Anul II Duminică, 11 Aprilie 1899. No. 28 REVISTA ENCICLOPEDICA POPDLARA APARE I duminica -------------------- ------ţ—„-------------—ţ------------; Abonament, pe an în ţar& . . Liel B j Abonament, pe an ln «trftlnât L>el • > >e luni în ţarft. • 3 j Un aumir....................15 bani IVIanusorisele nepublleate se ard. P. Garbovicean C. R&dulescu Q. Coşbuo I. Otescu P. Dulfu COMITETUL OE REDACŢIEI anu ■* G. Adamea i-Motru iii V. S. Moga Adamescu Moga N. Nicolaeaou Canat. C. Popi-TafoA Gr. Teodoaaiu. Redaoţia şi Administraţia Str. Mdntnldsa, No. •. SUMAR: 8 Aprilie. — D. Teleor, Imnul şcolarilor. — Lascar Catar gi. — P. Dulfu, Datoriile către patrie.—Cum putem păstră lămâile.—AL Gddciii, Cinstea şi necinstea.-/V. I6n I'ctculcscn, Crescerea albinelor. — Gh. Popescu, Tutunul. —■ V. D, Ştefăncscu, Să cinstim 6menil, nu hainele lor. -Ilie C. Popcscu, Crâparea pielei.—Copiii din oraşe.—Societăţi culturale. - G. Colcş, Care este rolul cenuşeî cu care se acoperă focul pentru a-1 păstra. — Victor Puiu, Predică contra viţiuluî beţiei. — Angina. — Irimia Vopescu, Porcul. — N. Bibiri, Act de mulţumire. -Apel.—Adrese către redacţie.—Poşta redacţiei. llustraţiuni: Regele şi Regina. — Lascar Catargi. — Sala tronului în palatul regal.— Scara de on6re din palatul regal din Bucurescl._________ CĂTRE ABONAŢI încă de la 1 Octombre trecut, revista ndstră a intrat în anul al II-lea al existenţei sale. Facem un călduros apel către abonaţii noştri cât şi către persdnele şi autorităţile co au bine-voit a ne procură abonamente, să ţie socotelâ de preţul absolut mic al abonamentului şi imposibilitatea în care ne găsim de a ne expune la cheltuelî pentru a trimite un încasator şi îî rugăm a ne trimite cât mal grabnic abonamentele; lucru ce se pote face, cu atât mal uşor, cu cât mal mulţi abonaţi se pot uni şi trimite costul printr’un singur mandat adresat administraţiei ndstre, înseninând pe cotor numele trimiţătorilor. Aceiaşi rugăminte o facem şi stimaţilor noştri abonaţi din Bucurescl. Facem cunoscut d-lor abonaţi cari ne datoresc abonamentul pe anul trecut, că cu numărul 30 din 25 Aprilie vom încetă a le mal trimite revista. Noi am trimis cu încredere tuturor celor ce ne-au cerut-o şi regretăm că încrederea nds-tră a fost înşelată de unii cititori. N’avem alte mijldce pentru existenţa revistei; deci, dacă abonaţii noştri o iubesc şi voiesc ca ea să trăiască, să ne trimită abonamentul. ADMINISTRAŢIA. «Albina II» 1 ■ — 54 www.dacoromamca.ro 866 ALBINA 8 APRILIE Diua de 8 Aprilie este una din sărbătorile naţionale cele mai scumpe pentru Români, căci eî sărbătoresc nascerea iubitului lor Rege (1839) şi/alegerea lui de Domn al României (1866). Profităm de acest prilej, pentru a urâ traiu lung înţeleptului nostru suveran, spre a lucră mai departe spre binele ţării. «ALBINA » IMNUL ŞCOLARILOR Publicam aci poesia d-lul Tcleor, admisă de onor. Minister a se cânta cu prilejul serbărilor de 10 Maiu. Musica este făcută de d-1 R. Peters. mr ăiască Regele! -Al Patriei părinte, Prea bun şi înţelept z. In fapte şi-n cuvinte. Trăiască Regele! Vilezul în resboie, Stejarul ’nalt şi drept Ce nu se încovoie. Trăiască Regele! Suflarea românescă O strigă ’ntr’un cuvînt: Tră iască! Tră iască! D. Teleor. www.dacoromamca.ro www.dacoromanica.ro MM- L»L» Regele şi Regina. 868 ALBINA Lasear Catargi -î^ncă unul din marii bărbaţi din generaţia care afă-cut unirea principatelor, dispare din mijlocul Ţara întregă plânge pe acest energic luptător, pe acest om vioiu, care — bun patriot — şi-a servit nemul cu devotament în tote înaltele demnităţi la cari a fost chemat de împrejurări. Născut la 1823, urmaş al uneia din cele maî vechi familii boieresc! din Moldova, Catargi a intrat de tînăr în serviciul statului în timpul domniei lui Mi-liail Sturdza. Numit, la 1845, pârcălab al judeţului Nemţ, a trecut apoi prefect al laşului, în urmă al Galaţilor, funcţiuni importante, maî ales acesta din urmă care a fost ocupată maî tîrziu de Alexandru Cuza şi de Costache Negri. Prieten cu bunul domnitor Grigorie Ghica, căruia i-a servit ca agă (prefect de poliţie), odată cu retragerea acestuia (după împlinirea termenului do 7 anî, conform Convenţiuniî de la Balta-Liman), a încetat şi el de a mal ocupă funcţiuni publice. Atunci, în timpul căîmăcănieî lui Th. Balş şi a luî Vogoride, se începe lupta patrioţilor moldoveni pentru unirea principatelor, luptă grea, luptă eroică— putem (,lice — căci aveau adversari pe câte-vâ din Puterile mari ale Europei, cari nu voiau cu nici un chip să vaţlă pe Români păşind pe cale mai bună. Turcia şi Austria căutau să impună voinţa lor ce-lor-l-alte Puteri şi, de şi împăratul Napoleon ne susţinea, dar nu putea eşî învingător faţă de campania de intrigi şi de neadevăruri ce purtau cele două vecine ale nostre. Listele electorale, după cari trebuia să se facă alegerile de delegaţi la divanul ad-lioc, au fost aşâ întocmite în cât partizanii unirii erau într’o forte mică minoritate. Ou acest chip măreţa cauză eră www.dacaromanica.ro Ltasear Catargi. www.dacoromanica.ro 870 AL 15 IN A să fie compromisă, căci resultatul alegerilor a fost contrariu dorinţelor unioniştilor. Protestările energice ale patrioţilor adresate la comisarii puterilor cari se aflau în principate; apoi descoperirea corespondenţei secrete a luî Vogoride, au dat diplomaţiei franceze acte cu cari s’a servit pentru a casă primele alegeri şi a face altele, în cari eşiră partizani ai unirii. In acestă luptă numele lui Lascar Catargi stă între fruntaşi. El eră dintre acei boieri iubitori de ţară, cari uitau interesele personale, ca să lupte pentru o ideîe ; boieri cari nu s’a făcut nici odată instrumentele străinilor, ci şi-au pus întrega activitate, întrega lor viaţă în serviciul patriei. Lupta lor a reuşit: unirea a fost votată de diva-nurî; Alexandru Cuza