ANUL III.
30 Ianuarie 1900,
Bbon. în ţara pc an Uei 5 % fibon în străin, pe an Lieî 8
6 luni » 3 g un număr............15 bani
i'	Pentru anunoiuri 1 leu linia
Corqitetul de Redacţie:
icearju	«f= G- Jldamescu
;cu-Jrfotru	V. S- filo ga
fi/. J/ico/aescu Corjst. C. pop.-Vaşcâ Qr. Ceodossiu.
G- Coşbuc J. Crescu p. 2) u/fu
SUMAR:
Darul Principelui Carol.—G. T., Povestea poporului Troglodit.—AT. O. Popovict-Lupa,. Căţeaua cu lapte. — V. S. Moga, Cum se face vinul.— îngrijirea gurei şi a dinţilor.—Londra.—Hotinul.—G. T., Cronica săptămanei.—/d>» Isvoranu, O scrisdre.— Un bătrân, Nu spuneţi minciuni!—!). D. Drăcea, Comunicări. — C. R. Teofăneacti-Gribincea, Serată Musicalâ.—Numiri noul. — O faptă mare.—Scirî. — /?., «Arta do a cresce înalt.» — Capete încoronate asigurAndu-şi viaţa. — împiedecarea butdelor de a pişti.— Apel.—T. Suynea, O faptă lăudabilă. — Victimele beţiei. — Mulţumiri.— Poşta Administraţiunil.
Ilustraţiunl: Vedere din Elveţia.—Cum se face vinul. — Ruinele fortăreţii din Hotin.—Bucătarul supărat.
Redacţia ţi jîdministrafia JYr. JVIâijtu/esa fi/o. 9, Jjucurescf.
www.daconnnanica.ro
Comitetul organisator al Congresului agricol, aduce la cunoştinţa tuturor agricultorilor că în t}iua de 2 Februarie a. c., ora 2 p. m., în marea sală a hotelului Bristol, se va ţine o adunare generală, în care se va vota statutele alcătuite de acel Comitet pentru înfiinţarea unei societăţi a tutulor agricultorilor, fără deosebire.
Scopul principal este: Prosperarea agriculturi., asigurarea agricultorului pînă la producerea recoltelor şi asigurarea producătorului în contra speculei intermediarului.
Pentru atingerea acestui scop, se va înfiinţa o cooperativă de bancă şi o societate de asigurări generale.
Repetăm că la acăstă adunare sînt invitaţi toţi agricultorii. Cei cari n’au primit invitaţiuni personale, sînt rugaţi a consideră acesta ca invitaţiune şi sînt rugaţi cu insistenţă a nu lipsi de la adunarea generală de la 2 Februarie a. c.
Cine voesce să se imbogăţescă în scurt timp să citdscă cartea:
Cultura porumbului şi fabricaţiimea ţuiceî
DE
Luca Fortunatn.
Se vinde la tote librăriile.
GRADINA PREOTUL ILIE
Biserica Cotrocenî.—Bucureşti.
Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătdre, Bracji, Pini austriac! Thuya şi altele.—Stupi. Trandafiri. * 1
La administraţia revistei nostre se găsesce spre vîndare din lucrările d-luî C. Râdulescu Motru:
1.	Valărca Silogismului......................... cu	lei	1,—
2.	Problemele Psihologiei........................»	»	1,50
3.	Bolul social al filosofici....................»	»	0,50
Din lucrările d-luî G. Coşbuc:
Resboiul nostru pentru neatârnare pe înţelesul tuturor, lei 1,10 Povestea unei corone (le oţel.........................» 1,50
Asemenea se găsesce:
Colecţia revistei pe anul I şi II în fascicole, fie-care an cu lei 5,— Idem legată într’un volum fie-care . . . . » » 7,— Ori-cine ne trimite costul cărţilor notate mai sus leprimesce franco la domiciliu.
www.dacoromamca.ro
ALBINA
465
Darul Principelui Carol.
A. S. R. micul Principe Carol ne-a dat un semn de bunătatea inimei Sale şi ne arată că nu e numai moştenitorul tronului ci şi al virtuţilor Regelui nostru şi al iluştrilor Sei strămoşi.
Când delegaţia judeţului Constanţa s'au presentat M. S. Regelui spre a expune situaţiunea judeţului şi au arătat mizeria în care se află populaţiunea din Dobrogea, A. S. Regală Principele Carol s’a grăbit a oferi economiile sale consistând în doue piese de aur românescî a câte 20 lei, spre alinarea suferinţelor a săracilor din Dobrogea.
Cele doue piese de aur oferite de A. S. Regală au fost trimese una la Tulcea şi alta la Constanţa, spre a ti date unei familii, celei mai sărace şi care ar merită a fi ajutată
*
• * *
Iată adresa Ministrului de Interne cătră Prefectul Tulcei.
Domnule Prefect,
Astăzi la orele 3 p. m., d. G. Filipescu, fost mareşal al Curţii, presentându-se în biuroul nostru ne-a comunicat că în cjiua când delegaţiunea judeţului Constanţa s’a presentat M. S. Regelui cu raportul anual de situaţiunea judeţului şi pe când expunea trista stare de miserie în care se găsesce populaţiunea din acel judeţ, A. S. Regală Micul Principe Carol, adânc mişcat de cele autjite, a oferit micile Sale economii, consistând în două piese de aur a 20 lei fie-care, pe cari d. Filipescu mi le-a remis pentru ca să fie date la doue familii din cele mal sărace şi împovărate de copii din judeţul Tulcea şi Constanţa.
Comunicându-vă cele ce preced, vă înaintez şi d-v. una din acele piese chiar în acestâ scrisore, rugându-vă să dispuneţi a se da unei familii care, în adevăr, va meritâ ajutor prin miseria în care se află şi prin numărul copiilor.
Cea-l-altă piesă am trimis-o în acelaşi scop d-lul prefect la Constanţa.	'
Primiţi, vă rog, d-le prefect, asigurarea osebitei mele conside-raţiunl.
Secretar General, (ss) D. S. Neniţescu.
*
* *
Prefectul răspunde:
Domnule Ministru,
Am onore a răspunde la ordinul Domniei Vostre sub No. 52677/99 că în urma scrisorel d-lul Secretar general al acelui onor. Minister, din 24 Decembre 1899, cu care ni s’a trimes piesa de aur de 20 lei oferită de micul Principe Carol, spre a fi dată celei mal sărmane familii şi împovărate de copii din acest ju-
www.dacaromanica.ro
466
ALBINA
deţ, am dispus spre a se cerceta despre o asemenea familie şi constalându-se că în oraşul Tulcea se găsesce familia Ioan Râ-dulescu împovărată de 11 copil şi că se află în desăvîrşită lipsă şl miserie, am remis acea piesă de aur d-luî I. Rădulescu, capul (Jiseî tamilil, care mulţumind de ajutorul ce i s'a dat, rogă pe Atot-Putintele-Dumnecjeu să dăruiască ani mulţi şi fericiţi Alteţei Sale Regale Principelui Carol
Tot de odată anexez aci copie după telegrama de mulţumire ce a adresat Alteţei Sale Regale, sus numita familie, precum şi după chitanţa semnată de Ioan Rădulescu, prin care declară că a primit piesa de aur de 20 lei.
S’a născut apoi ideea că acestă piesă de aur în loc să se în-streineze de I. Rădulescu să se cumpere de la el şi să se încredinţeze regimentului 33 din Tulcea.
Sub-semnatul am primit acea piesă de aur de la d-1 I. Rădulescu şi am plătit-o cu 122 lei, sumă ce e resultatul unei coti-saţiunî între ofiţerii regimentului şi alţii.
Piesa de aur, s’a şi depus de sub semnatul spre păstrare la cancelaria regimentului 33 Tulcea.
Scopul a fost şi este următorul: când A. S. Regală Principele Carol va fi major, regimentul 33 de Tulcea, în numele eotisan-ţilor va oferi Principelui Regal acestă piesă de aur, care repre-sintă primul contact al Alteţei Sale Regale cu poporul şi iii special cu poporul Dobrogean.
Primiţi, ve rog, Domnule Ministru, încredinţarea înaltei mele consideraţiunî.
Prelect, (ss) 1. Neniţescu.
Familia celui ajutat a mulţumit cu următârea telegramă Alteţei Sale Regale Principelui Carol.
Familia Ioan Rădulescu compusă din 13 membri ve ureză să trăiţi ani mulţi fericiţi, mulţumindu-vS respectos pentru fru-mosa ofrandă ce i-aţî făcut prin d. Neniţescu prefectul judeţului Tulcea.
Ioan Rădulescu, părinte Maria Rădulescu, mamă Alexandru fiu, funcţionar Dumitra fiică, clasa II secundară Ştefan fiu, clasa IV primară Yasilina, fiică, clasa III primară Constantin fiu. clasa 111 primară Elefterie fiu, clasa II primară Jean fiu, clasa II primară Traian fiu, clasa I primară Stelian fiii, şcola Frobelianâ George fiO, şcdla Frobeliană Valter fiu, în etate de un an.
www.dacaromaiiica.ro
Vedere din Elveţia
468
ALBINA
POVESTEA POPORULUI TROGLODIT (După Montesquieu).
i^^raiâ în Arabia un mic popor numit Troglodit, care se trăgea din vechii Troglodiţi, locuitorii străvechi ai peş-terilor. Dacă ar fi să credem pe istorici, apoi aceşti (<$)§ Troglodiţi semănau mai mult cu dobităcele de cât cu
o	ămeniî. Poporul troglodit însă nu eră atât de pocit.
Ei nu erau păroşi ca urşii, nici nu scoteau ţipete ascuţite ca maimuţele. Aveau doi ochi ca toţi ămeniî; însă erau atât de răi şi de crmji, că nu găsiai la dînşii nici cel mai mic pic de dreptate şi de omeniee.
Aveau un domnitor care, voind să-î îndrepteze, îi stăpâ-niâ cu asprime; dar dînşii îl uciseră împreună cu totă familia lui.
