Anul II Duminică, 17 IANUARIE 1899. No. 16. Abonament, pe an in ţari > >6 luni in P. Garboviceanu C. R&tfulescu-Motru G. Coţbuo I. Otescu P. Dulfu pe an în strâlnAt. Uel 6 16 banf ard. Moga N. Nicol .eacu Const. C. Popj-Taşcă Redacţia şi Administraţia Str. Mântulâsa, No. • SUMAR Cantinele şcolare.— Carmen Sylva (trad. de P. Dulfu).— C. Rădulesou-Motru, Sciinţa ^i progresele eî.—G. C. Atonari»/Sticla.—Dr. S. Possa, Din alo beţiei. — N. Brodea, Pe ce se cunosce un stup bun pentru prăsit? — C. RSdulescu, Lupus. — I6n C. Marineseu, 'SaloAmil la sate.—Nutreţ bun pentru îngrâşare.—3/.f Cum se prepară şunca. — M. Dcmc-ir eseu, Invăţămîntul primar în România. A”., Serbarea gimnasiuluT Şincal. — Leac contra pistruilor.—Tutunul in Bucătărie.»Mulţumiri — Apeluri. — Adrese către redacţie. — Poşta redacţiei - C. Pop.-Taşed, O dramă In fundul mării llusfrafiuni: Vederi din ţară: Rucârul.—Ţărani din Banat. - I. P. S. S. Mlron Romanul.—In Carpaţl. -Gladstone.—C. Esarcu.—Pagina glumdţă: Grădinarul nebăgător-de-sdmă CĂTRE ABONAŢI » Facem prin acesta un călduros apel către abonaţii noştri, rugându-î să ne trimiţă costul abonamentului. Dacă am stabilit o sumă aşâ de mică, am cugetat că abonamentele vor fi achitate la vreme. Credem că — în anul al doilea — după 16 numere avem dreptul a ne aşteptă la primirea abonamentului. Singurul sacrificiu ce cerem şi noî de la abonaţi! noştri este să ne trimită singuri costul, căci nu putem avea încasatori. Ne adresăm în special d-lor revisor! şi protoerei cari au bine-voit a ne face abonaţi, să facă acţiunea deplină, să stăruiască a ni se achită abonamentul. ADMINISTRAŢIA. obicinuite, putem să ne dăm ma! bine sema de va-lorea neţărmurit de mare pe care o are ea in viaţa nostră dilnică. I Sticla supunendu se voinţei omului, acest artist al lumii, care prin inteligenţa sa scie să fâurescă totul după trebuinţele sale, se mlădiază la tote nevoile lui, la tote capriciile lui Sub formă de geamuri, ea ne dă diua cu lumina ei dă-tătore de viaţă, în locul dileî posomorite care o aveam odi-nioră, când ferestrele erau făcute din hârtie unsă cu grăsime sau din piele de bou. Când, spre pildă, aşedaţi îndărătul unui geam, vedeţi ploia cum cade în torente, vîntul cum suflă cu furie, zăpada, ghiaţa care acopere pămîntul şi voi puteţi asistă la aceste superătore întâmplări ale naturii, fără a resimţi cea mai mică atingere, fără a pierde nimic din căldura camerei, unde ve găsiţi şi mai cu semă fără ca lumina din afară să întîmpine o stavilă cât de mică in paravanul străvediu care ve adăpostesce, nu simţiţi atunci cât de mari sint bunurile sticlei? Nu este ea care face ca flacăra lămpeî să ardă mai higienic şi mai luminosă? Nu este ea care permite de a da lichidelor un conţinut de odată transparent şi de ajuns de resistent? Nu dintr’insa se fac paharele frumos lucrate, din care bogatul ca şi seracul bea vinul care scînteiază în garafă pe masa sa? Tot ea este care permite ochilor a ajunge pînă la astrele cele mai îndepărtate, a studiâ constituţia lor, a supraveghiâ mersul lor în spaţiu; care permite ca să ne scoborâm pînă la cele C. Kildnlcseu-Motru. A www.dacoromamca.ro ALBINA 489* mai mici lucruri ale naturei; ei, putere! sale, i