ANUL III. 2 Ianuarie 1900, ;erâ pe an Uei 5 1 Abon în străin, pe an liei 8 6 luni » 3 f un număr ..... 15 bani Pentru anuneiuri 1 leu linia 'onjitetul de Redacţie: sarju ifs Q. Jîclamescu j-Jtfotru V. S- Jtfoffa Jf. J'/ico/aescu Cor/st. C. pop.-Caşcâ =** Qr. Ueodossiu. Cofbuc J. Oteseu p. Ou/fu SUMAR:! Icn K a Undau, Să iubim Biserica. — G. 1. Icnvesiu-Gicn, Hanul Iul Manuk.— Icn ('laiv, Cărd ic Intere ({colul al dcuî£eci)ea.—Titic Fcjcttv-Lcliu, Stnasce Cbrist I o lume!— G. Uviicctiv, Mutica populară. — Pagină glvmăţă.— Grig. Teo-dos&iu In prejma omenii or străvechi.—JV. Nicolatscu, Curăţenia sălilor de clasă.— Gusty, La gura sobei.—Lăc de degeiăturI.— iVof-J\’fopi/,St:uţul.—Necrolog.—Bibliografic.— Mulţumiri.—Poşta Administraţiei. Jlustrajiuni: La mulţi ani.- Hanul lui Manuk.- Kesbunarca şdrccelul—Struţul. 7Z?Ja;/ia r.i J/IJm •7/jr-cr/)ţţn^.d«*i»maiiiisa.ro, Bucurescî, A apărut: Istoria Bucurescilor, o lucrare monumentală, datorită penel mult apreţuitulu! profesor, distins scriitor, inspector general al învăţă-mîntuluî secundar G. I. Ionescu-Gion. Acestă carte în format mare, ctlprindând peste 800 pagine, este un adevărat tesaur literar. Preţul acestei cărţi este de 20 lei. D-l lonescu-Gion însă, pentru abonaţii revistei ndstre, a bine-voit a acordă o însemnată reducţie oferind-o cu 15 lei volumul trimisă franco la domiciliu. AU APĂRUT: Exerciţii de gramatică şi de compoziţiuni pentru clasa I secundară, conform programei din 1899, de Gheorghe Ada-mescu, profesor la gimnaziul Şincai. Preţul 1 leu 50 bani. Carte sistematică de citire şi compoziţiuni pentru primele clase secundare, coniorm programei din 1899 de Mihail Drago-mirescu. Preţul 2 lei. Manual de Retorică do Gheorghe Adamescu, profesor la gimnaziul Şincai. Preţul 3 leî 50 bani. Editura librăriei Steinberg. Oîncepere de la 1 Ianuarie 1900 fipare în Bueuresei la 1 şl 15 a îie~o5rei luni: NOUA REVISTĂ ROMÂNĂ Cu colaboruţiuneu celor mul distinşi scriitori români. Director gerant: C. Itildulescu-Motru, Bueuresei. Noua Revistă Română cuprinde în fie-care numer al seu : Articole asupra cestiunilor politice de actualitate; studii literare şi sciinţifice; dări de seină despre publicaţiunilo de valore apărute. Fiecare numer al Revistei este însoţit încă de doue suplimente: unul re-servat inf or naţiunilor; cel-lalt lectureî recreative: roman, nuvelă, etc. Noua Revistă Română este publicaţiunea indispensabilă pentru toţi câţi doresc a urmări mişcarea cultureî române în secolul XX. Ahouumeutul pe nu an..............Le! 24 » pe 3 luni................... 6 Un număr..........................» 1 Abonamentele se primesc la Administraţia Revistei in Bueuresei, Pasagiul Român 20; la principalele librarii; precum şi la biurourile poştale din ţara. GRADINA PREOTUL ILIE Biserica Cotroceni.—Bueuresei. Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătdre, Bratji, Pini austriac! Thuya şi altele.—Stupi. Trandafiri. www.dacoramanica.ro ALBINA 365 Intrând în anul nou igoo, Redacţiunea revistei «Albina» mulţumesce cititorilor pentru buna-voinţă ce î-o manifestă şi le ureză timp mănos, ţlile bune. spor la muncă şi isbândă în tote ale lor întreprinderi. La mulţi ani I Dea Cerul ca, după vre-o câţT-vâ anî în care am fost aşâ de greă încercaţi, belşugul să domnescă iar în casa Românului. www.dacoroinaiiica.ro COMITETUL. ALBINA 3fifi SA IUBIM BISERICA D-l Ion Kalinderu, administratorul domenielor Coronei, a adresat tuturor agenţilor de pe aceste domenii circulara următore: Domnule agent, De la înfiinţarea domeniului Coronei, preocuparea de căpetenie a acestei administraţiuni, călăuzită de înaltele gândiri ale suveranilor noştri, a fost biserica şi şcdla; în cât privesce şcdla, am clădit locale noui peste tot, înzestrându-le cu mobilier şi material didactic, iar pentru biser’ă am început prin a repară pe tdte cele existente, şi a clăui din nou localuri sfinte, pe unde s’a simţit nevoe. Am avut satisfacţiunea sufletescă de a constată mersul progresiv al şcolelor, cari au fost cercetate din an în an, de un mai mare număr de şcolari, fii aî locuitorilor, cari în cele din urmă s’au convins că copiii lor primesc în şcolă razele unei lumini bine-făcetore. Cu privire la biserică trebue să spun, cu părere de rău, că nu e tocmai aşă. Am observat că numărul credincioşilor cari merg regulat la biserică se mărginesce, în cele mai multe sate, la câte-vâ femei bătrâne, pe lângă slujitorii bisericii: preotul şi dascălul; şi acăstă stare de lucruri se datoresce în mare parte indiferentismului autorităţilor comunale, şi une-orî chiar al clerului. In elogiul neuitatului Melchisedec ce am pronunţat ca urmaş al lui la Academia Română, zicem: «Biserica ortodoxă s’a mulţumit tot-d’a-una cu frumdsa sa menire do a lumină şi inoralisâ prin