Fapta fiind săvîrşită, se strînseră să-şi alegă nisce nouî cârmuitori. După multe neînţelegeri, îşi puseră judecători. Dar de abia îi aleseră şi neputendu-i suferi îî uciseră şi pe aceştia.
Acest popor, slobod acum de orî-ce cârmuire, nu mai eră stăpînit de cât de pornirile luî sălbatice. Se învoiră cu toţii să nu mai asculte de nimeni; fle-care să trăiască de capul luî, să-şi vadă de nevoile şi interesele sale, şi fără să mai fie povăţuiţi de cine-vâ.
Acestă hotărîre a tuturor plăcu peste măsură. Dînşii îşi (jicoau: La ce bun să nii pierd eu vremea muncind pentru ămenî do care n’am nevoie? De-acum mă voiu gândi numai la mine; voiu trăi fericit. Ce-mi mai pasă ca şi cei-l-alţi să fie tot astfel? lini voiu mulţămi t<5te nevoile mele, fără grijă de cei-l-alţi Troglodiţi, ajungă ei orî-cât de ticăloşi, ori-cât de netrebnici.»
Erau în luna când se semănau ogărele. Fie-care îşi (Jise: «Nu voiu munci câmpul de cât atât cât îmi va da grâul ce-mi trebue ca să mă lirănescă; mai mult mi-ar fi nefolositor: la ce să mă ostenesc pentru nimic?
Pămînturile acelui popor nu eraţi de acelaşi fel: unele erau sterpe, altele pietrose, iar altele, aşecjate în locuri j6se şi udate de mai multe pîrae. In acel an, seceta fu atât de niare, că pămînturile care erau în părţile înalte, fiind cu totul lipsite de apă, nu rodiră de fel; pe când acelea cari putură fi" udate dădură mult rod. Din acestă pricină, mulţi din locuitorii munteni pieriră de fome, căci cei din vale se împotriviră să-şî împartă recoltele cu ei.
; Anul următor fu fărte ploios, aşa că locurile ridicate fură de o rodnicie de neaucjit, şi pămînturile jose fură înecate. Jumătate din popor ţipă de făme iarăşi; dar aceşti mise-rabili aflară ămenî tot atât de răî, cum fuseseră şi ei.
www.dacQFomanica.io
ALBINA
469
Era un om care avea un câmp destul de rodnic, pe care îl cultiva cu mare grije. Doi din vecini! Iu! se uniră, îl goniră din casă şi-î luară câmpul. Apoi făcură între dînşil o legătură, spre a se apără împotriva tuturor car! ar voi să le ia locul. Şi într’adevăr că e! se susţinură câtă-va vreme unul pe altul. Dar unul din eî, se sătură de atâta împărţire cu tovarăşul seu. Voind să aibă întrăga ţarină pe sema lui ucise pe cel-alt. Stăpânirea sa însă nu fu de lungă durată, căci alţi doî Troglodiţi se apucară să-l atace. Fiind prea slab, ca să se lupte, fu măcelărit.
Un Troglodit aprope gol vădu nisce lînă ce eră de vîn-dare. întrebând de preţ, negustorul îşi dise în sine: «De sigur că n’ar trebui să cer pe lînă de cât atâţia ban! ca să tîrguesc două mertice de grâu; dar pentru ce n’aş vinde-o pe un preţ de patru or! mai mare, ca să pot luă opt mertice?» Cumpărătorul trebui să plătescă preţul cerut.
«Sînt destul de vesel, (Jise tare negustorul, voiu avea acum grâul dorit.»
—	Ce d*cî? A! nevoie de grâu? întrebă cel ce cumpărase lîna. O să te cam mire preţul; dar o să plătesc!. Sci! că grâul e fbrte scump, şi că fdinetea s’a întins pretutindeni. Dă-m! înapoi bani! ce ţi-am dat, şi-ţ! voiu da un mertic de grâu...
—	Cum, numai un mertic? Şi eu care credeam... dise gânditor negustorul de lînă.
—	Nu pot sâ-ţî las din preţ, de ar fi chiar să crăp! de fonie.
Cu tbte acestea, o bdlă grozavă bântuia în acel ţinut. Un doctor dibaciu sosi acolo dintr’o ţară vecină, şi dădu nisce lecur! atât de minunate, că tămădui pe toţi bolnavi! ce-î căutase. Când bdla încetă, el merse pe la ce! căutaţi şi le ceru plata; dar nicî unul nu voi să-î dea nimic. Doctorul se întorse în ţara sa, unde ajunse forte obosit, după un drum atât de lung. Dar, îndată după plecarea luî, audi că b<51a se ivise iarăşi şi bântuia cu maî multă furie în acel pămînt nerecunoscător. Troglodiţi! merseră la el de astă dată, ne maî aşteptând să vie singur.
—	Ce folos, dmenî nedrepţi, — le disc doctorul — aveţi în suflet o otravă mai omorîtdre de cât aceea de care voiţi să vă vindecaţi! Nu ma! meritaţi să aveţ! un loc pe pămînt pentru-că n’aveţ! câtuşi de puţin simţiri omenesci! Voi nu cundsceţ! nici una din regulele omenie!! Şi-aş! crede că super pe Dumnedeu, care vă pedepsesce, dacă m’aşî împotrivi la dreptatea supărări! luî.
*
* *
Troglodiţi! pieriră prin însăşi răutatea lor şi fură prada propriilor lor nedreptăţi. Din atâtea familii, nu ma! rămaseră de cât două, care scăpară de nenorocirile naţiune!. Se
www.dacoromanica.ro
470
ALBINA
găsiau în acostă ţară doi <5meni f<3rte ciudaţi: aveau omenie, cunosceau dreptatea, iubeau virtutea. Legaţi prin onestitatea inimel lor, vedeau cu milă jalea şi pustiirea obştescă. Şi tocmai acesta eră temeiul unei tovărăşii noul DînşiI inundau cu aceeaşi tragere de inimă pentru folosul amîndorora. N’aveau neînţelegeri, de cât din acelea ce le nasce o dulce şi gingaşă prietenie. Retraşi în cel mal depărtat colţ de ţară, despărţiţi de compatrioţii nedemni de înfăţişarea lor, duceau o vieţă fericită şi liniştită. Se părea că pămîntul ro-deâ de la el singur, cultivat de aceste cinstite mâni.
îşi iubeau femeile, şi erau din parte-le tot atât de dragi T6tă grija lor eră să-şi crescă copiii în calea virtuţii DînşiI le înfăţişau fără încetare nenorocirile compatrioţilor şi le puneau înaintea ochilor acest exemplu atât de trist: îl făceau să simţă că folosul fie-căruî om se topesce în folosul tuturor; că fără de o cârmuire, drăptă şi seridsă ajunge într’o stare înapoiată, din pricină că lipsesce tocmai ceea ce-I pdte înfrăţi interesele şi asigură înfiriparea şi înălţarea lui; că a voi să se despartă omenii unii de alţii este a voi să se piardă; că virtutea nu e câtuşi de puţin un lucru care ni se pare obositor; că nu trebue nici odată s’o privim ca o îndeletnicire grea, şi că a face altuia dreptate este o milostivire pentru noi
Cel doi dmenl drepţi avură în curînd mângâierea părinţilor virtuoşi, de a avea copil cari să le semene. Tînerul popor care se ridică sub ochii lor, spori prin căsătorii fericite: de şi numărul crescu, înţelegerea fu aceeaşi; şi virtutea departe de a se slăbi prin mulţime, prinse rădăcini tari printr’un număr mare de exemple.
Cine şi-ar pute închipui fericirea acestor Troglodiţi? Un popor atât de drept trebuiâ să fie iubit şi de Dumneijeu-Indată ce el deschise ochii, ca să-l cundscă, învăţă să se temă de Dînsul; şi religiunea veni să îndulcăscă în moravuri ceea-ce firea îî lăsase prea înăsprit.
DînşiI hotărîră sărbători în cinstea lui Dumnezeu. Fete şi flăcăi, împodobiţi cu flori, le prăznuiau cu jocuri şi sunetele unei musicî câmpenesc!; urmau apoi prânzuri la cari se vedea bucuria, ca şi simplitatea mâncărilor. In aceste petreceri nevinovate vorbea firea lor cea bună, şi acolo învăţau el să-şi dea inima şi s’o primescă.
DînşiI mergeau la biserică, unde se rugau lui Damneijeu. Nu vedeai bogăţii nepotrivite cu lăcaşul Domnului şi o cos-tisitdre îmbelşugare; astfel de dorinţe erau nedemne pentru fericiţii Troglodiţi Se găsiau acolo, în faţa altarului spre a cere sănătate pentru părinţii lor, unirea în;re fraţi, dragostea femeilor lor, iubirea şi ascultarea copiilor. Nu aveau dar nevoie de prea bogate oddre, în casa Domnului
Săra, după ce turmele se întorceau de la păşune, şi după ce boii osteniţi aduseseră plugul, se reuneau iarăşi; şi, după
www.dacaramamca.ro
ALBINA
471
o cină cumpătată, cântau nedreptăţile celor d’întâiu Troglodiţi şi nenorocirile lor; virtutea, ivindu-se iarăşi cu un popor noii, şi fericirea lui, dînşii serbau mărirea lui Dumnezeu, darurile ce el le dă omenilor cari i se r6gă, şi supărarea lui pentru cei ce nu se tem de Dînsul. Ei vorbiau apoi despre farmecele vieţii câmpenesc!, şi despre fericirea unei stări necontenit împodobite de nevinovăţie. Apoi adormiau şi somnul lor nu eră nici odată întrerupt de griji şi de necazuri.
Firea le mulţumia tdte nevoile şi le da chiar mai mult de cât doriau ei. In acestă ţară fericită, lăcomia eră necunoscută: îşi făceau daruri, şi credeau că cel care le-a dat avea totdeauna adevăratul câştig. Poporul troglodit se privea ca o singură familie: chiar turmele lor erau amestecate şi nu întâmpinau greutate de cât la alegerea lor.
