ANUL III 3 Septembre 1900. Bbon. în ţară pe an Liei 5 Abon. în străin, pe an bel a » » » 6 luni >3 c& Un număr..............ÎS bani snţ^tf amîntsT®|şi 1 leu linia, jvilea publioitate 5 bani euvîntul. ' / J^Htausoriptele nepublieate se ard. Comitetul de redacţie: n Kalinderu 7« Q. jfîdamescu Motru V. S- Jdoga Jf. JVico/aescu Corjst. C. pop.-Vaţcâ Qr. Veodossiu. Q. Coşbuc 3. Otescu p. 2>ul}u SUMAR: Colonel Năsturel, însemnătatea stemei şi stdgulul naţional. — C. Pop.-Taşcă, Sa fim gata.— V. S. Brezeanu, Prepararea pămîntulul la înfiinţarea unei vil.—Un sătăn Mdlintn, O inspecţie. — Trimta Popescu, Cari sint semnele după care se cu-ndsce că un cal este şchiop, calul fiind în grajd. — Un porumbiel extraordinar. — Or., Cimitirele la sate.— V. S. Moga, In^răşămintele şi cultura pomilor roditori.— Botezul la Chinezi.—Bunul Econom, Calendarul agricultorului pe Septembre.—Ho» mul Shnul, Stupărit: Sfaturi pe Septembre. — Un sd/cn, Grădinile.— Paul Popescu, Societatea culturală Cordna Română - din judeţul Don.—Lista de tragere a lotăriei Sinaia».—Informaţii.—Mulţumiri.—Poşta Administraţiei.—C. C. Pop.-Tagcă, întâmplările periculdse ale unul marinar frances. Ilustraţiuni: Cules de vie.—Administratorul Domeniului Coronei explicând şcolarilor ideia de patrie.—E furtună!—Stupăria de la Cocioc.—Pagina glumăţu : Intre omeni de tr<*bă. ş No. 49. Tţedacfior fi jGdministrafia Sir- j'dâ^fu/esa jYo. 9, pucurescî. www.dacQramamca.ro A VIS IMPORTANT La 30 Septembre 1900, se închee al lILlea an al esisten-ţei revistei Albina. Constatăm cu părere de ren, că un mare număr dintre abonaţi, nici pîna acum n'au îngrijit a-şi plăti micul cost al abonamentului, ba unii chiar daforesc abonamentul pe câte doi ani. Contra obiceiului altor reviste, noi n’am trimis de cât acelor etvafi cerut revista, fie semnând o listă de abonament, fie prin cereri personale. Am făcut nenumărate avise de plată celor întârziaţi, cheltuind bani^ şi timp. Aceste clieltueli pentru preţul de 5 lei, cât costă abonamentul anual, sînt împovărătâre pentru noi. Rugăm dar cu insistenţă pe onor. noştri abonaţi să bine-voiască a-şi achită cât mai neîntârziat sumele ce datoresc, nefiind de cât o chestie de cinste din partea d-lor. Pentru anul al IV-lea, care începe la 1 Octombre 1900, facem cunoscut că nu se va mai trimite revista de cât domnilor abonaţi, ce-şi vor plăti datoriile, cel mult pînă la 25 Septembre 1900. Ori ce cerere de abonament, însoţită de cost, va fi de îndată satisfăcută, ori în ce timp va fi făcută. Abonamentele încep: la 1 Octombre, 1 Ianuarie, 1 Aprilie şi 1 Iulie a fie-cărui an. D-nii ce nu mai voîesc a continuă abonameutul sînt rugaţi a refusâ primirea sau a ne comunică prin o simplă carte poştală că nu mai voîesc a se reabonâ. * BANCA ROMÂNIEI Capital social de 25.000 000 fr. împărţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. versaţi. Comitetul central: ....................la Londra Lachlan Mackinstosli Rate, Esqnire...... G. I. Goschcn ... n w r> v n a Paris Viscount Duncaunon . Hon. H. A. Larvrence M. Adolplie Verne's. . M. Charles Mallet . . Director general la Bucuresci, M. Dimitrie de Frank. Director: M. C. A. Stolz. » ajutor: M. E. E. Goodvvin Censorî: Ioan Ivaliuderu, Principele Deuietrn Ioau Gliika şi Arthur Green. Sediul social Piaţa sf. Gheorghe, Bucuresci Sucursala la Brăila, Agenţia la Londra. * „NAŢIONALA” SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCI Capital în acţiuni întreg versat în aur.................Lei 2.000.000 Fonduri de reservă compuse din prime şi daune.............» 3.955.688.76 Idem format din capital şi alte reserve . » 1 075.842.60 Total în aur Lei 7.052.631.