Anul II Duminică, 28 Martir 1899. No. 26. REVISTA APARE ÎN FIE—CAI POPDLARÂ DUMINICA abonament, pe an în ţarA . . Uel 5 1$ Abonament, pe an în strAinât. Liel 8 » > 6 luni îr^ţarâ. » 3 jf] Un nilmSr............. 15 bani Manuscrisele nepubltoate ae ard. COMITETUL DE P. Garboviceanu C. R&dulescu-Motru G. Coşbuc I. Otescu P. Dulfu ACŢIEc Adamescu V. S. Moga N. Nicolaescu Const. C. Popi-Tafcâ Gr. Teodossiu. Red&oţia şi Administraţia Str. BEântulâsa, No. 9. SUMAR: V. S. Moga, Cultura porumbului.—Elena Sp. Popescu, Scedrin-CIudinov.—Cum răsădim olăndriî.—ĂI. E. Mi/tdescu, Ce conţin băuturile alcoolice? — Leac contra asudării pi-cidrelor. — Gr. Ohiorghiu, Deposite de material şcolastic. — IJ. V Păcăpianu, Vin bun de prune.—N. Gâdeiu, Risipitorul (Poveste). —Irimia Popescu, Baterea potcdvel la cal.—Conferinţe populare.—iV. Bibiri, Binele se resplătesce şi în cer şi pe păralnt.—Just., Serbare şcolară.—Cantinele şcolare.—C. R. Teofănescu-Gribincca, Serbări de 24 Ianuarie la Bicaz.— Ion P. Tomescu, O faptă fruinosă.—A. Sona, Şcola de adulţi din Tîrgul MurgenI, Tu-tova.—Bibliografie.—lnformaţiunl — Mulţumiri.—Adrese către redacţie. — Poşta redacţiei. Ilustraţiunî: Ion Otteteleşanu.—Musica şi poesia (Tablou alegoric.) CĂTRE ABONAŢI încă de la 1 Octombre trecut, revista nostră a intrat în anul al II-lea al existenţei sale. Facem un călduros apel către abonaţii noştri cât şi către persdnele şi autorităţile ce au bine-voit a ne procură abonamente, să ţie socotălă de preţul absolut mic al abonamentului şi imposibilitatea în care ne găsim de a ne expune la cheltuelî pentru a trimite un încasator şi îl rugăm a ne trimite cât mal grabnic abonamentele ; lucru ce se pdte face, cu atât mal uşor, cu cât mal mulţi abonaţi se pot uni şi trimite costul printr’un singur mandat adresat administraţiei ndstre, însemnând pe cotor numele trimiţătorilor. Aceiaşi rugăminte o facem şi stimaţilor noştri abonaţi din Bucurescî. Rugăm asemenea pe d-nil abonaţi cari ne datoresc încă pe anul trecut, să bine-voiască a ne trimite abonamentele Noi am trimis cu încredere tuturor celor ce ne-au cerut, nu no îndoim că încrederea ndstră nu va fi înşelată. N’avom alte mijlbce pentru existenţa reviste; deci, dacă abonaţii noştri o iubesc şi voiesc ca ea să trăiască, să ne trimită abonamentul. ADMINISTRAŢIA. «Albina II» ■ ■ 51 www.dacoromamca.ro 802 ALBINA CUDTURH PORUMBULUI Clima. a noi în ţară porumbul cresce începând de la marginea Dunărei şi pînă la munte, unde mai nici odată nu se pbte c<5ce bine, fiind-ca n’are căldură de ajuns. Chiar la şes în anii mai ploioşî şi recoroşî, cdcerea porumbului nu se pdte face bine. Cdcerea porumbului mai de timpuriu sau mai târdiu mai atârnă de la pămînt, de la soiul de porumb, precum şi de la timpul când s’a semănat. Varietăţi de porumb. Soiurile de porumb sînt forte numerdse, la noi însă se cultivă mai cu semă soiurile următdre: cincantinu, numit ast-fel flind-că are 50 de bdbe pe un rînd, cuarantin, sco-rumnic, porumbul comun, porumb portocaliu şi dinte de cal,, care se cultivă pentru hrana animalelor. Modul de crescere. Porumbul răsare după 12 pînă la 13 tjile după semănat. Când porumbului i-a dat primele foiţe, române aprdpe în acestă stare 12 pînă la 15 (jile, în care timp i se desvoltă rădăcinile laterale. Când porumbul în crescerea lui nu este împedecat de răcelă sau de secetă prea mare, cresce fdrte repede şi se cdce de timpuriu; când timpul este prea schimbător şi cdcerea se întânjiază. Pămîntul. Porumbul cresce şi dă rdde bune în pămînturile argilo-calcari adînci şi bogate. Pămînturile calcardse încă sînt favorabile; mai pdte reuşi şi în pămînturile nisipo-argildse numai să fie bogate şi să cuprindă şi o mică cantitate de umezelă. Luncile sau pămînturile de aluvidne sînt cele maî priinciose culturei porumbului. www.dacoramanica.ro ALBINA 803 Rodirea pămîntuluî. Porumbul este o plantă care sărăcesce pământul; dacă pământul este sărac trebue îngrăşat cu bălegar, căci alt cum producţiunea porumbului este slabă. Dintre îngrăşeminto cel mai bun este bălegarul vitelor, care trebue să fie pe jumătate putrecjit. Cultura pămîntuluî. Pămîntul trebue să se are cel puţin de două ori; o arătură trebue să se facă tomna înaintea erneî; iar a doua arătură trebue făcută când se semănă porumbul. Arătura întâia trebue făcută mai adâncă, ca îngeţul şi desgheţul să îşi p6tă produce l'olosele sale. Timpul semănatului. Semănatul porumbului se face în luna lui Aprilie. Porurn-burile semănate pînă la 23 Aprilie st. v. se pot culege pe la sfârşitul lui August, precum sînt soiurile mal timpurii ca cincantinu, iar soiurile de porumb mal tânjii se pot culege pe la 15, sau sfîrşitul lui Septembrie cel mult. E bine ca înainte de a se semăna porumbul să se văru-iască ca şi