ANUL III.
7 Noembre 1899.
wy
Albina
Revistă 'Enciclopedică populară
yîpare în Jie-carc Duminică
Abon. în ţară pe an Uei 5
6 luni » 3 { un număr Pentru anuneiurl 1 leu linia
----------------------
Abon. in străin, pe an Liei 8 .... 15 bani
J. Otescu p. 2>u/fu
de Redacţie:
G- jTdamescu
V. S- Moga
jV. J/icoIaescu Corist. C. Pop.-Vaşcâ ♦	$r. Ceodossiu.
SUMAR:
Romanii la Roma^—N. Teodorescu, Din durerile ndstre.— Curăţirea lămpilor.— Grtg, Teodossiu, Păstrarea oălor. —C. C. Datculescu, Câte-vâ cuvinte asupra viermilor cari rod basa tulpineî grâului atacând chiar coletul plantei. — Aţlţarea focului.— Gussy Apo8tolcsciii Legenda lacului celui mic din Peristora (Macedonia). -V. O. V. Ilom, Trei <JiJe şi două cântări.— V. S. Moga, Lemnele destinate pentru construcţiunî şi alte industrii.—Prevadia, O serbare şcolară.- V. S. Moga, Cronica agricolă şi comercială.—P. G.} Cantinele şcolare în Bucurescî. — Starea semănăturilor.—Apeluri.—Mulţumiri.—Adrese către redacţie.—Poşta Administraţiei.
Ilustrafiuni: Larve şi musculiţe de Cecydomii. — Cecydomia destructdre sau Musca Hesiană. —• Cecydomia avenae, Cecydomia destructor, larvă, pupă şi ouă. Tăetura unei tulpini coprinse do pupe de cecydomii.—Elaterul grâului.—Noctuela semănăturilor, larvă când e mai periculdsă; larvă gata d'a se transformă în nimfă;; fluture de nopte. — Forestrău cu almrdin munţii Moldovei.— IVn strău din Modova.
Tţedacfia şi jîdministrafia jYr. Mâniate sg JYo- 9, Bucurescî.
www.dacoromamca.ro
Ou. începere de la 1 Ianuarie 10OO
Apare în Bucuresci Ia 1 şt 15 a fie-eârei luni:
NOUA REVISTĂ ROMÂNĂ
Cu colabornţiunca celor mai distinşi scriitori romiini.
Director gerant: C. Rădnlescn-Motru, liucurescî.
Noua Revistă Română cuprinde în fie-care numer al seu:
Articole asupra cestiunilor politice de actualitate; studii literare şi ştiinţifice; dări de seină despre publicaţiunile de valore apărute. Fiecare numer al Revistei este însoţit încă de două suplimente : unul re-servat informaţiunilor; cel-lalt lecturei recreative: roman, nuvelă, etc.
Noua Revistă Română este publicaţiunea indispensabilă pentru toţi câţi doresc a urmări mişcarea culturei române în secolul XX.
Abonamentul	pe	nu au............Lei	24
»	pe	3 luni...........i.	G
Un număr...........................»	1
Abonamentele se primesc la Administraţia Revistei in Bucnresci, Pasagiul Ro mân 20; la principalele librarii; precum şi la biurourile poştale din ţara.
GRADINA PREOTUL iLIE
Biserica Cotroceni.—Bucuresci.
Arbori fructiferi, Arbori pentru şosele, Arbori altoiţi de ornament, Arbuşti, Plante urcătdre, Braiji, Pini austriac! Tliuya şi altele.—Stupi. Trandafiri.
Cel mai mare si cel mai vast magasin din Ţară si singurul care vinde eftin LA TOATE SEZOANELE
Bucuresci, Calea Victoriei 27, lingă Poliţia Capitalei.
Gliete pentru bărbaţi
De vax cu elastic, 12,95, 11,95, 10,95 »	» extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95
»	» cu şirete, 13,95, 12,95, 11,95
Ghete de la’ck pentru salon cu elastic şi şirete, 12,95,11,95 de lack întregi, 14,95, 13,95 »	»	facon Klappe, 51,95
»	»	pentru d-niiofiţ. 14,95,13,95
»	»	cu nasturi, 15,95, 14,95
» glace vax cu nasturi, 15,95,14,95 » clievr. cu elastic. 15,95,14,95,13,95 »	» nasturi, 16,95
Ghete color, simple, 13,95, 12,95 »	»	beseţurî, 14,95, 13,95
»	»	şirete, 14,95, 13,95, 12,95
»	»	nasturi, 14,95, 13,95
»	»	» piele rus. 15,95,14,95
Pantofi pentru bărbaţi De gems, 10,95, 9,95, 8,95 » cnevreaux american,9 ,95 «	» franţuzesc, 12,95
« color. 11,95, 10,95, 9,95, 8,95 «	» piele rusescă, 12,95, 11,95
Ghete pentru dame
De gems, 9,95, 8,95, 7,95 » chevreaux, 13,95, 12,95, 11,95, 10,95 » » ext. fine, 15,95,14,95,13,95,12,95 »	» High-Liffe, 16,95
» color. 12,95, 11,95, 10,95 » » High-Liffe, 15,95, 14,95 » » extra-fine, 13,95, 12,95, 11,95 Pantofi pentru dame Colori şi negre, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 5,95, 4.95.
Ghete pentru băeţi, fete şi copii Pentru băeţi, 9,95, 8,95, 7,95, 6,95 » fete 6,95, 5,95, 4,95
copii 5,95, 4,95, 3,95, 2,95 Numai la tote sezdnele se p6te găsi încălţăminte bună şi cu preţuri fabulose de eftine.
Magasinul la tote Sesănele lingă Poliţii. Bucuresci, Calea Victoriei 27, Bucuresci.
5%
Cupon de reducţie pentru cititorii Albinei.
Cititorii revistei vor avd un scă^ginint de 6% din preţurile însemnate, presentund cuponul.
www.dacoFomanica.ro
ALBINA
141
ROMÂNII LA ROMA
Am dat în numărul trecut discursul rostit dc primarul din Roma, cu prilejul depunerei de către Români a unei corone, la piciorele columnei lui Traian.
Dăm acum discursul rostit de d-l profesor Ureche când a depus corona.
«Popore eşite clin acelaş legăn, despărţite în timpul secolelor de evenimente, pot ajunge să nu maî vorbescă aceeaşi limbă. Fi-vor el încă pentru acesta maî puţin fraţi ?
«Acestă înfrăţire este stabilită maî puţin de cât prin limbă, prin caracterele fiisiologice şi maî ales prin caracterele psihologice.
«Etnograful onest, acela care lucreză numaî pentru adevăr, când viziteză ţările române, nu se pote să nu ajungă la acestă con-cluziune: Românii şi Italienii sînt popore de aceeaşi origină şi într’adever l'raţî.
«Nici o trăsură particulară psihologică a italianului nu lipsesce românului.
«O singură mică diferenţă pote fi observată: italianul a rămas ca fiii maî mare în casa părinteseă şi a pierdut adesea din vedere, dacă nu a uitat, pe cel-l’alt frate ; pe când Românul n a uitat nici odată casa părinteseă: Roma, care a remas pînă acum idealul întregii sale vieţi. Asta însemneză că Românul posedă o consciinţă naţională latină, care nu lasă nici o îndoială.
«Acestă consciinţă naţională latină se manifestă în orî-ce direcţiune de evoluţiunile naţiunii române.
«Tot vechiul nostru 1'olklor, chiar vechile nostre cronici sînt pline de Roma şi de Traian.
«Scumpul meu coleg, Tocilescu, ar pute să vă spună cum pentru poporul român orî-ce lucru mare din cer şi de pe pămînt e opera lui Traian. Calea laptelui de pe cer, este calea urmată de marele împărat spre a merge în Dacia şi a fonda naţiunea română, conducând acolo legiunile.
«Excelenţa vostră, să bine-voiască a recunosce că acestă con-sciinţâ naţională latină nu există numaî în clasele culte ale naţiunii române, dar e şi proprietatea tuturor Românilor. Ea este aceea care a împins pe acest sărman păstor (1) din munţii noştri să vie în mod spontaneu la Roma. El a venit aci spre a salută, după cum facem şi noi, marele şi sfîntul oraş al strămoşilor noştri.
«Sîntem aci, excelenţă, spre a venerâ acest monument al marelui nostru împărat. Sîntem aci, spre a repetă învăţaţilor, adu- 1
(1) Păstorul Cârţan, cel care pe jos a mers pînă la Roma să vadă columna.
www.dacaromaiiica.ro
142
ALBINA
naţi în congres acelaş cuvînt pronunţat într'o cjii de acest păstor poliţie! române, care îl smulgea într’o <ji de la piciorele columne! : E mama nostră !
«Da, ea e marele şi veşnicul document al libertăţi! nostre în mijlocul poporelor Europe! orientale.
«Eu nu cunosc în istoria modernă a Românilor, o pagină mai importantă de cât aceea pe care excelenţa vostră o scrie pentru noi, într’o cjii aşâ de mare şi de măreţă.
«Emoţiunea e prea mare spre a pute găsi cuvinte proprii şi a exprimă excelenţe! vostre şi d-luî primar totă adînca recuno-scinţă ce se află în inima nostră.
«Bine-voiţi, excelenţă, a permite ca să depun la piciorele monumentului nostru comun, acestă coronă de bronz.
«Ea de sigur nu pote exprimă măsura iubire! ce ne legă de rasa latină şi în special de naţiunea italiană, dar ea va fi de ajuns spre a spune secolelor viitoro că legăturile nostre sînt indisolubile.
«Documentul care atesteză depunerea corone!, ne luăm permisiunea de a-1 încredinţă în mâinile primarului Rome! imor-tale, rugându-l de a bine-voi să-l păstreze în arhivele comune! ca dovadă despre acestă di solemnă.
«Şi acum, scump! compatrioţi român!, uniţi-vă cu mine spre a arătă E. B. ministrului, ilustrului primar, nobilei şi patrioticei prese italiene şi tuturor italienilor presenţî sau car! ne însoţesc cu urările lor, mulţumirile nostre respectuose şi forte cordiale.
«Termin propunăndu-vă de a strigă din adîncul sufletelor nostre : 'lrăiască rasa latină ! Trăiască Italia ! Trăiască Roma italiană, eternă şi intangibilă !