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Băicdinuu. Dir. general E. Grilmvald. «Naţionala» asigură contra incendiului, a grindineî, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sînt primite în tote combi-naţiunile obicinuite car cos de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domneî No. 12, Bucuresci. Repre-sentanţă generală în Bucuresci, str. Smârdan No. 4. Agenţii în tote ora-=£ şele din ţară. www.dacaromaiiica.ro ALBINA 1279 însemnătatea stemei şi stogului naţional (1). emuritorul I. Heliade Rădulescu dice, în conclusiunea Istoriei Românilor, că tot cât a scris el în 16 cdle s’ar pută coprinde într’o carte de de(ă şi decî şi sute de volume, ce-ar vorbi de 30 de secoli ai gin-teî romane şi do alţi 10 secoli mai nainte ai gintei dacice; părinţii, bunii şi strămoşii noştri ni le-au conservat pînă astăcjî co-prinse întrun mic scut, cât un romanat sau un leu de mic, care este stema României întregă........ înainte de a ajunge la public, mă voiu adresă maî ales acelora dintre autorităţi care, dilnic, în corespondenţe oficiale, se servesc de hârtii sau de sigilie, ce părtâ stema (scutul) ţării pe dînsele, rugându-le să nu piardă din vedere că, în privinţa stemei esistă o lege, care caută a fi respectată: nimănui nu-i este permis a întrebuinţa sau a face scutul, fie ca desemn, fie ca gravură, de cât aşâ precum ţara, în suveranitatea ei, a voit ca să şi-l întocmâscă; căci, trebue să mărturisesc, chiar adi, 33 ani după unirea principatelor, mai sînt încă persdne care, cu o înverşunare eroieă, ca să dic ast-fel, tot se mai servesc de .vechia pecetie a ţării, adică a Principatelor-Unite, în care figură numai aquila şi capul de bour, şi când li-se atrage atenţiunea asupra esistenţeî legii din 1872, răspund: — «Ce face cu asta? Nu este tot pecetie, or şi cum ar fi? Lasă că merge şi aşâ! Ce să mai cheltuim să facem alta nouă, pe cât timp acăsta tot mai pdte face slujba!» Unele autorităţi, iarăşi păstrăză, cu o religiositate meritorie pentru alte cause şi în alte împrejurări, sigiliul al cărui model se află imprimat pe monetele de aramă bătute în 1867. Altele, respectând împărţirea scutului, ast-fel precum se prevede în legea din 1872, nu se îndură a se despărţi de ceea-ce, în eraldică, se numesce suporţi sau susţinători, ci păs-treză pe cei cari se văd pe monetele din 1867: o femee la drăpta, leul la stînga. In fine, altele admit—în necunoscinţă de causă, bine înţeles, ca şi precedentele — admit dic. o serie de variaţiuni, fie în figuri, fie în posiţiunea lor, fie în coldre, etc. T6te aceste abateri vădite de la legea din 1872, mă grăbesc a recunăsce, nu sînt făcute nici cu sciinţâ, nici cu rea voinţă: ele nu se pot atribui de cât lipsei de cunoscinţo a (1) „Stema României.1 11 Studiu critic din punct de vedere eraldic, de lt.-col. Năsturel. www.dacorotnanica.ro 1280 ALBINA regulilor şi legilor eraldice, consacrate şi admise în tote statele din lume, fie civilisate sau semi-barbare, fie monarhice sau republicane. «De câte ori, (Jice Eysenbach, nu s’ati ve Dacă, pentru un moment, am admite că fie-care ar face sigiliul ţărei după cum i ar da în gând, şi s’ar servi de dîn-sul în acte oficiale, iată ce s’ar întâmplă: 1) Se va călca o lege în vigdre, legea din 1872. 2) Cu greii, dacă nu de loc, vor pută cunbsce străinii care este stema României; şi, din diversitatea modelelor ce ar întâlni, ar pută deduce imediat că Românii au o stemă numai ca să fie la modă cu cele-l alte ţări, iar nu ca să le repre-sinte lor imaginea sacră a Patriei. 