Anul II Duminică, 16 MaiO 1899. No. 33 REVISTA ENC ICĂ POPULARA APARE ÎN FIE~CARE DUMINICA 4 Abonament, pe an in ţară . . » » 6 luni în ţară Manuscrisele nenUhiitfate se ard. I] RbonemenC, pe an în străln&t. Liel 8 ; Un fljpmir...........15 bani COMITETUL DE REDACŢIE i P. Garboviceann O. R&dulescu-Motru 0. Coşbuo 1. Otescu P. Dulfu G. Adamescu V. S. Moga N. Nicolaescu Conat. C. Popj-Taţcă Gr. Teodossiu. Redaoţla ţi Administraţia Str. Mftntuldsa, Ho. •. SUMAR: Dr. D. Gerota, Corsetul. —16:t Susanu, Nu stlrpiţî pădurea!—G. Coleş, Iluminarea cu petroleu.— Serbarea şcolara de la 10 Maiu. — Societăţi culturale. — I. Gândea, Pacea în casă — D. D. Vulcan, Cântul în clasele primare. — Th. Zaharcscu, Gălbinarea. — Serbări şcolare.-Un dar împărţit.—N. D. Geamăn, Căluşarii.—/V. Mihail Popcscu, Immx.—Jrimia Popescu, înmulţirea şi crescerea porcilor.—Clara, Ce face rachiul.—Hoţul pedepsit.—Spi-ridon Popa, In parohia mea.— ?'. S. Moga, Cronica agricolă şi comercială—Scirl.—Bibliografie.—Respunsurlla întrebările din No. 23.- Poşta redacţiei. Ilustrapiuni: Corpul unei femei fără corset. — Corpul aceleiaşi feniel strîns cu corset.—Cum este scheletul unei femei caro nu portă corset. — Cum sînt strâmbate 6sele la o femeie care p6rtă corset.—Stomacul unei femei care nu pdrtă corset. — Stomacul unei femei care pdrtS corset.— Căluşarii.______________________________ PENTRU PREMII Anul trecut, un însemnat număr de d-ne şi d-nl directori de licee, gimnasil, externate şi şcăle profesionale de fete, ca şi mal tăte prefecturile şi primăriile din ţară, ne-au luat revista pentru a se împărţi ca premii. Fiind siguri de aceiaşi încurajare, oferim colecţia anului I a revistei năstre, coprin-(jend peste două mii icăne, pe lingă un variat şi bogat material, legată frumos, cu preţul de 6 lei volumul. Anul I, împărţit în 2 volume, a 3,50 volumul. Este cea mai nemerită carte ce se păte oferi elevilor şi rugăm pe amicii revistei a adresă cererile însoţite de cost, administraţiei năstre, str. Mântulăsa 9, primind franco la domiciliu volumele comandate. Administraţia revistei păte asemenea procură şi întâia jumătate a anului al II-lea în fascicule, cu costul abonamentului, adică 3 lei, iar legată cu 4 lei. llugăm a ni se face cunoscut din vreme pentru a putea satisface tăte cererile. Onor. autorităţi şi particulari, cari ne-au făcut deja coman-dele sînt încunosciinţaţi că le vor fi expediate pînă la 20 Maiu c «Albina II. 65 • www.dacoromanica.ro 1026 ALBINA CORSETUL zr £5) forte mult timp de când partea fundamentală ) a îmbrăcămintei femeescî, e formată de un a-L parat numit corset, prin ajutorul căruia femeea V îşi strânge pieptul şi pântecele, pentru a da corpului aşâ numită formă frumosă. Invenţiunea corsetului actual, ar fi datorită Isa-beleî de Bavaria, cam prin 1400, care avu ideea de a cose ose de balenă în talia jupei sale. In 1519 Ca-therina de Medicis aduse din Italia în Franţa moda jachetei cu ose de balenă şi copci de fier. Do la acestă epocă, lemnul, osul şi ferul începură a fi întrebuinţate la fabricarea cuirasatuluî numit corset. Prin 1770, Iosef II în Austria, fiul Măriei Teresa, consiliat fiind de medicul său, interzise portul corsetului în pension?, mănăstiri, orfelinate şi alte instituţiunî. Şi ca să-l facă urât femeilor, ordonă ca femeile pedepsite să porte corset pe tot timpul pedepsei lor. Din nenorocire moda corsetului apăru scurt timp după mortea lui. In Franţa, corsetul fu părăsit în parte, în urma revoluţiei din 1792 şi în urmă reluat cu maî mare furie şi exagerare. In străinătate în diferite timpuri s’a întreprins adevărate lupte în contra corsetului. Ast-fel, deja de câţi-vă anî în unele părţi ale Statelor Unite, corsetul e oprit în şcoli şi părăsit de o parte de populaţie. In straturile culte ale Germaniei, corsetul e mult părăsit şi tot în Germania se fac cele maî soriose progrese în acest sens. Un ucaz al împăratului Rusiei, de acum 2 anî, opresce portul corsetului în tote pensionatele de fete. In Portugalia, Regina însăşî a fost iniţiatorea lepă-dăreî corsetului, fiind urmată de tote damele din aristocraţia Portugeză. Cred că e timpul să se facă şi la noî ceva serios în acest sens. www.dacoromamca.ro flg. 1. Corpul unei pig. 2. Corpul aeelelaşi femei strân3 în corset, femei îârâ corset. www.dacoramamca.ro 1028 ALBINA Forma corsetului a fost şi este dintre cele maî variate. In genere corsetul e un bandagiiî de corp, construit din pânză, ose de balenă, lame puternice de oţel, copci şi sfori, şi construit ast-fel ca să se potă strânge şi micşoră după voie. Astăţlî la noî în oraşe, mai mult de 90% din femei portă corset. Din nenorocire, corsetul e purtat chiar de femeile cari sînt supuse la lucrări corporale grele, şi ce e maî trist e că mamele permit copilelor să porte corset, chiar atunci când se recomandă copilei în scop igienic, ca să execute exerciţii gimnastice. Cele maî multe din femeî pîerd noţiunea că se strâng cu corsetul, căci îţî obiecteză de buna-cre-dinţă «iată nu sînt strânsă de loc» sau «corsetul e aşa de larg că jocă pe mine» sau «e aşa de larg că poţî băgă încă 2 pumni» E o coincidenţă fericită pentru femeî, că cheia şi clanţa uşeî e cam în nivelul mijlocului Câte din dame, atuncî când servitorea nu e liberă, sau când domna nu are destulă forţă, nu se servesc de clanţa uşeî ca să strângă maî tare şireturile corsetuluî. In asemenea casurî, forţa de tracţiune constatată prin di-namometru pote să trecă peste 30 kgr. Decî nu e lucru de mirat că une-ori şireturile corsetuluî se rup şi domnele o sciu, caşul acesta e forte des. Acestă forţă de compresiune influenţeză fie-care organ în parte şi în general întreg organismul, modificând corpul din punct de vedere estetic, dapla-sând şi alterând structura şi funcţiunea organelor. Figura 1 represintâ conturul corpului uneî fete de 18 ani care nu portă corset. Ce se întâmplă când aplicăm corsetul? Răspunsul îl avem privind figura 2, care represintă tot persona din fig. 1, pe care am fotografiat-o după ce i-am aplicat corsetul. Modificările aduse formeî corpuluî, sînt uşor de recunoscut: mijlocul presintă o sugrumătură forte accentuată, curbura posterioră a pânteceluî e înlocuită printr’un pântece bombat şi eşit înainte, iar forma şoldurilor devine displăcută, din causa continuăreî brusce cu abdomenul. www.dacaromanica.ro ALBINA 1029 