Comitetul de redacţie: Ion Kalinderu
P. 2>u!fu


jftdamescu V. S- Jftoga jY. jYico/aescu Corjsf. C. pop.-Zaşcd §r. Zeodossiu.
-SUMAR:
Icn Kalinderu, Capra. — Icoti. Const. Nazarie, Moise.—Mijloc de a feri holdele de ciori.—Dr. Şaabner-Tuduri, Călimănescil.—Un oraş care se mută. — Oria, 7eo~ dossiu, Baterea banilor.—Irimia Popcscu, Bulele ochilor porcilor.—P., Biserica Sărindar.— Asistent, O serbare şcolară. — Cum putem să ne ferim de ciumă— V. P£-trafcUt Cum se cundsce un beţiv 't—N. Nio.olaescu, Dare de sămâ.—Cum se cunosc ciupercile bune.—Ecaterina Panait Volănescu, Crisa şi ţăranca romflnă.—România distinsă la exposiţia din Paris.—Sfaturi practice: Zahărul ca nutriment. - Turnul Ba-bilojiului. - Traian I. Oaroflid, Mijloc pentru a conservă fructele pînă In Primăvară.—Lăc bun pentru cel ce sufer de năduşdlâ In picidre. -In folosul elevilor săraci.-—Informaţii. — Bibliografie.— Apel.—Mulţumiri.— Poşta Administraţiei.—C. C. Pop.-Taşcă, întâmplările periculdse ale unul marinar frances.
Ilustraţiunx: Găsirea lui Moise de către fata Faraonului Egiptului.—După trecerea Mării roşii.—Biseiica Sărindar. — Vederea Bisericii Sărindar.-Industria casnică (statue).—Pagina glumdţn : CAInele deştept.
ANUL III.
18 Iunie 1900.
.i

yilbina
Revistă Enciclopedică populară
yîpare în Jie-care Duminică
Abon în ţară pe an Ijeî 5 «î? Abon. în sbr&ln. pe an bei 8
6 luni »	3 Un numir.15 bani
1 leu linia. Mica publicitate 5 bani ouvîntul. Manuscriptele nepublicate se ard
-=>6>S’®<3<3<=*
tţedacfia ţi	9, ]}ucurtscl.
MICA PUBLICITATE
Cu 5 Ionii cnvîiitul, iar pentru anunciurile cu uii număr mai mare «Ie
cuvinte, de la 30 in sus, preţul pentru
Cu începerea viitorului an şcolar 1900— 1901. se vor primi şese-spre-dece eleve in Institutul de fete de la Măgurele, fundat de Ion Otte-teleşanu şi Înfiinţat de Academia Română. sub înaltul patronagiO al M. 8. Regelui, cărora li se vor da, conform disposiţiunei testamentare a răposatului fundator, o crescere casnică şi instrucţiunea cuvenită unei bune marne de familie, fără pretenţiunî sau lux.»
Cursul va fi de 5 ani, In timpul cărora elevele vor avă t6tă întreţinerea în Institut.
Sint admise în institut copile născute din părinţi români, săraci, pe deliii sănătOse, cari pină la 5 August 900 afl împlinit 12, dar încă nu 14 ani, au pregătirea ce se dă In şcOlele primare din România şi a0 obţinut la terminarea cursului primar cel puţin media 7. Candidatele cu clase secundare a Ci să presinte certificatele de clase secundare, având media cel puţin 6
Două surori sau două vere primare nu pot fi admise in Institut.
Părinţii elevelor ce vor fi primite în Institut nu pot să-şi ia fiicele de sfintele sărbători ori pe timpul vacanţelor in familie şi direcţiunea îşi conservă dreptul de a le da ori nu voe elevelor de a petrece în familie de vacanţe. -	.
Părinţii aspirantelor ori represen-
GRADINA PREOTUL ILIE, Bise-rica Colroceni, Bucuresci. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcâtore, Bra«Jî,Pini austriaci, Tliuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
fle-care cuvint este numai de 4 bani.
tanţii legali ai acestora afl să trimită — pină la 5 August 1900 —cererile însoţite de act de nascere. act de vaccină, act de paupertate, în care se va arătă şi numărul copiilor şi atestat şcolar despre terminarea claselor primare, la Academia Română (calea Victoriei No. 136), pentru Comisiunea Fundaţiuneî Otic-teleşanu. care, examinând actele şi luând informaţiuniie ce va crede de cuviinţă, va dispune ca concurentele ce îndeplinesc condiţiunile mai sus precisate, să fie supuse la un examen de primire, prin oare se va constată gradul de pregătire In ceea-ce pri-vescp cetirea şi scrierea, analisa etimologică şi cea sintactică, Ciele patru operaţiuni, geografia şi istoria ţărilor române.
Concurentele cari nu sint din România se admit fără examen de primire, în virtutea atestatelor obţinute in şcblele similare din patria lor, şi au să trimită la Academia Română, tot pină la 5 August, cererile însoţite şi de atestat medical.
Resultatele examenului se va supune, d’impreună cu tOte actele, prin-tr’un raport. Augustului Protector al Academiei Române, Majestăţei Sale Regelui, căruia îi aparţine a decide în privinţa primireî.
Examenele se vor face în localul Academiei, la 9 Septembre 1900.
La Câmpu-Lung, asociaţie de profesori, pe timpul vacanţei, cu începere de la 15 Iulie, prepară elevii ce vor să concureze pentru a intra în şcola normală, seminar, gim-nasii. etc. A se adresa: Profesor, Strada Aricescu, 15. Câmpu-Lung.
0 rugăciune prietenilor noştri.
Aprdpe ţlilnic primim cereri noul de abonamente. Cnm însă o dată cu cererea nn ni se trimite şi costul abonamentului, sîntem nevoiţi a nu trimite revista.
Acesta hotărâre am luat-o în nrma unei triste experienţe. Pentru a nu da însă loc la nemulţumiri, rugăm pe prieteni! noştri, cari in adevăr doresc a ne servi, să bine-voiască, când ne recomandă noul abonaţi, să-î îndemne a trimite şi banii. Revista este destul de cunoscută; nu există deci nici nn motiv de a nu trimite costul o dată cu cererea.
www.dacQromanica.io
ALBINA
1003
O -A. J? 3FL A. (1).
ererea de capre sănătdse şi bune de lapte, a ajuns aşâ de mare, în cât s’a format sindicate, care se ocupă cu crescerea acestui animal. Mulţumită acestor tovărăşii zootechnice, crescerea caprelor a ajuns în Germania de sud la o mare reputaţie. In multe părţi din şi Wurttemberg ţapii de prăsilă sînt proprietatea comunelor, care caută a ave numai animale alese. In asemenea condiţiunî selecţionarea se păte face cu mai multă garanţie pentru obţinerea unor animale de neam bun.
La noi în ţară ar fi de făcut multe îmbunătăţiri în acest sens, ar fi ast-fel fărte de recomandat să,se aducă unele rase streine, cu ajutorul cărora să se îmbunătăţescă rasa năstră. Intre aceste rase, în primul loc putem cită capra de Angora, cu care s’a făcut încercări în ţara năstră şi au isbutit fărte bine. Acestă rasă de capre se află în Franţa, unde cultura ei renteză mai bine ca aceia a <3ieî, putend da un venit net, ce atinge suma. de 20 lei de cap şi pe an.
Părul acestei capre este forte fin şi chiar frumos, are nu-merdse întrebuinţări. Fie care capră de Angora dă câte lVa — 2 chilograme de păr la o tunsăre. Din încrucişarea rasei românesc! cu rasa acesta ar resultâ un neam fărte potrivit pentru ţara năstră, dar pentru ca resultatele să fie de-săvîrşit de bune, va trebui să se dea ma! multă îngrijire acestor animale. S’a observat că, dacă ele sînt bine îngrijite, dau un lapte mult mai gustos, lipsit chiar de mirosul particular, ce-1 are laptele caprelor cărora nu li s’a dat nici o îngrijire. Afară de acesta, carnea şi părul devin de o calitate mai bună, îndată ce în crescere li se dă mai multă atenţiune.
In ceea-ce privesce origina caprelor în România, după cum ştiţi şi d-v., domnule agent, părerile ce se pot emite sînt fărte discutabile. Se observă în genere două soiuri de capre, unul trăind la munte şi altul la câmpie. Se crede că ambele au fost aduse aci din Asia odată cu invasiunea popărelor barbare.
După statistica anului 1890 a d-lor Crupenschi şi Turbure, în ţara întrăgă ar fi 209.990 capre, repartisate ast-fel: în Muntenia 155 056, în Moldova 28.264, în Dobrogea 26.670; iar după statistica lui Marţian din 1860, în Muntenia numai, ar fi fost 377.519 capre. Pe de altă parte un istoric german 1
(1) Vedi No. 37.
www.dacaromaiiica.ro
3004
ALBINA
Sulzer, vorbind în anul 1781 despre ţările ndstre în cartea intitulată «Gescliichte des transalpinischen Daciens» pag. 62, spune că în acel timp Românii ţineau multe capre. împuţinarea acestor animale nu se datoresce aplicăre! legei silvice ci mal cu semă tendinţei generale ce au locuitorii de a cresce cât mai puţine vite.
La noî în ţară caprele sînt răspândite în proporţie aprdpe de 35 la mia de locuitori, şi dacă comparăm acostă proporţie, cu aceea ce este în alte ţări din Europa, ţara ndstră p<5te fi clasificată a 14-a în acestă privinţă. Avendu se însă în vedere importanţa deosebită a caprelor pentru sărăcime, înmulţirea lor ar trebui să fie cât mai mult încurajată.
Cu tdte acestea, domnule Agent, nu trebue să uităm un singur moment că caprele constituesc în tot-d’a-una un pericol pentru păduri, mai cu sâmă pe cât timp pădurea este în stare de seminţiş, desiş, păriş sau prăjiniş. In părţile mai bătrâne stricăciunile făcute n’ar fi atât de mari, dacă ciobanii n’ar căută să taie crengi din arbori, pentru a le hrăni, căci în aceste locuri, de obiceiu, din causa desime!, nu se găsesce iarbă.
