\0. 48.
Revistă €nddopedică populară
yîpare în /ic-care Duminică
Abon. în ţară pe an Iiei 5 ^ Abon. în străin, pe an [iei 8 »	» » 6 luni » 3 ^5 Un număr ..... ÎS bani
Pentru anunelurl 1 leu linia. JVllea publieitate 5 bani euvîntul. Manuscriptele nepublieate se ard
>5>$>®<3<3c=
Comitetul de redacţie: Ion Kalinderu
. Of eseu p. Du/fu


Q. Jîdamescu
V.	S- ffioga Jf. JVico/aescu Cc/]st. C. pop.-Zaşcă £r. Eeodossiu.
ANUL III 27 August 1900.
Tţedacfia ţi Jîdministraţict Slr- Jdâqiulemsa ffo. 9, pucurescT.
SUMAR:
•Albina*, SO August. — Gh. A., Românii şi Bulgarii.—\P. G.., Brasda şi Tudor Vladimirescu.—Un mijloc contra sobolilor.*- Grig. Tcodossiu, Cântece relfgidse pentru şcolele primare. — Teodorescu G. Dem. —Un pom In biserică.— V. Alexandri, Bistriţa.—Dr. N. Grigoriu, Despre corifi.—Or., Trăsnetul şi urmările lui.—Din activitatea d-lul I6n Neniţescu, prefectul jud. Tulcea —Un filantrop necunoscut.—„V. D. Sptneanu, Mehadia.—Sfaturi.-—Informaţii.—Bibliografie.— Muţumirl.
Ilustraţiuni: Lupta de la Griviţa.—Vedere de pe Bistriţa.—Trăsnet, lovind un copac înalt. — Trăsnet, lovind turla unei biserici. — Pagina glumeţă : Jurămîntul beţivului.
www.dacaromamca.ro
A VIS IMPORTANT
La 30 Septembre 1900, se închee al lll-lea an al esisten-ţei revistei Albina. Constatăm cu j)ărere de rău, că un mare număr dintre abonaţi, nici pîna acum n'aii îngrijit a-şi plăti micul cost al abonamentului, ba unii chiar datoresc abonamentul pe câte doi ani. Contra obiceiului altor reviste, noî n’ain trimis de cât acelor ce au cerut revista, fie semnând o listă de abonament, fie prin cereri personale. Am făcut nenumărate avise de plată celor întârziaţi, cheltuind bani şi timp. Aceste cheltueli pentru preţul de 5 lei, cât costă abonamentul anual, sînt împovărătâre pentru noi.
Rugăm dar cu insistenţă pe onor. noştri abonaţi să bine-voiască a-şi achită cât mai neîntârziat sumele ce datoresc, nefiind de cât o chestie de cinste din partea d-lor.
Pentru anul al lV-lea, care începe la 1 Octombre 1900, facem cunoscut că nu se va mai trimite revista de cât domnilor abonaţi’ ce-şî vor plăti datoriile, cel mult pînă la 25 Septembre 1900. Ori ce cerere de abonament, însoţită de cost, va fi de îndată satisfăcută, ori în ce timp va fi făcută. Abonamentele încep: la 1 Octombre, 1 Ianuarie, 1 Aprilie şi 1 Iulie a he-cărui an.
D-nii ce nu mai voiesc a continuă abonamentul sînt rugaţi a refusă primirea sau a ne comunică prin o simplă carte poştală că nu mai voiesc a se reabonă.
INSTITUTUL. DE BĂEŢI
CLlNClU-POPfl
50, CALEA PLEVftEI, 50
BUCURESCI
Primesce elevi interni, serai-intern! şi externi avend cursuri primare şi liceale complecte în conformitate cu noua lege.
Continuând a funcţiona cu acelaşi corp didactic — afară de mici modificări făcute în interesul şcoleî — recrutat din cei mai distinşi profesori, institutul nostru se va sili a-şî păstra reputaţiunea câştigată şi destul de favorabilă apreciată de Onor. public şi de autoritatea şcolară supe-rioră, atât ca instrucţie şi educaţie cât şi în ceea-ce privesce higiena localului, care nu lasă nimic de dorit.
Certificatele liberate afi acelaşi valore ea şi cele ale şeălelor publice.
înscrierile încep la 15 August.
Informaţii se trimet la cerere.
Directori: I. Clinciu si O. Popa.
Profesori la liceul '„Lax&r4*.
INSTITUTUL DE FETE
ŞCtiLANODÂ-NEGOESCU
69,	STR. ROMULUS, 69
Curs primar după programul sta-tului cu limbile franceză, germană obligatorii, piano facultativ.
Curs liceal complect cu limba en-glesâ, viora şi piano facultative.
Curs liber cu limbile franceză, germană, italiană, engleză, şi curs profesional cu pictura, lingeria. broderie, de lux şi croitorie.
Curs preparator pentru şcolele normale, telegraf etc. Conform regulamentului se pot face 2 clase într’un an.
înscrierile încep la 20 August, iar prospecte se trimit Ia cerere.
DIRECŢIUNEA.
Societatea de Basalt Artificial şi de Ceramică de la Cotroceni. Capital social Lei 2 500.000 deplin vdrsaţl
Sobe de porţelan albe si colorate
Representanţa generală pentru totă tara
(Bucur. Calea Moşilor No. 81.
ZWAIFBL & Co. {laşi, str. Mitropoliei No. 2.
(Galaţi, str.Egalităţil No. 48.
www.dacoramamca.ro
ALBINA
1251
30 AUGUST
Ciudate sunt împrejurările în cari serbăm anul acesta amintirea (filei de 30 August 1877. Am luptat atunci în contra Turcilor, am cucerit cu un curagiu de care suntem mândri, reduta Griviţa, pe care inimicii noştrii o apărau cu putere. Luptam atunci pentru neatârnarea nâstră şi pentru ascăpâ pe Bulgari de sub jugul turcesc.
Lupta de la Griviţa.
Vai!... Cine ar fi crecjut că o să vie o vreme când Bulgarii să ne fie duşmani ? Cine ar fi crezut că pacea Orientului va fi ameninţată de vrăjmăşia Bulgarilor contra Horn ănului ?
Ce orbire pătimaşă ! Cum nu văd ei că din tâte punctele de vedere interesele nâslre stint comune, că Bulgarii şi Românii trebue să trăiască în frăţie?
In aceste împrejurări noi nu ne cunâscem nici o vină. Cu inimă carată, noi am lucrat pe faţă în Macedonia, voind a ne ajuta compatrioţii prin şcolă şi biserică. Bulgarii au căutat pe ascuns să ne lovâscă, să ne facă tâte relele.
www.dacoromanica.ro
12;">2
ALBINA
Noi ne amintim cu pietate de (Jilele mari ale neamului nostru şi suntem mândri că în trecutul nostru nu avem pagine ruşinose ca acele pe cari le scriu Bulgarii astăzi.
Noi astăzi putem sta la vorbă cu Turcii, putem fi prieteni, deşi ne am luptat odiniâră unii contra altora, căci cinstită ne-a fost lupta şi pentru mare causă luat-am arma în mână.
Aducerea aminte a jileî de HO August va fi pentru noi o întărire în împrejurările de faţă; va fi pentru toţi o constatare: Românit sein să-şi facă datoria.
ALBINA.
Românii şi Bulgarii
«m vorbit într’unul din numerele nostre trecute despre uciderea bunului Român Ştefan Mihăileanu. Am spus N atunci că omorîtorul era un Bulgar, trebue acum să vorbim mal pe larg despre aceste întîmplărl. îndată ce s’a prins Dumitroiî, l-au întrebat de ce a omo-rît pe Mihăileanu. A răspuns că pricina este gazeta lui în care vorbea în contra Bulgarilor. Luat mal de scurt, a mărturisit că avea o sumă de tovarăşi. Judecătorul care se ocupă cu cercetarea acestora, a chemat unul câte unul din Bulgarii numiţi, i-a pus la arest, i-a cercetat, a răscolit casele lor şi a aflat lucruri uîmitdre.
Din tdte părţile au început să curgă scrisori cari spuneau că în cutare casă se ţin adunări ascunse între Bulgari.
Cercetările urmeză de o lună de cjile şi arestul de la Văcăresc! e plin de Bulgari. De asemenea un mare număr de Bulgari cari s’au dovedit că au corespondenţă cu comitetul secret din Sofia, au fost goniţi peste graniţă.
Ce s’a descoperit?
închipuiţi-vă că în ţara ndstră, în oraşele nostre o sumă de inşi trimişi de comitetul din Sofia spionau tot ce făceam noi, urmăriau pe toţi cel cari se ocupau cu treburile Românilor din Macedonia şi se pregătiau să-l omore pe unul câte unul. El umblau înarmaţi cu revolvere, cu cuţite; ba la un negustor s’a găsit o mare cantitate de otravă. Aveau de gând să cumpere bucătăresele dmenilor noştri mari, şi să le puie otravă în bucate.
S'a dovedit mal mult... Chiar'iubitul nostru Rege fusese osîndit la mdrte. Ce mişei! Ştiau că regele nostru obici-nuesce să umble prin Bucurescî pe jos fără nici o pază, căci cea mal bună pază-î eră dragostea poporului Iul. L’au ve-<}ut spionii bulgăresc! cum trecea prin Cişmegiu, cum se opriâ
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
1253
şi mângâia vre-un copilaş şi au cugetat că e uşor să ataci pe un asemenea om. Norocul nostru mare a fost că s’au descoperit t6te acestea la vreme.
Iţele acestor mişelesci fapte le ţinea, cum am spus, un comitet din Sofia. In fruntea acestui comitet stă unul Sarafof şi are ca membri dmenl însemnaţi clin Bulgaria.
Când au vătjut miniştrii noştri asemenea lucruri, au scris miniştrilor din Bulgaria; dar aceştia au (Jis că 1111 sciu nimic de uneltirile ucigaşilor. Când însă li s’au arătat dovecjî, n’au mai avut ce (jice Şi au făgăduit că vor da în judecată pe cei aflaţi cu vină. Vom vede dacă s’or ţină de făgăduială.
Aceste întâmplări însă au supărat pe toţi Românii. Gazetele au scris articole multe, arătând purtarea Bulgarilor şi t6tă lumea socotesce că uneltirile comitetului secret nu sînt streine miniştrilor bulgari. Se spune că chiar un general, aghiotantul prinţului Bulgariei, face parte din comitet.
Va să cjică p<5te fi vorba aici de o acţiune a guvernului bulgar contra statului român. Vedeţi purtare omenescă! Noi am luptat la 1877 şi din lupta ndstră au folosit Bulgarii. In ţara nâstră au aflat ei adăpost şi prietenie şi înainte şi după răsboiu.