3) Cu greu urmaşii noştri, mai târziu, îşi vor pute esplicâ anomaliile ce ar întâlni sau ar vede că s’au comis, la aceiaşi epocă, asupra armelor ţării, aplicate pe diferite documente, sau clădiri publice, etc. Iată pentru ce m’am adresat, la început, persdnelor oficiale. Dor mai este încă o cestiune tot atât de importantă: voiu să vorbesc despre respectul ce sa cade a se da stemei şi sţeguluî; şi, în acestă privinţă, aşi dori, dacă mi-ar fi cu putinţă, să mă adresez întregei suflări românesc!; căci, «imaginea sacră a patriei» nu este numai o ficţiune, nu este numai un joc poetic de cuvinte; ea îşi are o traducţiune vi-sibilă înaintea fiilor ţării, şi acestă traducţiune este stema sau scutul, iar «petrele nestimate ale coronei» sînt represen-tate, în lumea reală a faptelor, prin mobilele sau figurile care împodobesc cu fală câmpurile scutului. Zugrăvită pe steg, imaginea patriei însufleţesce oştenii la luptă şi în momente de grea încercare pentru ţară. Stegul este tovarăşul şi călăuza care în tot-d’a-una, în orice împrejurări, arată oştenului drumul spre ondre şi împlinirea datoriei. Stegul, fie strâns în tocul lui, sau fâlfâindu-şî cu veselie mătasea tricoloră, este simbolul sacru care domină masele, care anunţă poporului jalea sau veselia, care, ca o sentinelă, represintă, chiar la marginea lumii, patria-absentă. Stegul are garda sa de on<5re, oficerul sfiu, locuinţa sa. Pe stog jură ostaşul credinţă şi supunere legilor ţării şi tronului; de aceea, într’o luptă, maî bine de cât a părăsi stegul, a-1 perde, oştenii preferă a muri pînă la cel din urmă, a încercă imposibilul, a se îngropa împreună cu dînsul într’o îngrămăddlă de morţi şi de răniţi. Stegul trăesce şi strălucesce! Palpită ca cum ar ave suflet în cutele lui. Se rădică mândru, superb, tot-d’a-una în sus şi statornic, tot-d’a-una ra- www.dacofomanica.ro ALBINA 1281 dios în fumul pulberii, în colbăria grdsă care se înalţă în vîrteje spre cerul întunecat. In timp de pace, fiii ţării citesc pe steg şi stemă trecutul glorios al strămoşilor şi din el trag învăţăminte pentru pre-sent şi-şi formăză aspiraţiunile pentru viitor. Acăsta este stema ţării şi stegnl (1), şi deci se cade ca cu toţi să i ne închinăm cu respect, să-l slujim cu devotament şi să ne vărsăm sângele cu convingerea, dragostea şi liniştea sufletăscă ce o au cei ce-şi îndeplinesc datoria. Am avut numerăse ocasiuni să văd, în ţări streine, ova-ţiunile şi semnele de respect ce se dau stăgului şi scutului ţării,* şi cu amărăciune sufletăscă sînt nevoit a semnală aci că: printr’un simţimînt a cărui esplicare în zadar am căutat-o şi caut a o găsi, la noi Românii noţiunile acestea elementare, dar fdrte de căpetenie, sînt necunoscute. De câte ori nu se văd bărbaţi cu cultură deosebită, care nu fac nici un cas şi nu dau nici o atenţiune stăgului şi armelor ţării, trecând cu nepăsare pe dinaintea lor şi păstrâd capul acoperit, ori continuând a fuma în linişte ţigări şi a privi indiferenţi trecerea acestor sfinte odăre pe dinainte-le! Şi, doră, esemple despre respectul ce se cade a se da emblemelor, cari represintă naţiunea, nu au lipsit şi nu lipsesc. Lumea crede că numai o sămă de fii ai ţării — oştenii — se cuvine a da asemenea onoruri. Nu vede că Regele însuşi, depositarul şi represintantul stăgului şi scutului ţării, El, înaintea căruia aceste embleme se închină, El este cel cl’întâiu care le respectă. Nu vede că la eşirea sau la intrarea stăgului în locuinţa lui musicile întonă imnul naţional, toboşarii, corniştii sau trompeţii sună «la câmp», soldaţii îi întâmpină presentându-î armele, iar oflcerii închină săbiile ca înaintea unui şef? Sîntem convinşi că toţi Românii vor sci să verse cu dragoste sângele lor pentru stăgul strămoşesc, dorim numai ca acest suprem şi nobil tribut să fie precedat, în timp de pace, de un semn esterior de respect. Cât de mare înrîurire nu va ave acăstă procedare asupra maselor inculte? Ve munca cinstită pe care o aii în deajuns aci în păduri şi la la-bricl şi întrebuinţând bine timpul, care e forte scump, spre a nu-I duce la lene şi la moravuri