ANUL III. 7 Maiu 1900. Revistă No. 32. Enciclopedică populară yîpare în fie-care Duminică Rbon. în ţară pe an Liei S Abon. în străin, pe an Del 8 » » » 6 luni » 3 ţf Un număr , 15 bani PcAtMl' eununeiurl 1 leu Unia. jVUea publieitate 5 bani euvîntut. Manuscriptele nepublieate se ard. -=>S&-8>®<3<§< ovicearju dulescu- J/ioiru Coţbuc J. Oteseu p. 2)u//u Comitetul de redacţie: Ion Kalinderu 4= ff. JTdamescu V. S- jyioga J/. jYico/aescu Corjsf. C. pop.-Zaşcâ £V. ceodossiu. SUMAR: Comitelui, 10 Maiu.— Gh. A., însemnătatea In tote ţările uniunel poştale. (!) <•> Pe un an..............Leî 24,— <*> Pe trei luni.......... » 6,— Abonamentele se primesc la ad- <•> ministraţiunea revistei, precum şi ()) la biuroui’ile uniuneî poştale. sp Un No. de probă SE TRIMITE GRATUIT După cerere. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Pasagiul îţomân, 20. — Bueuresei. www.dacoramanica.ro ALDINA 835 10 M A I 0. Orî-cât ar fi de grele împrejurările economice prin cari trece acum ţara românescă, poporul îşi simte inima tresăltând de bucurie când revine diua de 10 Maiu. una din datele de căpetenie din istoria nemulul. Amintindu-ne intrarea în Bucurescî a Alesului naţiunii Carol I (în 1866), proclamarea independenţei (în 1877) şi înălţarea la rangul de regat (1881), acestă di ne va da puterea să luptăm cu nevoile presentuluî. Poporul român, punendu-şî nădejdea în Dumnedeu, cu încredere în înţelepciunea suveranului şi a 6me-nilor de la cârmă, va Ieşi d’asupra necazului, îşi va uşura mersul spre progres, — ca să îndeplinescă spusa poetului că: Viitor de aur ţara nostră are. COMITETUL. însemnătatea dilei ele 10 Maiti. uţine nemuri au avut sortă aşa de vitregă ca nemul nostru românesc. Singuratic, în mijlocul atâtor limbi- străine, mai mic la număr de cât acelea, dăruit cu locuri frumose şi bogate cari ab aţîţat pofta de cucerire a duşmanilor, el şi-a trăit traiul când mai bine când mai rău în curgerea vremilor, s’a strecurat printre valurile nevoilor şi furtunile vrăjmaşe şi s’a folosit de momentele prielnice ce i-a dat vecul XIX ca să se ridice şi să afirme în faţa lumii vechia lui dicătore: «Apa trece, pietrele rămân.» ţ)iua de 10 Maiu este încoronarea silinţelor generaţiilor trecute cari doriau unirea şi întărirea ţării. Când Carol I a intrat în Bucurescî în 1866 Maiu www.dacOTomanica.ro 836 ALBINA 10, El a păşit cu încredere în destinul noueî sale patrii şi cu dorinţa de a se devota pentru binele ei. Puţin după începuturile de organisare lăuntrică, împrejurările aii adus în 1877 răsboiul, pe care Suveranul şi poporul l-aii primit ca o grea, dar no- Dorobanţî gata de năvală. bilă datorie. Succesul a încununat silinţele nostre. Colo, peste Dunăre, alături cu armiile împărăţiei rusescî, tînăra nostră oste a dat piept cu soldaţii Soldaţi români în foc. cunoscuţi prin a lor tărie aî Sultanului. Sprintenii călăreţi, voioşii dorobanţi cari schimbară în re- www.dacoromaiiica.ro ALBINA 837 nume porecla de «Curcan,* au primit botezul focului şi au dat comandantului lor o coronă de oţel pe care El a pus-o pe frunte în ^iua de 10 Maifi 1881. Şi alături cu bravul căpitan s’a aflat tot-d’a-una Mama răniţilor. iubita nostră regină, a cărei bunătate de suflet a făcut admiraţia sătenilor soldaţi cari au primit îngrijirile El în spitalele de peste Dunăre, când loviturile duşmane îl scoteau afară din luptă. Statua lui Mihaiu Vitezul. Iată de ce se serbeză în fie-ce an acestă dată. Simbol al vitejiei, ea se cinstesce cu slujba de mul- www.dacoromaiiica.ro 838 ALBINA ţumire către Cel a tot puternic şi cu o defilare a armatei în faţa statueî lui Mihaiu... Vitejia trecutului şi vitejia presentului. .. Iată temeiul viitorului Gh. A. 3 Is^EA-IXT 1848. altă dată mare avem de sărbătorit la înce-' putui lunii ce se cliiamă a Florilor. Românii din Transilvania şi din Ungaria în acea <,li din 1848, adunaţi în câmpia Blajului — căreia î-au dat de atunci numele de «Câmpia libertăţii» — au făcut declaraţiunea solemnă că-şi vor păstră limba şi naţionalitatea chiar cu preţul sîngelui. N’a trecut multă vreme şi aii fost nevoiţi să ia arma în mână ca să se împotrivescă Ungurilor cari voiau să-î distrugă. Lupta a fost grea, căci erau nepregătiţi, n’aveau mi j loce, n’ aveau bani, n’avea ii conducători deprinşi cu ale răsboiuluî. Patriotismul însă a făcut minuni. Ga din pămînt aii ieşit fruntaşii; nevoia i-a învăţat şi sufletul lor le-a dat firul conducător. Şi în acea frumosă luptă pentru cele mai sfinte drepturi a răsărit un Avram Iaiicu, care a condus pe teribilii Moţi în contra duşmanilor nemului. Năpădiţi de atunci de multe şi mai grele nevoi, Românii de peste munţi se văd siliţi să se ţie departe de programul din 48 şi să trăiască numai cu nădejdea că, fiind dreptâ causa lor, ea trebue să triumfe. A. Din înţelepciunile lui Solomon. Cel-ce caută cele bune, bună-voinţă capătă, iar cel-ce caută rele, rău i se va întâmpla; cel-ce se încrede în avuţia sa căde-va, dar ca frunza vor înverzi cei drepţi. Mâna leneşă sărăcesce, dar a celor harnici se înavuţesce. www.dacoromanica.ro Majestăţile lor Regele şi Regina şi Principii moştenitori. 