tote mijldcele societatea română, fără a fi căutat când-vâ a-şî însuşi vre-o autoritate lumescă, şi măr-ginindu-se a împărtăşi suferinţele poporului, a se bucură cu dînsul, aşteptând şi pregătind cesul mântuirii, când va pute transmite marea comdră a credinţei generaţiunilor următore. Biserica a iubit ţara şi a ajutat la fericirea ei; ţara a iubit biserica şi a înzestrat-o cu mijlăce mari pentru a-şi îndeplini misiunea în ordine morală. Biserica a făcut bine conformându-se stării de cultură a naţiunii şi împrejurărilor politice, căci biserica trebue să se formeze în naţiune şi4rprin naţiune. Cum e naţiunea e şi biserica. Cei cari laudă bise- www.dacoromanica.ro ALBINA 367 rica, laudă naţiunea, atât e de strâns legată biserica ndstră prin firea eî cu naţiunea.» Religiunea îşî are raţiunea de a fi. Ea servă unui scop. Ea nu e numai o concepţiune, ci o regulă de muncă, ea crează în lume opere care-i aduc faimă sau condemnare Intern eetorul religiuniî creştine i-a dat de scop a căută şi a salvă tot ce ar fi fost perdut. Religiunea e o operă de mântuire şi de îndreptare. Strămoşii noştri erau pătrunşi de necesitatea religiuniî pentru înălţarea omului, şi de aceea, precum sciţi, religiunea ndstră a avut partea covîrşitdre în păstrarea limbii şi naţionalităţii. Românul, de la descălecarea sa pe aceste locuri, creştin, ast-fel că religiunea creştină, de la început, a fost legată de sufletul nemuluî nostru, şi singurele monumente ale Românilor sînt Bisericile şi Mănăstirile, înălţate pe întrecute de Domnii cei buni, de cinstiţii boerî şi de bresle, de la un capăt al ţării la altul, ca nisce monumente sau cetăţi în care şi-au strâns comdra naţionalismului şi tot avutul intelectual şi moral. Istoria naţională ne spune că Românul a fost nevoit a trăi cu sapa într’o mână şi cu arma în cea-l-altă, pe de o parte ca să se hrănescă şi pe de alta ca să fie gata, în orice moment, a-şî apără viaţa şi ţara; şi că nici unul din vrăşmaşii seî, în trecutul a mai bine de şese vecurî, nu a fost în stare a-1 deslipî de colţul de pămînt pe care s’a pomenit şi acostă virtute a nemuluî noştr i este în strânsă legătură cu idealul său, credinţa în Dumn< ijeu, credinţă ce l-a călăuzit în viaţă, l-a îmbărbătat în lupte, în răbdare şi nevoi, şi orî-ce lucru eră început şi sfîrşit cu vorbe ca acestea: «cu ajutorul lui Dumnezeu, aşa a vrut Dumnezeu, de la Dumnezeu sînt tdte pe pămînt». Tot din istoria naţională seim cât şi a iubit Românul biserica, care a fost o instituţiune de mârdrie morală şi na ţională, un asii de scăpare a tot ce are mai scump pe lume, în care preotul şi numai el, i-a vorbit în limba înţelesă de el în vremurile bune ca şi rele şi i-a conservat neatinsă naţionalitatea sa. Iată rolul religiuniî ndstre în păstrarea naţionalităţii. (Sfîrşitul în No. viitor) Ion Kaliildci'll. Administrator. www.dacoramanica.ro 368 ALBINA HANUL LU! MANUK (1). ^fcV7°curile> cutremurile, vechimea şi cerinţele cele nouţ a^e timpurilor ndstre au făcut să dispără unul câte-unul t6te acele mari şi curidse clădiri, numite ha-nuri, cari în mijlocul şi pe laturile oraşului, alcătuiau una din notele cele mai caracteristice ale Bucurescilor. Hanul eră maî întâiu o întindere fdrte mare de loc, înconjurată de tdte părţile cu ziduri grdse şi înalte ca de cetate. Intr’aceste ziduri, acolo unde uliţa eră mai vie sau cum Ve^ianunciul de pe coperta No. acestuia- www.dacoromanica.ro AT.BINA ■56» pirdne, şine şi lanţuri, cu clopotniţa de-asupra gangului; în mijlocul curţii biserica, ocolită de case tari de zid; compartimente unele lângă altele, fie-care cu pimniţă adâncă, cu ma-gasie boltită, cu uşi de fer scdse pe o galerie cu arcade, pe •coldne de pletră cu capiteluri d asupra, cu odăi tăte cu ferestrele şi cu uşile pe un pridvor care ocoliâ hanul dintr’un •capăt pînâ într’altul, comunicând cu două scări mari, acoperite faţă ’n faţă una cu alta : totul, stil italian, tipul adoptat pretutindeni în Arhipel şi în Marea-Nâgră, pe unde Ge-novesil au avut cantore». Hanul lui Manuk. Intrega clădire aveâ unul sau doi îngrijitori. Aceştia erau •datori să închidă sera porţile şi să îngrijâscă de siguranţa lianuluî şi a prăvăliilor din zidurile lui. Erau hanuri primitore de streini şi erau hanuri numai pentru mărfuri şi neguţători. Printre cele mal însemnate hanuri din Bucurescî eră aşa numitul Hanul lui Manuk. Iată în scurt istoria lui. După 1807, când locurile vechil curţi domnesc! fuseseră vîn-dute, când nu mal rămăseseră din străvechile clădiri ale străvechiului palat de cât Puşcăria şi ccvâ ziduri, pe marginea gârlei, unde este astătjî hotelul Dacia, Manuk-Bey, un Armân deştept, odiniără om de încredere a lui Mustafa-Paşa Bai-ractar, şi peste fire de bogat, a clădit hanul numit al lui Manuk, care deveni