DIN DURERILE NOASTRE.
and me gândesc şi adi la prietenul meu Vintilă, băiatul bun şi cuminte cu care am petrecut ani! dulci şi senin! ai copilărie!, m’apucâ un dor nespus de a-1 jelui. Par’câ a fost er! vremea când ne jucam de-a mijorca ori de-a alte jocurî copilăresc!, când alergam cât eră Şiulica de mare cu pălăria în mână după câţi fluturi toţî, ori când întor-cendu-se sera cu vitele de la păşune sad de la munca câmpului, cădeam de obosiţi şi adormeam duşi.
Părtaşi la tote bucuriile şi întristările nostre de pe atunci, ne ocrotiam drept dragu unul pe altul şi ne împărţiam frăţesce între noi, tot ceea ce aveam. Aşâ erâ pe atunci.
Mî-aduc aminte apoi, cum mergeam nedespărţiţi la şcolă, cum ascultam cu iubire sfaturile blajine ale învăţătorului, care ne-au
www.dacQFomanica.iD
ALBINA
143
rămas şi acum în suflet — şi cum în sfîrşit am terminat cu bine şcola clin satul nostru.
Nu sciQ cum, dar Vintilâ arătă o dorinţă mare de a se duce să urmeze mal departe la o şcolă din oraş ? îî plăceâ să vacjlă aidoma atâtea frumuseţi pe cari le citesc! de multe ori prin cărţile nostre de şcolă, şi pe cari le mărise şi mal mult închipuirea de băiat nesciitor.
Părinţii lui, omeni cu dare de mână, i-a urmat gândul, şi în-tr’o cji de pe la sfîrşitul lui August, Vintilă s’a despărţit — luându-şî cjiua bună de la toţi al Iul, de la locul în care s’a desfătat cu drag atâta vreme şi de care aveâ legate cele mal scumpe ale lui amintiri, şi a plecat pe drumul oraşului.
AQ trecut d’abia câţî-vâ ani de învăţătură, şi părinţii lui Vintilă însă, au început să dea înapoi din starea de mai înainte ; fie că nu mal puteau munci cu aceeaşi vlagă; (ca mai 'nainte), fie că Vintilă aveâ nevoie de cheltuieli mal mari. Cu durerea în suflet I au rugat atunci să se întorne acasă, el însă s’a încercat să muneescă singur spre a şl pute pune capăt nevoilor şi trebuinţelor lui ; n’a putut — şi-a trebuit să se lase de învăţătură.
Cât de gr ii nu-î veniâ acum să se mal întorcă în satul, de unde cu câţî-vâ ani mal ’nainte plecase cu sufletul plin de planuri cari de cari mal fericite, — şi nu s’a mal întors — numai cu cele câte-vâ clase secundare pe care le învăţase a trebuit să se căciulescă mult pînă să potă găsi un post de scriitor cu câţi-vâ lei pe lună şi pentru care să muncăscâ şi mai mult.
Mal târziii, din lupta acesta cu traiul lui, obidit şi plin de suferinţe în cercul greu şi molipsitor al oraşului — singur ne sciut de nimeni a căijut doborît, îmbolnăvindu-se greii.
M’am întâlnit în vacanţa trecută cu el, se întorsese, pentru a nu mal plecă nici odată din satul lui, cu atâtea bunătăţi pe care nu le înţelesese şi în care nu mal aduceâ din tote visurile lui de odinioră, de cât gândul unei vieţi pe sfîrşite — jalea şi mâhnirea bătrânilor lui părinţi...
Eră galben şi prăpădit, cu privirea stinsă şi rătăcită, în cât de abiâ putui să-l mai recunosc; şedeâ pe prispa de dinaintea casei părintesol sub umbra unul păr bătrân, şi se uită la câte o frunză ce cădeâ din când în când pe lîngă dînsul, şi în care — cu lacrimile ce de abiâ mal licăriau în ochii lui stinşi — îmi măr-turisiâ că-şî vede sfîrşitul atât de dureros al vieţeî lui triste.
www.dacQramanica.io
141
ALBINA
L-am mângâiat şi i-am adus aminte de timpurile de demult -r «1 însâ abătut, ne mai nădăjduind în nimic, a început a-ml înşira cu glasul Iul încetinel ca nisce pagini sfinte — vorbele înţelepte ale învăţătorului nostru de pe alunei: «Fâ-te plugar, dragă, şi-aî să fii fericit; tu al să ţii fruntea sus în comună, cu cartea ce ’nveţl acum; tu cel mal bun şi mal priceput plugar, la tine am să fie câmpul cel mal frumos, fiind-că tu îl vel munci mal bine. Şi cjlic acesta pentru toţi: să iubiţi munca, copil, de ore ce ea singură ne scapă de sărăcie şi de mii de nevoi ; să cinstiţi tote meseriile de o potrivă, căci brăţări de aur sînt ele pentru om... fără munca plugarului şi a meseriaşului, lumea ar fi în sălbăticie, trăind ca dobitocele prin păduri, căci n’ar fi avut nici de unele; n’ar ave pâine, n’ar ave blid, n’ar ave strae, un car, o-lopată, un plaivas, nimic» ...
«Plugarul, omul cel mal liber, cel mai stăpân pe sine, cu ogo_ rul Iul mănos, cu ograda plină de belşug, cu pătulele încărcate ce-î aduc avuţie şi traiu mal vesel de cât al unul împărat..-«Să fie harnic numai la muncă şi să-l ajute puţin cerul, că tot binele vieţeî e al Iul: aerul curat, pofta cu care îşi îmbucă mă-măliguţa şi leguma, somnul după obosela muncii, sporul casei, vitişorele sănătose şi carnea plină pe ele, copilaşii rumeni şi voioşi... Ce bine mal mare pentru om?... Cu condeiul la po-mojnicie a dl eşt.1 şi mâine nu, eşti om fără căpătâiu; te aruncă •ori cine ca pe o slugă, când nu-I mal plac ochii tăi» ...
N. Tcodorcscu.
Şcola Norma IA „Ca rol 1M, C.~Lun*p-
Curăţirea Lămpilor.
Cărbunele cu care se îmbâcşesce maşina lămpilor trebue curăţat cel puţin odată pe lună.
Pune o bucată cât de mică de sodă într’o jumătate de litru de apă; mole într’însa maşina lămpii şi pune-o la foc să fierbi
După 5 minute de fierbere, clătesce-o cu apă rece şi maşina va rămâne curată ca şi cum ar fi nouă.
Ca să nu facă fum fitilul, moîe-l înainte de a-1 pune la lampă în oţet tare şi apoi usucă-i bine. Te vel minună de lumina albişi strălucitore cu care va arde.
www.dacaromamca.ro
ALBINA
14&
PĂSTRAREA OfeLOR
elea Sanda, femeie muncitore şi forte gospodară, avea vre-o patru-deci de găini, cari îi ouau o mulţime de ouă în timpul anului. O parte din ele le întrebuinţa la masă; altă parte le ducea in tîrgul din apropiere; iar o parte doriâ să le ţină pentru vremea când nu-i ouau orăteniile. Ce folos însă ? Biata femeie nu putea să le păstreze, cât ar fi dorit; căci după puţină vreme începeau să se strice, încercă un ou, încercă altul, dar nici unul nu eră bun.
De găba le punea ea în nisip, în cenuşe, în mâlaiu chiar, că nu alegea nimic. Aerului nu-î pasă mult; el trece prin porii cei numeroşi ai cojei de ou şi vietăţile nevădute, aflate în el, strică cuprinsul oului.
Intr’o di, Lelea Sanda, sta de vorbă cu o vecină.
—	Bune sînt ouăle, surată; dar ce folos dacă nu le poţi păstră mai multă vreme! Ce n’aş da să-mi stea prospete vre-o două mii şi pe timpul emil! Lasă că aş fi îndestulată de ouă; dar aş pute vinde şi în tîrg, pe un preţ mult mai bun.
—	Adevărat, vecină! De câte ori mă duc la tîrg, nu se pote să nu aud câte o slujnică, o jupânesă, ori vre-o co-conă, din cele cari cumpărau de la mine ouă, lapte, unt: Am găsit stricate jumătate din ouăle care mi le-ai vîndut! M’ai înşelat! Nu mai tîrguesc de la dta nici mortă!
— De, par’că noi am fi vîrîte în ouă, să seim dacă sînt prospete! Dacă ar fi vre-un mijloc bun, care să facă să nu se strice ouăle, dău că mi-ar fi drag să-l sciu!
—- Ei, Domne, de câte neajunsuri am scăpă, vecină Sando!
Pe când vorbiau ast-fel, peste gardul ce le desparte casele, le audi llie Săndulescu, notarul satului. El trecea pe drum, cu un tenc de cărţi la subţioră. Pricepănd de ce e vorba, deschise porta casei lelii Sandi şi intră.
—	Bună diua, lele Sando!
—	Mulţumim d-tale, domnule notar!
—	Da, ce tot vă văietaţî, că se strică ouăle găinilor!
—	Cum să nu ne văietăm, maică, Domne! Se prăpădesc
www.dacaromamca.ro
146
ALBINA
o sumedenie de ouă, pe care nici porcii nu le mai mănâncă !
—	Ce-mi daţi să vă spun eu lecui?
Vecina venise la gard şi ascultă şi ea convorbirea cu notarul ; de aceea acesta clisese: ce-mi daţi?
Lelea Sanda:
—	Ce să-ţi dau? Iacă o puică moţată, scosă de astă primăvară !
Vecina:
—	Şi eu, o sută de oue prospete, ouate de găinile mele,
nu-s trei dile!
)
—	Ei, bată-vă să ve bată, urmă notarul. Eu glumii şi d-v. luarăţî gluma în serios. Ţine-ţi găina, lele Sando, şi d-ta cele o sută de ouă. Vorbele mele nu sînt de vîndare.
Femeile voiră să o ţie tot una. Atunci notarul le dise:
—	Nu vînd sfaturile, cu atât mai mult că le voiu citi din-tr’o carte.
—	ţ)icând acestea, puse tăncul de cărţi pe prispă şi scose o carte cu scorţele cenuşii, pe care erau scrise vorbele «Albina,» apoi citi:
«Poveţe pentru păstrarea ouelor.»
Si privi la cele două femei. Le scânteiau ochii de bucurie, audind aceste cuvinte. Se şi gândiau cum au să stea de prospete nisce ouă, ouate de câte-vâ luni.
