ANUL III. 21 Maiu 1900. Revistă Enciclopedică populară yîpare în fie-care Duminică Abon. în ţară pe an Liel B Abon. în străin, pe an bel 8 » » » 6 luni » 3 ^ Un număr......15 bani ŞPS^ţjumoiurl 1 leu linia. ]VIIca publicitate 5 bani ouvîntul. \Uit// Manuscriptele nepublieate se ard. 0;>5®(i<50 boviceagu ădulescu-J/io fru C'oţbuc J. O fes cu p. Dutfu Comitetul de redacţie: Ion Kalinderu Q. jfîdamescu V. S- Mo ga Jf. jVico/aescu Corjsf. C. pop.-Vaşcd Qr. Seodossiu. SUMAR: Serbarea militară de ja 10 Maiu.—10 Maiu la Academie.—Sfinţire de drapele.— Bărbie Dclavrancea, Bunicul. — Aniversarea fundaţiunel Carol.— O frumdsă dona-ţiune.—P. G... Liceul Traian din Turnul Severin.—TU. D. Sperantia, 10 Maiu şcolar în Bucurescl.—Oraşul Călăraşi.— V. Dumitrii», Alcoolismul. — Serbarea după terminarea Te Deumului, M. S. Regele încredinţă drapelele nouilor batalidne de vînătorî, comandanţilor lor respectivi, în faţa bisericei. Suveranul, adresându-se delegaţiuniî batalionului de vînătorî, rosti următdrele: «încredinţez acest drapel batalionului 7 vînătorî, spre «a-l păzi cu cinste şi a'l apără cu sângele seu». La care d-1 Maior Simionoscu, comandantul batalionului, a răspuns: Sire, Drapelul, ce Maiestatea vostrâ bine-voiesce a încredinţa astă-^i batalionului 7 de vînătorî, va cbnstituî sufletul şi vieţa nostră. El, înfăţişându-ne ţera, tronul şi onorea, va fi pentru noî talismanul ce ne va călăuzi şi conduce la viitor. Vederea lui ne va îndoi curagiul şi puterile la primejdie ; la umbra lui ne vom adună, apărându-1 şi perind chiar până la cel din urmă la nevoe. Să trăiţi Majestate! Trăiască Augusta Vostră Familie! Trăiască Ţera şi Armata! După aceea M. S. Regele, adresându-se delegaţiuniî batalionului 8 de vînătorî, rosti aceleaşi cuvinte: «încredinţez acest drapel batalionului 8 de vînătorî, spre «a-l păzi cu cinste şi a-l apără cu sângele seu». D-1 Maior Antonescu, comandantul batalionului, a răspuns: Sire, Oficerii şi trupa batalionului 8 vînătorî vor ave adînc gravat în inima şi mintea lor că pe drapel sus, la piciorele Vulturului ţereî, stă scris : «Onore şi Patrie». EI vor sci că acesta emblemă, acest simbol—drapelul—le va reaminti în tot momentul că onorea şi patria trebue să fie idealul sacru pentru care se vor jertfi. Călăuziţi de pilda acelora cari au fost eroi la Griviţa, sub înalta conducere a Majestăţiî Vdstre, şi doritori a rămâne la înălţimea trecutului www.dacaramamca.ro ALBINA 893 lor, vînătoriî batalionului 8 rogă ferbinte pe Cel a Tot Puternic să le deii curagiu în lupte, ca in urmă, acoperiţi de glorie şi de mărire, să trâmbiţeze departe peste hotare renumele lor şi al Patriei. Să trăiţi Majestate! Trăiască Augusta Vostră Familie! Trăiască Ţera şi Armata! După^acesta, drapelele cu garda lor de on<5re au defilat şi apoî au pornit la locurile hotărîte. BUNICUL DE BflRBU DELflVRflflCEfl fe scutură salcâmii ca o pl<5e de mirezme. Bunicul stă pe prispă. Se gândesce. La ce se gândesce ? La nimic. Inumără florile cari cad; se uită în fundul grădinii; se a scarpină în cap, şi iar înumără florile scuturate de o adiere căldicică şi mirositdre. Pletele lui albe şi creţe par-că sint nisce ciorchini de flori albe; sprincenele, mustăţile şi barba... peste tute au nins anii mulţi şi grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinidră: blând! şi mîngâietorf. Cine a trîntit porta? — Credeam că s’a umflat vîntul... o, bată-vă norocul, cocoşeil moşului! dise bătrânul. Un băetan ş’o fetiţă, roşii şi bucâlaî, sărutară mânele lui «tata moşu.» — Tată moşule, dise fetiţa, de ce sbdră pasările? — Fiind că au aripi, răspunse bătrânul, sorbind-o cu ochii. . — Păi raţele n’au aripi? de ce nu sborâ? — Sbdră, dise băeatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într’o mână pe fată şi în cea-l-altă pe băiat. — O, volnicii moşului, şopti el şi zîmbi pe sub mustăţi, şi-I privi cu atâta dragoste că ochii lui eră numai lumină şi bine-cuvintare. — Tată moşule, da cocorii un'se duc când se duc ? — In ţara cocorilor. — In