ANUL III. 5 Martie 1900. No. 23. k Revistă Enciclopedică populară ^pare în fie-care Duminică Abon în ţară pe an Lieî 5 Abon. în străin, pe an bel a » • * 6 luni » 3 Un număr ..... 15 bani Aeiuri 1 leu linia. JVIlea publicitate 5 ban! euvîntul. anuserlptele nepublieate se ard ---«=>S>£@eS♦< >♦< >♦< >♦< ABONAMENTUL: In tote ţările uniunei poştale. Pe un an............Lei 24,— Pe trei luni........ » 6,— Abonamentele se primesc la ad- > ministraţiunca revistei, precum şi £ PREŢUL ANUNŢURILOR : 1 pagină în Supliment Le! 20,— >/8 » idem » 2,55 \ » copertă » 30,— V6 » idem » 3,00 Anunţurile repetate au o reducere la biurourile uniunei poştale. de 25% din preţ. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Pasagiul fţomân, 20. — Bucureseî. ) www.dacoromamca.ro ALBINA 605 STATISTICA AGRICOLA. D-l I. Kalindcru, administratorul Domeniului Cordnel, a adresat agenţilor acestei ndmi-nistraţiunl următdrea circulară : Domnule Agent, Prin exploatarea în regie a domeniilor Coronei, pe lângă că se obţine o producţiune maî mare, menţinendu-se şi îm-bunătăţindu-se în acelaşi timp fertilitatea solului; dar maî avem încă un avantagiu fdrte mare, căci ne dă putinţa de a îmbunătăţi şi starea locuitorilor de pe aceste domenii, în-mulţindu-le mijldcele de a-şî câştigă traiul. Dînşiî fiind în contact direct cu d-v. au început a redobândi încrederea ce trebue să existe între noi şi locuitori s’au convins că munca li se resplătesce cum se cuvine şi că tdte îmbunătăţirile ce se fac şi s’au făcut pe domenii se resfrîng în mare parte şi asupra lor. Eră firesc ca exploatarea în regie să dea rdde maî bune din tdte punctele de vedere, pentru că interesul proprietarului pe lângă obţinerea venitului este de a ameliora atât moşia cât şi starea locuitorilor, pe când interesul arendaşilor în genere este de a scdte cel maî mare venit, fără a se preocupă de viitor. Acest mod de a procedă al arendaşilor se explică dre-cum din causa obiceiului rău de a se arendă moşiile pe termene scurte, fără condiţiunî pentru prelungirea contractelor şi facerea de îmbunătăţiri. Eî nu pot face amelioraţiunî şi con-strucţiunî, când nu sînt siguri că tot eî se vor folosi de dîn-sele, iar pe de altă parte cei maî mulţi arendaşi la noî nu sînt pregătiţi pentru o cultură raţională. In agricultură, ca şi în orî-ce ramuri de producţiune, se fac progrese de cari trebue să ţinem semă, ca să putem obţine maximul de venit cu minimul de cheltuelî, fără a slăbi puterea de producţiune a pămîntuluî. In aedstă privinţă v’am atras atenţiunea şi prin circulara mea de la 24 Februarie 1899 privitdre la asolamente. Pe rând, cum s’a început exploatarea moşiilor în regie, sciu că s’a avut în vedere, pînă la întocmirea unui asola-ment potrivit cu împrejurările locale, a se introduce îndată în cultură o regulă maî sciinţifică în alternarea plantelor, www.dacaramanica.ro 606 ALBINA pentru a nu se sărăci maî mult solul; s’au făcut case de locuinţă pentru impiegaţi, magasiî de producte, grajduri, etc.; s’au făcut plantaţiuni, s’au introdus vite de rassă şi se ur-meză t<5te aceste îmbunătăţiri, cari sporesc valdrea domeniilor. Deşi am îndeplinit progrese cu acest mod de exploatare, nu trebuo să ne oprim aici; din contră, acum când dispunem do un personal mai bine organisat şi cu experienţă, compus numai din Români, trebue să începem studiul amănunţit al fie-căruî domeniu, să punem basele unei statistice exacte, do pe care să se întoemâscă proecte de exploatare, ţinend semă de tote progresele realisate în agricultură. Statistica fiind inventarul forţelor de producţiune, ea ne dă putinţa de a cunosce de îndată valdrea acestor forţe şi no conduce prin urmare la o întrebuinţare mai raţională a lor. Prin ţinerea unei statistice regulate vom puţe sci exact rentabilitatea diferitelor culturi sau ramuri de producţiune, prin urmare desvoltarea şi întinderea ce trebue a se da fie-căreia. Tot din statistică se vor deduce îmbunătăţirile ce sînt de realisat şi culturile co sînt de introdus în viitor. O statistică bună deci trebue să fie făcută ast-fel în cât să coordoneze diferitele fapte importante dir. trecut şi din presant, pentru ca din ele să putem deduce cât maî lămurit ceea ce este de făcut pentru a mări valbrea fondului. Sînteţî invitat dar ca, din anul acesta, să ţineţi registre de statistică, după modelul ce ve voiu trimite, în