ANUL III. 11 Iunie 1900. Lgg? "W | Revistă €ncidopet)ică populară yipare în fie-carc lluminici Abon. în ţară pe an Uei 5 ^ fibon. în străin, pe an L.eî B * » » 6 luni » 3 Un număr , , . . .15 bani P^ptia* .«ijuneiuri 1 leu linia. JVIlea publicitate 5 bani euvîntul. ^Ull iSăanuseriptele nepublicate se ard ovicearju fcidulescu-Jrfotru Coşbuc Of eseu p. 2)utfu Comitetul de redacţie: Ion Kalinderu 4= Q. Jîdamescu V. S- jYîoga jV. Jficolaescu Corist C. ]>op.-Zaşcâ fir. Ceodossiu. SUMAR: M6rtea Principesei Ioseiina de Hohenzollern.—Ion Kalindent, Capra.—Dr.Şa-abner-Tuduri, Stanicul.— JfristcaX. Ţapu, Restignirea şi învierea Mintuitorului.— Societăţi cooperative la sate.—/. A. Candiani, Despre nutriţiunea şi crescerea plan-telor.-Toma Dicescu, Talismanul.—Masuri contra alcoolismului.-Din poveştile Iul Moş-Negu: Vulpea.—Povaţă pentru bărbierit. — Heliade Rddulescu, Corbul şi Vul-Pea*.“^- Ch-, O fdrte frumoşi serbare şcolară.— G. TCronica săptumănel.—Mulţumiri.—Bibliografie.—Poşta Administraţiei.—Poşta Redacţiei. Ilusiraţiuni: Principele Anton de Hohenzollern. — Principesa Ioseiina de Hohenzollern.—Vederea Slăniculul din Moldova. — Nutrirea plantei prin rădăcini. — V ulpe.—Corbul şi Vulpea.—Pagina glumiţi: Om econom.». Tţedacfia şi 9, Bucurtscl. A VIS IMPORTANT La 30 Septembre 1900, se închee al 111-lea an al esisten-f el revistei nâstre. Constatăm cu părere de rău, că un mare număr dintre abonaţi, nici pîna acum n'au îngrijit a-şî plăti micul cost al abonamentului, ba unii chiar datoresc abonamentul pe câte doi ani. Contra obiceiului altor reviste, noi n’am trimis de cât acelor ce au cerut revista, fie semnând o listă de abonament, fie prin cereri personale. Am făcut nenumărate avise de plată celor întârziaţi, cheltuind bani şi timp. Aceste clicltueli pentru preţul de 5 lei, cât costă abonamentul anual, sînt împovărătâre pentru noi. Rugăm dar cu insistenţă pe onor. noştri abonaţi să bine-voiască a-şi achita cât mai neîntârziat sumele ce datoresc, nefiind de cât o chestie de cinste din partea d-lor. Pentru anul al lV-lea, care începe la 1 Octombre 1900, facem cunoscut că nu se va mai trimite revista de cât acelor domni abonaţi, ce vor înainta costul abonamentului, cel mult pînă la 25 Septembre 1900, sau ne vor încunosciinţă că doresc a continuă abonamentul. Orice cerere de abonament, însoţită de cost, va fi de îndată satisfăcută, ori în ce timp va fi făcută. Abonamentele încep: la 1 Octombre, 1 Ianuarie, 1 Aprilie şi 1 Iulie a fie-cărui an. NOUA REVISTĂ ROpĂRĂ PENTRU POLITICI, LITERATURA, ŞTIINŢĂ ŞI ARTĂ — Apare Ia 1 şl 15 a fie-cărel luni — Cu colaboraţiunea celor mai distinşi scriitori, sub direcţiunea d-luî C. RADULESCC-MOTKU. Fie-care No. al Reviste! coprinde articole politice şi economice asupra chestiunilor de actualitate; studii literare şi sciinţifice; poesiî, novele, lectură recreativă, etc., etc. «Noua Revistă Română» ţine în curent pe cititori cu întrăga mişcare culturală română. — ABONAMENTUL PE UN AN 24 LEI — UN EXEMPLAR 1 LEU — De vîndare la principalele librării din totă ţara Un No. de probă se trimite gratuit după cerere REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : BUCURESC1, PASAG1DL ROMÂN, 20. www.dacaFomanica.io ALBINA Mortea Principesei losefina de Hohenzoilern. . Marţi dimineţa, 6 Iunie, la ora io şi jumătate şî-a dat sufletul în mâinile Celui A-Tot-Puternic Principesa de Hohenzoilern, mama M. S. Regelui nostru. Principesa losefina e născută în 1813 în Karlsruhe. Fiică mai mare a Ducesei Stefania de Baden, născută Beauhar-nais, Principesa eră una din cele mai culte femei în marile familii domnitore din Occident. Ea se mărită în 1833 după Principele Anton de Ho-henzollern-Sigmaringen, principe domnitor şi Suveran al principatului Hohenzollern-Sigmaringen pînă la 1850, când, în interesul unităţii Germaniei, cedă Prusiei drepturile sale suverane. El muri, după o căsnicie fericită, în anul 1885. Din acestă căsătorie s’au născut: Principele Leopold de Hohenzoilern, căsătorit cu Infanta Antoneta a Portugaliei, tatăl Principelui României; Principesa Steiania, căsătorită în 1858 la Berlin cu Regele Pedro V al Portugaliei şi încetată din viaţă în acelaşi an; M. S. Regele Carol; Principele Friederich de Hohenzoilern şi Principesa Maria losefina, căsătorită cu Principele Albert de Belgia, comite de Flandra. M. Sa Regele Carol petreceâ în fie-care an la Ragaz şi la Sigmaringen cu Augusta-i Mamă. Astă tomnă, Principesa losefina se îmbolnăvise greu; graţie însă Providenţei, s’a însănătoşit. Boia de astă tdmnă a Principesei Mame a revenit pe la finele luneî Aprilie; de astă dată cu mai multă forţă. Şi puterile fisice atât de reduse la etatea de 87 ani, n’au mal putut resistâ bolei. Ca în tot-d’a-una, durerea neţărmurită cu care Providenţa încercă astădi pe înţeleptul nostru Suveran, găsesce resunet adânc în sufletul ţărei întregi. Ne plecăm frunţile cu veneraţiune înaintea sicriului sfintei femei care prin frumosele-i învăţături şi prin exemplul virtuţilor sale a răsădit în sufletul Augustului Său fiu strălucitele însuşiri, mulţumită cărora astădi România privesce cu încredere viitorul. Primăsc-0 Domnul în locaşul etern al celor drepţi şi prea-fericiţi. www.dacaromaiiica.ro Principele Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl Regelui nostru, decedat în 1885. www.dacQFomanica.ro www.dacQFomanica.ro 978 ALBINA C -A- 2? 