stricate. In fine, visita d-sale a lăsat dulci, plăcute şi frumose amintiri aici. I n sătăn Mălinei!.. Cari sint semnele după care se cunosce că un cal este şchiop, calul fiind în grajd. cal se cunosce că este şchiop nu numai când este în mers, dar chiar când stă pe loc, în grajd. [c) In grajd, atunci când el nu suferă de nici un picior, calul îşi întrebuinţeză de opotrivă câte-şî patru piciorele, la susţinerea corpului, stând când este liniştit de regulă în trei, pe cele doue de dinainte şi când pe dreptul câncl pe stângul de dindărăt. Când unul dintre piciore însă suferă, lucrurile nu se maî petrec ast-fel; animalul şi-l economisesce, spri-jinindu-se pe el prea puţin sau de loc. Aşa daca piciorul şchiop este de dinainte, el îl ţine scos înaintea celui sănătos, care este bine sprijinit pe podinâ. Adesea cu piciorul bolnav face mişcări continui le-gănându-1 ne-încetat din nainte în dărăt, din care causă, aşternutul din dreptul acelui picior este as-vîrlit într’o parte şi într’alta, iar podina ore-cum tocită sau frecată, prin potcova sau copita piciorului b’eteg. (Să nu se confunde acesta însă, cu obi- www.dacofomanica.ro 1290 * ALBINA ceiul ce au unii cai de a bate din unul din picio-rele de dinainte, nefiind şchiopi, la apropierea sorocului pentru a li se da apă, fîn şi maî ales grăunţe). Daca calul schiopătă de un picior de dindărăt, el îşi ţine acel picior ore cum ridicat sprijinit numai pe vîrful unghiei sau chiar de loc, ceia-ce nu se observă pentru piciorele de dinainte. Daca calul schiopătă de amândouă piciorele de dinainte atunci el întinde aceste piciore înainte ’ cât se pote de mult, iar pe cele de dindărăt le vîră sub corp. Dacă schiopătă de amândouă cele de dindărăt, dobitocul abia se ţine în pi’ciore, mişcă neîncetat piciorele betege, sprijinindu-se câte o clipă când pe unul când pe altul, căutând ast-fel a-şi alină durerile, cari se măresc când se sprijină. Aşternutul de sub ele este gonit. De multe ori, când durerea piciorului sau piciorelor bolnave este prea mare, îl veţlî pe sărmanul animal trecendu-1 năduşelele, avînd răsuflarea grea, iar cu ochii şi întrega lui faţă arătân-du-ţî suferinţa. In fine, din causă că animalul şchiop stă maî tot-d’a-una culcat, ne sculându-se de cât silit de fonie, sete sau alte necesităţi, nu rar, corpul lui este giu-lit pe la şolduri, coste, cote, tâmple, etc, ca resul-tat al prea multului culcat şi sbătut, maî ales când proprietarul lui, fie din lipsă, fie dintr’un rău obiceiu, nu pune aşternut suficient sau nu pune de loc. Irimia Popescu Medic veterinar. Un porumbiel extraordinar. Spun gazetele franţuzescî < că este acum în Belgia un porumbiel cu adevărat extraordinar. In fie-care di la ora 9 dimineţa vine în gara oraşului Liege şi când plecă trenul, plecă şi el şi sboră pînă la o staţiune depărtată, fără să se oprescă nicăerî. Face ast-fel 26 de chilometri într’un ceas. Ajuns acolo, se odihnesce puţin pentru a porni înapoi şi a face a doua di acelaşi drum. www.dacQFomamca.ro ALBINA 1291 Cimitirele la sate. tâji eî vii îngrijesc de ceî morţi în trei chipuri: ori îi în-c Sr6pă, ori îi aşeză în tainiţe, ori îi ard. Maî obici- r nuită e îngroparea, dar n’a fost tot-d’a-una ăşâ. La ‘•'ib? multe popdre în vechime eră mai obicinuită arderea (o cadavrelor, la Greci, la Romani, la nemurile din Asia mică, la Judei, la Germani. La Egipteni eră mai obicinuită aşezarea în tainiţe, după ce cadavrul eră îmbălsămat: şi a'|s tinsă, mal cu sâmă în localităţile muntdse şi de cât-vâ timp au început a se întinde şi la şesul ţăreî, mai cu Z semă de când ori-ce cultivator, îşî p<5te procură cu multă înlesnire şi cu preţ f<5rte mic orî-ce pomi roditori de la pepinierele statului. Deşi pomii cultivaţi la noi produc aprdpe în fie-care an, după