a fost ales Domn al ambelor principate. Lascar Catargi, a dat şi cu prilejul alegerii Domnului dovadă de abnegaţiune şi de patriotism. De şi între ceia cari îndepliniau condiţiunile de a candidă la tron, de şi avea un mare număr de partizani cari i-ar fi putut da voturile lor, el a refusat, şi-a dat silinţa să alegă pe Cuza, căci aci eră vorba de un principiu. Sub domnia luî Cuza, Catargi a fost ministru în cabinetul luî Manolaclie-Costache lepureanu, avend portofoliul internelor. A fost unul clin carî au luptat pentru înlăturarea Domnitorului la 11 Februarie 1866 şi a făcut parte din locotenenta domnescă. Acestă locotenenţă a condus afacerile ţării pînă la venirea principelui Carol la 10 Maiu 1866, căruia i-a încredinţat puterea. îndată apoi a format primul cabinet al noului Domnitor, luând presidenţia şi internele. A stat puţin în capul trebilor şi s’a retras pentru a reveni tocmai în 1871, în împrejurări grele, şi a condus afacerile publice pînă în 1876 (4 Aprilie.) In 1888 fu ales president al Adunării Deputaţilor www.dacoromamca.ro ALBINA 871 şi în anul următor luă presidenţia consiliului şi, după mai multe formaţiuni, alcătui un minister care dură pînă în 1895. Acum în urmă Lascar Catargi făcea parte din Senat. * < Lascar Catargi — ţlice un (Jiar parisian — a fost omul pămîntuluî natal. Studiile şi le făcu în ţară, studii simple de tot, dar cari cel puţin nu alterară marele său bun simţ natural şi nu-î turburară vederea clară a realităţilor cari îl înconjurau.» Om practic, cunoscând ţara şi omenii, el a fost pentru Coronă un sfetnic înţelept şi pentru stat un guvernator respectat. DATORIILE CĂTRE PATRIE acă omenii ar trăi în societate numai de capul lor, fără a fi supuşi unei autorităţi, care să-i ţină în frîu, atunci nimeni n’ar pute fi sigur de viaţa, de libertatea şi de averea sa. Ceî tari ar asupri pe cei slabi, s’ar nasce între omeni neînţelegeri şi tulburări fără de sfîrşit şi ast-fel binele şi progresul, spre care tinde ori-ce societate, nu s’ar pute realisâ. De aceea omenii s’au învoit între dînşii a se supune unei autorităţi mai înalte, care să îngrijescă de buna orinduială în societate, să apere pe cei slabi împotriva celor tari, pe ceî buni împotriva celor răi, şi să-î constrîngă pe toţi a lucră în folosul binelui obştesc. Ast-fel s’a format societatea politică numită stat. Statul, presupune înainte de tote un număr de âmenl (cetăţeni) cari să se fi unit a trăi împreună; apoi legi în cari să se arate drepturile şi datoriile fie-cărui cetâţen şi după cari să se conducă toţi cetăţenii în raporturile lor unii către alţii; şi în sfirşit o putere obştescă (guvern), care să pue în aplicare legile şi să vegheze asupra bunei înţelegeri şi orinduelî din societate. www.dacoromanica.ro 872 ALBINA De ore-ce puterea publică a statului are drept scop binele cetăţenilor, este un lucru firesc ca cetăţenii să se si-lescă din tote puterile a ajută statul în lucrările lui, îndreptate spre binele obştesc şi să se ferescă de a i pune pîe-deci în cale. Tot omul deci are de împlinit anumite datorii către statul din care face parte saii către patria sa. Cele mai de căpetenie dintre aceste datorii sînt urmă-torele: a) Datoria de a ne supune legilor. Sufletul statului sînt legile, stat fără legi nu pote să existe. Cea d'întâiu datorie a fie-cărui cetăţen este prin urinare de a se supune legilor Patriei sale. Dacă legile statului nu sînt respectate, atunci în loc de pace şi bună înţelegere, domnesce în societate neorînduiala (anarhia), care nu pote să ducă pe cetăţeni la nici un bine, ci dinpotrivă: aduce cu sine adese-orî peirea statului, subjugarea patriei de către nemuri streine. Legile trebuesc respectate chiar atunci, când ar fi de-fectose (adică rele) în unele privinţe. In caşul acesta cetăţenii pot să ceră schimbarea legilor pe cale pacinică; dar pe câtă vreme o lege este încă lege, nimeni nu are dreptul să se abată de la densa. b) Datoria de a ne supune autorităţilor statului. De ore-ce autorităţile publice au chemarea de a pune în aplicare legile şi a observa ca ele să fie respectate de toţi, a doua datorie a fie-cărui cetăţen este de a se supune autorităţilor publice ale statului. Cine respectă' autorităţile, respectă legea şi buna orînduială. Cine nu se supune autorităţilor, se revoltă împotriva legii şi prin urmare împotriva ordinei sociale. c) Datoria de a plăti dările cerute de către stat. Precum un om sau o familie, aşâ şi statul, pentru ca să trăiască şi să înainteze, are nevoie de mijloce. Statul plă-tesce o mulţime de slujbaşi pentru păzirea ordinei în ţară, întreţine o armată numerosă pentru apărarea ţării şi o mulţime de şcoli pentru a da învăţătură şi crescere tinerimei, şi mai face felurite lucruri folositore pentru tot omul, ca: poduri, şosele, drumuri de fier, şi altele. Din ce s’ar tace tote acestea, dacă cetăţenii n’ar contribui, fie-care potrivit cu starea sa, la cheltuielile statului? Tot cetăţinul e dator www.dacoromamca.ro ALBINA 873 prin urinare, a plăti regulat dările ce i se cer din partea statului. d) Datoria de a ne apără pa'ria. Când statul este ameninţat de alte state duşmane, trebue să se apere. Pentru acest scop are nevoie de ajutorul cetăţenilor săî. De aceea tot cctăţenul e dator a sluji statului ca soldat şi a-şl apără ţara la trebuinţă. Ţara nostră, patria în care ne-am născut şi în care trăim, bucurându-ne de tote bunurile vieţii, este binele nostru cel mai de căpetenie. Pierdut odată acest bine, totul este pierdut pentru noi în lume. Interesele comune ale ţării trebue deci să le punem mal pre sus de interesele nostre personale, şi la nevoie sîntem datori a ne iertfi chiar şi viaţa pentru apărarea patriei. Munca şi lupta desinteresată pentru ţară, jertfirea intereselor personale pentru binele patriei, au fost socotite în tot-d’a-una şi la