unul din hanurile cele mal cunoscute ale Bucurescilor din prima jumătate a secolului nostru. Hanul n fost clădit după căderea lui Selim III, adică pe la 1808. www.dacaromaiiica.ro 370 ALBINA Manuk-Bey a cumpărat în Ţara-Românescă, cu paralele Bai-ractaruluî, case, prăvălii, moşii, munţi. A trăit mai târziu la Paris, într’un palat superb din strada Verneuil. A speriat Parisul cu bogăţia şi fastul său. Guvernul lui Mahmud II a cerut lui Napoleon I estradarea luî Manuk-Bey. Fouclie, ducele d’Otranto, prefectul Parisului, l-a însciinţat despre cererea Sublimeî-Porţî şi Manuk a fugit în Rusia. Faimdsa cărturăresă M lle Lenormant, îî prevestise că va muri otrăvit. Şi într’adevăr, în Rusia, Manuk-Bey a fost otrăvit de o slugă credincidsă ce avea. Eră celebru pentru bogăţiile şi pietrele preţidse ce avea. Fiii săi, cari au trăit în Rusia, au dat Ţarului Alexandru I un diamant de o mărime atât de mare şi cu nişte ape atât de scîntietdre în cât, /j purile; şi dacă vreau să o discut şi eu, e numai că am constatat că ceî ce discutau chestiunea nu se înţelegeau ? între el, pentru că o înţeleg sau o pun rău. Ast-fel sus- c/ ţiitoril începutului secolului 20 la 1901, cjic că dau chestiunii o soluţiune matematică, iar cel cari susţin că la 1900 dau o soluţiune practică. Marele Arago, de şi nu-1 <,Uce soluţiune matematică, n’ar fi putut face acestă erore, căci, după cum vom vede, ambele soluţiunl sînt matematice. Arago, zicem, unindu-se cu prima idee, iată cum presintă lucrul: el vorbesce de începutul secolului al 19-lea, dar chestiunea e tot aceeaşi în fond. «Se ridică adesea o dificultate, între omenii din lume, asupra chestiunii de a se sci dacă la data de 28 Martie 1800, de pildă, eram în al 18 lea sah al 19-lea secol. Chestiunea bine examinată revine la acăsta: anul care figureză într’o dată este anul curent sau anul trecut? Când se scrie 28 Marte 1800, trebue să înţelegem că am ajuns la 28 Martie al anului 1800 ne trecut încă, sau că, de la origina erei nostre, au trecut deja 1800 ani întregi, plus lunile Ianuarie, Februarie şi 28 (,lile din Marte ale anului 1801 ? Pentru a răspunde la chestiune, trebue să examinăm cum s’a socotit la origina erei nostre, adică'în rnul presupus al nasceril lui Christos. Insă este sigur că acest an a fost numărat 1, de la începutul seu, ast-tel că scriind 28 Martie anul 1, se înţelegea 28 Martie ale anului 1 care începe, şi nu un an trecut plus lunile Ianuarie, Februarie şi 28 de (,lile din Martie ale anului 2. Resultă de aci, cu o întregă evidenţă, că totă cjiua de 31 Decembre 1800 aparţine secolului al 18-lea; că al 19-lea a început numai la 1 Ianuarie 1801. Acestă dată trebue, în adevăr, a se traduce ast-fel: prima cji a anului 1801 care începe, şi nu 1801, plus o (Ji a anului 1802.» Precis, clar şi bine demonstrat. Ceî ce susţin că începutul secolului 20 va fi la 1901, au aşa dar pe marele Arago, cu totă acestă demonstraţiune, de partea lor. Susţiitoriî începutului secolului 20 la 1900, tjic că e logic, că, de ore-ce toţi anii din secolul 20 au ca prime două ţifre pe 19, de ce 1900 ar face excepţiune? Şi au de partea lor pe marele împărat al Germaniei, un geniu de alt soiu, dar nu mal puţin un geniu ca şi Arago. Mie-mi pare că şi unii şi alţii au dreptate, şi că, cel puţin de data acăsta, Papa a fost infailibil când a hotărît ca să se serbeze începutul secolului şi la 1900 şi la 1901. In adevăr, eu găsesc că totă chestiunea se reduce la un proces între aritmetică şi algebră. Ceî ce susţin începutul secolului la 1901 daă chestiunii o soluţiune aritmetică, iar cel ce susţin că www.dacaromamca.ro 372 ALBINA Ia 1900, o soluţiune algebrică, căci totul se reduce la a consideră sau nu pe anul zero. Aritmeticesce nu e nevoe de anul zero ; pentru aritmetică nu au cum fi ani negativi, de ore-ce aritmetica nu admite ast-fel de cantităţi: ea numără anul 1 de la nascerea lui Christos şi anul 1 din naintea lui Christos. Iată. ce (Jice tot Arago asupra acestei chestiuni. «Cronologiştil ş» Astronomii nu numără în acelaşi mod anii anteriori nasceriî luî Christos: primii numesc anul care precede imediat pe primul an al erei nostre, anul 1 înainte de"Christos; Astronomii califică anul zero. Anul 2 înainte de Christos al cronologiştilor, nu este aşă dar, de cât anul 1 al astronomilor şi aşâ mal în colo, cu o diferenţă tot-d’a-una de o unitate. Cine are dreptate şi cine nu. în aceste moduri de a socoti? Nu va fi dificil, cred, de a probă că denominaţiunea astronomilor este singură conformă regulelor de bun simţ, logicei şi aritmeticei (vrea să (,U°â algebrei)». A-rago urmăză cu o teorie pe care eă însă voiu resuma-o într’un exemplu dat tot de Arago. «Mortea lui Iuliu Cesar a fost în Martie anul 44 (cronologist) înainte de Christos şi a lui