ANUL III. 19 Martie 1900. Bbon. în ţară pe an Liei 5 Bbon, în străin, pe an Uei S » » » 6 luni » 3 ip Un număr. ,. .... 15 bani »099?n~teuneiuri 1 leu linia. JVIlea publicitate 5 bani euvîntul \\)Lul W/^Manuseriptele nepublieata se ard. Comitetul de redacţie: Ion KaBinderu ceaqu Sfr G* jftdamescu cu-JVfoiru V. S- Jtfoga JV. fficolaescu Corjsf. C. j>op.~Vaşcâ $9 Qr. Ceodossiu. SUMAR: Monumentul din Tulcea.—Gh. A., Mircea cel bătrîn.—G. Coşbuc, Legende de-ale ndmurilor.—N. Cosâcescu, Amintiri din călătorie.—Academia Română.—G..., P. S. Nicolae Popea, Episcopul Caransebeşului. — G., Internatul facultăţii do teologie din Bucurescl.—Societatea geografică.— Un Inginer Silvic, Taninul In pădurile n<5s-tre. — Tradu Un remediu pentru oftică.—G..., Un mare Român.—Lăcul ticnafesulul. G. P. Şoimii. Din popor: Lapte cu mălaiu.—Necrolog.-G. T.t Cronica săptămânii.— Societăţi sătesc!.—Mulţumiri. — Bibliografie. — C. C. Pop.-Taşcă, Intîmplările peri-cuhSse ale unul Marinar Frances.—Poşta redacţiei.—Poşta Administraţiei. Ilustra fiu ni: Mircea cel bătrîn. —P. S. Nicolae Popea, Episcopul Caransebeşului.—Internatul facultăţii do teologie din Bucurescl. — Tache Anastasiu. — Pagina glumăţă : Tata ungurului.—Ilustraţie din roman. Jîedaefia fi jîdmini^^ff0' Bucurescl. V) ■ ~r-- V NOUA REVISTA ROMANA PENTItU POLITICĂ, LITERATURĂ, SCIINŢĂ Şl ARTĂ 15 Martie 1900 Voi. 1 ABONAMENTUL: In tote {ările uniune! poştale. PREŢUL ANUNŢURILOR: Pe un an...... , Lei 24.— • Pe trei luni.. . . » 6,— Ţ Abonamentele .se primesc la ad- >•; ministraţiunea revistei, pi'ecum şi Ţ Anunţurile repetate au o reducere la biurourile uniune! poştale. ^ de 25% din preţ. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Pasagiul f^omân, 20. — Bueureseî. SUMARUL: Cronica politică şi economică C. Rădui.escu-Motru. — Generaţiunea iînără şi vechile partide politice. Şt. Orăşand. — Noi complicaţiunl în Orient, provocate de Bulgaria. Mitologia română G. Co.şbdc. — Babele sfinte în mitologia nostră.) Literatură şi artă Al. Antemireanu. — Simţul artei la Români. Petru V. Haneş. — Jocurile de copil la Români. " * Cbâmie legală Dr. S. Minovici. — Falsurile în documente şi fotografia în serviciul justiţiei. Mişcarea literară şi sciinţifică «Lui Titu Maiorcscn, Omagiu. XV Februarie 1900 . — Zamfir Filotti. Cite-va observaţiunl asupra impositelor directe (de C. Cru-penski). — V. Scinteic. Surprize. — Notiţe bibliografice. Suplimentul I. Scrisori de peste munţi de 1. losif Socopul. — Cronica muzicală. (Concer tele simfonice de la Ateneu). — Cu privire la pescării. — Concert român în Oradea mare. — Amicii şi vrăşmaşii chestiunii naţionale (conferinţa D-lui Tauoviceanu, ţinută în folosul Ligei Culturale din T.-Severin). — L’Humanite nouvelle. Suplimentul II. împrumutul (nuvelă din viaţa ţărănească) de Spiru S.Ilasnaş. r— Ad Pos-turaum (de Horaţiu) traducere de loan PetrovicJ.—Impresii din Paris, (Solicitatorii) de Vladimir G. Ghidioneacu. — Disonanţă (fantezie) de Liana. Preţul unu! exemplar (în tete ţările uniune! poştale): 1 Leu ) 1 pagină în Supliment Lei 20,— ’/a » idem » 2,55 1 » copertă » 30,— 5/s » idem » 3,00 www.dacaramanica.ro AI.liIXA 661 Cu începere de la 1 Aprilie a. e. Onorabila Administraţie a Domeniilor Coronei, pe lângă că a bine-voit a abona tote şcd-lelc şi serviciile dependinţe de ea la revista nostră, dar a înscris şi suma de lei 300 anual ca ajutor. Asemenea d-1 Ioan Kalinderu personal, tot de Ia aceeaşi dată, a bine-voit a se înscrie cu suma de 100 lei anual. Aducem viile nostre mulţumiri onor. Administraţii a Domeniului Coronei cura şi d-lui Ion Kalinderu pentru puternicul ajutor cu care ne ouoreză şi care este pentru noi un impuls spre a merge înainte pe calea ce am apucat, lucrând fără preget pentru luminarea populaţiunii sătesci. Cu acest prilej credem că e locul să arătăm numeroşilor noştri abonaţi şi alte subscripţiunî de abonamente cu care c onorată „Albina": lk\ multe abonamente din partea Casei particulare a M. S. Regelui: Tote bibliotecile rurale din partea onor. Minister al Instrucţiunii publice. Tote şcolile dependinţe de onor. Administraţie a Aşezămintelor Brâucovcncsci. Mai multe abonamente din partea I. P- S. Sale Mitropolitul Primat. Idem P. S. S. Episcopul Dunărei de jos.. Idem d-ua Elena I)r. Turuescn. Idem d-1 I). Gbermani. Idem d-I M. Eustatiadi. Idem. d-1 A. Cosmescn. Idem d-1 Pană Pencovicî. Am dat numai subscripţiile mai înseninate, de ore ce mai avem un bun uumer de buni Români cart au luat câte 2—4 abonamente pentru diverse şcoli, primării sau locuitori. www.dacQramanica.io 662 ALBINA MONUMENTUL DIN TULCEA. n (Jiua (le 1 Martie, în presenţa autorităţilor civile şi militare a cetăţenilor Tulceni, d. prefect I. Neniţescu a ţp) pus piatra fundamentală a monumentului care va aminti de Mircea, stăpînitorul de odinidră al Dobrogei. Iată documentul săpat în fundaţia monumentului. In timpul Gloridseî Domnii a M. S. Regelui Carol I şi a M. S. Reginei Elisabeta. Moştenitori al Tronului fiind A. S. R. Principele Fcrdinand şi Soţia Sa A. S. R. Principesa Măria şi Iii! Lor Principele Carol şi Principesele Elisabeta şi Maria. Pusu-s’a temelia iu oraşul Tulcea a acestui monument închinat Marelui şi Puternicul Yocvod Mircea cel Bătrân şi cel înţelept, caro între anii 1386 şi 1418 domnit-a peste acesta provincie, Dobrogea, din vechii! Românescă şi de străbunii noştri Romani, încă înainte de cucerirea Daciei stăpânită. Işi acum