3rL .A. D-l Administrator al Domeniului Cortinei a adresat agenţilor acelei administraţiunl ur-măttirea circulară : Domnule Agent, ■JllgŞgKii ţara năstră ţăranul se nutresce fdrte rău şi din ac^s^ causă munca ce desvoltă cjilnic e calitativ şi cantitativ inferidrâ. Dacă voim să dispunem de o *populaţiune, a cărei putere de lucru să fie mai mare, trebue să ne gândim maî întâiu la schimbarea modului de a se nutri a muncitorilor. O hrană nesuficientă, nesatisfă-cend deplin trebuinţelor maşinei animale, nu pdte avă negreşit urmări bune. Din acestă causă sînteţî invitat cu insistenţă a pune tdte puterile d-v. pentru ca, prin poveţele ce veţi da sătenilor, să contribuiţi la schimbarea acestei stări de lucruri. In ţara ndstră n’avem o populaţiune numerdsă, prin urmare nu dispunem de braţe multe, şi de aceea braţele existente sînt cu atât mai preţidse. Trebue deci să căutăm a le întări, convingând pe omul de la ţară că trebue să se hrănescâ mai bine de cum face acum. Ori de câte ori aveţi ocasia de a vorbi cu ţăranii din jurul d-v., şi sînteţî invitat să faceţi ca aceste întîlniri să fie cât de dese, să le arătaţi starea rea în care ei se găsesc sub raportul hranei, dovedindu-le că, pe cât ei se vor nutri mai bine, cu atât vor fi mai. fericiţi. Tn adevăr, domnule agent, trebue să avem în vedere că mulţumirea sufletului este o urmare a echilibrării diferitelor puteri ce înrîuresc asupra corpului, iar în o societate, în care indivizii sînt rău nutriţi, rău îmbrăcaţi, nu păte să găsâscă loc nici odată fericirea. Din acestă causă trebue să îndreptaţi acţiunea d-v. în acest sens, învăţând pe ţărani să-şi îmbunătăţescă traiul lor, ceea ce ei ar pută face, chiar în marginile mijldcelor de cari dispun. Chestiunea negreşit e complexă şi fie-eare din d-v. aţi căutat să faceţi câte ceva de la înfiinţarea Domeniului Corbneî. Acum, în vederea îndreptării acestei stări de lucruri, vă voiu atrage atenţiunea asupra unui animal folositor omului sărac, dar nebăgat în semă, care dacă ar fi răspândit maî mult la ţară, ar aduce mult bine dmenilor nevoiaşi. Acest animal este capra. Pe când <5ia şi vaca cer păşuni bune şi întinse, capra se mulţumesce cu fdrte puţin, ea nu alege prea mult iarba care-î va servi de hrană şi se folosesce une-oi’î de locuri ce ar fi cu totul nefolosite de alte animale. Chiar şi în anii răi, cum a fost anul trecut, când câmpurile erau gdle de iarbă, capra găsesce hrana trebuinciăsă pentru a ne da lapte. www.dacocomamca.ro ALBINA 979 Din aceste cause întreţinerea eî costă f<5rte puţin şi este animalul cel mai potrivit pentru ceî care n’au pămînt nici mijldce, ca să întreţină alte animale maî pretenţidse. Ea este în acelaşi timp şi fdrte blândă: un copil o pdte duce cu uşurinţă la păşune. Văduva, care a ajuns la bătrâneţe singuratică şi în sărăcie, o pdte pasce cu uşurinţă, priponind-o la nevoe pe marginea unui drum. Ea se mulţumesce şi cu acestă păşune, dând servicii destul de mari. O capră bună pdte să aducă îndestularea în casa unei văduve sărmane şi fără puteri de muncă, căci, dacă e bine întreţinută, pdte da chiar 3 şi 4 chilograme de lapte pe di- Pe lângă acesta, sciţi bine şi d-v. domnule agent, că laptele de capră este mai sănătos de cât de cel de vacă, căci acest animal se îmbolnăvesce rar, este mult mai puţin expus a fi atins de tuberculosă ca vaca, care din acâstă privinţă este fdrte gingaşă. Din acăstă causă, laptele eî este un aliment fdrte sănătos pentru omenii predispuşî a se îmbolnăvi de bole de piept. Sciinţa însăşi î-a recunoscut acestă proprietate. Carnea acestor animale se pdte întrebuinţa atât prdspătă cât şi ca pastramă; în caşul al doilea ea pdte să se conserve mult timp şi este un fdrte bun nutriment pentru muncitori, mal cu sămâ când sînt la munca câmpului. întrebuinţarea ca hrană a pastrameî este fdrte de recomandat din causa substanţelor hrănitdre ce cuprinde într’un volum relativ mic. Dacă ţăranii s’ar învăţă s’o întrebuinţeze, eî şi-ar îmbunătăţi întru cât-va hrana lor. Seul de capră este superior pînă la un dre-care punct seuluî de dîe, şi ajunge câte odată să se vîndă pe un preţ maî scump. Din el se pot face luminări fdrte bune, de care să se servescă dmeniî săracî. Părul caprei se întrebuinţăză pentru facerea de preşuri, de ţesături impermeabile, ca coviltire pentru căruţe şi cergi pentru a acoperi în grajd animalele; de asemenea se între-buinţeză încă şi pentru facerea de saci. El are deci o mulţime de întrebuinţări şi pdte da o ocupaţie în timpul îerneî femeilor de la ţară, putendu-1 ţese în răsbdele lor. Afară de acesta părul de capră se pdte exportă şi în streinătate unde este cerut când e de calitate bună. Carnea de ed este fdrte bună pentru mâncare, iar pieile au valdre destul de mare, ele sînt chiar maî căutate de cât cele de miel când sînt bine tăbăcite. Caprele se desvoltă fdrte repede, căci, după cum de sigur cundsceţî, o capră în vîrstă numai de 7 sau 8 luni, este bună pentru reproducţie, putend ave dintr’o singură dată chiar şi cinci edî, de obiceiu însă face câte doi pe an. Capra deci pdte ca să răspunză la multe din trebuinţele omului de la ţară; ea ar pută alină multe nevoi, dacă ar fi mai răspândită. In ţara ndstră este însă dispreţuită chiar de ceî cărora le aduce servicii deosebite, nedându-i-se nici o îngrijire şi lă- www.dacaroimaiiica.io 980 ALBINA sând-o la voia întîmplăril pe câmpuri, atât în timp rău cât şi timp bun. In rare localităţi i se fac bordee în pâmînt, numite ohim. Nu tot ast-fel se întîmplă în alte ţări. In Germania şi Elveţia, unde capra este apreciată cum merită, e ţinută în grajduri bune şi îngrijită cum trebue. Din acâstă pricină chiar în ţerile aici menţionate, cresceril caprelor se dă o deosebită atenţiune. Ast-fel la exposiţia societăţii germano de agricultură din anul 1899 la Francfurt a. M. grupa caprelor a atras atenţiunea prin frumuseţea exemplarelor expuse, precum şi prin importanţa crescândă a acestui animal, mai ales pentru gospodăriile alpine. Se dă preferinţă animalelor cu pârul scurt, uşor adaptabile în climatele schimbăcidse şi reci. Pentru gospodăriile în stil mai maro s’a recunoscut superioritatea caprelor do Wiirtemberg, din causa conformaţiuniî puternice a trupului lor, precum şi pentru că produc mai mult lapte. De altminteri pînă acum se dădea preferinţă caprelor de Elveţia şi corciturilor cu rase germane. Crescători de capre reputaţi asigură că, nu numai în Germania dar şi în Elveţia animalele ţinute pe lângă casă dau mal mult lapte do cât cele cari trăesc prin munţi. (Sfîrşitul în No. viitor). Ion Knlinderu. Administrator. Din bogăţiile ţării SLĂNICUL lănicul se află în comuna Târgul-Trotuş, jud. Bacău, aprope de frontiera Austro-Ungară, la 18 chilometri de Târgul-Ocna care-i legat prin linia ferată T.-Ocna-Adjud. Distanţa de 18 chilometri de la Târgul-Ocna la Slănic se face în 11 /, oră cu trăsura, pe o şosea bună, făcută dealungul pîrîului Slănic. Slănicul, pe lângă că e cea întâiu staţiune balneară din ţară, este în acelaşi timp şi o staţiune climaterică excelentă, avend o altitudine de 530 metri deasupra nivelului mării negre. El se află la poiele munţilor, care formdză la drepta şi la stânga, doue şiruri înalte, Cerbul şi Puful, care sînt acoperiţi de brad! seculari, paltini, mestecăm, fagi, etc. Slănicul e aşezat în mijlocul unei văl înguste şi pitoresc!. Are o populaţie de 50 locuitori. www.dacQFomanica.ro ALBINA 981 Parcul Slănicului frumos şi mare, este, putem dice ceea ce-î face în mare parte frumuseţea. Istoric.