Stricăciunile deci pe cari le aduc caprele pădurei sînt mari şi de aceea ele nu trebuesc primite cu nici un preţ în masive şi să le înlăturaţi de acolo cu desăvîrşire. Capra face rău în pădure, chiar şi iarna, căci ea rdde cu lăcomie crenguţele tinere ale arborilor.
Din aceste cause în ţara ndstră, prin art. 23 din Codicele silvic, ca în t<5te ţările unde silvicultura presintă un ore-care progros, s’au pus amoncjî fdrto mari asupra acolora cari ar lăsă să intre caprele lor în pădurile supuse protecţiunei acestor legi. Cu tot acest inconvenient destul de mare, având în vedere starea în care se găsesce populaţiunea ndstră rurală sub raportul hranei, vi se impune să căutaţi a recomandă ţăranilor în tot-d’a-una acest animal. Le veţi arătă în acelaşi timp foldsele, ce pot ca să tragă de la capre şi cât de mult bine ar urmă din introducerea ei în economia lor casnică. Veţi recomandă însă ţăranilor ca în timpul vere! să le pască cât mai bine priponite, pentru ca să nu facă rău proprietăţilor vecine, iarna însă îi veţi îndemnă cu insistenţă să le ţină în coşare curate, anume făcute, căci numai ast-fel capra va da tote foldsele, ce se pot aşteptă.
Nu trebue să uităm nici odată că t6te sforţările pe cari le faceţi pentru îmbunătăţirea populaţiunei rurale, vă vor fi deplin recompensate. In inspecţiile ce vă voiu face, voiu avă ca şi în trecut în vedere tot-d’a-una, cele mai mici îmbunătăţiri aduse ţărănimii, graţie impulsului dat de d-v. şi voiu fi fdrte fericit dacă, atunci când va fi să vă înaintez, aşi pute să mă basez şi pe aceste merite.
Majestatea Sa Regele, în iubirea-î nemărginită pentru po-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1005
porul Său, se intereseză fără preget de progresele făcute în acest sens şi ar fi adine mulţumit când ar vedâ pe ţăran într’o situaţie maî înfloritdre.
Sînt sigur de alt-fel că şi d-v. doriţi o stare mai bună în locul stărei existente, sînt sigur că şi d-v. aţi fi fericit, dacă aţi pută face mai repede ceva care să se vadă că e un re-sultat al nnincei d-v., învingând nepăsarea caracteristică cu ■care împrejurările au înzestrat pe ţăranul nostru. Vă recomand însă răbdare, prudenţă şi iubire către acestă clasă de ■Omeni; cu aceste calităţi trebue să ajungem odată la resul-tatele dorite de toţi, cu atâta nerăbdare. Dar pentru acest scop nu trebue să încetaţi nici odată de a munci, în sensul în care vă cer, pînă când nu ne vom pute jîresentâ înaintea acestei ţări cu o situaţie model în t<5te privinţele, gân-■dindu vă că pe cât greutăţile de învins vă vor fi maî mari, cu atât ne va fi mai mare satisfacţia ndstră sufletăscă.
Ion Kalindera.
Administrator.
ISA O .T S IB
< -j^spi?iul lui Amram şi al Iohaveteî clin tribul lui Levi. Năs-cut în Egipt în timpul celei mai teribile persecuţiunî îndreptate contra Iudeilor. Scăpat de morte mulţumită numai împreiurâreî, că eră un copil forte frumos. Crescut întru totă.înţelepciunea egiptenescă de fiica lui Faraon. Aprig luptător şi susţinător al Iudeilor, conaţionalii săi. Ucigând un Egiptean, care maltrata pe un Iudeu, a fost nevoit să fugă din Egipt în pustie. Căsătorit cu Semfora, fiica lui Iotor, preot şi conducător al unei seminţii nomade. A avut doi copii : pe Hirsamon şi Eliezer. A trăit în pustie pe lângă turmele sale aprăpe 40 ani Lângă muntele Iloriv i s’a descoperit Dumnecjeă în rug şi i-a poruncit să scotă pe Iudei din robia Egiptului. înalt de stat, frumos la chip, înţelept cu mintea, eră gângav şi lipsit de darul ritoriei. I s’a dat întru ajutor fratele sâă Aron. Egiptenii în-căpăţânându se şi nevoind a liberă din robie pe Iudei, Dumne-deă prin Moise a lovit Egiptul cu L0 plăgi, după care le-a per mis să părăsescă ţara sub conducerea lui Moise. Trecând Marea Roşie, Moise conduce pe Iudei în deşertul Sur pe la Merra, Elim, platoul Murgab, pustiul Sin, platoul Mocatteb, Refidim şi ajung la Muntele Sinaî. Aici Dumnezeu prin Moise dă cele 10 porunci •scrise pe două table de piatră. Tot aici Moise construesce cortul mărturiei — un lei de templu mobil—şi institue o erarhie regu-
www.dacoramamca.ro
1000_______________________ALniNA__________________
Iată compusă din marele arhiereu, preoţi şi leviţl. Cel întâiâ mare arhiereu a fost Aron, fratele lui Moise. Pentru a luptă cu încăpăţânarea, închinarea către idolatrie şi pofta pânteceluî acestui popor nesăţios, pururea cârtitor şi nemulţumitor, Moise. a trebuit să’ facă înaintea lor mal multe minuni şi să fie condemnaţl a rătăci prin pustie 38 de ani. Moise n'a intrat în părriîntul făgăduinţei, ci l-a văijut din îndepărtare de pe Muntele Nebo, unde
Găsirea lui Moise de către fata Faraonului Egiptului.
a şi încetat din viaţă în vîrstă de 120 ani. Locul unde ’s’a în-mormîntat nu se scie nici pînă astăzi. Iată ce se (,lice despre Moise în a doua lege: «Şi mal mult nu s’a sculat prooroc în Israil ca Moise pre carele să-l fi cunoscut Domnul faţăja faţă» (XXXIV, 10).
Moise introduce la Iudei forma teocratică de guvernămînt, o-rânduesce şi regulamenteză cultul, sărbătorile, şi dă o mulţime de legi religiose, morale şi civile, mulţumită cărora poporul iudeu îşi menţine şi pînă astăcjf naţionalitatea lui. Tot Moise pune început şi literaturii la Iudei. De la el avem 5 cărţi şi anume:
a)	a Facerel, care descrie evenimentele de la facerea lumii pînă la mortea lui Iosif în Egipt; b) a Eşirel în care se descrie istoria Iudeilor în Egipt, eşirea din Egipt şi darea Legii; c) a Le-viţilor unde se descrie partea csremonială ; d) a Numerilor, cari cuprinde istoria rătăcirii Iudeilor în pustie şi a) a doua Lege, care descrie evenimentele ultimelor două luni de rătăcire în pustie şi care cuprinde în scurt tote legiuirile date înainte. Afară
www.dacoromaiiica.io
ALBINA
1007
de acesta, Moise este şi un mare profet. Iată ce <Jice el despre Messia: «Prooroc din fraţii tăi ca pre mine va sculă Domnul Dumnecleul tăfl, de El să ascultaţi» (a 2 Lege XVIII). Moise a
După trecerea Mării roşii.
trăit pe la 1500 înainte de Isus Christos, prin urmare tocmai pe când domniâ în Egipt dinastia a XIII a lui Totmes al IV, pe când se întemeia Tirul şi pe când a trăit Cecrops, fundatorul Atenei.
Ieon. Const. Nazarie.
Mijloc de a feri holdele de ciori.
Toţi agricultorii ştiu relele ce fac ciorile semănăturilor, de aceea s’au făcut o sumă de încercări pentru a le putea goni. Una din încercările făcute cu maî multe soiuri de cereale e următorea: Pentru un hectolitru de sămînţă (un sac) se amestecă la un loc 200 grame păcură, 200 grame petrol şi 3 litri apă caldă. In acest amestec se spală seminţele înainte de a fi semănate.
Acest amestec nu strică nimic seminţelor, dar ciorile nu se maî apropie de holde.
E bine să încerce şi agricultorii noştri.
www.dacoromamca.ro
1008	______ALBINA_____
CĂLIMĂNESCII(i)
ălimănescil se all& în judeţul R.-Vâlcea, plaiul Cozia, în comuna cu acelaşi nume, şi la o distanţă de 18 km. de gara R.-Vâlcea, de unde transportul se face cu trăsura. Posiţia acestei localităţi este una din cele mal fru-mose şi mal sănătose în acelaşi timp, fiind situată între munţi,, ferită de curenţi şi cu o climă forte bună şi dulce.
împrejurimile sînt de asemeni frumose, pline de cel mal de-săvîrşit pitoresc, şi semănate cu monumente istorice de mare: însemnătate.
Braţele Oltului care se închee în faţa Călimănescilor, formeză un Ostrov, în mijlocul căreia e o Mănăstire, zidită de Negoe Basarab.
Câlimănescil au o populaţie de 250 familii.
Istoric. — Cea d’întâiQ citaţie despre acestă localitate ca loc de cură, o găsim în lucrarea d-rulul Episcopescu (1837), iar în cartea d-rulul Fătu găsim de asemeni o descriere â apelor minerale de la Călimănescî.
La 1873 d-rul Bernard face de se trimite la Exposiţia din Viena în «Colecţia Apelor Minerale» şi ape de Călimănescî.
Instalaţiunile ori cât de primitive, ce e drept, dar erau făcute de mult (1854). Pe atunci stabilimentul eră proprietatea unul preot, care îl dirijâ şi eră forte frequentat.
Din câte se pot sci, descoperirea acestor ape se datoresce în-tâmplărel şi credinţei poporului în ape făcătore de minuni. Se cjice că locuitorii de prin tote împrejurimile, mal ales cel guşaţi, veneau în pelerinagiu în (Jiua de 24 luniă şi beau din apele de la Călimănescî, pentru a se vindecă.