tote poporele ca fapte de cel mai înalt merit. Ast-fel de fapte au avut şi vor ave în tot-d’a-una, drept urmare laudele şi stima tuturor omenilor. Lăudăm şi admirăm pînă astădî pe eroii din trecut, despre cari ne spune istoria că şi-au jertfit viaţa pentru apărarea neamului şi patriei lor. Admirată este pînă în dilele nostre şi admirată va fi în tote timpurile mama lui Ştefan cel Mare, care a dis fiului ei: > «Mergi în bătălie, pentru ţară mori «Şi-ţî va fi mormintul coronat cu flori. Cu cât omenii dintr’o ţară îşi împlinesc mai cu sfinţenie datoriile către patria lor, cu atât ţara aceea ajunge mai bine şi locuitorii ei devin mai fericiţi. Iubirea înflăcărată a patriei şi împlinirea consciinciosă a datoriilor către dinsa, este una din cele mai frumose virtuţi ce pot să împodobescă pe un om. P. Dulfu. Cum putem păstra lămâile? Lămâile se păstrăză ast-fel: la cumpărat, se observă să fie puţin bătend în verde şi fără pete, iar acasă se pun într’un vas cu apă rece, primenită acestă apă din două in două cjile; cu chipul acesta avem lămâi bune. www.dacoromamca.ro 874 ALBINA Cinstea si necinstea — Poveste — n copil întrebă odată pe tatăl său: — Dragul mîeu părinte, în satul nostru sînt numai doî omeni învăţaţi, Uie Pintea care e bogat putred şi Radu Huidiu, care e sărac luciu; ei bine, pentru ce lumea dispreţuesce şi hulesce pe Pintea şi pentru ce iubesce şi respecteză pe Huidiu? Eu nu înţeleg. — Scumpul mîeu copil, tu nu înţelegi, pentru că nu eşti încă om, ca să ai afaceri cu aceşti omeni. Aceşti omeni se cunosc după faptele lor: unul e cinstit, Huidiu, altul e necinstit, Pintea. — Fă-mă, te rog, să înţeleg, ce însemneză a fi cinstit? — Cu plăcere, fiul mîeu- Pentru ca să pricepi cinstea, îţi voiu arătă ce este necinstea. A fi necinstit însemnă a voi răul semenilor tei, sau a te iubi prea mult pre tine şi a nu iubi de loc pe apropele. Să vedem acum cum e bogatul Pintea. Pintea n’a ospătat, n’a ajutat, n’a împrumutat pe nimeni; Pintea a vorbit de răii, a povăţuit la rău, a minţit, a înşelat pe orî-cine; Pintea a căutat ca toţi să se ţie de cuvînt, însă numai el nu; Pintea a căutat să folosescă de la toţi, dar de la el nimeni; în sfîr-şit Pintea n’a iubit adevărul şi dreptatea. Acum cred, dragul mîeu, că înţelegi lămurit ce a făcut Huidiu pentru a fi iubit şi stimat de toţi omenii buni. — După cum înţeleg, tată, a fi necinstit este a fi tot ce pote fi mai rău, tot ce pote fi mai neplăcut lui Dumnezeii? — Da, fiule, aşa este şi trebue să scii că averea cea mai preţiosă la om este cinstea. — Iţi mulţumesc, iubitul mîeu părinte, de plăcutele lămuriri, ce mi-aî dat şi îţi promit că mă voiu www.dacoramamca.ro ALBINA 875 sili clin tote puterile a imită şi iubi pe omenii ca Huîdiu şi dispreţul şi înfiera pe neomenl ca Pintea. — Să trăescî, dragul mîeu, să isbândescî! N. Gâdeiu. învăţător, Tutova. CtţE^CELţEA ABBINELfOI^ - Scrisore deschisă către învăţătorii din judeţele Argeş, Olt, Huşcel şi Yâlcea - ăţj'gjţ § mulţumesc prin acestă scrisbre pentru buna-voinţă, c|^l; ce mi-aţî arătat cu prilejul ţinere! conferinţe! asupra cresceri! albineloi\ In numerbsele escursiunî, ce le-am făcut anul acesta 'k) prin diferitele sate ale mai multor judeţe, escursiunî făcute cu scopul de a vedea bine cum conduc stupi! ţărani! noştri, am observat că există fdrte multe obiceiuri rele cu privire la aşedarea stupilor. Ast-fel, în unele comune, stupi! erau aşecjaţi de-a dreptul pe pămînt, aşa în cât partea de jos a buduroiuluî care vine în atingere directă cu pămîntul, eră acoperită cu ţărână. Acesta e un mare rău, căci unul din vrăşmaşi! de mdrte a! albinelor, brâsca râiâsă, atât aşteptă, ca ascumjendu-se şi adăpostindu-se bine în ţărână să începă pe dată a vîna mai cu semă albinele tinere, pricinuind ast-fel despopularea şi câte odată chiar nimicirea stupului. Un mare observator apicol citdză un cas fdrte interesant cu privire la acesta. Intr-o t]i pe când picoia la nisce stup! aşezaţi pe pămînt, observă o brdscă rîidsă în imediata a-propiere a urdinişului unuia din stupi. Intrigat de ce stetea ea acolo, nu se mişcă din loc şi observă cu atenţiune. Atunci ve;radâ; dar nimeni nicî nu s’a uîtat la eî. Sf. Petru maî îndrăsneţ—cum erâ el—l-a împins pe tovarăşul lui maî mult cu sila pînă la uşa tindei, ere-dend că se va găsi un creştin al lui Dumnedeu şi i o pofti şi pe eî în casă, punendu-î şi la cea masă. Degeba, căci toţi se uitau chiorîş, par-că ar â b.si nisce urşi; ba, unii între- www.dacoromaiiica.ro ALBINA 879 bau: cine a lăsat pe calicii aceştia să vie şi să casce gura la cei din casă? Dacă au văfiut că nu le merge, au plecat. Cum se depărtau de sat, gândind la faptele lume! aceştia, fiice Sf Petru iarăşi către Dumnezeu: — Ddmne, maro este puterea ta! Fă ca hainele năstre să fie numai şi numai în aur şi pietre scumpe. Mai fă încă o trăsură cu nisce cal cum nu s’a mai văfiut nici s’a aufiit şi după asta să ne întdrcem înapoi. — Facă-se după voia ta, Petre. îndată s’au schimbat şi hainele de pe el şi cu trăsura s’aîi văfiut, apoi s’au întors la casa cu nunta. S’au ojirit la pdrtă şi au strigat: — Eî, ămenî buni! — S6cre mare, ia eşî afară, că iată nisce boieri, nu sciu ce strigă, fiise unul din cel din casă. — EI, dmenî buni, au. mai strigat cel de la pdrtă. — îndată, îndată, boerilor, fiise socrul, Ieşind repede afară. — Bună fiiua, bade. — Sărutăm drepta. — Da nu sciî, dumnâta, un om aici în sat, unde am pute poposi, că noi sîntem drumeţi şi venim de la loc depărtat — Găsim, cum să nu găsim, dar vă rugăm, dacă nu vă este cu supărare, să poftiţi un cescuţ în casă, că noi avem o lecă de petrecere. — Vom merge şi în casă, dar cată ceea-ce ţi-am spus. — Căutăm îndată, fiice socrul cel mare şi face semn lăutarilor, să-I primescă cum se cuvine la asemenea feţe boe-rescî. In casă au făcut de s’au aşefiat în