când temelia acestui monument se pane: Mitropolit Primat al României este: I. P. S. S. Iosef Glieorghian. Episcop al Eparhiei Dunărei de jos P. S. S. Partenic Clinceann. Preşedintele Consiliului de Miniştri G. Gr. Cantacnzino. Ministru al Internelor General G. Manii. Ministru de llesbcl General I. Lahovari. Miuistru de Financc Tachc lonescu. Ministru al Agriculturii, industriei, comerciulul şi Domeniilor Ni-colac Eleva. Ministru al afacerilor exteriore I. X. Lahovari. Ministru Instrucţiunii Publice şi al Cultelor Doctor C. I. Istrati. Ministru al Justiţiei C. G. Disescu. Ministru al Lucrărilor Publice I. C. Grădiştiaun. Prefectul judeţului Tulcea, I. Neniţescu, doctor in Filosofic şi Pedagogie. Primar al oraşului Tulcea, Leonida Stere. Camandant al Regimentului 33 Tulcea, Colonel I. Petrovicl. Protoiereft al judeţului Tulcea, Economul X. Gheorghiu. Preşedinte cons. jud. Tulcea, St. Borş. Anul de la Cristos lfiOO Martie 1. Cu acăstă ocasie d-1 I. Neniţescu a rostit o frumdsă cuvîn-tare în care a arătat cine este eroul căruia i se ridică monumentul. Au maî vorbit d-1 căpitan Şoiculescu, d-1 profesor Moisil; iar d. sub-prefect Vasile Jora a citit actul pus în fundament. După serbare, s’a adresat M. S. Regelui următdrea telegramă : Majestăţiî Sale Regelui Bucureşti. Astăifl populai lunea oraşului serbeză amintirea unui trecut glorios, amintirea redeşteptată prin punerea pietrei fundamentale a monumentului Marelui Voevod Mircea cel Bătrân. www.dacoramanica.ro ALBINA f)63 Acesta amintire în gândurile nostre c nedespărţită de înţelepciunea şi vitejia Majestăţii Vostre, care în răsboiul de la 1877 aţi reînviat vechea slavă strămoşescă recucerind Dobrogea, care de acrim va■ rămânea de veci nedeslipită de ţara-mumă. Subsemnaţii representanţî ai oraşului venim cu acesta oeasiunc a depune la piciorele tronului Majestăţii Vostre crpresiunea credinţei şi devotamentului nostru şi al concetăţenilor noştri. Să trăiască Majestatea Vostră. Să trăiască M. S. Regina. Să trăiască A. A. L. L. Regale Principele Ferdinand şi Principesa Maria. Să trăiască micii Principi Carol, Elisabcta şi Maria. M. S. Regele a bine-voit a răspunde cl-luî I. Neniţescu prin următdrea telegramă prin care îşî exprimă înalta sa mulţumire: Majestatea Sa Regele a primit cu o vie plăcere telegrama prin care consiliul comunal împreună cu un mare număr de cetăţeni fruntaşi ai oraşului dulcea, i-au adresat cu ocasia punerii pietrei fundamentale a monumentului Marelui Voevod Mircea cel Bătrân represiunea sentimentelor lor de devotament. Augustul Nostru Suveran a bine-voit a mc însărcina de a vă rugă să fiţi pe lângă consiliul comunal şi cetăţenilor d-v., interpretul înaltelor Sale mulţumiri. 1>. Şeful casei Militare Regale. Adj. do serviciu, Colonel Jlunn. jVIIRCEfl CEL BĂTRÎp. înt în istoria nostră figuri mari, domnitori Sde aceia cari au luptat pentru naţie şi pentru ţară şi pe cari poesia i-a îmbrăcat cu o haină frumosă, măestrită, completând ast-fel ceea-ce cronica trecutului ne-a transmis.. Intre aceştia, ocupă un loc de frunte Mircea cel Bătrân, care a ţinut cârma statului Munteniei de la 1386 pînă la 1418. Pe atunci acest stat oră puternic şi întins; hotarele lui mergeau de la Porţile de fier pînă la Marea Negră. Iată cum se intituleză Domnul ţării în 1387 : Mircea Domnul toteî ţării Ungro-române, al părţilor de peste Carpaţî şi al ţărilor tătăresci, ducele Amlaşuluî şi Făgăraşului, stăpânul Banatului de .Severin şi al oraşului Silistria şi pe ambele ţer- www.dacQromanica.ro ALBINA 664 muri ale Dunării pretutindeni pină la marea cea mare. Pe atunci Turcii eraţi puternici. Armatele lor vic-toriose răspândise spaima în tote ţările Europei şi vedem în vremea lui Mircea aliindu-se oştiri din diferite ţări creştine ca să stea în potriva puterii Se-miluneî. Voevodul român, care se împotrivise la în ceput singur iataganului turcesc, e bucuros acum că are tovarăşi; dar în lupta de la 1396 la Nico-pole aliaţii sînt bătuţi. Turcii voiră să pedepsescă pe Mircea pentru ajutorul dat Francezilor şi celor-l-alţî în lupta de la Nicopole; oştea română însă resistă şi Turcii se întorc înapoi. Puterea şi vai,la voevodului Mircea ajunsese aşa de mari în cât însuşi un pretendent la tronul împărăţiei sultanilor cere ajutorul lui şi isbutesce chiar — cu acest ajutor — să se urce pe tron. Amicul lui Mircea însă nu pote să stea multă vreme liniştit; el pierde Domnia şi negreşit învingătorul se hotărasce să pedepsescă pe Mircea, mai ales că acesta nu voia să-i plătescă un tribut greu ce-î impunea. Ast-fel pornesce Sultanul contra lui şi intră în ţară. Ce frumos a povestit poetul Eminescu întâmplările acestea! Voevodul vrea să-i vorbescă, sultanul îl aşteptă în cort şi se miră mult când vede că vine înainte-i Un bătrân atât de simplu după vorbă, după port. Românul e mândru în faţa puternicului împărat. — Tu eşti Mircea ? — Da ’mperate! — Ai venit să mi te ’nchini Să nu schimb a ta corână într’o ramura de spini. Voevodul, la acestă îndrăsnăţă apostrofă, răspunde cu modestie, dar cu demnitate: Despre partea închinării, Dâmne, să ne ierţi. Dar acu vei vrea cu oste şi resboiu ca să ne cerţi www.dacoroiiiaiiica.ro ALBINA 665 Ori vel vrea să faci întârsă de pe acuma a ta calc Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei-Tale, De-o fi una, de-o fi alta, ce e scris şi pentru noi Jfucuroşî le-om duce iote, de e pace, de-/ resboiu. Când Sultanul îl ameninţă cu