840 ALBINA 10 MAlCr 1881 DE V. ALE^RND^I. viata mea avut-am un dor şî-un vis de-acele Ce pârtă pea lor aripi resfrângere de stele, Un vis frumos ca dorul ce nasce dintr'un vis. Prin umbră de-abia ochiul ţintit îl întrevede Şi mintea nu'ndrăznesce în el a se încrede... Dar iată!... Aucji în s6re el sborul şi-a deschis! Priviţi! Acestă tară, de alte ţări uitată, Avea asemănare cu-o ramură uscată, Ce-o duce pe-a lui valuri torentul Dunărean. Uimit de trista-i sârtă, eu o priviam cu jale Şi-i tot (jiceani: «Ah! cine te va opri din cale «Pîn'a nu fi ’nghifită de-al mărilor noean? * Răspunde, crengă mică, din care arbor mare «Te-a rupt cumplitul Crivăţ cu aspra lui suflare «Şi te-au svîrlit departe de trunchiul părintesc? «Cuprinsu-te-a în ghiare un vultur gol pe frunte ? «Făcut-au el cu tine un cuib în virf de munte? «Sau fost-ai tu atinsă de fulgerul ceresc? € Mergi unde? vii de unde? şi care-i al tău nume? «Mai simţi în tine viaţă, sau, mârtă eşti pe lume? «Mai este pentru tine un viitor ascuns ?...■» O! stranie minune? Cea ramură ’necată Din tulburele spume s'a ridicat de-odată Şi falnic peste valuri, ea ast-fel mi au răspuns: «Poete! nu mă plânge, n'ai grijă de-a mea sortă. * Plutind, privesc eu cerul, şi prin deschisa-i pârtă «Zăresc planând de-asupră mi o rază din altar. «Mulţi au făcut cercare din cale-a mă culege, «Dar n’au putut s'atingă odrasla unui Rege, «Căd Rege e stejarul şi-s viţă de stejar! «Pe malul României voiu prinde rădăcină, «Si-oiu cresce în putere, şi fruntea mea senină « Va trece către sâre prin norii duşmănesci. «Gicjant voiu fi, cu fală privind peste orizonuri. «Eu port în sînu-mi lemnul din care se fac tronuri «Şi arme de izbândă şi sceptri ’mpărătescî!» www.dacQramanica.io ALBINA 841 A ()is! Şi crenga vie crescend, mândră colână Nalţă pînă la ceruri frunzâsa lui corână Sub care lumi voiâse găsiau un adăpost. Ah ! cine-ar putea crede şi cine-ăr puteă spune Cum astă luminâsă, gigantică minune A devenit ce este din ceea ce a fost. Aşa, tu Românie, tu ţară mult iubită, De s6rta-ţi cruntă, 6rbă, mulţi secoli prigonită, Ai re'nviat puternic, în clipă, glorios. Pe când păreai menită a pieri din lumină, Tu ţi-ai adus aminte de mama ta Latină Şi-ai scuturat trecutul amar întunecos. Ai fost, vai! prinsă ’n luptă cu mârtea nemilâsă. Dar smuls-ai tu din mâna-i a sa cumplită câsă Si aî cules din cale funebrul siminoc. Acum ţi-e calea largă şi larg ţi-e viitorul! Pe ori-ce împedecare tu pui acum piciorul Şi treci tot înainte, strigând la lume: «Loc ! e a ta frunte corâna de oţel. Onor, mărire, fală, şi viaţă, şi tărie Să fie a ta parte în secoli, Românie. Oţelul din coronă cu glorie i bătut. In taină ajutată de sacra provedinţă, Orî-care fapte grele păreau cu neputinţă Tu le-ai dorit pe tote, pe tâte le-ai putut! Frumos, sublim spectacol e ’n faţa omenirei, Când un popor se întârce din marginea peirei Si pasă plin de r/*7e pe câmpul strămoşesc, Când el îşi face-o armă din lanţul de-apăsare Şi-’n foc redobândesce a lui ne-atîrnare, Stropită şi plătită cu sânge vitejesc! www.dacoromanica.ro 842 ALBINA Mult scumpă, luminosă, şi vie şi ferice E qlina când poporul se simte ’ti drept de-a rjice C’a fost privit în faţă de însuşi Dumnezeu. Ferice de tot omul, a cărui scurtă viaţă Se lâgă cu vecia prin astă (ţi măreţă, Ca prin o cingătâre de vesel curcubeu! Săltaţi în pepturi inimi cu-o mândră exaltare! Tunaţi, viteze tunuri, lungi salve de serbare! Mişcaţi a vostre c6me, vechi codri de pe plaiul A (ţi Patria Română apare triumfală, Purtând cu maiestate Corâna ei Regală Şi falnica hlamidă a sârelui din Âlaiu! CASA DE PENSIUNI pentru funcţionarii Administraţiei Domeniului Coronei. Este cunoscut de toţi bună voinţa şi grija ce arată d-l I. Kalinderu, administratorul Domeniului Coronei, pentru funcţionarii acelei admi-nistraţiunl. Prin acesta d-sa îndeplinesce şi dorinţa M. S. Regelui, care tot-d'a-una şi-a manifestat intenţiunca mărinimâsă de a-l vedd mulţumiţi, ca să lucreze cu cât mal multă tragere de inimă la îndeplinirea însărcinărilor ce au. O nouă dovadă se dă acum de părintisca îngrijire a M. S. şi de zelul ce depune Administratorul: se înfiinţdză o casă de pensiuni în condiţiunl forte bune, pentru a se asigura şi bătrâneţile lor şi familiile funcţionarilor. Iată circulara ce adreseză în astă privinţă d-l 1. Kalinderu către Agenţi: Domnule Agent, Vâ fac cunoscut că, începând de la 1 Aprilie 1900, am înfiinţat la Administraţia ndstră o casă de pensii şi ajutor pentru actualii şi viitorii agenţi al Administraţiuneî. Regulamentul acestei case va fi publicat în curînd în «Monitorul Oficial» şi vi se va trimite