capul mesei. Mâncă-rica şi băuturica cea mal bună, lor li se da; dar din masă nu luau şi băutura pe haine o turnau. Au stat eî o bucată de vreme bună şi după ce au dat daruri bogate mirelui şi miresei, se găteau de plecare. Nuntaşii însă nu se dumereau, pentru ce băutura o turnau pe strae, că de masă nu mal fiiceau nimica, pote nu le eră a mânca. % Unul dintre el îşi calcă pe inimă şi îl întrebă: — Mă rog, să mă Iertaţi de indrăsnelă, dar de ce, cinstear pe strae aţi turnat-o? — De ce? Pentru că voi nu ne-aţi cinstit pe noi, ci hainele www.dacaromamca.ro 880 ALBINA nostre, căci de n’ar fi fost aşâ, ne-ap fi poftit şi atunci când eram cu strae rupte, pentru că tot noi eram ceî doi cerşetori de mai nainte. Aşâ este lumea: cinstesce pe om după haine, iar nu după fapte. Acestea (Jicend, s’au făcut nevăzuţi. V. I). Ştefânescn. Mitoc-Dorohol. CRĂPAREA PIELEI Adesea animalele sînt expuse la lovituri sau jupuiri din diferite cause. Aceste răni sînt însoţite de o curgere de sânge. In asemenea caşuri, sângele trebue oprit prin pânze înmuiate în apă rece amestecată cu oţet, apoi se leagă cu o făşie de pânză. In modul acesta se pot vindecă crăpăturile. Adesea crăpăturile pielei se ivesc d’asupra unghiilor. Animalele atinse de o asemenea bolă su-fer de durere în timpul mersului, lucru ce se vede bine, căci animalul ridică piciorul adesea ţinen-du-1 în sus şi simţind durere la cea mai mică atingere. Spre a înlătura acest rău, se curăţă piciorul bolnav şi se spală partea bolnavă cu apă amestecată cu săpun sau cu zemă de nalbă. După spălarea raneî cu zemă de nalbă, se unge cu o alifie compusă din 25 gr. terebentin cu unul sau două gălbenuşuri de ou, amestecate şi bătute bine, apoi se întinde pe câlţî de in, cu cari se acoper rănile, urmând aşâ de două ori în timp de 24 ore. Cu modul acesta se pote vindecă. Ilie C. Popescu. învăţător, com. Vulpesc!. Argeş. Copiii din oraşe Un psiholog engles din Boston, a făcut un studiii asupra copiilor de 6 ani. când ei intră în şcola primară, în privinţa unor cunoscinţe ale lor. El a constatat că 14% n’au vecjut nici odată stele, 15% n’au fost nici odată la câmpie, 20% nu sciau că laptele se capătă de la vaci, 55% nu sciau că deosebitele obiecte de lemn sînt făcute din lemnul arborilor, 15% nu cunosceau colorile verde, albastru şi brun cu numele lor, iar 47% n’au veŞut nici odată în viaţa lor o oie, o capră, un porc, etc. www.dacoromamca.ro ALBINA 881 Societăţi culturale ^|n comunele de pe domeniile Coronei s’aii înte-Jp meiat pînă acum 8 societăţi culturale şi anume: pe domeniul Mălini, Borca, Bicaz, Dobrovăţ, Buşteni, Gherghiţa, Sadova şi Segarcea. Intregă acestă mişcare culturală nu se datoresce de cât puternicului sprijin al d-luî Ion Kalinderu, administratorul domeniilor Coronei, care e unul din marii luptători aî luminării poporului nostru. Publicăm în acestă revistă statutele societăţii culturale «Vasile Alexandri,» din cercul comunei Sadova, Damian şi Piscu, jud. Dolj, pentru ca să satisfacem dorinţa mai multor cititori şi ca să ser-viască şi altora de model în alcătuirea de aseme-menea societăţi. CAP. i. Numele, reşedinţa, scopul şi mijlocele. Art. 1. Se înfiinţeză pe Domeniul Coronei Sadova, judeţul Dolj, în comunele: Sadova, Damian şi Piscu, o societate culturală « Vasile Alexandri. Art. 2. Reşedinţa în comuna Sadova. Art. 3. Scopul societăţii este: a) Ridicarea nivelului cultural, moral şi materia] al sătenuluî român. b) Consolidarea relaţiunilor sociale dintre membri. Art. 4. Mijlocele, prin cari societatea îşi va realisâ scopul sînt: a) înfiinţarea unei biblioteci populare cu cabinet de lectură în comuna Sadova. b) Aranjarea şi ţinerea de conferinţe publice. c) încurajarea sătenuluî pe cale economică, prin sprijin material şi moral, şi: d) aranjarea de petreceri între consăteni. CAP. II. Membrii societăţii. Art. 5. Membrii societăţii sînt: a) fondatori, b) onorifici, c) activi şi d) ajutători. Art. 6. Membrii fondatori sînt aceia, cari depun odată pentru tot-d’a-una suma de 100 lei, sau în rate trimestriale depuse în primul an. Art. 7. Membrii onorifici sînt acele persone meritorii, cari vor fi propuse de comitet, recunoscute de societate şi proclamate in adunarea generală. Art. 8. Membrii activi sînt aceia cari plătesc taxa de înscriere de 2 lei, cotisaţia lunare de 1 leu, iar cei fără dare de mână 50 bani. după decisiunea majorităţii comitetului. Art. 9. Membrii ajutători sînt aceia, cari contribuesc cu mijloce de /a din numărul total al membrilor activi. Art. 25. Despre mersul fie-cărei şedinţe se încheie un proces-verbal, care se citesce şl se verifică în şedinţa următore. Decisiunile se iau cu majoritate absolută a votanţilor, afară de caşurile prevăzute în acest statut. CAP. VII. Conducerea Societăţii. Art. 27 Conducerea Societăţii este încredinţată unui comitet compus din 7 membrii, ales dintre membrii activi şi fondatori şi anume: 1 preşedinte, 1 vice-preşedinte, 2 secretari, 1 casier, 1 controlor şi 1 bibliotecar. Art. 28. Posturile membrilor din comitet sînt onorifice. Art. 29. Comitetul se alege pe un an, în prima şedinţă după adunarea generală. Toţi cei aleşi pot fi realeşî. Art. 30. Alegerea se face prin vot secret şi majoritate absolută a votanţilor. Art. 31. Comitetul îndeplinesce tote afacerile societăţii sub controlul membrilor. Preşedintele societăţii este tot odată şi preşedintele comitetului; el conduce şedinţele şi conferinţele publice, represintâ societatea în afară şi subscrie cu unul din secretari, iar în cestiunile financiare cu casierul tote actele societăţii. Art. 33. Vice-preşedintele, are în lipsa preşedintelui aceleaşi atribuţiuni. Art. 34. Fie-care membru din comitet este responsabil de tote actele, ce cad în resortul seu. Art. 35. Pentru decisiunile comitetului sînt responsabili toţi membrii din comitet, numai