Pe la 1868 se adunară în ţară nişte Bulgari şi strigau contra Turcilor. Turcia a cerut să-î gonim şi ministrul de atunci Ion Brătianu a preferit să demisioneze de cât să go-nescă pe Bulgari. El se gândiâ că, sărmanii, sînt supuşi Turcilor şi vor să fie şi ei liberi şi nu trebue să-î dea pe mâna Turcilor ca să-î ucidă.
Şi-apoi... unde se duc locuitorii bulgari cu sutele şi cu miile în timpul verii? Nu vin aici? nu lucrâză grădinile cu zarzavaturi? nu ieau de la noi bani şi se întorc în ţară cu jiunga doldora ?
Ce-aţi fjice de un drumeţ, care ar cere să-l primiţi să mâie la d-v<5stră şi peste ndpte ar da foc casei şi ar fugi?
Ce să (jicem de Bulgari, cărora numai bine le-am făcut, şi cari venind în ţară aici vor să ne ucidă, să ne dea foc?
C’e fel de prietenie? Ce fel de bună-vecinătate?
Noi nu ştim cum se vor întbrce lucrurile şi ce va aduce ţjiua de mâine. Seim atât că Românul e blând şi bun, dar ’a nevoe se pricepe să iea puşca şi să-şi apere ale sale ori în potriva cui!
Gh. A.
O povaţă pe săptămână.
Nu vorbi de sănătatea ta înaintea unui bolnav, nici de bucuria ta înaintea unui nenorocit.
www.dacofomanica.ro
1254
ALBINA
Brasda şi Tudor Vladimiressu.
ot Românul scie că zarzavagiii bulgari aii umplut ţara. De la Dunăre pînă în văile Carpa-ţilor nu e localitate mai însemnată, unde grădinărite să nu fie în mâna Bulgarilor. Vin Bulgarii cu miile în ţara nostră primăvara şi plecă tomna cu chimirul plin de napoleoni, iar ţăranul nostru stă şi se uită fără să se gândescă cum s’ar pute îmbunătăţi starea lui materială. Supăratu-i-a cine-vâ pe Bulgarii grădinari? Gânditu-s’a cineva să-i alunge cu mijloce neomenesci? Domne fe-resce! Eî au trăit şi s’au simţit în ţara nostră ca şi la eî acasă. Au câştigat cât aii vrut, fiind-că au speculat cum aii vrut! Asemenea stare de lucruri nu mai pote fi însă îngăduită. Să ne fie milă de noi înşi-ne, să ne fie milă de banul care ese din ţara nostră. Cum? Se pote ca ţăranul român să nu fie vrednic de a munci pămîntul cum îl muncesce Bulgarul? Să n’aibă răbdarea şi priceperea pe care se ţlice că le are Bulgarul? Asta nu se pote, asta nu e de crezut! Pilde avem în deajuns. Am întâlnit în Predeal şi în Sinaia zarzavagii români cari-mi spuneaţi că aii grădini mai bune ca Bulgarii. In j.udeţul Mehedinţi sătenii din comuna Simianu şi Bresniţa de lângă Severin, s’au unit între eî şi aii gonit de câţi-vâ ani sute de Bulgari. Puţină inimă patriotică din partea proprietarilor, arendaşilor, preoţilor şi învăţătorilor şi răul se pote îndreptă spre binele ţăranului român şi prin asta şi al ţării.
Se vede, că în urma omorului profesorului Mi-hăileanu, mintea românescă a început să se tre-zescă şi inima să se încăl^escă. Să dea Dumnezeu, ca din sângele nevinovat al lui Mihăileanu să răsară o vieţă mai naţională pentru poporul român. Prea am stat nepăsători faţă de străini, prea ne-am dat casa şi avutul pe mâna lui.
N’am maî fi vrednici să trăim ca popor, dacă vom sta tot nepăsători ca pînă acum şi nu ne vom uni
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1255
să ne ajutăm unii pe alţii pentru a ne întări mo-ralicesce şi materialicesce!
Pînă acum avem câte-vâ semne. In BucurescI s’au întemeiat în acestă lună două tovărăşii: Brasda şi Tudor Vladimirescu. Scopul lor e de a lumină şi de a ajută pe plugarul român ca să-şi îndrepte munca şi spre grădinărit. Dorim din suflet reuşită şi tot binele acestor porniri patriotice. Indignarea ce a coprins sufletul Românului în timpul din urmă să se prefacă în porniri folositore ţării şi neamului nostru.
Cu acest prilej, facem o căldurosă rugăciune preoţilor şi învăţătorilor noştri. Nimeni nu pote ajută maî mult îndeplinirea dorinţei de a înlocui grădinarii străini prin români de cât aceşti apostoli aî satelor. Preoţii prin dilnica propovăduire, iar învăţătorii prin pilda lor, în grădinile şcolare. Arăta-ţi-vă inima vostră patriotică în acestă împrejurare şi vă asigur, că cu cinste va fi pomenit numele vostru de întrega ţară, că recunoscătore vă va fi ea odată. Dar mulţumirea sufletescă, pe care trebuie s’o albă fîe-care Român, când a făcut cevâ bun pentru ţara luî ?...
P. G. ..
Un mijloc contra sobolilor.
De şi sobolii aduc un folos nepreţuit câmpurilor şi grădinilor ndstre prin stîrpirea unor gândaci şi a larvelor acelora, totuşi prin scdterea inoşindielor deasupra păinîntuluî, prin cari mişcă, răscolesc şi acoper une-orl legumele tinere din grădini, iar prin scdterea acelora pe fînaţe, împedecă cositul regulat, — el devin stricăcioşî. De aceea apoi economii şi caută fel şi fel de mijldce, pentru a se scăpă de el; împlântă soc prin găurile lor, îl pândesc pe când scot moşi-noiul şi cu o sapă îl aruncă afară şi îl omdră ş. a. Acum de curînd un econom din Germania a pus gunoiu de capre prin găurile lor, pe care sobolii nu 1 au putut suferi, ci toţi au fost siliţi a fugi şi a părăsi locul pe care s’au fost încuibat.
www.dacaroimaiiica.ro
1256
ALBINA
Cântece religiose pentru şcolele primare.
1. Ruga inimilor curate.
Versuri de * * *	Musica de Gr. Tcodosshi.
Lento.
if

P Toii cu
în

ma cu - ra - tă
p O' §

Ţi - e Dc5m-!ie-ţl
fcq
•0
-0—I—f
mul - ţu - mim
Tu cu da - rul
t§u, Prea Slin - te,
2. Rugă pentru învăţătură.
Versuri de „ * .	Musica de Gr. Teodossia.
Andante.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1257
		I î | f 0 ■]
1$ -VI* :	9 m 9	- j-i
mf
Să’n-vă-ţâm; Că Tu eşti stă - pâ - nul lu-mii Şi nl nns - tru
Ralle...........ian.............do ... .
Nu - mal Tu le	îm - pli - nescl.
3. plinirea tuturor bunătăţilor.
Cantabile.	Musica de Gr. Tcodossiu.
Pli - ni rea tu - tu ror bu - nă - tă - ţi - lor Tu
	-+-tr-	* W* | _ m0 *	”#T * - ■»—
Jfer < . ■ * .Jf# .		. « 9. 1 m Ijjj -	
	-|		- . 1 ^ v	
eşti Chris-to-sul meu! Umple de bu-cu-ri -e şi de vc-se-
O dicetore bătrînă.
j
Nu da drumul limbeî înaintea judecăţii tale.
www.dacoroinaiiica.ro
1258
ALBINA
Teodoreseu G. Dem.
Morlea a răpit filele acestea pe un harnic profesor Teodoreseu G. Dem., care predă limba română şi limba latină in clasele superiore ale liceului Mateiu-Basarab.
Om încă în putere, de 50 de ani, ar fi putut să mai trăiască şi să aducă servicii şcolei şi literaturii.
A fost înmormîntat Sâmbătă 19 August in mijlocul unei mari mulţimi.
Acasă, după săvîrşirea serviciului divin, au rostit discursuri d-1 dr. Severeanu, d, C. Rădulescu-Motru şi d. C. Şonţu.
In faţa liceului Mateiu Basarab, a rostit un frumos discurs d-1 C. Banu şi apoi a vorbit un şcolar al răposatului.
După aceea cortegiul a pornit spre ultimul locaş, la cimitirul Bellu.
Extragem aci din discursul d-lui Banu un pasagiu care caracteriseză activitatea regretatului profesor:
Ieşit din popor, el n’a uitat nici o dată că poporului se datoresce, că pentru a lui înălţare trebue să se jertfescă.
EI, umilul ridicat printr’o muncă onestă şi neîntreruptă până la cele ma! înalte trepte sociale, scia ce însemneză munca, o preţuia şi o adoră. Ca modest impiegat la Ministerul instrucţiunii, ca corector şi succesiv ca secretar şi redactor la «Românul», ca student al facultăţii de filosofie şi litere—pretutindenea şi în totdeauna isbutî să se deosibescă prin cea mai strictă îndeplinire a datoriei, printr’o străduinţă spornică şi inteligentă.
Tocmai îşi scria teza de licenţă, când, ministrul instrucţiune! de pe vremuri, d. Maiorescu, atras de calităţile dovedite de tînărul jurnalist într’o remarcabilă lucrare despre «Credinţele, (latinele şi moravurile poporului român» îl trimise în străinătate ca stipendist al statului.
Ast-fel, de la cea dintîî operă prin care se făceâ cunoscut lumeî sciinţifice, Teodoreseu G. Dem. aducea prinosul inteligenţei şi cultureî sale pe altarul poporului românesc.
Speranţele puse de omenii cunoscători într’însul nu numai că n’au fost de loc înşelate, dar au fost din belşug şi în chip strălucit realisate.
Itînd pe rînd urmară o seamă de studii folkloristice,de o netăgăduită şi trainică valbre. Cercetările lui despre «Proverbele române», despre «Colinde», despre «Miturile lunare şi credinţa în vir colaci, despre «Limba şi folklorul român» vor trăi de-apururî ca cele mai preţibse analise ale sufletului popular; iar savanta-i «Culegere depocsii populare», în care de-alungul a patru-cjecî şi opt mii de de versuri răsună mărăţă ori gingaşe durerosă, ori veselă, «vocea ade-menităre a strămoşilor», e monumentul cel mal grandios şi mai sacru, ridicat de o minte românescă întru cinstea şi slava poporului nostru.
www.dacQromanica.io
ALBINA
1259
Dacă nu ar fi făcut decât atât, şi ar fi destul, prea destul ca amintirea lui să rămână vecinie neştersă din fastele literaturii naţionale.