câte un exemplar spre a luă cunoscinţă, îndată după întorcerea M. S. Regelui. Fondul casei se va compune din subvenţia anuală dată de Administraţia Domeniului Cordnel şi din lO°/0 reţineri ce se vor face din lefa agenţilor cari vor avâ dreptul la o pensie proporţională cu timpul, adică: după 10, 15, 20, 25 şi 30 ani serviţi; cifra cea mal mare însă a pensiune! nu va întrece suma de lei 500 lunar, care va fi reversibilă asupra moştenitorilor (soţie şi copil) iar în cas când agentul ar încetă din viaţă sau se va congediâ de Administraţie din serviciul Domeniului Cordnel mal nainte de 10 ani ser- www.dacocomamca.ro ALBINA 843 viţl, el sau moştenitorii vor avă dreptul a cere înapoierea reţinerilor, cari li se vor restitui, însă fără dobîndă. Agenţii cari vor voi a câştigă timpul de când au -fost numiţi în serviciu pînâ la 1 Aprilie 1900, vor pute vărsă la casă reţinerile de 10% cuvenite pe trecut, o dată sau cel mult în cinci ani, în 20 de rate, ori chiar lunar în 60 de rate, proporţional cu întrăga sumă la care s’ar fi ridicat acele reţineri. Acestea sînt condiţiunile principale ale casei de pensiuni, pe care vă invit a le aduce la cunoscinţa tuturor agenţilor din ocolul d-v. şi cari vor face câte o declaraţie după modelul aci anexat, lega-lisată de primărie şi pe care o veţi trimite Administraţiei. Dreptul la pensiune îl vor avă toţi agenţii silvici fără escepţiune, inclusiv pădurarii cari sînt săteni din localitate, iar dintre cel agronomi vor fi primiţi numai acel cari vor avă un salariu de cel puţin 60 lei pe lună. In vederea acestora, veţi reţine de la toţi Impiegaţii cari intră în categoria de mal sus, cu începere chiar de la 1 Aprilie curent, câte 10% d>n lăfă. Aceste reţineri ni le veţi trimite cu un stat după formularul anexat, observând a nu se strecură erori cari vă vor privi direct. Cât pentru cel cari vor avă dreptul de a beneficiâ de facultatea de a vărsă reţineri şi pentru trecut, le veţi da timp de gândire pînă la 1 Maiu, când vă vor aduce câte o declaraţie lega-lisată după formularul aci anexat în care să arate dacă plătesc totul într’o dată, în 20 vărsăminte din 3 în 3 luni, sau în 60 de văr-săminte lunare. Aceste declaraţiunl ni le veţi trimite însoţite de un stat coprin-dend sumele datorite în total pe trecut, precum şi ratele cuvenite a plăti, pentru a se trece prin registrele ce am înfiinţat aci. Data intrării în serviciu nu se păte socoti de cât cu prima di a luneî, fără a se ţine sămă de fracţiuni. Dacă pînă acum, Domnule Agent, nu s’a făcut un asemenea regulament de pensii, causa a fost numărul prea restrâns al personalului Administratiuneî, moşiile fiind arendate de Stat chiar în anul constituirii Domeniului Corăneî, (1884) pe un termen de dece ani, iar diferitele servicii ne-avănd desvoltarea care o au astădî. Ca urmare acestei lipse de personal, a fost greutatea de a avă un fond suficient de reţineri. De 6re-ce însă regulamentul casei de pensiuni şi ajutăre, are efect retroactiv, vechil funcţionari al Administraţiei năstre sînt în putinţa de a-şî formă drepturi de pensii pentru anii serviţi pînă acuma, depunând cum am spus mal sus cotele determinate. De altmintrelea, pînă acuma am căutat cel puţin de a stimulă spiritul de economie atât la agenţii superiori ca şi la cel inferiori şi am fost fericit când am vădut că mulţi au înţeles însemnătatea in-tenţiunilor năstre, punăndu-şî la o parte reserve şi economii. Con-sciinţa mea şi în acăstă privinţă este împăcată că am dat sprijin şi ajutor tuturora dintre d-v. cari au avut nevoie, facănd tot posibilul pentru a vă crea o stare cât se păte mal bună şi care în pri-ce cas dacă nu e superioră cel puţin e egală acelei a funcţio- www.dacoramanica.ro 844 ALBINA narilor Statului Maî ales când ţinem semă că unii funcţionari din serviciul nostru central aii avut, graţie acestor economii şi ajutdre, şi putinţa de a şi clădi case de locuit. Astădî, instituind o casă de pensiuni şi ajutdre, se dă nu numai dovada de interesul şi buna-voinţa ce purtăm pentru agenţii acestei AdministraţiunI, ci se arată în chipul cel mai vădit mări-nimdsele intenţiuni şi părintesca îngrijire ce M. S. Regele, a avut-o şi o are tot-d’a-una pentru Impiegaţii acestei AdministraţiunI Nu mă îndoesc, Domnule Agent, că în urma înfiinţărei acestei instituţii care asigură definitiv viitorul d-v. şi a familiilor d-v., veţi fi şi mai sîrguitorî în executarea îndatoririlor d-v. şi mă veţi ajută la luminarea şi propăşirea locuitorilor de pe Domeniile Cordneî care a fost tot-d’a-una ţinta muncei ndstre. Ion Kalindera. Administrator. UN CALCUL ISTORIC. Su propun institutorilor, pentru elevii lor, următorul calcul istoric, şi frumos şi folositor. Cum poţi să afli de câţi ani este un om, ori-şi care, prin ajutorul celor mai memorabile date ale istoriei ndstre din vdcul acesta? Aceste date sînt: a) anul revoluţiunil lui