se pote a-tribui mersul în suiş şi tot-d’a-una crescend al sciinţelor. Prin ajutorul sticlei, mărindu-se puterea organului vedereî, omul pote afla lucrurile cele mai ascunse din natură. Mul-ţămită ajutorului seu, nu mai sînt astădî mistere nestrăbătute; puţin câte puţin totul se vede, totul se cerceteză, totul se explică, totul se analiseză, în marginile putinţei omenesc!. Două exemple sînt de ajuns: Telescopul care, descoperind secretele firmamentului, obligă, pentru a dice ast-fel, astrele a se scoborî din nemărginitul lor spaţiu pentru a veni să se supună la studiul astronomiei. Microscopul care este făclia luminosâ a tuturor sciinţelor naturale, devine is-vorul descoperirilor celor mai curiose şi celor mai importante; acolo unde odinioră nu se vedea nimic, cu dînsul descoperim mii de fiinţe vieţuitore fără care ar fi rămas necunoscute. Nu sînt minunate lucruri tote acestea? * * * Când, unde şi cine a fost cel întâiu meşter, care născocind fabricarea sticlei, a sciut să fâurăscâ dintr’insa diferite obiecte şi vase, nimenea nu pote spune lămurit. Se pare că n’a fost născocită anume de cine-vâ; meşterul său a fost tot întîmplarea, mama atâtor descoperiri de-ale omului. Se povestesce de Pliniu, un scriitor roman vechiu, care a trăit la începutul întâiului veac al erei nostre, că vr’o câţi-vâ neguţători Fenicieni, poposind pe ţărmul unui fluviu ce udă acestă ţară şi voind să-şî pregătescă ceva de ale mâncării, negăsind pietre pentru a ridică vasele mai sus de la pă-mînt, a întrebuinţat, în loc de pietre, bucăţi de sodă cu cari făceau comerciu. Acestea, fiind ast-fel încăldite împreună cu nisipul răspîndit pe ţărmul fluviului, se topiră şi se transformară într’un lichid care prin răcire dădu o substanţă solidă transparentă. Ast-fel se pare a fi originea sticlei. Cu tote acestea, e forte puţin probabilă o ast-fel de versiune, căci astădî cu tote mijlocele perfecţionate, aceste materii nu se pot topi în aerul liber, ci numai în cuptore făcute într’adins pentru acest scop, cari pot da o căldură de la 1 000 pînă la 1 500 de grade. Sîntem deci în imposibilitate de a decide după versiunea de mai sus şi singura care o avem, nici dreptul celui d’intâiu inventator, nici lo- www.dacaromanica.ro 490 A.LBIHA cui de provenienţă, nici data esactă a fabricaţii neî. Insă judecând după locul unde au fost găsite cele d’intâiu obiecte de sticlă şi după inscripţiunile ce portă pe dinsele acele o-bîecte, se pare că sticla s’a întrebuinţat dintr’o vechime forte îndepărtată faţă de timpul în care trăim noi. Pe piatra unui mormînt din Theba (oraş din Egipt) s’a găsit o gravură care înfăţişăză doi omeni aşedaţî la pămînt şi ţinend fie-care în mână câte un tub forte asemănător cu cel care se întrebuinţeză astădi la fabricarea sticlei şi sudând o bucală de sticlă lipită de capetele tubului îndreptat ■d’asupra flăcării unui cuptor. Pe o altă piatră se văd alţi doi sticlari cari, ţinend în mână câte un tub, făuresc un vas întors cu gura la pămînt. Tot în oraşul Theba s'a găsit o salbă făcută din bucăţi de sticlă pe cari eră scris numele reginei pentru care eră făcută. După istorici se crede că acestă regină a domnit cu 3 500 ani înainte