MILE TOMICI DICŢIONAR FRAZEOLOGIC 9 AL LIMBII ROMÂNE Editura SAECULUM VIZUAL Bucureşti - 2009 Nepoţilor mei, MARIA şi NI KO LA CUVÂNT ÎNAINTE Elaborarea unui Dicţionar frazeologic pune o serie de probleme, în cea mai mare parte greu de rezolvat, probleme generate de statutul neclarificat al Frazeologiei, ca o ramură aparte a lingvisticii sau ca o parte a lexicografici, a sintaxei etc. Nu vom analiza toate poziţiile exprimate în literatura de specialitate, ele se pot consulta in Bibliografia anexată, dar vom insista asupra poziţiei noaste atât faţă de frazeologie cât şi faţă de o unitate frazeologici. Majoritatea specialiştilor sunt de acord că Frazeologia este o disciplină aparte a lingvistici aşa încât aici trebuie insistat la stabilirea statului ei ca atare. Orice speculaţie pe această temă este depăşită. Primul pas spre lămurirea tuturor nedumeririlor privind statutul Frazeologei constă în adunarea şi publicarea unităţilor frazeologice sub formă de Dicţionar pentru că acest model, dicţionarul, impune anumite procedee elementare de lucru care nu pot fi ocolite: notarea tuturor variantelor, indicarea conţinutului semantic al fiecărui frazem, stabilirea legăturilor semantice dintre frazeme diferite ca formă dar identice, sau aproape identice ca sens etc. Lucrarea de faţă conţine peste 65.000 de unităţi frazeologie (în continuare frazeme) şi variante ale a cestora, variante fonetice, morfologice, lexicale şi sintactice. în literatura de specialitate, românească şi străină, frazemele sunt ordonate în mod diferit; după cuvântul-cheie, după primul cuvânt plin, în ordina tuturor cuvintelor pline etc. Oricare din aceste variante de ordonare, şi multe altele, creează o serie de greutăţi în identificarea unui frazem 1a locul lui unde este plasat într-un context, într-o carte. Cei care se folosesc de un dicţionar frazeologic sunt deja obişnuiţi cu înserarea cuvintelor simple şi compuse în ordinea lor strict alfabetică. în lucrarea de faţă frazemele sunt ordonate ca nişte cuvinte independente ca şi cum nu ar exista nici o pauză între elementele constitutive ale unui frazem: A bate apa în piuă este considerat, teoretic, ca Abateapaînpiuă şi poate fi găsit, în Dicţionar, cu multă uşurinţă la locul lui fonetic. în această situaţi nu ne mai interesează toate discuţiile din literatura de specialitate privind principiile de stabilirea a cuvântului-cheie, a existenţei unui singur sau a mai multor cuvinte-cheie într-un singur frazem, a prezenţei unui cuvânt-cheie formal şi a altui cuvânt-cheie semanticetc. - Pornind de la acest principiu, un frazem este ordonat ca un cuvânt independent, frazemele sunt aranjate, în ordine stric alfabetică. Cele care încep cu a sunt grupate după primele doua sunete, tot în ordine alfabetică: aa, ab, ac, ad, ae, of, ag, ah, ai, aî, aj, al, am, an, ao, ap, ar, as, aş, at, aţ, au, au, av, az. Urmează ordonarea frazemelor după altă prima literă în afară de a, şi anume cele care încep cu: Ă, B, G, D, E, F, G, H, I, J, L, M, Nj ,G, P, Rj S, Ş, T, Ţ,"U, V, Z. Acest mod de ordonare a frazemelor este indicat în Cuprinsul lucrării; unde sunt aduse şi paginile din Dicţionar, la care este înserată categoria respectivă de frazeme: A .............................................................................................7 aa.......................................................................................7 ab......................................................................................64 ac .....................................................................................77 ad ....................................................................................103 etc. Ă......................................................................................836 B......................................................................................837 C .....................................................................................847 D .....................................................................................899 etc. Frazemul este notat cu litere bold drepte, urmează, acolo unde este cazul, (între MILE TOMICÎ 6 paranteze) una sau mai multe sigle date cu litere italice {bis., înv., iron. etc.); separat prin liniuţă se indică sensul sau sensurile unui frazem notat cu litere normale după care, prin v. şi, se aduc toate frazemele ce au acelaşi conţinut semantic. Aceste variante apar la locul lor în ordinea alfabetică unde, prin v., se face trimiterea la forma de bază care este considerată întotdeauna cea prima ordonată în Dicţionar doar după forma ei fonetică şi nu după nici un alt criteriu. A ADUCE LA REALITATE (PE CINEVA): A determina pe cineva să vadă adevărata faţă a lucrurilor; v. şi A chema la realitate (pe cineva); A readuce la realitate (pe cineva). A CHEMA LA .REALITATE (PE CINEVA): A determina pe cineva să vadă adevărata faţă a lucrurilor; v. A aduce la realitate (pe cineva). A REiU)UCE LA REALITATE' (PE CINEVA): A determina pe cineva să vadă adevărata faţă a lucrurilor; v. A aduce la realitate (pe cineva). A CERNE ÎN CIUR ŞI fNDÂRMON: A cerceta cu de-amânuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. şi A cerne prin ciur şi prin dârmon; A cerne prin ciur şi prin sită; A cerne şi în ciur şi în dârmon; A cerne şi prin ciur şi prin dârmon; A trece prin ciur şi sită; A trece şi prin ciur şi prin dârmon; A zbate în ciur şi în dârmon; A zbate în ciur şi prin dârmon; A zbate prin ciur şi în dârmon; Ă zbate prin ciur şi prin dârmon; A zbate şi în ciur şi în dârmon; A zbate şi prin ciur şi prin dârmon. A CERNE PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON: A cerceta cu de-amânuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. ,4 cerne în ciur şi în dârmon. ACRU CA ŢIŢEIUL (reg.): Foarte acru; v. şi Acru ţiţei. ACRU ŢIŢEI (reg.): Foarte acru; v. Acru ca ţiţeiul. VAI DE CAPUL CUIVA!: Vai de el! v. şi Vai de cojocul cuiva; Vai de păcatele cuiva! Vai de pielea cuiva! Vai de sufletul cuiva! Vai de zilele cuiva! Vai şi amar de capul cuiva! Vai şi amar de mama cuiva! Vai şi amar de pielea cuiva! Vai şi amar de sufletul cuiva! Vai şi amar de zilele cuiva! VAI ŞI AMAR DE ZILELE CUIVA! Vai de el! v. Va/ de capul cuiva. Conţinutul semantic al fiecărui frazem este cules din literatura de specialitate şi în anchetele lingvistice efectuate de noi de câte ori s-a considerat necesară o completare a valorii semantice în cazul anumitor frazeme. Cercetările noi vor aduce nu numai un număr mai mare de frazeme româneşti ci şi valori noi ale frazemelor deja analizate în lucrarea de faţă. Conţinutul semantic al unui frazem este inepuizabil în contexte deja cercetate dar, mai ales, în contexte noi de cercetare. Ne face o deosebită plăcere din a mulţumi, şi pe această cale, doamnei Dr. prof. Lavinia Mocanu, pentru corectura întregului text efectuată de ea cu multă pricepere şi cu deosebită seriozitate. Cea de a doua corectură a fost efectuată de noi aşa încât toate greşelile scăpate în textul lucrării de faţă aparţin autorului. . ...... ABREVIERI: arg. - argotic; argou bis. = bisericesc fam. = familiar iron = ironic înv. = învechit jur. = juridic pop. = popular reg. - regional relg. - religios : : v.: = vezi A aa À ABANDONA CURSA: A se retrage; A renunţa la o competiţie, A ABANDONA GÂNDUL (CUIVA): A renunţa la o idee; A-şi schimba părerea. A ABANDONA PARTIDA: A renunţa la o afacere; A renunţa la o căsătorie avantajoasă. A ABATE ATENŢIA (CUIVA: DE LA CEVA): A distrage de la o preocupare. A ABATE CURSUL RÂULUI: A schimba direcţia, sensul, evoluţia. A ABATE DE LA CALEA CEA BUNĂ {PE CINEVA): A împinge,: a atrage pe căi greşite; v. şi A abate de la calea cea dreaptă; A abate de la calea dreaptă; A abate de la drumul drept. A ABATE DE LA CALEA CEA DREAPTĂ (PE CINEVA): A împinge, a atrage pe căi greşite; v. A abate de la calea cea bună. A ABATE DE LA CALEA DREAPTĂ (PE CINEVA): A împinge, a atrage pe căi greşite; v. A abate de la calea cea bună. A ABATE DE LA DATORIE (PE CINEVA): A face, a determina să renunţe la o obligaţie, la o datorie. A ABATE DE LA DRUMUL DREPT (PE CINEVA): A împinge, a atrage pe căi greşite; v. A abate de la calea cea bună. A ABATE DE LA O HOTĂRÂRE: A face, a determina să renunţe la o dorinţă, la un principiu, la o hotărâre. A ABATE DE LA SUBIECT (PE CINEVA): A face, a determina să renunţe la o discuţie, la o dezbatere, la un subiect. A ABATE GÂNDURILE : (CUIVA DE / LA CEVA): A face, a determina pe cineva să nu se mai gândească la ceva. A ABDICA DE LA DATORIE: A; renunţa la îndeplinirea datoriilor; A-şi încălca îndeplinirea datoriilor. A ABDICA DE LA PRINCIPIILE SALE: A face, a determina să renunţe la convingerile, ideile, principiile sale. A ABDICA DE LA TRON (PE CINEVA): A da jos de la tron; A detrona. A ABORDA O CHESTIUNE: A lua în discuţie, a dezbate o chestiune; v. şi A aborda o problemă; A aborda o temă; A aborda un subiect. A ABORDA O PROBLEMĂ: A lua în discuţie, a dezbate o problemă; v. A aborda o chestiune. A ABORDA O TEMĂ: A lua în discuţie, a dezbate o temă; v. A aborda o chestiune. A ABORDA PE CINEVA DIRECT: A se adresa cuiva în mod direct. A ABORDA UN SUBIECT: A lua în discuţie, a dezbate un subiect; v. A aborda o chestiune. A ABROGA O HOTĂRÂRE (CUIVA): A anula o decizie, o intenţie, o hotărâre.; . A ABSORBI TOATĂ ATENŢIA (CUIVA): A atrage atenţia; A captiva. A ABUZA DE AMABILITATEA .(CUIVA): A se folosi de bunăvoinţa cuiva în mod exagerat. A ABUZA DE BUNĂTATEA .(CUIVA): A se folosi de bunătatea cuiva în mod exagerat. ..A ABUZA DE BUNAVOINŢA^CUIVA): A se folosi de bunăvoinţa cuiva în mod exagerat. A ABUZA DEvCISXAî. A se folosi de ceva în mod exagerat. .... A ABUZA DE CREDIBILITATEA (CUIVA): A se baza pe încrederea cuiva în mod exagerat. a abuza de Încrederea (cuiva): a se baza pe încrederea cuiva în mod exagerat. :  ÂBUZĂ de POZIŢIA SA: A se folosi de poziţia sa în mod exagerat. A ABUZA DE' PRIETENIA: (CUIVA): A. se baza pe prietenia cuiva în mod exagerat. A ABUZA DE PUTERE: A se baza pe puterea sa în mod exagerat. A ABUZA DE RĂBDAREA CUIVA: A se baza pe răbdarea cuiva în mod exagerat. A ABUZA DE SITUAŢIA SA: A se baza pe situaţia sa în mod exagerat. A ACCELERA: PASUL: A merge mai repede; A se grăbi. A ACCELERA RITMUL: A mări viteza, frecvenţa, A ACCENTUA PĂRŢILE BUNE: A sublinia ceea ce este mai bun, mai acceptabil. A ACCENTUA PĂRŢILE SLABE: A accentua ceea ce este mai slab, mai neplăcut, mai inacceptabil. A ACCEPTA CEVA FĂRĂ REZERVE: A nu avea obiecţii, reproşuri, observaţii, A ACCEPTA CU OCHII ÎNCHIŞI (CEVA): A accepta ceva fără chibzuială; v. şi A accepta orbeşte {ceva). A ACCEPTA ORBEŞTE (CEVA): A accepta ceva fară chibzuială; v.  accepta cu ochii închişi. A ACCEPTA O PROVOCARE: A răspunde unei provocări. A ACCEPTA SCUZELE (CUIVA): A scuza pe cineva; v. şi A admite scuzele cuiva; A primi scuzele cuiva. A ACCEPTA SFATUL (CUIVA): A asculta de părerea cuiva; A se sfătui cu cineva; v. şi A accepta un sfat A ACCEPTA UN COMPROMIS: A renunja la o idee; A ţine cont şi de părerea altora. A ACCEPTA UN SFAT 8 A ACCEPTA UN SFAT: A asculta de părerea cuiva; A se sfătui cu cineva; v. A accepta sfatul cuiva. A ACHITA NOTA DE PLATĂ: A suporta cheltuielile. A ACHITA O DATORIE: A se achita fajă de cineva; A nu mai avea obligaţii faţă de cineva. A ACHITA UN ACUZAT: A-! declara nevinovat. .···.··; A ACOPERI CHELTUIELILE: A suporta, a plăti toate cheltuielile;  face faţă cheltuielilor. A ACOPERI CU ŢĂRÂNĂ (PE CINEVA): A îngropa pe cineva. A ACOPERI DE INJURII: A înjura, a insulta pe cineva. A ACOPERI GREŞELILE (CUIVA): A apăra, a proteja, a susţine pe cineva. A ACOPERI PE CINEVA: A proteja, a susţine pe cineva. A ACOPERI RETRAGEREA: A proteja trupele aflate în retragere. A ACOPERI SPATELE CUIVA: A apăra pe cineva; A fi de partea cuiva. A ACOPERI TERENUL (sport): A fi prezent, a alerga, o fi activ pe toată suprafaţa terenului de joc. A ACOPERI UN DEFICIT; A muşamaliza, a ascunde, a tăinui o greşeală a cuiva, A ACORDA ADĂPOST: Ă adăposti pe cineva. A ACORDĂ AJUTORUL (CUIVA): A ajuta pe cineva. A ACORDA ATENŢIA CUVENITĂ: A trata cu respect deosebit pe cineva; A acorda o atenţie deosebită cuiva; v. şi A acorda atenţie cuvenita, A ACORDA ATENŢIE (CUIVA ; SAU ; LA CEVA): A trata cu respect; Ă fi atent; A fi numai ochi şi urechi la cineva sau la ceva; v. şi /I acorda toată atenţia (cuiva sau Ia ceva); A da atenţie (cuiva sau la ceva); A da toată atenţia (cuiva sau la ceva). ■ A ACORDA ATENŢIE CUVENITĂ: A trata cu respect deosebit pe cineva; A acorda o atenţie deosebită cuiva; v. A acorda atenţia cuvenită. A ACORDA AVANTAJ (CUIVA): A proteja, a sprijini pe cineva. A ACORDA IMPORTANŢĂ (CUIVA): A aprecia, a preţui pe cineva. A ACORDA ÎNCREDERE (CUIVA):; A se baza, a se sprijini pe cineva, A ACORDĂ ÎNTÂIETATE; (CUIVA):; A se retrage din faţa cuiva; A acorda onoarea cuiva. A ACORDA 1V1ĂRE IMPORTĂNŢĂ (LA CEVA, CUIVA): A aprecia, a preţui foarte mult pe cineva.  ACORDA O AUDIENŢĂ (CUIVA): A primi pe cineva în audienţă; A asculta doleanţele cuiva. A ACORDA O FAVOARE (CUIVA): A sprijini pe cineva; A ajuta, a se ocupa de cineva; A-i oferi ceva în plus. A ACORDA PREFERINŢA: A-şi manifesta simpatia faţă de cineva; A fi alături de cineva. A ACORDA PRIORITATE: A-l aduce în faţă; A-I plasa înaintea altora. A ACORDA PUTERI DEPLINE (CUIVA):A-i permite să facă ce şi cum doreşte. A ACORDA RAGAZ (CUIVA): A mai amâna puţin; A nu începe la ora fixată. A ACORDA SPRIJIN (CUIVA): A fi de partea cuiva; A sprijini pe cineva. A ACORDA TOATĂ ATENŢIA. (CUIVA): A trata cu respect; A fi atent; A fi numai ochi şi urechi la cineva sau la ceva; v. A acorda atenţie. A ACORDA TOATĂ ATENŢIA UNEI PROBLEME: A se ocupa cu mare atenţie de o pro-blemă. A ACORDA UN DREPT: A aproba, a oferi cuiva dreptul solicitat. A ACORDA UN PLAN: A elabora, a întocmi un plan. ·’■ A ACORDA UN RABAT (CUIVA): A reduce preţul; A oferi mai ieftin. A ACŢIONA CU BĂGARE DE SEAMĂ: A fi atent, a fi prudent Ia ceea ce face, Ia ceea ce se întâmplă; v. şi A acţiona cu prudenţă. A ACŢIONA CU CALM: A fi calm/ liniştit, potolit. A ACŢIONA CU DE LA SINE PUTERE: A-şi permite să facă cum el crede de cuviinţă. V: A ACŢIONA CU PRUDENŢĂ: A fi atent, a fi prudent la ceea ce face, la ceea ce se întâmplă; v. A acţiona cu băgare de seamă. A ACŢIONA CU SIMŢ DE RĂSPUNDERE: A fi corect, cinstit; A-şi asuma o anumită răspundere^ A ACŢIONA CU TACT: A fi atent, prudent, corect. A ACŢIONA CU TACTUL NECESAR: A acorda atenţia; prudenţa ce se impune. A ACŢIONA DE UNUL SINGUR: A face cum îl laie capul; A-şi aplica propria experienţă. A ACŢIONA DIN PROPRIE INIŢIATIVĂ: A dispune după cum crede el; A hotărî singur. A ACŢIONA DUPĂ BUNUL SĂU PLAC: A nu ţine cont de părerea nimănui; A face după cum crede el că e bine. " A ACŢIONA ENERGIC: A depune toată forţa; A face tot posibilul. A ACŢIONA FĂRĂ A SE GÂNDI: A nu medita mult; A acţiona după cum îi vinei în cap, A ACŢIONA FĂRĂ CAP: Ă nu se gândi; A nu medita; A face totul după cum îl taie capul. A ACŢIONA FĂRĂ ÎNTÂRZIERE: A face Ia timp; A respecta termenele de realizare stabilite. A ACŢIONA FĂRĂ NICIO CONSTRÂNGERE: A face totul după cum el consideră; A nu fi obligat să facă ceva împotriva voinţei sale. A ACŢIONA FĂRĂ SCRUPULE: A nu ţine cont de nicio regulă, de nicîun principiu. A ACŢIONA ÎMPREUNA: A lucra împreuna; A nu face singur. A ACŢIONA ÎN JUDECATĂ (PE CINEVA): A da în judecată (pe cineva); v. şi A acţiona in justiţie. 9 A ADORMI PE CINEVA CU VORBE DULCI A ACŢIONA ÎN JUSTIŢIE (PE CINEVA): A da în judecată (pe cineva); v. A acţiona în judecată, A ACŢIONA LA MOMENTUL POTRIVIT: A interveni exact când trebuie. A ACŢIONA PE CINEVA ÎN JUDECATĂ: A depune o plângere la tribunal împotriva cuiva; v. şi A acţiona pe cineva în justiţie. A ACŢIONA PE CINEVA ÎN JUSTIŢIE: A depune o plângere Ia tribunal împotriva cuiva; v. A acţiona pe cineva în judecată, A ACŢIONA PE CONT PROPRIU: A face ceva din propria iniţiativă şi pe cheltuiala proprie,  ĂCŢION PE DOS: A face invers ca restul lumii. A ACŢIONA PE FAŢĂ: A face ceva la vedere, public, în faţa lumii. A ACŢIONA PE RĂSPUNDEREA LUI: A-şi asuma răspunderea pentru ceea ce face, A ACŢIONA PESTE CAPUL CUIVA: A nu ţine cont de părerea altuia. A ACŢIONA PROMPT: A face ceva la timp, fără nicio întârziere sau amânare. A ACŢIONA SPONTAN: A lucra cu precauţie, cu atenţie, cu grijă şi fără grabă. Ă ACUMULA EXPERIENŢĂ: A învăţa;  se instrui. A ACUZA PE NEDREPT (PE CINEVA): A atribui cuiva greşelile altora.  ADĂPOSTI DE PLOAIE: A acorda adăpost. A ADÂNCI O PROBLEMĂ: A încerca să clarifice unele lucruri; A căuta soluţii. A ADEMENI PE CINEVA CU VORBE DULCI: A minţi; A înşela minţind pe cineva. Ă ADMINISTRA CUIVA O BĂTAIE: A bate pe cineva; v. şi A administra cuiva o sfântă de bătaie; A administra o bătaie (cuiva); A administra o corecţie (cuiva); A administra o mantă de bătaie (cuiva). A ADMINISTRA CUIVA O SFÂNTĂ DE BĂTAJE: A bate zdravăn pe cineva; v. A administra cuiva o bătaie. Ă ADMINISTRA O BĂTIE (CUIVA) A bate pe cineva; v. A administra cuiva o bătaie. A ADMINISTRA O CORECŢIE (CUIVA) A bate pe cineva; v. A administra cuiva o bătaie. A ADMINISTRA O MAMĂ I>E BĂTAIE (CUIVA) A bate zdravăn pe cineva; v. A administra cuiva o bătaie. Ă ADMINISTRA O PROBĂ (jur.): A aduce, a folosi o probă într-un proces. Ă ADMITE CAZUL: A fi de acord. a accepta. A ADMITE CAZUL CĂ ...: A presupune; A admite; A accepta că... A ADMITE CĂ...: A permite să.... A ADMITE CEREREA (CUIVA): A aproba cererea cuiva. A ADMITE O RECLAMAŢIE: A accepta o reclamaţie; A fi de acord cu conţinutul unei reclamaţii. A ADMITE SCUZELE CUIVA: A scuza pe cineva; v. A accepta scuzele cuiva. A ADOPTA O ATITUDINE: A lua o poziţie; A~şi exprima dorinţa. A ADOPTA O ATITUDINE JUSTĂ: A lua o poziţie corectă; A se manifesta corect; v. şi A adopta o poziţie justă. A ADOPTA O HOTĂRÂRE: A aproba o hotărâre; A fi de acord cu o hotărâre. A ADOPTA O LINIE DE CONDUITĂ: A aproba anumite reguli de purtare, de atitudine. A ADOPTA O POZIŢIE JUSTĂ: A lua o poziţie corectă; A se manifesta corect; v. A adopta o atitudine justă. A ADOPTA O REZOLUŢIE: A aproba o rezoluţie. ; A ADOPTA PĂREREA CUIVA: A fi de acord cu cineva.'. A ADOPTA POLITICA DE...: A aproba, a fi de acord cu politica de.... .. A ADOPTĂ UN NOU PUNCT DE VEDERE (ÎN LEGĂTURĂ CU CEVA): A aproba, a stabili un nou punct de vedere faţă de ceva. A ADEPTĂ UN PROIECT DE LEGE; A aproba un proiect de lege. Ă ADOPTA UN PUNCT DE VEDERE: A aproba, a stabili un punct de vedere. V A ADORMI ADÂNC:! A adormi profund; v. şi A adormi buştean; A adormi ca mort; A adormi dus. A ADORMI BĂNUIELILE (CUIVA): A-V face să nu mai bănuiască; A-l determina să aibă încredere. A ADORMI BUŞTEAN: A adormi profund; v. A adormi adânc. A ADORMI CA MORT: A adormi profund; v. A adormi adânc. A ADORMI CA PĂMÂNTUL: A adormi profund; v. A adormi adânc. A ADORMI CONŞTIINŢA CUIVA: A face să devină nesimţit, necontrolat, iresponsabil. A ADORMI CU VORBE DULCI (PE CINEVA): A minţi, a înşela pe cineva; v, şi A adormi cu vorbe mieroase; A adormi pe cineva cu vorbe dulci. A ADORMI CU VORBE MIEROASE (PE CINEVA): A minţi, înşela pe cineva; v. A adormi cu vorbe dulci. A ADORMI DUS: A adormi profund; v. A adormi adânc. A ADORMI FOĂMEA: A mânca puţin; A potoli foamea. A ADORMI ÎNTRU DOMNUL: A deceda; a muri; v. A adormi mort.  ADORMI MORT: A deceda; A muri; v. şi A adormi întru Domnul; A adormi pe veci; A adormi pe vecie întru Domnul; A adormi somnul cel de pe urmă; A adormi somnul cel lung; A adormi somnul cel de veci; A adormi somnul de veci. A ADORMI PE CINEVA CU VORBE DULCI: A minţi, înşela pe cineva; v. A adormi cu vorbe dulci A ADORMI PE VECI iO A ADORMI PE VECI: A deceda; A muri; v. A adormi mort. A ADORMI PE VECIE INTRU DOMNUL: A deceda; A muri; v. A adormi mort. A ADORMI SOMNUL CEL DE PE URMĂ: A deceda; a muri; v, A adormi mori. A ADORMI SOMNUL CEL DE VECI: A deceda; a muri; v. A adormi mort. A ADORMI SOMNUL CEL LUNG: A deceda; a muri; v. A adormi mort. A ADORMI SOMNUL DE VECI: A deceda; a muri; v. A adormi mort A ADORMI VIGILENŢA (CUIVA): A distrage atenţia cuiva. A ADRESA COMPLIMENTE (CUIVA): A lăuda pe cineva; A vorbi frumos despre cineva. A ADRESA ; MULŢUMIRI (CUIVA): A mulţumi; A-şi exprima mulţumiri cuiva. A ADRESA O CRITICĂ (CUIVA): A critica pe cineva. A ADRESĂ O PLÂNGERE: A depune o recla-maţie; v. şi A adresa plângere, A compune o plângere; A compune plângere; A face o plângere; A face plângere; A redacta o plângere; A redacta plângere; A trimite o plângere; A trimite plângere. A ADRESA O SCRISOARE (CUIVA): A trimite cuiva o scrisoare. A ADRESĂ PLÂNGERE: A depune o recla-maţie; v. A adresa o plângere.  ADUCE AMINTE: A-i aminti. A ADUCE APA DUPĂ CE S-A STINS FOCUL: A face un lucru inutil. A ADUCE ARGUMENT: Ă argumenta; v. şi A aduce argumente. A ADUCE ARGUMENTE: A argumenta; v. A aduce argument. A ADUCE ARGUMENT ÎN FĂVOAREA CUIVA, A CEVA: A apăra, a sprijini pe cineva sau ceva cu noi argumente; v. şi A aduce argumente în favoarea cuiva sau a ceva. A ADUCE ARGUMENTE ÎN FAVOAREA CUIVA, A CEVA: A apăra, a sprijini pe cineva, sau ceva cu noi argumente; v. A aduce argument în favoarea cuiva sau a ceva. A ADUCE ASCULTARE: A se impune; A-i determina să-l asculte. A ADUCE BINE DIN CONDEI:; A vorbi cu eleganţă, cu fineţe; Ă scrie frumos, elegant, cu talent; A se descurca; A fi abil; v. şi A învârti condeiul; A o aduce bine din condei. A ADUCE CA PE TAVĂ: A-I servi cu ceva; A- i oferi ceva pe tavă; A-i da de-a gata. A ADUCE CEVA DIN PIATRĂ SEACĂ: A face imposibilul; A rezolva ceva cu mare efort; v. şi A aduce chiar din gaura de §arpe. A ADUCE CEVA DREPT PLOCON: A oferi ceva cuiva; A face cuiva un cadou; v. şi A aduce ceva plocon; A aduce plocon. A ADUCE CEVA ÎN DISCUŢIE: A aduce vorba; A pune în discuţie ceva. A ADUCE CEVA PLOCON: A oferi ceva cuiva; A face cuiva un cadou; v. A aduce ceva drept plocon.. A ADUCE CHIAR DIN GAURA DE ŞARPE: A face imposibilul; A rezolva ceva cu mare efort; v. A aduce ceva chiar din piatră seacă. A ADUCE CINSTE (CUIVA): A cinsti pe cineva. A ADUCE CU...: A semăna cu.... A ADUCE CU ANASÂNA (PE CINEVA): A aduce cu forţa pe cineva; v. şi A aduce cu cange. A aduce cu de-a sila; A aduce pe sus. A ADUCE CU CĂNGEA (PE CINEVA): A aduce cu forţa pe cineva; v. A aduce cu anasăna. Ă ADUCE CU CEVA: Ă semăna cu ceva. A ADUCE CU CINEVA: A semăna cu cineva. Ă ADUCE CU DE-A SILA (PE CINEVA): A aduce cu forţa pe cineva; v. A aduce cu anasăna. A ADUCE CU SILĂ PE CINEVA: A obliga pe cineva să vină. A ADUCE CU SINE: A veni cu cineva. A ADUCE DE DEPARTE: A semăna puţin cu cineva sau cu ceva. A ADUCE DE DEPÂRŢE CU...: A semăna ceva cu.... A ADUCE DESLUŞIRE: A clarifica, a lamuri, a desluşi; v. şi A aduce o lămurire; A da desluşire; A da desluşiri; A da lămurire; A da o desluşire; A da o lămurire. . A ADUCE DESLUŞIRI: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. A aduce o lămurire. ' '' A ADUCE DE UNDE O ŞTI (CEVA SAU PE CINEVA):. A face rost, a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. şi .-i aduce şi din pământ; A scoate de unde o şti; A scoate din fundul pământului; -.A scoate din iarba verde; A scoate din pământ1; A scoate din pământ şi din iarbă verde; A scoate şi din fundul pământului A scoate şi din pământ. A ADUCE DIN CONDEI: A motiva bine în scris.’ . A ADUCE DIN FUNDUL PĂMÂNTULUI: (CEVA SAU PE CINEVA): A face rost, a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. şi A aduce din pământ; A aduce din pământ din iarbă verde; A scoate de unde o şti. ,A ADUCE DIN PĂMÂNT (CEVA SAU PE Ci-NEV A): A face rost, a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. A aduce din fundul pământului. A ADUCE DIN PĂMÂNT, DIN IARBĂ VERDE (CEVA SĂU PE CINEVA): A face rost, a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. A aduce din fundul pământului. A ADUCE DIN VOPSEA: A acoperi ceva cu vopsea. A ADUCE DOBÂNDĂ: A produce profit, câştig. A ADUCE DOBÂNZI MARI: A produce profit, câştig mare. A ADUCE DOVEZI: A dovedi; A susţine prin dovezi; v. şi A aduce fapte; A aduce fapte în sprijinul unei afirmaţii. 11 A ADUCE LA PROCHIMEN A ADUCE DOVEZI CONVINGĂTOARE: A dovedi în mod convingător; A susţine prin dovezi convingătoare. A ADUCE DREPT JERTFĂ: A jertfi ; a face o jertfa. ·. .·■ A ADUCE ELOGII: A mulţumi; A-şi exprima public mulţumirea. A ADUCE FAPTE: A dovedi; A susţine prin dovezi, y. A aduce dovezi. A ADUCE FAPTE ÎN SPIJINUL ;UNEI AFIRMAŢII: A dovedi; A susţine prin dovezi; v. A aduce dovezi. A ADUCE FOLOS: A ; aduce câştig; A fi folositor; v. şi A aduce profit. A ADUCE GHINION: A fi nefast; A fi de rău augur; v. şi A aduce nenoroc; A purta ghinion; A purta nenoroc; A purta neşansa cuiva. A ADUCE ÎN DAR: A face un cadou; A oferi un cadou; v. şi A aduce plocon. A ADUCE ÎN DEZNĂDEJDE (PE CINEVA): A ului pe cineva; A dezamăgi profund pe cineva. A ADUCE ÎN FAŢA JUSTIŢIEI: A da în judecată pe cineva. A ADUCE ÎN IMPAS (PE CINEVA): A ruina, a distruge pe cineva; A aduce pagube mari cuiva.: A ADUCE lN MIJLOC (PE CINEVA SAU CEVA): A pune în centrul atenţiei pe cineva sau ceva, A ADUCE ÎN PLEASNA DE BICI (PE CINEVA): A biciui pe cineva; A insulta pe cineva. A ĂDUCE ÎN SAPĂ DE LEMN (PE CINEVA): A ruina, a distruge pe cineva; v. şi A aduce la sapă de lemn; A lăsa în sapă de lemn; A lăsa la sapă dc lemn. A ADUCE ÎN SĂVÂRŞIRE (înv.): A ;pune în aplicare; v. şi A aduce în săvârşit; A aduce întru săvârşire; A aduce la săvârşit; A aduce la săvârşire. A ADUCE ÎN SĂVÂRŞIT (înv.): A pune în aplicare; v. A aduce în săvârşire. A ADUCE ÎN SIMŢIRE (PE CINEVA):,A face pe cineva să-şi recapete cunoştinţa; A trezi pe cineva la realitate; v. şi A aduce la simţiri pe cineva. A ADUCE ÎN SIMŢIRI (PE CINEVA): A face pe cineva să-şi recapete cunoştinţa; A trezi pe cineva la realitate; v. şi A aduce la simţire (pe cineva). A ADUCE ÎN STARE:, A determina să facă ceva; A-l pune într-o situaţie activă; A-l face capabil. A ADUCE ÎN STARE DE SCLAVIE: A transforma pe cineva In propriu sclav. A ADUCE ÎNTRU ÎNDEPLINIRE: A pune în aplicare; A executa; v. şi A duce la împlinire; A duce la îndeplinire. A ADUCE ÎNTRU SĂVÂRŞIRE (înv.): A pune în aplicare; v. A aduce în săvârşire. A ADUCE ÎNTRU SĂVÂRŞIT (mv.J: A pune în aplicare; v. A aduce în săvârşire. A ADUCE JERTFĂ: A jertfi; A oferi o jertm; v. şi A aduce jertfe. A ADUCE JERTFĂ IDOLILOR: A'jertfi; A oferi o jertfă idolilor. A ADUCE JERTFE: A jertfi; A oferi o jertfă; v. A aduce jertfă. A ADUCE LA ACELAŞI NUMITOR: A judeca nediferenţiat; A egala în mod forţat; A pune de acord păreri diferite; v. şi A întoarce într-o numire, A ADUCE LA ASCULTARE: A face să-l asculte; A face ordine. A : ADUCE LA BRAZDĂ (PE CINEVA): A aduce pe drumul cel bun pe cineva. ;; A,· ADUCE. LA BUNA CUNOŞTINŢĂ: A ajuta, a face pe cineva să înţeleagă, să cunoască, să priceapă; v. şi A aduce la dreapta cunoştinţă. : A ADUCE LA CALE (PE CINEVA): A cuminţi pe cineva; A îndrepta purtarea cuiva; v. şi A aduce la calea cea bună. A ADUCE LA CALEA CEA BUNĂ (PE CINEVA): A cuminţi pe cineva: A îndrepta purtarea cuiva; v. A aduce la cale. A ADUCE LA CUNOŞTINŢA -(CEVA, CUIVA): A informa pe cineva despre ceva; A în-cunoşdnţa pe cineva; v. şi A aduce la cunoştinţă. A ADUCE LA CUNOŞŢINŢA PUBLICA: A face public; A .publica. '., A . ADUCE LA CUNOŞTINŢĂ (CEVA, CUIVA): A informa pe cineva despre ceva; A încu-noşdnţa pe cineva; .v, A aduce la cunoştinţa. A ADUCE LA DISPERAREJPE CINEVA):. A exaspera pe cineva; A face sâ-şipiardă controlul. A ADUCE LA DREAPTA CUNOŞTINŢĂ: A ajuta, a face pe cineva să înţeleagă, să cunoască, să priceapă; v. A aduce la buna cunoştinţă. . A ADUCE LA ÎMPLINIRE: A pune: în aplicare; A executa; v. A duce întru îndeplinire. A ADUCE LA ÎNDEPLINIRE:,; A^pune în aplicare; A executa; v.A duce întru îndeplinire, A ADUCE LA LĂCAŞUL DE VECI (PE CINEVA): A înmormânta pe cineva. ·,, A ADUCE LA MASĂ|CEVA: Ă; servi^meseni-lor o mâncare sau o băutură; v. şi A duce la masă. A ADUCE LA MASĂ PE CINEVA: A invita pe cineva la masă; A oferi cuiva mâncare şi băutură. A ADUCE LA MIJLOC (PE CINEVA SAU CEVA): A plasa în centru, la mijloc; A discuta despre cineva sau ceva; v. şi A pune în mijloc. A DUCE LA MORMÂNT (PE CINEVA): A provoca moartea cuiva. A ADUCE LA NAS: A oferi direct cuiva ceva; A-i pune în faţă ceva cuiva. A ADUCE LA NUMITOR COMUN: A pune de acord; A anula conflictul; v. şi A duce la un numitor comun. A ADUCE LA POTECĂ (PE CINEVA) (reg.): A duce pe calea cea bună, a îndrepta purtarea cuiva; v. şi A duce la prochimen. A ADUCE LA PROCHIMEN (PE CINEVA) (înv.): A duce pe calea cea bună, a îndrepta purtarea cuiva. A ADUCE LA PUNCTUL SĂU DE VEDERE 12 A ADUCE LA PUNCTUL SĂU DE VEDERE: A-l convinge, a-I obliga să cadă de acord, să accepte un punct de vedere nou. A ADUCE LA REALITATE (PE CINEVA): A determina pe cineva să vadă adevărata faţă a lucrurilor; v. şi A chemata realitate; A readuce la realitate. A ADUCE LA SAPĂ DE LEMN (PE CINEVA): A ruina, a distruge pe cineva; v. A aduce în sapă de lemn. A ADUCE LA SĂVÂRŞIRE {Înv.}: A pune în aplicare; v. A aduce în săvârşire. A ADUCE LA SVĂRŞIT (în.): A pune în aplicare; v. A aduce în săvârşire. A ADUCE LA UN NUMITOR COMUN: A pune de acord; A anula conflictul; v, A duce la numitor comun. A ADUCE LA VIAŢĂ (PE CINEVA): A înviora, a trezi la realitate pe cineva. A ADUCE LA VORBA LUI: A-i face să recunoască că a avut dreptate. Ă ADUCE LA ZI:  pune la punct; A actualiza.' A ADUCE LĂMURIRE: A clarifica, alămuri, a desluşi; v, şi A aduce lămuriri; A aduce o lămurire; A da lămurire; A da lămuriri; A veni cu desluşire; A veni cu desluşiri; A veni cu lămurire; A veni cu lămuriri; A veni cu o lămurire, A ADUCE LĂMURIRI: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. A aduce lămurire. A ADUCE LUMINA {ÎNTR-0 CHESTIUNE): A lămuri, a limpezi o chestiune. A ADUCE MARTORI: A susţine cu martori. A ADUCE MULŢUMIRE (CUIVA): A mulţumi cuiva; A-şi exprima mulţumirile faţă de cineva; v. şi A aduce mulţumirea; A aduce mulţumiri; A aduce mulţumirile. A ADUCE MULŢUMIREA; (CUIVA): A mulţumi cuiva; A-şi exprima mulţumirile faţă de cineva; v. A aduce mulţumire. A ADUCE MULŢUMIRI (CUIVA): A mulţumi cuiva; A-şi exprima mulţumirile faţă de cineva; v. A aduce mulţumire. A ADUCE MULŢUMIRILE (CUIVA): A mulţumi cuiva; A-şi exprima mulţumirile faţă de cineva; v. A aduce mulţumire. A ADUCE NENOROC: A fi nefast; A fi de rău augur; v. A aduce ghinion. A ADUCE NENOROCIRE: A fi nefast; A fi de rău augur; v. A aduce ghinion. A ADUCE NEPLĂCERI: A face, a provoca necazuri. A ADUCE NORĂ PE CUPTOR: A se însura. A ADUCE NOROC: A fi de bun augur; v. şt A purta noroc. A ADUCE O ATINGERE: A jigni, a insulta pe cineva; A cauza prejudicii morale cuiva. A ADUCE O DESLUŞIRE: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. A aduce lămurire. A ADUCE O ÎNVINUIRE CUIVA: arunca vina pe cineva; A face pe cineva vinovat. A ADUCE O JIGNIRE CUIVA: A jigni, a insulta pe cineva. A ADUCE O LĂMURIRE: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. A aduce lămurire. A ADUCE O LUMINĂ ÎNTR-0 CHESTIUNE: A clarifica, a lămuri ceva. A ADUCE OMAGII: A slăvi, a omagia pe cineva; v. şi ,4 aduce un omagiu. A ADUCE O MĂRTURIE: A oferi dovezi;  dovedi ceva. A ADUCE O OFENSĂ: A ofensa; A Jigni pe cineva. A ADUCE O VESTE CUIVA: A v^ni cu o noutate, cu o ştire »nouă; v, şi A aduce veste. A ADUCE PAGUBĂ: A provoca o pierdere; A păgubi pe cineva. A ADUCE PAROLA: A cadea la învoială; v. şi A bate parola. A ADUCE PÂRGĂ (PE CINEVA SAU PE CEVA): A aduce prinos pe cineva sau ceva. A ADUCE PE BRAZDĂ (PE CINEVA): A reeduca; A corecta purtarea, atitudinea cuiva; A face să se îndrepte; A-I îndrepta pe calea cea bună; v, şi A duce pe calea cea bună; A aduce pe calea cea dreaptă; A aduce pe drumul bun; A aduce pe drumul cel bun. A ADUCE PE CALEA CEA: :BUNĂ (PE CINEVA): A reeduca; A corecta purtarea, atitudinea cuiva; A face să se îndrepte; A-l îndrepta pe calea cea bună; v. şi A aduce pe brazdă (pe cineva). Ă ADUCE PE CALEA CEA DREAPTĂ (PE CINEVA): A reeduca; A corecta purtarea, atitudinea cuîva; A face să se îndrepte; A-l îndrepta pe calea cea bună; v. şi A duce pe brazdă (pe cineva). : A ADUCE PE CAPUL CUIVA (PE CINEVA): A obliga pe cineva să întreţină persoana adusă. A ADUCE PE DRACU CU LĂUTARI ÎN CASĂ: A se însura; v. şi A aduce pe dracu în casă. A ADUCE PE DRACU ÎN CASĂ: A se însura; v. A aduce pe dracii cu lăutari în casă. ;i A ADUCE PE DRUMUL BUN (PE CINEVA): A reeduca; A corecta purtarea, atitudinea cuiva; A face să se îndrepte; A-I îndrepta pe calea cea bună; v. A aduce pe brazdă (pe cineva). A ADUCE PE DRUMUL CEL BUN (PE CINEVA): A reeduca; A corecta purtarea, atitudinea cuiva; A face să se îndrepte; A-l îndrepta pe calea cea bună; v. A aduce pe brazdă (pe cineva). A ADUCE PE LUME: A naşte.: L A ADUCE PE LUME UN COPIL·: A naşte un copil. A ADUCE PE SUS (PE CINEVA): A aduce cu forţa pe cineva; v. A aduce cu anasâna. A ADUCE PE TAPET: A aduce în discuţie; A fi la ordinea zilei; v. şi A pune pe tapet; A pune pe tapet o chestiune, un subiect; A veni pe tapet. A ADUCE PE TAVĂ: A oferi de-a gata. A ADUCE PLOCON (PE CINEVA, CEVA): A face, a oferi cadou pe cineva sau ceva; v. A aduce în dar. 13 A AFLA CEVA DIN GURA CUIVA A ADUCE PROBE: A depune dovezi noi într-un proces, . A ADUCE PROFIT: A aduce câştig; A fi folositor; v. A aduce folos. A ADUCE RUGĂ: A se ruga; A se închina; v. şi A aduce rugăciune; A aduce rugăciuni; A da rugă; A da rugăciune; A da rugăciuni; A face rugă; A face rugăciune; A face rugăciuni; A fi în rugă; A fi în rugăciune; A înălţa rugă; A înălţa rugăciune; A înălţa rugăciuni; A sta în rugăciune; A sta la rugă; A-şi face ruga; A-şi face rugăciunea; A-şi face rugăciunile; A-şi face rugile. A ADUCE RUGĂCIUNE: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. A ADUCE RUGĂCIUNI: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. A ADUCE SUPĂRARE CUIVA: A supăra, a necăji pe cineva; v, şi A aduce supărări cuiva. A ADUCE SUPĂRĂRI CUIVA: A supăra, a necăji pe cineva; v. A aduce supărare cuiva. A ADUCE ŞI DIN FUNDUL PĂMÂNTULUI: (CEVA SAU PE CINEVA): A face rost, a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. şi A scoate de unde o şti. A ADUCE ŞI DIN PĂMÂNT (CEVA SAU PE CINEVA): A face rost, a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. A aduce de unde o şti. A ADUCE ŞI LAPTE DE PASĂRE: A oferi toate bunătăţile. A ADUCE TOT PUI DE PUPĂZĂ: A nu aduce nimic nou. A ADUCE TOTUL PE GLUMĂ: A nu putea fi serios; A glumi peste măsură. \ A ADUCE UN AFRONT CUIVA: A se opune cuiva; A fi de altă părere. v A ADUCE UN BENEFICIU (CUIVA): A oieri un câştig; A oferi un av ntaj A ADUCE UNELI ÎMBUNĂTĂŢIRI: A face unele remedieri. A ADUCE UN OMAGIU CUIVA: A slăvi, a omagia pe cineva; v. A aduce omagii. A ADUCE UN PREJUDICIU (CUIVA):; A prejudicia pe cineva. A ADUCE UN PRINOS CUIVA: A aduce un avantaj cuiva. A ADUCE UN ULTIM OMAGIU: A-şi lua adio de la o persoană decedată, A ADUCE VESTE: A veni cu o noutate, cu o ştire nouă; v. A aduce o veste. A ADUCE VIAŢA UNDEVA: A învia; A învi-gora; A trezi la viaţă. A ADUCE VORBA (DESPRE CEVA SAU CINEVA); A deschide discuţia despre ceva sau cineva; A orienta discuţia spre ceva sau cineva; v. şi A deschide vorba (despre ceva sau cineva). A ADULMECA O PRIMEJDIE: A presimţi un pericol. A ADULMECA VÂNATUL: (Despre câini) A simţi vânatul în apropiere. A ADUNA BANI ALBI PENTRU ZILE NEGRE: A face economii pentru cheltuieli neprevăzute. A ADUNA BOB CU BOB: A nu risipi nimic; A aduna totul; A strânge avere încetul cu încetul, A ADUNA BUCATELE: A strânge recolta. A ADUNA CU ACUL ŞI A RISIPI CU LOPATA: Mai mult cheltuieşte decât poate economisi; v. şi A aduna cu acul şi a risipi cu sacuL A ADUNA CU ACUL ŞI A RISIPI CU SACUL: Mai mult cheltuieşte decât poate economisi; v. A aduna cu acul şi a risipi cu lopata. •■A ADUNA CU FĂRAŞUL (PE CINE VA) (fam.): A snopi în bătaie; A bate măr pe cineva; v. şi A aduna pe făraş; A strânge cu făraş; A strânge pe făraş. A ADUNA DE JOS: A ridica de jos; A ajuta să progreseze; A ajuta. A ADUNA; DE PE DRUMURI (PE CINEVA): A-I readuce acasă; A-l pune pe treabă. A ADUNA DOI ŞI. CU DOI: A face economii mici; a aduna puţin câte puţin. A ADUNA DOVEZI: A strânge probe. : A ADUNA FONDURI: A strânge bani. : A ADUNA GÂNDURILE: A se aduna; :A cugeta; A se gândi la problemele sale. A ADUNA:LA UN LOC: A pune unul lângă altul.:. .:·. A ADUNA PE FĂRAŞ (PE CINEVA) (fam ): A snopi în bătaie; A bate măr pe cineva; v. A aduna cu făraş (pe cineva). A AERISI O CAMERĂ: A deschide geamurile la cameră. A AFIRMA SUS ŞI TARE: A susţine cu tărie; Anuseiăsa. A:. AFIŞA , REZULTATELE: A: face; .publice rezultatele. A AFIŞA UN DISPREŢ SUVERAN: A dispreţul pe cineva în mod public. : A AFIŞA UN DISPREŢ TOTAL: A-şi manifesta public dispreţul total faţă de cineva. A AFLA AC DE COJOCUL CUiyA: A găsi un mijloc plauzibil de a îndrepta pe cineva; A se răzbuna pe cineva; A i-o face cuiya; v, şi A afla ac pentru cojocul cuiva; A avea ac de cojocul cuiva; A avea ac pentru cojocul cuiva,; A gasi ac de cojocul cuiva; A găsi ac pentru cojocul cuiva. A AFLA AC PENTRU COJOCUL CUIVA: A găsi un mijlcc plauzibil de a îndrepta pe cineva; A se răzbuna pe cineva; A i-o face cuiva; v. A afla ac de cojocul cuiva. A AFLA CASA PUSTIE: A nu găsi pe nimeni în casă. A AFLA CE ARE CINEVA ÎN GUŞĂ: A afla secretul cuiva; A da de tainele cuiva, A AFLA CE-I ŞI CUM E: A fi informat despre ceva; v. şi A afla ce şi cum; A şti ce-i şi cum e; A şti ce şi cum. A AFLA CE ŞI CUM: A fi informat despre ceva; v. A afla ce-i şi cum e. A AFLA CEVA DIN GURA CUIVA: A afla direct de ia cineva; A-i spune cineva personal. : A AFLA CHIP 14 A AFLA CHIP: A găsi o soluţie; A găsi mijlocul de a...; v. şi A afla chip şi cale. A AFLA CHIP ŞI CALE: A găsi o soluţie; A găsi mijlocul de a.v. A afla chip. A AFLA CLENCIUL: A găsi rezolvare; A descurca o neclaritate. A AFLA CODIŢA CUIVA: A da de intervenţia, de amestecul secret al cuiva. A AFLA CU CALE: A fi nimerit, potrivit, just, bine; A aprecia că este cazul; v. şi A afla de cuviinţă; A crede cu cale; A crede de cuviinţă; A fi cu cale; A găsi eu bine; A găsi cu cale; A găsi de cuviinţă; A socoti cu cale; A socoti de cuviinţă. • A AFLA DE CUVIINŢĂ: A socoti nimerit, potrivit, just, bine; v. A afla cu calc. A AFLA DE LA ALTUL: A-i spune altcineva. A AFLA DE ŞTIREA (CUIVA): A avea informaţii despre cineva;  avea în grijă pe cineva; v. şi A-i afla cuiva de ştire; A-i pi de ştire (cuiva); A-i şti ştire (cuiva); A şti de ştire (cuiva). A AFLA DOP LA CEVA: A opri ceva; A pune capăt la ceva. A AFLA GROŞ PE GROŞ: A descoperi comori; A descoperi averi nemăsurabile. A AFLA GUSTUL A CEVA: A începe să-i placă ceva v. şi A da de gustul a ceva. A AFLA HANDÂCUL BĂIEŢILOR: A afla, a pricepe felul de a fi al băieţilor. A AFLA HAR ÎNINTEA CUIVA (înv.): A beneficia de bunăvoinţa cuiva. A AFLA ÎN SECRET: A i se spune pe ascuns. A AFLA ÎN TREACĂT: A afia din întâmplare. A AFLA O CODIŢĂ CUIVA: A-i găsi cusururi cuiva. A AFLA OFUL (CUIVA): A afla dorul, dorinţa, suferinţa cuiva. A AFLA SAŢ (înv., pop.): A se putea sătura; A fi mulţumit cu ce are; v. şi A afla saţ de...; A afla sat la...; A avea saţ; A vedea saţ. A AFLA SEAMA CUIVA: A şti cum să se poarte cu cineva. A AFLA SPINII ÎN COLEŞĂ: A da de intrigi, de uneltiri, de piedici. A AFLA ŞI TÂRGUL ŞI ŢARA: A afia toată lumea; v. şi A afla târgul şi ţara. A AFLA TÂRGUL ŞI ŢARA: A afla toată lumea; v. A afla şi târgul şi ţara. A AFLA TOATE DEDESUBTURILE: A da de secretele, de acţiunile, de intenţiile tainice; v. şi A afla de toate tertipurile. A AFLA TOATE TERTIPURILE: A da de secretele, de acţiunile, de intenţiile tainice; v. A afla de toate dedesubturile. A AFLA UN LEAC PENTRU CEVA, CINEVA: A găsi o soluţie;  găst o cale de rezolvare. A AGĂŢA O FATĂ: A-şi face o prietenă. A AGĂŢA O FUSTĂ: A se împrieteni cu o femeie. A AGITA O IDEE: A dezbate o idee. A AJUNGE BANUL CÂT ROATA CARULUI: A se scumpi banul. A AJUNGE BINE: A avea o situaţie bună. A AJUNGE CAL DE OLAC: A fi extrem de solicita; A fi trimis în toate părţile; v. şi A ajunge cal de poştă; A fi cal de olac; A jî cal de poştă. A AJUNGE CAL DE POŞTĂ: A fi extrem de solicita; A fi trimis în toate părţile; v. A ajunge cal de olac. A AJUNGE CAL DE TRAMVAI: A fi pus la munci grele; v. şi A fi cal de tramvai. A AJUNGE CA NIMENI ALTUL: A ajunge rău; A sărăci; v. şi vi ajunge ca vai de lume, A AJUNGE CA NIMENI DE PE LUME: A ajunge rău de tot. A AJUNGE CA O SCOICĂ: A slăbi'foarte mult; A deveni numai piele şi oase. A AJUNGE CA VAI DE CAPUL LUI (fam.): A-i merge pesie măsură de rău. A: AJUNGE CA VÂIDE EL (fam.): Ă ajunge un nenorocit. A AJUNGE CA VAI DE LUME A ajunge rău; A sărăci; v. A ajunge ca vai de el. "A AJUNGE CA VĂI m:MAMA:Uh(jam.): A ajunge să-i plângi de milă. A AJUNGE CÂRPA DE ŞTERS PRAFUL: A ajunge un om de nimic. A AJUNGE CEVA I)E SPERIAT: A ajunge un om periculos. A AJUNGE CEVA; ÎN VIAŢĂ:;-A ; face o carieră frumoasă; v. şt A ajunge ceva la zilele lui. A AJUNGE CEVA LA URECHILE LUI: A afla câte ceva. A AJUNGE CEVA LA ZILELE LUI: A face o carieră frumoasă; v. /I ajunge ceva în viaţă. A AJUNGE COCÂRLĂ: A se cocoşa din cauza unei boli sau de bătrâneţe. A AJUNGE CRUCE NAMLAZ (pop:): (Despre soare) A ajunge în punctul cel mai înalt al bolţii. A AJUNGE CU BINE: A ajunge la destinaţie fără să i se ji întâmplat nimic rău. A AJUNGE CUŢITUL LA OS (CUIVA): A nu mai putea îndura;  ajunge la limita răbdării; v. şi A-i ajunge cuiva cuţitul la os; A-i ajunge cuţitul la gât; A-i ajunge cuţitul la os (cuiva);  ajunge focul la unghii; A ajunge funia de par; A ajunge funia la par. A AJUNGE DATOR VÂNDUT: A avea datorii mari." A AJUNGE DE ACORD: A se înţelege; A cădea de acord. A AJUNGE DE BASM: A ajunge de râsul lumii. A AJUNGE DE BATJOCURA LUMII: A-şi bate joc lumea de el; v. şi A ajunge de batjocură; A ajunge de clacă; A ajunge de dârvalâ. A AJUNGE DE BATJOCURĂ: A-şi bate joc lumea de el; v. şi A ajunge de batjocura lumii. A AJUNGE DE CLACĂ: A-şi bate joc lumea de el; v. şi A ajunge de batjocura lumii. A AJUNGE DE DÂRVALÂ: A-şi bate joc lumea de el; v. şi A ajunge de batjocura lumii. A AJUNGE DE GURA LUMII: A vorb: ’umea despre el; A fi bârfit, clevetit. 15 A AJUNGE FUNIA LA TUFIŞ A AJUNGE DE-I PLÂNGI DE MILĂ: A ajunge rău; Ă inspira milă; v. şi'A ajunge de milă. A AJUNGE DE JUCĂRIE:; A fî tratat fară respect.'''' A AJUNGE DE LA DRACU LA TATĂ-SĂU: A ajunge de Ia un rău mai mic la altul mai mare. A AJUNGE DE LA MOARA LA MORIŞCĂ: A decădea; A da înapoi; v. şi A ajunge de la moara larâşniţă. Ă AJUNGE DE LA MOARĂ LA RÂŞNIŢĂ: A decădea; A da înapoi; v. A ajunge de la moara la morişcă. A AJUNGE DE MILĂ: A ajunge rău; A inspira milă; v. A ajunge de-iplângi de milă. A AJUNGE DE NOTORIETATE PUBLICĂ: A deveni cunoscut de toată lumea; A deveni celebru; V. şi A deveni de notorietate publică; A fi de notorietatea publică. Ă AJUNGE DE OCARA LUMII: A se compromite; v. şi A rămâne de ocară. A AJUNGE DE OCARA: A se compromite; v. A rămâne de ocara lumii. A AJUNGE DEPARTE: A reuşi în viaţă. A AJUNGE DE PLÂNS: A ajunge rău de tot; v. şi A ajunge de plânsul luinii. A AJUNGE DE PLÂNSUL LUMII: A ajunge rău de tot; v. A ajunge de plâns. A AJUNGE DE POMANĂ: A se ieftini foarte mult; A deveni cerşetor. A AJUNGE DE POMANA LUMII: A ajunge cerşetor; A se ieftini; v. şi A ajunge de pomană. A AJUNGE DE POMANĂ: A ajunge cerşetor; A se ieftini; v. A ajunge de pomana lumii. A AJUNGE DE POMINA LUMII (fam.): A se face de râs; Ă deveni proverbial; v. şi A ajunge de pomina lumii; A fi de pomină; A fi de pomina lumii; A rămâne de pomină; A rămâne de pomina lumii; A se face de pomină; A se face de pomina Uimii Ă AJUNGE DE POMINĂ (fam): A se face de râs; A deveni proverbial; v. şi A ajunge de pomina lumii. A AJUNGE DE POVESTE (pop., jhinj): A deveni cunoscut; A-i merge vestea; A se face de râs; v. şi A fi de poveste; A fi întru poveste; A rămâne de poveste; A se face de poveste. A AJUNGE DE RÂS: A fi de batjocură; A se compromite; v. şi A ajunge de râs şi de ocară; A ajunge de râsul câinilor; A ajunge de râsul copiilor; A ajunge de râsul curcilor; A ajunge de râsul lumii; A ajunge de râsul satului; A ajunge de râsul târgului; A face de râs; A face de râs şi de ocară; A face de râsul câinilor; A face de râsul curcilor; A face de râsul lumii; A face de râsul satului; A face de râsul târgului; A fi de ocară; A fi de râs şi de ocară; A fi de râsul câinilor; A fi de râsul ciorilor; A fi de râsul dracului; Ă fi de râsul lumii; A fi de râsul satului; A fi de râsul târgului; A lăsa de ocară; A lăsa de râs şi de ocară; A rămâne de râs; A rămâne de râs şi de ocară; A rămâne de râsul câinilor; A rămâne de râsul curcilor; A rămâne de râsul lumii; A rămâne de râsul satului; A rămâne de râsul târgului; A se face de râs; A se face de râs şi de ocară; A se face de râsul câinilor; A se face de râsul curcilor; A se face de râsul lumii; A se face de râsul satului; A se face de râsul târgului; A se lăsa de ocară; A se lăsa de râs şi de ocară. A AJUNGE DE RÂS ŞI DE OCARĂ: Ă fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A AJUNGE DE RÂSUL CÂINILOR: Ă fi de batjocură;  se compromite; v. A ajunge de râs, A AJUNGE DE RÂSUL COPIILOR: Ă fi cie batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A AJUNGE DE RÂSUL CURCILOR: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A AJUNGE DE RASUL LUMII: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A AJUNGE DE RÂSUL SATULUI: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs, A AJUNGE DE ;RĂŞUL TÂRGULUI: A. fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A AJUNGE DIN CAL MĂGAR: A se compromite; A decădea; v. şi A face din cal măgar; A face pe cineva din cal măgar. A AJUNGE DIN OM NEOM: Â-^l· pierde însuşirile de om normal; A se . nenoroci; A se distruge; v, şi A ajunge neom; A se face din om, neom; Ase face neom. A AJUNGE DIN POD ÎN GLOD: A ajunge din râu în mai rău. A AJUNGE I)IN SECURE TOPORIŞCA: A pierde din valoare; A decădea. Ă'AJUNGE:DINlURMĂiPE.CiNEVA): A recupera distanţa care îl separă de cineva; v. şi Aprinde din urmă (pe cineva). A AJUNGE FOARTE JOS: A decădea pe plan social sau economic; A deveni un om de nimic, A AJUNGE FUNIA DE PAR: A îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. şi A ajunge funia de stejar; A ajunge funia de ţăruş; A ajunge fun ia la par; A ajunge funia la stejar; A ajunge funia la ţăruş; A se apropia funia de par; A se apropia funia de stejar; A se apropia funia de tufiş; A se apropia funia la par; A se apropia funia la stejar; A se apropia funia la ţăruş; A se strânge funia de par; A se strânge funia de stejar; A se strânge funia de tufiş; A se strânge funia la par; A se strânge funia la stejar; A se strânge funia la tufiş. A AJUNGE FUNIA DE STEJAR: A îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. A AJUNGE FUNIA DE TUFIŞ: A îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. A ĂJUNGE;FUNIA'LA PAR: A; îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. A AJUNGE FUNIA 'LA STEJAR: A îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. A AJUNGE FUNIA LA TUFIŞ: A ajunge nimenea; A ajunge un om de nimic. A AJUNGE FUNIA LA ŢĂRUŞ 16 A AJUNGE FUNIA LA ŢĂRUŞ: A îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v.  ajunge funia de par. A AJUNGE ÎN CAP: A se termina; A se sfârşi. A AJUNGE ÎN CENTRUL ATENŢIEI: A ajunge o persoană importantă, apreciată, stimată. A AJUNGE ÎNCINS CU TEI: A ajunge sărac; A sărăci. A AJUNGE ÎN DOAGA COPIILOR: A fi lipsit de judecată; A fi sclerozat; A se prosti; v. şi A ajunge în mintea copiilor; A cădea în doaga copiilor; A cădea în doaga copilăriei; A cădea în mintea copiilor; A da în doaga copiilor; A da în mintea copiilor; A fi în doaga copiilor; A fi în mintea copiilor; A intra în mintea copiilor; "A intra în scutece. A AJUNGE ÎN DOAGA "CUIVA: A ajunge sluga cuiva; v. şi A ajunge la doaga cuiva. A AJUNGE ÎN DOAGA MORŢII: A-i fi via)a în pericol; A ajunge în pragul morţii; v. şi A ajunge la doaga morţii. A Ajunge în fruntea bucatelor: a fi şef peste toţi. A AJUNGE ÎN GHEARA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. şi A ajunge în ghearele cuiva; A ajunge în laba cuiva; A ajunge în labele cuiva; A ajunge în mâna cuiva; A ajunge în mâinile cuiva; A ajunge în voia cuiva; A ajunge la gheara cuiva; A ajunge la ghearele cuiva; A ajunge la laba cuiva; A ajunge la mâna altuia; A ajunge la mâinile cuiva; A ajunge la voia cuiva; A ajunge pe ghearele cuiva; A ajunge la mâna altuia; A ajunge pe gheara cuiva; A ajunge pe ghearele cuiva; A ajunge pe laba cuiva; A ajunge pe labele cuiva; A ajunge pe mâinile cuiva; A ajunge pe mâna cuiva; A ajunge pe voia cuiva; A cădea în gheara cuiva; A cădea în ghearele cuiva; A cădea în laba cuiva; A cădea în labele cuiva; ; A cădea în mâinile cuiva; A cădea în mâna cuivaA cădea în voia cuiva;A cădea la gheara cuiva; ; A cădea la ghearele cuiva; A cădea la hiba cuiva; A cădea la labele cuiva; A cădea la mâna cuiva; A cădea pe ghearele cuiva; A cădea pe laba cuiva; A cădea pe labele cuiva; A cădea pe mâinile cuiva; A cădea pe mâna cuiva; A cădea pe voia cuiva; A-i cădea în gheară cuiva; A-i cădea în laba cuiva; A-i cădea în labele cuiva; A-i cădea în mâini cuiva; A-i cădea în mână cuiva; A-i cădea la gheară cuiva; A-i cădea la laba cuiva; A-i cădea la mână cuiva;; A-i pica la mână cuiva; A intra în gheara cuiva; A intra în ghearele cuiva; A intra în laba cuiva; A intra în labele cuiva; A intra în mâinile cuiva; A intra în mâna cuiva; A intra în voia cuiva; A intra în voie cuiva; A intra la gheara cuiva; A intra la ghearele cuiva; A intra la laba cuiva; A intra la labele cuiva; A intra la mâna cuiva; A intra la mâinile cuiva; A intra pe gheara cuiva; A intra pe ghearele cuiva; A intra pe laba cuiva; A intra pe labele cuiva; A intra pe mâna cuiva; A intra pe mâinile cuiva; A intra pe voia cuiva; A-i pica în gheară cuiva; A-i pica în laba cuiva; A-i pica în mână2 cuiva; A-i pica la gheară cuiva; A-i pica la laba cuiva; A încăpea în gheara cuiva; A încăpea în ghearele cuiva; A încăpea m laba cuiva; A încăpea în labele cuiva; A încăpea în mâinile cuiva; A încăpea în mâna cuiva; A încăpea în voia cuiva; A încăpea la gheara cuiva; A încăpea la gh carele cuiva; A încăpea la laba cuiva; A încăpea la labele cuiva; A încăpea la mâinile cuiva; A încăpea la mâna cuiva; A încăpea la voia cuiva; A încăpea pe gheara cuiva; A încăpea pe ghearele cuiva; A încăpea pe laba cuiva; A încăpea pe labele cuiva; A încăpea pe mâinile cuiva; A încăpea pe mâna cuiva; A încăpea pe palma cuiva; A încăpea pe palmele cuiva; A încăpea pe voia cuiva; A nimeri în gheara cuiva; A nimeri în ghearele cuiva; A nimeri în laba cuiva; A nimeri în labele cuiva; A nimeri în mâinile cuiva; A'nimeri în mâna cuiva; A nimeri în voia cuiva; A nimeri la gheara cuiva; A nimeri la ghearele cuiva; A nimeri la laba cuiva; A nimeri la labele cuiva; A nimeri la mâinile cuiva; A nimeri la voia cuiva; A nimeri pe gheara cuiva; A nimeri pe ghearele cuiva; A nimeri pe laba cuiva; A nimeri pe labele cuiva; A nimeri pe mâinile cuiva; A nimeri pe mâna cuiva;A nimeri pe voia cuiva; A pica în gheara cuiva; A pica în ghearele cuiva; A pica în laba cuiva; A pica in labele cuiva; A pica în mâinile cuiva; A pica în labele cuiva; A pica în mâinile cuiva; A pica în mâna cuiva; A pica în palma cuiva; A pica în palmele cuiva; A pica în voia cuiva; A pica la gheara cuiva; A pica la ghearele cuiva; A pica la laba cuiva; A pica la labele cuiva; A pica la mâinile cuiva; A pica la mâna cuiva; A pica la palma cuiva; A pica la palmele cuiva; A pica la voia cuiva; A pica pe gheara cuiva; A pica pe ghearele cuiva; A pica pe laba cuiva; A pica pe labele cuiva; A pica pe mâinile cuiva; A pica pe mâna cuiva; A pica pe palma cuiva; A pica pe palmele cuiva; A pica pe voia cuiva', A AJUNGE ÎN GHEARELE CUIVA: A ajunge ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, in stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. ă::Ajunge în graţiile cuiva: a fi apreciat de cineva; A fi sub proiecţia cuiva. A AJUNGE ÎN GURA LUMII: A-I discuta lumea în mod negativ; A-l vorbi lumea de rău; A fi criticat de lume. A AJUNGE ÎN FRUNTE: A fi cel mai bun;  conduce ceva sau pe cineva. A AJUNGE ÎN HAI NE-HAI: A ajunge râu de tot. A AJUNGE ÎN IMPAS: A fi în dificultate; A fi la ananghie; v. şi A ajunge în încurcătură; A ajunge la încurcătură; A fi în impas; A fi în încurcătură. A AJUNGE ÎN ÎNCURCĂTURĂ: A fi în dificultate; A fi la ananghie; v. A ajunge în impas. A AJUNGE ÎN LABA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. 17 A AJUNGE LA COVRIGI A AJUNGE ÎN LABELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v, A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE ÎN LEMNUL LUI: A sta în sicriu. A AJUNGE ÎN MÂINI BUNE: A ajunge în mâini sigure; A avea parte de o îngrijire atentă; v. şi A ajunge pe mâini bune. A AJUNGE ÎN MÂINILE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE ÎN MÂNA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara (cuiva); A cădea în mreje (cuiva). A AJUNGE ÎN MINTEA COPIILOR: A fi lipsit de judecată; A fi sclerozat; v. şi A ajunge în doaga copiilor. A AJUNGE ÎN OŢELELE PUŞTII: A ieşi în bătaia puştii; v. şi A se duce în oţelele puştii; A. ieşi în oţelele puştii, A AJUNGE ÎN PIELEA CUIVA: A ajunge rău; A simţi necazurile, durerile altuia» A AJUNGE ÎN PREAJMA: A fi pe aproape. A AJUNGE ÎN PUTEREA CUIVA: A fi la dispoziţia cuiva; A avea posibilitatea să; A depinde de cineva; v. şi A fi în puterea cuiva1; A rămâne în puterea cuiva; A sta în putere cuiva; A sta în puterea cuiva; A sta în puteri cuiva. A AJUNGE ÎN SAPĂ DE LEMN: A se ruina; A se distruge; A sărăci foarte mult; v. şi A ajunge la sapa de lemn; A se vedea în sapă de lemn; A se vedea la sapă de lemn. A AJUNGE ÎNTRE BAROS ŞI ILĂU: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. şi A ajunge între baros şi nicovală; A ajunge între ciocan şi nicovală; A ajunge între ilău şi nicovală; A fi între baros şi ilău; A fi între baros şi ilău; A fi între ciocan şi ilău; A fi între ciocan şi nicovală, A se afla între baros şi nicovală; A se afla între ciocan şi nicovală; A se afla între ilău şi nicovală; A se găsi între baros şi nicovală; A se găsi între ciocan şi nicovală; A se găsi între Hau şi nicovală; A sta între baros şi nicovală; A se vedea între baros şi nicovală; A se vedea între ciocan şi nicovală; A se vedea între ilău şi nicovală; A sta între baros şi nicovală; A sta între ciocan şi nicovală; A sta între ilău şi nicovală; A se vedea între baros şi ilău; A se vedea între baros şi nicovală; a se vedea între ciocan şi ilău; a se vedea între ciocan şi nicovală. A AJUNGE ÎNTRE BAROS ŞI NICOVALĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi Ia strâmtoare; v. A ajunge între baros şi ilău, A AJUNGE ÎNTRE CIOCAN ŞI ILĂU: A fi într-o situaţie critică; A fi 3a strâmtoare; v. A ajunge între baros şi ilău. A AJUNGE ÎNTRE CIOCAN ŞI NICOVALĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi ilău. A AJUNGE ÎNTR-UN HAL FĂRĂ DE HAL: A ajunge într-o situaţie, Într-o stare dezolantă; v. şi A ajunge într-un hal fără hal; A fi într-un hal fără de hal; A fi într-un hal fără hal. A AJUNGE ÎNTR-UN HAL FĂRĂ HAL: A ajunge într-o situaţie, într-o stare dezolantă; v, A ajunge într-un hal fără de hal. A AJUNGE ÎNTR-UN IMPAS: A nu mai putea înainta; A stagna; A nu mai progresa. A AJUNGE ÎNTR-UN PUNCT: A atinge scopul dorit. A AJUNGE ÎNTR-UN PUNCT, MORT: A ajunge în impas; v. şi A ajunge la un punct mort; A se afla într-un impas; A, se ajla la un punct mort; A se găsi într-un impas; A se găsi la un punct mort. A AJUNGE ÎN VÂRFUL PIRAMIDEI; :A ajunge în fruntea ierarhiei; A parveni până Ia cea mai înaltă treaptă; v. şi A fî în vârjulpiramidei; A se afla în vârful piramidei A AJUNGEJN VOIA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, in stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE LA ABSURD: A nu mai cugeta; a nu mai judeca. A AJUNGE LA ADÂNCI BĂTRÂNEŢI: A îmbătrâni:foarte mult. A AJUNGE LA AMAN: A ajunge la strâmtoare; A avea nevoie de ajutor. ;;:Ă· AJUNGE :LA .. ANANGHIE:,. A: da de necazuri; A avea ghinion. A. AJUNGE LA APOGEU: A reuşi; A avea succes.. A AJUNGE LABANCA ACUZAŢILOR: A.fi socotit vinovat; A se afla în judecată; A fi judecat. A AJUNGE LA BĂTAIE: A sări la bătaie; A se bate... A AJUNGE LA BLANA: A sărăci foarte mult; A deveni calic; A nu mat avea decât scândurile patului. ■■ ■ ■ A AJUNGE LA BUNUL PLAC AL CUIVA: A ajunge la dispoziţia cuiva. y;.--; A AJUNSGE LA CALEA DE MIJLOC: A face nici ca mine, nici ca el ci undeva pe la mijloc. A AJUNGE LA CAPĂT: A nu mai rezista; A îl epu izat; v. şi .4 ajunge la capătul puterilor. A AJUNGE LA CAPĂTUL PUTERILOR: A nu mai rezista; A fi epuizat; v. A ajunge la capăt.. A AJUNGE LA CAPĂTUL RĂBDĂRII; A nu mai rezista; A nu mai suporta, A AJUNGE LA CLACĂ: A ajunge de batjacură. A AJUNGE LA CHEREMUL CUIVA: A a-junge la dispoziţia cuiva; v. şi A ajunge Ia discreţia cuiva. A AJUNGE LA COADA TIGĂIÎ: (Despre femei) A renunţa la locui de muncă şi a trece la treburile casnice ale familiei. A AJUNGE LA COCIOARVĂ (pop.): A ajunge la bătaie (cu cociorva). A AJUNGE LA COMPROMIS: A ceda; A găsi o cale de mijloc. A AJUNGE LA COVRIGI (jam.)\ A sărăci de tot. A AJUNGE LA CREANGA VERDE 18 A AJUNGE LA CREANGA VERDE: A se pricopsi; A izbândi. A AJUNGE LA CULMEA FERICIRII: A fi foarte fericit; A avea tot ce-i trebuie. A AJUNGE LA CUŢITE (CU CINEVA): A trăi rău cu cineva; A se duşmăni cu cineva; v. şi A fî la cuţite (cu cineva). A AJUNGE LA DESTINAŢIE: A sosi. A AJUNGE LA DESNĂDEJDE: A fi disperat; A pierde încredere în...; A nu mai avea nicio speranţă; A deveni pesimist, A AJUNGE LA DISCREŢIA CUIVA: A ajunge la dispoziţia cuiva; v. A ajunge la cheremul cuiva. A AJUNGE LA DISPERARE: A fi disperat; A dispera. A AJUNGE LA DOAGA CUIVA: A ajunge sluga cuiva; v. şi A ajunge în doaga cuiva. A AJUNGE LA DOAGA MORŢII: A-i fi viaţa în pericol; A ajunge în pragul morţii; v. A ajunge în doaga morţii. A AJUNGE LA DUDE: A sărăci tare de tot; A nu mai avea nimic. A AJUNGE LA FINIŞ: A ajunge la capăt; A da de sfârşit. A AJUNGE LA FUNDUL SACULUI: A termina proviziile; A sărăci de tot. A AJUNGE LA GHEARA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE LA GHEARELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE LA GIURUMEA: A ajunge de batjocură. A AJUNGE LA GUVERN: A prelua puterea (politică); v. şi A ajunge la putere; A veni la guvern; A veni la putere. A AJUNGE LA IDEEA CĂ...: A-i trece prin minte să.... A AJUNGE LA ÎNCURCĂTURĂ: A fi în dificultate; A fi la ananghie; v. A ajunge în impas. A AJUNGE LA LABA (CUIVA): A ajunge Ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE LA LABELE (CUIVA):  ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. /I ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE LA LIMAN: A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v. şi A ajunge la mal; A ajunge la un liman; A ajunge la un mal; A ajunge limanul; A ajunge malul; A atinge la liman; A atinge la un liman; A atinge limanul; A atinge malul; A ieşi la liman; A ieşi la mal; A ieşi la un liman; A ieşi la un mal. A AJUNGE LA LIMITA RĂBDĂRII: A nu mai putea suportă; A nu mai putea răbda; A o duce foarte greu. A AJUNGE LA LIMITĂ: A fi pe linia de jos; A o duce greu. A AJUNGE LA LULELE: A ajunge rău. A AJUNGE LA MAIDAN: A da de necazuri. A AJUNGE LA MAJORAT: A împlini 18 ani. A AJUNGE LA MAL: A scăpa de primejdie. A AJUNGE LA MARE PREŢ: A fi apreciat, căutat; v. şi A ajunge la preţ. A AJUNGE LA MARGINEA GROPII: A fi Ia un pas de moarte; v. şi A ajunge la marginea mormântului; A ajunge pe marginea gropii; A ajunge pe marginea mormântului; A fi pe marginea gropii; A ji pe margin ea mormântului; A se găsi pe marginea gropii; A se găsi pe marginea mormântului. A AJUNGE LA MARGINEA MORMÂNTULUI: A îl Ia un pas de moarte; v. A ajunge la marginea gropii. A AJUNGE LA MARGINEA PRĂPASTIE!: A fi îritr-o situaţie critică; A fi ameninţat de o mare primejdie; v. şi A ajunge pe marginea prăpastiei; A fi la marginea prăpastiei; A ji pe marginea prăpastiei; A se afla la mărginea prăpastiei; A se afla pe marginea prăpastiei. A AJUNGE LA MÂINILE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE LA MÂNA ALTUIA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE LA MÂNA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE LA MODĂ: A fi la modă; A deveni modem. A AJUNGE LA MUCURI DE ŢIGĂRI (fam.): A sărăci; A nu (mai) avea nici bani de ţigări.: A AJUNGE LA NAZARUL CUIVA: A depinde de cineva; A fi la cheremul cuiva. A AJUNGE LA: NEVOIE:: A, îmbătrâni;: A; sărăci; A avea nevoie de ajutor; v. şi A-l ajunge nevoile. ■.·, A AJUNGE LA .NIMIC: A ,nu-Lreuşi nimic; A nu obţine nimic. ·..... A AJUNGE LA NOTORIETATE PUBLICĂ: A deveni public. A; AJUNGE LA O : CONCLUZIE: A trage o concluzie; A-şi da seama. . ^'' A ,;ĂJUNGE LA O HOTĂRÂRE: A' lua o hotărâre; A trage o concluzie finală. V A AJUNGE LA O ÎNŢELEGERE (CU CINEVA): A se înţelege cu cineva, A cădea Ia o învoială cu cineva. A AJUNGE LA PEPENI (fam.): A face o afacere proastă; A nu reuşi; A sărăci; v. şi A ieşi la pepeni. A AJUNGE LA PERFECŢIUNE: A deveni perfect; A atinge perfecţiunea. A AJUNGE LA POANTĂ: A da de glumă; A glumi. A AJUNGE LA PRAGUL ALTORA: A cere milă. A AJUNGE LA PREŢ: A fi apreciat, căutat; v. A ajunge la mare preţ. A AJUNGE LA PUTERE: A prelua puterea (politică); v. A ajunge la guvern, i 19 A AJUNGE PE MÂINI BUNE A AJUNGE LA SAPĂ DE LEMN: A se ruina; A se distruge; A sărăci foarte muit; v. A ajunge în sapă de lemn. A AJUNGE LA SATURAŢIE: A nu mai putea suporta; A i se acri; A se satura. A AJUNGE LA SFADĂ: A ajunge Ia ceartă; A se certa. A AJUNGE LA SPARTUL TÂRGULUI: A întârzia; A sosi prea târziu. ; A AJUNGE LA STRÂMTOARE: A da de necazuri; a avea probleme. A AJUNGE LA TIBIŞIR: A -rămâne fără bani (la jocul de cărţi); A juca pe datorie. A AJUNGE LA TINICHEA: A se îmbăta; A ajunge lefter; v. şi A ajunge tinichea. A AJUNGE LA ŢINTĂ: Ă reuşi; Â-şi atinge scopul. A AJUNGE LA UN ACORD: A se înţelege; A cădea de acord. A AJUNGE LA UN COMPROMIS {CU CINEVA): A ajunge la o înţelegere (cu cineva). A AJUNGE LA UN LIMAN: A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v. /I ajunge la liman. A AJUNGE LA UN MAL: A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v. A ajunge la liman. A AJUNGE LA UN PUNCT MORT: A ajunge în impas; v. A ajunge intr-un punct mort. A AJUNGE LA UN REZULTAT: A reuşi; A se înţelege; A obţine ce a dorit. A AJUNGE LĂ URECHEA CUIVA: A auzi, a afla întâmplător (ceva, despre ceva); v. şi A ajunge la urechi (ceva, cuiva); A ajunge la urechile cuiva; A-i ajunge cuiva la urechi (ceva, cuiva). A AJUNGE LA URECHI (CEVA CUIVA): A auzi, a afla întâmplător (ceva, despre ceva); v. A ajunge la urechea cuiva. A AJUNGE LA URECHILE CUIVA: A auzi, a afla întâmplător (ceva, despre ceva); v. A ajunge la urechea cuiva. A AJUNGE LA UŞA STRĂINILOR: A sărăci; A nu mai avea nimic; A cerşi. A AJUNGE L VOIA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE LA VORBA CUIVA: A da dreptate cuiva; A înjelege cele spuse de cineva; v. şi A ajunge la vorbele cuiva. A AJUNGE LA VORBELE CUIVA: A da dreptate cuiva; A înjelege cele spuse de cineva; v. A ajunge la vorba cuiva. A AJUNGE LA VREME: A sosi ia timp; A nu întârzia. A AJUNGE LIMANUL: A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v. Ă ajunge la liman. A AJUNGE MALUL: A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v. A ajunge la liman. A AJUNGE MOFLUZ (înv.)'. A rămâne cu buzele umflate; A da faliment; v. şi A ieşi mofluz; A rămâne mofluz. A AJUNGE MURITOR DE FOAME:A o duce foarte greu; A nu mai avea ce mânca. A AJUNGE NEGHINA DE GRÂU: A ajunge de râsul lumii; A ajunge un om de nimic. A AJUNGE NEOM: A-şi pierde însuşirile de om normal; A se nenoroci; A se distruge; v. A ajunge din om neom. A AJUNGE OBRAZ: A ajunge o persoană însemnată. A AJUNGE O CĂZĂTURĂ: A ajunge o haimana;  fi în ultimul grad de degradare morală. A AJUNGE O MĂCIUCĂ LA UN CAR DE OALE: A distruge cu uşurinţă tot; A nu rezista unei forţe prea mari. ■i: A AJUNGE OTREP DE VASE: Ă ajunge nimenea; A ajunge un om de nimic. A AJUNGE PÂNĂ ÎN SC ARĂ MURGULUI: A nu se lăsa; A stărui până reuşeşti; v. şi A ajunge până la scara murgului; A se duce până în scara murgului; A se duce până la scara murgului. A AJUNGE PÂNĂ LA ADÂNCI BĂTRÂNEŢI: A trăi foarte mulţi ani; v. şi A trăi până la adânci bătrâneţi. A AJUNGE PÂNĂ LA SCARA MURGULUI: A nu se lăsa; A stărui până reuşeşti; v. A ajunge până în scara murgului. '■ A AJUNGE PE BANCA ACUZAŢILOR:A fi dat în judecată; a avea proces cu cineva; A fi acuzat. A AJUNGE PE CINEVA BĂUTURA: A se îmbăta. A AJUNGE PE CINEVA CU TÂRGUL: A cădea Ia învoială; A se învoi din preţ; v. şi A se ajunge cu târgul; A se ajunge cu târgul din preţ. A AJUNGE PE CINEVA DIN URMĂ: A reuşi; A avea succes; A întrece pe cineva. A AJUNGE PE DRUMURI: A rămâne fără nimic; A deveni sărac lipit pământului. A AJUNGE PE: GHEARA; (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE PE GHEARELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE PE LABA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE PE LABELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE PE MARGINEA GROPII: A fi Ia un pas de moarte; v. A ajunge la marginea gropii. A AJUNGE PE MARGINEA MORMÂNTULUI: A fi la un pas de moarte; v. A ajunge la marginea gropii. A AJUNGE PE MARGINEA PRĂPASTIEI: A fi într-o situaţie critică; A fi ameninţat de o mare primejdie; v. A ajunge la marginea prăpastiei. A AJUNGE PE MÂINI BUNE: A ajunge în A AJUNGE PE MÂINILE 20 mâini sigure; A avea parte de o îngrijire atentă; v. A ajunge în mâini bune. A AJUNGE PE MÂINILE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE PE MÂNA (CUIVA;: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE PE VOIA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A AJUNGE PIELE ŞI OS: A slăbi prea mult. A AJUNGE PREA DEPARTE: A depăşi limitele; A întrece graniţele. A AJUNGE RÂU: A decădea; A avea necazuri; A se îmbolnăvi. A AJUNGE SĂ FIE LA: MODĂ: A deveni modern. :, A AJUNGE SĂ-L PUI ÎN PRAŞTIE:A deveni insuportabil; A ajunge de nesuportat. ···.,;: A AJUNGE SĂ PRINDĂ MUŞTELE: A se ţicni; A înnebuni. A AJUNGE SĂ-ŞI NUMERE ZILELE: A şti că mai are puţine zile de trăit. A AJUNGE SĂ VADĂ MOARTEA CU OCHII: A trece prin mari necazuri; A învinge pericole mari. A AJUNGE SCOABĂ: A slăbi foarte tare; A deveni numai piele şi os. A AJUNGE SLUGA LA ARGAT: A ajunge rău de tot; v. şi A ajunge sluga la ntăgar. A AJUNGE SLUGA LA DÂRLOAGĂ: A cădea din lac în puţ; A fi sub ordinele unui om de .nimic,:, r; -v·;: A AJUNGE SLUGA LA MĂGAR: A ajunge rău de tot; v. A ajunge sluga la argat. A AJUNGE TIMPUL SĂ...: A fi momentul de...; A fi momentul să...; v, şi A ajunge vremea să... . A AJUNGE TINICHEA: A se îmbăta; A ajunge lefter; v. A ajunge la tinichea. A AJUNGE TOPOR DE OASE: A ajunge călău. A AJUNGE VARZĂ (fam., Despre cărţi, caiete): A se deteriora; v, şi /i j'ace varză2; A fi varză; A se face varză. A AJUNGE VREMEA SĂ...: A, fi momentul de...; A fi momentul să...; v. A ajunge timpul să.,.. A AJUNGE ZILE GRELE:A avea greutăţi; A o duce greu. A AJUNS FUNIA LA PAR: S-au apropiat necazurile; S-au apropiat greutăţile; Trăieşte mai râu, A AJUNS OUL MAI CU MINTE DECÂT GĂINA: Copiii se cred mai înţelepţi decât părinţii. A AJUNS TIMPUL: A venit vremea, A AJUSTA O HAINĂ: A strâmta o haină; A face o haină mai mică. A AJUSTA O PIESĂ: A reface o piesă. A AJUTA CA VENTUZA LA MORT: A nu fi de niciun folos; A fi inutil. A ALBI CA OAIA: A-i albi părul. A ALBI ÎNAINTE DE VREME: A-i albi părul timpuriu. A ALEGE ADEVĂRUL DE MINCIUNĂ: A separa lucrurile; A face o separare a problemelor; A face ordine; A face dreptate; A scoate adevărul la suprafaţă; v. şi A alege brânza de zer; A alege brânza din zer; A alege din două una; A alege grâul de neghină; A alege grâul din neghină; A alege neghina de grâu; A alege neghina din grâu; A alege o cărare; A alege pleava de grâu; A alege untul de zer; A alege untul din zer. A ALEGE BRÂNZA DE Z;ER: A separa lucrurile; A face o separare a problemelor; A face ordine; A face dreptate; A scoate adevărul la suprafaţă; v. A alege adevărul de minciună. A ALEGE BRÂNZA DIN ZER: A separa lucrurile; A face o separare a problemelor; A face ordine; A face dreptate; A scoale adevărul la suprafaţă; v. A alege adevărul de minciună. A ALEGE CĂRARE: ; A se hotărî; A-şi alege drumul.: A ALEGE DIN DOUĂ UNA: A separa lucrurile; A face o separare a problemelor; A face ordine; A face dreptate; A scoate adevărul la suprafaţă; v. A alege adevărul de minciună. ,A ALEGE DUPĂ SPRÂNCEANĂ::: A separa după propria plăcere; A face alegerea după bunul plac. A ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ: A separa lucrurile; A: face o separare a problemelor; A face ordine;; A face dreptate; A scoate adevărul la suprafaţă; v. A aleşe adevărul de minciună. iAALEGEiGRAULDINiNEGHINĂ: A separa lucrurile; A face o separare a problemelor; A face ordine; A face dreptate; A scoate adevărul la suprafaţă; v.A alege adevărul de minciună. .·. A ALEGE NEGHINA DE GRÂU: A separa lucrurile; A face o separare a problemelor; A face ordine; A face dreptate; A scoate adevărul la suprafaţă; v. A alege adevărul de minciună. A ALEGE NEGHINĂ DIN GRÂU: A separa lucrurile; A face o separare a problemelor; A face ordine; A face dreptate; A scoate adevărul la suprafaţă; v. A alege adevărul de minciună. ; A ALEGE NUMAI UNU ŞI UNU: A lege ce este mai bun. A ALEGE O CĂRARE: A separa lucrurile; A face o separare a problemelor; A face ordine; A face dreptate; A scoate adevărul la suprafaţă; y. A alege ade vărul de minciun ă. A ALEGE OILE DIN CAPRE::;A separa lucrurile; A face o separare a problemelor; A face ordine; A face dreptate; A scoate adevărul la suprafaţă; v. A alege adevărul de minciună. A ALEGE PE SPRÂNCEANĂ: A alege după gust; A alege ce i se pare a fi mai bun. A ALEGE PLEAVA DE GRÂU: A separa lucrurile; A face o separare a problemelor; A face ordine; A face dreptate; A scoate adevărul la suprafaţă; v. A alege adevărul de minciună. A ALEGE UNTUL: A alege ce este mai bun; A lua partea cea mai bună. 21 A ALERGA DUPĂ UŞURICĂ A ALEGE URDA DE ZER: A separa lucrurile; A face o separare a problemelor; A face ordine; A face dreptate; A scoate adevărul la suprafaţă; v. A alege adevărul de minciunii. A ALEGE URDA DIN ZER: A separa lucrurile; A face o separare a problemelor; A face ordine; A face dreptate; A scoate adevărul la suprafaţă; v. A alege adevărul de minciună. A ALERGĂ CA CALUL ÎN ARIE: A alerga mult. A ALERGA CA LA COLACI: A alerga foarte repede; v. şi A alerga ca la pomană; A alerga ca o sfârlează; A alerga ca un bezmetic; A alerga ca vântul; A alerga cât îl ţin puterile. A ALERGA CA LA POMANĂ: A alerga foarte repede; v. A alerga ca la pomană. A ALERGA CA O SFÂRLEAZĂ: A alerga foarte repede; v. A alerga ca la pomană, A ALERGA CA UN BEZMETIC: A alerga foarte repede; v. A alerga ca la pomană. A ALERGA CA UN PURICE POTCOVIT: A merge foarte încet. A ALERGA CA VÂNTUL: A alerga foarte repede; v. /l alerga ca la pomană. A ALERGA CÂT ÎL ŢIN PICIOARELE: A alerga foarte repede; v. A alerga ca la pomană. A ALERGA CU BURTA LA PĂMÂNT: A fugi în goana mare; A distruge, a nimici ceva; v. A fugi cu burta la pământ. A ALERGA CU LIMBA SCOASĂ (DUPĂ CEVA SAU DUPĂ CINEVA): A căuta cu orice preţ să obţină ceva sau să găsească pe cineva; v. şi A umbla cu limba scoasă (după ceva sau după cineva), A ALERGA CU SUFLETUL LA GURĂ: A fugi foarte repede; v. şi A alerga într-un suflet; A alerga la toţi sfinţii; A alerga mâncând pământul; A alerga rupând pământul, A ALERGA DE COLO PÂNĂ COLO: A nu sta locului; A nu se potoli. A ALERG A DE ÎI SCAPĂRĂ CĂLCÂIELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. şi A alerga de îi scapără picioarele; ,4 alerga de îi scapără pietrele; A alerga de îi scapără potcoavele; A alerga de mama focului; A alerga de scapără călcâiele; A alerga de scapără pietrele; A alerga de scapără picioarele; A alerga de scapără potcoavele; A alerga în fuga mare; a alerga în goana mare; A fugi de-i pârâie călcâiele; A fugi de-i scapără călcâiele; A fugi de-i scapără picioarele; A fugi de-i scapără pietrele; A fugi de-i scapără potcoavele; A fugi de-i sfârâie călcâiele; A fugi de-i sfârâie picioarele; A fugi de-şi prăpădeşte călcâiele; A merge de-i pârâie călcâiele; A merge de-i sfârâie călcâiele; ' A' merge de-şi prăpădeşte călcâiele, A ALERGA DE ÎI SCAPĂRĂ PICIOARELE:  fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A ALERGA DE ÎI SCAPĂRĂ PIETRELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A ALERGA DE ÎI SFÂRÂIE POTCOAVELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A ALERGA DE LA ANA LA CAIAFA: A alerga inutil; A face drumuri inutile. A ALERGA DE MAMĂ FOCULUI: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A ALERGA DE MĂNÂNCĂ PĂMÂNTUL: A fugi foarte repede; v. şi A fugi de mănâncă pământul; A fugi mâncând pământul; A fugi rupând pământul; A mânca pământul alergând; A mânca pământul fugind; A rupe pământul în fugă; >1 veni mâncând norii; A veni mâncând pământul; A veni rupând drumul; A veni rupând pământul. A ALERGA DE SCAPĂRĂ CĂLCÂIELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A ALERGA DE SCAPĂRĂ PICIOARELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A ALERGĂ DE SCAPĂRĂ PIETRELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele, A ALERGA DE SCAPĂRĂ POTCOAVELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A ALERGA DUPĂ AVERE: A se strădui să obţină avere prin căsătorie, prin muncă, prin mijloace incorecte etc. ; A ALERGA DUPĂ CAI VERZI: A fî plin de iluzii irealizabile; v. şi A alerga după cai verzi pe pereţi. A ALERGA DUPĂ CAI VERZI PE PEREŢI:  fi plin de iluzii irealizabile; v. A alerga după cai verzi. A ALERGA DUPĂ DOI IEPURI: A pierde; A pierde în ambele cazuri; A nu avea succes; v. şi A alerga după doi iepuri deodată. A ALERGA DUPĂ DOI IEPURI DEODATĂ: A pierde; A pierde în ambele cazuri; A nu avea succes; v. A alerga după doi iepuri. A ALERGA DUPĂ FUSTE: A-i plăcea femeile; A căuta să cunoască cât mai multe femei; v. şi A căuta după toate fustele, A ALERGA DUPĂ O HIMERĂ: A umbla aiurea; A nu urmări un scop anume; v. şi vi umbla după o nălucă. A ALERGA DUPĂ O NĂLUCĂ: A umbla aiurea; A nu urmări un scop anume; v. A umbla după o himeră. A ALERGA DUPĂ ONORURI: A căuta sâ fie lăudat, apreciat, stimat. A ALERGA DUPĂ POTCOAVE DE CAI MORŢI: A umbla aiurea; A nu urmări un ţel. A ALERGA DUPĂ PUI DE PUPĂZĂ: A umbla haimana; A se purta copilăreşte. A ALERGA DUPĂ TOATE FUSTELE: A-i plăcea femeile; A căuta să cunoască cât mai multe femei; v. A căuta după fuste. A ALERGA DUPĂ UŞURICĂ: A dori câştig bun cu muncă puţină. A ALERGA DUPĂ ZIUA DE IERI 22 A ALERGA DUPĂ ZIUA DE IERI: A trăi din amintiri; A nu da atenţia cuvenită prezentului şi viitorului. A ALERGA ÎN AJUTORUL CUIVA: A sări în ajutorul cuiva; A ajuta pe cineva. A ALERGA ÎN FUGA MARE: A fugi foarte repede; v. A alerga cu sufletul la gură, A ALERGA ÎN GOANA MARE: A fugi foarte repede; v. A alerga cu sufletul la gură. A ALERGA ÎNTR-UN SUFLET: A fugi foarte repede; v. A alerga cu sufletul la gură. A ALERGA EA TOŢI SFINŢII: A fugi foarte repede; v. A alerga cu sufletul la gură. ..A;.'ALERGA MÂNCÂND PĂMÂNTUL: A fugi foarte repede; v. A alerga cu sufletul la gură. A ALERGA PĂMÂNTUL: A cutreiera lumea; A străbate lumea în lung şi în lat. A ALERGA PENTRU CINEVA: A dori să facă un bine cuiva; A dori să ajute pe cineva. A ALERGA RUPÂND PĂMÂNTUL: A fugi foarte repede; v. A alerga cu sufletul la gură. A ALERGA TOT ORAŞUL: A căuta peste tot; A căuta în tot oraşul. A ALES PÂNĂ A CULES: A ezitat până n-a avut ce alege; A ales îndelung şi a ales prost. A ALICNI CU STÂNGUL (pop.)\ A şchiopăta puţin din piciorul stâng. A ALINA AMARUL: A potoli, a uşura durerea, necazul, suferinţa; v. şi A-şi alina amarul. A ALINA DURERILE: A face să nu-1 mai doară; A potoli durerea. A ALTOI BINE {PE CINEVA): A bate bine pe cineva; A snopi în bătaie pe cineva, u ; A ALTOI O PALMĂ (CUIVA): A da o palmă cuiva. A ALUNECA CU GÂNDUL: A se gândi aiurea; A nu avea o gândire logică. A ALUNECA CU MINTEA DE LA UNA LA ALTA: A schimba mereu tema discuţiei. A ALUNECA CU NODURI: (Despre mâncare) A aluneca foarte greu pe gât; v. şi A aluneca pe gât cu noduri; A merge cu noduri; A merge pe gât cu noduri; A se duce cu noduri; A se duce pe gât cu noduri. A ALUNECA PE GÂT CU NODURI: (Despre mâncare) A aluneca foarte greu pe gât; v. A aluneca cu noduri. A ALUNECA PE O PANTĂ GREŞITĂ: A face grave greşeli de comportament. A ALUNECA PE PANTA...: A se lăsa antrenat de...; A se îndrepta spre.;.; v. şi A cădea pe panta... A ALUNECA PRINTRE DEGETE: A-i scăpa printre degete; A nu putea să menţină o situaţie stabilă. A ALUNGA DIN SCAUN (PE CINEVA): A detrona pe cineva; v. şi A arunca din scaun (pe cineva); A izgoni din scaun (pe cineva); A scoate din scaun (pe cineva); A izgoni din scaun (pe cineva). A ALUNGA GÂNDURILE NEGRE: A nu se mai gândi la lucruri neplăcute; A-şi vedea un viitor mai bun. A AMĂGI FOAMEA: A mânca te miri ce şi mai nimic; v. şi A înşela foamea; A-şi amăgi foamea; A-şi înşela foamea. A AMAGI PE CINEVA: A amăgi, a păcăli pe cineva; A nu se purta corect. A MÂLCIT-O: A tăcut chitic. A AMĂNA CU PROMISIUNI: A nu se ţine de promisiuni; A nu-şi ţine cuvântul. A AMÂNA DE AZI PE MÂINE: A amâna pe termen nelimitat; A amâna mereu. A AMÂNA LA PAŞTELE CAILOR: A amâna la infinit; v. şi A amâna la sfântu-aşteaptă. , A AMÂNA LA PAŞTELEL CALULUI: A amâna Ia infinit; v. A amâna la sfântu-aşteaptă. A AMÂNA LA SFÂNTU-AŞTEAPTĂ: A amâna Ia infinit; v. A amâna la sfântu-aşteaptă. ... A. AMĂNA: CU’ PRQMISIUNI: A nu se ţine de promisiuni; Ă nu-şi ţine cuvântul. A: AMENINŢA ; CU MOARTEA: A pune în pericol viaja cuiva. A .AMENINŢĂ DIN ŞOLD (reg.): A şchiopăta. A AMESTECA BORCANELE: A încurca lucrurile; A provoca haos. A AMESTECA CU PĂMÂNTUL (PE CINEVA): A dobori la pământ pe cineva; A-l călca cu picioare. A ■ ■AMESTECA;VORBACĂFĂCĂLEŢUL MĂMĂLIGA: A îndruga verzi şi uscate; A spune nerozii. A AMORTIZA O DATORIE: A scădea dintr-o datorie; A micşora o datorie. A ANGAJA CU ANUL: A angaja pe un an; v. şi A. lua cu anul; A lucra cu anul; A tocmi cu anul; A ţine cu anul; A ţine cu anul, A ANGAJA CU LUNA: A angaja pe o lună; v. şi A lua cit luna; A lucra cu luna; A tocmi cu luna; A ţine cu luna. A ANGAJA CU SĂPTĂMÂNA: A angaja pe o săptămâna; v. şi A lua cu săptămâna; A lucra o săptămâna; A tocmi cu săptămâna; A ţine cu săptămâna;  ţine o săptămână. A ANGAJA CU ZIUA: A angaja pe o zi; v. şi A lua cu ziua; A lucra cu ziua; A tocmi cu ziua; A ţine cu ziua. Ă APĂRA CU PIEPTUL (CEVA): A apăra ceva cu mâinile goale; A apăra ceva cu riscul vieţii. ’ r. ĂAPĂREA' CA ' CIUPERCILE:: A apărea în număr foarte mare; v. şi A apărea ca ciupercile după ploaie. A APĂREA CA CIUPERCILE DUPĂ PLOAIE: A apărea în număr foarte mare; v. /I apărea ca ciupercile. A APĂREA CA DIN IARBA VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. şi A apărea ca din pământ; A apărea ca din pământ, din iarba verde; A apărea din iarba verde; A apărea din pământ; A apărea din pământ, din iarba verde; A ieşi ca din iarba verde; A ieşi ca din pământ; A ieşi ca din pământ, din iarba verde; A ieşi din iarba verde; A ieşi din pământ; A ieşi din pământ, din iarba verde; A răsări ca din iarba verde; A răsări ca din 23 A APRINDE LULEAUA NEAMŢULUI pământ; A răsări din iarba verde; A răsări din pământ; A răsări din pământ, din iarba verdea; A se ivi ca din pământ; A se ivi ca din pământ, din iarbă verde; A se ivi din pământ; A se ivi din pământ, din iarbă verde; Parcă a răsărit din pământ. -i:·; - }p A APAREA CA DIN PAMANT: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarba verde. A APĂREA CA DIN PĂMÂNT, DIN IARBA VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarba verde. A APĂREA DIN IARBA VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarba verde. A APĂREA DIN PĂMÂNT: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarba verde. A APĂREA DIN PĂMÂNT, DIN IARBA VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; y. A apărea ca din iarba verde; A APĂREA LA HORIZONT: A se ivi; A se vedea; A deveni clar. A APĂREA PE SCENĂ: A ieşi în public; A nu se mai ascunde. A APĂSA PE BUTON: A declanşa o acţiune; A provoca o situaţie. A APĂSA PE TRĂGACI: A speria; A băga frica. A APELA LA LUMINILE CUIVA: A solicita cuiva o soluţie inteligentă. A APELA LA SERVICIILE CUIVA: A solicita ajutorul cuiva. A APLANA LUCRURILE: A potoli, a soluţiona un conflict; v. şi .4 aplana un conflict; A aplana un diferend. A APLANA UN CONFLICT: A potoli, a soluţiona un conflict; v. A aplana lucrurile. A APLANA UN DIFEREND: A potoli, a soluţiona un conflict; v. A aplana lucrurile. A APLAUDA DIN RĂSPUTERI: A aproba pe cineva sau ceva. A APLECA BALANŢA ÎN FAVOAREA CUIVA: A ţine partea cuiva; v. şi A apleca balanţa în partea cuiva; A apleca cântarul în favoarea cuiva; A apleca cântarul ui partea cuiva; A înclina balanţa în favoarea cuiva; A înclina balanţa în partea cuiva; A înclina cântarul în favoarea cuiva; A înclina cântarul în partea cuiva. A APLECA BALANŢA ÎN PARTEA CUIVA: A ţine partea cuiva; v. .4 apleca balanţa în favoarea cuiva. A APLECA CÂNTARUL ÎN FAVOAREA CUIVA: A ţine partea cuiva; v. A apleca balanţa în favoarea cuiva. A APLECA CÂNTARUL ÎN PARTEA CUIVA: A ţine partea cuiva; v, A apleca balanţa în favoarea cuiva. A APLICA CONSTITUŢIA: A da o pedeapsă corporală. A APLECA URECHEA LA;..: A asculta cu atenţie; A fi foarte atent la.... A APLICA DOUĂ PERECHI DE PALME: A pulmui pe cineva. A APLICA ÎN PRACTICĂ: A pune în practică; A transforma în fapte. A APLICA LEGEA: A respecta legea. A APLICA O AMENDĂ CUIVA: A amenda pe cineva. A APLICA O CORECŢIE CUIVA: A pedepsi; A sancţiona pe cineva. A APLICA O PALMĂ CUIVA: A pălmut pe cineva. ·;■..■ A APLICA O PEDEAPSĂ CORPORALĂ (CUIVA): A bate pe cineva. ■: A APLICA: O PEDEAPSĂ CUIVA: A pedepsi pe cineva. A APLICA O SANCŢIUNE CUIVA: A sancţiona pe cineva. A APUCA PALME CUIVA: A da câteva palme cuiva; A pălmui pe cineva. ; A APLICA POPRIRE PE CEVA: A opri, a interzice ceva. A APLICA REPRESALII: A interzice ceva în mod brutal; A opri pe cineva. A APLICA RIGORILE LEGII: A pedepsi potrivit legii. : A APLICA SECHESTRE (CUIVA, PE CEVA): A sechestra cuiva, ceva; v. şi A aplica sechestru (cuiva, pe cineva); A aplica un sechestru (cuiva, pe ceva); A-i aplica cuiva sechestru; A-i aplica cuiva un sechestru; A-i pune sechestre (cuiva, pe ceva); A-i pune un sechestru (cuiva, pe ceva); A pune sechestre (cuiva, pe ceva); A pune sechestru (cuiva, pe ceva); A pune sub sechestru (ceva). A APLICA SECHESTRU (CUIVA, PE CEVA): A sechestra cuiva, ceva; v. A aplica sechestre (cuiva, pe cineva).  APLICA SIGILIUL:A pune sigiliu; A ştampila. A APLICA UN SECHESTRU (CUIVA, PE CEVA); A sechestra cuiva, ceva; v. A aplica sechestre (cuiva, pe cineva). A APRECIA CU OCHIII: A aprecia cu privirea; A aprecia aproximativ; v. şi A aprecia din ochi; A calcula cu ochii; A calcula din ochi; A judeca cu ochii; A judeca din ochi; A măsura cu ochii; A măsura din ochi; A preţui cu ochii; A preţui din ochi. A APRECIA DIN OCIHI: A aprecia cu privirea; A aprecia aproximativ; v. A aprecia cu ochii. A APRECIA LA JUSTA SA VALOARE: A acorda adevărată valoarea; A preţui la adevărată valoare. A APRINDE BUTOIUL CU PULBERE: A declanşa un conflict. A APRINDE LULEAUA NEAMŢULUI: A se îmbăta; v. şi A aprinde luleaua neamţului cu zile cu tot; A apuca luleaua neamţului; A apuca luleaua neamţului cu zile cit tot; A fura luleaua neamţului; A fura luleaua neamţului cu zile cu tot; A lua luleaua neamţului; A prinde luleaua neamţului; A prinde luleaua neamţului cu.zile cu tot. A APRINDE LULEAUA NEAMŢULUI CU ZILE CU TOT 24 A APRINDE LULEAUA NEAMŢULUI CU ZILE CU TOT: A se îmbăia; v. A aprinde luleaua neamţului. A APRINDE O ŢIGARĂ: A fuma; v. şi A bea din ţigară; A bea o ţigară; A trage din ţigară; A trage o ţigară. A APROFUNDA O PROBLEMĂ: A clarifica, a rezolva o problemă. A APUCA ALT DRUM: A pleca pe altă cale; A se îndrepta spre altă direcţie A APUCA ALTE TIMPURI: A fi trăit în alte condiţii; A fi trăit în condiţii mai bune. A APUCA CA ÎN CLEŞTE (PE CINEVA): A strânge foarte bine pe. cineva; A prinde pe strâmtoare pe cineva; v. şi A apuca ca intr-un cleşte (pe cineva); A apuca pe cineva ca in cleşte; A apuca pe cineva ca intr-un cleşte; A prinde ca în cleşte (pe cineva); A prinde ca într-un cleşte (pe cineva); A strânge ca în cleşte (pe cineva); A strânge ca într-un cleşte (pe cineva). A APUCA CA ÎNTR-UN CLEŞTE (PE CINEVA): A strânge foarte bine pe cineva; A prinde pe strâmtoare pe cineva; v. A apuca ca în cleşte (pe cineva). A APUCA CALEA: A reuşi să fugă; a reuşi să se îndepărteze. A APUCA CALEA ÎN PICIOARE: A pleca pe jos, A APUCA CALEA ÎNTOARSĂ: A se întoarce; v. şi A face calea întoarsă. A APUCA CAPĂTUL FIRULUI: A ajunge la final; A da de caţ>ăt. A APUCA CÂMPII: A pleca departe; a abandona totul;: A fugi orbeşte de spaimă, de durere, de disperare; A-şi pierde minţile; A înnebuni; v. şi A apuca câmpii în cap; A apuca lumea în cap; A apuca munţii în cap; A lua câmpii; A-şi lua câmpii în cap; A-şi lua lumea în cap; A-şi lua munţii în cap; A-şi lua munţii şi pustiile în cap. A APUCA CÂMPII ÎN CAP: A pleca departe; a abandona totul; v. A apuca câmpii. A APUCA CU DINŢII ŞI CU GHEARELE DE CINEVA: A nu vrea să~i mai dea drumul. A APUCA CU GROAZĂ (PE CINEVA): A se îngrozi; A Fi cuprins de groază; v. şi A apuca groaza (pe cineva); .1 apuca groază (pe cineva); A~l apuca cu groază (pe cineva); A~l apuca groaza (pe cineva); A-lapuca groază (pe cineva); A-l lua cu groază (pe cineva); A-l lua groaza (pe cineva); A-l lua groază (pe cineva); A lua cu groază (pe cineva); A lua groaza (pe cineva); A lua groază (pe cineva). A APUCĂ CU GURA ÎNAINTE: A se grăbi să răspundă; v. şi A o apuca cu gura înainte; A o lua cu gura înainte. A APUCA DE COADA CALULUI: A începe ceva anapoda; A începe o treabă de la sfârşi!; v. şi A încăleca pe coada calului. A APUCA DE COADĂ CEVA: A începe ceva anapoda; A începe o treabă de Ia sfârşit;v.A apuca de coada calului. A APUCA DE FUNDUL PANTALONILOR PE CINEVA: A sări Ia cineva; A-l da afară pe cineva. A APUCA DE GÂT PE CINEVA: A sări Ia cineva; A dori să-l sugrume. A APUCA DE GULER PE CINEVA: A sări pe cineva; A se bate cu cineva; v. şi A apuca de o aripioară pe cineva; A apuca de păr pe cineva; A apuca de piept pe cineva; A apuca la trei parale pe cineva; A apuca la trei păzeşte pe cineva; A apuca pe toţi pereţii pe cineva. A APUCA DE MIJLOC {PE CINEVA): A trece braţul în jurul taliei cuiva; v. şi A cuprinde de mijloc (pe cineva); A prinde de mijloc (pe cineva); A ţine de mijloc (pe cineva). A APUCA DE MOŢ (PE CINEVA): A trage de păr pe cineva; A lua de chică pe cineva; v. şi A lua de moţ (pe cineva); A scutura de moţ (pe cineva). A APUCA DE O ARIPIOARĂ PE CINEVA: A sări pe cineva; A se bate cu cineva; v. A apuca de guler pe cineva. A APUCA DE OBRAZ (PE CINEVA) (înv., reg.); A face pe cineva să treacă drept mincinos; v. şi A prinde de obraz (pe cineva). A APUCA DE PĂR PE CINEVA: A sări pe cineva; A se bate cu cineva; v. A apuca de guler pe cineva. A APUCA DE PIEPT PE CINEVA: A sări pe cineva; A se bate cu cineva; A cere socoteala cuiva; v. şi A înhăţa de piept (pe cineva); A lua de piept (pe cineva). A APUCA DE-SCURT : (PE CINEVA) (înv., fam.)1. A trage la răspundere pe cineva; A sili pe cineva să se justifice; v. şi A apuca din scurt (pe cineva).; A lua de scurt (pe cineva).; A lua din scurt (pe cineva). A APUCA DIN SCURT (PE CINEVA): A trage la răspundere pe cineva; A sili pe cineva să se justifice; v. A apuca de scurt (pe cineva); A APUCA GROAZA (PE CINEVA): A se îngrozi; A fi cuprins de groază; v. A apuca cu groază (pe cineva). A APUCA GROAZĂ ·.■ (PE CINEVA): A se îngrozi; A fi cuprins de groază; v. A apuca cu groază (pe cineva). A APUCA HĂIS A: A se abate de la linia convenită; A greşi; v. şi A o apuca hăisa. A APUCA ÎNAINTE: A reuşi să progreseze;-A o lua înaintea cuiva. A APUCA ÎN UNGHII: A înhăţa pe cineva; A certa foarte aspru pe cineva; v. şi A lua în unghii; A prinde în unghii. A APUCA LA TREI PARALE PE CINEVA: A sări pe cineva; A se bate cu cineva; v. A apuca de guler pe cineva. A APUCA LA TREI PĂZEŞTE PE CINEVA: A sări pe cineva; A se bate cu cineva; v, A apuca de guler pe cineva- A APUCA LOC: A găsi un loc; A ocupa un loc. A APUCA LULEAUA NEAMŢULUI: A se îmbăta; v. A aprinde luleaua neamţului. 25 A ARĂTA CA DIN CUTIE A APUCA LUliEAUA NEAMŢULUI CU ZILE CU TOT: A se îmbăta; v. A aprinde luleaua neamţului. A APUCA LUMEA-N CAP: A pleca departe; A abandona totul; v. şi A-şi lua lumea în cap. A APUCA MUNŢII ÎN CAP (înv.): A pleca departe; a abandona totul; v. A apuca câmpii. A APUCA O CALE GREŞITĂ: A pleca pe un drum greşit. A APUCA PARTEA LEULUI: A lua partea cea mai mare, cea mai mare valoare v. şi Aînhăţa partea leului; A lua partea leului; A-şi păstra partea leului; A-şi rezeira partea leului A APUCA PE CALEA CEA BUNĂ: A se îndrepta; A se cuminţi; v. şi A apuca pe drum bun; A apuca pe drumul cel bun; A o apuca pe calea cea bună; A o apuca pe drum bun; A o apuca pe drumul cel bun. A APUCA PE CĂI GREŞITE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. şi A apuca pe cărări greşite; A apuca pe de lături; A apuca pe drumuri greşite; A apuca pe drumuri rele; A lua pe căi greşite; A lua pe cărări greşite; A lua pe de lături; A lua pe drumuri greşite; A o apuca pe căi greşite; A o apuca pe cărări greşite; A o apuca pe de lături; A apuca pe drum greşit; A o apuca pe drumuri greşite; A o apuca pe un drum greşit; A o lua pe căi greşite; A o lua pe cărări greşite; A o lua pe de lături; A o lua pe drumuri greşite; A o lua pe un drum greşit. A APUCA PE CĂRĂRI GREŞITE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A APUCA PE DE LĂTURI: A-şi face de cap; Ase ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A APUCA PE DRUM BUN: A se îndrepta; A se cuminţi; v. A apuca pe calea cea bună. A APUCA PE DRUMUL BISERICII: A deveni credincios; A merge des la biserică, A APUCA PE DRUMUL CEL BUN: A se îndrepta; A se cuminţi; v. A apuca pe calea cea bună A APUCA PE DRUMURI GREŞITE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A APUCA PE DRUMURI RELE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A APUCA PE DUMNEZEU DE PICIOR: A fi foarte fericit; v. şi A apuca pe Dumnezeu de un picior; A prinde pe Dumnezeu de picior; A prinde pe Dumnezeu de un picior. ■ A APUCA PE DUMNEZEU DE UN PICIOR: A fi foarte fericit; v. A apuca pe Dumnezeu de picior. A APUCA PE LA SPATE: A sări pe la spate Ia cineva; A-l lucra pe ascuns pe cineva. A APUCA PESTE CÂMP: A o lua razna; A pleca în lume. A APUCA PE TOŢI SPERIEŢII PE CINEVA: A sări pe cineva; A se bate cu cineva; v. A apuca de guler pe cineva. A APUCA PE UN DRUM: A pleca aiurea; A pleca unde vede cu ochii; v. şi A pleca pe un drum greşit. A APUCA PE UN DRUM GREŞIT: A pleca aiurea; A pleca unde vede cu ochii; v. A pleca pe un drum. A APUCA PRILEJUL: A se folosi de ocazie. A APUCA RAZNA: A duce o viaţă imorală; A încălca legea. A APUCA RĂCORILE PE CINEVA: A i se face rău; A nu se simţi bine. A APUCA RĂSUFLARE (înv.): A-şi trage sufletul; v. şi A apuca răsuflarea; A lua răsuflare; A lua răsuflarea. A APUCA RĂSUFLAREA (înv.): A-şi trage sufletul; v. A apuca răsuflare. A APUCA SĂRĂCIA DE COADĂ: A o lua de la coadă; A o lua de jos; A fi sărac la început. A APUCA SĂ VADĂ CEVA: A apuca să iasă la lumină; A reuşi, A APUCA SOMNUL (PE CINEVA): A adormi; v, şi A cuprinde somnul (pe cineva); A-l apuca somnul (pe cineva); A-l cuprinde somnul (pe cineva); A-l lua somnul (pe cineva); A-l prinde somnul (pe cineva); A lua somnul (pe cineva); A prinde somnul (pe cineva). A APUCA STRECHEA PE CINEVA: A da de necazuri; A avea probleme. -V·. A APUCA TAURUL DE COARNE: A se impune de Ia început; A nu mai suporta. > A APUCA TRENUL: A:prinde trenul. A APUCA VREMURI BUNE: A prinde vremuri bune; A trăfbîne; ':Vn· A APUCA VREMURI RELE: A prinde vremuri rele; A trăi rău, A APLICA POPRIRE PE CEVA: A interzice; A opri; A bloca ceva. A ARA DÂLMA: A ara hotarul despărţitor. ; A ARANJA BINE PE CINEVA: A-I pune la punct pe cineva; A ajuta pe cineva. A ARANJA LUCRURILE: A face ordine; A-şi impune punctul de vedere.  ARANJA MASA: A pregăti masa,; A ARANJA PE CINEVA:; A învăţa pe cineva minte, A ARANJA PLOILE (fam.): A rezolva problemele pe căi lăturalnice; v. şi A-şi aranja ploile. A ARA O BLANĂ DE LOC: A ara o suprafaţă lată de teren. ' - . A ARA O FIŞTEICĂ DE LOC: A ara o suprafaţă îngustă; A ara o curea de teren. A ARA O LITRĂ DE LOC (pop.): A ara 1250 metri pătraţi de teren, A ARĂTA ADEVĂRUL ÎN TOATĂ GOLICIUNEA LUI: A scoate adevărul la lumină; A face dreptate. A ARĂTA BINE: A avea o înfăţişare plăcută. A ARĂTA BINE LA ANII LUI: A nu arăta prea bătrân; A nu fi bolnav; A fi destul de activ. A ARĂTA BOLNAV: A fi bolnav; A nu-şi putea ascunde boala. A ARĂTA BUNĂVOINŢĂ: A fi binevoitor; A fi om cumsecade. A ARĂTA CA DIN CUTIE: A fi nou-nouţ. A ARĂTA CA DRACUL 26 A ARĂTA CA DRACUL: A avea o înfăţişare neplăcută; A arăta urât; v. şi A arăta rău. A ARĂTA CALEA CUIVA: A îndruma pe cineva; A-I dirija spre calea de ieşire. ^ ; A ARĂTA CALEA ÎN VIAŢĂ: A-i îndruma spre viitor; A-i arăta calea cea bună. A ARĂTA CA MOARTEA: A arăta ca o femeie urâtă şi neglijent îmbrăcat; v. şi A arăta ca o macioală; A arăta ca o sperietoare. A ARĂTA CA O MACIOALĂ (pop.): A arăta ca o femeie urâtă şi neglijent îmbrăcată; v. A arăta ca moartea. A ARĂTA CA O SORCOVĂ: A se îmbrăca în culori ţipătoare; v. şi A se îmbrăca ca o sorcovă. A ARĂTA CA O SPERIETOARE: A arăta ca o femeie urâtă şi neglijent îmbrăcată; v. A arăta ca moartea. A ARĂTA CA SCOS DIN CUTIE: A fi îmbrăcat foarte elegant. A ARĂTA CA SCOS DIN RACLĂ: A avea înfăţişare de muribund; A avea o Figură tristă; v. şi A arăta ca scos din sicriu. A ARĂTA CA SCOS DIN SICRIU: A avea înfăţişare de muribund; A avea o Figură tristă; v. A arăta ca scos din raclă. A ARĂTA CA SFINTELE: A avea înfăţişarea curată, luminată, blajină. A ARĂTA CA VAI DE LUME: A arăta râu de tot. A ARĂTA CE ESTE ÎN STARE: A-şi arăta puterea; A-şi arăta intenţiile; v. şi A arăta cc-i poate osul; A arăta ce-i poate pielea; A arăta ce poate; A arăta cine este; A arăta de ce e în stare. A ARĂTA CE-I POATE OSUL: A-şi arăta puterea; A-şi arăta intenţiile; v. A arăta ce este în stare, A ARĂTA CE-I POATE PIELEA: A-şi arăta puterea; A-şi arăta intenţiile; v. A arăta ce este în stare. A ARĂTA CE POATE: A-şi arăta puterea; A-şi arăta intenţiile; v. A arăta te este în stare. A ARĂTA CINE ESTE: A-şi arăta puterea; A-şi arăta intenţiile; v. A arăta ce este în stare. A ARĂTA COLTUCUL (CUIVA): A refuza; A nu da nimic. A ARĂTA COTUL: A nu da nimic; A nu face ■nimic.'·. A ARĂTA CU DEGETUL (PE CINEVA SAU CEVA): A acuza public pe cineva. A ARĂTA CURAJ: A il curajos; A se manifesta cu curaj. A ARĂTA CU SCRIPTURĂ (Înv.): A scrie; v. şi A pune în scriptură. A ARĂTA DE CE E ÎN STARE: A-şi arăta puterea; A-şi arăta intenţiile; v. A arăta ce este în stare. A ARĂTA DIN OCHI: A indica cu privirea. A ARĂTA DISPREŢ FAŢĂ DE CINEVA: A nu respecta pe cineva; A dispreţui pe cineva. A ARĂTA DRUMUL (CUIVA): A îndruma pe cineva; A izgoni pe cineva. A ARĂTA DUŞMĂNIE FAŢĂ DE CINEVA: A:şi manifesta duşmănia faţă de cineva; A nu aprecia pe cineva. A ARĂTA GRIJĂ FAŢĂ DE...: A se îngriji de...; v. şi A se îngriji pentru.... A ARĂTA GRIJĂ PENTRU...: A se îngriji de...; v. A se îngriji de.... : A ARĂTA GROZAV: A nu arăta bine; A arăta foarte bine. A ARĂTA INTERES FAŢĂ DE...: A fi interesat de...; v. şi A arăta interes pentru.. A ARĂTA INTERS PENTRU...: A Fr interesat de...; v. şi A arăta interes faţă de. A ARĂTA ÎNFLORITOR: A arăta foarte bine. A ARĂTA LIMB A: A se strâmba. A ARĂTAiNESCHIMBAT: A;fi tot aşa cum a fost înainte. A ARĂTA OM BUN: A apărea, la prima, vedere om bun. A ARĂTA ORA: A indica ora exactă. A ARATA ORAŞUL: A însoţi prin oraş. AhARĂTA PRIETENIE: A se purta cu prietenie; A Fi prietenos. A ARĂTA PRIN SEMNE: A nu vorbi; A comunica prin semne. A ARĂTA PROST: A nu arăta bine. A ARĂTA PUMNUL (CUIVA): A ameninţa pe cineva, v. ■-■■.■■-::■ y-v.. A ARĂTA RĂCEALĂ: A se purta distant cu cineva. A ARĂTA RĂU: A avea o înfăţişare neplăcută; A arăta urât; v. A arăta ca dracul. A ARĂTA REA-VOINŢĂ (CUIVA): Ase purta răuvoitor cu cineva. A ARĂTA RECUNOŞTINŢĂ FAŢĂ DE CINEVA: A Fi sincer; A spune adevărul. A ARĂTA RESPECT CUIVA: A stima; A respecta pe cineva; v. şi A arăta respect faţă de cineva; A arăta stima faţă de cineva. A ARĂTA RESPECT FAŢĂ DE CINEVA CUIVA: A stima; A respecta pe cineva; v. A arăta respect. A ARĂTA î SPATELE: A se supăra; A nu comunica; A pleca. A ARĂTA STIMA (CUIVA): A da afară pe cineva. -MARĂTA STIMA FAŢA DE CINEVA: A stima; A respecta pe cineva; v. A arăta respect. A ARĂTA UŞA CUIVA: A da afară pe cineva. A ARDE CA O LUMÂNARE:: A se termina repede; A nu dura mult. A ARDE CĂMAŞA PE CINEVA: A nu-şi vedea capul de treburi; A fi prea ocupat. A ARDE CÂTEVA PALME (CUIVA): A păl-mui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. şi A arde la palme (cuiva); A arde o palmă (cuiva); A arde o scatoalcă (cuiva); A arde palme (cuiva); A croi câteva palme (cuiva); A croi o palmă (cuiva); A croi o scatoalcă (cuiva); A croi palme (cuiva); A da câteva palme (cuiva); A da o palmă (cuiva); A da o scatoalcă (cuiva); A da 27 A ARUNCA CÂT COLO palme (cuiva); A-i arde câteva (cuiva); A-i arde una (cuiva); A-i croi câteva (cuiva); A-i da câteva (cuiva); A-i trage o palmă (cuiva); A lipi câteva palme (cuiva); A lipi o palmă (cuiva); A lipi o scatoalcă (cuiva); A lipi palme (cuiva); A lua o scatoaică; A mânji o palmă (cuiva); A rade câteva palme (cuiva); A rade o palmă (cuiva); A rade o scatoalcă (cuiva); A rade palme (cuiva); A şterge câteva palme (cuiva); A şterge palme (cuiva); A şterge o palmă (cuiva); A şterge o scatoalcă (cuiva); A trage câteva palme (cuiva); A trage la palme (cuiva); A trage palme (cuiva); A trage o palmă (cuiva); A trage o scatoalcă (cuiva). A ARDE CU FIERUL ROŞU: A fi neînduplecat; A stigmatiza. A ARDE CU FLACĂRA: A arde puternic; A arde tare. A ARDE CU O VORBĂ PE CINEVA: A spune ceva grav cuiva; A insulta, a jigni pe cineva. A ARDE DE CEVA: A dori ceva; A fi curios să afle ceva. A ARDE DE CURIOZITATE: A fi curios. A ARDE DE DOR: A iubi foarte tare; A dori foarte mult. A ARDE DE DORINŢA SĂ...: A dori foarte mult să.... A ARDE DE DORUL CUIVA: A-i ii tare dor de cineva. A ARDE DE DORUL SĂ...: A dori tare mult să.... ■·. A ARDE DE FRICĂ: A fi cuprins de frică; A nu-1 mai ţine nervii. A ARDE DE NERĂBDARE: A nu mai avea răbdare; A fi foarte nerăbdălor. A ARDE DE NERĂBDARE SĂ.,.: A fi tare nerăbdător să---- A ARDE DRACULUI TĂMÂIE: A face un lucru inutil; A nu face nimic folositor. A ARDE GAZUL (fam.): A pierde vremea; A pierde timpul degeaba; A tăia frunze la câini; v. şi A arde gazul degeaba; A arde gazul de pomană. A ARDE GAZUL DEGEABA (fam.): A pierde vremea; A pierde timpul degeaba; A tăia frunze la câini; v. şi A arde gazul. A ARDE GAZUL DE POMANĂ (fam.): A pierde vremea; A pierde timpul degeaba; A tăia frunze la câini; v. A arde gazul. A ARDE INIMA ÎN EL: A fi peste măsură de îngrijorat, de nerăbdător, de necăjit; Nu avea pace; A nu se poate linişti; A lucra mult. A ARDE LA BUZUNAR PE CINEVA: A-l costa scump; v. şi A arde la pungă pe cineva. A ARDE LA INIMA: A simji o durere, o suferinţă puternică; A avea necazuri; A avea dureri mari; v. şi A arde la suflet; A frige la inimă; A încinge la inimă. ■ A ARDE LA PALME (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A ARDE LA PUNGĂ PE CINEVA: A-l costa scump; v. şi A arde la buzunar pe cineva. ARDE-L-AR TALPA IADULUI SĂ-L ARDĂ!: Formulă de blestem ca expresia unei mari supărări. A ARDE LA SUFLET: A simţi o durere, o suferinţă puternică; A avea necazuri; A avea dureri mari; v. A arde la inimă. A ARDE O HORĂ: A juca o horă. A ARDE O HORĂ ÎNAINTE: A conduce o horă. A ARDE O MAMĂ DE BĂTAIE: A bate zdravăn. A ARDE O PALMĂ (CUiVA): A pălmui pe cineva; A iovi pe cineva cu palma; v. ,4 arde câteva palme (cuiva). A ARDE O SCOTOALCĂ (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva), A : ARDE : PALME (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A ARDE SUFLETUL ÎN EL: A fi; foarte îngrijorat; A ii tare teamă. : A ARUNCĂ ADEVĂRUL ÎN FAŢĂ: A spune adevărul; A nu mai tăinui adevărul. A ARUNCA AFARĂ: A da afară; A izgoni. A ARUNCA ALANDALA: A arunca în dezordine; A arunca peste tot. , A ARUNCA ANATEMA :PE CINEVA: A blestema pe cineva. A ARUNCA ANCORA: A ancora. A ARUNCA APA DIN ALBIE CU COPIL CU TOT: A nu deosebi lucrul util de cel inutil; A face vraişte; v. şi A arunca cu scalda şi copilul. A ARUNCA ARMELE: A dori pace; A nu mai vrea să lupte. . . A ARUNCĂ BANII:: A fi risipitor; A risipi banii; v. şi A arunca banii în stânga şi în dreapta; A arunca banii pe gârlă; A arunca cu banii; A arunca cu banii în stânga şi în dreapta; A arunca cu banii în vânt; A arunca, cu banii pe fereastră; A arunca la bani.  ARUNCA BANII DE POMANĂ: Ăcheltui fără rost; A risipi banii; v. şi .4 arunca banii în vânt; A arunca banii pe fereastră; A arunca banii pe gârlă. A ARUNCĂ BANII IN STÂNGAr Şi ÎN DREAPTA: A fi risipitor; A risipi banii; v. A arunca banii. Ă ARUNCA BANII IN VÂNT: A 11 risipitor; A cheltui fără rost; A risipi banii; v. A arunca banii de pomană. A ARUNCA BANII PE FEREASTRĂ: A cheltui fără rost; A risipi banii; v. A arunca banii de pomană. A ARUNCA BANII PE GÂRLĂ: A cheltui fără rost; A risipi banii; v. A arunca banii de pomană. A ARUNCA CA PE O MĂSEA STRICATĂ: A nu avea nevoie; A nu-i mai trebui; A renunţa la cineva; A-l da la o parte. ' A ARUNCA CAT COLO: A da la o parte; A nu-1 mai interesa. A ARUNCA CENUŞĂ ÎN OCHI 28 A ARUNCA CENUŞĂ ÎN OCHI: A zăpăci pe cineva; A face să nu mai ştie pe ce lume se află; v. şi A arunca colb în ochi; A arunca cu colb în ochi. A ARUNCA CLAIE PESTE GRĂMADĂ: A arunca peste tot; A face dezordine. A ARUNCA COLB ÎN OCHI: A zăpăci pe cineva; A face să nu mai ştie pe ce lume se află; v. A arunca cenuşii în ochi. A ARUNCA CU BANII: A fi risipitor; v. A arunca banii. Ă ARUNCA CU BANII ÎN STÂNGA ŞI ÎN DREAPTA: A fi risipitor; v. A arunca banii. A ARUNCA CU BANII ÎN VÂNT: A cheltui fără rost; A risipi banii; v, A arunca banii de pomană. A ARUNCA CU BANII PE FEREASTRĂ: A cheltui fără rost; A risipi banii; v. A arunca banii de pomană. A ARUNCA CU BANII PE GÂRLĂ: Ă cheltui Iară rost; A risipi banii; v. A arunca banii de pomană, ARUNCA CU CHIUTA LA BANI: A risipi banii petrecând. A ARUNCA CU COLB ÎN OCHI: A zăpăci pe cineva; A face să nu mai ştie pe ce lume se află; v. A arunca cenuşa în ochi A ARUNCA CU NISIP ÎN OCHI (CUIVA): A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v, şi A arunca cu nisip în ochii cuiva; A arunca cu praf în ochi; A arunca cu praf în ochii cuiva; A arunca cu pulbere în ochi; A arunca cu pulbere în ochii cuiva; A arunca cu şperlă în ochi; Ă ariinca cu şperlă în ochii cuiva; A arunca cu ţărână în ochi; A arunca cu ţărână în ochii cuiva; A arunca praf în ochi; A arunca praf în ochii cuiva; A arunca pulbere în ochi; A arunca pulbere în ochii cuiva; A arunca şperlă în ochii cuiva; A arunca ţărâna în ochi; A arunca ţărâna în oclui cuiva; A da cu praf în ochi; A da cu praf în ochii cuiva; A da cu pulbere în ochi; A da cu pulbere în ochii cuiva; A da cu şperlă în ochi; A da cu şperlă în ochii lumii; A da cu şperlă în ochii cuiva; A da cu ţărână în oclti; A da cu ţărână în ochii cuiva. A ARUNCA CU NISIP ÎN OCHII (CUIVA): A încerca sâ inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA CU OCHEADE: A privi pe ascuns; v. şi A arunca o privire pe furiş. A ARUNCA CU O INSULTĂ: A insulta; A jigni. A ARUNCA CU O PRIVIRE PE FURIŞ: A privi pe ascuns; v. A arunca cu ocheade. A ARUNCA CU O PRIVIRE UCIGĂTOARE: A privi încruntat; A ameninţa cu priviri răutăcioase. A ARUNCA CU PIATRA (ÎN CINEVA): A calomnia, a ponegri pe cineva; v. şi A arunca cu pietre; A da cu piatră; A da cu pietre; A zvârli cu piatră; A zvârli cu pietre. A ARUNCA CU PIATRA ÎN ALTU: A arunca vina pe altul A ARUNCA CU PIATRA ÎN GRĂDINA CUIVA: A face aluzii răutăcioase; v. şi A arunca cu pietre în grădina cuiva. A ARUNCA CU PIETRE (ÎN CINEVA): A calomnia, a ponegri pe cineva; v. şi A arunca cu piatră (în cineva). ‘ A ARUNCA CU PIATRA ÎN GRĂDINA CUIVA: A face aluzii răutăcioase; v. şi A arunca cu pietre în grădina cuiva. A ARUNCA CU PRAF ÎN OCHI: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul: v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA CU PRAF ÎN OCHII CUIVA: A încerca să inducă în eroare (pe cineva);  prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi: . . A ARUNCA CU PULBERE ÎN OCHI: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA CU PULBERE ÎN OCHII CUIVA: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA CU SCĂLDA Şi COPILUL: A nu deosebi lucrul util de cel inutil; A face vraişte; v. A arunca apa din albie cu copil cu tot, A ARUNCA CU ŞPERLĂ IN OCHI: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. : 4 A ARUNCA CU ŞPERLĂ ÎN OCHII CUIVA: A încerca sâ inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA €U ŢĂRÂNĂ ÎN OCHI: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA CU ŢĂRÂNĂ ÎN OCHII CUIVA: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA CUVINTE ÎNŢEPĂTOARE: A vorbi urât; A ameninţa. A ARUNCA DE-AZVĂRLiTĂ CU BANII: A cheltui prea mult; v. A avea bani de aruncat. A ARUNCA DE LA;;OBRAZi (CEVA CUIVA): A spune deschis, fără menajamente, verde cuiva ceva; v. şi A arunca în faţă (cuiva ceva ); A arunca în nas (cuiva ceva ); A arunca în obraz (cuiva ceva); A spune de la obraz (cuiva ceva ); A trânti de la obraz (cuiva ceva); A trânti în faţă (cuiva ceva); A trânti în obraz (cuiva ceva); A zice de la obraz (cuiva ceva). A ARUNCA DIN SCAUN: A detrona pe cineva; v. A alunga din scaun (pe cineva). A ARUNCĂ FLĂCĂRI: A se înfuria. A ARUNCA FLĂCĂRI DIN NĂRI: A fi foarte 29 A ARUNCA OCHII SPRE.. furios; A fi înfuriat la maximum; v. şi A arunca flăcări pe nas; A arăta fulgere cu privirea. A ARUNCA FLĂCĂRI PE NAS: A li foarte furios; A fi înfuriat la maximum; v. A arunca flăcări din nări. A ARUNCA FULGERE CU PRIVIREA: A fi foarte furios; A fi înfuriat la maximum; y. A arunca flăcări din nări. A ARUNCA ÎN AER: A distruge; A nimici; v. şi A arunca în foc; A arunca în pustiu. A ARUNCA ÎN BALANŢĂ: A cumpăni; A analiza; a judeca; v. şi A arunca în cumpănă. A ARUNCA IN BRAŢELE CUIVA: A-l da cuiva să-l întreţină; A-l obliga să întreţină pe cineva. A ARUNCA ÎN BRAŢELE MIZERIEI: A nu- 1 mai ajuta; A-l lăsa în mizerie. A ARUNCA ÎN CUMPĂNĂ: A cumpăni; A analiza; a judeca; v. A arunca în balanţă. A ARUNCA ÎN FAŢĂ (CEVA CUIVA); A spune deschis, fără menajamente, verde cuiva ceva; v. A arunca de la obraz. A ARUNCA ÎN FOC: A distruge; A nimici; v. A arunca în aer. A ARUNCA ÎN ÎNCHISOARE: A condamna la închisoare; v. şi A arunca în temniţă; A arunca la închisoare; A arunca la puşcărie. A ARUNCA ÎN NAS (CEVA CUIVA): A spune deschis, fără menajamente, verde cuiva ceva; v. A arunca de la obraz. A ARUNCA ÎN OBRAZ (CEVA CUIVA): A spune deschis, fără menajamente, verde cuiva ceva; v, A arunca de la obraz. A ARUNCA ÎN PUSTIU: A arunca la gunoi; a arunca aiurea; A nu avea nevoie; A distruge; A nimici; v. A arunca în aer. A ARUNCA ÎN SPATELE CUIVA: A învinui pe cineva pe nedrept; A spune lucruri neplăcute despre cineva. , A ARUNCA ÎN SPINAREA CUIVA: A încărca pe cineva; A pune în cârcă cuiva. A ARUNCA ÎN STRADĂ (PE CINEVA): A scoate în stradă; A izgoni pe cineva; v. şi A arunca pe drum (pe cineva); A arunca pe drumuri (pe cineva). A ARUNCA ÎN TEMNIŢĂ: A condamna la închisoare; y.A aruncam închisoare. A ARUNCA LA BANI: A cheltui prea mult; v. A avea bani de aruncat. A ARUNCA LA CÂINI: A nu mai avea nevoie; A nu-i mai trebui; v. şi A arunca la coş; A arunca la coşul de gunoi; A arunca la fiare vechi; A arunca la fier vechi; A arunca la gunoi; A arunca la lada cu gunoi; A arunca la lada de gunoi; A arunca la pământ. A ARUNCA LA COŞ: A nu mai avea nevoie; A nu-i mai trebui; v, A arunca la câini. A ARUNCA LA COŞUL DE GUNOI: A nu mai avea nevoie; A nu-i mai trebui; v. A arunca la câini. A ARUNCA LA GUNOI: A nu mai avea nevoie; A nu-i mai trebui; v. A arunca la câini. A ARUNCA LA FIARE VECHI: A nu mai avea nevoie; A nu-i mai trebui; v. A arunca la câini. A ARUNCA LA FIER VECHI: A nu mai avea nevoie; A nu-i mai trebui; v. A aruncata câini. A ARUNCA LA GUNOI: A nu mai avea nevoie; A nu-i mai trebui; v. A arunca la câini. A ÂJUJNC A LA ÎNCHISOARE; A condamna la închisoare; v. A arunca în închisoare. A ARUNCA LA LADĂ CU GUNOI: A nu mai avea nevoie; A nu-i mai trebui; v. A arunca la câini. A ARUNCA LA LADA DE GUNOI: A nu mai avea nevoie; A nu-i mai trebui; v. A arunca la câini. A ARUNCA LA PĂMÂNT: A nu mai avea nevoie;  nu-i mai trebui; v. A arunca la câini. , ARUNCA LA PUŞCĂRIE: A condamna la închisoare; v. A arunca în închisoare. A ARUNCĂ LA SORŢI: A-şi încerca norocul. A ARUNCA LA ŢINTĂ: A: pune unde trebuie.  ARUNCA LA VORBE ÎN VÂNT: A spune minciuni; Ă nu crede niciel ceea ce spune. A ARUNCA LA VORBE NECHIBZUITE: A vorbi prostii; A nu-şî controla vorbele. A ARUNCA LUMINA: A descurca; A face lumină· ., ARUNCA LUMINĂ ÎNTR-0 PROBLEMĂ:  descurca; A face lumină într-o problemă. A ARUNCA MASCA: A spune adevărul; A se demasca. A ARUNCA- MĂNUŞĂ CUIVA: A demasca pe cineva; Ă spune adevărul despre cineva; A instiga pe cineva; A provoca pe cineva.  ARUNCĂ MOARTEA ÎN ŢIGĂNI: A învinui pe nedrept pe cineva; v. şi A băgamoartea în ţigani. ..ZA ARUNCA NADĂ: A spera să obţină ceva. ;^rA;ĂRUNCA:NECĂZURI LA . SPATE:.-; A se distra; A uita de necazuri. Al ARUNCA NISIP ÎN OCHI (CUIVA): A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v, şi A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA O CĂUTĂTURĂ: A căuta peste tot. ... A ARUNCA OCHEADE (CUIVA): A se uita pe furiş la cineva; A se uita cu înţeles la cineva. A ARUNCA OCHII: A privi în jur; A privi pe ascuns. A ARUNCA OCHII ASUPRA..A se uita întâmplător; A privi spre...; v. şi A arunca ochii spre...; A arunca privirea asupra.A arunca privirea spre.A-şi arunca ochii asupra; A-şi arunca ochii spre,..; A-şi arunca privire asupra..A-şi arunca privirea spre. A ARUNCA OCHII ROATĂ: A se uita de jur-împrejur; v. şi A-şi arunca ochii roată. A ARUNCA OCHII SPRE...: A se uita întâmplător; A privi spre.,,; v. A arunca ochii asupra. A ARUNCA O GHERGHINĂ 30 A ARUNCA O GHERGHINĂ: A-şi bate joc de cineva. A ARUNCA O LUMINĂ: A lumina; A face lumină; A arăta adevărată faţă. A ARUNCA O LUMINĂ ASUPRA...: A lumina; A clarifica. A ARUNCA O OCHEADĂ: A arunca o privire; A trage cu ochiul; v. şi A arunca o ochire. A ARUNCA O OCHIRE: A arunca o privire; A trage cu ochiul; v. A arunca o ocheadă. A ARUNCA O PIATRĂ lN GRĂDINA CUIVA: A instiga; A provoca. A ARUNCA O PRIVIRE ASUPRA...: A privi asupra.... A ARUNCA O PRIVIRE CUIVA: A privi pe cineva pe ascuns; v. şi A arunca o privire fugară; A arunca o privire pe furiş. A ARUNCA O PRIVIRE FUGARĂ CUIVA: A privi pe cineva pe ascuns; v, A arunca o privire cuiva. A ARUNCA O PRIVIRE FURIŞĂ: A privi pe cineva pe ascuns; v. A arunca o privire cuiva. A ARUNCA O PRIVIRE UCIGĂTOARE CUIVA: A privi încruntat pe cineva. A ARUNCA O SĂGEATĂ: A instiga; A provoca pe cineva. A ARUNCA O TIFLĂ (CUIVA): A-i râde în nas cuiva; v. şi A da cu tiflă cuiva; A da o tiflă cuiva; A-i da cu tifla cuiva; A-i da o tiflă cuiva. A ARUNCA O VORBĂ: A spune neîntrebat ceva; A se amesteca într-o discuţie; A sugera. A ARUNCA PAIE I*E FOC: A instiga; A provoca; v. şi A arunca paie peste foc. A ARUNCA PAIE PESTE FOC: A instiga; A provoca; v. A arunca paie pe foc. A ARUNCA PE DRUM: A scoate în stradă; A izgoni pe cineva; v. A arunca în stradă pe cineva. A ARUNCA PE DRUMURI: A scoate în stradă; A izgoni pe cineva; v. A arunca în stradă pe cineva. A ARUNCA PE FEREASTRĂ: A renunţa; A nu mai avea nevoie; v. şi A arunca peste bord. A ARUNCA PE SPATELE CUIVA: A obliga pe cineva la ceva; A-i atribui o sarcină cuiva; v. şi A-i arunca pe spinarea cuiva. A ARUNCA PE SPINAREA CUIVA: A obliga pe cinevaîa ceva; A-i atribui o sarcină cuiva; v. A-i arunca pe spatele cuiva. A ARUNCA PESTE BORD: A renunţa; A nu mai avea nevoie; v. A arunca pe fereastră. A ARUNCA PESTE UMĂR: A nu-i păsa; A pleca fără grijă; v. şi A arunca pe umăr. Ă ARUNCA PE UMĂR r A nu-i păsa; A pleca fără grijă; v. A arunca peste umăr. A ARUNCA PE UŞĂ AFARĂ: A da afară. A ARUNCA PIATRA ÎN CINEVA: A instiga; A provoca pe cineva. A ARUNCA PIETRE ÎN CINEVA: A instiga; A provoca pe cineva. A ARUNCA PRADA MIZERIEI: A nu l mai ajuta; A-l lăsa în mizerie. A ARUNCA PRAF ÎN OCHI: A încerca să inducă în eroare pe cineva; A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA PRAF ÎN OCHII CUIVA: A încerca să inducă în eroare pe cineva; A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA PRIMUL PIATRA: A începe scandalul; A face o provocare. A ARUNCA PULBERE ÎN OCHII (CUIVA): A încerca să inducă în eroare pe cineva; A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. " A ARUNCA PRIVIREA ASUPRA^.: A se uita întâmplător; A privi spre...; v. şi A arunca ochii asupra. A ARUNCA PRIVIREA SPRE...: A se uita întâmplător; A privi spre...; v. şi A arunca ochii asupra. A ARUNCĂ PRIVIRI: A privi; A se uita. A ARUNCA PULBERE IN OCHI: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA PULBERE ÎN OCHII (CUIVA): A ;încerca să ; inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA RĂUL LA SPATE: A scăpa de rău. A ARUNCA SCÂNTEI: A fi foarte furios; A nu sta de vorbă cu nimeni. A ARUNCA SORŢII: A-şi încerca norocul/ A ARUNCA ŞPERLĂ ÎN OCHII CUIVA: A încerca să inducă în eroare pe cineva; A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA TOTUL CLAIE PESTE GRĂMADĂ: A face dezordine; A pune claie peste grămadă. r A ARUNCA ŢĂRÂNĂ ÎN OCHI:  încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA ŢĂRÂNĂ ÎN OCHII CUIVA: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ARUNCA UMBRA ASUPRA CUIVArA neglija pe cineva; A lăsa la o parte pe cineva; A nu- l mai băga în seamă. A ARUNCA UN BLESTEM ^ASUPRA CUIVA: A blestema pe cineva. v A ARUNCA UN CIOLAN: A-l ajuta puţin; a nu-1 lăsa să moară de foame; v. şi A arunca un os; A arunca un os de ros. A ARUNCA UN CUVÂNT: A spune doar un cuvânt; A nu comenta mult. A ARUNC A UN OS: A-l ajuta puţin; a nu-1 lăsa să moară de foame; v. şi A arunca un ciolan. A ARUNCA UN OS DE ROS: A-l ajuta puţin; a nu-1 lăsa să moară de foame; v. A arunca un ciolan. 31  ASCUNDE CEVA SUB OBOROC A ARUNCA UN VĂL (ASUPRA, PESTE...): A ascunde; A tăinui; A da uitării; v. şi A arunca vălul uitării (asupra, peste...), A ARUNCA VĂLUL UITĂRII (ASUPRA, PESTE...): A ascunde; a tăinui; A da uitării; v. A arunca un văl (asupra, peste...). A ARUNCA VINA (PE CINEVA, ASUPRA CUIVA): A învinovăţi pe nedrept pe cineva; v. şi A arunca vina (pe ceva); A arunca vina (pe cineva); A da vina pe ceva; A da vină (pe cineva, asupra cuiva). A ARUNCA VINA DE LA - UNUL LA ALTUL: A-i învinui pe rând; A se disculpa fiecare, v A ARUNCA VINA ÎN SPATELE ALTUIA: A învinui un nevinovat; v. şi A arunca vina în spinarea cuiva; A arunca vina pe altul. A ARUNCA VINA ÎN SPINAREA CUIVA: A învinui un nevinovat; v. A arunca vina în spatele altuia, A ARUNCA VINA PE ALTUL: A învinui un nevinovat; v. A arunca vina în spatele altuia, A ARUNCA VINA (PE CEVA): A căuta subiectiv cauza în altă parte; v. şi A arunca vină (pe cineva, asupra cuiva), A ARUNCA VINĂ (PE CEVA): A învinovăţi pe nedrept pe cineva; v. A arunca vina (pe cineva, asupra cuiva). A ARUNCA VORBE ÎN VÂNT: A face afirmaţii necontrolate; A vorbi zadarnic. A ARUNCA ZARUL: A se hotărî; A lua o hotărâre; A-şi încerca norocul; v. şi A arunca zarurile. A ARUNCA ZARURILE: A se hotărî; A lua o hotărâre; A-şi încerca norocul; v. A arunca zarul, A ASCULTA CA UN PROST: A nu trebui să asculte; A nu trebui să facă ce-i spun. ■ A ASCULTA CU FRICĂ: A-i fi frică de ce se spune...:: A ASCULTA CU GÂNDUL DUS: A nu asculta cu atenţie; v. şi A asculta cu mintea aiurea. A ASCULTA CU GURA CĂSCATĂ: A fi foarte atent; A asculta atent; A lua seamă la ce se spune; v. şi A asculta cu luare aminte; A asculta cu mare atenţie. A ASCULTA CU LUARE AMINTE: A fi foarte atent; A asculta atent; A lua seamă la ce se spune; v. A asculta cu gura căscată. A ASCULTA CU MARE ATENŢIE: A fi foarte atent; A asculta atent; A lua seamă la ce se spune; v. A asculta cu gura căscată, A ASCULTA CU MITEA AIUREA: A nu asculta cu atenţie; v. A asculta cu gândul dus, A ASCULTA CU O URECHE: A asculta {ară interes; A asculta cu neatenţie. ( A ASCULTA CU TEAMĂ DE MINE: A se teme de mine; A face ce-i spun. A ASCULTA CU TOATE URECHILE: A asculta cu mare atenţie; v. şi A asculta cu zece urechi; A asculta cu urechile căscate; A asculta cu urechile ciulite; A asculta cu zece urechi. A ASCULTA CU URECHILE CĂSCATE: A asculta cu mare atenţie; v. A asculta cu toate urechile, A ASCULTA CU URECHILE CIULITE: A asculta cu mare atenţie; v. A asculta cu toate urechile. A ASCULTA CU ZECE URECHI: A asculta cu mare atenţie; v. A asculta cu toate urechile. A ASCULTA DE CINEVA CA UN CĂŢEL: A asculta fără a se împotrivi; v. şi A asculta fără a crâcni; A asculta la gura cuiva ca la o carte. A ASCULTA DE CUVÂNT: A fi atent la ce se spune.- ;-v : A ASCULTA DE CUVÂNTUL CUIVA: A fi atent la ce-i spune cineva; A lua în seama la ce i se spune; v. şivi asculta de sfatul cuiva; A asculta de vorbele cuiva; A asculta sfatul cuiva. A ASCULTA DE FRICĂ: A asculta silit; v. şi A asculta de nevoie; A hu asculta de bună voie. A ASCULTA DE GLASUL RAŢIUNII: A face tot posibilul să înţeleagă ce i se spune. : A ASCULTA DE NEVOIE: A asculta; silit; v. A asculta de frică. A ASCULTA DE SFATUL CUIVA: A fi atent la ce-i spune cineva; A lua în seamă la ce-i se spune; v. A asculta de cuvântul cuiva, v A ASCULTA DE VORBELE CUIVA: A fi atent la ce-i spune cineva; A lua în seama la ce i se spune; v. A asculta de cuvântul cuiva, A ASCULTA FĂRĂ A CRÂCNI:; A; asculta fără a se împotrivi; v. şi A asculta de cineva ca un căţel. I î'·'} ■■■■VTVZÂ. A ASCULTA LA GURA CUIVA CA LA O CARTE: A asculta fără a se împotrivi; v. şi A asculta de cineva ca un căţel. : A ASCULTA LA UŞA: A fi atent la ce se vorbeşte înăuntru; v. şi A asculta pe la uşi. A ASCULTA NUMAI CU O URECHE: A nu fi atent la ce se vorbeşte; A asculta într-o doară. A ASCULTA ORBEŞTE (DE CINEVA): A fi supus cuiva; A asculta supus de cineva. : A ASCULTA PE LA UŞI: A fi atent :la ce se vorbeşte înăuntru; v. A asculta la uşă, y .A AS CULTA SFATUL CUIVA: A fi atent 1 a-i spune cineva; A lua în seamă 1a ce i se spune; v, A asculta de cuvântul cuiva. A ASCULTA TEACA DE PĂMÂNT (reg.): A asculta într-o tăcere desăvârşită. A ASCULTA ŢÂNCUL PĂMÂNTULUI (reg.): A dormi profund. A ASCULTA UN ELEV: A scoate la lecţie un elev. A ASCULTA UN MARTOR: A asculta mărturia unui martor într-un proces. : \ A ASCUNDE AC ÎN MIERE: A băga intrigi; v. şi A băga acul în miere. A ASCUNDE ACUL ÎN MIERE: A băga intrigi; v. A băga ac în miere. A ASCUNDE ADEVĂRUL FAŢĂ DE CINEVA: A minţi; A nu spune adevărul. A ASCUNDE CEVA SUB OBOROC: A nu A ASCUNDE SUB OBOROC 32 arăta ceva; A tine ascuns; v. şi A ascunde ceva vederii. A ASCUNDE SUB OBOROC (CEVA): A ţine ascuns; A ascunde bine; A nu arăta ceva; v. şi A ascunde sub obroc; A ascunde vederii; A pune sub oboroc; A pune sub obroc; A ţine sub oboroc; A ţine sub obroc. A ASCUNDE SUB OBROC (CEVA): A ţine ascuns; A ascunde bine; v. A ascunde sub oboroc (ceva). A ASCUNDE SUB O MASCĂ DE POLITEŢE: A masca; A nu arăta; A ţine sub mască. A ASCUNDE VEDERII (CEVA): A ţine ascuns; A ascunde bine; A nu arăta ceva; v. A ascunde sub oboroc. A ASTÂMPĂRA FOAMEA: A mânca; A se sătura; v. şi A potoli foamea; A-şi astâmpăra foamea; A-şipotoli foamea. A ASTÂMPĂRA SETEA: A bea; A se sătura de băutură; v. şi A potoli setea; A-şi astâmpăra setea; A-şi potoli setea. A ASTUPA CUIVA GURA: A nu-1 lăsa să vorbească; A-I obliga să tacă. A ASTUPA CUIVA OCHII: A nu-i permite să se uite; A nu-i arăta. A ASTUPA GĂURILE: A face ordine; a face curăţenie. A ASTUPA GURA CUIVA: A împiedica pe cineva să vorbească; v. şi A închide gura cuiva. A ASTUPA O GAURĂ: A ieşi dintr-un necaz; A se simţi bine. A ASTUPA URECHILE: A nu-J mai interes ce se vorbeşte; A-şi vedea de treburile sale. A ASUDA SUB LIMBĂ: A nu munci; A lenevi. A ASUPRI CERBICEA CUIVA: A supune pe cineva; A învinge rezistenţa, mândria, aroganţa, trufia cuiva; v. şi A asupri cerbicia cuiva; A frânge cerbicia cuiva; A frânge cerbicia cuiva; A muia cerbicia cuiva; A muia cerbicia cuiva; A pleca cerbicea cuiva; A pleca cerbicia cuiva; A rupe cerbicia cuiva; A rupe cerbicea -cuiva; "A'"·tăia cerbicia cuiva; A tăia cerbicea cuiva. A ASUPRI CERBICIA CUIVA: A supune pe cineva; A învinge rezistenţa, mândria, aroganţa, trufia cuiva; v. şi A asupri cerbicea cuiva. A AŞEZA CA DUPĂ SFOARĂ: A înţepeni; A alinia; v. şi A aşeza cu sfoară; A trage ca după sfoară; A trage cu sfoară. A AŞEZA CEVA PE CĂPRARII: A aranja, a aşeza pe grupe, pe categorii. ; ; A AŞEZA CU SFOARA: A înţepeni;  alinia; v. A aşeza ca după sfoară. A AŞEZA ÎN GAZDĂ (PE CINEVA): A găsi o gazdă cuiva;; v. şi A da în gazdă (pe cineva): A AŞEZA ÎN RÂND CU...: A considera din aceeaşi categorie cu...; A socoti la acelaşi nivel cu...; v. şi A fi în rând cu...; A Jî în rândul.:.; A intra în rând cu...; A intra în rândul..A pune în rând cu... . A AŞEZA ÎN SCAUN: A înscăuna; A întrona; v. şî A aşeza în tron; A aşeza la scaun; A aşeza la tron; A aşeza pe scaun; A aşeza pe tron; A înălţa pe tron; A pune în scaun; A pune în tron; A pune la scaun; A pune la tron; A pune pe scaun; A pune pe tron; A ridica în scaun; A ridica în tron; A ridica la scaun; A ridica la tron; A ridica pe scaun; A ridica pe tron; A sui pe tron; A urca în scaun; A urca în tron; A urca la scaun; A urca la tron; A urca pe tron; A urca pe tron. A AŞEZA ÎN SPATE: A nu-1 mai interesa; A nu mai fi interesant; v. şi A aşeza la spate. A AŞEZA ÎN TRON: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A AŞEZA LA GAZDĂ PE CINEVA: ; A închiria la un gospodar o cameră pentru cineva. ;■·· A AŞEZA LA MASĂ: A oferi mâncare; A servi la masă; v. şi A pune la masă. A AŞEZA LA SCAUN: A înscăuna; A întrona; v. .*1 aşeza în scaun. A AŞEZA LA SPATE: A nu-1 mai interesa; A nu mai fi interesant; v. A aşeza în spate. A AŞEZA LA TRON: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A AŞEZA PE SCAUN: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A AŞEZA PE TRON: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. : A: AŞEZA VATRA: SATULUI: A stabili centrul satului. A AŞTEPTA CA FATA MARE LA MĂRITAT: A aştepta ceva cu nerăbdare dar şi cu teamă. A AŞTEPTA CA MORTUL COLACUL: A aştepta cu nerăbdare; A aştepta fără rost. A AŞTEPTA CA PE CRISTOS (PE CINEVA): A aştepta pe cineva ca pe ultima salvare. A AŞTEPTA CA PE UN MĂR COPT: Adori mult să vină; A-l aştepta cu mari speranţe. A AŞTEPTA CHEMAREA CU LĂUTARI: A face nazuri să vină acolo unde este aşteptat. I A AŞTEPTA COLACI CALZI: A aştepta lucruri bune; plăcute şi de-a gata; v. şi A umbla după colaci calzi; A veni la colaci calzi. A AŞTEPTĂ CU BRAŢELE DESCHISE (PE CINEVA): A primi cu bucurie, cu: mare plăcere pe cineva; v. şi A aştepta cu braţele întinse; A primi cu braţele deschise; a primi cu braţele întinse: A AŞTEPTA CU BRAŢELE ÎNTINSE (PE CINEVA): A primi cu bucurie, cu mare plăcere pe cineva; v, A aştepta cu braţele deschise. A AŞTEPTA CU COLACI CALZI (PE CINEVA): A-i face o primire călduroasă; v. şi A aştepta cu plăcinte calde (pe cineva); a primi cu colaci calzi. A AŞTEPTA CU FOLOS: A aştepta cu câştig; A avea un câştig aşteptând. A AŞTEPTA CU GURA CĂSCATĂ; A aştepta ca un prost. A AŞTEPTA CU INIMA SĂRITĂ: A aştepta extrem de emoţionat, de speriat; v. şi A fi cu inima sărită; A sta cu inima sărită. A AŞTEPTA CU ÎNFRIGURARE: A tremura de frică; A nu avea linişte; A nu fi sigur ce se va întâmpla. 33 A ATÂRNA DE UN FIR DE PĂR A AŞTEPTA CU LIMBA SCOASĂ: A aştepta cu mare nerăbdare; A nu avea răbdare să aştepte; v. şi A aştepta cu nerăbdare, A AŞTEPTA CU NERĂBDARE SCOASĂ: A aştepta cu mare nerăbdare; A nu avea răbdare să aştepte; v. A aştepta cu limba scoasă. A AŞTEPTA CU PATRUZECI DE OCHI: A aştepta cu băgare de seamă; A fi foarte atent la cine vine, la cine vine. A AŞTEPTA CU PLĂCINTE CALDE (PE CINEVA): A-i face o primire călduroasă; v. A aştepta cu colaci calzi (pe cineva). A AŞTEPTA CU SUFLETUL LA GURĂ: A aştepta cu mare încordare. A AŞTEPTA CU TOT INTERESUL: A avea un mare interes să aştepte. A AŞTEPTA DEGEABA: A-şi irosi timpul aşteptând; Evenimentul aşteptat nu se va produce; v. şi A aştepta de pomană; A aştepta în zădar. A AŞTEPTA DE POMANĂ: A -şi irosi timpul aşteptând; Evenimentul aşteptat nu se va produce; v. A aştepta degeaba. A AŞTEPTA ÎN ZADAR: A-şi irosi timpul aşteptând; Evenimentul aşteptat nu se va produce; v. A aştepta degeaba, A AŞTEPTA LA COTITURĂ: A pândi şi a surprinde pe cel aşteptat. A AŞTEPTA LA MÂNA ALTUIA: A aştepta un ajutor; A spera într-un sprijin. A AŞTEPTA MAI MULT DE O GRĂMADĂ: A nu aştepta mult. A AŞTEPTA MANA CEREASCĂ: A se aştepta la o pomană, la un ajutor din partea cuiva. A AŞTEPTA MOMENTUL POTRIVIT: A spera în viitor apropiat. A AŞTEPTA MULT ŞI BINE: A aştepta zadarnic. A AŞTEPTA MURĂ-N GURĂ; A aştepta totul de-a gata; A aştepta să fie servit. A AŞTEPTA O MOŞTENIRE: A spera că va primi o moştenire. A AŞTEPTA PÂNĂ SE COACE PIETROIUL: A aştepta momentul potrivit; A spera în momentul potrivit; A-şi lua orice nădejde; v. şi A lăsa până se coace pietroiul. A AŞTEPTA PE DRACU: A nu aştepta pe nimeni; A nu aştepta deloc. A AŞTEPTA PE LA UŞILE ALTORA: A ajunge cerşetor; A cere de pomană din casă în casă. A AŞTEPTA SĂ-I PICE MANA CEREASCĂ: A aştepta un chilipir. A AŞTEPTA SĂ-I PICE MURA-N GURĂ: A aştepta de-a gata; v. şi A aştepta să-i pice para-n gură, A AŞTEPTA SĂ-I PICE PARA-N GURĂ: A aştepta de-a gata; v. A aştepta să-i pice tnura-n gură A AŞTEPTA SĂ I SE SPUNĂ DE DOUĂ ORI: A nu reacţiona; A fi indiferent. A AŞTEPTA SĂ VADĂ DINCOTRO BATE VÂNTUL: A fi nehotărât; A sta pe gânduri. A AŞTEPTA TOTU DE-A GATA: A aştepta să fie servit. A AŞTERNE CEVA LA PICIOARELE CUIVA: A dărui cuiva ceva (în semn de admiraţie, de supunere); v. şi A pune la picioare cuiva; A pune ceva la picioarele cuiva. A AŞTERNE CEVA PE HÂRTIE: A scrie ceva. A AŞTERNE CU PIATRĂ: A nu se pricepe la ceva; A nu se pregăti bine. A AŞTERNE LA PĂMÂNT: A dărâma; A doborî; A omorî; v. şi A aşterne pământului; :A culca la pământ; A culca pământului; A du la pământ; A da pământidui; A trânti la pământ; A trânti pământidui, A AŞTERNE LA PĂMÂNT PE CINEVA: A-l doborî la pământ; A-l învinge. A AŞTERNE LA PICIOARELE CUIVA: A oferi cuiva; A face cuiva un cadou. A AŞTERNE MASA: A întinde faţa de masă. A AŞTERNE PATUL: A pregăti patul pentru culcare. A AŞTERNE PĂMÂNTULUI: A dărâma; A doborî; A omorî; v. A aşterne la pământ. A AŞTERNE PE HÂRTIE (CEVA): A scrie, a redacta (ceva); v. şi A pune pe hârtie (ceva). A AŞTERNE UN STRAT LA BĂUTURĂ; A mânca ceva în timpul consumului de alcool. A ATACA CU RECURS: A depune plângerea la o hotărâre judecătorească. A ATACA DIN FLANC: A lovi dintr-o parte. A ATÂCADIN SPATE: A lovi din spate; v. şi A ataca pe la spate. A ATACA IN FAŢĂ: A lovi drept în faţă. A ATACA ÎN JUSTIŢIE: A da în judecată. : A ATACA O CHESTIUNE: A nu fi de acord cu ceva, A ATACA ÎN PUNCTUL SLAB: AUovi în punctul slab; A lovi acolo unde doare cel mai mult. A ATACA O CHESTIUNE: A nu fi de acord cu ceva. ^ A ATACA PE LA SPATE: A iovi din spate; v. A ataca din spate. A ATACA PE NEAŞTEPTATE: A lovi prin surprindere. A ATACA UN ACORD: A nu mai fi de acord cu o înţelegere; A se retrage dintr-un acord. A ATÂRNA CUIVA BELCIUGUL ÎN NAS: AII făcut de ruşine; v. şi A atârna cuiva iabaşa de nas. A ATÂRNA CUIVA CEVA DE COADĂ: A fî suspect; A fi considerat vinovat. A ATÂRNA CUIVA IABAŞA DE NAS: A fi făcut de ruşine; v. A atârna cuiva belciugul de nas. A ATÂRNA DE BALÂLNŢĂ: A avea o anumită importanţă; A nu putea fi ocolit; v, şi A atârna în balanţa. A ATÂRNA DE UN FIR DE AŢĂ: A avea o poziţie, o situaţie precară; v. şi A atârna de un fir de păr. A ATÂRNA DE UN FIR DE PĂR: A avea o A ATÂRNA GREU 34 poziţie, o situaţie precară; v. A atârna de un fir de aţă. A ATÂRNA GREU: A avea o anumită importanţă; A avea o anumită greutate, : . A ATÂRNA GREU IN CUMPĂNĂ: A avea o mare importanţă; v. şi A atârna greu în cumpănă; A atârna greu la balanţă; A atârna greu la cântar; A trage greu la cumpănă; A trage greu la cântar; A trage greul în cumpănă; A trage în cumpănă; A trage la cântar; A trage la curea. A ATÂRNA GREU LA CÂNTAR: A avea o mare importanţă; v. şi A atârna greu în cumpănă. A ATÂRNA ÎN BALANŢĂ: A avea o anumită importanţă; A nu putea fi ocolit; v. A atârna de balanţa. A ATÂRNA ÎN FURCI (PE CINEVA): A spânzura pe cineva; v. şi A pune în furci (pe cineva); A pune în furci pe cineva. A ATÂRNA lN ŞTREANG: A iî în mare pericol.· A ATÂRNA INTR-UN FIR DE PĂR: A fi într- 0 situaţie dificilă. A ATÂRNA LA CICOCHINĂ (PE CINEVA, CEVA) (pop.): A părăsi, a da uitării (pe cineva, ceva); v. şi A atârna la ciochine; A lega la ciochină; A lega la ciochine; A pune la ciochină; A pune la ciochine; A spânzura la ciochină; A spânzura la ciochine. A ATÂRNA LA CICOCHINE (PE CINEVA, CEVA) (pop.): A părăsi, a da uitării (pe cineva, ceva); v. A atârna la ciochină (pe cineva, ceva). A ATÂRNA LINGURILE DE BRÂU: A întârzia la masă; v. şi A atârna lingurile de gât. A ATÂRNA LINGURILE DE GÂT: A întârzia Ia masă; v. A atârna lingurile de brâu. A ATENTA LA DREPTURILE CUIVA: A subjuga, a exploata pe cineva. A ATENTA LA PUDOARE: A viola pe cineva. A: ATENTA LA VIAŢA CUIVA: A pune viaţa în pericol cuiva. A ATERIZA FORŢAT: A fi obligat să aterizeze.:.".. A ATINGE APOGEUL: A ajunge în culmea gloriei; v. şi A atinge apogeul gloriei: A ATINGE APOGEUL GLORIEI: A ajunge în culmea gloriei; v. A atinge apogeul A ATINGE COARDA SENSIBILĂ A CUIVA: A sensibiliza pe cineva; A măguli orgoliul cuiva; v. şi A atinge la coardă sensibilă pe cineva; A atinge la coarda simţitoare pe cineva. A ATINGE CU DEGETUL: A verifica; A încerca. A ATINGE CU O VORBĂ: A spune ceva nelalocul său; A jigni pe cineva. A ATINGE FUNDUL: A da de fund. v A ATINGE FONDUL UNEI PROBLEME:A intra în amănunte; A trece la problemele principale. A ATINGE ÎN PĂLĂRIE PE CINEVA: A nu- 1 păsa de cineva. A ATINGE lN PLIN: A-şi atinge scopul; v. şi A lovi în plin; A nimeri în plin: A ATINGE ÎNTR-UN PUNCT SENSIBIL: A supăra pe cineva; A enerva pe cineva; A indigna pe cineva; v. şi A atinge la coarda sensibilă; A atinge la coardă simţitoare. A ATINGE LA BUZUNAR PE CINEVA: A-l obliga să plătească; v. şi A-l atinge la pungă pe cineva. A ATINGE LA CHIMIR: A-i lua banii; A-l pune să plătească. A ATINGE LA COARDA SENSIBILĂ: A supăra pe cineva; A enerva pe cineva; A indigna pe cineva; v. A atinge într-un punct sensibil. A ATINGE LA COARDA SENSIBILĂ PE CINEVA: A sensibiliza pc cineva; A măguli orgoliul cuiva; v. A atinge coarda sensibilă a cuiva. A ATINGE LA COARDA SIMŢITOARE: A supăra pe cineva; A enerva pe cineva; A indigna pe cineva; v. A atinge într-un punct sensibil. A ATINGE LA COARDA SIMŢITOARE PE CINEVA; A sensibiliza pe cineva; A măguli orgoliul cuiva; v. A atinge coarda sensibilă a cuiva. A ATINGE LA LIMAN: A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v. A ajunge la liman. A ATINGE LA MANŞETĂ: A inu-i da pace; A provoca pe cineva. A ATINGE LA MANŞETĂ (PE CINEVA) {arg.): A da un bacşiş (cuiva). '■ v A ATINGE LA MIR: A-i loviîn cap; v. şi A lovi unde a pus popa mirul. ■■ A ATINGE LA PUNCTUL NEVRALGIC: A lovi iocul cel mai dureros; A da în locul cel mai sensibil; v. şi A atinge punctul nevralgic; A atinge unde-l doare n A ATINGE LA PUNGĂ PE CINEVA: A-l obliga să plătească; v. A-l atinge la buzunar pe cineva. A ATINGE LA :UN LIMAN; A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v. A ajunge la liman. A ATINGE LIMANUL: A ieşi; cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v. A ajunge la liman. A ATINGE MALUL: A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v. A ajunge la liman, A ATINGE O CHESTIUNE: A dezbate o problemă; A aminti o problemă. A ATINGE O CHESTIUNE lN TREACĂT: A aminti in treacăt o problemă. A ATINGE ONOAREA CUIVA: A ataca grav pe cineva; A discredita pe cineva; A umili pe cineva. A ATINGE PE UMĂR: A face atent; A atrage atenţia. A ATINGE PERFECŢIUNEA: A se ridica 1a un nivel înalt; A deveni perfect. ; : A ATINGE SCOPUL: A reuşi; A-şi realiza dorinţa; v. şi A-şi atinge ţelul; A-şi atinge ţinta. 35 A AŢINE CALEA CUIVA A ATINGE ŢELUL: A reuşi; A-şi realiza dorinţa; v. A-şi atinge scopul A ATINGE ŢINTA: A reuşi; A-şi realiza dorinţa; v. A-şi atinge scopul A ATINGE UNDE A PUS POPA MIRUL: A-l lovi în cap; v. şi A lovi unde a pus popa mirul A ATINGE UNDE-L DOARE: A lovi locul cel mai dureros; A da în locul cel mai sensibil; v. A atinge punctul nevralgic. A ATINGE UN SUBIECT: A dezbate o problemă; A face lumină într-o chestiune. A ATINGE UN SUBIECT DELICAT: A dezbate o problemă delicată; A fiice lumină într-o chestiune delicată. A ATRAGE ANTIPATIA CUIVA: A provoca antipatia cuiva; v. şi A atrage aversiunea cuiva; A atrage mânia cuiva; A atrage ostilitatea cuiva; A atrage ura cuiva; A-şi atrage antipatia cuiva; A-şi atrage aversiunea cuiva; A-şi atrage mânia cuiva; A-şi atrage ostilitatea cuiva; A-şi atrage ura cuiva; A ATRAGE ATENŢIA: A se distinge; A se remarca. A ATRAGE ATENŢIA CUIVA: A avertiza, a atenţiona pe cineva. A ATRAGE ATENŢIA ASUPRA SA: A ieşi Ia lumină; A se arăta lumii. A ATRAGE ATENŢIA CUIVA LA CEVA: A face pe cineva atent la ceva. A ATRAGE AVERSIUNEA CUIVA: A provoca antipatia cuiva; v. A atrage antipatia cuiva. A ATRAGE DE PARTEA CUIVA: A aduna un număr mai mare de susţinători pentru cineva. A ATRAGE DE PARTEA SA PE CINEVA: A aduna un număr mai mare de susţinători pentru sine. A ATRAGE DUPĂ SINE: A avea drept consecinţă.... .... .. ................... ........... A ATRAGE lN CAPCANĂ (PE CINEVA): A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva v. şi A atrage în cursă (pe cineva); A atrage în curse (pe cineva); A-i întinde o capcană (cuiva); A întinde o cursă (cuiva); A-i întinde o plasă (cuiva); A pregăti o capcană (cuiva); A pregăti o cursă (cuiva); A pune o capcană; A pune o cursă (cuiva); A prinde în capcană (pe cineva); A prinde în cursă (pe cineva); A atrage în curse (pe cineva); A trage în cursă (pe cineva); A trage în curse (pe cineva). A ATRAGE ÎN CURSĂ (PE CINEVA): A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva v. A atrage în capcană. A ATRAGE ÎN CURSE (PE CINEVA): A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva v. A atrage în capcană. A ATRAGE MÂNIA CUIVA: A provoca antipatia cuiva; v. A atrage antipatia cuiva. A ATRAGE OSTILITATEA CUIVA: A provoca antipatia cuiva; y. A atrage antipatia cuiva. A ATRAGE PRIVIRILE: A face să fie observat; A face atentă mai multă lume; v. şi A atrage privirile asupra sa. A ATRAGE PRIVIRILE ASUPRA SA: A face să fie observat; A face atentă mai multă lume; v. A atrage privirile. A ATRAGE URA CUIVA: A provoca antipatia c ui va; v. A atrage antipatia cuiva. A ATRIBUI IMPORTANŢĂ UNUI LUCRU: A acorda o anumită valoare unei probleme, unei chestiuni. ; A ATRIBUI O CALITATE: A aprecia ceva la cineva; A lăuda pe cineva. : A ATRIBUI UN MERIT: A evidenţia' meritul cuiva. A ATRIBUI UN PREMIU:A acorda un premiu; A premia. A AŢÂŢA AMBIŢIA (CUIVA): A stârni, a trezi ambiţia cuiva; v. şi A aţâţa curiozitatea cuiva; A aţâţa pofta cuiva; A aţâţa poftele cuiva. A AŢÂŢA CURIOZITATEA (CUIVA): A stârni, a trezi curiozitatea cuiva; v. A aţâţa ambiţia (cuiva). A AŢÂŢA FOCUL: A aţâţa lumea; A intensifica motivele de ceartă; A provoca pe unul împotriva altuia; Aiinstiga; v. şi A aţâţa lucrurile; A aţâţa pe cineva; A aţâţa pe cineva împotriva cuiva; A atâta rău; A aţâţa vrajba. :;oî A AŢAŢA LA REVOLTĂ: A instiga; A provoca ia revoltă. A AŢÂŢA LUCRURILE: A aţâţa lumea; A intensifica motivele de ceartă; A provoca pe unul împotriva altuia; A instiga; v. A aţâţa focul A AŢÂŢA PE CINEVA: A aţâţa lumea; A intensifica motivele de ceartă; A provoca pe unul împotriva altuia; A instiga; v. A aţâţa focul A AŢÂŢA PE CINEVA ÎNPOTRIVA CUIVA: A aţâţa lumea; A intensifica motivele de ceartă; A provoca pe unul împotriva altuia; A instiga; v. A aţâţa focul A AŢÂŢA POFTA (CUIVA): A stârni, a trezi pofta cuiva; v. A aţâţa ambiţia (cuiva). , A AŢÂŢA POFTELE (CUIVA): Ă stârni, a trezi poftele cuiva; v. şi A aţâţa ambiţia (cuiva). k AŢÂŢA SIMŢURILE CUIVA: A aţâţa lumea; A intensifica motivele de ceartă; A provoca pe unul împotriva altuia; A instiga; v. A aţâţa focul. A AŢÂŢA SPIRITELE: A aţâţa lumea; A intensifica motivele de ceartă; A provoca pe unul împotriva altuia; A instiga; v. A aţâţa focul A AŢÂŢA VRAJBA: A aţâţa lumea; A intensifica motivele de ceartă; A provoca pe unul împotriva altuia; A instiga; v. A aţâţa focul A AŢINE CALEA CUIVA: A împiedica pe cineva să meargă mai departe; A avea pică pe cineva; A prinde pe cineva pentru a-i face un rău; A ieşi în calea cuiva; v. şi A aţine căr&rea cuiva; A aţine drumul cuiva; A aţine poteca cuiva ; A păzi calea A AŢINE CĂRAREA CUIVA 36 cuiva A păzi cărarea cuiva; A păzi drumul cuiva; A păzi poteca cuiva; A ţine calea cuiva; A ţine cărarea cuiva; A ţine drumul cuiva; A ţine poteca cuiva. A AŢINE CĂRAREA CUIVA: A împiedica pe cineva sâ meargă mai departe; A avea pică pe cineva; A prinde pe cineva pentru a-i face un rău; A ieşi în calea cuiva; v. A aţine calea cuiva. A AŢINE DRUMUL CUIVA: A împiedica pe cineva să meargă mai departe; A avea pică pe cineva; A prinde pe cineva pentru a-i face un rău; A ieşi în calea cuiva; v. A aţine calea cuiva. A AŢINE POTECA CUIVA: A împiedica pe cineva să meargă mai departe; A avea pică pe cineva; A prinde pe cineva pentru a-i face un rău; A ieşi în calea cuiva; v. A aţine calea cuiva. A AŢINTI CU PRIVIREA: A se1 uita ■ fix la cineva sau la ceva; v. şi A aţinti ochii spre cineva sau spre ceva. A AŢINTI OCHII SPRE CINEVA SAU SPRE CEVA: A se uita fix la cineva sau la ceva; v. şi A aţinti privirea. A AUZI CA CUCUL ÎN GURĂ: A fi surd; A fi taie de ureche; v. 51A auzi-n gură ca cucul. A AUZI CÂINII ÎN GIURGIU: A fi năucit (de o lovitură). A AUZI CEVA DIN GURA CUIVA: A afla de la oameni. A AUZI CU COADA URECHII (CEVA): A auzi în treacăt; a prinde din zbor ceva. A AUZI DE CINEVA, DE CEVA: A afla de la oameni de cineva, de ceva. A AUZI DE NUMELE CUIVA: A cunoaşte pe cineva din auzite. ‘ A AUZI GREU: A fi tare de ureche. A AUZI MULTE ŞI DE TOATE: A afla tot felul de lucruri. A AUZI-N GURĂ CA CUCUL: A fi surd; A fi tare de ureche; v. A auzi ca cucul în gură. A AUZI NUMAI CE-I CONVINE: A se preface că nu aude. A AUZI PRIN LUME: A afla din zvonuri, din bârfe; v. şi A auzi prin oameni. A AUZI PRIN OAMENI: A afla din zvonuri, di n bârfe; v. şi A auzi prin lume. A AUZI RĂU CU O URECHE: A fi surd de o ureche. A AVANSA ÎN FUNCŢIE: A fi avansat în funcţie. A AVANSA ÎN GRAD: A fi avansat în grad, A AVANSA O IDEE: A formula o idee; v. şi A avansa o ipoteză; A avansa o propunere; A emite o idee; A emite o ipoteză; A emite o propunere; A propune o idee; A propune o ipoteză. A AVANSA O IPOTEZĂ: A formula o ipoteză; v. A avansa o idee. A AVANSA O PROPUNERE: A formula o propunere; v. A avansa o idee. A AVEA: Are un motiv; Are o supărare; Are o suferinţă. A AVEA ABONAMENT LA...: A fi abonat la.... A AVEA ACCES (UNDEVA, LA CINEVA): A putea intra; A i se permite; A fi primit (undeva, la cineva); v. şi A avea intrare (undeva, la cineva); A avea uşă deschisă (undeva, la cineva); A AVEA ACCES LA...: A i se permite să.... A AVEA AC DE COJOCUL CUIVA: A găsi un mijloc plauzibil de a îndrepta pe cineva; A se răzbuna pe cineva; A i-o face cuiva; v. A afla ac de cojocul cuiva. A AVEA ACELAŞI DRUM CU CINEVA: A merge pe aceeaşi drum cu cineva. Ar AVEA" ACELEAŞI GUSTURI: A se manifesta Ia fel. A AVEA ACOPERIRE: A avea justificare; A fi sus|inut; A avea sprijin. A AVEA AC PENTRU COJOCUL CUIVA: A găsi un mijloc plauzibil de a îndrepta pe cineva; A se răzbuna pe cineva; A i~o face cuiva; A-l pune ja punct; A-l potoli; v. A afla ac de cojocul cuiva. A AVEA ACTE ÎN MANĂ: A fi pregătit, a fi dotat pentru ceva; A stăpâni ceva. A AVEA AERUL CĂ.;.:  da impresia că...; A lăsa impresia că...; A avea înfăţişarea.... A AVEA AERUL CUIVA: A se manifesta ca cineva cunoscut. A AVEA AERUL DE ...: A se manifesta ca.... A AVEA AERUL SĂ ...: A intenţiona sâ.... A AVEA  FACE (CU CINEVA, CU CEVA): A avea de furcă cu cineva; A avea legătura cu ceva. ■■■ A AVEA AFACERI CU CINEVA: A colabora cu cineva. A AVEA AFINITATE CU...: A aprecia; A ■stima pe...v A AVEA ALBEAŢĂ: A nu vedea mai departe de nasul său; A nu distinge lucrurile; A avea orbul găinilor; v. şi /l avea albeaţă în călcâi. A AVEA ALBEAŢĂ ÎN CĂLCÂI: A nu vedea mai departe de nasul său; A nu distinge lucrurile; A avea orbul găinilor; v. A avea albeaţă. A AVEA ALIURĂ DE...: A se prezenta ca.... ; A AVEA ALTELE PE CAP: A avea destule probleme. A AVEA ALTOI DE VINO-NCOACE (pop., fam.): A fi atrăgător, simpatic, seducător; v. şi A avea pe vino-ncoace; A fi plin de vino-ncoace. A AVEA AMBIŢIE: A fi ambiţionat. A AVEA ANI... BĂTUŢI PE MUCHIE: A avea fix... de ani. A AVEA ANTENE: A avea relaţii; A avea prieteni suspuşi. A AVEA ANTIPATIE PENTRU CINEVA: A nu-i plăcea de cineva; A nu fi de acord cu cineva. A AVEA APARTE: A fi deosebit. A AVEA APĂ ÎN URECHI: A face pe surdu; A se face că nu aude. A AVEA APĂ ÎN VINE: A fi fricos. A AVEA APĂ LA CAP: A fi anormal; A nu fi întreg la minte. A AVEA APĂ LA INIMĂ: A avea ciroză. A AVEA APĂ NEAGRĂ LA OCHI: A avea glaucom. 37 A AVEA BORHANUL MARE A AVEA APLECARE SPRE...: A avea înclinaţie spre.... A AVEA APLOMB: A fi încrezut; A avea toată încrederea A AVEA APRINDERE DE PLĂMÂNI: A face pneumonie; v. şi A căpăta aprindere de plămâni, A AVEA APTITUDINI PENTRU...: A fi înclinat spre...; A avea talent pentru.... A AVEA APROAPE: A fi legat de cineva; A-l simţi aproape. A AVEA APUCĂTURI RELE: A avea deprinderi rele; A nu se controla; A nu fi bine educat. ■; A AVEA ARDEI PE LIMBĂ: A vorbi mult; A vorbi urât de cineva. A AVEA ARGINT VIU ÎN VINE: A fi iute; A face totul repede şi bine. A AVEA ARSURI LA STOMAC: A nu suporta; A nu fi de acord. A AVEA ARŢAG: A avea chef de ceartă; A se certa cu cineva; A avea un conflict cu cineva. A AVEA ASEMĂNARE CU...: A semăna cu... A AVEA ASENTIMENTUL CUIVA: A avea acordul cuiva; A fi sprijinit de cineva. A AVEA ASUPRA SA (CEVA): A duce, a purla cu sine (ceva). A AVEA ATÂTA OBRAZ: A avea ruşine, pudoare; A avea bun simţ; v. şi A avea obraz. A AVEA ATÂTEA CASE CÂTE PALATE IEPURELE: A fi fără adăpost. A AVEA ATUUL: A se distinge printr-o însuşire, printr-o calitate (de cineva sau de ceva); v. şi A avea avantajul. A AVEA AUTORITATE: A fi autoritar. A AVEA AUTORITATE ASUPRA: A dispune de...; A-şi manifesta autoritatea asupra.... A AVEA AUZUL FIN: A auzi tot. A AVEA AVANTAJ: A fi avantajat. ;"v A AVEA AVANTAJUL: A se distinge printr-o însuşire, printr-o calitate (de cineva sau de ceva); v. A avea atuul. A AVEA AVERE CÂT PRAFUL DE PE TOBĂ: (reg.) A nu avea nimic. A AVEA AVERE S-O MĂNÂNCE CU LINGURĂ: A fi foarte bogat. A AVEA AVERILE LUI NQE: A fi foarte bogat. A AVEA AVERSIUNE FAŢĂ DE CINEVA: A nu suporta pe cineva; A i se face silă de cineva, A AVEA BAFTĂ (fam.) : A avea noroc; v. şi A avea baftă chioară. A AVEA BAFTĂ CHIOARĂ {fam.): A avea noroc; v. /I avea noroc. A AVEA BANI CA LA TURCI: A avea mulţi bani. A AVEA BANI CINSTIŢI: A avea bani munciţi; A avea bani câştigaţi prin muncă. A AVEA BANI CU CARUL: A fi putred de bogat; v. şi A avea bani cu sacul; A avea bani gârlă; A a vea bani groşi. A AVEA BANI CU SACUL: A fi putred de bogat; v. A avea bani cu carul. A AVEA BANI DE ARUNCAT: A cheltui prea mult; v. şi A avea bani de pierdut; A arunca de-azvărlita cu banii; A arunca la bani; a se arunca la cheltuială. A AVEA BANI DE BUZUNAR: A avea bani pentru nevoi mărunte. A AVEA BANI DE CHELTUIALĂ: A avea bani pentru a cumpăra, pentru a plăti ceva; A cheltui mult; v. şi A avea de cheltuială. A AVEA BANI DE PIERDUT: A cheltui prea iiiuit; v. /I avea bani de aruncat A AVEA BANI GÂRLĂ: A fi putred de bogat; v. A avea bani cu caru. A AVEA BANI GROŞI: A fi putred de bogat; v. A avea bani cu caru. A AVEA BANI LA CHIMIR: A avea economii; A face economii; v. şi A avea bani la ciorap; A avea bani la pungă; A ţine-bani la ciorap. A AVEA BANI LA CIORAP: A avea economii; A face economii; v. A avea bani la chimir. A AVEA BANI LA PUNGĂ: A avea economii; A face economii; v. A avea bani la chimir. A AVEA BANI LA SALTEA:: A ,fi foarte bogat; A avea bani ascunşi. A AVEA BANI LICHIZI: A avea bani; A dispune de bani în numerar. A AVEA BANI MAI MULT DE O GRĂ-MADĂ:A nu avea mult; A avea puţin. A AVEA BANI NUMĂRAŢI: A avea o sumă limitată de bani; A avea bani puţini. A AVEA BANI PUŞI SUS: A avea bani bine ascunşi.:-·; A AVEA BĂTAIE DE CAP: A avea greutăţi, necazuri, probleme; A avea griji. A AVEA BĂUTURĂ IN NAS: A fi beat. .·, A AVEA BĂUTURĂ :LA NAS: A avea băutură la dispoziţie. A AVEA BĂGA CA BOUL LA COASTĂ: A avea nărav afurisit. - A AVEA BERECHET: A avea mult.: : ;: A AVEA î BEREGATA CURCANULUI: A înghiţi repede şi nemestecat. A AVEA BEREGATĂ DE CURCAN: A fi îngâmfat; A fi încrezut. : A AVEA BIŞTARL· A avea bani; y. şi A avea gologani; A avea lovele ; A avea mălai; A fi în gologani; A fi în lovele; A fi în m ălai. A AVEA BOALA LU CALACHE: A avea epilepsie A AVEA BOALĂ LA CINEVA: A-i plăcea de cineva. A AVEA BOALĂ LA VORBA LUNGĂ: A-i plăcea să vorbească mult. A AVEA BOALĂ PE CINEVA: A avea ciudă, pică, necaz pe cineva; A duşmăni pe cineva, A AVEA BOALĂ SĂ... (fam.): A avea poftă nebună să... . A AVEA BORHANUL MARE (pop.): A avea pântecele mare. A AVEA BOSĂ 38 A AVEA BOSĂ: A fi dotat, înzestrat, A AVEA BUBE DULCI IN CAP: A fi încă copil. A AVEA BUBE ÎN CAP: A nu fi în totul corespunzător. A AVEA BUCURIE: A fi bucuros; A fi bine dispus. ' A AVEA BUJORI ÎN OBRAZ: A fi roşu în obraz. ' ■ A AVEA BUMBAC ÎN URECHI: A nu auzi; A nu auzi bine; v. şi A avea căiţi în urechi; A avea vată în ureche. A AVEA BUN GUST: A avea simţ artistic; v. şi A avea gust. A AVEA BUN-SIMŢ: A fi bine educat; A fi bine crescut; A cunoaşte limitele. A AVEA BURICUL VERDE: A fi prea tânăr; A nu fi încă copt la minte. A AVEA BURSĂ: A fi bursier. A AVEA BURTA ACRĂ: A fi om rău; A fi invidios. A AVEA BURTA CARABĂ: A plesni de sătul; A-i plesni burta de sătul; v. şi A avea burta caraba de să omori puricele pe ea; A avea burta ţifloaie de să omori puricele pe ea. A AVEA BURTA CARABĂ DE SĂ OMORI PURICELE PE EA: A plesni de sătul; A-i plesni burta de sătul; v. A avea burta carabă. A AVEA BURTA DOLDORA: A avea burta plină; A fi sătul peste măsură. A AVEA BURTA LA GURĂ: (Despre femei) A fi gravidă; A fi gată să nască. A AVEA BURTĂ LIPITĂ: A fi lihnit de foame; A fi foarte flămând; A fi foarte slab; v. şi A avea burta lipită de spate. A AVEA BURTA LIPITĂ DE SPATE: A fi lihnit de foame; A fi foarte flămând; A fi foarte slab; v. A avea burta lipită. A AVEA BURTA SPARTĂ: A mânca mult; A nu se mai sătura. A AVEA BURTA TOBĂ: A-i plesni burta de plină; A-i plesni burta de sătulă. A AVEA BURTA ŢIFLOAIE DE SĂ OMORI PURICELE PE EA: A plesni de sătul; A-i plesni burta de sătul; v. A avea burta carabă. A AVEA BURTA VERDE: A fi om invidios. A AVEA BURTĂ: A se îngrăşa; A fi însărcinată (despre femei)', v. şi /I face burtă; A prinde burta. A AVEA BURTĂ BĂŞICĂ: A-i plesni burta de plină. A AVEA BURTĂ DE IAPĂ: A nu se mai sătura mâncând. A AVEA BURTĂ DE POPĂ: A fi gras; A mânca foarte mult. A AVEA BUZELE PUNGĂ: A fi nemulţumit; A ţine buzele strânse în semn de nemulţumire; v. şi A avea gura pungă; A face buzele pungă; A face gura pungă; A i se face buzele pungă; A i se face gura pungă; A strânge buzele pungă; A strânge gura pungă; A-şi strânge buzele; A-şi strânge buzele pungă; A-şi strânge gura punga. A AVEA BUZELE SMOCHINĂ: A avea buze de om bătrân. A AVEA BUZELE TIVITE: A avea buzele subţiri. A AVEA CA AJUTOR PE...: A fi ajutat (de...); v. şi A avea drept ajutor (pe...). A AVEA CA DREPT SCOP: A urmări; A tinde; A dori. A AVEA CA ÎN PALMĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A avea în puterea sa pe cineva sau ceva; v. şi A avea în palme pe (cineva sau ceva). A AVEA CALE (PE UNDEVA): A avea drum pe undeva. A AVEA CALE CUVINTELOR Anv.): A-i fi îngăduit să vorbească. A VEA CANON: A fi pedepsit.- : A AVEA CAP: A fi deştept; A se sfârşi. A AVEA CAPĂT: A se sfârşi; v. şi A avea cap. A AVEA CAP BUN: A fi deştept. - A AVEA CAP DE A...: A fi în stare să...; A putea să^.; v. şi A avea cap să...; A avea cap şi chip de a...; A avea cap şi chip să; A avea cap şi Dumnezeu de a...; A avea cap şi Dumnezeu să. A AVEA CAP DE CĂSCĂ: A fi prost. - A AVEA CAP GREU: A înţelege cu dificultate; A fi prost; v. şi A fi greu de cap; A jl greu la cap. A AVEA CAP MARE: A fi încăpăţânat; v. şi A avea capul mare. A AVEA CAP SĂ...: A fi în stare să;..; A putea să...; v:A avea cap de a... : ^ i A AVEA CAP NU GLUMĂ: A fi foarte deştept. ■ A AVEA CAP SEC: A fi prost de tot; A fi prost de sună. A AVEA CAP ŞI CHIP DE A...: A fi în stare să...; A putea să...; v. A avea cap de a... . A AVEA CAP ŞI CHIP SĂ...: A fi în stare să...; A pusea să...; v. A avea cap de a... . A AVEA CAP ŞI DUMNEZEU DE A...: A fi în stare să...; A putea să...; v. A avea cap de a... A AVEA CAP ŞI DUMNEZEU SĂ...: A fi în stare să...; A putea să...; v. A avea cap de a... . A AVEA CAPUL CA DOVLEACUL: A fi prost ca noaptea. A AVEA CAPUL CALENDAR: A avea prea multe în cap. A AVEA CAPUL CÂT BANIŢA: A-I durea capul; v. şi A avea capul cât o baniţă; A avea capul greu. A AVEA CAPUL CÂT O BANIŢĂ: A-l durea capul; v. A avea capul cât baniţa.. A AVEA CAPUL GREU: A-l durea capul; v. A avea capul cât baniţa. A AVEA CAPUL LIMPEDE: A-i fi clar; A pricepe. A AVEA CAPUL MARE: A fi încăpăţânat; v. A avea cap mare. A AVEA CAPUL PĂTRAT (fam.): A fi mărginit; A fi încuiat; v. şl A fi cap pătrat. A AVEA CAPUL PE UMERI: A fi om normal; A se purta inteligent. 39 A AVEA CHERESTEAUA GROASĂ A AVEA CAPUL PLIN DE GĂRGĂUNI: A fi prost; A fi aiurit; v, şi A avea capul plin de tărăţe. A AVEA CAPUL PLIN DE TĂRĂŢE: A fi tare prost; A fi aiurit; v. A avea capul plin de gărgăuni. A AVEA CAPUL TĂRTĂREŢ: A avea capul rotund. A AVEA CAP UŞOR: A pricepe repede; A-şi da seama imediat. A AVEA CARACTER: A fi bine educat; A se purta civilizat. A AVEA CARNEA PIFTIE: A tremura de frig; A fi îngheţat. A AVEA CASA CUCULUI: A nu avea niciun adăpost. A AVEA CASA DESCHISĂ: A primi pe oricine; v. şi A avea casă deschisă. A AVEA CASA CU ŞEDERE: A avea casă frumoasă aşezată într-un loc plăcut. A AVEA CASA LA POZIŢIE: A avea casa aşezată în loc frumos. A AVEA CA SAREA-N OCHI: A fi antipatic, nesuferit cuiva; A nu putea suferi pe cineva; v. A avea drag pe cineva ca sarea-n ochi. A AVEA CASA SUB CĂCIULĂ: A avea capui acoperit; A avea capul protejat; v. şi A avea capul sub pălărie. A AVEA CASA SUB PĂLĂRIE: A avea capul acoperit; A avea capul protejat; v. A avea capul stib căciulă. A AVEA CASA VRAIŞTE: A avea casă în dezordine; A AVEA CASĂ DESCHISĂ: A primi pe oricine; v. A avea casa deschisă. A AVEA CASĂ DE SE ÎNVÂRTE DUPĂ SOARE: A avea casă frumoasă. A AVEA CASĂ GREA: A avea familie mare; A avea mulţi de întreţinut. A AVEA CASĂ SUB CĂCIULĂ: -A; nu avea niciun adăpost; v. şi A avea casă sttb pălărie. A AVEA CASĂ SUB PĂLĂRIE: A nu avea niciun adăpost; v. A avea casă sub căciulă. A AVEA CASĂ ŞI MASĂ: A avea cele necesare." A AVEA CA SCOP: A dori ceva; A urmări ceva. ■ ■ A AVEA CAŞ LA GURĂ: A fi imatur; a fi lipsit de experienţă; v. şi A fi cu caş la gură. A ĂVE CAZIER: Ă avea antecedente penaie. A AVEA CĂDERE: A fi în drept; A avea toate drepturile. A AVEA CĂDEREA SĂ...: A avea calitatea de a... . A AVEA CĂLDURĂ LA CAP: A aiurea; A delira. A AVEA CĂPĂTÂI: A 11 aşezat în casa lui. A AVEA CĂTARE: A se vinde uşor (despre mărfuri)·, v. şi A avea căutare. A AVEA CĂUTARE: A se vinde uşor (despre mărfuri)\ v. şi A avea cătare. A AVEA CÂLŢI ÎN URECHI: A nu auzi; A nu auzi bine; v. A avea bumbac în urechi. A AVEA CÂMP LIBER: A avea libertatea de acţiune; v. şi A avea mână liberă; A da câmp liber; A da mână liberă; A lăsa câmp liber; A lusa mână liberă. A AVEA CÂND SĂ...: A avea timp să... . A AVEA CÂNTECUL SĂU: A şti ce-i trebuie; A nu face nimic inutil. A AVEA CÂRĂ UNUL PE ALTUL: A se duşmăni; A AVEA CÂRCEL ÎNTRE COASTE: A avea junghi intercostal. A AVEA CÂRCEL LA INIMĂ: A avea o durere acută la stomac. A AVEA CÂRLIG (LA CINEVA) (pop.): A-i fi simpatic; A-i 11 drag cuiva. A AVEA CÂRLIG LA EA: A o iubi; A-i plăcea de ea. A AVEA CÂŞTIG DE CAUZĂ: ; A avea succes; A învinge. ' · ■ A AVEA CÂTEVA NOŢIUNI DE...: A fi superficial informat despre...1. A AVEA CEARCĂNE LA OCHI: A fi obosit; A fi epuizat. -: A AVEA CEAŢĂ ÎN CREIER (pop.): A fi beat; v. şi A avea fum în creier. A AVEA CEAŢĂ PE OCHI: A nu vedea în faţa ochilor. A AVEA CE BĂGA ÎN GURĂ: A avea ce mânca; A nu duce grija mâncării. A AVEA CEI ŞAPTE ANI DE ACASĂ: A fi fost bine educat în copilărie, A AVEA CE-I TREBUIE: A avea de toate. A AVEA CE MÂNCA: A avea din ce trăi. A AVEA CE PUNE ; PE - MASĂ: A avea existenţa asigurată. A AVEA CERBICE ŢEAPĂNĂ (înv.): A fi dârz. A AVEA CERTITUDINEA: A fi sigur. Ă AVEA CERUL GURII NEGRU: A 11 foarte râu, A AVEA CE TRAGE LA MĂSEA: A avea ce bea; A avea de băut. î A AVEA CHEAG: A avea bani puşi la o parte; A fi bogat; v. şi A avea cheag la pungă, A AVEA CHEAG LA PUNGĂ: A avea bani puşi la o parte; A fi bogat; v. A avea cheag. A AVEA CHEF DE CEVA: A dori, a pofti să facă ceva; A dori, a pofti ceva. A AVEA CHEF DE ŞOANE (pop.): A dori să glumească. A AVEA CHEF DE ZGOANDE (pop.): A vrea să se joace. A AVEA CHERESTEAUA GROASĂ: A fi gros de obraz. A AVEA CHEF DE VORBĂ: A dori să vorbească cu cineva. A AVEA CHEF SĂ FACĂ CEVA: A dori să facă ceva. A AVEA CHEIA ŞI LACĂTUL: A dispune de tot şi de toate; A fi totul la îndemâna lui. A AVEA CHERESTEAUA GROASĂ: A fi A AVEA CHIMIRUL GROS 40 neobrăzat; A li nesimţit; v. şi A avea chimirul gros. A AVEA CHIMIRUL GROS: A fi neobrăzat; A fi nesimţit; v. A avea cheresteaua groasă. A AVEA CINE SĂ...: A exista cine să...; v. şi A fi cine să.... A AVEA CINSTEA DE A ...: A fi onorat de a ...; v. şi A avea cinstea să.... A AVEA CINSTEA SĂ A fi onorat de a v. A avea cinstea de a... . A AVEA CIOLANE ÎN PÂNTECE: (Despre femei) A fi însărcinată ; A fi leneş; v. şi A avea oase în pântece; A fi cu ciolane în pântece; A fi cu oase în pântece. A AVEA CIUDĂ PE CINEVA: A purta pică cuiva. .... A AVEA CLAVIR ÎN CAP: A fi Într-o ureche; A nu fi normal; v. şi A avea clavir la cap. A AVEA CLAVIR LA CAP: A fi într-o ureche; A nu fi normal; v. A avea clavir în cap. A AVEA COARNE: A fi înşelat de nevastă; v. şi A purta coarne. A AVEA COASTELE LIPITE: A fi foarte flămând; A fi mort de foame; v. şi A avea coastele lipite de foame. A AVEA COASTELE LIPITE DE FOAME: A fi foarte flămând; A fi mort de foame; y. A avea coastele lipite. A AVEA COBZĂ: A avea gura mare; A vorbi cu pasiune. >■ ..· Ă AVEA CODIŢĂ: A avea ceva de ascuns; A avea o problemă. A AVEA COLŢI: A fi periculos, primejdios. A AVEA COMANDA: A executa o comandă; A comanda. A AVEA COMPETENŢA NECESARĂ: A fi pregătit; A cunoaşte bine problemele; A fi apt. A AVEA COMPLEXE: A fi complexat. : A AVEA CONDEI:;; A scrie frumos; A avea talent literar; v. şi A avea pană; A avea pană frumoasă. A AVEA CONSIDERAŢIE (PENTRU CINEVA): A stima; A respecta pe cineva, ■ A AVEA CONŞTIINŢA CURATĂ: A fi nevinovat; A fi cinstit; v. şi A avea conştiinţa împăcată. A AVEA CONŞTIINŢA ÎMPĂCATĂ: A, fi nevinovat; A fi cinstit; v. A avea conştiinţa curată. A AVEA CONŞTIINŢA: ÎNCĂRCATĂ: A avea ceva pe suflet; A fi convins fapte imorale; v. şi A avea conştiinţa pătată. A AVEA CONŞTIINŢA; PĂTATĂ: A avea ceva pe suflet; A fi convins fapte imorale; v. şi A avea conştiinţa încărcată. A AVEA CONVINGEREA CĂ...: A fi convins că...; A fi sigur de..., A AVEA COPII DIN BURUIENI: A avea copii din afara căsătoriei. A AVEA CREDIT: A se bucura de încredere; A avea trecere; v. şi A avea crezământ. A AVEA CREDIT LA CINEVA: A fi susţinut de cineva. A AVEA ) CREZĂMÂNT: A se bucura de încredere; A avea trecere; v. A avea credit. A AVEA CRUCI ÎN SÂNGE: A fi bolnav de sifilis. A AVEA CU CARUL: A fi bogat; A dispune de mijloace mari. A AVEA CU CE: A dispune de tot ce-i trebuie. A AVEA CU CE SĂ SE LAUDE: A dispune de multe succese. A AVEA CU CE SĂ SEMENE: A moşteni calităţile sau defectele părinţilor; v. şi A avea cu cine să semene; A avea cui să semene. ... .A; AVEA CU CINE SĂ: SEMENE: A moşteni calităţile sau defectele părinţilor; v. A avea cu ce să semene. · A AVEA CU CINEVA: A dori, a vrea ceya de la cineva; A avea motive pentru a căuta nod în papură; A persecuta pe cineva. A AVEA CUCUIE ÎN CAP: A avea necazuri; A avea lipsuri. : A AVEA CUGETUL CURAT: A fi nevinovat; A fi cinstit. ■ A AVEA CUI SĂ SEMENE: A moşteni calităţile; sau defectele părinţilor; v. A avea cu ce să semene. A AVEA CUIVA DE ŞTIRE: A avea de grijă de cineva; A păzi, a supraveghea pe cineva; v. şi A- l avea pe cineva de ştire. A AVEA CULOARE: A avea obraji rumeni; v. şi A avea culoare în obraji. A AVEA CULOARE ÎN OBRAJI: A avea obraji rumeni; v. A avea culoar. A AVEA CULTUL BANULUI: A fi zgârcit; A nu cheltui mult. A AVEA CU MINE: A mă duşmăni. A AVEA CUNOŞTINŢĂ (DE CEVA): A şti; A fi bine informat; A cunoaşte bine (ceva, pe cineva); v. şi A avea desăvârşită cunoştinţă (de ceva); A avea mare cunoştinţă (de ceva). A AVEA CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ: A fi bine informat; A cunoaşte detaliat; v. şi A fi în cunoştinţă de cauză. A AVEA CUNOŞTINŢĂ DE CEVA: A fi documentat despre ceva. . A AVEA CUNOŞTINŢE SOLIDE DE...: A fi bine informat în... ; v. şi A avea cunoştinţe temeinice de.... A AVEA CUNOŞTINŢE TEMEINICE DE...: A fi bine informat în... ; v. şi A avea cunoştinţe solide de.... A AVEA CU PRISOSINŢĂ: A avea de toate; A avea destul. A AVEA CURAJ: A fi curajos. A AVEA CURAJUL SĂ...: A fi curajos să....... A AVEA CURAJUL OPINIEI: A fi curajos în exprimarea punctului său de vedere. A AVEA CURS: A se scurge; A se desfăşura. A AVEA CURSOARE PE FOALE: A avea diaree. A AVEA CUVÂNT: A vorbi, a se adresa oamenilor. 