Tudor....................1821 b) anul începerii domniilor pămîntene.............1834 c) anul revoluţionar..............................1848 d) anul unirii Principatelor......................1859 Aceste patru date se vor adună. Suma lor se va scrie de-o parte. Suma No. 1. e) anul suirii pe tron a Prinţului Carol.........1866 f) anul răsboiului cu Turcii.....................1877 g) anul când s’a făcut România regat.............1881 La aceste trei date se va adăogâ anul nascerii aceluia, a căruia vîrstă o cauţi, apoi tdte patru numerele se vor aduna. Suma lor (No. 2) se va scăde din suma No. 1. Iar din rest se va maî scădd 162 şi ceea-ce rămâne este exact numărul anilor câţi îi are omul a cărui vîrstă o cauţi. Lucrul e simplu. De-o parte sînt anii memorabili pînă la Unire, de altă parte cei de după Unire. Iată un exemplu. De câţi ani e un om născut la 18647 1821 + 1834 + 1848 + 1859 = 7362. 1866 1877 -j- 1881 + 1864 = 7488 din acestă sumă scad 162 = 7326 iar pe-acdsta o scad din cea-l-altă sumă 7362 — 7326 = 36. Cifra 162 e dată ca volnică, veţi (Jice d-vdstră. Nu. Ea e www.dacoromanica.ro ALBINA 845 suma anilor câţi au domnit cei şase Voevo(Jî mai des po meniţi în istoria ndstră. Aîi domnit: 1401 — 1433 = 32 ani Alexandru Cel Bun de la Mircea Cel Mare » Ştefan Cel Mare » Mihaiu Vitezul » Mateiu Basarab » Yasile Lupul > 1386 — 1418 = 34 » 1457 — 1504 = 47 t 1593 — 1601 = 8 » 1632 - 1654 = 22 » 1634 — 1653 = 19 » La un loc 162 Acest calcul e şi frumos, căci în el e aparenţa că datele memorabile ale istoriei ndstro jdcă un rol în anii vieţii fiecărui Român. Şi e folositor căci, de-odată cu exerciţiile do scădere şi de adunare, se întipăresc în mintea copiilor cele mai frumose date din istoria Românilor. Putem face istorie şi matematică într’aceeaşi vreme. G. Coşbuc. DESPRE ViNĂTbRE. fâtifâjjji u numai animalele domestice ce le crescem cu cheltuell mari şi cu greutăţi deosebite ne pot fi de folos, dar tre-bue să ne servim şi de cele-lalte animale ce nu pot fi îmblânzite, însă cari ne satistac f6rte bine unele din trebuinţele nostre. A vînâ însemneză a te folosi de animalele sălbatice, dar vî-nătorile sînt bine făcute numai atunci când nu au ca urmare stîrpirea selbătăciunelor folositore, ci din contră înmulţirea lor. Când mergem la vînătore, în primul loc e bine să ne întrebăm dacă nu cum-vâ animalele ce le urmărim sînt în momentul când trebue să porte în sînul lor puişorii, sau dacă nu cum-vâ aceste animale au puişori mici cari n’ar pută trăi lipsiţi de mama lor, pentru că trebue să ne ferim în tot deauna a vînâ aceste mame, căci odată cu ele vor muri şi puii lor. Din mortea acestor din urmă negreşit nu se pote trage vre un câştig din causă că fiind prea mici nici carnea, nici pielea lor nu pot avă întrebuinţare, dar din acăstă morte urmeză o perdere, căci dacă ei vor trăi îi vom vînâ când vor cresce şi ne vor aduce folose destul de bune. O vînătore făcută fără acestă prevedere va ave ca urmare stîrpirea acestor animale lolositore, pentru-că odată cu ele ucidem şi pe aceia care trebuia să le urmeze în viaţă; din acestă causă vînatul se va împuţinâ şi la urmă va dispăre cu totul. Animalele omorîte însă în acest timp nu sînt bune nici ele, pentru-că blana lor are părul rar, carnea este slabă ast-fel că. folosele ce le tragem de la dînsele sînt micşorate; animalele vt-nate după trecerea acestui timp sînt mai grase, au blana mai bună şi satisfac mult mai bine trebuinţele nostre. www.dacQFQmamca.ro 846 ALBJX\ Şi, aiarâ de acesta, a omorî numai pentru a satisface gustul de a omorî chiar când avem a face cu animalele sălbatice, este un gust care nu corespunde caracterului unul om bun, pentru că a omori chiar o sălbătăciune fără ca prin acesta să satisfacem o trebuinţă vădită, fapta ce-o îndeplinim se apropie tare mult de o crimă. Sînt unele animale, cari trebuesc distruse fără nici o consideraţie. Risul, lupul, vulpea şi mistreţul sînt în prima linie cele pe cari le putem socoti în acestă grupă. Aceste fiare, aducend stricăciuni forte mari atât animalelor sălbatice folositore cât şi celor domestice, nu trebuesc cruţate nici odată şi trebue să le scotem din ascuncjătorile lor pentru a le vînâ. Pe lângă acesta, ori şi ce mijloc pentru a ne scăpa de ele este bun ; cursele, otrăvurile cele mal puternice ca stricnina, ori şi ce este admis pentru a feri animalele folositore de a fi omorîte de aceşti inimici mult mal puternici de cât ele. Otrava este un mijloc de recomandat, dacă este pusă cu multă inteligenţă pentru a nu ne aduce nenorociri. Ea se întrebuin-ţeză otrăvindu-se carne şi punendu-se prin locurile pe unde aceste fiare se plimbă în deosebi. Este necrezut de mare răul ce ne fac aceste animale mai cu sămă când sînt multe şi dacă ar fi cu putinţă să calculăm pentru ţara nostrâ în bani aceste pagube, cred că ar resultâ cel puţin într’un timp numai de doi ani, cifra forte