Notarul urmă:
«In aer se găsesc o mulţime de fiinţe mici, văzute numai cu microscopul. Aceste vietăţi, dise microbi, trec cu multă înlesnire prin coja ouălor. Ei se hrănesc cu cuprinsul acestora, pe care îl strică. (Unii microbi pricinuesc în ouăle vechi un gaz cu miros urât dis hidrogen sulfurat. Alţii pricinuesc o culore verde neplăcută).
«Ca să nu se strice ouăle, pune un chilogram de var în doî-spre-dece litri de apă. Apoi mestecă bine cuprinsul. Când apa s’a făcut albă şi lăptosă scufundă ouăle ce voesci să le păstrezi. Lasâ-le acolo câte-vâ dile, pînă când coja se acopere de un strat subţire de var. Scote apoi ouăle şi le usucă afară, la aer. Stratul de var va astupă forte bine porii şi aerul nu va mai pute să intre înăuntru. In acest chip ouăle vor fi ferite de stricare. După aceea le poţi pune în-tr’o ladă cu cenuşe, unde vor sta de minune.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
147
< E de la sine înţeles că ouăle puse la păstrare trebuesc să fie cât mai prospete. Cu atât mai bine se vor păstră».
Notarul se sili cât ii fu cu putinţă să explice celor două femei că microscopul e un instrument care măresce forte mult chipul lucrurilor, că microbii pricinuesc nu numai stricarea ouălor, dar şi feluritele bole, că 12 litri de apă sînt cât cuprinde o vadră, şi alte cunoscinţe folositore pentru înţelegerea celor citite.
—	Sint bucurosă că am găsit lecui! Ia şedî, d-le notar! Nu mai sta pe picior de ducă. Voesc să te cinstesc cu un pahar de must de mere.
Lelea Sanda aduse numai de cât pe o tavă o sticlă cu must prospăt, două pahare curate, în care turnă pentru ospeţi.
—	Mulţumesc, lele Sando! Dar e minunat mustul! E mai bine să bei un pahar de must de ăsta, de cât unul cu basamac sau cu drojdie de ţuică.
Mai ascultaţi încă o povaţâ pentru păstrarea ouălor:
«Alege ouă prospete şi aşecjă-le cu vîrful în jos în ole de pămînt, pînâ când olele se umplu aprope de tot. Varsă peste ouă apă amestecată cu var stins, la un bulgăraş de var un litru de apă. Acopere olele bine şi le pune într’un Ioc răcoros şi întunecos.
«Coja vărosă ce se face pe d’asupra ouălor le scapă de stricăciune.»
—	Cine are urechi de audit să audă, mai spuse nota-tarul de la el, închidend cartea şi luând-o cu cele-l-alte la subţioră.
—	D-le notar, eşti bun să ne laşi şi nouă cartea? Tre-bue să aibă şi alte lucruri bune. O mai citi din ea fiul meu Sandu, şi-om face cum scrie acolo.
—	V’o las cu plăcere, cu tote că aţi pute şi d-vostră s’o cumpăraţi!
—	Cum se chiamă ?
—	Revista Albina. Cu preţul de 5 lei poţi avă în fiecare săptămână câte o carte de acestea, timp de un an. Cum credeţi! Eu v’o las!
Notarul plecă. După puţină vreme veni şi Sandu. Erâ un flăcăiaş drăguţ şi deştept, care urmase la şcola din sat câ-te-şi cinci clasele. Acum trăiâ dm munca câmpului.
Cum îl vădii lelea Sanda, îi dise:
www.dacaroimaiiica.io
AT.HIXA
148
— Bine că venişî, Sandule mamă. Ne-a lăsat notarul cartea asta. Citesce-mî încă odată din ea, cum se pot păstră ouăle ca şi prospete.
După ce lelea Sanda mai repetă şi ea cele citite, spre a-i intra bine în cap, se apucă să facă aşâ.
Avea vre-o două sute de ouă de găină şi de raţă, cu care făcu încercare. Vorba celuia: «încercarea morte n’are.»
Tot ast-fel făcu şi vecina, şi de când încercările isbutiră, lelea Sanda şi cu vecina nu se maî plâng că se strică ouele orăteniilor. După cele doue femei se luară în curînd şi altele, cari fură bucurose că nu maî duc la tîrg ouă stricate.
Intîmplarea cu păstrarea ouălor făcu pe Sandu să cumpere şi el revista Albina, care în fie-care săptămână iî aduce o mulţime de poveţe şi de veşti, care de care maî folositore.
Xotă. In oueriile marî se pot incăldi ouele pînă la 50 de grade, ca să se ni“ micdscă microbii aflaţi pe cdjă sau intraţi înăuntru. Apoi ouele se lustruesc subţire şi se pun într’un loc uscat spre păstrare. Acesta e un mijloc şi maî bun de cât cele-l-altc.
(irig. Teodossiu.
Câte va cuvinte asupra viermilor cari rod basa tulpinei grâului atacând chiar coletul plantei.
.ludecânil după probele de asemenea insecte ce ni s’au trimes spre examinare din unele părţi ale ţării, aceşti viermi sînt do maî multe feluri şi nici unul necunoscut încă. Toţi acei viermi sînt larve de insecte stricâtore când sînt în număr însemnat. Distrugerea lor se va lace de ger, de intemperii şi de alte in-
Larve şi musculiţe de Cecj'domiile grâului în mărime naturală şi mărite.
secte nestricâtore cari şi dînsele s’au putut—în secetosa vară— a se desvoltâ spre a limită crescerea mare a insectelor stricătore.
Câţi-vâ din acei vîermişori erau larve de Cecydomii, cari strică nu când sînt în stare de desvoltare complectă, ci atunci când sînt în stare de viermi (larve). Şi în acest ciudat an, larvele aşâ
www.dacoromanica.ro
ALBINA
149
<le mici ale Cecydomielor grâului (cecydomia tritici) de culore roşie, pe cari le găsim mai în toţi anii în spicul grâului între plevă şi bob când e în formaţie sab în lapte, l-am vScjlut acum ^i pe josul tulpineî grâului. Probabil c’o fi fost o nouă generaţie tomnatică de Cecydomiî de grâb. In orî-ce cas aceste insecte nu pot aduce aşa de mari stricăciuni. Nimfe roşii (adică momii) de Cecydomiî de grâu găsim în toţi anii la acestă epocă la o mică adâncime în pâmînt, dar numai in epoca ivirii spicelor ies, de obicinuit, din acele mici, «gogoşi» destul de tări-cele, musculiţele de Cecydomiî de grâu pentru a-şi aşecjâ oulele în spice, dacă ploia şi vântul le lasă.
Am mai găsit între probele trimise şi lucrul e încă şi mai grav, mulţi viermi ceva mai măricei albi, rofjend tulpinele mai mult sau mai puţin d’asupra coletului şi alţii trecuţi în stare de nimfă (gogoşă roşie ovoidă tot în locul unde în stare de larvă au ros) adică în mijlocul tulpineî. Aceste larve şi nimfe sînt ale speciei celei mai primejdiose de Cecydomiî, (Cecydomia destructor sau musca Hesiană). Ca şi Cecydomia grâului în stare de perfectă desvoltare semănă cu un ţînţar, dar e mult mai primejdiosă căci ucide tulpina cu totul, pe când cea-Taltă sbârcesce şi strică numai bobul grâului.
Cecydomia destructore sau Musca Hessiană a cărei larve au ros atâtea tulpini de ^ruii şi secară în acestă tdmuă.
a)	Mărime naturală.
b)	Mărită.
Cecydomia destructore care a nimicit aiurea sumedenii de recolte, are un părăsit care o nimicesce. In acestă nădejde să nu ne bizuim şi orî-ce mirisce bântuită de acestă insectă, trebue arată adânc îndată după seceră, spre a nu mai pute eşi mult stricătorea insectă... adică contrariul de ce au făcut cei ce şi-ab sgâriat miriscele spre a răsări samulastra de grâu şi secară nerecoltată — adică cultură sălbatică ce nu s’ar cădea s’o vecjt în o cxploataţiune cât de puţin inteligent condusă.
Relativ la cecydomiele destructore a căror larve distrug nu numai în America, Englitera, Franeia, atâtea tulpini de grâu pe cari le taie sau le vestejesce, dar şi în Ungaria şi la noi au împuţinat mult recoltele în diferite rânduri, nu e zadarnic să insist mai mult.
Anul acesta musculiţa acesta şî-a depus mai mult ca tot-d’a-
www.dacoroiiiaiiica.io
150
ALBINA
una, oulele eî la basa tulpineî, uncie loile de grâu şi secară se împreună cu tulpina. Grânele şi secările puse mal timpuriu, în August, aii fost vizitate de teribila insectă. Cele puse maî tânjfiii n’ati avut acestă necinste. Oulele au dat nascere în Septembre larvelor cari aii ros o sumă de tulpini. Părăsitele acestei strică-tore diptere, adică larvele de platygastere şi de chalcidiene, vor nimici un mare număr de teribile cecydomil, căci miriscl pârlite n’au lost la epoca producerii lor şi nu putem bănui că s’au nimicit şi acele părăsite, cum nu s’au nimicit, prin foc, nici ce-cydomiele. Va fi deci o luptă între acestă insectă stricătore cu părăsitele el şi venind în ajutor şi intemperiile, de sigur că puţine cecydomil vom ave de constatat la tomna viitore chiar în holdele unde aii apărut în acestă tomnă.
La drdpta „Cecydomia avenae,“ la stânga „Cecydomia destructor," mărimi naturale şi mărite. Insectă perfectă, larvă, pupă şi ouă Jos la drăpta tăetura unei tulpini coprinse de pupe de cecydomil.
In ultimii ani pe lîngă bine cunoscutele cecydomil ce atacă spicul şi cele ce rod tulpinele grâului, secarei şi orijuluî, adică cele descrise maî sus, d-1 Paul Marchal de la staţiunea entomo-logică din Paris, a maî descoperit o nouă Cecvdomie specială ovăzului, care nu atacă grâul [Cecydomia avenae]. In acelaşi timp d-1 Marchal a mal constatat că Cecydomia distructore nu atacă ovăsul.
www.dacaroinaiiica.ro
ALBINA
151
Iată acum, pentru a complectă tot ce am scris asupra Cecy-domielor, şi... starea civilă a celor două Cecydomiî mal stri-cătore, precum ne-o stabilesce aşă de positiv entomologistul, d-1 Marchal.