regiunile ţării, p6me multe şi bune, noî nu seim destul de bine a preţui acâstă producţiune şi a o speculă în folosul nostru economic. Cea mai mare parte din acestă producţiune se consumă în ţară, o parte se exporteză şi o parte se’itrică din causă că sătenii noştri de la munte, nu cunosc în de-ajuns metd-dele cele mai bune de păstrare, şi nici măcar mijlocul spre a-şî face o anumită magasie în care s’ar pute păstră merele şi perele pînă la desfacerea lor în tîrgurile ndstre. Dacă pomilor roditori li s’ar da o adevărată îngrijire, cerută de sciinţa pomologiei, producţiunea pomilor ar fi cu mult mai mare, deci şi câştigul, în j-aport cu lucrările de întreţinere. Dar, din lipsă de înveţămînt, la noi sătenii procedeză la cultura pomilor roditori ca şi la cultura celor-l-alte plante agricole, dacă nu şi mai reu. Gropile în cari se sădesc sînt reu făcute, rare ori se sapă pămîntul de pe lîngă pomi, rare ori se curăţă de omi(Jî şi muşchii ce cresc pe tulpină; în cât privesce îngrăşarea pămîntuliu cu bălegar, nici pomenelă de aşâ cevâ. La noi cei mai mulţi săteni cari se ocupă cu cultura pomilor, când fac grdpa să puie pomul, o fac mică, fără să mai ţie socotâlă şi de alte condiţiunî, cerute de sciinţa şi de bunele observaţiuni ale dmenilor speciali în acâstă ramură. De aici şi resultă că cea mai mare pq^te a pomişorilor se usucă şi munca a fost zadarnică. Deci ca să avem o producţiune bună şi multă, pe lîngă alte lucrări ce trebue să facem pomilor roditori, este în primul loc îngrăşarea pâmîntuluî din când în când. Voiu da în acăstă privinţă părerea unui om special, publicată în ziarul de agricultură practică din Paris, de la 23 August st. n. Articolul în cestiune trateză numai despre îngrăşămîntul ce se p6te pune pomilor roditori. D-l R. Brunet dice: Statele Unite trimet în Europa, de vr’o câţî-vâ ani cantităţi însemnate de fructe, aşâ după cum se culeg din pomi sâu uscate. Aceste fructe se obţin în vastele exploataţium bine organisate unde se practică o cultură www.dacocomanica.ro ALBINA 1295 intensivă. In Germania, unde consumaţiunea fructelor este destul de însemnată, şi f6rte mare ca producţiune, au început a se îngriji de concurenţa americană, şi în acelaş timp a căută dre-cari mijldce pentru a reformă cultură pomilor roditori. Noi credem, (Jice d-1 Brunet, că şi arboricultoriî francesi au un mare interes de a înmulţi producţiunea şi sădirea pomilor roditori pe cât se va pute maî mult, de aceea este bine a se cundsce principalul îngrăşămînt al pomilor roditori. Ingrăşămîntul pomilor roditori trebue să fie determinat după natura şi calitatea principiilor nutritive de care are trebuinţă fie care pom, pentru a pute cresce, a resistâ b6-lelor, schimbărilor atmosferice şi a da cea maî mare producţiune posibilă. In cele maî multe exploataţii (culturi de pomi), nu se pune un bălegar anumit pomilor, din care causâ şi producţiunea este prea variabilă. Pentru a stabili trebuinţa pomilor roditori, trebue a se examinâ principiile roditdre de cari au trebuinţă diferitele organe (părţi) ale unui pom roditor. In mod general, cantităţile de materii roditdre, conţinute în diverse părţi ale unui pom roditor depinde de înmulţirea rădăcinelor, şi acâstă înmulţire pentru unele materii pdte să fie de 500 la sută. După experienţele care au fost făcute de dr. Steglich, din Dresda, trebue specificate la: 47—59 grame de azot, 7 — 30 grame acid fosforic; 51 — 95 grame potasă şi 69 — 209 grame var, pentru a asigură o producţiune anuală. Pomii roditori, cu sâmburi mari, ca prunul etc. sărăcesc mai mult pămîntul de cât mărul şi părul. La ceî d’întâiu, materia roditore se află maî mult în foi, pe când la ceî-l-alţi în codiţa fructelor. Cireşii şi prunii, se pot socoti printre pomii cari sărăcesc