ANLU III. 28 Maiu 1900.
Comitetul de redacţie: 6n Kalinderu
. Oteseu p. 3u//u


Q. jftdamescu V. S- pToga
JV. JJicoIaescu Corist. C. pop.-Vaşcâ Qr. Ceodossiu.
SUMAR:
Ion Kalinderu, Despre crescerea vitelor.— Ş6se porunci pentru pomărit. — C Slane seu, O visită Regală.—Constantin Negruzzt, Potopul —Georyc Ştefdnescu, SSr baterea Duminecel. — Mijloc de a face ca lămpile să nu fileze.—Serbarea St. Con stantin şi Elena. — O faptă lăudabilă.—Oh. A.. Duhul de întovărăşire.— Ieromon Eftimie Georgescu, Viaţa sfintulul Eustatie.—Contra durerii de dinţi.—Din poveş tile lui Moş-N6gu: Bufniţa.—O escursiune şcolară.—Să facem excursiunl. —Serbarea cjilel de 10 Maiu la sate. — Reducfia, Inscimţare.—G. T.t Cronica săptâmftnel. — Mulţumiri. — Poşta Administraţiei. — C. C. Pop.-Taşcd, IntlmpUlile periculdse ale unul marinar frances.
Ilustrafiunî: Potopul.—Mitropolia din Bucurescl.—Clopotul Mitropoliei.—Unirea face puterea.—Bufniţă.—Satul Griviţa. — Şcdla fiiilor de militari din Craiova.—Pagina glumeţă: Adresă sigură.
Revistă Enciclopedică populară
yipare în jie-care Duminică
Rbon. în ţară pe an Liei 5 <4? Abon. în străin, pe an Liel 8
»	»	»	6 luni » 3 iJS Un număr...15 bani
1 leu linia. JVIica publicitate 5 bani euvîntul. nepublicate se ard
=>g>&> @)<3<§o
^edccfia fi	Bucur***,
Ministerul Cultelor şi Instrucţiune! Publice.
Se aduce la cunoscinţă amatorilor că în <Jiua de 31 Maiu a. c. orele 11 a. m. se va ţine licitaţie publică în pretoriul acestui Minister pentru darea în întreprindere a lucrărilor de refacere a W.-Closet şi a spălătoriei de la şcola Normală de Institutore din Iaşi.
Valorea lucrărilor după devis, este de lei 10.800. Ofertele vor fi sigilate şi însoţite de recipisa Casei de Depuneri sau a orî-căreî alte administra ţiunî financiare de judeţ, coprin<Jend garanţia de 4% care se va complectă pînă la 6% la încheerea contractului.
Garanţii în numerar şi supra oferte nu se primesc.
Art. 68—79 din legea Comptabilităţiî publice sînt obligatorii.
Lucrările vor fi gata cel mai târziu la 15 August a. c.; pentru fie-care 10 <jile de întârziere se va aplică o amendă de 100 (una sută lei).
Concurenţii sînt obligaţi să presinte certificate de aptitudine şi că au mai executat lucrări de asemenea natură şi în bune condiţiunî.
Condiţiunile speciale şi devisul se pot vedeâ la Minister str. Diaco-neselor în calele de lucru la serviciul Construţiilor.
p. Ministru (ss) Dr. Puşcăria.
Capul Serviciului, (ss) Ar. S. Dumitrescu. *
No. 28.600.
Se aduce la cunoscinţă că în diua de 9 Iunie a. c. orele 11 a. m., se va ţine licitaţie publică în pretoriul acestui Minister, pentru darea în întreprindere a reparaţiunilor necesare localului Arhivelor Statului din Bucurescî. Valdrea lucrărilor după devis, este de lei 26.000. Ofertele vor fi sigilate şi însoţite de recipisa Casei de Depuneri, saG orî-căreî alte administraţiunî financiare de judeţ, cuprin-dend garanţia de 4%, care se va completa pînă la 6% la încheerea contractului.
Garanţii în numerar şi supra oferte nu se primesc.
Art. 68 — 79 din legea comptab. publice sînt obligatorii.
Lucrările vor fi gata cel mai târziu la 1 Septembre a. c., pentru fie-care 10 dile de întârziere se va aplică o amendă de 100 leî.
Concurenţii sînt obligaţi să presinte certificatele de aptitudine şi că au executat lucrări de asemenea natură şi în bune condiţiunî.
Condiţiunile speciale şi devisul se pot vede la Minister, str. Dia-coneselor în tote dilele de lucru la Serv. Construcţiilor.
*	i
Ministru, (ss.) Dr. C. Istrati.
Capul serviciului, (ss.) N. Dumitrecu.
*
No. 28.699.	*	*
Tot în diua de 9 Iunie a. c. orele 11 a. m., se va ţine licitaţie publică pentru darea în întreprindere a reparaţiunilor necesare caselor şi bisericii Mihaiu-Vodă din Bucurescî. Valorea lucrărilor după devis. este de lei 2*6.000.
Condiţiunile sînt aceleaşi ca la publicaţia No. 28.600.
p. Ministru, (ss.) Dr. Puşcariu.
Capul serviciului, (ss.) N. S. Dumitrescu.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
919
DESPRE CRESCEREA VITELOR.
D-l Administrator al Domeniului Cordnel a adresat agenţilor acelei administraţii urmă-torea circulară :
Domnule Agent,
Prin mai multe circulărî m’am întreţinut cu d-v. asupra mijlocelor de căpetenie pentru îmbunătăţirea stărei economice a ţăranului nostru; căci de la îmbunătăţirea ei depinde înflorirea întregei agriculturi a ţării.
De un şir de ani agricultura se luptă cu sumedenie de greutăţi. pămîntul arabil a început a se slăbi, şi cerealele nostre întîm-pină o mare concurenţă pe pieţele Europene, în cât şi când avem o recoltă abundentă, şi când e slabă, nu se mai obţin preţuri mulţumitore ca altă dată; aşa că rentabilifatea cultureî cerealelor e din ce în ce mai ameninţată.
Stând lucrurile ast-fel, datoria tuturor omenilor do bine este a se gândi cu un moment mai nainte, asupra mijlocelor de a învinge greutăţile cu cari se luptă astăzi agricultura ţării nostre.
Intre aceste mijloce, cel d’întâiu este crescerea vitelor, care e în cea mai strânsă legătură cu agricultura, fie mare, fie mică, căci una fără alta nu pote exista.
Este netăgăduit că crescerea vitelor vine tot-d’a-una în ajutorul agriculturii, fie prin valorea ce se capătă din vînrlarea vitelor, fie în special din vîn(Jarea produselor lor, ca lapte, unt, brânză, etc. care au preţ destul de bun în ţara nostră. In Bu-curescî laptele prospăt se vinde cu 0,40 şi 0,50 bani litru, untul cu 4—6 lei chilogramul, brânzeturile mai fine asemenea.
Aceste produse animale ca lapte, unt şi brânză, prin înlesnirea mijlocelor de transport s’ar pute uşor exportă la Constan-tinopol, unde Austro-Ungaria de cât-va timp expediază din Transilvania însemnata cantitate de 10.000 chilograme lapte prospăt pe <ji. De ce nu am lua noi o asemenea însemnată piaţă de desfacere, căci sîntem mult mai aprope de acest centru de con-sumaţiune. Afară de acest debuşeu am mai găsi uşor şi altele dacă am ave vite multe şi bune.
Crescerea vitelor ridică mult, forte mult rentabilitatea cultureî cerealelor, pentru că avend vite bune de muncă, pămîntul se pote lucră în condiţiuni mult mai bune, aşă că recolta va fi mai bogată atât în cantitate cât şi în calitate, cheltuelile de cultură fiind tot acelea.
Vitele ne mal pun la îndemână cel mai eftin şi cel mai bun îngrăşemînt, de care pe c]fi ce merge se simte nevoe, de ore-ce prin cultivarea câmpiilor nostre neîntrerupt numai cu cereale, solul din an în an se slăbesce şi cultivatorul, din vreme trebue să se gând<5scă a restitui pămîntului o parte din ceea ce i-a luat prin cultură. Agricultura modernă dispune de îngrăşeminte chimice, acesta însă nu înlocuesce îngrăşemîntul animal de cât
www.dacoromanica.ro
920
ALBINA
cu mari cheltuell ; dacă avem vite îndestulătore, după cum am (Jis, .îngrăşemîntul ce ele dau, e cel maî el'tin şi în acelaşi timp cel mal bun.
Nu trebue să perdem din vedere, domnule Agent, că industria zaharină luând o desvoltare însemnată în ţara nostră, cultura sfeclei se impune şi acostă cultură reclamă un pămînt muncit cu maî multă îngrijire. Mal curînd sau mal târziii va trebui să fie îngrăşat, deci şi din acest punct de vedere cresce-rea vitelor este de neapărată trebuinţă. Starea agricultureî în genere şi industria zaharină în special, ne cer dar să trecem treptat de la cultura extensivă ce am făcut pînă acum la cea intensivă a ţărilor apusene, şi numai atunci producţiunea agricolă va spori, cheltuelile de producţiune vor scăde, şi prin urmare rentabilitatea agricultureî ţării nostre va cresce din nou.
Când proprietăţile mari vor fi înzestrate cu vaci şi iepe de prăsilă, când plugurile ţăranilor vor fi trase de bol puternici, şi când la tote gospodăriile mari şi mici, grajdurile vor fi pline cu vite bine hrănite şi îngrijite, sînt sigur că întrega agricultură a ţării va lua un nou avînt şi bogăţia naţională va spori. Exemplu la îndemână avem pe vecina Ungaria. împrejurările climaterice şi fisice sînt acolo aprope de o potrivă cu cele de la noi; starea agricolă înainte cu vre o 40 de ani eră de asemenea analogă cu a României. Astădî însă pe când agricultura nostră a-prope a rămas staţionară, cea ungurescă a ajuns la un grad lorte înaintat de desvoltare. Acest frumos resultat se datoresce solicitudine! ce aii avut atât Guvernul Regal al Ungariei cât şi marii proprietari, pentru prăsirea vitelor, aşâ că a(jl prin măsurile luate din timp, dispun de rase admirabile de cal, bol, vaci, cari nu numai că îndesluleză din belşug cu vite de muncă, de lapte, de măcelărie, cum şi cu tot felul de produse animale ţara aceea, dar dau şi produse de ajuns pentru a se lace şi un export forte întins.
