Abon. în ţară pe an Lei 5 4d Abon. în strâin. pe an Lei 8 »»»	6 luni » 3 $ Un număr . . . .15 bani
^0TO^Şţ$(i|ciur2 1 leu linia. JVIica publicitate 5 bani cuvîntul Manuscriptele nepublicate se ard
Comitetul de redacţie:
6n KaiineSeru
ff. jfidamescu
V. S- jtfoga
Jf. JVico/aescu Corist. C. pop.-Vaţcâ ijp Qr. Ceodossiu.
ţtfFoviccarju ■dulescu- jfiotru
Coţbuc 3. Oteseu ?. £iulfu
		
Xo.		27.
		
Redacţia fi Administraţia Sfr- Aârjtulâsa J/o. 9, BucuraseI.
www.dacoromanica.ro
MICA PUBLICITATE
Ca 5 bani cuvintnl, iar pentru anuuciurlle cu un număr mal mare do cuvinte, de la 50 in sus, preţul pentru fle-care cuvint este numai de 4 bani.
^11 Societate cooperativă de agricultură. După cererea mal multor amatori, se aduce la cunoscinţa generală că termenul subscrierilor la capitalul societăţii s’a prelungit pînă la 15 Aprilie a c. u Subscrierile se fac la: r «Banca de Scont din Bucurescî» şi la sucursala din Galaţi, «llanca Mehedinţului» din T.-Severin, «Banca Comerţului» din Craiova, «Banca Populară» din Pitesci, «Banca de Scont» din Constanţa, «Banca Comercială şi Industrială» din Ploesci, . «Banca-Vâlcei» din R.-Vâlceî, «Banca de Credit» din Roman. «Banca Oltului» din Slatina, «Creditul Comercial» din Caracal, şi la Cooperativa din Rerlad Subscriitorii sînt rugaţi a depune sau trimite prin mandat poştal la casele mai sus numite, câte o lei do fie care acţiune subscrisă. Valo-rea unei acţiuni este de 50 lei.
Pe cuponul mandatului poştal se va arătă desluşit numele şi adresa exactă a subscriitorului, cum şi numelui acţiunitor ce subscrie.
Versămintele ulteriore se vor face în rate lunare a 5 lei de fie-eare acţiune, la date ce se vor fixa în urmă.
In numele Cons de Administraţie. Al. Zissu, V, C. Munteanu, Dr. Mn-ximilian Popovici.
GRĂDINA PREOTUL ILIE, Biserica Cotroceni, Bucurescî. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament' Arbuşti, Plante urcătore, Bra^î.Pini austriaci,Thuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc.
Cine voesce să se înbogăţescă în scurt timp să citescă cartea: Cultura prunului şi fabricaţiunca (m-cei, de Luca Fortunatu. Se vinde la tote librăriile.
şi se află de vîn<Jare pe preţul de 50 bani la tote librăriile: Cuvinte folositore oricărui Român, de N. I. Bibiri, institutor în Bacău.
de sub tipar în editura d-luî Socec: ediţia III, Curs de Agricultură practică, pentru şco-lele Normale, Seminare şi de agricultură practică, de V. S. Moga. Preţul 3 lei.
A apărut: Epigrame de Dimitric Te-leor. Preţul unui exemplar 1 leu, Libr. Leon Alealay. Pentru abonaţii revistei «Albina ' preţul pe jume tate. Cererile să se adreseze la autor; strada Sevastopol No. i, Bucurescî.
*
A APĂRUT
IN EDITURA TIPOGRAFIEI „MINERVA"
„Calendarul jffinervei"
PE ANUL 1900
Cel mai frumos, cel mai instructiv şl mai folositor Calendar românesc, o adevărată comoară de frumuseţe şi de cunoscinţe variate şl utile o carte de cultură indispensabilă fie-cărul Român
PREŢUL: LEI 1.50
El#1- Orî-clne va trimite suma dc lei 1.50 la Tipografia „MJnerva" Strada Isvor, 60, sad la Sucursală: Bulevardul Ellsabeta, 11, Bucurescî, va primi Calendarul Mlncrveî franco.
WWW.!
ica.ro
ALBINA
717
DUMINECA FLORIILOR.
J§£|î||propiindu-se Mântuitorul de Ierusalim a venit ajPffi la muntele Măslinilor şi trimeţend pe doi din ucenicii săi le-a <;lis: «Mergeţi în satul care este înaintea vostră şi acolo veţi găsi o asină legată şi mânzul ei; deslegaţî-o şi o aduceţi la mine, şi dacă vă va opri cine-vâ de a face acesta, atunci spuneţi-i că Domnului îi trebuesce şi numai de cât el vă va lăsă s’o luaţi.»
Tote acestea s’au făcut ca să se împlinescă proo-rocia ce (;lice: «Iată împăratul vine la tine, blând şi şe(,lend pe asină şi pe mânz, fiul celei de sub jug.»
Şi mergend ucenicii în satul arătat aii făcut după cum le-au poruncit lor Isus : au adus asina cu mânzul şi au întins d’asupră-le hainele lor, iar Isus a şe(,lut peste clînsele; unii aşterneau pe cale vestmintele lor, iar alţii tăind ramuri din copaci le a-runcau pe calea pe care avea să trecă Mântuitorul. Atunci mulţimea de popor care mergeâ înaintea şi în urma lui striga ţlicend: «Osana! fiul lui David, bine este cuvîntat cel ce vine întru numele Domnului, osana întru cei de sus.»
Isus, vă$end Ierusalimul şi sciind ce are să se întîmple mai în urmă cu acestă cetate, a început să plângă dicend: «N’ai priceput şi tu (Ierusalime) în acestă di a ta cele ce-ţî sînt spre pace! Iată a-cum, s’a ascuns de la ochii tăi; vor veni dile grele asupra ta şi vrăjmaşii tăi vor face şanţ împrejurul tău şi înconjurându-te te vor bate de tote părţile, te vor face asemenea cu pâmîntul împreună cu fiii tăi; nu vor lăsă din tine piatră pe piatră, pentru-că n’ai cunoscut vremea cercetării tale.»
După acesta Isus intrând în templu a scos afară pe toţi cei-ce vindeau şi cumpărau într’însul, dicen-du-le: «Scris este, casa mea casă de rugăciuni este, iar voi aţi făcut-o peştera tâlharilor.»
www.dacofomanica.ro
718
ALBINA
In amintirea acestor fapte petrecute în viaţa Mântuitorului se serbăză pînă astâţl! de creştin! Dumineca Floriilor, pentru-că cu fior! a fost întâmpinat când a intrat în Ierusalim.
Legende de-ale nemuritor.
iii.
Cidher povestesce singur.
Odată, în călătoria mea am ajuns într’un oraş mare. Nu văzusem altul aşa de frumos. Palatele se rădicau lîngă palate, şi pretutindeni eră fericire şi pace. Nu erau omeni sărac! în oraşul acela, nici bole nu erau, căci Dumnezeu îşi revărsase totă mila asupra oraşului. Şi eră aşeţlat oraşul pe o câmpie frumosă, udată de un rîii de munte, şi tote bogăţiile şi frumuseţile lumi! erau adunate într’însul. Aş li voit să mă opresc acolo şi să nu merg maî departe, dar Dumnezeii îmi ursise drumul de veci şi-a trebuit să plec. Şi-am alergat prin lumea întregă, şi n’am văi,lut oraşe nicăer! ca să-mî placă aşa de mult.
Şi după cine! sute de an! m’am întors iarăşi pe-acolo. Şi-am încremenit de mirare. Rîul cel limpede curgea şi-acum de-alungul câmpie!, dar oraşul nu era. M’am apropiat do nişte păstori, car! cântau din fluere pe marginea rîuluî, şi i-am întrebat, de cândîşî pasc eî turmele pe-aicl. «Din moşî-strămoşî» răspunse unul. «Dar unde e oraşul cel vestit care se întindea pe câmpia acăsta?» Atunci păstori! ce! maî tineri începură să rîdă, uîtându-se la mine ca la nebun. Ce! maî în vîrstă se uitară cu milă la mine şi-mî Ziseră: «De ce oraş vorbesc! tu, omule?» Dar atunci unul dintre păstori, alb ca zăpada şi încovoiat de bătrâneţe, îş! puse palma peste ocliî şi privin-du-mă ca dintr’altă lume i^ise gângăvind: «Străine, a! aiurit şi tu de oraşul acela ? Când eram copil, am auţlit şi eu de la un bătrân ca mine, că spuneau
www.dacoramamca.ro
ALBINA
719
bătrânii cei mai dedemult de-un oraş ce-ar fi fost pe câmpia acesta. Dar Dumnezeu scie când, căci noî pe-aicî sîntem păstori de turme; pote de la începutul lumi! tot păstori au trăit pe-aicl şi păstori vor trăi cu turmele de-apururî!» M’am despărţit de păstori, cu jalea în suflet, şi-am plecat mai departe prin lume. Şi trecend pe câmpie, par-că sciam şi locul pe unde erau stradele şi palatele oraşului, şi-acum erâ troscot şi sulcină.