41 A AVEA DE TREABĂ A AVEA CUVÂNT CU GREUTATE: A fi ascultat; A i se da ascultare. A AVEA CUVÂNT DE LA CINEVA: A îl invitat să vorbească. A AVEA CUVÂNTUL: A vorbi într-o adunare; v. şi A lua cuvântul. A AVEA CUVÂNTUL HOTĂRÂTOR: A hotărî; A dispune. A AVEA DAMBLA LA CEVA, LA CINEVA: A-i plăcea ceva, cineva. A AVEA DAMBLA URÂTĂ: A avea nărav urât; A avea obicei urât. A AVEA DAMF: A fi băut. : A AVEA DARE DE MÂNĂ: A fi darnic; A fi bogat; A-şi putea permile. A AVEA DARUL BEŢIEI: A fi ibeţiv; A bea mut. ■vi:,·; :::r: A AVEA DARUL DE A...: A fi de natură a .... A AVEA DARUL FEMEILOR: A fi afemeiat; A umbla după femei. A AVEA DARUL SĂ...: A fi de natură să.... A AVEA DARUL SUPTULUI (fam.) A trage la măsea, :: A AVEA DARUL TĂMĂDUIRII: A fi hoţ din înclinare; A fi cleptoman. A AVEA DARUL VORBIRII: A fi un bun vorbitor; A se exprima fluent. A AVEA DATINĂ (mv., pop.): A avea obiceiul. A AVEA DE-A FACE CU CINEVA, CEVA: A nu se înţelege cu cineva; A nu putea colabora; A avea de rezolvat ceva cu cineva. A AVEA DEA FACE CU JUSTIŢIA: A fi implicat într-un proces judiciar. A AVEA DE ALE GURII: A avea ce mânca. A AVEA DE ALES: A nu fi obligat să accepte; A fi liber să aleagă. A AVEA DE BINE: A fi în relaţii bune; A se înţelege. A AVEA DE CÂŞTIGAT DIN CEVA: A avea un folos din ceva. A AVEA DE CE: A avea un motiv. A AVEA DE CHELTUIALĂ: A avea bani pentru a cumpăra, pentru a plăti ceva; A cheltui mult; v. A avea bani de cheltuială. A AVEA DE CRĂPELÎŢĂ (pop.)'. A avea de mâncare. A AVEA DE FURCĂ: A avea de rezolvat o afacere neplăcută cu cineva; A avea de luptat cu cineva, cu ceva; A avea o dificultate cu cineva. A AVEA DE FURCĂ CU CINEVA, CU CEVA: A nu se înţelege cu cineva; A avea necazuri cu cineva. A AVEA DE GÂND: A intenţiona; A plănui să facă ceva; v. şi A avea de gând să...; A avea gând; A avea gând să.... A AVEA DE GÂND SĂ:...: A intenţiona să...; A plănui să facă ceva; v. A avea de gând. A AVEA DEGETE LUNGI: A fi hoţ; A fi ling de mână. A AVEA DE GRIJĂ: A se îngriji de cineva; A băga de seamă; v. şi A avea grijă. A AVEA DE ÎMPĂRŢIT AVERILE PĂMÂNTULUI: A se certa degeaba^ A AVEA DE ÎMPĂRŢIT CEVA CU CINEVA: A avea o neînţelegere cu cineva; A nu se înţelege cu cineva. A AVEA DE LA CINE: A avea o sursă. A AVEA DE LUAT, NU DE DAT: A fi obişnuit să ia. A AVEA DE LUCRU: A avea un loc de muncă; A fi ocupat; v. şi A avea de treabă. A AVEA DE LUCRU CU CINEVA: A avea dificultăţi cu cineva. A AVEA DE LUCRU PÂNĂ PESTE CAP: A avea foarte mult de lucru. A AVEA DE MOARA: A avea din ce trăi. A AVEA DE MULŢUMIRE (înv.): A fi mulţumit să...; A-i face plăcere să... . A AVEA DE OBICEI: A obişnui; v. şi A avea obicei; A avea obiceiul. A AVEA DE PARTEA SA: A avea susţinători. A AVEA DEPLINE PUTERI: A fi stăpân; A dispune de ceva. A AVEA DE POTOL: A avea ce mânca. A AVEA DE PRICOPSEALĂ (PE CINEVA) (înv.): A lua la învăţătură; A lua la deprinderea unei meserii ; v. şi A avea pe pricopseală; A avea spre pricopseală; A lua de pricopseală; A lua pe pricopseală; A lua spre pricopseală. A AVEA DE RÂS: A râde prosteşte. A AVEA DE ROS: A avea o slujbă, o sinecură. A AVEA DE ROS DE PE URMA CUIVA: A moşteni o avere de 1a cineva. A AVEADE ROSURĂ: A avea ce mânca. A AVEA DESĂVÎRŞ1TĂ CUNOŞTINŢĂ (DE CEVA}: A şti; A fi bine informat; A cunoaşte bine (ceva, pe cineva); v. A avea cunoştinţă (de ceva). : A AVEA DE SPUS: A. deţine .date Interesante; A avea secrete. A AVE A DESTULE DARAVELE PE CAP: A avea destule necazuri;  avea mai multe probleme. A AVEA DE SUFERIT:  avea necazuri; A avea probleme. A AVEA DE SUFERIT DIN CAUZĂ CUIVA: A avea necazuri; A avea probleme din cauza cuiva; v. şi A avea de suferit din partea cuiva; A avea de suferit din pricina cuiva. A ÂVEA DE SUFERIT DIN PARTEA CUIVA: A avea necazuri; A avea probleme din partea cuiva; v. A avea de suferit din cauza cuiva. A AVEA DE SUFERIT DIN PRICINA CUIVA: A avea necazuri; A avea probleme din pricina cuiva; v. A avea de suferit din cauza cuiva. A AVEA DE ŞTIRE: A trebui să afle ceva. A AVEA DE TAINĂ CU CINEVA: A vorbi cu cineva. A AVEA DE TOATE: A nu-i lipsi nimic. A AVEA DE TRAS: A avea dificultăţi. A AVEA DE TRAS ÎNVĂŢĂTURI DE MINTE: A avea de învăţat; A avea de aflat multe lucruri utile. A AVEA DE TREABĂ: A avea un loc de muncă; A fi ocupat; v. A avea de lucru. A AVEA DE UNDE 42 A AVEA DE UNDE: A fi bogat. A AVEA DE UNDE DA: A nu sărăci cu ce dă. A AVEA DE UNDE LUA: A avea rude multe. A AVEA DE VORBĂ CU CINEVA: A trebui să discute cu cineva. A AVEA DIFICULTĂŢI: A nu o duce bine; A avea necazuri. A AVEA DIN CE TRĂI: A nu avea nevoie de ajutorul altuia; A avea ce-i trebuie; v. şi A avea din ce să trăiască. A AVEA DIN .CE SĂ TRĂIASCĂ: A nu avea nevoie de ajutorul altuia; A avea ce-i trebuie; v.-A avea din ce trăi. A AVEA DINTE CONTRA CUIVA: A nu se înţelege cu cineva; A fi împotriva cuiva; v, şi A avea dinte împotriva cuiva. A AVEA DINTE ÎMPOTRIVA CUIVA: A nu se înţelege cu cineva; A fi împotriva cuiva; v. A avea dinte contra cuiva. A AVEA DINŢI DE CAL: A avea dinţi lungi. A AVEA DINŢII CUNUNĂ: A avea danturaîn-treagă; v. şi A avea dinţii salbă; A fi cu dinjii cunună. A AVEA DINŢII CU PĂSTRUGA: A avea strungăreaţă. A AVEA DINŢI DE LAPTE: A avea caş la gură; A fi foarte tânăr. A AVEA DINŢIDE PAPURĂ: A fi ştirb; A nu avea dinţi. A AVEA DINŢII SALBĂ: A avea dantura întreagă; v. A avea dinţii cunună. A AVEA DINŢII PUŞI CU FUSU: A avea dinţii rari. A AVEA DISCERNĂMÂNT: A judeca raţional; A se purta normal. A AVEA DISTINCŢIE: A fi elegant; A fi curat. A AVEA DOI PEREŢI: A nu avea casă; A fi sărac. . A AVEA DOR DE ...: A dori să vadă pe...; A dori să se întâlnească cu.... A AVEA DOR DE DUCĂ: A dori să plece; A avea de gând să plece. Ă AVEA DOUĂ CHEI PENTRU O ÎNCUIETOARE: A ti şiret. A AVEA d6UĂ MĂSURI: A nu fi corect;  se purta diferit faţă de unii; A nu aprecia în mod egal. A AVEA DOUĂ TĂIŞE: A implica, a ; presupune avantaje şi dezavantaje la fel de importante; v. şi A avea două tăişuri; A Jî cu două tăişuri; A fi cuţit cu două tăişuri. A AVEA DOUĂ TĂIŞURI: A implica, a presupune avantaje şi dezavantaje la fel de importante; v. A avea două tăişe. A AVEA DOXĂ LA CAP: A fi corect; A se purta cinstit. : A AVEA DRACI (fam.): A fi deosebit de nervos; A avea hachiţe; A avea toane; A fi supărat. A AVEA DRACI ÎN EL: A fi om periculos; A nu se purta omeneşte. A AVEA DRACI PE ŢURLOAIE (reg.): A fi neastâmpărat. A AVEA DRAGOSTE: A iubi pe cineva; A ţine la cineva; v, şi A avea drag pe cineva. A AVEA DRAG PE CINEVA: A iubi pe cineva; A ţine la cineva; v. A avea dragoste. A AVEA DRAG PE CINEVA CA SAREA-N OCHI: A fi antipatic, nesuferit cuiva; A nu putea suferi pe cineva; v. şi A avea ca sarea-n ochi; A-i fi cuiva ca sarea în ochi; A-i fi cuiva drag ca sarea-n ochi; A-i sta cuiva ca sarea-n ochi; A-i sta drag cuiva ca sarea-n ochi. ■ A AVEA DREPT: A fi îndreptăţit. A AVEA DREPT AJUTOR PE...: A fi ajutat (de...); v. A avea ca ajutor (pe...). A AVEA DREPTATE: A gândi drept. A AVEA DREPTATE SĂ...: A fi îndreptăţit să... A AVEADREPT DE A„.: Amuţea să:./ . A AVEA DREPT DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE ASUPRA CUIVA: A dispune de viaţa şi moartea cuiva. A AVEA DREPT DE VOT: A putea să voteze. A AVEA DREPT DUPĂ PĂRINŢI: A moşteni dupăpărinţi. A AVEA DREPT REZULTAT: A rezulta; A duce la un rezultat. ' A AVEA DREPT SĂ ...: A putea să. - A AVEA DREPT SCOP...: A urmări să....; A tinde să... . A AVEA DREPTUL: A i; se permite; A-i fi îngăduit. A AVEA DREPTUL DE A...: Afi împuternicit să...; A fi îndreptăţit să...; v. şi A avea dreptul să... A AVEA DREPTUL DE A FACE CEVA: A fi îndreptăţit să facă ceva. A AVEA DREPTUL DE VETO: A fi îndreptăţit şă depună veto. :;- A AVEA DREPTUL LA CEVA: A fi îndreptăţit la ceva. A AVEA DREPTUL SĂ...: A fi împuternicit să...; A fi îndreptăţit să...; v. A avea dreptul de a.... A AVEA DULCEAŢĂ ÎN GLAS: A avea vocea plăcută. : A AVEA DUPĂ CE BEA APĂ: A nu fi sărac; A nu fi flămând. A AVEA DUPĂ PERDEA: A tăinui ceva; A ascunde ceva. - : A AVEA DURERI DE CAP: A avea necazuri; A avea probleme. A AVEA ECOU: A răsuna.: .· A AVEA EFECT: A influenţa; A provoca. A AVEA EFECT RETROACTIV: A influenţa retroactiv; A provoca retroactiv. A AVEA EFECTUL DORIT: A influenţa după cum doreşte; A provoca după dorinţa lui. A AVEA ELEGANŢĂ: (Despre femei) A fi elegantă; A se manifesta elegant. A AVEA EXISTENŢA ASIGURATĂ: A avea din ce trăi; A avea cele necesare. A AVEA EXPERIENŢĂ: A avea pregătirea necesară; A fi apt; A s e pricepe. A AVEA FAŢĂ (fam.): A aduce a...; A fi bun de... . 43 A AVEA GRAS PENTRU CINEVA A AVEA FAŢĂ LA CINEVA (înv.): A avea trecere la cineva. A AVEA FERICIREA DE A...: A avea onoarea, plăcerea de a...; v. şi A avea fericirea să...-. A AVEA FERICIREA SĂ...: A avea onoarea, plăcerea să...; v. A avea fericirea să.... A AVEA FIERE ÎN GURĂ: A fi rău; A se purta cu răutate. A AVEA FIINŢĂ: A se naşte; A exista; v. şi A avea fiinţă pe lume. A AVEA FIINŢĂ PE LUME: A se naşte; A exista; v. A avea fiinţă. A AVEA FIRE ASCUNSĂ: Afi retras; A nu fi comunicativ. A AVEA FLER: A simţi, a presimţi ceva corect. A AVEA FLERUL CUIVA: A presimţi intenţiile Cuiva. A AVEA FLUTUREI: A fi ţicnit; A nu fi normal; v. şi A avea fluturi în cap. A AVEA FLUTURI ÎN CAP: A fi ţicnit; A nu fi normal; v. A avea fluturei. A AVEA FOC LA INIMĂ: A fi tare supărat, necăjit; A avea probleme. A AVEA FOLOS (DIN CEVA SAU DE PE URMA CUIVA): A avea un profil; A obţine ceva; v. şi A trage folos (din ceva sau de pe urma cuiva). A AVEA FUM ÎN CREIER (pop.): A fi beat; v. A avea ceaţă în creier. A AVEA FUMURI: A fi înfumurat; A-şi da aere; v. şi A avea fumuri în cap; A fi plin de fumuri. A AVEA FUMURI ÎN CAP: A fi înfumurat; A-şi da aere; v. A avea fumuri. A AVEA GABARITUL DEPĂŞIT: A avea dimensiuni anormale; A fi prea mare. A AVEA GARD DE BLĂNI: A avea gard de scânduri.'"·''" A AVEA GARD LA GURĂ: A nu spune nimic; A tăcea; A nu vrea să vorbească; v. şi A avea lacăt la gură; A-şi pune gard la gură; A-şi pune lacăt ta gură; A-şi puiie lacăt pe gură. A AVEA GĂRGĂUNI: A avea fumuri, toane, ifose; Ă avea idei năstruşnice; A fi ţicnii; v. şi A avea gărgăunii în cap; A avea gărgăunii la cap; A avea gărgăuni în cap; A avea gărgăuni la cap; A avea gândaci în cap; A avea gândaci la cap; A avea greieri în cap; A avea greieri la cap; A avea greieri şi în cap; A avea sticleţi; A avea sticleţi în cap; A avea sticleţi la cap; A fi cu gărgăunii la cap; A fi cu gărgăunii în cap; A fi cu gărgăuni la cap; A fi cu gărgăuni în cap; A avea greieruşi în cap; A fi cu greieri în cap; A jî cu greieri la cap; A fi cu sticleţi în cap; A Ji cu sticleţi la cap; A-i intra fumurile în cap; A-i intra fumurile la cap; A-i intra gărgăunii în cap; A-i intra gărgăunii la cap; A4 intra gărgăuni în cap; A-i intra gărgăuni la cap; A-i intra greieri în cap; A-i intra greieri la cap; A-i intra sticleţi în cap; A-i intra sticleţi la cap; A-i scoate gărgăunii din cap; A-i scoate gărgăuni din cap; A-i scoate greieri din cap; A-i scoate sticleţi din cap; A i se sui fumurile în cap; A i se sui fumurile la cap; A i se urca fumurile în cap; A i se urca fumurile la cap; A umbla cu gărgăunii în cap; A umbla cu gărgăunii la cap; A umbla cu gărgăuni în cap; A umbla cu gărgăuni la cap; A umbla cu greieri în cap; A umbla cu greieri la cap; A umbla cu sticleţi în cap; A umbla cu sticleţi la cap; A AVEA GĂRGĂUNII ÎN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit ; v. A avea gărgăuni. A AVEA GĂRGĂUNII LA CAP: : A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi jicnit; v. A avea gărgăuni. A AVEA GĂRGĂUNI ÎN-CAP: A avea fumuri^ toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. /I avea gărgăuni. A AVEA GĂRGĂUNI LA CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. /I avea gărgăuni. A AVEA GADILICL LA LIMBĂ: A nu-şi putea ţine gura. A AVEA GÂND: A intenţiona să...; A plănui să facă ceva; v. A avea de gând. A AVEA GÂNDACI ÎN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A 11 ţicnii; v. A avea gărgăuni. A AVEA GÂNDACI LA CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A AVEA GÂND DE DUCĂ: A intenţiona să plece din loc. A AVEA GÂND SĂ.;.: A intenţiona să...; A plănui să facă ceva; v. A avea de gând. A AVEA GÂNDURI BUNE: A avea intenţii bune; A e gândi la fapte bune. A AVEA GÂNDURI MARI: A avea planuri de amploare, planuri îndrăzneţe. A AVEA GÂNDURI NEGRE: A fi preocupat de gândul sinuciderii; A se tot gândi la sinucidere. A AVEA GÂNDURI RELE: A avea intenţii rele; A se gândi la fapte rele. A AVEA GÂNDURI RELE CU PRIVIRE LA..;: :A nu accepta; A nu fi de acord; A fi împotrivă. A AVEA GÂTUL USCAT: A avea poftă de o băutură; A avea chef să bea ceva. A AVEA GHINION: A fi lipsit de noroci A ; A AVEA GIRUL-CUIVA: A avea acordul cuiva. A AVEA GLAGORE ÎN CAP: A fi inteligent; A avea cap bun. A AVEA GLAS BUN: A cânta frumos. A AVEA GOANGA ÎN CAP: A fi ţicnit. A AVEA GOLOGANI (pop.): A avea bani; v. A avea biştari. A‘ AVEA GRABA: A se grăbi; A hu avea răbdare. A AVEA GRABĂ MARE: A fi grăbit; A fi zorit; v. şi A-i Ji grabă mare. A AVEA GRAS PENTRU CINEVA: A-i oferi A AVEA GRĂDINIŢĂ PE PIEPT 44 o afacere bună penurii cineva; A oferi cuiva ceva de-i trebuie. A AVEA GRĂDINIŢA PE PIEPT: A fi păros pe piept. ■ A AVEA GRĂUNŢE lN CAP:Afi foarte prost; A da în gropi de prost. A AVEA GREIERAŞI ÎN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A AVEA GREIERI ÎN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A AVEA GREIERI LA CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; y. A avea gărgăuni. A AVEA GREIERI ŞI ÎN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni A AVEA GREŞ (înv.): A fi greşit; A avea greşeli. A AVEA GREUTATE: A fi important, impozant; A avea dreptul să decidă. A AVEA GREUTĂŢI: A avea necazuri; A avea probleme. A AVEA GRIJĂ: A se îngriji de cineya; A băga de seamă; v. A avea de grijă. A AVEA GRIJĂ DE CINEVA, DE CEVA: A se îngriji de cineva, de ceva; A acorda o atenţie deosebită cuiva, la ceva. A AVEA GRIJĂ DE...: A se îngriji de.... A AVEA GRIJĂ DE PIELEA SA: A nu risca; A nu avea curaj. A AVEA GRIJĂ DE TOATE: A nu omite nimic; A se ocupa de toate. A AVEA GRIJĂ SĂ ...: A nu uita să,..; A nu omite să.... A AVEA GRIJI: A avea multe probleme; A avea multe preocupări, obligaţii. A AVEA GRUMAZU TARE: A fi puternic. A AVEA GURA AMARĂ: A simţi un gust amar în gură (după un chef); A. vorbi cu durere; v. şi A-i fi cuiva gura amară, A AVEA GURA ASIGURATĂ: A fi bine aprovizionat cu alimente. A AVEA GURA AURITĂ: A vorbi frumos; A spune numai adevărul; A prevedea. A AVEA GURA BLESTEMATĂ: A avea gura spurcată; A vorbi urât; A blestema. A AVEA GURA BUNĂ: A avea dantura bună. A AVEA CURA CA O SABIE: A avea limba ascuţită. A AVEA GURA CĂSCATĂ: A nu fi atent. A AVEA GURA CUNUNĂ: A avea toţi dinţi. A AVEA GURA CUSUTĂ: A tăcea; A şti să păstreze o taină, un secret; v. şi A-şi ţine gura cusută; A-şi ţine gura strânsă. A AVEA GURA DE CÂRPĂ: A nu putea ^ăstraT3"tamărA^HndiscrettA'fleeăfitA'pâlăvrăgi7· v. şi A avea gura spartă; A avea gura cârpă; A avea gură de cârpă. A AVEA GURA DRACULUI: A fi râu de gură; A povesti despre întâmplări rele. A AVEA GURA DULCE: A fi simpatic; A vorbi frumos. A AVEA GURA LASCĂ: A avea gură uscată. A AVEA GURA MARE: A fi certăreţ; A vorbi de rău pe alţii; v. şi A fi cu gura mare; A avea gura prea largă; A avea gura prea mare. A AVEA GURA MOALE: A avea dantura proastă; A fi dmid la vorbă; A nu fi bun de combătut. A AVEA GURA MOARTĂ:; A nu vrea să vorbească. : A AVEA GURA OŢELITĂ: \ A vorbi cu uşurinţă; A fi greu de combătut. ; A AVEA GURA PÂNĂ LA URECHI: A avea gură dizgraţioasă; A avea gură prea largă. A AVEA GURA PECETLUITĂ: A. nu scoate o vorbă.; ■ / = si v; v A AVEA GURA PLINĂ DE FIERE:: A; fi răutăcios; A vorbi cu răutate despre alţii. A AVEA GURA POCITĂ: A vorbi de toate; A spune tot ce-i trece prin cap. A AVEA GURA PQTJROACĂ: A avea gura amară.. ■ A AVEA GURA PREA LARGĂ: A fi certăreţ; A vorbi de rău pe alţii; v. A avea gura mare. A AVEA GURA PREA MARE: A fi certăreţ; A vorbi de rău pe alţii; v. A avea gura mare. A AVEA GURA PUNGĂ: A fi nemulţumit; A ţine buzele strânse în semn de nemulţumire; v. A avea buzele pungă. A AVEA GURA SCÂRBOASĂ: A vorbi prosti; A spune cuvinte ruşinoase; v. şi A avea gura scâritavă. A AVEA GURA SCÂRNAVĂ: A vorbi prosti; A spune cuvinte ruşinoase; v. A avea gură scârboasă. A AVEA GURA SEACĂ: A avea gură pocită; v. şi A-i fi gura seacă (cuiva). A AVEA GURA SLABĂ: A avea dantura proastă. A AVEA GURA; SLOBODĂ: A vorbi iară reţinere; A vorbi Iară teamă. A AVEA: GURA SPARTĂ: A nu putea păstra o taină; A fi indiscret; A flecari; A pălăvrăgi; v. şi A avea gura de cârpă. A AVEA GURA SPURCATĂ: A vorbi porcării; A vorbi obscen. A AVEA GURA TARE: A avea dantura bună. Ă AVEA GURĂ: A putea să vorbească; A putea să se exprime; A nu fi mut. A AVEA GURĂ AMARĂ:  fi amar în gură. -î A AVEA GURĂ BOGATĂ: A vorbi mult , şi repede; A fi guraliv; v. ji A avea gură mare. A AVEA GURĂ CÂRPĂ: A nu putea păstra o taină; A fi indiscret; A flecări; A pălăvrăgi; v. şi A avea gura de cârpă. A AVEA GURĂ CÂT O ŞURĂ: A vorbi de toate; A nu se mai opri din vorbit. —A-AVEA-GURĂ· DE~AUR;~A -fi-bun .orator;. A vorbi frumos; A se adeveri ceea ce a prevăzut. V A AVEA GURĂ DE CÂRPĂ: A nu putea păstra o taină; A fi indiscret; A flecări; A pălăvrăgi; v. şi A avea gura de cârpă. 45 A AVEA INIMĂ ÎMPIETRITĂ A AVEA GURĂ DE PETECE: A divulga secrete Încredinţate; A bârfi. A AVEA GURĂ MARE: A vorbi mult şi repede; A fi guraliv; v. A avea gură bogată. A AVEA GURĂ MULTĂ: A vorbi mult; A fi răutăcios; A vorbi rău despre alţii. ; U A AVEA GURĂ POCITĂ: A prevesti lucruri nedorite; A cobi; v. şi A fi pocit la gură. A AVEA GURĂ REA: A vorbi multe şi despre toată lumea; A bârfi; A calomnia. r A AVEA GURĂ SĂ...: A avea curajul, îndrăzneală să...; A cuteza să...; v. şi A avea obraz să...; A avea tupeu să...; A mai avea gură să...; A mai avea încă obraz să...; A mai avea obraz să...; A mai avea tupeu să.... A AVEA GURĂ SCÂRBOASĂ: A vorbi indecent, vulgar; v. şi A fi scârbos la gură. A AVEA GURĂ SCÂRNAVĂ:· A se exprima vulgar; A spune obscenităţi; v. şi A avea gură spurcată. A AVEA GURĂ SLOBODĂ: A fi liber să spună ce vrea; A spune de toate. A AVEA GURĂ SPURCATĂ: A se exprima vulgar; A spune obscenităţi; v. A avea gură scârnavă. A AVEA GURĂ TARE: A vorbi puţin; A răspunde greu. A AVEA GURĂ VENINOASĂ: A calomnia; A bârfi. A AVEA GUST: A avea simţ artistic; v. A avea bun gust. A AVEA GUST ACRU: A fi acru; A fi neplăcut. A AVEA GUST DE ARS: A fi ars; A mirosi a ars.·' ; A AVEA GUST DELICAT: A avea gust plăcut, fin, deosebit; A avea obiceiuri delicate; v. şi A avea gust delicat. A AVEA GUST DE MIERE: A fi duîce; A fi plăcut. A AVEA GUST DE OŢET: A fi acru; A fi neplăcut. A AVEA GUST RAFINAT: A avea gust plăcut, fin, deosebit; A avea obiceiuri rafinate; v. A avea gust delicat. A AVEA GUSTUL FORMAT: A avea gustul stabilit, fixai. A AVEA GUSTUL SĂ...: A avea obiceiul să...; A fi dispus să.... A AVEA GUSTURI PROASTE: A nu avea gusturi delicate, rafinate; A-i plăcea orice. A AVEA HABAR DE; DESPRE A cunoaşte puţin despre... ; A fi puţin documentat despre.... A AVEA HACHIŢE: A se purta ciudat; A face mofturi. A AVEA HAR: A fi talentat; A avea talent. : A AVEA HASNĂ (DE CINEVA, DE CEVA) (reg.): A avea folos de pe urma cuiva; A-i păsa de cineva; sau de ceva; v. şi A-i fi basnă (de cineva, de ceva. A AVEA HĂTÂR: A avea trecere; A se bucura de favoare. A AVEA HAZ: A simţi plăcere, bucurie; A avea farmec; A fi nostim. A AVEA HOŢIA ÎN SÂNGE: A fi hoţ de felul iui. A AVEA HRANĂ GRATUITĂ: A avea masa asigurată. A AVEA IARBA FIARELOR: A face minuni; A face lucruri deosebite. A AVEA IASCA USCATĂ: A fi mereu gata de ceva; A fi mereu pregătit să intervină. ; A AVEA IDEE DE CEVA: A-i trece prin minte ceva. A AVEA IDEI AVANSATE: A fi inteligent; A gândi cu inteligenţă. A AVEA IDEI NĂSTRUŞNICE: A-i trece prin cap tot felul de idei care de care mai ciudatei A AVEA IFOSE: A-şi da aere; A fi înfumurat. A AVEA IGRASIE LA CAP (fam.): A fi prost; A fi într-o doagă; v. şi A avea igrasie la mansardă. A AVEA IGRASIE LA MANSARDĂ (fain.): A fi prost; A fi într-o doagă; v. A avea igrasie la cap. A AVEA IMPORTANŢĂ: A avea însemnătate, valoare; A conta. A AVEA IMPRESIA CĂ ...: A i se părea că.,.; A crede că.... ■ ^ A AVEA INFLUENŢĂ : ASUPRA (CUIVA SAU A CEVA): A influenţa pe cineva sau ceva; v. şi A avea înrâurire asupra (cuiva sau a ceva). A AVEA INIMA CĂZUTĂ: A avea stomacul deplasat. ;: - A AVEA INIMA CURATĂ: A fi nevinovat; A AVEA INIMA DE IEPURE ÎN EL: A fi fricos. A AVEA INIMA GREA: A fi plin de griji; A fi trist. A AVEA INIMĂÎMPIETRITĂ: Ăfi insensibil labucurie.la durere. A AVEA INIMA ÎNDOITĂ: A şovăi; a fi nehotărât; A avea temeri. A-7· A AVEA INIMA LARGĂ: A fi înţelegător; A ierta uşor. : A AVEA INIMA MĂRE: A dori să facă multe. A AVEA INIMA NEAGRĂ: A fi foarte trist; v. şi A-i fi inima neagră. A AVEA INIMĂ BUNĂ: A fi om bun; A face lucruri bune. A AVEA INIMĂ DE AUR: A fi foarte bun; A fi cumsecade. A AVEA INIMĂ DE CÂINE: A fi om rău. ■ A AVEA INIMĂ DE CRIŢĂ: A nu avea inimă; A fi fără inimă. A AVEA INIMĂ:DE PIATRĂ: A nu simţi milă; A fi nepăsător; A fi rău; A fi om rece; A nu se emoţiona de nimic; v. şi A avea inimă împietrită; A avea inima tare; Ă i se împietri inima. A AVEA INIMĂ DESCHISĂ: A fi comunicativ, prietenos; A fi primitor; v. şi A avea inimă largă. A AVEA INIMĂ HAINĂ: A avea inima rea; A fi om rău; v. şi A avea inima pestriţă. A AVEA INIMĂ ÎMPIETRITĂ: A nu simţi A AVEA INIMĂ LARGĂ 46 milă; A fi nepăsător; A fi rău; A fi om rece; A nu se emoţiona de nimic; v. A avea inimă de piatră. A AVEA INIMĂ LARGĂ: A 11 comunicativ, prietenos; A fi primitor; v. A avea inimă deschisă. A VEA INIMA PESTRIŢĂ: A avea inima rea; A fi om rău; v. A avea inima haină. A AVEA INIMĂ SĂLBATICĂ: A fi retras; A fi necomunicativ; A fi egoist; A fi rău; A Fi răzbunător. A AVEA INIMĂ NEAGRĂ: A 11 supărat; A fi necăjii; A fi rău. A AVEA INIMĂ TARE: A nu simţi milă; A fi nepăsător; A fi rău; A fi om rece; A nu se emoţiona de nimic; v. A avea inimă de piatră. A AVEA INIMĂ TÂNĂRĂ: A; se simţi tânăr, puternic, energic, vesel, bine dispus. A AVEA ; INIŢIATIVĂ: A începe ceva;; A deschide; A organiza ceva. ..· A AVEA INSPIRAŢIE: A:medita; A se gândi; A-i trece prin minte. A AVEA INTENŢIA DE A..,.: A intenţiona; A avea de gând să...; v. şi A avea intenţia să.... A AVEA INTENŢIA SĂ A intenţiona; A avea de gând să...; v. A avea intenţia de a.... A AVEA INTENŢII CU...: A voi să ia în căsătorie pe,..; v. şi A avea intenţii serioase cu. ... A AVEA INTENŢII BUNE: A voi să facă ceva bine; A se gândi la fapte bune. A AVEA INTENŢII RELE: A voi să facă ceva rău; A se gândi la fapte rele. A AVEA INTENŢII SERIOASE: A voi să facă ceva serios; A se gândi la fapte serioase. A AVEA INTENŢII SERIOASE CU ...: A voi să ia în căsătorie pe... ; v. A avea intenţii cu.... A AVEA INTERES: A fi interesat; A-şi manifesta interesul. A AVEA INTERES PENTRU CEVA: A fi interesat pentru ceva; A-şi manifesta interesul pentru ceva. A AVEA INTRARE (UNDEVA, LA CINEVA): A putea intra; A fi primit (undeva, la cineva); v. A avea acces (undeva, la cineva). A AVEA IUBIRI PE FAŢĂ: A avea coşuri de pubertate pe faţă. A AVEA IUŢEALĂ DE MÂNĂ: A fi rapid în mişcările mâinii. A AVEA ÎMPOTRIVA CUIVA: A nu 11 de acord cu cineva. A AVEA ÎN BUZUNAR: A nu fi chiar sărac; A dispune de ceva. A AVEA ÎN BUZUNAR PE CINEVA: A avea sub control pe cineva. A AVEA ÎN CAP: A se gândi la ceva; A-şi face calcule; A nu fi prea prost; v. şi A avea în minte; A avea minte. A AVEA ÎNCĂ CAŞUL LA GURĂ: A nu fi încă om matur. A AVEA ÎNCĂ MULTE COARDE LA ARC: A avea încă multe de spus; A avea încă multe de făcut. A AVEA ÎN CÂRCĂ CU CINEVA: A avea de furcă cu cineva; v. şi A-i fi în cârcă cu cineva. A AVEA ÎNCLINAŢIE PENTRU CEVA: A avea plăcerea de a face ceva; A fi dispus să încerce ceva; A avea aptitudini pentru/ceva. A AVEA ÎNCLINAŢIE SPRE...: A avea aptitudini pentru.... A AVEA ÎN COASTE (PE CINEVA): A fi stingherit de cineva; A nu mai putea scăpa de cineva. A AVEA ÎN COMUN CU CINEVA: A; face ceva împreună cu cineva; A se asemăna cu cineva. A AVEA ÎN CONSIDERAŢIE: A acorda o anumită atenţie; A băga de seamă; A nu omite. A AVEA ÎNCREDERE ÎN CINEVA: A se baza pe cineva. .·. A AVEA ÎNCREDERE ÎN VIIOR: A se baza pe viitor, pe acţiunile viitoare, pe veniturile viitoare. A AVEA ÎN DEGETUL CEL MIC (PE CINEVA SAU CEVA): A cunoaşte temeinic ceva; A dispune după bunul plac de cineva sau de ceva; v. şi A avea în degetul mic (pe cineva sau ceva); A avea la degetul cel mic (pe cineva sau ceva); A avea la degetul mic (pe cineva sau ceva); A fi în degetul mic al cuiva; A fi la degetul mic al cuiva. A AVEA ÎN DEGETUL MIC (PE CINEVA SAU CEVA): A cunoaşte temeinic ceva; A dispune după bunul plac de cineva sau de ceva; v. A avea în degetul cel mic (pe cineva sau ceva). A AVEA ÎNDOIELI: A nu fi sigur; A nu se baza pe ceva sau pe cineva. A AVEA ÎNDOIELI CU PRIVIRE LA...; A nu fi sigur cu privire Ia.„ ; A se mai gândi cu privire la.... ■; A AVEA ÎNDOIALĂ: A se îndoi; A nu fi sigur; A suspecta. A AVEA ÎNFĂŢIŞAREA DE...: A arăta ca.... A AVEA ÎN GAND CEVA: A intenţiona; A se gândi la ceva. A AVEA ÎN GHEARELE SALE: A deţine; A dispune. A AVEA ÎN INIMĂ: A ţine pe suflet. A AVEA ÎN JUR DE...: A dispune de circa.... A AVEA ÎN LUCRU: A lucra la ceva. A AVEA ÎN MÂNĂ: A deţine; A dispune. '..A AVEA;;ÎNnMÂNĂrŞI-.PÂINEA ,ŞICUŢITUL: A deţine totul; A dispune de tor; A fi singurul stăpân. A AVEA ÎN MINTE: A nu fi prea prost; v. şi A avea în cap. A AVEA In MINTE (PE CINEVA SAU CEVA): A fi preocupat de cineva sau de ceva; A intenţiona (înv.). A AVEA ÎN;NUMEDEBINE:(PE CINEVA): A ţine la cineva; A aprecia pe cineva; v. şi A lua în nume de bine (pe cineva). ' A AVEA ÎN NUME DE RĂU (PE CINEVA): A nu ţine la cineva; A nu aprecia pe cineva; v. şt A lua în nume de bine (pe cineva). . A AVEA ÎN PALMĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A avea în puterea sa pe cineva sau ceva; v. A avea ca în palme pe (cineva sau ceva). A AVEA ÎN PĂSTRARE: A păstra ceva; A avea grijă de ceva. 47 A AVEA LA SÂN A AVEA ÎN PÂNTECE (despre femei): A fi însărcinată; v. şi A lua în pântece; A purta în pântece. A AVEA IN PERSPECTIVĂ: A avea de gând; A intenţiona. A AVEA ÎN PRIMIRE (GEVA): A avea la dispoziţie; A avea în îngrijire; A răspunde de ceva; v. şi A lua în primire (ceva). A AVEA ÎN PRIVIRE (înv.): A avea în vedere; A ţine seamă; v. şi A lua în privire. A AVEA ÎN PUNGĂ (PE CINEVA) (reg.): A dispune de cineva; A avea la inimă pe cineva; A avea la pungă pe cineva; A baga în pungă pe cineva; A băga Ia pungăpe cineva. A AVEA ÎN PUTEREA SA: A dispune de ceva; A avea la dispoziţie ceva. A AVEA ÎNRÂURIRE ASUPRA: (CUIVA SAU A CEVA): A influenţa pe cineva sau ceva; v. A avea influenţă asupra (cuiva sau a ceva). A AVEA ÎN SÂN (PE CINEVA): A alinta pe cineva; A menaja pe cineva; v. şi A avea la sân (pe cineva); A ţine în sân (pe cineva); A ţine la sân pe cineva. A AVEA ÎN SÂNGE: A avea înnăscut. A AVEA ÎNSEMNAT LA CATASTIF (PE CINEVA): A avea în vedere, a ţine minte pe cineva (pentru a-i face un bine sau un rău); v. şi A avea însemnat la răboj. A AVEA ÎNSEMNAT LA RĂBOJ (PE CINEVA): A avea în vedere, A ţine minte pe cineva (pentru a-i face un bine sau un rău); v A însemnat la catastif. A AVEA ÎN SPINARE: A duce în cârcă; A răspunde; A suporta răspunderea; v. şi A avea la spinare. A AVEA ÎN STĂPÂNIRE: A fi stăpân; A fi proprietar; A dispune de tot. A AVEA ÎNŞTIINŢARE (înv.): A fi informat. A AVEA ÎN ŞTIRE: A fi informat. A AVEA ÎN TĂŞCUŢĂ (PE CINEVA): A avea la dispoziţie, la discreţie pe cineva. A AVEA ÎNTÂIETATE: A avea prioritate. A AVEA ÎNŢELEGERE CU CINEVA: A avea legături, aranjamente cu cineva. A AVEA: ÎNŢELES: A avea logică; A avea noimă; v. şi A avea sens; A avea un înţeles; A avea un sens. A AVEA ÎNVÂRTELILE SALE: A avea câştiguri suplimentare. A AVEA ÎN VEDERE (CEVA): A intenţiona, a urmări ceva; A plănui ceva; A se gândi la ceva. : A AVEA IN VEDERE (PE CINEVA): A avea grijă de cineva; a se interesa în mod special de cineva (pentru a-i face un bine sau un rău). A AVEA JOC: A avea orificiu prea larg. A AVEA LA ACTIV (CEVA): A avea experienţă; A avea antecedente la ceva; v. şi A avea la activul său (ceva). A AVEA LA ACTIVUL SĂU (CEVA): A avea experienţă; A avea antecedente la ceva; y. A avea la activ (ceva). A AVEA LA BAZĂ: A se întemeia pe ceva sigur.:; A AVEA LA BORD: A fi băut. A AVEA LACĂT LA GURĂ: A nu spune nimic; A tăcea; A nu vrea să vorbească; A şti să păstreze un secret; A nu bârfi. v. A avea gard la gură. A AVEA LA CHEREM (PE CINEVA): A avea la mână pe cineva; A dispune după pofta inimii de cineva, v /·. A AVEA LA CHIMIR: A ţine la chimir o sumă de bani; A avea bani. · A AVEA LA CINE CĂSCA GURA: A avea la cine se uita. - : A AVEA LACRIMI ÎN GLAS: A fi trist; A fi supărat; Aivorbi cu durere; v. şi A avea lacrimi în ochi. A AVEA LACRIMI ÎN OCHI:; A fi trist; A fi supărat; A vorbi cu durere; v. A avea lacrimi în glas. A AVEA LA CUGET: A: se gândi; A medita; A cugeta. A AVEA LA DEGETUL CEL MIC (PE CINEVA SAU CEVA): A cunoaşte temeinic ceva; A dispune după bunul plac de cineva sau de ceva; v. A avea în degetul cel mic (pe cineva sau ceva). A AVEA LA DEGETUL MIC (PE CINEVA SAU CEVA); A cunoaşte temeinic ceva; A dispune după bunul plac de cineva sau de ceva; v. A avea în degetul cel mic (pe cineva sau ceva). A AVEA LA DISPOZIŢIA SA: A dispune; A hotărî; A face ce crede de: cuviinţă; v. A avea la dispoziţie. A AVEA LA DISPOZIŢIE: A dispune; A hotărî; A face ce crede de cuviinţă; v. şi A avea la dispoziţia sa. ■i A AVEA LA INIMĂ (PE CINEVA): A simpatiza pe cineva; A avea la suflet j>e cineva. A: AVEA T-ATNDEMANĂ:; A iavea alături; A putea folosi. A AVEA LA MÂNĂ (PE CINEVA): A şti ceva despre cineva; A afla secretele cuiva. A AVEA LA NAZAR (PE: CINEVA) (înv.): A proteja pe cineva; A avea la suflet pe cineva. A AVEA LA OCHI BUNI (PE CINEVA): A simpatiza pe cineva; v, şi A privi cu ochi buni (pe cineva); A vedea cu ochi buni (pe cineva). A AVEA LA OCHI RĂI (PE CINEVA): A nu simpatiza pe cineva; v. şi A privi cu ochi răi (pe cineva); A vedea cu ochi răi (pe cineva). j A AVEA LA PLĂCERE (PE CINEVA) ffim); A agrea pe cineva. A AVEA LA PORUNCA SA: A dispune de cineva sau de ceva; A ordona cuiva; A obliga pe cineva.; : A AVEA LA PUNGĂ (PE CINEVA) (reg.): A dispune de cineva; A avea la inimă pe cineva; v. A avea în pungă (pe cineva). A AVEA LA SÂN (PE CINEVA): A alinta pe cineva; A menaja pe cineva; v. A avea în sân (pe cineva). A AVEA LA SPINARE 48 A AVEA LA SPINARE: A duce în cârcă; A răspunde; A suporta răspunderea; v. A avea în spinare. A AVEA LA SUFLET: A-l apăsa ceva. A AVEA LA SUFLETUL SĂU: A-I simţi apropiat A AVEA LEGEA DE PARTREA SA: A face lucruri legale; A respecta legea; A fi apărat de lege. A AVEA LIBER: A nu fi la serviciu; A avea zi liberă; A avea libertatea necesară unei activităţi. A AVEA LIMBA ÎNNODATĂ:; A/nu fi vorbăreţ; A fi tăcut. A AVEA LIMBA LEGATĂ: A nu vorbi; A nu răspunde. A AVEA LIMBĂ ASCUŢITĂ: A fi răutăcios; A fi rău de gură; v. şi A avea limbă de şarpe; A avea limbă rea. A AVEA LIMBĂ AURITĂ: A vorbi frumos; A folosi cuvinte frumoase; v. şi A avea limbă de aur. A AVEA LIMBĂ DE VIPERĂ: A da replici ascuţite; A bârfi periculos. A AVEA LIMBĂ ÎNCĂRCATĂ: A nu fi clar ce spun; A vorbi neclar. A AVEA LIMBĂ DE AUR: A vorbi frumos; A folosi cuvinte frumoase; v:A avea limbă aurită: A AVEA LIMBĂ DE MIERE: A vorbi frumos; A se adresa cu politeţe; A se controla când vorbeşte.. ■■■ A AVEA LIMBĂ DE ŞARPE: A fi răutăcios; A fi rău de gură; v. A avea limbă ascuţită. A AVEA LIMBĂ DEZLEGATĂ: A vorbi mult; A avea uşurinţă de vorbire. A AVEA LIMBĂ LATĂ: A vorbi mult; A nu se mai sătura de vorbit. A AVEA LIMBĂ LUNGĂ: A fi flecar; A fi palavragiu; A fi indiscret; v. şi A avea limbă prea lungă; A fi lung la limbă; A fi slobod de gură; A fi slobod la gură; A fi slobod la limbă. A AVEA LIMBĂ PREA LUNGĂ: A fi flecar; A fi palavragiu; A fi indiscret; v. A avea limbă lungă. A AVEA LIMBĂ REA: A fi răutăcios; A fi rău de gură; v. A avea limbă ascuţită. A AVEA LIPICI: A atrage; A fermeca; A seduce. A AVEA LIPSURI: A nu dispune de tot necesarul; A nu fi bine pregătit; A fi slab documentat. A AVEA LOC: A se întâmpla; A se produce; A se putea; v. şi A fi loc. A AVEA LOVELE (arg.): A avea bani; v. A avea bişiari. A AVEA LUMÂNĂRI ÎN NAS: A se purta copilăreşte, prosteşte; A-i curge mucii. A AVEA MAI BUN DE FĂCUT: A fi ocupat cu ceva mai important. A AVEA MAI MULT DE-O GRĂMADĂ (CEVA): A nu avea deloc ceva. A AVEA MAI MULTE COARDE LA ARC: A avea mai multe mijloace la dispoziţii; A dispune dc mai multe posibilităţi. A AVEA MAI MULTE GROPI DE ASTUPAT: A avea multe datorii. A AVEA MAI MULTE LIMBI: A vorbi mai multe limbi străine; A se adresa diferit; A nu vorbi cu toţi la fel. A AVEA MAI MULT NOROC DECÂT MINTE: A fi norocos; A-i ieşi norocul în faţă. A AVEA MARE CĂUTARE: A fi la căutare; A avea oamenii nevoie de el. A AVEA MARE CUNOŞTINŢĂ (DE CEVA): A şti; A fi bine informat; A cunoaşte bine (ceva, pe cineva); v. A avea cunoştinţă (de ceva). V A AVEA MARE SILINŢĂ (mv.,): A^se sili; A se strădui; v. şi A avea multă silinţă; A avea silinţă; A face mare silinţă; ,i face multă silinţă; A pune mare silinţă; A pune multă silinţă; A-şi da silinţă; A-şi da toată silinţa; A-şi da toate silinţele; A-şi pune silinţa; A-şi pune toată silinţa; A-şi pune toate silinţele, - A AVEA MARI CUVINTE SĂ...: A avea motive întemeiate să... ■■ ^ A AVEA MAŞINĂ LA SCARĂ (fam.): A avea o situaţie bună; A avea un post însemnat. A AVEA MAŢE NEGRE: A fi rău la suflet; v. şi A avea maţe pestriţe; A fi câine la maţe; A fi cu maţe pestriţe; A fi negru la maţe; A fi pestriţ la maţe; A fi rău la maţe; A fi tărcat la maţe. A AVEA MAŢE PESTRIŢE: A fi rău la suflet; v. A avea maţe negre. A AVEA MĂLAI (arg.): A avea bani; v. A avea biştari. A AVEA MĂMĂLIGĂ ÎN GURĂ: A vorbi greoi; A vorbi nelegat. A AVEA MĂSURĂ BUNĂ: A proceda elegant; A-şi controla purtarea. A AVEA MĂSURĂ ÎN TOATE: A nu depăşi bunul simţ; A avea limită în ţoale; A-şi controla mişcările, atitudinea. A AVEA MÂINI DE AUR: A fi foarte priceput; A fi foarte harnic. A AVEA MÂINILE CURATE: A fi cinstit; A fi nevinovat; v. şi A avea mâna curată. A AVEA MÂINILE LEGATE: A fi cinstit; v. ş\ A avea mâna curată. A AVEA MÂINILE PĂTATE DE SÂNGE: A fi vinovat de crimă; v. şi A fi cu mâinile pătate cu sânge. A AVEA MÂINILE ŞI PICIOARELE LEGATE: A nu putea face nimic. A AVEA MÂNA: (La jocul de cărţi) A-i veni rândul să împartă cărţile; v. şi A fila cineva mâna; A fi mâna* - A AVEA MÂNA CURATĂ: A fi cinstit; A fi nevinovat; v. A avea mâinile curate. A AVEA MÂNA DARNICĂ: A nu fî zgârcit. A AVEA MÂNA LEGATĂ: A nu putea face nimic. A AVEA MÂNA LUNGĂ: A fi hoţ; A fi necinstit; A înşela pe alţii; v. şi A avea mâna prea lungă. A AVEA MÂNA PREA LUNGĂ: A fi hoţ; A fi necinstit; A înşela pe alţii; v. A avea mână lungă. 49 A AVEA MINTE FRAGEDĂ A AVEA MÂNA STRÂNSĂ: A fi zgârcit; v. A jfî strâns la mână; A fi strâns la pungă. A AVEA MÂNA UŞOARĂ: A fi îndemânatic. A AVEA MÂNĂ BUNĂ: A fi îndemânatic; A purta noroc; v. şi A fi bun de mână. A AVEA. MÂNĂ DE FIER:A acţiona : cu hotărâre, cu dârzenie, cu tărie, u A AVEA MÂNĂ DESCHISĂ: A fi generos; A fi darnic; v. şi A avea mână largă; A fi cu mână deschisă; A fi cu mână largă; A fi mână largă A fi slobod la mănă. A AVEA MÂNĂ FORŢE: A^il tare; A avea mâna tare; A fi puternic. A AVEA MANĂ GREA: A fi greu de mână; A fi puternic; A fi tare. A AVEA MÂNĂ LARGĂ: A >fi generos; A: fi darnic; v. A aveamână deschisă. A AVEA MÂNĂ LIBERA A avea libertatea de acţiune; \.A avea câmp liber  AVEA MÂNĂ PREii LUNGĂ: A fi hoţ; v. şi A fi cu mănă lungă; A avea mâini lungi; A fi lung la mână. A AVEAÎMANĂOREA: A fi om rău; A face lucruri neplăcute. A AVEA MÂNĂ SCURTĂ: A fi zgârcit.: A AVEA MÂNĂ SEACĂ: A nu realiza nimic; A nu scoate nimic din mâna lui. A AVEA MÂNĂ SLOBODĂ: A fi liber să facă ce vrea; A nu avea restricţii. A AVEA MÂNĂ UŞOARĂ: A lucra cu dexteritate, cu fineţe; v. şi A fi ager de mână; A fi uşor de mănă. A AVEA MÂNCĂRICI: A nu avea astâmpăr; A nu sta locului. . A AVEA MÂNCĂRICI DE LIMBĂ: A fi vorbăreţ; A fi limbut; v. şi A avea mâncărici la limbă; A avea mâncărici pe limbă; A avea mâncărime de cuvânt; A avea mâncărime de limbă; A avea mâncărime pe limbă. A AVEA MÂNCĂRICI ÎN:; FUND: : A fi neastâmpărat. A AVEA MÂNCĂRICI LA DEGETE: A ii hoţ; A avea nevoie de bani. A AVEA MÂNCĂRICI LA FUND: A căuta bătaie.·· ■■·.. A AVEA MÂNCĂRICI LA LIMBĂ: A fi vorbăreţ; A fi limbut; v. A avea mâncărici de limbă. A AVEA MÂNCĂRICI PE LIMBĂ: A fi vorbăreţ; A fi limbut; v, A avea mâncărici de limbă. A AVEA MÂNCĂRIME DE CUVÂNT: A fi vorbăreţ; A fi limbut; v. A avea mâncărici de limbă. A AVEA MÂNCĂRIME LA DEGETE: A fura.·, v-.î·: A AVEA MÂNCĂRIME LA LIMBĂ: A fi vorbăreţ; A fi limbut; v. şi A avea mâncărici. A AVEA MÂNCĂRIME LA TĂLPI: A nu putea sta mai mult timp într-un loc; A simţi mereu nevoia de a pleca. A AVEA MÂNCĂRIME PE LIMBĂ: A fi vorbăreţ; A fi limbut; v. A avea mâncărici. A ; AVEA MEDIA (despre elevi)'. A objine media de trecere; v. şi A-i ieşi media. A AVEA MEMORIA SCURTĂ: A uita repede; A nu ţine minte; v. şi A avea memorie scurtă. A AVEA MEMORIE SCURTĂ: A uita repede; A nu ţine minte; v. A avea memoria scurtă. A AVEA MIERE DE ŞARPE LA INIMĂ: A fi om rău. A AVEA MIERE DE ŞARPE LA LIMBĂ: A vorbi urât; A insulta; A înjura; A fi om rău. , A AVEA MIJLOACE REDUSE: A nu dispune ;de toate mijloacele necesare. A ;AVEA: MIJLOC SA...: A avea puterea, ocazie, motivul să.... A AVEA .MILA. CUCULUI: A fi orfan. : A AVEA MILĂ DE A fi milos; A se îndura; A avea parte de.. ., A AVEA MILĂ DE OCHII LUMII: A se preface milos. A AVEA MINTE: A nu fi prea prost; v. A avea încap. î A AVEA MINTEA BINE MOBILATĂ: A fi foarte instruit; v. şi A avea minte mobilată, a A AVEA MINTEA DESCHISĂ: A fi deştept; v. şi A avea minte ageră. A AVEA MINTE AGERĂ: A fi deştept; v. A avea minte ageră. A AVEA /MINTEA:ÎN: VACANŢĂ (fam.):. A da semne de prostie; A nu gândi; v. şi A avea mintea plecată cu sorcova. i A AVEA; MINTEA MOBILATĂ: A fi foarte instruit; v. A avea minte bine mobilată. : A AVEA MINTEA ODIHNITĂ (fam.): A nu gândi; A fi prost. A AVEA MINTEA PLECATĂ CU SORCOVA (fam.): Ada semne de prostie; A nu gândi; v. A avea mintea plecată în vacanţă. A; AVEA MINTEA1 TREAZĂ: A fi calm, liniştit,' potolit; A gândi, a proceda calm, liniştit, potolit. ■ A AVEA MINTEA VERDE: A nu fi maturizat; A fi copilăros. : A AVEĂ^MÎNTE COAPTĂ*A firinatur în judecată. AÂVE MINTE CRUDĂ: A fi copil/ A AVEA MINTE CU CARUL: A fi foarte deştept. A AVEA MINTE DE BIBILICĂ: A fi prost; A nu fi întreg la minte. A AVEA MINTE DE COCĂ: A fi prost ca noaptea; v. şi A avea mintea de prunc; A avea minte de vrabie. Ă ĂVEA MINTE DE GÂSCĂ: A fi prost. A AVEA MINTE DE PRUNC: A fi prost ca noaptea; v. A avea mintea de cocă. A AVEA MINTE DE VRABIE: A fi prost ca noaptea; v. A avea mintea de cocă. a A AVEA; MINTE: FRAGEDĂ: A fi copilăros, imatur, necopt. A AVEA MOD DE A.. 50 A AVEA MOD DE A...: A avea posibilitatea de a...;v. şi A avea mod să.... A NU AVEA MOD SĂ.,.: A avea posibilitatea să...; v.A avea mod dea.... A AVEA MORALUL RIDICAT: A fi optimist; A avea încredere. A AVEA MORALUL SCĂZUT: A fi pesimist; A nu avea încredere. A AVEA MORIŞCĂ:  fi bolnav de moarte. A AVEA MOTIVE SĂ...: A fi motivat să...; A AVEA MULTĂ BĂTAIE DE CAP: A avea necazuri;· A avea probleme; A avea greutăţi. ; " A AVEA MULTĂ NEVOINŢĂ (Înv.):: A-şî da toată osteneală; A se strădui din toate puterile; v. şi A avea nevoinţă; A avea toată nevoinţă; A face multă nevoinţă; A face nevoinţă; A face toată nevoinţă; A pune multă nevoinţă; A pune ne-voinţă; A pune toată nevoinţă. A AVEA MULTĂ SILINŢA (înv.): A se sili; A se strădui; v. A avea mare silinţă. A AVEA MULTĂ STIMĂ PENTRU CINEVA: A respectata stima, a aprecia pe cineva. A AVEA MULT DE LUCRU: A fi mereu ocupate; A lucra mult. A AVEA MULT DE PIERDUT: A fi în situaţia să piardă, să nu reuşească. A AVEA MULT DE SUFERIT: A fi expus suferinţelor; A avea multe necazuri. A AVEA MULTE BELELE PE CAP: A avea multe necazuri; A avea mult de suferit. A AVEA MULTE BOLDOAŞE PE EA: A fi îmbrăcată cu tot felul de haine. A AVEA MULTE CHELTUIELI: A avea mult de plătit; A avea de dat bani mulţi. A AVEA MULTE DE FĂCUT: A avea mult de lucru; A lucra tot timpul. A AVEA MULTE ÎN SPINARE: A avea multe de rezolvat; A avea multe obligaţii; v. şi A avea multe pe cap. A AVEA MULTE PE CAP: A avea multe de rezolvat; A avea multe obligaţii; v. A avea multe în spinare. A.: AVEA ,MULTE .VINERI: , A avea viaţa lungă; A trăi mult. A AVEA MUSTRĂRI DE CONŞTIINŢĂ: A avea remuşcări; v. şi A avea mustrări de cuget; A-l mustra conştiinţa (pe cineva); A~l mustra cugetul (pe cineva); A-l mustra inima (pe cineva). A AVEA MUSTRĂRI DE CUGET: A avea remuşcări; v. A avea mustrări de conştiinţă. A AVEA MUTRĂ I)E CUTRĂ: A avea figură de persoană nesinceră. A AVEA MUTRĂ DE ÎNMORMÂNTARE: A fi trist; A fi indispus; A fi necăjit. A AVEA MUZICUŢĂ: A vorbi tot timpul; A nu-i tăcea gura. A AVEA NAS: A 11 obraznic. A AVEA NAS DE CÂINE (rcg.): A fi fără ruşine; v. şi .>1 fi cu nas de câine. A AVEA NAS DE CEARĂ: A se supăra uşor. A AVEA NAS DE COPOI: A fi în stare să descopere uşor o urmă. A AVEA NAS DE PREPELICAR: A afla tot; A şti tot; v. şi A avea nas subţire. A AVEA NAS SĂ...: A îndrăzni să...; A avea tupeul să...; A avea autoritate; A avea trecere. A AVEA NAS SUBŢIRE PREPELICAR: A afla tot; A şti tot; v. A avea nas prepelicar. A AVEA NASUL BÂZOI: A fi încrezut; A avea nasul cârn. A AVEA NASUL CĂZUT: A-şi pierde aroganţa/mândria, tupeul; A rămâne ruşinat, umilit; v. şi A-i cădea nasul; A-i cădea nasul în piept; A i se muia nasul; A-ipica nasul. A AVEA NASUL PE SUS: A fi încrezut, îngâmfat; A fi mândru. A AVEA NATURĂ (reg.j; A fi violent; A fi arţăgos; v. şi A fi cu natură. A AVEA NĂDEJDEA CĂTRE...: A se baza pe...; v. şi A avea nădejdea în...; A avea nădejdea la,..; A avea nădejdea pe...; A avea nădejdea pe...; A avea nădejdea spre...; A avea nădejde către; A avea nădejde în...; A avea nădejde la...; A avea nădejde pe...; A avea nădejde pre...; A avea nădejde spre.:.; A se lăsa în nădejdea cuiva; A-şi pune nădejdea în.... A AVEA NĂDEJDEA ÎN ...: A se baza pe...; v. A avea nădejdea către... . A AVEA NĂDEJDEA LAa.: A se baza pe.:.; v. A avea nădejdea către.... A AVEA NĂDEJDEA PE...: A se baza pe...; v. A avea nădejdea către.... A AVEA NĂDEJDEA PRE...: A se baza pe...; v. A avea nădejdea către... . A AVEA NĂDEJDEA SPRE.;:: A se baza pe...; v.A avea nădejdea către..., ' A AVEA NĂDEJDE CĂTRE.. A se baza pe...; v.A avea nădejdea către... . A AVEA NĂDEJDE 1)E COPIL: (despre femei) A fi însărcinată. A AVEA NĂDEJDE I)E LA COPII: A spera în ajutorul copiilor; v. A avea nădejde în copii. A AVEA NĂDEJDE ÎN...: A se baza pe...; v. A avea nădejdea către. A AVEA NĂDEJDE ÎN COPII: A spera în ajutorul copiilor; v. şi Ă avea nădejde la copii. A AVEA NĂDEJDE LA...: A se baza pe...; v. A avea nădejdea către...... A AVEA NĂDEJDE PE...: A se baza pe...; v. A avea nădejdea către... . A AVEA NĂDEJDEPRE...: A se baza pe...; v. A avea nădejdea către... . A AVEA NĂDEJDE SPRE...: A se baza pe...; v. A avea nădejdea către.... A AVEA NĂVALNC (reg.): A se bucura de simpatie; A avea mulţi clienţi. A AVEA NEAMURI: A fi dintr-o familie bogată, aleasă sau influentă; v. şi A avea neamuri bune. A AVEA NEAMURI BUNE: A fi dintr-o familie bogată, aleasă sau influentă; v. A avea neamuri. A AVEA NEAMURI LA IERUSALIM: A avea sprijinitori puternici; A avea pile; A fi susţinut de oameni cu putere. 51 A AVEA O BÂZĂ SIGURĂ A AVEA NECAZ DE CEVA: A-i părea rău; A- i fi ciudă cuiva de ceva; v. şi A-i fi necaz (cuiva de ceva). A AVEA NECAZ PE CINEVA: A fi supărat pe cineva ; A purta pică cuiva; v. A-i Jî necaz (cuiva pe cineva); A-i purta necaz (cuiva);A purta necaz pe cineva. A AVEA NEOBRĂZAREA DE A FACE AŞA CEVA: A fi nesimţit, obraznic, incult; v. şi A avea neobrăzarea să facă aşa ceva. A AVEA NEOBRĂZAREA SĂ FACĂ AŞA CEVA: A fi nesimţit, obraznic, incult; v. A avea neobrăzarea de a face aşa ceva. A AVEA NEPLĂCERI: A fi încurcat- A avea necazuri; A avea probleme de rezolvat. A AVEA NERV: fi rezistent; A rezista; v. şi A avea nervi de oţel A AVEA NERVI: A fi irascibil; A fi nervos. A AVEA NERVI DE OŢEL: A fi rezistent; A rezista; v. A avea nerv. A AVEA NERVII SLABI: A fi uşor iritabil; A fi uşor impresionabil. A AVEA NERVII ZDRUNCINAŢI: A nu se putea controla; A fi cu nervii la pământ; v. şi A fi cu nervii zdruncinaţi. A AVEA NEVOIE A...: A considera necesar să..;*, A fi necesar să..., A trebui să...; v. şi A avea nevoie să...; A fi nevoie a...; A fi nevoie să... . A AVEA NEVOIE DE CINEVA, DE CEVA: A solicita ajutorul cuiva; A solicita ceva. ' A AVEA NEVOIE DE O SCHIMBARE: A solicita o schimbare; A dori o schimbare.  AVEA NEVOIE SĂ.».: A considera necesar să...; A fi necesar să..., A trebui să...; v. A avea nevoie a.... A AVEA NE VOINŢĂ (fHv.^ A-şi da osteneală; A se strădui ; v. A avea multă nevoinţu. A AVEA NIŞTE LOBE DE DINŢI: A avea dinţi mari şi lătăreţi. A AVEA NOROC: A avea succes; A fi favorizat de împrejurări; v. şi A fi cu noroc. A AVEA NOROC CĂ...: Din fericire...; Bine că...; v. şi /I avea noroc de la Dumnezeu că ...; A avea noroc din cer până la pământ ca...; A avea norocul că... ; A avea norocul să.. .;Noroc că...; Noroc de la Dumnezeu că...; Noroc din cer până la pământ că...;Norocul.„ că.... A AVEA NOROC CHIOR: A avea succes în tot ce întreprinde; v. şi A avea noroc cu carul; A avea noroc orb; A avea noroc porcesc; A avea norocul porcului; A-i curge norocul gârlă (cuiva). A AVEA NOROC CU.v.: A fi norocos cu.... A AVEA NOROC CU CARUL: / i avea succes în tot ce întreprinde; v. A avea noroc chior. A AVEA NOROC DE LA DUMNEZEU CĂ...: Din fericire...;Bine că...; v. A avea noroc că.... A AVEA NOROC DIN CER PÂNĂ ÎN PĂMÂNT CĂ...: Din fericire...; Bine că...;v. A avea noroc că.... ' A AVEA NOROC ÎN TOATE: A fi norocos în toate; A-i reuşi totul. A AVEA NOROC LA...: A fi norocos Ia/.; A AVEA NOROC LA CĂRŢI: A câştiga la jocul de cărţi. A AVEA NOROC ORB: A avea succes în tot ce întreprinde; v. A avea noroc chior. A AVEA NOROC PORCESC: A avea succes în tot ce întreprinde· v. A avea noroc chior. A AVEA NOROC SĂ ...: A i se ivi prilejul favorabil pentru a...; Din fericire...; Bine că...; v. A avea noroc cu.... A AVEA NOROCUL CĂ...: Din fericire,,.; Bine că ii V; v. A avea noroc că... . A AVEA NOROCUL SĂ ...: A i se ivi prilejul favorabil pentru a...; Din fericire...; Bine că...;v. şi A avea noroc că.... A AVEA NOROCUL PORCULUI: A avea succes în tot ce întreprinde; v. A avea noroc chior. A AVEA NOROCUL SĂ SC APE: A fi norocos să iasă dintr-o încurcătură; A fi norocos să se salveze, a Avea norocul spart la fund: a nu avea noroc. A AVEA NOUĂ BĂIERI LA PUNGĂ: A fi foarte zgârcit; v. şi A avea nouă băieţi pe pungă; A-şi pune nouă băieri la pungă. A AVEA NOUĂ BĂIERI PE PUNGĂ: A fi foarte zgârcit; v. A avea nouă băieri Ia pungă. A AVEA NOUĂ GURI: A avea familie mare; A avea mulţi de hrănit. ;; ■; A AVEA NOUĂ SUFLETE: A fi foarte rezistent; A fi foarte viteaz; v. şi A avea nouă suflete ca pisica. A AVEA NOUĂ SUFLETE CA PISICA: A fi foarte rezistent; A fi foarte viteaz; v. A avea nouă suflete A AVEA NOUĂ VIEŢI: A rezista; A scăpa mereu; A avea noroc mereu. A AVEA NUMAI SUFLET ÎN OASE: A fi foarte slab. - A AVEA NUME BUN: A avea o bună reputaţie. A AVEA NUME RĂU: A avea o proastă reputaţie; A fi rău famat. A AVEA OAMENI: A avea sprijinitori puternici. A AVEA O ANUMITĂ VÂRSTĂ: A împlini o vârstă; A fi în vârstă. A AVEA OASE ÎN BURTĂ: (Despre femei) A fi însărcinată; A fi leneş; v. A avea ciolane în pântece. A AVEA O ASE ÎN PÂNTECE: (Despre femei) A fi însărcinată; A fi leneş; A avea ciolane în pântece. A AVEA O ASEMĂNARE CU...: A semăna cu...; a fi la fel ca.... A AVEA OASE SĂ...: A avea curajul să.... A AVEA O ATITUDINE... FAŢĂ DE...: A se manifesta... faţă de... . A AVEA O BAFTĂ CHIOARĂ: A fi norocos; A nu-l ocoli norocul. A AVEA O BAZĂ SIGURĂ: A se baza, a se sprijini pe ceva; A avea încredere în ceva. A AVEA O BEUCĂDE CASĂ 52 A AVEA O BEUCĂ DE CASĂ (pop.): A avea o casă întunecată. Ă AVEA OBICEI: A obişnui; v. A avea de obicei. .. A AVEA OBICEIUL: A obişnui; v. A avea de obicei, A AVEA O BLANĂ DE LOC: A avea un teren lat. . . A AVEA OBLIGAŢII FAŢĂ DE CINEVA: A fi obligat faţă de cineva; A trebui să ajuţi pe cineva. A: ;AVEA: O BOGATĂ EXPERIENŢĂ: A fi experimentat; A dispune de o bogată: experienţă. ;:· A AVEA OBRAJII CA BUJORII: A fi roşu Ia faţă. A AVEA OBRAJII CA PIERSICĂ: ·, A fi: rumen la faţă. ::: A: AVEA OBRAZ: A avea ruşine, pudoare;, A avea bun simţ; v. A avea atâta obraz. A AVEA OBRAZ CA ŢOLU (reg.): A fi lipsit de ruşine. A AVEA OBRAZ DE SAFIAN: A fi Iară ruşine; A fi obraznic; v. şi A avea obraz de scoarţă; A avea obraz de (oval; A avea obraz gros; A avea obrazul ca pielea porcului; A avea obrazul gros; A fi gros de obraz; A-i fi gros obrazul (cuiva), A AVEA OBRAZ DE SCOARŢĂ: A fi fără ruşine; A fi obraznic; v. A avea obraz de safian. i\ A AVEA OBRAZ DE TOVAL: A fi fară ruşine; A fi obraznic; v.  avea obraz de safian. A AVEA OBRAZ GROS: A fi fără ruşine; A fi obraznic; v. A avea obraz de safian. A AVEA OBRAZ SĂ...: A avea curajul, îndrăzneală să...; A cuteza să...; v. A avea gură să... A AVEA OBRAZ SUBŢIRE: A fi bine crescut; A fi susceptibil; v. şi A fi subţire de obraz. A AVEA OBRAZUL CA PIELEA PORCULUI: A fi iară ruşine; A fi obraznic; v, A avea obraz gros. A AVEA OBRAZUL GROS: A fi fară ruşine; A fi obraznic; v. A avea obraz gros. A AVEA OBRAZUL SĂ...: A avea curajul, îndrăzneală să...; A cuteza să..:; v. A avea gură să.... A AVEA OBRĂZNICIA SĂ...: A fi obraznic să...; A fi nesimţit să.... A AVEA O BRUMĂ DE AVERE:; A avea o avere mică. A AVEA O BUJDULĂ DE CASĂ (pop.): A avea o casă mică şi sărăcăcioasă; v. şt A avea o chiţimie de casă. A AVEA O CASĂ DE COPII: A avea mulţi copii; v. şi A fi cu o casă de copii. A AVEA OCAZIA: A i se ivi prilejul; A i se ivi ocazia; v. şi A avea ocazie. A AVEA OCAZIE: A i se ivi prilejul; A i se ivi ocazia; v. A avea ocazia. A AVEA O CEAŢĂ ÎN FAŢA OCHILOR: A fi ameţit. A AVEA O CEAŢĂ PE CREIER: A avea o minte greoaie. A AVEA O CEAŢĂ PE OCHI: A nu vedea bine; A nu desluşi corect. A AVEA OCHELARI DE CAI: A fi mărginit; A vedea lucrurile printr-o prispă prea mărginită; v. şi A avea ochelari de cal. A AVEA OCHELARI DE CAL: A fi mărginit; A vedea lucrurile printr-o prispă prea mărginită; v. A avea ochelari de cai. A AVEA OCHIT A vedea totul; A nu avea nevoie de sfatul altuia. A AVEA OCHI CODAŢI: A avea ochi prelungi, migdalaţi. A AVEA OCHI DE COTOI: A avea privirea foarte ageră; A vedea foarte bine; A fi viclean, perfid; v. şi A avea ochi de pisică. A AVEA,·. OCHI;.DE; CUTRĂ: A i se citi nesinceritatea în ochi; v. şi A avea privire de cutră. A AVEA QCHI DE DRAC: A avea ochi frumoşi.-·., A AVEA OCHI DE GÂSCAN: A avea: ochi albaştri.,·: A AVEA OCHI DE PISICĂ: A avea privirea foarte ageră; A vedea foarte bine; A fi viclean, perfid\y. A avea ochi de cotau A AVEA OCHI DE ŞARPE: A avea ochi hipnotici; A avea o privire încordată şi fixă. A AVEA OCHI DE VULPE: A vedea clar; A privi viclean; A vedea totul. A AVEA OCHI DE VULTUR: A vedea totul. A AVEA OCHII CĂZUŢI:A avea ochii duşi în fundul capului. a A AVEA OCHII CÂRPIŢI:! A avea ochii lipiţi (de somn); A fi prost; v. şi A avea ochii cârpiţi de somn. A AVEA OCHII CÂRPIŢI DE SOMN: A avea ochii lipiţi (de somn); A fi prost; v. A avea ochii cârpiţi, w A AVEA OCHII DESCHIŞI: A nu se încurca; A-i fi totul clar. A AVEA OCHI DE ŞARPE: A avea ochi hipnotici. A AVEA OCHI DULCI: A fi frumoasă; A avea ochi frumoşi. A AVEA OCHII ÎN PATRU: A vedea totul; A fi atent în jurul său. .■■ A AVEA OCHII MAI MARI DECÂT PÂNTECELE: A vedea totul; A nu încurca lucrurile. .v A AVEA OCHII PE CINEVA: A urmări pe cineva; A supraveghea pe cineva. A AVEA OCHII SCĂLDAŢI DE LACRIMI: A lăcrima; A plânge; v. şi A avea ochii scăldaţi în lacrimi; A scălda ochii în lacrimi; A-şi scălda ochii; A-şi scălda ochii în lacrimi. A AVEA OCHII SCĂLDAŢI ÎN LACRIMI: A lăcrima; A plânge; v. A avea ochii scăldaţi de lacrimi. A AVEA OCHII SPRINTENI: A avea ochii vioi. A AVEA OCHI LA CEAFĂ: A vedea totul din jurul lui; A nu-i scăpa nimic; v. şi A avea ochi la spate. 53 A AVEA ONOAREA SĂ.. A AVEA OCHI LA SPATE: A vedea totul din jurul lui; A nu-i scăpa nimic; v. A avea ochi la ceafă. A AVEA OCHI RĂI: A deochea; A privi cu răutate; Ă se holba la cineva; v. şi Afi rău de ochi; A fi rău la ochi. A AVEA OCHI SIGUR: A fi sigur de ochii săi; A vedea tot ce-1 interesează, A AVEA OCHI Şl LA SPATE: A vedea tot; A cuprinde totul cu privirea. A AVEA O CHIŢIMIE DE CASA. (pop.): A avea o casă mică şi sărăcăcioasă; v. A avea o bujdulă de casă. A AVEA OCHIUL ÂGER:A ■ vtdea bine; A nu- i scăpa nimic. A AVEA OCHIUL DRACULUI: A prevedea ce se va întâmpla; A vedea bine. A AVEA OCHIUL FORMAT: A şti să prevadă ce trebuie. A AVEA O COASTĂ DE DRAC: A fi neam de om afurisit. A AVEA O COMBINAŢIE CU CINEVA: A lucra împreună cu cineva; A avea o acţiune comună cu cineva. A AVEA O CONSITUŢIE ROBUSTĂ: A fi lat în spate; A fi sănătos tun. A AVEA O DROAIE DE COPII: A avea mulţi copii; A avea familie mare. A AVEA O DURERE DE CAP: A avea necazuri; A avea probleme de rezolvat. A AVEA O EXPLICAŢIE CU CINEVA: A avea de lămurit nişte lucruri cu cineva; A avea de cerut o explicaţie cuiva. A AVEA O FIGURĂ COMUNĂ: A nu fi deosebit; A fi la fel. A AVEA O FIRE VESELĂ: A fi vesel; Afi mereu bine dispus. A AVEA O FOAME DE LUP: A fi deosebii de flămând. A AVEA OFTICĂ PE CINEVA (fam.J: A-i fi necaz pe cineva; A purta pică cuiva. A AVEA O GHIGHILICE DE COPIL; A avea un copil mic. A AVEA O GOANGĂ LA CAP: A fi ţicnit. A AVEA O GROAZĂ DE BANI: A avea foarte mulţi bani, A AVEA O GURĂCÂT O : ŞURĂ: A fi guraliv; A vorbi mult şi zgomotos. A AVEA O GURĂ DE ŢAŢĂ: A trăncăni. A AVEA O GURĂ REA: A vorbi urât; A bârfi; A spune de toate. A AVEA O GURĂ SPURCATĂ: A vorbi prosti; A spune cuvinte ruşinoase. A AVEA O HIBĂ; A avea o defecţiune. -; A AVEA O IDEE FIXĂ: A o ţine una şi bună; v. şi A avea o marotă; A avea o păsărică. A AVEA O INFLUENŢĂ ASUPRA CUIVA SAU A CEVA: A influenţa; A face o influenţă asupra cuiva sau a ceva. A AVEA O INIMĂ DE AUR: A fi om bun; A fi cumsecade; A fi înţelegător. A AVEA O INIMĂ GREA: A avea presimţiri rele; A avea un sentiment apăsător; v. şi A avea o inimă neagră. A AVEA O INIMĂ MARE ÎN EL: A fi curajos, generos; Afi înflăcărat pentru cauze nobile. A AVEA O INIMĂ NEAGRĂ: A avea presimţiri^ rele; A avea un sentiment apăsător; v. A avea o inimă grea. 7 A AVEA O INIMĂ REA ÎN EL: A se teme; A presimţi un rău. 7 r ■ W AVEA O ÎNCLINAŢIETENTRU CEVA: A fî înclinat spre ceva; A avea predilecţie pentru ceva; v. şi A avea o înclinaţie spre ceva. A AVEA O ÎNCLINAŢIE SPRE CEVA: A fi înclinat spre ceva; A avea predilecţie pentru ceva; v. şi A avea o înclinaţie pentru ceva. A AVEA O ÎNFĂŢIŞAREA DE. ..: A arăta ca...; A semăna cu... .:î··^··-· ■ A AVEA O ÎNŢELEGERE CU CINEVA: Afi înţeles cu cineva. A AVEA O LAMPĂ ARSĂ: A nu fi întreg la minte; v. şi A-i fila a lampă. A AVEA O LIMBĂ, DOAMNE, DOAMNE!: A vorbi mult şi plăcut; A vorbi periculos. f;i; A AVEA O LIMBĂ DE VIPERĂi A vorbi tăios; A scoate cuvinte dure; A jigni, a insulta pe cineva. : A AVEA O MAROTĂ: A o ţine una şi bună; v. A avea o idee fixă. lv;'A AVEA O MÂNĂ BUNĂ: A-i reuşi totul; Afi bun la toate; A face totul cu măiestrie. A AVEA O MÂNĂ PROSTĂ: A nu-i reuşi nimic; A nu fi bun la nimic. A AVEA O MÂNĂ SIGURĂ: A ii sigur la ceea ce face; A întreprinde ceva bine organizat, bine proiecta; A fi sigur pe sine. A AVEA O MESERIE: A fi de meserie; A se pricepe la ceva. A AVEA O MIE ŞI O SUTĂ PE CAP; A avea multe pc cap; A avea multe de făcut. À AVEA O MINTE AGERĂ: A fi înţelept, inteligent; A nu se încurca; A face totul cum trebuie; v. şi A avea o minte vioaie. A AVEA: O MINTE VIOAIE:.; A fi înţelept, inteligent; A nu se încurca; A face iotul cum trebuie; v. A avea o minte ageră. : A AVEA OMUL SĂU UNDEVA: A avea un sprijin undeva. A AVEA O MUTRĂ ACRĂ: Afi indispus; A fi supărat. H- A AVEA O MUTRĂ CARE CERE PALME: A fi peste măsură de antipatic. A AVEA O MUTRĂ DE ÎNMORMÂNTARE (fam.)'. A i se citi durerea, suferinţa pe figură. A AVEA ONOAREA A ...: A avea cinstea, plăcerea (a..., de a..., să...); v. şi A avea onoarea de a...; A avea onoarea să.... A AVEA ONOARE A DE A .. .: A avea cinstea, plăcerea (a..., de a..., să...); v. À avea onoarea a.... A AVEA ONOAREA SĂ...: A avea cinstea. A AVEA O NOAPTE AGITATĂ 54 plăcerea (a..., de a..., să...); v. A avea onoarea O,,. A AVEA O NOAPTE AGITATĂ: A nu se odihni; A nu putea dormi; A-i trece multe prin cap. A AVEA O OPTICĂ SPECIALĂ: A privi, A analiza prin prisma sa aparte; A privi lucrurile prin optica sa specială; A nu gândi ia fel ca ceilalţi. A AVEA OP: A avea nevoie; A avea lipsă. ^ A AVEA O PARTE DE RĂSPUNDERE: A fi parţial răspunzător; A purta o parte din răspundere. A AVEA O PARTIDĂ BUNĂ PENTRU CINEVA: A avea o fată bună pentru un băiat; A avea un băiat bun pentru o fată. ^ A AVEA O PASIUNE PENTRU - CEVA: A fi pasionat, a fi interesat de cineva. A AVEA O PĂRERE BUNĂ DESPRE CINEVA: A aprecia pe cineva. A AVEA O PĂRERE BUNĂ DESPRE PRSOANA SA: A se autoaprecia; A se considera bun; A nu avea nimic de reproşat purtării şale; v, şi A avea o părere bună despre sine: A AVEA O PĂRERE BUNĂ DESPRE SINE: A se autoaprecia; A se considera bun; A nu avea nimic de reproşat purtării sale; v A avea o părere bună despre persoana sa. A AVEA O PĂSĂRICĂ: A o ţine una şi bună; v. A avea o idee fixă. A AVEA O PĂSĂRICĂ LA CAP (fam.): A fi trăsnit, zurliu; A fi nebun; v. şi A avea o păsărică sub pălărie; A avea păsărele la cap; A avea păsărele sub pălărie; A aveapăsărici la cap A AVEA O PĂSĂRICĂ SUB PĂLĂRIE (fam.): A fi trăsnit, zurliu; A fi nebun; v. A avea o păsărică la cap. A AVEA O PIATRĂ LA INIMĂ: A avea un necaz; A avea o greutate; A avea o supărare; v. şi A avea o piatră pe inimă. A AVEA O PIATRĂ PE INIMĂ: A avea un necaz; A avea o greutate; A avea o supărare; v. A avea o piatră la inimă. A AVEA O PIELE GROASĂ: A fi nesimţit; A fi insensibil. A AVEA O PIELE SUBŢIRE: A fi sensibil; A fi un om fin, bine educat. A AVEA O POLIŢĂ DE PLĂTIT CUIVA: A avea o datorie la cineva; A avea de plătit, de restituit o datorie cuiva. A AVEA O PORTIŢĂ DE SCĂPARE: A avea o cale de ieşire; A avea un mod de a scăpa; A avea nădejde de scăpare. A AVEA O PREDILECŢIE PENTRU CEVA: A-i plăcea ceva în mod deosebit; A opta pentru ceva. A AVEA O PRESĂ BUNĂ: A scoate tot; A stoarce bine. A AVEA O PRESIMŢIRE; A presimţi ceva. A AVEA O PRIVIRE AGERĂ: A privi cu asprime; A fi încruntat. A AVEA O PROFESIE: A fi calificat; A fi pregătit pentru ceva. A AVEA O PRONUNŢIE BUNĂ: A pronunţa corect; A nu face greşeli de pronunţie. A AVEA O PRUNĂ ÎN GURĂ: A vorbi neclar; A rosti cuvintele nedesluşit; v. şi A avea prună în gură; A avea prune în gură; A fi cu pruna în gură; A Ji cu prune în gură. A AVEA O PUNGĂ BINE GARNISITĂ: A avea destui bani, a nu fi sărac. a avea o răbdare Îngerească: a fi foarte răbdător. A AVEA O RĂFUIALĂ CU CINEVA; A avea o problemă de rezolvat cu cineva; A avea o neînţelegere cu cineva. . a’ AVEA ORBUL GĂINII;v A nu vedea lucrurile evidente; v. şi A avea orbul găinilor. A AVEA ORBUL GĂINILOR; A nu vedea lucrurile evidente; v. A avea orbul găinii. : A AVEA O REPUTAŢIE BUNĂ: A fi apreciat, stimat; A fi bine cunoscut. A AVEA O REPUTAŢIE PROASTĂ: A nu fi apreciat, stimat; A fi desconsiderat. A AVEA O REUŞITĂ: A avea succes. ■ A AVEA O REZISTENŢĂ DE FIER: A fi deosebit de rezistent. A AVEA OROARE (DE CINEVA SAU DE CEVA): A nu putea suporta pe cineva sau ceva; v. şi A avea repulsie (de cineva sau de ceva). A AVEA O SĂNĂTATE DE FIER: A fi sănătos; A nu avea probleme de sănătate. A AVEA O SĂNĂTATE ŞUBREDĂ: A fi bolnăvicios; A nu fi sănătos. A AVEA OSÂNZĂ: A fi bogat, înstărit; v. şi A avea osânză la burtă; A avea osânză la pântece; A fi cu osânză; A fi cu osânză la pântece. : A AVEA OSÂNZĂ LA BURTĂ: A fi bogat, înstărit; v. A avea osânză. Ă AVEA OSÂNZĂ LA PÂNTECE: A fi bogat, înstărit; v, A avea osânză. A AVEA O SCRIERE FRUMOASĂ: A scrie frumos. Ă AVEA O SENZAŢIE DE GOL ÎN STOMAC: A-i II foame. ; A AVEA O SITUAŢIE BUNĂ: A o duce bine; A avea de toate. A AVEA O SITUAŢIE ŞUBREDĂ: A o duce prost; A nu avea cele necesare; A nu sta bine. A AVEA O SLĂBICIUNE ;(PENTRU CINEVA SAU CEVA): A preţui, a simpatiza pe cineva sau ceva; A ţine în mod deosebit Ia cineva sau la ceva; v. şi A avea slăbiciune (pentru cineva sau ceva). A AVEA O SLUJBĂ: A lucra; A merge la lucru; A fi angajat. A AVEA O SOCOTEALĂ CU CINEVA: A avea ceva de rezolvat cu cineva; A avea o neînţelegere cu cineva. A AVEA O SPUZĂ DE COPII: A avea foarte mulţi copii. A AVEA O SPOIALĂ DE...: A avea puţin din...; A nu avea suficient din.... A AVEA O STRÂNGERE DE INIMĂ: A avea o reţinere, o rezervă faţă de cineva sau de ceva; v. şi A simţi o strângere de inimă. A AVEA OSUL MOALE: A nu fi capabil; A nu fi în stare; A nu fi sigur. 55 A AVEA PE CINE MOŞTENI A AVEA O SURPRIZĂ NEPLĂCUTĂ: A fi surprins în mod neplăcut; A avea o nedumerire. A AVEA O ŞIPCĂ RUPTĂ LA CAP: A fi ţicnit. A AVEA O TOANĂ DE PLÂNS: A fi supărat; A fi necăjit; A fi cu lacrimi în ochi. a- A AVEA O ŢANDĂRA ÎN CAP: A fi indispus. A AVEA O UTRUBĂ DE CASĂ: A avea o dărâmătură de casă.; A AVEA O VORBĂ CU CINEVA: A trebui să-i spună ceva; v. şi A avea o vorbă de vorbit cu cineva. A AVEA O VORBĂ DE VORBIT CU CINEVA: A trebui să-i spună ceva; v. şi A avea o vorbă cu cineva. A AVEA O ZI BUNĂ: A fi bine; dispus; A nu avea supărări. A AVEA PACE: A fi liniştit; A nu fi deranjat. A AVEA PALMĂ GREA: A iovi cu putere; A pălmui; v. şi A fi greu de mână; A Ji greu de palmă; A fi greu la palmă. A AVEA PANĂ: A scrie bine; A avea talent literar; v. A avea condei. A AVEA PANĂ FRUMOASĂ: A scrie bine; A avea talent literar; v. A avea condei. A AVEA PANDALIILE LUI: A se înfuria. A AVEA PAPAGAL (fam.): A fi bun de gură. A AVEA PAPAGAL BUN: A fi bun de gură. A AVEA PARALE BUNE: A avea mulţi bani. A AVEA PARAPON PE CINEVA: A fi supărat pe cineva; A avea ceva cu cineva; v. şi A fi parapon cu cineva. A AVEA PARTEA LEULUI: A avea cea mai mare parte; A primi cea mai mare parte. A AVEA PARTE DE CEVA: A primi o parte; A-i reveni o parte. A AVEA PARTE DE CINEVA: A avea alături pe cineva; A-i fi drag cineva. A AVEA PARTE DE CINSTE: A se bucura de respect.'"·· ■: A AVEA PARTE DE RĂSPUNDERE: A răspunde parţial; A fi parţial vinovat. ; - A AVEA PARTE LA...: \A)participa la...; A contribui la...; v. şi/l lua parte la.... A AVEA PARTE NUMAI DE NECAZURI: A nu fi fost fericit în viaţă. A AVEA PAS: A începe ceva; A păşi spre ceva. A AVEA PAS SA ...: A păşi să...; A îndrăzni să.... A AVEA PASĂ BUNĂ: A avea noroc ia jocul de cărţi; A-i reuşi ceva cuiva; v. şi A Ji în pasă bună. A AVEA PASĂ PROASTĂ: A avea ghinion la jocul de cărţi; A nu-i reuşi ceva cuiva; v. şi A fi în pasă proastă. A AVEA PASIUNE PEBTRU CINEVA, CEVA A AVEA PASU ÎNCET: A merge încet. A AVEA PASU MĂSURAT: A merge tacticos A AVEA PAT (CU CINEVA) (reg.)\ A avea relaţii sexuale cu cineva. ; A AVEA PATALAMA LA MÂNĂ: A avea diploma; A avea documentul; A avea act scris. A AVEA PĂCATUL DE A...: A comite păcatul de a...; A avea nefericită inspiraţie de a.... A AVEA PĂRERI: A avea bănuieli. A AVEA PĂRERI COMUNE: A fi de aceeaşi părere; A nu fi împotriva. A AVEA PĂRERI EXTREME: A aprecia exagerat; A merge la extremă. A AVEA PĂR PE LIMBĂ: A ii lipsit de educaţie; A fi prost; A fi om înapoiat. A AVEA PĂRŢI BUNE: A fi cu aspecte frumoase; A fi apreciat pozitiv; v. şi AJi cu părţile sale bune. ; i; A‘ AVEA PĂRŢILE: SALE BUNE: A fi cu aspecte frumoase; A fi apreciat pozitiv; v. A fi cu părţile bune.  AVEA PĂRUL INELE, INELE:; A: avea părul buclat. a a a A AVEA PĂRERI: A fi bănuitor peste măsură. A AVEA PĂSĂRELE LA: CAP/ (fam ): A ■, fi trăsnit, zuriiu; A fi nebun; v. A avea o păsărică la cap. A AVEA PĂSĂRELE SUB PĂLĂRIE (fam.): A fi trăsnit, zuriiu; A 11 nebun; v. A avea o păsărică la cap. A AVEA PĂSĂRICI LA CAP (fam.): A fi trăsnit, zuriiu; A fi nebun; v. A avea o păsărică la cap. A AVEA PĂS PEjCINEVA: ;A avea. necaz pe cineva; A fi supărat pe cineva. .. a A AVEA PÂINEA ASIGURATĂ: A avea mijloace de existenţă; A avea un Ioc de muncă. :■ A AVEA: PÂINEA ŞI .CUŢITUL:; Ă. avea toată puterea; A fi stăpân pe situaţie; A dispune; v. şi A avea pâinea şi cuţitul în mână; A avea pita şi cuţitul; A avea pita şi cuţitul în mână; A fi cu pâine şi cuţitul; A Ji cu pâine şi cuţitul în mână; A Ji cu pita şi cuţitul; A Ji cu pita şi cuţitul în mână; A ţine pâinea şi cuţitul; A ţine pâinea şi cuţitul în mână; A ţine pita şi cuţitul; A ţine pita şi cuţitul în mână. A AVEA PÂINEA ŞI CUŢITUL ÎN MÂNĂ: A avea toată puterea; A fi stăpân pe situaţie; A dispune; v. A a vea pâinea şi cuţitul. A AVEA PÂNTECELE LIP1TDE COASTĂ: A fi foarte slab; A fi foarte flămând. A AVEA PÂNZA PE OCHI: A nu rvedea ce se întâmplă; A nu vedea că este înşelai. A AVEA; PÂRĂ (CU CINEVA): A se judeca cu cineva; v. şi A se băga în pâră (cu cineva); A se băga în pâri (cu cineva). A;AVEA PÂRŢAG (pop.): A avea năravul; A obişnui; v. şi A-/ apuca pârţag. A AVEA PE CAP: A avea probleme; A avea greutăţi; A trebui sărezolve. A AVEA PE CINEVA: A trăi cu cineva. A AVEA PE CINEVA DE-L ŢINE lN BRAŢE: A avea un protector. ; A AVEA PE CINE MOŞTENI: A avea părinţi şi bunici; A fi moştenitor. A AVEA PE CONŞTIINŢĂ 56 A AVEA PE CONŞTIINŢĂ: A avea o răspundere; A avea obligaţii. A AVEA PE DRACUL: A fi plin de draci; A fi drăcos; A fi om rău; v. şi A avea pe dracul în el. A AVEA PE CUGET: A avea pe suflet. A AVEA PE DRACUL ÎN 'EL: A fi plin de draci; A fi drăcos; A fi om rău; v. A avea pe dracul. A AVEA PE DRACU-N PUNGĂ: A iiu mai avea bani; A nu mai avea resurse; v. şi A da de fundul pungii; A-i fî punga ofticoasă; A-i sufla vântul în pungă; A sufla în pungă. A AVEA PE DRACU SĂ-L PIEPTENE: A nu avea nimic; N-a păţit nimic. A AVEA PE INIMĂ (CEVA): A fi preocupat de un gând nemărturisit; A avea pe suflet; v. şi A-i sta pe inimă (ceva cuiva). A AVEA PE MÂNĂ: A dispune de ceva. A AVEA PE PRICOPSEALĂ (PE CINEVA) (mv.j: A lua la învăţătură; A lua ia deprinderea unei meserii; v. A avea de pricopseală (pe cineva). A AVEA PERDEA LA OCHI: A nu vedea, a nu pricepe un fapt evident. A AVEA PERFECTĂ DREPTATE: A fi dreptatea de partea sa; A nu-I ocoli dreptatea. A AVEA PERI DE DRAC: A fi omul dracului; A fi om rău; v. şi A avea peri de lup. A AVEA PERI DE LUP: A fi omul dracului; A fi om rău; v. A avea peri de drac. A AVEA PERSONALITATE: A fi cunoscut, apreciat, iubit; A fi cineva. A AVEA PE SCARAOŢCHI ÎNTR-ÎNSUL (reg.): A fi şiret; A fi viclean. A AVEA PE SUB MÂNĂ: A dispune în secret A AVEA PE VmO-îmOACE (pop., fam.): A fi atrăgător, simpatic, seducător; v. A avea altoi de vino-ncoace. A AVEA PICĂ ASUPRA CUIVA: A fi supărat pe cineva; A-i purta sâmbetele cuiva; v. şi A avea pică pe cineva; A purta pică cuiva. A AVEA PICA PE CINEVA: A fi supărat pe cineva; A-i purta sâmbetele cuiva; v. A avea pică asupra cuiva. A AVEA PICIOARE DE LUT: A nu avea rezistenţă. A AVEA PICIOARE MOI: Ase mişcă încet. A AVEA PIELE DE PORC PE OBRAZ: A nu avea ruşine; A fi neruşinat. A AVEA PIELEA-GROASĂ: A fi nesimţit, neobrăzat; v. şi /I avea pielea obrazului de toval; A fi cu pielea groasă; A fi gros la piele. A AVEA PIELEA OBRAZULUI DE TOVAL: A fi nesimţit, neobrăzat; v. A avea pielea groasă. A AVEA PILE: A se bucura de protecţia cuiva. A AVEA PIPER PE LIMBĂ: A fi răutăcios. A AVEA PIPOTĂ: A avea burtă; A fi gras. A AVEA PIPOTĂ MĂRE: A avea burta mare; A fi gras; v, şi A avea pipota plină. A AVEA PIPOTA PLINĂ: A avea burta mare; A fi gras; v. A avea pipota mare. A AVEA PIPOTA UMFLATĂ: A avea burta mare; A fi gras; v. A avea pipota mare. A AVEA PITA ŞI CUŢITUL: A avea toată puterea; A fi stăpân pe situaţie; v. A avea pâinea şi cuţitul. A AVEA PITA ŞI CUŢITUL ÎN MÂNĂ: A avea toată puterea; A fi stăpân pe situaţie; v. A avea pâinea şi cuţitul. A AVEA PIŢIGUŞI LA CAP: A 11 ţicnit. A AVEA PIZMĂ PE CINEVA: A fi supărat pe cineva. A AVEA PLANURI MARI: A-şi planifica lucrările; A-ş face planuri multe. A AVEA PLANURI MĂREŢE: A avea planuri deosebite, îndrăzneţe; A-şi face planuri măreţe. A AVEA PLĂCEREA: A se bucura; A fi bine dispus; A primi, a saluta cu plăcere. A AVEA PLOILE ARANJATE: A ii totul aranjat; A fi totul pus Ia punct. : A AVEA POFTĂ: A pofti; A dori; A avea apetit. A AVEA POFTĂ DE MÂNCARE: A-i fi foame. A AVEA POFTĂ DE VORBĂ: A avea chef să vorbească. A AVEA POHOIELE LA OCHI (reg.): A fi lipsit de spirit de observaţie; v. şi A aveapohoielele la ochi; A avea pohoielele pe delii; A avea pohoiele pe ochi; A i se pune pohoiele la ochi; A i se pune pohoielele la ochi; A i se pune pohoielele pe ochi. A AVEA POHOIELELE LA OCHI (reg;): A fi lipsit de spirit de observaţie; v. A avea pohoiele la ochi. A AVEA POHOIELELE PE OCHI (reg.): A fi lipsit de spirit de observaţie; v. A avea pohoiele la ochi. A AVEA POHOIELE PE OCHI (reg.): A fi lipsit de spirit de observaţie; v. A avea pohoiele la ochi. A AVEA PONTURI: A avea sorţi de izbândă. A AVEA POSIBILITATEA: A fi în stare; A fi în situaţia de a putea. A AVEA POSIBILITATĂŢI REDUSE: A dispune de puţine mijloace; A avea puţine posibilităţi; A avea posibilităţi minime. A NU AVEA POTRIVNIC: A nu fi toţi de acord cu el; A fi şi persoane de alte păreri. AAVEA POVAŢĂ BUNĂ (reg.): A fi cumpătat, chibzuit. A AVEA PRECĂDERE ASUPRA: A fi cel mai important; A dispune de totul din jur. r A AVEA PREDILECŢIE PENTRU...: A avea înclinaţie spre..;; A prefera; v. şi A avea preferinţă pentru.... A AVEA PREFERINŢĂ PENTRU; A avea înclinaţie spre..:; A prefera; v. A avea predilecţia pentru.... A AVEA PREJUDECĂŢI: A se îndoi; A nu fî sigur; A avea îndoieli. A AVEA PREPUS PE CINEVA (Înv., pop.): A bănui, a suspecta pe cineva. 57 A AVEA RĂSPUNSUL GATA A AVEA PRESĂ BUNĂ: A se bucura de apreciere bună; A avea reputaţie bună. A AVEA PRESĂ PROASTĂ: A nu fi apreciat; A avea reputaţie proastă, i A AVEA PRESTANŢĂ:  fi pretenţios; A se impune. A AVEA PRETENŢIA I)E A ...: A pretinde ; A fi pretenţios. A AVEA PRETENŢIA SĂ ...: A pretinde ... ; A fi pretenţios. A AVEA PRETENŢII: A pretinde ... ; A fi pretenţios. A ĂVEA PRETENŢII LA...: A pretinde; A vrea la.... A AVEA PRETENŢII LA CI3MEVÂ: :A pretinde, a vrea de la cineva. A AVEA PREŢ: A avea valoare ridicată; A avea căutare; v. şi A avea un preţ. A AVEA PREZENT ÎN MINTE: A nu uita; A ţine minte. A AVEA PREZENŢA DE SPIRIT: A acţiona, a reacţiona cu promptitudine; A avea inspiraţia; v. şi A avea prezenţa de spirit. A AVEA PREZENŢĂ DE SPIRIT: A acţiona, a reacţiona cu promptitudine; A avea inspiraţia; v. A avea prezenţa de spirit. A AVEA PRICINĂ (CU CINEVA): A fi certat cu cineva; A se judeca cu cineva; v. şi A fi în pricină (cu cineva). A AVEA PRILEJUL: A i se ivi ocazia; A putea. A AVEA PRINCIPII: A dispune de reguli proprii! A AVEA PRINCIPII MORALE: A se baza pe aspecte morale. A AVEA PRINDERE: A avea o ocupaţie. A AVEA PRIORITATE FAŢĂ DE CINEVA: A avea un avantaj; A fi cel mai preferat;A fi cel mai bun. A AVEA PRIVIRE AGERĂ: A vedea tot; A nu-i scăpa nimic. ; A AVEA PRIVIREA ÎN TAVAN: A fi cu gândul aiurea; A nu face nimic; A sta degeaba; v. şi A rămâne cu ochii aţintiţi în tavan; A rămâne cu ochii în tavan; A rămâne cu ochii ţintă în tavan; A sta cit ochii aţintiţi în tavan; A sta cu ochii în tavan; A sta cu ochii ţintă în tavan. A AVEA PRIVIRE DE CUTRĂ: A i se citi nesincentateu în ochi; v, A avea ochi de cutră. A AVEA PRIVIRE LA (înv.): A acorda atenţia cuvenită; A ţine seamă de.... A AVEA PRIZĂ: A avea influenţă; a avea trecere. A AVEA PRIZĂ ÎN MASE: A fi apreciat de oameni; A fi influent. A AVEA PRIZĂ LA CINEVA: A fi apreciat de cineva; A-l influenţa; A-l conduce. A AVEA PROPTE: A avea protectori; A avea sprijinitori, susţinători pentru a parveni; v. şi A avea proptele. A AVEA PROPTELE: A avea sprijinitori, susţinători pentru a parveni; v. A avea propte. A AVEA PRUNĂ ÎN GURĂ: A vorbi neclar; A rosti cuvintele nedesluşit; \. A avea o prună în gură. A AVEA PRUNE ÎN GURĂ: A vorbi neclar; A rosti cuvintele nedesluşit; v. A avea o prună în gură. A AVEA PUFUŞOR LA BOTIŞOR: A fi tânăr; A fi neexperimentat; A nu avea experienţa necesară; v. şi A avea pufuşor pe botişor. A AVEA PUFUŞOR PE BOTIŞOR: A fi tânăr; A fi neexperimentat; A nu avea experienţa necesară; v. A avea pufuşor la botişor. A AVEA PUI: A avea urmaşi. A AVEA PUNGA DESCHISĂ: A da cu uşurinţă banii solicitanţilor. A AVEA PUNGA DOLDORA: A avea bani mulţi; v. şi A avea punga groasă. A AVEA PUNGA GROASĂ: A avea bani mulţi; v. A avea punga doldora. A AVEA PURCICĂ: A nu sta locului, A nu-şi găsi locul; A nu se controla. A AVEA PURICI: A nu avea astâmpăr; v. şi /I fî plin de purici. A AVEA PURICI PE LIMBĂ (reg,): A avea mâncărime de limbă; A vorbi mereu. A AVEA PUTERE: A fi în forţă; A fi tare; v. şi A avea putinţă. A AVEA PUTERE ASUPRA: A conduce; A dispune; A face ce vrea; v, şi A avea putere asupra cuiva. A AVEA PUTERE ASUPRA CUIVA: A conduce; A dispune; A face ce vrea; v. A avea putere asupra. A AVEA PUTERE ŢÂNŢARULUI: Ă fi slab; A fi lipsit de putere. A AVEA PUTERI DEPLINE: A avea dreptul nelimitat de a acţiona în numele cuiva; v. şi A căpăta puteri depline. A AVEA PUTINŢĂ: A fî în forţă; A fi tare; v. A avea putere. A ÂVEĂ; PUŢINA RĂBDARE: A aştepta; A nu se grăbi; A fi răbdător; v. şi A avea puţintică răbdare; A avea răbdare. A AVEA PUŢINICĂ RĂBDARE: A aştepta; A nu se grăbi;  Fi răbdător; v. A avea puţină răbdare, A AVEA RĂCILĂ LA INIMĂ: A avea un mare necaz. A AVEA RAPORTURI CU...: A fi în relaţie cu...; A întreţine legături cu.... A AVEA RĂBDARE: A aştepta; A nu se grăbi; A fi răbdător; v. A avea puţină răbdare. A AVEA RĂBDAREA ŞARPELUI: A avea multă răbdare. A AVEA RĂGAZ: A nu se grăbi; A avea timp. A AVEA RĂSPUNS LA TOATE: A fi deştept; A fi documentat; A nu se lăsa; v. şi A avea răspunsul gata, A AVEA RĂSPUNSUL GATA: A fi deştept; A fi documentat; A nu se lăsa; v. A avea răspuns Ia toate. V " V :: A AVEA RĂSUNET 58 A AVEA RĂSUNET: A avea ecou; A trezi interes; A găsi audienţă; v. şi A găsi răsunet. A ĂVE RĂU (PE CINEVA) (înv., pop.): A urî, a duşmăni pe cineva. A AVEA RÂME PE BURTĂ: A fi om rău. A AVEA RÂND (reg.): A avea, a-şi face timp; v. şi A-şi face rând; A-şi afla de rând. A AVEA RÂNZA PREA MARE (pop.): A-i crăpa rânza (de ciudă, de invidie, de necaz); v. şi A fi cu rânza mare; A fî cu rânza prea mare. Ă AVEA RÂNZĂ (pop.): A se îmbogăţi; v. şi A face rânză. A AVEA RÂNZA.'DOMNEASCĂ (pop.): A fi bolnav de stomac. A AVEA RÂNZĂ FÎERBINTE (/7op. j;: A se înfuria uşor; A fi iute din fire. A AVEA RÂNZĂ TARE (pop): A fi rezistent la băutură. A AVEA RÂT (pop ): A arăta ca dracu; A fi odios. Ă AVEA RECURS (jur.): A avea dreptul de a cere unei instanţe superioare anularea unei hotărâri judecătoreşti emise de o instanţă inferioară; v. şi A face recurs. A AVEA RECURS LA... (înv.): A avea acces Ia... A AVEA RELAŢII (CU CINEVA): A întreţine legături, raporturi cu cineva; A avea relaţii sexuale cu cineva. A AVEA REMUŞCĂRI: A regreta; A-i părea rău. .. A AVEA REPLICĂ: A găsi răspunsuri prompte. A AVEA: REPULSIE (DE CINEVA SAU DE CEVA): A nu putea suporta pe cineva sau ceva; v, A avea oroare (de cineva sau de ceva). A AVEA RESPECT PENTRU CINEVA: A respecta, a aprecia, a stima pe cineva. A AVEA RESPIRAŢIA SCURTĂ: A nu fi liniştit; A fi agitat. A AVEA REZERVE: A avea îndoieli, reţineri. A AVEA REZON (mv./· A avea dreptate, A AVEA ROST: A-şi cunoaşte scopul, interesul, dorinţele; A avea averea sa. A AVEA ROSTUL SĂU: A avea gospodăria sa; A avea averea sa. A AVEA ROST LA TREABĂ: A lucra cu succes; A reuşi; A nu da greş. A AVEA RUDE LA. IERUSALIM (fam.): A fi protejat de persoane suspuse; v. şi A avea sfinţi la Ierusalim; A avea sfinţii la Ierusalim, A AVEA RUDE PRINTRE MOAŞTE: A fi de neam mare. A AVEA RUŞINE (CINEVA): A se ruşina; v. şi A-i fi cu ruşine (cuiva); A-i fi ruşine (cuiva); A i se face ruşine (cuiva); A-l prinde ruşinea (pe cineva). A AVEA SAD BUN LA VORBĂ (reg.): A vorbi cu rost; A vorbi cu seriozitate; A vorbi mult; A avea chef de vorbă; v. şi A avea sad la vorbă; A fi cu sad bun la vorbă; A fi cu sad la vorbă. A AVEA SAD LA VORBĂ (reg): A vorbi cu rost; A vorbi cu seriozitate; A vorbi mult; A avea chef de vorbă; v. A avea sad bun la vorbă. A AVEA SAŢ: A se putea sătura; A fi mulţumit cu ce are; v. şi A afla saţ. A AVEA SAŢ DE...: A se putea sătura de...; A fi mulţumit cu ce are; v. A afla saţ. A AVEA SAŢ LA...: A se putea sătura de...; A fi mulţumit cu ce are; v. A afla saţ. A AVEA SĂMÂNŢĂ DE VORBĂ: A fl beat. A AVEA SĂU RĂU (PE CINEVA) (reg): A fi supărat pe cineva; A avea necaz pe cineva. A AVEA SÂNGE IUTE: A fi un om nervos. A AVEA SÂNGE ÎN VINE: A fi plin de energie, de vigoare. A ĂVE SÂNGE RECE: A fi calm; A fi liniştit; A nu se agita. A AVEA SCAUN LA CAP: A gândi matur; A fi cumpănit; A fi echilibrat; v. şi A fi cu scaun Ia cap. A AVEA SCORBURĂ LA INIMĂ: A fi foarte necăjit; A fi foarte supărat.  AVEA SCRIS LA CATASTIF: A fi sortit; A fi prevăzut; A nu se putea evita. A AVEA SCRUPULE: A ave bunul simţ; A fi corect; A activa cinstit. :; A AVEA SCUIPAT LA FURCĂ:: A avea chef de vorbă; A fi foarte vorbăreţ; A fi bun de gură; v. şi Ă avea scuipat la gură; A avea stupit la furcă; A avea stupii la gură; A-i veni scuipat la guşă; A-i veni scuipat la furcă; A-i veni stupit la furcă; A-i veni stupit la gură. A AVEA SCUIPAT LA GURĂ: A avea chef de vorbă; A fi foarte vorbăreţ; A fi bun de gură; v. A avea scuipat la furcă. A - AVEA SCUMP: (PE : CINEVA) ■(înv,):.· A aprecia, a stima, a iubi pe cineva. A AVEA SECRETE FAŢĂ DE CINEVA: A nu spune tot; A nu spune tuturor; A ţine secret faţă de cineva. A AVEA SEMÂNŢĂ UE VORBĂ: Ă vorbi mult; A nu mai termina de vorbit. A AVEA SEMNELE SALE: A presimţi. A AVEA SENS: A avea logică; A avea noimă; v. A avea înţeles. ' A AVEA SENTIMENTUL SUPERIORITĂŢII: A se considera mai bun; A se considera superior. A AVEA SENZAŢIA CĂ A i se părea că...; A simţi că... . A AVEA SEU LA RĂRUNCHI (înv., pop.):A avea avere; A fi putred de bogat; v. şi A fi cu seu Ia rărunchi; A prinde seu la rărunchi. A AVEA SEU RĂU: A fi om rău; A fi plin de răutate. A AVEA SFADĂ (CU CINEVA) (pop.): A se certa cu cineva; v. şi A face sfadă (cu cineva); A fi în sfadă cu cineva; A se lua la sfadă (cu cineva); A se pune la sfadă (cu cineva). A AVEA SFÂRŞIT: A avea capăt; A se termina; A se isprăvi; v. şi A avea un sfârşit. 59 A AVEA SUFLET NEGRU A AVEA SFINŢI LA IERUSALIM (fam.): A fi protejat de persoane suspuse; v. A avea rude la Ierusalim. A AVEA SFINŢII LUI LA IERUSALIM (fam.): A fi protejat de persoane suspuse;v. A avea rude la Ierusalim. A AVEA SIGURANŢA CĂ ...: A fi sigur că.... A AVEA SILĂ: A-i fi greaţă, scârbă cuiva; v. şi A-i fi silă (cuiva); A i se face silă (cuiva). A AVEA SILINŢĂ (înv.)·. A se sili; A se strădui; v. A avea mare silinţă. A AVEA SIMPATIE PENTRU CINEVA: A simpatiza pe.... A AVEA SIMŢ MUZICAL: A avea ureche muzicală; A-i plăcea muzica. A AVEA SIMŢUL DATORIEI: A se considera dator; A-şi recunoaşte datoriile, i A AVEA SLĂBICIUNE (PENTRU CINEVA SAU CEVA): A preţui, a simpatiza pe cineva sau ceva; A ţine în mod deosebit la cineva sau Ia ceva; v.A avea o slăbiciune (pentru cineva sau ceva). A AVEA SOARTA MEA ÎN PUTEREA LUI: A avea putere mare asupra mea. A AVEA SOARTĂ REA: A avea necazuri; A avea sortit ceva rău. A AVEA SOCOTELI CU CINEVA: A avea de rezolvat ceva cu cineva; A nu fi clarificat ceva cu cineva.".": A AVEA SOCOTEALA LUI:A avea planurile .'Iui." A AVEA SOMNUL MIEILOR: A dormi mult. A AVEA SOMN UŞOR: A dormi liniştit. A AVEA SORŢI DE IZBÂNDĂ: A fi posibil să izbândească. A AVEA SPATE: A beneficia, u se bucura de protecţie. A AVEA SPATELE ASIGURAT: A fi sprijinit de cineva; A avea un sprijinitor. A AVEA SPATELE TARE: A fi bine sprijinit, apărat. A AVEA SPERANŢĂ: A spera; v. şi A avea speranţe. A AVEA SPERANŢE: A spera; v, A avea speranţă. A AVEA SPIRIT DE ECHIPĂ: A lucra în echipă. A AVEA SPIRIT DE INIŢIATIVĂ: A iniţia; A oferi iniţiativă. A AVEA SPIRIT DE OBSERVAŢIE: A observa; A vedea; A face observaţii. A AVEA SPOR LA LIMBĂ: -A vorbi mult; A nu mai tăcea; A pune vrute şi nevrute. A AVEA SPOR LA LUCRU: A lucra cu succes; A lucra cu spor. . A AVEA SPOR LA VORBĂ: A vorbi mult; A nu mai termina. A AVEA SPORUL CURCILOR: A se încurca; A nu mai avea niciun spor. A AVEA SPRE PRICOPSEALĂ (PE CINEVA) (înv.): A lua la învăţătură; a lua la deprinderea unei meserii ; v. A avea de pricopseală (pe cineva). A AVEA STARE: A fi liniştit; A sta potolit : A AVEA STĂPÂNIRE ASUPRA CUIVA: A domina pe cineva; A dispune de cineva; A obliga pe cineva să facă ce i se spune. A AVEA STĂPÂNIRE DE SINE: A-şi controla sentimentele, reacţiile, A AVEA STEA ÎN FRUNTE: A se considera cei mai bun; A nu se da la o parte. A AVEA STICLEŢI: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. .· A AVEA STICLEŢI ÎN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A AVEA STICLEŢI LA CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A AVEA STIMĂ FAŢĂ DE CINEVA; A stima, a respecta pe cineva; v. şi A avea stimă pentru cineva. A AVEA STIMĂ PENTRU CINEVA: A stima, a respecta pe cineva; v. şi A avea stimă faţă de cineva. A AVEA STOFĂ: A fi plin de calităţi; A fi dotat, înzestrat. ·;·: A AVEA STOFĂ DE...; A fi bun de.... A AVEA STOMAC DE STRUŢ: A mânca mult; A mânca de toate. A AVEA STOMAC ÎNCĂRCAT: A fi sătul; A nu mai putea să mănânce. A AVEA STOMACUL DERANJAT: A avea diaree. .·.* -.v.·.:··.·, , v,.· A AVEA STRAT: A primi o moştenire. A AVEA STRAT BUN: A primi o moştenire mare. . A AVEA STRÂNSURĂ DE BANI: A avea economii băneşti. A AVEA STRICTUL NECESAR: A avea ce-i trebuie; A avea necesarul. / A AVEA STUDII: A termina studii superioare; A absolvi o facultate. : A AVEA STUPIT LA FURCĂ: A avea chef de vorbă; A fi foarte vorbăreţ; A fi bun de gură; v. A avea scuipat la furcă. A AVEA STUPIT LA GURĂ: A avea chef de vorbă; A fi foarte vorbăreţ; Afi bun de gură; v. A avea scuipat la furcă. ■ A-AVEA SUB MÂNĂ: A dispune; A face ce vrea; v. şi A avea sub porunca sa. A AVEA SUB PORUNCA-SA: A dispune; A face ce vrea; v. A avea sub mână. A AVEA SUB SALTEA: A avea economii; v. şi A pune sub saltea. A AVEA SUCCES: A-i reuşi; A realiza bine. A AVEA SUCCES ÎN TOATE: A-i reuşi totul; A realiza totul bine. A AVEA SUCCES LA CINEVA: Ă-l convinge; A-l atrage de partea sa. A AVEA SUFICENTE DOVEZI: A dovedi; A expune toate dovezile; A convinge cu dovezi. A AVEA SUFLET NEGRU: A fi foarte rău; v. A AVEA ŞANSE 60 şi A fi negrii în cerul gurii; A fi negru la inimă; A fi negru la suflet. A AVEA ŞANSE: A fi o ocazie bună; A i se oferi mai multe şanse, A AVEA ŞANSE DE REUŞITĂ: A fi sigur că va reuşi; A nu avea dubii. A AVEA ŞAPTE SUFLETE: A avea familia mare; A avea copii mulţi; v. şi A avea şapte vieţi. A AVEA ŞAPTE VIEŢI: A avea familia mare; A avea copii mulţi; v, A avea şapte suflete. A AVEA ŞCOALA LUMII: A avea experienţă de viaţă."·-':'· A AVEA ŞI DE DAT LA AŢII: A avea suficient; A avea şi în plus, A AVEA ŞI LAPTE DE PASĂRE: A avea toate bunătăţile. A AVEA ŞI PĂRŢI BUNE: A fi şi plăcut; A avea şi aspecte plăcute. A AVEA ŞI PÂINEA ŞL CUŢITUL IN MÂNĂ: A fi stăpân; A dispune. A AVEA ŞTIRE: A fi informat. A AVEA ŞTIMA: (Despre animale) A fi stăpânit de un duh necurat; A fi năzdrăvan, A AVEA TACT: A avea stabilitate; A avea măsură în comportare; v. şi A avea tactul dea.... A AVEA TACTUL DE A...: A avea stabilitate de a...; A avea măsură în comportare de a...; v. A avea tact. A AVEA TAGA (Înv.): A tăgădui; A contesta; A nega; v. şi A avea tagă; A avea tagă de...; A da taga; A da tagă; A da tagă de...; A-i fi tagă; A-ifi tagă de...; A prinde tagă;A prinde tagă de.... A AVEA TAGĂ fim·’.;: A tăgădui; A contesta; A nega; v. A avea taga. A AVEA TAGĂ DE...(înv.); A tăgădui; A contesta; A nega; v. A avea taga. A AVEA TALENT LA...: A fi talentat; A se pricepe Ia.... A AVEA TALIE: A avea siluetă. A AVEA TĂRÂŢE ÎN CAP: A nu avea minte; A nu raţiona; A fi prost. A AVEA TĂRÂŢE LA TROACĂ: ATt prost din naştere. A AVEA TĂRTĂCUŢĂ SEACĂ: A fi prost. A AVEA TEMEI: A fi însemnat; A avea o bază solidă; v. şi A avea vreun temei. A AVEA TEMPERAMENT: A : plin, de energie, de elan; A fi înclinat spre plăcerile trupeşti; A fi senzual. A AVEA TEMPERATURĂ: A fi bolnav. A AVEA TENDINŢA DE A A tinde spre... A AVEA TENDINŢA SĂ.;;: A tinde să.... A AVEA TIMP: A găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. şi A avea vreme; A avea vreme să...; A fi timp; A fi timp de...; A fi timp să...; A fi vreme;; A fi vreme de...; A ji vreme să.... A AVEA TIMP BERECHET: A avea timpul suficient; A nu se grăbi; v. şi A avea tot timpul la dispoziţie, A AVEA TIMP PENTRU CEVA: A avea timp suficient pentru ceva; A nu se grăbi. A AVEA TOANE: A fi capricios; A se purta inegal, când bine, când rău. A AVEA TOATĂ LIBERTATEA DE A ĂCŢIONÂ: A fi liber să facă ce vrea; A nu-i fi interzis nimic. A AVEA TOATĂ NEVOINŢĂ (mv.j: A-şi da toată osteneala; A se strădui din toate puterile; v. A avea multă nevoinţă, A AVEA TOATE ATUURILE: A avea situaţia în mână; A dispune de toate argumentele. A AVEA TOATE LA ÎNDEMÂNĂ: A nu-i lipsi nimic; A dispune de iot necesarul. A AVEA TOATE MOTIVELE DE A.,.: A fi motiva! să...; A dispune de toate motivele de a.... A AVEA TOATE SUB;NAS: ^A avea; toate la îndemână. A AVEA TOT CE ÎI TREBUIE: A nu mai avea nevoie de nimic în plus; A dispune de tot necesarul.· A AVEA TOT TIMPUL LA DISPOZIŢIE: A avea timpul suficient; A nu se grăbi; v, A avea timp berechet. A AVEA TOT TIMPUL SĂ ...: A dispune de o perioadă de timp mai: i îndelungată (decât cea necesară). A AVEA TOTUL ÎN PICIOARE: A avea totul pregătit; A avea totul lângă el. A AVEA TOTUL PE TAVĂ: A i se pune îotul la dispoziţie. A AVEA TOŢI AŞII ÎN MÂNĂ: A avea totul de partea sa; A avea toată puterea; A avea tot ce-i trebuie; v. şi A avea toţi aşii în mânecă. A AVEA TOŢI AŞIItÎN MÂNECĂ: A avea totul de partea sa; A avea toată puterea; A avea tot ce-i trebuie; v, A avea toţi aşii în mână. A AVEA TRAC: (Despre artişti, candidaţi) A avea emoţii (înaintea unui spectacol, a unui examen). -A: AVEA TRAGERE DE INIMĂ (PENTRU CEVA): A avea atracţie, pasiune, zel pentru ceva; v. şi A simţi tragere de inim ă (pentru ceva). A AVEA TRAI BUN (CU CINEVA): A trăi în bună înţelegere, în armonie cu cineva; v. şi A duce trai bun (cu cineva). A AVEA TRAI CU CINEVA: A o duce bine cu cineva; A trăi bine cu cineva. : A AVEA TRAI RĂU (CU CINEVA): A trăi în neînţelegere, în ceartă cu cineva; v. şi A duce trai rău (cu cineva). ^ A AVEA TRĂSURĂ (înv.): A avea treabă; A fi ocupat cu ceva; A avea bătaie de cap; A suferi neplăceri. A AVEA TREABĂ CU ...: A trebui să discute cu...; A trebui să se lămurească cu.... A AVEA TREABĂ CU CINEVA: A avea de rezolvat ceva cu cineva; A-i păsa de cineva; (reg.) A avea relaţii de dragoste cu cineva; v. şi A-şi face treaba (cu cineva). A AVEA TREABĂ CU CEVA: A fi interesat, a-i păsa, a avea legătură cu cineva, cu ceva; A se pricepe, a fi bun la ceva. 61 A AVEA UN CUVÂNT GREU A AVEA TREABĂ PÂNĂ PESTE CAP: A avea multă treaba; A avea de lucru mult. : A AVEA TREABĂ SĂ ... (înv.): A trebui să,.. A AVEA TREABĂ UNDEVA: A pleca undeva cu treabă. A AVEA TREBUINŢĂ DE CEVA: A avea nevoie de ceva; A-i fi necesar ceva. A AVEA TRECERE: A se bucura de iertare; A i se face o concesie; A fi luat în seamă; A fi tratat c u respect; (Despre mărfuri) A avea căutare. A AVEA TRECERE LA CINEVA: A fi simpatizat, apreciat de cineva; v.şiA avea trecere lângă cineva. A AVEA TRECERE MARE: A se bucura de influenţă; A fi ascultat. A AVEA TRECERE PE LÂNGĂ CINEVA: A fi simpatizat, apreciat de cineva; v. A avea trecere la cineva. A AVEA TRIŞTE (reg.): A avea baftă; A avea noroc,::·. A AVEA TUPEU: A fi obraznic, A avea tupeu, A AVEA TUPEU SĂ...: A avea curajul, îndrăzneală să...; A cuteza să...; v. şi A avea gură să.... A AVEA ŢEPI LA LIMBĂ: A fi rău de gură. A AVEA ŢINERE DE MINTE: A avea memorie bună. A AVEA ŢINERE DE MINTE SCURTĂ: A avea memorie slabă. A AVEA ŢINERE DE SEAMĂ (înv.): A nu neglija ceva; A lua în consideraţie. A AVEA ŢINUTĂ: (Despre femei) A se purta decent, politicos, corect. A AVEA ŢGPI (reg., fam.): A fi mai breaz ca alţii. A AVEA ŢOP LA LIMBĂ (reg.): A avea chef de vorbă, de pălăvrăgeală; A avea limba ascuţită; A ironiza. A AVEA ŢUG LA BĂUTURĂ fregJ: A-i plăcea să bea. A AVEA ULTIMUL CUVÂNT: A depinde totul de el, de hotărârea lui. : A- AVEA UMBLĂRI PROASTE:: A avea moralitate scăzută. A AVEA: UMBLETUL GREU: A se mişca cu dificultate. A AVEA UMBRELA DEASUPRA CAPULUI: A fi protejat; A avea pe cineva sus. A AVEA UN ACCES DE...: A se: manifesta necontrolat; A nu se putea stăpâni. A AVEA UN AER: A avea o înfăţişare; A lăsa impresia; v. şi A avea un aer de... . A AVEA UN AER DE...: A avea o înfăţişare de...; A lăsa impresia de...; v. A avea un aer. A AVEA UN AER DISTINS: A arăta ca o persoană distinsă, corectă, cinstită. A AVEA UN AER NEVINOVAT: A se manifesta ca o persoană nevinovată; A nu părea că e vinovat. A AVEA UN AER TRIST: A fi supărat; A fi necăjit. A AVEA UN AMESTEC ÎN CEVA: A fi amestecatîn ceva; A nu fi nevinovat. A AVEA UN ATU ÎN PLUS: A fi mai puternic; A avea mai multâ forţă. A AVEA UN AVANTAJ (FAŢĂ DE, ASUPRA CUIVA): A fi înainte; a întrece pe cineva. A AVEA UN BUBOI LA INIMĂ: A avea o mare durere sufletească. :■■■■/A AVEA UN CAP BUN: A fi înţelept; A se purta inteligent. A AVEA ;UN CAP CÂT O BANIŢĂ: A avea cap mare; A fi mare în cap. A AVEA UN CÂRLIG (pop.): A avea o tainâ, un secret. A AVEA UN CE CÂŞTIG: A câştiga ceva. A AVEA UN CLENCI: A avea o dificultate, o încurcătură,: o piedică. .A APA,UN CLENCI ÎMPOTRIVA CUIVA: A avea ceva cu cineva; Ă nu se înţelege cu cineva; v. şi A avea un conflict cu cineva. A AVEA COARNE CÂT ALE CERBULUI: A fi înşelat de multe ori de soţie cu alţii. Ă AVEA UN COCOLOŞ ÎN GURĂ: A vorbi neclar. A AVEA UN CONFLICT CU CINEVA: A avea ceva cu cineva; A nu se înţelege cu cineva; v, A avea un clenci cu cineva. A AVEA ,UN. CUCUI ÎN FRUNTE: A fi însemnat; A fi marcat. A AVEA UN CUI ÎN: COASTĂ: A avea o teamă, un necaz mare; v. şi A avea un cui în inimă; A avea un cui la inimă; A Jî cu. un cui în coastă; A fi cu un cui în mima; A fi cu un cui la inimă; A-i intra un cui în coastă; A-i intra un cui în inimă; A-i intra un cui lă inimă;; A-i sta cuiva un cui în coastă; A-i sta cuiva un cui în inimă; A- i sta cuiva un cui la inimă; A-i sta un cui în coastă; A-i sta un cui în inimă; A-i sta un cui la inimă; A-i sta un ghimpe în coastă; A-i sta un ghimpe în inimă; A-i stă un ghimpe în ochi; A-i sta un os în gât; A se şti cu un cui în coastă; A se şti cu un cui în inimă; A se şti cu un cui la inimă. A AVEA UN CUI ÎN INIMĂ: A avea o teamă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A AVEA ;UN CUI LA INIMĂ: A avea o teamă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. ; A AVEA.UN CULT PENTRU; CINEVA: A stima, a aprecia în mod deosebit pe cineva. ; A AVEA UN CUVÂNT CU CINEVA: A avea de discutat ceva cu cineva; A avea o răfuială cu cineva.:;; A AVEA UN CUVÂNT DE SPUS: A avea ceva de spus; A dori să-şi exprime punctul de vedere; A avea un cuvânt greu; v. şi A avea un cuvânt de spus într-oproblemă. A AVEA UN CUVÂNT DE SPUS ÎNTR-O PROBLEMĂ: A avea ceva de spus; A dori să-şi exprime punctul de vedere; A avea un cuvânt greu; v. A avea un cuvânt de spus. A AVEA UN CUVÂNT GREU: A avea prestigiu; A se bucura de autoritate; v. şi A avea un cuvânt greu de spus. A AVEA UN CUVANT GREU DE SPUS 62 A AVEA UN CUVÂNT GREU DE SPUS: A avea prestigiu; A se bucura de autoritate; v. A avea un cuvânt greu. A AVEA UNDE SĂ-ŞI PLECE CAPUL1: A avea cui să se roage. A AVEA UNDE SĂ-ŞI PLECE CAPUL2: Ase odihni; A avea unde să se odihnească; v. şi A pleca capul2; A-şi pleca capul2. A AVEA UNDE SĂ-ŞI PUNĂ CAPUL: A avea adăpost. A AVEA UN DINTE CONTRA CUIVA: A fi pornit împotriva cuiva; v. şi A avea un dinte împotriva cuiva; A-i purta un dinte cuiva. A AVEA UN DINTE ÎMPOTRIVA CUIVA: A avea o problemă cu cineva; A avea o supărare, un necaz, o neînjelegere cu cineva. A AVEA UN DISPREŢ FAŢĂ DE CINEVA: A fi pornit împotriva cuiva; v. A avea un dinte contra cuiva. A AVEA UN DRAM DE NOROC: A avea puţin noroc. A AVEA UN DREPT LA CEVA: A dispune de ceva; A avea dreptul de a dispune de ceva; A-i aparţine ceva. A AVEA UN EFECT: A produce o schimbare. A AVEA UN EFECT CONTRAR· A încurca lucrurile. A AVEA UN FIZIC PLĂCUT: A arăta frumos; A fi frumos; A face impresie frumoasă. A AVEA UN FOC LA INIMĂ: A suferi; A iubi peste măsură. A AVEĂ UN GÂND ASCUNS: A tăinui ceva; A nu spune tot. A AVEA UN GÂND CU CINEVA: A-şi face planuri cu cineva.  AVEA UN GHIMPE ÎN INIMĂ: A-l nelinişti ceya; A avea un necaz; y. A avea un ghimpe la inimă. A AVEA UN GHIMPE LA INIMĂ: A-l nelinişti ceva; A avea un necaz; v. şi A avea un ghimpe în inimă. A AVEA UN GLAS MOLCOM: A avea o voce calmă, blândă, plăcută. A AVEA UN GOL ÎN SUFLET: A avea o supărare; A avea un necaz; A avea o durere. A AVEA UN GUST DE ...: A semăna ia gust CU... . i A AVEA UN INTERES: A fi interesat; A fi preocupat. A AVEA UN IZ DE...: A semăna la gust, la miros cu...; A bate în.... A AVEA UN ÎNEC ÎN GÂT: A avea senzaţie de sufocare. A AVEA UN ÎNŢELES: A avea logică; A avea noimă; v. A avea înţeles. A AVEA UN MARE ECOU: A răsuna puternic; A se auzi peste tot. A AVEA UN MIROS PUTERNIC DE . : A mirosi puternic ca.... A AVEA UN MOD APARTE DE A...: A fi deosebit în...; A se deosebi de.... A AVEA UN MOMENT LIBER: A avea un răgaz; A fi liber câteva clipe. A AVEA UN NECAZ: A fi necăjit; A fi la ananghie. A AVEA UN NOD ÎN GÂT: A simţi că nu mai poate vorbi sau respira ca urmare a unei emoţii, a unei supărări puternice; v. şi A i se pune cuiva un nod în gât; A i se pune un nod în gât. A AVEA UN NOROC CHIOR: A fi foarte norocos; v. şi A avea un noroc orb; A avea un noroc porcesc. -A-AVEA UN NOROC ORB: A fi foarte norocos; v. A avea un noroc chior. -A AVEA UN NOROC PORCESC: Ă fi foarte norocos; v. A avea un noroc chior. A AVEA UN OCHI AGEREA observa tot; A vedea tot; A nu-i scăpa nimic. A AVEA UN OCHI BUN: A vedea bine; A vedea tot; A nu-i scăpa nimic; v. şi A avea un ochi format; A avea un ochi precis; A avea un ochi sigur. A AVEA UN OCHI FORMAT: A vedea bine; A vedea lot; A nu-i scăpa nimic; v. A avea un ochi bun. A AVEA UN OCHI LA CEAFĂ: A vedea peste tot; A vedea şi în spate; A nu-i scăpa nimic din jurul lui. A AVEA UN OCHI PRECIS: A vedea bine; A vedea tot; A nu-i scăpa nimic; v. A avea un ochi bun. A AVEA UN OCHI SIGUR: A vedea bine; A vedea tot; A nu-i scăpa nimic; v. A avea un ochi bun. A: AVEA: UN OF: A avea o durere, o suferinţă nemărturisită. A AVEA UN OF LA INIMĂ: A iubi; A avea o durere sufletească. /: A AVEA UN OS DE ROS: A avea serviciu; A avea ce face; A avea unde lucra. A AVEA UN PAPAGAL MAMĂ, MAMĂ: A fi prea bun de gură. A AVEA UN PĂS: A avea un necaz. ^ A AVEA UN PLAN SUBŢIRE: A pune la cale ceva. A AVEA UN PREŢ: A avea valoare ridicată; A avea căutare ; v. Λ avea preţ. A AVEA UN RENUME BUN: A îl renumit; A fi cunoscut peste tot. A AVEA UN RENUME PROST: A nu fi stimat; A nu fi apreciat; A fi cunoscut ca un om rău, neciopiit, needucat. A AVEA UN ROL PRINCIPAL: A fi o persoană principală; A depinde totul de el. A AVEA UN SCHIMB DE CUVINTE (CU CINEVA): A se certa cu cineva. A AVEA UN SCHIMB DE CUVINTE TARI (CU CINEVA): A se certa tare cu cineva. A AVEA UN SCHIMB DE PĂRERI (CU CINEVA): A avea o discuţie cu cineva. A AVEA UN SENS: A avea logică; A avea noimă; v. A avea înţeles. 63 A AVEA ZILE BUNE A AVEA UN SFÂRŞIT: A avea capăt; A se termina; A se isprăvi; v. A avea sfârşit. A AVEA UN TREMUR ÎN VOCE: A nu fi sigur de sine; A fi speriat. A AVEA UN VĂL PE OCHI: A nu-şi arăta ochii; A-şi ascunde privirea. A AVEA UN VENIT SIGUR: A avea din ce trăi; a avea ce-i trebuie. A AVEA UN VIERME LA;INIMĂ: A avea o durere; A avea un necaz. A AVEA UN VIERME LA LIMBĂ: Ă avea limba ascuţită; A vorbi tăios, aspru; A lua la zor; v. şi A avea un vierme pe limbă; A avea vierme la limbă; A avea vierme pe limbă. A AVEA UN VIERME PE LIMBĂ: A avea limba ascuţită; A vorbi tăios, aspru; A lua la zor; v. şi A avea un vierme la limbă. A AVEA UN VIITOR FRUMOS ÎN FAŢĂ: A dispune de un viitor fericit; A fi sigur de un viitor frumos. A AVEA UN VOCABULAR REDUS: A vorbi prost; A folosi cuvinte simple. A AVEA URECHE: A auzi tot; A nu omite nimic; v. şi A avea ureche bună; A avea urechi de lup; A avea urechi lungi: A AVEA URECHE BUNĂ: A auzi tot; A nu omite nimic; v. A avea ureche. A AVEA URECHE MUZICALĂ: A se pricepe la muzică; A înţelege muzica. A AVEA URECHI DE CÂRPĂ: A nu auzi bine A AVEA URECHI DE LUP: A auzi tot; A nu omite nimic; v. A avea ureche. A AVEA URECHI DE SĂFTIAN (reg., famî): A fi surd. A AVEA URECHILE ASTUPATE CU CEARĂ: A nu auzi bine. A AVEA URECHI LUNGI: A auzi tot; A nu omite nimic; v. A avea ureche. A AVEA URMĂRI: A se manifesta negativ; A provoca necazuri. A AVEA UŞA DESCHISA (UNDEVA, VLA CINEVA): A putea intra; A fi primit (undeva, la cineva); v. A avea acces (undeva, la cineva). A AVEA UŞILE DESCHISE CUIVA: A se bucura de vizitele cuiva; A fi bucuros să primească pe cineva în casa lui. ! A AVEA UŞURINŢĂ LA MÂNĂ: A fi îndemânatic. A AVEA VAD: A avea clientelă numeroasă. A AVEA VAL (CU CINEVA): A avea neplăceri, greutăţi cu cineva; v. şi A avea valuri. A AVEA VALOARE: A fi valoros; A fi important; A nu fi de neglijat. A AVEA VALURI (CU CINEVA): A avea neplăceri, greutăţi cu cineva; v. A avea val. A AVEA VATĂ ÎN URECHI: A nu auzi; A nu auzi bine; v. A avea bumbac în urechi. A AVEA VEDENII: A vorbi aiurea; A spune tot feluri de lucruri. A AVEA VEDEREA SCURTĂ: A fi miop; v. şi A fi scurt la vedere. - A AVEA VEDERI ÎNGUSTE: A nu înţelege; A nu se pricepe A fi limitat. A AVEA VEDERI LARGI: A fi receptiv la nou; A fi deschis progresului. A AVEA VENIN PE LIMBĂ: A fi rău; A striga; A ţipa; A jigni; A insulta. A AVEA VIAŢA AMARĂ: A o duce greu; avea necazuri mari. A AVEA VIERME LA LIMBĂ: A avea limba ascuţită; A vorbi tăios, aspru; A lua Ia zor; v. şi A avea un vierme la limbă. Ă AVEA VIERME PE LIMBĂ; A avea limba ascuţită; A vorbi tăios, aspru; A lua Ia zor; v. şi A avea un vierme la limbă. A AVEA VIERMI: A nu sta cuminte; A fi neastâmpărat; A se agita; v. şi A avea viermi neadormiţi: A AVEA VIERMI NEADORMIŢI: A nu sta cuminte; A fi neastâmpărat; A se agita; v. A avea viermi. ' A AVEA VIITOR: A fi cu viitor; A avea toate şansele; A nu rămâne în urmă; A nu ceda. A AVEA VOCE: A cânta frumos. A AVEA VOIE: A nu fi oprit; A nu fi împiedicat de cineva; A dispune de propria voinţa. A AVEA VORBA CA UNSĂ CU MIERE: A fi plăcut să-l asculţi cum vorbeşte. A AVEA VORBĂ (CU CINEVA): A avea o înţelegere cu cineva; v. şi A avea vorbă între ei; A avea vorbă vorbită. : A AVEA VORBĂ AŞEZATĂ: A vorbi calm. A AVEA VORBĂ CU EL: A fi înţeles cu el mai dinainte. .... A AVEA VORBĂ ÎNTRE EI: A fi o înţelegere între; A fi înţeleşi mai devreme; v. A avea vorbă. A AVEA VORBĂ VORBITĂ: A fi o înţelegere cu cineva; A fi înţeleşi mai devreme; v. A avea vorbă. A AVEA VREME: A găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. A avea timp. A AVEA VREME SĂ;..: A găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. A avea timp. A AVEA VREUN TEMEI: A fi însemnat; A avea o bază solidă; v. A avea temei. A AVEA ZĂBAVĂ (înv., pop.): A dura; A trece mult timp. A AVEA ZECE VIEŢI: A fi rezistent; A trăi mult. A AVEA ZI ALBĂ (CU CINEVA): A trăi în linişte, în bună înţelegere cu cineva; v. şi A avea zi bună (cu cineva); A avea zile albe (cu cineva); A avea zile bune (cu cineva). A AVEA ZI BUNĂ (CU CINEVA): A trăi în linişte, în bună înţelegere cu cineva; v. A avea zi bună (cu cineva). V; A AVEA ZILE: A mai avea de trăit. A AVEA ZILE ALBE (CU CINEVA): A trăi în linişte, în bună înţelegere cu cineva; v. A avea zi bună (cu cineva). A AVEA ZILE BUNE (CU CINEVA): A trăi în linişte, în bună înţelegere cu cineva; v. A avea zi albă (cu cineva). A AVEA ZILE ÎNŞIRATE CU AŢĂ 64 A AVEA ZILE ÎNŞIRATE CU AŢĂ: A trăi în mizerie; A o duce de azi pe mâine. A AVEA ZILELE NUMĂRATE: Mai are puţine zile de trăit; v. şi Zilele-i sunt numărate; Zilele lui sunt numărate. A AVEA ZOR: A se grăbi. A AVIZA DE PRIMIRE: A semna de primire; A fi de acord cu primirea. A AVIZA FAVORABIL: A aproba; A ii de acord. Ă AZVÂRLI CUBARDA ÎN DUMNEZEU: A face o prostie; A face o nebunie; A face ceva neplăcut; v. şi A azvârli cu barba în lună; A azvârli cu pălăria după lună; A azvârli cu pălăria în lună; A azvârli cu piatră în Dumnezeu; A zvârli cu bardă în lună. A AZVÂRLI CU BARDA ÎN LUNĂ: A face o prostie; A face o nebunie; A face ceva neplăcut; v. A azvârli cu barda în Dumnezeu. A AZVÂRLI CU PĂLĂRIA DUPĂ LUNĂ: A face o prostie; A face o nebunie; A face ceva neplăcut; v. A azvârli cu barda în Dumnezeu. A AZVÂRLI CU PĂLĂRIA ÎN LUNĂ: A face o prostie; A face o nebunie; A face ceva neplăcut; v. A azvârli cu barda în Dumnezeu. Ă AZVÂRLI CU PIATRA ÎN DUMNEZEU: A face o prostie; A face o nebunie; A face ceva neplăcut; v. A azvârli cu barba în Dumnezeu. A AZVÂRLI CU PIATRA ÎN ŞATRĂ (reg.): A face aluzie la ceva. A AZVÂRLI CU ŢĂPOIUL: A arunca Ia întâmplare; v. şi A azvârli din ţăpoi; A pune cu ţăpoiul; A pune din ţăpoi. A AZVÂRLI DIN ŢĂPOI: A arunca la întâmplare; v. A azvârli cu ţăpoiul. A AZVÂRLI MOARTEA ÎN ŢIGANI: A învinui pe nedrept. A AZVÂRLI PE CINEVA ÎN STRADĂ: A da afară pe cineva; A-l alunga în stradă; v. şi A azvârli pe cineva pe drumuri. A AZVÂRLI PE CINEVA PE DRUMURI: A da afară pe cineva; A-l alunga în stradă; v. A azvârli pe cineva în stradă. ab. A BALANSA CONTURILE (fin.): A face creditul egal cu debitul. ... A BATE ALARMA: A anunţa; A avertiza; A informa. . : A BATE ALĂTURI: A nu veni la punct fix; A nu cădea unde trebuie. A BATE APA ÎN PIUĂ: A vorbi mult şi fără rost; A face ceva inutil; v. şi A bate apa în piuă să se aleagă unt; A pisa apa în piuă; A pisa apa în piuă să se aleagă unt. A BATE APA ÎN PIUĂ SĂ SE ALEAGĂ UNT: A vorbi mult şi fără rost; A face ceva inutil; v. A bate apa în piuă. A BATE AVEREA LA TALPĂ: A-şi bea averea; A cheltui totul; v. şi A bate averea la tălpi. A BATE AVEREA LA TĂLPI: A-şi bea averea; A cheltui totul; v. A bate averea la talpă. ] A BATE BANI: A fabrica monede de metal; A face caz de ceva; v. şi A bate monedă; A face monedă. A BATE BĂRBUNCA: A umbla haimana; A vagabonda; v. şi A bate berbuncă; A bate câmpurile. A.BATEvBERBUNCA: A umbla haimana; A vagabonda; v. A bate bărbuncă. A BATE CA ÎN PĂPUŞOI: Ă -bate^zdravăn; A snopi în bătaie; v. şi A bate ca la fasole (pe cineiy^; A baie ca la păpuşoi; A bate ca pe o coasă rea; A bate de-i iese untul; A bate de-i merge colbul; A bate de-i merge untul; A bate de-i merg fulgii; A bate de-i merg peticele; A bate de să-i meargă colbul; A bate gros; A bate măr (pe cineva); A bate până iese untul din el; A bate până-i iese untul din el; A bate până Ia sânge; A bate pe rupte; A bate piersic (pe cineva); A bate preş (pe cineva); A bate rău (pe cineva); A bate să-i meargă colbul; A bate să-i meargă fulgii; A bate să-i meargă peticele; A bate să-i meargă untul; A bate rău (pe cineva); A bate ţol (pe cineva); A băga în fabrică; A băga în fabrica de pumni (pe cineva); A face măr (pe cineva); A flocăi de să-i meargă fulgii; A flocăi de să-i meargă peticele; A flocăi de să-i meargă untul; A flocăi să-i meargă colbul; A flocăi de să-i meargă fulgii; A flocăi de să-i meargă peticele; A flocăi de să-i meargă untul; A flocăi pe cineva de-i merge colbul; A flocăi pe cineva de-i merge untul; A flocăi pe cineva de-i merg fulgii; A flocăi pe cineva de-i merg peticele; A flocăi pe cineva de să-i meargă colbul; A flocăi pe cineva de să-i meargă fulgii; A flocăi pe cineva de să-i meargă peticele; A flocăi pe cineva de să-i meargă untul; A flocăi pe cineva să-i meargă colbul; A flocăi pe cineva să-i meargă fulgii; A flocăi pe cineva să-i meargă peticele; A flocăi pe cineva să-i meargă untul; A lăsa măr (pe cineva). f A BAŢECAXA'mSOLE: A,bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE CA LA PĂPUŞOI: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE CALEA MÂNZULUI (pop.): A se chinui fără folos; v. şi A face calea mânzului; A se duce calea mânzului; A umbla calea mânzului. A BATE CA PE O COASĂ REA: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE CAPUL (CUIVA): A insista pe lângă cineva; A sâcâi, a cicăli pe cineva; A nu-i da pace cuiva; v. şi A bate la cap (pe cineva); A regula la cap (pe cineva). A BATE CAPUL CUIVA CU CEVA: A plictisi pe cineva cu ceva. - A BATE CAPUL PENTRU CEVA: A se gândi; A-şi face probleme pentru ceva. A BATE CĂRŢILE: A amesteca şi a împărţi cărţi de joc; v. şi A bate cărţile de joc; A face cărţile; A face cărţile de joc. 65 A BATE DIN ARIPI A BATE CĂRŢILE DE JOC: A amesteca şi a împărţi cărţi de joc; v. A bate cărţile. A BATE CÂMPII: A se abate de la subiect; A vorbi aiurea; A spune prostii. A BATE CÂMPURILE:  umbla haimana; A vagabonda\ v. A bate bărbuncă. A BATE CÂRCIUMILE: A fi beţiv; v. şi A colinda cârciumile. A BÂTE CEAMBURUL (reg.): A nu se ţine de treabă; A lenevi.  BATE COCLAURI!: A hoinări; A vagabonda; A pierde vremea; v. şi /I umbla pe coclauri. A BATE COVOARE: A scutura covoare de praf. A BATE CRÂNGUL SĂ SARĂ IEPURII: A încerca să afle ceva de la cineva.  BATE CU...: A avea simpatie pentru.... A BATE CU BURETE PlRON[ ÎN PERETE: A face un lucru imposibil; A face ceva inutil.,· A BATE CU CARTOFUL (PE CINEVA):' A da o mamă de bătaie cuiva; v. şi A bate cu tirbuşonul (pe cineva). A BATE CU FRUNTREA-N NORI: A fi foarte înalt; A fi mândru, înfumurat, orgolios. A BATE CU MÂNA PESTE GURĂ: Ă regreta cele spuse; A dori ca cele spuse să nu se împlinească; v, şi Abate cu palma peste gură. A BATE CU PALMA PESTE GURĂ: A regreta cele spuse; A dori ca cele spuse să nu se împlinească; v. A bate cu mâna peste gură. ABATE CU PROPRIILE SALE ARME: A se răzbuna după cum ştie el. A BATE CU PUMNII ÎN MASĂ: A-şi impune punctul de vedere; v. şi Abate cu pumnul în masă. A BATE CU PUMNUL ÎN MASĂ: A şi impune punctul de vedere; v. A bate cu pumnii în masă. . . . A BATE CU TIRBUŞORUL {PE CINEVA); A da o mamă de bătaie cuiva; v. A bate cu tirbuşonul (pe cineva). A BATE CU TUNUL: A face zgomot; A urla degeaba. A BATE CU TUNUL ÎN...: A se adresa brutal cuiva' '' A BAŢE DARABANA: Ă^ivulga, a face public un secret; v. şi A bate darabana cu degete; A bate darabana cuiva; A bate darabana în ceva; A bate darabana în Moldova; A bate darabana în Moldo-va şi s-audă la Craiova; A bate darabana în sat; A bate darabana în târg; A bate darabana în târg şi la moară;  bate darabana în ţară; A bate darabana la moară; A bate darabana la Moldova; /l bate darabana la Moldova şi s-audă la Craiova; A bate darabana pe ceva; A bate darabanele; A bate toba în Moldova; A bate toba în Moldova şi s-audă la Craiova; A bate toba în sat; A bate toba în târg; A bate toba în târg şi la moară; A bate toba în tot satul; A bate toba în ţară; A bate toba la moară; A bate toba în Moldova şi s-audă la Craiova; A bate toba la Moldova; A bate toba la toţi. A BATE DARABANA CU DEGETELE: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE pARABANA CUIVA: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE DARABANA ÎN CEVA: A divulga, a face public un secret; y. A bate darabana. A BATE MrĂBANA ÎN MOLDOVA: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE DARABANA ÎN MOLDOVĂ SĂ S-ÂUDĂ LA CRAIOVA: A divulga, a face pubiic un secret; v. A bate darabana. A BATE DĂRABĂNA ÎN SAT: A divulga, a face public un secret; v. A baie darabana. A BATE DARABANA ÎN TÂRG: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE DARABANA ÎN TÂRG ŞI LA MOÂRĂ: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. ; A BAŢEDAjRABANĂ ÎN ŢARĂ: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE DARABANA LA MOARĂ: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE DARABANA LA MOLDOVA: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE DARABANA LA MOLDOVA SĂ SE AUDĂ LA CRAIOVA: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. ■ A.BĂTE DA^BAÎ^A.^E CEVA:. A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana, A BATE DARABANELE: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BAŢE DEGEABA ŢOACA LA URECHE SURDULUI: A-i vorbi degeaba cuiva; A nu fi ascultat; v. şi A bate degeaba toba lu urechea surdului; A bate toaca la urechea surdului; A bate toaca la urechile surdului; A bate toba la urechea surdului; A bate toba la urechile surdului; A BATE DEGEABA TOBA LA URECHE SURDULUI: A-i vorbi degeaba cuiva; A nu fi ascultat; v. A bate degeaba toaca la urechea surdului. A BATE DE-I IESE UNTUL: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. Ă BATE DE-I MERGE CQLBUL: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE DE-I MERGE UNTUL: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE DE-I MERG FULGII: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE DE-I MERG PETICELE: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE DEPARTE: A se referi la ceva îndepărtat în timp şi spaţiu. A BATE DE SĂ-1 MEARGĂ COLBUL: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE DIN ARIPI: A da din aripi; A lovi aerul cu aripile. A BATE DIN BUZE 66 A BATE DIN BUZE: A rămâne păgubaş; v. şi A sufla în buze. A BATE DIN CĂLCÂIE: A sări în sus de bucurie; A-şi bate jac de cineva; A nu-i păsa; v. şi A bate în călcâie; A-şi bate călcâiele. A BATE DIN GURĂ DEGEABA: A vorbi aiurea; A-şi răci gura degeaba; v. şi A bate din gură în vânt. A BATE DIN GURĂ ÎN VÂNT: A vorbi aiurea; A-şi răci gura degeaba; v. A bate din gură degeaba. A BATE DIN PALME: A aplauda; v. şi A bate în palme. A BATE DIN PICIOARE: A tropăi; A BATE DIN PICIOR: A se răsti; A se răţoi; A încerca să-şi impună voinţa; A se supăra. A BATE DIN PIEPTENI: Ă scrâşni din dinţi; A se uita urât. A BATE DIN PINTEN: (Despre militari) A lovi cu zgomot călcâiele încălţămintei luând poziţia de drepţi; v. şi A bate din pinteni. A BATE DIN PINTENI: {Despre militari) A Idvî cu zgomot călcâiele încălţămintei luând poziţia de drepţi; v. A bate din pinten. A BÂTE DIN PINTENI DE BUCURIE: A-şi manifesta bucuria în chip zgomotos. A BATE DIN POARTĂ-N POARTĂ: A cere; A solicita; A cerşi; v. şi A merge din poartă-n poartă. .... * A BATE DIN PUMNI (CUIVA): A necăji; A lua în râs pe cineva lovindu-şi pumnii unul de altul; A face în ciudă cuiva; v. şi A bate în pumni (cuiva); A-i bate din pumni (cuiva); A-i bate în pumni (cuiva). ■ ■ A BATE DIN PUPĂZĂ (pop.): A flecari; A vorbi mult. A BATE DRUMUL: A călători, a umbla mult; A hoinări; v. şi A bate drumurile. A BATE DRUMURILE: A călători, a umbla mult; A hoinări; v. A bate drumul. A BATE FERICEA PE CINEVA: A da norocul peste cineva. A BATE FIERUL CÂT E CALD: A acţiona până nu e prea târziu; v. şi A bate fierul până e cald. ..... A BATE FIERUL PÂNĂ E CALD: A acţiona până nu e prea târziu; v. A bate fierul cât e cald. A BATE FURCĂ (PE CINEVA): A bate mult şi bine pe cineva. A BATE GONGUL: A da semnal; A anunţa; A avertiza. A BATE GROS: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE HALCAUA: A nu face nimic; A tăia frunză la câini. A BATE HATURILE (reg.): A umbla fără ţintă; v. şi A umbla haturile. A BATE HLOBILE SĂ PRICEAPĂ CALUL: A face apropou. A BATE ÎN BUZE: A rămâne păgubaş; v. şi A sufla în buze. A BATE ÎN CĂLCÂIE: A sări în sus de bucurie; A-şi bate jac de cineva; A nu-i păsa; v. A bate din călcâie. A BATE ÎN CUIE: A fixa; A nu permite să fie schimbat ceva. A BATE ÎN LEMN: A dori să nu se împlinească ceva. A BATE ÎN PALME: A aplauda; v. A bate din palme. A BATE ÎN PRAVILĂ: A trage la ţintă; v. şi A bate la pravilă. A BATE ÎN PUMNI (CUIVA): A necăji; A lua în râs pe cineva lovindu-şi pumnii unul de altul; A face în ciudă cuiva; v. A bate din pumni (cuiva); A-i bate în pumni (cuiva). A BATE ÎN PUNGĂ (PE CTNEVA) (reg.): A produce o pagubă cuiva; v. şi A bate la pungă (pe cineva). A BATE ÎN RETRAGERE: A se retrage din calea inamicului; A renunţa la ceva. A BATE ÎN SCRIPETE: A face un zgomot infernal; A ţipa; A urla; A tuna şi a fulgera; v. şi A bate în scripeţi; A bate la scripete. A BATE IN SCRIPEŢI: A face un zgomot infernal; A ţipa; A urla; A tuna şi a fulgera; v. A bate în scripete. Ă BATE ÎN SITĂ ŞI ÎN COVATĂ (reg.): A face orice pentru realizarea unui scop. A BATE ÎN STRUNA CUIVA: A face pe placul cuiva; Ă se linguşi la cineva. A BATE ÎN TIPAR: A tipări; v. şi A bate la tipar; A bate sub tipar; A da în tipar; A da în tipărire; A da la tipar; A da la tipărire; A da sub tipar; A da sub tipărire; A încredinţa tiparului; A pune la tipar; A pune la tipărire; A pune la tipar; A pune sub tipărire; . A BATE ÎN TOBĂ (CUIVA): A vinde Ia licitaţie publică bunurile cuiva; v. şi A bate toba (cuiva); A-i bate în toba (cuiva); A-i bate toba (cuiva); A scoate cu toba ; A scoate cu toba bunurile cuiva; A scoate la tobă; A scoate la tobă bunurile cuiva; A scoate la vânzar’; A scoate la vânzare la tobă ; A scoate la vânzare cu toba bunurile cuiva; A scoate ta vânzare la tobă bunurile cuiva; A umbla cu toba (cuiva); A vinde cu toba; A vinde cu toba bunurile cuiva; A vinde cu tobă; A vinde cu tobă bunurile cuiva; A vinde la tobă; A vinde la tobă bunurile cuiva. A BATE LABA (PE CINEVA): A face târg; A se învoi la preţ cu cineva. ; A BATE LA CAP PE CINEVA: A insista pe lângă cineva; A sâcâi, a cicăli pe cineva; A nu-i da pace cuiva; v. A bate capul (cuiva). A BATE LA CINEVA CA LA FASOLE: A-I bate tare; A-l snopi în bătaie. A BATE LA DRUMURI: A se duce de prea multe ori undeva sau la cineva. A BATE LA MAŞINA: A dactilografia. A BATE LA OCHI: A atrage atenţia; A frapa; A fi suspect; A da de bănuit. A BATE LABA CU CINEVA: A da mâna cu cineva; a se împăca cu cineva. 67 A BATE PE RUPTE A BATE LA OCHI: A fi suspect; A fi nesigur. A BATE LA O POARTĂ DESCHISĂ: A se ocupa de lucruri rezolvate; A face ceva inutil. A BATE LA PALMĂ: A da peste mână. A BATE LA PAPUC: A fi cheltuitor; A risipi; v. şi A bate la pingea; A toca la papuc; A toca la pingea, A BATE LA PINGEA: A fi cheltuitor; A risipi; v. A bate la papuc. A BATE LA PATRU COASTE (PE CINEVA) (pop.): A bate zdravăn pe cineva; v. şi A bate la trei coaste (pe cineva); A freca la patru coaste (pe cineva); A freca la trei coaste (pe cineva); A lăsa la patru coaste (pe cineva); A lăsa la trei coaste (pe cineva); A BATE LA POARTA CUIVA: A cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v. şi A bate lă porţi; A bate la porţile cuiva; A bate la toate porţile; A bate la toate uşile; A bate la uşa cuiva; A bate la uşi; A bate la uşile oamenilor; A bate pe la porţi;  bate pe la toate porţile; A bate pe la toate uşile; A bate pe la uşi; A bate pe la uşile altora; A bate pe la uşile oamenilor; A bate pe la uşile străine. A BATE LA PORŢI: A cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v. A bate la poarta cuiva. A BATE LA PORŢILE CUIVA: A cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v.A bate la poarta cuiva. A BATE LA PRAVILĂ: A trage la ţintă; v.A bate în pravilă. A BATE LA CAP: A plictisi; A enerva pe cineva. A BATE LA PUNGĂ (PE CINEVA) (re#J: A produce o pagubă cuiva; v. A bate în pungă (pe cineva). A BATE LA SCRIPETE: A face un zgomot infernal; A ţipa; A urla; A tuna şi a fulgera; v. A bate în scripete. A BATE LA TIPAR: A tipări; v. A bate în tipar. A BATE LA TOATE PORŢILE: A cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v, A bate la poarta cuiva. Y·'-':. A BATE LA TOATE UŞILE: Acere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v. A bate la poarta cuiva. A BATE LA TREI COASTE (PE CINEVA) (pop.): A bate zdravăn pe cineva; v.A baie la patru coaste (pe cineva). A BATE LATURILE: A umbla fugar. A BATE LA UMĂR PE CINEVA: A face atent pe cineva; A felicita pe cineva; v. şi A bate pe umăr pe cineva. A BATE LA URECHI: A ţipa; A urla; A striga tare. .·■. A BATE LA UŞA CUIVA: A. cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v. A bate la poarta cuiva. A BATE LA UŞA DESCHISĂ: A nu depune niciun efort; A nu avea nicio iniţiativă; v. şi A bate la uşi deschise. A BATE LA UŞĂ1: A-şi anunţa prezenţa prin bătăi în tăblia uşii; v. şi A ciocăni la uşă; A fi la uşă. A BATE LA UŞĂ2: A se apropia; Ă fi iminent. A BATE LA UŞI: A cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v. A bate la poarta cuiva. A BATE LA UŞI DESCHISE: A nu depune niciun efort; A nu avea nicio iniţiativă; v. A bate la uşa deschisă. A BATE LA UŞILE OAMENILOR: A cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v. A bate la poarta cuiva. ’ ■ A BATE MAIDANELE: (Despre copii) A-şi pierde vremea cu hoinăreli sau cu joaca; v. şi A bate maidanul. A BATE MAIDANUL: (Despre copii) A-şi pierde vremea cu hoinăreli sau cu joaca; A hoinări; A umbla aiurea; v.A bate maidanele. A BATE MARGINILE: A merge pe marginea unui drum, pe marginea unei suprafeţe; v. şi A ţine marginile; A ţine tot marginile. : A BATE MĂR (PE CINEVA); A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE MĂSURA: A lovi uşor ceva într-un ritm anume; v. şi A bate tactul. A BATE MĂTĂNII: A îngenunchea şi a atinge pământul cu fruntea, în semn de pocăinţă, de cucernicie. ABATE MANĂ (CU CINEVA); A se învoi din preţ; A încheia un târg cu cineva; A promite; A se lega cu jurământ; v. şi A bate palma (cu cineva); A da mână (cu cineva); A da palma (cu cineva). ■ A BATE MINGEA: A se juca cu mingea. A BATE MINGEA CUC: A se juca cu mingea singur. A BATE MONEDĂ: A fabrica monede de metal; A face caz de ceva; v. A bate bani A BATE MULTĂ CALE: A merge mult; A umbla peste tot; v. şi A bate mult drum. A BATE MULT DRUM- A merge mult; A umbla peste tot; v. A bate multă cale. A BATE OBRAZUL (CUIVA): A reproşa, a imputa cuiva ceva. A BATE O CARTE: A juca o anumită carte de joc. A BATE O DEPEŞĂ: A trimite o telegramă. A BATE PALMA: A se învoi din preţ; A încheia un târg cu cineva; A promite; A se lega cu jurământ; v. şi A bate mâna (cu cineva). A BATE PAROLA (reg.): A cade laînvoială; v. A aduce parola. A BATE PARUL UNDEVA: A se fixa; A se stabili undeva. A BATE PASUL: A merge; A umbla! A BATE PASUL PE LOC: A nu progresa; A stagna. A BATE PÂNĂ IESE UNTUL DIN EL: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE PÂNĂ-I IESE UNTUL DIN EL: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A baie ca în păpuşoi. A BATE PE RUPTE: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE PE LA PORŢI 68 A BATE PE LA PORŢI: A cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v. A bate la porţi. A BATE PÂNALA SÄNGE:'/V bate zdravăn; A snopi în bătaie; v.A bate ca în păpuşoi. A BATE PE LA TOATE PORŢILE: A cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v. A bate la poarta cuiva. . A BATE PE LA TOATE UŞILE: A cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v. A bate la poarta cuiva. A. BATE PE LA UŞI: A cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v. A bate la poarta cuiva. A BATE PE LA UŞILE ALTORA: ; A cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v. A bate la poarta cuiva. A : BATE PE,. LA.;UŞILE OAMENILORt A cere ajutor;, A cere sprijin; A cerşi; v. A bate la poarta cuiva. A BATE PE LA UŞILE STRĂINE: A cere ajutor; A cere sprijin; A cerşi; v. A bate la poarta cuiva. A BATE PE RUPTE: A snopi în bătaie pe cineva; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE PE UMĂR PE CINEVA: A face atent pe cineva; A felicita pe cineva; v. şi A bate pe umăr pe cineva. A _BATE PIATRĂ PE MÂNCAREA DIN FAŢĂ-1: A înfuleca toată mâncarea. , A BATE PIERSIC (CU CINEVA): A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE PIETRELE: A umbla haimana; v. şi A bate pietrele drum urilor toată ziulica. A BATE PIETRELE DRUMURILOR TOATĂ ZIULICA: A umbla haimana; v. A bate pietrele. A BATE POARCĂ: A juca poarca, .v-, A BATE PODURILE: A umbla haimana, ffără rost, fără treabă; A vagabonda; v. şi A bate prundurile, A BATE PONTUL (CUIVA) (pop.): A face aluzie; A face apropouri; v. şi A da în ponturi;.A vorbi în ponturi. A BATE PRAGURILE (CUIVA) (fam.): A umbla haimana. A BATE PREŞ (CU CINEVA): A snopi în bătaie pe cineva; v. A bate măr (pe cineva). A BATE PRUNDURILE: A umbla haimana, tară rost, fără treabă; A vagabonda; v. A bate podurile. A BATE RĂU (CU CINEVA) A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE RECORDUL: A depăşi cea mai înaltă treaptă. A BATE SATU-N VERGI (reg.): A cerşi. A BATE SĂ-I MEARGĂ COLBUL A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE SĂ-I MEARGĂ FULGII A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE SĂ-I MEARGĂ PETICELE: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE SĂ-I MEARGĂ UNTUL A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BATE SPRE ROŞU: A fi roşcat A BAŢE STRAŞNIC PE CINEVA: A snopi în bătaie pe cineva. A BATE STRĂZILE: A hoinări pe străzi; v. şi A bate trotuarul; A bate uliţele. A BATE SUB TIPAR: A tipări; v. A bate în tipar. A BATE ŞAUA CA SĂ ÎNŢELEAGĂ CA-LUL: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v. şi A bare şaua ca să înţeleagă iapa; A bate şaua ca să priceapă calul; A bate şaua ca să priceapă iapa; A bate şaua ca să se înţeleagă calul; A bate şaua ca să se înţeleagă iapa; A bate şaua ca să se priceapă calul; A bate şaua ca să se priceapă iapa; A bate şaua pe cineva; A bate şaua să înţeleagă calul; A bate şaua să înţeleagă iapa; A bate şaua să priceapă calul; A bate şaua să priceapă iapa; A bate şaua să se priceapă calul; A bate şaua să se priceapă iapa. A BATE ŞAUA CA SĂ ÎNŢELEAGĂ IAPA: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v, A bate şaua ca să înţeleagă calul. A BATE ŞAUA CA SĂ PRICEAPĂ CALUL: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v. A bate şaua ca să înţeleagă calul. A BATE ŞAUA CĂ SĂ PRICEAPĂ IAPA: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v. A ■, bate şaua ca să înţeleagă calul. A BATE ŞAUA CA SĂ SE ÎNŢELEAGĂ CALUL: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v. A bate şaua ca să înţeleagă calul A BATE ŞAUA CA SĂ SE ÎNŢELEAGĂ IAPA::A face aJuzie la ceva; A face apropouri; v, A bate şaua ca să înţeleagă calul. A BATE ŞAUA CA; SĂ SE PRICEAPĂ CALUL: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v. Abate şaua ca să înţeleagă calul A BATE ŞAUA CA SĂ SE PRICEAPĂ IAPA: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v. A bate şaua ca să înţeleagă calul. A BATE ŞAUA PE CINEVA: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v. A bate şaua ca să înţeleagă calul A BATE ŞAUA SĂ ÎNŢELEAGĂ CALUL: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v. A bate şaua ca să înţeleagă calul. A BATE ŞAUA SĂ ÎNŢELEAGĂ IAPA: A face aluzie !a ceva; A face apropouri; v. A bate şaua ca să înţeleagă calul. A BATE ŞAUA SĂ PRICEAPĂ CALUL: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v. A bate şaua ca să înţeleagă calul A BATE ŞAUA SĂ PRICEAPĂ IAPA: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v. A bate şaua ca să înţeleagă calul A BATE ŞAUA SĂ SE PRICEAPĂ CALUL: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v. A bate şaua ca să înţeleagă calul. A BATE ŞAUA SĂ SE PRICEAPĂ IAPA: A face aluzie la ceva; A face apropouri; v. A bate şaua ca să înţeleagă calul 69 A BĂGA BOII ÎN PLUG CU CINEVA A BATE TACTUL: A iovi uşor ceva într-un ritm anume; v. A bate măsura. A BATE .TALPA: A călca apăsat; v. şi A bate talpa la pământ. A BATE TALPA LA PĂMÂNT: A călca apăsat; v. A bate talpa. A BATE TAMBURINA (PE CEVA): A bate ritmic cu degete pe ceva; v. şi A bate tamburina cu degete; A bate tobă1; A bate toba cu degete. A BATE TAMBURINA CU DEGETELE (PE CEVA): A bate ritmic cu degete pe ceva: v. şi A bate tamburina (pe ceva). A BATE TARAPANAUA: A divulga un secret. A BATE TELEGRAMĂ: A expedia o telegramă. A BATE TOACA: A se lăuda; A face vâlvă. A BATE TOACA DEGEABA: A vorbi în zădar. ■■ A BATE TOACA LA URECHEA SURDULUI: A-i vorbi degeaba cuiva; A nu fi ascultat; v. şi A bate degeaba toaca la urechea surdului; A BATE TOACA LA URECHILE SURDULUI: A-i vorbi degeaba cuiva; A nu fi ascultat; v. şi A bate degeaba toaca la urechea surdului. A BATE TOACA PE VĂTRAI (reg.): A trăi în mare sărăcie; A sta degeaba; A pierde timpul; v. şi A toca pe vătrai. A BATE TOBA1 (PE CEVA): A bate ritmic cu degete pe ceva; v. A bate tamburina (pe ceva). A BATE TOBA2 (CUIVA): A vinde la licitaţie publică bunurile cuiva; \.A bate în tobă. A BATE TOBA3 (înv.j: A anunţa ceva de interes public prin bătăi la tobă. A BATE TOBĂ CU DEGETELE (PE CEVA): A bate ritmic cu degete pe ceva; v. A bate tamburina (pe ceva). A BATE TOBA ÎN MOLDOVA: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE TOBA ÎN MOLDOVA SĂ SE AUDĂ LA CRAIOVĂ: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE TOBA ÎN SAT: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE TOBA ÎN TÂRG: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE TOBA ÎN TÂRG ŞI LA MOARĂ: A divulga, a face public un secret; v.A bate darabana. A BATE TOBA ÎN TOT SĂTUL: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE TOBA ÎN ŢARĂ: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE TOBA LA LUME: A spune la toţi. A BATE TOBA LA MOARĂ: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE TOBA LA MOLDOVA: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE TOBA LA MOLDOVA SĂ SE AUDĂ LA CRAIOVA: A divulga, a face public un secret; v. A baie darabana. A BATE TOBA LA TOŢI: A divulga, a face public un secret; v. A bate darabana. A BATE TOBA LA URECHEA SURDULUI: A-i vorbi degeaba cuiva; A nu fi ascultat; v. şi A bate degeaba toaca la urechea surdului. A BATE TOBA LA URECHILE SURDULUI: A-i vorbi degeaba cuiva; A nu fi ascultat; v, şi A bate degeaba toaca la urechea surdului. A BATE TOBA MARE: A divulga, a face public un secret peste tot, la toată lumea. A BATE TOACA PE VĂTRAI (pop.)\ A trăi în mare sărăcie; A trage mâţa de coadă; A sta degeaba; Apierde timpul; v. şi A toca pe vătrai. Ă BĂTE TROTUARELE (ÎN CĂUTARE DE LUCRU): A căuta de lucru. A BATE TROTUARUL: Ă hoinări pe străzi; v. şi A bate străzile. A-BATE ŢARĂ ^N LUNG ŞI-N LAT: A umbla prin ţară; A călători mult prin ţară. r; A BATE ŢĂRUŞ (înv.): A-şi întinde cortul: A se stabili undeva; v. şi A bate ţăruş în pământ. A BATE ŢĂRUŞ: ÎN PĂMÂNT (înv.) A-şi întinde cortul; A se stabili undeva; v. A bate ţăruş. A BATE ŢOL (PE CINEVA) A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi A BATE ULIŢELE: A hoinări pe străzi; v. şi A bate străzile.. A BATE UN CUI LA SICRIU (arg.): A aprinde o ţigară: A BATE UN RECORD: A fi cel mai bun. A BATE UN VÂNT DE PRINMĂVARĂ (PESTE CEVA): A risipi, a spulbera fără urmă; A face să nu mai existe ceva; v. şi A bate vânt de primăvară. A BATE VÂNT DE PRIMĂVARĂ (PESTE CEVA): A risipi, a spulbera fără urmă; A face să nu mai existe ceva; v. A bate un vânt de primăvară. A BATE VÂNTUL CE ARE PE MASĂ: A fi consumată rapid toată mâncarea aflată pe masă. A BATE VÂNTUL ÎN TRAISTĂ: A: fi i sărac; A nu avea nimic. Ă BATE VÂNTUL PE CINEVA: A fi slab; A fi numai piele şi os. A BÂTE ZDRAVĂN: A bate mult pe cineva; A snopi Î11 bătaie pe cineva. A BĂGA AC ÎN MIERE: A provoca o neînţelegere. A BĂGA BEŢE ÎN ROATE (CUIVA SAU LA CINEVA): A face greutăţi, necazuri cuiva; A pune piedici; v. şi A pune beţe în roate (cuiva sau la cineva). A BĂGA BOALĂ ÎN CINEVA: A supăra; A enerva pe cineva. A BĂGA BOII ÎN JUG: A începe o activitate; A trece la muncă; v, şi A băga boii în plug; A băga boii la jug; A băga boii la plug. A BĂGA BOII ÎN JUG CU CINEVA: A lucra împreună cu cineva; A-şi uni forţele cu cineva; v. şi A băga boii în plug cu cineva; A băga boii la plug cu cineva. A BĂGA BOII ÎN PLUG: A începe o activitate; A trece la muncă; v. A băga boii în jug. A BĂGA BOII IN PLUG CU CINEVA: A A BĂGA BOII LA JUG 70 lucra împreună cu cineva; A-şi uni forţele cu cineva; v. A băga boii în jug cu cineva. A BĂGA BOII LA JUG: A începe o activitate; A trece la inuncâ; v. A băga boii în jug. Ă BAGA BOII LA PLUG: A începe o activitate; A trece la muncâ; v. Abăga boii în jug. A BĂGA BOII LA PLUG CU CINEVA: A lucra împreună cu cineva; A-şi uni forţele cu cineva; v.A băga boii în jug cu cineva. A BĂGA BURTA ÎN DRACI: A mânca prea mult. A BĂGA CAP TEAFĂR SUB EVANGHELIE: A-şi provoca neplăceri, încurcături inutile. A BĂGA: CAPUL ÎN FOC: A risca mult; A susţine ceva cu tărie. A BĂGA CAPUL IN NISIP: A se retrage; A nu-şi lua răspunderea; A se arăta dezinteresat.; ; A BĂGA CĂRBUNI: A grăbi; A mări ritmul unei acţiuni; v. şi A băga gaz; A da gaz. A BĂGA CERERE: A înregistra, a depune o cerere. A BAGA CEVA ÎN CAP: A reţine, a memora ceva; v. şi A băga ceva la cap. A BĂGA CEVA ÎN GURĂ: A mânca ceva. A BĂGA CEVA LA CAP: A reţine, a memora ceva; v. A băga ceva în cap. A BĂGA CU DUPLA: A băga cu grămadă. A BĂGA CUI STRĂIN ÎN CASĂ: A băga necazul în casă. A BĂGA CUIVA BAZACONII ÎN CAP: A prosti, a zăpăci pe cineva. A BĂGA CUIVA BEŢE ÎN ROATE: A împiedica pe cineva; A pune piedici cuiva.: A BĂGA CUIVA CEVA ÎN CAP: A; spune ceva cuiva; A informa pe cineva. A BĂGA CUIVA CEVA PE GÂT: A atribui pe nedrept cuiva ceva; A învinui pe nedrept pe cineva. A BĂGA CUIVA DE VINĂ: A învinui pe nedrept pe cineva; v. şi A băga cuiva vină. m A BĂGA CUIVA MINTEA ÎN CAP: A cuminţi pe cineva; A potoli pe cineva; v. şi A băga cuiva minţile în cap. A BĂGA CUIVA MINŢILE ÎN CAP: A cuminţi pe cineva; A potoli pe cineva; v. A băga cuiva mintea în cap. A BĂGA CUIVA O IDEE ÎN CAP: A-i da o idee; A-I sfătui; A-l îndruma. A BĂGA CUIVA PUMNUL IN GURĂ: A face pe cineva să tacă; A interzice cuiva să vorbească.; A BĂGA CUIVA VINĂ: A învinui pe nedrept pe cineva; v. şi A băga cuiva de vină. A BĂGA CU NASUL ÎN CEVA PE CINEVA: A compromite pe cineva; A face de ruşine pe cineva. A BĂGA CUŢITUL ÎN CINEVA: A omori pe cineva; A speria groaznic pe cineva. A BĂGA CUŢITUL ÎN GÂT (CUIVA): A ucide pe cineva; A face presiuni asupra cuiva; v. şi A-i băga cuţitul la gât. A BĂGA CUŢITUL LA GÂT (CUIVA): A ucide pe cineva; A face presiuni asupra cuiva; v. A-i băga cuţitul în gât. A BĂGA DE PĂR ÎN SÂN (PE CINEVA): A ţine foarte mult la cineva. A BĂGA DE SEAMĂ: A observa; A vedea; A lua aminte. A BĂGA DE VESTE: A observa; A afla ce se pune la cale. A BĂGA DE VIU ÎN GROAPĂ (PE CINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. şi A băga de viu în groapă (pe cineva); A băga de viu în mormânt (pe cineva) ; A băga de viu în pământ (pe cineva); A băga în groapă (pe cineva); A băga în mormânt (pe cineva) ; A băga în pământ (pe cineva); A pune de viu în groapă (pe cineva); A pune de viu în mormânt (pe cineva); A pune de viu în pământ (pe cineva); A pune în groapă (pe cineva); A pune în mormânt (pe cineva); A pune în pământ (pe cineva); A trimite de viu în groapă (pe cineva); A trimite de viu în mormânt (pe cineva); A trimite de viu în pământ (pe cineva); A trimite în groapă (pe cineva); A trimite în mormânt (pe cineva); A trimite în pământ (pe cineva); A vârî de viu în groapă (pe cineva); A vârî de viu în mormânt (pe cineva) ; A vâri de viu în pământ (pe cineva); A vâri în groapă (pe cineva); A vârî în mormânt (pe cineva) ; A vârî în pământ (pe cineva). A BĂGA DE VIU ÎN MORMÂNT (PE CINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; A distruge; A nimici pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pe cineva). A BĂGA DE VIU ÎN PĂMÂNT (PE CINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; A distruge; A nimici pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pe cineva). A BĂGA DUPĂ GRATII (PE CINEVA). A închide, a întemniţa pe cineva. n A BĂGA FIORI ÎN CINEVA: A îngrozi, a speria, a înfricoşa pe cineva; v. şi A băga fiori în oasele cuiva; A băga frica în cineva; A băga frica în oasele cuiva; A băga groaza în cineva; A băga groaza în oasele cuiva; A băga în frică; A băga spaima în cineva; A băga spaima în oasele cuiva. A BĂGA FIORI IN OASELE CUIVA: A îngrozi, a speria, a înfricoşa pe cineva; v. A băga fiori în cineva. A BĂGA FITILE: A provoca discordie; A învrăjbi; v. şi A băga fitile împotriva cuiva; A băga fitiluri între...; A băga intrigă; A băga intrigi; A băga râcă; A băga strâmbe; A băga vrajbă; A băga zâzanie între...; A băga zâzanii între...; A face intrigă; A iscodi intrigă; A iscodi intrigi; A vârî fitile; A vârî râcă; A vârî strâmbe; A vârî un fitil; A vâri vrajbă; A vârî zâzanie. A BĂGA FITILE ÎMPOTRIVA CUIVA: A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băga fitile. A BĂGA FITILURI ÎNTRE...: A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băga fitile. A BAGA FORMELE: A depune actele necesare pentru căsătorie. 71 A BĂGA ÎN LICEU A BĂGA FRICA ÎN CINEVA: A îngrozi, a speria, a înfricoşa pe cineva; v. A băga fiori în cineva. A BĂGA FRICA ÎN OASELE CUIVA: A îngrozi, a speria, a înfricoşa pe cineva; v. A băga fiori în cineva. A BĂGA GAZ: A grăbi; A mări ritmul unei acţiuni; v. A băga cărbuni. A BĂGA GREŞ (CUIVA) (înv.): Â-i găsi vina cuiva; A găsi vinovat pe cineva; v. şi A da greş1. A BĂGA GROAZA ÎR CINEVA; A îngrozi, a speria, a înfricoşa pe cineva; v. A băga fiori în cineva.' " A BĂGĂ GROAZA ÎN OASELE CUIVA: A îngrozi, a speria, a înfricoşa pe cineva; y. A băga fiori în cineva. A BĂGĂ INIMĂ ÎN CINEVA: Ă îmbărbăta pe cineva;; A-i face curaj. A BĂGA INTRIGĂ: A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băga fiiile. A BĂGA INTRIGI: A provoca discordie; A învrăjbi; v.A băga fiiile. A BĂGA ÎN ACEEAŞI OALĂ: A pune pe acelaşi plan. A BĂGĂ ÎN ALTE ĂLEA (PE CINEVA): A înspăimânta; A îngrozi; v. şi A băga în boală (pe cineva); A băga în boală câinească (pe cineva); A băga în boli (pe cineva);  pune în cofă (pe cineva). . A BĂGA ÎN BELEA (PE CINEVA): A amesteca, a băga într-o afacere necurată pe cineva; v. şi A băga în bucluc (pe cineva); A băga în cofă (pe cineva); A băga în încurcătură (pe cineva). A BĂGA IN BOALĂ (PE CINEVA): A înspăimânta; A îngrozi; v. /I băga în alte alea (pe cineva). A BĂGA ÎN BOALĂ CÂINEASCĂ (PE CINEVA): Ă înspăimânta; A îngrozi; v. A băga în alte alea (pe cineva). A BÂ.GĂ ÎN BOALE (PE CINEVA): A înspăimânta; A îngrozi; v. A băga în alte alea (pe cineva). A BĂGA ÎN BUCLUC (PE CINEVA): Ă amesteca, a băga într-o afacere necurată pe cineva; v. A băga în belea (pe cineva). A.BĂGA ÎN BUTUCI: A încătuşa; A fereca; A pune în lanţuri. A BĂGA ÎN : BUZUNARE (PE, CINEVA): A dispune de cineva; a fi net superior cuiva, A BĂGA ÎN BUZUNAR CEVA: A-şi face parte; A lua ceva nemeritat. A BĂGĂ ÎN CAP (CEVA): A memora; A ţine minte; A învăţa; A asimila; v. şi A băga la cap (ceva); A lua în cap (ceva); A lua la cap (ceva); A prinde în cap (ceva); A prinde la cap (ceva); A vârî în cap; A vârî la cap (ceva). A BĂGA ÎN CÂRD CU CINEVA: A se uni cu cineva; A se asocia; A lucra împreună cu cineva. A BĂGA ÎN CEASUL MORŢII: A speria de moarte. A BĂGA ÎN CHELTUIALĂ (PE CINEVA): A determina pe cineva să cheltuiască mai mult decât ar fi vrut; v. şi A băga la cheltuială; A pune în cheltuială; A pune la cheltuială; A BĂGA IN COFĂ (PE CINEVA): A amesteca, a băga într-o afacere necurată pe cineva; v. şi A băga în belea (pe cineva). A BAGA ÎN COŞ: A-i veni rând să facă ceva; v. şi A turna în coş. A BĂGA ÎN DRACI (PE CINEVA): A hărnici pe cineva; A pune pe treabă; A băga în sperieţi pe cineva; v. şi A băga în năbădăi; A băga în toţi dracii. A BĂGA ÎN FABRICĂ: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A BĂGA ÎN FABRICĂ DE PUMNI A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v.A bate ca în păpuşoi. A BĂGA ÎN FIARE: A lega, a înfiera pe cineva; A izola pe cineva, A BĂGA ÎN FIORI: A speria; a îngrozi. A BĂGA ÎN FRICA DE PUMNI: A snopi în bătaie pe cineva; v. A bate măr (pe cineva). A BĂGA ÎN FRICĂ (PE CINEVA): A îngrozi, a speria, a înfricoşa pe cineva; v. A băga fiori în cineva. ... A BĂGA ÎN FRIGURI (PE CINEVA): A ameninţa, a speria pe cineva; A băga în răcori (pe cineva). A BĂGA ÎN GÂNDURI (PE CINEVA): A da de gândit cuiva; v. şi A băga Id gânduri (pe cineva); A pune în gânduri; A pune la gânduri (pe cineva). A BĂGA ÎN GROAPĂ (PE CINEVA): A intimida;  înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pe cineva). A BĂGA ÎN GROAZA MORŢII (PE CINEVA): A îngrozi pe cineva; v. şi A băga în groază (pe cineva); A vârî în groaza morţii (pe cineva); A vâră în groază (pe cineva). A BĂGA ÎN GROAZĂ (PE CINEVA): A îngrozi pe cineva; v. A băga în groaza morţii (pe cineva). A BĂGA ÎN GURA CUIVA: A mânca ceva; v. şi A pune gura pe ceva; A pune gura pe ceva de mâncare; A pune în gură ceva. A BĂGA ÎN ISPITĂ: A pune la încercare; A verifica pe cineva. A BĂGA ÎN ÎNCHISOARE: A condamna, a închide la puşcărie; v. şi A băga în temniţă; A băga în toate răcorile; A băga la gherlă; A băga la apă; A băga la başca; A băga la gros; A băga la închisoare; A băga la mititică; A băga la puşcărie; A băga la răcoare; A băga la temniţă; A băga la umbră; A băga la zdup. A BĂGA ÎN ÎNCURCĂTURĂ (PE CINEVA): A amesteca, a băga într-o afacere necurată pe cineva; v. şi A băga în belea (pe cineva). A BĂGA ÎN LANŢURI: A lega; A priponi; A nu da voie să se mişte. A BĂGA ÎN LICEU: A înscrie la liceu; v. şi A băga în şcoală', A băga în universitate; Ă băga la liceu; A băga la şcoală; A băga la universitate. A BĂGA ÎN MĂNĂSTIRE 72 A BĂGA ÎN MĂNĂSTIRE: A călugări; v. şi A băga la mănăstire; A duce în mănăstire; A duce la mănăstire; A închide în mănăstire; A închide la mănăstire; A trimite în mănăstire; A trimite la mănăstire; A BĂGA ÎN MOARĂ: A pisa; A măcina; A nu lăsa în pace pe cineva. A BĂGA ÎN MORMÂNT (PE CINEVA); A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pe cineva). A BĂGA ÎN NĂBĂDĂI (PE CINEVA): A hărnici pe cineva; A pune pe treabă; A băga în sperieţi pe cineva; v. A băga în draci. Ă BAG A ÎN NEBUNELI (PE CINEVA): : A scoate din minţi; A înnebuni pe cineva. A BĂGA ÎN OALĂ: A stăpâni; A nu permite să se mişte; A uni; A egaliza. A BĂGA ÎN OCHI: A-i arăta cuiva; A obliga pe cineva să se uite atent. A BĂGA ÎN PĂCATE: A face să păcătuiască. A BĂGA ÎN PĂMÂNT (PE CINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pe cineva). A BĂGA ÎN PÂINE (PE CINEVA): A-i face rost de o slujbă cuiva; v. şi A băga în pită; Apune în pâine; A pune în pită. A BĂGA ÎN PITĂ (PE CINEVA) (reg): A-i face rost de o slujbă cuiva; v. A băga în pâine. Ă; BĂGA ÎN PLUG CU CINEVA: A băga în asociaţia cu cineva; A asocia cu cineva, A BĂGA ÎN PRĂPASTIE (PE CINEVA): A face pe cineva să ajungă înlr-o situaţie dezastruoasă; A duce pe cineva la pieire; v. A duce în prăpastie (pe cineva); A împinge în prăpastie (pe cineva). A BĂGA ÎN PRĂPASTIE: A distruge; A nimici; A băga în mizerie; v. şi A băga la prăpastie. A BĂGA ÎN PRIMEJDIE (PE CINEVA): A pricinui un mare rău cuiva; A băga într-o mare încurcătură; v. şi /I băga la primejdie (pe cineva); A da de primejdie (pe cineva); A da primejdiei (pe cineva); A-i face primejdie (cuiva); A pune în primejdie (pe cineva); A pune la primejdie (pe cineva). A BĂGA ÎN PRIZĂ: A face pe cineva să Fie foarte activ; v. şi A fi în priză1. A BĂGA ÎN PUNGĂ (PE CINEVA) (reg.): A dispune de cineva; A avea la inimă pe cineva. Ă BĂGA ÎN RĂCORI (PE CINEVA): A înspăimânta; A îngrozi; A băga în sperieţi pe cineva; v. şi A băga în toate răcorile; A-l trece răcorile; A-l trece toate răcorile A BĂGA ÎN SÂN (PE CINEVA) (pop.): A iubi foarte mult pe cineva; v. şi A băga în sân de drag (pe cineva). A BĂGA ÎN SÂN DE DRAG (PE CINEVA) (pop.): A iubi foarte mult pe cineva; v. A băga în sân (pe cineva). A BĂGA ÎN SEAMA (PE CINEVA SAU CEVA): A stima, a respecta pe cineva; A da atenţie la ceva; v. şi 4 lua în seama (pe cineva sau ceva). A BĂGA ÎN SEAMĂ1 (PE CINEVA SAU CEVA): A stima, a respecta pe cineva; A da atenţie la ceva; v. A lua în seama (pe cineva sau ceva). A BĂGA ÎN SEAMĂ2 (înv.): A calcula; A socoti; a număra; v. şi 4 băga seamă', A da de seamă; A da seamă2; A lua seamă; 4 prinde în seamă; A prinde scamă; A-şi lua seama2. A BĂGA ÎN SPAIMĂ: A speria; A îngrozi. A BĂGĂ ÎN SPAIME: A sperie; Ă îngrozi. A BĂGA ÎN SPERIEŢI (PE CINEVA): A speria foarte tare; A înfricoşa pe cineva; v. şi 4 băga în toate boalele (pe cineva); A băga în toate roziile morţii (pe cineva); 4 băga în toţi sperieţii (pe cineva); A vâră în sperieţi; A vârî în toate boalele (pe cineva); A vârî în toate roziile morţii (pe cineva);  vârî în toţi sperieţi {pe cineva) A BĂGA ÎN SPITAL: A bate; A snopi în bătaie. A BĂGA ÎN ŞCOALĂ: A înscrie la şcoală; v. şi 4 băga în liceu. A BĂGA ÎN ..TEMNIŢĂ:. A condamna, a închide lapuşcărie;v.4 băgaînînchisoare. A BĂGA ÎN TOATE BOALELE (PE CINEVA): A speria foarte tare; A înfricoşa pe cineva; v. 4 băga în sperieţi (pe cineva). A BĂGA ÎN TOATE GROZILE MORŢII (PE CINEVA): A speria foarte tare; A înfricoşa pe cineva; v. 4 băga în sperieţi (pe cineva). A BĂGA ÎN TOATE RĂCORILE (PE CINEVA): A înspăimânta; A îngrozi; A băga în sperieţi pe cineva; v, A băga în răcori (pe cineva). A BĂGA ÎN TOATE SPAIMELE MORŢII: A speria îngrozitor.: A BĂGĂ ÎN TOŢI DRACI (PE CINEVA): A hărnici pe cineva; A pune pe treabă; A băga în sperieţi pe cineva; v. şi A băga în drăci. A BĂGA ÎN TOŢI SPERIEŢI (PE CINEVA): A speria foarte tare; A înfricoşa pe cineva; v. 4 băga în sperieţi (pe cineva). "A BĂGA ÎN TRAISTĂ (PE CINEVA): Ă înşela; A trage pe sfoară pe cineva; v. şi A pune în traistă (pe cineva). Ă BĂGA ÎN UNIVERSITATE: A înscrie la universitate; v. şi 4 băga în liceu. Ă BĂGA ÎN VITEZĂ (PE CINEVA): A hărnici pe cineva; A face să devină mai harnic. A BĂGA LA APĂ (PE CINEVA): A condamna, a închide la puşcărie; v. 4 băga în închisoare. A BĂGA LA AREST: A aresta. A BĂGA LA BAŞCA (PE CINEVA): A condamna, a închide la puşcărie; v. 4 băga în închisoare. A BĂGA LA BĂNUIELI: A face să bănuiască; A provoca neîncrederea cuiva. A BĂGA L BELEA: A face necazuri; A crea probleme cuiva. A BĂGA LA BUZUNAR: A-şi însuşi ceva; A-şi lua partea. 73 A BĂGA O JALBĂ A BĂGĂ LA CAP (CEVA): A memora; A ţine minte;. A învăţa; A asimila; v. A băga în cap (ceva). A BĂGA LA CHELTUIALĂ (PE CINEVA): A determina pe cineva să cheltuiască mai mult decât ar fi vrut; v. A băga în cheltuială. A BĂGA LA DANDANA (PE CINEVA): A face cuiva necazuri; A supăra pe cineva. · A BĂGA LA DUBĂ: A aresta pe cineva, A BĂGA LA FIERTURĂ: A chinui pe cineva; A pune la mari încercări pe cineva. A BAGĂ LA GÂNDURI (PE CINEVA): A da de gândii cuiva; v. şi Apune la gânduri (pe cineva). A BĂGA LA GHERLA:, A condamna, a închide la puşcărie; v. A băga în închisoare.. A BĂGA LA GHIOZDAN: A mânca mult şi cu lăcomie; ’ şi A baga la jgheab. A BĂGA LA GREA NEVOIE (PE CINEVA): A băga într-o mare încurcătură; v. şi A băga la mare nevoie (pe cineva); A băga la nevoie (pe cineva). A BĂGA LA GROS (PE CINEVA) (pop.): A condamna, a închide la puşcărie; v. A băga în închisoare. A BĂGA LA IDEE: A-l provoca; A-l face bănuitor; v. şi A-l băga la idei. A BĂGA LA IDEI:; A-l provoca; A-l face bănuitor; v. A-I băga la idee. A BĂGA LA ÎNCHISOARE: A condamna, a închide la puşcărie; v. A băga în închisoare. A BĂGA LA JGHEAB (pop.): A mânca mult şi cu lăcomie; v. A băga la ghiozdan. A BĂGA LA LICEU: A înscrie la liceu; v. A băga în liceu. A BĂGA LA MARE NEVOIE (PE CINEVA): A băga într-o mare încurcătură; v. A băga la grea nevoie (pe cineva). A BĂGĂ LĂ MĂNĂSTIRE: A călugări; v. A băga în mănăstire. A BĂGA LA MIJLOC (PE CINEVA) (pop.): A înconjura cu simpatie pe cineva; A lua de fraier, de prost pe cineva; v. şi A lua la mijloc. A BĂGA LA MITITICĂ (PE CINEVA): A băga la închisoare; v. A băga la başca. A BĂGA LA MOTOR: A mânca. A BĂGĂ LA I^VC)IE (PE CINEVA): A băga într-o mare încurcătură; v. A băga la grea nevoie (pe cineva). A BĂGA LA O IDEE: A nelinişti pe cineva; A instiga, a provoca pe cineva; A pune la bănuieli pe cineva. Ă BĂGA LA PĂMÂNT: A înmormânta; A îngropa pe cineva. A BĂGA LA PÂRNAIE (PE CINEVA); A băga la închisoare; v. A băga la başca. A BĂGA LA PRĂPASTIE: A distruge; A nimici;  băga în mizerie; v. A băga în prăpastie. A BĂGA LA PRIMEJDIE (PE CINEVA): A pricinui un mare rău cuiva; A băga într-o mare încurcătură; v. A băga în primejdie (pe cineva). A BĂGA LA PUNGĂ (PE CINEVA) (reg.): A dispune de cineva; A avea la inimă pe cineva; A avea în pungă pe cineva. A BĂGA LA PUŞCĂRIE (PE CINEVA): A băga la închisoare; v. A băga în închisoare. A BĂGA LA RĂCOARE (PE CINEVA): A băga Ia închisoare; v. A băga în închisoare. A BĂGA LA SCUTEALĂ (PE CINEVA): A adăposti; v. şi A se băga la scuteală; A se ţine la scuteală; A ţine la scuteală. A BĂGA LA SECRET (PE CINEVA); A băga ia închisoare; v. A băga în închisoare.  BĂGA LA SOCOTEALĂ: Ă lua în evidenţă; A nu ocoli; A nu omite. A BĂGA LA SPITAL: A bate tare pe cineva; A snopi în bătaie pe cineva.  BĂGĂ LĂ ŞCOALĂ: Ă înscrie la şcoală; v. şi A băga în liceu. Ă BĂGA LA TEMNIŢĂ: A! condamna, a închide la puşcărie; v. A băga în închisoare. A BĂGA LA TOACĂ: A băga la cap; A înţelege. A BĂGA LA TRIER (PE CINEVA): A certa aspru pe cineva; v, şi A-i cere socoteală pentru ceva (cuiva).  BĂGA LĂ UMBRĂ: A băga la închisoare; v. A b ăga în în ch is oare. .: ,a;.băgă;.la ;^ universitate; v. şi A băga în liceu. .A BĂGA LA ZDUP (PE CINEVA): A condamna, a închide la puşcărie; v.  băga în închisoare. A BĂGA MÂINILE ÎN MIERE PÂNĂ LA COATE: A fura foarte mult. A BĂGA MÂINILE PÂNĂ ÎN COATE: A fura ca în codru; v. şi A băga mâinile până la coate. A BĂGA MÂINILE PÂNĂ LA COATE: A fura ca în codru; v. A băga mâinile până în coate. A BĂGA MÂNA ÎN...: A încerca să-şi ia parte din.... A BĂGA MÂNA ÎN BUZUNARUL CUIVA: A fura. A BĂGA MÂNĂ ÎN FOC (PENTRU CINEVA SAU PENTRU CEVA): A garanta pentru cineva sau pentru ceva; v. şi A pune mâna în foc (pentru cineva sau pentru ceva). A BĂGA MÂNA ÎN STRA1ŢA CUIVA: A profita de agoniseala cuiva; A fura pe cineva. A BĂGĂ MEREU MÂNA ÎN BUZUNAR: A cheltui mult. Ă BĂGA MESA PE CINEVA (fam.): A băga într-o încurcătură, într-o belea; A pune într-o situaţie neplăcută pe cineva; v. şi A cădea mesa; A intra mesa. A BĂGA MINŢILE ÎN CAP: A cuminţi; v. şi A-şi băga minţile în cap; A- şi vârî minţile în cap; A vâri minţile în cap. Ă BĂGA MOARTEA ÎN ŢIGANI: A învinui pe nedrept pe cineva; v. şi A arunca moartea în ţigani. A BĂGA OILE ÎN LAPTE: A începe să mulgă oile; A începe să profite. A BAGA O JALBĂ: Ă face reclamaţie; v. şi A băga o plângere. A BĂGA O PILĂ 74 A BĂGA O PILĂ (fam.): A interveni în favoarea cuiva; A solicita o înlesnire, o protecţie; v. şi A pune o pilă. A BĂGA O PILĂ PENTRU CINEVA: A interveni pentru cineva. A BĂGA O PLÂNGERE: A face reclamaţie; v. A băga o jalba. A BĂGA O SÂRMĂ (fam.): A telefona; v. şi A da o sârmă. A BĂGA O ŞOPÂRLĂ (fam.)'. A face o aluzie tendenţioasă; v. şi A strecura o şopărlă. A BĂGA PARĂ (DUPĂ CINEVA): A da în judecată pe cineva; v. şi A da în pâră (pe cineva); A face o pâră (asupra cuiva); A face pâră (asupra cuiva).. A BĂGA PE DRACU-N CASĂ: A se însura; Ă aduce în casă o persoană rea. A BĂGA PE DRACU-N EL: A deveni neom; A deveni un ticălos, un criminal, un om hidos. A BĂGA PE SUB NARĂ: A mânca, a îmbuca cu lăcomie; v. şi A băga pe sub nas; A da pe sub nară; A da pe sub nas. A BĂGA PE SUB NAS: A mânca, a îmbuca cu lăcomie; v. A băga pe sub nară. A BĂGA PE TOATE ÎNTR-O CIORBĂ: A considera pe toate la fel; A nu face deosebirea dintre ele; v. şi A băgă toate într-o ciorbă. A BĂGA PE TOŢI ÎNTR-O CIORBĂ: considera pe toţi la fel; A nu face deosebirea între ei; v. şi A băgă toţi într-o ciorbă. A BĂGA PE URECHI: A asculta; A fi atent; A nu uita. A BĂGA PILE: A căuta o ieşire; A solicita sprijinul persoanelor influente. A BĂGA PILE PENTRU CINEVA: A interveni pentru cineva; A căuta persoane influente pentru salvarea cuiva. A BĂGA RÂCĂ: A provoca discordie; A învrăjbi; v. A baga fitile. A BĂGA RUFELE ÎN BOALE: A nu spăla bine rufele; A nu spăla bine rufele; v. şi A băga rufele în boli. A BĂGA RUFELE ÎN BOLI: A nu spăla bine rufele; v. A băga rufele în boalc. A BĂGA SEAMA (înv.): A supraveghea; A spiona; v. şi A băga seamă1; A. lua de seamă; A lua seama; A lua seamă. A BĂGA SEAMĂ1 (mv.j: A supraveghea; A spiona; v. A băga seama. A BĂGA SEAMĂ2 (înv.): A calcula; A socoti; a număra; v. A băga în seamă". A BĂGA SEAMĂ LA CEVA: A fi atent; A avea grijă. A BĂGA SPAIMA ÎN CINEVA: A îngrozi, a speria, a înfricoşa pe cineva; v. A băga fiori în cineva. A BĂGA SPAIMA ÎN OAMENI: A îngrozi, a speria, a înfricoşa pe oameni. A BĂGA SPAIMA ÎN OASELE CUIVA: A îngrozi, a speria, a înfricoşa pe cineva; v. A băga fiori în cineva. A BĂGA STRÂMBE: A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băga fitile. Ă BĂGĂ SUB COVATĂ: A ascunde; A piti. A BĂGA SUB MASĂ: A îmbăta. A BĂGA TOATE ÎNTR-O CIORBĂ: A considera pe toate la fel; A nu face deosebirea dintre ele;· v. şi A băga pe toate într-o ciorbă. A BĂGA TOŢI ÎNTR-O CIORBĂ: A-i considera pe toţi la fel; A nu face deosebirea între ei; v. A băga pe toţi într-o ciorbă. A BĂGA UN CUŢIT RECE ÎNTRE COASTE: A supăra pe cineva; A spune ceva urât despre cineva. A BĂGA UN FITIL: A spune o vorbă unde nu trebuie. A BĂGA UN FITIL ÎMPOTRIVA CUIVA: A spune o vorbă împotriva cuiva; A bârfi pe cineva. A BĂGA VIPERA ÎN SÂN: A ocroti un duşman; A-şi face singur rău. A BĂGA VIŞCOTE (pop.): A băgă intrigi. A BĂGA VRAJBĂ: A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băgă fitile. A BĂGA ZÂZANIE ÎNTRE...: A provoca discordie; A învrăjbi; A stârni certuri între...; v. A băga fitile. A BĂGA ZÂZANII : ÎNTRE..'.: A provoca discordie; A învrăjbi; A stârni certuri între...; v. A băga fitile. A BĂNUI PE CINEVA: A suspecta pe cineva. A BĂNUI PE CINEVA CĂ NU E ÎN REGULĂ: A suspecta pe cineva de nereguli; A avea îndoieli de corectitudinea cuiva. A BĂNUI PE CINEVA PE NEDREPT: A suspecta pe cineva pe nedrept; A nu avea încredere în cineva pe nedrept. A BĂTĂTORI SAŢUL: A căuta pese tot. A BĂUT DE A TRECUT PESTE PREATCĂ: A băut ca să se încurajeze. A BĂUT PISICA OŢET: E imposibil; Aşa ceva nu e posibil; E o minciună. A BĂUT ZEÂM CLOPOTULUI: A murit. A BÂIGUI CÂTEVA CUVINTE: A scoate doar câteva cuvinte. A BÂIGUI JENAT O SCUZĂ: A inventa o scuză;  se scuza ca un copil; v. şi A bâigui o scuză. A BÂIGUI O SCUZA:  inventa o scuză; v. A bâigui jenat o scuză. Ă BÂJBAI ÎN ÎNTUNERIC: A căuta ceva prin întuneric. A BÂRÂI LA CAP (PE CINEVA): A sâcâi pe cineva; Ă plictisi pe cineva vorbind. A BÂŢAI DIN CAP: A da din capV A BEA ALDĂMAŞUL: A bea la încheierea unei tranzacţii; A cinsti pentru încheierea vânzării. A BEA APA NEÎNCEPUTĂ: A bea apa de izvor; A bea apă miraculoasă. A BEA BANII: A-şi cheltui banii la băutură. A BEA CA ÎN TÂRG:  bea mult şi de unul singur. A BEA CA O SCORPIE (pop.): A bea mult; A bea cu multă lăcomie; v şi A bea cât patru; A bea cât şapte. 75 A BEA PIELEA A BEA CA UN BURETE: A bea mult; A bea orice băutură; A bea totul, A BEA CÂTE UN PĂHĂREL (fam,): A obişnui să bea băuturi alcoolice; v. şi A bea un păhărel. A BEA CÂT PATRU: A bea mult; A bea cu multă lăcomie; \A bea ca o scorpie. A BEA CÂT PUI DE MĂMĂLIGĂ: A se apuca imediat de băutură; A bea foarte repede; A bea la repezeală. A BEA CÂT ŞAPTE: A bea mult; A bea cu multă lăcomie; v A bea ca o scorpie. A BEA CREDINŢA: A îmbăta; A se face de ruşine beat. A BEA CU MĂSURĂ: A avea grijă să nu se îmbete. A BEA CUPA AMĂRĂCIUNILOR PÂNĂ LA FUND: A îndura toate suferinţele omeneşti; v. şi A bea paharul amărăciunilor până la capăt, A BEA CU TOŢI DĂRĂUŞII: A bea cu tot felul de haimanale. A BEA DE DUŞCĂ: A sorbi paharul dintr-o ■înghiţitură./;.". A BEA DE-I DUDUIE GÂTUL: A gâlgâi de plăcerea băuturii. A BEA DE-I TROSNESC FĂLCILE: A bea foarte mult; v. şi A bea de-i trosnesc urechile; şi A bea de să-i trosnească fălcile; A bea de să-i trosnească urechile; A bea până-i trosnesc fălcile; A bea până-i trosnesc urechile; A bea până să-i trosnească fălcile; A bea până să-i trosnească urechile. A BEA DE-I TROSNESC URECHILE: A bea foarte mult; v. A bea de-i trosnesc fălcile. ? A BEA DE MAMA FOCULUI: A bea mult. A BEA DE SĂ-I TROSNEASCĂ FĂLCILE: A bea foarte mult; v. şi A bea de-i trosnesc urechile. A BEA DE SĂ-I TROSNEASCĂ URECHILE: A bea foarte mult; v. A bea de-i trosnesc fălcile. A BEA DE SĂNĂTATEA CUIVA: A închina băutura sau a bea în cinstea cuiva urându^i sănătate, fericire; v. şi A bea în sănătatea cuiva; A bea pentru sănătatea cuiva; A ciocni de sănătatea cuiva; A ciocni în sănătatea cuiva; A ciocni pentru sănătatea cuiva; A închina de sănătatea cuiva; A închina în sănătatea cuiva; A închina pentru sănătatea cuiva. A BEA DE SEACĂ PĂMÂNTUL: A bea mult. A BEA DE STINGE: A bea foarte mult; A nu se opri din băutură; v. şi A bea de stinge pământiii A BEA DE STINGE PĂMÂNTUL: A bea foarte mult; A nu se opri din băutură; v. A bea de stinge. ■/- A BEA DE UNUL SINGUR: A nu bea cu nimeni; A nu dori să bea cu nimeni; A dori să bea singur. ; A BEA DINTR-0 ÎNGHIŢITURĂ: A bea totul dintr-o dată. A BEA DINTR-UN PAHAR (CU CINEVA): A fi prieten la cataramă cu cineva. A BEA DIN ŢIGARĂ: A fuma; v. A aprinde o ţigară. A BEA ÎN CINSTEA CUIVA: A închina un pahar pentru cineva; v. A bea în onoarea cuiva. A BEA ÎN ONOAREA CUIVA: A închina un pahar pentru cineva; v. A bea în cinstea cuiva. A BEA ÎN SĂNĂTEA CUIVA: A închina băutura sau a bea în cinstea cuiva urându-i sănătate, fericire; v. şi A bea de sănătatea cuiva. A BEA LA BOTUL CALULUI: A bea la repezeală; A bea în fugă. A BEA NUMAI TĂRII: A bea numai băuturi tari. A BEA O ŢIGARĂ: A fuma; v. A aprinde o ţigară. A ^BEA PAHARUL AMĂRĂCIUNILOR PÂNĂ LA FUND: A îndura toate suferinţele omeneşti; v. A bea cupa amărăciunilor până la capăt. A BEA PAHARUL DINTR-O DATĂ: A goli paharul dintr-o dată. A BEA PAHARUL MORŢII: A muri; A muri de frică; v. şi A primi paharul morţiu A BEA PAHARUL PÂNĂ LA FUND: A bea, dintr-o înghiţitura, conţinutul uni pahar; v. şi A bea paharul până-n fund. A BEA PAHARUL PÂNĂ-N FUND: A bea, dintr-o înghiţitură; conţinutul uni pahar; v. A bea paharul până la fund. ; A BEA PAHARUL PE NERĂSUFLATE: A bea totul dintr-o dată; A goli paharul; A goli sticla. A BEA PÂNĂ DĂ IN BOT: A bea până se îmbată; v. şi A bea un păhărel mai mult. i i A BEA PÂNĂ-I TROSNESC FĂLCILE: A bea foarte mult; v. A bea de-i trosnesc fălcile. A BEA PÂNĂ-I TROSNESC URECHILE: A bea foarte mult; v. A bea de-i trosnesc fălcile, A BEA PÂNĂ SĂ-I TROSNEASCĂ FĂLCILE: A bea foarte mult; v. A bea de-i trosnesc fălcile. A BEA PÂNĂ SĂ-I TROSNEASCĂ URECHILE: A bea foarte mult; v. A bea de-i trosnesc fălcile. A BEA PE CINEVA: A bea din banii cuiva; A bea pe socoteala cuiva. A BEA PE ^NERĂSUFLATE: A : bea dintr-o dată. A^BEA: PENTRU A-ŞI FACE CURAJ: A nu avea curajul necesar; A bea pentru încurajare, i A BEA PENTRU SĂNĂTATEA CUIVA: A închina băutura sau a bea în cinstea cuiva urându-i sănătate, fericire; v. şi A bea de sănătatea cuiva. A BEA PENTRU SUCCES: A face cinste pentru o realizare. A BEA PE SĂTURATE: A se sătura de băut; A bea foarte mult. A BEA PIELEA: A vinde totul; A bea totul; A cheltui totul; v. şi A bea pielea de pe el; A bea şi pielea de pe el; A-şi vinde pielea; A-şi vinde pielea de pe el; A-şi vinde pielea de pe sine; A-şi vinde şi pielea de pe el; A-şi vinde şi pielea de pe sine; A vinde pielea; A vinde pielea de pe el; A vinde şi pielea de pe el. A BEA PIELEA DE PE EL 76 A BEA PIELEA DE PE EL: A vinde totul; A bea totul; A cheltui totul; v. A bea pielea. A BEA SĂ-I TROSNEASCĂ FĂLCILE: A bea foarte mult; A o ţine ia beţie; v, şi A bea să-i trosnească urechile. A BEA SÂ-I TROSNEASCĂ URECHILE: A bea foarte mult; A o ţine la beţie; v. A bea să-i trosnească fălcile. A BEA SĂ-ŞI OMOARE TIMPUL: A bea sa să-i treacă timpul mai repede; v. şi A bea ca să-şi omoare vremea. A BEA SĂ-ŞI OMOARE VREMEA: A bea să-i treacă timpul mai repede; v. A bea ca să-şi om oare timpul. A BEA SÂNGELE CUIVA: A se folosi de munca cuiva; A exploata pe cineva. A BEA ŞI PIELEA DE PE EL: A vinde totul; A bea totul; A cheltui totul; v. şi A bea pielea. A BEA TOT AMARUL: A : merge până la capătul necazului; A suporta tot necazul. A BEA TUTUN (pop.): A fuma; v. şi A trage tutun. -M/:.'. A BEA ŢEAPĂN: A bea mult; v. şi A bea vârtos. A BEA UN PĂHĂREL (fam.): A obişnui să bea băuturi alcoolice; v. A bea câte un păhărel. A BEA UN PĂHĂREL MAI MULT: A bea până se îmbată; v. A bea până dă în bot. A BEA UN ŢOI: A bea puţin; A gusta o bătură. A BEA VÂRTOS: A bea mult; v. A bea mult.. A BEA VIN DE UNDE CÂNTĂ BROASCĂ: A bea apă. A BEA ZDRAVĂN: A bea mult. A BEA ZEAMA CLOPOTULUI:A muri; A deceda. A BELI BELINGHERUL (ărg:): A da, de bucluc; A o încurca, A BELI DINŢII: A râde; A râde cu gura mare, A BELI FOALE (PE CINEVA) (înv.): A jupui pe cineva.:; A BELI OCHII: A se holba; A zgâi ochii; v. şi A boldi ochii. A BELI OCHII PE CINEVA: A privi pe cineva mirat; A rămâne uimit; A rămâne cu ochii căscaţi. A BELI PIELEA DE PE CINEVA:A pedepsi pe cineva; A-l pune la punct. A BELI ŢAPUL: A; face ordine; A pune la punct. ABIA, ABIA: Cu mare greutate; Foarte greu. ABIA ACUM CÂTEVA CLIPE: Nu de mult; v. şi Abia acum câtva timp. ABIA ACUM CÂTVA TIMP: Ne de mult; v. Abia acum câteva clipe. ABIA A REUŞIT SĂ...: Cu greu a reuşit să...; A reuşit cu mare greutate să.... ABIA DĂ: Dă foarte puţin. ABIA DĂ, AZI ŞI MÂINE: Dă greu şi foarte rar. ABIA DĂ CÂTE CEVA DIN MÂNĂ: E foarte zgârcit. ABIA IEŞIT DIN FAŞĂ: A fi tânăr; A fi neexperimentat; v. Abia ieşit din pelinci. ABIA IEŞIT DIN PELINCI: A fi tânăr; A fi neexperimentat. . ABIA ÎMI VĂD CAPUL DE TREABĂ: A avea multă treabă; A fi ocupat. ABIA MAI STAU ÎN PICIOARE: A fi obosit; A fi epuizat. ABIA NĂZĂREŞTE ÎN FAŢA OCHILOR: Abia vede câte ceva. ■ A BIFA UN NUME: A însemna; A-şi nota pe cineva. ; A BINECUVÂNTA PE CINEVA: A aproba; A fi de acord. A BIRUI DUŞMANUL: Aînvinge; A birui. A BIRUI GREUL: A învinge necazurile; A reuşi; v. şi A birui greutăţile. A BIRUI GREUTĂŢILE: A învinge necazurile; A reuşi; v. A învinge greul. A BLESTEMA CUM ÎI VINE LA GURĂ: A blestema necontrolat, cu brutalitate, cu violenţă; v. şi A certe cum îi vine la gură; A ocărî cum îi vine la gură; A spurca cum îi vine la gură; A vorbi cum îi vine la gură; A BLESTEMA ZIUA CÂND...: A fi nefericit din cauza...; A avea mari necazuri din ziua când... A BLOCA CIRCULAŢIA: A opri circulaţia; A opri înaintarea; v. A bloca drumul; A bloca linia. A BLOCA DRUMUL: A opri circulaţie; A opri înaintarea; v. A bloca circulaţia. :■ A BLOCA LINIA: A opri circulaţia; A opri înaintarea; v. A bloca drumul. A BLOCA UN ORAŞ: A opri circulaţia; A opri activitatea într-un oraş. A BLODOGORI VERZI ŞI USCATE: A vorbi vrute şi nevrute; A spune de toate. A BOLBOROSI TURCEŞTE: A vorbi neclar; A i se împletici limba în gură; v. şi A grăi turceşte; A vorbi turceşte. A BOLBOŞA OCHII: A se holba. A BOLDI OCHII: A se holba; A zgâi ochii; v. A beli ochii. A BOLI PE PICIOARE: A nu sta la pat. A BOMBARDA PE CINEVA CU COMPLIMENTE: A lăuda pe cineva; A" - A BOMBARDA PE CINEVA CU SCRISORI: A scrie cuiva foarte des; A trimite multe scrisori pe adresa cuiva. A BOTEZA LAPTELE (fam.): A adăuga apă în lapte; A falsifica laptele; v. şi A boteza rachiul; A boteza vinul. A BOTEZA RACHIUL (/îwj.J: A adăuga apă în rachiu; A falsifica rachiul; v. A boteza laptele. A BOTEZA VINUL(7fl/»J: A adăuga apă în vin; A falsifica vinul; v. A boteza laptele. A BRAVA PE CINEVA: A se baza pe cineva. A BRODIT-O!: A făcut o gafa; v. şi A brodit-o bine. A BRODIT-O BINE! A făcut o gafă; v. A brodit-o. ABSOLUT EXACT: Exact fără nicioîndoială. 