Maî mult ca orî-cine, noî medicii avem cele maî dese ocasiunî să constatăm cât de mult înşală aparenţa, în chestiune de frumuseţe la femee. Vedem o femee bine făcută, rumenă la faţă, bine încorsetată, proporţionată etc. etc.; în fine, o găsim frumosă. Procedând la examenul medical al corpului. .. ce decepţie, o talie diformă, pielea cu cute, vînătă şi cu pete roşii: resultatul strângere! corsetului; mijlocul e sugrumat, pântecele mole, a pierdut elasticitatea, şi continuând examinarea organelor. .. un muzeu de bole interne, multe din ele causate de abusul corsetului. Iată diferenţa intre frumuseţea aparentă pe care o admiră toţi bărbaţii şi frumuseţea reală pe care numai medicii o cunosc de aprope. Vanitatea de a fi admirată ca corp frumos e plătită de femei cu pierderea sănătăţeî şi cu tote neajunsurile familiare şi conjugale pe cari le ocasioneză starea bolnăviciosă a eî. * * * Turburările resultate din întrebuinţarea şi abusul corsetului sînt forte variate; ele se manifestă în diferite moduri: după organul care a fost mai mult supărat, după predisposiţiile individuale, după felul şi natura altor bole de cari mai suferă femeea şi după abusul ce femeea face cu corsetul. Pielea e nutrită şi încălzită de sângele care circulă în artere. De ore-ce corsetul se aplică aprope direct pe corp, căci între el şi piele nu e de cât o cămaşe sati o flanelă supţire, arterele cari nutresc pielea sînt turtite din causa strângere! corsetului, aşa că sângele nu maî pote circulă de cât forte încet. Partea scheletului, care formeză toracele, are forma unu! con trunchiat cu buza în jos, sau a unu! ovoid cu capul cel grog în jos, după cum vedeţi pe lig. 3, care represintâ scheletul unei femeî desvoltată în totă libertatea. In urma compresiune! cu corsetul, basa toracelui e strânsă şi micşorată în aşa mod, că resultă un ovoid cu capetele sau egale, sau cu capul cel www.dacoromanica.ro Flg 3. Cum este 3eheletul unei femei eare nu portă corset. www.dacoromanica.ro pig 4. Cum sînt strâmbate csele la o femeie care porta corset. www.dacoromanica.io 1032 ALBINA gros în sus, costele sînt apropiate de linia mediană, îndoite în mod excesiv şi aplecate în jos, cu tendinţa de a deveni verticale. Acesta se vede din fig. 4. La bărbat şi la copii, costele nu au acestă direcţiune oblică în jos, cum vedem la o femee încorsetată. Astă(,lî, când avem la îndemână razele lui Rontgen, e uşor să ne convingem despre acest fapt. Dar odată cu compresiunea cutiei osose, sînt comprimate şi organele care se găsesc în interiorul a-cesteî cutii. fig. 5. Stomacul unei femei care nu portă corset. fig. 6. Stomacul unei femei' care portă corset. Pentru ca să-şî aplice corsetul, femeia îşî comprimă abdomenul, face expiraţiunî forţate, îşi suge pântecele, cum (jice poporul, aşâ că din primul moment volumul pulmonilor este redus. Lipsa de aer suficient implică lipsa de oxigen, iar lipsa de oxigen conduce la asfixie acută sau cronică. Aerul ne maî pătrunzând în mod suficient în tote alveolele pulmonilor, acestea vor fi lesne infectate. Avem forte des ocasiunea să vedem, că fe- www.dacoromanica.io ALBINA 1033 mcea simte mai des de cât bărbatul lipsa de aer într’un vagon închis, în camere prea calde etc.; tot femeea e aceea care leşină mai întâiu în aglome-raţiunî. Dificultăţile în respiraţie, vorba scurtă şi sacadată a femeilor încorsetate, mai ales după masă, e datorită numai lipsei de aer. Din causa lipsei de oxigen suficient, dacă femeea e predispusă la maladii constituţionale, dacă şi alto organe sînt mult compromise, acea personă va deveni anemică şi mai târziu ftizică; dacă din contră, acea personă e predispusă la îngrăşare, se va in-grâşă şi mal mult prin purtarea corsetului, din causă că, oxigenul fiind diminuat, combustiunea în corp e limitată, adică grăsimea în loc să ardă prin oxigen se depune în corp. O dată cu pulmoniî e comprimată şi inima (sau cordul) şi vasele ei cele mari. In timpul compresiune! exagerate cu corsetul, faţa se congestioneză (se roşesce) sau se învineţesce, ochii sînt aprinşi, lăcrămătorl; din causa relei nu-triţiunî a creeruluî, ideile vor fi confuse şi greoîe, femeea e iritabilă şi indispusă, are tendinţă la greţuri, leşinuri, ameţeli şi dureri de cap. Tot ca efect al acestei turburărî în circulaţie, observăm epis-taxis saîî scurgerea de sânge din nas, atât de fre-quentată la fete. E cunoscut de totă lumea că în caşuri de leşinuri la femei, trebue repede desfăcut sau tăiat corsetul. Oeea-ce se întâmplă în aceste caşuri în mod acut, se întâmplă în genere în mod lent şi (Jilnic la tote femeile care portă corset. In sciinţă sînt citate caşuri neîndoiose de morte subită produsă prin strângerea cu corsetul. Dr. D. Gerota. UN CUVÎNT Omul este făcut a fi folositor şi apoi fericit. www.dacaromamca.ro 1034 ALBINA Hu stîrpiţi pădurea! e mult se ved prin ţara nostră rîpl, maluri şi pămînt surpat pe la po lele dealurilor şi munţilor. De asemenea se mai ved pe delurî şi pe coste scobituri adânci, iar pe la polele lor, locuri şi liveţlî acoperite cu pămînt reîi şi pietriş ames-cat cu stîncî şi bolovani. Aceste soiuri de pămînt sînt scose de apă de prin scobituri şi dărâmături şi aduse prin locurile cultivate sau acoperite cu pomi orî iarbă. Dacă aceste soiuri de pămînt sînt aduse de apă pe un pămînt bun de cultivat, e de ajuns ca pă-mîntul să nu mai fie bun de nimica. Dacă pătrund într’un fînaţ sau păşune, nu mai este iarbă de loc. Un strat de pămînt de aceste soiuri de 4 deci-metre grosime adus de apă într’o livede, e de ajuns ca nici un pom să nu mai fie verde. Adese-orî se ved livezi, ogrăzi, grădini şi chiar case coprinse de stânci, bolovani şi argilă amestecate cu stîncî şi pietriş. Şi care e causa acestor pagube mari ale bietului ţăran? Causa este tăierea şi stîrpirea pădurilor de pe costele delurilor şi ale munţilor şi de po delurile prea plecate spre văi. Dacă în acest an o pădure de pe costa unui del a fost tăiată de tot şi au umblat vitele prin ea totă vara, vom vede că peste doî, trei saîi patru ani, se fac râpî, se croesc bucăţi de pămînt şi stânci, care acoper pămîntul roditor din vale. De aici vedem că pămîntul ne mai fiind străbătut şi ţinut de rădăcinile puternice ale arborilor, care acum sînt putrede, se duce la vale din causa ploilor. Din acestă causă mulţi ţărani părăsesc locuinţele lor şi se duc în