Şi după cinci sute de ani iarăşi m’am întors pe-acolo. In locul câmpiei pline de păstori şi de turme, am găsit apele mării. Dealul, care cu o mie de ani înainte, erâ la marginea oraşului, acum erâ mal de care se isbeau valurile mâniose. Cât vedeam cu ochii, erâ numai apă, şi corăbiile rătăciau cu pînzele întinse, iar apa isbită de ţărmuri îşi cântă vecinicul ei cântec. Şi-am întrebat pe unul dintre pescarii de pe mal: «Când a venit marea pe-aicî?» Pescarul m’a măsurat cu ochii din creştet pînă în tălpi. «Ce vorbesc!, omule?» (Jise el. «De când e lumea, pe-aci tot mare a fost, şi tot mare va fi pînă la sfîrşitul lumii. Moşii strămoşilor noştri au fost pescari; aici şi-aii avut colibele, pe mal, şi nepoţii nepoţilor noştri aici le vor ave!» Am oftat adînc de mila lucrurilor din lume şi-am plecat mai departe pe vecî-nicul meii drum
Dar după cinci sute de ani m’am întors iarăşi pe-acolo. Unde erâ marea cea vecînică ? Se scursese, şi pe locul ei acum erâ un oraş ca şi acum o mie cinci sute de ani. Dar delul din faţă nu mai erâ, rîul prin mijlocul câmpiei nu erâ. Iar oraşul, pe care-1 ştiam eii de mult, erâ alt-fel — iată acum sînt altfel de case, alte porturi pe străzi, altă limbă, alte obiceiuri şi alţi omeni! Şi-am stat locului, şi-am asemănat oraşul cel vechili cu cel nou, şi-am început să plâng. Am întrebat pe un om: «De când e oraşul aici?» Şi n’am aşteptat să răspundă, căci ştiam eu ce va răspunde, şi-am plecat înainte prin lume.
Iar după cinci sute ani iarăşi mă voiu întorce pe-acolo...
_____________ G. Coşbuc.
www.dacocomamca.ro
720
ALBINA
CÂNTECUL NORMALISTILOR.
>
Ucenici, — affî la isvorul De lumină ne-adăpăm ;
Mâne 'nveţători, —poporul Noi avem să-l luminăm.
Să ne ’mbogăţim deci — minte,
Inimă — cu vii comori:
Ţării, mamei nostre sfinte,
Ca să-i fim folositori.
A lucra, la înălţarea Nemului: ce scop sublim!
Ce frumosă nî-e chemarea!
Toţi cu zel s'o 'ndeplinim!
Talpa ţării, biata glotă,
Ridicând-o din noroiu:
Inălţa-vom ţara totă,
Inălţa-ne-vom pe noi !
____________ P- pnlfu.
EXPERIENŢE FOLOSITORE.
cepută. cată de
egulamentelo şcolare prevăd ca pe lângă fie-care şcolă -r ' ^ rurală, sau cât mai aprope de ea, să fie o bucată de pămînt, pe care învăţătorul să o cultive sistematic spre a da pildă şcolarilor şi sătenilor de resultatele ce le dobândim în lucrarea pămîntuluî prin muncă pri-Insă cele mai multe şcăle rurale ori că n’au acestă bu-pămînt ori că depărtarea la care se găsesce, face tot ca şi când n’ar avea-o. Cultura sistematică apoi, chiar când acest pămînt ar fi la îndemână, cere învăţătorului şi cunos-cinţe sigure în ale agriculturii pentru a nu compromite resultatele, şi unelte pe care le vom aşteptă încă multă vreme pînă când ni le va da Statul.
Pînă atunci însă, învăţătorul cu dor pentru propăşirea satelor ndstre pdte împlini cerinţele regulamentelor şcolare şi da copiilor pildă de belşugul ce ni-1 dă îngrăşămintea într’o ţarină, cultivând în ghivece, plante pe care ţăranul le semănă în ogorul său. Asemenea experienţe se fac mult în şcdlele francese.
In 5—6 ghivece de aceeaşi mărime se semănă, acum la
www.dacoromanica.ro
ALBINA
721
începutul primăverii, seminţe de acelaşi fel de plante. Unul din ghivece se umple cu pămînt cu desăvîrşire secătuit, orî fără humus; într’altul se pune pămînt îngrăşat cu gunoiu bine putrezit, ori cu urină, ce se scurge din băligare; al treilea coprinde îngrăşeminte minerale complete, adică câte 4 substanţele necesare desvoltăriî plantelor: azot, acid fos-foric, calciu şi potasiu, şi în urmă alte ghivece cu îngrăşeminte necomplete, adică lipsind din ea câte unul din cele 4 substanţe chimice de inaî su3.
Primele ghivece cu gunoiu, cu urină, ori îngrăşeminte chimice complete, jiuse alături de acela cu pămînt secătuit, servesc a demonstra folăsele îngrăşămintelor. Ghivecele cu îngrăşeminte necomplete arată că fie-caro soiu de plantă, pentru a cresce deplin, are trebuinţă de unul din cele 4 elemente : azot, acid fosforic, calciu şi potasiu, mai mult de cât de celelalte.
Mai bine de cât cele spuse se pot vede din chipurile ur mătăre:
Ghiveciul No. 3 e umplut cu pămînt fărte sărac în hu-
3	1
mus. Dacă ovăzul a crescut ceva, o mulţumesce hranei ce o suge rădăcina din apă şi frunzele, din aer. In ghiveciul No. 1 s’a pus pămînt amestecat cu urină.
www.dacoromanica.ro
722
ALBINA
Dincdce, ghiveciul No. 1 e fără îngrăşeminte; No. 2 are în-grăşeminte complete; la No. 3 lipsesce fosfatul de calciu; No. 4 n’are azot, şi No. 5, potasiu. Se vede cât cresce ovăzul cu îngrăşeminte completă şi că nu-î priesce când îî lipsesce azo-
1	2	3	4	6
tul, pe când potasiul nu-î este de atâta trebuinţă, cum arată No. 5. Recolta ovăzului din ghivecele de mai sus, fiind cântărită, dă următărele resultate:
Fără îngrăşăminte.........
îngrăşeminte completă. . . »	fără	fosfor. .
»	»	azot . .
»	»	potasiu.
Greutatea grăunţelor		No. grăunţelor	No. firelor de pac
6	grame	218	21
42	))	2.040	97
6	»	347	35
6	))	230	27
34	)>	2.000	78
învăţătorii francezi publică resultatele ce le dobândesc prin aceste culturi, în revistele de şcălă. Ast-fel într’una găsim următărea dare de sămă despre o experienţă făcută cu fasolea, în cinci ghivece, în cari s’a pus:
Ghiveciul No. 1
Azotat de sodiu ... 10 gr. Superfosfat de calciu. 10 » Clorur de potasiu . .	7 »
Ghiveciul No. 2
Superfosfat de calciu . 10 gr. Clorur de potasiu . . 7 »
Ghiveciul No. S
Azotat de sodiu ... 10 gr. Clorur de potasiu. . . 7 »
Ghiveciul No. 4 Urină..........*/, din litru
Ghiveciul No. 5 Fără îngrăşăminte.
In fie-care ghiveciu s’a semănat câte un bob de fasole* Resultate obţinute sînt: ghivecliiul No. 1 a produs 190 gr.
www.dacocomanica.ro
ALBINA
723
de b6be de fasole; al doilea, 145 gr.; al treilea, 121 gr.; al patrulea, 176 gr.- şi al cincilea, 32 gr.
Resultatele acestea servesc apo! ca aplicaţiunî în lecţiile de calcul. Din recolta unui ghiveciu sau a unu! strat din grădina şcăleî se calculâză cantitatea şi valârea recoltei ce ar fi dat-o un ectar, cu cheltuelile ce le-ar fi cerut îngrăşe-mintele şi câştigul net, ce ar fi resultat.
Ingrăşămintea minerală se p<5te procura de la drogherie, sau farmacie. Proporţia în care intră fie-care fel este:
Azotat de sodiu...............2 părţi;
Superfosfat de calciu . . , . . 3 ». Clorur de potasiu..............1 parte.
La fie-care kgr. de pămînt se pun câte 3 gr. din acest a-mestec. Când experienţele se fac în grădină, în straturi, atunci de fie-care metru pătrat trebue câte 100 gr.
Aceste experienţe atât de lesnicidse de făcut, dar care dau sătenilor dovedi aşâ de convingătbre despre foldsele îngră-şemintelor, credem că vor fi încercate de învăţători. Dări de seină despre resultatele dobândite vor fi bine-venite la «Albina.»
N. Nicolaescn.
DESPRE PLANTAŢIUNI.
vmul gospodar a semănat încă de doi sau trei 4' anî într’un colţişor al grădineî sale copăceii ce acuma trebue să-î râsădescă.
Aceia însă cari n’aîi avut acestă prevedere să-şî ia din poenile de prin pădure sau din alte părţi, de unde îl vor desgropâ cu îngrijire pentru ca să nu le vatăme rădăcinele.
Este de recomandat să nu se iea puieţl de aceia, ce au stat prea mult timp la umbră şi cari sînt piperniciţi din acâstă causă.
Administraţia Domeniului Coronei, în dorinţa-î de a vede arborii fructiferi cât mai răspândiţi prin sate, pune la disposiţia ţăranilor de pe domeniile sale, copăceii produşi pe cheltuiala sa în pepinierele sale.