Acolo trebue să ţintim să ajungem şi noi, căci altfel vom ave tot mal puţin folos din agricultură. Pentru a ajunge la acest resultat, trebue neapărat să prăsim vite bune, îndestulătore şi în proporţie cu locurile cultivabile de care dispunem. In strei-nătate, un agricultor care şl înţelege bine meseria, tinde a avă de fie-care pogon culţivabil câte o vită, pe când noi sîntem departe de acest ideal.
In ţara nostră nu sînt tocmai puţine vite ca număr şi preocuparea nostră de căpetenie trebue să fie, nu atât să sporim numărul lor, cât mal mult a le îmbunătăţi, căci fără sfială putem spune că vitele, mal cu semă ale ţăranilor noştri sînt slabe, degenerate, improprii, atât pentru muncă .cât şi pentru lapte şi măcelărie.
Este netăgăduit de toţi specialiştii că vitele rele aduc mal multă pagubă de cât folos; şi este forte natural acest lucru, căci o vită rea mănâncă tot atât cât una bună. Insă o vacă de soiu bun şi bine îngrijită, produce în fie care an un viţel bun care
www.dacoromaiiica.ro
ALBINA
921
se vinde cu 30—40 lei şi 2.500—3.000 litri de lapte, iar dînsa în sine are o valore de 250—500 lei, pe când la noi, în starea actuală, o vacă dă un viţel pipernicit, care abia valoreză între 6—10 lei, lapte mult 1.000 litri, iar valore sa este de la 20—50 lei şi rar 100 lei. Acesta este proporţia şi cu vitele de muncă ; trecend prin Ungaria vetjl un plug de lier tras, fără sforţare, de doi bol, şi chiar de unul înhămat. La noi ţăranii trebue să înjuge la un asemenea plug câte 4 şi 6 vite şi nici aşa nu merge de cât cu multă sforţare. Prin urmare este uşor de înţeles că două vite bune aduc mal mult folos ţăranului de cât patru şi şase rele şi acele două vite bune se pot ţine cu mal puţină cheltuială.
Din cele arătate mal sus reese că cea d’întâiu preocupare atât a agricultorilor cât şi a autorităţilor, trebue să fie aceea a îmbunătăţirii vitelor.
Pentru scopul acesta urmeză a se lua mal multe măsuri, ca încercări de aclimatisare şi încrucişare cu rase streine recunoscute bune pentru trebuinţele ce urmărim, faceri de grajduri sănătose, luminose şi căldurose, hrănire îndestulătore, cum şi alte măsuri zootechnice lolositore, de ore-ce un bun regim alimentar şi ocrotirea în timp de iarnă, sînt neapărat de nevoe pentru a ajunge la resultatul dorit.
Ion Kaliuderu.
Administrator*
Şese porunci pentru pomărit.
1.	Alege şi cultivă tot-d’a-una dintre soiurile cele mai roditore de pomi.
2.	Udă pomii bine pe timp de secetă.
3.	Ingrijesce ca pomii să aibă lumină, căci la din contră nu rodesc.
4.	Gunoesce pomii în totă tomna, căci de nu, fac numai foî, ba une ori şi flori, dar pomele cad mai tote înainte de cocere.
5.	Curăţă şi nimicesce ouăle de omide de prin pomi, căci în zadar sînt florile şi fructele, dacă le mănâncă omidele.
6.	Aprinde paie şi gunoie în grădină, dacă s’ar întîmpla să cadă brumă pe timpul înfloritului pomilor. Fumul împiedică căderea brumei şi ast-fel pomii pot să rămână încărcaţi de pome.
www.dacoromanica.ro
922
ALBINA
9 visită Regală.
n (f,iua de 18 Maiu a. c., M. S. Regele Carol a binc-voit a visită domeniul coronei Cocioc. La ora 12'!, a sosit în gara Periş, însoţit de d-l Ion Kalinderu, harnicul gospodar, d-l colonel Robescu, adjutantul M. S., d-l Mânu, prefectul judeţului Ilfov. La gară a fost întâmpinat de d-l N. Gh. Condurache, şeful Domeniului Cocioc, d-l & Armăşescu silvicultor al Coronei, d-l Th. Stănceseu, şeful gârei Periş, d-l căpitan Gor-găneanu, sub-prefectul pl. Snagov, primarul comunei Cocioc şi alte persâiţe notabile din localitate. M. S. Regele visită lăptăria Periş, condusă de maestrul lăptar I. Brern eu multă pricepere. M. S. a fost fârte mulţumit de cele vetjute. Visită apoi spitalul Cocioc, condus de d-l dr. I. Raţiu. Curăţenia şi aranjamentul spitalului au făcut o bună impresie suveranului. In urmă, au visitat stu-păria, hameria, plantaţiunile şi parcul, tăie în desăvîrşită regulă care fac laudă d-luî Condurache.	-
La ora 3'/, M. S- intră în satul Brătulesci, unde, populaţia în marea dragoste pentru Suveran a căutat să-i facă o primire strălucită, de şi a aflat fârte târziu de sosirea M. S. Mulţimea în haine de serbătâre stătea pâlcuri, pâlcuri aşteptând nerăbdători — Vine, dea Dumnezeu să vie sănătos să ne aducă şi o plâie atât de trebuitore, Miceau ţăranii.
Rugăciunea a fost ascultată şi M- S- Regele a intrat în localitate cu o ploie bună care a durat patru ore-In urale nesfârşite şi înbine-cuvîntârî de mulţumire, M- S- s’a oprit la şcâla Brătulesci■ La intrare a fost întâmpinat de dirigintele şcâlei, d-l Al. Timotescu care a urat bună venire M. S. A visitat cancelaria şcâlei şi museul lucrărilor manuale care i-a făcut
0	deosebită plăcere. Exprimându-şi dorinţa de a visită biblioteca,
1	s’au arătat cărţile ce posedă şcâla, peste 280 de volume din cele mai de valâre scrieri fârte frumos legate. Din bibliotecă, întâmplător scâse o grâsă carte şi vejend titlul, (fise d-luî Timotescu: «Acesta e „Albina*1 o revistă atât de bună pentru săteni. Sînt săteni care citesc Albina?» D-l Timotescu răspunse că acum cam puţini, dar cu timpul crede că se va popularisa. A lăudat
mult scrierile d-luî Coşbuc şi ale d-luî Tocilescu, interesându-se dacă sînt în bibliotecă. Trecând în el. 1■ condusă de d-ra Elena Nicolescu, a ascultai cântările frumos executate de micii copii. A făcut diferite întrebări copiilor, rămânând satisfăcut de răspunsurile lor.
www.dacaramanica.ro
ALDINA
923
Trecând, in sala cursului superior, după ce şcolarii cântau imnul regal, mica elevă din el. II, Elena V. Constantinescu, a oferit Al. S. un frumos buchet in numele şcolarilor. Al. S- viii impresionat, a mângâiat copila făcându-î diferite întrebări. Elevul Niţu Nicolae din cl. IlI-a a recitat înaintea AI■ S. o poesie haslie a d-lui Th. Speranţă- Căţî-vă elevi din şcâla Bălteni sub conducerea d-şârei Florica Georgescu, au executat cu mult succes diferite poesii. Apoi şcolarii din Brătulesci au cântat diferite piese în trei şi patru voci■ M. S a cerut apoi să se execute câte-vă bucăţi bisericesci.
Exerciţiul cu armele executat de şcolarii comandaţi de d-l Ti-moteseu a făcut o bună impresie Suveranului. Trecând în cancelarie iarăşi a făcut diferite întrebări d-lui Timotescu asupra mersului şcolei arătând dorinţa pentru înveţămîntul profesional. «La noî se învaţă multă teorie; dar avem multă trebuinţă de practică» a (ţis M. S. Văd că aci înveţămîntul profesional are un frumos început.
Intrând apoi în mijlocul ţăranilor AL S- a stat de vorbă cu ei atât de popular în cât care de care (jiceă: «Nu e regele, e părintele nostru.» Ca un tată între copiii răsfăţaţi a stat M. S- în mijlocul ţăranilor. «Ne-ai venit cu mană, Majestate,» (f ise un ţăran. «Numai să ferâscă Dumnejeii să mc răciţi Majestate,» strigă un altul! In timpul resboiului, (J,ice M. S., pe o aşă vreme am stat patru cjile călare şi tot bine a fost. — Bine să ve dea Dumnejeu Majestate, strigă mulţimea.
Intre alte multe, M. S■ istorisi intrarea sa în ţară la 1866 şi spuse că şi atunci a fost o vreme ploiosă dar a dat Dumnejeu un an bun!
In urale nesfirşite M. S. plecă şi de aci visitând mâra apoi, biserica, unde preotul Anghel Bujorenu i-a ţinut o trumOsă cu-vîntare, arătând M. S- dragostea cu care neobositul d-l Ion Ka-linderu execută înaltele dorinţe ale Suveranului. Vorbi apoi cu d-l V. Popescu, epitropul bisericei care asemenea mulţumi Suveranului pentru tote bunătăţile ce se revarsă asupra poporului din graţia M. S-
Visită apoi primăria comunei, unde d-l Dobrescu presintă raportul de situaţia comunei.
In fine merseră la casa Administraţiei Coronei, unde au luat ceaiul.
M. S. a rămas forte mulţumit de modul cum d-l N. Condurache conduce acest Domeniu.
La ora 7 a plecat la gară. In gară M. S. a bine-voit a vorbi cu d-l Ilie Clinceanu, mare proprietar, care ca om al agricullu-rei, expuse M. S. starea recoltelor şi speranţele ce toţi au de un an bun-
Cu trenul de 7,20, Al. S. plecă cu totă suita.