mare un milion de lei, ceea ce cu 5 la sută chirie pe an, ar fi venitul unul capital de 10 milione, capital ce ar fi în pericol să fie pordut. Acestă perdere va tinde negreşit să se mărăscă, dacă nu vom întrebuinţâ mijlocele de stîrpire arătate care sînt forte puţin costişi tore. In alte ţări în care progresele s’au realisat în tote direcţiile, se dau premii de către stat şi comună acelora ce ajută la stîr-pirea lor. La noi Administraţia Domeniului Coronei, prin o circulară adresată către agenţi încă în anul 1887, a adoptat acestă regulă şi recompenseză pe toţi aceia ce au contribuit la împuşcare unei fiare, plătind 20 lei pentru un urs, 15 pentru lup şi 5 lei pentru o vulpe. Prin acest mijloc se protejază atât vînatul util, cât şi vitele sătenilor, iar cheltuelile sînt în tot-d’a-una forte mici în comparaţie cu pagubele ce pote să ne aducă o fiară. Cu tote acestea sătenii trebue să albă în vedere că statul nostru este sărac în comparaţie cu tnebuinţele pe care trebue să le împlinescâ şi nu pote face de multe ori nici aceste mici şi folositore cheltuelî. EI deci nu trebue să aştepte numai de cât premii, căci plata pentru aceste lapte bune vine singură, pentru că, stîrpind fiarele, vor fi feriţi de stricăciunile ce ele fac. Trebue să mal observăm când mergem la vînătore să nu trecem cum va pe proprietatea altuia, căci vînatul e şi el un bun ce aparţine proprietarului moşiei pe care se găsesce şi n’avem dreptul să căutăm a-1 răpi, căci acesta ar constitui o faptă ru-şinosâ, ce merită pedepsă. Proprietarul are drept şi are tot in- www.dacQFomanica.ro ALBINA 847 teresul să exploateze vînatul de pe moşia sa pentru a-şi scote venit, căci el l-a plătit câncl şi-a cumpărat proprietatea. Pentru ca acest venit să ajungă cât de mare el e dator să protejeze, cum am arătat, vînatul folositor şi să omore pe cel periculos. Dacă nu se urmeză acestă regulă în exploatare şi dacă din vînători ar resultâ împuţinarea sălbătăciunilor trebuinciose, atunci ar începe o asemănare între om şi fiare. Din îmulţirea omenilor nu trebue să urmeze numai de cât împuţinarea vînatuluî cum din înmulţirea lupilor urmeză împuţinarea oilor, pentru că lupul distruge oile fără nici o sistemă, pe când omul le protejază şi se servesce de ele căutând în acelaşi timp să şi le înmulţescă; din acestă causă cu cât vor fi mai mulţi omeni cu atât vor fi mai multe turme de oi. La animalele sălbatice este aprope acelaşi lucru, căci şi pe ele putem să le protejem, putem chiar să le îmbunătăţim starea şi încă ce e mai mult avem mijloce a le îmbunătăţi chiar rasa. I. A. Candiani. Silvicultor ajut. la Atl. Dom. CorâneT. BEŢIA 9 dragostea ce am pentru sătenii în mij-cul cărora trăiesc şi din care şi eu fac arte, s’a născut in sufletul meu dorinţa, a ori de câte ori voiu observă cevâ le pricinuesce vr’un rău, să nu ră-lân nepăsător,, ci, fie cu cuvîntul sau cu ipta, să le vin în ajutor. De data asta însă, nu sînt tocmai fericit; căci nici cu cuvîntul, nici cu fapta nu pot să-i servesc întru nimic. In trecăt fie dis, de cuvînt n’ascultă şi fapta sau mai bine dis exemplul, în asemenea împrejurări, nu pote influenţă întru nimic asupra obiceiului, care la cei mai mulţi a devenit a doua natură. E vorba de viţiul — beţia—-boia cea mai pe-ricutosă din lume, mama tuturor răutăţilor, plaga cea mai teribilă, care schimbă fisicul omenilor din present şi nimi-cesce generaţiile viitore. Va să dică tot acelaşi cântec vechiu, — beţia, — tot ea mai frământă încă spiritele pînă în present şi buzele fiecăruia o pronunţă cu desgust. Este sciut aprope de toţi şi mai ales de aceia cari au avut fericirea să le cadă în mână mult apreciata revistă www.dacaromanica.ro 848 ALBINA «Albina», cât de mult s’a vorbit şi s’a scris despre beţie şi relele ei efecte. Care mai de care, scriitori de valore, cum şi o mare parte din colegii învăţători, de prin diferitele părţi ale ţârii, au scris aprope pe întrecute şi în tote chipurile, arătând cu probe vădite, câte rele produce acest trist viţiu înrădăcinat în popor. Cum se vede de aci şi din cele ce seim fie-care din experienţă, cum şi din cele citite de prin diferitele numere ale acestei reviste, băuturile nostre de tot felul, care ridică venitul ţării în paguba populaţiunii consumătore, au în com-posiţiunea lor, alcool şi substanţe toxice adăogate. In privinţa alcoolismului, vedem cu bucurie că s’au luat măsuri de îndreptare chiar de omenii mari ai ţării; sperăm dar, că în curînd onor. Guvern, în datoria-i pârintăscă ce are către fiii săi, va legiferâ principiile de multă însemnătate asupra alcoolismului, punend monopol asupra tuturor băuturilor. Aşteptăm cu nerăbdare monopolul, dar pînă atunci, pînă când se va face monopolul, mai trebue ceva, trebuesc grabnice măsuri. Şi pentru-ce? Răspund eu : pentru substanţele toxice cu cari sînt îmbibate mai tote băuturile existente astăzi în comerciu. Nici