor, nu în locuitorii oraşelor. Spre ridicarea sătănuluî trebue să-şi îndrepte toţi năzuinţele — spre a-1 scote din toropela şi nepăsarea în care vege-tăză. Pe acesta, ridicat, educat şi cultivat în adevăratul sens, te poţi bizui în viitor.
Şcdlele la sate însă nu trebue să lâncedescă în miseril de tot soiul; pe lângă local bun, cu o grădină închisă alăturea, să fie dotate şcdlele şi cu mobilierul şi materialul didactic absolul necesar, şi mal presus de tdte învăţătorul să fie încurajat şi îmbărbătat.
Se va obiectă că şcdla va fi bună, mediocră sau rea după cum va fi şi învăţătorul. Adevăr de netăgăduit. Aşi pute dovedi însă că nici învăţătorul cel ideal, desăvîrşit, dacă va lucră singur, isolat,
www.dacocomanica.ro
ALBINA
1329
nu va face o ispravă deplină, ci relativă numai. De ce <5re să nu i se vină în ajutor spre a face mult?
Pote va mal obiectă cine-vâ ca pe lângă ajutorul ce societatea se cuvine a-i da, învăţătorul ca să-şt p<5tă afirmă fiinţa sa maî trebue să Intrunescă multe condiţiuni. Să fie bine pregătit şi să albă si calitătî individuale frumose, atât moştenite cât si dobândite şi întărite în şcola normală. In special: — să posede cunoscinţî enciclopedice din tote chestiunile de viaţă socială — clare şi profunde din acele ce trebue să predeâ în şcolă — şi măcar elementare din tote cele-lalte de care în popor se simte nevoe ; să fie dominat de o fire blândă şi răbdătore ; să fie însufleţit de sentimente umanitare, de compătimire şi milă şi mai presus, de sentimente naţionale şi religiăse — tote oglindite în vieţuirea sa, ca exemple vii; să fie corect şi în tote daraverile sale, să fie omul de iniţiativă pe cale pacînică spre binele obştesc ; să se silescă a fi exemplu şi in vorbire, şi în fapte; să se ţină departe de ori ce lupte politice, care dacă pentru moment pote i-ar aduce folos — folos ilusoriu ; în viitor însă adese-orî îi va aduce şi mult rău. Politica învăţătorului să fie în şcdlă— să se silescă a formă pe viitorul cetăţen, cunoscător şi serios în tote chestiunile de viaţă. Să se ferescă de pedantism. învăţătorul, mai mult ca ori-cine trebue să fie serios — serios din tdte punctele de vedere. Puterea de resistenţă trebue să-i fie mare ; căci peste multe ispite pote da. Greşelile învăţătorului se văd mai de grăbă ca ale altora, se ertă mai greii şi se ţin minte mai multă vreme.
Un învăţător consciintios are mult de muncă, si resultatele grelei lui munci nu se văd imediat, chiar când a avut fericirea a fi în condiţiunî favorabile carierei lui. Munca învăţătorului nu e limitată la o anumită cantitate de timp, la 5 sau 6 ore pe di. El e pururea în activitate — din momentul îmbrăţişerei carierei şi pînă la trecerea sa la pensie, dacă nu chiar pînă la morte.
Dacă aşi cere împuţinarea anilor de serviciu şi o plată mai urcată pentru învăţători, aşi întâmpină p6te multe critice nedrepte, din partea celor ce nu cunosc pe deplin rolul şi multele datorii ale învăţătorului. Las deci la apreţiarea personelor cunoscătdre de greutăţile învăţătorului şi a persdnelor ce conduc destinele ţării şi care represintă pe adevăratul părinte deopotrivă de imparţial faţă de copiii săi.
Arătând în parte ideile ce mi preocupă mintea, asupra rolului ce are învăţătorul ca factor al progresului — apelez la înaltele senti-
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1330
mente ale tuturor persdnelor cu iubire de nem şi cu dor de un viitor măreţ pentru ridicarea României, spre a veni în ajutorul şcdlel primare rurale, unde se făuresce viaţa fisică şi sufletescă a Românului de mâne.