care veţi trece pe lângă inventarul moşiei, producţiunile, veniturile, cheltuelile anuale, precum şi ori ce alte date statistice şi ob-servaţiunî, cari merită a fi înregistrate. In ce privesce studiul moşiei, pentru a vă înlesni lucrarea, ve trimit alăturat de acesta un cestionar asupra punctelor ce mai cu seină trebue să ve preocupe, şi ve invit ca, după ce le veţi studiâ cu maturitate, basaţî pe puterea de pro-ducţiune a pămîntulul şi pe cundscerea împrejurărilor economice din localitate, să întocmiţi proecte de exploatare, arătând în acelaşi timp tot ce mai trebue să se clădescă pe moşie, ce măsuri sînt de luat, ce unelte agricole maî sînt necesare, ce vite de rassă se maî pot introduce, ce ameliora-ţiunî maî urmezâ a se face şi ce industrii cari întrebuinţeză produse agricole, s’ar putea înfiinţa cu isbândă. Pe planul de situaţie al moşiei, care va însoţi sudiul d-v. www.dacaroimaiiica.ro ALPINA 60 veţi arăta situaţiunea clădirilor în fiinţă, cu negru, şi a celor ce mai sînt a se face cu roşu. Asemenea veţî arătă drumurile, împărţirea lanurilor corespumjetdre diferitelor întrebuinţări sau asolamentelor ce se aplică sau ce veţi propune, precum şi orî-ce veţi mai găsi de cuviinţă. In raportul d lor FI. Davidescu şi Al. Boiu, relativ la ex-posiţia jubilară din Yiena din 1898, din care v’am trimis mai multe exemplare, puteţi găsi mai multe noţiuni cari să vS înlesnescă facerea statisticei cât şi redactarea proectelor de exploatare. Cred, d le agent, că sînteţi convins şi d-v. de importanţa lucrării ce ve cer, şi că veţi pune tot zelul trebuincios pentru a adună datele necesare, ca să ajungem la o perfectă cundscero a forţelor ce conlucreză la producţiune, pentru că de la buna întrebuinţare a acestor forţe va depinde is-bânda economică a afacerilor ce conduceţi. Ve voiu da un exemplu in mare de modul cum s’a lucrat în acestă direcţie în Austro-Ungaria, faţă de două provincii, Bosnia şi Herţegovina, a căror populaţiuni cât timp s’au aflat sub stăpânirea otomană se găsiau într’o stare de îna-poere. De când au fost însă ocupate de către Austro-Ungaria (1878), în virtutea tratatului de la Berlin, dînsele au făcut progrese uimitdre. Singura îndeletnicire a locuitorilor din aceste provincii eră agricultura şi crescerea vitelor, aprdpe ca şi la noi, însă aceste ocupaţiunî erau în stare atât de primitivă, în cât, după cum se vede din instrumentele lor de arat, plugurile de lemn nu aveau nici măcar un cuiu de fer, ba chiar şi roţile de car compuse din bucăţi de lemn, cioplite numai din topor, iar vitele neîngrijite şi pipernicite. Graţie însă energicei şi bunei administraţii a Austro-Unga-riei, starea economică a acestor provincii, în un interval de 20 ani, s’a ridicat la un nivel de progres demn de invidiat de multe alte naţiuni, în cât astădi pot servi de model instructiv şi demn do imitat nu numai celor-l-altor state balcanice, ci în multe privinţe şi ţării ndstre, care avem un teren mult mai fertil, de cât acel din Bosnia şi Herţegovina, şi cu mai multe bogăţii naturale într’însul. Acest uriaş progres economic, la care a ajuns populaţiu-nea rurală a acestor provincii, nu se datoresce de cât unui program complet de reforme introduse de către adminis- www.dacQFomanica.io 608 ALBINA ti’aţia Austro-Ungară şi aplicate la început cu multă energie şi dreptate, dar în acelaşi timp şi cu multă înţelepciune, blândeţe şi spirit do împăciuire, punend totă atenţiunea pentru ridicarea moralului şi încurajarea muncii, şi luând t6te măsurile posibile în vederea îmbunătăţirii sdrteî populaţiuniî rurale, a progresului agriculturii cu ramurile eî, cum şi a desvoltării industriilor derivate, prin înfiinţarea de staţiuni agricole, cari servesc şi de şcoli practice de agricultură, prin ferme model înzestrate cu tăte construcţiunile şi instrumentele agricole perfecţionate. Se va înfiinţa în budgetul Administraţiuniî Domeniului Corâneî de la 1 Aprilie a. c. un fond pentru trimiterea unor agenţi spre a visitâ mai multe localităţi, şi în special aceste provincii, cari se asămănă în cât-vâ cu ţara năstră din punctul de vedere economic, spre a vedă şi studia tot ce s’a făcut acolo în scurtul timp de 20 ani şi voiu fi fericit dacă le voiu puteâ visitâ însu-mi împreună cu unii din d-v. Am luat acâstă disposiţiune în vedere ca agenţii sârgui-tori să se pdtă instrui cât mai