Atâtea lucrări rămase, manuscripte, bogata-i culegere de basme, în deosebi, mărturisesc cu prisosinţă de activitatea şi de proiectele lui de publicaţiunl viitdre.
Folklorul însă nu i-a absorbit tâtă atenţiunea.
Pe târîmul istoric el lasă în urmă-i studii şi monografii valordse, de un preţios ajutor istoriografiei ndstre. Cercetările sale despre «Eufrosin Poteca , despre « Varlam şi Ioasaf» despre «lsvărele istorigrafice ale Cronicei lui Şincaî* şi atâtea altele încă, în mare parte manuscripte, glâsuesc cu elocinţă despre frumdsele-î calităţi istorice.
Frumdsă, fecundă şi neperitdre activitate I
Şi totuşi, atâtea ocupaţiuni sciinţifice şi literare nu-1 depărtau şi de la urmărirea intereselor statului; făcea politică, dar o politică onestă, fără preocupări de vanitate ori de foldse materiale, aşa cum este dator să facă orî-ce cetăţean luminat şi dornic de binele obştesc. Ca representant al naţiunii în parlament precum şi ca ministru al Cultelor şi instrucţiunii publice, întotdeauna nu a privit decât la interesele superidre şi permanente ale neamului, la înălţarea temeinică a patriei prin muncă, prin cumpătare, prin îmbunătăţirea moravurilor şi mai presus de ori-ce prin neşovăi-tdrea onestitate.
O asemenea fire de elită, şi o aşâ de nobilă alcătuire su-fletescă nu putea decât să-şî atragă respectul celor cari îl înţelegeau şi cari îl iubeau. O augustă apreciere a marilor lui calităţi încoronă în curînd aprobarea anonimă şi îl chemă în capul aşetjămîntuluî universitar, datorit munificenţeî şi înţelepciune! regale.
Un pom în biserică.
Acesta vedenie rară se află în biserica din Pempey (Worcester). Acolo a răsărit lângă altar, din morinîntul cavalerului E. Wylde un castan: Wylde a fost mulţi ani epitropul bisericii numite şi fu înmormîntat pen. tru meritele sale chiar în biserică la anul 1620. Deja după 10 ani a răsărit din mormînt castanul, care fu păzit cu mare luare aminte, de ore. ce se susţinea că acest pom e făcător de minuni! Castanul numit are acum o etate de 270 de ani şi a înflorit ultima dată în anul 1849. Intr’o crăpătură a pomului se află icona cavalerului Wylde. La anul 1895 se păru că pomul ar fi uscat, când colo slobozi iar muguri în anul trecut! Se <jice că de-asupra uşeî de intrare la biserica rom.-catolicâ din Ischl (băi) se află un mestecăn, înalt cam de 2 metri, crescut într’o crăpătură a zidului forte gros!
www.dacQFomanica.io
12fiO
ALBINA
ID i n literatura r o m â. n ă
BISTRIŢA
DE
■V- ALEXANDRI
;in vorbă în vorbă, din hohot în hohot şi din cântec ,Vl ;)j în cântec, ne trezirăm de odată în mijlocul Bistriţei. pfkg Atunci, ca şi când o putere nevătjuţă ne-ar fi strâns de gât, glasurile nostre se stinseră şi se făcîi între noi o adâncă tăcere. Câţî-vâ schimbau feţe, feţe, căci Bistriţa clocotiâ împrejurul nostru, pare că ar fi dorit a ne trimite în fundul eî ca să ne sfîrşim concertul; valurile se isbiau. cu o repeziciune turbată asupra roţilor şi clătină trăsura ca o mână de uriaş; fiesce-care dintre noî se cum-păniă în tdte chipurile, pentru ca să nu se prăvale brişcă, mai ales că malul eră cam departe şi bolovanii din fundul apei cam mari. Cu cât însă ne înaintam, valurile clocotiau, roţile lunecau pe pietre, caii se speriau, vizitiul îndesă cu ţipetele şi cu biciul, şi Bistriţa se suia mereu! Iară noi... noî nici cântam, nici rîdeam. Sciu însă că atunci am fi schimbat cu bucurie locurile nbstre pe tronuri.
Eată-ne pe mal, dincolo; slavă Domnului! am scăpat; pare că ne răsuflăm mai lesne. Ne oprim puţin ca să se răsufle şi caii, şi să ne aprindem ţigările. Următdrea convorbire nasce între noî:
—	Măi, măî, grozavâ-i Bistriţa!
—	Repede apă?
—	Frică v’a fost?
= Frică? Nici de cum.
—	Dar pare că eraţi schimbaţi la faţă.
—	M’aî văcjut.
Pas de nu te încrede după acesta că graiul a fost dat o-mului ca să-şi răstălmăcescă gândul!
Ne pornirăm peste un sfert, aruncând câte o căutură posomorită locului pe unde trecusem, şi ajunserăm în curînd la alt vad mai mic; însă în tot drumul acesta, ce se întinde pe malul drept al Bistriţei şi care trece prin satul numit Vaduri, ne-am arătat mult mai cu minţi în faptă şi în vorbă. Fiesce-care grăiâ pe rînd, povestind câte o întîmplare tristă sau grozavă, în care apa jucâ rolul cel mai însemnat. Câte înecări am sciut, t<5te s’au istorisit cu un talent deosebit.
Acel al doilea vad l-am trecut cu o nepăsare eroică, fiindcă acum ne deprinseserăm cu primejdiile. Omul se deprinde cu t<5te lucrurile în lume. Cei mai vestiţi eroi au simţit un ce care semăna cu frica în cele întâiu bătălii; în urmare ni se p<5te ertâ neliniştirea care ne-a coprins la cea întâiu luptă
www.dacarQmamca.ro
Vedere de pe Bistriţa.
1262
ALBINA
a năstră cu o apă atât de înşelătăre ca Bistriţa, raaî ales că acea mică turburare nu ne-a oprit nici de cum de a admiră mai târziu frumosul şi măreţul apus al sărelui. Un entusi-asm poetic ne-a pătruns pe toţi, pînă şi pe judecător; căci priveliştea eră vrednică de a încântă sufletele cele mai adormite şi vrăjmaşii ceî mai aprigi ai naturei. In drăpta năstră un lanţ de munţi, printre care Scăricica, se înalţă cu mândrie ; în stânga un alt lanţ de delurî îmbrăcaţi cu tufari sălbatici; în urmă-ne ca o strajă depărtată, Petricica, ce pare că păzesce târgul Petrei culcat la piciărele ei; în faţa năstră, un amfiteatru de alţi munţi acoperiţi cu bra<Jî înalţi, cari se zugrăviau ca o armie întregă pe cerul înflăcărat de radele cele de pe urmă ale sărelui. Din tăte părţile tot înălţimi, şi înălţimi adevărate, cari te fac şi inaî mic dn cât eşti şi la care trebue să te uiţi cu capul gol pentru că-ţi cade căciula de la sineşi. Cum să nu se mire cine-vâ! Cum să nu i se aprindă închipuirea!
Ivleclioină. Populară
DESPRE CORlO
Numit încă pojar sau morbili.
Acestă bălă se arată prin apariţiunea unor pete roşii pe corpul bolnavului; ea se arată mai cu seină la copii şi fărte rar la adulţi.
Simptomele.
înainte de a eşi petele pe corp, bolnavul este cuprins de o slăbiciune în tot corpul cu fiori de frig, căldură şi dureri de cap.
Ochii bolnavului sînt roşii, lăcrămăză şi nu pot suferi lumina.
Din nas se scurg necontenit mucosităţi şi au dese stră-nutături.
IJolnavii tuşesc şi au respiraţiunea grea.
Presenţa acestor trei semne ne face să ne gândim pe dată la pojar, căci nici o bălă nu presintă de odată aceste semne.
La unii copii bolnavi de pojar şi cari sînt de constituţie delicată şi nervoşi, aceste simptome sînt însoţite une-orî de accidente înspăimîntătăre precum: delir (băigăceală) şi con-vulsiuni; de îndată însă ce apar petele pe corp, aceste accidente dispar.
După două sau trei cjile se observă pe frunte, pe obraji, pe gât, pe piept, pe braţe, pe pântece, apoi pe tot corpul o mulţime de mici pete roşii împrăştiate într’un mod nere-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1-263
gulat, iar une-orî unite în grupuri, avend asemănarea cu muşcăturile de purice.
Câte odată, copiii se plâng de dureri de gât şi sînt răguşiţi. Dacă ne uităm în gâtul bolnavului vedem aceleaşi pete ca şi pe corp însă mult mai roşii.
Când pojarul a eşit complet peste tot corpul, t<5te simp-tomele se micşoreză, slăbiciunea şi durerile din tot corpul dispar.
Dacă boia îşi urmăză regulat mersul ei, atunci cam în a patra c}i după eşirea petelor pe corp, încep a se îngălbeni, apoi se cojesc şi cad sub formă de solzi, iar bolnavul intră în starea aşâ numită de convalescenţă, adică starea în care începe a se pune pe picidre.
De multe ori se pdte întâmplă că după ce a intrat în convalescenţă, bolnavul să rămâne cu o tuse uşdră sau răgu-şelă care să dureze mai mult timp; la aceşti bolnavi trebue de luat sema, căci de multe ori la unii din ei, pojarul a fost pricina unor boli de piept fdrte grave.
Tratamentul
Când un copil presintâ simptomele arătate mai sus, nu trebue să întârziem nici un moment şi să-i dăm ca băuturi următdrele ceiurî emoliente şi pectorale: de nalbă, toporaşi, flori de limba boului sau de soc, cu puţin zahar sau miere, care căiuri se prepară în modul următor:
Se iea flori de toporaşi (violete) .... 10 grame Apă ferbinte.....................• . . 1 litru
Se tdrnă apă ferbinte peste flori, se lasă astupat 15 minute apoi se strecdrâ şi se adaogă zacar cât vrei să fie de dulce.
Tot în acest mod se prepară şi cele-lalte ceiurî de mai sus.
Bolnavul trebue să stea în pat într’o cameră întunecdsă, căci lumina îl supără la ochi cari sînt dejâ iritaţi din eausa bdlei; va fi bine acoperit, însă nu prea din cale afară, căci o căldură prea mare ar pute să-î adune sângele la cap şi la piept şi ast-fel să împedice mersul regulat al bdlei. Căldura în casă să fie potrivită şi neschimbătdre.
Durerea de'cap se va combate cu muştar aplicat la pulpe sau la cdpse; pe frunte să nu se pue comprese reci, căci îm-pedică eşirea petelor; se va face unul sau două clistire sau cu sare sau cu miere.
