ANUL III. 16 Ianuarie 1900. Albina Revistă Enciclopedică populară pare în jie-care Duminică pe an Uei 5 I Abon, în străin, pe an Liei 8 6 luni > 3 f Un număr...........15 bani anunelurî 1 leu linia. -Os>ţc-u/fu & V. S- Jfioga JV. J/ico/aescu Corjst. C. pop. -Caşcâ Gr. Ceodossiu. SUMAR: P. G., Anul 1900. — Ion Kalinderu, Să iubim Biserica. — G. Cosbuc, Numeri şi măsuri.—Dr. I. Apostoleanu, Starea sanitară a populaţiunii năstro.—Gheorghe Ada-tnescu, Ion Creangă.— M. Făfiică, îmbrăcămintea.— Ioan A. Candiani, Despre relele pe cari păşunatul le aduce pădurii.— Constantin Druyiiţ, Obiceiuri de anul nou.— Porţile de fier.—P. G., Coruri bisericescl la sate. -Fabricarea luminărilor. — C. D. Parepa, Cafeaua cu lapte.—Cum se scot petele do cernălâ dupe haine.—Irimia Po-wsciiţ Bolele externe ale porcului. — Chişmăul—vl. D», Răsbunarea unei vipere.— 'anus, Pentru copiii săraci.—Listele electorale.— Nicolae lonaqctt, Mari a Teresa în şcdla’fiilor militari.—Răspunsuri la Întrebările din No. ll.—Numele deslegătorilor.— V. S. Moga, Cronica Agricolă pe anul 1899.—InformaţiunI.—Revista Liga Română» încetăză de a mal apare.—Noul recensămînt al populaţiunii năstre.-Bibliografie.— Mulţumiri.-Poşta Redacţiei.—Poşta Administraţiei. Ilustraţi uni: Ion Creangă. — Porţile de fier. — Fabricarea luminărilor. — Strada Alexandrovskaia din Chişineu.—Biserica Mazarakl cu isvărele (Fantal) din Chişineu. 5 Redacţia fi P, £ucurescî. A apărut NOUA REVISTA ROMÂNĂ No. 1, cu următorul sumar: Cronica Politică Un fost ministru liberal { Partidele istorice şi noile grupări politice. Un dkapelist ( I. Partidul liberal. Ancheta Economică I. Tueodorescu. — Criza economică actuală. Istorie N. Iorga. — Moralitatea şi armonia istoriei. Literatură Ovid Densuşianct. — Şcoala latinistă în limba şi literatura română. Olio. — Figuri contimporane: Jale Negruzzi. P. B. — Indurare! (nuvelă). Mişcarea literară şi sciinţitică Duiliu Zamiirescu. Poesii nouă.— Haralamb Lecca. Jucătorii de cărţi.—Radu Rosetti. Valuri. — A. Ylahuţă. Clipe de linişte.— Notiţe bibliografice. Suplimentul I. Fondul luî Iancu. — Transv;ialul (conferinţa lui Leroy-Beaulieul. — Autonomia catolică şi uniţii. — Anul 1900, an sfint. — O problemă interesantă in Statele Unite.—Afacerea Dreyfus. — Premiile Academiei române.—Academia femenină. — Marina noastră de răsboiu. — Notiţe bibliografice din Transilvania. — Caritatea privată. —Noutăţi ştiinţifice. Suplimentul II. Ca la noi la nimeni -. . (gravură) — Un nod roman al luî Tolstoi.—Sonet de Spiru Hasnaş. — Iar jubileul lui Heine? — Schiţe marine (nuvelă) de Jan Bart.—Unul epigramist (epigramă).—Dintr’un jurnal, de Un transilvănean.— Expoziţia Van Dyck. — Viclenie (poesie). — Rasele latine. — Congresul etnografic din 1900.—La sfirşitu! veacului. — Cugetări din Balzac. Tragerea loteriei Societăţei corpului didactic primar din judeţul Bacău, organisată iu scopul clădireî unui internat pentru copiii săraci, s’a fixat pe (Jiua de 2S Septembre 1900. Se oferă 20% rabat celor ce vor cumpără bilete de acea loterie. Loteria comunei Sinaia, ce trebuia să se tragă la 30 Decembre 1899 s’a amânat pentru 15 Ianuarie 1900. A apărut: Istoria Bucurescilor, o lucrare monumentală, datorită penei mult apreţuitului profesor, distins scriitor, inspector general al învăţă-mîntuluî secundar G. I. Ionescu-Gion. Acestă carte în format mare, cuprindând peste 800 pagine, este un adevărat tesaur literar. Preţul acestei cărţi este de 20 lei. D-l Ionescu-Gion însă, pentru abonaţii revistei ndstre, a bine-voit a acordă o însemnată reducţie oferind-o cu 15 lei volumul trimisă franco la domiciliu. GRADINA PREOTUL ILIE Biserica Cotrocem.—Bucurescî. Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătdre, Bratji, Pini austriaci Thuya şl altele.—Stupi. Trandafiri. www.dacaromanica.ro ALBINA 893 CĂTRE CITITORI Din causa sărbătorilor, când tipografia nostră n'a lucrat, am fost nevoiţi a întîrzia cu apariţia No. 15 ; de aceea îl dăm cititorilor noştri odată cu No. 16. ADMINISTRAŢIA. » Jînul 1900. \\ md care a trecut a fost de grele încercăripen- Ct! tril poporul român. In cea mai mare parte CfM a ţării nu s'a făcut grâu, porumb, etc., aşa că omenii se găsesc în mare lipsă şi sărăcie. Din unele judeţe se povestesc chiar lucruri cu totul îngrijitor e: n'ciu omenii ce să mănânce. In luna Decembre timpul a fost forte schimbător. După viscol şi zăpadă ciu început ploi şi călduri, cari aii făcut ca apele rîurilor să iasă din matcă şi să inundeze unele sate. Ce s'a petrecut în sate de pe valea Ialomiţei şi a Buzăului îţi sfâşie inima de durere! Lipsa de grâu, de porumb şi de alte cereale a făcut ca banii să lipseseă din ţară şi să fie mai scumpi. Statul pentru ca să împliniască unele goluri din budgetul ţării, a trebuit să pună noul dări, cari apasă şi ele asupra, omenilor. S’a m,ai întâmplat şi un nenorocit de resboiu între Englezi şi între poporul muncitor şi blând din Trcmsvaal şi Orange şi despre care am vorbit în cicestă revistă, care a făcut de asemenea ca banii să se scumpescă in tntrega Europă şi să suferim şi noi din causa acesta. Pe de-asupra tuturor acestora am mai avut în tomna trecută şi boia micului prinţ Cccrol, viitorul nostru rege, care a ţinut minţile şi inimile încordate cât-vă timp. Prin urmare, un an reu a fost pentru ţara şi poporul român, amil 1899. www.dacaromanica.ro 394 ALBINA Dorim din suflet şi ne rugăm lui Dumnezeu ca anul 1900 să fie un an de belşug 'pentru ţara ilustră şi să aducă bucurie în sufletele îndurerate şi suferinde, căci încă un an ca cel trecut ar fi una din pedepsele cele mai mari ce s'ar pute trimite asupra capului nostru. ____________ s- SĂ IUBIM BISERICA W- D-l Ion Kalinderu, administratoi-ul domenielor Coronei, a adresat tuturor agenţilor de pe aceste domenii circulara următore: Domnule agent, Prin circulara cu data de 27 Septembre 1890, m’am întreţinut cu d-v. ca să stăruiţi pe lângă învăţători spre a merge în fie-care Duminică şi sărbătore la biserică împreună cu şcolarii şi spre a lua parte activă la slujbă prin cântarea sfintei liturghii. Faptul acesta va avă o mare înrîurire asupra desvoltării morale şi intelectuale a copiilor, deprin-(Jendu-I de mici a iubi religiunea părinţilor lor şi va înălţă odată pompa serviciului divin. Este sciut că vîrsta cea mai primitdre pentru orî-ce noţiuni, mai cu semă creştinesc!, este copilăria, şi aceste noţiuni şi impresiuni primite în copilărie rămân adânc întipărite în inimă, ast-fel că puterea lor conservă şi edifică pe vii torul om. Prin urmare învăţătura creştină trebue să începă în etatea cea mai fragedă. După ce copilul, chiar de la sînul mamei sale, a început a pronunţă «Tatăl nostru», basa solidă a des-voltăriî sale ulteridre, şi, după ce sub îngrijirea părinţilor a primit puţină învăţătură religidsă, vine rîndul învăţătorului ca să o pună pe base mai largi, să o desvolte şi întărescă. Am avut mulţumirea să asist la slujbă în biserică, în mai multe sate, în care învăţătorii au ţinut sămă de sfaturile ndstre. Acolo corul bisericesc de şcolari face pedoba serviciului religios; locuitorii de la sate însă, după cum am zis la început, atât Duminicile cât şi sărbătorile, nu-i prea ve- ţi) Ve e obiceiu poporele cu puţină cultură n’aît nume de cât pentru cei d’intâiu patru numeri. Pentru numărul cinci n’au nume propriu, deci il numesc «o mână». In loc de şese zic : «o mână şi un deget de la altă mână», în loc de şapte : «o-mână şi două degete de la altă mână» şi aşâ mai departe. In loc de dece zic: «două mâni». Un-spre-cjece e : «două mâni şi un deget de la picior», cinci-spre-dece e : «doue mâni şi un picior ; iar şese-spre-zece «două mâni, un picior şi un deget de la alt picior». Douăzeci e «un om», căci la 20 s’au isprăvit degetele omului. Dar cum numără mai departe? De la două-zeci în sus vine într’ajutor alt om. Deci 21 se dice: «eu întreg şi un deget al altui om-, 30 se dice : «eu întreg şi amândouă mânile altui om, 3S se dice: eu întreg, amândouă mânile, un picior şi trei degete de la alt picior al altui om. Iar patru-decî se dice «eu şi doi omeni», 60 se dice «eu şi trei 6-menî. Acest fel de-a numără îl întrebuinţezâ Indienii din America, locuitorii din Groenlanda şi mai toţi Negri din Africa. Rare ori însă au nevoe să hotărască un număr, d. e. să cţică 38, ori 49 ori 63 etc. căci, de obiceiu, în afacerile lor eî îşi vorbesc de 1, 2, 3, 4 iar de aici tote numerile se exprimă prin mult. Numai în afacerile comerciale cu Europenii sînt siliţi să vorbescă despre un anumit număr (d. e. de bani, de vite), dar atunci fac crestături pe răboş. Alt chip de-a numără îl au poporele de pe supt Himalaia. Acestea întrebuinţeză numerii pînă la o mie şi mai mult, dar n’au nume abstracte pentru numeri, ca poporele europene, ci nume concrete. Aşă în loc de unu dic numele unui lucru care e numai www.dacQFomanica.ro ALBINA 397 unul în lume, deci sore, în loc de doî zic ochi, fiind-că omul are doî ochi, pentru trei zic foc — fiind-că eî cunosc trei feluri de foc: fulgerul, focul obicinuit şi vulcanii — în loc de patru clic piciârc (maî bine labe, căci animalele mari au patru piciore), în loc