mult, şi voiu ţine sâmă de aceia cari vor lucră cu rîvnă la întocmirea statisticei agricole, în sensul după cum v’am indicat în acăstă circulară. REFORMA CALENDARULUI Proectul depus de societatea de sciinţe din Bucnrcsci. fn şedinţa Senatului de Sâmbătă 19 Februarie (3 Martie) cu-. rent, d. senator Sefendache a adresat o întrebare d-lul mi-1 nistru al cultelor, asupra reformei calendarului şi a memoriului presentat în acăstă chestiune de societatea de sciinţe din Bucuresci. In discuţiunea urmată, câţi-vâ dintre membrii Senatului, cari s’aîi pronunţat contra reformei calendarului, au privit chestiunea cu totul din alt punct de vedere, de cât cel indicat în memoriul amintit şi au emis obiecţiunî cari n’aveau nimic de a face cu propunerile comisiuniî societăţii de sciinţe, propuneri cuprinse în proectul de lege alăturat la acel memoriu. Calendarul este un sistem de măsura timpului. In viaţa civilă, el este întrebuinţat pentru a exprimă datele şi termenele tuturor afacerilor publice şi private —iar în Biserică calendarul este întrebuinţat pentru fixarea datelor şi termenilor diferitelor sărbători şi posturi. www.dacoromanica.ro ALBINA 609 Prin acesta calendarul nu devine o instituţiune religiosă, cum nu este nici o instituţiune comercială, industrială sau agricolă. Calendarul este şi rămâne un sistem de măsură de care se servesc toţi ceX ce au nevoe să exprime date şi termene în afacerile lor. Dacă Biserica, din consideraţiunî tradiţionale sau pentru a păstră uniformitatea cu cele-l-alte biserici de răsărit, voesce a întrebuinţâ un sistem de măsură mal puţin exact — calendarul Iulian — acăstă •dorinţă trebue respectată. Dar nu urmăză de aici că şi în tâte celelalte ramuri ale activităţii ndstre trebue să continuăm a întrebuinţâ acelaşi sistem de măsură imperfect, condemnat de sciinţă şi de trebuinţele vieţii moderne. Ast fel este presentată chestiunea în memoriul şi proectul de lege al comisiunil societăţii de sciinţe. Iată cele două articole cari rezumă soluţiunea propusă : *Art. i... Calendarul numit gregorian, sau stil nou, va fi singurul calendar întrebuinţat pentru exprimarea datelor în tâte actele civile şi ale tuturor autorităţilor publice.» «A rt. j. Sărbătorile religiose se vor serba, după calendarul şi vechile regule ale bisericii ndstre ortodoxe.» Ast-fel, nu se aduce nici o schimbare în datele sărbătorilor. Vom rămâne şi în viitor de acord, în acăstă privire cu tâte Bisericele •ortodoxe; iar în viaţa civilă, în afacerile publice şi private, vom întrebuinţâ calendarul universal, întrebuinţat de ţările civilisate, şi vom înlătură ast-fel numerdsele inconveniente semnalate în memoriul justificativ al proiectului de lege. Situaţiunea nâstră ar deveni .ast-fel identică cu acea a Românilor ortodox! din Transilvania şi Bucovina—şi chiar a funcţionarilor noştri de la căile ferate, poştă şi telegraf, credite etc. — cari în viaţa lor civilă se servesc de calendarul occidental, iar sărbătorile le prăznuesc odată cu toţi creştinii ortodox!, după calendarul iulian. Biserica nâstră nu este atinsă întru nimic prin reforma propusă, ■după cum nu este atinsă biserica română ortodoxă din Transilvania şi Bucovina. Cât privesce încercarea de a ni se impune pentru totdeauna în viaţa civilă, un calendar neexact şi nepractic — pentru motivul că Biserica se servesce de acel calendar—ar fi ca şi cum s’ar încercă •cine-vâ să impună lumii moderne sistemul monetar de la începutul ■creştinătăţii, pentru că în biblie se vorbesce despre talanţl şi nu riespre franci sau lei. O ultimă chestiune. S’a dis de către unii că Academia Română ar fi respins reforma calendarului. Afirmaţiunea este cu totul inexactă. Academia nu a dat nici un vot, pînă acum, asupra reformei calendarului; dar numeroşi membri ai Academiei, dintre cei mal autorisaţî, s’au pronunţat în favârea introducerii calendarului occidental. Ast-fel, ca să cităm numai pe cel repausaţî: Em. Bacaloglu, în discursul său de recepţiune—-Ion Ghica, în opera sa «Pămlntul şi Omul» — Constantin Gogu, în memoriul publicat în revista Recreaţii sciinţifice de la Iaşi—au conchis pentru acăstă reformă. In-.