grâul. Semănatul porumbului se pote face prin aruncare sau în cuiburi. In Moldova mal mult se face semănatul prin aruncare ; iar în Muntenia în cuiburi cu sapa, sau se pune după plug, când se ară locul. Porumbul se maî pdte semănă în rîndurl cu maşina de semănat. In caşul acesta rîndurile sînt maî regulate şi cătăţimea de semînţă ce se pune la hectar este maî puţină. Semănatul în rîndurl este mal folositor şi mal economic, fiind-că lucrările de întreţinere ce reclamă porumbul se pot face cu maşina. Depărtarea între rîndurl şi firele de porumb este de la 60 centimetri pînă la 70 do centimetri sau chiar şi 80 centimetri după soiul porumbului. Pămîntul în care se semănă porumbul pdte să fie cât de îngrăşat, căci porumbul nu suferă de loc, ci din contră, se face maî bun şi produce maî mult. www.dacoromamca.ro 804 ALBINA Cătăţimea de sămînţă. Cătăţimea de semînţă ce se semănă la hectar prin aruncare variază între 60 şi70 de litri. Când se semănă cu maşina de rîndurî se pune 15—20 kilograme. După semănat, locul se grapă bine şi mai pe urmă se tăfălugesce. Lucrările de întreţinere. > Când porumbul a crescut de la 2—5 centimetri e bine ca să se grăpeze, pentru ca să se distrugă t6te buruienile cari au crescut mai de grabă de cât porumbul, precum şi pentru a sfărîmâ scărţa de pe deasupra pământului. O grăpare bună ajută mai mult porumbul la crescere de cât săpatul, şi este mai economic. Dacă porumbul nu se grăpeză, atunci trebue să se sape când porumbul are 3 sau 4 foiţe, sau când are o înălţime de la 12 pînă la 16 centimetri. Săpatul se p6te face întâiu şi cu prăşitdrea. După două pînă la trei săptămâni de la săpat, întâiu porumbul se sapă pentru a doua oră când se şi muşuruesce. Când porumbul este semănat în rîndurî, muşuroitul se face cu muşuruitorul care este un fel de plug fără rotile, şi cu două cormane. In caşul acesta omenii se pun să sape numai pe lîngă lire ca să grămădescă pămîntul în jurul lor. Porumbul dă pueţi de la rădăcină, cari trebuesc rupţi, şi se dau la vite, aceşti pueţi slăbesc firele de porumb la rodit. Când s’ar întâmpla ca porumbul să fie prea des, trebue rărit, căci alt-fel porumbul nu rodesco bine. B6lele. Dintre bălele de care suferă porumbul, mai periculăsă este tăciunele, caro atacă porumbul când este în flăre, şi după ce a legat. Când se vede vr’un fir de porumb atacat de tăciune, trebue tăiat şi astupat în pămînt, căci alt-fel acesta bălă trece şi la alte fire. www.dacoramamca.ro ALBINA 805 Recolta. Porumbul cincuantin este copt şi se p6te culege pe la finele lunel lui August, dacă s’a semănat în Aprilie, iar porumbul comun semănat de timpuriu este copt pe la finele lui Septembrie. Porumbul se culege cu foi şi fără foi. Dacă în aceeaşi cji în care se culege porumbul, nu se pote să se care acasă cu carul, atunci porumbul se face grămadă la un loc şi se acoperă cu coceni. După ce porumbul s’a cules, se taie cocenii şi se dau vitelor peste iarnă. Cocenii înainte de a se da vitelor se taie cu maşina. Păstrarea porumbului. Porumbul se păstreză în pătule sau coşare, pînă la treerat. Când porumbul nu este copt bine, trebue să se pună tot-d’a-una în straturi fdrte mici ca vîntul să îl potă pătrunde de la o parte a pătululuî, pînă la cea-l-altă. Când cătăţimea de porumb este mică, porumbul se pbte usca în podul casei, sau în cuptor. Treeratul porumbului. Peste iarnă sau primăvară, porumbul se treeră cu maşina cu vapori, sau cu o maşină care se învîrtesce de către dmenî. In unele ţări porumbul să bate cu îmblăciu. După treerat porumbul se vîntură şi se păstreză ca bdbe în magazie pînă când se vinde. Producţiunea la hectar. Producţiunea varieză după rodirea pămîntului şi după modul de cultură. Un hectar pote să producă de la 30 până la 60 de hectolitri. Pămînturile prea sărace nu pot să producă mai mult ca de la 16 pînă la 20 de hectolitri. întrebuinţarea porumbului. Cu mălai îi sau făina porumbului se hrănesc toţi locuitorii din ţară, fiind-câ mămăliga făcută dintr’un mălaiu bun este www.dacaromamca.ro 806 ALBINA sănătăsă şi hrănit<5re Din porumb se face şi spirt. Din porumb măcinat se mai scdte păsatul, care se întrebuinţeză în unele părţi ale ţării. Porumbul se mal mănâncă fiert sau copt. Când este crud sau cu lapte, se maî întrebuinţeză şi pentru hrana animalelor şi mai ales pentru îngrăşarea rîmătorilor. V. S. Moga. S C E D R I N Ciudinov laftKucî el singur nu scie bine ce l-a adus din fundul pro-ţ? l j vinciilor, la Petersburg. Să-nveţe—şi pentru asta să găsescă o muncă <5re-care, ca să-şi agonisăscă un traiu măcar cât de sărăcăcios—iacă un gând ce fusese în capul luî. Nicolae Ciudinov e forte sărac băiat. Tatăl seu eră contabil într’un orăşel forte depărtat. Pentru locurile acelea, slujba asta n’ar fi fost rea şi familia ar fi putut