protestele înregistrate prin vot separat pot descărca de responsabilitate pe membrii respectivi. Pentru a pute lua decisiune in şedinţa comitetului trebue să fie cel puţin 4 membrii. Decisiunile se iau cu majoritate absolută, iar în cas de paritate de voturi decide votul preşedintelui. CAP. VIII. Averea Societăţii. Art. 36. Averea Societăţii constă din: a. bibliotecă, b. mobilier, c. fond neatacabil şi d. fondul disponibil. Art. 37. Fondul neatacabil constă din tote taxele depuse de membrii fondatori şi din donaţiuni făcute anume cu acest scop. Art. 38. Tote cele-l-alte venituri aparţin fondului disponibil Art. 39. Fondul neatacabil se consemneză spre fructificare la casa de depuneri şi economii, iar dobânda se adaogă anual la fondul disponibil. Art. 40. Fondul neatacabil se pote ridica numai la disolvarea Societăţii. www.dacoromamca.ro 884 ALBINA CAP. IX. Arbitrul. Art. 41. Neînţelegerile iscate din raporturile membrilor în Societate se judecă sau se aplaneză definitiv prin un arbitru compus din 3 membrii activi. Fie-care parte litigantă îşi alege câte un arbitru, iar societatea pe preşedintele arbitrului din plenul seu. CAP. X. Modificarea statutelor. Art 42. Modificări în statute se pot face numai în adunarea generală sau în o şedinţă ad-hoc şi numai atunci dacă 3/4 din numărul membrilor fondatoii şi activi, voteză acesta. CAP. XI. Suspendarea Societăţii. Art. 43. Dacă numărul membrilor activi este mai mic de 10 atunci activitatea Societăţii se suspendă pînă ce sejmăresce numărul candidaţilor de membri. CAP. XII. Disolvarea Societăţii. Societatea se pote disolvâ dacă -1/, din totalitatea membrilor fondatori şi activi voteză acesta. Dacă Societatea se disolvă, se formeză din totă averea un fond care se pune la casa de economii spre fructificarea în folosul tuturor şcolelor din comunele: Sadova, Damian şi Piscu, pentru ajutorarea elevilor sărmani. Disolvarea Societăţii se anunţă d-luî adminstrator al Domeniului Coronei, sub al cărui scut o punem. Aceste statute s’aii votat în total în adunarea generală de la 10 Ianuarie 1899. Care este rolul cenuşel cu care se acoperă focul pentru a-l păstră? Lemnul este un corp rău conducător de căldură. Cenuşa, resultat al arderii sale, a conservat acestă proprietate. Ea are o putere mult mai mare de a absorbi căldură, fără însă a o da afară. Osebit de acesta, cenuşa se opune şi acţiuneî imediate a oxigenului asupra jerateculuî (cărbuni a-prinşî), care nu se consumă de cât forte încet. Cenuşa acoperă focul ca şi o flanelă de lână corpul, împiedicând ast-fel eşirea căldureî afară. G. Coleş. www.dacaromamca.ro Sala tronului în palatul regal din Bueureseî. 886 ALBINA PREDICA Contra •viţiTj.lu.î "beţiei -Nici tâlharii, nici lacomii, nici bepiviix nici defăimătorii, nici răpitorii, nil vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeii». (Cor. 0. 10.) Fraţi creştini, fînta nostră biserică, întocmai ca o mamă prea bună, urmărind cu multă stăruinţă şi îngrijire înaltul scop pentru care a fost întemeiată de Domnul nostru Isus Christos, acela de a ne cresce şi învăţă pururea în spiritul Evan-gelieî, nu înceteză ca prin înţeleptele sale învăţături să ne pună înainte pilde cu diferite fapte, cu scopul ca noi vădendu-le, să căutăm a le imita de sînt bune, sau, din potrivă, de sînt rele să căutăm a nu le face de loc. Unul dintre păcatele cele mai rele, dar în acelaşi timp şi unul dintre cele mai răspândite între noi şi ale cărui urmări triste le putem vede cu toţii forte uşor este păcatul beţiei! In adevăr, e înspăimântător când vedem mulţimea omenilor ce-1 săvîrşesc şi ni se sfişie sufletul de durere când ne uităm la relele ce aduce acest păcat asupra nostră, fă-cendu-ne a suferi atât aici pe pămînt cât şi — mai ales — pregătindu-ne chinurile vecinice pe cea-l-altă lume! Fraţilor, Băutura multă, mai ales cea de rachiu sau ţuică—chiar curată fiind — aduce o mulţime de rele asupra sănătăţii trupului şi sufletului omenesc. Mai întâiu îi vatămă stomacul, îmbolnăvindu 1, punendu-1 în stare de a nu mai puteâ mistui ca mai înainte, din care pricină iau nascere pe urmă o mulţime de bole lăuntrice; apoi, îi vatămă inima, rărunchii şi plămânii. Nu numai atât, îl vatămă în cele din urmă cre-erul, întunecând la început mintea, judecata, cel mai sublim dar făcut de Dumnedeu omului, spre a-1 deosebi de celelalte fiinţi neînţelegătore, iar apoi tâmpindu-1 cu desăvîr-şire, sau înebunindu-1, în cât numai mortea care nu întârzie câtuşi de puţin a veni la un beţiv înainte de vreme, îl mai pote scăpă de chinurile ce le îndură. www.dacoromanica.ro ALBINA 887 De voiţi să vă încredinţaţi mai bine despre aceste adevăruri, întrebaţi pe medici şi veţi vedea cu câtă îngrozire vă vor spune urmările rele ce le are rachiul mai ales, asupra omului! Cercetaţi spitalele şi vă veţi înspăimînta când veţi vedea că cei mai mulţi dintre bolnavi datoresc bălele lor viciului beţiei! Acolo veţi vedea nu numai omeni în vrâstă ci şi copii, suferind din cauza beţiei; nu pentru că ar fi băut şi ei, ci pentru că, ca şi urmările păcatului strămoşesc, urmările păcatului beţiei se moştenesc din tată în fiii, pînă la al noulea neam! Şi aduce şi asupra copiilor tot felul de băle, ca şi asupra părinţilor! Cercetaţi ospiciile de nebuni, şi veţi vedeâ că cei mai mulţi dintre ei tot din pricina acestui păcat sufer! Dar, de ce să vă mai duceţi pe acolo, când tote acestea le puteţi vede ori-când şi ori-unde? Căci cu durere trebue să spunem că acest păcat, al băuturii de rachiu mai ales, necunoscut strămoşilor noştri în timpurile mai vechi, s’a lăţit acum într’un chip înspăimântător în ţara nostrâ. Şi în adevăr, cine e iericitul acela care să nu fi vădut nici odată în viaţa sa, chipul cel domnesc şi mândru al omului, schimonosit de răutatea beţiei într-o pocitură urîtă şi desgus-tătore? ţfilnic vedem asemenea nenorociţi! Uitaţi-vă în faţa unui beţiv, ori care ar fi el, şi-l veţi vede gârbovit înainte de vreme, cu faţa desfigurată ca şi a unui criminal. Ochii vioi şi deştepţi de odinioră prefăcuţi în alţi împăengeniţi, stinşi, nezărindu-se în ei mai multă minte de cât în ai unui animal necuvintător. 