alte locuri, remânend mulţi săraci. Iată dar cât de reîi fac acel care tale şi stîrpesc mica pădure de pe costele delurilor. www.dacarcmamca.ro ALBINA 1035 Am văţlut omeni care numai de lene nu se duc să-şî aducă lemne de departe, ci le taie pe cele cari sînt maî aprope. Aceste pagube care ameninţă pe toţi locuitorii din regiunea muntosă şi delurosă, ar pute fi înlăturate de omenii harnici şi ascultători şi iată cum: Pe unde sînt dărâmături şi rîpî, se pot pune de omeni anume seminţe şi puişor! de copaci, ferin-du-I în tot-d’a-una de vite; iar pe unde pădurile nu sînt stîrpite de tot să nu se mai taie nici o cracă şi vitele să nu maî umble pe acolo, căci aşa se vor pute împăduri iar locurile. Pădurile ast-fel aşezate şi car! ţin ca să nu se dărîme malurile şi delurile, maî aduc şi alto folose forte mari. Se scie că pădurile împîedică apele de a se asvîrli cu furie în rîurî şi apoî revărsându-se înecă oraşe şi sate. Rîurile şi pârîele îşî măresc volumul lor forte mult şi cu sfărămăturî de maluri, stânci şi pîetre şi de aceia chiar curg cu atâta iuţelă şi sgomot. Aceste rele trebuesc înlăturate, căcî pînă când nu se vor înlătura, nu sîntem siguri de cole-l-alte lucruri. Dacă vrem să punem o livadă de pomî nu sîntem siguri de ea dacă n’am înlătura acest rău. Să ne silim dar a-1 înlătură şi vom fi siguri de lucrurile ce vrem a ne folosi de ele. Ion Susanu. ILiUMlNflREA CU PETfţOLiEU Petroleul este, aprope peste tot, liquidul întrebuinţat pentru iluminare. De cele maî multe ori însă el nu este bine rafinat adică curăţit de gazele cari-1 fac impropriii a da lumină suficientă. Pentru acesta este necesar ca atunci când se umplu lămpile cu petroleîi să adăogim o mică cantitate de sare. Acesta face ca flacăra să fie mai vie şi maî plăcută. G. Coleş. www.dacoromamca.ro 1036 ALBINA SERBAREA ŞCOLiARĂ DE LiA 10 MAlO n <,liua de 10 Maiu, la orele 3 p. m. a avut Ioc în sala Ateneului o serbare şcolară sub au-“Iji* spiciile Ministeriuluî Instrucţiei publice şi al tiv Cultelor. Serbarea a fost onorată cu presenţa M. S. Regelui şi a M. S. Regina, precum şi a d-luî Tache Ionescu, Ministrul Instrucţiune! publice, şi d-na Tache Ionescu. Corurile şcolelor secundare de fete şi băeţî din capitală, aii esecutat sub conducerea d-luî G. Bră-tianu, profesor la conservatorul din Bucurescî, maî multe bucăţi admirabil reuşite. Cu acestă ocasie eruditul profesor şi arheolog d-1 Gr. Tocilescu, a ţinut o conferinţă asupra origine! Românilor şi puterea lor de asimilare. Conferenţiarul cu o dicţiune clară şi o măestrie neasemănată, a ţinut în timp de aprope o oră tote minţile aţintite; iar când a descris faptele măreţe săvârşite de M. S. Regele şi neîntrecutele calităţi a M. S. Regine!, un adevărat entusiasm a coprins întrega sală. D-sa a terminat în aplausele săle! emoţionate. In numărul viitor vom ave plăcerea a începe publicarea în colonele reviste! nostre acestă prea importantă conferinţă, pe care maestrul conferenţiar a bine-voit a o pune la disposiţia comitetului nostru de redacţie. SOCIETĂŢI CULiTURAbE învăţătorii din jud. Nemţu împreună cu mai mulţi locuitori din corn. Taslău, au întemeiat la 1 Aprilie 1899 o asociaţiune cu scop cultural şi economic, având de scop a combate relele de care suferă populaţiunen rurală ca: alcolismul, concubinajul, necurăţenia, furtul, şarlatanismul şi minciuna. A desvoltâ gustul de citire, A desvoltâ sentimentul de asociaţiune înfiinţând case de economie sătescî. A îndemnă şi sfătui la o'mai raţională crescere a copiilor, vitelor, pasărilor, albinelor, pomilor şi la o mai raţională cultură a pămîntuluî şi A desvoltâ sentimentul naţional. www.dacoromanica.ro ALBINA 1037 PACEA ÎN CASĂ n cjiua de anul nou ţăranii îşi ureză unuia altuia an bun. Intrând în o casă, el după datina veche urăză sănătate, viaţă îndelungată, noroc în vite, bucate, multă bucurie în copil şi pace în casă, căci în adevăr, forte greu se pote câştigă acesta de nu o afli mal nicăerî. Aici avem de exemplu o femee tînără, care ca fată în casa părintescă, vedend că mama el face pe cocona casei şi tatăl său trage numai în legăn, el nu avea nici odată drept, pe el nu-1 lua nimeni în semă, fata credii că şi ea are să facă tot aşă, dar vorba românului: nu-s tot Pascî, mal sînt şi Rusale. Dintr-o pricină neînsemnată, care cu puţine cuvinte se putea domoli, se aprinde omul aşa de tare, căci bărbatul nu pote suferi, ca femeea să aibă vorba din urmă şi lucrul ajunge pînă la vărsare de lacrăml. Bărbatul plin de mânie ese afară, i se pare că cine-vâ a vîrît între el o piedică. Şi totuşi când judecă, din ce s’a născut certa, trebue să mărturisăscă, că a fost o nimica t6tă şi că de eră cu mintea la loc, nu putea face alt-ceva, de cât să rîţlă cu hohot; îl este ruşine, cu tote acestea nu să pote stăpâni, să ia şi el după femee şi ea asemenea nu se stăpânesce, de şi proverbul «tăcerea-1 ca mierea» îl cunosc a-mândoî destul de bine, totuşi nici unul nu vrea să guste din mierea acesta. Un bun mijloc pentru a pute susţine pacea în casă sînt semnele de iubire, pe cari bărbatul şi femeia şi le dau între sine sau între rudenii, ast-fel de bine-facerî păşesc tot d’a-una ca nisce îngeri păzitori între el şi le şoptesc la ureche: «bărbate, adu-ţi aminte cum te-a îngrijit când aî fost bolnav şi tu, lemee, cugetă la aceea, cum el în timpuri de nevoi, cu totă inima a ajutat pe mamă-ta.» Aşa o aducere aminte este ca un balsam vindecător asupra inimilor neliniştite. Dacă se află copil în lamilie, nu vă uitaţi de el, că nimic nu suferă mal tare, de cât inima copilului, ameninţată fiind de vr'un necaz, căci ea e legată de părinţi cu cea mai curată iubire, şi inima lor e cea mal tristă, când simţesce neînţelegere în casa. www.dacoromanica.ro 1038 ALBINA «Cine iubesce copiii, acela încarcă a delăturâ orl-ce certă dinaintea lor şi va privi (Jiua de acjl ca o (jli sfîntă de a trăi în linişte şi bună înţelegere». Să cercetăm numai, că greşeli avem destule şi că cu mult mal departe ajungem, dacă căutăm să ne cunoscem greşelile nostre, căci numai cunoscând odată scăderile şi greşelile nostre, vom pute fi în stare a judeca pe alţii cu blândeţe. Lipsele şi necazurile, cari nu lipsesc în nici un ungheţ al lumel, să ne îndemne a ne ajută unul pre altul spre a fi mal bine. Chiar dacă avem temeiuri destul de drepte spre a ne aruncă imputări unul altuia, prin