de Christos. După cele de mai sus se vede că în Theba industria .sticlei nu eră în faşă, ci deja ajunsese o artă înaintată, la acestă vreme îndepărtată cu aprope 5.400 de ani de timpul în care trăim noi. Şi cât a trebuit industriei sticlei de la originea ei ca să se potă desvolrâ pînă acolo unde o găsim în Theba la acea vreme, e greu de precisat, mai ales dacă avem în vedere mersul greoiu cu care puteâ să propăşescă artele în acestă vechime atât de îndepărtată. Reputaţiunea sticlăriilor din Theba nu puteâ să rămâie necunoscută poporelor învecinate şi mai ales Romanilor, strămoşii strămoşilor noştri. împăratul Romanilor Iuliu Cesar, cucerind Egiptul (anul 26 înainte de Chr.), impune învinşilor ca sticla să facă parte din tribut. Acest imposit, departe de a fi fost, cum s’ar pute crede, o causă de ruină pentru Egipt, deveni un isvor de îmbogăţire pentru tote sticlăriile, căci Roma, tot-d’a-una nesâ-ţiosă de noutăţi, păstrând cu pasiune aceste produse noui pentru ea, împinse pe Egipteni la un mare comerţ de ex-ploataţiune, al cărui monopol îl păstrară pînă în timpul împăratului Tiberiu (anul 14 a. Ch.), epocă la care, după Pliniu, acăstă industrie începuse a fi cultivată şi în Roma. înzestraţi cu un spirit viu şi punând în serviciu proce--deurile întrebuinţate în Egipt, fie prin ajutorul artiştilor egipteni atraşi la Roma, fie din contra prin elevii trimeşi în www.dacoramamca.ro ALBINA 491 acesta nouă provincie, Romanii făcură progrese aşâ de reped! că în puţin timp productele lor ajunseră a rivalisâ atât sub raportul forme! cât şi prin coloraţiunea şi tăierea sticle!, cu obiectele car! le servise de model. Galia (Franţa de astădî) cădend sub puterea Romanilor, cea întâiu grijă a învingătorilor fu a importă acolo legile lor, obiceiurile lor, ca şi deosebitele industrii. In numărul acestora din urmă singura care trebue să ne preocupe, industria sticle!, este una din cele car! au fost ma! respîndite. Intr’adevăr, aici după descoperirile făcute s’a vă-■dut că sticlăria a luat un sbor aşâ de mare în cât Gali! ajunseră să facă o mare concurenţă fabricilor romane nu numai în ceia-ce privesce obiectele de prima întrebuinţare, dar încă şi în artă. De la Gal! împrumutară meşteşugul sticlării! şi vecini! lor Spanioli! cam prin vecul al 2-lea după Christos. Numerosele fabric! de sticle, stabilite atât în Roma cât şi în Galia şi Spania, de şi ajunsese într’o stare înfloritore, după cum ne dovedesc obiectele rămase, totuşi când barbari! năvăliră asupra Rome! şi înăbuşiră ori-ce urmă de ci-vilisaţiune prin foc şi pustiiri, se pierdură aprope cu totul şi industria sticlărie! precum şi procedeurile de fabricaţiune. «Nimic nu se pierde cu totul,» se dice; adevărul acestor cuvinte se adeveresce pentru sticlării, căci dacă ea eră mortă în apus, în acelaşi timp reînviâ în răsărit sub împăratul Constantin cel mare. îndată ce el îşi strămută reşedinţa imperiului la Constan-tinopole (anul 330 d. Chr ), se grăbi a atrage la el pe artişti! şi lucrători! din apus, cari găsiră in acest nou imperiu ajutor, protecţiune şi încă ma! mult un mare debuşeu pentru tote genurile de industrie. In special pentru a se încuraja şi ma! mult industria