ANUL III. 14 Maiu 1900. Tţedacfia fi 9, Bucurtscl. Revistă Enciclopedică populară yîpare în /ie-care Duminică flbon. în ţară pe an Liel 5 ^ flbon. în străin, pe an Liei 8 6 luni » 3 JJ5 Un număr - . . . .15 bani 1 leu linia. ţlAlea publicitate 5 bani ouvîntul. Manuscriptele nepublicate se ard. oW« ALBINA 869 în s6rta lui şi, când împrejurările din 1877 au pus pe Români într’o situaţie grea, Brătianu nu s'a dat la o parte de a lua asupră-şl răspunderea şi, în unire cu suveranul, cu principele Carol, care ÎI păs-tr&ră o amintire neştârsă, a trecut Dunărea cu armata şi şi-a legat pentru vecie numele de acel răsboiu glorios, de proclamarea independenţei, de întemeerea regalităţii. După aceea, fără preget, a lucrat la organisarea şi întărirea interioră a ţării. Dăm aci portretul lui Brătianu, al cărui chip trebue să ni-1 amin tim tot-deauna cu pietate. întărirea Românismului în Dobrogea. Sn su-le-am: «Unii dintre voi aţi luptat la Griviţa şi la Plevna şi aţi biruit acolo şi aţi răscumpărat pe pribăga Dobroge şi aţi readus-o la părinţi, deci pămîntul de sub picidrele vdstre este al vostru, căci l-aţi plătit cu sângele vărsat la 1877. Vă dau în primire acest pămînt al vostru... să-l stăpâniţi... voi şi urmaşii voştri de acum în tot-d’a-una. SînteţI aici, la gura www.dacaromanica.ro 870 ALBINA navigabilă a Dunărei, nu numai o santinelă credincidsă aşezată de patrie, ci şi reprqsentanţiî civilisaţieî occidentale. Munciţi... şi cuceriţi împrejurimile prin munca vdstră. La spatele satului vostru se întinde o mulţime de grinduri cu peste 20.000 hectare cultivabile. «Lacurile din vecinătatea vdstră sînt adevărate mine de aur. Faceţi voi cunoscute bogăţiile Deltei, pentru ca să ajungă şi să le cundscă şi Statul. Prin munca şi suddrea. vdstră rodniciţi acest pămînt virgin şi faceţi-ve hrănitorii de tdte (jilele al Sulinel. Cu cât veţi rodi mal mult, cu atât mal mult veţi fi stăpânitoril oraşului vecin, căruia îl veţi da laptele, brânza şi untul turmelor şi ciredilor vdstre şi rddele og<5-relor vdstre.» «Şi adresându-mă iarăşi tuturor celor de faţă, iam rugat să se asocieze cu mine şi cu toţii ca din adâncul inimeî nds-tre românesc!, să urăm M. S. Regelui Carol I mulţi ani fericiţi, plini de sănătate şi plini de muncă folositdre patriei, ca şi cel trel-decl şi patru de ani de pînă acuma, împreună cu M. S. Regina Elisabeta, să urăm mulţi ani AA. LL. RR. Principelui Ferdinand şi Principesei Maria şi fiilor lor. Principelui Carol şi Principeselor Elisabeta şi Maria.» Asistenţii toţi, împreună cu sătenii fondatori, cu cel mal sincer entusiasm s’ad unit la aceste urări cu strigăte de bucurie şi apoi s’a desvăluit tabla pe care stă scris cu litere mari numele noului sat românesc în Deltă «Carmen-Sylva». ♦ * -* * Abiâ s’a început construcţia caselor de către noii locuitori din Carmen Sylva şi d-1 prefect I. Neniţescu deja se pre-gătesce a înfiinţâ încă două sate românescl în Deltă, cu care se vor numără opt sate înfiinţate din nou de d-sa. Aceste sînt: Ilganiî-de-sus, Ilganil-de-jos, Principele Carol, Principele, Ferdinand, Fântâna Dulce, Carmen-Sylva, iar cele două ce în curând se vor inaugura: Regele Carol în faţa oraşului Tulcea şi Buna-Vestire în dreptul Ceataluluî, chiar la intrarea braţului Sulinel. Pentru satul «Regele Carol» ce se va inaugura chiar în Maiu a. c. sînt deja înscrişi 60 capi de familie români, cărora li s’au şi parcelat loturile de teren pentru case şi grădini, câte 200 metri patraţl de fie-care. In curând se va parcela locurile celor de la «Buna-Ves-tire» aşa că după inaugurarea «Regelui Carol,» se va pute inaugurâ şi acest din urmă sat. La venirea d-luî Neniţescu în capul