11 veţi vedeâ şovăind în tote părţile ca un copil nevrîstnic şi cădend ca un stîrv lipsit de viaţă, din care pricină nu arare ori se întîmplă să-l găsiască alţii degerat sau mort chiar, prin zăpadă iarna! Beţivul vecinie e bolnav şi măre de mai multe ori înainte de vreme. Nu numai atât. Observaţi casa unui beţiv şi veţi vedeâ că numai gospodărie nu o putem numi. Oricât va voi o femeie să ţină casă, ea nu va pute dacă va avă un bărbat beţiv, şi din potrivă, ori-cât va vrea un bărbat să ţină casă, nu va pute de va ave o femeie beţivă. Beţivul ca să-şi potolescâ pofta-i mai mult de cât animalică—pentru că nici o altă fiinţă nu e mai lacomă, la băutură mai ales, ca omul, — dă într-o di pe băutură tot ce a câştigat prin muncă într o săptămână, nu numai el, ci şi ce a câştigat femeia şi copiii lui; iar dacă n’are bani, www.dacaramamca.ro 888 ALBINA vinde ceva din casă, ia bucăţica din gura copiilor şi o dă pe băutură. Pe urmă, după ce vine beat, se mai ia la sfadă de multe ori şi acasă, dând ast-fel şi prin vorbe şi prin fapte, pildă rea copiilor. Aşa în cât, beţivul, nu numai că este el singur nenorocit trupesce şi sufletesce, dar mai ne-norocesce şi pe cei de lîngă dînsul, aducendu-şi casa la ruină, iar pe ai săi la sapă de lemn!!... Fraţilor! Dar beţivul mai face rău şi celor1-alţî omeni cu care el trâiesce în viaţă. Aşâ bunăoră, câţi omeni nu-s care, cât timp sînt treji, sînt cei mai de trebă, iar după ce se îmbată rostesc cele mai mari necuviinţi, şi cele mai îngroditore suduiri, hulind pe Dumnedeu şi cele-l-alte lucruri sfinte, făcendu-se ast-fel pildă rea copiilor şi celor-1-alţi omeni cari-î văd? Cine nu scie că, pe lîngă acestea, beţivul săvîrşesce o mulţime de nenorociri şi de daune celor-1-alţî omeni? Iar pentru ca să vă încredinţaţi şi mai mult, cercetaţi temniţele şi vă veţi îngrozi de numărul cel mare de criminali şi de hoţi, cari au săvîrşit nelegiuirile lor fiind beţi! Câte sfecli nu au loc între omenii beţi? Câte intrigi nu se ţes, câte alte păcate nu se săvîrşesc în timpul beţiei! Cu durere trebue să spunem că forte multe! Aceste şi o mulţime de alte răutăţi aduce păcatul beţiei asupra capului nostru! Aceste urmări triste au făcut pe omenii de bine din ţara nostră să se gândescă la mijlocele ce ar trebui să le întrebuinţeze pentru a putea stîrpi păcatul acesta ce ne aduce atâtea rele! Dar mai presus de toţi Sf. nostră biserică, ca o mamă prea bună a tuturor, vădend-—după cum am spus— relele urmări ale acestui păcat, vine adi, prin mine, a vi-1 mai trece odată pe din nainte în totă întregimea şi cu tote urmările lui, cu scop ca noi să ne deschidem ochii sufletului şi vădendu-1 să căutăm a aruncă departe de noi răul ce ne copleşesce şi ne aduce ruinare din tote privinţele. Nu uitaţi, fraţi creştini, că sîntem Români, următorii unui popor mare şi tare, care prin vitejia lui a cuprins lumea întrăgă de pe timpul său. Pentru ce? Pentru că erau omeni sănătoşi, sdraveni, iar nu piperniciţi şi plini de tot felul de boli ca noi. Nu erau beţivi. Strămoşii noştri pînă aprope de timpurile nostre, cum credeţi că au ţinut pept ordelor www.dacoromanica.ro ALBINA 889 de păgâni ce ne atăcau ţara de tote părţile? Numai prin vitejie. Dar vitejia se razămă pe sănătate. La beţiv însă nu găsim sănătate, deci nici de vitejie nu pote fi vorba. Nu uitaţi, fraţilor, că Dumnedeu ne va cere socotelă de modul cum am întrebuinţat tote darurile ce ni le-a dat. El ne-a dat un trup şi o minte sănătosă, iar noi omenii, prin beţie ne batem joc de ele, tot în dauna nostră bine înţeles. Nu uitaţi că Dumnedeu ne-a făcut fiinţele cele mai desăvîrşite şi ne-a destinat a împărăţi tote bunătăţile pămîntului, iar noi aşâ de bine le chivernisim în cât ne omorîm şi trupesce şi sufletesce chiar copiii noştri. De aceea, ţinend samă de cuvintele Sf. Ap. Pavel care dice: «Nu vă îmbătaţi cu vin, întru care este desfrînarea» (Efs. 5. 18.), să ne îngrozim de acest mare păcat din care se nasc apoi o sumă de altele deosebite şi să căutăm tote mijlocele de a-1 înlătura dintre noi odată pentru tot-d’a-una; căci, în acest chip nu vom mai îndură nici relele ce le aduce cu sine şi nici nu vom mai fi arătaţi de întrega lume ca nisce omeni dintre cei mai beţivi. Iar mijlocul cel mai bun ce ni-1 dă Sf. biserică de a luptă contra viciului beţiei este: virtutea înfrinăril. Acăstă virtute pe cât e de trebuitore omului, pe atât ajunge pentru el o deosebită podobă. Ea apără pe om de multe nenorociri şi e de neapărată trebuinţă pentru sănătatea şi vigorea sufletului şi a trupului. Deci, fiind cu băgare de samă la cuvintele Ap. Pavel, prin care ne spune că: «Nu este împărăţia lui Dumnedeu mâncare şi băutură, ci, dreptate, pace şi bucurie intru Duhul Sfînt». (Rom. 14. 