Ce e rege, tot rege, <jice şi acum lumea! Bun şi mărinimos cu dragoste pentru toţi. Dea Dumnezeii ca şi copiii copiilor noştri să aibă fericirea ce am avut noi de a primi pe Suveranul ţărei în mijlocul nostru. Pentru acesta însă nu sîntem vrednici a mulţumi d-luî Kalinderu care singur le-a adus tâte într’o stare demnă de o visită regală.
C. Stăuescu.
www.dacQramanica.io
924
ALBINA
Din literatura Română.
POTOPUL
DE
CONSTANTIN NEGRUZZ1 (1).
f^egur’ameninţătdre orizonul învălise,
îar prin năduşitul aer vîntul ager vîjiîa, După norii groşi şi negri sorele-acum asfinţise Şi scăldată ’n sânge luna în prejma-i răsărîâ.
Iată mare întuneric preste univers se lasă Şi grozavul ceresc tunet începu a bubui,
Tot pămîntul se clătesce; marea din matca sa ese, Preste lumea vinovată năvălind a se lăţi.
Bolta cerului se sparge sub a apei greutate,
Ploia se aruncă rîurî ca pe gura unui scoc,
Sate, tîrgurî şi oraşe, cetăţi, turnuri înecate,
Se văd numai când prin nouri îşi fac fulgerele loc.
Dumnezeu apucă ’n mână paloşul de răsbunare, El e mult-îndurătorul, dar şi drept-judecător,
Vrea să pedepsescă lumea pentru-a sfintei legi călcare, Şi sumeţul om să vadă că-î un vierme muritor!
Munţii, măgurile 'nalte stau sub apă îngropate, Undele spăîmîntătore preste ele s’aruncă;
Numai a unei stîncî creştet prin talazele turbate Precum un uriaş straşnic din adîncuri s’arătă.
Vălmăşală sgomotosă ocolea costele sale,
Pre care apele negre cu pornire le isbeâ; Omenirea împrejuru-î scotea ţipete de jale Nevoindu-se cu silă să se urce pîn’ la ea. 1
(1) VeŞî biografia şi portretul acestui autor în «Albina* Anul I, No.34.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
925
O ce răcnete grozave! ce amară suspinare!
Dar mortea plutind pe valuri glasul lor nu ascultă, Ea venîâ şi preste clînşii apăsând recele-î ghiare, In noeanul prăpădirei fără milă-i cufunda.
Acolo un crac de munte se desbină cu pornire Prăvălindu-se cu vuet în talazul răsvrătit, Ticăloşii ce pe dînsul stau cuprinşi de îngrozire Cad cu el — mortea-î aşteptă— undele i-au coperit.
Mai încoce un şiroiîi iute pe un tînăr fiu cuprinde Când sărmanul vrea să scape pe al său tată bătrân, Şi să ducă mai departe unde apa nu se ’ntinde, Pe maîcă-sa care ţine frăţiorul lui la sîn.
Nu e mijloc de scăpare de a Domnului urgie, Pretutindeni este morte, pretutindenea ocean, Numai stînca uriaşă se înâiţă cu mândrie, Arătându-şl golul creştet preste grosnicul noean.
-------------
Din înţelepciunile lui Solomon.
De eşti înţelept, pentru tine însuţi înţelept eşti şi de eşti luător în rîs, singur vei suferi.
www.dacaromanica.ro
926
ALBINA
SĂRBĂTOREA DUMINECEl.
rî-ce sistem de religiune îşi are anumite (Jile pentru slăvirea, pentru prea mărirea fiinţei ce credincioşii ~'J\ adoră, pentru amintirea unor evenimente prin care a trecut religiunea lor.
Creştinismul, ca orl-ce sistem de religiune, îşi are şi el sărbătorile luî întocmite în on<5rea Domnului, sfinţilor şi a evenimentelor prin care a trecut biserica. Cea mai însemnată din tdte este diua Domnului, «Dumineca».
Ebreiî aveau ca c}i pentru slăvirea lui Dumnedeu «Sab-batul», (Jiua a 7-a, care eră instituită în amintirea repausului lui Dumnedeu în dina a 7-a după opera creaţiunei. In Noul-Testament, care este continuarea Vechiuluî-Testament, se înlocuesce Sabbatul prin sărbătdrea Duminecel şi acăsta în urma unei hotărîrî luate de apostoli pe următdrele motive : în acăstă di ne-am sfinţit prin darurile preţidse ce le-am primit de Ia bunul Dumnedeu; în acăstă di s’a omorît m«5r-tea prin învierea Domnului Isus Christos şi s’a restabilit viaţa; în acăstă di apostolii primiră porunca de a vesti e-vanghelia la tăte popărele; în acăstă di Mîntuitorul a intrat la apostolii săi prin uşile încuete dicondu-le: «Luaţi duh sfînt... etc»; în fine în dina acesta s’a pogorît Duhul Sfînt asupra apostolilor.
In timpul Mîntuitoruluî tot dina Sâmbetei se ţinea. Tocmai după învierea lui, apostolii avend în vedere motivele spuse mal sus, înlocuiră diua a 7-a adică Sabbatul, cu diua 1, adică Dumineca, dar pînă ce s’a generalisat acăstă hotărîre luată de apostoli, unii din creştini cari nu o sciau serbau tot Sâmbăta.
Creştinii cel vechi ţineau Dumineca nu numai ca o di de repaus, ci şi ca o di do bucurie serbând-o mai întâiu de tote prin aceea că luau parte la sfînta liturghie a cărei co-r<5nă eră predica. Mal târdiu bisericile începură a nu mal fi aşa populate de credincioşi ca la început şi din acăstă causâ părinţii bisericesc! şi sinddele luară măsuri pentru a sili pe creştini să vie la biserică. Aşa sinodul al 6-lea ecumenic şi cel (lin Sardica liotărîră: «Dacă vr’uri episcop, presbiter sau diacon sau din cel ce se numără în cler, sau vr’un laic, fără mare nevoe, ar lipsi de la biserică şi în săptămâni şi Duminici nu va merge împreună cu ceî-lalţl creştini la biserică, de va fi cleric să se caterisăscă, iar de va fi laic să se afurisăscă». In urma acestei hotărîrî, creştinii începură a veni la biserică ca să se scape de pedăpsă;'dar nu stau pînă la finele sf. liturghii. Atunci părinţii bisericesc! luară o altă hotărîre care completă pe cea a sinodului al 6-lea şi a celui din Sardica şi anume:
www.dacoramanica.ro
ALBINA
927
«Dacă cine-vâ din clerici intrând în biserică când se să-vîrşesce sf. liturghie şi aucjind divinele scripturi nu ar sta pînă la fine nici s’ar împărtăşi, unul ca acesta să se afuri-sescă, ca unul ce causăză neorînduell în biserică». Iată dar pedăpsa celor ce vin la biserică şi stau 10 — 15 minute şi plăcă, (JicSnd că prin acăsta şi-au făcut datoria de creştin. In (Jiua Duminecii nu eră permisă ajunarea, şi canonul 64 Apostolic pedepsesce pe clericul sau laicul care ar posti, căci diua Duminecii amintesce învierea Domnului şi mântuirea nostră şi deci trebue să fie sărbătorită ca o di de bucurie şi tocmai pentru aceea orl-ce rugăciune se săvîrşesce fără plecarea genuchilor. In timpurile vechi după sfînta liturghie se puneau mese comune, «agapele» unde mâncau toţi creştinii; mal târdiu, din causa scandalurilor şi abusurilor ce se făceau la aceste mese, s’au desfiinţat remâind la noi ca o reamintire «anafora». Bucuria şi curăţenia spirituală a creştinilor din acestă di se arătă prin îmbrăcarea lor în haine curate şi mal ales albe.
Coldrea albă la păgâni se priviâ ca simbolul bucuriei, şi în sf. Scriptură spiritele care preamăresc pe Dumnedeu se represintă îmbrăcate în vestminte albe. Bucuria creştinilor se mal arătă şi prin împodobirea şi luminarea bisericii cu luminări multe, clerul se îmbrăcă în veşminte frumbse şi cântările bisericesc! erau mal solemne. Creştinii cel d’întâî începeau serbarea Duminecii de Sâmbătă sera şi ţineau pînă a doua di sera. Cea mal mare dorinţă a creştinilor eră ascultarea cuvîntuluî, a predice! care o ţineau episcopii', preoţii, adesea ori şi de două ori pe dh cum ne afirmă despre acesta unele pasage din sf. I6n llrisostom, Vasilie cel mare şi fericitul Augustin; iar după ce eşiau de la biserică, se ocupau acasă cu citirea sf. Scripturi şi a altor cărţi instructive, ori cu săvîrşirea de fapte caritabile; de aceea cu drept cuvînt s’au numit sărbătorile «dile de vindecarea sufletului».
Porunca de a nu lucră trebue să o considerăm numai ca un mijloc care ne pune în posiţie de a aduce laudă lui Dumnedeu. Nu este oprit însă a săvîrşî Dumineca şi în cele-lalte sărbători lucrări cu privire la serviciul lui Dumnedeu şi fapte caritabile. însuşi Mântuitorul ne-a dat exemplu în acăstă privinţă vindecând bolnavi în diua Sâmbetei. Nimic nu este mal frumos de cât a sfinţi aceste dile cu îndurarea către cel săraci, cu fapte de milostenie, căci acestea sînt fapte mal mari şi mal plăcute lui Dumnedeu. Prin urmare lucrul per-sdnelor care servesc pe la spitale, precum şi cel al medicilor este nevinovat şi nu trebue a fi întrerupt din causa sărbă-terilor şi a Duminecii. Asemenea când este vorba de un lucru care privesce interesul comun d. ex. reparaţiunl do poduri, drumuri, a opri o inundaţie sau un incendiu, a se luptă pentru patrie.