—Apele de la Slănic sînt cunoscute de la începutul secolului nostru. Ele au fost găsite la 20 Iulie 1800 de Serdarul Mihâilucă, mare proprietar din judeţul Bacău, cu ocasiunea unei vînători, când, bând apă dintr’un isvor, gustul ei sărat-acidulat ia atras atenţia; astfel s’a descoperit Isvorul No. 1 care portă numele de Mihail in amintirea Serdarului Mihăilucă. După mortea acestuia, fiul s6u Căminarul Nastasachi luă în posesie aceste locuri. întrebuinţarea apelor dateză încă de la 1820, când deja multă lume se ducea vara la Slănic. La 1839 se descoperiră Isvorele No. 4 şi No. 5 S-ta Vederea Slănicului din Moldova. Ana şi St. Pantelimon; iar la 1844 s’a descoperit isvorul No. 6 numit Alecu Ghica. La 1845 Statul intervine, contestând dreptul de proprietate al Mihăilucilor şi dă locul Hatmanului Aslan. La 1846 adunarea Moldovei a trecut localul băilor împreună cu pădurile din prejur, casei Sf. Spiridon din Iaşi; acestă donaţiune a lost sancţionată in 6 Noembre 1851 de Grigore Ghica V.V. Cu tote acestea Casa Sf. Spiridon din laşi eră proprietară, după cum se spune în Hrisovul lui Constantin Cehanu Racoviţă V.V. Domnul Moldovei, cu data de 1 Ianuarie 7265 (1757). www.dacaromanica.ro 982 ALBINA In 1852 s’a descoperit isvorul No 7 numit S-ta Aglaia; iar în 1856 Casa Sf. Spiridon însărcină pe doctorul Lud vie Steege cu studiarea complectă a acestor ape, fiind ajutat de chimisciî Schnell şi Th. Stenner. In 1881 apele isvorelor No. 1, 3 şi 4 au fost expuse la exposiţia internaţională de Balneologie din Frankfurt pe Main, obţinendu-se medalia de argint, distincţiune ce nu fusese acordată nici băilor de la Franzensbad, Marienbad şi Hali, care au o reputaţiune Europeană. In 1882 se descoperi isvorul No. 8, numit Constantin şi Elena. In 1874 s’a descoperit isvorul No. 1 bis, care a fost numit isvorul «Alexandru» în amintirea d-lui Alexandru Var-nav Lîteanu, care, ca Epitrop la Casa Sf. Spiridon, a lucrat mult pentru propăşirea acestei staţiuni balneare. In 1873 apele Slănicului au fost expuse : la Exposiţia din Viena, obţinend medalia de aur; în 1889 la Exposiţia Universală din Paris, medalia de aur; în 1894 medalia de aur de la Exposiţia Cooperativă din Bucuresci şi în anul acesta 1900 ele sînt înscrise pentru a fi expuse la Exposiţia Universală din Paris. Numirea isvdrelor. — Astădi în total sînt 17 isvore, din care (jece se întrebuinţeză şi anume: Isvorul No. 1, Mihail (înainte St. Paul şi apoi Chiselef) » » 2, S-ta Magdalena (înainte Clocotişu) » » 3, S-ta Maria numit şi «Regele Slănicului» » » 4, S-ta Ana » » 5, St. Pantelimon » » 6, Alecu Ghica (apoi St. Spiridon) » » 7, S ta Aglaia » » 8, St. Constantin şi Elena » » 9, » » 1, bis, Alexandru Instalaţiunile pentru băi sînt mai multe şi anume: 1. Un stabiliment cu 20 cabine, în care vine apă din isvorele 4, 5 şi 7; 2. Un stabiliment cu 12 cabine, unde se fac băi calde şi reci ; 3. Un stabiliment de hidroterapie. 4. Stabilimentul mare din Hotelul Racoviţă, construit în www.dacoromaiiica.ro ALBINA 983 1895 cu 60 cabine jos; iar în etagiul II este hotelul, aşa că bolnavii nu au nevoe să iasă din hotel pentru a tace băile. ' Acest stabiliment costă un milion de leî. Sa construit mai în urmă alte 2 frumose clădiri ca: Salonul de cură şi noul Casino, cu sală de teatru, concert şi bal. Slănicul posedă de asemeni mai multe hoteluri şi mai multe Vile ce se închiriază. Slănicul posedă şi un spital cu 20 paturi. In Satul-nou visitatoriî pot găsi case pe la locuinţele sătenilor; restaurante, cafenele, cofetării, bufeturi, etc. sînt de asemeni destule. De la 1895 Slănicul e luminat cu lumină electrică. Luând fie-care isvor în parte, vedem următorele asemănări : 1. Işvoru A o. i semănă cu Selters, Ems, Adelheit, Glei-chenberg, Giesshiibler, Mont D’or, Contrexevile, Apolinaris' Royat, Szczawnica. 2. Isvoru No. 2 sdmănă cu Ischl, Kreuznach. 3. Isvoru No. j semănă cu Vichy, Karlsbad, Buda, Ems, Tonnisstein, Vals, Pulna, Biliner (Iosephsquellej, Luhatscho-witsch, Marienbad, etc., bine înţeles însă că apele de la Slănic nu sînt ape termale. 4. Ivorele 4 şi 5 semănă cu Spa şi Schwalbach. 5. Isvoru No. 6 se asemănă, prin iodurul de sodiu şi bromurele care sînt în mare cantitate, cu Suiza (Miihlgra-benquelle), Sultz-Bad, Salzchirf (Tempelbriinnen), Durkhein (Bleichbrunnen), Kreuznach (Oranienquelle şi Elisenquelle). Iată bolele contra cărora diferiţii medici au obţinut re-sultate satisfăcStore: Bolele tubului digestiv şi ale anexelor: dispepsia, gastrite, emoroidele, constipaţiunile, vermii intestinali, peritonite dilataţii de stomac, etc. Bâlele ficatului. Bolele splitiei. Bolele sistemului urinar. Bolele organelor sexuale. Scrofulosa cu tote manifestările ei, mai ales la copii, afecţiunile limfatice, etc. Reumatismul articular chronic, muscular, nodos sau di- www.dacoraimaiiica.ro 984 ALBINA formant, — artrita, — accese de podagră sau reumatismul podagros. Bdlele aparatului respirator: bronchite, acute şi chronice. Bdlele sifilitice sub diferite lorme. Bdlele de piele, în genere bolele chronice. Bolelc sistemului ?iervos: hemiplegii, paralisiile periferice, nevralgii sciatice şi crurale, isterii, ipohondrii, neurastenii, congestii cerebrale pasive, migrene nervose, simptomatice, simpatice, paralisiile esenţiale, care să nu fie de natură şi idiopatică, cerebrală sau mădulară. Obcsitate; în disposiţiunile de îngrăşare ţinend strict regimul recomandat, se observă o scădere cu 4—7 kilo; obe-sităţile însoţite de degenerescenţa grăsosă a ficatului, idro-pisiile, intoxicaţiunî palustre, bolele nasului şi taringelui. Bdlele chirurgicale: oftalmiî, conjunctivite, blefarite, ulce raţiile chronice, stomatite şi faringite ulcerose, artrite chronice, gangrenose. întrebuinţarea apelor. Isvorul No, 1 se întrebuinţeză ca apă digestivă, gazosă şi ca apă medicală. Isvorul No. 3 e superior isvorelor streine similare, fiind că după facerea curei care dureză 4—6 săptămâni, nu lasă acea slăbiciune, acea alcalinisare ce se observă după întrebuinţarea altor ape similare. Isvorul No. 