Cel întâiii proprietar cunoscut, este diaconul Gheorghe din Că-limănescî, care le stăpâniă ca embaticar de la Nectarie, egumenul Mănăstire! Cozia. Lui i se datoresc primele săpături lăcute pentru a aduna apa, zidirea de cabine pentru băi şi facerea instalaţiilor primitive pentru încălzirea apel prin bolovani; acest sistem de încălzire s’a urmat pînă la 1886. După mortea diaconului, Călimănesciî trecură în stăpânirea arendaşilor, iar mal târZiu, fură donaţi Mănăstire! Cozia pînă la secularisare, când deveniră proprietatea Statului.
De la 1881 începe o eră de propăşire pentru aceste băl. Statul începe în acel an la 25 August, clădirea unul stabiliment şi a unul hotel, după proectele d-lul Arhitect N. Cerkez ; iar executarea fu încredinţată Soc. de Construcţii, care le termină în 1886 când s’a şi inaugurat.
Hotelul băilor, situat pe malul Oltului e o clădire cu 3 caturi, 1
(1) Descrierea de faţă a Călimănescilor este o prescurtare din descrierea Călimănescilor cuprinsă în Apele Minerale şi Staţiunile Climaterice-din România, de Dr. A. Şaabner-Tuduri, — Bucuresci 1900.
www.dacaramanica.ro
ALBINA
1009
coprincjend 120 camere bune şi confortabile, un salon-pentru petreceri, sală de biliard, de lectură şi un restaurant. Clădirea băilor coprinde 40 cabine pentru băl, o sală de instalaţiunl, băl de abur şi sala de duşi şi hidrotcrapie şi e legată cu hotelul prin galerii acoperite. Incăldirea apel se face prin 2 maşini cu câte 6 atmosfere.
Isvorele sînt, situate, unele în Valea Sărată, altele în Valea Glodului, şi o a treia grupă chiar în dosul stabilimentului, is-vorand din costa muntelui dintr'un conglomerat.
Apele Călimănesct lac parte din clasa apelor cloruro-sodice, iodurate şi sulfurose.
Similare. — Se asemănă cu Aachen (Aix la Chapelle), Aix-les-I3ains, Eaux-Bonnes şi Baden lângă Viena.
Cum se fac băile.
Băile se fac între temperatura de 27—30° R. durata unei băl 15—30 minute. Se fac 25—30 băl.
In ostrov este un stabiliment de Hidroterapie cu apă din Olt. Se fac băl reci în Olt.
Sa făcut de câte-va persone băl de nisip de pe malul Oltului.
Bolnavii locuesc în oteluri sau în casele din satele Câlimă-nescl şi Căciulata; iar pentru hrană sînt mal multe restaurante, se pote mânca cu 3—7 lei pe (Ji.
Aplicaţi mica terapeuticii. — Rolele cele mal principale care se trateză sînt sifilisul, reumatismul, artrite scrofulose, bolele de piele, bolele uterine, bolele sistemului nervos şi bolele uro poetice (cura mixtă cu apă de Căciulata); Paludism, cloro anemie, bolele ficatului, splinei, stomacului, gastrite, hepatite, afecţiuni ale cordului, hemiplegii, metrite cronice, eczeme.
Excursia in se pot face la Brezoiu, unde te duce o şosea admirabilă, iar posiţiunile ce se desl'ăşoră sînt din cele mal fru-mose.	„ •	.
La Câlimănescî se face de asemeni şi hidrotherapie, cât şi cura de lapte.
Aerul e de munte şi forte curat.	,,
l)r. Şuabner-Tuduri.,
------- ; ——	• . ir.: V
Un oraş care se mută.
Locuitorii din oraşul Dannerburg pe riul Elba, au hot|-îrât cu toţii sâ se mute de la sf. Gheorghe viitor, din cauşâ că în ultimii 12 ani au avut să sufere mai mult de 15 maţi inundaţii, causându-le daune nenumărate.
Consiliul comunal a şi decis, cu încuviinţarea autorităţilor judeţene, ca să părăsescă numitul oraş şi să zidescă un altul pe delul vecin, punendu-se pe viitor la adăpost de furiile El bei.
www.dacoroinaiiica.ro
1010
ALBINA
BATEREA BANILOR
'jp^âţî nu sînt printre noî, cari s’au întrebat adesea-orl cum Jll£L se fac banii. Ba sînt mulţi cari au ispitit pe alţii, şi tot n’au putut dobândi un răspuns bun, hotărît. Pricina e că fabricile de bani nu se găsesc pretutindeni şi că prin G> cărţi se vorbesce forte rar de ele.
— La urma urmei, bani să am, pote să-ţî răspundă cel întrebat, că de chipul cum el sînt bătuţi prea puţin ml-ar păsâ!
Vorbele acestea pote să le (Jică un om care nu vrea să scie de nimic ce se petrece în jurul lui, ori unul care n’are altă grijă de cât să-şi îngraşe chimirul cu albişorl sau cu gălbiorl.
Noî însă ceştî-lalţî, cari vrem să cunoscem cu de amănuntul tot felul de lucruri, ca să ne mulţumim curiositatea ce ne fră-mîntă, nu trebue să cjicem tot aşâ. De alt-fel, n’aveţl nevoie de poveţele mele, iubiţi cititori, ca să vă luminaţi, căci acestă dorinţă de sciinţă a pus-o Dumnezeu în orî-ce;om, căruia i-a că(Jut în mână o carte.
Şi ca să nu vă fac prea nerăbdători, trec acum să vă spun tărăşenia baterii banilor.
Vă vestesc însă că n’am intrat nici odată în vre-o monetărie, nici chiar în cea de la BucurescI, singura din România; ci numai din citite am putut afla şi eu cum se fac banii. De aceea prea bine pot să mal adaog: cum am cumpărat-o aşâ v’o vînd, deşi aici e vorba numai de lucruri adevărate.
Metalele din care se fac banii sînt: aurul, argintul şi arama, cărora li se pun şi altele, după cum vom vedă. Cel mal preţios din ele este aurul. Apoi este argintul, care preţuesce de 15 ori şi jumătate mal puţin de cât aurul. In sfîrşit e arama, mal ef-tină de 20 ori de cât argintul.
Spre a se face bani, se iad bucăţile de aur, de argint sau de aramă şi se încărcă mal întâid dacă metalele sînt curate. Cum se face acestă încercare, nu ne prea privesce acum: e treba slujbaşilor anume puşi. Se face apoi un amestec (aliagiu) din fie-care metal cu alte metale, spre a i se da mal multă tărie celui dintâiu.
Monedele de aur, după lege, trebue să cuprindă 9 părţi de aur şi numai o parte din (Jece de alt metal. Monedele de argint trebue să cuprindă, tot după lege, 835 părţi la mie argint fin şi 165 părţi din mie alt metal. La aur şi la argint se pune de obiceiu o parte de aramă. In sfîrşit, monedele de aramă sau mal bine (Jis de bronz se compun din 95 părţi de aramă, 4 de cositor şi 1 parte de zinc.
După ce metalele s’au topit în vase mari de fier, se tornă după câte-va ore în forma unor drugi, cari au un capăt ascuţit ca tăişul forfecilor. Aceşti drugi sînt prelăcuţl în tăblii subţiri de o grosime hotărîtă, cu ajutorul unul laminator mişcat de puterea aburilor. Prefacerea în tăblii are loc trecând metalul de mal
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1011
multe ori printre două suluri (cilindri), pînă când ajunge să se subţieze cât trebue. După ce au fost puse din nou la căldură, tăşiile sînt trecute apoi printr'o filieră, adică printr’un aparat cu găuri de forma acesta —. După acestă lucrare ele dobândesc aceeaşi grosime peste tot şi se îndreptâză bine.
Ast-fel pregătite fâşiile de metal, sînt trecute la o maşină de tăiat, pusă în mişcare tot de puterea aburului. Acolo se află o placă de oţel, în care e o gaură rotundă de mărimea cuvenită. Peste metalul ce vine de asupra acelei găuri cade necontenit şi cu putere o bucată de oţel, de sus în jos. La fie care cădere, metalul e tăiat în rotogole.
Spre a fi sigur că tote rotogolele aii aceeaşi greutate, se cântăresc una câte una. Acelea cari s’au nemerit mal uşore se dau la o parte.
Cântărirea lor se lace cu destulă băgare de semă, cu nisce cântare care nu greşesc, numite balanţe de precisiune. Dacă se în-tîmplă ca unele din ele să fie mal grele, atunci se pilesc sau se rad cu ajutorul materiilor chimice.
Rotogolele sînt puse apoi cu mâna într’o ţevă, aşezată de sus în jos, de unde sînt apucate şi duse una câte una într’o maşi-nuţă, care strîngendu-se cu iuţelă le teşesce marginile şi le ridică tot de odată în buză. De curiositate spunem că într’o oră se pot pregăti ast-lel pînă la 24.000 de bucăţi.
Rotogolele, puse iarăşi la căldură şi curăţite sînt purtate apoi la maşina de bătut monedele sau balancierul. Li se dă drumul într’o ţevă, aşezată în faţa maşinel. Fie-care rotogol, începend de la cele de sus, e apucat de nisce clesce de oţel, dus înlr’un inel, între două tipare de oţel. Imediat tiparele isbesc rotogolul cu putere, unul de sus în jos şi altul de jos în sus. Prin lovirea şi apăsarea bucăţilor de către cele două tipare, rotogolele capătă pe amîndouă feţele chipurile ce le vedem la monede, pre cum şi zimţii. De pildă, pe o parte se lace marca ţării cu preţul şi anul când s’a bătut banul şi pe cea-laltă chipul regelui şi numele său etc.
Tiparele sînt aşa făcute că părţile cari trebuesc să iasă afară pe monedă sînt adâncite, iar cele ce trebuesc să fie scobite pe monedă sînt pe tipar eşite în afară.
îndată ce rotogola a fost isbită, e împinsă înainte şi o a doua îl iea locul.