Aşâ eră sărbătorită Dumineca în timpurile vechi creştine;
www.dacocomanica.ro
928
ALBINA
astăcjî însă puţin se deosibesce Dumineca de restul (Jilelor săptămânii şi anume la oraş se cunăsce de la ora 12 înainte că sînt prăvăliile închise şi la ţară că se aude tocând la biserică.
Părinţii de familie, a căror misiune grea este a întemeia educaţia copiilor lor, să nu uite că exemplele rele sînt piedicile cele mai mari cai’e se opun unei bune crescerî, de aceea sînt datori a veghiâ asupra copiilor lor tjiua şi năp-tea, să-i înveţe a păzi legile bisericesc! şi civile, a sfinţi şi cinsti Duminecile şi sărbătorile cum se cuvine. Când ei nesocotesc acăsta, au nesocotit credinţa. Ei sînt datori nu numai de a nu pune pe copii la treburi grele, ca să-I îm-pedice de a se duce la biserică şi să facă fapte de pietate; dar sâ-î oblige şi să observe de aprăpe dacă ei îşi îndeplinesc acăstă datorie atât de mare pentru tot cel ce a intrat în biserica creştină prin uşa botezului. Dacă din diferite împrejurări copiii nu se pot duce la biserică, ccl puţin capul familiei să se ducă şi, întorcendu-se acasă, să le isto-risescă şi lor tot ceea ce a înţeles el din serviciul liturgic. Sf. Iăn Ilrisostom îndemnă pe creştini la aceste îndeletniciri religiăse, cjicend : «Intorcendu-te acasă, spune la toţi casnicii tăi ceea ce ai aucjit aici în biserică şi după cum mulţi ămeni când vin de la câmp aduc cu ei o viorică sau altă flore din multele ce erau pe acolo; precum iarăşi alţii când es dintr’o grădină ieau cu ei <5re-cari roduri — simbăle ale frumuseţii câmpiei ori grădinei — tot aşâ şi tu când te întorci de aici iea învăţătura mea şi o du femeei tale, copiilor tăi şi la toţi casnicii tăi». Puţini mai sînt astăzi cari urmeză acestui sfat.
Unii din ţăranii noştri fac 6re-care pregătire pentru cjiua Duminecii, spălându-şî corpul, primenindu-se, etc. şi acăsta o fac pentru că simt o necesitate nu ddr ca să se ducă la biserică, nu, acăsta o face numai un mic număr de bătrâni şi bătrâne. In diua Duminecii casa Domnului este gălă, ţă-• rănii plăcă la plug, pădure, ba că s’a făcut grâul de seceră, (Jicend: fac clacă numai pînă la prânz, tocmai când preotul săvîrşesce serviciul divin. Vara mai ales nu cinstesc nici o sărbătăre; de la Martie şi pînă în Octombre tăte (Jilele sînt egale pentru ei. Femeile au maî mare respect către sărbători; ele frecuentâză mai mult biserica şi ar frecuentâ-o, dacă nu ar fi reţinute de treburile casnice. Fărte des am au<Jit femei din clasa de jos aducând pentru susţinerea v’unei păreri învăţături ainjite din Evanghelie sau Cazanie.
Dar, sînt o parte din ţărani cari nu se duc nici la lucru nici la biserică. Ce fac ei? Unde petrec şi Dumineca? Cum o sărbătoresc? Pentru aceştia este şi mai trist.
De Duminecă diminăţa şi pînă Luni stau la cârciuma din sat întreţinendu-se cu tot felul de discuţiuni nefolosi-tăre şi cu joc de cărţi şi aceste două viţii sînt urmate de «consumarea. băuturilor alcoolice». Nimic nu este mai pri-
www.dacQF0n1a11ica.iD
ALBINA
929
mejdios de cât acest acest viţiu odios omorî tor de trup şi suflet, progenitură şi neam.
Atunci sînt eî în culmea fericirii când sînt în acea stare anormală a beţiei şi în aceea ar vrea eî să trăiască. Beţia este idealul ţăranului nostru care de văcuri îl cufundă în miserii şi în băle de tot felul. Nenorocirea însă se măresce încă cu cât veneticii streini de tot felul pentru a sc6te banul ţăranului de la chimir şi pentru distrugerea nămului şi naţionalităţii năstre, amestecă băuturile alcoolice cu tot felul de substanţe otrăvităre. Alcoolul singur este otrava cea mai tare; dar când îl amestecă cu altele? Aşa dar, care este folosul ţăranului nostru de pe urma acestui viţiu de cât certuri în familie? Căci femeea o să-i ceră bani pentru a cumpără cele necesare în casă, el n’are că i-a băut şi de aci cărtă; apoi minte bolnavă, închinare la tot felul de rele, să-vîrşirea celor mai mari crime, lipsă de cugetare. Iată cum serbăză eî Duminecile şi sărbătorile; iată cum se duc eî la biserică, cum ascultă glasul mamei năstre învăţătăre şi sfă-tuităre, cum fac fapte de milostenie către cei nevoiaşi şi săraci!
Este de datoria preoţilor, învăţătorilor şi a fie-căruî om luminat şi cu simţire românescă să lupte din tăte puterile pentru a scăte ţăranul din acăstâ stare. Prin acest viţiu el slăbesce trupesce şi sufletesce, îşi distruge moralul, degene-reză progenitura. Streinii cari sciu să profite de t6te oca-siunile, caută să ne infiltreze fel de fel de obiceiuri rele care pentru o naţiune sînt otrăvurile cele mai omorîtăre; eî vor să ne distrugă moralul, caută să ne distrugă nămul, caută să distrugă «naţiunea românescă». Este sciut că naţionalitate şi limba sînt cele două haine cu care o naţiune este îmbrăcată în mijlocul celor-lalte. Dacă vom perde naţionalitatea şi limba, viaţa ne este de prisos, acăsta însemnăză a muri ca popor. Naţionalitatea este mai scumpă de cât libertatea, căci libertatea perdută se capătă, iar naţionalitatea, ba. Să luptăm dar cu toţii pentru a curăţi câmpul României de buruenile vătămătăre — păcatele — şi să plantăm virtutea, respectul legilor bisericesc! şi civile, iubirea de biserică şi de patrie, petrecerea în spiritul adevărat creştin a sărbătorilor bisericesc! şi naţionale.
• George Ştofănescu.
Mijloc de a face ca lămpile să nu fileze.
Cel mai bun mijloc pentru a împedica lămpile să fileze e următorul: moi mucul în oţet tare mai nainte de a te servi de el. Tătă lumea va fi mirată de flacăra strălucităre ce se va obţină prin acest procedeu simplu de tot.
www.dacQFomaiiica.ro
930
ALBINA
SERBAREA SF. CONSTANTIN ŞI ELENA
xSV5
' n <jiua de 21 Maiu s’a serbat la Metropolia din Bucu-jk rescî amintirea Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena, v patroni! Capitalei.
Au fost de faţă la acestă slujbă M. S. Regele, A. A.
j L. L. R. R. Principele Ferdinand şi Pricipesa Maria împreună cu mici! princip!.
Dăm cu acest prilej înfăţişarea Mitopolie! ndstre cum şi clopotul cel mare, turnat la 1832 şi reparat acum câţî-vâ anî.
Clopotele bisericilor au fost caracteristice pentru oraşul nostru. Iată ce spune în acestă privinţă Ion Ghica:
«Când de pe delul Mitropolie!, într’o seră de denie, în liniştea melancolică a apusului începea toca la o sută de biserici cu milidnele de sunete pe t<5te tonurile,-car! se vărsau în aer din miile de clopote mar! şi mic! ale oraşului, note car! alergau din t6te turlele ca să se confunde într’un huet general şi se suiau împreună la cer lăţindu-ş! neîncetat vi-braţiunile, aruncându-se în cadenţă ca nisce talazuri împinse unele către altele către malul nevăzut; atmosfera întrăgă părea transformată într’un vârtej de armonie, şi sufletul cuprins de o sensaţiune plină de pietate se simţiâ atras către rugă.	~	- ■'
«In mijlocul acele! vijelii de sunete, precum ochiul distinge într’o mare înfuriată pânzele corăbiilor, asemenea urechea deosebiâ în mijlocul huetulu! glasul plângător al Sfîntuluî George, repetând în cadenţă numele nenorocitului Brânco-
Mitropolia din Bucurescî.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
931
venu, sunetul jalnic şi mândru al Antimuluî, bătaia rară şi falnică a S-tulul Spiridon îngânându-se cu Sărindarul şi cu Curtea Veche, clopotul de serbare al Colţii, glasuri grave străbătute în tdte părţile de timbrele ascuţite şi argintii a sută de clopote mal mici ale bisericilor din mahalale. Acum
gălăgia populaţiuniî şi urletul miilor de trăsuri, cari lovesc pietrele ascuţite ale caldarîmuluî şi fluerul gardiştilor tae tot farmecul acelei armonii sublime, tdca de abiâ se mal aude şi credincioşii nu se gial adună împrejurul altarelor.»
LUAŢI AMINTE
Cel ce iubesce învăţătura iubesce sciinţa şi cel-ce urăsce mustrarea, prost rămâne.
www.dacQFomanica.ro
932
ALBINA
O faptă lăudabilă.
Locuitorul Nicolae Ciobanu, din comuna Chetreştî, jud. Vasluiu, furându-i-se suma de lei 65, şi fiind om sărac, cinstit şi împovărat de o grea familie, d-ra Eugenia PetrovicI, învgţătdre, şi d-1 Gh. Pe-trovicî, notar în acea comună, au luat iniţiativa şi, făcând apel la mila omenilor de bine, au trimes lei 60,60 de la 96 persone pe cari bani i-a înmânat locuitorului păgubaş. Fapta vorbesce de sine.
Buhul de întovărăşire.
4^storia părintelui care şi-a chemat fiii la patul de morte şi le-a dat un mănunchiti de smicele pe care nu l-a putut rupe nici unul, apoi le-a
^ desfăcut una câte una şi aşa a fost rupte uşor de fie-care, din ce el li-a scos învăţătura, să ţie tot-d’a-una toţi împreună şi atunci nu vor pute fi răpuşi de greutăţile vieţii, dar de se vor răslăţî, vor fi frînţî uşor, — rămâne tot-d’a-una adevărată, şi o mare înţelepciune a vieţii.