alcoolul, vorba Românului, nu este flore de mirosit; dar cred eu că substanţele toxice sînt mult mai vătâmătore ca alcoolul. Soda, piatra vînătă (oxidul de cupru), apa tare, leşia de var, ardeiul şi mai sciu eu ce, adăogate de cârciumarii inconştienţi şi lipsiţi de cinste, fac un rău de nedescris consumatorilor. Aceste substanţe toxice, predispun pe consumatori la fel de fel de bole şi curînd sau mai târejiu, roc^end în organismul omului. întocmai ca cariul in lemn, îl târăsc la mor-mînt înainte de timp. Ast-fel omul, fără să scie ce a introdus în organismul lui prin băutură, luată cu scop de a se mai fortifică şi să-şi uite necazurile, tocmai când se crede mai fericit în florea vîrstei şi cu dor de a trăi, atunci îî vine mortea. Şi cine ore este de vină? O fi, nu dic şi bietul om, care de grije, de nevoi şi de necazuri, bea în cârciumă şi la namiada mare otrăvurile nepermise de doctori şi legile ţării, www.dacoromaiiica.ro ALBINA 849 dar cârciumariî falsificatori, pe cari eu îî cred nu numai demni de a fi condamnaţi de legile ţării ci criminalii cei mai barbari. Mijlocele represive din partea Guvernului, contra cârciu-marilor abusivî, vor scăpă mulţi omeni de la o morte sigură şi pe mulţi dintre cârciumarî îi va pocăi punendu-i la locul lor. In liniamente generale, mă căsnesc aci să arăt acele mij-loce, iată-le : Medicul plăşiî să fie însărcinat, ca atunci, când face inspecţie prin comune, să dea şi pe la cârciumi. Să facă inspecţie asupra curăţeniei şi să iea din fie-care vas băuturi, să le puie în sticle, să le sigileze bine împreună cu autoritatea comunală şi la fie-care vas sigilat să se atârne un mic bileţel, pe care să fie scris numele cârciumaruluî, comuna, plasa şi judeţul. După aceea să le trimită spre analisă la Bucuresci; în urmă comisiunea examinatore, va avisâ medicul respectiv despre cele constatate şi în caşul că vr’un cârciumar a devenit culpabil, imediat să se transporte la faţa locului, să dea judecăţii pe cârciumarul abusiv şi să-i închidă stabilimentul pentru tot-d’a-una. Cu modul acesta, încheiu despre cele mai sus (Jise şi nu pot să încheiu alt-fel mai bine, de cât rugând pe cei sus puşi, în numele populaţiunii suferinde, să-şi îndrepteze cât mai grabnic privirile la ţară, unde otrăvurile se vînd fără etichetă şi pe spinarea bietului ţăran. Grabnice măsuri se impun dar într’un mod imperios, pentru binele şi fericirea ţării. Gh. Sprâncenatu. Dârvarl.—Mehedinţi. Cum putem ajutâ găinilor cari ouă greu? Adesea se întâmplă că găina greu se pote mîn-tul de oul său. E forte priincios în caşul acesta a purcede în următorul chip: Maţul să se ungă pe dinăuntru cu puţin uleiîi, iar pe dinafară să se presare. Procedura acesta aduce succes bun şi la porumbi. www.dacoromanica.ro 850 ALBINA VIATA SFÎNTULUI EUSTATIE. « » Eustatie găsit de servitorii sei Acachie şi Ântiocli. Multe cjile merse Eustatie prin pustiu fără să întâlnescă nici picior de om. Abia mai târziu, când credea că s’a sfîrşit şi cu ei, vede în depărtare un mie sătişor. O rază de bucurie începu să-î răsară în inimă. Şi uitase, de când nu mal văzuse <5meni! Mişcat pînă în adîncul sufletului, mulţumi lui Dum-ne(]eu că i-a prelungit tjilolo ca să mai va «Multe bole se vindecă prin schimbarea cliineî.» «Obiceiul înlesnesce muncile cele maî grele chiar în bătrâneţe.» Acest Hipocrat a trăit cu vre-o 400 de ani înainte de nascerea luî Christ. E vreme de atunci, dar învăţăturile luî sînt — unele forte bune de a fi cunoscute şi a^î. Radu. www.dacaroinaiiica.ro 854 . ALBINA CUM SĂ NE CRESCEM COPIII. CSVfV ici un moment să nu so pîerdă copiii din ve-ţ' j [. dere, pînă când se măresc şi pricep cât de Mikjjk puţin ce e bine şi ce e reu. Curăţenia casei unde locuesc şi a corpului să se facă cu cea mai mare îngrijire. Acesta face mult pentru sănătate. Lăsaţi copiii la aer liber sub aerul înfocat de razele soreluî cum fac tote vîeţuitorele. Nu-î îmbrăcaţi prea gros şi cu haine strimte. Deprindeţi-! cu frigul şi căldura, cum e deprins stejarul în mijlocul câmpului. Când s’au făcut de şcolă, în totd’a-una daţi-le de lucru; însă nu le răpiţi jocurile frumose, car! sînt prea folositore. Mâncarea să fie maî mult lapte de la vacile din curte, brânză, mazăre, fasole, pâine, mămăligă şi ouă de la orăteniile casei. Nu vindeţ! găinele şi ouăle spre a cumpăra pesce rău sau zahăr, or! vin or! rachiu, căcî luaţî pâinea fiilor şi o aruncaţi câinilor. Dacă sănătos va fi corpul, şi sufletul rar să nu fie tot aşâ. Un proverb al străbunilor noştri Roman! ţlice: «Intr’un corp sănătos este şi o minte sănătosă». Pentru-că părinţi! vor da semă înaintea lu! Dumnezeii despre felul cum şî-aîi crescut copiii, se cere: ca părinţi! să fie cinstiţi şi cu frica lu! Dumnezeu, căcî copilul cât e copil e ca căra ce se mlădie, orî-ce formă vreî să-î dai. Cum sîni părinţi! aşă Iese şi copilul. «Aşchia nu sare departe de