Gh. Todiriţtl.
Bacii 0.
Leac contra ciumei porcilor.
Preotul O. SfiUftu din Bozeş, trimite revistei Bunului Econom spre publicare următorul sfat de apărare contra ciumei porcilor, care face atAtea stricăciuni:
In lorte multe părţi bântue de câţî-vâ ani boia de porci numită «Ciuma porcilor», după care ţăranul nostru are mari perderl. In comuna nostră Bozeş încă a pricinuit acestă bolă multe pagube economilor. Multe am încercat să ne luptăm contra bolel. După mal multe probe făcute, am aflat de bun următorul medicament, pe care îmi îeau voe a-1 împărtăşi şi altora.
Să se cumpere de la farmacie de fie-care porc bolnav: 18 grame de sare amară, 4 gr. acid de sare, 4. gr. acid salitric, şi 6 gr. fior sullur (tote costă abia 20 bani), şi amestecândule tote laolaltă, să se împartă în trei părţi de-opotrivă, şi să i se dea în trei amestecat în lapte sau în apă curată. Tot în <jflua •când s’a început cu acestă medicină, trebue băgat porcului în una din urechi aşa numitul: spânz (o plantă care găuresce ure-chia) safi dacă porcul bolesce de mal multe cjflle, atunci să i se bage în amîndouS urechile, sfredelini cu o sulă cam pe la mijloc urechea şi în aceea îndesând spânzul, care după 48 ore se pote trage iarăşi afară.
Pe lângă acesta să se cumpere «Terpentin subţire» cu care în totă (jliua cu câte puţin are a se frecă fruntea porcului, cu grije ca să nu ajungă în ochi, apoi deasupra urechilor şi grumajiî împrejur. In lipsa de terpentin e folositor şi petroleul, cu care se pote frecă peste tot locul.
Porcul în qlile căldurose să fie scăldat de mal multe orî pe tji cu apă rece, ceea ce se vede că tare îl priesce, căci deşi în vremea bolel porcul mal mult zace şi nu se prea mişcă, după doue-treî băl, singur se duce la locul de scaldă.
In decursul bolel, care ţine 14 — 18 ţlile, porcul nu are nici o poftă de mâncare, fără numai apă ar bea; pentru aceea trebue îngrijit ca să aibă la îndemână tot-deauna apă prâspătă, căci în lipsa acesteia, el orî-ce apă stricată va afla, o sorbe, care însă îl e numai spre stricare, dacă nu-î prospătă şi curată.
Cu aceste medicamente folosite, la noî mal la toţi porcii li s'au făcut bine, dacă n’au fost tocmai prea învechiţi în bolă.
Şi, firesce, să nu se uite că porcul bolnav să fie despărţit de
www.dacotDmanica.ro
ALBINA
1331
cei lalţi ca să nu-T molipsescă şi pe aceia, şi culcuşul să fie ţinut tot curat, apoi ars sau îngropat adânc în pămînt.
Am spus o ca să potâ încercă şi alţii, pote le va fi de vr’un folos, cum noi credem că ne-a fost.
Oct. Să bau
^Pftroch.
SFATUEI PRACTIC E
Alifie pentru arsuri.
Se ia o lingură de unt-de-lemn, o lingură de untură prospătă, o lingură var nestins, o lingură spirt şi o lingură zahăr alb. Se amestecă bine la un loc pînă se face alifie. Cu alifia acesta se unge locul ars, sera şi dimineţa.
Pentru "bibliotecă.
Aduc cele mai căldurose mulţumiri personelor care au contribuit până în present la formarea bibliotecel şi în special d-lui Achilev Gheor-gliîade proprietar care cu mare bună voinţă a dat suma de 20 lei.
M. Sandovicl.
_____________________ învăţător Cozla
BIBLIOGRAFIE
A apărut: Mica Călăuză pentru practica lucrului manual, relativ la Împletituri de paie, papură, richită şi rafie, de Nicolae I. Ghinescu, Învăţător. Preţul 30 bani.