puterea lui cea mare, eu faima ce a dobândit-o în Europa, Mircea răspunde : N’avem oşti, dară iubirea dc moşie c un zid Care nu se ’nfioreză de a ta faimă!... Mircea cel bătrîn. După acestă convorbire, se începe' lupta faîmosă de la Rovine (judeţul Ialomiţa), în care soldaţii Yoe-Toduluî român fac minuni de vitejie şi isbutesc a www.dacoraimaiiica.ro ALBINA 6 66 goni peste Dunăre pe «furtunosul» Sultan, care voia să cucerescă Europa întregă. Aşa este. Cu puţină oste, dar cu multă virtute, se fac tot-d’a-una minuni. Marele în răsboie Mircea, fu şi în vreme de tihnă un stăpânitor înţelept; care aşe$ă rostul întocmirilor în ţara sa. Păzitor al credinţei strămoşesc!, el zidi frumosa mănăstire a Cozieî din ţinutul Yîlceî (1). Acolo în biserică se află zugrăvit chipul lui. Privindu-1, un alt mare poet al nostru Grigore Alexandrescu, a scris o frumosă poesie «Umbra lui Mircea la Cozia,» în care (,lice: Salutare, umbră veche! primesce închinăciune De la fiii României care tu o ai cinstit. Noi venim mirarea ndstră la mormîntu-ţi a depune: Vecurile ce ’ncjhit nemuri al teu nume n'au hrăpit. Noi citim luptele vostre cum privim vechea armură Ce un uriaş odată în resboie a purtat. Greutatea ei ne apasă, trece slaba-nc măsură, Ne ’ndoim dacă aşa omeni întru adevăr au stat. Da, au stat, aii existat aceste figuri măreţe, au trăit aceşti eroi ai nemuluî nostru. Datoria nostră de urmaşi este să le cinstim amintirea şi să ne silim în tote chipurile a fi vrednic! de ei. Este dec! bine-venită ridicarea monumentului din Dobrogia, a căruî piatră fundamentală s’a aşezat la 1 Martie. Acest monument va fi traducerea într’o lucrare de artă a documentelor istorice ale trecutului ce stabilesc drepturile nostre vechi de stăpânitor! a! Do-brogieî. Gh. A. UN CUVÎNT Lectura alesă pote să deştepte talentele adormite, încălzind şi înmulţind gândirile, spre a le comunică altora. 1 (1) VenS 3 o .as www.dacQFomanica.ro 647 ALBINA luia după Apostol, glas l-iu; lleruvicul, glas al 8-lea; Axionul dominical, glas al 8-lea şi Axionul învierii Domnului, glas al 5-lea. Tote bucăţile aii fost executate admirabil, dar în deosebi axionul învierii. E un început fericit de a înlătură deosebirea cântărilor corale din bisericile no6tre. Aii asistat la acostă serbare I. I. P. P. sf. Mitropoliţl, P. P. S. S. Episcop!, P. sf. Popea episcopul Caransebeşiulul, d-1 Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice, profesorii facultăţii de teologie cum şi alte persone distinse. S’au adus mulţumiri d-lui Chiriac de către Prelaţii noştri pentru munca ce depune spre a înfrumuseţa cântarea bisericescă şi l’aii asigurat de concursul Lor. In urmă s’a visitat localul internatului, găsindu se în cea mal perfectă curăţenie şi îngrijire. P. S. Pimen Pitiştenul a fost viu felicitat de către personale cari au luat parte la serbare. Găsesc momentul potrivit de a da aici şi câte-va note asupra acestui frumos local din Bucurescl. S’a construit acest local în anul 1896—97 pe dealul bisericii Radu Vodă. Clădirea s’a început cu fondul de 150.000 lei dăruit de ftlaria Schiopescu, iar restul l’a dat ministorul, căci întrega lucrare costă peste 300 000 lei. E un local frumos pe un loc frumos şi istoric. Gr. SOCIETATEA GEOGRAFICĂ. fn cjilele ele 5 şi 6 Martie Societatea Geografică a ţinut adunarea generală anuală în sala de şedinţă a Senatului. In prima şedinţă, după ce secretarul general d-1 G. Lahovari a citit raportul despre mersul Societăţii, d-1 Gr. Tocilescu, membru al Academiei, profesor universitar, etc. a ţinut o cuvîntare despre nisce cercetări noul privitdre la geografia antică a Daciei-, iar d. Nestor Urechia, inginer, a citit un studiu despre drumurile nostre. In a doua şedinţă, d. V. Asan, mare industriaş şi inginer, a citit un studiu despre o convenţie ce s’ar pute încheia între Statcle-Unite ale Americeî, Rusia şi România; d. Gh. Adamescu, profesor, a vorbit despre activitatea lui Iosif Geniile, primul profesor titular de geografie la Sfîntul Sava între anii 1830—1852 şi unul din cel mal vechi autori români de cărţi geografice; apoi d. A. Ghilca a citit descrierea unei călătorii făcute de d-sa în Marok în anul 1896. Şedinţele au fost presidate de M. S. Regele. A asistat şi A. S. 11. Principele Ferdinand. După ce s’au terminat conferinţele, membrii societăţii aii procedat la cercetarea situaţiei financiare şi au ales comitetul anului curent» www.dacoromanica.ro ALBINA 648 7aninul în pădurile nostre (*)• Ca parte finală d-1 conferinţiar expune conţinutul în tanin a produselor streine întrebuinţate în tăbăcărie, constatând că datele analitice obţinute asupra produselor nostre le putem cu succes compară cu cele streine, ba cu deosebire colţarii noştri pot concură cu cele maî bune materiale vegetale tâbăcitore. După acdsta d-1 conferinţiar expune statistica importului şi exportului materialelor tăbăcitore pe anii 1894, 1895, 1896, arătând că numai în 1896 s’au importat 3.578.208 chilograme pentru 2.007.614 lei şi s’au exportat numai 281.286 chilograme pentru 114.875 lei, ceea ce e numai pentru un an o perdere de aprope două milione lei daţi streinătăţiî. Deci, cu tote că posedăm în ţara nostră substanţe tăbăcitore care pot concură cu cele mai superiore din strei-nătate, totuşi noî importăm anual pentru câte-vâ milione. Causa? lipsa de exploatare în acest sens. Insistă apoi asupra necesităţii de a se da o mai mare extensiune exploatării materialelor