17), să ne înfrî-năm tot-d’a-una pofta de a bea peste măsură. In stîrşit, fraţilor, avend pururea în minte cuvintele Apostolului, spuse de mine la început, care ne dic că: «Nici tâlharii, nici lacomii, nici beţivii, nici răpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnedeu», şi sciind că ne vom da o-dată săma de tote faptele nostre, cu zdrobire de inimă, pe deoparte să ne hotărîm în sufletul nostru, pe de alta să declarăm aici înaintea lui Dumnedeu că nu vom mai săvîrşi acest păcat nici odată. Iar Tu, Domne Dumnedeul nostru, cela ce prin bunătatea Ta, nu laşi pe om a se duce pe calea perdării, cela ce nu doresci mortea păcătosului, ci vrei ca să se întorcă şi www.dacaromamca.ro 890 ALBINA să fie viu, fâ prin atot-puternicia Ta ca aceste cuvinte spuse de mine astădî să prindă rădăcini în sufletele credincioşilor Tăi adunaţi aici spre a Te mări, aşa ca ei înţelegendu-le să le fie de folos, spre lauda Ta în veci. Amin. Victor Puiu. A N G I N A (Unflătură ia gât). Semnele boleî Vine cu frig şi durere în gât. In drepta sau stânga omuşoruluî se văd umflături gogoneţe ca alunele, albicîose şi învelite cu bale albe, ameţesce, îl înţepă când îngite, începe să ar(Jă şi boia se înteţesce din ces în ces. Dacă nu e căutat în pripă, more în 2 fii le. Doctoriile ce trebuesc Se vindecă cu vaccinarea, cu gargara sau hârâ-ială în gât, cu unsori pe din afară sau plastore cu arsuri în gât. Ca să nu o capete, e bine ca copiii în tote dimineţile să dea cu apă rece şi pe gât po afară. Să ia, păziţi pe cei-l-alţî. Cum să se întrebuinţeze doctoriile I. Curăţă-i stomacul cu un purgativ. II. Topesce sare sau piatră acră în bărdac şi hârâe în gât cu ea la fie-care jumătate de ceas. III. Unge-te pe afară cu alifie vînătă, sau apă roşie ca la junghiu, cliiamă de la primărie să arţlă cu piatra iadului în gât. Dacă e doctorul aprope, chiamă-1 să vaccineze an-gina; iar de nu, şi sînt mulţi copii bolnavi, spuneţi primarului să cheme doctorul. Stai mereb în casă pînă-ţi trece. www.dacoromanica.ro Seara de onore din palatul regal din Bueuresei. 892 ALBINA PORCUL rintre animalele ce trăesc pe lîngă om, este şi porcul. Porcul a fost cunoscut şi domesticit din vechime. Unele po-pore însă l-a considerat ca vătămător, dovadă între altele, oprirea de Moise a Israeliţilor de a mancă carnea lui, măsură ce cu puţine abateri, se păstreză încă de acestă naţie, în orî-ce ţară s’ar găsi ea. Ceva maî mult, astăţlî este sciut că întrebuinţarea carneî de porc, este mărginită dacă nu cu totul redusă, în tote ţările prea căldurose, cum este de alt-fel şi ţinutul în care ne spune Istoria şi Biblia că se găsea poporul lui Is-rail pe timpurile lui Moise. Motivul nemâncării cărneî de porc pare a sta, nu atât în bolele de care omul le-ar căpătă hră-nindu-se cu carnea acestui animal, cât în influenţa ce are frigul sau căldura asupra alimentaţiuneî o-muluî. Neapărat, nu cu aceeaşi poftă, pote cine-vâ să mănânce carnea de porc în căldurosul Egipt, ca în ţinuturile frigurose ale Rusiei bunioră; ea va fi maî lesne mistuită şi folositore la consumatorul din acest din urmă stat, căci din causa frigului, corpul lui are nevoe de căldură şi sciinţa ne învaţă că şi-o procură maî ales din grăsime, care se află multă în carnea de porc. La noî chiar, ca mai în tote ţările cu un climat temperat, rîmătorul, pentru aceleaşi considerante, este consumat maî mult iarna. Fie-care familie, maî ales cele sărace, maî puţin cele din oraş ca cele de la sate, cresc cel puţin un porc, pentru a-1 tăia în timpul îerneî. Porcul se pote hrăni tot aşa de bine cu vegetale, ca şi cu cărnuri sau alte alimente de natură animală. El se mulţumesce cu un nutriment puţin costi- www.dacoromamca.ro ALBINA 893 sitor, format în mare parte din rămăşiţele bucătăriei sau din păscutul şi rimatul pămînturilor care adesea nu pot fi întrebuinţate la nici un fel de cultură. De şi costă aşâ puţin întreţinerea lui, după tăiere, aprope nimic din corpul lui nu rămâne ne întrebuinţat. Aşâ părul, în special acela ce-î formăzâ coma, ne servă la facerea celor mai bune bidinele, peri! şi pensule; pielea se întrebuinţeză în industrie ; grăsimea numită untură este nelipsită din bucătăria nostră aprope a tutulor; carnea cu gustul eî plăcut, ne procură un bun aliment; maţele şi stomacul îmbracă conţinutul cărnurilor şi caltaboşilor; din piciore se face piftii, etc. Daca la acestea maî adăogăm, că porcul nu cere pentru adăpostul său, de cât o biată coteneţă, înţelegem şi mai bine, pentru ce el este un animal preţios, pentru casa omului. Irimia Popescu. Medic-veterinar. ACT DE MULŢUMIRE Consiliul de administraţie al societăţii corpului didactic primar din judeţul Bacău, prin sub-semnatul aduce vii mulţumiri tuturor personelor cari au cumpărat bilete de ale lotărieî ce sus numita societate a înfiinţat în scopul clădireî în oraşul Bacău a unui local-internat pentru copiii orfani şi săraci. Aduce vii mulţumiri şi autorităţilor, cari au bine voit a da sprijin societăţii corpului didactic primar din judeţul Bacău; în special onor. domn. Ministru al cultelor şi instrucţiunii publice, domnului Haret. Consiliul de administraţie face un nou apel la inimele gene-rose să cumpere bilete de la lotăria sus numitei societăţi. N. liiliiri. Preşedinte al societăţii corpului didactic din jud. Bacău. APEL Subsemnatul, învăţător diriginte, al şcoleî rurale mixte din comuna Pochidia, plasa Corod Pereschiv, judeţul Tutova, fac apel la toţi d-nii autori, editori, librari, precum şi la alte persone, rugându-le să bine- www.dacoramanica.ro 894 ALBINA voiască a contribui cât de puţin pentru înfiinţarea unei mici biblioteci populare la şcola din acestă comună. CJi-ipr. Mod ia:. Invoţător diriginte. * Sub semnatul avend dorinţa de a înfiinţa o bibliotecă la şcola ce dirig, fac un călduros apel d-lor autori, editori, librari şi tuturor personelor cari doresc binele şi propăşirea ţăranului Român, să bine-voiască a contribui cu cărţi, pentru ajungerea acestui scop. Iile Popescu. învăţător, com. Şteffinescl, jud. Prahova. I IST SCIINŢARE Cu No. viitor vom începe a publică numele deslegâtorilor ghicitorilor, cum şi premiile obţinute. ADRESE CĂTRE REDACŢIE Urez viaţă lungă şi bun succes celor-ce au născocit şi aă împrăştiat in popor, mierea cea dulce şi sâţidsă ce produce sburâtorea Albină, înainte cu Dumneded şi vom fi. Costieă Floreseu. • Dolliasca, jud. Suc6va. * Ca abonat al revistei d-v6stră Albina ve4ând coprinderile cele frumose şi folositore pentru întregul popor Român, iî ured viaţă strămoşâscă acestei reviste intitulată Albina, precum şi autorilor cari o conduc spre folosele