de cinci dic degete; şi aşâ maî departe. Dar ceea ce e interesant la aceste popore e, că de la 20 în colo nu maî iau nume de lucruri nouă, ci fac întocmai ca noî Europenii. Deci, în loc de 21 dic: unghii si sore, 22 = unghii fi ochi, 23 = unghii şi foc. D. e. pentru 123 dic tocmai acele nume cari numesc pe 1, pe 3 şi pe 2 : sore, foc şi ochi sau 241 = degete, labe, sore. Poporele culte aii numerale fără înţeles, adică numele numărului (d. ' e. doî, trei, patru, dece etc.) nu însemneză alta nimic de cât numai un număr, nu şi un anumit lucru din natură. Dar e lucru sigur, că numele numerilor au fost la începutul începutului vorbe care arătau lucruri din natură. Chiar în limba latină se pote dovedi acest lucru, şi v’aş pută aduce exemple, dacă n’ar fi lucru prea migălos şi prea de sciinţă. O să vă dau exemple mai lămurite, din limba nostră. Se înţelege, aceste exemple nu sînt alta de cât urme, rămăşiţe ce dovedesc că şi în limba nostră a rămas ceva din vechiul obiceiu al poporelor de a numără cu lucruri din natură. Noi dicem: «erau o mână de omeni,» cu înţelesul că erau puţini. Pote că mână ar însemna tocmai cinci, aşâ cum însemneză la Indienii din America. Ori pote dece. Ori cât ar însemna, lucru e vădit că mâna e înţrebuinţat în înţeles de numeral, astădi nehotărât, dar probabil că odată a fost hotărât, arătând anumit număr. Maî departe: pumn. «Turcii erau mulţi, iar Românii un pumn de omeni.» E şi acum obiceiu la unele popore, că arată numărul o sutâ prin amîndoî pumnii, după ce au arătat mai nainte palmele. Va să dicâ: arătând palmele, înţeleg dece, strângând pumnii, arată de dece ori câte dece. Maî departe: picior. «Nu eră nici picior de om pe-acolo.» Frasa acesta ar traduce-o poporele de sub Himalaia: Nu eram nici măcar patru omeni acolo. Noi o înţelegem însă, că nu eră nici un om. Astădi ne vine mai uşor să explicăm mână şi pumn în-tr’alt chip, mai sensibil. Bunăoră cu grăunţele: o polă de grăunţe, o mână de grăunţe. In mână, sau în pumn, pu- www.dacaramamca.ro 398 ALBINA tem lua mal puţine grăunţe. Acostă măsură, prin compa-raţiune o întrebuinţăm şi despre omeni sau animale : o mână de omeni, o mână de oi. Tot aşa cu piciorul. Astădi credem că e vorba de urma ce-o lasă piciorul, şi clicend «nu eră picior de om pe-acolo,» par că dicem: «nu eră nici măcar urmă de picior omenesc pe-acolo, necum om.» Dar nu este aşa. Aţi băgat de semă cum întrebuinţăm chiar şi astădi lucruri din natură — mai ales părţi de-ale corpului — ca unităţi de mesură? Stînjenul are atâtea picidre, sau urme (aci e vorba într’adevăr de urmă) piciorul are atâtea degete. Vorbim de o «palmă de loc,» de «un cot de pânză,» de «un Lat de mână,» eră mai înalt cu un cap.» Ce e mai natural de cât să întrebuinţezi ca mesură palma, piciorul, degetul, şchiopa, latul mâneî, braţul pînă în cot, capul ? Dar vedeţi, că aceste măsuri sînt neesacte. Cât e un lat de mână? Vreau să dic: a cui mână s’o luăm ca mesură, căci a mea e îngustă, a ta e lată. Urma piciorului meu e mai scurtă, a ta mai lungă ? Eu dic că drumul cutare e lat de 20 de piciâre, tu că e numai de 17. Trebuia însă, să avem cu toţii aceeaşi mesură esactă, una singură. Legiuitorii ţărilor au hotărât deci ca piciorul să fie aşâ de lung, palma aşa de lungă etc., şi au statornicit măsurile. Din cele mai vechi timpuri, la tote poporele, măsurile de lungime au fost basate pe palmă şi pe picior. înainte de a se născoci metrul, lungimile erau măsurate cu mila. Ce eră asta? Nimic alta de cât «o fugă de cal.» Omenii şi-au luat ca unitate de măsură distanţa pe care o pote face un cal mijlociu, în gonă, fără să obosescă. Asta a fost mila. Şi astădi dice Românul — dar şi alte popore — că pînă colo şi colo e numai o fugă de cal. Pogonul şi falcia erau măsurate alt-fel, cu asvîrlitura pietrei. S’a luat ca o măsură depărtarea pînă la care pote un bun asvîr-litor s’asvirle o piatră. Mai târziu s’a stabilit măsura acesta prin legi, căci prea erâ neesactă. ţ)icem şi astădi de un lucru, că e departe cam la o asvîrlitură de băţ, la o aruncătură de piatră. Stânjenul vechiu s’a luat după înălţimea omului, sau după lungimea mânilor întinse orizontal in lături; ceea-ce e tot una. însăşi maja veche, cea cu o sută de funţi, se basa pe greutatea corpului unui om mijlociu. www.dacoromamca.ro ALBINA 399 E lesne de înţeles, că cei d’întâiu omeni au fost mai practici de cât noi: purtau vecinie măsurile cu ei, căci măsurile erau palmele, cotele lor, înălţimea şi greutatea corpului etc. Erau însă şi mai pacinici, nu făceau gură că se în-şală cu 10 ori 15 chilograme, cu atâţia şi atâţia metri. In cântece, se spune cum cere cutare voinic ca preţ de răscumpărare a vr’unui alt voinic prins, sau Românul când îşi vinde Turcului nevasta, să-l cumpănescă: O dată cu irmilici Şi-o dată cu galbeni mici. Ce eră să facă omenii pe atunci cu chilogramul şi cu metrul ? îşi măsurau moşiile cu piatra asvîrlită, cum şi-o me-soră chiar şi acjh cu plugul, moşie de de 2 ori de j Iele (de arătură). G. Coşbuc. Starea sanitară a poporaţiunil nostre. D-l doctor I. G. Apostoleanu din Brăila a rostit la Ateneul din acel oraş o importantă conferinţă despre «Viaţa, ■vigârea şi vitalitatea poporului român.» . I)-sa a bine-voit a ne pune la disposiţie studiul d-sale, din ■care extragem un pasagiu care presintă un interes deosebit. Starea sanitară. Al treilea iactor care are o influenţă forte mare şi pot să fTLic o influenţă predominantă, asupra vieţii, vigorii şi vitalităţii naţiunii ndstre, este fără discuţie saă contradicţie: Starea sanitară în care s’a aflat şi se află popu-laţiunea ţării nostre. Cunoscerea acestui factor este de mare importanţă pentru noi Românii. Ce valore are o stare igienică bună şi o stare sanitară satis-făcStore a unul stat, asupra locuitorilor el, o vom vede numai de cât în puţine cuvinte. in primul loc, trebue să arăt că la noi în ţară, igienei şi stă-rel bune sanitare, atât a locuitorilor cât şi a ţării, nu i s’a dat nici cea mal mică importantă. Abia de un timp forte scurt a început a se ocupă şi la noi de starea sanitară a ţării şi a locuitorilor el ; şi acestă situaţie este o consecinţă a împrejurării că conducătorii acestei naţiuni n’au fost pe deplin luminaţi asupra efectelor salutarii asupra populaţiunil, a măsurilor igienice şi sanitare bune şi luate la timp şi cu totă rigorea. www.dacoromanica.ro 400 ALBINA Să-mi spule mie orî-cine dacă în ţara românescă se îngrijâ. cine-vâ de starea sanitară şi igienică a eî; căci dacă te duceai pe la autorităţi, le găsial în localuri infecte şi reu ţinute: cur ţile murdare, păreţil ne văruiţi, latrinele necurăţite şi în aşa stare-că nu te puteai apropii de ele. De unde a trebuit şi trebue să iea locuitorul exemple de stare-bună şi igienică şi de măsuri sanitare, dacă nu de la autorităţi şi de la localuri publice p. e. ministere, primării, prefecturi, subprefecturi, comisii, şcoli, tribunale, casărml, etc? el bine, forte multe din ele se găsiaă pînă mal erl, şi chiar astăcjî se mal găsesc unele, în o stare forte departe de cerinţele igienei. De igiena privată şi de întreţinerea curăţeniei în locuinţele şi curţile particulare ale populaţiei ţării, fie urbană fie rurală, nu pot dioe nimic alt-cevâ, de cât că atât la oraşe cât şi la sate-n’aii fost şi nu sînt de cât focare de inlecţiune şi contagiune. Necurăţeniile, gUnoilo de tot felul, cu anii se adună şi se descompun prin unele curţi, prin locuri virane şi pieţe publice. Mlaştinile, lacurile, bălţile, băltocele din jurul oraşelor şi satelor au fost şi sînt continuu focare de infecţiune. Latrinele produc în tot-d’a-una emanaţiunî putrede şi infecţiose,. de ore-ce nu se curăţă şi nu se construesc sistematic. îndepărtarea necurăţeniilor din case şi de pe strade, nu se-face nici odată, sad forte rar şi atunci incomplet, şi nu în tot cuprinsul oraşelor sau satelor, căci nu este cevâ obligator pentru comune şi pentru fie-care locuitor. Trebue să cunoscă orî-cine că bolele se nasc şi se întreţin numai din necurăţenie şi că se propagă cu cea mal mare înlesnire, sad de la om la om sau din aer sau din apă sau de către unele animale şi insecte p. e. şorecî, musce, ţînţarl etc. iar aceste principii igenice precum şi tote reguleie de observat, ar trebui să pătrundă şi să fie cunoscute în mod egal, de Ja împărat pînă la soldat şi de la vlădică pînă la opincă. Dacă însă nu s’au predat în mod sistematic nicăerl, dacă nu s’au propovăduit de nimine ,dacă nu s’au executat şi nu s’au aplicat esact de către autorităţile administrative, cum au să se vulgariseze şi cum au să se cunoscă de către masa poporului ?' Ar trebui ca igiena să fie un studiu principal şi obligator în tote şcolile do orl-ce grad şi orî-ce specialitate ; să se predea de către persone speciale şi competente, căci numai ast fel vom pute reuşi ca, cu timpul, să se înfiltre şi să pătrundă şi în masa populaţiuniî nostre, ideea de o viaţă igienică, de a ave o locuinţă bună şi bine întreţinută, de a ave o alimentaţie bună şi suficientă, precum şi de a se feri de bole şi de efectele rele ale alcoolismului. In alte ţări, pentru a se pute combate alcoolismul cu