întrebuinţate în tăbăcărie, mai ales că starea economică de adi ne învaţă şi ne for-ţăză chiar a căută şi întrebuinţâ cu folos materialele nostre de ori ce fel, şi conchide relevând faptul că în exploatarea pădurilor să se ţină semă şi de produsele accesorii pe lingă cele-lalte scopuri. — acolo unde se pote şi convine cel mai mult — şi a se exploata şi în vederea produselor chimice de prima ordine, cari se importă în cantităţi considerabile din streinătate. In acest chip dar Statul, Administraţiile de bine-facere şi particularii şi-ar asigură un venit considerabil peste venitul care resultă din exploatarea şi vîndarea materialului lemnos. înainte de a termina, d-1 conferenţiar arată adânca sa re-cunoscinţă d-luî Kalinderu, care prin energia cunoscută, cu mare bună-voinţă şi rară înţelepciune luptă a ridică silvicultura românescă la un nivel cât maî superior. Termină apoi în aplausele unanime ale auditorului, mulţumind pentru interesul' ce depune fie-care pentru tote în- 1 (1) Vecii No. trecut. www.dacQromanica.ro ALBINA fi7(i cercările sciinţifice şi pentru buna-voinţă şi atenţia cu care a fost ascultat. In numerosul auditor s’au remarcat, pe lângă d-1 ministru de Interne d-1 General Mânu, d-1 Baron Barbu Belu, d-niî Sihleanu şi I. Petricu, profesori Universitari, d-1 Inginer Alimănişteanu, şeful serviciului minfelor, d-1 Hazu, Inspector şcolar, d-1 dr. Antipa, şeful serviciului pescăriilor, d-1. G. O. Gârbea, profesor, şi alte multe persone marcante, cari rînd pe rînd au felicitat pe conferinţiar, întreţinendu-se mai mult timp asupra subiectului atât de interesant şi presentat ca lucrare originală. _______________ Un Inginer Silvic. Un remediu pentru oftică. telegramă ne anunţa mai cjilele trecute că medicii fran-c®z*’ tichet şi llericourt aă isbutit să descopere un re-''ŞSy mediu pentru tuberculosă. E vorba de un suc extras din y carnea de vacă, crudă, pe cale umedă, suc care se bea de către bolnav. In ultima şedinţă a Academiei de sciinţe din Paris, numiţii doctori au tăcut primele lor comunicări despre acostă metodă de vindecare. Ei au făcut experienţe cu animalele atinse de oftică şi resultatele acelor experienţe i-au condus la conclusiunea că în plasma sistemului vascular al cărnei se găsesce o sub-tanţă care ar avă o acţiune în contra tuberculoseî. Acea substanţă se obţine numai prin tratarea la temperatură, rece a cărnei. Dacă însă carnea se preseză şi sucul obţinut prin presiune se fierbe, atunci acesta nu mai are nici o acţiune asupra oftice!. Ambii cercetători francezi cred că prin fierbere substanţa aceea—pe care o consideră de termentabilă—îşi pierde eficacitatea ei din causă că se coaguleză. Richet şi Hericourt susţin că în tratarea bolnavului, valorea nutriţiunii nu intră în considerare. Sucul din carnea de vacă lu-creză numai ca medicament, exercitând asupra organismului o influenţă contrară tuberculoseî. Pentru obţinerea de 200 c. m. c. de suc muscular e nevoe de 2 kgr. de carne tocată şi de 1 litru de apă. Richet şi llericourt au dat metodei lor de a vindecă tuberculosă numele de ZoHioterapic. www.dacoromanica.ro ALBINA G77 Iffiarul Viener Tagblait publică în numărul său cel mal recent părerea unuia clin cel mal bine reputaţi clinici vienezî. Clinicul în chestie se cam îndoesce de succesul real al metodei descoperite do medicii francezi, şi spune că încă de mult ofticoşii se hrăniaG cu aşă numita «supă întărităre» şi cu beef-tca (ceaiu de carne). Păcat însă că supa nu conţine substanţa acesta, căci supa ar fi maî bună de luat de cât greţosa zemă de carne crudă. Şi apoi, doctorii francezi omit o mulţime de detalii forte necesare: cum trebue să se obţie acel suc? Din ce fel de carne? Când? Imediat după tăere, saQ maî ţârcJiG? Şi după cât timp mai tânjiri? In interesul omenirii, ar fi bine dacă descoperirea medicilor Richet şi Hericourt, s’ar pute arătă ca eficaee..^ Consilierul-curţii, profesorul Nothnagel se exprimă în modul următor relativ la zomotherapia inaugurată de cel doi doctori francezi. '> * •• •’ ;;**r «In materie de sciinţă, nu . există nici o • descoperire care să facă sensaţiune şi nici nu pole fi vorba de vre-o autoritute incontestabilă (infailibilă). «Chiar profesorul Koch, a cărui «kochină» s’a aşteptat atât de mult, n’a isbutit să găsescă remediul, de şi a semnalat drumul pentru cercetările viitore. «Tebue un singur lucru; studiu şi iarăşi studiu,şi observarea experienţelor practice timp de mal mulţi ani.» Trad. UN MARE ROMÂN. . .. f ăclie Anastasiii, fost deputat', senator,prefect de Tecuciu , 12 ani, cte., a încetat din viată în etate de 6.7 ani. Bărbat muncilor şi cinstit în viaţă, la mărie s’a a-^5 rătat ca mare Român. Intrega lui avere moştenită şi l-> agonisită a lăsat-o pentru instituţiuni de bine-facere. Iată disposiţiuni din testamentul seu: Instituia legatară a averii mele pe Academia română din Bueurescî, cu îndatorire: 1) Să întreţină pe moşia Călmâţuiu o şcolă primară de băeţi ai cărei institutori vor fi numiţi de ministerul instrucţiunii publice şi vor ti plătiţi la fel cu cei ai statului; 2) In palatul de la Ţigănesc!, unde odinioră logofătul www.dacoromanica.ro 678 ALBINA Conaelu îşi scria versurile sale, se va înfiinţa o şc6lă de meserii, agricultură saiî comerţ, după cum va crede mai nemerit Academia. Elevii ce se vor distinge vor fi trimişi ca bursieri în străinătate; Tache Anastasiu. 