tulpină». Şi de vreî să sciî ce fel de copil e cutare, întrebă maî întâiu de părinţi, de nemuri şi de prieteni! părinţilor. Nu daţi poruncă copiilor, dacă n’aveţ! răbdare să aşteptaţi pînă când eî se hotărăsc la lucru. Aşteptă şi repetă chiar porunca cu maî multe sfaturi îndemnătore. Dacă v’au ascultat, nu uîtaţ! a-î răsplăti printr’o mângâiere şi o mică laudă când se www.dacQromanica.io ALBINA 855 găsesce cine-vâ strein în casă. De sînt cam răutăcioşi, în loc de a-1 face de rîs la alţii, povestiţi despre un alt copil bun şi ascultător şi e cu mai mult folos. Nu făgădui nimic ce nu poţi da. II faci să nu se mai încredă în cele spuse de părinţi. Vrei să-l facî pe copil să te asculte? Pune-î înainte nevoia şi constrînge-1 s’o simtă, însă tote cu iubire. Nu veni beat în casă. Nu înjură şi nu te certă cu vecinul în faţa copiilor, căci întâia certă de acest soiu o va începe cu tatăl sau mama lor. Nu-ţî bate joc de cele sfinte şi nu cârti în potriva lui Dumnezeii când nu plouă sau când dă prea multă ploe, căci DumneZeu ca părinte al tuturor, nu pote face nimic ce nu ne-ar folosi. Dacă înjuri pe DumneZeii, copilul nu te mai crede că DumneZeii e aşâ de mare şi puternic şi El ne dă tote. Duceţi-vă la biserică şi acolo fiţi cu frica lui DumneZeii şi cu respect. Luaţi şi copiii, căci şi ei se vor închină cu aceeaşi umilinţă ca şi mama şi tatăl. Iar de mergi la biserică numai de ochii lumii, copilul va pătrunde forte iute în sufletul părinţilor. Nu vorbi de rău nimic după ce ai venit do la biserică, ci mulţumesce încă odată, închinându-te, că ai ajuns pînă aci. întrebă pe copil ce a învăţat la şcolă. căci el simte bucurie să spună ceea ce scie, şi nu vorbi răii de învăţător, chiar de ai fi supărat pe el. Nu le spuneţi tote poveştile cu diavoli, smei, strigoi, căci devin fricoşi; nici despre descântece, că au putere să vindece bole şi să năucescă omenii nu le spuneţi, căci tote acestea sînt super-stiţiuni, pedepsite de către biserică, ca primejdiose sufletelor tinerimii. Ceea ce s’a spus părinţilor pentru copiii lor se pot spune şi învăţătorului şi preotului, ca tot aşâ să fie, unul faţă de copii în şcolă, iar altul faţă de enoriaşii săi. La tote acestea un preot care înţelege lucrurile forte mult preţuesce pentru un sat şi chiar şi pentru ţară. El e o strejă neadormită, la tote întîmplările din comună. Vede, aude şi învaţă pe săteni ce tre-bue să facă, cum să se porte şi cum să crescă pe www.dacQromanica.ro ALBINA 806 copii! lor. Un preot bun, alină durerile bolnavilor, mângâie suspinele văduvii, îmbărbăteză pe muncitor la lucru, căci cine lucrezâ, nici nu bea, nici nu-şi iea copiii de la şcolă. Un preot cu frica luî Dumnezeu nu pote să tacă, vă^end răul; ci feresce pe săteni de credinţe deşarte şi primejdiose! Ei mustră, certă şi îndemnă la fapte bune, la iubire de nem şi ţară ! iar săteni! îl iubesc şi nu-! trec peste cuvînt!! P. Dumitru. Moş6ia. STAREA SEMĂNĂTURILOR. 20—30 Aprilie 1900. Bacău. — Semănăturile de tdmnă merg bine. Arăturile pentru porumb se fac cu greu din causa secetei. Imaşurile şi fîneţele bune. Pomii promit abundenţă. Viile de asemenea bune. Brăila. — Semănăturile de tdmnă şi primăvară se menţin bine. Rapiţa forte frumosă. Semănatul porumbului terminat. S’a început şi semănăturile de meiu. Se simte lipsă de pldle. Buzeu.— Semănăturile de tdmnă în genere frumdse; parte din cele de primăvară răsărite. Arăturile continuă. Podgoriile şi livedile de pomi frumdse. Plnă acum se simţiâ multă necesitate de pldle. De la 20 Aprilie a început să plouă în tot judeţul. Covurluî. — Semănăturile de tdmnă timpurii bune; cele târdiî de secară din causa îngheţului din iarnă şi a secetei din ultimul timp au suferit mult; cădănd însă o bună pldle se speră ca răul să se înlăture ; în ndptea şi în diua de 28 Aprilie a plouat bine în tot judeţul, ploia continuă. Semănăturile de primăvară, din lipsa de ploi şi căldură, au întârdiat în vegetaţie. Semănăturile de porumb se urmeză cu activitate. Păşunile in genere bune. In întreg judeţul se simte mare necesitate de pldle. A plouat puţin în comuna din plasa Şiret şi în plasa Prut-Horincea, însă n’a fost îndestulătdre. Dorohoiii. — Semănăturile de tdmnă sînt frumdse, afară de ra-piţă care e atacată de pureci. Semănăturile de primăvară, fîneţele şi imaşurile au nevoe de pldie. Semănatul porumbului continuă. In cursul săptămânel trecute au urmat puţine ploi şi acelea parţiale. La 28 Aprilie a început să ningă. Frigul e simţitor. Fdlciu. — Semănăturile de tdmnă bune ; cele de secară suferă din causa lipsei de ploi. A plouat îndestulător numai îu 2 comune. Gorjiii. — Semănăturile de tdmnă în genere bune. Cele de primăvară din causa ploilor, ce cad aprdpe dilnic, în cea mal mare parte au întârdiat a se face. Viile şi pomii promit recoltă abundentă. Ialomiţa. — Semănăturile trumdse. Locuitorii se ocupă cu arăturile pentru