Christos în anul 33 al erei nostre (de la nascerea lui Christos, căci a murit în etate de 33 de ani). Câţi ani sînt între aceste 2 evenimente?» Dacă adunăm 44—(—33 găsim 77 ani, şi în realitate sînt numai 76, adică trebue scăzut un an, anul zero. In adevăr: luând a socoti timpul de la o dată anterioră ambelor evenimente p. e. de la crearea Romei, care după cum se admite a fost la anul 753 înainte de Christos, avem că Christos a murit la anul 780 al acestei ere şi Cesar la 709, deci cu o diferenţă de 76 ani. In resumat algebra, pentru ca să potă întrebuinţa şi cantităţi negative, are nevoe de zero, care e transiţiunea de la positiv la negativ şi vice-versa. Socotind astronomicesce, adică algebri-cesce, am fi cjis: Iuliu Cesar a murit la anul—43, şi Christos la —(-33, şi pentru că aceşti ani se succed, avem de adunat 43-{-33=76^ Punând chestiunea ast-fel, adică admiţând şi anul zero, întreg-raţionamentul precedent al lui Arago, care ne-a condus la con-clusiunea că începutul secolului 19 a tost la 1901 cade de sine,, căci a pornit de la premisa că anul 1 a fost numeral de la începutul seu, pe care o înlocuim prin aceea că anul zero a fost socotit la finele seu. La 28 Martie anul 1, trecuse anul zero, plus lunile Ianuarie, Februarie şi 28 (Jile din Martie, deci, anul care figureză într’o dată ore-care, algebricesce vorbind, este-anul trecut. Şi ast-fel tot raţionamentul lui Arago ajunge la a proba tesa contrarie. Prin urmare algebricesce vorbind, avem r secolul 1 de la 0 la 99, secolul 2 de la 100 la 199 şi aşâ mat în colo. Şi putem ast-fel conchide că secolul 20 e de la 1900 pînâ la 1999. Aşă dar că secolul 20 începe la 1900, acest an ne fiind de cât anul zero al acestui secol. In resumat, cronologiştil cu aritmetica în mână au dreptatea lor că anul 1901 e primul an al secolului 20, că adică acest secol începe cu 1901, pe când şi cel ce susţin că începutul secolului 20 e la 1900 cu algebra în mână încă aQ dreptatea lor, www.dacQromanica.ro ALBINA 373 -şi încă o dreptate cu o basă maî sciinţificâ. Greşesc aşa dar ceî ce au aerul să iea în rîs acestâ soluţiune. Nu prima e matematică şi a doua practică, saQ empirică, sau fantezistă sau mal sciu eu cum am ve » •^Sp^in 8 câţi eram în familie n’am rămas de cât doi, sora qAIoIj! mea Maria şi eu. Amîndoî stăm pe lîngă sobă şi ne gândiam la timpurile trecute. Era într’o sără de iarnă ^ gerăsă. Vîntul afară suflă cu putere. Nici ţipenie de om p’afară. Ferestrele odăii, de şi eraii bine oblonite, totuşi erau sgâlţâite cu putere de vînt şi din când în când, pe nu sciu unde, se strecură în odaie câte un fulg de zăpadă. Maria, care altă dată simţiâ cea mai mare plăcere când eră ger şi spulberat de zăpadă, acum când aucjiâ vîjiitul crivăţului se cutremură şi se ghemuiă cât mai aprăpe de sobă, gândindu-se dusă, par-că nu făceâ parte din lumea acăsta. Credeam că şi ea s’ar fi gândit ca şi mine la viitorul său însă mă înşelasem, căci nu la viitor se gândiâ, ci la trecut Cine scie prin câte sferî ar fi trecut, dacă nu aşi fi întrerupt-o cu întrebarea. — La ce te gândesc!, scumpă suriără? Ea u!tându-se lung la mine, mî-a răspuns: — La ămenii mar! ai ţăreî mă gândesc. Vîntul care suflă afară cu putere, iniile şi feluritele flori depuse pe gemuri de ger, focul pălpăind în sobă, t6te aceste m’au transportat tocmai în anii copilăriei năstre, când stăm împrejurul mamei în timpurile gerdse de iarnă, pe lîngă sobă; iar ea, răposata mama, Dumnezeu s’o erte, ne isto-risiâ fapte vitejesc! de-ale Domnilor mari ai ţării. Par’că o văd cum se rugă de noi să ne strângem în casă spre a nu răci şi fiind că ne plăceâ mai mult a ne jucâ cu zăpada de cât a stă pe lîngă foc, ea sărmana, ne promitea că, dacă vom intră în casă, ne va istorisi cevâ frumos din viaţa luî Ştefan-cel-Mare şi altor Domni. Atunci cu toţii ne îngrămădiam împrejurul ei ca nisce pui de cloşcă, aşteptând www.dacoromanica.ro 386 ALBINA cu nerăbdare istorisirea. Tăcerea eră absolută. Nimeni nu mişcă. Ea, mama, plimbându-şî ochii împrejurul nostru cu drag, începeâ şirul istoriei. Cred că şi tu, iubite frate, maî ţiî minte pe când mama într’o s£ră ca asta gerdsâ şi viforbsă ne-a istorisit despre lupta lui Ştefan-cel-Mare de la Valea-Albă. Este mult de-atuncî, — aşâ începu ea —p6te că eră şi timp de iarnă ca acum, pe când în Moldova domnia Marele Ştefan. Acest Domn în tdtă viaţa lui nu s’a gândit de cât să-şi vac}ă ţara liberă şi curăţită de străini. De aceea pînă în momentul morţeî n’a lăsat sabia din mână. Ca ieri îl vedeai la Hotin bătend pe Tătari, ca adi în munţii Carpaţî bătend pe Unguri şi ca mâine la Dunăre bătend pe Turci. Pe unde trecea, morminte pentru duşmanii ţăreî săpa. Faptele acestui Domn a pus lumea întregă în uimire, de dicea: «Ţara-i mică, ţara-i tare şi