3) Casa din Tecuciu va trece în proprietatea comunei. Averea întregă se ridică la însemnata sumă de peste 4 milione lei. Numele răposatului s'a făcut nemuritor prin acestă mă-reţă faptă şi va fi în veci pomenit de suflarea românescă. Dumnezeu să-l aibă între plăcuţii sei. G... Lecui tignafesuluî. Acestă bolă se pote vindecă, dând cailor secară fiartă, pe lângă fîn şi paie. După probele făcute, secara fiartă are însuşiri minunate, pentru vindecarea tignafesuluî. Se dă ca nutreţ unui cal bolnav pînă la 12 litri secară fiartă, di cu nopte, afară de 2 kg. de fin şi 5 kg. de pale. Caii hrăniţi ast fel nu mai tuşesc şi muncesc iarăşi din greu. www.dacoramanica.ro ALBINA 679 Pagina glvLraeţă.. TATA UNGURULUI DE Tfi. D. SPERANjIfl- Ungurul chemând un Zugrav Zice: — «Uît’te, na, ce vreţi, «Voiţi să-mî faci pe tată-meti.» Zugravul răspunde: — «Bine «Zi î să vină-acî la mine «Oa să-l ved şi să-l privesc «Şi cum e să-l zugrăvesc.» www.dacQFomanica.ro ALBINA — «Apoi, (ungurul răspunde) «Cum să vine el săracul, Din popor. LAPTE CU MĂUAlO (i) a- o ’ '• e duce Ţiganul la al-de cumătru-so şi-I găsesce stând Ia masă. Aşa se ’nvăţase el: se uîtâ la băgec şi când vedeâ c’a stat fumul, atunci sciâ că masa-î gata,... şi numai o •'M) şi tuliâ. Al-de cumătru-so mâncau lapte cu mălaiu; da ’n cuptor, se vedea rumenindu-se un purcel, de-ţl era mai mare dragul. — «Poftim, cumetre, de mănâncă lapte cu mălaiu!» — «HospătaţI sănătoşi cumetraşilor, că chiar acuşi tot mâncare de hasta mâncarăm şi noi,... da de purcel nu m’aşl da în-tr’o parte !» — «Pol, aşa-î, cumetre; da purcelul nu-1 mâncăm chiar acu,... tocmai mal la cjiuă, dacă l-om scote.» — «Haoleu!» — «Chiar aşâ, cumetre.» — «Că dacă-î haşa, mă culc şi eu haicl, nu-i nici o zărare dor.» — «De, cumetre,... fie ş’aşa, dacă nu vrei !» — «Hapoî de, ce să faci?... Vrei, nu vrei,... bea Gligore aghiazmă!... haşa şi eu, acuşi, cu domneuastră !» Ţiganul se culcă la al-de cumetru-so; dar cum nu mâncase nimic, acasă, ... acum mal se căiâ că nu mâncase şi lapte cu mălaiu, măcar ;... de hatârul purcelului însă, răbda şi el cât puteâ: nu sciuse el c’a fi aşâ! Tot cu gândul la purcel, îl fură somnul pe ţigan. Al-de cu-mStru-so se scolă atunci binişoi’, scot purcelul şi-l mănâncă colo, bine-ha, în altă odaie; iar oselo le aruncă ,iar în cuptor,... pe urmă şcolă şi pe ţigan, se fac a căută în cuptor; dar scot numai osele: 1 (1) Mălaiu se (}ice în Moldova, la un fel de pâine făcută din făină de pă-puşoift (porumb), amestecată cu ceva făină de grafi. www.dacQFomanica.ro 682 ALBINA — «Nnna, cumetre, că n’al avut noroc !» — «Haoleâ! da ce-î cumetre?» — «Ce să fie?... ne-am scăpat şî-am adormit, şî-a ars de tot purcelul,... iacă numai osele-au rcmas!... tiill... păcat de purcel!» — «Păcat, cJăQ, cumetraşilor,... d’apol hacuşî ce l de făcut? — «De, ce-I de făcut, cumetre?!... să ne culcăm iar, că alt chip nu-I!» Se culcară din nod; da ţiganul nu mal putea de fome: de ciuda purcelului, acum par’că-î eră şi mal fome : par’că i se lipise bârdanu de spinare, nu alta. Mal stătu el, ce mal stătu, se mal suci pe partea cea-l-altă; dar să mal adormă, pace! Al-de cumetru-so însă dormia butuc. Dacă vetju el aşa, numai începu a răcni: «Vă-le-e-eu !... vă-le-e-eu !... las’că mănânc, nu mă mal bate!... Ma rog, sfinte Neculaiu!» Al-de cumetrU-so sar din somn: — «Da ce-î, cumetre, ce-aî păţit?» — «Haoleu, cumetraşilor, nu mă lăsaţi !» — «Da ce-I, cumetre, aî visat ceva reu ?» — «llaoled ! ce să fie, cumetraşilor!... am visat că ma băteâ sfîntu Neculaiu, sa mănânc lapte cu malaiu,... şi eu nu vroiam !... llaoleu, nu mă lăsaţi, cumetraşilor, ca ma prăpădesc!» — «Pol, de, cumetre, ce să-ţî facem ?... Acu aî mânca o lecă de lapte cu mâlaid ?» — «Haoleu ! liaşî mânca, cjeu, cumetraşilor !» — «Pol,... aî mânca, cumătre ; dar acu ce să-ţî facem, dacă nu mal este !» O. P. Salviu. învăţător, com. Sinului—Covurlul. NECROLOG. Amintim cu părere de reu încetarea din vieţă a doctorului G. N. Cha-budianu. Bărbat cult şi bun la inimă, el n’a întâlnit în cale-î de cât prieteni. A condus timp de 22 ani revista «Progresul medical român,» în care s’au publicat studii de valore ale medicilor noştri. Mult a luptat el în acestă revistă şi pentru îmbunătăţirea igienică a . satelor nostre Doctorul Chabudianu s’a născut în 17 Decembre 1847 in comuna Ha-budenî, jud. Ialomiţa. Să-i fie ţărîna uşoră! www.dacoramaiiica.ro ALBINA 683 Cronica săptămânii — Idilele babelor au fost închise şi umede. Părea că cu venirea lor va începe o nouă iarnă, aşâ de rele au fost. De alt-fel au fost schimbătore, cum le stă şi bine. Sfârşitul săptămânii se încheie cu zăpadă şi cu viscol. — M. S. Regele a primit scrisori cu urări de fericire de la împăratul Rusiei, regele Italiei şi de la principele Bulgariei pentru nascerea A. S. Principesei Maria. — Se înfiinţeză prin lege o taxă de 300 lei asupra diplomelor de împămîntenire. Sînt scutiţi însă de ea: străinii împămînteniţi ca răsplată naţională şi Românii din alte ţări cari au dobîndit cetăţenia. — S’a pus pe biuroul camerei un proect de lege pentru darea unei pensiuni de 1500 lei pe lună neobositului nostru profesor d-1 B. P. Hasdeu. — Să spunem şi două trei vorbe de răsboiul Anglo-Boer. După unele sciri, generalul engles Roberts, aflat în capitala Orangelui, ar fi luat drumul spre inima statului Transvaal. Scopul lui e să cuprindă Pretoria, capitala acestei ţări. Alte trupe engleze se nevoesc să nu lase pe Boeri să înainteze spre acel oraş, ca