porumb şi meiu. www.dacaromamca.ro AT,BINA 857 Iaşi. — Semănăturile în genere bune; cele de primăvară sufer din causa secetei. Timpul rece de la 28 Aprilie. Ilfov. — Starea semănăturilor bune; însă apele Dunărei fiind în crescere şi debordând, a înecat parte din semănăturile de grâu şi de rapiţă al locuitorilor şi arendaşilor din comunele : Prundu, Chir-nogî, Spanţov, Chiselet şi Monastirea. Mehedinţi. — Starea semănăturilor de tomnă în plasa Blahniţa este bună; în cele-lalte plăşî şi mai cu sămă semănăturile târdil, au cam suferit din causa multor ploi. Arăturile de primăvară se ur-meză cu activitate, cu dese întreruperi provocate de ploi. Temperatura caldă. Apele cresc continuu, fără însă să fie temere de inundaţii. Ne'mf. — Semănăturile de tomnă şi primăvară: imaşurile şi fâne-ţele, bune. Timpul cald, în ultimele 2 dile puţină pldie. O/t. — In dilele de 2K şi 27 Aprilie a plouat. In 2 comune a cădut grindină, care a distrus o a patra parte din rodul viilor şi din semănături. Futna. — Semănăturile de tdmnă frumdse, cele de primăvară mediocre, având lipsă de ploi. Arăturile pentru porumb se activâză, însă se fac cu greu, pămîutul fiind uscat. Fîneţele, imaşurile, livedile de pomi şi viile sînt bune pînă în present. Săptămâna trecută n’a plouat de cât puţin şi numai în câte-vâ comune. Roman. — Semănăturile de tomnă promiţând o recoltă abundentă. Semănăturile de orz, ovăz şi porumb s'a făcut numai pe locurile arate din tdmnă. Arăturile de primăvară se continuă cu activitate* însă merg greii din causa pămîntului, care s’a întărit din lipsă de pldie. Livedile de pomi promit a fi bune. Viile se speră a fi de asemenea bune. Suhaturile pentru păşunatul vitelor, puţin îndestulătdre din causa secetei. Timpul secetos, în cele din urmă 2 dile a plouat puţin. Romanaţi. — Semănăturile merg bine, cea mai mare parte frumdse, puţine mediocre. Se continuă cu arăturile de porumb. Timpul liniştit; puţine ploi parţiale; a cădut şi grindină în 3 comune* fără însă să causeze stricăciuni. R.-Sdrat. — Semănăturile de tdmnă se menţin bune, cele de primăvară suferă din lipsă de ploîe, nefiind încă bine răsărite. Arăturile pentru porumb continuă. Suce'va. — Semănăturile în genere merg bine. Arăturile şi semănăturile de primăvară nu sînt isprăvite ; aii mare nevoe de pldie. Pomii roditori au înflorit. Fîneţele în cele mai multe localităţi sînt frumdse, însă aii nevoe-de pldie. Timpul variabil; a plouat câte puţin şi a fost vînt. Tccticiu. — Starea timpului nefavorabilă agriculturel din causa lipsei de pldie. Arăturile se fac cu greutate; semănăturile au început să sufere; rapiţa cu deosebire în unele localităţi a pierdut mult. Speranţele nu sînt însă pierdute; de la 26 Apriliie au început să. cadă ploi. Viile în general bune. Tulcea. — Semănăturile de tdmnă şi primăvară promit mult. Se- www.dacQFomanica.ro 858 ALBINA mănatul porumbului se continuă. Starea timpului bună. A plouat bine în tot judeţul. Tutova. — Semănăturile de tdmnă până la 29 Aprilie au suferit în tot judeţul; din acdstă di a început ploi aprope în tot judeţul. Imaşurile sînt bune. Semănăturile de primăvară continuă cu mare activitate, acum în urmă mai mult de către săteni. Vâlcea. — Semănăturile de tdmnă: grâu, orz, frumdse. Rapiţa în florită, nevătămată. Viile bune. Prunii promit rod. Timpul rece, d ieri, 28 Aprilie. Vlaşca. — Starea timpului bună. Ferma Laza. — Culturile excelente. Cele de primăvară în condi-ţiuni perfect executate. Timpul fiind favorabil, în 6 dile se termină arăturile pentru porumb şi meiu. agina g-ltana^ţă.. SOCOTELĂ OVREIASCĂ. — Să mî da! 9 la sută pe lună. — Vaî! Ce o să tjică Dumnezeu? — El de sus o să va$ă 6 şi n’o să $ică nimic. www.dacoromanica.ro ALBINA 859 ERUPŢIUNEA VESUVIULUÎ. Vulcanul Vesuvift de lângă Neapole se pregătesce de o eriip-ţiune (1). Iată ce depeşă primesc (fiarele în privinţa acdsta: «S’aă produs din nou în craterul Vesuviuluî, explosiunî puternice însoţite de sguduitur! frequente însă uşore, care se resimt pînă la San Vito şi Pughiano. Cu tote declaraţiunile Observatoriuluî că nu există vre-un pericol iminent, populaţiunile din localităţile vecine ale Vesuviuluî sînt victimele unei panice mari: la Torre del Groco multe per-sone au petrecut noptea întregă pe drumuri. Mulţi curioşi se urcă pînă la Pagliano şi la San Vito pentru a vede mal bine impunătorul şi îngrozitorul spectacol. Serviciul funicularulul este întrerupt. Autorităţile au luat tote măsurile necesare urgente în caz când Observatoriul ar indică oportunitatea lor. Pînă acum nu este lavă exterioră. Astă seră exploziile se produc la intervale mai lungi. Nu există nici o scire cu privire la formarea unul crater nou şi informaţiunile Observatoriuluî sînt mal asigurătore». Se scie că din anul 70 după Crist n’a mal făcut erupţie acest vulcan. Atunci a acoperit două oraşe, ale căror ruine se descoperă pe fie-care