11 A CĂDEA CUM E MAI RĂU ABSOLUT NIMIC: Nicio picătură; Niciun pic. ABSOLUT SIGUR: Fără nicio îndoială. A BUCHISI PE CINEVA PE ÎNFUNDATE: A bate pe cineva cu pumni pe ascuns. · A BUFNI ÎN PLANS:A izbucni în plâns; v. şi A buşii plânsul din el. A BUFNI ÎN RĂS: A izbucni în râs. : A BUFNI Şl· A TRĂSNI: A:ţipa şi \a urla; A face ordine; A cere ascultare. A BUNĂ SEAMĂ (reg.): In mod special; Anume. A BURA CA PRIN SITĂ: A ploua mărunt şi continuu; v. şi A cerne ca prin sită; A ploua ca prin sită. A BURDUŞI PE CINEVA: A snopi în bătaie pe cineva. A BUŞTI PLÂNSUL DIN EL: A izbucni în plâns; v. A bufni în plâns. ABUZ DE ÎNCREDERE: A minţi; A înşela pe cineva. ac A CALCULA CU OCHII: A aprecia cu privirea; A aprecia aproximativ; v. A aprecia cu ochii. A CALCULA DIN OCHI: A aprecia cu privirea; A aprecia aproximativ; v. A aprecia cu ochii. A CALMA NERVII: A potoli; A linişti. - A CALMA SPIRITELE: A potoli; A linişti; A face linişte; A face pace. , A CANDIDA LA UN EXAMEN: A depune un examen; A fi examinat; A arăta ce ştie. A CANDIDA LA UN POST: A dori un post; A arăta ce ştie; A fi verificat. A CAPITULA CU CONDIŢII: A se retrage, a renunţa în anumite condiţii. A CAPITULA FĂRĂ CONDIŢII: A se retrage, a renunţa iară nicio condiţie. A CAPTA SIMPATIA CUIVA: A atrage pe cineva de partea sa; A deveni cuiva simpatic, j; ACAS‘ CU TINE!: Du-te acasă! i A CĂDEA BALTĂ: A se epuiza; A se istovi; A nu mai putea. A CĂDEA BÂLDÂBÂC ÎN APĂ: A se rostogoli în apă: A intra în apă. A CĂDEA BELEA CUIVA: A fi o povară pentru cineva: v. şi A cădea belea pe calul cuiva. A CĂDEA BELEA PE CAPUL CUIVA: A fi o povară pentru cineva; \.A cădea belea cuiva. A CĂDEA BINE: A se nimerij A se potrivi. A CĂDEA BOLNAV: A se îmbolnăvi; v. şi A cădea la pat; A cădea la zăcare; A cădea la zăcere. A CĂDEA BOLNAV LA PAT: A se îmbolnăvi; A boli la pat; v. şi A cădea bolnav. A CĂDEA BOLNAV LA ZĂCERE: A se îmbolnăvi; A boli la pat; v. A cădea bolnav. A CĂDEA CA DIN CER: A cădea de la înălţime; A cădea într-o prăpastie; v. şi A cădea ca din pod. A CĂDEA CA DIN POD: A cădea de la înălţime; A cădea într-o prăpastie; v. A cădea ca din cer. A CĂDEA CA GRINDINA: A cădea mare; A distruge în cădere. A CĂDEA CA MORT: A fi foarte obosit; A adormi imediat; v. şi A cădea ca mort de oboseală. A CĂDEA GA MORT DE BEAT: A fi foarte beat. A CĂDEA CA MORT DE OBOSEALĂ: A fi foarte obosit; A adormi imediat; v. A cădea ca mort. A CĂDEA CA MUSCA-N; LAPTE: A Fi inoportun; v. şi A pica ca musca~n lapte. A CĂDEA CA PISICA ÎN PICIOARE: A reuşi să scape cu bine când primeşte o lovitură; v. şi A cădea tot ca pisica în picioare. A CĂDEA CA PISICA ÎN PUŢ: A da de necazuri; Ase înfunda. A CĂDEA CA TRĂSNETUL: A veni cu totul neaşteptat; v. şi A cădea ca un trăsnet. A CĂDEA CA UN BUŞTEAN: A cădea la pământ; A nu mai rezista; A fi epuizat. A CĂDEA CA UN EROU: A-şi da viaţa pentru patrie; A peri în lupta pentru dreptate. ■ 3 ^ A CĂDEA CA UN TRĂSNET: A veni cu totul neaşteptat; v. A cădea ca trăsnetul. A CĂDEA CĂŞ: A nu veni bine; A cădea oblic. A CĂDEA CÂT ESTE DE LUNG: A cădea la pământ; A nu mai putea rezista; A nu-i mai ţine picioarele.- ■K;v.:n A CĂDEA CERUL I‘E CINEVA (fam.): A se înfuria; A primi o veste neplăcută; A fi uluit; A fi foarte ruşinat; v. şi A pica cerul pe cineva; A se dărâma cerul pe cineva. A CĂDEA CLOCAN PE CAPUL CUIVA (fam.): A nu mai scăpa de stăruinţele cuiva. A CĂDEA CLOŞCĂ: (Despre păsări) A începe să clocească; A fi bună de clocit; v. şi A cădea cloţă; A cădea cloţă pe ouă. A CĂDEA CLOŢĂ (pop.): A începe să clocească; A fi bună de clocit; v. A cădea cloşcă. A CĂDEA CLOŢĂ PE OUĂ A începe să clocească; A fi bună de clocit; v. A cădea cloşca. A CĂDEA CU CAPUL ÎN JOS: A-şi sparge capul; A da de necazuri; A se prăbuşi în cap. A ■ CĂDEA CU BRIO: (Despre spectacole) A nu avea succes de public; (Despre candidaţi) A pierde un concurs; A pierde un examen; v. şi A cădea cu succes; A pica cu brio; A pica cu succes. A CĂDEA CU HÂRZOBUL DIN CER: A pica, a veni pe neaşteptate. A CĂDEA CU INIMA (înv.): A dispera. A CĂDEA CUIVA DRAG: A fi iubit de cineva; A fi îndrăgit de cineva, A CĂDEA CUIVA ÎN VATRĂ: A intra în casa cuiva; A da buzna la cineva. A CĂDEA CUIVA SCUMP: A i se părea scump; A fi scump pentru cineva, A CĂDEA CUM E MAI RĂU: A veni la un moment cu totul nepotrivit. A CĂDEA CU NASU-N TERCI 78 A CĂDEA CU NASU-N TERCI: A-şi pierde bună reputaţie, cinstea, omenia; v. şi A lua în nas; A lua în nas ruşinea; A-şi turti nasul. A CĂDEA CU OCHII PE EL: A se uita numai la el; A-i plăcea. A CĂDEA CU OCHII PE FOC: A suferi o grea lovitură de viaţă. A CĂDEA CU SUCCES: (despre spectacole) A nu avea succes de public; (despre candidaţi) A pierde un concurs; A pierde un examen; v. A cădea cu brio. A CĂDEA CU TRONC: A îndrăgi pe cineva; A-i cădea Ia inimă. A CĂDEA CU VORBA: A se amesteca, a se băga în vorbă.  ■: CĂDEA DE ; ACORD i (CU CINEVA):;; A ajunge la aceeaşi părere cu cineva; A se învoi; A se înţelege; v. şi A fi de acord (cu cineva). A CĂDEA DE-A PLUTA: A cădea lat la pământ. A CĂDEA DE BEAT: A fi foarte beat; v. şi A pica de beat. A CĂDEA DE FALIT: A fi desconsiderat; A nu fi apreciat. A CĂDEA DE FAZAN: A fi înşelat, păcălit; v, şi A cădea de fraier. A CĂDEA DE FRAIER: A fi înşelat, păcălit; v. A cădea de fazan. A CĂDEA DE GÂTUL CUIVA: A deveni o povară pentru cineva; A fi întreţinut de cineva. ■: ■■ ■■; A CĂDEA DE LA LEGE (înv.): A se lepăda de legea străbună; v. şi A se lepăda de legea strămoşească. VI A CĂDEA DE LA LEGEA STRĂMOŞEASCĂ (înv.): A se lepăda de legea străbună; v. A se lepăda de lege A CĂDEA DE OBOSEALĂ: A fi foarte obosit; v. şi A pica de oboseală; A pica de somn. A CĂDEA DE PĂRERE: A crede; A considera. A CĂDEA DE PE CAL: A avea un ghinion. A CĂDEA DE PE PICIOARE: A-şi pierde echilibrul; A leşina; A fi foarte obosit; A fi foarte slăbi t:; v. şi A cădea din picioare; A cădea din picioare de oboseală; A nu-l mai putea ţine picioarele; A nu-l mai ţine picioarele; A nu se mai putea ţine în picioare; A nu se mai putea ţine pe picioare; A nu se putea ţine în picioare; A nu se putea ţine pe picioare; A nu-l ţine picioarele; A pica de pe picioare; A pica din picioare. A CĂDEA DE PROST: A fi considerat prost. A CĂDEA DE RUŞINE: A avea motive să se ruşineze. A CĂDEA; DE SOMN: A fi foarte obosit; v. A Cădea de oboseală. A CĂDEA DE SUS: A pierde o poziţie socială înaltă; A fi retrogradat. A CĂDEA DIN CĂLDARE ÎN FOC: A da de necazuri; A nu mai fi protejat. A CĂDEA DIN CER: A veni pe neaşteptate; v. A cădea din pod. A CĂDEA DIN LAC ÎN PUŢ: A scăpa de un necaz şi a da de altul şi mai mare; v. şi A căuta pe dracul şi a găsi pe tată-său; A sări din lac în puţ; A scăpa de dracul şi a da peste tatăl-său. A CĂDEA DIN MÂNĂ: A face semn cu mâna. A CĂDEA DIN PICIOARE: A-şi pierde echilibrul; A leşina; A fi foarte obosit; A fi foarte slăbit; v. A cădea de pe picioare. A CĂDEA DIN PICIOARE DE OBOSEALĂ: A fi foarte obosit; A fi foarte slăbit; v. A cădea de pe picioare. A CĂDEA DIN PICIOARE DE SOMN: A-i fi SOmn. A CĂDEA DIN PICIOARE MORT: A fi foarte obosit; A nu mai rezista. âhu A CĂDEA DIN POD: A veni pe neaşteptate; v. A cădea din cer. A CĂDEA DINTR-O EXTREMĂ ÎN ALTA: A oscila între extreme. A CĂDEA DUS ÎN GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. şi A cădea dus pe gând; A cădea dus pe gânduri; A cădea dus pe cugete; A cădea în gânduri; A cădea pe cugete; A cădea pe gând; A cădea pe gânduri; A fi dus în gânduri; A fi dus pe cugete; A fi dus pe gând; A fi dus pe gânduri; A fi în gânduri; A fi pe cugete; A fi pe gând; A fi pe gânduri; A rămâne dus în gânduri; A rămâne în gânduri; A rămâne dus pe cuget; A rămâne pe gând; A rămâne pe gânduri; A se pune dus în gânduri; A se pune în gânduri; A se pune pe gând; A se pune pe gânduri; A sta dus în gânduri; A sta dus pe cugete; A sta dus pe gânduri; A sta pe gânduri; A şedea dus în gânduri; A şedea dus pe cugete; A şedea dus pe gând; A şedea dus pe gânduri; A şedea pe gând; A şedea pe gânduri. A CĂDEA DUS PE CUGETE: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A CĂDEA DUS PEGÂND: A cugeta; A se gândi; A refiecta; v. A cădea dus în gânduri. A CĂDEA DUS PE GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A CĂDEA FLEAŞCĂ LA PĂMÂNT: A cădea obosit la pământ. A CĂDEA FOCUL PE CINEVA: A-l lovi nefericirea pe cineva. A CĂDEA GRĂGUŞ LA CĂUŞ: A se manifesta prosteşte; A nu mai avea nici un succes. A CĂDEA GRĂMADĂ: A cădea fară simţire; A cădea lat. A CĂDEA GREA: A rămâne însărcinată. A CĂDEA GREU LA STOMAC: A-i face rău Ia stomac; A-i provoca indigestie. A CĂDEA IN APATIE: A nu-l mai suporta; A nu-i mai plăcea. A CĂDEA ÎN BELEA:A avea un necaz mare. A CĂDEA ÎN BOT: A da de necazuri; A avea neplăceri. A CĂDEA ÎN BRAŢELE CUIVA: A se îmbrăţişa cu cineva; A deveni protejatul cuiva. A CĂDEA lN BRÂNCI: A cădea la pământ; A îngenunchea; v. şi A cădea pe brânci. 79 A CĂDEA ÎN PANDALII A CĂDEA ÎN CAP (fam.): A se prosti; A fi prost; v. şi A fi căzut în cap. A CĂDEA ÎN CAPCANĂ: A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; v. şi A cădea în cursă; A cădea în laţ; A cădea în laţe; A se arunca în capcană; A se arunca în cursă; A se arunca în laţ; A se arunca în laţe; A se prinde în capcană; A se prinde în clapcăi; A se prinde în cursă; A se prinde în laţ; A se prinde în laţe (înv.). A CĂDEA ÎN CAPUL CUIVA: A lovi necazul, nenorocirea pe cineva; v. şi A cădea pe capul cuiva; A pica în capul cuiva; A pica pe capul cuiva; A se întoarce în capul cuiva; A se întoarce pe capul cuiva; A se sparge în capul cuiva; A se sparge pe capul cuiva. A CĂDEA ÎN CĂRNĂLEGE: A, cădeaîn perioada de dulce când se poate mânca orice inclusiv carnea. A CĂDEA ÎN CLAPCĂ (reg.):A fi prins; A fi înşelat; v. şi A da în clapcă. A CĂDEA ÎN COMPETENŢA CUIVA: A fi competent; A deveni obligatoriu pentru cineva. A CĂDEA ÎN COPILĂRIE: A da în mintea copiilor; A se prosti. A CĂDEA ÎN CURSĂ: A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; v. Ă cădea în capcană. A CĂDEA ÎN DARUL BEŢIEI: A deveni alcoolic; v. şi A cădea în patima beţiei; A da în darul beţiei; A da în patima beţiei. A CĂDEA ÎN DÂRDORA ÎNSURĂTORII: A se hotărî să se căsătorească. A CĂDEA ÎN DEMENŢĂ: A se prosti; A se tâmpi. A CĂDEA ÎN DESUETUDINE: A nu mai fi de actualitate; A se perima. A CĂDEA ÎN DIZGRAŢIE: A pierde protecţia unei persoane influente. A CĂDEA ÎN DOAGA COPIILOR: A fi lipsit de judecată; A fi sclerozat; v. şi A ajunge în doaga copiilor; A ajunge în doaga copilăriei. A CĂDEA ÎN DOAGA COPILĂRIEI: A fi lipsit de judecată; A fi sclerozat; v. A ajunge în doaga copiilor. A CĂDEA ÎN DOAGA CUIVA: A cădea pe capul cuiva. A CĂDEA ÎN DRAGOSTEA CUIVA (Înv.): A se îndrăgosti de cineva. A CĂDEA ÎN EROARE: A greşi; A comite o greşeală. A CĂDEA ÎN EXTAZ: A fi încântat; A fi entuziasmat. A CĂDEA ÎN FUND: A rămâne uluit; A fi surprins neplăcut. A CĂDEA ÎN GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A CĂDEA ÎN GÂT: A da de un necaz mare. A CĂDEA ÎN GENUNCHI ‘ (ÎNAINTEA CUIVA): A îngenunchea în faţa cuiva; A ruga stăruitor pe cineva; v. şi A da în genunchi (înaintea cuiva); A se pune în genunchi. A CĂDEA ÎN GHEARA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA ÎN GHEARELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva A CĂDEA ÎN GOL: A nu ave niciun sprijin; A fi de capul său; A se prăbuşi. A CĂDEA ÎN GREŞEALĂ: A greşi; v. şi A cădea la greşeală. A CĂDEA ÎN GURA CUIVA: A fi calomniat; A fi bârfit; A fi certat. Ă CĂDEA ÎN GURA LUPULUI: A da de naiba; A avea necazuri cu cineva. A CĂDEA ÎN HULĂ: A huli. A CĂDEA ÎN ISPITĂ: Ă se lăsa ispitit. A CĂDEA ÎN LABĂ CUIVA: A ajunge ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. ' Ă CĂDEA ÎN LABELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. /I ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA ÎN LEŞIN: A leşina. A CĂDEA ÎN LAŢ: A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; v. A cădea în capcană. A CĂDEA ÎN LAŢE (înv.): A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; v. A cădea în capcană. .·. A CĂDEA ÎN LUPTĂ: A-şi pierde viaţa într-un război; v. şi A cădeajje câmpul de bătălie. A CĂDEA ÎN MÂINI BUNE: A ajunge bine; A avea noroc. : A CĂDEA ÎN MÂINILE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA ÎN MÂNA CUIVA: A ajunge ia cheremul cuiva; Ă ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA ÎN MELANCOLIE: A deveni dezinteresat; A nu-1 mai interesa nimic; A nu ave niciun chef de ceva. Ă CĂDEA ÎN WH^IŢEA COPILOR: A fi lipsit de judecată; A fi sclerozat; v. şi A ajunge în doaga copiilor. A CĂDEA lN MIZERIE:: A o duce rău; A decădea; A nu mai avea din ce trăi. Ă CĂDEA ÎN MREJELE CUIVA: a deveni supus cuiva; A face ce vrea altul. A CĂDEA ÎN NAS: A da de necazuri; A avea probleme. A CĂDEA ÎN NECREDINŢĂ: ; A : deveni necredincios. A CĂDEA ÎN NESIMŢIRE: A nu mai fi conştient; A nu se mai controla; A face totul anapoda. A CĂDEA ÎN OCHII CUIVA: A fi apreciat; A fi iubit de cineva; A fi urmărit, a fi supravegheat de cineva. A CĂDEA ÎN PALMA CUIVA: Ă-şi pierde libertatea; A deveni supus intereselor cuiva. A CĂDEA ÎN PANDALII: A se enerva; A nu se putea controla. A CĂDEA ÎN PATARAMA 80 A CĂDEA ÎN PATARAMA: A o păţi asemenea altcuiva; v. A da în patarama cuiva. A CĂDEA ÎN PATĂRĂMA CUIVA: A o păţi asemenea altcuiva; v. şi A da în patarama. A CĂDEA ÎN PATIMA BEŢIEI: A deveni alcoolic; v. A cădea în darul beţiei. A CĂDEA ÎN PATIMĂ FEMEILOR: A umbla după aventuri amoroase. A CĂDEA ÎN PĂCAT:  comite o faptă condamnabilă; A greşi; A comite o crimă; v. şi A da în păcat; A intra în păcat. A CĂDEA ÎN PICIOARE: A ieşi bine dintr-o situaţie dificilă; A se descurca. A CĂDEA ÎN PICIOARE CA PISICA: A avea noroc; A nu fi ghinionist. A CĂDEA ÎN PLASĂ: A se păcăli; A face o greşeală; A-şi pierde libertatea. A CĂDEA ÎN PRADĂ (CUIVA SAU A CEVA): A 11 sau a rămâne dominat de cineva sau ceva; A fi sau a rămâne la bunul plac al cuiva sau a ceva; v. şi A cădea pradă (cuiva sau a ceva); A fi în prada (cuiva sau a ceva); /I fi pradă (cuiva sau a ceva); A rămâne în prada (cuiva sau a ceva); A rămâne pradă (cuiva Sau a ceva); A se da în prada (cuiva sau a ceva); A se da pradă (cuiva sau a ceva); A se lăsa în prada (cuiva sau a ceva); A se lăsa pradă (cuiva şaua ceva). A CĂDEA ÎN PREPUS (înv.): A fi bănuitor, suspicios. A CĂDEA ÎN PRIMEJDIA VIEŢII: A se expune pericolului; A-şi risca viaţa: v. şi A cădea în primejdie; A cădea în primejdii; A căulca la primejdie; A-i fi capul în joc; A-iji viaţa în joc; A se băga în primejdia vieţii; A se băga în primejdie; A se băga în primejdii; A se băga la primejdie; A se băga la primejdii;  se pune în primejdia vieţii; A se pune în primejdie; A se pune în primejdii; A se pune la primejdie; A se pune la primejdii; A-şi pune capul în joc; A-şi pune capul în pericol; A-şi pune capul în primejdie; A-şi pune capul în primejdii;A-şi pune pielea în joc; A-şi pune situaţia în joc.; A-şi pune viaţa în joc; A-şi pune viaţa în primejdie; A-şi pune viaţa la bătaie; A-şi pune viaţa la mijloc. A CĂDEA ÎN PROPRIA SA CURSĂ: A intra din prostie sau din greşeală Intr-o cursă întinsă de el; A-şi face singur râu. A CĂDEA ÎN PRIMEJDIE: Ase expune pericolului; A-şi risca viaţa; v.  cădea în primejdia vieţii. A CĂDEA ÎN PRIMEJDII: A se expune pericolului; A-şi risca viaţa; v. A cădea în primejdia vieţii. A CĂDEA ÎN PRUNCIE: A da în mintea copiilor; A se prosti. A CĂDEA ÎN RĂSPUNDERE (înv.): A fi răspunzător. A CĂDEA ÎN RIDICOL: A se compromite; A deveni ridicol. A CĂDEA ÎN RUINĂ: A se ruina; A se distruge; A decădea. A CĂDEA ÎN SARCINA CUIVA: A răspunde; A fi obligaţia lui; v. şi A cădea în seama cuiva. A CĂDEA ÎN SEAMĂ. CUIVA:  răspunde; A fi obligaţia lui; v. A cădea în sarcina cuiva. A CĂDEA ÎN SPINAREA CUIVA: A fi, a deveni o povară pentru cineva. A CĂDEA ÎN TĂRBACĂ: A da de belea; A o păţi; A se păcăli. A CĂDEA ÎN TRANSĂ: A nu mai fi conştient; A se pierde; A deveni inconştient. A CĂDEA ÎNTR-0 AMBUSCADĂ: A fi păcălit; A fi indus în eroare. " A CĂDEA ÎNTR-0 DUMINICĂ: A se petrece duminica. A CĂDEA ÎNTR-UN SOMN ADÂNC: A dormi profund. 1 A CĂDEA ÎN UITARE: A fi uitat. Ă CĂDEA ÎN UNDIŢĂ: A lua plasă; A fi păcălit. A CĂDEA ÎN VINĂ:  greşi; A păcătui. / A CĂDEA ÎN VOIA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA ÎN ZĂCARE: A cădea la pat; A zace la pat; v. şi A cădea în zăcere. A CĂDEA ÎN ZĂCERE:' A cădea la pat; A zace la pat; v. A cădea în zăcare. A CĂDEA ÎN ZI BUNĂ: A cădea în zi potrivită. A CĂDEA JERTFĂ: A fi sacrificat; A .muri. A CĂDEA JOS: A da de pământ; A se întinde pe pământ; A decădea; A sărăci. : V A CĂDEA JOS FĂRĂ CUNOŞTINŢĂ: A nu-şi da seama; A nu şti ce se petrece cu el; A decădea; Ă se ruina iară să-ţi dea seama. A CĂDEA LA ANANGHIE: A de necazuri; A avea neplăceri. ; A CĂDEA LA AŞTERNUT: A fi iubită de cineva."? A CĂDEA LA BĂNUIALĂ: A bănui. A CĂDEA LA BEŢIE: A deveni beţivan; A bea mult. ’ A CĂDEA LA BOALĂ: A se îmbolnăvi. ; A CĂDEA LA DARURI: A mitui; A da foloase necuvenite. A CĂDEA LA EXAMEN: A nu trece un examen; A nu lua hotă de trecere. A CĂDEA LA FUND: A decădea profund; A decădea total; A nu mai avea nimic; A deveni un om de nimic. A CĂDEA LA GÂNDURI: A începe să se frământe din cauza unei situaţii. Ă CĂDEA LA GENUNCHI (ÎNAINTEA CUIVA): A îngenunchea în faţa cuiva; A ruga stăruitor pe cineva; v. A cădea în genunchi (înaintea cuiva). A CĂDEA LA GHEARA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA LA GHEARELE CUIVA: A ajunge Ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. 81 A CĂDEA PE BURTĂ A CĂDEA LA GREŞEALĂ: A greşi; v. şi A cădea la greşeală. A CĂDEA LA ÎNDOIALĂ: A se îndoi; A nu mai fi sigur. A CĂDEA LA ÎNPĂCĂCIUNE: A se împăca. A CĂDEA LA ÎNVOIALĂ: A ajunge Ia o înţelegere; A se învoi; v, şi A pica la învoială. A CĂDEA LA LABA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA LA LABELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA LA LEGEA...: A se converti.... A CĂDEA LA MAS: A petrece noaptea; A rămâne peste noapte; v. şi A rămâne cu masul ( înv.); A se aşeza de mas; A se aşeza pe mas. A CĂDEA LA MÂINILE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA LA MÂNA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge m posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA LA PACE (GU CINEVA): A face pace; A se împăca cu cineva; A se învoi; A cădea la înţelegere cu cineva; v. şi A veni la pace (cu cineva). A CĂDEA LA PAT: A se îmbolnăvi; v. A cădea bolnav. A CĂDEA LA PATIMĂ: A deveni pătimaş; A dori ceva foarte mult. A CĂDEA LA PĂMÂNT (ÎN FAŢA CUIVA); A se umili în faţa cuiva. A CĂDEA LA PICIOARELE CUIVA: A se umili înaintea cuiva; A implora iertare; v. şi A săruta picioarele cuiva; A se arunca Ia picioarele cuiva. A CĂDEA LA PIEPTUL CUIVA: A se plânge cuiva; A se jeli. A CĂDEA LA POALA CUIVA: A se închina, a cădea; A veni înaintea cuiva; A fi la cheremul cuiva; v. şi A cădea la poalele cuiva; A se închina la poala cuiva; A se închina la poalele cuiva; A veni la poala cuiva; A veni la poalele cuiva, A CADEA LA POALELE CUIVA: A se închina, a cădea; A veni înaintea cuiva; A fi la cheremul cuiva; v. A cădea la poala cuiva. A CĂDEA LA PRIMEJDIE: A se expune pericolului; A-şi risca viafa; v. A cădea în primejdia vieţii. A CĂDEA LA REBUT: A considera un produs drept rebut; v. şi A da la rebut. A CĂDEA LA SFADĂ (CU CINEVA): A se certa cu cineva. A CĂDEA LA SORŢI: A ieşi la sorţi; A fi tras la sorţi; v. şi A cădea la zar. A CĂDEA LA STRÂMTOARE: A da de necazuri; A da de neplăceri. A CĂDEA LAT: A se lungi la pământ; A se ruina; A decădea; v. şi A cădea lungit, A CĂDEA LA VALE: A se duce în jos; A decădea; A se ruina. A CĂDEA LA VOIA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA LA ZAR: A ieşi la sorţi; A fi tras la sorţi; v. A cădea la sorţi. A CĂDEA LA ZĂCARE: A se îmbolnăvi; v. A cădea bolnav. A CĂDEA LA ZĂCERE: A se îmbolnăvi; v. A cădea bolnav. A CĂDEA LĂCOMIE: A fi lacom; A agonisi numai pentru el. A CĂDEA LENEA PE EL: A nu mai avea chef de muncă. A CĂDEA LEŞINAT: A leşina; A nu mai şti de el; A deveni inconştient. A CĂDEA LUNGIT: A se lungi la pământ; A se ruina; A decădea; v. A cădea lat. A CĂDEA MASCA CUIVA: A apărea în adevărata lumină; A se demasca v. şi A-i cădea cuiva masca; A-i cădea masca cuiva; A i se lua masca cuiva; A lua masca cuiva; A ridica masca cuiva; A rupe masca cuiva; A smulge masca cuiva; A-şi arunca masca; A-şi lepăda masca; A-şi scoate masca. A CĂDEA MESA (fam.): A intra într-o încurcătură, intr-o belea; v. A băga mesa. A CĂDEA MORT: A muri subit; v. şi A rămâne mort. A CĂDEA MOTOTOL; A deveni bleg; A^se blegi; A se prosti. A CĂDEA NĂPASTA (CUIVA): A provoca necazuri, neplăceri cuiva; A nedreptăţi, apersecutape cineva; v. şi A cădea năpaste; A pica năpaste (cuiva). A CĂDEA NĂPASTE (CUIVA); A provoca necazuri, neplăceri cuiva; A nedreptăţi, a persecuta pe cineva; v. A cădea năpasta. A CĂDEA NENOROCIREA PE CAPUL CUIVA: A avea un mare necaz, o mare durere. A CĂDEA NOROCUL PE EL: A da de noroc; A avea o mare bucurie, o mare realizare, un mare succes; v. şi A cădea norocul peste el. A CĂDEA NOROCUL PESTE EL: A da de noroc; A avea o mare bucurie, o mare realizare, un mare succes; v. A cădea norocul pe el A CĂDEA O BELEA PE CAPUL CUIVA: A avea necazuri; A avea neplăceri. A CĂDEA O MILĂ DE PLOAIE: A ploua după o perioadă lungă de secetă. A CĂDEA O RUMEJIN DE PLOAIE (pop.): A cădea o ploaie slabă. A CĂDEA PACOSTEA PE CINEVA: A avea un mare ghinion, un mare necaz, un mare insucces. A CĂDEA PE BEC (fam.): A rămâne fără bani; A fi lefter; (despre femei) A rămâne însărcinată; v. şi A fi pe bec; A rămâne pe bec. A CĂDEA PE BRAZDĂ: A cădea de oboseală; A fi istovit. A CĂDEA PE BRÂNCI: A cădea la pământ; A îngenunchea; v.A cădea în brânci. A CĂDEA PE BURTĂ: A cădea la pământ; A da cu nasul de pământ. A CĂDEA PE CAPUL CUIVA 82 A CĂDEA PE CAPUL CUIVA1: A deranja, a incomoda pe cineva. A CĂDEA PE CAPUL CUIVA2; A lovi necazul, nenorocirea pe cineva; v. A cădea pe capul cuiva, A CĂDEA PE CÂMPUL DE BĂTAIE: A-şi pierde viaţa înlr-un război; v. A cădea în luptă. A CĂDEA PE CERBICEA CUIVA (înv.): A lua de după gât; A îmbrăţişa pe cineva; v. şi A cădea spre cerbicea cuiva. A CĂDEA PE CINEVA PONOSUL: A deveni mândru; A deveni orgolios. A CĂDEA PE CUGETE: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v.A cădea dus în gânduri. A CĂDEA PE GÂND: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A CĂDEA PE GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A CĂDEA PE GHEARA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA PE GHEARELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva, A CĂDEA PE JOS: A se scutura; A fi prea copt. A CĂDEA PE LABA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, in stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA PE LABELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA PE MÂINI BUNE: A avea noroc; A fi fericit. ■ A CĂDEA PE MÂINILE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA PE MÂINI RELE: A da de necaz; A nu fi fericit. : A CĂDEA PE MÂNA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A CĂDEA PE MÂNA DREAPTĂ: A fi situat în dreapta. A CĂDEA PE MOALE: A; nu avea mult de suferit. A CĂDEA PE O PANTĂ: A se da la vale; A decădea. A CĂDEA PE OVĂ: (Despre găină) A deveni cloşcă; A începe să clocească. A CĂDEA PE PANTA,..: A se lăsa antrenat de...; A se îndrepta spre...: v. A aluneca pe panta,,,, CĂDEA PE PANTA BEŢIEI: A ajunge în stadiul de beţiv ordinar. A CĂDEA PE SPATE: A se răsturna; A se duce pe spate. A CĂDEA PE PIEPTUL CUIVA: Ase plânge cuiva; A se jeli. A CĂDEA PE TARE: A avea mult de suferit. A CĂDEA PE TÂNJALĂ: A se lenevi. A CĂDEA PE TEREN BUN: A avea noroc; A nimeri bine. A CĂDEA PE VATRĂ: A lenevi; A trândăvi; A nu face nimic. A CĂDEA PE VOIA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva, A CĂDEA PIATRĂ: A da grindină. A CĂDEA PLEAŞCĂ: A primi pe neaşteptate; A veni ca o surpriză. A CĂDEA POLOG (regj: A cădea grămadă; v. şi A sta polog; A zăcea polog. A CĂDEA POVARĂ PE CAPUL CUIVA: A veni în întreţinerea cuiva; A fi întreţinut de cineva. A CĂDEA PRADĂ (CUIVA SAU A CEVA): A fi sau a rămâne dominat de cineva sau ceva; A fi şau a rămâne la bunul plac al cuiva sau a ceva; v.A cădea în prada (cuiva sau d ceva). A CĂDEA PRIZONIER: A cădea în mâna duşmanului; A ajunge Ia cheremul cuiva. A CĂDEA RĂPUS: A fi ucis. A CĂDEA RĂU:: A ajunge rău; A ajunge într-o situaţie neplăcută. A CĂDEA SEARA: A se însera; v. şi A se aşterne seara; A se face seară; A se lăsa seara; A se pogorî seara, A CĂDEA SPRE CERBICEA CUIVA (înv,): A lua de după gât; A îmbrăţişa pe cineva; v. A cădea pe cerbicea cuiva. A CĂDEA SUB CERTARE (înv.): A fi pedepsit. A CĂDEA SUB HÂRZOBUL DIN CER: A veni, a pica pe neaşteptatei A se realiza de la sine. A CĂDEA SUB INFLUENŢA CUIVA: A fi influenţat de cineva; A accepta îndrumarea cuiva; v. şi A cădea sub mâna cuiva, A CĂDEA SUB MÂNA CUIVA: A fi influenţat de cineva; A accepta îndrumarea cuiva; v. A cădea sub influenţa cuiva. A CĂDEA SUB PREVEDERILE LEGII: A fi pus la punct; A fi judecat; A fi con damnat. A CĂDEA SUB VINOVĂŢIE DE MOARTE (înv.): A fi acuzat de omor. A CĂDEA TIFLĂ PESTE CINEVA: A da norocul peste cineva; A avea noroc orb; v. şi A da tifla peste cineva. A CĂDEA TOT CA PISICA ÎN PICIOARE: A reuşi să scape cu bine când primeşte o lovitură; v. A cădea ca pisica în picioare. A CĂDEA TOT PE MOALE: A şti să nu ajungă rău. A CĂDEA TRUNCHI LA STOMAC: A nu putea fi digerat; A provoca dureri de stomac. A CĂDEA TURTĂ: A cădea jos pe neaşteptate; A se lungi pe pământ dintr-o dată. A CĂDEA UNII PESTE ALŢII: A se îngrămădi; Ase înghesui. A CĂDEA UN NOROC PE CAPUL LUI: A avut un mare noroc. A CĂDEA UN PÂRŞCĂU DE PLOAIE (pop.): A da o ploaie slabă. 83 A CĂLCA In picioare.. A CĂDEA VICTIMĂ CUIVA: A avea necazuri cu cineva; A ajunge în conflict cu cineva. A CĂDEA ZĂPADĂ: A ninge A CĂLĂRI PE DEŞELATE: A călări iară şa. A CĂLĂTORI CU BAGAJE PUŢINE: A călători lejer; A nu-şi căra multe bagaje. A CĂLĂTORI CU CLASA A DOUA: A călători în condiţii mai modeste. A CĂLĂTORI CU IA-MĂ NENE (fam.): A călători cu un vehicul de ocazie; v. şi A merge cu ia-mă nene. A CĂLĂTORI CU TRENUL: A se deplasa cu trenul..·." A CĂLĂTORI FĂRĂ BILET: A nu avea bilet de călătorie; v. şi A călători pe blat. A CĂLĂTORI FĂRĂ GRABĂ: A merge cu precauţie; A călători cu viteza mică. A CĂLĂTORI ÎN APE RELE: A ave o călătorie dificilă. A CĂLĂTORI MULT: A merge mult; A bate drumurile. A CĂLĂTORI PE BLAT: A nu avea bilet de călătorie; A călători fără bilet. A CĂLĂTORI PRINTR-0 ŢARĂ: A călători în străinătate. v · : A CĂLCA ALĂTURI CU DRUMUL: A devia; A nu se ţine de drumul său; A o lua razna. A CĂLCA A MARE: A se da mare; A fi încrezut; A fi îngâmfat. A CĂLCA ALĂTUREA: A face, a comite o greşeală gravă; v. şi A călca alăturea cu drumul. A CĂLCA ALĂTUREA CU DRUMUL: A face, a comite o greşeală gravă; v. A călca alăturea. A CĂLCA ALĂTURI CU DRUMUL (fam.): A se abate de la calea dreaptă; A face o greşeala gravă în viaţă. A CĂLCA APA: A trece prin apă. A CĂLCA APĂSAT: A păşi apăsat; A ^ate pasul; A merge drept. A CĂLCA A POPĂ: A nu inspira încredere; A-şi da aere; A face pe grozavul; A merge fără grijă; v. şi A călca popeşte. A CĂLCA CA DIN POD: A fi îngâmfat, mândru, trufaş; v. şi A călca din pod; A călca de sus; A se uita ca din pod; A se uita din pod. A CĂLCA CA PE ACE: A umbla încet şi cu grijă. _ _ A CĂLCA CA PE MĂRĂCINI: A merge greu; A fi atent la fiecare pas; A nu se grăbi; y. şi A călca ca pe ouă; A călca ca pe spini; A călca pe mărăcini; A călca pe ouă; A călca pe spini. A CĂLCA CA PE OUĂ: A merge greu; A fi atent la fiecare pas; A nu se grăbi; v. A călca ca pe mărăcini. A CĂLCA CA PE SPINI: A merge greu; A fi atent la fiecare pas; A nu se grăbi; v. A călca ca pe mărăcini. A CĂLCA CA URSUL: A călca greoi. A CĂLCA CONSENSUL; A depăşi măsură; A nu se ţine de cuvânt. A CĂLCA CONVENŢIILE: A nu respecta înţelegerea; A nu se ţine de cuvânt. A CĂLCA CU DREPTUL: A porni, a începe bine, :: y- A CĂLCA CUIVA ÎN BĂTĂTURĂ: A enerva pe cineva; A provoca necazurile cuiva; A trage la răspundere pe cineva. A CĂLCA CU FOC ŞI SABIE: A nimici, a distruge prin incendiere şi masacrare; v. şi A trece prin foc şi prin sabie; A trece prin foc şi sabie. A CĂLCA CU PICIORUL DREPT: A pomi bine. A CĂLCA CU PICIORUL STÂNG: A porni rău. A CĂLCA CU STÂNGUL: A porni, a începe rău; A nu avea noroc într-o întreprindere; A da chix; v. şi A călca în sec. A CĂLCA DE SUS: A face pe superiorul; A se puria îngâmfat. A CĂLCA DE TREI ORI ÎNTR-UN LOC: A merge foarte încet. A CĂLCA; DIN POD: A fi îngâmfat, mândru, trufaş; v. A călca ca din pod. A CĂLCA DIN ŢENCHI ÎN ŢENCHI (pop.): A merge ca pe ace. ··· A CĂLCA DREPT: A merge drept; A nu devia. A CĂLCA DREPTURILE CUIVA: A nu respecta drepturile cuiva. ■ A CĂLCA GREŞIT: A merge pe o cale greşită; A nu face ce trebuie, '.-w·. A CĂLCA GREU: A merge greu; A păşi anevoios; A înainta încet. A CĂLCA HOTARUL: A pătrunde într-un teritoriu străin. A CĂLCA IARBA VERDE: A trăi; A fi în viaţă. A CĂLCA ÎN BOBOTE (pop.): A nu şti pe unde calcă; A nu şti pe unde merge. ,:·. A CĂLCA ÎN GROPI DE PROST: A fi prost peste măsură. ■ X A CĂLCA ÎN PAPAINOAGE: A face pe grozavul; A-şi ţine nasul pe sus. A CĂLCA ÎN PĂSURILE CUIVA (înv.)·. A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v. şi A călca în paşii cuiva; A călca în urma cuiva; A călca în urmele cuiva; A călca pe păsurile cuiva; A călca pe paşii cuiva; A călca pe urma cuiva; A călca pe urmele cuiva; A merge în păsurile cuiva; A merge în paşii cuiva; A merge pe păsurile cuiva; A merge pe paşii cuiva; A merge în urma cuiva; A merge pe urma cuiva; A merge pe urmele cuiva; A urma păsurile cuiva; A urma paşii cuiva. A CĂLCA ÎN PAŞII CUIVA: A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cuc ine va; v. A ; călca în păsurile cuiva. A CĂLCA ÎN PIATRĂ SEACĂ: A-i merge bine; A se descurca bine. A CĂLCA ÎN PICIOARE...: A umili; A dispreţul. A CĂLCA ÎN PICIOARE DREPTURILE CUIVA 84 A CĂLCA ÎN PICIOARE DREPTURILE CUIVA: A brusca pe cineva; A se purta necivilizat. A CĂLCA ÎN SEC: A pomi, a începe rău; A nu avea noroc într-o întreprindere; A da chix; v. A călca cu stângul, A CĂLCA ÎN STRĂCHINI: A fi înfumurat; A merge cu nasul pe sus; A face gafe grosolane; A gafa; A fi neîndemânatic. A CĂLCA ÎNTR-AIUREA: (despre soţi) A fi necredincios; v. şi A călca pe alături; A călca strâmb. A CĂLCA ÎNTR-UN CEAS RĂU: A iniţia o acţiune într-un moment nefavorabil. A: CĂLCA ÎN URMA CUIVA: A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v. A călca în păsurile cuiva. A CĂLCA ÎN URMA REA: A se orienta greşit. A CĂLCA ÎN URMELE CUIVA: A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v. A călca în păsurile cuiva. A CĂLCA ÎN URMELE LUI TATĂ-SĂU: A face ce făcea tatăl său. A CĂLCA LA COADA IŞLICULUI (PE CINEVA): A supăra, a jigni pe cineva; v. şi A călca la colţii işlicului; A călca pe coada işlicului; A călca pe colţii işlicului; A pocni la coada işlicului; A pocni la colţii işlicului; A pocni pe coada işlicului; A pocni pe colţii işlicului; A pocni pe colţul işlicului.  CĂLCA LEGEA: A nesocoti, a nu respecta porunca, ordinul, legea; v. şi A călca ordinul; A călca porunca; A călca pravila. A CĂLCA MĂRUNT: A face paşii mici. A CĂLCA OCINA SATULUI: A intra în proprietatea tatălui său. A CĂLCA O HOTĂRÂRE LUATĂ: A nu se ţine de cuvânt; A nu-şi ţine promisiunea. A CĂLCA ORDINUL: A nesocoti, a nu respecta porunca, ordinul, legea; v. A călca legea. A CĂLCA PĂSURILE CUIVA: A nu respecta dorinţele altuia; A nesocoti interesele cuiva. A CĂLCA PE BĂTĂRURĂ (PE CINEVA): A lovi la punctul nevralgic pe cineva; A scoate din pepeni, a enerva pe cineva; v. şi A călca pe bătături (pe cineva); A călca pe coadă (pe cineva). A CĂLCA PE BĂTĂTURI (PE CINEVA): A lovi la punctul nevralgic pe cineva; A scoate din pepeni, a enerva pe cineva; v. A călca pe bătătură (pe cineva). A CĂLCA PE BEC: A greşi; A păcătui. A CĂLCA PE CAPUL CUIVA: A lucra împotriva cuiva; A face totul contra cuiva. A CĂLCA PE COADA IŞLICULUI (PE CINEVA): A supăra, a jigni pe cineva; v. A călca la coada işlicului. A CĂLCA PE COADĂ (PE CINEVA): A lovi la punctul nevralgic pe cineva; A scoate din pepeni, a enerva pe cineva; v. A călca pe bătătură (pe cineva). A CĂLCA PE COLŢI (PE CINEVA): A supăra, a jigni pe cineva; v. A călca la coada işlicului, A CĂLCA PE DE LĂTURI: (Despre soţi) A fi necredincios; v. A călca într-aiurea. A CĂLCA PE IARBA VERDE: A întreprinde ceva cu reuşita sigură. A CĂLCA PE INIMA CUIVA: A supăra; A necăji pe cineva. A CĂLCA PE JERATIC: A face ceva greu; A începe o acţiune periculoasă. A CĂLCA PE LĂTURI: A nu merge drept; A nu-şi respecta cuvântul dat. A CĂLCA PE MĂRĂCINI: A merge greu; A fi atent la fiecare pas; A nu se grăbi; v. A călca ca pe mărăcini. A CĂLCA PE NERVI: A enerva; A necăji pe cineva. A CĂLCA PE OPINCI (PE CINEVA): A face semn cuiva; A atrage atenţia cuiva; A avertiza pe cineva; A lua peste picior, a ironiza pe cineva; v. şi A călca pe picioare (pe cineva); A călca pe picioah (pe cineva); A călca pe picior (pe cineva). A CĂLCA PE OUĂ: A merge greu; A fi atent la fiecare pas; A nu se grăbi; v. A călca ca pe mărăcini. A CĂLCA PE PĂSURILE CUIVA (f/ivj: A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v. A călca în păsurile cuiva. A CĂLCA PE PAŞII CUIVA: A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v. A călca în păsurile cuiva. A CĂLCA PE PICIOARE (PE CINEVA): A face semn cuiva; A atrage atenţia cuiva; A avertiza pe cineva; A lua pestepicior, a ironiza pe cineva; v. A călca pe opinci (pe cineva). A CALCA PE PICIOR (PE CINEVA): A face semn cuiva; A atrage atenţia cuiva; A avertiza pe cineva; A lua peste picior, a ironiza pe cineva; v. A călca pe opinci (pe cineva). A CĂLCA PE SPINI: A merge greu; A fi atent la fiecare pas; A nu se grăbi; v. /I călca ca pe mărăcini A -CĂLCA PESTE CADAVRE: A nu avea scrupule; A nu avea niciun Dumnezeu; v. şi A călca şi peste cadavre; A trece peste cadavre; A trece şi peste cadavre. A CĂLCA PESTE CADAVRUL MEU: A putea să facă ceva numai după moartea mea. A CĂLCA PESTE TRUPUL CUIVA: A întrebuinţa orice mijloace spre a-şi atinge scopul; v, şi A trece peste trupul cuiva. A CĂLCA PE TALPĂ PUTREDĂ: A se înşela. A CĂLCA PE URMA CUIVA: A merge pe urmele cuiva; A face ce face şi altcineva; v. şi A călca pe urmele cuiva. A CĂLCA PE URMELE CUIVA: A merge pe urmele cuiva; A face ce face şi altcineva; v. A călca pe urma cuiva. 85 A CĂPĂTA UN CIOLAN DE ROS A CĂLCA PE URMELE LUI TATÂ-SĂU: A face tot ce a făcut şi tatăl. A CĂLCA POPEŞTE: A nu inspira încredere; A-şi da aere; A face pe grozavul; A merge fără grijă; v. şi A călca a popă. A CĂLCA PORUNCĂ: A nesocoti, a nu respecta porunca, ordinul, legea; v.-A călca legea. A CĂLCA PRAGUL CASEI CUIVA: A veni la cineva; A vizita pe cineva. A CĂLCA PRAGUL CUIVA SAU A CEVA: A intra Ia cineva; A frecventa pe cineva sau ceva; v. şi A-i călca pragul (cuiva sau a ceva); A-i păşi pragul (cuiva sau a ceva); A-i trece pragul (cuiva sau a ceva); A păşi pragul (cuiva sau a ceva); A trece pragul (cuiva sau a ceva). A CĂLCA PRAVILA: A nesocoti, a nu respecta porunca, ordinul, legea; v, A călca legea. A CĂLCA PROST: A nu merge bine; A nu se deplasa normal; v. şi A călca rău. A CĂLCA RĂU: A nu merge bine; A nu se deplasa normal; v. A călca prost. A CĂLCA STRÂMB: (Despre soţi) A fi necredincios; v. A călca într-aiurea. A CĂLCA ŞARPELE PE COADĂ: A atinge un punct nevralgic; A insulta, a supăra un om rău, un om iute la mânie. A CĂLCA ŞI PESTE CADAVRE: A nu avea scrupule; A nu avea niciun Dumnezeu; v. A călca peste cadavre. A CĂLCA ŞOLDIŞ: A şchiopăta; A merge greu. A CĂLCA UN JURĂMÂNT: A-şi încălca obligaţiile; A nu-şi respecta datoriile. A CĂLCA UŞOR: A merge lin; A se deplasa liniştitor, calm. A CĂPĂRA LA LIMBĂ (pop.): (Despre băuturi în fermentare) A înţepa la limbă. A CĂPĂTA ALAGEAUA (înv.): A ajunge la mare nevoie. A CĂPĂTA A PATRA PARTE DIN ...: A primi un sfert din.... A CĂPĂTA APRINDERE DE PLĂMÂNI: A face pneumonie; v. A avea aprindere de plămâni. A CĂPĂTA ARIPI (fam.): A prinde avânt; A prinde elan. A CĂPĂTA BOBÂRNACE: A primi peste nas; A fi criticat; A fi certat. A CĂPĂTA CEEA CE MERITA: A primi partea lui. A CĂPĂTA CONSIMŢĂMÂTUL CUIVA: A avea acordul cuiva. A CĂPĂTA CULOAREA ÎN OBRAJI: A fi rumen Ia faţa. A CĂPĂTA; CURAJ: A fi curajos; A avea curaj. A CĂPĂTA DEPRINDERI PROASTE: A nu face ce trebuie; A se prosti; A face rău. A CĂPĂTA EXPERIENŢĂ: A munci; A se pregăti; A se instrui; A învăţa de la alţii. A CĂPĂTA GLAS: A începe să fie cunoscut; A deveni cunoscut. A CĂPĂTA IMPORTANŢĂ: A deveni important. A CĂPĂTA O BĂTAIE: A fi bătut. A CĂPĂTA O BĂTAIE ADEVĂRATĂ: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. şi A căpăta o bătaie bună, A căpăta o bătaie sănătoasă; A căpăta o bătaie zdravănă; A căpăta o chelfăucală; A căpăta o mamă de bătaie; A căpăta o sfântă de bătaie; A încasa o chelfăneală; A încasa o mamă de bătaie; A primi o chelfăneală; A încasa o sfântă de bătaie; A lua o mamă de bătaie; A lua o sfântă de bătaie; A primi o bătaie; A primi o mamă de bătaie; A primi o sfântă de bătaie. ACĂPĂTA O BĂTAIE BUNĂ: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A CĂPĂTA O BĂTAIE SĂNĂTOASĂ: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A CĂPĂTA O BĂTAIE ZDRAVĂNĂ: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A CĂPĂTA OBICEIUL DE A FACE CEVA: A se învăţa; A începe să se manifeste; A primi experienţă; v. A căpăta deprindere. A CĂPĂTA O CHELFĂNEALĂ: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A CĂPĂTA O DEPRINDERE: A se învăţa; A începe să se manifeste; A. primi experienţă; v. A căpăta deprindere de a face ceva. A CĂPĂTA O MAMĂ DE BĂTAIE: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A CĂPĂTA O MOŞTENIRE: A moşteni; A primi prin moştenire. :···· A CĂPĂTA O SFÂNTĂ DE BĂTAIE: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A CĂPĂTA O SLUJBĂ BUNĂ: A primi un loc de muncă bine plătit; A nu avea un serviciu greu. A CĂPĂTA PARTE: A-şi primi partea; A primi ce e al lui. A CĂPĂTA PERMISIUNEA DE A...: A avea dreptul să... . ^ A CĂPĂTA PICIOARE (fam.): (Despre obiecte) A dispărea; v. şi A face picioare. A CĂPĂTA PROPORŢII: A se dezvolta; A creşte; A se amplifica; A se îngrăşa; v. şi A dobândi proporţii; A lua proporţii. A CĂPĂTA PUTERI DEPLINE: A avea dreptul nelimitat de a acţiona în numele cuiva; v. A avea puteri depline. A CĂPĂTA SCOARŢĂ: A se îngroşa; A se întări de murdărie; v. şi A se face scoarţă. A CĂPĂTA SUFLET: A deveni mai bun; A se purta mai omeneşte. A CĂPĂTA UN CIOLAN DE ROS: A obţine un avantaj, un profit, o sinecură; v. şi A căpăta un os de ros; A dobândi un ciolan de ros; A dobândi un os de ros; A obţine un ciolan de ros; A obţine A CĂPĂTA UN OBICEI 86 un os de ros; A primi iui ciolan de ros; A primi un os de ros. A CĂPĂTA UN OBICEI: A se obişnui; A se învăţa. : A CĂPĂTA UN OS DE ROS: A obţine un avantaj, un profit, o sinecură; v. A căpăta un ciolan de ros. ■ A CĂPĂTA VIAŢĂ: A se înviora; A deveni mai vioi. A CĂPTUŞI BINE PE CINEVA: A snopi în bătaie pe cineva; v, şi A căptuşi pe cineva. A CĂPTUŞI PE CINEVA: A snopi în bătaie pe cineva; v. şi A căptuşi bine pe cineva. A CĂRA APA CU CIURUL: A munci în zadar; A nu fi de niciun folos; A nu face nimic. A CĂRA APĂ LA FÂNTÂNĂ: A face un lucru inutil; v. şi A căra apă la puţ; A căra apă la râu; A căra lemne la pădure; A căra pietre la munte. A CĂRA APĂ LA PUŢ: A face un lucru inutil; v. A căra apă la fântână. A CĂRA APA LA RÂU: A face un lucru inutil; v. A căra apă la fântâni ă. A CĂRA CIOMEGE (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. şi A căra cu bâta; A căra cu pumnii; A căra gărbace; A căra la ceafă; A căra la ciomege; A căra la palme; A căra la pumni; A căra palme; A căra pumnii; A cărăbăni ciomege; A căra la gârbace; A cărăbăni cu bâta; A cărăbăni cu ciomege; A cărăbăni cu palme; A căi-răbămi cu pumnii; A cărăbăni gârbace; A cărăbăni la gărbace; A cărăbăni palme; A cărăbăni pumni.: A CĂRA CU BÂTA (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂRA CU PUMNII (CUIVA): A Iovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂRA GÂRBACE (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v./l căra ciomege. A CĂRA LA CEAFĂ (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra cu bâta. A CĂRA LA CIOMEGE (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra cu bâta. A CĂRA LA GÂRBACE (CUIVA): A iovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂRA LA PALME (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. ^ A CĂRA LA PUMNI (CUIVA): A Iovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂRA LEMNE LA PĂDURE: A face un lucru inulii; v. A căra apă la fântână. A CĂRA PE CINEVA ÎN SPINAE: A întreţine pe cineva; a se îngriji de viaţa cuiva. A CĂRA PIETRE LA MUNTE: A face un lucru inutil; v. A căra apă la fântână. A CĂRA PALME (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂRA PUMNI (CUIVA): A iovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂRA SACII LA MOARĂ: A avea ce mânca; A nu suferi de foame; v. A căra sacul la moară. A CĂRA SACUL LA MOARĂ: A avea ce mânca; A nu suferi de foame; v. şi A căra sacii la moară. A CĂRĂBĂNI CU BÂTA (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂRĂBĂNI CU PALME (CUIVA): A Iovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂRĂBĂNI CU PUMNII (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂRĂBĂNI LA CIOMEGE (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. /I căra ciomege. A CĂRĂBĂNI LA GÂRBACE (CUIVA): A Iovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căraciomege. A CĂRĂBĂNI LA PALME (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂRĂBĂNI LA PUMNI (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂRĂBĂNI PALME (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂRĂBĂNI PUMNI (CUIVA): A lovi, a bate îndelung pe cineva; v. A căra ciomege. A CĂSCA A PLOAIE: A-i fi somn; A prevesti ploaia. A CĂSCA BINE OCHII: A se holba; A se uita bine; A nu trece cu vederea. A CĂSCA CÂT ÎL ŢINE GURA: A face gura mare; A căsca la maximum. A CĂSCA DE SOMN: A-i fi somn. A CĂSCA GURA (DUPĂ CEVA SAU DUPĂ CINEVA; LA CEVA, LA CINEVA): A se uita cu naivă curiozitate, cu mirare, cu admiraţie după cineva sau ceva, la cineva sau la ceva; A hoinări; A umbla fără nicio treabă. A CĂSCA GURA CÂT OCNIŢĂ: A deschide gura mare; v. şi A căsca o gură cât o şură; A căsca să-i trosnească fălcile. A CĂSCA GURA LA STELE: A se uita la stele; v. şi A căsca ochii la stele, A CĂSCA GURA LA VITRINE: A se uita la vitrine; v. şi A căsca ochii la vitrine. A CĂSCA OCHII: A fi atent; A fi cu băgare de seamă; A se holba. A CĂSCA OCHH CÂT CEPELE: A rămâne uimit. A CĂSCA OCHII LA CINEVA: A privi cu mirare; A îndrăgi pe cineva; A-i plăcea de cineva. A CĂSCA OCHII LA STELE: A se uita Ia stele; v. A căsca gura la stele. A CĂSCA OCHII LA VITRINE: A se uita la vi tri ne; v. şi A căsca gura la vitrin e. A CĂSCA OCHII MARI: A privi cu uimire; v, şi A căsca ochii mari cât cepele. A CĂSCA OCHII MARI CÂT CEPELE: A privi cu uimire; v. A căsca ochii mari. A CĂSCA O GURĂ CÂT O ŞURĂ: A deschide gura mare; v. A căsca gura cât ocniţă. A CĂSCA SĂ-I TROSNEASCĂ FĂLCILE: A deschide gura mare; v. A căsca gura cât ocniţă. A CĂSCA UŞA (faml): A întredeschide uşa; A deschide larg uşa. A CĂSCAT OCHII LA MINE: A se holba la mine. 87 A CĂUTA CU LUMÂNAREA A CĂSCA URECHILE MARI: A încorda bine auzul; A asculta cu atenţie. A CĂŞUNA SĂ...: A dori să...; A insista să.... A CĂŞUNA CU BĂUTURA PE EL: A-i tot da sâ bea; A-l îndemna să bea mult; v. şi A se chiti cu băutura pe el, A CĂŞUNA CU GURA PE CINEVA: A se năpusti cu gura pe cineva; A căuta să-l convingă; A-l certa. A CĂŞUNA CU PUMNII PE CINEVA: A se năpusti asupra cuiva cu lovituri de pumn. A CĂŞUNA PE...: A se năpusti pe...; A nu lăsa în pace.... A CĂUTA A...: A aduce a...; A sugera. A CĂUTA ACUL ÎN CARUL DE FÂN: A căuta un lucru foarte greu sau imposibil de găsit. A CĂUTA ADĂPOST: A nu avea unde sta;. A fi un om sărac; v. şi A căuta un adăpost. A CĂUTA AIUREA: A căuta peste tot; A nu şti să caute. A CĂUTA AUR: A umbla după aur. A CĂUTA BOBI CU SITA: A face povestiri; v. şi A căuta cu sita; A da bobi cu sita; A da cu sita; A trage în bobi; A trage în bobi la fundul sticlei; A trage în bobi pe fundul sitei; A trage în bobi pe sită. :: A CĂUTA BUCLUCUL CU LUMÂNAREA: A nu sta cuminte; A căuta scandal. A CĂUTA CA IARBA DE LEAC (CEVA): A căuta ceva cu insistenţă ca pe un lucru rar, preţios; v. şi A căuta ca pe iarba de leac; A căuta cu iarbă de leac.. A CĂUTA CAI MORŢI: A-şi pierde vremea; A se afla în treabă; v. şi A căuta cai morţi pentru a le lua potcoavele; A căuta cai morţi să le iei potcoavele; A căuta potcoave la cai morţi; A căuta să scoată potcoave de cai morţi; A căuta să scoată potcoave de la cai morţi; A porni după cai morţi să le iei potcoavele; A umbla după cai morţi pentru a le lua potcoavele; A umbla după cai morţi să le iei potcoavele; A umbla după potcoave de cai morţi; A umbla după potcoave de la cai morţi; A umbla după cai verzi; A umbla după cai verzi pe pereţi A CĂUTA CAI MORŢI PENTRU A LE LUA POTCOAVELE: A-şi pierde vremea; A se afla în treabă; v. A căuta cai morţi. A CĂUTA CAI MORŢI SĂ LE IEI POTCOAVELE: A-şi pierde vremea; A se afla în treabă; v. A căuta cai morţi. A CĂUTA CAI VERZI: A căuta prosti; A nu şti ce caută; v. şi A căuta cai verzi pe pereţi. A CĂUTA CAI VERZI PE PEREŢI: A căuta prosti; A nu şti ce caută; v.A căuta cai verzi A CĂUTA CA PE IARBA DE LEAC (CEVA): A căuta ceva cu insistenţă Ca pe un lucru rar, preţios; A căuta cu mare atenţie; A căuta peste tot; v. A căuta ca iarba de leac. A CĂUTA CA PE UN AC: A căuta cu deosebită atenţie; A căuta de-a fir a păr. A CĂUTA CĂTRE CINEVA CU OCHI BUNI: A se adresa cuiva politicos. A CĂUTA CEARTĂ: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v. şi A căuta ceartă cu lumânarea; A căuta ceartă cu lumânarea aprinsă; A căuta pricină; A căuta pricină cu lumânarea; A căuta pricin ă cu lumânarea aprinsă; A căuta pricini; A căuta pricini cu lumânarea; A căuta vrajbă; A căuta vrajbă cu lumânarea; A căuta vrajbă cu lumânarea aprinsă; A CĂUTA CEARTĂ CU LUMÂNAREA: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v. A căuta ceartă. A CĂUTA CEARTĂ CU LUMÂNAREA APRINSĂ: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v. A căuta ceartă. A CĂUTA CE N-A PIERDUT: A căuta aiurea; A se face că caută. A CĂUTA CHICHIŢE (CUIVA): A căuta cu orice preţ greşeli, cusururi cuiva;: v, şi A căuta cotleţe (cuiva); A căuta caile ţi (cuiva); A căuta nod în mămăligă (cuiva); A căuta nod în papură (cuiva); A căuta noduri în papură (cuiva); A întoarce chichiţe şi dulapuri (cuiva). A CĂUTA CIIIP SÂ..,: A căuta toate mijloacele sâ...; v. şi A căuta chipuri să...; A căuta cu chip să...; A căuta cu chipul; A căuta cu chipuri să.,.. A CĂUTA CHIPURI SĂ...: A căuta toate mijloacele să...; v. A căuta chip să.... A CĂUTA COADA PREPELIŢEI: A nu găsi nimic; A căuta aiurea. A CĂUTA COCLEŢE (CUIVA) (reg.): A căuta cu orice preţ greşeli, cusururi cuiva; v. A căuta chichiţe (cuiva). : A CĂUTA COTLEŢI (CUIVA) (reg.): A căuta cu orice preţ greşeli, cusururi cuiva; v. A căuta chichiţe (cuiva). A CĂUTA CU CHIP SĂ...: A căuta toate mijloacele să.,v. A căuta chip să... . A CĂUTA CU CHIPUL: A căuta toate mijloacele să...; v. A căuta chip să.... A CĂUTA CU CHIPURI SĂ..,; A căuta toate mijloacele să...; v. A căuta chip să... . A CĂUTA CU DE-AMĂNUNTU: A căuta peste tot; A răsturna tot; A acorda mare atenţie căutării. A CĂUTA CU DISPERARE: A căuta cu mare îngrijorare; v. şi A căuta cu înfrigurare. A CĂUTA CU GÂNDUL: A încerca să-şi aducă aminte. A CĂUTA CU IARBA DE LEAC: A căuta ceva cu insistenţă ca pe un lucru rar, preţios; v. A căuta ca iarba de leac. A CĂUTA CU ÎNFRIGURARE: A căuta cu mare îngrijorare; v. A căuta cu disperare. A CĂUTA CU JUDECATĂ PE CINEVA: A fi foarte atent; A analiza bine pe cineva. A CĂUTA CU LEGEA (PECINVA) (înv.): A da în judecată pe cineva; v. şi A căuta la judecată (pe cineva). A CĂUTA CU LUMÂNAREA: A căuta insistent, peste tot. A CĂUTA CU OCHII 88 A CĂUTA CU OCHII (PE CINEVA SAU CEVA): A încerca să descopere cu privirea pe cineva sau ceva; v. şi A căuta cu privirea (pe cineva sau ceva); A Căuta din priviri (pe cineva sau ceva). A CĂUTA CU OCHI BUNI LA CINEVA: A privi cu bunăvoinţă, cu dragoste la cineva; v. şi A se uita cu ochi buni la cineva, A CĂUTA CU PRIVIREA (PE CINEVA SAU CEVA): A încerca să descopere cu privirea pe cineva sau ceva; v. A căuta cu ochii (pe cineva sau ceva). A CĂUTA CU SITA: A face povestiri; v. A căuta bobi cu sita. A CĂUTA DE-A FIR A PĂR: A căuta cu mare atenţie peste tot. A CĂUTA DE CASĂ: A avea grijă de cele necesare unei case; A se îngriji de familie. A CĂUTA DE DREPTATE (CUIVA): A ajuta pe cineva să-şi dobândească dreptate. A CĂUTA DE LUCRU: A dori să lucreze. A CĂUTA DE OU: A examina o pasăre pentru a vedea dacă are ou. A CĂUTA DE RÂND CU CINEVA (înv., pop.): A se interesa de cineva; A purta de grijă cuiva; v. şi A căuta de rândul cuiva; A umbla de rândul cuiva; A vedea de rândul cuiva. A CĂUTA DE RÂNDUL CUIVA (înv., pop.): A se interesa de cineva; A purta de grijă cuiva; v, A căuta de rând cu cineva, A CĂUTA DE SUFLET: A face slujbe şi rugăciuni pentru mântuirea sufletului; v. şi A căuta de süßet unui mort; A căuta de sufletul cuiva. A CĂUTA DE SUFLET UNUI MORT: A face slujbe şi rugăciuni pentru mântuirea sufletului unui mort; v. A căuta de suflet. A CĂUTA DE SUFLETUL CUIVA: A face slujbe şi rugăciuni pentru mântuirea sufletului cuiva; v. A căuta de suflet A CĂUTA DE UN BOLNAV: A examina un bolnav; A acorda ajutor unui bolnav; A îngriji un bolnav. A CĂUTA DIN OCHI PE CINEVA: A se uita după cineva. A CĂUTA DIN PRIVIRI (PE CINEVA SAU CEVA): A încerca să descopere cu privirea pe cineva sau ceva; v. A căuta cu ochii (pe cineva sau ceva). A CĂUTA DREPT ÎNAINTEA OCHILOR: A privi drept înainte. A CĂUTA GÄLCEAUA: A nu sta cuminte; A avea chef de ceartă; v. şi A căuta gâlceaua cu lumânarea. A CĂUTA GÂLCEAUA CU LUMÂNAREA: A nu sta cuminte; A avea chef de ceartă; v. A căuta gâlceaua. A CĂUTA HACHIŢE: A şicana; A cicăli. A CĂUTA IEPURI ÎN BISERICĂ: A pierde vremea; v. şi A căuta iepuri la biserică; A căuta lapte de bou. A CĂUTA IEPURI LA BISERICĂ: A pierde vremea; v. A căuta iepuri în biserică. A CĂUTA ÎN AMĂNUNT: A analiza până la capăt; A cerceta peste tot. A CĂUTA ÎN BARBĂ (CUIVA): A stima, a respecta pe cineva; v. şi A căuta în cinste (cuiva); A căuta în obraz (cuiva); A căuta la obrazul (cuiva). A CĂUTA ÎN BOBI: A ghici în bobi. A CĂUTA ÎN CĂRŢI: A ghici în cărţi. A CĂUTA ÎN CINSTEA (CUIVA): A stima, a respecta pe cineva; v. A căuta în barba (cuiva). A CĂUTA ÎN COARNE (CUIVA): A ţine seamă de dorinţele, de capriciile cuiva;  alinta, a răsfăţa pe cineva; v. şi A căuta în coarnele (cuiva); A se uita în coarne (cuiva); A se uita în coarnele (cuiva).: A CĂUTA ÎN COARNELE (CUIVA): A ţine seamă de dorinţele, de capriciile cuiva; A alinta, a răsfăţa pe cineva; v. A căuta în coarne (cuiva). • A CĂUTA ÎN DICŢIONAR: A consulta un dicţionar; A căuta un cuvânt. A CĂUTA ÎN GHIOC: A ghici în ghioci. A CĂUTA ÎN OBRAZ (CUIVA): A stima, a respecta pe cineva; v, A căuta în barba (cuiva). : A CĂUTA ÎN OCHII CUIVA: A iubi pe cineva şi a-i urma îndemnurile, sfaturile. A CĂUTA ÎN RUFELE MURDARE: A deschide o discuţie neplăcută. A CĂUTA ÎN SITĂ: A căuta aiurea; A căuta în prostie. A CĂUTA ÎN STELE: A prezice viitorul după poziţia aştrilor. A CĂUTA ÎN SUFLETUL CUIVA: A încerca sa îmbuneze, să liniştească pe cineva; A avea nevoie de bunătatea cuiva. : A CĂUTA LA CINEVA CU OCHII BUNI: privi cu bucurie pe cineva; A se adresa cuiva cu bunătate. Ă'·' CĂUTA LA JUDECATĂ (PE CINEVA) (înv.): A da în judecată pe cineva; v. A căuta cu legea (pe cineva). Ă CĂUTA LA MÂNĂ ALTUIA: A să primească de la altcineva cele necesare traiului. A CĂUTĂ LA OBRAZUL CUIVA; (CUIVA): A stima, ai respecta pe cineva; v. A căuta în barba (cuiva). A CĂUTA LAPTE DE BOU: A pierde vremea; v. A căuta iepuri în biserică. A CĂUTA LAPTE DE CUC: A căuta imposibilul. A CĂUTA LUNG LA CINEVA: A se uita cu uimire la cineva. A CĂUTA MAREA CU SAREA (CUIVA): A solicita foarte mul; A dori totul; v. şi A cere cerul şi pământul (cuiva); A cere marea cu sarea (cuiva). A CĂUTA MOARTEA CU LUMÂNAREA: A nu sta cuminte; A nu avea astâmpăr; A căuta pe dracu. A CĂUTA MOŢOC (CUIVA): A căuta prilej de ceartă; v. şi A căuta moţocuri. A CĂUTA MOŢOCURI (CUIVA): A căuta prilej de ceartă; v. /I căuta motoc. 89 A CĂUTA SOLUŢIA UNEI PROBLEME A CĂUTA NOD IN MĂMĂLIGĂ (CUIVA): A căuta cu orice preţ greşeli, cusururi cuiva; v. A căuta chichiţe (cuiva). A CĂUTA NOD ÎN PAPURĂ (CUIVA): A căuta cu orice preţ greşeli, cusururi cuiva; v. A căuta chichiţe (cuiva). A CĂUTA NODURI ÎN PAPURĂ (CUIVA): A căuta cu orice preţ greşeli, cusururi cuiva; v. A căuta chichiţe (cuiva). A CĂUTA NOUĂ MĂRI ŞI NOUĂ ŢĂRI: A umbla, a călători mult; A vedea toată lumea. A CĂUTA NOROCUL: A acţiona fără certitudinea reuşitei; v. şi A cerca norocul; A ispiti norocul; A încerca norocul; A-şi căuta norocul; A-şi cerca norocul; A-şi ispiti norocul; A-şi încerca norocul. A CĂUTA O CALE DE MIJLOC: A căuta o înţelegere reciproc avantajoasă. A CĂUTA O IEŞIRE: A căuta un mijloc de ieşire dintr-o situaţie dificilă; v. şi A căuta o poartă de scăpare; A căuta o portiţă de scăpare. A CĂUTA O POARTĂ DE SCĂPARE: A căuta un mijloc de ieşire dintr-o situaţie dificilă; v. A căuta o ieşire. A CĂUTA O PORTIŢĂ DE SCĂPARE: A căuta un mijloc de ieşire dintr-o situaţie dificilă; /. A căuta o ieşire. A CĂUTA OUĂLE: A examina ouăle la lumină. A CĂUTA PĂDUCHI ÎN CAPUL ALTUIA: A căuta, a vedea, a critica greşelile altora. A CĂUTA PE BÂJBÂCĂITELEA: A căuta, a pipăi pe întuneric, A CĂUTA PE DE-A RÂNDUL: A căuta peste tot; a se interesa de tot. A CĂUTA PE DRACUL: A se amesteca în treburile necurate; A da de dracul; A căuta pricina; A nu căuta nimic. A CĂUTA PE DRACUL CU LUMÂNAREA APRINSĂ: A căuta pricina; A-şt face singur probleme, neplăceri, necazuri. A CĂUTA PE DRACUL ŞI A GĂSI PE TATĂ-SĂU: A scăpa de un necaz şi a da de altul şi mai mare; v. A cădea din lac în puţ. A CĂUTA PERI ÎN PALMĂ: A pierde vremea, '': A CĂUTA PESTE TOT: A căuta pretutindeni. A CĂUTA PETE ÎN SOARE: A căuta cu orice preţ defecte acolo unde ele nu există; A căuta motiv de ceartă. A CĂUTA PIEZIŞ: A se uita pieziş; A căuta eroarea. A CĂUTA PLEAŞCĂ: A căuta foloase ne-muncite; v. şi A umbla după pleaşcă. A CĂUTA POTCOAVE DE CAI MORŢI: A-şi pierde vremea; A se afla în treabă; v. A căuta cai morţi. A CĂUTA POTCOAVE DE LA CAI MORŢI: A-şi pierde vremea; A se afla în treabă; v. A căuta cai morţi. A CĂUTA PRETEXTE: A căuta motive; A se implica iară niciun drept; A se implica sub anumite pretexte. A CĂUTA PRICE: A înşela; A pungăşi; A escroca. A CĂUTA PRICINĂ: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v. A căuta ceartă. A CĂUTA PRICINĂ CU LUMÂNAREA: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v. A căuta ceartă. A CĂUTA PRICINĂ CU LUMÂNAREA APRINSĂ: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v, A căuta ceartă. A CĂUTA PRICINI: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v. A căuta ceartă. A CĂUTA PRICINI CU LUMÂNAREA: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v. A căuta ceartă. ■ Ai;CĂUTA: PRIVIRILE CUIVA: A dori să comunice cuiva ceva prin privire. A CĂUTA PROPTELE: A căuta un sprijin; A căuta o protecţie. A CĂUTA RĂU (CUIVA) (înv.): A se uita urât, cu duşmănie la cineva. A CĂUTA RÂCĂ (CUIVA) (pop.): A căuta cuiva ceartă cu orice preţ. A CĂUTA REZOLVAREA UNEI PROBLEME: A dori sâ clarifice, să rezolve, să elucideze ceva. ■ A CĂUTA SĂ AVANSEZE: A dori să treacă înainte într-un mijloc de transport; A dori să obţină un post superior; A dori să obţină' o funcţie superioară. ': A CĂUTA SĂ INTRE PE SUB PIELEA CUIVA: A dori să se împrietenească cu cineva; A dori să fie ajutat de cineva. A CĂUTA SĂ ÎMBETE LUMEA CU APĂ RECE: A dori să păcălească o lume întreagă, o mulţime de oameni. A CĂUTA SĂMÂNŢĂ DE VORBĂ: A căuta un pretext, un subiect de conversaţie; A căuta ceartă; v. şi A căuta semânţă de vorbă. A CĂUTA SĂ PLACA CUIVA: A căuta să câştige simpatia cuiva; A căuta să fie plăcut, A CĂUTA SĂ SCOATĂ POTCOVE DE CAI MORŢI: A-şi pierde vremea; A se afla în treabă; v. A căuta cai morţi. A CĂUTA SĂ SCOATĂ POTCOVE DE LA CAI MORŢI: A-şi pierde vremea; A se afla în treabă; v. A căuta cai morţi. A CĂUTA SĂ TRAGĂ SPUZĂ PE TURTA LUI: A căuta un avantaj; A căuta un folos. A CĂUTA SEMÂNŢĂ DE VORBĂ (pop.): A căuta un pretext, un subiect de conversaţie; v. A căuta sămânţă de vorbă. A CĂUTA SFADĂ: A căuta un pretext, un subiect de conversaţie; A căuta ceartă; v. şi A căuta sfadă cu lumânarea, CĂUTA SFADĂ CU LUMÂNAREA: A dori dinadins să se certe; A căuta să intre dinadins în conflict cu cineva; v. A căuta sfadă. A CĂUTA SOLUŢIA UNEI PROBLEME: A A CĂUTA ŢINTA 90 dori să rezolve ceva; A căuta posibilitatea de rezolvarea unei probleme. A CĂUTA ŢINTA.: A-şi clarifica scopul; A-şi preciza ţinta. A CĂUTA UN ADĂPOST: A nu avea unde sta; A fi un om săracy, A căuta adăpost. A CĂUTĂ UN CLENCI DE CARE SĂ SE AGAŢE: A căuta un motiv oarecare de ceartă. A CĂUTA UN PRETEXT: A căuta un motiv, o scuză pentru ceva. A CĂUTA VAMA CUCULUI: A căuta ceva imposibil, ceva ce nu există. A CĂUTA VRAJBĂ: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v. A căuta ceartă. : A CĂUTA VRAJBĂ CU LUMÂNAREA: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v. A căuta ceartă. A CĂUTA VRAJBĂ CU LUMÂNAREA APRINSĂ: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v. A căuta ceartă. A CĂUTA VREME CU PRILEJ: A căuta ocazia favorabilă. A CĂUTA ZIUA CU LUMINĂ: A umbla aiurea; A nu face ce trebuie; A nu căuta ce şi unde trebuie; v. şi A căuta ziua la amiaza mare cu lumânarea; A căuta ziua la amiaza mare cu lumânarea aprinsă. A CĂUTA ZIUA DE IERI: A căuta ceea ce nu există; A-şi pierde timpul de pomană. A CĂUTA ZIUA LA AMIAZA MARE CU LUMÂNAREA: A umbla aiurea; A nu face ce trebuie; A nu căuta ce şi unde trebuie; v. A căuta ziua cu lumină. A CĂUTA ZIUA LA AMIAZA MARE CU LUMÂNAREA APRINSĂ: A umbla aiurea; A nu face ce trebuie; A nu căuta ce şi unde trebuie v. A căuta ziua cu lumină. A CĂZUT DE I-AU CURS FULGII: A căzut foarte grav; v. şi A căzut de nu s-a văzut; A CĂZUT DE LA DRUM: Tocmai s-a întors din călătorie. A CĂZUT DE NU S-A VĂZUT: A căzut foarte grav; v. A căzut de i-au curs fulgii. A CĂZUT DE PROST: A fost considerat prost; A fost socotit singurul vinovat, singurul păgubaş. A CĂZUT DE S-A SĂTURAT: ,A căzut foarte grav; v. A căzut de i-au curs fulgii. A CĂNTA CA LA MORT: A cânta cu jale. A CĂNTA CUCURIGU ÎN CASĂ: (Despre soţie); A impune autoritatea în casă. A CÂNTA CU FOC: A cânta tare; A cânta din suflet.. A CÂNTA CU IFOS: A cânta patetic. A CÂNTA DE...: A proroci; A prevesti; A cobi; v.A cânta a.... A CÂNTA DE FOC: A-şi cânta durerea. A CÂNTA DE INIMĂ ALBASTRĂ: A cânta de necaz. A CÂNTA DE INIMĂ REA: A cânta de durere, A CÂNTA DE MAMA FOCULUI: A cânta de durere; A cânta frumos. A CÂNTA DE POMINĂ: A cânta uluitor de bine, A CÂNTA DUPĂ URECHE: A cânta fără note; v. şi A cânta lăutăreşte. A CÂNTA FALS: A nu cânta bine; A nu avea ureche muzicală; A nu avea voce. A CÂNTA GĂINA ÎN CASĂ: A avea cuvântul hotărâtor femeia. A CÂNTA ÎN...: A proroci; A prevesti; A cobi; v. A cânta a.... A CÂNTA ÎNAINTEA CUIVA: A se plânge; A se jeli cuiva, A CÂNTA ÎN GURA MARE: A cânta tare. :  CÂNTA ÎN STRUNĂ: A face plăcere cuiva; A se ploconi în faţa cuiva,; A CĂNTA LA PRIMA VEDERE: A citi notele cu mare uşurinţă; A cunoaşte bine notele muzicale. A CÂNTA LA UNISON : CU CINEVA: A cânta împreună;: A cânta acelaşi lucru; A fi de acord cu cineva. CÂNTA LĂUTĂREŞTE: A cânta fără note; v. A cânta după ureche. A CÂNTA MEREU ACELAŞI CÂNTEC: A o ţine una şi bună; A face mereu acelaşi lucru. A CÂNTA OSANALE (CUIVA): A ridica în slăvi pe cineva; A linguşi pe cineva. - A CÂNTA PE NAS: A cânta în falset; A cânta nazal.:· . A CÂNTA VEŞNICĂ POMENIRE CUIVA: A cânta la înmormântarea cuiva. A CÂNTA VIOARA ÎNTÂI: A fi cei mai important. : A CÂNTĂRI CU AUR: A fi de mare valoare. : A CÂNTĂRI DIN OCHI: A aprecia de la prima vedere caracterul, valoarea unei persoane; A aprecia cu aproximaţie greutatea unui obiect. A CÂNTĂRI ÎN INIMĂ:A aprecia din inimă; A aprecia din suflet. A CÂNTĂRI ÎN MÂINI:: A aprecia aproximativ; A stabili greutatea aproximativă; v. şi A cântări în mână. : A CÂNTĂRI ÎN :MÂNĂ: A : aprecia aproximativ; A stabili greutatea aproximativă; v. A cântări în mâini. A CÂNTĂRI LUCRURILE PE TOATE FEŢELE: A aprecia situaţia sub toate aspecteje. A CÂNTĂRI PE CINEVA DIN OCHI: A aprecia, a analiza pe cineva din ochi. A CÂNTĂRI SITUAŢIA: A aprecia, a analiza situaţia. A CÂNTĂRI ŞANSELE: A analiza, a aprecia şansele. A CÂRCĂI DE BANI: A fi plin de bani. A CÂRCĂI DE PĂDUCHI: A fi plin de păduchi. A CÂRMI DIN LOC: A pomi din loc; A pleca. A CÂRMI VORBA: A schimba vorba. A CÂRNI DIN NAS: A-şi manifesta nemulţumirea, dezaprobarea, dezgustul, dispreţul· prin mişcări caracteristice ale muşchilor feţei; v. şi A strâmba din nas; A-şi cârni nasul. 91 A CERCA MĂDUVA ŞI OASELE A CÂRPI DE-A FUGA: A o lua la fugă; v. şi A cârpi de fuga; A cârpi la fugă. A CÂRPI DE FUGA: A o lua la fugă; v. A cârpi de-a fuga. A CÂRPI LA FUGĂ: A o lua la fugă; v. A cârpi de-a fuga. A CÂRPI LA PALME CUIVA: A pălmui pe cineva. A CÂRPI O MINCIUNĂ: A spune o minciună. A CÂRPI O PALMĂ: A da o palmă cuiva. A CÂŞTIGA BANI FRUMOŞI: A câştiga mulţi bani; v. şi/l câştiga bani grămadă; A câştiga bani cu ghiotura; A câştiga bani cu sacul. A CAŞTIGA BANI GRĂMADĂ: A câştiga mulţi bani; v. A câştiga bani frumoşi. A CÂŞTIGA BANII CU GHIOTURA: A câştiga mulţi bani; v. A câştiga bani frumoşi A CÂŞTIGA BANII CU SACUL: A câştiga mulţi bani; v. A câştiga bani frumoşi. A CÂŞTIGA BINE: A avea un venit bun; A câştiga suficient; v. şi A câştiga frumos. A CÂŞTIGA BIŞTARI (pop.)’. A câştiga bani; v. şi A câştiga lovele. A CÂŞTIGA BUNĂVOINŢA CUIVA:A fi ajutat de cineva; A intra în graţiile cuiva. A CÂŞTIGA CEVA PE DE-ASUPRA: A mai primi ceva în afară de suma stabilită. A CÂŞTIGA DE PARTEA SA (PE CINEVA): A-şi face un aliat din cineva; A atrage de partea sa pe cineva. A CÂŞTIGA EXPERIENŢĂ: A se califica; A deveni experimentat. A CÂŞTIGA FAIMĂ: A deveni cunoscut ca cel mai bun; A fi apreciat ca cel mai bun. A CÂŞTIGA FRUMOS: A avea un venit bun; A câştiga suficient; v. A câştiga bine. A CÂŞTIGA GRAS: A câştiga foarte mulţi bani. A CÂŞTIGA ÎNCREDEREA CUIVA: A deveni apreciat; A deveni de încredere, A CÂŞTIGA ÎN GREUTATE: A se îngrăşa. A CÂŞTIGA ÎN ÎNĂLŢIME: A se înălţa; A deveni mai înalt. · A CÂŞTIGA ÎN OCHII CUIVA: A deveni apreciat, stimat de cineva. A CÂŞTIGA ÎNVĂŢĂTURĂ DE MINTE: A trage o învăţătură din greşeala comisă. A CÂŞTIGA LA CĂRŢI: A obţine câştiguri la jocul de cărţi. A CÂŞTIGA LAURI: A obţine glorie, slavă; v. şi A câştiga laurii victoriei. A CÂŞTIGA LAURII VICTORIEI: A obţine glorie, slavă; v. şi A câştiga lauri. A CÂŞTIGA LOVELE (pop.): A câştiga bani; v. A câştiga biştari. A CÂŞTIGA LOZUL CEL MARE: A obţine un câştig mare. A CÂŞTIGA O BĂTĂLIE: A învinge; A deveni cel mai bun; v. şi A câştiga o victorie. A CÂŞTIGA O BUCATĂ DE PÂINE: A munci cinstit; v. şi A câştiga pâinea. A CÂŞTIGA O VICTORIE: A învinge; A deveni cel mai bun; v. A câştiga o bătălie. A CÂŞTIGA PARTIDA: A reuşi într-o acţiune. A CÂŞTIGA PÂINEA: A munci cinstit; v. şi A câştiga o bucată de pâine. A CÂŞTIGA PE CINEVA DE PARTEA SA: A-şi face prieteni; A câştiga susţinători, adepţi; v. şi A câştiqa prietenia cuiva. A CAŞTIGA PRIETENIA CUIVA: A-şi face prieteni; A câştiga susţinători, adepţi; v. A câştiga pe cineva de partea sa. A CÂŞTIGA PRINSOAREA: A învinge într-o prinsoare. : A CÂŞTIGA PROCESUL: A câştiga la judecarea unui proces juridic; v, A câştiga la un proces. A CÂŞTIGĂ TĂRÂM (înv.): A câştiga teren; A înainta încet; a progresa. A CÂŞTIGA5 TEREN: A progresa puţin câte puţin; A-şi consolida poziţia; A se răspândi; A se propaga. A CÂŞTIGA TIMP:A avea timp suficient; A nu tărăgăna ceva. A CÂŞTIGĂ TIMPUL PIERDUT: A-şi recupera timpul consumat inutil. A CÂŞTIGA UN COPIL: A i se naşte un copil. A CÂŞTIGA UN BAN CINSTIT: A munci cinstit.·' A CÂŞTIGA UN PREMIU: A fi premiat. ; - A CÂŞTIGA UN PROCES: A câştiga la judecarea unui proces juridic; v. A câştiga procesul. A CÂŞTIGA UN RĂMĂŞAG: A învinge la un rămăşag.·' A CAŞTIGA VICTORIA: A învinge. A CÂŞTIGA VITEZĂ: A lua viteză. : A CEDA DORINŢELOR CUIVA: A aproba; A fi de acord cu dorinţele cuiva. ■ A CEDA ISPITEI: A nu rezista tentaţiei. A CEDA LOCUL CUIVA: A oferi cuiva locul său. ;W-; A CEDA MÂNĂ (CUIVA): (La jocul de cărţi) A ceda rândul jucătorului următor; v. şi A trece mâna (cuiva). A CEDA PASUL: A se lăsa depăşit; v. şi A da pasul. A CEDA RÂNDUL: A oferi cuiva locul său la rând. A CEDA TENTAŢIEI: A nu mai rezista tentaţiei/ ■ A CEDA TEREN: A se retrage. A CEFLĂI DIN GURĂ (pup.): A mânca zgomotos; A plescăi. A CERCA ADÂNCIMILE: A verifica dimensiunile. A CERCA HOTARELE (înv.): A delimita hotarele unei moşii; v. şi A cerca o moşie. A CERCA MAREA CU DEGETUL: A-şi încerca norocul; A încerca imposibilul; v. şi A încerca marea cu degetul. A CERCA MĂDUVA ŞI OASELE (CUIVA) (reg): A testa calităţile cuiva; v. şi A-i cerca măduva şi oasele (cuiva). A CERCA NOROCUL 92 A CERCA NOROCUL: A acţiona fără certitudinea reuşitei; v. A căuta norocul. A CERCA O MOŞIE (im'J: A delimita hotarele unei moşii, y. A cerca hotarele. A CERCA PRILEJ (înv., pop.): A căuta o ocazie favorabilă. A CERCA RĂDĂCINILE (pop.): A cerceta cauzele, motivele. A CERCA SFAT (înv., pop.): A cere sfatul cuiva; A se sfătui cu cineva.  CERCETA CAZUL: A face cercetări într-un caz... - ■/:■■■ A CERCETA CEVA LA FAŢA LOCULUI: A face cercetări la faţa locului. A CERCETA CU AMĂNUNTUL: A analiza minuţios; v. şi A cerceta din fir în păr. A CERCETA DIN FIR ÎN PĂR: A analiza minuţios; v. A cerceta cu amănuntul.: A CERCETA TERENUL: A face cercetări asupra unui teren. A CERCETA TOATĂ CASĂ: A cerceta peste totîntr-o casă. A CERCETA VREME CU PRILEJ: A căuta un moment prielnic. A CERE ADĂPOST: A solicita adăpost peste noapte. A CERE AJUTOR (DE LA CINEVA): A solicita sprijinul cuiva; v. şi A cere ajutorul cuiva; A cere o mână de ajutor (de la cineva); A solicita ajutor (de la cineva); A solicita ajutorul cuiva; A solicita o mână de ajutor (de la cineva). A CERE AJUTORUL CUIVA: A solicita sprijinul cuiva; v. A cere ajutor (de la cineva). A CERE ASCULTARE: A solicita supunere; A solicita executarea ordinelor sale. A CERE ASENTIMENTUL CUIVA: A avea nevoie de acordul cuiva; A solicita acordul cuiva. A CERE AVIZUL CUIVA:/A-avea nevoie de avizul cuiva; A solicita avizul cuiva. A CERE CA LA UŞA BISERICII: A cerşi. A CERE CÂT DRACUL PE TATĂ-SĂU: A cere un preţ foarte mare; v, şi A cere pe dracul şi pe tată'Său. A CERE CÂT NU FACE: A cere prea mult; v. şi A cere pe mă-sa. A CERE CÂT PE MĂ-SA: A cere prea mult; v. â cptp cfit mt ffirp A CERE CERUL ŞI PĂMÂNTUL (CUIVA): A pretinde foarte mut; A pretinde totul; v.-A căuta marea cu sarea. A CERE CHEZĂŞIE: A pretinde garanţie. A CERE CONT (CUIVA, DE CEVA) (im’.): A trage Ia răspundere pe cineva; A pretinde cuiva să-şi justifice faptele; v. şi A cere seama (cuiva de ceva); A cere seamă (cuiva de ceva); A cere socoteala (cuiva de ceva); A-i lua cont (cuiva); A-i lua socoteală (cuiva de ceva); A lua cont (cuiva); A lua seamă4 (cuiva); A lua socoteală (cuiva de ceva). A CERE CU TALERUL: A cerşi. A CERE CUVÂNTUL: A cere să vorbească într-o adunare; v. şi A solicita cuvântul. A CERE DAUNE: A solicita despăgubire pentru o daună. A CERE DE MÂNCARE: A-i fi foame; A solicita ceva de mâncare; A cerşi. A CERE DE NEVASTĂ PE CINEVA: A propune căsătorie unei fete, unei femei; v. şi A cere în căsătorie pe cineva; A cere mâna; a cere mâna unei femei. A CERE DE POMANĂ: A cerşi A CERE DREPTATE: A solicita să se facă dreptate. A CERE EXLICAŢII CUIVA: A nu înţelege ceva; A solicita explicaţii. A CEREIERTARE (CUIVA): A ruga să fi e iertat de cineva; A-şi cere scuze cuiva; v. şi A cere iertări (cuiva); A cere pardon (cuiva); A w ruga de iertare (cuiva); A se ruga de iertări (cuiva); A se ruga de pardon (cuiva); A CERE IERTĂRI (CUIVA): A ruga să fie iertat de cineva; A-şi cere scuze cuiva; v. A cere iertare (cuiva). A CERE ÎN CĂSĂTORIE PE CINEVA: A propune căsătorie unei fete, unei femei; v. A cere de nevastă pe cineva. A CERE ÎNCUVIINŢARE: A solicita aprobarea, acordulcuiva.:; A CERE ÎNDURARE: A implora milă; A ruga să i se cruţe viaţa. /./■}'n-i/ A CERE ÎNGĂDUINŢĂ: A solicita înţelegere. A CERE LA JUDECATĂ (înv.): A da în judecată. A CERE LA POD: A cerşi. A CERE LAPTE DE BOU: A cere imposibilul; y. şi A cere lapte de cuc; A cere lapte de la o vacă stearpă; A cere lapte de vacă stearpă; A cere lână de la broască; A cere lâna de pe broască; A cere luna; A cere luna de pe cer. : A CERE LAPTE DE CUC: A cere imposibilul; v. A cere lapte de bou, A CERE LAPTE DE LA O VACĂ STEARPĂ: A cere imposibilul; y. A cere lapte de bou, A CERE LAPTE DE PASĂRE: A cere imposibilul; v. A cere lapte de bou. M A CERE LAPTE DE VACĂ STEARPĂ: A cere imposibilul; v. A cere lapte de bou. A CERE LÂNĂ DE LA BROASCĂ: A cere imposibilul; v.A cere lapte de bou. A CERE LÂNĂ DE PE BROASCĂ: A cere imposibilul; v. A cere lapte de bou. A CERE LUNA: A cere imposibilul; v. A cere lapte de bou. A CERE LUNA DE PE CER: A cere imposibilul; v.A cere lapte de bou. A CERE MAREA CU SAREA (CUIVA): A solicita foarte mult; A dori totul; v. A căuta marea cu sarea. A CERE MÂNA: A propune căsătorie unei fete, unei femei; v.A cere de nevastă pe cineva. A CERE MÂNA UNEI FEMEI: A propune căsătorie unei fete, unei femei; v. A cere de nevastă pe cineva. A CERE MILĂ: A cerşi îndurarea. 93 A CERŞI PE LA UŞILE STRĂINE A CERE O FAVOARE: A solicita un drept, o scutire de Ia o obligaţie, o iertare a unei datorii. A CERE O MÂNĂ DE AJUTOR (DE LA CINEVA): A solicita sprijinul cuiva; v. A cere ajutor (de la cineva). A CERE PACE: A dori linişte; A nu mai vrea ceartă. A CERE PALME: A fi obraznic; A fi nesimţit. A CERE PARDON (CUIVA): A ruga să fie iertat de cineva; A-şr cere scuze cuiva; v. A cere iertare (cuiva). A CERE PĂREREA CUIVA: A solicita cuiva să se pronunţe asupra unei chestiuni; A consulta pe cineva;"1 A CERE PE DRACUL ŞI PE TATĂ-SĂU: A cere un preţ foarte mare; v. A cere cât dracul pe tută-său. A CERE PE LA UŞILE OAMENILOR: A cere milă; A cerşi; v. şi A cere pe la uşile străine. A CERE PE LA UŞILE STRĂINE: A cere milă; A cerşi; v. A cere pe la uşile oamenilor. ACERE PREA MULTE DE LA CINEVA: A solicita de la cineva prea multe; A epuiza pe cineva; A scoate din sărite pe cineva. A CERE PRETENŢII (înv,): A pretinde despăgubiri pentru un prejudiciu suferit. A CERE SATISFACŢIE CUIVA: A solicita recuperarea drepturilor; A cere cuiva mulţumirea; A provoca la duel. A CERE SCUZE: A se scuza. A CERE SEAMA (CUIVA, DE CEVA) (înv.): A trage la răspundere pe cineva; A pretinde cuiva saşi justifice faptele; v. A cere cont (cuiva de ceva). A CERE SEAMĂ (CUIVA, DE CEVA) (înv.); A trage la răspundere pe cineva; A pretinde cuiva saşi justifice faptele; v. A cere cont (cuiva de ceva). A CERE SFAT: A solicita o părere, un sfat de la cineva; v. şi Ă cere sfatul cuiva; A cere sfaturi; A cere un sfat cuiva. A CERE SFATUL CUIVA: A solicita o părere, un sfat de la cineva; v. A cere sfat. A CERE SFATURI: A solicita o părere, un sfat de Ia cineva; v. /I cere sfat. A CERE SOCOTEALĂ (CUIVA, ^ DE CEVA) (înv.): A trage la răspundere pe cineva;  pretinde cuiva să-şi justifice faptele; v. A cere cont (cuiva de ceva). A CERE STELE FRIPTE^ DIN CER ŞI SMOCHINE RUPTE DIN POMII RUSALI-NULUI: A cere de toate; A cere imposibilul. A CERE ŞI PE DRACU PE EL: A cere foarte mult; v. şi A cere şipemă-sa şipe ta-su. A CERE ŞI PE MĂ-SA Şl PE TA-SU: A cere foarte mult; v. A cere şi pe dracu pe el. A CERE TIMP: A avea nevoie de mai mult timp la dispoziţie. A CERE TREBUINŢA: A fi necesar; A fi nevoie; v. şi A cere trebuinţa să...; A cere trebuinţă; A cere trebuinţă să.... A CERE TREBUINŢA SĂ...: A fi necesar să...; A fi ne voie să...; v. A cere trebuinţa. A CERE TREBUINŢĂ: A fi necesar; A fi nevoie; v. A cere trebuinţa. A CERE TREBUINŢĂ SĂ. A fi necesar să...; A fi nevoie să...; v. A cere trebuinţa. A CERE ŢIGĂNEŞTE: A cere insistent. A CERE UN SFAT CUIVA: A solicita o părere, un sfat de la cineva; v. A cere sfat. A CERE UN PREŢ EXAGERAT: A cere prea mult; A vinde la un preţ mare. A CERE UN RĂSPUNS IMEDIAT: Ă solicita să i se răspundă pe Ioc. A CERE UN SERVICIU: A căuta de lucru; A avea nevoie de un serviciu. A CERE UN VOT DE ÎNCREDERE: A solicita exprimarea încrederii cuiva. ;;A CERE VADUL-CU NEBUNUL: A'solicita aiurea; A solicita imposibilul; v. şi A solicita vadul cu nerodul. A CERE VADUL CU NERODUL: A solicita aiurea; A solicita imposibilul; v. A solicita vadul cu nebunul. A CERE VOIE: A solicita permisiunea. A CERE VOIE SĂ...: A solicita cuiva permisiunea să.... A CERNE CA PRIN SITĂ: A ploua mărunt şi continuu; v. A bura ca prin sită. A CERNE ÎN CIUR ŞI ÎN DÂRMON: A cerceta cu de-amânuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. şi A cerne prin ciur şi prin dârmon; A cerne prin ciur şi prin sită; A cerne prin sită; A cerne şi în ciur şi în dârmon; A cerne şi prin ciur şi prin dârmon; A trece prin ciur şi sită; A trece şi prin ciur şi prin dârmon; A zbate în ciur şi în dârmon; A zbate în ciur şi prin dârmon; A zbate prin ciur şi în dârmon; A zbate prin ciur şt prin dârmon; A zbate şi în ciur şi în dârmon; A zbate şi prin ciur şi prin dârmon. A CERNE PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON: A cerceta cu de-amânuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şt în dârmon. A CERNE PRIN CIUR ŞI PRIN SITĂ: A cerceta cu de-amânuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dârmon. ; A CERNE PRIN SITĂ: A curăţa bine; A analiza bine; A merge până la cele mai mici amănunte. A CERNE ŞI ÎN CIUR ŞI ÎN DÂRMON: A cerceta cu de-amânuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dârmon. A CERNE ŞI PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON: A cerceta cu de-amânuntul; a analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dârmon. A CERŞI FAVOAREA CUIVA: A solicita o favoare; A cere un drept nedovedit. A CERŞI PE LA UŞI: A cerşi; v. şi A cerşi pe la uşile oamenilor; A cerşi pe la uşile străine. A CERŞI PE LA UŞILE OAMENILOR: A cerşi ; v. A cerşi pe la uşi. A CERŞI PE LA UŞILE STRĂINE: A cerşi; v. A cerşi pe la uşi. A CERTA CUM ÎI VINE LA GURA 94 A CERTA CUM ÎI VINE LA GURĂ: A certa necDntroIat, cu brutalitate, cu violenţă; v. A blestema cum îi vine Ia gură. A CERTIFICA PRIN SEMNĂTURĂ: A semna; A aproba prin semnătură. A CHELTUI CU NEMILUITA: A cheltui mult; v. şi A cheltui gros; A cheltui nebuneşte; A cheltui o grămadă de bani, ACHELTUI DE UNDE N-ARE: A face datorii. A CHELTUI GROS: A cheltui mult; v. A cheltui cu nemiluită, A CHELTUI NEBUNEŞTE: A cheltui mult; v. A cheltui cu nemiluită. A CHELTUI O GRĂMADĂ DE BANI: A cheltui mult; v. A cheltui cu nemiluită. A CHELTUI PIELEA DE PE EL: A; cheltui tot; A rămâne fără niciun ban; v. şi A cheltui şi ochii din cap; A cheltui şi pielea de pe el; A CHELTUI ŞI OCHII DIN CAP: A cheltui tot; A rămâne fără niciun ban; v. A cheltui pielea de pe el; A CHELTUI ŞI PIELEA DE PE EL: A cheltui tot; A rămâne fără niciun ban; v. A cheltui pielea de pe el; A CHEMA CA MARTOR: A chema să depună mărturie. A CHEMA DE O PARTE: A se retrage cu cineva de o parte. A CHEMA DOCTORUL: A solicita un medic. A CHEMA ÎN AJUTOR PE CINEVA: A solicita ajutorul cuiva; A chema pe cineva în ajutor. A CHEMA ÎN FAŢA: JUSTIŢIEI: A da în judecată pe cineva; v. şi A chema în judecată. A CHEMA ÎN JUDECATĂ: A da în judecată pe cineva; v . şi A chema în faţa justiţiei, A CHEMA ÎN PUTEREA NOPŢII: A chema în plină noapte. A CHEMA LA ÎNŢRECERE: A organiza o întrecere. A CHEMA LA ORDINE (PE CINEVA): A soma pe cineva să respecte anumite norme; A avertiza, a trage atenţia cuiva. A CHEMĂ LA OSPEŢIE: A face o petrecere; A invita la o petrecere. A CHEMA LA RĂSPUNDERE (PE CINEVA): A constrânge pe cineva să dea socoteală de faptele proprii; v. şi A trage la răspundere (pe cineva); A trage la socoteală (pe cineva). A CHEMA LA REALITATE (PE CINEVA): A determina pe cineva să vadă adevărata faţă a lucrurilor; v. A aduce la realitate (pe cineva). A CHEMA LA TELEFON: A telefona. A CHEMA PE NUME: A rosti numele cuiva; A numi pe cineva; v. şi A spune pe nume; A striga pe nume; A zice pc nume. A CHEMA SUB ARME: A convoca la armată; v. şi A chema sub drapel. A CHEMA SUB DRAPEL: A convoca la armată; v. A chema sub arme. A CHIORI DE LA OBRAZ (PE CINEVA): A minţi în faţă pe cineva; v. şi A orbi de la obraz (pe cineva). A CHIORI DIN OCHI (PE CINEVA): A încerca sâ înşele pe faţă pe cineva. ACI E-ACI: Acesta este locul primejdios; Acesta este locul şi momentul încercării. ACI E BUBA: Acolo este locul durerii; Aci este dificultatea; Aci este defecţiunea. ACI E CLENCIUL: Aici este dificultatea. ACIŢI-E LOCUL: Nu meriţi ceva mai bun; Să nu te mişti de unde te afli. ACI ŢI S-A ÎNFUNDAT: Ai dat de belea; Ai încurcat. A CIOCĂNI LA ;UŞĂ: A-şiyanunţa. prezenţa prin bătăi în tăblia uşii; v. A bate la uşă A CIOCNI DE SĂNĂTATEA CUIVA: : A închina băutura sau a bea în cinstea cuiva urându-i sănătate, fericire; v. A bea de sănătatea cuiva. A CIOCNI ÎN SĂNĂTATEA CUIVA: A închina băutura sau a bea în cinstea cuiva urându-i sănătate, fericire; v.A bea de sănătatea cuiva. A CIOCNI PENTIOJ SĂNĂTATEA CUIVA: A închina băutura sau a bea în cinstea cuiva urându-i sănătate, fericire; v, A bea de sănătatea cuiva. A CIOCNI PAHARELE: A da noroc; v. şi A ciocni un pahar. . A CIOCNI UN PAHAR: A da noroc; v. A ciocni paharele. A CIOMĂGI (PE CINEVA): A bate pe cineva; A snopi în bătaie pe cineva; v. şi A-i pune pielea pe băţ (cuiva). ACI RÂDEA, ACI PLÂNGEA: Este foarte tulburat; Nu se poate controla. ^: A CIRICĂI INIMA ÎN EL: A nu mai putea de bucurie. A CITI CU GLAS TARE: A'vorbi tare; A striga. A CITI DIN SCOARŢĂ ÎN SCOARŢĂ: A.citi tot; A termina de citit.  CITI GÂNDURILE CUIVA: A intui ce gândeşte cineva. A CITI IN CINEVA: CA ÎN CARTE: A-şi da seama ce gândeşte şi ce sentimente nutreşte cineva. A CITI ÎN INIMA CUIVA: A căuta să înţeleagă starea sufletească a cuiva. A CITI .ÎN PALMĂ:  ghici în palmă. ^ ; A CITI ÎN PRIVIRI:.A se uita cu atenţie în ochii cuiva; S-şi da seama din priviri ce gândeşte cineva; v. şi A citi în privirile cuiva. A CITI ÎN PRIVIRILE CUIVA: A se uita cu atenţie în ochii cuiva; A-şi da seama din priviri ce gândeşte cineva; v. A citi în priviri. A CITI ÎN STELE: A ghici cu ajutorul stelelor. A CITI ÎN SUFLETUL CUIVA: A înţelege ce vrea şi ce simte cineva. A CITI ÎN VISE: A descifra, a tălmăci visele cuiva. A CITI PE CINEVA CÂTE PARALE FACE: A-şi da seama că este un om de nimic. A CITI PE FAŢA CUIVA: A vedea pe faţa cuiva; A-şi da seama după faţa cuiva. A CITI PE SĂRITE: A nu citi tot; A citi doar o parte. 95 A COBORÎ ÎN LINIE DIRECTĂ DIN.. A CITI PRINTRE RÂNDURI: A intui; A sesiza aluziile; A sesiza sensurile ascunse ale unui text. A CITI SEMNELE VREMII: A prognoza timpul. A CITI UN OM PRINTR-O PRIVIRE: A-şi da seama ce fel de om este privindu-1. ACI-ŢI PUN CAPUL: Aici, In acest loc, sunt gata să te omor. ACI-ŢI PUN CRUCEA: Aici te pot omori. A CIUGULI DE ICI ŞI DE ACOLO: A lua câte puţin de aici şi de acolo, A CIULI DIN URECHI: A mitui: A CIULI URECHEA: A-şi încorda auzul; A asculta cu luare aminte; v. şi A ciuli urechile, A CIULI DIN URECHI: A mitui A CIULI URECHILE: Ă-şi încorda auzul; A asculta cu luare aminte; v. A ciuli urechea. A CIUPI DE BANI: A înşela de bani; A păcăli pe cineva să-i dea bani. A CIUPI PE BANI DE PE UNDE POATE: A obţine mici sume de bani de Ia diferite persoane. A CIUPI DE FUND: A face un gest necugetat. A CIUPI DE OBRAZ: A-şi manifesta dragostea; A-şi manifesta simpatia. A CIUPI LA CÂNTAR (fam.): A fura la cântar. A CIURUI CU GLOANŢE PE CINEVA: A împuşca; A trage în cineva. A CLASA O AFACERE: A închide o afacere. A CLASA UN PROCES: A închide un proces. A CLĂDI CASTELE ÎN SPANIA: A face un lucru inutil. A CLĂDI PE NISIP (CEVA): A face ceva iară o bază solidă; v. şi A fonda pe nisip (ceva); A funda pe nisip (ceva); A întemeia pe nisip (ceva); A întemeia pe paie (ceva). A CLĂMPĂNI DIN DINŢI: A tremura de frig; v. şi A clănţăni din măsele; A clănţăni din măsele de frig. A CLĂMPĂNI DIN GURĂ: A vorbi mult şi fără rost. A CLĂNŢĂNI DIN MĂSELE: A tremura de frig; v. A clănţăni din dinţi. A CLĂNŢĂNI DIN MĂSELE DE FRIG: A tremura de frig; v.A clănţăni din dinţi. A CLĂTI CAPUL: A da din cap; A-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială, de dojană); v. şi A clăti din cap; A clătina capiii; A clătina cu capetele; A clătina cu capul; A cătina din cap; A clătina din căpăţână; ; A da cu capetele; A da cu capul; A da din barbă; A da din căpăţână; A clătina cu capetele; A clătina cu capul; A clătina din barbă; A clătină din cap; A clătina din căpăţână. A CLĂTI DIN CAP: A da din cap; A-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială, de dojana); v. A clăti capul. A CLĂTINA CAPUL: A da din cap; A-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială, de dojană); v. A clăti capul. A CLĂTINA CU CAPETELE: A da din cap; A-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială;de dojană); v.Aclăti capul. A CLĂTINA CU CAPUL: A da din cap; A-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială, de dojană); v. A clăti capul A CLĂTINA DIN BARBĂ: A da din cap; A-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială, de dojană); v.A clăti capul. A CLĂTINA DIN CAP: A da din cap; A-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială, de dojană); A refuza; A accepta; v. A clăti capul A CLĂTINA DIN CĂPĂŢÂNĂ : A da din cap; A-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială, de dojană); A refuza; A accepta; v. A clăti capul A CLOCI MULT: A plănui îndelung. A CLOCI O BOALĂ: A fi pe cale de a se îmbolnăvi. A CLOCI PE VATRĂ: A trândăvi; A lenevi; v. şi A şedea pe vatră. A CLOCI TOATĂ ZIUA: A sta degeaba toată ziua; A nu face nimic. A CLOCI UN GÂND: A pune Ia cale ceva. A CLOCI UN PLAN: A pune la cale, a proiecta ceva în secret; v. şi A coace un plan. A CLOCOTI DE MÂNIE: A fi foarte mânios, supărat; v. şi A spumega de furie; A spumega de mânie; A turba de furie; A turba de mânie. - A: CLOCOTI SÂNGELE (CUIVA):'A fi plin de energie; A plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v. şi A clocoti sângele în vine (cuiva); A dogori sângele (cuiva); A dogori sângele în vine (cuiva); A fierbe sângele (cuiva); A fierbe sângele in vine (cuiva); A clocoti sângele în vine (cuiva); A-i clocoti sângele (cuiva); A-i dogori sângele (cuiva); A-i dogori sângele în vine (cuiva); A-i fierbe inima (cuiva); A4 fierbe în sânge (cuiva); A-i fierbe sângele (cuiva); A-i fierbe sângele în vine (cuiva). A CLOCOTI SÂNGELE ÎN VINE (CUIVA): A fi plin de energie; A plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v. A clocoti sângele (cuiva). A COACE CEVA: A pregăti ceva. A COACE LA INIMĂ PE CINEVA:r A dori răul cuiva. A COACE UN PLAN: A pune îa cale, a proiecta ceva în secret; v. A cloci un plan. A COASE LA CIUR: A face ceva inutil; a lucra iară niciun succes. A COASE LA OBOROACE: A sforăi. A COASE PETIC LA PETIC: A fi strângător, v.gârcit. A COBORÎ CU PICIOARELE PE PĂMÂNT: A reveni la realitate; A începe să-şi da seama de realitatea din junii său. A COBORÎ GLASUL: A vorbi mai încet; A vorbi în şoaptă; v. şi A cobori vocea. A COBORÎ ÎN LINIE DIRECTĂ DIN...: A descinde din...; A se trage din J.; v.A cobori din linie dreaptă din.... A COBORÎ ÎN LINIE DREAPTĂ DIN.. 96 A COBORÎ ÎN LINIE DREAPTĂ DIN...: A descinde din.,.; A se trage din; v. A coborî diit linie directă din.... A COBORÎ In MORMÂNT: A fi înmormântat. A COBORÎ MILITĂRIA DIN POD: A ameninţa cu bătaia. A COBORÎ OCHII: A lăsa privirea în jos; A nu se mai uiîa; A-i .fi ruşine;v. şi A coborî privirea; A coborî privirile. A COBORÎ PE PĂMÂNT: A da de realitate; A da de adevăr. A COBORÎ PRIVIREA: A lăsa privirea în jos; v. A coborî ochii. A COBORÎ PRIVIRILE: A lâsa privirea în jos; v. A coborî ochii. A COBORÎ PE SCARA SOCIALĂ: A decădea; A nu mai fi ceea ce a fost. A COBORÎ STEAGUL: A se preda; a renunţa. A COBORÎ TONUL: A vorbi pe un ton mai jos şi mai calm. A COBORÎ VOCEA: A vorbi mai încet; A vorbi în şoaptă; v. A coborî glasul. A COCOLOŞI LIPSURILE: A ierta nemotivat o vină; v. şi A cocoloşi lucrurile. A COCOLOŞI LUCRURILE: A ierta nemo-tivat o vină; v. A cocoloşi lipsurile. A COCOŞA ÎN BĂTAIE (PE CINEVA); A stălci în bătaie; A bate foarte tare pe cineva; A snopi în bătaie; v. şi A cocoşa în bătăi (pe cineva); A cojiîn bătăi (pe cineva); A coşcovi în bătaie (pe cineva); A coşi în bătaie(pe cineva). A COCOŞA IN BĂTĂI {PE CINEVA): A stâlci în bătaie; A bate foarte tare pe cineva; A snopi în bătaie; v. /I cocoşa în bătaie (pe cineva). A COJI IN BĂTĂI (PE CINEVA): A stâlci în bătaie; A bate foarte tare pe cineva; A snopi în bătaie; v. A cocoşa în bătaie (pe cineva), A COLINDA CÂRCIUMILE: A fi beţiv; v. A bate cârciumile. A COLINDA ÎN LUMEA ÎNREAGĂ: A umbla prin toată lumea. A COLINDA ÎN SUS ŞI ÎN JOS: A fi peste tot; A vizita toate locurile. A COLINDA PRIN LUME: A umbla prin lume. ACOLO E DE MINE: în acel loc lăudat e de mine. ACOLO-ŞA; Acolo______ ACOLO UMBLĂ CÂINII CU COVRIGI ÎN COADĂ: Binele de acolo nu este aşa de mare; Nu merită să te muţi acolo. A COMITE GREŞEALĂ: A greşi; v. şi A comite greşeli; A comite o eroare; A comite o greşeală; A face greşeală; A face greşeli; A face o greşeală. A COMITE GREŞELI: A greşi; v. A comite greşeală. A COMITE O CONTRAVENŢIE: A greşi; A face o contravenţie. A COMITE O CRIMĂ: A omorî; A ucide; A fi criminal. A COMITE O EROARE: A greşi; v. A comite greşeală. A COMITE O FRAUDĂ: A fura; v. şi A comite un furt, ^ A COMITE O GAFĂ: A gafa; A greşi; v. şi A face o gafă. A COMITE O GREŞEALĂ: A greşi; v. A comite greşeală. A COMITE O IMPRUDENŢĂ: A li imprudent. : A COMITE O INDISCREŢIE: A fi indiscret; A se băga în secretele altora. ■ A COMITE O SPARGERE: A:fura; A fi hoţ. A: COMITE: PiĂCATE:;? A ;păcătui;; y. şi A comite un păcat; A face păcate; A face un păcat; A săvârşi păcate; A săvârşi un păcat. A COMITE UN ABUZ: A abuza. A COMIŢE:UNpELICŢ: A face o greşeală; A face o contravenţie, o infracţiune. A COMITE UN FURT: A fura; v. A comite o fraudă. A COMITE UN FURT PRIN SPARGERE: A sparge uşile pentru a fura; A fura prin spargerea uşilor. A COMITE UN PĂCAT: A păcătui; v. A comite păcate. . A COMPENSA O DATORIE:; A-şi achita o datorie. ,:v A COMPENSA O PIERDERE PRINTR-UN CÂŞTIG: A câştiga după o pierdere. A COMPLICA LUCRURILE: A nu face nicio claritate; A nu rezolva nimic; A încurca şi mai mult lucrurile; v. şi A complica problema, u A COMPLICA PROBLEMA: A nu face nicio claritate;  nu rezolva nimic; A încurca şi mai mult lucrurile; v. A complica lucrurile. A COMPUNE O PLÂNGERE: A depune o reclamaţie; v. A adresa o plângere. A COMPUNE PLÂNGERE: A depune o reclamaţie; v. A adresa o plângere. A CONDAMNA ÎN CONTUMACIE (jur.): A condamna în lipsă. m A CONDAMNA LA MOARTE: A hotărî condamnarea la moarte pe cineva; A lua viaţa cuiva; A executa pe cineva. : A CONDAMNA PE VIAŢĂ PE CINEVA: A închide pe viaţă pe cineva. A CONDUCE ACASĂ PE CINEVA: A însoţi până acasă pe cineva :V: A CONDUCE PÂNĂ ACASĂ PE CINEVA: A însoţi până acasă pe cineva. A CONDUCE PE CINEVA: A însoţi pe cineva. A CONDUCE PE ULTIMUL DRUM (PE CINEVA): Aînmormânta pe cineva. A CONFIRMA AŞTEPTĂRILE (CUIVA); A proceda conform dorinţelor cuiva; v. şi A răspunde aşteptărilor (cuiva); A răspunde dorinţelor (cuiva) A CONFIRMA PRIMIREA: A semna de primire. A CONFRUNTA PE CINEVA: A se opune cuiva; A nu fi de acord cu cineva. 97 A GRĂPA LEMNELE DE FRIG A CONSIDERA ADEVĂRAT: A recunoaşte adevărul. A CONSIDERA DE DATORIA SA SĂ...: A se simţi dator, obligat să... . A CONSTRÂNGE PE CINEVA SĂ FACĂ CEVA: A obliga, a sili pe cineva la ceva. A CONSTRUI PE BAZE SOLIDE: A face ceva solid; A nu lucra de mântuială. A CONSULTA DICŢIOANRUL: A căuta In dicţionar. A CONSULTA O CARTE: A căuta într-o carte; A citi într-o carte. A CONSULTA UN MEDIC: A se supune controlului medical. A CONTA PE CEVA: A se baza pe ceva; A se sprijini pe ceva. A CONTESTA DREPTUL CUIVA LA CEVA: A nu acorda un drept; A refuza să se acorde un drept cuiva. A CONTA PE CINEVA: A se baza pe cineva; A se sprijini pe cineva. A CONTRACTA O BOALĂ: A se contamina; A se îmbolnăvi. A CONTRACTA O CĂSĂTORIE: A se căsători. A CONTRACTA O DATORIE: A se împrumuta; v. şi A contracta un împrumut. A CONTRACTA O RĂCEALĂ: A răci. A CONTRACTA UN ÎMPRUMUT: A se împrumuta; v. A contracta o datorie. A CONTRAVENI LEGII CIRCULAŢIEI: A comite o greşeală de circulaţie; A încălca legea circulaţiei. A CONTRAVENI REGULILOR DE CONVIEŢUIRE SOCIALĂ: A nu respecta regulile de convieţuire socială. A CONTRAVENI UNUI ORDIN: A nu executa un ordin; A se opune unui ordin. A CONVOCA O ADUNARE: A invita la o adunare. A COPLEŞI CU ELOGII: A lăuda prea mult; A se linguşi prea mult. A COPLEŞI CU LAUDE: A lăuda peste măsură. A COPLEŞI CU REPROŞURI PE CINEVA: A critica pe cineva; A reproşa cuiva. ^ A COPLEŞI PE CINEVA : CU ATENŢII: A acorda cuiva prea multe atenţii, prea multe cadouri. A CORESPUNDE ADEVĂRULUI: A fi adevărat. A CORESPUNDE AŞTEPTĂRILOR CUIVA: A satisface aşteptările cuiva. A CORESPUNDE CERINŢELOR: A fi corespunzător. A CORESPUNDE SCOPULUI: A satisface necesităţile scopului urmărit. A COSTA MAI MULT AŢA DECÂT FAŢA: A fi mai scumpă manopera decât materialul ce trebuie lucrat. A COSTA O GRAMADĂ DE BANI: A fi foarte scump; v. şi A costa o groază de bani; A costa o poală de bani; A costa şi ochii din cap. A COSTA O GROAZĂ DE BANI: A fi foarte scump; v. A costa o grămadă de bani. A COSTA O NIMICA TOATĂ: A fi foarte ieftin. A COSTA O POALĂ DE BANI: A fi foarte scump; v. A costa o grămadă de bani. A COSTA SCUMP: A fi scump. A COSTA SCUMP PE CINEVA: A fi scump pentru cineva. A COSTA ŞI OCHII DIN CAP: A fi foarte scump; v. A costa o grămadă de bani. A COŞCOVI ÎN BĂTAIE, (PE CINEVA): A stâlci în bătaie; A bate foarte tare pe cineva; A snopi în bătaie; v. A cocoşa în bătaie (pe cineva). : A COŞI ÎN BĂTAIE (PE CINEVA): A stâlci în bătaie; A bate foarte tare pe cineva; A snopi în bătaie; v. A cocoşa în.bătaie-.(pe cineva). A COTELI PRIN BĂTĂTURĂ: A face mici treburi gospodăreşti. A COTI LA DREAPTA: A o lua la dreapta; A face la dreapta. A COTI LA STÂNGA: A o lua la stânga; A face la stânga, i A COŢI VORBA: A schimba vorba,;m A CRĂPA BUBA: A crăpa necazul; A se duce necazul.. A CRĂPA CUIVA CAPUL: A sparge capui cuiva, ■ A CRĂPA CUIVA OBRAZUL: A-i fi ruşine; A nu mai putea de ruşine. A CRĂPA DE CIUDĂ: A-i fi rfoarte ciudă; A invidia; v. şi vi crăpa de necaz; A muri de ciudă; A muri■.. de necaz; A nu mai putea de ciudă; A nu mai putea ce necaz; A plesni de ciudă; A plesni de necaz; A pocni de ciudă; a pocni de necaz. A CRĂPA DE DURERE: A simţi o; durere mare; A nu mai putea de durere. \ A CRĂPA DE FOAME: A-i fi foarte foame; A nu avea din ce trăi; v. şi A leşina de foame; A muri de foame. A CRĂPA DE FRIG: A-i fi foarte frig; v. şi A crăpa de ger; A plesni de frig; A plesni de ger; A pocni de frig; A pocni de ger. A CRĂPA DE GER: A-i fi foarte frig; v. A crăpa defrig. A CRĂPA DE INVIDIE: A fi invidios; A nu mai putea de invidie. A CRĂPA DE NECAZ: A-i fi foarte ciudă; A invidia; v. A crăpa de ciudă. -A GRĂPADE RÂS: A râde foarte mult A CRĂPA DE SETE: A fi sete; A nu mai putea de sete. A CRĂPA DE ZIUĂ: A se face ziuă; A se lumina. A CRĂPA LEMNELE DE FRIG: A fi un ger straşnic; v. şi A crăpa lemnele de ger; A crăpa ochii-n cap de ger; A crăpa oulile corbului de ger; A crăpa oulile în cuibar de ger; A crăpa pietrele de frig; A crăpa pietrele de ger; A pocni lemnele de frig; A pocni lemnele de ger; A trosni lemnele; A trosni lemnele de frig; A trosni lemnele de ger. A CRĂPA LEMNELE DE GER 98 A CRĂPA LEMNELE DE GER: A fi un ger straşnic; v. A crăpa lemnele de frig. A CRĂPA OCHII-N CAP DE GER: A fi un ger straşnic; v. A crăpa lemnele de frig. A CRĂPA OULE CORBULUI DE GER: A fi un ger straşnic; v. A crăpa lemnele de frig. A CRĂPA OULE ÎN CUIBAR DE GER: A fi un ger straşnic; v. A crăpa lemnele de frig. A CRĂPA PIETRELE DE FRIG: A fi un ger straşnic; v. A crăpa lemnele de frig. A CRĂPA PIETRELE DE GER: A fi un ger straşnic; v. A crăpa lemnele de frig. A CRĂPA RANZA (DE CIUDĂ, DE INVIDIE, DE NECAZ) (pop.): A fi foarte supărat; v. şi A-i crăpa rânza (de ciudă, de invidie, de necaz); A-i plesni rânza (de ciudă, de invidie, de necaz); A plesni rânza (de ciudă, de invidie, de necaz· A CRĂPAT CEASUL: A dat Dumnezeu; In fine; în sfârşit. A CRĂPAT GERUL: S-a muiat gerul; Nu mai este ger. A CRĂPAT NECAZUL: S-a dus necazul. A CRĂPAT OCHII: S-a trezit din somn. A CRĂPA UŞA: A întredeschide uşa. A CRĂPA ZORILE: A se lumina de zi. A CRÂCNI DIN NAS; A-şi arăta nemulţumirea. ' A CREA ATMOSFERĂ: A face o atmosferă plăcute; A insista ca toată lumea să se simtă bine. A CREA DIFICULTĂŢI: A face necazuri cuiva; A supăra ce cineva; v. şi A crea neplăceri A CREA IMPRESIA CĂ...: A lăsa să se înţeleagă că...; A sugera că...; v. şi A crea impresia de...; A da impresia că...; A da impresia de...; A lăsa impresia că...; A lăsa impresia de... . A CREA IMPRESIA DE...: A lăsa să se înţeleagă că...; A sugera că...; v. A crea impresia că...'. ■ A CREA NEPLĂCERI: A face necazuri cuiva; A supăra pe cineva; v. A crea dificultăţi A CREA O MODĂ: A forma o anumită atitudine, un anumit curent. A CREA UN CURENT: A forma o anumită concepţie, o anumită atitudine. A CREA UN PRECEDENT: A lansa un precedent. : A CREA UN ROL: (Despre actori) A interpreta cu măiestrie un rol. A CREDE CAI VERZI PE PEREŢI: A crede lucruri irealizabile, imposibile; A crede minciuni, bazaconii; v. şi A îndruga cai verzi pe pereţi; A înşira cai verzi pe pereţi; A spune cai verzi pe pereţi; A visa cai verzi pe pereţi; A visa la cai verzi pe pereţi. A CREDE CĂ E FLOARE LA URECHE: A crede că e un fleac; A crede că e foarte uşor. A CREDE CĂ L-A PRINS PE DUMNEZEU DE UN PICIOR: A considera că a lacul mare lucru; A crede că a obţinut mare lucru. A CREDE CĂ TOT CE ZBOARĂ SE MĂNÂNCĂ: A-şi face iluzii; A fi naiv. A CREDE CEVA PE JUMĂTATE: A nu avea încredere totală; A nu fi total sigur de ceva, de cineva. A CREDE CU CALE: A crede nimerit, potrivit; just; bine; v. A afla cu cale. A CREDE DE CUVÂNT (PE CINEVA): A crede fără a verifica; A lua de bune spusele cuiva; v. şi A crede pe cuvânt (pe cineva). A CREDE DE CUVIINŢĂ: A crede nimerit, potrivit, just, bine; v. A afla cu cale. A CREDE DE DATORIA SA SĂ...: A crede că este dator să.... A CREDE DUPĂ RĂBOJ: A-şi nota totul pe un răboj; A nu uita. A CREDE ÎN BASME: A crede în poveşti; A crede în tot ce se spune; v. şi A crede în vise. A CREDE ÎN CINEVA: A avea încredere în cineva. A CREDE ÎN STEAUA SA: A avea încredere în viitorul său. A CREDE ÎN VISE: A crede în poveşti; A crede în tot ce se spune; v: A crede în basme. A CREDE PE CUVÂNT (PE CINEVA): A crede fără a verifica; A lua de bune spusele cuiva.; v. A crede de cu vânt (pe cineva). A CREDE PE JUMĂTATE: = A nu avea încredere totală; A nu fi sigur pe deplin. A CRESCUT ÎN PUF: A crescut în condiţii bune; v. şi A creşte cu biberonul. ? A CRESCUT IN TRENŢE: A crescut în condiţii modeste. A CRESTA PE RĂBOJ: A face pe răboj o crestătură; A-şi nota ceva spre a nu uita. A CREŞTE CA CIUPERCILE: A creşte foarte repede; A creşte peste tot. ■■ A CREŞTE CA DIN APĂ: A creşte foarte repede; v. şi A creşte văzând cu ochii. A CREŞTE CA DIN PĂMÂNT: A creşte repede şi viguros. A CREŞTE CADRE: A pregăti cadre tinere. A CREŞTE CARNEA (PE CINEVA): A se în-grăşa; A-i merge bine; A-i merge din plin; A fi foarte mulţumit; v. şi A prinde carne (cineva); A prinde carne moale (cineva); A prinde seu’ (cineva); A se prinde carnea (pe cineva). A CREŞTE CÂINELE SĂ-ŢI MĂNÂNCE VINELE: A creşte şi a ajuta un om de nimic, un om rău. A CREŞTE CU BIBERONUL: A crescut în condiţii bune; v. A creşte în puf A CREŞTE CU MIEZ DE NUCĂ (PE CINEVA): A răsfaţa pe cineva; v/şi A hrăni cu miez de nucă (pe cineva). A CREŞTE DE BUCURIE: A fi foarte bucuros; A se bucura foarte mult. A CREŞTE DUNAREA: A veni inundaţiile. A CREŞTE IARBA SUB CINEVA: A fi foarte leneş. A CREŞTE INIMA DIN CINEVA: A simţi o mare bucurie; A fi încântat; v. şi A creşte inima în cineva; A creşte inima în cineva de bucurie; A 99 A CROI PE CINEVA SĂ-IMEARGA UNTUL creşte sufletul din cineva; A creşte sufletul în cineva; A-i creşte inima cuiva; A-i creşte pieptul cuiva; A-i creşte sufletul cuiva. A CREŞTE INIMA ÎN CINEVA: A simţi o mare bucurie; A fi încântat; v. A creşte inima din cineva. A CREŞTE INIMA ÎN CINEVA DE BUCURIE: A simţi o mare bucurie; A fi încântat; v. A creşte inima din cineva. A CREŞTE ÎN IMPORTANŢĂ: A deveni mai important A CREŞTE ÎN LĂTURI CA VARZA: A trăi greu; A sta în mizerie. A CREŞTE ÎN OCHII CUIVA: A câştiga mai multă consideraţie din partea cuiva; v. şi A se ridica în ochii cuiva. A CREŞTE ÎN PERINI DE PUF: A creşte, a trăi confortabil; A nu duce lipsă de nimic; v. şi A creşte în puf; A creşte în pufuri; A creşte pe puf; A creşte pe pufuri; A trăi în perini de puf; A trăi în puf; A trăi în pufuri; A trăi pe puf; A trăi pe pufuri; în perini de puf; A ţine în perini de puf; A ţine în puf; A ţine în pufuri; A creşte pe perini de puf. A CREŞTE IN PROSTIE: A creşte prea mult. A CREŞTE ÎN PUF: A creşte, a trăi confortabil; A nu duce lipsă de nimic; v. A creşte în perini de puf. A CREŞTE ÎN PUFURI: A creşte, a trăi confortabil; A nu duce lipsă de nimic; v. -A creşte în perini de puf. A CREŞTE ÎN TRENŢE: A avea copilărie săracă. A CREŞTE ÎN VATĂ: A se face mare; v. şi A creşte mare. A CREŞTE LA LOC: A se vindeca. A CREŞTE MARE: A se face mare; v. şi A creşte în viaţă. A CREŞTE PE LA UŞILE STRĂINE: A nu avea casa proprie; A fi crescut de străini. ; A CREŞTE PE PERINI DE PUF: A creşte, a trăi confortabil; A nu duce lipsă de nimic; v, A creşte în perini de puf. A CREŞTE PE PUF: A creşte, a trăi confortabil; A nu duce lipsă de nimic; v. A creşte în perini de puf. A CREŞTE PE PUFURI: A creşte, a trăi confortabil; A nu duce lipsă de; nimic; v. A creşte în perini de puf A CREŞTE SUFLETUL DIN CINEVA: A simţi o mare bucurie; A fi încântat; v. A creşte inima din cineva. A CREŞTE SUFLETUL ÎN CINEVA: A simţi o mare bucurie; A fi încântat; v. A creşte inima din cineva. A CREŞTE ŞARPELE ÎN SÂN: A ajuta, a ocroti pe un nerecunoscător; v. şi A creşte şarpele la sân; A creşte un şarpe la sân; A încălzi şarpele în sân; A încălzi şarpele la sân; A-i vârî pe dracu-n sân; A ţine şarpele în sân; A ţine şarpele la sân; A vârî pe dracu-n sân. A CREŞTE ŞARPELE LA SÂN: A ajuta, a ocroti pe un nerecunoscător; v. A creşte şarpele în sân. A CREŞTE UN ŞARPE LA SÂN: A ajuta, a ocroti pe un nerecunoscător; v. A creşte şarpele în sân. A CREŞTE VĂZÂND CU OCHII: A creşte foarte repede; v. A creşte ca din apă. A CROI CAREVA PALME (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A CROI DRUM ÎN VIAŢA CUIVA: A ajuta pe cineva; A sprijini, a îndruma pe cineva. A CROI LA MINCIUNI: A minţi. A CROI LA PLANURI: A face proiecte. A CROI O HAINĂ: A tăia unde trebuie. A CROI O MINCIUNĂ: A ticlui o minciună. A CROI O PALMĂ (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A CROI O SCATOALCĂ (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A CROI PALME (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A CROI PÂRTIE: A începe; ceva singur; A-şi croi singur drum în viaţă; v. şi A deschide pârtie; A rupe pârtie; A tăia pârtie. A CROI PE CINEVA: A bate pe cineva cu un băţ, cu biciul; v. şi A croi pe cineva de-i merge colbul; A croi pe cineva de-i merge untul;; A croi pe cineva de-i merg fulgii; A croi pe cineva de-i merg peticele; A croi pe cineva să-i meargă colbul; A croi pe cineva să-i meargă fulgii; A croi pe cineva-să-i meargă peticele; A croi pe cineva să-i meargă untul A CROI PE CINEVA DE-I MERGE COLBUL: A bate pe cineva tare; A snopi în bătaie pe cineva; v. A croi pe cineva. / A CROI PE CINEVA DE-I MERGE UNTUL: A bate pe cineva tare; A snopi în bătaie pe cineva; v. A croi pe cineva. A CROI PE CINEVA DE-I MERG FULGII: A bate pe cineva tare; A snopi în bătaie pe cineva; v. A croi pe cineva. A CROI PE CINEVA DE-I MERG PETICELE: A bate pe cineva tare; A snopi în bătaie pe cineva; v. A croi pe cineva. A CROI PE CINEVA SĂ-I MEARGĂ COLBUL: A bate pe cineva tare; A snopi în bătaie pe cineva; v. A croi pe cineva. A CROI PE CINEVA SĂ-I MEARGĂ FULGII: A bate pe cineva tare; A snopi în bătaie pe cineva; v. A croi pe cineva, A CROI PE CINEVA SĂ-I MEARGĂ PETICELE: A bate pe cineva tare; A snopi în bătaie pe cineva; v. A croi pe cineva. A CROI PE CINEVA SĂ-I MEARGA UNTUL: A bate pe cineva tare; A snopi în bătaie pe cineva; v. A croi pe cineva. ACRU CA ŢIŢEIUL 100 ACRU CA ŢIŢEIUL (reg.): Foarte acru; v. şi Acru ţiţei. A CRUŢA PE CINEVA DE NEPLĂCERI: A feri pe cineva de necazuri; A ajuta pe cineva. A CRUŢA VIAŢA CUIVA: A salva pe cineva; A scăpa pe cineva de la moarte. ACRU ŢIŢEI (reg.): Foarte acru; v. Acru ca ţiţeiul. ACT DE CĂSĂTORIE: Certificat de căsătorie. ACT DE CUNUNIE: Certificat de cununie, ACT DE DECES: Certificat de deces. ACT DE NAŞTERE: Certificat de naştere. ACTELE VORBESC: Concluziile se pot trage din actele prezentate. ACU-ACU: Imediat; Pe moment; v. şi Actim-actim. A CUCERII INIMA CUIVA: A-l face să te iubească; A o face să te iubească. A CUGETA BINE (CUIVA) (înv.): A voi binele cuiva; A avea gânduri bune faţă de cineva; v. şi A cugeta în bine. A CUGETA ÎN BINE (CUIVA) (înv.): A voi binele cuiva; A avea gânduri bune faţă de cineva; v. A cugeta bine (cuiva) A CUGETA ÎN.RĂU (CUIVA) (înv.): A voi răul cuiva; A avea gânduri rele faţă de cineva; v. şi A cugeta rău (cuiva); A cugeta răul (cuiva); A dori răul (cuiva); A voi răul cuiva; A vrea răul (cuiva). A CUGETA RĂU (CUIVA) (înv.): A voi râul cuiva; A avea gânduri rele faţă de cineva; v. A cugeta în rău (cuiva). A CUGETA RĂUL (CUIVA) (înv.): A voi răul cuiva; A avea gânduri rele faţă de cineva; v, A cugeta în rău (cuiva). A CUGETA SFATURI (înv:): A unelti. ACU-I ACU (pop.): Acum este momentul; A venit clipa; v. şi Acu-i acuş; Acum e acum. ACU-I ACUŞ (pop.): Acum este momentul; A venit clipa; v. Acu-i acu. A CULCA LA PĂMÂNT: A dărâma; A doborî; A omorî; v. A aşterne la pământ. A CULCA PĂMÂNTULUI: A dărâma; A doborî; A omori; v. A aşterne la pământ. A CULCA PE CINEVA LA PĂMÂNT: A trânti pe cineva la pământ; A-l da jos. A CULCA UN ARBORE: A tăia un arbore. A CULEGE APLAUZE (CUIVA); A fi aplaudat de cineva; v. şi A culege aplauzele (cuiva); A smulge aplauze (cuiva); A smulge aplauzele (cuiva); A smulge aplauze furtunoase. A CULEGE APLAUZELE (CUÎVA): A fi aplaudat de cineva; v. A culege aplauze (cuiva). A CULEGE CE AI SEMĂNAT: După plată şi răsplată; Vei primi după cum ai dat. A CULEGE CE N-ASEMĂNAT: Fură de Ia altul. A CULEGE DATE: A sirfinge datele necesare; A se documenta. A CULEGE DE PE DRUMURI (PE CINEVA): A oferi mijloace de subzistenţă cuiva. A CULEGE DE PE JOS: A aduna de pe jos; A nu lăsa pe jos. A CULEGE FRUCTELE:A aduna fructele de pe jos; A culege un pom. A CULEGE INFORMAŢII DIN CĂRŢI: A se documenta. A CULEGE LAURI: A avea succese mari; A deveni celebru. A CULEGE MĂSELELE DE PE JOS: A fi bătut; A fi plesnit în faţă. A CULEGE PRAFUL DE PE TOBĂ: A nu lua nimic; A nu primi nimic. A CULEGE ROADELE: A suporta urmările; A beneficia de rezultate. A CULEGE ROADELE MUNCII SALE: A beneficia de rezultatele muncii sale. ACUM-ACUM: Imediat; Pe moment; v. Acu-cum. ACUM AM VĂZUT CE-ŢI POATE PIELEA: Acum am văzut cât eşti de al dracului; Acum ţi-ai dat arama pe faţă. ACUM: CA ACUM: Este momentul să se întâmple. - ACUM, CÂT E SITA NOUĂ: Acum, 1a început de căsnicie. ACUM CÂTEVA CLIPE: Cu puţin timp înainte. ACUM CÂTEVA ZILE: Cu câteva zile înainte. ACUM CÂTVA TIMP: Nu de mult; Ti;;! : ACUM E ACUM (pop.): Acum este momentul; A venit clipa; v. Acu-i acu. ACM E BĂTAIA PEŞTELUI: Acum e momentul potrivit pentru încercare. ACUM E CLAR CĂ...: Situaţia a fost înţeleasă; Nu mai sunt îndoieli. ACUM E MOMENTUL: A sosit clipa. : ACUM E RÂNDUL TĂU: Eşti la rând. ACUM I-A SUNAT CEASUL: Acum va deceda; Acum va triumfa sau va fi înfrânt. ACUM ÎNŢELEG: Acum îmi este clar; Acum am priceput. : ACUM MAI VII DE-ACASĂ (fam.): Acum ne putem înţelege; Aşa mai înţeleg; v. şi Aşa mai vii de-acasă. ACUM MI-A VENIT INIMA LA LOC: Nu mai sunt îngrijorat; M-am liniştit; Mi-a trecut teama. ACUM MI-A VENIT ŞI MIE RÂNDU CA SĂ CÂNT CU DRÂNDU: E rândul meu să mă veselesc. ACUM MI-A VENIT ŞI MIE RÂNDUL; A sosit şi momentul meu. ACUM ORI NICIODATĂ: Acum este momentul; Este unica ocazie. ACUM O SĂPTĂMÂNĂ: în urmă cu o săptămână; v. şi Acum vreo săptămână. A CUMPĂNI DIN OCHI: A evalua, a cântări din ochi. A CUMPĂRA CĂRBUNI DE LA FAUR: A cumpăra de la un intermediar; A cumpăra la un preţ exagerat de mare; v. şi A cumpăra orz de la gâşte. A CUMPĂRA CEVA ÎNTR-0 DOARĂ: A cumpăra ceva la noroc, din întâmplare. A CUMPĂRA CU ACTELE ÎN REGULĂ: S-au întocmit actele potrivit cu.dispoziţiile legii. 101 A CUNOAŞTE DIN VEDERE A CUMPĂRA CU BANI GHEAŢĂ: A cumpăra cu bani lichizi; v. şi A cumpăra cu paralâcul. A CUMPĂRA CU OCHII ÎNCHIŞI: A cumpăra pe nevăzute. A CUMPĂRA CU PARALÂCUL (pop.): A cumpăra cu bani lichizi; v. A cumpăra cu bani gheaţă. A CUMPĂRA CU TOPTANUL: A cumpăra ia grămadă; A cumpăra de toate. A CUMPĂRA DE ALE GURH: A cumpăra alimente. A CUMPĂRA DE OCAZIE: A nu cumpăra de la magazin; A cumpăra ocazional de ia cineva. A CUMPĂRA IEFTIN: A nu cumpăra scump; A da puţin bani pe ceva; v, şi A cumpăra la un preţ mic. A CUMPĂRA ÎN RATE: A plăti lunar; A nu cumpăra cu toţi banii. A CUMPĂRA LA A DOUA MÂNĂ: A nu cumpăra obiecte noi; A cumpăra obiecte folosite. A CUMPĂRA LA DARABANA: A cumpăra la mezat. A CUMPĂRA LA GREUTATE: A cumpăra ia cântar. A CUMPĂRĂ LA NEGRU: A cumpăra în secret; A cumpăra pe sub mână. A CUMPĂRA LA UN PREŢ DE NIMIC: A nu cumpăra scump; A da puţini bani pe ceva; v. A cumpăra ieftin. A CUMPĂRA LESNE: A cumpăra ieftin. A CUMPĂRA MAI MULT DE O GROAZĂ: A cumpăra multe; A cumpăra puţin. A CUMPĂRA MARTORI: A plăti martori să mintă într-un proces juridic. A CUMPĂRA MÂŢA-N SAC: A cumpăra pe nevăzute; v. şi A cumpăra mâţa-n traistă; A cumpăra pisica în sac. A CUMPĂRA MÂŢA-N TRAISTĂ: A cumpăra pe nevăzute; v. A cumpăra mâţa-n sac. A CUMPĂRA ORZ DE LA GÂŞTE: A cumpăra de la un intermediar; A cumpăra la un preţ exagerat de mare; v. A cumpăra cărbuni de la faur■ ' \ A CUMPĂRA PE CREDIT: A cumpăra cu plata mai târziu. A CUMPĂRA PE DATORIE: A achita mai târziu; A nu plăti imediat. A CUMPĂRA PE LOC: A achita pe loc; A cumpăra imediat. A CUIVÎPĂRA PE NIMICA TOATĂ: A cumpăra foarte ieftin. A CUMPĂRA PE SUB MANĂ: A cumpăra la preţ de speculă; A cumpăra pe ascuns. A CUMPĂRA PISICA IN SAC: A cumpăra pe nevăzute; v. A cumpăra mâţa-n sac. A CUMPĂRĂ SCUMP: A da mulţi bani pe ceva. A CUMPĂRA VREMEA: A câştiga timp. ACUM SĂ TE ŢH: Vor începe neplăcerile, greutăţile, dificultăţile. ACUM SĂ TE VĂD!: A venit momentul să arăţi ce poţi, ce şti. ACUM SE ALEGE: Acum se va hotărî. ACUM SE POATE MAI AL DRACU: Acum se poate cel mai bine. ACUM ŞTIU CÂT ÎI PLĂTEŞTE PIELEA: Acum ştiu câţi bani face; Acum ştiu ce fel de om este; v. şi Acum ştiu cât îi poate pielea. ACUM ŞTIU CÂT ÎI POATE PIELEA: Acum ştiu câţi bani face; Acum ştiu ce fel de om este; v. şi Acum ştiu cât îi plăteşte pielea. ACUM TE-ACHIT!: Acum te omor! - ACUM TE GĂSEŞTE DRACUL!: Acum dai de belea. ACUM TE IA MITITELU: Acum te ia dracu; Acum o păţeşti. ACUM ŢINEM CU ĂI FLĂMÂNZI: Am mâncat, nu ne mai pasă. ACUM ŢIN-TE: Acum, fi atent. ACUM UN AN PE VREMEA ASTA: Anul trecut în acest timp. ACUM VREMEA S-A SCHIMBAT, VINE FATA LA BĂIAT: S-a schimbat lumea; Acum e altă situaţie. - ACUM VREO SĂPTĂMÂNĂ: În urmă cu o săptămână; v. Acum o săptămână. : A CUNOAŞTE CA IN PALMĂ: A cunoaşte foarte bine; v. şi A cunoaşte ca pe degete; A cunoaşte ca pe propriile-i buzunare; Acunoaşte ca pe un eai breaz; A cunoaşte pe degete; A cunoaşte temeinic; A cunoaşte un lucru ca pe apă. A CUNOAŞTE CA PE APĂ: A cunoaşte în detaliu; A şti pe din afară; A şti pe de rosi; v. A şti cape apă1. A CUNOAŞTE CA PE DEGETE: A cunoaşte foarte bine; v. A cunoaşte ca în palmă. H A CUNOAŞTE CA PE PROPRIILE-I BUZUNARE: ;A cunoaşte foarte bine; v. A cunoaşte ca în palmă. A CUNOAŞTE; CA: PE UN CAL BREAZ: A cunoaşte foarte bine; v. A cunoaşte ca în palmă. A CUNOAŞTE CÂT ACOLO: A cunoaşte de departe, de la distanţă; v. şi - A cunoaşte cât de acolo; A vedea cât acolo; A vedea cât de acolo. A CUNOAŞTECÂTDE ACOLO: A cunoaşte de departe, de la distanţă; v. A cunoaşte cât acolo. A CUNOAŞTE CEVA, CEVA: A şti câte ceva; A nu şti tot ce este necesar. A CUNOAŞTE CEVA DESPRE MINE: A şti ceva la adresa mea. A CUNOAŞTE DE APROAPE: A cunoaşte bine; v. şi A cunoaşte din talpă. A CUNOAŞTE DE APROAPE PE CINEVA: A cunoaşte în detaliu pe cineva. A CUNOAŞTE DIN FAŞĂ PE CINEVA: A cunoaşte de mic pe cineva. A CUNOAŞTE DIN PROPRIE EXPERIENŢĂ: A fi instruit; A fî învăţat. A CUNOAŞTEDIN TALPĂ (PE CINEVA SAU CEVA) (pop.): A cunoaşte foarte bine pe cineva sau ceva; v. A cunoaşte de aproape. A CUNOAŞTE DIN VEDERE (PE CINEVA): A cunoaşte pe cineva după înfaţişare, iară a fi făcut A CUNOAŞTE DOAR DIN AUZITE 102 cunoştinţă; A nu-1 cunoaşte bine; L-a mai văzut odată; v. şi A şti din vedere (pe cineva). A CUNOAŞTE DOAR DIN AUZITE: A auzit doar de el, nu l-a văzut niciodată; v. şi A cunoaşte doar după nume; A cunoaşte numai din nume; A cunoaşte numai după nume. A CUNOAŞTE DOAR DUPĂ NUME: A auzit doar de el, nu l-a văzut niciodată; v. A cunoaşte doar din auzite. A CUNOAŞTE FAŢA (înv.); A fi părtinitor. A CUNOAŞTE HAR CUIVA (în.); A fi recunoscător faţă de cineva.; v. şi A şti har cuiva. A CUNOAŞTE IN AMĂNUNT: Ă cunoaşte în detaliu. A CUNOAŞTE LA FAŢĂ PE CINEVA: A văzut pe cineva; A se întâlni cu cineva; A-l· cunoaşte din vedere. A CUNOAŞTE LA OBRAZ: A-i fi ruşine; A nu face lucruri neplăcute. A CUNOAŞTE LUMEA: A avea experienţa vieţii; A şti cum e lumea; A şti cum e viaţa. A CUNOAŞTE MĂSURĂ: A cunoaşte limitele; A nu întrece măsura. A CUNOAŞTE MOARTEA CUIVA: A cunoaşte firea, obiceiurile cuiva; v. şi A fi mâncat moarea cuiva; A şti moarea cuiva. A CUNOAŞTE MOARTE: A fi trainic; A dura. A CUNOAŞTE NUMAI DIN NUME: A auzit doar de el, nu l-a văzut niciodată; v. A cunoaşte doar din auzite. A CUNOAŞTE NUMAI DUPĂ NUME: A auzit doar de el, nu l-a văzut niciodată; v^ A cunoaşte doar din auzite. A CUNOAŞTE O LIMBĂ STRĂINĂ: A vorbi doar o limbă străină. A CUNOAŞTE OMUL DUPĂ OBRAZ: A-şi da seama după faţă dacă este un om bun sau un om rău. A CUNOAŞTE PERSONAL: A şti despre cine sau despre ce este vorba. A CUNOAŞTE PE DEGETE: A cunoaşte foarte bine; v. A cunoaşte ca în palmă. A CUNOAŞTE PE PROPRIA-I PIELE: A fi păţit; a fi trecut prin asemenea necazuri. A CUNOAŞTE PREŢUL A CEVA: A şti cât costă ceva. A CUNOAŞTE PREŢUL CUIVA: A şti cât face cineva. A CUNOAŞTE ROSTUL: A cunoaşte sensul, mersul unui lucru; A fi familiarizat cu ceva; V. şi A cunoaşte rosturile; A înţelege rostul; A înţelege rosturile; A învăţa rostul; A învăţa rosturile; A şti rostul; A şti rosturile. A CUNOAŞTE ROSTURILE: A cunoaşte sensul, mersul uni lucru; A fi familiarizat cu ceva; v. A cunoaşte rostul. A CUNOAŞTE SEAMA (CUIVA SAU A CEVA) (pop.): A fî familiarizat cu cineva sau cu ceva; v. şi A cunoaşte seamă; A şti seama; A şti seamă. A CUNOAŞTE SEAMĂ (CUIVA SAU A CEVA) (pop.): A fi familiarizat cu cineva sau cu ceva; v. A cunoaşte seama. A CUNOAŞTE TEMEINIC: A cunoaşte foarte bine; v. A cunoaşte ca în palmă. A CUNOAŞTE TOATE CHICHIŢELE: A cunoaşte toate amănuntele. - A CUNOAŞTE UN LUCRU CA PE APĂ: A cunoaşte foarte bine; v. A cunoaşte ca în palmă. A CUPRINDE CA PECINGINEA: A înconjura; A cuprinde. A CUPRINDE DE MIJLOC (PE CINEVA): A trece braţul în jurul taliei cuiva; v. A apuca de mijloc (pe cineva). A CUPRINDE DUPĂ GRUMAZ: A lua la bătaie pe cineva. A CUPRINDE FIORII: A se îngrozi; A-i cuprinde frica; v. şi A cuprinde un fior. A CUPRINDE MUNCA: A reuşi, a învinge prin muncă, A CUPRINDE SOMNUL (PE CINEVA): A adormi; v. A apuca somnul (pe cineva). A CUPRINDE UN FIOR: A se îngrozi; A-l cuprinde frica; v. A cuprinde fiorii. i A CURĂŢA DE BANI: A-i fura toţi bani; v. şi A curăţa de bani pe cineva. A CURĂŢA DE BANI PE CINEVA: A-i fura toţi banii; v. A curăţa de bani. A CURĂŢA LOCUL: A face ordine; A face curăţenie.1 A CURĂŢA PE CINEVA: A fura pe cineva. A CURĂŢA DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI: A ucide; A omorî; A nimici. ' A CURĂŢA TOT DIN CASA CUIVA: A fura tot din casa cuiva. A CURGE APELE PE EL CA LA SECERAT : A transpira abundent. A CURGE BELEAUA PE CAPUL CUIVA: A da de necaz; A da de belea. A CURGE FLENDURÎLE DE PE CINEVA: A se îmbrăca sărăcăcios, în zdrenţe; A fi sărac; v. şi A curge fiendurile după cineva; A curge obielele de pe cineva; A curge obielele după cineva; A curge peticele de pe cineva; A curge peticele după cineva; A-i curge fiendurile (cuiva); A-i curge obielele (cuiva); A-i curge peticele (cuiva). A CURGE FLENDURÎLE DUPĂ CINEVA: A se îmbrăca sărăcăcios, în zdrenţe; A fi sărac; v. A curge fiendurile de pe cineva. A CURGE GÂRLĂ: A curge mult; Ă curge din abundenţă; v. şi A curge pârâu. A CURGE HUHUDOI (reg.): A curge repede şi cu zgomot. A CURGE LAPTE ŞI MIERE UNDEVA: A fi foarte bine undeva; A fi de toate undeva. A CURGE NĂDUŞEALA DE PE CINEVA: A fi obosit; A fi transpirat; A nu mai putea. A CURGE OBIELELEpE PE CINEVA: A se îmbrăca sărăcăcios, în zdrenţe;  fi sărac; v. A curge fiendurile de pe cineva. A CURGE OBIELELE DUPĂ CINEVA: A se îmbrăca sărăcăcios, în zdrenţe; A fi sărac; v. A curge fiendurile de pe cineva. A CURGE PÂNZĂ: (despre ape, ploi) A curge continuu şi abundent. 103 A DA APĂ LA MOARĂ A CURGE PÂRÂU: A curge mult; A curge din abundenţă; v. A curge gârlă. A CURGE PETICELE DE PE CINEVA: A se îmbrăca sărăcăcios, în zdrenţe; A fi sărac; A curge flendurile de pe cineva. A CURGE PETICELE DUPĂ CINEVA: A se îmbrăca sărăcăcios, în zdrenţe; A fi sărac; v. A curge flendurile de pe cineva. A CURGE PIEILE DE PE EL: A fi i'oarie slab. A CURGE SÂNGELE ÎNTRE EI: A fost ucis cineva din neam de către unul din neamul celălalt, A CURGE SUDORILE DE PE CINEVA: A fi extenuat; A fi foarte obosit. A CURGE ZDRENŢELE DE PE EL: A fi sărac; A fi îmbrăcat în haine vechi. A CURMA CUVÂNTUL:A opri să mai vorbească. A CURMA TĂCEREA: A vorbi în mijlocul tăcerii generale.; v. şi A întrerupe tăcerea; A rupe tăcerea; A sparge tăcerea. A CURMA VORBA: A face linişte; A nu permite să se vorbească. A CURMA ZILELE (CUIVA): A omorî pe cineva; a executa pe cineva. A CURMA DIN RĂDĂCINĂ: A tăia complet; a tăia din temelii; v. şi A rupe de la rădăcini; A rupe din rădăcini; A slăbi din rădăcini; A surpa din rădăcini; A tăia din rădăcini. A CURMA O DISCUŢIE: A pune, brusc, capăt unei discuţii. A CURMA PĂMÂNTUL: A merge peste tot; A bate ţări şi mări; A se face luntre şi punte; A face pe dracu-n patru. A CURMA:TĂCEREA: A începe să vorbească; A deschide gura. A CURS MULTĂ APĂ PE GÂRLĂ DE CÂND...: A trecut mult timp de când; v. şi A curs multă apă de râu de când.... A CURS MULTĂ APĂ PE RĂU DE CÂND...: A trecut mult timp de când...; v. A curs multă apă de când.... A CURS MULTĂ CERNEALĂ PE ACEST SUBIECT: S-a scris mult despre acest subiect. A CURS: SÂNGE ÎNTRE EI: A fost ucis cineva din neam de către unul din neamul celălalt. ACUŞI-ACUŞI: în câteva clipe; Imediat; v. şi Acuşica. ACUŞICĂ: în câteva clipe; Imediat, v. Acuşi-acuşi. ■ A CUTEZA ÎMPOTRIVĂ (înv.)'. A se împotrivi; A nu fi de acord. A CUTREIERA LUMEA: A călători mult şi în locuri diferite. A CUTREIERA MAGAZINELE: A umbla prin magazine; A căuta prin toate magazinele. A CUTREIERA STRĂZILE: A umbla pe străzi; A bate străzile. A CUTREIERA TOATĂ LUMEA: A umbla prin toată lumea; A călători foarte mult. A CUTREIERA ŢARA: A umbla prin toată ţară; A hoinări peste tot prin ţară. A CUVÂNTA DE BINE (PE CINEVA) -(înv.): A spune lucruri bune despre cineva; A vorbi de bine pe cineva. A CUVÂNTA DE RĂU (PE CINEVA) (înv.): A spune lucruri rele despre cineva; A vorbi de râu pe cineva. ad A DA ACATISTE (bis.): A solicita preotului să rostească anumite rugăciuni. A DA ADĂPOST (CUIVA): A adăposti; A găzdui pe cineva. A DA AFARA (DE UNDEVA, PE CINEVA SAU CEVA): A îndepărta; A elimina; A vomita. A DA AFARĂ DIN CASĂ: A nu mai primi în casă.' ’··■ A DA AFARĂ DIN FUNCŢIE (PECINEVA): A desface contractul de muncă cuiva; A destitui pe cineva; v. şi A da afară din post; A da afară din serviciu; A da afară din slujbă; A elibera din funcţie; A elibera din post; A elibera din serviciu; A elibera din slujbă. ; A DA AFARĂ DIN PÂINE (PE CINEVA): A concedia pe cineva. : A DA AFARĂ DIN POST (PE CINEVA): A desface contraciui de muncă cuiva; A destitui pe cineva; v. A da afară din funcţie (pe cineva). : A DA AFARĂ DIN SERVICIU (PE CINEVA): A desface contractul de munca cuiva; A destitui pe cineva; v. A da afară din funcţie (pe cineva). A DA AFARĂ DIN SLUJBĂ (PE: CINEVA}: A desface contractul de muncă cuiva; A destitui ,pe cineva; x.A da afară din funcţie (pe cineva). A DA AFARĂ ÎN BRÂNCI: A alunga pe cine-vadin casă. M.î A DA AFARĂ PE CINEVA: A alunga pe cineva, A DA AFARĂ PE CINEVA SAU CEVA CA PE O MĂSEA STRIGATĂ: A nu mai permite cuiva să intre în casă; A nu mai permite ca ceva sâ se alic în casa lui. A DA AFUND: A cufunda în apă; A retrage. A DA A ÎNŢELEGE CEVA: A face pe cineva să priceapă ceva; v. şi A da de înţeles ceva; A da să înţeleagă ceva. A DA AJUTOR (CUIVA): A ajuta pe cineva; v. şi A da o mână de ajutor (cuiva). A DA ALARMA: A alarma. A DA ALDĂMAŞ: A face cinste pentru tranzacţia încheiată; v. şi A face aldămaşul. A DĂ ALDĂMAŞUL: A face cinste pentru tranzacţia încheiată; v. A face aldămaş. A DA AMĂNUNTE: A aduce date amănunţite. A DA CU AMÂNDOUĂ MÂINILE: A fi foarte darnic, A DA AMPLOARE UNUI LUCRU: A exagera într-o chestiune; A umfla problemele. A DA AN DUPĂ AN: A tot amâna. A DA APA ÎN UNDĂ: A începe să fiarbă apa. A DA APĂ LA MOARĂ (CUIVA): A încuraja; A DA APĂ LA PISICI 104 A stimula; A susţine, a sprijini pe cineva pe ne-merit. A DA APĂ LA PISICI: A-şi pierde vremea de pomană. A DA APĂ LA ŞOARECI (fam.): A boci; A plânge; A se smiorcăi. A DA ARIPI: A face ă zboare; A ajuta să-şi ia zborul. A DA ARVUNA: A da un acont; A aconta; A arvuni; v. şi A da avans. A DA ASALT: A asalta. A DA ASCULTARE (CUIVA): A asculta spusele cuiva; A ţine seamă de rugămintea cuiva; A fi ascultător; A fi supus faţă de cineva. A DA ASCULTARE GLASULUI RAŢIUNII: A judeca normal; A se gândi înainte de a face ceva A DA ATENŢIE (CUIVA SAU LA CEVA): A trata cu respect; A fi atent, a fi numai ochi şi urechi (la cineva sau la ceva): v. ,4 acorda atenţia (cuiva sau la ceva). A DA AVANS: A da un acont; A aconta; A arvuni;v. şi A da arvună. A DA AVEREA PE CUR: A cheltui averea pe femei. A DA AZI ŞI MÂINE CÂTE O SAPĂ: A munci alene. A DA BACŞIŞ (CUIVA): A răsplăti pe cineva pentru un serviciu făcut, A DA BANI CU CAMĂTĂ: A împrumuta banii cu dobândă; v. şi A da banii cu dobândă; A împrumuta banii cu camătă; A lua banii cu camătă; A lua banii în camătă; A lua banii pe camătă. A DA BANI CU DOBÂNDĂ: A împrumuta banii cu dobândă; v. A da banii cu camătă. A DA BANI DE CHELTUIALĂ: A da bani pentru a cumpăra, pentru a plăti ceva; v. şi A da de cheltuială. A DA BANII PE GÂRLĂ: A cheltui banii aiurea;A da banii pe nimicuri. A DABANII PE MIERE (reg.): A mustra; A batjocori; A bate pe cineva. A DA BANII PE OMENIE: A ajuta, a sprijini pe cineva. A DA BĂI CUIVA: A scălda pe cineva; A face baie cuiva. A DA BĂNUIELI: A fi bănuit; A nu se bucura de încredere. A DA BĂTAIA PESTE EL: A lua bătaie. A DA BĂTAIE DE CAP (CUIVA): A-i crea probleme; A-i face greutăţi cuiva; A face necazuri. A DA BĂTAIE DE INIMĂ:A îngrijora peste măsură. A DA BERECHETUL PESTE CINEVA: A da de noroc; A da de succes. A DA BICE: A grăbi; A zori. A DA BICE CALULUI: A îndemna calul să meargă; v. şi A da bice la cai; A da călcâie calului A DA BICE LA CAI: A îndemna calul să meargă;v. A da bice calului. A DA BINECUVÂNTAREA: A binecuvânta; A accepta; A-şi da acordul; v. şi A-şi da binecuvântarea A DA BINE DIN COATE: A şti să-şi facă ioc iară să-i pese de alţii. A DA BINE DIN GURĂ: A vorbi interesant, convingător. A DA BINELUI CU PICIORUL: A fugi de bine; A renunţa la bine. A DA BINEŢE: A saluta; v. şi A-şi da bineţe. A DA BIR CU FUGIŢII: A o lua Ia sănătoasa; A dispărea. A DA BOALA ÎN GĂINI: A se îmbolnăvi găinile.'· A DA BOALE LUMEŞTI: A transmite boii venerice. A DA BOBI CU SITA: A face povestiri; v. A căuta bobi cu sita. A BA BOII PE GHEAŢĂ: A pierde. A DA BOT In BOT: A se întâlni faţă în faţă. A I)A BRAŢUL (CUIVA): A trece braţul pe sub braţul celui cu care merge alături. A DA BRÂNCI (CUIVA): A-I îmboldi; A-l îndemna pe cineva; v. şi A-i da ghes. A DA BUCĂŢICA DE LA GURĂ: A renunţa la ceva în favoarea cuiva; A oferi cuiva un ajutor, un sprijin materia. A DA BULUC PESTE....: A se năpusti peste.... A DA BUNĂ PACE (CUIVA): A nu deranja; A nu tulbura; A nu supăra pe cineva; A lăsa în voia lui; v. şi A da pace (cuiva); A lăsa în bună pace (pe cineva); A lăsa în pace (pe cineva). A DA BUNĂ SEARA (CUIVA): A saluta în cursul serii pe cineva; v. şi /I da seara bună (cuiva). A DA BUNĂ VREMEA: A se îndrepta vremea; A se face timpul frumos. A DA BUNĂ ZIUA: A saluta; v. şi A da ziua bună; A dori bună ziua; Adori ziua bună; A pofti bună ziua; A pofti ziua bună; A-şi da bună ziua; A-şi da ziua bună; A-şi dori bună ziua; A~şi dori ziua bună; A-şi pofti bună ziua; A-şi pofti ziua bună. A DA BUN DE TIPAR: A aproba tipărirea unui text. '■ A DA BUZNA (undeva): A năvăli undeva. A DA CA CÂINELE PRIN BĂŢ: A fi foarte îndrăzneţ; A fi obraznic. A DA CA DIN OCHII LUI: A fi zgârcit; A nu da nimic de la sine. A DA CA EXEMPLU (PE CINEVA SAU CEVA): A sublinia meritele cuiva sau a ceva; A evidenţia pe cineva sau ceva; v. şi A da de exemplu (pe cineva sau ce va); A da drept exemplu (pe cineva sau ceva); A da drept pildă (pe cineva sau ceva). A DA CA IER DE TORS (CUIVA): A da de lucru cuiva. A DA CA IEREMIA CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. şi A da ca Ivan cu oiştea-n gard; A da ca neică Stan cu oiştea-n gard; A da ca Stan cu 105 A DA CLACĂ LA . oiştea-n gard; A lovi ca Irimia cu oiştea-n gard; A lovi ca Ivan cu oiştea-n gard; A lovi ca Sta cu oiştea-n gard; A nimeri ca Irimia cu oiştea-n gard; A nimeri ca Ivan cu oiştea-n gard; A nimeri ca nuca-n perete; A nimeri ca neică Stan cu oiştea-n gard; A nimeri ca Stan cu oiştea-n gard; A nimeri ca ţiganul la împărat; A o da ca Ieremia cu oiştea-n gard; A o da ca Ivatt cu oiştea-n gard; A o da ca Stan cu oiştea-n gard; A o lovi ca Irimia cu oiştea-n gard; A o lovi ca Ivan cu oiştea-n gard; A o lovi ca Stan cu oiştea-n gard; A o nimeri ca Irimia cu oiştea-n gard; A o nimeri ca Ivan cu oiştea-n gard; A o nimeri ca nuca-n perete; A o nimeri ca Stan cu oiştea-n gard; A o nimeri ca ţiganul la împărat; A o vâri ca Irimia cu oiştea în gard; A o vâri cu oiştea în gard. A DA CA IVAN CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A DA CA ÎN PĂPUŞOI: A bate zdravăn; A bate bine pe cineva; v. şi A da ca la fasole; A da ca la păpuşoi. A DA CA LA FASOLE: A bate zdravăn; A bate bine pe cineva; v. /I da ca în păpuşoi A DA CA LA PĂPUŞOI: A bate zdravăn; A bate bine pe cineva; v. A da ca în păpuşoi A DA CALE (CUIVA): A lăsa Să treacă; A ajuta să treacă; a ajuta să se răspândească; v. şi A da drum (cuiva); A face cale' (cuiva); A trage cale (cuiva); A face drum1 (cuiva); A trage drum (cuiva). A DA CANCIUL: Ă nu da nimic. A DA CA NEICĂ STAN CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v.71 da ca Irimia cu oiştea-n gard. A DA CANON (CUIVA) (bis.): A pedepsi pe cineva. '■ A DA CAPĂT (LA CEVA): A isprăvi; A sfârşi; A termina ceva; v. şi A pune capăt (la ceva). A DA CARUL LA MAL: A eşua; A da chix. : A DA CASA CU SUSU-N JOS: A cotrobăi peste tot. V:':: A DA CA STAN CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A DĂ CĂLCĂILE CALULUI: Ă îndemna calul să meargă; v. A da bice calului A DA CĂRBUNI: A mări ritmul unei acţiuni; A grăbi; A accelera; A mări viteza; v, şi A da gaz; A da cărbuni; A băga cărbuni; Ă băga gaz. A DA CĂRŢILE PE FAŢĂ: A deveni sincer; A-şi da arama pe faţă. A DA CÂMP LIBER: A avea libertatea de acţiune;v. A avea câmp liber. A DA CÂND CU COASA, CÂND CU GRESIA: A face ba una, ba alta; A DA CÂŞTIG DE CAUZĂ CUIVA: A stabili, a preciza cine a câştigat. A DA CÂTE UNA DIN EL DE TE CRUCEŞTI: A spune lucruri ciudate; A spune lucruri de mirare. A DA CÂTEVA CALDE: A plesni, a lovi pe cineva. A DA CÂTEVA PALME (CUIVA): A pălraui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A DA CÂT lL LASĂ INIMA: A da cât binevoieşte; A da după cum este darnic. A DA CÂT TREBUIE, NU CU NEMILUITA: A da ce este necesar fără a risipi. A DA CEA BOILOR: A îndrepta boit spre dreapta. A DA CEASUL ÎNAINTE: A schimba poziţia acelor ceasornicului. A DA CEASUL ÎNAPOI:  schimba poziţia acelor ceasornicului. A DA CEP BUTOIULUI: A pune butoiul în consum; A începe un butoi plin; v. şi A da cep la buţi; A da cep unei buţi; A pune cep unei buţi; A pune cep unui butoi A DĂ CEP L BUŢI: A pune butoiul în consum; A începe o bute plină; v. >1 da cep butoiului A DA CEP UNEI BUŢI: A pune butoiul în consum; A începe o bute plină; v. şi A da cep butoiului A DA CEP UNUI BUTOI: A pune butoiul în consum; A începe un butoi plin ; v. şi A da cep butoiului. A DA CEZARULUI CE ESTE AL CEZARULUI: A da o parte celui care o merită; A ceda o parte celui mai mare. A DA CHEILE PE MÂNA CUIVA:; A lăsa mâna liberă cuiva; A-i permite să facă ce vrea. A DA: ; CHEZĂŞIE: A ' garanta; v. şi A jî chezăşie;A se pune chezăşie. A DA CHIORÂŞ DE CINEVA: A găsi, a descoperi Iară greutate pe cineva. A DA CHIORÂŞ IN CEVA: A se holba la ceva; v. şi A da chiorâş la ceva. A DA CHIORÂŞ LA CEVA: A se holba la ceva; v.Ada chiorâş la ceva. A DA CHIORÂŞ PESTE CINEVA, PEŞTE CEVA: A nu observa pe cineva, ceva; A nu băga în seama nimic. A DA CHIORÂŞ PRIN CEVA: A nu lua seama pe unde calcă; A călca orbeşte. A DA CHIORÂŞ UNII PESTE ALŢH: A se lovi unii de alţii; A se lovi ca orbii. A DA CHIOR PESTE CINEVA, PESTE CEVA: A da năvală orbeşte, prosteşte peste cineva, peste ceva; A se ciocni; A se izbi de cineva, de ceva. A DA CHIX: A nu izbuti într-o acţiune; A eşua. A DA CINEVA ŞI PE GURĂ ŞI PE NAS: A nu se simţi bine; A voma; vorbi de toate; A nu se mai opri din vorbit. A DA CINSTEA PE RUŞINE: A rămâne de ruşine; A o feşteli; A se face de ruşine. A DA CITIRE: A citi. A DA CIUBUC: A da milă. A DA CLACĂ LA ...: A se repezi; A se năpusti de-a valma la.... A DA COASTE 106 A DA COASTE (cuiva SAU la ceva.) (înv.): A da ascultare cuiva; A se lăsa prins de.... A DA COATE CUIVA: A face semna cuiva; A atenţiona pe cine va; A atrage atenţia cuiva. A DA COLAC ŞI LUMÂNARE (LA ceva): A-şi lua nădejdea de la ceva; A nu mai spera să redobândească ceva; v. şi A pune colac şi lumânare, A DA COLB (la CEVA SAU CUIVA): A isprăvi; A mântui repede ; A da gata ; A da rasol ceva sau pe cineva. A DA COLB ÎN OCHI (CUIVA): A induce în eroare pe cineva; A arunca para în ochii cuiva. A DA COLŢUL: A coti după colţ; (Despre plante) A răsări; (fam.) A muri. :. ;· ; A DA CONCURSUL: A sprijini; A ajuta; A susţine un concurs. A DA CONT: A se justifica; A justifica; A răspunde de propriile fapte; A suporta consecinţele propriilor fapte;.(înv.) A declara; A anunţa;  comunica; v. şi A da cont de ceva; A da seama; A da seamă; A da socoteală. A DA CONT DE CEVA: A se justifica; A justifica; A răspunde de propriile fapte; A suporta consecinţele propriilor fapte; (înv.) A declara; A anunţa; A comunica; x.A du cotii A DA COPILUL DE SUFLET: A fi de acord cu înfierea copilului său de către altcineva. ; A DA COPILUL PE BALTĂ: A avorta. ; A DA COTA PARTE (ÎN afaceri): A plăti partea sa.. ·.;■ A DA COTUL: Nu dă nimic; A coti drumul. A DA CREDINŢA CUIVA: A promite cuiva; a face o promisiune cuiva. A DA CREZARE (CUIVA): A se încrede; A avea încredere în cineva; v. şi A da crezământ (cuiva). A DA CREZARE LA CEVA: A se încrede în ceva; A avea încredere într-un lucru; v. şi A da crezare unui lucru, unui fenomen. A DA CREZARE UNUI LUCRU, UNUI FENOMEN: A se încrede în ceva; A avea încredere într-un lucru, într-un fenomen; v. A da crezare la ceva. A DA CREZĂMÂNT (CUIVA): A;se încrede; A avea încredere în cineva; v. A da crezare (cuiva). A DA CU ARDEI PE L NAŞ (CUIVA): A supăra; A întărâta pe cineva; v. şi A da cu chibritul pe la nas (cuiva); A da cu frunză de tutun pe la nas (cuiva). A DA CU BANUL: A se lăsa în voia întâmplării. A DA CU BARDA ÎN CINEVA: A supăra; A enerva pe cineva. A DA CU BARDA ÎN DUMNEZEU (fam.): A nu se teme de nimic; A nu ţine seamă de nimic; v. şi A da cu puşca în Dumnezeu. A DA CU BARDA-N LUNĂ: A face prosti; A nu sta locului. A DA CU BĂŢUL ÎN BALTĂ: A face o gafă; A face o prostie; A se purta grosolan; v. şi A da cu bâta în baltă; A plesni cu băţul în baltă; A plesni cu bâta în baltă; A pocni cu băţul în baltă; A pocni cu bâta în baltă. A DA CU BÂTA ÎN BALTĂ: A face o gafă; A face o prostie; A se purta grosolan; v. A da cu băţul în baltă. A DA CU BINIŞORUL (pe lângă cineva): A intra pe sub pielea cuiva; A curta pe cineva. ^ A DA CU BOBII: A face prevestiri cu ajutorul bobilor; A presupune; A-şi da cu părerea; v. şi A da în bobi .. A DA CU BOLDUL ÎN CINEVA:; A înţepa pe cineva; A provoca pe cineva. ,. A DA CU BOTU-N BALTĂ: A se face de ruşine; a se compromite. A DA CU BURETELE (peste ceva): A nu mai lua în seamă; A trece cu vederea; A şterge; v. şi A trage cu buretele; A trece cu buretele; A trece cu buretele peste tot ceea ce a fost. A DA CU BURTA DE PĂMÂNT PE CINEVA: A trânti pe cineva; A da jos pe cineva. ; A DA CU CAMĂTĂ: A împrumuta banii cu dobândă. A DA CU CAPETELE: A da din cap; A-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială, de dojana); v. A clăti capul, A DA CU CAPUL: A da din cap; A-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială, de dojana); v. A clăti capul. A DA CU CAPUL DE MULTE: A trece prin multe necazuri; A suferi mult. A DA CU CAPUL DE PEREŢI: A se zbate; A depune eforturi mari; A avea tot felul de probleme. A DA CU CAPUL DE PRAG: A trage învăţăminte dintr-o întâmplare neplăcută, dintr-un insucces; v. şi A da cu capul de pragul de sus; A da cu capul de pragul de sus şi a vedea pe cel de jos; A se da cu: capul de pragul de sus; A se da cu capul de pragul de sus şi a vedea pe cel de jos; A se izbi cu capul de prag; A se izbi cu capul de pragul de sus; A se lovi cu capul de prag; A se lovi cu capul de pragul de sus. A DA CU CAPUL DE PRAGUL DE SUS: A trage învăţăminte dintr-o întâmplare neplăcuiâ, dintr-un insucces; v. A da cu capul de prag. A DA CU CAPUL DE PRAGULDE SUS ŞI A VEDEA PE CEL DE JOS: A trage învăţăminte dintr-o întâmplare neplăcută, dintr-un insucces; v. A da cu capul de prag. A DA CU CAPUL DE VATRĂ: A da din cap; A-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială, de dojana); v. A clăti capul. A DA CU CĂCIULA DE PĂMÂNT: A se supăra. A DA CU CĂCIULA ÎN CÂINI: A fi cu chef; A fi beat; v. şi A da cu căciula în grindă. A DA CU CĂCIULA ÎN GRINDĂ: A fi cu chef; A fi beat; v. A da cu căciula în câini A DA CU CĂLCÂILE ÎN PINTENI: A se răni singur; v. şi A izbi cu călcâiele în pinteni A DA CU CEVA PE LA NAS (CUIVA): A tenta; A momi pe cineva. 107 A DA CU O MÂNĂ Şi A LUA CU ALTA A DA CU CHIBRITUL PE LA NAS (CUIVA): A supăra; A întărâta pe cineva; v. A da cu ardei pe la nas (cuiva), A DA CU CHIRIE: A închiria; v. şi A lua cu chirie. A DA CU CINEVA DE-A AZVÂRLITĂ: A da afară pe cineva; A nu mai sta de vorbă cu cineva. A DA CU CLANŢA: A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbul; A vorbi mult şi fără rost; v. şi A da cu Glonţul; A da cu gură; A da cu meliţă; A da din clampă; A da din clonţ; A da din gură; A da din meliţă; A fi buh de clampă; A fi bun de clanţă; A fi bun de clonţ; AJi bun de gură; A fi bun'de meliţă A DA CU GLONŢUL: A vorbi repede şi {ară pauze; A fi limbut; A vorbi mult şi fără rost; v. A da cu clanţa. A DA CU COTUL: A-şi face Ioc; A se descurca; A înainta. A DA CU CRUCEA PESTE CINEVA: A întâlni pe neaşteptate; A prinde pe cineva. A DA CU DEGETELE ÎN OCHI: A nu vedea nimic; A nu-şi da seama unde se găseşte. A DA CU DISPERARE: A da puternic; A Iovi puternic. A DA CU FAŢA ÎN NOROI: A se compromite; A se face de ruşine. A DA CU FRUNZA DE TUTUN PE LA NAS (CUIVA): A supăra; A întărâta pe cineva; v. A da cu ardei pe la nas (cuiva). A DA CU GÂNDUL: A fi de părere; A opina. A DA CU GHIOCUL: A ghici cu ghiocul. A DA CU GHIOTURA: A da cu grămadă. A DA CU GURA: A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbut; A vorbi mult şi iară rost; v. A da cu clanţa. A DA CU GURA DE DE-ALE VERZI: A începe să mănânce verdeţuri, legume timpurii. A DA CU GURA TOATĂ ZIUA: A vorbi, a trăncăni toată ziua. A DA CU HAI SICTIR (CUIVA): A înjura pe cineva; A repezi pe cineva; v. şi A da cu sictir (cuiva) ; A da cu un hai sictir (cuiva); A da cu un sictir (cuiva); A da sictir (cuiva); A lua cu sictir (pe cineva); A lua cu sictireală (pe cineva); A lua cu sictireli (pe cineva); A lua la sictir (pe cineva); A lua la sictireală (pe cineva); A lua la sictireli (pe cineva); A lua la sictirit (pe cineva). A DA CU HUIDEO (CUIVA): A lua cu huideo pe cineva. A DA CU INIMA BUNĂ: A dărui fără părere de rău ; v. şi A da cu inimă bună; A da cu inimă largă. A DA CU INIMĂ BUNĂ: A dărui Iară părere de rău ; v. A da cu inima bună. A DA CU INIMĂ LARGĂ: A dărui fără părere de rău ; v, A da cu inima bună. A DA CU ÎMPRUMUT: A împrumuta. A DA CU LINGURA ŞI A SCOATE CU COADA: A avea probleme cu restituirea împru-muiului dat; A nu mai primi ce a împrumutat. A DA CU MĂCIUCA-N BALTĂ: A comite o gafă. A DA CU MĂTURA: A mătura. A DA CU MÂNA DE CINEVA: A găsi; a descoperi pe cineva; v. şi A da cu mâna urna cuiva; A da de urma cuiva; A da de urmele cuiva. A DA CU MÂNA DE URMA CUIVA: A găsi; A descoperi pe cineva; A da cu mâna de cineva. A DA CU MÂNA ÎN FOC: A se păcăli; a se îmbogăţi peste noapte; v. şi A da cu mâna prin spuză; A da cu mâna prin şperlă. A DA CU MÂNA PRIN SPUZĂ: A se păcăli; A se îmbogăţi peste noapte; v. şi A da cu mâna şperlă. A DA CU MÂNA PRIN ŞPERLĂ: A se păcăli; Ase îmbogăţi peste noapte; v. şi A da cu mâna prin spuză. A DA CU MÂNĂ REA: A nu avea inimă bună şi ce-ţi dă nu-ţi aduce folos. A DA CU MÂNECI LARGI: A da bucuros; v. şi A da cu mâneci lungi. A DA CU MÂNECI LUNGI: A da bucuros; v. şi A da cu mâneci larg. A DA CU MELIŢA: A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbut; A vorbi mult şi iară rost; v. A da cu clanţa. A DA CU MILĂ (ÎN CINEVA): A bate cu milă pe cineva. A DA CU NASUL: A se băga şi el. A DA CU NASUL DE...: A lua cunoştinţă de...; A se familiariza cu.... A DA; CU NASUL: PE...: A trece în grabă prin...; A adulmeca; v. şi A da cu nasul prin... . A DA CU NASUL PE LA CINEVA: A se interesa de cineva; A afla să afle ceva de la cineva; A supraveghea pe cineva. A DA CU NASU PESTE TOT: A se interesa de tot şi de toate dar numai în folosul său. A DA CU NASUL PE UNDEVA: A face o intervenţie în defavoare. A DA CU NASUL PRIN,..: Ă trece în grabă pe...; A adulmeca; v, şi A da cu nasul prin.... A DĂ CU NASUL PR1N VALE: A cunoaşte cele lumeşti; A-şi pierde nevinovăţia. ^ A DA CU NĂVODUL: A pescui cu năvodul; v. şi A da cu volocul; A trage cu năvodul; A trage cu volocul; A trage la năvod; A trage la năvoade; A trage la voloc. A DA CU NECAZUL LA SPATE: A trece peste necaz. A DA CU NI, NI, NI ŢI NA, ΝΑ,^ NA PE LÂNGĂ CINEVA: A căuta să-l amăgească. A DA CU NUCA ÎN PERETE: A da greş^ ■ ■ A DA CU OARBA (CUIVA): A pune la punct pe cineva; A-i da cu tifla cuiva. A DA CU OCAUA LUI CUZA: A da cu multă dărnicie. A DA CU OCHII DE CINEVA: A se întâlni pe neaşteptate cu cineva; v. şi A da ochii cu cineva. A DA CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A DA CU O MANĂ ŞI A LUA CU ALTA: A nu da nimic în plus; a nu pierde nimic. A DA DE FUNDUL CĂPESTERII 108 A DA CU OPINCA IN OBRAZ: A se face de ruşine; A se compromite. A DA CU PAHARUL (pop.): A bea; A consuma alcool; A trage ia măsea. A DA CU PAHARUL DE DUŞCĂ (pop.): A bea paharul dintr-o înghiţitură. DA CU PAPAGAL: A vorbi mult; A nu se mai opri din vorbit. A DA CU PARUL ÎN BALTĂ: A face o prostie; A se compromite. A DA CU PASUL: A merge; A pleca; A nu se mai.opri. . A DA CU PĂREREA: A-şi spune punctul de vedere; A comenta. A DA CU PIATRĂ {ÎN CINEVA): A calomnia, A ponegri pe cineva; v.  arunca cu piatră (în cineva). : A DA CU PICĂTURĂ: Ari da puţin câte puţin; v. şi A oferi cu picătură, A DA CU PICIORUL BINELUI: A nu accepta o situaţie mai bună. A DA CU PICIORUL (cuiva sau la ceva): A refuza; a respinge pe cineva sau ceva; A sfida pe cineva; A pierde prilejul de a...; A nu profita de.... A DA CU PIETRE (ÎN CINEVA): A calomnia, a ponegri pe cineva; v. A arunca cu piatră (în cineva) A DA CU PIETRE ÎN DUMNEZEU: A nu se controla; A se compromite; A se face de ruşine. A DA CU PIETRE ÎN LUNĂ: Ase cuminţi; A nu-şi da seama ce face. A DA CU PIPER LA NAS: A enerva pe cineva; A scoate pe cineva din sărite; v. şi A da cu piper pe Ia nas. A DA CU PIPER PE LA NAS: A enerva pe cineva; A scoate pe cineva din sărite; v. A da cu piper la nas. A DA CU POLONICUL: A oferi cu largheţe; A da din abundenţă. A DA CU PRAF ÎN OCHI: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi A DĂ CU PRAF ÎN OCHII (CUIVA): A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A DA CU PRAFTORIŢA (pop.): Ă vorbi mult; A fi vorbăreţ; A flecari; A trăncăni A supăra pe cineva prin aluzii jignitoare; v. şi A da cu praftoriţa pe la nas; A da cu prafturiţa; A:da cu prafturiţa pe la nas. A DA CU PRAFTORIŢA PE LA NAS (pop.): A vorbi mult; A fi vorbăreţ; A flecari; A trăncăni A supăra pe cineva prin aluzii jignitoare; v. A da cu praftoriţa. A DA CU PRAFTURIŢA (pop.): A vorbi mult; A fi vorbăreţ; A flecari; A trăncăni A supăra pe cineva prin aluzii jignitoare; v.Ada cu praftoriţa. A DA CU PRAFTURIŢA PE LA NAS (pop.): A vorbi mult; A fi vorbăreţ; A flecari; A trăncăni A supăra pe cineva prin aluzii jignitoare; v. A da cu praftoriţa. A DA CU PRAŞTIA: A se juca; A nu fi serio;;; A nu face nimic serios. A DA CU PRAŞTIA ÎN CEVA (fam.): A da iama prin ceva; A încerca să fure; A fura ceva; v. şi A da cu praştia prin ceva. A DA CU PRAŞTIA PRIN CEVA (fam.): A da iama prin ceva; A încerca să fure; A fura ceva; v. A da cu praştia în ceva. A DA CU PULBERE ÎN OCHI: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi A DA CU PULBERE ÎN OCHII CUIVA: A încerca, să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi ···.·,.·: A DA CU PUMNUL ÎN MASĂ: A face ordine; A se impune; A cere să fie ascultat. A DA CU PUŞCA: A trage; A împuşca. ·. A DA CU PUŞCA ÎN DUMNEZEU (fam.): A nu se teme de nimic; A nu {ine seamă de nimic; v. A da cu barda în Dumnezeu. A DA CURAJ CUIVA: A încuraja; A face curaj; A îndemna pe cineva. A DA CU RĂTU CAPORCU: A-şi băga nasul peste tot. A DA CURS (LA CEVA): A rezolva; A soluţiona; A pune în aplicare; v. şi A da urmare (Ia ceva). A DA CURS LIBER: A permite; A da voie. A DA CU SÂNGE RECE: A Iovi puternic şi iară .milă..·, A DA CU SETE: A lovi puternic. A DA CU SICTIR (CUIVA): A înjura pe cineva; A repezi pe cineva; v.Ada cu hai sictir (cuiva). A DA CU SIFON: Ajigni; A insulta; A supăra pe cineva. A DA CU SITA:: A face povestiri; v. A căuta bobi cu sita. _ A DA CU SOCOTEALĂ: A răspunde pentru ceea ce face; A se gândi înainte de a da ceva. A DA CU SPUZĂ ŞI A LUA. CENUŞĂ: A nu câştiga nimic; A nu avea nici-un folos. A DACU ŞOLDUL (reg.)r A baga zâzanie; A aţâţa o ceartă. -Ai DA CU ŞPERLĂ ÎN OCHI: A; încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta- denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A DA CU ŞPERLĂ ÎN OCHn CUIVA: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi A DA CU ŞPERLĂ ÎN OCHII LUMII: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi A DA CU ŞUTUL CUIVA: A alunga pe cineva; A obliga să plece. A DA CU TICU CA PORCU: A se purta grosolan. A DA CU TIFLA (CUIVA): A-i râde în nas cuiva; v. A arunca o tiflă cuiva. A DA CU TOACA PESTE CINEVA: A 109 A DA. DE FUNDUL CĂPESTERH descoperita surprinde asupra faptului; A prinde cu mâţa-n sac pe cineva. A DA CU TOATĂ INIMA:  da iară părere de rău. A DA CU TOT SUFLETUL; A-i face plăcere sâ dea. A DA CU ŢĂRÂNĂ ÎN OCHI: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A DA CU ŢĂRÂNĂ ÎN OCHII CUIVA: A încerca sâ inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi ''':- A DA CU TÂRÂITA: A da puţin câte puţin; A da cu greu; A da cu zgârcenie. A DACU UN HAI SICTIR (CUIVA): A înjura pe cineva; A repezi pe cineva; v. A da cu hai sictir (cuiva). A DACU UN SICTIR (CUIVA): A înjura pe cineva; A repezi pe cineva; v. A da cu hai sictir (cuiva). A DA CU UŞURINŢĂ DIN CASĂ: A fi mână spână; A fi prea darnic. A DA CUVÂNT (înv.): A spune; A vorbi; A da seama. A DA CUVÂNTUL (CUIVA): A invita să vorbească într-o adunare. A DA CUVÂNTUL DE ONOARE: A se angaja; A se obliga. A DA CU VOLOCUL A pescui cu năvodul; v. şi A da cu năvodul. A DA DATORIA CEA DE OBŞTE: A muri; v. şi A plăti datoria cea de obşte, A DA CU ZARUL: A trage Ia noroc; A-şi încerca norocul. A DA DE...: A ajunge la...; A nimeri la...; A întâlni la tot pasul pe...; A descoperi pe...; A găsi pe...; v. şi /I da peste.... A DA DE-A AZVÂRLITĂ: A arunca; A alunga; A da la o parte. A DA DE-A DREPTUL: Ă merge drept la ţintă; A nu ocoli. A DA DE-A DURA CU CINEVA: A alunga pe cineva; A da la o parte pe cineva. A DA DE-A DUŞCĂ UN PĂHĂREL: A bea puţin câte puţin. A DA DE-A GATA (cuiva ceva): A scuti de crice efort pe cineva; \\ şi A da iitură-n gură (cuiva ceva). Ă DĂ DE-A HUŢA: A glumi; A nu fi serios; A muta; A mişca; A legăna. A DA DE ALTĂ: Ă da peste alt necaz A DA DE-A ROSTOGOLUL: A rostogoli; A alunga; A trânti la pământ. A DA DE-A TUMBA: A face pe cineva să se rostogolească, dându-se peste cap; v. şi A da tumba; A da tumba peste cap. A DA DE-ĂZVÂRLITA CU CINEVA: A-l arunca cât colo. A DA DE BĂNUIT: A trezi bănuiala. A DA DE BĂTUTĂ CU CINEVA: A avea necazuri cu cineva. A DA DE BĂUT: A face cinste cu băutură. A DA DE BĂUTURĂ: A găsi ocazia să-bea. A DA DE BELEA (CU CINEVA): A o păţi; A o încurca; A da de dracul cu cineva; v. şi A da de bucluc (cu cineva); A-şi găsi beleaua (cu cineva); A-şi găsi buclucul (cu cineva). A DAT DE BELŞUG: O duce foarte bine; Are de toate. A DA DE BERECHET: A da de bogăţie. A DA DE BINE: A avea noroc; A trăi bine acum;  DĂ DE BIŞĂG:  da de bogăţie, ; A DA DE BUBĂ: A da de necaz; A da de ceva neplăcut. A DA DE BUCLUC (CU CINEVA): A o păţi; A o încurca; A da de dracul cu cineva; v. şi A da de belea (cu cineva). A DA DE BURDUFUL DRACULUI: A nu mai avea nimic; A rămâne fără nimic. A DA DE CAP (cuiva sau la ceva): A ajunge la sfârşit; A descifra; A lămuri; A veni de hac cuiva sau la ceva; v. şi /l da de capăt; A da de căpătau A DA DE CAPĂT (cuiva sau la ceva): A ajunge la sfârşit; A descifra; A descâlci; A lămuri; A veni dc hac cuiva sau la ceva; v. A da de cap (cuiva sau la ceva). A DA DE CĂPĂTÂI1 (cuiva sau la ceva): A ajunge la sfârşii; A descifra; A lămuri; A veni de hac cuiva sau la ceva; v. A da de cap (cuiva sau la ceva), " A DA DE CĂPĂTÂI2: A căsători; A asigura existenţa; A căsători. A DA DE CEVA: A găst ceva; A da peste ceva. A DADE CHELTUIALĂ: A da bani pentru a cumpăra, pentru a plăti ceva; v. A da bani de cheltuială, A DA DE CHILIPIR: A primi ceva pe gratis; A cumpăra ceva ieftin; A da puţin din ceva; v. şi A da de un chilipir. A DA DE CINEVA: A se întâlni cu cineva; A găsi pe cineva. A DA DE DANDANA: A da de belea; A da de bucluc. A DĂ DE DRACUL: A da de necazuri; A o încurca; v. şi A da de naiba. A DA DE DULCE: A mânca carne; A renunţa la post. { A DA DE DUŞCĂ (UN pahar): A bea dintr-o răsuflare conţinutul uni pahar. A DA DE EMOŢII: A se emoţiona; A-şi face emoţii. A DA DE EXEMPLU (PE CINEVA SAU CEVA): A sublinia meritele cuiva sau a ceva; Ă evidenţia pe cineva sau ceva; v. A da ca exemplu (pe cineva sau ceva) A DA DE FAŢĂ: A găsi partea frumoasă; A întoarce pe faţă. A DA DE FRICA (CUIVA): A crea dificultăţi, greutăţi, probleme cuiva; A lovi fiind forţat de teamă. A DA DE FUND: A termina; A nu mai avea. A DA DE FUNDUL CĂPESTERII: A nu mai avea ce mânca. A DA DE FUNDUL PUNGII 110 A DA DE FUNDUL PUNGII: A nu mai avea bani; A nu mai avea resurse; v. A avea pe dracu-n pungă, A DA DE FUNDUL SACULUI: A sărăci; A nu mai avea rezerve. A DA DE FURCĂ: A da de necazuri; A-şi crea probleme. A DA DE GÂNDIT CUIVA: A pune pe gânduri; A îngrijora pe cineva. A DA DE GÂT (PE CINEVA): A băga în belea; A înfunda pe cineva; v. şi A da în gât (pe cineva). A DA DE GOL: A trăda fără yoie; A deconspira A DA DE GREU: A muci, a trăi mai greu; v. şi A da în greu.  DA DE GREUTĂŢI: :A ;avea necazuri; A avea probleme în viaţă; v. şi A da în greutăţi; A da peste greutăţi A DA DE GRIJA CUIVA SĂ A da în seama cuiva să...; v. şi A da în grija cuiva să...; A da în grijă cuiva să...; A lăsa de grijă cuiva să...; A lăsa în grija cuiva să...; A lăsa în grijă cuiva să.... A DA DE GRIJĂ CUIVA SĂ...: A da în seama cuiva să... ;\.A dade grija cuiva să.... A DE GRUMAZ (PE CINEVA): A strânge de gât pe cineva; (înv.) A lua prizonier pe cineva; v. şi A lua de grumaz (pe cineva). A DA DE GUSTUL A CEVA: A începe să-i placă ceva v. şi A afla gustul a ceva. A DA DE HAC: A da de unul mai tare; A i se înfunda cuiva; v. şi A da peste hac. A DA DE ÎMPĂRŢIT: A da de pomană; v. şi A da împărţituri A DĂ ÎMPĂRŢITURI: A da de pomană; v. A da de împărţit A DA DE ÎNŢELES CEVA: A face pe cineva să priceapă ceva; v. şi A da a înţelege ceva. A DA DE ÎNŢELES CUIVA CĂ...: A face pe cine să înţeleagă că... , A DA DE JAF: A lăsa prada; A îngădui ca cineva să fie jefuit; v. şi A da în jaf. A DA DE LA MÂNĂ: A renunţa ia ceva în favoarea cuiva; A oferi ceva. A DA DE LEAC (CUIVA SAU, LA CEVA): A descoperi leacul, remediul; A-i veni de hac cuiva ; v. şi A-i da de leac. A DA DE LUCRU (CUIVA): A de furcă cuiya. A DA DE MAL: A scăpa; A reuşi; A ieşi Ia suprafaţă. A DA DE MASCARA (reg.): A şe face de râs. A DA DE MAŢ E FRIPTE: A da de un om zgârcit. ... . A DA DE MÂNCARE (CUIVA): A hrăni pe cineva. A DA DE MIERE: A fi foarte norocos; A-i merge toate din plin; v. şi A-i pica mierea-n păsat(cuiva). A DA DE MINCIUNĂ (PE CINEVA): A dovedi că cineva a minţit; v. şi A face de minciună (pe cineva); A lăsa în minciună (pe cineva); A prinde în minciună (pe cineva). A DA DE MIRARE: A crea probleme; A pune pe gânduri; A face să se mire. A DA DE NAIBA: A da de necazuri; A o încurca; v. /I da de dracul. A DA DE NAŞUL: A da peste cineva pe care nu-i poţi amăgi, înşela birui cu una, cu două; v. şi A da peste naşul; A-şi da de naşul; A-şi da peste naşul; A-şi găsi bărbatul; A-şi găsi lelea; A-şi găsi lelea bărbatul; A-şi găsi naşul; A-şi găsi omul; A-şi găsi popa. A DA DE NEAJUNSURI: A da de diTxcuItăţi; A da de sărăcie. A DA DE NECAZ: A avea probleme, greutăţi. A DA DE NEŞTIRE: A da de frică. A DA DE NEVOIE: A da silit; A fi obligat să dea; A da de bucluc; A da de necaz. A DA DE NOD (reg.): A da de greu; v. şi A da de noduri A DĂ DE NODURI (reg.): A da de greu; v. A da de nod. A DA DE NOROC: A-şi: găsi norocul. A DA DE NUNTĂ (CUIVA): A bate tare pe cineva, ■·, A DA DE O DANDANA: A da de un necaz. A DA DE OCARĂ CU,..: A se certa cu....; A nu se înţelege cu.... A DA DE OMUL POTRIVIT: A găsi persoana căutată; A-şi găsi un colaborator. .... A DA DE O PACOSTE: A da de un om de nimic; A da de un necaz A DA DE OS: A găsi ceva de mâncat; A găsi o sursă de venit. A DA DE PĂCAT: A păcătui. A DA DE PĂMÂNT (CU CINEVA): A muştrului pe cineva. A DA DE PÂRLITURĂ: A demasca; A da în vileag; A da pe faţă. . A DA DE PILDĂ: A folosi ca exemplu; A arăta ca un exemplu bun. A DA DEPLINĂ LIBERTATE DE ACŢIUNE CUIVÂ: A permite cuiva să facă cum doreşte el.; A DA DE POCINOG: A da de scandal; A nimeri cum nu se poate mai prost; v. şi A da de un pocinog. A DA DE POMANĂ (CUIVA CEVA): A da, a împărţi ceva gratuit din caritate sau pentru iertarea păcatelor, pentru mântuirea sufletului; v. şi A da pomană. A DA DE POPĂ: A se întâlni cu popa; A-şi găsi naşul;  da peste unul mai tare. A DA DE POTCĂ (pop.); A da de necaz; A da de belea. A DA DE POZNĂ (CU CINEVA) (reg.): A o păţi cu cineva. A DA DE PRICOPSEALĂ (PE CINEVA) (înv.): A da la învăţătură; A da la deprinderea unei meserii; v. şi A da la pricopseală (pe cineva). A DA DE PRIMEJDIE CU CINEVA (înv.): A avea un necaz, o supărare cu cineva; A da de bucluc cu cineva; v. şi A veni la primejdie (cu cineva). A DA DE PRIMEJDIE PE CINEVA: A pricinui un mare rău cuiva; A băga pe cineva într-o 111 A DA DIN COADĂ PE LÂNGĂ CINEVA mare încurcătură; v. A băga în primejdie (pe cineva). A DA DE RĂU: A o duce greu; A nu-i mai fi uşor. A DA DE RÂPĂ: A distruge; A nimici; A omori; v. şi A da la râpă; A da pe râpă; A se da de râpă; A se da la râpă; A se da pe râpă. A DA DE ROST: A se dumiri; A înţelege; A găsi soluţia; v. şi A da de rostul; A da de rostul unui lucru. A DA DE ROSTUL: A se dumiri; A înţelege; A găsi soluţia; v. A da de rost. A DA DE ROST UNUI LUCRU: A clarifica; A în{e!ege un lucru; A găsi soluţia pentru un lucru; v. şi A da de rost. A DA DE RUŞINE: A face de râs; A ruşina; A face de băcănie; v. şi A da de ruşinea lumii; A da de ruşinea salului; A da în ruşine; A da la ruşine; A da peste ruşine; A face de ruşine; A face de ruşinea lumii; A face de ruşinea satului; A face la ruşine; A face ruşine (cuiva); A fi de ruşine; A fi de ruşinea lumii; A ji de ruşinea satului; A rămâne de ruşine; A rămâne de ruşinea lumii; A rămâne de ruşinea satului; A se da de ruşine; A se da de ruşinea lumii; A se da de ruşinea satului; A se face de ruşine; A se face de ruşinea lumii; A se face de ruşinea satului; A se face de ruşine. A DA DE RUŞINEA LUMII: A face de râs; A ruşina; A face de băcănie; v. A da de ruşine. A DA DE RUŞINEA SATULUI: A face de râs; A ruşina; A face de băcănie; v. A da de ruşine. A DA DE SĂTUL A se sătura de el. A DA DE SCRÂNTEALĂ: A se zăpăci; A se prosti; v. şi A da de sminteală. A DA DE SEAMĂ (mv.); A calcula; A socoti; a număra; v. A băga în seamă2. A DA DE ŞEDERE: A nu avea de lucru; A sta. A DA DESLUŞIRE: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. A aduce lămurire. A DA DESLUŞIRI: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. A aduce lămurire. A DA DE SMINTEALĂ: A se zăpăci; A se prosti; v. A da de scrânteală. A DA DE STAT: A nu munci; a se bucura de lipsa de activitate. A DA DE SUFLETUL CUIVA: A da de pomană; A face pomană pentru sufletul cuiva. A DA DE SUFLET UN COPIL: A permite unei familii să-i înfieze un copil; A ceda un copil altei familii. A DA DE ŞTIRE: A informa; A vesti; A înştiinţa; v. şi A da de veste. A DA DE ŞUGUBINĂ ţreg.): A i se întâmpla o nenorocire, un necaz, o neplăcere; A se face de râs; A produce cuiva o nenorocire, un necaz, o neplăcere; A face de râs. A DA DE TOT: A dărui. A DA DE TRAI: A o duce bine; A trăi bine. A DA DE TRAI CU VĂTRAI: A o duce râu; A trăi din greu. A DA DE UDĂTURĂ: A găsi de băut. A DA DE UN CHILIPIR: A primi ceva pe gratis; A cumpăra ceva ieftin; A da puţin din ceva; v. Ada de chilipir. A DA DE UNDE ARE, DE UNDE N-ARE: A da că n-are încotro; A da chiar dacă n-are. A DADE UN POCINOG: Ă da de scandal; A nimeri cum nu se poate mai prost; v. A da de pocinog. A DA DE URMA CUIVA A găsi; a descoperi pe cineva; v. A da cu mâna de cineva. A DADE URMELE CUIVA: A găsi; A descoperi pe cineva; v. A da cu mâna de cineva. A DA DE UŞOR: A nu-i mai fi greu. A DA DE VATRĂ: A da de casă; Ă găsi o casă. A DA DE VÂNZARE A;; oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. şi A da în vânzare; A da în vânzător; A da la vânzare; A pune de vânzare; A pune în vânzare; A pune la vânzare; A scoate la vânzare~; A scoate Ia vânzător; A scoate vânzarea (pe ceva). A DA DE VÂNZĂTOR: A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare. A DA DE VESTE: A informa; A vesti; A înştiinţa; v. A da de ştire. A DA DE VORBĂ LUMII: A înţelege ce spune lumea; A o păţi după cum i-a prezis lumea. A DA DEZLEGARE DE...: A scăpa de...; A elibera de.... A DA DEZMINŢIRE: A dezminţi; v. şi A da o dezminţire. A DĂ DE ZIUA NECAZULUI: A da de belea; A da de bucluc. A DA DIN ARIPI: (Despre păsări) A zbura; A bate din aripi. 'i;" A DA DIN BARBĂ: A da din cap; A-şi mişca capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială, de dojana); v. A clăii capul. A DA DIN BUZE: A înjura. ; A D DIN BUZUNAR: A plăti o pagubă de care nu eşti răspunzător. A DA DIN CAP: A încuviinţa; A nega; A fi de acord. A DA DIN CAP AFIRMATIV A fi de acord. A DA DIN CĂPĂŢÂNĂ: A da din cap; A-şi mişca1 capul într-o parte şi într-alta (în semn de învoială, de dojana); v A clăti capul. A DA DIN CLAMPĂ: A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbut;  vorbi mult şi fără rost; v. A da cu clanţa. A DA DIN CLONŢ: A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbut; A vorbi mult şi fără rost; v. A da cu clanţa. ADA DIN COADĂ: (Despre oameni) A se linguşi; A se gudura; A căuta să se pună bine pe lângă cineva; v. şi A da din coadă pe lângă cineva. A DA DIN COADĂ PE LÂNGĂ CINEVA: (Despre oameni) A se linguşi; A se gudura; A căuta să se pună bine pe lângă cineva; v. A da din coadă. A DA DIN COARNE 112 A DA DIN COARNE: A ameninţa. A DA DIN COATE: A-şi face loc prin mulţime; A răzbate; A urca pe scara socială. A DA DIN COLŢ ÎN COLŢ: A fi la strâmtoare; Ase afla într-o dificultate; A nu avea soluţie. A DA DIN DOUĂ: A da jumătate; A împărţi în două, A DA DIN FĂLCI: A mânca; A mâna cu lăcomie; v. şi A da fălci A DA DIN GARD (pop.); A refuza pe cineva; y. şi A da din gardul llioaici; A da din gardul Măntulesei; A da din gardul Oancei; A da din gardul Popii; A da din gardul Răzaaiei. A DA DIN GARDUL ILIOAIEI (pop.): A refuza pe cineva; v. A da din gard, A DĂ DIN GARDUL MĂNTULESEI (pop.): A refuza pe cineva; v. A da din gard. A DA DIN GARDUL OANCEI (pop.):A refuza pe cineva; v. A da din gard. A DA DIN GARDUL POPII (pop.): A refuza pe cineva; v. A da din gard. A DA DIN GARDUL RĂZOAIEI (pop.): A refuza pe cineva; v. A da din gard. A DA DIN GROAPĂ ÎN GROAPĂ: A merge din prost în mai prost; A nu ave niciun succes. A DA DIN GURĂ: A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbut; A vorbi mult şi fără rost; v. A da cu clanţa. A DA DIN GURĂ LA CÂINI: A nu da nimic; A promite numai. A DA DIN GURĂ DEGEABA: A vorbi degeaba. A DA DIN LAC ÎN PUŢ: A trece din rău la mai rău. A DA DIN MÂINI ŞI DIN COATE: A-şi face Ioc cu orice mişcare; A se strădui; A face eforturi pentru a depăşi o dificultate; v. şi A da din mâini şi din picioare. A DA DIN MÂINI ŞI DIN PICIOARE: Aşi face loc cu orice mişcare; A se strădui; A face eforturi pentru a depăşi o dificultate; v. A da din mâini şi din coate. ; A DA DIN MÂNĂ: A scăpa ceva; A da de la el. A DA DIN MÂNĂ ÎN MANĂ: A trece ceva din mână pe lungimea unui şir de persoane. A DA DIN MELIŢĂ: A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbut; A vorbi mult şi fără rost; v. A da cu clanţa. : A DĂ DIN PINTENI: A se grăbi; A da o fuga. A DA DIN PAPAGAL: A vorbi mult; A nu mai termina de vorbit. A DA DIN PINTENI DE BUCURIE: A se grăbi cu bucurie; A fi vesel şi grăbit. A DA DIN PRISOSUL SĂU: A oferi din ce are în plus. A DA DINTR-ÎNSUL NIŞTE VORBE: A transmite un mesa[; v. şi A da dintr-însul o vorbă. A DA DINTR-ÎNSUL O VORBĂ: A transmite un mesaj; v. A da dintr-însul nişte vorbe. A DA DINTR-0 PARTE: A se clătina. A DA DINTR-UNA ÎN ALTA: A intra într-o belea nouă. A DA DIN ŢENCHI ÎN ŢENCHI (pop.): A se frământa; A se zbate pentru a găsi o rezolvare; A se afla în dificultate; A fi la strâmtoare. : A DA DIN UMERI: A mişca din umeri în semn de neştiinţă, de dezinteres, de neputinţă; v. şi A da dos la faţă'; A înălţa din umeri; A ridica din umeri; A strânge din umeri. A DA DIN UNA ÎN ALTA: A schimba vorba; A păţi altă belea. A DA DIN ZLOATĂ ÎN ZLOATĂ: A da din necaz în necaz, din supărare în supărare; A da din rău tot în rău. A DA DISPOZIŢIE: A ordona; A dispune; v. şi A da dispoziţii; A da ordin. A DA DISPOZIŢII: A ordona; A.dispune; v. şi A da dispoziţie. A DA DIVORŢ: A divorţa. •,A.pA.iDQS: A da bir cu fugiţii ; A o şterge din loc; A o lua la sănătoasă; v. şi A da dos la faţă2; A da dosul; A da dosul la fugă; A da dosul la faţă; A da dosurile. A DA DOS LA FAŢĂ1: A mişca din umeri în semn de neştiinţă, de dezinteres, de neputinţă; v.A da din umeri ... A DA DOS LA FAŢĂ2: A da bir cu fugiţii; A o şterge din loc; A o lua la sănătoasa; v. A da dos. A DA DOSUL: A da bir cu fugiţii; A o şterge din Ioc; A o lua la sănătoasa; v. A da dos.: A DA DOSUL LA FAŢĂ: A da bir cu fugiţii; A o şterge din loc; A o lua la sănătoasa; v. A da dos. A DA DOSUL LA FUGĂ: A da bir cu fugiţii; A o şterge din loc; A o lua la sănătoasv. A da dos. A DA/ DOSURILE: A vda .bir icu fugiţii; A o şterge din loc; A o lua la sănătoasă; v. A da dos. A DA DOUĂ LOVITURI DEODATĂ: A obţine două avantaje; A avea două succese deodată.  