ele tot nu putem ajunge la ţintă, ci numai prin ertare şi printr-o mână bună de ajutor putem să apucăm pe calea cea adevărată. Durere însă, că nici chiar în casa săracă nu se află pacea, unde ea trebue păstrată ca cea mar preţiosă, care adese ori e unica lor avere. Unde nu este pace în casă acolo să plimbă lipsa şi necazul cu pălăria pe cap, şi în scurt timp totă casa ajunge a fi o adevărată ruină. Dar avem încă timp să cultivăm acest bun de mare însemnătate, dacă să furişezâ între noi vr'o certă, atunci să nu întârziem nici unul a ne împăca iertându-ne unul pe altul, să ne îngrijim ca flacăra iubire! să nu se stingă acoperită fiind de ce-nuşe, ci se încăkjăscă viaţa conjugală şi să susţină pacea în casă. I. Gândea. Cântul în clasele primare — Propunere pentru predare — '*7 imenî nu pote tăgădui că învăţămîntul în general trebue să se predea ast-fel, ca să producă plăcere celor cari îl ab-sorb şi în stîrşit a fi aperceput în mod natural. Contra naturii nu putem procedă fără să greşim. Acelaşi lucru va fi şi cu musica. Pentru a predă cu desăvârşit succes un cântec la elevii din cursul primar, va trebui mal ales după cum am (}is să le producă plăcere. Ceea ce l plăcut să învaţă cu uşurinţă. Pentru ca elevii să aibă plăcere de un cântec e destul ca musica lui să fie frumosă. Acum să vedem cum ar trebui să-l predăm ca să fie aperceput www.dacarotnamca.ro ALBINA 1039 în mod natural. Ne putem referi la noi înşine spre a ne lămuri. Ne aflăm într o grădină publică de exemplu unde musica into-neză o arie plăcută care ne atrage şi dorim tot sufletul s’o seim. A tăcut musica cu totă părerea nostră de rău. Plecăm acasă, ne aducem aminte de cântul cel frumos, cercăm a-1 intona dar nu putem. Trece o cji, două, trei, o săptămână, chiar şi două pote. Mă deştept în o diminăţă şi încep a cântă aria cea frumosă. De ce, după atâta timp şi nu imediat? Aşâ e natural. Fie-căruia din noi i s’a întâmplat lucrul acesta şi toţi sau majoritate avem acelaşi mod de a învăţă cântul. Tot în felul acesta ar trebui predat cântul şi în clasele primare, adică nu reprodus de elevi cântul (sau o parte din cânt) îndată, aceea nu se pote face de cât cu defect şi cu desgust din partea elevilor, căci de şi cântul e frumos şi îl place şcolarului când l-aude din gura învăţătorului, totuşi nu-I place aşâ cum îl reproduce vecinul din stânga, care pote nu-I în stare să-l înveţe aşâ repede cum se şi întâmplă în general. Vocea falşe a vecinului din stânga va ave de efect falşificarca vocii celui din drepta, aşâ că prin acest metod în loc de a se cultivă vocea şi gustul musical, mal răii se strică. Un bun metod este următorul: Voim să predăm un cântec elevilor, trebue să căutăm să le placă mal întâiu, apoi în ora de cânt îl vom întona adl de 2, 3, 4, 5, 6 ori, mâine aşâ, poimâine aşâ, şi cu chipul acesta în câte-vâ (Jile se va scrie pe deplin în memoria elevilor cântul, însă cu o exactitate surprinejătore. In timpul când cântă învăţătorul nu va da voe nici unul elev a-1 urmări cu vocea, ci e destul să asculte numai, căci elevii vor fi atenţi dacă va li cântecul plăcut. După ce credem că toţi elevii au memorisat cântul, atunci Ie dăm voe să cânte. Toţi îl vor executa perfect şi unul altuia îşi vor produce plăcere. Dacă din întîmplare mal e vre unul care nu va li putut învăţă, apoi acela nu va aveâ voe să cânte. Caşuri de lelul acesta însă sînt forte rari. Mai bine este ca un cântec să fie învăţat în câte-va rjile şi exact de cât într’un minut şi fals. Experienţa va dovedi neapărat dacă este bine saQ nu ce am cjis. I). D. Vulcan. Inveţător, Sudiţl, Ialomiţa. www.dacaromamca.ro 1040 ALBINA GALBINAREA (Prefaeerea sângelui în apă.) Semnele boleî. E trist mereu, n’are putere, vinele de pe albul ochilor se îngălbinesc, nu are roşeţă în faţă, îl dore des capul şi ameţesce. Doctoriile ce trebuesc. Se vindecă cu apă de rugină de fer, cu mâncare bună şi uşoră, lăpturî, carne, ouă şi câte puţin vin în timpul mâncării. Sînt şi alte doctori! la spiţă-rie cum e vinul de chinchina, dar e scump. Nu lăsă sânge în frunte şi nu descântă. Cum să se întrebuinţeze doctoriile. Pune o mână cue de blev, nu de sîrmă, într’o sticlă cu apă de o oca şi după ce s’a roşit apa bine, bea câte un cinrlec dimineţa, în timp de o lună. Când a! luat un pahar din sticlă pune altul de apă să fie sticla plină mereu, nu te lăsă de muncă, însă mai uşoră şi mănâncă bine, adică mâncare bună şi un pahar de vin la masă. Th. Zaharescu. SERBĂRI ŞCOLARE > Sub patronagiul d-lor Iulian Vrabiescu, pref. judeţului, Dr. Drar/escu, medic primar, Gh. Cherciu, revisorul şcolelor, corul şcolei de băeţi No. 1 din Calafat, cu bine-voitorul concurs al d-nei Alice Brăescu, a dat în sera de 27 Martie a. c, un concert în salonul Lloyd, urmat de dans, pentru sporirea fondului cantinelor şcolare. Serbarea a fost organizată de d-1 llariu Marian, primarul oraşului şi de corpul didactic. www.dacaromanica.ro ALBINA 1041 UN DAR ÎMPĂRŢIT fVŢn boier de peste Olt, veni într-o (Ji în Bucurescî şi ceru să $ifll *ntre *a Vodă, la Mateiu Basarabul. Ţara pe acele vremuri gemeâ de Greci, cari jefuiau lără de milă poporul. însuşi to marele Domn nu se putea scutură de el. La uşa iatacului domnesc sta de pază un căpitan grec. — Vrei să intri la Vodă? — Vreau. — Bine. Dar numai aşâ te las să intri, dacă împărţi pe din două cu mine darurile ce vel primi do la Vodă. Chiar în palatul domnesc să jefula lumea. Nimeni nu intră şi nu eşiâ de la Vodă, fără 'ca să nu-şî împartă punga cu aceşti hoţi. Vodă sciâ, dar n’aveâ ce să Iacă. Boerul intră Ia Vodă. Când eră să iasă, el se rugă de Domn săi dea două palme. Domnul sta mirat; stăruind însă boerul, i se făcu pe voe. Afară la uşă, Grecul îl prinse de haină. — EI, ce-I? Impârţim? — Impărţim. Atunci boerul trase o palmă Grecului, de se duse învîrtindu-se şi se isbi de un perete. Sa făcut sgomot mare, s’adunară soldaţii. In urmă eşi şi Vodă. — Ce l aici ? — Măria-Ta, boerul ăsta mi-a dat o palmă aşă din senin, mie, care păzesc viaţa Măriei Tale. — Aşa-i Măria-Ta. Ne-a fost vorba să împărţim darul Mărieî-Tale, căci alt-fel nu mă lasă înăuntru. Măria Ta mi-al dat două palme, şi eu după bună dreptate, am dat una căpitanului. Vodă încreţi fruntea. — Dacă e vorba de împărţelă, eu nu mS amestec. Vodă se retrase, oltenul plecă, iar grecul rămase cu palma. DE ŢINUT MINTE De trei