* *
Lecţiile de aritmetică şi geometrie la clasele primare, de N. Cosăcescu.
Preţul 50 bani.
* *
— *
Din biblioteca populară a Administraţiei Domeniului Coronei, cărticica a XVI-a:
CULTURA LUCERNEI
DE
Corneliu Itoman
Directorul staţiune! agronomice.
www.dacoromamca.ro
No. 19.
ÎNTÂMPLĂRILE PERICULOSE
>
ALE
UNUI MARINAR FRANCES
IN NOUA GUINEE.
Traducere de C. C. Pop.-Taşci.
CAP. XVI.
Ouanouta, marele preot al lui Otarou, eră un bărbat deştept, şiret şi cu mult mal învăţat de cât ceî mal mulţi din şefii Oran-gonokilor. înţelesese dar că eră mal folosit fiindu-mî, ori pr9-făcendu-se a-mî fi prieten şi de îndată ce ful însurat veni forte des să mă vacjă. Cum mî-a arătat de mal multe ori dorinţa să potă şi el învăţă să scrie, îl învăţa!, întrebuinţând' aceleaşi mijloce cari îmi reuşise atât de bine cu Lamlam. Maî târziu îî explicai pe cât putui, principiile religiei creştine, de cari adesea eră forte încântat. Aflai şi eu de la el că la Nordul regatului Koutar mal erau numerose şi puternice triburi şi maî cu semă eră un trib numai de femei cari nu primiau bărbaţi între ele de cât în anumite epoci ale anului, în alte timpuri îl ucideaii lără nici o mjlă.
Un alt trib purtă părul capului strîns în nisce cotjî forte lungi; iar un alt trib eră fundat chiar de un şef Orangonok.
Mă simţiam atât de fericit, încât îmi uitasem cu totul patria! Lamlam îmi îndepliniâ cele maî mici plăceri, între altele o rugasem să nu mal ia parte la recepţiile regale, unde femeile mergeau în pielea golă şi ea primi fără nici o greutate.
Dădusem cs causă a nevenireî el la acel soifi de petreceri, starea el suferindă, care din nenorocire pentru mine, eră un a-devăr.
Cu tote acestea lără să sciţi, îmi căpătasem din acestâ causă o mulţime de neprieteni între şefi.
CAP. XVII.
Culmea fericirii mele fu, când la un an după cununie, Lamlam dete nascere unul băeţel Eră un frumos copil cu nisce ochi mari şi galeşi ca aî măseî, dar val! pielea pe el eră mai mult albă, aşa că tote prietenele femeeî mele îşi băteau joc de copil fără să ţie socotăla de durerea ce-I causă mamei.
Fu botezat cu numele de Onokamshe. Ţineam însă să-l botez după obiceiul creştinesc, lucru la care după multe greutăţi se învoi şi Lamlam şi îl numii Filip. Maî mult, în loc să lăsăm
www.dacoromamca.ro
ALDINA
1333
copilul pe mâna robelor cum eră obiceiul, îl ţineam necontenit lângă noî.
Din nenorocire, fericirea nostră nu ţinii mult. Abia avea 2 anî iubitul nostru copil, şi fiind tot atât ele slăbănog ca mamă-să, muri.
N’am voit să las să fie ars corpul luî, cum eră obiceiul, ci îl îngropa! în grădina casei mele, citindu-1 rugăciunile creştinesc! pentru morţi.
Dar şi sănătatea iubite! mele Lamlam, deveniâ din ce în ce maî rea, şi văcjui cu inima sângerândă de durere că şi ea va muri în curînd.
— Nu mal plânge, îmi (Jise ea într’o seră; ne vom vedă în curînd în cer. Cred că voiu găsi pe scumpul nostru Filip, mal crescut acolo!
MS plecai săi răspund.
Murise!
Atunci îmi dădui semă cât de mult o iubeam ! O îngropal în grădină lângă copilul nostru şi rămăsei iarăşi singur, sdrobit de durere şi ne maî băgând nimic în sămă.