Un Troglodit spunea într'o c)i: «Tatăl meu trebue să-şi lucreze ţarina mâne; mă voiu sculă cu două cesurî înaintea lui, şi când va veni la câmp, îl va găsi muncit.»
Pe altul îl vestiră că i-au furat hoţii turmele: «Sînt necăjit, (Jise el, pentru-că aveam o junică cu totul albă pe care voiam s’o aduc jertfă lui DumneZeu. Sau chiar «se află Un •câmp care se învecinesce cu al tatălui meu, şi cei cari îl muncesc stau tdtă Z*ua în arşiţa sorelui; mă duc să sădesc la hotar doi copaci, ca acei sărmani <5menî să se p6tâ ■odihni la umbra lor.»
într’o Z'. pe când mai mulţi Troglodiţi erau împreună, un bătrân vorbi unui tînăr, pe care îl bănuise că făcuse o faptă i'ea : «Nu credem ca el să fi săvîrşit o asemenea crimă, Ziseră toţi tinerii Troglodiţi; dar dacă a făptuit-o, să m<5ră cel din urmă din familia lui!»
Pe un alt Troglodit îl vestiră că nisce străini i-au spart casa şi i-au luat tot ce avea. «Dacă n’ar fi fost nedrepţi, răspunse el, aşi dori ca DumneZeu să le dea o mai lungă întrebuinţare a lucrurilor furate de cât mie!»
Atâta înflorire deşteptă pofta vecinilor. Aceştia se strîn-serâ în grabă, şi pe un deşert temeiu, hotărârâ să le ră-pescă turmele. îndată ce lucrul fu auZit, Troglodiţii le tri-miseră un sol care le vorbi ast-fel:
Ce v’au făcut Troglodiţii? V’au furat femeile, v’au răpit vitele, v’au pustiit câmpiile? Nu! Noi sîntem drepţi, şi ne temem de DumneZeu. Ce cereţi de la noi? Voiţi lînă, ca să vă faceţi vestminte? Voiţi laptele vitelor ndstre, sau rddele pămîntuluî nostru? Lăsaţi armele, veniţi în mijlocul nostru, şi noi vă vom da tot ce .ne cereţi. Dar jurăm pe ce avem mai sfînt, că dacă veţi intră în ţara nostră ca vrăşmaşi, vă vom primi ca un popor nedrept, şi vă vom socoti ca pe nisce fiare sălbatice.»
Aceste cuvinte fură primite cu despreţ. Acele popdre barbare intrară înarmate în ţara Troglodiţilor, pe cari îl credeau
www.dacoramanica.ro
472
ALBINA
că se apără numai cu nevinovăţia lor. Dar cu toţi erau gata de apărare: îşi puseră în mijlocul lor femeile şi copiii. Un foc nou eşise din inima lor: unul voiâ să mdră pentru tatăl său, altul pentru femeia şi copiii sei. al treilea pentru fraţi, al patrulea pentru prieteni, cu toţii pentru poporul troglodit; şi locul celui care cădeâ în luptă eră luat numai de cât de un altul, care, în afară de pricina pentru care se resboiau cu toţi, avea încă o mdrte a parte de resbunat.
x\st-fel fu lupta nedreptăţii şi a virtuţii. Acele popăre mi-şelnice, cari nu căutau de cât pradă, n’avură ruşinea să fugă. Ele fură învinse de virtutea Troglodiţilor, fără însă să fie atinse.
Câtă deosebire între cei d’întâi Troglodiţi, prieteni nelipsiţi ai relelor, şi între cei din urmă Troglodiţi, icdna sfîntă a tot ce e mai desăvîrşit în sufletul omenesc!
G. T.
CAFEAUA CU LAPTE.
smm cetit în No. 16 al acestei reviste cele scrise de d-1 Vpjy farmacist-chimist C. D. Parepa, asupra cafelei cu lapte.
Fiind-că m’am interesat şi eu puţin de acestă cestiune
^ şi o judec şi după experienţa proprie, voiu să-mi dau şi eu părerea asupra ei.
Teoreticesce atât d-1 dr. Argeşanu, cât şi d-1 Parepa, amîndoi au dreptate: doi mari experimentatori bavarezi, Voit şi Pettenhofer, cari au adus multă lumină în cestiunî de nutriţiune, au dovedit prin încercări făcute cu dmenii, cum că cafeaua, adică principiul activ al cafelei, are însuşirea de a încetini preschimbarea materiilor, din care constă corpul omenesc. In schimbul materiilor introduse în corp prin hrana fjilnică, dăm afară pe cele ce au devenit de prisos. Ei bine, când consumăm cafea, procesul acesta se desfăşură mai încet, în timp mai îndelungat, de unde urmeză, că cafeaua «micşorâzâ cerinţele de hrană, amână pofta de mâncare, omul păstrâză puterea de muncă, fără să obosâscă.» Mai urmeză de aci, că mulţumită cafelei, facem economie de hrană. Acesta este fapt dovedit experimentat şi confirmat prin observaţia de tdte cjilele, că o cafea înainte de masă închide pofta de mâncare, etc. Orî-cum faptul este de cea mai mare însemnătate pentru economia casnică.
Acum ori că cafeaua este cu sau fără lapte, efectul ei specific particular rămâne acelaş în amîndoue cazurile; însă fenomenul în întregimea lui se schimbă, când cafeaua se consumă cu lapte:
D-1 Parepa are dreptate: taninul, acea substanţă care în unele fructe (mere, pere pădureţe) nţî face gura pungă,»
www.dacaromanica.ro
ALBINA
473
se găsesc şi în cafea; el prin ferberea cafelei se topesce în apă şi dacă în fertură turnăm lapte, atunci într’adevSr substanţele proteice din lapte (substanţe cari dau brânza şi urda) se combină cu taninul şi fac o combinaţie insolubilă, ase-mănătore celei a taninuluî cu pelea în argăselă. Acea combinaţie resistă ia mistuire şi este lesne de înţeles, că cantitatea ’'eî este cu atât mai mare, cu cât şi cea a taninuluî este maî mare. Ori acesta din urmă atârnă de durata ferbereî: taninul se topesce maî mult şi maî lesne în apă fârtă. Prin urmare cafeaua cu lapte pregătită în acest chip, adică cu cafea fdrte tare, cu extract de cafea, este neasemănat maî greii de mistuit, de cât o cafea fertă maî puţin. Aşâ se explică, de ce cafeaua cu lapte, cum o consumăm noi dimineţa închide pofta de mâncare, cel puţin aşâ am observat eu cu, mine însu-mî.
D-l Parepa exagereză însă efectele rele ale cafelei cu lapte; dacă acele efecte ar fi aşâ de marî, băutura cafeleî s’ar părăsi cu totul.
Ţin anume să spun cititorilor acestei reviste, că în Germania, pe lângă puţină cafea negră fertă tare (şvarţ) şi cafea cu lapte aşâ cum o cundscem noi, se consumă de către bogat şi sărac, fdrte multă cafea pregătită în chipul următor: cafeaua răşnită grăunţos se pune într’o pungă de pânză, iar cu acesta într’o pîlnie; deasupra tdrnă apă clocotită, care se strecoră într’o cană. Se face ast-fel o infusiunc, cum ar <Jice spiţerii sau doctorii, nu o dccocţiune sau fertură propriu <|isă. Este uşor de înţeles, că prin infusiune sau o-părălă taninul cel periculos nu se disolvă de cât în mică cantitate, aşâ că cafeaua cu lapte pregătită cu ast-fel de infusiune este mult maî lesne de mistuit. Cu asemenea cafea m’am obişnuit de pe vremea, când eram student; o iau dimineţa, fără a-mî închide pofta de mâncare; din potrivă, pînă la 12 ore trebue să mănânc încă o felie de pâine cu unt sau să beau un pahar cu lapte, etc. La dejun mănânc cu poftă. Dacă însă iau cafea cu lapte obişnuită, nu numai că stomacul nu-mî cere o gustare la 10 ore, dar şi la 12 ore pofta de mâncare este maî mică, fără însă să sufer turbu-rărî de mistuire, ca acele povestite în No. 16! Asemenea tur-burărî pot aveâ loc, însă de sigur că nu sînt regula generală, ast-fel că cafeaua cu lapte rămâne o băutură cu atât maî nutritivă, cu cât cafeaua e maî puţin fertă.
N. O. Popoyicî-Lupa.
UN CUVÎNT
Generos se numesce cel care iartă greşala, iar răutăcios cel care pote, dar nu voesce.
www.dacofomanica.ro
474
ALBINA
CUM SE FfTCE VINUL’
truguriî treb.ue culeşi atunci când sînt copţi, dacă voim să avem un vin bun. Strugurii copţi se cunosc după următorelo semne: codiţa începe a deveni de e colore ocheşe, ciorchina este atârnată mai mult în jos, bobele sînt moi, la cea mai mică apăsare se sparg cu multă înlesnire şi ciorchina se rupe lesne de pe tulpină.
La noî în ţară, în unele localităţi, culesul viilor începe de pe la 15 Septembro stil v.; iar în alte localităţi şi maî târziu. Strugurii se culeg când s’a ridicat rouă de pe eî. Când plouă sau când ploia
Cum se face vinul.
a încetat nu trebue culeşi strugurii, de cât numai atunci când apa de pe eî s’a svîntat, dacă voim să avem vin bun.
Strugurii se tae de pe corde cu un briceg sati cu cosorul, se pun în nisce coşuleţe şi pe urmă în
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
475
hârdae mai mari unde se sdrobesc (mustesc) prin ajutorul unei furci de lemn cu 3 — 4 craci; sau se pot musti cu o anumită maşină. După ce s’a mustit, se varsă în lin, unde se mai calcă de către omeni ca să se mustescă şi mai bine; apoi se tescuesc. Mustul din lin curge într’un hârdăîi, de unde se ia şi se pune în butie ca să fiarbă. Butia nu se umple pînă la vîrf, ci se lasă puţin golă.
Mustul prin fierbere îşi pierde gustul cel dulce şi devine vin, care are un alt gust.