1)	Larva (viermele). — a Cecydomia destructor. — Spatule sternale bifurcate; segment anal terminându-se prin o prelungire cărnosă dorsală bilobată, ce ţin papilele dorsale, situate patru câte patru pe fie care din cele doue lobe.
b) Cecydomia avenae. — Spatule dorsale terminate prin o ascuţitură fără pereche, hasti-formă; segmentul anal nu se termină prin o prelungire bilobată, şi papilele dorsale sînt inplantate direct pe chiar segmentul însuşi.
2)	Adulta (musculiţa). — a. Cecydomia destructor. Laturile abdomenului sub peri albi-cenuşii.
b) Cecydomia avenae. Peri tari albi-cenuşii formând o bandă de fiecare parte a abdomenului.
Dar şi viermi mai mari, cari rod rădăcinele şi coletul cerealelor, eraâ prin probele trimese. Precum larve de Elaterî sau Taupinî [Agriotes segetis] ce sînt nisce viermi lucîoşî, bruni, se-măhând întocmai cu viermii mici de făină, cum şi alte varietăţi de Elaterî cari, de obicinuit, în iernele nostre lungi şi ge-
Elaterul grâului.
a)	Gândacul.
b)	Larva sa.
rose, pier în mari câtăţimi, căci nu se îngropă adânc în pămînt. Pîn'atuneî, insectele ce mănâncă alte insecte, diferitele părăsite ale insectelor stricătore, orbeţii, păsările şi mai ales lapoviţele şi scăderea temperaturii, ne vor feri de numerosele insecte stricătore, mal vîrtos ale holdelor neîngrijite, ne arate adânc şi ne-boronite.
*
* *
Dar... cele mai multe probe de insecte ce primim sînt de
viermii cenuşii sau Noctuelele semenăturilor ile Idrnnă (A-grotis segetum).
E colosal numărul acestor Lepidoptere ce întâlnim nu numai în holdele înlrăţite, în cele ce d’abiâ Ies, dar şi în o sumă de pă-mînturi ce acum se ară, precum şi în o sumă de regiuni. In unele pămînturî din judeţul Buzău, poţi uşor adună 4 la 8 asemenea urîciose larve pe metrul patrat, dând cu mâna la o parte bul-găraşii sau pămîntul de vr’o două degete de d’asupra.
www.dacQFomaiiica.ro
ALBINA
]b2
E un vierme, gros cât o pană grosă ele gâscă şi a cărui lungime ajunge pînâ la 5 centimetri. Forte fricos, de îndată ce l atinge o muscă se încolăcesce, apoi o iea repede la fugă de nu e amorţit de răcelă. More cu greu chiar de se ţine mal multe cjilo în cutiuţe, dar... slăbesce şi se subţiază. Are opt perechi de piciore. Capul e negricios înapoi, dar brun deschis înainte avend şi două liniuţe negre. Laturile corpului pe totă lungimea ah dungi gălbui cam şterse. Culorea viermelui e cenuşie murdară, apropiindu-se de culorea pămîntulul cu cât înainteză in vîrstă. Corpul e lucios.
Am vă(Jut acăstă larvă pentru întâia oră anul acesta, la cul-turele de steclă de la fabrica de zahăr din Sascut, unde aducea şi mai multe stricăciuni sfeclelor dacă nu se cheltuiau câte-vâ mii de lei a se adună cu mâna şi a se arde la capete.
Dar nu numai sfeclele, navetele, verclele, cartofii, sînt mult cercetate de acestă scârbosă larvă, ci şi semănăturile de tornnă, mat vîrtos în lunele Septembre şi Octombre şi noptea, căci diua stă ascunsă.
Ceea-ce pâte linisci pe cel cari au în holde mulţi asemenea viermi cenuşii, e că, judecând dupe probele trimese, larvele acestea au ajuns la perfecta lor desvoltare şi la cel dintâiu frig vor descinde la câte-vâ centimetre în pământ pentru a iernă şi... pieri de pătrunjctorele nostre geruri. Cele ce vor scăpa din Iarnă vor mai rode puţin din vegetalele ce-şl vor mal alege, la începutul primăverii, pentru a redeschide pe la finea lui Aprilie, iar ceva mal adânc în pămînt, spre a se transformă în crisalide, din care peste vr’o lună să iasă insecta perfectă, adică fluturele forte păros, ce nu sboră de cât noptea, iar <Jiua stă ascuns.	9
Fluturele greoi a acestei Noctuele [Agrotis segetum]—a nu se conlundâ cu gândacul Elater sau Taupin [agriotes segetis, sputator] — are aripele anteriore brune-cenuşiî-gălbul ce sînt mal închise la femelă şi cu pete; aripele posteriore sînt albi-ciose la bărbat şi mal închise la femelă. Lungimea fluturelui o cam de 2 centimetri pe 4 cenlimetri şi din Maiu pînă acum îl putem descoperi noptea. Ouăle, le depun cât de jos pe frunze şi semănâ cu sămînţa de mac. Din ele ies peste două săptămâni acel viermi cenuşii ce strică într’una cât e timpul cald pînâ se transformă, prin Aprilie—Maiu, în nimfă. Dropiele, ciorile, şi o sumă de alte păsări şi animale distrug un mare număr de aceste larve, dar gerul şi intemperiele le nimicesco mal mult. Cum pămîntul în acestă tornnă e aşâ de infectat de aceste larve, mal vîrtos prin prejma locurilor ce au fost cultivate anul trecut cu sfecle şi cu rapiţă cultivată, recomand călduros cultivatorilor a-şl face arături cât de adânci pînă ce îngheţă spre a le distruge mal cu înlesnire îngheţul.
www.dacoromaiiica.ro
Af.IMTs A
153
Noetuelele semănăturilor de tomna sau viermii cenuşii.
Noctuela semănăturilor, larva când e.'mal jiericulosă. ]
Noctuela semănăturilor, larvă gata d'a se transforma în nimfă adică cărei iljrămâne mal puţin timp de distrus semănăturile.
Fluturele de nopte al Noctueleî semănăturilor de tăinnu.
Tot ast fel recomandă şi d-1 M. Blanchard, care a studiat mult acestă insectă ce devasteză adesea culturele din Germania, Suedia şi Norvegia etc. şi cari s’a înmulţit atâta la noî, din pricina îerneî trecute aşâ de mole, primăverii secetose, arăturilor în faţă şi puţinelor întorsuri de tomna.
C. C. Datculcscu.
Atîtarea Focului.
Unele gospodine se slujesc de petroleu (gaz) pentru ca să aţîţe focul, fără să se gândescă la nenorocirile ce le pote aduce, dintr'o mică nebăgare de semă, acel lichid. Mijlocul cel mal bun şi ne-primejdios de a aprinde focul e colofoniul (sacâzul de vidră) 0 bucăţică do acestă răşină e de ajuns ca să aprindă cărbunii aprope de tot stinşi. Colofoniul se topesce, se respândesce pe eărbunî şi vulvorea isbucnesce cu putere, pe vatră; şi apoi este mal eftin chiar de cât gazul.
www.dacoroimaiiica.ro
154
ALBINA
Legenda Iacului celui mic din Peristera
(Macedonia)
pre Nord-Est de Bitolia, la o depărtare de vre-o 10 kilometri, într’o vale adâncă împrejurată de munţi gigantici, unii pleşuvi, iar alţiî acoperiţi cu arbori seculari, se află aşedat ro-mânescul orăşel, Nijopole. Din înălţimile acestor munţi isvo-resce mii de isvdre cu ape limpedî ca cristalul, cari se varsă spre Sud cu nisce torenţi aşa de grăbiţi şi spumegaţi că ici vedi rostogolind bolovani de pietre surpând maluri, dărâmând copacii pe cari îi întâlnesce în calea lor, colo câte-o cascadă uriaşe, care cade cu putere şi în spargerea ei face un bubuit surd ce se aude din depărtare ca şi când o armată de artileriştî bombardeză orăşelul. Un strein care pentru prima dată sar găsi în acest orăşel şi dacă s’ar întîmplâ să intre noptea, audind aceste bubuituri, ar crede că nu departe de orăşel s’a deslănţuit o furtună teribilă şi că în curînd se va năpusti asupra oraşului spre al nimici.
Cu tdte acestea casele acestui drăguţ orăşel, sînt aşedate pe costa muntelui ca un fel de panoramă, uitându-se cu un surîs dulce spre sbucîumarea torenţilor şi par’că ar dice «Apa trece pietrele rămân».
Tote aceste ape îşi au obârşia de la «lacul cel mic» de pe vîrful muntelui Peristera, ce se găsesce la o ’nălţime de 500 m. de-asupra nivelului mării, într’o scobitură stâncosă şi rare-ori luminată de sore, căci şi Iarna şi vara este acoperită de negură desă. Lacul are o întindere de un kilometru şi xj% în lungime şi cam tot atâta în lăţime.
Apele lui sînt limpedî ca cristalul, line, fără nici o vietate şi la acelaş nivel atât în timp ploios, cât şi în secetos. Pe lângă numele de «Lacul cel mic» Românii ii mai dic şi «Lacul cel fără de fund».
Păcurarii (ciobanii) cari pasc turmele lor pe lingă acest lac, spun că nu li s’a întîmplat să vadă vre-odată măcar păsări, să se adape din apele acestui lac, cu tote că vulturii stau înşiraţi pe stâncele de pe malul lui ca nisce sentinele.
De jur împrejurul lacului stau stâncele îngrămădite ca nisce cetăţi invincibile ; iar el este pus în mijlocul lor ca ochiul în scobitura capului.
Din depărtare când cine-va se uită la aceste stânci cari încon-joră lacul, nu-şi pdte închipui că ar fi aşa cevâ, ci ar crede că în-
www.dacoromanica.ro
ALBINA
155
treg geniul omenesc şî-a depus munca spre a ridica aceste cetăţi. Priveliştea acestui lac are două efecte: unul feeric prin posiţia Iul fiind pus în crescetul muntelui, şi altul înspăimântător prin aspectui Iul cel monoton
P6te din causa acestui aspect Românii din Nijopole î-au ţesut si legenda pe care o voiu povesti aşâ după cum am audit-o din gura lor:
«Intr’un timp forte depărtat isvdrele cari udă Nijopole, nu erau libere în cursul lor, ci erau oprite de un balaur, care avă locuinţa chiar în fundul lacului. Balaurul acesta nu dădea drumul apelor, dacă Nijopoleniî nu-î duceâ în fie care ajun de sf. Gheorghe, fata cea mal frumdsă din sat. In fie-care an în săra de sf. Gheorghe apele se opriau şi dacă nu se grăbiau bieţii omeni să ducă fata, erau ameninţaţi să moră de sete.