Pornind de la acest adevăr, omenii cu tragere de inimă pentru înaintarea mulţimii şi smulgerea ei din braţele sărăciei, aii stăruit mereu ca cutare lucrare bună, pe care unul singuratic nu o pote îndeplini, deşi vede că e bună şi folositore, să o facă doi, trei, $ece, o sută. Căci ce unul nu pote, mai mulţi împreună vor pute cu bună semă.
Stăruirile de acest fel n’aii rămas fără răsunet; duhul de întovărăşire s’a trezit, şi cu timpul au început a se ivi maî un fel mai altul de întovărăşiri. A$î, maî ales în ţări înaintate, sînt pline cetăţile şi satele de fel de fel de însoţiri. Cei bogaţi şi puternici se însoţesc ca^ să ajungă şi mai bogaţi şi maî puternici; cei 'săraci pentru-ca cu puteri unite să maî scuture sărăcia de pe ei. Şi atât unii cât şi alţii îşi ating scopurile în mare parte.
O
. « *
Acestea le-am citit într’o revistă din Orăştie. Spiritul de întovărăşire şi de economie este la Românii
www.dacoromamca.ro
ALBINA
933
de peste munţi mult mai desvoltat de cât la noi. Acolo ţlilnic se fac societăţi.
Intre altele, aflăm interesante amănunte despre societăţile de lăptărie. Mai mulţi săteni s’au întovărăşit; aii adunat lapte, aii făcut unt, smîntână şi aii trimes la oraşe cantităţi mari şi aii luat sume bune.
Unirea face puterea: Dacă ar fi unul, n’ar put<5 mişca stânca; dar toţi la un loc
vor reuşi.
Dacă un ţăran singur s’ar fi dus la oraş cu o turtică de unt orî cu niţică smîntână, cum fac la noi, nu s’ar fi ales câştigul din pagubă. Lucrul se înţelege lesne.
Iată ce ne spune foia de peste munţi despre is-bînda cea mare ce au avut societăţile de lăptărie. In 1895 aii fost 5 societăţi şi în 1899 aii ajuns la 57. Acestea aii câştigat în anul ultim (1899) suma de 2.327.202 fiorini.
Vedeţi bine că nu este glumă!
Noi, cei de la «Albina», sîntem fericiţi că, de când
www.dacoromamcajo
934
ALBINA
am început a lucră, am vă^ut lăţindu-se acest spirit şi în ţara nostră.
Cititorii noştri şi-aduc aminte de diferitele informaţii ce am dat în astă privinţă.
Dăm aci o nouă relaţiune care ni se pare plină de interes:
La 1 Ianuarie 1898 s’a fundat în comuna Moviliţa (Putna) Societatea de Economie «Movila», cu scop do a aduna micile economii ale ţăranilor şi altor persdne ce voesc a depune spre fructificare banul lor.
Pînă la 1 Decembre 1899 are un capital de leî 9.341,53, din car! sînt daţi cu împrumut locuitorilor 8093 leî în 91 creanţe fiind toţi banii plasaţi la dmeni cu garanţie sigură, restul sînt cheltuelî şi numerar în casă.
In (pua de sf. Neculaî 6 Decembre 1899 s’a serbătorit patronul Societăţii cu care ocasiune s’a pus şi basele construire! unui local propriu pentru societate, pentru care s’au dăruit de vre-o 20 dmenî, — parte din eî membri în societate, — lemnul şi materialul necesar pentru construire, care material a şi început a se aduna la locul hotărât.
Adunarea generală se face în l-a Duminică dupe 1 Ianuarie a fie-căruî an; iar societatea se administrăză de un comitet din 7 pers6ne, şi se controleză de doi controlori aleşi pe timp de un an.
Preş. Societăţii, Paroli I. Mucnrie.
Controlorul Soc., P. Gavrilescn.
Aceste relaţiuni ale societăţii din judeţul Putna (Moviliţa) sînt încurajătore. Ele dovedesc că şi la noî se pot îndeplini fapte frumose, cu voinţă şi cu stăruinţă.
Multe sînt scopurile pe cari le pot urmări societăţile acestea. Ele sînt necesare la sate ca şi la oraşe.
In primul rînd, făcend societăţi de economie, omul se învaţă să fie strângător, îşi face un mic capital, fără să bage de semă, şi scapă din mâna cămătarilor când are nevoie să se împrumute.
Se mai pote apoi să-şi facă tovarăşii aceştia pro-visiuni pentru ale casei; adică să cumpere1 de la toptangiî cu preţuri scăzute în loc să cumpere cu puţinul de la neguţători mai mici.
Tovărăşiile acestea pot întreprinde diferite negu-
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
935
ţătoriî, cari dau tot-d’a-una câştiguri bune. La noi s’au încercat să se facă băcănii aşa cu tovarăşi mulţi, s’au încercat brutării, ş. a. Tote aii mers şi merg bine.
Să urmăm pe calea începută, căci de aci va re-sultâ îmbunătăţirea stării nostre economice!
Gh. A.
VIATA SFÎNTULUI EUSTATIE. 0>
Mortea Ini Enstatie, a soţiei şi a copiilor lor.
Eustatie eră atât de fericit, cât pote fi un om pe pămînt. Biruise pe vrăjmaşii Bornei, îşi regăsise soţia şi copiii şi ast-fel se întorceâ la capitala imperiului ca să-şi primescă răsplata victoriei. Pe cale fiind însă şi pînă s’ajungă la Roma, bunul împărat Traian muri la anul 117 d. cr., şi-î luă locul fiul său adoptiv, Adrian. Când Eustatie ajunse la Roma, Adrian îl primi cu mare bucurie şi-l dărui cu însemnate daruri. După aceia se pregăti o mare serbare pentru a aduce mulţumiri (joilor cari dăduseră biruinţa armatei romane. Eustatie trebui să însoţescă pe împărat, dar se feri de a călca pragul capişteî idolesci şi de a aduce jertfă. «Ce, strigă împăratul, tu nu vrei s’aduci jertfă ţieilor? Eşti dator a le mulţumi, pentru că ne-a ajutat de-am biruit pe vrăjmaşi. Eşti dator, pentru-că ei ţi-au ajutat să-ţi regăsescî soţia şi copiii.»
Eustatie, fără frică şi cu inima slobodă, răspunse: «Eusînt creştin. Dumnezeul pe care noi îl cinstim, mi-a dat victoria, soţia şi copiii! Numai lui sînt dator să-î aduc jertfe de mulţumire. Nici odată n’o să pot cinsti pe Dumnezeii tăi, care-s idoli, formaţi de mâini omenesci, din piatră şi metal.»
La acest răspuns neaşteptat, împăratul s’a înfuriat, dar, fiind-că nu eră locul aci ca să-şi arate răutatea, se luă cu binişorul spre a-î converti la păgânism. Nereuşind cu binele, începu a-1 ameninţă cu mdrtea atât pe el cât şi întrăga sa familie. Eustatie mărturisi împăratului că mai curînd pri-mesce mortea, de cât să-şi lepede credinţa. De supărare, împăratul îi luă gradul de general şi-l trimise la temniţă împreună cu soţia şi copiii săi. Ei merseră la temniţă cu cea mai mare bucurie, ca la o petrecere.
După câte-vâ cj.ile, îi dădu ca mâncare fiarelor sălbatice, în faţa unei forte mari mulţimi. Spre mirarea tuturor, dân-du-li-se leilor drumul din închisorile lor, alergară la sfinţi şi le linseră picidrele cu limbile, gudurându-se cu mare respect. Cu acăsta Dumnecjeu vrea s’arate dmenilor că şi fia-
(-1) Vecjl No. 26, 28, 29, 31,32, şi 34.
www.dacQFomanica.ro
936
ALBINA
rele cumplite recunosc pe plăcuţii lui. împăratul, ve<Jend a-cestea, s’a ruşinat fărte şi porunci ostaşilor să-I bage clin nou la închisbre.
Aci sfinţii aduseră laudă lui Dumnedeu că i a prea-mărit şi apărat de gurile fiarelor, rugându-1 în acelaş timp să le-ajute pîriă la sfîrşit, spre a se pute face moştenitori al împărăţiei sale.
In acest timp împăratul se sfătui cu al săi, cum ar pută pierde mal în grabă pe Eustatie şi familia sa. Se hotărî a se face un cuptor mare de aramă, în formă de bou, a i se da foc, pînă se va roşi şi a-î băgă într’însul. Tot se execută întocmai. Sfinţii fură aduşi în faţa cuptorului. Când vrură să-î arunce, el cerură voe ca să-î lase a se rugă mai întâiu, ceea-ce li se admise.
Atunci Eustatie d*se: «A tot puternice Ddmne, Dumnecjeul cerului şi al pămîntulul. ascultă rugăciunea ndstră şi dă nouă, slugilor tale, ca curăţiţi şi spălaţi prin foc, să fim părtaşi moştenirii sfinţilor tăi. Dă-ne, în locul trecătdrelor străluciri de fericire, cinstea şi slava Ta, care nu mal au sfîrşit. Iacă, ne jerfîm Ţie voioşi şi cu multă bucurie. Dă-ne nouă şi tuturor cari după noi vor urmă în viitor acest drum al pătimirii, fericirea şi mîntuirea de tăte relele, şi primesce-ne pe toţi întru împărăţia Ta.»
După acâstă rugăciune, intrară în cuptor Eustatie, soţia şi copiii lor şi fură numai de cât adormiţi. Sufletele lor se suiră la cer ca să stea înaintea scaunului lui Dumnedeu.