patimi, maî cu semă, trebue omul a se Ieri: de beţie, de desfrinare şi de jocul la noroc. «Albina II* 66 www.dacoromamca.ro 1042 ALBINA CĂLiU SĂRII 1 * foVpn joc caracteristic, care se găsesce la Români în ori-ce ;yi ţinut este: «Jocul căluşarilor.» Dăm aci câte-vâ amănunte despre el. ţc) Tinerii, distinşi jucători, se strâng cu o săptămână înaintea Rusaliilor, într’un loc ales de mai nainte (vale, deal, pădure), unde se exercitdză în tot cursul acelei săptămâni. Aci îşi formeză ei stegul, o prăjină lungă, împodobită ca diferite panglici, cu hârtii colorate şi în vîrf cu o batistă in care se află pelin şi usturoiu. Tot aici ei se jură unul după altul, că nu se vor despărţi de cât după trecerea timpului angajat, că vor luptă pînă la unul în contra aceluia ce i-ar nelinişti şi că nu vor ascunde nimic din darurile ce va luă în decursul săptămânii. însuşi ei se îmbracă în haine frumose, se înfrumuseţeză cu pene de păun, cu pinteni la piciore, se legă la pulpe cu bete de diferite colori, îşi pun clopoţei la piciore şi la încingetore şi-şî bagă pelin, usturoiu şi tămâie la brâu. In cap, portă fes sau căciulă. Numai unul din ei, în unele părţi, îşi pune un fel de potcap de hârtie, peste căciulă, făcend in tot timpul de înrolare, pe popa. Se mai obicînuesce de unii, o piele de iepure, în care se pune pelin, usturoiu şi nisce aţe, care represintă lungimea taliei fie-căruia din jucători. Acdsta se cose, se pune în vîrlul unui beţ şi se portă de unul din cei mai distinşi căluşari, purtând numele de iepure. Unul din ei portă stegul şi se numesce stegar şi vătaf. Altul devenind mut de bună voe, se jură cu credinţă, că va păstra tăcere perfectă, în timpul cât va dura jocul. Pregătiţi fiind ei în modul acesta, pornesc prin sate şi. oraşe pentru a distra lumea, săvîrşind la sunetul vidrelor, variatele şi giganticele salturi. Prin versuri măestrite, produse de eî într’adins, cu refrenul de «hop şa şa! hai pe ea, pe ea,» electriseză pe asistenţi. www.dacoromanica.ro ALBINA 1043 Dacă din întâmplare, se află cine-vâ bolnav în acest timp, se aduce numai de cât căluşarii ca să-i joce. Intr’adevăr de multe ori se întâmplă, ca cel bolnav să se scole, rea-lisându-se prin acesta dicetorea: «Credinţa mântue pe om.» Se mai crede că acel strein care s’ar apropia în timpul jocului, de flamură, cade jos, se îmbolnăvesce (e luat din căluşi) şi dacă nu se va plăti căluşarilor ca să-î joce în special, nu se va mai sculă. Fie-care din jucători are în mână un toiag (ciomag), cu care s’ajută ca să facă neîntrecutele salturi. Unul dintre dînşiî jocă mai puţin, însă supravegheză: ca pe cei-l-alţi să nu-i înbulzescă lumea şi ca să se execute bine acea voînicescă întorcere ce se face pe mâini şi piciore. Cel care primesce căluşul, dacă aduce o strachină cu sare, pelin şi usturoiu, nu va mai fi luat din căluş. Căluşarii. In timpul jocului, vătaful lovesce pe un jucător cu toiagul; acesta începe a-şi schimbă faţa, a se moleşi şi în fine cade jos, prefăcut ca mort. Cel care face pe popa se face nevedut prin mulţime. Doî, alţi jucători, îl găsesc şi-l aduc într’o robă — sau de mână, sau alt-fel — ca să citescă celui mort. După nisce scurte şi comice cuvinte ale popii, www.dacaramamca.ro 1044 ALBINA mortul, stropit cu apă, frecat cu usturoiu şi pelin, începe a se mişcă treptat, pînâ când se scolă. Se mai obicînuesce, în unele locuri, o olă cu apă pe care vătaful într’un moment anumit, o lovesce cu ciomagul; cel stropit cade jos, îngălbenesce şi numai procedându-se ca mai sus îşi vine iar în fire. Unul din ei, mai către finele jocului, îşi alege un loc înalt, pe care îl apără contra celor-l-alţi, ca pe o moşie (sau cetate). Se mai obicînuesce, în unele părţi, a simulă o luptă straşnică printr’un duel făcut cu toegele. Stegul şi epurele se înfig în pămînt sau se ţin în mână în timpul jocului. Marţea viitore după săptămâna de înrolare, ei se duc cu toţii, într’un loc anumit, taie vîrful steguluî şi-l îngropă în pămînt, acoperind acest loc cu mărăcini ca nimeni să nu calce pe-acolo. Acestă constitue ceea ce se numesce de ţărani «îngroparea ciocului». In unele părţi stegul se dă pe apă. După ce s’a tăcut acdsta, jucătorii fug, săltând veseli şi cu pletele în vint, în diferite direcţii, fără a se uită înapoi. Se crede că cel ce se va uită înapoi, va fi luat din căluş. însăşi diua în care se petrece acest fapt, e serbătorită sub numele de «diua îngropării ciocului». Ast-fel se petrece cu jocul, bine înţeles, cu câte-vâ mici modificări ce variază de la un loc la altul. N. D. Geamăn. I S M A ^^icestă plantă nobilă, ar trebui să fie cultivată în ori-ce casă, căci, pe lîngă mirosul ei cel plăcut, ne răsplă-dp tesce pentru ori-ce trudă, de ex.: 1) Isma e cel mai bun leac pentru întărirea stomacului şi regularea digestiunei. 2) Pentru durere de cap se recomandă să se lege pe frunte cu burueni de acestea. ?) Ceaiul de ismă luat dimindţa şi sera câte o cdşcă, activezâ mistuirea, îndreptezâ stomacul. www.dacaromanica.ro ALBINA 1045 4) Acelaşi serviciu îl face şi praful de ismă, pus în apă sau în bucate (cât iei odată sau de două ori cu vîrful cuţitului). 5) Cei cari sînt slăbiţi de bole, au palpitaţii sau vărsături, să întrebuinţeze cât mai des ceaiu sau praf de ismă. 6) Cine are miros greu în gură să bea pe di o ceşcă de ceai de ismă, preparat în apă cu vin. 7) Cine varsă sânge să bea din când în când câte o linguriţă de ceai de ismă, preparat în oţet şi apă. 8) Cine suferă de dureri în abdomen (burtă), să bea ceaiu de ismă cald, preparat în lapte. După cum vedurăm mai sus, isma e un leac contra multor bole cari cer doctori, doctorii şi cheltuelî mai mari. Preotul Mihail Popescu. Văleni, Prahova, Tolcajen. înmulţirea şi creseerea porcilor ri-ce familie cât de sărmană ar fi ea, pote ţine şi hrăni un porc, pentru trebuinţele casei, tără nici o greutate am pute dice, hrănindu-1 cu rămăşiţe de ale bucătăriei, care fără acest animal s’ar lepădă, cu zer, cu verdeţuri, cu dovleci, etc. şi numai către siîrşitul îngrăşerei, cu grăunţe. Nu este acelaşi lucru, când este vorba de creseerea şi înmulţirea porcilor, pentru negoţ. Aci se cer ore-carî condiţiuni, mai multe cheltuelî, mai mari îngrijiri. Porcul se cresce pentru ca odată îngrăşat să se tae şi să se dea în consumaţiune; de aceea animalele ce voim a le întrebuinţa pentru prăsilă, să se caute