«Acesta a durat mult timp şi mulţi părinţi au vărsat lacrimi amare când vedeau, cum odraslele lor periau în acest lac fără de fund şi pe care chiar şi astădl Românii îl mal numesc «Lacul cel laiu» (negru). Bunul Dumnedeîi însă s’a înduioşat pote de lacrimile nos-tre şi prin puterea Luî s’a născut în sat la noi un băiat, care într o di cresceâ ca intr’un an.
«Ast-fel în scurt timp a ajuns să fie flăcăul cel mal frumos şi cel mal voinic din satul nostru. Nimeni nu-l pute sta în potrivă. Ca toţi flăcăii din sat şi el şi-a ales o fată pentru inimiora luî.
«Intr’un ajun de sf. Gheorghe însă, preotul satului, perdend soco-tela dilelor, nu tocă. Omenii nesciind că a doua di e termenul de a aduce jertfa balaurului, s’au vădut ca din senin cu apele oprite şi fără un strop de apă. — Atunci întreg satul s'a ridicat în picidre, se strâng dmeniî la biserică şi încep a se sfătui pe care fată să o sacrifice. — Unul numiâ pe cutare, altul pe cutare, aşâ că nu se puteau înţelege. Cel mal bătrân însă dintre el, a hotărît să se tragă la sorţ şi cui îl va fi norocul, iî va cădea sorţul.
Pentru feiicirea nostră, sorţul cade pe iubita voinicului. -- El când a vădut acesta nu a dis nimic, s’a sculat în piciore şi a început următorea cuvîntare sătenilor: — «Cred că destul a suferit bietul sat de acâstă dihanie timp îndelungat, de aceea eu nu-mî voiu da iubita pînă când nu-ml voiu măsură puterile cu el. Vă rog însă ca pe lângă iubita mea să mă însoţăscă pînă la lac, încă 6 fete mari cu găleţile, pe cari le vor umple cu apă din lac. Sătenii cari sciau cât pote voinicul nu s’au împotrivit la spusa luî, î-a procurat tot ce a cerut şi a pornit spre lac. Ajungând acolo
www.dacaromanica.ro
156
ALBINA
şi pînă să iasă balaurul, cele 7 fete au umplut găleţile cu apă din lac. Nu trece mult şi balaurul ese spre a-şl lua jertfa. Voinicul însă îl someză a nu se atinge de ea, pînă când nu se va lupta cu el şi atunci, acela care va rămânea cu viaţă va avă drept a o posedă. Balaurul care nu scia cu cine are de aface se învoesce a se luptă cu voinicul nostru.
«Lupta începe între el şi ţine de dimincţă pînă în spre amurgul serii, nici unul însă nu se dădea învins. — Loviturile şi unuia şi altuia erau mortale, voinicul însă ave avantagiul că de câte-orl eră lovit mal tare, fetele turnau peste el apă din găleţi şi ast-fel îşi recăpătâ forţele. La urma urmelor balaural sleit de puteri şi lovit de voinic cu totă furia, cade jos şi în momentul când eră să-şi dea sufletul, a scos un gemet de s’a cutremurat munţii şi atunci a început se ţîşnescă mii de isvore din tote părţile muntelui; aşa că apele au ajuns mal curînd în sat de cât voinicul, căruia cu mic, cu mare îl eşiră înainte cu mare pompă pentru voinicia Iul >.
Poporul român nicî-odată să nu-şl perdă speranţa, căci bunul Dum-nedeu în timp de cumpăni grele, î-a trimes şi-î va trimite genii spre a Iul scăpare.
Gussy Ap os toi eseu.
Profesor.—Tul cca.
Trei dile si doue cântări
(De V. O. V. Horn.)
Tradueere de Gr. JVIaniţiu.
(Urmare).
Toţi mesenii au fost adînc mişcaţi, iar pe primar, care tocmai trecuse printr’o grea încercare, îl podidiră lacrimele. Oficerul ceru doctorului voie, spre a-şl putea luă o copie de pe poesie, şi strigă adjutantului sgîi:
—	Copiaţi-mî, ve rog, poesia, frumos şi întocmai! Primarul însă, care şedea la capătul din jos al mesei, es-
clamă:
—	Şi-un bărbat, care face ast-fel de poesii preţidse, să nu pdtă avă nici o odaie caldă în timpul acesta de iarnă? Mai bine să rabd eti opt <Jile frig ca un ogar. Pe Dumnezeu care m’a scăpat astăZî de mizerie, acesta stare trebue să se schimbe! El deschide ferestra :
—	Ascultă Frideric! încarcă grabnic carul cel mare de
www.dacoromanica.ro
ALBINA
157
povară cu lemne de fag, pune cât ţine carul, înhamă la el patru caî şi le du profesorului Gellert la Lipsea.
Spune-î, că-1 salut şi că acestea ar fi un dar pentru fru-mosa poesie: < In a vieţii fericire etc.» să-şi încăhjăscă odaia.
—	Bravo! strigară toţi cei de faţă. Şi către sără o grămadă mare de lume sta înaintea casei lui Gellert, în cât nu-şi avea pereche. Doctorul însă chemă pe unul dintre oficerî la o parte şi întrebându-1, că cine ar fi înaltul oficer, care vorbise mai mult, primi ca răspuns:
—	Acela e principele Enric de Prusia.
Gellert însă, când vocju lemnele şi aucji, că acestea ar fi pentru cântarea, pe care el abiâ o terminase, dădu din umeri; el nu-şî pute explică, cum s’a întîmplat acesta şi nu găsi alt-cevâ de făcut mai înţelepţesce, de cât să se chică la odihnă cu cuvintele isvorîte din inimă:
—	Laudă şi mulţumită Ţie Ddmne.
Intr’acea <)i intrase deja o armată întrâgă de Prusieni în Lipsea; iar în cjiua următdre eră pretutindeni plin de soldaţi, în cât doctorul nostru, care mai eră şi mic, nu sciii cum să străbată prin mulţime. Pe stradă îl întâlni bătrânul Neidhardt şi-l întrebă:
—	D-le doctor, cum îi merge bietului cismar?
—	Ei, aceluia i-aţi prescris d-vostră cea mai nemerită doctorie, esclamă doctorul rîcjend. Dar sciţi d-vdstră şi aceea, că Gellert a economisit acei 30 de taleri, trăgenduşi-I de la gură, şi că acum n’are nici un ban, nu scie cum să se ajute şi totuşi pote să mai facă şi o poesie V
Şi doctorul citi lui Neidhardt poesia, iar acesta ştergen-du-şî lacrimile, merse acasă, împachetă 30 de taleri şi scrise pe hârtie : Pentru cântarea «In a vieţii fericire; îi dădu ser-vitdrei şi cjise:
—	Fugi pînă la profesorul Gellert şi predă-i pachetul a-cestaj'.să nu-î spui însă pe viaţa ta, cine l-a trimis.
Gellert tocmai şedea la masa sa de scris. După ce desfăcu pachetul şi citi, strigă uimit:
—	Acesta totuşi e prea mult! Au d<5r, Omenii aceştia cântarea deja tipărită în mâni/ Nu cum-vâ doctorul va fi...
Pe când îşi frământă el ast-Ll capul, bătîi cine-vâ la uşe.
—	Intră. Şi-un oficer de stat major păşi în odaie şi anunţă, că A. S. Regală principele Enric de Prusia, sosit de erî în Lipsea, doresce să scie, când ar pute cerceta pe d-1 profesor.
www.dacoromanica.ro
158
ALBINA
—	Pe mine să mă cerceteze?! Pe mine? Principele de Prusia ? Acăsta trebue să fie o greşală. Spuneţi, vă rog, Alteţei Sale, că va fi pentru mine o onore deosebită, de a-i face primirea. De şi sînt cam bolnav, totuşi nu zac pe pat.
Oficerul adăogă:
—	Fără îndoială d-le profesor, A. S. Regală voiesce, să vă visiteze, fiind-că vă preţuesce fdrte mult. Dacă aveţi însă voie, să osteniţi d-văstră pînă la dînsul, atunci îmi va face o bucurie, de a vă putea conduce.
Gellert îmbrăcă repede haina cea mai bună a sa şi plecă la principe.
înaltul domn, întinse profesorului prietenesce mâna şi ijise :
—	Mă bucur forte mult, a vedea înaintea mea pe autorul cântării: «In a vieţii fericire, etc.»
Mare fu mirarea luî Gellert aurind, că şi principele îi vor-besce despre acea cântare. I se părea că nu e lucru curat, nu îndrăsni însă, să cără desluşiri asupra afacerii. Principele continuă:
—	Mi s’a spus, că sînteţî bolnăvicios. Pe semne şedeţî prea mult; şi faţa vă tradeză.
Gellert răspunse: Chemarea mea pretinde studiu şi şedere.
—	Va fi; dar trebue să căutaţi avă cruţă viaţa, atât pentru d-vostră, cât şi pentru poporul german, din care faceţi parte. Trebue să faceţi mai multă mişcare. Să vă ţineţi un cal bun de călărit şi să ieşiţi în fie care cji la preumblare.
—	Forte adevărat, Alteţă Regală, tocmai mi-o spusese şi medicul meu, dar nu fie-care are mijlocele la îndemână pentru acăsta.
—	Forte adevărat, d-le profesor, mai ales dacă cine-vâ dâ-ruesce de odată şi pe cei din urmă 30 taleri unei familii sărace.
Gellert privi în jos şi roşi. Principele observă acesta, a-pucă mâna lui Gellert şi (Jise:
—	Bărbat nobil, departe de la mine, de a voi să condamn aceea, ce va trebui să vă aducă răsplata cerescă. Daţi-mî voie, să vă ofer eu un cal, a cărei blândeţă exemplară îl va face bun de încălecat pentru un bărbat pacînic.
Gellert voi să-i mulţumescă, dar cuvintele îi rămaseră pe limbă. Principele încă eră adînc emoţionat şi cjise:
—	O afacere mă chiamă. Rămas bun bărbat nobil.
www.dacocomanica.ro
ALBINA
159
Luî Gellert îî trebui timp spre a se reculege. Când ajunse acasă, tăietorii de lemne lucrau din răsputeri, şi un cal de tătă frumuseţea, purtând şea pompdsă şi frîu strălucitor, îl aşteptă la p6rtă. Ingrijitdrea îl întîmpină cu cuvintele:
D-le profesor, semne şi minuni ni se arată.