După ce s’a isprăvit şi acestă lucrare, care e şi cea mal însemnată, căci prin ea metalul ajunge intr’adevăr monedă, se iafi din grămada de bani mal multe monede şi se face cercetarea. La monedele de bronz se face numai cercetarea greutăţii. Calităţile metalului nu se mal constată, arama fiind destul de eftină.
După acăstă probă, monedele sînt date în circulaţiune.
Rog acum, la spartul târgului, pe cititorul acestor rîndurl, dacă îl cad mulţi bani pe mână, să nu se grăbescă a-I cheltui pe toţi, în nădejdea că mâne, polmâne, va câştigă alţii. Dacă e adevărat
www.dacoromanica.ro
1012
ALBINA
că banul se câştigă greu şi se cheltuesce uşor, tot atât de adevărată şi (ficătărea că cine strânge la tinereţe, are la bătrâneţe. Afară de acesta, în viaţa omului vin tjlilele negre, când el are nevoe numai de ăât de bani. Să iei Cu camătă, te bagi ca şi rob, pe multă vreme la alţii, ba de multe ori nici nu ţi dau; să nu iei, nu te iartă nevoile. De aceea e bine Ca toţi să ne învăţăm a cheltui mal pe sponciiî şi ă chivernisi ce se pote.
Să nii uităm nici odată că cine cumpără ceea ce nu-I trebuer va ajunge să-şi vîndă şi chiar ceea ce-î trebue. Aşâ se întîmplă. Cu nechibzuinţa în cheltuell.
________________ Grig. Teodossiu.
Solele ochilor porcului.
Bolele ochilor de aşişderea sînt rare la porc. Cu tote acestea, răniri ale plopelor precum şi umflături ale ochiului în întregime se observă câte odată. Causa lor sînt în tot-d’a-una isbiturile ochiului sau ale capului în apropierea ochiului, cu un băţ, piatră sau cu ori-care alt corp tare.
Animalul cu ochiul umflat, îl ţine închis, mai ales la lumină, lăcrămeză şi daca se depărteză pleopele se vede gheocea ochiului roşie, aprinsă.
La tratarea umflăturilor ochiului, trebue să îngrijim ca ochiul să fie cât se pote de curat, spă-lându-1 cu fiertură de nalbă, cu ceaiu de muşeţel, cu lapte dulce tote căldicele, sau mai bine cu apă boricată (1—3 acid boric şi 100 grame apă) căldi-cică, pe care ne-o procurăm de la farmacie.
Când sticla ochiului (cornea)se arată pătată, pentru dispariţiunea petei, ceia-ce se obţine cu greu, mai ales daca este veche, ne servim de zahăr bine pisat, pe care-1 suflăm în ochiţi.
In ochii porcilor bolnavi de cisticercosă sau aşâ qlisa în popor spurcăciune, măzărică, s’a observat une-ori că nişte viermi produc acestă bolă, despre care ne vom ocupa la descrierea bolelor parasitare.
Ochiul în care se găsesce acest vierme, nu vede bine sau nu vede de loc.
Nu există nici un leac pentru omorîrea viermelui şi vindecarea ochiului.
Irimia Popescu
_____________ Medic veterinar.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1013
Biserica Sărindar.
fltima biserică zidită de Matei ti Basarab şi anume în anul 1652, a fost biserica Săjan-dar din Bucurescî. Acesta e a 40-a biserică zidită de el. Iată şi inscripţiunea după care se
Biserica Sărindar.
întâresce acesta: «Făcend Dnmnia mea 40 de biserici, precum me făgăduisem lui Dumnezeu, am în-
www.dacoromanica.ro
1014
ALIÎINA
deplinit cu acesta pe care am zidit-o din temelie în locul unei bisericuţe vechi ce se «jliceâ a Coconilor, zidită de Vlad, banul Severinului şi al Făgăraşului la anul 6870 (1362) şi am numit-o Sărindarul, la lătul 7160 (1652) lăsând tot hramul Adormirea, ca să fie pomenire părinţilor, nouă şi fiilor noştri.»
<
n
Cu
n
-1
n
sa
W >■— •
w n> »—• o a>
<Z)
ax
M •
a
cu
sa
-I
De şi acestă biserică a piosului Domn al ţării românesc! nu mai există, căci s a dărămat din causă că ameninţa să casjlă, totuşi ca interes istoric, îî dăm aici chipul şi facem amintire de ea.
P.
www.dacQFomanica.io
ALBINA
1015
O SERBARE ŞCOLARĂ
Duminică 28 Maiu anul curent, d l N. D. Spineanu, revisor şcolar de Mehedinţi, a presidat conferinţa populară ce s’a ţinut în comuna Glo-gova, din plaiul Cloşanl, Mehedinţi, de învăţătorii cercului cultural <Ma-teiu Basarab» în faţa a peste una sută de săteni şi femei, ce se adunaseră în sala şcoleî.
Serbarea a început prin cântarea Imnului Regal de către elevii şco-lelor din comunele Glogova şi Retez, cari au format un frumos cor. Imnul a fost salutat şi ascultat de toţi cei presenţi prin scularea in pi-ciore şi la fine cu aplause, cu strigăte de Trăiască Regele şi dinastia ţarii.
După acesta, a vorbit învăţătorii Verlan şi Murgescu despre cultura plantelor leguminose. Apoi a urmat frumosa cuvîntare a revisoruluî Spineanu asupra beţiei, economiei şi lăţirei afacerilor societăţii economice «Vulturul Cloşanului».
După cuvîntarea x-evisorului Spineanu, a vorbit locuitorul săten Ene Ştiucâ, mulţumind d-lui Spineanu pentru frumosele poveţi ce le-a dat, asemenea şi d-lor învăţători şi îi rogă în numele locuitorilor ca să mai ţină asemenea întruniri, că de mare folos le este.
Iată aceste conferinţe populare cât folos aduc.
Ce fericit trebue să se simtă d-1 Kalinderu, adevăratul intemeetor al lor! Noi nu putem de cât să-l felicităm şi cu totă căldura inimei sâ-I urăm viaţă îndelungată, pentru ca cu bine să ducă mai departe munca ce desfăşură atât pe terenul .conferinţelor populare cât şi pe acela al înfiinţărei societăţilor economice şi dotărei şcolelor cu diferite materia-luri didactice.
Asistent.
Cum putem să ne ferim de ciumă.
■Tlin manifestările ciumiî care a existat la Viena şi în Portugalia resultă că ciuma nu isbucnesce de odată, ci progresiv; aşâ că ne lasă la început, mijlocul de a putea luptă contra propagării eî. Trebue însă ca diagnosticul primelor caşuri să fie cât se pdte de curând stabilit, şi acesta e forte posibil graţie metodelor bacteriologice actualmente în vigore.
Adevărata profilaxie a ciumei consistă în a ave locuinţe bune şi a convinge pe toţi că cea mai sigură scăpare este curăţenia
Casele sănătdse şi bine aerate cari sînt încăpătdre pentru cel-ce locuesc, fac aprope imposibilă răspândirea ciumiî.
Din contră, localităţile cu populaţie multă, acolo unde dmenil sînt înghesuiţi şi murdari, lipsa de aer şi de lumină, obiceiurile de murdărie, fac posibilă nu numai răspândirea ciumiî, dar şi chemarea el ca şi a orl-căror alte bole epidemice.
Supravegherea, isolarea relativă şi desinfecţia sînt primele inele ale lanţului de măsuri profilactice. Supravegherea bastimentelor şi a drumurilor de fer, este necesară spre a luptă contra introducerii germenului ciumei.
Iată acum şi măsurile ce au fost luate în India:
1.	înregistrarea exactă a caşurilor mortale de ciumă; visitarea din casă în casă, spre a descoperi repede alte caşuri de bole;
www.dacQromanica.io
1016
ALBINA
2.	Isolgirea bolnavilor, internându-î în spitale bine ventilate construite după cerinţele igienil;
3.	Isolarea şi supravegherea medicală a personelor expuse de a fi contaminate, fiind în contact cu bolnavii, puindu-î în localuri anumite, după ce mal întâii! le va fi desinfectat tote vestmintele şi obiectele patului;
4.	Golirea cu totul a caselor infectate, şi internarea celor-ce au stat în acele case, în corturi bine supraveghiate;
5.	Spălătura peste tot şi desinfecţia caselor şi localurilor infectate, mal nainte de a lăsă să se reîntorcă în ele, persdnele ce Io-cuesc;
6.	Să se spele şi cureţe cât mal des prin tote casele şi să albă aer şi lumină îndestul. Casele nesănătdse să fie distruse sau reparate în sensul de a deveni igienice; murdăriile de prin case unde sînt înghesuiţi, să fie imediat depărtate ; numărul locuitorilor de prin case unde sînt înghesuiţi să fie împuţinat prin mutarea unora din el în alte locuinţe; mahalalele unde casele sînt prea dese să fie golite şi închise.
Cum se cunâsce un beţiv ?
Mănâncă forte puţin, căci mistuirea se face anevoe. Pune-1 să scotă limba şi veî vedă că tremură. Intinde-Î braţele şi veî vede asemenea că tremură, dar mai cu semă degetele, căci muşchii pierd puterea.
Pune mâna des la frunte, acăsta mai cu semă după un acces.
Muncesce repede, dar ostenesce curînd. îi urlă capul.
I-se bate inima.
Are udul des şi urdinare, acesta după accese.
Se înăduşesce lesne.
Corpul îi este greoiii.
Chipul îi este schimbător.
Rabdă puţin la frig.
Umblă cu capul în jos.
Se pare tot-d’a-una gânditor, arătând o căinţă. Răsuflă greu.
Dorine greu.
Este iute la mânie şi supărăcios, îi place să se laude.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
1017
Viseză înfricoşat.
Vorbesce cam răguşit.
Îî plac mai cu senul acriturile.
Ostenesce curînd la mers.
Scuipă şi suflă nasul des şi acesta mai cu sămă dimineţa.
Dau nascere la copii pociţi.
Femeile mai ati lepădături.
ÎI place să umble cu de ai lui, ferindu-se de alţii. Pierde şirul ideilor.
Faţa la unii este palidă, la alţii roşie şi vîrful nasului bătând în vînăt.