2 în tratamentul afecţiunilor inveterate de natură sifilitică. Isvorul No. 3 în tratamentul bolelor organice parenchi-matose şi mai în special al afecţiunilor gastro-intestinale. Isvorul No. 4 în tratamentul anemiei. Isvorul No. 5 în tratamentul extern al diverselor ulce-raţiuni cronice a faringitelor, a stomatitelor şi al oftalmiilor cronice. Isvorul No. 6 în tratamentul scrofulosei. Isvorul No. 7 pentru combaterea afecţiunilor de natură reumatismală. Succesul depinde de la modul întrebuinţării, de la diagnosticul stabilit şi de la o mulţime de alte circumstanţe fi-siologice şi patologice. Apele de la Slănic se întrebuinţeză: a) In băi, isvorele feruginose, în băi reci şi calde; aşa apa isvorului 4 se amestecă cu a No. 7. No. 5 se întrebuinţeză singur. www.dacarQmamca.ro ALBINA 983 b) l?ittrn se întrebuinţezi isvorul Mihaiu No. 1, S-ta Maria No. 3, Alexandru No. 1 bis şi în parte şi No. 6 isvorul Ghica. Apele feruginose 4 şi 5 producând constipaţiune, li se adaogă sare de Bălţătesci; iar No. 1 se amestecă pe jumătate cu lapte cald în afecţiunilor căilor respiratorii, Excursiunile ce se pot face în apropiate împrejurimi sînt variate şi unele mai plăcute ca altele, aşâ : 1. La Cascadă, pavilionul înălţ. 559m, şi apoi la graniţa Austro-Ungară, excursiune scurtă puţin obositore ee se recomandă personelor ce sufer de piept, de ore-ce în tot drumul se merge printre brad!, şi aerul este încărcat cu esenţe coniferice. Suişul e uşor fiind pe un drum şerpuit. 2. La muntele Borvis unde este un pavilion 678m înălţ. şi apoi în vîrf 74lm de unde se desfăşură o frumosă privelişte a împrejurimilor. 3. La Fântâna Iul Dobrea la isvore, unde este un isvor cu apa comună între muntele Sura şi Cerbul 800m înălţ. Aci se află şi un pavilion. 4. Za Poiana Sărătă, peste muntele Cerbu prin satul Hîrja, escursiune forte furmosă, se face între 2—3 ore pe jos. Poiana Sărată este un mare şi frumos sat în Transilvania, cu populaţie românâscă. 5. La Muntele Nagy-Sandor care are 853m altitudine şi e^te cel mai înalt munte din împrejurimi. 6. La Muntele Puf unde in 2 ore cu piciorul eşti în vîrful lui, 907ra înălţ, şi unde este o poiană frumosă la Cerdac etc. 7. La stânca Iul Costache Negri, numită înainte a lui Agaricl. 8. Za Muntele Şura de unde te scoborl în satu Hîrja, situat pe frontieră. 9. Za Muntele Secăturile, la Putu mic şi Dobrul la j6o scări. Dr. Saabner-Tuduri. www.dacoromanica.ro 986 ALBINA Restituirea şi învierea Mîntuitorului W — Din popor — Se duce din greu, Tot plângând mereu Maîca prea curată ’N lume lăudată; Ş-ajunge la pdrtâ La o pdrtă 'naltă. La pdrta lu Pilat Al lumiî împărat. Acolo a găsit Pe cruce răstignit, Pe fiu-I cel iubit Şi de lume urgisit: Pe Isus Christos Domnu luminos, Domnu cerului Ş-al pămîntuluî! — O fiu-meu cel iubit Şi de lume urgisit, De Apostoli părăsit! Cum de tu ai suferit De te-ai lăsat chinuit De Jidovi batjocorit Şi ’n sfintu obraz stupchit (2); Cu chirone chironit Pe cruce sus răstignit? Răspuns a Domnu Christos, Isus, Domnu luminos Domnu cerului Ş-al pămîntuluî: — Maîca prea curată ’N lume lăudată ! Vreau să pătimesc Să mă chinuesc Pentru nâmu omenesc ! Căci în lume am venit, Lumea nu m’a cunoscut, Numa cel ce m’a născut: Părintele cel ceresc, Tătăl cel Dumnedeesc ! Si ’n lume dac’am venit, Mult bine că le-am făcut Şi ei nu m’a cunoscut. Orbi şi şchiopi am vindecat Şi pe morţi c'am înviat. In schimb Jidovii m’au prins Şi pe cruce sus m’au pus! M’au bătut, m’au răstignit Cu chirone de argint Ce n’am vădut de când sînt! Două ’n mâini, două ’n chicidre, Ca să-mi fie de pîerdare. Şi strigau în gura mare Să-mi bat’al cincilea ’n cap Ca de mdrte eu să zac. Dară, maic’ un puiii de rac Repede-a eşit din lac Şi-a dat gâdilor de hac! Chironu că l-a furat Şi l-a fugă c’a luat. In lac cu el că s’a dus Ş-acolo că 1 a ascuns ! Când eu, maică, am vădut Mult bine că mi-a părut Şi de pe cruce de sus Lui cuvîntu sfint i-am spus: Să fie blagoslovit De lumea tdtă sfinţit! Lumea tdtă să-l mănânce Şi la posturi şi la dulce! * * * Jidovii, când au vădut Pe sfînta maică plângând, Faţa albă-şi sgârâind Din cap păru-şi jumulind, La ea că s au repedit Şi de pămînt c’o au isbit. Pe ea la gdn'au luat Şi cu chetre o’a ’mproşcat. Sfînta ’n pdlă le-a cules Şi ’ndărăt că le-a trimes. In ouă roşii le-a schimbat (1) Vetjî No. 36. (2) Scuipat. www.dacaromamca.ro ALBINA 987 Şi la Jidovi le-a aruncat. De-a atuncea e ’ndătinat Şi de Dumnedeu lăsat : OuSle să se roşescă De Paşte să se sfinţescă, Lumea să le ciocănescă Pe Christos să-l prea mărgscă; Pe Christos Domnu cel sfint Ce s’a sculat din mormînt Şi la ceruri s’a înălţat Pe pămînt pace-a lăsat! Jidovi! îndărăt s’a ’ntors La sfînta cruce a lu Christos. De pe lemn au scoborît Trupul Domnului slăvit Şi ’n mormînt l-au rînduit Cu strejarî 1 au strejuit Şi piatra-au pecetluit! La masă s’aîi aşedat Şi bine s’au ospătat. Paharele le-a ’nchinat Şi din gura-au cuvîntat: Când cocoşu o ’nviâ Şi din gură o cântă Şi ştiuca ’n blid s'o băteâ Âtuncî Christos o ’nviâ, Atunci, atunci, Dar nici atunci! Când a fost a treia <5ră, Noptea cam spre diuşdră, Cocoşu ’n blid c’a săltat Şi din gură a cântat: Christos, Christos a înviat! Din hărichî (1) a pâlpâit Şi pe Jidovi i-a strochit (2) D'atuncea ei sînt pestriţi Şi prin lume rătăciţi! Strejariî s’au speriat Şi fuga ’n cetate au dat. Şi pe câţi i-au întâlnit De Christos el le a vorbit, Că la ceruri sa suit! Christos din morţi a ’nviat Lumea că s’a bucurat Şi Sionul (3) c’a săltat! Vgzduhurile-au rSsunat Şi îngerii că aii cântat: Mărire ’ntru cei de sus, Domnului nostru Isus: La lume pace, bucurie Şi pe pămînt veselie! Christos din morţi a ’nviat La ceruri că s’a ’nălţat Şi ’n scaun de drept' a stat! Hristca N. Ţapu. Profesor, Focşani. Societăţi cooperative la sate. In comuna Băleniî-Românî, jud. Dâmboviţa, prin stăruinţa preotului G. Popescu Sachelarie, a d-luî M. Teodorescu, dirigintele şco-lel din Bălenl-Sferbî şi a d-luî G. I. Popescu, dirigintele din Bălenî, s’a înfiinţat o societate economică-filantropică numită «Stupina» în diua de 10 Maiu 1899, care cu totă criza, care e forte simţitdre mal cu sdină în comunele rurale, are pînă la 31 Martie a. c. un capital de: 2200.75, daţi cu împrumut la 36 săteni în poliţe. Ast fel de societăţi în mijlocul sătenilor sînt de mare folos, pentru-că