Către seră veni doctorul. Din vorbă în vorbă, micul bărbat eră cât p’acl să se înece de rîs şi de bucurie. In sfîrşit exclamă luându-şi pălăria şi bastonul: De astă dată Domnul Dumnecjeu a prescris însuşi medicamentele, şi a îngrijit tot odată, ca să le prepare adevăraţii farmacişti.
Lemnele destinate pentru construcţiunl şi alte industrii.
"'C') merciti, maî tot-d’a-una lemnele se vîncl lucrate sub o formă sau alta. Acestă lucrare a lemnului se face de omeni cu ferăstrăti, sau cu ferăstrău pus în mişcare cu ajutorul unui curs de apă, sau prin ajutorul maşineî cu vapor. La noî, în localităţile de la munte se găsesc mai multe insta-laţiunî numite jogărî şi ferestrae pentru fasonarea lemnelor de brad.
Lemnele de brad destinate pentru chiristea pot să presinte mai multe defecte şi anume: se pote întîmplâ ca lemnele să aibă o crescere strâmbă într’o parte sau alta sau sucită; pot să maî presinte crăpături din causa căldureî şi a frigului, încovoieri etc., tote aceste defecte contribue ca debitul (lucrarea) lor să fie defectuos.
Unele din aceste defecte lemnele le capătă în pădure pe timpul vegetaţiuniî, iar altele după ce lemnele s’au tăiat şi s’aii lăsat să stea maî mult timp în contact cu schimbările atmosferice. Scurt, lemnele supuse influenţelor atmosferice timp maî îndelungat, putrezesc, crapă, se atacă de cari şi de alte insecte vătămătore. Unele din aceste defecte se pot
www.dacQromaiiica.io
160
AL IU NA
preîntîmpinâ, prin carbonisarea lemnului, prin injectare cu sulfat de cupru (aramă) şi prin văpsirea lor. Injectarea se pote face pînă când lemnele nu s’aii tăiat sau după ce s’au tăiat. Lemnele injectate cu sulfat de cupru, se pot păstră maî mult timp în aer liber fără ca să se strice (altereză).
Ferăstrău cu abur din munţii Moldovei.
Fiind-că din pădurile cele mari se scot lemne maî mult pentru construcţiunî şi alte industrii, copacii se taie ast-fel, ca să catjă într’o parte unde locul este maî deschis, căci dacă ar cădea peste altul ne-tăîat, ar pute să-î rupă crăcile de pe tulpină. In cazul acesta arborele ast-fel mutilat îşî perde din adevărata luî calitate ca lemn de lucru.
Copacii tăiaţi, li se măsoră lungimea şi grosimea (întru cât are aceeaşi grosime), după aceea se face soeotela ca să se potă sci în metri cubî câtă cătă-ţime de lemn bun de lucru coprinde copacul dobo-rît la pămînt. Crăcile carî nu se pot întrebuinţa ca lemn de lucru, se fac stânjeni şi se vînd ca lemn de foc.
Ca lemne de construcţiunî civile şi marine, copacii ceî maî întrebuinţaţi sînt: stejarul, ulmul, frasinul, fagul şi copacii răşinoşî; iar pentru poduri, stavi-
www.dacoromamca.ro
ALBINA
161
lare, lucrări de porturi şi pentru clădirile cele mari, se întrebuinţeză stejarul şi bradul.
Lemnul de brad se fasoneză sub formă de grinzi, căpriori, duşumele, scânduri, parchete, cuşacî etc. Lemnele odată fasonate pînă la vînţlare, trebue păstrate sub anumite şoprone ca să fie scutite de schimbările atmosferice. Lemnele fasonate se vînd cu bucata sati cu metru cub, iar preţul depinde de lungime, grosime, lăţime, precum şi de cerere şi ofertă. Valorea lemnului mai depinde de la fasonarea lui,
,	*	-	c ST- '	■	Jr?
Un ferăstrău din Moldova.
de la modul de îngrijire, precum şi de la defectele pe cari pote să le presinte un lemn fasonat. Astfel o duşumea care ar ave aceeaşi grosime, lăţime şi lungime, dar care nu presintă nici un defect se vinde maî scump de cât o duşumea care ar ave mai multe noduri.
Ca lemn fasonat se maî vinde lemnul de stejar şi fag, întrebuinţat ca traverse la drumurile de fer. Traversele de fag, fîind-că se putrezesc maî anevoe, se injecteză cu sulfat de cupru sau cu sulfat de fier. Dogele de stejar, ghizdurile, tâlpiţele, precum şi a-raciî de vie, se vînd tot ca lemn fasonat.
www.dacoromanica.ro
162
ALBINA
Ca lemn nefasonat, dar descojit, se caută lemnul bradului şi al stejarului pentru stâlpi de telegraf, cari trebue să aibă în termen mediu o înălţime de 10 metri. Lemnul bradului nefasonat se mai caută pentru catarte de corăbii şi la facerea de schele la clădiri, etc.
___________ Y. S. Moga.
DIN TÂRGU-OCNA
O Serbare şcolară.
Din iniţiativa Pr. V. Diaconescu şi a soţiei sale d-na Elena Diaconescu, eu autorisaţiunea Onor. Minister al Instrucţiunii publice, s’a deschis în acest oraş — de aprope 3 luni, o mică şcolă profesională de fete, cu atelier de croitorie pentru dame, ţesetorie şi lingerie. Şcola este deja frequentată de 14 eleve.
Joi, 7 Octombre a. c., s'a făcut inaugurarea acestei atât de importante şcole, la care a asistat: d-1 N. Donici, prefect de Bacău, d-1 D. Broştenu, revisorul şcolar, d-1 Gli. Borisov ajutorul de primar şi în fine aprope totă elita oraşului. — Cu acestă ocaziune s’a visitat bogata exposiţie de lucruri confecţionate în ateliere.
Mi-a atras privirea — cu deosebire, ţesăturile d-neî Elena Pr. Diaconescu şi mai ales o bluză de mătase ţesută şi lucrată în atelier; asemenea un săculeţ de mătase, pictat şi montat de d-şora Jauetta Mihăi-lescu, maestră de croitorie de dame.
Serbarea se deschide printr’o rugăciune cântată de elevii şcoleî No. 2 de băeţi; Pr. V. piaconescu. directorul acestei şcoli îşi ţine conferinţa despre «Importanţa meseriilor».
IX-l G. Borisov, ajutor de primar, arată importanţa acestei şcole, şi în numele comunei ce represintă, mulţumesce din inimă părintelui şi d-neî Diaconescu, cărora li se cuvine, $ice d-sa, respect şi încurajare, pentru ast-fel de fapte lăudabile.
D-1 N. Donici, prefect al judeţului, arată că iniţiativa privată în tote statele culte a avut cea mai mare înrîurire în progresul tuturor insti-tuţiunilor; — că industria este isvorul de bogăţie al unei ţări; că pină acum s’a neglijat aprope, cu totul meseriile, indreptându-şî toţi privirile spre funcţionarism, care a devenit o plagă socială — şi ca represen-tant al guvernului care scie să resplătescă munca, admiră şi aduce elogiile sale preotului şi d-neî Diaconescu, pentru deschiderea acestei atât de mult dorite şcole.
D-1 dr. Alex. Creţu, arată că oraşul Târgu-Ocna acum câţî-va ani eră ''înapoiat; că a progresat forte mult, datorită administraţiuniî comunale şi că se simte fericit când în fruntea judeţului se află omeni ca d-1 N. Donici, din o veche familie românescă, care tot-d’a-una a fost în frun-ea tuturor faptelor mari, dovadă presenţa, încurajarea şi laudele binemeritate. ce aduce diştinşilor iniţiatori.
www.dacoramanica.ro
ALBINA
lfi»
Printre numeroşii asistenţi am observat pe:
Domnele: Lupaşcu, Crupenschi, Grigoriu, Diaconescu, Eftimie, Gh. Io-nescu, I. Ionescu. Calotă, Pârcălabu, Pompei, Slătinenu, Lucreţia Dia-eonescu, Popescu, Voinescu, Nicolau, Ganea, Samarian, Cristea, Roşianu, Bârzescu, Crudu, Vasiliu etc:
Dornnişorele: Iordăcheseu, Cristea A. Sandu, I. Ionescu, Gh. Ionescu, Stăneseu, Diaconescu, Mihăilescu, Beloiu, Goga, Neculau, Ganea etc.
Domnii: N. Donicî prefect, D. Broştenu revisor şcolar, Gh. Borisov, Pr. V, Diaconescu, Pr. Eftimie, Pr. Mihăilenu, Pr. Gogă, Pr. Ariton, Co-drenu, Dr Creţu, Cristea, Sandu, Enescu, I. Ionescu, Gh. Pârcălabu, Gh. Ionescu, Pompei, Slătineanu, Samarian-Hamza, Stăneseu, Neculau, Teodor, Rusu, Pavloschi Gh. Vasiliu, Petru Vasiliu, D. Bonteş, etc. etc.
Perradla.
Cronica Agricolă şi Comercială
^/ţ^vuiia Octombre care a trecut a fost o lună din cele mat bogate în lucrări agricole, cari tdte s’au putut face în cele maî bune condiţiunî aprdpe în tdtă ţara.
S®* Semănatul grâului, culesul porumbului şi al viilor, sădiri de porni roditor! şi de alţi copaci de pădure* recolta zarzavaturilor, arături pentru semănături de primăvară. Iată dar atâtea lucrări pe cari bunii şi harnicii agricultori săteni pute să le facă pe nesimţite în decursul lu~ nel Octombre, care a fost mal mult uscată şi frigurdsă de cât umedă şi caldă, aprope de la început şi pînă la sfîrşit.
Frigul s’a simţit mal mult în timpul nopţii şi <Jiua mal puţin sau de loc, aşa că semănăturile de tdmnă ca: grâul, secara, şi-a putut continuă vegetaţiunea.
In localităţile muntdse frigul a fost maî mult simţitor şi mal mult umed de cât la şesul ţării din causa zăpetjel ce a cădut în unele (Jile, dar în cantitate mică.
La şesul ţării în deosebi cu tdtâ cătăţimea de rouă ce cădea în timpul nopţii, timpul secetos a început să devie simţitor în unele părţ', de 6re-ce semănăturile de grâu au început puţin a se îngălbeni.