Săracii beţivi, după aceste îi putem cunosce! Feriţi-vă!...
V. Petraşcu.
DARE DE SEMA
In tjilele de 26 şi 27 Aprilie a. c., şcolele şi bisericile din comunele : Sa-dova, Damian, Pisc şi cătunul Li.şteava de pe Domeniul Corănoî Sadova, Doljifl, au avut fericirea de a fi visitate de d-1 Ion Kalinderu, Administratorul Domeniului Coronei.
La intrarea in fie-care din aceste instituţii, a fost respectos salutat de către învăţători cu elevii, preoţii şi locuitorii ce venise in număr mare spre a-1 intimpinâ. La şcăle, după ce s’aQ intonat mal multe imnuri naţionale şi re-ligiăse, înaltul ospe a bine-voit a se întreţină cu mal mulţi elevi, punăndu le diferite cestiunî de studii şi asupra familiei Regale, mângâindu-i şi indem-nându-î a fi silitori şi ascultători sfaturilor învăţătorilor.
Cu acăstă ocasiune a Împărţit la mal mulţi elevi diferite cărţi: de pomo-logie, cultura albinelor, grădinăritul şi portretele Augustilor Suverani.
Dar, activitatea neobosită a acestui bărbat, pentru cultura, liniştea, înălţarea moralului şi îndemnul la munca fără preget a sătănuluî, pentru tot ce este bun şi folositor, nu s’au arătat numai cu acăstă ocasiune, ci incă de la data constituirii Domeniului Corăneî
In adevăr, pe când inainte de 1884, tăte şcălele de acest domeniu, nu înfăţişau ochiului visitatoruluî de cât priveliştea unor ruine complete, astăzi, prin intermediul d-luî Kalinderu şi Înalta solicitudine a Augustului Suveran, s’au schimbat in palate măreţe, inzestrându-Ie cu biblioteci frumose. Asemenea, înzestrarea tuturor comunelor cu primării, bisericilor cu reparaţiunl însemnate şi odăre sfinte, n'a rămas mai pe jos.
Moşia Sadovel, care pină atunci s'a exploatat intr'un mod fărte primitiv şi pe o suprafaţă numai de 3 — 4000 hectare mărginindu-se la cultura grâului, porumbului şi secarei, astăcjl a luat un mare avânt pe acest Domeniu, exploatându-se intr’un mod mult mal raţional şi pe o Întindere de peste 11.000 hectare.
Fiind-că configuraţiunea terenului este in general şesă cu mici ondulaţiunl formate din nisipuri sburătăre, care prin acţiunea vinturilor de Sud-Vest, ar fi constituit cu timpul un mare pericol intregeî proprietăţi, acesta administraţie a sciut a fixă aceste nisipuri, luând măsuri chiar de la inceput şi plantând cu salcâmi şi alte esenţe o suprafaţă de peste 994 hectare.
Pe lângă biserici şi primării sad făcut plantaţiuni trumose de dutjî, pini şi salcâmi. Şcolele posedă grădini şcolare model, ce sint de folos pentru de-
www.dacoromanica.ro
1018
ALBINA
prinderea elevilor la cultura pomilor fructiferi şi a legumelor. De asemenea pe lângă t6te locuinţele agenţilor domeniului, cari sînt nisce locuinţe forte confortabile şi cari aţi contribuit a înfrumuseţa mult domeniul, s'aCi înfiinţat grădini model de pomi fructiferi şi de legume, cari aCi desvoltat şi ia săteni gustul de a urmă exemplul dat de Administraţie. Acum în timpul din urmă s’a mai înfiinţat pe Domeniul Sadova şi o grădină mare de pomi fructiferi pe o suprafaţă de 15 hectare.
Fiind-că o bună parte din întinderea acestei moşii erâ acoptrită numai de bălţi şi stuhurî cu trestie şi papură, impropiî la ori-ce fel de cultură, ba din contră răd-făcătbre locuitorilor, căci in timpul verii, prin descompunerea materiilor organice, erau expuşi la diferite b61e dintre care frigurile palustre în primul rind, d-l Administrator al Domeniului Coronei apreciind folosele salutare ce ar decurge din desecarea acestor bălţi, ţinendu-se compt şi de planul economic, a căutat a ameliora prin drenaj aceste bălţi, făcând canale de scurgere in diferite direcţiuni pe o lungime de 20.000 metri. Ast-fel din nisce locuri mlăştinose, prin dreuare s’a câştigat peste 350 hectare de pă-mînt, care aslâijt se află semănate cu cele mal frumose grâne şi tot felul de cereale. Prin urmare, cuvintele scriptureî că: «In locul scaiului va cresce chiparos şi in locul urzicel mersina» se adeveriră şi aci.
Progresele realisate de acăstă Administraţie din punctul de vedere pur agricol, aă început a lua proporţii tot atât de mari şi în ceea ce privesce economia vitelor. De ore-ce rasa de vite cornute începuse a degenera, s’a căutat a se distribui gratuit fie-căreî comune câte un taur de reproducţie, care a ameliorat mult vitele în acea localitate.
Pentru ca să p6tă procură pentru întreţinerea vitelor locuitorilor o hrană mai substanţială. Administraţia Corăneî a înfiinţat pe întinderi destul de mari, livecji artificiale, din trifoiu, lucernă, sparcetă şi alte amestecuri de Ierburi, cari sînt menite in scurt timp a contribui şi mai mult la ameliorarea rasei. La acesta mai contribue şi sfaturile ce se daii (jdnic locuitorilor cu o mare bună-voinţă din partea d-lor agenţi respectivi, ca urmare a ordinelor circulare ale d-lul Kalinderu, date în acest sens.
De asemenea, fiind-că casele locuitorilor eraQ numai nisce bordee in pă-mint şi intrio stare cu totul primitivă, de la început s’a căutat a se aduce şi aci dre-care amelioraţiunî, dând din pădure lemne, la parte din locuitori gratuit, iar la parte cu preţ fdrte redus, aşâ că astâdî starea satelor s’a schimbat mult prin construcţii de case model.
Şi acum în timpul din urmă numai prin îndemnul şi iniţiativa d-sale, cu concursul învăţătorilor, s’aO pus basele unei societăţi culturale economice sub numele «V. Alexandri» înzestrându-se şi acăsta cu o frumosă şi bogată bibliotecă, sală de lectură şi mobilierul necesar, cum şi alte rechisite.
Din acestea şi multe alte îmbunătăţiri ce s’aă făcut pină astăiji pe acest Domeniu pentru ridicarea nivelului cultural, moral şi material al sătănului, se dovedesce pînă la evidenţă, înalta solicitudine şi mărinimie a M. M. L. L. Regale pe de o parte, iar pe de alta înţelăpta şi părintăsca îngrijire cum şi munca fără preget a d-luî I. Kalinderu, a cărui unică preocupare este de a vede realisâtă marea operă: «înălţarea nămuluî Românesc».
Sub-semnatul dar, care de la 1884 am fost martor ocular al tuturor progreselor realisate în acest restimp pe t6te căile, nu doresc alt nimic, de cât, ca exemplul dat de Administraţia Domeniului Corănei să fie urmat cu aceeaşi înţelepciune şi dragoste de către toţi proprietarii particulari. Când pretutindeni vom ave în ţara năstră proprietari cu dragoste de biserică şi şcdlă, iubitori de buna stare a ţăranului, atunci putem <jice cu poetul:
„Viitor de aur ţara nostrfi are
„Şi prevăd prin «ceol! a el înălţare,...
N. Nicolaescu.
învăţător, Sadova-Doljiu.
LUAŢI .A. MINTE
înaintea bătrânilor, să a! ureclu iar nu gură.
www.dacaramanica.ro
ALBINA
1019
Cum se cunosc ciupercile bune.
Pe vremuri ploiose ciupercile prin armane şi la câmp ies în număr însemnat dar şi caşurile de otrăvire cu ciuperci veninose n’au fost şi nu sînt rare. Iată un mijloc de a cunosce, daca ciupercile sînt bune sau nu de mâncare. Se fierb bine ciupercile cu jumătatea unei cepe albe, bine curăţite de coje. Dacă cepa rămâne albă, ciupercile sînt bune; dacă se îne-gresce, se albăstresce sau devine vînătă cepa, e sigur că ciupercile tote sau parte din ele sînt vătă-mătdre.
Crisa şi ţăranca română.
.sa^jfc^ncotro te duci, încotro te-ntorcl, nu au^i vorbindu-se de alt ceva de cât de lipsa sau crisa ce bântue acum ţara româ-nescă de la un capăt pînă la altul!
De crisă vedem că se plânge nu nu-TP mai proprietarul, arendaşul, comerciantul şi funcţionarul, dar crisa a început să-şi sape urme adîncî şi în viaţa liniştită şi tihnită a ţăranului român.
E drept, am avut un an rău, o recoltă slabă, care a sdruncinat ore-cum comerciul şi existenţa popu-laţiuneî sărace.
Ani de aceştia au mai fost; dar nici odată nus’a vorbit de crisă ca acum, nici odată ţăranul român n’a simţit mai dureros ca acum nevoia şi lipsa în casa lui.
Ţăranca română şi-a uitat de frumosele şi plăcutele ocupaţiunî, ce-î făceau altă dată atâta cinste; şî-a părăsit cu desăvîrşire frumosul costum naţional, ce o împodobiâ altă dată cu atâta măestrie; economia casei a uitat-o cu desăvîrşire; s’a apropiat de orăşence, schimbând drăguţa iie şi brâul plin
www.dacoromanica.ro
1020
ALBINA
(le bete, în corset, care-î diformeză pieptul, aruncând pentru tot-d’a-uhâ fota, iia şr mărgelele de la gât; fusul şi furca nu mai sfîrîe; depănătorea nu mai alărgă; urgisitul de răsboiu stă aruncat în ce-larul după casă; lâna cea bogată a oilor nu-î maî place; pînza de bumbac ţesută în casă nu-î maî face cinste; în fine viaţa de ţăran, cu care se fălea odinioră strămoşii noştri a luat o altă faţă, schimbând-o într’o viaţă calică, ruşinosă, dar şi mult sărăcăciosă.