PuieţiI, după ce au fost puşi în pămînt, pentru ca să producă fructe bune când vor fi mari, trebue să fie altoiţi, după doi sau trei anî de la plantare. Din acestă causă, dacă voim să avem în viitor mere sau
www.dacocomanica.ro
724
ALBINA
pere, putem acum să plantăm meri sălbateci, peri sălbateci, pentru cireşi sau vişini putem plantă pe lîngă cireşi şi vişini sălbateci chiar şi mălin.
După altoire însă vom ave fructele dorite cu condiţie ca să nu altoim cireş pe păr şi vice-versa, căci altoirea făcută ast-fel, nu va reuşi.
Trebue să luăm sema că acum a venit timpul când e bine să începem numai de cât plantaţiunile, căci îndată ce frunza apare pe copaci, reuşita operaţiunilor de acest fel nu este atât de sigură.
Nu trebue deci să mai stăm de fel la gânduri şi e nevoie să începem de îndată a face gropile tre-buinciose pentru acest scop. Aceste gropi eră mai bine dacă s’ar fi făcut încă de cu tomna, căci frigul şi acţiunea atmosferei în timpul unei ierne întregi, influenţeză în bine asupra pămîntului, îmbu-nătăţindu-1 forte mult.
In pămînturî nelucrate trebue chiar ca aceste gropi să se facă cu două ierni înainte de plantare şi să se roînoiască la aşezarea plantelor în ele.
Odată cu acestă aşezare e bine să punem în fundul gropilor şi pămînt de cel bun provenit din putrezirea vegetalelor. Preparaţiunea acestui pămînt am arătat-o Î11 unul din numerele acestei reviste tratând despre arborii fructiferi (1).
Dacă cine-vâ nu are lîngă sine pămînt bun, atunci pote să şi-l ia de sub pătura de frunze din pădure. Acest pămînt aduce cu el hrana tinerei plante, pu-nend-o de îndată la îndemână.
Nu trebue nici odată să se pierdă din vedere în cultura pămîntului, ori şi care ar fi acestă cultură, că pentru ca să producem mult trebue să îmbunătăţim pămîntul, redându-î ceea-ce s’a luat din el prin hrănirea plantelor din culturile ce au crescut mai nainte pe acest pămînt. Aceeaşi idee ne conduce şi aici şi pentru aceea trebue să îngrăşăm pămîntul în modul cum am arătat mai sus. 1
(1) VeŞi «Albina» Anul II, No. 28.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
725
Gropile ce trebuesc făcute pentru ca să aşezăm plantele în ele, vor ave o adîncime de cel puţin 30 cm. şi o lărgime de 40 centimetri. La săparea lor este bine să se ia soma să nu se amestece pămîntul scos afară din gropă, pentru-că la plantare trebue să punem pătura de pămînt scosă de la suprafaţă şi care cuprinde pămînt de calitate bună în fundul gropii la rădăcinele plantelor.
Este forte recomandabil să se taie rădăcinele prea lungi ale tinerelor plante, care mai cu semă la măr şi la păr se coboră forte adînc în pămînt, şi se numesc în limba obicinuită morcovul mărului sau al părului. Asemenea se vor tăia şi din cele-l-alte rădăcini laterale, cari ar li prea sdrelite. Trebue însă să se păstreze cu îngrijire deosebită acelea cari portă pe ele nisce firişore subţiri şi delicate, căci numai singure aceste firişore ie-au hrana din pămînt şi o dau plantei.
Nu este bine să se îngrope prea tare rădăcinile-în pămînt, ci ele trebue să aibă aceiaşi adîncime pe care au avut-o în locul unde a crescut copăcelul. Se pune însă ceva mai multă ţărînă peste rădăcini, avendu-se în vedere că ea fiind afinată se va mai aşe^ă, şi atunci rădăcinile cele mai de sus ar pută să rămâîe afară. Acest fapt ar aduce un reu mare plantei şi se pote întîmplâ chiar ca ea să se usuce, dacă nu luăm sema să învălim din nou rădăcinile desvălite.
Cu tote acestea nu trebue să punem prea mult pămînt peste rădăcini, căci atunci am opri să pătrundă aerul la acestă parte de plantă, care şi ea are trebuinţă de oxigenul aerului, pentru că şi ea respiră ca şi planta întregă. Pămîntul în jurul copăcelului ast-fel aşezat trebue să-l apâsăm cu mâinile sau prin alte mijloce, însă pentru aceleaşi motive, acestă apăsare e bine să nu fie prea tare.
După plantare trebue să udăm pămîntul în jurul puetuluî pus de curînd; prin acesta redăm rădăcinilor o parte din ume<Jela pierdută în timpul cât ele au stat în aer liber ajutându-le în acelaşi timp
www.dacaromanica.ro
726
ALBINA
ca sâ intre de îndată în funcţiunea ce o au de a hrăni planta.
Despărţirea între copaci pote să fie chiar şi de 3 metri, căci trebue ast-fel fixată ca să nu se atingă crăcile lor când vor luă o desvoltare mare la bătrâneţe.
Din cele expuse mai sus resultă că nimic nu este mai uşor de cât executarea unei plantaţii, mai cu semă când suprafaţa de plantat este mică, căci totul se reduce la facerea unei grope în condiţiunile arătate mai sus şi la îngroparea în acâstă gropă, cum s’a arătat, a unui copăcel, adăogându-se într’o gospodărie bună şi pămînt provenit din putrezirea completă a vegetalelor.
Din acestă causă este de mirat pentru-ce lumea de la ţară nu pune arbori fructiferi în tote colţi-şorele ce nu pot fi întrebuinţate pentru alt-cevâ.
Când fructele merilor, perilor, prunilor, vişinilor, cireşilor, caişilor, ete., sînt atât de bune la gust şi când găsesc atât de multe întrebuinţări în viaţa casnică, e de mirat ce mai opresce pe ţăranul ce are casă şi pămînt să nu-şi împodobescă locul săli cu arbori fructiferi? Ce pote fi mai frumos şi mai drăgălaş de cât o căsuţă albă şi curăţică apărând în mijlocul verdeţeî ce dă aceşti arbori?
O casă de la ţară se asemănă forte mult cu o casă pustie când n’are nici un arbore în jur, căci aceştia par’că-î transmit o parte din frumuseţe, se pare că cresce odată cu eî.
Yînturile ce bat din tote părţile mai în tot-d’a-una la noi, dacă nu găsesc nimica în cale se lovesc în furia lor nebună de acoperişele caselor, le ridică în sus şi îşi bat joc ast-fel de munca omului, ceea-ce nu s’ar întîmplâ aşa uşor, dacă acesta ar fi mai prevăzător să-şi înconjure casa cu arbori. O casă care are arbori în jurul eî este o casă adăpostită de vînturi şi acest adăpost se simte şi mai bine când în satul întreg tote casele ar ave arbori în jurul lor. Prin aceste adăposturi se va resimţi o influenţă în bine chiar şi în clima locală.
Afară de acesta, trebue să pierdem obiceiul de a
www.dacaromanica.ro
ALBINA
727
cumpără totul, când noi singuri putem să ne satisfacem trebuinţele prin noi înşine. Ast-fel, este cea mai mare ruşine pentru omul ce locuesce la ţară să cumpere fructe pentru casa lui, când aceste fructe ar pute să şi le facă prin munca sa, pentru-că acest fapt ar arătă sau că el este leneş şi că nu-î place deci să lucreze sau că este viţios şi ce ruşine pote fi mai mare ca acesta?
Din contră, fie-care trebue să caute să producă el singur totul de ce are nevoie şi să se mândrescă atunci când graţie muncel sale a ajuns să întrecă pe vecinul său producând lucruri mai folositore şi mai frumose.
I. A. Candiani.
Silvicultor-ujutor, Dom. Cortinei.
Din popor.
Cei trei fraţi şi sgripţuroica (D
fost odată ca nici odată, că de n’ar fi fost, nici nu s’ar povesti. A fost odată un om, şi ăst om a avut trei feciori, şi feciorii ăştia erau vînătorî, Când a murit tatăl lor, le-a spus că prin tote pădurile să vîneze, numai prin pădurea din partea din mia<jâ-nopte, — care o fi fost pădurea aia — să nu vîneze, că n’au s’o paţâ bună. Şi aşâ au făcut bâeţil; dar după mortea tatălui lor, s’au dus şi în pădurea de la mia(Jă-n6ptea, să vîneze şi în partea aceea de loc. Au mers el prin pădure cât au mers, de dimineţă şi pînă la amiabil, şi au ajuns la o casă de om, veche şi dărăpănată; şi atunci el osteniţi de atâta drum şi bucuroşi că au găsit o locuinţă unde să se odihnescă, au dat să intre în casă. Când să intre el în casă, iată că le ese înainte o babă bătrână de tot, de-abiâ se ţinea pe piciore şi se sprijiniâ într’o cârjă. Baba asta erâ sgripţuroica, mama dracilor.