A 3-a di veni şi împăratul să vadă cenuşă sfinţilor; dar, minune! el eraţi întregi, neatinşî de foc, frumoşi la faţă, par-că dormiau. împăratul însuşi se ruşină de cele-ce vădi1-
Dă, Dumnedeule, slugilor tale, cari vor urmă faptele cele frumdse, făcute de sf. Tău Eustatie, să li se împlinâscă rugăciunile lor, ca ast-f&l să se bucure în veci împreună cu dînsul şi cu părtaşii patimilor sale, la tine în fericirea cerului, prin Iisus Christos, fiul Tău şi stăpînul nostru.
Amin.
Ieromon. Eftimic Georgcscu.
Contra durerii de dinţi.
i
Se ia piper pisat, se pune într’o bucăţică de pânză, se moie în spirt şi se pune pe partea gingiilor unde se simte durerea. Dacă dinţii sînt găunoşi, se ia cu cevâ acid mu-ratic şi se pune o picătură în dintele stricat; îndată durerea se slăbesce şi repetind acdsta de mai multe ori, nervul care e bolnav se omdrâ.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
937
Din poveştile lui Moş-Neagu.
BUFNIŢA
toporul nostru, ca şi altele, crede că sînt pasări al căror cântec sau strigăt este o prevestire de răii. Cucuvaia şi bufniţa se consideră ca cobe: ele cobesc răul, mor tea omului pe a cărui casă se aşeză.
Acestea sînt închipuiri fără nici un temeiu, dar un lucru este adevărat: când auţlî, în mijlocul tăcerii de nopte, o cucuvae urlând, te cuprinde groza şi, fără să vrei, te gândesc! la tote nenorocirile.
Voî ştiţi, dragi! mîeî, că bufniţa, ca şi cucuvaea, ese să sbore numai noptea. Dacă n’aţî vă^ut vreuna de aprope, priviţi-! aci chipul.
E mare ca de vre-o treî decimetri; în drepta şi în stînga capuluî are nisce ghe-motoce de pene ridicate în sus par-că ar fi nisce urechi. La picio-re are pene multe pînă la unghii.
Colorea penelor bate în roşcat.
Trăesce ascunsă ţliua prin găurile zidurilor părăsite şi prin scor-borile copacilor. Cum însereză ese să-şî caute de mâncare. Când în-tîlnesce vre o pasăre mică, o prinde din sbor şi o mănâncă.
Cu tote acestea, bufniţa ne face şi servicii. Stîr-pesce şorecî, guzgan!, chiţcanî, şi cum maî vreţi să le ţliceţî. Dacă aveţ! vre-o magazie cu şorecî mulţi, prindeţi o bufniţă, domesticiţi-o şi puneţi-o la pază în magazie şi o să curăţiţi locul.
Moş-Neagu.
www.dacoramamca.ro %_________________________________
938
ALBINA
O escursiune şcolară.
»oî, 18 Maiu curent, fiind sărbătârea înălţarea Domnului, elevii claselor a IlI-a, IV şi a V-a a şcâleî normale pentru învăţătura poporului Român, sub conducerea d-lui Petre Garboviceanu, directorul şcâ-lei, şi a profesorilor, au făcut o escursiune la Tîrgovişte, vechia capitală a Munteniei.
Plecaţi cu trenul de 7V, diminâţa din Bucuresci, es-cursioniştii sosesc la orele ÎO'-U la Tîrgovişte. Pe ţiero-nul gărei aşteptă d-l Condurăţeanu, revisor şcolar, împreună cu un mare minier de institutori, d-l Aguletti, directorul gimnasiului cu o parte din profesori. După căldu-râse strângeri de mână între sosiţi şi primitori, elevii şcâleî inloneză: Deşteptă-te Române» şi alte cântece patriotice, apoi în frunte cu profesoriişicutâtepersânelepresinte, cortegiul eşi din gară şi porncsce pe frumosul bulevard spre oraş. O plăcută surprisă aşteptă pe escursionişti.
Pe tot parcursul de la gară pînă în centrul oraşului, bulevardul eră împodobit cu> steguri tricolore. D-l Poliţaiu Dogariu, cu o vădită dragoste, s’a pus la disposiţia escur -sioniştilor şi de la sosire pînă la plecare a făcut totul ca escursiunea să aibă un deplin succes.
S’a visitat şcâla primară de băeţi No. 1, gimnasiul, ruinele palatului domnesc, vechia biserică ajpalatului, în care se gasesce mormîntul Dâmneî Elena a lui Maleiu Bas arab. Chindia, Biserica Stelea şi Mitropolia care se restaureză acum. La orele 1 p. m., prin îngrijirea d-luî prefect Baran-ga, s’a servit escur sioniştilor o masă în frumâsa grădină Ciocârlan.
S’a ridicat mai multe tuaste de d-niî P. Garboviceanu, Condurăţeanu, revisor, Dogariu şi învăţătorul Niţescu.
La orele 2 p. m., profesori şi elevi plecă la monastirea Dealului, situată în una din cele mai frumose posiţiuni, în vîrful unui deal care domină întreg oraşul. In acestă mo-nastirc este astăzi instalată şcâla copiilor de trupă, sub conducerea d-luî căpitan de vînătorî Constanlinescu.
Primirea făcută escur sioniştilor de corpul ofiţeresc al şco-lel, a fost pe atât de căldurâsă, pe cât de neaşteptată. Sub conducerea harnicului locotenent Dumitrescu, instructond militar al şcâlelor societăţei pentru Învăţătura poporului român, elevii escursionişti, în frunte cu fanfara şcâleî copiilor de trupă, au defilat în curtea monastireî în faţa d-luî căpitan Constanlinescu şi a întregei asistenţe. Apoî a urmat visitarea interiorului bisericei, dependinţilor, ele.
Intr’un dulap, la intrarea bisericei se păstreză craniile marilor Domni Mihaiu şi Radu cel Mare.
www.dacocomamca.ro
ALBINA
939
Frummeţa bisericei, curăţenia ce dornnesce peste tot ca şi dărnicia cu care bunul Dumnezeu a împodobit aceste locuri a făcut o adîncă impresie asupra visitalorilor şi cu adevărată părere de reu a părăsit aceste locuri încăntătdre, la orele 4 p. ni., avcnd abia timpid necesar pentru a ajunge la gară. In tot timpul, d-nii Aguletti, Condurăţianu, tot corpul înveţătoresc ca şi autorităţile, au făcut tot posibilul ca acestăi escursiune instructivă să fie cât mai plăcută.
Deşi o pl6e abundentă cădea, totuşi escursioniştn au fost însoţiţi la gară de t6te persânele ce bine-voise a veni la sosire.
D-l Garboviceanu, a mulţumit călduros tuturor, iar la orele 6 p. m. trenul s'a pus în mişcare, pentru marea părere de reu a profesorilor şi elevilor că timpul fusese prea scurt, fie-care păstrând o plăcută amintire de primirea căl-dtirOsă şi dragostea ce fie-care arătase.
T.
Să facem excursiunî.
Excursiunile întreprinse de şcolar! cu profesori! lor sînt forte folositdre. Ele îmbogăţesc cunoscinţele tinerilor şi le procură momente de mulţumire, îî fac să petrâcă învăţând.
Ma! ales cercetarea locurilor istorice ar ave şi resultatul de a întări iubirea de ţară şi a desvoltâ admiraţia pentru vitejia trecutuluî.
Ce frumos ar fi, bună <5ră, a vedâ satul Griviţa din Bulgaria — pe care îl înfăţişeză ilustraţia acesta — unde bravi! luptător! de la 1877 şi-au versat sângele ca să ne dea o ţară liberă şi independentă! Dar şi în ţara ndstră avem localităţi de acestea, pe car! le pot cu folos visita şcolari!. Aşâ a fost escursia normaliştilor la Tîrgovişte, despre care am publicat o dare de semă.
www.dacQFQmanica.ro
înfiinţată
Şc61a fiilor de militari din Craiova.
in 1880, ea primcsce tineri cu 3-4 clase gimnasiale. După absolvirea studiilor aci, elevii trec In
din Bucurescl.
şcolele militaro
ALBINA
941
SERBAREA PILEI DE 10 MAlO LA SATE
10 Maiu in comuna Delenî, Fălciu.
încă din ajunul cJdeT eră o animaţie de nedescris între toţi locuitorii, mal cu semă că d-1 sub-prefect Jacu se află în comună. La orele 10 a. m. erau presenţl în Biserica parohială întregul cler, şcola şi forte mulţi locuitori.
După terminarea Tedeumului, asistenţii în frunte cu d-1 subprefect Jacu, au descins la localul şcoleî, unde d-1 diriginte al şcoleî V. Stenean, a ţinut o cuvîntare bine simţită arătând însemnătatea (Jileî. Apoi s’a recitat de copil, cu o deosebită pricepere multe poesil ca: Românul, Mircea şi Solii, Ştefan Vodă şi Codrul, Cetatea Nemţuluî, Altarul Mânăstirel Putna, Movila lui Burcel, Cântecul lui Mihaiu-Vitezul, Ferentarul, etc. etc. S’a cântat în cor de copil: Deşteptă-te Române, Fiii Românei, Primăvara a sosit, Doina lui Raţiu, etc. etc. D-1 sub-prefect Jacu, prin o cuvîntare alesă dă sfaturi părintescl nu numai copiilor ci tuturor celor de faţă şi arată că cea mal sfîntă datorie a orl-cărui Român este: «Iubirea de Patrie şi Rege».
Pop. Ionescu
Consilier.
10 Maiu în comuna Raşi, Ialomiţa.
In dimineţa (jileî conducătorii şcoleî Z. Pavelescu, diriginte, şi Gh. Jerea învăţători, împodobiră localul şcoleî cu verdeţă şi un fanion. Primarul F. Zamfirescu, primăria cu 5 faniono tricolore. La orele 10 învăţătorii porniră la biserică cu elevii, urmaţi de d-1 Achim Gh. Stoenescu, şeful garnizonel cu toţi concediaţii şi miliţienii în acea ordine. Apoi în urmă un convoiu de curioşi bărbaţi, femei. La biserică găsiră pe d-1 primar cu toţi comi-lieril. pe d-1 Al. A. Ştefănescu notar, pe preotul P. Popescu şi alte persone. Se începe tedeumul. Se adunse atâta lume în cât numai încâpeâ în biserică. Corul şcoleî format şi condus de vr’o 10 ani de învăţătorul diriginte Z. Pavelescu, după terminarea slujbei cântă : «La mulţi ani» «Trăiască Regele» şi «Cărarea binelui». Porniră apoi elevii în ordinea venirii însă cântând «Trăiască Regele». La Uşa bisericii întâlniră un tacâm de lăutari, cari începu să cânte Deşteptă te Române. La primărie în faţa tuturor asistenţilor d-1 Z. Pavelescu, învăţător diriginte, a rostit un frumos discurs.