s’o ducă fără neajunsuri, când de odată îi vine fiului în cap o «putredă năsdrăvănie.» El avea numai doue-cjecî de ani. Să-nveţe! par că puţin a învăţat? Slavă Domnului, a mîn-tuit liceul, şi destul. In adevăr, Nicolae trecuse cursul liceului şi se pregătiâ pentru Universitate, când Andreiu Timofeevicî, găsind câ-î destul de învăţat, îl cliiamă la dînsul. Tînărul vine, e înscris îndată în budgetul poliţiei cu doue-spre-ar Şi anunţă că un tîner caută lecţii, că scie bine limbile vechi şi că ar lua şi de copiat. Pe urmă, se duse la Universitate, dete petiţie şi i se res-punse că trebue să fie supus unul examen. Eră la începutul lui August; afară chiar mirosea a tomnă. Venea timpul ploios, serile întunecâse şi din pricina nourilor fără sfîrşit, par’că amurgul începuse de dimineţă. Oraşul câte o lecă învia, mişcarea pe stradă se făcea tot maî mare şi mal mare. Din ocna de vară, locuitorii se mutau în cea de iarnă, cu nădejdea că măcar soba le-o desgheţa curen-turile şi vînturile de vară. Câtă mobilă stricată cu acestă deslocare, câte bucătăriţe recite — asta va înţelege-o numai un băştinaş din Petersburg, pe care nici roşaţa, nici catarurile de stomac, nici pleoritele — nimic nu-1 face să princjă minte. Ciudinov examenul l-a dat binişor; a plătit taxa întâiului semestru şi începu a umbla regulat la Universitate. Ca şi cel-l-alţl îşi închipui uniforma şi din capul locului se încre-dinţă câtă dreptate avea noul cunoscut din odăile mobilate. www.dacoromamca.ro 812 ALBINA In uniformă, nici el singur nu se mai cunoscea. Din în-tîmplare se uită la părul lui şi-şî(Jise: «Trebue pomăduit». Noii tovarăşi de sciinţă păreau aşa de frumoşi şi curăţel, aşâ semănau între el, că eră fără putinţă să faci disonanţă în armonia asta. Pletoşil sălbatici de odiniără isprăviau anii din urmă de cursuri. A trecut doi trei ani şi totul are să fie aşa de frumos şi de plăcut — să te tot uiţi! Trece o lună şi nici lecţii, nici de copiat nu vine. Cludinov iarăşi publică anunţul şi peste cinci tjile primesce o invitaţie. El nu se duse, sbură şi noroc că plăcu. Se tocmi cu 25 de ruble pe lună, să vie în fieşte-care (,li, să pregătăscă doi băeţl din liceu. De mult nu s’a simţit el aşâ de încurajat şi vesel. Dar când a doua (Ji sera, veni la lecţie, portarul îl spune că a fost un alt student, că s’a învoit cu 20 de ruble şi l-a apucat locul. Apoi de ce nu mi-a spus şi mie? Eu aş fi... începu Cludinov, dar înţelese că totul e perdut şi tăcu. Din acel timp, de şi mereu anunţă, chestia lecţiilor par’că se înecase. Nu se găseau doritori de a se afundă în scăldă-torea Siloamuluî învSţăturel — şi pace. Paralele aduse de acasă se topeau, se topeau şi în sfîrşit s’au topit cu totul... Traducere după orginalul rusesc, de (Va urma) Elena Sp. Popescu. Cum răsădim oleandrii Tăiem o ramură tîneră, lungă de vr’o 20 centimetri, o desfoîem de frunze, lăsându-î numai două la vîrf. Ramura o punem într’o sticlă cu apă, dar aşâ ca să nu intre aer în sticlă: găurim dopul sticlei şi băgăm ramura prin gaură, apoi legăm dopul strîns ca să se lipescă de ramură. Lucru de căpetenie e să ţinem sticla la sore, să se încălţlescă apa. In 4—5 săptămâni ramura dă rădăcini. www.dacaromamca.ro ALBINA 813 Ion Otteteleşanu s vorbit în No. trecut despre institutul de la B Măgurele care portă numele luî Otteteleşanu. Dăm astăzi portretul acestui generos bărbat. Fiii al Olteniei, moştenind de la părinţi o avere însemnată, Otteteleşanu s’a gândit adesea că nu e destul ca omul să trăiască bine în viaţă, ci e nevoie să contribue cu ceva spre ajutorul, spre binele semenilor săî. «Ferit de nevoile ţlilnice şi scutit de sarcinile grele ale vieţii, el priviâ în senină linisce cele ce se petreceau în jurul luî şi nu odată a fost cuprins de adîncă înduioşare când vedea cum omenii se nenorocesc voind să pară ceea-ce nu sînt.» Aceşti omeni—şi mai ales femeile—îşî cheltuesc mica lor avere în cheltuelî nefolositore, căci nea-vend cultură nu pot ave altă mulţumire de cât petrecerea ; ast-fel se ruineză şi apoi îşî urmeză viaţa în suferinţe, cari nu odată îî împing la desonore. Acestă privelisce întristător© a hotărât pe Otteteleşanu şi pe soţia sa Elena să hărăzescă întrega lor avere pentru un institut, destinat a cresce fete românce, fără pretenţie sau lux. Testamentul luî Otteteleşanu a fost însă atacat de moştenitori şi numaî prin stăruinţele d-luî I. L. Kalinderu s’a câştigat procesul, în favorul ideilor generosului donator. Recunoscut singur stăpân pe moştenire, d-1 Kalinderu a dăruit întrega avere Academiei Române, pentru înfiinţarea institutului. Fără acest prieten devotat al luî Otteteleşanu—observă d-1 Slavici — cine scie ce s’ar fi ales de frumosa luî avere! www.dacaramamca.ro www.dacoromanica.ro ALBINA 815 Ce conţin băuturile