tara cocorilor? — Da. — Da rîndunelile un'se duc când se duc? — In ţara rîndunelelor. — In ţara rîndunelelor? — Da. — Tată moşule, aş vrea să-mî crescă şi mie aripi şi să sbor sus, •sus, sus de tot, pînă în slava cerului, dise băiatul netedindu I barba. — Dacă ţi-o cresce ţie aripi, dise lata, mie să-mî prindl o presură şi un sticlete. Da... hî... hi... pol ce fel... şi mie? www.dacQFomanica.io 894 ALBINA Fata se întristă. Bătrânul o mîngâe şi dise băiatului: — Bine, să prind! şi pentru tine, să prind! şi pentru ea. — Ţie două şi mie două... nu e-aşâ tată moşule ? — Firesce, tu două, el două, şi mie una. — Vreî şi tu, tată moşule? Intrăbă băiatul cu mândrie. — Cum de nu... mie un scatiu. Ce fericiţi sînt! Băiatul a încălecat pe un genunchiu şi fata pe altul. Bunicul î! jdcă. Copiii bat din palme. Bunicul le cântă «mă! cazace, căzăcele, ce caţî ndptea prin argele...» O femee uscăţivă intră pe pdrtă cu două doniţ! mar! de apă Copii! tăcură din rîs şi bunicul din cântec. E muma lor şi fata luî. Cum îî vădii începu: — I... tată, şi d-ta... iar îî răsgâî... o să ţi se sue în capi Bunicul ridică mâna în sus, aducend degetele ca un preot care bine-cuvinteză şi dise prelung: — Lăsaţi pe copil să vie la minei — Biiine, tată, biiine... dar ştiî... o bată-î focul de copii... Femeea intră în casă. — Să-î bată norocul şi sănătatea, şopti moşul ca şi cum ar fi www.dacQFomanica.ro ALBINA 895 mustrat pe cine-vă, şi sărută în creştetul capului şi pe unul şi pe altul. Şi iar începu rîsul şi jocul şi cântecul. Şi se osteni bunicul, şi stătu din joc, iar copiii începură să-l mîngâie. Din vorbă în vorbă copii! se făcură stăpân! pe obraji! bunicului. Partea asta este a mea. — Şi partea asta, a mea! — Mustaţa asta este a mea. — Şi asta, a mea! La barbă se încurcă. Bunicul îî împăcă dicăndu-le: — Pe din două. Şi copii o şi despicară, cam repede, că bătrânul strînse din ochî. — Jumătate mie. — Şi jumătate mie. Şi după ce o împărţiră frăţesce, începu lauda. Băeatul: — Mustaţa mea e mai lungă. Fata: — Ba a mea e mal lungă! Şi băeatul întinse d’o mustaţă şi fata de alta, ca a Iul, ba a el, să fie mal lungă. Pe bunic îl trecură lacrămile, dar tăcu şi-î împăcă dicăndu-le: — Amîndouă sînt d’o potrivă. — Ş’a mea ş’a ei! — Ş’a mea ş’a luî! La obrajî cărta se aprinse ma! tare. — Partea mea e ma! frumdsă. — Ba a mea, că e ma! albă! Bunicul zîmbi. — Ba a mea, că e ma! caldă ! — Ba a mea, că e mai dulce! — Ba a mea, că nu e ca a ta! — Ba a mea, că are un ochiu verde 1 — Ba a mea, că are un ochiu şi ma! verde! Bunicul abia se ţinea de rîs. — Ba a mea! — Ba a mea! Şi băeatul înfuriindu-se trase o palmă în partea fetei. Fata ţipă, sări de pe genunchiul bătrânului, se reped!, şi trase •o palmă în partea băeatuluî. Băeatul cu lacrămile în ochi sărută partea lui, şi fata suspinând, pe a eî. Muma lor eşi pe uşe şi întrebă restit: — Ce e asta? Viermi neadormiţi! Obraji! bunicului erau roşi! şi cald!. Şi surîdănd fericit răspunse fie-seî: — Lăsaţi pe copii să vie la mine! www.dacQFomanica.ro 896 ALBINA Aniversarea fundatiunei Carol. » In cjiua de 10 Maiu s’a ţinut la ora 1 d. a., în sala bibli-oteceî fundaţiunei Carol, o şedinţă solemnă de aniversare, sub preşedinţia ministrului instrucţiune!. Rectorul universităţeî, C. Dimitrescu-Iaş!, sub a cărui pri-vighere e pusă fundaţiunea, a ţinut un discurs prin care a arătat progresul studiilor universitare în ţara românăscă de la modestele lor începuturi de acum 40 de an!, pînălades-voltarea lor actuală, când numai în universitatea din Bu-curesc! sînt înscrişi 2.700 de studenţi. Ministrul instrucţiune! răspunse arătând ce mare înlesnire au în present studenţi! pentru terminarea studiilor lor. Din acest punct de vedere, fundaţiunea Carol constitue unul din ce! mai importanţi factor! a! progresului nostru cultural. După aceea bibliotecarul dădu citire unu! raport asupra mersului fundaţiuniî. Intre ce! presenţ! la solemnitate aii fost: d-ni! I. Kalen-deru, G. I. Lahovary, dr. E. Puşcariu, Louis Basset, secretarul Regelui, dr. I. Toma Tomescu, Pangrati, Petricu, David Emanuel, prof. dr. Minovicî, G. D. Mirea, I. Rozescu, Cos-tescu, precum şi un mare număr de studenţi şi studente. După şedinţă, d-1 Demetrescu, d-1 ministru Istrate, şi bibliotecarul fundaţiunei au fost primiţi de Rege, căruia d-1 C. Dumitrescu-Iaşi i-a presintat raportul asupra mersului in-stituţiunei, iar d. Al. Tzigara-Samurcaşi, bibliotecarul, un volum conţinând tezele absolvenţilor universitari din Bucu-rescî şi Iaşi, bursieri aî fundaţiunei. 