In urmă elevii au executat diferite jocuri, între cari şi «Oină».
Petru copii.
Fiul înţelept face bucurie părintelui său, iar fiul nerod întristare mamei sale este.
www.dacaroniaiiica.io
942
ALBINA
Pagina glvira^ţă.-
flD^ESfl SIGURA
—	Yreaii să trimit o scrisore vărului mieii Va-sile în Craiova.
—	Iată ţi-am scris scrisorea; dar adresa . . .
—	Adresa? N’o sciţi... Nu e nimic, s’o trimitem post-restant.
INSCIINTARE
y
Mulţi amici ai noştri ne trimit diferite articole, dări de semă ş. a., cerend să le publicăm cât njai curîrjd. Ca să nu repetăm lucrul pentru fie care corespondent, îi rugăm pe toţi să erectă că — cu t6tă buna-voinţă ce am ave ca să-î îndatorăm — ne este peste putinţă să facem faţă la sutele de articole pe cari le primim, cari cer timp pentru a fi citite şi alese.
Rugăm dar, pe amicii noştri cari ne-au trimes şi ne vor trimete lucrări, să nu fie impacienţi, căci ce e potrivit revistei năslre se publică câncl le vine rîndul.
Jţedacfia.
www.dacaromaiiica.ro
ALBINA
943
Cronica săptâmâneî.
—	Ploile cădute în vremea din urmă aprope în totă ţara au fost minunate pentru crescerea cerealelor. In multe părţi ele au fost numite cu drept cuvînt ploi de aur.
Acum vremea e liniştită şi căldurosă, iar cerul senin. Dacă timpul va fi tot aşâ, se speră că magasiile se vor umple de rapiţă, mulţumită recoltei sale îmbelşugate. Tăiatul acesteia a şi început în Muntenia. In Moldova va începe peste vre-o săptămână.
—	Majestatea Sa Regele, însoţit de d-1 I. Kalinderu, Administratorul Domeniului Coronei, au mers să visiteze Domeniul Cocioc (Ilfov): clădirile, atelierele, magaziile, lăptăria, căşăria, hameieria şi mora.
Majestatea Sa a remas lorte mulţumit de acdstă visită şi a arătat înalta sa satislacţiune d-lui I. Kalinderu.
—	In slînta Mitropolie din Bucuresci s’a hirotonisit pro-tosinghelul Sofronie Vulpescu, ca arhiereu, cu titlul de Cra-iovenul. Serviciul divin s’a făcut de către Mitropolitul Primat şi I. P. S. Episcopi de Râmnic şi de Argeş.
—	D-1 A. Ştefulescu, institutor şi director la T.-Jiu, se numesce revisor şcolar al judeţului Gorj.
—	In Dobrogea, pe delta Dunărei, s’au ivit lăcustele în mare numer. S’au trimes câte-va regimente de soldaţi, ca să le stârpdscă.
—	Generalul A. Gorjan, unul din cei mai muncitori militari, a încetat din viaţă la Viena, în urma unei operaţiuni chirurgicale la stomac. Decedatul eră în vîrstă de 63 de ani.
Generalul Gorjan şi-a început cariera militară ca simplu soldat. Ca locotenent colonel, comandant de brigadă, a luat parte în răsboiul pentru neatârnare, luptându-se cu vitejie la Smârdan şi Vidin. Cadavrul lui va fi adus la Bucuresci, unde i se vor face onorurile militare.
—	Intre 18—26 Iunie se va ţine un congres agricol la Paris. Se vor trată însemnate chestiuni de economie rurală, înveţămînt agricol, agronomic, etc. S’au înscris mai mulţi agricultori din ţară pentru acest congres.
După scirile venite din Austro-Ungaria şi Rusia, se vede că cerealele din aceste ţări au suterit ore-cari stricăciuni din pricina zăpedii şi a grindinei.
www.dacQFomanica.ro
944
ALBINA
In cele-lalte ţări ale Europei şi in America recolta e bună pînă acum.
—	La 28 Maiu se va ţine licitaţie pualică la pepiniera Istriţa (Buzău) pentru vîndarea de cai de muncă, rasă normandă. Avis cumpărătorilor !
—	Ministerul de Interne a bătut o telegramă prefecţilor, cu care le pune în vedere că recolta agricolă din acest an fiind îmbelşugată, să îndemne pe locuitori a-şi împlini cu rîvnă îndatoririle faţă de marii agricultori, îngrijind ca şi recoltele lor să fie culese la timp.
Spre a nu se aduce zădărnicire muncilor agricole să caute a amână lucrările şoselelor; iar prestaţiile să fie cerute sătenilor când braţele lor nu vor fi trebuitore agriculturii.
—	In China a isbucnit o revoltă periculosă pentru marele imperiu. Un număr forte mare de boxeri, chinezi cari iac parte dintr’o sectă care luptă contra a tot ce e strein în China, au măcelărit mai mulţi catolici şi protestanţi şi au făcut o mulţime de jafuri. Dacă cârmuirea chineză nu va lua grabnice măsuri, puterile europene vor potoli cu armata lor răscola şi, din pricina slăbiciunei cârmuirei şi a barbariei boxerilor, vor ocupa China. Iată ce rele urmări aduc răsboele !
—	Englezii au ocupat oraşul boer Iohanesburg, unde sînt bogate mine de aur. Cu tote ameninţările Boerilor de a nimici minele, la apropierea Englezilor, ele n’aîi suferit nimic. Duşmanii sînt acum în apropiere de Pretoria, capitala Tran-svaaluluî, ale căruia posiţiunî întărite sînt ocupate de mai multe mii de Boeri. Noi nu putem de cât să plângem sorta rea şi tristă a acestui mic popor de viteji care, cu totă bravura lor, vor cădă sub stăpânirea Englezilor.
________________ G. T.
MULŢUMIRI
Onor. Eforie a spitalelor civile din Bucuresci, abonând acestă şcdlă la mult preţuita revistă «Albina,» a căutat — pe lingă scopul sublim ce are de a vindecă corpurile — să corespundă şi celui d’al doilea, adică de a lumină spiritele— ţărănime! mat cu semă—prin răspândirea de asemenea reviste nepreţuit de folositdre.
In acest scop, sub-scrisul cu respect vă rogă, să bine-voiţ! a aduce acelei onor. instituţiunl mulţumiri publice.
Pr. Marin Moisescu
Dir. şc. No. 2, Chirnogl-Ilfov.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
945
Sub-semnatul Gr. Socolescu, dirigintele şcdlel Slobozia-R. Sărat, aduc viile mulţumiri onorabililor donatori, cari au oferit pentru bibliotecă: un volum d-1 I. Măldărescu, un volum d-1 E. Patriciu, unul d-1 R. Novianu, patru d-1 I. Totan, unul d-1 D. Ştefănescu, patru d-1 A. Murgescu, mal multe Societatea centrală de agricultură şi d-1 Datculescu revista sa.
C. Soeolescn
Dir. Slobozia-R. Sărat.
*
* *
D 1 Ion Niculescu, preşedintele societăţii industriale «Curtea de Argeş» şi fotograf, cu sediul în Şosăua Jianu No. 10 BucurescI, a bine-voit a da ca ofrandă, pentru lucrul de mână al elevelor din şcola acestei comuni, două albume: «Modele de cusături pentru costume naţionale române,' culese din jud Muscel.»
Pentru interesul şi iubirea ce portă nemuluî său, d-1 Niculescu, în numele şcdleî, îi aduc viile mele mulţumiri.
G. Florescu
Invfiţ. Vdlsănescl-Argeş.
*
* * .
Sub-semnatul aduc cele mal căldurdse mulţumiri în numele elevilor mei d-luî E. I. Patriciu, învăţ. în corn. Smulţi, jud. Covurluiu, care a avut buna voinţă de a îmbogăţi biblioteca acestei şcoli cu un volum «Albumul învăţătorului» şi d-lul N. I. Ghinescu din corn. Jugur, jud. Muscel, care a oferit un exemplar «Mica călăuză pentru practica lucrului manual. De asemenea şi d-lul I. T. Totan, învăţător care a oferit 3 broşuri.
Iile C. I’oi»e.scu
lnvdţ. UrluescI-Arg-eş.
POŞTA ADMINISTRAŢIEI
M. D., Mărăşescî. Adresaţi-vă d-luî dr. Thiron sau d-lu! Al. Xenopol, profesori universitari. Iaşi, şi vă vor satisface cererea.
C Băncscu, învăţ. Rudina, Mehed. Am rugat pe d-1 Bungheţeanu fostul revisor, a ne arătă numele celor ce i-au încredinţat bani pentru revistă; d-sa însă nici pină acum n’a răspuns rugăminţei nostre Prin urmare d-v. ca şi toţi cei ce i-au încredinţat bani pentru noi şi nu posedă chitanţe cu stampila revistei, adresaţi-ve direct d-lui Dunglieţianu şi rugaţi-1 să descurce lucrul. Noi nu putem face nimic şi rămâneţi neachitaţî, de ore-ce n’am primit banii. Pentru cei primiţi am liberat chitanţe asuşe.
Const. Marinescu, învăţ. Mironescî, Romanaţi. Adresaţi-vă d lui V. Brezeanu, şeful biuroului viticol din Ministerul Domeniilor, care e specialist. Scrieţi-i spunând că noi v’am îndemnat.