judeţului, întrăga deltă a Dunărei nu coprindeâ de cât patru comune afară . de oraşele Sulina şi Kilia — comune alcătuite în total din şase sate şi situate la marginea extremă a Deltei spre Mare, iar www.dacQromanica.ix) ALBINA 871 în partea de sus eră încă o comună, adecă Satu-nou din faţa Ismailuluî, aprdpe în ruină cu cătunul Pardina, câte-va colibe la Patlagianca şi cinci şese case la Ceatalchioî; a-cestă din urmă localitate locuită exclusiv de Ruşi, eră un adevărat cuib de tâlhari; în colo tdte grindurile Deltei erau pustii. D-l Neniţescu a prefăcut satele Satu-nou şi Ciatalchioî în nisce sate frumdse şi populate de Români şi a procedat la înfiinţarea din nou a celor opt sate de care am pomenit, plus unul la localitatea Gorgova, la mijlocul braţului Sulineî, ast-fel că astăzi avem deja în delta Dunărei 17 sate şi în curând vor fi 19 cu tdte, avend tdte un mare viitor. Totuşi opera de colonisare a Deltei e de abiâ începută, căci nu 19 sate, ci 50—60 vor trebui înfiinţate ca să putem ce poporul, pentru-că ei îşi clocesc ouăle cu faţa în sus şi mor de ger, abiâ câte unui doi scapă pe an. www.dacaromanica.ro 872 ALBINA A trecut şi Făurar (1), fierarul ; de care tremură ţiganii cu corturile numai când aud că se apropie, că el: Două săptămâni ferecă Şi două desferecă. Şi se tem tare de tot faraonii, gulimanil şi dănciuciî, ăl albi ca pana corbului! se tem de frigul şi slota lui Februarie; de unde le-a remas şi ^licala : Hie iarna cât de râce. Numai Făurar dar trece ; Hie iarna, ori nu hie, Numai Făurar nu vie ! Aractote], moro, Sparanghel, moro! A sosit Martie, Mărţişor saQ Germănar, luna încolţirel seminţelor, Martie, cap de primăvară: Martie care Strâmbă tote La o parte! A venit şi nenea «traistă ’n băţ», cum mal poreclesce ţăranul nostru acestă lună, şi şi a scuturat baba Horea cele nouă cojoce. Cerul se însenineză, sorele îşi arată puterea, colţul îerbeî începe a miji. Păstorul doinind din fluer îşi îndrumeză vesel turma pe pajiştea din nou învertjită. Cuculeţul, pasărea primăverii, prin crânguri, prin grădini şi păduri îşi repetă numele: Cucu, cucu, cucu, cucu Am venit cu primăvara Şi nu me 'ntorc de cât vara. Când încep eu a cântă, Mugurul începe-a da. Pomii toţi că înfloresc. Omenii se 'nveselesc. Codrurile că ’nverdesc Tinerii încep de iubesc ! Ţăranul nostru caută în acăstâ lună să-şi pună în practică urarea colindului cu «Pluguşorul sau Pluguleţul», din sera de Sân-Vasiî (2). El îşi scote la câmp plugul său tras de bol şi, tăind prima brasdă în ţarina sa, strigă plin de bucurie: Noroc să dea Dumneaei Şi cu ajutorul s6u Anul ăsta frumos Să fie mănos La toţi bucuros! (1) Poporul mal numesce pe Făurar şi Fierar ţiganul, fiind-că în acâslă lună ţăranul işî drege la cuşni(a ţigănescă uneltele de câmp şi-şi ascute pentru arat fiarela plugului. (2) Vetjî «Albina» Anul III, No. 10 şi 11 din 5 şi 12 Decembre 1899. «Co-indul Pluguşorul». T www.dacQFomanica.ro ALBINA 873 Spor şi berechet să dea Domnul şi unde a căcjut semînţa, să se înmulţescă cu suta ! Urare ce şi la Romani se făcea în fie-care început de Martie, când preoţii Arvall mergeau la câmp şi, tăind o brazdă în ogor, făceau rugăciuni, aducend sacrificiile lui Marş Gradivus, cjeul protector al semănăturilor, prima şi cea mal veche atribuţie a lui pe acele vremuri. Se rugaţi Romanii de Marş Gradivus ca să le ţină ţarina bună s’o ferescă Zeul de grindină, de secetă, după cum se rogă lui Dumnezeu şi ţăranul de acjl, când începe orl-ce lucru: Se închină şi cjice, Făcănd pe piept cruce : Amin, Amin T6te ’n plin, Ddmne-ajută Sulă ’n sută ! Apoi ţăranul nostru cu nădejdea nestrămutată în cel de bus, că-1 va ajută şi nu-1 va pierde, îşi