0 frumosă donaţhine. D. I. Kalinderu a făcut Academiei Române, în şedinţa de eri 12 Maiu, donaţiunea coprinsă în următărea scrisăre.» «Progresul continuu ce face Institutul Iăn Otteteleşanu, convingerea ce am că acâstă şcălă, de un fel cu totul nou în ţara ndstră, va contribui mult la îndrumarea educaţiuniî femeeî române pe calea cea mai sănătăsă, precum şi deosebita mulţumire sufletescă ce am simţit aflând că scumpul nostru coleg d. I. Negruzzi, când a visitat de curînd aşe-tjămîhtul, aşa de bine condus de d-1 şi d-na Slavici, a rămas pe deplin mulţumit, mă legă din ce în ce mai mult de viitorul său. «Viu dar a rugă Academia Română să primâscă suma de 500 de lei, spre a o întrebuinţa după cum Direcţiunea Institutului va găsi cu cale, a cumpăra, fie un instrument mu* www.dacoromamca.ro ALBINA 897 sical, fie ori-ce alt lucru, care ar pută distrage elevele. Re-mit tot odată Academiei, cu aceeaşi destinaţie, un exemplar al hărţii României, executată de Institutul geografic al armatei, pentru a fi aşezată în aulă.» imer de 325 elevi ai liceului Traian din Tur-' Severin aii venit in Ducuresci pentru serba- ™ Hor şi a directorului lor d-l T. Costescu. Elevii aii defilat în tjiua de 10 Maiu parte cu arme, parte fără arme, înaintea Maj. Sale Regelui, cântând marşul fanfara liceului. Defilarea lor a fost salutată de mulţimea privitorilor cu aplause unanime, iar Maj. Sa Regele şi-a arătat înalta sa mulţumire, dând mâna directorului liceului. Trebuie să spunem încă, că ţinuta militărescă a elevilor a fost forte frumăsă. Acesta dovedesce că instrucţia militară a ■ elevilor e făcută cu cea mai mare îngrijire. In (fiua de 11 Maiu ora 81/s sera elevii acestui liceu au dat o serbare în sala Ateneului. S'au executai bucăţi vocale corale şi instrumentale; s'au făcut exerciţii militare şi gimnastice; s'a făcut desemnuri după natură şi din memorie; s'au executat mai multe jocuri naţionale de 10 elevi îmbrăcaţi în costume naţionale; în sfirşit un elev declasa VI anume Bresulescu a ţinut o cuvîntare intitulată: <0 scurtă privire asupra istoriei Românilor,» iar un elev din clasa III a ţinut o scurtă cuvîntare ocasională. Intrega programă a fost fârte bine executată. Publicul numeros şi-a exprimat bucuria şi mulţumirea prin aplause îndelung repetate. Maj. Sa Regele, Maj. Sa Regina, şi A. S. R. Prinţesa Maria au asistat la acestă serbare. Cât timp au stat în Bucurescî elevii aii fost poftiţi în (fiua de 11 Maiu la Palatul Regal, unde li s’a dat masa de sera. Au visitat încă museul şi şcâlele societăţii pentru Învăţătura Poporului Român. Sâmbătă 13 Maiu, elevii împreună cu profesorii lor au părăsit Bucurescii cu trenul de dimineţă fiind însoţiţi la gară de mulţi profesori, de elevii liceului Mihaiu Vitezul şi de elevi ai şcălei normale a Societăţii, cum şi de un public numeros. Felul cum s'a presentat elevii acestui liceu publicului din Bucurescî a făcut cea mai frumâsă impresiune. T6tă lumea, n'are de cât cuvinte de laudă la adresa directorului şi a profesorilor lor. Liceul Traian din Turnul Severin. naţională de 10 Maiu, sub conducerea profe- www.dacQFomamca.ro 898 ALBINA Iar cuvintele cu cari termin şi eu acesta mică clare de semă sînt: trăiască liceul Traicin din Tur nu-Sever in! trăiască directorul şi profesorii acestui liceu ca să dea ţării, • fii bine educaţi şi instruiţi ! P. G... IO XIAltl ŞCOLAR ÎN BUCURESCl wT?0St’a *n anul acesta, al mântuireî 1900, diua de 10 Maiu, prăznuită, de totă suflarea şcolară din Bu-curesci. Şi sărbătore