dintre acelea ce sînt precoce, adică care se îngraşe repede. Părerea că vierul nu ar trebui să se alegă dintre animalele ce se îngraşe uşor, este nesprijinită, de ore-ce de la etatea de 10 luni, pînă la aceea de aprope doi ani, când începe a se îngrăşâ, el fie cât de precoce, pote servi forte bine ca vier. Folosul întrebuinţării unui vier dintr-o rasă ce se îngraşe repede, este mare, pentru că prin moştenire, purceii lui vor www.dacoromamca.ro 1046 ALBINA fi şi ei precoci, se vor îngrăşâ repede, mai ales dacă şi scrofa, este de aceeaşi rasă. Se va căută dar, ca vierul să presinte tole caracterele porcului de bună rasă, avend corpul ore-cum cilindric, pieptul larg, capul mic, gâtul scurt, piciorele subţiri dar puternice, părul rar, şi mai mole. Scrdfa este bine să fie de acelaşi fel, ca şi vierul, adică din acelaşi neam de porci. Vom căută pentru prăsilă scrofe cari au 12 şi chiar 14 ţîţe. Scrofele răutăciose, acelea care îşi mănâncă purceii după naştere, care îi înăbuşe, îi omoră culcându-se pe ei, sau care nu-i lasă a suge, vor fi supuse îngrăşărei şi tăiate. Alimentaţiunea vierului va fi formată în mare parte din grăunţe. Hrana scrofelor însărcinate, se va căută a fi bună şi în-destulătore, mai ales când ele sînt tinere. In locuinţa lor, mai încăpătore, cu uşa mai largă, vor fi lăsate singure. Durata sarcinei la scrofă fiind aprope de 120 de dile, sau, mai uşor de ţinut minte, de 3 luni, 3 săptămâni şi 3 dile, ea pote fătâ de două ori pe an sau mai bine de 5 ori în doi ani. Când se apropie vremea fătatului, pântecele scrofei ia o desvoltare însemnată, se scoboră părând a atinge pămîntul, şealele se îndoe, deşerturile se scobesc, ţîţele se umflă; ea se mişcă cu multă grijă, stă mai mult retrasă de sgomot şi chiar de alţi porci, căutând a-şi face strat în cocină, prin strângerea cu gura de pae, fân, coceni, etc. In momentul fâtărei, scrofa se va lăsă în completă li-nisce, îngrijind numai ca purceii să fie ridicaţi pe măsură ce se nasc, dându-i mamei, atunci când actul fătărei este terminat. In cas când fătarea întârdiază, când muncele lipsesc, un ceaiu sau puţin vin cald, dat scrofei, o învioreză şi îî ajută la nascere. Stratul de aşternut în care a fătat, se va schimbă cu un altul curat. Numerul purceilor ce pote nasce o scrofă, ajunge pînă la 12 şi chiar 14. Când eî sînt mai mulţi de cât ţîţele mamei, acei din ei ce se arată mai piperniciţi se vor omori lăsându-se aţâţi câte ţîţe are mama. Dacă însă dispunem de o altă scrofă cu lapte putem încercă a-î da să sugă la ea. Irimia Popescu. Medic-veterinar. www.dacoromamca.ro ALBINA 1047 CE FACE RACHIUL — Predică contra beţiei — Fraţilor creştini! ■ţ^i'înta scriptură ne învaţă să nu fim lacomi în ■Sjph nimica, să ne îngrijim de sănătatea nostră şi de sufletul nostru. Cu sufletul ne înălţăm min- ^ tea nostră la tatăl ceresc, Ca sufletul nostru să fie curat, şi sănătos, trebue ca locuinţa în care şade el, adică trupul nostru să fie sănătos. Dar cum va fi el sănătos dacă întrebuinţăm cu lăcomie băuturi otrăvitore, cari tîmpesc mintea, putrezesc măruntaele nostre, şi ne aduc în stare de nebunie de nu seim ce facem? Câte necuviinţî, câte scandaluri, şi câte omoruri chiar nu se întîmplă pe la cârciume din causă că se bea rachiu, băutura cea mai periculosă, care încetul cu încetul otrăvesce corpul şi scurteză viaţa. Credeţi că un pahar din acestă băutură vă dă tărie, vă deschide gustul de mâncare? vă înşelaţi! Fraţilor, când aţi privi măruntaiele unui om care a întrebuinţat rachiul, v’aţi îngrozi! ficatul, splina, inima, plămânii şi creerul nu mai sînt aşa cum trebue să fie la un om sănătos; tote acestea sînt bolnave, trec în putreziciune, şi de aceia omenii cari au obiceiul de a întrebuinţa rachiul, sînt stricaţi în sănătatea lor, capătă deosebite bole omorîtore cari le tocesc mintea; devin răutăcioşi, sălbatici, plecaţi spre crime, din care causă închisorile sînt pline de asemenea omeni. Din contră, dacă nu am întrebuinţa acestă băutură otrăvitore, noi am fi cu mintea sănătosă, cuprinşi, cinstiţi, crimele ar fi forte puţine, închisorile nu ar fi tixite de o mulţime de omeni de prin sate. Prin rachiu omul îşi pierde fotă voinţa, căci omul beat, de la o vreme nu mai este stăpân po dînsul, www.dacorotnamca.ro 1048 ALBINA este dus de nas de acestă patimă pînă ce ajunge în starea cea maî păcătosă. Rachiul tîmpesce creerul, căci întrebuinţând acestă băutură cu patimă, ajunge prost ca un animal. Rachiul nu dă putere, ci din contră după câtă-vâ vreme tot corpul tremură de slăbiciune. Rachiul nu'înlesnesce mistuirea, ci face ca stomacul cu vremea să-şî piardă puterea. Rachiul nu este o hrană, ci un vrăşmaş al hranei, căci din causa lui tote măruntaele omului slăbesc, şi stomacul nu maî are destulă putere a mistui hrana. Omul aplecat spre beţie nu pote luptă contra bălelor, se pierde lesne, din causă că este slăbit în tot corpul luî, şi bălele găsindu-î corpul potricălit uşor în dobără la pămînt. îndepărtaţi micul pahar cu rachiu, pentru că el omără corpul şi inima. Uşa cârciumeî vă duce în curînd la spital. Omenii numesc rachiul apă de viaţă, dar adevăratul nume este apa morţii. Iată, fraţilor creştini, o mulţime de poveţe de cari trebue să ţineţi socotelă, dacă voiţi să nu se piardă nemul românesc. Apa este băutura care ne-a lăsat-o Dumnezeu de la facerea lumeî, ea este cea maî folosităre, şi maî plăcută, fără de care nici omul, nicî animalele, nicî copaciî şi erburile nu pot trăi. Vinul şi berea băute în măsură potrivită nu fac nici un rău omuluî. Lăsaţi dar, acestă patimă, şi ceî-ce întrebuinţeză rachiul, să-l părăsescă şi să-l înlocuiască prin altă băutură priitore şi numai atunci veţi fi sănătoşi, cinstiţi, bogaţi, cu sufletul bun şi iubiţi de omeni. Amin. Clara. VORBE VECHI Fericirea stă în a nu dori, căci stă în a fi liber. www.dacaromamca.ro ALBINA 1049 HOŢUL PEDEPSIT Doi ursari sosiră de cu seră într’un orăşel şi traseră la un han ca să mâîe acolo. Hangiul, care în ajun vînduse porcul sSu, închise ursul în cocina porcului vîndut. La miezul nopţeî se strecură pe furiş în curte un hoţ, ca să fure porcul. Deschise încet uşa cocinel, intră în întunecime, apucă pe urs în loc de porc. Ursul scdse un îngrozitor mormăit, care umplu de spaimă pe hoţ. După aceea ursul so ridică în doue labe de dindărăt, şi-şi aruncă cele două labe de dinainte pe umerii hoţului. Acesta se simţi sugrumat şi începu să strige ajutor, ca un nebun. Strigătele sale, deşteptă pe hangiu şi pe ursari, cari grăbiră să vie în ajutor nenorocitului, dar hoţul eră deja sângerat. Traducere de Picii Vulcanii. IN PAROCHIA MEA înt 12 anî împliniţi de când oficiez ca preot cele bisericesc! în parochia mea. In decursul acestui timp, Domne!... mulţi copii am maî botezat, mulţi tineri am cununat, dar vaî, pe mulţi sărman! am înmormântat, dar mare parte din eî prin sfaturi părintesc! de sănătate s’aîi căutat şi de morte aii scăpat. Când m’am dus pentru întâiaş! dată sera la biserică să fac serviciul vecerniei, am văţlut venind mai multe femei cu copii în braţe palici la faţă. Mi-am Ovăsu) .... Orz .... Fasole . ... » » Preţul mnxim. la liect. Bocot. in kgr. Preţul Preţul mijlociu la minim, la % liect. aocot. licct. socot. în kpr. în kgr. . 