Bucurosă, baba i-a primit în casă, şi după ce a& schimbat câte-vâ vorbe, le 4>se: «BăeţaşiI mamei, eu mS duc să v6 gătesc de mâncare, pînă atunci voi încâltfiţi-vS, căci tare sînteţl îngheţaţi!» Şi eşi afară; dar argaţii cari erau de faţă — căci vecjl dumnetale. sgripţuroica asta avea argaţi, spuza pămîntulul ! şi 1
(1) Basm, cules la şe^ătorea din 29 Septembre 1896, de la Moş Petrea Olaru, în etate de 94 ani, comuna Urechescî, jud. R.-Sărat.
www.dacoromanica.ro
728
ALBINA
când n’ava ce mânca, mâncâ dintr’înşiî. — Şi argaţilor fiindu-le milă de bieţii llăcâî, le spuseră: «Faceţi-vă luntre şi punte şi as-scundeţi-va unde-v6, sau fugiţi de aici, că nu-î bine de spinarea vostră ! Credeţi că baba s’a dus să vă facă vouă mâncare ? Ea s’a dus să-şi ascuţă dinţii ca să vă mănânce.» Aurind flăcăii de-acolo de după cotlon de unde erau, săriră jos să fugă. Dar servitorii îl învăţară ca să jupoe de piele cel trei berbeci ce-I aveâ baba sub pat, şi să pue corpurile jupuite după cotlon, căci baba are să vie să dea întâii! berbecii la apă, şi pe urmă să i mănânce pe flăcăi; iar flăcăii cum aucjiră, aşa şi făcură. Şi n’a trecut vreme multă şi veni baba. Cum intră pe uşe le (jise: «Mal staţi o lecă, băeţiî mamei, căci eu mă duc să dau berbecii ăştia la apă, şi pe urmă vine mama să vă dea de mâncare.» Când a ajuns la puţ, baba legă berbecii cu o funioră de furca puţului; dar pînă să scoţă apă, băeţiî o luaseră rasna pe câmpie, şi arătaii din depărtare peile jupuite ale berbecilor. Când se duse baba în casă, vădii după cotlon, corpurile jupuite ale berbecilor.
In vremea asta, flăcăii ajunseseră în pădure, şi vînaseră trei căţeluşi albi cum e zăpada. Căţeluşii ăştea erau blânc}! şi deştepţi, căci eî aii fost odată feciori de împărat, şi i-a fermecat sgripţuroica să fie căţel, pentru că i-a găsit vînând prin pădurea de la miaijă-nopte.
Băeţiî, de frică să nu-î omore sgripţuroica, se suiră câte în-tr’un copac fie-oare, şi spuseră căţeluşilor să latre când o veni sgripţuroica. Nu trecu mult, şi veni sgripţuroica, cu o falcă în cer şi cu una în pămînt, după flăcăi, ca să-î omore. Când se apropie de mijlocul pădurii, căţeii începură a lătra; iar ea uîtân-du-se în partea unde latră, veiju pe flăcăi ascunşi în copaci. Cum se apropie de dînşil le (jlise să se dea jos din copaci, că nu le va face nimic. Flăcăii de frică se deteră jos ; iar sgripţuroica cjise «că dacă voesc să mal trăiască, să se culce jos pe pămînt şi s’adormă.» Aşâ făcură flăcăii ; iar sgripţuroica, trimete pe unul din căţeluşi cu un fir de per să se învîrtescă de trei ori în drepta flăcăului celui mare, şi să-î pue firul de per la cap. Trimete apoi pe al II-lea căţel cu un fir de per să-l pue la capul flăcăului cel mijlociu, şi să se învîrtescă în jurul lui de trei ori.
Şi la urmă trimete şi căţelul al IU-lea cu un fir de păr, să facă acelaşi lucru, şi să pue firul la capul flăcăului cel mal mic;, dar căţeluşii au înţeles ce vrea baba să facă, — căci baba vrea să-I adormă de tot — în loc să se învîrtescă în partea drăptă s’au învîrtit în stânga, aşâ că fermecele sgripţuroiceî n’aveaă nici o putere.
Şi baba, crecjend că flăcăii sînt pe deplin adormiţi, lăcu un foc mare, ca să-I frigă şi să-I mănânce. Când s’a încins focul tare, căţeluşii au luat firele de per de la capetele flăcăilor şi le-aii pus pe foc. Cum au pus firele pe foc, sgripţuroica căciu la pămînt lără nici o putere, căci ve<jl dumnetale, puterea sgripţuroicil eră în lirele acelea de păr. Atunci flăcăii s’au sculat şi au luat pe sgripţuroica, aii bătut-o pînă erâ gata să moră; dar baba se rugă să
www.dacQromanica.io
ALBINA
729
o lase să trăiască aşa neputinci6să cum este, şi să n’o maî omore. Flăcăii atuncea spuseră că dacă vrea s.l o lase cu viaţă, să în-torcă fermecele cu care fermecase pe cel trei feciori de împăraţi de se făcuseră căţel. Atunci baba, rupse trei fire de păr din capul el şi le dete pe loc ; şi îndată se făcură căţeluşii, feciori de Împărat cum fuseseră înainte, iar flăcăii luară baba şi o trântiră în foc şi a ars pînă a murit. Iar feciorii de împărat mer-seră la împărăţia lor, şi luară şi pe cel trei flăcăi şi-I puseră în mari dregătorii; şi or fi trăind şi astăcjl.
________________ Hristen N. Ţapii.
OSMAN-PASA.
id ilele trecute şi-a dat sfîrşitul la Constantinopol un mare general al Turcilor Osman-Paşa, acela care a re-YSt sistat cu atata putere armatelor aliate rusesc! şi ro-mânescî, închis în cetatea Plevneî.
Poporul nostru şi-aduce aminte de acest erou şi poetul Alexandri a cântat Griviţa numind-o «fata lui Gazi-Osman.»
Gazi-Osman-Paşa.
Pe câmpul de onore de la Griviţa şi de la Plevna s’ati întâlnit ostaşi! noştri cu ai lui Osman. Multe suflete au pierit acolo; multe familii au plătit jertfa unui fiu ori unui soţ; dar tote acestea pentru familia cea mare, pentru patrie.
www.dacoramamca.ro
730
ALBINA
Toţi scriitorii cari au studiat luptele din câmpiile Bulgariei în 1877 au recunoscut marile merite, energia fără semăn, dibăcia, curagiul lui Osman. Comandantul armatei nostre, când l-a întâlnit ca prizonier, i-a strâns mâna (1) şi l-a felicitat pentru eroismul lui.
Este o mare satisfacţie să te lupţi cu un duşman puternic şi vitez, căci dacă-1 poţi birui cinstea e cu atât mai mare cu cât tu te-aî aflat mai mic faţă de el.
Sultanul a răsplătit cu mari onoruri pe acest general, de şi a fost făcut prizonier şi s’a întors bătut de la oste. L-a făcut mareşal al palatului şi i-a dat voie să stea în trăsură cu dinsul, ceea-ce la Turci este o onore neînchipuit de mare.
In timpul răsboiului din urmă cu Grecii, Osman a fost comandantul suprem al oştirii turcesci.
D General I. Lahovari, ministrul de răsboiu, a trimis marelui Vizir o telegramă prin care exprimă părerea de rău şi admiraţia armatei române pentru luptătorul de la Plevna:
«Armata română prin vocea mea, aduce Excelenţei Vostre condoleanţele sale pentru pierderea suferită de armata imperială în persdna lui Gazi-Osman-Paşa şi trimite memoriei vitezuluî şi ilustrului seti adversar un omagiu de admiraţie şi măreţă amintire.»
General Lahovari.
Ministru de rCsboiu.
Cu acest prilej, ca unii cari am vorbit despre faptele lui Osman povestind faptele oştirii nostre, dăm portretul bravului ostaş şi ne închinăm înaintea memoriei lui. Este o virtute să scii să-ţi respecţi adversarul ! .. 1
(1) Ve(JI povestirea celor întîmplate la Plevna în «Albina» Anul I No. 9 şi Anul III No 9.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
731
Sfaturi pentru sănătate.
II.	’
CARE ESTE FOLOSUL HIGIENEI?
Am arătat în articolul trecut ce se înţelege prin higienă. Să vedem acum care este folosul el.
Iată ce citesc într’o carte veche:
«Sînt unii — şi forte mulţi din noi — cari nu sînt sănătoşi şi nu sciţi, fiind absorbiţi prin ocupaţiu-nile lor Silnice şi răul fiind mic, aşa că trece ne-băgat în semă. Tocmai când răul a ajuns în culme, eând nu mai e scăpare prin nici un fel de ajutor, tocmai atunci pătimaşii at'lă că sînt bolnavi, nu d’acum, ci de mult timp; atunci încep a se îngriji de vindecarea răului, dar în deşert, fiind prea tîr-zitL Aceşti omeni şi-au scurtat viaţa prin a lor ne-îngrijire.
«Sînt alţii ipohondrioşi (cari îşi închipuesc că sînt bolnavi), cari în tot minutul se uită la starea corpului lor şi se sperie de cel mai mic lucru neobicinuit ce observă. Cea mai mică indisposiţie cred că în curînd va luă dimensiuni uriaşe şi va deveni o bolă periculosă. Acestă ipohondrie nu numai că în-tristeză viaţa şi o umple cu amărăciune, dar este şi causa desvoltării unor bole grele şi primejdiose, fiind-că imaginaţia (închipuirea) are o putere mare asupra sănătăţii nostre. Aceşti omeni singuri îşi scurteză viaţa, fiind-că privesc prea mult la sănătatea lor.»