au ţinut şi şcolele înalte şi cele începătore. Dar gândul ne este a vorbi de şcolele începătore. La şepte şcoli de fete s’au adunat şcolăriţele şi au cântat cântări naţionale şi au spus stihuri patriotice şi au ascultat pe dăscăliţele lor spunând frumose cuvîntări despre sărbătorea de 10 Maiu, despre suferinţele Românilor din vre- . murile vechi şi despre milostivirea lei Dumnedeu, care bine-cuvîntând armele fiilor României, le-a dat biruinţa şi a pus pe fruntea ei corona regescă. Pe câmpia de la Filaret, în Grădina Eliade şi la Şo-seua Kiselef, s’au adunat tote şcolele de băeţî. Şi fie-care şcolă a venit cu stegul seu şi fie care şcolar purtă câte un steguleţ. Şi lumea se aduna împrejurul şcolarilor. Şi şcolarii spuneau stihuri patriotice şi cântau cântări naţionale şi ascultau pe dascălii lor spunend frumose cuvîntări despre sărbătorea de 10 Maiu, despre suferinţele Românilor din vremurile vechi şi despre milostivirea lui Dumnezeu, care bine-cuvîntând armele fiilor României, le-a dat biruinţa şi a pus pe fruntea ei coronă regâscâ. Şi lumea adunată împrejurul şcolarilor asculta cu nesaţiu. Şi ochiul care priveâ acea mare de lume şi mare de ste-guri se simţiâ în sărbătore. Şi nu sciu, vis a fost ori a fost vedenie: vă^uiu o grădină mare şi frumosă ca un raiu. Şi două ape se întâlneau la răsăritul ei: una curgend de la apus şi alta de la mădă-nopte. Şi un şir de munţi se întindeâ între ape. Şi între ape şi munţi două crăese, surori erau în Zi de sărbătore. Şi stegurî multe se înălţau între munţi şi ape. Dar în mijlocul serbării se auZeâ doină de bucium, iar peste www.dacaramamca.ro ALBINA 899 munţi şi peste ape glas de cucuvae. Şi surorile sărbătoriau, dar erau triste că erau singure, că îşi aşteptau alte surori cari se rătăciseră şi care nu mai veniau la serbare. Şi erau triste şi nemângâiate surorile, şi în mijlocul serbării mai mult se rugau lui Dumnedeu de cât serbătoriau. Şi aşâ de fierbinte se rugau ele că de odată o lumină mare se făcu şi un glas se aucji din ceriu: Apropiaţi-ve surori şi v6 daţi mâna că vulturul n’a pierit şi împărăţia lui este. Şi de odată glasul de cucuvae a tăcut, şi buciumul în loc de doină a început să dică hora, munţii s’au făcut văi, apele s’au acoperit de poduri şi pretutindeni ca din pămînt au început să răsară steguri cu roş, galben şi albastru şi tote stegurile erau ţinute sus de băeţi frumoşi şi rumeni la faţă şi serbarea de 10 Maiu a României se făcuse o mare serbare românescă. Şi nu sciu vis a fost ori a fost vedenie, dar privind atâtea steguri mi se pare că am strigat: Sus stegurile şi sus inimile, copii! Si am însemnat acestea ca să se scie. i Th. D. Sperantia. ORAŞUL CĂLĂRAŞI I 9 Capitala judeţului Ialomiţa, este situată lângă braţul Dunării numit Borcea. E aşezat pe un loc şes, dar într’o posiţiune destul de frumosă. Numirea de Călăraşi vine de la numirea oştirii călăreţe, cuvînt care se păstreză până aţii. Nu se scie însă anume în ce împrejurări. După unii, fiind aici trecătore, eră tot-d’auna o căpetenie de Călăraşi; după alţii, prin satul Călăraşiî-Vechi şi prin împrejur se recrutau cei mai buni călăreţi. In vechime localitatea acesta purtă numele de Lichiresci. Călăraşii sînt capitala judeţului Ialomiţa din 1882; până atunci reşedinţa autorităţilor eră în Urziceni. După statistica din 1890, el are 8.125 locuitori. Sunt 236 ovrei. www.dacaroiniuiica.iD 900 ALBINA In oraşul acesta este o vie mişcare comercială. In fie-care ţii trenul aduce cantităţi de cereale şi mare număr de vite, cari se transportă pe Borcea şi apoi pe Dunăre în străinătate. Sunt peste tot patru biserici creştine şi două si-nagoge ovreesci. Ca şcoli, se numără: 1 gimnaziu, 7 şcoli primare de băeţî şi de fete. www.dacofomanica.ro ALBINA 901 ALCOOLISMUL, (i) Predică ţinută în diua de 26 Februarie igoo (Sâmbăta morţilor) în biserica din com. Dămienescî, plasa Fundu, jud. Roman. Mal rCu de cât f6mctea, ciuma şi rfa-boiul, c alcoolismul, câcl pe lângâ c& ucide, dar şi desonorâzft. (Gladetone), Fraţilor, Aşa