Dacă tuşea îndesesce pe bolnav, se pdte da câte o ceşcuţă de ceiu de mac săra şi diminăţa. Ceiul se prepară ca cel de toporaşi; sau se pote da dacă este la îndemână una linguriţă de sirop de diacod, sau 2 — 3 picături de laudanum într’un ceiu dre-care.
Dacă eşirea petelor întârzie, atunci se fac pe tot corpul fricţiuni cu o cârpă uscată şi se pun pe piept cataplasme
www.dacoromanica.ro
1204
ALBINA
de făina de in cu puţin muştar, în acelaş timp se va da bolnavului ceiu cald de flori de soc sau de teiu, a cărora preparaţiune sti arătat mai sus.
Pînă ce vine medicul de plasă, se va încăldi bolnavul punând pe lângă el cărămizi calde învelite în cârpe.
Dacă are diaree (urdinare) se vor face clistire cu crolimală (scrobelă). Acest clistir se prepară în modul următor: Crolimală .... 1 lingură (sau 15 grame).
Apă rece...........1 pahar mare.
Se amestecă bine crohmala, apoi se tdrnă 2 pahare de apă caldă, şi se face clistirul cu un irigator care se pdte găsi la mdşa comunală.
Dacă tuşea este mare şi scdte cu greu flegma, atunci se va da bolnavului câte un pacheţel de câte 25 centigrame de pulbere de ipecacuana pînă când începe să verse.
Pentru a împedicâ inflamaţiunile de urechi cari se pot ivi în urma acestei boli, e bine a se face bolnavului injecţiuni de 2 ori pe cji cu soluţiuni de acid boric şi anume: acid bo-i*ic 2 grame apă caldă 100 grame.
După vindecare, copiii trebue ţinuţi în casă încă câte-vâ cjiile pentru a înlătură imflamaţiunile de plămâni. Camera se va ţine potrivit de caldă, mai cu semă dacă bolnavii au tuşit tare în timpul bdleî, şi dacă ne dau de bănuit că vor rămâne cu vre-o bolă de piept, căci pojarul este de multe ori causa ofticeî, mai cu semă la cei predispuşi la acâstă bdlă.
Când o epidemie de pojar se ivesce într’o localitate sau într’un internat, trebue pe cât e cu putinţă să se îndepărteze cei sănătoşi. Acestă isolare trebue să dureze cel puţin 15 <}ile Acesta e singurul mijloc pentru a opri întinderea b61eî.
Institutorii şi învăţătorii trebue să aibă tot-deauna în vedere necesitatea isolârii, căci pojarul este una din bolile cele mai contagiose şi cari se lăţesc cu cea mai mare repeziciune.
Dr. X. Grigoriu.
Modicul Spit. Rural. PoduMloie.
DE ŢINUT MINTE
Dacă aflăm în noi vre-un viciu sau vre-un cusur, trebue să începem de la început a-1 combate; căci aşteptând să trecă o di» două şi mai multe, se pdte întâmpla să ne pomenim cu două cusururi.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1265
Trăsnetul şi urmările lui.
jGV
n vara acesta gazetele mai în fie-care <,li au adus ştirea că trăsnetul a omorît omeni ori că a aprins case. Nu numai la noi, ci şi în-tr’alte ţări. Au şi fost într’adevăr, furtuni mari în vara acesta.
Nu e însă nevoe de furtună, ca să fie multe trăsnete. De multe ori pe vreme liniştită, un nor mic, fără ploie, aduce trăsnete cumplite. Ba s’a văţlut trăsnind puternic dintr’un norişor aprope nebăgat în semă, plutind încet prin văzduhul albastru, un nor aşa de mic, în cât se adeveresce cu el vorba Românului că «trăsnesce din senin.»
învăţaţii, despre care ţăranul zice în batjocură că-şî bat capul să numere şi câţi peri are omul pe cap, îşi bat capul şi cu trăsnetul şi băgă de semă fel de fel de lucruri: cum se nasce trăsnetul, cum alergă, când lovesce, cum lovesce şi în cine, şi de ce, şi cât e de mare, cât e de iute, câtă putere are şi cum şi-o arată — şi câte altele. Dar orî-care dintre d-vostră pote face acelaşi lucru ca învăţaţii. In «•Monitorul oficial» sînt scrise tote întâmplările de felul acestora, şi dacă le urmăresc! pe tote în cursul unui an, îţi faci singur o statistică: a trăsnit în anul acesta pe 180 de omeni, pe atâţia i-a ucis, pe atâţia i-a schilodit, atâţia au fost femei, atâţia bărbaţi, atâţia au fost trăsniţi pe câmp deschis, atâţia sub copaci, atâţia în case, etc. Multe dintre aceste «băgări de semă» sînt folositore, ca orî-ce învăţătură; multe sînt frumose să le scii.
Iată de pildă câte-vâ. E sciut a<jli cu siguranţă că fulgerul lovesce mai des în bărbaţi de cât în femei. Anul trecut în Francia au fost trăsniţi 360 de omeni, dintre cari numai 90 de femei. In hrusia 310, dintre cari 253 de bărbaţi. Nu numai statistica a arătat acesta, ci şi întâmplările singuratice. In Italia, un tată cu soţia sa şi fiul său veniafi de la câmp. Femeia era în mijloc; trăsnetul a isbit pe
www.dacoromanica.ro
1266
ALBINA
tată şi pe băiat, cari erau pe margini, pe femee însă nu. Aî ţlice că e întâmplare; însă caşul s’a repetat des şi tot la fel. Interesant e caşul întîm-plat în Belgia odată. Şedeau la masă tata cu doi copii, alături muma cu alt copil în braţe. Trăsne-
Trăsnet, lovind un copac înalt.
tul isbind în casă a ucis pe trei: pe tată, pebăia-iatul de lîngă el şi pe băiatul din braţele mamei; pe fetiţă, care sta lîngă tată-so, a rănit-o; mamei însă nu i-a făcut nimic, cu tote că i-a ars copilul din braţe.
S’a băgat de semă că trăsnetul isbesce mai des pe omenii cari sînt pe câmpul gol. Mai rar pe ceî ce sînt sub copaci, sub stîncî, într’o şură ori în-tr’un şopron. E adevărat, că trăsnetul lovesce forte des în copacii înalţi, mai ales în cei ascuţiţi spre vîrf, în bra^î. Dar de nenumărate ori a trăsnit pe omeni! car! stăteai! sub un pom scund, pe când la zece paşi de-aicî eră vr’un plop înalt or! vr’un brad. In oraşe a trăsnit omeni car! steteati sub stre-
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1267
şina unei case jose de tot, iar în apropiere de căţî-vâ metri erau case cu paratrăsnete ori bisericî cu turnuri înalte.
De obiceiii fulgerul e atras de metale, de obiecte de metal pe cari orî le aî întîmplător la tine ori sînt unde-vâ în apropierea ta. Pe câmpul gol e dea-juns o sapă, o cosă, un plug, ca să atragă trăsnetul. Şi curentul de aer atrage trăsnetul, de aceea nu e bine să fug! pe câmpul gol, orî pe şosele, în timp de furtună, căci vîntul ce-1 faci fugend e primejdios. Fără îndoială e lucru mare, că trăsnetul isbesce aşa de des pe un singur om ce fuge avend
Trăsnet, lovind turla unei biserici.
o cosă în spinare — pe când într’un tren ce alergă nebunesce şi are atâta metal, trăsnetul lovesce forte rar. Ce curent face omul, şi ce curent trenul!
De multe orî trăsnesce în turnuri de bisericî, maî ales în clopote. Pretutindeni aii creştinii obiceiul, să tragă clopotele când e furtună, de şi e un obiceiu primejdios şi în multe părţi oprit prin lege. Vîntul ce-1 fac clopotele trase, măresc primejdia. Şi s’a întâmplat de multe orî să trăsnescă în clopote şi să le topescă. Un cas s’a întâmplat în vara acesta în Francia: eră furtuiiă, clopotarul trăgea clopotele şi de-odată un trăsnet puternic a isbit în turn, în cât a ars şi a nimicit biserica pînă în temelie.
Trăsnetul lovesce des în locuri unde sînt îngră-
www.dacoromanica.ro
1268
ALBINA
mădiţî mulţi omeni, ori multe vite. In herghelii de caî, în cirezi de boi pe munte; în şcoli, în biserici, în teatre. Acesta e causa că în tabără trăsnesce aşa de des. Aici, mai ales, căci sînt şi îngrămădiţi omenii, şi au şi mult metal la ei — tunuri şi puşti. Unul dintre cele mai îngrozitore caşuri de trăsnet în ta-beri, s’a întâmplat la 1864 în America de nord. Un regiment sta pe o colină în corturi j puştile steteau în piramide. Eră vreme grea, şi de-odată un rîu de foc că<;lîi peste tabără, un fulger. De-odată tote corturile s’aprinseră, parii şi lucrurile de lemn săriră în tote părţile ca pleva, toţi soldaţii pînă la unul fură trântiţi la pămînt ameţiţi cu toţii, tote puştile din piramide se descărcară de-odată şi toţi caii fură omorîţi. Opt-spre-ţlece soldaţi au murit pe loc, cei-l-alţi toţi au fost răniţi, toţi fără escepţiune, iar două tunuri s’au topit.
Fulgerul pote să facă minuni, nu numai ca putere, dar ca întîmplare. Odată, în Bavaria a trăsnit într’un zid singuratic, făcut ca să dea soldaţii la ţintă: eră un zid lung de 8 metri, înalt de 4 şi gros de-o palmă. Trăsnetul l-a luat din loc şi l-a dus la o depărtare de 11 metri, fără să-î strice nimic, nici măcar să clintescă o piatră, şi l-a lăsat drept în piciore. Aici nu e de mirare puterea trăsnetului, că a dus cu el un zid aşa de mare, ci întâmplarea că l-a dus aşa par’că l-ar fi purtat pe palmă şi l-a lăsat întreg şi în piciore. Când trăsnesce în case, fulgerul de multe ori par’că se jocă; ca un şarpe alergă din odaie în odaie, făcend găuri în păreţi, prin colţuri, topesce lucrurile de metal, spulberă cenuşa din vatră, împrăştie cărţile de pe masă fără să le ardă, pârlesce hainele de pe «culmea» ţăranului fără să le aprindă, stinge lămpile, face «flori» pe sticla iconelor fără să le spargă şi câte altele.