DA DOVADĂ CĂ ...: A dovedi că.... A DA DOVADĂ DE ,..:A dovedi; A demonstra. A DA DOVADĂ DE CURAJ: A fi curajos; A avea curaj. A DA DOVADĂ DE INIŢIAIVĂ: A fi cu iniţiativă; A avea iniţiativă, A DA DOVADĂ DEISCUSINŢĂ: A fi iscusit; A avea iscusinţă. A DA DOVADĂ DE SLĂBICIUNE: A fl nerezistent; A avea slăbiciune. A DA DRACULUI (PE ; C1NEYA) (reg.): A renunţa la cineva; v. şi A da dracului de pomană (pe cineva). A DA DRACULUI DE POMANĂ (PE Ci-NEVA)(reg.): A renunţa la cineva; v. A da dracului (pe cineva). A DA DRACULUI TĂMÂIE (reg.); A-şi da osteneală degeaba; A munci în zădar. A DA DREPTATE CUIVA: A împărtăşi punctul de vedere al cuiva; A susţine punctul de vedere al cuiva. A DA DREPT EXEMPLU (PE CINEVA SAU CEVA): A sublinia meritele cuiva sau a ceva; A evidenţia pe cineva sau ceva; v. A da ca exemplu (pe cineva sau ceva). 113 A DA GARANŢIE PENTRU CINEVA A DA DREPT PILDĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A sublinia meritele cuiva sau a ceva; A evidenţia pe cineva sau ceva; v. A da ca exemplu (pe cineva sau ceva). A DA DREPTUL SĂ...: A permite să.,.. A DA DRUM (CUIVA): A lăsa să treacă; A ajuta să treacă; A ajuta să se răspândească; v,· A da cale (cuiva). :: A DA DRUMUL (de undeva cuîva sau la ceva): A lăsa liber; A elibera pe cineva sau ceva de undeva. A DA DRUMUL ÎN LUME: A permite să iasă în lume; A fi considerat mare. A DA DRUMUL LA CEVA: A permite cuiva; A elibera pe cineva. f A DA DRUMUL LA OCĂRI: A certa; A ocări; A pune la punct pe cineva. A DĂ DRUMUL LA PAS: A întinde pasul; A merge mai repede; v. şi A da drumul la picior. A DA DRUMUL LA PICIOR: A întinde pasul; a merge mai repede; v. şi A da drumul la pas. A DA DRUMUL MELIŢEI: A începe să vorbească; A tot vorbi. A DA DRUMUL PE CAUŢIUNE: A elibera pe o garanţie în bani. A DA DUHUL DIN CINEVA: A istovi; A epuiza; A extenua pe cineva. A DA DUPĂ CINEVA: A mărita cu cineva. A DA DUPĂ PIERSIC (CEVA) (pop.): A ascunde; A dosi ceva. A DA DUPĂ SPATE: A ascunde; A dosi. A DA DUŞCĂ UN PĂHĂREL: A bea dintr-o dată un păhărel de alcool, A DA EXEMPLU: A trezi dorinţa de a fi imitat; v. şi A fi exemplu. A DA EXPRESIE: A exprima; A explica. A DA EXPRESIE SENTIMENTELOR SALE: A-şi exprima sentimentele; A-şi explica atitudinea. A DA FALIMENT: A se mina; A deveni insolvabil. A DA FATA LA CASA EI: A-şi mărita fata; v. şi A-şi da fata din casă după cineva; A-şi da fata după cineva. A DA FATA DIN CASĂ DUPĂ CINEVA: A-şi mărita fata; v. şi A-şi da fatala casa el. A DA FATA DUPĂ CINEVA: A-şi mărita fata; v. şi A-şi da fata la casa el A DA FAŢĂ: A se întâlni; A se înfrunta. A DA FAŢĂ CU CINEVA: A se întâlni cu cineva. A DA FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU CINEVA: A se întâlni întâmplător cu cineva. A DA FAŢĂ UNUI LUCRU: A lustrui; A curăţa un lucru; A clarifica; A face lumină în ceva. A DA FĂGĂDUINŢĂ: A făgădui; A promite. A DA FĂLCI: A mânca; A mâna cu lăcomie; v. A da din fălci. A DA FĂRĂ MILĂ: A lovi puternic. A DA FEREASTRA DE PERETE: A deschide larg fereastra; v. şi A izbi fereastra de perete; A lăsa fereastra de perete; A trânti fereastra de perete. A DA FIINŢĂ: A naşte; A reaiiza; A înfiinţa. A DA FITIL (CUIVA): A îmboldi, a ademeni pe cineva să facă ceva; A întărâta pe cineva împotriva cuiva; v. şi A pune fitil A DA FOC: A incendia; A aprinde; (înv.) A trage cu o armă de foc; v. şi A da focuri. A DA FOC LA...: A arde ceva; A distruge ceva. A DA FOCULUI DE NECAZ: A uita necazul. A DA FOCURI: A incendia; A aprinde; (înv.) A trage cu o armă de foc; v. A da foc. ; n; A DA FRÂIELE (CUIVA SAU LA CEVA): A îngădui; A permite cuiva sau la ceva să acţioneze nestingherit; A încredinţa conducerea treburilor cuiva; v. şi A da frâul; A da frâu liber; A da frâul slobod. ■ . ' A DA FRÂU CALULUI: A da mâna liberă cuiva; A permite. A DA FRÂUL (CUIVA SAU LA CEVA): A îngădui; A: permite cuiva sau la ceva sâ acţioneze nestingherit; A încredinţa conducerea treburilor cuiva; v. A da frâiele. A DA FRÂU LIBER CUIVA (CUIVA SAU LA CEVA): A îngădui; A permite cuiva sau la ceva să acţioneze nestingherit; A iîncredinţa conducerea treburilor cuiva; v. A da frâiele. A DA FRÂU LIBER GÂNDURILOR: A gândi liber; A se gândi la toate. A DA FRÂU LIBER IMAGINAŢIEI: A-şi imagina liber; A-şi imagina de toate. A DA FRÂU LIBER MÂNIEI:A se înfuria; A se mânia; A nu avea linişte. A DA FRÂU LIBER SENTIMENTELOR: A se manifesta liber; A-şi manifesta liber sentimentele. A DA FRÂUL SLOBOD: A îngădui; A permite cuiva sau la ceva să acţioneze; nestingherit; A încredinţa conducerea treburilor cuiva; v. A da frâiele. A DA FRICA ÎN EL: A se înfricoşa. A DA FRUNZE: A înverzi; A-i creşte frunzele. A DA FUGA: A se duce repede până la...; v. şi A da fuga până la...; A da fuguţa; A da fu guta până la...; A da o fugă; A da o fugă până la...; A da o fuguţă; A da o fuguţăpână la.... A DA FUGA PANĂ LA...: A se duce repede până la...; v. A da fuga. A DA FUGUŢA ...: A se duce repede până Ia...; v. A da fuga. A DA FUGUŢA PÂNĂ LA.;.: A se duce repede până la...; v. A da fuga. A DA GATA: A isprăvi; A lichida ceva; A chinui, a distruge pe cineva; A impresiona; A ului pe cineva, A DA GATA O STICLĂ: A bea o sticlă de alcool. A DA GATA PE CINEVA, CEVA: A învinge; A cuceri pe cineva; A uimi pe cineva. A DA GARANŢIE PENTRU CINEVA: A garanta; A depune garanţie pentru cineva. ; A DA GAURĂ 114 A DA GAURĂ: A deiapida; A fura; v. şi A da o gaură. A DA GAZ: A mări ritmul unei acţiuni; A grăbi; A accelera; A mări viteza; v. A da cărbuni. A DA GĂURI: A găuri. A DA GEANĂ PE GEANĂ: A adormi. A DA GHES (CUIVA): A-I îmboldi; A-I îndemna pe cineva; v. A-i da brânci. A DA GHES SĂ VORBEASCĂ: A invita să vorbească. A DA GHIONTURI: A face semne; A ghionti. A DA GHIONTI (CUIVA): A face semne; A ghionti pe cineva; v. şi A da un ghiont. A DA GIR: A garanta; A gira; v. şi A-şi da girul. A DA GLAS (CUIVA): A chema pe cineva. A DA GRAI: A scoate un cuvânt; A începe să vorbească. A DA GRĂMADĂ: A da mult; A oferi o cantitate mai mare. A DA GRĂMADĂ JOS: A-i culca la pământ; A-i debarca pe toţi, pe toate. A DA GRĂMADĂ PE CINEVA: A doborî pe cineva; A omorî pe cineva; v. şi A face grămadă pe (cineva); A pune grămadă (pe cineva). A DA GREŞ (CUIVA) (mv.).· A-i găsi vina cuiva; A găsi vinovat pe cineva; v. A băga greş. A DA GREŞ2: A greşi, a nu nimeri; A comite o eroare; A greşi; v. şi A face greş. A DA GROAZĂ ÎN CINEVA: A da de necaz; A da de greutăţi. A DA GURĂ: A se săruta; A ti sărutat. A DA HAI SIFON: A alunga; A sictiri. A DA HĂISA: A mâna la stânga. A DA HĂIS BOILOR: A îndrepta boii Ia stânga. A DA HÂRŞTIOAGA POPII: A muri; A-şi da sufletul. A DA HOLERA ÎN CINEVA: A da de necazuri; A-şi crea probleme. A DA HRANA LA PEŞTI: A se îneca; A îneca pe cineva. A DA HUŢA: A legăna. A DA IAMA: A da năvală; A năvăli; A jefui; A prăda; v, şi A face iama; A umbla iama. A DA INIMA BRÂNCI (CUIVA): A-l îmboldi inima; A-l îndemna inima pe cineva; v. şi A-i da inima ghes (cuiva). A DA IAMA GHES (CUIVA): A-l îmboldi inima; A-l îndemna inima pe cineva; v. A-i da in ima brânci (cuiva). A DA IMPORTANŢĂ: A pune preţ; A preţui. A DA IMPRESIA CĂ,..: A lăsa să se înţeleagă că...; A sugera că...; v. A crea impresia că.... A DA IMPRESIA DE...: A lăsa să se înţeleagă că...; A sugera că...; v, A crea impresia că.... A DA INDICAŢII:A indica; A instrui; A învăţa. A DA INFORMAŢII: A informa. A DA INIMA DIN EL: A da tot ce poate da; A da foarte mult; A fi peste măsură de supărat, de îngrijorat; v. şi A da inima să sară din el; A da şi inima din el. A DA INIMA SĂ SARĂ DIN EL: A da tot ce poate da; A da foarte mult; A fi peste măsură de supărat, de îngrijorat; v. A da inima din el. A DA INTRAREA: A deschide; A permite intrarea. A DA IU FA DE PLOAIE: A cădea o ploaie de scurtă durată. A DA IUREŞ: A se năpusti; A pleca în fugă; v. şi /I da iureşul. A DA IUREŞUL: A se năpusti; A pleca în fugă; v. A da iureş. A DA IZMENE PE CĂLĂTOR: Ă da ceva prin cineva care nu va remite destinatarului. A DA ÎMPRUMUT: A împrumuta. A DA ÎNAINTE: A prospera. A DA ÎN AMURG: A se însera. A DA ÎNAPOI1 (cuiva ceva): A înapoia, a restitui cuiva, ceva; v şi A da îndărăt1 (cuiva ceva). A DĂ ÎNAPOI2(fam.): A bate în retragere; A se retrage; A se lăsa; Ă ceda; A-i merge mai rău ca înainte; A regresa; v. şi A da înapoi ca racul; A da îndărăt2; A da îndărăt ca racul; A-i spori ca la rac; A merge înapoi ca ractil; A merge îndărăt ca racul - '■ ■ A DA ÎNAPOI CA RACUL (fam.): A bate în retragere; A se retrage; A se lăsa; A ceda; A-i merge mai râu ca înainte; A regresa; v. A da înapoi2. ;i':' ■ A DA ÎNAPOI CU TÂRÂITA: A restitui o datorie cu picătura; A restitui puţin câte puţin. A DA ÎN ARENDĂ: A arenda. A DA ÎN BALTĂ: A călca prost; Ă intra aiurea; A face prosti; v. şi A da în baltă de prost. A DA ÎN BALTĂ DE PROST: A călea prost; A intra aiurea; A face prosti; v. A da în baltă. A DA ÎN BARĂ: A nu progresa; A se bloca; A nu înainta. A DA ÎN BĂLŢI DE PROST: A fi foarte prost; v. A da în gropi; A da în gropi de prost; A da în gropi de prost ce este. A DA ÎN BELEA: A da de necazuri; A-şi crea probleme. A DA ÎN BOBI: A face prevestiri cu ajutorul bobilor; A presupune; A-şi da cu părerea; v. A da cu bobii. :v''< - A DA IN BOIŞTE: (Despre om) A se apuca de beţie; A deveni beţiv; A se agita; A fi agitat. A DA ÎN BOIŞTEA ÎNSURĂTORII: A fi cuprins de emoţiile însurătorii; A fi în frigurile însurătorii. A DA ÎN BOT: A greşi; A nu reuşi; A se bloca. A DA ÎN BRÂNCI: A se epuiza; A osteni; A nu mai putea; v. şi A da în brânci muncind. A DA ÎN BRÂNCI MUNCIND: A se epuiza muncind; A osteni muncind; A nu mai putea; v. A da în brânci A DA ÎN BURDUFUL DRACULUI PE CINEVA: A insulta; A înjura; A alunga pe cineva. A DA ÎN CAP: A cădea de oboseală; A împiedica ascensiunea cuiva; A scoate din minţi; A 115 A DA ÎN MILA DOMNULUI seduce pe cineva; v. şi A da în cap cu ceva; A da în cap cu cineva; A-i da la cap (cuiva). A DA ÎN CAP CU CEVA: A cădea de oboseală; A împiedica ascensiunea cuiva; A scoate din minţi; A seduce pe cineva; v. A da în cap. A DA ÎN CAP CU CINEVA: A cădea de oboseală; A împiedica ascensiunea cuiva; A scoate din minţi; A seduce pe cineva; v. A da în cap. A DA ÎN CARNE VIE: A lovi în inamic; A trage în inamic; v. şi A trage în carne vie. ADA ÎN CĂRŢI: A ghici în cărţi. A DA ÎN CĂRŢI CUIVA: A ghici în cărţi cuiva. A DA ÎN CĂRUNŢEALĂ: A începe să încărunţească; A încărunţi. A DA ÎN CĂSĂTORIE: A mărita; A însura. A DA ÎN CEARTĂ: A începe să se certe; A începe scandalul. A DA ÎN CHEZĂŞIE: A da pe garanţie; A amaneta; v. şi A da pe chezăşie. A DA ÎN CINEVA CA ÎN VITĂ: A Iovi pe cineva tară milă. A DA ÎN CINEVA PÂNĂ LA SÂNGE: A bate pe cineva până I-a umplut de sânge. ADA ÎN CIUR ŞI ÎN DÂRMON: A cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dârmon. A DA ÎN CLAPCĂ (reg.): A fi prins; A fi înşelat; v. A cădea în clapcă. A DA ÎN CLOCOT: A fi peste măsură de furios; A începe să fiarbă. A DA ÎNCOACE: A apropia; A aduce mai aproape. A DA ÎNCOLO: A îndepărta; A da mai departe. A DA ÎNCONJUR PE DEPARTE: A umbla departe; A înconjura ocolind. A DA ÎN COPILĂRIE: A da în mintea copiilor; A se prosti. A DA IN COPT: A începe să se coacă; v. şi A da înpârg; A da în pârgă; A da în pârguială; A da în vremea coptului; A da spre copt; A da spre vremea coptului. A DA ÎN CUNOŞTINŢĂ (înv.): A înştiinţa; A face să ştie, să cunoască; v. şi A supune în cunoştinţă. A DA ÎN DAR CEVA CUIVA: A dărui pe cineva cu ceva. A DA ÎN DARUL BEŢIEI: A deveni alcoolic; v. A cădea în darul beţiei, A DA ÎNDĂRĂT1 (cuiva CEVa):A înapoia, a restitui cuiva, ceva; v A da înapoi1 (cuiva ceva). ADAÎNDĂRĂT2 (fam.): A bate în retragere; A se retrage; A se lăsa; A ceda; A-i merge mai rău ea înainte; A regresa; v:Ada înapoi2. ADA ÎNDĂRĂT CA RACUL (fam.): A bate în retragere; A se retrage; A se lăsa; A ceda; A-i merge mai rău ca înainte; A ‘regresa; v. A da înapoi'. ADA ÎN DELĂ: A intra Ia apă; A o păţi; v. şi A da într-o delă. A DA ÎNDEMÂNĂ A...: A-i veni bine să,..; A-i da mâna cuiva să... . A DA ÎNDEMÂNĂ SĂ...: A instiga, a determina să.... A DA ÎN DOAGA COPIILOR: A fi lipsit de judecată; A fi sclerozat; v. A ajunge în doaga copiilor. A DA ÎN DOAGA CUIVA: A da în mintea cuiva; A o lua razna; A se ţicni. A DA In DOAGA LUI TA-SU: A se ţicni ca şi tatăl său. ; ADA ÎN DOUĂ: A împărţi în două părţi egale. A DA ÎN EL CA-N CÂINE: A da în el fară milă. A DA ÎN EL DE L-A ÎNVIAT CU APĂ: A-l bate zdravăn; A-I snopi în bătaie. A DA ÎN EXPLOATARE: A permite exploatarea; A deschide, ■: A DA ÎN FAPT DE ZORI: A se lumina de ziuă ADA IN FOC: A incendia; A arde. A DA ÎN FOC ŞI PRADĂ (înv.): A prăda; v. şi A da în pradă. A DA ÎN GAZDĂ (PE CINEVA): A găsi o gazdă cuiva; v. A aşeza în gazdă (pe cineva). A DA ÎN GÂND: A pune la gânduri; A face să se gândească; A se gândi; A medita.1 '■ A DA ÎN GÂT (PE CINEVA): A băga în belea; A înfunda pe cineva; v. A da de gât (pe cineva). ■'■■■ A DA ÎN GENUNCHI (înaintea cuiva): A îngenunchea în faţa - cuiva; A ruga stăruitor pe cineva; iv. şi A cădea în genunchi (înaintea cuiva); A pica în genunchi (înaintea cuiva); A pica la genunchi (înaintea cuiva); X se lăsă în genunchi (înaintea cuiva); A se lăsa la genunchi (înaintea cuiva); A sta în genunchi (înaintea cuiva); A sta la genunchi (înaintea cuiva). A DA ÎN GLUMĂ: A Iovi pe cineva din glumă.^ A DA ÎN GOL: A nu nimeri ţinta. A DA ÎN GREU: A muci, a trăt mai greu; v. A da de greu. -:'■ ■■ ■-A DA ÎN GREUTĂŢI: A; avea necazuri; A avea probleme în viaţa; v. A da de greutăţi A DA ÎN GRIJA CUIVA SĂ...: A da în seama cuiva să...; v. A da de grija cuiva să... . A DA ÎN GRIJĂ CUIVA SĂ...: A da în seama cuiva să...; v. A da de grija cuiva să.... A DA ÎN GROPI: A fi foarte prost; v. A da în bălţi de prost. A DA ÎN GROPI DE PROST: A fi foarte prost; v. A da în bălţi de prost. A DA ÎN GROPI DE PROST CE ESTE: A fi foarte prost; v. A da în bălţi de prost. A DA ÎN HAR (înv.): A dărui; A acorda. A DA ÎN JAF:A lăsa prada; A îngădui ca cineva să fie jefuit; v. şi A da de jaf. A DA ÎN JUDECATĂ (PE CINEVA): A intenta proces cuiva. A DA ÎN LĂTURI: A da la o parte; A da mai încolo. A DA ÎN MÂNĂ: A înmâna cuiva; A preda cuiva. A DA ÎN MILA DOMNULUI: A lăsa în pace; A nu-1 mai interesa; v. şi A da în mila lui Dumnezeu. A DA In MILA LUI DUMNEZEU 116 A DA ÎN MILA LUI DUMNEZEU: A lăsa în pace; A nu-1 mai interesa; v. şi A da în mila Domnului A DA ÎN MINTEA COPIILOR: A fi lipsit de judecată; A fi sclerozat; A se prosti; v. A ajunge în doaga copiilor. A DA IN MUSTRARE (înv.): A mustra. A DA ÎN NAS1: A cădea în nas. -A DA ÎN NAS2 (cuiva ceva): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa, a-i imputa cuiva ceva; v. şi A da peste nas (cuiva); A da peste rât (cuiva); A da peste sfârlă (cuiva); A freca pe sub nas (cuiva ceva); A-i da peste nas (cuiva); A-i da peste rât (cuiva); A-i da peste sfârlă (cuiva); A-i da pe sub nas (cuiva ceva); A-i freca sub nas (cuiva ceva); A-i trage una pe la nas (cuiva); A-i trage un ibrişin pe la nas (cuiva); A-i trece pe sub nas (cuiva ceva); A-i trece sub nas (cuiva); A pune în nas (cuiva ceva); A pune peste nas (cuiva ceva); A scoate pe nas (cuiva ceva). A DA ÎN NEŞTIRE: A o lăsa baltă; A nu-1 mai interesa. A DA ÎN NODURI: A da de greutăţi. A DA ÎN OFTICĂ: A supăra; A enerva pe cineva. A DA ÎN PACE: A lăsa în pace. A DA ÎN PATARAMA CUIVA: A o păţi asemenea altcuiva; v. şio da în patarama cuiva. A DA ÎN PATIMA BEŢIEI: A deveni alcoolic; v, A cădea în darul beţiei A DA ÎN PAZA CUIVA: A pune sub pază; A avea grijă de ceva. A DA ÎN PĂCAT: A comite o faptă condamnabilă; A greşi; A comite o crimă; v. A cădea în păcat. A DA ÎN PĂSTRARE UN LUCRU: A pune la adăpost; A nu mai folosi. A DA ÎN PÂRĂ (PE CINEVA): A da în judecată pe cineva; v. A băga pâră (după cineva). A DA ÎN PÂRG: A începe să se coacă; v. A da în copt. A DA ÎN PÂRGĂ: A începe să se coacă; v. A. da în copt. A DA ÎN PÂRGUIALĂ: A începe să se coacă; v. A da în copt A DA ÎN PÂRPĂRA ÎNSURATULUI: A da în emoţiile însuratului. A DA ÎN PIEPT CU CINEVA: A se întâlni cu cineva; A da faţă în faţă cu cineva. A DA ÎN PLATA DOMNULUI: A lăsa în pace. A DA ÎN PLUG: A ara. ■; -A DA ÎN POCNETUL CEVA, PE CINEVA: A rupe a sparge ceva; A bate zdravăn, a snopi în bătaie pe cineva A DA ÎN PONTURI (CUÎVA) (pop.): A face aluzie; A face apropouri; v. A bate în ponturi A DA ÎN PRADA (cuiva SAU a ceva): A lăsa dominat, copleşit de cineva sau de ceva; A lăsa la bunul plac al cuiva sa a ceva; v. A da pradă (cuiva sau a ceva); A lăsa în prada (cuiva sau a ceva); A lăsa pradă cuiva sau a ceva). A DA ÎN PRADĂ (înv.): A prăda; v. A da în foc şi pradă. A DA ÎN PRIMIRE: A preda, pe cineva sau ceva; A încredinţa cuiva; A muri. A DA ÎN PUBLIC (pe cineva) (reg.): A demasca; A da pe faţă pe cineva. : A DA ÎN PUBLICITATE: A publica; v. şiAda publicităţii A DA ÎN RĂSPĂR: A da, a face invers faţă de felul în care este crescut şi orientat. A DA ÎN ROD: (pop., Despre legume şi pomi fructiferi): A începe să rodească; A lega; v. şi A se dape rod. A DA ÎN RUŞINE: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A DA ÎN SCALDĂ (PE CINEVA): A provoca un mare neajuns cuiva. A DA IN SCRIS: A certifica. ■■■ :■ A DA ÎN SEAMA CUIVA: A lăsa în seama cuiva; A lăsa în grija cuiva, v. şi A da în seamă cuiva. A DA ÎN SEAMĂ CUIVA: A lăsa în seama cuiva; A lăsa în grija cuiva, v. A da în seama cuiva, A DA ÎNSEMNĂTATE: A acorda atenţie; A da importanţă. DA ÎN SOARE SEC: A căpăta insolaţie. A DA ÎN SPIC: (Despre cereale) A începe să se coacă. A DA IN SPOR: A avea spor; A-i merge bine; A progresa. A DA ÎNSPRE...: A îndrepta către':...; A orienta spre,... A DA ÎN STAMBĂ (fam.): A se face de râs. A DA ÎN TARBACĂ: A chinui câinii cu tărbacă; A bate măr pe cineva; A-şi bate joc de cineva; A batjocori; v. şi A da în tărbăceală; A da la tărbacă; A da la tărbăceală; A da prin tărbacă; A da prin tărbăceală; A lua în tărbacă; A lua în tărbăceală; A lua la tărbacă; A lua la tărbăceală; A lua prin tărbacă; A lua prin tărbăceală. A DA IN TĂRBĂCEALĂ: A chinui câinii cu tărbacă; A bate măr pe cineva; A-şi bate joc de cineva; A batjocori; v. A daîn tărbacă. A DA ÎNTÂIETATE CUIVA: A oferi prioritate cuiva. A DA ÎNTÂIETATE UNUI LUCRU: A pune în faţă un lucru; A se ocupa mai întâi de un anumit lucru. A DA ÎN TIPAR: A tipări; (pe cineva; înv.) A vorbi în presă despre cineva; v. A bate în tipar, A DA ÎN TIPĂRIRE (înv.): A tipări; v. A bate în tipar. A DA ÎN TIVIC (PE CINEVA) (reg.): A bate zdravăn pe cineva; A da la iveală; A demasca pe cineva. A DA ÎN TRĂSNET: A se lipsi de cineva; A da dracului pe cineva sau ceva; v. şi A lăsa în trăsnet. A DA ÎN TREAPÂD (reg.): A fugi; A umbla repede; A da zor; v. şi A da în trepte; A fugi în treapăd; A fugi în trepte; A umbla în treapăd; A umbla în trepte. 117 A DA LA REBUT A DA ÎN TRECERE PE LA CINEVA: A se abate din cale pe la cineva. A DA ÎN TREPETE (reg.): A fugi; A umbla repede; A da zor; v. A da în treapăd. A DA ÎNTR-0 BELEA: A da de necaz; A da de o neplăcere. A DA ÎNTR-0 BUCĂ SĂ CRAPE CEALALTĂ: A ţine cu o parte; A fi de partea unora. A DA ÎNTR-0 DELĂ: A intra la apă; A o păţi; v. A da în delă. A DA ÎNTR-0 PARTE; A devia; a nu merge înainte. A DA ÎN ŢINTE: (Despre porumb) A începe să se coacă; v. şi A face ţinte. a da In undă; a fierbe dar fără clocot; A DA ÎN VART (PE CINEVA) (reg.): A băga în bucluc pe cineva. A DA ÎN VÂNZARE: A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare. A DA ÎN VÂNZĂTOR: A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezentata expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare. A DA ÎN VILEAG: A divulga; A spune şi 1a alţii. A DA ÎN VREMEA COPTULUI: A începe să se coacă; v. şi A da în copt. A DA JAF: A se repezi la pradă. A DA JOS: A coborî; A nu mai ţine sus. A DA JOS CĂPRĂRIA DIN POD: A impune o disciplină aproape militară; v. şi A da jos milităria din pod; A da milităria jos din pod. A DA JOS DE PE SCAUN PE CINEVA: A detrona pe cineva; v. şi A da jos de pe tron un rege. A DA JOS DE PE TRON UN REGE: A detrona; A da jos de pe scaun pe cineva. A DA JOS DIN ŞA PE CINEVA: A da jos de pe cal pe cineva. A DA JOS MASCA: A se demasca; A-şi arăta adevărata faţă. A DA JOS MILITĂRIA DIN POD: A impune o disciplină aproape militară; v. A da jos căprăria din pod. A DA LA ARĂTARE (înv.).’ A arăta; A da pe faţă; A da în vileag; v. şi A da la iveală; A da la lumină; A ieşi la arătare; A ieşi la iveală; A ieşi la lumină; A scoate la arăiare; A scoate la iveală; A scoate la lumină. A DA LA ARHIVĂ: A arhiva; A depune la arhivă. A DA LA BLESTEM: A da acatist, ADA LA BOBOCI: A voma. A DA LA BRAZDĂ: A ara; A pune în ordine; A îndrepta; v. şi A da la brazdă bună. A DA LA BRAZDĂ BUNĂ: A ara; A pune în ordine; A îndrepta; v. A da la brazdă. A DA LA BURDUFUL DRACULUI: A da la o parte; A îndepărta; A arunca. A DA LA CAP: A lovi. A DA LA CARTE (PE CINEVA): A trimite la învăţătură pe cineva; v. şi A da la şcoală (pe cineva). A DA LA CEAFĂ: A lovi; A bate. A DA LA COŞ: A îndepărta un lucru tară valoare; v. A arunca la coş. A DA LA COTONOAGE: A Iovi peste picioare. A DA LA DEAL, LA VALE: A da peste tot; A da mai încolo, mai încoace. A DA LA DRACU PE CINEVA: A înjura; A alunga pe cineva, A renunţa la cineva; v. şt A da la toţi dracii; A da la toţi dracii pe cineva. A DA LA FIER VECHI (CEVA): A arunca ceva; A scăpa de ceva. A DA LA FUND (pe cineva): A îndepărta; A ascunde. A DA LA GAZDĂ (PE CINEVA);A găsi o cameră de închiriat; A găzdui la un particular. A DA LA GIOALE (fam.): A lovi peste picioare. A DA LA IVEALĂ: A arăta; A da pe faţă; A da în vileag; v. A da la arătare, A DA LA IVEALĂ ADEVĂRUL: A spune adevărul; A face cunoscut adevărul A DA LA LOPATĂ: A munci din greu; A presta o muncă grea. A DA LA LUMINĂ: A arăta; A da pe faţă; A da în vileag; v. A dala arătare, A DA LA:MASĂ::A servi la masă; A oferi la masă. A DA LA MÂNĂ: A ajuta punându-i în mână. A DA LA MOACĂ: A Iovi faţa cuiva; A pălmui pe faţă.: A DA LA MOARĂ: A bea zdravăn. A DA LA NAIBA: A nu se mai interesa de cineva sau de ceva; A renunţa la...; A părăsi; A abandona; v. şi A da naibii; A lăsa la naiba; A lăsa naibii. ■ -A DA LA OCOALE: A ocoli. : A DA LA O PARTE: A îndepărta; A înlătura. A DA LAOVA: A avea noroc./: A DA L PALME CUIVA A pălmui pe cineva. A D LA PĂMÂNT: A dărâma; A doborî; A omori; v. A aşterne la pământ. A DA LA PARĂ CU CINEVA: A determina, a face să se certe cu cineva. A DA LA PEŞTE: A pescui; v. şi A prinde peşte. A DA LA PIERZARE: A duce la dispariţie, la nimicire, A DA LA PIROANE: A face necazuri; A supăra pe cineva, A DA LA PIUĂ: A pisa. A DA LA PRICINĂ (CU CINEVA) (reg ): A începe să se certe cu cineva. A DA LA PRICOPSEALĂ (PE CINEVA) (înv.): A da la învăţătură; A da la deprinderea unei meserii; v. A da de pricopseală (pe cineva). A DA LA RÂPĂ: A distruge; A nimici; A omorî; v, A da de râpă. A DA LA REBUT: A considera un produs drept rebut; v. A cădea la rebut. A DA LA REFORMĂ 118 A DA LA REFORMĂ (fam.) A reforma; A da la gunoi; A da la vechituri, r A DA LA REPARAT: A repara; A da să se repare. A DA LA RINDEA: A bate pe cineva; v. şi A trage ia rindea. A DA LA ROATĂ CU CINEVA: A pune la muncă pe cineva; A-l face să lucreze. A DA LA RUŞINE: A face de râs; A ruşina; A face de băcănie; v. A da de ruşine. A DA LA SEMNE: A avertiza; A face semne. A DA LA SPATE: A ascunde; A dosi. A DA LA SPĂLAT: A spăla; A da să se spele. A DA LA STĂPÂN: A-l da să lucreze la un stăpân; A-l oferi la lucru unui stăpân A DA LA STÂNGA: A muta spre stânga. A DA LA STRUNG: A şlefui, a prelucra la strung. A DA LA ŞCOALĂ (PE CINEVA): A trimite la învăţătură pe cineva ; v. A da la carte (pe cineva). A DA LA TĂRBACĂ: A chinui câinii cu tărbacă; A bate măr pe cineva; A~şi bate joc de cineva; A batjocori; v. A da în tărbacă. A DA LA TĂRBĂCEALĂ: A chinui câinii cu tărbacă; A bate măr pe cineva; A-şi bate joc de cineva; A batjocori; v. A da în tărbacă. A DA LA TIPAR: A tipări; v. A bate în tipar. A DA LA TIPĂRIRE: A tipări; v. A bate în tipar. A DA LA TOŢI DRACII: A înjura; A alunga pe cineva, A renunţa la cineva; v. A da la dracu pe cineva. A DA LA TOŢI DRACII PE CINEVA: A înjura; A alunga pe cineva; A renunţa la cineva; v. A dala dracu pe cineva. A DA LA TREI COASTE CUIVA: A bate pe cineva; A-l snopi în bătaie. A DA LA VÂNZARE: A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate Ia mezat; v. A da de vânzare. A DA LA VÂNZĂTOR (învA: A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare. A DA LA ZIAR: A publica într-un ziar. A DA LĂMURIRE: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. A aduce o lămurire. A DA LĂSTARE: A înverzi; A face lăstare. A DA LECŢII PARTICULARE: A pregăti un elev acasă; A face lecţii acasă. A DA LEGĂTURA CU CINEVA: A pune în legătură; A stabili o legătură cu cineva. A DA LENCHI: A lovi arşicele cu ichiul. A DA LIBERĂ TRECERE: A permite trecere; A da voie să treacă. A DA LIBERTATE DEPLINĂ CUIVA: A lăsa în pace pe cineva; A da voie să facă ce vrea. A DA LITURGHIE: A plăti o slujbă la biserică pentru cineva; v. şi A da liturghii A DA LITURGHII: A plăti o slujbă Ia biserică pentru cineva; v. A da liturghie. A DA LOAVA (pop.): A nimerit momentul potrivit. A DA LOVEAU A (pop.): A nimerit momentul favorabil; A câştigat ceva; A furat ceva. A DA LOC LA...; A oferi prilej de...; A permite. A DA LOC LA BĂNUIELI: A lăsa să se bănuiască; A nu prezenta încredere. A DA LOC LA COMENTARII: A provoca comentarii; A lăsa să se comenteze. A DA LOVITURA (fam.): A obţine un succes important şi neaşteptat; A nimeri momentul şi locui bun; v. şi A da o lovitură; A da o lovitură în plin. A DA LOVITURA DE GRAŢIE (CUIVA): A da lovitura mortală cuiva. A DA LUCRURILE ÎN VILEAG: A spune adevărul; A nu mai ţine secret. A DA LUMINĂ: A aprinde lumina; A face lumină. : A DA LUMII VEŞNICA SĂRUTARE (inv.j: A muri. ■■■■.■■ A DA LUSTRU: A lustrui. A DA MANGĂRUL CEL DE APOI (fm.). A da ortul popii; A muri. A DA MAREA CU SAREA: A face promisiuni ce nu se pot respecta. A DA MĂRIRE (CUIVA): A preamări pe cineva. A DA NAIBII: A nu se mai interesa de eineva sau de ceva; A renunţa la...; A părăsi; A abandona; v. A da la naiba. A DA MÂNA: A se împăca; A se saluta. A DA MÂNA CU MOARTEA: A fi gata să moară ; A fi pe moarte. A DA MĂRIRE: A mări. A DA MĂSURĂ: A măsura; A indica dimensiuni. A DA MÂNA: A se învoi din preţ; A încheia un târg cu cineva; A promite; A se lega cu jurământ; v. şi A bate mâna (cu cineva). A DA MÂNA (cu ctneva): A se uni prin căsătorie; A colabora cu cineva; A strânge mâna cuiva în semn de salut sau de împăcare; A se alia; A se saluta cu o strângere de mână; v. şi-A-şi da mâna (cu cineva). :·. A DA MÂNA CUIVA: A se mărita. A DA MÂNA CU MOARTEA: A trece printr-o mare primejdie; A scăpa cu viaţă ca prin urechile acului; v. şi A vedea moartea cu ochii A DA MÂNA DOAR CU UN DEGET: A-şi da importanţă; A se purta nepoliticos; A se purta distant. A DA MÂNĂ LIBERĂ: A avea libertatea de acţiune; v. A avea câmp liber. A DA MÂNA UNUL CU ALTUL: A se saluta prin strângere de mână; A se împăca. A DA MÂNCARE LA BOBOCI: A vomita A DA MÂNCARE LA PEŞTI (fam.): A vomita. A DA MÂNIA PE SPATE: A ierta; A se împăca. A DA MEREU ÎNAINTE: A prospera; A-i merge bine tot timpul. 119 A DA OCOL PĂMÂNTULUI A DA MERTICUL (CUIVA): A da cuiva o bătaie; v. şi A-şi lua merticuL A DA M1LITĂRIA JOS DIN POD: A impune o disciplină aproape militară; v. A da jos căprăria din pod. A DA MIRAT DIN CAP: A fi nedumerit; A se întreba; A se îndoi. A DA MITĂ (CUIVA): A mitui pe cineva. A DA MLĂDIŢĂ: A lăstarii. A DA MOARTEA ÎN CEVA: A muri; A dispărea; A nu mai fi. A DA MOARTEA ÎN CINEVA: A fi cuprins de o spaimă îngrozitoare; v. şi A intra moartea în cineva. A DA MORŢII PE CINEVA (înv.): A ucide pe cineva. A DA MOTIV: A motiva; A expune motive. A DA MOTIV SĂ...: A oferi cuiva ocazia, prilejul că___ A DA MULTĂ BĂTAIE DE CAP: A necăji mult; A crea multe greutăţi. A DA MUGURI: A înmugurii. A DA MURĂ-N GURĂ (cuiva ceva): A scuti de orice efort pe cineva; v. A da de-a gata (cuiva ceva). A DA NAIBII: A nu se mai interesa de cineva sau de ceva; A renunţa la...; A părăsi; A abandona; v.A da la naiba. A DA NART: A fixa un preţ definitiv de vânzare; A-i fixa un termen; A-i da un soroc cuiva; v. şi A face nari; Apune nart; A tăia nariul. ADA NAS CU CINEVA: A permite cuiva; A-l lăsa să facă, să spună ce vrea. A DA NAS CUIVA: A permite cuiva să fie prea familiar, prea îndrăzneţ sau obraznic; v. şi A-i da nas (cuiva). A DA NAS ÎN NAS CU CINEVA: A se trezi, a se pomeni faţă în faţă cu cineva; v. şi A da nasul (cu cineva); A se întâlni nas în nas (cu cineva). A DA NASUL CU CINEVA: A se trezi, a se pomeni faţă în faţă cu cineva; v. A da nas în nas (cu cineva). A DA NAŞTERE: A genera; A produce; A provoca; A stârni; A naşte; A crea. A DA NAŞTERE LA...: A provoca la....; A instiga la.... A DA NATRA CU CINEVA -(reg.): A se certa la cuţite cu cineva; A trage o mamă de bătaie cuiva; v. şi A da natra pe cineva; A da nairele cu cineva; A da nairele pe cineva; A-şi da natra cu cineva; A-şi da natra pe cineva; A-şi da natrele cu cineva; A-şi da nairele pe cineva; A DA NATRA PE CINEVA (reg.): A se certa Ia cuţite cu cineva; A trage o mamă de bătaie cuiva; v. A da natra cu cineva. A DA NATRELE CU CINEVA (reg.): A se certa Ia cuţite cu cineva; A trage o mamă de bătaie cuiva; v. A da natra cu cineva. A DA NATRELE PE CINEVA (regj; A se certa la cuţite cu cineva; A trage o mamă de bătaie cuiva; v. A da natra cu cineva. A DA NĂBARNĂ (undeva) (reg.): A da buzna undeva; v. şi A da năbuzna (undeva). A DA NĂBUZNĂ (UNDEVA) (reg.): A da buzna undeva; v. A da năbârna (undeva). A DA NĂGRABĂ (reg.): A se năpusti. A DA NAVALĂ: A năvăli; A ataca. A DA NĂVALĂ CA PORCUL: A fi nesimţit; A fi obraznic. A DA NĂVALĂ ÎN...: A da buzna în..,; A năvăli în...; A intra brusc.... A DA NĂVALĂ PESTE: A da buzna; A năvăli; A intra brusc. A DA NEGRU PE ALB: A semna actul; A scrie şi a semna actul. A DA NI AŞA, NI AŞA (pop.): A da nici aşa şi nici aşa. A; DA NOROC (cuiva sau cu ceva): A saluta pe cineva; A închina, a ciocni un pahar de băutură cu cineva. A DA NOROCUL PESTE CINEVA: A avea noroc. .·. A DA NOROCULUI CU PICIORUL: A re-fuza norocul. A DA NOTA: A nota; A aprecia; A da tonul. A DA NU GLUMĂ: A da, a Iovi tare. A DA O BĂTAIE: A bate pe cineva; v. şi A da o bătaie buna. A DA O BĂTAIE BUNĂ: A bate bine pe cineva; v. Ada o bătaie. A DA O BĂTAIE SORĂ CU MOARTEA: A bate zdravăn; A snopi în bătaie. A DA OBRAZ (CUIVA): A îngădui cuiva prea multe; A da nas cuiva. A DA O BURĂ DE PLOAIE: A cădea o ploaie măruntă şi puţină; v. şi A da un pârşcâu de ploaie; A da un strop de ploaie; A da o tărcăială de ploaie. A DA O CALCAVURĂ (reg.): A da o mamă de bătaie; v. şi A trage o calcavură. A DA OCAZIE DE...: A prilejui; A ocaziona; v. şi A da ocazie la...; A da ocazii la.... A DA OCAZIE LA...: A prilejui; A ocaziona; v. A da ocazie de.... A DA OCAZII LA ...: A prilejui; A ocaziona; v. A da ocazie de.... A:DA OCHI CU CINEVA: A;se întâlni pe neaşteptate cu cineva; v. A da cu ochii de cineva. A DA OCHI CU MINE: A se întâlni cu mine. A DA OCHI CU MOARTEA: A fi pe moarte. A DA OCHII ÎN GENE: A închide ochii; A închide ochii într-o chestiune; A se face că nu vede, că nu observă; v. A da pleoapele în gene. A DA OCHII PESTE CAP: A face pe nebunu; A-şi da importanţa. A DA OCOALE: A ocoli;. A merge pe ocol; v. şi A da ocoliş. A DA OCOL (la cineva sau la ceva): A ocoli; A merge de jur-împrejur; A da târcoale. A DA OCOLIŞ: A ocoli; A merge pe ocol; v. A da ocoale. A DA OCOL PĂMÂNTULUI: A cutreiera A DA OCOL TĂRII 120 lumea în lung şi-n lat; v. şi A da ocol ţării; A da ocolţărilor. A DA OCOL ŢĂRII: A cutreiera lumea în lung şi-n lat; v. A da ocol pământului A DA OCOL ŢĂRILOR: A cutreiera lumea în lung şi-n lat; v. A da ocol pământului A DA O CORECŢIE: A bate; A lovi. A DA O DECLARAŢIE: A declara; A face o declaraţie. A DA O DECLARAŢIE ÎN FAVOAREA CUIVA: A declara în favoarea cuiva; A face o declaraţie în favoarea cuiva. A DA O DESLUŞIRE: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. A aduce lămurire. A DA O DEZMINŢIRE: A dezminţi; v. A da dezminţire, A DA O FATĂ DUPĂ CINEVA: A -şi mărita fata. A DA O EXPLICAŢIE: A explica; A lămuri. A DA O FORMĂ: A aranja; A face frumos; A impune o formă. A DA O FUGĂ ...: A se duce repede până la...; v. A da fuga. A DA O FUGĂ PÂNĂ LA...: A se duce repede până la...; v. A da fuga. A DA O FUGUŢA ...: A se duce repede până la...; v. A da fuga. A DA O FUGUŢĂ PÂNĂ LA...: A se duce repede până la... ; v. A da fuga. A DA O GAURĂ: A delapida; A fura; v. A da gaură. A DA O GURĂ CUIVA: A striga pe cineva; A săruta pe cineva. A DA O GURIŢĂ: A săruta pe cineva. A DA O HALĂ DE PLOAIE: A da o ploaie torenţială. A DA O HOTĂRÂRE DEFINITIVĂ: A comunica hotărârea lui definitivă. A DA O IDEE: A oferi, a sugera o idee. A DA O IDEE DE...: A se exprima de...; A propune modul de... ; A recomanda o modalitate de.... ' ■ A DA O IDEE DESPRE...: A se exprima despre...; A recomanda o modalitate despre.,.. A DA OILE IN PAZA LUPULUI: A lăsa pe cineva la discreţia duşmanului. A DA OILE lN PORNEALĂ (CUIVA) (pop.): A da oile în pază, spre a le duce la păscut. A DA O IMPRESIE DE...Y A lăsa o impresie de...; A face o impresie de.... A DA OLAT (CUIVA) (înv.): A ceda unei puteri străine o parte din teritoriul unei ţări; v. şi A face olat (cuiva). A DA O LĂMURIRE: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. A aduce o lămurire. A DA O LECŢIE (CUIVA): A învăţa minte pe cineva. A DA O LITURGHIE: A ţine o liturghie. A DA O LOVITURĂ (fam.): A obţine un succes important şi neaşteptat; A nimeri momentul şi locui bun; v. A da o lovitură. A DA O LOVITURĂ ÎN PLIN (fam.): A obţine un succes important şi neaşteptat; A nimeri momentul şi locul bun; v. A da o lovitură. A DA O LOVITURĂ MORTALĂ CUIVA: A desfiinţa pe cineva; A face un mare rău cuiva; A distruge pe cineva. A DA O LUPTĂ: A lupta. A DA O MAMĂ DE AJUTOR: A ajuta bine pe cineva. A DA O MAMĂ DE BĂTAIE: A bate bine pe cineva. A DA O MASĂ (CUIVA): A oferi de mâncare şi de băut cuiva. A DA O MASĂ MARE: A oferi o masă mare; A invita multă lume Ia masă. A DA O MANĂ DE AJUTOR-(CUIVA): A ajuta pe cineva; v. A da ajutor (cuiva). A DA OMĂTUL: A se face iarna; A curăţa zăpadă. A DA OMENIE (CUIVA): A respecta;. A cinsti pe cineva A DA OM ÎN LOC: A lăsa un înlocuitor. : A DA OMULUI CE ESTE AL OMULUI: A plăti, a acorda omului ce i se cuvine. A DA ONORUL: A prezenta arma în semn de salut la primirea unei personalităţi sau în ocazii ■" speciale. A DA O PALMĂ (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu paima; v.A arde câteva palme (cuiva). " A DA O PASTILĂ: A spune poanta; A dezlega o necunoscută; A recomanda o pastilă. A DA O PEDEAPSĂ (CUIVA): A pedepsi pe cineva A DA O PERDEA (CUIVA): A dojeni pe cineva ■■ pentru o necuviinţă. A DA O PILDĂ: A exemplifica; v. şi A da un exemplu. A DA O POLIŢĂ lN ALB CUIVA: A avea încredere în cineva; A-l lăsa să stabilească singur; v. şi A da poliţă în alb cuiva A DA O PORECLĂ: A porecli A DA O POVAŢĂ (CUIVA): A sfătui, a povăţui pe cineva. A DA O PROCLAMAŢIE: A proclama. A DA O PUPĂZĂ ÎN OBRAZ: A îndruga multe şi mărunte; A înşira verzi şi uscate. A DĂ O RAITĂ (pe UNDEVA): A face o plimbare; A face un tur pe undeva; A da o fugă, ADA O RAITĂ PRIN...: A trece prin.... A DA O RAITĂ PRIN ORAŞ: A trece prin oraş. Ă DA O RĂFUIALĂ: A certa pe cineva; A-i trage o săpunealâ. A DA ORBIŞ: A lovi orbeşte; A Iovi în toate părţile, la nimereală.  DA ORDIN: A ordona; A dispune; v. A da dispoziţie. ADÂORE: A da meditaţii. A DA O REPLICĂ: A replica; A riposta; v. şi A da replică; A vorbi în replică. 121 A DA PĂMÂNTUL ÎN PARTE A DA ORIGINE (înv.): A da naştere; A provoca. A DA O ROATĂ: A da o fugă; A da o raită; v. şi A da o roată până la...; A da roata; A da roata până la; A face o roată; A face o roată până la...; A face roata; A face roata până la. A DA O ROATĂ PÂNĂ LA...: A da o fugă până la...(pe la...); A da o raită până la...(pe la...); v. A da o roată. A DA O ROTOCOALĂ CUIVA: A se mişca în jurul cuiva; A se afla lângă cineva. A DA ORTUL POPII: A muri; v. A-i cânta popa. A DA O RUMEJINĂ DE PLOAIE (pop.): A da o ploaie slabă; v. şi A da o spârcuială de ploaie. A DA ORZUL ÎN COPT: A sosi momentul; A fi timpul. A DĂ O SARCINĂ: A trasa cuiva o sarcină, o obligaţie. A DA O SĂRITURĂ: A se repezi până undeva. A DA O SÂRMĂ (fam.): A telefona; v. A băga o sârmă. A DA O SCOTOALCĂ (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A DA O SENTINŢĂ: A pronunţa cuiva o sentinţă, o pedeapsă. A DA O SFÂNTĂ DE BĂTAIE: A bate zdravăn pe cineva. A DA O SFÂRĂIALĂ DE PLOAIE: A da o ploaie slabă. A DA O SFÂRLĂ: A da un bobârnac cuiva. A DA O SPAIMĂ BUNĂ: A speria; A îngrozi pe cineva. A DA O SPÂRCUIALĂ DE PLOAIE (pop.): A da o ploaie slabă; v. A da o rumejină de ploaie. A DA O ŞTEARSĂ (reg.): A-şi face drum; A se abate pe undeva sau pe la cineva. A DA O TELEGRAMĂ: A trimite o telegramă. A DA O TEMĂ: A trasa cuiva o temă. A DA O TIFLĂ (CUIVA): A-i râde în nas cuiva; v. A arunca o tiflă cuiva. A DA OTPUSTUL (CUIVA) (înv., pop): A ucide; A omorî pe cineva. A DA OTROCULA DUPĂ CEVA: A alunga; A fugi după ceva. A DA OTROCUL PRIN CEVA: A alerga; A fugi prin ceva. A DA O ŢÂRCÂIALĂ DE PLOAIE: A cădea o ploaie măruntă şi puţină; v. şi A da o bură de ploaie. A DA O ŢEAPĂ (CUIVA) (mv.).' A înşela pe cineva; v, şi A trage o ţeapă. A DA OŢET MÂŢII: A face o treabă inutilă; A căuta ceva de care nu are nevoie, i A DA PACE (CUIVA): A nu deranja; A nu tulbura; A nu supăra pe cineva; A lăsa în voia lui; v. A da bună pace (cuiva). A DA PAHARUL PESTE CAP: A bea dintr-odată tot dintr-un pahar. A DA PAIELE (CUIVA): A flata pe cineva; A îngădui prea multe; A da nas cuiva. A DA PALANCA (CEVA): A doborî; A culca la pământ; A călca în picioare ceva; v. şi A face palanca la pământ (ceva); A face palanca (ceva); A face palanca la pământ (ceva). A DA PALANCA LA PĂMÂNT (CEVA): A doborî; A culca 1a pământ; A călca în picioare ceva; v. A da palanca (ceva). A DA PALMA: A se învoi din preţ; A încheia un târg cu cineva; A promite; A se lega cu jurământ; v. şi A bate mâna (cu cineva). A DA PALME (Cuiva): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v, A arde câteva palme (cuiva). A DA PAPUCI: A da afară din casă; A se despărţi. ···■·’ Ă DĂ PAROLA3: A stabili şi a comunica un semn verbal de recunoaştere;  rosti semnul verbal de recunoaştere; v. şi A da parolă2. A DA PAROLA2 (înv.): A se angaja solemn; A da ordin; A ordona; v. şi A da parola de onoare; A da parolă2; A da parolă de onoare; A pune parolă; A pune parolă de onoare; A-şi da parola; A-şi da parola de onoare; A-şi da parolă; A-şi da parolă de onoare. A DA PAROLA DE ONOARE (înv.): A se angaja solemn; A da ordin; A ordona; v. şi A da parola2. A DA PAROLĂ1: A stabili şi a comunica un semn verbal de recunoaştere; A rosti semnul verbal de recunoaştere; v. A da parola1. A DA PAROLĂ2 (înv.): A se angaja solemn; A da ordin; A ordona; v. A da parola2. A DA PAROLĂ DE ONOARE (înv.): A se angaja solemn; A da ordin; A ordona; v. A da parola2. A DA PAS: A se grăbi; v. şi A-i da brânci pasului; A-i da drumul pasului; A-i da vânt la pas; A-i da vânt pasului A DA PAS CUIVA: Ă grăbi pe cineva. A DA PĂS LA VORBĂ: A conversa cu cineva; A vorbi mult. A DA PASUL: A se lăsa depăşii; v. A ceda pasul. ■ .. . A DA PAŞAPORTUL CUIVA: A alunga pe cineva; A-I da afară.  DA PAT: A adăposti; A da adăpost; A găzdui pe cineva. : A:DA;PATARAMA CUIVA: A oferi; un act . cuiva. A DA PĂMÂNTUL CU DOSUL ÎN SUS: A scotoci pentru a găsi ceva; A fi foarte harnic; v. şi A da pământul cu fundul în sus; A întoarce pământul cu dosul în sus; A întoarce pământul cil fundul în sus; A răsturna pământul2; A răsturna pământul cu dosul în sus; A răsturna pământul cu fundul în sus. A DA PĂMÂNTUL CU FUNDUL ÎN SUS: A scotoci pentru a găsi ceva; A fi foarte harnic; v. A da pământul cu dosul în sus. A DA PĂMÂNTUL ÎN PARTE: A oferi cuiva să-i lucreze pământul pentru o parte din produse. A DA PĂMÂNTULUI 122 A DA PĂMÂNTULUI: A dărâma; A doborî; A omorî; v. A aşterne la pământ. A DA PÂNZA PE FUIOARE: A face un schimb în pierdere.: A DA PÂRCIUL BABEI: A {ace ceva inutil; A lucra aiurea. A DA PÂRJOL: Ada foc; A incendia; v. şi >1 lăsa pârjol; A slobozi pârjol A DA PE APA SÂMBETEI: A distruge; A pierde; A prăpădi; A risipi; v. şi A se duce pe apa sâmbetei. A DA PE ASCUNS: A nu dori să se ştie ce şi cui dă. A DA PE BEREGATĂ: A înghiţi. A DĂ PE BETE (reg.): A izgoni; A alunga îmbrâncind pe cineva; v. şi A da pe bete afară. A DA PE BETE AFARĂ A izgoni; A alunga îmbrâncind pe cineva; v. A da pe bete. A DA PE BRAZDĂ: A îndrepta; A acomoda; v. şi A se da pe brazdă. A DA PE BRAZDĂ BUNĂ: A se îndrepta; A se acomoda; v. /I da pe brazdă. A DA PE CHEZĂŞIE: A da pe garanţie; A amaneta; v. A da în chezăşie. A DA PE CREDINŢĂ:A da în împrumut; A împrumuta. A DA PE CREDIT (CUIVA): A da marfă cuiva cu plata mai târziu; v. şi A da pe datorie (cuiva). A DA PE DAIBOJEALĂ: A da de pomană; v. şi .1 da pe degeaba. A DA PE DATORIE (CUIVA): A da marla cuiva cu plata mai târziu; v. A da pe credit (cuiva). A DA PE DE-A MOACĂ: A da degeaba ; A da pe gratis. A DA PE DEGEABA: A da de pomană; v. Ada pe daibojeală. ADA PE DIN DOUĂ: A împărţi în mod egal cu cineva. A DA PE FAŢĂ: A deveni public; Ă demasca; A dezvălui; A da în vileag; A dezvălui adevărul; v. şi A se da pe faţă. A DA PE FEREASTRĂ: A arunca afară prin fereastră. A DA PE FOAIE (CUIVA) (pop.): A mustra; A certa pe cineva; A da o bătaie cuiva; v. şi A da pe foi; A face pe foaie; A face pe foi; A-I face pe foaie; A-l face pe fol A DA PE FOI (CUIVA) (pop.): A mustra; A certa pe cineva; A da o bătaie cuiva: v. A da pe foaie. A DA PE GÂRLĂ: A distruge; A pierde; A prăpădi; A risipi; v. şi A se duce pe apa sâmbetei. A DA PE GÂRLA CEVA: A arunca ceva. A DA PE GÂT O BĂUTURĂ: A bea o băutură A DA PE GÂT O STICLĂ: A bea o sticlă de băutură. : A DA PE GÂT UN PAHAR: A bea un pahar de băutură. A DA PE ICI, A DA ÎNCOACE: A trece peste tot; v. şi A da pe ici, a da încolo; A da pe ici, a da pe colo. A DA PE ICI, A DA ÎNCOLO: A trece peste tot; v. A da pe ici, a da încoace. A DA PE ICI, A DA PE COLO: A trece peste tot; v . A da pe ici, a da încoace. A DA PE ÎNCERCATE: A da de probă. A DA PE LA CINEVA: A-i face o vizită cuiva; v. şi A trece pe la cineva. A DA PE LA CINEVA DIN JOI ÎN PAŞTI: A vizita foarte rar pe cineva. A DA PE LA NAS (cuiva ceva): A ispiti; A tenta; A momi pe cineva cu ceva: v. şi A da pe lângă nas (cuiva ceva); A trece pe la nas (cuiva cern); A trece pe lângă nas (cuiva ceva). Ă DA PE LÂNGĂ NAS (cuiva ceva): A ispiti; Atenta; A momi pe cineva cu ceva; v. A da pe la nas. Ă DA PE LINIE MOARTĂ: ; A: scoate din circulaţie; A nu mai folosi; A exclude. A DA PE MÂINI BUNE PE CINEVA: A recomanda pe cineva unei persoane competente, bine pregătite. A DA PE MÂNA...: A oferi cuiva....; ADAPE MÂNA JUDEŢULUI (PE CINEVA) (înv.): A înainta pe cineva organelor judiciare pentru a fi judecat; v. şi A da pe mâna justiţiei A DA PE MÂNA JUSTIŢIEI (pe cineva): A înainta pe cineva organelor judiciare pentru a fi judecat; v. /I da pe mâna judeţului. A DA PE MÂNA POLIŢIEI: A face să fie arestat. A DA PE OCHI: A da apreciere; fără a cântări. A DA PE OMENIE: A da degeaba; A da din prietenie, ■ ADA PEPÂRLIŢURĂ: A necăji; A supăra pe cineva; A demasca pe cineva; A ironiza pe cineva; v. şi A da prin partitură. A DA PE PRICOPSEALĂ (PE CINEVA) (înv.): A da la învăţătură; a da la deprinderea unei meserii; v, A da de pricopseală (pe cineva). A DA PE RĂBOJ: A da pe datorie. .·; A DA PE RÂPĂ: A distruge; A nimici; A omorî; v. A da de râpă. A DA PERDAF: A trage o săpuneaiă; A trage un perdaf. A DA PERGHEL: A se da bine pe lângă cineva; A linguşi pe cineva; v. şi A da pergheluii. A DA PERGHELURI: A se da bine pe lângă cineva; A linguşi pe cineva; w. A daperghel. A DA PE SEAMA CUIVA: A trece în răspunderea cuiva; v. şi A da pe seamă cuiva. A DA PE SEAMĂ CUIVA: A trece în răspunderea cuiva; v. A da pc scama cuiva. A DA PE SPATE PAHARUL: A bea tot dintr-un pahar; A goli paharul. A DA PESTE...: A ajunge la...; A nimeri la...; A întâlni la tot pasul pe...; A descoperi pe.,.; A găsi pe...; v, A da de.... A DA PESTE BOT: A Iovi, a plesni pe cineva peste gură. A DA PESTE CAP (pe cineva sauceva): A bulversa; A tulbura; A întoarce pe dos pe cineva; A încurca, a strica planurile cuiva; A face o treabă de mântuială; A da rasol ceva. 123 A DA PRILEJ LA CEVA A DA PESTE CINEVA: A da de cineva; A întâlni pe cineva. A DA PESTE DEGETE: A lovi peste degete pe cineva; A obliga pe cineva să ia mâna de pe ceva. A DA PESTE DRACUL: A da de necazuri, de încurcături, de neplăceri. A DA PESTE GREUTĂŢI: A ave a necazuri; A avea probleme în viaţă; v. A da de greutăţi. A DA PESTE HAC: A da de unul mai tare; A i se înfunda cuiva; v. şi A da de hac. A DA PESTE MÂNĂ: A nu permite; A opri. A DA PESTE NAS (CUIVA): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa, a-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas. A DA PESTE NAŞUL: A da peste cineva pe care nu-1 poţi amăgi, înşela birui cu una, eu două; v. A da de naşul A DA PESTE NECAZ: A da de necazuri. A DA PESTE NEVOI: A da de nevoi. A DA PESTE NOROC: A găsi norocul în cale. A DA PESTE O BOAŢĂ: A da de o neplăcere. A DA PESTE O DANDANA: A da de o neplăcere, de un necaz. A DA PESTE O PACOSTE: A da de o pacoste, de un necaz. A DA PESTE RĂSCOALĂ (pop,): A merge prea departe; A se întrece cu gluma; v. şi A trece peste răscoală. A DA PESTE RÂT (CUIVA) (pop.): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa, a-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A DA PESTE RUŞINE: A face de râs; A ruşina; A face de băcănie; v. A da de ruşine. A DA PESTE SFÂRLĂ (CUIVA) (reg.): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa, a-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A DA PESTE UN CHILIPIR: A da de un venit neaşteptat; A da de un noroc neaşteptat. A DA PE SUB NARĂ: A mânca, a îmbuca cu lăcomie; v. A băga pe sub nară. A DA PE SUB NAS: A mânca, a îmbuca cu lăcomie; v, A băga pe sub nară. A DA PEŞCHEŞ (pe cineva cuiva): A preda pe cineva prins, legat; A preda pe cineva duşmanului; v. şi A duce peşcheş (pe cineva cuiva). A DA PEŞIN: A plăti cu bani lichizi. A DA PE ŞLEAU (PE CINEVA) (reg.): A aduce pe calea cea bună; A da pe brazdă pe cineva. A DA PE RĂBOJ: A da pe datorie. A DA PERDAF (înv.): A stropi pentru a lustrui; A presăra. A DA PE Ţ1NE-MINTE (reg.): A da pe datorie. A DA PE ŢOI: A turna într-un ţoi; A bea un ţoi. A DA PE UNDEVA: A pune de o parte; A lăsa undeva într-o parte A DA PE UŞĂ AFARĂ: A da afară din casă; A alunga. A DA PE VATRĂ: A naşte; A aduce pe lume. A DA PIELEA POPn: A muri; v. A-i cânta popa. A DA PIEPT (CU CUNEVA SAU CU CEVA): A se înfrunta; A se lupta; A înfrunta pe cineva sau ceva. A DA PIEPT CU MOARTEA: A înfrunta un pericol foarte mare A DA PIEPT ÎN PIEPT CU CINEVA: A-l întâlni pe neaşteptate. A DA PIERZĂRH: A ucide sau a lăsa să fie ucis; v. şi A scoate la pierzare. A DA PILDĂ VIE: A da un .exemplu; A fi folosii ca exemplu. A DA PINTENI CALULUI: A zori, a grăbi calul să meargă mai repede. A DA PRIMEJDIEI: A supune unui pericol. A DA PIROANE: A ascunde adevărul; A lansa minciuni. A DA PLASA CUIVA (fam.): A înşela, a păcăli pe cineva. ··. . A DA PLATNIC PE CINEVA\(înv.): A scoate dator pe cineva. ;. A DA PLECAREA: A ordona plecarea. A DA PLEOAPELE ÎN GENE: A închide ochii; A închide ochii într-o chestiune; A se face că nu vede, că nu observă; v. A da ochii în gene. A DA PLOCON: A face cadou. A DA POALELE PESTE CAP: A se certa; A se face de ruşine. A DA POARTĂ DE PERETE: A deschide larg poarta; v. şi A izbi poarta de perete; A lăsa poarta de perete; A trânti poarta de perete. A DA POJAR (înv,, pop.): A incendia. A DA POLIŢĂ ÎN ALB CUIVA: A avea încredere în cineva; A-l lăsa sâ stabilească singur; v. şi A da o poliţă în alb cuiva. A DA POMANĂ (cuiva ceva): A da, a împărţi ceva gratuit din caritate sau pentru iertarea păcatelor, pentru mântuirea sufletului; v. A da de pomană. A DA PONCIŞ (CUIVA) (reg.): A înghionti pe cineva. A DA POSIBILITATEA: A permite; A oferi o posibilitate. A DA POTOP DE PLOAIE: A ploua tare. A DA POVOD: A da ocazie; A oferi un prilej. A DA PRADA (cuiva sau a ceva): A lăsa dominat, copleşit de cineva sau de ceva; A lăsa la bunul plac al cuiva sa a ceva; v. A da în prada (cuiva sau a ceva). A DA PRAF ÎN OCHI cuiva: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat * realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi A DA PRAF SN OCHII CUIVA: A zăpăci pe cineva; A-l induce în eroare. A DA PREA MULT DE POMANĂ: A face pomeni dese; A da prea mult degeaba, A DA PREŢ: A stabili un preţ. A DA PRILEJ DE A oferi ocazia să.... A DA PRILEJ DE BÂRFĂ: A permite să bârfească. A DA PRILEJ DE VORBĂ: A permite să vorbească. A DA PRILEJ LA CEVA: A permite, a-i da voie Ia ceva. A DA PRIMEJDIEI 124 A DA PRIMEJDIEI (PE CINEVA): A pricinui un mare rău cuiva; A băga pe cineva într-o mare încurcătură; v. A băga în primejdie (pe cineva). A DA PRIN CAP: A se gândi Ia ceva. A DA PRIN OU: A strecura. A DA PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON: A cerceta cu de-amânuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v, A cerne în ciur şi în dârmon. A DA PRIN CIUR ŞI PRIN SITĂ: A cerceta cu de-amânuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele v. A cerne în ciur şi in dârmon. A DA PRIN TÂRG (PE CINEVA): A vorbi de rău; A du în gura lumii pe cineva; A divulga un secret; v. şi A da prin târg cu capul ras; A da prin târg cu nasul tăiat; A da târgului; A o da târgului A DA PRIN TÂRG CU CAPUL RAS (PE CINEVA); A vorbi de rău; A da în gura lumii pe cineva; A divulga un secret; v, A da prin târg. A DA PRIN TÂRG CU NASUL TĂIAT (PE CINEVA) A vorbi de rău; A da în gura lumii pe cineva; A divulga un secret; v. A da prin târg. A DA PRIN GÂND: A-i trece prin minte; A se gândi la ceva; v. şi A-i da prin minte, A DA PRIN MINTE: A-i trece prin minte; A se gândi la ceva; v. şi A-i da prin gând. A DA PRIN PÂRLITURĂ: A necăji; A supăra pe cineva; A demasca pe cineva; A ironiza pe cineva; v. A da pe partitură. A DA PRIN PIELE: A-i trece prin piele. A DA PRIN SITĂ: A ghici în boabe. A DA PRIN ŞIREAG '■'(înv.); A pune pe un deţinut să treacă printre două rânduri de soldaţi sau de deţinuţi însărcinaţi să-l lovească cu verigi sau cu pumnii. A DA PRIN ŞPERLĂ (PE CINEVA) (reg.): A da de gol; A face de râs pe cineva; A trata cu asprime pe cineva. A DA PRIN TĂRBACĂ: A chinui câinii cu tărbacă; A bate măr pe cineva; A-şi bate joc de cineva; A batjocori; v. A da în tărbacă. A DA PRIN TĂRBĂCEALĂ: A chinui câinii cu tărbacă; A bate măr pe cineva; A-şi bate joc de cineva; A batjocori; v. A da în tărbacă, A DA PRIN TÂRG: A trece prin oraş. A DA PROAŞCĂ: A se năpusti; A da iama; A distruge; A nimici prin mijloace violente; v. şi A da proaşca împrejurul...; -A da proaşca în...; A da proaşca între...; A da proaşca prin...; A da proaşca printre...; A face proaşca; A face proaşca împrejurul,..; A face proaşcfi în...; A face proaşca între...; A face proaşca prin...; A face proaşca printre.... A DA PROAŞCĂ liVIPREJURUL...: A se năpusti; A da iama; A distruge; A nimici prin mijloace violente; v. A da proaşca. A DA PROAŞCĂ ÎN...: A se năpusti; A da iama; A distruge; A nimici prin mijloace violente; v. A da proaşca, A DA PROAŞCĂ ÎNTRE: A se năpusti; A da iama; A distruge; A nimici prin mijloace violente; v. A da proaşca. A DA PROAŞCĂ PRIN...: A se năpusti; A da iama; A distruge; A nimici prin mijloace violente; v. A da proaşca. A DA PROAŞCĂ PRINTRE...: A se năpusti; A da iama; A distruge; A nimici prin mijloace violente; v. A da proaşca. A DA PROBĂ DE ...: A dovedi; A proba; A demonstra; v. şi A face probe de.... A DA PROBE DE: A dovedi; A proba; A demonstra; v. A face probă de.... A DA PUBLICITATE: A anunţa; A face reclamă. : A DA PUBLICITĂŢII: A publica; v.  da în public. A DA PUI DE GIOL (reg.): A înşela; A fura; v, şi A face pui de giol. A DA PUNCTE: A da avans la un joc. A DA RAPORT: A raporta; v. şi A da raportul; A face raport; A face raportul; A-şi face raport; A-şi face raportul A DA RAPORTUL: A raporta; w A da raport. A DA RASOL (fam,): A face ceva de mântuială; A munci prost; A face un lucru de proastă calitate; v. şi A da rasoleală. A DA RASOLEALĂ (fam.): A face ceva de mântuială; A munci prost; A face un lucru de proastă calitate; v. A da rasol. .·■■■: A DA RĂDĂCINI: A se înrădăcina; A se stabili; A se prinde. A DA RĂGAZ CUIVA: A oferi un moment de reculegere, un timp de gândire; A nu forţa. ; A DA RĂGAZ DE GÂNDIRE (CUIVA): A lăsa cuiva timpul pentru luarea unei hotărâri; v. şi A da timp de gândire (cuiva); A da un răgaz de gândire (cuiva); A da un timp de gândire (cuiva). A DĂ : RĂGAZ DUŞMANULUI: A oferi duşmanului un moment de reculegere, un timp de gândire; A nu forţa duşmanul, y A DA RĂMAS (PE CINEVA) (înv.): A declara învins pe cineva; v. şi A da rămas de judecată (pe cineva). Ă DĂ RĂMĂS DE JUDECĂŢĂ (PE CINEVA) (înv.):.A declara învins pe cineva; v. A da rămas (pe cineva). A DA RĂSCOALĂ: A răscoli. A DA RĂSPUNS: A răspunde. ^ ■ ■ A DA RĂVAŞDE DRUM CUIVA: A arăta uşa cuiva; A da afară pe cineva. A DA REALAŢII: A relata; A informa; A lămuri pe cineva; A explica cuiva ceva. A D REPLICA: A replica; A riposta; v. A da o replică. A DA REŢETE: A oferi reţetă; A recomanda. A DA REVANŞĂ: A se revanşa; v. şi A-şi lua revanşa. A DA REZULTAT: A comunica rezultat; A produce efectul scontat; A se roade; v. şi A da rezultate. A DA REZULTATE: A DA REZULTAT: A comunica rezultat; A produce efectul scontat; A se roade; v. A da rezultat. A DA RIPOSTA CUVENITĂ: A riposta normal 125 A DA SPRE COPT A DA ROADĂ: A rodi; v. şi A da roade; A da rod; A face roadă; A face roade; A face rod. A DA ROADE: A rodi; v.A da roadă. A DA ROATA: A da o fugă; A da o raită; v. şi A da o roată. A DA ROATĂ CU PRIVIREA: A se uita de jur împrejur. A DA ROATA PÂNĂ LA...: A da o fugă până la...(pe la...); A da o raită până la.,.(pe la...); v.A da o roată. A DA ROATA SATULUI: A ocoli tot satul. A DA ROATE: A umbla în jurul cuiva, a ceva; A da ocoluri; A da târcoale cuiva sau la ceva. A DA ROD: A rodi; v. A da roadă. A DA ROTOCOALE (CUIVA SAU LA CEVA): A da târcoale cuiva sau la ceva; v., şi A da rotocol. A DA ROTOCOL (CUIVA SAU LA CEVA): A da târcoale cuiva sau la ceva; v.A da rotocoale. A DA RUGĂ: A se ruga; A se închina; v, A aduce ruga. A DA RUGĂCIUNE: A se ruga; A se: închina; v. A aduce ruga. A DA RUGĂCIUNI: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. A DA RUŞINEA LA O PARTE: A proceda fără ruşine. A DA SARE: A săra; v. şi A pune sare. A DA SATISFACŢIE: A mulţumi; A satisface. A DA SĂ FUGĂ: A încerca, a schiţa că vrea să fugă. A DA SĂ ÎNŢELEAGĂ CĂ...: A face să înţeleagă că.... A DA SĂ ÎNŢELEAGĂ CEVA: A face pe cineva să priceapă ceva; v. şi A da a înţelege ceva. A DA SĂLAŞ (CUIVA): A găzdui pe cineva, A DA SĂ NU LE POATĂ DUCE: A crea foarte multe obligaţii; A pune la munci grele. A DA SĂPTĂMÂNĂ DUPĂ SĂPTĂMÂNĂ: A amâna de la o săptămână la alta. A DA SÂN: A alăpta copilul. A DA SÂNGE: A dona sânge. A DA SCĂRI: A îndemna calul lovindu-1 cu scările sau cu pinteni. A DA SEAMA1: A se justifica; A justifica; A răspunde de propriile fapte; A suporta consecinţele propriilor fapte; A declara; A anunţa; A comunica; v. A da cont. A DA SEAMA2■■(înv.): A calcula; A socoti; A număra; v. A băga în seamă2. A DA SEAMĂ: A se justifica; A justifica; A răspunde de propriile fapte; A suporta consecinţele propriilor fapte; (înv.) A declara; A anunţa; A comunica; v. A da cont. A DA SEARA BUNĂ (CUIVA): A saluta în cursul serii pe cineva; v, A da bună seara (cuiva). A DA SEMN (înv.): A vesti. ' A DA SEMNAL (înv.) A anunţa, a comunica începutul sau sfârşitul unei acţiuni; A lua iniţiativa; A da tonul; v. şi A da semnalul; A se da semnal; A se da semnalul. A DA SEMNALUL: A anunţa, a comunica începutul sau sfârşitul unei acţiuni; A lua iniţiativa; A da tonul; v. A da semnal. A DA SEMNĂTURĂ ÎN ALB: A iscăli un document înainte de a fi completat; v. şi A semny în alb. A DA SEMN DE...: A arăta că...; A lăsa impresia că..,. A DA SEMNE DE VIAŢĂ: A-şi afirma prezenţa; A se manifesta; A comunica din depărtare; A face să se audă noutăţi despre el; v. şi A da un semn de viaţă. A DA SEMNE DIN GURĂ: A vorbi; A ţipa. A DA SFATURI (CUIVA): A sfătui pe cineva; v. şi A da un sfat cuiva. A DA SFOARĂ ÎN MAHALA: A anunţa; A da veste; (înv.) A semnala un pericol; A semnaliza un pericol; v. şi A da sfară în sat; A da sfară în târg; A da sfară în ţară. A DA SFOARĂ ÎN SAT: A anunţa; A da veste; A semnala un pericol; A semnaliza un pericol; v. A da sfară în mahala. ·: A DA SFOARĂ ÎN TÂRG: A anunţa; A: da veste; A semnala un pericol; A semnaliza un pericol; v. A da sfară în mahala. A DA SFOARĂ ÎN MAHALA: A face o largă publicitate; A face cunoscut peste tot; A merge peste tot; v. şi A da sfoară în sat; A da afară în târg; A da sfoară în ţară. A DA SFOARĂ ÎN SAT: A face o largă publicitate; A face cunoscut peste tot; A merge peste tot; v. A da sfoară în mahala, A DA SFOARĂ ÎN TÂRG: A face o largă publicitate; A face cunoscut peste tot; A merge peste tot; v.A da sfoară în mahala. A DA SFOARĂ ÎN ŢARĂ: A face o largă publicitate; A face cunoscut peste tot; A merge peste tot; v. A da sfoară în mahala. A DA SFREDEL UNEI BUŢI: A începe o bute de vin înfundată; v. şi A se da sfredel unei buţi A DA SICTIR: A sictiri; A alunga; A goni. ■ A DA SOCOTEALĂ: A se justifica; A justifica; A răspunde de propriile: fapte; A suporta consecinţele propriilor fapte; (înv.) A declara; A anunţa; A comunica; v. A da cont. A DA S-O IA DIN LOC: A schiţa intenţia de a fugi, V/V A DA S-O IA LA PICIOR: A intenţiona să plece. A DA SPAIMA IN CINEVA:Ai speria; A îngrozi pe cineva; v. şi A da spaimă. A DA SPAIMĂ CINEVA: A speria; A îngrozi pe cineva; v. şi A da spaima în cineva. A DA SPERANŢĂ CUIVA: A face să spere; A oferi speranţe cuiva; v. şi A da speranţe cuiva. A DA SPERANŢE CUIVA: A face să spere; A oferi speranţe cuiva; v. A da speranţă cuiva. A DA SPOR LA LIMBĂ: A vorbi mult; v. şi A da spor la vorbă A DA SPOR LA VORBĂ: A vorbi mult; v. A da spor la limbă. A DA SPRE COPT: A începe să se coacă; v. şi A da în copt. A DA SPRE PROCOPSEALĂ 126 A DA SPRE PROCOPSEALĂ (PE CINEVA) (înv.): A da la învăţătură; A da la deprinderea unei meserii; v. A da de pricopseală (pe cineva). A DA SPRE VREMEA COPTULUI: A începe să se coacă; v. şi A da în copt A DA STRECHEA ÎN CINEVA: A fugi; A se agita; A nu sta locului. A DA STARTUL: A da semnalul de începere; A anunţa pornirea. A DA STRIGĂT: A striga; v. şi A da strigătul. A DA STRIGĂTUL: A striga; v. A da strigăt, A DA STRUGURI LA TEASC: A scoate must; A zdrobi struguri. A DA SUB TIPAR: A tipări; v. A bate m tipar. A DA SUB TIPĂRIRE: A tipări; v. /i bate în tipar. ] A DA SUFLAREA VIEŢII: A-şi da viaţa; A se jertfi. A DA SUFLETUL DIN EA: A dat din ea tot ce putea da. A DA SUFLETUL DIN EL: A da din el tot ce putea da; v. şi A da sufletul din oase. A DA SUFLETUL DIN OASE: A da din el tot ce putea da; v. A da sufletul din el. A DA SURGHIUN: A surghiuni. ; ; A DA ŞAH LA REGE: A ataca regele; A pune într-un mare pericol. A DA ŞAPTE BOI ŞI ŞAPTE VACI: A da foarte mult. A DA ŞI CĂMAŞA DE PE EL: A dărui până şi ultimul lucru care-i aparţine; A face orice sacrificiu pentru a obţine ceva; v. şi A da şi haina de pe el. A DA ŞI CENUŞA DIN VATRĂ: A da tot ce; avea. A DA ŞI HAINA DE PE EL: A dărui până şi ultimul lucru care-i aparţine; A face orice sacrificiu pentru a obţine ceva; v. A da şi cămaşa de pe el A DA ŞI INIMA DIN EL: A da tot ce poate da; a da foarte mult; A fi peste măsură de supărat, de îngrijorat; v. A da inima din el. A DA ŞI ÎN CIUR ŞI ÎN DĂRMON: A cerceta cu de-amânuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dărmon. A DA ŞI PE GURĂ ŞI PE NAS: A da din toate părţile; A da de peste tot. A DA ŞI PRIN CIUR ŞI PRIN DĂRMON: A cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dărmon. A DA ŞI UNTUL DIN EL: A-şi epuiza puterile. A DA ŞPAGA: A da mită; v. şi A da şperţ. A DA ŞPERŢ: A da mită; v. A da şpagă. A DA ŞPRANGA (reg.): A risipi fară chibzuială. A DA ŞPRIŢ: A şpriţui. A DA ŞTIRE PRIN LUME: A face cunoscut. A DA TACT:A marca accentele unui text scandat sau cântat; A bate tactul unei melodii; v. şi A ţine tactul. A DA TAGĂ (înv.): A tăgădui; A contesta; A nega; v. A avea taga. A DA TAGĂ DE ... (înv.): A tăgădui; A contesta; A nega; v. A avea taga. A DA TAVA: A servi pe tavă; v. şi A da tavă. A DA TAVĂ: A servi pe tavă; v. A da tava. A DA TÂRCOALE: A se învârti în prejma cuiva sau a ceva ; A da roată ; A da o raită ; v. şi A da târcol; A da un tărcol; A face târcoale; A face târcol. A DA TÂRCOL: A se învârti în prejma cuiva sau a ceva; A da roată; A da o raită;v.A da târcoale. A DA TÂRGULUI (PE CINEVA): A vorbi de râu; A da în gura lumii pe cineva; A divulga un secret; v. A da prin târg. ADAT CU EL DE NU S-A VĂZUT: l-a dat o grea lovitură. A DAT CU GURA DE EL: A putut să-i comunice, să-l informeze. A DAT CU NASU PE UNDE NU TREBUIE: A încălcat interdicţii; S-a desfrânai. A DAT DE BĂUT: A făcut cinste cu băutură. A DAT DE BĂUTURĂ: A găsit prilej de a bea; v. şi A da peste băutură. A DAT DE BELEA: A dat de necaz; v. şi A da peste belea. A DAT DE EL DE NU S-A VĂZUT: L-a izbit puternic şi l-a doborât iu pământ. . A DAT DE ELE: A fost băi ut. A DAT DE FUND (pop.): I s-a înfundat. A DAT DE HALEALĂ (pop.): A găsi ceva de mâncare; v. şi A dat peste haleală. : A DAT DE MIŞINĂ (pop.): A dat de mişină; v. şi A dai peste mişină. A DAT DRACU ÎN EL:S-a făcut rău; S-a făcut afurisit. A DA TELEFON: A telefona; v. şi A da un telefon. A DA TERMEN (la ceva): A face să înceteze; A termina; A pune capăt la ceva; v. şi A da un termen; A pune termen (la ceva). A DA TESLIM: A preda; A încredinţa; A livra; A înmâna; v. şi A da testimat; A face teslam; A face /estimat. A DA TESTIMAT: A preda; A încredinţa; A livra; A înmâna; v. A da teslim. A DA TEŞCHERAUA (CUIVA) (reg.): A alunga ; A expedia pe cineva. A DAT IAMA: A dat năvală. A DA TIFLA PESTE CINEVA:: A da norocul peste cineva; A avea noroc orb. A DA TIMP: A nu grăbi; A nu forţa.; A DA TIMP DE GÂNDIRE (CUIVA): A lăsa cuiva timpul pentru luarea unei hotărâri; v. A da răgaz de gândire (cuiva). A DAT JOS GHIBURA LA OI (pop.): A tuns oile. A DAT NAN DE GĂVAN (pop.): A păţit-o; A încurcat-o. A DA TOATĂ ATENŢIA (CUIVA SAU LA CEVA): A trata cu respect; a fi atent, A fi numai ochi şi urechi (la cineva sau la ceva); v. A acorda atenţia (cuiva sau la ceva). A DA TOATE LA SPATE: A uita toate; A ierta toate. 127 A DA UN EXAMEN A DA TOATE PE UNA: A face orice pentru a dobândi ceva. A DA TONUL: A fi iniţiatorul unei acţiuni, al unui anumit fel de a gândi, al unei mode. A DA TONUL LA CEARTĂ: A începe cearta. A DATORA RECUNOŞTINŢĂ: A fi recunoscător; A-şi exprima recunoştinţă. A DA TOT ÎNAPOI CA RACUL: A merge anapoda; A nu progresa. A DA TOT ÎN BOUL CARE TRAGE:A pune la muncă pe cel care poate, pe cei care se pricepe. A DA TOT ÎN SEC (re,gj: A avea permanent insuccese; A-l paşte ghinionul pe cineva; v. şi A-i merge în sec (cuiva). A DA TOT PE CE APĂ NU CURGE: A da totul absolut pe nimic. A DA TOTUL DIN EL: A spune tot ce ştie; A mărturisi; A recunoaşte; A vomita. A DA TOTUL DRACULUI: A se debarasa de tot; A renunţa la tot. A DA TOTUL ÎN VILEAG: A demasca totul. A DA TOTUL PESTE CAP: A răsturna situaţia A DAT PESTE BĂUTURĂ: A găsit prilej de a bea; v. .4 da de băutură. A DAT PESTE BELEA: A dat de necaz; v. A da de belea. A DAT PESTE HALEALĂ (pap.): A găsi ceva de mâncare; v. A dat de haleală. A DAT PESTE MIŞINĂ (pop.):A dat de mişină; v. A dat de miştilă. A DAT PREA MULT DE POMANĂ (reg.): îi tremură mâinile de zgârcit ce e. A DA TRECUTUL UITĂRII: A uita trecutul. A DAT SĂ AJUNGĂ AICI: A încercat să ajungă aici. A DAT ŞFARĂ (pop.): A făcut public; A dat de ştire; v. şi A dat ştire. A DAT ŞTIRE: Ă făcut public; A dat de ştire; v. A dat şfară, A DAT TOT DRACUCULUI: S-a lipsit de tot; A renunţat la tot. A DAT TREABA PESTE CAP: A face un lucru de proastă calitate; A lucra de mântuială. A DA TRIBUTUL: A contribuit. ; A DA TUMBA: A face pe cineva să se rostogolească, dându-se peste cap; v. A da de-a tumba. A DA TUMBA PESTE CAP: A face pe cineva să se rostogolească, dându-se peste cap; v. A da de- i tumba. A DA TURBA PESTE EL: A se înfuria; A deveni furios. A DA TUTUROR RĂILOR PE CINEVA: A 3cărî; A blestema pe cineva; A părăsi, A abandona 3e cineva. A DA ŢANC LA PEPENE (reg.): A tăia o jucată dintr-un pepene pentru degustare. A DA ŢĂNCUŞA (reg.): A arunca zarurile. A DA ŢĂNCUŞ LA...(reg.):A face o gaură în... A DA ŢĂRĂNĂ ÎN OCHI: A încerca să inducă n eroare (pe cineva); A prezenta denaturat reali-atea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A DA ŢĂRÂNĂ ÎN OCHII CUIVA: A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A DA ŢĂRII OCOL: A merge, a călători mult. A DA ŢÂŢĂ: A alăpta. A DA ŢUICĂ LA PISICI: A face un lucru inutil; A nu judeca logic. A DA ŢUŢU (PE CINEVA) (reg.): A legăna; A da huţa pe cineva. A DĂ UITĂRII: A uita. A DA ULTIMA PARAUA: A cheltui toţi banii; v. şi A ultimul ban; A da ultimul franc. A DA ULTIMA ŞANSĂ: A mai oferi o şansă. A DA ULTIMUL BAN:A cheltui toţi banii; v. ş \ A da ultima paraua. A DA ULTIMUL FRANC: A cheltui toţi banii; v. A da ultima paraua. A DA ULTIMUL RETUŞ: A termina; A retuşa ultima dată. A DA ULTIMUL SALUT: A participa;la o înmormântare. A DA UMBRE: A face umbre; A nu face nimic. A DA UNA CALDĂ: A sprijini pe cineva. A DA UN ACONT: A acorda un împrumut, un avans. ::'v A DA UNA LA MĂSELE: A iovi pe cineva peste măsele. A DA UN ANUNŢ LA ZIAR: A anunţa la ziar. ADA UN AVANTAJ: A avantaja. A DA UN AVERTISMENT: A avertiza pe cineva. ; ·· ■ : A DA UN AVIZ: A aviza; A anunţa; A face public.' A DA UN BOBÂRNAC CUIVA: A plesni peste nas pe cineva. ■ A DA UN CAL DIN PRAŞTIE: A dresa un cal ţinându-1 legat de o funie şi facâridu-1 să alerge în cerc; v. şi A da un cal la praştie. A DA UN CAL LA PRAŞTIE: A dresa un cal ţinându-1 legat de o funie şi făcându-1 să alerge în cerc; v. A da un cal din praştie. ADA UN CHIOT: A chiui. A DA UN CIOLAN: A oferi un serviciu; A acorda un loc de muncă; v. şi A acorda un os. A DA UN CIOLAN DE ROS: A oferi un avantaj, un profit, o sinecură; v. şi A da uit os de ros. A DA UN CLOCOT: A fierbe puţin timp în clocote. A DA UN CONCERT: A susţine un concert; A concerta. A DA UNDE A PUS POPA MIRUL: A-i da una în cap. A DA UN DUŞ RECE: A-l trezi; A-i atrage atenţia; Anu-1 mai sprijini. A DA UNEI FETE DE BĂRBAT PE CINEVA: A mărita o fată; v. şi A da unei fete pe cineva. A DA UNEI FETE PE CINEVA: A mărita o fată; v. şi A da unei fete de bărbat pe cineva. A DA UN EXAMEN: A susţine un examen; A fi examinat. A DA UN EXEMPLU 128 A DA UN EXEMPLU: A exemplifica; v.Ada o pildă. ĂDA UN FOC; A aprinde ceva; A face un foc. A DA UN GHIONT (CUIVA): A face semn; A ghionti pe cineva; v. A da ghionturi; A da ghionţi. A DA UN HAI SICTIR: A sictiri; A alunga; A da afară. A DA UN IMBOLD: A îndemna; A încuraja; A îmboldi. A DA UN IMPULS: A impulsiona; A îndemna. A DA UN ÎNŢELES ; GREŞIT UNUI CUVÂNT: A poci sensul cuvintelor. A DA UN ORDIN: A ordpna. A DA UN OS: A oferi un serviciu; A acorda un loc de muncă; v. şi A acorda un ciolan. A DA UN OS DE ROS: A oferi un avantaj, un ; profit, o sinecură; v.Ada un ciolan de ros. A DA DE UN PĂHĂREL: A servi cu un pahar de băutură. A DA UN PÂRŞCĂU DE PLOAIE: A cădea o ploaie măruntă şi puţină; v. A da o bură de ploaie. A DA UN PERDAF (cuiva): A mustra cu asprime; A săpuni pe cineva ; v. şi A trage un perdaf. A DA UN PICIOR CUIVA: A alunga pe cineva; A da afară pe cineva; v. şi A da un picior în fund; A da un picot în spate. A DA UN PICIOR ÎN FUND: A alunga pe cineva; A da afară pe cineva; v. A da un picior cuiva. A DA UN PICIOR ÎN SPATE: A alunga pe cineva; A da afară pe cineva; v. A da un picior cuiva. A DA UN RĂGAZ DE GÂNDIRE (CUIVA): A lăsa cuiva timpul pentru luarea unei hotărâri; v. A da răgaz de gândire (cuiva). A DA UN RĂSPUNS: A răspunde. A DA UN RĂSPUNS CLAR: A răspunde clar, limpede, pe înţeles. A DA UN ROP: A ploua scurt şi zgomotos; v. şi Ada un ropot A DA UN ROPOT: A da o fugă; A trage o fugă; A ploua scurt şi zgomotos; v. A da un rop. A DA UN SEMN DE VIAŢĂ: A-şi afirma prezenţa; A se manifesta; A comunica din depărtare; A face să se audă noutăţi despre el; v. A da seme de viaţă. A DA UN SFAT (CUIVA): A sfătui pe cineva; v. A da sfaturi (cuiva.) A DA UN SPRIJIN MORAL CUIVA: A ajuta, a sprijini pe cineva. A DA UN STROP DE PLOAIE: A cădea o ploaie măruntă şi puţină; v.Ada o bură de ploaie. A DA UN ŢÂR COL: A se învârti în prejma cuiva sau a ceva"; A da roată ; A da o raită ; v, A da târcoale. A DA UN TELEFON:A telefona; v. A da telefon. A DA UN TERMEN (la ceva): A face să înceteze; A termina; A pune capăt la ceva; v. A da termen. A DAT UN TERPEL (pop.): A da un ocol. A DĂ UN TELEFON: A transmite un mesaj prin telefon. A DA UN TIMP DE GÂNDIRE (CUIVA): A lăsa cuiva timpul pentru luarea unei hotărâri; v. A da răgaz de gândire (cuiva). A DA UN TOC DE BĂTAIE CUIVA: A bate pe cineva. A DA UN VOT DE ÎNCREDERE CUIVA: A vota pentru cineva; A vota în favoarea cuiva. .· ■ A DA UN VERDICT: A hotărî; A lua o hotărâre. Ă ;DA URMARE (LA CEVA); . A rezolva; A soluţiona; A pune în aplicare; v. şi A da curs (la ceva). •:y:.vwY , A DA UŞA DE PERETE: A. deschide larg uşa; v. şi A izbi uşa de perete; A lăsa uşa de perete; A trânti uşa de perete. A DA VALMAi AiSe năpusti; A. da buzna. A DA VAMĂ: A plăti vama. A DA VESTE LA LUME: A face;ceva .public; A anunţa lumea; v. şi A da vesie prin lume. . A DA VESTE PRIN: ■LUME:/rA ; ;face ceva public; A anunţa lumea; v. A da veste la lume. ADA VIA PE STAFIDE: A proceda anapoda; A nu judeca logic; A se prosti. A DA VIAŢĂ: A însufleţi; A învia. A DA VINA (PH CINEVA, ASUPRA CUIVA): A învinovăţi pe nedrept pe cineva; v. şi A arunca vina pe cineva, asupra cuiva. : A DA VINA PE ACARUL PĂUN:; A găsi un ispăşitor; A arunca vina aiurea. : A DA VINA PE ALTU: A învinovăţi pe altcineva; A scăpa vinovatul. A DA VINA PE CEVA: A căuta subiectiv cauza în altă parte; v. şi A arunca vina (pe cineva, asupra cuiva). A DA VINA PE ÎMPREJURĂRI: A învinovăţi împrej urări le; A condamna împrej urările.  DA VINA PE MORT: Mortul este de vină, A DA VITELE LA IARBĂ: A da vitele la păscut.:; ;rri .;n" Ty'î ADAVOIE: A lăsa liber; A da libertate. A DA VOIE CUIVA: A :îngădui,;a permite cuiva ceva; A aproba; A autoriza; v. şi A-i da voie (cuiva). : A DA VORBA PRIN LUME: A anunţa public. A DA VRABIA DIN MÂNĂ PE CIOARA DE PE GARD: A face un schimb foarte prost; A fi înşelat la schimb. A DA VREDNICIA IN EL: A se lăsa de lene; A se apuca de treabă. A DA ZABRANCA: A interzice; A opri. A DA ZBOR: A zori; A grăbi. A DA ZBORUL CUIVA: A zori; A grăbi pe cineva. A DA ZI DUPĂ ZI: A amâna; A tergiversa. A DA ZI PESTE ZI: A veni o zi după alta. A DA ZIUA BUNĂ: A saluta; v. A da bună ziua. A DA ZOR: A grăbi; A zori; Ase grăbi; A se zori. 129 A DEPUNE J URĂMÂNTUL A DA ZVOANĂ: A face cunoscut; A nu mai ţine secret o veste neverificaiâ; v. şi A da zvon. A DA ZVON: A face cunoscut; A nu mai ţine secret o veste neverificată; vr A da zvoană. A DĂRÂMA DIN TEMELII: A distruge complet. A DĂRUI CUIVA ŢINUTUL CÂINENILOR ŞI SATUL CORBENILOR: A omorî, a ucide pe cineva. A DÂRDÂI DE FRICĂ: A tremura de frică. A DÂRDÂI DE FRIG: A tremura de frig. A DEBITA ABSURDITĂŢI: A spune prostii; v. şi .4 debita prostii. A DEBITA PROSTII: A spune prostii; v. A debita absurdităţi. A DEBLOCA FRÂNA: A lăsa să circule; A da drumul. A DEBORDA DE SĂNĂTATE: A fi sănătos tun; v. şi A plesni de sănătate. A DECĂDEA DIN DREPTURI: A pierde drepturile. A DECEDA ÎN OCHII CUIVA: A fi considerat mort; A nu mai exista pentru cineva. A DECERNA UN PREMIU: A acorda un premiu. A DECLARA APEL: A lansa un apel; A apela. A DECLARA CEVA NUL ŞI NEAVENIT: A anula ceva. A DECLARA CUIVA DRAGOSTE: A face cuiva o declaraţie de dragoste. A DECLARA EMBARGO: A impune un embargo. A DECLARA GREVĂ FOAMEI: A intra în grava foamei. A DECLARA GREVĂ: A intra în grevă. A DECLARA ÎN AFARA LEGII PE CINEVA: A susţine că cineva face ceva în afara legii. A DECLARA NEVINOVAT PE CINEVA: A susţine că cineva este nevinovat. A DECLARA NUL: A anula. A DECLARA NUL ŞI NEAVENIT: A anula şi a înlătura. A DECLARA: PE CINEVA: .REPETENT: A susţine că cineva nu a trecut un examen sau în clasa următoare. A DECLARA RĂZBOI: A intra în război. A DECLARA SUS ŞI TARE: A susţine cu toată Forţa. A DECLARA VINOVAT PE CINEVA: A susţine că cineva este vinovat. A DEFERI PE CINEVA JUSTIŢIEI: A da în judecată pe cineva. A DEJUCA PLANURILE CUIVA: A încurca intenţiile cuiva. A DEJUGA DE LA MOARĂ LA FĂCĂU: A o nimeri prost; v. şi A dejuca de la moară rea. A DEJUGA DE LA MOARĂ REA: A o nimeri prost; v. A dejuca de la moarălafăcău. A DELUNGA DE PREOŢIE-(înv.): A despopi; v. şi A alunga din preoţie; A lepăda de preoţie; A lepăda din preoţie. A DELUNGA DIN PREOŢIE (înv.): A despopi; v. A delunga din preoţie. A DEMONSTRA CO DOI ŞI CU DOI FAC PATRU: A demonstra un iucru arhicunoscut; A face teorie inutilă. A DENATURA ADEVĂRUL: A minţi. A DENATURA FAPTELE: A falsifica faptele; A minţi; v. şi A denatura un fapt. A DENATURA UN FAPT: A falsifica faptele; A minţi; v. şi A denatura faptele. A DENUNŢA PE CINEVA: A informa autorităţile despre activitatea cuiva. A DEOSEBI ALBUL DE NEGRU: A deosebi binele de rău. : A DEPĂNA DIN PICIOARE: A,-merge foarte repede; A o lua ia sănătoasă. A DEPĂNA AMINTIRI: A-şi aminti. A DEPĂNA GHEMUL POVESTIRII: A spune toată povestea. i ■ : A DEPĂŞI GRANIŢELE: A întrece măsura; A încălca limite admisibile; A întrece graniţele; v. şi A depăşi limitele; A depăşi linia; A depăşi măsura; A depăşi orice limită. A DEPĂŞI LIMITELE: A întrece măsura; A încălca limite admisibile; A întrece graniţele; v. A depăşi graniţele. A DEPĂŞI LINIA: A întrece măsura; A încălca limite admisibile; A întrece graniţele; v, A depăşi graniţele. A DEPĂŞI : MĂSURA: A întrece măsura; A încălca limite admisibile; A întrece graniţele; v. A depăşi graniţele. A DEPĂŞI NORMA: A face mai mult decât a fost trecut în normă. A DEPĂŞI ORICE LIMITĂ: A întrece măsura; A încălca limite admisibile; A întrece graniţele; v. A depăşi graniţele. A DEPĂŞI PLANUL: A face mai mult decât prevedea planul. A DEPĂŞI PUNCTUL MORT: A începe să meargă; A scăpa de o stagnare, de o piedică. A DEPĂŞI ^TERMENUL:; A/nu termina Ia timpul stabilit; A lungi termenul. A DEPĂŞI UN RECORD: A face mai mult decât alţii. A DEPĂŞI VITEZA REGLEMENTARĂ: A merge mai repede decât e permis prin regulament. A DEPRINDE UN OBICEh Învăţa un obicei. A DEPUNE ARMELE: A capitula; A ceda; A renunţa. A DEPUNE CA MARTOR: A fi martor la un proces judiciar. A DEPUNE CAUŢIUNE PENTRU CINEVA: A depune o sumă de bani pentru eliberarea cuiva din închisoare; v. şi A depune o cauţiune pentru cineva. A DEPUNE EFORTURI: A-şi da silinţa; A lucra bine. A DEPUNE JURĂMÂNT: A jura; v. şi A depune jurământul. A DEPUNE JURĂMÂNTUL: A jura; v. A depune jurământ. A DEPUNE MĂRTURIE ÎMPOTRIVA 130 A DEPUNE MĂRTURIE ÎMPOTRIVA: A fi martor împotriva cuiva. A DEPUNE MĂRTURIE PENTRU...: A fi martor pentru.... A DEPUNE MUNCĂ: A munci; A face. A DEPUNE O CAUŢIUNE PENTRU CINEVA: A depune o sumă de bani pentru eliberarea cuiva din închisoare; v. A depune cauţiune pentru cineva. A DEPUNE O CERERE: A solicita ceva. A DEPUNE O PLÂNGERE: A face o recla-maţie. DEPUNE TOATE EFORTURILE: A face orice posibil; v. şi A depune un efort. A DEPUNE UN EFORT: A face orice posibil; v. A depune toate eforturile. A DESCÂLCI IŢELE: A clarifica, a limpezi o afacere; v. şi A descurca iţele. A DESCÂNTA CU VORBA: A vorbi mult. A DESCÂNTA DE IZDAT: A descânta de dureri acute ale tubului digestiv. A DESCHIDE ACŢIUNEA ÎMPOTRIVA CUIVA: A începe o acţiune agresivă, duşmănoasă. A DESCHIDE AMÂNDOUĂ UŞILE CUIVA: A primi pe cineva cu mare bucurie; v. şi A deschide porţile cui va. ADESCHIDE APETITUL: A face poftă. A DESCHIDE BAIERELE GURII:A începe să vorbească. A DESCHIDE BAIERELE PUNGII: A plăti; A suporta cheltuielile. A DESCHIDE BINE OCHII: A fi foarte atent; A avea grijă. A DESCHIDE BINE URECHILE: A asculta cu atenţie. A DESCHIDE CALEA CĂTRE...:A face drum către.... A DESCHIDE CALEA CUIVA: A elibera drumul cuiva spre ceva; v. şi A deschide drumul cuiva. : : A DESCHIDE CALEA ÎN VIAŢĂ CUIVA: A ajuta pe cineva în pregătirea sa pentru viaţă. A DESCHIDE CALEA SPRE...: A face drum spre.... A DESCHIDE CAPUL CUIVA: A deştepta pe cineva; A învăţa pe cineva; v. şi A deschide la cap; A deschide la minte. A DESCHIDE CARIERA CUIVA: A sprijini pe cineva în realizarea carierei. A DESCHIDE DRUMUL CUIVA: A elibera drumul cuiva spre ceva; v. şi A deschide calea cuiva. ADESCHIDE FOCUL: A începe lupta. A DESCHIDE GHILIMELELE: A pune ghilimele. A DESCHIDE GURA: A vorbi. A DESCHIDE GURA CUIVA: A-l face să vorbească. A DESCHIDE GURA MARE: A vorbi mult. A DESCHIDE LA CAP: A deştepta pe cineva; A învăţa pe cineva; v. A deschide capul cuiva. A DESCHIDE LA MINTE: A deştepta pe cineva; A învăţa pe cineva; v. A deschide capul cuiva. A DESCHIDE LARG PORŢILE: A fi ospitalier; A primi cu dragoste; v. şi A deschide larg uşile. A DESCHIDE LARG PUNGA: A plăti mult; A da o sumă mare de bani. A DESCHIDE LARG UŞILE: A fi ospitalier; A primi cu dragoste; v. A deschide larg porţile. A DESCHIDE MÂNA: A da; A oferi; A ajuta.' A DESCHIDE O ACŢIUNE ÎMPOTRIVA CUIVA: A începe să lucreze împotriva cuiva. A DESCHIDE OCHII: A veni pe iunie; A se naşte; A se trezi; A se lămuri; A vedea dincolo de aparenţe. A DESCHIDE OCHII BINE: A fi atent; A nu neglija nimic. A DESCHIDE OCHII CÂT CEPELE: A se mira foarte tare; A fi uluit; v. şi A dcschide ochii mari; şi A deschide ochii mari ca de bou; şi A deschide ochii mari cât cepele; şi A deschide ochii mari cât două cepe; A face ochi mari; A face ochi mari ca de bou; A face ochi mari cât cepele. A DESCHIDE OCHII CÂT PATRU: A fi atent; A observa tot A DESCHIDE OCHII CUIVA: A-l face atent; A-i atrage atenţia; A-i arăta adevărată stare a lucrurilor. A DESCHIDE OCHII ÎN PATRU: A fi foarte atent. A DESCHIDE OCmiîVlÂRI: A se mira foarte tare; A fi uluit; v. /I deschide ochii cât cepele, A DESCHIDE OCHII MARI CA DE BOU: A se mila foarte tare; A fi uluit; v. A deschide ochii cât ccpele. A DESCHIDE OCHII MARI CÂT CEPELE: A se mira foarte tare; Ă fi uluit; v. A deschide ochii cât cepele. A DESCHIDE OCHII MARI CÂT DOUĂ CEPELE: A se mira foarte tare; A fi uluit; v. A deschide ochii cât cepele. A DESCHIDE OCHII PE CINEVA: A se îndrăgosti pentru prima dată A DESCHIDE O LISTĂ: A face o listă.: A DESCHIDE O PAGINĂ NOUĂ ÎN ...: A începe un moment nou în.... A DESCHIDE O PARANTEZĂ: A face o clarificare; A explica ceva. ■ A DESCHIDE PÂRTIE: A face o pârtie. A DESCHIDE PERSPECTIVE: A porneşte pe un nou drum; A clarifica calea ce urmează. A DESCHIDE PERSPECTIVE NOI DE VIIOR: A face planuri noi de viitor. A DESCHIDE POFTA DE MÂNCARE: A-i face pofta de mâncare. A DESCHIDE PORŢILE CUIVA: A primi pe cineva cu mare bucurie; \. A deschide amândouă uşile cuiva. A DESCHIDE ROBINETUL: A da drumul la apă; A începe o activitate. A DESCHIDE SCORUL: A marca primul punct într-o întrecere sportivă. 131 A DEŢINE UN RECORD A DESCHIDE UN CREDIT (CUIVA): A credita, a împrumuta pe cineva. A DESCHIDE UN DOSAR: A începe cercetarea actelor din dosar. A DESCHIDE UN DRUM: A porni la drum; A începe ceva nou; A fi primul. A DESCHIDE UN LACĂT CU UN ŞPE-RACLU: A forţa o uşă, A DESCHIDE UN TESTAMENT: A citi testamentul. A DESCHIDE URECHILE: A fi atent; A lua aminte la ceva; A ţine seama de ceva. A DESCHIDE UŞA DE PERETE: A deschide larg uşa. A DESCHIDE UŞILE: A primi pe oricine. A DESCHIDE VORBA DESPRE...: A începe discuţia despre ceva sau cineva; A orienta discuţia spre ceva sau cineva; v. A aduce vorba (despre ceva sau cineva). A DESCHIDE VORBA (DESPRE CEVA SAU CINEVA): A deschide discuţia despre ceva sau cineva; A orienta discuţia spre ceva sau cineva; v. A aduce vorba (despre ceva sau cineva). A DESCHIDE PÂRTIE: A începe ceva singur; A-şi croi singur drum în viaţă; v. A croi pârtie. A DESCOASE PE CINEVA: A încerca cu orice preţ să afle secretele cuiva ; v. A descoase din toate prohaburile pe cineva. A DESCOASE PE DIN TOATE PROHABURILE PE CINEVA: A încerca cu orice preţ să afle secretele cuiva; v. A descoase pe cineva. A DESCOMPUNE ÎN PĂRŢI: A desface în bucăţi. A DESCOPERI AMERICA (tron.): A forţa uşi deschise. A DESCOPERI JOCUL CUIVA: A afla intenţiile cuiva. A DESCOPERI SECRETUL: A afla un secret. A DESCREŢI FRUNTEA: A se înveseli; A nu mai sta încruntat. A DESCRIE ÎN CULORI NEGRE: A prezenta numai aspectele negative; A semnala numai defectele. A DESCURAJA PE CINEVA: A tăia elanul cuiva. A DESCURCA FIRELE: A clarifica o situaţie; A face lumină. A DESCURCA IŢELE: A clarifica, a limpezi o afacere; v. A descâlci iţele. A DESEMNA UN CANDIDAT: A propune un candidat. A DESFACE BAIERELE PUNGII: A plăti; A suporta cheltuielile. A DESFACE O CĂSĂTORIE: A pronunţa o sentinţă de divorţ. A DESFACE O CUSĂTURĂ: A descoase. A DESFACE UN CONTRACT: A anula un contract. A DESFACE UN NOD: A clarifica ceva; A face lumină. A DESFĂŞURA O ACTIVITATE: A lucra; A munci. A DESFĂŞURA STEAGUL: A întinde steagul; A-şi manifesta opţiunea; v. şi A desfăşura steagurile. A DESFĂŞURA STEAGURILE: A întinde steagurile; A-şi manifesta opţiunile; v. A desfăşura steagul A DESPĂRŢI APELE DE USCAT: A separa lucrurile; A face ordine. A DESPICA AERUL: A face lumină; A clarifica lucrurile. A DESPICA FIRUL DE PĂR ÎN PATRU: A cerceta ceva cu atenţie exagerată; v. şi A despica jirul de păr în şapte; A despica jirul în patru; A despica părul în patru; A despica părul în şapte; A tăia firul de păr în patru; A tăia jirul de păr în şapte; A tăia firul în patru; A tăia părul în patru; A tăia părul în şapte. A DESPICA FIRUL DE PĂR ÎN ŞAPTE: A cerceta ceva cu atenţie exagerată; v. A despica jirul de păr în patru. A DESPICA FIRUL ÎN PATRU: A cerceta ceva cu atenţie exagerată; v. A despica firul de păr în patru. A DESPICA PĂRUL ÎN PATRU: k. cerceta ceva cu atenţie exagerată; v. A despica firul de păr în patru. A DESPICA PĂRUL ÎN ŞAPTE: A cerceta ceva cu atenţie exagerată; v. A despica firul de păr în patru. v.-··.· A DESTRĂMA O ILUZIE: A împiedica o dorinţă, o intenţie, o idee. A DESŢELENI UN TEREN VIRGIN: A începe un lucru nou: A fi începător de drumuri. A DEŞERTA CAŞUL (reg.): A o zbughi; A fugi. A DEŞERTA SACUL (fam.): A povesti; A relata ce a aflat. A DEŞERTA SACUL PÂNĂ LA FUND: A consuma tot; A ajunge la fund; A nu mai avea nimic. A DEŞTEPTA CURIOZITATEA CUIVA: A-l face să fie -curios; A-l determina să devină cointeresat."^^ \ A DEŞTEPTA DIN MORŢI: A învia; A trezi la realitate. A DEŞTEPTA PE CINEVA ZGÂLŢÂIN-DU-L: A scula din somn; A trezi la realitate. A DEŞTEPTA POFTA: A face să placă; A trezi interesul. A DEŞTEPTA ŞI MORŢII: A face un zgomot asurzitor; v. şi A scula şi morţii; A trezi şi morţii A DEŢINE CHEILE: A fi stăpân; A-şi impune punctul de vedere. A DEŢINE O FUNCŢIE: A avea o funcţie. A DEŢINE PUTEREA: A fi la putere. A DEŢINE RECORDUL: A păstra un record stabilit; A fi neîntrecut; v. şi A deţine un record; A ţine recordul; A ţiite un record. A DEŢINE UN LOC: A avea, a dispune de un Ioc; A avea o poziţie. A DEŢINE UN RECORD: A păstra un record stabilit; A fi neîntrecut; v. A deţine recordul. A DEŢINE UN ROL 132 A DEŢINE UN ROL: A avea un rol; A fi important. A DEŢINE UN ROL SECUNDAR: A nu fi important; A nu fi de seamă. ADEVĂRUL ADEVĂRAT: Purul adevăr; Adevărul cel mai probabil; v. şi Adevărul gol-goluţ. ADEVĂRUL IESE CA UNTDELEMNUL DEASUPRA APEI: Adevărul nu poate fi ascuns, ADEVĂRUL GOL-GOLUŢ: Purul - adevăr; Adevărul cel mai probabil; v. Adevărul adevărat. ADEVĂRUL SE VEDE; CU OCHII: Nu trebuie demonstrat un adevăr evident. A DEVENI ASCULTĂTOR: A ţine cont de ce i se cere; A fi supus. A DEVENI CÂT SE POATE DE LIMPEDE: A fi clar; A nu mai fi dubii. A DEVENI CELEBRU: A fi deosebit de apreciat; A fi renumit. A DEVENI CINEVA: A fi cunoscut; A avea o anume poziţie socială. A DEVENI DE NOTORIETATE PUBLICĂ: A ajunge cunoscut de toată lumea; A ajunge celebru; v. A ajunge de notorietate publică A DEVENI LITERA MOARTĂ: A nu mai fi valabil; A nu mai fi băgat în seamă. ·;.· A DEVENI MAI MIC: A deveni timid, umil; y. şi A deveni mic; A se face mai mic; A se face mic. A DEVENI MARE: A se face mare. A DEVENI MIC: A deveni timid, umil; v.A , deveni mai mic. A DEVENI O UMBRĂ: A deveni piele şi os; A slăbi foarte mult; A nu mai fi băgat în seamă. A DEVENI PROVERBIAL: A fi bine cunoscut; A fi mult stimat; A fi mereu imitat. A DEVENI PUBLIC: A deveni cunoscut A DEVENI RIDICOL: A se face de ruşine; A se compromite. A DEVENI SLAB CA O SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. şi A deveni slab ca scândura; A deveni slab scândură; A deveni uscat ca o scândură; A deveni uscat ca scândura; vi deveni uscat scândură; A ji ca scândura; A fi scândură; A fi slab ca o scândură; A fi slab ca scândura; A fi uscat ca o scândură; A fi uscat ca scândura; A rămâne ca o scândură; A rămâne ca scândura; A rămâne scândură; A rămâne slab ca o scândură; A rămâne slab ca scândura; A rămâne uscat ca o scândură; A rămâne uscat ca scândura; A se face ca o scândură; A se face ca scândura; A se face scândură; A se usca ca o scândură; A se usca ca scândura; A se usca scândura; A slăbi ca o scândură; A slăbi ca scândura; A slăbi scândură. A DEVENI SLAB CA SCÂNDURA: A Fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A DEVENI SLAB SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A DEVENI SUSPECT: A fi bănuit; A nu mai fi de încredere. A DEVENI ŢAP ISPĂŞITOR: A suporta sancţiuni în locul celor vinovaţi; v, şi A fi ţap ispăşitor; A ieşi ţap ispăşitor. A DEVENI USCAT CA O SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A DEVENI USCAT CA SCÂNDURA: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A DEVENI USCAT SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. : A DEVENI UTIL: A fi necesar;: A putea fi utilizat. : A DEVENI UZUAL:A fi bine cunoscut; A fi în folosinţă. A DEVENI VACANT: A nu fi ocupat. : A DEVIA DE LA CALEA CEA DREAPTĂ: A-şi schimba drumul; A o lua pe o cale greşită. A DEVORA TOT: A distruge tot; A nu mai rămâne nimic. A DEZBRĂCA DE SHIMA CĂLUGĂREASCĂ (PE CINEVA): A determina să renunţe la călugărie pe cineva. A DEZGROPA MORŢII: A aduce în discuţie vechi neînţelegeri. A DEZLĂNŢUI O FURTUNĂ: A începe o acţiune puternică; A declara un atac deschis, A DEZLĂNŢUI UN ATAC: A pomi, a lansa un atac; A ataca. A DEZLĂNŢUI UN RĂZBOI: A declanşa un război.· A DEZLEGA BAIERELE GURII:A începe să vorbească; A da drumul la gură; v. şi deznoda baierele gurii. A DEZLEGA BAIERELE PUNGII: A plăti; v. şi A dezlega punga; A deznoda baierele pungii; A deznoda punga. A DEZLEGA CALUL DE LA GARD: A începe discuţia. A DEZLEGA CUVINTE ÎNCRUCIŞATE: A face lucruri inutile; A se juca. A DEZLEG A DE PROMISIUNE: A elibera de o obligaţie; A scuti de o datorie. A DEZLEGA ENIGMA: A-şi da seama de realitate; A pricepe totul; v. şi A dezlega o enigmă; A dezlega o ghicitoare; A dezlega o problemă; A dezlega o şaradă; A dezlega o vrajă; A dezlega şarade; A dezlega un mister; A dezlega un zvon. A DEZLEGA FUNIA DE LA PAR:A elibera; A da drumul; A nu mai ţine sub supraveghere. A DEZLEGA LIMBA CUIVA: A-l pune să vorbească; A-l face să vorbească. A DEZLEGA O ENIGMĂ: A-şi da seama de realitate; A pricepe totul; v. A dezlega enigma, A DEZLEGA O GHICITOARE: A-şi da seama de realitate; A pricepe totul; v. A dezlega enigma. 133 A DORI CEVA CU FOC A DEZLEGA O PROBLEMĂ: A-şi da seama de realitate; A pricepe totul; v. A dezlega enigma. A DEZLEGA O ŞARADĂ: A-şi da seama de realitate; A pricepe totul; v. A dezlega enigma. A DEZLEGA O VRAJĂ: A-şi da seama de realitate; A pricepe totul; v. A dezlega enigma. A DEZLEGA PE CINEVA DE CUVÂNTUL DAT: A elibera pe cineva de cuvântul dat; v. şi A dezlega pe cineva de un jurământ; A dezlega pe cineva de un legământ. A DEZLEGA PE CINEVA DE UN JURĂMÂNT: A elibera pe cineva de cuvântul dat; v. A dezlega pe cineva de cuvântul dat. A DEZLEGA PE CINEVA DE UN LEGĂMÂNT: A elibera pe cineva de cuvântul dat; v. A dezlega pe cineva de cuvântul dat. A DEZLEGA PUNGA: A plăti; v. A dezlega baierele pungii. A DEZLEGA SACUL: A începe să vorbească; A spune tot ce ştie; A se destăinui; (reg.) A fata; A naşte; v. şi A-şi dezlega sacul. A DEZLEGA ŞARADE: A-şi da seama de realitate; A pricepe totul; v. A dezlega enigma. A DEZLEGA UN MISTER: A-şi da seama de realitate; A pricepe totul; V. A dezlega enigma. A DEZMINŢI UN ZVON: A-şi da seama de realitate; A pricepe totul; v. A dezlega enigma. A DEZMORŢI ATENŢIA (CUIVA): A distinge pe cineva. A DEZNODA BAIERELE GURII: A începe să vorbească; A da drumul la gură; v. A dezlega baierele gurii; A dezlega punga, A DEZNODA BAIERELE PUNGII: A plăti; v. A dezlega baierele gurii. A DEZNODA PUNGA: A plăti; v. A dezlega baierele gurii. A DEZVINOVĂŢI PE CINEVA:; A declara nevinovat pe cineva. A DIBUI PE CINEVA ŞI ÎN GAURĂ DE ŞARPE: A găsi pe cineva oriunde s-ar ascunde. ADICĂ CUM?: Ce vrei să spui? Unde vrei să ajungi? v. şi Cum adică? ADIO ŞÎN-AM CUVINTE (fam.): Nu-mi pasă că pleci supărat! Bine că pleci 1 ADIO ŞI UN PRAZ VERDE! (fam.): Puţin îmi pasă; Nu-mi pasă că pleci! Mi-e indiferent că pleci! Călătorie sprâncenată! v. şi Un praz verde! A DISCUTA DE LA EGAL LA EGAL: A discuta de la om la om. A DISCUTA PE TOATE FEŢELE: A analiza din toate puncte de vedere. A DISPĂREA CA PRIN FARMEC: A nu mai fi; A nu se mai şti nimic despre el. A DISPĂREA DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI: A dispărea fără urmă; v. şi A pieri de pe faţa pământului; A se duce de pe faţa pământului; A se prăpădi de pe faţa pământului; A se stinge de pe faţa pământului; A se şterge de pe faţa pământului; A se prăpădi de pe faţa pământului. A DISPĂREA FĂRĂ URME: A fi de negaşit. A DISPENSA PE CINEVA DE CEVA: A lua cuiva ceva. A DISPUNE DE CINEVA DUPĂ BUNUL SĂU PLAC: A face ce vrea cu cineva; A nu-i permite nicio mişcare. A DISPĂREA PE NESIMŢITE: A se retrage în secret. A DISPUNE DE TIMP: A avea timp suficient. A DISTRAGE ATENŢIA (cuiva de la ceva): A abate atenţia cuiva de la ceva. : A DISTRUGE CEVA DIN RĂDĂCINI: A face să nu mai există ceva; A scoate din rădăcini. A DISTRUGE ÎN GERMEN: A distruge din faşă; A distruge de mic. A DIVULGA UN SECRET: A nu mai ţine secret; A face public un secret. ADMIT CE FACI: Sunt de acord cu ce faci. ADMIT CE SPUI: Sunt de acord cu ce spui ADMIŢÂND CĂ...: Fiind de acord cu.... î ADMIŢÂND CĂ - AVEŢI DREPTATE...: Fiind de acord câ aveţi dreptate.;.. ADMIŢÂND CHIAR CĂ...: Permiţând chiar Că... ■■:■■■ A DOBÂNDI EXPERIENŢA: A deveni experimentat. A DOBÂNDI PROPORŢII: A se dezvolta; A creşte; A se amplifica; A se îngraşă; v. A căpăta proporţii A DOBÂNDI UN CIOLAN DE ROS: A obţine un avantaj, un profit, o sinecură; v, A căpăta un ciolan de ros. A DOBÂNDI UN OS DE ROS: A obţine un avantaj, un profit, o sinecură; v. A căpăta un ciolan de ros. A DOBORÎ TRUFIA CUIVA: A potoli pe cineva; A trezi Ia realitate pe cineva. A DOBORÎ UN RECORD: A depăşi un record. : A DOGORÎ SÂNGELE (CUIVA): A fi plin de energie; A plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v, A clocoti sângele (cuiva). A DOGORÎ SÂNGELE ÎN VINE (CUIVA): A fi plin de energie; A plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v. A clocoti sângele (cuiva). A DOMINA SITUAŢIA: A fi stăpân pe situaţie. A DOMNI LINIŞTEA: A fi pace. A DONDĂNI PE CINEVA LA CAP: A bate pe cineva la cap; A plictisi pe cineva. A DORI BINELE CUIVA: A dori ca cineva să fie fericit. ■ A DORI BUNĂ ZIUA: A saluta; v.Ada bunăzua. A DORI CÂTE-N LUNĂ ŞI-N STELE: A dori de toate. A DORI CEVA CU ARDOARE: A dori ceva foarte mult; A dori ceva cu tot sufletul; v. şi A dori ceva cu foc; A dori ceva cu înfocare; A dori ceva cu orice preţ; A dori ceva din tot sufletul; A dori cu ardoare; A dori cu înfocare. A DORI CEVA CU FOC: A dori ceva foarte mult; A dori ceva cu tot sufletul; v. A dori ceva cu ardoare. A DORI CEVA CU ÎNFOCARE 134 A DORI CEVA CU ÎNFOCARE: A dori ceva foarte mult; A dori ceva cu tot sufletul; v. A dori ceva cu ardoare. A DORI CEVA CU ORICE PREŢ: A dori ceva foarte mult; A dori ceva cu tot sufletul; v. A dori ceva cu ardoare. A DORI CEVA DIN TOT SUFLETUL: A dori ceva foarte mult; A dori ceva cu tot sufletul; v. A dori ceva cu ardoare. A DORI Cl) ÎNFOCARE: A dori ceva foarte mult; A dori ceva cu tot sufletul; v. A dori ceva cu ardoare. A DORI LAPTE DE BOU: A dori imposibilul; v. şi A dori lapte de cuc; A dori lapte de pasăre; A dori lapte de vrabie. A DORI LAPTE DE CUC: A dori imposibilul; v. A dori lapte de bou. A DORI LAPTE DE PASĂRE: A dori imposibilul; v. A dori lapte de bou. A DORI LAPTE DE VRABIE: A dori imposibilul; v. A dori lapte de bou, A DORI MAREA CU SAREA: A fi prea lacom de câştig mare. A DORI NOROC CUIVA: A dori fericire cuiva. .·■. A DORI SĂ ÎMPACE ŞI CAPRA Şi VARZA: A căuta să împace toate interesele. A DORI SUCCES CUIVA: A se bucura de succesul cuiva. A DORI RĂUL (CUIVA): A voi răul cuiva; A avea gânduri rele faţă de cineva; v. A cugeta în rău (cuiva). A DORI UNA MAI CU MOŢ: A dori una mai arătoasă. A DORI ZIUA BUNĂ: A saluta; v. A da bună ziua. A DORMI ADÂNC: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. şi >1 dormi afund; A dormi bine; A dormi bubă; A dormi buştean; A dormi bute; A dormi butuc; A dormi ca dus de pe lume; A dormi ca o marmură; A dormi ca pământul; A dormi ca plumbul; A dormi ca un prunc; A dormi dus; A dormi de poţi să dai cu tunul; A dormi greu; A dormi lemn; A dormi mort; A dormi nemion; A dormi obeală; A dormi somn adânc; A dormi somn fără vise; A dormi somn neîntors; A dormi tun. A DORMI AFUND: A dormi profund, liniştit; Adormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI AGITAT: A fi agitat şi în somn. A DORMI BINE: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI BLANĂ: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI BUBĂ: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean ; v. A dormi adânc. A DORMI BUMBEN: A dormi profund, liniştit; v. A dormi adânc. A DORMI BUŞTEAN: A dormi profund, liniştit; v. A dormi adânc. A DORMI BUTE: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI BUTUC: A dormi profund, liniştit; A dorini buştean; v. A dormi adânc. A DORMI CA BIMBAN PAŞA: A dormi Iară grijă. A DORMI CA DUS DE PE LUME: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI CA O MARMURĂ: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI CA PĂMÂNTUL: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI CA PLUMBUL: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI CA UN PRUNC: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI CÂT UN BEI: A dormi mult; A nu se mai satura de somn. A DORMI CU OCHII ÎNTREDESCHIŞI: A dormi uşor; A nu dormi adânc. A DORMI DE-A-N PICIOARELEA: A merge dormind. A DORMI DE POŢI SĂ DAI CU TUNUL: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI DESFĂCUT: A dormi gol. A DORMI DUS: A dormi1 profund, liniştit; A dormi buştean ; v. A dormi adânc. A DORMI FĂRĂ VISE: A dormi profund; A nu visa nimic. A DORMI GREU: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v.A dormi adânc. A DORMI IEPUREŞTE: A dormi foarte uşor; v. şi A dormi somnul iepurelui A DORMI ÎN AER LIBER: A dormi sub cerul liber. A DORMI ÎN FRONT: A fi cu gândurile aiurea; A fi distrat. A DORMI ÎN PICIOARE: A dormi mergând; v. ş\ A dormi pe picioare. A DORMI ÎN PROSTIE: A dormi mult; v. şi A dormi într-una. A DORMI ÎNTR-UNA: A dormi mult; v. A dormi în prostie. A DORMI LEGĂNAT I)E VISE: A visa frumos; À avea vise frumoase; A visa mereu. A DORMI LEMN: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc, Ă DORMI LINIŞTIT CU CAPUL PE PERNA LUI: A dormi cu conştiin{a împăcată. À DORMI MORT: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI NEÎNTORS: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI NUMAI CU UN OCHI: A dormi foarte uşor; v. A dormi iepurcşte. A DORMI OBIALĂ: A dormi profund, linişut; Adormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI ODATĂ CU GĂINILE: A se culca odată cu seara A DORMI PE APUCATE: A dormi pu{in; A nu avea timp de odihnă; v. şi A dormi pe sponci. 135 A DUCE CU MINCIUNĂ A DORMI PE PĂMÂNTUL GOL: A dormi pe jos; À nu avea pal. A DORMI PE PICIOARE: A dormi mergând; v. A dormi în picioare. A DORMI PE SĂTURATE: A dormi destui; A dormi cât a dorit. A DORMI PE SPONCI: A dormi puţin; A nu avea timp de odihnă; v. A dormi pe apucate. A DORMI PE VECIE: A fi mort. A DORMI POPEŞTE: A dormi foarte mult. A DORMI SĂNĂTOS: A dormi bine; A avea somn odihnitor. ,··..·..· A DORMI SOMN ADÂNC: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI SOMN FĂRĂ VISE: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI SOMN NEINTORS: A dormi profund, liniştii; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI SOMNUL CEL DE PE URMĂ: A deceda; A muri; v. şi A dormi somnul cel de veci; A dormi somnul cel dulce; A dormi somnul cel lung; A dormi somnul celor drepţi; A dormi somnul de veci; A dormi somnul drepţilor. A DORMI SOMNUL CEL DE VECI: A deceda; A muri; v. A dormi somnul cel de pe urmă. A DORMI SOMNUL CEL DULCE: A deceda; A muri; v. A dormi somnul cel de pe urmă. A DORMI SOMNUL CEL LUNG: A deceda; A muri; v. A dormi somnul cel de pe urmă. A DORMI SOMNUL CELOR DREPŢI: A deceda; A muri; v. A dormi somnul cel de pe urmă. A DORMI SOMNUL DE VECI: A deceda; A muri; v. A dormi somnul cel de pe urmă. A DORMI SOMNUL DREPŢILOR: A deceda; A muri; v. A dormi somnul cel de pe urmă. A DORMI SOMNUL IEPURELUI: A dormi foarte uşor; v. A dormi iepureşte. A DORMI SUB CERUL LIBER: A dormi afară.. A DORMI ŞI PĂMÂNTUL SUB OM: A fi leneş; A nu face nimic. A DORMI TUN: A dormi profund, liniştit; A dormi buştean; v. A dormi adânc. A DORMI ŢAPĂN: A dormi mult şi odihnitor. A DORMI UMFLAT: A dormi bine; A dormi neîntors. A DORMI UŞOR: A se trezi uşor din somn. A DOUA NAŞTERE: înviere a fiinţei individuale·:·.·.·.··'· A DOUA NATURĂ: Un aii aspect al caracterului unui om. A DOUA TINEREŢE: Putere şi dorinţa tinerească. A DOVEDI EXPERIENŢĂ: A-şi arăta priceperea....·: A DRACULUI TREABĂ: Un lucru foarte greu. A DREGE BUSUIOCUL (fam.):. A încerca să repare o gafă; A acţiona în zadar; v. şi A drege mohorul. A DREGE CĂPRIORII CUIVA: A pălmui cu putere pe. cineva; v. şi A drege fălcile cuiva; A muta căpriorii cuiva; A muta fălcile cuiva; A strămuta căpriorii cuiva; A strămuta fălcile cuiva; A strâmba căpriorii cuiva; A strâmba fălcile cuiva. A DREGE FĂLCILE CUIVA: A pălmui cu putere pe cineva; v. A drege căpriorii cuiva. A DREGE MOHORUL (fam): A încerca să repare o gafă; A acţiona în zadar; v. A drege busuiocul. ADUCĂTOR AMINTE: Care aminteşte; Care-i aduce aminte. A DUCE APĂ CU CIURUL: A face un lucru imposibil. A DUCE BOALA PE PICIOARE: A fi bolnav fără a zăcea la pat. A DUCE CA ÎN BRAŢE: A duce, a transporta cu mare atenţie. A DUCE CA PE PALMĂ (PE CINEVA): A îngriji foarte bine pe cineva; v. şi A duce ca pe palme (pe cineva); A duce pe palmă (pe cineva); A duce pe palme (pe cineva); A purta ca pe palmă (pe cineva); A purta ca pe palme (pe cineva); A purta pe palmă (pe cineva); A purta pe palme (pe cineva); A ţine ca pe palmă (pe cineva); A ţine ca pe palme (pe cineva); A ţine numai pe braţe (pe cineva); A ţine numai pe palme (pe cineva); A ţine pe braţe (pe cineva); A ţine pe palmă (pe cineva); A ţine numai pe palme (pe cineva); A ţine pe palme (pe cineva). A DUCE CA PE PALME (PE CINEVA): A îngriji foarte bine pe cineva; v. Aduce ca pe palmă (pe cineva). ■, A DUCE CASA: A întreţine casa. A DUCE CASĂ BUNĂ (CU CINEVA): (Despre soţi) A convieţui bine; A se înţelege bine cu cineva; v. şi A face casă (cu cineva); A face casă bună (cu cineva). A DUCE CASĂ REA (CU cpneva)\ (Despre soţi) A nu convieţui bine; A nu se înţelege bine cu cineva; v. şi A face casă rea (cu cineva). A DUCE CĂPRIORII CUIVA: A face un bine cuiva. A DUCE CÂINII LA APĂ: A pierde timpul. A DUCE CU CANGEA: A obliga să meargă; v. şi A duce cu belciugul; A duce cu belciugul pe nas. ■:■ A DUCE CU BELCIUGUL: A obliga să meargă; v. A duce cu cangea. A DUCE CU BELCIUGUL PE NAS: A obliga să meargă; v. A duce cu cangea. A DUCE CU BINIŞORUL: A nu se grăbi; A o face lent. A DUCE CU COBZA (PE CINEVA) (fam.): A amăgi, a înşela pe cineva. A DUCE CU EL: Seamănă cu el dar nu întru tOtUl.; A DUCE CU EL ÎN MORMÂNT: A nu ia nimănui. A DUCE CU MINCIUNĂ (PE CINEVA): A duce cu vorba pe cineva; v. şi A duce cu minciuni (pe A DUCE CU MINCIUNI 136 cineva); A purta cu minciuni (pe cineva); A ţine cu minciuni (pe cineva). A DUCE CU MINCIUNI (pe cineva): A duce cu vorba pe cineva; v. A duce cu minciună (pe cineva). A DUCE CU MUIA (arg.): A duce cu vorba. A DUCE CU NASUL LA TEICĂ (PE CINEVA) (reg.): A da în judecată pe cineva; v. A trage cu nasul la teică (pe cineva). A DUCE CU VORBA: A ţine de vorbă; A promite; A nu se ţine de promisiune. A DUCE CU PREŞUL (PE CINEVA) (fam.): A induce în eroare p cineva; A purta cu vorba; A păcăli, a înşela pe cineva. A DUCE CU SINE: A lua cu sine. A DUCE CU ŞOŞOANE (PE CINEVA): A minţi, a amăgi pe cineva; v. şi A duce şoşanele (pe cineva); A lua cu şoşoanele (pe cineva). A DUCE CU ŞOŞOŞO (PE CINEVA) (reg.): A linguşi, a amăgi pe cineva; v. şi A lua cu şoşoşo (pe cineva); A umbla cu şoşoşo (pe cineva). A DUCE CU VORBA (PE CINEVA): A amâna la nesfârşit îndeplinirea promisiunilor făcute; A tărăgăna; A tergiversa; v. şi A duce cu vorbe (pe cineva); A duce cu voroave (pe cineva); A purta cu vorba (pe cineva); A purta cu vorbe (pe cineva); A purta cu voroave (pe cineva).. A DUCE CU VORBE (PE CINEVA): A amâna la nesfârşit îndeplinirea promisiunilor făcute; A tărăgăna; A tergiversa; v. A duce cu vorba (pe cineva), A DUCE CU VOROAVE (PE CINEVA): A a-mâna la nesfârşit îndeplinirea promisiunilor făcute; A tărăgăna; A tergiversa; v. A duce cu vorba (pe cineva). A DUCE CU ZĂHĂRELUL (PE CINEVA): A amăgi, a înşela pe cineva. A DUCE DE BRAŢ: A lua la braţ; v. şi A duce de braţe. A DUCE DE BRAŢE: A lua ia braţ; v. /I duce de braţ. A DUCE DE CĂPĂSTRU: A conduce; Ă duce unde vrea el. A DUCE DE DÂRLOGI: A duce aiurea; A nu duce unde trebuie. A DUCE DE LA ANA LA CAIAFA: A duce de ici colo; A duce peste tot; A nu duce unde trebuie. ADUCE DE MÂNĂ (PE CINEVA): A călăuzi pe cineva; A proteja; A sprijini; A susţine pe cineva. A DUCE DE NAS (PE CINEVA): A stăpâni; A conduce; A dirija după bunul· plac pe cineva; A duce cu vorba; A amăgi pe cineva; v. ş\ A purta de nas (pe cineva); A târî de nas (pe cineva); A ţine de nas (pe cineva). A DUCE DE PE O ZI PE ALTA: A o duce de azi pe mâine; A o duce greu. A DUCE DE RÂPĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A distruge pe cineva sau ceva. A DUCE DES COTUL LA UMĂR: A fi beţiv. A DUCE DE VIU ÎN MORMÂNT: A se chinui tare; A duce o viaţă foarte grea. A DUCE DORUL A CEVA: A dori ceva; v. şi A duce dorul de ceva; A duce dorul la ceva. A DUCE DORUL DE CEVA: A dori ceva; vi duce dorul a ceva. A DUCE DORUL LA CEVA: A dori ceva; v. A duce dorul a ceva. A DUCE DRACUL (PE CINEVA) SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva; v. şi A duce împieliţatul (pe cineva) să...; A duce păcatele (pe cineva) să...; A duce păcatul (pe cineva) să...; A împinge dracul (pe cineva) să...; A împinge împieliţatul (pe cineva) să...; A împinge păcatele (pe cineva) să...; .-i împinge păcatul (pc cineva) să...; A îndemna dracul (pe cineva) să...;A îndemna împieliţatul (pe cineva) să...; A îndemna păcatele (pe cineva) să...; A îndemna păcatul (pe cineva) să...;...; A~l duce dracul (pe cineva) să...; A-l duce împieliţatul (pe cineva) să...; A~l duce păcatele (pe cineva) să..,; A-l duce păcatul (pe cineva) să...; A-l împinge dracul (pe cineva) să...; A-l împinge împieliţatul (pe cineva) să...; A-l împinge păcatele (pe cineva) să...; A-l împinge păcatul (pe cineva) să...; A-l îndemna dracul (pe cineva) să...; A-l îndemna împieliţatul (pe cineva) să...; A-l îndemna necuratul; A-î îndemna păcatele (pe cineva) să...; A-l îndemna păcatul (pe cineva) s ă__ A DUCE DREPT PLOCON: A o face cadou; ' ADUCE SFAT: A bârfi. A DUCE SFÂNTUL: (PE CINEVA) (fam.): A îndrăzni să...; v. şi A-l duce sfântul (pc cineva). A DUCE GÂNDUL LA...: A se gândi la.... A DUCE GREUL (UNUI LUCRU): A avea de împlinit, de suportat partea cea mai grea a unui lucru. ■ A DUCE GRUA A CEVA: A se îngriji de ceva. A DUCE GRIJA CUIVA: A se îngriji de cineva. ADUCE HĂUL ŞI GREUL: A duce tot necazul, toată greutatea unei case. A DUCE ÎMPIELIŢATUL (PE CINEVA) SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva; v. A duce dracul (pe cineva). A DUCE ÎN BRAŢE: A duce cu atenţie, cu precauţie. A DUCE ÎN CÂRCĂ (PE CPNEVA SAU CEVA): A duce, a purta pe umeri în spate pe cineva sau ceva; A fi împovărat. A DUCE ÎN CÂRCĂ UN COPIL: A ţine un copil în spate. A DUCE IN ISPITĂ: A ispiti; A face curios. A DUCE ÎN MĂNĂSTIRE: A călugări; v.: A băga în mănăstire. A DUCE ÎN MORMÂNT: A înmormânta. A DUCE ÎN PALME: A-l bate mereu; A-l obliga să asculte; v. şi A-l duce în pleasna de bici A DUCE ÎN PLEASNA DE BICI: A-l bate mereu; A-l obliga să asculte; v. A-l duce în palme. A DUCE ÎN POALĂ (PE CINEVA): A ocroti, a proteja pe cineva. ADUCE ÎN PRĂPASTIE (PE CINEVA): A face pe cineva să ajungă într-o situaţie dezastruoasă; A 137 A DUCE LA SELAMET duce pe cineva la pîerire; v. A băga în prăpastie (pe cineva), A DUCE ÎN SPATE: A-l căra în spate; A-l întreţine; v. şi A duce în spinare. A DUCE ÎN SPINARE:A-l căra în spate; A-l întreţine; v. A duce în spate. A DUCE ÎN TRIUMF: A triumfa; A fi fericit; A fi norocos. A DUCE JIND: A dori foarte mult; A jindui; v. ş i A duce jindul. A DUCE JINDUL: A dori foarte mult;  jindui; v. A duce jind. A DUCE JUGUL CĂSNICIEI: A întreţine familia, ■ '■ A DUCE LA ALTAR: A se căsători. ■ : A DUCE LA APĂ DE CĂPĂSTRU: A face un lucru inutil; A face ceva nefolositor. A DUCE LA BRAŢ: A merge la braţ. ^ A DUCE LA BUN CAPĂT: A termina cu bine; v. şi A duce la bun sfârşit. A DUCE LA BUN SFÂRŞIT: A termina cu bine. A DUCE LA CAP (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A se descurca bine; A reuşi; v. şi A duce la capăt; A duce la capăt bun; A duce la cap bun; A duce Ia căpătâi; A duce Ia căpătâi bun; A duce la fel; A duce la sfârşit; A duce la sfârşit bun; A duce la un cap; A duce la un capăt; A duce la un capăt bun; A duce la un cap bun; A duce la un căpătâi; A duce la un căpătâi bun; A duce la un fel; A duce la un sfârşii; A duce la un sfârşit bun; A ieşi la cap; A ieşi la capăt; A ieşi la cap bun; A ieşi la capăt bun; A ieşi la căpătâi; A ieşi la căpătâi bun; A ieşi la un cap; A ieşi la un cap bun; A ieşi la capăt; A ieşi la un capăt bun; A ieşi la un căpătâi; A ieşi la un căpătâi bun; A ieşi la un fel; A ieşi Ia un sfârşit; A ieşi la un sfârşii bun; A o duce la cap bun; A o duce la capăt; A o duce la căpătâi; A o duce la fel;  o duce la sfârşit; A o duce la un capăt; A o duce la un capăt bun; A o duce la un căpătâi ; A o duce la un căpătâi bun; A o duce la un fel; A o duce la un sfârşit; A o duce la un sfârşit bun; A o scoate la un cap ; A o scoate la cap; A o scoate la capăt; A o scoate la capăt bun; A o scoate la cap bun; A o scoate la căpătâi; A o scoate la căpătâi bun; A o scoate la fel; A o scoate la sfârşit; A o scoate la un sfârşit bun; A o scoate la un cap bun; A o scoate la un capăt bun; A o scoate la un căpătâi; A o scoate la un căpătâi bun; A o scoate la un fel; A o sedate la un fel bun; A o scoate lâ un sfârşit; A o scoate la un sfârşit bun; A scoate la cap; A scoate la capăt; A scoate la capăt bun; A scoate la cap bun; A scoate Ia căpătâi; A scoate Ia căpătâi bun; A scoate la fel; A scoate la sfârşit; A scoate la sfârşit bun; A scoate la un fel bun. A DUCE LA CAPĂT (cu cineva sau cu ceva): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A DUCE LA CAPĂT BUN (cu cineva sau cu ceva): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A o duce la cap. A DUCE LA CAP BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A DUCE LA COLACI CALZI:A merge bine; A oferi satisfacţii; A face bine. A DUCE LA CONCLUZIA: A trage concluzia. A DUCE LA DESPERARE: A îngrozi; A dispera. A DUCE LA DOS: A face invers. ; A DUCE LA FEL (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce Ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A DUCE LA GROAPĂ: A înmormânta; v. şi A duce la mormânt; A duce la ultima locuinţă. ■ A DUCE LA GURĂ: A mânca/ ■ A DUCE LA ÎNCHISOARE: A închide; A băga la închisoare. ; ; A DUCE LA ÎNDEPLINIRE: A îndeplini. A DUCE LA LIMAN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capat; v. şi A duce la liman bun; A duce la limpede; A duce la luminiş; A duce la un liman; A duce la un liman bun; A o duce ia liman; A o duce Ia liman bun; A o duce la limpede; A o duce la luminiş; Ap duce la un liman; A o scoate la liman; A o scoate lă liman bun; A o scoate la limpede; A o scoate la luminiş; A o scoate la un liman; A scoate la liman; A scoate la liman bun; A scoate la limpede; A scoate la luminiş; A scoate la un Uman. A DUCE LA LIMAN BUN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v. A duce la Uman. A DUCE LA LIMPEDE: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate Ia capăt; v. A duce la liman. A DUCE LA LUMINIŞ: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v. A duce la liman. A DUCE LA MASĂ (CEVA) Ă servi mesenilor o mâncare sau o băutură; v. A aduce la masă. A DUCE XA MĂNĂSTIRE: A căluiări; v. A băga în mănăstire. A DUCE LA MĂSEA: A bea foarte mult; A fi beţiv; v. şi A duce la mustaţă; A trage la mustaţă; A o lua la măsea; A o lua la mustaţă; A suge la mustaţă; A suge la măsea; A-şi încălzi măseaua; A trage la măsea; A trage la mustaţă. A DUCE LA MORMÂNT: A înmormânta; v.A duce la groapă. A DUCE LA MUSTAŢĂ: A bea foarte mult; A fi beţiv; v. A duce la măsea. A DUCE LA PĂMÂNT: A degrada; A distruge. A DUCE LA PIEIRE: A distruge; A nimici. A DUCE LA SFÂRŞIT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce Ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A DUCE LA SFÂRŞIT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A DUCE LA SELAMET (PE CINEVA): A A DUCE LA TĂVĂLEALĂ 138 ruina, a distruge pe cineva; v. şi A scoate sciamet (pe cineva). A DUCE LA TĂVĂLEALĂ (fam.): (Despre oameni) A fi rezistent la efort; (Despre lucruri) A fi rezistent la purtat, la întrebuinţare zilnică; A fi durabil; v. şi A o duce la tăvăleală; A ţine la tăvăleală. A DUCE LA ULTIMA LOCUINŢĂ: A înmormânta; v. /I duce la groapă. A DUCE LA UN CAP (cu cineva sau cu ceva): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la MP- A DUCE LA UN CAPA.T (cu ciNEVA sau cu ceva): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A DUCE LA UN CĂPĂTÂI (cu cineva sau cu CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. : A DUCE LA UN FEL (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. ADUCE LA UN LIMAN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v. A duce la liman. A 'DUCE LA UN LIMAN BUN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v. A duce Ia liman. A DUCE LA UN SFÂRŞIT (cu cineva sau cu ceva): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap, A DUCE LA UN SFÂRŞIT BUN (cu cineva sau cu ceva): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A DUCE LEMNE LA PĂDURE: A face un lucru inutil. A DUCE LIPSĂ DE BANI: A nu avea bani, A DUCE LIPSĂ DE CEVA: A-i lipsi ceva; v. şi Aduce mare lipsă de ceva. A DUCE MARE LIPSĂ DE CEVA: A-i lipsi foarte mult ceva; v. şi A duce lipsă de ceva. A DUCE O BOALĂ ÎN PICIOARE: A umbla bolnav; A nu sta la pat. A DUCE O EXISTENŢĂ DE..: A trăi ca.... A DUCE QGODUL CUIVA (i/iv ): A amenaja pe cineva. A DUCE OUĂ ÎN POALĂ: A umbla încet; A face paşii mici. A DUCE O VIAŢĂ ASPRĂ: A trăi greu; A fi sărac. :: A DUCE O VIAŢĂ CINSTITĂ: A fi cinstit; A fi corect.: A DUCE O VIAŢĂ DE CÂINE: A trăi foarte greu. A DUCE O VIAŢĂ DE CELIBATAR: A nu fi însurat. A DUCE O VIAŢĂ DESFRÂNATĂ: A o duce în desfrâu; A nu fi cinstit; A-şi face de cap. A DUCE O VIAŢĂ FĂRĂ GRIJI: A trăi bine; A nu-şi face griji. A DUCE O VIAŢĂ GREA: A trăi greu; A avea o viaţă grea; A nu avea din ce trăi. A DUCE O VIAŢĂ LINIŞTITĂ: A fi liniştit; A-şi vedea de treabă; A nu se amesteca în treburile altora; v. şi A duce o viaţă retrasă. A DUCE O VIAŢĂ MONDENĂ: A duce o viaţă luxoasă; Aduce o viaţă de petreceri. A DUCE O VIAŢĂ RETRASĂ: A fi liniştit; A-şi vedea de treabă; A nu se amesteca în treburile altora; v. A duce o viaţă liniştită A DUCE O VIAŢA UŞOARĂ: A o duce bine; A trăi bine. A DUCE O VIAŢĂ ZBUCIUMATĂ: A nu avea linişte; A avea o viaţă schimbătoare; A o duce când bine, când râu. A DUCE PAHARUL LA GURĂ: A bea. ’,; . A DUCE;PĂCATELE (PE;CINEVA) SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva; v. A duce dracul (pe cineva) să A DUCE PĂCATUL (PE CINEVA) SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva; v. A duce dracul (pe cineva) să... . A DUCE PĂMÂNT DIN VALE LA DEAL: A face ceva inutil; A lucra aiurea; v. A duce pământ din vale-n deal. A DUCE PĂMÂNT DIN VALE-N DEAL: A face ceva inutil; A lucra aiurea; v. şi A duce pământ din vale la deal. , ADUCE PE CAPUL CUIVA: A da cuiva să-1 întreţină; A pasa cuiva spre îngrijire. : A DUCE PE PALMĂ (PE CINEVA): A îngriji foarte bine pe cineva; v. A duce ca pe palmă (pe cineva). ' A DUCE PE PALME (PE CINEVA): A îngriji foarte bine pe cineva; v. A duce ca pe palmă (pe cineva). A DUCE PEŞCHEŞ (pe cineva cuiva): A preda, pe cineva prins, legat; A preda pe cineva duşmanului; v. A da peşcheş (pe cineva cuiva). A DUCE PE UMERI: A suporta tot greul. A DUCE PLOCON (PE CINEVA, CEVA): A face, a oferi cadou pe cineva sau ceva; v. A da plocon. A DUCE PLUGUL DECOARNE: A conduce; A stăpâni; A fi stăpân; A avea pâinea şi cuţitul; v. şi A fi la coarnele plugului A DUCE PORCII LĂ JIR: A sforăi în somn; v. şi A întoarce porcii; A întoarce porcii acasă; A întoarce porcii de la jir; A mâna porcii acasă; A mâna p orcii de la jir; A m âna porcii la jir. A DUCE POŞTA: A deţine, a duce, a transmite informaţii confidenţiale, zvonuri etc.; A flecari; A pălăvrăgi; v. şi A purta poşta; A umbla cu poşta. A DUCE PRIN VAMA CUCULUI: A duce, a trece, a strecura clandestin peste graniţă; A trece prin contrabandă; v. şi A duce prin vămile cucului; A se duce prin vama cucului; A se duce prin vămile cucului; A se strecura prin vama cucului; A se strecura prin vămile cucului; A strecura prin vama cucului; A strecura prin vămile cucului; A trece prin vama cucului; A trece prin vămile cucuiul A DUCE PRIN VĂMILE CUCULUI: A duce, a trece, a strecura clandestin peste graniţă; A trece prin contrabandă; v. A duce prin vama cucului. 139 A EXAGERA NOTA A DUCE RĂSPUNS: A transmite un răspuns. A DUCE RĂZBOI ÎMPOTRIVA CUIVA: A lupta împotriva cuiva. A DUCE PORCII LA JIR: A goni porcii la jir A DUCE RĂZBOI ÎMPOTRIVA CUIVA: A lupta împotriva cuiva. ADUCERE LA ÎMPLINIRE: îndeplinire; executare; v. şi Aducere la îndeplinire. ADUCERE LA ÎNDEPLINIRE: îndeplinire; executare; v. Aducere la împlinire. A DUCE SACI LA MOARĂ: A munci din greu; v. şi A duce sacul la moară, A DUCE SACUL LA MOARĂ: A munci din greu; v. ,4 duce saci la moară. A DUCE SAMARUL: A purta greul; A suporta greutăţile. A DUCE SFAT: A transmite un sfat. A DUCE SOARELE ÎN CÂRCA TOATĂ ZIUA:A munci toată ziua. A DUCE STEAGUL:: A purta steagul. > A DUCE ŞI HĂUL ŞI GREUL: A duce de toate; ■ A DUCE ŞOŞOANE (PE CINEVA): A minţi, a amăgi pe cineva; v. şi A duce cu şoşoanele (pe cineva). A DUCE ŞOŞOANELE (PE CINEVA): A minţi, a amăgi pe cineva; v. A duce cu şoşoane (pe cineva).. ^ A DUCE TÂRÂŞ: A trage după sine. A DUCE TOT GREUL: A suporta toate greutăţile."'1-""·'·;:' ’ A DUCE TRAI BUN (CU CINEVA): A trăi în bună înţelegere, în armonie cu cineva; v. A avea trai bun (cu cineva). A DUCE TRAI CU VĂTRAI: A duce o viaţă grea pîinâ de lipsuri. A DUCE TRAI PE VĂTRAI: A duce viaţă bună. A DUCE TRAI RĂU (CU CINEVA): A trăi în neînţelegere, în ceartă cu cineva; v. A avea trai rău (cu cineva). A DUCE TRATATIVE: A negocia. A DUCE TRATATIVE CU CINEVA: A negocia cu cineva. A DUCE TRATATIVE DE PACE: A negocia pacea. A DUCE TRENA (sport): A conduce plutonul concurenţilor într-o cursă sportivă imprimându-i un anumit ritm. A DUCE TRENA CUIVA: A urmări pretutindeni pe 'cineva; A se ţine scai de cineva. A DUCE VIAŢĂ COMUNĂ CU CINEVA: A trăi împreună cu cineva. A DUCE VIAŢAĂDE CÂINE: A trăi mizerabil.·'"'^'' A DUCE VIAŢĂ DE VIS: A trăi bine; A avea de toate. A DUCE ZI ALBĂ CU CINEVA: A o duce bine cu cineva; A trăi bine cu cineva; v. şi A duce zi bună cu cineva; A duce zile albe cu cineva; A duce zile bune cu cineva. A DUCE ZI BUNĂ CU CINEVA: A o duce bine cu cineva; A trăi bine cu cineva; v. A duce zi albă cu cineva. A DUCE ZILE ALBE CU CINEVA: A o duce bine cu cineva; A trăi bine cu cineva; v. A duce zi albă cu cineva. A DUCE ZILE BUNE CU CINEVA: A o duce bine cu cineva; A trăi bine cu cineva; v. A duce zi albă cu cineva. ADUNĂ-ŢI MINŢILE!: Lasă prostiile deoparte! Redevino om serios! v ADUNĂ-ŢI PICIOARELE!: Strânge-ţi picioarele! : ADUS DE SPATE: Gârbovit. ADUS DIN CONDEI CU ZĂHĂRELUL: A compune, a scrie incorect. ADUS DIN MEŞTEŞUG: Meşteşugit. A DUŞMĂNI; DE MOARTE: A fi cuiva duşman de moarte. . ae A ELIBERA DIN FUNCŢIE (PE CINEVA): A desface contractul de muncă cuiva; A destitui pe cineva; v. A da afară din funcţie (pe cineva). A ELIBERA DIN ÎNCHISOARE: A da drumul din închisoare. A ELIBERA DIN POST (pe cpneva): A desface contractul de muncâ cuiva; A destitui pe cineva; v. A da afară din funcţie (pe cineva). A ELIBERA DIN SERVICIU (PE CINEVA): A desface contractul de muncă cuiva; A destitui pe cineva; v. A da afară din funcţie (pe cineva). A ELIBERA DIN SLUJBĂ (PE CINEVA): A desface contractul de muncă cuiva; A destitui pe cineva; v. A da afară din funcţie (pe cineva). A ELIBERA PE CINEVA DIN CAPTIVITATE: A da drumul din captivitate. A ELIBERA UNDOCUMENT: A da cuiva un document. A EMITE O IDEE: A formula o idee; v. A avansa o idee. A EMITE O IPOTEZĂ: A formula o ipoteză; v. A avansa o idee. , A EMITE O PROPUNERE: A: formula o propunere; v. A avansa o idee. A EVACUA PE CINEVA DIN LOCUINŢĂ: A da afară din locuinţă. A EVACUA; UN ORAŞ: A scoate afară populaţia unui oraş. A EVADA DIN ÎNCHISOARE: A fugi din închisoare. A EVOCA O AMINTIRE: A-şi aminti; A-şi aduce aminte o întâmplare. A EVOCA TRECUTUL: A-şi povesti viaţa. AVITA EXTREMELE: A fi ponderat; A nu depăşi limitele. ; A EVITA UN RISC: A nu risca. A EXAGERA NOTA: A depăşi măsura în comportare; v. şi A forţa nota. A EXAGERA PESTE MĂSURA 140 A EXAGERA PESTE MĂSURĂ: A exagera prea mult; A întrece măsura. A EXAMINA ATENT: A supune unei examinări amănunţite. ^ A EXAMINA CEVA: A cerceta ceva. A EXAMINA CEVA ÎNDEAPROAPE: A cerceta ceva cu marc atenţie. A EXAMINA ÎN DETALIU O CHESTIUNE: A cerceta amănunţit o chestiune. A EXAMINA CEVA PÂNĂ LA CAPĂT: A cerceta ceva în întregime. A EXAMINA PE CINEVA DIN OCHI: A privi atent pe cineva; v. şi A examina pe cineva din privire. A EXAMINA PE CINEVA DIN PRIVIRE: A privi atent pe cineva; v. A examina pe cineva din ochi A EXECUTA FUNCŢIA; DE...: A îndeplini funcţia de.... A EXERCITA O INFLUENŢĂ ASUPRA CUIVA, A CEVA: A influenţa pe cineva sau a ceva. A EXERCITA O MESERIE: A-şi practica meserie; A lucra în meserie. A EXERCITA O SUPRAVEGHERE STRICTĂ ASUPRA CUIVA: A supraveghea strict pe cineva. ■ A EXERCITA PRESIUNI ASUPRA CUIVA: A face presiuni asupra cuiva; A obliga pe cineva la ceva.''·' "■·' A EXISTA NUMAI PE HÂRTIE: A exista numai de formă. A EXPEDIA CEVA PRIN POŞTĂ: A trimite ceva prin poştă. A EXPEDIA PE LUMEA CEALALTĂ (PE CINEVA): A omorî, a ucide pe cineva; A-i face de petrecanie cuiva. A EXPLICA PE ÎNŢELESUL TUTUROR: A spune clar. A EXPLICA PRINTR-UN EXEMPLU: A exemplifica explicarea. A EXPLOATA BUNĂTATEA CUIVA: A se folosi de bunătatea cuiva, A AEXPLOATA PANĂ ; LA SÂNGE: A exploata până la maximum. A EXPLOATA SLĂBICIUNEA CUIVA: A profita de slăbiciunea cuiva. A EXPRIMĂ DOLEANŢELE CUIVA: A vorbi în numele cuiva; A sprijini pe cineva. A EXPRIMA CONDOLEANŢE CUIVA: A-şi exprima regretul pentru moartea cuiva. A EXPRIMA MII DE MULŢUMIRI: A fi extrem de mulţumit. A EXPRIMA O DORINŢĂ: A dori ceva; A solicita ceva. A EXPRIMA O PĂRERE: A-şi spune părerea; A- şi da cu părerea. A EXPUNE LA AER: A aerisi. A EXPUNE LA LUMINĂ: A lumina; A întinde la lumină. A EXPUNE LA SOARE: A întinde la soare. A EXPUNE MĂRFURI ÎN VITRINĂ: A pune marfa în vitrină. A EXPUNE PE CINEVA TENTAŢIILOR: A ispiti pe cineva; A tenta pe cineva cu ceva. A EXPUNE PE SCURT CELE ÎNTÂMPLATE: A face o scurtă prezentare a celor întâmplate. A EXPUNE SPRE VÂNZARE: A oferi ceva spre vânzare. A EXPUNE UN PLAN: A prezenta un pian. A EZITA ÎNTRE DOUĂ EXTREME: A nu se putea stăpâni; A nu fi sigur cum e mai bine; A oscilaîntre două posibilităţi. ■; A : FABRICA O POVESTE: ,·: A inventa o poveste. AFACE A BINE:; A cobi; A prevesti; v. şi A face a ploaie; A face a rău; A face a vânt. A FACE ABSTRACŢIE DE CEVA: A lăsa Ia o parte; A nu lua în considerare; A ignora. AFACE ABUZ DE A abuza de.... A FACE ABUZ DE PUTERE: A abuza de puterea obţinută. A FACE ACROBAŢII: A adopta soluţii nesigure, periculoase pentru a ieşi dintr-o încurcătură; v. şi A face echilibristică. A FACE ACT DE AUTORITATE: A-şi impune autoritatea; v. şi A face un act de autoritate, A FACE ACT DE BUNĂVOINŢĂ: A fi binevoitor cu cineva; A face un bine cuiva; v. şi A face un aci de bunăvoinţă. A FACE ACT DE CEVA: A lua în seamă ceva; A se prezenta undeva. A FACE ACT DE COMPLEZENŢĂ: A face cinste; A fi binevoitor cu cineva. A FACE ACTDE PREZENŢĂ: A veni undeva numai din obligaţii, din politeţe. A FACE ACT DE PUTERE: A-şi arăta puterea; A-şi demonstra forţa; v. şi A face un act da putere. A FACE ADEPŢI: A sta cuminte; A se supune. A ; FACE AFACERI; A lucra în domeniul comerţului. A FACE AFACERI PE PICIOR MARE: A face comerţ pe picior mare. A FACE ALAI: AI primi, a-1 întâmpina cu multă lume, cu multă gălăgie, cu mult zgomot. A FACE ALELUIA:Ai piţne crucea; A se retrage; A termina. A FACE ALBEAŢĂ ÎN CĂLCÂI: A deveni obiectul batjocurilor. A FACE ALBIE DE CÂINI (PE CINEVA): A face de două parale; A face cu ouă şi cu oţet; A batjocori; A ocări pe cineva; v. şi A face albie de porci (pe cineva); A face albie porcească (pe cineva); A face ca pe o albie de câini (pe cineva); A face ca pe o albie de porci (pe cineva); A face ca pe o albie porcească (pe cineva); A face ca pe o 141 A FACE BINE CA.. troacă de câine (pe cineva); A face ca pe o troacă de porci (pe cineva); A face ca pe o troacă porcească; A face teică de porci (pe cineva); A face troacă de porci; A face troacă porcească. A FACE ALBIE DE PORCI {PE CINEVA): A face de două parale; A face cu ouă şi cu oţet; A batjocori; A ocărî pe cineva; v. A face albie de câini (pe cineva). A FACE ALBIE PORCEASCĂ (PE CINEVA) (înv.)'. A face de două parale; A face cu ouă şi cu oţet; A batjocori; A ocărî pe cineva; v. A face albie de câini (pe cineva). A FACE ALBUL NEGRU: A inversa lucrurile; A face pe dos; a denatura; A falsifica calitatea. A FACE ALIŞVERIŞ CUIVA: A cumpăra ceva de la cineva; A ajuta pe cineva să facă comerţ·. A FACE ALPINISN: A practica alpinism.. A FACE ALUZIE: A vorbi pe ocolite; A se referi la ceva sau la cineva; A insinua; A sugera; v. şi A face o aluzie. A FACE AMIAZA: A mânca de prânz; A se odihni după masa de prânz. A FACE ANAPODA: A lucra prost; A face totul pe dos. A FACE ANTICAMERĂ: A fi ţinut la distanţă. A FACE APE-APE: A se revărsa; A se scurge. A FACE APEL (LA CINEVA, LA CEVA); A invoca pe cineva sau ceva; (jur.) A apela pe cineva; A se adresa unei instanţe superioare. A FACE APEL LA LUMINILE CUIVA: A apela Ia inteligenţa cuiva. A FACE APELUL: A face prezenţa; v. şi A face apelul nominal A FACE APELUL NOMINAL: A face prezenţa; v. A face apel. A FACE A PLOAIE: A cobi; A prevesti; v. A face a bine. A FACE APOLOGIA: A lăuda exagerat; A ridica în slăvi. A FACE APORT: A contribui; A aduce un aport. A FACE APRECIERI: A aprecia; A califica; A-şi da părerea. · A FACE A RĂU: A cobi; A prevesti; v. A face a bine. A FACE ARIPI: A zbura; A pleca. A FACE ARMATA: A satisface serviciul militar. . ; "Â. j A FACE ARMATA LA INFANTERIE: A satisface serviciul militar la infanterie. : A. FACE ARMONICĂ: A distruge; A face bucăţi. A FACE ASCULTARE fmvj: A asculta. A FACE ASEMENEA .CU PĂMÂNTUL A FACE ASUPRA-ŞI SILINŢE: A se forţa; A depune un efort mai mare, A FACE AŞA CUM PORUNCEŞTE CINEVA: A urma porunca cuiva; A asculta de cineva; v. şi A face aşa cum zice cineva; A face aşa după cum porunceşte cineva; A face aşa după cum zice cineva; A face aşa precum porunceşte cineva; A face aşa precum zice cineva; A face cum porunceşte cineva; A face cum zice cineva;-A face după cum porunceşte cineva; A face după cum zice cineva; A face precum porunceşte cineva; A face precum zice cineva. A FACE AŞA CUM ZICE CINEVA: A urma porunca cuiva; A asculta de cineva; v. A face aşa cum porunceşte cineva. A FACE AŞA DE-AL DRACULUI: A face aşa de rău ce este. A FACE AŞA DUPĂ CUM PORUNCEŞTE CINEVA: A urma porunca cuiva; A asculta de cineva; v. A face aşa cum porunceşte cineva. A FACE AŞA DUPĂ CUM ZICE CINEVA: A urma porunca cuiva; A asculta de cineva; A face aşa cum porunceşte cineva. A FACE AŞA PRECUM PORUNCEŞTE CINEVA: A urma porunca cuiva; A; asculta de cineva; v. A face aşa cum porunceşte cineva. A FACE AŞA PRECUM ZICE CINEVA: A urma porunca cuiva; A asculta de cineva; v. A face aşa cum porunceşte cineva. A FACE AŞEZARE (înv.): A aşeza; Arândui. A FACE AŞTEPTARE (înv.): A aştepta. ; A FACE ATMOSFERĂ: A crea o situaţie. A FACE AUTOSTOP: A opri un automobil pentru a-i cere să te ia gratuit în maşină. A FACE AVANSURI CUIVA: A-şi manifesta dragostea faţă de cineva. A FACE A VÂNT: A cobi; A prevesti; v. A face a bine. A FACE AVERE: A câştiga; A agonisi; A strânge avere; v. şi A face bani1; A face parale1. A FACE BAIE: A se îmbăia. A FACE BALOANE DE SĂPUN::A nu face nimic util; A nu fi în stare de lucruri seriot^e. A FACE BANCURI: A spune glume. A FACE BANI1: A câştiga; A agonisi; A strânge bani; v. A face avere. A FACE BANI2: A bate, a emî te monedă. : A FACE BANII PRAF: A cheltui toţi bani. :: A:FACE: BAZACONII: A face prostii; A se purta prosteşte. A FACE BĂI DE NĂMOL: A-şi acoperi corpul cu un strat de nămol cu proprietăţi curative; v. şi/i face nămol A FACE BĂŞCĂLIE (DE CINEVA): A lua peste picior pe cineva; A-şi bate joc de cineva; A face de râs pe cineva; A face glume pe seama cuiva; v. şi A lua în băşcălie (pe cineva). A FACE BĂŞICI: A se băşica. A FACE BĂTAIE (pop.): A se bate. A FACE BĂTÂND DIN PALME: A face foarte repede; A realiza imediat. A FACE BÂCA: A cădea. A FACE BĂU: A trosni; A pocni. ^ A FACE BILANŢUL: A întocmi un bilanţ; A da socoteala. A FACE BINE: A însănătoşi; A vindeca; A-i prii; v. şi A face sănătos, A FACE BINE CA...: A fi de dorit să...; A fi A-I FACE BINE CU CARUL 142 preferabil sâ...; v, şi A face bine de...; A face bine să.... A-I FACE BINE CU CARUL: A-i face mulî bine. A FACE BINE CU CEVA: A folosi bine ceva. A FACE BINE CUIVA: A ajuta pe cineva; A acorda sprijin cuiva. A FACE BINE DE...: A fi de dorit să...; A fi preferabil să...; v. A face bine ca.... A FACE BINE LA INIMĂ: E leac bun pentru stomac. A FACE BINE SĂ ...: A fi de dorit să...; A fi preferabil să...; v.Afacebine ca.... A FACE BINEŢE: A face acte de caritate; A proceda frumos; A se purta elegant. A FACE BIRUINŢĂ-(înv.): A birui; A învinge. A FACE BLATUL (cirg.): A intra, a călători, a mâna fără plată. A FACE BLAU: A lipsi de la lucru a doua zi după o sărbătoare. A FACE BLOC: A-i uni pe toţi; A-i aduce pe toţi la un numitor comun. A FACE BOACĂNE: A face ceva nepotrivit, prostesc; A gafa; A face prostii; A lua peste picior v. şi A face una boacănă; A o face boacănă. A FACE BOAŢE: A face prostii; A face nerozii. A FACE BOBOANE (reg.): A vrăji. ^ A FACE BOGAT (PE CINEVA): A îmbogăţi pe cineva. A FACE BOROBOAŢE: A se ţine de boroboaţe, de năzbâtii, de pozne, de trăsnăi; v. şi A face comedii; A face năzbâtii; A face năzdrăvănii; A face pozne. A FACE BORŞ: A face dezordine; A amesteca lucrurile. A FACE BORŞUL LA FOC ŞI CU PEŞTELE ÎN IAZ: A se grăbi; A nu avea răbdare. A FACE BORTA ÎN CER (iron.y. A face o mare ispravă; v. şi A face gaura în cer; A face o bortă în cer; A face o gaură în cer, A FACE BOSCĂRII ÎN CĂRŢI: A trişa la jocul de cărţi. A FACE BOT: A se bosumfla; A face pe supăratul; A-şi arăta nemulţumirea; v. şi A pune bot. A FACE BOTIC: A se bosumfla; A face pe supăratul; A-şi arăta nemulţumirea; v, A face bot. A FACE BOŢ: A face sul; A învălătuci. A FACE BROASCĂ LA SUBSUOARĂ: A avea cârcel la subsuoară. A FACE BUBE PE INIMĂ: A se amări mult; A-şi întrista sufleul. A FACE BUBE PE LIMBĂ: A vorbi prea mult; A-l durea gura. A FACE BUCATA (CUIVA): A se răzbuna; A pune la punct pe cineva. A FACE BUCĂŢELE (PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A anula; A desfiinţa; v. şi A face bucăţi; A face dărăburi; A face mii şi fărâme; A face grămadă; A face pământ; A face praf; A face pulbere; A face pulbere şi cenuşă; A face scrum; A face ţăndări; A preface în cenuşă; A preface în praf; A preface în praf şi pulbere; A preface în pulbere; A preface în pulbere şi cenuşă. A FACE BUCĂŢELE-BUCĂŢELE: A tăia mărunt; A distruge; A nimici; v. şi A face bucăţele-bucăţele A FACE BUCĂŢI (PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A nula; A desfiinţa; v. A face bucăţele, A FACE BUCĂŢI-BUCĂŢI: A tăia mărunt; A distruge; A nimici; v. A face bucăţi-bucăţi. A FACE BUCI: A se îngrăşa; A se împlini. A FACE;BULEVARDUL:  umbla prin oraş fără niciun scop; A fi prostituată. A FACE BUNĂ PRIMIRE: A primi bine pe cineva. A FACE BURDUF DE CARTE: A (1 foarte învăţat; v. şi A face burduf de învăţătură; A face tobă de carte; A face tobă de învăţătură; A fi burduf de carte; A fi burduf de învăţătură; A fi tobă de carte; A fi tobă de învăţătură; A ieşi burduf de învăţătură; A ieşi tobă de învăţătură; A se face burduf de carte; A se face burduf de învăţătură; A se face tobă de carte; A se face tobă de învăţătură. A FACE BURDUF DE ÎNVĂŢĂTURĂ: A fi foarte învăţat; v. A face burduf de carte. A FACE BURDUF SPINAREA CUIVA: A bate bine pe cineva. A FACE BURTA BUTIE ŞI GURA PÂLNIE: A mânca mult; A se îndopa. A FACE BURTA CARABĂ: A se sătura bine; A mânca mult; v. şi Aface burta cimpoi. A FACE BURTA CIMPOI: A se sătura bine; A mânca mult; v.A face burta carabă. A FACE BURTA TOBĂ: A mânca peste măsură; A se îndopa; A se ghiftui; v. ş i A i se face burta tobă; A se face tobă. A FACE BURTĂ: A se îngrăşa; A fi însărcinată (despre femei)\ v. A avea burtă. A FACE BUZELE PUNGĂ: A fi nemulţumit; A ţine buzele strânse în semn de nemulţumire; v. A avea buzele pungă. A FACE CA CINEVA: A urma exemplul, pilda cuiva; A imita pe cineva. A FACE CA CINEVA 5 SĂ-ŢI FIE FAVORABIL: A atrage pe cineva de partea ta; A-ţi face prieten din cineva. A FACE CADOU CUIVA: A oferi un cadou; v. şi A face un cadou cuiva. A FACE CALAMBUR: A vorbi aiurea; A nu se înţelege ce spune; v. şi A face un calambur. A FACE CALE1 (CUIVA): A lăsa să treacă; A ajuta să treacă; A ajuta sâ se răspândească; v. A da cale (cuiva). A FACE CALE2: A călători; A merge; A umbla; A se duce; v. şi A face drum2. 143 A FACE CÂRDĂŞIE CU CINEVA A FACE CALEA ÎNTOARSĂ: A se întoarce; v. A apuca calea întoarsă. A FACE CALEA LUNGĂ: A merge mult; A parcurge o cale lungă. A FACE CALEA MÂNZULUI (pop.): A se chinui fără folos; v. A bate calea mânzului. A FACE CALEA-VALEA: A umbla peste tot; A bate drumurile. A FACE CANCANURI: A umbla cu intrigi; A bârfi. A FACE CA O CURCĂ BEATĂ: A umbla ca prostul; A nu se controla; A fi zăpăcit; v. şi A umbla ca o curcă plouată. A FACE CA O CURCĂ PLOUATĂ: A umbla ca prostul; A nu se controla; A fi zăpăcit; v. A umbla ca o curcă beată. A FACE CAPĂTUL {CUIVA SAU LA CEVA): A sfârşi; A face să înceteze ceva; A omorî; A ucide pe cineva; A-i face de petrecanie cuiva; v. şi A face coneţul (cuiva sau la ceva); A face sfârşitul (cuiva sau la ceva); A-i face capătul (cuiva sau la ceva); A-i face conepil (cuiva sau la ceva); A-i face sfârşitul (cuiva sau la ceva); A-i pune capătul (cuiva sau la ceva); A-i pune coneţul (cuiva sau la ceva); A-i pune sfârşitul (cuiva sau la ceva); A pune sfârşit. A FACE CA PENTRU ALTUL: A nu face lucrul prea bine. A FACE CA PENTRU SINE: A lucra cât poate mai bine. A FACE CA PE O ALBIE DE CÂINI (PE CINEVA): A face de două parale; A face cu ouă şi cu oţet; A batjocori; A ocărî pe cineva; V. A face albie de câini (pe cineva). A FACE CA PE O ALBIE DE PORCI (PE CINEVA): A face de două parale; A face cu ouă şi cu oţet; A batjocori; A ocărî pe cineva; v. A face albie de câini (pe cineva). FACE CA PE O ALBIE PORCEASCĂ (PE CINEVA) (PE CINEVA) (înv.): A face de două parale; A face cu ouă şi cu oţet; A batjocori; A ocărî pe cineva; v. A face albie de câini (pe cineva). A FACE CA PE O TEICĂ DE PORCI (PE CINEVA): A face de două parale; A face cu ouă şi cu oţet; A batjocori; A ocărî pe cineva; v. A face albie de câini (pe cineva). A FACE CA PE O TROACĂ DE CÂINI (PE CINEVA): A face de două parale; A face cu ouă şi cu oţet; A batjocori; A ocări pe cineva; v. A face albie de câini (pe cineva). A FACE CA PE O TROACĂ DE PORCI (PE CINEVA): A face de două parale; A face cu ouă şi cu oţet; A batjocori; A ocărî pe cineva; v. A face albie de câini (pe cineva). A FACE CA PE O TROACĂ PORCEASCĂ (PE CINEVA): A face de două parale; A face cu ouă şi cu oţet; A batjocori; A ocărî pe cineva; v. A face albie de câini (pe cineva). A FACE CAPOT (LA JOCUL DE CĂRŢI): A da o lovitură la jocul de cărţi. A FACE CAPUL CEASLOV: A zăpăci pe cineva; A-i înnebuni la cap. A FACE CA PURCEAUA ÎN DOVLEŢI: A strica multe lucruri. A FACE CARANTINA: A introduce carantina. A FACE CARAUL: A aştepta pe cineva uitân-du-se în toate părţile. A FACE CARIERĂ: A reuşi într-o profesie. A FACE CARTE: A amesteca cărţile de joc. A FACE CASA: A face bilanţul încasărilor şi al plăţilor. A FA CE CASA BOBOC: A face curăţenie generală în casă. A FACE CASĂ (CU CINEVA): (Despre soţi) A convieţui bine; A se înţelege bine cu cineva; A trăi împreună cu cineva: A fi căsătorit; A ridica o casă; v. A duce casă bună (cu cineva). A FACE CASĂ;BUNĂ (CU CINEVA): (Despre soţi) A convieţui bine; A se înţelege bine cu cineva; ; v. A duce casă bună (cu cineva). A FACE CASĂ REA (CU CINEVA): (Despre soţi) A nu convieţui bine; A nu se înţelege bine cu cineva; v. A duce casă rea (cu cineva). A FACE CATALOGUL: A nota absenţele din clasă. A FACE CA TOATE ARĂTĂRILE: A scoate sunete neomeneşti. A FACE CA TOATE VISELE: A se purta ciudat. A FACE CA TRENUL: A fi foarte supărat; A fierbe de necaz; A respira greu; A gâfâi. A FACE CAUZĂ COMUNĂ (CU CINEVA): A fi solitar cu cineva. ;; A FACE CAZ (DE CINEVA SAU DE CEVA): A insista asupra a ceva; A scoate în evidenţă; A sublinia însuşirile cuiva sau a ceva; A preţui foarte mult pe cineva sau ceva; A da amploare la ceva; v. şi A face caz mare (de cineva sau de ceva); A face mare caz (de cineva sau de ceva). A FACE CAZ : MARE (DE CINEVA SAU DE CEVA): A insista asupra a ceva; A scoate în evidenţă; A sublinia însuşirile cuiva sau a ceva; A preţui foarte mult pe cineva sau ceva; A da amploare la ceva; v. A face caz (de cineva sau de ceva). A FACE CAZUL^A se afişa; A se făli. A FACE CĂPĂTÂI: A se căsători; A-şi asigura existenţa; A căsători; A asigura existenţa; v. şi A da de căpăt2. A FACE CĂPĂTÂI CEVA: A pune ceva sub cap în loc de căpătâi; v. şi A face un căpătâi; A pune căpătâi ceva; A ţine căpătâi ceva. A FACE CĂRŢILE: A amesteca şi ă împărţi cărţi de joc; v. A bate cărţile. A FACE CĂRŢILE DE JOC: A amesteca şi a împărţi cărţi de joc; v. A bate cărţile. A FACE CĂŢEI PE INIMĂ: A se sătura de aşteptare; A nu mai putea de ciudă, de enervare. A FACE CÂLŢI (PE CINEVA SAU CEVA): A face fărâme; A face praf pe cineva sau ceva. A FACE CÂRDĂŞIE CU CINEVA: A se asocia, a se uni cu cineva la fapte rele. A FACE CÂR-MÂR 144 A FACE CÂR-MÂR: A mârâi; A-şi exprima nemulţumirea. A FACE CÂRPĂ (DIN CINEVA): A batjocori; A ocări pe cineva; A face albie de porci pe cineva; A umili; A supune pe cineva; v. şi A face cârpă de şters (din cineva). A FACE CÂRPĂ DE ŞTERS (DIN CINEVA): A batjocori; A ocări pe cineva; A face albie de porci pe cineva; A umili; A supune pe cineva; v. A face cârpă (din cineva). A FACE CÂT AI BATE DIN PALME: A realiza; A face foarte repede; A reuşi imediat.: A FACE CÂT DOI: A avea putere cât doi oameni. A FACE CÂTE :0 BOACĂNĂ DE TOT: A face câte o mare prostie; v. şi A face câte una de te cruceşti. A FACE CÂTE UNA: A face câte o prostie. A FACE CÂTE UNA DE TE CRUCEŞTI: A face câte o mare prostie; v. A face câte o boacănă de tot. A FACE CÂŢIVA PAŞI: A păşi; A merge spre...; A păşi; A înainta; A progresa; v. şi/i face un pas. A FACE CEAFĂ: A se îngrăşa. A FACE CEATĂ cu CINEVA: A: fi într-o tagmă oarecare; A se alia cu cineva într-o tagmă oarecare; v. şi A sta în ceată cu cineva. A FACE CE FAC TOŢI: A fi la fel; A nu se deosebi de ceilalţi. A FACE CE-I PLACE A FACE CEL DINTÂI PAS: A ceda primul; A întinde mâna primul; v. şi A face cel întâi pas. A FACE CEL ÎNTÂI PAS: A ceda primul; A întinde mâna primul; v. şi A face cel dintâi pas. A FACE CE-L TAIE CAPUL: A face ce poate; A face cum poate. A FACE CE^Ă CU APĂ PE CINEVA: A muştrului; A certa pe cineva; A reproşa cuiva ceva. A FACE CE NU SE CUVENEA: A face o faptă rea. A FACE CE-O FACE (pop.): A face orice. A FACE CERC: A înconjura; A se roti. A FACE CERCARE1 (CUIVA) (înv,): A cerceta pe cineva. A FACE CERCARE2: A face o probă; A încerca; A proba; v. şi A face încercare; A face o cercare; A face o încercare. A FACE CERCETĂRI: A cerceta. A FACE CERC ÎN JURUL .,CUIVA: : A încercui pe cineva; Nu-1 lăsa să mişte. A FACE CERCURI: A se roti în zbor; v. şi A face un cerc. A FACE CERERE: A înainta o petiţie; v. şi A face o cerere. A FACE CE VREA CU CINEVA: A dispune de cineva. A FACE CHEAG: A se îmbogăţi; v. şi A face seu; A prinde cheag; A prinde seu. A FACE CHEF: A chefui; v. şi A face un chef. A FACE CHEFUL (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. şi A face chefurile (cuiva); A face după chef (cuiva); A face după dar (cuiva); A face după gust (cuiva); A face după plac (cuiva); A face după pofta (cuiva); A face după voia (cuiva); A face după vrerea (cuiva); A face gustul (cuiva); A face gusturile (cuiva); A face pe chef (cuiva); A face pe cheful (cuiva); A face pe dor (cuiva); A face pe gust (cuiva); A face pe gustul (cuiva); A face pe plac (cuiva); A face pe placul (cuiva); A face pe pofta (cuiva); A face pe poftă (cuiva); A face pe voia (cuiva); A face pe voie (cuiva); A face pe vrerea (cuiva); A face pe vrere (cuiva); .4 face poftele (cuiva); A face vrerile (cuiva); A-şi face cheful; A-şi face chefurile; A-şi face damblaua. A FACECHEFURILE (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE CHELEMET; CU CINEVA: A avea relaţii de prietenie cu cineva. ' ..Ă.FÂCECHELTUIELI: A cheltui. i ·, A FACE CHEMARE (CUIVA): A invita; pe cineva in străinătate. A FACE GHES: A decapita; A tăia capul. A FACE CHEŢĂ: A strânge contribuţii benevole. A FACE CHICA MĂCIUCĂ (CUIVA) (pop.): A trage de păr pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. şi A face chica topor (cuiva); A face morişcă de vânt în cap (cuiva); Ă face morişcă de vânt în cap (cuiva); A face morişcă de vânt în chica (cuiva); A face morişcă de vânt în chică (cuiva);  face morişcă de vânt în păr (cuiva); A face morişcă de vânt în părul (cuiva); A face morişcă în cap; A face morişcă în chică (cuiva); A face morişcă în păr (cuiva). : A FACE CHICA TOPOR (CUIVA) (pop.): A trage de păr pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A face chica m ăciucă (cuiva). : i A FACE CHISELIŢĂ (PE CINEVA) (reg.): A snopi în bătaie; A călca în picioare pe cineva. A FACE CINSTE (CUIVA): A cinsti; A onora pe cineva; A fi spre laudă, spre cinstea cuiva; A cinsti; A omeni;  trata pe cineva; A da de băut şi de mâncat cuiva; v, şi A-i face cinste (cuiva); A-i face cinstea (cuiva). A FACE CINSTEA DE A ...: A fi onorabil de a...; A fi o cinste de a.... A FACE CINSTE CU UN PĂHĂREL: A cinsti cu un păhărel de alcool. A FACE CIOPĂRŢI-CIOPĂRŢI: A ciopli rău, neîndemânatic; A deteriora un obiect. A FACE CIRC: A face scandal; A provoca dezordine; A se certa; A se scandaliza. FACE CIUBUC: A face un câştig ilicit; v, şi A face un ciubuc. A FACE CIUCIULETE: A uda până la piele; v. şi A ftud ciuciulete; A fi ud leoarcă; A se face ciuciulete; A fi ud fleaşcă; A fi ud leoarcă; A fî ud leoarcă. ,, A FACE CIULAMA (PE CINEVA): A zdrobi în bătaie pe cineva. 145 A FACE CU GEANA A FACE CIUR (CEVA): A găuri în multe locuri ceva; v. şi A face tot ciur (ceva). A FACE CLĂBUCI LA GURĂ: A vorbi mult şi cu furie; v. şi A face clăbuci pe gură; A face spumă la gură; A face spume la gură. A FACE CLĂBUCI PE GURĂ: A vorbi mult şi cu furie; v. A face clăbuci la gură; A face spume pe cură. A FACE COADA BÂRZOI: A prinde curaj; A ridica capul; A fi arogant, înfumurat fără motiv; A-şi da aere; v, şi A ţine coada sus. A FACE COADA COLAC: Ă o şterge; A pleca în secret. A FACE COADA ROATĂ: A-şi da importanţă; A face pe grozavul. Ă FACE COADĂ LA...: A aştepta la rând la.... A FACE COARNE: A deveni îndrăzneţ, impertinent, obraznic; A se obrăznici; v. şi A scoate coame. A FACE COBZĂ (PE CINEVA): A lega fedeleş pe cineva, A FACE COCINĂ DE PORCI: A insulta; A face de doi bani pe cineva. A FACE COLB: A vorbi fără rost; A trăncăni; A spune minciuni; v. şi A face praf. A FACE COLŢUL: A da colţul; A coti după colţ. A FACE COMEDII: A se ţine de boroboaţe, de năzbâtii, de pozne, de trăsnăi; \. A face boroboaţe. A FACE COMISION: A fi plătit pentru mijlocirea unei afaceri comerciale; v. şi A face un comision. A FACE COMPLIMENTE (CUIVA): A complimenta pe cineva; v. şi A face un compliment (cuiva). A FACE COMERŢ: A se ocupa de comerţ, A FACE COMERŢ CU...: A se ocupa de comerţ cu.... A FACE COMPROMISURI: A compromite; A se compromite. A FACE CONAC (înv.): A poposi. , : A FACE CONCEDIU LA MARE: A se odihni la mare. A FACE CONCEDIU LA MUNTE: A se odihni la munte. A FACE CONCESII: A-şi reduce pretenţiile; A lăsa de Ia sine; A ceda. A FACE CONCIUL UNEI FETE: A o lua de nevastă o fată. A FACE CONCURENŢĂ (CUIVA): A concura pe cineva. A FACE CONCURENŢĂ SERIOASĂ; A fi foarte bun; A fi bine pregătit. ^ FACE CONEŢUL (CUIVA SAU LA CEVA); A sfârşi; A face să înceteze ceva; A omorî; A ucide pe cineva; A~i face de petrecanie cuiva; v. A face capătul (cuiva sau la ceva), ^ A FACE CONTRABANDĂ: A vinde Ia negru; A aduce marfa pe ascuns. A FACE COPII: A zămisli, a naşte copii. A FACE COR CU ALŢII: A face cauză comună cu alţii; A se uni cu alţii. AFACE CORECTURĂ: A corecta. A FACE CORP COMUN (CU CINEVA): A se solidariza cu cineva. Ă FACE CORP CU...: A fi parte din...; A fi împreună cu.... A FACE COŞNIŢĂ: A face provizii; A aduna, a cumpăra de toate. A FACE COTITURI: A coti; A şerpui; v. şi A face caturi. A.. FACE COTURI: A coti; A;şerpui; v. A face cotituri. A FACE COVRIG: A se îndoi; A se încovoia. A FACE CRĂNGU POIANĂ (reg.): A fugi foarte repede. A. FACE CREDINŢĂ (reg.):. A se logodi. , Ă FACE CREŢ (CEVA): A încreţi ceva. : ■A FACE CRUCE1: A se închina; v. şi A-şi face cruce. A 'FACE CRUCE2 (despre vehicule): A se întâlni; Ă se încrucişa. A FACE CRUCE CUIVA: A-i pune capăt; A nu-1 mai asculta; A nu-i mai trebui. AFACE CRUCE LÂNGĂ BISERICĂ: A fiice ceva inutil. AFACE CRUCE PE DRUM CU CINEVA: A se întâlni pe drum cu cineva venind din sensuri opuse. . A FACE;CU BÂZ: :A face cuiva rău; A supăra pe cineva. Ă FACE CUC: A îmbăta; A fi beat; v. şi A face cuc de beat; A face cucuiele; A face cuculete de beat; A Ji cuc; A fi cuc de beat; A fi cuculete; A fi cuculete de beat; A se face cuc; A se face cuc de beai. A FACE CUC DE BEAT: A îmbăta; v. A face cuc. A FACE CU CAP: A se îndoi; A nu fi sigur; A nu crede. " A FACE CU CAPUL: A chema, a porunci printr-o mişcare a capului; Ă mişca capul încoace şi încolo, A FACE CU COADA OCHIULUI (CUIVA): A-i face semn discret cuiva; v. şi A face din coada ochiului. A.;·FACE CU CINEVA CE VREA: A avea deplină putere asupra cuiva. A;.FAC-E CU CINEVA CA DEGETUL CU MÂNUŞĂ: A se potrivi, a se înţelege cu cineva, A FACE CUCULETE: A îmbăta; v. A face cuc. A FACE CUCULETE DE BEAT: A îmbăta; v. A face cuc, A,FACE CU DAMF: A fi cherchelit; A fi puţin beat. A FACE CU DÂRVEALĂ: A calomnia; A împroşca cu noroi. A FACE CU DEGETUL (CUIVA): A ameninţa cu degetul arătător pe cineva. A FACE CU DRAGĂ INIMĂ: A face, a oferi cu plăcere. A FACE CU GEANA:  face cu ochiul; v. şi A trage cu geana. A FACE CU HAZ 146 A FACE CU HAZ: A glumi; A face glumind. A FACE CUIE (fam ):  dârdâi de frig. A FACE CULCUŞUL: A întinde sau a strânge aşternutul de pat; v. şi A face patul. A FACE CU MÂNA (CUIVA): A da de ştire; A da de înţeles cuiva; A chema pe cineva; v. şi A face din mână (cuiva). A FACE CUM DĂ DUMNEZEU: A face cum o fi; A face cum s-o nimeri. A FACE CUMETRIE CU SĂRĂCIA (pop.): A nu mai putea scăpa de sărăcie. A FACE CUM I S-A SPUS: A asculta; A fi supus. A FACE CUM ÎI VINE LA GURĂ (PE CINEVA): A certa, a batjocori fără a-şi alege cuvintele pe cineva. A FACE CUM ÎL TAIE CAPUL: A lucra din proprie iniţiativă; A face ceva cum crede de cuviinţă, cum îl duce mintea, cum se pricepe; v. şi A face de capul său; A face din capul său; a face după capul său. A FACE CUM ÎŢI VINE LA GURĂ: A vorbi multe; A spune de toate; A nu se controla; A jigni; A insulta. A FACE CU MOŢ: A face deosebit; A evidenţia; A nu pune la grămadă. A FACE CUMPĂRĂTURI: A cumpăra. A FACE CUM PORUNCEŞTE CINEVA: A urma porunca cui va; A asculta de cineva; v. A face aşa cum porunceşte cineva. A FACE CU MUSTAŢA: A cocheta cu o femeie; v. şi A-şi răsuci mustaţa; A-şi suci mustaţa. A FACE CUMPĂRĂTURI: A cumpăra; A târgui. A FACE CUM VREA: A fi liber să facă ce vrea. A FACE CUM ZICE CINEVA: A urma porunca cuiva; A asculta de cineva; v. A face aşa cum porunceşte cineva. A FACE CUNOSCUT (PE CINEVA SAU CEVA CUIVA): A prezenta pe cineva cuiva; A informa pe cineva; A avertiza, preveni pe cineva. A FACE CUNOSCUT CEVA: A explica, a prezenta ceva. A FACE CUNOSCUT CUIVA: A explica, a prezenta cuiva. A FACE CUNOŞTINŢĂ CU CEVA: A cunoaşte; A înţelege ceva; A-şi da seama despre ce este vorbă. A FACE CUNOŞTINŢĂ (CU CINEVA): A cunoaşte pe cineva; A se cunoaşte cu cineva. A FACE CU OCHIUL (CUIVA): A-i face un semn discret dintr-un ochi cuiva; v. şi /I face din ochi (cuiva). A FACE CU OU ŞI CU OŢET (PE CINEVA):· A dojeni cu asprime; A ocări pe cineva; A-i trage o săpuneală cuiva; v. şi A face cu sare şi cu piper (pe cineva); A face cu sare şi piper (pe cineva); A face de dârvală; A spăla cu ou şi oţet (pe cineva); A spăla cu sare şi cu piper (pe cineva); A spăla cu sare şi piper (pe cineva). A FACE CU PLĂCERE: A oferi cu plăcere. A FACE CU PRICEA: A nu se înţelege; A se certa. A FACE CU PUTINŢĂ: A fac posibil.' A FACE CURĂ DE APE MINERALE: A se trata cu ape minerale, A FACE CURĂŢENIE: A da afară din posturi persoanele considerate incompetente. A FACE CURĂŢENIE GENERALĂ: A face ordine peste tot; A pune toate lucrurile la punct. A FACE CURSE: A participa la curse. A FACE CURTE (CUIVA): A folosi cuvinte măgulitoare spre a-i câştiga favoare cuiva; v. şi A turna curte (cuiva). ■Ă- FĂCE CURTE UNEI FEMEI: A-şi arăta admiraţia fajă de o femeie pentru a-i câştiga simpatia; A trage clopote unei femei. A FACE CU SARE ŞI CU PIPER (PE CINEVA): A dojeni cu asprime;  ocări pe cineva; A-i trage o săpuneală cuiva; v. A face cu ou şi cu oţet. A FACE CU SARE ŞI PIPER (PE CINEVA): A dojeni cu asprime; A ocări pe cineva; A-i trage o săpuneală cuiva; v. A face cu ou şi cu oţet. A FACE CU SĂPUN ŞI CU APĂ RECE (PE CINEVA): A certa aspru; A face cu ou şi cu oţet pe cineva; v. şi A trage un săpun (cuiva). A FACE CU SCHIMBUL: A face în schimb; A schimba, a îniocui pe cineva. A FACE CU SPRÂNCEANĂ: A face semn; A atenţiona. A FACE CU ŞICANE: A şicana; A enerva; A necăji. A FACE CU ŞOALDA (fam.): A recurge la Vicleşuguri, la subterfugii, la minciuni; A umbla cu cioara vopsită; v. şi A umbla cu şoalda; A umbla cu şichiri-michiri; A umbla cu şmecherii; A umbla cu şoalda; umbla cu şoşele, cu momele; A umbla cu şoşele şi cu momele; A umbla cu şoşele şi momele. A FACE CUVÂNT (înv.): A cuvânta; A vorbi; v. şi A face cuvinte. A FACE CUVÂNT CU CINEVA: A intra în vorbă; A sta de vorbă; A conversa cu cineva. ; A FĂCE CUVÂNT ÎN DE SINE (îtivj: A se înţelege cu cineva; A cădea Ia învoială cu cineva; v. şi A lega cuvânt cu cineva; A se lega la un cuvânt cu cineva; A pune cuvânt cu cineva; A-şi da cuvânt în de sine. A FACE DAMBLAUA: A-şi face plăcerea; A-şi face de cap. A FACE DANIE: A dona; A da. / A FACE DAR: A dărui; A oferi în dar. A FACE DATOR: A îndatora. A FACE DATORII: A se îndatora. A FACE DĂRĂBURI (PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A nula; A desfiinţa; v. A face bucăţele. A FACE DÂRE: A lăsa urme. A FACE DE AL DRACULUI: A face din răutate; v. şi A face de al dracului ce este. 147 A FACE DIFICULTĂŢI A FACE DE AL DRACULUI CE ESTE: A face din răutate; v. A face de al dracului. A FACE DE-A SCĂPĂRII: A dori sau a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva; A face ceva de mântuială; v. şi A-i Jt a scăpare; A-i fi a scăparea; A-i fi de-a scăpare; A-i fi de-a scăparea. A FACE DE BATJOCURĂ: A face de râs; A compromite. A FACE DE BUNĂVOIE: A nu fi silit; A nu fi obligat; A face cu plăcere. A FACE DE CAP CUlVAfUiv.,;pop.): AA face capătul; A-i face de petrecanie cuiva; v. şi A pune capul cuiva. A FACE DE CAPUL SĂU (CEVA): A lucra din proprie iniţiativă; A face ceva cum crede de cuviinţă, cum îl duce mintea, cum se pricepe; v. A face cum îl taie capul. A FACE DE CĂPĂTÂI: A se căsători; A-şi asigura existenţa; A se căpătui. FACE CU CIUDĂ: A face cu invidie, cu necaz, cu supărare; v. şi A face de ciudă FACE DE CIUDĂ: A face de invidie, de necaz, de supărare; v. şi A face din ciudă. A FACE DE COMEDIE PE CINEVA: A face de ruşine pe cineva; A compromite pe cineva; A-şi bate joc de cineva. A FACE DE DÂRVALĂ (PE CINEVA): A dojeni cu asprime; A ocări pe cineva; A-i trage o săpuneală cuiva; v. A face cu ou şi cu oţet. A FACE DE DOUĂ PARALE (PE CINEVA): A certa aspru; A beşteli; A batjocori pe cineva; v. şi A face de trei parale. A FACE DE FRICĂ: A 11 speriat; A fi înfricoşat; A nu face de bună voie. A FACE DE GARDĂ: A se grăbi; A face imediat. A FACE DEGEABA UMBRĂ PĂMÂNTULUI: A nu fi bun de nimic; A nu iî în stare de nimic. A FACE DEGETELE PUICĂ (pop.): A apropia între ele vârfurile degetelor unei mâini; v. şi A face mâna puică.  FACE DE LUCRU: A găsi de lucru; A se apuca de lucru.  FACE DE MĂSCARĂ (PE CINEVA): A face de râs pe cineva; A certa cu severitate; A face de doi bani, de două parale pe cineva. A FACE DE MÂNCARE: A pregăti masa. Ă FACE DE MÂNTUIALĂ: A lucra prost. A FACE DEMERSURI: A interveni peste tot: A-şi căuta drepturile. A FACE DE MINCIUNĂ (PE CINEVA): A dovedi că cineva a minţit; v.A da de minciună. A FACE DE MINUNE (PE CINEVA): A face pe cineva de râs; v. şi A face de minunea lumii. A FACE DE MINUNEA LUMII (PE CINEVA): A face pe cineva de râs; v. A face de minune. A FACE DE NASUL CUIVA: Ă fi de demnitatea cuiva; A fi pentru cineva; v. ş\ A fi de nasul cinva; A-ifîde nas. A FACE DE NEVASTĂ (reg.): A lua de nevastă. A FACE DE NEVOIE: A face de sărăcie. A FACE DE OCARĂ: A certa; A ocări. A FACE DE PANORAMĂ (fam.): A face de râs. * A FACE DE PATRULĂ: A păzi. A FACE DE PAZĂ: A păzi. A FACE DE PETRECANIE (CUIVA) (fam.): A omori, a ucide pe cineva; A risipi, a strica ceva; A da gata ceva; v. şi A-i face de petrecanie. A FACE DE PLANTON: A fi de planton; A fi de pază. Ă FACE DE POVESTE: A face ceva deosebit; A face ceva aparte. A FACE DEPOZIŢII: A declara ceva; A face declaraţii. ' : > A FACE DE RAS: A face de batjocură; A compromite; v. A ajunge de râs. A FACE DE RÂS ŞI DE OCĂRA: A face de batjocură; A compromite; v. A ajunge de râs. 1 A FACE DE RÂSUL CÂINILOR: A face de batjocură; A compromite; v. A ajunge de râs. ; A FACE DE RÂSUL CURCILOR: A face de batjocură; A compromite; v.A ajunge de râs. ; A FACE DE RÂSUL LUMII: A face de batjocură; A compromite; v. A ajunge de râs. ' A FACE DE RASUL SATULUI: A face de batjocură; A compromite; v. A ajunge de râs. A FACE DE RÂSUL TÂRGULUI: A face de batjocură; A compromite; v. A ajunge de râs, A FACE DE RUŞINE: A face de râs; A ruşina; A face de băcănie; v. A da de ruşine. A FACE DE RUŞINEA LUMII: A face de râs; A ruşina; A face de băcănie; v. A da de ruşine. A FACE DE RUŞINEA SATULUI: A face de râs; A ruşina; A face de băcănie; v. A da de ruşine. A FACE DE SEAMĂ: A omorî; A ucide. A FACE DE STRAJĂ: A păzi. A FACE DE ŞTIRE: A înştiinţa; A face cunoscut. ■■■' A FACE DE TOATE: A fi bun la toate. A FACE DE TOATE ŞI NIMIC: A nu fi bun de nimic; A nu face nimic ca lumea. A FACE DE TOT RÂSUL: A se compromite; Anu face nimic bun; A se face de râs. - ;: A -SE FACE DE TREABĂ: A deveni om cinstit. i:: A FACE DE TREI PARALE (PE CINEVA): A certa aspru; A beşteli; A batjocori pe cineva: v. A face de două parale. A FACE DE UNUL SINGUR: A lucra singur; A nu se asocia. A FACE DE URSITĂ: A înlătura farmece, vrăjitorii. A FACE DE VÂNZARE (PE CINEVA) (înv.’): A vinde pe cineva. A FACE DE VORBĂ LA LUME: A da prilej de bârfă. A FACE DEZORDINE: A răvăşi; A perturba ordinea; A face haos. A FACE DIFICULTĂŢI: A face greutăţi; A face necazuri. A FACE DIGRESIUNI 148 A FACE DIGRESIUNI: A deschide paranteze; v. şi A face o digresiune. A FACE DIN ALB NEGRU:- A denatura, a falsifica, a mistifica realitatea; v. şi A face din alb negru şi din negru alb; A face din orz grâu; A face orz din grâu. A FACE DIN ALB NEGRU ŞI DIN NEGRU ALB: A denatura, a falsifica, a mistifica realitatea; v. A face din alb negru. A FACE DIN BOT LA CINEVA: A se certa cu cineva; A se supăra pe cineva. A FACE DIN CAL MĂGAR: A compromite pe cineva; v. A ajunge din cal măgar. A FACE DIN CAP CĂ...: A da din cap în semn de aprobare sau de refuz; v. şi A face din cap să.... A FACE DIN CAI* SĂ...: A da din cap în semn de aprobarea sau de refuz; v. A face din cap că.... A FACE JDIN : CAPUL SĂU; (CEVA): A lucra din proprie iniţiativă; A face ceva cum crede de cuviinţă, cum îl duce mintea, cum se pricepe; v. A face cum îl taie capul. ; A FACE DIN CĂMAŞĂ IZMENE: A distruge; A strica; A strica, A FACE DIN CINEVA PACHET: A-l lega; A- 1 bloca; A nu-i da voie să mişte. A FACE DIN CIUDĂ: A face de invidie, de necaz, de supărare; v. A face de ciudă. A FACE DIN COADA OCHIULUI (CUIVA): A-i face semn discret cuiva; v. A face cu coada ochiului. A FACE DIN TÂRNĂ VARĂ: A fi foarte harnic. . A FACE DIN INIMĂ: A face din dragoste, din prietenie. :■ A FACE DIN LÂNĂ LAIE LÂNĂ ALBĂ: A schimba lucrurile; A întoarce pe dos. A FACE DIN MÂNA (CUIVA): A da de ştire; A da de înţeles cuiva; A chema pe cineva; v. A face cu mână (cuiva). A FACE DIN NOAPTEA ZI: A petrece zi şi noapte; A face noapte albă; A munci fără odihnă; A lumina ca ziua; A străluci; v. şi A face din noapte zi; A face din noapte ziuă; A face noaptea zi A FACE DIN NOAPTE ZI: A petrece zi şi noapte; A face noapte albă; A munci fără odihnă; A lumina ca ziua; A străluci; v, A face din noaptea zi A FACE DIN NOAPTE rZI iŞI jDIN ZI NOAPTE: A lucra şi ziua şi noaptea; A lucra tot timpul; A fi harnic. A FACE DIN NOAPTE ZIUĂ: A petrece zi şi noapte; A face noapte albă; A munci fără odihnă; A lumina ca ziua; A străluci; v. A face din noaptea zi A FACE DIN OCHI (CUIVA): A-i face un semn discret dintr-un ochi cuiva; v. şi A face cu ochiul (cuiva). A FACE DIN OM NEOM: A face ca cineva să-şi piardă însuşirile de om normal; A nenoroci; A distruge; v. şi A face neom. A FACE DIN ORZ GRÂU: A denatura, a falsifica, a mistifica realitatea; v. A face din alb negru. A FACE DIN PAJIŞTE: A face din temelii; v. şi A ridica din pajişte; A zidi din pajişte. A FACE DIN TEI CURMEI: A face tot posibilul; A încerca toate mijloacele, toate posibilităţile; v. şi A nădi din tei curmei. A FACE DIN ŢÂNŢAR ARMĂSAR: A exagera valoarea, însemnătatea a ceva. A FACEDIN ZI NOAPTE: A dormi ziua.: A FACE DIVAN DIN SPINARE: A bate pe cineva; A pune pe cineva Ia munci grele, A FACE DOAR O GLUMĂ: A glumi. ; A FACE DOUĂ POTECI:  fi beat; Ă merge beat. Ă FAfcE DOVADA CĂ A dovedi că.... . A FACE DOVADĂ: A dovedi. 'V A FACE DRAGOSTE CU- CINEVA; A avea reiaţii sexuale cu cineva. A FACE DRAMĂ DIN CEVA: A exagera; A nu vedea o ieşire din situaţie. Ă FACE DREPTATE: A da dreptate;  face un aci de dreptate. A FACE DRUM1 (CUIVA): A lăsa să treacă; A ajuta să treacă; A ajuta să şe răspândească; v. A da cale (cuiva). : A FACE DRUM2 (înv,, pop.): A călători; A merge; A umbla; A se duce; v. şi A face cale2. Ă FACE DUPĂ BUNUL SĂU PLAC: A face cum vrea; A face ce vrea. ··..· A FACE DUPĂ CAPUL SĂU (CEVA): A lucra din proprie iniţiativă; A face ceva cum crede de cuviinţă, cum II duce mintea, cum se pricepe; v. şi A face cum îl ajută capul; A face cum îl duce capul; A face cum îl taie capul. , A FACE DUPĂ CHEF (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v, şi A face cheful (cuiva), Ă FACE DUPĂ CUM ÎL AJUTĂ CAPUL (CEVA): A lucra din proprie iniţiativă; A face ceva cum crede de cuviinţă, cum îl duce mintea, cum se pricepe; v. A face după capul său. A FACE DUPĂ CUM ÎL DUCE CAPUL (CEVA): A lucra din proprie iniţiativă; A face ceva cum crede de cuviinţă, cum îl duce-mintea, cum se pricepe; v. A face după capul său. A FACE DUPĂ CUM ÎL TAIE; CAPUL (CEVA): A lucra din proprie iniţiativă; A face ceva cum crede de cuviinţă, cum îl duce mintea, cum se pricepe; v. A face după capul său. A FACE DUPĂ iCUM PORUNCEŞTE.CINEVA: A urma porunca cuiva; A asculta de cineva; v. A face aşa cum porunceşte cineva. A FACE DUPĂ CUM ZICE CINEVA: A urma porunca cuiva; A asculta de cineva; v. A face aşa cum porunceşte cineva. A FACE DUPĂ DOR (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE DUPĂ DORINŢA CUIVA: A satisface plăcerea cuiva; A respecta dorinţa cuiva. A FACE DUPĂ GUST (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). 