încunjurarea să potă fi tăcută mai lesne. Boerii caută să întărăscă cât mai e vreme, spre a pută să ţie piept duşmanilor. Se spune că s’a format şi o oste de 2.000 femei boere, care să lupte alături de boeri, pentru ţară. Bombardarea oraşului Mafeking de către Boeri se urmeză. Focul e viu şi totuşi Englezii din oraş nu se predau. S’au dat câte-vâ lupte. Nu se vorbesce tocmai lămurit de partea cui e biruinţa. Ne aşteptăm însă. la lupte îngrozitore, ce vor fi date la Pretoria. G. T. Societă/ţi Seutesci. Cu începere de la 1 Ianuarie 1900 s’a înfiinţat în plaiul Telejen,. Prahova, o societate cu numele: Aquila Carpaţilor. Scopul ei este să ajute pe copiii săraci, să înfiinţeze biblioteci, săli de lectură, să întreţină cantine şcolare, să organiseze serbări naţionale, etc. * * * In comuna Saraiu, jud. Constanţa, s'a întemeiat o societate cui www.dacaroimaiiica.ro 684 ALBINA numele „Frăţia11, avend de scop: a încuraja agricultura, a împrumută pe societari şi particulari. * * * In comuna Slobozia, R. Sărat, s'a înfiinţat o societate cooperativă cu numele „Libertatea11. Scopul el este să ajute pe ţărani pentru a-şl cumpără vite şi instrumente de muncă, să ajute pe copiii săraci, să împrumute cu dobândi mici, să înlesnescă fructificarea micilor capitaluri ale sătenilor. ♦ * * Cu acelaşi scop s’a înfiinţat în comuna Slobozia, judeţul Ialomiţa, o societate cu numele „Aurora11. * * * Asemenea avem de notat societatea „Spătarul Milescu11 din comuna Domniţa, R. Sărat. MULŢUMIRI D. N. Lungulescu, învăţător al şcoleî din comuna Mârăşescî; judeţul Mehedinţi, aduc vii mulţumiri personelor notate mai jos, cari au contribuit cu bani pentru cumpărarea unui clopot la şcolă şi anume: Pr. P. Buncianu 2 lei, Ipolit Ordeanu 2 lei, Harl. Sanfirescu 2 lei. Ion F. Lăzârescu 2,50 lei, Ion Lungulescu 1 leu, Ion Despăn 1 leu, Ales. Motea I leu, Sachelare Buncianu 1 leu, Gh. Tărtăreanu 1 leu, Ion Bărbulescu şi Alexăndrina 1 leu, Sandu Bicheriu şi Dan Dănesa câte 1 leu. * * ♦ D. llie C. Popeam, învăţător în comuna Urluescî, Argeş, mulţumesce d-luî Seb. Zaharia, vaccinatorul plaiului Lovisce, d-luî Constantin Set-tea şi d-lui Petre Mikalache, proprietar, cari au dat ajutor pentru şcola din acea comună. Pr. Paroh. A. Miculesm mulţumesce următorelor persone cari au dat ■cărţi pentru biblioteca din Orbesca, Teleorman: I. T. Totan, I. Mâlăescu, T. N. Adreescu, C. Arţăreanu. * * * Bibliotecarul comunei Bogdana, Teleorman, mulţumesce d-lor I. Totan Al. Cr. Popcscu, cari au dăruit cărţi pentru bibliotecă. BIBLIOGRAFIE. A apărut Anuarul Universităţii din Ia.fi pe anul şcolar 1893—99, publicat de A. D. Xenopol, rectorul Universităţii. Din acest anuar resultă că la Universitatea din Iaşi au fost înscrişi în anul şcolar trecut 548 studenţi, dintre care 90 streini. Din cei 458 români, 84 aii fost femei. www.dacaromumica.io No. 3. ÎNTÂMPLĂRILE PERICUL()SE ALE UHUI JUIASlflAR FRA^CES iN Noua guinee. Traducere de C. C. Pop.-Taşsă. In acesta închisore stăturăm aprope o săptămână, în care timp mulţimea venea şi ne privii ca pe nisce animale dintr’o mena-gerie. Sălbaticii începură a vorbi cu noi, ast-l'el că puturăm învăţă câte-vâ vorbe de la eî. Aşâ într’o di le arătarăm serele, eî întorseră repede capul şi întindem! manile în sus ca cum s’ar fi închinat murmurau: «Otaron» adică Regele cel mare sau nemuritorul. Nu se purtau rău de loc cu noi, şi ni se aducea multă mâncare; de care nu ne părea do fel rău, căci băutura ce ne dau ne iăceâ o poltă neobicinuită. începuserăm să mal prindem inimă, când într’o di băgarăm de semă că cel ce venise să ne vadă erau mult mal numeroşi şi că din timp în timp se audiau nisce mari strigăte în sat. Totă noptea am audit bătând toba, iar când ne deşteptarăm, spre cjiuă, ne legară din nou mâinile şi pici6-rele. Un corp de sălbatici purtând nisce pietre ascuţite ne pă-(Jiisălbăticia înfăţişării lor mă făcu să mă cutremur şi ne mal putându-mî stăpâni frica, strigaiu: Amici, sîntem perduţî! Paznicii ne luară de mâini şi de piciore, ne scoseră din ţarc şi ne duseră într’o câmpie unde totă populaţia eră adunată împrejurul unul mare foc întreţinut cu grijă de ver-o 12 sălbateci gol. Vre-o sută de omeni armaţi veniră înaintea nostră şi ne conduseră lîngă focul în care se înfierbîntase cinci lespecjî mari de piatră. Inţe-leseiă ceia ce ni se pregătii şi părul ni se sburli pe cap. Un bătrân, a cărui căutătură arătă o cruzime de fiară, purtând un şorţ de piele de căpriori, îndeplinii serviciul de mare preot la acestă sângerosă serbare. El se apropie de noi, ne pipăi, ne cercetă cu băgare de semă, apoi ne aşedă pe câte 5 în rînd lîngă foc. Un biet matelot sănătos, bine făcut şi gras, eri cel dintâiu, iar eu cel de pe urmă, fiind-că eram cel mal slab. Când se isprăviră aceste pregătiri, cele trei ajutore ale marelui preot se apropiară de noi. Mi se pare că-î ved încă, cu şorţurile lor de piele cevi mal mici do cât cele ale şefului lor. începură să cânte un cântec sălbatec, iar mulţimea la unele părţi cântă în cor, toba bătei, în timp ce 4 păzitori se aruncară asupra celui d’întâiu din linia nefericiţilor mei tovarăşi, îl luară www.dacQFomanica.io 686 ALBINA pe sus cu tote strigătele ii svîrcorilele luî, îl traseră o măciucă sdravănă în cap ş’apol în :ă mişcând il aruncară pe una din pietrele înroşite do pe foc ! Din noii începură cântecile; din noii mulţimea reîncepu corul; al doilea dintre noi fu luat, ucis şi pus la prăjit