succes, s’a introdus igiena în tote şcolile, hotărându-se a se predă şi ţine conferinţe, la fie-care şcolă, de către persone speciale. Influenţa ce exercită asupra populaţiuniî starea culturală, sta- www.dacoromaiiica.ro ALT! IN A 401 rea economică şi starea sanitară, se va vede cu prisosinţă din următorele cifre, asupra mişcării populaţiunii ţării; căci ea resumă în mod hotărîtor toţi aceşti factori. * * * Lucrul care m’a impresionat chiar de la începutul profesiunii mele de medic, a fost în tot-d’a-una: morbiditatea şi mortali-■taica mare a populaţiunii ţârii nostre, atât urbane cât şi rurale. Acest lucru l-am observat la început în serviciul ambulanţilor rurale, în care am luat parte în mal multe rânduri şi în diferite localităţi ale ţării; apoi în serviciul meii de medic de oraş; iar mal târcjfiă m'am convins pe deplin din însăşi lucrările statistice ale ţării. Am căutat ca să-mi daii socotelă în mod mal •exact de acest lucru şi de aceea încă din anul 1885, am început să urmăresc cestiunea mişcării populaţiunii ţării nostre şi chiar dc atunci, am început a cercetă materialul demografic şi statistic ce s’a produs în ţară la noi, referitor la acestâ cestiune, pentru •ca să pot face un studiu mal sistematic. După ce cu timpul şi încet cu încetul, m’am pus în curentul cestiuniî, şi am început să văd starea adevărată a lucrului, o declar că m’am înspăimântat de starea şi mersul defavorabil al populaţiei din unele localităţi ale ţârii şi atunci m’am hotărît să fac un studiu mal amănunţit, pentru fie-care oraş, judeţ şi naţionalitate în parte; şi fiind-că după datele statistice de pînă acum, nu eră posibil să fac acest studiu după naţionalităţi 1 am făcut după rituri sau religii. Treptat cu cercetările ce am făcut, m’am convins mal mult că mersul populaţiunii ţării nostre şi în special al naţionalităţii nostre, nu este nici de cum îmbucurător. Fiind-că din acest studiu, se vede destul de clar «că mişcarea populaţiunii ţării nostre» presintă ceva care trebue să ne îngrijescă forte mult, căci sînt localităţi unde descrescerea naţiunii nostre este vădită şi confirmată prin timpuri de cjecl de ani şi fiind-că am convingerea că, dacă se va cunosce cestiunea în tote detaliile, i se va da totă atenţiunea cuvenită şi atunci se vor lua tote măsurile necesare şi se va pute cu timpul preîntîmpinâ răul, de aceea am venit să desvolt acestâ ces tiune înaintea d-vostre, să arăt râul cel puţin în trăsăturile lui •cele mal generale, pentru-ca ast-fel să se cunoscă de. un public mal mare şi să potă ajunge şi la urechile celor ce conduc destinele acestei ţări. Acest studiu l-am completat deocamdată pentru timpul de la 1860—90 adică pe 30 ani; iar pentru deceniul 1890—1900, •care este deja la sfîrşit, voiu face în cel mal scurt timp o altă lucrare mult mal completă şi mal amănunţită, căci pe acest timp materialul demografic şi statistic este mult mal bogat şi mal completat; şi sper încă, că se va face pînă la sfîrşitul acestui an şi un recesămînt al populaţiei ţării, după tote regulele demografice. Insă pentru-ca fie-care din d-vostre să aibă o idee www.dacoramanica.ro 402 ALBINA asupra acestei cestiunî şi să vadă cum stă naţiunea nostrâ, voiu face aci un resumat forte general şi sumar al mersului popula-ţiunil ţării nostre după nascerî şi morţi pe deceniile 1870 şi 1880 adică pe timp de 20 ani. I. Populaţiimea Urbană. Voiu lua mersul populaţiunil în diferitele regiuni ale ţării: a) Moldova Ortodocşii posed un deficit la nascerî de . . — 25.836 inşi. Diversele rituri » » » » » . . — 2.416 inşi- Mosaiciiposed un excedent sau o crescere de + 29.667 inşi. b) Muntenia Ortodocşii posed un deficit la nascerî de . . . — 2.354 inşi. Diversele rituri posed un deficit de.......— 1.164 inşi. Mosaicii posed un excedent la nascerî de . . 9.728 inşi. c) Oltenia Ortodocşii posed un deficit la nascerî de . . . — 3.338 inşi. Diversele rituri posed un deficit la nascerî de — 871 inşi. Mosaicii posed un escedent sau crescere de . -(- 1-117 inşi. Prin urmare în aceste trei regiuni ale ţării, mersul populaţiunil nostre urbane este forte defavorabil căci ne dă un deficit total de: Ortodocşii — 31.708 şi aceştia sîntem noi Românii, Div. rituri— 4.971 şi aceştia sînt: catolici, protestanţi etc., Mosaicii au o crescere tot în acest interval de timp de 41.341 inşî şi accesta numai din nascerî; în cât se vede în modul cel mai lămurit că el acoper deficitele naţiunii nostre la nascerî şi dau şi un prisos de-9.633 de nascerî. Pentru o convingere mai mare arăt câte-vâ din oraşele mai mari şi acesta tot în acest interval de timp, ast-fel: Oraşul Iaşi, are un deficit de — 9.808 la populaţia de rit ortodox -T un deficit de — 705 la populaţia diverselor rituri şi o crescere de -J-9.758 la populaţia de rit mosaic. Oraşul Bucurescî, are un deficit de — 10.930 la populaţia de rit ortodox; un deficit de — 887 la populaţia diverselor rituri; şi o crescere-de -ţ- 6.168 la populaţia de rit mosaic. Oraşul Oraiova, are un deficit de — 4.091 inşi la populaţia ortodoxă; un deficit de 378 la populaţia diverselor rituri; şi o crescere de + 697 la populaţia mosaică. Oraşul Brăila, are o crescere de -j- 1.616 inşi la populaţia ortodoxă; un deficit de — 1.327 inşi la populaţia diverselor rituri; şi o crescere de + 1.971 inşî la populaţia mosaică. Cele-l-alte oraşe presintă mai tote deficite, afară de unele cari presintă mici crescerî; de aci se vede în mod clar că în decursul a 20 ani de la 1870—1890, oraşele nostre n’au crescut de cât prin crescerea popula-ţiunii de rit mosaic; iar pentru ortodocşi, adică pentru noi Românii, prin crescerea cimitirelor pentru ca să potă încăpea acel numer însemnat de morţi. Oraşele din Dobrogea de la încorporarea ei către România presintă următorul mers al populaţiei : Ortodocşii au o crescere din nascerî de.. . -f- 10.500 inşi. Diverse rituri au o crescere din nascerî de . -+- 520 inşî. Mosaicii aii o crescere din nasceri de ... -j- 829 inşi. 1 www.dacoromanica.ro ALBINA 403 II) Populaţia Rurală. Să vedem acum care este mersul populaţiunii rurale a ţârii ndstre tot în intervalul de timp de 20 ani, adică de la 1870—1890. a) Moldova Ortodocşii posed o crescere prin nascerî de . . . + 1(59.049 inşi. Diversele rituri posed o crescere prin nascerî de 8 810 inşi. Mosaicil » » » » ® >' + 20.622 inşi. Prin urmare în Moldova şi la populaţia rurală intră Mosaicil într’un număr însemnat. b) Muntenia Ortodocşii posed o crescere din nascerî de + 423 276 inşi. Div. rituri » » » » » » -f- 238 inşi. Mosaicii » » » ■> » » -j- 127 inşi. De aci se vede că populaţia israelită este forte puţină în comunele rurale din acestă regiune a ţării. c) Oltenia Ortodocşii posed o crescere din nascerî de + 153.047 inşi. Div. rituri » » » » » » -f- 27 inşi. Mosaicii » » » » » » -J- 11 inşî. Acesta ne arată că în acestă regiune a ţării. Mosaicii au o populaţie forte mică în comunele rurale De aci se vede că mişcarea populaţi unii rurale în decursul acestor doue decenii presintâ o crescere, însă in Moldova acestă crescere este forte mică relativ cu întinderea şi totalul populaţiunii ; pe când Israe-liţii şi la populaţia rurală aii o crescere forte însemnată în acestă regiune a ţârii. d) Dobrocjea Acestă regiune a ţării şi la populaţia rurală presintâ un mers favorabil ; ast-fel coprinde: Ortodocşii aii o crescere din nascerî de -p 22.679 inşi. Div. rituri » » » » » » -j- 6.468 inşi. Mosaicii » » » o » » —|— 91 inşi. Acesta denotă că şi aci ritul mosaic are o populaţie mică. Acesta este situaţia populaţiei ţării nostre în decursul deceniilor 1870 şi 1880; după mine, acestă stare este, şi trebue să lie, forte îngrijitore, pentru că din momentul ce populaţia urbană nu presintâ de cât deficite în decurs de trei deceniî, căci şi în deceniul 1860 populaţia urbană presintâ deficite; din moment ce populaţia rurală, cu tote că presintâ excedente, însă atât în general cât şi special în unele regiuni ale ţării p. e. Moldova presintâ o mortalitate forte mare şi în unii anî este atât de mare că te înspăimîntă, acestă stare <,lic că trebue să ne îngrijescă şi să ne pue pe cercetări demografice pentru ca să vedem adevăratele cause a unei asemenea mortalităţi atât de mari. Pentru ca să ne convingem şi de mersul populaţiunii rurale www.dacocomanica.ro 404 ALBINA şi pentru ca să vedem că şi ea presintă deficite însemnate în unii anî, vom lua câte un judeţ dintre acelea cari au o populaţie mal mare şi nu din Moldova, ci din cele-l-alte regiuni; astfel luăm anul 1880 şi vedem că: 1) Judeţul Ilfov. în acest an are 8.156 nascerî şi 8.916 morţi, prin urmare un deficit de — 760 inşi; (populaţia rurală). 2) Judeţul Dolj iii, tot în 1880 are 8,768 nascerî şi 8.826 morţi sau un deficit de — 58 morţi. 