Folosul higieneî este că scapă pe om de amîn-două aceste extremităţi; îl învaţă să preţuiască sănătatea şi în acelaşi timp să înţelegă ce este boia.
Sînt unii omeni cari dispreţuesc tot-d’a-una sfaturile celor înţelepţi, picând că nu e bine să duci viaţă tihnită, ci poţi trăi orî-cum şi dacă ăî ave noroc o să scapi; dacă nu, o să te bolnăvesc!. E adevărat, sînt beţivi pe cari îi vedem sănătoşi; sînt desfrânaţi cari îşi duc traiul mult şi bine, pe cât se pare. Ore urmeză de aci că toţi trebue să flm beţivi,
www.dacoramamca.ro
732
ALBINA
desfrînaţî ?... S’au v8$ut omeni cari au căţlut de la catul al treilea şi n’au murit; cari s’au împuşcat în gură şi au trăit. .. Ar urmă de aci că putem orî-când să sărim pe terestră de la catul al treilea, că putem să ne tragem un glonţ?... Ar fi o nebunie să-ţi închipuescî asta.
Sînt omeni cari trăesc contra tuturor regalelor de igienă şi le e bine... (nu ştiu pînă când). Trebue dar ca toţi să facă aşâ ? Negreşit că nu. Omul care ţine la sănătatea sa trebuie să cunoscă regulele de higienă şi să le urmeze.
Radu.
Itecundscersle în ^ăsboiu.
f)e mare preţ sînt recundscerile în timpul unui răsboiu. ij De la o bună recundscere, atârnă adesea resultatul unei lupte, căci dacă nu se sciu bine locurile pe unde trupa are să mergă, dacă nu sînt chiar în mijlocul trupei soldaţi
O recundscere.
şi oficeri cari să fi vedut înşişi acele locuri, atunci nu pdte fi siguranţă în marş.
Pe cât sînt importante recundscerile, pe atât sînt de pri-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
733
mejdiâse. Un oficer cu <Jece-cincî-sf)re-(}ece (une-orî nici atâţî) soldaţi, pornesce mai ales ndptea prin locuri necunoscute ca să vatjă cum e drumul, pe unde ar fi ascurujătorî pentru a nu fi observaţi de inimic, cât este de departe corpul de armată al vrăjmaşului. Une-ori ei se apropie de liniile înaintate ale duşmanului şi ved cum stau lucrurile pe-acolo.
De aceea se trimit tot-d’a-una în recun6scerî dmenii cei mai destoinici şi cei mai curagioşi.
Chipul ce dăm aci înfăţişâză un oficer cu o mică tovărăşie de soldaţi porniţi în recundscere.
Serbarea Societăţii pentru Învăţătura poporului.
Sâmbătă 25 Martie o frumdsă serbare şcolară a adunat multă lume în marea sală de solemnităţi din noul local al Şcâloi normale a societăţii pentru învăţătura poporului român.
Eră serbarea anuală a şcdleî şi a societăţii, ocasiune pentru cei ce se interesSză de asemenea instituţii, să constate cu satisfacţie ce însemnat progres a realisat acestă frumdsă operă datorită iniţiativei particulare.
In lipsa presidentuluî, d-1 Gr. Lahovari, solemnitatea a fost pre-sidată de d-1 G. Misail, un vechiu publicist, un Român inimos, al cărui nume se află legat de o sumă de acţiuni şi întreprinderi patriotice.
In urma serviciului divin, după darea de semă a d-lul P. Gar-boviceanu, directorul şcolei, publicul a ascultat o interesantă cuvîn-tare a d-luî V. Moga, profesor, despre lux. D. Misail, rSspundând în numele comitetului societăţii, a adus laude d-luî director pentru conducerea exemplară a instituţiunii şi a discutat şi d-sa punctele atinse de conferenţiar.
i
S'au executat bucăţi corale, instrumentale; elevii au recitat poesil frumose şi patriotice. Toţi au felicitat pe maestrul Bănulescu pentru silinţa ce şi-o dă cu elevii.
Serbarea s’a încheiat cu o producţiune de gimnastică a elevilor, sub conducerea maestrului D. Ionescu
MS simt fericit că am avut ocasie să asist la o asemenea fru-mdsă serbare.
Gli. A.
www.dacoromanica.ro
734
ALBINA
Un nou sat românesc.
Duminică la 2 Aprilie se va inaugura satul românesc Carmen Silva în delta Dunărei din judeţul Tulcea. Acesta e al 4-lea sat românesc înfiinţat de la venirea d-lul I6n Neniţescu în capul judeţului Tulcea, in deltă, în afară de alte trei sate românesc! înfiinţate înăuntrul judeţului.
Plnă acum sint înfiinţate în deltă satele: Principele Carol, Principele Ferdinand şi Fântâna-Dulce; iar înăuntru judeţului satele: Romula, Piatra-Rosie si lacob-Deal. In afară de satele existente si Carmen-Silva, care se inaugureză în diua de Florii, tot în deltă este proectată înfiinţarea unui al 5-lea sat românesc care va purtă numele de Principesa Maria.
înfiinţarea acestor sate românesc! pe mal totă întinderea graniţei intăresce elementul Românesc în judeţul Tulcea.
Nu putem în de-ajuns lăudă munca ce depune d-1 Neniţescu pentru propăşirea judeţului, al cărui conducStor este, prin tot felul de lucrări folositdre Tulcenilor în particular şi ţării în general.
Din poveştile lui Moş-Negu
RACUL.
ţî vS^ut, dragii moşului, că sînt omeni cărora le ese câte un ponos şi-l portă totă viaţa fără să fie vinovaţi. Aşa s’a întîmplat şi cu bietul rac. De mici copii am au(,lit vorba că merge îndărăt ca racul şi maî toţi cunoscem fabula luî Donicî, care ne spune că odată un rac, o broscă şi o ştiucă s’au înhămat la un sac de pe mal ca să-l tragă în iaz, dar
Racul înapoi se da,
Ştiuca fdrte se isbiâ,
Brdsca tot în sus săltă Şi nimic nu isprăviâ...
Aşa dicem noi în vorbirea de tote (.lilele şi de aceia am botezat ceea-ce s’ar numi mai bine codă cu vorba gît. Ea însă nu e nici codă, ci acolo e abdomenul. In realitate racul merge cu capul înainte ca tote animalele. Numai când este atacat, atunci,
www.dacorQtnamca.ro
ALBINA
735
cu ajutorul înotătorei ce are la sfîrşitul abdomenului, isbesce apa, îşi îndăîe inelele şi se dă înapoi cu o iuţelă extra-ordinară. Se dă înapoi, dar cu capul înainte ca să va^ă pe duşmanul care vrea să-l înhaţe.
Racul are două piciore mari cu cari se servesce să apuce obiectele şi să le tsie; are încă cinci pă-rechî de piciore mai mici. Cu acestea din urmă umblă el de obiceiu. De la cap pornesc 4 fire sau mustăţi, din cari două sînt forte lungi. Ele sînt pentru miros şi pipăit.
Racul.
Corpul e acoperit cu o cojă tare, pe care o schimbă odată pe an, prin Iulie şi August.
Racii trăesc prin bălţi şi prin rîurî. Se hrănesc cu animale şi cu ierburi.
Se înmulţesc prin ouă—icre. Mama le ţine şi leîn-călţlesce la sore pînă es pui din ele. O singură — cum să-î ţlicem? răcoîcă..., face pînă la 200 de ouă. Prin urmare racii se înmulţesc repede. In unele ţări ei se cresc cu îngrijire, căci negoţul cu ei produce forte multe parale.
In ţara nostră se prăsesc mulţi raci şi bine ar fi dacă s’ar da mai multă băgare de semă în cres-cerea lor. Cel d’întâiîi lucru ar fi să nu se pescuiască în vremea când portă icrele pe ei, căci cu acest chip le împiedicăm prăsirea.
Moş-Negu.
www.dacQFomanica.io
736
ALIJINA
Boia cartofului şi modul de a o vindeca.
Dintre tote bolele de cari suterâ cartoful, cea mai rea este un fel de bolă numită mană, iar în sciinţă «Phy-tophtora infestans,» care a fost descoperită în Franţa între anii 1842 — 1845. Boia acăsta este o ciupercă, care atacă foile cartofului. Seminţele sau sporii acestei ciuperci, străbat în ţesătura foilor şi dau nascere la nisce firişore în formă de tuburi, cari în sciinţă se numesc «micelium,» care se asemănă cu firişorele	pe cari noi le	vedem	la o
bucată de mămăligă când am	ţinut-o 2 — 3	dile,	şi	când
o rupem în 2 bucăţi. Sătănul nostru dice că se întinde mămăliga şi nu mai este bună de a se mâncâ.
Prin mijlocul acestui «micelium,» ciuperca se hrănesce din sucul foilor şi al vrejilor, cari cu timpul se usucă.
Acăstă bolă se întinde forte repede, aşa în cât după vre-o câte-vâ dile totă ucltura de cartofi potă să fie prăpădită.
Acăstă bolă atacă mai întâiu partea inferioră a foilor şi pe urmă partea superioră când se şi văd pe foi nisce pete negre, când foile se şi usucă,	iar în acelaşi	timp	pe	partea inferioră a foilor se vede	un fel de puf	alb.