Nu ţ^ic că tote femeile ţărance şi-or fi schimbat traiul; şi printre ele nu se vor găsi şi femei modeste şi maî mult ca modeste, dar multe îşi duc viaţa în neprevedere, lipsă de economie, cheltuelî exagerate, cari contribuesc în mare parte la sporirea şi mărirea lipsei.
Fac un apel călduros femeilor române şi în special celor de la ţară, să ne întorcem iarăşi la plăcutele ocupaţiunî de altă dată, cari făceau deosebită cinste harnicei românce; să nu ne maî procurăm totul de prin oraşe, să fim maî economo în cheltuelî; maî prevăţlătore, căcî un proverb românesc (.lice: «Poto bărbatul să aducă cu carul şi dacă femeia risipesco numai prin urechile acului,' totuşî va întrece bărbatul.»
Timpurile devin din ce în ce maî grele şi dacă femeia va cheltui într’una fără cumpătare, maî cu semă de unde nu maî pui la loc, se va simţi amar lipsa şi nu maî scapî ele ea nicî odată.
Să lucrăm maî mult, căcî alt-fel nu vom maî merita numele, de albina casei, ci (le trântorul casei.
Ecaterina Panait Volănescu.
Monteoru-Buzîiu.
DIN BĂTRÂNI
Ori-ce greşelă aduce după ea altele. Cel maî bun lucru o dar să ne ferim do greşela d’întâiu.
www.dacQromanica.ro
Industria casnică.
(Statuă).
www.dacQFomanica.ro
1022
ALBINA
România distinsă la eiposiţia din Paris.
Administraţia Domeniului Cortinei are la Exposiţie, între alte secţii, şi una de obiecte lucrate din lemn. Aflăm că juriul Exposiţiel a acordat un premiu administraţiunil domeniului Cortinei, pentru obiectele expuse într’actistă secţie. Intrtiga Românie se ptite felicită pentru actistă dinstincţiune ; iar noi cu toţii felicităm în special pe d-1 I. Kalinderu, administratorul domeniului Cortinei, pentru secţia premiată.
Mai aflăm că s’a acordat un premiu d-lor C. Vernescu şi Al. Marghiloman pentru grânele de pe moşiile lor. Şi acest lucru face ontire ţării românescî, căci e o bine meritată re-cuntiscere că grânele ntistre, sînt de-o calitate superitiră.
Pictorului Simonide i s’a acordat o medalie de aur pentru picturile sale. Acest lucru ne bucură, căci începe şi străinătatea să ne facă dinstincţiuni în cel mai nevoios lucru: în artă.
Sîntem mîndri că Românii au putut prin munca şi talentul lor să obţie nisce premii aşa de importante.
SFATURI I3 IFi A O X I O IED
ZAHĂRUL CA NUTRIMENT
Zahărul are calităţi de nutriţiune minunate. El formăză un isvor important al puterei musculare şi întrece chiar şi pe cele-lalte alimente, îndată ce ^ vorba a da puteri noi unui corp obosit. Iată câte-va exemple:
Negrii în plantaţiunile de zahăr sînt voinici, când pot gustă sucul de zahăr.
Dacă li se sustrage acesta, se moleşesce cu totul.
Un medic militar olandez povestesce că într’o expediţie din insula Sumatra soldaţii îşi păstrau vioiciunea în marş şi în lupte prin faptul că mâncau zahăr.
Vinătorii de căpriore, călăuzele prin munţii Elveţiei, mâncau zahăr şi ciocolată, de ore-ce în acest mod recâştigau repede puterile.
Zahărul e şi un aliment pentru popor.
Fie-care om, care îndeplinesce o muncă trupescă grea, trebue să se îngrijăscă a da noi elemente forţei sale musculare, ferindu-se a-şi încărca stomacul cu mâncări grele. Zahărul e mai eftin în raport cu băuturile alcoolice.
Lucrătorii din minele engleze mănâncă forte mult zahăr.
www.dacoramanica.ro
ALBINA.
1023
Din timpurile cele mal vechi, medicii dau mult zahăr în medicamentele lor, cu deosebire în caşuri de friguri.
Luarea de zahăr influenţeză cu deosebire asupra bălelor de stomac. Bolnavii de stomac pot să mănânce 30—40 gr. de zahăr după masă.
Cel mal mulţi cred, că mâncarea de zahăr strică dinţii. Acesta nu e adevărat, de 6re-ce Englezii şi Negrii din ţările tropice, cari dintre tăte poporele mănâncă mal mult zahăr, se scie că au cej mal buni dinţi.
Să ne ferim de a lua multe dulceţuri cu sucuri de fructe. Acestea strică dinţii, nu zahărul.
Pagina
CÂINELE DEŞTEPT
—	Te duci la vînătore?
—	Da, şi am câine de o deşteptăciune rară...
www.dacoromamca.ro
1024
ALBINA
TURNUL BABILONULUI
Un istoric frances scrie însemnate lămuriri asupra stâreî în care se afla acest turn la 355 înainte de Cristos. A aii it ace3te lămuriri într’un manuscript grecesc, în care 1 lerpocration descrie turnul, care e Birs-Nemrud sau Turnul Babeluluî, <lis şi al amestecăreî limbilor. In vecul al Vl-lea înainte de Cristos a tost restaurat de Nebucadnezar. Acesta arată în inscripţia ce făcu că turnul fu clădit cu 43 de generaţii înaintea sa, depl la vre o 1200 plus 600 egal 1860 înainte de Cristos. Pe la 380 după Cristos a fost părăsit. Turnul eră la 34 de chilometri de la Ktesip-hon, la Sudul Babilonuluî; eră compus din o temelie cu laturea de 184 de metri şi cu înălţimea de 25. La mijlocul acestei clădiri se înălţă un turn în patru muchi, din şese părţi una peste alta, fie-care înaltă de câte 9 m. 33; pe cea mal de sus se înălţă un templu înalt de 5 metri. Aceste şepte caturi făceau împreună 67 de metri. Cel mal de sus avea laturea de 43 metri. Te urci la templu pe 365 de trepte aşezate de jur împrejur, din cari 300 de argint şi 65 de aur; astea înfăţişau cete 365 de <Jile ale anului, iar împărţirea în şepte caturi însâmnă cele şepte cjile ale săptămânel.
_______________ (Poporul).
Un mijloc pentru a conservă fructele pînă în Primăvară.
Un frances, Rossignol, a arătat că tisicul este un mijloc bun eftin de a conservă fructele, mijloc care se întrebuinţezâ în chipul următor: se pune pe fundul unul butoiu, al unei lăcjl, etc. un strat de fructe, apoi iarăşi tisic şi de-asupra iarăşi fructe şi aşâ pînă la sfîrşit. Stratul cel mal superior trebue să fie de tisic. Acest procedeă a fost întrebuinţat de Rossignol, pentru întâia oră în anul 1899. El a lăsat lada să stea într’un local ne-încălijit pînă în luna Octombre a anului curent, âşâ că între altele lada a fost expusă frigului aspru din Ianuarie. Când a deschis lada a vthjut că metoda asta de conservare a întrecut tote aşteptările; prunele nu şl schimbaseră de loc exteriorul şi nici frigul cel mare nu le fusese de loc vătămător.
Traian I. baroflid.
Student.
Lee bun pentru ceî-re snfer de năduşelă la picidre.
Să pisăză bine piatră acră şi se pune în apă, cu care se spală apoi dimineţa şi sera picidrele. Se mal pote pune şi piatră acră, (fişată fdrte mărunt, presărată în ciorapi şi printre degete.
Asta să se preînoiască la 2 —3 d'le-
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1025
In folosul elevilor săraci.
In comuna Sâlcuţa din judeţul Doljiu, sa organisat în <jiua de 21 Maiâ o serbare câmpenescă dată în beneficiul elevilor săraci.
Serbarea sa ţinut la ora 10 a. m. şi a reuşit pe deplin.
S’a adunat lei 245 bani 50 de la 86 persone. Reuşita acestei serbări se datoresce mal cu seină iniţiativei d-nel şi d lui G. P. Ţenovicî, d-reî Invăţătore, d-lul Const. Mateescu, comersant şi d lui Ilie Mirescu, Primarul comunei.
INFORMAŢII.
Clerul Eparhiei Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, adânc pătruns de fericita ocasiune ce i se presintă, de a sărbători primul jubileu de un pătrar de vec de Arhipăstorie al I. P. S. Sale Mitropolit D. D. Iosif Na-niescu, ales Mitropolit al Moldovei şi Sucevei la 10 Iunie 1875, şi instalat la B Iulie acelaşi an; se crede dator a aduce la cunoscinţa tuturor autorităţilor eclesiastice, civile, militare şi fiilor spirituali ai înalt Prea Sfinţiei Sale din judeţele Eparhiei Sfintei Mitropolii Moldovei, cum şi din judeţele pe unde înalt Prea Sfinţia Sa a servit bisericeî şi ţăreî, că în <jiua de 6 Iulie anul curent, se va oficia în Catedrala Mitropoliei din Iaşi, cuvenitul Te-Deum, după care se vor presentâ felicitări I. P. Sfinţitului jubilnr, de către autorităţi şi personele particulare, ce vor binevoi a lua parte la acăstâ serbare, eminamente clericală.
*
* *
Duminică! Iunie a. c. Societatea sciinţifică literară «Tinerimea Română* în şedinţă plenară procedând la alegerea comitetului pe al XXIV-lea an societar, a ales pe d-nii:
Preşedinte: Nicolae S. Dumitrescu.
Vice-preşedinţi: Vasile D Păun şi Dr. Ştefan Minovici.
Director de bibliotecă: P. G. Cantdi.
Secretari: Ion G. Neamţul şi Constantin C. Pop.-Taşcă.
Casier: Miliail Turbatu.
Director al revistei: Grigore G Tocilescu.