duşmanul spor nu are.» Şi eră fdrte adevărată acestă dicetdre, căci câţi duşmani au intrat în ţara lui Ştefan nici unul n’a avut fericirea să se întdrcă de unde a plecat. Rînd pe rînd, Ştefan a bătut pe toţi vecinii, cari se încercau să-î calce ţara. Turcii însă au fost bătuţi de mai multe ori. De aceea Sultanul Turcilor s’a hotărât a isbi pe Ştefan cu tdtă puterea şi a-î preface ţara în provincie turcescă. Pentru acest scop sultanul şi-a format o armată f6rte maro se şi puse în capul ei; luând cu el şi stegul cel verde ca semn că se vor luptă pe viaţă şi pe m6rte. Lumea întregă se miră de mulţimea armatei turcescî. Ştefan însă, bazat pe purtarea voinicilor sei şi cu credinţa în Dumnedeu, aşteptă momentul luptei. Lupta se încinse la Valea-Albă şi eră o luptă crâncenă. De ambele părţi se luptau ca nisce lei. Ştefan, spre a hotărî sdrta resboiului, se asvîrli ca un glonţ în armata tur-câscă, însă pentru nefericire a fost rănit şi copleşit de mulţimea Turcilor. Aşâ fiind a fost nevoit a se retrage. In retragerea sa, Turcii îl urmăriau spre a pune mâna pe el. Rănit cum eră şi urmărit de duşmani, s’a dus drept la cetatea Nemţu, unde-î eră familia. Mama lui însă, în loc să-l primescă, i-a spus să se ducă maî bine să m<5ră de cât să stea în casă cu fe- www.dacorQDiaiiica.io ALBINA 387 meile. El, ruşinat de aceste vorbe, se întărce la câmpul de luptă, îşi strânge armata risipită, şi, pe când Turcii îl credeau pierdut, s’au văcjut aşâ de tare isbiţî de Ştefan, în cât îşî pierdură şi cumpătul şi nu sciau încotro s’o apuce. Munţii, dâlurile şi văile erau pline în urma luptei de cadavrele Turcilor. Ei! copiii mei, aceste lucruri le veţi învăţă şi în şcălă, dar pînă atunci, eu ca mamă şi ca româncă, sînt datăre a vi le istorisi, aşâ a încheeat răposata năstră mamă, iubite frate- Nimic n’am uitat din câte mi-a istorisit mama, lîngă gura sobei. Ce bine ar fi dacă tdte mamele ar face aşâ! Astăijî' însă, mamele în loc de a se ocupă de copilaşii lor, îi încre-dinţăză în mâînele dădacelor Nemţăîce, ori Franţuzdice, cari numai de istoria ţărei nu pot să le vorbescă. La acestea mă gândiam, iubite frate, mai nainte de a-ţî spune, când audiam vîntul că suflă cu putere. N’a apucat să termine şi ochii i se umpluse de lacrimi Nici eu însă n’am fost mai tare, căci o imitasem şi ne mai putendu-I vorbi, i-am depus un sărut frăţesc pe frunte şi plângând, i-am spus năpte bună. ________________ Gussy. LEC LA DEGERĂTURI Iată o doctorie forte bună în potriva degerăturilor: Ia 50 grame glicerinâ, 4 grame de amidon (scrobelă albă) şi 10 grame de tanin. întinde cu grijă amidonul şi taninul în glicerină; apoi încăldesce cuprinsul la un foc potrivit, mestecând mereu, pînă când s’a făcut ca piftia. Pune pe părţile bolnave un strat subţire din acest ldc şi acoperă locul cu o pînză mole. Când degerăturile sînt prea întinse şi prea durerose, pune cataplasme de flori de soc sau cârpe muiate în apă albă. Dacă s’au făcut şi răni, cârpele muiate în apă albă sau alifia saturnată sînt minunate. www.dacaramamca.ro 388 ALBINA Din poveştile lui Moş~f4eagu STRUŢUL ae-am obicinuit de copii să dicem că păsările sboră... In realitate, sînt multe păsări cari ~^cy- nu sboră, precum nu tote animalele cari pot să se înalţe în aer sînt pasări; de aceea şi dice poporul că nu tot ce sboră se mănâncă. Pas de mănâncă lilieci, dacă-ţî dă mâna! "Intre aceste păsări nesburătore este şi struţul. Iată chipul lui. Priviţi-1. Struţul. Are puţine pene pe trup şi în codă; în colo e golaş de tot, d’abia are ceva puf pe ici colo. Ia uî-taţi-vă la piciore. Sînt mari şi ţepene. Are muşchi ca un om voinic. Şi ce degete lungi şi late! Ari- www.dacQroniaiiica.ro ALBINA 389 pele-i sînt mar!, bogate şi la vîrf cu câte un ac ca un spin lung. Urechile se văd bine, iar ochii par’că semănă cu aî omului, căci pleopa de sus se mişcă. Trăesce în ţările calde şi se hrănesce cu ierburi. Adică, acesta e felul de bucate la care ţine mai mult, pentru-că alt-fel mănâncă ce găsesce... La struţ, acesta nu e vorbă golă. Pentru el totă chestia este: să se sature... şi pentru asta, înghite lemne, pietre, ba chiar bucăţi de fler... Sdravăn stomac! De aceea se şi (jice despre omenii sănătoşi tare, că au stomac ele struţ. Să nu uităm însă că şi găinile, măcar că sînt aşâ de mici în comparaţie cu struţul, înghit pietricele. Asta se explică prin întărirea stomacului la pasări, căci ele au pipotă, făcută din muşchi forte tari. Pietricelele cari intră în pipotă remân acolo şi servă să macine alimentele, întocmai ca pietrele de moră. Struţul e înalt cât un om cidare, dar.. . ce folos? E fricos, nevoie mare. Când se vede urmărit de vî-nătorî, o ia la gonă—şi gona lui nu e glumă... ia priviţi-î piciorele. Dacă ostenesce, se repede spre vre-o grămadă de