Când isbesce în om, nu-1 omoră tot-d’a-una. De multe ori îl lasă tefăr, dar îi face «flori» pe spate, pe umeri, pe obraz, îl sgârie — în chip neesplica-bil — în câte cinci şase locuri de-odată: pe umărul stîng, pe copsa dreptă, pe călcâiul drept, îi rupe o unghie la o mână etc. Une-orî îi pârlesce numai
www.dacOTomanica.ro
ALBINA	1269
părul, nu numai al capului, ci pe tot corpul, iar altceva-nu-i face nimic. De multe ori hainele şi lucrurile ce le are omul — chei, cuţit, bani, etc,— arată urme de-ale fulgerului, pe când omul rămâne tefăr. A trăsnit în om: i s’aîi topit banii în pungă,s’aîi aprins hârtiile în sîn— iar lui nu i s’a întâmplat nimic.
Urmele ce le lasă fulgerul pe haine sînt maî ales destrămăturî neregulate, cu marginile pârlite. Obiectele de metal el le rupe, le topesce, le dă proprietăţi magnetice Rănile pe cari le face pe trupul omului, sînt maî ales nisce dungi roşii cari se ramifică întocmai ca o coronă de copac, de aceea se se numesc flori. Ele arată drumul pe unde a mere focul fulgerului şi pot să fie ori numai pe o parte a trupului, pe o mână, pe un picior, pe piept, etc. Ori se întind din creştet pînă în tălpi. Curios e caşul, când a trăsnit odată într’un ipodrom: din 30 de omeni loviţi de trăsnet, patru au murit pe loc, cei 1-alţi şi-au venit în fire pînă într’un ceas, dar mai toţi aveau arsuri şi flori;» doi aveau nisce răni forte curiose: le eră găurită pielea din talpa piciorelor. Nimic n’aveau alt-cevâ: fulgerul lise scurse prin haine, le făcu găuri în tălpi, în ciorapi, în ghete şi se duse în pămînt.
Rar se întâmplă ca fulgerul să frîngă omului membre, să-i smulgă mâinile, piciorele, aşâ cum face cu pomii pe care-î desghină, le despică tulpina, etc. De multe ori însă asvîrlă pe om la depărtări mari.
Urmările trăsnirii — când omul nu more pe loc — pot să fie trecetore, de-un ceas, de-o qli, de-o săptămână. Rar se întâmplă, ca omul trăsnit să porte viaţa întregă urmele trăsnetului, cari sînt parali-sări ale membrelor, pierderea graiului, a aurului, a vederii.
La tote poporele păgâne omenii scăpaţi teferi de trăsnet sînt şi au fost priviţi ca persdne sfinte cu cari Zeii aii făcut minuni.
Or.
www.dacaromanica.ro
1270
ALBINA
Din activitatea d-lui Ioan Neniţescu, prefectul jud. Tulcea.
Lunî 14 curent a avut loc inaugurarea noului sat românesc «Floriile» situat la mila H pe bra(ul Sulinei şi în apropierea satului «Carmen Sylva».
Acest sat e al (Jecilea din cele înfiinţate de d. Neniţescu şi al şaptelea pe delta Dunării.
Dăm aci textul actului de fundaţiune al noului sat, întocmit în întregime de d. prefect Iăn Neniţescu.
AstăcJÎ, 14 August anul 1900, in ajunul Adormirii Maicii Domnului, însoţit de d-1 Colonel Petrovicî, comandantul Regimentului 33 Tulcea, de d-1 Major Constantin Forescu, de d 1 I. Coşereanu, directorul Prefecturii, de d-1 Ioan Răsvani, ajutor de primar al oraşului Tulcea, de d l N. S. Baboianu Droe, avocat, de d-1 Al. Ionescu, profesor la liceul din Tulcea şi avocat, de d-1 Căpitan G. Dondoe, de S. S. preotul Ştefan Ionescu, institutor, de d-1 D. Ni-ţescu, învăţător, de d-1 Dumitraşcu, adjutor de primar al oraşului Chilia-Veche, de d-1 sub-locotenent Constantin Alexandrescu, de d-1 Atanasescu Lazăr, medicul plăşiî Tulcea, de d l Vasile II. Frigator, primarul comunei Jurilofca şi încă alţi mulţi, cari împreună am plecat dis de-dimineţă din Tulcea cu cano-niera «Alexandru-cel-Bun» şi mers-am in josul apei Dunării pînă la mila 11 a braţului Suliniî, nu departe de satul românesc «Carmen Sylva» care şl-a luat fiinţă la 2 Aprilie anul acesta şi se află în mila 12-a, şi când am ajuns la acea milă, adică la a 11-a, am găsit sosiţi acolo de la Sulina pe d-niî N. Gălciurescu, primarul otaşului Sulina, pe d-1 S. C. Vidopol, adjutorul de primar al aceluiaşi oraş, pe d-1 P. Crăciunescu, adjutorul de sub-prefect, pe S. S. Archimandritul D. Crihană, pe Diaconul G. Guţu, pe preotul Constantin Stefânescu, din comuna Pădurea-Năgră (Cara Orman), pe d-1 Betuni, institutor la Sulina, pe d-1 C. G. Boteanu, şeful poliţiei oraşului Sulina, pe d-1
I.	Ionescu, primarul comunei Pâdure-năgrâ, pe d-1 Chiriacopol, primarul comunei Sf. Gheorghe, şi alţi mulţi încă locuitori din Deltă şi din satul Carmen Sylva şi multe domne din oraşul Sulina şi din oraşul Tulcea şi în faţa tuturor acestora dat-am început de fiinţă încă unui sat românesc, al şaptelea in delta Dunării, care se va chemă cu numele «Floriile», aşezat drept pe malul braţului Sulina, pe loc înalt de pe drepta cursului apei, şi s'a început acest sat românesc cu următorii capi de familii:
Anastase G. Iordache, Ion Nechifor, Iordan C. Iordache, Ion Andrei, Gheorghe Ion Caşic, Iăn I. Nichifor, Pascale Andrei şi Paraschiv Gălăţeanu, toţi agricultori; iar la spatele acestui sat se întinde, ca şi la spatele vecinului sat nou Carmen Sylva vestitul grind, de mai multe deci de mii de hectare, ce coprinde mal totă partea răsăriteană dintre braţele Sulina şi Sf. Gheorghe, cu pădurile Cara-Orman, Sirecu şi Ierenciuc, cu satele Pădurea-Năgră, Mo-vilenil (Lictova) şi cele nouă Carmen Sylva şi Floriile cu forte întinse şi forte îmbelşugate păşuni de trifoi alb, pline cu nenumărate soiuri de flori, unde s’ar pută face o însemnată crescere de albine şi o neînchipuit de rodnică cultură de vii, şi, cu o sumă de lacuri pline de pesce ca: Roşul, So-lonţiul, Porcul, Lumina, Puiul, Roşuleţul, Lictova, Puiuleţul, Luminiţa, etc., ast-fel că locuitorii noului sat «Floriile» vor avă din belşug cu ce să se hră-nâscă cu familiile lor şi cu ce să-şi hrănescă vitele lor, ori cât de multe ar fi ele la număr.
Toţi cei numiţi şi alţi încă, ajunşi fiind Ia locul hotărit pentru noul sat, 1n care s’a şi ridicat vre-o câte-vâ case, S. S. Părintele Archimandrit D. Crihană, asistat de preoţii şi diaconul zişi mai sus, sfinţesce locurile acestea, pe care va cresce şi va înflori satul românesc «Floriile» şi prin căldurose rugăciuni chămă bine-cuviritarea lui Dumnecjeu cel drept şi puternic peste locuitorii iutemeetorî ai satului celui nou şi peste urmaşii lor din nem în nâm până în adlncul vâcurilor.
După acestea, sub-semnatul Prefect al judeţului Tulcea, grăit-am celor de (aţă, zicându-le că grea a fost la început administrarea judeţului fiind-că, după 19 ani de administrare românescă, Românul nu era încă convins că Dobro-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1271
"ea face parte din regat, do ore-ce vedeau că străinii stăpâniau in casa lui. A trebuit deci să lucrez pentru a puue pe Român in drepturile lui, şi pentru acesta am dat mai intiiu cel mai mare avânt şcolel şi bisericei.
De la 1897 încoace, de când am fost pus in capul judeţului Tulcea, am prefăcut gimnaziul din Tulcea, care dormita, într’un liceu forte activ şi populat, am stăruit de s’.i înfiinţat un externat secundar de fete, apoi am fondat tot in oraşul Tulcea, o şcdlă Frobeliană foarte populată cu copii de t6te nemurile; iar in judeţ am înfiinţat 7 şcoli frobeliene şi anume: în Sarichioi, în Congaz, in Cerna. in Ciamurli-de-sus, in Potur, in CasapchioT şi in Juri-lofca; afară de aceste şcoli, am mai presărat judeţul cu 13 şcoli de cătun şi cu patru-spre-zece şcoli de adulţi, tote bine frecucntate; am construit fără să cer de la stat nici un ban. două-spre-zece frumoase localuri de şcoli, şi anume: in Cuciue-chioî, in Tari-Verde, in Ceamurli-de-jos, în Cârje'tarî, iu Canat-Calfa, in Cineli, în Acpunar, in Coiumpunar, in Pârlita, în Ilamcearca, in Dunavăţu-de-sus şi în Cara-Orman, şi am mai construit cu fonduri date de casa şcolelor alte şăpte localuri de şcdlă şi anume: in Rachel, in Baş-chioî, în Meidanchioî, in Sarichioî, in Slava-Rusă. in Cianuirli-de sus, şi in CasapchioT. Şi mai sunt proiectate a se înfiinţa trei şcoli practice de pescuit, una în oraşul Mahmudia, alta !n oraşul Isaccea, şi alta in oraşul Măcin, tustrele aceste oraşe pe Dunăre; apoi o şcoală practică de dogărie în comuna românească Niculiţel, aşezată intr’o regiune de podgorii, şi trei şcoli practice de agricultură, una la Cataloî, una la Enisala şi una la Casimcea. Astăzi judeţul Tulcea, din punct de vedere şcolar, este printre cele d’ântâiu din tota ţara. Tot prosperând a mers şi biserica, căci de la venirea mea aici, s’aă sfinţit bisericele din Acpunar, Satu-Nou, (plasa Babadag) Beibugeac, Cerna, Luncaviţa, Sarighiol (plasa Tulcea), Sfântu Gheorghe, Recinăga, Sa-righiol, (plasa Babadag), şi bisericele Sf. Nicolae şi Acoperămîntul Maicei Domnului din oraşul Tulcea; apoi s’a început construirea de biserici in Letea, Baschioi, Chilia Veche, Prislava, Beştepe, Hagilar, Beidaut, Congaz, Armutlin, Cataloî, Turcoia, Garvăn, Rachel, Casimcea, Canlă-bugeac, Inan-Cişme şi fi-nisala şi s’a mai proectat a se zidi biserici in: Balabancea, Isaccea, Orta-chioî şi Babadag.