continuă aratul câmpului în mijlocul luncilor, văilor şi delurilor reînverzite, în mijlocul reînviatei, reîntineritei naturi ! Şi într’un cântec, într’o doină, când veselă, când duiosă, el îşi mână pe brasdă boişoriî, prietenii lui nedespărţiţi, care-1 hrănesc şi-l scapă de angarale în tâtă viaţa lui şi, când el more, tot el îl duc la gropâ ! — Haideţi boulenii mei, Iubiţi prietenii mei, Trageţi brasda frumuşică Pentru sermana opincă ! C’aşa-Î ţăranu ursat Şi de DumnedeQ lăsat : Să are, să semene, Ş’alţiI să dărapene! Iar din dumbrava ’nmuguritâ, cinteza şi piţigoiul îl respund, făcendu-I curaj, pe glasul şi limba lor: 1. — Cic, cic, cic, Cinci opinci Opinci, opinci ! Opincă, opincă, Tare şi voinică ! (t) Cici vară, Cici vară Ţi se inchină întrdga ţară! Opincă, opincă Tare şi voinică, Tu-î îmbraci, tu-î hrănescî, Pe toţi cu lemne ’ncăldescl. Tu la t6tă astă ţară Tu dai bani de cheltuială Şi haine de primindlă! Tu băieţii ţi-î trimeţî 1 (1) Opincă, ţăranul se mai numesce opinca ţării, talpa ţării. www.dacaroimaiiica.ro 874 ALBINA La miliţie drumeţi. La rfisboifl ci mi se duc, Păgânii de morte fug! Cici vâri, Cici vâri, Bucuri-te scumpi ţară Că in astă primăvară Pluguri multe-s pe hotară, Si 'nsutiiscă rodul iară. Din sută să-l facă ’n mie Ca să fie veselie La bogaţi, La săraci, La cei mari La cei mici, Şi... In ţăranul cu opinci! Hristea N. Ţapu. Profesor, Focşani. Inaugurarea pavilionului Român. La 5 Maiu s’a inaugurat la Paris şi pavilionul în care România arată lumeî progresele ce-a rea-lisat pe tărîmul comercial, agricol, industrial, cultural şi artistic. Iată telegrama «Agenţiei române» privitore la acest fapt: Paris, 5 Maiu.—A^î a fost inaugurat pavilionul românesc al Expoziţiei, în presenţa personalului superior al Exposiţieî, a membrilor corpului diplomatic, a comisarilor generali străini şi a notabilităţilor coloniei române. D. Olănescu, comisarul general român, a salutat pe numeroşii invitaţi, şi a declarat că România a voit să ia parte la expoziţiune pentru ca să înveţe şi să arate că este o ţară de viitor. După discurs, invitaţii au visitat diferite secţiuni ale Exposiţieî, cari sînt forte interesante. .A. IE* IE3 Hi Sub-scrisul avend dorinţa de a înfiinţa o biblioteca parohială pe lingă biserica din comuna Conţesci. jud. Teleorman; rog pe d-nii autori, editori şi ori-ce persone caritabile cari doresc cultura ţăranului român, să bine-voiascâ a veni în ajutorul acestei biblioteci cu ce vor bine-voi. Epitropia va mulţumi tuturor acestor persone. G. CoHStnntineseu Prcot-paroh. www.dacaromanica.ro __________________________ALBINA_______________________875 ALCOOLISMUL. Predică ţinută în diua de 26 Februarie 1900 (Sâmbăta morţilor) în biserica din com. Dămienescî. plasa Fundu, jud. Roman. Mal rSîi de cAt fdmetea, ciuma şi rf*s-boiul, e alcoolismul, căci pe lănj^ă că ucide, dar şi desonoreză. (Gladxtone). Fraţilor, Slacă ascultăm bătrânii cari ne povestesc din vremurile ( de demult, dacă citim istoria poporelor, vedem că G&d prin multe şi nenumărate vremuri grele au trecut stră-TV, moşii noştri. Au suferit năvălirile barbarilor, au suferit fomete, răsboîe de deci de ani, ciumă, holeră, şi alte multe necazuri, pe cari le-au biruit cu bărbăţie, rămânând pînă astădi în piciore. Din mila lui Dumnedeu, vremurile grele au trecut şi nu prea ne bântue, nu mai vin Turcii să ne iea feciorii, nici Tătarii să ne ducă în robie, răsboîe pe fle-ce an nu mai avem, de holeră şi de ciumă ne fe-resce Dumnedeu şi nici fomete ca de mult când se mâncâ mămăligă de ciocălăi nu ne dă, dar în schimb avem un rău mai mare dat nu de Dumnedeu, ci de omeni. Astădi se ucid omenii pe dînşii singuri, înebunesc