-suşî P. S. fost episcop de Roman Melchisedec, şi dinsul membru www.dacaromanica.ro .61 ALBINA al Academiei, închee ast-fel lucrarea sa «Biserica ortodoxă şi Calendarul» (1880, p. 44): «Ce se atinge de dorinţa ce mulţi dintre Români, mal ales omeni de sciinţă, o au de a se conformă cu calendarul statelor civilisate, ne rămâne un singur mijloc de o cam dată, anume: în actele vie-ţeî civile şi politice a întrebuinţă amîndouă datele, atât cea după calendarul vechiu, cât şi cea după calendarul cel noii.» Ast-fel, cu doui-deci de ani în urmă, apărătorul calendarului iulian, unul dintre cel mal învăţaţi episcop! al bisericel ndstre şi membru al Academiei, admite introducerea calendarului noii în mod legal, în viaţa civilă şi politică. ' Reforma calendarului propusă de societatea de sciinţe, numai îtt viaţa civilă, este o reformă sciinţifică şi folositdre. Acel ce vor pune piedici acestei reforme, nu vor servi întru nimic Biserica, care este lăsată cu totul în afară de reforma propusă. Sp. IFaret, E. A. I’angrati, N. Coculescu, D. Einanuel, D. Bungeţianu* G. Ţiţeica. Din popor SNO A V A, Sn boer dăduse ordin bucătarului său, ţigan, să-î frigă o gâscă. Ţiganul îndeplini porunca stăpânului nu-^ mai de cât, cu deosebire însă că aduse la masă gâscă numai cu un picior. vi) Stăpânul, observând lipsa piciorului, strigă la ţigan; — Unde-i un picior, măi ţigane? —- Numai un picior a avut asta cocdne, răspunse ţiganul. — Cum minţi, cidră! Ai mai vecjut tu gâscă cu un picior? — Sărutăm niunile cocdne, poftim pînă la baltă şi o să vedeaţî nu numai una. Stăpânul, ameninţând pe ţigan cu bătaia dacă îl va minţi, se duse împreună la baltă. Acolo negreşit, mai multe gâsce stăteau pe mal .într’un picior. Ţiganul, scăpărând de bucurie, 14 ALBINA rinî, recomandă să fie ales un fost croitor, căruia nu-î mai mergeau treburile bine şi care eră şi cevâ rudă cu el. Un alt fruntaş spuse că ar ti mal bine să se dea acăstă slujbă vărului său, care avînd meseria de viorist şi fiind şi şchiop, merită mai multă precădere. Şi-apoî acesta se mulţumesce şi numai cu 35 fiorini lăfă. De aci se născu o certă între săteni, unii voind pe unul şi alţii pe altul, pe când croitorul şi vioristul îşi (Jiceau vorbele cele mal de ocară, fapt pentru care au trebuit să mergă maî târziu la judecată. Certa se sfîrşî cu hotărârea ce se luă de a nu maî alege nicî un învăţător, tot n’are satul parale de risipit. Dumitru Stan, care auijise acestea, stând maî la o parte, dete năvală în mijlocul mulţimeî şi cjiso: «Văcarului şi porcarului, cari duc animalele la puşune, le daţi lefă maî mare de cât învăţătorului, care învaţă pe copiii voştri lucruri fo-lositore, crescendu-î în frica lui Dumnezeu! Copiii voştri sînt fiinţe asemenea lui Dumnezeu, iar nu animalele vds-tre! Nu vă mustră cugetul de păcatul pe care-1 faceţi? Sciţi bine că punga comunei e gdlă, când e vorba de cevâ neapărat folositor tuturor!» In urmă le spuse, că el voesce să fie dascăl, fără nicî o para şi, cevâ maî mult, casa sa va servi drept şcdlă. La aceste vorbe toţi se uitară miraţi unul la altul. Câţî-vâ locuitori tjiseră că nu vreau, căci se pote ca el să vîn<}ă dracilor nevinovatele suflete ale copiilor lor. Mulţimea însă strigă: «Dumitru Stan să fie învăţător!» Săftiţa şi cu tatăl său, care se aflau faţă la acestă liotă-rîre a lui Dumitru, nu sciau ce să credă despre el. Ea se întdrse acasă şi eră atât de schimbată, ca şi cum i s’ar fi întâmplat cea maî mare nenorocire. Şi cum să nu fie aşa, când dascălul eră maî desconsiderat de cât păzitorii şi porcarii satului! Consiliul comunal recomandă pe Dumitru autorităţii şcolare, care după ce-1 puse la probă şi se convinse că tînărul are învăţătura de carte şi priceperea trebuitdre, îl întări ca învăţător. In primele cei 38.500 lei este în hârtii de valore (titluri de rentă) şi se va depune la casa de depuneri din Buda-Pesta. — Se publică şi legea asupra armatei şi a organisărif ministerului de resbel. — D-nul G. Ionescu-Gion este decorat cu medalia Răsplata muncii pentru învăţ, primar; iar d-niî Iuliu Zâne şi Nestor Ureche, cu medalia Bene Merenti cl. I, pentru merite literare. — Direcţiunea generală a serviciului sanitar a trimis o-circulară prin care face cunoscut proprietarilor şi crescătorilor de vite să ceră ajutorul medicilor veterinari pentru castrarea vitelor; căci s’au întâmplat ca o mulţime de bole să trăcă de la o vită la alta din pricina castratorilor nes-ciutori, cari nu cunosc mijlocele întrebuinţate pentru curăţirea cuţitelor cu cari se face castrarea. Proprietarii cari vor înlesni în