Dar, munca pentru romanizarea şi înflorirea judeţului nu s’a mărginit numai 1a şcolă şi biserică, ci s’a revărsat şi asupra altor câmpuri de activitate; am construit cinci localuri de primării: 1a Slava-Rusă, ta Satu-Nou (plasa Tulcea), 1a Ortachioî, ta Canlăbugeac şi 1a finisata; am îmbrăcat tot judeţul până şi unele cătune cu linii telefonice; am infrinat intrarea neregulată a străinilor in judeţ, şi am regulat paza graniţelor despre Dunăre şi despre Mare; am înzestrat judeţul cu drumuri, făcînd peste 70 kilometri, In care întindere intră şoselele cele mai grele ca şoseaua Sarichioî-Enisale, peste tacul Babadag, şoseaua Babadag-Slava-Rusă şi varianta de 1a Niculiţel-Mei-danchioî: am pus şcolele bulgare pentru intăia dată sub ascultarea legilor ţăreî; am creat un cerc românesc şi o bancă cooperativă românăscă iu oraşul Tulcea, am purificat listele comunale ale oraşului Tulcea şi ale comunelor rurale cari eraO invadate de străini, ce se jucau cu drepturile ce dă constituţiunea ţăreî, şi incă mal trebuesc purificate tote acele liste electorale; şi totuşi t6tă acăslă lucrare nu era ceea-ce se cuvenea mai mult şi mai ales acestui judeţ a cărui inimă nu era încă lipită de inima ţărtAT. De aceea am început şi un alt gen de lucrare: am ridicat un monument grandios pe colnicul Hora, din oraşul Tulcea, intru glorificarea înţelepciunii M. S. Regelui Carol I şi vitejiei, voinicieî armatei române, cărora avem a mulţumi readucerea Dobrogei 1a sânul patriei mume; am ridicat un monument şi puternicului Voevod Mircea-cel-Bătrân, care a stăpînit altă-dată peste Dobrogea; am pus in satele bulgăresc! peste 1200 de familii românesc! venite din ţară şi de prin provinciile românescl ce se găsesc sub alte stăpinirî; am presărat familii românescî prin satele de pe braţul Chiliei şi am înfiinţat in Deltă şăse sate românescî şi cu cel de astăzi şăpte. Şi totuşi nu este destul făcut, ci trebue lucrat mereă înainte ta romanizarea Dobrogei, saă mai bine zis 1a adevărata ei cucerire, căci acăstă provincie trebue să rămâe în veci româ-nescă, nu pentru că este şi frumosă şi bogată, ci pentru că ea ne dă stăpânirea gurilor Dunărei, stăpânire a câ-eî preţidsă însemnătate am arătat-o
www.dacQFomanica.ro
1272
AL JUNA
când ani Înfiinţat vecinul sal românesc «Carmen Sylva,» apoi pentru că ne dă rgsullâtdre către mare şi pentru-că, despărţind pe slavii nordici de slavii sudici, ajută ca viaţa nostrâ naţională să se desvolto în chip normal. Dacă cercurile cârmuitore ale ţărei ar înţelege desăvârşit însemnătatea Deltei şi a Dob:ogeî, s’ar crea o a treia prefectură de Sulina. Prefectul de acolo ar avea destul de lucru, chiar de s'ar ocupa numai de colonisarea deltei cu Români, adecă cu adevărată cucerire a deltei de către ndmul românesc.
Şi adresăndu-mS sătenilor fondatori ai noului sat «Floriile» i-am îndemnat să lucreze cu hărnicie Ia crescerea şi înflorirea satului lor şi prin munca lor, revărsată asupra bogatului pămint al deltei, să producă de tole şi împreună cu locuitorii din Carmen Sylva să se facă hrănitorii şi cuceritorii pîeţii din Sulina; să se ajute intre ei frăţesce locuitorii români cu toţi al acestor două sate. şi să se pdrte ast-fel ca să facă cinste numelui de Român aici la gurile Dunării şi la Mare.
Apoi adresându-mă iarăşi tuturor celor de faţă, i-am rugat pe toţi, ca date fiind timpurile şi împrejurările în cari trece acum ţara, să binevoiascâ cu toţii a-şî uni cu mine cugetul şi a cjice împreună o rugăciune către Tatăl Ceresc, pe care am alcătuit-o anume acum, venind cu canoniera «Alexan-dru-cel-Bun» in spre locurile acestea, unde este Floriile şi, cu toţii dis-am:
cD6mne Dumnezeule a tot puternice, nu încetă de a priveghiâ asupra nemulul nostru romănesc şi de a-1 păzi pe el de tote cele rele.
Dumneyeule al părinţilor noştri cel pururea ţie crediucioşî, care după fie-care încercare ce le-ai trimis, datu-ţl-au mulţumire şi laudă prin ridicarea de locaşuri slinte, pentru biruinţele dăruite în grele şi sângerose lupte, întru păstrarea legii tale şi a hotarelor ţării, ajută-no şi pe noi, urmaşii lor, să biruim pornirile duşmănose ale acelora pe care-I d6re sprijinul părintesc ce al dat, stăpâne slinte, ncmului nostru in vdcurl.
D6mne milostive şi îndurătorule, dă gând bun duşmanilor noştri cel mari şi cel mici, cărora, noi, poporul tSti drept credincioşi, nici un rău nu le dorim şi puno-le lor în inimă cuget prietenos către ţara acesta şi către locuitorii el, cari nu aştăptă de cât pace de la vrăjmaşii lor, cărora ramură de măslin le întinde.
iar dacă in nepătrunse ta înţelepciune, părinte drept, liotărît-aî să-I încerci pe eî cu pedâpsă, pentru răutatea lor şi pentru relele lor fapte ce nu mal contenesc, şi nu le vel da lor nici pentru viitor gând bun şi prietendsă pornire către ţara acăstă şi către poporul el, atunci, indură-te, puternice Domne Ceresc, intăresce braţul poporului teu şi intrar-meză-1 pe el şi pe Regele pe care tu 1-aî ales şi 1-aî pus poruncitor peste poporul teu acesta, pentru ca în numele teu cel in veci lăudat, să pedepsescă după cuviinţă pe duşmanii acestei ţări, să-I aşerje pe el iarăşi întru dreptu rînduială şi cu paloşul ce vel da Înmâna poporului românesc să-l înveţe a cinsti bunurile păcii şi a le căută pe ele.
^Sădesce Ddmnc, recunoscinţă in cugetul acelora, cărora noi, poporul tău, prin sângele nostru le-am dat vi<$ţă şl lumină in resboiul cel din urmă in care purtatu-ne a drtfpta ta pururea biruitori, şi nu lăsă pe cel rău nărăviţi intru năravurile lor cele rele, ci dă-le semn înţelegător, că, precum cu voia ta datu-le-am vieţă şi lumină, tot cu voia ta cea drăptă lua-se-Yor lor acăsta.
«Şi precum, stăpâne bune, stat-a bine-cuvîntnrea ta peste Mircea-cel-Bătrân şi peste Ştefan-cel-Mare şi peste Alexandru-cel-Bun şi peste Mihai-cel-Vitez şi peste Petru Rares şi pe Radu-de-la-Afumaţî şi peste alţi voevorji iubiţi ţie, puternici stâlpi de ţară şi de năm, asemenea să stea bine-cuvintarea ta peste iubitul nostru Rege Carol I, şi peste toţi al Lui, care prin voinţa cerăscă sînt al noştri acum, al nemulul romanesc cel de tine prin vecurl sprijinit, şi dă, Domne Slinte, iubitului nostru Rege <j»le lungi şi intrăgâ sănătate, ca să ducă ţara acăsta spre mărire şi să îndrumeze nomul nostru spre cinstirea de către tăte cele-lalte nămurl de pe păraînt, şi cresce-I Domne Lui puterile, şi înconjdră-L pe El, de lucrători credincioşi şi închinaţi celor ale nămulul, şi fă, Domne Dumne<jeule, ca totă fapta de el făptuită să primâscă bine-cuvintarea ta şi să aibă trăinicie în vecii vecilor amin .
Şi toţi câţi erau de faţă, ca ochii udi de lacrămT, ridicat-au glasul şi au dis: Amin.
Acest act de fundaţiune al noului sat românesc «Floriile» al VII in delta Dunării, se va scrie pe pergament şi se va pune in temelia bisericii ce se va ridică odată, in acest sat, şi care va avd hramul «Duna Vestire».
I. Xeuiţeseu
________________ Prefect.
UN CUVÎNT
Nimic nu e mai periculos de cât o povaţă bună, întovărăşită de o pildă rea.
www.dacocomanica.ro
ALBINA
1273
UN FILANTROP NECUNOSCUT
flăm că în comuna Fântâna-Mare, din judeţul Suc^va, se un bun Român, care, conduc£ndu-se de preceptul evan-gelic «ce face drepta să nu scie stânga^, fără absolut nici un interes lucreză în tăcere numai şi numai în binele şcolel.
Acesta este George Ghiţescu, proprietarul moşiei Dumbrăviţa, din disa comună.
Câte vâ din faptele sale ne vor lămuri şi mal bine:
Cu trei ani în urmă, nu eră şcdlă în Dumbrăvi ţa. Preocupat de luminarea şi de un traiu mal bun al sătenilor săi de pe moşie, filantropul nostru face cu cheltuiala sa o casă bună, o înzestrdză cu mobilierul necesar unei şcdle, o pune la disposiţia comunei, stărue şi i se înfiinţeză şcdla.
De la început şcola lui Ghiţescu e frecuentată regulat de 45 elevi şi acesta fără nici o amendă, fără nici un îndemn alt de cât pilda şi sfatul proprietarului, care de regulă din săptămână în săptămână dă pe la şcolă, ca să vadă ce mal este, cum mal merge, de ce mal e nevoe.
In anul şcolar 1898—99, înceteză din viaţă mama sa, mult regretata şi mărinimdsa Maria G. Ghiţescu.
In memoria mamei sale, fiul înfiinţeză, pentru tot timpul cât va trăi — dă-î Domne, viaţă lungă ! — I) o vacă cu viţel, II) doi juncani şi III) o îmbrăcăminte completă.
Atât anul trecut, cât şi acesta, el şî-a ţinut cuvin tul, şi şî-a atras pe lângă afecţiunea sătenilor, bine-cuvîntărî udate de lacrămile săracilor ; căci cum s’a întâmplat anul acesta premiantul care a luat vaca cu viţelul eră tocmai fiul unei vSduve.
Faptele d lui Ghiţescu sînt cu atât mal de laudă, cu cât s’a ferit de orî-ce reclamă.