mai mult pămîntul, pe când părul sărăcesce maî puţin pămîntul. Elementele nutritive cari se află într’o cantitate aprope în aceeaşi măsură în diferite organe ale pomilor sînt: varul, acidul fosforic şi magnezia, pe când pentru potasă'şi azot este o deosebire mare. La unele neamuri de pomi, al căror sîmbure'este maî des-voltat, cum sînt prunii, potasa represintă 2 treimi din com-posiţia elementelor roditdre a pdmelor. Pentru pomii cu sîm-buri mai mici, ca mărul, azotul ce cuprinde este tot-d’a-una în mai mică cantitate de cât potasa; pentru pomii cu sîm-buri mai mari este contrariu. Conţinutul de oxid de fer (rugină de fer), de sodă, este tot-d’a-una prea variabil (schimbător), dar aceste elemente nu îndeplinesc de cât un rol puţin însemnat la vegethţiunea pomilor roditori. Trebue, dar, ca îngrăşămîntul ce se iţune pomilor, să fie în raport cu aceste cerinţe ale lor; pe de altă parte, ca îngrăşămîntul să-şi producă tdte efectele sale, trebue ca pămîntul să fie cât se p6te de mărunţit, prin lucrările adînci ce trebue făcute www.dacoromanica.ro 129fi ALBINA de către cultivator în decursul unui an, umecjela pămîntu-liii trebue ţinută într’o stare potrivită, prin scurgere, prin udare (irigare) şi prin lucrare. Tăierea pomilor trebue făcută cu cea maî mare îngrijire; bolile şi insectele vătămă-tăre trebue stîrpite cât se p<5te de repede; iar cultura unor plante printre pomii roditori, trebue făcută la o depărtare destul de mare, ca pomii să nu fie vătămaţi. Bălegarul care se scdte din grajdul vitelor ndstre, nu con-stitue un bun îngrăşămînt pentru pomii roditori, fiind-că este prea sărac în principiile roditdre, prin urmare ar trebui să fie întrebuinţat în măsură prea mare pentru a da pomilor elementele de cari ei au trebuinţă. Afară de aceia, este cu greu a îngropâ o cantitate destul de mare şi destul de adînc în pămînt, ca rădăcinele să pătă profită de sărurile cuprinse în bălegar; pe de altă parte, cultivatorii n’au îndestul bălegar pentru marea lor cultură; prin urmare interesul lor este de a întrebuinţâ pentru pomii roditori, acel îngrăşămînt care p6te da cea mai mare producţie. D l Goethe, de la şcăla de horticultură din Geisenheim, a stabilit că materia organică, şi în particular bălegarul, nu trebue să fie întrebuinţat de cât ca compost (a se vedea ori-ce curs de agricultură); composturile trebue să fie amestecate cu îngrăşăminte chimice şi udate cu urina (ud de animale). Alte materii organice, ca rămăşiţele industriale ca şi celea de la grajd, nu pot să fie întrebuinţate singure, pentru că sînt-sărace în principiile roditdre, aşa că nu pot asigură hrana pomilor roditori. (Sfirşitu! în No. viitor). A . S. Moş1;!. BOTEZUIf LrA CHINEZI Solemnitatea botezului este pentru noi şi creştinare şi primirea numelui. La Chinezi botezul este numai primire de nume. Ei obicî-nuesc să se boteze de şese ort Primul botez se face la vîrsta de patru ani. Atunci copilul e ras în cap şi se dă nume: A Yan, A Sans, A Luk\ etc. T6te acestea însemneză numere: 1, 2, 3... La 6 ani copilul e trimis la şcălă. Atunci i se dă al doilea nume, care însemneză pe românesce merit născând, Scriere perfectă, etc. Al treilea nume se dă când se însoră; al patrulea nume când se face funcţionar, al cincilea i fee dă dacă se face neguţător; al şaselea i se dă când more. www.dacaromanica.ro E furtună! 