Acăstă bolă se ivesce mai cu sămă în anii umedî, cum a fost la noi bună-orâ anul 1897, pe la sfîrşitul lui Iunie şi câte odată chiar şi în Iulie. Pentru că acăstă bolă să se întindă, n’are trebuinţă de o căldură mare, căci s’a văcjut că chiar la o căldură de 8 — 10 grade în timpul nopţii şi de 14—15 grade în timpul (jlilei, prăpădesce culturi destul de întinse.
Doctoria care se întrebuinţăză pentru a stârpi acăstă bolă, se face în modul următor:
Se iau 2 kgr. de piatră vînătă (sulfat de cupru) şi se topesc (disolvă) în 50 de litri de apă, după aceia se mai iau 3 kgr. de cristal de sodă, şi se topesc tot în 50 litri apă, după aceea se amestecă apa în care s’a topit piatră vînătă cu aceea în care s’a topit soda. Cu acăstă apă se stropesc vrejii bolnavi cu o anumită stropitore sau cu o mătură, pe care o udăm în acăstă apă. Vrejii bolnavi se stropesc puţin. Mai sînt şi alte doctorii cari se pot între-buinţâ pentru stârpirea acestei bole.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
737
Cum trecea pe lângă-o crlşmă ori pe lâng-o băcănie Şi paharele cu ochiul îi făceau par'că să vie,
Vrea să intre, însă-şi (pice:
«0/ Părdalnică de gură «■N'o să-ţi vii odată ’n minte «Să te laşi de băutură ?
€ Ved şi eu caid e crlşmă «Şi sînt sticle şi butâie
Pentru un hectar cultivat cu cartofi se pote întrebuinţâ din doctoria descrisă cam 15—18 litri; iar tote cheltuielile se ridică cam la 20 lei.
Când vedem că timpul este ploios, nu trebue să aşteptăm ca boia să se ivdscâ, ci de mai întâiu trebue stropiţi vrejii cu doctoria acesta.
V. S. Moga.
HPaglma. glnara^ţă..
POCĂINŢA BEŢIVULUI
J	9
DE
T. SPERANŢA.
Un beţiv odiniâră — dar eu (ţie că se putea Chiar şi ne beţiv să fie, ci să tragă la măsea, Că el alta nu făcea Ci câtă numai să bea —
www.dacaromanica.iD
738
ALBINA
«Ce-ar -pute să-ţi ude gâtul «Şi piciârele să-ţi mâîe;
«Dar, la dracul, e ruşine! «Haide, fii şi tu bărbat!
«Nu intră, şi treci alături «Ca şi cum ai fi uitat.
«pi: nu voiu! şi treci nainte, «Şi-o să vciţi că merge bine.
«începuturi anevoe «Urma vine de la sine
Şi Şicend ast-fel în sine-şi, se trezi c'a şi trecut De la crişmă hăt departe, precum planul şi-a făcut. Şi voios de-aşă ispravă, când vecţit cu bucurie Că mai are el într'însul încă-atâta bărbăţie,
Pice:
— «Bravo, dragă gură!
«la acuma ved şi eu «Căi-s stăpân deplin pe mine,
«Ca să beau ori să nu beau.
«Ce să ţi fac, iubito, spune? —
«Nu sciu cum să-ţi mulţumesc «Că trecuşi de crâşmă-alături!!
< Hai ’napoi să te cinstesc.»
Sfaturi sătenilor pentru lucrările ce au de făcut în luna Aprilie.
^e ore-ce vremea lunei Martie ne-a fost tot în potrivă, m aşâ că nici o semănătură de primăvară nu s’a tăcut, să ne grăbim a le face în acestă lună. Trebue tărâ întârziere semănat porumbul (popuşoiu), sfecla, napii, cartofii şi fasolele.
Să nu se semene sfeclele, napii şi cartofii în pămînt gu-noit prospăt, căci nu le merge bine.
Porumbul pentru săminţă să se alăgă mai cu sămă din soiurile: portocaliu şi cincantina. Bobele din mijlocul ştu-leţilor sînt cele mai bune de semănat.
Tot acum se semănă trifoiul, lucerna, măzărichea, meiul păsăresc, măturile, păringul şi tote ierburile pentru nutreţ. Seminţele tuturor acestor plante trebuesc bine ciuruite înainte de a fi semănate.
Boii trebuesc bine hrăn'ţi ca să potă dovedi munca. In
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
739
acesta lună încep a se scote la păşune vitele. Primarii comunelor trebue să bage de semă ca nu cum-vâ să se scotă vite bolnave la câmp, căci molipsesc tote vitele şi sărăcesce satele; locuitorii singuri cari sciu că consătenii lor au vite bolnave să facă cunoscut autorităţilor, căci e în binele satului întreg. Oile să se scotă numai după ce se scurge pămîntul, căci fac mare stricăciune dacă locurile sînt moi şi pline de apă.
Mai nainte de a duce oile la câmp să le dăm tot-d’a-una puţin nutreţ uscat, ca să nu se îndope cu lăcomie cu iarbă, care le face rău.
In grădină acum e timpul să sădim şi să semănăm tot felul de verdeţuri şi zarzavaturi, mai cu semă din cele tre-buinciose traiului fie-căruî gospodar. Să ia aminte sătenii că cu o cheltuială de 2 — 3 lei ce fac acum pentru seminţe, pot să-şi facă singuri legume pentru anul întreg şi să scape în timpul muncei celei grele, de mâncarea, drept ori-ce udâtură, a oţetului cu mămăligă care le istovesce puterile şi le scurteză viaţa. Cel flămând nu pote cu spor munci şi când mănânci numai mămăligă cu sare sau cu oţet, cum de obiceiu mănâncă sătenii în timpul muncei, eşti ca şi nemâncat. O căpă sau usturoiu verde, o fiertură de bob, mazăre, linte, fasole, salată, este şi sănătosă şl nutritivă pentru muncitor. Cum se încâldesce vremea să se semene castraveţii, bostanii şi pepenii. Este datoria preoţilor, învăţătorilor, primarilor şi tuturor iubitorilor poporului să îndemne pe săteni la aceste lucruri.
La începutul acestei luni să se isprăvescă curăţitul pomilor roditori, să se omore omidele, să li se curăţe trunchiurile şi tot acum să se altoiască soiuri de fructe bune în pomii ce am vădut că în anul trecut n’au făcut de cât degenerate.
Viile le desgropâm, le săpăm, le tăiem şi le legăm pe araci, iar în locurile unde a pierit plantăm vie nouă, fie prin tragerea cordelor de la butucii vecini, fie prin cioce. Viţele americane tot acum se altoesc.
Ceî-ce au albine, pentru ca familiile să se desvolte repede, trebue în fie-care di, să pue în fie-care stup, 1 — 2 linguri miere cargătore pentru hrană, lucru ce ajută să se formeze roiuri sănătose şi puternice. Să se aşede vase cu apă în prăjma stupilor, căci albinele fiind acum plăpânde, de
www.dacoramamca.ro
740
ALBINA
alărgă după apă, unele se înăcă, iar pe altele broscele şi raţele le mănâncă.
Acum e timpul să se cumpere stupi plini, căci mal târziii e greu de transportat.
Tot acum e timpul priincios pentru plantat împrejurul curţeî (ogradeî), dudiî sau agucjiî atât de trebuincioşi pentru viermi! de mătase, pe cari ori-ce sătean n pote cultivă şi cari le pote aduce un câştig anual forte bun; dar despre acăsta vom vorbi în alt număr.
Producţia vegetală şi animală a Insulei Creta.
ţffiîî; xtragem din cartea intitulată Creta şi HelLenismul, apă-A/(k, rută in 1897 la Paris, următărele:
vşS' In vechime, pămîntul Crete! era cu mult ma! producă-Q^) tor ca astăijî. In afară de măslin!, roşcove, stafide şi vin, se cultivă : grâu, secară, orz şi porumb : grâul cel ma! bun este cel din câmpia Messara; secara se cultivă în locurile muntose; orzul ma! peste .tot. Cu tote acestea, Creta nu produce cereale îndestulătore şi locuitori! sînt nevoiţ! a aduce din streinătate.
Arbori! fructifer! ca: merî, perî, cireş!, prun!, nuc!, caişt, por-tocalî, lâmâî, sînt numeroşi. Ducjiî altă dată se cultivau mal mult ca a<,lî. S’a încercat cultura bumbacului, dar n’a dat bune re-sultate. Inul e de o specie degenerată. Tutunul, de calitate mijlocie; afară de cel din împrejurimile lui Rethymno. Cafeul nu se pote acomoda din causa temperaturi!.
Ca legume produce: fasole, bob, pătlăgele, cepă, spanac, varză, ridichi, anghinare. Cartofii, salatele, sfecla, reuşesc rău; morcovi! nu sînt bun! de cât în jurul Candiel.
In păduri, car! ah devenit rar!, găsim : stejarul verde, arbu-sierul (fructele semenă cu fragi), cedrul, pinul, cypru, şi mirthul peste tot locul.