Găsi-va dinsul imitatori!
MEHADI A
Şedinţele «Asociaţiuneî pentru literatura şi cultura poporului Român din Austro-Ungaria,» cu sediul in Sibiu (Transilvania).
In diua de Duminecă 9 Septembre st. n. sau Duminecă 27 August st. v. a. c., se va întruni în localitatea Băilor Herculane (Me hadia) toţi membrii Asociaţiunel în adunare generală şi vor da mal multe serbări populare, cari intereseză fdrte mult pe orî-ce visita-tor ce ar dori să vadă grandiosa întrunire a acestei Asociaţiunî şi la care îndemnăm pe toţi Românii de bine să nu lipsescă de la festivităţile acestei Asociaţiunî.
Pentru reuşita acestor serbări s’a constituit un comitet, în frunte cu protopopul Mihail Popovicî din Orşova, d-1 Corescu şi cunos-
www.dacoramanica.ro
1274
ALBINA
cutul doctor Gh. Vuea din Băile Herculane şi a luat tote măsurile ca ospeţil să fie cât se p6te de bine primiţi.
Un program detaliat, arată mersul festivităţilor, fiind alcătuit cam ast-fel:
1)	Duminecă la orele 11 a. m. se va oficia un Te-Deum în biserica română din Băile Herculane (Mehadia).
2.	După amiadl la orele 3 p. m. se vor citi diferite disertaţiunî în sala Teatrului de către d-1 dr. Vuea şi profesorul Patriciu Dră-gădina, cu conţinut istoric, referitor la Băile Herculane. După di-sertaţiunl se aranjază în grădina de economie (Maierhof) o serbare cu jocuri populare, la care vor participă mii de ţărani din Banat, premiindu-se de către domnele alese cu acestă ocasiune cele mal frumose costume ţărănescl şi se vor distribui mii de exemplare, diferite scrieri populare, dăruite de Asociaţiune.
3.	La orele 9 sera va ave loc în salonul de cură (cursalon) concertul dat de harnicul cor din Logoj, condus de maestrul I. YTidu, ajutat de puterile artistice ale domnişdrelor Virginia Gali şi Dora Vuea, participând şi musica regimentului 33 din Arad la acest concert.
4.	Luni la orele 10 a. m. va fi şedinţa ultimă a adunăreî gene-rale. La orele 2 p. m. se va da un banchet, iar la orele 9 sera va avd loc un splendid bal la cursalon în folosul Asociaţiune!
5.	Marţi va fi escursiune cu vaporul pe Dunăre de la Orşova în sus pînă la Cazane şi în jos pînă la Turnu-Severin, în care oraş escursioniştiî vor râmând noptea luând trenul a doua di Miercuri, pentru băile Herculane Temişdra, etc.
Vâdend silinţele depuse de comitet, care pînă astădî a obţinut preţuri reduse pentru camere şi masă, recomandăm cu stăruinţă a -veni cât se pote mal mulţi Români la aceste serbări ale fraţilor noştri de elită sciinţifică, cari serbări, cine scie când se mal pot -vede, afară de ocasiunea acum bună venită.
_________________ Jî. I>. Spinemiu.
SFATURI
Dacă vreţi să aveţi legume prospete şi orî-când •degeba la îndemână;
Dacă vreţi să nu mai aruncaţi malaiul şi grăunţele pe drumuri;
Să aveţi putinile pline cu varză şi cu murături, tot de geba;
Dacă vreţi să vă fie casa tot d’a-una îndestulată;
Atunci faceţi-vă grădini împrejurul caselor vostre!!
Săpaţi-le, pliviţi-le, udaţi-le şi îngrijiţi-le bine!!
Şi Dumnezeu vă va răsplăti cu prisos munca vostră!!
www.dacaroauuiica.io
ALBINA
1275
P agina glumâţă.
JURĂMÎNTUL BEŢIVULUI
Are dreptate stăpînul meu. N’am'să mai beau. Să-i iasă ochii cui m'o mai vede în cârciumă.
INFORMAŢII
D-niî John Fowler & Co. renumiţi constructori de pluguri cu aburi, binecunoscuţi aci in ţară, al căror delegat pentru Komânia este d-nul inginer Julius Saxon, Bucurescî, Str. Armaşuluî No. 6, aQ fost premiaţi la exposi-ţiunea din Paris, pentru aparatele lor de cultură cu aburi la grupa 7 clasa: 35 cu «Grand prix »
• *
De la 1—16 Septembre vor începe înscrierile la şcola de bele-arte din> Bucurescî, pentru secţiunile de pictură şi sculptură.
www.dacoramamca.ro
1276
ALBINA
Condiţiunile de admitere sînt următorele: u) Să aibă etatea între 15—25 ani, b) Cel puţin 4 clase secundare terminate.
Cererile timbrate se vor înainta direcţiunii însoţite de extractul după actul de nascere şi certificatul de 4 clase secundare.
Streinii, pe lângă actele mai sus citate, vor presentă şi o recoman-daţie din partea ministerului, sau din partea consulatului general al Statului, la cari sînt supuşi, înscrierile vor dură numai pînâ la 15 Septembre.
Cererile pentru concursul publicat de ministerul instrucţiunii publice pentru ocuparea catedrelor de maeştri la şcola de meserii din Berlad, se primesc pînă la 1 Septembre.
Ministerul de instrucţie a luat disposiţia ca şcola secundară de gradul al II-lea de la Icona să fie transformată în liceu. Seria de eleve din anul al 4-lea cari sînt în număr de 14 vor fi trecute direct în anul al 5-lea de la şcola normală de institutore din Iaşi, ca unele ce au făcut programul acestei şcole. Pentru completarea claselor de liceu, se vor primi deocamdată eleve din clasa V din acele cari au terminat 4 clase de externate secundare de fete, iar în clasa I elevele cu 4 clase primare. După ce liceul va coprinde 7 clase complete, nu se vor mai admite la acest liceu de cât eleve el. I.
Din eausă că cele 14 eleve aft fost trecute la şcola normală de la Iaşi anul acesta nu se vor admite in şcolâ eleve în anul l-iii la Iaşi.
V
* *
Producţiunea totală a grâului din Europa este în anul acesta de 552 milione hectolitri. Prin urmare, pentru a pute preîntâmpină trebuinţele sale, Europa va ave nevoe să importe din cele-lalte continente 84 100 000 hectolitri grâu.
*
¥ «■«
Pe ţliua de 1 Octombre vor fi vacante 4 burse a 60 lei la şcola de poduri şi şosele, pentru anul I; candidaţii trebue să fi absolvit liceul. Informaţii la şcolă.
*
* *
România a obţinut la exposiţia universal din Paris pentru petro-leul seu cele mai mari premiurî. Din cei 18 exposanţi 5 au luat marele premia iar restul de 13 au obţinut alte premii importante.
Statele-Unite din 1223 exposanţi pentru acest produs a obţinut pre-miuri şi medalii 79. E vădit că petroleul nostru este superior celui din America şi succesul României la acestă exposiţie a fost desăvîrşit.
* *
*
Naufragiul unei corăbii lângă Constanţa.
Corabia «Sf. George sub pavilion otoman, venind din Constautino-pole cu destinaţiune pentru Brăila, a fost surprinsă de furtună in apropiere de portul Constanţa, împreună cu altele, şi a fost nevoită să se adăpostescă aici.
Ventul suflă cu furie de la nord-est şi valuri uriaşe se ridicau pe mare.
Deşi corabia se afla acum în siguranţă, totuşi d. căpitan al portului Constanţa, Lt. comandor Câtuneaiiu, a trimes remorcherul căpităniei ca să-l sfătuiască pe căpitanul corăbiei să intre în port mai la adăpost, căci acolo se pote ca să fie în pericol, în caşul când s’ar schimbă direcţia ventu lui.
Căpitanul corăbiei insă a răspuns că se află în destulă siguranţă acolo
www.dacoramanica.ro
ALBINA
1277
şi că are doue ancore Ia nevoe, de sigur găndindu-se că de aici pote părăsi uşor portul.
Din nenorocire însă direcţia ventului s'a schimbat de la est, şi acum, deşi căpitanul corăbiei a cerut ajutor, eră imposibil însă să i se mai dea.
In (jiua de 18 August, la ora 2 p. m., lanţurile de la ancore s’au rupt de furia furtunel şi corabia a rămas expusă pe mare.
După o luptă uriaşă cu valurile de o oră şi jumătate, a fost aruncată la ţărm în dreptul viilor oraşului, şi în jumătate de oră sfârîmată în bucăţi.
Din momentul ruperii lanţurilor căpitănia portului a şi luat măsuri de salvarea echipajului, plecând in trăsuri la vii; personalul căpităniei, marinarii de la încrucişătorul «Elisabeta», împreună cu tot materialul de salvare: frînghll, colaci, centure de plută, etc., tote date de la in-crucişâtorul nostru şi de la un vapor englez din port.
Când corabia a fost aruncată la mal, omenii de ajutor se aflau deja acolo.
Gardianul portului de aici, Popescu Dumitru, înlr’un moment de devotament s’a aruncat în valuri spre a da ajutor echipagiuluî şi şî-a găsit mortea acolo, coprins de valuri, — deşi scia să înote perfect.
Totuşi ecliipagiul vasului a fost salvat, împreună cu femeea căpitanului şi doi pasageri.
Numai un copil de 12 ani al căpitanului, după o luptă de aprope o jumătate de oră cu valurile şi în mijlocul sfârămaturilor vasului, s’a înecat, cu tote ajutorele ce i s’au dat.
Intre cei salvaţi sînt 3 răniţi grav de sfârîmăturile vasului şi de cuele din acele sfărămături.
Din 11 persone aflate pe vas şi anume: 8 omeni de echipagiu împreună cu căpitanul seu, femeea lui şi 2 pasageri; s’a înecat numai copilul, pe lângă gardianul portului, Popescu Dumitru.
Luni la ora 4 p. m. s’a făcut înmormîntarea gardianului Popescu de la căpitănia portului, victimă a datoriei sale şi a devotamentului.
Căpitănia portului de aici, după intervenirea d. lt. comandor Cătu-ueanu i-a făcut o înmormîntare frumosâ.
Totul s’a făcut de către autorităţile locale, dându-se dricul gratis de către primărie, musica regimentului de asemenea gratis, iar în cortegiu au luat parte: Personalul "portului în frunte cu căpitanul portului, dr. Tălăşescu, lt. comandor Bălescu, comandantul şcolelor de marină, lt. comandor Rădulescu, comandantul apărării portului, o mulţime de alţi oficerî de marină, soldaţi, marinari englezi de la Cocatrice, soldaţii marinari de la încrucişătorul Elisabata etc. etc.