la fiece pas, omoră fără milă chiar pe părinţii care i-au făcut şi numai din pricina acestui rău, care pe tăcute, în mod surd, ne vădut, ne aucjit, rode în poporul nostru de la mic pînă la mare ca vermele cel neadormit, care nu te lasă nici în mormînt. Acest mare rău, mama tuturor relelor, e alcoolismul, e beţia. Dintre alcoolici, adică dintre beţivi vedî mai mulţi pe la spitale ca bolnavi, vedî lăsaţi pe la case ne mai avend ce să le facă doctorii, ei sînt duşi la casa de nebuni, de idioţi, de epileptici (boia copiilor), de închisori, ei devin cerşetori. Ce e acest alcool şi de când a eşit pe pămînt acest diavol al sănătăţii, al vieţii? Sînt aprope 800 ani de când se cunosce alcoolul, numit de popor rachiu. Pe vremea aceea erâ făcut din vin, pentru doctorii. Mai târdiu fu făcut din fructe şi din grăunţe în putrediciune. Abia acum 200 ani la Franţuzi, boeriî cei www.dacaramanica.ro 876 ALBINA mari obicinuiau a lua câte un păhăruţ, care costă forte scump. Acum însă, când maî tot rachiul e făcut din cartofe, din sfecle şi chiar din lemn, e forte eftin dar şi forte otrăvitor şi-l bea pînă şi cerşetorul care abia câştigă ceva pentru o bucăţică de pâine. a Ck 3 g W Ş & p JD o* a *1 • er fl> «-*• rr ■s *2 »' o -13. Totuşi omul pote să bea câte-vâ pahare de vin la masă, nu însă mai mult de cât trebue; bolnavului pote să i se dea un vin întăritor; muncitorul, ostenit de sapă ori de plug pote să iea un păhăruţ de rachiu, şi aceşti omeni cuminţi nu vor fi nici odată otrăviţi de rachiu. www.dacoramanica.ro ALBINA 877 Numai acei care abusăză, care beau vecinie tot câte un păhăruţ, câte un păhăruţ, ori şi maî multe, numai aceia devin otrăviţi de rachiu şi năm din nemul lor vor simţi acăstă nenorocire. Şi din acest soiu de omeni sînt mulţi, sînt forte mulţi nenorociţi. .Lucrătorii îl beau când abia au căpătat banul în mână, să le mai vie putere la loc. Fierarii îl beau spre a-şi mai potoli setea produsă de arşiţa focului lângă care stau. Mulţi îl beau spre a mai omorî lenevia. Si e de ajuns un păhăruţ ori două, cele-lalte curg, câtă vreme va maî licări un ban în fundul pungei. Sărmanii!... Ei nu sciu că nu omoră lenevia, ci pe ei se omoră! . . . E de ajuns un păhăruţ de 5 bani de rachiu să omore pe loc un epure. Sînt de ajuns câte-vâ picături de esenţă de coniac să injectăm unui câine, pentru a muri în câte-vâ ore. Omul nu more aşâ lesne, totuşi i se pregătesc în mod ascuns şi pe încetul rele mai dăunătore chiar şi de cât mortea. Am (Jis că ori-cine nu abuzezâ nu e otrăvit de acăstă băutură; dar sînt mulţi cari se otrăvesc fără să scie cu tote că ei sînt siguri că nu abuzăză. lată cum : In un păhăruţ diminăţa, ca să deschidă inima, cum s’ar dice. înaintea mesei de amăză şi sera' iar câte un păhăruţ ori două după trudă, peste care mai tornă vinul din timpul mesei şi cu prietenii în timpul dilei nu se dă îndărăt de la o cinste. Ei urmăză regulat aşâ şi nu sînt beţivi şi totă lumea îi sti-măză. Iată însă că de la o vreme noptea nu mai pot dormi, îi dore stomacul şi merg la doctor, daca văd că nu le-a făcut bine nici un rachiu tare anume pentru durere de stomac. Doctorul constată că n’au alta de cât că sînt otrăviţi de rachiu. Acesta se întîmplă mai ales cu tirgoveţiî; să vedem cu bietul sătăn ce se întîmplă. „ * * * Sătănul muncesce din greu cea mai mare parte a anului. Pentru a pute munci, are nevoe de mâncare bună şi în-destulătore. De multe ori se întîmplă că nu o are; dar chiar de este, n’are cine i-o face bună, căci temeilor le e ruşine să întrebe pe cei mai pricepuţi. Sătănul doresce însă ca mămăliga să i fie dinainte ; fie crudă, numai mare. Drept udăturâ, iea şi el ce apucă, castraveţi