Pentru ca mustul, când fierbe, să nu dea afară din butie, se face înprejurul vranei un gard de pâ-mînt galben. Când fierberea a încetat, atunci se umple butia pînă la vrană, pentru ca vinul să nu se strice. Vinurile albe, când fierb, au trebuinţă de o căldură de 30 grade centigrade, de aceia în cramă unde sînt buţile în caro fierbe vinul, dacă e frig, se face focul la sobă.
Când cine-vâ voesce să aibă vin alb şi un vin roşu, atunci nu trebue amestecaţi strugurii albi cu cei roşii. Dacă voim să avem vin roşu, după ce strugurii s’au mustit, îi lăsăm să fiarbă în tocitore cu boştina lor şi după ce fiertul a încetat, vinul se trage şi se pune în altă butie; iar boştina se pune de se tescuesce bine, aşâ ca să se scurgă tot mustul. După aceea se scote din tesc şi se pune în putini uncie se apasă bine şi se ţine pînă se face rachiu.
Pritocirea vinului.
Vinurile cele mai nuoî cât şi cele vechi, se pritocesc cel puţin odată pe an, în luna lui Februarie şi pe la începutul lunei lui Martie. Când se face pritocitul, timpul trebue să fie frumos, cald, să nu fie noros şi să nu bată vîntul Pentru ca vinurile noui să se învechiască mai de grabă, trebuosc pritocite de 3 ori pe an; iar vinurile roşii numai de 2 ori pe an. Primul pritocit, la vinurile nuoî albe, se face prin luna Decembrie. A doua pritocire se face’ de la 8—20 Martie stil v. şi a treia de la 10— 20 Iunie stil v.
www.dacocomanica.ro
476
ALBINA
Vinurile cele roşii noul se pritocesc în Martie şi Iunie; iar vinurile cele vechi se pritocesc numai odată pe an în luna lui Martie.
Vasele în care se păstreză vinurile trebuesc să fie curate, căci alt-fel vinurile se strică. Cele mai bune vase sînt acelea cari sînt făcute din lemn de stejar.
După doi sati trei ani de vechime, vinurile se pot pune şi în sticle, cari, astupate bine, se pun în pivniţe în nisip.
V. S. Moga.
îngrijirea gurii şi a dinţilor.
ginţii sănătoşi şi frumoşi sînt podoba gurii. Dinţii, dacă ofi sînt buni, înlesnesc forte mult mistuirea, căci este bine sciut că cele mai multe bole de stomac provin din pricină, că nu avem dinţi, pentru-că alimentele înainte de a trece în stomac, trebue bine sfărîmate în gură cu dinţii.
Aşâ dar, cunoscând ce mare însemnătate au dinţii pentru sănătatea omului, ei trebue bine păstraţi; căci pe lângă aceea că din lipsa lor provin cele mai grele bole de stomac, gura fără dinţi este şi torte urîtă.
Se scie că dinţii sînt acoperiţi de un smalţ, care este o materie tare, ce nu se atacă de acrituri, după cum se întîmplă la ori-ce ose. Deşi acest smalţ este tare, el însă se sparge lesne, când se lovesce de materii tari şi se crapă cu mai mare înlesnire sub influenţa schimbărilor reped! de temperatură, când adică după mâncări sau băuturi reci se iau îndată calde.
După ce odată smalţul dinţilor s’a spart, sau s’a crăpat cât de puţin, în crăpătura făcută intră materii acre din hrană, cari rod dintele şi-l fac din di in cji mai găunos; mâncarea intrată în dintele găunos începe a se descompune şi a se formă un miros urît, şi sute de microbi intră în dinte sau măsea, pe care o distrug cu desăvârşire.
Cel mai bun lucru este ca omul să-şi îngrijâscă forte mult dinţii pînă-i are. Stricarea dinţilor în multe caşuri pro-
www.dacoramanica.ro
ALBINA
477
vine din negrija mamelor, cari nu împedică pe copiii lor de a sparge în dinţi lucruri tari, ca sâmburi şi altele. Asemenea trebue a se observa ca, în timpul mâncării, copilul să nu iea după mâncări calde mâncări reci şi dimpotrivă.
Spre a păstră dinţii în bună stare nu este bine a mâncâ numai carne simplă, ci amestecată cu legumi, căci carnea rămâne mai lesne printre dinţi şi-i strică. Nu este iertat a sparge cu dinţii lucruri tari, precum: nuci, alune, zahăr şi altele. Stricarea dinţilor provine mai ales din mâncări zăhărate în cantitate prea mare. Fisiologii moderni au constatat că măselele sănătose puse într’o soluţie de zahăr, după câte-vâ dile devin moi.
După fie-care mâncare să se spele gura cu apă călduţă spre a se curăţi de mâncarea care a intrat între dinţi, căci căci alt-lel ea putredesce acolo producând un miros greu şi dureri. Dinţii se păstreză prin curăţenie, spălându-i regulat în tote dilele cu apă puţin călduţă şi cu o composiţiune de prafuri.
Cele mai bune prafuri sînt cele următore : pulvere de sepia, pulvere de alumeu crud, din fie-care câte un gram; pulvere de cremor tartar 8 grame; pulvere de coje de chină şi pulvere de coje de cascarilă, din-fie care câte 3 grame; pulvere de iris florentin (micşunele) 20 grame ; şi oleu de mentă (ismă) 3 picături; tote acestea se amestecă bine. Cu aceste prafuri se spală cu o perie mole pe dinţi în fie-cre dimineţă. Sau să se iea tot de la farmacie: pulvere de chinchină, cărbune vegetal, din fie-care câte 6 grame; cremor tartar şi clorat de potasă din fie-care câte 3 grame; apă de Colognia şi esenţă de mentă (ismă) din fie-care câte 3 picături; să se amestece bine şi să se spele pe dinţi în fie-care dimineţă cu perie mole.
La sate, unde nu se află farmacie şi nu se pot procură aceste prafuri pote ori-cine să înlocuiască prafurile prin: cărbune de lemn de teiu bine pisat, două linguri de masă; sare două linguriţe mici şi o jumătate de linguriţă de praf de cuişore (Caryophilata); sau în lipsă de cuişore se va pune praf de foi de mentă.
Aceste tote bine amestecate şi făcute praf mărunt compun cel mai bun mijloc pentru conservarea dinţilor.
La multe persone se întîmplă că le mirose gura urît. Acest miros pote proveni sau din stomac sau din pricina
www.dacaromanica.ro
478
ALBINA
dinţilor stricaţi şi reu îngrijiţi. Nu este lucru mai neplăcut de cât unui om şi mai cu deosebire unei femei să-i mirosă gura, căci mirosul neplăcut al gurii te alungă şi te tace să pierdî tote închipuirile frumose.
Dacă mirosul gurii provine din stomac trebue să se iea doctorii purgative (adică medicamente, cari fac eşire afară); dacă totuşi nu încetă mirosul, atunci trebue să căutăm cu doctorul.
Când însă mirosul gurii provine din pricina dinţilor, atunci să se cureţe bine dinţii cu unul din prafurile amintite mai ’nainte, sau să se clătescă gura de mai multe ori pe di cu fiertură de flori de Chamomila (muşeţel) 300 grame; glicerină engleză 80 grame şi apă clorată 15 grame.
După fie care mâncare şi sera înainte de a ne culcă e bine a ne spălă în gură cu apă curată, trecându-ne uşor cu o bucată de pânză curată sau cu un burete.
La mulţi gingiile sînt forte slabe, aşâ că la cea mai mică atingere începe a curge sânge din ele. Cel mai bun lec e împotriva acestora de a se frecă gingiile de mai multe ori pe di cu un petecuţ curat de pânză şi cu praf de bo-rax. Asemenea este bună pentru acesta apa de hrean (ar-moracia cochlearia); care se prepară ast-fel: se iea o bucată de hrean, se piseză bine, se pune puţin rachiu şi apă în-tr’un vas şi se lasă să fiarbă la foc; după aceea se tornă într’o sticlă şi cu acestă soluţie se clătesce gura de mai multe ori pe di. Asemenea este bună apa de pelin (absint). Adică frundele de pelin se pun la foc să fiarbă în apă, în urmă se strecorâ şi lăsându-le să se răcescă, se clătesce gura cu ea de mai multe ori pe di.
Pentru mirosul de gură se iea câte-vâ foi de mentă (ismă), se pun în 250 grame de apă şi alte 250 grame pe vin şi se lasă 3—4 clile într’o sticlă bine astupată la un loc călduros. Din acestă zemă se va lua în fie-care di câte o ceşcă; bend timp de 10—15 dile regulat, va dispare cu desăvârşire mirosul urît din gură.
Cum am dis, din pricina neîngrijirit dinţilor se produc dureri de dinţi. Când cine-vâ sufere de dureri de dinţi, să se ferescă de răcelă, să facă gargară cu ceaiu de malvă (nalbă), sau de mac (papaverum), asemenea oţet cu sare; iar dacă gingia şi faţa este umflată, să se pună cataplasme cu tăinâ de in. Să se iea sulfat de chinină un gram împărţit în
www.dacQromanica.ro
ALBINA
479
doue prafuri, din care se va lua câte unul la fie-care doue ore. Să se pună în dinte sau măsea, dacă e găurită, o bucată de bumbac muiat în unt de cuişore (olium caryoghili aromatici).
In ori-ce cas este mult mai bine dacă măselele sau dinţii stricaţi se scot, căci de multe ori pentru un dinte sau măsea stricată se strică şi alţii buni.
Repet încă odată, că curăţenia conservă dinţii pentru mult timp.
LONDRA
-că Englezii sînt acum la ordinea (Jileî, transcriu aci, după o gazetă streină, câte-vâ date din cea mal nouă statistică a acestui oraş.
Numărul total al locuitorilor se ridică la 6 milidne şi jumătate.
Stradele sînt lungi de 13.000 chilometri.
31% din locuitori sînt absolut lipsiţi de mijldce.
Pe an se consumă în Londra 400.000 de hol, 1.500.000 de miel,
8.000.000 de pasări. 400.000.000 de livre de pesce, 500.000.000 de stridii; se consumă 500.000.000 litrurî de bere, etc.