Membrii în comitetul de redacţie: Vasile D. Păun, V. A. Urechiă. I. Kalinderu, Gr. Ştefănescu, Dr. V. Babeş, M. Vlădescu, N. S. Dumitrescu, G. Ionescu-Gion, C. Alimăneşteanu.
BIBLIOGRAFIE
Apele Minerale şi Staţiunile Climaterice din România — de Dr. A Şaabner-Tuduri. Lucrarea acesta este forte interesantă pentru toţi cari doresc a c.inosce şi a se folosi de apele minerale din ţară
De vîmjare la tote librăriile, preţul este de 5 lei; iar pentru abonaţit rci'istei este de 4 lei. Adresându-se direct la autor în Bucuresci, strada Sălciilor 26
*
* m
In curind va eşî de sub tipar aMorala creştină pentru trebuinţa şco~
www.dacoromanica.ro
1026
ALBINA
lelor secundare din ţară» de Haralambie Dumitrescu, licenţiat în teologie, profesor la gimnasiul din Câmpulung.
Cartea este aprobată de sf. Sinod, iar preţul, cu tote adausurile făcute, va fi tot de 1 leu 50 bani.
Pentru orî-ce comande a se adresă la autor; librarilor se acordă 25% la cereri ma! mari de 25 exemplare.
A. IP IE Xj
Sub-semnatul înfiinţând o bibliotecă parohială in parohia Răcătău, jud. Bacău, cu mult respect rog pe d-niî autori, editori şi orî-carî ar avă bunăvoinţă, să contribue câtuşi de puţin la acesta.
Numele şi cărţile donatorilor se vor publică in diferite reviste.
Ion N. Vaslliu
Pr.-paroh, com. Răcăt&ii—Bacău.
Cu ocasia apropiere! împărţire! premiilor, atragem deosebita luare aminte a numeroşilor noştri abonaţi şi în particular a d-lor Prefecţi, Primari, Revisori şcolar! şi mai cu sămă a prietenilor noştri învăţători, şi ii rugăm în interesul răspândire! citirilor morale şi folosităre, ca la alegerea cărţilor pentru premii să aibă în vedere revista nostră. In acest scop, administraţia revistei a luat hotărârea, pentru a răspunde la cereri de ori cât de mici sume, să vîndă pentru premii şi numere separate cu preţurile unnătdrc:
15 bani exemplarul, pentru 1—10 numere.
10 bani exemplarul, de la 11 numere in sus.
0 colecţie pe 3 luni coprindănd 13 fascicule, fic-care putând
servi ca o cărticică.................. • .... Iei 1,25
0 colecţie pe 6 luni	coprindănd	26	fascicule.	.	.	.„	2,50
„	„	un	an „	52	„	•	•	•	»	5,—
„	„	un	an	broşată	intr’un	volum	.	.	.	.	„	5.50
„	„	un	an	legată	......................„	7,—
„	» 6 luni „	........................... 3,50
In aceste preţuri intră şi transportul.
Revista „Albina", prin varietatea materiilor şi prin mulţimea ilustraţiilor ce fle-care fasciculă coprinde, este fără îndoială cea mai alesă carte de citire, care pote ii pusă cu folos în manile tinerelor generaţii, şi deci sperăm în tot concursul prietenilor şi Onor. autorităţi.
MULŢUMIRI
Aduc viile mele mulţumiri locuitorului Al. Negru, din acestă comună care a cumpărat un rînd de haine preoţesci bisericeî Bunavestire din cătuna Delescî, în valdre de 150 lei.
Gh. Petrovlel
Notar, ChetrescT-VasIuiu.
«t
* *
www.dacoromanica.ro
ALBINA
1027
Sub-semnatul, preot în comuna Igirosa. exprim în numele sătenilor acestei comune, căldurosele mele mulţumiri d-lui I. Kalinderu, administratorul Domeniului Coronei, care în nemărginita bună-voiţă, a oferit pentru biblioteca şcoleî 11 broşuri de o importanţă forte mare pentru ţărani şi trei tablouri, representând vederi de pe Mălini, Bicaz şi Buscenî.
Asemenea d-lui S. P. Igiroşanu, şeful gărei Azuga, care a dat un clopot în valore de 30 lei pentru şcolâ.
I. Croicescu.
Preot paroh, Igirosn-Mchcd.
*
♦ *
Sub-semnatul Consiliu de Administraţie al societăţii culturale-eeono, mice «Spătarul Milescu» după Domeniul Coronei Domniţa, iud It.-Sărat-aducem prin acestea cele mai respectose mulţumiri d-lui I. Kalinderu, Administratorul Domeniului Coronei care, afară de lucrurile publicate în No. 14 de la 6 Februarie a. c. a revistei «Albina», a mai dăruit societăţii nostre încă 15 exemplare cărţi de mare însemnătate pentru societari şi un drapel tricolor care în ^iua de Sf. Gheorghe a. c., cu oca-siunea inaugurării societăţii, s’a sfinţit.
D-l I. Kalinderu, care este şi patronul societăţii nostre, nu înceteză de a ne sfătui mereu la cele bune, verbal când vine prin localitate ; iar când lipsesce, prin agentul d-sale, pentru cari lucruri, atât noi cât şi •urmaşii noştri îi vom fi vecinie mulţumitori.
Consiliul de Administraţie.
*
* *
Preotul Visarion Ion din Mănăstirea Ciolanu din judeţul Buzeu, a contribuit cu suma de lei 402,50 la facerea unui puţ în curtea localului de şcolă din cât. Măgura, jud. Buzeu, înzestrându-1 cu tote necesarele, care să serve pentru adăparea cu apă potabilă tinerimea şcolară. Fapta cucerniciei sale fiind cum nu se pote mai.demnă de imitat, îi aduc căldu-rose mulţumiri.
I». Georgeseu
I)irig. şc61vl Măgura, Buzf-ii.
♦ *
. Aduc mulţumiri onor. Administraţiei Domeniului Coronei pentru bunăvoinţă ce a avut de a abona şi şcola mea din cătunul Lacu-Turculuî, comuna Balta-Domnei, judeţul Prahova, la revista «Albina» şi a dat pentru împrejmuirea cimitirului din Balta-Domnei tot materialul necesar, pentru care de asemenea în numele enoriaşilor acestei biserici îî aduc vii mulţumiri.
___________________ Preotul I). Popescu.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
D-reî Maria R. Roman, învăţ. Tătaru. — Abon. d-v. pe anul II şi III achitat cu chitanţele 15.503 şi 17.125,
D-lui Dumitru O. Moisescu, Homoriciu.—Idem 16.418 şi 17.740. Pentru a doua chestie vom scrie, când vom crede şi va fi un anume motiv.
A. "V X S
Orî-ce personă ne va procura 7 abonaţi plătiţi pe anul al IV-lea va avea al 8-lea abonament gratis. Cine ne va încasă şi trimite banii pentru 10 abonaţi, are abonam, pe */> an gratis.
www.dacoromaiiica.ro
Întâmplările periculOse
ALE
UNUI MARINAR FRANCES
IN NOUA GUINEE.
Traducere de C. C. Pop.-Taşcă.
Ajunsesem de cea-laltă parte a trecătoreî; mi se spuse eă trecusem celebra vale a şerpilor de care mi se vorbise la Koutar, ca de cel mat înfiorător loc din regat şi că ni se legase ochii pentru a ne feri de o mare spaimă. Credeam puţin în acest motiv şi tocmai căutam în cap cuvintele adevărate asupra acestei măsuri, când Lanna veni să-mi propue să mergem a vede o parte a drumului pe care venisem. PrimiiG cu bucurie. Merserăm la intrarea unei văl a cărei vegetaţie întreceâ în bogăţie tot ce văzusem pînă acum ; ici, pe nisce trunchi mal bine de 100 piciore înălţime se ridică o uriaşă coronă de fol, colo, palmierii îşi întindeau în depărtare crăcile uşdre şi mlâdiose ca nisce pene lungi şi verdi; mal departe, nisce copaci cu crengi multe, acoperite cu frunze verdi lucitore, cu nisce ciorchine de flori stacojii, eraQ atât de frumoşi în cât mergeam minunându-mă să I văd mal de aprope, când Lanna îmi strigă:
— Opresce-te ! Bagă de semă !
Mă dădui înapoi speriat, văzând Ia rădăcina unul palmier un şarpe încolăcit şi fără nici o mişcare! Priviam curios inelele corpului lui şi o sudore rece simţiam că-mî udă corpul, când prietenul meu mă trase repede înapoi scoţând un strigăt de spaimă! Avea de ce.
Un boa încolăciâ de şese ori arborul sub care eram. La apropierea mea se deşteptase, şi întimjendu-se să mă înghiţâ, bână-năia în aer capul şi ca 15 piciore din corpul lui înspălmîn-tător, legănându-se de sus în jos cu regularitatea unei pendule.
Mă lipsiiu de aceste frumuseţi primejdiose şi ne înt6rserăm lîngă tovarăşii noştri. Vederea acestor locuri însă mă încredinţa mal mult că nu fuseserăm aduşi pe acolo şi că trebuia să fie un alt drum, pe care cu timpul îl voiu descoperi.
Mergeam acum pe un drum umbrit de arbori mari. De-odată se aucji un strigăt de disperare! Maşinalicesce ridicaiă ochii spre vîrful unul arbore, de unde mi se păruse că venise ţipătul şi râmăseiu ca trăsnit, văzând un nenorocit legat, luptându-se con-
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
1029
tra unul ş6rpe pe care voia să-l sugrume. Dar reptila scăpându-I din mâini, se ridicase drept în sus pe codă şi şuerând cu furie tocmai îl încolăcea corpul. Rugaiu pe Lanna să i vină în ajutor.