muraţi, curechi, brânză iute, etc. Nădejdea e la rachiu, căci mai la urmă, băutura este ce este, mâncarea e fudulie. Si de care rachiu, nu www.dacaromanica.ro 878 ALBINA . de acela două ape ş’un rachiu, ci rachiu să simtă gâtlejul ce înghite. Dar de la o vreme începe să sufere de vătămătură şi pînă la doctor, pînă la una alta, mulţi ani se tot tămăduesc cu câte un pahar de rachiu bun şi cu piper negru. Aşâ dar bietul săten, nedându-şî sema de ce face, nu se mulţumesce numai la masă cu un rachiu. El îl bea dimi-neţa cu stomacul deşert, (jicend că-i dă căldură la muncă pînă ce nevasta i-o face mâncarea. Sera după ce totă diua a muncit, e drept să bea un păhăruţ ori două mai mult şi de multe ori îl apucă somnul fără mâncare. Dimineţa iar un rachiu ori două, căci aseră s’a culcat fără mâncare şi aşâ se culcă şi se scolă cu rachiul şi deci, încetul pe încetul, fără să scie devine otrăvit. Dar la nunţi, cumetrii, praznice, aldămaşe şi alte mese, câtă otravă nu înghite sătenul! Sărmanii!... Ei nu sciu nimic de groznicul rău ce cade pe capul lor ! ... Fie care se simte pe piciore, încă pare a fi mai sănătos, mai voinic; cu tote aceste nu-i de cât un corp şubred, un sânge stricat, un copac falnic dar scor-boros, care nu aşteptă de cât o mică lovitură, o mică bolă, pentru a căde pe vecie. Ce rău ne face rachiul în stomac? Doctorii ne spun că odată ce rachiul a trecut în stomac, prin vinele lui străbate aşâ cum se găsesce în sânge pe care îl înegresce la moment. Tote alimentele sufer o mulţime de transforma-ţiuni pînă să ajungă în sânge, rachiul însă nu, din care pricină distruge totul, irită totul pe unde trece pînă şi sângele, după cum am spus, rămâne negru în urma sa. Stomacul băutorilor de rachiu vecinie e sgârcit, ca un burete uscat, aşâ că mâncarea cu greu mai pote hrăni corpul, căci maşina e slabă, ruginită, eşită din şuruburi. Maiul sufere mult şi el şi produce dureri şi chiar bole. Băutorii de rachiu de la o vreme îşi pierd şi gustul; pentru dinşit nimic nu e mai dulce şi mai bun ca rachiul! Arterele devin tari şi se rup lesne, fiiind îmbătrânit corpul înainte de vreme. Plămânii, iritaţi şi ei, produc o tuse săcă ce duce pe acest soiu de nenorociţi de-adreptul la oftică. Rărunchii sînt astfel îmbolnăviţi, în cât după un timp produc bole, care aduc numai de cât mortea. Chiar ţinerea de minte slăbesce, vi-săză lucruri îngrozitore, li se iea mâna şi un picior, ori www.dacaromamca.ro ALBINA 879 gura, rămân neputincioşi şi stîrşesc cu nebunia. Dar acei cari au aşâ numitul Delirium tremens, sau cum îi mai dic unii ducă-sc pe pustii, în ce chinuri groznice şi înspăîmîn-tătore convulsiuni îşi petrec câte-vâ dile ce mai au de trăit! Sărmanii!... Când vecjii câte un asemenea nenorocit chi-nuindu-se, credi că te afli în iad şi cu groză (jiici că mai bine nu s’ar fi născut, sau de o mie de ori mai bine i-ar fi să moră !... In spitale ori când poţi constată că cele mai multe bole sînt pricinuite ori înrăite din pricina acestui mare duşman. (Sfirşitul în No. viitor). *\J Dumitfiu. Societatea „Petre Mavrogheni“. Prin impulsul d-lui Ion Ivalinderu, Administratorul Domeniului Coronei, s’a înfiinţat în comuna Cocioc Domeniul Coronei, încă din anul 1899, o societate culturală cu numele de Petre Mavroghenî. Numărul membrilor crescend, şi-au exprimat dorinţa ca societatea să fie culturală şi economică. In şedinţa de la 2 Aprilie a. c. s’a îcheiat următorul proces-verbal pe care cu onore vă rugăm să bine-voiţi al publică în onor. d-v. revistă. PROCES-VERBAL Astăzi, două Aprilie, anul una mie nouă sute. Noi, subsemnaţii membri ai Societăţii culturale «Petre Mavrogheni», întrunindu-ne în localul