Pe an se cheltuesc 500.000.000 clc franci pe băutură. Pe an sînt 38.000 de procese pentru beţie.
HOTINUL*.
Dăm aci o ilustraţie representând fortăreţa ve-■che din oraşul Hotin, de pe marginea Nistrului.
Oraşul acesta este des pomenit în istorie şi în poesiile nostre poporane. In el, după descripţia lui Oostache Negruzzi, s’a petrecut tragica morte a lui Alexandru Lăpuşnenu, Domnul Moldovei.

www.dacoromanica.ro
Ruinele fortăreţiî din Hotin.
ALBINA
481
Cronica săptămâneT
—	Timp călduros, moină şi desgheţ în ţară. Ploi calde de vară, aprope în tote părţile. Apele cresc cu iuţelă şi ameninţă cu înecuri lumea mărginaşă, înspăimântată. Revărsări ale Dunării, Oltului, Olteţului, Argeşului, Dâmbovi-ţei, Bârladului, etc., al căror curs e şi întrerupt de mari cătăţimî de sloiuri.
Citez în trăcăt înnecurî la: Islaz, Giurgiu (port), Olteniţa, Fetesci, Ostrov, Periş, Tatina, Chirnogî, etc. Acesta e încă o nenorocire pe ţară, pe lingă lipsa de bani şi de grâne. Cârmuirea face ce-î stă prin putinţă, ca să înlăture primejdia.
—	La stîrşitul săptămânei îngheţuri uşore, fără vre-o în-rîurire asupra semănăturilor.
— O veste pentru şcolele din Braşov. Se scie că statul nostru e dator să plătâscă bisericii sl. Nicolae din acel oraş o sumă anuală, ca despăgubire pentru drepturile ei de proprietate asupra câtor-vâ moşii din ţară dăruite sau cumpărate pe vremuri.
Se mai scie că guvernul unguresc nu mai da voie epi-tropiei bisericeî să primâscă de vre-o doi, trei ani acei bani, credendu se că sînt un ajutor pentru şcdlele nostre din Braşov, iar nu o despăgubire. După multele negocieri între statul român şi cel ungar s’au ajuns la înţelegere.
D-l Take Ionescu, ministru financelor, a adus la Cameră un proect de lege pentru plata acelor bani, atât de trebuitori pentru existenţa şcolelor române. Capitalul se r'dică la 962.500 lei, pentru care statul va scote hârtii de rentă cu 4%) şi-l va depune la casa din Pesta, prin mijlocirea guvernului ungar. Dobînda, în sumă de 38.500 se va da epitropiei bis. sf. Nicolae, spre a o întrebuinţâ la traiul şcolelor din Braşov, însă sub supraveghiarea cârmuirei unguresci.
De acestă înţelegere a vorbit şi în Camera maghiară căpetenia miniştrilor, d-l Szel.
—	M. S. Regele consfinţesce legea pentru recunoscerea institutului de fete «Barbu Catargiu,» ca personă morală. In acestă calitate pote dobîndi legate şi bunuri, trebuitore înfiinţării sale. Amintim că în acel institut aflat în comuna
www.dacoromamca.ro
482
ALBINA
Maia, jud. Ilfov, se primesc câte 12 fete române, scăpătate, cărora li se dă crescere şi învăţătura primară, după care sînt internate în vre-un institut de fete din Bucurescî.
—- Vede lumina un aşteptat diar «Apărarea naţională,» forte însemnat în mişcarea în potriva socialismului, necredinţei şi maî ales a marelui pericol cu care deslegarea de la sine a chestiei israelite ameninţă România. Vieţă lungă şi. . . isbândă!
—	Ministerul Instrucţiune* aprobă ca text pentru înve-ţămîntul primar cartea «Imnuri religiose» a d-luî Iacob Ne-gruzzi.
—	Acelaşi minister a fost îndrituit să primescă frumosa sumă de 300.000 lei, de la d-na Maria D. Teiuleanu, ca danie şcolei profesionale din Pitesci. Din aceşti bani se va clădi un local, se va ţine un atelier model, se vor da burse elevelor sărace, şi se vor înzestrâ absolventele premiate, în vederea deschiderii de ateliere.
Fapta acesta creştinescă şi românescă e mai pre sus de ori-ce laudă! Merită să fie imitată şi de alţi prieteni ai propăşirii.
—	Nu putem încheia, fără a spune câte-vâ cuvinte şi de resboiul Anglo-Boer, al căruia sfîrşit îl aşteptă toţi, cu nerăbdare. Se păreâ un moment că norocul armelor va trece şi de partea Englezilor; dar a fost dor părere. In însemnata luptă de la Spionscop, unde se credeâ că Englezii au învins, s’a adeverit că Burii i au respins cu mari pierderi. Generalul Buller a fost nevoit să se retragă peste fluviul Tugela.
Acum se svonesce că ar fi trecut din nou acestă apă şi că adi mâne se va da o mare luptă pentru liberarea oraşului Ladismith, în care sînt 10.000 soldaţi englezi, înconjuraţi însă de trupele Burilor.
Se vorbesce chiar că Burii, spre a sili pe Englezi să se predea, sînt pe cale de a abate apa unui rîu mare care să înece oraşul. Ce va mai fi, vom vede.
—	Pentru ori-ce împrejurare, Franţa începe să-şi spo-rescă flota şi să-şi înarmeze porturile şi coloniile. Costul de 900 milione al acestei afaceri ne pote spune ce grozave sporiri şi înarmări vor fi!
G. T.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
483
o scris6re
Iii dorinţa-mî înflăcărată de a răspândi gustul cititului In masa locuitorilor din satul mieii, sciind că cartea este cea mal puternică armă de Învins în lupta pentru traiu, uram gândit să fac sacrificii nu numai morale ci şi materiale, punând in manile copiilor înaintaţi in arta citirii şi absolvenţilor, venerabila revistă populară «Albina,a care să le fie o fântână de unde să se adape cu numerăse cunoscinţe neapărat trebuinciose sulletulul şi inimii.
Du am plecat de la principiul: Copilul e stăpânit de o înflăcărată cu-riositale de a cunosce căt mai multe adeverind şi lucruri din ce în ce mai noul şi, mai variate.
EI bine, acestă calitate firâscă a copilului trebue satisfăcută prin diferite mijloce educative şi instructive. Unul din aceste mijldce este fără Îndoială şi revista d-v6stră cu varietăţi sciinţifice, literare, morale-religi6.se şi practice, care, venind In fie-care Duminică cu ceva nou, va desvoltâ fdrte mult gustul cititului, căci curiositatea nu-î va lăsă pînă ce nu o vor citi cu drag.
Cu modul acesta se va formă încetul cu incetul şi la sate omeni pasionaţi de a se instrui prin citirea cărţilor şi revistelor alese şi folositore omului şi patriei.
Nu numai atât, dar chiar nesciutoriî de carte, ascultând în fie-care di câte ceva plăcut de la tinerii cititori, vor Îndrăgi acest institut de lumină (şcola), in cât conferinţele de Dumineca ale inveţătorilor, şcdla de adulţi şi biblioteca rurală nu vor rămâne o literă mortă, ci vor fi ascultate şi frecuentate.
Fondul religios, moral şi cultural vor reînvia ca prin farmec; iar ignoranţa, geniul răului, nu va mal ţine încătuşată ţărănimea nâstră acusată de unii pe nedrept că este refractară.
Doresc insă să mă urmeze şi alţi colegi şi omeni de inimă, cari cugetă la formarea generaţiunilor viitore, gândindu-se la mărgăritarul de proverb poporan : «AI carie, aî parte.»
Primiţi, vă rog, domnilor redactori, asigurarea profundei mele recunos-cinţe şi veneraţiune.
Mu Isvomnu.
____________________ învăţător, Isv6role-McliedinţL
NouT premii abonaţilor noştri.
Pentru 1 Aprilie 1000 toţi abonaţii revistei plătiţi pe anul al Ill-lea cum şi cei ce se vor abona din nou, vor lua parte prin tragere la sorţi la 7 premii, consistând în 5 tablouri în culori, rcprescntând subiecte din istoria naţională, aveml flecare tablou lăţimea de 110*™' pe 96*™' înălţimea, încadrate în rame aurite; precum şi 2 hărţi a ţării Românesci cu ţările vecine, întinse pe pânză şi lucrate de Institutul geografic al armatei, în mărime de 2™ pe 2™ închise în tocuri elegante. în unmerul viitor vom descrie subiectul fie cărui tablou în parte. Aceste premii se pot vedea expuse în vitrinele Institutului de arte grafice Carol Golii, str. Ddnmeî 16.
Premiile ce se acordă gratuit tuturor abonaţilor achitaţi pe anul al Ill-lea, tabloul „Luarea Griviţei“ şi care este în curs de expediţie, se va acordă şi în viitor, tuturor câţi vor mai plăti sau se vor mai abona din nou.
www.dacoromanica.ro
484
ALBINA
Nu spuneţi minciunii
— Poveste pentru copii, dar pe care o pot citi şi omenii mari —
|oî băieţi de la ţară veniră odată cu o căruţă I în curtea proprietarului moşiei.
G<ţ5C Eră frig. După ce descărcară cele ce adu-To sese, intrară în bucătărie să se încăl^escă. Bucătarul, văţlendu-i sgribuliţî, îi pofti să şeţlă şi-şi vStjlu de treba lui. Peste câte-vâ minute eşi din bucătărie.
Cei doi băeţî se uitară la maşina cea mare pe
Bucătarul superat.
care se aflau o sumă de ole, crătiţî şi mai câte altele.
— Mi-e cam fonie, ţlise Yasile. Ar fi bine să cerem ceva bucătarului.
www.dacQFomanica.ro
ALBINA
485
—	Aşî! să cerem! răspunse Ghiţă. Maî bine să ridicăm capacul de la vre-o olă de-astea şi să şterpelim ceva. De unde o să scie el? Pînă să bage de semă, noi am şi eşit pe portă.