alcoolice? ®n înveţat Irances, anume dr. Godaud, ne spune că beu-turile alcoolice sînt amestecate cu fel de fel de otrăvuri. După ce rachiul în stare curată este otrăvitor, apoi unii fabricanţi şi cârciumarî mai pun într’însul şi alte substanţe cari îl fac să fie mult mai otrăvitor. Acestă amestecătură o fac ei, cu scopul ca rachiul se fie mai frumos la vedere, mai bun la gust, ca cu chipul acesta să atragă băutori mai mulţi şi marfa să se vîndă mai repede. Şi ce e dreptul, băutorilor le plac forte mult rachiurile cari au culore frumosâ şi mai ales acelea cari produc usturimi în cerul gurei şi pe înghiţitore. Unele rachiuri tari cari se cunosc în comerciu sub numele de romuri şi cari sînt făcute din trestie de zahăr, conţin într’însele otrăvurile cele mai periculose. Pentru a li se putea da o tărie mai mare, li se adaogă substanţe felurite ca: piper, acid acetic (oţet), sau ceea ce chimia nu-mesce acid sulfuric. Alţii pun în rachiuri şi alte materii ca: amoniacul, acetatul de amoniac şi chiar săpun; dar tot ce ne înspăimîntă şi mai mult, e faptul că unii cârciumarî şi fabricanţi nu se mulţumesc nici cu atât. Ca să facă rachiu şi mai bun la gust, ei fac o amestecătură compusă din unt de ricin, uleiu de coco şi alte materii, cari conţin grăsime; acestă amestecătură o trateză cu acid nitric şi apoi prefăcute în acide, se amestecă cu aşa numitul alcool methilic. Pentru ca să ne facem o idee cât de mare e tăria acestui rachiu fabricat cu substanţele arătate, tot dr. Godaud ne spune că este de ajuns 100—150 grame din acest produs, ca să putem face să mirosă un butoiu plin cu 1000 hectolitri. Este de ajuns să introducem în corpul unui dulău numai a suta parte dintr’un gram, pentru a-1 omorî în 10 minute. Alte ori, cârciumariî, pentru a mări densitatea rachiului, de a-i micşora tăria şi prin urmare de a înşelă serviciul axiselor, h mai pun şi clorură de calciu; ba încă i-se adaogă şi alte esenţe ca: terebentină, benzină etc. Pentru că unele rachiuri conţin seminţe, feculă sau alt- www.dacaramamca.ro 816 ALBINA ceva care le turbură, tot cârciumarii le limpedesc cu acetat de plumb. Rachiurile mai conţin încă aramă şi plumb, care provin fie din felul cum se păstreză în vasele de aramă, fie din neglijenţa cu care unii fabricanţi întreţin aparatele de des-tilare, fie din întrebuinţarea serpentinelor cari sînt făcute din amestecul plumbului şi cositorului. Vinul ar fi o băutură alcoolică higienică, dacă ar fi băut cu cumpătare şi mai cu semă dacă n’ar fi supus la fel şi fel de falşificărî. Cea mai cunoscută falşificare este: 1) punerea apel în vin pentru a se mări cantitatea şi 2) adăogirea de alcool, pentru a-i mări tăria şi a da ast-fel, apei, gustul vinului. Punerea apei în vin, pe lîngă alte rele, apoi înlesnesce şi desvoltarea mucegaiului. Şi pentru ca să-l facă aspru la gust, i-se pune săruri de plumb cu cleiu. Dr. Godaud, dice că cele mai întrebuinţate substanţe pentru lalşificarea vinului sînt: mustul de pere, cidrul, apa, alcool, zâhăr, melasă, acid tartaric, acid acetic, tanin, sali-cilat, cretă, ipsos, acid sulfuric, petră acră, sulfat de fier, carbonat de potasă, de sodă, materii colorate, săruri, gli-cerină, migdale amare etc. Se scie că cele mai multe din aceste materii sînt vătămătore sănătăţii. Cei cari se îndeletnicesc cu falsificarea vinurilor, îşi cunosc aşâ de bine meşteşugul, în cât cine-vâ cu greu ar pute deosebi vinul curat de cel lalşificat. Frumose la vedere, transparente şi gustose, ast-fel sînt mai tote vinurile falşifi-cate. De multe ori sînt colorate cu anilină, saîi cu substanţe compuse din arsenic, o otravă care numai după nume ne infiorezâ. M. E. Mihăescu. Gologanii (R.-Sărat.) Lee contra asudării piciorelor Mulţi omeni se plâng că li se asudă manile sau piciorele; îi povăţuim să ia 50 grame de sare de «borax» şi «acid săli cil.» 2 grame de acid boric şi câte 50 grame de «glicerină şi alcool»; să frece manile şi picî6rele sera în mai multe rînduri cu lecui preparat de aceste substanţe şi va încetă asudela. www.dacoromamca.ro ALBINA 817 Deposite de material scolastic (O nouă propunere.) ^j^f ^s^°in(l N°. 