3) Judeţul Mehedinţi, tot în 1880 are 5.630 nascerî şi 6.259 morţi sau un deficit de — 629 morţi. Ce să mal tjLic de alte judeţe şi mal cu semă de cele din Moldova, cum este laşul ş. c , unde mortalitatea urbană şi rurală este atât de mare, că deja de cât-vâ timp nu-şî soldeză mersul populaţiei de cât cu deficite. Din acestă scurtă ochire asupra mişcării populaţiuniî ţârii se vede că există o serie de cause forte numerose şi puternice cari luereză asupra populaţiuniî ţârii atât urbane cât şi rurale şi care dau o mortalitate forte mare a populaţiei şi în special a naţiunii nostre. Dr. I. Apostoleanu. ion creangă îMtudenţii universitari din Iaşi şi o sumă de omeni de litere au făcut o sSrbătore la 2 Ianuarie cu prilejul aniversării morţii lui Ion Creangă, "V acel neîntrecut povestitor. Fiu de ţăran, crescut la ţară şi venit numai tîr-ziu la oraş, el păstreză în tot ce povestesce farmecul ţărănesc şi tot ce spune este original românesc, neînrîurit de nici o literatură străină. Cine a apucat să citescă ceva din scrierile luî, nu pote uită figurile şi scenele zugrăvite cu o măiestrie deosebită. Dânilă Prepeleac, lvan Turbincă, Moş Nichifor, Stan Păţitul, ne stau vii înaintea ochilor ca şi chipurile din basme, Păsârilă, Ocliilă, Gerilă, Flămânzilă ş. a., de cari fac haz şi copiii şi omenii mari. Pe lîngă acestea, amintirile din copilărie, faptele istorice câte le-a cunoscut de-aprope şi le-a povestit, dau luî Creangă un loc de frunte în literatura română. Şi cât era de modest! Orî-când îi spunea cine-vâ www.dacoromamca.ro ALBINA 405 că ar fi bine să maî scrie, diceâ că nu vede de ce folos ar fi: — Cât am să năucesc lumea cu ţărăniile mele? El nu voia să crează că «ţărăniile» acestea eraţi de un preţ aşâ de mare şi că au să-l facă nemuritor. * * * Creangă a fost preot şi institutor în Iaşi. îl cunosceâ totă lumea de mucalit ce eră şi toţi căutau să-l înconjore ca să audă hasliile luî poveşti. Când îmbătrânise şi sta retras într’una din mahalalele Iaşilor, o sumă de literaţi se duceau des la el să stea de vorbă. Mare parte din viaţa luî a povestit-o singur. «Sînt născut la 1 Martie 1837 în satul Humulescî, judeţul Neamţului, plasa de Sus, din părinţi români: Ştefan a lut Ion Creangă. Petrea Ciubotarul din Humulescî şi soţia sa Smaranda, născută David Creangă din satul Pipirig, judeţul Neamţului. . «Intâiu şi ’ntâiii am început a învăţă, cruce-ajută, după moda veche, la şcola din Humulescî, o chilie făcută cu chel-tuieala sătenilor, prin îndemnul şi osârdia luî Ioan Humulescu, care avea o mână de învăţătură, un car de minte şi multă www.dacoromanica.ro 406 ALBINA bunătate de inimă, Duinnecjeu să-l Ierte! P<5te să fi fost de vre-o unsprezece ani, când am început a învăţă. Sciu că Ieram atunci un băiat sfrijit, prizărit şi fricos şi de umbra mea. «Dascălul nostru eră un holteiu frumos, sdravăn şi voinic şi-l chemă Vasile a Vasilcăl. El eră şi dascălul bisericii din sat. Un sorocovăţ nemţesc plătiâ tata pe lună dascălului ca să me înveţe. Şi pe atunci îmi Ziceau în sat şi la şcdlă Ionică a lui Ştefan a Petrei.. «Peste vr’un an vornicul prinZând la dste cu arcanul, pe bădiţa Vasile, dascălul nostru, şcdla a rămas pustie, iar noi şcolarii, cari eram peste patruZecî la număr, ne-am împrăştiat pe la casele nestre. După vr’un an iarăşi s’a deschis şcăla. Dar dascălul Iordache fiind cam chilaciu, a început a ne ridică de urechi la fârta (), de-asupra uşii şi a ne prea îndesi la spinare cu sfîntul Neculal, un biciu de curele făcut şi dăruit şcdlel de moş Fotea, cojocarul satului. Şi aşâ de unde pînă atunci mă duceam cu drag la şcolă. am început a umblă hucl-marginea; o Zi rne duceam, două nu, dar tot deprinsesem a ceti olecă. «Tata nu sciă carte de fel şi nici mult haz nu făceâ de dînsa. El cam ades îmi Ziceâ: «Logofete brânză ’n cuiu, lapte acru ’n călămărî, cam prea te codescl la trebă; me tem că de atâta cărturărie n’a aveâ cine să ne tragă ciubotele.» Dar mama luând săma cum învăţam eu, ajunsese a ceti la căslov mal bine de cât mine; şi se bucură grozav când ve-deâ că mă trag la carte. Din partea tatei, puteam să rămân, cum eră mai bine: «Nică a lui Ştefan a Petrei,» om de trăbă şi gospodar în sat la Humulescl. Mama însă eră în stare să tărcă ’n furcă şi să învăţ mal departe. Dar ce să mal învăţ în Humulescl? Căci în biserică citeam şi cântam pe dinafară t<5te troparele ca şi dascălul Iordache. «Intr’o Zi. aşâ prin câşlegile crăciunului, aprdpe de câr-nilăgă viind bunicu-mîeu David Creangă, din Pipirig pe la noi, m’a luat şi m’a dus la munte în şcdla lui Alecu Baluş din satul Broştenî, judeţul Sucăva, şi m’a aşeZat în gazdă cu tdtâ cheltuiala lui, la una Irinuca, care aveâ două capre pline de râie. De aici urmam la şcdlă; şi ori s’a prins cartea do mine ori nu, dar râlea căprăscă sciu că s’a prins. «Aprdpe de Florii, profesorul Nanu ml-a dat drumul acasă, şi de la Broştenî am venit cu nisce plutaşi, pe Bistriţa, la Borca; de la Borca, cu o rudă a mea, pe Plalul-Bătrân în Pipirig şi din Pipirig la Humulescl. Şi când rn’au văZut tata şi mama tuns chilug şi plin de râie, bucuria lor n’a fost prdstă. Ce să facă? Au început a mă scâldâ, ba cu leşie de clocălăî, ba cu usuc de lână, ba a mă unge cu dohot şi într’o săptămână m au isbăvit de poddbă. Dar şi eu le-ani tras în ziua de Pasc! un «îngerul a strigat» la biserică, de-au rămas t<5te babele din sat cu gura căscată la mine, iar fetele www.dacoromamca.ro ALBINA 407 numa-şî dau ghiont una alteia, vecjend ce pote acum «Nică a Iul Ştefan a Petrei.» Dascălul Iordache rămăsese acum pe jos; iar a cincea r<5tă la car. Biata mamă, crecjend că am să Ies un al doilea Cucuzel, s’a pus cu rugăminte pe lângă tata şi m’a dat să învăţ psalticliie la un psalt de la biserica Adormirea din târgul Neamţului peste baltă la vre-o două svârliturî de pîetră departe de satul nostru. Trei liusăşî plă-tiâ acum tata pe lună pentru mine. O iarnă am învăţat şi la acesta şcălă, căci Iarna ce mal puteam învăţă ; iar vara nu făceam purici mulţi pe la şcdlă; trebuia s’ajut acasă: la tors în pîeptănaşî, la nevedit, la făcut ţevi cu sucala şi la tors cu roata. Câte trei patru ocî de canură torceam pe ou, şi ast-fel se urmezâ pînă când luminarea are adevărata grosime de care voim. Fitilurile care se legă de cerc pot să fie mai lungi sau mai scurte, după cum avem trebuinţă ca luminările să fie mai lungi sau mai scurte. CAFEAUA CU LAPTE In No. 4 al Albinei am publicat un mic articol despre cafeua cu lapte, ca răspuns la informaţiile ce ni se cereau de mulţi cititori. E bună sau rea cafeua cu lapte? La acestă întrebare răspunsurile sînt felurite. D-nul Argeşanu în cursul său de igienă o recomandă. D-sa ijlice: «Băutura de cafea, simplă sau cu lapte, micşoreză cerinţele de hrană, amînă pofta de mâncare; omul păstreză putere de muncă fără să obosescă.» Iată însă o altă părere pe care o dăm maî la vale, care e cu totul din potrivă. T<5tă lumea scie că laptele este un aliment preţios care convine la orî-ce etate, la tute temperamentele, la t6te con- www.dacQromanica.ro 41S A IJi IN A stituţiunile şi care este tot-d’a-una perfect digerat ast-fe că cei cari îl obişnuesc se găsesc tot-d’a-una bine după di-gestiunea lui. Totă lumea scie asemenea, că ca feaua năgră este un tonic şi stimulant preţios a cărei întrebuinţare după mană este folosităre pentru a înlocui digestiunea (mistuirea). Ei bine, lucru f6rte curios, acest lapte, acestă cafea, care sînt aşâ de bine întrebuinţate de stomac, când sînt luate deosebit, la intervale între ele, constitue prin amestecătura lor la un loc un nou agent alimentar, un compus absolut indigestilul, cu desâvîrşire neasimilatul, mai ales când amestecătura este făcută în proporţiuni potrivite. Iată ce explicaţiuni dă Marchand de Fechamp., într’un articol asupra igienei alimentaţiunii, publicat în Revue de Herapentique, asupra acestui fapt. Pielea animalelor este o materie azotată care prin ferbere, se transformă uşor într’o substanţă mai mult sau mai puţin digestibilâ. Se scie că, dacă acestă piele s’ar pune în contact cu taninul, înainte de ferbere, fiind prdspătă, se con-vertesce într’un compus particular cunoscut sub numele de piele tăbăcită (argâsită) care nu mai putreijesce şi nu se mai p6te schimbă de loc într’un produs alimentar când se ferbe cu apă. Materiile proteice, puse în contact cu taninul, suferă aceleaşi transformaţiunî şi câştigă proprietatea de a se opune efectului sucurilor stomacale întocmai ca şi pielea la putrezire. Se scie că infusiunea de cafea e bogată în tanin, amestecarea sa cu laptele are de resultat imediat de a transformă albumina şi caseina ce îl conţine şi care sînt substanţe proteice, într’un fel de piele inputrescibilă şi care nu mai pote fi mistuită de stomac. Compusul ast-fel produs rămâne în stare pulverisatâ în amestecul ce îi conţin şi când se consumă, el pdte sta în stomac, dacă acest organ este obişnuit al primi, pînă când ce noi alimente vin. Uneori devine purgativ, producând ast-fel cunoscuta stare de sfîrşelă urmată câte odată şi de alte simptome destul de supărătdre. Sărurile ce conţine laptele şi care au rămas în disoluţiune, precum şi zahărul şi pâinea cu care amestecătură cjisă cafea cu lapte este consumată, sînt singurele substanţe ce mai înlesnesce eliminarea produsului inert al acestei composiţiunî www.dacaramamca.ro ALBINA 419 si-î dă <5re-care valdre nutritivă fdrte slabă, asemuitdre unei supe de iuft., preparată în aceleaşi condiţiunî. Explicaţiu-nile date de Marchand de Făchamp sînt