—	De! Mi-e cam frică.
—	Taci din gură, ţlise Ghiţă. Iacă eti ridic frumuşel capacul ăsta, iau bucata de carne care e d’a-supra — Tii!.. ce frumosă e!—şi ţî-o dau ţie s’o bagi în buzunar...
Cum ţlise, aşa şi făcu.
—	Acuma, veţli, eu pot să jur că nu e la mine şi tu poţi să juri că n’aî luat-o.
D’abia isprăviră şi sosi şi bucătarul.
Cum intră, mirosi că s’a întîmplat ceva. Se gândi puţin, se uită la tote olele şi băgă de semă la una că e puţin strîmb capacul; atunci privind la cei doi tineri, $ise restit:
—	Mi-aţi luat de aci o bucată de carne.
Noi! Aşi!—Cum!—Nu e la mine!—N’am luat-o eu!
—	Tăceţi din gură, pungaşilor, le ţlise bucătarul.
Iată, tu Ghiţă aî luat-o din olă, fiind-că ţi-e plină de grăsime mâneca hainei; iar tu aî pus-o în buzunar, fiind-că se vede că pică do acolo ceva grăsime..............................................
Nu ştiu, carnea au mâncat-o ori nu; dar bătaie ştiu că au păpat.
Nu spuneţi minciuni, căci vS daţi de gol!...
Un bătrân.
COMUNICĂRI.
Un abonat al nostru din corn. Cacaleţî, ne comunică cele ce urmăză: Starea in care se află semănăturile rapiţa şi grâul, sint forte satisfâcătore şi este speranţă de bune resultate. insă semănăturile de grâu se strică în-tr'un mod fdrte considerabil de către ingrozitorile stoluri de ciori ce se află în aceste împrejurimi şi care dacă nu se va luâ măsuri pentru omorârea acestor pasări rău făcătdre omului, pentru acăsta vă rog ca să bine-voiţî a interveni pe lingă onor. ministru al agricultureî, ca să dea ordin şi să se ia măsuri de urgenţă pentru stirpirea acestor pasări cari pe viitor vor aduce altă sărăcie ţăranului plugar.
P. P. Prăcea.
www.dacQFomanica.ro
486
ALBINA
Serată Musicală.
In sera de 4 Decembrie 1899 a avut loc o serată musicală în localul societăţii culturale «Ion Kalinderu,» de pe domeniul Coronei Bicaz, în beneficiul el.
La orele 12 sfîrşindu-se serata, toţi asistenţii au stat la masă, cu oare ocasiune d-1 Simion Pop, inginer, a ridicat un toast în sănătatea d-lul Ion Kalinderu.
D-1 Olimpiu Boiu, silvicultor, a mulţumit persdnelor cari au luat parte la acestă serată.
La ora 1 s’a început dansul—cu hora —care a urmat cu aceiaşi animaţie pînă în dori de di, când toţi au plecat cu mulţumirea în suflet, că au avut fericirea de a asistă la o aşâ frumosă serată.
Printre domne am remarcat următorele: Armăşescu, Căp. Dor-nescu, Giacomuzi, Teofănescu, Gherasimescu, lonescu Piatra-llcovits, Stela Pop, Iloevet, Grigoriu, lonescu, Atanase, Nica, Adămescu, Marc, Constantinescu, Grita, Stoica, Breţeanu, Pappi, etc.
Din buchetul de domnişdre putem cită: Virginia Armăşescu, Pirvu, Giacomuzzi, Mild, Chirchert, Catea, Trifan, Grigoriu, Breţeanu, dom-nişdrele Gritta şi Frunzete.
Intre domni am vSdut pe: Stefânescu, contabil-şef la A. D. Coronei, Olimpiu Boiu, silvicultor, Simion Pop, inginer, Stoica, directorul penitenciarului Pângaraţî, Doctorul Burghelea, Giacomuzzi, Vaitsuh, Popovicî, primar, Căpitan Dornescu, sub-locotenenţiî Co-rigescu, Preda şi Aritonovicl, C. Armăşescu şi Negoescu, silvicultori, C. Vrânceanu institutor, Gherasimescu, telegrafist, Grinţescu, telegrafist, Pop, contabil, Nica şi Aftanase, perceptori, lonescu, Trifan şi Teofănescu Gribincea, învgţătorî, I. Grigoriu, Constantinescu, Marc, Bogdan, Ilcovits, Iitodor, Adămescu, Gh. lonescu, Grita, preotul V. Mărculescu, Stoica, Vasiliu, Papi, Milfayect şi mal mulţi săteni şi sătence.
C. II. Tcoftlnescu-Gribincen.
Inveţător.
NUMIRI NOUI.
D-1 G. Patriciu, profesor la şc61a de învăţători din Bârlad, e numit inspector primar al despărţirii Craiova, în locul d-luî Bucur Spirescu, trecut ca director al liceului din Ploescî.
—	D-1 N. Popovicî, profesor, a fost numit director al gimnasiuful din Huşi.
—	Părintele econom G. Pascal din Slatina, e numit protoereu al judeţului Olt.
—	D-1 Luca Elefterescu e numit prefect al jud. Prahova.
—	D-1 Gh. Bogdan, e numit secretar general al ministerului de interne.
—	D-1 D. S. Neniţescu, fost secretar general la ministerul de interne s’a numit director la Banca Naţională.
www.dacocomanica.ro
ALBINA
487
O FAPTĂ MARE.
Un bun amic al nostru, harnicul învăţător St. Popescu din comuna Tonca, jud. Ialomiţa, ne aduce la cunoscinţă un fapt important, un mare act filantropic făcut de d-niî haracopol. Dsa ne tirmete chiar textul actului oficial.
Institutiunea dotai ii
»
Panait A. Haracopul şi (raţii, Constatat fiind, că şatenul plugar este fundamentul, pe care se ridică edificiul statului Român;:
Că existenţa şi viitorul statului depind de buna stare a ţăranului muncitor de pămînt, fiind incontestabil că din munca lui se produce întrega avuţie naţională şi a contribui după puteri la desvoltarea ţăranului român şi la îmbunătăţirea stării lui materiale, este o datorie către ţară;
Că printre mijlocele, cari pot contribui la acest scop se pot© prenumără şi înlesnirea ce s’ar face la contractarea căsătoriilor căci se observă adesea, că multe din fetele ţăranilor fiind îm-pedicate din lipsa de avere de a trece în căsătorie legimă, care este basa societăţii, trăiesc în legături ilicite, care atinge morala publică şi socială;
Panait A. Haracopul şi fraţii săi Spiru şi Nicolae Haracopul,. pătrunşi de ace&t adevăr şi de un adânc sentiment de recunos-cinţă către ţara ospitalieră, care le-a servit de a doua palrie, şi. de iubire adevărată către sătenii muncitori de pămînt, în mijlocul cărora au trăit peste 40 ani, au decis să formeze o insti-tuţiune de ajutorare a ţăranilor muncitori de pămînt în condi-ţiunile urrnâtore:
Scopul instituţiuniî
Art. 1. Scopul instituţiuniî este de a înlesni căsătoria fetelor de ţărani muncitori de pămînt şi lipsiţi de mijloce, dotând (Jece fete pe fie-care an din cele mai sărace şi mai meritose prin buna purtare şi hărnicia lor, dându-le o zestre în valore de 500 lei de fie-care şi consistând în doi boi, o vacă cu lapte şi un car sau plug sau o casă de locuinţă.
Aceste fete se vor lua, opt din comuna Rosesci—Voluaşi cu cătunul Cioraiu, pedinte de aceeaşi proprietate, una din Toneas cătunul Cadâna şi una din Coslogenî, judeţul Ialomiţa.
Fondatorii instituţiuniîJţ
Art. 2. Instituţiunea se fondeză de către Panait A. Haracopul şi fraţii săi Spiru şi Nicolae, cari din produsul muncii lori agricole dăruesc în acest scop suma de una sută mii lei nouţ.
Fondul instituţiuniî
Art. 3. Acest capital de o sută de mii lei, în scrisuri funciar©' rurale de o°/0 cu cuponele de I Ianuarie 1899, depus la Casa
www.dacoroinamca.ro
488
ALBINA
de depuneri şi consemnaţiune sub recipisa No. 71.961 din 20 Maiu 1899, formeză fondul inalienabil al instituţiunil, al cărui venit de 500 lei va servi în perpetuitate la îndeplinirea scopului arătat mal sus, ridicându-se la timp cuponele representând acest venit.
Ridicarea cuponelor se va face la timpul cuvenit de către consiliul de administraţie al instituţiunil prin un delegat al său împuternicit anume pentru acesta.
Art. 4. In cas de amortisare a scrisurilor care formeză fondul instituţiunil, consiliul de administraţie va îngriji a le înlocui prin alte scrisuri tot funciare rurale 5% sau cu dobânda cu care se vor emite noile scrisuri. Asemenea se va procedă şi în cas de convertire a acestor scrisuri. Diferenţa, care va resultâ prin înlocuirea lor se va depune iarăşi la Casa de depuneri, căutând pe cât se va pute, ca venitul fondului să nu se reducă în nici un cas.
Iar în cas de scădere a venitului, Consiliul de administraţie va avisâ la modalitatea de reducerea sumei destinate pentru dotarea unei fete.
Consiliul de administraţie
>
Art 5. Consiliul de administraţie se compune din fraţii Pa-nait, Spiru şi Nicolae A. Haracopul, din Glierasim A. llaracopul şi din d-1 Ion Poenaru-Bordea şi va continuă a se compue tot-d’a-una din cinci membri.
Consiliul însă va pute lucră în mod valabil ^participând la orî-ce lucrare, trei din membrii lui.
Sediul consiliului de administraţie va fi în BucurescI, strada Domniţei No. 18.
Art. ti. In cas de morte a vre-unuia din membri actuali aî consiliului de administraţie din familia Haracopul, el se va înlocui prin unul din fraţii lui Glierasim G. Haracopul, adică Mi-hail, Constantin sau Foţi G. Haracopul, iar în cas de stingerea acestei familii, ultimul descedent făcând parte din consiliul de administraţie va desemnă pe succesorul seu.