îşi economisesc banul muncit cu multă sudore şi se ajută în ori ce împrejurări ale vieţel. (1) ĂripT, aripi. (2) Stropit. (3) Biserica creştină. www.dacQromanica.ro 988 ALBINA Despre nutriţiunea şi crescerea plantelor. lanta este o fiinţă, ce are ore-care asemănare cu animalele. Atât plantele cât şi animalele au nevoe de hrană ca să trăiască şi pentru amîndouă pămîntul îndeplinesce aceste trebuinţe ale vieţeî, cu deosebire că cele d’întâiu fiind legate de ţărână prin rădăcini, se slujesc atât de acest organ pentru a-şi agonisi hrana trebuinciosă, cât şi de părţile verdî pe cari ele le portă d’asupra in aer. Nu însă întrega rădăcină nutresce planta, acestă slujbă i-o îndeplinesc numai perii subţiri ce sînt la capetele rădăcinilor, perii de cari se lipesc atât de strâns părticelele de pămînt, când smulgem planta din locul ei cu totul. Restul râdâcinei are scopul de a ţină aceste fiinţe în posiţia lor obicinuită. Nutrirea plantei prin rădăcină. Pentru ca hrana să potă fi luată de peri, trebue ca aceştia să o găsescă pregătită de mai nainte, topită în apă, căci atunci ei o pot absorbi odată cu acest lichid, aprope întocmai cum hârtia sugătore absorbe apa, îmbibându-se, cam cum se îmbibă lemnul când este muiat. Dar nu numai atât, unele materii hrănitore se găsesc în pămînt în jurul rădăcinilor sub formă de pietre netopite de apă. Firişorele de peri de pe rădăcină, pentru ca să www.dacQFomanica.io ALBINA 989 îndeplinescă trebuinţele plantei, topesc singure aceste materii, căci păreţii acestor peri slnt îmbibaţi de un lichid, care are acestâ însuşire. Ast-fel se înţelege, cum rădăcinele intră în pietrele cele mai tari ca marmura, căci ele in acestâ din urmă piatră găsesc calcea, care este o materie cu totul trebuinciosă vieţei plantelor. Materiile hrănitore ajunse în perişori, se urcă pe urmă în sus prin micile jghiaburi ce vedem în lemn, dar nici omenii cei mai învăţaţi nu-şi dau bine sema cum se face acestă suire, se crede însă că gazele ce sînt în plantă ajută mult urcarea apei. Se asemănă însă puţin faptul acesta cu chipul cum se urcă apa într’un părete umed de jos în sus. Ast fel lichidul luat de rădăcini, încărcat cu materii hrâ-nitore se suie în frunze, unde aceste materii sufer unele adăogiri şi ore-cari schimbări de formă, ce se potrivesc întru cât-vâ cu acelea pe cari le primesc mâncările în stomacul animalelor şi sângele când trece prin plămâni, căci în frunze apa încărcată cu materii hrănitore vine în atingere cu gazele ce fac aerul, cari străbat în foi prin pori. Planta respiră aci şi urmările acestei respiraţiuni sînt întocmai ca şi la animale. Gazele în genere au o mare influenţă asupra corpurilor de pe pămînt, ast-fel fierul a cărui tărie este dată drept pildă, este prefăcut în rugină, care se nasce din causa aerului, umedelei şi a căldurei. Cam ast-lel de schimbări sufer şi materiile hrănitore suite în frunze. Căldura şi lumina chiar, au negreşit o putere destul de mare întru tote aceste, fapte, dovadă că învierdirea, înflorirea, rodirea, căderea frunzelor, sînt în mare parte strîns legate de căldură şi chiar de lumină. Unele lructe sînt mult mai frumose când razele sorelui le lovesc de-a dreptul, de cât când sînt crescute la umbră şi multe plante nici nu pot trăi, dacă n’au câtimea de lumină ce le trebue. Negreşit tote aceste rele resultate, datorite lipsei de lumină, trebue să aibă loc din pricină că dinsa are influenţă în nutrirea plantelor, căci frunzele nu pot să îndeplindscă acestă datorie dacă n’au lumina trebuinciosă. Frunzele nutresc vegetalele absorbind unele gaze din aer, după cum s’a arătat mai sus; iar lichidele trecând prin a-ceste părţi verdi, se fac bune pentru ca să hrânescă planta, www.dacoramamca.ro 990 ALBINA devenind şi mai vîscose, căci pierd din apă, care iese in afară prin transpiraţiune. După ce materiile hrănitore au suferit aceste schimbări, ele se duc acolo unde este trebuinţă de dînsele pentru crescerea plantelor, ast-fel la arbori se cobor în parte între scorţă şi lemn, pentru că aci sînt părticele mici de materie, cari numai după ce se nutresc îşi păstreză puterea ca care sînt înzestrate de a se înmulţi şi de a îngroşâ planta. Acestă înmulţire ori şi unde ea are loc este o urmare a vieţei cari îşi îndeplinesce datoria de a perpetuă fiinţa ; iar causa care o împinge la acesta nu se pote şti, căci puterea de a crea stă în mâna stăpânului naturii. Când planta trăesce mai mulţi ani, fie-care din aceste părticele dă câte un strat care îngroşă în afară lemnul şi câte unul care îngroşă coja pe dinăuntru. Numerind stra-tele lemnului sau ale cojei găsim vîsta plantei cu care avem a face. Stratele ce dau coja nu pot fi numărate, căci sînt forte subţiri şi forte dese, de aceea socotim tot-d’a-una vîrsta arborilor numai după lemn. Am arătat mai sus unele potriviri între plante şi animale, asemănări ce se văd şi mai bine de către acei ce caută să cunoscă aceste cestiunî în totă goliciunea lor. Sciinţa a mai găsit încă multe, ast-fel ea a dovedit la unele plante mişcări şi chiar urme de simţire, cari fac ca deosebirea între vegetale şi animale să se micşoreze şi mai mult. Vedem deci că între tote cele-ce se găsesc pe pămînt este o înrudire destul de mare. Din ţărână plantele îşi fac corpul ajutate de puterile exteriore; animalele nutrindu-se cu vegetale îşi fac şi ele corpul din aceeaşi materie şi cu ajutorul aceloraşi puteri. Intre pămînt, plante şi animale e deci o legătură forte strânsă; deosebirea este numai în modul de a lucră al putereî aceleia nepătrunse, stăpână tuturor celor-l-alte, care mână materiile pămîntuluî, pentru ca să se clădescă şi să dea fiinţa. Cunoscinţele acestea sînt forte frumose, căci studiul na-tureî ne dă calea de a află voinţele Dumnedeireî; iar cine le învaţă bine şi le urmeză în viaţă, este ferit de multe greşeli, căci ele găsesc în lucrările nostre aplicări (Jilnice, mai cu semă când este vorba de munca câmpului. I. A. Candiani Silvicultor-adj., Dom. Cordncî. www.dacoramanica.ro ALBINA 991 TALISMANUL oraşul P., situat nu departe de capitala ţării, locuia ddmna Petrescu, ce eră văduvă de câţl-vă ani. Eră o di frumdsă de tdmnă şi sârele trimetea radele sale aurii prin ferestra deschisă unde şedea domna Petrescu şi lucră. — Gât de singuratică mg simt aici, cugetă ea, de când s’a