conformate şi de A. Carou care consideră cafeaua cu lapte ca un aliment periculos, mai cu semă pentru copii şi femei slabe, cărora le produce o stare de nervositate exstra-ordinară. D-l Chomel a semnalat sub numele de dispepori băuturilor, o formă particulară de turburări digestive ce produce cafeaua cu lapte luată dimineţa când stomacul este gol. C. Ilusson descrie în tratatul seu asupra acestei băuturi, că a încercat fenomenele arătate de Chomel luând dimineţa cafea cu lapte, şi graţia şi vărsăturile declarate în urma întrebuinţării acestui aliment cu încetul îndată ce a părăsit acest obiceiti. D-l Lanzioni şi alţi găsesc de asemenea forte rea întrebuinţarea cafelei cu lapte, mai ales la copii şi femei, care avend un stomac mai slab sînt succeptibile la turburări gas trice mai mult sau mai puţin periculbse. Chiar dacă aceste observaţiuni nu ar fi de ajuns pentru a ne încredinţa de nulitatea proprietăţilor hrănitdre ale ca feieî cu lapte, totuşi trebue să ne pue la îndoială şi cred ei e de ajuns pentru a ne îndreptăţi să oăm preferinţă laptelui şi cafelei, deosebit preparate, avend fie-care pe sâma sa o valore nutritivă recunoscute de tdtă lumea ca excelente. C. I). Parepa. Farnmcist-Chimist, Cum se scot petele (le cernelă (lupe haine. Petele de cernelă se pot înlătura de pe haine în următorul mod: într’un vas, fierbem apă curată, ţinem pata de pe haină d’asupra aburului. După aceea punem pe pată puţină zemă de lămâie şi o presărăm cu praf de sare. La urmă pata se lim-peţlesce în apă şi îndată cernelă ese din haină. www.dacQFomaiiica.ro 420 ALBINA bOlele externe ale porcului. Rănile. orcul, animal de pomină prin lăcomia lui, mai ales când este cu totul flâmândit, trece peste îngrădiri, pârlezuri, , 0 spărturi în gard sau portiţe, pentru a se introduce în v) grădini, unde nu atâta mănâncă, cât culcă la pămînt porumbul, varza, fasolea, etc. Mai mult încă, adesea intră în cuinea sătenului, unde daca prilejul îi permite, restornă ole, ciubere, doniţe, căutându-şî hrană, şi nu rar năvălesce în tindă, în locuinţa omului chiar, grohăind şi răscolind în tote părţile cu ritul. Adesea îl vedem în curte, luându se la colţ pentru rămăşiţele alimentare, cu câinii, cari îl muşcă, îl ră-nesce. Daca la acestea mai adăogăm că îngrijitorii, porcarii, mai ales la noi, sînt de multe ori omeni reî, fără milă de animale, lovind porcii şi bătându-i adese ori fără nici un motiv, înţelegem de ce porcul pote să presinte răni prin sgâriituri, lovituri, înţepături, muşcături şi chiar răni prin arme de foc. Tratamentul rănilor. Rănile porcului reclamă aceleaşi îngrijiri, cari se recomandă în tratarea rănilor la ori-care alt animal. Cel dintâiu lucru ce trebue făcut, când avem o rană, este de a opri scurgerea de sânge ce se produce, mai ales când scurgerea este prea mare. Pentru acest scop spălăm rana cu apă rece, apa oţeţită, spirt sau spirt amestecat cu apă. Când scurgerea nu se opresce, punem în rană scamă, vată sau câîţî curaţi, muiaţi în apă rece, spirt, apă oţeţită sau sărată, şi încă daca scurgerea tot nu încetdză, aplicăm pe rană peste câlţi, scamă sau vată, o legătură cu bete, potrivit strânsă. Odată sângele oprit, se curăţă rana de corpi străini, de murdăriile ce ar acoperi-o ca: praf, pae, peri, tundendu-se în acelaşi timp perii din prejurul răneî; şi apoi cu o pereche de forleci trecute mai întâiu prin foc, se reguleză bu- www.dacoromaiiica.ro ALBINA 42 L zele ranei, tăindu-se foiţele din piele şi din rană, care sînt sdrelite şi atârnate în afară. Acestea fiind făcute, se pote continuă cu spălăturile cu apă rece încă o di, pentru-că împiedică ast-fel producerea umflăturei. După acest timp, spală regulat rana de doue ori pe di, pînă la vindecare, cu apă fenicată, sau cu apă cu creolină sau cu spirt simplu sau camiorat, sau încă cu ceaiu de muşeţel, de ismă, cu apă în care s’a fiert pelin, sau coja de salcie şi chiar cu vin cald. In tot timpul tratărei se va avea grije ca după spălare, rana să fie, pe cât este cu putinţă, legată cu bete şi pânzeturi curate, dedesubtul cărora, in atingere direct cu rana, se va aplică câlţi, vată sau scamă muiată în apa cu care s’a spălat rana. In fine trebue să spunem, că reuşita vindecărei unei răni, atârnă mult şi de îngrijirile de curăţenie ale cocinei, precum şi de buna hrană a animalului. Irimia Popescu Medic-veterinar. CfilŞlNEUB #^hişinSul e capitala Basarabiei şi are o popu-crlfcj laţiune ele aprope 125.000 locuitori. La 1812 °ând ni s’a luat Basarabia de către Ruşi, Chi-vT şinSul avea numai 7.000 locuitori. Aci se afla reşedinţa Mitropolitului şi a guvernatorului Basarabiei. Publicăm aici chipul stradeî Alexandrows-kaia, una din cele mai frumose din ChişinSîi, cum şi chipul bisericii Mazarachi, cea mai veche din Ohişineu. Se <,lice că acesta biserică s’ar fi zidit între 1752 —1772 de către serdarul Mazarachi şi s’a restaurat în 1818. Ea se află pe un deal pe malul Bî-culuî. www.dacoromanica.ro Strada Alexandrovskaia din Chisingfl. U 3 Biserica Mazaraki cu isv6rele (Fantal) din Chişinăfl. 424 ALBINA RESBUNAREA UNEI VIPERE. ^' nimalele au memorie şi nu uită nici mângâierile, nici I1 bătăile. Calul se rSsbună adesea ori de tratamen-•Ş tul râu pe care l-a suferit. Puţine animale nu se apără contra atacurilor şi nu încercă să devie agresorii. Albinele urmăresc chilometri întregi pe aceia cari turbură liniştea stupilor lor; în ţările calde şerpii urmăresc pe aceia, cari îi atacă. Prin ţările Europene, vipera nu fuge tot-d’a-una de aceia cari au atacat-o. Exemplul care urmdză, povestit de un jurnal, arată că vipera cată să se resbune tot-d’a-una. Un băiat plecase în-tr’o căruţă, într’o sdră de vară, ca să se ducă la un prieten. Pe drum, vedu o viperă întinsă lîngă puişorii ei. Dar băiatul nu opri căruţa, şi trecu cu ea peste cei trei puişori. Mama, furiosă, începu să sufle, se ridică în sus şi se încercă să ajungă pe băiatul din căruţă. Acesta, înspăimântat dete bice măgarului, care o luă la fugă. In timp de mal bine de 300 metri ţinu gona. Cu tote astea căruţa ajunse la destinaţie şi băeatul speriat spuse arendaşului cele întâmplate. Acesta luă o furcă şi veni în momentul când vipera trecea drumul ca să se arunce asupra băiatului. Din fericire, acesta lovi cu biciul măgarul, şi rota căruţei sfărâmă corpul şdrpeluî. Ast-fel o viperă are noţiunea, răului ce i s’a făcut şi nu se teme de a urmări o jumătate de chilometru pe omul care i-a omorât puii. ^ ^ Pentru copiii săraci. Un abonat ne comunică următorele: Intîmplarea a făcut să mă aflu in comuna Sâbădnî, Miercuri, 8 Decembre; clar acesta întîmplare mi-a procurat o plăcere deosebită. Pe la orele 9 vedeam cârduri de omeni intrând în localul şcolei, şi o mişcare deosebită in omenii primăriei. — Ac^l! se împart haine copiilor săraci. In adevăr erau adunaţi spre a-şî privi munca încoronată toţi fruntaşii satului Săbăoni: d-nele Martinaş şi Robu şi d-nii Martin Robu. Anton Martinaş. Dumitru Robu; apoi d-nii învăţători Toma Spătarul şi Olimpia Spătarul, etc. Aceste persone au organisat o «serată,» încă din iarna trecută şi au putut colectă cu acestă ocasie 266 lei, clin care scă-cjend cheltuelile 74 lei 90 bani, au rămas neto 181 lei şi 10 bani, cu care-s’aîi putut îmbrăcă şi echipa cu cele necesare pe un an de cjile 8 băeţi şi 4 fete, cari din causa sărăciei erau ameninţaţi a nu-şî încălcji sufletul cu învăţătura folositore. I-a îndemnat la acesta d-1 diriginte al şcolei, învăţătorul Toma Spătarul.. __________________ Iannş. www.dacoromanica.ro ALBINA 425 LISTELE ELECTORALE Kj fn luna Ianuarie ale fie-căruî an, se întocmesc de către consiliile comunale listele electorale. Aci se trec toţi cetăţenii după condiţiunile ce îndeplinesc. Maî întâiu se fac nişte liste provizorii. Cetăţenii le cerceteză şi văd dacă s’au înscris după drepturile ce au. Dacă observă vre-o greşală, fac o petiţie către primar, cerend îndreptarea. Petiţia acesta este scutită de timbru. După trecere de trei săptămâni de la publicarea listelor provizorii, consiliul comunal face listele definitive. Cetăţenii au şi acum drept să ceră îndreptarea, adresându-se maî întâiu la tribunal, în termen de ■cinci (ţile şi apoi la Curtea de Casaţie în termen de 4ece de la pronunţarea hotărârii. Pentru lămurirea alegătorilor, iată condiţiunile cerute de constituţie pentru a fi alegător. Pentru Cameră. Sînt trei colegii în fie-care judeţ. Fac parte din colegiul I toţi aceia cari aii un venit funciar (adică dintr’o proprietate în oraş sau la ţară) de cel puţin 1.200 lei. Fac parte din colegiul II toţi cari au reşedinţă în oraşe şi plătesc statului cel puţin 20 de lei pe an. Sînt scutiţi de cens (plată) profesiunile libere (profesori, advocaţi, ingineri, doctori), ofiţerii în retragere, pensionarii, cel ce au absolvit patru clase primare. Fac parte din colegiul III toţi cari nu intră în cele-l-alte două şi plătesc o dare către stat cât de mică. Alegătorii din acest colegiu se împart în două: unii voteză direct şi alţii prin delegaţi. 1. Locuitorii de la ţară cari au un venit de 300 lei pe an şi sciu scrie şi citi, voteză direct în capitala judeţului. (1). 