dar rachiul este o otravă care întrebuinţată vecinie, distruge mai curând sau mai târdiu, dar negreşit, organele cele mai trebuinciose vieţei omului : stomacul, maiul, rărunchii, plămânii, inima şi creerii. Rachiul aţîţă pe om, dar nici de cum nu-1 întăresce şi el pe lângă că nu nu înlocuesce hrana, de te desgustăză de mâncare. Rachiul slăbesce plămânii şi aduce oftica. Părinţii cari au făcut abuz de băuturi spirtose, au de multe ori copii cari se nasc rău formaţi, ori idioţi, ori cu spasmuri. Ori unde rachiul se bea mult, omorurile şi nebunia cresc. S’a constatat că numai o parte din trei părţi dintre criminali n’au tost băutori de rachiu. Dintre băutorii de rachiu devin forte mulţi ofticoşi, iar alţii pier, beţi fiind, ca degeraţi în timpul iernei, ori cădend în nescire undeva, ori din cine scie ce întîmplărî ori bole. Cu tote acestea pînă aici nu e nimic îngrozitor. E mai dureros când te gândescî că odată un om otrăvit din rachiu, toţi copiii, toţi urmaşii lui vor suferi de boli şi alte neputinţî, căci acestă otravă merge pînă la al noulea nem. Deci acel nenorocit nu mai pote (Jice că: «dacă tac rău, mie îmi fac,» căci nenorocesce un şir întreg de nenorociţi. Aprope întregul sat va fi nenorocit din pricina lui, căci fiii şi ficele sale peste câte-vâ vecuri de om, vor împărtăşi din sângele otrăvit al părintelui său în tote generaţiile viitore. Aşâ dar, omenii cuminţi ar trebui să ia măsuri de apărare* căci nimeni cred că nu doresce să-î fie nepoţii ori strănepoţii, degeneraţi, idioţi, ori epileptici. Iată ce ne spune un scriitor frances: Un băutor de rachiu avusese şapte copii. Doi din eî mai mari muriră forte curând după nascere de convulsiuni, al treilea înebuni la vîrsta de 20 ani, al păţi) Vedî No. 33. www.dacofomanica.ro 902 ALBINA trulea se idioţi, al cincilea e un stricat, al şaselea e forte iute şi doctorii ce l-au căutat dic că va înebuni. Singura fiică ce i-a mai rămas, tot nu e sănătosă pe deplin, căci îi vin furii de nebunie. Alt exemplu: Bunicul eră beţiv, de asemenea şi tatăl care avea 12 copii; opt muriră de spasmuri. I-au mai rămas 2 băeţî, dintre care unul e epileptic şi vagabond şi celă-l-alt beţiv. Două fiice, amândouă smintite. S’ar spune că aceste sînt întâmplări şi că nu toţi păţesc aşâ. Să vedem: Un doctor din Elveţia aluat 20 familii, 10 de omeni cumpătăţi şi 10 de beţivi. Cei cumpătaţi au avut 61 copii: cinci muriseră de mici, din cei-ce trăiau doi erau diformi, doi nedesvoltaţî şi doi nebuni; ceî-l-alţi 50 erau sănătoşi şi voinici. Beţivii avuseră numai 57 copii; 12 muriseră de mici; din cei-ce trăiau numai 9 erau sănătoşi toţi cei-l-alţi erau proşti, cocoşaţi, sur-do-muţî, epileptici, sau cuprinşi de alte bole. La un spital de epileptici (ducă-se pe pustii) din 83 bolnavi, 60 erau numai din pricina părinţilor lor beţivi. S’a clocit ouă de găină într’o casă plină cu aburi de rachiu şi n’au eşit din ouă de cât pui schilodi, ori bolnavi. S’a dat de băut la câini rachiu şi puii lor au murit de mici, ori au devenit epileptici. De aici trebue să înţelegem cât de: vătămător e rachiul şi că nu ne mai rămâne un minut de pierdut spre a ne apără de nenorocirile ce ne aduce. Ce mai <}icem de părinţii nebuni, căci alt-fel nu pot fi acei părinţi cari obicinuesc a da copiilor să guste rachiul? Acei copii cu cât vor gustă mai mult cu atât mintea lor va deveni m u leneşă, mai greoie la învăţătură şi în urmă vor deveni beţivi. Obiceiul de a se duce mumele' cu copiii de ţîţă la cârciumă şi a le astâmpără ţipetele cu rachiu, e demn de puşcărie. La noi, în Moldova raclrul e cu mult mai tare, mai rău, mai otrăvitor; e nevoie, e absolută nevoie, de a începe să devenim cumpătaţi. Prin acăsta nu am pierde nimic, nici noi, nici statul. Ce va folosi Statului, banii de pe băutura rachiului, dacă acei ce i-au dat, sătenii, talpa ţării, pier zăcend prin spitale chel- www.dacaramanica.ro ALBINA 903 tuindu-se îndoit cu căutarea lor şi prea de multe ori zadarnic, fără a le pute folosi ceva !... Micşorarea