căsătorit iubita mea nepdtă Elena. N’aşî fi credut să simt lipsa el aşâ de mult. De abiâ au trecut şese săptămâni de la nunta el, şi mie mi se pare că aii trecut şese anî! Şi gândindu-se ast-fel, de odată ea se simţi îmbrăţişată pe la spate de Elena. — E cu putinţă! Când al venit? Nu cumva s’a întîmplat cevâ? — A nu, mătuşică, suspină tîngra femee, dar îmi eră aşă dor de tine. Când s’a dus Alexandru adl la cancelarie, m’am suit în tren şi iată mg aci, ca să petrec câte-vâ cesurî lângă tine. — Dar ce al tu drăguţa mea, de ce eşti mâhnită, de ce plângi ? Ce, ori nu eşti fericită ? — Nu, nu, nu sînt, suspină Elena. — Cum se pote, pentru Dumnedeii! Alexandru te iubeă, şi tu îl iubeai aşâ de mult, şi când aţi plecat în diua nunţei vdstre eraţi perechea cea mai fericită ce am vădut vre odată. — O sciu forte bine, dar Alexandru nu mg mal iubesce ca la început. — EI bine, draga mea, cine e de vină? — O, nu eu, de sigur nu, protestă Elena. Nimeni nu p6te să pretindă de la mine să fiu în tot-deauna veselă şi răbdătdre. Dacă nu l place să mg vadă supgrată, nu e nevoe să mi-o spue mereu!... Domna Petrescu se posomori.--Da, diceâ ea, înţeleg acum, tu al fi fost în stare să suporţi o încercare grea a iubire! tale, dar.. — Dar nu aceste supgrărî în t6te dilele, nu aceste scene pentru nimicuri, o întrerupse cu pasiune Elena. Mătuşică, dragă mătuşică, învaţă-mg ce să mg fac ? După o mică pausă, ddmna Petrescu răspunse: «Vedî, drăguţa mea, ceea-ce îmi spui nu e nimic nou pentru mine ; când m’am căsătorit cu unchiul tău, am făcut şi eu aceeaşi experienţa». — In adevăr, mătuşico? — Da, pentru un timp scurt, apoi totul s’a schimbat! www.dacoromamca.ro 992 ALBINA — Dar cum, întrebă plângând Elena ? — Cu ajutorul unul talisman, făcător de minunii. — Unui talisman ! întrebă mirată Elena şi cu neîncredere priviâ pe mătuşa el. — Da, da, răspundeă acesta, eu am un talisman preţios, pe care l-am moştenit de la mama mea. — Ce e asta, mătuşico? — Ei bine, bucuros îţi spun, chiar pot să-ţî dăruesc tali'smanul, iubita mea copilă. Şi dicând aceste vorbe, ddmna Petrescu întinse nepdteî sale un şir de perle de aur. — Ce e mătuşică, cu mătăniile tale de aur? Ele sînt talismanul meu, răspunse mătuşă-sa. Eu l-am purtat la gât, şi numai când aveam nevoe de el, îl purtam în buzunarul rochiei mele. Tu să faci tot aşâ, dar să nu scie Alexandru nimic-Când el îţi va mal vorbi răstit şi îţi va veni şi ţie să-î răspund! la fel, opresce-te un minut, numără cu degetele tale trei din perlele ce ţi-am dat, apoi ÎI vel dice ce vel vrea. Elena rîdeâ nervos. — Iţi baţi joc de mine, mătuşico. — Nu copilă, îţi vorbesc forte serios. Să nu mă cred! pînă n’aî ' încercat mal întâiii. — Dar mi se pare aşâ de ridicul! . . . — EI bine, încârcă numai, răspunde grav ddmna Petrescu. Şi mie mama mî-a dăruit perlele. Ţine bine minte, să nu rostesc! nici o silabă pînă n’aî numărat perlele: una pentru credinţă, alta pentru speranţă şi a treia pentru iubire. Atunci vei vede, copila mea, cum se va stinge focul mâniei în sufletul tău şi cum cuvintele supără-tore vor rămâne ne dise. — El bine, diceâ şi Elena, lăsând să trecă perlele prin degetele eî şi privindu-le aprdpe cu sfială, o să mă încerc, dar sînt aprope convinsă, că nu-mi vor fi de nici un folos. Şi eu cred şi sper tocmai contrariul, observă mătuşica în linişte Dar acum haideţi în grădină să culegem cevâ fructe. Elena se mai înveseli şi petrecu pînă sera lingă mătuşa eî, iar în amurgul serei plecă cu trenul înapoi. Domnul Alexandru Constantinescu venise acasă înaintea nevestei sale şi măsură nerăbdător odaia cu paşi mari. — Nu e plăcut, când vil acasă să găsesc! locuinţa golă şi în- www.dacoromaiiica.io ALBINA 993 tunerec, observă Alexandru cu asprime. De ce nu ml aî spus că aî de gând să te duci? Mas! fi dus şi eQ la clubl Elena eră cât p’aci să răspundă: «Fiindcă nu sînt copilă mică, ca să-ţl cer voe;* dar de odată se opri, îşi aduse aminte de talis-man, bagă mâna în busunar şi numără trei perle: una pentru credinţă, una pentru speranţă şi una pentru dragoste. Pe când făceâ aşa, în gândul el ÎI dete dreptate, că în adevăr e neplăcut să găsesc! casa g61ă şi în întuneric şi că plângerea Iu! a fost forte naturală. — 0 să aprind lampa numai de cât, dragul meu, diceâ ea; aşa e, aşi fi putut să-ţi spun că doriam să văd pe mătuşica. Ca prin farmec fruntea lui Alexandru se însenină. — Asâ e, ti s’o fi urît si tie să stal t<5tă diua în casă si să n’al » » » » > » » altă distracţie de cât pasărea din colivie şi lucrul tău de mână. Am adus eu acum gazete, o să-ţi citesc pe urmă cevâ interesant. Acest prim resultat al talismanuluî a mişcat tare, în mod superstiţios, inima tinerel femei. A doua di Alexandru voia să se îmbrace grabnic şi ÎI lipsiâ un nasture la haină. — Iar mal lipsesce un nasture, strigă el supărat, şi aruncă haina pe un scaun. Ar trebui să îngrijesc! mal bine de îmbrăcămintea mea! Pe buzele tinerel femei tremurau cuvintele: «Nu e nevoie să fii aşa de grosolan;» dar talismanul iute ÎI veni în minte. Ca fulgerul îi trecu prin gând ideea că în el stă puterea fermecătdre şi repede îl trece printre degete. — Voiu cercetă astădî t<5te hainele, răspunde ea, ruşinată. Mâine vel găsi totul în regulă. El rîdeâ. «Nu scil tu, că pentru noi bărbaţii lipsa unui nasture este cea mal grea probă de răbdare?» Altă dată eră cafeua prost preparată. Alexandru se sculă supărat şi mânios dicea: «Cine pdte să bea acesta?» Elena se roşi: «Dacă nu-ţl place...» vrea ea să dică, dar se opri şi numără ia-iarăşl perlele. — Aî dreptate, cafeua e fdrte prostă; nu-mî place nici mie, dar fata din casă nu pricepe să o facă cum trebue, de alt-fel ea e vo-i<5să şi cu timpul o să se înveţe. Aştăptă numai puţin, dragul meu, mă duc să-ţi fac eu o cafea minunată de bună. Alexandru, bun din fire, de şi cam violent, se şi potolise. — Nu drăguţa mea, lasă. Nu vreau să se roşăscă ochişorii tăi pînă în diuă la para focului. Dă-mî o căscă de lapte. www.dacoromanica.ro 994 ALBINA După ce Alexandru printr’o sărutare îşî luase diua bună de la nevastă-sa şi plecase la cancelarie, ea scdse talismanul şi involuntar îl duse la buzele eî. * * * După o lună de dile Elena se duse iarăşi la mătuşa eî, însă acum însoţită de Alexandru. — Eî bine, Eleno, întrebă mătuşa, când se găsi un moment singură cu ea, a