acest chip trecerea de la vită la vită a bălelor lipiciose, vor fi daţi în judecată. — Printre caii din jud. Covurlui, bântuie răpciugă. S’au luat grabnice măsuri pentru combaterea acestei primejdiose băle. — Vine scirea că în judeţul Bolgrad din Basarabia, e o fămete cumplită. Sînt ămenî cari nu mănâncă de cât la două şi trei dile odată. Sătenii îşi vînd vitele mai pe nimic. Se spune chiar că boii şi oile n’au nici o căutare. Să fe-răscă D-deu şi pe duşmani de făme! —- In Calcuta (India) se întinde molima ciumei. Mor câte 400 bolnavi pe săptămână. — Veste urâtă vine şi din Buenos-Ayres, capitala re-publicei Argentina (din America de sud), în privinţa ciumei. — Luptele Englezilor cu Burii se urmeză. Cei d’întâiu sînt în apropiere de Bloemfontein, capitala Republicei Oran-geluî. Cei d’intâiu au părăsit mai multe oraşe ocupate, fie ca lupte mici, fie fără luptă, şi apără înaintarea Englezilor spre Bloemfontein şi spre Pretoria, capitala Transvaalului. Pe ici pe colo se svonesce că Burii ar umblă să închee pace, cu condiţia ca Anglia să respecte neatârnarea Orangelui şi a Transvaalului. Acest lucru nu păte fi însă credut, căci Anglia voesce în ruptul capului supunerea desâvîrşită a lor. Supuşi englezi din două judeţe ale coloniei Capului s’au. www.dacaromaiiica.ro ALBINA f)2G răsvrătit împotriva stăpânitorilor. şi .sau declarat alipite la Orange* ' • , , , Trupele engleze ii înecă însă în sânge, probându-le că cine e mare e şi tare. * BIBLIOTECI POPULARE. Pe fie-ccire e}i constatăm cu bucurie că se răspândesce în popbrâţia rurală dorinţa de a citi. Învăţătorii şi preoţii se silesc a formă biblioteci pentru usul locuitorilor adulţi şi al şcolarilor. O mare greutate însă se presintă: lipsa de fonduri pentru a alimentă asemenea cabinete de lectură. Ne-unim deci vocea cu d-nii mai jos notaţi pentru a rugă pe toţi autorii, editorii, posesorii de cărţi multe sau cei bogaţi cari pot cumpără, să aibă buna-voinţă a trimite Cât mai multe cărţi folositâre, bine scrise şi cu conţinut moral. D. Ilie C. Popescu pentru biblioteca comunei Urluescl-Băbenî, judeţul Argeş. St. Stoicescu şi M. Teodorescu pentru biblioteca din comuna Cervenia, Teleorman. C. Dobrescu, pentru biblioteca din Godinescî, Gorj. Serbări pentru 24 Ianuarie. In comuna Vădăstriţa, judeţul Romanaţî, s’a serbat forte lru-mos cjiua de 24 Ianuarie. Te-Deumul s’a săvîrşit de preotul paroh I. Vădăstreanu. D. I. Tănăsescu, dirigintele şcoleî, a ţinut o frumosă cuvîn-tare. Apoi d. T. Roşea a rostit o cuvîntare patriotică. * * * In comuna Bragadiru s’a serbat asemenea cjiua unirii de către elevii şcoleî şi de către învăţători. . * * * In comuna Dîrvarî, Mehedinţi, d. G. M. Sprîncenatu a luat iniţiativa serbării. S’a făcut un Te-Deum şi apoi o întrunire la şcolă. D-l învăţător’a rostit o cuvîntare; elevii au cântat imnuri patriotice. ♦ * * In comuna Buhalniţa, Neamţu, s’aii adunat în acea di elevii din Secu cu cel din localitate la primărie. Aci d-l G. Caderea, învăţător, a ţinu o cuvîntare; elevii aii cântat şi au recitat. * * * D. Al. Gr. Popescu, învăţător, a organisat o frumosă serbare în comuna Bogdana, Teleorman. D-sa a rostit o cuvîntare patriotică; apoi elevii au recitat poesil şi au cântat. www.dacQFomanica.ro Pagina gliam6ţă- ORDONANŢA. — Să-mî dai, domnule spiţer, morfină. — Asta se dă numai cu ordonanţă.. . — Păi!.. eu sînt ordonanţă. www.dacQFomanica.ro <628 ALBINA IN FORMAŢIUNI. Cititorii acestei reviste cunosc ordinul circular pe care d-1 administrator al Domeniului Coronei l’a dat către agenţii administraţiunii sale, pentru ca aceştia să iea tote măsurile necesare, ca vitele ţăranilor să aibă în tot-d’a-una pe viitor hrana trebuinciosâ şi să nu mai sufere de lipsă, căci in marc parte din acestă causă se degenereză rasele de animale din ţara nostră. Acestă circulară a început să se aplice de îndată, şi pe Domeniul Coronei Domniţa D l V. Munteanu, agentul acestei Administraţiunî, a început o serie de conferinţe în cari a expus într-o limbă populară importanţa păşunelor, arătând că trebue să nu se introducă la păşunat prea multe vite, căci prin acesta se sărăcesce prea mult solul şi se strică •din acestă căusă păşunea. Agentul Administraţiei Domeniului Coronei a arătat sătenilor că este mai de dorit să aibă mai puţine vite, dar bune, de cât multe şi în stare rea. D-sa în convorbirile sale