nascerilor, înmulţirea numărului morţilor, slăbirea corpului şi minţii, ruina averii şi mai ales a cinstei, acestea sînt fructele ce ne pote aduce rachiul. S’a cercetat în Franţa, în trei judeţe şi s’a aflat că populaţia s’a micşorat cu 46 mii de omeni în 5 ani numai din pricina rachiului. * * * Din exemplele de mai sus, am vădut iarăşi în de-ajuns cât de repede se sting urmaşii beţivilor. Dacă ne vom lăsă târâţi încă de acestă patimă, în scurt timp vom fi pierduţi cu totul nemul nostru. Nu trebue să mai aşteptăm nici o clipă, căci inimicul nu e la uşă ci chiar în noî. Pilda a început de sus, de la cei mari; toţi luptă şi nici noi nu trebue să stăm cu mâi-nele în sîn. Statul, cu rizicul de a-şî înpuţinâ veniturile, scumpesce băutura rachiului. Dumineca închide cârciumele, căci do-resce să vadă pe săten la sf. Biserică, iar nu rezemat de tejgheua cârciumei. In armată nu se mai dă rachiu dimineţa soldaţilor, ci cafea. Soldaţii nu au voe să colinde cârciumele, căci soldaţii nedisciplinaţi şi plini de bole nu sînt de cât dintre beţivi. Aceştia în timpul unui răsboiu se duc pe copcă cu tot obiceiul lor. Noi ştim ce-au păţit Ruşii în resbelul de la 1S77; vecinie beţi, cu vutca în cap, piereau cu miile. Omul care nu bea mai mult de cât trebue, e om; iar celă-l-alt e animal şi chiar mai rău, căci animalele nu ajung a căde în şanţuri, de cât când sînt bolnave sau când le bate vre-un beţiv. Aşa dar, cât mai este timp, să căutăm a ne despărţi de acest mare duşman şi a-1 alungă, iar în locul amărăciunilor şi acriturilor spirtose, care întrebuinţate mai mult devin otrăvuri, să bem vinul dulce, care în vechime eră aşâ de iubit de strămoşii noştri. Vinul care nu e lăsat să fiarbă e cel mai sănătos; el nu-1 îmbată, nu-1 otrăvesce pe acela care are plăcerea de a bea mult. Strămoşii noştri îl beau cu gust. Ei nu ştieau atâta carte ca noi, dar erau mai pricepuţi, căci nu voiau să bea atâtea otrăvuri. De aţi ave o cană din mustul lor făcut din mere, pere, şi alte pome, ar www.dacofamanica.ro ‘04 ALBINA plăti cât cjece de cât borşurile nostre de aqli, sau de anui trecut, tote aghezmuite; iar un Ţepeş-Vodă ar pune pe toţi cârciumarii lacomi de câştig, la locul lor, pentru a nu fal-şificâ şi otrăvi poporul. In America s’a dat poruncă de mulţi ani, că imediat ce s ar constată că un om a eşit beat din-tr’o cârciumă, cârciumarul să fie silit printr’o hotărâre judecă-tordscă să plătescă o despăgubire familiei şi dacă muşte-reul său în stare de beţie a comis vre-o crimă, apoi stau amândoi la închisore. Acolo se află şi spitale pentru beţivi, unde sînt ţinuţi pînă se îndreptă. Asemenea spitale sint şi prin alte ţări, unde cuţitul a ajuns la os şi lumea s’a deşteptat. In aceste ţări, în cârciume, în locul băuturilor spirtose se găsesce cafea, ceaiu, limonadă, vinul dulce, pe când la noi otravă sub tote formele. Cârciumarii ar trebui să mai lase la o parte rachiul scumpit şi să încerce cu aceste băuturi eftene şi sănătose. Nu cerem alt nimic, Fraţilor, de cât cumpătarea de o cam dată. Pote tot ce v’am spus acum veţi uită după ce veţi fi eşit din sf. Biserică; totuşi, vă rog, să vă aduceţi aminte de câte-vâ întrebări. Ore din ce pricină se chinuesce nebun Alecu Grădinaru, a cărui gospodărie se ruinăză vădend cu ochii ? Mulţi dintre d-v. aţi apucat pe tatăl lui. Din ce pricină a murit, căci unii trebuie să fi fost de faţă când l-a des-pintecat doctorii? Din ce pricină, Gherghe a Sultanei umblă ca smintit pe drum şi de ce nu i-o fi trăind copiii? Dar Vasile Salariu, de ce eră să se spânzure, de ce eră să se înece? Gândiţi-vă d-v. şi judecaţi singuri dacă mai trebue să stăm la îndoială un minut. Şi aici în faţa Altarului stint, Dumnedeu ne-aude că ceia-ce vorbim nu-i amăgire; deci rugăciune fierbinte să-i facem Lui să ne deschidă inima şi mintea, să fim cumpătaţi, căci alt fel vom pieri după cum vedeţi, în mod nenorocit, blestemaţi de strănepoţii schilodi ce-î vom lăsă să se chinuescă pe urmă-ne şi de Dumnedeu, care ne-a dat minte, judecată şi voe