Din animale are Cilta : cal, catâr!, măgar!, bol, berbec!, capre şi porc!. In vechime cai! erau renumiţi prin iuţela lor, ac)! nu se mal găsesc în insulă de cât ca la 7.000. Principalul serviciu al cailor este, de a învîrti ciocanele pentru presat şi scoterea ape! din puţuri. Puţin! sînt dresaţî şi trimişi la Constantinopol. Catâri! şi asini! sînt frumoşî şi bun! şi servesc la transportul productelor şi măriei.
www.dacoromanica.ro
ALBINA
741
Pentru a călători în insulă, fiind-că drumurile sînt rele şi nu se pote merge trăsura, animalul preferat e catârul pe care indigenii îl găsesc că are un mers mal lin şi mai repede ca calul. Numărul catârilor ar fi de 13.000, iar al asinilor de 4.000. Boii, puţin numeroşi şi mici, se aduc din Asia mică. Lipsa de păşiunl în Creta, împedică tot-d’a-una ca animalele cornute să se înmul-ţescă. Boii se întrebuinţeză numai la muncă.
Au berbeci mulţi, dar mici de corp, cu lână prostă şi carnea fără gust. Caprele, mal ca 200.000 sînt o nenorocire pentru agricultori şi multe trăesc sălbatice. Porcii sînt numeroşi, dar aii carnea de rea calitate. Câinii sâmenă cu copoii, dar mult mal mici.
Ca pasări nu sînt de cât găini şi curci şi daţi o carne minunată ; gâsce şi raţe sînt torte rari, probabil din causa mare! uscăciuni.
In toţi timpii, ca şi în antichitate, Creta a dat şi dă o miere parfumată forte căutată de Turci. Vermil de mătase formau altă dată o adevărată industrie, care acjl a decăzut, abia dând pe an 4.000—5.000 kl. mătase.
Aici se găsesce un mielc. Indigenii îl strîng cu îngrijire şi înainte de a-1 mânca, îl nutresc vr’o 15 rjile cu făină şi tărîţe spre a-1 curăţi, făcând apoi o mâncare deliciosă.
Ca vînaturî sînt: turturele, becaţe, potîrnichl roşii, epurî; epurl de casă nu sînt. Mistreţi, lupi şi vulpi, par a lipsi cu totul.
Cronica săptămânii
—	Vreme închisă, ploidsă şi rece. In Moldova şi la munte nin-soţe. In Moldova de sus, pe lângă zăpadă, îngheţ şi brumă. La Hâr-şova şi la Ploescl a cădut grindină măruntă. La Tecuciu a fost ploîe cu tunete. In partea câmposă a Munteniei şi la mare a suflat un vînt rece şi tare. Apa Bârladului a înecat o parte din oraşul Berlad, pricinuind multe stricăciuni. Spre sfirşitul săptămânii, vremea liniştită şi căldurosă, se posomorăsce iar.
—	Din pricina zăpedil agricultorii din Moldova de sus nu pot începe semănăturile de primăvară; iar cel de pe la Dunăre aşteptă să contenâscă ploile, şi să-şî vadă de munca câmpului.
—	M. S. Regele a primit din partea Regelui Greciei o scrisdre de felicitare ca răspuns la vestea pentru nascerea A. S. Principesa Elisabeta.
www.dacaramanica.ro
742
ALBINA
—	Se publică regulamentul şcolel de moşit, înfiinţată pe lângă spitalul Filantropiei din Craiova. Din acea şcolă vor eşi după un an mdşe, care vor servi în comunele rurale. Se primesc anual câte 40 eleve românce, şi maî ales sătence, de la 18—40 anî, care sciu să scrie si să citescă. înscrierile la scolă se fac în totă luna Martie
l	i	•
Pe lângă actele de nascere, vaccină şi de învăţătură, se cere şi un act de bună purtare din partea primăriei comunei.
—	Se publică legea pentru tacerea drumurilor de fer de către particulari.
—	Ministerul de răsboiu a hotărît ca preoţii de regimente să predea soldaţilor învăţături religidse, către trei cesurî pe spătămână-De asemenea corpul II de armată a luat hotărîrea ca oficeril să ţină soldaţilor la sărbătorile naţionale, conferinţe populare despre însemnătatea acelor dile în istoria ţării.
—	Direcţiunea sanitară a luat măsura ca în comunele rurale cu spitale, medicul spitalului să îndepliniască şi îndatoririle medicului de plasă. In acest chip se va pută veni maî mult în ajutorul sătenilor bolnavi.
—	Din cel 5.912.530 locuitori al ţării numai 770.896 bărbaţi şi 253.191 femei sînt cu sciinţă de carte. Sînt puţini negreşit sciutorî de carte, faţă cu numărul forte mare al nesciutorilor, chiar scoţend dintre aceştia pe copiii maî mici de 7 anî.
—	Vecina nostră împărăţie, Rusia, îşi măresce flota, pentru rotunda sumă de 50.000.000 ruble. După veştile primite se strîng în sudul Rusiei mulţime de soldaţi, precum şi la graniţele Afganistanului (Asia). Pentru ce, nu se scie încă sigur, sigur.
—	Seim că Englezii au cuprins Bloemfontein, capitala Orangeluî. Burii, împărţiţi în trupe nu tocmai mari, se încărcă pe de o parte să le omăre sau să le prindă soldaţi, iar pe de alta să înconjăre oraşul. S’au dat maî multe lupte în împrejurimi. Se pare că pînă acum ciocnirile de la început au fost maî norocăse pentru Buri de cât pentru Englezi. Burii au făcut prizonieri maî multe companii engleze şi au luat mal multe tunuri şi bagaje. Unul din cel mal buni generali buri, francesul Villebois a cădut mort. Acum în urmă un mare număr de Buri au fost aprăpe nimiciţi de artileria engleză.
Se spune că generalul Plumer, plecat să scape pe Englezi din Mafeking, a fost respins de Buri cu multe pierderi. De n’ar mai ţine mult acest răsboiu, că prea multe vieţe cad jertfă şi dintr’o parte si din alta.
0.	T.
www.dacOTomamca.ro
No. 5.
ÎNTÂMPLĂRILE PERICULtiSE
ALE
UNU! MARINAR FRaNCES
IN NOOfi guinee.
Traducere de C. C. Pop.-Taşcă.
In zori, încălecarăm din nod, spre marea mea părere de reu, căci fi'nd-câ nu mai călărisem de mult, mS simţiam forte sdrucinat. Pînă spre 4 ore trecusem câmpia şi ajunsesem la polele unui munte înalt din şirul Tanavorkonilor. Credeam că ajunsesem la finele călătoriei, dar mS înşelasem, căci, după puţină odihnă, văcjuiu pe tovarăşii mei înşirându-se pe un drum bun şi tăiat pare-că, printre stânci, care şerpuia pe costele muntelui Micii noştri cai suiau cu iuţelă costa repede şi prăpăstiosă ca şi cum ar fi mers pe un drum drept. Merserăm aşâ pînă ce se înoptă de tot şi nu mai vedeam nimic înaintea mea, când ne oprirăm la o căsuţă unde petrecurăm noptea. A doua (jh priviiîi drumul pe unde ve-
Un podiş bogat In vegetaţie pe care ae zâriau ca nisce orăşole . . .
nisem noptea, el treceâ pe malul unei prăpăstii adâncă de mai bine de 500 stânjeni. Ne aflam la o înălţime de aprope 3.000 piciore de-asupra nivelului câmpiei. Un podiş bogat în vegetaţie şi pe care se zâriau ca nisce orăşele, se întindeâ mult mai
www.dacoromanica.ro
744
ALBINA
sus; micii cal ne-ar fi dus numai de cât acolo, dar nu acolo eră ţinta călătoriei nostre. Acest podiş nu eră locuit de rege de cât primăvara şi noi eram in toiul verii. El formă ca o nouă temelie vîrfuluî ameninţător al creştetului Tanavorkonuluî care dădea numele săti întregului lanţ de munţi. Trebuia să ridicăm costa acestui vîrf pentru a ajunge la reşedinţa de vară a regelui. Nu ne-am oprit în acel oraş de cât pentru ca să ne odihnim. In acel scurt timp însă vecjuiu că aveam a face cu o naţie înaintată, căci totul arătă o ore-eare civilisaţie. O mulţime de canale cu meşteşug lucrate erau făouto pentru ca pe de o parte apele din vîrful munţilor să nu se reverse, iar pe de alta să ser-vescă la fertilitatea pămîntulul.
Când eram gata să intrăm în strîmtoarea unul mic drum ce mal aveam încă de făcut, un soldat armat ne tăie calea şi nu ne dădu voie a trece înainte, pînă ce şeful trupei nostre nu dădu cuvîntul de ordine (lozinca). Alţi soldaţi ocupau o locuinţă pe cea-laltă margine. Natura făcuse acestă trecătore atît de grea de suit, în cît un pumn de omeni ar fi fost în stare să oprescă în loc o armată întreagă. In sfîrşit după două rlile de mers, ajunserăm la podişul pe care era aşerjlat oraşul Koutar, unde regele îşi aşezate reşedinţa de vară.