cu dînşii le dovedesce necontenit importanţa unei culturi raţionale basată pe o lucrare sîrguitore a pămîntuluî, pe o îngrăşare suficientă a lui şi pe crescerea sistematică a vitelor în-•demnând în acelaşi timp pe ţărani să facă cât mai multe economii pentru ca să se potă ajută singuri, când se ivesc ani reî în cari produc-ţiunea pămîntuluî este mai mică. Acest agent se folosesce de (jilele de serbătore, când sătenii sînt adunaţi la biserică, pentru a desvoltâ ideile cuprinse în circulara d-luî administrator al Domeniului Coronei. D-sa merită deci totă lauda, căci pune totă sîrguinţa, ca să aplice ideile generose ale şefului seu. R. R. * * * Şi în acestă comună ca pe tote Domeniile Coronei, avendu-se jn vedere propăşirea intelectuală şi materială a populaţiunii rurale, s’a înfiinţat o societate culturală «Spătarul Milescu» sub auspiciile atât de bine voi-târe a Administraţiei Domeniului Coronei, societate care dispune în pre-sent de 98 de membri. Acum de curând ţinendu-se adunarea g-lă, s’a făcut în acelaşi timp şi următorea dare de semă asupra situaţiuniî financiare a societăţii şi s’a găsit că ea dispune în present de un capital de 3.383 lei, repartisaţi ast-fel: cotisaţiunî lunare 1.170 lei, donaţiuni 1.850, fondul de reservă 98, procente 215. Cifrele vorbesc de la sine, ele sînt destul de elocuente, pentru a încredinţa pe ori şi cine de bunul mers al societăţii şi trebue să accentuăm că acest capital este adunat în mare parte de către săteni din economiile lor şi că dacă societatea n’ar există acestă avere ar fi fost de sigur irosită. Banii adunaţi ast-fel nu stau neactivi, ci servesc pentru a împrumută •cu procente mici pe locuitorii din localitate, ferindu-i pe cât se pote de jaful cămătarilor. Societăţile culturale sînt deci şi un bun mijloc de a învăţă lumea de la ţară să facă economii, ele vor ajută la propăşirea economică a ţăranului, când se vor înmulţi şi când vor găsi protecţiune Administraţiei Domeniului Coronei. R. R. OFRANDE. D. M. Corhescu, advocat şi proprietar, a înfiinţat o biblioteci populară in -comuna Micşunescl-Grecî (Ilfov,', dăruind o sumă de cărţi în valore de 865 de lei. www.dacoramanica.ro ALBINA 629'. O societate agricolă. In Bucurescî s’a întemeiat o societate cooperativă de agricultură cu numele de «Ceres.» Scopul societăţel este: a) De a se ocupă cu vîmjărî de maşini agricole şi seminţe de tot felul sau de a mijloci procurarea de maşini şi seminţe; b) De a stimula desvoltarea crescerei albinelor, procurând stuparilor instrumente şi uneltele necesare; c) De a servi ca intermediară între agricultori la cumpărări, arendări şi vinderi de moşii, precum şi de a mijloci la desfacerea productelor agricole ; d) De a cumpără, exploata, arendă şi vinde proprietăţi rurale şi ur-bane de ori-ce fel; e) De a înfiinţă pepiniere de viţe şi pomi, a întreprinde replantărî de vii particulare, şi a face deposito de vinuri; 0 A încurajâ şi exploată invenţii agricole de ori-ce fel; g) De a întreprinde în genere ori-ce lucrări de agricultură cu diversele ei ramuri. Capitalul societăţeî va fi la început de 200.000 lei, împărţit în 4.000 acţiuni nominale a 50 lei una. Capitalul se va spori treptat cu trebuinţele. Cinci acţiuni dau drept la un vot. Nimeni nu pote ave mai mult de 2 voturi, unul propriu, unul prin procură. Iată şi numele întemeietorilor acestei societăţi: Al. Zissn, director al bănceî de scont; Y. C. Munteanu, director al şcăleî superiore de agricultură; Dr Maximilian Popovicf, chimist agronom, profesor, inspector la Regia Mnn.; I. Oncann, silvicultor-inspector la domeniul Cordneî; Dr. N. O. Popovicl-Lupa, agronom, profesor la şcdla superioră de agricultură. SERBĂRI POPULARE. In săra de 23 Ianuarie a. c., societatea culturală «Dobrovăţ» a dat ofru-mosă serbare A participat şi d-1 I. Kalinderu, presidentul de ondre al societăţii, care a ţinut o inţelâptă cuvintare. A vorbit apoi preotul D Rogojină Serbarea s’a sfârşit cu declamaţiunî, cântece şi poesii executate de către membrii societăţii. * , In comuna Mărăşesci, Mehedinţi, s’a dat la 22 Ianuarie o serbare din al cărei produs s’a cumpărat un clopot pentru şcdlă. S O I 3R T_ Comuna Ghimpeţenî, plasa şi judeţul Teleorman, a fost'groznic inundată de la 19 Ianuarie pînă la la 25 Ianuarie; asemenea şi In Februarie. * • D. I. Tănăsescu, dirigintele şcdleî din comuna