1298 ALBINA Calendarul apicultorului pe Septembre. Acasă. Alege de prăsilă grăunţe îndeplin desvoltate: fruntea b<5-belor Reparăză uneltele de semănat. Curăţă grăunţele cu triorul şi stârpesce tăciunele cu piatră vînătă. Isprăvesce treeratul bucatelor şi primenesce grăunţele de iernat. Drege coşarul. Unge osiile a-dese-orî. Cu prilejul culesului, alege de săminţă ştiuleţii cât mal lung! şi groşi, înzestraţi peste tot cu bobe mari, grele, răscdpte. Dacă n’aveţl paie în deajuns, strângeţi frunziş uscat saîi cetină de brad. Curăţă pivniţa şi înlocuesce nisipul din ea cu altul prdspăt, mărunt şi svîntat. Pregătesce uneltele şi vasele de cules strugurii şi pdmele. Cailor de ham dă-le adese-orî ovăz; nu însă tocmai prdspăt; nici trifoiul tocmai prdspăt nu le face bine. Scoteţî vitele neîntrerupt la păşune, dar nu le îngăduiţi să rodă curpeniî de cartofi. Puneţi porcii la îngrăşat. Mal potriviţi sînt spre acest sfârşit porcii de doi ani, cari se îngraşe mal bine. Daţi ovăs berbecilor. In grădină. Culege pomele cu mâna, şi pe timp uscat, apoi pu-ne-le să asude la întuneric într’un loc cât mal aeros. Din pdmele' mal de rînd pregătesce oţet, compot, miere (lictar) şi vin. Amână culesul pomelor iernatice pînă în ajunul iernii. Săpaţi locul pentru semănarea sîmburilor de pome, adunaţi sîmburiî trebuincios! şi pe la sfârşitul luneî îî semănaţi. Sîmburiî pietroşî, ce răsar cu greu, la totă întâmplarea să-î semănaţi de cu tdmnă. Semănă fragi de grădină, salată iernatică şi pătrunjel. Scote cepa şi usturoiul, culege pătlăgelile înroşite şi fă din ele bulion sau taie-le în bucăţi şi le usucă pentru iarnă. Usucă păstăile tinere de fasole saă pune-le la înăcrit. Amână scdterea morcovilor, pâ-trângeilor, celerulul şi sfeclelor pînă după ce le-a ajuns bruma din greu. De asemenea aştăptă tăiatul verde! pînă ce l-a bătut bruma de două-tre! ori; căpăţînele lasă-le la întuneric timp de vre o 2 săptămâni, şi apoi pune-le la înăţrălă. Culege şi pune la uscat seminţele copte de legumi şi flori. Adunaţi fără preget şi nimiciţi omi-dele şi păpuşile acestora, cari în acest an s'ati arătat în mod aprope ne mal pomenit, şi în deosebi cele de varză. In ogore, fineţe şi vil. Sămănă cât mal de timpuriu bucatele de tomnă; holdele tirppuril întâmpină mai cu înlesnire asprimea iernii. Nu uită a trage brasde de scurgere în direcţia cerută de firea locului; aceste brasde fac un serviciu nespus de bun holdelor. Amână culesul porumbului pînă într’un târziu; porumbul răscopt se păstrăză mai bine, dă nutriment mal sănătos şi e mal bun de semănat. Scdte cartofii pe timp uscat şi-î pune să se sbicăscă la întuneric. După cosirea otăviî, grapă cruciş şi curmeziş fineţele, asemenea şi trifoiul şi lucerna. Intrebuinţeză pe cât se pdte grapa cu dinţi, mult mai bună de cât cea obicinuită Grapa cu dinţi scormonesce forte bine pămîntul dintre plante, desrădăcineză muşchiul şi nimi- www.dacoromaiiica.ro ALBINA 1299 cesce sumedenie de gângănii stricăcidse şi viermi. împrăştie mu-şinoiele şi stîrpesce furnicarii, scaeţil, mărăcinii şi richitele. Ingraşe fineţele cu gunoiu, fă brazde şi şanţuri de scurgere şi sămănă fibre de fin unde ierburile sau rărit ori chiar au pierit, rămânând vetre gole. Dacă săpatul- din urmă al viilor şi greblatul încă nu s’ar fi făcut, nu mal trebue amânat. Din vîndarea strugurilor ce se coc de timpuriu, locuitorii din apropierea oraşelor pot face bani frumoşi. Bunul Econom. STUPĂRIT Sfaturi p© Septembre. Din nou sfătuesc pe stupar: îngrijesce ca stupii să nu ţî fie a-tacaţî de albine răpitdre. Strîmteză cât de bine urdinişul, lipesce coşniţele cu îngrijire de jur-împrejur. Isprăviţi lucrările în coşniţe numai dimineţa şi sera, când albinele nu sboră pe afară. împreunaţi stupii' 'de tot slabi, iar pe cel bogaţi în albine, dar săraci în hrană, ajutaţi-î dându-le peste nopte miere. Acăsta e luna în care se scbte mierea de prisos şi se ucid stupii. Mal bine lăsaţi albinelor miere mal multă de cât prea puţină. Mierea îerneză destul de bine în coşniţă şi, fiind trebuinţă, se pote scote şi primăvara; dar peste iarnă nu poţi ajută, cum şi când al vrea, stupul cu miere. Reteză fagurii din coşniţele de nuele cam