11,10 10,60 8,40 . 7,10 6,15 5,96 . 7,15 7,00 6,00 . 6,35 6,00 — ■. s’a vîndut cu 7—8 leî, — cent. > 9 » 20 » >» 11 » 60 » » 11 > » » 11 » 50 » Tîrgurile străine. In aceste tîrgurî afacerile cu cereale, de asemenea n’au nici o importanţă ; iar întru cât privesce preţurile, dacă ţinem socotelă do la Ianuarie şi pînă la acăstă dată, vedem că preţurile n’au variat, la grâu maî cu sâmă, de cât cu un leu în plus sau în minus la suta de cliilogr. Ast-fel la tirgul din Paris, grâul s’a vîndut cu 20—21 lei şi 50 cent. suta de chilogr.; secara cu 13 — 14 lei; orzul cu 16— 18 leî; ovăzurile cu 15—18 leî suta de chilogr., după calitate şi porumbul cu 14 — 15 leî suta de chilogr. In cele-1-alte tîrgurî francese, preţul mijlociu se păte socoti : la grâu, suta de chilogr. 20 de leî, la secară de 14 leî şi la orz şi ovăz de 16 leî. In unele tîrgurî din Germania grâul s’a vîndut cu 19—22 leî după calitate, secara, orzul şi ovăsul, cu 17— 20 leî, după calitate. In tîrgurile din Belgia grâul s’a vîndut cu 16 leî şi 50 cent. suta de chilogr.; secara cu 13 —14 leî; orzul cu 14—17 leî şi ovăzul 17 leî suta de chilogr. La tîrgurile din Viena, grâul s’a vîndut cu 19 leî şi la Pesta cu 18 Îoî şi 70 cent. suta de chilogr.; la Berna (Elveţia) grâul s’a vîndut cu 18 leî şi 50 •cent; secara cu 16 leî suta de chilogr. şi orzul şi ovăzul cu 17—18 leî suta de chilogr. La tîrgul din New-York (America), grâul s’a vîndut cu 15 leî şi la Chicago cu 13 leî suta de chilogr.; iar în tîrgurile din Algeria şi Tunis, grâul s’a vîndut cu 18—22 leî suta de •chilogr., după calitate. Y. S. Moga. www.dacoromamca.ro 1054 ALBINA S O I PI I Numiri în învăţftmlnt. D-l Dr Puşcaru, prof. la universitatea din Iaşi, a fost numit secretar general al Ministerului Instrucţiune!. — D-l G. Ionescu-Gion, doctor în litere şi profesor, a fost numit inspector general al înveţămîntului secundar. — D-l Bucur Spirescu, profesor la liceul din Ploesci, a fost numit inspector şcolar al înveţămîntului primar, circ. Craiova. — D-l Christu S. Negoescu, licenţiat în litere şi doctor în drept, a fost numit administrator al casei şcolelor. — D-l Dr Chiricescu, profesor la facultatea de teologie, este numit director al cultelor. — D-l Gh. Lascăr, profesor la Iaşi, este numit inspector al învăţăm. secundar. — D-l Gr. Buţurenu, profesor la liceul din Iaşi, este numit inspector al învăţ, primar, circ. Iaşi. — D-l Virgiliu Arion, a fost numit membru în consiliul permanent de instrucţie. — D-l Tonui Dicescu, doctor în filosofie şi pedagogie, e numit revisor-şcolar al jud. R.-Sărat — D-l iV. Sărulenu, licenţiat în litere, este numit revisor şcolar al jud. Tecuciu. — Dl D. Broştenu, institutor la Bacău, e numit revisor şcolar al jud.. Bacău. — D-l I. Plăvănescu, director de şcolă primară la Galaţi, e numit revisor şcolar al jud. Covurluî. — D-l Gheorghc Ionescu, director de şcolă primară în Câmpulung, o numit revisor şcolar al jud. Muscel. — D-l Radu Dobrescu, actual revisor al jud Ilfov, e permutat in aceeaşi calitate în Bucuresci. — D-l C. Teodorescu, director de şcolă primară în Capitală, este numit revisor şcolar al jud. Ilfov. — D. D. Condurăfenu, instituror, se numesce revisor şcolar al jud. Dâmboviţa. — D-l Grigore Georgescu, fost revisor şcolar, e numit revisor şcolar al jud. Prahova. — D-l I. Ciocârlie, institutor în capitală, este numit revisor şcolar al jud. Gorju. — D-l Titu Mărdărescu, revisor şcolar al jud. R.-Sărat, e permutat în aceeaşi calitate în jud. Nemţu. — D-l N. D. Spinenu, institutor la T.-Severin, este numit revisor şcolar al jud. Mehedinţi. — D-l I. Motaş, institutor, a fost numit revisor şcolar al jud. Vaslui. — D-l V. Şlubei, director de şcolă primară, e numit revisor şcolar al jud. Tutova. * Concursul anual pentru jocul »Oina» care se ţine între elevii şcolelor secundare din capitală, anul acesta s’a făcut în $iua de 9 Maiu pe şo-scua Kiseleff şi au luat parte şi elevi din provincie. Premiul pe care-1 luase anul trecut gimnasiul Şincai, nu s’a dat anul. acesta nici unei şcole, rămânând tot acolo pinâ la un nou concurs. www.dacaromanica.ro ALBINA 1055 BIBLIOGRAFIE A apărut: Res boiul nostru pentru neatârnare, povestit pe înţelesul tuturor eiltya Il-a, de cunoscutul scriitor şi colaborator al nostru G. Coşbuc. Acesta lucrare iormând un volum de 284 pagini sau 18 cole, pe hârtie gălbuie, format octav, este cea mal eftină carte literară din câte au apărut la noi, neoostând de cât 95 bani. O recomandăm cu căldură cititorilor noştri de ore-ce în ea se găsesc multe lucruri folositore şi e plină de învăţături pentru nămul nostru. Toţi cititorii revistei nâstre, îşl-o pot procură prin administraţia nostră, contra costului de 95 bani. Ceî-ce ne-ar trimite costul pentru 6 exemplare, aii al 7-lea exemplar gratuit. Observăm cu părere de reu că un număr de abonaţi, cu tote avisele nostre, nici pînă astădi nu ne-a achitat abonamentul. N’am trimis revista de cât color ce au semnat o listă sau au cerut-o prin scrisori; e trist să constatăm că nu ţin socotălă de sacrificiile ce iacem. Rugăm cu insistenţă a ni se trimite abonamentele, fiind deja trecute 8 luni din anul al II-lea. Răspunsuri la întrebările din No. 23. fiu răspuns la o singură întrebare. Ion A. G. Boţea (Perienl); Grion, (Vaslui). Au răspuns la două întrebări: Maria Apostol, com. LălescT, (Tutova); I. Dragulea (Gherghcsa); Sterian Ulpiu, (Loco); Alexandru St Constantinescu, (Loco); Ion Milialache şi Ghiorghe Săndulescu, Au răspuns la trei întrebări: N Brician, (MărăsescI); N. S. Borcescu şi T. S. Barcescu, com. Lacu Baban, (R.