De asemenea cel de al cincilea membru în consiliul de administraţie d-1 Ion Poenaru-Bordea va desemnă însuşi pe viitorul său înlocuitor.
Art. 7. Membrii consiliului de administraţie vor lucră în mod gratuit, depunând tot zelul şi activitatea lor în executarea leală a filantropului scop.
Modul de executare al scopului instituţiunil
Art. 8. Alegerea fetelor cari vor fi meritat mal mult să beneficieze de acest ajutor se va face în modul următor:
In fie-care an primarul comunei Roşii - Volnaşî, învitat pre-labil de către consiliul de administraţie direct sau prin un delegat al său, va convocă în adunare pentru Duminica dinaintea
www.dacaromamca.ro
ALBINA
489
Crăciunului, un număr de cel puţin 50 de locuitori fruntaşi’ luaţi numai dintre plugari, ca toţi împreună cu proţiî şi învăţătorii satului, să decidă care din iete vor fi de măritat şi vrednice de donaţiunea ce li se destină, pronunţându-se tot de odată şi asupra felului în care se va da zestrea lîe-cărel fete, adică în vite şi în instrumente agricole sau în casă de locuinţă.
Tot asemenea se va urma şi pentru cătunele Cadâna şi Cos-logenî, convocându-se de către primarii respectivi în număr de cel puţin 25 săteni de fie-care cătun.
Art. 9. Deliberările acestor adunări se vor consemnă intr’un proces verbal, făcut în dublu şi sub-semnat de tote personele presinte. Unul din aceste exemplard se va depune la primărie, iar cel-l-alt se va înaintă consiliului de administraţie al institu-ţiuniî la sediul el în Bucurescl. Consiliul de administraţie prin trei din membri săi sau prin împuternicitul lor va decide asupra proceselor verbale şi va orândui un representant al săâ, care în înţelegere cu primarii şi notarii respectivi să procedeze la procurarea obiectelor încuviinţate, la trecerea lor în actul dotai şi la predarea lor în cjiua căsătoriei faţă cu primarul şi notarul comunelor respective, luându-se şi îndeplinindu-se formele cuvenite pentru atingerea adevăratului scop al instituţiuniî în mod demn şi asigurător.
Art. 10. Prima convocare se va lace anul acesta 1899 înaintea Crăciunului şi se vor înzestra numai cinci fete, venitul fondului, ce se va încasă prin cuponul din I Ianuarie 1900 nerepresen-tând de cât valorea de 2.500 lei şi fiind insuficient pentru un număr mal mare de fete. In anii viitori însă înzestrările se vor face conform prescripţiunilor arătate mal sus.
Art. 11. Preşedintele Tribunalului Ialomiţa împreună cu Procurorul după timpuri, vor ave dreptul şi sînt rugaţi să privi-gheze asupra modulul de executare al scopului instituţiuniî.
Trei exemplare după aceste statute se vor depune prin îngrijirea fondatorilor la primăriile comunelor Rosti — Volnaşî, To-nea pentru Cadâna şi Dichisenî pentru Coslogenî, unul la Preşedintele Tribunalului de Ialomiţa şi un altul la Casa de Depu-punere şi Consemnaţiune.
Făcut astăcjl, 20 Maiu 1899, în Bucurescl.
Fondatori:	(ss) S. A. Haracopul
„ , TI	,	N. A. Haracopul
P. A. Haracopul	1
S. A. Haracopul
N.	A. Haracopul
S O X IR, X
D-l Alexandru Christu Popescu (Spătăreî), însciinţeză că a dat în . editura d-luî Angliei N. Vasilescu (librar, Alexandria), un volum ce va apare în curlnd, din scrierile sale: Sdruncinărilc vieţii (nuvele), şi din care 50 volume le va dona bibliotecilor din ţară.
www.dacQFomanica.io
•490
ALBINA
«ARTA DE A CRESCE ÎNALT.»
raSi’ar părea că este o glumă a se (Jice că există o ase-menea artă; dar un doctor francez vorbesce fdrte se-rios despre acessta.
El se întrebă: cum se face că din părinţi înalţi es copil mici?
Pentru ca să crescă, organismul trebue să şl asimileze bine t<5te materiile nutritive ce primesce. Pe aceea, de câte-orî organismul va avă vre-o bolă şi nu va pute să asimileze bine cele ce introduce, funcţiunile vieţii se vore-xercitâ rău şi desvoltarea corpului nu se va face bine. Când dar copiii vor moşteni de Ia părinţi vre-o metâhnă care să nu lase a funcţiona bine organele, eî nu vor pute cresce. De aceea copiii părinţilor alcoolici (beţivi) sînt tot-d’a-urta slabi, mititel sau sînt proşti incapabili de a învăţă carte.'
Un alt rău care împedică crescerea copiilor este întrebuinţarea diferitelor «vinuri» întăritore. Organismul copilului nu trebue să se înveţe cu asemenea otrăvuri. Este bine sciut că crescătorii de câini, dacă vor să albă câini cari să ră-mâle pitici, le înmdîe mâncarea în rachiu.
Aşâ dar cum să facem ca copiii sa crescă mari?
Doctorul francez recomandă:
In primul rînd să facă gimnastică, să-şl puie în mişcare corpul aşâ ca să înlesnescă respiraţia (care se chiamă gimnastică suedeză); să ddrmă în odăi bine aerisite ; să petrecă <Jiua în aer şi la lumină.
II.
Capete încoronate asigurându-şî viaţa.
Instituţia asigurării vieţii află părtinitori şi printre capetele încoronate; aşâ: Regele Italiei e asigurat, pe 30 mi-lidne do franci; ţarul Rusiei pe 100 milidne de ruble; prinţul de Walles, moştenitorul tronului Angliei pe 15 milione de franci. Dintre bmenil privaţi: milionarul American Van-derbilt e asigurat pe 5 milibne franci, iar Rotschild din Londra pe 2 milidne.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
491
împiedecarea butoelor de a pişti.
Putem să închidem locul pe unde piştesc butoele cu o un-sore preparată în trei feluri deosebite:
1.	Topim 40 grame de seu, cu 30 grame de ceră şi 60 gr. de osânză în acelaş vas. După ce amestecul acesta s’a răcit, punem în el, cenuşă cernută bine şi mestecăm pînă ce se face ca o cocă destul de groscibră. Cu acesta lipim locul unde butoiul piştesce.
2.	Luăm 5 părţi de var nestins, 6 părţi de brânză grasă şi o parte de apă. Stingem varul cu puţină apă, pînă ce se fărîmâ şi se face praf. Muîem bine brânza în apă şi apoi o frămîntăm cu varul stins. Cu coca ce ne lese, ungem locul unde piştesce butoiul, după ce l-am udat mai întâiu. După câtă-vâ vreme, coca aceea se întâresce ca piatra.
3.	Stingem var în puţină apă şi apoi îl frământăm cu
sânge prbspăt. Şi acesta e un mijloc fbrte bun de a opri piştela vaselor.	______________
APEL
D-l Al. Pârvulescu, învăţător în căt. Ciorogârla jud. Ilfov, face un călduros apel tuturor autorilor de cărţi, diferitelor societăţi de bine-facere sau culturale, etc., ca să bine-voiascâ să dea o mână de ajutor acestei biblioteci. Cărţile se vor trece într’un inventar al şcolel.
O FAPTA LAUDABILA.
D-l N. Stanoviciu, şeful secţiei administrative, de la casieria generală, cum şi d-l Gh. Polidor, şeful sucursaliî creditului agricol din localitate, având buna-voinţă de a procură tdtă îmbrăcămintea necesară la doi elevi săraci din clasa ce conduce, sub scrisul în numele copiilor miluiţi şi a părinţilor ajutaţi, aduc prin publicitate adîncî mulţumiri sus numiţilor domni.
i	»
T. Şuşnea.
Institutor, R.-Sărat.
VICTIMELE BEŢIEI
In Franţa se socotesce că pe fie-care an cad victime ale beţiei 155.000 de omeni.
La noi asemenea statistică nu se face. Ce cifră s’ar obţine ore? _________________
www.dacocomanica.ro
492
ALBINA
MULŢUMIRI
După stăruinţele parohului sachelar din comuna Tunarî-Dimienl d-l C. G. Vernescu, mare proprietar şi deputat, a bine-voit a repara biserica din acea comună. Pentru acostă faptă parohia 11 aduce cele maî căldurose mulţumiri.
*
» *
La apelul făcut în mult preţuita revistă «Albina,» pentru înfiinţarea unei biblioteci la şcăla corn. Jugur, jud. Muscel, aă bine-voit a răspunde onor. adm. a Domeniilor Oordnel triineţănd 11 volume; d-nul G. Tânăsescu, student, 10 volume; o asociaţie din Jugur, «Răsboiul nostru pentru neatârnare»; d-l I. T. Totan învăţ. Argeş, 4 voi din scrierile d-sale «Stan păţitul» şi d-niî I. Dumitrescu (Ghiocel); Pr. M. Dumitrescu (bis Moş Bucurescî); şi N. 1 Ghinescu, învăţ. Muscel, câte un volum din lucrările d-lor.
De aceea in numele elevilor şi a comunei, le exprim cele maî vil mulţumiri.
N. I. Ghinescu.
lnvfţîltor, Jugur-Muscel.
Posta Administraţiei
« *
Pr. P. Pelrescu, Coveuî, Dolj. Abon. sf. vostre pe anul al III-lea achitat cu chitanţa 17.147; ne-aţî recomandat pe Haralambie Demetrescu notar care a primit întreg anul al II-lea şi n’aţl plătit asemenea pe anul al III-lea nu e plătit nici I. F. Negoescu tot abonat de sf. vostră, tri-meteţî pentru ei şi vom interveni.
M. Constantinescu, Gura Padineî, Romanaţî, Pe anul trecui al II-lea sînteţî achitat cu chitanţa 16.112, revista vi s’a trimes de noi regulat am reclamat oficiului. Trimeteţî pe anul al III-lea.