23 din nepreţuita revistă «Albina,» între ‘ a*te su^‘ccte scrise cu multă pricepere de autorii lor, '' m am oprit la titlul unei propuneri, pe cât de însemnate tot pe atâta de necesare «Librăriile rurale.» Autorul acestei chestii convins de trebuinţa unei ast-fel de instituţii, a arătat că şi lipsa ei e încă una din piedicile cari con-tribue la stagnarea mersului regulat al învSţămîntului în şcola sătescă şi-a propus mod de îndreptare. Adevărul e netăgăduit. Trec luni întregi pînă când copiii îşi pot ave cărţile şi materialul trebuitor. Numai bietul învăţător scie câte greutăţi întîmpină în acest cas, pe lîngă multe altele. Acest mare neajuns e recunoscut de toţi dascălii noştri depărtaţi de centre cu librării; căci stăpânii acestor deposite a-lergă la mijlocul de a comandă mai puţine cărţi de cât se cer, pentru a nu rămâne cu marfa nedeslăcută. Exemplul îl avem chiar din tomna trecută. Când se făceaţi cereri pentru cutare sau cutare manual, răspunsul eră: s’au sfirşit, vom comandă... şi tot au comandat. Astăcjî dacă ar voi să caute cine-vâ pe la librăriile de prin capitalele din judeţele depărtate, cu păcat dacă vor pute găsi o carte trebuitore pentru şcdlă. Aceşti comercianţi mal aii răul obiceiu în scop de câştig, de multe ori dau alte cărţi în locul celor cerute, adueend încurcătură în şcolă. Ar trebui schimbată asemenea stare de lucruri, care e dău-nătore instrucţiune! şatenului. E necesară o îndreptare grabnică. Îndreptarea după părerea mea ar fi uşoră şi încă cu folos, după cum voiu arătă mai la vale. Nu trebue aşteptat totul de sus, căci s'a făcut pentru şcolă cât s’a putut şi încă tot se face. Să ne încercăm noi prin noi şi folosul şcolei va fi nemărginit de mare. Am ave şcolele aprovi-sionate cu tote cărţile şi rechisitele trebuitdre cel mult cu 2 săptămâni mai târcjfiu de începutul anului şcolar, fără să avem nevoe de a cercetă pe aşâ cjişii librari din localităţile nostre. De ce ore ar fi intermediatorî între noi şi autori sau editori? Ore noi nu ne-am pute bucură de garanţia morală faţă de autori, să luăm de-adreptul de la ei fără ajutorul altora? Iar pe de altă parte rabatul ce-1 iau librarii, de ce să nu-1 ia şcola? Să .Albina II» 58 www.dacaromamca.ro 818 ALBINA presupunem, că comanda s’ar face numai pe suma de 400 lei pentru cărţi, plăci, creione, peniţl, hârtie, etc. Dându-se rabat numai de 20°/0, ar resultă un folos de 80 lei cu care s’ar pute a-jutâ copiii lipsiţi de mijloce, sau să se păstreze pentru împărţirea premiilor, de unde primăriile respective să fie obligate a cumpără premiile, cu acest chip s’ar realisă un fond şcolar. De aceea . Şi-a cercat junele aşa de bine norocul, în cât în alţi doi ani a pierdut tot, ba încă a rămas şi dator. Rămânând pe drumuri îşi aduse aminte de nepreţuitul seu profesor, care mulţumită unui destoinic fiu al său, acum se afla într’o posiţie forte respectabilă. S’a dus netrebnicul fecior de bani gata la bunul seu dascăl şi cu lacrămi în ochi îşi cerea ertare, cerşindu-i pânea Silnică. L’a primit, bunul om, nu pentru că-1 compătimia, ci pentru că-şi amintea de vrednicii lui părinţi. Cu tăte că profesorul avea totă bună voinţa sâ-1 ţie dar nu putu, căci acest tîner stricat, fiind deprins cu t<5te viciile şi obiceiurile rele, de cele mai de multe ori aducea mari nemulţămirî bine-făcetorului seu. A plecat de aici şi după câte-vâ luni a murit într’un spital în cea mai deplorabilă stare. Bătrânul Dascăl, vorbind odată cu fiul său, despre acest nenorocit, îl făcea atent asupra următorelor preţiâse cuvinte : munca luminată face averea, iar mintea luminată o susţine. N. (jiâdciu învăţător, Tutova www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro ALBINA 823 Baterea potcoveî la cal aterea potcoveî, se face îndată după curăţitul unghiei. In acestă privinţă, se va observă ca potcova ce urmeză a se bate, să fie bine potrivită cu piciorul calului. în acest scop, potcovarul, fie că compară potcova nouă cu cea veche, fie că printr’un paiti sau beţişor mesoră talpa în lat şi în lung, după acestă măsură, vede daca potcova are mărimea şi forma copitei animalului. Sînt potcovari, cari nu ţin socotelă de necesitatea acestei potriviri între potcovă şi unghia calului. Aceştia, iau la voia în-' tîmplăriî, din grămada de potcovo ce au, pe aceea ce le cade în mână, sau din lipsă, ne avend de cât câte-vâ bucăţi, să servesc de ele, de şi nu se nemeresc. Ei potrivesc copita calului după potcovă, iar nu cum s’ar cuveni, potcova după copită. îi ve$î, că pînă să aşeţle potcova pe picior, taie când din părete când din talpă, când dintr’o parte când din alta, pînă când unghia ast-fel cioplită, se potrivesce cu strîmbătura lor de potcovă. Mulţi cai, din pricina unei ast-fel de potcovirî, sufer, căci unghia ne fiind tăiată regulat, se produc bătături în talpă, strîngerî cu potcova şi altele. Nu vom lăsă dar pe meşter a lucră în aşâ condiţiuni. Admiţând însă, că potcova s’a ales şi potrivit după piciorul animalului, urmeză baterea caelelor. Acestă parte a potcovitului, cere multă dibăcie şi luare aminte, din partea potcovarului. Cea dintâiu caea se va bate în gaura din mijloc a ramurei din afară a potcoveî; apoi a doua, la acelaşi loc, la ramura din năuntru şi după ce se vor bate tote caelele pe acestă parte, se vor bate cele l-alte de la ramura din afară. Vîrful caelelor trebue să iasă pe părete în aceiaşi linie. Daca unul ese sus altul mai