şcolei Brătulesci, de pe Domeniul Coronei Cocioc, am modificat şi admis statutele societăţii, transformându-se în societate culturală şi economică cu numele de «Petre Mavroglieni» alegend tot-odată şi noul comitet pentru conducerea societăţii compus din d-nii: Preşedinte de onore d-1 Ion Kalinderu. Preşedinte: Dr. I. Raţiil V.Tpr^di»fr:{ÎS«££"“** Casier: St. Iorgulcscu Secretar!: ţ“lS„ Căpitan C. Brătăşanu D. Tânăsescu Membri: C. Niţescu I. Petrescu A. Dobrescu Bibliotecar: A. Timotescu. Astăzi s’au făcut şi primele încasări, eliberându-se depunătorilor chitanţe timbrate din condica de chitanţe asuşe. Semnaţi membri: C. Niţescu, A. Dobrescu, C. Stănescu, Gh. Petrescu, I. Oncescu, N. Gh. Condurache, Dr. I. llaţiu, St. Iorgulescu, N. Popescu, D. Tănăsescu, I. Tamandache, A. Timotescu, Căpitan C. Brătăşanu, N. Nedea, N. Dinescu, V. Popescu, P. Rcrtescu, A. Mateescu. I. Bănescu, Preotul A. Bujoreanu, Preotul C. Popescu, C. Simţion, I. Petrescu, I. Mlădiu, M. Constantinescu, A. Stoiculescu. I. Bănescu Secretar. www.dacoramamca.ro 8âO ALBINA Xj a. ptele aptele bun are o colore albă-gălbue, un miros şi gust plăcut; iar când fînul sau iarba, cu care se hrănesc vitele de lapte, coprinde plante ca: omagul galben, pătrunjelul şi usturoiul sălbatic etc., laptele are o colore albăstrue şi un gust amar. Noi mulgem laptele de la vaci, oî, capre şi bivoliţe spre a ne folosi de el îndată după mulsore în stare dulce, saîi îl prefacem în lapte bătut, iaurt şi covăsit Din laptele dulce scotem untul şi caşul din care facem brânza. Mulsul laptelui trebue să se facă repede şi pînă la cea din urmă picătură, fiind-că laptele care rămâne în uger nemuls, trece în sânge, aşâ că la a doua mulsore a vacei, dă lapte mai puţin. Vasele în cari se mulge şi să păstrăză laptele trebue să fie curate, ca laptele să nu se strice. Smântână. Smântână se formeză pe lapte în 24 de ore şi ca să se formeze mai de grabă, laptele se pune într’o odae curată, unde să fie o căldură de 4° — 10° gr. Ca smântână să se formeze în mai mare cantitate şi mai repede, laptele se pune în vase de pămînt sau tinichea, care să fie mai largi la gură şi mai strimte la fund. Smântână se întrebuinţeză în bucătărie şi dacă se bate cu o lingură se scote untul. Untul. Untul se scote d’a dreptul din lapte prospăt, când îl batem în putineiu. In caşul acesta, ca untul să se potă alege mai curând, trebue laptele încălzit puţin ; iar când avem vaci puţine, se adună laptele în putineiu în timp de maî multe (Jile, pînă când este aprope plin şi după aceea se bate. In caşul www.dacoramamca.ro ALBINA 881 acesta, laptele care rămâne după ce s’a scos untul, se chiamă lajitc bătut sau zară. După ce untul s’a scos, se spală cu apă ca să se cureţe de zer şi după aceea se întrebuinţeză în bucătărie topit sau netopit Ia prepararea bucatelor. FAPTE MARI. Ga locuitor al comunei Gherghiţa din judeţul Prahova, Domeniul Cot '' ronei, me simt fericit a arăta lumei că, mulţumită dragostei ce d-1 Ion . Kalinderu are pentru luminarea poporului, comuna 'mea se află pîhâ \ acum înzestrată cu următorele îmbunătăţiri şi bine faceri: 1) Ne-a construit un frumos local de şcolă mare şi igienic cu două sale de studiu pentru băeţî şi fete, precum şi un local de primărie, în-zestrându-le cu tot mobilierul necesar. 2) A reparat radical vechea biserică Sf. Procopie,'" edificată de marele voevod Mateiu Basarab, îmbunătăţind-o şi înfrumuseţând-o. 3) A dăruit totă lemnăria de împrejmuire a noului cimitir. 4) A fost iniţiator pentru formarea societăţii culturale «0. A. Rosetti» donând tot materialul necesar şi formându-î o bibliotecă bogată. 