Dar acest rău a fost reparat prin pldia căzută la sfîrşi-tul lui Octombre. De şi în mică cantitate, dar a fos bună semănăturilor răsărite ca şi celor ne răsărite, precum şi la vegetaţiunea păşunilor trebuincidse la hrana vitelor, cari păşuni au uşurat atât de mult economia nutreţului uscat pentru timpul de iarnă. In acestă privinţă, agricultorii noştri săteni cred că n’au a se plânge aprdpe de loc; din contră nu sînt în stare a mulţumi lui Dumnezeu de acestă bine-cuvîntare cerăscă, căzută peste câmpiile mândse ale ţării ndstre de la 20 Iulie şi pînă în timpul de faţă.
Pînă când timpul este frumos şi pămîntul neîngheţat, nu
www.dacQFQmanica.ro
1G 4
ALBINA
trebue neglijat şi nici nu trebue amânată nici o lucrare a câmpului de pe o (ji pe alta.
Dacă se pot face arături pentru semănatul de primăvară astăzi, nu trebue amânat pentru primăvară, căci nu se pote sci cum o să fie starea timpului la primăvară, după cum nu putem sci ce timp o să fiepînă mâne. Aceleaşi măsuri trebuesc luate pentru sădirea pomilor, de bre-ce pomii sădiţi de cu tomna, pînă primăvară se pot socoti ca şi prinşi, dacă sădirea s’a făcut în bune conditiunî, aşa după cum am arătat în cronica agricolă din luna Septembre.
Tot în luna Octombre, harnicii şi bunii săteni, cari se in-tereseză de avutul şi buna stare a familiei lor, trebue să se gândescă la hrana trebuincibsă din timpul ierneî. Căci nu este destul să albă numai porumb şi grâu în hambarul lor, ci trebue să albă şi legumele trebuincibse în beciul sau pivniţa sa. Acele legumi şi zarzavaturi pe cari nu le găsesce în timpul ierneî de cât numai în oraşele mal principale alo ţării şi cu un preţ cu mult mal scump de cât s’ar pute crede.
Deci, tote aceste zarzavaturi, dintre care varza, să nu lip-sescâ, a trebuit cumpărată în luna Octombre.
In anul acesta s’aîi făcut destule zarzavaturi şi în deosebi varza, aşa că fie-care om sărac pote sA-şî pue la murat pentru timpul de iarnă cel puţin 100 (o sută).
Ca varza să nu se strice peste iarnă, trebue să se pue mărar, cimbru mult şi hrănul încă să nu lipsescă. Intr’o putină în care s’ar pune pînă la 100 de verze, trebue să se pue cel puţin 3 rădăcini de liren dacă sînt mal mici şi 2 dacă sînt mal mari. Rădăcinele să se pue tăiete şi anume: o parte se pune la fundul putinei, o parte la mijloc şi o parte d’asupra verzei.
Adică tocmai aşa după cum s’a pus şi mărarul şi cimbrul.
Apa care se pune pe varză să fie apă de fintână, şi nici odată apă de gârlă.
Daca nu se vor luă aceste măsuri varza se va strică. Cele-1-alto zarzavaturi se vor aşe(}â în pivniţe sau în beciuri în nisip uscat iar nu umed, ca să nu se strice.
Dacă unii din săteni au vre-un strat de pătrunjel în grădină, ca să nu degere peste iarnă, trebue să-l acopere cu puţine paie sau cu frunză de copaci, şi când are trebuinţă de frunza verde de pătrunjel iarna, dă paiele la o parte şi culege frunzele de pătrunjel trebuinciose, cari dă un gust plăcut mâncăreî.
Iată dar, atâtea măsuri de o bună economie, pe care trebue să le cunbscă şi să le puie în aplicare toţi sătenii, fie săraci fie bogaţi şi fie-care după mijldcele de cari dispune.
După cum varza nu trebue să lipsăscă în timpul ierneî după masa sătenilor, tocmai aşă nu trebue să lipsâscă nici cartoful, care mult prinde bine în orî-ce timp al anului şi maî cu semă când porumbul a început a se împuţina sau lipsesce cu totul.
www.dacQFQmanica.io
165
ALBINA
Tote aceste măsuri luate de cu vreme, aduce liniştea şi buna economie în casa sătenuluî, iar toţi aceia cari negli-jăză aceste măsuri economice, se pot socoti răi voitori ai pro-prielor lor interese familiare.
Intru cât privesce vitele, pe lîngă păstrarea nutreţului ca să nu se strice, trebue mai de timpuriu reparate şi curăţite grajdurile sau coşarele în cari trebue să ierneze tăte vitele de muncă. Coşarele trebue bine lipite cu pămînt şi chiar spoite, dacă nu cu var cel puţin cu humă. O bună curăţenie păs-treză sănătatea animalului.
In timpul ierneî să nu se dea fîn muced vitelor, fiind-că se înbolnăvesc de durere de stomac şi maţe. Un fîn muced nu se pdte întrebuinţa do cât ca ascernut pentru vite. A face dintr’un fîn muced un fîn bun pentru hrana vitelor, pină astătji nu se cundsco nici o metodă practică.
După cum nouă ne place ca să şedem într’o cosă sănătosă, aşa le place şi vitelor nostre, cari sînt cei mai credincioşi tovarăşi de muncă şi de bogăţie a sătenuluî.
Iată atâtea sfaturi bune, cari dacă vor fi urmate, vor ridica partea morală şi materială a sătenilor in timpul ierneî.
Tirgurile nostre. Vinderile de grâu şi porumb etc., ce s’a făcut în luna Octombre, au puţină însemnătate, precum şi preţurile cu cari grânelo s’aii vîndut, sînt aprdpe aceleaşi din luna Septembre.
Preţurile, atât în tirgurile nostre ca şi preţurile din tîr-gurile străine, cu greu se vor mai putea ridică în viitor, din causă că în ţările străine s’au făcut mult grâu; iar pe de altă parte în ţările străine s’au făcut multe semănături de tomnă, şi în bune condiţiuni după cum s’a făcut şi la noi.
Şi după cum se presintă semănăturile de tdmnă astăcjf, are să fie o recoltă fdrte bogată în grâu şi secară.
Iată în resumat preţul mijlociu cu care s'a vîndut cerealele ndstre la tîrgul din Brăila, de la 1—31 Octombre.
	Preţul maxim, la hect. socot. in kgr.	Preţul mijlociu la hcct. socot. în kgr.	Preţul minim, la liect. socot. In kgr.
Grâu		. . . 16,50	ii, -	io —
Porumb . . .	. . . 7,—	6,75	6,70
» roşu .	. . . 7,85	7,70	7,-
Secară . . .	. . . S,—	—	
Grâu . . suta de	kgr. s’a vîndut	cu 15 lei, 80 cent.	
Porumb ...»	2> 3	» 8—9 »		 »
» roşu . »	» »	>» 10 -11 »	10 »
Cincuantin . . »	» >	» 9-11 .	40 »
Secară . . . . »		» 12 »	05 »
Orz	»		»» 11—12 »		 »
Orzoică . . . . »	» >	» 11-13 »	50 »
Meiu	■>	3 >	» 8 »	:	 2
Fasolea . . . . »	a »	» 13—15 »		 »
www.dacaromamca.ro
1 fifi
ALDINA
Intru cât privesce afacerile cu cereale ca şi preţurile din tîrgurile străine, sînt aceleaşi pe cari le-am publicat în cronica agricolă de la sfîrşitul luneî luî Septembre, cu deosebire că în unele timpuri preţul s’a mai micşorat.
______________ V. S. Moga.
Caqtinele şcolare îrj ÎŞucurescî
Wuni, T Noembre, s’a deschis cu solemnitate cantinele şco-m? lare, cari funcţioneză la şcolele de băeţi No. 5, 8, 15, 23, 26 şi 27 din Bucuresci.
La deschiderea cantinei de la şc6la No. 23 a asistat d-nii
T.	Speranţă, inspector şcolar, R. Dobrescu, revisorul şcolar al Capitalei, C. Teodorescu, revisorul şcolar al jud. Ilfov, P. Garboviceanu, directorul şcdlelor societăţii pentru învăţătura Poporului Român, N. Cosăcescu, profesor, etc. La deschiderea cantinelor de la şcolele No. 26, S, 27 şi 5, comitetul a fost represental prin d-nii Paul Ghenea, St. Geor-geseu- Carpen, I. Teodoru şi G. Dianu.
Fericită a fost inspiraţia acelui bărbat, care s'a gândit să întemeeze in ţara nâstră acestă folositâre instituţiune. Micii copilaşi aprope cu totul lipsiţi de mijlocie îl bine-cuvinteză şi-l vor bine-cuvintă în viaţa lor.
Laudă se cuvine şi harnicilor institutori din Bucurescî, cari, în frunte cu revisorul lor şcolar, lucreză pe (.6te căile ca acesta instituţiune să capete viaţă şi să trăiască. Şi nici nu ne îndoim despre acesta, când cunâscem inima şi munca acestor institutori. Viitorul cantinelor şcolare în Bueurescî va fi asigurat!
P. G.
STAREA SEMENĂTURILOR.
Starea semănăturilor pe timpul de la 23—30 Octombre a fost următorea după raportele primite de ministerul domeniilor:
Brăila: Semănăturile de tomnă răsărite şi în bună stare, porumbul cules, producţiunea slabă; meiul trerat; nutreţele adunate. In semănături se ivesc nisce viermi cari odată cu căderea brumei au dispărut.
Covurlui: Semănăturile de tomnă bune; culesul porumbului terminat.
Dîmboviţa: Timpul frumos; semănăturile promit mult; pă-şunele bune.
Dorohoiu: Culesul porumbului terminat; semănăturile de tomnă frumose; se culege porumbul.
Ialomiţa: Semănăturile de tomnă frumose; se culege porumbul.
www.dacaromanica.ro
ALBINA
1()7
Nemţ: Porumbul cules; viile asemenea; timp favorabil semănăturilor de tomnă.
Olt: Timp secetos; semănăturile se fac cu anevoinţă; culesul viilor şi porumbului terminat.
Putna: Timpul frumos; brumă grosă; imaşurile bune.
Roman: Timp favorabil ; porumbul suficient; fineţele strînse, producţiunea lor mediocră; păşunele bune; viile culese; semănăturile de tomna frumose.
Romanaţî: Timp noros şi rece; semănăturile terminate.
Suceva : Timp rece ; semănăturile frumose, arăturile continuă.
Tecuci: Viile şi porumbul cules; timpul secetos; arăturile se tac cu anevoe.
Teleorman: Starea timpului satisfăcătore; se simte nevoe <le plole.