şi poveţile folositore nouă. Aug. 1’. Simioneseu. ____________________ Administrator la moşia Polizu. POŞTA REDACŢIE* D-luT N Ghinescu, învăţ, jud, Muscel. — Abon. d-vostră pe anul II achitat cu chitanţa No. 13.617. In privinţa sporului vom cerceta. D-luî Horja, Proviţa de jos. — Aţi avut dreptate. V'am achitat acum şi pe anul II cu chitanţa No. 13.824. D-luî Em. Atanasiu, Urzica, Romanaţî. — Abonamentul d-v6stră pe anul II achitat cu chitanţa No. 13.424. Mulţumim factorului Pantelie S6re care v& aduce cu alâta regularitate revista, după cum ne spuneţi şi sperăm că toţi factorii rurali fac ast-fel. I. D. Untaru, Brăila. — Vom ţine socotălă de cererea d-v6stră, fiind făcută şi de alţi abonaţi, pe atât pe cât ne va fi posibil. D-luî Ifie Vasilescu, str. Decebal 7, Loco. — Abonamentul d-vostră este achitat cu chitanţa No. 13.411. Păr. I. Dragomirescu, învăţ. Schiţu Golescî, Muscel. — Am primit şi v’am trimis chitanţa No. 8.997, 8.998 şi 8.999. Vă mulţumim din totă inima pentru sprijinul ce ne daţi. vă rugăm stăruiţi a ne trimite şi pe anul al doilea. D-luî Teodorescu, învăţ, com Zlătăreî, Vâlcea. — Primit şi v’am achitat pe anul II cu chitanţa No. 13.425. D-luT I. D. Bâcescu, învăţ. Roşiuţa, Mehedinţi. — Primit articolul. S’a dat in cercetarea comitetului. D-luî N. I. Rîpenu, Tabăra-Bivolarî, Iaşi. — Primit articolul, se va cerceta. Numerile cerute şi chitanţa pe anul 1 vi s’afl trimis. www.dacoramanica.ro ALBINA 895 D-luI Dobre Stănescu, Boldu, R.-Sărat — Primit articolul, se va cerceta şi de se va admite se va publică când ii va veni rSndul, căci avem articole admise încă din Ianuarie şi cărora nu le-a venit rindul. D-luî T. Dragomir, DrăguşenI, Putna. - Acelaş răspuns. D-reî Elena 1. Mănciulescu, com. Prundu, Argeş. — Răspundeţi desluşit, unde aţi primit revista pină acum? Articolul despre care vorbiţi nu s'a primit. Mandatul de 2 lei 50 bani s’a primit, vedeţi insă pe revistă că ab. pe 0 luni e 3 lei, deci ori mal trimeteţl încă 50 bani ori 2 lei şi 50 bani pe un an, alt-fel nu vă putem libera chitanţa. De nu-aţl mal primit revista, vă putem trimite numerile din urmă. D-luî I. Godănu, învăţ. Nisipi. Vâlcea. — Vă mulţumim de Interesul ce purtaţi revistei, totuşi nu putem trimite nimăruî revista piuă nu ni se trimite mal intâifl abonamentul. E o hotărîre luată pe care nu-o putem călca. Doritorii o pot vedea la d-vostră, de voesc să se aboneze să ne trimită costul şi le trimitem revista imediat, sad cu Uite numerile de la 1 Octombrie 1893 sau de la 1 Aprilie curent. Cui doresce putem trimite şi intre.' anul I. D-luî Vasilescu, învăţ. Socariciu, Ialomiţa. — Am trimis d luî lonescu Di-chiseni. Am suprimat pe cel notat. Stăruiţi pe lingă cei-l-alţl abonaţi să ve dea d-vostră banii şi trimeteţiî împreună cu cel ce mai aveţi încasaţi. VS mulţumim de sprijin. V. Popescu, Dor mărunt. — Scrisul arată omul. Trimeteţl 3 lei şi 30 bani pentru 22 numere ce aţi primit, şi atunci sinteţî om de trSbă, alt-tt-1 noi sintem păgubaşi şi spuneţi d-v. cum se numesc acel ce primesc jurnale şi nu plătesc? D-luî Ioachim Negriţescu, Dobridor, Dolj. — Sintem fericiţi, că vedem cu câtă inimă învăţătorii şi preoţii ne dau sprijin. Fiţi încredinţaţi că nu avem nimica mal sfint de cât dorul de a vS fi folositori. VS mulţămim. Am primit şi te rugăm stăruie şi incasSză şi de la ceî-l-alţî pe anul trecut, şi de la toţi pe anul curent. Primarii şi notarii ne sint pretutindeni bine voitori, le mulţumim şi punem nădejdea in d-v6stră toţi. Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice Se aduce la conoseinţa doritorilor că în 5 » — 4. Liceul Matei ii Basarab . . » 5 )) — 5. Internatul liceului sf. Sava . . . . . . » 3 » — 6. Liceul Mihaiii Bravul » 3 » — 7. Liceul Lazăr , . . » 3 )) — 8. Gimnasiul Cantemir 10 )> — 9. Seminarul Central 4 » — www.dacoromanica.ro 896 ALBINA 10. Externatul secundar No. 1............. 11. » » No. 2 ..... . 12. Şcola profesională No. 1 ..... 13. Şcola profesională de fete No. 2 . . . 14. » » » » No. 3 . . . 15. Universitate......................... 16. Muzăul de anatomie................... 17. Laboratorul de chirurgie operatore . . 18. Sucursala şcoleî de Bele-Arte .... 19. Asilul Elena Domna (secţia normală) . 20. » » » (secţ. profesională) 21. Conservatorul de musică .............. 22. Biblioteca centrală................... 23. Institutul fisiologic ................ 24. Institutul botanic.................... 25. Laboratorul de morfologie............ 26. Arhivele statului.................... 27. Laboratorul de chimie medicală . . . 28- Muzăul de geologie.................... 29. » » zoologie................... 30. Laboratorul de chimie farmaceutică . 31. Lab. de chimie analitică al şc. de farm. 32. Şc61a de arhitectură................. 33. Institutul de ginecologie............ 34. Gimnasiul de aplicaţie............... 35. Metropolia........................... COCS 4 cărbuni — ■>> 3 )) — » 5 » — )) 7 » — )) 6 » — )> 10 » — )) 10 » -— )) 3 » — » 2 ;> — )) 70 )) 80 » 100 )) 80 » 2 » — » 4 )) — » 4 )) — » 10 » 70 » o )) — » 12 )) — )) 5 )) — » — )) 2 » — )) 2 )> 3 )) — )> 3 » — )) — )) 8 )) 8 )) — )) — )) 5 » — )) 5 CAILE FERATE ROMÂNE PUBL1CAŢIUNE Se aduce la cunoscinţa generală că în traficul local s’a introdus, cu începere de la 1 Februarie a. c., pentru bagage şi mare iuţelă ordinară, tarife diferenţiale, cari încep a scădea de la 100 km. în sus pentru a ajunge la 300 km., la o reducere de 50% pentru bagage şi de 44% pentru mare iuţelă; iar pe (Jiua de s/15 Aprile a. c., se va pune în aplicare un tarif excepţional de redus pentru efecte de strămutare. GRĂDINA PREOTUL IL1E Biserica Cotroceni, Bucureşti Arbori fructiferi, arbori pentru sosele, arbori altoiţi de ornament arbuşti, plante urcătore, bra^î, pini austriac!, thuya, trandafiri şi altele. — Stupi. www.dacaromanica.ro