fost vraja de vre-un folos? — Da, scumpă mătuşică, sînt aşa de fericită şi recunoscătore ţie. Imî laşi mie perlele ? — Se înţelege, drăguţă, de şi în ce privesce vraja lor... — Acesta o sciu eu, răspunde Elena, rîdend şi roşindu-se. Nu sînt perlele causa, ci pentru că te opresc! şi cugeţî întâiii şi apoi vorbesc!. Nu sînt perlele carî săvârşesc vraja, ci stăpînirea de sine Eii eram fdrte supărăcidsă, tot aşa şi Alexandru. Acum amîndoî ne-am făgăduit să nu ne maî dicem nici un cuvînt răstit, căci bine zice proverbul: v.Doul petre tari nu pot măcina.» Tonta Dicescu. _______ ___ Profesor. MfeSURI CONTRA ALCOOLISMULUI In Franţa, ministerul de răsboiîi a dat ordin ca la cantinele regimentelor să nu se maî vînţlâ băuturi alcoolice. Acestă măsură a fost luată maî întâiu din pricină că pe tot anul se constată că tinerii ce se pre-sintă la recrutare sînt forte slabi şi s’a observat că cel maî mare număr de aceşti neapţî pentru serviciul militar sînt tocmai ceî din ţinuturile renumite ca beţive. A doua pricină maî este şi împrejurarea că soldaţii la cazarmă, de câte orî sînt liberi, alergă la cantină şi trag un păhăruţ. Aţii aşa, mâine aşâ... otrava se introduce lesne şi cu încetul organele se strică şi omul ajunge la paralisie orî la nebunie. www.dacocomanica.ro ALBINA 995 Din poveştile lui Moş-Negu. VULPEA •sre din voî, dragii moşului, n’a au^it de < cumătră» vulpe? Mulţi ăţi fi şi vă^ut-o. Mai priviţi-o puţintel colea. Vedeţi-i botul lun-gueţ, par-că ar mirosi dacă nu sînt pe aprope găini; vedeţi-î ochii plini de şiretenie; vedeţi-i piciorele subţiri cu cari pote alergă aşa de iute, în cât n’o poţi prinde şi vedeţi-î coda stufosă... Vă place? Bătrânul fabulist Grigore Alexandrescu a descris-o aşâ într’o scriere a sa: Are codă pe spate, Al ei păr în galben bate Şi ochi lucioşi portă... Şi numai el?... Din vremea Grecilor, de la Esop şi pînă astăzi se găsesc la tote nemurile felurite poveşti şi scrieri despre vulpe. Ea a fost socotită ca întruparea şireteniei. In adevăr, aşâ ne-o arată învăţaţii cari au studiat de aprope obiceiurile eî. Ea intră prin curţi, strecurându se pe sub garduri, ori sărind. Acolo gâtuie câte-vâ găini ori raţe www.dacQFomaiiica.io 996 ALBINA şi plăcă cu una două în gură, le ascunde într’un loc, sub vre-o bălărie mare. Când simte că s’au băgat de semă hoţiile eT, schimbă casa şi se duce ca musafir la alta. Frumuseţea e că une-orî omul singur îl înlesnesce hrana... fără să vrea. Se obicînuesce prin sate să se puie laţuri pentru prinderea păsărilor. Ea află unde sînt aşezate şi, cum se lumineză de <,liuă, alergă şi smulge ce găsesce; ast-fel sătenul crede că n’a avut noroc cu păsările. îi plac păsările; dar se mulţumesce şi cu alte feluri... ouă,lapte, brânză, pome diferite, struguri... Când are poftă de carne, alergă după epurl şi, dacă nu găsesce, îşi potolesce fomea cu şorecî, cu şerpi, cu şopârle. Am citit într’o carte că-î place şi mierea. Se duce încetişor la stupul de albine şi, bizuindu-se pe blană, îşi vîră botul. Albina însă se apără cu îndîrjire; o înţepă în tote părţile. Ea atuncea se trîntesce pe spate şi, frecându-se pe jos, omoră un mare număr din ele. Cu acest meşteşug, dacă vine de câte-vâ ori, le ucide pe tote şi rămâne stăpână pe miere. Cum vedeţi, e şiretă cumătră vulpe; dar omul îi vine de hac. De obiceiu se întind curse în cari mal tot-d’a-una se prinde; une-orî se fac vînătorî de vulpi. Moş-Negu. Povaţa pentru bărbierit. Pieptenele, briciul, forfecele, periile, de la bărbier pot adesea să vă dea o bălă, dacă au fost întrebuinţate la persdne atinse de vre-o bălă de piele. E bine, decî, să cereţi bărbierului la care mergeţi ca să-şî desinfecteze mânile şi instrumentele, înainte de a vă tunde saii de a vă rade. In oraşele mari sînt date ordonanţe cari obligă pe bărbieri să-şi desinlecteze mânile şi instrumentele şi chiar să refuze de a bărbieri personele ce ar prrsentâ vre-o bălă ore-care de piele. www.dacaramamca.ro ALBINA 997 Din literatura română. CORBUL ŞI VULPEA DE HELilfiDE RADULiESCU. Jupan Corbul câştigase Din negoţul ce-apucase Un bun chilipir de caş Şi cu dînsu ’n cioc se duse Pe un copac unde se puse Ca un om la al seu sălaş. Vulpea ca o jupincsă O cam şterge de pe-acasă Şi ieşise la plimbare Dar bunul miros ce are D'ici de colo o 'ndreptă Sub copac şi 'n sus câtă. «Jupîne corb, plecăciune ? O dâmne ce frumuseţe! Ce pasăre ce minune! Ce drag de pene măreţe ! www.dacQroimamca.ro 998 ALBINA Dar n’are glas, ce pecat /» Corbul îngîmfat în suie Nici de cum nu-i veni bine Ca vulpea să-l socotescă De mut, sau să mi-l vorbescă Că e prost la al seu cântat, Lungi gâtul, căscă ciocul Şi ’ncepu a croncăni. Caşul căŞed, vulpea aci... Cântăreţul păţi jocul. «Jupîn corb, precum se vede Minte numai îţi lipsesce Şi fă bine de me crede Şi ’n viaţă te folosesce Că de mult, forte de mult Din punga celor ce-ascult Linguşitorii trăesc». O forte frumosă serbare şcolară. scopul de a înlesni unei secţiuni a societăţii de gim-iyX; nastică din Capitală, participarea la congresul de edu-caţiune fisică, care se va ţine vara acăsta la Paris, d-1 D. Ionescu, maestru de gimnastică la liceul Lazăr şi t la şcdla normală a Societăţii pentru învăţătura poporului român, a organisat, la Ateneu, în sera (Jileî de 20 Maiu, o mare serbare şcolară de gimnastică şi musică. Pentru conducerea şi desăvîrşita reuşită, s’au asociat 3 maeştri şi 3 şcoli: d-1 D. Ionescu, care a executat jocurile şi exerciţiile gimnastice cu elevii liceului «Lazăr» şi ai şcdleî normale a Societăţii pentru învăţătura poporului român; d-1 N. Bănu-lescu, maestru de musica vocală, cu corul şcdleî normale a Societăţii şi d-1 Fr. Reit, maestru de violină, cu elevii liceului «Coman» şi cu acei ai şcdleî normale a Societăţii. Sala a fost populată, în cea mai mare parte, de lume şcolară — profesori şi elevi — şi public care p<5rtă 6re-care interes şcdleî. Programa serbării, bine alcătuită, se compunea din 3 părţi fdrte bogate şi variate. Serbarea a fost deschisă de elevii şcdleî normale a Socie-ţăţii, cari, sub conducerea maestrului Bănulescu, au cântat mai multe cântece şcolare şi patriotice. Au urmat imediat exerciţii cu măciuci, făcute de elevii liceului «Lazăr» şi piramide cu bastdne de fer, executate de elevii şcdlei normale a Societăţii. Partea I s’a sfîrşit cu mai