CAP. XVIII.
Lamlam murise de oftică, bolâ care de cât-vâ timp se răspândise mult printre Orangonoki. Ast-fel de nenorocire nu mai căzuse nici odată asupra regatului şi tot norodul eră forte speriat.
Ouanouta, marele preot, de necaz că maî mulţi Orangonoki îmbrăţişase religia creştină pe care le-o propagam eu, găsi prilej pentru ca să mă pîerdă. El răspândi în popor credinţa că, Ota-rou lurios că nisce Orangonoki adoră un alt Dumnezeii, şi a întors faţa de la dînşii şi pedepsesce cu acăstâ bolă ţara.
Consiliul nooşilor fu adunat pentru a descoperi căuşele mâniei (Jeuluî. Ouanouta care şi el eră un noos, mă acusâ în plină şedinţă.
Bătrânul Kayhar, socrul luî Lanna şi noosul ce fusese cu noi contra guvernatorului Ouaratel, mă apără din Iote puterile lor, totuşi se hotărî ca să fiu de odată arestat unrmând să fiii judecat mai târejiâ.
Chiar în acea <ji, pe când mă aflam lângă mormintele scumpelor fiinţe ce pierdusem, un ofiţer cu 12 soldaţi veni şi mă duseră la înehisore Trei (jile fui ţinut închis, în care timp nimeni nu ave voe să vie să mă vadă afară de Ouanouta, pe care îl credem încă prietenul meu. In acest timp nu-mi eră Iertată altă plăcere de cât să mă îmbăez în fie-cara (ji. A treia (ji eşind din bae mă vătjuî din nou alb la piele. Atunci începui să bă-nuesc şiretenie marelui preot.
La miedul nopţii veniră să mă iea pentru a mă duce înaintea sfatului nooşilor.
Intâiu fui întrebat dacă mă închin altui Dumnecjeu de cât lui Otarou. Răspunseeî că mă închin acelui Dumnezeu care a făcut
www.dacaramamca.ro
1334
ALBINA
atât pe Otarou cât şi pe Lanna, stelele şi tot ce este pe pămînt în aer şi sub pămînt.
In urma acestui răspuns, marele preot începu să mă acuse şi să spuîe că însuşi Otarou m’a pedepsit întâiu luându-mî copilul apoi nevasta, dar cum el vede că nu mă pocăesc prin puterea lui cea mare mi-a luat şi colorea aurie a pielei. In acest moment hainele de pe mine fură smulse şi rămăsei gol înaintea nooşilor. Acesta eră proba, (Jiceâ acusatorul, de supărarea Dumnezeului lor.
Ful din nou dus înapoi la închisore.
(Sfîrşitul în No. viitor).
MULŢUMIRI
Sub-semnatul Gavrilescu P, de pe Domeniul Coronei Borca-Sabasa plasa Muntele, judeţul Suceva, elev în seminarul «Veniamin» din Iaşi, aduc prin acesta cele mai respectose mulţumiri şi cu cea mal profundă recunoscinţă d-luî Ion Kalinderu, Administratorul Domeniului Coronei, care cu ocasia inspecţiei pe Domeniul Coronei, vexând starea materială a părinţilor mei, a bine-voit a-mî acordă şi anul aceste suma de (60) şese-decî lei, ca gratificaţie şi pe care sumă am şi primit-o de la d-nul Augustin Berian, şeful regiei Borca. Pentru care aduc omagiile mele de mulţumire şi recunoscinţă d-luî Ion Kalinderu.
Gavrilescu Petre
Borca-Sabasa.
*
* *
Sub-semnatul Dim. Bernescu, văcjend că comuna n'are mijloce de a oferi copiilor silitori ore-carî mici recompense la finele anului, am deschis o listă de subscripţie, cu caid am adunat 40 lei; aceşti bani s’au predat d-luî învăţător Ion Andoni sub luare de chitanţă. Din aceşti bani, parte s’au întrebuiuţat pentru premii, parte se vor întrebuinţa pentru cumpărare de cărţi la copiii nevoiaşi acum la început do an
Sumele depuse sînt mici, dar oferite din totă inima şi au servit la un scop nobil «pentru lumina poporului».