1 (1) Sînt scutiţi de venit înveţătorii şi preoţii. www.dacocomanica.ro ALBINA 420 2. Cel cari n’au venit şi nu ştiu carte aleg în satul lor delegaţi, cari merg apoi în capitala judeţului şi aleg pe deputaţi. (Cei din prima categorie, dacă voesc, pot şi eî să alegă delegaţi ca să nu se mai ducă în oraş.) 50 de alegători (cari n’au venit şi nu sciu carte) aleg un delegat. Primarul, notarul, perceptorul, şeful de garnisonă şi ori-ce funcţionar, nu pote fi delegat. NB. Când vrei să te înscrii în liste în virtutea venitului, atunci trebue să dovedesc! acesta sau prin rolul de contribuţie sau prin chitanţele de la percepţie din anul trecut şi actual. Pentru Senat. In fie-cara judeţ sînt două categorii. In colegiul întâii7, voteză ace! car! aii un venit funciar (proprietate la ţară sau la oraş) de cel puţin 2.000 de franci. Sînt însă uni! alegător! cărora nu li se cere să aibă venitul de mai sus: ce! car! au fost deputaţi sau senatori, general! sau colonei, ce! care aii fost miniştri, membri de la curtea de apel şi de casaţie, doctori! şi licenţiaţi! car! aii exercitat profesiunea lor în timp de 6 anî. In colegiul al doilea voteză locuitori! din oraşe şi de la ţară, car! au un venit de la 800 pînă la 2.000 le! şi negustorii car! plătesc o patentă de clasa întâiu sau a doua. Sînt scutiţi de venit: doctori! şi licenţiaţi! în medicină, drept, litere, filosolîe sau sciinţe; ce! car! aii fost magistraţi în timp de 6 anî; inginerii, arhitecţii, farmacişti! şi veterinarii; profesori!; pensionarii car! primesc cel puţin 1000 de le! pe an. www.dacoromamca.ro ALBINA 427 Maria Teresa în şcola fiilor militari d). ţmpărătăsa Maria Teresa visită odată noua şcdlă militară din Viena, în care fiii ofiţerilor şi a altor funcţionari se instruiau în arta de ofiţer, predându-li-s© cunoscinţele şi învăţăturile necesare pentru arta răs- boiuluî. Cu acestă ocasiune, ea întrebă pe şeful acelei şcoli de care elev ar fi el mai mulţumit? Acesta i răspunse: Maiestatea Vdstră! eu nu pot aduce despre nimeni nici o re-comandaţiune. Fie-care se silesce să pdtă ave un bun re-sultat; totu-şi trebue să numesc cu o deosebită preferinţă că Bucasofie, fiul unui bătrân ofiţer din Dalmaţia, estecel mai brav! Acesta i o adeveri şi profesorul care eră de faţă; iar maestrul de scrimă îi explică încă în special, că acest tîner în arta de a mânui sabia, este neîntrecut şi că în viitor îl consideră superior chiar lui! — Brav tinere Dalmaţiene, strigă Suverana! Aşi dori cu plăcere să te văd mănuind’o! Tînărul Bucasofie se presintă ca de obiceiu fdrte modest şi sfiicios dinaintea suveranei şi cu un foc de nedescris apucă sabia, ca şi cum un spirit răsboinic l-ar fi însufleţit! După ce luă o posiţiune admirabilă în apropiere, făcu mai multe volte împrejur şi câte-vâ asalturi cu cari atrase atenţia a tuturor; apoi iarăşi modest, îşi reluă locul său în urmă, sim-ţindu-se fdrte mulţumit, că a putut să adeverescă prin acesta scumpei sale suverane, recoinandaţiile ce i se făcuse, Împărătesa îi adresă în urmă cu plăcere aplausele sale şi-i dărui şi 12 galbeni. După câte-vâ (Jile împărătesa veni iarăşi la şcdlă şi întrebă de asemenea de tînărul Bucasofie. Acesta fu chemat; de astă dată însă apăru tremurând, cu privirea îndreptată către pămînt şi fdrte nedumerit! împărătesa rujând, îl întrebă : Pentru ce eşti aşâ de trist şi înspăîmîntat voinicul© luptător? Te temi păte că am venit să-ţi cer socotâla galbenilor? Cum i-ai întrebuinţat? Bucasofie fu nedumerit şi rămase în tăcere. — Spune adevărul, (Jise împărătesa ceva mai serios! Unde ţi-s banii? — Majestatea vdstră! răspunse băiatul cu o voce tremu-rândă. Eu... eu i-am trimes... tatălui meu! Şi o lacrimă îi eşi din ochi!! — Dar cine este tatăl tău ? — Tatăl meu a fost locotenent în serviciul Majestăţiî V<5s- it) Maria Teresa împerătesa Austriei. www.dacoFQmanica.ro ALBINA 428 tre, astăzi el este înlăturat şi duce o viaţă fdrte amărâtă în Dalmaţia! Eu credeam cu acesta a obţine graţia Majestâţiî v6stre, considerând darul ce mi-aţi oferit chiar in acăstă privinţă, pînă voiu deveni eu în stare matură ca să pot fi sprijinitorul sau ajutorul săracului şi bătrânului meu tată! — Bravule tînăr, răspunse buna suverană (adine fiind mişcată de acest lucru), ia, ia un condeiu, cernălă, hârtie şi scrie ce-ţi voiu spune eu! Tînărul ascultă pe împărătesă care-î dictă următdrea scri-sdre: Iubite Tată, «Scrisorea ce-ţi scriu aici, mi-o dicteză îmţtSrătesa. Purtarea mea, si-«linţa mea şi mai ales fiiasea-ml iubire ce o am către tatăl meu, a plă-«cut atât de mult scumpei nostre împărătesc, aşii că din acest moment «d-ta a-i dobîndit o pensie anuală de 200 galbeni,p rimind şi eu din nou «iarăşi un dar de 24 galbeni. ■ Fiul d-tale, Bucnsofle. Isprăvind, tînărul cătjit în genucht în faţa bunei protec-tdre şi lacrămile, emoţiunea şi muţumirea se citiau în ochii fui. El promise în schimb că prin silinţa şi zelul ce-şl va depune în cultivarea sa, va face ca să lie demn do acestă graţie şi că odată în viitor va pute îndeplini un important serviciu suveranei şi scumpei sale patrii. Tînărul şi-a ţinut cuvîntul, căci într’adevăr Bucasofie deveni ca ofiţer la un regiment din patria sa şi prin cunoscinţele, amabilitatea şi vitejia sa, înaintă din grad în grad pînă ajunse la gradul de colonel. Cu acăsta, el şi-a plătit recunoscinţa către patrie, buna suverană şi părinţi! ! ! Nicolae Iomiscu InviM. Ilfov. ’ Respunsuri la Întrebările din No. 11, 1 1. întrebare literară. Care poet de al nostru a adresat o poesie lui Cârlova şi cum e intitulată acea poesie ? lăncii Văcărescu a scris : « Cununa Iul Cârlova.» 2. Problemă. Vasile şi Ion au împreună 63 de anî: catul etăţi! Iu! Vasile prin etatea lu! Ion minus catul etăţi! Iu! Ion prin a luî Vasile dă 0,45. Cât are Vasile? Cât are Ion? Vasile are 35 de ani; Ion are 28 de ani. 3. întrebare geografică. Care oraş din România se află situat între 23°, 45' longitudine orientală şi 44°, 19' latitudine boreală şi are o altitudine de 135,85 de-asupra nivelului Măriî-Negre? Oraşul Craiova. 4. întrebare sciinţifică. Care mineral este alb gălbuiu, friabil; nu www.dacQromanica.ro ALBINA 429' e unsuros la pipăit, prinde puţin limba, se amestecă cu apă, dar nu se face pastă ; are densitatea 2.2 ? Caolinul. 5. Şaradă. Să-rac. 6. Aritmogrif. Tyra(s), roditor, avae, Nucet, Sobieski, vasal, Arm-stroitg, Afganistan, Lyke. Iniţialele: Transvaal; finalele: Englitera. Numele Deslegătorilor Au răspuns la 1 întrebare Locustenu Emil, (Loco), Vasilo Bălţitescii, Drngomirescl—Neamţu), Braşoveanu Olga,. (Iaşi), Solia Matelu, (Putna—Câmpurile), Bălficescn, (HiiilescI —Doljiu), D. Pompillu, (Ciara-iaşu—Doljiu), VirgiliO Saffirescu, (Craiova) Maria Cireşanu, (Loco), S. Fruţilă, (MănescI), Alexo Creţulcscu, (Roman), N. Smârăndachc, (Loco). Căpitanii Condeescu, (Loco), 1. Cris-tescu, (BilcinrescI— Dâmboviţa), I. Vişincscu, (T.-Măgurele), M. Soescu, (Bunlujenl), I.Pru-teanu, (Bacău), Elena Pruteanu, (Bacău), I. Zainlirescu, (HumbescI —Gorjiii), Maria Zuanelli, (Galaţi), Emilia Florescu, (Mehedinţi), Evdocliiu Oumitrlu, (Tăcuţa—Vasluiu), Alexe Spătarii, şi Aurora, (din Săbănenl —Roman), G. Cifiba, (Mehedinţi), Simian Roşea, (BrechescI Pittna), Gh IJ. Const- si Angliei Leoncscu, (Panciu—Lespezi), Ghcorghe Ghinea, (Cârlâ-mănesci—.Tutova), I. Cârlan. (Vultureni — Tccuciu), Sacale Niculescu, (Slătidra — Vâlcea), Gliinescu Nicolae, (Muscel), O Popescu, (Ohova—Gorj). Premiul a fost câştigat de I. Zamfirescu, Bumbescî, Gorj iu. Au răspuns la 2 întrebări Radu Smurăndoscu. (Vlaşen), Mihalcea N. Zurusescu, (R.-Sârat), V. Irinescu, (Gârliciu — Constanţa), Th. Bălănescu, (Bâlţătesel-Neamţu), Lâzărescu Nicolae. (Fundu — Herţa), Ion şi Constantin Hohătescu, (Bacâu), Alex. G. Andriano, (Loco), C. Darius, (Dobrenl—Ndmţu), Alexandrina Lâzărescu, (Vâinescl—Muscel), M. Rosnovan, (Tulcea), Th. Şreder, (Galaţi), Emilia Stănoiu, (Loco), Epureanu, (Damianu-Doljiu), Nicolae Diaconescu, (Amârăscil de-jos — Romanaţl), Eugenia Dăscălescu, (Dobroveţ — Vasluiu), Gh. C. Cojocaru, (Sâbăraiu— Roman), Gr. Hagiu, (BudescI), Nicolae Iorgulescu, (Fundenî — Ilfov), Popescu Ghoorghe, (Sura—Mehedinţi), Const. I. Stoica, (Buzeu), Mihaii Turc», (Câmpulung), Pr. I. Voiculcscu,. (Comarnic — Prahova), N. Danubianu, (Bistriţa), N. Popescu, (Romanaţl), C. Mohor, (Pâri-vescu—Bacău), Alex. Ionoscu, (Craiova), A. Popescu, (Gara Frâsinet), Const Dimitriu, (R*-Sărat), L. Stan, (Gara Urechescl), Leon C. Dimitriu, (Loco), Bărbulescu I., (Com. Mărâ-şescl - Putna), F. Sărăbeanu, (Alexandria), Mihaiu Nazarie, (Miresei), Spincanu G. C. (Mehedinţi), I. Benescu, (Loco), Kăducanu Popescu, (Ferbinţil-de-jos), Nicolae Spiridon, (Pă-ţescl—Putna), Annettc Antoniade, (Roman), Negreanu, (FetescI), M. Bărbulescu, (Mără-şescl—Putna), Barbu Ionescu, (Urzicuţa—Doljiu). Premiul a fost câştigat de Emilia Stănoiu, Loco. Au răspuns Ia 3 întrebări I. Perl, (Loco), C. Vrânceană, (Piatra.-N.), Stoica R. Ionescu, (Brăila), Ionoscu G. Geor-ghe şi Sincscu Ghcorghe, (R-Vâlcea), St. C. Tipoia, (R.