-Sărat); Mărită Ionescu, Dărâmaţi, (R.-Sărat); C. Mărginenii, comuna Degeraţi, (Mehedinţi); Pr. 1. Duinitrăchescu, DobrescI, (Muscel); N. P. Manoliu, (Drâgânescl); Z. Zacliaria, (Suraia); Pr. Micliai Popescu com. Puchenî, (Prahova); Costacho Râilulescu, BălescI, (R.-Sărat); Dunu-trie O. Cerneseu, (Tulcca); G. Niculescu, Ciocile, (Brăila); Xenocrato G. Trifănescu, Tulu. cescl, (CoAurlul); C. Popescu, Câzânescî, (Vâlcea); Luiza şi Emilia Ilussar, (Loco); Ortansa Mudârjac, Gârbescî, (Vaslui); Janeta D. Babuc. şi Ecaterina Ciobă, (T.-Severin); Jirovănu I. ecat. (T.-Severin); Ion Sinescn, (Argeş); Vasile Mocanu, com. Murgcnî, (Tutova); PetcofT P. Teodor, (T.-Severin); M. Bărbulescu, (Fâurel); Nicolae Diaconescu, PozogenI, (Gorj-Iiu); M Hernştcin, (Parincea); E. Glieorghiu Sulcuţa, (Dolj); Gheorgho Virgolicl, (Galaţi); Ş. D. Stoenescu, Merenil-de-jos (Vlaşca); Mihail V. Floreş, ItescI, (Bacău); C. S Borcescu, Ir. Drnguibescu, comuna Gherghesa (R.-Sărat); Vasiliclne Filaret, (Buzău); Coatacho Ionescu, HonioscI, (R.-Sărat); S. Enescu, (Grindu); Grigore Gr. Theodoriu, (Târgoviştea); Mnrcu I. Rosenberg, rom. Başchioiu, (Babadag); Andr. Ştefănescu com. Lapaşiu, (Buzăău); Costicâ C. Demitriu, (R.-Sărat); Pr. Grigore Goga, (T.-Ocna); Annetta Antonia de, (Roman); I> Du-mitrescu, învăţ. com. Bunescl, (Vâlcea); Invăţătorea de SorafinescI; Predoiu G.G. Drago-mirescu AL, Mărgărite3cu C-, Boboicănu S., Saraoilescu I., Sănduiescu Ion, D-tru Ruuu-lescu, (Loco); Au răspuns la patru întrebări: P. Negoescu, (R.-Sărat); I. Totan, DrăguţescI, (Argeş); Aneta Th. Popescu, Drajna-de-jos, (Prahova), Iancu I. Dimitriu şi Soltana I. Dimitriu, com. NecorescI, (Tecucifi); Bombonica www.dacoromamca.ro 1056 ALBINA din Botoşani; Un îngeraş din Iaşi; G. Z. Iordănescu, (PitescI); Viorica din Mitoc, (Doro-hoift); D. Georgescu, Măgura, (Buzău); T. Dragomir, com. Drăguşenî, (Putna); G. Petra-chescu, Tăcuta, (Vaslui); Petru V. Enâcănu, (Brăila); Gh. D. Constantinescu, (Pan ci ti); Pr. Evdochiin Dimitriu, Tăcuta, (Vaslui); Temelie Dyonisie Manolescu, (Buzău); C. C. Mardo-loescu, (Craiova); Elena şi Zoo Teodor, com. CălenI (Putna); Mihail A Manea, com. Albesc!, (Fălciîi); Vasile Mircea, com. BărsescI, (Putna); Gh.Suhărănu, (Dorohol); T. Şreder, (Galaţi); R. S. Oprescu, GolescI, (R.-Sărat); Ecaterina Teodorescu, com, Pietrosiţa, (Dâmboviţa); A. I. Zaharia, Cosinescî, Tecuciu, Alexandru K. Constantinescu, Călăraşi (Ialomiţa); Oct. V. Bart, (Dorolioiu); Gr. Socotescu, Slobozia, (R -Sărat) D. Rădulescu. (Glodănu Sărat); Maria N Ghervescu, Buhociu, (Bacău); E. G. Codrănu, (Galaţi); George Popescu, căt. Vlad Ţepeş, (Ialomiţa); Mandea de Corlnta, (T.-Severin); Vasile A. Brătianu, (Călăraşi); C. Constantinescu, com. Golesc!, (R.-Sărat); Pr. Nicolae Stîlpcnu, com. Olteni, (Prahova); E. B. Grossu, (Şutesc); Gogu T. Ionescu, (Olt); Fraţii Constantinescu, com. Cczienl, (Romanaţî); Elisabeta Pr. D. Popescu, (Mizil); Gh. Pretorian, Costescl, (Vâlcea). Au răspuns la eineî întrebări: Constantin E. Burbea, Caracal, (Romanaţî); Nelly Licănu, (Loco); Maria A. Georgescu, com. Orbăscn-de-jos, (Teleorman); G. M. Băzăvan, Galicea Mare, (Dolj); N. Ghinescu, inveţ. (Muscel); Ilaiduccscu I. Teodor, Haiducescu I. Emil, (T.-Severin); Atena Ionescu, Galicea Mare); Opreo I. Popescu, Liştăva, (Dolj); D. Ionescu, cât. Stroescî, com. VâşcanI, (Suoăva); Z. Epicitrap, (R.-Sărat); Ştefan Ştefănlu, (Bacău); Petre Dumitrescu, (T.-Severin); Banescu Mihail, Iovitz Glieorghe, (Loco); Glieorghe Lupancea, (Caracal); G. Tăşcău, ţ(îorj); Pr. G. Enăcănu, (Brăila); Mardare Roşcanî, (Iaşi); Steriana Gheorghiu, (Galaţi); Vasile I. Ursii, (Galaţi); O. Pelopida, (Focşani); M. Dobrogânii, V. Băcăonu, V. Coşutz, G. Rusescu, M O-dobescănu, I. Pană, V. Caligula, I. Făurenu, F. Mitică şi O. Gliiţeseu, (Iaşi); Octav Popovicî, (Botoşani); George Scarlat, (Bacău); G. Popescu, (Teleorman); Ion Gheorghiu, (Galaţi); D M. Lupescu, (Iaşi); Pr. Ion Ionescu, (Prahova); Florea şi Horea Grozescu (Loco); Dimitrie Boldescu, (Loco); Toma V. Roman, (Focşani); N. Daneţ, (Teleorman); C. C. Mărgăritescu, (Focşani); Jeanette Radovicl, Braniscea, (Covurlul); I. Dumitrescu, (Teleorman, I. Cerbu-icscu, I. Moja, D. Mărgăritescu şi M. Velicu, (laşi). Au răspuns la şase întrebări: C. R. Popescu, Orodel, (Dolj); Iancu Popescu, com. Bădulăsa, (Teleorman); Teodora Di-aconescu, (Loco); Nicolae Teodorescu, Lîpia Bojdanî, (Ilfov); Constantin N. Popescu com. Scorţenî, (Prahova); Alexandru Dorobăţ, (Bârlad); Nicolae V. Popescu, comuna Cătunu, (Dâmboviţa); Anicuţa Dumitrescu, (Loco); G. Nichiforescu, (Loco); Haiducescu I. Teodora, ilniducescu I. Emil, (T.-Severin), Mana Popescu şi Alexandru Popescu, (Ploescî); Cristea Zamfirescu, Condiescî, (Ialomiţa); Mihail BraduJ Sămara, (Argeş); Grigore Bradu, (Pitesc!); Fiuţeştănu Dumitru, (Loco); Pavel M. Ionescu, (Loco). flu respuns la şepte întrebări: Mihail Georgescu (R -Sărat); Diaconescu N. Smaranda, (Loco); Stan Popescu, Gâstescî, (Vlnşca); Alexandru Th. Popescu, AndrăşAscI, (Ialomiţa); S. Mateescu, (Loco); II. T V. Pe-rleţlanu, (Loco); Sterie P. Dimltrescu, (Loco); Petru Gh. Ionescu Gnnzenu, (Loco); Zoie C. Ionescu, (Loco); At. Antonescu Călărăşianu, (Loco); Şerbăuescu N. Const. com. Isvorele, (Ilfov); I6n Popp. Alcxănu, (Loco). (Va urma) POŞTA REDACŢIEI D-luî C. D. Spinenu, Balta, Mehedinţi. — Primit suma, vă mulţumim de sprijinul ce daţi revistei. D-lui C. Şerbu, Tg-Jiu. — Abonamentul d-vostră pe anul II achitat cu chitanţa No. 13.827. D-luî S. Mărculescu, Piatra, Olt.— Idem chitanţa No. 13.882. D-luî FI. Dragomirescu, Berevoescî, Muscel. Idem chitanţa No. 13.829. D-luî Zissu Elefterie, Şerban Vodă, Loco. — Idem chitanţa No. 14.110. D-nei Elisa Popescu, Seola No. 1 de fete Giurgiu.—Idem chitanţa No. 13.812. Mai Mulţi dascăli constanţenî.— Progi'ama examenului de definitivat al membrilor corpului didactic primar e specificată în art. 138, 139 şi 140 din reg legii înveţămîntuluî primar. Vedeţi buletinul oficial No. 75 din Septembrie 1896. I. D. T. Bucata «Pomi roditori» se află în broşura «Deprinderi asupra cititului» tipărită în anul 1835. De acolo aţi luat-o ? Daţi-ne lămuriri. De publicat, o publicăm; dar trebue să punem numele adevăratului autor. www.dacoromamca.ro