149 A FACE FRUMOS A FACE DUPĂ MINTEA LUI: A face după cum îl taie capul; A face după cum poate. A FACE DUPĂ PLAC (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE DUPĂ POFTĂ (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v.  face cheful (cuiva). A FACE DUPĂ VOIE (CUIVA); A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE DUPĂ VRERE (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE DUŞ: A se spăla sub un duş; y. şi A face un duş. A FACE DUŞ RECE: A se spăla sub un duş cu apă rece ; v. A face un duş rece. A FACE ECHILIBRISTICĂ: A adopta soluţii nesigure, periculoase pentru a ieşi dintr-o încurcătură; v. A face acrobaţie. A FACE ECONOMII: A economisi. A FACE EDUCAŢIE CUIVA: A educa pe cineva. A FACE EFECT: A influenţa; A avea efect. A FACE EFORTURI: A depune eforturi; v. şi A face un efort. A FACE EFORTURI MARI: A depune eforturi mari. A FACE ELOGIUL CUIVA, A CEVA: A elogia, a lăuda pe cineva sau ceva. A FACE EPOCĂ: A atrage atenţia; A se impune la un moment dat. A FACE ESCALĂ: A se opri. A FACE ESCAPADE: A pleca pe furiş; A se aventura. A FACE EXCEPŢIE: A nu se supune normei, regulii. A FACE EXCES DE ...: A depăşi limita la...; A lua prea mult din.... A FACE EXCES DE ZEL: A Fi peste măsură de zelos; A exagera. A FACE EXERCIŢII: A exersa. A FACE EXPERIENŢĂ: A experimenta. A FACE EXPLOZIE: A exploda; A sări în aer. A FACE FARMECE: A fermeca. A FACE FARSE CUIVA: A păcăli, a înşela pe cineva. ... A FACE FASOANE: A face mofturi, nazuri. A FACE FAŢĂ: A înfrunta; A ţine piept; A rezista; A suporta; A rezolva ce avea de rezolvat. A FACE FĂŢĂ CU BINE: A fi în măsură să rezolve; A Fi foarte bun; v. şi A face faţă cuiva, la ceva. A FACE FAŢĂ CUIVA, LA CEVA: A Fi în măsură să rezolve; A Fi foarte bun; v. A face faţă cu bine. A FACE FAŢĂ ÎMPREJURĂRILOR: A se descurca în împrejurările date. A FACE FAŢĂ ONORABIL: A se descurca onorabil; A fi foarte bun. A FACE FAŢĂ SPRE CINEVA: A se întoarce spre cineva. A FACE FAŢĂ UNEI SITUAŢII: A se descurca într-o situaţie. A FACE FĂGADĂ (CUIVA) (înv.): A promite; A făgădui cuiva. A FACE FĂGĂDUIELI DEŞARTE: A promite imposibilul; A face promisiuni imposibile. A FACE FĂLCI: A se împotrivi; A nu Fi de acord; A se îngrăşa. A FACE FĂRĂ CHEF: A lucra fără nicio plăcere. A FACE FĂRÂME: A fărâmiţa. A FACE FÂN: A cosi, a usca şi a strânge iarba. A FACEEELUL CUIVA: A ucide pe cineva. A FACE FENTE: A fenta; Ă păcăli. ■ A FACE FERFENIŢĂ: A distruge; A ferfeniţi; v. şi A rupe ferfeniţă.  FACE FESTA: A păcăli pe cineva; A înşela pe cineva; v. şi A face figura. A FACE FEŢE-FEŢE: A se fâstâci; A se pierde; A se înroşi Ia faţă sau a deveni palid din cauza unei emoţii puternice, a unei trăiri psihice vii, a unei boli etc.; A se ruşina; v. şi A schimba fel de fel de feţe; A schimba feţe; A schimba felurimi de feţe; A schimba feţe-J'eţe; A schimba la feţe; A se schimba la faţă; A-şi schimba faţa, A FACE FIGURA CUIVA: A păcâli pe cineva; A înşela pe cineva; v.A face festa. A FACE FIGURĂ BUNĂ: Ă lăsa impresie bună. A FACE FIGURĂ DE...: A avea aerul de...; A trece drept.... A FACE FIGURĂ DE CIRCUMSTANŢĂ: A se purta potrivit împrejurărilor; v. şi A face figuri de circumstanţă. A FACE FIGURĂ PROASTĂ: A lăsa impresie proastă; v. şi A face figură rea. A FACE FIGURĂ REA: A lăsa impresie proastă; v. A face figură proastă. A FACE FIGURI: A riu fi serios; A se purta civilizat; A păcăli; A înşela. A FACE FIGURI DE CIRCUMSTANŢĂ: A se purta potrivit împrejurărilor; v. A face figură de circumstanţă. A FACE FIN; PE CINEVA: A boteza pe cineva; A cununa pe cineva. A FACE FIRE: A-şi recâştiga calmul. - A FÂCEFIŢE: A face mofturi; A se sclifosi. A FACE FOALE (pap.): A avea pântecele plin; A se ghiftui. A FACE FOAME: A nu avea ce mânca.; A FACE FOC: A da foc; A aprinde focul; v. şi A face focul; A face focul în sobă; A face un foc. A FACE FOCUL: A da foc; A aprinde'focul; v. A face foc. A FACE FOCUL ÎN SOBĂ: A aprinde focul în sobă; v. A face foc, A FACE FORMELE: A scoate actele; A depune actele. A FACE FRONT ÎMPOTRIVA CUIVA: A se opune cuiva; A se uni împotriva cuiva. A FACE FRUMOS: A face pe placul, pe gustul cuiva.; A face sluj; A fi slugarnic. A FACE FURORI 150 A FACE FURORI: A stârni admiraţie. A FACE GAFĂ: A greşi; A face o greşeală. A FACE GALBENI:A strânge bani; A strânge aur; A face avere. A FACE GALERIE: A se manifesta zgomotos la o întrecere sportivă, la un spectacol. A FACE GARDĂ: A fi de gardă. A FACE GATA (iwj: A pregăti. : . A FACE GAURĂ ÎN CER (imn.): A face o mare ispravă; v. A face borta în cer. A FACE GĂLĂGIE: A face zgomot; A nu sta liniştit. A FACE GĂTIRE (înv.M găti; A pregăti. ... A FACE GÂLCEAVA: A provoca ceartă, scandal; A face intrigi;  băga zâzanie; A stârni dihonie. A FACE GÂT: A face gălăgie; A protesta; A se împotrivi; A se obrăznici. A FACE GEAMANTANUL:A se pregăti de drum. A FACE GHEM: A depana; A mototoli; A strânge ca un ghem. A FACE GHEŞEFT: A face afaceri; v.: şi A face un gheşeft. A FACE GHETELE (CUIVA): A curăţa ghetele cuiva; A sluji cu slugărnicie pe cineva; v. şi A face pantofii (cuiva). A FACE GLUME: A glumi. ’ A FACE GLUME NESĂRATE: A spune glume ruşinoase. A FACE GLUME PROASTE: A depăşi limitele; A întrece măsura; A glumi prosteşte. A FACE GOANĂ (CUIVA) (înv.): A goni; A prigoni; A persecuta pe cineva. A FACE GOANGE DE CINEVA (pop.): A râde de cineva. A FACE GOSPODĂRIE: A face menajul. A FACE GRĂIŢII: A căuta să pară plăcut, atrăgător. A FACE GRĂMADĂ1 (PE CINEVA): A dobori pe cineva; A omorî pe cineva; v. A da grămadă.pe (cineva). A FACE GRĂMADĂ2 (PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omori; A distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A nula; A desfiinţa; v. A face bucăţele. A FACE GREŞ: A greşi, a nu nimeri; A comite o eroare; A greşi; v. A da greş2. A FACE GREŞEALĂ: A greşi; v. A comite greşeală. A FACE GREŞELI: A greşi; v. A comite greşeală. A FACE GREUTATE ASUPRA CUIVA (înv.): A face plângere împotriva cuiva. A FACE GREUTĂŢI CUIVA: A provoca necazuri; A crea dificultăţi; A face rău cuiva. A FACE GREVĂ: A înceta lucru în semn de protest. A FACE GRIJĂ: A se îngrijora; v. şi /I face griji; A-şifacegrijă; A-şifacc griji. A FACE GRIJI: A se îngrijora; v. A face grijă. A FACE GRIMASE: A se strâmba; A se schimonosi. r A FACE GROAZĂ (CUIVA) (înv.): A îngrozi pe cineva. A FACE GUNOAIE MULTE ÎN CASA CUIVA: A sta mult timp în casa cuiva; v. şi A face mulţi purici în casa cuiva. A FACE GURA MARE: A striga; A ţipa; a face gălăgie; A face scandal; v. şi A face gură largă. A FACE GURA PÂLNIE: A bea foarte mult; A se îmbăta.  FACE GURA PUNGĂ: A ii nemulţumit; A ţine buzele strânse în semn de nemulţumire; v. /I avea buzele pungă. A FACE GURĂ: A protesta; Ă ţipa; A striga. . A; FA CE GURĂ LARGĂ:,A striga; A iipa; a face gălăgie; A face scandal; v. A face gura mare. .... A FACE GUSTUL (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia cuiva v. A face cheful (cuiva). A FACE GUSTURILE (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia cuiva v. A face cheful (cuiva). A FACE GUŞĂ: A suferi de guşă; A se îngrăşa. A FACE HAP: A prinde; A apuca repede; A înhăţa ceva. ·. A FACE HARABABURĂ: A face, a crea dezordine. ■■■■-■■ A FACE HARA-PĂRA (fam.): A provoca învălmăşeală; A vânzoli. A FACE HARCEA-PARCEA (fam.): A. tăia în bucăţi; A fărâmiţă; A mărunţi ceva; A învinge categoric; A bate măr pe cineva, Ă FACE HARMONICĂ: A distruge; A strica. A FACE HATÂRUL (CUIVA): A face pe plac cuiva; A satisface capriciul, cheful cuiva; v. şi.A face u hatâr (cuiva); A~iface hatârul (cuiva). A FACE IIAVALEA (LA CINEVA) (înv.): A da în sarcină, în grijă cuiva. A FACE HAZ1 (PE CINEVA): A plăcea; A aprecia pe cineva, A FACE HAZ2 (DE CINEVA SAU DE CEVA): A râde; A se amuza; A se distra; A lua în râs; A-şi bate joc de cineva sau de ceva. A FACE HAZ DE NECAZ: A înghiţi amarul făcând glume, simulând voie bună. A FACE HAZ PE SOCOTEALA CUIVA: A glumi pe socoteala cuiva. A FACE HĂBUC: A rupe în bucăţi; A fărâmi fa; A încurca; A încâlci; v. şi A face hăbuci; A rupe hăbuc; A rupe hăbuci. A FACE HĂBUCI: A rupe în bucăţi; A fărâmiţa; A încurca; A încâlci; \. A face hăbuc. A FACE HĂIS: A o lua la stânga; v. şi A face hăisa. A FACE HĂISA: A o lua la stânga; v. A face hăis. ^ A FACE HÂRBURI: A sparge; A sfărâma. A FACE HÂRCĂ (PE CINEVA) (reg.): A face de râs pe cineva. 151 A FACE ÎN VĂZUL LUMII A FACE HOTĂRÂRE: A lua o decizie; A se hotărî; A ajunge la concluzia că...; v. şi A lua hotărâre; A pune hotărâre; A veni la hotărâre. A FACE HUC (reti-.): A sfărâma; v. şi A face tot huc. . A FACE HUNIE (reg.): A face cale. A FACE IAMA: A da năvală; A năvăli; A jefui; A prăda; A risipi în mod nechibzuit; v. A da iama. A FACE IARMAROC: A se târgui. A FACE IASCĂ: A se usca;  slăbi foarte tare; v. şi A se face iască. A FACE IMPOSIBILUL: A-şi da toată silinţa; A depune toate eforturile; A face pe drac u în patru. A FACE IMPRESIE: A impresiona pe cineva; v, şi A produce impresie. A FACE IMPRESIE BUNĂ (CUIVA): A impresiona plăcut pe cineva; v, şi A lăsa impresie bună (cuiva); A lăsa o impresie bună (cuiva); A produce impresie bună (cuiva). A FACE IMPRESIE PROASTĂ: A lăsa impresie proastă. A FACE INMĂ AMARĂ: A mâhni; A întrista; A supăra; A enerva; v. şi A face inimă rea; A face sânge rău; A pune sânge rău la inimă. A FACE INIMĂ BUNĂ: A se purta frumos; A se manifesta cu bunătate. A FACE INIMĂ REA: A mâhni; A întrista; A supăra; A enerva; v. A face inimă amară. A FACE INOFENSIV: A face ceva ne vătămător, nepericulos. A FACE INTERVENŢII: A interveni. A FACE INTRIGĂ (fam.): A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băga fitile. A FACE INVENTARUL: A inventaria. A FACE IPOTEZE ASUPRA...: A presupune ceva privind...; v. şi A face ipoteze cu privire la.... A FACE IPOTEZE CU PRIVIRE LA...: A presupune ceva privind... ; v. A face ipoteze asupra.... A: FACE ISPITĂ (CUIVA) (înv.): A: ispiti pe cineva. A FACE IZBÂNDĂ: A izbândi. A FACE ÎMPĂRŢEALĂ: A împărţi. A FApE ÎN BENEFICIUL CUIVA: A face în folosul cuiva. A FACE ÎN BOBOT: A spune ceva nepotrivit; A vorbi aiurea; v. şi A face ceva în hohote. A FACE ÎN BOBOTE: A spune ceva nepotrivit; A vorbi aiurea; v. A face ceva în bobot. A FACE ÎN BUCĂŢIELE: A rupe, a sfâşia în bucăţele; v. şi A rupe în bucaţele-bucăţele. A FACE ÎN BUCAŢELE-BUCĂŢELE: A rupe, a sfâşia în bucăţele; \.A rupe în bucăţele. A FACE ÎN BUCĂŢI: A rupe, a sfaşia în bucăţi. A FACE, ÎNCĂLZIREA: A începe ceva; A se pune pe treabă. A FACE ÎN CÂINIE: A face din răutate. A FACE ÎNCEPUTUL: A începe. A FACE ÎNCERCARE: A face o probă; A încerca; A proba; v. A face cercare2. A FACE ÎN CIUDA CUIVA: A necăji pe cineva; A face ceva împotriva cuiva. A FACE ÎNCONJURUL...: A înconjura ceva. A FACE ÎNCONJURUL LUMII: A înconjura lumea; A face ocolul lumii. A FACE ÎN CONTRA: A se împotrivi; A face împotriva cuiva. A FACE ÎN DAIBOJEALĂ: A face degeaba; A face ceva în silă; A face ceva fără niciun interes. A FACE ÎN DOUĂ (PE CINEVA): A tăia în două; A omorî; A ucide pe cineva; v. şi A face în patru (pe cineva). A FACE ÎN GLUMĂ: A glumi; A nu dori să supere pe cineva. A FACE ÎN JOACĂ: A face ceva pe neobservate; A nu o lua în serios. A FACE ÎN NEAJUNSUL CUIVA:; A face ceva împotriva cuiva. A FACE ÎN NECAZ (CUIVA): A necăji intenţionat; pe cineva; A provoca ciuda cuiva; şî A-i face în ciudă (cuiva); A-i face în necaz (cuiva); A-i face necaz (cuiva) A FACE ÎNFRUNTARE (CUIVA) (înv.): A înfrunta pe cineva. A FACE ÎN PANTALONI: A-i fi foarte frică; A fi îngrozit, timorat; v. şi A face în pantaloni de frică; A face pe el; A face pe el de frică; A face pe el în pantaloni; A face pe el în pantaloni de frică. A FACE ÎN PANALONI DE FRICĂ: A-i 11 foarte frică; A fi îngrozit, timorat; v. A face în pantaloni. A FACE ÎN PATRU (PE CINEVA): A tăia în patru; A omorî; A ucide pe cineva; v. A face în două (pe cineva). , A FACE ÎN PĂRŢI: A face pretutindeni. A FACE ÎN PIZMĂ: A face împotriva cui va. A FACE ÎN PRIPĂ: A face în grabă; A se grăbi.., A. FACE ÎN PUBLIC: A difuza; A răspândi în public; A face cunoscut. A FACE ÎN SILĂ:A nu face cu plăcere; A-i fi silă să facă ceva. ,, A FACE ÎNŞELĂCIUNE (CUIVA): A înşela pe cineva. ...... A FACE ÎNŞTIINŢARE (înv.): A face cunoscut; A încunoştinţa; A vesti. A FACE ÎN TOATE CHIPURILE CA SĂ...: A încerca în toate felurile ca să... ; v. şi A încerca în toate chipurile să.... A FACE ÎN TOATE CHIPURILE SĂ...: A încerca în toate felurile să... ; v. A încerca în toate chipurile ca să.... A FACE ÎNTREBARE: A întreba; v. şi A face o întrebare; A face întrebări; A pune întrebare; A pune o întrebare. A FACE ÎNTREBĂRI: A întreba; v. A face întrebare. A FACE ÎNTRISTARE (CUIVA) (înv.): A întrista pe cineva. A FACE ÎN UIBUL CUIVA: A face în ciuda cuiva. A FACE ÎN VĂZUL LUMII: A face pe iaţă; A face în public. A FACE ÎNVOIALĂ 152 A FACE ÎNVOIALĂ (CU CINEVA): A cădea de acord; A conveni; A se învoi cu cineva; v. şi Â/ace o învoială. A FACE JAC (înv.): A jefui; A prăda; v. şi A face jaf. A FACE JAF: A jefui; A prăda; v. A face jac. A FACE JAF ÎN CIUPERCI: A nu face nicio pagubă. A FACE JALBĂ: A înainta o plângere; A se plânge. A FACE JERTFĂ: A jertfi. A FACE JOC DUBLU: A lucra pentru doi stăpâni; A fi slugă la doi stăpâni; v. şi A face un joc dublu. A FACE JOCUL CUIVA: A servi interesele cuiva. A FACE JUDECATA: A judeca. : : A FACE JUMĂTATE-JUMĂTATE: A împărţi egal; A împărţi în două; v. şi A face jumi-jumară. A FACE JUMI-JUMARĂ {pop.)', A împărţi egal; A împărţi în două; v. Aface jumâiale-ju-mătate. A FACE JURĂMÂNT: Ajura. :: A FACE LA BOACĂNE: A face numai prostii; A se purta prosteşte; A face stângăcii. A FACE LA BOAŢE: A face neghiobii; v. şi A face la boroboaţe; A face la năznai. A FACE LA BOROBOAŢE: A face neghiobii; v. Aface la boaţe. A FACE LA CUIE: A tremura de frig. A FACE LA DREAPTA: A o lua la dreapta. A FACE LA GOANGE: A se ţine de glume. A FACE LA NĂZNAI (pop.): A face neghiobii; v. A face la boaţe. A FACE LA PIROANE: A clănţăni din dinţi din cauza frigului; A dârdâi; v. şi A face la piroane şi la cuie. A FACE LA PIROANE ŞI LA CUIE: A clănţăni din dinţi din cauza frigului; A dârdâi; v, A face la piroane. A FACE LA REPEZEALĂ:A face ceva repede; A face ceva în fugă; A face ceva superficial. A FACE LARMĂ: A da alarma. A FACE LA RUŞINE: A face de ras; A face de băcănie; v. A da de ruşine. A FACE LA STÂNGA: A trece de partea stânga; A susţine mişcarea de stânga. A FACE LA ŞOANE (pdp.)i A face la glume; v. şi A face la şotii. A FACE LA ŞOTII (pop.): A face la glume; v. A face la şoane. A FACE LA ZGOANDE (pop.): A face pe măscăriciul. A FACE LECTURĂ: A cid A FACE LEGĂMÂNT: A face o convenţie, o învoială; A cădea de acord cu cineva, cu ceva, A FACE LEGE (//iv.j: A hotărî; A da sentinţă; A pedepsi pe cineva. A FACE LEGE DIN...: A transforma în lege... A FACE LEU PARALEU (PE CINEVA): A înfuria peste măsură pe cineva. A FACE LINIŞTE: A tăcea; A nu mai face zgomot; A determina pe cineva să tacă, să nu mai facă zgomot; v. şi A se face linişte. A FACE LIPSĂ: A produce o pagubă. A FACE LITERATURĂ: A scrie literatură. A FACE LOC: A permite accesul; A lăsa să treacă. A FACE LOC CUIVA: A oferi un loc cuiva. A FACE LUCRU BUN: A face ceva bine; A lucra ceva frumos; v. şi A face un lucru bun; A face un lucru ca lumea. A FACE LUCRU MUŞAMA: Ă muşamaliza; v. şi A face lucrurile muşama; A face un lucru muşama. A FACE LUCRURILE MUŞAMA: A muşamaliza; v.Ă face lucru muşama. A FACE LUCRURILE PE DOS: A întoarce totul pe dos; A face invers. A FACE LUMINA MICĂ: A aprinde un bec slab; A micşora lumina. A FACE LUMINĂ: A clarifica; A limpezi, ; A FACE LUMINĂ ÎNTR-O CHESTIUNE: A clarifica o chestiune; v. şi A face lumină într-o problemă. A FACE LUMINĂ ÎNTR-O PROBLEMĂ: A clarifica o problemă; v. şi A face lumină într-o chestiune. A FACE LUX: A duce o viaţă fastuoasă; A se îmbrăca extrem de elegant şi de costisitor. A FACE MAI BINE SĂ ...: Arfimai bine să...; De preferat este să.... ' ■ A FACE MAI SCURT CU O PALMĂ (PE CINEVA) (înv.): A decapita; v. şi A face mai scurt cu un cap; A face mai scurt de câte o palmă; A face mai scurt de o palmă. A FACE MAI SCURT CU UN CAP (PE CINEVA) (înv.): A decapita; v. A face mai scurt cu o palmă. A FACE MAI SCURT DE CÂTE O PALMĂ (PE CINEVA) (înv.): A decapita; v. A face mai scurt cu o palmă. A FACE ;MAI SCURT ;DE o; PALMĂ (PE CINEVA) (Γην.): A decapita; v. A face maiscurt cu o palmă. : A FACE MARAFURI: A face mofturi. A FACE MARE CAZ,; (DE CINEVĂ SAU DE CEVA): A insista asupra* a ceva; A scoate în evidenţă; A sublinia însuşirile cuiva sau a ceva; A preţui foarte mult pe cineva sau ceVa; A da amploare Ia ceva; v. A face caz (de cineva sau de ceva). A FACE MARE PRĂPĂD PRINTRE ...: A distruge, a nimici printre.... A FACE MARE SILINŢĂ (înv.): A se sili; A sc strădui; v. A avea mare silinţă. A FACE MARE TAPAJ: A face mare zgomot, gălăgie, scandal; V. şi A face mare tămbălău. A FACE MARE TĂMBĂLĂU: A face mare zgomot, gălăgie, scandal; v. A face mare tapaj. A FACE MARŢ (PE CINEVA): A face paf pe cineva. 153 A FACE MULTĂ SILINŢĂ A FACE MASAJ (CUIVA) A-i trage o bătaie; A-i muia oasele cuiva; v. şi A-i face un masaj. A FACE MASCARA {PE CINEVA): A face de răs pe cineva; A certa cu severitate; A face de doi bani, de doua parale pe cineva; v. A face de mascara (pe cineva). A FACE MAT: A ataca regele; A pune în pericol ceva. A FACE MAU PENTRU... (reg.): A-i face rost; A-i înlesni ceva pentru... ; v. şi A face mau să.... " A FACE MAU SĂ... (reg.): A-i face rost; A-i înlesni ceva pentru... ; v. A face mau pentru.... A FACE MĂMĂLIGĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A distruge, a face praf pe cineva sau ceva, A FACE MĂR (PE CINEVA): Ă snopi în bătaie pe cineva; v. A bate măr (pe cineva). A FACE MĂRŢURISIRI: A mărturisi; A-şi recunoaşte vinovăţia. A FACE MĂRTURISIRI COMPLETE: A mărturisi complet. A FACE MĂRUNT DIN BUZE: A înjura pe cineva. A FACE MĂTĂNII: A fi nehotărât; A şovăi; A se Înclina. A FACE MĂLCOMIRE (înv.): A se ploconi. A FACE MÂNA CĂUŞ: A da mâinii forma de recipient pentru a putea ţine lichide. A FACE MÂNA PUICĂ (pop.): A apropia între ele vârfurile degetelor unei mâini; v. A face degetele puică. A FACE MEA CULPA: A-şi recunoaşte vina. A FACE MEŞTEŞUG: A întrebuinţa mijloace neîngăduite pentru a realiza ceva. A FACE METANII: A bate metanii. : A FACE MICI FĂRÂME: A iarâma mărunt; A face praf; A distruge. A FACE MII DE MIJLOACE (ÎhvJ: A face tot posibilul; v. şi A face toate mijloacele. A FACE MII ŞI FĂRÂME (PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A nula; A desfiinţa; v. A face bucăţele. A FACE MILĂ (CUIVA) (înv.): A da de pomană. A FACE MILITĂRIE (CU CINEVA): A se purta sever, milităreşte cu Cineva. A FACE MINCINOS PE CINEVA: A spune că e mincinos cineva. A FACE MINCIUNA IEPURELUI: A minte foarte tare; A spune mari minciuni. A FACE MINUNI: A realiza ceva deosebit; A fi minunat. A FACE MINUNI DE VITEJIE: A fi deosebit de viteaz; A face acte minunate de vitejie. A FACE MIŞCARE: A se mişca; A se plimba; A umbla în aer liber. A FACE MIŞTO (DE CINEVA) (fam.): A lua peste picior pe cineva; v. şi A lua la mişto (pe cineva). A FACE MIZERII CUIVA: A supune persecuţiei pe cineva; Ă provoca mari necazuri cuiva. A FACE MOARTE: A ucide; v. şi A face moarte de om; A-i face moarte (cuiva). A FACE MOARTE DE OM: A ucide; v. A face moarte. A FACE MOBILIZARE: A mobiliza. A FACE MOFLUZ (PE CINEVA):  aduce la faliment pe cineva. A FACE MOFTURI: A face nazuri; A strâmba din nas; v. şi A face mutre. A FACE MONEDĂ: A fabrica monede de metal; A face caz de ceva; v. A bate bani. A/FĂCE MORALĂ (CUIVA): A moraliza pe cineva. ’ A FACE MORALĂ PĂRINTEASCĂ: Ă educa părinteşte; v. şi A face o morală părintească. A FACE MORIŞCĂ; A muri. Ă FACE MORIŞCĂ DE VÂNT ÎN CAP (CUIVA) (pop.): A trage de păr pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A face duca măciucă (cuiva). A FACE MORIŞCĂ DE VÂNT ÎN CHICA (CUIVA) (pop.): A trage de păr pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A face chica măciucă (cuiva). A FACE MORIŞCĂ DE VÂNT ÎN PĂRUL (CUIVA) (pop.): A trage de pâr pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A face chica măciucă (cuiva). A FACE MORIŞCĂ ÎN CAP CUIVA (pop.): A trage de păr pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A face chica măciucă (cuiva). A FACE MORIŞCĂ ÎN CAPUL CUIVA (pop.): A trage de păr pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v, A face chica măciucă (cuiva). A FACE MORIŞCĂ ÎN CHICA CUIVA (pop.): A trage de păr pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A face chica măciucă (cuiva). A FACE MORIŞCĂ ÎN CHICĂ CUIVA (pop.): A trage de păr pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A face chica măciucă (cuiva). ; Ă FACE MORIŞCĂ ÎN PĂR CUIVA (pop.): A trage de păr pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A face chica măciucă (cuiva). A FACE MORIŞCĂ ÎN PĂRUL CUI VA (pop.): A trage de păr pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A face chica măciucă (cuiva). Ă FÂCE MORMAN (PE CINEVA) (fam.): A zdrobi, a omorî pe cineva. ' A FACE MOŞMOADE (pop ): A face vrăji; v. şi A face moşmoande. A FACE MOŞMOANDE A face vrăji; v. A face moşmoade. A FACE MOTOTOL (PE CINEVA): A culca la pământ; A lăsa fară cunoştinţă pe cineva. A FACE MULTĂ NEVOINŢĂ (înv.): A-şi da toată osteneala; A se strădui din toate puterile; v. A avea multă nevoinţă. A FACE MULTĂ SILINŢĂ (înv.): A se sili; A se strădui; v. şi A avea silinţă. A FACE MULŢI PURICI ÎN CASA CUIVA 154 A FACE MULŢI PURICI ÎN CASA CUIVA: A sta mult timp în casa cuiva; v. A face gunoaie multe în casa cuiva. A FACE MUSCA CÂT CĂMILA: Ă umfla lucrurile; A exagera. ·:· A FACE MUTRE: A face mofturi, nazuri; A se sclifosi. A FACE MUSTAŢA: A face ochi dulci cuiva; A se linguşi. A FACE MUŞAMAUA: A muşamaiiza; A cocoloşi o faptă. A FACE MUTRE: A face necazuri; A strâmba din nas; v. A face mofturi. A FACE MUZICĂ: A boci; A face gălăgie. A FACE NADĂ: A-şi face un obicei; v. şi A-şi face nadă. A FACE NANI: (despre copii) A se culca;  dormi. A FACE NĂRT: A fixa un preţ definitiv de vânzare; A-i fixa un termen; A-i da un soroc cuiva; v.A da nari. A FACE .NAVETA: A parcurge regulat un drum dus şi întors. A FACE NAZ: A face mofturi; A avea capricii; A fî năzuros; A se fandosi; v. şi A face nazuri. A FACE NAZURI: A face mofturi; A; avea capricii; A fi năzuros; A se fandosi; v. A face naz. A FACE NĂDEJDE (CUIVA); A-i . deştepta speranţele cuiva; v. şi A-i face nădejde. A FACE NĂLUCĂ: A speria; A înspăimânta; A îngrozi. A FACE NĂMOL: A-şi acoperi corpul cu un strat de nămol cu proprietăţi curative; v. A face băi de nămol. A FACE NĂVOD DE OAMENI (înv.): A căuta, a hăitui pe cineva cu un şir de oameni prinşi mână de mână. A FACE NĂZBÂTII: A se ţine de boroboaţe, de năzbâtii, de pozne, de trăsnăi; v. A. face boroboaţe.  FACE NĂZDRĂVENI: A se ţine de boroboaţe, de năzbâtii, de pozne, de trăsnăi; v. A face boroboaţe. A FACE NEBUN PE CINEVA: A considera pe cineva nebun. A FACE NEBUNII: A face prostii; A nu se poate controla; A nu se poate stăpâni; y. şi A face neghiobii. Ă FÂCE NECAZ (CUIVA): A necăji intenţionat pe cineva; A provoca ciuda cuiva; v. /I face în necaz (cuiva). A FACE NECAZURI .(CUiyA): A produce supărări cuiva; A supăra pe cineva. : A FACE NECINSTE (CUIVA): A nu face cinste cuiva; A necinsti pe cineva. A FACE NEDREPTATE (CUIVA): A nedreptăţi pe cineva, V ; : A FACE NEFER (PE CINEVA) (reg.j. A păcăli pe cineva. A FACE NEGHIOBII: A face prostii; A nu se poate controla; A nu se poate stăpâni; v. şi A/ace nebunii. A FACE NEOM: A face ca cineva să-şi piardă însuşirile de om normal; A nenoroci; A distruge; v. şi A face din om neom. A FACE NEVOIE (CUIVA) (înv.): A-i face un rău cuiva; A provoca necazuri cuiva. A FACE NEVOINŢĂ (înv.): A-şi da osteneală; A se strădui; v. A avea multă nevoinţă. A FACE NICIO BRÂNZĂ: A fi lipsit de valoare; A nu valora nimic; A eşua; A da chix. Ă FACE NOAPTEA ZI: A petrece zi şi noapte; A face noapte albă; A munci fără odihnă; A lumina ca ziua; A străluci; v. A face din noaptea zi. A FACE NOAPTEA ZI ŞI ZIUA NOPAŢE: A inversa lucrurile; v. şi A face ziua noapte şi noaptea zi . .A..; FACE. NOAPTE■ ALBĂ:.^  lucra toată noaptea; A nu dorini toată noaptea; A rămâne treaz toată noaptea. A FACE NOD LA BATISTĂ: A-şi lega un nod la batistă ca să nu uite ceva; A-şi nota ceva; v. şi A face un nod la batistă. A FACE NOTĂ APARTE: A face opinie separată. Ă FACE NULĂ (rar): A reduce la zero; A anula; A face praf.. .. A FACE NUMAI BOAŢE (pop.): A face numai neghiobi; v. şi A face numai boroboaţe; A face numai la năsărămbe; A face numai zgoande. A FACE NUMAI BOROBOAŢE (pop.): A face numai neghiobii; v. A face numai boaţe. .. A FACE NUMAI DE-ALE NEFĂCUTE. A face numai neghiobii. A FACE NUMAI DUPĂ CAPUL SĂU: A face ce vrea; Ă face cum vrea;  nu ţine cont de nimeni. A FACE NUMAI LA NĂŞĂI^MBE (pop.): A face numai neghiobii; v. A face numai boaţe. A FACE NUMAI ZGOANDE (pop.):A face numai neghiobii; v. A face numai boaţe. ; A FACE NUMĂRUL CINCI (arg.): A fura; A jefui. A FACE NUME (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. şi A face nume rău (cuiva); A-i face nume (cuiva); A-i face nume rău (cuiva); Ari ieşi nume (cuiva); A-i ieşi nume rău (cuiva); A ieşi vorbe; A-i ieşi vorbe; A-i scoate vorbe cuiva; A-i scorni nume cuiva; A-i scorni nume rău cuiva; A- i scorni vorbe cuiva; A scoate vorbe cuiva; A scorni nume cuiva; A scorni nume rău cuiva; A scorni vorbe cuiva; A-i scorni vorbe urâte cuiva. A FACE NUME RĂU (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva, A FACE O ACHIZIŢIE: A achiziţiona. V ; A FACE O ACHIZIŢIE BUNĂ: A face rost de ceva bun, de ceva util, de ceva necesar. A FACE O AFACERE: A se ocupa de afaceri. A FACE O AFACERE BUNĂ: A-i reuşi o afacere bună. A FACE O AFACERE PROASTĂ: A nu avea succes în afaceri; Ă face afaceri proaste. A FACE O AFIRMAŢIE: A afirma. A FACE O ALEGERE: A alege. A FACE O ALUZIE: A vorbi pe ocolite; A se 155 A FACE O GLUMĂ PE SOCOTEALA CUIVA referi la ceva sau Ia cineva; A insinua; A sugera; v. A face aluzie. A FACE O ALUZIE LA...: A se referi Ia...; A insinua...; A sugera.... A FACE O ANCHETĂ: A ancheta. A FACE O APĂ DIN CEVA, CINEVA: A distruge, a nimici ceva, pe:cineva. A FACE O APĂ ŞI UN PĂMÂNT: A distruge; A nimici; A face praf; v. şi A face tot o apă şi un pământ; A face tot una cu pământul. A FACE OASTEA: A efectua serviciul militar. A FACE O BOACĂNĂ: A se purta prosteşte; v. şi A face o boacănă de tot; A face o boaţă; A face o boroboaţă. A FACE O BOACĂNĂ DE TOT: A se purta prosteşte; v. A face o boacănă. A FACE O BOACĂNĂ MAI MARE DECÂT EL: A face o mare stângăcie. A FACE O BOAŢĂ: A se purta prosteşte; v. A face o boacănă. A FACE O BOROBOAŢĂ: A se purta prosteşte; v. A face o boacănă. A FACE O BORTĂ ÎN CER (iran.)·. A face o mare ispravă; v. A face borta în cer. A FACE OBRAZ (LA CINEVA) (înv.): A ţine piept cuiva. A FACE OBSTRUCŢIE: A obstrucţiona; v. şi A face obstrucţii. A FACE OBSTRUCŢII: A obstrucţiona; v. A face obstrucţie. A FACE OCARĂ (CUIVA) (înv.): A ocări pe cineva. A FACE O CASĂ: A căsători pe cineva; A întemeia o familie. A FACE O CĂLĂTORIE: A călători. A FACE O CĂLĂTORIE ÎN JURUL PĂMÂNTULUI: A călători în jurul pământului. A FACE O CERERE: A înainta o petiţie; v. A face cerere. A FACE OCHI: A se trezi; A se scula din somn. A FACE OCHI DULCI (CUIVA): A face curte cuiva.:, : A FACE OCHII CÂT CEPELE: A se mira mUlt. A FACE OCHII ÎN PATRU: A fi atent; A veghea. A FACE OCHII MARI: A se mira foarte tare; A fi uluit; v. A deschide ochii cât cepele. A FACE OCHII MARI CA DE BOU: A se mira foarte tare; A fi uluit; v. A deschide ochii cât cepele. A FACE OCHII MARI CÂT CEPELE: A se mira foarte tare; A fi uluit; v. A deschide ochii cât cepele. A FACE OCHII MARI DE MIRARE: A se mira; A nu-i veni să creadă, A FACE OCHII MARI PE CINEVA: A se mira mult de cineva. A FACE OCHII MICI: A fi foarte obosit, pe cale de adormire; A se preface că nu vede. A FACE OCHII ROATĂ: A se uita de jur-împrejur; A-şi roti privirea; v. şi A întoarce ochii roată; A-şi face ochii roată; A-şi întoarce ochii rată. A FACE OCHIREA ROATĂ: A privi înjur; v. şi A face ochişorii roată. A FACE OCHIŞORII ROATĂ: A privi înjur; v. A face ochirea roată. A FACE OCOLUL PĂMÂNTULUI: A călători în jurul pământului. A FACE O COMPARAŢIE CU...: A compara CU... A FACE O CONCESIE: A concesiona. A FACE O CONFUZIE: A confunda. .. A FACE O CRIŢICĂ CUIVA: A critica pe cineva,. .... .. A FACE O CRUCE ÎN DREPTUL NUMELUI CUIVA: A nota că a decedat. A FACE O CUCERIRE: A cuceri o femeie. A FACE O CURSĂ: A participa la o: cursă. : : A FACE O DECLARAŢIE: A declara. A FACE O DECLARAŢIE DE DRAGOSTE: A declara dragostea. A FACE O DECLARAŢIE DE RĂZBOI: A declara război, AF£CE O DEOSEBIRE ÎNTRE...: A deosebi... A FACE O DEPOZIŢIE: A da o declaraţie; A mărturisi injustiţie, A FACE O DIGRESIUNE: A .deschide o paranteză; v.A face digresiune. A FACE O DRAMĂ DIN CEVA: A dramatiza ceva; A exagera ceva. A FACE O EXCEPŢIE ÎN CAZUL CUIVA: A elimina din discuţie ceva. : A FACE O EXCEPŢIE ÎN FAVOAREA CUIVA: A nu lua în seamă ceva în favoarea cuiva. A FACE O EXCURSIE: A merge în excursie. A FACE O EXPERIENŢĂ: A căpăta o experienţă. ...., A FACE O FAPTĂ BUNĂ: A avea poftă bună. A FACE O FAPTĂ REA: A nu avea poftă. : A FACE O FARSĂ CUIVA: A păcăii pe cineva; v. şi A face o festă cuiva; A face o figură cuiva. A FACE O FAVOARE (CUIVA); A favoriza pe cineva; A face o concesie cuiva. A FACE O FESTĂ CUIVA: A păcăli pe cineva; v. A face o farsă cuiva. Ă FACE OFICIUL DE GAZDĂ: A fi gazdă. A FACE O FIGURĂ CUIVA: A păcăli pe cineva; v. A face o farsă cuiva. A FACE O FOIŢĂ (fam.): A juca o partidă de cărţi. A FACE O GAFĂ: A gafa; A greşi; v. A comite ogafă. „ A FACE O GAURĂ IN CER (iran.): A face o mare ispravă; v. A face borta în cer. A FACE O GLUMĂ: A glumi; v. A face glume. A FACE O GLUMĂ PE SOCOTEALA CUIVA: A glumi pe seama cuiva; A tachina pe cineva. A FACE O GLUMĂ PROASTĂ 156 A FACE O GLUMĂ PROASTĂ: A glumi nepoliticos; A spune glume proaste. A FACE O GREŞEALĂ: A greşi; v. A comite greşeală. A FACE O GREŞEALĂ PERSONALĂ: A greşi din neatenţie. A FACE O GURĂ CÂT O ŞURĂ: A deschide, a căsca gura mare. A FACE O HALTĂ: A întrerupe temporar o călătorie. A FACE O HARA-PĂRA: A provoca o dezordine, o învălmăşeală; A face bucăţi; A distruge. A FACE O IMPRESIE ASUPRA CUIVA: A lăsa o impresie asupra cuiva. A FACE O IMPRESIE BUNĂ (CUIVA): A impresiona plăcut pe cineva; v. şi/i lăsa o impresie bună (cuiva); A produce o impresie bună (cuiva); A provoca o impresie bună (cuiva). A FACE O IMPRESIE PROASTĂ: A lăsa o impresie proastă. A FACE O IMPRESIE REA (CUIVA): A impresiona neplăcut pe cineva; v, şi A lăsa o impresie rea (cuiva); A produce o impresie rea (cuiva); A provoca o impresie rea (cuiva), A FACE O INSPECŢIE: A inspecta. A FACE O ISPRAVĂ: A face ceva; A realiza ceva.' A FACE O ISPRAVĂ MAI MARE DECÂT EL: A face o mare prostie. A FACE O ÎNCERCARE: A face o probă; A încerca; A proba; v. A face cercare2. a face o Încurcătură: a încurca lucrurile, A FACE O ÎNTREBARE: A întreba; w A face întrebare, A FACE O ÎNVOIALĂ (CU CINEVA): A cădea de acord; A conveni; A se învoi cu cineva; v, A face o învoială. A FACE O JALBĂ: A depune o cerere; A solicita ceva. A FACE OLAT (CUIVA) A ceda unei puteri străine o parte din teritoriul unei ţări; v. şi A da olat (cuiva). A FACE O LIPITURĂ: A agăţa o femeie. A FACE O LUMINĂ: A lumina; A clarifica. A FACE O LUMINĂ ÎNŢR-O CHESTIUNE: A lumina; A clarifica o chestiune. A FACE OM (PE CINEVA): A educa; A instrui pe cineva; A asigura o situaţie materială sau socială bună cuiva; A înzestra pe cineva. A FACE O MĂGĂRIE CUIVA: A face un rău cuiva; A supăra pe cineva; v. şi .4 face o porcărie cuiva. A FACE OM DIN CINEVA: A ajuta pe cineva să devină om de valoare. A FACE OMENIE (CU CINEVA) '(înv.): A fi înţelegător, omenos cu cineva. A FACE O MEZALIANŢĂ: A se căsători cu o persoană dintr-o societate inferioară. A FACE O MINĂ ACRĂ: A arăta rău; A nu pare sănătos. A FACE O MINĂ SUPĂRATĂ: A arăta supărat; v. şi A face o mutră acră. A FACE O MINUNE: A provoca o minune; A face ceva minunat. A FACE O MIŞCARE: Ase mişca. A FACE O MORALĂ PĂRINTEASCĂ: A educa părinteşte; v. A face morală părintească, A FACE O MUTRĂ ACRĂ: A arăta supărat; v. A face i mină supărată. A FACE O MUTRĂ DE ÎNMORMÂNTARE: A fi tare supărat; A fi deosebit de necăjit. A FACE O NEBUNIE: A face o prostie; A comite o greşeală. A FACE O NEFĂCUTĂ (pop.): A face o poznă, o boroboaţă. A FACE ONOARE: A onora. A EACE-ONOAREA CUIVA: A onora pe cineva. A FACE ONOAREA SĂ ...: A onora să.... A FACE ONOARE CUIVA: A servi cuiva spre laudă, spre fală; A onora pe cineva. A FACE ONORURILE BALULUI: A-şi îndeplini obligaţiile de gazdă la o petrecere, la o recepţie; v. şi A face onorurile casei. A FACE ONORURILE CASEI: A-şi îndeplini obligaţiile de gazdă Ia o petrecere, la o recepţie; v. A onorurile balului. A FACE O NOUĂ ÎNCERCARE: A încerca din nou. A FACE O PARALELĂ: A compara. A FACE O PARANTEZĂ: A devia în expunere. A FACE O PARTIDĂ BUNĂ: A se căsători bine. A FACE O PARTIDĂ DE ŞAH: A juca şah. A FĂCEOPASlUNE (PENTRU CINEVA SAU CEVA): A se simţi atras în mod deosebit de cineva sau de ceva; A se pasiona de ceva; v. şi A face pasiune (pentru cineva sau ceva). A FACE O PAUZĂ: A se odihni puţin. " A FACE O PÂRĂ (ASUPRA CUIVA): A da în judecată pe cineva; v. A băgă pâră (după cineva). A FACE O PERCHEZIŢIE: A percheziţiona. A FACE "OPINIE SEPARATĂ: A susţine un punct de vedere deosebit de cel al majorităţii. A FACE O rTLÂNGERE: · A- depune o reclamaţie; v. A adresa o plângere. : A FACE O PLIMBARE: A se plimba. ? A FACE O PORCĂRIE CUIVA: A face un rău cuiva; A supăra pe cineva; v. A face o măgărie cuiva. A FACE O POTERĂ: A face cercetări penUoi prinderea hoţilor; v. şi A pleca în poteră. A FACE OPOZIŢIE: A se opune; A se împotrivi. A FACE O POZNĂ: A face o glumă; A glumi; A păcăli pe cineva. A FACE O PRAFTURĂ (PE CINEVA) (fam.): A face de râs; A batjocori; A certa aspru pe cineva; v. şi A-i da o praftură (cuiva); A~i face o praftură (cuiva); A-i trage o praftură (cuiva). 157 A FACE PARALE A FACE O PRIMIRE CĂLDUROASĂ: A primi călduros, prieteneşte.; A FACE O PRIMiIRE RECE: A primi rece, cu indiferenţă. A FACE O PROBĂ: A încerca. A FACE O PROMISIUNE: A promite. A FACE O PROPUNERE: A propune. A FACE O PROSTIE: A greşi; A supăra pe cineva. A FACE ORDINE: A ordona; A disciplina. A FACE O RĂSOLEALĂ:' A face lucru de mântuială. A FACE 0; RECLAMAŢIE: A reclama. A FACE O RECUNOAŞTERE: A recunoaşte. A FACE O REVERENŢĂ: A se înclina în semn de respect în faţa cuiva. A FACE ORGII: A se destrăbăla. , y A FACE O ROATĂ: A da o,fugă; A da o raită; v. şi A da o roată. A FACE O ROATĂ PÂNĂ LA...; A da o fugă până la...(pe la...); A da o raită până la...(pe Ia...); v.Adao roată, A FACE ORZ DIN GRÂU: A denatura, a falsifica, a mistifica realitatea; v. A face din alb negru, A FACE O SĂRITURĂ: A sări o dată. A FACE OSÂNDĂ (CUIVA) (înv.): A condamna, a osândi pe cineva; v. şi A face pe osândă (cuiva). A FACE O SCĂDERE: A scădea; A diminua; A reduce; v. şi A face un scăzământ. A FACE O SCHIMĂ: A se strâmba. A FACE O SILINŢĂ: A se forţa; A se sili. A FSCE OSTENEALĂ (înv.): A se osteni; A se strădui. A FACE O STRÂMBĂTURĂ: A se strâmba. A FACE O SUMĂ DE BANI: A strânge mulţi bani. A FACE O SURPRIZĂ (CUIVA): A surprinde pe cineva; v. şi A-iface o surpriză (cuiva). A FACE O TABLĂ (PE CINEVA) (fam.): A juca cu cineva o partidă de table. A FACE O TRAGEDIE DIN CEVA: A exagera; A transforma într-o tragedie. ; A FACE O TRANZACŢIE: A transforma într- o tranzacţie. A FACE O TRATAŢIE: A transforma într-o tradiţie. A FACE O TREABĂ BUNĂ: A realiza ceva bine; A înfăptui ceva bine; v. şi A face o treabă ca lumea. ·.■ A FACE O TREABĂ CA LUMEA: A realiza ceva bine; A înfăptui ceva bine; v.A face o treabă bună. A FACE O TREABĂ DE MÂNTUIALĂ:A face ceva la repezeală; A realiza ceva superficial. A FACE O TREABĂ FOARTE ÎNCET: A lucra foarte încet; A se moşmondi. A FACE O TREABĂ ÎNCET: A lucra încet; A se moşmondi. A FACE O TREABĂ PÂNĂ ÎN TINDĂ: A nu termina nimic; A nu duce la capăt o treabă. A FACE O TREABĂ PÂNĂ LA CAPĂT; A duce o treabă până la capăt; A termina o treabă. A FACE OTROCOL DUPĂ CEVA: A pune pe goană; A fugări; v. şi A face otrocol prin ceva. A FACE OTROCOL PRIN CEVA: A pune pe goană; A fugări; v. A face otrocol după ceva. A FACE O TUMBĂ: A se da peste cap. : A FACE O ŢÂRĂ DE CHEAG: A strânge ceva avere. A FACE OUĂ: A oua; A se oua. A FACE O VARZĂ: A suporta un eşec; A o da chix; v. şi A o face varză. A FACE O VINĂ DIN CEVA: A transforma ceva într-o vină; A învinovăţi pe cineva pentru ceva; v. şi A face o vină pentru ceva. A ' FACE " O VINA i'PENŢRUCEVA:: A transforma ceva într-o vină; A învinovăţi pe cineva pentru ceva; v. A face o vină din ceva. A FACE O VIZITĂ (CUIVA): A vizita pe cineva; v. şi A face vizită (cuiva). A FACE PACE (CU CINEVA): A se împăca cu cineva; v. şi A face pace bună (cu cineva); A se face pace (cu cineva). \ A FACE PACE BUNĂ (CU CINEVA): A se împăca cu cineva; y. A face pace (cu cineva). A FACE; PACHET: A îndepărta; A alunga; A expedia pe cineva. A FACE PAF (PE CINEVA): A uimi, a ului, a da gata pe cineva; v. şi A lăsa paf (pe cineva); A rămâne paf . A FACE PAGUBĂ: A păgubi. ; A FACE PALANCA (CEVA): A dobori; A culca la pământ; A călca în picioare ceva; v. A da palancă (ceva). A FACE PALANCĂ.LA PĂMÂNT (CEVA): A doborî; A culca la pământ; A călca în picioare ceva; v. A da palancă (ceva). A FACE PALMA BICI: A pălmui; A bate cu palma. A FACE PANSAMENTE: A pansa; A bandaja; v. şi A pune pansamente, A FACE PANTOFII (CUIVA): A curăţa ghetele cuiva; A sluji cu slugărnicie pe cineva; v. A face ghetele (cuiva), A FACE PAOSUL (CUIVA): A îndeplini ritualul de stropire a mormântului cu vin, ulei sfinţit sau agheasmă. A FACE PAPARĂ (PE CINEVA SAU DIN CEVA): A bate, a învinge, a distruge pe cineva sau ceva. A FACE PARADĂ (DE SAU CU CEVA): A parada; A face caz de ceva; v. şi A se face paradă (de sau cu ceva), A FACE PARADĂ DE...: A-şi da importanţă; A se grozăvi. A FACE PARADĂ DE CINSTE: A se lăuda fără temei că e cinstit. ■ A FACE PARALE1: A câştiga; A agonisi; A strânge bani; v.A face avere. A FACE PARALE2: A arăta bine; A fi de cnli-iate; A merita preţ bun; v. şi A face toate paralele. A FACE PARALE BUNE 158 A FACE PARALE BUNE: A câştiga bine. A FACE PARDAF1: A distruge; A face praf; v. şi A-i merge pardaful; A se face parăaf. A FACE PARDAF2 (PE CINEVA);(reg.): A certa cu asprime pe cineva; A bate pe cineva. A FACE PARDALE {PE CEVA) (reg): A distruge. A FACE PARTE: A împărţi; A-şi însuşi partea leului. A FACE PARTE DE ... (CUIVA): A face părtaş pe cineva la ceva; A face rost de ceva cuiva; v. şi A face parte din'...; A-i face parte de...; A-i face parte din . .. ; A scoate parte (cuiva). A FACE PARTE DIN1 ...: A fi unul dintre elementele competente ale...; A fi membru al...; A aparţine; v. şi A face parte dintre.... A FACE PARTE DIN2 ... (CUIVA): A face părtaş pe cineva Ia ceva; A face rost de ceva cuiva; v. A face parte de.... A FACE PARTE DINTRE...: A fi unul dintre elementele competente ale...; A fi membru al...; A aparţine; v. A face parte din1.... A FACE PARTE DREAPTĂ: A împărţi în mod egal. A FACE PASIUNE (PENTRU CINEVA 'SAU CEVA): A se simţi atras în mod deosebit de cineva sau de ceva; A se pasiona de ceva; v. A face o pasiune (pentru cineva sau ceva). A FACE PASTRAMA (PE CINEVA): A snopi în bătaie pe cineva; A distruge pe cineva. A FACE PASUL: A întreprinde ceva după ezitări; A lua o hotărâre gravă; v. şi A face pasul acesta. : A FACE PASUL ACESTA: A întreprinde ceva după ezitări; A lua o hotărâre gravă; v. A face pasul. A FACE PASUL HOTĂRÂTOR: A lua o hotărâre decisivă; A se hotărî; A lua măsuri definitive; A lua măsuri finale; v. şi A face un pas decisiv; A face un pas hotărâtor. A FACE PAŞI (fam.): A pleca. ^ A FACE PAŞI MARI:  pleca repede; A merge repede; A se grăbi; A progresă; A avea succes. A FACE PATRON (pop., fam.): A-şi serba ziua numelui. A FACE PATUL: A întinde sau a strânge aşternutul de pat; v. A face culcuşul. A FACE PĂCATE: A păcătui; v. A comite păcate. A FACE PĂCAT CU CINEVA: A face o faptă rea în dauna cuiva; A oropsi pe cineva; v. şi A face păcate cu cineva; A-şi face păcat cu cineva; A-şi face păcate cu cineva. A FACE PĂCATE CU CINEVA: A face o faptă rea în dauna cuiva; A oropsi pe cineva; v. A face păcat cu cineva A FACE PĂMÂNT (PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A nula; A desfiinţa; v. A face bucăţele. A FACE PĂRĂLUŢE: A se îmbogăţi. A FACE PĂRĂSIRE (CUIVA) (înv.): A părăsi pe cineva. A FACE PĂRTAŞ (PE CINEVA LA CEVA): A împărţi cu cineva ceva. A FACE PĂRŢI: A împărţi; A risipi A FACE PĂSAT (PE CINEVA): A zdrobi; A face pilaf pe cineva. A FACE PĂTUL (reg.): A sta la pândă. A FACE PÂNTECELE COBZĂ:'Ă mânca mult; A se umfla la burtă; v. şi A face pântece tobă. A FACE PÂNTECELE TOBĂ: A mânca mult; A se umfla la burtă; v. A facc pântece cobză. A FACE PÂRĂ: A pâri. A FACE PÂRĂ ASUPRA CUIVA: A da în judecată pe cineva; v. A băga pâră (după cineva). A FACE PÂRJOL (pop.): A nimici prin foc; A pârjoli; A face prăpăd, ravagii. A FACE PÂRTIE: A trece prin zăpadă. : A FACE PE...: Ase da drept...; A se prezenta ca.... A FACE PE ASCUNS: A face în secret; A lucra pe ascuns. A FACE PE-A SURDUL: A se face că nu aude nimic. v;v::; A FACE PE BARBĂ CUIVA: A face pe răspunderea cuiva; A face pe cheltuiala cuiva. A FACE PE BOIERUL: A se feri de muncă; A aştepta să fie servit. A FACE PE BOLNAVUL: A se declara bolnav; A minţi că e bolnav. A FACE PE BUFONUL: A face glume; A face gesturi caraghioase. A FACE PE CAP (CUIVA) (Î/jv„ pop.): A-i face capătul; A-i face de petrecanie cuiva; A face pe cineva să-şi piardă capul; A nenoroci, a distruge pe cineva; v. şi A pune capul (cuiva); A pune sufletul (cuiva). A FACE PE CAPRA RÂIOASĂ: A fi murdar; A 11 zdrenjuros dar mândru şi îngâmfat. : A FACE : PE CHEF ■(CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face pe ch eful (cuiva); A-şi face damblaua. A FACE PE CHEFUL (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE PE CLOVNUL: A face pozne; A provoca râs. A FACE PE COCOŞUL: A-şi da importanţă ca mascul. A FACE PE DAIBOJEALĂ: A lucra degeaba; A nu câştiga nimic. A FACE PE DĂDACA: A dădăci pe cineva; A bate pe cineva la cap. A FACE PEDEAPSĂ (CUIVA) (înv.): A pedepsi pe cineva. A FACE PE DEŞTEPTUL: A face pe grozavul, pe tot ştiutorul. A FACE PE DIN DOUĂ: A împărţi egal. A FACE PE DOR (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). 159 A FACE PE PIELEA LUI A FACE PE DORINŢĂ CUIVA: A satisface dorinţele cuiva; A face pe placul cuiva. A FACE PE DOS: A nu face cum trebuie; A lucra anapoda; v, şi A face un lucru pe dos. A FACE PE DRACU: A nu face nimic; A ieşi prost. A FACE PE DRACU GHEM:  nu face nimic. A FACE PE DRACU-N PATRU (pop.):  face orice; A-şi da toată silinţă; A depune toate eforturile; A face tot posibilul; v. şi A face şi pe dracu; A face şi pe dracu-n patru. A FACE PE EL: A-i fi foarte frică; A fi îngrozit, timorat; v. A face în pantaloni. A FACE PE EL DE FRÎCĂ: A-i fi foarte frică; A fi îngrozit, timorat; v. A face în pantaloni. A FACE PE EL ÎN PANTALONI: A-ifi fbarte frică; A fi îngrozit, timorat; v. A face în pantaloni A FACE PE EL ÎN PANTALONI DE FRICĂ: A-i fi foarte frică; A fi îngrozit, timorat; v. A face în pantaloni A FACE PE EROUL: A se considera erou; A seda drept erou. A FACE PE FANARIOTUL: A fi corupt, ipocrit, viclean; A fi lipsit de caracter. A FACE PE FANTELE: A face pe tinerelul; A se da drept tânăr. A FACE PE FILFIZONUL: A avea preocupări neserioase; A avea pretenţii. A FACE PE FOAIE: A mustra; A certa pe cineva; A da o bătaie cuiva; v. A da pe foaie. A FACE PE FOI: A mustra; Ă certa pe cineva; A da o bătaie cuiva; v. A da pe foaie. A FACE PE FRAIERUL: A fi prost; A mima prostia. A FACE PE FUGĂ: A face repede. A FACE PE GAZDA: A se considera gazdă; A se prezenta ca proprietar. A FACE PE GÂND (CUIVA): A proceda cum gândeşte sau doreşte cineva; v. şi A face pe gândul (cuiva). A FACE PE GÂNDUL (CUIVA): A proceda cum gândeşte sau doreşte cineva; v. A face pe gând (cuiva). A FACE PE GHTTĂ-N DOVLECI: A face pe porc. A FACE PE GROZAVUL:  se grozăvi; A se purta cu semeţie. A FACE PE GUST (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE PE GUSTUL (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE PE IEZUITUL: A fi ipocrit. A FACE PE INIMA DUŞMANILOR: A satisface dorinţele duşmanilor. A FACE' PE INIMA1 MEA: A face cum am dorit eu sa facă. A FACE PE INTERESANTUL: A-şi da aere; A face pe deşteptul. A FACE PE ISTEŢUL: A face pe deşteptul; A se da deştept. A FACE PE JUMĂTATE: A nu termina un lucru; A termina ceva numai pe jumătate; A împărţi în două părţi egale; v. şi A face uit lucru pe jumătate. A FACE PE LUP PAZNIC LA OI: A pune hoţul de pază. A FACE PE MAMĂ RĂNIŢILOR:  se prezenta ca o femeie bună şi dispusă să ajute pe alţii. A FACE PE MARELE: A-şi da importanţă; A fi fudul. A FACE PE MARTIRUL: A se da drept martir; A se purta ca un martir. A FACE PE MĂRIÎ^IMOŞUL: A se da drept mărinimos; A se purta ca un mărinimos. A FA.CE PEMÂMmiL: A fi mândru; A de da mândru; A ace pe mândru. A FACE PE MIELUŞELUL: A face pe blândul; A se purta cu blândeţe. Ă FACE PE MIRONOSIŢA: A-şi lua aere de nevinovat; A face pe nevinovatul. A FACE PE MODESTUL: Ase purta ca un om modest; A se purta cu modestie. A FACE PE MORALISTUL: A face: pe cinstitul; A se prezenta ca un om corect. ; 1 FACE PE MORTUL: A nu face nimic; A se implica în nimic; A nu mişca un deget. A FACE PE MORTUL ÎN PĂPUŞOI (reg.): A face pe prostul, pe niznaiul; v. şi A se face mort în păpuşoi A FACE MUTRE: A fi supărat. A FACE PE MUTU: A nu vrea să vorbească. A FACE PE NAIVUL: A se face că nu pricepe; v. şi A face pe nea Ion. A FACE PE NEA ION: A se face că nu pricepe; v. A face pe naivul. A FACE PE NEBUNUL (fam.): A ţine să atragă atenţia; A-şi da importanţă; v. şi A o face pe nebunul. Ă FACE PE NEFERICITUL: A se considera nefericit; A se purta ca un om nefericit. A FACE PE NEŞTIUTORUL: A; face pe prostul; A se prezenta ca un prost. Ă FACE PE NEVINOVATĂ: Â-şi da aere de inocentă. A FACE PE NEVINOVATUL: A se considera nevinovat; A se purta ca un nevinovat. A FACE PE NEZNAIUL: A se preface că nu ştie nimic despre ceva; v. şi A se face pe neznai. A FACE PENITENŢĂ: A executa canonul impus de preotul duhovnic pentru ispăşirea păcatelor. A FACE PE NIZNAIUL: A se preface că nu ştie nimic despre ceva; v. şi A se face niznai. A FACE PE OBRAZ: A se purta cu cineva după cum merită. A FACE PE PIELEA ALTUIA: A suporta altul consecinţele; v. şi A face rele pe pielea altuia; A face un lucru pe pielea altuia. A FACE PE PIELEA LUI: A face pe propria răspundere. A FACE PE PLAC CUIVA 160 A FACE PE PLAC CUIVA: A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE PE PLACUL CUIVA: A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva), A FACE PE POCĂITUL: A se purta cu mare grijă; A fi foarte atent. A FACE PE POFTA CUIVA: A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voiaj: v. A face cheful (cuiva). A FACE PE POFTĂ CUIVA: A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva).  FACE PE POLITICOSUL: A se prezenta ca un om politicos; A se purta cu politeţe, A FACE PE PROPRIUL SĂU RISC: A acţiona pe propria răspundere. A FACE PE PROSTUL: A se preface că nu înţelege, că nu bagă de seamă; A simula prostia; v. şi A se face prost. A FACE PE RÂIOSUL (fam.): A-şi da aere; A fi înfumurat, A FACE PERCHEZIŢIE: A percheziţiona. A FACE PERE-MERE: A nu face nimic corect; A face talmeş-balmeş; A face totul anapoda. A FACE PE SAMARITEANUL: A face pe sfântul; A se da drept profund credincios. A FACE PE SAVANTUL: A face pe deşteptul. A FACE PE SEAMĂ ALTUIA: A face pe răspunderea altora; A face pe cheltuiala altuia, : A FACE PE SFÂNTUL: A se da drept moral; A simula moralitate. . A FACE PE STĂPÂNUL: Ase da drept stăpân; A se purta ca un stăpân. A FACE PE SURDUL: A se face că nu aude bine; A nu răspunde când e chemat, strigat, A FĂCE PE ŞMECHERUL: A încerca să fie şmecher. A FACE PE TIRANUL: A se purta ca un tiran. A FACE PE TOATE DE MÂNTUIALĂ.: A munci superficial. A FACE PE TOMĂ NECREDINCIOSUL: A se îndoi, în principiu, de orice; A nu avea încredere în cuvintele nimănui; v. şi A Jî Toma necredinciosul. A FACE PE TOŢI O APĂ ŞI UN PĂMÂNT: A-i considera pe toţi oameni la fel; A nu face nicio diferenţă între oameni. ,; A FACE PE TREABĂ (reg.): A proceda conform interesului propriu sau al cuiva; v. şi A-i face pe treabă cuiva. A FACE PE URSITĂ: A se da drept sortită cuiva. Ă FACE PICIOARE: A dispărea; A fi furat. A FACE PE VEDETĂ: A se da vedetă; A se purta ca o vedetă. A FACE PE VICTIMA: A se considera victimă; A se purta ca o victimă. A FACE PE VOIA (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE PE VOIE (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. ş A face cheful (cuiva). A FACE PE VREREA CUIVA: A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE PE VRERE CUIVA: A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE PE ZMEUL: A se da a tot puternic; A se considera deosebit de tare. de rezistent, de deştept.  FACE PIAŢA: A cumpăra alimente pentru hrana zilnică; A face pe taximetru. ATACE PICIOARE(fam.): (Despre obiecte) A dispărea; A fi furat; v. A căpăta picioare. A FACE PIERDUT: A pierde; A nu mai şti unde este ceva, A FACE PICIOARE: (fam., despre obiecte) A dispărea; v. A căpăta picioare. A FACE PIELEA BURDUF DE CIMPOI: A face cimpoi. A FACE PIELEA COJOC (CUIVA): A bate zdravăn pe cineva; v . şi A face spatele darabană (cuiva); A face spatele strună (cuiva); A face spinarea burduf (cuiva); A face spinarea cobză (cuiva); A face spinarea cojoc (cuiva); A face spinarea tobă (cuiva). A FACE PIELEA TOBĂ: A face tobă. A FACE PIEPT: A rezista. . A FACE PIEPT BĂRBĂTESC: A rezista bărbăteşte. . A . FACE. PIERDUT (CEVA, PE : CINEVA): A lăsa sa se piardă sau a da impresia că s-a pierdut ceva sau cineva. A FACE PIFTIE (DIN CINEVA) (fam.): A bate foarte tare pe cineva; v. şi A face piftie (pe cineva), A FACE PILAF ..(PE CINEVA) (fam.): A bate foarte tare pe cineva; A nimici; A uimi; A umili pe cineva. A FACE PIPOTĂ: A se supăra., ; Ă FACE PIPOTAMARE: Ase supăra foarte tare. A FĂCE PIROANE: A clănţăni de frig; A dârdâi; v. şi A face piroane şi cuie. A FACE PIROANE ŞI CUIE: A clănţăni de frig; Ă dârdâi; v. A face piroane. A FACE PLACUL (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE PLAJĂ: A face băi de soare. Ă FĂCE PLAN DE INGINÎER CHIOR: A nu se pricepe la nimic; A-şi face tot5 felul de iluzii. A FACE PLANUL CA ŢIGANUL: A-şi propune lucruri irealizabile. A FACE PLANURI: A plănui. A FACE PLATCĂ (PE CINEVA) (înv.): A face pe cineva să piardă la jocul de cărţi;  păcăli pe cineva; v. şi A pune platcă pe cineva. A FACE PLAVIE: A se întinde la pământ. A FACE PLĂCEREA CUIVA: A face pe plac cuiva; A satisface capriciul, cheful, gustul cuiva. 161 A FACE PROASTĂ FIGURA A FACE PLĂCERE (CUIVA CEVA): A plăcea cuiva ceva; v. şi A-i face plăcere (cuiva ceva). A FACE PLÂNGERE: A depune o reclamaţie; v. A adresa o plângere. ; A FACE PLÂNS (înv.): A plânge. A FACE PLEAŞCĂ (înv.): A jefui. A FACE PLINUL: A umple cu combustibil rezervorul unui vehicul. A FACE PLUTA: (despre oameni) A pluti pe spate. A FACE POCĂINŢĂ (înv,)'. A se pocăi A FACE POCINOGUL CUIVA (reg.): A-i face de petrecanie cuiva; v. şi A-i face un pocinog cuiva. A FACE POCINOG UNUI LUCRU: A sUica, a defecta un lucru. A FACE POD CU PALMA: A pune palma streaşină la ochi. A FACE PODUL (sport)'. A executa figura de gimnastică numită „podul”. A FACE POFTA (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE POFTĂ DE CEVA: A pofti ceva; A-i fi poftă de ceva. A FACE PROCES: A da în judecată. A FACE POFTELE (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE POLITICĂ: A fi membru activ al unui partid; A participa la rezolvarea treburilor statului. A FACE POLIŢIE: A chestiona, a ancheta în felul poliţiei. A FACE POMENIRE (CUIVA): A face slujbă de pomenire cuiva; finv.) A ominti de cineva; A menţiona, n pomeni pe cineva. A FACE POMPĂ DE CEVA ff/ivj: A face caz de ceva. A FACE POPAS: A poposi. A FACE PORTRETUL CUIVA: A picta pe cineva; A descrie pe cineva. A FACE POSIBILUL: A face iot ce e omeneşte posibil; v. şi A face posibilul şi imposibilul; A face tot posibilul; A face tot posibilul şi imposibilul. A FACE POSIBILUL ŞI IMPOSIBILUL: A face tot ce e omeneşte posibil; v. A face posibilul. A FACE POSOACĂ (PE CINEVA) (reg,): A zdrobi cu totul pe cineva. A FACE POSOMOL ÎN.:, (reg;): A face ravagii printre.... A FACE POZNĂ (reg.): A face o impresie deosebită; A face senzaţie. A FACE POZNE: A se ţine de boroboaţe, de năzbâtii, de pozne, de trăsnăr, v. A face boroboaţe. A FACE PRACTICĂ: A fi în stadiul de practică; A învăţa în mod practic. A FACE PRADĂ: A prăda. A FACE PRAF1 (PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A anula; A desfiinţa; v. A face bucăţele. A FACE PRAF2: A vorbi fără rost; A trăncăni; A spune minciuni; v. A face colb. . A FACE PRAF3: A distruge; A nimici; A îmbăta; v. şi A se face praf. A FACE PRAF DIN BANI: A cheltui toţi banii A FACE PRAF ŞI CHISELIŢĂ (PE CINEVA): A distruge; A nimici; A zdrobi; A omorî; v. şi A face praf şi pulbere; A face praf şi ţărână; A face praf şi ţărnă; A face ţărnă; A face ţărâna praf; A face ţărână; A face ţărnă şi nimica. : A FACE PRAF ŞI PULBERE (PE CINEVA): A distruge; A nimici; A zdrobi; A omorî; v. A face praf şi chiseliţă (pe cineva). A FACE PRAF ŞI ŢĂRÂNĂ (PE CINEVA): A distruge; A nimici; A zdrobi; A omorî; v. A face praf şi chiseliţă (pe cineva). A FACE PRAF ŞI ŢĂRNĂ: (PE CINEVA): A distruge; A nimici; A zdrobi; A' omorî; v. A face praf şi chiseliţă (pe cineva). A FACE PRAFTURĂ (CUIVA) (fam.)'. A face de râs; A batjocori; A certa pe cineva; v. şi A-i da o praftură (cuiva); A-i face o praftură (cuiva); A-i trage o praftură (cuiva) : A FACE PRĂDĂCIUNE: A prăda. A FACE PRĂPĂD: A distruge; A nimici. : . A FACE PRĂPĂDIT (PE CINEVA): A prăpădi pe cineva. ; A FACE PRĂZNUIRE: A prăznui. : A FACE PRECUM PORUNCEŞTE CINEVA: A urma porunca cuiva; A asculta de cineva; v. A face aşa cum porunceşte cineva, A FACE PRECUM ZICE CINEVA: A ; urma porunca cuiva; A asculta de cineva; v. A face aşa cum porunceşte cineva. A FACE PREGĂTIRI: A se pregăti. A FACE PRE OSÂNDĂ (CUIVA) (înv.): A condamna, a osândi pe cineva; v. A face osândă (cuiva), .·.■:■ ■ A FACE PRESUPUNERI ASUPRA: A presupune. - A FACE PRETENŢII: A pretinde. : : v A FACE PREZENŢA: A fi prezent. A FACE PRICAZ: A atrage asupra cuiva suu la ceva răul, nenorocirea. A FACE PRICE: A se contrazice; A se împotrivi. A FACE PRIMĂ: A se bucura de consideraţie deosebită; A preţui; A valora. A FACE PRIMIRE: A primi pe cineva. A FACE PRIMUL PAS: A face începutul; A avea iniţiativa; A începe. A FACE PRIMUL PAS ÎN LUME: A ieşi în lume; A ieşi printre oameni. A FACE PRINSOARE: A pune rămăşag; A paria. A FACE PRIVEALĂ (înv.): A privi; A asista; v. şi A ieşi în priveală; A se afla în priveală. A FACE PRIZONIER: A lua prizonier. A FACE PROASPĂT: A împrospăta. A FACE PROASTĂ FIGURĂ: A lăsa o impresie proastă; A se compromite.  FACE PROAŞCĂ ÎN . 162 A FACE PROAŞCĂ ÎN ...: A face prăpăd în... A FACE PROAŞCĂ ÎNTRE A face prăpăd între.... A FACE PROAŞCĂ PRIN A face prăpăd prin....'.' '' · ;i····· A FACE PROBĂ: A proba. A FACE PROBLEME (CUIVA): A crea dificultăţi, greutăţi cuiva.; v. A-i face probleme (cuiva). A FACE PROCES (CUIVA, ASUPRA CUIVA): A chema în faţa instanţelor de judecată; A da în judecată pe cineva; v. şi A intenta proces; A intenta un proces. A FACE PROCESUL (CUIVA SAU A CEVA): A critica, a ataca în cuvinte pe cineva sau ceva; A analiza critic şi polemic. A FACE PROGRESE: A se judeca. ; A FACE PROGRESE RAPIDE: A progresa repede. A FACE PROŞCA: A se năpusti; A da iama; A distruge; A nimici prin mijloace violente; v. A da proşca. A FACE PROŞCA ÎMPREJURUL A se năpusti; A da iama; A distruge; A nimici prin mijloace violente; v. /I da proşca. A FACE PROŞCA ÎN...: A se năpusti; A da iama; A distruge; A nimici prin mijloace violente; v. A da proşca. A FACE PROŞCA ÎNTRE...: A se năpusti; A da iama; A distruge; A nimici prin mijloace violente; v.A da proşca. A FACE PROŞCA PRIN...: A se năpusti; A da iama; A distruge; A nimici prin mijloace violente; v. A da proşca. A FACE PROŞCA PRINTRE.. A se năpusti; A da iama; A distruge; A nimici prin mijloace violente; v. /I da proşca. A FACE PROVIZII DE...: A se aproviziona cu... A FACE PUBLICITATE: A face reclamă. A FACE PUI: A scoate pui; A se înmulţi. A FACE PUI DE GHIOL A înşela; A fura; v. A da pui de giol. w A FACE PULBERE (PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A Anula; A desfiinţa; v.A face bucăţele. A FACE PULBEREA PRAF: A nu face nimic nou; A se ocupa de cele cunoscute. A FACE PULBERE ŞI CENUŞĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A anula; A desfiinţa; v.A face bucăţele. A FACE PUNTE: A nu merge la serviciu într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale; (despre semicii publice, instituţii) A nu funcţiona într-o zi de lucru care cade între două sărbători legale, A FACE PURICI (reg.): A fi nerăbdător. A FACE PUROI: A se infecta; A cocea. A FACE PUŢINĂ MIŞCARE: A se plimba puţin; A ieşi puţin la aer. A FACE PUZDERIE (pop.): A sfărâma; A face praf; A distruge; v. şi A se face puzderie. A FACE RABAT: A reduce preţul; A da mai ieftin, A FACE RAHATUL BICI: A nu face nimic; v. ş \ A face rahatul praf. A FACE RAHATUL PRAF: A nu face nimic; v. şi A face rahatul bici, A FACE RAMAZAN: A serba; A ţine o sărbătoare. " A-FACE RAPORT: A raporta; v. A da raport. A FACE RAPORTUL: A raporta; v. A da raport. A FACE RAVAGII: A distruge; A nimici; A face praf. A FACE RĂDICARE (înv.): A se ridica; A se răzvrăti. ; A FACE RĂMĂŞAG: A paria. - A FACE RĂSCUMPĂRARE .finv.): A răscumpăra. A FACE RĂSPLĂTIRE (CUIVA) fmv.): A răsplăti pe cineva. ■ A FACE RĂSPUNZĂTOR: A trage la răspundere; A declara vinovat. A FACE RĂU: A pricinui necaz, supărare cuiva; A face pe gustul duşmanilor; A face cum ar dori duşmanii; v. şi A face rău ce face; A face un rău. A FACE RÂU CA...: A nu fi de dorit să..,; A nu fi preferabil să,..; v. şi A face rău de..,; A face rău la...; A face rău să.... A FACE RĂU CE FACE: A pricinui necaz, supărare cuiva; v. A face rău. A FACE RĂU CU MÂNA: ALTUIA: A se folosi de altcineva; A pune pe altul să facă ceva rău. ■x.XU.yi :■■■; A FACE RĂU DE...: A nu fi de dorit să...; A nu fi preferabil să...; v. A face rău ca.. A FACE RĂU LA A nu fi de dorit să...; A’ nu 11 preferabil să...; v. A face rău ca.... ; ; AaFACE;RĂU SĂ ...:;Anu:fî;de dorit sä...; A nu fi preferabil să...; v. A. face rău ca... . A A FACE RĂZBOI (înv.): A se război. A FACE RĂZBOI ASUPRA CUIVA (înv.): A ataca pe cineva; v. şi A sta cu război asupra cuiva. A FACE RÂIE PE INIMĂ: A fi foarte supărat; A fi prost dispus. A FACE RÂNDUIALĂ ÎN...: A face ordine; A rândui. A FACE RÂNZĂ (pop.): A se îmbogăţi; v.A avea rânză. A FACE RÂS (DE CINEVA): A râde de cineva. A FACE RÂT (pop.): A se obrăznici; A face nazuri; A se purta ca un porc. A FACE REA PRIMIRE: A primi rău pe cineva. A FACE RECLAMĂ: A face publicitatea. A FACE RECURS (jur.): A avea dreptul de a cere unei instanţe superioare anularea unei hotărâri 163 A FACESĂ I SE URCE SÂNGELE ÎN OBRAZ judecătoreşti emise de o instanţă inferioară; v. A ivea recurs. A FACE REGULĂ: A face ordine; A emite reguli. AFACERE ÎN CHESTIUNE: Problema în discuţie. AFACERE ÎNCURCATĂ: Lucru încurcat. A FACE REMIZĂ: Contribuţie şi profil la jgalitaie. · A FACE RELE: A se ţine de rele; A supăra iumea; A nu fi de bună credinţă. A FACE RELE PE PIELEA ALTUIA: A suporta altul consecinţele; v. A face pe pielea altuia. A FACE REMIZĂ: Contribuţie şi profit la egalitate. AFACERE MURDARĂ: Lucru necurat; v. şi Afacere necurată. A FACERE NECURATĂ: Lucru necurat; v. şi Afacere murdară. A FACE REPROŞURI CUIVA: A reproşa juiva. A FACE REVISTA (înv.]: A cutreiera; A vizita. A FACE REZERVE: A exprima îndoieli. A FACE REZOLUŢIUNE (Înv.): A decide; A hotărî; A se decide; A se hotărî. A FACE RIDICAREA (reg.): Ă face parastas. AFACERILE SUNT AFACERI: Nu este loc Je sentimentalism; Frate frate, brânza-i pe bani. A FACE RISIPĂ: A risipi. A FACE ROADĂ: A rodi; v. A da roadă. A FACE ROADE: A rodi; v. A da roadă. A FACE ROATA: Ă da o fugă; A da o raită; v. ji A da o roată. A FACE ROATA PÂNĂ LA...: A da o fugă până la...(pe la...); A da o raită până la...(pe Ia...); v'. A da o roată. A FACE ROATĂ ÎMPREJURUL (CUIVA, A wEVA): A încercui; A înconjura în toate părţile; v, ?i A face roată în jurul (cuiva, a ceva). A FACE ROATĂ ÎN JURUL (CUIVA, A 2EVA): A încercui; A înconjura în toate părţile; v, i face roată împrejurul (cuiva, a ceva). A FACE ROBIE (înv.): A lua captivi, prizonieri, robi. : A FACE ROD: A rodi; v, A da rod. A FACE ROIUL (arg.): A pleca repede de undeva; A o roi; A o şterge. A FACE RONDUL: A face inspecţie în timpul nopţii Ia diferite posturi de pază. A FACE ROST DE...: A procura.... A FACE ROST DIN PĂMÂNT, DIN IARBA VERDE: A-l privi cât de greu a făcut rost. A FACE ROST ŞI DIN PIATRĂ SEACĂ: A face rost cu orice efort, cu orice chin. A-ŞI FACE ROSTUL LUI: A-şi face gospodăria lui; Ă-şi face familia lui. A FACE RUGĂ: A se ruga; A se închina; v. A iduce ruga. A FACE RUGĂCIUNE: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. A FACE RUGĂCIUNI: A se ruga; A se în-:hina; v. A aduce ruga. A FACE RUMÂN (PE CINEVA) (reg.): A creştina pe cineva. A FACE RUŞINE (CUIVA): A face de râs; A ruşina; A face de băcănie; v. A da de ruşine. A FACE SAFTEA: A face prima vânzare; A gusta pentru prima dată; A avea noroc într-o afacere; v. şi A face safteaua. A FACE SAFTEAUA: A fiice prima vânzare; A gusta pentru prima dată; A avea noroc într-o afacere; v. şi A face safteaua. A FACE SAFTEA UNUI LUCRU: A gusta pentru prima dată din ceva. A FACE SALATĂ; (PE CINEVA): A-i trage o bătaie zdravănă cuiva. A FACE SALĂ GOALĂ: (Despre spectacole) A nu avea public numeros: A nu avea succes. A FACE SALĂ PLINĂ: (Despre spectacole) A avea public numeros; A avea succes. A FACE SALTURI: A trece brusc de Ia o situaţie la alta. A FACE SANDVIŞ (PE CINEVA) (fam.): A strivi pe cineva; A bate strivindu-I pe cineva. A FACE SAT (UNDEVA SAU CU CINEVA) (pop.): A rămâne, a sta mult undeva sau cu cineva. A FACE: SĂ AŞTEPTE: A-I amâna; A nu-I primi imediat; A nu-i acorda atenţia cuvenită: A FACE SĂ CURGĂ SÂNGE: A declanşa o încăierare sângeroasă. A FACE SĂ DISPARĂ ORICE URMĂ: A şterge urmele. :-:V·· A FACE SĂ-I CADĂ CUIVA SOLZII DE PE OCHI: A-l face să vadă, să-şi dea sama de realitatea din jurul său; A-l trezi la realitate. A FACE SĂ-I SARĂ MUŞTARUL: A enerva pe cineva; A-l scoate din sărite. v; Ă FACE SĂ I SE PIARDĂ DE URMĂ: A face să fie considerat dispărut; v. şi A face să i se piardă urma. A FACE SĂ I SE PIARDĂ URMA: A face să fie considerat dispărut; v. /I face să i se piardă de urmă. A FACE SĂ; I SE URCE SÂNGELE: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. şi A face să i se urce sângele în faţă; A face să i se urce sângele în obraz; A face să i se urce sângele la cap; A-i ieşi sângele în faţă; A-i ieşi sângele în obraz; A-i ieşi sângele la cap; A-i năvăli sângele în faţă; A-i năvăli sângele în obraz; A-i năvăli sângele la cap; Ai se ridica sângele în obraz; A i se ridica sângele la cap; A i se sui sângele în faţă; A i se sui sângele în obraz; A i se sui sângele la cap; A i se urca sângele în faţă; A i se urca sângele în obraz; A i se urca sângele la cap. A FACE SĂ I SE URCE SÂNGELE ÎN FAŢĂ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele. A FACE SĂ 1 SE URCE SÂNGELE ÎN OBRAZ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele. A FACE SĂ I SE URCE SÂNGELE LA CAP 164 A FACE SĂ I SE URCE SÂNGELE LA CAP: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele. a face să Îngheţe cenuşa sub foc: A minţi cu neruşinare; v. şi A face să îngheţe şi cenuşa sub foc; A îngheţa cenuşa sub foc; A îngheţa şi cenuşa sub foc. A FACE SĂ ÎNGHEŢE SÂNGELE ÎN VINE: A îngrozi; A speria groaznic. A FACE SĂ ÎNGHEŢE ŞI-CENUŞA SUB FOC: A minţi cu neruşinare; v. A face să îngheţe cenuşa sub foc. A: FACE SĂ ÎNGHITĂ,HAPUL: A face pe cineva să suporte ceva neplăcut; v, şi A face să înghită un hap. A FACE SĂ ÎNGHITĂ UN HAP: A face pe cineva să suporte ceva neplăcut; v. A face să înghită hapul. A FACE SĂ ÎNŢELEAGĂ; A explica; A convinge. A FACE SĂ JOACE CUM ÎI CÂNŢI: A-l obliga să asculte; A-l determina să nu iasă din cuvântul tău. A FACE SĂ JOACE TONTOROIUL {PE CINEVA): A obliga, a sili pe cineva să se supună capriciilor tale, să-ţi îndeplinească toate gusturile; A-l ţine la cheremul tău; v. şi A-i juca ţonforoittl (cuiva); A juca tontoroi2 (pe cineva); A juca tontoroiul2 (pe cineva). A FACE SĂLAŞ CU CINEVA: A se asocia cu cineva. A FACE SĂLI GOALE: (Despre spectacole) A nu uvea public numeros; A nu avea succes. A FACE SĂLI PLINE: (Despre spectacole) A avea public numeros; A avea succes. A FACE SĂ MĂNÂNCE MERE PĂDUREŢE: Nevoia îl determină pe om să facă şi lucruri nedorite; v. şi A face să mănânce pere pădureţe. AFACE SĂ MĂNÂNCE PERE PĂDUREŢE: Nevoia îi determină pe om să făcâ şi lucruri nedorite; v. A face să mănânce mere pădureţe, A FACE SĂNĂTOS: A însănătoşi; A vindeca; A-i prii; v. A face bine. A FACE SĂ PIARĂ DE PE·. FAŢA PĂMÂNTULUI: A distruge; A nimici; v. A face să se ducă pe apa sâmbetei, A FACE SĂ ROŞEASCĂ: A-l face de ruşine. A FACE SĂ SE DUCĂ PE APA SÂMBETEI: A distruge; A nimici; v. şi A face să piară de pe faţa pământului. A FACE SĂ-ŞI IESE DIN PEPENI: A-l enerva; A-l scoate din sărite. a face să-şi Înghită vorgele: a-i face să-i pară rău de ceea ce a spus. A FACE SĂ TACĂ: A interzice să vorbească. A FACE SĂ-ŢI BAŢI CAPUL: A te pune pe gânduri; A te determina să meditezi. A FACE SĂ VIBREZE O COARDĂ ÎN INIMA CUIVA: A emoţiona pe cineva; A irita pe cineva. A FACE SÂNGE RĂU: A mâhni; A întrista; A supăra; A enerva; v. A face inimă amară. A FACE SCANDAL: A provoca ceartă, neînţelegere; A se scandaliza; A face gălăgie; v. şi A face un scandal. A FACE SCANDAL PENTRU CEVA: A se scandaliza; A se certa pentru ceva. A FACE SCARA MĂGARULUI: A se aşeza în scară după înălţime. A FACE SCĂPAT (PE CINEVA): A lăsa, a ajuta să scape pe cineva; A înlesni fuga cuiva. A FACE SCÂRBĂ: A scârbi; A dezgusta. A FASCE SCHIMB: A schimba.; / A FACE SCROB: A sfărâma; A sparge; A strica; v. şi A face un scrob. A FACE SCRUM: A arde sau a face pe cineva sau ceva să ardă complet; v. şi A face scrum şi cenuşă; A se face scrum; A se face scrum şi cenuşă; A se face scrum şi fum. A FACE SCRUM ŞI CENUŞĂ: A arde sau a face pe cineva sau ceva să ardă complet; y. A face scrum. A FACE SCURTĂ LA LIMBĂ (reg,); A trăncăni. A FACE SCURTĂ LA MÂINI (fam.,· irotu):A face un efort manual deosebit şi de durată; v. şi A face scurtă la mână. A FACE SCURTĂ LA MÂNĂ f/iwj., iron.): A face un efort manual deosebit şi de durată; v. A face scurtă la mâini. A FACE SEAMA .(CUIVA) (fm'J: A omorî pe cineva; v. şi A-i face seama (cuiva). A FACE SEMN' îCUIVA^ A atrage cuivu atenţia printr-un gest; A da de înţeles cuivu; v. şi A face semn cu capul (cuiva); A face semn cu mâna (cuiva) ; A face semn din cap (cuiva); A face semn din mână (cuiva); A face semne (cuiva); A face un semn (cuiva); A face un semn cu capul (cuiva); A face un semn cu mâna (cuiva); A face un semn din cap (cuiva); A face un semn din mână (cuiva). A FACE SEMN2 (UNDEVA): A însemna ceva undeva; A marca ceva undeva; v. şi A face un semn(undeva); A lăsa semn (undeva); A pune semn (undeva). A FACE SEMN CU CAPUL (CUIVA): A atrage cuiva atenţia printr-un gest; A da de înţeles cuiva; v. A face semn1. A FACE SEMN CU MÂNA (CUIVA): A atrage cuiva atenţia printr-un gest; A da de înţeles cuiva; v. A face semn*. .. A FACE SEMN DIN CAP (CUIVA): A atrage cuiva atenţia printr-un gest; A da de înţeles cuiva; v. A face semn1. A FACE SEMN DIN MÂNĂ / (CUIVA): A atrage cuiva atenţia printr-un gest; A da de înţeles cuiva; v. A face semn1. A FACE SEMNE (CUIVA): A atrage cuiva atenţia printr-un gest; A da de înţeles cuiva; v. A face semn1. A FACE SEMNUL CRUCII: A-şi face cruce. 165 AFACETABINET A FACE SENZAŢIE: A impresiona foarte puternic; A stârni vâlvă. A FACE SEU: A se îmbogăţi; v. A face cheag. A FACE SERVICIU CONTRA SERVICIU: A face un serviciu pentru un alt serviciu; A-şi face reciproc câte un serviciu. A FACE SFADĂ (CU CINEVA) (pop.): A se certa cu cineva; v. A avea sfadă (cu cineva). A FACE SFADĂ ÎNTRE... -(înv.): A învrăjbi. A FACE SFAT: A se sfătui. A FACE SFÂRŞIT: A face să înceteze; v. şi A pune sfârşit. A FACE SFÂRŞITUL (CUIVA SAU LA CEVA): A sfârşi; A face să înceteze ceva; A omorî, a ucide pe cineva; A-i face de petrecanie cuiva; v. A face capătul (cuiva sau la ceva). A FACE SILĂ1 (CUIVA): A produce greaţă, scârbă, silă; (înv., pop.) A forţa; A sili pe cineva; (înv.) A silui pe cineva; v. şi A produce silă (cuiva). A FACE SILĂ2 (înv., reg.): A se sili; A se strădui; v. şi A-şi face silă. A FACE SILINŢĂ (înv.)i A se sili; A se strădui; v. A avea mare silinţă. A FACE SILUETĂ: A deveni zvelt; A slăbi. A FACE SLUJ: (Despre câini) A asculta; A executa comenzile. A FACE SLUJ ÎNAINTEA CUIVA: A fi ascultător; A nu ieşi din cuvântul cuiva. A FACE SMINTEALĂ: A socoti; A calcula. A FACE SOCOTELI: A-şi calcula situaţia; A se gândi lapaşii următori. A FACE SPATELE DARABANĂ (CUIVA): A bate zdravăn pe cineva; v . A face pielea cojoc (cuiva). A FACE SPATELE STRUNĂ (CUIVA): A bate zdravăn pe cineva; v . A face pielea cojoc (cuiva). A FACE SPINAREA BURDUF (CUIVA): A bate zdravăn pe cineva; v . A face pielea cojoc (cuiva). A FACE SPINAREA COBZĂ (CUIVA): A bate zdravăn pe cineva; v . A face pielea cojoc (cuiva). A FACE SPINAREA COJOC (CUIVA): A bate zdravăn pe cineva; V . A face pielea cojoc (cuiva). A FACE SPINAREA1 TOBA (CUIVA): A bate zdravăn pe cineva; v . A face pielea cojoc (cuiva). A FACE SPIRITE: A glumi; A face glume. A FACE SPORT: A practica sport. A FACE SPORUL CURCILOR: A face ceva inutil; A nu avea niciun folos. A FACE SPRAFCA DE CEVA: A risipi: A face praf v, şi A face sprafca din ceva; A face spravcă. A FACE SPRAFCA DIN CEVA: A risipi; A face praf v. A face sprafca de ceva. A FACE SPRAFCA:  risipi; A face praf v. A face sprafca de ceva. A FACE SPUMĂ LA GURĂ: A vorbi mult şi cu furie; v. A face clăbuci la gură. A FACE SPUMĂ PE GURĂ A vorbi mult şi cu furie; v. A face clăbuci la gură. A FACE SPUME LA GURA: A vorbi mult şi cu furie; v. A face clăbuci la gură. A FACE SPUME PE GURĂ: A vorbi foarte mult şi cu furie; v. A face clăbuci la gură. A FACE STARE: A se îmbogăţi; A face avere, A FACE STAVILĂ: A stăvili. A FACE STÂNGA-MPREJUR: A se întoarce înapoi; A renunţa. A FACE STRAJĂ: A fi de gardă. ■ A FACE STRÂMBĂTURI: A se strâmba. A FACE STUDII DE SPECIALITATE ÎN...: A se specializa în.... A FACE STUDIILE LA...: A studia Îa.... A FACE SUB NASUL CUIVA: A face ceva la vedere;  lucra lângă cineva; v. şi vi face un lucru sub nasul cuiva. A-FACE SURGHIUN (PE CINEVA): A surghiuni pe cineva. A FACE-ŞAGĂ (CU CINEVA): A glumi; A şugui cu cineva. A FACE ŞAH: A juca şah. : A FACE ŞAHĂR-MAHĂR: A înşela; A escroca; v. şi A face şahăr-mahăruri; A umbla cu şahăr-mahăr; A face şahăr-mahăruri. A FACE ŞAHĂR-MAHĂRURI: A înşela; A escroca; v. A face şahăr-mahăr. A FACE ŞAH-MAT (PE CINEVA): A învinge într-o luptă, într-o dispută pe cineva; v. şi A face şah şi mat (pe cineva). A FACE ŞAH ŞI MAT (PE CINEVA): A învinge într-o luptă, într-o dispută pe cineva; v. A face şah-mat (pe cineva). A FACE ŞATRA (fam.): A se instala undeva ca acasă. ; A FACE ŞCOALĂ1: A avea un număr mare de adepţi sau de imitatori. A FACE ŞCOALĂ3 (CU CINEVA): A învăţa minte pe cineva; A sta de vorbă; A se sfătui cu cineva; A aţâţa; A asmuţi. ; A FACE ŞI A DREGE: A avea toată puterea. A FACE ŞICANE CUIVA: A şicana pe cineva; A irita pe cineva. A FACE ŞI PE DRACUL (pop.): A face orice; A-şi da toată silinţa; A depune toate eforturile; A face tot posibilul; v. A face pe dracu-n patru. A FACE ŞI PE DRACU-N PATRU: A face orice; v. vi face pe dracu-n patru. A FACE ŞORŢ (CUIVA): A defăima; A Vorbi rău (pe cineva). A FACE ŞOTII: A face, a se ţine de pozne. A FACE ŞTIRE (CUIVA) (înv.): A da de ştire; A anunţa; A încunoştinţa pe cineva; v. şi A face veste (cuiva). A FACE ŞTIUT (înv.): A aduce la cunoştinţă. A FACE ŞUI ŞI PUI: A târî; A trage cu forţă pe cineva. A FACE SUMA: A-şi aduna suma necesară; A face rost de banii necesari; A-şi atinge scopul. A FACE ŞUT: A lovi cu piciorul în fund. A FACE TABINET: (La jocul de cărţi) A ridica cu o singură carte toate cărţile lăsând masa goală. A FACE TABULA-RASA 166 A FACE TABULA-RASA: A nimici; A distruge. A FACE TALMEŞ-BALMEŞ (PE CINEVA): A bate zdravăn pe cineva. A FACE TAM-TAM: A face scandal; A face gălăgie; v. şi A face tapaj; A face tava. A FACE TAPAJ: A face scandal; A face găl ăgie; v. A face tam-tam. A FACE TAVA: A face scandal; A face gălăgie; v. A face tam-tam. A FACE TĂCERE1: A face linişte. A FACE TĂCERE2 (înv.): A nu divulga; A tăinui; A tăcea; v. şi A face tăcerea; A păstra tăcere; A păstra tăcerea. A FACE TĂCEREA (înv.): A nu divulga; A tăinui; A tăcea; v. A face tăcere. A FACE TĂMĂDUIRE (Înv.,); A tămădui; A vindeca. A FACE TĂMBĂLĂU: A face gălăgie; A face dezordine; v. şi A face tărăboi. A FACE TĂRĂBOI TĂMBĂLĂU: A face gălăgie; A face dezordine; v. A face tămbălău. A FACE TĂRÂŢE (PE CINEVA SAU CEVA) (reg.): A rupe în bucăţi; A nimici pe cineva sau .ceva... : ·;. A FACE TÂRCOALE: A se învârti în preajma cuiva sau a ceva; A da roată: A da o raită; v. A da târcoale. A FACE TÂRCOL: A se învârti în prejma cuiva sau a ceva; A da roată; A da o raită; v. A da târcoale. A FACE TÂRG: A se învoi asupra preţului; v. şi A face târgul; A face târgul. A FACE TÂRGUL: A se învoi asupra preţului; v. A face târg. A FACE TEATRU: A se preface; v. şi A juca teatru. A FACE TEICĂ DE PORCI (PE CINEVA): A insulta cu vorbe grele; v. A face albie de porci (pe cineva). A FACE TEI CURMEI: A găsi o soluţie; A propune o rezolvare. A. FACE TEMEINIC: A lucra temeinic; A lucra serios. A FACE TEMENELE CUIVA::;A .rezolva problemele cuiva; A lucra pentru cineva. A FACE TEMPERATURĂ: A avea temperatura ridicată; A fi răcit. A FACE TEORIA CHIBRITULUI: A vorbi aiurea; A nu face nimic util. A FACE TERCI (PE CINEVA SAU CEVA): A nimici; A distruge; A face praf (PE CINEVA SAU CEVA). A FACE TERCIUL PRAF (reg.): A face ceva inutil; A se ocupa de lucruri mărunte. A FACE TEREN: A efectua o muncă de deplasare. A FACE TESLIM: A preda; A încredinţa; A livra; A înmâna; v. A da teslim. A FACE TESTIMAT: A preda; A încredinţa; A livra; A înmâna; v. A da teslim. ; A FACE TEVATURĂ: A face scandal; A se certa. A FACE TOALETA1: A pregăti pentru operaţie un bolnav; v. şi A face toaleta unui bolnav. A FACE TOALETA2: A pregăti un condamnat pentru execuţie; v. şi A face toaleta unui condamnat. A FACE TOALETA UNUI BOLNAV: A pregăti pentru operaţie un bolnav; v . A face toaleta1. A FACE TOALETA UNUI CONDAMNAT: A pregăti un condamnat pentru execuţie; v. A face toaleta'. ■ A FACE TOATĂ NEVOINŢA (înv.)'. A-şi da toată osteneala; A se strădui din toate puterile; v, A avea multă nevoinţă. ' ' A FACE TOATE CHIPURILE CA SĂ A încerca toate posibilităţile de a...; v. şi A face toate chipurile să...; A face toate să......... A FACE TOATE CHIPURILE SĂ...: A încerca toate posibilităţile de a...; v. A face toate chipurile ca să... A FACE TOATE MIJLOACELE (înv.):· A face tot posibilul; v. A face mii de mijloace. A FACE TOATE PARALELE: A arăta bine; A fi de calitate; A merita preţ bun; v. A face parale'. A FACE TOATE SĂ ...: A încerca toate posibilităţile de a...; v. A face toate chipurile ca să.... A FACE TOBĂ DE BĂTAIE (PE CINEVA): A bate tare pe cineva; v. şi A face tobă de buşeli (pe cineva); A-i face capul burduf (cuiva); A-i face capul cobză (cuiva); A-i face capul tobă (cuiva); A-i face pântecele burduf (cuiva); A-i face pântecele cobză (cuiva); A-i face pântecele tobă (cuiva); A-i face pielea burduf (cuiva); A-i face pielea cobză (cuiva); A-i face pielea tobă (cuiva); A-i face spinarea tobă (cuiva). A FACE TOBĂ/DEiBUŞELI (PE;CINEVA): A bate tare pe cineva; v. A face tobă de bătaie (pe cineva). A FACE TOBĂ : DE CARTE: A ii foarte învăţat; v. A face burduf de carte. ,.: A FACE : TOBĂDE · ÎNVĂTĂTURĂ: A ' fi foarte învăţat; v. A face burduf de carte. : A FACE TOCMEALĂ: A tocmi. ; / :.A.;FACE; TOPEÎSÎIE -DE CINEVA: -A.,11 o mulţime de persoane.  FACE TOPORUL (CUIVA);: A înşela; A păcăli pe cineva; A juca o festă cuiva; v. şi A face un topor (cuiva). A FACE TOTALUL: A totaliza. .: A FACE TOT CE-I STĂ ÎN PUTERE: A face tot posibilul; A face tot ce poate; v. şi A face tot ce- i stă în putinţă; A face tot ce-i stă prin putinţă; A face tot ce stă în puţin ţa sa. ‘ A FACE TOT CE-I STĂ ÎN PUTINŢĂ: A face tot posibilul; A face tot ce poate; v. A face tot ce-i stă în putere. A FACE TOT CE-I STĂ PRIN PUTINŢĂ: A face tot posibilul; A face tot ce poate; v. A face tot ce-i stă în putere. 167 A FACE ŢURŢURI A FACE TOT 6E STĂ ÎN PUTINŢA SA: A face tot posibilul; A face tot ce poate; v. A face tot ce-i stă în putere. A FACE TOT CIUR (CEVA): A găuri în multe locuri ceva; v. A face ciur (ceva). A FACE TOT DE-ALE NESĂRATE: A face numai neghiobii. FACE TOT DE-A-N DOASELEA: A lucra prost. A FACE TOT FELUL DE POZNE: A face tot felul de lucruri neserioase, tot felul de glume proaste. A FACE TOT HUC (reg.): A sfărâma; v. >4 facehuc. A FACE TOT O APĂ ŞI UN PĂMÂNT: A distruge; A nimici; A face praf; v. A face o apă şi un pământ. A FACE TOT POSIBILUL: A face tot ce e omeneşte posibil; v. A face posibilul. A FACE TOT POSIBILUL ŞI IMPOSIBILUL A face tot ce e omeneşte posibil; y. A face posibilul. A FACE TOT ŢÂRĂ (pop.): A sfărâma; A nimici; A ucide. A FACE TOTUL: A lucra singur; A efectua totul singur. A FACE TOTUL CU SILĂ: A lucra cu silă. A FACE TOTUL PE DOS: A lucra prost. A FACE TOTUNA (PENTRU CINEVA): A-i fi indiferent; A-i fi egal; v. şi A fi totuna (pentru cineva); A-i face totuna (cuiva). A FACE TOT UNA CU CINEVA, CEVA:A egala; A face egal; A considera că sunt la fel. ■;.· A FACE TOT UNA CU PĂMÂNTUL: A distruge; A nimici; A face praf; v. A face o apă şi un pământ. A FACE TOŢI O APĂ ŞI UN PĂMÂNT: A distruge, a nimici lotul. A FACE TOVĂRĂŞIE CU CINEVA: A se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva. ; A FACE TRAFIC DE INFLUENŢĂ: A ajuta pe cineva; A sări în ajutorul cuiva :prin: personalitatea sa. A FACE TRAGEDIE (DIN CEVA): A exagera partea neplăcută a unei întâmplări; v. şi A face tragedii (din ceva). A FACE TRAGEDII (DIN CEVA): A exagera partea neplăcută a unei întâmplări; v, A face tragedii (din ceva). A FACE TRAMPA: A uda totul; A stropi totul cu un lichid; A aranja o afacere. A FACE TRĂSNĂI: A face nebunii; A face prostii. A FACE TREABĂ: A face bine ceva; A t.re-bălui; v. şi A o face pe treabă. A FACE TREABĂ BUNĂ: A lucra bine; v. şi A face treabă ca lumea. A FACE TREABĂ CA LUMEA: A lucra bine; v. A face treabă bună. A FACE TREABĂ CU A lucra cu; A folosi.... A FACE TREABĂ DE MÂNTUIALĂ: A nu lucra serios; A face ceva Ia repezeală. A FACE TREABĂ PÂNĂ ÎN TINDĂ: A foce ceva pe jumătate; A lăsa neterminat ceva; v. şi A face treabă până la tindă; A merge până întindă; A merge până la tindă; A se ducepână în tindă; A se duce până la tindă; A-şi face treabă până în tindă; A-şi face treabă până la tindă, r A FACE TREABĂ PÂNĂ LA TINDĂ: A face ceva pe jumătate; A lăsa neterminat ceva; y. A face treabă până în tindă. A FACE TREBUINŢA: A trebui; A îl necesar; A fi util; v. şi A face trebuinţă; A fi de trebuinţă; A fi trebuinţă; A-i fi de trebuinţă; A-i face trebuinţa; A-i fi de trebuinţă; A-i fi trebuinţă, A FACE TREBUINŢĂ: A trebui; A fi necesar; A fi util; v. A face trebuinţa. :A FACE TRQACĂ DE PORCI (PE CINEVA): A face de două parale; A face cu ouă şi cu oţet; A batjocori; A ocări pe cineva; y. A face albie de câini (pe cineva). A FACE TROACĂ PORCEASCĂ (PE CINEVA): A face de douâ parale; A face cu ouă şi cu oţet; A batjocori; A ocări pe cineva; v, A face albie de câini (pe cineva). A FACE TROC: A face schimb în natură. /: A FACE TROTUARUL: A se prostitua. - A FACE TRUDĂ (înv.): A se trudi; A trudi. A FACE TUN: A îmbăta; v, şi A face tun de beat. : A FACE TUN DE BEAT: A îmbăta; v. A face tun. A FACE TURTĂ (CEVA SAU PE CINEVA): A strivi; A turti ceva sau pe cineva; A bate foarte tare pe cineva. A FACE TURUL ORAŞULUI: A vizita oraşul. A FACE ŢAP ISPĂŞITOR: A găsi un singur vinovat; A considera pe nedrept pe cineva vinovat. A FACE ŢĂNCUŞĂ: (reg.) A împărţi ceya prin tragere la sorţi; v. şi A trage ţăncuşă. ; A FACE ŢĂNDĂRI (PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce Ia zero; A anula; A desfiinţa; v. A face bucăţele. A FACE ŢĂRA (PE CINEVA) (fam.): A distruge; A nimici; A zdrobi; A omorî; v. şi A face praf şi chiseliţă (pe cineva). A FACE ŢĂRÂNA PRAF (reg.): A nu face nimic. A FACE ŢĂRÂNĂ (PE CINEVA): A distruge; A nimici; A zdrobi; A omorî; v. şi A face praf şi chiseliţă (pe cineva). A FACE ŢÂRA (reg.): A ciurui; A zdrenţui. A FACE’ŢÂRĂ ŞI NIMICA (PE CINEVA) (pop.): A distruge; A nimici; A zdrobi; A omorî; v. şi A face praf şi chiseliţă (pe cineva). A FACE ŢINTĂ: A reuşi; A nimeri. A FACE ŢINTE: (Despre porumb) A începe să se coacă; v. A se da în ţinte. A FACE ŢURŢURI: A clănţăni de frig. A FACE UD CIUCIULETE 168 A FACE UD CIUCIULETE: A uda până la piele. A FACE UITAT (PE CINEVA SAU CEVA): A da uitării; A nu se mai gândi la cineva sau la ceva; A lăsa impresia că a dat uitării pe cineva sau ceva. A FACE ULTIMELE RETUŞURI: A face ultimele finisări; A finisa. A FACE UMBRĂ: A umbri. A FACE UMBRĂ PĂMÂNTULUI: A trăi degeaba; A nu fi bun de nimic; v. şi A ţine umbra pământului degeaba. A FACE UNA BOACĂNĂ: A face ceva nepotrivit, prostesc; A gafa; v. A face boacăne. A FACE UN ABONAMENT LA UN ZIAR: A se abona la un ziar. A FACE UNA BUNĂ: A -i juca cuiva o festă; v. şi A face una Iată; A face una şi bunăr; A-ijacc una bună; A-iface una lată; A-i face una şi bună. A FACE UNA ŞI BUNĂ:A-i juca cuiva o feslă; v. A face una bună. A FACE UN ACT DE AUTORITATE: A-şi impune autoritatea; v./t face act de autoritate. A FACE UN ACT DE BUNĂVOINŢĂ: A fi binevoitor cu cineva; A face un bine cuiva; v. A face act de bunăvoinţă. A FACE UN ACT DE DREPTATE: A restabili dreptatea; A pune în drepturi pe cineva. A FACE UN ACT DE PUTERE: A-şi arăta puterea; A-şi demonstra forţa; v. şi A face un aci de putere. A FACE UN ACT DESPERAT: A face un act de desperare, de deznădejde. A FACE UN CERC: A se roti în zbor; v. A face cercuri. A FACE UNA CU CEVA, CU CINEVA: A face la fel; A egaliza; A face egal cu ceva, cu cineva. A FACE UNA CU PĂMÂNTUL (PE CINEVA SAU CEVA): A călca în picioare; A distruge; A face praf şi pulbere pe cineva sau ceva. A FACE UN ADAUS: A adăuga; A completa. A FACE UN AFRONT CUIVA: A se opune; A fi împotriva cuiva. A FACE UNA LATĂ: A-i juca cuiva o festă; v. A face una bună. A FACE UNA NESĂRATĂ: A face ceva care supără. A FACE UNA ŞI BUNĂ1: A face ceva ca lumea; A face ceva pană la capăt. A FACE UNA ŞI BUNĂ2: A-i juca cuiva o festă; v. A face una bună. A FACE UN BINE CUIVA: A ajuta pe cineva. A FACE UN CADOU CUIVA: A oferi un cadou cuiva; v. A face cadou cuiva. A FACE UN CALAMBUR: A vorbi aiurea; A nu se înţelege ce spune; v:A face calambur. A FACE UN CALCUL APROXIMATIV: A calcula cu aproximaţie. A FACE UN CARAMBOL: (La biliard) A lovi cu bila proprie celelalte două bile. A FACE UN CĂMIN: A-şi face o casă; A-şi întemeia o familie. A FACE UN CĂPĂTÂI: A pune ceva sub cap în loc de căpătâi; v. A face căpătâi. A FACE UN CEAS BUNICEL PÂNĂ A merge mai mult de un ceas până la...; v. şi A merge un ceas bun până... : A FACE UN CEAS BUN PÂNĂ A merge mai mult de un ceas până la... ; v. şi A merge un ceas bunicel până.... A FACE UN CERC: A se roti în zbor; v. şi A face cercuri. A FACE UN CHEF: A chefui; v. A face chef. A FACE UN CIUBUC: A face un câştig ilicit; v. A face ciubuc. A FACE UN COMISION: A fi -plătit pentru mijlocirea unei afaceri comerciale; v. A face comision. A FACE UN COMPLIMENT (CUIVA); A complimenta pe cineva; v. A face compliment (cuiva). A FACE UN COMPOT DIN FRUCTE: A prepara un compot de fructe. A FACE UN COMPROMIS: A găsi o cale de mijloc; A rezolva ceva printr-un compromis. A FACE UN DUŞ: A se spăla sub un duş; v. A face duş. A FACE UN DUŞ RECE: A se spăla sub un duş cu apă rece; v. A face duş rece. A FACE UN EFORT: A depune un efort; v. A face efort. A FACE UN FOC: A da foc; A aprinde focul; v. A face foc. A FACE UN GEST: A mişca din mână; A comunica ceva prmtr-o mişcare din mână. A FACE UN GHEŞEFT: A încheia o afacere; v. A face gheşefturi. A FACE UN GHIVECI DIN CEVA: A amesteca de toate; A face o soluţie comună. A FACE UN GUST: A da un gust; A determina gustul a ceva. A FACE UN HATÂR (CUIVA): A face pe piac cuiva; A satisface capriciul, cheful cuiva; v, A face hatârul (cuiva). A FACE UNIRE: A se uni. A FACE UN ÎMPRIMUT: A împrumuta. A FACE UN JOC DUBLU: A lucra pentru doi stăpâni; A fi slugă la doi stăpâni; v.A face joc dublu. A FACE UN LUCRU BUN: A face ceva bine; A lucra ceva frumos; v. A face lucru bun. A FACE UN LUCRU CA LUMEA: A face ceva bine; A lucra ceva frumos; v. A face lucru bun. A FACE UN LUCRU CU OCHII ÎNCHIŞI: A cunoaşte bine ce trebuie să facă; A putea să lucreze şi fără să se uite. A FACE UN LUCRU MUŞAMA: A muşa-maliza; v. A face lucru muşama. A FACE UN LUCRU PE DOS: A nu face cum trebuie; A lucra anapoda; v. A face pe dos. A FACE UN LUCRU PE JUMĂTATE: A nu termina un lucru; A termina ceva numai pe 169 A FACE VARZĂ jumătate; A împărţi în două părţi egale; v. A face pe jumătate. A FACE UN LUCRU PE PIELEA ALTUIA: A suporta altul consecinţele; v. A face pe pielea altuia. A. FACE UN LUCRU SUB NASUL CUIVA: A face ceva la vedere; A lucra lângă cineva; v. A face sub nasul cuiva. A FACE UN LUCRU UTIL: A face ceva necesar. : A FACE UN MASAJ (CUIVA) A-i trage o bătaie; A-i muia oasele cuiva; v.A face un masaj. A FACE UN MISTER DIN CEVA: A transforma într-un mister, în ceva misterios, ciudat, necunoscut. . ; : A FACE UN MIŞMAŞ: A face o şmecherie; A comite un luciu necurat; A încerca să păcălească pe cineva.· A FACE UN NOD LA BATISTĂ: A-şi lega un nod Ja batistă ca să nu uite ceva; A-şi nota ceva; v. A face nod la batistă. A FACE UN OCOL: A ocoli A FACE UN OCOL MARE: A ocoli mult. A FACE UN PAS: A păşi; A merge spre...; A păşi; A înainta; A progresa; v. A face câţiva paşi. A FACE UN PAS ALĂTURI CU DRUMUL: A devia de la corectitudine. A FACE UN PAS DECISIV: A lua o hotărâre decisivă; A se hotărî; A lua măsuri definitive; A lua măsuri finale; v. A face un pas hotărâtor. A FACE UN PAS GREŞIT: A comite o greşeală. A FACE UN PAS HOTĂRÂTOR: A lua o hotărâre decisivă; A se hotărî; A lua măsuri definitive; A lua măsuri finale; v. A face pas hotărâtor. A FACE UN PAS ÎNAINTE: A înainta; A reuşi. A FACE UN PAS ÎNAPOI: A da înapoi; A nu reuşi. A FACE UN PAS MARE: A avea un succes mare; A progresa. A FACE UN PĂCAT: A păcătui; v. A comite păcate. A FACE UN POCINOG CUIVA freg.).· A-i face de petrecanie cuiva; v. A-i face pocinog cuiva. A FACE UN PROST SERVICIU (CUIVA): A face, iară voie, un rău cuiva. A FACE UN PUI DE CHEF: A face un chef restrâns; A face un chef cu câteva persoane. A FACE UN PUSTIU-DE BINE; CUIVA: A face un lucru inutil; A face ceva inutil; A ajuta pe cineva dezinteresat. A FACE UN RĂU (CUIVA): A pricinui un necaz, o supărare cuiva; v. A face rău. A FACE UN RĂU SERVICIU: A face un lucru neplăcut; A supăra pe cineva. A FACE UN SALT: A progresa; A înainta; v. şi A face un salt înainte. A FACE UN SALT ÎNAINTE: A progresa; A înainta; v. A face un salt. A FACE UN SALT MORTAL: A face un salt periculos; A fi în mare pericol. A FACE UN; SCANDAL: A provoca ceartă, neînţelegere; A se scandaliza; A face gălăgie; v, A face scandal. A FACE UN SCĂZĂMÂNT: A j scâdea; A diminua; A reduce; v. A face o scădere; Ase face o scădere. A FACE UN SCHIMB AVANTAJOS: A schimba ceva avantajos; A obţine un avantaj printr-un schimb. A FACE UN SCROB: A sfărâma; A sparge; A strica; v. A face scrob. A FACE UN SEMN (UNDEVA): A însemna ceva undeva; A marca ceva undeva; v. şi A face semn2 (undeva). : : A FACE UN SERVICIU (CUIVA): A servi pe cineva. A FACE UN SONDAJ: A sonda; A efectua un sondaj. v ■;·.■■■ A FACE UN TÂRCOL: A se învârti în preajma cuiva sau a ceva; A da roată; A da o raită; v. A da târcoale. A FACE UN TÂRG: A se învoi asupra preţului; v. A face târg. A FACE iUN TOPOR (CUIVA): A înşela; A păcăli pe cineva; A juca o festă cuiva; v. A face topor (cuiva). A FACE UN TUR DE ORIZONT: A arunca o privire de ansambiu. : A FACE UN ULTIM RETUŞ: A face retuşuri finale. A FACE UN ZGOMOT INFERNAL: A ridica, a provoca un zgomot foarte mare. A FACE URÂT: A se comporta dezagreabil. A FACE URECHEA SURDĂ: A se face că aude cu o singură ureche; A face pe surdu. A FACE URECHEA TOACĂ: A se preface că nu aude sau că nu înţelege; v. şi A-şi face urechea toacă. A FACE UZ DE ...: A se folosi de...; A uza dc... . A FACE UZ DE ARME: A folosi armele; A trage cu armele. A FACE UZ DE TOATE MIJLOACELE: A folosi toate mijloacele; A recurge la toate mijloacele. : A FACE UZ DE VIOLENŢĂ:; A proceda violent; A folosi violenţa. A FACE VAD: A face loc de trecere, loc de scăpare; A face drum; v. şi A face radul. A FACE VADUL A face loc de trecere, loc de scăpare; A face drum; v. A face vad. A FACE VAL (CUIVA): A pricinui neajunsuri, necazuri; A-i face rău cuiva. A FACE VALURI: A perturba; A tulbura. A FACE VALVÂRTEJ (CEVA): A perturba; A tulbura ceva. A FACE VARZĂ1 (PE CINEVA, CEVA): A deteriora foile cărţilor, caietelor; A tăia în bucăţi pe cineva, ceva; A bate zdravăn pe cineva; A reduce la tăcere pe cineva. A FACE VARZĂ 170 A FACE VARZĂ2: (fam. Despre cărţi, caiete): A deteriora; v. A ajunge varză. A FACE VÂLVĂ: A trezi interesul; A produce senzaţie; A deveni cunoscut, renumit; v. şi A face zgomot, A FACE VÂNAT: A vânai ■ A FACE VÂNT CUIVA: A alunga pe cineva. A FACE VARF: A împlini; A rotunji ceva. A FACE VÂRF LĂ TOATE: A întrece orice măsură; A le depăşi pe toate. A FACE VELEATUL (CUIVA): A omorî pe cineva; v. şi A-iface veleatul (cuiva). A FACE VENIN: A supăra foarte tare; A enerva; v. şi A-şiface venin. A FACE VENIN LA INIMĂ: A se înfuria; A deveni veninos. A FACE VESTE (CUIVA) (înv.): A da de ştire; A anunţa; A încunoştinţa pe cineva; v. A face ştire (cuiva). A FACE VERSURI: A scrie poezii. A FACE VIAŢA AMARĂ: A face necazuri; A crea probleme; A supăra. A FACE VID: A evacua, a scoate aerul; A goli total. A FACE VIS: A visa; v. şi A face visuri. A FACE VISURI: A visa; v. A face vis. A FACE VIZITĂ (CUIVA): A vizita pe cineva; v. A face o vizită (cuiva). A FACE VOCALIZE: A începe să cânte; A încerca să cânte. A FACE VOIA (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE VOIE BUNA: A bine dispune; A înveseli. A FACE VOIE REA: A face o răutate; A indispune; A supăra. A FACE VORBA: A vorbi; A sta de vorbă; v. şi A face vorba cu cineva; A face vorbă; A face vorbele; A face vorbele (cu cineva); A face voroavă. A FACE VORBA CU CINEVA: A vorbi cu cineva; A sta de vorbă cu cineva; v. A face vorba. A FACE VORBĂ: A vorbi cu cineva; A sta de vorbă cu cineva; v. A face vorba. A FACE VORBĂ LA LUME: A da prilej de bârfă. A FACE VORBELE: A vorbi cu cineva; A sta de vorbă cu cineva; v. A face vorba. A FACE VORBELE CU CINEVA: A vorbi cu cineva; A sta de vorbă cu cineva; v. A face vorba. A FACE VOROAVĂ (înv.): A vorbi cu cineva; A sta de vorbă cu cineva; v. A face vorba, A FACE VRAIŞTE: A face dezordine;1 A FACE VRĂJI: A face descântece; A face vrăjitori. A FACE VREO BRÂNZĂ: A ti lipsit de valoare; A nu valora nimic; A eşua; A da chix; v. A nu face nicio brânză; A nu face vreo brânză. A FACE VRERILE (CUIVA): A împlini, a satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A FACE ZARVĂ: A face gălăgie. A FACE ZĂBAVĂ: A întârzia; A se reţine; A nu veni la timp. A FACE ZÂMBRE: A face nazuri, mofturi. A FACE ZÂZANIE: A certa; A instiga; A provoca. ^ A FACE ZBOR (CUIVA): A îndemna; A îndruma; A orienta pe cineva. A FACE ZGOMOT: A trezi interesul; A produce senzaţie; A deveni cunoscut, renumit; v. A face vâlvă. A FACE ZID ÎMPOTRIVA: A se separa; A se izola; A fi împotriva. A FACE ZID ÎMPREJURUL CUIVA: A apăra; A proteja pe cineva; A fi solidar cu cineva. A FACE ZÎD ÎN JURUL CUIVA: A izola; A separa pe cineva. A FACE ZILE AMARE (CUIVA): A amărî; A necăji foarte tare; A chinui pe cineva; A aduce la disperare pe cineva; v. şi /I face zile fripte (cuiva); A face zile negre (cuiva). A FACE ZILE FRIPTE (CUIVA): A amărî; A necăji foarte tare; A chinui pe cineva; A aduce la disperare pe cineva; \. A face zile amare (cuiva). A FACE ZILE NEGRE (CUIVA): A amărî; A necăji foarte tare; A chinui pe cineva; A aduce la disperare pe cineva; v. /I face zile amare (cuiva). A FACE ZIUA NOPATE ŞI NOAPTEA ZI: A inversa lucrurile; v, A face noaptea zi şi ziua noapte, A FACE ZOB PE CINEVA: A zdrobi; A nimici pe cineva. A FACE ZVON: A lansa o minciună, un neadevăr; A lansa zvonuri. A FALSIFICA ADEVĂRUL: A nu spune adevărul; A minţi, A FALSIFICA BANI: A face bani falşi; A tipări bani falşi. A FALSIFICA SEMNĂTURA CUIVA: A semna în locul cuiva cu semnătura lui. AFARA!: Ieşi afară! Pleacă! AFARĂ CU EL!: Daţi-1 afară! AFARĂ DE...: Fără a mai socoti şi...; v. şi în afară de. AFARĂ DE ACEASTĂ: Pe lângă aceasta. AFARĂDE AICI!: Ieşi! Pleacă ! Du-ie! : AFARĂ DE CAZUL..;: Cu excepţia situaţiei în care... AFARĂ DE ORÂNDUIALĂ: Neobişnuit; Extraordinar; Exagerat; Cu greu de crezut; v. şt Afară de rând; Afară din cale; Afară din rânduială; Din cale afară; Din cale afară de. AFARĂ DE RÂND: Neobişnuit; Extraordinar; Exagerat; Cu greu de crezut; v. Afară de orân-duială. AFARĂ DIN CALE: Neobişnuit; Extraordinar; Exagerat; Cu greu de crezut; v. Afară de orân-duială. AFARĂ DIN RÂNDUIALĂ: Neobişnuit; Extraordinar; Exagerat; Cu greu de crezut; v. Afară de orânduială. 171 A FI AFON AFARĂ NUMAI DACĂ...: Doar dacă.. A FĂCUT CE A FĂCUT: A rezolvat; A găsit soluţia. A FĂCUT CE AU FĂCUT TURCII LA PLEVNA: Ă eşuat; A pierdut. A FĂCUT CE N-A FĂCUT NIMENI: Ă făcut un lucru ieşit din comun; A făcut un lucru extraordinar; v. şi Afăcut ce nici n-ai gândi A FĂCUT CE NICI N-AI GÂNDI: Afăcut un lucru ieşit din comun; A făcut un lucru extraordinar; v. A făcut ce n-a făcut nimeni A FĂCUT CUM A FĂCUT: A rezolvat, el şde cum; v. şi A făcut cum a putut. A FĂCUT CUM  PUTUT: A rezolvat, el ştie cum; v. A făcut cum afăcut. A FĂCUT MORIŞCĂ (reg.): A decedat, , A FĂCUT VINUL CĂMAŞĂ: A prins vinul pojghiţa de la suprafaţă; v. şi A făcut vinul cămăşuială. A FĂCUT VINUL CĂMĂŞUIALĂ: A prins vinul pojghiţa de la suprafaţă; v. A făcut vinul cămaşă. A FĂGĂDUI CÂTE-N LUNĂ ŞI-N SOARE: A promite foarte multe; A face promisiuni mari; v. şi A făgădui câte-n lună şi-n stele. A FĂGĂDUI CÂTE-N LUNĂ ŞI-N STELE: A promite foarte multe; A face promisiuni mari; v. A făgădui câte-n lună şi-n soare. A FĂGĂDUI CERUL ŞI PĂMÂNTUL (CUIVA): A promite foarte mult; A promite totul; v. şi A făgădui marea cu sarea (cuiva); A promite cerul şi pământul; A promite luna de pe cer; A promite marea cu sarea; A promite şi cerul şi pământul; A promite şi luna de pe cer; A promite munţi de pilaf; A promite munţi de aur; A promite Oltul şi totul. A FĂGĂDUI DISCREŢIE: A proceda discret; A fi discret. Ă FĂGĂDUI MAREA CU SAREA (CUIVA): A promite foarte mut; A promite totul; v. A făgădui cerul şi pământul. A FĂGĂDUI MAREA CU SAREA ŞI OLTUL ,CU TOTUL: A promite foarte multe; A face promisiuni mari; v. şi A făgădui câte-n lună şi-n stvlc* A FĂGĂDUI MUNŢI DE PILAF: A .promite foarte mult; A promite totul; v. A făgădui cerul şi pământul. Ă FĂGĂDUI MUNŢI CU AUR: A promite foarte mut; A promite totul; v. A făgădui cerul şi pământul. A FĂGĂDUI OLTUL CU TOTUL: A promite foarte mut; A promite lotul; v. A făgădui cerul şi pământul. A FĂTA DE NELEAPCĂ (reg ): A lepăda fătul; v. şi A făta de nelepcică; A făta neleapcă; A făta nelepcică. Ă FĂTA DE NELEPCICĂ (reg.): A lepăda fătul; v. A făta de neleapcă. A FĂTA MALUL: A se rupe malul. A FĂTA NELEAPCĂ (reg.): A lepăda fătul; v. A făta de neleapcă. A FĂTA NELEPCICĂ (reg.): A lepăda fătul; v. A făta de neleapcă. A FENTA PE CIVEYA: A înşela, a păcăli pe cineva. A FERECA CU ŞAPTE PECEŢI: A păzi cu străşnicie; v. şi A închide cu şapte peceţi. A FEŞTELI BĂŢUL: A o păţi; A intra într-o încurcătură; A se face de râs; v. şi A feşteli briceagul; A feşteli iacaua. A FEŞTELI BRICEAGUL: A o păţi; A intra într-o încurcătură; A se face de râs; v. A feşteli băţul. A FEŞTELI IACAUA: A o păţi; A intra într-o încurcătură; A se face de râs; v. A feşteli băţul. A FEŞTELI MANTAUA: A se face de râs; v. şi A-şi feşteli mantaua. AFI ABĂTUT:_ A fi trist; A fi necăjit. A FI ABIA LĂÎNCEPUT: A-îi începător. A FI A BINE: Ă fi semn bun; v. şi A fia bună. A FI ABONAT LĂ UN ZIAR: Ă avea abonament Ia un ziar. A FI ABŢIGUIT: Ă fi uşor ameţit de băutură; A fi beat; v. şi A fi afumat; A fi afumat cu luleaua. A FI A BUNA: A fi semn bun; v. 'fia bine. A FI A CINCEA ROATĂ LA CAR: A fi de prisos; A 11 inutil; v. şi A fi a cincia roată la căruţă. A FI A CINCEA ROATĂ LA CĂRUŢĂ: A fi de prisos.  FI ACRU: A nu 11 plăcut; A fi respingător; A fi insuportabil. A FI ACRU LA BURTĂ: A fi om rău şi duşmănos. A FI ACRU LA SUFLET: A fi om rău. A FI ACUZAT DE CRIMĂ: A fi considerat criminal. A FI ADÂNCIT ÎN GÂNDURI: A 11 îngândurat. A FI ADÂNCIT; ÎN LUCRU: A 11 concentrat asupra a ceea ce face; v. şi A fi cufundat în lucru. A FI ADECVAT: A fi potrivit; A fi corespunzător. A FI ADEPTUL Ă CEVA: A susţine ceva; A ajuta ceva. A FI ADUNAT CU FĂRAŞUL: A fi într-o situaţie jalnică; A nu fi de nicio valoare; A nu avea nicio importanţă.  FI ADUS DIN ŞALE: A avea dureri în şale. A FI ADVERSARUL DECLARAT: Ă fî împotriva cuiva în mod public; A crea necazuri cuiva. A FI AFARĂ DIN BĂŞCĂ (pop ): A fi prea din cale afară. A FI AFARĂ DIN CALE: A fi prea de tot; A fi exagerat. A FI AFARĂ DIN CAUZĂ: A nu avea de a face cu o cauză; A nu avea nicio legătură cu o‘ cauză. A FI AFIF (reg.): A fi lefter; A nu avea niciun ban. A FI AFON: A nu avea voce; A cânta prost; A fi surd. A FI AFUMAT 172 A FI AFUMAT: A fi uşor ameţit de băutură; A fi beat; v. A fi abţiguit. A FI AFUMAT BINE: A fi beat. A FI AFUMAT CU , LULEAUA: A fi uşor ameţit de băutură; A fi beat; v.Afi abţiguit. A FI AFURISIT: A fi blestemat, excomunicat; A fi rău; A fi plin de draci; v. şi A fi un afurisit A FI AGĂŢAT CU ŢOC-ÎN-POC (argO' A fi prins asupra faptului; v. şi A fi agăţat ţoc-în-ţoc. A FI AGĂŢAT ŢOC-ÎN-POC (arg.): A fi prins asupra faptului; v.Afi agăţat cu ţoc-în-ţoc. A FI AGER DE MÂNĂ: A lucra cu dexteritate, cu fineţe; v. A avea mână uşoară. A FI AGER LA MÂNĂ: A lucra cu dexteritate, cu fineţe; v. A avea mână uşoară. A FI AGER LA MINTE: A fi isteţ; A fi deştept; A avea minte pătrunzătoare; A pricepe repede. A FI AGHESMUIT: A fi beat.; A FI AGITAT: A fi iritat, tulburat, neastâmpărat. A FI AHTIAT DUPĂ BANI: A 11 lacom după bani.. A FI AHTIAT DUPĂ CEVA: A fi lacom după ceva.''  FI AIDOMA CU CINEVA: A fi la fel A FI ALĂTURI CU DRUMUL: A devia; A nu merge pe drumul cel drept. A FI ALĂTURI DE CINEVA: A fi solidar cu cineva. A FI ALĂTURI ŞI LA BINE ŞI LA RĂU: A fi nedespărţiţi. Ă FI ALBASTRU: A fi o situaţie periculoasă; A fi prost. A FI ALB CA PERETELE:A fi bolnav; A fi speriat; A fi palid la faţă. A FI ALB CA VARUL: A fi foarte palid; A fi speriat foarte tare; A fi bolnav; v. şî A fî alb ca varul la faţă.  FI ALB CA VARUL DE FRICĂ: A fi palid de frică. A FI ALB CA VARUL LA FAŢĂ: A fi foarte palid; A fi speriat foarte tare; A fi bolnav; v.  fi alb ca varul. A FI AL DRACULUI DE GREU: A fi foarte greu. ~ Ă FI AL DRACULUI DE RĂU: A fi foarte rău. A FI ALFA ŞI OMEGA: A fi foarte important; A se crede foarte important. A FI ALINTAT: A fi dezmierdat. A FI AL MĂI AL MAI: A fi In frunte. : A FI AL NAIBII DE...: A fi deosebit de...; A fi foarte.... A FI AL NUMĂNUI: A nu avea stăpân. A FI AMATOR DE SENZAŢII TARI: A face, a provoca senzaţii tari; A irita, a speria tare pe cineva. A FI AMĂRÂT CA UN PUI DE CIOARĂ: A fi tare necăjit; v. şi A fi amărât ca un pui de vrabie. A FI AMĂRÂT CA UN PUI DE VRABIE: A fi tare necăjit; v.Afi amărât ca un pui de vrabie. A FI AMESTECAT IN CEVA: A participa la ceva; A lua parte la ceva. A FI AMESTECAT ÎNTR-0 TREABĂ: A participa la o treabă; A lua parte la o treabă. A FI AMINTE DE CEVA: A dori, a avea chef să facă ceva. A FI AMOREZAT LULEA: A fi îndrăgostit foarte tare. :  FI A-NTÂIA (pop.): A fi de cea mai bună calitate. A FI APĂ DE PLOAIE (fam.): A fi lipsit de temei, de seriozitate; A nu avea nicio valoare; A nu face doi bani; v. şi Afî o apă deplaaie.  Fi APLECAT DIN ŞĂL.E: A avea dureri de şale. A FI APROAPE DE MINTEA COCOŞULUI: A fi foarte uşor de înţeles. A FI APROAPE DE MINTEA OMULUI: A fi uşor de înţeles. A FI APROAPE SĂ,..: A fi gata să...; A fi cât pe aci să.... A FI APUCAT CA DE ALTE ALEA: A fi ţicnit. """" A FI APUCAT ZILE MAI BUNE: A trăit şi mai bine; A avut şî condiţii mai bune de viaţă. A Fi APUCĂTOR: A fi lacom;: A fi gata să pună mâna pe bunul altuia.  FI ÂJPUS ÎPE VECIE: A decedat; A FI ARĂTOS: A arăta bine. A FI ARDEI IUTE NU ALTA: A fi foarte sprinten. A FI ARŢĂGOS: A fi certăreţ.1 \ A FI ARUNCAT DIN FURCĂ:  fi aşezat la întâmplare, dezordonat. A FI ASCUŢIT LA CAP: A fi ager, pătrunzător; A fi violent, înverşunat; A FI ASCUŢIT LA MINTE: A fi deştept, inteligent; A fi descurcăreţ. A FI AS ÎN MATERIE: A stăpâni foarte bine o meserie sau un domeniu; v. şi A fi as în meserie. A FIASÎN MESERIE: A stăpâni foarte bine o meserie sau un domeniu; v. şi A fi as în materie. A FI ASPRU (CU CINEVA): A fi sever cu cineva; v. şi ii se purta aspru (cu cineva). "Ă M AŞEZAT LA MINTE: A fi potolit, liniştit; A-şi vedea de treabă. A FI AŞEZAT SPRE RĂSĂRIT: A fi înmor-' mâniat. Ă FI ATENT: A avea grijă; A fi amabil, binevoitor, politicos. ATI ATINS 15E O BOALĂ:  fi bolnav. A FI ATINS DE NEBUNIEtA fi nebun. ■ A FI ATINS LA INIMĂ: A fi bolnav de inimă. A FI ATINS LA PLĂMÂNI: A avea tuberculoză. A FI A TREIA ROATĂ LA BICICLETĂ: A fi o persoană neînsemnată; A nu avea o mare popularitate; A nu se bucura de o preţuire în societate. A FI AŢÂŢAT FOC: A fi stârnit, a fi mâniat peste măsură; v. şi A fi aţâţat rău. 173 A FI BINE DE... A FI AŢÂŢAT RÂU: A fi stârnit, a fi mâniat peste măsură; v. A fi aţâţai foc. A FI AVANSAT:  fi promovat în muncă; A fi dezvoltat, înaintat. A FI AVANSAT IN GRAD: A fi promovat în grad. A FI AVANSAT INTR-O MUNCĂ: A fi promovat în muncă. A FI AVANSAT LA RANGUL DE...: A fi promovat Ia rangul de... . A FI AVANTAJOS: A oferi avantaje; A fi convenabil. A FI AVANTAJOS CUIVA, A CEVA: A fi convenabil pentru cineva, pentru ceva. A FI AVIZAT: A fi înştiinţat; A fi informat. A FI BALTĂ DE APĂ: A fi foarte transpirat; v. şi A fi lac de baltă; A fi lac de năduşeală; A fi lac de sudoare; A fi lac de transpiraţie. A FI BATJOCURĂ CUIVA: A fi de râs; A deveni ridicol. A FI BĂGAT PÂNĂ PESTE CAP lN.CEVA: A fi implicat până peste cap în ceva. A FI BĂGĂTOR DE SEAMĂ: A privi cum merg treburile fără a se implica. A FI BĂIAT LA TOATE: A fi folosit la tot felul de lucrări. A FI BĂIAT LEVENT: A fi chipeş; A fi bine fâcut; A fi curtenitor, atent, generos; v. şi A fi bărbat levent, A FI BĂLŢAT LA MAŢE: A fi om rău şi foarte zgârcit; v. şi A fi bălţat pe cerul gurii, A FI BĂLŢAT PE CERUL GURII: A fi om rău şi foarte zgârcit; v. şi A fi bălţat la maţe. A FI BĂNUITOR: A fi înclinat spre bănuială; A fi gelos. A FI BĂRBAT LA GURĂ: A vorbi mult şi a nu face nimic; A fi bun numai de vorbă. A FI BĂRBAT LEVENT: A fi chipeş; A fi bine făcut; A fi curtenitor, atent, generos; v.Afi băiat levent. ..... . A FI BĂTĂIOS: A nu se lăsa; A fi agresiv. A FI BĂTĂTOR LA OCHI: A fi uşor de observat; A se observa uşor. A FI BĂTRÂN CA VREMEA: A fi foarte bătrân. A FI BĂTUT CU LEUCĂ: A fi lipsit de vlagă; A fi cu toane; A fi zăpăcit; A fi prostănac; A fi beat c riţă; v. şi A fi lovit cu leucă; A fi trăsnit cu leucă. A FI BĂTUT DE BRUMĂ: A fi distrus; A nu mai fi bun. A FI BĂTUT DE DUMNEZEU: A fi nenorocit. A FI BĂTUT DE GRINDINĂ: A fi distrus; A fi culcat la pământ. A FI BĂTUT DE SOARTĂ: A fi un nenorocit. A FI BĂTUT ÎN CAP: A fi prost ca noaptea. A FI BĂTUT lN CUIE: A fi fixat; A fi stabilit; A nu se mai putea reveni. A FI BĂTUT MĂR: A fi bătut tare; A fi snopit în bătaie. A FI BÂTĂ: A fi prost. A FI BEAT CLAMPĂ: A fi Intr-o stare avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. şi A fi beat ciocârlan; A fi beat criţă, A fi beat cuc; A fi beat cute; A fi beat frânt; A fi beat lemn; A fi beat lulea; A fi beat mort; A fi beat pulbere; A fi beat tei; A fi beat turtă; A fi clampa; A fi criţă; A fi cu capul lulea; A fi lulea; A fi mort de beat; A fi turtă. A FI BEAT CIOCÂRLAN: A fi într-o stare avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. A fi beat clampă. V ' A FI BEAT CRIŢĂ: A fi într-o stare avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. A fi beat clampă. A FI BEAT CUC: A fi într-o stare avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. A fi beat clampă. A FI BEĂT CUTE: A fi într-o stare avansată de ebrietate;  nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. A fi beat clampă. A FI BEAT DE FERICIRE: A fi foarte fericit. A FI BEAT FRÂNT: A fi într-o stare avansată de ebrietate; Ă nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. A fi beat clampă. A FI BEAT LEMN: A fi într-o stare avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; \\Afi beat clampă; A FI BEAT LULEA: Ă fî într-o stare avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. A fi beat clampă. A FI BEAT MORT:: A fi într-o,stare-avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. A fi beat clampă,  Fî BEAT PULBERE: A fi într-o stare avan* sată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. A fi beat clampă. Ă FI BEAT TEI: A fi într-o stare avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. A fi beat clampă. : A FI BEAT ŢÂLV: A fi beat de nu mai ştie de el. A FI BEAT TURTĂ: A fi într-o stare avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. A fi beat clampă.  FI BELALIU LĂ MÂNCARE (Jhm.): A fi pretenţios la mâncare. A FI BETEAG DE MOARTE: A fi foarte bolnav; A fi pe moarte. A FI BICIUL LUI DUMNEZEU: A Jovi, a bate pe cineva; A pedepsi pe cineva. A FI BINE AŞA ŞI NU ALTFEL: A fi destul de bine. A FI BINE COTAT: A fi bine apreciat; A avea o valoare bună. A FI BINE CRESCUT: A fi bine educat; A fi politicos, cinstit, corect. A FI BINE CU CINEVA: A avea relaţii bune cu cineva. A FI BINE DE...: A fi momentul potrivit de a.... A FI BINE DISPUS 174 A FI BINE DISPUS: A avea bună dispoziţie. A FI BINE FĂCUT: A fi corpolent; A fi bine dezvoltat; v. şi A fi bine legai. A FI BINE INSPIRAT: A avea o inspiraţie bună. A FI BINE ÎMBRĂCAT: A purta haine bune, scumpe, noi. A FI BINE LEGAT: A fi corpolent; A fi bine dezvoltat; v. A fi bine făcut. A FI BINE-MERSI: A fi sănătos; A o duce bine. A FI BINE PRIMIT: A fi primit cu bucurie, cu dragoste, cu o anumită atenţie.  FI BINE VĂZUT: A fi apreciat; A fi respectat. A FI ; BINEVENIT: A face; plăcere, bucurie venind; A veni la momentul potrivit. A FI BINEVOITOR: A fi amabil, prietenos. A FI BLÂND CA MIELUL: A fi foarte blând; v. şi A fi blând ca un miel. A FI BLÂND CA IJN MIEL: A fi foarte blând; v. şi A fi blând ca mielul A FI BLEG LA INIMĂ: A fi lipsit de curaj; A fi iertător. Ă FI BLINDAT: A fi bine pregătit; A avea tot ce-î trebuie. A FI BLINDAT DE LOVELE (arg.): A avea bani din belşug; A fi plin de bani. A FI BOB NUMĂRAT: A fi ştiut totul; A fi totul înregistrat. A FI BOBOC: A fi cu caş la gură. A FI BOCNĂ: A îngheţa foarte tare, v. şi A îngheţa bocnă; A se face bocnă. A FI BOGAT CA UN STUP: A fi foarte bogat; A fi putred de bogat. A FI BOGAT LA MINTE: A fi deştept şi instruit. A FI BOIER GOL: A fi boier adevărat; A fi boier sărăcit. A FI BOLNAV CA OALĂ: A fi beţiv; v. şi A fi bolnav de oală. A FI BOLNAV DE CEASUL CEL RĂU (pop.): A suferi de epilepsie. A FI BOLNAV DE CEVA: Are; ceva; Pare se că e bolnav; Suferă de ceva. A FI BOLNAV DE INIMĂ REA: A fi bolnav de supărare; v. şi A suferi de inimă rea. A FI BOLNAV DE MOARTE: A fi foarte bolnav. A FI BOLNAV DE MUNCĂ: A dori mereu să muncească; A fi bolnav de prea multă muncă. A FI BOLNAV DE OALĂ: A fi beţiv; v. şl A fi bolnav ca oala, A FI BOLNAV LA CAP: E nebun; E ţicnit; v. şi E bolnav la minte. A FI BOLNAV LA MINTE: E nebun; E ţicnit; v. E bolnav la cap. A FI BOLNAV LA PAT: A zace la pat. A FI BOSUMFLAT: A fi îmbufnat; A fi botos; A fi supărat; A fi ursuz. A FI BOTEZAT DE UN POPĂ BEAT (pop.): A fi nebun; A fi ieşit din minţi. A FI BOTEZAT ÎN ZEAMĂ DE VARZĂ: A fi beţiv; A bea mult. A FI BOT ÎN BOT: A fi faţă în faţă. A FI BOTOS: A fi bosumflat; A fi supărat; A fi obraznic; A fi arogant. A FI BOU CU OCHII: A fi prost Iară pereche. A FI BRAŢUL DREPT AL CUIVA: A fi omul de bază al cuiva. A FI BUBĂ COAPTĂ: A fi dificil; A fi foarte sensibil. A FI BUCĂŢELE: A fi făcut bucăţi; A nu fi bun de nimic. A FI BUCĂŢICĂ RUPTĂ: A semăna leit. A FI BUCUROS DE OASPEŢI: A primi cu plăcere oaspeţi. Ă FI BUN: A fi cumsecade; A fi milostiv; A binevoi. A FI BUNĂ PERECHE ;CU CINEVA:'Ar fi bun de însurat; Ar fi un soţ bun; Ar fi bună de măritat; Ar fi o soţie bună. A FI BUNĂTATEA ÎNTRUCHIPATĂ: Pare a fi, într-adevăr, un om bun. A FI BUN CA MIEREA CÂINELUI: A fi răutăcios; A fi sâcâitor. A Fi BUN CA PÂINEA: A fi foarte bun; A fi cumsecade; v. şi A fi bun ca pâinea caldă; A fi pâinea lui Dumnezeu. ; A FI BUN CA PÂINEA CALDĂ: A fi foarte bun; A fi cumsecade; v. A fi bun ca pâinea. :A FI BUN CA SÂNUL MAMEI: A fi foarte bun. . A FI BUN CU PERJE (fam.): A nu fi bun de nimic. ' A FI BUN DE...: A fi potrivit de... . A FI BUN DE ALDĂMAŞ: A avea îndatorirea de a da de băut, de a face cinste; v. şi A fi bun de cinste. A FI BUN DE APUCAT: A fi lacom; A şti să-i înşele pe alţii. A FI BUN DE ARUNCAT: A nu mai fi de folos; A fi uzat. ' A FTBUN DE AŢÂŢAT: A fi bun de intrigi; A fi bun de stârnit unul contra altuia, Ă FI BUN DE BALAMUC: A fi într-o doagă; A fi într-o ureche; A fi nebun; v. şi A fi bun de dus la balamuc. Ă FI BUN DE BUCURIE: A avea dreptul să se bucure. A FI BUN DE CAP: A fi deştept; A fi inteligent; v. şi A fi bun la cap.  FI BUN DE CARNE: A se vindeca uşor; A i se vindeca uşor rănile. A FI BUN DE CINSTE: A avea îndatorirea de a da de băut, de a face cinste; v. A fi bun de aldămaş. A FI BUN DE CLAMPĂ: A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbut; A vorbi mult şi fără rost; v. A da cu clanţa. A FI BUN DE CLANŢĂ: A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbut; A vorbi mult şi fără rost; v. A da cu clanţa. 175 A FI CA ÎN SÂN DE RAI A FI RUN DE CLONŢ: A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbut; A vorbi mult şi iară rost; v. A da cu clanţa. A FI BUN DE CONDEI: A fi scriitor bun. A FI BUN DE DAT PE GÂRLĂ: A fi lipsit de valoare; A fi bun de aruncat. A FI BUN DE DUS LA BALAMUC: A fi într-o doagă; A fi intr-o ureche; A fi nebun; v.Afi bun de balamuc. A FI BUN DE FĂCUT VARZĂ: A nu fi stabil; A nu fi bine fixat; A fi uşor de distrus. A FI BUN DE GURĂ: A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbut; A vorbi mult şi fără rost; v. A da cu clanţa. A FI BUN DE HANŢĂ: A fi guraliv, A FI BUN DE LEGAT: A nu fi normal; A nu fi serios. A face numai prostii. A FI BUN DE MÂNĂ: A fi îndemânatic; A purta noroc; v. A avea mână bună. A FI BUN DE MELIŢĂ: A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbut; A vorbi mult şi fără rost; v. A da cu clanţa. A FI BUN DE PAHAR: A fi beţiv. A FI BUN DE PALAVRE: A fi bun de gură; A vorbi mult. A FI BUN DE PĂDURE: A nu fi educat; A fi necioplit. A FI BUN DE PICIOR: A fi agil; A fi iute. A FI BUN DE PLATĂ: A fi bun platnic. A FI BUN DE PLISC (pop.): A vorbi repede şi fără pauze; A fi limbut; A vorbi mult şi fără rost; v. A da cu clanţa. A FI BUN DE PORUNCEALĂ: A face pe şeful; A face pe stăpânul. A FI BUN DE PUS CU PERJE: A nu fi bun de nimic. A FI BUN DE PUS ÎN RAMĂ: A fi foarte bun; A fi cumsecade; A fi bun ca pâinea caldă; v, şi A fi bun depus la ran ă; A fi bun de pus pe ran ă. A FI BUN DE PUS LA RANĂ: A fi foarte bun; A fi cumsecade; A fi bun ca pâineacaldă; v, A fi bun de pus în rană. A FI BUN DE PUS PE RANĂ: A fi foarte bun; A fi cumsecade; A fi bun ca pâinea caldă; v.Afi bun de pus în rană. A FI BUN DE TĂIAT MĂMĂLIGA: A nu fi bun de nimic; A nu rezista la nimic; A nu fi capabil; A nu rezista. A FI BUN DE TÂLCURI: A fi bun de glume; A fi glumeţ; v. şi /I fi bun la tâlcuri. A FI BUN DE TOATE: A putea fi folosit la toate; A se pricepe la toate. A FI BUN DE VÂNĂ: A fi tare; A fi puternic; A avea forţă. A FI BUN DE VORBĂ: A duce o discuţie plăcută. A FI BUNI NUMIA DE CĂLĂLĂU (pop,): A fi scandalagii. A FI BUN LA CAP: A fi deştept; A fi inteligent; v. A fi bun de cap. A FI BUN LA INIMĂ: A fi om bun; A fi cumsecade; v. şi A fi bun la suflet. A FI BUN LA SUFLET: A fi om bun; A fi cumsecade; v. şi A fi bun la inimă. A FI BUN LA TĂVĂLEALĂ: A rezista; A fi rezistent; A nu ceda. - A FI BUN LA TÂLCURI: A fi bun de glume; A fi glumeţ; v. A fi bun de tâlcuri. — A FI BUN LA TOATE: A se pricepe la orice; A face orice. A FI BUN NUMAI LA GURĂ: A fi bun numai la palavre. A FI BUN SĂ SE IA DE MÂNĂ CU CINEVA: A fi de o teapă cu cineva/ O A FI BUNUL PLAC AL CUIVA: A fi plăcerea cuiva; A fi cheful cuiva. A FI BURDUF DE CARTE: A fi foarte învăţat; v.A face burduf de carte, A FI BURDUF DE ÎNVĂŢĂTURĂ: A fi foarte învăţat; v. A face burduf de carte. A FI BURICUL PĂMÂNTULUI: A fi foarte important; v. şi/l se crede buricul pământului. A FI BURUIANĂ: REA:-A fi rezistent; A pieri greu. ··.· A FI BURUIENOS (fam.): A vorbi vulgar; A spune măscări; v. şi A fi buruienos la gură. 1 A FI BURUIENOS LA GURĂ (fam.):; A vorbi vulgar; A spune măscări; v. A fi buruienos. A FI BUTOI FĂRĂ FUND: A bea peste măsură. S FI BUTUC DE PĂDURE: A fi lipsit de educaţie, de maniere; v, şi A fi crescut în pădure; A fi născut în pădure. A FI CA APA DE PÂINE: A fi călduţă. A FI CA BUBA COAPTĂ: A durea peste măsura. A FI CA COPILUL CU DOUĂ ŢÂŢE: A trăi în belşug. A FI CA DE LA OM LA OM: A fi pe bună înţelegere. A FI CA DE LEMN: A fi insensibil; A fi rece; A fi retras.· A FI CA DE NASUL LUI: A fi bun pentru el; îi corespunde. ^ A FI CA DE NASUL: TĂU: E bun pentru tine; îţi corespunde. A FI CA DOI PORUMBEI: A se înţelege foarte bine; A se iubi. A FI CA DRACU: A fi rău; A fi urât. A FI CA DUPĂ BĂUTURĂ: A fi mahmur, indispus, posomorât. A FI CA FATA NEMĂRITATĂ: A nu avea niciun rost în lume. A FI CA GĂINA CU UN OU: A nu-şi găsi locul. A FI CAIAFĂ: A fi făţarnic; A fi fals. : A; FI CA ÎN PÂNTECELE MAMEI SALE: A o duce foarte bine; A fi fericit. A FI CA ÎN SÂN DE RAI: A fi fericit; A trăi bine; v. şi A fi în sânul lui Avram; A fi în sânul lui Dumnezeu; A se afla ca în sân de rai; A se afla ca în sânul lui Avram; A se afla ca în sânul lui Dumnezeu; ; A se afla în sânul lui Avram; A se A FI CA ÎN SÂNUL LUI AVRAM 176 afla în sânul lui Dumnezeu; A trăi ca în sân de rai; A trăi ca în sânul lui Avram; A trăi ca în sânul lui Dumnezeu. A FI CA ÎN SÂNUL LUI AVRAM: A fi fericit; A trăi bine; v. A fi ca în sân de rai. A FI CA In SÂNUL LUI DUMNEZEU: A fi fericit; A trăi bine; v.Afi ca în sân de rai, A FI CA ÎN TÂRGUL LUI CREMENE: A mânca mult; A mânca de toate. A FI CAL DE BĂTAIE AL CUIVA: A face tot ce este mai greu. A FI CAL DE CORVOADĂ: A fi pus la toate treburile. : A Fi CAL DE OLAC: A fi extrem de solicitat; A fi trimis în toate părţile; v. A ajunge cal de olac. A FI CAL DE POŞTĂ: A fi extrem de solicitat; A fi trimis în toate părţile; v. A ajunge cal de olac. A FI CAL DE ŞA:A munci pentru alţii. A FI CAL DE TRAMVAI: A fi pus la munci grele; v. A ajunge cal de tram vai. A FI CALD DE PUNGĂ: A fi foarte bogat; v. şi A fi cald la pungă; A fi cu punga groasă; A fi gros de pungă; A ji gros la pungă. A FI CALD LA PUNGĂ: A fi foarte bogat; v. A fi cald de pungă. A FI CA LEMNUL: A fi nepăsător; A fi insensibil; A fi ignorant; A fi abţiguit; A fi pilit; v. şi A fi de lemn. A FI CALIFICAT PENTRU...: A avea calificarea pentru...; A fi pregăti pentru.... A FI CA LUTUL ÎN MÂNA OLARULUI: A fi ia dispoziţia cuiva; A face ce vrea cu cineva. A FI CAM ACELAŞI LUCRU: A nu se deosebi prea mult. A FI CAM AIUREA: A nu fi în regulă; A nu fi în ordine. A FI CAM ALBASTRU: A-fi greu; A fi anevoios; A nu fi uşor. A FI CAM AŞA: Este cam ţicnit. A FI CA MAZĂREA PE HARAC: A fi la dispoziţia oricui; A nu fi asigurat; A nu fi protejat. A FI CA MĂGARUL ÎNTRE 01: A-i sta rău; A fi prea mare faţă de ceilalţi. A FI CAM DE ACEEAŞI VÂRSTĂ CU CINEVA: A nu fi mult mai bătrân faţă de cineva; A fi cu puţin mai în vârstă decât cineva. A FI CAM DUPĂ PRÂNZ: A fi ameţit de băutură; v. şi A fi după prânz. A FI CAM ÎNTR-O DOAGĂ: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v. şi A fi cam într-o dungă; A fi cam într-o parte; A ji cam într-o toană; A fi cam într-o ureche; A fi cam pe o parte; A fi cam taram-taram; A fi cam tralala, A fi cam trăsnit; A fi într-o doagă;A jî într-o dungă; A ji într-o parte; A fi într-o ioană; A ji într-o ureche; A fi pe o parte; A fi taram-taram; A fi tralala; A fi cam tralala la minte; A fi trăsnit. A FI CAM ÎNTR-O DUNGĂ: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v. A ft cam într-o doagă. A FI CAM ÎNTR-O PARTE: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v. A ji cam într-o doagă. A FI CAM ÎNTR-O TOANĂ: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v. A fi cam într-o doagă. A FI CAM ÎNTR-O URECHE: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v.Afi cam într-o doagă. A FI CAM PE O PARTE: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v. A ft cam într-o doagă. A FI CAM TARAM-TARAM: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v.Afi cam într-o doagă. A FI CAM TRALALA: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v.Afi cam într-o doagă. A FI CAM TRALALA LA MINTE: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v. A fi cam într-o doagă. ; A FI CAM TRĂSNIT: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v.Afi cant într-o doagă. A FI CA MUGURUL BRUMAT: A fi distrus; A fi fără viaţă. A FI CA MUSCA PE CĂCIULĂ: A fi vinovat. A FI- CA NIMENI DE PE LUME: A fi ieşit din comun. ■■-■■■ A FI CA NIMENI PE LUME: A fi într-o situaţie foarte proastă. A FI CANT: A fi prost. A FI CANTITATEA NEGLIJABILĂ: A fi puţin; A fi mic. ■ A FI CA O BABĂ TURCEASCĂ: A nu pricepe nimic; A nu înţelege nimic. ^ ^ A FI CA O CÂRPĂ: A nu sta locului; A umbla peste tot. A FI CA O CURCĂ BEATĂ: A fi ftră vlagă; A fi lipsit de curaj; A fi abătut; A fi trist; v. şi A fi ca o curcă plouată; A fi ca o găină beată; A fi ca o găină plouată; A sta ca o curcă beată; A sta ca o curcă plouată; A sta ca o găină beată; A sta ca o găină plouată; A şedea ca o curcă beată; A şedea ca o curcă plouată; A şedea ca o găină beată; A şedea ca o găin ă plouată; A umbla ca o curcă beată; Aitmbla ca o curcă plouată; A umbla ca o găină beată; A umbla ca o găină plouată. A FI CA O CURCĂ PLOUATĂ: A fi fără vlagă; A fi lipsit de curaj; A fi abătut; A ti trist; v. A fi ca o curcă beată. A FI CA O GĂINĂ BEATĂ: A fi fără vlagă; A fi lipsit de curaj; A fi abătut; A fi trist; v. A fi ca o curcă beată. A FI CA O GĂINĂ PLOUATĂ: A fi fară vlagă; A fi lipsit de curaj; A fi abătut; A fi trist; v. A fi ca o curcă beată. A FI CA O SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A FI CA O SORCOVĂ: A se îmbrăca strident, fără gust; A se îmbrăca ca o ţoapă. A FI CA O STANĂ DE PIATRĂ: A fi dârz; A nu ceda; A fi puternic. 177 A FI CA UN COPIL CU ŢÂŢĂ ÎN GURĂ A FI CA O VARZĂ ÎNVELITĂ: A fi închis în sine; A fi ascuns. A FI CAPABIL SĂ...; A putea să....; A fi capabil să...; v. şi A fi în stare de...; A fi în stare să...; A se simţi capabil să...; A se simţi în stare de ceva; A se simţi în stare să.... A FI CA PAHARUL DE CURAT: A fi foarte curat. A FI CA PAHARUL DE FRUMOS: A fi foarte frumos. A FI CA PĂMÂNTUL: A fi pământiu; A nu apune o vorbă; A tăcea chitic. A Fi CAP DE :AFIŞ: A fi vedeta unei reprezentaţii, a unui spectacol. A FI CA PE ACE: A arde de nerăbdare; A fi nervos; A vrea să plece; v. şi A fi ca pe cărbuni; A fi a ca pe cuie; A fi cape foc; A fi ca pe ghimpi; A fi ca pe jar; A fi ca pe jăratec; A fi ca pe spini; A fi pe ace; A fi pe cărbuni; A fi pe cuie; A fi pe foc; A fi pe ghimpi; A fi pe jar; A fi pe jăratec; A sta ca pe ace; A sta ca pe cărbuni; A sta ca pe cuie; A sta ca pe foc; A sta ca pe ghimpi; A sta ca pe jar; A sta ca pe jăratec; A sta ca pe spini; A sta pe ace; A sta pe cărbuni; A sta pe cuie; A sta pe foc; A sta pe ghimpi; A sta pe jar; A sta pe jăratec; A sta pe spini; A şedea cape ace; A şedea cape cărbuni; A. şedea ca pe cuie; A şedea ca pe foc; A şedea ca pe ghimpi; A şedea ca pe jar; A şedea ca pe jăratec; A sta ca pe spini; A şedea pe ace; A şedea pe cărbuni; A şedea pe cuie; A şedea pe foc; A şedea pe ghimpi; A şedea pe jar; A şedea pe jăratec; A şedea pe spini. A FI CA PE CĂRBUNI: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A FI CA PE CUIE: A arde de nerăbdare; v. Ajî cape ace. A FI CA PE FOC: A nu sta locului; A fi mereu în mişcare; A nu-şi găsi locul; A fi nerăbdător. A FI CA PE GHIMPI: A arde de nerăbdare; v. A fi cape ace. A FI CA PE JAR: A arde de nerăbdare; v.Afi ca pe ace. A FI CA PE JĂRATEC: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A FI CA PE ROATE: A merge strună; v. şi A merge ca pe roate. A FI CA PE SPINI: A arde de nerăbdare; v.Afi ca pe ace. A FI CAP LEIT CU CINEVA: A semăna leit cu cineva. A FI CAP MARE: A fi încrezut; A fi încăpăţânat; v. şi A fi cu capul mare; A fi mare de cap; A umbla cu capul mare. A FI CAPOT (LA JOCUL DE CĂRŢI): A fi în încurcătură la jocul de cărţi. A FI CAP PĂTRAT (fam.): A fi mărginit; A fi încuiat; v. A avea cap pătrat. A FI CAPRICIOS: A fi inconsecvent; A fi schimbător. A FI CAP SEC: A fi cap fără minte. A FI CAP TĂIAT (CINEVA): A fi leit cineva. A FI CAPUL ÎN JOC (CUIVA): A se expune pericolului; A-şi risca viaţa; v. A cădea în primejdia vieţii. A FI CAPUL RĂUTĂŢILOR: A fi principalul vinovat. A FI CARNE DIN CARNEA CUIVA: A fi copilul cuiva. A FI CARNE REA: A fi înclinat spre plăceri senzuale; v. şi A fi rău de carne. A FI CARNE ŞI OASE: A fi viu; A fi chiar persoana presupusă.; A semăna leit cu cineva; y. şi A fi în carne şi în oase. A; FI CASA: CASĂ ŞI MASA MASĂ: A aven o viaţă ordonată, normală, liniştită. : A. FI ;,C A .SARE A- IN BUCATE: A fi potrivit, adecvat. A FI CASCĂ-GURĂ: A-şi irosi timpul: fără rost; A fi neatent, neglijent; v. şi A fi gură-cască. A FI CA SCÂNDURA: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. ; A FI CA SCRIS: A fi foarte frumos; v. şi A fi ca scrisă de frumoasă ; A fi ca scris de frumos; A părea ca scris; A părea ca scris de frumoasă; A părea ca scris de frumos. A FI CA SCRISĂ DE FRUMOASĂ: A fi foarte frumoasă; v. A fi ca scris. A FI CA SCRIS DE FRUMOS: A fi foarte frumos; v. A fi ca scris. A FI CA SFINTELE: A fi cinstită, corectă, sinceră. . ■ A FI CA SOARELE ŞI LUNA: A umbla unul după altul; A se ţine unul de altul. A FI CA ŞI DUS: A fi ca şi mort. ^ A FI CATĂ-CEARTĂ (pop.): A fi certăreţ; A fi pus pe gâlceava. A FI CA TOACA: A fi foarte slab; v. şi A fi toacă; A fi uscat ca o toaca; A fi uscat ca toaca; A fi uscat toacă; A fi uscat ca un ţâr. A FI CATRAN: A se face foc de mânie; A se cătrăni; v. şi A fi catran de mânie; A se face catran; A se face catran de mânie. A FI CATRAN DE MÂNIE: A se face foc de mânie; A se cătrăni; v.Afi catran. : A FI CA TURCUL: A fi foarte încăpăţânat; A nu vrea să înţeleagă; A nu ţine seama de nimic; v. si A fi turc. A FI CA UN CÂINE BĂTUT: A trăi foarte greu; A duce o viaţă grea; v. şi A trăi ca un câine plouai; A fi pisică plouată. A FI CA UN CÂINE DE UŞI MULTE: A trăi profitând de la mai mulţi; v. şi A fi câine la multe uşi; A fi câine la zece uşi. A FI CA UN CÂINE PLOUAT: A trăi foarte greu; A duce o viaţă grea; v. A trăi ca un câine bătut. A FI CA UN CÂINE TURBAT: A fi rău şi periculos. A FI CA UN COPIL CU ŢÂŢĂ ÎN GURĂ: A fi mulţumit; A fi fericit; v. şi A fi ca un copil la ţâţă. A FI CA UN COPIL LA ŢÂŢĂ 178 A FI CA UN COPIL LA ŢÂŢĂ: A fi mulţumit; A fi fericit; v, A fi ca un copil cu ţâţă în gură. A FI CA UN FRATE PENTRU...: A sprijini; A ajuta pe cineva. A FI CA UN PAHAR: A fi foarte curat; A fi foarte frumos. A FI CA UN SFREDEL: A se băga peste tot; A pătrunde peste tot. A FI CA UN SPIN ÎN COASTA CUIVA: A nu fi pe placul cuiva; A incomoda; A indispune pe cineva prin prezenţa sa; v, şi A fi ca un spin în ochii cuiva; A fi ca un spin în inima cuiva. A FI CA UN SPIN ÎN OCHII CUIVA: A nu fi pe placul cuiva; A incomoda; A indispune pe cineva prin prezenţa sa; v. A fi ca un spin în coasta cuiva. A FI CA UN SPIN ÎN INIMA CUIVA: A nu fi pe placul cuiva; A incomoda; A indispune pe cineva prin prezenţa sa; v.Afi ca un spin în coasta cuiva. A FI CA UN STUP: A fi foarte bogat; A avea multă avere. A FI CAZUL: A fi potrivit să.... FI CĂCĂNIU LA FAŢĂ: A fi galben Ia faţă. A FI CĂLARE PE CINEVA: A supraveghea bine pe cineva; A domina pe cineva. A FI CĂLARE PE SITUAŢIE: A fi sigur de reuşita unei acţiuni; v. şi A fi călare pe şa; A fî stăpân pe situaţie; A rămâne călare pe situaţie; A rămâne stăpân pe situaţie. A FI CALARE PE ŞA: A fi sigur de reuşita unei acţiuni; A fi stăpân pe situaţie; v. A fi călare pe situaţie. A FI CĂLĂLĂU MARE (pop.): A fi scandal mare. A FI CĂLCAT DE HOŢI: A fi prădat; v. şi A-/ călca hoţii, (pe cineva). A FI CĂNUŢĂ OM SUCIT: A nu sta locului; A fi neastâmpărat; A nu se ţine de cuvânt. A FI CĂPĂŢÂNOS: A fi încăpăţânat; A nu ceda; A fi tare de cap. A FI CĂPTUŞIT DE BOLI: A avea multe boli. A FI CĂRBUNE POTOLIT: A-şi ascunde gândurile, sentimentele. A FI CĂTRE ZIUĂ: A veni dimineaţa; A se lăsa zorile. A FI CĂŢEL PE LÂNGĂ CINEVA: A linguşi pe cineva: A fi lingău. A FI CĂŢELUŞUL CUIVA: A sta la dispoziţia cuiva; A face ce-i cere altcineva; A servi pe cineva; A fi sluga cuiva. A FI CĂZUT CA DIN CER: A fi complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A fi singur pe lume; v. şi A fi căzut ca din lună; A fi căzut ca din nori; A fi căzut din cer; A fi căzut din lună; A fi căzut din nori; A fi căzut din nori; A fi picat ca din cer; A fi picat ca din lună; A fi picat ca din nori; A fi picat ca din stele; A fi picat de pe altă lume; A fi picat din cer; A fi picat din lună; A fi picat din nori; A fi picat din stele. A FI CĂZUT CA DIN LUNĂ: A fi complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A fi singur pe lume; v. A fi căzut ca din cer. A FI CĂZUT CA DIN NORI: A fi complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fain.) A fi singur pe lume; v. A jfî căzut ca din cer. A FI CĂZUT CA DIN POD: Ă fi dezorientat; A fi buimac; v. şt A fi căzut din pod. A FI CĂZUT DIN CER: A fi complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; A fi singur pe lume; v. A fi căzut ca din cer. A FI CĂZUT DIN LUNĂ: A fi complet străini de cele din preajmă; (j'am.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A fi singur pe lume; v. A fi căzut ca din cer. ’ A FI CĂZUT DIN NORI: A fi complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A 11 singur pe lume; v. A fi căzut ca din cer. A FI CĂZUT DIN POD: A fi dezorientat; A fi buimac; v. A fi căzut ca din pod. A FI CĂZUT DIN ŞARIGLĂ freg.): A fi prost. A FI CĂZUT ÎN CAP (fam.): A se prosti; A fi prost; v. şi A cădea în cap. A FI CĂZUT PARCĂ DIN LUNĂ: A nu avea habar ce se petrece în jurul lui; A fi rupt de realitate. ; ■ A FI CĂLARE PE SITUAŢIE: A fi stăpân pe situaţie; A se descurca bine; A o duce bine. A FI CÂINE: A fi om rău; v. şi A fi câine de om. A FI CÂINE DE OM: A fi om rău; v. A fi câine. A FI CÂINE DE UŞI MULTE: A fi un destrăbălat. A FI CÂINE LA MAŢE: A fi rău la suflet; v. A avea maţe negre. A FI CÂINE LA UŞI MULTE: A trăi profitând de la mai mulţi; v. A fi ca un câine la multe uşi. A FI CÂINE LA ZECE UŞI: A trăi profitând de Ia mai mulţi; v.Afi ca un câine la multe uşi. A FI CÂINE SURD LA VÂNĂTOARE: A ajunge de pripas; A trăi de pomană. A FI CÂINOS LA INIMĂ: A fi om aspru, nemilos. A FI CÂND AŞA, CÂND AŞA: A fi când bine, când rău. A FI CÂND DE O PARTE CÂND DE ALTA: A nu fi stabile; A trece de la unu la altu; A nu avea o atitudine corectă. A FI CÂRLIG CU CINEVA (pop ): A fi prieten la cataramă cu cineva. ■ A FI CÂRMĂ: A fi conducător; A conduce. A FI CÂRMIT RĂU: A fi turtă de beat. A FI CÂRPĂ: A se înfricoşa; A fi vlăguit; A deveni bleg; A fi beat; v. şi A fi petică; A se face cârpă; A se face petică. A FI CÂT LINGURA: A fi mărunţel; A fi micuţ. A FI CÂT PE CE SĂ...: A fi la un pas de a... . A FI CÂT PIŞCOACEA (pop.): A fi mic de tot; v. şi A fi o pişcocca. 179 A FI CIUCIULETE A FI CÂT ROATA CARULUI: A fi foarte mare. A FI CEL DE SARE GARDURI MULTE: A fi amator de garduri multe. A FI CEASUL TRECUT (înv.): A fi târziu. A FI CEL MAI CEL: A fi fruntea. A FI CERTAT CU CAPUL (înv.): A fi pedepsit cu tăierea capului. A FI CERTAT CU CINEVA: A fi în relaţii proaste cu cineva; A nu se înţelege cu cineva. A FI CERTAT CU JUSTIŢIA (pop.): A fi urmărit de justiţie pentru fapte ilegale; v. şi A fi :ertat cu legea, A FI CERTAT CU LEGEA (pop.): A fi urmărit de justiţie pentru fapte ilegale; v. Ă fi certat ;// justiţia. A FI CERTAT CU MORALA: A nesocoti normele morale. A FI CERTAT LA CUŢITE CU CINEVA:A ti în relaţii foarte proaste cu cineva; A nu se înţelege deloc cu cineva. A FI CEVA DE CAPUL CUIVA: A avea inumite calităţi. A FI CEVA DE GROAZĂ: A fi înspăimântător; A fi îngrozitor; A fi înfricoşător; v. şi /i fi ceva de groaza lumii; A fi ceva de speriat, A FI CEVA DE GROAZA LUMII: A fi înspăimântător; A fi îngrozitor; A fi înfricoşător; v. 4 fi ceva de groază. A FI CEVA DE SPERIAT: A fi înspăimântător; A fi îngrozitor; A fi înfricoşător; v.Afi :eva de groază. A FI CEVA ÎN AER: A nu fi nimic pregătit; A iu fi nimic terminat. A FI CEVA ÎN DEGETUL CEL MIC: A :unoaşte foarte bine ceva; v. şi A fi ceva la degetul :el mic. AM CEVA ÎN NEREGULĂ: A nu fi corect; A iu fi ia locul lui. A FI CEVA LA DEGETUL CEL MIC: A :unoaşte foarte bine ceva; v. A fi ceva în degetul zel mic. A FI CEVA LA MIJLOC: A fi o cauză care împiedică bunul mers. A FI CEVA PESTE MÂNĂ: A nu fi la îndemână; A fi mai departe. A FI CHEIA ŞI LĂCAT: A şti totul; A controla :otul; A fi începutul şi sfârşitul; A fi alfa şi omega. A FI CHEIE DE BISERICĂ: A fi cuminte; A ivea purtare de sfânt; v. şi A fi uşă de biserică. A FI CHEL CA ÎN PALMĂ: A fi complet :hel; v. şi A fi chel ca o lună plină. A FI CHEL CA O LUNĂ PLINĂ: A fi :omplet chel; v. şi A fi chel ca în palmă. A FI CHEMAT DE DUMNEZEU: A-i veni :easul morţii. A FI CHEMAT LA RAMPĂ: A cere, prin îplauze, ca artiştii să reapară pe scenă. A FI CHERCHELIT: A fi beat A FI CHEZAŞ PE CINEVA: A garanta pentru :ineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. şi A fi chezăşie pentru cineva; A fi cu chezăşie pe cineva; A fi cu chezăşie pentru cineva; A se face chezaşpe cineva; A se face chezaş pentru cineva; ; A se prinde chezaş pe cineva; A se prinde chezaş pentru cineva; A se pune chezaş pe cineva; A se pune chezaş pentru cineva; A sluji cu chezăşie pe cineva; A sluji cu chezăşie pentru cineva; A sluji de chezaş pentru cineva; A sluji de chezăşie pentru cineva; A sta de chezaş pentru cineva; /I sta chezaş pe cineva. A FI CHEZAŞ PENTRU CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A jî chezaş pe cineva. A FI CHEZĂŞIE: A garanta; v. A da chezăşie. A Fi CHEZĂŞIE PE CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v.Afi chezaş pe cineva. A FI CHEZĂŞIE PENTRU CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi chezaş pe cineva. A FI CHIBZUIT: A fi calculat; A fi ordonat. A FI CHINUIT DE ÎNDOIALĂ: A se îndoi; A nu fi sigur. A FI CHIP DE SCĂPARE: A putea scăpa; A se mai putea salva; A se putea salva; v. şi A mai fi chip de scăpare. A FI CHIPEŞ: A f frumos; A fi arătos. A FI CHIT: A nu mai datora nimic ; v. şi A fi chit cuiva. A FI CHIT CU CINEVA: A nu mai datora nimic cuiva; v. A fi chit. A FI CINE SĂ.,.: A exista cine să...; v. A avea cine să.... A FI CINE ŞTIE CE BRÂNZĂ: Ă nu fi mare lucru de cineva; A nu fi bun de nimic; v. şi A fi cine ştie ce mare brânză. A FI CINE ŞTIE CE MARE BRÂNZĂ: A nu fi mare lucru de cineva; A nu fi bun de nimic; v. A fi cine ştie ce brânză. A FI CINEVA: A fi om de seamă. A FI CINEVA CU ŢOPI: A-l considera mai bun decât alţii. A Fi CINEVA LA MIIJLOC: A exista o piedică, o pfoblemă, o cauză care frânează ceva. A FI CIOARĂ ALBĂ: A fi deosebit; A fi aparte. A FI CITAT LA TRIBUNAL: A fi chemat la tribunal. A FI CITIT: A fi cultivat, instruit; (Despre scriitori) A fi cunoscut; A avea mulţi cititori; A avea operă care este citită, apreciată, căutată de cititori. A FI CIUBUC: A fi îndrăgostit. A FI CIUCA BĂTĂILOR: A primi bătaie de la toţi. ’; A FI CIUCIULETE: A se uda până Ia piele; A fi ud leoarcă; v. şi A fi ud ciuciulete. A FI CIUPIT 180 A FI CIUPIT: A fi beat; v. şi A fi ciupit de băutură. A FI CIUPIT DE BĂUTURĂ: A fi beat; v. A fi ciupit. A FI CIUPIT PE FAŢĂ: A avea urmi; de vărsat pe Faţă. A FI CIUR: A fi ciuruit; A avea multe găuri; v. şi A fi găurit ciur; A fi tot ciur. A FI CLAMPĂ: A fi într-o stare avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v.Afi beat clampă. A FI CLEI (fam.): A fi ignorant; A nu şti nimic; A fi beat turtă. A EI .COADA CLASEI: A fi ultimul la învăţătură din clasă. A FI COADA CUIVA: A fi omui cuiva; A fi gorila cuiva. A FI COADĂ DE CÂINE: A fi un om de nimic. A FI COADĂ DE TOPOR: A fi instrumentul altuia; A 11 unealtă în mâinile altora; A trăda; A fi trădător. A Fi COBORÂT CU HÂRZOBUL DIN CER: A se crede de neam ales; v. şi A fi scoborât cu hărzobul din cer. A FI COCHET: A fi elegant; A fi îmbrăcat îngrijit. A FI COCOŞ DE VÂNT: A se da după împrejurări, după cum bate vântul. A FI CODAŞ: A fi ultimul. A FI CODIŢA CUIVA: A fi ciracul cuiva. : A FI CU COLIVA ÎN PIEPT (CUIVA): A fi pe moarte; A fi cu un picior în groapă; v. şi A-i baie coliva în piept; A-i juca coliva în piept. A FI COLŢOS: A fi rău de gură. A FI COMPLICE CU CINEVA: A colabora cu cineva la un act deplorabil. A FI CONCEDIAT: A pierde locul de muncă. A FI CONDAMNAT PE VIAŢĂ: A fi condamnat la închisoare pe întreaga durată a vieţii. A FI CONSTRÂNS DE ÎMPREJURĂRI: A fi obligat de situaţie, de evoluţia lucrurilor. A FI CONTRA (CU CINEVA): A fi în dezacord; A se contrazice cu cineva; A se lua la ceartă cu cineva; A se împotrivi; A nu fi de acord; v. şi A fi împotrivă (cu cineva); A fi în contra (cu cineva); A nu fi pentru (cu cineva); A se lua în contra (cu cineva); A se pune contră (cu cineva); A se pune în contra (cu cineva); A se pune în contră (cu cineva); A sta contra (cu cineva); A sta de contră (cu cineva); A sta în contra (cu cineva). A FI CONTRA CURENTULUI: A se împotrivi evoluţiei obişnuite; A fi împotriva faptelor normale; A fi împotriva opiniei generale. A FI COPIL DE GARD: A fi copil în afara căsătoriei; v. şi A fi copil de tufă; A fi copil din buruieni; A fi copil din flori. A FI COPIL DE TUFĂ: A fi copil în afara căsătoriei; v. A fi copil de gard. A FI COPIL DE ŢÂŢĂ: A fi sugar. A FI COPIL DIN BURUIENI: A fi copil în afara căsătoriei; v.Afi copil de gard. A FI COPIL DIN FLORI: A fi copil în afara căsătoriei; v.Afi copil de gard. A FI COPLEŞIT DE DURERE: A avea dureri puternice; A-l durea peste tot. A FI COPLEŞIT DE EMOŢII: A fi tare emoţionat. A FI COPLEŞIT DE GRIJI: A fi tare îngrijorat. A FI COPLEŞIT DE ONORURI: A fi tare onorat. A FI COPLEŞIT DE TREBURI: A fi tare ocupat. A FI COPOI BĂTRÂN: A şti să afle ce-1 interesează. A FI COPT: A fi om matur; A avea experienţă; v. şi Afi copt la os. A FI COPTDE BĂTRÂN: A fi foarte bătrân. A FI COPT LA MINTE: A gândi matur; A se maturiza. ■ A FI COPT LA OS: A fi om matur; A avea experienţă; v. A fi copt. A FI COTAT CA.,.: A fi considerat ca.... A FI COT LA COT CU CNEVA: A fi egal cu cineva; A sta, a munci, a lupta alături de cineva în aceeaşi măsură. ·.■;■■■ A FI COTOIOASĂ RĂU: A fi o situaţie primejdioasă. A FI COTOIUL BĂTUT LA SMÂNTÂNĂ: A fi prins asupra faptului. A FI CRAI PE TRAI: A trăi pe spinarea femeilor. A FI CREDINCIOS CA UN CÂINE: A fi deosebit de devotat; A fi total de partea cuiva. A FI CREIERUL ŞI SUFLETUL UNEI ACŢIUNI: A conduce o acţiune; A concepe, a programa o acţiune; v, A fi creierul unei acţiuni, A FI CREIERU UNEI ACŢIUNI: A conduce o acţiune; A concepe, a programa o acţiune; v. Afi creierul şi sufletul miei acţiuni. A FI CRESCUT ÎN PĂDURE: Afi lipsit de educaţie, de maniere; v. A fi butuc de pădure. A FI CRESCUT ÎN SEUL SĂU: A fi ferit de griji. :■■■■■■.'■■· A FI CRIŢĂ: A fi într-o stare; avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. Afi beat clampă. A FI CRIŢĂ LA MINTE: A avea minte ageră. A FI CROIT PE AVERE: A se apuca să se îmbogăţească. A FI CROIT PE CINEVA: A duşmăni pe cineva; A fi împotriva cuiva. A FI CROIT PE FAPTE MARI: A vrea să facă lucruri grele. A FI CROIT PE TREABĂ: A fi om muncitor. A FI CRUCE DE VOINIC: A fi un om puternic şi frumos. A FI CU AMÂNDOUĂ PICIOARELE PE PĂMÂNT: A reveni la realitate; Afi conştient de ce se petrece în jurul său; A se purta normal. A FI CU ANUMITĂ SOCOTEALĂ: A fi cu anume rost. 181 A FI CU CUGETUL ÎMPĂCAT A FI CU ARŢAG: A avea chef de ceartă; A se certa cu cineva. A FI CU BĂGARE DE SEAMĂ: A fi atent; A acorda atenţie. A FI CU BĂUTURA-N NAS: A mirosi a băutură; A fi beai. A FI CU BELCIUGUL ÎN NAS: A fi supus cuiva; A face ce i se spune. A FI CU BORŞUL LA FOC ŞI CU PEŞTELE ÎN IAZ: A se grăbi; A nu face lucrurile în ordinea lor normală; A face ceva anapoda. A FI CU BOTUL PE LABE PE CINEVA: A fi redus la tăcere; A fi pus la respect; v. şi A pune cu botul pe labe pe cineva. A FI CU BRAŢELE PRINSE: (Despre o femeie) A avea copil mic. A FI: CU BUCHE: A avea o semnificaţie; A avea un dedesubt. A FI CU BUNĂ CREDINŢĂ: A fi sincer; A fi cinstit; v. şi A fi de bună-credinţă. A FI CU BURTA LA GURĂ: (Despre femeie) A fi gravidă în ultima lună. A FI CU BUZELE PE TÂLV: A bea (alcool). A FI CUC: A se îmbăta; A fi beat; v. A face cuc. A FI CU CALE: A fi nimerit, potrivit, just, bine; v. A afla cu cale. A FI CU CAPSA PUSĂ: A fi beat; A fi enervat. A FI CU CAPUL GOL: A fi cu capul descoperit. A FI CU CAPUL ÎN NORI: A fi aerian; A nu avea simţul realităţii; A trăi în lumea imaginaţiei; A fi distrat; v. şi A fi cu capul prin nori; A fi în nori; A trăi cu capul în nori; A trăi în nori; A umbla cu capul în nori; A umbla cu capul prin nori. A FI CU CAPUL ÎN TRAISTĂ: A nu lua seama la cele din jur; A fi neatent, distrat, neglijent; v. şi A umbla cu capul în traistă. A FI CU CAPUL LULEĂ: A fi într-o stare avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. A fi beat clampa. A FI CU CAPUL MARE: A fi încrezut; A fi încăpăţânat; v.Afi capul mare. A FI CU CAPUL PE UMERI: A fi lucid; A fi realist. A FI CU CAPUL PRIN NORI: A fi aerian; A nu avea simţul realităţii; A trăi în lumea imaginaţiei; A fi distrat; v. A fi cu capul în nori. A FI CU CARNEA BĂLŢATĂ: A fi răutăcios. A FI CU CAŞ LA GURĂ: A fi imatur; A fi lipsit de experienţă; v.  avea caş la gură. A FI CU CĂDERE ffnvj: A se cădea; A se cuveni. A FI CU CÂNTEC: A fi mai complicat decât pare; A fi cu tâlc; A fi dubios, obscur. A FI CUC: A se îmbăta; v. şl A fi cuc de beat; A fi tun; A fi tun de beat; A se face tun; A se face tunde beat. A FI CU CÂRPĂ: A fi frumos, fricos sau slab ca o femeie; v. şi A fi cu cârpă în cap; A fi muiere cu cârpă; A fi muiere cu cârpă în cap; A fi nevastă cu cârpă; A fi nevastă cu cârpă în cap. A FI CUC DE BEAT: A se îmbăta; A fi beat; v. A fi cuc. A FI CU CEAFA GROASĂ: A fi bogat; A fi mojic; v. şi Afigros la ceafă. A FI CU CERBICEA TARE: A fi rezistent, dârz, încăpăţânat; A nu ceda; v. şi A fi tare de cerbice; A fi tare în cerbice; A fi tare la cerbice; A fi vârtos de cerbice; A fi vârtos în cerbice; A fi vârtos la cerbice. A FI CU CHEF: A fi bine dispus; A fi bine dispus de băutură; A avea chef de băut. A FI CU CHICA TARE: A fi gras, voinic; A fi bogat; v. şi-A fi tare de chică. A FI CU CINEVA: A fi de partea cuiva; A ţine cu cineva; A fi împreună; A face echipă cu cineva. A FI CU CINEVA CA DEGETUL CU MÂNUŞA: A fi în relaţii bune cu cineva; A se înţelege bine cu cineva. A FI CU CIOLANE ÎN PÂNTECE: (Despre femei) A fi însărcinată; A fi leneş; v. A avea ciolane în pântece. A FI CU CIUBOTE ROŞn (reg.): A se găsi foarte greu; A fi foarte scump. A FI CU COATELE GOALE: A fi sărac; A nu avea aproape nimic. A FI CU COLIVA ÎN PIEPT: A fi cu un picior în groapă; A fi pe ducă; v. şi 'A-i bate coliva în piept; A-i juca coliva în piept. A FI CU COLŢII LUNGI: A fi rău; A nu fi prietenos. A FI CU COMANAC: A fi bărbat; A 11 om voinic.' ■■■' A FI CUCONAŞI DE GHINDĂ, FĂCUŢI ÎN TINDĂ: A fi oameni de rând; v. şi A fi cuconaşi de ghindă fătaţi în tindă; A fi feciori de ghindă făcuţi în tindă; A fi feciori de ghindă fătaţi în tindă A FI CUCONAŞI DE GHINDĂ, FĂTAŢI ÎN TINDĂ: A fi oameni de rând; v. A fi cuconaşi de ghindă făcuţi în tindă. A ::FI. CU CONŞTIINŢA CURATĂ: A fi corect; A fi. cinstit; A fi împăcat cu ceea ce a făcut; A fi satisfăcut de activitatea sa; A nu avea conştiinţa încărcată; v. şi A fi cu cugetul împăcat. A FI CU CONŞTIINŢA ÎMPĂCATĂ: A nu avea nimic să-şi reproşeze; v. şi A fi cu inima împăcată. A FI CU CRUCEA-N SÂN: A fi bun, cucernic, evlavios; A fi om cu frica lui Dumnezeu; A fi făţarnic; A fi ipocrit; v. şi A umbla cu crucea-n sân. A FI CUCULETE: A se îmbăta; A fi beat; v. A face cuc. A FI CUCULETE DE BEAT: A se îmbăta; A fi beat; v. A face cuc. A FI CU CUGETUL ÎMPĂCAT: A fi corect; A fi cinstit; A fi împăcat cu ceea ce a făcut; A fi satisfăcut ;de activitatea sa; A nu avea conştiinţa încărcată; v. şî A fi cu conştiinţa împăcată. A FI CUCUL PE CRACĂ 182 A FI CUCUL PE CRACĂ: A fi singur; A nu avea pe nimeni. A FI CU CUMPĂNA ÎNTR-0 MÂNĂ ŞI CU SABIA ÎN ALTA: A fi pregătit pentru orice; A fi gata şi pentru pace şi pentru luptă. A FI CU CUŢITUL LA BRÂU: A fi pregătit de luptă; A fi pregătit de ceartă; v. şi /I fi cu cuţitul la os. A FI CU CUŢITUL LA OS: A fi pregătit de luptă; A fi pregătit de ceartă; v. A fi cu cuţitul la brâu. A FI CUC DE BEAT: A fi foarte beat. A FI CU DAMF: A avea un miros dezagreabil; A puţi a alcool; A fi beat. A FI CU DINŢII CUNUNĂ: A avea dantura întreagă; v. A avea dinţii cunună, A FI CU DOAGA SĂRITĂ: A fi ţicnit. : A FI CU DOUĂ FEŢE: A fi nesigur; A nu se ţine de cuvânt; v. şi A fi cu două limbi; A fi cu fundul în două luntre. A FI CU DOUĂ LIMBI: A fi nesigur; A nu se ţine de cuvânt; v. A fi cu două feţe. A FI CU DOUĂ OBRAZE (înv.): A fi cu două feţe; A fi ipocrit. A FI CU DOUĂ TĂIŞURI: A implica, a presupune avantaje şi· dezavantaje la fel de importante; v. A avea două tăişuri. A FI CU DOXĂ LA CAP: A fi deştept; A fi inteligent; A fi corect. A FI CU DRACI: A fi râu dispus; A fi în toane rele; A fi energic; A fi plin de viaţă; v. şi A fi cu dracul în el. A FI CU DEACUL ÎN EL: A fi rău dispus; A fi în toane rele; A fi energic; A fi plin de viaţă; v.Afi cu draci. A FI CU DEACUL PE USCAT: A fi rău; A fi afurisit; A fi isteţ. A FI CU DUŞII ĂI BUN: A fi bine dispus. A FI CU DUŞII ĂI RĂI: A fi rău dispus. A FI CU FAŢA: TRASĂ: A fi slăbit, scofâlcit la faţă; v. şi A fi cu obrajii traşi; A fi tras la faţă. A FI CU FRICA ÎN SÂN: A se teme foarte tare de ceva; A trăi terorizat de frică; v. şi A fi cu frica în spate; A fi cu gheaţa în sân; A fi cu gheaţa în spate; A fi cu moartea în sân; A fi cu moartea în spate; A umbla cu frica în sân; A umbla cu frica în spate; A fi cu frică în suflet; A umbla cu gheaţa în sân; A umbla cu gheaţa în spate; A umbla cu moartea în sân; A umbla cu moartea în spate. A FI CU FRICA ÎN SPATE: A se teme foarte tare de ceva; A trăi terorizat de frică; v. A fi cu frica în sân. A FI CU FRICA LUI DUMNEZEU: A fi în respectul poruncilor lui Dumnezeu; A fi credincios; v. şi A fi în frica lui Dumnezeu; A trăi cu frica lui Dumnezeu; A trăi în frica lui Dumnezeu. A FI CUFUNDAT ÎN GÂNDURI: A fi îngândurat. A FI CUFUNDAT ÎN LUCRU: A fi concentrat asupra a ceea ce face; v.Afi adâncit în lucru. A FI CU FUNDUL ÎN DOUĂ LUNTRE: A fi nesigur; A nu se ţine de cuvânt; v. A fi cu două feţe. A FI CU GĂRGĂUNII ÎN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnii; v. A avea gărgăuni. A FI CU GĂRGĂUNI ÎN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A FI CU GĂRGĂUNII LA CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi jicnit; v. A avea gărgăuni. A FI-CU GĂRGĂUNI LA CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A FI CU GÂNDUL AIUREA: A nu fi atent; A fi obsedat; v. şi A fi cu gândurile aiurea. ■A-FLCU GÂNDUL LA ALTE ALEA: A se gândi la prosti. A FI CU GÂNDUL LA CINEVA, CEVA: A-şi aminti de cineva, de ceva; A se gândi mereu la cineva, la ceva. ,·’· A FI CU GÂNDURILE AIUREA: A nu fi atent; A fi obsedat; v.Afi cu gândul aiurea. A FI CU GÂSCA-N BARBĂ: A fi cărunt. A FI CU GHEAŢA ÎN SÂN: A se teme foarte tare de ceva; A trăi terorizat de frică; v. A fi cu frica în sân. . A FI CU GHEAŢA ÎN SPATE: A se teme foarte tare de ceva; A trăi terorizat de frică; v. A fi cu frica în sân. A FI CU GREIERI ÎN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A FI CU GREIERI LA CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A FI CU GRIJĂ: A avea griji; A fi îngrijorat. A FI CU GRIJĂ ÎN SPATE:  scăpa de griji. A FI CU GURA LEGATĂ: A nu mai vorbi; A nu scoate o vorbă. A; FI CU GURA MARE: A;fi certăreţ; v. A avea gura mare. A FI CU HAZ: A avea farmec; A fi nostim. A FI CU INIMA BUNĂ: A fi om bun; A face lucruri bune. A FI CU INIMA CA PĂMÂNTUL: A fi tare supărat; A avea supărări mari. A FI CU INIMA CÂT UN PURICE (fam.): A fi foarte speriat; v. şi A i se face inima cât un purice (cuiva). A FI CU INIMA FĂCUTĂ PRAF:; A fi îndurerat; A-i fi frică. A FI CU INIMA FRIPTĂ: A simţi o mare emoţie; A avea o puternică durere sufletească; A fi disperat; v. şi A fi cu inima ruptă; A i se frânge inima (cuiva); A i se frânge rărunchii (cuiva); A i se frânge sufletul (cuiva); A i se rupe inima (cuiva); A i se rupe rărunchii (cuiva); A i se rupe stifletid (cuiva); A i se sfâşia inima; A i se sfâşia inima în piept; A i se sfâşia rărunchi; A i se sfâşia sufletul; A sfâşia inima (cuiva); A sfâşia rărunchii; A sfâşia sufletul. 183 A FI CUMPLIT LA BANI A FI CU INIMA ÎMPĂCATĂ: A nu avea nimic să-şi reproşeze; v. şi A fi cu conştiinţa împăcată. A FI CU INIMA ÎN DINŢI: A-şi face curaj că n-are încotro. A FI CU INIMA ÎNDOITĂ: A nu-i atrage; A avea o temere. A FI CU INIMA MEREU SĂRITĂ: A nu avea linişte totală; A fi mereu supărat; A avea necazuri dese.. A FI CU INIMA PUICĂ: A fi egoist; A nu da altuia nimic. A FI CU INIMA RUPTĂ: A simţi o mare emoţie; A avea o puternică durere sufletească; A fi disperat; v.Afi cu inima friptă. A FI CU INIMA SĂRITĂ: A fi extrem de emoţionat, de speriat; v. A aştepta cu inima sărită. A FI CU INIMA SLOBODĂ: A fi liber de orice sentiment puternic; A fi liniştit. A FI CU INIMA STRICATĂ: A se întrista; A se mâhni; A fi întristat, mâhnit de ceva. A FI CU INIMA UŞOARĂ: A fi liniştit; A fi cu conştiinţă împăcată. A FI ÎNCHIS LA INIMĂ: A nu se destăinui. A FI CU LAPTE (pop.): A fi adevărat. , A FI CU LIPIC: Aatrage; A fermeca; A seduce pe cineva; v. şi A fi cu lipici. A FI CU LIPICI: A atrage; A fermeca; A seduce pe cineva; v.Afi cu lipic. A FI CU LIMBA DE MIERE: A vorbi foarte frumos; A fi elocvent; v. şi A fi cu limba fagu de miere; A fi cu limba fagure de miere. A FI CU LIMBA FAGU DE MIERE: A vorbi foarte frumos; A fi elocvent; v. A fi cu limba de miere. A FI CU LIMBA FAGURE DE MIERE: A vorbi foarte frumos; A fi elocvent; v.Afi cu limba de miere. A FI CULMEA: A fi punctul culminant; A depăşi toate limitele; A fi nemaipomenit, A FI CU MAŢE PESTRIŢE: A fi rău la suflet; v. A avea maţe negre. A FI CU MÂINILE DE SARE (reg.): A avea ghinion; v. şi A fi cu mâna de sare; A fi mâinile de sare; A fi mâna de sare; A-i fi cu mâinile de sare; A-i fi cu mâna de sare; A-i fi mâinile de sare; A-i fi mâna de sare. A FI CU MÂINILE ÎN SÂN: A nu face nimic; A nu lucra; A nu întreprinde nimic; A fi inactiv; A rămâne pasiv; v. şi A sta cu mâinile în brâu; A sta cu mâinile în buzunar; A sta cu mâinile în buzunare; A sta cu mâinile în sân; A sta cu mâinile în subsuoară; A sta cu mâinile în subsuori; A sta cu mâinile în şold; A sta cu mâinile în şolduri; A Şedea cu mâinile în sân. A FI CU MÂINILE LEGATE: A nu putea acţiona. A FI CU MÂINILE PĂTATE DE SÂNGE: A fi vinovat de crimă; v. A avea mâinile pătate cu sânge. A FI CU MÂNA DE SARE (reg): A avea ghinion; v.Afi cu mâinile de sare. A FI CU MÂNA DESCHISĂ: A fi generos; A fi darnic; v. A avea mână deschisă. A FI CU MÂNA GOALĂ: A fi neînarmat; A nu avea nimic în mână. A FI CU MÂNA ÎN BUZUNAR: A cumpăra toate cele necesare. A FI CU MÂNA ÎN PUNGĂ: A plăti mereu; A cheltui mereu; A scoate tot timpul banii. A FI CU MANA LARGĂ: A fi generos; A fi darnic; v. A avea mână deschisă. A FI CU MÂNA LUNGA..· A fi hoţ; v.şi A avea mână lungă. A FI CU MÂNA STRÂNSĂ: A nu cheltui mult; A fi econom. A FI CU MÂNĂ BUNĂ: A fi darnic; A da cu bucurie. .·, A FI CU MÂNĂ -DESCHISĂ: A fi generos; A fi darnic; v. A avea mână deschisă. A FI CU MÂNĂXARGĂ: A fi generos; A fi darnic; v. A avea mână deschisă. A FI CU MÂNĂ LUNGĂ: ; A fi generos; A fi darnic; v. A avea mâna largă. A FI CU MÂNĂ REA: A fi zgârcit; A nu da cu plăcere. A FI CU MÂŢA ÎN SAC: A lî prins asupra faptului; v. şi A fi prins cu mâţa în sac. A FI CU MINCIUNILE PE NAS: A minţi, A FI CU MINTE DE BIBILICĂ: A li prostuţ; A nu ii prea deştept. A FI CU MINŢEA. DEPARTE: A fi prostuţ; A fi ţicnit; ; v. şi A fi cu minte de vrabie; A fi cu mintea dusă în altă parte; A fi cu mintea în altă parte. .. AFI CU MINTE DE VRABIE: A fi prostuţ; A fi ţicnit; v. A fi cu mintea departe. A FI CU MINTEA DUSĂ iN ALTĂ PARTE: A fi prostuţ; A fi ţicni t;v. A fi cu mintea departe. A FI CU MINTEA ÎN ALTĂ PARTE: A fi prostuţ; A fi ţicnit; v. A fi cu mintea departe. A FI CUM ÎI ŢÂŢA: A fi bun, plăcut ca laptele mamei., A "FI CUM NU SE POATE MAI...: A fi foarte...;: A fi deosebit de.... A FI CU MOARTEA DUPĂ CEAFĂ: A ii pe moarte. A FI CU MOARTEA ÎN SÂN: A fi înfricoşat; A se teme foarte tare de ceva; A trăi terorizat de frică; v. A fi cu frica în sân. A FI CU MOARTEA ÎN SPATE: A fi înfricoşat; A se teme foarte tare de ceva; A trăi terorizat de frică; v. A fi cu frica în sân. A FI CU MOARTEA ÎN SUFLET: A fi înfricoşat; A se teme foarte tare de ceva; A trăi terorizat de frică; v. A fi cu frica în sân. A FI MOARTE DE OM: A fi aglomeraţie; A fi înghesuială; A fi condiţii grele. A FI CU MOŢ: A fi deosebit; A fi grozav; A fi de vază; v. şi A fi cu moţ în frunte. A FI CU MOŢ ÎN FRUNTE: A fi deosebit; A fi grozav; A fi de vază; v. A fi cu moţ. A FI CUMPLIT LA BANI: A fi tare zgârcit. A FI CU MUCII LA NAS 184 A FI CU MUCII LA NAS (/om.): A?fi prea tânăr; A fi lipsit de experienţă; v. şi A fi încă cu mucii Ia nas. A FI CU MULT DEASUPRA ALTORA: A fi superior; A fi mai bun decâl alţii. A FI CU MUSCA PE CĂCIULĂ: A 11 vinovat; v. şi A fi cu musca pe nas; A se simţi cu musca pe căciulă; A se simţi cu musca pe nas; A se şti cu musca pe căciulă; A se şti cu musca pe nas. A FI CU MUSCA PE NAS: A 11 vinovat; v. şi A fi cu musca pe căciulă, A FI CU NARA ÎN VÂNT: A fi mândru; A fi încrezut. A FI CU NART: A avea obligaţia de a termina de a termina ceva până la o anumită dată; A nu lăsa din preţul unei mărfi; (Despre lucrări) A trebui să fie terminat las o anumită dată. A FI CU NAS DE CÂINE (reg.); A 11 fără ruşine; v. A avea nas de câine. A FI CU NASUL DE CEARĂ: A fi capricios, supărăcios; A fi sfios, ruşinos. A FI CU NASUL ÎN JOS: A fi ruşinat; A se ruşina; A se simţi umilit. A FI CU NASUL ÎN SUS: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. şi A fi cu nasul în vânt; A fi cu nasul pe sus; A fi cu nasul pupăzat; A fi cu nasul sus; A fi cu nările în vânt; A merge cu nasul în sus; A merge cu nasul în vânt; A merge cu nasul pe sus; A merge cu nasul sus; A se ţine cu nasul în sus; A se ţine cu nasul în vânt; A se ţine cu nasul pe sus; A se ţine cu nasul sus; A-şi purta nasul în sus; A-şi purta nasul în vânt; A-şi purta nasul pe sus; A-şi purta nasul sus; A-şi ridica nasul în sus; A-şi ridica nasul în vânt;'A-şi ridica nasul mai sus decât se cuvine; A-şi ridica nasul pe sus; A-şi ridica nasul sus; A-şi ţine nasul în sus; A-şi ţine nasul în vânt; A-şi ţine nasul pe sus; A-şi ţine nasul sus. A Fi CU NASUL ÎN VÂNT: A 11 îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A fi cu nasul în sus. A FI CU NASUL PE SUS: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A fi cu nasul în sus. A FI CU NASUL PUPĂZAT: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A fi cu nasul în sus. A FI CU NASUL SUS: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A fi cu nasul în sus. A FI CU NATURĂ (reg.): A fi violent; A fi arţăgos; v. A avea natură: A FI CU NĂRĂV:  avea deprinderi, apucături rele; A se obişnui; A se deprinde, A FI CU NĂRILE ÎN VÂNT: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A fi cu nasul în sus. A FI CU NERVII ÎN BATISTĂ: A fi iritabil; A fi predispus la ceartă; A fi nervos; v. şi A fi cu nervii la pământ. A FI CU NERVII LA PĂMÂNT: A fi iritabil; A fi predispus la ceartă; A fi nervos; v, A fi cu nen'ii în batistă. A FI CU NERVII ZDRUNCINAŢI: A nu se putea controla; A fi cu nervii la pământ; v. A avea nervii zdruncinaţi. A FI CU NOROC: A avea succes; A fi favorizat de împrejurări; v. A avea noroc. A FI CUNOSCUT CA...: A fi apreciat ca...; A fi considerat ca.... A FI CUNOSCUT CA UN CAL BREAZ: A fi cunoscut de toată lume; A fi foarte cunoscut. A FI CUNOSCUT DE CĂCIULĂ (CU CINEVA): A fi o simplă cunoştinţă a cuiva; v. şi A fi prieten de căciulă (cu cineva). A FI CUNOSCUT ÎN TOATĂ LUMEA: A fi foarte cunoscut; A fi bine cunoscut. A FI CU NOUĂ BAIERE LA PUNGĂ: A fi un om tare zgârcit. A FI CU OASE ÎN PÂNTECE: (Despre femei) A 11 însărcinată; A 11 leneş; v. A avea ciolane în pântece. A VFI CU OASELE GOALE: A fi gol; A fi dezbrăcat. A FI CU OBRAJII TRAŞI: A fi slăbit, scofâlcit la faţă; v. A fi cu faţă trasă. A Fi CU O CASĂ DE COPII: A avea mulţi copii; v. A avea o casă de copii. A FI CU OCHII ÎN PATRU: A fi cu mare băgare de seamă; v. şi A-şi deschide ochii în patru; A-şi deschide ochii şi urechile în patru. A FI CU OCHII ÎNTORŞI PE DOS: A nu se putea uifa; A privi strâmb. A FI CU OCHII LEGAŢI: A hu fi în stare să observe, să vadă ce se petrece în jurul său; A 11 zăpăcit.'' ■■■■■■ A FI CU OCHII PE CINEVA: A nu slăbi din ochi pe cineva; A supraveghea pe cineva. A FI CU OCHII STÂLPiŢI DUPĂ UŞĂ: A se gândi să plece; A se uita numai la uşă; A nu-şi lua ochii de pe uşă. Ă FI CU OCHI ŞI CU SPRÂNCENE: A fi evident; A se vedea că.... A FI CU O FALCĂ ÎN CER ŞI ALTA ÎN PĂMÂNT: A fi foarte supărat; A se mânia; A fi foc şi pară; v. şi A fi cu o falcă în cer şi cu alta în pământ; A fi cu o falcă în cer şi cu una în pământ; A fi cu o falcă în cer şi una în pământ; A FI CU O FALCĂ ÎN CER ŞI CU ALTA ÎN PĂMÂNT: A fi foarte supărat; A se mânia; A 11 foc şi pară; v. A fi cu o falcă în cer şi alta în pământ. " ': A FI CU O FALCĂ ÎN CER ŞI CU UNA ÎN PĂMÂNT: A fi foarte supărat; A se mânia; A fi foc şi pară; v. A fi cu o falcă în cer şi alta în pământ. A FI CU O FALCĂ ÎN CER ŞI UNA ÎN PĂMÂNT: A fi foarte supărat; A se mânia; A fi foc şi pară; v. A fi cu o falcă în cer şi alta în pământ. A FI CU OSÂNZĂ: A fi bogat, înstărit; v. A avea osânză. A FI CU OSÂNZĂ LA PÂNTECE: A fi bogat, înstărit; v. A avea osânză. A FI CU OSUL COPT: A fi om matur şi puternic. A FI CU PAPUCI: A fi sărac; A ajunge la sapă de lemn. 185 A Fi CU RĂSUFLAREA OPRITĂ A FI CU PAPUCII GALBENI: A avea ceva ce se găseşte foarte rar. A FI CU PATRU OCHI: A purta ochelari. A FI CU PARAPON: A fi supărat; A fi necăjit. A FI CU PĂCAT: A avea păcat;  păcătui. A FI CU PĂRUL IN MANA ALTUIA: A fi bătut; A fi tras de păr. A FI CU PÂINEA ŞI CUŢITUL: A avea toată puterea; A fi stăpân pe situaţie; v. A avea pâinea şi cuţitul. A FI CU PÂINEA Şi CUŢITUL ÎN MÂNĂ: A avea toată puterea; A fi stăpân pe situaţie; v. A avea pâinea şi cuţitul. A FI CU PÂNTECELE LA GURĂ: (Despre femei) A fi cu pântece Ia gură. A Fi CU PÂNTECELE LIPIT DE COASTE: A fi foarte slab. A FI CU PICIOARELE GRELE: A se mişca greu; A merge greu. A FI CU PICIORELE PE PĂMÂNT: A fi realist; A avea simţul realităţii; v. şi A fi pe pământ. A FI CU PIELEA GOALĂ: A nu fi îmbrăcat; A fi foarte sărac. A FI CU PIELEA GROASĂ: A fi nesimţit, neobrăzat; v. A avea pielea groasă. A FI CU PIPER PE LIMBĂ: A fi răutăcios, acustic, ironic. A FI CU PIPOTA MARE: A fi sătul; v. şi Afi cu pipota plină; A fu cu pipota umflată; A fi cu pipotă. AFI CU PIPOTA PLINĂ: A fi sătul; v. Afi cu pipota mare. A FI CU PIPOTA UMFLATĂ: A fi sătul; v. A fi cu pipota mare. A FI CU PIPOTĂ: A fi sătul; v. A fi cu pipota mare. A FI CU PITA ŞI CUŢITUL: A avea toată puterea; A fi stăpân pe situaţie; v. A avea pâinea şi cuţitul. A Fî CU PITA ŞI CUŢITUL ÎN MÂNĂ: A avea toată puterea; A fi stăpân pe situaţie; v. A avea pâinea şi cuţitul. A Fi CU PLOILE ARANJATE: A avea totuî aranjat; A fi ajutat de alţii; A fi sprijinit. A FI CU PLOSCA ÎN NAS: A fi beat; A fi beţiv; v. şi A fi cu plosca la nas; A fi cu ţuica în nas; A fî cu ţuica la nas; A-i ieşi cuiva vinul în nas; A puţi a iias belii; A umbla cu plosca1; A umbla cu plosca în nas;  umbla cu plosca la nas. A FI CU PLOSCĂ LA NAS: Ă*i beţiv; v.Afi cu plosca în nas. A FI CU POCINOG: A da de belea; A avea un necaz. A FI CU PRIINŢĂ CUIVA: A avea o atitudine favorabilă; A avea bunăvoinţă, simpatie faţă de cineva. A FI CU PRIINŢĂ PENTRU CEVA: A nu fi împotriva la ceva; A fi de acord; A aproba. A FI CUPRINS DE DESPERARE: Afi îngrozit; A fi tare speriat; v. şi Afi cuprins de fior. A FI CUPRINS DE EXTAZ: A admira profund; A pierde legătura cu lumea înconjurătoare. A FI CUPRINS DE FIORI: A fi îngrozit; A fi tare speriat; v.Aficuprins de desperare. A FI CUPRINS DE FLĂCĂRI: A arde puternic; A fi cuprins de înflăcărare, de pasiune. A FI CUPRINS DE GROAZĂ: A se îngrozi; A se înfricoşa. A FI CUPRINS DE PANICĂ: A se nelinişti; A se alarma; A intra în panică. A FI CUPRINS DE REMUŞCĂRÎ: A regreta; A-i părea râu. A Fi CUPRINS DE SCÂRBĂ: A fi scârbit; A fi dezgustat. A FI CUPRINS/DE SLĂBICIUNE: A avea lipsă de fermitate, de energie; A avea înclinaţie, .slăbiciune pentru cineva sau pentru ceva. A FI CU PRIZĂ: A avea trecere în mase; A trezi interesul maselor; v. şi A fî cu priză astipra cuiva; A fi cu priză la ceva; A fi cu priză la mase. A FI CU PRIZĂ ASUPRA CUIVA: A avea trecere în mase; A trezi interesul maselor; v. A fi cu priză. A FI CU PRIZĂ; LA CINEVA:; A ;avea trecere în mase; A trezi interesul maselor; v. Afi cu priză. A FI CU PRIZĂ LA MASE: A avea trecere în mase; A trezi interesul maselor; v. A fi cu priză. A FI CU PRUNA ÎN GURĂ: A vorbi neclar; A rosti cuvintele nedesluşit; v. A avea o prună în gură. ■■ ■ ■■ ■ ■■ A FI CU PRUNE ÎN GURĂ: A vorbi neclar; A rosti cuvintele nedesluşit; v. A avea o prună în gură. A FI CU PUNGĂ GROASĂ: A fi foarte bogat; v. A fi cald de pungă. A FI CU PUŢINJA: A se putea; A fi posibil; A exista; v. şi A fi cu putinţă; A fi la putinţa; A fi la putinţă; A fi prin putinţa; A fi prin putinţă; A-i fi cu putinţa; A-i fi cu putinţă; A-i fi la putinţa; A-i fi la putinţă; A-i fi prin putinţa; A-i fi prin putinţă. ATI CU PUTINŢĂ: A se putea; Afi posibil; A exista; v. Afi cu putinţa. Ă FI CU PUFUŞOR,PE BOTIŞOR: Afi tânăr; A fi neexperimentat. A FI CURATĂ BĂTAIE DE;;:JOC: A fi o insultă, un dispreţ, o desconsiderare. A FI CURAT CA LACRIMA: A fi lipsit de păcate; A fi pur; A fi nevinovat; v. şi A fi curat ca mirul. ; A FI CURAT CA MIRUL: A fi lipsit de păcate; A fi pur; A fi nevinovat; v. A fi curat ca lacrima. A FI CU RĂSUFLAREA OPRITĂ: A fi copleşit de o emoţie puternică; A nu mai putea respira; v. şi A fi cu răsuflarea tăiată; A-i pieri răsuflarea (cuiva); A-i pieri respiraţia (cuiva); A i se curma răsuflarea (cuiva); A i se curma respiraţia (cuiva); A i se opri răsuflarea (cuiva); A i se opri respiraţia (cuiva); A i se tăia răsuflarea (cuiva); A i se tăia respiraţia (cuiva). A FI CU RĂSUFLAREA TĂIATĂ 186 A FI CU RĂSUFLAREA TĂIATĂ: A fi copleşit de o emoţie puternică; A nu mai putea respira; v. A fi cu răsuflarea oprită. A FI CU RÂNZA MARE (pop.): A-i crăpa rânza (de ciudă, de invidie, de necaz); v. şi A avea rânza mare. A FI CU RÂNZA PREA MARE (pop.): A-i crăpa rânza (de ciudă, de invidie, de necaz); v. A avea rânza mare. A FI CU RÂT: A fi îngrozit; A fi tare speriat; v. şi A fi cuprins de. A FI CU REA CREDINŢĂ: A fi nesincer; A fi necinstit, \. A fi de rea credinţă. A FI CU RESTEUL SLAB RĂU: A nu fi în stare de ceva; A nu mai avea putere; A fi istovit, A FI CU SAD BUN LĂ VORBĂ; A vorbi cu rost; A vorbi cu seriozitate; A vorbi mult; A avea chef de vorbă; v. A avea sad bun la vorbă. A FI CU SAD LĂ VORBĂ: A vorbi cu rost; A vorbi cu seriozitate; A vorbi mult; A avea chef de vorbă; v. A avea sad bun la vorbă. A FI CU SAŢ (pop.): (Despre alimente) A sătura repede; A potoli foamea; A fi hrănitor; v. şi A fi de saţ; A ţine de saţ; A ţine saţ. A FI CU SÂNGELE IUTE: A fi nervos; A avea reacţii rapide. A FI CU SCAUN LA CAP: A gândi matur; A fi cumpănit; A fi echilibrat; v. A avea scaun la cap. A FI CU SEU LA RĂRUNCHI (înv., pop.): A avea avere; A fi putred de bogat; v. A avea seu la rărunchi. .... A FI CU STARE:  fi bogat; A fi avut; A avea de toate. A FI CU STEA ÎN FRUNTE: A fi născut într-o zodie norocoasă; v. si A fi stema în frunte; A fi cu stemă în frunte. A FI CU STEMA ÎN FRUNTE: A fi născut într-o zodie norocoasă; v. A fi stea înfrunte. A FI CU STEMĂ ÎN FRUNTE: A fi născut într-o zodie norocoasă; v. A fi stea în frunte. A FI CU STIGLEŢI ÎN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A FI CU SŢICLEŢI LA CAP: A avea fumuri, toane, ifose;  avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v, A avea gărgăuni. A FI CU STOMACUL GOL: Ă fi flămând; A nu avea ce mânca; A fi sărac. , 'FI. ..CU, SUFJLĂRE A" TĂIATĂ: A nu mai rezista; A fi epuizat. A FI CU SUFLETUL ÎN PALMĂ: A fi pe moarte; A fi cu un picior în groapă; v. şi A fi cu sufletul în palme; A fi cu sufleul pe buze; A fi cu zilele în mână; A fi cu zilele în mâini; A fi cu zilele în palmă; A fî cu zilele în palme. A FI CU SUFLETUL ÎN PALME: A fi pe moarte; A fi cu un picior în groapă; v. A fi cu sufletul în palmă. A FI CU SUFLETUL ÎMPĂCAT: A nu avea ce-şi reproşa. A FI CU SUFLETUL LA GURĂ: A fi pe moarte; A fi cu un picior în groapă; v. A fi cu sufletul în palmă. A FI CU SUFLETUL PE BUZE: A fi pe moarte; A fi cu un picior în groapă; v. A fi cu sufletul în palmă. A FI CU SUFLETUL PE SOBĂ: A trage să moară; A fi pe ducă. A FI CU SUSUL ÎN JOS: A fi întors pe dos; A fi anapoda. Ă FI CUSUT CU AŢĂ ALBĂ: A fi neadevărat; A fi o înşelăciune evidentă; A fi o minciună evidentă. A FI CUSUT DE PĂDUCHI: A fi plin de păduchi. ÂFICUŞERPARDEAŢĂ: A fi sărac. . \. : A FI CU ŞTREANGUL DE GÂT: A fi în mare pericol; A nu avea noroc. A FI CU TINICHEAUA DUPĂ EL: A se vorbi urât despre cineva; A fi făcut ceva nepermis. A FI CU TOATĂ v MINTEA:: (i>t v. j: A fi la îndeplinirea facultăţilor mintale; A fi întreg la minte; v. şi A fi cu toate minţile; A fi în toată mintea; A fi în toate ale lui; A fi în toate minţile. A FI CU TOATE MINŢILE (înv.): A fi la îndeplinirea facultăţilor mintale; A fi întreg la minte; v, A fi cu toată mintea. A FI CU TOLBA-N SPINARE: A fi cocoşat. A FI CU TOPORUL LA BRÂU: A fi gata de . scandal. .. A FI CU TOTUL ALTCEVA: A nu fi acelaşi lucru; Ă se deosebi total; v. şi A fi cu totul deosebit. A FI CU TOTUL DEOSEBIT: A nu fi acelaşi lucru; A se deosebi total; v. Âfi cu toiul altceva. A FI CU TRAISTA-N BĂŢ: A fi pe drum; A fi vagabond;  nu avea casă, a nu avea masă. A FI CU TREABĂ: A fi ocupat. ■ A FI CU TRECERE: A nu fi independent; A nu fi separat. ·.  