sticlăriei, lucrători! au fost scutiţi de or! ce imposit personal. Sub ast-fel de protecţiune acestă industrie trebuia să prospere şi în adevăr în scurt timp productele lor se bucurară de un aşâ de mare renume, că ele erau oferite ca daruri prinţilor şi chiar regilor din apus. Cu căderea imperiului roman de răsărit, şi industriile de acolo se nimiciră şi, dacă Constantin cel mare, atrăsese, după cum am dis, în răsărit pe ce! mai vestiţi artişti, de www.dacQromanica.ro 492 \ f.RTNA asemenea şi Veneţieni: la rindui lor şi după noue vecurî chemară la dînşiî pe artiştii greci. In acestă epocă, prin secolul al 131ea, Veneţia eră singura ţară din Europa, unde se fabricau obiecte de sticlă, pe când ţările cele-l-alte se adresau forţat ei, şi graţie cererilor numerose, cât şi exportului continuu, industria sticlei luase o întindere forte mare atât în ceea-ce privesce forma cât, mai ales, în ce privesce obiectele de lux, aşâ că Veneţia trăgeâ imense folose din comerţul ce-1 făcea custicla. Pentru a-şi asigură şi pe viitor aceste beneficii, consiliul de stat, decretă o lege prin care se hotărau pedepse forte aspre şi confiscarea fabricei pentru acela care ar exportă în afară din Veneţia, bine înţeles nu materiile fabricate, cari pentru ea se transformau în aur, dar materiile cari servesc la fabricaţiunea sticlei, a reţetelor pentru fabricare şi chiar a stărămâturilor de sticlă; cu un cuvînt ceca-ce ar fi putut pune pe cele-l-alte ţeri în stare de a face cea mai mică concurenţă industriei veneţiene. Se povestesc caşuri când a iost întrebuinţat chiar şi asasinatul contra acelor lucrători cari fusese atraşi prin diferite promisiuni, în alte ţări ca să întemeeze acolo fabrici. Faţă cu ast- tel de mesuri şi cu greutatea comunicaţiuneî şi a transportului de pe atunci, Veneţia a păstrat pentru dînsa numai; monopolul sticlăriei aprope trei vecurî, cam pînă pe la începutul vecului al 16-lea, când se găsesc începuturi de fabrici de sticle şi în ţările vecine ca Germania, Italia şi Franţa. La noi se fabrică sticla d’abia de vr’o câţî-vâ deci de ani: Bucuresci, la Azuga, Bogdănesci şi Heci-Lespedî; când însă şi de cine au fost introduse cele d’intâiu obiecte de sticlă, nu se scie cu siguranţă. Acum, când cunoscem vechimea sticlei, să mergem să vedem cum se fabrică ea. G. C. Ataiiasiu. DE ŢINUT MINTE Nu fii mândru şi nebăgător de semă; ci cerceteză-ţi vecinii şi amicii, dar du-te mai rar şi şeţli puţin pe la ei. Nu fii ca ancora corăbiei care uşor se aruncă în apă şi cu anevoe Se ridică; căci e mai bine să pleci şi să le pară rău de cât să şeţll pînă să li se urască cu tine. www.dacaromamca.ro ALBINA 493 DIN ALE BEŢIEI » Ţările alcoolisate dau un număr mai mic de recruţi apţi pentru serviciul militar de cât cele scutite de acest viţiu De aceia vedem cum astăzi la noi s’au rărit omeni robuştî, nalţi şi frumoşi, iar in schimb ne este amar sufletul de mulţimea stîr-piturilor ce le iau locul. Talia omenilor noştri a scăzut forte mult şi e în mijlocie de 154 centimetri. Iată inimicul cel maî periculos al neamului nostru. Dovedi numerose v’am adus aici şi maî sînt încă multe spre a probă că alcoolismul este causa pentru care neamul nostru degenerăză şi