5) A donat lemne pentru construcţia unui pod pentru înlesnirea publică dintre Gherghiţa şi comuna Meri-Petchi. Iu fine d-1 Kalinderu dăruesce în continuu tot ce i se semnaleză ca lucru de necesitate şi nu esiteză a îndestulă ori-ce nevoe, iar acum în acest an multe femei sărmane au fost miluite cu lemne de la Coronă şi mulţi din locuitori incendiaţi şi alţi cari nu au avut mijloce de a-şi face case de locuinţă au fost ajutaţi cu materialul necesar. Dacă tote administraţiile şi aşeŞămintele particulare ar urmă pilda onor. Administraţii a Domeniului Coronei, câte îmbunătăţiri nu s’ar pute face! __________________ G. Morgliişescu. www.dacoramanica.ro 882 ALDINA BISERICA STEJARUL. Ilustraţia acesta înfăţişeză Biserica Stejarul care se află în dosul Palatului Regal. Este o biserică mică, dar frumosă; ea a fost din nou reparată şi mult înfrumuseţată cu cheltuiala M. S. Regelui. www.dacaromaiiica.ix> ALBINA 883 Cronica Agricolă şi Comercială. c/6~if * ' > e-abiâ de la începutul lunel lui Maiu st. v., putem (Jice că 'loll ne *n plină primăvară, de ore-ce pînă la acestă dată rAJj timpul a fost forte schimbător din. causa ploilor şi a vîn-G V0 tulul criogţ, aşa în cât mal multe dile din luna Aprilie au Td fost răcorose. Mai mult încă, pe la stîrşitul lunel Aprilie în unele localităţi din Moldova de sus, a lost un frig de 2 şi chiar de 5 grade sub zero; pe munţii de la Rucăr a căc,lut zăpadă şi la Câmpulung a fost lapoviţă. Frigul şi umedela din localităţile muntose, au contribuit ca temperatura să se micşoreze mult şi la şesul ţărel, şi încă atât de mult în cât la Bucurescî, în dimineţa cailei de 29 Aprilie, s’aii vă-cjlut cădend fulgi de zăpadă. Umetjela căzută la şesul ţării cât şi frigul, cari au fost de puţină durată, n a putut să influenţeze întru nimic rodirea pomilor roditori, nici vegetaţiunea semănă-. turilor de tomnă. Mal mult a contribuit la răsărirea semănăturilor de primăvară. Intru cât privesce daunele aduse de frigul din Moldova de sus pomilor roditori şi în special viilor, ele trebue să fi fost mal mari in localităţile mal deschise şi mal expuse vîntulul şi ploilor de cât în localităţile mal adăpostite. In tot caşul, dintre plantele cari au să sufere mal mult din causa acelui Irig vor fi viile. De aceea în alte ţări şi în special în Franţa, mulţi cultivatori, când bănuesc că din causa scăderii temperaturii în cursul cailei, noptea pote să cadă bruma, el adună la marginea viilor bălegar şi alte plante, şi, după ce le stropesc ou apă dacă sînt prea uscate le dau foc să producă mult fum şi gros. Fumul produs de ast-fel de plante şi de bălegar, împiedecă formarea brumei şi viile sînt scăpate. E adevărat că (fie unii: multe scrieţi voi şi puţini sîntem noi carf ţinem socottlă de ceea-ce scrieţi. Cu atât mal rău, şi mal ales că producţiunea nostră agricolă în loc să se mărescă, se micşoreză din causa culturilor neîngrijite şi răii făcute, şi din acestă causă se neglijază forţa rodi-tore a pămîntuluî. Luna lui Maifi, bogată în multe lucrări ale câmpului, bogată în vegetaţiune, este splendorea celor 12 luni ale anului. De aceea pe mulţi agricultori îl au(jim dorind în timpul anului, să vie luna lui Maiu, pentru cuvîntul că ea decide în mod positiv asupra producţiuniî nostre agricole, iar pe alţii (jicănd: a trecut luna lui Maiu, deci nu mal este nici o speranţă din cutare semănătură, ea va rămâne la voia întîmplăril. Sciindu-se lucrurile ast fel, nu trebue să se amâne nici o semănătură pentru luna lui Iunie. Deci daca n'am semănat cânepa în Aprilie, actualmente este un timp destul de bun pentru semănarea acestei plante, care în timpul iernel, la bărbat www.dacQromanica.io 884 ALBINA ca şi la femee îl pote da de lucru, ţliua ca