FI CU TREI ROATE LA CAR: A fi zăpăcit; A fi nebun; v. şi A fi cu trei roate la căruţă; Ă fi cu trei roţi la car; A fi cu trei roţi la căruţă. A FI CU TREI ROĂTE LĂ CĂRUŢĂ: A fi zăpăcit; Ă fi nebun; v. A fi cu trei roate la car. A FI CU TREI ROŢI LA CAR: A fi zăpăcit; A 11 nebun; v. A fi cu trei roate la car. A FI CU TREI ROŢI LA CĂRUŢĂ: A fi zăpăcit; A fi nebun; v. A fi cu trei roate la car. A Fî CU TRUP ŞI SUFLET ALĂTURI: A-l sprijini cât poate; v. şi A fi cu trup şi suflet de partea cuiva; A fi trup şi suflet pentru cineva. A Fi TRUP ŞI SUFLET DE PARTEA CUIVA: A-l sprijini cât poate; v. A fi cu trup şi suflet alături. Ă FI CU TRUP ŞI SUFLET PENTRI CINEVA: A-l sprijini cât poate; v. A fi cu trup şi suflet alături. A FI CU ŢÂFNĂ ÎN NAS: A fi pus pe ceartă; A se înfuria; A umbla cu nasul pe sus; v. şi A fi cu ţâfna la nas; A fi cu ţâfna umflată; A fi cu ţâfna umflată în nas; A umbla cu ţâfna în nas (cuiva); A umbla cu ţâfna la mas (cuiva). 187 A FI DE ACEEAŞI TEAPĂ CU CINEVA A FI CU ŢÂFNĂ LA NAS: A fi pus pe ceartă; A se înfuria; A umbla cu nasul pe sus; v. A fi cu ţâfna în nas. A FI CU ŢÂFNĂ UMFLATĂ: A fi pus pe ceartă; A se înfuria; A umbla cu nasul pe sus; v. A fi cu ţâfna în nas. A FI CU ŢÂFNĂ UMFLATĂ ÎN NAS: A fi pus pe ceartă; A se înfuria; A umbla cu nasul pe sus; v. /I fi cu ţâfna în nas. A FI CU ŢESTUL: A avea carapace; A fi închis. A FI CU ŢESTUL ÎN CAP: A fi retras, rezervat faţă de oameni; A fi prost; A fi leneş; A se lăsa condus de femei. A FI CU ŢESTUL ÎN SPATE: A fi cocoşat; v. şi A fi cu ţipăul în spate. A FI CU ŢIPĂUL ÎN SPATE: A fi cocoşat; v. A fi cu ţestul în spate. A FI CUŢIT CU DOUĂ TĂIŞURI: A implica, a presupune avantaje şi dezavantaje la fel de importante; v. A avea două tăişuri. A FI CU ŢOPI: A fi cu exclamaţii. A FI CU ŢUICA ÎN NAS: A fi beţiv; v. A fi cu plosca în nas. A FI CU ŢUICA LA NAS: A fi beat; A fi beţiv; v. A fi cu plosca în nas. A FI CU UN CAP MAI SUS DECÂT CINEVA: A fi mai deştept; A fi mai plăcui; A fi mai iubit. A FI CU UN CUI ÎN COASTĂ: A avea o teamă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A FI CU UN CUI ÎN INIMĂ: A avea o teamă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A FI CU UN CUI LA INIMĂ: A avea o teamă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A FI CU UN PICIOR ÎN GROAPĂ: A fi foarte bătrân; A fi foarte bolnav; A fi pe moarte; v. şi A fi cu un picior în groapă şi cu unul afară; A fi cu un picior în mormânt. A FI CU UN PICIOR ÎN GROAPĂ ŞI CU UNUL AFARĂ: A fi foarte bătrân; A fi foarte bolnav; A fi pe moarte; v. A fi cu un picior în groapă. A FI CU UN PICIOR ÎN MORMÂNT: A fi foarte bătrân; A fi foarte bolnav; A fi pe moarte; v. A fi cu un picior în groapă. A FI CU URECHILE FLENCI: A avea urechile blegi. A FI CU VÂRF: A fi arhiplin; A fi foarte umplut; A fi peste măsură. A FI CU VERVĂ: A fi zgomotos; A fi gălăgios. A FI CU VIAŢĂ: A fi vioi; A nu sta locului; A fi plin de energie. A FI CU VINU-N NAS: A fi beat, A FI CU VOIE BUNĂ: A fi bine dispus; A fi vesel; v. şi A fi cu zâmbetul pe buze. A FI CU VOIE REA: A fi prost dispus; A fi trist. A FI CU VORBA BOLOVĂNOASĂ: A vorbi dur, fără elegantă. A FI CU ZÂMBETUL PE BUZE: A fi bine dispus; A fi vesel; v. A fi cu voie bună. A FI CU ZGARDA: A fi blocat; A nu se putea manifesta. A FI CU ZILELE ÎN MÂINI: A fi pe moarte; A fi cu un picior în groapă; v. A fi cu sufletul în palmă. A FI CU ZILELE ÎN MÂNA: A fi pe moarte; A fi cu un picior în groapă; v. A fi cu sufletul în palmă. A FI CU ZILELE ÎN PALMĂ: A fi pe moarte; A fi cu un picior în groapă; v. A fi cu sufletul în palmă. A FI CU ZILELE ÎN PALME: A fi pe moarte; A fi cu un picior în groapă; v. A fi cu sufletul în palmă. A FI DANDANA: A fi o întâmplare neplăcută; A fi o încurcătură; A fi o belea. A FI DARNIC DIN GURĂ: A promite dar a nu-şi îndeplini promisiunea. : ^ A FI DARNIC LA MÂNĂ: A nu fi zgârcit; A ajuta pe alţii, A FI DARNIC NEVOIE MARE: A fi zgârcit. A FI DAT AFARĂ: A fi izgonit; A fi alungat. A FI DAT AFARĂ DIN SLUJBĂ: A rămâne fără serviciu. :1 A FI DAT AFARĂ PE BRÂNCI: A fi izgonit brutal; A fi alungat brutal. A FI DATĂ FOCULUI: A fi dată dracului; A fi afurisită; A se descurca bine. A FI DATĂ NAIBII DE FRUMOASĂ: A fi foarte frumoasă; v. şi A fi frumoasă coz; A fi frumoasă de mama focului; A fi frumoasă în draci; A fi frumoasă nevoie mare. A FI DAT DRACULUI: A fi şmecher, descurcăreţ, inventiv; v, şi A fi dat naibii. u H A FI DAT ÎN PAŞTELE MĂSII: A fi foarte descurcăreţ; A fi şmecher; A fi periculos; v. şi A fi dat în Paşti; A fi dat în Paştile măsii. A FI DAT ÎN PAŞTI: A fi foarte descurcăreţ; A fi şmecher; v. A fi periculos; v. ,4 fi dat în Paşi ele măsii. A FI DAT ÎN PAŞTILE MĂSII: A fi foarte descurcăreţ; A fi şmecher; v. A fi periculos; v. Aji dat în Paştele măsii. A FI DAT LA RINDEA: A 11 necioplit; A 11 bădăran. ; A FI DAT NAIBII: A fi şmecher, descurcăreţ, inventiv; v. A fi dat dracului. A FI DATOR VÂNDUT: A fi plin de datorii. A FI DAT PRIN TÂRG: A cunoaşte lumea. A FI DAT UITĂRII: A fi uitat. A FI DĂUNĂTOR: A aduce daune; A face daune; A provoca pagube. A FI DE... (cineva sau de ceva): A se potrivi cu cineva sau cu ceva. A FI DE ACEEAŞI CRUCE: A fi de aceeaşi religie; A fi de aceeaşi părere. A FI DE ACEEAŞI PĂRERE (CU CINEVA): A avea aceeaşi opinie cu cineva; A împărtăşi opinia cuiva; v. şi A fi de părerea cuiva. A FI DE ACEEAŞI TEAPĂ CU CINEVA: A fi la fel ca cineva; A nu se deosebi de loc de cineva. A FI DE ACEEAŞI VÂRSTĂ CU CINEVA 188 A FI DE ACEEAŞI VÂRSTĂ CU CINEVA: A fi născut în acelaşi an cu cineva. A FI DE ACELAŞI SÂNGE (CU CINEVA): A se înrudi cu cineva; A fi rude apropiate. A FI DE ACORD (CU CINEVA): A ajunge la aceeaşi părere cu cineva; v. A cădea de acord (cu cineva). A FI DE ACORD SĂ A nu se împotrivi să...; A nu avea nimic împotrivă să.... A FI DE AJUNS: A ajunge; A fi destul; A fi suficient. A FI DE AJUTOR (CUIVA): A-i fi de folos cuiva. A FI DE-AL CASEI: A fi cunoscut; A fi apreciat de toţi. A FI DE ALTĂ LEGE: A fi de altă religie; v. şi A fi de altă limbă. A FI DE ALTĂ LIMBĂ: A fi de altă religie; v. A fi de altă lege. A FI DE ALTĂ PĂRERE: A avea opinie diferită. A FI DE-A MIRAREA: A uimi; A ului. A FI DEASUPRA NEVOII: A fi depăşit greutăţile, dificultăţile. A FI DEASUPRA ORICĂREI BĂNUIELI: A nu fi bănuit; A avea încredere în cineva. A FI DE BASM: A fi de poveste; A ajunge de râs. A FI DE BATJOCURA LUMII: A fi de râsul lumii; A fi de râsul tuturor; v. şi A fi de râsul tuturor; A fi de batjocură. A FI DE BATJOCURA TUTUROR: A fi de râsul lumii; A fi de râsul tuturor; v. A fi de râsul lumii. ■ A FI DE BATJOCURĂ: A fi de râsul lumii; A fi de râsul tuturor; v. A jî de râsul lumii A FI DE BRANŞĂ:. A fi de meserie; A fi specialist în materie. A FI DE BRÂU CU CINEVA: A fi certat cu cineva. : v-b - A FI DE BUN AUGUR: A fi semn bun; A prevesti bine. A FI DE BUNĂ-CHIBZUIALĂ: A fi cumpănit; A fi chibzuit. A FI DE BUNĂ CREDINŢĂ: A fi sincer; A fi cinstit; v.Afi cu bună-credinţă. A FI DE CAPUL LUI: A fi liber, necontrolat de nimeni; v. şi A fi de capul său; A rămâne de capul lui; A rămâne da capul său; A umbla de capul lui; A umbla de capul său. A FI DE CAPUL SĂU: A fi liber, necontrolat de nimeni; v. A fi de capul lui. A FI DE CARAUL freg.): A-i veni rândul sâ facă de pază. A FI DE CÂND BUCII: A fi de foarte mult timp; A fi din totdeauna; v. şi Ajî de când lume şi pământul A FI DE CÂND LUMEA ŞI PĂMÂNTUL: A fi de foarte mult timp; A fi din totdeauna; v. A fi de când bucii. A FI DE CEALALTĂ PARTE A BARICADEI: A fi în tabără opusă. A FI DE CEVA: A fi bun pentru ceva. AFI DE CINEVA: A fi bun pentru cineva. A FI DE COMPETENŢA CUIVA: A intra în atribuţiile cuiva. A FI DE CONVENŢIA CU CINEVA: A fi înţeles cu cineva; A fi căzut de acord cu cineva. A FI DE CUVÂNT: A-şi respecta -angajamentul, promisiunea; v. şi A se ţine de făgăduială; A se ţine de jurământ; A se ţine de parolă; A se ţine de vorbă; A păzi cuvântul; A păzi făgăduiala; A păzi vorba; A rămâne de cuvânt; A sta la cuvânt; A~şi păzi cuvântul; A-şi păzi făgăduiala; A-şi păzi jurământul; A-şi păzi parola; A-şi păzi vorba; A-şi ţine cuvântul; A-şi ţine făgăduiala; A~şi ţine jurământul; A-şi ţine parola; A-şi ţine vorba; A ţine cuvântul; A ţine făgăduiala; A ţine parola; A păzi vorba. A FI DE CUVIINŢA CUIVA (înv.)'. A fi de datoria morală a cuiva. A FI DE DATORIA CUIVA: A întră în obligaţiile cuiva. A FI DE DATORIA SA SĂ ...: A întră în obligaţiile sale să... . A FI DE DÂRVALĂ: A fi făcut de mântuială; A fi făcut superficial. A FI DE DORIT: A fi preferat. - A FI DE DUS LA BALAMAUC: A fi ţicnit; A nu fi normal. A FI DE EFECT: A arăta bine; A face efect; A produce impresie. - ■ ■ :: A FI DE FAŢĂ: A: fi prezent; A 11 martor. A FI DE FAŢĂ (LA CEVA SAU UNDEVA): A asista; A fi prezent; A fi martor la ceva; v. şi A fi faţă (la ceva sau undeva); A se întâmpla de faţă (la ceva sau undeva); A se întâmpla faţă (la ceva sau undeva). A FI DE FEL DIN...: A fi de loc din...; A fi originar din.... A FI DE FOLOS (CUIVA): A fi util; A folosi cuiva..: - A FI FRUMOS LA FAŢĂ ŞI GĂUNOS PE DINĂUNTRU: A fi frumos dar bolnav. ■ - A FI DE GARDĂ: A fi de pază; A păzi. A FI DE GÂT (CU CINEVA): A fi prieten la cataramă cu cineva; v. şi A se lua de gât1 (cu cineva); A se ţine de gât1 (cu cineva); A sta de gât (cu cineva). A FI DE HAIMANA: A fi fără căpătâi; A fi la discreţia oricui. A FI DE HARAM: A fi lăsat fără stăpân; A fi lăsat la voia întâmplării; A fi pe nedrept. A FI DE IERI, DE ALATĂIERI: A fi nou; A fi tânăr, neexperimentat. A FI DE INTERES: A fi de importanţă, de utilitate, de folos; v, şi A fi de mare interes. A FI DE ISPRAVĂ: A fi de treabă; A fi cumsecade. A FI DE IZBELIŞTE: A fi părăsit de toţi; A fi lăsat la voia întâmplării. A FI DE JAF: A fi de pradă; A fi de batjocură; v. şl A fi în jaf. 139 A FI DEPARTE UNA DE ALTA A FI DE LA COADA SĂPII: A fi ţăran. A FI DE LA COADA VACII: A fi de Ia ţară; A fi ţăran. A FI DE LA COARNELE PLUGULUI: A fi ţkran înapoiat; v. şi Afi de la opincă. A FI DE LA OPINCĂ: A fi ţăran înapoiat; v.A fidela coarnele plugului. A FI DE LA SINE: A se subînţelege; A fi evident, clar, firesc; v. şi A fi de la sine înţeles; A se înţelege de Ia sine; A se înţelege de sineşi; De Ic. sine se înţelege; De la sineşi se înţelege; De sineşi se înţelege. A FI DE LA SINE ÎNŢELES: A se subînţelege; A fi evident, clar, firesc; v.Afi de la sine. A FI DELĂSĂTOR: A fi nepăsător; A-şi neglija obligaţiile. A FI DE LEMN: A fi nepăsător; A fi insensibil; A. fi ignorant; A fi abţiguit; A fi pilit; v. şi A fi ca lemnul, A FI DE LINS, NU DE ÎMPINS: A fi de luat, nu.de dat. A FI DE LOC: A fi de origine de aici. A FI DE LOC DIN...: A fi de origine din...; A fi originar din...; v. şi A fi de locul ei din...; A fi de locul lui din.... A FI DE LOCUL EI DIN...: A fi de origine din...; A fi originar din...; v. A fi de loc din.... A FI DE LOCUL LUI DIN...: A fi de origine din..,; A fi originar din...; v. A fi de loc din... A FI DE LUCRU BERECHET: A fi mult de lucru. A FI DE MARE INTERES: A fi de mare importanţă, de mare utilitate, de mare folos; v. A fi de interes. A FI DE MARE MANĂ: A fi de mare folos. A FI DE MARE MANĂ DE ...: A fi de mare folos de...; A fi de mare folos la.... A FI DE MARE NECESITATE: A fi indispensabil. A FI DE MARE TREBUINŢĂ: A fi foarte necesar. A FI DE MARMURĂ: A fi inadmisibil; A rămâne rece la toate. A FI DE MĂSURĂ (CU CINEVA): A fi de aceeaşi vârstă cu cineva; A fi de o teapă cu cineva; v. şi A fi de o măsură (cu cineva). A FI DE MÂNA ÎNTÂI: A fi de cea mai bună calitate; v. şi A fi de prima mână. A FI DE MESERIE...: A avea meseria de.... A FI DE MIERE: A fi bun; A fi generos. A FI DE MINUNE: A fi de râs; A fi admirabil; A fi minunat; v. şi A fi de minunea lumii. A FI DE MINUNEA LUMII: A fi de râs; A fi admirabil; A fi minunat; v. A fi de minune. A FI DE MINUNEA LUMII: A fi admirabil; A fi minunat; v. A fi de minune. A FI DE MIRARE: A fi surprinzător; A fi de necrezut. A FI DE MIRAZ (reg.): A face de râs. A FI DE MULŢUMIT: A mulţumi. A FI DE NASUL CUIVA: A fi de demnitatea cuiva; A fi pentru cineva; v. A face de nasul cuiva. A FI DE NAŢIA DRACULUI '(reg.): A fi rău din fire; v. şi A fi de naţie rea; A fi de naţie spurcată. A FI DE NAŢIE REA (reg.): A fi rău din fire; v.Afi de naţia dracului. A FI DE NAŢIE SPURCATĂ (reg.): A fi rău din fire; v.Afi de naţia dracului. A FI DE NEAM BUN: A fi de soi bun; A fi din familie bună. A Fi DE NEAM DE...: A se trage de la...; A se trage din. .v; v. şi A-şi trage neamul din.... A FI DE NEAM MARE: A fi de origine, de viţă nobilă. ■ A FI DE NEAM PROST: A fi prost crescut; A nu fi educat. A FI: DE NEAM STRĂIN: A; fi de origine străină; A fi de altă origine. A FI DE NEAPĂRATĂ TREBUINŢĂ: A fi foarte necesar. A FI DE NEIERTAT: A nu putea fi iertat. A FI DE NEVOIE: A fi silit de împrejurări; A fi fără voie. A FI DE NEVOIE SĂ...: A fi silit de împrejurări să...; A fi fără voie să.... A FI DE NICIO TREABĂ: A nu mai fi bun de nimic; v. şi A fi fără nicio treabă; A nu fi de nicio treabă; A nu mai fi de treaba. A FI DE NOTORIETATE PUBLICĂ: A deveni cunoscut de toată lumea; A deveni celebru; v. A ajunge de notorietate publică. A FI DE OAMENI: A descinde din părinţi cu stare sau de neam; v. şi A fi din oameni. A FI DE OCARA: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A FI DEODATĂ CU CINEVA: A fi în acelaşi moment cu cineva; A fi împreună cu cineva. ^ A FI DE O MANĂ: A fi de folos. - A FI DE O: MĂSURĂ (CU CINEVA): A fi de aceeaşi vârstă cu cineva; Afi de o teapă cu cineva; v. şi A fi de o măsură (cu cineva). A FI DE-O PĂNURĂ (CU CINEVA) (pop ): Afi la fel; A fi de o teapă cu cineva; v. şi A fi tot de o pănură (cu cineva). A FI DE-O SEAMĂ CU CINEVA: A fi la fel că cineva; A fi în aceeaşi situaţie cu cineva. A FI DE-O SEAMĂ CU TIMPUL: A înţelege timpul în care trăieşte; A-şi da seama ce se petrece în jurul său. A FI DE OS DOMNESC: A fi de origine nobilă. A FI DE OŢEL: A fi tare; A fi rezistent; A fi voinic. A FI DE O VÂRSTĂ CU CINEVA: A avea aceeaşi vârstă cu cineva. A FI DE PARTEA CELUI MAI TARE: A susţine, a sprijini pe cel mai tare. A FI DE PARTEA CUIVA: A sprijini pe cineva; A se ralia la punctul de vedere al cuiva; v. şi A se declara de partea cuiva. A FI DEPARTE UNA DE ALTA: A nu se putea compara. A FI DE PARTIDA CUIVA 190 A FI DE PARTIDA CUIVA (înv.): A fi membrul sau partizanul unei grupări. A FI DE PAZĂ: A pâzi. A FI DE PĂNURA CUIVA: A fi de o teapă cu cineva. A FI DE PĂRERE: A crede; A opina; A considera că...; v. şi A-şida cu părerea; A-şi da o părere. A FI DE PĂREREA CUIVA: A avea aceeaşi opinie cu cineva; A împărtăşi opinia cuiva; v. A fi de aceeaşi părere (cu cineva). A FI DE PÂNDĂ: A urmări; A supraveghea; A fi de pază. A FI DE PE VREMEA LUI ADAM ŞI EVA: A fi foarte vechi. A FI DE PE VREMEA LUI PAZVANTE (fam.): A fi din timpuri imemorabije; A fi foarte veche; v. şi A fi de pe vremea lui Pazvante Chiorii; A fi de pe vremea lui Tata Noe. A FI DE PE VREMEA LUI PAZVANTE CHIQRU: A fi din timpuri imemorabile; A fi foarte veche; v. A fi de pe vremea lui Pazvante. A FI DE PE VREMEA LUI TATA NOE: A fi din timpuri imemorabile; A fi foarte veche; v, A fi de pe vremea lui Pazvante. A FI DE PIATRĂ: A sta neclintit, nemişcat, încremenit ca piatra; A fi nesimţitor, nemilos, rău. A FI DE PLANTON: A fi de pază, de strajă; v. şi A sta de planton; A şedea de planton. A FI DE POMINA LUMII (fam.): A se face de râs; A deveni proverbial; v. şi A ajunge de pomina lumii. : A FI DE POMINĂ (fam.): A se face de râs; A deveni proverbial; v. şi A ajunge de pomina lumii. A FI DE POVESTE (pop., fam.): A \ deveni cunoscut; A-i merge vestea; A se face de râs; v. A ajunge de poveste. A FI DE POVESTE ŞI DETESTE (înv.): A fi demn de povestit; A deveni cunoscut, renumit. A FI DE PRICE: A se împotrivi; A se contrazice u cineva ^ A FI DE PRIMA MÂNĂ: A fi de cea mai bună calitate; v. A fi de mâna întâi. A FI DE PRIM RANG: A fi de cea mai bună calitate; A fi cult, civilizat, bine crescut. : A FI DEPRINS CA ŢIGANUL CU CIOCANUL: A fi obişnuit cu necazurile, cu greutăţile; v. şi A fi deprins ca ţiganul cu scânteia; A fi deprins ca ţiganul cu ciocanul; A fi deprins de nevoie ca ţiganul cu scânteia; A fi învăţat ca mâţa cu laptele; A fi învăţat ca ţiganul cu ciocanul; A FI DEPRINS CA ŢIGANUL CU SCÂNTEIA: A fi obişnuit cu necazurile, cu greutăţile; v. A fi deprins ca ţiganul cu ciocanul. A FI DEPRINS DE NEVOIE CA ŢIGANUL CU CIOCANUL: A fi obişnuit cu necazurile, cu greutăţile; v. A fi deprins ca ţiganul cu ciocanul. A FI DEPRINS DE NEVOIE CA ŢIGANUL CU SCÂNTEIA: A fi obişnuit cu necazurile, cu greutăţile; v. A fi deprins ca ţiganul cu ciocanul. A FI DE PRIPAS:: (Despre animale) A fi fără stăpân.· A FI DE PRISOS: A fi în plus; A prisosi. A FI DE PROVERB: A fi de râs; v. A se face de proverb. A FI DERANJAT LA MANSARDĂ (pop.): A nu fi în toate minţile. A FI DE RĂU: A fi pericol. A FI DE RĂU AUGUR: A nu prevesti nimic bun. A FI DE RÂNDĂ: A fi de pază; A fi rândul lui să facă de pază. ^ A FI DE RÂS: A fi de batjocură; A se compromi te; v. A ajunge de râs. ·. A;ţ;FÎ::.\DE RÂS ŞI -DE :OCARĂ: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A FI DE RÂSUL CÂINILOR: A fi de batjocură; A se compromite; v, A ajunge de râs. A FI DE RÂSUL CIORILOR: A fi de batjocură; Ase compromi le; v. A ajunge de râs. A FI DE RASUL CURCILOR: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A FI DE RASUL DRACULUI: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A FI DE RASUL LUMII: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A FI DE RÂSUL SATULUI: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A FI DE RÂSUL TÂRGULUI: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A FI DE REA CREDINŢĂ: A fi nesincer; A fi necinstit; v.Afi cu rea credinţă. A FI DE RESORTUL (CUIVA):; A fi de competenţa cuiva; A intra în atribuţiile cuiva.: A FI DE ROND (mii): A fi însărcinat cu inspecţia santinelelor. A FI DE RUŞINE: A se face de râs; A se face de ruşine; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A FI DE RUŞINEA LUMII: A se face de râs; A se face de ruşine ; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. \ A FI DE RUŞINEA SATULUI: A se face de râs; A se face de ruşine ; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A FI DE SANTINELĂ: A păzi; A supraveghea; A avea grijă; v. şi A fi de strajă. A FI DE SAŢ (pop.): (despre alimente) A sătura repede; A potoli foamea; A fi hrănitor; v.Afi cu saţ. A Fi DESCHIS LA CAP: A pricepe repede. ·■: A Fi DESCHIS LA SUFLET: A nu ţine secrete; A vorbi despre toate; v. şi A fi deschis la vorbă. A FI DESCHIS LA VORBĂ: A nu |ine:secrete; A vorbi despre toate; v.Afi deschis la suflet. A FI DESCUIAT LA MINTE: A fi deştept. ■ A FI DE SERVICIU: A fi la lucru; A lucra. A FI DE SINE STĂTĂTOR: A fi independent; A nu depinde de nimeni. A FI DESPERAT: A fi ajuns la desperare, la deznădejde. A FI DE STRAJĂ: A pâzi; A supraveghea; A avea grijă; v. A fi de santinelă. A FI DE SUFLETUL CUIVA: (Despre copil) A fi adoptat; A face pomeni pentru cineva. 191 A FI DRAG A FI DE ŞAGĂ: A fi ceva neserios; A fi ceva fără importanţă; v. şi A fi lucru de şagă; A fi şagă; A-i părea de şagă; A-i părea lucru de şagă; A-i părea şagă. A FI DE ŞAPTE PALME IN FRUNTE: A fi voinic; A fi uriaş; v. şi A fi de şapte palme în piept; A fi de şapte palme în spate. A FI DE ŞAPTE PALME ÎN PIEPT: A fi voinic; A fi uriaş; v. A fi de şapte palme în frunte. A FÎ DE ŞAPTE PALME ÎN SPATE: A fi voinic; A fi uriaş; v. A fi de şapte palme în frunte. A FIDE ŞĂLBOC (pop.): A sta de santinelă; v. şi A sta în şilboc; A sta la şilboc; A sta şilboc. A FI DEŞTEPT CA OAIA: A fi prost; v. şi A fi deştept până-n pod. A FI DEŞTEPT PÂNĂ-N POD: A fi prost; v. A fi deştept ca oaia. A FI DE ŞUGUBINĂ (reg.): A fi de ocară. A FI DE TALIA CUIVA: A fi de aceeaşi înălţime; A fi de acelaşi nivel; A fi egali. A FI DE TREABĂ: A fi cumsecade; (înv.) A fi necesar. A FI DE TREBUINŢA: A trebui; A fi necesar; A fi util; v. A face trebuinţa. A FI DE TREBUINŢA: A trebui; A fi necesar; A fi util; v. A face trebuinţa. A FI DE UN NEAM: A fi din aceeaşi familie; v. şi A fi de un neam cu... , A FI DE UN NEAM CU...: A fi din aceeaşi familie cu...; v.A fi de un neam. A FI DE VINĂ: A fi vinovat; A purta răspunderea. A FI DE VINO-ÎNCOACE (pop., fam.)x A fi atrăgător, simpatic, seducător; v. A avea altoi de vino-încoace. A FI DE VIS: A fi deosebit de frumos, de bun, de elegant. A FI DE VIŢĂ BUNĂ: A fi de neam ales; v. şi A fi de viţă şi sămânţă. A FI DE VIŢĂ ŞI SĂMÂNŢĂ: A fi de neam ales; v. A fi de viţă bună. A FI DEVOTAT CUIVA TRUP ŞI SUFLET: A fi de partea cuiva total; A ţine la cineva foarte mult. A FI DE VREO MANĂ: A fi de folos; A aduce profit; v. şi A fi mare mană de.,.. ' A FI DE ZAHĂR: A fi agreabil; A fi bun; A fi plăcui. A FI DEZBRĂCAT LA PIELE: A fi în pielea goală; A nu avea nimic pe el. A FÎ DEZGHEŢAT LA MINTE: A fi inteligent; A fi vioi. A FI DE ZILE MULTE (pop.): A fi bătrân. A FI DIBACI: A fi abil; A fi priceput. A FI DIAMETRAL OPUS: A se deosebi total; A fi total deosebit. A FI DILIU LA CAP: A fi nebun. A FI DILIU RĂU: A fi nebun de legat. A FI DIN ACELAŞI ALUAT: A fi Ia fel; A nu se deosebi. A FI DIN ALT ALUAT: A se deosebi; A nu fi la fel; v. şi A fi de altă stofă. A FI DIN ALTĂ STOFĂ: A se deosebi; A nu fi la fel; v. A fi de alt aluat. A FI DIN BUTUCI: A fi prost; A fi necioplit. A FI DIN CEI CU OASE SFINTE: A fi de neam nobil; v. şi A fi din oase sfinte; A fi din os boieresc; A fi din os de domn; A fi din os domnesc. A FI DIN NOU LA ORDINEA ZILEI: A fi actual. A FI DIN OAMENI: A descinde din părinţi cu stare sau de neam nobil; \.Afi de oameni. A FI DIN OASE SFINTE: A fi :de neam nobil; v. A fi din cei cu oase sfinte. A FI DIN OS BOIERESC: A fi de neam nobil; w A fi din cei cu oase sfinte. A FI DIN OS DE DOMN: A fi de neam nobil; v. A fi din cei cu oase sfinte. A FI DIN OS DOMNESC: A fi de neam nobil; v. A fi din cei cu oase sfinte. A FI DIN OPINCĂ: A fi de la ţară; A fi de origine ţărănească. A FI DIN PARTEA LOCULUI: A fi localnic, băştinaş. A FI DIN TAGMA tUFVA: A fi din grupul cuiva; A fi din colaboratorii cuiva. A FI DIN TOPOR: A fi grosolan; A fi necioplit. A FI DINTR-0 BUCATĂ: A fi om integru; A fi persoană de caracter. A FI DIN TRUPUL CUIVA: A fi copilul cuiva; A fi descendent la cuiva. A FI DISPUS SĂ...: A fi de acord să.... A FI DISTRAT: A nu 11 atent; A nu se controla. A FI DOLDORA DE BANI: A avea mulţi bani. A FI DORITOR DE CELE LUMEŞTI: A fi doritor de cele lumeşti. A FI DORNIC DE SÂNGE: A dori o încăierare sângeroasă. A FI DOTAT: A fi talentat; A avea talent; v. şi A fi dotat de la natură. A FI DOTAT DE LA NATURĂ: A fi talentat; A avea talent; v. A fi dotat. A FI DOUĂ INIMI ÎNTR-UN SÂMBURE (n-g.): A fi trup şi suflet cu cineva. A FI DRAC ÎMPIELIŢAT: A fi rău, afurisit; A fi isteţ, poznaş; v. A fi drac gol; A fi dracul împieliţat; A fi dracul în picioare; A fi dracul pe uscat. A FI DRACUL GOL: A fi rău, afurisit; A fi isteţ, poznaş; v.A fi drac împieliţat. A FI DRACUL ÎMPIELIŢAT: Ă fi rău, afurisit; A fi isteţ, poznaş; v. A fi drac împieliţat. A FI DRACUL ÎN PICIOARE:  fi rău, afurisit; A fi isteţ, poznaş; v. A fi drac împieliţat. A FI DRACUL PE USCAT: Ă fi rău, afurisit; A fi isteţ, poznaş; v. A fi drac împieliţat. A FI DRAG: A fi iubii; A fi apreciat; A fi stimat. A FI DRAG CA SAREA-N OCHI: A nu fi iubit; A nu fi simpatizat. A FI DRAG CA TĂCIUBNELE LA NAS: A nu fi iubit; A nu fi stimat. A nu i acceptat. A FI DRAG (CUIVA): A plăcea cuiva; A fi îndrăgit, iubit de cineva; v. şi A-i fi drag (cuiva). A FI DRAG SĂ . 192 A FI DRAG SĂ A-i plăcea mult să,..; A se simţi atras spre.... A FI DRĂGUŢ CU CINEVA: A fi amabil, politicos cu cineva; A se purta frumos cu cineva; v. şi Afi drăguţ faţă de cineva. A FI DRĂGUŢ FAŢA DE CINEVA: A fi amabil, politicos cu cineva; A se purta frumos cu cineva; v. A fi drăguţ cu cineva. A FI DREPT CA BRADUL: A fi drept şi înalt. A FI DREPT CA LEUCĂ: A nu fi drept; A fi strâmb; v. şi A fi drept ca lumânarea. Ă FI DREPT CA LUMÂNAREA: A nu fi drept; A fi strâmb; y, Afi drept ca leucă. A FI DRUMUL STICLA: A fi drumul îngheţat şi lunecos. A FI DUBLURĂ: A fi copie fidelă a cuiva sau a ceva. . . A FI DULCE CA MIEREA CÂINELUI: A nu fi dulce; A fi dezgustător. A FI DUNĂRE DE MÂNIOS: A fi foarte supărat. A FI DUPĂ CHIPUL ŞI ASEMĂNAREA CUIVA: A fi la fel cu cineva. A FI DUPĂ INIMA OMULUI: A se purta după cum se simte bine; A se purta după cum îi e firea. A FI DUPĂ PRÂNZ: A fi ameţit de băutură; v. A fi cam după prânz. A FI DUPĂ TREBURI: A pleca cu treburi; A munci undeva. A FI DUPĂ VOIA CUIVA: A fi aşa cum doreşte, cum vrea cineva. A FI DUS CU GÂNDUL LA CINEVA, CEVA: A se gândi la cineva, Ia ceva; A-şi .aminti de cineva, de ceva. A FI DUS CU MINTEA: A fi cufundat în gânduri; A fi distrat, neatent; A fi nebun; v. şi A JÎ dus cu minţile. A FI DUS CU MINŢILE: A fi cufundat în gânduri; A fi distrat, neatent; A fi nebun; v. A fî dus cu mintea. A FI DUS CU PLUTA (fam.): A fi aiurit, zăpăcit; A fi nebun. A FI DUS CU SORCOVA: A fi ţicnit; A nu fi normal. A FI DIJS ÎN GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A FI DUS PE COPCĂ: A se pierde; A se prăpădi; A o păţi. A FI DUS PE CUGEŢE: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A FI DUS PE GÂND: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A FI DUS PE -GÂNDURI:; A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. AFI DUSPE VECIE: Afi mort. A FI EGAL: A fi la lei. A FI EGAL CU CINEVA: A fi la fel cu cineva; A semăna leit cu cineva. A FI EGAL CU ZERO: A fi o nulitate; A fi Iară nicio valoare. A FI ELIBERAT DIN ARMATĂ: A termina stagiul militar. AFI EL ÎN CARNE ŞI OASE: A fi chiar el. A FI ENERGIC: A fi puternic; A fi plin de energie. A FI ENERVAT: A fi excitat; Ă fi supărat; A fi scos din sărite. A FIERBE CEVA LA FOC IUTE: A fierbe repede; A persecuta tare; A chinui puternic pe cineva; v. şi A fierbe în clocot. A FIERBE CEVA LA FOC MIC: A nu se grăbi; A avea răbdare; A crea probleme; A persecuta cu tact pe cineva; v. şi A fierbe înfundat. A FIERBE RE MÂNIE: A turba de mânie; A fi peste măsură de mânios. A FIERBE FĂRĂ APĂ (PE CINEVA): A chinui pe cineva; A face cuiva multe necazuri; A face zile fripte cuiva; v. şi A fierbe în oală seaca (pe cineva); A fierbe în suc propriu; A fierbe maţele în cineva; A fierbe înfundat; A fierbe în oală uscată. A FIERBE ÎN ACEEAŞI OALĂ:·; A produce încurcături; A amesteca lucruri diferite. ; A FIERBE ÎN: CLOCOT: A fierbe repede; A persecuta tare; A chinui puternic pe cineva; v. A fierbe ceva la foc iute.  FIERBE ÎNFUNDAT: A nu se grăbi; A avea răbdare; A crea probleme; A persecuta cu tact pe cineva; v. şi A fierbe ceva la foc mic. A FIERBE ÎN OALĂ SEACĂ (PE CINEVA): A chinui pe cineva; A face cuiva multe necazuri; A face zile fripte cuiva; v. A fierbe fără apă (pe cineva). A FIERBE ÎN OALĂ USCATĂ (PE CINEVA): A chinui pe cineva; A face cuiva multe necazuri; A face zile fripte cuiva; v. A fierbe fără apă (pe cineva). A FIERBE ÎN PROPRIA SA ZEAMĂ (PE CINEVA) (fam.): A ţine în tensiune, a ţine pe jar pe cineva;: A chinui pe cineva; A face cuiva multe necazuri; A face zile fripte cuiva; v. şi A fierbe în propria zeamă (pe cineva); A fierbe în suc propriu (pe cineva); A fierbe în zeama lui; A fierbe în zeama proprie; A fierbe în zeama sa. A FIERBE ÎN PROPRIA ZEAMĂ (PE CINEVA) (fam.): A ţine în tensiune, a ţine pe jar pe cineva;; A chinui pe cineva; A face cuiva multe necazuri; A face zile fripte cuiva\ v.  fierbe în propria sa zeamă (pe cineva). A FIERBE ÎN SUC PROPRIU (PE CINEVA) (fam.): A ţine în tensiune, a ţine pe jar pe cineva;: A chinui pe cineva; A face cuiva multe necazuri; A face zile fripte cuiva; v. A fierbe în propria sa zeamă (pe cineva). A FIERBE ÎN ZEAMA LUI (fam.): A ţine în tensiune, a ţine pe jar pe cineva;: A chinui pe cineva; A face cuiva multe necazuri; A face zile fripte cuiva; v. A fierbe în propria sa zeamă (pe cineva). A FIERBE ÎN ZEAMA PROPRIE (PE CINEVA) (fam,): A ţine în tensiune, a ţine pe jar pe cineva;: A chinui pe cineva; A face cuiva multe necazuri; A face zile fripte cuiva; v. A fierbe în propria sa zeamă (pe cineva). 193 A FI FĂRĂ GUST A FIERBE ÎN ZEAMA SA (PE CINEVA) (fam.): A ţine în tensiune, a ţine pe jar pe cineva; v. A fierbe in propria sa zeamă (pe cineva). A FIERBE MAŢELE ÎN CINEVA: A chinui pe cineva; A face cuiva multe necazuri; A face zile fripte cuiva; A fi foarte enervat; v. A fierbe fără apă (pe cineva). A FIERBE MĂRGICĂ (reg.): A se sfătui. A FIERBE PAPARA: A bate pe cineva; A distruge pe cineva. A FIERBE PE USCAT (PE CINEVA): A face zile fripte cuiva; v. A fierbe fără apă (pe cineva) A FIERBE SÂNGELE (CUIVA): A fi plin de energie; A plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v. A clocoti sângele (cuiva). A FIERBE SÂNGELE ÎN VINE (CUIVA): A fi plin de energie; A plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v. A clocoti sângele (cuiva). A FIERBE TOTUL ÎNTR-0 OALĂ: A considera totul la fel; A nu deosebi lucrurile; A face mari confuzii. A FIERBE TOŢI INTR-O OALĂ: A-i considera pe toţi la fel; A face mari confuzii; A. nu deosebi persoanele; A-i trata la fel. , A FI EROUL ZILEI: A fi deosebit; A fi cel mai important la un moment dat. A FI EVIDENT: A fi clar; A nu putea fi confundat. - ■ A FI EXTREM DE INSISTENT: A fi deosebit de insista; A stărui deosebit de puternic; A nu se lăsa în ruptul capului, A FI EXEMPLU: A trezi dorinţa de a fi imitat; v. zi da exemplu. A FI EXPERT: A fi specialist; A se pricepe. ; A FI EXPUS LA...: A fi ameninţat de.,.; A fi în pericol din cauza.... A FI FALĂ:  fi o mândrie a cuiva. A FI FALNIC CA UN STEJAR:; A fi măreţ; A fi impunător; A se impune prin frumuseţe, A FI FANTE DE OBOR: A fi un vagabond; A fi un afemeiat. A FI FĂTA' BANULUI, SORA CĂPITANULUI: A fi fata bogată şi mândră. A FI FATĂ BĂTRÂNĂ: (Despre fete) A fi în vârstă şi nemăritată; v. şi A fi fată în păr; A fi fată stătută. A FI FATĂ ÎN PĂR: (Despre fete) A fi în vârstă şi nemăritată; v. A fi fată bătrână. A FI FATĂ STĂTUTĂ: (Despre fete) A fi în vârstă şi nemăritală; v. A fi fată bătrână. A FI FAŢĂ (LA CEVA SAU UNDEVA): A asista; A fi prezent; A fi martor la ceva; v. A fi de faţă (la ceva sau undeva). A FI FAVORABIL: A fi bun; A fi acceptabil; A fi de acord. A FI FAVORIZAT DE SOARTĂ: A avea noroc; A se bucura de avantaje; A se bucura de o soartă bună. A FI FĂCUT: A fi un lucru vrăjit; A fi un lucru sortit; A fi un lucru aranjat. A FI FĂCUT BUCĂŢELE: A fi; distrus; A fi nimicit; A nu mai exista; A fi bătut foarte tare. A FI FĂCUT DE CÂND CU LUPII ĂI ALBI: A fi străvechi. A FI FĂCUT DIN ACELAŞI ALUAT: A fi la fel; A nu se deosebi. A FI FĂCUT DIN ALT ALUAT: A nu fi la fel; A se deosebi. A FI FĂCUT PRAF DE SUPĂRARE: A fi foarte supărat. A FI FĂCUT SCOABĂ (reg.): A slăbi foarte tare; A 11 extrem de slab; A se strânge; A se ghemui; v. şi A se face scoabă. A FI FĂCUT UN MÂNZ MORT: A nu reuşi; A face ceva inutil. A FI FĂCUT UNUL PENTRU ALTUL: A se înţelege bine; A-o duce bine unufcu altul. A FI FĂRĂ ASEMĂNARE: A fi fără egal; A fi extraordinar. A FI :FĂRĂ: ASTÂMPĂR ÎN EL: A nu avea linişte; A nu-şi găsi locul; v. A nu avea astâmpăr. A FI FĂRĂ CAP: A fi prost. A FI FĂRĂ CAP ŞI FĂRĂ COADĂ: A fi dizgraţios, inform, confuz; v. şi A fi fără cap şi fără picioare. A FI FĂRĂ CAP ŞI FĂRĂ PICIOARE: A fi dizgraţios, inform, confuz; v. A fi fără cap şi fără coadă. ^ ; A FI FĂRĂ CĂPĂTÂI: A nu avea niciun rost; a fi vagabond; v. A nu avea niciun căpătâi. : A FI FĂRĂ CHEF: A fi prost dispus. A n FĂRĂ CONŞTIINŢĂ: A fi lipsit de scrupule. A FI FĂRĂ CREŞTERE: A fi lipsit de educaţie; A fi prost crescut. A FI FĂRĂ DE MARGINI: A fi nemărginit; A fi imens; v. şi A fi fără margini. · A FI FĂRĂ DE MILĂ: A fi nemilos; A fi rău; A fi crud; v. şi A fi fără milă. ; A FI FĂRĂ DE MINTE: A nu fi serios; A nu fi atent; A nu fi precaut; A se lăsa alandala; v. şi A fi fără de minţi;· A fi'fără minte; A fi fără minţi. A FI FĂRĂ DE MINŢI: A nu fi serios; Ă nu fi atent; A nu fi precaut; A se lăsa alandala; \. A fi fără de minte. A FI-FĂRĂ DE OBRAZ: A fi neruşinat, necuviincios; A fi om lipsit de simţul ruşinii; v. şi A fi fără obraz; A fi om fără obraz. A FI FĂRĂ DE PATĂ: A fi curat; Afi nepătat; A fi cinsti; A fi corect; v. şi A fi fără pată. A FI FĂRĂ DE PĂCATE: A nu fi păcătos; A nu avea păcate; v. şi A fi fără păcate. A FI FĂRĂ DE PERECHE: A nu avea pereche; A fi unic; A fi deosebit; v. şi A fi fără pereche. A FI FĂRĂ DE SEAMĂN: A nu fi nimeni ca el. A FI FĂRĂ GRUÂ: A nu avea nicio grijă; A nu-i păsa; A nu se sinchisi de nimic. A FI FĂRĂ GUST: A-şi pierde gustul; A nu face diferenţa dintre fenomene şi lucruri; A fi derutat; v. şi A fi fără niciun gust. A FI FĂRĂ HAZ 194 A FI FĂRĂ HAZ: A fi lipsit de farmec; A fi fără umor; v. şi A mi ava haz; A nu avea niciun haz. A FI FĂRĂ INIMĂ: A fi rău; A fi nemilos. A FI FĂRĂ MARGINI: A fi nemărginit; A fi imens; v.AJî fără de margini. A FI FĂRĂ MILĂ: A fi nemilos; A fi rău; A fi crud; v.AJî fără de milă. A FI FĂRĂ MINTE: A nu fi serios; A nu fi atent; A nu fi precaut; A se lăsa alandala; v. A fi fără de minte. A FI FĂRĂ MINŢI: A nu fi serios; A nu fi atent; A nu fi precaut; A se lăsa alandala; v, A fi fără de minte. A FI FĂRĂ MOARTE: A avea mare durabilitate. ■ A FI FĂRĂ NAS: A fi lipsit de ruşine. A FI FĂRĂ NICIO PÂRA: Ă nu-avea niciun ban; A fi foarte sărac; v. şi A nu avea nicio para chioară; A nu avea nicio para chioară în pungă; A nu avea nicio para frântă în pungă; A nu avea nicio para în pungă. A FI FĂRĂ NICIO PARA CHIOARĂ: A nu avea niciun ban; A fi foarte sărac; v. A nu avea nicio para. A FI FĂRĂ NICIO PARA CHIOARĂ ÎN PUNGĂ: A nu avea niciun ban; A fi foarte sărac; v. A nu avea nicio para. A FI FĂRĂ NICIO PARA FRÂNTĂ ÎN PUNGĂ: A nu avea niciun ban; A fi foarte sărac; v. A nu avea nicio para. A FI FĂRĂ NICIO PARA ÎN PUNGĂ: A nu avea niciun ban; A fi foarte sărac; v. A nu avea nicio para. A FI FĂRĂ NICIO TREABĂ: A nu mai fi bun de nimic; v. A fi de nicio treabă. A FI FĂRĂ NICIUN DUMNEZEU: A nu crede în nimic; A nu ţine seamă de nimic; v. A··nu avea niciun Dumnezeu. A FI FĂRĂ NICIUN GUST: A-şi pierde gustul; A nu face diferenţa dintre fenomene şi lucruri; A fi derulat; v. A fi fără gust. A FI FĂRĂ NOROC: A avea ghinion; A nu avea noroc; A nu fi norocos. A FI FĂRĂ OBRAZ: A fi neruşinat, necuviincios; v. A ft fără de obraz. A FI FĂRĂ PATĂ: A fi curat; A fi nepătat; A fi cinsti; A fi corect; vi A fi fără de pată. A FI FĂRĂ PĂCATE: A nu fi păcătos; A nu avea păcate; v. A fi fără de păcate. A FI FĂRĂ PÂINE: A nu avea unde munci. A FI FĂRĂ PERECHE: A nu avea pereche; A fi unic; A fi deosebit; v. A fi fără de pereche. A FI FĂRĂ PIC DE VIAŢĂ: A fi pe moarte; A fi foarte slăbit. A FI FĂRĂ PREŢ: A fi de imensă valoare; A fi de valoare necalculabilă în bani. A FI FĂRĂ PUTINŢĂ '(înv.): A nu mai avea nicio posibilitate de a realiza ceva. A FI FĂRĂ RĂSUFLARE: A fi mort. A FI FĂRĂ ROST: A fi zadarnic. A FI FĂRĂ SARE ŞI PIPER: A nu avea niciun gust; A fi fără sens; A nu avea nicio valoare. A FI FĂRĂ SÂNGE ÎN OBRAZ: A fi palid la faţă. A FI FĂRĂ SCRUPULE: A fi cinic; A fi neomenos. A FI FĂRĂ SEAMĂ: A nu avea pereche; A fi incomparabil; v. A nu "afla seama în lume. A FI FĂRĂ SEAMĂN: A nu avea pereche; A fi incomparabil; v. A nu afla seama în lume. A FI FĂRĂ SIMŢIRE: A leşina; A cădea fără conştiinţă; A fi nesimţit; A se purta urât. A FI FĂRĂ SPLINĂ: A lucra intens; A nu obosi muncind; v. şi A fi un om fără splină. A FI FĂRĂ STARE: A nu avea iinişte; A nu sta locului; A nu-şi găsi locul. ; A FI FĂRĂ'STĂPÂN: A fi de capul lui; A fi liber. A FI FĂRĂ TEAMĂ: A fi: curajos; A nu aVea frică; A nu avea teamă. A FI FĂRĂ TEMEI: A nu avea nicio bază; A nu fi adevărat; A fi inutil. A FI FĂRĂ VIAŢĂ: A fi mort. A FI FĂŢARNIC: A fi încrezut; A fi îngâmfat; A fi plin de sine. A FI FECIOR DE BANI GATA: A fi cheltuitor; A fi risipitor; A fi copil de oameni avuţi. A FI FECIOR DE GHINDĂ FĂCUŢI ÎN TINDĂ: A fi oameni de rând; v. A fi cuconaşi de ghindă făcuţi în tindă. A FI FEMEIE BUNĂ LA TOATE: A fi folosită la tot felul de munci; v. şi A fi femeie Ia toate. A FI FEMEIE DE UŞI MULTE: A fi o destrăbălată. :: A FI FEMEIE ÎN DRACII EI: A fi femeie în plină tinereţe şi dornică de viaţă. A FI FEMEIE LA TOATE: A fi folosită la tot felul de munci; v. A fi femeie bună la toate. A FI FEMEIE STRICATĂ:  fi curvă! ^ A FI FERM CONVINS: A nu se îndoi; A avea o convingere fermă.  FI FIERE SPURCATĂ: A fi rău de gură. A FI FIERT LA INIMĂ: A-i fi teamă. A FI FILAT:  fi urmărit; A fi supravegheat in .secret. :,FL FLĂMÂND CA UN LUP: Ă fi foarte flămând. A FI FLOARE LA URECHE: A fi lucru dintre cele mai uşoare; A nu constitui nicio greutate.: A FI FLUŞTURATIC: A fi nestatornic; A fi nebunatic; A fi uşuratic. A FI FOARTE: A fi deosebit de.... v V ■ > · A FI FOARTE ACTUAL: A fi de mare actualitate. A FI FOARTE AGITAT: A nu-şi găsi liniştea; A nu se putea stăpâni. A FI FOARTE ASEMĂNĂTOR: A semăna foarte mult; A fi aproape identic. A FI FOARTE DISCRET: A nu divulga un secret; A nu vorbi cu altcineva despre lucruri secrete. 195 A FI GLUMA GROASĂ A FI FOARTE PUNCTUAL: A face totul la timp; A sosi ia timp; A termina ceva la timpul promis. A FI FOC (PE CINEVA): A se înfuria; A se mânia pe cineva; A-şi ieşi din pepeni; v. Ă fi foc şi otravă (pe cineva); A fi foc şi pară (pe cineva); A fi foc şi pârjol (pe cineva); A fi foc şi pârjol de mânie; A fi foc şi sabie (pe cineva); A se face foc fi (pe cineva); A se face foc de mânie (pe cineva); A se face foc şi catran (pe cineva); A se face foc şi pară (pe cineva). A FI FOC DE PAIE: A ficeva;neînsemnat; A fi ceva secundar; A fi ceva trecător. ' A FI FOC DE RĂU: A fi foarte rău. A FI FOC DE TARE: A fi foarte tare. A FI FOC ŞI OTRAVĂ (PE CINEVA) (reg.): A se înfuria; A se mânia pe cineva; A-şi ieşi din pepeni; v. A fi foc (pe cineva). A FI FOC ŞI PARĂ (PE CINEVA); A se înfuria; A se mânia pe cineva; A-şi ieşi din pepeni; v. A fi foc (pe cineva). A FI FOC ŞI PÂRJOL (PE CINEVA) (reg.): A se înfuria; A se mânia pe cineva; A-şi ieşi din pepeni; v. A fi foc (pe cineva). A FI FOC ŞI PÂRJOL DE MÂNIE: A se înfuria; A se mânia pe cineva; A-şi ieşi din pepeni; v. A fi foc (pe cineva). A FI FOC ŞI SABIE (PE CINEVA): Ase înfuria; A se mânia pe cineva; A-şi ieşi din pepeni; v; A fi foc (pe cineva). A FI FORTE: A fi furios, violent, rău. A FI FRĂMÂNTAT CU GÂNDUL: A se gândi la ceva; A-şi face gânduri în legătură cu ceva; A fi obsedat de ceva; A-l obseda o idee, o grijă, un gând; v. şi A fi frământat de gânduri. A FI FRĂMÂNTAT DE GÂNDURI: A se gândi la ceva; A-şi face gânduri în legătură cu ceva; A fi obsedat de ceva; A-I obseda o idee, o grijă, un gând; v. A fi frământat cu gândul. A FI FRÂNT DE OBOSEALĂ: A fi peste măsură de obosit; A fi foarte obosit; v. şi A fi frânt de osteneală; A fi frânt de oboseală în două; A fi rupt de osteneală. A FI FRÂNT DE OSTENEALĂ: A fi peste măsură de obosit; A fi foarte obosit; v, A fi frânt de oboseală. A FI FRÂNT ÎN DOUĂ DE OBOSEALĂ: A fi peste măsură de obosit; A fi foarte obosit; v. A fi frânt de oboseală. A FI FRICOS CA UN IEPURE: A nu avea curaj; A fi lipsit de curaj; A fi fricos. A FI FRIPT IN COŞ: A fi foarte flămând; A fi mort de foame şi de sete; v. şi A fi rupt în coş; A fi rupi în coş de foame. A FI FRUMOASĂ COZ (reg.): A fi foarte frumoasă; v.Afi dată naibii de frumoasă. A FI FRUMOASĂ DE MAMA FOCULUI: A fi foarte frumoasă; v. A fi dată naibii de frumoasă. A FI FRUMOASĂ ÎN DRACI: A fi foarte frumoasă; v. A fi dată naibii de frumoas A FI FRUMOASĂ NEVOIE MARE: A fi foarte frumoasă; v. A fi dată naibii de frumoasă. A FI FRUMOS DE PICĂ: A fi foarte frumos. A FI FRUMOS DIN PARTEA CUIVA: A se cădea; A se cuveni să facă ceva sau să se poarte cumva. A FI FRUMUŞEL DE PICĂ: A fi foarte frumos; A fi deosebit de frumos. A FI FUDUL DE O URECHE: A nu auzi bine; A se preface că nu aude bine; A fi surd; v. şi A fi fudul de urechi; A fi tare de o ureche; A fi tare de ureche; A fi tare de urechi. A FI FUDUL DE URECHI: A nu auzi bine; A se preface că nu aude bine; A fi surd; v. A fi fudul de o ureche, A Fi FUDUL LA COATE: A avea coatele hainelor; rupte. A FI FURIOS PE CINEVA:: A fi foarte supărat; A fi foarte necăjii pe cineva; A fi cuprins de furie pe cineva. A FI GALBEN: A fi palid; v. şi A fi galben la faţă. A FI GALBEN CA CEARA: A fi foarte bolnav; A fi pe moarte; v. şi A fi galben ca turta de ceara. ■ A FI GALBEN CA TURTA DE CEARĂ: A fi foarte bolnav; A fi pe moarte; v. A fi galben ca ceara. A FI GALBEN LA FAŢĂ: A fi palid; v. A fi galben. A FI GATA: A fi pregătit, i A FI GATA DE CEARTĂ: A fi predispus să se certe; A dori să se certe; A nu se putea stăpâni. A FI GATA DE PLECARE: A fi pregătit de drum; A ii gata:o ia din loc. ■■■> : :- A FI GATA SĂ A H pregătit să.... ^ A FI GATA SĂ SARĂ LA BĂTAIE: A fi pregătit să se bată; A dori să se bată; A nu se putea stăpâni; A fi bătăuş. A FI GATA SĂ-ŞI LEPEDE POTCOAVELE: A fi pc moarte. A FI GAZDA BĂTĂILOR: A mânca bătăi multe şi de la toată lumea. A FI GĂURIT CIUR: A fi ciuruit; Al avea multe găuri; v. A fi ciur. A FI GÂND LA GÂND CU CINEVA: A plănui acelaşi lucru cu cineva. A FI GÂSCĂ BUNĂ DE JUMULIT: A fi bun de păcălit; A fi bun de ciupit de bani. A FI GENEROS: A fi un om darnic; A fi gata să ajute pe alţii. A FI GENIUL BUN AL CUIVA: A; avea influenţă bună asupra cuiva. A FI GENIUL RĂU AL CUIVA: A avea influenţă rea asupra cuiva. A FI GINGAŞ LA BOALĂ: A fi sensibil ia boală. A FI GINGAŞ LA MÂNCARE: A fi sensibil la mâncare. A FI GLUMA CAM GROASĂ: A fi o glumă proastă; A fi o glumă nelalocul ei; v. şi A fi gluma groasă. A FI GLUMA GROASĂ: A fi o glumă proastă; A FI GOALĂ CA O OALĂ 196 A fi o glumă nelalocul ei; v. A fi gluma cam groasă. A FI GOALĂ CA O OALĂ: (Despre case) A fi sărăcăcioasă. A FI GOL CA ŞARPELE: A fi complet despuiat; A fi foarte sărac; v. A fi gol ca şarpele care şi-a lepădat pielea. A FI GOL CA ŞARPELE CARE ŞI-A LEPĂDAT PIELEA: A fi complet despuiat; A fi foarte sărac; v. A fi gol ca şarpele, A FI GOL-GOLUŢ: A fi complet despuiat; Afi în pielea goală; v. şi A fi gol făcăleţ; A fi gol neaga; A jl gol pistol; A fî gol puşcă; A fi gol scripcă, A FI GOL FĂCĂLEŢ: A fi complet despuiat; A fi în pielea goală; v. A fi gol-goluţ. A FI GOL MEI: A fi foarte dărac; A umbla în zdrenţe; v. şi A fi gol prepeleac. A FI GOL NEAGĂ: A fi complet despuiat; A fi în pielea goală; v. AJi gol-goluţ. A FI GOL PISTOL: A fi complet despuiat; A fi în pielea goală; v.Afi gol-goluţ. A FI GOL PREPELEAC: A fi foarte sărac; A umbla în zdrenţe; v.Afi gol mei. A FI GOL PUŞCĂ: A fi complet despuiat; A îl în pielea goală; v.Afi gol-goluţ. A FI GOL SCRIPCĂ: A fi complet despuiat; A fi în pielea goală; v.Afi gol-goluţ. A FI GRABNIC CA MELCUL: A merge, a se mişca foarte încet; v. şi A merge ca melcul; A umbla ca melcul. A FI GRAS CA GRATIA: A fi foarte gras; v. şt A fi gras ca malul. A FI GRAS CA MALUL: A fi foarte gras; v. A fi gras ca gratia. A FI GRAS CA PEPENELE: A fi peste măsură de gras; v. şi Afi gras ca un pepene; Afi gras pepene. A FI GRAS CA SCORPIA: A fi foarte slab; v. şi A fi gras ca un ţânţar. A FI GRAS CA UN BUTOI: A fi peste măsură de gras; v. A fi gras ca pepenele. A FI GRAS CA UN PEPENE: A fi peste măsură de gras; v.Afi gras ca pepenele. A FI GRAS CA UN ŢÂNŢAR: A fi foarte slab; v. A fi gras ca scorpia. A Fi GRAS DE PUNGĂ: A fi foarte bogat; v. A fi cald de pungă. A FI GRAS LA PUNGĂ: A fi foarte bogat; v. A fi cald de pungă. A FI GRAS PEPENE: A fi peste măsură de gras; v. A fi gras ca pepenele. A FI GREU DE CAP: A înţelege cu dificultate; A fi prost; v. A avea cap greu. A FI GREU DE MÂNĂ: A lovi cu putere; A pălmui; v. A avea palmă grea. A FI GREU DE PALMĂ: A lovi cu putere; A pălmui; v. A avea palmă grea. AFI GREU LA CAP: A înţelege cu dificultate; A fi prost; v. A avea cap greu. A FI GREU LA PALMĂ: A iovi cu putere; A pălmui; v. A avea palmă grea. A FI GREU PĂMÂNTULUI CU CINEVA: A fi insuportabil; A fi greu de suportat; v. şi Afi greu şi pământului cu cineva. A FI GREU ŞI PĂMÂNTULUI CU CINEVA: A fi insuportabil; A fi greu de suportat; v.Afi greu pământului cu cineva. A FI GROASĂ LA SPATELE LUI: A avea necaz mare, A FI GROASĂ RĂU: A avea un mare necaz. A FI GROS DE BOACĂ: A fi mărginit; A fi prost; v. şi A fitarede boacă. A Fi GROS DE CAP: A avea mintea înceată. A FI GROS DE OBRAZ: A fi fără ruşine; A fi obraznic; v. A avea obraz de safian. A FI GROS DE PIELE: Afi neobrăzat; A fi nesimţit. ;·,· . A FI GROS DE PUNGĂ: A fi foarte bogat; v. A fi cald de pungă. : A FI GROS ÎN CEAFĂ:_A fi puternic., A FI GROS LA BOACĂ: A nu şti nimic; A nu pricepe nimic. A FI GROS LA CAP: A nu pricepe nimic; A fi prost; A fi încăpăţânat. A FI GROS LA CEAFĂ: A fi bogat; A fi mojic; v.A fi cu ceafă groasă. A FI GROS LA OBRAZ: Afi neruşinat. A FI GROS LA PIELE GROASĂ: A fi nesimţit, neobrăzat; v. A avea pielea groasă. A FI GROS LA PUNGĂ: A fi foarte bogat; v. A fi cald de pungă. A FI GURALIV: A vorbi mult; A vorbi tot timpul. A FI GURĂ-CASCĂ: A-şi irosi timpul fără rost; A fi neatent, neglijent; v.Afi cască-gură. A FI GURĂ CĂSCATĂ: A nu fi atent; A se uita peste tot. A FI GURĂ DE PETECE:A nu ţine un secret; A {ine mult. A FI GURĂ DE CUPTOR: A fi în mare primejdie. A FI GURĂ NESPĂLATĂ: A spune vorbe vulgare, triviale; v. şi A fi gură spurcată. A FI GURĂ REÂ: A avea gura mare; A fî scandalagiu; v. şi A fi rău de gură; A fi rău la gură. A FI GURĂ-SPARTĂ (fam.): A nu putea păstra un secret, o taină. A FI GURĂ SPURCATĂ: A spune vorbe vulgare, triviale; v. A fi gură nespălată. A FI HACUL (CUIVA): A pune la respect pe cineva. A FI HAIMANA: A fi fără căpătâi; A umbla vagabond. A FI HAP DE CAP: A fi tocmai pe tocmai; Afi chit pe chit. A FI HARNIC A... (înv.): A fi în stare să...; A putea să...; v. şi A fi harnic de...; A fi harnic să.... AFI HARNIC DE...(7m>.): A fi în stare să...; A putea să...; v.A fi harnic a.... A FI HARNIC SĂ... .. .(înv.): A fi în stare să...; A putea să...; v. A fi harnic a.... 197 A FI In AFARĂ DE ORICE ÎNDOIALĂ A FI HĂIS A: A fi ţicnit; A nu fi întreg Ia minte. A FI HĂMESIT: A fi lihnit de foame; v. şi A fi hămesit de foame. A FI HĂMESIT DE FOAME: A fi lihnit de foame; v. A fi hămesit. A FI HÂRA MARE ÎNTRE EI: A fi duşmănie mare între ei. A FI HOANCĂ: (Despre vită) A fi flămândă. A FI HRĂPĂREŢ: A fi lacom de avere; A fi avid de câştig. A FI IEFTIN LA FĂINĂ ŞI SCUMP LA TĂRÂŢE: A nu cunoaşte valoarea lucrurilor. A FI IEŞIT DIN ŢÂŢÂNI (reg.): A fi nebun, smintit, zănatic; v. şi A fi sărit de pe linie; A fi sărit din minte; A fi sării din minţi; A fi sărit din ţâţâni. A FI IMPARŢIAL: A fi drept; A judeca cum trebuie; A nu pricinui nicio nedreptate. A FI INCORIGIBIL: A nu se putea îndrepta; A insista în greşeli. A FI INDIFERENT (CUIVA CEVA): A nu-i păsa cuiva de ceva. A-I FI INIMA CÂT UN BOB DE MEI: A nu mai putea de frică. A-I FI INIMA CÂT UN PURICE: A:i fi tare frică; A fi tare speriat. A FI INIMA LARGĂ: A fi om bun; A fi darnic. A FI INIMA RECE (CUIVA): A fi speriat; A fi înspăimântat. A FI INSIPID: A fi fără haz; A fi fară spirit. A FI INSPIRAT: A avea o idee, o iniţiativă; A fi pătruns de inspiraţie. A FI INSTRUMENT ORB: A fi sub comanda cuiva; A face ce i se cere; A lucra pentru cineva. A FI INTRANSINGENT: A fi incoruptibil; A fi corect; A fi cinstit. A FI IRITAT: A fi enervat; A fi nervos. A FI IUBITOR DE SÂNGE: A provoca încăierări sângeroase; A fi fară stăpânire; A fi impulsiv. A FI IUFT DE PARALE: A nu avea niciun ban. A FI IUTE CA ARDEIUL: A fi vioi; A fi sprinten; A fi supărăcios; A fi iute din fire. A FI IUTE CA ARGINTUL VIU: A fi vioi; A fi sprinten. A FI IUTE CA CRIŢĂ: A fi harnic; A fi vioi, A FI IUTE CA FOCUL: (Despre ardei) A fi foarte iute. A FI IUTE CA O SFÂRLEAZĂ: A fi vioi; A fi harnic. A FI IUTE CA PIPERUL: A fi răutăcios; A fi ironic; A fi caustic., A FI IUTE CA PRÂSNELUL: fi foarte vioi, iute, harnic. A FI IUTE CA RACUL: A fi foarte încet în mişcări. A FI IUTE CA UN PRÂSNEL: A fi foarte iute, foarte vioi, foarte ager. A F IUTE CA ZBÂRNELUL: A fi foarte iute; A se mişca vioi ca un titirez. A FI IUTE DE GURĂ: A vorbi repede şi cu uşurinţă; v, şi A fi iute la vorbă. A FI IUTE DE MÂNĂ:A fi îndemânatic; A-şi mişca rapid mâinile. A FI IUTE DE MÂNIE: A se supăra repede; A se enerva repede; v. şi A fi iute la mânie. A FI IUTE DE OŢELE: A avea reacţii rapide; A fi mereu nervos; v. şi A fi iute din fire; A fi iute la fire. A FI IUTE DIN FIRE: A avea reacţii rapide; A fi mereu nervos; v. A fi iute de oţele. A FI IUTE LA FIRE: A avea reacţii rapide; A fi mereu nervos; v.Afi iute de oţele A FI IUTE LA MÂNIE: A se supăra repede; A se enerva repede; v. A fi iute de mânie. A FI IUTE LA MINTE: A pricepe uşor. ; A FI IUTE LA PICIOR: A merge repede; A fugi; A alerga. ^ A FI IUTE LA VORBĂ: A vorbi repede şi cu uşurinţă; v.Afi iute la gură. A FI ÎMBRĂCATĂ GRAFINĂ (reg .): (despre femei) A fi îmbrăcată foarte elegant. A FI ÎMBRĂCAT CA DE DOAMNE AJUTĂ: A fi prost îmbrăcat; A nu fi îmbrăcat adecvat; v. şi A fi îmbrăcat ca un pui de bogdaproste! A FI ÎMBRĂCAT CA O PUPĂZĂ: A fi îmbrăcat în culori ţipătoare. A FI ÎMBRĂCAT CA UN PUI DE BOGDAPROSTE: A f prost îmbrăcat; A nu fi îmbrăcat adecvat; v. A fi îmbrăcat ca de doamne ajută. A FI ÎMBRĂCAT ÎN CIVIL; A purta haine ■civile. A FI ÎMBRĂCAT LA PATRU ACE: A fi îmbrăcat elegant; v. şi A fi îmbrăcat Ia trei ace. a fi Îmbrăcat la trei ace: a fi îmbrăcat elegant; v.Afi îmbrăcat la patru ace. A FI ÎMBRĂCAT UŞOR:■ i A purta ' haine subţiri; A fi îmbrăcat de vară. A FI ÎMBURDAT CU LEAGĂNUL (reg.): A fi scrântit la minte. A FI ÎMPOTRIVĂ (CU CINEVA): A fi în dezacord; A se contrazice cu cineva; A se lua la ceartă cu cineva; A se împotrivi; A se opune; A nu fi de acord; v.Afi contra. A FI ÎMPOVĂRAT DE ANI: A fi bătrân; A avea mulţi ani. a fi Împreună şi la bine şi la rău: a nu se despărţi; A colabora frumos; A se ajuta reciproc. A FI ÎN ACEEAŞI SITUAŢIE CU CINEVA: A fi la fel ca altcineva; A avea aceleaşi probleme ca şi alţii; A nu fi deosebit. A FI ÎN ACTIVITATE: A lucra; A ocupa un post. A FI ÎN AFARA PRIMEJDIEI: A nu fi în pericol; A nu avea niciun risc; A fi sigur pe situaţie. A FI ÎN AFARĂ DE CAUZĂ: A nu fi inculpat; A nu fi acuzat de nimic; A nu avea nicio obligaţie; A nu avea niciun drept. A FI ÎN AFARĂ DE ORICE BĂNUIALĂ: A nu fi bănuit; A nu exista bănuieli asupra sa, A FI ÎN AFARĂ DE ORICE ÎNDOIALĂ: A nu se îndoi nimeni de el; A fi crezut pe cuvânt. A FI ÎN AGONIE 198 A FI ÎN AGONIE: A fi pe moarte; A fl muribund. A FI ÎNAINTAT ÎN VÂRSTĂ: A fi bătrân. A FI ÎNAINTEA CUIVA: A fi în faţa cuiva. A FI ÎNAINTE: A fi în faţă. : - A FI ÎN AL NOUĂLEA CER: A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie; v, şi A fî în al şaptelea cer; A se crede în al nouălea cer, A FI ÎN AL ŞAPTELEA CER: A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie; v, A fi în al nouălea cer. A FI ÎN ALTĂ STARE: (Despre femei) A fi gravidă; v. şi A fi în starea darului; A fi în stare binecuvântată. A FI ÎNALT DE O ŞCHIOAPĂ: A fi scund; A nu fi crescut 111 înălţime; A ii mai mic decât normal. A FI ÎN AMURGUL VIEŢII: A fi bătrân. A FI In ANII MAIMUŢEI (pop.): A fi sclerozat de bătrâneţe; A fi în mintea copiilor. A n ÎN ANII MÂNZULUI: A fi vioi; A nu sta locului; A nu-şi găsi locul. A FI ÎN APELE LUI: A fi bine dispus; A fi liniştit, potolit. A FI ÎN APELE SALE: A fi potolit; A fi liniştit; A-şi vedea de treabă. A FI ÎN ARET (înv.): A fi în apropiere. A FI ÎN ARMATĂ: A fi militar; A fi ofiţer. A FI ÎNARMAT DIN CAP PÂNĂ-N PICIOARE: A fi înarmat peste măsură; v. şi A fî înarmat până-n dinţi. A FI ÎNARMAT PÂNĂ-N DINŢI: A fi înarmat peste măsură; v. A fi înarmat din cap până-n picioare, A FI ÎN ARMONIE CU CINEVA: A fi în relaţii bune cu cineva; A întreţine relaţii bune cu cineva. A FI ÎN ASENTIMETUL CUIVA: A: avea acordul cuiva. A FI ÎN AŞTEPTARE: A aştepta. A FI ÎN ATENŢIA CUIVA: A fi în evidenţa cuiva; A fi sub urmărirea cuiva; A fi supravegheat de cineva; A fi în centrul preocupărilor cuiva. A FI ÎN ATINGERE CU ...: A fî legat de...; A FI ÎN ĂLE VAVILOANE '(înv.):'A fi zăpăcit, dezorientat. A FI ÎN BANII LUI: A se întreţine singur; A trăi din banii lui. A FI ÎN BEŢE CU CINEVA: -A.fi .în ceartă cu cineva; A nu se înţelege cu cineva. ; ■: A FI ÎN BIŞTARI (arg.): A avea bani; v. A avea biştari. A FI ÎN BOII LUI: A trăi din munca sa; A trăi din averea sa. A FI ÎN BUNĂ DISPOZIŢIE: A fi bine dispus; A fi vesel. A FI ÎN BUNĂ RÂNDUIALĂ: A fi în ordine. A FI ÎN BUZA TUNULUI: A fi expus la o primejdie; v. şi A fî în gura tunului. A FI ÎN BUZE MIERE ŞI ÎN INIMĂ FIERE: A fi viclean; A fi făţarnic; v. şi A fî în buză miere şi în inimă otravă; A fî în faţă miere şi pe dos fiere; A fî în faţă miere şi în inimă fiere; A fî în faţă miere şi în inimă otravă; A fîîn gură miere şi în inimă fiere; A fi în gură miere şi în inimă otravă. A FI ÎN BUZE MIERE ŞI ÎN INIMĂ OTRAVĂ: A fi viclean; A fi făţarnic; v. A fi în buză miere şi în inimă fiere. A FI IN CALE: A fi la îndemână. U ; A FI ÎN CALEA CUIVA: A împiedica pe cineva; Apune piedici cuiva. A Fi IN CAPUL BUCATELOR: A fi pe primul loc; A fi în frunte; v. şi A fi în frunte; A fî în fruntea bucatelor. A FI ÎN CAPUL LISTEI: A fi primul pe ltstă. A FI IN CARNE ŞI ÎN OASE: A fi viu; A fi chiar persoana presupusă; A semăna leit cu cineva; v. A fî carne şi oase. A FI ÎN CAUZĂ: A fi amestecat, implicat într-o acţiune. A FI ÎNCĂ CU MUCII PE NAS (fam.): A fi încă prea tânăr; A fi încă lipsit de experienţă; v. A fî cu mucii la nas. A FI ÎN CĂDEREA CUIVA: A fi în competenţa cuiva. ::, A FI ÎNCĂLŢAT DE CINEVA CU CEVA: A fi înşelat; A fi păcălit de cineva cu ceva. A FI ÎNCĂPĂŢÂNAT CA UN CATÂR: A fi foarte încăpăţânat. A FI ÎNCĂ PUIŞOR CU CAŞ LA BOTIŞOR: A fi tânăr; A fi neexperiinentat. A FI ÎNCĂRCAT CU VÂRF: A fi supraîncărcat; Afiîncărcatprea tare. A FI ÎNCĂRCAT DE ANI: A fi bătrân. : A FI ÎN CÂMPUL MUNOI: A fi angajat undeva; A munci. A FI ÎN CÂŞTIG ASUPRA CUIVA: A avea de câştigat cincva; A fi în folosul cuiva. A Fî ÎN CÂŞTIG. FAŢĂ. DE CINEVA: A câştiga mai muHdeeât altul; A avea un câştig ai mare. A FI ÎN CEA MAI BUNĂ. FORMĂ: A fi bine dispus; A arăta foarte bine. A FI ÎN CEARTĂ CU CINEVA: A nu fi în relaţii bune cu cineva. A Fî ÎN CENTRUL ATENŢIEI: A se bucura de atenţia tuturora; A fi considerat cea mai importantă persoană; A fi în centrul preocupărilor cuiva. A Fi ÎNCEPĂTOR: A se afla la început de drum; A fi neexperimentat, A FI ÎNCET LA MINTE: A nu fi prea inteligent; A fi prostuţ. A FI ÎN CHESTIUNE: A fi implicat. A FI ÎN CIRCULAŢIE: A fi întrebuinţat; A fi valabil. A FI ÎNCLINAT SĂ CREADĂ CĂ...: A nu se îndoi de...; A fi pe cale să creadă că.... A FI ÎN COADĂ: A fi ultimul; A fi cel din urmă. A FI ÎNCOLŢIT DE NEVOI: A avea nevoie de multe; A fi un mare nevoiaş. 199 A FI ÎN FRUNTE A FI IN COMĂ: A agoniza. ;; A FI ÎN COMPETENŢA CUIVA: A corespunde pregătirii cuiva; A intra în obligaţiile cuiva. A FI ÎN CONCEDIU: A se odihni; A nu lucra. A FI ÎN CONTRA (CU CINEVA); A fi în dezacord; A se contrazice cu cineva; A se lua la ceartă cu cineva; A se împotrivi, A nu fi de acord; V. A fi contra. A FI ÎNCREDINŢAT CĂ...: A fi convins că...; A fi sigur că...; v. şi A rămâne încredinţai că.... A FI ÎN CRIZĂ DE TIMP: A nu avea timp suficient; A fi foarte ocupat. A FI ÎN CRUCI: (Despre soare) A fi la amiază. A FI ÎNCUIAT LA CAP: Afi prost Şi nereceptiv; v. şi A fi prost la minte. A FI ÎNCUIAT LA MINTE; A fi prost şi nereceptiv; v.Afi încuiat la cap. A FI ÎN CULMEA BUCURIEI: A fi foarte bucuros. A FI ÎN CULMEA FERICIRII: A fi foarte fericit. A FI ÎN CULMEA FURIEI: A fi foarte furios. A FI ÎN CUMPĂNĂ: A fi în dificultate; A fi sub semnul întrebării. A FI ÎN CUMPĂNĂ DE MOARTE: A fi în pragul morţii; A fi pe moarte; A fi în pericol mare. A FI ÎN CUMPĂNĂ DE VIAŢĂ: A fi în pericol mare. A FI ÎN CUNOŞTIŢĂ DE CAUZĂ: A fi bine informat; A cunoaşte detaliat; v. A avea cunoştinţă de cauză. A FI ÎN CURS DE ÎNSĂNĂTOŞIRE: A fi pe cale de vindecare, A FI ÎN DARDORA: A fi în bucluc; A fi în necaz. A FI ÎN DÂRDORA ÎNSURĂTORII: A fi pe cale să se însoare. A FI ÎN DECLIN: A fi în decădere; A decădea. A FI ÎN DEGETUL MIC (AL CUIVA): A cunoaşte temeinic ceva; A dispune după bunul plac de cineva sau de ceva; v. A avea în degetul cel mic (pe cineva sau ceva). A FI ÎNDEMÂNATIC: A fi priceput; A se pricepe; A fi iscusit. A FI ÎN DERIVA CUIVA: A fi dependent de cineva. A FI ÎN DERUTĂ: A fi încurcat; A se zăpăci. A FI ÎNDESTULAT: A fi avut; A avea din belşug; A fi în stare; A fi capabil. A FI ÎN DISPONIBILITATE: A fi concediat din post. A FI ÎN DIZGRAŢIE:1 A pierde bunăvoinţa, favoarea cuiva; A nu mai fi agreat. A FI ÎN DOAGA COPIILOR: A fi lipsit de judecată; A fi sclerozat; v. A ajunge în doaga copiilor. A FI ÎN DOAGA MORŢII: A fi pe moarte. A FI ÎN DOI PERI: A fi lipsit de bunăvoinţă. a FI ÎN DRACI: A fi nervos; A fi rău. A FI DRAC GOL: A fi om rău; v, şi A fi drac împieliţat. A FI DRACU ÎMPIELIŢAT: A fi om rău; v. A jî drac gol. A FI ÎNDESAT LA TRUP: A fi scund şi vânjos. A FI ÎNDRĂGOSTIT LULEA: A fi foarte îndrăgostit. A FI ÎN DREPT: A i se cuveni. A FI DREPTUL OMULUI: Ai se datora. A FI ÎN DRIC DE AMIAZĂ: A fi amiază în toiul ei. A FI ÎN DUBIU: A se îndoi; A nu fi sigur. A FI ÎN DUŞMĂNIE: A se duşmăni; (Despre fenomene, idei) A se exclude reciproc. A FI ÎN ELEMENTUL SĂU: A se simţi bine; A nu avea nicio problemă. A FI ÎN EROARE: A avea o idee, o opinie, o părere greşită. : A FI ÎN;EVIDENŢĂ: A fi vizibil; A fi clar pentru toţi. A FI IN, EXAMEN: A fi examinat; A da un examen. A FI ÎN EXERCIŢIU FUNCŢIUNII: A fi în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu. A FI ÎN EXPECTATIVĂ: A aştepta efectul anumitor drepturi, anumitor promisiuni sau a anumitor calcule. A FI ÎN EXTAZ:  admira profund; A fi cuprins de adoraţie. A FI ÎN FAŞĂ: A fi la început. A FI ÎN FAŢĂ MIERE ŞI ÎN DOS FIERE: A fi vicleim; A fi făţarnic; v. A fi în buză miere şi în inimă fiere. A FI ÎN FAŢĂ MIERE ŞI ÎN INIMĂ FIERE: A fi viclean; A fi făţarnic; v. A fi în buză intere şi în inimă fiere. A FI ÎN FAŢĂ MIERE ŞI ÎN INIMĂ OTRAVĂ: A fi viclean; A fi făţarnic; v. A fi în buză miere şi în inimă fiere. A FI In FAVORURILE CUIVA: A se bucura de favorurile cui va, v. şi A fi în graţiile cuiva. A FI ÎN FIINŢĂ: A exista; A se afla; A se menţine; A fi în ordine; A fi în regulă; v. şi A se ţine în fiinţă; A sta în fiinţă. A FI IN FLĂCĂRI: A fi înflăcărat, A fi cuprins de o mare pasiune. A FI ÎN FLOARE: A fi în plină dezvoltare; A fi în plin avânt. A FI ÎN FLOAREA TINEREŢII: Afi în plină tinereţe; A fi viguros; v. şi A fi în floarea vârstei; A fi în floarea vieţii; A fi în puterea vârstei. A FI ÎN FLOAREA VÂRSTEI: Afi în plină tinereţe; A fi viguros; v. A fi în floarea tinereţii. A FI ÎN FLOAREA VIEŢII: A fi în plină tinereţe; A fi viguros; v.A fi în floarea tinereţii. A FI ÎN FONDURI: A avea bani de cheltuială. A FI ÎN FORMĂ: A se afla în plinătatea puterilor. A FI ÎN FRICA LUI DUMNEZEU: A fi în respectul poruncilor lui Dumnezeu; A fi credincios; v. Afi cu frica lui Dumnezeu. A FI ÎN FRUNTE: A fi pe primul loc; A fi în frunte; v. A fi în capul bucatelor. A FI ÎN FRUNTEA BUCATELOR 200 A FI IN FRUNTEA BUCATELOR: A fi pe primul loc; A fi în frunte; v.Afi în capul bucatelor. A FI ÎN GARDĂ: A fi prevăzător; A fi prudent. A FI ÎN GAZDĂ LA CINEVA: A sta cu chirie la cineva. A FI ÎNGĂDUITOR: A fi tolerant; A ierta uşor. A FI ÎN GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A FI ÎNGERUL PĂZITOR AL CUIVA: A se îngriji de cineva; A apăra, a proteja pe cineva. A FI ÎN GHEARA (CUIVA): A fi la cheremul cuiva; A fi în stăpânirea cuiva. A FI IN GHEARELE CUIVA: A cădea pe mâna cuiva; A fi la discreţia cuiva. A FI ÎN GHEARELE MORŢII: A fi pe moarte. A FI ÎNGHESUIŢI CA SARDELELE: A fi tare înghesuiţi; A fi multe persoane intr-un spaţiu mic. A FI ÎNGHEŢAT LEMN: A înţepeni din cauza frigului. A FI ÎNGLODAT ÎN DATORII: A avea datorii foarte mari; A nu-şl poate plăti datoriile; v. şi A se îngloda în datorii până peste cap. A FI ÎNGLODAT ÎN DATORII PÂNĂ PESTE CAP: A avea datorii foarte mari; A nu-şi poate plăti datoriile; v. A se îngloda în datorii. A FI ÎN GOLOGANI (pop .): A avea bani; v. A avea biştari. A FI ÎN GRAŢIILE CUIVA: A se bucura de favorurile cuiva, v.Afi în favorurile cuiva. A FI ÎNGRIJORAT DE CEVA: A avea necazuri; A avea dificultăţi; A nu fi satisfăcut de ceva, A FI ÎN GURA MORŢII: A fi în agonie; A trage să moară; v. şi A fi pe moarte; A fi pe patul de moarte; A fi pe patul morţii; A lupta cu moartea; A se lupta cu moartea; A trage a moarte. A FI ÎN GURA TUNULUI: A fi expus la o primejdie; v.Afi în buza tunului. A FI ÎN GURĂ MIERE ŞI ÎN INIMĂ FIERE: A fi viclean; A fi făţarnic; v. A fi în buză miere şi în inimă fiere. A FI _IN GURĂ MIERE ŞI ÎN INIMĂ OTRAVĂ: A fi viclean; A fi făţarnic; v. A fi în buză miere şi în inimă fiere. A FI ÎNGUST LA MINTE: A fi prostuţ; A nu fi prea deştept. A FIÎN HÂRĂ: A se duşmăni; a se certa. A FI ÎN IMPAS: A fi în dificultate; A fi la ananghie; v. A ajunge în impas. A FI ÎN INTERESUL CUIVA: A fi spre folosul, spre binele cuiva. A FI In INTIMITATEA CUIVA: A fi în relaţii apropiate, prieteneşti cu cineva; A se bucura de încrederea cuiva. A FI ÎN IZBELIŞTEA VÂNTURILOR: A fi neocrotit; A fi expus primejdiilor. A FI ÎN ÎNCURCĂTURĂ: A fi în dificultate; A fi la ananghie; v. A ajunge în impas. A FI ÎN ÎNTÂRZIERE: A nu face ceva la timp; A întârzia. A FI ÎN ÎNTRECERE: A se întrece. A FI ÎN JAF: A fi de pradă; A fi de batjocură; v. A fi de jaf. A FI ÎN JENĂ FINANCIARĂ: A nu avea bani. AFI ÎN JOC: A fi într-o situaţie critică; A fi în primejdie. A FI ÎN LAPTE: (Mai ales despre cereale) A fi necopt; A fi crud. A FI ÎN LARGUL LUI: A fi liber; A sc simţi liber, nestingherit; v. şi A fi în largul său; A se simţi în largul lui; A se simţi în largul său; A se simţi la largul lui. A FI IN LARGUL SĂU: A fi liber; A se simţi liber, nestingherit; v.Afi în largul lui. A FI IN LEAFĂ ■'■■(înv.): A se angaja; A fi mercenar; v. şi A fi la leafă; A merge în leafă;  merge la leafă; A se duce în leafă; A se duce la leafă. A FI ÎN LEGALITATE: A se conforma legilor în vigoare; v. şi A intra în legalitate. A FI ÎN LEGITIMĂ APĂRARE: A fi în îndreptăţită apărare, A FI ÎNLEMNIT: A rămâne uimit, impresionat; (în basme) A deveni stană de piatră; v. şi A fi înmărmurit; A rămâne înlemnit; A rămâne înmărmurit. A FI ÎN LOVELE (arg.): A avea bani; v. A avea biştari. A FI ÎN LUCRU: A fi în curs de executare, de elaborare. A FI ÎN MARE FIERBERE: A fi agitat; A fi neliniştit; A nu se putea stăpâni, A FI ÎN MARE FORMĂ: A fi, a se prezenta în cele mai bune condiţii. A FI ÎN MARE PÂRPĂRĂ: A fi la mare înghesuială. A FI ÎN MARE STIMĂ: A fi respectat; A i se arăta o atitudine respectoasă. A FI ÎN MĂLAI (arg.): A avea bani; v. A avea biştari. ' ■ "■ A FI ÎNMĂRMURIT: A rămâne uimit, impresionat; (în basme) A deveni stană de piatră; v.Afi înlemnit. A FI ÎN MĂSURĂ: A fi indicat; A fi capabil; A fi competent; A fi în stare. A FI ÎN MĂSURĂ SĂ A putea să...; A avea posibilitatea de a... . A FI ÎN MĂSURĂ SĂ ŞTIE: Ar fi putut să ştie; Era posibil sâ ştie. A FI ÎN MĂTASE: (Despre porumb) A începe să lege. A FI ÎN MÂINI BUNE: A avea noroc; A o duce bine. A FI ÎN MÂNA CUIVA: A fi în autoritatea cuiva. A FI MÂNCAT DE NEVOI: A fi sărac; A avea mari necazuri; A o duce greu. A FI ÎN MULOC: (Despre timp) A se scurge; v. şi A fi la mijloc1; A trece în mijloc; A trece la mijloc. A FI ÎN MINORITATE: A fi izolat; A fi singur; A fi în număr mai mic. 201 A FI ÎN PRIMUL PLAN A FI ÎN MINTEA COPIILOR: A fi lipsit de judecată; A fi sclerozat; v. şi A ajunge în doaga copiilor. A FI ÎN MINŢILE LUI: A fi In capul lui; A fi în gândirea sa. A FI ÎN MIZERIE: A trăi foarte greu; A nu avea cele necesare; A o duce foarte greu. A FI ÎN NEAJUNS: A avea greutăţi, neplăceri; A avea lipsuri; A o duce greu. A FI ÎN NEGLUEU: A fi îmbrăcat sumar; A fi cu toaleta neterminată. A FI ÎN NEIUREA (pop.): A aiura; A delira; v. şi A vorbi aiurea. A FI ÎN NERV: A fi vioi; A fi plin de viaţă; A fi irascibil; A fi nervos; v. şi A fi în nervi. A FI ÎN NERVI: A fi vioi; A fi plin de viaţa; A fi irascibil; A fi nervos; v. A fî în nerv. A FI ÎN NESIGURANŢĂ: A fi în pericol. A FI ÎN NESIMŢIRE: A fi lipsit de bun-simţ; A fi needucat; A fi prost crescut. v. y A FI ÎN NEVOIE: A fi în dificultate; A fi la greu; (înv.) A fi în primejdie; v. şi A fi la nevoie; A sta în nevoie; A sta la nevoie. A FI ÎN NORI: A fi aerian; A nu avea simţul realităţii; A trăi în lumea imaginaţiei; A fi distrat; v. A fi cu capul în nori. A FI ÎN NOTĂ CU...: A fi în acord cu...; A fi în ton cu.... A FI ÎN OBSERVAŢIE: A fi supravegheat; A fi urmărit; A fi în atenţia cuiva. A FI ÎN OFSAID: A nu fi la locul său; A nu-şi vedea de treaba sa. A FI ÎN OGOLUL SĂU (pop.): A fi în largul său; A fi în voia sa. A FI ÎN PALMĂ: A fi aproape; A fi la îndemână. A FI ÎN PAGUBĂ: A fi păgubit; A fi în pierdere."'· A FI ÎN PANĂ (fam.): A duce lipsă de ceva; v. şi A rămâne în pană. A FI ÎN PANĂ DE BANI: A n-avea bani. A FI ÎN PAS: A se ţine bine; A nu ceda. A FI ÎN PASĂ BUNĂ: A avea noroc la jocul de cărţi; A-i reuşi ceva cuiva; v. A avea pasă bună. A FI ÎN PASĂ PROASTĂ: A avea ghinion la jocul de cărţi; A nu-i reuşi ceva cuiva; v. A avea pasă proastă. A FI ÎN PAS CU LUMEA: A fi în spiritul timpului; A fi la modă; v. şi A fi în pas cu timpul; A fi în pas cu vremea. A FI ÎN PAS CU TIMPUL: A fi în spiritul timpului; A fi la modă; v. Ăfi în pas cu lumea. A FI ÎN PAS CU VREMEA: A fi în spiritul timpului; A fi la modă; v. A fi în pas cu lumea. A FI ÎN PATRU IŢE: A fi tare beat. A FI ÎN PĂMÂNT: A fi mort. A FI ÎN PÂINE: A avea un loc de muncă. A FI lN PÂRG: A fi aproape copt; v. şi A fi în părgă. A FI ÎN PÂRGĂ: A fi aproape copt; v. A fi în pârg. A FI ÎN PERICOL DE MOARTE: A prezenta un pericol pentru viaţa cuiva, A FI ÎN PICIOARE: A fi treaz; A fi pe fază; A fi gata în orice moment. A FI ÎN PICIOARELE CUIVA: A încurca, a deranja pe cineva; A-i sta mereu în cale. A FI ÎN PIELEA CUIVA: A căuta să câştige încrederea, bunăvoinţa, dragostea cuiva. A-FI ÎN PIELEA7 GOALĂ: A fi sărac lipit pământului; A fi foarte sărac; A nu avea nici ce îmbrăca. A FI ÎN PIERDERE: A avea o pagubă; A fi în pagubă; A fi înfrânt. A FI ÎN PLECARE (înv.): A fi gata să...; A fi cât pe ce să...; v. şi A-i veni în plecare. A FI ÎN PLINĂ AiMPLOARE: A fi bine dezvoltat; A-i merge totul din plin. A FI ÎN PLINĂ GLORIE: A fi persoană de mare valoare; A fi glorios; A fi onorat; A fî slăvit; A avea numai succese; A nu putea fi întrecut. A FI ÎN PLINĂ PUTERE: A fi în maximum de forţă; A fi foarte puternic. A FI ÎN PLIN AVÂNT: A fi plin de vioiciune, de energie; A fi însufleţit; A fi plin de elan. ; A FI ÎN PLOP: A fi în mare dificultate. A FI ÎN POALA CUIVA (f/tvj: A depinde de cineva; A fi la cheremul cuiva. A FI ÎN POALA PĂDURII: A fi la marginea pădurii.· A FI ÎN VOM (fam.): A rămâne fără bani; A fi lefter; A fi într-o situaţie dificilă; A fi într-o situaţie fără ieşire. A FI ÎN PORNEALĂ (pop.): A fi plecat de undeva; A fi plecat undeva; A fi pregătit de drum. A FI ÎN POSESIA TUTUROR FACULTĂŢILOR: A fi normal. A FI ÎN POSESIE: A poseda. >v; A FI ÎN POZIŢIE: fDespre femei; fam. J A fi însărcinată; v. şlAfî în poziţie interesantă. A FI ÎN POZIŢIE INTERESANTĂ: (Despre femei; fam.) A fi însărcinată; .v. A fi în poziţie. A FITN PRADA (CUIVA SAU A CEVA): A fi sau a rămâne dominat de cineva sau ceva; A fi sau a rămâne la bunul plac al cuiva sau a ceva; v. A cădea în prada (cuiva sau a ceva). A FI ÎN PRAGUL CASEI: A fi în apropiere; A nu fi departe. A FI ÎN PRAGUL MORŢII: A fi pe moarte A FI ÎN PRICINĂ (CU CINEVA): A fi certat cu cineva; A se judeca cu cineva; v. A avea pricină (cu cineva). A FI ÎN PRIMEJDIE: A fi în pericol; A-i fi viaţa în pericol. A FI IN PRIMEJDIE DE MOARTE: A se afla într-u mere pericol. A FI ÎN PRIMELE RÂNDURI: A fi în fruntea unei activităţi. A FI ÎN PRIM PLAN: A sta în rândul întâi; A sta în faţă; A fi în centrul atenţiei; v. şi A fi în primul plan. A FI ÎN PRIMUL PLAN: A sta în rândul întâi; A FI ÎN PRIVEALĂ 202 A sta în faţă; A fi în centrul atenţiei; v.Afi în prim plan. A FI ÎN PRIVEALĂ: A sta, a se afla într-un loc pentru a privi. A FI ÎN PRIZĂ1: A fi foarte activ; v. A băga în priză. A FI ÎN PRIZĂ2: (Despre piesele jocului de şah) A fi în pericol de a fi capturate. A FI ÎN PRODUCŢIE: (Despre : oameni) A intra în câmpul muncii; A lucra; (Despre produse) A fi în curs de execuţie; v. şi A intra în producţie; A se aflp în producţie; A FI ÎN PROFIT: A avea un câştig; A avea de câştigat.·" ■ A FI ÎN PUNCT DE A ...: A fi gata de..,; A.fi pregătit sâ...; A fi cât pe-aici să...; v. şi A fi în punctul de a...; A fi la punctul de a...;A fi pe punctul de a...; A se găsi în punctul de...; A se găsi la punctul de a..A se găsi pe punctul de a.... A FI ÎN PUNCTUL DE A...: A fi gata de...; A fi pregătit să_; A fi cât pe-aici să... ; v. /I fi pe punctul de a... . A FI ÎN PUTEREA CUIVA1: A fi la dispoziţia cuiva; A avea posibilitatea să...; A depinde de cineva; v. A ajunge în puterea cuiva. A FI ÎN PUTEREA CUIVA2: A avea posibilitatea să...; A avea puterea să...; A putea să...; A depinde de cineva; v. şi A-i sta în putere (cuiva); A-i sta în puteri (cuiva); A sta în puterea (cuiva). A FI IN PUTEREA CUIVA: A avea posibilitatea să...; A avea puterea să...; A putea să...; A depinde de cineva; v. şi A fi în puteri; A-i sta în putere (cuiva); A-i sta în puteri (cuiva); A sta în puterea (cuiva). A FI IN PUTEREA VÂRSTEI: A fi în floarea vârstei; A fi în plină putere; A fi viguros; v. Afit în floarea tinereţii. A FI ÎN PUTERI: A avea posibilitatea să...; A avea puterea să...; A putea să...; A depinde de cineva; v. A fi în puterea cuiva. A FI ÎN PUTINŢA DE A.. : A fi capabil să .... A FI ÎN PRIZĂ (despre piesele jocului de şah): A se afla în pericol de a fi capturate; v. şi A se afla în priză. A FI ÎN RAPORTURI BUNE CU CINEVA: A avea relaţii bone; A se înţelege bine cu cineva. A FI ÎN RAPORTURI DE BUNĂ VECINĂTATE CU CINEVA: A.fi un vecin bun. y. A FI ÎN RÂCĂ DIN BĂTRÂNI: A fi în ură din bătrâni. A FI ÎN RÂND CU ...: A face parte din aceeaşi categorie cu...; A fi Ia acelaşi nivel cu...; v. A aşeza în rând cu. A FI ÎN RÂND CU LUMEA: A fi la fel ca ceilalţi; A fi cu rost; A fi aşezat. A FI ÎN RÂNDUL... A face parte din aceeaşi categorie cu...; A fi la acelaşi nivel cu...; v. A aşeza în rând cu. A FI ÎN RÂNDUL CUIVA: A fi la rând. A FI ÎN REA DISPOZIŢIE: A fi prost dispus; A nu fi bine dispus; A nu avea chef de nimic. A FI ÎN REGRES: A nu mai progresa; A nu mai înainta; A decădea; A regresa. A FI ÎN REGULĂ: A fi în ordine; A fi bine. A FI ÎN RELAŢII BUNE CU CINEVA:A fi prieten cu cineva; A se înţelege bine cu cineva. A FI ÎN RELAŢII CU CINEVA: A colabora cu cineva; A se înţelege cu cineva; A întreţine relaţii de prietenie cu cineva. A FI lN RELAŢII ÎNCORDATE CU CINEVA: A nu se înţelege cu cineva; A avea relaţii proaste, încordate. A FI ÎN ROSTUL LUI: A-şi vedea de treabă; A lucra în specialitate. :: A FI ÎN RUGĂ: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. A-FKIN: RUGĂCIUNE: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. A FI ÎN SĂPTĂMÂNA CHIOARĂ (fam.): A-şi pierde simţul realităţii; Aiacţiona orbeşte; v. şi A fi în săptămâna oarbă; A intra în săptămâna chioară; A intra în săptămâna oarbă. A FI ÎN SĂPTĂMÂNA : OARBĂ (fam.): A-şi pierde simţul realităţii; A acţiona orbeşte; v.Afi în săptămâna chioară. A FI ÎNSĂRCINATĂ: (Despre femei) A fi însărcinată. A FI ÎN SÂNUL LUI AVRAM: A fi fericit; A trăi bine; v. A fi ca în sân de rai. A FI ÎN SÂNUL LUI DUMNEZEU: A fi fericit; A trăi bine; v.Afi ca în sân de rai. A FI ÎN SCAUN (pop.): (Despre soare) A cobori; A se afla 1a asfinţit. A FI ÎN SCUMPIRE: (Despre mărfuri) A avea preţul în creştere. A FI ÎN SECRETELE ZEILOR: A şti lucruri cunoscute numai de persoane importante; A fi în relaţii apropiate cu persoane sus-puse. A FI ÎNSEMNAT DE DUMNEZEU: A avea un efect din naştere. A FI ÎNSEMNAT LA ; CATASTIF:A fi urmărit; A fi notate faptele lui; A fi urmărit pentru o răzbunare; A fi urmărit pentru o judecare. ; A FI ÎN SERVICIUL CUIVA: A lucra per,im cineva; A fi plătit de cineva; v. şi A fi în simbria cuiva; A fîîn slujba cuiva; A fi în solda cuiva. A FI ÎNSETAT DE AUR: A fi lacom de bani; A fi însetat de avere. A FI ÎN SFADĂ (CU CINEVA) (înv.): A se certa cu cineva; v. A avea sfadă (cu cineva). A FI ÎN SIGURANŢĂ: A nu fi în pericol; A-şi duce viaţa în siguranţă. A FI ÎN SIMBRIA CUIVA: A lucra pentru cineva; A fi plătit de cineva; v. A fi în serviciul cuiva. A FI ÎN SITUAŢIA CUIVA: A fi în condiţii similare sau identice ce cele ale altcuiva; A fi comparabil cu cineva; v. şi A se afla în situaţia cuiva; A se găsi în situaţia cuiva; A se vedea în situaţia cuiva. A FI ÎN SITUAŢIA DE A ...: A fi constrâns de a...; v. şi A fi în situaţia să...; A fi pus în situaţia 203 A FI ÎNTR-OIUFĂ de a..i; A fi pus în situaţia să...; A fi cineva în situaţia de ...; A pune în situaţia să...; A pune pe cineva în situaţia de ...; A pune pe cineva în situaţia să.... A FI ÎN SITUAŢIA SĂ A11 constrâns să ...; v. A fî în situaţia de a...; A FI ÎN SLUJBA CUIVA: A lucra pentru cineva; A fi plătit de cineva; v. şi A fi în serviciul cuiva. .·,■ A FI ÎN SLUJBĂ: A avea un loc de muncă; A avea un serviciu. A FI ÎN SOLDA CUIVA: A lucra pentru cineva; A fi plătit de cineva; v. Afiîn serviciul cuiva. A FI IN STAREA DARULUI: {Despre femei) A fi gravidă; v. A fi în altă stare. A FI ÎN STARE BINECUVÂNTATĂ: (Despre femei) A fi gravidă; v. A fi în altă stare. A FI ÎN STARE DE...: A fi capabil de..,; A putea să....; v. A fi capabil să.... A FI ÎN STARE DE ALARMĂ: A fi cuprins de spaimă, de nelinişte, de frică. A FI ÎN STARE SĂ...: A fi capabil să,,.; A putea să....; v. A fi capabil să.... A FI ÎN STARE SĂ 1-0 FACĂ: A fi în stare să-i facă un rău. A FI ÎNSTĂRIT: A fi bogat. A FI ÎN SUBORDINEA CUIVA: A fi subordonat cuiva; A fi supus cuiva. A FI ÎN SUFERINŢĂ: A suferi. A FI ÎN SUFERINŢĂ DE BANI (/b»iJ: A nu avea bani; A fi lefter. A FI ÎNSURAT ÎN VATRA MUIERII: A fi ginere în casă. A i FI ÎN ŞAPTE LUNI: A fi arţăgos; A fi nestăpânit. A FI ÎN TĂLPI1 (CU CINEVA): A fi aidoma cu cineva; A fi leit cu cineva. A FI ÎN TĂLPI2: A se scula din pat; A fi în mişcare, în acţiune; v. şi A scula (pe cineva) în tălpi. .. A FI ÎNTÂIUL LA JOC: (Despre jocul de cărţi) A ieşi cel dintâi; A fi norocos A FI ÎN TÂRG ŞI LA MOARĂ: A fi peste tot. A FI ÎNTÂRZIAT: A fi înapoiat mintal. A FI ÎN TERMEN: A fi la timp; A fi realizat la termenul stabilit. A FI ÎN TERMENI BUNI (CU CINEVA): A fi în relaţii bune cu cineva. A FI ÎN TERMENI RĂI (CU CINEVA): A fi în relaţii rele cu cineva. A FI ÎN TERŢĂ (CU CINEVA): A flirta cu cineva. A FI ÎNTINSĂTURĂ MARE: A fi teren muît; A fi o suprafaţă mare de teren; v, şi A fi în tins oare mare. A FI ÎNTINSOARE MARE: A fi teren mult; A fi o suprafaţă mare de teren; v. A fi întinsătură mare. A FI ÎN TOANE BUNE: A fi bine dispus, A FI ÎN TOANE PROASTE: A fi prost dispus; v. şi A fi în toane rele. A FI ÎN TOANE RELE: A fi prost dispus; v. A fi în toane proaste, A FI ÎN TOATĂ MINTEA: A fi în deplinătatea facultăţilor mintale; A fi întreg la minte; v. A fi cu toată mintea. A FI ÎN TOATE ALE LUI: A fi în deplinătatea facultăţilor mintale; A fi întreg ia minte; v. A fi cu toată mintea. A FI ÎN TOATE MINŢILE: A fi în deplinătatea facultăţilor mintale; A fi întreg la minte; v. A fi cu toată mintea.  FI ÎN TOI: A fi în plină desfăşurare.' ·. : A FI ÎN TON: CU CINEVA: A fi de acord cu cineva; A se înţelege bine cu cineva. ; A FI ÎNTORS DE LA ŢÂŢĂ: A fi alăptat şi după ce a fost înţărcat. A FI ÎNTORS PE DOS (fam.): A fi tulburat; A fi bulversat. A FI ÎNTOTDEAUNA CU ARMA ÎNCĂRCATĂ: A fi mereu gata de ceartă; A fi pregătit de bătălie, de luptă. A FI ÎN TREABĂ {CU CEVA): A-şi găsi de lucru (cu ceva); A-şt trece timpul (cu ceva); v. şi A se afla întreabă (cu ceva); A-şi face de treabă; A~ şi face treabă (cu ceva). A FI ÎNTRE BAROS ŞI ILĂU: A fi într-o : situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi nicovală. A FI ÎNTRE BAROS ŞI NICOVALĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare;; y. A ajunge între baros şi nicovală. A FI ÎN TRECERE PRIN...: A trece printr-o localitate fără a se opri mai mult timp. A FI ÎNTRE CIOCAN ŞI ILAU: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi nicovală. A FI ÎNTRE CIOCAN ŞI MICOVALĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi nicovală. A FI ÎNTRE DOUĂ APE: A nu fi decis; A sta pe gânduri. :- ; A'FI ÎNTREG LAMINTE: Ă fi normal. A FI ÎNTRE DOUĂ FOCURI: A fi ameninţat din două gărţi. A FI INTRE DOUĂ VÂRSTE: A fi pe la mijlocul vieţii; A fi nici prea bătrân nici prea tânăr. A FI ÎNTREPRINZĂTOR: A avea spirit de acţiune; A avea iniţiativă. A FI ÎNTRE ŞI ÎNTRE: A fi pe la mijloc. A FI ÎNTRE VIAŢĂ ŞI MOARTE: A fi într-o situaţie grea, într-o situaţie dificilă; A fi în agonie; A fi pe moarte. A FI ÎNTR-O BUJIE: A-i lipsi o doagă; A fi ţicnit. A FI ÎNTR-O DILEMĂ: A nu şti să aleagă între două perspective, între două posibilităţi. A FI lNTR-0 DOAGĂ: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v. A fi cam într-o doagă. A FI ÎNTR-O DUNGĂ: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v.Afi cam într-o doaga. A FI ÎNTR-O IUFĂ: A avea treburi grabnice de rezolvat. A FI ÎNTR-Q ÎNCURCĂTURĂ 204 A FI ÎNTR-O ÎNCURCĂTURĂ: A fi într-o situaţie nedorită; A avea neplăceri; A da de necazuri; v. şi A fi într-o mare încurcătură. A FI ÎNTR-O MARE ÎNCURCĂTURĂ: A fi într-o situaţie cu totul nedorită; A avea mari neplăceri; A da de mari necazuri; v. A fi într-o încurcătură. a FI ÎNTR-O MINTE (CU CINEVA) (înv.): A fi de aceeaşi părere cu cineva. A FI ÎNTR-O PARTE: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v. A fi cam într-o doagă. A FI ÎNTR-O PASĂ BUNĂ: A Fi bine dispus. A FI ÎNTR-O PASĂ PROASTĂ: A fi prost dispus; A nu găsi o soluţie favorabilă; A se afla într-o situaţie nefavorabilă; v. şi A fi înîr- o postură proastă; A fi într-o situaţie critică; A fi într-o stare de plâns. A FI ÎNTR-O POSTURĂ PROASTĂ: A fi prost dispus; A nu găsi o soluţie favorabilă; A se afla într-o situaţie nefavorabilă; v.A fi într-o pasă proastă; A FI ÎNTR-O SITUAŢIE CRITICĂ: A fi prost dispus; A nu găsi o soluţie favorabilă; A se afla într-o situaţie nefavorabilă; v.A fi într-o pasă proastă; A FI ÎNTR-O STARE DE PLÂNS: A fi prost dispus; A nu găsi o soluţie favorabilă; A se afla într-o situaţie nefavorabilă; v. A fi într-o pasă proastă; A FI ÎNTR-O TOANĂ: A fi zăpăcii; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v. A fi cam într-o doagă. A FI ÎNTR-O URECHE:;  fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v. A fi cam într-o doagă. A FI ÎNTR-UN CUVÂNT (CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fi într-un gând cu cineva; v. şi A fi la un cuvânt (cu cineva); A fi pe un cuvânt; A se face într-un cuvânt (cu cineva); A se face la un cuvânt (cu cineva); A se face pe un cuvânt (cu cineva); A se tocmi într-un cuvânt (cu cineva); A se tocmi la un cuvânt (cu cineva); A se tocmi pe un cuvânt (cu cineva); A se unt într-un cuvânt (cu cineva); A se uni la un cuvânt (cu cineva); A se uni pe un cuvânt (cu cineva). Â;FI ÎNTR-UN GÂND',CU,CINEVA: A fi de aceeaşi părere; A judeca la fel. A FI ÎNTR-UN HAL FĂRĂ DE HAL: A ajunge într-o situaţie, într-o stare dezolantă; v. A ajunge într-un hal fără de hal. A FI ÎNTR-UN;HAL FĂRĂ HAL: Aajunge într-o situaţie, într-o stare dezolantă; v. A ajunge într-un hal fără de hal. A FI ÎNTR-UN HAL-NEHAL: A fi cât se poate de prost. A FI ÎNTR-UN HAT CU CINEVA: A fi vecin cu cineva. A FI ÎNTR-UN PICIOR: A se bucura foarte mult. A FI ÎNTRU POVESTE (pop., fam.): A deveni cunoscut; A-i merge vestea; A se face de râs; v. A ajunge de poveste. A FI ÎNTRU TOTUL DE ACORD CU...: A aproba pe...; A se alinia cu.... A FI ÎN TURNUL DE FILDEŞ: (Despre artişti, savanţi): A se izola de realitate; v. şi A fi în turnul de ivoriu; A rămâne în turnul de fildeş; A rămâne în turnul de ivoriu; A se închide în turnul de fildeş; A se închide în turnul de ivoriu, A FI ÎN TURNUL DE IVORIU: (Despre artişti, savanţi): A se izola de realitate; v. A fi în turnul de fildeş. A FI ÎNŢĂRCAT DE DRACUL: A fi al dracului; A fi dat dracului; A foarte şiret; v. şi A fi înţărcat de Scaraoschi. A FI ÎNŢĂRCAT DE SCÂRIOSCHI: A fi al dracului; A fi dat dracului; A fi foarte şiret; v. A fi înţărcat de dracul. A FI ÎNŢEPAT: A fi rigid, înfumurat, îngâmfat, fudul, ' A FI ÎNŢEPAT LA VORBĂ: A vorbi tăios, supărător. A FI ÎN UMBRA:A lucra pe ascuns; A acţiona pe furiş. A FI ÎN URMĂ: A fi depăşit. A FI ÎN VAL: A avea neplăceri; A trece printr-un pericol; v. şi A fi în valuri. A FI ÎN VALURI: A avea neplăceri; A trece printr-un pericol; v.A fi în val. A FI ÎNVĂŢAT CA MÂŢA CU LAPTELE: A fi obişnuit cu necazurile, cu greutăţile; v. A fi deprins ca ţiganul cu ciocanul. A FI ÎNVĂŢAT CA ŢIGANUL CU CIOCANUL:  fi obişnuit cu necazurile, cu greutăţile; v.A fi deprins ca ţiganul cu ciocanul. A FI ÎN VÂRFUL PIRAMIDEI: A fi în fruntea ierarhiei; A parveni până la cea mai înaltă treaptă; v. A ajunge în vârful piramidei. A FI ÎN VÂRSTĂ: A fi destul de bătrân. A FI ÎNVECHIT ÎN RELE:  fi înrăit. A FI ÎNVECHIT ÎN ZILE NEGRE: A avea multe necazuri; A fi trecut prin multe rele; v. şi A fi învechit în zile rele. A FI ÎNVECHIT IN ZILE RELE: A avea multe necazuri; A fi trecut prin multe rele; v. A fi învechit în zile negre. A FI ÎNVELIT CA CEAPA: A fi ascuns; A fi dosit; A fi înfofolit. A FI ÎN VERVĂ: A fi însufleţit; A fi avântat. A FI ÎN VIAŢĂ: A trăi. A FI ÎN VIGOARE: A fi valabil. A FI ÎN VIZITĂ (CU CINEVA): A se vizita cu cineva. A FI ÎN VOCE: A fi în deplinătatea calităţilor vocale. A FI ÎN VOGĂ: A fi renumit; A fi la modă. A FI lN VOIA CUIVA: A se afla la dispoziţia cuiva. A FI ÎN VORBĂ: A fi prieten cu o fată; A ft prietenă cu un băiat. A FI ÎN VORBĂ CU O FATĂ: A face planuri de căsătorie cu o fată. A FI ÎNZESTRAT CU O CALITATE: A avea o calitate; A se caracteriza printr-o calitate. 205 A FI LA ÎNĂLŢIMEA SITUAŢIEI A FI ÎN ZI BUNĂ: A fi bine dispus. A FI IN ZI PROASTĂîA fi prost dispus. A FI JAIŢĂ MARE: A fi jale mare; A se lăsa cu ceartă şi bătaie. A FI JALNICĂ DUPĂ BĂRBAT (pop.): A purta doliu după soţ. A FI JOSNIC: A fi o canalie; A fi un om de n>mic. A FI JURAT: A fi omul dracului; A fi înjurat de alţii. A FILA (PE CINEVA): A urmări discret pe cineva. A FI LA ACELAŞI DIAPAZON CU CINEVA: A fi de acord cu cineva; A se afla în aceeaşi dispoziţie, în aceeaşi stare sufletească cu cineva. A FI LA ADĂPOST: A fi adăpostit; A fi ferit. A FI LA ADĂPOST DE CEVA: A fi adăpostit de ceva; A fi ferit de ceva. A FI LA ADĂPOST DE NEVOI: A avea de toate; A nu mai avea nimic de dorit în plus. A FI LA AMAN: A da din colţ în colţ. A FI LA ANANGHIE: A fi la mare strâmtoare; A fi la greu; A avea necazuri. A FI LA ANTIPOZI: A fi total opuşi unul altuia; A avea idei, interese total opuse. A FI LA ARGEA FĂRĂ VERGEA: A se apuca de o treabă Ură să aibă cele necesare. A FI LA ARMATĂ: A fi soldat; A fi ofiţer. A FI LA AZBUCHE: A se afia la începutul învăţăturii; A fi începător; v. şi A fi la buche; A fi la buchi. A FI LA BĂTAIE: A fi oferit; A fi pus la dispoziţie. A FI LA BUCHE: A se afla la începutul învăţăturii; A fi începător; v. A fi la azbuche. A FI LA BUCHI: A se afla la începutul învăţăturii; A fi începător; v. A fi la azbuche. A FI LA BUNUL PLAC AL · CUIVA: A fi 1a discreţia cuiva; v. şi A fi la cheremul cuiva; A rămâne la bunul plac al cniva; A rămâne la cheremul cuiva. A FI LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI: A fi foarte departe; v. şi A fi la marginea pământului. A: FI ; LA CAPĂTUL PUTERILOR: A fi epuizat; A fi istovit. A FI LA CAPĂTUL RĂBDĂRII: A nu mai avea răbdare. A FI LA CAPĂTUL RESURSELOR: A nu mai avea resurse; A fi spre epuizarea resurselor. A FI LA CASA LUI: A avea o gospodărie proprie; A fi stăpân. A FI LAC DE; APĂ: A fi foarte transpirat; v. A fi baltă de apă. A FI LAC DE NĂDUŞEALĂ: A fi foarte transpirat; v.Afi baltă de apă. A FI LAC DE SÂNGE: A fi plin de sânge. A FI LAC DE SUDOARE: A fi foarte transpirat; v.Afi baltă de apă. A FI LAC DE TRANSPIRAŢIE: A fi foarte transpirat; v.Afi baltă de apă. A FI LA CHEREMUL CUIVA: A fi la discreţia cuiva; v.Afi la bunul plac cuiva. A FI LA CINEVA MÂNA:; (La jocul de cărţi) A-i veni rândul să împartă cărţile; v. A avea mâna. A FI LA COADA COZII: A fi ultimul; A fi cel din urmă. A FI LA COARNELE PLUGULUI: A conduce; A stăpâni; A fi stăpân; A avea pâinea şi cuţitul; v. A duce plugul de coarne. A FI LA COLŢI (CU CINEVA); A nu se înţelege cu cineva. A FI LACOM DE BANI: A dori să facă rost de bani mulţii; A visa la banii grămadă. A FI LA CURENT: A fi bine informat; A se informa; v. şi A se pune la curent; A se ţine la curent. A FI LA CUŢITE (CU CINEVA): A trăi rău cu cineva; A se duşmăni cu cineva; v. A ajunge la cuţite (cu cineva). A FI LA DATORIE: A-şi îndeplini obligaţiile. A FLiLA DEGETUL: MIC (AL CUIVA): A cunoaşte temeinic ceva; A dispune după bunul plac de cineva sau de ceva; v. A avea în degetul cel mic (pe cineva sau ceva). A FI LA DERIVA CUIVA: A fi dependent de cineva; A fi la cheremul cuiva; v. şi A fila derivă; A fi la edecul cuiva; A fi la mâna cuiva; A fi la discreţia : cuiva; A fi la dispoziţia cuiva; A fi la voia cuiva. A FI LA DERIVĂ: A fi dependent dc cineva; A fi la cheremul cuiva; v. A fi la deriva cuiva. A FI DE ROND: A face inspecţie. A FI ÎNCUIAT LA MINTE: A fi prost; A fi cu inteligenţa redusă. A FI LA DISCREŢIA CUIVA; A fi dependent de cineva; A fi la cheremul cuiva; v. A fi la deriva cuiva. ■·. A FI LA DISPONIBILITATE: A fi concediat din post, din serviciu; A 11 disponibil. A FI LA DISPOZIŢIA CUIVA: A fi dependent de cineva; A fi la cheremul cuiva; v. A fi la deriva cuiva.· -:i A FI LA DOI PAŞI DE AICI: A fi aproape. AFILADRlJM:;Âcălătqri.;y·; A FI LA EDECUL CUIVA: A fi dependent de cineva; A fi la cheremul cuiva; v. A fi la deriva cuiva. :v^ ; '■■■ A FI LA GÂND CU CINEVA: A avea aceeaşi dorinţă. A FI LA GREA ÎNCERCARE: A se găsi într-o situaţie dificilă. A FI LA GROS: A fi la închisoare. A FI LA GURĂ DE CUPTOR: A se găsi în mare primejdie. A FI LA ÎNĂLŢIME (CUIVA ŞAU A CEVA): A fi aşa cum se cuvine A fi conform exigenţelor; v. şi A fi la înălţimea...(cuiva sau a ceva). A FI LA ÎNĂLŢIMEA... (CUIVA SAU A CEVA) A fi aşa cum se cuvine A fi conform exigenţelor; v.Afi la înălţime... (cuiva sau a ceva). A FI LA ÎNĂLŢIMEA SITUAŢIEI: A cores- A FI LA ÎNĂLŢIMEA SITUAŢIILOR 206 punde; A se purta aşa cum cere situaţia; v. şi A fi la înălţimea situaţiilor. A FI LA ÎNĂLŢIMEA SITUAŢIILOR: A corespunde; A se purta aşa cum cere situaţia; v. A fi la înălţimea situaţiei. A FI LA ÎNCEPUTUL UNEI MARI CARIERE: A pomi la realizarea unei cariere mari; A fi la începutul unei cariere promiţătoare. A FI LA ÎNCHISOARE: A fi închis; A executa o pedeapsă cu închisoare; v. şi A fi la puşcărie; A fi la răcoare; A fila zdup. A FI LA ÎNDEMÂNA: ORICUI: A fi la vedere; A fi în apropiere; A fi accesibil oricui A FI LA: ÎNDEMÂNĂ (CU1VĂ CEVA): A se găsi; A fi disponibil ceva cuiva ; v. şi A fi la socoteală (cuiva ceva) A FI LA ÎNGHESUIALĂ: A fi în dificultate; A fi strâns din toate părţile. A FI LA LARGUL SĂU: A fi, a se simţi în deplină libertate; A fi, a se simţi nestingherit. A FI LA LEAFĂ fim’J: A se angaja; A fi mercenar, v.Afi în leafă. A FI LA LIMITĂ: A fi punctul extrem. A FI LA LOCUL LUI: A fi unde trebuie; A-şi vedea de treabă; v. şi A fi la locul său. A FI LA LOCUL SĂU: A fi unde trebuie; A-şi vedea de treabă; v.Afi la locul lui. A FI LA LUCRU: A lucra; A fi la serviciu. A FI LA MARE ANANGHIE: A nu şti ce să facă; A nu şti încotro să o apuce; v. şi A fi mare încurcătură; A fi la mare nevoie. A FI LA MARE CINSTE: A fi respectat, stimat, preţuit foarte mult. A FI LA MARE CUMPĂNĂ: A fi în mare primejdie; A fi Ia mare îndoială. A FI LA MARE ÎNCURCĂTURĂ: A nu şti ce să facă; A nu şti încotro să o apuce; v. A fi mare ananghie. A FI LA MARE NEVOIE: A nu şti ce să facă; A nu şti încotro să o apuce; v. şi A fi mare încurcătură. A FI LA MARGINEA GROPII; A fi la un jîas de moarte; v. A ajunge la marginea gropii. A FI LA MARGINEA MORMÂNTULUI: A fi Ia un pas de moarte; v. A ajunge la marginea gropii. - A FI LA MARGINEA PĂMÂNTULUI: A fi foarte departe; v. A fi la capătul pământului. A FI LA MARGINEA PRĂPASTIE!: A fi într-o situaţie critică; A fi ameninţat de o mare primejdie; v. A ajunge la marginea prăpastiei. A FI L MARGINEA RĂBDĂRII*. A nu mai suporta. A FI LA MASĂ: A continua să mănânce. A FI LA MÂNA CUIVA: A fi dependent de cineva; A fi la cheremul cuiva; v. A fi la deriva cuiva. A FI LA MULOC1: (Despre timp) A se scurge; v. A fi în mijloc. A FI LA MIJLOC2: A fi în cauză, în joc; A atrage atenţia că există un dedesubt al lucrurilor; (înv.) A fi prezent într-o adunare. A FI LA MILITĂRIE: A efectua stagiul militar. A FI LA MINTEA COCOŞULUI: A fi uşor de înţeles. A FI LA MINTEA OMULUI: A fi evident; A fi clar ca lumina zilei; E uşor de înţeles; A se înţelege de la sine. A FI LA MITITICĂ: A fi la puşcărie. A FI LA MODĂ: A fi modern. A FI LA NEVOIE: A fi în dificultate; A fi la greu; fin v.) A fi în primejdie; v. A fi în nevoie. A Fi LA O PALMĂ DE LOC: A fi foarte aproape/ : A LFI LA O RĂSCRICE: A fi în momentul hotărâtor în viaţă; A fi la o cotitură în viaţă; v. şi A fila o răspântie, A FI LA O RĂSPÂNTIE: A fi în momentul hotărâtor în viaţă; A fi la o cotitură în viaţă; v. A fi la o răscruce. A FI LA O VÂRSTĂ ÎNAINTATĂ: A-fi bătrân. A FI LA O VORBĂ: A fi înţeleşi; A vorbi la fel. A FI LA PARTE CU CINEVA: A fi asociat cu cineva; A împărţi cu cineva, A FI LA PĂMÂNT: A fi ruinat; A fi demoralizat. ' A FI L PĂMÂNT CU SĂNĂTATEA: A fi grav bolnav. A FI LA PĂSTRARE: A fi păstrat; A fi îngrijit; A nu fi public. A FILA PE CINEVA: A urmări, a supraveghe pe cineva în secret. :: A FI LA PIEIRE: A fi în despărţire; A nu mai dura mult. A FI LAPTE CU PĂSAT: A fi foarte bun. A FI LA PUNCTUL DE A... A fi gata de...; A fi pregătit să...; A fi cât pe-aici să...; v, A fi în punct de a.... A FI LA PUŞCĂRIE: A fi închis;  executa o pedeapsă cu închisoare; v. A fi la închisoare. A FI LA PUTERE: A comanda; A conduce; A guverna. A FI LA PUTINŢA: A se putea; A fi posibil; A exista; v. A jî cu putinţă.. ; A FI LĂ PUTINŢĂ: A se putea; A fi posibil; A exista; v.Afi cu putinţă. A FI LA RĂCOARE: A fi închis; A executa o pedeapsă cu închisoare; v. A fi la închisoare. A FI LA RÂND: A-i veni rândul. A FI LA REMORCA CUIVA: A fi condus; A fi dominat de cineva; v. şi A se pune la remorca cuiva; A sta la remorca cuiva. A FI LARG LA BUZUNAR: A fi darnic; A ajuta şi pe alţii; v. şi A fi larg la pungă. A FI LARG LA INIMĂj A fi generos. A FI LARG LA PUNGĂ: A fi darnic; A ajuta şi pe alţii; v.Afi larg Ia buzunar. A FI LA ROATĂ:  duce greul; v. şi A împinge la roată; A trage la roată1. A FI LA ROSTUL EI: A fi măritată şi la casa ei. 207 A FI LEŞINAT DE FOAME A FI LA RUŞINE: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A FI LA RUŞINEA LUMII: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A FI LA RUŞINEA SATULUI: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A FI LA SIGUR (DE CEVA): A avea certitudinea unui lucru. A FI LA SOCOTEALĂ (CUIVA CEVA): A se găsi; A fi disponibil ceva cuiva ; v. şi A fi la îndemânu (cuiva ceva). A FI LA STĂPÂN: A fi în serviciul cuiva; A nu avea libertatea de mişcare. A FI LA STRÂMTOARE: A fi în dificultate; A fi la greu; A fi în nevoie; v. şi A fi strâmtorai. A FI LA STRÂMTOARE CU BANII: A nu avea bani. : A FI LA ŞMECHERIE (fam.): A fi dichisit, ferchezuit, sclivisit; v. şi A fi pus Ia şmecherie. A FI LATĂ (DESPRE EVENIEMNTE, SITUAŢI); A căpăta proporţii grave, îngrijorătoare; A deveni dramatică; A fi primejdie mare; A fi lucru foarte serios, foarte grav; v. şi A filată rău; A fi lată rău de tot. A FI LATĂ RĂU (DESPRE EVENIEMNTE, SITUAŢII): A căpăta proporţii grave, îngrijorătoare; A deveni dramatică; A fi primejdie mare. A FI LATĂ: A fi lucru foarte serios, foarte grav; v. A fi lată. A FI LATĂ RĂU DE TOT (DESPRE EVENIEMNTE, SITUAŢI): A căpăta proporţii grave, îngrijorătoare; A deveni dramatică; A fi primejdie mare; A fi lucru foarte serios, foarte grav; v. A fi Iată. v- A FI LAT DE FOAME: A fi foarte flămând. A FI LAT ÎN SPATE: A Fi voinic; A11 puternic. A FI LA ŢANC: A arăta exact măsură. A FI LA UN CUVÂNT (CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fi într-un gând cu cineva; v. A fi într-un cuvânt (cu cineva). A FI LA UNISON CU CINEVA: A lucra în înţelegere deplină cu cineva; A fi în/armonie cu cineva. : A; FI LA UN PAHAR DE BĂUTURĂ: A bea ca prietenii. A FI LA UN PAHAR DE VORVĂ: A bea ca nişte prieteni şi a sta de vorbă. A FILA UN PAS DE AICI: A fi foarte aproape. A FI LA UN PAS DE MOARTE: A fi într-un mare pericol. A FI LA UŞĂ: A-şi anunţa prezenţa prin bătăi în tăblia uşii; v. A bate la uşă1. A FI LA VAL: A decădea; A se ruina; A se distruge. A FI LA VĂTALE (reg.): A îndeplini sau a începe să împlinească munca cea mai anevoioasă; v. şi A intra la vatale. A FI LA VÂRSTA MĂRITIŞULUI: A fi bună de măritat. A FI LA VÂRSTĂ CRITICĂ: A se apropia de bătrâneţe.  FI LA VOIA CUIVA: A fi dependent de cineva; A fi la cheremul cuiva; v. A fi la deriva cuiva. A FI LA ZDUP: A fi închis; A executa o pedeapsă cu închisoare; 'v. A fi la închisoare. A FI LA ZI: A fi de actualitate; A-termina Ia timp. A FI LĂLÂIE PÂNĂ-N CĂLCÂIE: A fi neglijent îmbrăcat şi murdar. A FI LĂMURITĂ TREABĂ: A fi totul clar; A 11 totul înţeles. A FI LĂSAT DE SĂNĂTATE: A nu mai fi sănătos. A FI LĂSAT LA VATRĂ (înv;): (Despre ostaşi): A fi eliberai după efectuarea stagiului militar. A FI LĂSAT PE MALDĂR (reg}): A trăi în belşug; A trăi fără griji; v. şi A sta pe maldăr. A FI LEAT (CU CINEVA): A fi de aceeaşi vârstă cu cineva. A FI LEFTER: A nu avea niciun ban.; A FI LEGAT DE CINEVA: A lucra cu cineva; A avea obligaţii faţă de cineva. A FI LEGAT DE GLIE: A fi patriot; A-şi iubi patria, A FI LEGAT DE MÂINI: A nu putea acţiona; A fi împiedicat să acţioneze; v. şi A fi legai de mâini şi de picioare (cineva); A-i lega mâinile (cuiva); A-i lega mâinile şi picioarele (cuiva); A-i tăia mâinile (cuiva); A-i tăia mâinile şi picioarele (cuiva); A lega de mâini (pe cineva); A lega de mâini şt de picioare (pe cineva); A lega mâinile (cuiva); A lega mâinile şi picioarele (cuiva). A FI LEGAT DE MÂINI ŞI DE PICIOARE: A nu putea acţiona; ;A fi împiedicat să acţioneze; v. A fi legat de mâini. A FI LEGAT LA OCHI: A nu-şi da seama; A nu vedea adevărul; A fi păcălit. A FI LEGAT PRIN JURĂMÂNT: A depune un jurământ; A jura credinţa. A FI LEHAMITE: A-i fi silă; A fi dezgustat; A ii plictisit. A FI LEIT (CU CINEVA): A fi întocmai, aidoma cu cineva, A semăna, a aduce bine cu cineva; v. şi A fi leit-poleit (cu cineva); A fi leit-poreclit (cu cineva); A semăna leit (cu cineva); A semăna leit-poleit (cu cineva); A semăna leit-poreclit (cu cineva). : : A FI LEIT-POLEIT (CU CINEVA): A fi întocmai, aidoma cu cineva; A semăna, a aduce bine cu cineva; v. A fi leit (cu cineva). A FI LEIT-PORECLIT (CU CINEVA) (înv.): A Fi întocmai, aidoma cu cineva, A semăna, a aduce bine cu cineva; v. A fi leit (cu cineva). A FI LEIT TAICĂ-SĂU: A semăna mult cu tatăl. A FI LEMN DE TUFĂ: A fi o nulitate; A nu fi bun de nimic. A FI LEOARCĂ DE SUDOARE: A fi foarte transpirat. A FI LEŞINAT DE FOAME: A fi foarte flămând; v. şi A fi lihnit de foame. A FI LEŞINAT DUPĂ CEVA 208 A FI LEŞINAT DUPĂ CEVA: A-şi dori foarte mult ceva. A FI LEŞINAT DUPĂ CINEVA: A iubi foarte mult p cineva; A-i fi dor foarte tare de cineva. A FI LIBER CA PASĂREA ÎN ZBOR: A duce o viaţă liberă; A face ce vrea; A nu avea nicio obligaţie. A FI LIBER DE A...: A avea libertatea de a...; v. şi A fi liber să... . A FI LIBER LA GURĂ: A vorbi mult şi de toate; A ni-şi controla cuvintele; A fi flecar; v. şi A fi limba lată; A fi limbă lungă; A fi limbă slobodă; A fi lung tn limbă; A fi lung la limbă. A FI LIBER SĂ A avea libertatea să...; A i se permite să... v. şi A fi liber de a.... A FI LIBER SĂ ALEAGĂ: A putea alege; A avea libertatea să-şi aleagă ce doreşte, ; A FI LIBER ŞI INDEPENDENT: A nu depinde de nimeni; A nu avea nicio obligaţie. A FI LIHNIT DE FOAME: A fi foarte flămând; v.Afi leşina de foame. A FI LIMBA DE MIERE: A vorbi frumos, prietenos, amabil; v. şi A avea limbă fagure de miere. A FI LIMBA FAGURE DE MIERE: A vorbi frumos, prietenos, amabil; v. A avea limbă de miere. A FI LIMBĂ LATĂ: A vorbi mult şi de toate; A nu-şi controla cuvintele; A fi flecar; v. A fi liber la gură. A FI LIMBĂ LUNGĂ: A vorbi mult şi de toate; A nu-şi controla cuvintele; A fi flecar; v. A fi liber la gură. A FI LIMBĂ SLOBODĂ: A vorbi mult şi de toate; A nu-şi controla cuvintele; A fi flecar; v. A fi liber la gură. A FI LIMPEDE CA LACRIMA: A fi foarte limpede. A FI LIMPEDE CA LUMINA ZILEI: A fi clar; A se înţelege uşor. A FI LINGAV LA MÂNCARE: A fi mofturos; A nu-i plăcea mâncarea. A FI LINIŞTE DE MORMÂNT: A fi linişte totală. :···'■:■■ A FI LIPICIOS LA MÂNĂ: A dori bunurile altuia; A fi obsedat de posedarea bunurilor altuia; A fi hoţ. A FI LIPIT DE FOAME: A fi foarte flămând. A FI LIPSĂ DE LA DATORIE: A nu fi prezent la datorie; A nu-şi face datoria. A FI LIPSĂ DE LA ŞCOALĂ: A nu fi prezent la şcoală. A FI LIPSĂ LA APEL: A nu răspunde la apel; A lipsi; A se eschiva. A FI LIPSIT (pop.): A fi foarte sărac; v. şi A fi lipsit de... . A FI LIPSIT DE... (pop.): A fi foarte sărac; v. A fi lipsit A FI LIPSIT DE GUST: A nu avea poftă pentru ceva; A nu simţi un gust, o plăcere. A FI LIPSIT DE ÎNDEMNARE: A nu fi stimulat; A nu fi îmboldit. A FI LIPSIT DE JENĂ: A fi lipsit de sentimentul de sfială, de stinghereală.;: i .v : A FI LIPSIT DE OMENIE: A fi lipsit de înţelegere; A fi lipsit de atitudine cuviincioasă, atitudine respectoasă. A FI LIPSIT DE SCRUPULE: A fi neomenos; A fi cinic. A FI LIPSIT DE TACT: A fi lipsit de comportare corectă, delicată, adecvată, ^ m A FI LIPSIT DE VALOARE: A nu avea nicio valoare, nicio importanţă; A nu avea nicio eficacitate. î; A FI LIPSIT DE VLAGĂ: A nu avea nicio forţă, nicio putere, nicio vigoare. A FI LIPSIT DE VOINŢĂ: A nu avea nicio intenţie, nicio hotărâre, nicio ţintă. A FI LITERĂ DE EVANGHELIE: A fi sfânt; A fi lucru sfânt. ·:·.'·,■····; A FI LITERĂ DE LEGE: A fi .sigur; A fi obligatoriu. A FI LOC: A se întâmpla; A se produce; A se putea; v. A avea loc. ‘ A FI LOC PENTRUiMAI BINE: A se putea mai bine; A fi nevoie de mai bine. A FI LOVIT CU LEUCA: A fi lipsit de vlagă; A fi cu toate; A fi zăpăcit; A fi prostănac; A fi beat criţă; v.Afi bătut cu Icucă. A FI LOVIT CU MÂNECA ŢUNDREI (pop.): A fi prostănac. A FI LOVIT CU PRAŞTIA: A fi cam nebun; v. şi A fi lovit de praştie. A FI LOVIT DE PRAŞTIE: A fi cam nebun; v. A fi lovit cu praştie. A FI LOVIT DE SOARTĂ: A-i fi aşa sortit. A FI LOVIT LA MANSARDĂ: A fi lovit la cap. A FI LUAT CA DIN OALĂ: A lua pe cineva prin surprindere; A prinde pe cineva Iară nicio :greutate. A FI LUAT DIN SCURT: A fi luat rapid; A fi luat fără multă vorbă. : A FI LUAT ÎN CONSIDERARE: A fi băgat în scamă; A nu fi neglijat. '■ A FI LUAT PE NEPREGĂTITE: A fi luat prin surprindere; A fi luat pe neaşteptate; A fi surprins; A fi luat repede; v. şi A fi luat pe nepusă masă. : A FI LUAT PE NEPUSĂ MASĂ: Afi luat prin surprindere; A fi luat pe neaşteptate; A fi surprins; Afi luat repede; v. Afi luat pe nepregătite. : A FI LUCRU AMESTECAT: A fi o situaţie proastă; A nu fi bine; A fi un bun comun; v. şi A fi treabă amestecată. A FI LUCRU CU PĂCAT: A fi un păcat. A Fi LUCRU CU SCHEPSIS: Afi treabă cu tâlc. A FI LUCRU CU SOCOTEALĂ: A fi lucru cu dichis, cu anume rost. A FI LUCRU CU TEMEI: Afi bine executat. A FI LUCRU DE MÂNTUIALĂ: A fi lucrat prost. A FI LUCRU DE POTCĂ: Afi lucru periculos; A fi lucru care aduce necaz. 209 A FI MAI SCUMPĂ AŢA DECÂT FAŢA A FI LUCRU DE PRIMEJDIE: A fi primejdios. A FI LUCRU DE ŞAGĂ: A fi ceva neserios; A fi ceva iară importanţă; v.Afi de şagă, A FI LUCRU DE TAINĂ: A fi lucru secret. A FI LUCRU FĂCUT CU CAP: A fi lucru chibzuit bine. A FI LUCRU FĂCUT FĂRA CAP: A fi lucru prost." A FI LUCRU MARE CU EL: A fi belea; A fi mare necaz cu el. A FI LUCRU PE SPRÂNCEANĂ: A fi; lucru cât se poate de bun. A FI LUCRU PROCOPSIT: A fi lucru de calitate. A Fi LULEA: A fi într-o stare avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. A fi beat clampă. A FI LUMEA DE TREABĂ: A fi lumea înţelegătoare. A FI LUME A DRACU: A fi lume rea. ; A FI LUMEA MAI BREAZĂ: A fi lumea mai deşteaptă. A FI LUMINA OCHILOR MEI: A fi fiinţa cea mai iubită. A FI LUNG DE DEGETE: A fura; A fi hoţ; v. şi A fi lung de gheare; A fi lung de unghii; A fi lung în degete; A fi lung în gheare; A fi lung în unghii; A fi lung la degete; A fi lung la gheare; A fi lung la unghii. A FI LUNG DE GHEARE: A fura; A fi hoţ; v. A fi lung de degete. A FI LUNG DE LIMBĂ: A fi flecar; A fi palavragiu; A fi indiscret; v. A avea limbă lungă. A FI LUNG DE MÂINI: A fi hoţ; v. A avea mână lungă. A FI LUNG DE MÂNĂ: A fi hoţ; v. A avea mână lungă. A FI LUNG DE MÂNĂ CU UNII ŞI STRÂNS CU ALŢII: A fi darnic cu unii şi strâns cu alţii. A FÎLUNG DE UNGHII: A fura; A fi hoţ; v. A fi lung de degete. A FI’LUNG ÎN DEGETE: A fura; A fi hoţ; v. A fi lung de degete. A FI LUNG ÎN GHEARE: A fura; A fi hoţ; v. A fi lung de degete. A FI LUNG ÎN LIMBĂ: A vorbi mult şi de toate; A nu-şi controla cuvintele; A fi flecar; v. A fi liber la gură. A FI LUNG ÎN UNGHII: A fura; A fi hoţ; v. A fi lung de degete. A FI LUNG LA DEGETE: A fura; A fi hoţ; v. A fi lung de degete. A FI LA DODEALĂ (pop.): A fi pe ghicite. A FI LUNG LA GHEARE: A fura; A fi hoţ; v. A fi lung de degete. A FI LUNG LA LIMBĂ: A vorbi mult şi de toate; A nu-i controla cuvintele; A fi flecar; v.Afi liber la gură. A FI LUNG LA UNGHII: A fura; A fi hoţ; v. A fi lung de degete. A FI LUP ÎN PIELE DE OAIE: A fi om râu cu înfăţişare blândă.; A mima blândeţea. A FI MAESTRU ÎN MATERIE: A fi specialist; A fi expert. A FI MAHMUR: A fi cu capul tulbure; A fi indispus după beţie; v. şi A fi mahmur după beţie. A FI MAHMUR DUPĂ CHEF: A fi cu capul tulbure; A fi indispus după beţie; v.Afi mahmur după beţie. A FI MAI BREAZ CA ALŢII: A fi mai deştept, mai iscusit decât alţii; v. şi A fi mai breaz decât alţii, A FI MAI BREAZ DECÂT ALŢII: A fi mai deştept, mai iscusit decât alţii; v.Afi mai breaz ca alţii. A FI MAI CATOLIC DECÂT PAPA: A fi mai riguros în chestiuni de formă; A exagera. A FI MAI CU COARNE (DECÂT ALTUL): A fi superior cuiva; v. şi A fi mai cu moţ (decât altul). A FI MAI -CU MOŢ (DECÂT ALTUL): A fi superior cuiva; v.Afi mai cu coarne (decât altul). A FI MAI FLĂMÂND CU OCHH DECÂT CU BURTA: A fi pofticios; A pofti ceva; A fi lacom, ; A Fi MAI MARE CIUDĂ (CUIVA): A-i fi foarte ciudă cuiva; v. şi A fi mai mare dragul (cuiva); A fi mai mare mila (cuiva); A fi măi mare ruşinea (cuiva); A FI MAI MARE DARAUA DECÂT OCAUA: A fi prea mare osteneală pentru un lucru neînsemnat. " A FI MAI MARE -DRAGUL;{CUIVA): A-i fi foarte plăcut cuiva; v. A fi mai mare ciudă (cuiva). A FI MAI MARE MILA (CUIVA): A-i fi foarte milă cuiva; v. A fi mai mare ciudă (cuiva). A FI MAI MĂRERUŞINEĂ (CUIVA): A-i fi foarte ruşine cuiva; v.Afi ntai mare ciudă (cuiva). A FI MAI MULTE LUCRURI ÎN JOC:A se disputa mai multe interese. " A FI MAI MULT MORT: A fi foarte obosit; A fi epuizat; v.şiAfi mai mult mort decât viu; A fi pe jumătate mort. ] A FI MAI MULT MORT DECÂT VIU: A fi foarte obosit; A fi epuizat; v.Afi mai mult mort, A FI MAI PRESUS DE A se ridica deasupra...; v. şi A se pune mai presus de...; A se situa mai presus de,..; A se ţine mai presus de.... A FI MAI PRESUS DE ORICE BĂNUIALĂ: A fi sigur; A nu fi bănuieli; A nu se bănui; v, şi A fi mai presus de orice bănuială. A FI MAI PRESUS DE ORICE CRITICĂ: A fi de o calitate foarte înaltă. A FI MAI PRESUS DE ORICE ÎNDOIALĂ: A fi sigur; A nu fi bănuieli; A nu se bănui; v.Afi mai presus de orice îndoială. A FI MAI SĂNĂTOS AŞA: E mai bine aşa; Aşa sunt mai puţine riscuri. : A FI MAI SĂRAC CA CUCUL: A fi foarte sărac. A FI MAI SCUMPĂ AŢA DECÂT FAŢA: A fi trudă multă şi folos puţin. A FI MAI SFÂNT AŞA 210 A FI MAI SFÂNT AŞA: A fi mai bine aşa. A FI MANTA DE VREMEA REA: A fi om bun doar când ai nevoie de el. A FI MARCAT DE EFORT: A fi foarte greu; A fi ostenitor; A solicita un efort mare. A FI MARE CRAI: A umbla după femei; A fi amator de aventuri amoroase. A FI MARE DE CAP: A fi încrezut; A; fi încăpăţânat; v. A fî cap mare. A FI MARE DE STAT: A fi înalt. A FI MARE LA INIMĂ: A fi binevoitor; A fi om bun; A fi darnic; v. şi A fi mare la suflet. A FI MARE LA SUFLET: A fi binevoitor; A fi om bun; A fi darnic; v. A fi mare la inimă. A FI MARE MAHĂR: A fi mare şef; A fi personaj important, puternic, influent. ;· A FI MARE MANĂ DE...: A fi de folos; Aduce profit; v. A fi de vreo mană. A FI MARE ŞI TARE: A fi puternic. A FI MARTOR DE MESERIE: A fi martor mincinos. A FI MARTOR OCULAR: A fi fost de faţă. A FI MARŢ: A fi zi cu ghinion; A fi învins, a fi depăşit într-o competiţie. A FI MAŢE-FRIPTE: A fi sărac; A fi om afurisit; A fi om zgârcit. Ă FI MAŢE-PESTRIŢE: A fi om rău şi foarte zgârcit. A FI MĂGARUL CUIVA: A fi prostul cuiva; A lucra pentru cineva; A face poftele cuiva. : A FI MĂMĂLIGĂ MARE: A fi lipsit de iniţiativă; A fi lipsit de energie; A fi un leneş. A FI MĂRGINIT: A nu fi educat; A fi prostuţ; A nu-i merge mintea; A nu fi instruit; v. şi A fi mărginit la minte. A FI MĂRGINIT LA MINTE: A nu fi cducat; A fi prostuţ; A nu-i merge mintea; A nu fi instruit; v. A fi mărginii. A FI MĂRTURIE: A fi considerat o declaraţie de martor. A FI; MĂTĂHĂLOS: A fi namilă de om; A fi un om foarte mare. A FI MĂTUŞĂ DE PLOP: A fi o rudă foarte îndepărtată. A FI MÂINILE DE SARE (reg.): A avea ghinion; v. A fi cu mâinile de sare. A FI MÂNA (La jocul de cărţi): A-i veni rândul să împartă cărţile; v. A avea mâna. A; FI MĂNA:CEA:DREAPTĂ A CUIVA: A fi cuiva ajutorul cel mai de preţ;A lucra cu mare seriozitate pentru cineva A FI MANA DE SARE (reg.)\ A avea ghinion; v. A fi cu mâinile de sare. A FI MÂNA DREAPTĂ A CUIVA: A fi ajutorul cuiva; A fi de mare folos cuiva, A FI MÂNĂ DE FIER:  avea mare autoritate. A FI MÂNĂ FORTE: A fi un om puternic; A fi un om hotărât; A fi sigur pe situaţie; v. şi A fi mână tare. A FI MANĂ LARGĂ: A fi generos; A fi darnic; v. A avea mână deschisă. A FI MÂNĂ SLOBODĂ: A fi galant; A ajuta şi pe alţii; A nu fi zgârcit. A FI MÂNĂ SPARTĂ: A fi risipitor. A FI MÂNĂ STRÂNSĂ: A fi econom; A fi zgârcit. A FI MÂNĂ TARE: A fi un om puternic; A fi un om hotărât; A fi sigur pe situaţie; v. Afî mână forte. A FI MÂNCAT CA ALBA DE HAM: A duce o viaţă grea; A munci din greu; v. şi A mâncat ca bălana de ham. ... A;FI MÂNCAT CA BĂLANA DE HAM: A duce o viaţă grea; A munci din greu; v. A fî mâncat ca alba de ham. A FI MÂNCAT DE GÂNDACI (pop.): A avea haine rupte, ciuruite. A FI MÂNCAT DE MOLII: (Despre obiecte) A fi foarte vechi; (Despre oameni) A avea o mentalitate învechită. A FI MÂNCAT DE NEAMURI: A fi sătul de necazurile cu rudele. ; A FI MÂNCAT DE NEVOI: A suferi multe necazuri, multe lipsuri. A FI MÂNCAT MAI MULTE PĂŞTI DECÂT CINEVA: A fi mai bătrân; A avea mai multă experienţă de viaţă; v. şt A fi mâncat mai mulţi crăciuni decât cineva; A fi mâncat multe păşti decât cineva; A fi mâncat mulţi crăciuni decât cineva; A fi mâncat pâine din multe cuptoare. A FI MÂNCAT MAI MULŢI CRĂCIUNI DECÂT CINEVA: A fi mai bătrân; A avea mai multă experienţă de viaţă; v. A fi mâncat mai multe păşti decât cineva. A FI MÂNCAT MOAREA CUIVA: A cunoaşte firea, obiceiurile cuiva; v. A cunoaşte mo ar ea cuiva. A FI MÂNCAT MULTE PĂŞTI DECÂT CINEVA: A fi mai bătrân; A avea mai. multă experienţă de viaţă; v. A fî mâncat mai multe păşti decât cineva. A FI MÂNCAT MULŢI CRĂCIUNI DECÂT CINEVA: A fi mai bătrân; A avea mai multă experienţă de viaţă; v. A fî mâncat mai multe păşti decât cineva. A FI MÂNCAT PÂINE DIN MAI MULTE CUPTOARE: A fi mai bătrân; A avea mai multă experienţă de viaţă; v. A fi mâncat mai multe păşti decât cineva. A FI MĂNCĂCIOS: A fi mereu flămând; A mânca mult. A FI MÂNDRU CA UN PĂUN: A fi îngâmfat, înfumurat. A FI MÂNDU DE...: A se mândri cu...'. A FI MÂŢĂ BLÂNDĂ: A :fi făţarnic;^ A fi ipocrit. A FI MÂŢĂ PLOUATĂ: A fi abătut; A fi descurajat; v. şi A fi mâţa udă. A FI MÂŢĂ UDĂ: A fi abătut; A fi descurajat; v. A fi mâţa plouată. A FI MERE PĂDUREŢE: A fi ceva neplăcut; A fi ceva respingător; v. şi A fi pere pădureţe. 211 A FI MUT CA PĂMÂNTUL A FI MEREU CĂLARE PE HAIDEA: A fi mereu grăbit; A fi mereu gata de plecare. A FI MEREU GATA SĂ-ŢI IEI ZBORUL: A fi mereu gata de drum; A nu sta locului. A FI MEREU PE DRUMURI: A bate dramurile tot timpul; A nu sta Jocului. A FI MESERIAŞ PÂRÂT: A fi meseriaş prost A FI MEŞTER CU VORBA: A vorbi mult şi a face puţină treabă. A FI MEŞTER LA VORBĂ: A şti să convingă. A FI MEŞTER NEVOIE MARE: A nu fî cine ştie ce meşter; A fi meşter prost. A FI METICULOS: A da atenţia tuturor amănuntelor; A fi preocupat in mod exagerat. A FI MIC DE STAT: A fi un scund. A FI MIC DE ZILE: A fi copil; A fî tânăr. . A FIMIC LA MINTE: A fi prostuţ. ; A FI MIC LA OS: A fi slab; A fi neputincios; a avea o constituţie delicată. ^ A FI MIC LA SUFLET: A fi om de nimic. A FI MIC ŞI CU BUBE-N CAP: A fi copil. A FI MIC ŞI ÎNDESAT: A scurt şi îndesat; A fi mărunt la statură şi gras; A fi bondoc. A FI MIELUL LUI DUMNEZEU: A fi blând ca un miel. A FI MILOS LA INIMĂ: A avea milă. A FI MIOP: A nu vedea bine; A suferi de miopie. :.ţ: FI MIREASĂ CU.... (pop.): (Despre femei) A se căsători cu.... A FI MISTUIT DE PANICĂ: A fi cuprins de panică; A fi foarte speriat. A FI MIŞCAT PÂNĂ LA LACRIMI: A fi foarte emoţionat; A fi cuprins de emoţii puternice. A FI MOALE DE GURĂ: A nu prea vorbi; A nu spune multe; A vorbi puţin; A nu fi bun de o conversaţie; A nu combate; A nu se apăra; v. A fi moale în gură. A FI MOALE ÎN GURĂ: A nu prea vorbi; A nu spune multe; A vorbi puţin; A nu fi bun de o conversaţie; A nu combate; A nu se apăra; v. şi A fi moale de gură. A FI: MOALE LA INIMĂ: A fi milos; A fi lipsit de voinţă. A FI MOALE LA MULOC:  fi linguşitor.  FI MOARĂ NEFERECATA: A fi vorbăreţ; A flecări tot timpul A FI MOARTEA CĂLARE PE EL: A fi pe moarte; v. A fi cu moartea după ceafă. A FI MOARTEA LUI SĂ POVESTEASCĂ: A-i plăcea să povestească. A FI MOARTEA PE EL CÂT CAPRA: A fi pe moarte. A FI MOARTE CURATĂ: A fi pericol mare de moarte. A FI MODRU (reg.): A putea; A fi chip. A FI MOMEALĂ: A momi; A atrage. A FI MORCOVIT RĂU: A fi supărat rău. A FI MORT DE BEAT: A fi într-o starq avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi foarte beat; v. Ă JÎ beat clampă. A FI MORT DE FOAME: A fi foarte flămând. A FI MORT DE FRICĂ: A fi foarte speriat, A FI MORT DE OBOSEALĂ: A fi foarte obosit; v. şi A fi mort de obosit; A fi obosit mort; A muri de oboseală. A FI MORT DE OBOSIT: A fi foarte obosit; v. A fi mort de oboseală. A FI MORT DE SETE: A fi foarte însetat. A FI MORT DE SLAB: A fi foarte slab. A FI MORT DE VIU: A fi ca, şi mort; A muri curând. A FI MORT DUPĂ (CINEVA, CEVA): A dori foarte mult ceva; A fi îndrăgostit de cineva; v. şi A jî mort fără (cineva, ceva). A FI MORT FĂRĂ (CINEVA, CEVA): A dori foarte mult ceva; A fi îndrăgostit de cineva; v. A fi mort după (cineva, ceva). A FI MORT ÎNTRE VII: A fi ca şi mort. ·.> : A FI MUIAT ÎN AUR ŞÎ MĂTASE: A fi foarte bogat; A avea de toate; A trăi în lux. ; A FI MUIERE CU CÂRPĂ: A fi frumos, fricos sau slab ca o femeie; v. A fi cu cârpă. A FI MUIERE CU CÂRPĂ ÎN CAP: A fi frumos, fricos sau slab ca o femeie; v. A fi cu cârpă. A FI MULTA COCLEŢE: A fi multe încurcături. : A FI MULŢUMIT DE SINE: A fi satisiacut cu ceea ce a făcut; A nu dori mai mult. A FI MUNCIT DE GÂNDURI NEGRE:A fi tare îngrijorat; A nu avea linişte; A fi chinuit de tot felul de gânduri. A FI MURAT ÎN VARZĂ ACRĂ: A se distruge; A se degrada; A se zdrenţui. A FI MUM>AR CA UN PQRC: A fi respingător; A fi neîngrijit.: , A FI MURDARLA GURĂ: A: vorbi prostii; A vorbi urât; Ă folosi cuvinte triviale. A FI MURIT ŞI MO^ŢEA ÎN CINEVA: A fi lipsit de vlagă; A fi epuizat total. A FI MURITOR DE FOAME: A fi foarte sărac. A..FIMURUGITĂ RĂU: A fi prea sărată. 7 ,·'  FI MUSAI: A fi absolut necesar; A fi obligatoriu; A trebui să fie; v. şi/l fi musai să fie. A FI MUSAI SĂ FIE: A fi prea sărată. v ;; A FI MUT CA MUNŢII:.. A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. şi A fi mut ca pământul; A fi mut ca peretele; A fi mut ca un lemn; A fi mut ca un peşte; A tăcea ca mortul în cucuruz; A tăcea ca mortul în păpuşoi; A tăcea ca munţii; A tăcea ca pământul; A tăcea ca peretele; A tăcea ca peştele; A tăcea ca piticul; A tăcea ca piticul în baltă; A tăcea ca piticul în cucuruz; A tăcea ca piticul în păpuşoi; A tăcea ca porcul în cucuruz; A tăcea ca porcul în păpuşoi; A tăcea ca porcul în porumb; A tăcea ca purceaua în dovleci; A tăcea ca un lemn; A tăcea ca un mut; A tăcea ca un peşte; A tăcea chitic; A tăcea mâlc; A tăcea mâlca; A tăcea măre; A tăcea mocăniţă; A tăcea molcom; A tăcea pitic. A FI MUT CA PĂMÂNTUL: A nu scoate A FI MUT CA PERETELE 212 niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A FI MUT CA PERETELE: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A FI MUT CA UN LEMN: Ă nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A FI MUT CA UN PEŞTE: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A FI NAGODA MARE PE CAPUL CUIVA: A fi mare belea pe capul cuiva, FI NAŞ DIN NAŞ: A moşteni de la părinţi calitatea de naş. A FI NAŢIE BLAGOSLOVITĂ (reg.): A fi om bun; v. şi A fi naţiune blagoslovită. A FI NAŢIE REA: A fi om rău; A FI NAŢIUNE BLAGOSLOVITĂ (reg.): A fi om bun; v. A fi naţie blagoslovită. A FI NĂDEJDE SLABĂ DE.. .: A fi puţin posibil de... ; v. şi A fi nădejde slabă să...; A fi slabă nădejde de.A fi slabă nădejde să.... A FI NĂDEJDE SLABĂ SĂ...: A fi puţin posibil să. . .; v. A fi nădejde slabă de.... A FI NĂDUŞIT LEOARCĂ: A fi foarte transpirat. A FI NĂROD LA GURĂ: A vorbi urât. A FI NĂROD RĂU: A fi tare prost A FI NĂSCUT ÎN PĂDURE: A fi lipsit de educaţie, de maniere; v.Afi butuc de pădure. A FI NĂSCUT ÎN ZI DE LUCRU: Ă fi foarte harnic. A FI NĂSCUT ÎN ZODIA PORCULUI: A fi foarte norocos; v. şi A fi născut în zodia scroafei. A FI NĂSCUT ÎN ZODIA RAŢELOR: A fi veşnic însetat. A FI NĂSCUT ÎN ZODIA SCROAFEI: A fi foarte norocos; v. A fi născut în zodia porcului. A FI NĂSULIE: A fi o situaţie proastă, neplăcută; v. şi A fi năsulie mare. A FI NĂSULIE MARE: A fi o situaţie proastă, neplăcută; v. A fi năsulie. A FI NEAM (CU CINEVA): A se înrudi cu cineva; v. şi A se face neam (cu cineva). A FI NEAM A CINCEIA SPIŢĂ: A fi neam îndepărtai; v. şi A fi neam a noua spiţă; A fi neam a şasea spiţă;  fi neam de a cincia spiţă; Âfi neam de a noua spiţă; A fi neam de a şasea spiţa. A FI NEAM AL DRACULUI DE OAMENI: A fi oameni răi. A FI NEAM A NOUA SPIŢĂ: A fi neam îndepărtat; v. A fi neam a cincia spiţa. A FI NEAM A : ŞASEA SPIŢĂ: A fi neam îndepărtat; v. A fi neam a cincia spiţă A FI NEAM DE A CINCEA SPIŢĂ: A fi neam îndepărtat; v.Afi neam a cincia spiţă. A FI NEAM DE A NOUA SPIŢĂ: A fi neam îndepărtat; v.Afi neam a cincia spiţă. A FI NEAM DE A ŞASEA SPIŢĂ: A fi neam îndepărtat; v.Afi neam a cincia spiţă. A FI NEAM DE TRAISTĂ: A fi neam de oameni săraci. A FI NEAM DUPĂ ADAM: A nu fi niciun fel de neam. A FI NEAM DUPĂ IAPA PbPn (CU CINEVA): A fi neam foarte pe departe cu cineva. A FI NEAM PROST: A fi lipsit de educaţie; A fi mojic. A FI NEAM TĂMÂIE: A fi ignorant; A nu avea habar. A FI NEAMŢ: A se face că nu înţelege; v. şi A se face neamţ. A FI NEBUN (DUPĂ CINEVA SAU DUPĂ CEVA): A iubi la nebunie pe cineva; A fi pasionat de ceva; v. şi A umbla nebun (după cineva sau după ceva). .... A FI NEBUN DE-A BINELEA: A fi ţicnit; A nu fi întreg la minte. A FI NEBUN DE BUCURIE: A fi foarte bucuros. A FI NEBUN DE CARTE: A iubi cartea; A-i plăcea să citească. A FI NEBUN DE DURERE: A avea dureri foarte mari; A suporta dureri foarte mari. A FI NEBUN DE GROAZĂ: A fi îngrozit; A fi speriat; A avea o mare frică în suflet. A FI NEBUN DE LEGAT: A fi nebun furios. A FI NEBUN DUPĂ CINEVA, DUPĂ CEVA: A-i plăcea foarte mult de cineva, de ceva: A FI NECAZUL OAMENILOR (reg ): A fi bolnăvicios. ;: A FI NECESAR: A trebui. A FI NECHIBZUIT: A fi lipsit de judecată; A fi necugetat. A FI NECOPT LA MINTE: A fi prostuţ; A nu fi inteligent. A FI NECUVIINCIOS CU CINEVA: A fi obraznic; A fi lipsit de politeţe. A FI NEDAT LA RINDEÂ: A fi un om grosolan; v. şi A fi neluat la rindea,  FI NEGRU CAPANA tORBULUI: A fi foarte negru; v. şi A fi negru ca smoală; A fi negru tăciune. A FI NEGRU CA PĂMÂNTUL:  fi foarte supărat; A fi negru de supărare, de mânie; v. şi A fi negru pământ; A se face negru ca pământul;  se face negru pământ. A FI NEGRU CA SMOALĂ: A fi foarte negru; v.Afi negru ca pana corbului. A FI NEGRU DE SUPĂPRARE: A fi supărat foarte tare. M'·' A FI NEGRU ÎN CERUL GURII: A fi foarte rău; v. A avea suflet negru. Al NEGRU LA FAŢĂ CA FUNDUL CĂLDĂRII: A fi foarte negru la faţă; A fi tare îndurerat. A FI NEGRU LA INIMĂ: A fi foarte rău; v. A avea suflet negru. A FI NEGRU LA MAŢE: A fi rău la suflet; v. A avea maţe negre. A FI NEGRU LA SUFLET: A fi foarte rău; v. A avea suflet negru. 213 A FI NUMAI URECHI A FI NEGRU PĂMÂNT: A fi foarte supărat; A fi negru de supărare, de mânie; v. A fi negru ca pământul. A FI NEGRU TĂCIUNE: A fi foarte negru; v. A fi negru ca pana corbului. A FI NEGUSTOR DE PIEI DE CLOŢĂ: A fi mincinos; A fi fără profesie; v. şi A fi negustor de piei de curcan. Ă FI NEGUSTOR DE PIEI DE CURCAN: A fi mincinos; A fi fără profesie; v.Afi negustor de picidecloţă. A FI NEHOTĂRÂT: A fi şovăitor; A fi nesigur; A fi confuz. A FI NELALOCUL LUI: A. avea o purtare anormală, necorespunzătoare. A FI NELINIŞTIT: A fi agitat; A nu sta locului. A FI NELUAT LA RINDEA:: A fi un om grosolan; y. A fi nedat la rindea. A FI NENOROCIT: A fi lipsit de fericire; A îndura mari necazuri; A avea suferinţe mari. A FI NERĂBDĂTOR: A nu avea răbdare; A nu se stăpâni; A fi nervos. A FI NESPĂLAT LA GURĂ: A fi spurcat la gură. A FI NESTATORNIC: A fi inconstant; A fi lipsit de statornicie. A FI NESTATORNIC ÎN DRAGOSTE: A schimba iubitele; A schimba soţiile. A FI NESTATORNIC ÎNTR-O MESERIE: A-şi schima calificarea; A lucra mereu altceva. A FI NETOTUL NETOŢILOR: A fi foarte prost. A FI NEVASTĂ CU CÂRPĂ: A fi frumos, fricos sau slab ca o femeie; v. A fi nevastă cu cârpă în cap. A FI NEVASTĂ CU CÂRPĂ ÎN CAP: A fi frumos, fricos sau slab ca o femeie; v. A fi cu cârpă. A FI NEVĂZUT: A dispărea; A pleca brusc; A deveni invizibil; v. şi A se face nevăzut. A FI NEVINOVAT CA UN PRUNC: A fi cinstit; A fi corect. A FI NEVOIE: A fi considerat necesar; A fii necesar; A trebui. A FI NEVOIE A...: A considera necesar să...; A fi necesar să..., A trebui să...; v. vi avea nevoie să.... A FI NEVOIE DE CAP (reg.): A fi primejdie de moarte. A FI NEVOIE DE CINEVA, DE CEVA: Este necesar, este de folosinţă, se caută cineva, ceva. A FI NEVOIE SĂ...: A considera necesar să...; A fi necesar să..., A trebui să...; v. A avea nevoie Să... . : . A FI NEVOIT SĂ...: A fi constrâns să...; A trebui să... ; v. şi A fi silit să,..; A se vedea nevoit să; A se vedea silit să.... A FI NICI DE O TREABĂ: A nu fi de nicio treabă; A nu fi bun de nimic. A FI NINS ÎN LUNA MAI: A fi cărunt. A FI NOR:A fi înnorat. A FI NOROCOS: A avea noroc. AFI NOU-NOUŢ: A fi nefolosit. A FI NUL LA ...(arg.): A nu şti absolut nimic la... . A FI NUMAI APĂ: A fi transpirat; A fi plouat. A FI NUMAI BOB ŞI BOB: A fi numai boabe bune. A FI NUMAI BOBUL LUI: A fi numai bob şi bob fără corpuri străine. A FI NUMAI BOJOCI: A fi foarte slab; A fi numai pielea şi os; v. şi A fi numai greabăn din el; A fi numai oase înşirate; A fi numai piele şi os; A fi numai pielea şi oasele; A fi numai pielea şi os; A fi numai pielea şi osul; A fi oase înşirate; A-i fluiera vântul prin oase; A-i număra coastele; A-i număra oasele. A: : FI NUMAI BURTĂ; ŞI CĂCIULĂ: A fi scund. ; A FI NUMAI CU NUMELE ŢAŢĂ: A nu avea grijă de copii. ; A FI NUMAI FIERE: A avea supărări, necazuri mari; A fi tare necăjit. A FŢ NUMAI GREABĂNUL DE EL: A fi foarte slab; A fi numai pielea şi os; v. A fi numai bojoci. A FI NUMAI GURĂ:DE EL: A spune multe şi a nu face nimic. A FI NUMAI INIMA ÎN EL: A fi vioi şi harnic. A FI NUMAI XAirTE:: ŞL:MIERE: ;A fi exagerat de amabil, de binevoitor. A FI NUMAI O APĂ: A fi Jac de transpiraţie. . A FLNUMAI.OASE^lNŞIRAŢE: A fi foarte slab; A fi numai pielea şi os; v.Afi numai bojoci. A FI NUMAI OCHI: A privi foarte atent 1a cineva; v. şi A fi numai ochi şi urechi. A:iFi numai;;pcm::;ş^ privi foarte atent la cineva; v.Afi numai ochi. A FI NUMAI O RANĂ: A avea multe răni; A fi rănit peste tot; A fi tare supărat; A avea o supărare mare.:. A FI NUMAI PIELE ŞI CIOLANE: A fi foarte slab; A fi numai pielea şi os; v.Afi numai bojoci. : A FI NUMAI PIELEA ŞI CIOLANELE: A fi foarte slab; A fi numai pielea şi os; v. A fi numai bojoci. A FI NUMAI PIELE ŞI OASE: A fi foarte slab; v. şi A fi numai pielea şi oasele; A fi numai pielea şi os; A fi numai piele şi osul; A fi numai piele şi osul; A-i fluiera vântul prin oase; A-i număra coastele; A-i număra oasele. A FI NUMAI PIELEA ŞI OASELE: A fi foarte slab; v.Afi numai bojoci. A FI NUMAI PIELEA ŞI OS: A fi foarte slab; v.Afi numai pielea şi oase. A FI NUMAI PIELEA Şi OSUL: A fi foarte slab; v.Afi numai bojoci, A FI NUMAI PIELE ŞI OS: A fi foarte slab; v. A fi numai bojoci, A FI NUMAI URECHI: A asculta cu atenţie; A fi foarte atent. A FI NUMAI VÂNĂ 214 A FI NUMAI VÂNĂ: A fi numai muşchi; A fi foarte puternic. A FI NUMAI VÂNĂ PE EL: A fi muşchiulos; A fi puternic. A FI NUMAI VIAŢĂ ÎN EL: A fi sprinten, vioi, sănătos, bine dispus. A FI NUMIT DEFINITIV: A primi un post definitiv; A fi angajat pe termen nelimitat. A FI NUNTĂ (reg.)·. (Despre oameni) A fi în număr mare. A FI NU ŞTIU CUM: A avea ceva inexplicabil, neobişnuit, ciudat. A FI OAIE CU ŞORICI (reg.): A fi prost şi obraznic. A FI OAIE ÎNTRE LUPI: A fi bun, blând între oameni răi. A FI OALE ŞI ULCELE: A fi mort de mult; v. şi A fi oale şi urcioare; A se face lut de oale; A se face bale şi ulcele; A se face oale şi urcioare; A se face pământ de oale; A FI OALE ŞI URCIOARE: A fi mort de mult; v. A fi oale şi ulcele. A FI O APA: A fi la fel; A fi de-o teapă; v, şi A fi o apă şi un pământ; A fi toţi o apă; A fi toţi o apă şi un pământ. A FI O APĂ DE PLOAIE (fam.): A fi lipsit de temei, de seriozitate; A nu avea nicio valoare; A nu face doi bani; \\Afi apă de ploaie. A FI O APĂ ŞI UN PĂMÂNT: A fi toţi la fel; A fi toţi de-o teapă; v. A fi o apă. A FI O ARĂTARE DE OM: A fi un om foarte urât; A fi un om respingător. A FI OARECUM SĂ...: A-i fi greu, a-i fi neplăcut să.... A FI OASE ÎNŞIRATE: Ă fi foarte slab; A fi numai pielea şi os; v. A fi numai bojoci. A FI OASPETELE CUIVA: A fi invitat ia cineva. A FI O AŞCHIE DE OM: A fi foarte slab; v. şi /I fi o aşchie de uscat. A FI O AŞCHIE DE USCAT: A fi foarte slab; v. A fi o aşchie de om. A FI O AUTORITATE: A se impune prin cunoştinţele sale; A se impune prin prestigiul său; v. şxAfio autoritate în materie. A FI O AUTORITATE ÎN MATERIE: A se impune prin cunoştinţele sale; A se impune prin prestigiul său; v.Afio autoritate. A FI O BELEA PE CAPUL CUIVA: A fi o problemă pentru cineva; A-i face necazuri; A enerva pe cineva. A FI OBIECT DE BATJOCURĂ: A fi batjocorit; A fi umilit, a fi înjosit de cineva; v. şi A fi o curată bătaie de joc. A FI OBLIGATORIU: A nu putea fi ocolit; A nu se putea evita. A FI OBOSIT MORT: A fi foarte obosit; v. A fi mort de oboseală. A FI OBOSIT RĂU (ir.): E beat. A FI OBRAZ DE SCOARŢA: A fi neruşinat, nesimţit, prost crescut. A FI OBSEDAT DE CEVA: A fi preocupat intens de ceva; A urmări atent ceva. A FI OBSEDAT DE O IDEE: A fi preocupat intens de o idee; A urmări atent o idee. A FI O CALE: A fi posibil. A FI O CANTITATE NEGLIJABILĂ: A fi foarte puţin. A FI O CARTE DESCHISĂ: A nu ţine nimic în secret; A fi accesibil tuturor; A fi prieten cu toată lumea. A FI O CĂCĂREAZĂ DE OM: A fi un om mărunt la trup. A FI O CÂRPĂ: A fi un om de nimic; A fi lipsit de caracter; V. şi A fi o cârpă de om. A FI O CÂRPĂ DE OM: A fi un om de nimic; A fi lipsit de caracter; v. A fi o cârpă. A FI OCHI ŞI URECHI: A fi foarte atent. A FI OCHIUL CUIVA: A lucra pentru cineva; A veghea în interesul cuiva. A FI O COMOARĂDE OM: A fi om bun, om de valoare, om plăcut. A FI O COPREA DE OM (pop.): A fi om înalt cât o prăjină. : A FI O CURATĂ BĂTAIE DE JOC: A fi batjocorit; A fi umilit, a fi înjosit de cineva; v. A fi obiect de batjocură. : A FI O CUTRADE FEMEIE: A fi o femeie peste măsură de nesinceră. A FI O DANDÂNĂ: Ă fi o belea; A fi o întâmplare neplăcută. A FI O DOMĂ: A fi o înţelegere pe ascuns, în răul altuia. A FI O FATĂ ÎNFIPTĂ: A fi o fată îndrăz-neaţă. A FI O FIGURA: A fi o persoană ciudată; A fi un om ieşit din comun. A FI O FIRE BLÂNDĂ: A fi un om liniştit, potolit, la locul său; A nu face altor necazuri, A FI O FIRE ROMANTICĂ: A fi romantic, visător. A FI O FRÂNĂ PENTRU...: A fi un obstacol în calea.,. . A FI 0 GAZDĂ BUNĂ: A se purta frumos cu chiriaşii; A fi un om politicos; v. şi A fi o gazdă perfectă. A FI O GAZDĂ PERFECTĂ: A se purta frumos cu chiriaşii; A fi un om politicos; v. A fi o gazdă bună. A FI O HAITĂ DE FEMEIE: A fi o femeie energică, descurcăreaţă. A FI O JUCĂRIE ÎN MÂINILE CUIVA: A face ce i se comandă; A fi folosit de cineva; A lucra pentru cineva. A FI OM ACRU LA SUFLET: A fi om rău. A FI OM AFURISIT: A fi om rău; A fi om periculos. A FI OM AJUNS: A fi om avut; A fi cu poziţie puternică în societate; A se pricopsi. A FI OM AL DRACULUI: A fi om periculos; A fi om rău. A FI OM AL LUI DUMNEZEU: A se purta 215 A FI OM CU DOUĂ FEŢE conform moralei creştine; A fi om bun; A fi-cinstit; v. şi A fi omul lui Dumnezeu. A FI OM AL NAIBII: A fi om rău; A nu se înţelege cu alţii. A FI OM ANAPODA: A fi om ciudat, sucit; A face totul pe dos. A FI OM APUCĂTOR: A cere mult; A lua mut pentru sine. A FI OM ASCUNS: A fi necomunicativ. A FI OM AŞA ŞI AŞA: A fi om obişnuit, nici prea bun nici prea rău. A FI OM AŞEZAT: A fi om potolit. A FI OM AŞEZAT LA CASA LUI: A fi om bun; A fi bun gospodar. A FI OM AŞEZAT ŞI LA LOCUL LUI: A fi liniştit şi cumsecade. A FI O MATAHALĂ DE OM: A fi om cu trup mare şi gras. A FI OM CA TOŢI OAMENI: A fi om normal; A nu se deosebii de ceilalţi oameni. A FI OM DE NIMIC: A fi om lipsit de orice valoare. A FI O MÂNĂ DE OAMENI: A fi puţini la număr. A FI O MÂNĂ DE OM: A fi un bărbat micuţ. A FI O MÂNĂ SINGURĂ: A nu avea pe nimeni; A face totul singur. A FI OM BĂGĂREŢ: A fi om ce caută să parvină, să câştige, să se afirme. A FI OM BĂTĂTARNIC: A fi om muncitor. A FI OM BĂŢOS: A fi om fudul; încrezut; A fi gata de ripostă. A FI OM BINE ALCĂTUIT: A fi om frumos, voinic, plăcut. A FI OM BINE FĂCUT: A fi om frumos. A FI OM BINE LEGAT: A fi om puternic. A FI OM BINE VĂZUT: A fi om apreciat. A FI OM BOCÂRN: A fi cu nas cârn şi lătăreţ. A FI OM BOTOS: A fi om obraznic. A FI OM BUCLUCAŞ: A fi scandalagiu. A FI OM BUN CA PÂINEA LUI DUMNEZEU: A fi un om foarte bun. A FI OM BUN CA SĂ-L PUI PE RANĂ: A fi un om foarte bun; v. şi A fi un om bun ca să-l pui pe rană să te vindece. A FI OM BUN CA SĂ-L PUI PE RANĂ SĂ TE VINDECE: A fi un om foarte bun; v . A fi un om bun ca să-l pui pe rană. A FI OM CA FIERU DE TARE: A fi om puternic. A FI OM CA JIDOVELE: A fi un uriaş. A FI OM CA LUMEA: A fi om de treabă; A fi om bun. A FI OM CAM DIN TOPOR: A fi grosolan. A FI OM CA MUNTELE: A fi om voinic. A FI OM CA PIATRA: A fi tare şi sănătos. A FI OM CA TOŢI OAMENI: A fi om obişnuit. A FI OM CARE LE ŞTIE NUMAI PE ALE LUI: A fi un egoist. A FI OM CARE S-A ADUNAT DE PE DRUMURI: A fi om cu gospodăria lui. A FI OM CARE SE CREDE: A fi un încrezut; v. şi A fi om care se crede că e cineva. A FI OM CARE SE CREDE CĂ E CINEVA: A fi un încrezut; v. A fi om care se crede. A FI OM CARE SE TRECE REPEDE: A fi om care îmbătrâneşte repede. A FI OM CARE SE ŢINE DE TINE CA RÂIA: A fi om de care nu poţi scăpa uşor. A FI OM CARE ŞTIE CE E CALEA PE VALE: A fi om care a iubit; A fi om luminat. A FI OM CARE ŞTIE CE E NECAZUL: A fi trecut prin multe greutăţi. A FI OM CĂPOS: A fi un încăpăţânat; A fi un om cu care te înţelegi greu. A FI OM CĂUTAT: A fi o persoană folositoare. A FI OM CÂRŞENIOS (pop.): A fi om rău, certăreţ. A FI OM CHICHIRICIOS: A fi om care cultul amănuntului. A FI OM CHIPEŞ: A fi om frumos. A FI OM CHITIT PE FĂCUT AVERE: A fi om lacom de avere; v. şi /l fi om chitit pe pricopseală. A FI OM CHITIT PE MUNCĂ: A fi om lacom de muncă; A fi bun muncitor; v. şi A fi om lacom pe treabă. A FI OM CHITIT PE PRICOPSEALĂ: A fi om lacom de avere; v.Ăfi om chitit pe făcut avere. A FI OM CHITIT PE TREABĂ: A fi om lacom de muncă; A fi bun muncitor; v. A fi om lacom pe muncă. A FI OM CITIT: A fi om instruit. " A FI OM COPT: A fi om matur; A fi ajuns la maturitate; A fi un om înţelept; v. şi A fi om copila minte. A FI OM COPT LA MINTE: A fi om matur; A fi ajuns la maturitate; A fi un om înţelept; v. A fi om copt. A FI OM COŢOVLAŞ (pop.): A fi om bun de gură. A FI OM CREDUL: A fi om care crede uşor ce i se spune. A FI OM CU CAP: A fi om cuminte/inteligent, chibzuit. A FI OM CU CAPUL PE UMERI: A fi om inteligent care nu-şi face iluzii deşerte; v. şi A fi om cu capul pe umeri şi cu picioarele pe pământ. A FI OM CU CAPUL PE UMERI ŞI CU PICIOARELE PE PĂMÂNT: A fi om inteligent care nu-şi face iluzii deşarte; v. A fi om cu capul pe umeri. A FI OM CU CARTE: A fi om învăţat; A fi om inteligent; v. şi A fi om cu învăţătură; A fi om învăţat. A FI OM CU CÂNTAR LA CAP: A cunoaşte măsură; Afi om cumpătat. A FI OM CU DARE DE MÂNĂ: A fi om generos; A fi om darnic; A nu fi om zgârcit. A FI OM CU DOUĂ FEŢE: A fi ipocrit; A fi făţarnic; A fi om fals. A FI OM CU EXPERIENŢĂ 216 A FI OM CU EXPERIENŢĂ: A fi ora instruit, învăţat, experimentat. ' A FI OM CU GREUTATE: A avea o mare influenţă; A fi o persoană importantă. A FI OM CU INIMA ÎMPIETRITĂ ÎN EL: A fi un om dezamăgit. A FI OM CU ÎNVĂŢĂTURĂ: A fi om învăţat; A fi om inteligent; v. A fi om cu carie. A FI OM CU JUDECATĂ ÎN EL: A fi om chibzuit, calculat, inteligent. A FI OM CU MELIC: A fi om cu nărav; A fi om grav bolnav. A FI OM CU MINTE LA CAP: A 11 om deştept. A FI OM CUMSECADE: A fi om bun şi ia locul lui. A FI OM CU OBRAZUL PĂTAT: A fi om cu multe păcate. A FI OM CU PATRU OCHI: A purta ochelari; A fi foarte atent la tot ce se petrece în jurul lui. A FI OM CU PICIOARELE PE PĂMÂNT: A fi om realist fără iluzii deşarte. A FI OM CU ROSTUL LUI: A fi om cu familie, cu mijloacele de existenţă. A FI OM CU RUDE LA IERUSALIM: A avea protector; A avea pile. A FI OM CU STARE: A fi om bogat; A avea tot ce-i trebuie. A FI OM CU TOANE: A fi om cu purtare inegală; A fi când bun, când rău; A fi când vesel, când trist. A FI OM CU TRECERE: A fi om cu influenţa, un om ascultat de alţii. A FI OM CU VAZĂ: A fi om cu putere, om ascultat, om respectat. A FI OM CU VIAŢĂ FĂCUTĂ: A fi om aproape bătrân. A FI OM CU VIITOR A FI OM DAT DRACU: A fi om rău, om periculos; A fi om descurcăreţ; v. şi A fi om dat naibii. A FI OM DAT NAIBII: A 11 om rău, om periculos; A fi om descurcăreţ; v. A fi om dat dracu. A FI OM DE ACŢIUNE: A fl· activ; A fi harnic; A nu sta degeaba. A FI OM DE BAZĂ: A fi de toată nădejdea; A fi om serios. : ^ : A FI OM DE BĂUTURĂ: : A-i piace să bea; A-i place băutură. A FI OM DE CASĂ: A fi tastă bun; A fi soţ bun, · A FI OM DE CULTURĂ: A fi o personalitate culturală. A FI OM DE CURAJ: A avea curaj. A FI OM DE CUVÂNT: A-şi ţine promisiunea; A-şi respecta cuvântul. A FI OM DE DÂRVALĂ: A fi salahor; A fi om ce face munci grele. A FI OM DE DOUĂ PARALE: A fi om slab, incapabil, neputincios; A fi om nedemn de apreciere. A FI OM DE DUH: A fi ora spiritual. A FI OM DE INIMĂ: A fi om cu bunătate, cu indulgenţă; A fi om darnic; A fi un om comunicativ. A FI OM DE ISPRAVĂ: A fi om vrednic, om muncitor. A FI OM DE ÎNCREDERE: A fi om în care te poţi încrede. A FI OM DE ÎNŢELES: A fi om cu care ie poţi înţelege. A FI OM DE LUME: A fi om de petreceri; A fi om spiritual; A fi om manierat. ;:,A:FI, OM DE NENOIE: A fi om nevoiaş; A fi om sărac. A FI OM DE NIMIC: A fi om iară valoare; A fi demn de dispreţ. A FI OM DE OMENIE: A fi om bun; A fi om înţelegător. A FI OM DE PAIE: A fi om slab, iară curaj; v. ş\ A fi om de pierit. ; A FI OM DE PIATRĂ: A fi ora nemilos; A fi om rece. : A FI OM DE PIERIT: A fi om slab, fără curaj ; v. A fi om de paie. A FI OM DE PRISOS: A 11 om inutil, fără niciun folos. .·. A FI OM DE PUS LA: RANĂ:; A fi om bun; A 11 om săritor la o nevoie. ·..( A FI OM DE RÂND: A II om obişnuit; A fi fară o valoare specială. A FI OM DE SĂ FUGI ŞI SĂ MUGI DE EL: A fi om respingător. : .·.···.. A FI OM DESCHIS LA FAŢĂ: A fi om sincer; v. şi A fi om deschis la faţă, A FI OM DESCHIS LA SUFLET: A fi om sincer; v. A fi om deschis la suflet. A FI OM DESCHIS LA VORBĂ: A fi om vorbăreţ; A fi om sincer. ·;· ■ A FI OM DE SEAMĂ:; A fi; fruntaş între oameni. A FI OM DE SERVICIU: A fi servitor. A FI OM DE TEMEI: A fi om de bază; A fi om de cuvânt. A FI OM DE TOATĂ ISPRAVA: A fi om de lăudat. A FI OM DE TREABĂ: A fi muncitor bun; A munci bine; A fi om cumsecade; A fi om cinstit. A FI OM DE VAZĂ: A fi om important. : : A FI OM DE VIAŢĂ: A fi iubitor de petreceri. A FLOM DE ZAHĂR: A fi om bun, plăcut, folositor. A FI OM DIN OAMENI: A fi un om obişnuit; A nu se deosebi de ceilalţi oameni. A FI OM DIN PARTEA LOCULUI: A fi om de pe la noi. A FI OM DIN PARTEA NOASTRĂ: A fi trimisul nostru; Este om de pe la noi. A FI OM DINTR-0 BUCATĂ: A fi om integru; A fi om cinstit şi hotărât. A FI OM FĂRĂ CĂPĂTÂI: A-fi om-fără rost; A fi haimana. 217 A FI OM SOCOTIT A FI OM FĂRĂ CUVÂNT: A fi om ce nu-şi respectă obligaţiile, promisiunile. A FI OM FĂRĂ DE LEGE: A fi om rău. A FI OM FĂRĂ NICIUN DUMNEZEU: A fi om rău; A fi om fără un rost al lui; A fi vagabond; A fi haimana. A FI OM FĂRĂ OBRAZ: A fi neruşinat, necuviincios; A fi om lipsit de simţul ruşinii; y. A fi fără de obraz. A FI OM FĂRĂ SOCOTEALĂ: A fi om nechibzuit, om pripit în faptele sale. A FI OM FĂRĂ SPLINĂ: A lucra intens; A nu obosi muncind; v. A fi fără splină. A FI OM FĂRĂ SUFLET: A fi rău; A fi duşmănos; A nu se înţelege cu oameni. A FI OM GALANTON: A fi : om darnic, curtenitor. A FI OM GÂNDIT LA CAP: A judeca bine lucrurile. A FI OM GREU: A fi om puternic în societate; A fi om cu funcţie importantă. A FI OM IEŞIT DIN FIX: A fi ţicnit. A FI OM INIMOS: A fi om curajos; A fi om cu inimă bună. A FI OM ÎNCERCAT: A fi om capabil, cu experienţa necesară. A FI OM ÎNCERCAT DE VIAŢĂ: A fi un om care a suferit mult. A FI OM ÎN CHINDIA VIEŢII SALE: A fi om bătrân cu puţini ani de viaţă în faţă. A FI OM ÎNCREZUT: A fi om îngâmfat. A FI OM ÎNCUIAT: A fi om mărginit cu care te poţi înţelege greu sau deloc. A FI OM ÎNDĂRĂTNIC: A fi om cu care nu te poţi înţelege. A. FI OM INFIGĂREŢ: A fi om ce caută să se pună în evidenţă; A fi om ce umblă după chilipiruri. A FI OM ÎNFIPT: A fi om cu prea multă îndrăzneală; A fi om obraznic. A FI OM ÎNFIPT LA VORBĂ: A fi om cu curaj; A fi om cu obrăznicie. A FI OM ÎNNĂDIT LA VORBĂ: A fi om care nu mai termină de vorbit. · Ă FI OM ÎN PUTERE: A fi om ce încă nu poate fi socotit bătrân. A FI OM ÎNSEMNAT DE DUMNEZEU: A fi om rău căci are un defect fi zic. A Fî OM ÎN TOATĂ FIREA: A fi om matur şi sănătos. A FI OM ÎN TOATĂ PUTEREA CUVÂNTULUI: A fi om matur şi sănătos; A fi om de cuvânt; A fi om pe care te poţi baza. A FI OM ÎNTRE DOUĂ VÂRSTE: A fi om între 45-50 de ani. A FI OM ÎNŢEPAT: A fi om supărător; A fi om tăios prin atitudine, fapte şi vorbe. A FI OM ÎNVĂŢAT: A fi om cu învăţătură; A fi om inteligent; v, A fi om cu carte. A FI OM ÎN VÂRSTĂ: A fi bătrân. A FI OM JUDECAT: A fi om deştept; A fi om echilibrat în judecată; v. şi A fi om la mintea lui. A FI OM LA CASA LUI: A fi om cu familie, cu gospodărie. A FI OM LA LOCUL LUI: A fi om cumsecade; A şti să se poarte; A fi om cinstit, respectos. A FI OM LA MINTEA LUI: A fi om deştept; A fi om echilibrat în judecată; v. A fî om judecat. A FI OM LA TOATE: A fi om folosit la toate muncile dorite de cineva. A FI OM LĂSAT DE DUMNEZEU: A fi om periculos; A fi om rău; A fi omul dracului. A FI OM LĂSAT DE SUFLET: A fi om piin de cruzimi; A fi om rău. A FI OM LIPICIOS: A fi om simpatic; A fi om atrăgător. A FI OM: MÂNCAT DE NEVOI: A fi om care trăieşte greu; A fi om care trăieşte în tot felul de nevoi.;; A FI OM MIC DE STAT: A fi om scund. A FI O MOACĂ DE FEMEIE: A fi o proastă. : A FI OM NECIOPLIT: A fi om fără educaţie, cu purtări grosolane. ·.·■. A FI OM NEÎNDUPLECAT: A fi om plin de ură, de necazuri şi de ciudă. A FI OM NELEGIUT: A fi un răufacător. A FI OM NU FLEAC: A fi totuşi un om; v. şi A fî om nu jucărie. A FI OM NU JUCĂRIE: A fi totuşi un om; v. A fî om nu fleac. A FI OM PANDALIOS: A fbom prins deseori de furii. A FI OM PĂTAT: A fi om cu fapte reprobabile. A FI OM PE PICIOARELE LUI: A fi om ce se descurcă fără ajutorul altuia. : A FI; OM; PETRECĂREŢ; A fi om căruia îi plac petrecerile. ■ ■ A FI OM PIERIT: A fi om slab; Afi om de nimic, A FI OM PLIN DE VIAŢĂ: A fi om sănătos, voinic. A FI OM POTCAŞ: A fi om ce caută pricină; A fi om ce poate băga pc altul în belea. A FI OM PRĂPĂSTIOS: A fi om pesimist. A FI OM PRICINOS: A frcârcotaş.^ ; : A FI OM RĂU DE FEMEI: A fi om muieratic; A fi om căruia îi plac femeile. A FI OM RĂU DE GURĂ: Afi om certăreţ. : : A FI OM RĂU DE TREABĂ: A fi om leneş. A FI OM RĂU LA INIMĂ: A fi om rău; Afi omcâinos. A FI OM SĂ-L PUI LA RANĂ: A fi om foarte bun,: - A FI OM SĂRITOR LA NEVOI: A fi om ce sare în ajurul altora. A FI OM SCĂLDAT ÎN NOROC: A fi om căruia toate îi merg bine. A FI OM SCĂPĂTAT: A fi om sărăcit. A FI OM SCÂRŢAR: A fi om zgârcit; A fi om care nu-şi asumă obligaţii. AFI OM SIMŢIT: Afi om fin; A avea purtări alese. A FI OM SOCOTIT: Afi om bun, om de valoare; A fi om chibzuit, om calculat. A FI OM SPURCAT LA GURĂ 218 A FI OM SPURCAT LA GURĂ: A fi om care vorbeşte fără perdea, fără ruşine. A FI OM STĂPÂN PE EL: A fi om cu nervii tari. '■ A FI OM SUB PAPUCUL MUIERII: A asculta de femeie. A FI OM SUBŢIRE: A fi educat; A fi instruit; A fi politicos; a fi elegant. A FI OM SUCIT: A fi om cu purtare necontrolată. A FI OM TERMINAT: A fi om cu încă puţin de trăit; A fi om pe cale să se ruineze. A FI OM TRECUT: A fi om bătrân. A FI OM TRECUT PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON: A fi om cu mare experienţă de viaţă. A FI OM TRECUT PRIN NECAZURI: A fi om care a suferit mult, care a avut mulie dureri. A FI OM TRUNCHIOS: A fi om cu trup mare; A fi om solid la trup; v. şi A fi om trupeş. A FI OM TRUPEŞ: A fi om cu trup mare; A fi om solid la trup; v. A fi om trunchios> A FI OM TUTUIT: A fi om beat; A fi om zăpăcit. A FI OM ŢÂFNOS: A fi om supărăcios. A FI OMUL CARE JOACĂ TARE: A avea curaj; A risca mult şi cu curaj. A FI OMUL CU CARE SĂ TE LEGI LA RANĂ: A fi cu suflet bun. A FI OMUL CUIVA: A lucra pentru cineva; A fi angajatul cuiva. - A FI OMUL DRACULUI: A fi om rău; A fi plin de răutate; A fi om duşmănos. A FI OMUL LUI DUMNEZEU: A se purta conform moralei creştine; A fi om bun; A fi cinstit; v. A fi om al lui Dumnezeu. A FI OMUL POTRIVIT: A fi persoana căutată; A fi omul de care este nevoie; A fi omul care corespunde cerinţelor. A FI OMUL SÂNGELUI: A fi agresiv; A căuta scandal; A căuta bătaie cu orice preţ. A FI OM UMBLAT: A fi călătorit mult. A FI OM URÂCIOS LA MÂNCARE: A fi om lacom; A fi un om care mănâncă neplăcut, neci-vilizat. A FI OM VERDE: A 11 om tânăr. A FI OM ZĂCAŞ: Ă fi om care ţine timp îndelungat duşmănia; v, şi A fi om zăcaş la sufletul lui. A FI OM ZĂCAŞ LA SUFLETUL LUI: A fi om care ţine timp îndelungat duşmănia; v.Afi om zăcaş. A FI O NAMILĂ DE OM: A fi om mare la trup. A FI O NAŢIUNE A DRACULUI: A fi un popor agresiv; A crea necazuri altor popoare; A nu ajuta pe nimeni; v. şi A fi o naţiune rea; A fi o naţiune spurcată.  FI O NAŢIUNE BLAGOSLOVITĂ: A fi un popor liniştit, binevoitor, educat, civilizat. A FI O NAŢIUNE REA: A fi un popor agresiv; A crea necazuri altor popoare; A nu ajuta pe nimeni; v.Afio naţiune a dracului. A FI O NAŢIUNE SPURCATĂ: A fi un popor agresiv; A crea necazuri altor popoare; A nu ajuta pe nimeni, v.Afio naţiune a dacului. A FI O NULITATE: A nu fi bun de nimic; A nu se pricepe la nimic; v. şi A fio nulitate patentă A FI O NULITATE PATENTĂ: A nu fi bun de nimic; A nu se pricepe la nimic; v. A fi o nulitate. A FI O PERSOANĂ SUSPUSĂ: A nu avea pretenţii; A fi o persoană modestă; A ţine cont de pretenţiile altora. A FI OP (înv.): A fi de folos; A fi oportun; A trebui; A fi necesar. A FI O PARTIDĂ BUNĂ: A fi o căsătorie avantajoasă. A FI O PĂLEAŢĂ DE OM: A fi om înalt şi subţire. A FI O PIERITURĂ DE OM: A 11 un om mărunt; A fi un om de nimic. A FI O PIŞOARCĂ DE VIN: A fi vin slab; A fi vin amestecat cu apă. A FI O PIŞCOACE (pop.): A fi mic de tot; v. A fi cât pişcocea. A FI O POAMĂ: A fi o desfrânată; v. şt A fi o poamă bună; A fi o poamă de femeie; A fi o pomicică; A fi o pomicică de femeie.: : A FI O POAMĂ BUNĂ: A fi o desfrânată; v. A fi o poamă. A FI O POAMĂ DE FEMEIE: A fi o desfrânată; v.Afio poamă. A FI O POMICICĂ: A 11 o desfrânată; v. A fi o poamă. y···^·'·· A FI O POMICICĂ DE FEMEIE: A fi o desfrânată; v. A fio poama. A FI OPTIMIST: A avea încredere în viitor. A FI O RĂFUIALĂ ÎNTRE EI: A fi o ură între ei.’ ' A FI O RĂSCRUCE: A fi momentul hotărârilor diferite şi definitive; A fi o schimbare de situaţie. A FI ORB BUŞTEAN: A nu vedea deloc; A fi orb cu desăvârşire. A FI ORB DE GRASVĂ fi foarte gras. : V A FI ORB DE MINTE (pqp.): A fi prost. A FI O REVELAŢIE: A fi o surpriză; A depăşi aşteptările. A FI ORFAN: A -şi pierde părinţii; v. şi A rămâne orfan. A FI O RUŞINE PENTRU.. .: A nu fi admisibil pentru...; A FI O SABIE CU DOUĂ TĂIŞURI; A fi o situaţie avantajoasă şi dezavantajoasă. A FI O SCÂRBĂ DE OM: A fi un om de nimic; A fi o nulitate de om. A FI OS DE DOMN: A fi de neam boieresc; A fi de neam domnesc. A FI OS DIN OSUL CUIVA: A fi fiul sau nepotul cuiva. A FI O SCHIMĂ DE OM: A fi slab ca o arătare. A FI O STERPĂTURĂ (reg.): (Despre femei) A nu putea avea copii; v. şi A fi stearpă. 219 A FI PE DROJDII A FI O ŞARLĂ: A fi un leneş. A FI O TĂCERE CA DE MORMÂNT: A fi o tăcere deplină. A FI O TIGOARE DE OM: A fi un om de nimic. A FI O TREABĂ: Da, aşa este. A FI O TREABĂ AMESTECATĂ: A fi mai multe interese la mijloc. A FI O TREANCĂ-FLEANCĂ: A fi o vorbărie; A fi vorbe goale. A FI O UMBRĂ DE OM: A fi om slab peste măsură. A FI O USCĂTURĂ DE OM: A fi om slab. A FI O ZDREANŢĂ DE OM: A fi un om de nimic. A FI PALANCA: A fi culcat, a fi lungit la pământ. A FI PALID CA UN MORT: A fi foarte palid. A FI PAPAGAL: A fi un prost care vorbeşte necontrolat. A FI PAPĂ-LAPTE: A fi lipsit de energie; A fi iară iniţiativă; A fi nătăfleţ; A fi bleg. A FI PARAPON CU CINEVA: A fi supărat pe cineva; A avea ceva cu cineva; v. A avea parapon pe cineva. A FI PARCĂ SCRISĂ DE FRUMOASĂ: A fi foarte frumoasă. A FI PARCĂ SCRIS DE FRUMOS: A fi foarte frumos. A FI PAROLIST: A fi de cuvânt; A-şi respecta promisiunile. A FI PARTE: A participa la un profit; A avea o parte la o succesiune; v. şi A fi parte cu cineva. A FI PARTE CU CINEVA: A participa la un profit; A avea o parte la o succesiune; x. A fi parte. A FI PASĂRE CĂLĂTOARE: A nu sta locului; A nu fi om de casă. A FI PASIBIL DE PEDEAPSĂ: A fi în pericol să fie pedepsit. A FI PASTRAMA: A slăbi foarte tare; v. şi A se face pastrama. A FI PĂCAT DE DUMNEZEU: A fi mare păcat; v. şi A fi păcat de moarte; /I fi păcat de sufletul lui. A FI PĂCAT DE MOARTE: A fi mare păcat; v. A fi păcat de Dumnezeu. A FI PĂCAT DE SUFLETUL LUI: A fi mare păcat; v. A fi păcat de Dumnezeu. A FI PĂDUCHE LEŞINAT (pop.): A fi lacom; A fi foarte slab. A FI PĂGUBAŞ: A avea o pagubă. A FI PĂLIT DE SOARE: A fi ars de soare. A FI PĂMÂNTIU LA FAŢĂ: A fi negru ia faţă; A avea culoarea nesănătoasă. A FI PĂPUŞĂ CUIVA: A se lăsa dirijat de cineva. A FI PĂRTAŞ: A lua parte; A participa; A fi complice. A FI PĂRTINITOR: A ţine cu cineva; A proteja pe cineva. A FI PĂSAT DULCE: A fi lucru bun şi plăcut. A FI PĂTIMAŞ LA FEMEI: A-i plăcea mult femeile. A FI PĂTIMAŞ LA INIMĂ: A purta duşmănie; A avea resentimente puternice. A FI PĂŢIT MULTE: A fi trecut prin multe necazuri; A avea experienţă. A FI PÂINEA LUI DUMNEZEU: A fi foarte bun; A fi cumsecade; v. A fi bun ca pâinea. A FI PÂINE ŞI CAŞ (CU CINEVA) (pop.): A fi prieten la cataramă cu cineva. A FI PE ACE: A arde de nerăbdare; v. Afi ca pe ace. A FI PE ACELAŞI DIAPAZON: A se afla în aceeaşi dispoziţie, în aceeaşi stare sufletească cu cineva.' ■' A FI PE ACELAŞI PICIOR CU CINEVA: A fi egal cu cineva; v. şi A se afla pe acelaşi plan cu cineva. A FI PE ACELAŞI PLAN CU CINEVA: A fi egal cu cineva; v. A se afla pe acelaşi picior cu cineva. A FI PE A CUIVA: A fi după dorinţa, după voinţa cuiva; v. şi A rămâne pe a cuiva. A FI PE A MEA, NU PE A TA: Ă fi după mine, nu după tine; Vom face cum spun eu, nu cum spui tu. A FI PE BANCA ACUZAŢILOR: A fi acuzat; A fi considerat vinovat. A FI PE BARICADĂ: A lupta pentru un ideal; A face ceva cu mare dragoste. A FI PE BEC (fam.): A rămâne fără bani; A fi lefter; (Despre femei) A rămâne însărcinată; v. A cădea pe bec. A FI PE BUZELE TUTROR: A fi cunoscut de toată lumea. A FI PE CALE: Ă călători. A FI PE CALEA CEA BUNĂ: A fi pe drumul bun; A face lucruri bune; A fi ora cumsecade. A FI PE CALE DE A ...: A;fi pe punctul de a...; A intenţiona să...; v. şi A fi pe cale săi... . AFiPE CALE SĂ...:  fi pe punctul de a...; A intenţiona să...;v. şi A fi pe cale dea.... A FI PE CĂRBUNI: A arde de nerăbdare; V. A fi ca pe ace. A FI PE CRACĂ: A fi în pom; A avea probleme;  nu avea o situaţie sigură. A FI PE CUGETE: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri.  FI PE CUIE:  arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A FI PE CUŢIT: A fi în ceasul morţii; A fi gata să-ţi dea sufletul. A FI PE CUŢITE: A fi nerăbdător de a afla ceva său de a pleca; A fi pe jeratic pe cărbuni, pe ghimpi; v. şi A sta pe cuţite. A FI PE DRIC: A fi mort; A fi într-o stare proastă. A FI PE DROJDIE: A nu mai avea bani; v. şi A fi pe drojdii. A FI PE DROJDII: A nu mai avea bani; v.Afi pe drojdie. A FI PE DRUMURI 220 A FI PE DRUMURI: A umbla peste tot; A nu sta locului; A bate drumurile. A FI PE DUCĂ: A sta să moară; A fi pe moarte. A FI PE FAZĂ (fam.): A fi atent şi a acţiona prompt; A acţiona la momentul potrivit. A FI PE FIR: A fi în legătură; v. şi A/î pe /zwi'e.  FI PE FOC: A fi nerăbdător; A fi grăbit, A FI PE FUND: A fi puţin. A FI PE GÂND: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri A FI PE GÂNDUL CUIVA: A acţiona ca după dorinţa cuiva. A FI PE GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A FI PE GEANTĂ: Ă nu mai avea un ban. A FI PE GHIMPI: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A FÎ PE GUSTUL CUIVA: A fi pe placul CUiva. : A FI PE INIMA GOALĂ: A nu apuca să mănânce ceva. A FI PE JANTĂ: (Despre maşini) A avea un cauciuc dezumflat; (fam.) A rămâne fără bani. A FI PE JAR: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace.. ... _ . . A FI PE JĂRATEC: A arde de nerăbdare; v. A fi cape ace. Ă FI PE JUMĂTATE MORT: A fi foarte obosit; A fi epuizat; v. A fi mai mult mori. A FI PE LIBER: A nu mai depinde de nimeni; A nu mai avea obligaţii faţă de nimeni. A FI PE LINIA DE PLUTIRE: A supravieţui. A FI PE LINIA MOARTĂ: A fi retrogradat; v. şi A se afla pe linia moartă; A trece pe linia moartă. A FI PE LINIE: A fi In legătură; v. şi A fi pe fa T A FI PE LINIE DREAPTĂ: A fi pe drum bun; A face lucruri bune. A FI PE LINIE MOARTĂ:;A fi retrogradat într-un post mărunt; v. şi A se afla pe linie moartă; A trece pe linie moartă. 5 A FI PE MĂRGINEA GROPII: A fila un pas de moarte; v. A ajunge la marginea gropii A FI PE MARGINEA MORMÂNTULUI:. A fi la un pas de moarte; v. A ajunge la marginea gropii. A FI PE MĂRGINEA PRĂPASTIE!: -A ii într-o situaţie critică; A fi ameninţat de o mare primejdie; v. A ajunge la margineaprăpastiel A;FI PE MARTIRUL: A suferi mult; A avea necazuri mari. A FI PE MĂSURĂ: A se potrivi. A FI PE MÂINI BUNE: A fi bine îngrijit; A fi bine lucrat. ^ - A FI PE MÂINILE CUIVA: A fi întreţinut de cineva;  fi ajutat de cineva; v. şi A fi pe mâna cuiva. . , A FI PE MÂNA CUIVA: A fi întreţinut de cineva; A fi ajutat de cineva; v. A fi pe mâna cuiva. A FI PE MOARTE: A fi în agonie; A trage să moară; v. A fi în gura morţii. A FI PE MUCHIE DE CUŢIT: A avea posibilităţi foarte reduse; A fi aproape irealizabil. A FI PE NELUARE ÎN GURĂ: A fi pe stomacul gol. A FI PENTRU: A nu se împotrivi; A fi de acord. Ă FI PE O MĂSURĂ (CU CINEVA): A se potrivi; A fi de aceeaşi teapă cu cineva. A FI PE O PARTE: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v. A fi cam într-o doagă. A FI PE PATUL DE MOARTE: A fi În agonie; A trage să moară; v. A/î în gura morţii. A FI PE PATUL MORŢH: A^fi ln agonie; A trage să moară; v. A fi în gura morţii . A FI PE PĂMÂNT: A trăi; A exista; A fi in viaţă; A fi realist; A avea simţul realităţii. A FI PENTRU CONTRA: A nu fi de acord. , A FI PENTRU UNII MUMĂ ŞI PENTRU ALŢII CIUMĂ: A favoriza pe unii, a se purta rău cu alţii. A FI PE PICIOARE: A fi sănătos; A: nu avea probleme, A EI ^ PICIOARE PROPRII: A fi independent; A se întreţine singur; A nu depinde de nimeni,.: .· A FI PE PICIOR DE DUCĂ: A fi gata de plecare; v. şi:A fi pe picior de plecare; A sta pe picior de ducă; A sta pe picior de plecare. A FI PE PICIOR DE EGALITATE (CU CINEVA): A se bucura de aceleaşi drepturi cu cineva.,. A FI PE PICIOR DE PACE: A fi în stare de pace; v. şi A se afla în stare de pace. A FI PE PICIOR DE PLECARE: A fi gata de plecare; v. A fi pe picior de ducă, A FI PE PICIOR DE RĂZBOI: A fi în stare ce război; v. şi A se afla în stare de război. A FI PE PLAC CUIVA: A plăcea cuiva; A fi agreat, a fi simpatizat de cineva, y.şi A fi pe placul cuiva; A-i fi pe plac cuiva; A-i fi pe placul cuiva. A FI PE PLACUL CUIVA: A plăcea cuiva; A fi agreat, a fi simpatizat de cineva, v, A fi pe plac cuiva. A FI PE PLACUL SĂU: A fi după cum doreşie el; A fi aşa cum vrea el. ..A. FI PE PLANUL AL DOILEA: A fi secundar; A nu fi aşa de important. A FI PE PLANUL AL TREILEA: A n de importanţă, de valoare mult mai mică. A FI PE POFTA INIMH MELE: A fi aşa cum îmi place. A FI PE POST DE... (fam.): A ocupa temporar, accidental, în locul altuia, funcţia de.,,. A FI PE POTRIVEALA ;CUIVA (pop.;: A fi nimerit, indicat, potrivit cuiva; A fi pe măsura cuiva, A FI PE PRIM PLAN: A fi cei mai important, cel mai bun; v. şi A fi pe primul plan. A FI PE PRIMUL PLAN: A fi cel mai important, cel mai bun; v. A fi pe prim plan. 721 A FI PLIN CU VÂRF A FI PE PUNCTUL DE A...: A fi gata de...; A fi pregătit să...; A fi cât pe-aici să... ; v, A fi în punct de a.... A FI PERECHE: A fila fel; A fi egal. A FI PERECHE BUNĂ CU CINEVA: A fi la fel cu cineva; A fi egali; v. şi A fi pereche potrivită cu cineva. A FI PERECHE POTRIVITĂ CU CINEVA: A fi la fel cu cineva; A fi egali; v. A fi pereche bună cu cineva. A FI PERE PĂDUREŢE: A fi ceva neplăcut; A fi ceva respingător; v. A fi mere pădureţe. A FI PE ROATĂ: (Despre situaţii) A fi schimbător. A FI PE POST DE BĂGĂTOR DE SEAMĂ: A nu face nimic; A sta degeaba. A FI PERSPICACE: A avea minte ageră; A fi deştept. A FI PERTU CU CINEVA: A vorbi cu pertu cu cineva; A fi prieten cu cineva. A FI PE SCÂNDURĂ (pop,j): A fi mort; A fi în sicriu. A FI PE SFÂRŞITE: A fi pe terminate; A fi aproape gata; v. şi A fi pe terminate. A FI PE SOSITE: A fi gatăsă vină. A FI PE SPINI: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace, A FI PESTE PUTINŢĂ: A fi imposibil de realizat; A fi mai presus de puterile cuiva, A FI PESTRIŢ LA MAŢE:  fi rău la suflet; v. A avea maţe negre. A FI PESTRIŢ PE CERUL GURU: A fi rău la inimă; A fi zgârcit. A FI PETICĂ: A se înfricoşa; A fi vlăguit; A deveni bleg; A fi beat; v. A fi cărpă. Ă FI PE TERMINATE: A fi pe terminate; A fi aproape gata; v. A fi pe sfârşite, A FI PE TUŞA: A sta inactiv; v. şi A fi pus pe tuşa; A rămâne pe tuşă; A sta pe tuşă. A FI PE UN CUVÂNT (CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fi într-un gând cu cineva; v. A fi într-un cuvânt (cu cineva). A FI PE UN DRUM GREŞIT: A merge pe cale greşită; A nu face bine; A devia. A FI PE URIVtA CUIVA: A urmări pe cineva; A imita pe cineva; v. şi A merge pe urmele cuiva, A .FI PE URMELE CUIVA: A;; urmări pe cineva; A imita pe cineva; v.  merge pe urma cuiva. A FI PE VATRĂ: A lenevi; A trândăvi. A FI PE VOIA CUIVA: A fi la cheremul, la discreţia cuiva. A FI PE VOIE: A face ce şi cum vrea. ; A FI PIATRA DE MOARĂ DIN CASĂ (fam.): A fi fată nemăritată (Considerata ca o povară pentru familie); v. şi A fi piatra din casă; A fi oiatra în casă. A FI PIATRA DIN CASĂ (fam.): A fi fată nemăritată (Considerată ca o povară pentru familie); v.Afi piatra de moară din casă. A FI PIATRA ÎN CASĂ (fam.): A fi fată ne- măritată (Considerată ca o povară pentru familie); v. A fi piatra de moară din casă. A FI PIAZĂ REA: A aduce ghinion; A aduce necaz. A FI PICAT CA DIN CER: A fi complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A fi singur pe lume; v. A fi căzut ca din cer.  