descresce Maî ţin însă a adăogâ că nu numai omenii cari se îmbată la orî-ce ocasie devin alcoolici şi degeneraţi, •ci tot atât de degeneraţi devin şi acei ce beau câte puţin şi des, fără a se îmbăta nici odată; spre esem-plu bond cine-vâ dimineţa unul sau 2 păhăruţe de mastică, când plecă de la afaceri sau cancelarie spre dejun, intră cu amicii într’o băcănie şi spre poftă de mâncare înghit câte 2—3 ţuici, ba şi 4—5 chiar; apoi la dejun câte un litru vin când sîht însetaţi, când n’au sete numai jumătate litru; după dejun cafeua cu jumătate ciaşcă rom sau cognac, maî pe urmă 1—2 păhăruţe de licher bun. Maî la 4—5 ore ia câte-vâ beri, înaintea mesei şi la masă sera a-celeaşî băuturi ca la dejun. Apoi sera, când Iese la preumblare, la grădină, cafenea, cofetărie, etc, trebue să bea sau ca să facă ca cei ce-1 înconjoră sau ca să nu stea cu gura în vînt, bea 3—4 beri nu mai multe, sau 2—3 păhăruţe de Madera, Porto, Xeres, Marsala, etc.; îngheţata nu-î place, căci e fadă. Dacă e iarna în sindrofie, nu bea maî mult de cât unul sau două ceaiuri, fie-care cu câte o ceşcuţă de rom. Tote aceste băuturi ce nu le pot bea de cât ■cei din clasa socială mai ridicată nu produc beţie, pentru că nu sînt luate curând una după alta. Ele ar produce o beţie îngrozitore, ca să dea şi cu căciula în «câini, bon-vivantul nostru ar căde beat mort, căci can- www.dacoromanica.io 494 •U.RTN.» titatea de alcool ce o înghite e mult mai mare de' cât aceia ce un biet muncitor o bea la crîşmă, de se îmbată într’o jumătate de oră, şi-î ajunge pînă a doua fii. Apoi am spus deja că cel ce se hrănesce bine se îmbată mai greu de cât cel reu hrănit. Să notăm dar că alcoolismul face tot atâtea victime în clasele sociale ridicate, ca şi în acea a muncitorilor cu braţele. Cunoscând dar inamicul nostru comun, să ne unim puterile ca să luptăm contra lui spre a salvă neamul, românesc do pîeire. Dr. S. Possa. Ţărani din Banat. www.dacaromanica.ro ALBINA 495- Pe ce se cunOsce un stup bun pentru prăsit yMoy- i^^iind-că şi la cumpărarea stupilor ori roilor pentru re-producere, se pote întîmpla, ca şi cu alte lucruri, m ca vîndătoriî să nu fie de bună credinţă şi să dea ce-î mai prost, am credut a face un modest serviciu onor. cititori spunendu le ca la cumperarea de stupi sau roi,, să aibă în vedere următorele condiţiunî: 1. Dacă stupii sînt afară, nu la iernat, cel mai potrivit timp pentru examinat e între orele .10—12 a. m., pe un timp senin, liniştit şi călduros, şi acesta pentru că mişcarea albinelor e forte activă. Se vor observă intrările şi ieşirile albinelor la gaura stupilor numite urdiniş; se va avă în vedere că la stupii buni (puternici), acestea se fac forte des, chiar se îngrămădesc câte odată; în fine, observân-du-se cu atenţiune, se va constată că de la o intrare sau ieşire la alta, pausa nu pote fi mai mare de 2 -3 secunde (sau clipiri din ochi) pe când la cei slabi, se face la intervale mult mai mari. 2. Dacă se vor întorce cu gura în sus, fără a-i afumă, ca albinele să fie surprinse în timpul lucrului, se va vede că la stupii buni, fagurii sînt acoperiţi de albine. 