ca şi cel d’întâiu. Mi se părea că privitorii, răsbolniciî şi noî nenorociţii formam un cerc din care eşiau limbi de foc, leşinaiu ! După un timp, nu sciţi cât, mă simţii şi eti apucat. Fără să-mî daţi sema, ridicaiu manele pentru a-mî apără capul, când întâlniiu degetul cel mare, al marelui preot care mi se părţi că-mî face un semn cunoscut unei societăţi religiose din care şi eu făceam parte. Răspunseiu semnului. De odată bătrânul veni spre mine, tăie funiile cu cari ml-eraQ legate mânele şi piciorele şi întorcân-du-se către mulţimea mirată, mă arătă, păru că ia sorele de martur a celor ce spunea şi începu o lungă cuvîntare din care nu pricepeam de cât cuvintele Otaron, Otaron! De câte ori el pronunţă acest cuvînt, toţi ascultător;! plecau capul, îşi ridicaţi mâinile spre cer şi murmurau cu toţii: Otaron! Când isprăvi do vorbit, îmi făcu semn să-l urmez, şi luâî loc lîngâ dînsul, la masa cea mal înfiorătore din câte văzusem, de la care femeile şi copiii fusese îndepărtaţi, şi luptătorii tribului îşi îm-părţiau resturile cărnel nenorociţilor mei tovarăşi. Sdrobit de cele ce suferisem, forţat să stau nepăsător, simţiam că-mî pierd mintea privind pe acel omeni, mâncând cu o poltă de bare sălbatice, carne omenăscă şi poftindu-mă să mănânc şi eu! Mi se păreâ că visez, dar pricepeam bine un singur lucru : eram scăpat! Mulţumiam din inimă bunului Dumnecjeu că-mî . />.—«Despre bucate» se va citi. „Grădinile spînzurnte“ nu se va publică. Des-spro papagal şi despre Turnul Colţeî se vor citi. Din celelalte se va alege, if. UAvbuleaeny Mărăşescl.—Se va publica. JV, Affţintnra, Cloşanî.—Se va publică. X. JVicoIuGBcn, Sadova.—Se va publică. Pr. i^nxitv âjAvustfi.—Se va cercetă. /. Itososcu, Nodea.—Se va publică. ii. Cr. I\— So vor alege din Obiceiuri românescl» şi se vor publică la ocazie. C. Innotesoii, Cepleniţa.—Se va publică. /*. Hfiflulescri, Fulga.—Se va publică. €!• lonesun, Slătidra.—Se va publică. O, ’l'od ivită, Buhociu.—Se va publică. Posta Administraţiei i < Păr. Al. Struhuescu, Stângăciaua-de-sus, Jlehed. Abon. d-v. pe anul al III-lea achitat cu chitanţa 17.G3S. Cristea li. Gaspar, Gohor, Tecuciu. Idem chitanţa 20.921. Gh. C. Joachim, Găinesci, Suceva. Sînteţî achitat cu chitanţa 15.034, pe anul trecut al II-lea, pe anul curent nu sînteţî achitat. Arătaţi-ne cum şi prin cine aţi achitat, că de va fi erore să se îndrepte. C. Ghika, Băile Govora. Repetăm că abonamentul d-v. pe anul curent e achitat cu chitanţa 17.397. Elena I. Popescu, învăţ. Atârnaţi, Teleorman. Idem chitanţa 19.G43. Dimitrie Th. Dimitriu, învăţ. Iaşi. Idem chitanţa 19.412. Pr. Sachcl. Simion Popovicî, Comânesoî, Bacău Idem chitanţa 19.704. Loteria clorului român din Bucurescî «Ajutorul» s’a amânat la 20 Maiu 1900; despre cea-laltă nu seim nimic. IxTICAl. PUBLICITATE Cu 5 bani cuvintul, iar pentru ananciurile cu nu număr mal mare de cuvinte, de la 50 in sus, preţul pentru lle-care cuvint este numai de 4 bani. WHSMINTE PREOŢESCI. Aducem * la cunoscinţa cucernicilor pi’eoţî, domnilor epitropî, proprietari şi arendaşi, că în industria mea casnică, am lucrat mai multe costume preoţesc! complete sau părţi din ele, şi sîntem în plăcuta pos’iţiune a lucra după comandă feţele, colorile şi ştofa cerută. Costumele apărute pînă acum sînt bine reuşite, aprobate de P. S. Episcop al Epar-chieî Rîmnicului cu ordinul No. 9G4/99; şi medaliate la Exposiţia din Craiova. Cost. complect mătase cu fir 200 le! » » lîniţă » » 120 » Epitrachire mătase cu fir . . 20 » » lîniţă ii » . .12 » Eftin, frumos şi durabil, expediem franco. Anastasia Preot Ion Bârsănescu, corn. Gighera, pl. Balta, Dolj. GRĂDINA PREOTUL ILIE, Biserica Cotrocenî, Bucurescî. — Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Planteurcătore, Braiji, Pini austriac!, Tliuia şi altele. Stupi, Trandafiri, etc. Cine voesce să se înbogăţescă în scurt timp să citescă cartea: Cultura prunului şi fabricaf iunea (ul-cel, de Luca Fortunatu. Se vinde la tote librăriile, Â apărut Noua lege a timbrului şi înregistrării, avend un indice alfabetic amănunţit al tuturor taxelor şi disposiţiunilor din ea, întocmit de d-1 advocat Alexandru Ducea. Depositul general la Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, strada Domneî 16. Preţul 1 Leu. www.dacQFomanica.io ţr- '1 Fabri A L B I N A“ Fabrică de luminări de cdră curată de flori, înfiinţată in anul 1880 şi aprobată de sf. Sinod prin oficia No. 124 din 1S96, Iunie. Garanleză puritatea cere! şi calitatea luminărilor cu marca fabrice! aAlbina,» aplicată pe fie-care luminare conform legeî; iar luminările mai mici de 5 bani, fiind pachetate a un chilogr., au eticheta fabricel aplicată pe pachet. Dimensiunile şi greutatea luminărilor. No. lai ban—900 in kgr. 20 cm. lung. i 2 » ' 2 Vi > 5 » 10 » 15 n » 20 » 8 » 25 » 9 b 30 » 10 o 40 » 11 >50 » -450 —3G0 —180 — 90 — 00 — 45 — 36 — 30 — 23 — 18 v 25 » » 25 > > 25-35 » » 35-44 • 4G » > 48 » » 48 » » 52 » u 55 » » G0 » No. 12 » 13 » 44 » 15 » 1G . 