Graţie bine-cuvîntateî reviste «Albina » îmi pot da socotela de sumele adunate; ele au fost subscrise de: d-1 Caton Lecca 5 lei; d-nii Livezeanu şi Vlaicu câte 3 lei; d-nii Dim. Murguleţ, Petru Jurgea, Dim. Bernescu, Dr. Ion Nedelcovicî, Dr. S. Pateli, Vasile Tăutu, Gli. Ghermani câte 2, lei; d-niî Pr. Meleşcan, Ion Vasilescu, V. Bursan, S. Popovicî, C. Mohor, R. Manoliu, Gh. Trifan, I. Meleşcan, Avram Vaisman, Ion Hanganu câte 1 leu; d-nii D. Giurgiu, I. Tazlăuanu, I. Comănescu, Oncescu, Gh. Flo-reş, Gr. Gălăţanu, Haim Kuller, Gh. Huţu, I. Durac, I. Damian câte 50 bani.
I>iin. Bernescu
Officiant Telegrafo-Poştal, Parincea.
www.dacaromamca.ro
FLAUTUL NAPOLITAN
Orl-cine, chiar şi un copil începând de la B ani, pdte cântă cu acest flaut cele mal frumdse cântece, fără a avă cea mal mică idee de muaici. Un flaut cu 28 cântece streine şi 12 românesci, lei 1.60. In provincie se expediază franco contra lei 2 primiţi înainte In mărci poştale sau cu mandat poştal, ramburs 2,30.
ŢITERA TIROLEANĂ
Cu care orl-cine, chiar şi copiii şi persâ-ne cari nu sciu carte, pâte cântă imediat cele mal frumăse cântece, fără nici o şculă şi ţâră a a vă cea mul miră Idee de note sau masivă.
Preţul unei ţitere tn-tr’o cutie elegantă, cu 12 cântece românesci, Iei 2,75; In provincie se expediază franco contra lei 3,70 primiţi înainte sau cu ramburs.
i-iarmonica „IDEAL.,,
pro a cântă cu dînsa nu trebuo nic! o unoscinţă de musică sau note, citind numai o singură dată instrucţia, care e cât se p6te de simplă; orl-cine p6te cântă cu acăstă liarmonică cele mal frumoso cântece.
Acei cari sciu deja să cânte, cântă cu acâstă liarmonică ca şi cu ori-care alta, numai că tonurile ei sint mult mai dulci şi mal armoniâse ca la harmoniel obişnuite.
Hnrmonicn IHKAI. calitate su-peridră, cu burduful dublu, 10 clape, ‘2 registre, clavitură deschisă, costă Lri 9,75; aceeaşi liarmonică Insă cu 3 registre şi foile legate cu nichel, Lei 15.25.
l'entru provincie se adaogă porto 00 bani, dacă se trimet banii înainte şi lei 1,30, dacă se comandă cu ramburs.
NB. La nemulţumire se înapoiază imediat banii.
A. S. Lindcuberg — Bucuresci, Slr. Slavropoleos No. 21 AL Etagiul I-iit. In Galaţi la Sucursala 4iaruluî Universul.
Cel mai mare si cel mal vast magasln din Ţară şi singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei.
Ghete pentru bărbaţi
De vax eu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 »	» extra-fino, 13,95, 12,95, 11,95
»	» cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95
Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 »	»	facon Klappe, 15,95
»	»	pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95
»	»	cu nasturi, 15,95, 14,95
> glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 »	» nasturi, 16,95
Ghete color, simple, 13,95, 12,95 »	»	beseţuri, 14,95, 13,95
»	»	şirete, 14,95, 13,95, 12,95
»	»	nasturi, 14,95, 13,95
»	»	» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 chevreaux american, 9,95 »	» franţuzesc, 12,95
« color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 » piele rusescă, 12,95, 11,95
Ghete pentrn dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 »	» ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95
» » High-Liffe, 16,95 » color. 12,95, 11,95, 10,95 » » High-Liffe, 15,95, 14,95 »	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
5,95,	4.95.