liberă şi nu seim a ne folosi, nu seim a i mulţumi. Amin. V. Dimitriu. www.dacQFomanica.ro ALBINA 905 Serbarea dileî de 10 Maiu la sate. 10 Maiu în Potlogî. Dâmboviţa. In dimineţă dileî, prin îndemnul d-Iuî primar V. A. Popescu, mai mulţi negustori şi comercianţi din comună, au arborat striguri tricolore pe la balerinele şi ferestrele prăvăliilor cari pe lingă cele ale bisericeî, serile! şi primăriei, da un aspect destul de imposant, făcând a se simţi de toţi privitorii, însemnătatea şi măreţia dileî. După săvîrşirea serviciului Divin, la ora ÎO1/^ s’a oficiat în biserica parohiei, un Tedeum, în presenţa d-lui primar, a întregului •consiliu comunal şi a celor-l-alţî funcţionari, a corpului profesoral (fiind şerilă cu curs urban) cu elevii şi elevele serile! însoţiţi şi de dirigintele şcrilei din cătunul Vlăscenii, corn. Potlogî, cu elevii şeri-lei aceleia. După săvârşirea Tedeumului, miliţienii cu musică şi strig, aii dat salve de pusei; în urmă preotul Sachel. N. Mihăilescu, a ţinut o frumrisă cuvîntare arătând însemnătatea dileî de 10 Maiu. Elevii şcrilei au intonat imnul Trăiască Regele.» După acrista s’a făcut o recepţie destul de frumrisă in curtea şi faţa şcrilei de vis-â-vis de biserică, unde d-1 C. Mihăilescu, dirigintele şcrilei, într'o cuvîntare inimrisă a arătat trite fasele şi evenimentele prin care a trecut ţara Românescă de la Unirea Principatelor şi pînă în present. La cuvîntarea d'-luî diriginte a răspuns d-1 primar V. A. Popescu, mulţumind în numele guvernului şi a comunei, pentru frumrisă organisare ce şerila şi biserica a făcut ca diua acrista de 10 Maiu să fie sărbătorită cu trită pompa cuvenită, aducând urări familiei Regale, Dinastiei şi Ţărei, după care elevii iarăşi au intonat Imnul Regal. Apoi maî mulţi elevi şi eleve, au recitat poesiî prin care s’a descris viaţa şi lucrarea M. Sale Regelui Carol, peripeţiile răsboiuluî şi vitejiile ostaşilor Români, care după modul clar cum au fost recitate, s’au putut înţelege de toţi, producându-le multă bucurie sufletriscă. După ce elevii sub conducerea d-lor învăţători I. Ghiţescu şi Elisa Gh. Alexiu au maî cântat câte-vâ cântece naţionale, în frunte cu miliţienii, musică şi strig, s’au reîntors Ia şerilă, de unde trită mulţimea s’a împrăştiat. * * * 10 Maiu la Slobozia B.-Stlrnt. In Slobozia, R.-Sărat, 10 Maiu s'a serbat cu o deosebită solemnitate. Toţi copiii, conduşi de d-1 diriginte Gr. Socolescu şi d-1 Ar. Murgescu au mers la biserică unde s’a oficiat un Tedeum, de părintele paroh Gr. Nicolescu. Sub conducerea dirigintelui, corul a intonat parte din răspunsuri şi «Mulţi ani trăriscâ.» La şerilă d l Gr. Socolescu, după imnul regal, a ţinut o mică conferinţă despre însemnătatea dileî şi despre patriotism; iar d l Ar. Murgescu asemenea despre însemnătatea dileî, spunând şi-o poesie făcută de d-sa. * * * www.dacocomamca.ro 906 ALBINA 10 Blaiiî in Bogdana, Teleorman. La orele 10 s'a oficiat «Tedeumul» de pr. Ilie Popescu şi de cântăreţii B. Predescu şi Ivan Drăghicl, în faţa consiliului comunal, în frunte cu primarul I. Unteşu, notarul Ştefănescu, casierul V. Alexe şi a unei mari mulţimi dc locuitori. Elevii şcdlei, sub conducerea învăţătorului Popescu au format corul. Elevii, după slujbă, defilăză înaintea autorităţilor. Apoi cu toţii merg la şcolă, unde d-1 învăţător Alexandru Crist. Popescu ţine o frumosă cuvîntare «Despre însemnătatea dileî (1866, 1877 şi i881). Elevii şcdleî intoneză imnul naţional «Trăiască Regele.» D-1 notar Const. Ştefănescu, delegat din partea Consiliului comunal, vorbesce despre cum «Şcola trebue frecuentată.» Elevii Ionescu, Mârşolea, Puran, Danciu Ilaralambe şi Vlad Florea, reciteză pe roluri poesia «Curcanii din răsboiu,» de Th. D Speranţă. D-1 Alexandru Crist. Popescu, vorbesce din nou despre «alcoolism» arătând răul ce produce populaţiuneî, după care elevii intoneză imnul «Deşteptă-te Române.» Elevii, Rădoî, Onă, Cidbă, Rădulescu, Geagulea, reciteză poesia «Regele Lear,» de P. Dulfu (Albina No. 31, anul III), imitând