Intre asistenţi am observat şi pe cei salvaţi de Popescu din naufragiu şi în special pe femeea căpitanului vasului naufragiat, care plîngea după el.
Fie-i ţărîna uşoră.
*
*■ *
Sînt convocaţi membrii Societăţii Funcţionarilor Publici, pentru <Jiua de Duminică 3/ls Septembre U)00, orele 8'/2 dimineţa, în localul şcolei comunale de fete No. 12 C. A. Rosctli din strada Clemenţei.
Şedinţa adunării va fi, pe de o parte, continuarea celei de la 23 Aprilie 1900; iar pe de alta, va constitui şedinţa ordinară a sesiune! de Septembre 1900.
Ordinea <jileî va fi dar cea următore:
1)	Continuarea discuţiunii asupra modificărilor de introdus în statute, în urma expunerii ce se va face asupra situaţiunii financiare a fondului filantropic.
2)	Budgetul de venituri şi cheltueli pe anul viitor 1901.
3)	Ratificarea pensiunilor acordate de consiliul central conform art. 87 ■din statute.
La acestă şedinţă pot lua parte, membri cari nu datoreză cotisaţiuni pe mai mult de trei luni, adică aceia cari au achitat cotisaţia pe luna Iunie 1900.
www.dacoromamca.ro
1278
ALBINA
Membrii din judeţe cari n’ar pute veni la şedinţă, au dreptullca să fie representaţi şi să voteze prin delegaţiune, dând procura membrilor din capitală.
Preşedinte activ, Dimitrie Protopopeseu.
Secretar-delegat, Eust. M. Macarescu.
BIBLIOGRAFIE
A apărut:
MORALA CREŞTINĂ
PENTRU TREBUINŢA ŞC6LELOR SECUNDARE, lucrată conform noilor programe de studii
de
Haralambie Dumitrescu .........~ '^'~vSD
Profesor de relipiune la gimnaziul „IHnftcu C*oloscu“ din (Ttnipulung'
Preţul unui exemplar este 1 leă şi 50 bani.
Domnii Librari şi orî-ce doritori de a cumpără acăstâ lucrare, se pot adresă autorului în Câmpulung.
Celor cari vor cumpără un număr mai mare de 25 exemplare, se acordă un rabat de 25%.
*
* ♦
A apărut: Teatru Popular de'Th. Speranţă.
De necas..............0,50
Ce face dracu.........0,60
Ce face beţia.........0,50
Câte trele se expediază franco contra Lei 1,50 în mărci poştale, trimise Librăriei Leon Alcalay la Bucuresci.
MULŢUMIRI
D6mna Maria D. Băncioiu, soţia d-luî Dumitrache Băncioiti, proprietarul moşiei Padea din judeţul Doijifl, cu ocasiunea distribuire! premiilor a binevoit a dărui şcdlei din acăstă comună harta României, harta Europei şi cărţi pentru elevii premianţi in valore de lei 12.
Sub-scrisul, îi exprimă cele mai căldurose mulţumiri, pentru acăstă faptă, demnă de imitat.
Ion Pobrescu
învăţător, Padea-Dolj.
*
* *
D-l I6n Kalinderu, administratorul Domeniului Coronei, internând in liceul Carol din Craiova pe elevul Dinulescu C. Demetru, orfan de tată şi fără mijloce, din comuna Piscu, plasa Jiu-de-jos, judeţul Dolj, pendinte de Domeniul Corăneî Sadova, oferinau-i şi Întreţinerea cu cărţi de studiu, efecte de îmbrăcăminte şi Alimente pe timpul pină când elevul va ajunge la re-sultate satisfăcătore.
Sub-semnatul, în numele meu şi al locuitorilor, aducem viile nostre mulţumiri d-lul Kalinderu pentru laudabila şi generăsa sa faptă.
Marin D. Pctrescn
Notarul comunei Ganopora..
www.dacoromamca.ro
Liceul şi şcola Comercială
A PROFESORILOR ASOCIAŢI
Ixastitiitial Bergamenter
sub direcţiunea
D-Iul Profesor VIRUII.11I IMU'KSi l
BUCURESCI
6, STRADA GENERAL FLORESCU 6.
lângă grădina Sf. Gheorglie
Liceul şi şcdla primarii autorisate de Onor- Minister cu No. 7555 din 18 Iulie 1900, iar şcdla Comercialii cu No, 77,266 din 17 Noembrie 1899.
Cursuri primare, liceale, comerciale după programele Statului. Spre a deprinde pe elevi mal bine cu vorbirea şi scrierea limbelor germană şi franceză, se fac unele cursuri şi în aceste limbi.
Pe lângă secţiunea comercială se institue şi un biurou comercial, ca la şcolele superiore comerciale din Anvers, Viena etc.
Examenele publice în institut înaintea comisiunilor numite de Minister. Elevii primesc certificate valabile, ca la şcolele Stalului.
Corpul profesoral compus din peste 25 profesori de la liceele, şcolele comerciale, şcola de poduri şi şosele, fecultatea de drept şi şcola de telegrafie din Capitală.
Se primesc elevi interni, scmi-intcrnl şi externi.
înscrierile încep la 15 August. Tot atunci încep preparaţiunile pentru examenele de corigenţii şi de clasă integrală cu elevii ce aii fost admişi să dea examen de doue clase într'un an.
Prospecte după cerere.
UVriC A PUBLICITATE
Cn 5 bani cuvîntul, iar pentru nnunciurile ca au număr mai mare de cuvinte, de la 50 in sus, preţul pentru lle-care cuvint este numai de 4 bani.
GRĂDINA PREOTUL ILIE, Bise- Miiller, următorele publicaţiunî, cu rica Cotrocenî, Bucurescî. — Ar- preţurile indicate în dreptul fie-că-borî fructiferi, Arbori pentru şo- reia:
sele, Arbori altoiţi de ornament, Expunerea situaţie! Ministerului. Arbuşti, Plante urcătore, Bra<Jî, Pini Lucrările publice la finele anului. austriaci,Thuia şi altele. Stupi, Tran- 1897, Doue volume a lei . . .18,75 dafirî, etc.	Les routes en Roumanie, 1 volum
umăuarl de ceră curată ana- jj^rta murală a drumurilor ţâre° lisată (sa se vada raportul m- /,	Win
stitutului Chimic Universitar ^ dVumurilor împărţi'tă'pe ju^
A<\ \8£l> se fr?	£ Prţ deţe................... 0,60 buc.
de-Munte, Prahova, (să se va-	Şeful Divisiei, I. /anne.
dă reclama fabricii „Albinau -----------------------------
în revista „Albina11 No.25 a. c.)	i Q.:i de sub tipar în editura d-lu-
______saiisă secerăm formaţii direct.	A Socec: ediţia III, Curs de
Ministerul literarilor Publice. Se Agricultură practică, pentru şco-aduce la cunoscinţa generală lele Normale, Seminare şi de agrix că acest Minister a pus în vîn- cultură practică, de V. S. Moga. dare la librăriile Socec, Alcalay, Preţul 3 lei.
www.dacoromamca.ro
;


i

FLAUTUL NAPOLITAN
Orl-cine, chiar şi un copil începdnd de la 5 aut. pdte cânta cu acest flaut cele mal frumdse lei GCe’ fără a avd cea mal mică idee de musică. lin flaut cu 2S cântece streine şi 12 românesci, 1 1.60. In provincie se expediază franco contra lei 2 primiţi înainte in mărci poştale sau cu “•flndat poştal, ramburs 2,36.
ŢITERA TJROLEANÂ
*1
m {
-TIDB A. L
Cu care orl-cine, chiar şi copiii şi persd-ne cari nu sciu carte, pdte cântă imediat cele ®al frumdse cântece, nici o şc-61ă şi fără ®vd cea mal mică Idee de note sau musică.
Preţul unei ţitere In-tr’o cutie elegantă, cu 12 cântece românescl, lei 2,75; în provincie se expediază fianjo contra lei 8,70 primiţi înainte sau cu ramburs.
Harmonica „IQEAL
spre a cântă cu dînsa nu trebue nici o cunoBcinţă de musică sau note, citind numai o singură dată instrucţia, care e cât se pdte de simplă; orl-cine pdte cântă cu aedstă harmonică cele mal frumdse cântece.
Acei cari sein deja sd cânte, cântă cu acâttd harmonică ca şi cu ori-eare alia, numai că tonurile ei sint mult mai dulci şi mai armoniâse ca la harmonici obişnuite.
•99
Harinonica IDEAL calitate su-peridră, cu burduful dublu, 10 clape, 2 registre, clavitură deschisă, costă I^ei 0,73; aceeaşi harmonică însă cu S registre şi foile legate cu nichel, Lei 15,25.
Pentru provincie se adaogă porto GO bani, dacă se trimet banii înainte şi lei 1,30, dacă se comandă cu ramburs.
NB. La nemulţumire se înapoiază imediat banii
A. S. Lindenberg — BncurescI, Str. Stavropoleos No. 2/AL Elogiul I-iu. In Galaţi la Sucursala Şiarului Universul.
Gel mai mare şl cel mal vast magasln din Ţari şl singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei.
Ghete pentru bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 »	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
»	» cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95
Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de	lack	întregi, 14,95 13,95
»	»	facon Klappe, 15,95
»	»	pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95
.	»	cu nasturi, 15,95, 14,95
» glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevi\ cu elastic. 15,95,14,95,13,95 »	» nasturi, 16,95
Ghete color, simple, 13,95, 12,95 »	»	beseţurî, 14,95, 13,95
,	»	şirete, 14,95, 13,95, 12,95
»	»	nasturi, 14,95, 13,95
,	»	» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 chevreaux american, 9,95 ,	» franţuzesc, 12,95
* color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 » piele rusescă, 12,95, 11,95
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
;
;
;
Ghete pentru danie
De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 » » High-Liffe, 16,95 » color. 12,95, 11,95, 10,95 »	» High-Liffe, 15,95, 14,95
»	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95
5,95,	4.95.
Ghete pentrn băeţl, fete şi copil Pentru băeţi, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 »	fete 6,95, 5,95, 4,95
»	copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95
Numai la tote sezonele se pdte găsi Încălţăminte bună şi cu preţuri fabulose de eftine.
Magasinul la tâte Sesonele lingă Poliţiă. Bucuresci, Calea Victoriei 27, Bucuresci.
Cititorii revistei vor avgun scăŞdmtntde 6% din preţurile însemnate, presentând cuponul.
Institutul de Arte Grafice CAROL GOBL, Strada Domneî 16. — Bucuresci.
www.dacoromamca.ro