de trei degete. Săvîr-şesce acestă lucrare în spre seră, ca in decursul nopţii albinele să potă curăţ! miere, şi să îndrepteze fagurii. îngrijesce cum umbli cu mierea, nu cum-vâ să rămână picuri prin stupină sau în apropierea el. Dacă n’al fi golit încă despărţămîntul de miere din coşniţele mobile, să nu întârzii a-l gol! acum. Alungă albinele cu fum în des-părţămîntul de clocit, pune scândurice deasupra gratiei şi umple locul gol cu pale curate bine uscate s^u cu făşiî rămase din oblitul scândurilor (de la măsărî). Scote măcar 2 faguri de lângă ferestră, împinge apoi ferestră înainte, şi către sfirşitul lunel umple şi îndărătul el cu pale sau fâşii de scândură. Imblojesce coşniţele de nuele cu suciturî de pale sau cu* haine vechi, ce nu se mai pot întrebuinţâ la alt-cevâ. Cu o ast-fel de îngrijite timpurie albinele îerneză mult mal bine. ExtrageţI (scurgeţi) mierea, pe cât puteţi, cu maşina făcută spre acest sfirşit. Mierea ast-fel scursă este mult mal curată şi în urmare îndoit şi întreit mal bine plătită. Fagurii cu miere astupată păstraţi-î în coşniţe, aşedate în o cămară răcorosă, ca să aveţi cu ce nutri stupii în cas de trebuinţă, iar mierea scursă păstraţi-o în vase noi de pămînt. Bucăţile de faguri'cu miere ce rămân cu prilejul extragerii se pun într’un vas în apropierea focului şi, după ce se încălzesc bine, le storcem printr’un săculeţ. www.dacaromanica.ro 1300 ALBINA Din ce maî rămâne în boştine, şi din mierea de pe vasele şi uneltele ce s’au întrebuinţat la extragere, amestecându-se cu apă, căpătăm un must dulce. Fagurii mal mari, din cari s’a extras mierea, unde se pdte, se aşeză în cosnitele mobile, ca albinele să-I cureţe cât mai bine. Deplin curăţiţi de miere, fagurii frumoşi în rame se păstreză pentru anul viitor, iar din cel de trântori şi peste tot din faguri învechiţi se face ceră. Hornul Sinul. www.dacoromaiiica.ro ALBINA 1301 GRĂDINILE Fraţi săteni, ine din noî nu simte o deosebită plăcere, când culege vara din grădină câte-vâ fire de cepă, usturoiu sau alte legume, le duce la masă şi le mănâncă prospete, prospătuţe?!! Cuî din noî nu i se maî descreţesce puţin îngândurata sa frunte, de atâta muncă şi nevoi la vederea şi la mirosirea unui trandafir, busuioc sau altă floricică ? ?!! Cuî, iar din noî, nu-î lasă gura apă după un măr,, o prună, o zarzără sau alt fruct?!!.. Tote acestea şi alte folose ale grădinilor, le-am pute ave în jurul caseî nostre, pe locurile unde a » facon Klappe, 15,95 » » pentru d-niîofiţ. 14,95,13,95 » » cu nasturi, 15,95, 14,95 » glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 » » nasturi, 16,95 Ghete color, simple, 13,95, 12,95 » » beseţurî, 14,95, 13,95 » » şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » » nasturi, 14,95, 13,95 » » » piele rus. 15,95,14,95 Pantofi pentru bărbaţi color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 » piele rusescă, 12,95, 11,95 t De gems, 10,95, 9,95, 8,95 L chevreaux american, 9,95 5% ' » » franţuzesc, 12,95 Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei. Ghete pentru dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95 chevreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 » High-Liffe, 16,95 color. 12,95, 11,95, 10,95 » High-Liffe, 15,95, 14,95 » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95. Ghete pentru băeţî, fete şi copii Pentru băeţî, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la t6te sezonele se pote găsi încălţăminte bună şi cu preţuri fabulose de eftine. Magasinul la t6te Sesonele lingă Poliţiă. Bucuresci, Calea Victoriei 27, Bucuresci. : 1 - Cititorii revistei vor avdun scătjămînt de 6°/0 din preţurile însemnate, presentând cuponul. Institutul de Arte Grafice CAROL G0BL, Strada D6mneî 16. — Bucuresci. www.dacoromaxdca.ro