-Sărat), Gheorghiu Idn, (Galaţi), M. Haragii, (Galaţi), V. Dobreanu, (OnescI—Bacău), Const. Popescu, (MicşunescI — Ilfov), floria' Petra Petrescu, (Braşov). Lâzărescu I. (.Muscel), N. Popescu, Drâgaucscu, St. Popescu, Tucu Ioan. (BodescI — Vâlcea), Alex. Tătcscu, (Buzeu), Const G. Comşa, (Loco), Th. Bemo-metrescu, ţffcchet— Doljiu), Urigore Negru, (Brăila), Gh. Niţescu, (Dâmboviţa), Bcarlat Trân-culcscu. (Câmpulung), Vasilo Gheorghiu, (Galaţi), C. A. Purcheria, (Guţoscl, gara Ianca), D. Ionescu, (Amârăscil-de-jos), Gh. Todiriţă, (lluhociu—Bacău). Mitu Miadenaff, (Craiova), Th. Tridolin, (Buc), N. Gâdeiu, (Iluda-Tutova), Const. I). Miţu, (Tccuciu), Popescu Kiru, (Fundeni-Gherassi—Ilfov), I.inţa Iorgulescu, (Fundenî-Ilfov), T. I. Popescu, (Fundcni-Ghe-rassi—Ilfov), I. Zaharescu, (Galdeanu—Buzău), Const. Stoica, (Focşani), Maria L. Viase, (Adjud), 1. T. Totali, (DrăguţescI-Argeş), Maria Gh. Cârme, (Tulcea), I. Voincscu, (Loco), Mircca Nicolo3cu, (Loco), Vasile Gliisdâvescu, (Ploescl), Jean Chiriţescu,(Loco), D. Arjoca, (Obârşia—Mehedinţi), I.angiu Stroescu, (Ploesci), Emilia Ştefânescu, (Dorohoiu), Condeescu, (Ploescl), C. Săvescu şi St. C. Enâehescu, (Diaştl-Romanaţl), I. Nisipeanu, (Ploescl), Zavera I. (Romanaţl), Dulberger Lazăr, (Loco), Ludovic şi Const. Cosma, (BotescI—Fâlciii), Gr. 'Chifucscu, (Gara Afumaţi), I. Popescu, (Viaşca), G. Cristu, (Loco), Teodorescu Tase, (Loco), Kindiain Carol, (Loco), I. Bătâturcscu. (R.-Sărat), Const. Langa, (Focşani), Dristorian I. D-tru, (Loco), Carâp Nicolae, (Buzeu), N. Popescu, (Buzău), C. Nisipescu, (Ploescl). Premiul a fost câştigat de Th. Demelrescu, Bechet, Doljiu şi de f. Bătăturescu, R.-Sărat. www.dacoromanica.ro 430 ALBINA Au răspuns la 4 întrebări C. Spăneştianu, (Vlaşca). Bădescu, (Buc.) Maria Panaitescu, (Buc.) Gh. şi Elenii Stratu-lescu, (Covurluî), Paianu Âlex., (Loco), Conat. Niţescu, (Pârşcovenî —Romanaţî), Ion Zachiu, 5.800.000 6.525.000 5.800.000 Bulgaria 10.150.000 14.500.000 11.600.000 Danemarca 1.450.000 1.450.000 1.450.000 Franţa » 130.500.000 130.500.000 87.000.000 Germania » 37.700.000 40.600.000 39.150.000 Grecia 2.175.000 2.175.000 1.885.000 Olanda 1.885 000 1.740.000 1.885.000 Italia > 43.500.000 46.400.000 31.900.000 Portugalia 1.450.000 2.175000 2.465.000 România » 9.425.000 20.300.000 17.400.000 Rusia » 110.000.000 127.000.000 111.650.000 Caucaz * 15.980.n00 17.400.000 10.875.000 Serbia X 3.625.000 4.350.000 4.785.000 Spania 29.000.000 33.350.000 30.450.000 Suedia 1.450 000 1.595.000 1.450.000 Elveţia » 1.450.000 1.450.000 1.450.000 Turcia 11.600.000 10.150.000 10.150.000 Anglia 23.925.000 29.000.000 20.300.000 'Total Europa 511.560.000 551.580.000 438.045.000 www.dacoromanica.ro ALBINA 433 Din acest tablou veţi vede că multe ţări din Europa a fă-cum mult grâu, mai mult de cât le trebuia lor. Nu trebue să uităm ţările din America, care de-asemenea au produs mult grâu, şi în Republica Argentina au început deja seceratul grâului care va da o recoltă bună. In resumat anul 1899, a avut partea lui bună şi rea: partea rea a fost că a produs grâu, orz, ovez şi porumb puţin; iar preţurile cu caro s’a vîndut a fost slabe în raport cu producţiunea, nutreţul pentru vite s’a făcut do asemenea puţin. Ca parte bună, s’a produs mult vin şi de calitate bună, multe pdme şi zarzavaturi, s’a făcut multe semănături de tdmnâ, şi a căcjut multă zăpadă, aşâ că a acoperit t6te semănăturile de tâmnă în contra frigului, aşâ că pînă acum semănăturile t6te se găsesc în cea mai bună stare în t6tă ţara şi promit a da o bună recoltă. Sădirile de pomi roditori, de butaşi de vie, s’a putut face în tdmna trecută pînă pe la începutul Iul Decembre, în cele mai bune condiţiunî. Din acest punct de vedere anul care a trecut, a lăsat anului in ceream intrat o bună moştenire. V. S. Moga. INFORM AŢIUNI A. S. Regală Prinţesa Maria a născut o fată. Iî urăm sănătate şi noroc. Revista „Liga Română*4 ii: cote Ai. Iată ce ni se spune în ultimul număr din anul al IV-lea: «îndeplinim de astă dată o tristă datorie, aducend abonaţilor noştri la cunoscinţă că cu aceste două numere revista «Liga Română» inceteză de a apărea maî departe. De mult deja, de luni de dile, ea luptă cu mari dificultăţi financiare. Acesta însă nu din pricina că nu ar fi având cititori. Nu, ea a avut şi are cititori cari o aşteptau cu dor, căci din ea se puteau informă regulat şi bine despre situaţia Românilor de sub stăpâniri străine .şi vrăjmaşe ; din ea işî puteau face o idee despre lupta pe care o duc ziarele naţionale de peste hotare, din ea se puteau orienta asupra raportului dinamic, dintre diversele naţionalităţi din împărăţia vecină, raport esenţial şi hotărîtor pentru chestia nostru naţională. Nu cititori lipsiau deci acestei reviste, ci abonaţi consci-enţî cari să aibă sentimentul de datorie că o revistă, mal ales naţională, pe care o primesc luni şi ani de-a rîndul, trebue susţinută prin plata abonamentelor. De sigur, mulţi abonaţi şî-au achitat acesta datorie în mod scrupulos, punctual şi comitetul îşî făce o plăcere a le exprimă rccu- www.dacQromanica.io 434 ALBINA noscinţa sa. Dar a fost şi abonaţi cari primiâfi revista şi la urma urmelor refuzau a achită cel câţî-vă leî de abonament şi causau ast fel mari pagube acestei publicaţiunl. Dacă toţi abonaţii revistei şî-ar fi dat obolul lor pentru ca acestă revistă nu numai că ar fi luat o desvoltare puternică sub raportul formal şi intelectual^ şi ar fi putut să devină un isvor, mal abundent de cum eră, de informaţiunî pentru anumite cercuri politice din străinătate. Dar nepăsarea şi lipsa sentimentului de jertfă aii făcut imposibilă existenţa acestei indiscutabil utile publicaţiunl.» Regretăm dispariţiunea acestei reviste. E un semn reă pentru vieţa nostră sufletescă! Noul recensămînt al populaţiuniî nostre La ministerul domeniilor aii început să sosescă resultatele noului recensămînt al populaţiuniî. Nouă oraşe au trimes resultatul. Târgul-Jiu, 6634 locuitori, din cari 71 evrei; Vasluiu, 9024 locuitori, cu 3700 evrei; R.-Vâlcea. 7817 locuitori, cu 245 evrei; Câmpulung, 13.033, cu 40 evrei; Buzău, 21 500, cu 1.500 evrei ; Berlad, 24.400 cu 6 000 evrei; Dorohoiu, 12.700 locuitori, din cari 6 800 sînt evrei; Giurgiu, 14.000, cu 400 evrei; Tirgovişte, 0.400 locuitori, cu 300 evrei. BIBLIOGRAFIE A apărut în editura librăriei Socec, voi, III din «Proverbele Românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria şi Macedonia.» de Juliu A. Zâne. Lucrarea acesta e premiată de Academia română şi e cea mai completă şi bine întocmită în limba română. * * *■ 0 execuţiune de prinţul G. Bibescu, membru al Institutului Fraudei; tipografia Carol Gobl. MULŢUMIRI Sub-semnatul învăţător diriginte al şcoleî din cont. Fălcoiu. pl. Ocolu. jud. Romanaţî, în numele elevilor acestei şcole, a'duc mulţumiri publice d-lui I. Ştefănescu, arendaş şi administrator al moşiei Cesieni, a d-lui D. Cesianu, care cu ocasiunea cununiei sale cu d-ra Maria Drăgănescu, mulţumit de felul cum s’a executat cântările în biserică de elevii acestei şcoli, a oferit lei una sută, pentru facere de mobilier şi îmbunătăţirea corului. I’r. N. Traţescu. * * £ Din adâncul inimei aduc mii de mulţumiri d-lui George 1. Lahovari, care a dăruit mai multe volume de cărţi copiilor silitori de la acestă şcolă. Onor. redacţiei «Jurnalul Societăţii centrale agricole Onor. re- www.dacoromanica.ro ALBINA 435 ■dacţiei revistei «Spitalul, care a trimes regulat revista pentru biblioteca acestei şcoli. D-luî dr. I). Ionescu. Buzău, D-lui I. T. Totan, învăţător în Argeş şi d-luî D. Ştefănescu, învăţător în Muscel, pentru bunăvoinţă ce au avut de a trimete câte un volum pentru biblioteca acestei ^cole. N. Coustaiitinesru. învăţător RudescI — Arge ş. POŞTA REDACŢIEI A. I'. Buc. — «Crocodilii» se va publică. M. F. Buc. — Despre îmbrăcăminte se va publică, cu modificări I. N. Ciocan. — De şi cam târcjiu, dar se va publică. D. Simulcscu, Letea. — Se va publică. A. Diaconescu, Strejescî. — Se va publică notiţa în prescurtare. N. Bibiri, Bacău. — Nu ne iartă locul să le publicăm întregi, dar vom publică extrase din câte trele. A. Pop. — Doctorul satului se va publică. C. Grigorian. — Se va publica împărţit in vre-o (}ece capitole in mai ■multe numere. S. Popescu, Tonea. -■ Se va publica actul cu o notiţă. S Vechiu. — îngrijirea vitelor se va publică. P. Dumitru, Mosoca. — Se va publică modificat. G. Salviu, Smulţî. — Lapte cu mălaiu se va publică. 1 Barbu. — Vaccinarea se va publică G. Nicolaescu, Caracal. — Se va publică la epoca corespumjătdrc şi se va pune şi portretul eroului. N Bradea. — Dialogul despre gunoiro se va publică modificat. G. Nicolau, Piatra-Neamţ. — Se va publică un extras. T. Suşnea, C. Spâneşteanu, C. R-, Teofanescu, Pr. Miliv} Cliuceanu, A. Cr. Popescu, Ianuş, N. Ghinescu, Pr. G. Gurăianu, G. Dotez, V. Mun-teanu. — Tote mulţumirile şi dările de seină ce ni le-aţi trimes se va publică însă pe scurt. A. Cr. P. — Conferinţa despre porunca X nu se va publică M. M. Ţ. — «Pinâ o eşi părul prin căciulă», nu se va publică. Gr. Brănesci. — Nu putem publică povestea ce ne-aţî trimes; am preferi sfaturi practice scrise pe scurt. M. F. — Ce ne-ţi trimes despre animalele domestice nu se pole publică. I. G. Gara Corbu. — Nu putem publică povestea ce ne-aţî trimes. I. Cr. — Vom publică extrase din articolele d-v. despre lux, in intregiune ne este imposibil. Pr. D. P. — «Lenea» nu se p6te publică. A. D, Craiova. Am primit tot-d’a-una cu plăcere ce ne-aţî trimes. Aţi vă--tjut că am publicat unele; cele care au rămas nu se par interesante pentru cititorii noştri. Trimeteţi altele. P. C. Arkim. Dionisie. — Ne-aţî trimis-o prea tânjiQ după ce a fost publicată în ziare. Petru Joniţiu. — Articolele despre «Rimători» se va publică. I Dodii. — Se va publică în prescurtare. Pr. I. Popescu. — Se va publică. C. Drăguţ. — Se va publică. T. G. Ch. Ipser. — Trimeteţi, dar noi nu făgăduim nimic. I. T. Rădutescu, R.