jos, însemneză www.dacaromanica.ro 824 ALBINA că lucrătorul nu şi-a cunoscut meşteşugul. Caelele fiind bătute, se scurteză prin clesce vîrfurile lor, încloindu-se părţile rămase pe păretele copitei. Acestă operaţiune făcută, terminăm potcovitul prin netezirea cu raşpelul a margineî păreteluî, ce trebue să nu iasă în afară de marginile potcoveî. Obiceiul de a se pili cu raşpelul, tot păretele copitei, este dintre cele mai vătămătore, căci prin el se ridică mai totă pojghiţa Zisă perioplă, ce acoperă cornul, şi care-1 feresce de umeZela din afară, opunendu-se în acelaşi timp la uscarea cornului prin împiedicarea ieşirei umeZeleî proprie a lui. Irimia Popescu. Medic-veterinar. Conferinţe Populare In comuna Glodeni-Siliscea, judeţul Buzeu, s’au ţinut în cursul anului trecut mal multe conferinţe populare cu diferite subiecte. D. T. Zaharescu, învăţător, a avut nemerita ideie de a întocmi un tablou sanitar, după care ori ce sătean pote singur a-şl scăpă sănătatea de unele bole ce se văd mal des prin sate. Tabloul consistă din 4 colone: numele bolel, pronumele, doctoriile ce trebuesc întrebuinţate, felul cum să se ia acele doctorii. Ca exemplu, dăm durerile de stomac. Semnele boleî Se simt înţepături şi încârceială în stomac. Doctoriile ce trebuesc Se vindecă cu călduri, curăţirea stomacului, chinină şi picături. Cum să se întrebuinţeze doctoriile Pune-î cărămiZi calde la tălpi şi dă-î un ceaiu ferbinte, e bine şi a-î curăţi stomacul, ca să nu vie şi în urmă alte dureri. Dacă nu-î trece, să ia de la primărie pe zahăr 15 picături ale lui Davila, de 3 ori pe Zi- www.dacoromamca.ro ALBINA 825 Binele se resplătesce şi în cer şi pe pămînt 24 Noembre 1898 s’a publicat atât prin (Jiarul «Uni-■) versul» cât şi prin revista «Albina,» un apel al socio-taţii corpului didactic din jud. Bacău, în cestiunea în-fiinţării unul internat pentru copiii săraci, în care scop numita societate a organisat o lotărie, cu autorisarea guvernului. De atunci au trecut două luni de rjile, în care interval, a-tară de membrii corpului didactic din Bacău şi în special de consiliul de administraţie al societăţii, nimeni altul nu s’a interesat, nimeni altul n’a dat concursul său, cât de mic, în scopul ce urmăresce acestă societate, afară de două domne, două românce cu sentimente adevărat patriotice, cu dor de ţara şi de propăşirea nemulul nostru. întâia dintre românce, care a dat concursul său cu totul de-sinteresat societăţii corpului didactic din jud. Bacău, este stimabila domnă Libertatea Vaian, din Bucurescî, cunoscuta scrii-tore a cronicelor femenine «Laura Vampa,» ce cjLilnic publică prin (jiarul «Universul,* sfaturi şi poveţe cum să ne crescem copiii, cum să-î educăm, cum să formăm dintr’înşil omeni de caracter, omeni folositori, de cari să ne bucurăm şi noi părinţii lor şi ţara, mama nostră a tuturora. Stimă se cuvine unul suflet atât de bun, unei fiinţî cu sentimente nobile şi generose. A doua este din Galaţi, stimabila domnă Clemence Ilârjeu, o româncă în totă puterea cuvîntulul, căreia îl place a lace binele, sentiment patriotic, inimă caritabilă. Îndată ce a vădut publicat apelul societăţii corpului didactic din jud. Bacău, pentru înfiinţarea unul internat copiilor săraci, s’a şi interesat dându ne concursul său, cumpărând mal multe bilete de lotărie, încurajând societatea şi cu vorba şi cu fapta, care-I face multă onore. ■ Vil mulţumiri aducem şi d-luî Praja, director în Ministerul Cultelor, omul filantrop, patriotic, care nu scăpă nici o ocasiune a face bine. O mulţumire sulletescă îl cuprinde tot-d’a-una când vede formându-se instituţiunî de bine-facere, contribuind cu dragoste la formaţiunea lor. N. Bibiri. Institutor, şi preş. al soc. corpului didactic din Bacău. Serbare şcolară j u ocasiunea aniversării de 40 ani a «Unirii Principatelor» şcola normală de învăţători «C. Negri» din Galaţi, printr’o serbare prea bine reuşită şi în asistenţa unul public în adevăr cam restrâns, însă inteligent, ca şi altă dată, ne-a peocurat plăcuta ocasiune, de a vede atenţiunea şi importanţa ce se dă faptelor mari naţionale. www.dacoromamca.FO 826 ALBINA Din iniţiativa d-luî D. Mardan, directorul şcoleî, spre a cimenta amintirea acestei ijile şi a l'ace ca inimele tinerimel să fie tot-d’a-una încăldite pentru căuşele naţionale, s’a hotărît ca festivitatea să se facă chiar în localul şcoleî. După programul întocmit ad-lioc, la ora 9 a. m. cu imnul naţional «Trăiască regele» executat cu violina de către elevii şcoleî, s’a deschis serbarea; au urmat apoi cânturi corale, disertaţiunea «Unirea» şi însemnătatea el, lucrare făcută de către un elev din clasa V. După aceea recitări şi diferite cântece. D-l I. Schatzken, maestru de vioră al şcoleî normale, împreună cu elevul din clasa V-a Popa Şerban au