Ajungând sus, Orangonokil cari ne excortaâ, îşi scosese pentru un minut căciulile. Când furăm aproape de oraş se descoperiră din nod, astă dată însă murmurând şi nisce cuvinte, pe cari eu le luaiu drept o rugăciune, dar în urmă aflaiu că erau nisce cuvinte de respect către rege care eră privit ca un Dumnezeii în întrega ţară ! Odată intraţi în oraş, tovarăşii nu mal scoseră nici o vorbă şi lăsarăm caii la pas, din respect pentru palatul regal; băgaiu asemenea de semă că eră privit de ceva torte mojicesc de a vorbi tare înăuntru acestui oraş sfint, care dăduse numele întregeî ţări. Sosirea nostră părea a nu miră de loc pe locuitorii cari umpleau stradele, dor din când în când unii ne salutau, ridicând podul palmei în dreptul ochilor şi pri-vindu-1 fix o secundă. Aşa eră obiceiul salutului în acea ţară.
(Va urma).
POSTA ADMINISTRAŢIEI
I	3
Pr. Gh. Bărsănescu, Ghighera Dolj. Preţul de 5 bani cuvîntul la mica publicitate este pentru o singură publicaţie, de voiţi să se publice de mal multe ori trimeteţî de atâtea ori valoarea, aşa: anunciul Sf. V. a costat pentru o singură dată, lei 4 40, de voiţi să fie publicat încă de 5 ori, trimeteţî lei 22=4,40X5-
Elena Volcenschi, Harja. Bacău. Abon. d-v. pe anul al III-lea achitat cu chitanţa 17.455.
Moisescv. Homoriciu. Pe anul al II-lea achitat cu chitanţa 1G.416, vom vorbi la timp despre Bancă. Trimeteţî pe anul al III-lea.
C. Constantinescu, Jiblea. Abon. d-v. pe anii II şi III achitat cu chitanţele 14.697 şi 19.909.
C. Urziceanu, Zvoriscea. Trimis asaltul de la Griviţa.
www.dacoromamca.ro
V. Ionescu, învăţ. Ogrezenî. Pe anul al II-lea achitat cu chitanţa 16.340. Trimeteţi pe anul al III-lea.
I. Rădulescu, Viişora, Olt. Abon. d-v. pe anul III-lea achitat cu chitanţa 17 302. Tabloul l’aţi primit de 2 ori.
Ion F. Negoescu, Coveiu, Dolj. Vi s’a trimes tabloul.
N. I. Stiucan, Miculescî. Idem Abon. plătit cu chitanţa 19.784.
Ath. Cemăianu, Severin. Idem Idem chitanţa 19.971.
C.	N. Tanoviceanu, Severin. Vi s’a trimis tabloul.
G Giurumcscu, învăţ. Ruptura. Idem Idem chitanţa 19.706.
Pr. I. G. Băleanu, Ruptura. Idem Idem chitanţa 19.804.
Pr. C. Crăciunescu, Rătescî. Idem Idem chitanţa 19.800.
Ion G. Antohi, Moinesci. Idem Idem chitanţa 19.605.
I. Gheorghiu, Tichiriş, Putna. Primit şi trimis chitanţele 9.269, 16 496 şi 17.686 cu tabloul.
M.	I. Minculescu, Petroia. Dâmboviţa. Primit şi liberat chitanţa 16 502 pe anul al II-lea.
Pr. N. Manta, Nedelea. Primit şi liberat chitanţele 16.423 şi 17.608.
Pr. Ant. Ionescu, Nedelea. Idem chitanţa 17.607.
Sachelarie Georgescu, Ocniţa, Dâmb. Idem chitanţele 16.464 şi 17.648.
Pr. C. Baloescu. Cireşu, Mehed. Idem chitanţa 17.159.
I. Cioclov, învăţ. Fântânele-Negre. Idem chitanţa 17.329.
D.	Rădulescu, Pişcani. Idem chitanţa 17.584.
N.	Măncscu, învăţ Breşniţa, Mehed. Idem chitanţa 19.884. V'am trimis numerile reclamate. Recompensa învăţătorilor de 180 lei conform art. 78 din lege s’a suprimat prin noua lege votată cailele acestea.
H. Nicolescu, Tulc.ea. Vi s’a trimes tabloul Asaltul de la Griviţa, de ore-ce sînteţi achitat cu chitanţa 19.399.
Pr. F. Cotoranu, Corbasca. Idem chit. 19 709, v’am schimbat adresa.
D. Dumitrescu, Mihăescii-de-jos, Olt. Sînteţi achitat pe anul al II-lea cu chitanţa 14.910 şi pe al III-lea cu 20.886. Tabloul vi l’am trimis, pentru numere am reclamat of. Slatina, de nu va satisfăcut sorieţi-ne.
D-luî Pârligras, BatOţi, Mehed. Datoriţi abonamentul atât pe anul trecut cât şi pe anul curent, am reclamat of. Severin şi ni s’a răspuns că vi s’a lăsat acasă tote numerile. Rugăm trimiteţi abonamentul şi comu-nicaţi-ne dacă vi s’a dat numerile lipsă.
D-luî St. Vasilescu, Clincenî, Ilfov. Abon. d-v. pe anul al III-lea achitat cu chitanţa 20 948.
D-luî C. S. Rădulescu, Buzău. Cum n’avem încasator ve rugăm tri-meteţi-ne prin mandat poştal.
D-luî D. Severin, G. Verescl. Unde primiţî revista, căcî nu vă găsim Odată cu răspunsul vom publică mulţumirea.
Pr. Gg. Şteianin, Coţofenî, Dolj. Abon. d-v. pe anul al III-lea achitat cu chitanţa 17.662.
C. Andreescu, Aluniş, Olt. Pe anul al III-lea v’am achitat cu chitanţa 17.699.
N. Ispas, învăţător. Clondir, Buzău. Maî datoraţi lei 2,50 pe 1 Aprilie 1899 pînă la 30 Septembre 1899 când vi s’a suprimat, descurcaţi lucrul.
Mar ia Murdari. Rucăr. Primit şi achitat cu chitanţa 17.701.
iV. Ânastasiu, instit. Buzău. V’am achitat pe anul al II-lea cu chitanţa dG 494, trimeteţi pe anul curent.
A eşit de sub tipar în editura librăriei d-luî Socec:
COLTUR& POEŢILOR RODITORI
Ediţia III, preţul 1 lefi.
DE
V. S. MOGA, Profesor de Agricultură.
www.dacaromanica.ro
FLAUTUL NAPOLITAN
98F" Cu clape perfecţionate forte durabile
OrI-cine, chiar şi un copil începând de ia 6 ani, pâte cântă cu acest flaut cele mal fru-mdee cântece, fără o avă cea mai mică idee de musică. Un flaut cu 28 cântece streine şl 12 românescl, lei 1.60.
In provincie se expediază franco contra lei 2 primiţi înainte tn mărci poştale sad ca mandat poştal.
Cu ramburs nu convine să se expedieze un singur flaut, de ore-ce
porto şi taxa rambursului costă
Mulţumiri primite pentru aceste flaute ^Tr^ârteîT d-lor : Sub-locot. Niculescu, Fălticeni; Const. T. Mânciulescu, student, Buzâfi: F. Vasiliu, Rugindsa; Gh. Ioan Pâslaru, C.-Lung; Alexandru Sava, Constanţa; Mişu M. Garoflid, BuzCu; D. Negulescu, Comarnic; I. Do-brescu, Alexandria; Th. Vusiliu. Galaţi; P. Ionescu, Craiova şi multe altele se pot vedeâ la biuroul meu ; de alt-fel mă oblig a restitui costul la nemulţumire.
ŢITERA TIRCLEANA
„IDEAL”
cu 34 cântece, dintre car! 6 românesc!, este de lei 2.75; 6 cântece românesc! deosebite 30 bani. In provincie se expediază franco contra lei 8,86, (cu 6 cântece române deosebite lei 4,16) primiţi Înainte; cu ramburs 65 bani mal mult.
Cu care orl-cine, chiar şi copiii şi per-
s6ne cari nu sciu car-	>, k r
te, pdte cântă imediat	Jryy ~	^
cele mal fruradse cân-	vrA - -
tece, fără nici o şcolă	——«*.•-*v.»^r,.
şl fără a avă cea mol
mică Idee de note saâ	— jr- ,^
musică.	ŞyP
Preţul unei ţitere /ir	r	V
într'o cutie elegantă,
NB. La nemulţumire se inapoiaza îmeuiat oâmi
A. S. Lindenber- — Bucureşti, Str. Stavropoleos j
Cel mai mare şi cel mai vast magazin din Ţară si singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei.
Ghete pentru bărbaţi	Ghete peutra dame
De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 £ems> 9,95, 8,95, 7,95 .	. extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95	» chevreaux, 13,95, 12,95, 11,95
.	• cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95	» * ext. fine, 15,95,14,95,13,95
Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95, 11,95 de laclc întregi, 14,95 13,95 »	»	facon Klappe, 15,95
»	»	pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95
•	»	cu nasturi, 15,95, 14,95
» glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95
•	» nasturi, 16,95 Ghete color, simple, 13,95, 12,95
•	»	beseţurî, 14,95, 13,95
■	»	şirete, 14,95, 13,95, 12,95
•	.	nasturi, 14,95, 13,95
»	»	'» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 chevreaux american, 9,95 »	» franţuzesc, 12,95
« color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 «	» piele rusescă, 12,95, 11,95
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor av6 un scâd^mint de 6% din preţurile însemnate, presentând cuponul.
Insiitutui de Arte	Domne! 16.—Bucuresci