3. Stupul să fie cel puţin jumătate plin; iar fagurii să aibă colorea paiului închis. Cei cu fagurii negri, chiar de vor fi grei, să nu se ia. 4. Stupul fiind ridicat în mâini, să presinte o greutate simţitore; fiind la iernat şi prin urmare imposibil a umblă cu fie-care, dar posibil a-i observă în năuntru, se vor preferi : . a) Cei mai plini; b) cei cu faguri maî deschişi, c) cei ce vor avă între toţi fagurii albine maî multe şi d) cei cari la ţăcănirea sau lovirea cu degetul, vor produce un vuiet mai mare, şi să te bucuri când la ciocnire îţi vor ieşi întru în-tîmpinare albine ameninţându-te cu acul lor veninos Voind a cumpără roi, cum sînt prinşi să-î preferi: a) pe cei ce vor ave mărimea aprope cât a unui cap de om şi b) pe cei prinşi în Maiu şi Iunie. Timpul cel mai potrivit pentru cumpărat stupi este ori tomna, când se pune la iernat,, sau primăvara la scos; caşul din urmă e mai de preferit. www.dacaromaiiica.ro albina 496 Servindu-se cine-vâ de aceste modeste instrucţiuni, re-sultat al experienţei mele, sper, că nu va greşi, chiar de .nu va ave nici o cunoscinţă în ale stupărituluî. N. Bradea Corn. Cur'ipcoscî, jiul. Tutova. I. P. S. S. iVliron Romanul JVUtropolitul Românilor neuniţî din Ardeal IVlort Nutreţ bun pentru îngrăşare. Găinile şi porumbeii se îngraşă în scurt timp dacă le dăm de trei ori pe di, cât pot mâncâ, orez fiert în lapte pînă se moie, presărat cu o linguriţă de zahăr şi li se dă să bea apă in care s’a fiert orez. In scurt timp pasările se fac nu numai forte grase, ci carnea lor devine fragedă şi gustosă. ______________ www.dacoromanica.ro Gladstone. (VecJI No. 34 Anul I). C. Esareu. (Vc » neregulaţi. 42.324 promovaţi. 8.871 absolvenţi. Comparând frecuentarea din anul 1897 — 98 cu cea din anul 1896— 97, avem în favorea anului 1897—98 un spor de 1.656 elevi înscrişi; de 2.053 elevi presenţî la examen; de 1.205 promovaţi; de 519 absolvenţi. Din 107.625 copil în vîrstă de şcolă în comunele urbane au fost înscrişi 70.607 sau 65,13 la %. Dacă raportăm cifra înscrişilor la populaţia urbană a ţării, constatăm 79 copii la 1.000 locuitori urbani. Din 70.607 elevi înscrişi aii fost presenţî 83%. Din 58.979 elevi presenţî la examen au fost promovaţi 71%. Din 42.324 promovaţi, au absolvit şcolele 20,9% din totalul promovaţilor. Numărul şcolelor urbane cari au funcţionat în cursul anului 1897— 98 a fost de 392 din cari 198 şcole de băeţi, 177 şcole de fete şi 17 şcole mixte. Institutorii cari au deservit aceste şcole au fost în număr de 1.351 şi se specifică după sex ast-fel: 612 bărbaţi şi 739 femei. In numărul de 1.351 institutori, nu s’au socotit personalul şcolelor întreţinute din fonduri particulare, precum nici instituto-rele de la şcolele normale de fete. Alăturând cifra copiilor înscrişi în şcole de numărul total al institutorilor, vom obţine coeficientul 52.2, adică 52 elevi revine fie-cărui institutor. După lege, 1 institutor trebuie să aibă în clasa sa 80 copii. Clieltuelile făcute de Stat pentru retribuirea corpului didactic urban se cifreză la 4.486.640 lei. www.dacaromanica.ro 506 ALBINA In anul şcolar trecut au funcţionat în oraşele Buzău, Tirgo-vişte, Bucurescî, T.-Severin, Slatina, Ploescî, R.