executat o fantasie. Serbarea s’a sfîrşit cu imnul «Deşteptă-te Române» intonat de cor, în aplausele entusiaste ale publicului din sală. Am constatat cu multă satislacţiune şi cu acestă ocasie că şcola normală corespunde pe deplin scopului pentru caree creată. Elevii, viitori educatori aî fiilor poporului, bine pregătiţi din punct de vedere intelectual şi moral, făcend acum fală şcoleî, sînt o bună garanţie că în viitorea lor carieră, înarmaţi de fru-mosele esemple, de consciinţa datoriei şi de solida instrucţiune ce o primesc, vor iace cinste corpului învăţătoresc în care vor intra, spre mulţumirea statului ce-î întreţine şi a profesorilor ce acum îşi depun consciincios şi cu devotament totă activitatea, bine pătrunşi de misiunea ce le este încredinţată şi de răspunderea ce o aii de a da societâţeî elemente capabile, morale şi demne. Şcola a fost onorată cu presenţa la acestă serbare a d Iul prefect Zorilă, d-l ui inspector şcolar S. Haliţă, d-l colonel Iri-mescu, d-l maior în retragere Constantineseu, d-na Jurascu, d-na Mardan profesore, d-na Ionescu institulore eto. şi întregul corp didactic al şcoleî normale şi de aplicaţie compus din d-l D. Mardan, Julian Stăncescu, Nic. Longinescu, Al. Manicatide, Gr. Pe-trovan, Cardaş. C. Pop, dr Tachianu, Z. Ionescu, Scriban, Mo-ianu, Schatzken, căpitan Popovicî, Barbu şi Stefânescu. Just. CANTINELE ŞCOLARE In cjiua de 7 Februarie a. c., a fost o frumosă serbare şcolară în comuna GrecescI, judeţul Mehedinţi, în folosul cantinelor şcolare. Aii luat parte cu elevii d-niî învăţători aîşcolelor: Busu, Sccu, Bărboiu, Botoşescî şi Grecesc!. S’aii deosebit atât în executarea diferitelor cântece cât şi în recitarea diferitelor bucăţi în prosă şi poesie, elevii din comuna Grecesc!. D-l învăţător al corn. Corzu, G. Ismană, la sfirşitul serbării, prin cuvinte bine simţite — impresionat de reuşita serbării,— laudă faptele meritose ale d-luî Haret, ministrul instrucţiune!. www.dacaromamca.ro ALBINA 827 Serbare de 24 Ianuarie la Bicaz Pină în anul 1899 nu sa serbat nici odată (Jiua de 24 Ianuarie, de şi este una dintre cele mai însemnate sărbători naţionale ale Românilor. Domnul Ilaret, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii publice, pe lingă numerosele îmbunătăţiri ce a adus în învăţămînt, a avut salutara idee, de a prevede între sărbătorile naţionale şi cjiua de 24 Ianuarie, Unirea Principatelor. In dimineţa cji 1 el de 24 Ianuarie, ne-am dus la biserică cu elevii de la şeolele din comună. La biserică eră un numeros public. Corul şcoleî din Bicaz, a cântat leturghia. La urmă preotul V. Mârculescu, a făcut Te-Deumul obicinuit pentru acostă cjli. De la biserică ne-am dus la primărie, unde ne aşteptă o mulţime de săteni. Cum am ajuns la primărie a sosit şi d-1 Olimpiu Boiu, silvicultorul domeniului Coronei Bicaz, dimpreună cu tot personalul de administraţie din localitate, fiind present şi d-1 Gh. C. Popovicî, primarul comunei, dimpreună cu consilierii şi juraţii comunali. Lume eră lorte multă. C. R. Teofilnescu-Gribincca. Invăţător-diriginte. O FAPTA FRUMOSA Părintele Ion Dumitrăcbescu, paroh şi învăţător al comunei Dobrescî, plasa Podgorii, judeţul Muscel, cu concursul învăţătorului suplinitor, Nicolae Pandeliu, precum şi al primarului respectiv, au dat în localul şcoleî un bal în folosul copiilor săraci, în (jiua de 7 Ianuarie a. c. Cu suma eşită s’a procurat lucrurile necesare şcolarilor, iapt care forte mult a bucurat pe părinţii lor. La acestă serbare a luat parte multe persone din judeţul Muscel, cum şi de prin Dâmboviţa. Aduc prin acesta viile mele mulţumiri celor trei iniţiatori, persone generose, în cari văd o adevărată iubire către copil şi care caută pe tote căile a le veni în ajutor, cum şi tuturor cari n'au pregetat a alergă la acestă serbare. I6n P. Tomcscu. Com. Hulubescl-Dâmboviţa. Şcola (le adulţi din Tîrgul Murgenî, Tntova Sub direcţiunea unul comitet compus din d-nii învăţători: A. Sona, diriginte, d-şora Maria Gheorghiu, I6n V'. Balmnş, preotul Z. Raianu, C. Ţicăti, primar şi T. Popovicb învăţătorul şcoleî www.dacarotnamca.ro 828 ALBINA din Vădenî, s’a organisat o şcolă de adulţi, (intuind la ridicarea poporului pe calea culturală. Pentru ajungerea acestui măreţ scop s’a hotărât a se ţine mal multe conferinţe. In sera de 2 Februarie a. c., a avut loc conferinţa d-luî învăţător A. Sona, relativă la combaterea viţiulul beţiei; iar în sera de 10 Februarie, conferinţa preotului Z. Raianu, despre sinucidere. A. Sona. diriginte. BIBLIOGRAFIE A apărut «Noţiuni de geologie şi mineralogie pentru şc6-lele secundare înferidre» deM.C. Vlădescu, profesor universitar, directorul institutului botanic din Bucurescî, fost inspector al învSţămîntuluî secundar. Atragem asupră-i atenţiunea corpului