17 » 18 » 19 > 20 » 21 » 22 18 in kgr. 18 u » 11 » » 8 » » 9 » > fi » » 5 » o s5 » « G » » 8 » > 10 » » lungime io ctm. » 00 » 4 » 30 > u'/, » 50 » 63,/4 > 50 ■ 0'/, * 60 » c>/, » 50 » i'i. * 70 » UV, » 06 » 67* » 60 3»( O't » 55 » 5 rcular (nu ,— u dia- iuaintc » kgr. saă fracţiune, 6 » 5 » 5 » 5 > 5 afară 05 85 » 75 b > 65 » » 50 » de ultima Cum şi alte dimensiuni mal mari. Grosimea arătată e metru). De la No. 12 înainte luminările au fitil împletit, macerat piroforic care se stinge cu slingâtor, trimis cu explicaţiunî imprimate când se trimit şi luminările. k Luminările de câră albă se lucrâză după comandă cu 7 lei 20 bani kgr. Luminări rpascale (pentru ţinut în mâini la Pasce) a 50, 70 şi 100 gr. una, le vlnd cu 7 1. kgr.i Comandele se vor face după numerotaţia aci notată, alegându-se după trebuinţă, şi indicându-se numai numărul. Preţurile curente. Când se comandă o cantitate de la 5—15 kgr. inclusiv, un kgr costă G lei 10 bani. » » » » 15—25 » » » i) 25—50 » » » a 50 —75 » ii . , v » 71—100 » » B ii 120 kgr. plus pentru pachetare 1 leu de fie-care 25 de cantitate in costul căreia intră şi al pachetăriî Modul pachetăriî şi al expedierii. I’ină la cantitatea de 16—17 kgr. se pacheteză forte bine în suluri de carton de aci înainte in lăcjl. Şe expediază franco (cu cheltuiala ndstră) prin C. F., cu iuţâlă mică la orî-cc staţie se va cere sau la ofic. poştal mai apropiat. Se trimet şi colete poşt. rurale unul sau două a 4.500 gr. fie-care ca să fie aduse de factor la locuinţă fără să se plătescă alt-cevâ de cât costul luminărilor a G lei 30 b. kg., în care intră şi costul pachetăriî. Se trimite şi un pachet de 9 kg. prin C. F. a lei 6 kg. anticipându-se tot costul prin mandat.' Se pot pachetâ mal multe comande, (făcându-se prin asociaţie) intr’o ladă sad se pot trimite mal multe colete pe o singură adresă, dacă în total ar trece peste 25 kg. eonsiderându-se o singură comandă şi in acest mod bine înţeles costul va 11 mai redus, conform preţurilor arătate. Comande mal mici ca 4.500 gr. nu se primesc. CondiţiunI de plată. Odată cu comanda, rog să se trimită şi a 4 parte din costul total prin mandat poştal, iar restul se va rambursa (da) la primirea luminărilor. Adresa să se facă cât de exactă, bine citibilă, cum şi modul de expediere. D-riii cultivatori de albine cari au ceră de vindare să bine-vdiască a-ml seri. Asigur serviciul cinstit şi expeditiv. Cu stimă, Preot lân Apostoleanu. Ccmuna urbană, VftlenlI-dc-Munte, jud. Prahova. : '! www.dacoramanica.ro FLAUTUL NAPOLITAN Cu clape perfecţionate forte durabile Orî-cino, chiar şl un copil începând de la B ani, pdte cântă cu acest flaut cele mnl fru-m6so cântece, fără a ave cea maî mica idee de musică. Un flaut cu 28 cântece streino şl 12 românesc!, lei 1.60. In provincie se expediază franco contra lei 2 primiţi înainte în mărci poştale sau cu mandat poştal. Cu raniburs nu convine sft se expedieze un singur flaut, de ore-ce porto şi taxa ratnbursului costă lei 1,55 ^SîuîumTrTTmHmc^KTmr^cost^TîâuteTFm^ârteâ"d-lor: Sub-Iocot. Niculcscu, Fălticeni; Const. T. Mănciulescu, student, Buzeu; F. Vasiliu, Rtiginosa; Gh. Ioan Pâslaru, C.-Lung; Alexandru Sava, Constanţa; Mişu M. Garoflil, Buzău; D. Negulescu, Comarnic; I. Do-brescu, Alexandria; TlT. Vasiliu, Galaţi; P. Ionescu, Craiova şi multe altele se pot vedeâ la biuroul meu ; de alt-fel mo oblig a restitui costul la nemulţumire. i ŢITERA TIRCLEANA „IDEAL” Cu caro orl-cine, chiar şi copiii şi por-s6ne cari nusciîi carte, pdte cântă imediat cele mal frumdse cântece, firi nici o şcolă şl fără a ară cca mal mică idee do note saft musică. Preţul unei ţitero într'o cutio elegantă, NB. La nemulţumire se inapolaza miuutao u*iiu. A. S. Limleubrrg — Biicnrnscl, Str. Stavropoleos N0. 2/AL. Elugiul I-iu. Cel mal mare sl cel mei vast magaîfn din Ţară si singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOÂNELE Bucuresci, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei. Ghete pentru bărbaţi De vax eu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 » » cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95 Gheto de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95, 11,95 do l’acfc întregi, 14,95 13,95 » » facon Klappo, 15,95 » » pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95 » » cu nasturî, 15,95, 14,95 » glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 » » nasturî, 1G,95 Ghete color, simple, 13,95, 12,95 » » beseţurî, 14,95, 13,95 » » şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » » nasturî, 14,95, 13,95 » » » piele rus. 15,95,14,95 Pantofi pentru bărbaţi De goms, 10,95, 9,95, 8,95 clievreaux american, 9,95 > » franţuzesc, 12,95 « color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 « » piele rusescă, 12,95, 11,95 Gheto pentru dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95 »clievreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 » i High-Liffe, 16,95. » color. 12,95, 11,95, 10,95 » » High-Liffe, 15,95, 14,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru danie Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 »,9o, 4.9a. Gliete pentru băeţl, fete şi copil Pentru băeţî, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copil 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la tote sezonelo se poto găsi Încălţăminte bună şi cu preţuri fabulose de efiitio. Magasinul la t6te Ses6nele lingă Poliţii. Bucuresci, Calea Victoriei 27, Bucuresci. 5% Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei. Cititorii revistei vor avd un scă^dmint do 6°/0 din preţurile însemnate, presentând cuponul. - . : cu 34 cântece, dintre cart 6 româneşti, este do Ici 2.75; 6 cântece românesc! deosebite 30 bani. In provincie se expediază franco contra lei 3,86, (cu 6 cântece româno deosebite lei 4,16) primi(I înainte j cu ramburs 66 bani mal mult. . : Institutul de Arte Gr.(lie^yţy^yt^ţif>rf>mmii