şi în nopţile mari de iarnă. Cânepa, a cărei cultură o cunosceţî din acestă revistă Albina, trebue semănată într’un pâmînt bun şi bine lucrat dacă voiţi să aveţi o bună recoltă. Ca seminţe, se pun la hectar de la 200 — 300 litri. După semănat grăpaţi-o bine, şi o păziţi de paseri pînă ce răsare. Să nu uitaţi nici inul, mal cu sămă aceia care sînteţl mal cu dare de mână. Acăste plante iubesce mal cu semă locurile mal adăpostite în contra vântului, şi mal reavene de la natura lor, bună oră cum sînt luncile şi văile adăpostite. Mohorul şi chiar meiul, dacă nu l-aţi semănat pînă acum, trebue să vă grăbiţi a-1 semăna. Aceste plante vă dau tot d’a-una un bun şi mult fîn pentru vitele de muncă ca şi pentru cele de lapte. Ca să aveţi însă lîn şi mal mult, mohorul ca şi meiul îl puteţi amestecă şi cu porumb saă cu semînţă de mături (sorg) şi, când meiului i-a dat spicul să-l cosiţi, fiind-că în caşul acesta veţi avă fin mult şi bun. Când v’am vorbit de semănatul acestor plante, am înţeles că dejâ porumbul l-aţi semănat, şi că a şi răsărit; căci a amână semănatul porumbului, hrana vostră de tote filele, este a vă tăia craca de sub piciore. Un lucru nu trebue să uitaţi, ca pe un bun cultivator răsăritul sorelul trebue să-l găsescă cu plugul în brasdă, şi când sfinţesce să-l lase tot pe brasdă. Cartoful, fasolea şi lintea se pot semănâ în acestă lună cu prisos. In regiunea viilor unde din causa ploilor a crescut buruenî, dacă via nu se pote prăşi peste tot, trebue să se smulgă cel puţin buruenile de pe lîngă viţă, şi acestă lucrare trebue făcută pînă la la 21 Maiâ curent, căci de la acestă dată viţele mal timpurii încep a înflori, şi orl-ce lucrare s’ar face în acest timp, cât ţine florea, este vătămătore legatului (fecundaţiunil). Când sînt multe buruenî în vie, lăstarii se pot înbolnăvi de o bolă numită tăciune, cari se propagă cu multă uşurinţă şi la cordele cu struguri. Când se observă acestă bolă, lăstarii bolnavi se rup şi se ard. Nu trebue să uitaţi plivitul grâului de secară, neghină, pălă-midă şi alte buruenî, cari împiedică crescerea grâului, şi unele din ele, chiar seceratul şi treeratul. Plivitul se pot face chiar de către copiii cari nu se pot întrebuinţa la nici o altă lucrare a câmpului. * * * Cu lucrările enumerate pînă aci trebue să vă grăbiţi, căci peste puţine „ un an legată . . . 7.- „ 6 luni y» • . • . 3.50 In aceste preţuri intră şi transportul. Revista „Albina", prin varietatea materiilor şi prin mulţimea ilustraţiilor ce fie-care fasciculă coprinde, este fără îndoială cea mai alesă carte de citire, care potc fi pusă cu folos în manile tinerelor generaţii, şi deci sperăm in tot concursul prietenilor şi Onor. autorităţi. Din înţelepciunea lui Solomon. Nu opri bine-facerea celui ce se cuvine, de stă în puterea mâneî tale a o face, şi când aî cu tine nu dice apro* peluî tău: «Du-te şi mai vino. Mâne îţi voiu da.» www.dacoromanica.ro ALBINA 889 "i INFORMAŢIUNÎ D-l I. C. Grădişteanu, ministru lucrărilor publice, a dăruit un prea frumos tablou primăriei din R.-Sărat, tablou datorit pictorului Vintilescu şi representând vechea biserică din localitate, Cuviosa Paraschiva, care a fost construită de Ştefan-cel-Mare. Tabloul va fi aşezat în sala de consiliu a Primăriei. * * * Pînă la 15 ale luneî acestea, Regia monopolului va ave gata întreg stocul de noui chibrituri cari se vor pune în vîntfare de asemenea luna acâsta. * * * Ministerul finanţelor a retras din circulaţiune pînă acum monede şterse şi găurite pentru suma de 600.000 de lei. Ministerul crede că ast-fel de monede nu se mai află în circulaţiune de cât pentru o sumă forte neînsemnată. Monedele retrase se vor rebate. In