Vădăstriţa, a avut nenorocirea să piardă un copil. • * www.dacoramanica.ro 630 ALBINA Ni se comunică din comuna Ruşeţ. In (Jiua de 12 Ianuarie a. c., a avut şcăla de pe Domeniul Coronei Ruset, fericirea de a fi visitată de d-1 I. Ivalinderu, administratorul Domeniului Co-rănel. După ce fu respectuos salutat de către elevi şi locuitori, cari de asemenea venise la şcălă in număr mare spre a-1 întâmpină cu tot respectul, înaltul ăspe bine-vol a se întreţină cu diferiţi elevi, mângâindu-î şi indemnându-î să fie silitori şi să asculte de învăţători. Cu acăstă ocasie împărţi la mai mulţi elevi diferite cărţi şi tablouri. Populaţiunea Bucuresciuluî. După recensămîntul făcut, populaţiunea Bucuresciuluî e de 286.001 locuitori. Din aceştia 185.697 sînt Români, 53 056 sînt supuşi străini, iar 43.318 sînt Evrei. COR BISERICESC. Domnul P. N. Başturea, învăţător-diriginte al şcolei din cătunul Ariciu, comuna Gulianca, judeţul H.-Sărat, încă din anul 1898, a înfiinţat cu elevii un cor bisericesc in două voci. Prea cucernicia sa Părintele Protoerefl. al judeţului R.-Sărat, a numit pe d-1 Başturea cântăreţ la acăstă parohie. BIBLIOGRAFIE. D. I). E. I’opeseu, învăţător-diriginte în Tismana, Gorj, a dat la lumină o broşură fdrte instructivă populară cu preţul de 5 bani. Titlul este: «Cartea vieţii, sentinţe, maxime, proverbe, cugetări». MULŢUMIRI Prinţesa Smaranda D. P. Moruzi, abine-voit a oferi şcolei din Zamoslea în trei ani consecutivi câte 30 — 40 snopi de paie de grad şi secară necesari la predarea lucrului manual; pentru asemenea ofrandă, învăţătorul H. D. Enescu, îi aduce vii mulţumiri în numele şcăleî. * * * D. Mihalaclie, dirigintele şcolei din Şendrescî, Tutova, în numele locuitorilor aduce vii mulţumiri d-luî D. Constandache, deputat, care a bine-voit a oferi acestei şcoli şâse bănci noui, făcute cu spesele d-sale. * * * Epitropia Bisericii parohiale (îlodenî, Dâmboviţa, aduce viile sale mulţumiri dămnelor: Maria D. Georgescu, Filotea T. loneseu şi Elisabeta I. Sipi-cânu din acăstă parohie, pentru zelul şi dragostea ce au către biserică; ofe-rindu-î in deosebite rînduri mai multe obiecte. * * * • D-1 D. Moisescu, advocat în Brăila, de câte ori visităză moşia d-sale din www.dacaromanica.ro ALBINA 631 comuna Crevenicu-Mare, Vlaşca, dovedesce că vrea cu tot dinadinsul ridicarea intelectuală, morală şi economică a sătenilor de pe moşia d-sale. Haine, cărţi şi bani a distribuit fiilor de săteni săraci, cari unnăză la şcdla din sat şi se silesc la învăţătură. Ba, la eâţl-vâ elevi, le-a înlesnit urmarea în cursul secundar. Grâu de semănat, porumb pentru hrană, nutreţ şi chiar bani a înlesnit multora din săteni. Demonstraţjunî practice a făcut sătenilor cu privire la alegerea grâului pentru semănat, la solarea lui, cu privire la arături şi in genere cu privire la munca agricolă, cu intenţiunea de a încredinţa pe săteni despre resulta-tele unei agriculturi raţionate. Sub-semnatul, în vederea celor de mal sus, exprim prin publicitate res-pectose mulţumiri şi felicitări la adresa d-lui Moisescu, pentru felul cum d-sa cugetă, simte şi voesce faţă de sătenii români. C’. Spâncstianu. * * * Direcţiunea şcOleî din comuna Vaţa, judeţul Olt, aduce in numele între-geî şcole câldurose mulţumiri, persOnelor notate mal jos, cari au bine-voit a contribui cu bani la cumpărarea mal multor obiecte necesare şcolel. Dr. D. Stăncescu 10 lei; Maior Petre Velicu, Pr. FI. Constantineseu, I0n Silveanu. Marin Gânţoiu, I6n Săvulescu, Mateiu Popescu, Pr. Constantineseu, Vasile Moţoescu, St. Florescu, Pr. I. Costăchescu, L). Petrescu câte 5 lei, D. Petrescu, Pr. D. Săvulescu câte 4 lei, Pr C. Bălan, Ioniţă Oprescu. lancu D. Petrescu, Radu Vâlcu Pr şi Teodor Săvulescu câte 3 lei, Sandu M. Ciu-rescu 4 lei, D lonescu, I6n R. Dimitrescu D. Popescu, Petre Ion Niţulescu, Marin Petre Oprescu. Ioniţă Ion Ciurescu, Stan Ion Oiurescu, Radu, R. Ciurescu, R. Dimitrescu, M. Ion Andreiu, P. Vlădescu, Gh. S. Popa Gheor-ghe, 1. Florea Diaconu, IOii Dumitru Maria, Ion R. Ciurescu şi Stan Miu • câte 2 lei, FI. Marin Mierloî, Oprea Florea, Chiriac Florea, D-tru B. Pirciu, llie Cristescu Spinenî, lOn Drăgulescu, T. N. Stoica, Pârvu D. Maria,' Stan Stan llie, Sandu Stan Dina, Tudor Ştefan Stroe, Ion Ghiţă Stroe, Ioniţă S6re Gânţoiu, Badea Gănţoiu, MateiO llie Preotăsa, Dragonîir Florea Da-conu, Nae Ion Stroe, llie