nisip—de cari se găsesc forte multe prin pustietăţile prin cari trăesce — şi-şi vîră capul în nisip. Atunci el nu mai vede pe vînător şi-şi închipue că nici vînătorul nu-1 vede pe dînsul. O să mă întrebaţi: de ce-1 vîneză omenii, dacă nu face nici un răii ? Pentru că are pene forte fru-mose. Ele se vînd cu preţuri mari şi slujesc la împodobirea pălăriilor de cuconă. Locuitorii de prin ţările calde au interes să-î caute ouăle, pentru-că sînt forte gustose—aşâ spun călătorii cari au mers pe acolo şi le-au gustat — şi sînt mari cât un cap de copil. Cu un ou se satură trei, patru inşi. Citeam unde-vâ că Arabii călăresc pe struţi. Mă gândesc însă că acest lucru trebue să fie greu de tot, fiind-că, după spusa călătorilor, struţii sînt grei de cap şi nu prea văd cum îi învaţă... Dar, mai ştii? Ce nu face omul cu muncă şi răbdare? Moş-Neagu. www.dacaromanica.ro 390 ALBINA Pentru onor. noştri abonaţi Am anunţat de la începutul anului al 111-lca al revistei, că stimaţilor noştri abonaţi cari piuă la 25 Decembre 1899, vor 11 achitaţi, cu numeral de 1 Februarie 1900, li se vor trimite ca premiu, un tablou istoric colorat. Sîntem în plăcuta posiţie a anunţă că tabloul represintă Luarea Griviţel, în 4 culori. Tabloul e o adevărată lucrare de artă şi este eseentat cu deosebită grijă în atelierele cunoscutului Institut de arte grafice al d-lui CAROL GoBL. Lucrările eşite din acest vechiu atelier, al cărui fundator a fost părintele diaristiceî Române, răposatul 0. A. Rosetti, sînt atât de cunoscute şi preţuite în totă ţara, în cât nu credem că mai c nevoc să le mai recomandăm noi. îndemnăm pe onoraţii abonaţi Sîl se grăb6scă a se pune în curent cu plata, pentru a pute profită de acest frumos tablou, pe care nu-1 vom trimite de cât celor plătiţi şi pe anul curent (al 111-lea). In curînd vom da numerile şi seriile biletelor de loterie, representând câştiguri în valore de mai bine de 500.000 lei, Ia cari vor luă parte toţi abonaţii achitaţi pe anul al IlI-lea pînă la 1 Aprilie 1900. NECROLOG Anunţăm cu ‘părere de reu încetarea din viaţă a d-lui Menelas Ghermani, fost ministru de finanţe. INSCIINŢARE Rugăm pe toţi corespondenţii noştri cari ne trimit dări de semă despre serbări, conferinţe, etc., să resume lucrarea d-lor ca să nu trecă peste 2 pagine (de sferturi de c6lă) ca să putem cu acest chip satisface pe toţi la timp. www.dacoromanica.ro ALBINA 391 BIBLIOGRAFIE A apărut: Anuarul Bucureştilor, editura Institutului de arte grafice Carol Gobl, strada Domne! 16. Preţul le! 3 broşat şi le! 4 cartonat. Calendarul Mapa pe hârtie sugStore, preţul 4 le!. Calendarul de busunar, de părete, cărţi poştale cu vederî cu preturi moderate. i * * * A apărut: Bosnia, şi Herţegovina Sehiţe eeonomiee DE Dr. Maximiliem Popovieî. O lucrare ce presintă mult interes pentru specialişti! noştri. Bucurescî, Tipografia Dreptăţeî. MULŢUMIRI D-l N. I. Ghinescu, învăţător, com. Jugur, jud. Muscel, a oferit din opera d-sale «Mica călăuză pentru practica lucrului manual,» un exemplar pentru biblioteca cercului cultural «T. Vladimirescu» din comuna Romanul, jud. Brăila. Tn numele cercului, se aduc mulţumiri. * * * S 'b-semnatul învăţător al şcoleî din comuna Profa-Olt, aduc viile mele inui uniri d-luî M. Miraianu, registratorul sub-prefecturei plăşei Oltu-Vedo.i din judeţul Oltu, care a dăruit pentru şcolă o hartă a României. Asemenea aduc mulţumiri. în numele întregei comuni şi d-lor D. Poetesei! şi R. Popescu din comuna Cliilia-Oltu, care au dat 10 lei pentru ocalul de şcolă din acestă comună, ce în present este pus în lucrare. Să dea Dumnezeu ca sus numiţii să aibă mulţi imitatori. I. Voiculescu. Invgţator, Profa-Olt. * * * Cetăţenii români nevoştenî, aduc viile lor mulţumiri, d-şoreî Mariora Dan, fiica marelui patriot macedonian Vasile Dan, pentru buna-voinţă ce a avut de a dărui mai multe cărţi şi reviste biblioteceî şcolare din Nevesta (Macedonia). * * * 1. D-l Ion Crivineanu şi soţia sa Maria au bine-voit a dărui bisericii parohiale din Deveselu, un steg in valore de -100 lei. 2. D-l Ion Cojocarii din Sepăn, în amintirea răposatei sale soţii Ilinca Turturică, două perdele pentru uşile împărătesei bine lucraţi şi o masă de pânză ca acoperământ pentru sf. masă. 3. Iona Consorta Pr. C. Ionaşcu din Deveselu, una masă de pânză pentru sf. masă. www.dacoromaiiica.ro 392 ALBINA 4. Iona G. Popescu tot din Deveselu, una masă de borangic pentru iconostas şi 5. Branduşea G. Doran tot din Deveselu, una masă de pânză pentru inasa de prinose şi un sfeşnic mic de lemn bine lucrat în valore de 8 lei. Pentru tote aceste donaţiunî epitropia le exprimă cele mai căldurose mulţumiri dorind a fi imitaţi şi de alţi pioşî creştini. Paroli Pr. C Ionaşcu. Deveselu, Blahniţa, Mehedinţi. Posta Administraţiei « « Pr. iV. Silveanu, Pădureţi, Argeş. Abon. sf. vostre pe]anul curent achitat cu chitanţa No 19190. G. Petrescu, Filiaşî. Idem No. 19.164. Pr. S. Mihăilescu, Rafaila, Vasluiu. Pe anul al II-lea sînteţî]achitat'cu chitanţa 14.649; trimiteţi pe anul curent al III-lea. Economului G. Grintescu, Gg. Nistor şi Haral Buniş, Savinescî-Gara, Rosinov. Sînteţi achitaţi pe anul al 11-lea expirat la 30 Sept. 1899 cu chitanţa 13.793, 13,794 şi 13.795. Ca să aveţi dreptul la premiu trebue să plătiţi pe anul al III-lea, care a început la 1 Octombre 1899. D-luî Ilie Roban, Ghindăonî, Neamţ. Am trecut abonamentul pe numele d-vostră. Al d-luî Carp a fost plătit pe anul al II-lea cu chitanţa 15.893. Ca să luaţi parte la premiu trebue să fiţi achitat şi pe anul curent. Puteţi să ne trimeteţi şi pentru cărţile d-lui Coşbuc. Pentru flaut trimeteţî direct negustorului; noi nu avetn nici un amestec. Ion Lăzărcscu, funcţionar, Rîul-Vadului. Pe anul curent sînteţî achitat cu chitanţa 19.173. D. Stănescu, Păulescî, Prahova. Idem 19.497. D-lui Ion Constantinescu, str. Plevneî 129, Brăila. V’am achitat pe anul al III-lea curent cu chitanţa 14.946, remânend ca Preotul care nici pînă acum n’a trimes banii pe anul trecut, când va trimete să i se dea altă chitanţă; deci nu mai aveţi grijă. D-lui Grecii, notar, Baia, Suceva. Loteria din Bacău s’a amânat pentru 28 Sept 1900, cum am publicat deja în revistă. D-luî I. Grigoriu, Brigadier silvic, Bacău. Ve rog procedaţi la încasarea abonamentelor: Onor Administraţia Domeniului Coronei a binevoit a autorisâ. Premiile nu se acordă de cât abonaţilor achitaţi pină la curent ca şi celor ce se aboneză acum şi plătesc. D-luî Panait Răşcanu, Berlad. S’a primit abonamentul d-v. prin d-1 Lascar pe anul al III-lea curent şi s’a liberat chitanţa 16.039. D-luî Al. M. Negoescu, Buzeu. Abonamentul d-v. pe anul curent achitat cu chitanţa 19.624. D-rei Marin I. Constantinescu, Ianca, Brăila. Idem chitanţa 19.871. M. Dăscălescu, L-Călugăra, Bacău. Idem chitanţa 19.431. Costache Morăzan, Ţifesci, Putna. Idem chitanţa 19.775. Vasile Costescu, T. Măgurele. Idem chitanţa 19 384. I Andrcescu, învăţător, Cărmicenî, Iaşi. Pe anul al II-lea sînteţi achitat cu chitanţa 16.177; rugăm trimeteţî pe anul curent. Mateiu Botezatu, Tifu, Putna. Pe anul al II-lea sînteţi achitat cu chitanţa 16.181; iar pe anul al III-lea cu chitanţa 19.729. Gh. Petrescu, Cujmir, Mehed. Idem al It-lea chitanţa 16.241 şi pe anul al III-lea chitanţa 19.973. C. Diaconescu, Stâlpenî, Muscel. Pe anul al II-lea sînteţi achitat cu chitanţa 11.004; iar pe anul al III-lea nu sînteţi încă achitat. Ion R. Ion, Brăila. Broşura de care ne întrebaţi o puteţi avea de la administraţia revistei, trimeţend costul de 50 de bani în mărci poştale şi 5 bani pentru expediţie. www.dacQFomanica.ro Din cărţile însemnate mai jos, potrivite pentru Biblioteci şi Daruri de Sărbători Librăria Haimann, BucurescT, oferă cu următorele din preţs Pentru 5 lei trimite franco cărţi în valore de 8 lei \ » 10 » » » » » » > 18 » J pe alese »25» » » » » > > 50 » J « 40 » » » colecţia întregă. Cărţile se expediază cu poşta plătită de Librăria Haimann, îndată după primirea sumelor de mai sus. Lei B. Carmen Sylva, Pablo Domenicli, istorie militară. . •.........—,50 Cooper l. Fenimore, Ciorap de-piele, poveşti americane, un volum mare in 4°, ilustrat cu tablouri în culori şi negre ....5,— Şeineanu L., Linguistica contimporană sau şcola neo-gramaticală. 1,— Dr. Gaster, Literatura populară română, un volum mare........6,— Kotzebue, Din Moldova. Descrieri şi schiţe ..................2,— Const. Miile, Dinu Milian, roman, un volum...................4,— Const. Miile, Feciorul popeî, un volum.......................4,— Vcronica Micle, Poesii, un volum.............................3,— Al. Mecedonski, Poesii, Iadeş, un volum mare.................4,— Carol Scrob. Poesii complecte, un volum .... . . ........4,— Teochar Alexi, Ciarda albă, poemă \..........................—,50 Rădulescu-Niger. «Scriitori, cititori şi critici.............1,— Livescu Ioan Cerşetorul, Dramă-idilă originală în versuri . . 1,— Nicolae Iorga, Poesii, un volum..............................2, — Livescu Ioan /., Florea din Firenze, Comedie-idilâ originară în 2 acte şi în versuri.......................... ...... l,— Stăncescu Dumitru, Snove, un volum......................... 1,50 Stăncescu Dumitru, «Basme culese din gura poporului», un volum. 4,— Th. Gr., Vrei să te iubescă bărbatul? Poveţe către femei.....1,— Florantin I. P., Reforma metodului în studii şi pedagogie....1,— Ale:x. C. Groza, Studii asupra stării actuale a ţăranului nostru ; propuneri pentru îmbunătăţirea sorteî lui . ................ . 