-Vâlcea. — Vom cercetă şi vom publică. Un sătean, Teeuciu — Se va citi. D-luî G. S. Nu e permis ca un preot să slujescă sf. leturghie cu căciula de oie în cap. Căciula reglementară e culionul. www.dacGramanica.ro ALBINA 43b Poşta Administraţiei D-luî Ian M. Butuc,eseu, învăţător, Sirîu, Constanţa. Datoriţi abon. de Ia 1 Aprilie 1899 pînă la HO- Sept. 1899 lei 3 ; şi lei 5 pe anul al III-lea început la 1 Octombrc 1899. C. V. Popescu, advocat. Cu mandatul No. 1.012 din 29 Noembre ISaO’ aţi trimes 5 lei abon. pe anul al III-lea pentru care v’am liberat chitanţa 19.342. Pentru Resboiu n’am primit. D-lui G. Pandelescu, Produlescî, Dâmboviţa. Abon. d-v. pe anul al III-lea achitat cu chitanţa 19.677. Pr. Econom Radu Ionescu, Bis Sf. Ion. Brăila. Idem chitanţa 19.623. Păianu Al., Str. Primâvereî, Craiova. Primit şi liberat chitanţa 14.911. trîmeteţî şi pe anul al III-lea. I). I'abuc, Severin. Primit şi liberat chitanţele 19 971-972. Pr I, Dinu, Cloşani, Mohed. Idem chitanţa 19 824. S. D. Untaru, str. Dorobanţi No. 123, Brăila. Idem chitanţa 19.752 şi 19.753 d-1 Munteanu. 1'. D. Popescu, Dom. coronei, G. Sâlcuţa. Idem chitanţa 19.789. Th. M. Dogcanu, Alexandria. Idem chitanţa 19.594. I. Hulubel, Ţigănuşi. Iaşi. Idem chitanţa 19.453. M. Bărbulescu, Mărăşescî, Putna. Idem chitanţa 19.875. D-lui D. G. Tonopolos, Alexandria. D-1 Nanulescu nici pînă astăqH nu a trimis banii ce a încasat de la d-v. şi alte persone. Cu suma de 5 lei ce aţi trimis direct administraţiei, v’am achitat pe anul al II-lea trecut liberându-vo chitanţa 16.246. Pr. V. Giuncu, Gropile Bacău. Abon. sf. vostre achitat pe anul al III-lea cu chitanţa 19.826. M. Agape, Răducânenî. Idem chitanţa 19.489. Pentru flaut trimiteţi direct negustorului, iar pentru carte trimeteţine nouă lei 1.10 şi ve vom trimete-o. D-lui Căpitan S. Ckyka, Iaşi. Idem chitanţa 20.989. D. A- Tăcu. Miroslftvescî, Suceva. Idem chitanţa 20 995. Trateză forte pe scurt, costă I lei 50 bani şi ve adresaţi direct autorului care este inspector la regia tutunurilor. Pr. Barbu Ceauş eseu, Lelesca, Olt. Abon. sf. vostre pe anul curent achitat cu chitanţa 20 887. Gh. Ştefănescu, corn. Adam, Tntova. Idem chitanţa 19.567. Pr I. Ionifescii, Caşin. Bacău. Idem chitanţa 19 960. Pr. Ion Nuţu, Gura-Aninoseî, Buzeu. Idem chitanţa 19.914. N. Vasilescu, Cotorca, Buzeu. Idem chitanţa 19 956. Pr. I. Danubiana, Bistriţa, Mehed. Idem chitanţa 19.806. Pr. St Popescu, Căluiu, Piomanaţî. Idem chitanţa 19.166. Lei 1,90 ce aţi trimis în plus nu vi i-am înapoiat căci aţi cerut să ve trimitem alte obiecte cu care nu ne însărcinăm, vi i-am trimes acum cu mandat postai. L. Mătăsaru, Iaşi Abon. d-v. achitat cu chitanţa 19.877. Pr. G/i Vartolomciu, Doftana. Bacău. Idem chitanţa 19.387. N. P Pctreanu, Jurilofca, Tnlcea. Idem chitanţa 19.799. Ion Lăsărcscu, Vama, Riul Vadului. Idem chitanţa 19.173. G. C. Trusculescu, Mclinescî. Doljiu. Idem chitanţa 19.834. Nifon Prntosingheln, Măneciu-Ungureni, Prahova. Idem chit, 19.423. D. Gheorghiu, Bălcescî, Vălcea. Idem chitanţa 19.835. Pr. G. Popescu, Grecii, Dâmboviţa. Idem chitanţa 19.662. A/. Diniitrescu. impiegat mişcare, Sihlea. Sînteţî achitat numai pe anul trecut al II-îca cu chitanţa 13.420, pe anul curent, al III-lea. nu sînteţî achitat, bine-voiţî a trimite spre a avu şi premiile, alt-fel nu puteţi beneficia de ele. www.dacatamanica.ro Pr. C■ Scâunăsescu, Burila-Mică, Melied. Abon. sf. vostre pe anul al Tl-lea achitat cu chitanţa 16.166, rugăm trimiteţi pe anul al III-lea. 4f Pienescu. Hartope-Lespedb Suceva. Sînteţi achitat pe anul al Il-lea •cu chitanţa 16.192 iar pe anul al III-lea cu chitanţa 19 807 Gr. Pandelescu, Produlesci, Uâmboviţa Idem pe anul al II-lea chitanţa 13 072 şi pe anul al III-lea chitanţa 19.677. Chr. Miloşescu, OomănescI, Mehedinţi. Idem pe anul al II-lea chitanţa 15 929 şi pe anul al III-lea chitanţa 19.950. Pr. Const. Grâciunescu Sachelarie, liâtescî, Argeş. Abon. s£. vostre pe anul al III-lea achitat cu chitanţa 19 800. Pr Gh. N. Gafton, Puţenî, Tecuciu Abon. sf vostre pe anul al III-lea achitat cu chitanţa 19.659. pentru cărţi de visită ne vom adresă tipografiei căreia de-î va conveni, vi le va face şi trimite. Rugăm nu ne mai daţi sarcini de felul acesta. Pr. Sachel. V. Constantinescu, Tătulescî, Olt. Abon. sf. vostre pe anul al III-lea achitat cu chitanţa 19 563, reclamat în privinţa neregulci care ve plângeţi, comunicaţiile dacă e îndreptare. Pr. Pavel Const., Răscăeţi, Argeş Abon. sf. vostre pe anul I achitat ■cu chitanţa 8 534, pe anul al II-lea cu chitanţa 13.220 şi pe anul al III-lea cu chitanţa 20 932. A apărut: Rcsboiul nostr u pentru neatârnare, povestit pe înţelesul tuturor, ediţia IlI-a, de cunoscutul scriitor şi colaborator al nostru G. Coşbuc. Acestă lucrare formând un volum de 284 pagini sau 18 cole, pe hârtie gălbuie, format octav, este cea mai eftină carte literară din câte au apărut la noi, necostând de cât 95 bani. O recomandăm cu căldură cititorilor noştri de ore ce în ea se găsesc multe lucruri folositore şi e plină de învăţături pentru nemul nostru. Toţi cititorii revistei nostre, îşî-o pot procură prin administraţia nos-tră, contra costului de 95 bani, plus 15 bani portul. ♦ * * AU APĂRUT: Exerciţii de gramatică şi de compoziţiuni pentru clasa I secundară, conform programei din 1899, de Gheorghe Ada-mescu, profesor la gimnaziul Şincai. Preţul 1 leu 50 bani. Carte sistematică de citire şi compoziţiuni pentru primele clase secundare, conlorm programei din 1899 de Mihail Drago-mirescu. Preţul 2 lei. Manual de Retorică de Gheorghe Adamescu, profesor la gimnaziul Şincai. Preţul 3 lei 50 bani. Editura librăriei Steinberg. Ori-ce personă ne va procură 7 abonaţi plătiţi pe anul al III-lea va aveă al 8-lea abonament gratis. Cine ne va încasă şi trimite banii pentru ' 40 abonaţi, are abonam, pe */j an gratis. www.dacofomanica.ro La administraţia revistei n<5stre se găsesce spre vîntjare din lucrările d-luî C. Răduleşcu Motru: 1. Va 16rea Silogismului..................... cu lei 1,— 2. I’robleinclc Psihologiei.......................» » 1,50 3. Holul social al filosofici.....................» » 0,50 Din lucrările d-luî G. Coşbuc: llesboiul nostru pentru neatârnare pe înţelesul tuturor, leî0,10 Povestea unei corone de oţel............................» 1,50 Asemenea se găsesce: Colecţia revistei pe anul I şi II în fascicole fie-care cu lei 5,— Idem legată într’un volum fie-care . . . . » » 7,— Ori-cine ne trimite costul cărţilor notate mai sus le primesce franco la domiciliu. A apărut: Anuarul Bncnrescilor. editura Institutului de arte grafice Carol Gobl, strada Ddmnei 16. Preţul lei 3 broşat şi lei 4 cartonat. Calendarul Mapa pe hârtie sugătdre, preţul 4 lei. Calendarul de busunar, de părete, cărţi poştale cu vederi cu preturi moderate. * . Cel mai mare şi cel mai vast magazin din Tară si singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOA-NELE Bucuresci, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei. Ghete pentru bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95 ^Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de lack întregi, 14,95 13,95 » » facon Klappe, 15,95 » » pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95 » » cu nasturi, 15,95, 14,95 » glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » clievr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 » » nasturi, 16,95 : Ghete color, simple, 13,95, 12,95 ş" » » beseţuri, 14,95, 13,95 » » şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » nasturi, 14,95, 13,95 » » piele rus. 15,95,14,95 Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 L1; chevreaux american,9 ,95 » » franţuzesc, 12,95 f'‘ « color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 piele rusescă, 12,95, 11,95 V 11,95" Ghete pentru dame De gems, 9,95,-^95^ 7,95 » chevreaux, 13^5, 12,95, 11,95, 10,95 Jj » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95# » » High-Liffe, 16.95 » color. 12,95, 11,95, 10,95 % » » High-Liffe, 15,95, 14,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95. Ghete pentru băeţî, fete şi copil Pentru băeţî, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la t6te sezânele se pote eftstln-"^ căltăminte bună şi cu preţuri fabulose de eftine. Magasinul la t6te Sesonele lingă Poliţiă. Bucuresci, Calea Victoriei 27, Bucuresci. 5% Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei. Cititorii revistei vor avd un scâ