FI PICAT CA DIN LUNĂ: A fi complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fami) A fi singur pe lume; v. A fi căzut ca din cer. A FI PICAT CA DIN NORI:! A fi; complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A fi singur pe lume; v. A fi căzui ca din cer. A FI PICAT CA DIN STELE: A fi; complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A fi singur pe lume; v. A fi căzut ca din cer, A FI PICAT DE PE ALTĂ LUME: A fi complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A fi singur pe lume; v.Afi căzut ca din cer. ■  FI PICAT DIN ALTĂ LUME: A fi complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A fi singur pc lume; v.Afi căzut ca din cer. A FI PICAT DIN CER: A fi complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A fi singur pe lume; v.Afi căzut ca din cer. A FI PICAT DIN LUNĂ: A fi complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A fi singur pe lume; v.Afi căzut ca din cer. A FI PICAT DIN NORI: Ă fi complet străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A fi singur pe lume; v.Afi căzut ca din cer. AFI PICAT DIN STELE: A fi complet ^străini de cele din preajmă; (fam.) A veni pe neaşteptate; (fam.) A fi singur pe lume; v.Afi căzut ca din cer. A FI PIC DE APA: A fi foarte transpirat; v. şi A fi pic de năduşcală; A se face pic de apa; A se face pic de năduşeaiă. A FI PIC »E : A,; S /^'fpârte transpirat; v. A fi pic de apă. A FI PIEDICĂ CU CINEVA iinv.): A sta în calea cuiva. A FI PISICĂ BLÂNDĂ: A fi făţarnic. A-FI PISICĂ PLOUATĂ: A trăi foarte greu; A duce o viaţă grea; v. A fi ca un câine bătut, Ă FI PLÂTCĂ:  rămâne de ruşine; A se face de râs. A FI PLĂCUT LA ÎNFĂŢIŞARE: A arăta bine. A FI PLĂTIT (FAŢĂ DE CINEVA): A nu fi dator cuiva; v. şi A se socoti plătit (faţă de cineva). A FI PLIN CIUCURE DE CEVA: A fi plin până la refuz; A fi foarte plin; v. şi A fi plin cu vârf. A FI PLIN CU VÂRF: A fi plin până la refuz; A fi foarte plin; v.Afi plin ciucure de ceva. A FI PLIN DE ATENŢII FAŢĂ DE CINEVA 222 A FI PLIN DE ATENŢII FAŢĂ DE CINEVA: A fi foarte atent cu cineva; A se purta atent, politicos cu cineva. Ă FI PLIN DE BANI: A avea mulţi ani; v. şi A fi plin de parale; A fi plin de parale ca câinele de purici. A FI PLIN DE DATORII: A fi foarte îndatorat; A avea foarte multe datorii. A FI PLIN DE DRACI: A fi frumos; A fi plin de nervi. A FI PLI'N DE DUH: A fi cu multă inspiraţie; A fi bun de glume. A FI PLIN DE DUMNEZEU: A fi credincios. A FI PLIN DE EL: A fi încrezut; A fi îngâmfat. A FI PLIN DE ENTUZIASM: A tl entuziasmat; A fi însufleţit; A fi înflăcărat. A FI PLIN DE FARMECE: A fi fermecat; A fi plin de frumuseţe, de graţii; v. şiAfiplin de graţii. A FI PLIN DE FUMURI: A fi înfumurat; A-şi da aere; v. A avea fumuri. A FI PLIN DE GRAŢII: A fi fermecat; A fi plin de frumuseţe, de graţii; v. A fi plin de farmece. A FI PLIN DE GUST: A fi foarte atent; |A fi politicos; A se purta civilizat. A FI PLIN DE IFOSE: A-şi da importanţă; A fi îngâmfat; A-şi da ifose; v. şi A fi plin de importanţă. A FI PLIN DE IMPORTANŢĂ: A-şi da importanţă; A fi îngâmfat; A-şi da ifose; v. A fi plin de ifose. Ă FI PLIN DE LENE: A fi leneş. Ă FI PLIN DE NEAM (înv.): A 11 de neam mare. : A FI PLIN DE NOROC CĂ BROASCA DE PĂR: A avea ghinion; A fi ghinionist; v. şi A-i sta norocul tot împotrivă. A FI PLIN DE NOROC CA CÂINELE DE PURICI (pop )\ Ă avea mulţi bani. A FI PLIN DE NOROC CA PORCUL DE RAPĂN (pop.); A fi foarte norocos. A FI PLIN DE PARALE: A avea mulţi ani; v. A fi plin de bani. A FI PLIN DE PARALE CA CÂINELE DE PURICI: A avea mulţi ani; v. A fi plinde bani. Ă FI PLIN DE PURICI: Ă nu avea astâmpăr; v. A avea de purici. A FI PLIN DE SINE: A fi încrezut; A fi îngâmfat; v. şi A fi plin de sine însuşi. A FI PLIN DE SINE ÎNSUŞI: A fi încrezut; A fi îngâmfat; v. A fi plin de sine. A FI PLIN DE SPERANŢE: A oferi speranţe frumoase. A FI PLIN DE SPIRIT: A fi vesel, glumeţ; A fi de viaţă. A ţi PLIN DE TUPEU: A fi nesimţit; A fi obraznic; A fi îndrăzneţ. A FI PLIN DE VIAŢĂ: A fi vesel, vioi, ager. A FI PLIN DE VIITOR: A avea un viitor frumos, A FI PLIN DE VINO-NCOACE (pop., fam.): A fi atrăgător, simpatic, seducător; v. A avea altoi de vino-ncoace. A FI PLIN OCHI: A fi foarte plin; A fi plin până sus. A FI PLIN PÂNĂ ÎN GURĂ: A fi sătul până la refuz; A fi foarte plin. : A FI POAMA BUNĂ: A avea comportări urâte; A fi desfrânat. A FI POAMA DRACULUI: A fi om rău; A fi desfrânat. ■ A FI POARTĂ-N POARTĂ CU CINEVA: A fi vecin cu cineva. A FI POCIT: A fi fermecat; A fi blestemat, A fi vrăjit; A fi cu ghinion; A fi desfigurat. A FI POCIT LA GURĂ: A prevesti lucruri nedorite; A cobi; v. A avea gură pocită. A FIPORC DE CÂINE: A; fi un om ticălos. A FI PORNIT PE...: A căuta cu tot dinadinsul să...; A fi dispus să...; v. şlApornipe... . A FI PORNIT ÎMPOTRIVA CUIVA: A nu.fi de acord cu cineva. A FI PORNIT PE CEARTĂ: A fi dispus să se certe; A fi gata de ceartă; A fi certăreţ. A FI PORNIT RĂU PE CINEVA: A fi supărat rău pe cineva. A FI POŞTA SAŢULUI: Ă umbla cu vorbe; A vorbi cu tot satul; A-i bârfi pe toţi. A FI POTOLIT LA VORBĂ: A vorbi calm.  FI POVARĂ PENTRU CINEVA: A fi întreţinut de cineva; A fi în grija cuiva. A FI POVESTE LUNGĂ: A fi mult de spus. A FI PjOVESTE VECHE ÎNTRE EI: A fi o legătură, o relaţie veche. .·; A FI PRADA (CUIVA SAU A CEVA): A fi sau a rămâne dominat de cineva sau ceva; A fi sau a rămâne la bunul plac al cuiva sau a ceva; v. A cădea în prada (cuiva sau a ceva). AFIP^Ă^IŞMOT A fi foarte emoţionat; A nu se putea stăpâni; A fi foarte sensibil. . Ă FI PRAGUL CASEI: A fi sprijinul familiei. A FI PRĂPĂDUL PĂMÂNTULUI: A fi o mare nenorocire; v. şi A fi prăpăstenia pământului. A FI PRĂPĂSTENIA PĂMÂNTULUI: A fi o mare nenorocire; v. A fi prăpădul pământului. Ă FI PREA AFARĂ; DIN CALE:' A fi nemaiîntâlnit; A fi nemaipomenit. A FI PREA COPT PENTRU EA: A fi prea bătrân pentru ea. A FIJPRILA DE OAIE: A fi o prostie; A fi o aiureală. A FI PREA DE TOT: A depăşi ceea ce poate fi îngăduit, acceptat, permis; v. şi A fi prea din cale afară; A fi prea-prea. A FI PREA DIN CALE AFARĂ: A depăşi ceea ce poate fi îngăduit, acceptat, permis; v. A fi prea de tot. A FI PREA-PREA: A depăşi ceea ce poate fi îngăduit, acceptat, permis; v A fi prea de tot. A FI PREA SĂRAC: A fi foarte sărac; A nu avea nimic. A FI PREA TRASĂ DE PĂR: A fi prea exagerată. 223 A FI PUS ÎN URMĂRIRE PENALĂ A FI PREFERATUL CUIVA: A fi simpatizat de cineva; A fi dorit de cineva. A FI PRE UN CUVÂNT (CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fi într-un gând cu cineva; v. A fî intr-un cuvânt (cu cineva). A FI PRIETEN CU CINEVA UNGHIE ŞI CARNE: A fi foarte bun prieten cu cineva. A FI PRIETEN DE BUNĂ ZIUA: A nu fi prieten intim; A se cunoaşte din întâmplare, A FI PRIETEN DE CĂCIULĂ (CU CINEVA): A fi o simplă cunoştinţă a cuiva; y, A fi cunoştinţă de căciulă (cu cineva), A FI PRIETEN LA CATARAMĂ (CU CINEVA): A fi prieten apropiat, prieten intim cu cineva. ■■ A FI PRIETEN LA TOARTĂ: Afi buni prieteni. , A FI PRIETEN UNGHIE ŞI CARNE (CU CINEVA): A fi frate de cruce cu cineva. A FI PRIJON ÎN CASĂ: A fi sprijin în casă.; A FI PRIN PUTINŢA: A se putea; A fi posibil; A exista; v:A fi cu putinţa. A FI PRIN PUTINŢĂ: A se putea; A fi posibil; A exista; v. A fi cu putinţa. A FI PRINS CA DIN OALĂ: A fost prins uşor, {ară dificultate. A FI PRINS CU MÂŢA ÎN SAC: A fi prins asupra faptului; v. Afi cu mâţa în sac. A FI PRINS DE CAP ŞI DE PICIOARE: A nu putea să facă nicio mişcare; A îngrădit din toate părţile; A nu mai avea nicio putere. A FI PRINS DE GÂNDURI: A fi îngândurat; A fi căzut pe gânduri. A FI PRINS DE LIMBĂ (f/n-·.): Afi ameţit de băutură. A FI PRINS ÎNTRE CIOCAN ŞI NICOVALĂ: A fi la mare strâmtoare; A fi într-o situaţie critică. A FI PRINS PE PICIOR GREŞIT? Afi prins într-o încurcătură; A-i fi descoperit o acţiune nepermisă. A FI PRIN PUTINŢA: A se putea; A fi posibil; A exista; v. A fi cu putinţa. A FI PRIN PUTINŢĂ: A se putea; A fi posibil; A exista; v. Afi cu putinţa. A FI PRIZONIER: Ă fi lut prizonier de război. A FI PRO: A fi pentru, A FI PROST CA BÂTA: Afi tare prost. A FI PROST CA CIZMA: A fi culmea prostiei; v. şi A fi prost ca noaptea; A fi prost ca oaia; A fi prost ca o cizma; A fi prost în dungi; A fi prost îngăurit; A fi prost şi jumătate; A fi un prost şi jumătate. A FI PROST CA NOPATEA: A fi culmea prostiei; v. A fi prost ca cizma. A FI PROST CA OAIA: A fi culmea prostiei; v. A fi prost ca cizma. A FI PROST CA O CIZMĂ: Afi culmea prostiei; v. A fi prost ca ciwia, A FI PROST CRESCUT: A fi lipsit de cea mai elementară educaţie. A FI PROST DE BUN CE E: A fi prea bun; A profita alţii de bunătatea sa. A FI PROST DE MINTE: A nu fi inteligent. A FI PROST DISPUS: A fi indispus; A nu fi dispus; A nu avea chef. A FI PROST ÎMBRĂCAT: A nu fi îmbrăcat bine; A fi îmbrăcat sărăcăcios; A fi îmbrăcat neadecvat. A FI PROST ÎN DUNGI: A fi culmea prostiei; v. Afi prost ca cizma. A FI PROST ÎNGĂURIT: A fi culmea prostiei; v. Afi prost ca cizma. A FI PROST Şl JUMĂTATE: A ii cuhnea prostiei; v. A fi prost ca cizjna, A FI PROSTUL PROŞTILOR: Afi prostul cel mai prost; A-i întrece pe toţi în prostie. A FI PROST VĂZUT DE CINEVA: A nu fi apreciat de cineva; A fi subapreciat de cineva. A FI PRUDENT: Afi foarte atent; A fi foarte precaut. A FI PUI DE BOGDAPROSTE: A fi prăpădit; A fi ca vai de ei. AFI PUI DE CUC: Afi singur; A fi sărac. A FI PUI DE LELE: A fi şmecher; A fi şiret; A fi uşuratic. \'Y/0 v":\· ri :A A FI PUI DE NĂPÂRCĂ: Afi om rău, oin viclean, om perfid. A FI PUI DE VIPERĂ: A fi om periculos; A fi om rău; A fi om duşmănos. A FI PUIŞOR CU CAŞ LA BOTIŞOR: A fi copil; A fi matur; A fi total lipsit de experienţă; v. şi A fi puişor cu caş la gură. A FI PUIŞOR CU CAŞ LA GURĂ: A fi copil; A fi matur; A fi total lipsit de experienţă; v. A fi puişor cu caş la botişor. A FI PUNCTUAL: A se ţine de cuvânt; A nu întârzia; A veni, a face la timp. A FI PUNCTUL DE ATRACŢIE: A-stârni interesul, ■ ■ A FI PUNCTUALITATEA ÎNTRUCHIPATĂ: A fi un exemplu cu punctualitatea sa; A fi deosebit de punctual. A FI PUNGUIT LA MĂNĂ: A fi zgârcit.- r A FI PURCOI: A fi iacut grămadă. ^ A FI PURTAT DIN GURĂ ÎN GURĂ: A fi transmis din gură în gură; A fi transmis de la om la om. : A FI PURTAT ÎN VOIA CUIVA: A fi făcut după voia cuiva, A FI PUS ÎN LUMINĂ PROASTĂ: Afi apreciat defavorabil. A FI PUS ÎN NEVOIA SĂ...: A fi obligat să.... A FI PUS ÎN SITUAŢIA DE A A fi constrâns de a v, Afiîn situaţia de a.... A FI PUS ÎN SITUAŢIA SĂ...: A fi constrâns să ...; v. A fi în situaţia de a.... A FI PUS ÎN URMĂRIRE: A fi urmărit; Afi supravegheat. A FI PUS ÎN URMĂRIRE GENERALĂ: A fi urmărit peste tot; A fi supravegheat peste tot. A FI PUS IN URMĂRIRE PENALĂ: A fi urmărit penal; A fi supravegheat penal. A FI PUS LA INDEX 224 A FI PUS LA INDEX: A nesocoti pe cineva; A nu-i acorda atenţie; A fi pus sub urmărire. A FI PUS LA ÎNCERCARE: A fi verificat. A FI PUS LA PATRU ACE: A fi elegant; A fi frumos îmbrăcat; A fi frumos aranjat; v. şi Afîpus la trei ace. A FI PUS LA PUNCT: A fi bine informat; A fi bine îmbrăcat şi îngrijit. A FI PUS LA ŞMECHERIE (fam.): A fi dichisit, ferchezuit, sclivisit; v, A fi la şmecherie. A FI PUS LA ŞPIŢ (fam.): A dichisi; A ferche-zui; A pune la patru ace; A fi pus Ia ştaif; v. şi A fi pus la ştaif; A se pune ia şpiţ; A se pune la ştaif A FI PUS LA ŞTAIF (fam.): A dichisi; A ferchezui; A pune la patru ace; A fi pus la ştaif; v. A fi pus la şpiţ. A FI PUS LA TREI ACE: A fi elegant, A fi frumos îmbrăcat; A fi frumos aranjat; v. A fi pus la patru ace. A FI PUS LA VEZALĂ: A se vedea de unde e pus. A FI PUS PE ARŢAG: A avea chef de ceartă; v. şi A fi pus pe ceartă; A fi pus pe harţă. A FI PUS PE BRÂNCI: A fi înfrânt. A FI PUS PE CEARTĂ: A avea chef de ceartă; v. A fi pus pe arţag. A FI PUS PE CEVA: A fi gata să facă ceva; A fi hotărât să facă ceva. A FI PUS PE FAPTE MARI: A avea planuri mari. A FI PUS PE FURAT: A deveni hoţ de meserie.' A FI PUS PE HARŢĂ: A avea chef de ceartă; v. A fi pus pe arţag. A FI PUS PE HÂRTIE: A fi scris. A FI PUS PE JECMĂNEALĂ: A lua de la alţii cu forţa; v. şi A fi pus pe jefuială; Afî pus pe luat. A FI PUS PE JEFUIALĂ: A luat de la alţii cu forţă; v. A fi pus pe jecmăneală. A FI PUS PE LIBER: A fi concediat. A FI PUS PE LUAT: A lua de la alţii cu forţa; v. A fi pus pe jecmăneală. A FI PUS PE TEI-BELIT A FI PUS PE TRAI: A duce o viaţă de chefuri şi petreceri. A FI PUS PE TUŞĂ: A fi obligat să stea inactiv; v. A fipe tuşă. A FI PUS PE UNELTIRI: A fi educat să facă rele; A fi pus să comploteze. A FI PUSTIU: A nu fi nimic; A ft gol. - A FI PUTINĂ: DE MINCIUNI: A fi un mare mincinos. A FI PUTINŢĂ: A fi posibil; A se putea. A FI PUTRED DE BOGAT: A fi foarte bogat. A FI PUTRED DE COPT: A fi foarte copt; A fi răscopt. A FI PUTRED PÂNĂ ÎN MĂDUVA OASELOR: A fi foarte bolnav. A FI PUTUROS: A fi leneş; A lenevi. A FI PUŢIN SĂ ...: A fi gata să...; A fi cât pe aci să.... A FI PUŢIN DE NU: A nu fi prea de acord; A nu fi cu totul pentru; A fi cam împotrivă; A fi puţin să. A FI PUŢIN LA MINTE: A fi prostuţ; A nu fi prea inteligent. A FI PUNŢITEL LA TRUP: A fi micuţ; A nu fi bine dezvoltat. A FI PUZDERIŞ DE LUME: A fi lume multă. A FI RAMOLIT: A fi epuizat; A fi îmbătrânit; A avea memorie slabă. A FI RANGHINOS LA : INIMĂ: A purta duşmănie timp îndelungat. A FI RAS DE DUMNEZEU: DIN CARTEA VIEŢII: A muri; v. şi A fi ras de Dumnezeu din cartea viilor; A fi ras din cartea vieţii; A fi ras din cartea viilor; A fî şters de Dumnezeu din cartea vieţii, A fi şters de Dumnezeu din cartea viilor; A fi şters din cartea vieţii; Afî şters din cartea viilor. A FI RAS DE DUMNEZEU DIN CARTEA VIILOR: A muri; v. A fi ras de Dumnezeu din cartea vieţii. A FI RAS DE DIN CARTEA VIEŢn: A muri; v. A fi ras de Dumnezeu din cartea vieţii. A FI RAS DIN CARTEA VIILOR: A muri; v. A fi ras de Dumnezeu din cartea vieţii. A FI RAS, TUNS ŞI FREZAT: A fi aranjat; A fi dichisit. ; ; A FI RĂBDĂTOR CA BOUL: A avea multă răbdare. ;; A FI RĂMAS: A fi învins; A sărăci. A FI RĂNIT DE MOARTE: A fi rănit foarte tare; A fi insultat pe nedrept. A FI RĂNIT LA INIMĂ: A 11 atins la punctul cel mai sensibil; A fi insultat tare pe nedrept. A FI RĂU: (Despre bolnavi): A fi în starea gravă. A FI RĂU CA DRACUL:  fi foarte rău; A fi deosebit de neomenos. A FI RĂU DE BOALĂ: A fi greu de îngrijit; A avea o boală grea; v. şi A fi rău la boală. A EI RĂU DE "CARNE: A fi înclinat spre plăceri senzuale; A i se vindeca greu rănile; v. A fi carne rea. A FI RĂU DE CINEVA: A fi neplăcut pentru cineva; Ă nu fi bine pentru cineva. A FI RĂU DE CLANŢĂ: A fi rău de gură; A vorbi mult; A bârfi. A FI RĂU DE DEGETE: A fi ajuns într-o situaţie rea, neplăcută; v, şi  fi rău în degete; A fi rău la degete. A FI RĂU DE FEMEI:'A-i plăcea femeile. A FI RĂU DE GURĂ: A avea gura mare; A fi scandalagiu; v. Afî gură rea. A FI RĂU DE LUCRU| A fi leneş. A FI RĂU DE MUSCĂ: Â-i plăcea aventurile amoroase. A FI RĂU DE NEAM: A face parte dintr-un neam de oameni răi. A FI RĂU DE NU SE MAI POATE: A fi foarte rău; A fi cel mai rău aşa. A FI RĂU DE OCHI: A deochea; v. A avea ochi răi. 225 A FI SAC FĂRĂ FUND A FI RĂU DE PAGUBĂ: A fi ghinionist; A aduce pagube şi altora; A fi mereu păgubaş. A FI RĂU DE PIPOTĂ: A mânca mult A FI RĂU DE PLATĂ: A nu fi bun platnic; v. şi A fi rău platnic. A FI RĂU DE SCÂRBĂ (reg.): A trăi cu prea multă intensitate o durere, o neplăcere. A FI RĂU DIN NĂSCARE: A avea firea rea. A FI RĂU DISPUS: A fi indispus; v. şi A părea rău dispus. A FI RĂU INTENŢIONAT: A avea intenţii rele; A dori să facă cuiva rău. A FI RĂU ÎN DEGETE: A fi ajuns Intr-o situaţie rea, neplăcută; v. A fi rău de degete, A FI RĂU LA BOALĂ: A fi greu de îngrijii; A avea o boală grea; v. A fi rău de boală. A FI RĂU LA DEGETE: A 11 ajuns într-o situaţie rea, neplăcută; v. A fi rău de degete. A FI RĂU LA GURĂ: A avea gura mare; A fi scandalagiu; v. A fi gură rea. A FI RĂU LA INIMĂ: A fi om periculos, duşmănos, lipsit de milă; v. şi A fi rău la suflet. A FI RĂU LA MAŢE: A fi rău la suflet; v. A avea maţe negre. A FI RĂU LA OCHI: A deochea; v. şi A avea ochi răi. A FI RĂU LA SUFLET: A fi om periculos, duşmănos, lipsit de milă; v. şi A fi rău la inimă. A FI RĂU PLATNIC: A nu fi bun platnic; v. A fi rău de plată. A FI RÂNDUL CUIVA: A veni momentul potrivit pentru a face ceva; v. şi A-i fi rândul (cuiva); A-i veni rândul (cuiva); A veni rândul (cuiva). A FI REA DE CLANŢĂ: A fi rea de gură; A vorbi mult; A bârfi. A FI REA DE COLŢ: A fi rea de giirâ; A fi bună de ceartă; v. şi A fi tare de colţ. A FI REA DE MUSCĂ: A-i plăcea bărbaţii. A FI RECUNOSCĂTOR (CUIVA): A purta recunoştinţă (CUIVA). A FI REFRACTAR: A se împotrivi; A pune opoziţii. A FI RECE CA GHEAŢA: A fi retras; A sta izolat; A fi lipsit de căldură faţă de cineva; A fi insensibil; A rămâne rece la toate; v, şi A fi rece ca marmura; A fi rece ca marmură. A FI RECE CA MARMURA: A fi retras; A sta izolat; A fi lipsit de căldură faţă de cineva; A fi insensibil; A rămâne rece la toate; A fi rece ca marmură. A FI RECE CA MARMURĂ: A fi retras; A sta izolat; A fi lipsit de căldură faţă de cineva; A fi insensibil; A rămâne rece la toate; v. A fi rece ca marmura. A FI RECE CU CINEVA: A nu acorda nicio atenţie cuiva;  nu băgade seamă pe cineva. A FI RECUNOSCĂTOR: A mulţumi cuiva pentru binele făcut, pentru ajutorul dat. A FI RETEZAT LA INIMĂ: A fi flămând. A FI REZERVAT: A se reţine; A nu se expune; A nu se exprima. A FI RISIPITOR: A fi cheltuitor; A cheltui mult şi necugetat. A FI ROBUL STOMACULUI: A mânca mult; A fi mereu flămând. A FI ROS DE BOALĂ: A fi foarte bolnav; A fi epuizat de boală. A FI ROST DE...: E nădejde de.... A FI ROŞU CA CICICUL: A fi roşu ca brâuî ţărănesc, A FI ROŞU CA RACUL: A fi de culoare roşie; v. şi A fi roşu ca racul fiert; A fi roşu ca un rac fiert. A FI ROŞU CA RACUL FIERT: A fi de culoare roşie; v. A fi roşu ca racu. A FI ROŞU CA UN RAC FIERT: A fi de culoare roşie; v . A fi roşu ca racu. A Fi RUBLĂ ŞTEARSĂ: A nu avea nicio valoare; A fi o nulitate. A FI RUDĂ CU CINEVA: A se înrudi; a face parte din aceeaşi familie cu cineva; v. şi A-i fi rudă (cuiva). A FI RUDĂ CUIVA: A fi neam cu cineva. A Fi RUDĂ DE APROAPE CU CINEVA: A fi neam apropiat cu cineva. ; A Fi RUDĂ DE A ŞAPTEA SPIŢĂ CU CINEVA: A fi rudă de grad foarte îndepărtat; A nu fi niciun fel de rudă cu cineva.  Fi RUDĂ DE DEPARTE CU CINEVA: A fi rudă de grad îndepărtat; v. şi A fi rudă îndep ărtată. A FI RUDĂ ÎNDEPĂRTATĂ: A fi rudă de grad îndepărtat; v. şi A fi rudă de departe cu cineva. A FI RUDĂ PE TURTĂ CRUDĂ: A nu fi rudă. A FI RUDE APROPIATE: A fi neamuri apropiate. A FI RUDE CU CINEVA: Ă fi neamuri. ^ A FI RUDE DE DEPA.RTE: A fi neamuri îndepărtate. A FI RUPT DE FOAME: A fi foarte flămând. A FI RUPT DE OSTENEALĂ: A fi peste măsură de obosit; A fi foarte obosit; v. şi A fi frânt de oboseală. A FI RUPT DE SETE: A-i fi foarte sete; A fi tare însetat. A FI RUPT DIN RAI: A fi extraordinar de frumos; v. şi A fi rupt din soare. A FI RUPT DIN SOARE: A fi extraordinar de frumos; v.Âfi rupt din rai. A FI RUPT ÎN COŞ: A fi foarte flămând; A fi mort de foame şi de sete; v.Âfi fript coş. A FI RUPT ÎN COŞ DE FOAME: A fi foarte flămând; A fi mort de foame şi de sete; v. A fi fript coş. A FI RUPT IN SPATE: A nu avea niciun sprijin, nicio protecţie; A fi tare bătut. A FI RUŞINEA CUIVA; A face de ruşine pe cineva. A FI RUŞINEA FAMILIEI: A fi om de nimic; A fi ruşine pentru familie. A FI SAC FĂRĂ FUND: A fi lacom, nesăţios; A fi mâncăcios; v. şi A fi sac spart. A FI SAC SPART 226 A FI SAC SPART: A fi lacom, nesăţios; A fi mâncăcios; v. A fi sac fără fund. A FI SALON: A fi de calitate foarte bună; A îl distins. A FI SALTA-SINGUREL (reg.): A fi singur cuc. A FI SANCHIU LA INIMĂ: A fi duşmănos. A FI SARE ŞI PIPER: A fi cel care hotărăşte, care decide; A fi cea mai importantă persoană; A fi totul. A FI SAT FĂRĂ;: CÂINI: A rămâne de izbelişte; v. şi A fi un sat fără câini, A FI SAŞIU: A se uita cruciş. A FI SĂNĂTOS CA PIATRA: A fi sănătos şi puternic; v. şi A fi tare ca piatra. A FI SĂNĂTOS CA UN HARBUZ: A fi gras. A FI SĂNĂTOS LA CAP: A fi om normal; A fi inteligent; A fi deştept; v. şi A fi sănătos la minte, A FI SĂNĂTOS LA MINTE: A fi om normal; A fi inteligent; A fi deştept; v. A fi sănătos la cap. A FI SĂNĂTOS ŞI LA PUNGĂ GROS: A fi frumos şi bogat. A FI SĂNĂTOS TUN: A fi perfect sănătos; A avea o sănătate de fier. A FI SĂRAC CU DUHUL: A fi încet Ia minte; A fi prost, mărginit, înapoiat. A FI SĂRAC DE MINTE: A fi prostovan; A fi debil mintal. A FI SĂRAC DE N-ARE DUPĂ CE BEA APĂ: A fi foarte sărac; v. şi A fi sărac fript; A fi sărac licit; A fi sărac lipit; A fi sărac lipit pământului; A fi sărac luci. A FI SĂRAC FRIPT: A fi foarte sărac; v. A fi sărac de n-are după ce bea apă, A FI SĂRAC LICIT: A fi foarte sărac; x.Afi sărac de n-are după ce bea apă. A FI SĂRAC LIPIT: A fi foarte sărac; v. A fi sărac de n-are după ce bea apă. A FI SĂRAC LIPIT PĂMÂNTULUI: A fi foarte sărac; v. A fi sărac de n-are după ce bea apă. A FI SĂRAC LUCI: A fi foarte sărac; v. A fi sărac de n-are după ce bea apă. A FI SĂRAT LA PREŢ: A avea preţ prea mare. A FI SĂRAT MOARE: A fi prea sărat; v. şi A fi sărat ocnă; A fi sărat ocniţă; A fi sărat ocnă. A FI SĂRAT OCNĂ: A. fi prea sărat; v. A fi sărat moare. A FI SĂRAT OCNIŢĂ; A fi prea sărat; v. A fi sărat moare, A FI SĂRAT OCNĂ: A fi prea sărat; v. A fi sărat moare. A FI SĂRIT DE PE DOAGELE LUI: A fi nebun; v. şi A fi sărit de pe fix. A FI SĂRIT DE PE FIX: A fi nebun; v. şi A fi sărit de pe doagele lui. A FI SĂRIT DE PE LINIE: A fi nebun, smintit, zănatic; v.Afi ieşit din ţâţâni. A SĂRI DIN LAC ÎN PUŢ: A intra la un rău şi mai mare. A FI SĂRIT DIN MINTE: A fi nebun, smintit, zănatic; v. A fi ieşit din ţâţâni. A FI SĂRIT DIN MINŢI: A fi nebun, smintii, zănatic; v. A fi ieşit din ţâţâni. A FI SĂRIT DIN ŢÂŢÂNI (reg.): A fi nebun, smintit, zănatic; v.Afi ieşit din ţâţâni. A FI SĂRITOR NEVOIE MARE: A-i plăcea să ajute pe alţii. A FI SĂRMAN DE TATĂ: A fi orfan de tată. A FI SĂTUL CA DE MERE ACRE: A nu mai avea nevoie de nimic şi de nimeni; v. şi A fi sătul ca de mere coricove; A fi sătul ca de mere pădureţe. A FI SĂTUL CA DE MERE CORICOVE: A nu mai avea nevoie de nimic şi de nimeni; v. A fi sătul ca de mere acre. A FI SĂTUL CA DE MERE PĂDUREŢE: A nu mai avea nevoie de nimic şi de nimeni; v.Afi sătul ca de mere acre. A FI SĂTUL CARABĂ: A-i plesni burta de sătul. A FI SĂTUL DE CEVA: A nu mai dori ceva; A nu mai avea nevoie de ceva; A nu-i mai trebui ceva; v. şi A fi sătul de ceva ca de mere acre; A fi sătul de ceva ca de mere pădureţe. A FI SĂTUL DE CEVA CA DE MERE ACRE: A nu mai dori ceva; A nu mai avea nevoie de ceva; A nu-i mai trebui ceva; v.Afi sătul de ceva. A FI SĂTUL DE CEVA CA DE MERE PĂDUREŢE: A nu mai dori ceva; A nu mai avea nevoie de ceva; A nu-i mai trebui ceva; v.Afi sătul de ceva. A FI SĂTUL DE CINEVA CAiDE MERE ACRE: A nu mai dori să vadă pe cineva; A nu mai avea nevoie de cineva; A nu-i mai trebui cineva; v. şi A fi sătul de cineva ca de mere pădureţe. A FI SĂTUL DE CINEVA CA DE MERE PĂDUREŢE: A nu mai dori să vadă pe cineva; A nu mai avea nevoie de cineva; -A nu-i mai trebui cineva; v. A fi sătul de cineva ca de mere acre. A FI SĂTUL DE TOATE: A nu mai dori pe nimeni şi nimic; A nu mai avea nevoie de nimeni şi de nimic; A nu-i mai trebui nimeni şi nimic. - A FI SĂTUL PÂNĂ-N CREŞTET: A fi peste măsură de sătul de toate; A i se acri; A-i ajunge; v. şl A fi sătul până-n gât; A fi sătul peste cap; A fi sătul peste urechi. A FI SĂTUL PÂNĂ-N GÂT; A fi peste măsură de sătul de toate; A i se acri; A-i ajunge; v. A fi sătul până-n creştet. A FI SĂTUL PÂNĂ PESTE CAP: A fi peste măsură de sătul de toate; A i se acri; A-i ajunge; v. A fi sătul până-n creştet. A FI SĂTUL PÂNĂ PESTE URECHI: A fi peste măsură de sătul de toate; A i se acri; A-i aj unge; v.Afi sătul pân ă-n creştet. A FI SÂNGELE CUIVA: A fi copilul cuiva. A FI SCAERT: (Im jocul de cărţi) A nu mai avea în mână cărţi de o anumită culoare. A FI SCĂLDAT ÎN APĂ DULCE: A fi alb la faţă; A fi plăcut, amabil. A FI SCĂLDAT ÎN NOROC: A avea mult noroc. 227 A FI SIGUR DEEL A FI SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A FI SCÂRBOS LA GURĂ: A vorbi indecent, vulgar; v. şi A avea gură scârboasă. A FI SCHIMBĂTOR CA LUNA: A nu fi stabil; A nu-şi ţine promisiunea; A-şi încălca cuvântul dat. A FI SCOABĂ: A fi foarte slab; A fi piele şi os, A FI SCOBIT ÎN MĂSELE: A fi lihnit de foame. A FI SCOBORÂT CU HÂRZOBUL DIN CER: A se crede de neam ales; v. A Jî coborât cu hârzobul din cer. A FI SCOS CA DIN CUTIE: A fi nou-nouţ; A arăta frumos. A FI SCOS DIN CAUZĂ: A nu fi implicat; A nu fi interesat într-o chestiune, A FI SCOS DIN LUPTĂ: A nu mai lupta. A FI SCOS DIN PELINCI: A depăşi vârsta alăptării; A fi foarte tânăr şi lipsit de experienţă; v. şi A ieşi din pelinci. A FI SCOS DIN ŞIPCI: A fi ţicnit. A FI SCOS LĂ RAPORT: A se prezenta în faţa unui superior pentru a solicita ceva sau pentru a da socoteală de ceva; v. şi A ieşi la raport; A se prezenta la raport. Ă FI SCRANTIT LA CAP: A fi ţicnit; v. şi A fi scrăntit la minte. AFI SCRÂNTIT LĂ MINTE: A fi ţicnit; v. şi A fi scrăntit la cap. A FI SCRIS (CUIVA): A fi rânduit de la naştere; A fi sortit, hărăzit cuiva; v. şi A fi scris în noroc (cuiva); A-i fi scris (cuiva); A-i fi scris în noroc (cuiva). A FI SCRIS ÎN NOROC (CUIVA): A fi rânduit de la naştere; A fi sortit, hărăzit cuiva; v. A fi scris (cuiva). A FI SCRIS LA CATASTIF: A fi notat de cineva; A fi luat în evidenţă de cineva; A fi urmărit, supravegheat de cineva; A lucra pentru cineva. Ă FI SCRIS NEGRU PE ALB: Ă avea act care dovedeşte. Ă FI SCUMP DE MÂNĂ: A fi zgârcit. V A FI SCUMP DE NU TE POŢI LIPI: A fi prea scump; Ă nu mai avea cu ce cumpăra. A FI SCUMP DE ZÂMBET: A râde rar; A fi posac; v. şi A fi scump la râs. A F1! SCUMP LA CEVA: A face ceva foarte rar, foarte puţin; A avea reţinerile sale. A FI SCUMPjLA GRAI: A fi tăcut; A fi puţin comunicativ; v. şi A fi scump la vorbă; A fi scump la vorbire; A fi scurt în cuvânt; A fi scurt în grai; A fi scurt în vorbă; A fi scurt în voroavă; A fi scurt la cuvânt; A fi scurt la grai; A fi scurt la vorbă; A fi scurt la voroavă. A FI SCUMP LA RÂS: A râde rar; A fi posac; v. A fi scump de zâmbet. A FI SCUMP LA SECURE {reg): (Despre lemn) A fi greu de prel ucrat, greu de fasonat. A FI SCUMP LA 'TĂRÂŢE ŞI IEFTIN LA FĂINĂ: A vinde scump lucrurile fară valoare şi ieftin pe cele preţioase; A nu cunoaşte valoarea lucrurilor; v. şi A fi scump la tărâţe şi ieftin la mălai. A FI SCUMP LA TĂRÂŢE ŞI IEFTIN LA MĂLAI: A vinde scump lucrurile fără valoare şi ieftin pe cele preţioase; A nu cunoaşte valoarea lucrurilor; v. şi A fi scump la tărâţe şi ieftin la făină. A FI SCUMP LA VEDERE: A se arăta rar în lume; A trăi retras. A Fî SCUMP LA VORBĂ: A fi tăcut; A fi puţin comunicativ; v. A fi scump la grai. A FI SCUMP LA VORBIRE: A fi tăcut; A fi puţin comunicativ; v. A fi scump la grai. .. A FI SCURT: A fi concis. A FI SCURT DE STAT: A fi scund. A FI SCURŢ;DE VEDERErA fi miop; v. A avea vedere scurtă. A FI SCURT ÎN GRAI: A fi tăcut; A fi puţin comunicativ; v. A fi scump la grai. A FI SCURT ÎN VORBĂ: A fi tăcut; A fi puţin comunicativ; v. AJi scump la grai. A FI SCURT IN VOROAVĂ: A fi tăcut; A fi puţin comunicativ; v. A fi scump la grai. A FI SCURT LA CUVÂNT: A fi tăcut; A fi puţin comunicativ; v. Afi scump la grai A FI SCURT LA GRAI: A fi tăcut; A fi puţin comunicativ; w.Afi scump la grai. A FI SCURT LA MINTE: Ă avea : memorie scurtă. A FI SCURT LA VORBĂ: A fi tăcut; Afi puţin comunicativ; v. Afi scump la grai. A FI SCURT LA VOROAVĂ: Afi tăcut; A fi puţin comunicativ; v. A fi scump Ia grai. A FI SCURT ŞI :1NDESAT:-A / fi:; micuţ "şi grăsuţ.  FI SCURTAT DE CAP: A fi ucis. A FI SECRET CA MpmÂNŢUL: A ţine secret; A nu divulga nimic;  nu spune nimănui. A FI ;SEMENIŞTE DE PLOAIE:, A fi; semne că va ploua. AFI SENIN LA FAŢĂ: A nu fi posomorât. A M SENIN STICLA AFARĂ: A fi cerni peste măsură de senin. A FI SENSIBIL LA...: Afi impresionat de...; v. şi Afi simţitor la.... A FI SETOS DE SÂNGE: A vrea să ucidă,, A FI SFÂNTUL ZILEI: A fi o persoană cu trecere; A se bucura de consideraţie. A FI SFINŢIT (fam.): Afi beat. A FI SIGUR (DE;CINEVA SAU DE CEVA):: A avea deplină încredere în cineva; A se baza pe cineva sau pe ceva. A FI SIGUR DE DÂNSUL: A fi neşovăitor; A fi conştient de valoarea proprie; v. şi A fi sigur de el; A fi sigur de sine; Afi sigur pe dânsul; A fi sigur pe el; A fi sigur pe sine.  FI SIGUR DE EL: A fi neşovăitor; A fi conştient de valoarea proprie; v. A fi sigur de dânsul. AVI SIGUR DE REUŞITĂ 228 A FI SIGUR DE REUŞITĂ: A reuşi în mod sigur. A FI SIGUR DE SINE: A fi neşovăitor; A fi conştient de valoarea proprie; v. A jî sigur de dânsul. A FI SIGUR PE CEVA: A nu se îndoi de ceva; A nu avea îndoieli în privinţa a ceva. A FI SIGUR PE DÂNSUL: A fi neşovăitor; A fi conştient de valoarea proprie; v. A fi sigur de dânsul. A FI SIGUR PE EL: A fi neşovăitor; A fi conştient de valoarea proprie; v. A fi sigur de dânsul A FI SIGUR PE SINE: A fi neşovăitor; A fi conştient de valoarea proprie; v. A, fi sigur de dânsul A FI SILIT SĂ...: A fi constrâns să...; A trebui să... ; v. Afi nevoii să,.. . A FI SIMPLU CA BUNĂ ZIUA: A fi foarte simplu. A FI SIMŢITOR LA...: A fi impresionat de...; v. A fi sensibil la.... A FI SINCER: A nu minţi; A spune adevărul. A FI SINCER PÂNĂ ÎN PÂNZELE ALBE: A fi sincer până la capăt. A FI SINGUR CA CUCUL PE CREANGĂ: A nu avea soţie; A nu avea prieteni; v. şi A fi singur cuc; A fi singur-singurel; A fi singur pe lume; A se trezi singur cuc. A FI SINGUR CUC: A nu avea soţie; A nu avea prieteni; v. A fi singur ca cucul pe creangă. A FI SINGUREL-SINGUREL: A nu avea soţie; A nu avea prieteni; v. A fi singur ca cucul pe creangă. A FI SINGUR LA PĂRINŢI: A nu avea nici fraţi, nici surori. A FI SINGUR PE LUME: A nu avea soţie; A nu avea prieteni; v. A fi singur ca cucul pe creangă. A FI SLABĂ NĂDEJDE DE...: A fi puţin posibil de... ; v. A fi nădejde slabă de.... A FI SLABĂ NĂDEJDE SĂl..: Afi puţin posibil de... \v.Afi nădejde slabă de.... A FI SLAB CA O SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A FISLAB CA SCÂNDURĂ:" Afi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şt oasele; v. /I deveni slab ca o scândură. A FI SLAB CA UN OGAR: Ă fi foarte slab; A fi numai piele şi os; v. şi A fi slab ca un ţâr. A FI SLAB CA UN ŢÂR: A fi foarte slab; A fi numai piele şi os; v. A fi slab ca un ogar. A FI SLAB DE CARACTER: A nu fi om serios; A fi incorect; A nu fi om de încredere; A fi fară cuvânt. A FI SLAB DE DUH: A fi cam prostuţ; A fi lipsit de inteligenţă; A fi fără spirit. A FI SLAB DE FIRE: A n-avea curaj; A fi slăbănog; v. şi A fi slab din fire. A FI SLAB DE INIMA: A nu avea putere fizică; v, ş\Aji slab de ţâţâni; Afi slab de vână. A FI SLAB DE ÎNGER: A ceda cu uşurinţă; A se lăsa uşor intimidat; A fi lipsit de voinţă; A nu avea curaj. A FI SLAB DE MINTE: A fi prostuţ. A FI SLAB DE OŢELE: A fi slab din fire. A FI SLAB DE ŢÂŢÂNI: A nu avea putere fizică; v. A fi slab de inimă. A FI SLAB DE URECHI: A nu auzi bine. A FI SLAB DE VÂNĂ: A nu avea putere fizică; v, A fi slab de inimă. A FI SLAB DIN FIRE: A n-avea curaj; A fi slăbănog; v. A fi slab de fire. A FI SLAB ÎN PIEPT: Afi bolnav de plămâni. A FI SLAB LA INIMĂ: A fi bleg. ; ■ ■ A TI SLAB LA MATEMATICĂ: A nu cunoaşte lecţiile de matematică; A nu şti bine matematică;  nu fi bun Ia matematică. A FI SLAB LA MINTE:A fi ţicnit; A fi cam prostuţ. A FI SLAB SCÂNDURĂ: Afi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A FI SLEIT DE OBOSEALĂ: A fi foarte obosit; A fi istovit; A fî epuizat; v. şi A fi slab de puteri, A FI SLEIT DE PUTERI: A fi foarte obosit; A fi istovit; A fi epuizat; v. A deveni slab de oboseală. A FI SLOBOD DE GURĂ: A fi flecar; A fi palavragiu; A fi indiscret; v. A avea limbă lungă. A FI SLOBOD LA GURĂ: A fi flecar; A fi palavragiu; Afi indiscret; v. A avea limbă lungă. A FI SLOBOD LA DÂRLOAGĂ: A vorbi prostii; A spune de toate; A folosi cuvinte obscene. A FI SLOBOD LA LIMBĂ: A fi flecar; A fi palavragiu; A fi indiscret; v. A avea limbă lungă, A FI SLOBOD LA MÂNĂ (înv.): A fi generos; A fi darnic; v. A avea mână deschisă. A FI SLOI: A fi înglieţat de frig; y? şi Afi sloi de gheaţă. ' A FI SLOI DE GHEAŢĂ: A fiîngheţat de frig; v. Afi sloi. A FI SLUGARNIC: A avea o atitudine umilă; A fi lipsit de demnitate.  FI SLUGĂ LA ARGAT: A ajunge servitor Ia un neisprăvit; v. şi A ajunge slugă la dârloagă; A ajunge sluga la măgar. ^ A FI SLUGĂ LA DÂRLOAGĂ: Â;ajunge servitor la un neisprăvit; v. A ajunge sluga la argat. A Fî SLUGĂ LA DOI STĂPÂNI: A munci la doi stăpâni; A lucra pentru doi stăpâni. A FI SLUGĂ LA MĂGAR: A ajunge servitor Ia un neisprăvit; v. A ajunge sluga la argat. A FI SMUCIT LA VORBĂ: A fi repezit la vorbă; A vorbi fară să se controleze. A FI SOARE CU DINŢI: A fi însorit dar încă frig. AFI SOARELE ÎN CRUCE: A fi amiază; v. şi Afi soarele în cruci; A fi soarele în răscruce; Afi soarele în răscrucea cerului. A FI SOARELE ÎN CRUCI: A fi amiază; v. A fi soarele în cruce. 229 A FI SUB CĂLCÂIUL CUIVA A FI SOARELE ÎN RĂSCRUCE: A fi amiază; v.Afî soarele în cruce. A FI SOARELE ÎN RĂSCRUCEA CERULUI: A fi amiaza; v. A fi soarele în cruce. A FI SOARELE LA TOACĂ: A fi soarele pe cale să apună; v. şi A fi soarele pe la toacă. A FI SOARELE PE LA TOACĂ: A fi soarele pe cale să apună; v. A fi soarele la toacă. A FI SOCIABIL: A fi comunicativ; A fi prietenos. A FI SOCOTIT DREPT...: A fi considerat drept.... A FI SOCOTIT DREPT NEBUN: A fi socotit ţicnit, anormal. A FI SOI BUN: A fi de o specie bună, de o rasă bună; A fi socotit de neam bun. A FI SPĂLAT LĂ OBRAZ: A fi blond. / A FI SPILCUIT: A fi îngrijit; A fi exagerat de gătit, de dichisit. A FI SPIRITUAL: A fi glumeţ; A; fi dotat cu humor; A fi ager. A FI SPRINTEN CA UN PRÂSNEL: A fi iute, vioi. FI SPRINTEN LA MINTE: A fi inteligent; A fi deştept. A FI SPRINTEN LA MUNCĂ:  fi harnic. A. FI SPURCAT LĂ GURĂ: A vorbi fără perdea; v. şi A vorbi spurcat. A FI SPUZĂ DE LUME: A fi foarte multă lume; v. şi A fispuzenie de lume. A FI SPUZĂ DE MULŢI: A fi iară număr de mulţi. . A FI SPUZENIE DE LUME: A fi foarte multă lume; v. A fi spuză de lume. A FI STANĂ DE PIATRĂ: A rămâne încremenit; A nu se mişca; A nu se da la o parte; A nu comunica. A FI SŢÂN PĂŢITUL: A fi trecut prin multe încercări. A FI STATORNIC CA PIATRA: A rămâne ferm, hotărât; A nu se schimba; A rămâne invariabil. A FI STATORNIC ÎN DRAGOSTE: A iubi mereu aceeaşi persoană. ^ A FI STATORNIC LA VORBĂ: A nu-şi retrage cuvântul dat; A se ţine de cuvânt. A FI STĂPÂN ÎN CASA LUI: A face ce vrea el în casa lui; A se purta ca un adevărat stăpân; v. şi A fi stăpân la el acasă; A fi stăpân la el în casă. A FI STĂPÂN LA EL ACASĂ: A face ce vrea el în casa lui; A se purta ca un adevărat stăpân; v. A fi stăpân în casa lui. A FI STĂPÂN LA EL lN CASĂ: A face ce vrea el în casa lui; A se purta ca un adevărat stăpân; v. A fi stăpân în casa lui. A FI STĂPÂN PE CAPUL SĂU: A face ce crede de cuviinjă. A FI STĂPÂN PE CEVA: A stăpâni ceva; A-i aparţine ceva. A FI STĂPÂN PE CUVÂNTUL SĂU: A răspunde de ce spune; A avea dreptul să spună ce vrea el. A FI STĂPÂN PE FAPTELE SALE: A răspunde de ceea ce face; A avea dreptul să facă ce vrea el. A FI STĂPÂN PE MATERIE: A cunoaşte bine materia; A învăţa bine toată materia. A FI STĂPÂN PE SINE: A se stăpâni; A se controla; A avea grijă la ceea ce spune, la ceea ce face. A FI STĂPÂN PE SITUAŢIE: A fi sigur de reuşita unei acţiuni; v. A fi călare pe situaţie. A FI STĂPÂN PE SOARTA SA: A dispune de soarta sa; A face ce vrea; A nu asculta de nimeni; v. şi A fi stăpân pe viaţa sa. A. FLSTĂ.PÂN PE VIAŢA SA: A dispune de soarta sa; A face ce vrea; A nu asculta de nimeni; v. A fi stăpân pe soarta sa A FI STÂLP DE CAFENEA: A-şi petrece timpul prin cafenele. A FI STÂLP DE CREMENE: A fi om de încredere; A fi om sigur; A fi stâlp de piatră. A FI STÂLP DE PIATRĂ: A fi om de încredere; A fi om sigur; v. A fi stâlp de cremene. A FI STÂLPUL BĂTRÂNEŢELOR CUIVA: A întreţine un bătrân; A avea grijă de un bătrân; A ajuta un bătrân. A FI STÂLPUL CASEI: A fi cap de familie; A întreţine casa; A avea grijă de toţi din casă. A FI STÂNGACI: A lucra cu mâna stângă; A nu se pricepe; A lucra prost; A fi începător. , A FI STEARPĂ: (despre femei) A nu putea avea copii; v. A fi sterpătură. A FI STRÂMT LA MINTE: A fi prostuţ; A fi ţicnit. A FI STRÂMTORAT: A fi în dificultate; A fi la greu; A fi în nevoie; v. A fila strâmtoare. A FI STRÂNS CU UŞA: A fi la ananghie; A fi nevoit, silit să tacă sau să spună. A FI STRÂNS LA MANĂ: A fi zgârcit; v. A avea mâna strânsă. A FI STRÂNS LA PUNGĂ: A fi zgârcit; v, A avea mâna strânsă. A FI STRÂNS UNIŢI: A fi foarte uniţi; A ţine mult unul la altul. A FI STRICAT: A fi nărăvit; A fi deteriorat. A FI STRICAT PÂNĂ ÎN MĂDUVA OASELOR: A fi corupt; A fi desfrânat, depravat. A FI STUP DE BANI: A fi foarte bogaţ; A avea mulţi bani. A FI SUB ARIPA CUIVA: A fi protejat; A fi apărat; v. şi A fi sub aripile cuiva. A FI SUB ARIPILE CUIVA: A fi protejat; A fi apărat; v. A fi sub aripa cuiva. A FI SUB ARME: A fi soldat; A fi la armată; v. şi A fi sub drapel; A fi sub steag. A FI SUB ASCULTAREA CUIVA: A fi sub autoritatea cuiva; A fi condus de cineva; A face ceea ce i se spune; v. şi A fi sub călcâiul cuiva; A fi sub mâna cuiva. A FI SUB CĂLCÂI: A fi sub dominaţia cuiva. A FI SUB CĂLCÂIUL CUIVA: A fi sub autoritatea cuiva; A fi condus de cineva; A face ceea ce i se spune; v. A fi sub ascultarea cuiva. A FI SUB DRAPEL 230 A FI SUB DRAPEL: A fi soldai; A fi Ia armată; v. A fi sub arme. A FI SUB FOC: A fi ameninţai; A fi viaţa în pericol. A FI SUB GLIE: A fi mort, îngropat. A FI SUB IMPRESIA CELOR TRĂITE: A nu uila prin ce a trecut; A ţine minte tot prin ce a trecut. A FI SUB IMPRESIA CUIVA SAU A CEVA: A fi stăpânit de amintirea, de impresia produsă de cineva sau de ceva. A FI SUB MÂNA CUIVA: A fi sub autoritatea cuiva; A fi condus de cineva; A face ceea ce i se spune; v. A fi sub ascultarea cuiva. A FI SUB OBSERVAŢIE: A fi sub urmărire; A fi sub supraveghere. A FI SUB ORICE CRITICĂ: A fi de o calitate foarte proastă. A FI SUB PAPUC: A fi sub ascultare; A fi condus de cineva; v. şi A fi sub papucul cuiva; A ţine pe cineva sub papuc; A ţine sub picior. Ă FI SUB PAPUCUL CUIVA: A fi sub ascultare; A fi condus de cineva; v.Afi sub papuc. A FI SUB PRESIUNE: A fi sub stare de apăsare sufletească, sub insistenţele cuiva. ' A FI SUB SEMNUL MORŢII: A fi în pericol de moarte; A-l pândi moartea. A FI SUB STEAG: A fi soldat; A fi Ia armată; v. A fi sub arme. · A FI SUB TIPAR: A se afia în curs de apariţie; v. şi A se afla sub tipar. A FI SUB TUTELĂ: A fi sub protecţie; A fi sub ocrotire; A fi sub patronaj. A FI SUBŢIRE DE OBRAZ: A fi bine crescut; A fi susceptibil; v. A avea obraz subţire. A FI SUBŢIRE LA PUNGĂ: A avea bani puţini. A FI SUCIT LA MINTE: A fi cam ţicnit. A FI SUFLET CĂLĂTOR: A nu fi stabil; A fi mereu pe drum; A nu sta locului. A FI SUFLETUL...: A fi iniţiatorul...; A fi conducătorul...; A fi susţinătorul.... A FI SUPĂRĂCIOS: A fi iritabil, irascibil, sensibil. A FI SUPERIOR CUIVA: A fi mai bun decât cineva. A FI SUPERIOR CUIVA CA VALOARE, CA ÎNĂLŢIME ETC.: A fi mai înalt, mai bun decât altcineva. A FI SUPT LAPTE DE CAPRĂ: A fi deştept; A fi inteligent. A FI SUPUS UNEI LEGI: A nu putea ocoli o lege; A fi obligat să respecte legea. A FI SUPUS UNUI CONTROL: A fi controlat; A fi verificat; A fi analizat. A FI SUPUS UNUI EXAMEN MEDICAL: A fi examinat medical. A FI SURD TOACĂ: A fi surd complet; A nu auzi nimic. A FI SUSCEPTIBIL: A fi supărăcios; A fi sensibil. A FI ŞAGĂ: A fi ceva neserios; A fi ceva fără importanţă; v.Afi de şagă. A FI ŞAPTE FRAŢI PE UN COJOC: A fi scăpătaţi. A FI ŞEFUL PROMOŢIEI: A fi cel mai bun absolvent; A fi terminat facultatea cu cea mai mare notă. A FI ŞIC: A fi elegant; A avea bun-gust; A fi distinct. A FI ŞI CAP ŞI COADĂ: A fi totul; A reprezenta întregul; A fi începutul şi sfârşitul. A FI ŞI CU MÂNDRA ŞI CU DRAGA: A avea două iubite; A avea nevastă şi amantă. A FI ŞI CU SLĂNINA-N POD Şt; CU PORCUL GRAS: A avea de toate; v. şi A fi cu slănină-n pod şi cu varză unsă în bătătură. A FLŞI CU SLĂNINĂ-N POD ŞI CU VARZA UNSĂ ÎN BĂTĂTURĂ: A avea de toate; v. şi A fi cu slănină-n pod şi cu porcul gras. A FI ŞI CU UNII ŞI CU;ALŢII: A fi cu toată lumea; A nu duşmăni pe nimeni. A FI ŞI EL CA ORICINE: A face'ce fac toţi; A se simţi ia fel. A FI ŞIRET CA OAIA: A fi prost ca noaptea. A FI ŞOARECE DE BIBLIOTECĂ: A citi mult; A sta mult la bibliotecă. : A FI ŞOARECE DE BIROU: A sta mult la birou; A lucra mult la birou. : \ : A FI ŞTERS DE DUMNEZEU DIN CARTEA VIEŢII: A muri; v. A fi ras de Dumnezeu din cartea vieţii. A FI ŞTERS DE DUMNEZEII DIN CARTEA VIILOR: A muri; v. A fi ras de Dumnezeu din cartea vieţii. A FI ŞTERS DIN CARTEA VIEŢII: A muri; v. A fi ras de Dumnezeu din cartea vieţii. A FI ŞTERS DIN CARTEA VIILOR: A muri; v. A fi ras de Dumnezeu din cartea vieţii. A FI TALANGA TÂRGULUI (rcg.): A răspândi zvonuri. A FI TALER CU DOUĂ FEŢE: A fi făţarnic; A fi viclean; A ii om de nimic. A FI TANJA MARE: A fi o nenorocire; Ă fi o poveste lungă. A FI TANTO PE TANTO: A fi chit; v. şi A sta tanto pe tanto. A FI TAPET: A fi la ordinea de zi; A fi adus în discuţie; A fi actual. A FI TARAM-TARAM: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v. A fi cam într-o doagă. A FI TARE A... (înv.): A fi cu dreptul de a...; A fi liber să... . A FI TARE CA PIATRA: A fi sănătos şi puternic; v.Afi sănătos ca piatra. A FI TARE CU CERBICEA: A fi dârz; A fi neînduplecat; A fi mândru. A FI TARE DE BOACĂ: A fi mărginit; A fi prost; v. A fi gros de boacă. A FI TARE DE BRĂCINAR: A fi rezistent; A fi puternic; v. şi A fi tare de ceafă. 231 A FI TICLUIT A FI TARE DE CAP: A fi prost; A înţelege greu; A avea mintea înceată; A fi răbdător; A fi încăpăţânat; v. şi A fi tare la cap. A FI TARE DE CEAFĂ: A fi rezistent; A fi puternic; v. A fi tare de brăcinar. A FI TARE DE CHICĂ: A fi gras, voinic; A fi bogat; v. A fi cu chica tare. A FI TARE DE CERBICE: A fi rezistent, dârz, încăpăţânat; A fi neinfluenţabil; A nu ceda; v.Afi cu cerbicea tare. A FI TARE DE COLŢ: A fi rea de gură; A fi bună de ceartă; v.Afi rea de colţ. A FI TARE DE FIRE: A nu se lăsa uşor intimidat sau învins; A nu ceda; A fi ferm; A fi rezistent; v. şi A fi tare de inimă; A fi tare de înger. A FI TARE DE INIMĂ: A nu se lăsa uşor intimidat sau învins; A nu ceda; A fi ferm; A fi rezistent; v. şi /I fi tare de înger. A FI TARE DE ÎNGER: A nu se lăsa uşor intimidat sau învins; A nu ceda; A fi ferm; A fi rezistent; v. şi A fi tare de înger. A FI TARE DE OBRAZ: A nu avea ruşine; A fi neruşinat. A FI TARE DE OCHI: A nu vedea bine. A FI TARE DE O URECHE: A nu auzi bine; A se preface că nu aude bine; A fi surd; v. A fi fudul de o ureche. A FI TARE DE POZIŢIE: A fi rezistent; A se ţine tare pe poziţie; A nu ceda. A FI TARE DE URECHE: A nu auzi bine; A se preface că nu aude bine; A fi surd; v. A fi fudul de o ureche. A FI TARE DE URECHI: A nu auzi bine; A se preface că nu aude bine; A fi surd; v. A fi fudul de o ureche. A FI TARE DE VÂNĂ: A fi puternic; A avea musculatură tare. A FI TARE DE VIRTUTE: A fi curajos; A avea purtări morale. A FI TARE DE VIRTUTE, DAR SLAB LA MINTE: A fi om bun dar {icnit. A FI TARE ÎN BOACĂ: A fi prostănac. 1 A FI TARE ÎN CEAFĂ: A fi obraznic, : A FI TARE ÎN CERBICE: A fi rezistent, dârz, încăpăţânat; A fi neinfluenţabil; A nu ceda; v.Afi cu cerbicea tare. A FI TARE ÎN CLEANŢĂ: A fi bun de gură; A vorbi convingător. A FI TARE IN COŞ: A fi sănătos; A fi zdravăn. A FI TARE ÎN FĂLCI: A fi încăpăţânat. A FI TARE ÎN GURĂ: A vorbi necivilizat, nepoliticos; A nu-şi controla cuvintele; A vorbi tot timpul. A FI TARE ÎN MATERIE: A cunoaşte bine materia; A cunoaşte bine fondul problemei; A învăţa bine. A FI TARE ÎN PILE: A avea sprijinitori puternici. A FI TARE ÎN RÂNZĂ: A mânca mult; A fi mereu flămând. ' A FI TARE ÎN REPLICI: A da răspunsuri prompte; A riposta imediat. A FI TARE LA CAP: A fi prost; A fi răbdător; A fi încăpăţânat; A înţelege greu; A avea mintea înceată; v.Afi tare de cap. A FI TARE LA CERBICE: A fi rezistent, dârz, încăpăţânat; A fi neinfluenţabil; A nu ceda; v. A fi cu cerbicea tare. A FI TARE LA PUNGĂ: A fi bogat; A avea bani. A FI TARE-MARE: A avea putere mare; A avea influenţă mare; A fi sănătos. A FI TARE PE POZIŢIE: A fi o persoană puternică; A fi stăpân pe situaţie; v. şi A fi tare pe situaţie; A fi tare şi mare. A FI TARE PE SITUAŢIE: A fi o persoană puternică; A fi stăpân pe situaţie; v. A fi tare pe poziţie. A FI TARE ŞI MARE: A fi o persoană puternică; A fi stăpân pe situaţie; v. A fi tare pe poziţie. A FI TĂCIUNE ACOPERIT: A-şi ascunde sărăcie; A nu spune nimănui că o duce greu. A FI TĂCUT CA MORMÂNTUL: A nu scoate o vorbă; A nu vorbi cu nimeni. A FI TĂFĂLOG DE GURĂ: A nu fi prea gureş; A vorbi puţin; A avea vocea slabă. A FI TĂFĂLOG DE PICIOARE: A nu rezista prea mult la mers; A avea picioare slabe. A FI TĂFĂLOG LA MERS: A fi greoi Ia mers, -A FI TĂIAT CINEVA: A semăna leit cu cineva. A FI TĂMÂIE (fam.): A fi lefter; A nu avea bani; A fi ignorant; A nu şti nimic; A fi prost. ■ A FI TĂRĂŞENIE' LUNGĂ: ■ A; fi poveste lungă. A FI TĂRCAT LA MAŢE: A fi rău la suflet; v. A avea maţe negre. A FI TÂMPIT DE LA MINTE: A fi ţicnit; v. şi A fi tâmpit de minte. A FI TÂMPIT DE MINTE: A fi ţicnit; v. A fi tâmpit de la minte. '■ A Fi TÂMP LA'VEDERE (înv., pop.): A nu vedea bine; A fi miop, A FI TEAFĂR: A fi sănătos; A fi nevătămat; A fi întreg; v. şi A fi teafăr şi nevătămat. A FI TEAFĂR ŞI NEVĂTĂMAT: A fi sănătos; A fi nevătămat; A fi întreg; v. A fi teafăr. A FI TEI: A fi beat tare; A fi beat turtă; v. A se face beat tei. A FI TELELEU TĂNASE: A fi zăpăcit; A fi prost. A FI TENTAT: A fi ispitit; A fi momit; A fi ademenit. A FI TERCHEA-BERCHEA: A fi om de nimic; A fi o lichea; v. şi A fi terchea-berchea, cinci bani perechea. A FI TERCHEA-BERCHEA, CINCI BANI PERECHEA: A fi om de nimic; A fi o lichea; v. A fi terchea-berchea. A FI TICLUIT: A fi dat unei afirmaţii mincinoase aparenţe de adevăr. A FI TIMP 232 A FI TIMP: A găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. şi A avea vreme. A FI TIMPUL DE...: A găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. A avea vreme. A FI TIMPUL LA CEVA: A fi sosit momentul; E timpul să se facă, să se întâmple. A FI TIMPUL SĂ...: A găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. şi A avea vreme. A FI TINICHEA: A fi sărac lipit; A ajunge lefter; v. şi A lăsa tinichea (pe cineva); A rămâne tinichea. A FI TOACĂ: A fi foarte slab;v.Afi ca toacă. : A FI TOATE TABĂRĂ: A fi totul vraişte; v. şi A fi totul tabără; A lăsa toate tabără; A lăsa totul tabără. A FI TOBĂ DE...: A fi plin de.... A FI TOBĂ DE CARTE: A fi foarte învăţat; v. A face burduf de carte. A FI TOBĂ DE ÎNVĂŢĂTURĂ: A fi foarte învăţat; v. A face burduf de carte. A FI TOCAT LA CAP: A fi bătut la cap; A i se repeta acelaşi lucru; A i se spune mereu acelaşi lucru. A FI TOCMAI PE TOCMAI: A fi chit; v. şl A fi tocmai-tocmai. A FI TQCMAI-TOCMAI: A fi chit; v. /I fi tocmai pe tocmai. A FI TOMA NECREDINCIOSUL: A se îndoi, în principiu, de orice; A nu avea încredere în cuvintele nimănui; v. A face pe Toma necredinciosul. A FI TOPENIA PĂMÂNTULUI: A fi mare prăpăd. A FI ŢOPENIE DE CINEVA (reg.)\ A fi rău de cineva; A fi voi de cineva. A FI TOPIT DE FOAME: A-i fi ture foame. A FI TOPIT DUPĂ ...: A nu mai putea după.,,. A FI TOPOR DE OASE: A suferi mult; A avea de îndurat greutăţi mari. A FI TOT CIUR: A fi ciuruit; Avea multe găuri; v, A fi ciur. A FI TOT CU MÂNA ÎN BUZUNAR: A fi cheltuitor, A FI TOT DE-O PANURĂ {CU CINEVA) (pop. ): A fi la fel; A fi de o teapă cu cineva; v. A fi de o pănură cu cineva. A FI TOT DE-O ZEAMĂ: A fi de-o teapă. A FI TOT LA BUCHE: A fi tot începător în ale învăţării; v. şi A fi tot la buchi. A FI TOT LA BUCHI: A fi tot începător în ale învăţării; v. A fi tot la buche. A FI TOT O APĂ: A fi aceiaşi lucru; A fi totuna; v. şi A fi tot o apă şi un pământ; A fi tot o mâncare de peşte. A FI TOT O: APĂ ŞI UN PĂMÂNT: A fi acelaşi lucru; A fi totuna; v. A fi tot o apă. A FI TOT O MÂNCARE DE PEŞTE: A fi acelaşi lucru; A fi totuna; v. A fi tot o apă şi un pământ. A FI TOT O RANĂ: A avea răni mari. A FI TOTUL BALTĂ PE PĂMÂNT: A nu fi nimic în ordine şi nimic terminat. A FI TOTUL TABĂRĂ: A fi totul vraişte; v. A fi ioate tabără. A FI TOTUNA (PENTRU CINEVA): A-i fi indiferent; A-i fi egal; v. A face totuna (pentru cineva). A FI TOT UNA CU CINEVA: A fi egal cu cineva; A fi la iei. A FI TOT UN DRAC: A fi acelaşi lucru. A FI TOT UN SÂNGE: A fi plin de sânge. A FI TOT UNUL ŞI UNUL: A fi cei mai buni; A fi toţi buni; A fi numai oameni de valoare. A FI TOŢI CU OCHII PE MINE: A mă urmări toată lumea. A Fi TOŢI DE O MÂNĂ: A fi toţi de o seamă; A ii toţi de aceeaşi valoare. A FI TOŢI ÎN PĂR: A fi toţi prezenţi. A FI TOŢI LA O VORBĂ: A fi înţeleşi în amănunt. : A FI TOŢI O APĂ: A fi toţi la fel; A fi toţi de-o teapă; v.Afi o apă. A FI TOŢI ,0 APĂ ŞI UN PĂMÂNT: A fi toţi la fel; A fi toţi de-o teapă; v. A fi o apă. A FI TRAGERE DE TIMP: A fi o tergiversate; A fi o amânare. A FI TRAI PE VĂTRAI: A fi o viaţă uşoară; A fi un trai uşor. ; ■ A FI TRALALA: A fi zăpăcit; Afi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v.Afi cam într-o doagă. A FI TRANCA-FLEANCA: Afi palavragiu, flecar, mincinos. A FI TRANSPIRAT TOT: A fi ud tot. A FI TRAS CA PRINTR-UN INEL: A fi subţire, delicat. A FI TRAS DE PĂR: A fi exagerat. A FI TRAS ÎN ŢEAPĂ: A fi pedepsit aspru; A primi o pedeapsă groaznică. A FI TRAS LA FAŢĂ: A fi slăbit, scofâlcit la faţă; v. A fi cu faţa trasă. A FI TRAS LA OBRAZ: A fi slăbit; A .fi mai slab. ■ A FI TRAS LA RĂSPUNDERE; A fi obligat sâ răspundă de ceva; A fi condamnat, A FI TRAS PRIN INEL: A fi; mlădios; A fi zvelt. A FI TRĂSNIT: A fi zăpăcit; A fi ţicnit; A nu fi în toate minţile; v.Afi cam într-o doaga. A Fi TRĂSNIT CU LUCĂ: A fi lipsit de vlagă; A fi cu toate; A fi zăpăcit; A fi prostănac; A fi beat criţă; v.Afi bătut cu leucă. A FI TRÂNTIT LA UN EXAMEN: A nu trece la un examen; A nu lua un examen; A pica la un examen. A FI TREABA ASTFEL: A sta lucrurile astfel, în modul acesta, în acest fel; v. şi Afi treaba aşa. A FI TREABA AŞA: A sta lucrurile astfel, în modul acesta, în acest fel; v.Afi treaba astfel. A FI TREABA DE CIOMAG: A se decide prin bătaie; A ieşi cu bătaie; v. şi Afi treaba pe bâtă; A fi treabă pe ciomag. A FI TREABA LUI: A-l privi; A-l interesa. A FI TREABA MEA: A mă privi; A mă interesa. 233 A FI ŢINTAŞ PROST A FI TREABA PE ... freg.): A se ajunge Ia...; A fi situaţia de a... . A FI TREABA PE BÂTĂ: A se decide prin bătaie; A ieşi cu bătaie; v.Afi treaba de ciomag. A FI TREABA PE CIOMAG: A se decide prin bătaie; A ieşi cu bătaie; v. A fi treaba de ciomag. A FI TREABA TA: A te privi; A te interesa. A FI TREABĂ: A fi mult de lucru. A FI TREABĂ AMESTECATĂ: A fi o situaţie proastă; A nu fi bine; A fi un bun comun; v. A fi lucru amestecat. A FI TREAZ LA MINTE: A fi normal; A fi atent; A fi precaut. A FI TREBUINŢĂ: A trebui; A fi necesar; A fi util; v. A face trebuinţa. A FI TRECUTĂ RĂU: A fi destul de bătrână; A fi pe moarte. A FI TRECUT CU GLUMA: A se întrece cu gluma; v. şi A se trece cu dedeochiul; A se trece cu gluma; A se trece cu şaga. A FI TRECUT LA MUNCA DE JOS: A fi retrogradat; v. şi A fi trimis la munca de jos. A FI TRECUT PE LISTA NEAGRĂ: A fi pus sub urmărire; A fi viaţa în pericol. A FI TRECUT PRIN CIUR ŞI PRIN CIUREL: A avea experienţă; A fi versat; v. şi A fi trecut prin ciur şi prin dârmon; A fi trecut prin ciur şi prin sită; A fi trecut prin ciur şi prin veşca; A fi trecut şi prin ciur şi prin ciurel; A fi trecut şi prin ciur şi prin dârmon; A fi trecut şi prin ciur şi prin sită; A fi trecut şi prin ciur şi prin veşcă. A FI TRECUT PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON: A avea experienţă; A fi versat; v. A trecut prin ciur şi prin ciurel. A FI TRECUT PRIN CIUR ŞI PRIN SITĂ: A avea experienţa; A fi versat; v. A fi trecut prin ciur şi prin ciurel. A FI TRECUT PRIN CIUR ŞI PRIN VEŞCĂ: A avea experienţă; A fi versat; v. A fi trecut prin ciur şi prin ciurel. A FI TRECUT PRIN CIUR ŞI VĂCĂLIE: A fi bine verificat; A fi bine ştiut de alţii. A FI TEECUT PRIN FOC: A fi cunoscut •necazul.: A FI TRECUT PRIN MULTE: A fi avut multe necazuri; A fi avut mari greutăţi; A fi suferit mult. A FI TRECUT ŞI PRIN CIUR ŞI PRIN CIUREL: A avea experienţă; A fi versat; v. .4 fi trecut prin ciur şi prin ciurel. A FI TRECUT ŞI PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON: A avea experienţa; A fi versat; v. A fi trecut prin ciur şi prin ciurel. A FI TRECUT ŞI PRIN CIUR ŞI PRIN SITĂ: A avea experienţă; A fi versat; v. A fi trecut prin ciur şi prin ciurel A FI TRECUT ŞI PRIN CIUR ŞI PRIN VEŞCĂ: A avea experienţă; A fi versat; v. A fi trecut prin ciur şi prin ciurel. A FI TRIMIS DE ACOLO PÂNĂ ACOLO: A fi adus dintr-o situaţie în alta; A nu fi lăsat locului; A fi trimis dintr-un loc într-altul. A FI TRIMIS ÎN FAŢA JUDECĂŢII: A fi dat în judecată; v. şi A fi trimis pe banca acuzării. A FI TRIMIS LA MUNCA DE JOS: A fi retrogradat; v.Afi trecut la munca de jos. A FI TRIMIS PE BANCA ACUZĂRII: A fi dat în judecată; v. A fi trimis în faţa judecăţii. A FI TROI DE SUS PÂNĂ JOS: A fi îmbrăcat neglijent. A FI TRUDĂ ZADARNICĂ: A fi efortul zadarnic; A fi muncit degeaba. A FI TRUP DIN TRUPUL CUIVA (SAU A CEVA): A fi descendent al cuiva; A face parte integrantă din ceva; v. şi A se simţi trup din trupul cuiva (sau a ceva). A FI TRUP ŞI SUFLET CU.CINEVA: A se idendfica cu aspiraţiile cuiva; A fi foarte apropiat de cineva; v. şi A se face trup şi suflet cu cineva. A FI TRUP ŞI SUFLET PENTRU CINEVA: A fi devotat cuiva. A FI TRUPUL CUIVA ■■.(înv:): A fi rudă de sânge cu cineva. A FI TUFĂ: A nu şti nimic; A nu avea niciun ban. .■ A FI TUFĂ DE PARALE: A fi lipsit de bani; A fi sărac. ' A FI TUN: A se îmbăta; A fi beat; v.Afi cuc. A FI TUN DE BEAT: A: se îmbăta; A fi beat; v. A fi cuc. A FI TURMĂ FĂRĂ PĂSTAR: A fi o mare dezordine. A FI TUNS ŞI CU BALIGĂ UNS: A fi batjocorit la culme. A FI TURBAT (DUPĂ CEVA SAU DUP CINEVA): A fi foarte pasionat: după ceva sau după cineva; A dori foarte mult ceva sau pe cineva. A FI TURBAT SĂ,,,: A dori foarte mult să.... A FI TURC: A fi foarte încăpăţânat; A nu vrea să înţeleagă; A nu ţine seama de nimic; v.Afi ca turc. v::'· ;·' _·- A FI TUREATCĂ: (Despre elevi) A fi nepregătit la lecţie; A fi clei. A FI TURTĂ: A fi într-o stare avansată de ebrietate; A nu mai şti pe ce lume se află din cauza băuturii; A fi fonrte beat; v. A fi beat clampă, A FI ŢANŢOŞ CA UN COCOŞ: A fi mândru; A fi îngâmfat; A fi fudul; A fi arogant. A FI ŢAP ISPĂŞITOR: A suporta sancţiuni în locul celor vinovaţi; v. A deveni ţap ispăşitor. A FI ŢARA LUNGĂ: A vorbi mult. A FI ŢĂRAN CU PĂR PE LIMBĂ: A fi om înapoiat din mediul rural. A FI ŢÂFNOS: A fi îngâmfat; A fi arogant. A FI ŢÂŢĂ: A fi frumos. A FI ŢÂŢĂ ŞI SFÂRC: A fi cum se poate mai atrăgător. A FI ŢINTA IRONIILOR: A fi ironizat; A fi batjocorit. A FI ŢINTAŞ BUN: A trage bine cu armă; A nimeri bine; A nu rata. A FI ŢINTAŞ PROST: A nu trage bine cu armă; A nu nimeri; A rata. A FI ŢINTUIT LA PAT 234 A FI ŢINTUIT LA PAT: A sta la pat; A boli. A FI ŢINTUIT LA STÂLPUL ENFAMIEI:A condamna, a înfiera pe cineva. A FI ŢINUT SĂ...: A fî obligat să... .i A FI UD CIUCIULETE: A se uda până la piele; A fi ud leoarcă; v.A face ciuciulete. A FI UD FLEAŞCĂ: A se uda până la piele; A fi ud leoarcă; v. A face ciuciulete. A FI UD LEOARCĂ: A se uda până Ia piele; A fi ud leoarcă; v. A face ciuciulete. A FI UD LEOARŢĂ: A se uda până la piele; A fi ud leoarcă; v. A face ciuciulete. A FI UD PÂNĂ LA PIELE: A se uda până Ia piele; A fi ud leoarcă; v. A face ciuciulete. A FI UIMIT: A fi uluit; A fi surprins, A FI UITAT DE MOARTE: A fi foarte bătrân. A FI UITUC: A nu ţine minte; A nu avea memorie bună. A FI ULTIMA PICĂTURĂ: A fi ultima suflare; A fi ultima încercare, A FI UMBLAT NIŢEL CA ŢĂSTUL: A fi om înapoiat. A FI UMBRA CUIVA: A se ţine scai de cineva; A fila pe cineva. A FI UMFLAT DE PROCOPSEALĂ: A nu căpăta nimic din ce se aştepta. A FI UMFLAT DE SOMN: A fi somnoros; v. şi A fi umflat la faţă de somn. A FI UMFLAT LA FAŢĂ DE SOMN: A fi somnoros; v.Afi umflat de somn. A FI UNA CU CINEVA: A fi la fel cu cineva; A semăna perfect cu cineva. A FI UN AFURISIT: A fi blestemat, excomunicat; A fi rău; A fi plin de draci; v. A fi afurisit. A FI UN AMĂRÂT: A fi necăjit; A fi supărat; A avea probleme. A FI UN BĂIAT DE ZAHĂR: A fi un om bun, cumsecade, cinstit, corect. A FI UN BOBOC DE FATĂ: A fi o fată foarte frumoasă. A FI UN BUN CUNOSCĂTOR AL...: A fi specialist în...; A fi instruit în..,.; A cunoaşte bine ceva. A FI UN CĂSCAT: A fi neatent. A FI UNCHI DE PLOP: A nu fi nicio rudă. A FI UN COĂTE-GOALE: A fi un om sărac. A FI UN DOBITOC Şi JUMĂTATE: A fi culmea dobitociei. A FI UN DRAC DE COPIL: A fi un copil neastâmpărat. A FI UN DRAC ŞI JUMĂTATE: A fi foarte periculos; A se pricepe la toate; A avea succes în toate. A FI UN DU-TE VINO: A fi o mare vânzoleală; A fi o mişcare continuă. A FI UN GĂGĂUŢĂ: A fî un prostănac; A fi un tont. A FI UNGHIE ŞI CARNE CU CINEVA: A fi unit cu cineva; A colabora cu cineva; A se înţelege bine cu cineva. „ A FI UN GHINDOC DE OM: A fi om mic de statură. A FI UN HOŢ ŞI JUMĂTATE: A fi culmea hoţiei. A FI UN JIDOVE DE OM: A fi om uriaş de statură. A FI UN LIPAN DE OM: A fi om cu trup mare şi lătăreţ. A FI UN MAL DE OM: A fi un om mătăhălos; A fi un om mare, înalt, voinic. - A FI UN MĂGAR ŞI JUMĂTATE: A fi culmea măgăriei. A FI UN MOŞ TEACĂ: A fi bătrân. A FI UN MUNTE DE OM: A fi om mare şi puternic la trup. A FI UN MURITOR DE FOAME: A nu avea cele necesare; A fi sărac; A o duce greu. A FI UN OARECARE: A iui fi cunoscut; A fi un om obişnuit. : A FI UN OBSTACOL PENTRU...: A constitui o piedică pentru.... A FI UN OM ANAPODA: A nu fi normal; A gândi, a face anapoda. A FI UN OM APROPIAT: A fi un om bun şi de încredere. A FI UN OM ARANJAT: A avea ce-i trebuie; A nu duce nevoie de nimic. A FI UN OM BĂTĂTORNIC: A fi un om care se zbate, care se implică. -V A FI UN OM CĂPOS: A fi un om încăpăţânat. A FI UN OM CUMSECADE: A fi un om bun, binevoitor, săritor, darnic. A FI UN OM CU SCAUN LA CAP: A fi un om inteligent; A fi un om deştept. A FI UN OM FĂRĂ CAP: A nu chibzui bine. A FI UN OM FĂRĂ CĂPĂTÂI: A fi un om de nimic; A fi fară niciun rost. A FI UN OM FĂRĂ SIMŢIRE: A fi necinstit; A fi un om prost crescut; A fi un necioplit. A FI UN OM FLUŞTURATIC: A îl om nestatornic, neserios. A FI UN OM IMPOSIBIL: A fi un om nesuferit; A fi un om insuportabil. A FI UN OM ODATĂ ŞI JUMĂTATE: A fi un om foarte bun. A FI UN OM PIERDUT: A se afla Intr-o situaţie dificilă; A avea necazuri mari. A FI UN OM PLIN DE FARMECE: A fi un om fermecător; A fi un om încântător. A FI UN OM ŞI JUMĂTATE: A fi un om cu însuşiri deosebite; A fi foarte capabil. A FI UN OM ŞTERS: A fi un om fără valoare. A FI UN OM ŢÂNDĂROS: A fi om care se înfurie uşor. Ă FI UN PAPĂ-LAPTE: A fi un om neimportant; A fi un om moale, slab, inactiv. A FI UN PĂDUCHE DE OM: A fi un parazit, un leneş, un vagabond. A FI UN PIERDE VARĂ: A fi o haimana. A FI UN PIŞPIRICĂ: A fi un om mărunţel de statură. A FI UN PLESNIT: A fî ţicnit; A fi nebun; A fi îndrăzneţ; v.Afi plesnit şi jumătate. 235 A FI VAI ŞI AMAR DE PIELEA CUIVA A FI UN PLESNIT ŞI JUMĂTATE: A fi ţicnit; A fi nebun; A fi îndrăzneţ; v. A fi plesnit. A FI UN POPOR BLAGOSLOVIT: A fi un popor binecuvântat. A FI UN PROST ŞI JUMĂTATE: A fi culmea prostiei; v. A fi prost ca cizma. A FI UN PUI DE LELE: A fi o secătură; A fi un om de nimic. A FI UN SAC CU MINCIUNI: A fi mare mincinos. A FI UN SAT FĂRĂ CÂINI: A fi un loc fără stăpân; A fi un loc pustiu; A fi un sat dezordonat. A FI UNS CU TOATE ALIFIILE: A fi trecut prin multe; A avea o mare experienţă de viaţă; A 11 abil; A fi viclean; v. şi A fi uns cil toate unsorile. A FI UNS CU TOATE UNSORILE: A fi trecut prin multe; A avea o mare experienţa de viaţă; A fi abil; A fi viclean; v. A fi uns cu toate alifiile. A FI UN SIMPLU MURITOR;: A fi un om obişnuit. A FI UN SUFLET BUN: A fi un om bun, cumsecade, binevoitor. A FI UN TÂŞTI-BÂŞTI: A fi un om mărunţel. A FI UN TERCHEA-BERCHEA: A fi un nimenea; A nu fi bun de nimic. A FI UN TRUP: A se uni; A se contopi; v A se face un trup. A FI UNUL LA HĂIS ŞI ALTUL LA CEA: A nu fi uniţi; A nu colabora; A nu se înţelege; v. şi A fi unul la hăis şi celălalt la cea. A FI UNUL LA HĂIS ŞI CELĂLALT LA CEA: A nu fi uniţi; A nu colabora; A nu se înţelege; v. A fi unul la hăis şi altul la cea. A FI UN VÂNT DE TE TAIE: A bate un vânt îngheţat. A FI UN VIN FĂRĂ TRUP: A fi vin cu apă în el. A FI UN ZGÂRIE-BRÂNZĂ: A fi zgârcit. A FI URÂCIOS LA LIMBĂ: A vorbi neplăcut; A vorbi porcos. A FI URÂTĂ DE MAMA FOCULUI: A fi foarte urâtă. A FI URÂT CA DE MOARTE: A fi foarte urât; v. A fi urât ca dracul. A FI URÂT CA DRACUL: A fi foarte urât; v. şi A jî urât ca moartea; A fi urât foc. A FI URÂT FOC: A fi foarte urât; v. A fi urât ca dracul. A FI URÂT LA CĂUTĂTURĂ: A avea privire urâtă. A FI URCIOR: A Fi cam urât; A nu fi frumuşel. A FI URECHEA SATULUI: A fi la curent cu tot ce se întâmplă; v. şi A fi urechea târgului. A FI URECHEA TÂRGULUI: A fi la curent cu tot ce se întâmplă; v. A fi urechea satului. A FI URMĂRIT DE CINEVA: A . fi supravegheat de cineva; A fi sub observaţia cuiva. A FI USCĂT CA IASCA: A fi foarte uscat; v. şi A jî uscat ca troscot; A fi uscat ţâr. A FI USCAT CA O SCÂNDURA: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A FI USCAT CA O TOACĂ: A fi foarte slab; v. A fi ca toacă. A FI USCAT CA SCÂNDURA: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A FI USCAT CA TOACA: A fi foarte slab; v. A Jî ca toacă. A FI USCAT CA UN ŢÂR: A fi foarte slab; v. A fi ca toacă. A FLUSCAT SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A FI USCAT TOACĂ:  fi ioarte slab; v. A fi ca toacă.  FI USCAT TROSCOT: A fi foarte uscat; v. A fi uscat ca iasca. ^ A FI USCAT ŢÂR: A fi foarte uscat; v. Afî uscat ca iasca. A FI UŞĂ I)E BISERICĂ: A fi cuminte; A avea purtare de sfânt; v. A fi cheie de biserică. A FI UŞOR CA UN FULG: A fi foarte uşor. A FI UŞOR DE CAP: A fi inteligent; A pricepe repede."".· A FI UŞOR DE GURĂ: A vorbi uşor; A vorbi mult; v. şl A fi uşor la gură. A FI UŞOR DE MÂNĂ: A lucra cu dexteritate, cu fineţe; v. A avea mână uşoară. A FI UŞOR DIN GURĂ: A fi uşor de'zis, greu de făcut. . , A FI UŞOR LA CAP: A înţelege, a pricepe uşor. A FI UŞOR LA GURĂ: A vorbi uşor; A vorbi mult; v. A fi uşor de gură. A FI UŞOR LA MÂNĂ: A lucra cu dexteritate, cu fineţe;; v.A avea mână uşoară. A FI UŞUREL: A nu fi prea greu. : A FI UŞUREL DE MINTE: A înţelege destul de uşor. A FI UTIL: A fi folositor; Ă fi necesar. A FI VACĂ BUNĂ BE MULS: A se lăsa exploatat de cineva; A fi om prost de la care se poate câştiga; v, şi A fi vacă de muls.  FI VACĂ DE MULS: A se lăsa exploatat de cineva; A fi om prost de la care se poate câştiga; v. A fi vacă bună de muls. A FI VĂI DE COJOCUL CUIVA: A fi într-o situaţie grea; A ajunge într-o situaţie grea, neplăcută; v. şi A fi vai de pilea lui; A fi vai şi amar de capul lui; A fi vai şi amar de pielea cuiva; A fi vai şi amar de viaţa cuiva. A FI VAI DE PIELEA CUIVA: A fi într-o situaţie grea; A ajunge într-o situaţie grea, neplăcută; v. A fi vai de cojocul lui. A FI VAI ŞI AMAR DE A fi foarte rău pentru...; A fi tare greu de... . A FI VAI ŞI AMAR DE CAPUL CUIVA: A fi într-o situaţie grea; A ajunge într-o situaţie grea, neplăcută; v. A fi vai de cojocul lui. AFI VAI ŞI AMAR DE PIELEA CUIVA: A fi într-o situaţie grea; A ajunge într-o situaţie grea, neplăcută; v. A fi vai de cojocul lui. A FI VAI ŞI AMAR DE VIAŢA CUIVA 236 A FI VAI ŞI AMAR DE VIAŢA CUIVA: A fi într-o situaţie grea; A ajunge într-o situaţie grea, neplăcută; v. Afi vai de cojocul lui. A FI VARGA LUI DUMNEZEU: A fi aspru; A 11 crunt. A FI VARZĂ: (fam., Despre cărţi, caiete): A se deteriora; v. A ajunge varză. A FI VĂRATIC DE GURĂ: A fi vorbăreţ, guraliv. A FI VĂZUT CU OCHI BUNI DE CINEVA: A fi apreciat, a fi preţuit de cineva. A FI VÂNA PANĂ-N VÂRF’UL UNGHILOR: A avea musculatură puternică. A FI VÂNDUT CU TRUP ŞI SUFLET CUIVA: A fi supus cuiva; A lucra umilit pentru cineva; A fi devotat cuiva. A FI VÂRF ŞI CREŞTET: A fi persoană de seamă, A fi persoană importantă. A FI VÂRTOS DE CERBICE: A fi rezistent, dârz, încăpăţânat; A fi neinfluenţabil; A nu ceda; v. A fi cu cerbicea tare. A FI VÂRTQS DE VÂNĂ: A fi foarte puternic; A fi foarte rezistent; v. şi A fi vârtos la vână. A FI VÂRTOS ÎN CERBICE: A fi rezistent, dârz, încăpăţânat; A fi neinfluenţabil; A nu ceda; v. A fi cu cerbicea tare. A FI VÂRTOS LA CERBICE: A fi rezistent, dârz, încăpăţânat; Ă ii neinfluenţabil; A nu ceda; v. A fi cu cerbicea tare. A FI VÂRTOS LA VÂNĂ A fi foarte puternic; A fi foarte rezistent; v. A fi vârtos la vână. A FI VECHI DE ZILE: A fi bătrân. A FI VERDE: A fi necopt; A fi tânăr; A fi neiscusit. A FI VERDE LA BURTĂ: A fi plin de invidie şi de ură; A fi duşmănos, A FI VERDE LA FAŢĂ: A fi bolnav; A nu se simţi bine. A FI VERSAT ÎN CEVA: A fi expert în ceva; A fi priceput, a fi competent în ceva. A FI VEŞNIC CU CĂCIULA M CAP: A fi mândru; A nu apela la nimeni. A FI VICTIMĂ UNEI ILUZII: A nădăjdui lucruri irealizabile. A FI VICTORIOS: A învinge. A FI VIGILENT: A fi atent; A se uita bine.  FI VIGUROS: A fi tare, puternic, rezistibil. A FI VIN ADĂPAT: A fi vin amestecat cu apă; v. şi A fi vin botezat. A FI VIN BOTEZAT: A fi vin amestecat cu apă; v. A ji vin adăpat. A FI VIOARA: A fi în discuţie. A FI VIOARA ÎNTÂI: A fi primul; A fi cel mai bun. A FI VORBA CĂ...: A se plănui să.... A FI VORBA DE CLACĂ: A nu fi o vorbă serioasă. Ă FÎ VORBA DESPREA se referi ia.... A FI VORBA DIN BĂTRÂNI: A se moşteni să se zică; A se zice aşa din bătrâni; A fi vorbă înţeleaptă. A FI VORBA LUNGĂ: A vorbi mult. A FI VORBA MARE: A se spune ceva important; A se face o promisiune importantă. A FI VORBA SĂ...: A se gândi să.... A FI VORBĂREŢ: A vorbi mult; A nu-i mai tăcea gura. . A FI VRĂJIT (DE CINEVA): A fi în puterea vrăjilor cuiva; A fi fermecat de cineva. A FI VREDNIC DE LAUDĂ: A fi un om deosebit de bun, de harnic, de binevoitor. A FI VREDNIC DE MILĂ: A : fi demn de compătimire. A FI VREDNIC DE MIRAZ (reg.): A fi vrednic de batjocură. A FI YREDNIC DE POALA CUIVA (mi·.;: A fi demn de cineva. Ă FI VREDNIC DE TOATĂ CINSTEA: A fi stimat; A fi apreciat. A FI VREME: A găsi răgazul: necesar pentru a face ceva; v. şi A avea vreme. A FI VREMEA DE...: A găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. şi A avea vreme. ... A FI VREMEA SĂ...: A găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. şi A avea vreme. A FI VRISME MBOHORÂTĂ: A sta să plouă; v. şi A fi vreme îmbunghinată. A FI VREME ÎMBUNGHINATĂ: A sta să plouă; v. A fi vrem e îmbohorată, A FI VREME ÎN ÎMPOTRIVIRE: Aii vretne urâtă. . A FI VULPEA BĂTRÂNĂ: A fi om viclean; A fi om descurcăreţ. A FIXA CU PRIVIREA PE CINEVA: A se uita fix la cineva, A FIXA O ÎNTÂLNIRE: A stabili data şi locul unei întâlniri. A FIXĂ O LIMITĂ: A stabili o graniţă; A stabili o limită. . y ■: Ă FIXA UN EXĂMEN: A fixa data şi ora unui examen; A programa un examen. : A FIXA UN TERMEN PENTRU CEVA:: A stabili durata a ceva; A stabili un termen. A FI ZĂCAŞ LA SUFLET: A purta îndelung duşmănie. A FI ZĂPĂCIT: A fi încurcat; A pricepe greu; A nu-şi da seama imediat, A FI ZDRAVĂN: A fi sănătos; A fi mare; A fi puternic. A FI ZDRAVĂN LA MINTE: A fi normal; A fi deştept; A fi inteligent. A FI ZDRENŢĂROS RĂU LA GURĂ: A vorbi numai porcării; A fi murdar la gură. A FI ZGÂRIE-BRÂNZĂ: A fi zgârcit. : A FI ZI DE ÎMPĂRŢANIE: A fi zi de dat pomană. A FI ZI MARE: A fi sărbătoare. A FI ZIUA-N AMIAZA MARE: A fi miezul zilei; A fi amiază, A FI ZOBIT DE OBOSEALĂ: A fi mort de oboseală. A FLĂCĂI ÎMPREUNĂ: A fi prieteni în tinerele. 237 A FOST CRAI ÎN VIAŢA LUI A FLOCĂI PE CINEVA DE-I MERGE COLBUL: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A FLOCĂI PE CINEVA DE-I MERGE UNTUL: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A FLOCĂI PE CINEVA DE-I MERG FULGII: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A FLOCĂI PE CINEVA DE-I MERG PETICELE: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A FLOCĂI PE CINEVA DE SĂ-I MEARGĂ'' COLBUL: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A FLOCĂI PE CINEVA DE SĂ-I MEARGĂ FULGII: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A FLOCĂI PE CINEVA DE SĂ-I MEARGĂ PETICELE: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A FLOCĂI PE CINEVA DE SĂ-I MEARGĂ UNTUL: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A FLOCĂI PE CINEVA SĂ-I MEĂRGĂ COLBUL: A snopi în bătaie pe cineva; v. A bate ca de păpuşoi. A FLOCĂI PE CINEVA SĂ-I MEARGĂ FULGII: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A FLOCĂI PE CINEVA SĂ-I MEARGĂ PETICELE: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v, A bate ca în păpuşoi. A FLOCĂI PE CINEVA SĂ-I MEARGĂ UNTUL: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. A FLUIERA A PAGUBĂ: A regreta o pierdere, o nereuşită, un eşec; A rămâne cu buzele umflate. A FLUIERA A PUSTIU: A fluiera a pagubă, a plictiseală; v. şi A fluiera în pustiu. A FLUIERA ÎN BISERICĂ: A nesocoti convenţiile; Ă fi inoportun; v. şi A şuiera în biserică. A FLUIERA IN PUSŢIU: A fluiera a pagubă, a plictiseală; v. A fluiera a pustiu. A FLUIERA VÂNTUL PRIN OASE: A fi slab; A fi numai piele şi os. A FLUIERĂ VÂNTUL UNDEVA: A fi gol; A nu fi nimic. A FLUIERA VÂNTUL PRIN OASE: A fi slab; A fi numai piele şi os. A FOLOSI FORŢA: A obliga, a sili pe cineva; A face ceva cu forţa, A FOLOSI MOMENTUL FAVORABIL: A face ceva în condiţii optime; A face ceva la timpul potrivit. A FOLOSI PRILEJUL: A nu rata ocazia; A folosi un moment favorabil. A FOLOSI TACTICA PĂMÂNTULUI PÂRJOLIT: A distruge tot; A nimici tot. A FOLOSI TIMPUL LA CEVA: A nu sta degeaba; A face ceva; A nu-şi irosi timpul. A FOLOSI TOATE MIJLOACELE: A nu omite nimic; A face totul; A se folosi de tot ce are; v. şi A folosi toate posibilităţile; A folosi toate resursele» A FOLOSI TOATE POSIBILITĂŢILE: A nu omite nimic; A face totul; A se folosi de tot ce are; v. A folosi toate mijloacele. A FOLOSI TOATE RESURSELE: A nu omite nimic; A face totul; A se folosi de tot ce are; v. A folosi toate mijloacele. A FOLOSI UN CUVÂNT ÎN SENSUL BUN: A se exprima'bine; A fi clar; A nu confunda lucrurile, A FOLOSI VORBELE MARI·; A ;vorbi pompos; A spune lucruri mari, importante, A FONDA PE NISIP: A face ceva fără o bază solidă; v. A clădi pe nisip (ceva). A FORMĂ O COMISIE: A convoca o comisie; A folosi o comisie. A FORMA O IDEE DESPRE...: A şi exprima părerea despre.... A FORMA O IMAGNE DESPRE...:  se lămuri despre...; A-şi clarifica gândurile despre...; v. şi A-şi forma un tablou despre.... A FORMA UN BLOC CU...:  se uni cu...; A se organiza cu.... A FORMA UN TABLOU DESPRE...: A se lămuri despre.,,; A-şi clarifica gândurile despre... ; v. şi A-şi forma o imagine despre.... A FORMULA In SCRIS: A depune în scris. A FORMULA O OBIECŢIE: A obiecta; A-şi exprima părerea. : Ai: F0RMULA-;0;PLÂNGERE:A depune; o plângere; A-şi exprima o plângere. A FORMULĂ O PRETENŢIE: A-şi exprima o pretenţie; A solicita ceva; a pretinde ceva. A FORMULA O TEORIE: A-şi lansa o teorie; A-şi exprima o idee. A FORŢA BLOCADA: A-şi deschide drumul; A ieşi dintr-o blocare. " A FORŢĂ LUCRURILE: A se grăbi; A depune eforturi mari; A se opinti; A se forţa; v. şi A forţa motorul. ĂFORŢĂ MÂNA CUIVA: A obliga pe cineva, A FORŢA MOTORUL: A;se grăbi; A depune eforturi mari; A se opinti; A se forţa; v. A forţa lucrurile. A FORŢĂ NOTA: A depăşi măsura în comportare; v. A exagera nota. AFORŢAOUŞĂ: A se forţa; A depune o forjă; v. şi A forţa uşa cuiva. A FORŢA O UŞĂ DESCHISĂ: A depune eforturi inutile; A se forţa degeaba; v. şi A forţa uşi deschise. A FORŢA UŞA CUIVA: A se forţa; A depune o forţă; v. A forţa uşa. A FORŢA UŞI DESCHISE: A depune eforturi inutile; A se forţa degeaba; v. şi A forţa o uşă deschisă. niciodată. A FOST CRAI ÎN VIAŢA LUI: I-au plăcut A FOST CRAI LA VIAŢA LUI 238 femeile; A fost afemeiat; v. şi A fost crai la viaţa lui. A FOST CRAI LA VIAŢA LUI: l-au plăcut femeile; A fost afemeiat; v. A fost crai în viaţa lui. A FOST CA NICIODATĂ: S-a întâmplat Intr-un timp foarte îndepărtat (formulă de început în basme); v. şi A fost odată; A fost odată ca niciodată. A FOST ODATĂ: S-a întâmplat într-un timp foarte îndepărtat (Formulă de început în basme); v. A fost ca niciodată. A FOST ODATĂ CA NICIODATĂ: Sa întâmplat într-un timp foarte îndepărtat (formulă de început în basme); v. A fost ca niciodată. A FRĂMÂNTA GĂNDURI: A se gândi profund; A-şi face probleme; v. şi A-şi frământa în minte. A FRĂMÂNTA fN MINTE:: A se gândi profund; A-şi face probleme; v. A-şi frământa gânduri. Ă FRĂMÂNTA PĂMÂNTUL: A dansa îndrăcit; v. şi A pisa pământul, A FRĂMÂNTĂ PE CINEVA CU PICIOARELE: A face rău cuiva; A crea necazuri cuiva. A FRÂNA BRUSC: A opri brusc; A se opri brusc. A FRÂNGE ARIPILE: A opri din zbor; A bloca, a opri pe cineva; A opri progresul cuiva; A frâna înaintarea cuiva. A FRÂNGE CARUL (pop.): A nu izbuti; A eşua. A FRÂNGE CERBICEA CUIVA: A supune pe cineva; A învinge rezistenţa, mândria, aroganţa, trufia cuiva; v. A asupri cerbicea cuiva. A FRÂNGE CERBICIA CUIVA: A supune pe cineva; A învinge . rezistenţa, mândria, aroganţa, trufia cuiva; v. A asupri cerbicea cuiva, Ă FRÂNGE GÂTUL: A omorî pe cineva; A se omorî.  FRÂNGE INIMĂ (CUIVA): A produce cuiva o mare emoţie; A produce cuiva o mare durere sufletească; A face să fie cineva disperat.; v. şi A frânge rărunchii (cuiva); A frânge sufletul (cuiva); A rupe inima (cuiva); A rupe rărunchii (cuiva); A rupe sufletul (cuiva). Ă FRÂNGE NASUL (CUIVA): A înfrâna elanul cuiva; A pedepsi, a umili, a pune Ia locul lui pe cineva; v. şi A rupe nasul (cuiva); A scurta nasul (cuiva); /I tăia nasul (cuiva). A FRÂNGE OASELE (CUIVA): A snopi în bătaie pe cineva. A FRÂNGE RĂRUNCHII (CUIVA): A produce cuiva o mare emoţie; A produce cuiva o mare durere sufletească; A face să fie cineva disperat; v. şi /I frânge inima (cuiva). Ă FRÂNGE SUFLETUL (CUIVA): A produce cuiva o mare emoţie; A produce cuiva o mare durere sufletească; A face să fie cineva disperai; v. A frânge inima (cuiva). A FRÂNGE TURTA (CUIVA): A sărbători, cu un anumit ritual, împlinirea unui an de la naşterea unui copil; v. şi A frânge turta pe cap (cuiva); A-i rupe turta (cuiva); A-i rupe turta pe cap (cuiva); A rupe turta pe cap (cuiva). A FRÂNGE TURTA PE CAP (CUIVA): A sărbători, cu un anumit ritual, împlinirea unui an de la naşterea unui copil; v. A frânge turta (cuiva). A FRECA CHELIA CUIVA: A muştrului pe cineva; A bate pe cineva; v, şi A freca ridichea cuiva. : A FRECA DE GÂLCI (PE CINEVA) (pop.)·. A învăţa minte pe cineva; A-i face bucata cuiva. A FRECA DE-I MERGE COLBUL: A mustra pe cineva; A bate pe cineva; v. şi A fereca de-i merge untul; Ă freca de-i merg fulgii; A freca de-i merg peticele; A freca să-i meargă colbul; A freca să-i meargă fulgii; A freca să-i meargă peticele; A freca să-i meargă untul. A FRECA DE-I MERGE UNTUL: A mustra pe cineva; A bate pe cineva; v. A fereca de-i merge colbul. A FRECA DE-I MERG FULGII: A mustra pe cineva; A bate pe cineva; v. A fereca de-i merge colbul. A FRECA DE-I MERG PETICELE: A mustra pe cineva; A bate pe cineva; v. A fereca de-i merge colbul. . . Ă FRECĂ L EXAMEN: A examina riguros. A FRECA LA PATRU COASTE (PE CINEVA) (pop ): K bate zdravăn pe cineva; v. Abate la patru coaste (pe cineva). A FRECA LA TREI COASTE (PE CINEVA) (pop.): A bate zdravăn pe cineva; v. A bate la patru coaste (pe cineva). ■.A FRECA MENTA (fam.): A pierde vremea; A tăia frunză la câini. A FRECA PE SUB NAS (CUIVA CEVA): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa, a-i imputa cuiva ceva; v.A da în nas (cuiva ceva). A FRECA RIDICHEA CUIVA: A muştrului pe cineva; A bate pe cineva; v.A freca chelia cuiva, A FRECA SĂ-Î MEARGĂ COLBUL: A mustra pe cine va; A bate pe cine va; v. A fereca de-i merge colbul. ' A FRECA SĂ-t MEARGĂ FULGII: A mustra pe cineva; A bate pe cineva; v. A fereca de-i merge colbul. A FRECA SĂ-I MEARGĂ PETICELE: A mustra pe cineva; A bate pe cineva; v. A fereca de-i merge colbul, A FRECA SĂ-I MEARGĂ UNTUL: A mustra pe cineva; A bate pe cineva; v. A fereca de-i merge colbul. A FRECVENTA CONCERTELE: Aparticipa Ia concerte.  FHECVENTA CURSURILE: A participa la cursuri. A FRECVENTA UN LOC: A vizita un loc. . A PRIGE INIMA CUIVA: A supăra, a necăji, a întrista pe cineva. A FRIGE ÎN BĂTAIE (PE CINEVA): A bate măr pe cineva. 239 A FUGI DE SCAPĂRĂ POTCOAVELE A FRIGE LA INIMĂ: A simţi o durere, o suferinţă puternică; A avea necazuri; A avea dureri mari; v. A arde la inimă. A FRIGE LA MAŢE: A pricinui un mare neajuns cuiva. A FRIGE UN MIEL TÂLHĂREŞTE: A frige mielul întreg, în pielea lui. A FUGĂRI PE CINEVA PÂNĂ LA ISTOVIRE: A goni pe cineva; Aialerga după cineva; A încerca să-l prindă. A FUGI CA APUCAT DE STRECHE: A fugi tare, A alerga cu toată puterea. A FUGI CA DE CIUMĂ: A fugi ca nebunul; A fugi tare; v. şi A fugi ca apucat de streche. A FUGI CA DIN PUŞCĂ: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. şi A fugi ca gândul; A fugi ca împuşcat; A fugi ca puşcat; A fugi ca tăunul cu paiul; A fugi ca un ogar; A fugi cât îl ţin picioarele; A fugi cât poate; A fugi de-şi scapără călcâiele; A fugi de-i scapără picioarele; A fugi de-i scapără picioarele; A fugi de-i scapără pietrele; A fugi de-şi scoate ochii; A fugi de zvântă pământul; A fugi glonţ; A fugi împuşcat; A ieşi ca din puşcă; A ieşi ca împuşcat; A fugi ca scăpat din puşcă; A ieşi ca puşcat; A pleca ca din puşcă; A pleca puşcă; A scăpa ca din praştie; A scăpa ca din puşcă; A scăpa puşcă; A se duce ca din puşcă; A se duce ca împuşcat; A se duce ca puşcat. A FUGI CA DRACUL DE TĂMÂIE (DE CINEVA SAU DE SEVA): A evita; A ocoli pe cineva sau ceva); v. şi A se feri ca dracul de tămâie. A FUGI CA GÂNDUL: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI CA ÎMPUŞCAT: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI CA POPA TUNS: A evita pe cineva; v. şi A se păzi ca de popă tuns, A FUGI CA PUŞCAT: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI CA SCĂPAT DIN PUŞCĂ: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI : CA TĂUNUL CU PAIUL: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă, A FUGI CA UN OGAR: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI CA VÂNTUL: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă, A FUGI CÂT ÎL ŢIN PICIOARELE: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI CÂT POATE: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI CU BANH: A fura banii. A FUGI CU CE-I PE EL: A nu lua nimic cu el. A FUGI CU COADA ÎNTRE PICIOARE: A fugi umilit, ruşinat; v. şi A fugi cu coada între vine; A ieşi cu coada între picioare; A ieşi cu coada între vine; A pleca cu coada între picioare; A pleca cu coada între vine; A se duce cu coada între picioare; A se duce cu coada între vine; A se întoarce cu coada între picioare; A se întoarce cu coada între vine. A FUGI CU COADA ÎNTRE VINE: A fugi umilit, ruşinat; v. A fugi cu coada între picioare. A FUGI DE ACASĂ: A pleca în lume. A FUGI DE ACOLO Şl A DA PESTE AOLEOLEO: A da de un rău mai mare încercând să scape de un rău; v. şi A fugi de aoleo şi a da peste aoleoleo; A fugi de dracul şi a da de taică-său; A fugi de dracu şi a da peste taică-său. A FUGI DE AOLEO ŞI A DA PESTE AOLEOLEO: A da de un rău mai mare încercând să scape de un rău; v. şi A fugi de acolo şi a da peste aoleoleo. A FUGI DE CEVA: A evita, a ocoli ceva. ^ A FUGI DE CINEVA: A evita, a ocoli pe cineva. A FUGI DE DRACUL ŞI A DA DE TAÎCĂ-SĂU: A da de un rău mai mare încercând să scape de un rău; v. şi A fugi de acolo şi a da peste aoleoleo. A FUGI DE DRACUL ŞI A DA PESTE TAICĂ-SĂU: A da de un râu mai mare încercând să scape de un rău; v. şi A fugi de acolo şi a da peste aoleoleo. A FUGI DE-I PÂRÂIE CĂLCÂIELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A FUGI DE-I SCAPĂRĂ CĂLCÂIELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A FUGI DE-I SCAPĂRĂ PICIOARELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. ■■■■■:■■: A FUGI DE-I SCAPĂRĂ PIETRELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A FUGI DE-I SCAPĂRĂ POTCOAVELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A FUGI DE-I SFÂRÂIE CĂLCÂIELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A FUGI DE-I SFÂRÂIE CĂLCÂILE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A FUGI DE-I SFÂRÂIE PICIOARELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v.A alerga de îi scapără călcâiele. A FUGI DE JUSTIŢIE: A evita să se judece; A nu dori să poarte procese judiciare. A FUGI DE MĂNÂNCĂ PĂMÂNTUL: A fugi foarte repede; v. A alerga de mănâncă pământul A FUGI DE NOROC: A nu-şi cunoaşte interesele. A FUGI DE SCAPĂRĂ CĂLCÂIELE: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI DE SCAPĂRĂ PICIOARELE: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI DE SCAPĂRĂ PIETRELE: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v.A fugi ca din puşcă. A FUGI DE SCAPĂRĂ POTCOAVELE: A A FUGI DE SOCIETATE 240 fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI DE SOCIETATE: A evita societatea; A-i evita pe oameni. A FUGI DE SUB ESCORTĂ: A scăpa de sub escortă. A FUGI DE-ŞI PRĂPĂDEŞTE CĂLCÂILE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A FUGI DE-ŞI SCOATE OCHII: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI DE ZVÂNTĂ PĂMÂNTUL: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI DIN FAŢA VALURILOR: A evita un pericol; A evita o nenorocire. A FUGI DIN ÎNCHISOARE: A evada din închisoare. A FUGI DUPĂ DOI IEPURI: A urmări două scopuri; A lucra pe două planuri. A FUGI GLONŢ: A fugi foarte repede; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI IEPUREŞTE: A fugi repede ca iepurele. A FUGI ÎMPUŞCAT: A fugi foarte repede; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI IN GOANA CEA MARE: A fugi repede; A alerga tare; v. şi A fugi în goana mare. A FUGI ÎN GOANA MARE: A fugi repede; A alerga tare; v. şi A fugi în goana cea mare. A FUGI ÎN LUME: A pleca departe fără să se ştie unde; v. şi A fugi în lumea largă; A pleca în lume; A pleca în lumea largă; A se duce în lume; A se duce în lumea largă. A FUGI ÎN LUMEA LARGĂ: A pleca departe fără să se ştie unde; v. A fugi în lume. A FUGI ÎN TOATĂ LUMEA: A umbla prin toată lumea; A umbla peste tot în lume, A FUGI ÎN TREAPĂD (reg.): A fugi; A umbla repede; A da zor; v. A da în treapăd. A FUGI ÎN TREPETE (reg.): A fugi; A umbla repede; A da zor; v. A da în (reapăd. A FUGI MÂNCÂND PĂMÂNTUL: A fugi foarte repede; v. A alerga de mănâncă pământul. A FUGI PRINTRE DEGETE: A scăpa în ultimul moment; A scăpa cu greu. A FUGI PUŞCĂ: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A FUGI RUPÂND PĂMÂNTEUL: A fugi foarte repede; v. A alerga de mănâncă pământul. A FUGI UNUL DE ALTUL: A se evita; A nu dori să se întâlnească. A FULGERA CU OCHI (PE CINEVA): A-i arunca o privire scurtă şi ameninţătoare cuiva; v. şi A fulgera cu privirea (pe cineva); A fulgera din ochi (pe cineva). A FULGERA CU PRIVIREA (PE CINEVA): A- i arunca o privire scurtă şi ameninţătoare cuiva; v. A fulgera cu ochi (pe cineva). A FULGERA DE MÂNIE: A fi foarte supărat; A fi tare necăjit. A FULGERA DIN OCHI (PE CINEVA): A-i arunca o privire scurtă şi ameninţătoare cuiva; v. A fulgera cu ochi (pe cineva). A FULGERA ÎN SEC (reg.): A fulgera când este timp senin. A FUMA CA O LOCOMOTIVĂ: A fuma mult; A fuma cu nesaţ; v. şi A fuma ca o şerpoaică; A fuma ca un şarpe; A fuma ca un turc; A fuma ţigară de la ţigară. A FUMA CA O ŞERPOAICĂ: A fuma mult; A fuma cu nesaţ; v. A fuma ca o locomotivă. A FUMA CA UN ŞARPE: A fuma mult; A fuma cu nesaţ; v. A fuma ca o locomotivă. A FUMA CA UN TURC: A fuma mult; A fuma cu nesaţ; v. A fuma ca o locomotivă. AFUMA PÂNĂ LA CAPĂT: A merge până la capăt; A nu se opri din drum; v. şi A fuma până la capăt o ţigară. A FUMA PÂNĂ LA CAPĂT O ŢIGARĂ: A merge până la capăt; A nu se opri din drum; v.'A fuma până la capăt. A FUMA PIPA PĂCII CU CINEVA: A se înţelege; A se împăca cu cineva; A se împrieteni cu cineva. A FUMA ŢIGARĂ DE LA ŢIGARĂ: A fuma mult; A fuma cu nesaţ; v. A fuma ca o locomotivă. A FUNCŢIONA CA CEASUL: A: merge exact; A fi foarte punctual; A nu-şi neglija obligaţiile. A FUNDA PE NISIP (CEVA): A face ceva fără o bază solidă; v. şi A clădi pe nisip (ceva). A FURA CA DIN PALMĂ: A fura mult; A fura pe neobservate. A FURA CA ÎN CODRU: A fura fără teamă; A jefui; v. şi A fura ca în codrul Vlăsiei; A fura ca în pădure; A fura ca în pădurea Vlăsiei; A fura ca în codrul mare; A fura ca la drumul mare. A FURA CA ÎN CODRUL VLĂSIEI: A fura iară teamă; A jefui; v. A fura ca în codru. A FURA CA ÎN PĂDURE: A fura fără teamă; A jefui; v. A fura ca în codru. A FURA CA ÎN PĂDUREA VLĂSIEI: A fura fără teamă; A jefui; v. A fura ca în codru. A FURA C LA DRUMUL MARE: A fura fără teamă; A jefui; v. A fura ca în codru. A FURA CAPUL CUIVA: A prosti pe cineva; A folosi ideile cuiva. A FURA CLOŞCA DE PE OUA: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v. şi A fura şi cloşca de pe ouă; A fura ouăle de sub cloşcă; A fura ouăle de sub găină; A fura ouăle de sub ţarcă; A fura oul de sub cloşcă; A fura oul de sub găină; A fura oul de sub ţarcă; A fura şi ouăle de sub cloşcă; A fura şi ouăle de sub găină; A fura şi ouăle de sub ţarcă; Ajura şi oul de sub cloşcă; A fura şi oul de sub găină; A fura şi oul de sub ţarcă A FURA CU COADA OCHIULUI: A se uita pe furiş la cineva; A fermeca, A vrăji pe cineva; v. şi A fura cu ochii; A fura cu ochiul A FURA CU OCHII: A se uita pe furiş la cineva; A fermeca, A vrăji pe cineva; v. A fura cu coada ochiului. 241  GĂSI AC DE COJOCUL CUIVA A FURA CU OCHIUL: A se uita pe furiş la cineva; A fermeca, A vrăji pe cineva; v. Ajura cu coada ochiului. A FURA CU SACUL: A fura mult, A FURA CU URECHEA: A trage cu urechea. A FURA CU ZÂMBETUL: A cuceri cu zâmbetul. A FURA DE SUB NAS: A fura în prezenţa cuiva; v. şi A fura sub nasul cuiva. A FURA DE SUB NASUL CUIVA: A fura în prezenţa cuiva; v, A fura sub nas. A FURA IDEILE (CUIVA): A-şi însuşi ideile cuiva. A FURA INIMA (CUIVA): A zăpăci pe cineva; A-i lua minţile; A-i suci capul cuiva; v. şi A fura mintea (cuiva); A fura minţile cuiva; A lua minţile (cuiva); A răpi minţile (cuiva) A FURA LULEAUA NEAMŢULUI: A se îmbăta; v.A aprinde luleaua neamţului. A FURA LULEAUA NEAMŢULUI CU ZILE CU TOT: A se îmbăta; v. A aprinde luleaua neamţului. A FURA MESERIA CUIVA: A învăţa meseria cuiva. A FURA MINTEA CUIVA (CUIVA): A zăpăci pe cineva; A-i lua minţile; A-i suci capul cuiva; v. A fura inima (cuiva). A FURA MINŢILE CUIVA (CUIVA): A zăpăci pe cineva; A-i lua minţile; A-i suci capul cuiva; v. A fura inima (cuiva). A FURA OCHII (CUIVA): A atrage privirile; A orbi prin strălucire; A lua ochii cuiva; A impresiona; A fascina, a fermeca pe cineva; v. şi A fura văzul (cuiva); A fura vederea (cuiva); A fura vederile (cuiva); A lua ochii (cuiva); A lua văzul (cuiva); A lua vederea (cuiva); A lua vederile (cuiva). A FURA O SĂRUTARE (CUIVA): A săruta pe furiş sau prin surprindere pe cineva; v. şi A fura un sărut (cuiva). A FURA OUĂLE DE SUB CLOŞCĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v. A fura cloşca de pe ouă A FURA OUĂLE DE SUB GĂINĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v. A fura cloşca de pe ouă. A FURA OUĂLE DE SUB ŢARCĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v, A fura cloşca de pe ouă. A FURA OUL DE SUB CLOŞCĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v. A fura cloşca de pe ouă. A FURA OUL DE SUB GĂINĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v.A fura cloşca de pe ouă. A FURA OUL DE SUB ŢARCĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v. A fura cloşca de pe ouă. A FURA SFÂNTUL PE CINEVA (reg.): A adormi; A adormi uşor; A păţi ceva neplăcut; A fi moleşit de somn; A fi moleşit de hoţie; a se îmbolnăvi; A muri; v. şi  fura sfinţii pe cineva. A FURA SFIINŢI PE CINEVA (reg.): A adormi; A adormi uşor; A păţi ceva neplăcut; A fi moleşit de somn; A fi moleşit de hoţie; A se îmbolnăvi; A muri; v. A fura sfântul pe cineva. A FURA ŞI OUĂLE DE SUB CLOŞCĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v.A fura cloşca de pe A FURA ŞI OUĂLE DE SUB GĂINĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v. A fura cloşca de pe ouă. A FURA ŞI OUĂLE DE SUB ŢARCĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v. A fura cloşca de pe ouă. A FURA ŞI OUL DE SUB CLOŞCĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A iî deosebit de isteţ, de şiret; v. A fura cloşca de pe ouă. A FURA ŞI OUL DE SUB GÂINĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v. A fura cloşca de pe ouă. A FURA ŞI OUL DE SUB ŢARCĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v.A fura cloşca de pe ouă. A FURA PE CINEVA CU OCHIUL: A aprecia cu ochiul. A FURA PREA MULT TIMP:;A solicita prea mult timp A FURA PRIVIREA: A atrage privirea. ; A FURA SFÂNTUL PE CINEVA: A adormi uşor; A păţi ceva neplăcut; A fi moleşit de somn; A se îmbolnăvi; A muri; v. şl A fura sfinţii pe cineva; A lua sfântul pe cineva; A lua sfinţii pe cineva. A FURA SFINŢII PE CINEVA: A adormi uşor; A păţi ceva neplăcut; A fi moleşit de somn; A se îmbolnăvi; A muri; v. A fura sfântul pe cineva. A FURA ŞI CLOŞCĂ DE PE OUĂ: (Despre hoţ) A fi foarte îndemânatic; A fi deosebit de isteţ, de şiret; v.A fura cloşca de pe ouă. : A FURA TURNUL COLŢEI: A fi învinuit de o faptă imposibilă; v. şi A vinde turnul Colţei. A FURA UN; SĂRUT (CUIVA): A săruta pe furiş sau prin surprindere pe cineva; v. şi A fura o sărutare (cuiva). A FURA UNUL ALTUIA CĂCIULA: A nu câştiga nimic. A FURA VĂZUL (CUIVA): A fascina, a fermeca pe cineva; A lua ochii cuiva; v. A fura ochii (cuiva). A FURA VEDEREA (CUIVA): -A ■; atrage privirile; A orbi prin strălucire; A lua ochii cuiva; A impresiona; A fascina, a fermeca pe cineva; v, A fura ochii (cuiva). A FURA VEDERILE (CUIVA): A atrage privirile; A orbi prin strălucire; A lua ochii cuiva; A impresiona; A fascina, a fermeca pe cineva; v, A fura ochii (cuiva), A FURNICA DE OAMENI: A fi multă lume. A GĂSI ACASĂ1 PE MUTU: A găsi poarta încuiată; A nu găsi pe nimeni acasă; v. şi A găsi pe mutu la uşă. A GĂSI AC DE COJOCUL CUIVA: A găsi un A GĂSI AC PENTRU COJOCUL CUIVA 242 mijloc plauzibil de a îndrepta pe cineva; A se răzbuna pe cineva; A i-o face cuiva; v. A afla ac de cojocul cuiva. A GĂSI AC PENTRU COJOCUL CUIVA: A găsi un mijloc plauzibil de a îndrepta pe cineva; A se răzbuna pe cineva; A i-oface cuiva; v. A afla ac de cojocul cuiva. A GĂSI ADĂPOST LA CINEVA: A se adăposti la cineva, A GĂSI APROBARE: A primi aprobare; A obţine acordul cuiva. A GĂSI ASCULTAREA: A fi ascultat; A se ţine cont de spusele lui. A GĂSI AŢA MĂMĂLIGII: A rămâne sărac; A nu mai avea nimic. A GĂSI CALEA DREAPTĂ:: A merge pe drumul cel bun; A face o Lreabă bună. A GĂSI CAPAC LA CEVA: A rezolva o problemă; A încheia o discuţie. A GĂSI CAPAC LA TOATE: A avea răspuns la toate; A se pricepe la toate. A GĂSI CÂRLIGUL: A găsi rezolvarea; A rezolva ceva. A GĂSI CEEA CE CAUTĂ: A găsi cele necesare; A da de cele necesare. A GĂSI CEVA ΙΕΡΉΝ: A cumpăra ceva ieftin. A GĂSI CEVA PE PLACUL SĂU; A cumpăra ce-iplace. A GĂSI CHEIA ENIGMEI: A rezolva o enigmă; A găsi rezolvarea enigmei. A GĂSI CU CALE: A găsi nimerit, potrivit, just, bun; A aprecia că este cazul. A GĂSI CUIVA CUSUR: A da de defectele cuiva; A da de greşelile cuiva; A da de lipsurile cuiva. A GĂSI CUSUR LA TOATE: A găsi defecte peste tot; A nu da de niciun obiect fără defecte. A GĂSI CUVÂNTUL POTRIVIT: IA folosi cuvinte potrivite; A nu supăra pe nimeni; A nu jigni pe nimeni. A GĂSI DE BINE: A găsi nemerit, potrivit, just, bun; v. A afla cu cale. A GĂSI DE BUNĂ: A accepta; A fi de acord. AGĂSI DE CUVIINŢĂ: A găsi nemerit, potrivit, just, bun; v. A afla cu cale. AGĂSI DE LUCRU: A se angaja; A intra în serviciu. A GĂŞI DREPTATE CUIVA: A da, a face dreptate cuiva. A GĂSI DRUMUL DREPT: A merge pe drumul cel drept; A fi pe caîe bună. A GĂSI FAŢĂ: A descoperii. A GĂSI FRAIERUL: A da peste omul prost. A GĂSI IARBA DE LEAC: A găsi soluţia; A găsi rezolvarea. A GĂSI IEŞIRE: A scăpa; A ieşi cu bine. A GĂSI In PUNGĂ AŢA MĂMĂLIGII: A nu găsi nimic de mâncare; A găsi punga goală. A GĂSI ÎNŢELEGERE: A fi Înţeles; A fi ajutat; A fi susţinut. A GĂSI ÎN VIAŢĂ: A-l găsi trăind; A nu-1 găsi mort; A găsi o acţiune vie, o faptă în realizare. A GĂSI JUSTIFICARE: A justifica; A se justifica. A GĂSI LEACUL CUIVA: A găsi remediu; A găsi mijlocule de a rezolva ceva; A găsi ac de cojocul cuiva; A-i veni de hac cuiva. A GĂSI LIPSĂ: A nu găsi tot; A găsi doar o parte,.: A GĂSI MIJLOCUL CEL MAI BUN: A găsi calea cea mai bună, cea mai normală, cea mai cinstită. A GĂSI MOTIV CUIVA: A justifica pe cineva; A condamna pe cineva. A GĂSI NODÎN PAPURĂ (CUIVA) (reg,): A căuta cuorice preţ greşeli, cusururi cuiva; v. şi A găsi noduri în papură* A GĂSI NODURI ÎN PAPURĂ (CUIVA) (reg.): A căuta cu orice preţ greşeli, cusururi cuiva; v. A găsi nod în papură. A GĂSI NOIMA: A găsi soluţia unei probleme; A descoperi sensul unui eveniment, al unui fenomen. . A GĂŞI O CALE: A găsi o rezolvare, a scăpare; v. şi A găsi o ieşire; A găsi o modalitate; A găsi o posibilitate; A găsi o soluţie. A GĂSI O IEŞIRE:’ A găsi o rezolvare, a scăpare; v. A găsi o cale. A GĂSI O JUSTIFICARE: A se justifica; A se scuza..·:. A GĂSI O MODALITATE: A găsi o rezolvare, a scăpare, o ieşire; v. A găsi o cale. A GĂSI O OCUPAŢIE: A se angaja la un loc de muncă; A-şi găsi un loc de muncă; A-şi găsi de lucru. A GĂSI O POSIBILITATE: A găsi o rezolvare, a scăpare; v. A găsi o cale. A GĂSI O SLUJBĂ: A intra în serviciu; A se angaja; A găsi un loc de muncă. A GĂSI O SOLUŢIE: A găsi o rezolvare, a scăpare; v. A găsi o cale. A GĂSI O URECHE DESCHISĂ: A găsi ascultare; A găsi un ajutor, un sprijin. . A GĂSI O VACĂ DE MULS: A da de o sursă de venit; A da de un om cu bani. Âj GĂSI PE CINEVA PE GUSTUL SĂU: A găsi un om cu care se poate înţelege; v. şi A găsi un om pe placul său. VĂ GĂSI PE CINEVA PE PLACUL SĂU: A găsi un om cu care se poate înţelege; v. şi A găsi un om pe gustul său. A GASI PE DRACUL: A da de un om rău. A GĂSI PE MUTU LA UŞĂ: A găsi poarta încuiată; A nu găsi pe nimeni acasă; v, A găsi acasă pe mutu. A GĂSI PETE-N SOARE: A da de defecte şi la lucruri mai bune; A da de greşeli şi la oameni mai deosebiţi, A GĂŞI PIATRA FILOZOFALĂ: A da de o rezolvare; A găsi soluţia cea mai bună; A proceda cu inteligenţă. 243 AGENT SECRET A GĂSI PLĂCEREA ÎN A FACE CEVA: A-i plăcea ce face. A GĂSI PLĂCEREA ÎN CEVA: A-i plăcea ceva; A fi atras de ceva. A GĂSI PLĂCINTA GATA: A profita de munca altuia; v. şi A găsi plăcintele gata. A GĂSI PLĂCINTELE GATA: A profita de munca altuia; v. şi A găsi plăcinta gata. A GĂSI PRICINA (CUIVA): A;găsi cuiva un motiv sau de ceartă; A imputa sau a reproşa cuiva ceva pe nedrept; v. şi A găsi pricini (cuiva); A-i găsi pricină cuiva; A-i găsi pricini (cuiva). A GĂSI PRICINI (CUIVA): A găsi cuiva un motiv sau de ceartă; A imputa sau a reproşa cuiva ceva pe nedrept; v. A găsi pricina (cuiva A .GĂSI:PRILEJ DE...: A găsi un moment potrivit pentru... . A GĂSI PUNCTUL NEVRALGIC AL CUIVA: A da de punctul sensibil al cuiva; A-la atinge pe cineva la punctul lui cel mai sensibil; v, şi A găsi punctul slab al cuiva. A GĂSI PUNCTUL SLAB AL CUIVA: A da de punctul sensibil al cuiva; A-la atinge pe cineva la punctul lui cel mai sensibil; v. A găsi punctul nevralgic al cuiva. A GĂSI RĂDĂCINA RĂULUI: A descoperii cauzele neplăcerilor; A da de răufăcători. A GĂSI RĂSPUNS LA TOATE: A răspunde la toate; A da la toate un răspuns adecvat. A GĂSI RĂSUNET: A avea ecou; A trezi interes; Ă găsi audienţă; v. A avea răsunet. A GĂSI SATISFACŢIE ÎN A FACE CEVA: A fi mulţumit cu ceea ce face. A GĂSI SATISFACŢIE ÎN CEVA: A fi mulţumit de ceva; A nu avea mai multe pretenţii. A GĂSI SCUZE: A se scuza; A-şi cere scuze. A GĂSI SCUZE CUIVA: A scuza, a ierta pe cineva,... A GĂSI SOLUŢIA ENIGMEI: A rezolva o enigmă; A da de sensul unei enigme. A GĂSI SPRIJIN: A fi sprijinit, ajutat, susţinut. A GĂSI SURSĂ: A da de cele necesare; A face rost de toate; Ă-şi rezolva dorinţele.. A GĂSI TEI DE CURMEI: A găsi pretext; A se fofila; Ă înşira vorbe fără rost; A o duce greu; A fi sărac; v. şi A găsi teie de curmeie; A lega tei de curmei; A lega teie de curmeie A GĂSI TEIE DE CURMEIE: A găsi .pretext; A. se fofila; A înşira vorbe fără rost; A o duce greu; A fi sărac; v. A găsi tel de curmei. A GĂSI TERENUL PROPICE: A găsi loc potrivit; A da de condiţii bune. A GĂSI TERENUL SLAB: A da de un loc nepotrivit; A nu da de condiţii bune. A GĂSI TIMP PENTRU,.: A-şi face, a-şi rezerva timp pentru... ; A găsi moment potrivit pentru...; v. şi A găsi vreme de.... A GĂSI TIMPUL NECESAR PENTRU...: A-şi face, a-şi rezerva timpul necesar pentru... . A GĂSI TONUL POTRIVIT: A se adresa politicos; A vorbi cuiva politicos. A GĂSI ŢAPUL ISPĂŞITOR: A da vina pe un nevinovat; A arunca vina pe un nevinovat; A da vina pe cel mai puţin vinovat; v. şi A găsi un ţap ispăşitor. A GĂSI UN CHILIPIR: A cumpăra un lucru ieftin; A da de lucru ieftin. ■; A GĂSI UN LIMBAJ COMUN CU CINEVA: A se înţelege bine cu cineva. A GĂSI UN PRETEXT: A găsi un motiv; A găsi o scuză. ,: A GĂSI UN PRIETEN ÎN CINEVA: A-şi face un prieten; A se împrieteni cu cineva. ^ A GĂSI UN ŢAE ISPĂŞITOR: A da vina pe un nevinovat; A arunca vina pe un nevinovat; A da vina pe cel mai puţin vinovat; v. A găsi ţapul ispăşitor. A GĂSI URMA CUIVA: A da de cineva; v. şi A găsi urmele cuiva. A GĂSI URMELE CUIVA: A da de cineva; v. A găsi urma cuiva. A GĂSI VINOVAT PE CINEVA: A declara vinovat pe cineva. A GĂSI VREME: A-şi face timp. A.GĂSI;VREME DE...: A-şi face, a-şi rezerva timp pentru...; A găsi moment potrivit pentru...; v. şi A găsi timp pentru.... A GĂTI CEVA LA FOC BUN: A face ceva în condiţii optime. A GĂTI CEVA LA FOC MIC: A face ceva în condiţii modeste. , A GĂTI CU SOS: A lace ceva ornamentat; A ornamenta o lucrare. A GĂTI DE PRÂNZ: A pregăti masa de prânz. A GĂTI O; PAPARĂ (CUIVA); A pregăti ceva rău pentru cineva; A întinde o cursă cuiba; v. şi A i se găti o papară (cuiva). A GĂTI PRIN CASĂ: A face curăţenie şi ordine în casă. A GĂURI PIELEA CUIVA (pop.): A împuşca pecineva. .. A GÂDILA AMORUL PROPRIU AL CUIVA: A linguşi pe cineva; v. şi A gâdila la inimă (pe cineva). ... A GADILA LA. INIMA (p£ CINEVA): A linguşi pe cineva; v. A gâdila amorul propriu al cuiva. A GÂFÂI CA O BALENA:- A fi obosit; A fi istovit; v. şi A gâfâi ca o locomotivă. A GÂFÂI CA O LOCOMOTIVĂ: A fî obosit; A fi istovit; v. A gâfâi ca o balenă. .. A GÂNDI CU PICIOARELE: A fi prost; A nu fi inteligent. A GÂNDI CU VOCEA TARE: A vorbi singur. A GÂNDI DE RĂU PE CINEVA: A bănui de fapte rele pe cineva. A GÂNDI ÎN SINEA SA: A medita; A nu spune nimic. A GÂNDI LA FEL CU CINEVA: A avea aceeaşi părere cu cineva. A GÂNDI UNA ŞI A SPUNE ALTA: A-şi ascunde gândurile; A nu spune ce-i trece prin cap. AGENT SECRET: Spion. AGENŢIE DE PLASARE 244 AGENŢIE DE PLASARE: Biroul de trimitere a persoanelor înregistrate. AGER LA MINTE: Deştept. A GESTICULA MULT: A da din mâini tot timpul, A GHICI ADEVĂRUL: A înţelege adevărul. A GHICI GÂNDURILE CUIVA: A citi gândurile cuiva; A şti la ce se gândeşte cineva; A GHICI GHICITOAREA: A-şi da seama despre ce este vorba. A GHICI INTENŢIILE CUIVA: A-şi da seama ce intenţii are cineva. A GHICI ÎN BOBI: A da în bobi. A GHICI ÎN CAFEA: A ghici uitându-se în zaţul cafelei. A GHICI ÎN CĂRŢI: A da în cărţi. A GHICI ÎN PALMĂ; A ghici uitându-se în palmă. A GHICI PE DROJDIE: A bea mult. A GHICI RĂSPUNSUL: A-şi da seama de răspunsul aşteptat. A GHICI VIITORUL: A-şi da seama ce viitor îl aşteaptă. A GINI MARGINEA (reg.): A fi atent la ceva. A GLUMI CU CINEVA CA MÂŢA CU ŞOARECELE: A-şi bate joc de cineva ţinându-1 într-o situaţie incertă; v. şi A glumi cu cineva ca pisica cu şoarecele; A se juca cu cineva ca mâţa cu şoarecele; Ase juca cu cineva ca pisica cu şoarece. A GLUMI CU CINEVA CA PISICA CU ŞOARECELE: A-şi bate joc de cineva ţinându-1 într-o situaţie incertă; v. A glumi cu cineva ca mâţa cu şoarecele. A GLUMI PE SOSOTEALA CUIVA: A face glume pe seama cuiva. A GOLI PAHARUL PÂNĂ-N FUND: A bea tot din pahar. A GOLI SACUL: A nu mai avea nimic; A fî sărac. A GOLI BUZUNARELE CUIVA: A cheltui banii cuiva. A GONI CA NEBUNUL: A merge foarte repede; A fugi foarte repede; A se deplasa foarte repede; v. şi A goni ca un nebun; A goni întins; A goni mâncând pământul; A goni nebuneşte; A goni rupând pământul A GONI CA UN NEBUN: A merge foarte repede; A fugi foarte repede; A se deplasa foarte repede; v. A goni ca nebunul A GONI CU BICIUL: A bate cu biciul să meargă mai repede. A GONI CU STRIGĂTE: A striga la cineva să facă ceva. A GONI ÎNTINS: A merge foarte repede; A fugi foarte repede; A se deplasa foarte repede; v. A goni ca nebunul A GONI LA DEAL: A obliga pe cineva să urce un deal. A GONI MÂNCÂND PĂMÂNTUL: A merge foarte repede; A fugi foarte repede; A se deplasa foarte repede; v. A goni ca nebunul A GONI NEBUNEŞTE: A merge foarte repede; A fugi foarte repede; A se deplasa foarte repede; v. A goni ca nebunul A GONI RUPÂND PĂMÂNTUL: A merge foarte repede; A fugi foarte repede; A se deplasa foarte repede; v. A goni ca nebunul A GONIT-O DE ACASĂ: A alungat-o de acasă şi refuză s-o primească, A GRĂBI DEZNODĂMÂNTUL: A insista să se clarifice ceva mai repede, A GRĂBI MOARTEA CUIVA: A contribui la moartea cuiva. A GRĂBI PASUL: A merge mai repede; A se grăbi. A GRĂI BINE DE CINEVA (înv., pop.): A vorbi de bine pe cineva; v. şi A grăi bine pe cineva; A grăi de bine de cineva; A grăi de bine pe cineva. : A GRĂI BINE PE CINEVA ff/m, pop.): A vorbi de bine pe cineva; v. A grăi bine de cineva. A GRĂI CA DIN CARTE: A vorbi frumos; a se exprima corect. A GRĂI CAM ÎN DODII: A vorbi într-aiurea; v. şi A grăi în dodii; A vorbi cam în dodii; A vorbi în dodii. A GRĂI CAM PESTE DEAL: A nu fi serios; A vorbi aiurea; v. şi A grăi peste deal A GRĂI CU NĂPASTĂ: A hăpăstui pe cineva; A vorbi cu păcat. A GRĂI CU PĂCAT: A aduce învinuiri nedrepte cuiva; A hăpăstui pe cineva; v. şi A vorbi cu păcat. A GRĂI CU PICIOARELE: A vorbi anapoda; A vorbi fără nicio logică.- : A GRAI CU PRICE (Înv.): A căuta ceartă. A GRAI CURMEZIŞ: A nu spune ceva în faţă; A ocoli adevărul. A GRĂI DE BINE DE CINEVA (înv,, pop.): A vorbi de bine pe cineva; v. A grăi biiie de cineva. A GRĂI DE BINE PE CINEVA (înv,, pop.): A vorbi de bine pe cineva; v. A grăi bine de cineva. A GRAI DE LĂ INIMĂ: A spune, a vorbi, a striga din suflet, pe faţă, fără nicio reţinere; v. şi A spune de la ficaţi; A spune de la inimă; A striga deda inimă. A GRĂI DE PRICE (înv.) : A se împotrivi; a se opune. A GRĂI DE RĂU (PE CINEVA): A bârfi, a calomnia, a ponegri pe cineva; v. şi A grăi rău (pe cineva); A povesti de rău (pe cineva); A povesti rău (pe cineva); A vorbi de rău (pe cineva); A vorbi rău (pe cineva). Ă GRAI DIN GURĂ: A vorbi fără pasiune; A spune vorbe neinteresante. A GRĂI DIN INIMĂ: A vorbi cu pasiune. A GRĂI ÎN DODII: A vorbi într-aiurea; v. A grăi cam în dodii. A GRĂI ÎN PIEZ ff/jv., pop ): A vorbi cu două înţelesuri; v. şi A vorbi în piez. A GRĂI OBBLU (pop ): A vorbi deschis, fără ocolişuri; v. şi A spune oblu; A zice oblu. 245 AIA E ALTĂ CĂCIULĂ’ A GRĂI PĂSĂREŞTE: A nu fi clar; A nu spune lucruri clare; A şe eschiva; v. şi A grăi pe păsăreşte; A zicepăsăreşte. Ă GRĂI PE CINEVA (pop.): A chema pe cineva; A i se adresa cuiva, A GRĂI PE PĂSĂREŞTE: A nu fî clar; A nu spune lucruri clare; A se eschiva; v. A grăi păsăreşte. A GRĂI PE PONTURI; A vorbi afectat, A GRĂI PESTE DEAL: A nu fi serios; A vorbi aiurea; v. A grăi cam peste deal, A GRĂI RĂU (PE CINEVA): A bârfi, a calomnia, a ponegri pe cineva; x.  grăi de rău (pe cineva). A GRĂI TURCEŞTE: A vorbi neclar; A i se împletici limba în gură. A GREŞI ADRESA: A nu se adresa cui trebuie. A GREŞI CASA: A greşi adresa; A nu intra unde trebuie; A o lua razna. A GREŞI DIN CAPUL LOCULUI: A face greşeli de la bun început. A GREŞI DRUMUL: A pleca pe o altă cale; A nu merge pe drumul cel bun, A GREŞI E OMENEŞTE: Fiecare om poate greşi; Cine munceşte, greşeşte. A GREŞI FĂRĂ PĂCAT: A nu face păcate greşind; A avea greşeli omeneşti. A GREŞI LA SOCOTEALĂ: A nu socoti bine; A judeca greşit; v. şi A greşi socotelile. A GREŞI NUMAI LA DAT ŞI DELOC LA LUAT: A fi incorect; A înşela la cântar; v. A greşi la socoteală. A GREŞI SOCOTELILE: A nu socoti bine; A judeca greşit. A GREŞIT ŞI EL: Nu e singurul care a greşit, A GREŞI ŢINTA: A nu nimeri bine; A da greş. A GRUPA ÎN JURUL SĂU: A aduna în jurul său; A chema la sine. A GURI PÂNZĂ-N RĂZBOI (f/iv., pop.): A începe să ţese A GUSTA, CU VÂRFUL BUZELOR: A gusta puţin. A GUSTĂ DIN PLĂCERILE VIEŢII: A trăi bine; A trăi luxos; A avea de toate; v. şi A gusta viaţa din plin. A GUSTA FERICIREA: A fi fericit. : A GUSTA MOARTEA CUIVA: A suferi din cauza morţii cuiva. A GUSTĂ PATARAMA CUIVA: A cunoaşte slăbiciunile sau defectele cuiva. A GUSTA PUŢIN: A mânca puţin; A gusta doar, A GUSTA VIAŢA DIN PLIN: A trăi bine; A trăi luxos; A avea de toate; v. A gusta din plăcerile vieţii, ■ ah A HA CUI UN ANIMAL: A goni un animal. A HĂITUI VÂNATUL: A goni animalele sălbatice la vânat. A HĂJLĂI FĂRĂ ROST: A face gură de pomană. A HÂRŢUI INAMICUL: A alerga după un inamic; A alunga un inamic. A HÂRŢUI PE CINEVA: A nu-i da pace cuiva; A se ciondăni cu cineva; v. şi A se hărţui cu cineva. A HÂRŢUI PE CINEVA CU ÎNTREBĂRI: A tot întreba pe cineva; A pune cuiva tot felul de întrebări. A HIPNOITIZA PE CINEVA: A înşela, a păcăli pe cineva ; A trage pe sfoară pe cineva,: A HOHOTI DE RÂS: A râde tare; A râde zgomotos. A HOINĂRI PRIN LUME: A umbla peste: ţot; A călători mult în lume. A HOLBA OCHII:  deschide ochii mari. A HOTĂRÎ CEVA PESTE CAPUL CUIVA: A lua singur o decizie; A stabili de unul singur; v. şi A hotătî de unul singur. A HOŢĂRÎ DE UNUL SINGUR: A lua singur o decizie; A stabili de unul singur; v. A hotătî ceva peste capul cuiva. A HOŢARÎ MOMENTUL: A stabili, a decide momentul; A stabili, a decide timpul; v. şi A hotărî timpul.^ A HOTĂRÎ ORA: A stabili, a decide ora. A HOTĂRl PE CINEVA SĂ PLECE: a stabili, a decide cine pleacă. A HOTĂRÎ PENŢRU ALŢII: A lua o decizie pentru alţii. A HOTĂRÎ PREŢUL: A stabili a decide preţul. A HOTĂRÎ TIMPUL: A lua singur o decizie; A stabili de unul singur; v, A hotătî momentul. A HRĂNI CU MANĂ CEREASCĂ: A nu avea cu ce hrăni; A fi sărac lipit pământului, A HRĂNI CU MIEZ DE NUCĂ (PE CINEVA): A răsfăţa pe cineva; v. A creşte cu miez de nucă pe cineva. ■ " : A HRĂNI CU NĂDEJDE: A instiga la speranţă; A determina să spere, A HRĂNI PE SPONCI: A nu prea avea ce da de mâncare cuiva; A fi sărac. A HRĂNI PEŞTII: A ucide şi a arunca în apă pe cineva. A HRĂNI PREA MULŢI PURICI UNDEVA: A sta degeaba; A lenevi; A nu face nimic. ^ A HRĂNI PE CINEVA CU VERGI: A bate pe cineva; A snopi pe cineva în bătaie. A HURUI LA PISTOALE: A descărca pistoalele făcând zgomot mare, ai Ă-I ABATE ATENŢIA: A-i distrage atenţia. A-I ABATE COLIVA lN PIEPT: A fi aproape să moară; A fi cu un picior în groapă. A-I ADUCE AMINTE DE CEVA, DE CINEVA: A-i aminti. AIA E ALTĂ CĂCIULĂ!: Aia e altceva; v. şi Asta e altă brânză! Asta e altă căciulă! Asta e altă A-I AFLA DE URMĂ 246 gâscă! Asta e altă gâscă în altă traistă; Asta e altă poveste! ' A-I AFLA DE URMĂ: A da se el; A şti unde se află; v. şi A-i afla urma. A-I AFLA URMA: A da se el;  şti unde se află; v. A-i afla de urma. A-I AGĂŢA TINICHEAUA DE COADĂ: A-i face de ruşine; A-l da afară din slujbă cu aprecieri sau caracteristici negative, A-I AJUNGE APA LA GURĂ: A fi în mare pericol. A-I AJUNGE CUŢITUL LA GAT: A nu mai putea îndura; A ajunge la limita răbdării; v. A ajunge cuţitul la os; A ajunge focul la unghie; A ajunge funia la par A-rAJUNGE CUŢITUL LA1 OS;· A nu mai putea îndura; A ajunge ia limita răbdării; v. A ajunge cuţitul la gât. A-I AJUNGE DE ŞAGA (CUIVA): A renunţa la glume; A deveni serios; v. şi A lăsa şaga; A lăsa şaga de o parte; A lăsa şaga la o parte. A-I AJUNGE FOCUL LA UNGHII: A nu mai putea îndura; A ajunge la limita răbdării; v. A ajunge cuţitul la gât. A-I AJUNGE FUNIA LA PAR: A nu mai putea îndura; A ajunge la limita răbdării; v. A ajunge cuţitul la gât. A-I AJUNGE LA CREŞTET: A se sătura; A se scârbi; A nu mai simţi nicio plăcere. A-I AJUNGE LA UMĂR: A fi crescut până la umărul cuiva. A-I AJUNGE LA URECHE: A auzi, a afla întâmplător (ceva, despre ceva); v. A ajunge la urechea cuiva. A-I AJUNGE MUCUL LA DEGET (CUIVA): A fi la capătul răbdării; v. şi A-i ajunge mucul la degete; A-i veni mucul la degete. A-I AJUNGE MUCUL LA DEGETE (CUIVA): A fi la capătul răbdării; v. A-i ajunge mucul la deget. A-I AJUNGE NUMELE: A ajunge vestit; A muri, a fi ucis undeva departe. A-I AJUNGE OCHII DUPĂ CINEVA: A se uita după cineva; A putea să vadă pe cineva; v. şi A-i ajunge ochii pe cineva. A-I AJUNGE OCHII PE CINEVA: A se uita după cineva; A putea să vadă pe cineva; v. 'A-i ajunge ochii după cineva. A-I AJUNGE O VORBĂ LA URECHE: A afla; A auzi. A-I AJUNGE PÂNĂ PESTE CAP: A-i fi prea destul cuiva; A se sătura; v. şi A-i ajunge peste cap; A-i fi peste cap. A-I AJUNGE PESTE CAP: A-i fi prea destul cuiva; A se sătura; v. A-i ajunge până peste cap. A-I AJUNGE PE SUB NAS: A-i ajunge foarte aproape. A-I AJUNGE ZILELE: A îmbătrâni şi a-l prinde neputinţa. A-I ALBI CREŞTETUL DEGEABA: A rămâne tot prost şi la bătrâneţe. A-I ALBI OCHII (CUIVA): A aşterne mult şi bine; v. şi A-i albi ochii din cap (cuiva) A-I ALBI OCHII DIN CAP (CUIVA): A aşterne mult şi bine; v. A-i albi ochii (cuiva). A-I ALTPOI O PALMĂ:A-i da o palmă; A pălmui pe cineva; v. şi A-i arde o palmă. A-I ALTOI UNA DUPĂ CEAFĂ: A-i aplica o lovitură după ceafa. A-I ALTPOI UNA PESTE BOT: A-l lovi peste gură, A-I ALUNECA DIN MÂNĂ: A-i cădea din mână; A-i scăpa pe jos. A-I ALUNECA OCHn (CUIVA DUPĂ CINECA SAU DUPĂ CEVA): A-i plăcea, a dori foarte mult ceva sau per cineva; v. şi A-i fugi ochii (cuiva după cineva sau după ceva). A-I ALUNECA OCHII PE CINEVA: A se uita tot timpul la cineva; A privi cu mare drag pe cineva. A-I AMUŢI GURA-A nu mai vorbi. AIA NU, AIA NU: Prea multe interdicţii. AIA NU ŞTIE MULTE (pop.):Te poţi aştepta ia neplăceri din partea ei. A-I APĂREA ÎN FAŢA OCHILOR: A părea în faţa cuiva. A-î APĂSA GREU LA SUFLET: A avea remuşcări; A regreta. A-I APUNE STEAUA: A nu mai avea putere asupra altora; A îmbătrâni. : A-I ARANJA TERAMPA: A obţine acordul cuiva pentru ceva. A-I ARATA COTUL: A refuza sfidător pe cineva; A-i întoarce spatele cuiva. A-I ARĂTA POTECA: A-l alunga; A-I da afară; v. şi A-i arăta uşa. A-I ARĂTĂ UŞĂ: A-l alunga; A-l da afară; v. şi A-i arăta poteca. A-I ARDEA OBRAJII DE RUŞINE: A-i fi ruşine; A se simţi ruşinat, A-I ARDEA PĂMÂNTUL SUB PICIOARE: A fi nerăbdător; A pleca foarte repede; A fi num u cu gândul la plecare; v, şi A-i arde pământul suh picioare. A-I ARDE BUZA: A fi tulburat; A fi îngrijorat. A-I ARDE BUZA DE CEVA: A dori, a pofti foarte mult ceva; v. şi A-i arde bum după ceva. A-I ARDE BUZA DUPĂ CEVA: A dori, a pofti foarte mult ceva; v. A-i arde buza de ceva. A-I ARDE CĂLCÂIELE DE TREABĂ: A avea poftă de lucru; A lucra mult. A-I ARDE CÂTEVA (CUiVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme (cu va). A-I ARDE DE BĂTAIE: A nu fi cuminte; A nu fi ascultător. A-I ARDE DE CEVA: A avea chef de ceva; A dori ceva. A-I ARDE DE GLUMĂ: A fi pornit pe glume, pe veselie. A-I ARDE FOCU LA INIMĂ: A fi îndrăgostit; A-i duce grija cuiva. 247 À-I BATE VÂNTUL ÎN BUZUNARE A-I ARDE LUMÂNĂRILE ÎN MÂNĂ: A fi pe moarte; a trage să moară. A-I ARDE LUMÂNĂRILE ÎN SPATE: A se cununa; A fi la cununie. A-I ARDE LUMÂNĂRILE LA CAP: A fi mort. A-I ARDE O PALMĂ:A-i da o palmă; A pălmui pe cineva; v. A-i altoi o palmă. A-I ARDE O SCOTOALCĂ: A bate pe cineva. A-I ARDE PĂMÂNTUL SUB PICIOARE: A fi nerăbdător; A pleca foarte repede; A fi numai cu gândul la plecare; v. A-i ardea pământul sub picioare. A-I ARDE SUFLETUL DE CINEVA: A-i fi dor de cineva; A iubi mult pe cineva; v. şi A-i arde sufletul după cineva. A-I ARDE SUFLETUL DE SETE: A fi însetat; A-i fi tare sete. A-I ARDE SUFLETUL DUPĂ CINEVA: A-i fi dor de cineva; A iubi mult pe cineva; v. Â-i arde sufletul de cineva. A-I ARDE UNA: A lovi pe cineva cu palmă. A-I ARDE UNA DUPĂ CEAFĂ: A-l lovi după ceafă; A-i da o lovitură după ceafă. A-I ARUNCA ÎN CÂRCĂ (CUIVA): A învinui pe cineva fără temei.; v. şi A-i arunca în spate (cuiva); A~i arunca în spinare (cuiva). A-I ARUNCA ÎN NAS: A-l pune la punct; A-i face reproşuri; v. şi A-i azvârli în nas. A-I ARUNCA ÎN OBRAZ: A jigni, a insulta pe cineva. A-I ARUNCA ÎN SPATE: A învinui pe cineva fără temei.; v. A-i arunca în cârcă (cuiva). A-I ARUNCA ÎN SPINARE: A învinui pe cineva fără temei.; v. A-i arunca în cârcă (cuiva). A-I ARUNCA O BUCATĂ DFE PÂINE CA LA CÂINE: A-l hrăni, a-l întreţine fără nici o afecţiune; A-l hrăni foarte slab. A-I ARUNCA O ÎNŢEPĂTURĂ: A se lua de cineva; A instiga pe cineva. A-I ARUNCA PRIHANĂ (CUIVA) ( înv.):A învinui, a acuza pe cineva; A reproşa cuiva ceva; v. şi A-i zice prihană (cuiva). A-I ARUNCA SAREA IN OCHI: A-l nenoroci; A-i face un mare rău. A-I ARUNCA VIAŢA ÎNTR-UN FIR DE AŢĂ: A-i pune viaţa în pericol; v. şi A-i arunca viaţa într-un fir de păr; A-i arunca viaţa numai într-un fir de aţă; A-i arunca viaţa numai într-un fir de păr; A-I ARUNCA VIAŢA ÎNTR-UN FIR DE PĂR: A-i pune viaţa în pericol; v. A-i arunca viaţa într-un fir de aţă. A-I ARUNCA VORBA ÎN SPATE: A nu lua în seamă ce spune. A-I ASTUPA GURA: A-l face să tacă. A-I ASTUPA GURA CU NIMIC: A avea pretenţii neînsemnate. A-I ASTUPA GURA SĂ TACĂ: A-i da ceva să-l mulţumeşti. A-I ASTUPA OCHII: A-l face să nu vadă; A nu-i permite să vadă totul. A-I ATÂRNA BELCIUG ÎN NAS: A-l subjuga; A-l supune; v. şi A-i atârna belciugul în nas. A-I ATÂRNA BELCIUGUL ÎN NAS: A-l subjuga; A-l supune; v. A-i atârna belciug în nas. A-I ATÂRNA CEVA DE COADĂ: A-l învinui pe nedrept; A-l face de ruşine; v. şi A-i atârna ceva în spinare. A-I ATÂRNA CEVA ÎN SPINARE: A-l învinui pe nedrept; A-l face de ruşine; v. A-i atârna ceva de coadă. A-I ATÂRNA LA SPATE: A încerca să-l compromită; A dori să-l facă de ruşine; A pune vina pe un nevinovat; v. şi A-i atârna vina la spate. vA-L ATÂRNA LINGURILE DE GÂT: A speria pe cei care vin târziu la masă. A-I ATÂRNA VIÂŢA NUMAI ÎNTRUN FIR DE AŢĂ:A-i pune viaţa în pericol; v. A-i arunca viaţa într-un fir de aţă. I ATÂRNA VIAŢA NUMAI ÎNTRUN FIR DE PĂR:A-i pune viaţa în pericol; v. A-i arunca viaţa într-un fir de aţă. A-I ATÂRNA VINA LA SPATE: A încerca să~ 1 compromită; A dori să-l facă de ruşine; A pune vina pe un nevinovat; v. A-i atârna la spate. A-I ATINGE COARDA SUBŢIRE: A apela la sentimentele cuiva; A măguli, a lăuda pe cineva; A atinge pe cineva unde-1 doare. A-I ATINGE MÂNDRIA: A-i răni demniiatea. AI AUZIT?: A-i înţeles? E clar? A-I AZVÂRLI N NAS: A-l pune Ia punct; A-i face reproşuri; v. A-i arunca în nas. A-I BATE CAPUL: A-1 plictisi; A-l enerva. A-I BATE CEASUL: A-i veni sorocul să moară; v. A bate ceasul cuiva. A-I BATE COLIVA ÎN PIEPT: A fi pe moarte; A fi pe ducă; A fi cu un picior în groapă. A-I BATE DIN PUMNI (CUIVA): A necăji, a lua în râs pe cineva lovindu-ţi pumnii unul în altul; A face în ciudă cuiva; v.  bare din pumni (cuiva). A-I BATE GÂNDUL LA...: A se gândi la...; A nu-i iese din cap.... A-I BATE INIMA 7 ÎN GÂT: A fi foarte emoţionat; A 11 foarte nervos. A-I BATE ÎN PUMNI (CUIVA): A necăji, a lua în râs pe cineva lovindu-ţi pumnii unul în altul; A face în ciudă cuiva; v. A bare din pumni (cuiva). A-I BATE ÎN TOBA (CUIVA): A vinde Ia licitaţie publică bunurile cuiva; v. A bate în toba (cuiva). A-I BATE SCÂNDURA: A-i suna ceasul morţii; A-i sosi momentul morţii; v. şi Â-i suna scândura. A-I BATE TOBA (CUIVA): A vinde la licitaţie publică bunurile cuiva; v. A bate în toba (cuiva). A-I BATE UN CUI IN INIMĂ: A-l înfricoşa. A-I BATE VÂNTUL ÎN BUZUNAR: A nu avea nici un ban; A fi sărac; v. şi A-i bate vântul în buzunare; A-i bate vântul în pungă; A-i bate vântul prin buzunare. A-I BATE VÂNTUL ÎN BUZUNARE: A nu avea nici un ban; A fi sărac; v. A-i bate vântul în buzunar. À-I BATE VÂNTUL ÎN PUNGĂ 248 A-I BATE VÂNTUL ÎN PUNGĂ: A nu avea nici un ban; A ft sărac; v. A-i bate vântul în buzunar. A-I BATE VÂNTUL ÎN PUPĂ: A-i merge bine; A se dezvolta frumos, A-I BATE VÂNTUL ÎN TRAISTĂ: A avea traista goală; A nu avea ce mânca; A fi sărac. A-I BATE VÂNTUL PRIN BUZUNARE: A nu avea nici un ban; A fi sărac; v. A-i bate vântul în buzunar. A-I BĂGA BOALĂ ÎN OASE: A înspăimânta pe cineva; A îngrozi pe cineva; v. şi A-i băga fiori în oase; A-i băga frică în oase; A-i băga groază în oase; A-i băga spaimă în oase; A-i băga un şarpe în sân. . ■ : A-I BĂGA CEVA ÎN CAP: A face pe cineva să se intereseze, să devină obsedat, preocupat de ceva. A-I BĂGA CUŢITUL ÎN GÂT (CUIVA): A ucide pe cineva; a face presiuni asupra cuiva să facă ceva; v. şi A-i băga cuţitul la gât (cuiva). A-I BĂGA CUŢITUL LA GÂT (CUIVA): A ucide pe cineva; a face presiuni asupra cuiva să facă ceva; v. A-i băga cuţitul în gât (cuiva). A-I BĂGA FIORI ÎN OASE: A înspăimânta pe cineva; A îngrozi pe cineva; v. A-i băga boală în oase,.-·. A-I BĂGA FRICĂ ÎN OASE: A înspăimânta pe cineva; A îngrozi pe cineva; v. A-i băga boală în oase. A-I BĂGA GROAZĂ ÎN OASE: A înspăimânta pe cineva; A îngrozi pe cineva; v. A-i băga boală în oase. A-I BĂGA ÎN CAP: A-l face să creadă; A-l face să fie de acord. A-I BĂGA LA CAP CÂTE ŞI MAI CÂTE: A- 1 învăţa prostii. A-I BĂGA MÂNA ÎN CANTUL UŞII: A-l forţa să spună ceva. A-I BĂGA MINŢILE ÎN CAP: A-l cuminţi; A-I critica; A-l bate. A-I BĂGA NETRAI ÎN CASĂ: A provoca certuri între soţi; A băga neînţelegere între soţi. A-I BĂGA PE TOŢI ÎN ACEEAŞI OALĂ: A nu face nici o deosebire între ei; v. şi A-i băga pe toţi într-o oală. A-I BĂGA PE TOŢI ÎNTR-0 OALĂ; A nu face nici o deosebire între ei; v. A-i băga pe toţi în aceeaşioală, A-I BĂGA PUMNUL ÎN GÂT: A-l·forţa; A-l obliga; v. şi A-i băga pumnul în piept. A-I BĂGA PUMNUL ÎN GURĂ: A închide gura cuiva; A nu-i da voie să vorbească; A-I forţa; A-l obliga. A-I BĂGA PUMNUL ÎN PIEPT: A-l forţa; A-I obliga; v. A-i băga pumnul în gât. A-I BĂGA SPAIMA ÎN OASE: A Înspăimânta pe cineva; A îngrozi pe cineva; v. A-i băga boală în oase. A-I BĂGA ŞI PE NAS ŞI PE GURĂ: A-l îndopa. A-I BĂGA UN CUI ÎN CAP: A pune pe cineva pe gânduri; A-l determina să se gândească la ceva; v. A-i băga un cui înroşit în cap. A-I BĂGA UN CUI ÎNROŞIT ÎN CAP: A pune pe cineva pe gânduri; A-l determina să se gândească la ceva; v. şi A-i băga un cui în cap. A-I BĂGA UN ŞARPE ÎN SÂN: A înspăimânta pe cineva; A îngrozi pe cineva; v. A-i băga boală în oase. A-I BĂGA VINA (CUIVA) (pop.): A învinui pe cineva; A-I acuza. A-I BATEA VÂNTUL PRIN TRAISTĂ: A nu avea ce mânca. A-I BÂŢÂI PIPOTĂ: A se supăra; A se mânia. AI BUNĂTATEA!: Fi atât de bun! Eşti buri să...! AI CARTE, AI PARTE: Dacă ai urmat şcoală, te bucuri de respect; Dacă ai acte, ţi se recunosc drepturile. AI CASEI: Membrii familiei. A-I CĂDEA AMAR (CUIVA): A-i lăsa un ;gust amar (CUIVA); v, şi A-i cădea de amar (cuiva). A-I CĂDEA BELEA: A da de necaz; v. şi A-i cădea belea pe cap; A-i cădea beleaua pe cap; A-i cădea ceva greu la stomac; A-i cădea ceva pe cap. A-I CĂDEA BELEA PE CAP: A da de necaz; v. A-i cădea belea. A-I CĂDEA BELEAUA PE CAP: A da de necaz; v. A-i cădea belea. A-I CĂDEA BINE:(CEVA CUIVA): A-i conveni cuiva ceva; A i se potrivi ceva cuiva; v, şi A-i sta bine (ceva cuiva); A-i sta frumos (ceva cuiva); A-i şedea bine (ce va cuiva); A-i şedea frumos(ceva cuiva); A-i veni bine (ceva cuiva); A-i veni frumos (ceva cuiva). A-I CĂDEA BOAŞTELE: A face hernie. A-I CĂDEA BUN (CUIVA): A fi util cuiva. A-I CĂDEA CA O PIATRĂ PE INIMĂ: A-i veni greu; A-l întrista. A-I CĂDEA CEVA GREU LA STOMAC; A da de necaz; v. A-i cădea belea. A-I CĂDEA CEVA ÎN FIRE (CUIVA) (fam.): A-i trăsni ceva prin gând cuiva.; A-I CĂDEA CEVA PE CAP: A da de necaz; v. A-i cădea belea. A-I CĂDEA CU DRAG: (CUIVA CINEVA): A simţi ; simpatie, dragoste; pentru cineva; A se îndrăgosti de cineva; A îndrăgi pe cineva; v. şi A-i cădea cu tronc (cineva etuva); A-i cădea cu tronc la inimă (cineva cuiva); A-i cădea drag (cineva cuiva); A-i cădea drag la inimă (cineva cuiva); A-i cădea tronc (cineva cuiva); A-i cădea drag la inimă(cineva cuiva); A-i pica cu tronc (cineva cuiva); A-i pica cu tronc la inimă (cineva cuiva); A-i pica tronc (cineva cuiva); A-i pica tronc la inimă (cineva cuiva); A-I CĂDEA CU GREU (CUIVA CINEVA): A-i fi greu cuiva să facă, să accepte ceva; v. şi A-i veni cu greu (cuiva ceva). A-I CĂDEA CU JALE (CUIVA CINEVA): A mâhni, a întrista pe cineva; v. şi A-i cădea cu jale la inimă. 249 A-I CĂDEA LA PICIOARE A-I CĂDEA CU JALE LA INIMĂ (CUIVA CINEVA): A mâhni, a întrista pe cineva; y. A-i cădea cu jale, A-I CĂDEA CU RUŞINE: A-i fi ruşine A-I CĂDEA CU TRONC (CUIVA CINEVA): A simţi simpatie, dragoste pentru cineva; A se îndrăgosti de cineva; A îndrăgi pe cineva; v. A-i cădea cu drag (cineva cuiva). A-I CĂDEA CU TRONC LA INIMĂ (CUIVA CINEVA): A simţi simpatie, dragoste pentru cineva; A se îndrăgosti de cineva; A îndrăgi pe cineva; v. A-i cădea cu drag (cineva cuiva). A-I CĂDEA DE AMAR (CUIVA): A-i lăsa un gust amar cuiva; v. A-i cădea amar (cuiva). A-I CĂDEA DIN COŞ: A sărăci; v. şi A-i pica din coş. A-I CĂDEA DINŢII: A îmbătrâni. A-I CĂDEA DRAG (CUIVA CINEVA): A simţi simpatie, dragoste pentru cineva; A se îndrăgosti de cineva; A îndrăgi pe cineva; v. A-i cădea cu drag (cineva cuiva). A-I CĂDEA DRAG LA INIMĂ (CUIVA CINEVA): A simţi simpatie, dragoste pentru cineva; A se îndrăgosti de cineva; A îndrăgi pe cineva; v. A-i cădea cu drag (cineva cuiva). A-I CĂDEA DRĂGUŞ LA CĂUŞ: A fi nevoit să ceară ajutorul celui pe care l-a refuzat în situaţie similară; v. şi A veni drăguş la căuş. A-I CĂDEA FISA (CUIVA) (fam.): A pricepe, a înţelege despre ce este vorbă; A se prinde; v. şi A-i pica fisa (cuiva). A-I CĂDEA FISA CU ÎNTÂRZIERE: A pricepe, a înţelege greu; A se prinde greu; A fi tare de cap; v. şiA-i cădea fisa greu; A-i cădea greu fisa; A-i pica greu fisa. A-I CADEA FISA GREU: A pricepe, a înţelege greu; A se prinde greu; A fi tare de cap; v. - A-i cădea fim cu întârziere, A-I CĂDEA GREU (CUIVA CEVA): A nu-i tihni; A nu-i plăcea; A nu-i prii cuiva ceva; v, şi A-i fi greu (cuiva ceva); A-i pica greu(cuiva ceva); A-i veni greu (cuiva ceva). A-I CĂDEA GREU FISA: A pricepe, a înţelege greu; A se prinde greu; A fi tare de cap; v. A-i cădea fisa cu întârziere. A-I CĂDEA GREU LA STOMAC (CUIVA CEVA): A nu-i conveni cuiva ceva; A-i fi greu cuiva cu ceva; v. şi A-i cădea la stomac (cuiva ceva); A-i cădea rău la stomac (cuiva ceva); A-i pica la stomac (cuiva ceva); A-i pica rău la stomac (cuiva ceva); A-I CĂDEA INIMA ÎN CĂLCÂI (CUIVA): A-i fi foarte frică cuiva; a face în pantaloni de frică; v. şi A-i cădea inima în jos (cuiva); A-i codea inima în pantaloni (cuiva); A-i cădea inima în pământ (cuiva). A-I CĂDEA INIMA ÎN JOS (CUIVA): A-i fi foarte frică cuiva; a face în pantaloni de frică; v. A-i cădea inima în călcâi (cuiva). A-I CĂDEA INIMA ÎN PANTALONI (CUIVA): A-i fi foarte frică cuiva; a face în pantaloni de frică; v. A-i cădea inima în călcâi (cuiva). A-I CĂDEA INIMA ÎN PĂMÂNT (CUIVA): A-i fi foarte frică cuiva; a face în pantaloni de frică; v. A-i cădea inima în călcâi (cuiva). A-I CĂDEA ÎN FIRE (CUIVA): A-i trăsni prin gând cuiva. A-I CĂDEA ÎN GHIARA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. şi A-i cădea în laba (cuiva); A-i cădea în labele (cuiva); A-i cădea în mâinile (cuiva); A-i cădea în mâna (cuiva); A-i cădea în mreaja (cuiva); A-i cădea la gheara (cuiva); A-i cădea la laba (cuiva); A-i cădea la labele (cuiva); A-i cădea la mâinile (cuiva); A-i cădea la mâna (cuiva); A-i cădea la mreaja (cuiva). A-I: CĂDEA. ÎNLABA (CUIVA) (fam.): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; y. A ajunge în gheara (cuiva). A-I: CĂDEA ÎN LABELE (CUIVA):(fam.): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara (cuiva). A-I CĂDEA ÎN MÂINILE; (CUIVA): A ajunge ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara (cuiva). A-I CĂDEA ÎN MÂNA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara (cuiva). A-I CĂDEA IN MREAJA (CUIVA): A ajunge Ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara (cuiva). A-I CĂDEA ÎN PALME: A-l avea acum în puterea sa. A-I CĂDEA ÎN PLASĂ: A pune mâna pe el; A-1 avea la discreţie, A-I CĂDEA ÎN VATRĂ: A 11 oaspetele nepoftit şi nedorit al cuiva. A-I CĂDEA LA GHEARA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara (cuiva). A-I CĂDEA LA JNIMĂ (CEVA: CUIVA): A simţi simpatie, dragoste pentru cineva; A se îndrăgosti de cineva; A îndrăgi pe cineva; v. A-i cădea drag. A-I CĂDEA LA LABA (CUIVA) (fam.): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v, A ajunge în gheara (cuiva). .-.■■.■■.A-I,CĂDEA LA LABELE (CUIVA) (fam.); A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara (cuiva). A-I CĂDEA LA MÂINILE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara (cuiva). A-I CĂDEA LA MÂNĂ (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara (cuiva). A-I CĂDEA LA MREAJA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara (cuiva). A-I CĂDEA LA PICIOARE: A-i cere iertare; A-i cere milă; v. şi A i se arunca la picioare. A-I CĂDEA LA POALĂ 250 A-I CĂDEA LA POALĂ: A-l ruga In genunchi. A-I CĂDEA LAPTE ÎN PĂSAT: A-i merge foarte bine; v. şi A-i cădea miere în păsat; A-i curge în păsat; A-i curge lapte în păsat; A-i curge miere în păsat; A-i pica lapte peste păsat; A-i pica mierea în pasat; A-i pica mierea peste păsat. A-I CĂDEA LA STOMAC (CUIVA CEVA): A nu-i conveni cuiva ceva: A-i fi greu cuiva cu ceva; v. A-i cădea greu la stomac (cuiva ceva). A-I CĂDEA LIMBA ÎN GURA: A muri. A-I CĂDEA MASCA: A apărea în adevărata masca; A se demasca; v. A cădea masca cuiva. A-I CĂDEA MIERE ÎN PĂSAT: A~i merge foarte bine; v. A-i cădea lapte în păsat. A-I CĂDEA MUCII LA CINEVA: A vedea prea des pe cineva; A sta prea mult în vizită la cineva; v. şi A-i cădea mucii undeva; A-i codea mucul la cineva; A-i cădea mucul undeva. A-I CĂDEA MUCII UNDEVA: A vedea prea des pe cineva; A sta prea mult în vizită la cineva; v. A-i cădea mucii la cineva. A-I CĂDEA MUCUL LA CINEVA: A vedea prea des pe cineva; A sta prea inult în vizită la cineva; v. A-i cădea mucii la cineva. A-i CĂDEA MUCUL UNDEVA: A vedea prea des pe cineva; A sta prea mult în vizită la cineva; v, A-i cădea mucii la cineva. A-I CĂDEA NASUL: A-şi pierde din aroganţă, din mândrie, din tupeu; A rămâne ruşinat, umilit; v. A avea nasul căzut. A-I CĂDEA NASUL ÎN PIEPT: A-şi pierde din aroganţă, din mândrie, din tupeu; A rămâne ruşinat, umilit; v. A avea nasul căzut. A-I CĂDEA OCHII ÎN GURĂ: A fi foarte obosit; A dormi din picioare; v. şi A-i pica ochii în gură. A-I CĂDEA OCHII PE CEVA: A dori ceva; A dori să cumpere ceva. A-I CĂDEA O GREUTATE DE PE INIMĂ: A scăpa; A-i merge mai bine; A se îndrepta. A-I CĂDEA O PÂNZĂ DE PE OCHI (CUIVA): A avea revelaţia adevăratei stări de lucruri;; A vedea mai clar; A-şi da seama, a pricepe, a înţelege mai bine;v, şi A-i cădea pânza de pe ochi (cuiva); A-i cădea perdeaua de pe ochi (cuiva); A-i cădea solzii de pe ochi (cuiva); A i se ridica o pânză de pe ochi (cuiva): A i se ridica pânzele de pe ochi (cuiva); A i se ridica perdea de pe ochi (cuiva); A i se ridica perdeaua de pe ochi (cuiva). A-I CĂDEA O PIATRĂ PE INIMĂ: A avea un necaz; A avea o durere. A-I CĂDEA PARA ÎN GURĂ (CUIVA): A obţine, a realiza ceva fără efort; v. şi A-i pica para în gură. A-I CĂDEA PÂNZĂ DE PE OCHI (CUIVA): A avea revelaţia adevăratei stări de lucruri; A vedea mai dar; A-şi da seama, a pricepe, a înţelege mai bine; v. A-i cădea o pânza de pe ochi (cuiva). A-I CĂDEA PE CAP: A trebui să-l întreţină. A-I CĂDEA PE CUPTOR: A da de noroc; A-i pica un noroc. A-I CĂDEA PE MÂNĂ: A dispune de el; A-l avea ia dispoziţie, A-I CĂDEA PERDEAUA DE PE OCHI (CUIVA): A avea revelaţia adevăratei stări de lucruri; A vedea mai clar; A-şt da seama; a pricepe, a înţelege mai bine; v. A-i cădea o pânza de pe ochi (cuiva). A-I CĂDEA PERNA: A se apuca de treabă; A nu mai lenevi; v. şi A-i sări perna de sub fund. A-I CĂDEA PIC: A primi puţin; A primi de leac. A-I CĂDEA PLEAŞCĂ: A-i veni pe gratis; A primi foarte ieftin. A-I CĂDEA PLOCON ÎN VATRĂ: A-l aduce spre întreţinere. A-I CĂDEA RĂU (CUIVA CEVA): A nu-i conveni cuiva ceva; v. şi A-i sta rău; A-i şedea rău; A-i veni rău. A-I CĂDEA RĂU LA STOMAC (CUIVA CEVA): A nu-i conveni cuiva ceva; A-i fi greu cuiva cu ceva; v. A-i cădea greu la stomac (cuiva ceva). A-l CĂDEA SCAUNUL DE SUB FUND: A nu mai avea, a nu mai deţine funcţia A-I CĂDEA SCUMP'(CUIVA CEVA) -(înv.): A li neplăcut; A fi dezagreabil. ·;·-^ A-I CĂDEA SOLZII DE PE OCHI (CUIVA): A avea revelaţia adevăratei stări de lucruri; A vedea mai clar; A-şi da seama, a pricepe, a înţelege mai bine; v. A-i cădea o pânza de pe ochi (cuiva). A-I CĂDEA STEAUA: A i se duce norocul. A-I CĂDEA - SUB MÂINI: A-i cădea în subordine; A-i deveni supus; v. şi A-i cădea sub mână. A-I CĂDEA SUB MÂNĂ A-i cădea în subordine; A-i deveni supus; v. A-i cădea submâini. A-I CĂDEA;TRONC: (CUIVA:CINEVÂ): A,simţi simpatie, dragoste pentru cineva; A se îndrăgosti de cineva; A îndrăgi pe cineva; v. A-i cădea cu drag (cineva cuiva). A-I CĂDEA TRONC LA INIMĂ (CUIVA CINEVA): A simţi simpatie, dragoste pentru cineva; A se îndrăgosti de cineva; A îndrăgi pe cineva; v. A-i cădea cu drag (cineva cuiva). A-I CĂDEA UN VĂL DE PE FRUNTE (CUIVA): A i se dezvălui, a i se afla adevărul; A se vedea cine este; A-şi arăta faţa; v. şi A-i cădea un văl de pe ochi (cuiva); A-i cădea vălul de pe ochi (cuiva); A i se lua un văl de pe ochi (cuiva); A i se lua vălul de pe ochi (cuiva). A-l CĂDEA UN VĂL DE PE OCHI (CUIVA): A i se dezvălui, a i se afla adevărul; A se vedea cine este; A-şi arăta faţa; v. A-i cădea un văl de pe frunte (cuiva). A-I CĂDEA VĂLUL DE PE OCHI (CUIVA): A i se dezvălui, a i se afla adevărul; A se vedea cine este; A-şi arăta faţa; v. A-i cădea un văl de pe frunte (cuiva). A-I CĂLCA PE PAŞI: A-l urma A-I CĂLCA PE URME: A-i semăna; A-l imita. A-I CĂLCA PRAGU: A intra la cineva; A frecventa pe cineva sau ceva. 251 A-I CERE SOCOTEALĂ PENTRU CEVA A-I CĂRA TOT DIN CASĂ: A-i lua toate bunurile. A-I CĂŞUNA DIN SENIN: A se supăra fără motiv. ■■ A-I CĂŞUNA PE CINEVA: A-i pune un gând rău cuiva; A nu lăsa în pace pe cineva, A-I CĂŞUNA SĂ...: A-i trece prin gând să.... A-I CĂUTA DE RĂCĂ: Ă-i provoca la ceartă, la scandal; v. şi A-i căuta râcă. A-I CĂUTA DRUMURILE: A-l pândi; A-l supraveghea. A-I CĂUTA ÎN CAP (CUIVA): A despăduchea pe cineva; A descânta cu băţul; a bate pe cineva. A-I CĂUTĂ ÎN OBRAZ: A-i spune drept în faţă; A-i spune ceva iară înconjor. A-I CĂUTA OGODUL: A menaja pe cineva; A-l cruja. A-I CĂUTA PRICINA: A inventa motive de ceartă; A fî pus pe ceartă; v. A căuta ceartă. A-I CĂUTA PRICINA CU LUMÂNAREA A-I CĂUTA PRICINI: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v. A căuta ceartă. A-I CĂUTA PRICINI CU LUMÂNAREA: A inventa motive de ceartă; A fi pus pe ceartă; v. A căuta ceartă. A-I CĂUTA RÂCĂ: A-i provoca la ceartă, la scandal; v. A-i căuta de râcă. A-I CÂNTA ALELUIA: A-i înmormânta. A-I CÂNTA CUCUL (CUIVA): A avea noroc; v. şi A-/ cânta cucul din dreapta; A-i cânta cucul din faţă; A-i cânta cucul în casă; A-i cânta cucul în dreapta; A-i cânta cucul în faţă. A-I CÂNTA CUCUL DIN DREAPTA: A avea noroc; v. A-i cânta cucul (cuiva). A-I CÂNTA CUCUL DIN FAŢĂ: A avea noroc; v. A-i cânta cucul (cuiva). A-I CÂNTA CUCUL ÎN CASĂ: A avea noroc; v. A-i cânta cucul (cuiva). A-I CÂNTA CUCUL ÎN DREAPTA: A avea noroc; v. A-i cânta cucul (cuiva). A-I CÂNTA CUCUL ÎN FAŢĂ: A avea noroc; v. A-i cânta cucul (cuiva). A-I CÂNTA CUCUL ÎN PUNGĂ: A fi sărac. A-I CÂNTA DE NOROC (CUIVA): (Despre păsări) A prevesti cuiva succesul. A-I CÂNTA DIN COBZĂ: A face pe cineva să spună tot ce are pe inimă. A-I CÂNTA GREIERII ÎN CAP (CUIVA): A nu fi normal; A 11 sărit din minţi; v. şi A-i cânta greierii în sobă (cuiva); A-i cânta greierul în cap (cuiva). A-I CÂNTA GREIERII ÎN SOBĂ (CUIVA): A nu fi normal; A fi sărit din minţi; v. A-i cânta greierii în cap (cuiva). A-I CÂNTA GREIERUL TN SOBĂ (CUIVA): A nu fi normal; A fi sărit din minţi; v. A-i cânta greierii în cap (cuiva). A-I CÂNTA ÎN CAP: A fi zăpăcit; a nu se putea aduna; a avea toane; v. şi A-i cânta sticleţii; A-i cânta sticleţii în cap. A-I CÂNTA ÎN STRUNĂ (CUIVA): A încu- viinţa, a susţine vorbele, faptele cuiva; A face pe placul cuiva. A-I CÂNTA PE ALŢII: A-i denunţa pe alţii. A-I CÂNTA POPA: A fi murit; A fi înmormântat; v. şi A-i cânta popa aghiosul; A-i cânta popa de cap; A-i cânta popa la cap; A-i cânta popa la pat; A-i cânta prohodul; A da ortul popii; A da pielea popii; A-i zice popa de cap; A-i zice popa pe cap. A-I CÂNTA POPA AGHIOSUL: A fi murit; A fi înmormântat; v. A-i cânta popa. A-I CÂNTA POPA DE'CAP: A fi murit;  fi înmormântat; v. A-i cânta popa. ^ A-I CÂNTA POPA LÀ CAP: A fi murit; A fi înmormântat; v. A-i cânta popa. A-I CÂNTA POPĂ L PĂT: A fi murit; A fi înmormântat; v. A-i cânta popa. A-I CÂNTA PROHODUL: A fi murit; A fi înmormântat; v. A-i cânta popa. A-I CÂNTA PUPĂZA (CUIVA): A-i merge rău; A nu avea noroc. A-I CÂNTA STICLEŢII: A fi zăpăcit; a nu se putea aduna; a avea toane; v. A-i cânta în cap. A-I CÂNTA STICLEŢII ÎN CAP: A fi zăpăcit; a nu se putea aduna; a avea toane; v. A-i cânta în cap. A-I CÂNTA VEŞNICĂ POMENIRE: A-l înmormânta. A-I CÂNTĂRI CE-I POATE CĂPU: A şti de ce este în stare; A-i cunoaşte intenţiile. A-I CÂRPI CÂTEVA (CUIVA): A-i trage câteva palme cuiva; A pălmui pe cineva; v. şi A-i cârpi două; A-i cârpi două palme; A-i cârpi o palmă; A-i cârpi o pereche de palme; A-i cârpi una. A-I CÂRPI DOUĂ (CUIVA): A-i trage două palme cuiva; A pălmui pe cineva; v. A-i cârpi câteva. ; A-I CÂRPI DOUĂ PALME (CUIVA): A-i trage două palme cuiva; A pălmui pe cineva; v. A-i cârpi câteva. A-I CÂRPI O PALMĂ (CUIVA): A-i trage o palmă cuiva; A pălmui pe cineva; v. A-i cârpi câteva. : A-I CÂRPI O PERECHE DE PALME (CUIVA): A-i trage două palme cuiva; A pălmui pe cineva; v. A-i cârpi câteva. A-I CÂRPI UNA (CUIVA): A-i trage o palmă cuiva; A pălmui pe cineva; v. A-i cârpi câteva. A-I CEDA CUIVA MÂNA: A-şi putea permite. : A-I CERCĂ MĂDUVA ŞI OASELE (CUIVA) (reg.): A testa calităţile cuiva; v. A cerca măduva şi oasele (cuiva). A-I CERE GURA CHIRIE: A nu vorbi; A tăcea din gură. A-I CERE MÂNA: A cere în căsătorie pe cineva. A-I CERE SEAMA (CUIVA DE CEVA) (reg.): A trage la răspundere pe cineva; A pretinde cuiva să-şi justifice faptele; v. A cere cont (cuiva). A-I CERE SOCOTEALĂ PENTRU CEVA (CUIVA): A certa aspru pe cineva; v. A băga la trier (pe cineva) A-I CHIORĂI MAŢELE ■2.52 A-I CHIORĂI MAŢELE: A-i fi foame; A nu mai putea de foame; v. şi A-i chiorăi maţele de foame. A-I CHIORĂI MAŢELE DE FOAME: A-i fi foame; A nu mai putea de foame; v. A-i chiorăi maţele. ĂICIvAICI...: Când şi când; Acum...acum.... AICI E AICI: Aici e toată greutatea; Acum survin dificultăţile; v. şi Aici i-aici. AICI E BUBA: Aici; esţe problema; Aici este dificultatea; v. şi Aici e clenciul; Aici e hiba. AICI E CLENCIUL: Aici este problema; Aici este dificultatea; v. Aici e buba. AICI E DE EL: Aici e bine pentru el; Acesta este locul unde îi va merge bine, AICI jE DE MINE: Aici e bine pentru mine; Acesta este locul unde îmi va merge bine. ; AICIEDE TRAI: Aici se poate trăi bine. AICI E HIBA: Aici este problema; Aici este dificultatea; v. Aici e buba. AICI E MÂNA DE OM: Fapta e comisă de un om. .. . AICI I-AICI: Aici e toată greutatea; Acum survin dificultăţile; v. Aici e aici. AICI NICI DRACUL N-ARE CE FACE: Aici nu se mai poate face nimic. AICI NU-I LUCRU CURAT: E ceva suspect: E ceva ilegal. AICI S ÎNCREMENEŞTI!: Să nu te mişti din locul acesta! AICI TE DUCE, AICI TE ADUCE: Te zăpăceşte; v. şi Aici de duce, aici te întoarce. AICI TE DUCE, AICI TE ÎNTOARCE: Ţe zăpăceşte; v. Aici de duce, aici te aduce. A-I CITI CUIVA BUHILE (pop.): A înţelege pe cineva; A pricepe ce spune. A-I CITI DORINŢĂ CUIVA DE PE OCHI: A înţelege ce doreşte cineva; A-şi da seama de dorinţele cuiva. A-I CITI GÂNDURILE CUIVA: A ghici bine ce gândeşte cineva. : A-I CITI GÂNDURILE PE FAŢĂ: A avea faţa grăitoare de pe care se pot citi gândurile. : A-I CITI ÎN CĂRŢI: A-i ghici în cărţi. A-ICITI ÎN OCHI: A Înţelege ce vrea doar privindu-i ochii. A-I CIUPI UN SĂRUT: A-i fura un sărut. AICI 'VOIAM SĂ AJUNGI:; Asta voiam să spui.. ... A-I CLĂNŢĂNI DINŢII DE FRIG: A-i fi tare frig; v. şi A-i clănţăni dinţii în gură de frig. A-I CLĂNŢĂNI DINŢII ÎN GURĂ DE FRICĂ: A fi tare speriat; A-i fi tare frică. A-I CLĂNŢĂNI DINŢII ÎN GURĂ DE FRIG: A-i fi tare frig; v. A-i clănţăni dinţii în de frig. A-I CLOCOTI SÂNGELE (CUIVA): A fi plin de energie; A plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v. A clocoti sângele (cuiva). A-I CLOCOTI SÂNGELE ÎN VINE (CUIVA): A fi plin de energie; A plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v. A clocoti sângele (cuiva). AI COACE TURTA (CUIVA): A-i pune gând rău; A întinde o cursă cuiva; v. şi A i-o coace (cuiva). A-I COBI CUCUIAUA ÎN CASĂ: A-i cânta cucuiauape casă (Anunţând o primejdie de moarte), A-I CRĂPA BUZA DE CEVA: Ai dori foarte mult ceva. A-I CRĂPA BUZA DE SETE: A-i fi foarte sete. A-I CRĂPA BUZA DUPĂ AJUTOR: A mare nevoie de ajutor. A-I CRĂPA BUZA DUPĂ CEVA: .A avea o mare nevoie de ceva; A nu se putea lipsi de ceva; v. şi A-i crăpa măseaua după ceva; A-i crăpa măseaua; A-i crăpa măseaua în gură; A-i crăpa măselele în gură. A-I CRĂPA CAPUL (CUIVA): A nu-şi mai vedea capul de treburi. , Ari CRĂPA CAPUL DE DURERE: A fi tare necăjit; A avea mari probleme; A fi foarte supărat; A fi furios; v. şi A-i crăpa fierea. A-I CRĂPA FIEREA: A fi tare necăjit; A avea mari probleme; A fi foarte supărat; A fi furios; v. A-i crăpa capul de durere. Ă-I CRĂPA FIEREA DE CIUDĂ: A fi tare supărat. A-I CRĂPA FIEREA DE NECAZ: A avea un necaz mare. ■ Ari CRĂPA FIEREA DE RUŞINE: A-i fi tare ruşine; v. şi A-i crăpa obrazul; A-i crăpa obrazul de ruşine; A-i crăpa ochii de ruşine; A-i plesni obrazul de ruşine; A-i pocni obrazul de ruşine. A-I CRĂPA INIMA DE DOR: A-i fi tare dor. A-I CRĂPA MĂSEAUA: A avea o mare nevoie de ceva; A nu se putea lipsi de ceva; v. A-i crăpa buza după ceva. . A-I CRĂPA; -MĂSEAUA DUPĂ CEVA: A avea o mare nevoie de ceva; A nu se putea lipsi de ceva; v. A-i crăpa buza după ceva. A-I CRĂPA MĂSEAUA ÎN GURĂ: A avea o mare nevoie de ceva; A nu se putea lipsi de ceva; v. A-i crăpa bum după ceva. A-I CRĂPA MĂSELELE lN GURĂ: A avea o mare nevoie de ceva; A nu se putea lipsi de ceva; v. A-i crapă buza după ceva. A-I CRĂPA OBRAZUL: A-i fi tare ruşine; v. A4 crăpa fierea de ruşine. A-I CRĂPA OBRAZUL DE RUŞINE: A-i fi tare ruşine; v, A-i crăpa fierea de ruşine. A-I CRĂPA OCHH: A-i fi foarte foame; Nu mai putea să suporte foamea; v. şi A-i crăpa ochii de foame. A-I CRĂPA OCHII DE FOAME: A-i fi foarte foame; Nu mai putea să suporte foamea; v. A-i crăpa ochii. A-I CRĂPA OCHII DE OBOSEALĂ: A fi foarte obosit; A nu mai putea de oboseală. A-I CRĂPA OCHII DE RUŞINE: A-i fi tare ruşine; v. A-i crăpa fierea de ruşine. 253 A-I CURGE SUDORILE A-I CRĂPA PĂMÂNTUL UNDEVA: A avea o puternică emoţie; A se emoţiona foarte tare. A-I CRĂPA PIPOTA: A nu mai rezista; A nu mai suporta. A-I CRĂPA PIPOTA DE NERĂBDARE: A fi foarte nerăbdător. A-I CRĂPA RÂNZA (DE CIUDĂ, DE INVIDEI, DE NECAZ) (pop.): A fi foarte supărat; v. A crăpa rânza (de ciudă, de invidie, de necaz). A-I CREŞTE CARNEĂ LA LOC: A se vindeca rana, A-I CREŞTE COARNELE: (Despre copil): a se face măricel şi neastâmpărat; v. şi A-i creşte coarnele de drac. A-i creşte corniţele. A-I CREŞTE COARNELE DE CERB: (Despre soţ) A fi înşelat de soţie cu mulţi bărbaţi. A-I CREŞTE COARNELE ?DE DRAC: (Despre copil): a se face măricel şi neastâmpărat; v. A-i creşte coarnele. A-I CREŞTE CORNIŢELE: {Despre copil): a se face măricel şi neastâmpărat; v, A-i creşte coarnele. A-I CREŞTE DINŢII: A se face mare. A-I CREŞTE INIMA: A simţi o mare bucurie; A fi încântat; v. şi A-i creşte inima de bucurie; A-i creşte inima de o şchioapă; A-i creşte inima în piept; A-i creşte pieptul; A-i creşte sufletul. A-I CREŞTE INIMA DE BUCURIE: A simţi o mare bucurie; A fi încântat; v. A-i creşte inima. A-I CREŞTE INIMA DE-O ŞCHIOPĂ: A simp o mare bucurie; A fi încântat; v. A-i creşte inima. A-I CREŞTE INIMA ÎN PIEPT: A simţi o mare bucurie; A fi încântat; v. A-i creşte inima. A-I CREŞTE NASUL CEL TĂIAT: A se obrăznici; A deveni mai obraznic. A-I CREŞTE 'PIEPTUL: A simţi o mare bucurie; A fi încântat; v. A-i creşte inima. A-I CREŞTE SUFLETUL: A simţi o mare bucurie; A fi încântat; v. A-i creşte inima. A-I CREŞTE URECHILE CUIVA: A se prosti; A deveni nesimţit; A deveni vulgar. A-I CROI CÂTEVA: A lovi pe cineva de câteva ori, cu palma, cu băţul; v. A arde câteva palme. A CROI VREO DOUĂ: A-l lovi de câteva ori; A-i da câteva lovituri. A-I CRUŢA CUIVA VIAŢA: A lăsa în viaţă pe cineva. A-I CUMPĂRA PE TOŢI DE PARTEA LUI: A-i mitui pe toţi. A-I CURGE BALELE (DUPĂ CINEVA SAU CEVA): A dori; A pofti; a râvni la cineva sau la ceva; A tânji după cineva sau ceva. A-î CURGE FLENDURILE (CUIVA): A se îmbrăca sărăcăcios, în zdrenţe; A fi sărac; v. A curge flendurile de pe cineva. A-I CURGE GRĂSIMEA PE NAS: A fi foarte slab; A fi ca un ţâr; v, şi A-i curge mucii de gras; A-i curge muci de gras ce e; A-i curge untura pe nas. A-I CURGE ÎN PĂSAT: A-i merge foarte bine; v. A-i cădea lapte în păsat. A-I CURGE LACRIMI AMARE: A fi foarte trist; A fi foarte îndurerat; A avea mari pierderi; v. şi A-i curge lacrimile şiroaie. A-I CURGE LACRIMI DIN OCHI: A plânge; A avea necazuri. A-I CURGE LACRIMILE ŞIROAIE: A fi foarte trist; A fi foarte îndurerat; A avea mari pierderi; v. A-i curge lacrimi amare. A-I CURGE LAPTE ÎN PĂSAT: A-i merge foarte bine; v. A-i cădea lapte în păsat. A-I CURGE MIERE ÎN PĂSAT: A-i merge foarte bine; v. A-i cădea lapte în păsat A-I CURGE MUCn;:DE^ GRAS^^.j: A fi foarte slab; A fi ca un ţâr; v.■ A-i curge grăsimea pe nas. A-I CURGE MUCIIDE GRAS CE E (pop.): A fi foarte slab; A fi ca un ţâr; v. A-i curge grăsimea pe nas. A-I CURGE NASUL: A fi răcit. A-I CURGE NOROCUL GÂRLĂ: A avea succes în tot ce întreprinde; v. A avea noroc chior. A-I CURGE NUMÂI MIERE: A-i merge toate din plin. A-I CURGE OASELE: A fi foarte slab. A-I CURGE OBIELELE: A fi foarte sărac; A se îmbrăca foarte modest; v. şi A-i curge obielele de pe cineva; A-i curge obielele după cineva; A-i curge peticele; A-i curge peticele de pe cineva; A-i curge peticele după cineva. A-I CURGE OBIELELE DE PE CINEVA: A fi foarte1 sărac; A se îmbrăca foarte modest; v. A-i curge peticele. A-I CURGE OBIELELE DUPĂ CINEVA: A fi foarte sărac; A se îmbrăca foarte modest; v. A-i curge peticele. A-I CURGE OCHII: A iubi pe cineva; A dori foarte mult pe cineva; A-I CURGE OCHII DUPĂ CEVA: A iubi pe foarte mult; A dori foarte mult; v. A-i curge ochii. A-î CURGE OCHII DUPĂ CINEVA: A iubi pe cineva; A dori foarte mult pe cineva; v. A-i curge ochii. A-î CURGE PETICELE: A fi foarte sărac; A se îmbrăca foarte modest; v. A-i curge obielele. A-î CURGE PETICELE: DE PE-CINEVA: a fi foarte sărac; A se îmbrăca foarte modest; v, A-i curge obielele. A-I CURGE PETICELE DUPĂ CINEVA: A fi foarte sărac; A se îmbrăca foarte modest; v. A-i curge obielele. A-I CURGE STREŞINILE: A ploua. A-I CURGE SUDOAREA DE PE FRUNTE: A fi obosit; A fi transpirat; A lucra din greu; A munci din răsputeri; v. şi A-i curge sudori; A-i curge sudorile i ·" 4 A-I CURGE SUDORI: A fi obosit; A fi transpirat; A lucra din greu; A munci din răsputeri; v. A-i curge sudoarea de pe frunte. A-I CURGE SUDORILE: A fi obosit; A fi A-I CURGE TĂRÂŢA DIN CAP 254 transpirat; A lucra din greu; A munci din răsputeri; v. A-i curge sudoarea de pe frunte. A-I CURGE TĂRÂŢA DIN CAP: A avea mătreaţă. A-I CURGE UNTURA PE NAS: A fi foarte slab; A fi ca un ţâr; v. A-i curge grăsimea pe nas. A-I CURMĂ CALEA: A întrerupe călătoria cuiva; A-i bloca drumul. A-I CURMA CUVÂNTUL (CUIVA): A întrerupe pe cineva; A nu-i permite sâ mai vorbească; y. şi A-i curma piuitul (cuiva); A-i curma vorba din gură; A-i reteza cuvântul (cuiva); A-i reteza vorba (cuiva); A-i tăia cuvântul (cuiva) A-i tăia vorba (cuiva). A-I CURMA DUMNEZEUL ZILELE: A muri. A-I CURMA PIUITUL (CUIVA) (pop.): A întrerupe pe cineva; A nu-i permite să mai vorbească; v. A-i curma cuvântul (cuiva). A-I CURMA VIAŢA CUIVA: A ucide ; pe cineva; v. şi A-i curma zilele cuiva; A-i lua viaţa cuiva; A-i lua zilele cuiva. A-I CURMA VORBA DIN GURĂ (CUIVA): A întrerupe pe cineva; A nu-i permite sâ mai vorbească; v. A-i curma cuvântul (cuiva). A-I CURMA ZILELE CUIVA: A ucide pe cineva; v. A-i curma viaţa cuiva. A-I DA APĂ LA MOARĂ: A-l susţine; A-i sprijini, A-·! DA ATENŢIA CUVENITĂ: A-i arăta respectul. A-I DA ATENŢIE (CUIVA): A fi atent la ce spune, la ce face; A nu-1 neglija. A-I DA BĂTAIE CA LA CATARAMĂ: A-i da o bătaie bună; v. şi A-i da bătaiepână-n cer; A-i da bătaie soră cu moartea. A-I DA BĂTAIE DE CAP: A-i face necazuri; A-i provoca greutăţi; A-i pune piedici. A-I DA BĂTAIE DE INIMĂ: A-i înfricoşa; A-l speria. A-I DA BĂTAIE DE PÂNĂ-N CER: A-i da o bătaie bună; v. A-i da bătaie ca la cataramă. A-I DA BĂTAIE SORĂ CU MOARTEA: A-i da o bătaie bună; v. A-i da bătaie ca la cataramă. A>I DA BORHĂILE AFARĂ: A-i spinteca cântecele. A-i DA BORŞUL: A tninţi pe cineva; A nu-i spune adevărul. A-I DA BORŞUL ÎN FOC: A se enerva; A se înfuria; v. şi Ă-i da oala în foc; A-i sări arţagttl; A-i sări aşchia; A-i sări bâzdâcul; A-i sări muştarul; A-j sări ţâfna; A i se pune ţâfna. A-I DA BORŞUL PE NAS; A-i curge sânge din nas; A sângera. A-I DA BRÂNCI: A-l aţâţa; A-l instiga. A-I DA BRÂNCI FOAMEA: Ă-i fi foarte foame; A fi lihnit de foame; v. şi A-l înghesui foamea; A-l strânge foamea. A-I DA BRÂNCI ÎN PRĂPASTIE: A-l nenoroci; A-l distruge. A-I DA BRÂNCI LA PAS: A se grăbi; v. şi A-i da brânci pasului; A-i da pas. A-I DA BRÂNCI PASULUI: A se grăbi; v. A-i da brânci la pas. A-I DA CALEA: A-I izgoni. A-I DA CA PE TAVĂ: A-l servi foarte bine; A-i aduce totul de-a gata; v. şi A-i da pe tavă; A-i duce ca pe tavă; A-i duce pe tavă; A-i servi ca pe tavă; A-i servi pe tavă. A-I DA CÂTEVA: A lovi pe cineva de câteva ori cu palma, cu băţul; v. A-i arde câteva palme. A-I DA CE I SE CUVENEA: A-i plăti munca potrivit cu înţelegerea; A-i da ciubucul aşteptat.: A-I DA COLŢUL: (Despre plante) A încolţi; A răsări. .. A-I DA CONCURSUL CUIVA:: A: iyuta, a sprijini pe cineva; v. şi A-i da tot concursul cuiva. A-IDA COTUL: A nu-i da nimic. A-I DA CREZARE: A- crede, v.. - A-I DA CU ARDEI PE LA NAS: A supăra, a întărâta pe cineva; v. şi A-i da cu chibritul pe la nas; A-i da cu frunza de tutun pe Ia nas. A-I DA CU CĂDELNIŢĂ PE LA NAŞ: A linguşi pe cineva. A-I DA CU CH1BRIŢUL PE LA NAS: A supăra, a întărâta pe cineva; v. A-i da cu ardei pe la nas. A-I DA CU CIUDĂ: A-i da fără plăcere., A-I DA CU CLANŢA: A vorbi mult; A trăncăni tot timpul. Ă-I DA CU COADA PE LA NAS: A-l ademeni. A-I DA CU COLB lN OCHI: A-l ameţi; A-I zăpăci; A-l minţi, v. şi A-i da cu nisip în ochi; A-i da cu praf în ochi. A-l DA CU DOAMNE AJUTĂ: A-şi însoţi vorbele cu invocarea ajutorului divin. A-I DA CU FLEANCA:: A vorbi prea mult; A vorbi mereu; v. şi A-i da cu tranca fleanca; A-i da mereu cu fleanca; A-i da mereu cu tranca fleanca. A-I DA CU FRUNZĂ DE TUTUN PE LA NAS: A supăra, a întărâta pe cineva; v. A-i da cu ardei pe la nas. A-I DA CU LULEAUA ÎN NAS: A-l nesocoti, a-I dispreţui pe cineva; v. şi A-i da cu luleaua pe la nas; A-i da luleaua în nas. A-I DA CU LULEAUA PE, LA NAS: A-I nesocoti, a-l dispreţui pe cineva; v. A-i da cu luleaua în nas. Ă-I DA CU LULEAUA PRIN CENUŞĂ: ^ A face de râs pe cineva; v. şi A-i da luleaua prin cenuşă. A-I DA CU NISIP ÎN OCHI: A-l ameţi; A-i zăpăci; A-l minţi, v. A-i rfa cm co/Z> m oc/ii. A-I DA CU OALA: A bea mult; A fi beţiv. A-I DA CU OPINCA: A-l ruşina; Ă-l face de ruşine; v. şi A-i da cu opinca în nas; A-i da cu opinca în obraz. A-I DA CU OPINCA ÎN NAS: A-I ruşina; A-l face de ruşine; v. A-i da cm opi/ica. A-I DA CU OPINCA ÎN OBRAZ: A-l ruşina; A-l face de ruşine; v. A-i da cu opinca. 255 Â-I DA FOAMEA DE CAP A-I DA CU PARUL ÎN CAP: Abate zdravăn pe cineva; A omorî pe cineva; A Împiedica, a opri cu brutalitate acţiunile cuiva. A-I DA CU PERIA: A linguşi pe cineva; v. şi A-i da cu periuţă; A-i trage cu peria; A umbla cu peria; A umbla cu periuţă. A-I DA CU PERIUŢĂ: A linguşi pe cineva; v. A-i da cu peria. A-I DA CU PICIORUL: A-l refuza; A-l alunga. A-I DA CU PIPER LA NAS: A supăra, a mânia pe cineva; v. şi A-i da cu piper pe la nas; A-i da piper la nas; A-i da piper pe la nas. A-I DA CU PIPER PE LA NAS: A supăra, a mânia pe cineva; v. A-i da cu piper la nas, A-I DA CU PRAF ÎN OCHI: A-I ameţi; A-l zăpăci; A-l minţi, v. A-i da cu colb în ochi. A-I DA CU PRAFTORIŢĂ: A vorbi mult; A trăncăni; v. şi A-i da cu praftoriţăpe la nas. A-I DA CU PRAFTORIŢA PE LA NAS: A vorbi mult; A trăncăni; v. A-i da cu praftoriţă. A-I DA CURAJ: A încuraja; A îndemna. A-I DA CU SAREA lN OCHI: A-l orbi. A-I DA CU SÂC: A-i face în ciudă; A-l necăji. A-I DA CU TIFLA (CUIVA): A-i râde în nas cuiva; v. A-i arunca o tiflă cuiva. A-I DA CU TREANCA FLEANCA: A vorbi prea mult; A vorbi mereu; v. A-i da cu fleanca. A-I DA CUŢITE PRIN INIMĂ (CUIVA): A simţi o durere; A simţi o mare supărare; A fi cuprins de frică, de spaimă; v. şi A-i da un cuţit ascuţit prin inima (cuiva); A-i da un cuţit prin inimă (cuiva); A-i da un fier ars prin inimă (cuiva); A-i da un fier roşu prin inimă (cuiva); A-i trece un fier ars prin inimă(cuiva); A-i trece un fier roşu prin inimă(cuiva). A-I DA CU UŞA ÎN CAP (CUIVA): A refuza să primească pe cineva; A pleca supărat; A trânti uşa; v. şi A-i da cu uşa în nas (cuiva); A-i da cu uşa în obraz (cuiva); A-i da uşa-n cap (cuiva); A-i da uşa-n nas (cuiva); A-i închide uşa în nas (cuiva); A-i închide uşa în obraz (cuiva); A-i trânti uşa în nas (cuiva); A-i trânti uşa în obraz (cuiva); A-i închide uşa-n cap (cuiva); A-I DA CU UŞA ÎN NAS (CUIVA): A refuza să primească pe cineva; A pleca supărat; A trânti uşa; v. A-i da'cu uşa în cap (cuiva). A-I DA CU UŞA ÎN OBRAZ (CUIVA): A refuza să primească pe cineva; A pleca supărat; A trânti uşa; v. A-i da cu uşa în cap (cuiva). A-I DA DE CAP: A descurca ceva încurcat; A dezlega o problemă; a ieşi la capăt; v. şi A da de capăt; A da de căpătâi, A-I DA DE CAPĂT: A descurca ceva încurcat; A dezlega o problemă; a ieşi la capăt; v. A da de cap. A-I DA DE CĂPĂTÂI: A descurca ceva încurcat; A dezlega o problemă; a ieşi la capăt; v. A da de cap. A-I DA DE CHELTUIALĂ1 (CUIVA): A-i arde o mamă de bătaie cuiva; A bate zdravăn pe cineva. A-I DA DE CHELTUIALĂ2 (CUIVA): A su- porta toate cheltuielile cuiva; a întreţine pe cineva; v. şi A-i purta de cheltuială cuiva. A-I DA DE CREŞTET: A-i da de furcă; A-i crea necazuri până peste poate. A-I DA DE FOND (CUIVA) (pop.): A pătrunde cele mai ascunse gânduri ale cuiva; A înţelege perfect pe cineva. A-I DA DE FURCĂ: A-i crea dificultăţi; v, şi A-i da mult de furcă. A-I DA DE GÂNDIT: A-i pune pe gânduri. A-I DA DE GUST: A-i afla şi a-i plăcea gust. A-I DA DE ISPRĂVANIE (înv.)