— Nu se pote, îmi răspunse liniştit. Este un criminal şi tre-bue să-şî şuiere pedepsa! Totuşi are o morte mal bună de cât dacă ar fi fost lăsat să moră de l'ome sau să fie sfîşiat viii de vulturi! Auriii un al doilea ţipăt de durere! De astă dată şer-pele coprinseso în inelele sale, braţele şi gâtul victimei, care pe jumătate înăduşit deschizând gura să strige, reptila îşi vîrâse capul în gâtul lui! Plecaiu în galop să nu mal văd; dar abia fă-cusem ca 5 chilometri şi noul gemete făcură să mi se încre-ţescă carnea pe mine! Un stol de corbi fâlfăiau d’asupra unul alt copac şi un nenorocit îşi încorda ultimile puteri, pentru a goni un vultur care îî sfâşia carnea de pe el. Când ne cjări ne rugă să 1 scăpăm, dar şeful îşi urmă calea, cu atâta linişte ca cum n’ar li vă(Jut nici n’ar fi au^lit nimic şi trebui să-l urmez cu mortea în inimă, gândindu-mă că viaţa îmi atârnă de capriciul acestui despot!
Un larg fluviu erâ înaintea nostră, se numea Irfak. Apele sale mărite prin răvărsarea tuturor rîurilor din acestă parte a muntelui Tanavorkou, curgeau spumose şi repecjl. Pentru a-1 trece erâ un poci larg de trei piciore, făcut din scânduri aşezate pe nisce burduf! umflaţi. Când puseiă piciorul mă afundaiu, dar urmaiu pe tovarăşii mei cari mergeai! lără frică, îngrijindu-se mal mult de cal de cât de eî. Ca să trecă caii, el au legat o fringhie cu un cap pe malul fluviului iar pe celă-l-alt cap l-au trecut prin hăţuri, apoi un soldat intră în apă, apucă căpătâiul fringhie! şi începu să înote urmat de bietele animale spălmîntate. După ce trecurăm apa, mal galoparăm spre miaclă-nopte ca o oră şi jumătate şi ne oprirăm. Ajunsesem la Ouarata!
CAP. X.
Sosind la Ouarata, căutaiu zadarnic să văd împrejurul minelor, cum văZusem în Australia, niscaî-vâ instalaţiunl pentru scosul aurului. Minerii lucrau totă Z*ua în terenurile aurifere, şi sera se înapoiat! la Ouarata. Acest oraş, cel mal mare din regatul Koutar, dăduse numele său întregei ţări dinprejur. Erâ locuit cam de vre-o 15.000 suflete, din cari 10-000 mineri, 3.000 femei şi copil şi 2.000 soldaţi pentru pază.
Mi se dădu locuinţă, în palatul şefului, şi chiar a doua Zi naă în ărcină să cercetez terenurile de aur, cari se întindeau mal multe leghe. Ţara erâ muntosă şi neîndoelnic suferise ore-carl schimbări vulcanice. Aurul se găsea mal cu semă prin văi şi pe costele colinelor şi minerii se mulţumeau de a sgâriâ solul la două trei piciore adîncime şi a strânge bulgării ce găseau. Esplicaiu şefului că se găseâ mult aur în pămîntul pe care îl aruncaţi. El se mulţumi a-mî răspunde furios:
www.dacaromanica.ro
1030
ALBINA
—'Norocul tău de spui adevărul, dar bagă de sămă să nu vorbescl în vînt!
—	Să mi se dea instrumente şi lemn, îl răspunseiu, şi voiu probă cele ce spun. Scopul meu eră să iac un ciur de spălat pâmîntul aurifer, cum vetjusem la Melburn.
Mi se dădură mai multe bucăţi de lemn şi instrumente ascuţite, cu cari făcuiă un ciur cu trei despărţituri: întâia aveâ cam 6 piciore lungime şi eră despărţită de a Il-a printr’o sită de opt degete de înaltă; acăsta tot atât de lungă şi de strimtă la gură ca întâia, se lărgeâ spre fund, in forma unei pâlnii găurite; în fine a treia despărţitură eră sub acestă pâlnie şi se termină printr’o pânţlă de cânepă. In fie care (Ji şelul şi Lanna veneau să vadă sporul lucrului meu; şi acest din urmă, care îmi arată mult prieteşug, mă înştiinţâ să mă păzesc de şef.
—	Nu-ţi va face însă nimic, dacă isbutesci în lucrarea ta, îmi
cjlise el.	• •'
—	Şi dacă isbutesc, cât timp voiu fi nevoit să stau aici?
—	Din nenorocire acăsta e în voia vrăjmaşului tău. Singur corespunde cu regele; el va pute să comunice regelui despre tine, ce-î va plăceâ şi prin urmare va cercă să te ţie, dacă va aveâ interes. Dar, ai tu prieteni în Koutar?
•— Da pe bătrânul Kayhar.
—	Pote să-ţi fie de mare folos. Prin urmare nu te descuraja, chiar atunci când vei vede că guvernatorul îţi face neajunsuri.
Când îmi fu gata ciuru, fu dus la polele unei coline, de unde isvorâ un rîuleţ, pe care îl lăsaiu să curgă în ciurul meu, prin-tr’un sghiab făcut dintr’o cojă de copac. Fiind gata, însciinţaiâ pe guvernator şi-l rugaiu să fie faţă la întâia mea încercare. El veni, însoţit de Lanna şi de toţi omenii curţii sale.
Puseifi atunci mai multe găleţi de pămînt, luat dintr'un loc forte bogat, în întâia despărţitură, şi când îl crecjuî destul de spălat, dădui la o parte sghiabul ca să nu mai vie apa şi aruncând pietrele şi nisipul, găsii pentru marea mea bucurie, un bulgăre de aur cântărind aprope 500 grame 1 II dădui şefului care îl luă cu lăcomie. Dădui din noii drumul apei şi după o nouă spălătură găsii altă bucată de aur cântărind aprope un chilogram! Şeful nu-şî putea crede ochilor, dar avend bănueli, mă făcu să spăl o nouă cantitate de pămînt, pe care o luă singur la întîmplare.
Găsind şi aici aprope aceeaşi cantitate de aur, stăpânul meu fu atât de mulţumit, în cât îmi dădu voie să iau masa la el. Sera întâlnindu-mă cu Lanna, îmi cjlise:
—- Eşti scăpat de primejdie, căci voiu însciinţâ pe rege şi pe prietenii tăi de tot ce ai făcut. Serviciile tale sînt prea mari ca să nu fii răsplătit.
Vai! peste câte vă săptămâni Lanna fu trimis la Koutar să ducă aur. îi dădui să ducă fetiţei Lamlam, un bambu găurit, în care puseiu o scrisore, pe care speram că o va putea citi.
(Va urma)
www.dacQFomanica.ro

Cu începere DE LA 15 IULIE
O ASOCIAŢIE DE PROFESORI
vor face cursuri de preparaţiuni rigurâse
PENTRU
Corigente, Burse pentru Licee Şcoli Normale, Seminariî, Şcola de mişcare Şcolile de arte si meserii, etc.
cum şi pentru
ADMITERE IN GIMNA9II Şl LICEE

j>
L
Aceste cursuri se vor face în localul LICEULUI „LUMINA" din Bucuresci, Calea Iţahovei, 40, unde se fac şi înscrierile cfilnic de la 8—12 şi de la 3—6.
J
A VIS IMPORTANT


La 30 Seplembre 1900, se închee al IIIlea an al esisten-ţeî revistei nâstre. Constatăm cu părere de reu, că un mare numer dintre abonaţi, nici pîna acum n'au îngrijit a-şî plăti micul cost al abonamentului, ba unii chiar datorcsc abonamentul pe câte doi ani. Contra obiceiului altor reviste, noi n’am trimis do cât acelor ec au cerut revista, fie semnând o listă de abonament, fie prin cereri personale. Am făcut nenumărate avise de plată celor întârziaţi, cheltuind bani şi timp. Aceste cheltueli pentru preţul de 5 lei, cât costă abonamentul anual, sînt împovărătâre pentru noi.
Rugăm dar cu insistenţă pe onor. noştri abonaţi să bine-voiască a-şi achita cât mai neîntârziat sumele ce datorcsc, nefiiml de cât o chestie de cinste din partea d-lor.
Pentru anul al IV-lea, care începe la 1 Octombre 1900, facem cunoscut că nu se va mai trimite revista de cât acelor domni abonaţi, ce vor înainta costul abonamentului, cel mult pînă la 23 Seplembre 1900, sau ne vor încunosciinţă că doresc a continuă abonamentul. Orice cerere de abonament, însoţită de cost, va fi de îndată satisfăcută, ori în ce timp va ţi făcută. Abonamentele încep: la 1 Octombre, 1 Ianuarie, 1 Aprilie şi 1 Iulie a fie-căruî an.
Cel mai mare şi cel mai vast magasin din Ţară si singurul care tinde eftin LA TOATE SEZOÂNELE
Bucuresci, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei.

Ghete pentru bărbaţi
De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 »	» oxtra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
»	» cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95
Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95, 11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 »	»	facon Klappe, 15,95
»	»	pentru d-nilofiţ. 14,95,13,95
»	»	cu nasturi, 15,95, 14,95
» glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 »	» nasturi, 16,95
Ghete color, simple, 13,95, 12,95 »	»	beseţurî, 14,95, 13,95
»	»	şirete, 14,95, 13,95, 12,95
»	»	nasturi, 14,95, 13,95
»	»	» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentrn bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 cnevreaux american, 9,95 »	» franţuzesc, 12,95
« color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 » piele rusescă, 12,95, 11,95
Ghete pentrn dame
De gems, 9,95, 8,95, 7,95 > chevreaux, 13,95, 12,95, 11,95, 10,95 » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 * » High-Liffe, 16,95 » color. 12,95, 11,95, 10,95 » .» High-Liffe, 15,95, 14,95 »	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95.
Ghete pentrn băeţl, fete şi copil Pentru băeţl, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copil 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la tote sezouele se pote găsi încălţăminte bună şi cu preţuri fabulose de eftine.
Magasinul la tote Sesonele lingă Poliţiă. Bucuresci, Calea Victoriei 27, Bucuresci.
;
-

5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor avgun scătjămînt de din preţurile însemnate, presentând cuponul. “


Institutul de Arte Grafice CAROL GOBL, Strada Demnei 16. — Bucuresci.
www.dacoroiiiamca.ro