1, Legende din Mitologia Greacă şi Română, ilustrate cu 12 tablouri artistice în culori, un volum în 8° mare ...............G,— Albumul armatelor europene, 120 grupuri militare în aquarele fine şi 52 figuri negre, representând tote armatele continentului, textul prelucrat după mai mulţi, de Grossmann, volum în 8° mare, legătură de lux .... ................................12,— Ce influenţă are cultura intelectuală asupra imoralităţii şi criminalităţii, de «C. G. Disescu»..............................1.— Bogaţi şi săraci, de «C. C. Arion» ... ............ 1.— Despre psichologia criminală, de «Grigore Ioan Lahovari» .... 1,— Despre împărăţia Româno-Bulgară de «Nicolae Ionescu» . . . . 1,— Libertatea înveţămîntului şi educaţiunea populară, de «Stătescu». 1,— Îmbunătăţirea stârci sătenilor, de «Gr. G. Peucescu».........1,— Influenţa franceză în România, de «Al. Xenopol»..............I,— Rolul femelei în democraţie, de «G. D. Pallade»..............1,— Limbagiul şi gândirea de «Dr. Petrini-Galatz.................... Despre prejudiţii, de «C. C. Arion»..........................1, - Opiniunea publică, de «C. Disescu»...........................1.— Carmen Sylva, de «G. Marianu»................................1,— Kotzebue, Lascar Viorescu, o iconă a Moldovei din 1851, un volum 4,— ' T M. Stoenescu, Poesii, un volum în 8°.......................4,— Rădulescu-Niger şi Nicolae Ţincu, Domna Kiajna, dramă istorică în 5 acte...............................................2,— www.dacQFomanica.io mare şi cei mai vast magasin din Ţară şi singurul care vinde eftfrt LA TOATE SEZOANELE Bucuresci, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei. Gheto pentrn bărbaţi De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 » cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95 ^Ghete de lack pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de lack întregi, 14,95, 13,95 » » facon Klappe, 51,95 » » pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95 > » cu nasturi, 15,95. 14,95 » glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » chevr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 » » nasturi, 16,95 ^Ghete color, simple, 13,95, 12,95 » » beseţurl, 14,95, 13,95 » » şirete, 14,95, 13,95, 12,95 » » nasturi, 14,95, 13,95 » » » piele rus. 15,95,14,95 Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 onevreaux american,9 ,95 » » franţuzesc, 12,95 c color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 « » piele rusescă, 12,95, 11,95 Ghete pentrn dame De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95,12,95, 11,95, 10,95 : » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95* » » High-Liffe, 16,95 » color. 12,95, 11,95, 10,95 » » High-Liffe, 15,95, 14,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 / 5,95, 4.95. Ghete pentrn băeţi, fete şi copii Pentru băeţi, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95 » copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la tdte sezonelg se p6te găsi ia-călţăminte J>ună-~şf 'etr-preţuri fabulăse de eftine. -- Magasirîul la toje Sesonele lingă Poliţia. | Bucuresci, Cah*LVic|;q£iei£27, Bucuresoî.i *: , | Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei. I CltitoriTTOT^ 6»/0 din preţurile în&etail av6 un scătjâralnt de presentând cuponul.#* Gâte-vâ din mulţumirile primite pentru Flautul Napolitan R.-Sărat, 5 Noembre 1899. Ve mulţumesc pentru flautul trimes, nici nu am credut să fie aşa flaut bun şi aşa de ieftin. • V Ve salut, Iorgu Apostolescu. T.-Jiu, 10 Septembre 1899. Prin acesta am onore a ve comunică că am primit flautulmapo-litan de care am rămas mulţumit, aşâ că pot a-1 recomandă şi altora ca un bun instrument musical. Ve salut, G. Magherescu. Giurgiu, 6 Noembre 1899. Intr’adever că merită mulţumiri flautul napolitan, căci este forte bun, fără să sciu a mânui clapele am învăţat într’un sfert de oră. L’am recomandat la mulţi prieteni. Cu stimă, N. C. Uănescu. Brăila, 28 Septembre 1899 Am vetjut la d. T. Vasiliu din Galaţi un flaut napolitan şi am remas încântat de frumuseţea cântecelor lui. Ve rog să-mi trimeteţî şi mie un flaut la fel. Cu stimă, Costică Grădinarii. Str. Dorobanţilor No. 190. etc., etc., etc. Orî-cine, chiar şi un copil începând de la 5 ani, pote cântă cu acest flaut cele mai frumose cântece, fără a-ave cea mai mică idee de muzică. Un flaut cu 12 cântece streine şi 12 românescî, lei 1.50 In provincie se expediază franco contra lei 2 primiţi înainte în mărci poştale sau cu mandat poştal, pe adresa d-luî Lindemberg. Cu ramburs nu convine să se expedieze un singur flaut, de ore-ce gor^^i^Uumniroburs^ La nemulţumire se restitue imediat costul. A. S. Lindemberg. Bucuresci, str. Stavropoleos No. 2, etajul I, colţ cu str. Lipscani, vis-a-vis de Banca Naţională, de-asupra băcăniei. Inst. de Arte Grafice CAROL GOBL, liMfW.,dâromamca.ro