Stanciu Răţoiu, Dumitru Ion Stanciu, Radu 1. R. Ciurescu, Stan Ion R. Ciurescu, Marin- Radu Popa Savu, Tudor Ştefan Rada, Gheorghe Oprescu, Ştefan Dumitru Stroescu. Stan Ion Mogoş şi Dumitru I6n Leasă câte un leu, Radu Tache Petrescu 1,60 şi Stan Săvulescu 60 bani. Posta Administraţiei i i Gh. Petrescu, Cujmiru, Melied. Abon. d-v. pe anul al lll-lea achitat cu chitanţa 19.973. Frânte Lustgart, Iaşi. Idem 19 711, trimis No. cerut. C. 1. Botez, Iaşi. Tabloul vi s’a trimes cu No. 18. Ştef. N. Nanii, Iaşi. Idem sînteţi achitat cu chitanţa 19.474. Valentin Sello, Moinesci Idem idem chitanţa 19 993 C. Gkica, Băile Govora Idem iderii chitanţa 17.397. Pr R. N. ArsenesCu, Gorgota. Idem idem chitanţa 19821. C. Constantineseu, Podenii-Noi. Idem No. 22 idem chitanţa 17.171. C. Popescu. învăţ., Fieni. Idem idem chitanţa 17.334 I. Ciorănescu, Moroeni. Idem idem chitanţa 19 117. I. I. Kitzeseu » Idem idem chitanţa 17.136. D. Florescu, învăţ. Poroina-Mare, Idem idem, chitanţa 17.388. FI. Cârjaliu, Pristol, Mehed Idem idem chitanţa 19.974. Andrei Popescu, Slănic Muscel. Idem idem chitanţa 20.955. Mazilu, Serg.-Adjutant, Galaţi. Idem idem chitanţa 17 020. Smaranda Cosmovici. Tg.-Nemţ. Idem idem chitanţa 20.916. Neculaî Panait, Câsimcia. Idem idem chitanţa 14.586. Pr. D. Castravete, Ciuturesci. Idem idem chitanţa 19.699. www.dacoromaiiica.ro 632 ALBINA Păr. Al. Botez, Şipotele, Iaşi. Am primit prin sf. vostră abonamentii’ pentru parohia Şipotele pe timp de la 1 Octoinbre 1899—30 Septeinbre •1900 şi am liberat chitanţa 20.988, pe care am trimis-o'; se vede că s’a perdut, dacă n’aţi primit-o, căutaţi şi în revistă înăuntru. I. Băurceanu, Tgu Berescî. V'am trimes tabloul. C. G. Spineanu, înveţ. Orzescî, Mehed. Abon. d-v. achitat şi pe anul al III-lea cu chitanţa 19.898, v’am trimes tabloul cu No. 19 al revistei. 1. Pavelescu, Hotarele, IlfOv; Idem 19.732/ idem. Pr. G. Janolliu, Cepleniţa, Iaşi. Idem 17.332 idem. G. Nuţescu, Bulbucata. V’am trimes a Il-a oră. Păr. Delcescu. Islaz. Idem 19.899, idem. Păr. Ilie Demetrescu, Bechet. Din cel 20 lei trimişi cu mandat No. 17 din 23 Dec. 1899, v’am achitat pe sf. vostră pe anul al III-lea cu chitanţa 17.523 şi pe C. Tănăsescu tot pe anul al III-lea cu chitanţa 17.524, iar lei 10 i-am dat fiului d-v. în E ItAS.i. > IMENSE CANTITĂŢI DE ARBOU RODITORI, DE ALEE ŞI ÎMPĂDURIRI ARBUŞTI FLORIFERÎ = RÂDĂ’INÎ DE SPARANGHEL. l*rcţurile cele mai reduse. _ Catalogul Ilustrat se trimete franco, ccrendu-se Migasinulul şi Depoului DATCULESCU ___________________117, Calea Victoriei, Bucurescl. __ Cel mai mare şi cel mai vast magasin din Ţară si singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOÂNELE Bucuresci, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei. Glicto pentru bărbat! Do vax eu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 » » oxtra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 » » cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95 Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 » » facon Klappe, 15,95 » » pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95 » » cu nasturi, 15,95, 14,95 * glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 » » nasturi, 16,95 Ghete color, simple, 13,95, 12,95 » » beseturî, 14,95, 13,95 » »• şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » » nasturi, 14,95, 13,95 » » » piele rus. 15,95,14,95 Pantofi p’entru bărbaţi Do gemsr 10,95, 9,95, 8,95 clievreaux americau,9 ,95 » » franţuzesc, 12,95 « color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 * » piele rusescă, 12,95, 11,95 Ghete pentru dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95, 12,95, 11,95,10,95 » » ext. fine, 15,95,14,96,13,95,12,95 » » High-Liffe, 16,95 » color. 12,95, 11,95, 10,95 » » High-Liffe, 15,95, 14,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95. Ghete pentru băeţl, fete şi copil Pentru băeţî, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la tote sezonele se pote găsi încălţăminte bună şi cu preţuri fabulăse de eftiue. Magasinul la t6te Sesonele lingă Poliţiă. BucurescT, Calea Victoriei 27, bucuresci. 5% Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei. Cititorii revistei vor avd un scăijgmint do 6% din preţurile însemnate, presentând cuponul. Institutul de Arte Grafice CAROL GOBIj, Strada DAmnei 10. —Liucurescî. www.dacorQinamca.io