costumele, armata, etc. Se cântă imnul «Doina lui Eminescu,» de elevi. «Tata lui Neacşu,» executat de elevii Ciubuc şi Petrescu. Imnul «Preda Buzescu,» intonat de elevii şcdlel. Exerciţii corporale executate de mal mulţi elevi. D-1 învăţător Alex. Cristu Popescu mulţumesce publicului de buna voinţă ce au arătat lăsându-şî munca câmpului spre a veni la acestă serbare. D-1 Const. Ştefănescu, mulţumesce în numele autorităţeî şi a locuitorilor, d-lui învăţător Popescu pentru ostenela ce şî dă cu elevii, şi depune în mâna învăţătorului 2 lei spre a cumpăra caete si cre-idne elevilor ce s’a distins în acestă di. 10 JVIaiCi la Constantinopol. Cu ocasiunea t^ileî de 10 Maiu s’a dat o frumosă serbare la legaţiunea română din Constantinopol. Preşedintele coloniei române a pronunţat un discurs patriotic, felicitând pe M. S. Regele şi pe întrega familie. Ministru nostru d-1 Ghica Brigadiru a răspuns cu câte-vâ cuvinte mişcătore. www.dacQFomanica.ro ALBINA 907 Bătaia de flori de la sosea. t Tot în (jiua de 10 Maiu s’a dat la soseaua Kiseleff o petrecere frumosă: bătaie de flori. Acest soiu de distracţie s’a introdus la noi de puţină vreme. In ţările din Apus, la anume sărbători, omenii se adună în grădini şi acolo aruncă unii într’alţiî cu flori Distracţia e plăcută; dar ea devine interesantă când urmă-resce facerea de bine, adunând cu acest chip bani pentru a veni în sprijinul celor lipsiţi de mijloce. Serbarea de la 10 Maiu eră organisată de două societăţi de bine-iacere: Ligănul şi Materna. Amendouă aceste societăţi, alcătuite din domne din înalta societate bucurescdnă, aă de scop să ajute pe săraci şi în special pe copil. Pînă acum s’aG adunat multe fonduri; una din societăţi are chiar un loc mare pe care v? construi un asii. Produsul intrării la bătaia de flori de la 10 Maiu va mări fondul de bine-facere al societăţii. Ilustraţia alăturată represintă intrarea soselel Kiseleff, unde a fost petrecerea. Povaţă funcţionarilor şi şcolarilor: Feriţi-ve pe cât se p<5te de hârtia prea lucitdre, întrebuinţarea ei vatămă ochii. Hârtia mată, cenuşie sau albăstrue e cea maî bună de întrebuinţat. www.dacaromamca.ro 908 ALBINA SOCIETATEA «PROGRESUL* SILiVlC» In dilele de 7, 8 şi 9 Maiu s a adunat în localul Administraţiei Domeniului Coronei societatea «Progresul Silvic». Pe lângă chestiunile de administraţie, s’au desbătut şi alte chestii de o importanţă generală, precum: « Căuşele staţionării venitului pădurilor şi remediile de propus*; — «Cari ar fi mijloccle cele mal practice spre a plantă terenurile reser-vate pentru regular ea perimetrelor pădurilor»; «in ce mod s’ar crea masive pădurâse în regiunile lipsite de păduri şi în cari statul nu e proprietar»; etc. In ultima şedinţă s’a ales comitetul societăţii. El este compus din d-nil: Ion Kalinderu, C. F. Robescu, Popovicî, C. Al. Orăscu-Papinian, N. Nădejde, Marin Petrescu, Broşteanu, Antipa. P. An,, tonescu şi Chihaea. VIATA SFÎNTULUI EUSTATIE. » Victoria contra Părţilor. Regăsirea soţiei şi copiilor săi. După ce ajunse la cetatea îrapărătăscă, Eustatie se pre-sentă împăratului Traian. Acesta, cum îi vfi 6 30 Museul de Antichităţi 0 b 31 » de Geologie 0 6 32 » de Zoologie » 6 33 Institutul Botanic 20 | 34 ® de Fisiologie » 18 35 i) de Petrografie şi Mineralogie 6 36 Laboratorul de Morfologie 1> 7 37 Arehivele Statului » 9 [ 38 Localul Ministerului 9 35 1 39 Scdla de Menagiu .... D 10 40 Laboratorul de Chimie Medicală . . 1> 9 41 » » » Farmaceutică. » 5 42 Labor. de analitică al Şc. de farmacie. 1) 6 43 » » Botanică Medicală » 4 44 Şcola de Architectură i) 5 45 Metropolia D 45 46 Seminarul Pedagogic Universitar . . 0 10 47 Labor. de Medic, legală al Fac. Med. 1) 3 4S Institutul de Patologie şi Bacteriologie 0 8 49 » de Histologie şi Embriologie » 10 50 Şcola super, de Medicină Veterinară . » 30 i 51 » Comercială de gr. II 0 26 Ministru (ss) Hr. Puşcnriu. Şeful Serviculuî, K S. Dumitrescu. Institutul de Arte Grafice CAROL GOBL, Strada Domne! 16. — Bucurescî. www.dacoromanica.ro