Tutova: Semănăturile de tomnă terminate. S’aâ ivit în semănături nisce insecte; imaşurile bune.
Vaslui: Timp secetos, semănăturile se fac cu anevoe.
In semănături s’a ivit nisce viermi cari distrug rădăcina
A 3? ZE Ej TT ărt X
Rog pe d-niî autori, librari, editori şi pe tăte persdnele doritore de deşteptarea sătenilor, a veni în ajutorai bibliotecii cercului cultural »Mihaiu-Brâ-vul» din plasa Balta, jud. Brăila.
M. Popesc ii Preşedintele cercului.
* •
In scopul, pentru a se pute crea o bibliotecă la şcdla din comuna Cordun, jud. Roman, şi a se cumpără un drapel, comitetul rdgă pe toţi autorii a donă din operele d-lor şi din cărţile ce vor fi avend, acestei şcdle ; sau a contribui cu cât va fi posibil pentru acăsta, mulţumindu-le cu anticipaţie.
Comitetul.
MULŢUMIRI
D-l Ioan I Curelescu, farmacist în Ivesci, jud. Tecuciu, a bine-voit a înzestra şcola din acestă comună cu o colecţiuue minei’alogică, conţinend ■50 articole într’o cutie solidă şi bine lucrată. îi aduc muţumiri căldurose.
Ioan Costin
Dirigintele şc61eî.
* *
Locuitorii comunei Brăhăşescî din jud. Tecuciu, aduc viile lor mulţumiri <l-lul Gheorghe I. Eftimie din acea comună, care a bine-voit a da casele sale gratis pentru local de şcdlă pe timp de trei ani, aducând prin acăsta un profit comunei de mal bine de 600 lei.	*
*
* *
Pentru cumpărarea terenului de 5 pogdne necesar pieţei comunale oferindu-se primăriei Balş ca ajutor lei 1.540, de către lacob Hristescu proprietar şi consilier judeţean, lei 450 de Petre Roşea, comerciant; lei 450 de Florea Ion ; lei 100 de N. Duma; lei 100 de P. Cordescu; lei 100
www.dacoroinaiiica.ro
168
ALBINA
de C. Floreştenu; lei 80 de Gr. Hristescu; leî,'80 de Th. Constantinescu' lei 20 de B. Radovicî ; le! 20 de Th. Ninovicî; lei 20 de N. Ştefănescu; lei 20 de Preotul Vasilescu; lei 20 de Micii. Iordache; lei 20 de C. Io-nescu ; lei 20 de 1. Morărescu ; lei 20 de E. Theodorovici; sub-seninatul în numele consiliului comunal, le aduc prin publicitate sincere mulţumiri pentru acesta lăudabilă faptă.
I. Rădulcseii
Primarul comunei Bal$.
*
* *
Sub-scrisul diriginte al şcdleî din cătuna Sabangia, aduc viî mulţumiri d-luî Dimitrie Damianof comerciant din Sarichioiu, pentru că a donat ca premii elevilor acestei şcdle cărţi în valore de 10 lei.
l’r. Ionii Tofmi.
___________________ Invfiţător.—diriginte.
Adrese către Redacţie.
Sub-semnatul abonat al revistei «Albina» încă de la apariţia ei am onore a ve face cunoscut, că astă-ţii prin mandat poştal am trimes la adresa d-vostre, 5 lei costul abonamentului pentru al III-lea an.
Mulţumindu-ve tot d’odată de regularitatea cu care am primit mult iubita nostră - Albina», care este condusă cu atâta sârguinţă şi dibăcie de iMatca eîj îi urez tot succesul ce doresce, pentru a ne pute împărtăşi jji d’aci înainte de scrierile ei folositore, ce scie să culegâ ca o adevărată Albină care culege nectarul din mii de flori spre a-şî face mierea, care este întrebuinţată de mulţi, ca un balsam în vindecarea bulelor de care suferă omenirea.
Ion Popescu
Agentul Regiei, Dr&găşanY.
# * *
D’arar Domnul Dumnetjeu, scumpă şi onorată Albină să mai trăesc încă câte-vâ (Jile pentru a pute primi şi ultiinaţî surioră pe anul II, care o aştept cu cea mai mare nerăbdare şi pe care imediat după primirea el, le voiu da tote la cartonat, formând o adevărată mamă de popor, tot odată şi complectă bibliotecă pentru viitor.
Mulţumindu-ţî iubită Albină, te salut cu tot respectul.
M. Bărbulescu.
__________________ Mftrăşescl-Putna.
-A. "V X S
Ne tipărind de cât numerul de exemplare necesar, facem cunoscut tuturor abonaţilor noştri că în cas când nu vor primi un numer la timp şi nu vor reclamă în termen de o lună, nu le mai putem trimite numerul neprimit. Reclama să o facă mai în-tâiu oficiului poştal cel mai apropiat saă găreî, de primesce cu bandă tipărită, şi numai dacă nu au fost satisfăcuţi să se adreseze noue.
*
% * *
Domnii abonaţi cari şi-au schimbat locuinţa, sînt rugaţi a ne comunică noua adresă, arătând comuna, judeţul şi oficiul prin care au primit pînă in present revista; acesta pentru a nu suferi întrerupere în primirea revistei.
www.dacQFomanica.ro
Poşta Administraţiei
Mal multor institutore. Loteria din Bacău s'a amânat pentru 28 Septembre 1900. Pentru congres adresaţi-vă preşedintelui societăţii institutorilor din Bucurescî, Calea Moşilor, care vă va da tote desluşirile. Nu mal scriţî fără semnătură căci nu vi se va mal răspunde.
(Juni abonat Vasltiiu. Acelaş răspuns.
Elevilor CI. V. Şc. Normală F. L. Iaşi. Când s’a făcut avisul din No. 4 nu se primise încă banii. Din momentul ce vi s’a trimes chitanţa eră probă că s'a primit.
D-luî I. Bujor, gara Ucu. Adresaţi-vă librăriei S/e/ca, Bucurescî, piaţa S-tu Gheorghe.
D-lui Prejbenu notar, Băbenl Gorj. Scrieţi-ne desluşit numele loteriei căci sub numele Cluriach nu există nici una.
D-Iul Alex. Ion, deposit de dare. Panciu. Nu trimetem revista de cât contra bani, nu facem compt curent din causa marilor cheltuell ce ar necesită retururile şî corespondenţa.
D-luî G. M. Sprâncenaţii, Dărvarl, Mehedinţi. Adresaţi-vă pentru orî-ce chestiuni privitdre la loterii casei de schimb Naduni as, strada Smârdan 15 Bucurescî. Spuneţi că sînteţî recomandaţi de noi şi trimeţîndu-I numerele biletelor ce aveţi vă va da tdte desluşirile.
Păr. Ion Tofan, Sabangia. Acelaş răspuns.
D-luî P. N. Panaitesiu, şcola de arte, Iaşi. Numcrile cerute vi s’au trimes.
Păr. Ion Simiouescu. Bărlescl, Iaşi. Se vor publică cele trimese de Gh. I. Gheorghescu Erbiceni. Trimetcţî abonamentul pe anul trecut şi curent, de ore-ce e bine să fie plătit.
D-luî .S'. Mărculescu, Cioroiu, Romanaţi. Abonamentul d-v. pe anul trecut e achitat cu chitanţa No. 13.882, răspundeţi ce carte ne-aţî cerut şi când?
D-luî N. Adămestu, jerbeştl, Nemţ. Spuneţi-ne No. mandatului şi oficiul prin care aţi trimes, căci noi nu vă avem achitat.
D-luI Kiriak Hagi Adam, Galaţi. Abonamentul d-v. pe anul III achitat, chitanţa No. 19.118.
A apărut 12 cântece românesc!
PENTRU FLAUTUL NflPOLITAN
Orî-cine, chiar şi un copil începend de la 5 anî, pote cântă cu acest flaut cele mai frumose cântece, fără a ave cea mai mică idee de muzică. Un flaut cu 12 cântece streine şi 12 românesc!, lei 1.50 In provincie se expediază* franco contra le! 1,90 primiţi înainte în mărci poştale sau cu mandat poştal.
Cu ramburs nu convine să se expedieze un singur flaut, de ore-ce
porto şi taxa rambursuluî costă lei i,55_______________
Mulţumiri primite pentru aceste flaute din partea d-lor: Sub-locot-Nicolescu, Fălticeni; Constantin T. Mănciulescu, student, Buzeu; F. Va-siliu, lîuginosa; Gh. loan Pâslaru, C.-Lung; Alexandru Sava, Constanţa; Mişu M. Garoflid, Buzeu; D. Negulescu, Comarnic; I. Dobrescu, Alexandria; Th. Vasiliu, Galaţi; P. Ionescu. Craiova şi multe altele se pot vede la biuroul meu; de alt-fel me oblig a restitui costul la nemulţumire. A. S. Lindemherg. Bucurescî, str. Stavropolcos No. 3, etajul /, colţ cu str. Lipscani.
www.dacoroiiiaiiica.io


PEPINIERILE
C. C. DATCULESCU
Din Slobozia-Galbenu, judeţul R.-Sărat
Comenzile se primesc şi la Depoul Datculescu
117 Victoriei, Bucuresci
Arborii ce se planteză d’acum, tomna, se prind fără a se uda.
Imense cantităţi de arbori roditori ,,	„	„	„ de alee
„	..	,, de împăduriri.
Preturi mai eftene ca ori«unde
Ast-fel:
50.000	Peri altoiţi de 3 ani, piramide frumose, cu 800 lei	mia, 90 suta şi 1,20 b.
40.000	Meri »	»	» corona sus	900	»	»	100	»	» 1,50 »
12.000	Arţari americani de 3 metri, corona sus 1000 »	»	120	»	* 1,50 »
16.000	Frasini excelsior 3	»	»	» 1000 »	»	120	»	» 1,50»
etc. etc. A se cere catalogul de la Depoul Datculescu.
117 Victoriei, Bucuresci.
Sdminţă de IVIoha tot-d’a-una verde (Pârîng de California) cel mai bun nutreţ pentru orî-ce vită.
Sămînţă de amestecuri furagere ce se semSnă odată pentru mai mulţi ani.
Buhai şi "Viţei© de Rasă
Dnt de vad de Sviţera
4T	FÎN EXTRA. — MEIU NETREERAT
£	PORUMB DE SEMlNţĂ
(diferite varietăţi).
Inst. de Arte Grafice CAROL GOBL, BncureacT tţrp
www.dacaromanica.ro