Glicte pentrn băeţl, fete şi copil Pentru băeţî, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 »	fete 6,95, 5,95, 4,95
»	copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
Numai la totc sezonele se prite găsi Încălţăminte bună şi cu preţuri fabulâse de eftine.
Magasinul la tdte Sesânele lingă Poliţia. Bucuresci, Calea Victoriei 27, Bucuresci.
5%
Cupon de reducţie pentrn cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor avă un seâijămlnt de 6°/0 din preţurile însemnate, presentând cuponul.
www.dacoromanica.ro
Cereţi, prin o carte poştală adresată C. 7)atcu1escu 117, Victoriei, BucurescI


i

i

i

i

NOUL CATALOG
Pentru tomna 1900 şi primăvara 1901 ce se trimite franco şi gratis
AL

CELEI MAI IAEI PEPINIERE DIN ŢARĂ DE ARBORI & ARBUŞTI
De la Slobozia-Galbenu, jud. R.-Sărat, a luî C. C. DATCULiESCU Proprietar-Cultivator.
.
2*
Comentlile de arbori altoiţi şi de umbrire
ce se transmit ferm din August beneficiază de un rabat însemnat. Avis per-sdnelor ce doresc mari cantităţi!
Vegetaţiunea imenselor cantităţi de arbori şi arbuşti de tot felul ce poşetă Pepiniera Datculescu, anul acesta, e de o exuberanţă aşa de mare, cum nu s’a mai vS()ut.
Mai multe persdne se pot asocia a lua de odată o mare cantitate de arbori spre a beneficia de preţul redus pe mie, şi de transportul eftin când se transportă vagdne complecte.
OFERTE F<5RTE AVANTAGlOSE
80.000	Peri disponibili, altoiţi pe peri sălbatici şi pe gutui, adică 20.000 altoiţi de un an de la 1 m. la 1 m. 20 înălţime cu preţul de 80 bani bucata, suta 70 lei, iar mia cu lei 600.
40.000	altoiţi de 3 şi 4 ani piramide formate şi desvoltate, înălţime de 1 m 50 la 2 m. 50, bucata 1 leu 20, suta cu lei 90, iar mia cu cu lei 800, şi numai in ales şi etichetaţi.
60 000 Meri disponibili altoitX pe meri selbaticl, adică 10 000 altoiţi de un an de la 1 m. la 1 m. 20 înălţime, cu preţul de 80 bani bucata, suta 70 lei, iar mia cu lei 600.
50.000	altoiţi de 2 şi 3 ani, înălţime de 4 m. 60 la 2 m. 20 cu corona frumos desvoltată sus, bucata 1 leu 50 bani, suta cu lei 100, iar mia cu lei 900 şi numai in ales şi etichetaţi.
15 000 Arţari Americani
înălţime de 2 m. 50 la 3 metri, corona sus frumoşi. Vigdre fără sdmăn.
1.40	bucata. 120 lei suta. 1000 lei mia.	1 ,
15.000	Frasini excelsior (înălţat)
înalţi de 2 m. 50 la 3 metri. Cordna sus frumdsă. Vigore mare.
1.40	bucata, 120 Iei suta, 1000 lei mia.
200.000	Salcâmi obicinuiţi
nealtoiţî, de un an petitru gard viii etc. ru următdrele preţuri: I-a alegere de 1 m. la 1 m. 20, suta lei 5, iar inia lei 40.
Il-a alegere de la 60 la 99 cent. suta lei 4, iar mia lei 30.
10.000	Salcâmi nealtoiţi pentru hotare
de 2 ani, înalţi de 1 m. 80 la 2 m., lei 12 suta, iar mia 200 lei.



Institutul de Arte Grafice CAROL GOBL, Strada Ddmneî 16. — Bucurescî.
www.dacoromanica.ro