D-luî Vasilatu Constantin, Gara Mărculescî. De ore ce n’aţî achitat abonamentul nici pe anul trecut nici pe curent v’am suprimat trimiterea,
G. A. Parmatescu, T.-Mâgurele. Datoriţi abonamentul pe anul a III-lea şi al III-lea, adică lei 10.
D. St. Buzdugan, Corabia. Abonamentul d-v. pe anul al III-lea achitat cu chitanţa 19.763, am reclamat oficiului poştal în privinţa nereguleî, comunicaţi-ne ce numere n’aţî primit.
Pr. V. Ciuturoiann, Morunglav, Romanaţî. Deşi încă din 22 Noembi’e 1899 ne-aţî avisat că aţi trimes abonamentul pe anul al III-lea pînă as-tădî n’am primit, comunicaţi-ne No. mandatului cu care aţi trimes.
Pr. Gh. Brebeanu, Brebu, Prahova. Abon. sf. vostre pe anul al III-lea achitat cu chitanţa 19.822.
Pr. N. Ionescu, Bolintinu, Ilfov. Idem cu chitanţa 20.947.
G. I. Dumitrescu, Grindu, Ialomiţa. Abon. d-v. pe anul I achitat cu chitanţa 8.979 pe anul al II-lea cu 13.723 şi pe anul al III-lea cu 17.269.
C. Nicolescu, învăţător, Piscanî, Muscel. Idem pe anul II-lea chitanţa 16.174 şi pe anul al III-lea chitanţa 19.708.
I. Ştefănescu, Piscu, Dolj. Cu suma de 10 lei v’am achitat d-v. pe anul al II-lea care nu eră plătit şi pe anul curent al III-lea cu chit. 16.288 şi 17.144, trimeteţî alţi 5 lei ca să achităm pe d-l G. Ionescu.^
Stan Ionescu, notar, Malu, Teleorman. Abon. d-v. pe anii al II-lea şi al III-lea achitat cu chitanţele 16.280 şi 17.092.
Pr. Andrei Cosmovicî, Cocoranî, Botoşani. Abon. sf. vostre pe anul al II-lea achitat cu chitanţa 15.735 trimeteţî pe anul al III-lea.
A. Franga, Sărichioî, Tulcea. Abon. d-v. pe anul al III-lea achitat cu chitanţa 17.044.
C. V. Gheorghiu, Priponesc!, Tutova. Idem chitanţa 17.240.
www.dacoroinaDica.n>
Corneliii S. Cioran, Orlescî, Vâlcea. Idem chitanţa 19.566.
Pr. C. ilălasă, Preuţesci, Suceva. Idem chitanţa 19.939
Ion N. Dudău, Valea-Lungă, Dâmboviţa. Abon. d-v. pe anii I, II-lea şi al IlI-lea achitat cu chitanţele 6.260,16.822 şi 19 996, am reclamat poştei pentru neregulă comunicaţi-ne dacă mai aveţi a vă plânge.
Ion Constantinescu, învăţător, Aghighiol, Tulcea. Abon. d-v. pe anul al II-lea şi al IlI-lea achitat cu chitanţele 11.514 şi 17.271.
Lucrefia Dodcscu, Roşiori. Abon. d-v. pe anul al II-lea achitat cu chitanţa 15 690, trimeteţi pe anul curent (al IlI-lea).
D-luî R. N. Begnescu, Pîetrile, Vlaşca. Datoriţi anul al II şi al IlI-lea rugăm trimeteţi.
G. Florescu, învăţător, Vălsănescî, Argeş. Abon d-v. pe anul al IlI-lea achitat cu chitanţa 17.311.
N.	Mihăilescu, Vasilaţi, Vâlcea. Idem chitanţa 17.187, arătaţi ce numere vă lipsesce.
P. Munlescu, Rădescî, Muscel. Idem chitanţa 19.782
Pr. N. Dobrescu, Manasia Ialomiţa. Idem chitanţa 19.438.
Pr. Ion Kirionescu, Novaci, Gorj. Idem chitanţa 19.470.
Ilie Popescu, Pietrari, Dâmboviţa. Idem chitanţa 17.114.
C.	Oprisănescu, Brăila. Idem chitanţa 20.933.
O.	Negoos, Brăila Idem chitanţa 20.892
Ecaterina Georgescu, P. Bărbierului. Idem chitanţa 19.757.
Darius, Dobreriî, Neamţu. Idem chitanţa 17.222.
Gh. Theodorescu, Dolhescî, Suceva. Idem chitanţa 19.874.
D.	Mihăilescu, Gârleni, Bacău. Idem chitanţa 17.189, v’am trimes No. 13 pînă la 17, am reclamat poştei, comunicaţi-ne de s’a îndreptat lucrurile.
Lupu lacomi, Bujor. Abon. d-v. pe anul al II-lea achitat cu chitanţa 16.328 iar pe anul al IlI-lea cu chitanţa 17.281. Reclamat poştei. Ce numere vă lipsesc?
Pr. Dobre Ionescu, Miroşi. Abon. d-v. pe anii al II lea şi al IlI-lea achitat cu chitanţele 16.278 şi 17.089.
Pr. I. Vasilache, Stobozent. Abon sf. voslre pe anul al II-lea achitat cu chitanţa 16.322, rugăm trimeteţi pe al I II-lea.
Nae Ionescu, funcţ. pref. C -Lung. De ore-ce nu aţi fost achitat pe anul al II-lea, cu mandatul din Decembre v’am achitat pe anul trecut liberând chitanţa 16.254, comunicaţi-ne dacă e erore şi arătaţi-ne cum aţi achitat?
D. 1. Bontaş, T.-Ocna Abon. d-v. pe anul al II-lea şi al IlI-lea achitat cu chitanţele 16.301 şi 17.190.
Radu Şpălăfescu, Hodivoia, Vlaşca. Idem chitanţele 16.194 şi 19.836
Gh. Gheorghiu, Avereseî, Roman. Anul III achitat cu chitanţa 17.038.
D. Sbărcia, comerciant, Lopătarî. Idem chitanţa 19.017.
Nicu I. Dragodanescu, Metelu, Buzău. Idem chitanţa 19.964.
Ion I. Jitianu, Socariciu Idem chitanţa 17.154.
I. Tănăsescu, Vadastriţa. Idem chitanţa 17.179. Se cerceteză.
P.	Tufeanu, Hodivoia. Idem chitanţa 19.765. S’a corectat.
Gh. Popescu, Putineiu, Vlaşca. Idem chitanţa 20.860. Cartea poştală nu s’a primit. Acum corectat adresa.
V. Bătăturescu, R.-Sărat. Abon. d-v. pe anul al IlI-lea achitat cu chitanţa 19.664.
C. Focănescu, elev şc. Normală C.-Lung. Abon. d-v. pe anul al Hl-lea achitat cu chitanţa 19.022.
Ilie I. Moisescu, Buzău. Idem cliitbnţa 19.097.
Velcovici, Horezu.—Cum aţi înţeles că «Albina», nu mai apare ? Cine v’a spus acesta? Noi am dis că am întârziat cu No. 15 şi că-1 dăm odată cu No. 16; dar n’am dis ce aţi înţeles d-v. De alt-fel cred că aţi primit No. 17 şi primiţi acum şi No. 18; de aceea vedeţi că v’aţî înşelat.
Ilie Ih. Hrişcă, Fălciu. Abonamentul d-v. a expirat la 30 Septembre 1899, deci datoriţi anul al IlI-lea.
www.dacaromaiiica.ro
20.000
FLAUTE NAPOLITANE
Vindute din Sept~mbre pînă acum.

Orî-cine, chiar şi un copil începând de la 5 anî, pote cânta cu acest flaut cele mal frumose cântece, fără a ave cea mai mică idee de muzică. Un flaut cu 12 cântece streine şi 12 românesc), leî 1.50
In provincie se expediază franco contra lei 2 primiţi înainte în mărci poştale sau cu mandat poştal, pe adresa d-lul Lindemberg.
Cu ramburs nu convine să se expedieze un singur (lăut, de ore-ce jaorta şi taxa rambursului costă lei 1,55
Feste 500
Mulţumiri primite pentru acest fiaut se pot vedea la biuroul meO.
La nemulţumire se restitue imediat costul.
A. 8. Lindemberg-. Bucurescî, str. Stavropoleos No. 2, etajul I, colţ cu str. Lipscani, vis-a-vis de Banca Naţională, de-asupra băcăniei.
Cel mai mare şl cel mai vast magasin din Ţară. si singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOANELE,
Bucurescî, Calea Victoriei 27, lingă: /PdĂţia Capitalei.
Ghete pentru bărbaţi Do vax eu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95 iGhete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95	i
de lack întregi, 14,95 13,95 »	» facon Klappe, 15,95
J	»	» pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95
$f	»	» cu nasturi, 15,95, 14,95
» glaco vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 »	» nasturi, 16,95
^Ghete color, simple, 13,95, 12,95 » beseţuri, 14,95, 13,95 » şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » nasturi, 14,95, 13,95 *	» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 chevreaux american,9 ,95 »	» franţuzesc, 12,95
€ color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 *	» piele rusescă, 12,95, 11,95
Inat. da Arte Grafice CABOL GOBL, CucuiescT. A>
;'„Gbeto pentru.dame De gems, 9;?5, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,951 » » High-Liffe, 16,95 ^ color. 12,95, 11,95, 10,95 > » High-Liffe, 15,95, 14,95 »	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95^
Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95c 5,95, 4.95.
Ghete pentru băeţl, fete şi copil v Pentru băeţî, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95	4
»	fete 6,95, 5,95, 4,95	))
»	copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Sţ
Numai la tote sezonele se p6te găsi in-Tr călţăminte bună şi cu preţuri fabulose de fiţ eftine.	™
Magasinul la t6te Sesonele lingă Poliţiă. Bucurescî, Calea Victoriei 27, Bucurescî.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor ave un acăŞSmint dej» 5% din preturile Însemnate, presentând cuponul. :;Ă
www.dacoromamca.ro