V. Cotistanlinescu, Slobozia, R.-Sărat. V’am trimis din biblioteca onor. Administraţii a Domeniului Coronei «Cultura Albinelor- lucrată de Marin Petrescu. Adresaţi-vă şi Pr. Petculescu, institutor Pitesci, care are o mare experienţă şi de-i veţi spune că v’am recomandat noi, vă va da tote desluşirile.
O. S., Murgenî. Vă recomandăm cartea d-luî V. S. Moga intitulată: Curs de. Agricultură practică şi pe care o puteţi cumpără de la librăria Socec, BucurescI.
www.dacaromanica.ro
No. 11.
ÎNTÂMPLĂRILE PERICULtiSE
ALE
UflUÎ JULRRlflflR FRAflCES
IH HOVR GUINEE.
Traducere de C. C. Pop.-Taşcă.
Cap. VII.
Sorele răsărea deja când plecarăm din Koutar. Guvernatorul Ouarateî, sau ţara auruluî, mergea înainte cu mai mulţi nobili şi eră escortat de vre-o 20 soldaţi bine înarmaţi călărind nisce cai mici, iuţi şi voinici. Şeful nu me băgă de Ioc în sămă, aşa că fui forte fericit când ofiţerul care comanda escorta, me pofti să merg lângă el.
La vr’o 30 chilometri, ne oprirăm la un fel de conac de unde ni se dădu vr’o 6 criminali condamnaţi la munca silnică în ocne. EI fură înconjuraţi de soldaţi şi pornirăm înainte. In acest timp aflai că ofiţerul se numiâ Lanna şi eră un forte bun tovarăş de călătorie. Tot vorbind sosisem la capătul podişului pe care este aşezat Koutar. Ne oprirăm ca o jnmătate de oră la umbra une stânci râpose şi apoi începurăm a ridică costa muntelui Ta-navorkou. Timp de două <Jile suirăm pe nisce cărări atât de înguste şi de alunecose că te mirai cum puteam merge; pe unele locuri treceam pe lângă nisce prăpăstii de nu le vedeai fundul în timp ce de partea cea-laltă se ridicau stânci drepte şi netede ca nisce păreţi şi totuşi căişoril noştri păreau neobosiţi.
Către sfîrşitul celei de a doua <Ji ne întâlnirăm cu o trupă de soldaţi armaţi pînă în dinţi cari coborau muntele : ei aduceau aur regelui. întrebai pe Lanna dacă nu se temeaâ de hoţi.
—	S’ar fi temut altă dată, îmi răspunse el cu un rîs ciudat. Tocmai intram într’un codru. Un miros forte rău, ne isbiâ în faţă. Tovarăşul meu se opri de odată şi arătându-mî un arbore mare, cum nu mai văzusem, îmi strigă:
—	Iată ce aii maî rămas din nisce hoţi cari îndrăsnise odată să atace pe nisce soldaţi, cari aduceau aur regelui.
Vâduî atunci atârnând 5 corpuri ap râpe putrede, iar un şarpe boa, lung de aprâpe 20 de metri eră încolăcit împrejurul lor.
Ne grăbirăm să părăsim acestă vedere scârbosă şi peste o oră intrarăm într’o vălcică, atât de strânsă între stânci, în cât sorele nu străbăteâ de cât o jumătate oră pe <ji. Ofiţerul priviâ cercetător în tote părţile şi peste câte-va minute arată soldaţilor cu vîrful săbiei spre o stâncă ascuţită. Intr’un minut soldaţii o rup-seră la fugă într’acolo.
(Va urma)
www.dacQFomanica.ro
UVEICA. PUBLICITATE
Ca 5 bani cnvintul, iar pentru auuncinrile cu un număr mai mare de cuvinte, de la 50 in sus, preţul pentru fle-care curînt este numai de 4 bani.
 apărut: Epigrame de Dimitrie Te-leor. Preţul unui exemplar 1 leu, Libr. Leon Alcalay. Pentru abonaţii reyistei «Albina» preţul pe jumătate. Cererile să se adreseze la autor, strada Sevastopol No. i, Bucu-resci.
Ano jf de sub tipar în editura d-lui CyII Socec: ediţia III, Curs de Agricultură practică, pentru şco-lele Normale, Seminare şi de agricultură practică, de V. S. Moga. Preţul 3 lei.
Aeşit de sub tipar în editura librăriei d-luî Socec: Cultura pomilor roditori ediţia III, preţul 1 leu de V. S. Moga, profesor de agricultură.
GRĂDINA PREOTUL ILIE, Biserica Cotroceni, Bucuresci. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Planteurcătore, Bra<ji,Pini austriacî, Thuia şi altele. Stupi, Tran-dafirî, etc._____________________
0'lucrare de un deosebit interes pentru orî-ce Român a fost dată la lumină de d-1 dr. A. Şaabner-Tu-duri. Ea este intitulată: Apele minerale şi Stafiutiile climaterice din România. Cartea este scrisă într’o limbă curat Românescă şi un stil uşor şi atractiv. O recomandăm în deosebi numeroşilor noştri abonaţi, fiind un adevărat povăţuitor pentru ori-ce bolnav. De vîn^arela tote librăriile din Bucuresci şi din ţeră.
Cu ocasia apropiereî impârţircî premiilor, atragem deosebita luare aminte a numeroşilor noştri abonaţi şi în particular a ■d-lor Prefecţi, Primari, Revisori şcolari şi mai cu sărnă a prietenilor noştri învăţători, şi îi rugăm în interesul răspândire! citirilor morale şi folosităre, ca la alegerea cărţilor pentru premii să aibă în vedere revista nostră. In acest scop, administraţia revistei a luat hotărârea, pentru a răspunde la cereri de ori cât de mici sume, să vîiulă pentru premii şi numere separate cu preţurile următărc:
15 bani exemplarul, pentru 1—10 numere.
10 bani exemplarul, de la 11 numere în sus.
O colecţie pe 3 luni coprimjend 13 fascicule, fic-carc putând
.servi ca o cărticică.......................•	lei
O colecţie pe 6 luni	coprimjănd	26	fascicule.	.
n	»	1111	n	32	„
„	„	un	an	broşată	într’un	volum	.	.
„	„	un	an	legată	.................
»	„6 luni • „	.....................
In aceste preţuri intră şi transportul.
Revista „Albina", prin varietatea materiilor şi prin mulţimea ilustraţiilor ce fic-care fasciculă coprinde, este fără îndoială cea mai alesă carte de citire, care păte ii pusă cu folos în mânilc tinerelor generaţii, şi deci sperăm in tot concursul prietenilor şi Onor. autorităţi.
1.25
2.50 5,—
5.50 7,-
3.50
A. "V I S
Orî-ce personă ne va procură 7 abonaţi plătiţi pe anul al III-lea va .avea al 8-lea abonament gratis. Cine ne va încasă şi trimite banii pentru •10 abonaţi, are abonam, pe '/, an gratis.
www.dacaromanica.ro

BAfICfl ROMÂNIEI
;
i


!
Capital social de 25.000.000 fr. împărţit în 50.000 acţiuni de 500 fr. din cari 150 fr. vărsaţi.
Comitetul central:
........................la Londra
Laclilan Mackinstosh Rate,
Esquire...............
0. I. (iusclien.........
V)
' T? ■
a Paris
Viscount Oiincannon . .
Hon. H. A. Larvrence .
SI. Adulphe Vernes. . .
M. Charles Mallet .... w Director general la Bucurescî,
M. Dimitrie de Frank. Director: M. C. A. Stol/..
» ajutor: M. E. E. Goodwin. Censorî: Principele Demetru Ioan Ghika, Ioan Kalinderu şi Arthur (freen. Sediul social
Piaţa sf. Gheorghe, Bucurescî Sucursala la Brăila, Agenţia la Londra.
<*= Societatea de Basalt Artificial şi de Ceramică de la Cotrocem.
Capital social Lei 2 500.000 deplin vărsaţi Sobe de porţelan albe şi colorate
Representanţa generală pentru tdtă ţara
fBucur. Calea Moşilor No. 61.
ZWAIFEL & CO. Pa?î. str- Mitropoliei No. 2.
(Galaţi, str. Egalităţii No. 48.
DE ÎNCHIRIAT
Strada Regală No. 14. o locuinţă, Strada Stavropoleos No. 15, mai
multe locuinţe.
Str. Lipscani No. 1, maijnulte locuinţe.
Informaţiunî se pot lua la direcţiunea societăţii «Dacia-Romănia», C 5 strada Vămeî No. 3.

Cel mai mare şl cel mai vast magasin din Ţară şi singurul care vinde ettln LA TOATE SEZOANELE
Bucurescî, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei.
Ghete pentru bărbaţi
De vax eu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 »	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
»	» cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95
Ghete de laclc pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95, 11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 »	»	facon Klappe, 15,95
»	»	pentru d-niîofiţ. 14,95,13,95
»	»	cu nasturi, 15,95, 14,95
» glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 »	» nasturi, 16,95
Ghete color, simple, 13,95, 12,95 »	»	beseţurî, 14,95, 13,95
»	»	şirete, 14,95, 13,95, 12,95
»	»	nasturi, 14,95, 13,95
»	»	» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 cnevreaux american, 9,95 »	» franţuzesc, 12,95
« color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 «	» piele rusescă, 12,95, 11,95
Ghete pentru dame
De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95, 12,95, 11,95, 10,95 »• » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 » » High-Liffe, 16,95 » color. 12,95, 11,95, 10,95 » » High-Liffe, 15,95, 14,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentrn dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95.
Ghete pentru băeţi, fete şi copil Pentru băeţi, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » * copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la t6te sezonele se pote găsi încălţăminte bună şi cu preţuri fabulose de eftine.
Magasinul la tote Sesdnele lingă Poliţii. Bucurescî, Calea Victoriei 27, Bucuresoi.
*
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor avd un scâţjâmint de 6% din preţurile însemnate, presentând cuponui.


Institutul de Arte Grafice CAROL GOBL, Strada Domne! 16. — Bucurescî.
www.dacQFomamca.ro