multe arii naţionale, cântate cu violina de elevii normalişti ai Societăţii, sub conducerea d-lui Fr. Reit. Partea II s’a deschis de orchestra liceului «Coman» cu o uvertură şi un trio, executat sub conducerea d-lui Reit. Partea III s’a început cu 2 potpour-iuri instrumentale ale orchestrei liceului «Coman,» continuându-se cu exerciţii clasice la paralele, făcute de normalişiî. Sfîrşitul părţii a treia şi-al întregii serbări — ca şi începutul eî — l-au făcut elevii normalişti aî Societăţii, cari au cântat «Deştăptă-te Române.» www.dacoramanica.ro ALBINA 999 Maeştrii şi elevii se luase la întrecere. Nici unul n’a cedat celor 1-alţi în desăvîrşire. A impresionat mult chipul magis-trai, în care s’au presentat elevii — aveai impresia că o maşină lucreză, nu nisce <5menî în formaţie. S’a presentat f(5rte bine orchestra liceului «Coman»; nu mal puţin bine au fost, la gimnastică, elevii liceului «Lazăr»; dar pe mine m’au mişcat în deosebi normaliştiî, cari au cântat ca o orhestră, au făcut exerciţii şi jocuri gimnastice fdrte bine şi pe lîngă acestea au maî contribuit la variaţia şi frumuseţea sărbării şi cu corurile vocale. Publicul asistent a fost încântat de desăvîrşirea artistică improvisată a şcolarilor şi nu ine îndoesc că toţi, ca şi mine, au plecat acasă, fericind pe maeştrii şi elevii cari au sciut să se presinte aşa de bine la serbare. Societatea pentru învăţătura poporului român nu se pote de cât felicită cu maeştrii şcoleî sale normale. G. Ch. Pagina gliameţă. 01±/L ECONOM «Sfîrşind scrisorea, iubite amice, te rog a scuză «că e neplătită, fiind-că am pus-o la cutie aşa din «repezelă şi am uitat să-î pun marcă.» www.dacQFomanica.ro 1000 ALBINA Cronica săptămâneî. — Părintele Nazarie, directorul Seminariulul Central din Bucurescî, a fost însărcinat să dea învăţături religidse principelui Carol, strănepotul suveranului nostru. — Consiliul sanitar superior a hotărît ca bolnavii de pelagră, b<51ă care s’a întins fdrte mult la sate, să fie primiţi în spitale, chiar dacă numărul paturilor e mic. La mal multe spitale s’au dat şi corturi, în care se pot aşeze cîte 10 bolnavi. — Ministerul de răsboiu a însciinţat corpurile de armată •că anul ăsta nu se vor face obicinuitele concentrări ale rezerviştilor şi alo trupelor, din pricina lipsei de bani. — D-l Consul al României la Roterdam (Olanda) a făcut cunoscut ministerului agriculturel că expoziţia de făinuri românesc! din acel oraş a fost un adevărat triumf pentru România. T6te revistele şi jurnalele laudă bunătatea şi al-băţa făineî românesc!, care dă o pâine minunată. Nu putem de cît să fim veseli de aceste constatări, căutând a munci cu cît mal multă hărnicie şi sciinţă pămîntul ţării ndstre. — Ministerul Instrucţiune! a hotărît ca de acjl înainte, autorii care vor presenta cărţi didactice spre aprobare, să depună la început o taxă de 30 lei, pe sema ministerului; iar după aprobare, la presentarea cărţii tipărite, încă 70 lei. Acestă taxă va servi la plata comisiunel de examinare a lucrărilor. — Un mecanic, Iohan Turzo din Bucurescî, a născocit un aparat fdrte practic pentru tescuitul strugurilor. Cu acest aparat se pot stdrce în 12 căsurl atîţea struguri, ca să dea de la 6—8000 decalitri de must. In curînd aparatele vor fi puse în vîndare de către inventator. — La Ministerul Instrucţiunel s’a hotărît asupra rugăciunilor ce se vor r> â Paris Viscount Duncnnnon . Hon. 11. A. Larvrence M. Adolphe Vern'cs. . M. Charles Mallet . . Director general la Bucurescî, M. Dimitrie de Frank. Director: M. C. A. Stolz. » ajutor: M. E. E. Goodwin CensorI: Ioan Kalindern, Principele Dcmetru Ionn Gliika şi Artlinr Green. Sediul social Piaţa sf. Gheorghe, Bucurescî Sucursala la Brăila, Agenţia la Londra. „NAŢIONALA” SOCIETATE GENERALA DE ASIGURARE, BUCURESCÎ Capital în acţiuni întreg vărsat în aur.................Lei 2.000.000 Fonduri d e reservă compuse din prime şi daune...........» 3.955.688.76 Idem format din capital şi alte reserve . » 1 075.842,60 Total în aur Lei 7.052.531.36 Daune plătite .... Lei 33.000.000 Vice-preşedinte A. Bălcdiauu. Dir. general E. Grtiuwald. • Naţionala» asigură contra incendiului, a grindină, contra riscului pierderii valorilor. Asigurările pentru viaţă sînt primite in tote combi-naţiunile obicinuite ca: cos de morte, supravieţuire, zestre şi rentă. Sediul social în palatul Societăţii din str. Domne! No. 12. Bucurescî. Repre-sentanţă generală în Bucurescî str. Smârdan No. 4. Agenţii în tote oraşele din ţară. ’j Cel mai mare şi cel mai vast magasin din Ţară şi singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOANELE Bucurescî, Calea Victoriei Gliete pentru bărbaţi De vax eu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 » » cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95 Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95, 11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 » » facon Klappe, 15,95 » » pentru d-nilofiţ.14,95,13,95 » » cu nasturi, 15,95, 14,95 » glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 » » nasturi, 16,95 Ghete color, simple, 13,95, 12,95 » » beseţurî, 14,95, 13,95 » » şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » » nasturi, 14,95, 13,95 » » » piele rus. 15,95,14,95 Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 chevreaux american, 9,95 » » franţuzesc, 12,95 « color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 € » piele rusescă, 12,95, 11,95 5% Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei. Institutul de Arte Grafice CAROL Gf)BL, Strada Domne! 16. — Bucurescî. www.dacocomanica.ro '; 27, lingă Poliţia Capitalei. Ghete pentrn dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95, 12,95, 11,95,10,95 » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 » » High-Liffe, 16,95 » color. 12,95, 11,95, 10,95 » » High-Liffe, 15,95, 14,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95. Ghete pentrn băcţl, fete şl copil Pentru băeţî, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copil 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la tote sezonele se pote găsi încălţăminte bună şi cu preţuri fabulose de eftine. Magasinul la tote Sesonele lingă Poliţiă. Bucurescî, Calea Victoriei 27, Bucurescî. Cititorii revistei vor av6 un scâtjemint de 6% din preţurile însemnate, presentând cuponui.