didactic. iNFORMRŢlUriI D-l Mihail S. Sfinţescu, fiul prietenului nostru I. G. Sfinţescu, institutor în capitală şi-a susţinut teza pentru obţinerea diplome! de licenţă în drept. Subiectul tratat a fost: Juriul în materie criminală. Felicităm pe tinerul licenţiat şi-î urăm succes. * Societatea sciinţifică-lilerară Tinerimea Română, conform statutelor sale, va ţine anul acesta al XVI-lea concurs de studii şi al V-lea de lucru manual, între toţi elevi! şi elevele înveţătnîntulul primar, urban şi rural din ţară. Va ţine asemenea al II-lea concurs asupra Limbeî române şi al IV-lea asupra Desemnuluî după natură, între toţi elevii şi elevele celor 7 clase secundare din totă ţara. Concursurile vor începe la 23 Aprilie a. c., şi vor continuă în tote tjilelo de serbătore din luna Maiu pînă la 10 inclusiv, de la orele 8—12 a. m. şi 3—7 p. m., în localul şcolel primare comunale C. A. Rosetti, din str. Clemenţei, precum şi în sălile liceului «Sf. Sava.» Concursul de limba română şi de desemn va ave loc in cjiua de 9 Maiu, când tot odată vor fi examinaţi din obiectele înveţămîntuluî primar şi lucru manual, elevii înscrişi de la şcolele din provincie. Ceî-ce reuşesc vor obţine premii, cari constă din bani, medalii, cărţi, obiecte utile şi îmbrăcăminte, ce se vor distribui în fjiua de 21 Maiu, aniversarea societăţii. înscrierile se pot face printr’o cerere, adresată preşedintelui societăţii în calea Victoriei No. 110, chiar de pe acum, pînă cel mal târziu la 23 Aprilie a. c. Tuturor elevilor din provincie li se vor acordă de societate pe timpul concursului, locuinţă şi mâncare în mod gratuit. De sigur că toţi cel-ce apreciază însemnătatea acestor concursuri atât de folositore tineretului, precum şi sacrificiile ce societatea face, îl vor da tot concursul necesar. www.dacQromanica.ro ALBINA 829 I^/Eu.1 ţu. ra 1 r i D-l Nicolae E. Beldie, proprietar din Galbeni, comuna Valea-rea, judeţul Tecuci, a dăruit material şi a construit gardul ogrăzii bisericeî din Galben, parohia Galben, cu totâ cheltuiala sa, care se urcă la peste 300 lei. In numele a 100 poporâni, împreună cu sub-semnatul, învăţător în Galben, îi aducem mulţumiri d-luî N. Beldie pentru acest fapt. Xegruţ. * D-l Dumitraclie Şerban, primarul comunei Diocheţi, jud. Putna, cu îndemnul d-luî V. Stănescu, notarul acestei comuni, au dăruit pentru biblioteca şcoleî locale, întrega colecţie a revistei «Albina pe anul I. Pentru acestă faptă frumosă, le aduc mulţumiri în public. Ion lirătilă. dirig. şc. din Diocheţi. jud. Putna. * D-l N. Daneţ, învăţător comuna Merişanî, Teleorman, aduce mulţumiri per-sănelor aci notate cari ad contribuit pentru biblioteca şcălei. Nicolae Daneţ învăţător, Angliei Niţulescu, Pr. Grigore Ungurelu, Gh. Cris-tescu, Dumitru Ferescu, Mihail Ianolide, Grigore Petrescu, Niculae Severin, Gheorglie D. Traganopol, N. Niţulescu, Ion Roşu, Stan Marinescu, Tache D. Bardac şi Mateiu Purcel. ADRESE CĂTRE REDACŢIE Cu 3—4 » 25 9. » Lazâr . ...............• . » » 41 10. Gimnasiul Şincal......................... » » 11 11. » Cantemir............................ » » 10 12. Seminarul Central................... >» » 50 13. Externatul Secundar de fete No. 1 . » » 12 14. » » » No. 2 . » » 12 15. Şcola profesională de fete No. 1 . . » » 12 16. » » » No. 2 . . » » 14 17. » » » No. 3 . . » » 11 18. Universitatea............................ » » 50 19. Internatul facultăţii de Teologie . . » » 33 20. Laboratorul de cbimie organică . . » » 20 21. Museul de anatomie....................... » » 14 22. Laboratorul de chirurgie operatore. » » 5 23. Instit. de chirurgie şi anat. operat. . » » 11 24. Şcola de belle arte...................... » » 11 25. Sucursala Şcoleî de belle arte ... » » 5 26. Asilul «Elena Domna» secţ. Normală » » 88 27. » » » » Profes. . »» » 120 28. Conservatorul de musieă.................. » » 16 29. Biblioteca centrală...................... » » 6 30. Muzeul de antichităţi.................... » » 6 31. » geologic...................... » » 6 32. » zoologic...................... » ' » 6 33. Institutul botanic...................... »> » 20 34. » fisiologic...................... » » 20 35. » de petrografie şi mineral. » » 7 36. Laboratorul de morfologie .... » » 7 37. Arhivele Statului................. » » 10 38. Localul ministerului.............. » » 35 39. Şcola de Menagiu.................. » >> 10 40. Laboratorul de himie medicală . . » » 10 41. » » » larmaceutică . » » 3 42. Lab. de cbimie anal. a şc. de farm. » » 5 43. » » botanică medicală.......... » » 4 44. Şaola de arhitectură.............. » » 6 45. Metropolia........................ » » 30 46. Institutul de ginecologie......... » > 16 47. Gimnasiul de aplicaţie............ » » 6 48. Seminarul pedagogic universitar . . » » www.dacoramamca.ro