-Serat, Ruşiî-de-Vede şi Ocnele-Marî, un număr de 28 şcole rurale cu tip urban. Populaţia acestor şcole (1.671 elev!) trebuie adăugată la populaţia şcolelor urbane. Vom avea dec! 70.607 -J- 1.671=72.278 elevi şi eleve. Aceste şcole rurale în oraşe funcţioneză în mod absolut ilegal şi Ministerul, odată cu alcătuirea noilor circumscripţiunî şcolare urbane, a hotărît desfiinţarea şi înlocuirea lor prin şcole urbane. Ca consecinţă a a acestei hotărîrî ministeriale s’au desfiinţat, cu începerea anului şcolar curent, patru şcole rurale din Bucu-rescl. M. Demetrescu. SERBAREA GIMNAZIULUI ŞINCAI Simnaziul Şincai din capitală şi-a serbat Duminică 19 Ianua rie, a 6-a aniversare de la întemeiere. Sărbătorea a fost forte reuşită şi d-nul Ministru Haret, 1 care a onorat-o cu presenţa sa, a bine-voit a-şl arătă înalta sa satisfacţiune. După ce s’a oficiat în Biserica Sf. Gheorglie-Vechiu un serviciu divin, de către P. S. S. Pimen Pitişteanul, şcolarii, profesorii şi toţi invitaţii au trecut într’una din sălile şcole! unde corul elevilor a intonat rugăciunea şi imnul gimnaziului. D-nul director T. Popescu, a făcut in scurte cuvinte istoricul şcole! şi apoi d-nul N. Bădescu, maestru de gimnastică, a citit o interesantă disertaţiune despre educafiunea fizică. Acestor cuvîntărî a răspuns d-nul Ministru, care a arătat bucuria sa pentru că profesorii împărtăşesc principiile noueî legi a instrucţiunii, care va avea ast-fel să fie aplicată de omeni carf vor lucră cu convingere şi cu dragoste. A declarat că are deplină încredere în corpul didactic şi pe consursul lui pune te-meiu în siguranţa ce are că reforma va da rode bune. Terminând, d-sa amintesce că elevii Gimnaziului Şincai au luat cel d’în-tâiu premiu la jocul de oină din vara trecută şi ureză ca pe viitor să aibă aceleaşi succese şi la dexterităţi şi la studii. Au urmat apoi câte-va cântece ale corului: Drapelul, Liga> Sună buciumul de alarmă, etc., sub conducerea neobosiţilor maeştri N. Bănulescu şi C. Cordoneanu. Am observat apoi şi o inovaţiune: anul acesta au fost şi recitări. Mal mulţi elevi din clasa IV au (jis: Sergentul de Ale- www.dacaramanica.ro ALBINA f>07 xandri (Popescu Const.), El Zorab de Coşbuc (Ghimpou C.), Convorbirea între Baiazet şi Mircea din Satira III de Eminescu, în dialog (Popescu Ştefan şi Rădulescu Dumitru), Les paysans de Theuriet (Popescu Const.) şi Negustorul şi nerodul de Anton Pann (Popescu Dumitru). Serbarea s’a sfîrşit printr’o mică gustare la care a luat parte şi d-nul Ministru şi mai mulţi invitaţi. S’a toastat şi s’a petrecut pînă la orele 3. X. Leac contra pistruilor. Pistruile (petele pe obraz în timpul verii) se pot depărta uşor cu apă de trandafir! cu borax disolvat (10 grame bo-rax în 150 grame apă de trandafiri). In acestă apă se pot pune şi câte-vâ picur! de tinctură de benzoe sau puţină Eau de Cologne. Cu un burete muîat în acăstă apă spălăm obrazul bine înainte de culcare şi lăsăm să se usuce apa pe obraz. A doua 08’ ALBINA MULŢUMIRI D-nul Enătescu, dirigintele şeoleî din comuna Orodelu-Dolj, exprimă viile sale mulţumiri d-lor G. D. Nicolescu, judecător la Ocolul Vela, G. Florescu, învăţător în comuna Cornu. G. D. Iancolof, comerciant în O-rodel, pentru diferite cărţi date de d-lor ca premii elevilor din acestă şcolă, în