·. A-l lovi mortal, A-I DA DE ÎNŢELES: A-i face aluzii. A-I DA DE LEAC: A găsi soluţia; A găsi rezolvarea; A-l repara; A-l vindeca. A-I DA DE LUCRU: A strica ceva ce: trebuie reparat; A-i face necazuri; A-i provoca greutăţi. A-I DA DE MEŞTEŞUG: A descoperi secretul unui lucru; A descurca un lucru încurcat; v. şi A da unui lucru de meşteşug. A-I DA DE NUNTĂ: A-i face cadou de nuntă; A-i oferi de nuntă, v A-I DA DE OS: A da de ceva mult căutat; A da de bine. A-I DA DE POCINOG (pop.): A da de bucluc; A da de necaz; v. şi A da peste pocinog. A-I DA DE POMANĂ: A-l ajuta; A-l sprijini. A-I DA DE ROST: A descurca treaba. A-I DA DE ŞTIRE: A-I anunţa; A alia de el unde se află; A-l găsi. A-I DA DE URMĂ: A afla unde se află; v. şi A-i găsi urma. A-I DA DIN GURĂ: A împărţi un bun cu cineva; a ajuta pe cineva. A-I DA DIN OMENIE: A-i da ca om bun ce este.. ■ A-I DA DINŢII: A începe să-i crească dinţii; A începe să aibă pretenţii. A-I DA DOCTORUL NASTURI (pop.): A-i prescrie doctorul pastile. A-I DĂ DRACUL CU COADA PE LA NAS (CUIVA): A fi pus pe ceartă; A se înfuria; a umbla cu nasul pe sus: v. şi A-i fumega nasul (cuiva); A-i tremura nasul (cuiva). A-I DA DREPTUL: A-l mi tui; y. şi A-i da dreptul de pe lături. A-I DA DREPTUL DE PE LĂTURI: A-l mitui; v. A-i da dreptul. A-I DA DURMUL·: A-i permite; A-l pune în funcţiune; A-I elibera. A-I DA DURMUL LA PAS: A merge încet cu ei; A nu-1 grăbi. A-I DA DRUMUL PASULUI: A merge, mai repede; A mări pasul. A-I DA DUMNEZEU MINTE A DIN URMĂ: A judeca, a chibzui mai bine. A-I DA DURERI DE CAP: A-i crea necazuri; A-i face probleme. A-I DA FĂINA PRIN TRAISTĂ: A îmbătrâni. A-I DA FOAMEA DE CAP (CUIVA) (pop.): A fi lihnit de foame. A-I DA FRÂU LIBER 256 A-I DA FRÂU LIBER: A-i lăsa libertatea de acţiune; v. şi A-i da frâu slobod. A-I DA FRÂU SLOBOD: A-i lăsa libertatea de acţiune; v. A-i da frâu liber. A-I DA GEANA ÎN GENE (CUIVA): A i se închide ochii de somn; A aţipi; v. şi A-i da ochii în gene (cuiva); A-i da pleoapele în gene (cuiva). A-I DA GHES: A-l îmboldi. " : A-I DA GHES INIMA: A-l îmboldi inima, A-I DA GREŞ: A greşi;  face o greşeală. A-I DA IMPOTRTANŢĂ: A-l scoate în evidenţă; A atrage atenţia asupra persoanei, asupra unui fapt, asupra unei opere. - ^ A-I DA INIMA BRÂNCI: A-l aţâţa; A-l instiga; A-I provoca; v. A-i da brânci. ; A-I DA INIMA GHES: A dori; A pofti; A-l împinge inima să facă. A-I DA INIMA VESTE: A avea un presentiment. A-I DA INIMĂ: A avea de unde; A încuraja pe cineva. A-I DA ÎNAINTE (LA JOCURI, ÎNTRECERI): A oferi din start un avantaj cuiva; A fi mai deştept, mai pricepui; A da un avans de bani; A aconta. A-I DA ÎNAINTE CU ALE LUI: A vorbi mereu la prosti. A-I DA ÎNAINTE CU GURA: A vorbi neîncetat; A vorbi nepoftit. A-I DA ÎNAINTE PROSTEŞTE: A continua să vorbească neascultat. A-IDA ÎN BUNĂ: A-l lua cu binişorul. A-I DA ÎN CALE (CUIVA) (pop.): A convinge pe cineva. A-I DA ÎN CAP: A-i face un rău; A-i provoca necazuri; A-l lovi tare. A-I DA ÎN CINSTE: A-i da un dar; A-i face un cadou. A-I DA ÎN CUGET: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. şi A-i da în gând; A-i da în minte; A-i da pe chelie; Â-i da prin cap; A-i da prin chelie; A-i da prin creier; A-i da prin cuget; A-i da prin gând; A-i da prin minte; A-i da prin scăfârlie; A-i da prin ţeastă; A-i trăsni ceva; A-i trăsni în cap; A-i trăsni în gând; A-i trăsni prin cap; A-i trăsni prin chelie; A-i trăsni prin creier; A-i trăsni priit chelie; A-i trăsni prin cuget; A-i trăsni prin gând; A-i trăsni prin minte; A-i trăsni prin scăfârlie; A-i trăsni prin ţeastă; A-i trece prin cap; A-i trece prin creier; A-i trece prin cuget; A-i trece prin gând; A-i trece prin minte; A-i trece prin sacatinţă;A-i trece prin ţeastă; A-i veni în amintire; A-i veni în cap; A-i veni în gând; A-i veni în memorie; Â-i veni în minte; A-i veni pe chelie; A-i veni prin cap; A-i veni prin chelie; A-i veni prin creier; A-i veni prin cuget; A-i veni prin gând; A-i veni prin minte; A-i veni prin ţeastă. A-I DA ÎN GÂND: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I DA ÎN MINTE: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I DA ÎN OBRAZ: A-i face observaţie; A-i reproşa; v. şi A-i da peste obraz. A-I DA ÎN PÂRTIE: A lămuri; A afla ceva. A-I DA ÎN TÂRCABĂ: A-I bate. A-I DA ÎN ZODII: A-i prezice cuiva soartă. A-I DA LA CAP (CUIVA): A împiedica succesiunea cuiva; A scoate din minţi pe cineva; A seduce pe cineva; v. A da în cuget. A-I DA LA MOACĂ: A-i aplica o lovitură în cap. A-I DA LA NAS: A-i pune totul la îndemână; v. şi A-i da totul la nas. A-I DA LA OCHI (CUIVA): A bate măr pe cineva; A-i da la mir cuiva; v. şi A lovi la ochi (pe cineva). A-I DA LA RINDEA: A-l bate bine; A-l jupui. A^I DA LEAFA DUPĂ CAP: A-l bate. A-I DA LULEAUA ÎN NAS: A nesocoti, a dispreţui pe cineva; v. A-i da cu luleaua în nas. A-I DA LULEAUA PRIN CENUŞĂ: A face de râs pe cineva; v. A-i da cu luleaua prin cenuşă. A-I DA LUMEA CU PICIORUL: A-I face de râs pe cineva; A-l înjosi pe cineva. A-I DA LUMEA PESTE NAS: A i se face observaţii de toată lumea. : :':;: A-I DA MÂNA (CUIVA): A-i conveni cuiva să...; A putea să...; A strânge cuiva mâna în semn de salut sau de împăcare. : A-I DA MÂNA SĂEACĂ CEVA: A avea de unde; A avea cum. A-I DA MÂNĂ DE AJUTOR: A ajuta pe cineva; v. şi A-i da o mână de ajutor; A-i fi mâna de ajutor; A-i fio mână de ajutor. A-I DA MĂNĂ LIBERĂ: A-i permite să facă ce doreşte el. ■■ ■' A-I DA MEREU CU FLEANCA: A vorbi prea mult; A vorbi mereu; v. A-i da cu fleanca. A-I DA MEREU CU TREABĂ: A munci mereu. A-I DA MEREU CU TREANCA FLEANCA: A vorbi prea mult; A vorbi mereu; v. A-i da cu fleanca. A-I DA MEŞI: A îndrăzni; A cuteza. A-I DA MULT DE FURCĂ: A-i crea dificultăţi; v. A-i da de furcă. A-I DA MULŢI TÂRCOALE: A-l preţui multă lume. A-I DA MURA-N GURĂ: A-i da totul de-a gata. A-I DA NAS (CUIVA): A-l face să se creadă; A-i permite; v. A da nas (cuiva). A-I DA NASUL SĂ...: A avea îndrăzneală să...; A avea tupeul să.... A-I DA NĂVALĂ: A veni în număr mare. A-I DA NECAZUL DE NOD (CUIVA) (reg.): A da de necazuri; A avea mari necazuri; v. şi A-l copleşi necazurile (pe cineva). A-I DA NIŞTE ACE PRIN OCHI A-I DA OALA ÎN FOC: A se enerva; A se înfuria; v. Â-i da borşul în foc. 257 A-X DA PLATA CUVENITĂ A-I DA O BĂTAIE DE-I MERG FULCII: A bate pe cineva foarte tare. A-I DA O BĂTAIE MAMĂ, MAMĂ: A-i da o bătaie bună; v, şi A-i da o mamă de bătaie; A-i da o sfântă de bătaie; A-i trage o sfântă de bătaie. A-I DA OBRAZ: A-i permite; A-l ajuta. A-I DA O CARABĂ: A-i da o palmă. A-I DA OCHII ÎN GENE (CUIVA): A i se închide ochii de somn; A aţipi; v. A-i da geană în gene. A-I DA O GURĂ (CUIVA): A se răsti, a serăţoi la cineva; A certa pe cineva; v. şi A-i trage o gură. A-I DA O MAMĂ DE BĂTAIE: A-i da o bătaie bună; v. A-i da o bătaie mamă, mamă. A-I DA O MĂCIUCĂ: A-l izbi cu măciucă. A-l DA O MÂNĂ DE AJUTOR: A ajuta pe cineva; v. A-i da mână de ajutor. A-I DA O PALMĂ ŞI AL PRIJONI CU ALTA: A-i da două palme tari. A-I DA O PAPARĂ: A-l bate bine; v. şi A-i trage o papară. A-I DA O PĂRUIALĂ:A-1 bate; v. şi A-i trage o pămială A-I DA O PÂRPĂREALĂ (reg.): A lucra, a acţiona cu mare grabă; a da zor; v. şi A da o pârpăreală bună; A trage o pârpăreală; a trage o pârpăreală bună. A-I DA O PÂRPĂREALĂ BUNĂ (reg.)x A lucra, a acţiona cu mare grabă; a da zor; v. A da o pârpăreală. A-I DA O PRAFTURĂ (CUIVA) (fam.): A face de râs; a batjocori; A certa pe cineva; v. A face praftură (pe cineva); A trage o praftură (cuiva). A-I DA O PUPĂZĂ ÎN OBRAZ: A batjocori, a face de două parale pe cineva; v. şi A-i pune o pupăză în obraz. A-I DA O RĂFUIALĂ (CUIVA): A mustra, a certa pe cineva; A bate pe cineva; v. şi A-i trage o răfuială (cuiva). A-I DA O SĂPUNEALĂ: A-I critica; A-l bate; v. şi A-i trage o săpuneală. A-I DA O SCĂRMĂNEALĂ BUNĂ: A-i da o bătaie bună. A-I DA O SFÂNTĂ DE BĂTAIE: A-l bate bine; v. A-i da o bătaie mamă, mamă. A-I DA O TIFLĂ (CUIVA): A-i râde în nas cuiva; v, A arunca o tiflă cuiva. A-I DA O ŢESLĂ (CUIVA): A bate zdravăn pe cineva; v. şi A-i trage o ţcsală (cuiva). A-I DA PACE: A-l lăsa în pace; A nu-l mai deranja A-I DA PAIELE: A încuraja pe cineva la obrăznicii; A-i da nas. A-I DA PAPUCH: A-l da afară; A-l izgoni. A-I DA PAROLA: A-i spune secretul; A-i încredinţa un secret. A-I DA PAS: A se grăbi; v. A-i da brânci la pas. A-I DA PAŞAPORTUL (CUIVA) (fam.) A expedia; A îndepărta din serviciu; A alunga pe cineva. A-I DA PAT (CUIVA): A adăposti pe cineva. A-I DA PÂINEA ÎN MÂNĂ: A-i da un loc de muncă. A-I DA PE CHELIE: A se gândi Ia ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I DA PE CINEVA ÎN MÂNĂ: A-i încredinţa pe cineva; A-i preda pe cineva. A-I DA PE FOAIE: A-i da în scris; v. şi A-i da pe foi. A-I DA PE FOI: A-i da în scris; v, A-i da pe foaie. A-I DA PE LA NAS: A-I critica; A-i reproşa. A-I DA PE NAS (CUIVA CEVA); A suporta urmările neplăcute ale propriilor fapte; A o păţi; A i se înfunda cuiva; v. şi A-i da pe ochi cuiva ceva); A-i ieşi pe nas (cuiva ceva); A -i ieşi pe ochi (cuiva ceva); A vărsa pe nas (ceva). A-I DA PENELE CELE BUNE: A-i da ce este cel mai bun; A-i da partea cea mai frumoasă. A-I DA PE OCHI (CUIVA CEVA): A suporta urmările neplăcute ale propriilor fapte; A o păţi; A i se înfunda cuiva; v. A-i da pe nas (cuiva ceva). A-I DA PERDAF: A certa, a mustra aspru pe cineva; A-i trage o săpuneală. A-I DA PESTE BOT (CUIVA): A dojeni cu asprime pe cineva; A-l jigni. A-I DA PESTE COTOAIE: A-I lovi peste picioare. A-I DA PESTE LEAC: A găsi o soluţie; A găsi un mijloc de îndreptare. A-I DA PESTE MÂNĂ: A nu-i permite să ia. A-I DA PESTE NAS (CUIVA): A pune ia punct pe cineva; A-i reproşa; A-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A-I DA PESTE OBRAZ: A-i face observaţie; A-i reproşa. A-I DA PESTE OCHI: A-l pălmui. A-I DA PESTE POCINOG (pop.): A da de bucluc; A da de necaz; v. A da de pocinog. A-I DA PESTE RÂT (CUIVA): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa; A-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A-I DA PESTE SFÂRLĂ (CUIVA): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa; A-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A-I DA PE SUB NARĂ (CUIVA): A pune Ia punct pe cineva; A-i reproşa; A-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A-I DA PE SUB NAS (CUIVA): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa; A-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A-I DA PE TAVĂ: A-l servi foarte bine; A-i aduce totul de-a gata; v. A-i ca da pe tavă. A-I DA PINGEAUA (CUIVA): A păcăli, a amăgi pe cineva; v. A-i pune pingeaua (cuiva). A-I DA PIPER LA NAS: A supăra, a mânia pe cineva; v. A-i da cu piper la nas. A-I DA PIPER PE LA NAS: A supăra, a mânia pe cineva; v. A-i da cu piper la nas. A-I DA PLATA CUVENITĂ: A-i achita plata; A-l bate pentru fapta rea comisă. A-I DA PLEOAPELE ÎN GENE 258 A-I DA PLEOAPELE ÎN GENE (CUIVA): A i se închide ochii de somn; A aţipi; v. A-i da geană în gene. A-I DA POALELE PESTE CAP: A o batjocori; A o viola; v. şi A-i pune poalele în cap; A-i pune poalele peste cap. A-I DA POTECĂ: A-i izgoni. A-I DA PREA MULT NAS: A-l lăsa să se încreadă; A nu-I struni. A-I DA PRIN CAP: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v.A-i da în cuget. A-I DA PRIN CHELIE: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I DA PRIN CREIER: A se gândi ia ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I DA PRIN CUGET: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I DA PRIN FĂLCUŞ: A-i lovi peste mici. A-I DA PRIN GÂND: A se gândi Ia ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v.A-ida în cugei. A-I DA PRIN MINTE: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I DA PRIN PIELE: A fi prea mult. A-I DA PRIN SCĂFÂRLIE: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I DA PRIN ŢEASTĂ: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I DA RĂVAŞ (CUIVA): A izgoni, a alunga pe cineva; v. şi A-i face răvaşul (cuiva). A-I DA RĂVAŞ DE DRUM: A-i da bilet de drum; A-i permite să plece. A-I DA RÂSUL PRIN PIELE: A râde prea mult; A nu se putea opri din râs. A-I DA SĂ ÎNŢELEAGĂ: A-I lăsa să înţeleagă; A-i permite să-şi dea seama. A-I DA SÂNGELE: ÎN CAP: A se înroşi, a se îmbujora Ia faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. A-I DA SÂNGELE lN FAŢĂ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A îl în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. A-I DA SÂNGELE ÎN OBRAZ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A ii în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. A-I DA SÂNGELE ÎN VÂRFUL CAPULUI: A se înroşi, a se îmbujora Ia faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se tirce sângele în faţă. A-I DA SÂNGELE LA CAP: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. A-I DA SCRIS LA MÂNĂ: A-l împuternici prin înscrisuri; A-i da o dovadă scrisă. A-rDA ŞI LAPTE DE PASĂRE: A-i da toate bunătăţile. A-I DA ŞI PE GURĂ ŞI PE NAS: A-i da mai mult decât îi trebuie cuiva; A îmbuiba pe cineva. A-I DA ŞI PIELEA DE PE EL: A da tot ce are; A rămâne sărac. A-I DA TĂUNII (CUIVA): A începe să-i crească firele din barbă; v. şi A-i da tuleiele (cuiva). . A-I DA TÂRCOALE: A căuta să se apropie; A încerca să-l abordeze. A-I DA TOT CONCURSUL CUIVA: A ajuta, a sprijini pe cineva; v. A-i da concursul cuiva. A-I DA TOTUL LA NAS: A-i pune totul la îndemână; v. A-i da la nas. A-I DA TREABA PESTE CAP: A-şi bate joc de treabă, de lucru. A-I DA TRECĂTOARE (CUIVA) (reg.): A-l lăsa să treacă. A-I DA TULEIELE (CUIVA): A începe să-i crească firele din barbă; v. A-i da tăunii (cuiva). A-l DA UNA CA SĂ-L ŢINĂ MINTE: A-l lovi tare. ■ A-I DA UN AER DE... (CUIVA): A face pe cineva să lase impresia de:..:, să semene cu...; v. şi A-şi lua un aer de.... A-I DA UNA LA MOACĂ: A-i aplica o lovitură la cap; v. şi A-i da una la troacă; A-i da una la ţâu. ■ A-I DA UNA LA TROACĂ: A-i aplica o lovitură Ia cap; v. A-i da una la moacă. A-I DA UNA LA ŢÂU: A-i aplica o lovitură la cap; v. A-i da una la moacă. A-I DA UNA PESTE GURĂ: A-l lovi, a-l plesni peste gură. A-I DA UN BRÂNCI: A-i da un pumn; A-l îmbrânci; v. şi A-i da un buş. A-I DA UN BUŞ: A-t da un pumn; A-l îmbrânci; v. A-i da un brânci. A-I DA UN CIOLAN: A-i oferi cuiva un avantaj material; A-l face să nu mai ceară; A potoli pe cineva; v. şi A-i oferi utt ciolan de ros. A-I DA UN CIOLAN DE ROS: A-i oferi cuiva un avantaj material; A-l face să nu mai ceară; A potoli pe cineva; v. şt A-i oferi un ciolan. A-I DA UN CUŢIT ASCUŢIT PRIN INIMĂ (CUIVA): A simţi o durere; A simţi o mare supărare; A fi cuprins de frică, de spaimă; v. şi A-i da cuţit prin inima (cuiva). A-I DA UN CUŢIT PRIN INIMĂ: (CUIVA): A simţi o durere; A simţi o mare supărare; A fi cuprins de frică, de spaimă; v. A-i da cuţit prin inima (cuiva). A-I DA UN FIER ARS PRIN INIMĂ (CUIVA): A simţi o durere; A simţi o mare supărare; A fi cuprins de frică, de spaimă; v. A-i da cuţit prin inima (cuiva). A-I DA UN FIER ROŞU PRIN INIMĂ (CUIVA): A simţi o durere; A simţi o mare supărare; A fi cuprins de frică, de spaimă; v. A-i da cuţit prin inima (cuiva). A-l DA UN LUCRU DE MEŞTEŞUG: A 259  IEŞI BINE descoperi secretul unui lucru; A descurca un lucru încurcat; v. A da de meşteşug. A-I DA UN PICIOR: A-î Iovi cu piciorul. A-I DA UN TOC DE BĂTAIE (CUIVA) (reg.): A-i da o bătaie straşnică; A bate zdravăn pe cineva; v. şi A-i da un top de bătaie (cuiva); A-i trage un toc de bătaie (cuiva); A-i trage un top de bătaie (cuiva). A-I DA UN TOP DE BĂTAIE (CUIVA) (reg.)i A-i da o bătaie straşnică; A bate zdravăn pe cineva; v. A-i da un toc de bătaie (cuiva). A-I DA UŞA-N CAP (CUIVA): A refuza să primească pe cineva; A pleca supărat; A trânti uşa; v. A-i da cu uşa în cap (cuiva). A-I DA UŞA-N NAS (CUIVA): A refuza să primească pe cineva; A pleca supărat; A trânti uşa; v. A-i da cu uşa în cap (cuiva). A-I DA VÂNT LA PAS: A se grăbi; v. A da pas. A-I DA VÂNT PASULUI: A se grăbi; v. A da pas. A-I DA VESTEA: A-I informa. A-I DA VOIE (CUIVA): A îngădui, a permite cuiva ceva; A aproba; A autoriza; v. A da voie (cuiva). A-I DA VORBĂ: A-i trimite vorbă; A-l înştiinţa. A-I DA VRABIA DIN MÂNĂ PE CIOARA DE PE GARD: A fi lacom. A-I DA VEAO DOUĂ DE CHELTUIALĂ: A-i da câteva lovituri; A-l lovi de câteva ori. A-I DA ZILE (CUIVA): A spera că va mai trăi cineva. A-I DA ZOR CĂ...: A se grăbi că...; A nu mai conteni cu...; v. A-i da zor cu... . A-I DA ZOR CU ...: A nu mai conteni cu...; v. A-i da zor că.... A-I DEGERA MĂDUVA ÎN CIOLANE: A-i ii foarte frig cuiva; v. şi A-i degera măduva în oase; A-i îngheţa măduva în oase. A-I DEGERA MĂDUVA lN OASE: A-i fi foarte frig cuiva; v. A-i îngheţa măduva în ciolane. A-I DEMONTA CĂPRIORII: A-i muta fălcile; A-l lovi în faţă prea tare; v. şi A-i drege căpriorii; A-i drege fălcile. A-I DESCÂNTA CU ULCICA: A-i face vrăji cu ulcica; v. A-i descânta de dragoste cu ulcica. A-I DESCÂNTA DE DRAGOSTE CU ULCICA: A-i face vrăji cu ulcica; v. A-i descânta cu ulcica. A-I DESCHIDE AMÂNDOUĂ: UŞILE: A-I primi cu mare bucurie. A-I DESCHIDE CALEA NETEDĂ (CUIVA): A-i croi drum în viaţă. A-I DESCHIDE CAPUL: A-l lămuri; A-l informa. A-I DESCHIDE CARIERA: A-i arăta calea desfrâului. A-I DESCHIDE GURA: A-l face să vorbească; v. şi A-i deschide limba; A-i dezlega limba. A-I DESCHIDE FĂLCILE: A-i determina să mănânce. A-I DESCHIDE LIMBA: A-l face să vorbească; v. şi A-i deschide gura. A-I DESCHIDE MINTEA: A-l face să înţeleagă, să priceapă. A-I DESCHIDE OCHII: A-l lămuri; A-l informa. A-I DESCHIDE POFTA: A-i face pofta. A-l DEZLEGA LIMBA: A-l face să vorbească; v. şi A-i deschide gura. A-I DODI DOĂDA (pop.): A-i ghici cum trebuie; A-i nimeri cum trebuie A-I DODI PASUL (pop:): A-i ghici necazul. A-IDOGORÎ SÂNGELE (CUIVA): A fi plin de energie; A plesni de sănătate; A se înfierbânta;  fi cuprins de patimă, de mânie; v. A clocoti sângele (cuiva). A-l DOGORI SÂNGELE ÎN VENE (CUIVA): A fi plin de energie; A plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v, A clocoti sângele (cuiva). A IDOLATRIZA PE CINEVA: A adora, a iubi în mod exagerat pe cineva. A-I DREGE CĂPRIORII: A-i muta fălcile; A-l lovi în faţă prea tare; v. A-i demonta căpriorii. A-I DREGE FĂLCILE: A-i muta fălcile; A-l lovi în faţă prea tare; v. A-i demonta căpriorii. A-I DUCE CA PE TAVĂ: A-l servi foarte bine; A-i aduce totul de-a gata; v, A-i ca da pe tavă. A-I DUCE DORUL CUIVA: A-i fi dor de cineva.:··;···: A-I DUCE GRIJA: A-I îngrijora. A-I DUCE PE TAVĂ: A-I servi foarte bine; A-i aduce totul dc-a gata; v. A-i ca da pe tavă. A-I DUCE PE TOŢI ÎN SPINARE: A-i întreţine pe toţi. . i A-I DUCE VERGILE i (CUIVA) (reg.): A fi îngrijorat de soarta cuiva; A compătimi pe cineva. A IERTA DE PĂCATE: A-l ierta de răspundere pentru greşeala făcută. A IERTA DE O PEDEAPSĂ: A nu-1 mai pedepsi pe cineva, A IERTA O PARTE DE DATORIE: A-l scuti să plătească o parte dintr-o datorie. A IEŞI ABRAŞ: A nu izbuti. A IEŞI AFARĂ: A se ; prada; A-şi divulga ascunzătoare; A ieşi în lume; v. şi A ieşi în afară, A IEŞI AFARĂ PE FURIŞ: A se strecura, a pleca pe furiş. A IEŞI AGALE: A merge încet; A nu se grăbi. A IEŞI AŞA ŞI AŞA: A nu ieşi tocmai bine, dar nici râu; A putea ieşi mai bine; A nu fi rău; v. şi A ieşi binişor. A IEŞI BASMA CURATĂ: A scăpa cu bine dintr-o încurcătură; A trece drept nevinovat; v. şi A ieşi batista curată; A scoate basma curată (pe cineva)A scoate batista curată (pe cineva). A IEŞI BATISTA CURATĂ: A scăpa cu bine dintr-o încurcătură; A trece drept nevinovat; v. A ieşi basma curată. A IEŞI BÂRFE: A fi bârfit; A se bârfi. A IEŞI BINE: A fi totul în regulă; A fi totul bine. A IEŞI BINE CUM £ IEŞIT 260 A IEŞI BINE CUM A IEŞIT: A fi bine; A nu fi râu. A IEŞI BINIŞOR: A nu ieşi tocmai bine, dar nici rău; A putea ieşi mai bine; A nu fi rău; v. A ieşi aşa şi aşa. A IEŞI BIRUITOR: A învinge; A ieşi învingător. ■ A IEŞI BURDUF DE CARTE: A fi foarte învăţat; v. A face burduf de carie. A IEŞI BURDUF DE ÎNVĂŢĂTURĂ: A fi foarte învăţat; v. A face burduf de carie. A IEŞI CA...: A rezulta ca.... A IEŞI CA CÂINELE DIN IARNĂ: A fi foarte slab; A fu pielea şi oasele; v. şi A ieşi ca ogarul din iarnă. A IEŞI CA DIN FABRICĂ: A ieşi ca nou. A IEŞI CA DIN IARBĂ VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. A IEŞI CA DIN PĂMÂNT: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. A IEŞI CA DIN PĂMÂNT, DIN IARBĂ VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. A IEŞI CA DIN PIVNIŢĂ: (Despre voce) A se auzi de departe. A IEŞI CA DIN PUŞCĂ: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. şi A ieşi ca împuşcat; A ieşi ca puşcat. A IEŞI CA DRACU: A ieşi rău; A ieşi urât; v. şi A ieşi ca toţi dracii. A IEŞI C ÎMPUŞCAT: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A ieşi ca din puşcă. A IEŞI CA O FURTUNĂ: A sări; A se năpusti; A ieşi cu mare viteză. A IEŞI CA OGARUL DIN IARNĂ: A fi foarte slab; A fu pielea şi oasele; v. A ieşi ca câinele din iarnă. A IEŞI CA PĂDUCHELE: A încerca să se evidenţieze cu orice preţ; v. şi A ieşi ca păduchele înainte; A ieşi ca păduchele în faţă; A ieşi ca păduchele în frunte. A IEŞI CA PĂDUCHELE ÎNAINTE: A încerca să se evidenţieze cu orice preţ; v. A ieşi ca păduchele. A IEŞI CA PĂDUCHELE ÎN FAŢĂ: A încerca să se evidenţieze cu orice preţ; v.A ieşi ca păduchele. A IEŞI CA PĂDUCHELE ÎN FRUNTE: A încerca să se evidenţieze cu orice preţ; v. A ieşi ca păduchele. A IEŞI CA PUŞCAT: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A ieşi ca din puşcă. A IEŞI CA ŞARPELE LA DRUM: A-şi căuta moartea. : A IEŞI CA TOŢI DRACII: A ieşi rău; A ieşi urât; v. A ieşi ca dracu. A IEŞI CĂTRE DUMNEZUEU (înv.)-. A muri. A IEŞI CEVA DIN CAP: A uita ceva; A nu mai ţine minte ceva. A IEŞI CEVA DUPĂPLAC: A se rezolva după cum era dorit; A ieşi aşa cum s-a dorit. A IEŞI CU BINE DIN.A scăpa bine din.... A IEŞI CU BUCLUC: A scăpa de necazuri. A IEŞI CU CAPUL GOL (fam.): A ieşi afară cu capul descoperit. A IEŞI CU COADA ÎNTRE PICIOARE: A ieşi umilit, ruşinat; v. A fugi cu coada între picioare. A IEŞI CU COADA ÎNTRE VINE: A ieşi umilit, ruşinat; v. A fugi cu coada între picioare. A IEŞI CU DOSUL LA OAMENI: A se purta necorespunzător în lume. A IEŞI CU FAŢA CURATĂ: A scăpa onorabil dintr-o situaţie dificilă; A scăpa cum a dorit; v. şi A ieşi cu obraz curat; A o scoate cu faţa curată; A o scoate cu obrazul curat; A scăpa cu faţa curată; A scăpa cu obrazul curai. A IEŞI CU FAŢĂ: A scăpa cu bine. A IEŞI CU GOL (CUIVA) (pop.)i A ieşi în faţa cuiva cu un vas gol care este prevestitor de insucces; A-i purta ghinion cuiva; v. şi  ieşi cu golul; A ieşi cu sec; A-i ieşi cu gol; A-i ieşi cu golul; A-i ieşi cu sec. A IEŞI CU GOLUL (CUIVA) (pop.): A ieşi în faţa cuiva cu un vas gol care este prevestitor de insucces; A-i purta ghinion cuiva; v. A ieşi cu gol. A IEŞI CUM E MAI BINE: A ieşi foarte bine. A IEŞI CUM E MAI RĂU: A ieşi foarte rău. A IEŞI CU OBRAZUL CURAT: A scăpa onorabil dintr-o situaţie dificilă; A scăpa cum a dorit; v. A ieşi cu faţa curată. . A IEŞI CU O DANDANA: A ieşi o încurcătură. A IEŞI CU PARUL ÎN LUME: A fi bătăuş. A IEŞI CU PAŞI DE PISICĂ: A ieşi pe ascuns; A ieşi în secret. A IEŞI CU PAŞI GREOI: A se mişca greu; A fi obosit, istovit, epuizat; v. A face paşii greoi. A IEŞI CU PAŞH GREOI: A se mişca greu; A fi obosit, istovit, epuîzat;v.A face paşii greoi, A IEŞI CU PÂINE ŞI CU SARE ÎNAINTEA CUIVA: A primi pe cineva cu mare cinste; v. şi A ieşi înaintea cuiva cu pâine şi cu sare; A ieşi înaintea cuiva cu pâine şi sare. A IEŞI CU PICIOARELE ÎNAINTE: A muri şi a fi dus la groapă; v. şi A ieşi cu tălpile înainte. A IEŞI CU SEC (CUIVA) (pop.): A ieşi în faţa cuiva cu un vas gol care este prevestitor de insucces; A-i purta ghinion cuiva; v. A ieşi cu gol. A IEŞI CU TĂLPILE ÎNAINTE A muri şi a fi dus la groapă; v. A ieşi cu picioarele înainte. A IEŞI CU TĂRĂBOI: A se transforma în scandal; A se certa. A IEŞI CU UN AER IMPORTANT: A primi o anumită importanţă; A deveni important. A IEŞI CU VORBA ÎNAINTEA CUIVA: A ' deschide vorba; A intra în discuţie. A IEŞI DANDANA: A ieşi cu belea; A se face încurcătură. A IEŞI DEASUPRA (fam.): A ieşi basma curată; A avea câştig de cauză; v. şi A ieşi deasupra ca untdelemnul. A IEŞI DEASUPRA CA UNTDELEMNUL 261 A IEŞI DIN UMBRĂ (fam.): A ieşi basma curată; A avea câştig de cauză; v. A ieşi deasupra. A IEŞI DEASUPRA NEVOII: A scăpa de griji, de greutăţi, de necazuri; v. şi A ieşi deasupra nevoilor; A ieşi din nevoie; A scăpa de la nevoie; A scăpa de nevoie; A se ridica deasupra nevoit A IEŞI DEASUPRA NENOILOR: A scăpa de griji, de greutăţi, de necazuri; v. A ieşi deasupra nevoii. A IEŞI DE LA ANANGHIE: A scăpa de necaz; A scăpa de belea; v. şi A ieşi de la strâmtoare. A IEŞI DE LA STRÂMTOARE: A scăpa de necaz; A scăpa de belea; v. A ieşi de la ananghie. A IEŞI DE MINCIUNĂ: A rămâne ide minciună; A fi proroc mincinos; v. şi A ieşi mincinos. A IEŞI DE PE SCENĂ: A se retrage; A nu mai activa; v. şi A ieşi din acţiune; A ieşi din front; A ieşi din joc. A IEŞI DE PE ŞINĂ: A se da la o parte; A nu se mai amesteca. A IEŞI DE SUB TEASC: A ieşi de sub tipar; v. şi A scăpa de sub teasc. A IEŞI DE SUB TUTELA CUIVA: A nu mai fi protejat; A nu mai fi ocrotit. A IEŞI DIN ACŢIUNE: A se retrage; A nu mai activa; v. A ieşi de pe scenă. A IEŞI DIN ALBIE: A nu se mai stăpâni; A se înfuria; A se revărsa. A IEŞI DIN ANONIMAT: A deveni cunoscut. A IEŞI DIN BANALITATE COTIDIANĂ: A deveni public; A deveni cunoscut; A nu mai fi o banalitate. A IEŞI DIN CAP: A ti uitat; A fi omis. A IEŞI DIN CÂŞTIG: A nu mai câştiga; A ieşi din pierdere. A IEŞI DIN CHESTIUNE: A divaga; A bate câmpii; v. şi A se abate de la chestiune. A IEŞI DIN CIRCULAŢIE: A nu mai fi folosit; A nu ai fi în circulaţie. A IEŞI DIN COMUN: A se distinge; A se evidenţia; A se remarca. A IEŞI DIN FAŞĂ: A se dezvolta; A deveni cunoscut; v. şi A ieşi din găoace; A ieşi din scutece. A IEŞI DIN FĂGAŞ: A-şi părăsi obiceiurile. A IEŞI DIN FRONT: A se retrage; A nu mai activa; v. A ieşi de pe scenă. A IEŞI DIN GĂOACE: A se dezvolta; A deveni cunoscut; v. A ieşi din faşă. A IEŞI DIN GRAFIC: A nu mai interesa pe nimeni. A IEŞI DIN GURA LUMII: A nu mai fi discutat de leme; A nu mai fi bârfit; v. şi A ieşi din gura satului. A IEŞI DIN GURA SATULUI: A nu mai fi discutat de leme; A nu mai fi bârfit; v. A ieşi din gura lumii. A IEŞI DIN IARBA VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarba verde. A IEŞI DIN IMPAS: A depăşi o situaţie dificilă, o situaţie grea. A IEŞI DIN ÎNCURCĂTURĂ: A ieşi cu bine dintr-o situaţie dificilă; A depăşi un moment greu. A IEŞI DIN JOC: A se retrage; A nu mai activa; v, A ieşi de pe scenă. A IEŞI DIN LUME: A deceda. - A IEŞI DIN MATCĂ: A nu se mai stăpâni; A se înfuria; A se revărsa; v. A ieşi din albie. A IEŞI DIN MÂNĂ: A nu mai fi bun de ceva; A-şi pierde măiestria. A IEŞI DIN MODĂ: A nu mai fi la modă; A se demoda. A IEŞI DIN NEVOIE: A scăpa de griji, de greutăţi, de necazuri; v. A ieşi deasupra nevoii. A IEŞI DIN NOU LA IVEALĂ: A deveni cunoscut; A nu mai fi ţinut Ia secret; " i A IEŞI DIN OCHII CUIVA: A fi sugerat de cineva; A fi propus de cineva. A IEŞI DIN OPINCĂ: A fi de la ţară; A fi de origine ţărănească. A IEŞI DIN PĂMÂNT: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. A IEŞI DIN PĂMÂNT, DIN IARBA VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. ■■■ A IEŞI DIN PELINCI: A-depăşi vârsta alăptării; A fi foarte tânăr şi lipsit de experienţe; v. A fi scos din pelinci. A IEŞI DIN RĂBOJ: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire;: A-şi;pierde cumpătul; v. şi A ieşi din răboj afară; A pierde sărita; A sări din ţâţâni;-A-şi ieşi din balamale; A-şi ieşi din brazdă; A-şi ieşi din fire; A-şi ieşi din minte; A-şi ieşi din minţi; A-şi ieşi din nituri; A-şi ieşi din ori; A-şi ieşi din pepene; A-şi ieşi din pepeni; A-şi ieşi din piele; A-şi ieşi din răbdare; A-şi ieşi din răbdări, A-şi ieşi din răboj; A-şi ieşi din răboj afară; A-şi ieşi din sărite; A-şi ieşi din toate răbdările; A-şi ieşi din ţâţâni; A-şi pierde sărita; A-şi sări din balamale; A-şi sări din fire1; A-şi sări din nituri; A-şi sări din ţâţâni. A IEŞI DIN RĂBOJ AFARĂ: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A IEŞI DIN RÂNDUL CELOR DE JOS: A ieşi din popor. A lEŞÎ DIN RÂNDURI: A se retrage; A nu mai activa. A IEŞI DIN RUTINĂ: A ieşi din obişnuinţă. A IEŞI DIN SALCIE: A termina un tratament cu ceaiuri de salcie. A IEŞI DIN SCUTECE: A se dezvolta; A deveni cunoscut; v. A ieşi din faşă. A IEŞI DIN TOROPEALĂ: A ieşi din lâncezeală, din apatie. A IEŞI DINTR-0 CRIZĂ: A ieşi din tensiune, din moment critic; A scăpa de o situaţie dificilă. A IEŞI DINTR-UN IMPAS: A ieşi dintr-o încurcătură; A scăpa de un necaz. A IEŞI DIN UMBRĂ: A intra în acţiune; A se arăta; A nu mai sta izolat. A IEŞI DIN UZ 262 A IEŞI DIN UZi A fi demodat; A nu mai fi folosit. A IEŞI DIN VOIA CUIVA: A pricinui cuiva neplăceri; A indispune pe cineva. A IEŞI DIN VOPSEA: A rezolva ceva; A o scoate Ia capăt; A ieşi din încurcătură, M A IEŞI DIN VRIE: A~şi pierde din viteză; A-şi încetini mişcarea; v. şi A ieşi din vrilă. A IEŞI DIN VRILĂ: A-şi pierde din viteză; A-şi încetini mişcarea; v. A ieşi din vrie. A IEŞI DUPĂ PLAC: A obţine ceea ce a dorit; A reuşi. A IEŞI FAŢA: A ieşi curat; A nu mai avea nicio obligaţie. A IEŞI ÎN AFARĂ: A se prada; A-şi divulga ascunzătoare; A ieşi în lume; v. A ieşi afară. A IEŞI ÎNAINTE (CUIVA): A întâmpina pe cineva; A răsări în calea cuiva; v. şi A ieşi înaintea (cuiva); A ieşi în calea (cuiva). A IEŞI ÎNAINTEA: A întâmpina pe cineva; A răsări în calea cuiva; v. A ieşi înainte (cuiva). A IEŞI ÎNAINTEA CUIVA CU PÂINE ŞI CU SARE: A primi pe cineva cu mare cinste; v. şi A ieşi cu pâine şi cu sare înaintea cuiva. A IEŞI ÎNAINTEA CUIVA CU PÂINE ŞI SARE: A primi pe cineva cu mare cinste; v. şi A ieşi cu pâine şi cu sare înaintea cuiva. A IEŞI ÎN ALEGERI: A învinge în alegeri; A fi ales. A IEŞI ÎN CALEA CUIVA: A întâmpina pe cineva; A răsări în calea cuiva; v. A ieşi înainte (cuiva) . A lEŞrÎN CIVIL: A ieşi îmbrăcat în haine civile. A IEŞI ÎN DRUM: A ieşi în public; A ieşi în lume. A IEŞI ÎN DRUMUL CUIVA: A aştepta pe cineva; A întâmpina pe cineva; A tăia calea cuiva, A IEŞI ÎN EVIDENŢĂ: A 11 proeminent; A se evidenţia; A se remarca; A se distinge; v. şi A ieşi în relief; A pune în evidenţă; A pune în relief; A reieşi în evidenţă; A reieşi în relief; A scoate în evidenţă; A scoate îti relief.  IEŞI ÎN FOLOSUL CUIVA: A obţine un avantaj; A avea un câştig. A IEŞI ÎN ÎNTÂMPINAREA CUIVA: A ieşi înaintea cuiva; A întâmpina pe cineva; v. şi A ieşi întru întâmpinarea cuiva; A ieşi la întâmpinare; A ieşi la întâmpinarea cuiva. A IEŞI ÎN LARG: A pîeca în largul mării; v. şi A ieşi în largul mării. A IEŞI ÎN LARGUL MĂRII: A pleca în largul mării; v. A ieşi în larg. A IEŞI ÎN LUME: A frecventa societatea; A se arăta în lume; v. şi A ieşi între oameni; A ieşi la lume; A ieşi la oameni A IEŞI ÎN MAIDAN: A ieşi la vedere; A se arăta; A se da pe faţă; v. şi A ieşi la maidan. A IEŞI ÎN PAGUBĂ: A suferi o pierdere; A nu câştiga nimic; v. şi A ieşi în pierdere. A IEŞI ÎN PIERDERE: A suferi o pierdere; A nu câştiga nimic; v. A ieşi în pagubă. A IEŞI ÎN PORNEALĂ: A duce oile la păscut; v. şi A ieşi la porneală; A merge la porneală; A pleca la porneală; A se duce la porneală, A IEŞI ÎN PRIVEALĂ: A privi; A asista; v. A face priveală. A IEŞI ÎN RELIEF: A fi proeminent; A se evidenţia; A se remarca; A se distinge; v. A ieşi în evidenţă. A IEŞI ÎN TALIE: A ieşi în costum. A IEŞI ÎNTRE OAMENI: A frecventa societatea; A se arăta în lume; v. A ieşi în lume. . A IEŞI ÎNTRU ÎNTÂMPINAREA CUIVA: A ieşi înaintea cuiva; A întâmpina pe cineva; v. A ieşi în întâmpinarea cuiva. A IEŞI ÎN UMBRĂ: A se da ia o parte; A se retrage de lume. A IEŞI ÎN UNDĂ: A ieşi la suprafaţă; A se afirma. A IEŞI ÎNVINGĂTOR: A învinge; A obţine o victorie. A IEŞI LA AER: A ieşi afară; A ieşi din casă; v, şi /I ieşi la plimbare. A IEŞI LA: ARĂTARE (regJ):: A se arăta; A se da pe faţă; A se da în vileag; v. A da la arătare. A IEŞI LA CALE (CU CINEVA): A se înţelege; A ajunge Ia un capăt, Ia un rezultat cu cineva; v. şi A o scoate la cale (cu cineva); A scoate la cale (cu cineva). A IEŞI LA CAP (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. : A IEŞI LA CAPĂT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce Ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A IEŞI LA CAPĂT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la capi A IEŞI LA CAP BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce Ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A IEŞI LA CĂPĂTÂI {CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A IEŞI LA CĂPĂTÂI BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A IEŞI LA COVRIGI (fam.): A deveni foarte sărac. A IEŞI LA DRUMUL MARE: A : începe să fure; A ieşi la furat; A deveni bandit. :A1EŞI LA DUDE: A sărăci.^ A IEŞI LA EGALITATE: A fi egal. A IEŞI LA GOL: A ieşi în câmp liber; A ieşi în larg. A IEŞI LA HAT CU CINEVA: A ieşi la un capăt, la o înţelegere cu cineva. A IEŞI LA HORĂ: A avea vârsta potrivită pentru a merge la joc în sat. A IEŞI LA IVEALĂ: A se arăta; A se da pe faţă; A se da în vileag. A IEŞI LA ÎMPUŞCAT: A ieşi, a merge la vânătoare. 263 A IEŞI PE FURIŞ a ieşi la Întâmpinarea cuiva -(înv., pop.): A ieşi înaintea cuiva; A întâmpina pe cineva; v. A ieşi în întâmpinarea cuiva. A IEŞI LA JOC: A ieşi la horă. A IEŞI LA LARG: A ajunge în câmp deschis; A se simţi liber, nestingherit de nimeni; v. şi A ieşi la largul. A IEŞI LA LARGUL: A ajunge în câmp deschis; A se simţi liber, nestingherit de nimeni; v, A ieşi la larg. A IEŞI LA LIMAN: A ajunge Ia ţărm; A scâpa de o primejdie; A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v. A ajunge la liman. A IEŞI LA LUME: A frecventa societatea; A se arăta în lume; v. A ieşi în lume. A IEŞI LA LUMINĂ: A se arăta; A se da pe faţă; A se da în vileag; v. A da la arătare. A IEŞI LA MAIDAN: A ieşi Ia vedere; A se arăta; A se da pe faţă; v. A ieşi în maidan. A IEŞI LA MAL: A o scoate la capăt; A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v. A ajunge la liman. A DEŞI LA OAMENI: A frecventa societatea; A se arăta în lume; v. A ieşi în lume. A IEŞI LA OBRAZ: A se distinge; A avansa pe scara socială; A boieri; v. şi A ieşi la obraze; A scoate la obraz; A scoate la obraze. A IEŞI LA OBRAZE: A se distinge; A avansa pe scara socială; A boieri; v. A ieşi la obraz. A IEŞI LA PENSIE: A se pensiona; v. şi A se retrage la pensie. A IEŞI LA PEPENI (fam.): A face o afacere proastă; A nu reuşi; A sărăci; v. A ajunge la pepeni. A IEŞI LA PLIMBARE: A ieşi afară; A ieşi din casă; v. A ieşi la aer. A IEŞI LA PORNEALĂ: A duce oile la păscut; v. A ieşi în porneală; A IEŞI LA RAPORT: A se prezenta în faţa unui superior pentru a solicita ceva sau pentru a da socoteală de ceva; v.Afi scos la raport. A IEŞI LAi SELAMET fînv.): A se rezolva în mod favorabil o problemă, o situaţie; A scăpa dintr- o primejdie. A IEŞI LA SFÂRŞIT (înv.): A reuşi să isprăvească, să termine ceva; v. şi A ieşi la sfârşit bun. A IEŞI LA SFÂRŞIT BUN (înv.): A reuşi să isprăvească, să termine ceva; v. A ieşi la sfârşit. A IEŞI LA SOCOTEALĂ: A ajunge *la un rezultat, la o concluzie. A IEŞI LA SOCOTEALĂ (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A IEŞI LA SORŢI: A fi câştigător la tragere la sorţi. - A IEŞI LA SPĂLAT: A se uita; A nu se mai ştie nimic; (Despre pete) A se curăţa; (Despre ţesături) A se decolora; (Despre culorile de ţesături) A se dizolva în apă. A IEŞI LA SUPRAFAŢĂ: A se arăta; A ieşi Ia lumină. A IEŞI LA TÂMPINARE (înv.): A ieşi înaintea cuiva; A întâmpina pe cineva; v. A ieşi în întâmpinarea cuiva. A IEŞI LA TĂMPINAREA CUIVA (înv.)·. A ieşi înaintea cuiva; A întâmpina pe cineva; v. A ieşi în întâmpinarea cuiva. A IEŞI LA ŢEFT: A da în vileag; A ieşi la iveală; v. şi A scoate la ţeft. A IEŞI LA UN CAP (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce Ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A IEŞI LA UN CAP BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. : A IEŞI LA UN CAPĂT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. ■■■-■■ A IEŞI LA UN CAPĂT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. " A IEŞI LA UN CĂPĂTÂI (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce Ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A IEŞI LA UN CĂPĂTÂI BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A IEŞI LA UN FEL (CU CINEVA SAU CU CEVA): Ă duce Ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap, A IEŞI LA UN LIMAN: A ajunge la ţărm; A scâpa de o primejdie; A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v.  ajunge la liman. A IEŞI LA UN MAL: A ajunge la ţărm; A scăpa de o primejdie; A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; A atinge ţinta dorită; v. A ajunge la liman. A IEŞI LA UN SFÂRŞIT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce Ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A IEŞI LA UN SFÂRŞIT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce Ia cap. A IEŞI LA VOPSEA (reg.): A izbuti; A reuşi. A IEŞI LA ZĂBRELE (pop.): A ieşi la poartă. A IEŞI LIPSĂ: A fi lipsă; A lipsi. A IEŞI MINCINOS: A rămâne de minciună; A fi proroc mincinos; v. A de minciună.. A IEŞI MOFLUZ: A rămâne cu buzele umflate; A da faliment; v. A ajunge mofluz. A IEŞI O BUNĂTATE: A rezulta ceva foarte bun. A IEŞI O DANDANA: A ieşi un balamuc; A ieşi tărăboi. A IEŞI PĂCĂLIT: A fi păcălit; A fi tras pe sfoară; A ieşi înşelat. A IEŞI PĂRUL PRIN CĂCIULĂ: A i se urî aşteptând; A o duce greu; A sărăci. A IEŞI PÂRÂŞ (ASUPRA CUIVA) (înv.): A pâri; A reclama pe cineva. A IEŞI PE FURIŞ: A pleca pe ascuns; A ieşi în secret. A IEŞI PE LEAFĂ 264 A IEŞI PE LEAFĂ: A se angaja în muncă; A avea retribuţie. A IEŞI PE MESERIE: A se califica meseriaş. A IEŞI PE NAS: A fi prea mult; A se sătura; A o păţi; A avea de furcă cu cineva. A IEŞI PE PRIMUL LOC: A fi primul; A ocupa primul loc; A fi cel mai bun. A IEŞI PE RĂCOARE: A ieşi la aer spre seară. A IEŞI PERI ALBI: A fi foarte greu; A fi chinuitor; A solicita eforturi mari. A IEŞI PE ULTIMUL LOC: A fi ultimul; A ocupa ultimul loc. A IEŞI PROST (CUIVA): A lua o întorsătură neplăcută; v. şi A ieşi rău (cuiva). A IEŞI PROŢAP ÎNAINTE: A ieşi drept înainte; A se aşeza în faţă. A IEŞI PUŞCĂ: A ieşi gol; A ieşi neîmbrâcat. A IEŞI RAU (CUIVA): A lua o întorsătură neplăcută; v. A ieşi prost (cuiva). A IEŞI SCANDAL: A se certa: A se lua la bătaie. v'iii A EŞI STATUL: A câştiga statul. A IEŞI ŞUCĂR (pop.)'. A ieşi neplăcut; A ieşi urât; A ieşi cu scandal. A IEŞI ŞUCĂR MARE (pop.): A ieşi tare neplăcut; A ieşi foarte urât; A ieşi cu mare scandal. A IEŞI ŢAP ISPĂŞITOR: A suporta sancţiuni în locul celor vinovaţi; v. A deveni ţap ispăşitor. A IEŞI UNTUL DIN CINEVA (pop.): A munci până la epuizare; A stoarce de puteri pe cineva; v. şi A scoate untul din cineva. A IEŞI VĂLMĂTUC: A ieşi grămadă. A IEŞI VESTEA: A se afla; A se transmite. A IEŞI VICTORIOS: A învinge; A ieşi primul, A IEŞI VORBE (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. A-I FACE ALAI: A primi sau a însoţi pe cineva în mod zgomotos, cu fast deosebit. A-I FACE BINE1 (CUIVA CU CEVA): A împrumuta cuiva ceva. A-I FACE BINE2 (CUIVA CU CEVA): A-i oferi; A-i fi de folos. A-I FACE BINE DACĂ...: Ar fi bine dacă.... A-I FACE BINE MÂNCAREA* PLIMBAREA ETC.: A se simţi bine mâncând, plimbându-se etc. A-I FACE BINE SĂ...: Ar fi bine să.... w v A-I FACE BUCATA: A-i face un rău; A-l păcăli; A-l înşela; A-l induce în eroare; A-l necăji, A-I FACE CAPĂTUL (CUIVA SAU LA CEVA): A sfârşi, a face să înceteze ceva; A omorî, a ucide pe cineva; A-i face de petrecanie cuiva ;v. A face coneţul (cuiva sau la ceva). A-I FACE CAPUL BURDUF (CUIVA): A bate tare pe cineva; v. A face tobă de bătaie (pe cineva). A-I FACE CAPUL CALENDAR (CUIVA): A bate, a toca capul cuiva; A împuia capul cuiva. A-I FACE CAPUL CHISELIŢĂ: A-i sparge capul; A-i face capul terci. A-I FACE CAPUL COBZĂ (CUIVA): A bate tare pe cineva; v. A face tobă de bătaie (pe cineva). A-I FACE CAPUL TOBĂ (CUIVA): Abate tare pe cineva; v. A face tobă de bătaie (pe cineva). A-I FACE CĂŢEI PE INIMĂ: A supăra pe cineva; A-i face în ciudă. A-I FACE CHICA MĂCIUCĂ: A bate tare pe cineva; v. A face tobă de bătaie (pe cineva). A-I FACE CHICA TOPOR: A bate tare pe cineva; v. A face tobă de bătaie (pe cineva). A-I FACE CINSTE (CUIVA): A cinsti, a onora pe cineva; A fi spre laudă, spre cinstea cuiva; A cinsti, a omeni, a trata pe cineva; A da de băut şi de mâncat cuiva; v. A face cinste (cuiva). A-I FACE CINSTEA (CUIVA): A ; cinsti, a onora pe cineva; A fi spre laudă, spre cinstea cuiva; A cinsti, a omeni, a trata pe cineva; A da de băut şi de mâncat cuiva; v. A face cinste (cuiva). A-I FACE- COASTELE PÂNTECE: A bate măr, a snopi în bătaie pe cineva; v. şi A-i face pântece din coaste; A-i face pântecele burduf; A4 face pântecele cobză; A-i face pântecele tobă; A-i frânge coastele; A4 frânge oasele; A-i rupe coastele; a-i rupe oasele. A-I FACE CONEŢUL (CUIVA SAU LA CEVA): A sfârşi, a face să înceteze ceva; A omorî, a ucide pe cineva; A-i face de petrecanie cuiva; v. A face capătul (cuiva sau la ceva). A-I FACE COSTUM DE SCÂNDURI (CUIVA): A omorî pe cineva; A-i face coşciug.. A-I FACE CREDIT (CUIVA): A vinde pe datorie cuiva. A-I FACE CRUCE ÎMPRUMUTULUI: A renunţa la recuperarea împrumutului. ■. i: A-l FACE CU CIOBUL: A:răni; A zgâria. - A-I FACE CU CRIBDA (pop.): A păcăli. A-I FACE CUIVA DE...: A fermeca, a vrăji pe cineva să iubească sau să urască; v. şi A-i face cuiva să...; A-i face de...; A-i face să.... A-I FACE CUIVA SĂ...: A fermeca, a vrăji pe cineva să iubească sau să urască; v. A-i face cuiva de.... A-I FACE CU MĂSEAUA (CUIVA); A-i arăta colţii în semn de prietenie; A rânji la cineva. A-I FACE CU MÂNA: A-l îmbia; v. şi A-iface cu ochii; A-i face cu ochiul. ; A-I FACE CU OCHII: A-l îmbia; v. A-iface cu mâna. A4 FACE CU OCHIUL: A-l îmbia; v. A4 face cu mâna. A-I FACE CU ULCEAUA (CUIVA): A-i pune oală; A-i face vrăji cuiva; v. şi A-i face cu ulcica (cuiva). A-I FACE CU ULCICA (CUIVA): A-i pune oală; A-i face vrăji cuiva; v. A-i face cu ulceaua (cuiva), vi' A-I FACE DE...: A fermeca, a vrăji pe cineva să iubească sau să urască; v. A-i face cuiva de.... A-IFACE DE DRAGOSTE CU ULCICA: A-l vrăji cu ulcica. A-I FACE DE ISPRĂVANIE (pop.): A-l omorî. A-I FACE DE NAS: A fi de demnitatea cuiva; A fi pentru cineva; v. A face de nasul cuiva. 265 A-I FACE O SITUAŢIE A-I FACE DE PETRECANIE (fam.): A omorî, a ucide pe cineva; A risipi, a strica ceva; A da gata ceva; v. A face de petrecanie. A-I FACE DE SEAMĂ: A-l ucide; v. şi A face deudubă. A-I FACE DE UDUBĂ: A-I ucide; v. A face de seamă. A-I FACE DE URÂT (CUIVA): A fermeca, a vrăji pe cineva; A-i face farmece cuiva; A-l batjocori; A o viola; A o ucide. A-I FACE DUPĂ GUST: A ţine cont de gustul cuiva; A-i satisface gusturile; v. şi A-i face după poftă. ■■ A-I FACE DUPĂ POFTĂ: A ţine cont de gustul cuiva; A-i satisface gusturile; v. A-i face după gust. A-I FACE FELUL (CUIVA) (fam.): A omori, a ucide pe cineva; A o viola; A da gata pe cineva; A-i face pe plac cuiva. A-I FACE FESTA (CUIVA): A păcăli pe cineva; A înşela, a trage pe sfoară pe cineva; v. şi A-i face figură (cuiva); A-i face festă (cuiva); A-i face o figură (cuiva); A-i juca figură (cuiva); A-i face o farsă (cuiva); A-i juca o festă (cuiva); A-i juca o figură (cuiva). A-I FACE FIGURĂ (CUIVA): A păcăli pe cineva; A înşela, a trage pe sfoară pe cineva; \. A-i face festă (cuiva). A-I FACE GREAŢĂ: A-l scârbi; A-i provoca greaţă, scârbă. A-I FACE GREUTĂŢI (CUIVA): A-i crea probleme; A-i pune beţe în roate. A-I FACE HATÂRUL (CUIVA): A-i face pe plac; A satisface capriciul, cheful cuiva. A-I FACE INIMĂ BUNĂ (CUIVA): A mângâia cu vorbe pe cineva; A consola, a îmbărbăta pe cineva. A-I FACE INIMĂ REA (CUIVA): A-l supăra; A-l necăji'. A-I FACE ÎN CIUDĂ (CUIVA): A necăji intenţionat pe cineva; A provoca ciuda cuiva; v. A face în necaz (cuiva). a-i face Îndemâna (cuiva)î a-î înlesni, n-i uşura cuiva ceva. A-I FACE ÎN NECAZ (CUIVA): A necăji intenţionat pe cineva; A provoca ciuda cuiva; v. A face în ciudă (cuiva). A-I FACE ÎN SILĂ (CUIVA): A-i produce, a-i provoca silă cuiva. ;A-I FACE MÂNA PUICĂ: A strânge cuiva vârful degetelor de la mână. A-I FACE MIZERII (CUIVA): A-i face neplăceri cuiva; A şicana pe cineva. A-I FACE MOARĂ: A certa, a necăji, a supăra pe cineva; v. şi A-i face moară în cap; A-i dace o moară; A-i face o moară de cap; A-i face o moară încap. A-I FACE MOARĂ ÎN CAP: A certa, a necăji, a supăra pe cineva; v. A-i face moară. A-I FACE MOARTE (CUIVA) (înv., pop.): A-I ucide; v. A face moarte (cuiva). A-I FACE MORALĂ: A-l educa pe cineva; A-i îndruma; A-i face observaţii. A-I FACE MUZICA: A face cuiva scandal, gălăgie; v. şi A-i face muzicuţă. A-I FACE MUZICUŢĂ: A face cuiva scandal, gălăgie; v. A-i face muzica. A-I FACE NĂDEJDE (CUIVA): A-i deştepta speranţele cuiva; v. A face nădejde. A-I FACE NEAJUNSURI MARI: A-i pune obstacole în cale; A-i aduce necazuri. A-I FACE NECAZ (CUIVA): ;A '■ necăji intenţionat pe cineva; A provoca ciuda cuiva; v. A face în necaz (cuiva). A-I FACE NUNE RĂU: A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. A-I FACE O ATENŢIE: A acorda cuiva un cadou. A-I FACE O BELEA (CUIVA): A-i face un rău cuiva; A băga în bucluc pe cineva. A-î FACE OCHU DULCI: A-i arăta dragostea. A-I FACE O FESTĂ (CUIVA): A păcăli pe cineva; A înşela, a trage pe sfoară pe cineva; v. A-i face festă (cuiva). A-I FACE O FIGURĂ (CUIVA): A păcăli pe cineva; A înşela, a trage pe sfoară pe cineva; v. Ă-i face festă (cuiva). A-I FACE OFTOCĂ: A necăji pe cineva; A-l scoate din fire. A-I FACE OGODUL: A menaja pe cineva; A-l cruţa; : A-I FACE O HORODINCĂ (CUIVA): A rouş-trului zdravăn, a certa bine pe cineva; v, şi A-i trage o horodincă (cuiva). A-I FACE O MĂGĂRIE (CUIVA): A se pune urât cu cineva; A jigni pe cineva; a face un rău cuiva. A-I FACE O MOARĂ: A certa, a necăji, a supăra pe cineva; v.A face moară, A-î FACE O MOARĂ DE CAP: A certa, a necăji, a supăra pe cineva; v. A face moară. A-I FACE O MOARĂ ÎN CAP: A certa, a necăji, a supăra pe cineva; v.A face moară. -A-î FACE ONOAREA A...: A onora prin.,.; v. şi A face onoarea să.... A-I FACE ONOAREA SĂ...: A onora prin...; v. şi A face onoarea a.... A-I FACE 6 PESTĂ: A-l îmbolnăvi râu; v. şi A-i face pestă. A-I FACE O PRAFTURĂ (CUIVA) (fam.): A face de râs, a batjocori, a certa pe cineva; v. A face prafură (pe cineva). A-I FACE O RUGĂMINTE (CUIVA): A ruga pe cineva. - A-I FACE O SALATĂ (CUIVA) (fam.): A certa, a mustra, a ocări pe cineva. A-I FACE O SCALDĂ: A-l îmbăta. A-I FACE O SCENĂ (CUIVA): A-i face scandal, tărăboi cuiva; v. şi A-i face scene (cuiva). A-I FACE O SITUAŢIE (CUIVA): A ajuta, a sprijini pe cineva să ajungă într-o situaţie materială sau socială mai bună. A-I FACE O SURPRIZĂ 266 A-I FACE O SURPRIZĂ (CUIVA): A surprinde pe cineva; v. A face o surpriză (cuiva). A-I FACE PAOSUL CUIVA: A înmormânta pe cineva; A omorî cu zile pe cineva. A-I FACE PARTE: A-i da şi lui. A-I FACE PARTE DE... (CUIVA): A face părtaş pe cineva la ceva; A face rost de ceva cuiva; v. a face parte de.... A-I FACE PĂRUL MĂCIUCĂ (CUIVA): A necăji, a supăra, a indigna pe cineva, A-I FACE PÂNTECE DIN COASTE: A bate măr, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i face coastele pântece. A-I FACE PÂNTECELE BURDUF: A bate măr, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i face coastele pântece. A-I FACE PÂNTECELE COBZĂ: A baie măr, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i face coastele pântece. A-I FACE PÂNTECELE TOBĂ: A bate măr, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i face coastele pântece. ■■ . ■ A-I FACE PE CHEF: A-i satisface dorinţele; v. ş\ A-i face pe plac; A-i face pe poftă; A-i face pe voie; A-i face voile. A-I FACE PE FOAIE (CUIVA) (pop.): A mustra, a certa pe cineva; A da o bătaie cuiva; v. A da pe foaie. A-I FACE PE FOI (CUIVA) (pop.): A mustra, a certa pe cineva; A da o bătaie cuiva; v. A da pe foaie. A-I FACE PE OBRAZ (CUIVA): A trata după cum merită pe cineva; a se răzbuna pe cineva. : ; v A-I FACE PE PLAC: A-i satisface dorinţele; v, A-i face pe chef. A-I FACE PE POFTĂ: A-i satisface dorinţele; v, A-i face pe chef A-I FACE PESTA: A-l îmbolnăvi rău; v. A-* face o pestă. A-I FACE PE POFTĂ: A-l asculta şi a face întocmai cum a dorit el A-I FACE PE TREABĂ (CUIVA): (reg..): A proceda conform cu interesele proprii sau cu ale altcuiva; v. A face pe treabă. A-I FACE PE VOIE: A-i satisface dorinţele; v. A-i face pe chef. A-I FACE PICIORUL PUICĂ: A-i strânge cuiva vârful degetelor de la picior. A-I FACE PIELEA BURDUF: (CUIVA): A-l bate tare pe cineva; v. A face tobă de bătaie (pe cineva). A-l FACE PIELEA BURDUF DE CIMPOI: A-l bate tare pe cineva; v. A face tobă de bătaie (pe cineva). A-l FACE PIELEA COBZĂ (CUIVA): A-l bate tare pe cineva; v. A face tobă de bătaie (pe cineva). A-I FACE PIELEA COJOC (CUIVA): A bate zdravăn pe cineva; v. şi A-i face pielea piftie; A-i face spinarea cojoc (cuiva). A-I FACE PIELEA PIFTIE (CUIVA): A bate zdravăn pe cineva; v. A-i face pielea cojoc (cuiva). A-I FACE PIELEA TOBĂ: A bate tare pe cineva; v. A face tobă de bătaie (pe cineva). A-I FACE PLĂCERE (CUIVA CEVA): A A-I FACE POCINOGUL: A-i necăji; A-i face necazuri. A-I FACE POFTĂ: A-i satisface dorinţele; v. A-i face pe chef. A-I FACE POMANĂ CUIVA: A da de pomană pentru cineva. A-I FACE PONTUL (CUIVA): A-i crea ; o situaţie favorabilă cuiva; A-i înlesni cuiva ceva; A păcăli pe cineva; A-l înşela. A-I FACE PRIMEJDIE (CUIVA): A pricinui un mare rău cuiva; A băga pe cineva într-o mare încurcătură; v, A băga în primejdie (pe cineva). A-l FACE PROBLEME (CUIVA): A-i crea dificultăţi, greutăţi cuiva; v. A face probleme (cuiva). A-I FACE PROCES DE INTENŢIE (CUIVA): A suspecta de intenţii necurate pe cineva; A învinui fără dovezi pe cineva; v. şi A-i face proces de intenţii (cuiva). A-I FACE PROCES DE INTENŢII (CUIVA): A suspecta de intenţii necurate pe cineva; A învinui fără dovezi pe cineva; v, A-i face proces de intenţie (cuiva). A-I FACE PUNGA PĂIENJENI LA GURĂ (reg. A fi foarte zgârcit. A-I FACE RAPORT (CUIVA): A-i raporta unui superior greşeala comisă de un subaltern. A-I FACE RĂU (CEVA CUIVA): A nu-i prii: A-i produce o suferinţă. A-I FACE RĂVAŞUL CUIVA: A izgoni, a alunga pe cineva; v. A-i da răvaş (cuiva). A-I FACE RÂND DE CEVA (CUIVA) (reg.): A-i face rost de ceva cuiva. A-I, FACE RÂIE PE INIMĂ: A necăji, a supăra foarte tare pe cineva; v. şi A-i face roşu la muştiuc; A-i face sânge rău. A-I FACE ROŞU LA MUŞTIUC: A necăji, a supăra foarte tare pe cineva; v. A-i face râie pe inimă. · A-I FACE SĂ...: A fermeca, a vrăji pe cineva să iubească sau să urască; v. A-i face cuiva de.... A-I FACE SÂNGE RĂU: A necăji, a supăra foarte tare pe cineva; v. A-i face râie pe inimă. A-I FACE SCÂRBĂ: A-l scârbi; A-i provoca dezgust. A-I FACE SCENE: A-i face scandal, ::tărăboi cuiva; v. A-i face o scene (cuiva). ^ A-I FACE SEAMA (CUIVA) -(înv.): A omorî pe cineva; v. A face seama (cuiva) A-I FACE SEMN DIN OCHI: A-l atenţiona. A-I FACE SERENADE: A iubi pe cineva; A se ploconi în faţa cuiva. A-I FACE SFÂRŞITUL (CUIVA SAU LA CEVA): A sfârşi ceva; A face să înceteze ceva; A omorî, a ucide pe cineva; A-i face de petrecanie cuiva; v, A face capătul (cuiva sau la ceva). A-I FACE SPATELE DARABANĂ: A bate tare, a snopi în bătaie pe cineva; v. şi A-i face spatele strună. 267 A-I FI CALEA CRUCE A-I FACE SPATELE STRUNĂ: A bate tare, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i face spatele darabană, A-I FACE SPINAREA COJOC (CUIVA): A bate zdravăn pe cineva; v. A-i face pielea cojoc (cuiva), A-I FACE SPINAREA PIFTIE: A bate bine; A tăbăci pe cineva. A-I FACE SPINAREA TOBĂ (CUIVA): A bate tare pe cineva; v. A face tobă de bătaie (pe cineva). A-I FACE ŞURUBURI lN CAP (CUIVA): A-i răsuci şuviţe de păr de pe cap cuiva; v. şi A-i face şuruburi prin cap (cuiva); A-i face un şurub în cap (cuiva); A-i face un şurub prin cap (cuiva). A-I FACE ŞURUBURI PRIN CAP (CUIVA): A-i răsuci şuviţe de păr de pe cap cuiva; y. A-i face şuruburi în cap (cuiva). A-I FACE TĂMBĂLĂU: A face gălăgie; A provoca dezordine. A-I FACE TEORIA CHIBRITULUI (CUIVA): A-i face morala cuiva; A bate la cap pe cineva; A spune lucruri inutile; v. şi A-i face teorie (cuiva). A-I FACE TEORIE (CUIVA): A-i face morala cuiva; A bate la cap pe cineva; A spune lucruri inutile; v. A-i face teoria chibritului (cuiva). A-I FACE TOATE FAVORURILE: A nu-i refuza nimic; v. şi A-i face toate voile. A-I FACE TOATE VOILE: A nu-i refuza nimic; v. A-i face toate favorurile. A-I FACE TOPORUL: A înşela, a păcăli pe cineva; A juca o festă cuiva; A-l bate zdravăn; v. şi A face un topor. A-I FACE TRAMPA (CUIVA): A-i mijloci cuiva ceva. A-I FACE TREBUINŢA: Ai trebui; A-i fi necesar; A-i fi util; v. A face trebuinţa. A-I FACE TREBUINŢĂ: Ai trebui; A-i fi necesar; A-i fi util; v. A face trebuinţa. A-I FACE UNA BUNĂ: A-i juca o festă; v. A face una bună. A-I FACE UNA LATĂ: A-i juca o festă; v. A face una bună. A-I FACE UNA ŞI BUNĂ: A-i juca o festă; v. A face una bună. A-I FACE UN MESAJ: A transmite o veste, un ordin, o noutate; A informa. A-l FĂCE UN PUSTIU DE BINE: A-i face un rău mare. A-I FACE UN ŞURUB ÎN CAP (CUIVA): A-i răsuci şuviţe de păr de pe cap cuiva; v. A-i face şuruburi în cap (cuiva). A-I FACE UN ŞURUB PRIN CAP (CUIVA): A-i răsuci şuviţe de pâr de pe cap cuiva; v. A-i face şuruburi în cap (cuiva). A-I FACE UN TOPOR: A înşela, a păcăli pe cineva; A juca o festă cuiva; A-l bate zdravăn; v. A face toporul. A-I FACE VÂNT: A scăpa de el. A-I FACE VÂNT DIN CASĂ: A alunga pe cineva; A-l izgoni din casă. A-I FACE VELEATUL (CUIVA): A omorî pe cineva; v. a face veleatul (cuiva). A-I FACE VIAŢA AMARĂ: A trăi rău alături de cineva; v. şi A-i face viaţa insuportabilă; A-i face zile amare; A-i face zile fripta; A-i face zile grele; A-i face zile negre. A-I FACE VIAŢA INSUPORTABILĂ: A trăi rău alături de cineva; v. A-i face viaţa amară, A-I FACE VOIA: A-i satisface dorinţele; v. A-i face pe chef. A-I FACE VOIA SĂ...: A fi de acord ca el că... . ■A-I FACE VOILE: A-i satisface dorinţele; v. A-i face pe chef. A-I FACE VORBA CU CINEVA: A sta de vorbă, a conversa cu cineva; v. şi A sta de vorbă. A-I FACE VORBĂ: A sta de vorbă, a conversa cu cineva; v. A sta de vorba cu cineva. :: A-I FACE ZILE AMARE: A trăi rău alături de cineva; v. A-i face viaţa amară. A-I FACE ZILE:FRIPTE: A trăi rău alături de cineva; v. A-i face viaţa amară. A-I FACE ZILE GRELE: A trăi rău alături de cineva; v. A-i face viaţa amară. A-I FACE ZILE NEGRE: A trăi rău alături de cineva; v. A-i face viaţa amară. A-I FACE ZILELE NUMĂRATE: A-i scurta viaţa cuiva; A pune în pericol viaţa cuiva. A-I FĂRÂMA: CUIVA OASELE: A-l bate foarte tare; A-I snopi în bătaie. A-I FEŞTELI CUIVA IACAUA: A-l face de ruşine; A se purta urât cu cineva. A-I FEŞTELI OBRAZUL: Ai pâta obrazul; A-l face de ruşine. A-I FI ACRU: A Fi sătul de toate; A fi plictisit; A nu mai dori nimic. A-I FI ACRU DE CEVA, DE CINEVA: A fi sătul de ceva, de cineva; A fi plictisit de ceva, de cineva; A nu mai vrea nimic cu ceva, cu cineva. A-I FI AMAR: A fi greu; A fi insuportabil. A-I FI AMINTE (CUIVA) (înv.): A nu uita; A ţine minte; A avea grijă să... ; v. şi A-i fi aminte de ceva. A-I FI AMINTE DE CEVA: A nu uita; A ţine minte; A avea grijă să... ; v. A-i fi aminte. A-I FI A MIRARE (CUIVA): A rămâne nedumerit, surprins; v. şi A-i fi a mirarea; A-i fi de-a mirare; A-i fi de-a mirarea. A-I FI A MIRAREA (CUIVA); A rămâne nedumerit, surprins; v. A-i fi a mirare. A-IFI A SCĂPARE: A dori sau a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva; a face ceva de mântuială; v. şi A-i fi a scăparea; A-i fi de-a scăpare; A-i fi de-a scăparea. A-I FI A SCĂPAREA: A dori sau a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva; a face ceva de mântuială; v. A-i fi a scăpare. A-I FI BĂNAT: A lua în nume de rău. A-I FI BINE (CUIVA): A fi sănătos; a se găsi într-o situaţie prielnică, favorabilă. A-I FI BOII NUMĂRAŢI: A-i fi clar; A-i fi limpede. A-I FI CALEA CRUCE (CUIVA): A da de A-I FI CALEA CRUCII 268 piedici; A nu mai putea înainta; A sia Ja îndoială; A şovăi; v. şi A-i fi calea crucii; A-i fi calea în cruce; A-i fi calea în cruci; A-i fi drumul cruce; A-ifi drumul crucii; A i se face drumul cruce; A i se face drumul Chicii; A-i sta calea cruce; A-i sta calea crucii; A-i sta drumul cruce; A-i sta drumul crucii A-I FI CALEA CRUCII (CUIVA): A da de piedici; A nu mai putea înainta; A sta la îndoială; A şovăi; v. A-ifi calea cruce. A-I FI CALEA ÎN CRUCE (CUIVA): A da de piedici; A nu mai putea înainta; A sta la îndoială; A şovăi; v. A-i fi calea cruce. A-I FI CALEA ÎN CRUCI (CUIVA): A da de piedici; A nu mai putea înainta; A sta la îndoială; A şovăi; v. A-i fi calea cruce. A-I FI CAPUL AIUREA: A nu se stăpâni; A nu se controla; A se gândi aiurea. A-I FI CAPUL CALENDAR: A-i fi capul umplut cu de toate. A-I FI CAPUL ÎN ALTĂ PARTE: A se gândi la altceva; AS avea în cap altceva. A-I FI CAPUL ÎNTR-0 ROATĂ: A fi sărac; A duce o existenţă precară. A-I FI CASA CASĂ, MASA MASĂ: A fi chibzuit, tihnit; A trăi fără necazuri; a avea de toate; v. şi A-i fi casa caşă şi masa masă. A-I FI CASA CASĂ ŞI MASA MASĂ: A fi chibzuit, tihnit; A trăi fără necazuri; a avea de toate; v. A-i fi casa caşă, masa masă. A-I FI CASA ÎN TREI PEREŢI ŞI UŞA ÎN POD: A o duce foarte greu; A nu avea nimic. A-I FI CA SAREA ÎN OCHI: A fi antipatic, nesuferit cuiva; A nu putea suferi pe cineva; v. A avea drag pe cineva ca sarea-n ochi A-I FI CÂINE: A duce o viaţă foarte grea; A fi un om foarte rău; A-i fi de nădejde. A-I FI CIUDĂ (CUIVA): A-i părea rău; A regreta; A invidia pe cineva; A se enerva; A se înfuria; v. şi A-i veni ciuda (cuiva). A-î FI CU GRABĂ: A se grăbi; A fi grabnic; A-i fi repede. A-I FI CU MÂINILE DE SARE (reg.): A avea ghinion; v. şi A fi cu mâna de sare. A-I FI CU MÂNA DE SARE (reg.): A avea ghinion; v. A fi cu mâinile de sare. A-I FI CU PUTINŢA: A putea; A fi posibil; a exista; v. şi A-i fi cu putinţă. A-I FI CU PUTINŢĂ: A putea; A fi posibil; a exista; v. A-i fi cu putinţa. A-I FI CU RUŞINE (CUIVA): A se ruşina; v. A avea ruşine. A-I FI CU SCÂRBĂ (CUIVA) (înv.): A-i fi duşman; A-i fi potrivnic cuiva. A-I FI DE A avea chef de...; A avea oftă de...; A avea poftă să.... A-I FI DE-A MIRARE (CUIVA): A rămâne nedumerit, surprins; v. A-ifi a mirare. A-I FI DE-A MIRAREA (CUIVA): A rămâne nedumerit, surprins; v. A-ifi a mirare. A-I FI DE-A SCĂPARE: A dori sau a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva; a face ceva de mântuială; v. A-ifi a scăpare. A-I FI DE-A SCĂPAREA: A dori sau a face tot posibilul să scape de cineva sau de ceva; a face ceva de mântuială; v. A-i fi a scăpare. A-I FI DE CEVA CUM ÎI ESTE CÂINELUI A LINGE SARE: A nu-i arde de ceva; A nu dori; A nu avea chef de a face in lucru necesar; v. şi A-i veni să facă ceva cum îi este câinelui a Unge sare; A nu-i fi ceva cum nu îi este câinelui a linge sare; A nu-i veni să facă ceva cum îi este câinelui a Unge sare. A-I FI DE DORIT: A fi necesar; A se cuveni. A-I FI DE GRABĂ: A fi în pripă; A-i fi repede. A-IFI DE ÎNVĂŢĂTURĂ: A-i servi cuiva ca lecţie; v. şi A-i fi spre învăţătură. A-I FI DE MIRARE: A se mitra; A fi surprins; A i se părea surprinzător. A-I FI DE NAS: A fi de demnitatea cuiva; A fi pentru cineva; v. A face de nasul cuiva. A-I FI DE NEVOIE A...: A fi nevoit a...; A fi necesar a... ; v. şi A fi de nevoie să. . . ; A fi nevoie a...; A fi nevoie să.... A-IFI DE NEVOIE SĂ...: A fi nevoit să...; A fi necesar să... ; v. A fi de nevoie a.... A-I FI DE ŞANŢ (CUIVA): A-i părea ciudat sau amuzant ceva cuiva; A se jena; A-i fi ruşine; v. şi A-i părea de şanţ (cuiva). A-I FI DE TREBUINŢA: A-i trebui; A-i fi necesar; A-i fi util; v. A face trebuinţă. A-I FI DE TREBUINŢĂ: A-i trebui; A-i fi necesar; A-i fi util; v. A face trebuinţă, A-I FI DE ŢÂŢĂ: (Despre sugari):A ăan să sugă; v. şi A i se face de ţâţă. A-I FI DOR DE ACÂSĂ: A-î fi dor de familie; v. şi A-i fi dor de casă. A-I FI DOR DE CASĂ: A-i fi dor de familie; v. şi A-i fi dor de deasă. A-I FIDOR DE CINEVA: A dori să se vadă, să se întâlnească, să discute cu cineva, A-I FI DRAG (CUIVA): A plăcea cuiva; A fi îndrăgit, a fi iubit de cineva; v, A fi drag cuiva. A-I FI DRAGĂ: A o iubi. A-I FI DRAGĂ LUMEA (CUIVA): Ă se bucura, a fi fericit printre oameni. A-I FI DRAG CA LUMINA OCHILOR: Ă iubi foarte muît pe cineva; v. şi A-i fi drag ca ochii din cap; A-i fi drag mai mult ca lumina ochilor; A-i fi drag mai mult ca ochii din cap; A iubi ca lumina ochilor; Ă iubi ca ochii; a iubi ca ochii din cap; A iubi la nebunie; a iubi mai mult ca lumina ochilor; A iubi mai mult ca ochii din cap; A iubi mai mult decât ochii; a iubi mai mult decât ochii din cap, A-I FI DRAG CA OCHII DIN CAP: A iubi foarte mult pe cineva; v, A-i fi drag ca lumina ochilor, A-I FI DRAG CA PIPERUL-N NAS: A nu-i fi drag; A nu-I iubi; v. şi A-ifi drag ca tăciunele la nas. A-I FI DRAG CA SAREA-N OCHI: A-i fi 269 A-i FI ÎN DRUM antipatic, nesuferit; A nu putea suferi pe cineva; v. A avea drag pe cineva ca sarea-n nas. A-I FI DRAG CA TĂCIUNELE ÎN NAS: A nu-i fi drag; A nu-l iubi; v. A-i,fi drag ca piperul-n nas. A-I FI DRAG MAI MULT CA LUMINA OCHILOR: A iubi foarte mult pe cineva; v.A-ifi drag ca lumina ochilor. A-I FI DRAG MAI MULT CA OCHII DIN CAP: A iubi foarte mult pe cineva; v. A-i fi drag ca lumina ochilor. A-I FI DRAG SĂ...: A dori să...; S-ar bucura sa.... A-I FI DRUMUL CRUCE (CUIVA): A da de piedici; A nu mai putea înainta; A sta la îndoială; A şovăi; v. A-i fi calea cruce. A-I FI DRUMUL CRUCII (CUIVA): A da de piedici; A nu mai putea înainta; A sta la îndoială; A şovăi; v. A-i fi calea cruce. A-I FI EGAL:  fi la fel; A fi ca şi el. ' A-I'FI FALĂ: A se mândri cu el; A fi mândru de el. A-I FIERBE DOUĂ OALE, UNA SEACĂ ŞI UNA GOALĂ: A o duce greu; a trăi în sărăcie; A nu avea nimic. A-I FIERBE INIMA (CUIVA): A fi plin de energie; a plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v. A ciocoii sângele cuiva. A-I FIERBE ÎN SÂNGE (CUIVA): A fi plin de energie; a plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v. A clocoti sângele cuiva. A-I FIERBE OALA: A-i merge bine. A-I FIERBE OALA FĂRĂ FOC: A-i merge foarte bine; A o duce foarte bine. A-I FIERBE SÂNGELE (CUIVA): A fi plin de energie; a plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v. A clocoti sângele cuiva. A-I FIERBE SÂNGELE ÎN VINE (CUIVA); A fi plin de energie; a plesni de sănătate; A se înfierbânta; A fi cuprins de patimă, de mânie; v. A clocoti sângele cuiva. A-I FI FOAME: A fi flămând. A-I FI FRICĂ (CUÎVA): A se teme. A-I FI FRICĂ ŞI DE UMBRA SA: A fi foarte fricos; v. şi A-i fi frică şi de umbră. A-I FI FRICĂ ŞI DE UMBRĂ: A fi foarte fricos; v. A-i fi frică şi de umbra şa. A-I FI FRIG: A simţi frigul; a nu mai putea de frig. A-I FI GÂNDUL LA CEVA, LA CINEVA: A- i fi dor de ceva, de cineva. A-I FI GÂNDUL SĂ...: A avea intenţia să.... A-I FI GRABA MARE: A fi grăbit; A fi zorit; v. A avea graba mare. A-I FI GRAIUL PRINS (reg.): A nu putea vorbi; A fi mut. A-I FI GREAŢĂ (CUIVA): A-i cădea ceva greu la stomac; A suferi o indigestie; A-i fi scârbă; A se jena. A-I FI GREU (CUIVA CEVA): A nu-i tihni; A nu-i plăcea; A nu-i prii cuiva ceva; v. A-i cădea greu (cuiva ceva). A-I FI GREU DE CEVA, DE CINEVA: A nu-i tihni cu cineva, cu ceva; A nu-i plăcea de cineva, de ceva; A nu-i prii cu cineva cu ceva. A-I FI GREU PĂMÂNTULUI (CU CINEVA) (reg.): A fi plin de păcate: A fi un ticălos; v. şi vl-i fi greu şi pământului (cu cineva). A-I FI GREU SĂ...: A nu dori să...; A nu-i plăceasă... . A-I FI GREU ŞI PĂMÂNTULUI (CU CINEVA) (reg,): A fi plin de păcate: A fi un ticălos; v. A-i fi greu pământului (cu cineva). A-î FI iGROAZA (CUIVA DE CINEVA SAU DE CEVA): A fi îngrozit de cineva sau de ceva; v. şi A-i fi groază (de cineva sau de ceva); A-i fi mai mare groaza (cuiva de cineva sau de ceva); A-i fi mai marea groază (cuiva de cineva sau de ceva). A-I FI GROAZĂ (CUIVA DE CINEVA SAU DE CEVA): A fi îngrozit de cineva sau de ceva; v. A-i fi groaza (de cineva sau de ceva). A-I FI GROS OBRAZUL: A fi iară ruşine; A fi obraznic; v. A avea obraz de safian. A-I FI GURA AMARĂ: A simţi un gust amar în gură (după un chef); A vorbi cu durere; v. A avea gura amară. A-I FI GURA AURITĂ: Să se împlinească ce-mi doreşti; Să se împlinească ce spui; v. şi A-i figura de aur; A-i fi limba de aur. A-I FI GURA DE AUR: Să se împlinească ce-mi doreşti; Să se împlinească ce spui; v. A-i fi gura aurită. i·.· A-I FI GURA REA: A fi intrigant; A bârfi. A-I FI GURA SEACĂ (CUIVA): A avea gura pocită; v. A avea fura seacă. A-I FI GUST DE...: A semăna la gust cu... . ■A-I FI HASNA (CUIVA DE CINEVA SAU DE CEVA) (reg.): A avea folos de pe urma cuiva sau a ceva; A-i păsa de cineva sau de ceva; v. A avea hasnâ (de cineva, de ceva) A-I Fi INIMA ACRA: A fi indispus; A fi necăjit. A-I FI INIMA GREA: A avea multe pe inimă; A avea inima încărcată; A avea multe probleme. A-I FI INIMA NEAGRĂ: A fi foarte trist; v. A avea inima neagră A-I FI INIMA RECE: A -fi; retras; A 11 indiferent; A nu fi interesat. A-I FI ÎN CALE (CUIVA): A fi în drumul cuiva; A sta în calea cuiva. A-I FI ÎN CÂRCĂ CU CINEVA: A avea de furcă cu cineva; A avea în cârcă cu cineva. A-I FI ÎN DEGETUL CEL MIC: A fi neînsemnat, neimportant; A fi foarte cunoscut; v. şi A-i fi în degetul mic. A-I FI ÎN DEGETUL MIC: A fi neînsemnat, neimportant; A fi foarte cunoscut; v. A-i fi în degetul cel mic. A-IFI ÎN DRUM: A trece aproape de cineva, de ceva; A trece lângă cineva sau lângă ceva. a-i fi In gând 270 A-I FI ÎN GÂND (CUIVA): A avea de gând să...; A-i trece prin minte să...; v. A4 sa în gând (cuiva). A-I FI ÎN JALE (CUIVA DE CINEVA) (înv.): A-i fi dor cuiva de cineva. A-I FI ÎN PUTERE: A fi voinic; A fi tare; A fi sănătos. A-I FI ÎN ŞAGĂ (CUIVA): A lua lucrurile în glumă. AI FI JALE DE CINEVA: A regreta după cineva. A FI LA BUNUL PLAC AL CUIVA: A fi ia dispoziţia, la cheremul cuiva. A-I FI LA DEGETL CEL MIC: A nu fi egal cu ei; A nu se compara cu el; A nu fi important ca el; v. şi A fi la degetul mic. A-I FI LA DEGETL MIC: A nu fi egal cu el; A nu se compara cu el; A nu fi important ca el; y.Afi la degetul cel mic. A-I FI LA ÎNDEMÂNĂ (CUIVA CEVA): A A-i conveni; A-i fi uşor cuiva ceva; v. şi A4 fi la socoteală; A4 veni la îndemână; A4 veni la socoteală; A-I FI LA MÂINI BUNE (CUIVA): A-i fi prieten credincios cuiva. A-I FILA O LAMPĂ: A nu fi nor,aî; A fi ţicnit. A-I FI LA PUTINŢA: A putea; A fi posibil; A exista; v. A fu cu putinţa. A-I FI LA PUTINŢĂ: A putea; A fi posibil; A exista; v. A fu cu putinţa. A-I FI LARG: A fi liber; A se simţi bine; A avea libertate de mişcare. A-I FI LA SOCOTEALĂ (CUIVA CEVA): A A-i conveni; A-i fi uşor cuiva ceva; v. A4 fî la îndemână. A-I FI LEHAMITE (CUIVA DE CINEVA SAU DE CEVA): A se dezgusta, a se scârbi de cineva sau de ceva; v. şi A i se face lehamite (cuiva de cineva sau de ceva). A-I FI LIMBA DE AUR: Să se împlinească ce-mi doreşti; Să se împlinească ce spui; y. A4 fi gura aurită. A-I FI LUMEA DRAGĂ: A-i plăcea să trăiască.. A-I FI MAI MARE DRAGUL: A avea o mare plăcere; A fi încântat. A-I FI MAI MARE GREUL SĂ...: A fi foarte greu să...; Este imposibil să.... A-I FI MAI MAIRE GROAZA (CUIVA DE CINEVA SAU DE CEVA): A ti îngrozit de cineva sau de ceva; v. A4 fi groaza (de cineva sau de ceva). A-I FI MAI MARE GROAZĂ (CUIVA DE CINEVA SAU DE CEVA): A fi îngrozit de cineva sau de ceva; v. A4 fi groaza (de cineva sau de ceva). A-I FI MAI MARE MILA: A fi de compătimit. A-I FI MAI MARE RUŞINEA: A fi de ruşine. A-I FI MAU (CUIVA): A-i conveni cuiva ceva. A-I FI MĂGARUL CUIVA: A face treburile grele şi umilitoare pentru cineva. A-I FI MÂINILE DE SARE (reg.): A avea ghinion; v. A fi cu mâinile de sare. A-I FI MÂNA DE AJUTOR: A ajuta pe cineva; v. A4 da mâna de ajutor. A-I FI MÂNA DE SARE (reg.): A avea ghinion; v. A fi cu mâinile de sare. A FI MIC LA OS: A avea o constituţie delicată. A-I FI MILĂ (CUIVA DE CINEVA): A compătimi pe cineva; a se îndura, a se milostivi de cineva; v. şi Ai se face milă (cuiva de cineva). A-I FI MILĂ SA ŢIGANULUI DE PILĂ: A nu avea milă. A-I FI MOALE (CUIVA): A avea o existenţă tihnită, lipsită de griji; v. şi A trăi pe inoale; A trăi pe moale şi cald. A-I FI NAŞUL (CUIVA): A-i veni de hac cuiva; a pune la punct pe cineva. A-I FI NECAZĂ" CUIVA (reg.): A-i fi silă, scârbă, greaţă cuiva de cineva sau de ceva. A-I FI NECAZ CUIVA DE CEVA: A-i părea rău; A-i fi ciudă cuiva de ceva; v. Ă avea necaz (de ceva). A I FI NECAZ CUiyA DE CINEVA: A fi supărat pe cineva;  purta pică cuiva; v. A avea necaz (pe cineva). A-I FI NEGRU ÎNAINTEA OCHILOR: A fi foarte supărat; A fierbe de mâni e,:; Ă-I FI NETED (CUIVA CEVA): A-i fi comod, uşor, convenabil; A fi la îndemâna cuiva să facă ceva; v. şi A4 veni neted (cuiva ceva). A-I FI NEVOIE A...: A fi nevoit să...; A fi necesar să... ; v. A fi de nevoie a.... A-I FI NEVOIE SĂ...:,Ai fi: nevoit să...; A fi necesar să... \ v. A fi de nevoie a... v:.)\ A-I FI NUMELE (CUIVA)... (înv.): A se numi...; A se chema.... A-I FI NU ŞTIU CUM SĂ...: A-i fi cuiva greu sau penibil să.... A-I FI OARECUM: A se jena; A se sfii. A-I FI OFTICĂ DE CINEVA, DE CEVA: A-i fi necaz pe cineva; A nu putea suferi pe cineva; A nu dori ceva; A nu suporta ceva; v. şi A4 fi oftică pe cineva, pe ceva. A-I FI OFTOCĂ PE CINEVA, PE CEVA: A-i fi necaz pe cineva; A nu putea suferi pe cineva; A nu dori ceva; A nu suporta ceva; v. A4fi oftică dc cineva, de ceva. A-I FI O MÂMA DE AJTOR: A ajuta pe cineva; v. A4 da mână de ajutor. A-I FI ONOAREA ÎN JOC: A-i fi demnitatea, a-i fi valoarea morală în joc. AI FI OPRITĂ CALEA (CUIVA): A ţine calea cuiva; v. şi A opri calea (cuiva). A-I FI O SCÂRBĂ: A se scârbi; A se dezgusta; v. şi A4 fî scârbă; A i se face scârbă; A4 cuprinde o scârbă; A4 cuprinde scârbă. A-I FI PAHARUL PLIN (CUIVA): A ajunge la limita răbdării. A-I FI PARAXIN (CUIVA): A i se părea curios; A se mira. A-I FI PÂINEA ŞI CUŢITUL ÎN MÂNĂ: A 271 A-I FI URÂT CA DE MOARTE dispune de tot; A avea toată puterea; v. şi A-i fi pita Şi cuţitul în mână. A-I FI PÂNĂ PESTE CAP: A-i fi prea destul cuiva; a se sătura; v. A-i ajunge până peste cap. A-I FI PE GUST: A-i plăcea; A fi mulţumit. A-I FI PE LA NAS: A se ruşina; v. şi A-i fi ruşine pe la nas. A-I FI PE PLAC CUIVA: A plăcea cuiva; A fi agreat, a fi simpatizat de cineva; v. şi A fi pe placul (cuiva). A-I FI PE PLACUL CUIVA: A plăcea cuiva; A fi agreat, a fi simpatizat de cineva; v.Afi pe plac (cuiva). A-I FI PERFECT PERPENDICULAR: A nu-i păsa; a nu-i interesa; A nu se implica; v. şi A-i fi perpendicular, A-I FI PERPENDICULAR: A nu-i păsa; a nu-i interesa; A nu se implica; v. A-i fi perfect perpendicular. A-I PESTE CAP: A fi destul cuiva; A se sătura; v. A-i ajunge până peste cap. A-I FI PESTE MÂNĂ: A nu-i fi la îndemână; A nu-i fi în apropiere; a nu-i fi în drum. A-I FI PIELEA ÎN JOC: A fi în mare pericol. A-I FI PITA ŞI CUŢITUL ÎN MÂNĂ: A dispune de tot; A avea toată puterea; v. A-i fi pâinea şi cuţitul în mână. A-I FI PLIN PAHARUL: A nu mai suporta; A fi tare necăjit; A nu mai rezista. A-I FI POPĂ (CUIVA): A învăţa minte pe cineva; a veni cuiva de hac; A-i fi naşul cuiva. A-I FI; PRIN PUTINŢA: A se putea; A fi posibil; A exista; v.Afi cu putinţă. A-I FI PRIN PUTINŢĂ: A se putea; A fi posibil; A exista; v.. A fi cu putinţă. A-I FI PUNGA OFTICOĂ.SA: A nu mai avea bani; Ă nu mai avea resurse; v. A avea pe dracu-n pungă. _ A-I FI RAU (CUIVA): A o duce greu; A nu-i prii cuiva; Ă fi bolnav; v. şi A-i merge rău cuiva. A-I FI RÂNDUL (CUIVA): A-i veni momentul potrivit pentru a face ceva; v. şi A-i veni rândul (cuiva); A veni la rând (cineva); A veni rândul (cuiva). A-I FI RUDĂ (CUIVA): A se înrudi; a face parte din aceeaşi familie cu cineva; v. A fi rudă (cu cineva). A-I FI RUŞINE (CUIVA): A se ruşina; v. A avea ruşine. A-I FI RUŞINE PE LA NAS: A se ruşina; v. A-i fi pe la nas. Â-I FI SCÂRBĂ: A se scârbi; A se dezgusta; v. A-i fi o scârbă. A-I FI SCRIS (CUIVA): A-i fi rânduit de la naştere; A-i fi sortit, hărăzit cuiva; v.Afi scris în noroc (cuiva). A-I FI SCRIS CUIVA PE FAŢĂ: A se vedea pe faţa cuiva; a se vedea după cum arată; a se vedea după culoarea feţii; v. A-i fi scris în faţă. A-I FI SCRIS CUIVA PE OBRAZ: A se vedea pe faţa cuiva; a se vedea după cum arată; a se vedea după culoarea feţii; v. A-i fi scris în faţă. A-I FI SCRS ÎN FAŢĂ: A se vedea pe faţa cuiva; a se vedea după cum arată; a se vedea după culoarea feţii; v. şi A-i fi scris în obraz; A-i fi scris cuiva pe faţă; A-i fi scris cuiva pe obraz. A-I FI SCRIS ÎN NOROC(CUIVA): A-i fi rânduit de la naştere; A-i fi sortit; A-i fi hărăzit; A-i fi prevăzut; v. A-i fi sortit (cuiva). A-I FI SCRIS ÎN NOROC SĂ. A-i fi sortit..., a-i fi prevăzut să... . A-I FI SCRIS ÎN OBRAZ: A se vedea pe faţa cuiva; a se vedea după cum arată; a se vedea după culoarea feţii; v. A-i fi scris în faţă. · A-I FI SETE (CAUIVA DE CINEVA SAU DE CEVA): A fi cuprins de un dor puternic. A-I FI SFIALĂ (CUIVA) (reg.): A se sfii. : A-I FI SILĂ (CUIVA): A-i fi greaţă, scârbă cuiva; v. A avea silă. A-I FI SILĂ DE.,.: A nu-i plăcea de...: A mi-1 mai suporta pe...; A-i ii scârbă de... . ■A-I FI SILĂ DE ZILE (CUIVA): A fi indispus, plictisit, fără chef. Vv A-I FI SILĂ ŞI DE CĂMAŞA DE PE EL: A .fi indispus, plictisit, fără chef; v. şi A-i fi silă şt de cămaşa sa. A-I FI SILĂ ŞI DE CĂMAŞA SA: A fi indispus, plictisit, fără chef; v. A-i fi silă şi de cămaşa de pe el. A-L FI SOMN (CUIVA): A fi foarte obosit; A i se închide ochii de oboseală; a vrea să doarmă; v, şi A i se face somn (cuiva); A-i veni somnul (cuiva). A-I FI SPRE ÎNVĂŢĂTURĂ: A-i servi cuiva ca lecţie; v. A-i fi de în văţătură. A-I FI: SUFLETUL ACRU: A fi indispus; A avea o stare neplăcută; A fi întristat; A fi necăjit. A-I FI TAGĂ (înv.): A tăgădui; A contesta; A nega; v. A avea tagă. , A-I FI TÂNGĂ CUIVA DUPĂ CEVA: A regreta ceva; A tânji după ceva. ... A-I FI TAGĂ DE...(Înv.): A tăgădui... ; A contesta ...; A nega... . A-I FI TIMPUL (CUIVA SAU LA CEVA): A fi momentul potrivit pentru; A fi cazul să înceapă; A sosi cuiva sau la ceva momentul favorabil, prilejul aşteptat; v. şi A-i sosi timpul (cuiva sau la ceva); A-i veni timpul (cuiva sau la ceva). A-I FI TIPICUL (CUIVA SAU LA CEVA): A-i sosi cuiva sau la ceva momentul favorabil, prilejul aşteptat; v. A-i sosi timpul (cuiva sau la ceva); A-i veni tipicul (cuiva sau la ceva). A-I FI TOATE UŞILE DESCHISE CUIVA: A fi acceptat peste tot; A fi iubit, apreciat, stimat de toţi. A-I FI TOTUNA (CUIVA): A fi indiferent; A-i fi egal; v. A face totuna (pentru cineva). A-I FI TREBUINŢĂ: A trebui; A fi necesar; A fi util; v. A face trebuinţa. A-I FI UMBRA CUIVA: A umbla după cineva; A supraveghea pe cineva; A urmări pe cineva. A-I FI URÂT (CUIVA): A se plictisi; v. şi A i se face urât (cuiva}. A-I FI URAT CA DE MOARTE: A nu-i plăcea; A i se părea foarte urât. A-I FI UŞOR 272 A-I FI UŞOR: A nu-i face greutăţi; A nu-i pune probleme. A-I FI VIAŢA AMARĂ: A o duce greu; A nu avea cele necesare; A fi sărac. A-I FI VIAŢA ÎN JOC (CUIVA): A se expune pericolului; A-şi risca viaţa; v. A cădea în primejdia vieţii. A-I FI VREMEA TRECUTĂ (CUIVA): A scăpa ocazia favorabilă pentru a face ceva; A fi prea târziu pentru cineva; v. şi A-i trece vremea (cuiva); A trece vremea (cuiva). A-I FI ZILE NUMĂRATE: A nu mai avea mult de trăit. A-I FLUIERA CUIVA VÂNTUL PRIN OASE: A fi foarte slab; v. A fi numai bojoci. A-I FORŢA MÂNA: A-l obliga. A-I FRÂNGE ARIPILE: A-i curma avântul; A-I împiedica să progreseze A-I FRÂNGE CIOLANELE (CUIVA): A bate zdravăn, a snopi în bătaie pe cineva; v. şi A-i muia ceafa (cuiva); A-i muia oasele (cuiva); A-i muia spinarea (cuiva); A-i muta căpriorii; A-i rupe ciolanele (cuiva). A-I FRÂNGE COASTELE: A bate măr, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i face coastele pântece. A-I FRÂNGE OASELE: A bate măr, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i face coastele pântece. A-I FRÂNGE TURTA (CUIVA) (pop.): A bate pe cineva. A-I FRÂNGE TURTA PE CAP (CUIVA): A sărbători, cu un anumit ritual, împlinirea unui an de la naşterea unui copil; v. A frânge turta (cuiva). A-I FRECA RIDICHEA: A-l critica; A-l certa; A-l bate.:·':. A-I FRECA RIDICHEA LA NAS (CUIVA): A înfrunta pe cineva; v. şi A-i stoarce ceapa în nas (cuiva); A-i stoarce tămâia în nas (cuiva). A-I FRECA SUB NAS (CUIVA): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa; A-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A-I FRIFE DRACUL ŞERPII PE BURTĂ (CUIVA): A fi nervos, arţăgos; A fi foarte zgârcit; A-i face rău; A-i crea neplăceri cuiva; v. şi A-i frige dracul şerpi pe inimă (cuiva); A-i frige şerpi pe burtă (cuiva). A-I FRIGE DRACUL ŞERPI PE INIMĂ (CUIVA): A fi nervos, arţăgos; A fi foarte zgârcit; A-i face rău; A-i crea neplăceri cuiva; v. A-i frige dracul şerpi pe burtă (cuiva). A-I FRIGE PĂMÂNTUL SUB PICIOARE: A fi nerăbdător, neliniştit să facă ceva sau să plece undeva; v. ş\ A frige pământul sub tălpi. A-I FRIGE PĂMÂNTUL SUB TĂLPI: A fi nerăbdător, neliniştit să facă ceva sau să plece undeva; v. A frige pământul sub picioare. A-I FRIGE PIELEA (CUIVA): A-i face zile fripte cuiva. A-I FRIGE SUFLETUL DE SETE: A nu-i da apă; A-l ţine în sete. A-I FRIGE ŞERPI PE BURTĂ (CUIVA): A fi nervos, arţăgos; A fi foarte zgârcit; A-i face rău; A- i crea neplăceri cuiva; v. A-i frige dracul şerpi pe burtă (cuiva). A-I FRIGE ŞERPI PE INIMĂ (CUIVA): A fi nervos, arţăgos; A fi foarte zgârcit; A-i face rău; A- i crea neplăceri cuiva; v. A-i frige dracul şerpi pe burtă (cuiva). A-I FUGI DIN MINTE: A uita; A nu mai ţine minte. A-I FUGI GÂNDUL (DE LA CINEVA, DE LA CEVA): A nu se mai gândi la cineva, la ceva; A uita de cineva, de ceva. A-I FUGI GÂNDUL LA CEVA: A se gândi Ia ceva; A dori ceva. : A-I FUGI OCHII (CUIVA DUPĂ CINEVA SAU DUPĂ CEVA): A-i plăcea, a dori foarte mult ceva sau pe cineva; v. A-i aluneca ochii (cuiva după ceva sau după cineva). A-I FUGI PĂMÂNTUL DE SUB PICIOARE: A fi pe punctul dc a pierde o situaţie materială sau socială; v. şi A-i fugi terenul de sun picioare; A pierde pământul de sub picioare. A-I FUGI PRINTRE DEGETE: A se strecura cu dibăcie; A se strecura pe neobservate. : ; A-I FUGI SÂNGELE LA- CAP (CUIVA): A se congestiona; v. şi A-i fugi sângele la inimă (cuiva). A-I FUGI SÂNGELE LA INIMĂ (CUIVA): A se congestiona; v. şi A-i fugi sângele la cap (cuiva). : A-I FUGI SOMNUL: A nu mai putea dormi. A-I FUGI SUGLETUL (CUIVA): A fi ca mort. A-I FUGI TERENUL DE SUB PICIOARE: A fi pe punctul de a pierde o situaţie materială sau socială; v. A-i fugi pământul de sun picioare A-I FULGERA UN GÂKD PRIN MINTE: A-i veni o idei; A-i trece ceva, pe neaşteptate, prin minte. A-I FUMEGA NASUL (CUIYA):;: A fi pus pc ceartă; A se înfuria; a umbla cu nasul pe sus; v. A-i da dracul cu coada pe Ia nas. A-I FURA MINTEA: A-l prosti; A-l tâmpi; A-l păcăli; A-l înşela; v .şi A-i fura nunţile; A-i tâmpi minţile. A-I FURA MINŢILE: A-l prosti; A-l tâmpi; A- 1 păcăli; A-l înşela; v. A-i fura nuntea, A-I FURNICA PRIN VINE: A-l instiga; A-l aţâţa; A-l provoca. A-I GĂSI CLENCIUL: A găsi unde e defectul, unde e pierderea. A-I GĂSI DREPRATE: A-i face dreptate; A-i da dreptate; A-l îndreptăţi. Ă-I GĂSI HIBA: A descoperi defectul. A-I GĂSI LEACUL: A găsi soluţia; A rezolva. A-I GĂSI PRICINA (CUIVA): A-i găsi cuiva motiv sau pretext de ceartă; A-i imputa sau a-i reproşa pe nedrept cuiva ceva; v. A găsi pricina (cuiva). A-I GĂSI PRICINI (CUIVA): A-i găsi cuiva motiv sau pretext de ceartă; A-i imputa sau a-i reproşa pe nedrept cuiva ceva; v. A găsi pricina (cuiva). 273 A-i IEŞI MINCIUNA PE NAS A-I GĂSI TIPICUL (pop.): A-i găsi pricina, chiţibuşul, chichiţa. A-I GĂSI URMA: A afla unde se află; v. A-i da de urma. A-I GÂNDI BINE: A avea gânduri, intenţii bune faţă de cineva; A-i vrea binele cuiva; v. şi A-i gândi dând bun. A-I GÂNDI GÂND BUN: A avea gânduri, intenţii bune faţă de cineva; A-i vrea binele cuiva; v. A-i gândi bine. A-I GÂNDI GÂND RĂU: A avea gânduri, intenţii rele faţă de cineva; A-i vrea râul cuiva; v. şi A-i gândi rău, A-I GÂNDI RĂU: A avea gânduri, intenţii rele faţă de cineva; A-i vrea răul cuiva', v. A-i gândi gând rău. A-I GHICI PASUL CUIVA: A înţelege durerea cuiva. ■' A-I GHICIT!: Aşa este! Ai dreptate! A-I GHIORĂI MAŢELE DE FOAME: A-i fi tare foame. A-I IEŞI BĂUTURA PE NAS: Ă-i veni băutura de hac; A suferi urmările alcoolului. A-I IEŞI BINE (CUIVA): A-i merge bine; A-i reuşi; v. şi A-i ieşi de bine (cuiva). A-I IEŞI BINELE PE NAS: A se sătura să mai facă cuiva un bine; A se învăţa minte să mai facă bine cuiva. A-I IEŞI BOBII BINE: A avea încredere în viitor. ■ A-I IEŞI CU GOL (CUIVA) (pop.): A ieşi în faţa cuiva cu un vas gol care este prevestitor de insucces; A-i purta ghinion cuiva; v. A ieşi cu gol. A-I IEŞI CU GOLUL (CUIVA) (pop.): A ieşi în faţa cuiva cu un vas gol care este prevestitor de insucces; A-i purta ghinion cuiva; v. A ieşi cu gol. A-I IEŞI CUIVA: A reuşi; A izbuti; A avea succes. A-I IEŞI CU OCAUA ÎNAINTE (CUIVA): A-da să bea ceva. A-I IEŞI CU PLIN (CUIVA) (pop.): A-i ieşi în cale cu un vas plin; A-i fi de bun augur; A-i purta noroc cuiva; v. şi A-i ieşi cu plinul (cuiva); A-i ieşi înainte cu plinul (cuiva). A-I IEŞI CU PLINUL (CUIVA) (pop.): A-i ieşi în cale cu un vas plin; A-i fi de bun augur; A-i purta noroc cuiva; v. A-i ieşi cu plin (cuiva). A-Î IEŞI CU SEC (CUIVA) (popi): A ieşi în faţa cuiva cu un vas gol care este prevestitor de insucces; A-i purta ghinion cuiva; v. A ieşi cu gol. A-I IEŞI DE-A-NDOASELEA (CUIVA): A-i merge rău; A nu-i reuşi ceva cuiva; v. şi A-i ieşi de rău (cuiva); A-i ieşi prost (cuiva); A-i ieşi rău (cuiva). A-I IEŞI DE BINE (CUIVA): A-i merge bine; A-i reuşi; v. A-i ieşi bine (cuiva). A-I IEŞI DE RĂU (CUIVA): A-f merge rău; A iiu-i reuşi ceva cuiva; v. A-i ieşi de-a-ndoaselea 'cuiva). A-I IEŞI DIN CAP (CUIVA CEVA): A uita de :ineva sau de ceva; a nu se mai gândi la cineva sau la ceva; v. şi A-i ieşi din gând (cuiva ceva); A-i ieşi din minte (cuiva ceva). A-I IEŞI DIN GÂND (CUIVA CEVA): A uita de cineva său de ceva; a nu se mai gândi la cineva sau Ia ceva; v. A-i ieşi din cap (cuiva ceva). A-I IEŞI DIN MINTE (CUIVA CEVA): A uita de cineva sau de ceva; a nu se mai gândi Ia cineva sau la ceva; v. A-i ieşi din cap (cuiva ceva). A-I IEŞI DIN OCHI: A nu mai vedea, a nu mai observa pe cineva. A-I IEŞI DRACUL ÎN CALE: A-i ieşi ispita în cale. A-I IEŞI DUPĂ PLAC: A-i ieşi după dorinţă. A-I IEŞI FAŢA: A reuşi; A obţine ceea ce a dorit. A-I IEŞI GĂRGĂUNII DIN CAP: A se cuminţi; a se deştepta. A-I IEŞI GHIOCEL ÎN CAP: A încărunţi; v. şi A-i ieşi ghiocel în păr. A-I IEŞI GHIOCEL ÎN PĂR: A încărunţi; v. A-i ieşi ghiocel în cap. A-I IEŞI GREU VORBA DIN GURĂ: A fi om tăcut.':·’· A-I IEŞI IEPURELE-N CALE: A-i ieşi norocul în cale. " A-I IEŞI ÎNAINTE: A-I întâmpina; v. şi A-i ieşi în drum; A-i ieşi în întâmpinarea cuiva. A-I IEŞI ÎNAINTE CU P‘LINUL (CUIVA) (pop.): A-i ieşi în cale cu un vas plin; A-i fi de bun augur; A-i purta noroc cuiva; v. A-i ieşi cu plin (cuiva). ; A-I IEŞI ÎN DRUM: Â-l întâmpina; v. A-i ieşi înainte. A-I IEŞI ÎN ÎNTÂMPINAREA ;CUIVA: A-l întâmpina; v. A-i ieşi înainte. A-I IEŞI LA SOCOTEALĂ:, A-i ieşi bine; v. şi A-i ieşi la vopsea. A-I IEŞIM LA SPĂLAT: (Despre necazuri mărunte) A nu lăsa urme. A-I IEŞI LA SUPRAFAŢĂ: A se descurca bine. A-I IEŞI LA VOPSEA: A-i ieşi bine; v. A-i ieşi la socoteală. A-I IEŞI LA VORBA CUIVA: A i se întâmpla aşa cum i s-a spus. ; A-I TEŞI L VREREA LUI: A i se împlini dorinţa/ A-MEŞI LA VORBA MEA: A se convinge, a recunoaşte că prevederile mele au fost adevărate. A-I IEŞI LIMBA DE UN COT: A gâfâi de efort; A fi foarte obosit; A fi în dificultate; A fi strâmtorat; v. şi A scoate limba de-un cpt. A-I IEŞI LOVELELE: A câştiga bani; A obţine un venit. A-I IEŞI LUPUL ÎN CALE: A răguşi. A-I IEŞI MEDIA: (Despre elevi) A obţine media de trecere. A-I IEŞI MESTECENI (CUIVA) (pop.): A încărunţi. Ă-I IEŞI MINCIUNA PE NAS: A o păţi minţind; A se sătura minţind. A-I IEŞI MOARTEA ÎN CALE 274 A-I IEŞI MOARTEA ÎN CALE: A fi pe moarte. A-I IEŞI MUŞTARUL PE VAS (CUIVA): A fi pus pe ceartă; a se înfuria; A umbla cu nasul pe sus; v. şi A-i sări ţandăra (cuiva); A-i veni musca la nas (cuiva); A-i veni musca pe nas (cuiva); A-i veni muştarul la nas (cuiva). A-I IEŞI NUME (CUIVA): A i se face reclama proastă cuiva; A fi bârfit; v. şi A-z' ieşi nume rău (cuiva).. . A-I IEŞI NUME RĂU (CUIVA): A i se face reclama proastă cuiva; A fi bârfit; v. A-i ieşi nume (cuiva). A-I IEŞI OASELE PRIN PIELE: A slăbi peste măsură de mult. A-I IEŞI OCHII (CUIVA): A depune un efort foarte mare la limita puterii omeneşti; A: se opri muncind; A aştepta foarte mult; v, şi A-i ieşi ochii din cap (cuiva); A-i ieşi sufletul (cuiva); A-i ieşi sufletul din cap (cuiva); A-i ieşi sufletul din gură (cuiva). A-I IEŞI OCHII DIN CAP (CUIVA): A depune un efort foarte mare la limita puterii omeneşti; A se opri muncind; A aştepta foarte mult; v. A-i ieşi ochii (cuiva). A-I IEŞI O PISICĂ NEAGRĂ ÎN CALE: A primi un semn prevestitor al necazului. Ă-I IEŞI PASIENŢA (CUIVA) (fam.)\ Aduce la îndeplinire un plan ambiţios şi nesigur; A izbuti; a reuşi.;. :. . A-I IEŞI PĂMÂNTUL ÎN FAŢĂ: A fi pământiu la faţă. A-I IEŞI PĂRUL PRIN CĂCIULĂ (CUIVA): A face eforturi deosebite până la limita răbdării; A. i se urî să mai aştepte; A fi sărac lipit pământului; v. şi A-i ieşi părul prin cuşmă (cuiva); A-i trece părul prin căciulă (cuiva). A-I IEŞI PĂRUL PRIN CUŞMĂ CĂCIULĂ (CUIVA): A face eforturi deosebite până Ia limita răbdării; A i se uri să mai aştepte; A fi sărac lipit pământului; v. A-i ieşi părul prin căciulă (cuiva). A-I IEŞI PE LOC: A-i ieşi imediat Ia chemarea sa.. A-I IEŞI PE NAS (CUIVA CEVA): A suporta urmările neplăcute ale propriilor fapte; A o păţi: A i se înfunda cuiva; v. A-i da pe nas cuiva ceva), A-I IEŞI PE OCHI (CUIVA CEVA): A suporta urmările neplăcute ale propriilor fapte; A o păţi; A i se înfunda cuiva; v. A-i da pe nas cuiva ceva). A-I IEŞI PERII ALBI:; A îmbătrâni înainte de vreme. A-I IEŞI PISICA NEAGRĂ ÎN CALE: A avea ghinion; A-i merge rău; v. şi A-i ieşi popa în cale; A-i ieşi un popa în cale A-I IEŞI POPA ÎN CALE: A avea ghinion; A-i merge rău; v. A-i ieşi pisica neagră în cale. A-I IEŞI PRIN PIELE: A încerca un sentiment puternic; A reuşi cu greu; A se bucura de un succes. A-I IEŞI PROST (CUIVA): A-i merge rău; A nu-i reuşi ceva cuiva; v. A-i ieşi de-a-ndoaselea (cuiva). A-I IEŞI RĂU (CUIVA): A-i merge rău; A nu-i reuşi ceva cuiva; v. A-i ieşi de-a-ndoaselea (cuiva). A-I IEŞI RĂSUL PRIN PIELE: A râde necontrolat; A râde prea mult. A-I IEŞI SÂNGELE ÎN FAŢĂ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea fericirii; v. A face să i se urce sângele. A-I IEŞI SÂNGELE ÎN OBRAZ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea fericirii; v. A face să i se urce sângele. A-I IEŞI SÂNGELE LA CAP: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea fericirii; v. A face să i se urce sângele. A-I IEŞI SUFLETUL (CUIVA): A depune un efort foarte mare la limita puterii omeneşti; A se opri muncind; A aştepta foarte mult; v. A-i ieşi ochii (cuiva). A-I IEŞI SUFLETUL DIN CAP (CUIVA): A depune un efort foarte mare la limita puterii omeneşti; A se opri muncind; A aştepta foarte mult; v. A-i ieşi ochii (cuiva). A-I IEŞI SUFLETUL DIN GURĂ (CUIVA): A depune un efort foarte mare la limita puterii omeneşti; A se opri muncind; A aştepta foarte mult; v. A-i ieşi ochii (cuiva). A-I IEŞI TOTUL DIN PLIN KCUIVA): A-i merge bine; a avea succes. A-I IEŞI ŢUICA ÎN NAS: A fi beţiv; v.Aficu plosca în nas. A-I IEŞI ŢUICA LA NAS: A fi beţiv; v.Aficu plosca în nas. A-I IEŞI UN POPĂ ÎN CALE: A avea ghinion; A-i merge rău; v. A-i ieşi pisica neagră în cale. Â-I IEŞI UN PORUMBEL DIN GURĂ (CUIVA): A spune ceva iară voie; a scăpa o vorbă; A divulga un secret; v. şi A-i ieşi vorba din gură (cuiva). A-I IEŞI UN SFÂNT DIN GURĂ (CUIVA): A spune o vorbă potrivită;A vorbi cu dreptate. ; A-I IEŞI UNTUL: A fi stors de puteri; A fi vlăguit; A fi epuizat. A-I IEŞI VELEATUL: A-i trece timpul; A-i trece vremea. A-I IEŞI VINUL DIN NAŞ: A fî beţiv; v. A. fi cu plosca pe nas. A-I IEŞI VORBA; DIN GURA (CUIVA): A spune ceva iară voie; a scăpa o vorbă; A divulga un secret; v. A-i ieşi un porumbel din gură (cuiva). \ A-I IEŞI VORBE (CUIVA): A fi bârfit; A fi calomniat; A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. A-I INTRA BOALA ÎN OASE: A se învechi, a se agrava o boală. Ă-I INTRA CINEVA ÎN MÂNĂ: A dispune de cineva după bunul său plac. A-I INTRA CUŢITE ÎN INIMĂ: A simţi o supărare mare; A simţi o durere; v. şi A-i intra cuţite prin inim ă; A simţi cuţite prin mână. A-I INTRA CUŢITE PRIN INIMĂ: A simţi o supărare mare; A simţi o durere; v. A-i intra cuţite în mână. 275 A-I INTRA UN CUŢIT ÎN INIMĂ A-I INTRA FIORI ÎN OASE: A se speria foarte tare; v. şi A-i intra frica în oase. A-I INTRA FRICA ÎN OASE: A se speria foarte tare; v. A-i intra fiori în oase. A-I INTRA FRIGUL ÎN OASE: A-i fi tare frig; A nu mai putea de frig, A-I INTRA FUMURILE ÎN CAP: A se înfumura; A deveni încrezut; v. şi A-i .intra fumurile la cap; Ai se sui fumurile în cap; A i se sui fumurile la cap; A i se urca fumurile în cap; A i se urca fumurile la cap. A-l· INTRA FUMURILE LA CĂ?: A se înfumura; A deveni încrezut; v. A-i intra fumurile în cap. ■: A-I INTRA GĂRGUNII ÎN: CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A 11 jicnit; v. A avea gărgăuni. A-I INTRA GĂRĂGUNÎI LA CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărguni. A-I INTRA GĂRĂGUNI LA CAP; A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A-I INTRA GREIERI ÎN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A-I INTRA GREIERI LA CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A-I INTRA GROAZA ÎN CINEVA;: A se îngrozi; a se speria puternic; v. şi A-i intra groaza în oase; A-i intra groaza în oasele cuiva. A-I INTRA GROAZA ÎN OASE: A se îngrozi; a se speria puternic; v. A-i intra groaza în cineva. A-I INTRA GROAZA ÎN OASELE CUIVA: A se îngrozi; a se speria puternic; v. A intra groaza în cineva. A INTRA ÎN AGONIE: A nu mai reacţiona; A-şi pierde simţurile. A-IINTRA ÎNCAP: A ţine minte; A nu uita; v. ji A-i intra la cap. A INTRA ÎN BELEA: A da de necaz; A o încurca. A-I INTRA ÎN INIMĂ: A iubi, a! aprecia pe :ineva. . A-I INTRA ÎN MÂNĂ: A avea posibilitatea să ;e folosească. A-I INTRA ÎN OBICEI: A-i deveni ceva obişnuit, ceva cunoscut. A-I INTRA IN SÂNGE: A deveni o obişnuinţă; \ se obişnui cu ceva, cu cineva. A-I INTRAÎN URECHE CĂ...: A auzi că.... A-I INTRA ÎN VOIE: A se apropia de cineva; \-i satisface pretenţiile; A-i face pe plac. ,:: A-I INTRA LA CAP: A ţine minte; A nu uita; A-i intra în cap. A-I INTRA MOARTEA ÎN CASĂ: A-i muri rineva din familie. A-I INTRA MOARTEA ÎN OASE: A se mbolnăvi foane tare; A fi bolnav de moarte; A fi ie moarte. A-I INTRA MOARTEA ÎN SUFLET: A fi zdrobit sufleteşte A-I INTRA PE NAS: A se sătura de ce-a căutat; A nu mai dori să caute. A-I INTRA PE-O URECHE ŞI A-I IEŞI PE ALTA: A nu fi atent; A fi distrat; A nu da importanţă; v. şi Ari intra pe o ureche şi a-i ieşi pe cealaltă; A intra pe o ureche ţi a ieşi pe cealaltă. A-I INTRA PE-O URECHE ŞI A-I IEŞI PE CEALALTA: A nu fi atent; A fi distrat; A nu da importanţă; v. A-i intra pe o ureche şi a-i ieşi pe alta... A-i INTRA PRAF ÎN OCHI: A nu mai observa adevărul; A nu mai pricepe ce se petrece; A şe zăpăci; A se prosti. ; A-I INTRA RAŢA ÎN TRAISTĂ: A se îngrozi; A se speria; A se înfricoşa; v. şi A-i intra spaima în oase. A-I INTRA SPAIMA ÎN OASE: A se îngrozi; A se speria; A se înfricoşa; v. A-i intra raţa în traistă, ■·.;■■ v\::; A-I INTRA SPAIMA ÎN OASE: A-l îngrozi; A-I speria; A-l înfricoşa A-I INTRA STICLEŢII ÎN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A-l INTRA SŢICLEŢII LA CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A-I INTRA SUB PIELE (CUIVA): A reuşi să câştige încrederea sau simpatia cuiva; v. şi A intra sub piele (cuiva). A-I INTRA ŞARPELE ÎN PUNGĂ: A nu avea bani,,- ;·. Ă-I INTRA ŞARPELE ÎN SÂN: A se înfiora de spaimă, de scârbă; v. şi A-i intra şarpele prin sân; A-i intra şarpele rece prin sân; A-i intra şarpe rece prin sân; A-i intra un şarpe în sân; A-i intra un şarpe prin sân; A-i intra un şarpe rece în sân; A-i intra un şarpe rece prin sân. A-I INTRA ŞARPELE PRIN SÂN: A se înfiora de spaimă, de scârbă; v. A-i intra şarpele în sân. A-I INTRA ŞARPELE RECE IN SÂN: A se înfiora de spaimă, de scârbă; v. A-i intra şarpele în sân. A-î INTRA ŞARPELE RECE PRIN SÂN: A se înfiora de spaimă, de scârbă; v. A-i intra şarpele în sân. A-I INTRA UN CUI ÎN COASTĂ: A avea o temă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A-l INTRĂ UN CUI ÎN INIMĂ: A avea o temă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A-I INTRA UN CUI LA INIMĂ: A avea o temă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A-I INTRA UN;CUŢIT ÎN INIMA (CUIVA): A-i trece un fior rece; a se îngrozi; v. şi A-i intra un cuţit la inimă (cuiva); A-i intra un cuţit prin inimă(cuiva); A-i intra un sfâr la inimă (cuiva); A-i trece un cuţit în inimă(cuivq); A-i trece un cuţit la inimă (cuiva); A-i trece un cuţit prin inimă (cuiva). A-I INTRA UN GUŢIT LA INIMĂ 276 A-I INTRA UN CUŢIT LA INIMĂ (CUIVA): A-i trece un fior rece; a se îngrozi; v. A-i intra un cuţit în inimă (cuiva). A-I INTRA UN CUŢIT PRIN INIMĂ (CUIVA): A-i trece un fior rece; a se îngrozi; v. A-i intra un cuţit în inimă (cuiva). A-I INTRA UN SFÂR LA INIMĂ (CUIVA): A- i trece un fior rece; a se îngrozi; v. A-i intra un cuţit în inimă (cuiva). A-I INTRA UN ŞARPE ÎN SÂN: A se înfiora de spaimă, de scârbă; v. A-i intra şarpele în sân. A-I INTRA UN ŞARPE PRIN SÂN: A se înfiora de spaimă, de scârbă; v. Â-i intra şapele în sân. A-I INTRA UN ŞARPE RECE ÎN SÂN: A se înfiora de spaimă, de scârbă; v, Â-i intra şarpele în sân. : :'■ A-I INTRA UN ŞARPE RECE PRIN SÂN: A se înfiora de spaimă, de scârbă; v. A-i intra şarpele în sân. A-I INTRA VREMEA ÎN SAC: A nu mai avea timp; A i se epuiza timpul disponibil; v. şi A-i intra zilele în sac. A-I INTRA ZILELE ÎN SAC: A nu mai avea timp; A i se epuiza timpul disponibil; v. A-i intra vremea în sac. A-I ÎMPĂRŢI COLACUL (CUIVA): A vedea mort pe cineva; v. şi A împărţi colacul (cuiva). A-I ÎMPUIA CAPUL CU DE-ALE LUI: A vorbi prea mult de nevoile sale. A-I ÎMPUIA CAPUL CU MINCIUNI: A îndruga numai minciuni; A zăpăci pe cineva; v. şi A-i împuia capul cu prosti. A-I ÎMPUIA CAPUL CU PROSTII: A îndruga numai minciuni; A zăpăci pe cineva; v. A-i împuia capul cu minciuni. A-I ÎMPUIA URECHILE CU CEVA: A-i vorbi mult numai despre anumite subiecte; A-i spune tot timpul acelaşi lucru. A-I ÎNCĂPEA ÎN LABĂ (pop.); A avea puterea asupra lui; v. şi A-i încăpea în mână. A-I ÎNCĂPEA ÎN MÂNĂ:' A avea puterea asupra lui; v. A-i încăpea în labă. A-I ÎNCHIDE CĂRAREA: A-i bloca avansarea, înaintarea, evoluţia, progresul; A-l omorî; v. şi A-i bloca cărările. A-I ÎNCHIDE CĂRĂRILE : A-i bloca avansarea, înaintarea, evoluţia, progresul; A-l omorî; v. A-i bloca cărarea. A-I ÎNCHIDE GURA: A nu-i mai da voie să vorbească; A-l determina să tacă. A-I ÎNCHIDE UŞA ÎN NAS (CUIVA): A refuza să primească pe cineva; A pleca supărat; A trânti uşa; v. A-i da cu uşa în cap (cuiva). A-I ÎNCHIDE UŞA ÎN OBRAZ (CUIVA): A refuza să primească pe cineva; A pleca supărat; A trânti uşa; v. A-i da cu uşa în cap (cuiva). A-I ÎNCURCA IŢELE: A încurca planurile cuiva; v. şi A-i încurca socotelile. A-I ÎNCURCA SOCOTELILE: A încurca planurile cuiva; v. A-i încurca socotelile. A-I ÎNDESA CÂTEVA DUPĂ CAP: A-i da câţiva pumni. A-I ÎNDREPTA SPATELE: A -1 determina să fie mândru, să fie demn. A-I ÎNFLORI OBRAJII: Ă avea o mare bucurie; A se ruşina. A-I ÎNGHEŢA APA SUB LIMBĂ: A se speria; A se îngrozi; A-i fi tare frică. : : ; A-I ÎNGHEŢA DEGETELE DE FRIG: A-i fi tare frig; v. şi A-i îngheţa ficaţii; A-i îngheţa inima; A-i îngheţa măduva în ciolane; A-i îngheţa măduva în oase; A-i îngheţa sângele; A-i îngheţa sângele în vine; A-i îngheţa şi limba în gură. A-I ÎNGHEŢA FICAŢII: A~i fi tare frig; v. A-i îngheţa degetele de frig. ■ A-L ÎNGHEŢA INIMA: A-i fi tare frig; v. A-i îngheţa degetele de frig. A-I ÎNGHEŢA MĂDUVA ÎN CIOLANE: A-i fi tare frig; v. A-i îngheţa degetele de frig. A-I ÎNGHEŢA MADUVA^N OASE: A-i fi tare frig; v. A-i îngheţa degetele de frig. A-I ÎNGHEŢA SÂNGELE: A-i fi tare -frig; v. A -/ îngheţa degetele de frig. : A-I ÎNGHEŢĂ SÂNGELE ÎN VINE: A-i fi tare frig; v. A-i îngheţa degetele de frig. A-I ÎNGHEŢA ŞI LIMBA ÎN GURĂ: A-i fi tare frig; v. A-i îngheţa degetele de frig. A-I ÎNGHIŢI ATÂTEA ŞI-ATÂTEA: A-i suporta multe mojicii A-I ÎNGROPA ZILELE: A ucide, a omorî pe cineva;· A-I ÎNNEBUNIT?: Ce te-a apucat? Ce mai vrei? A-I ÎNOTA OCHH ÎN LACRIMI (CUIVA): A avea ochii plini de lacrimi. ■ A I ÎNTINDE COJOCUL (CUIVA): A-bate pe cineva; A-i trage o chelfâneală. A-I ÎNTINDE CURSĂ: Ă urmări să-l prindă. A-I ÎNTINDE O CAPCANĂ (CUIVA): A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru ă-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva; v. A atrage în capcană. A-I ÎNTINDE O CURSĂ (CUIVA): A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva; v. A atrage în capcană. A-I ÎNTINDE O MÂNĂ DE AJUTOR: A-i da un ajutor la nevoie. A-I ÎNTINDE PIELEA ÎN PRIVITE: A-l omorî; A-i pune pielea la uscat. A-I ÎNTOARCE CAPUL: A zăpăci pe cineva; A-l face să-şi piardă capul. A-I ÎNTOARCE CEAFA (CUIVA): A nu mai asculta de cineva; A părăsi pe cineva; A desconsidera, a dispreţui pe cineva; v. şi A-i întoarce dosul (cuiva); A-i întoarce nasul (cuiva); A-i întoarce spatele (cuiva) A-I ÎNTOARCE COTUL (CUIVA): A nu-i da; A-l refuza. A-I ÎNTOARCE DATORIA: A restitui împrumutul. 277 A-I LEGA MÂINILE A-I ÎNTOARCE DOSUL (CUIVA): A nu mai asculta de cineva; A părăsi pe cineva; A desconsidera, a dispreţui pe cineva; v. A-i întoarce ceafa (cuiva). A-I ÎNTOARCE LUMEA SPATELE: A-i izola lumea; A fi dispreţuit de lume. A-I ÎNTOARCE NAŞUL (CUIVA): A nu mai asculta de cineva; A părăsi pe cineva; A desconsidera, a dispreţui pe cineva; v. A-i întoarce ceafa (cuiva), A-I ÎNTOARCE PIELEA PE DOS: A-l bate foarte tare. A-I ÎNTOARCE SPATELE (CUIVA): A nu mai asculta de cineva; A părăsi pe cineva; A desconsidera, a dispreţui pe cineva; v, A-i întoarce ceafa (cuiva). A-I ÎNTOARCE STOMACUL PE DOS: A-i provoca scârbă; A-l scârbi; A-l face să vomite. A-I ÎNTOARCE ŞURUBUL (CUIVA): A minţi; A înşela pe cineva; A umbla cu şiretlicuri, cu viclenii; v. şi A-i întoarce şuruburile (cuiva); A-i întoarce un şurub (cuiva). A-I ÎNTOARCE ŞURUBURILE (CUIVA): A minţi; A înşela pe cineva; A umbla cu şiretlicuri, cu viclenii; v. A-i întoarce şurubul (cuiva). A-I ÎNTOARCE UN ŞURUB (CUIVA): A minţi; A înşela pe cineva; A umbla cu şiretlicuri, cu viclenii; v. A-i întoarce şurubul (cuiva). A-I ÎNTOARCE VIZITA: A face şi el o vizită cuiva. A-I ÎNTOARCE VORBA: A nu-i da dreptate; A i se opune; A se certa. A-I ÎNŢELES?: E clar? Ce mai doreşti? > A-I ÎNVÂRTI CUIVA CAPUL; A-l zăpăci, a-l prosti pe cineva. A-I ÎNVÂRTI PE TOŢI DUPĂ DEGETE: A face ce vrea din toţi; A-i face pe toţi să-l asculte. A-I JUCA COLIVA ÎN PIEPT (CUIVA): A fi pe moarte; A fi cu un picior în groapă; v. A fi cu coliva în piept. A-I JUCA FARSĂ (CUIVA): : A păcăli pe cineva; A înşela, a trage pe sfoară pe cineva; v. A-i face festă (cuiva). A-I JUCA FESTA (CUIVA): A păcăli pe cineva; A înşela, a trage pe sfoară pe cineva; A-i face festă (cuiva). A-I JUCA OCHII (CUIVA): A avea privire vioaie, jucăuşe; A fi şiret; A fi viclean; v. şi A-i juca ochii în cap (cuiva) A nu-i sta bine ochii în cap (cuiva); A nu-i sta ochii în cap (cuiva). A-I JUCA OCHII ÎN CAP (CUIVA): A avea privire vioaie, jucăuşe; A fi şiret; A fi viclean; v. A- i juca ochii. A-I JUCA OCHII ÎN LACRIMI: A plânge. A-I JUCA O FARSĂ (CUIVA): A păcăli pe cineva; A înşela, a trage pe sfoară pe cineva; v. A-i face festă (cuiva). A-I JUCA O FESTĂ (CUIVA): A păcăli pe cineva; A înşela, a trage pe sfoară pe cineva; v. A-i face festă (cuiva). A-I JUCA O FIGURĂ (CUIVA): A păcăli pe cineva; A înşela, a trage pe sfoară pe cineva; v. A-i face festă (cuiva). A-I JUCA PE PLAC: A căuta să-i placă; A nu-i ieşi din cuvânt. A-I JUCA RENGHI (CUIVA): A amăgi, a păcăli pe cineva; A juca o festă cuiva; v. şi A-i juca renghiul (cuiva); A-i juca renghiuri (cuiva); A-i juca un renghi (cuiva): A-i trage renghiul (cuiva); A juca renghi (cuiva); A juca renghiuri (cuiva); a juca un renghi (cuiva). A-I JUCA RENGHIUL (CUIVA): A amăgi, a păcăli pe cineva; A juca o festă cuiva; v. A-i juca renghi (cuiva). A-I JUCA JUNGHIURI (CUIVA): A amăgi, a păcăli pe cineva; A juca o festă cuiva; v. A-i juca renghi (cuiva), A-I JUCA ŢpNŢORpIUL (CUIVA)“. A obliga, a sili pe cineva să se supună capriciilor tale, să-ţi îndeplinească toate gusturile; A-l ţine la cheremul tău; v. A face să joace tontoroiul (pe cineva). A-I JUCA UN RENGHI (CUIVA): A amăgi, a păcăli pe cineva; A juca o festă cuiva; v. A-i juca renghi (cuiva). A-I JUDECA MINTEA CA BRICIUL: A fi foarte deştept A-I JUPUI PIELEA: A-i lua. foarte mult; v. şi A-i jupui pielea de pe el A-I JUPUI ŞI PIELEA DE PE EL A-i lua foarte mult; v. A-i jupui pielea. A-I LĂSA DE SÂNGE :(CUIVA): A-i scoate o cantitate de sânge în scop terapeutic; y. şi A-i lăsa sânge (cuiva); A-i lua de sânge (cuiva); A lua sânge (cuiva); A-i slobozi sânge (cuiva); A slobozi sânge (cuiva). A-I LĂSA GURA APĂ (CUIVA DUPĂ CEVA): A dori foarte mult ceva; A avea poftă de ceva. ,. A-I LĂSA IN UMBRĂ.:. Ă -i :fi superior cu mult. A-I LĂSA O PORTIŢĂ DE SCĂPARE: A-i oferi o şansă; A71 oferi o cale de scăpare. : : A-I LĂSA, SÂNGE : (CUIVA): A-i scoate o cantitate de sânge în scop terapeutic; v. A-i lăsa de sânge (cuiva). , A. I-L BĂGA CU SILĂ ÎN GÂT: A-I obliga să accepte; v. şi A i-l băga pe gât. A I-LBĂGA PE GÂT: A-l obliga să accepte; v. A i-l băga cu silă pe gât. A I-L DA PE MANĂ: A-l trece sub autoritatea Iui. A-I LEGA CURAJUL PENTRU CEVA: A-l încuraja; A-i face curaj. A-I LEGA LIMBA: A nu-i da voie să vorbească; A nu-1 face să tacă. A-I LEGA LINGURILE LA BRÂU: A certa pe acela care a întârziat la masă; v. şi A-i lega lingurile de gât. A-I LEGA LINGURILE DE GÂT: A certa pe acela care a întârziat la masă; v. A-i lega lingurile de brâu. A-I LEGA MÂINILE (CUIVA): A face să nu poată acţiona; A împiedica să acţioneze; v. A fi legat de mâini. A-I LEGA MÂINILE ŞI PICOARELE 278 A-I LEGA MÂINILE ŞI PICOARELE (CUIVA): A face să nu poată acţiona; A împiedica să acţioneze; v. A fi legat de mâini. A-I LEGA TINICHEAUA DE COADĂ (CUIVA): A-i cauza cuiva un prejudiciu moral de lungă durată; v. şi A-i pune târşul la coadă (cuiva); A-i pune tinicheaua de coadă (cuiva). A-I LIPI DOUĂ PALME: A-i da două palme; A pălmui pe cineva. ; u A-I LIPSI APA DE LA MOARĂ: A ii sărac; A 0 duce greu. A-I LIPSI O DOAGĂ (CUIVA): A nu fi în toate minţile; v. şi A-i lipsi o sâmbătă; A-i lipsi toate sâmbetele; A n u fi în toate sâmbetele. A-I LIPSI APA: A fi însetat; A nu avea apă. A-I LIPSI MULTE DOAGE: A fi nebun de tot; A fi tare ţicnit: A fi complet anormal. A-I LIPSI O SÂMBĂTĂ: A nu fi în toate minţile; v. şi A-i lipsi o doagă (cuiva). A-I LIPSI TOATE SÂMBETELE: A nu fi în toate minţile; v. A-i lipsi o doagă (cuiva). A I-L SCOATE DE SUB NAS: A i-1 arăta că-i stă sub ochi şi că nu-1 vede. A-I LUA ALTUL VORBA DIN GURĂ: A-l întrerupe un alt om. A-I LUA APA (CUIVA): A priva, pe cineva, de multe avantaje; A nu-i mai permite să vorbească; v. şi A-i lua apa de la moară (cuiva); A-i tăia apa (cuiva); A-i tăia apa de la moară (cuiva). A-I LUA APA DE LA MOARĂ (CUIVA): A priva, pe cineva, de multe avantaje; A nu-i mai permite să vorbească; v. A-i tăia apa (cuiva). A-I LUA AUZUL: A asurzi pe cineva; A-l face să nu-1 mai audă. A-I LUA BOALA CU MANA: A-l vindeca dintr-o dată; A face să-i teacă cuiva o boală, o durere foarte repede; v. şi A-i lua ceva cu mâna;A- 1 lua cu mâna; A-i lua durerea cu mâna. A-I LUA BUCĂŢICA DE LA GURĂ: A-i lua cuiva orice şansă de trai; A lipsi pe cineva şt de strictul necesar; v. şi A-i lua bucăţica din gură; Â-i lua şi bucăţica de la gură; A-i lua şi bucăţica din gură. A-I LUA BUCĂŢICA DIN GURĂ: A-i lua cuiva orice şansă de trai; A lipsi pe cineva şi de strictul necesar; v. A-i lua bucăţica din gură. A-I LUA CAII DE LA BICICLETĂ: A nu avea ce-i lua. A-I LUA CALEA DIN PICIOARE: A-l scuti de drum. A-I LUA CĂMAŞA DIN SPINARE: A-i lua toate bunurile; A-l lăsa sărac; v. şi A-i lua şi cămaşa din spinare; A-i lua şi cenuşa din vatră; A-i vinde şi cenuşa din vatră. A-I LUA CEVA CU MÂNA: A-l vindeca dintr- o dală; A face să-i teacă cuiva o boală, o durere foarte repede; v. A-i lua boala cu mâna. A-l LUA CU MÂNA: A-l vindeca dintr-o dată; A face să-i teacă cuiva o boală, o durere foarte repede; v. A-i lua boala cu mâna. A-I LUA CEVA DE SUB NAS: A-i lua ceva din faţă; v. şi A-i lua de sub nas. A-I LUA CEVA ÎN NUME DE BINE: A fi mulţumit de spusele sau de faptele cuiva. A-I LUA COLAC CUIVA: A da o ştire proastă; A informa pe cineva despre ceva rău; v. A lua colac cuiva. A-I LUA CONT (CUIVA DE CEVA) ffnvj: A trage la răspundere pe cineva; A pretinde cuiva să-şi justifice faptele; v. A cere cont (cuiva). A-I LUA CU MÂNA: A-l vindeca dintr-o dată; A face să-i teacă cuiva o boală, o durere foarte repede; v. şi A-i lua boala cu mâna. A-I LUA CURAJUL: A-I descuraja. A-I LUA DE SÂNGE (CUIVA): A-i scoate o cantitate de sânge în scop terapeutic; v. A-i lăsa de sânge (cuiva). ... A-I LUA DE SUB NAS: A-i lua ceva din faţă; v. A-i lua ceva de sub nas. A-I LUA DIN JOC: A micşora un orificiu. A-I LUA DIN LOC: A-i ocupa o porţiune dintr-un teren. A-I LUA DRACUL DIN PUPEZE (CUIVA) (reg,): A-şi pierde răbdarea; A-şi ieşi din fire; A fi nebun. A-I LUA DRACU MINŢILE: A se prosti; Ase ţăcăni; v. şi A-i lua Dumnezeu minţile; A-i lua mintea; A-i lua minţile. A-I LUA DRUMUL DIN PICIOARE: A-l .scuti de drum. A-I LUA DUMNEZEU DIN PORTIŢĂ: A se scleroza; A îmbătrâni, A-I LUA DUMNEZEU GURA: A nu prea vorbi; A î se paraliza gura; v. şi A-i lua Dumnezeu limba. ; : A- LUA DUMNEZEU LIMBA: A nu prea vorbi; A i se paraliza gura; v. A-i lua Dumnezeu gura. A-I LUA DUMNAZEU MINŢILE: A se prosti; A se ţăcăni; v. A-i lua dracu minţile. Ă-I LUA DUMNEZEU MINŢILE DIN CAP: A se ţicni; A înnebuni. i A-I LUA DUMNEZEUL SAŢUL: A hu se mai sătura mâncând. A-I LUA DUREREA CU MÂNA: A-l vindeca dintr-o dată; A face să-i teacă cuiva o boală, o durere foarte repede; v. A-i lua boala cu mâna. A-I LUA FRICA (CUIVA): A se teme de cineva; A-l face să se teamă; A-l speria. A-I LUA GÂTUL: A-l ucide; — A-I LUA GURA ŞI PICIOARELE: A-I paraliza. A-I LUA HASNA (reg.): A trage folos din ceva; A se servi de ceva. A-I LUA INIMA FOC: A se îndrăgosti. - A-I LUA IUTE: A-i surprinde nepregătiţi. A-I LUA ÎNAINTE: A-l întrece. ^ A-I LUA ÎN NUME DE RĂU: A-l aprecia râu; A-I aprecia incorect. A-I LUA JUDECATĂ: A fi ramolit; A fi inconştient. A-I LUA LA ZOR: A-i cere socoteală; A-l trage Ia răspundere. 279 Ă-I LUA ŞI BLÂNILE DE LA PAT A-I LUA LIMBA: A-l face să tacă; A nu-1 mai lăsa să vorbească. A-I LUA LUMEA SEAMĂ: A fi suspectat; A fi rău văzut. Ă-I LUA MAŢELE PE CUŢIT: A-i tăia abdomenul cu cuţitul. A-I LUA MAUL: A-I lăsa fară ripostă; A-l prosti; A-l fraieri; A-l reduce la tăcere. A-I LUA MĂLAIUL DE LA GURĂ: A-l lăsa muriLor de foame. A-I LUA MĂSURĂ: A-i lua dimensiunile. A-I LUA MIAUL: A-l face să tacă. A-I LUA MINTEA: A se prosti; A se ţăcăni; v. A-i lua dracu minţile. A-I LUA MINŢILE: A se prosti; A se ţăcăni; v. A-/ lua dracu minţile. A-I LUA MIRUL (CUIVA): A ucide pe cineva; A-l face să tacă; A-I ului; v. şi A-i lua piuitul (cuiva); A-i tăia piuitul. A-I LUA MUSCA DE LA NAS: A-l ţine din scurt; A-i face observaţii; A-i reproşa. A-I LUA MUŞTIUCUL (CUIVA) (fam.): A Iovi peste gură pe cineva; v. şi A lua muştiucul (cuiva). A-I LUĂ NĂRAVUL: A se purta tot aşa de rău ca şi el. A-I LUA OCHII: A-l prosti; A-l zăpăci. A-I LUA 0CIH1 CU AVEREA: A-I ului cu averea. A-I LUA OCHIICU NIMICURI: A-l amăgi cu lucruri fără valoare. A-I LUA OFUL DE LA INIMĂ: A-l linişti; A-i domoli suferinţa. A-I LUA O GREUTATE DE PE INIMĂ: A-l linişti; a-l scăpa de o obligaţie; v. şi A-i lua o grijă de pe cap; A-i lua o piatră de pe inimă. A-l LUA O GRIJĂ DE PE CAP: A-l linişti; a-l scăpa de o obligaţie; v. A-i lua o greutate de pe inimă. A-I LUA O PIATRĂ DE PE INIMĂ: A-l linişti; a-l scăpa de o obligaţie; v. A-i lua o greutate de pe inimă. A-I LUA PARTE: A-l apăra; A-l susţine. A-I LUA PĂPUŞOIUL DE PE FOC: A-i rezolva o situaţie dificilă; A face ceva dificil pentru cineva. A-I LUA PĂRUL FOC: A se înfuria; A se aprinde. A-I LUA PÂINEA DE LA GURĂ: A-l da afară de Ia serviciu; A-l lăsa fară serviciu; v. şi A-i lua pita de la gură. A-I LUA PE RÂND: A-i lua unul câte unul. A-I LUA PERDEAUA DE LA OCHI: A-I face că vadă adevărul; A-l face să cunoască realitatea ; A-l informa corect; v. şi A-i lua perdeaua de pe ochi. A-I LUA PERDEAUA DE PE OCHI: A-l face că vadă adevărul; A-l face să cunoască realitatea ; A-l informa corect; v. A-i lua perdeaua de pe ochi. A-I LUA PIATRA DE LA INIMĂ: A-i uşura o suferinţă; A-l linişti; v. şi A-i lua piatra de la suflet; A-i lua piatra de pe inimă; A-i lua piatra de pe suflet. A-I LUA PIATRĂ DE LA SUFLET: A-i uşura o suferinţă; A-l linişti; v. A-i lua piatra de la inimă. A-I LUA PIATRA DE PE INIMĂ: A-i uşura o suferinţă; A-l linişti; v. A-i lua piatra de la inimă. A-I LUĂ PIATRĂ DE PE SUFLET: A-i uşura o suferinţă; A-l linişti; v. A-i lua piatra de la inimă. A-I LUA PICIOARELE: A paraliza pe cineva. A-I LUA PIELEA: A-l obliga să muncească peste obligaţiile sale; A-l jecmăni. A-I LUA PIETROIUL DE PE VARZĂ (CUIVA) (pop.): A scăpa de sărăcie pe cineva. A-I LUA PITA DE LA GURĂ: A-l da afară de Ia serviciu; A-Măsa iară serviciu; v. A-i lua pâinea de la gură. A-I LUA PIUITUL: A ucide pe cineva; A-I face să tacă; A-l ului; v. A-i lua mirul (cuiva). A-I LUA POHOIELELE DE PE OCHI (CUIVA) (pop.): A deschide ochii cuiva; A lămuri pe cineva A-I LUA PORUMBUL DE LA FOC (CUIVA): A dejuca planurile cuiva; A-i juca o festă cuiva; v. şi A-i lua porumbul de pe foc. A-I LUA PORUMBUL DE PE FOC (CUIVA): A dejuca planurile cuiva; A-i juca o festă cuiva; v. A-i lua porumbul de la foc. A-I LUA POSLUŞUL (CUIVA) (rcg.): A-i lua apa de la mor cuiva; A-i opri moara; v. şi A-i tăia pbsluşul. A-I LUA PRAFUL DE PE TOBĂ. A nu mai avea ce să-i ia; v. şi A-i lua roată de la sanie; A-i lua roatele de la sanie. A-I LUA ROATĂ DE LĂ SĂNIE: A nu mai avea ce să-i ia; v. A-i lua praful de pe tobă. A-I LUA ROATELE DE LA SANIE: A nu mai avea ce să-i ia; v. A-i lua praful de pe tobă. A-I LUA SCÂNDURA DE SUB PICIOARE (CUIVA): A-i strica rostul; A-i lua locul cuiva. A-I LUA SÂNGE (CUIVA): A-i scoate o cantitate de sânge în scop terapeutic; v. A-i lăsa de sânge (cuiva). A-I LUA SEAMĂ (CUIVA DE CEVA) (înv.): A trage la răspundere pe cineva; A pretinde cuiva să-şi justifice faptele; v.A cere cont (cuiva de ceva). :: A-I LUA SNĂGA DIN EL (pop.): A-l vlăgui prin efortul fizic. A-I LUA SOCOTEALĂ (CUIVA DE CEVA) (înv.): A trage la răspundere pe cineva; A pretinde cuiva să-şi justifice faptele; v. A cere cont (cuiva de ceva). A-I LUA SPAIMĂ: A-i fi frica de el. A-I LUA SUFERINŢA CA CU MÂNA: A-l scăpa repede de o suferinţă; v. şi A-i lua suferinţa cu mâna A-I LUA SUFERUNŢA CU MÂNA: A-l scăpa repede de o suferinţă; v. A-i lua suferinţa ca cu mâna A-I LUA ŞAUA COCOŞULUI: A nu-i putea lua nimic. A-I LUA ŞI BLĂNILE DE LA PAT: A-i lua A-I LUA ŞI BUCĂŢICA DE LA GURĂ 280 totul din caşâ; v. şi A-l lăsa şi fără blănurile din casă. . Ă-I LUA ŞI BUCĂŢICA DE LA GURĂ: A-i lua cuiva orice şansă de trai; A lipsi pe cineva şi de strictul necesar; v. A-i lua bucăţica din gură. A-I LUA ŞI BUCĂŢICA DIK GURĂ: A-i lua cuiva orice şansă de trai; A lipsi pe cineva şi de strictul necesar; v. A-i lua bucăţica din gură. A-I LUA ŞI CĂMAŞĂ DIN SPINARE: A-i lua toate bunurile; A-l lăsa sărac; v, A-i lua cămaşa din spinare. A-I LUA Şi CENUŞA DIN VATRĂ: A-i lua toate bunurile; A-l lăsa sărac; v. A-i lua cămaşa din spinare. Ă-I LUA TARA: A verifica cântarul; A vedea unde bate daraua. A-I LUA TURTA DE PE SPUZĂ (CUIVA): A înşela, a păcăli pe cineva. A-I LUA VĂZUL: A-l ului; A-I ademeni prin strălucire, prin frumos; v. şi A-i lua vederea; A-i lua vederile. A-I LUA VEDEREA: A-l ului; A-l ademeni prin strălucire, prin frumos; v. A-i lua văzul. A-I LUA VEDERILE: A-l ului; A-l ademeni prin strălucire, prin frumos; v. A-i lua văzul. A-I LUA VIAŢA CUIVA: A ucide pe cineva; v. A-i curma viaţa cuiva. A-I LUA VORBA: A-l întrerupe; A nu-I mai lăsa să vorbească, A-I LUA VORBA DIN GURĂ: A spune tocmai ce a vrut să spună cel întrerupt. A-I LUA ZILELE CUIVA: A ucide pe cineva; v. A-i curma viaţa cuiva. A-I LUMINA CUIVA CALEA: A-l îndruma; A-l călăuzi; A-i arăta drumul cuiva. A-I MĂI DĂ BA UNA, BA ALTA; A-i da tot ce a putut. , A-I; MA CĂDEA DIN ŢÂFNĂ: A nu mai fi aşa de arţăgos. AI MAI POMENIT AŞA; CEVA?: A-i mai văzut, a-i mai întâlnit aşa ceva? A-I MAI TĂIA DIN NAS CÂTE UNUL: A~1 mai critica câte cineva; A-l mai ruşina câte cineva. A-I'MAI TĂIA DIN UNGHIUŢA: A nu-1 lăsa să facă ce vrea; v. şi A-i tăia din unghiuţă. Ă-I MĂSURA CEVA PE SPINARE: A-l bate; A-I snopi în bătaie; v. şi A-i măsura spinarea. A-I MĂSURA;SPINAREA: A-l bate; A-l snopi în bătaie; v. A-i măsura ceva pe spinare. A-I MĂSURA VORBA CU IMBLĂCIUL (CUIVA): A spune lucruri lipsite de importanţă; A vorbi nedesluşit. A-I MĂTRĂŞI DE :PE FAŢA PĂMÂNTULUI: A-l ucide; A-l izgoni în lume. A-I MĂTRĂŞI DIN CASĂ: A-l izgoni din casă. Ă-I MÂNCA CAPUL: A-l ucide. A-I MÂNCA CAPUL FEMEILE: A-şi irosi puterile în amoruri. A-I MÂNCA CÂINII DIN BUZUNAR (CUIVA): A fi nătâng; A fi prostuţ, v. şi A-i mânca câinii din strachină (cuiva); A-i mânca câinii din traistă (cuiva); A-i mânca din strachină; A-i mânca raţele din buzunar (cuiva); A-i mânca raţele din traistă (cuiva). A-I MÂNCA CÂINH DIN STRACHINĂ (CUIVA): A fi nătâng; A fi prostuţ; v. A-i mânca câinii din buzunar (cuiva). A-I MÂNCA CÂINII DIN TRAISTĂ (CUIVA): A fi nătâng; A fi prostuţ; v. A-i mânca câinii din buzunar (cuiva). A-I ..MÂNCA DIN COLIVA; CUI VA: A mânca din pomana unui mort; (în blesteme) A vedea mort pe cineva; A nenoroci, a omorî pe cineva; v. şi A mânca colacul (cuiva); A mânca colacii (cuiva); A mânca coliva (cuiva). Ă-I MANCA DIN STRACHINĂ (CUIVA): A fi nătâng; A fi prostuţ; v. A-i mânca câinii din buzunar (cuiva). A-I MÂNCA NOROCUL (CUIVA): A-i irosi cuiva viaţa; v. şi A-i mânca tinereţea (cuiva); A-i mânca tinereţile (cuiva); A-i mânca viaţa; A-i mânca zilele. A-I MÂNCA O GROAZADE TIMP: A pierde 0 groază de timp cu ceva. : A-I MÂNCA O SUMĂ DE BANI: A-i cheltui o mulţime de bani. _7;.: A-I MÂNCA PAOSUL: A omorî pe cineva. A I MÂNCA FEŢELE DIN BUZUNAR (CUIVA): A fi nătâng; A fi prostuţ; v. A-i mânca câinii din buzunar (cuiva). A-I MÂNCA RAŢELE DIN TRAISTĂ (CUIVA): A fi nătâng; A fi prostuţ; v. A-i mânca câinii din buzunar (cuiva). A-I MÂNCA ROŞAŢA FAŢA -(pop.): A fi rumen în obraji. :; A-Î MÂNCA SNAGA DIN EL (pop.):.. A-l epuiza; Ă-î istovi; A-l vîăgui. ;; A-I MÂNCA SUFLETUL CUIVA (CUIVA): A- 1 mânca inima cuiva; A-i chinui. v A-I MÂNCA ŞI URECHILE: A mânca mult; fi mereu flămând; A nu se mai sătura. ··.; A-I MÂNCA. TINEREŢEA: A-i ·. irosi; cuiva viaţa; v. A-i mânca norocul (cuiva). A-I MÂNCA TINEREŢILE: A-i irosi cuiva viaţa; .v. A-i mânca norocul (cuiva). A-I MÂNCA TOT RESTUL: A-l sărăci. .. A-I MÂNCA VÎAŢA: A-i /irosi cuiva viaţa; v. A-i mânca norocul (cuiva). A-I MÂNCA ZILELE: A-i irosi cuiva viaţa; v. A-i mânca norocul (cuiva). A-I MÂNJI OCHII CU NIMICURI: A-i mulţumi cu foarte puţin. AI MEI: Familia mea, A-I MELIŢA GURA: A vorbi, a trăncăni mereu. A-I MERGE AFACERILE (CUIVA): A se desfăşura, a se derula afacerile cuiva; v. şi A-i merge treaba (cuiva); A-i merge treburile (cuiva); A-i merge treburile bine (cuiva); A-i merge treburile strună (cuiva). Ă-I MERGE BINE: A fi sănătos; A prospera. 281 A-I MERGE MINTEA A-I MERGE BOU: A i se duce vestea. A-I MERGE BRAMBURA: A nu fi ordonat; A nu ave nici o ordine. A-I MERGE BRICI: A-i.. merge bine; A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v. şi A-i merge ca din apă; A-i merge găitan; A-i merge strună; A-i merge şnur; A-i merge uns. A-I MERGE BUHUL (CUIVA SAU LA CEVA): A fi celebru; A fi renumit; a se spune despre ceva sau despre cineva că...; v. şi A-i merge numele (cuiva sau la ceva); A-i merge vestea (cuiva sau la ceva) A-i merge vorba (cuiva sau la ceva); A i se duce buhul (cuiva sau la ceva); A i se duce numele (cuiva sau la ceva); A i se duce vestea (cuiva sau la ceva); A i se duce vorba (cuiva sau la ceva). : A-I MERGE BUHUL CA DE POPA TUNS: A fi cunoscut ca un cal breaz; A stârni mare vâlvă; v. şi A-i merge vestea ca de popă tuns; Ai se duce buhul ca de popă tuns; A i se duce vestea ca de popă tuns. A-I MERGE CA DIN APĂ: A-i merge bine; A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v. A-i merge brici. A-I MERGE CA ÎN BRÂNZĂ: A nu avea greutăţi; A-i fi uşor de realizat; A nu avea piedici. A-I MERGE CU SUSUL ÎN JOS: A-i merge anapoda; A-i merge pe dos; A nu se desfăşura bine; v. şi A-imerge de-a boulea, A-I MERGE DE-A-N BOULEA: A-i merge anapoda; A-i merge pe dos; A nu se desfăşura bine; v. şi A-imerge cu susul în jos. A-I MERGE DIN PLIN: A-i merge bine; A nu avea probleme. A-I MERGE DREPT LA INIMĂ (CUIVA): A-i plăcea foarte mult; A-i produce mulţumire cuiva; A încânta pe cineva; v, şi A-i merge drept la suflet (cuiva); A-i merge la inimă (cuiva); A-i merge la suflet (cuiva). A-I MERGE DREPT LA SULEŢ (CUIVA): A-i plăcea foarte mult; A-i produce mulţumire cuiva; A încânta pe cineva; v. A~i merge drept la inimă (cuiva). A-I MERGE DUPĂ PLAC: A-i plăcea ce face; A se bucura de munca Iui; A fi fericit. A-I MERGE FULGII: A - fost învins; A fot bătut. A-I MERGE GĂITAN: A-i merge bine; A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v. A-i merge brici. A-I MERGE GURA CA MELIŢĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. şi A-i merge gura ca meii ţoiul; A-i merge gura ca o meliţă; A-i merge gura ca o moară; A-i merge gura ca o moară hodorogită; A-i merge gura ca o moară heferecată; A-i merge gura ca o moară stricată; A-i merge gura ca o pupăză; A-i merge gura ca o râşniţă; A-i merge gura ca o toacă; A-i toca gura ca meliţa; A-i toca gura ca meliţoiul; A-i toca gura ca o meliţă; A-i toca gura o moară; A-i toca gura ca o moară hodorogită; A-i toca gura ca o moară neferecată; A-i toca gura ca o moară stricată; A-i toca gura ca o pupăză; A-i toca gura ca o râşniţă; A-i toca gura ca o toacă; A-i toca gura ca pupăza; A-i toca gura ca toaca; A-i umbla gura ca meliţa; A-i umbla gura ca meliţoiul; A-i umbla gura ca o meliţă; A-i umbla gura ca o moară; A-i umbla gura ca o moară hodorogită; A- i umbla gura ca o moară neferecată; A-i umbla gura ca o moară stricată; A-i umbla gura ca o pupăză; A-i umbla gura ca o râşniţă; A-i umbla gura ca o toacă; A-i umbla gura ca o ţarcă; A-i umbla gura ca ţarca. A-I MERGE GURA CA MELIŢOIUL: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa, A-I MERGE GURA CA O MELIŢĂ:: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v, A-i merge gura ca meliţa, A-IMERGE GURA CA O MOARĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa, A-I MERGE GURA CA O MORĂ HODOROGITĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa, A-I MERGE GURA CA O MORĂ NEFERECATĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I MERGE GURA CA O MORĂ STRICATĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I MERGE GURA CA O PUPĂZĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I MERGE GURA CA O RÂŞNIŢĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I MERGE GURA CA TOACA: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-î MERGE GURA MAMĂ, MAMĂ: A vorbi mult; A vorbi bine; A vorbi frumos. A-I MERGE ÎNAINTE (CUIVA); A se duce în întâmpinarea cuiva; v. şi A merge înaintea cuiva. - A-I MERGE ÎN PLIN (CUIVA): A-i merge bine cuiva; A avea succes; A-şi împlini dorinţele,; Ă-I MERGE ÎN RĂSPĂR (CUIVA): A-i merge rău cuiva. /Ă-I MERCÎEIN SEC (CUIVA) (reg.): A avea permanent insuccese; A-l paşte ghinionul pe cineva. A-I MERGE LA INIMĂ (CUIVA): ; A-i plăcea foarte mult; A-i produce mulţumire cuiva; A încânta pe cineva; v, A-i merge drept la inimă (cuiva). A-I MERGE LA SOCOTEALĂ (CUIVA): A-i conveni cuiva. A-I MERGE LA SUFLET (CUIVA): A-i plăcea foarte mult; A-i produce mulţumire cuiva; A încânta pe cineva; v. A-i merge drept la inimă (cuiva). A-I MERGE MINTEA: A fi inteligent; A pricepe repede. A-I MERGE NUMELE 282 A-I MERGE NUMELE (CUIVA SAU LA CEVA): A fi celebru; A fi renumit; a se spune despre ceva sau despre cineva că...; v. A-i merge buhul (cuiva sau la ceva). A-I MERGE NUMELE CĂ...: A i se duce cuiva vestea că... . A-I MERGE OBLU: A-i merge bine cuiva. A-I ME4GE PERDAFUL: A se distruge; A se face praf; v. A face partdaf1. A-I MERGE PETICELE: A merge bine; A se desfăşura cu o deosebită intensitate; v. şi A-i merge plugul; A-i merge plugul bine. A-I MERGE PE TREABĂ CUIVA (mvj: A se desfăşură lucrurile conform intereselor cuiva; A i se realiza ceva. A-I MERGE PLUGUL: A merge bine; A se desfăşura cu o deosebită intensitate; v. A-i merge peticele. A-IMERGE PLUGUL BINE: A merge bine; A se desfăşura cu o deosebită intensitate; v. A-i merge peticele. A-I MERGE PLUGUL ÎN GRĂDINA ALTRU1A: A se întinde; A-şi depăşi limitele. A-I MERGE POMINA (CUIVA): A ajunge să fie cunoscut de toţi; A i se duce vestea; v. şi A-i merge pomină. A-I MERGE POMINĂ (CUIVA): A ajunge să fie cunoscut de toţi; A i se duce vestea; v. A-i merge pomina. A-I MERGE RĂU (CUIVA): A o duce greu; A nu-i prii cuiva; A 11 bolnav; v. A-i fi rău cuiva. A-I MERGE STRUNĂ: A-i merge bine; A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v. A-i merge brici. A-I MERGE ŞNUR: A-i merge bine; A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v. A-i merge brici. A-I MERGE TOATE: A-i funcţiona totul bine; A avea succes deplin. A-I MERGE TOATE DIN PLIN: A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v- A- i merge brici. Ă-I MERGE TOATE PE DOS: A avea numai pagube; A avea numai insuccese; A nu-i merge nimic bine; A-i merge totul rău. A-I MERGE TOATE STRUNĂ: A-i merge în plin; a-i merge foarte bine. A-I MERGE TOTUL DE-A-NDOASELEA: A nu-i merge nimic; A avea numai eşecuri; v. şi A-i merge treburile prost. A-I MERGE TREABA (CUIVA): A se desfăşura, a se derula afacerile cuiva; v. A-i merge afacerile (cuiva). A-I MERGE TREBURILE (CUIVA): A se desfăşura, a se derula afacerile cuiva; v. A-i merge afacerile (cuiva). A-I MERGE TREBURILE BINE (CUIVA): A se desfăşura, a se derula afacerile cuiva; v. A-i merge afacerile (cuiva). A-I MERGE TREBURILE PROST: A nu-i merge nimic; A avea numai eşecuri; v. A-i merge totul de-a-ndoaselea. A-I MERGE TREBURILE STRUNĂ (CUIVA): A se desfăşura, a se derula afacerile cuiva; v. A-i merge afacerile (cuiva), A-I MERGE UNS: A-i merge bine; A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v. A-i merge brici. A-I MERGE VESTEA (CUIVA SAU LA CEVA): A fi celebru; A fi renumit; a se spune despre deva sau despre cineva că...; v. A-i merge buhul (cuiva sau la ceva). A-I MERGE VESTEA CA DE POPĂ TUNS: A fi cunoscut ca un cal breaz; A stârni mare vâlvă; v. A-i merge buhul ca de popă tuns. -A-I MERGE VESTEA ŞI POVESTEA (pop.): A deveni foarte cunoscut prin ceva; A i se duce faima; v. şi A-i merge veste-poveste; A i se duce vestea şi povestea; A i se duce veste-poveste. A-I MERGE VESTE-POVESTE (pop:): A deveni foarte cunoscut prin ceva; A i se duce faima; v. A-i merge vestea şi povestea. A-I MERGE VORBA (CUIVA SAU LA CEVA): A fi celebru; A fi renumit; a se spune despre ceva sau despre cineva că...; v. A-i merge buhul (cuiva sau la ceva). : A-I MIJI MUSTAŢA (CUIVA): A începe să-i crească mustaţa cuiva; A deveni bărbat; v. şi A-i miji mustăcioara (cuiva) ; A-i miji tuleiele (cuiva). A-I MIJI MUSTĂCIOARA (CUIVA): A începe să-i crească mustaţa cuiva; A deveni bărbat; v. A-i miji mustaţa (cuiva). :: A-I MIJI TULEIELE (CUIVA): A începe să-i crească mustaţa cuiva; A deveni bărbat; v. A-i miji mustaţa (cuiva). A-I MIROSI A CATRINŢĂ (CUIVA): (Despre bărbaţi) A umbla după femei. A MIROSI GURA CUIVA: A avea o respiraţie urât mirositoare; v. şi A-i puţi gura cuiva; A puţi gura cuiva. ' : - A-I MIROSI PE SUB NAS:. A presimţi ceva. A-I MIROSI RĂU: A miroşi urât; A puţi; A presimţi consecinţele nefaste; A avea impresia că nu e lucru curat la mijloc; v. şi A nu-i mirosi a bine; A nu-i mirosi bine; A nu mirosi a bine; a fiu mirosi bine. A IMITA SCRISUL CUIVA: A contraface, a plastografia scrisul cuiva; v. şi A imiia semnătura cuiva. A IMITA SEMNĂTURA CUIVA: A contraface, a plastografia semnătura cuiva; v. A imita scrisul cuiva. A IMPRIMĂ O MIŞCARE: A pune în mişcare; A stabili, a impune un mod de mişcare; v. şi A imprima pasul; A imprima ritmul; A imprima viteza. A IMPRIMA PASUL: A pune în mişcare; A stabili, a impune un mod de mişcare; v. A imprima o mişcare. A IMPRIMA RITMUL: A pune în mişcare; A stabili, a impune un mod de mişcare; v. A imprima o mişcare. A IMPRIMA VITEZA: A pune în mişcare; A 283 A INSUFLA CURAJ stabili, a impune un mod de mişcare; v. A imprima o mişcare. A IMPUNE CUIVA CEA: A obliga pe cineva să facă ceva. A IMPUNE DISCIPLINA: A face ordine; A introduce disciplina. A IMPUNE LEGEA: A face ordine; A introduce legea. A IMPUNE PĂREREA SA: A face ordine; a se impune; A-i obliga să respecte părerea sa; v. şi A impune punctul său de vedere. A IMPUNE PUNCUTUL SĂU DE VEDERE: A face ordine; a se impune; A-i obliga să respecte părerea sa; v. A impune părerea sa. A IMPUNE RESPECT: A face ordine; A cere să fie respectat. A-I MUIA CEAFA (CUIVA): A bate zdravăn, a snopi în bătaie pe cineva; v, A-i frânge ciolanele (cuiva). A-I; MUIA CIOALNELE (CUIVA): A bate zdravăn, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i frânge ciolanele (cuiva). Ă-I MUIA INIMA: A-i sensibiliza; A-I face mai sensibil. A-I MUIA OASELE (CUIVA): A bale zdravăn, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i frânge ciolanele (cuiva). A-I MUIA SPINAREA (CUIVA): A bate zdravăn, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i frânge ciolanele (cuiva). A-I MUTA CĂPRIORII (CUIVA): A bate zdravăn, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i frânge ciolanele (cuiva). A-I MUTA CEAFA (CUIVA): A-i da câteva palme cuiva; A bate pe cineva; v. şi A scărpina la ceafă (pe cineva); A strica la ceafă (pe cineva). A-I MUTA FĂLCILE DIN LOC: Â-l lovi puternic la fălci. A-l MUTA GĂRLIŢA: A-i înfrânge cuiva trufia, îngâmfarea; A-l potoli. A-l MUTA NASUL DIN LOC: A-l lovi puternic la nas. A-I, N-AI, PUI MÂNA ŞI DAI: Trebuie sa dai; Eşti obligat să dai. A-I NĂVĂLI SÂNGELE ÎN CAP: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele. A-i NĂVĂLI SÂNGELE ÎN FAŢĂ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele. A-I NĂVĂLI SÂNGELE ÎN OBRAZ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele. A-I NĂVĂLI SÂNGELE LA CAP: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se Înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele. A-I NĂVĂLI SÂNGELE LA FAŢĂ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele. A-I NĂVĂLI SÂNGELE LA OBRAZ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v, A face să i se urce sângele. A INDICA ORA: A arăta ora exactă. A INDISPUNE PE CINEVA: A supăra, a enerva pe cineva. A INDUCE ÎN EROARE JUSTIŢIA: A minţi, a păcăli justiţia. A INDUCE ÎN EROARE PE CINEVA: A minţi, a păcăli pe cineva; A înşela, a amăgi pe cineva. A-I NETEZI CALEA- CUIVA: A ajuta pe cineva; A-i acorda sprijin; v. şi A-i netezi drumul cuiva. A-L NETEZI DRUMUL CUIVA: A ajuta pe cineva; A-i acorda sprijin; v. A-i netezi calea cuiva. A INFLUENŢĂ" PE CINEVA: A avea o influenţa asupra cuiva; A schimba pe cineva. A-I NINGE ÎN BARBĂ(CUIVA): A încărunţi; v. şi A-i ninge pe cap (cuiva). A-I NINGE PE CAP: Ă încărunţi; v. A-i ninge în barbă (cuiva). A INIŢIA PE CINEVA ÎNTR-O TAINĂ: A introduce pe cineva într-o taină; A divulga cuiva o taină; v. şi A iniţia pe cineva într-un secret. A INIŢIA PE CINEVA ÎNTR-UN SECRET: A introduce pe cineva într-o taină; A divulga cuiva o taină; v. A iniţia pe cineva într-o taină. A-I NOŞTRI: Adepţii (noştri) politici; Prietenii noştri; Colegii noştri; Familia noastră. -vr: A INSPECTA ÎNFĂŢIŞAREA CUIVA: A se uita atent la cineva; A analiza Înfăţişarea cuiva. A INSPIRA ANTIPATIE (CUIVA): A deveni antipatic (cuiva); A fi respins de cineva; A nu fi agreat; v. şi A inspira dezgust (cuiva); A inspira repulsie (cuiva). : A INSPIRA DEZGUST (CUIVA): A deveni antipatic (cuiva); A fi respins de cineva; A nu fi agreat; v. A inspira antipatie (cuiva). 1A INSPIRA FRICĂ: A înfricoşa pe cineva; A face pe cineva să-i Fie frică. A INSPIRĂ GROAZĂ: A îngrozi pe cineva; A provoca groază; A face pe cineva să-i fie groază, A INSPIRA ÎNCREDERE: A fi de încredere; A se impune prin încredere, prin cinste. A INSPIRA MILĂ: A i se face cuiva milă de el; A fi într-o situaţie grea. A INSPIRA O IDEE CUIVA: A propune o idee; A găsi o soluţie. A INSPIRA REPULSIE (CUIVA): A deveni antipatic (cuiva); A fi respins de cineva; A nu îl agreat; v. A inspira antipatie (cuiva). A INSPIRA RESPECT: A fi respectat; a se impune prin respect. A INSTALA ÎN TRON: A pune pe tron; A unge rege; A unge împărat. A INSTALA ÎNTR-O SLUJBĂ PRIN PILE: A angaja pe cineva cu ajutorul prietenilor; v. şi A instala într-un post prin pile. A INSTALA ÎNTR-UN POST PRIN PILE: A angaja pe cineva cu ajutorul prietenilor; v. A instala într-o slujbă prin pile. A INSTITUI O COMISIE: A forma o comisie. A INSUFLA CURAJ: A încuraja; A da curaj. A INSUFLA ÎNCREDEREA 284 A INSUFLA ÎNCREDEREA (CUIVA): A da curaj; A îmbărbăta pe cineva. A INSUFLA UN SENTIMENT: A determina să gândească într-un anume fel; A-I face să aibă un anumit sentiment. A INTENTA PROCES (CUIVA, ASUPRA CUIVA): A chema în faşa instanţelor de judecată; A da în judecată pe cineva; v. A face proces. A INTENTA UN PROCES (CUIVA, ASUPRA CUIVA): A chema în faşa instanţelor de judecată; A da în judecată pe cineva; v. A face proces. A INTERPRETA QRAŞIT: A nu ·, înţelege corect; A nu pricepe; A nu-şi da seama. A INTERPRETA UN ROL: A juca într-o piesă, într-un film; A avea o anumită poziţie. A INTERVENI ÎN FAVOAREA CUIVA: A sprijini pe cineva; A fi de partea cuiva. A INTERVENI |NTR,0 DISCUŢIE: A se băga în vorbă; A-şi da cu părerea neîntrebat. A ::-yINTERy.ENI PE LÂNGĂ:CINEVA PENTRU CEVA: A face o intervenţie în favoarea cuiva; A ruga pe cineva să-i ajute un prieten; v. şi A interveni pentru cineva. A INTERVENI PENTRU CINEVA: A face o intervenţie în favoarea cuiva; A ruga pe cineva să-i ajute un prieten; v. A interveni pe lângă cineva pentru ceva. A INTERZICE ACCESUL: A nu permite să intre; A opri. A INTRA ADÂNC ÎN CEVA: A analiza profund; A cerceta din toate punctele de vedere, A INTRA ALBA ÎN SAT: A se lumina de ziua, Ă INTRA AL TREILEA PE FIR: A interveni în afacere încă cineva; (Despre soţie) A avea un amant. ■ A INTRA BOALĂ ÎN CINEVA: A se îmbolnăvi; a deveni râu, neînţelegător; v. şi A intra boala în oasele cuiva. A INTRA BOALA ÎN OASELE CUIVA: A se îmbolnăvi; a deveni rău, neînţelegător; v. A intra boala în cineva. A INTRA BULUC: A intra în număr mare; A intra dezorganizat; v. şi A intra bulug; A intra grămadă. A INTRA BULUG: A intra în număr mare; A intra dezorganizat; v. A intra buluc. A INTRA CA MUSCA-N LAPTE: A intra nepoftit şi deloc nedorit.; A INTRA CA MUŞTELE: A intra nepoftit; A intra nedorit. A INTRA CA-N BRÂNZĂ (UNDEVA): A pătrunde foarte uşor undeva; v. şi A intra ca-n varză (undeva) A INTRA CA-N VARZĂ (UNDEVA): A pătrunde foarte uşor undeva; v. A intra ca-n brânză (undeva). A INTRA CA ORBETELE: A intra prosteşte. A INTRA CA O VIJELIE: A intra, a pătrunde cu mare viteză; v. şi A intra ca vântul. < A INTRA CA PRIN URECHILE ACULUI: A întră greu. A INTRA CA UCENIC: A veni să înveţe o meserie. A INTRA CA UN SPIN ÎN OCHI: A veni nepoftit; A provoca necazuri. A INTRA CA VÂNTUL: A intra, a pătrunde cu mare viteză; v. A intra ca vijelie. A INTRA CÂRĂ ÎNTRE EI: A începe să se duşmănească. A ENŢRA CHEZAŞ (înv.): A accepta să fie chezaş. A INTRA CUMPĂRĂTOR finv.): A se oferi să cumpere ceva. A INTRA CUPAŞI DE PISICĂ: A intra încst; A intra pe neobservate. A INTRA CU PAŞI GREOI: A intra încet; A face zgomot intrând. A INTRA CU UN AER MĂREŢ: A se prezenta mândru, încrezut, plin de sine. A INTRA; CU UŞA ÎN CASĂ: A sparge uşa prin forţare. Ă INTRA DE SERVICIU; A-şi începe activitatea; A-şi începe programul de lucru.; A INTRA DIHONIA ÎN CASA LOR: A se certa; A nu se mai înţelege; v. şi A intra dihonia între ei. A INŢRĂ DIHONIA ÎNTRE EI: A se certa; A nu se mai înţelege; v. A intra dihonia în casa lor. A INTRA DIRECT ÎN SUBIECT: A nu ocoli; A nu face nici un fel de introducere; A dezbate direct subiectul. A INTRA DRACU ÎNTRE Eî: A se înrăi; v. şi A intra drdcu-n ei. "  INTRĂ DRĂCU-N EI; A se înrăi; v. A iiura dracu între ei. A INTRA EPITROP (înv.): A primi însărcinarea de epitrbp. . AINTRAFĂRĂ A BATE LA UŞĂ: A intra neanunţat, neaşteptat, nepofut. ■: A INTRA FIORI ÎN CINEVA: A se îngrozi; a se speria; v. şi A intra fiori în oasele cuiva; A intra frica în cineva; A intra frica în inima cuiva; A intra frica în oase cuiva; A intra frica în oasele cuiva; A intra groază în cineva; A intra groază în oasele cuiva. : : A, INTRA FIORI ÎN .OASELE; CUIVA: A se îngrozi; a se speria; v. A intra fiori în cineva. A INTRA FRICA ÎN CINEVA: A se îngrozi; a se speria; v. A intra fiori în cineva. ■. A INTRA FRICA ÎN INIMA CUIVA: A se îngrozi; a se speria; v. A intra fiori în cineva. A INTî^ .FRICA; ÎN .OASE / CUIVA: A se îngrozi; a se speria; v. A intra fioriîn cineva. A INTRA FRICA ÎN OASELE CUIVA: A se îngrozi; a se speria; v. A intra fiori în cineva. A INTRA FURIŞ: A intra pe ascuns; A intra neobservat A INTRA GRĂMADĂ: A intra în număr mare; A intra dezorganizat; v. A intra buluc. A INTRA GROAZA ÎN CINEVA: A se îngrozi; a se speria; v. A intra fiori în cineva. A INTRA GROAZA ÎN OASELE CUIVA: A se îngrozi; a se speria; v. A intra fiori în cineva. 285 A INTRA In FONDUL LUCRURILOR A INTRA ÎN ACŢIUNE: A începe să acţioneze; A începe să lucreze; A nu mai sta departe. A INTRA ÎN AFACERI: A deschide o afacere. A NTRA ÎN AGONIE: Ă hu mai reacţiona; A-şi pierde simţurile; A începe lupta cu moartea, A INTRA ÎN ALERTĂ: A se alerta; A se agita. A INTRA ÎN AMĂNUNTE: A cerceta în amănunţime; A analiza până Ia ultimul element. A INTRA ÎN ANUL MORŢII: A fi pe moarte; v. şi A intra în ceasul morţii. A INTRA lN ARENĂ: A intra în domeniu, în locul de desfăşurare a unei acţiuni; A intra in ac:ţiune. A INTRA ÎN ARMATĂ: A deveni militar; A deveni ofiţer, A INTRA ÎN ATINGERE CU CINEVA: A intra în conflict cu cineva. A INTRĂ ÎN ATRIBUŢIILE CUIVA: A deveni obligaţia cuiva. A INTRA ÎN BELEA: A da de necazuri; A o încurca; A avea de îndurat un neajuns, o neplăcere; v. şi A intra în biicluc; A intra în chichion; A intra în încurcătură; A intra în necaz. A INTRA ÎN BUCLUC: A da de necazuri; A o încurca; A avea de îndurat un neajuns, o neplăcere; v. A intra în belea. A INTRA ÎN CASA NOUĂ: A-şi face casa nouă. A INTRA ÎN CAŞCAVAL: A avea pretenţii exagerate; A-şi aroga drepturi care nu i se cuvin; v. şi A intra la caşcaval. A INTRA ÎN CÂRCOTĂ CU CINEVA: A se certa cu cineva. A INTRA ÎN CÂRDĂŞIE CU CINEVA: A se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; A se potrivi cuîva; v. şi A intra în cârd cu cineva; A intra în plug cu cineva; A intra în plug cu dracul; A se pune în cârd cu cineva se pune în cârd cu dracul; a se pune în plug cu cineva; Ase pune în plug cu dracul; A-şi băga boii în cârd cu cineva; A-şi băga boii în cârd cu dracul; A-şi băga boii în plug cu cineva; A-şi băga boii în plug cu dracul; A-şi băga în cârd cu cineva; A-şi băga în cârd cu dracul; A-şi băga în plug cu cineva; A-şi băga plug cu dracul; A-şi pune boii în cârd cu cineva; A-şi pune boii în cârd cu dracul; A-şi pune boii în plug cu cineva; A-şi pune boii în plug cu dracul; A-şi pune în cârd cu cineva; A-şi pune în cârd cu dracul; A-şi pune în plug cu cineva; A-şi pune în plug cu dracul. A INTRA ÎN CÂRD CU CINEVA: A se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; A se potrivi cuiva; v. A intra în cârdăşie cu cineva. A INTRA ÎN CÂRD CU DRACUL: A se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva; A-şi face de lucru cu cincva; A se potrivi cuiva; v. A intra în cârdăşie cu cineva. A INTRA ÎN CEASUL MORŢII: A fi pe moarte; v. A intra în anul morţii. A INTRA ÎN CHELTUIALĂ: A face chel- tuieli; A cheltui mai mult; A cheltui peste măsură; v. şi A intra în cheltuieli; A intra la cheltuială; A intra la cheltuieli A INTRA ÎN CHELTUIELI: A face cheltuieli; A cheltui mai mult; A cheltui peste măsură; v. A intra în cheltuială. A INTRA ÎN CHIBZ: A cădea pe gânduri; A se frământa; v. şi A intra în chibzuri; A intra la chibz; A intra la chibzuri A INTRA ÎN CHIBZURI: A cădea pe gânduri; A se frământa; v. A intra în chibz. A INTRA ÎN CHICHION: A da de necazuri; A o încurca; A avea de îndurat un neajuns, o neplăcere; v. A intra în belea. A INTRA ÎN CIRCULAŢIE: A circula, - A INTRA-ÎN COLIMATOR: A intra sub observaţie; A fi pus sub urmărire; A intra în atenţia cuiva." ■ A INTRA ÎN COMBINAŢIE CU CINEVA: A face un aranjament, a se asocia cu cineva. A INTRA ÎN COMPETENŢA CUIVA: A intra în contribuţiile cuiva; A' deveni obligaţia cuiva, A INTRA ÎN COMPETIŢIE: A concura. A INTRA ÎN CONFLICT CU CIîgVA: A avea un diferend, ase certa cu cineva. ; A INTRA ÎN CONVALESCENŢĂ: A se însănătoşi; A'se face bine. A INTRA ÎN CONVERSAŢIE: A conversa, a discuta cu cineva. A INTRA ÎN CORESPONDENŢĂ; A coresponda; A scrie unul altuia. A INTRA ÎN CRIZĂ DE TIMP: A nu mai avea timp; A fi prea ocupat.  INT^ ÎN DATORII: A se îndatora; A face datorii. A INTRA ÎN DELĂ: A intra în necazuri; A da de dracul. A INTRA ÎN DETALII: A cerceta în amănunt; A se ocupa de toate detaliile impuse, A INTRA ^ÎN: DISCUŢIE :(CU: CINEVA): A începe o conversaţie cu cineva; A curta o fată; v. şi A intra în vorbă (cu cineva). A INTRA ÎN FABRICĂ CUIVA (fam.): A fi certai, muştruluit, pedepsit de cineva. A INTRA ÎN FAVOAREA CUIVA: A câştiga bunăvoinţa cui va; v. şi A intra în graniţele cuiva. A INTRA ÎN FAVORURILE CUIVA: A fi favorizat, ajutat, susţinut de cineva. A INTRA ÎN FĂGAŞ: A-i merge bine. ; A INTRA ÎN FĂGAŞUL OBIŞNUIT: A intra la normal; A nu mai avea probleme. A INTRA ÎN FOC1: A intra în luptă. ATNTR ÎN FOC2 (PENTRU CIENVA, PENTRU CEVA): A se expune unui mare pericol pentru cineva său pentru ceva; A garanta pentru cineva sau ceva. A INTRA ÎN FONDUL LUCRURILOR: A expune esenţa problemei; A atinge aspectele cele mai importante; v. şi A intra în fondul problemei; A intra în miezul lucrurilor; A intra în miezul problemei. A INTRA ÎN FONDUL PROBLEMEI 286 A INTRA ÎN FONDUL PROBLEMEI: A expune esenţa problemei; A atinge aspectele cele mai importante; v, şi A intra în miezul lucrurilor; A intra în miezul problemei. A INTRA ÎN FUNCŢIE: A funcţiona. A INTRA ÎN GAURA DE ŞARPE: A se ascunde; A se retrage în ascunzătoare. A INTRA ÎN GHEARA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, In stăpânirea cuiva; v. şi A intra în ghearele cuiva; A intra în mâinile cuiva; A intra în mâna cuiva; A intra în voia cuiva; A intra învoiecuivatA întră la gheara cuiva; A intra la ghearele cuiva; A intra la mâinile cuiva; A intra la mâna cuiva; A intra la voia cuiva; A intra pe gheara cuiva; A intra ghearele cuiva; A intra pe voia cuiva; A-i pica în laba cuiva; A-i pica în mână'. A INTRA ÎN GHEARELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva;; v. A intra în gheara cuiva. A INTRA ÎN GRAŢIILE CUIVA: A câştiga bunăvoinţa cuiva; v. A intra în favoarea cuiva. A INTRA ÎN GRIJĂ: A se îngrijora; A-şi face probleme. .· A INTRA ÎN GROAZĂ (înv.) A se îngrozi. A INTRA ÎN GROAZHLE MORŢII: A fi cuprins de groaza morţii apropiate. A INTRA ÎN GURĂ CUIVA: A fi bârfit, a fi calomniat de cineva; a da prilej lumii să discute despre el; v. şi A intra în gura lumii; Ă intra în gura lupului; A intra în gura satului. A INTRA ÎN GURA LUMII: A fi bârfit, a fi calomniat de cineva; a da prilej lumii să discute despre el; v. A intra în gura cuiva. A INTRA ÎN GURA LUPULUI: A fl bârfit, a fi calomniat de cineva; a da prilej lumii să discute despre el; v. A intra în gura cuiva. A INTRA ÎN GURA SATULUI: A fi bârfit, a fi calomniat de cineva; a da prilej lumii să discute despre el; v. A intra în gura cuiva. A IONTRA ÎN HOTA MORŢII: A participa la o acţiune ucigătoare; A participa la un război. A INTRA IN HORĂ: A se încurca într-o treabă; v. şi A intra în joc. A INTRA ÎN ILEGALITATE: A deveni ilegal; A se retrage din viaţa publică. A INTRA ÎN; ÎNCURCĂTURĂ: A da de necazuri; A o încurca; A avea de îndurat un neajuns, o neplăcere; v. A intra în belea. A INTRA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT: A deveni cadru didactic. ·. A INTRA ÎN JOC: A se încurca într-o treabă; v. A intra în horă. A INTRA ÎN JUDECATĂ {CU CINEVA): A se judeca cu cineva; v, şi A intra în judeţ (cu cineva). A INTRA ÎN JUDEŢ JUDECATĂ (CU CINEVA): A se judeca cu cineva; v. A intra în judecată (cu cineva). A INTRĂ ÎN LEGALITATE: A se conforma legilor în vigoare; v.Afi în legalitate. A INTRA ÎN LEGĂTURĂ: A face legătura; A contacta pe cineva. A INTRA ÎN LUME: A ieşi în societate; A lua contact cu oameni; v. şi A intra în rândul lumii; A intra în rândul oamenilor. A INTRA ÎN LUPTĂ: A lupta. A INTRA ÎN MATERIE: (Despre conferenţiari) A începe expunerea subiectului conferinţei; A aborda miezul chestiunii. A INTRA ÎN MĂNĂSTIRE: A se călugării. A INTRA ÎN MÂINILE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva;; v. A intra în gheara cuiva. ÂINTRA ÎN MÂNA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v.-A intra în gheara cuiva. A INTRA ÎN MIEZUL LUCRURILOR: A expune esenţa problemei; A atinge aspectele cele mai importante; v. A intra în fondul lucrurilor. A INTRA ÎN; MIEZUL PROBLEMEI: A expune esenţa problemei; A atinge aspectele cele mai importante; v, A intra în fondul lucrurilor. A INTRA ÎN MINTEA COPIILOR: A fi lipsit de judecată; A fi sclerozat; A fi prost; v. A ajunge în doaga copiilor. : A INTRA ÎN MOCIRLĂ: A se băga într-o acţiune reprobabilă. A INTRA ÎN MORMÂNT: A muri. : A INTRA ÎN NEANT: A dispărea; A nu mai exista. A INTRA ÎN NECAZ,: A da de necazuri; A o încurca; A avea de îndurat un neajuns, o neplăcere; v. A intra în belea. A INTRA ÎN OBICEI: A deveni o obişnuinţă. A INTRA ÎN OBICEIUL OAMENILOR: A deveni o obişnuinţă; A deveni ceva obişnuit. A INTRA ÎN PANICĂ: A se alarma; A se speria foarte tare. ^ JNŢRAJn, PĂCAT: A comite o faptă condamnabilă; A comite o crimă; A greşi; v. A cădea în păcat. A INTRA ÎN PĂMÂNT: A muri; A dispărea fără urmă. Ă INTRA ÎN PĂMÂNT DE FRICĂ: A fi foarte speriat. A: INTRĂ ÎN PĂMÂNT DE RUŞINE: A fi foarte ruşinat; a se ruşina rău. A INTRA ÎN PĂMÂNT DE VIU: A fi omorât. să câştige dragostea, bunăvoinţa, încrederea cuiva. A INTJiA ÎN PLAC CUIVA: A i da ascultare cuiva; a-i face pe plac cuiva;; A corespunde exigenţelor cuiva; v. şi A intra în placul cuiva. A INTRA. ÎN PLACUL CUIVA: A-i da ascultare cuiva; ari face pe plac cuiva;; A corespunde exigenţelor cuiva; v. A intra în plac cuiva. A INTRA ÎN PLANUL CUIVA: A conta cineva pe el; A se baza cineva pe el, A INTRA ÎN PLATCĂ ffiivj: A pierde o partidă la jocul de cărţi; A avea de plătit o datorie; v. şi A intra plateă. A INTRA ÎN PLUG CU CINEVA: A se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva; A-şi 287 A INTRA ÎNTR-O DANDANA face de lucru cu cineva; A se potrivi cuiva; v. A intra în cârdăşie cu cineva. A INTRA ÎN PLUG CU DRACUL: A se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; A se potrivi cuiva; v, A intra în cârdăşie cu cineva. A INTRA IN POLITICĂ: A deveni politician; A se ocupa de politică. A INTRA IN POSESIE: A primi; A deveni posesor; v. şi A intra în posesiune. A INTRA ÎN POSESIUNE: A primi; A deveni posesor; v. A intra în posesie. A INTRA ÎN PRODUCŢIE: (Despre oameni) A intra în câmpul muncii; A lucra; (Despre produse) A fi în curs de execuţie. A INTRA ÎN PUTREFACŢIE: A începe să putrezească. A INTRE ÎN RAZA VIZUALĂ A CUIVA: A fi observabil; A se putea vedea; A fi supravegheat de cineva. A INTRA ÎN RÂND CU...: A face parte din aceeaşi categorie cu..; A fi la acelaşi nivel cu...; v. A aşeza în rând cu.... A INTRA ÎN RÂND CU LUMEA: A face ce fac toţi ceilalţi A INTRA ÎN RÂNDUL...: A face parte din aceeaşi categorie cu..; A fi la acelaşi nivel cu...; v. A aşeza în rând cu... . A INTRA ÎN RÂNDUL LUMII: A ieşi în societate; A lua contact cu oameni; v. A intra în lume. A INTRA ÎN RÂNDUL OAMENILOR: A ieşi în societate; A lua contact cu oameni; v. A intra în lume. A INTRA ÎN RÂNDURILE CLERULUI: A se popi; A se călugări. A INTRA ÎN RELAŢII CU CINEVA: A stabili relaţii cu cineva; A colabora cu cineva; A se înţelege cu cineva. A INTRA ÎN RITMUL NORMAL: A se normaliza; A se stabiliza; a se linişti. A INTRA ÎN SALCE: A începe un tratament cu ceaiuri de‘salcie. A INTRA ÎN SĂPTĂMÂNA CHIOARĂ (fam. )i A-i pierde simţul realităţii; A acţiona orbeşte; A se căsători; v. A fi în săptămâna chioară. A INTRA ÎN SĂPTĂMÂNA OARBĂ (fam.)'.A-i pierde simţul realităţii; A acţiona orbeşte; A se căsători; v. A ji în săptămâna chioară. A INTRA ÎN SÂNGE (CEVA CUIVA): A-i deveni o obişnuinţă; A se forma o deprindere,; A INTRA ÎN SCAUN: A se înscăuna;: A se întrona; v. şi A intra în tron; A intra la scaun; A intra la tron; A intra pe scaun; A intra pe tron; A se aşeza în scaun; A se aşeza în tron; A se aşeza la tron; A se aşeza pe scaun; A se aşeza pe tron; A se pune în scaun; A se pune în tron; A se pune la scaun; a se pune la tron; A se pune pe scaun; a se pune pe tron; Ase ridica m scaun; A se ridica în tron; A se ridica la scaun; A se ridica la tron; A se ridica pe scaun; a se ridica pe tron; A se suie pe tron; A se urca în scaun; a se urca în tron; A se urca la scaun; a se urca la tron; A se urca pe scaun; a se urca pe tron; A veni în tron; A veni la scaun; A veni la tron; a veni pe scaun; A veni pe tron. A INTRA ÎN S CENĂ: A începe să joace teatru; A începe activitatea într-un domeniu; începe să capete experienţă; v. şi A intra pe scenă; A urca în teatru; A urcajje scenă. A INTRA IN SCUTECE: A fi lipsit de judecată; A 11 sclerozat; A se prosti; v. A ajunge în doaga copiilor. A INTRA ÎN SECERE CU CINEVA: A desfăşura activităţi secrete cu cineva. A INTRA ÎN SERVICIU: A se angaja; A-şi începe : activitatea zilnică; A-şi face obligaţii de serviciu; v. şi A intra în slujbă. A INTRA In SIMBRIA ÇUIVA : A fi plătii de cineva; A lucra jientru cineva. A INTRA IN SLUJBĂ: A se angaja; A-şi începe activitatea zilnică; A-şi face obligaţii de serviciu; v, A intra în serviciu. A INTRA ÎN SOCOTELILE CUIVA: A se băga în treburile altuia; A se amesteca unde nu-i fierbe oala. A INTRA ÎN SPITAL: A:se interna în:spital. A INTRA IN STĂPÂNIRE: A deveni stăpân, proprietar; A stăpâni. A INTRA ÎN STĂPÂNIREA CUIVA: A deveni cineva stăpân, proprietar; A stăpâni cineva. A INTRĂ ÎN: SUBIECT:. A discuta, a expune situaţia, subiectul problemei; A nu bate câmpii; A nu vorbi aiurea. : A INTRA ÎN SUFLETUL CUIVA: A agasa cu amabilitate pe cineva; A deveni drag cuiva. A INTRA ÎN TAIN: A umbla la provizii; A începe să consume din provizii. A INTRA ÎN TGATE GROZĂVIILE MORŢII: A fi pe moarte; A se zbate cu moartea. ^ A INTRA ÎN TOCMEALĂ: A cădea la învoială; A se pune de acord; A accepta condiţiile cerute; v. şi A intra în tocmeli; A intra la tocmeală; A intra la tocmeli; A şe lua la tocmeală; A sta la tocmeală. : A INTRA ÎN ; TOCMELI : A cădea la în voiai ă; A se pune de acord; A accepta condiţiile cerute; v. A intra în tocmeală. A INTRA ÎN TRATATIVE CU...: A începe discuţiile cu...; A începe să negocieze cu...; A căutao soluţie pentru ambele părţi cu... . A INTRA ÎNTR-0 BELEA: A da de necaz; A da de belea; A da de greutăţi; ajunge într-o încurcătură; A intra în bucluc; v. şi A intra într-o dandana; A intra într-o delà; A intra într-o încurcătură; A intra într-o mare încurcătură; A intra la înghesuială; A intra la strâmtoare. A INTRA ÎNTR-O CAPCANĂ: A fi păcălit; A fi dus în eroare; A se păcăli. A INTRA ÎNTR-O DANDANA: A da de necaz; A da de belea; A da de greutăţi; ajunge A INTRA ÎNTR-0 DELĂ 288 într-o încurcătură; A intra în bucluc; v. A intra într-o belea. A INTRA ÎNTR-0 DELĂ: A da de necaz; A da de belea; A da de greutăţi; ajunge într-o încurcătură; A intra în bucluc; v. A intra într-o belea. A INTRA ÎNTR-0 ÎNCURCĂTURĂ: A da de necaz; A da de belea; A da de greutăţi; ajunge într- o încurcătură; A intra în bucluc; v. A intra într-o belea. A INTRA ÎNTR-0 MARE ÎNCURCĂTURĂ: A da de necaz; A da de belea; A da de greutăţi; ajunge într-o încurcătură; A intra în bucluc; v. /I intra într-o belea. A INTRA ÎN TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A INTRA ÎNTR-UN CUIB DE VIESPI: A intra Intr-un loc periculos, Intr-un loc primejdios; v. şi A intra într-un viespar. A INTRA ÎNTR-UN PARTID: A deveni membru al unui partid. AINTRA ÎNTR-UN VIESPAR: A intra într-un loc periculos, într-un loc primejdios; v. A intra într-un cuib de viespi. A INTRA ÎN UZ: A intra în folosinţă; A fi folosit. A INTRA ÎN VALURI: A intra unul. după altul; A intra succesiv A INRA ÎN VÂEFUL PICIOARELOR: A intra cu mare atenţie; A intra pe neobservate. A INTRA ÎN VEDERILE CUIVA: A deveni obligaţia cuiva; A fi sub observaţia cuiva. AINTRA ÎN VIAŢĂ: A lua fiinţă; A se naşte; A se produce. A INTRA ÎN VIGOARE: A fi valabil; A se aplica. A INTRA ÎN VOIA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A intra în gheara cuiva. A INTRA ÎN VOIE CUIVA:A ajunge îa cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A intra în gheata cuiva. A INTRA ÎN VORBĂ (CU CINEVA): A începe o conversaţie cu cineva; A curta o fată; v. A intra în discuţie (cu cineva). Ă INTRA; ÎN VORBĂ CU MĂRARU-N CIORBĂ: A interveni nepoftit intr-o discuţie; v, şi A intra în vorbă nepoftit. A INTRA ÎN VORBĂ C-0 FATĂ: (Despre un băiat) A face curte unei fete. A INTRA ÎN VORBĂ C-UN BĂIAT: (Despre o fată) A fi curtată de un băiat. Ă INTRA ÎN VORBĂ NEPOFTIT: A interveni nepoftit intr-o discuţie; v. A intra în vorbă ca măraru-n ciorbă. A INTRA LA APĂ: (Despre ţesături) A-şi reduce dimensiunile după spălare; (Despre oameni) A intra în belea, în necaz; A intra la puşcărie; v. şi A intra la spălat. A INTRA LA BĂNUIALĂ: A fi bănuit; A fi suspectat. A INTRA LA BĂNUIELI: A începe să bănuiască; A nu mai avea încredere; A nu mai fi sigur. A INTRA LA CAŞCAVAL: A avea pretenţii exagerate; A-şi aroga drepturi care nu i se cuvin; v. şi A intra în caşcaval. A INTRA LA CHELTUIALĂ: A face cheltuieli; A cheltui mai mult; Ă cheltui peste măsură. A INTRA LA CHELTUIELI: A face cheltuieli; A cheltui mai mult; A cheltui peste măsură; v. A intra în cheltuială. A INTRA LA CHIBZ: A cădea pe gânduri; A se frământa; v. A intra în chibz. A INTRA LA CHIBZURI:  cădea pe gânduri; A se frământa; v. A intra în chibz. A INTRA LA CINE (ÎN TRECERE): A trece pe la cineva; A face cuiva o vizită scurtă. A INTRA LA GÂNDURI: A se îngrijora; A se nelinişti; A deveni bănuitor, suspicios; v. şi Ă intra la grijă; A intra la griji; a intra la idee; A intra la idei; A se lua de gânduri. A INTRĂ LA GHEARĂ CUIVA: A ajunge Ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A intra în gheara cuiva. A INTRA LA GHEARELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea ^cuiva; v. A intra îti gheara cuiva. A INTRA LA GREU: A fi într-o situaţie dificilă. : ■; A ■ INTRA LA GRIJĂ: A se îngrijora; A se nelinişti; A deveni bănuitor, suspicios; v. A intra la gânduri. A INTRA LA GRIJI: A se îngrijora; A se nelinişti; A deveni bănuitor, suspicios; v. A intra la gânduri. A INTRA LĂ GROS (pop.):  intra la puşcărie; v. şi A mira la răcoare; A intra la zdup. A TNTRĂ: LA IDEE: A se îngrijora; A se nelinişti; A deveni bănuitor, suspicios; v. A intra la gânduri. A INTRA LĂ IDEI: A se îngrijora; A se nelinişti; A deveni bănuitor, suspicios; v. A intra la gândim. A INTRA LA ÎNGHESUIALĂ: A da de necaz; A da de belea; A da de greutăţi; ajunge într-o încurcătură; A intra în bucluc; v. A intra într-o belea. A INTRA LA MĂNĂSTIRE: A se călugări; v. şi A se duce la mănăstire; A se închide în mănăstire; A se închide la mănăstire. A INTRA LA MÂINILE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A intra în gheara cuiva. A INTRA LA MÂNA CUIVA: A ajunge Ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A intra în gheara cuiva. AINTRA LA MIJLOC: A interveni. A INTRA LA RĂCOARE (pop.): A intra la puşcărie; v. A intra la gros. A INTRA LA SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A INTRA LA SPĂLAT: (Despre ţesături) A-şi 289 A INTRAT CUM A PUTUT reduce dimensiunile după spălare; v. A intra la apă. A INTRA LA SPITAL: A fi internat într-un spital; A fi bolnav. A INTRA LA STĂPÂN: A slugări; A fi sub influenţa cuiva. A INTRA LA STRÂMTOARE: A da de necaz; A da de belea; A da de greutăţi; ajunge într-o încurcătură; A intra în bucluc; v.A intra într-o belea. A INTRA LĂ TOCMEALĂ: A cădea la învoială; A se pune de acord; A accepta condiţiile cerute; v. A intra în tocmeală. A INTRA LA TOCMELI: A cădea la învoială; A se pune de acord; A accepta condiţiile cerute; v. A intra în tocmeală. A INTRA LA TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A INTRA LA VĂTALE(reg.)i A îndeplini sau a începe să îndeplinească munca cea mai anevoioasă; v. A fi Ia vătale. A INTRA LA VOIA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A intra în gheara cuiva, A INTRA LA ZDUP (pop.)'. A intra la puşcărie; v. A intra la gros. A INTRA MAIESTUOS: A intra impunător; a intra cu măreţie. A INTRA MESA (fam.): A intra într-o încurcătură, într-o belea; v. A băga mesa. A INTRA MOARTEA ÎN CINEVA: A fi cuprins de o spaimă îngrozitoare; v. A da moartea în cineva. A INTRA MURGA ÎN SAT: A înnopta. A INTRA SINGUR ÎN GURA LUPULUI: A-şi face singur necazurile; A se încurca singur. A INTRA PE BLAT; A intra pe gratis; v. şi A intra pe daiboj. A INTRA PE DAIBOJ: A intra pe gratis; v. A intra pe blat. A INTRA PE FEREASTRĂ: A intra pe unde se poate; A nu renunţa uşor. A INTRA PE FIR: A afla ceva; A fi pe calea să afle mai multe. A INTRA PE FURIŞ: A se strecura pe ascuns; A INTRA PE-O URECHE ŞI A IEŞI PE CEALALTA: A nu fi atent; A fi distrat; A nu da importanţă; v. A-i intra pe o ureche şi a-i ieşi pe alta. A INTRA PE ROD: A da rod; A începe să rodească. A INTRA PE SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A INTRA PE SCENĂ: A începe să joace teatru; A începe activitatea într-un domeniu; începe să capete experienţă; v. A intra în scenă. A INTRĂ PE SUB PIELEA CUIVA: A reuşi să câştige încrederea sau simpatia cuiva; v, şi A intra sub pielea cuiva; A i se băga pe sub piele cuiva; A i se băga sub piele cuiva.  INTRĂ iPE^TRON: A se înscăuna; A se întrona; v.A intra în scaun. A INTRA PE UŞA DIN DOS: A merge să mituiască; v. şi A intra prin uşa din dos. A-INTRA PE VOIA CUIVA:: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A intra în gheara cuiva. A INTRA PLATCĂ (în v. J: A pierde o partidă I a jocul de cărţi; A avea de plătit o datorie; v. A intra în platcă. A INTRA PRIN UŞA DIN DOS: A merge să mituiască; v. A intra pe uşa din dos. ; A INTRA RUGINĂ IN CINEVA: A îmbătrâni. A INTRA SINGUR ÎN GURA LEULUI: A intra singur în necaz; A-şi face singur probleme; v. şi A intra singur în gura lupului. A INTRA SINGUR ÎN GURA LUPULUI: A intra singur în necaz; A-şi face singur probleme; v. A intra singur în gura leului. A INTRA SLUGA (LA CINEVA): A se angaja sluga la cineva; v. şi A se băga slugă (la cineva). A"INTRĂ SPAIMA ÎN CINEVA: A se îngrozi; Ase speria; a se înfricoşa; v. şi A intra spaima în oase cuiva; A intra spaima în oasele cuiva, A INTRA SPAIMA: ÎN OASE CUIVA: A se îngrozi; A se speria; a se înfricoşa; v. A intra spaima în cineva. "W INTRĂ SPAIMĂ^ ÎN OASELE CUIVA: A se îngrozi; A se speria; a se înfricoşa; v." A intra spaima în cinema. ATNTRA^SUB JUDECATĂ (înv.): A fi dat în A intra pe nevăzute. A INTRA PE GÂTUL LUPULUI: A fi o pierdere ceartă. A INTRA PE GHEARA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A intra în gheara cuiva, ] A INTRA PE GHERELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v.A intra în gheara cuiva. A INTRĂ PE MÂINILE CUIVA: A ajunge la discreţia cuiva; A fi sub autoritatea cuiva; v. şi A intra pe mâna cuiva. A INTRA PE MÂNA CUIVA: A ajunge la discreţia cuiva; A fi sub autoritatea cuiva; v. A intra pe mâinile cuiva. A INTRA PE MÂNA BUNĂ: A se ocupa cineva competent de el. judecată. * A INTRA SUB PAPUC: A asculta de soţie; A se supune dorinţelor soţiei sale; A fi sub comanda soţiei. A INTRA SUB PIELEA CUIVA: A reuşi să câştige încrederea sau simpatia cuiva; v. A intra pe sub pielea cuiva. A INTRAT ALBA ÎN SAT: S-a făcut ziuă; v. şi A, intrat bălaia în sat. A INTRAT BĂLAIA ÎN SAT: S-a făcut ziuă; v.A intrat alba în sat. A INTRAT CUM A INTRAT: A intrat greu; v. şi A intrai cum a putut. A INTRAT CUM A PUTUT: A intrat greu; v. A intrat cum a intrat. A INTRAT MURGA ÎN SAT 290 A INTRAT MURGA ÎN SAT: S -a înserat. A INTRAT NORA ÎN BLIDE: (Despre femei) E tare neîndemânatică în treburile gospodăreşti. A INTRA ŢÂNŢARII ÎN CASĂ: A fi casa fără stăpân..'.!':·: A INTRA UN GHIMPE ÎN INMĂ: A avea un necaz mare; v. şi A intra un ghimpe la inimă, A INTRA UN GHIMPE LA INIMĂ: A avea un necaz mare; v. A intra un ghimpe în inimă. A INTRA VREMEA ÎN SAC: A trece vremea repede; v. şi A intra zilele în sac. ; A AINŢRA ZÂZANIA Î^TRE EI: A se certa; A nu se înţelege. A INTRA ZILELE ÎN SAC: A trece vremea repede; v. A intra vremea în sac. A INTRODUCE ÎN CIRCULAŢIE: A iniţia; A pune ceva în activitate. A INTRODUCE PE CINEVA: A-l iniţia; A introduce pe cineva în activitate. A INVITA LA MASĂ: A oferi o masă pentru cineva. A-I NUMĂRA BUCĂTURILE (CUIVA): A ţine socoteală la mâncarea cuiva; A-i părea rău că-i dă de mâncare; v. şi A-i număra dumicaţii din gură; A-i număra îmbucăturile (cuiva); A-i număra înghiţiturile (cuiva). A-I NUMĂRA COASTELE: A fi foarte slab; v. A fi numai bojoci. A-I NUMĂRA DUMICAŢII ÎN GURĂ (CUIVA): A ţine socoteală la mâncarea cuiva; A-i părea rău că-i dă de mâncare; v. A-i număra bucăturile (cuiva). A-I NUMĂRA ÎMBUCĂTURILE (CUIVA): A ţine socoteală la mâncarea cuiva; A-i părea rău că-i dă de mâncare; v. A-i număra bucăturile (cuiva). A-I NUMĂRA ÎGHIŢITURILE (CUIVA): A ţine socoteală la mâncarea cuiva; A-i părea rău că-i dă de mâncare; v. A-i număra bucăturile (cuiva). A-l NUMĂRA OASELE: A fi foarte slab; v. A fi numai bojoci. A-I NUMĂRA PAŞII: A-I supraveghea atent. A-I NUMĂRA ZILELE: A-i dori moartea cât mai grabnică. A INVESTI PE CINEVA; CU DREPTURI DEPLINE: A-i acorda drepturi depline. A 1-0 COACE (CUIVA): A-i pune gând rău; A întinde o cursă cuiva; v. A-i coace turta (cuiva). A 1-0 DA LA MIR: A-l lovi în mijlocul frunţii. AI-O FACE: A-i face un rău. A I-O FACE BUNĂ: A-i juca cuiva o festă; v. şi A i-o face coaptă; A i-o face cu vârf; A i-oface cu vârf şi îndesat; A i-oface per piele. A 1-0 FACE COAPTĂ: A-i juca cuiva o festă; v. A i-o face bună. A 1-0 FACE CU VÂRF: A-i juca cuiva o festă; v. A i-o face bună. A I-O FACE CU VÂRF ŞI ÎNDESAT: A-i juca cuiva o festă; v. A i-o face bună. A1-0 FACE PE PIELE: A-i jucacuiva o festă; v. A i-o face bună. A-I OFERI CA PE TAVĂ: A-i oferi de-a gata; v. şi A-i oferi pe tavă; A i-o sen’i ca pe tavă. A-I OFERI PE TAVĂ: A-i oferi de-a gata; v. A-i oferi ca pe tavă. A L-OFERI SUFLETUL DIN EL: A-l chinui sufleteşte. A1-0 PÂRJI (CUIVA): A-i pune gând rău cuiva. A 1-0 PUNE ÎN NAS: A-l face să observe, să vadă; A-l face de ocară; v. şi A i-o pune sub nas. A1-0 PUNE SUB NAS: A-I face să observe, să vadă; A-l face de ocară; v. A i-o pune în-.nas. A-I ORBI OCHII CU NIMICURI: A-l amăgi; A-I înşela. A 1-0 RETEZA CUIVA: A-I pune la punct; A-i limita pretenţiile;A întrerupe spusele cuiva; A pune brusc capăt discuţiei; A pune în locul lui pe cineva; v. şi A i-o reteza scurt; A i-o reteza scurt pe doi; A i-o tăia cuiva; A i-o tăia scurt pe doi A 1-0 RETEZA DIN CAPUL LOCULUI: A-i întrerupe de Ia început. A I-O RETEZA SCURT: A-l pune la punct; A- i limita pretenţiiIe;A întrerupe: spusele cuiva; A pune brusc capăt discuţiei; A pune în locul lui pe cineva; v. A i-o reteza cuiva. A 1-0 RETEZA SCURT PE DOI: A-I pune la punct; ; A-i; limita pretenţiile;A întrerupe spusele cuiva; A pune brusc capăt discuţiei; A pune în locul lui pe cineva; v. A i-o reteza cuiva. A 1-0 SCURTA: A împiedica pe cineva să vorbească; v. şi A scurta vorba cuiva. A 1-0 SERVI (CUIVA) (fam.): A-i spune de la obraz cuiva ceva. A 1-0 SERVI CA PE TAVĂ:, A-i oferi de-a gata; v. A-i oferi ca pe tavă. A 1-0 SPUNE CU GRIJĂ: A-l informa cu atenţie; A-i aduce Ia cunoştinţă un caz cu mare atenţie; A-l proteja când îi spune; v. şi A-i spune cu luare aminte. A 1-0 SPUNE CU LUARE AMINTE: A-l informa cu atenţie; A-i aduce la cunoştinţă un caz cu mare atenţie; A-l proteja când îi spune; v. A-i spune cu grijă. A 1-0 SPUNE DE LA.OBRAZ: A-i vorbi fără menajamente; v. şi A i-o spune neted; A i-o zice de la obraz. A 1-0 SPUNE .NETED: A-i vorbi iară menajamente; v. A i-o spune de la obraz. : A 1-0 TĂIA SCURT: A-l pune la punct; A-i limita pretenţiile;A întrerupe spusele cuiva; A pune brusc capăt discuţiei; A pune în locul lui pe cineva; v. A i-o reteza cuiva. A I-O TĂIA SCURT PE DOI: A-l pune la punct; A-i limita pretenţiile;A întrerupe spusele cuiva; A pune brusc capăt discuţiei; A pune în locul lui pe cineva; v. A i-o reteza cuiva. A 1-0 TRAGE ÎN NUMELE TATĂLUI: A-I lovi puternic în cap, în frunte. A 1-0 TRAGE LA COCOAŞĂ: A-l bate zdravăn. A 1-0 TRAGE LA MOACĂ: A-i aplica o lovitură în cap. A 1-0 TRÂNTI CA O PALMĂ ÎN OBRAZ: A-l face de ruşine; A-l ruşina; v. şi A i-o trânti 291 A-I PICA MUCII DUPĂ CINEVA cuiva; A i-o trânti de la obraz; A i-o trânti în obraz; A i-o trânti o palmă în obraz. A I-O TRÂNTI CUIVA: A-l face de ruşine; A-l ruşina; v. A i-o trânti ca o palmă în obraz. A I-O TRÂNTI DE LA OBRAZ: A-l face de ruşine; A-l ruşina; v. A i-o trânti ca o palmă în obraz. A 1-0 TRÂNMŢI ÎN OBRAZ: A-l face de ruşine; A-l ruşina; v. A i-o trânti ca o palmă în obraz. A 1-0 TRÂNTI O PALMĂ ÎN OBRAZ: A-I face de ruşine; A-l ruşina; v. A i-o trânti ca o palmă în obraz. ,ALJ-0.: ŢIPA PUPĂZA (pop.): A; nu şti să păstreze un secret. A-I OUA ŞI MÂŢA: A-i merge foarte bine; A câştiga bine; A avea venituri frumoase. A 1-0 ZICE DE LA OBRAZ: A-i vorbi iară menajamente; v. Ai-o spune de la obraz. A-I PAŞTE URMELE: A fi pe urmele lui. A-I PĂREA BINE: A fi mulţumit; A fi de acord. A-I PĂREA BINE CĂ...: A fi mulţumit că...; A fi de acord că... . A-I PĂREA BINE DE CINEVA, DE CEVA: A se bucura de cineva, de ceva. A-I PĂREA DE ŞAGĂ: A părea ceva neserios; A fi ceva fară importanţă; v. A fi de şagă. A-I PĂREA DE ŞANŢ (CUIVA): A-i părea ciudat sau amuzant ceva cuiva; A se jena; A-i fi ruşine; v. A-i fi de şanţ (cuiva). A-I PĂREA LUCRU DE ŞAGĂ: A părea ceva neserios; A fi ceva fără importanţă; v.AJt de şagă. A-I PĂREA RĂU DE, CINEVA, DE CEVA: A regreta după cineva sau seva; A compătimi pe cineva; v. şi A-i părea rău după cineva sau ceva. A-I PĂREA RĂU DUPĂ CEVA, CINEVA: A regreta după cineva sau seva; A compătimi pe cineva; v. A-i părea rău de cineva sau ceva. A-I PĂREĂ ŞAGĂ: A părea ceva neserios; A fi ceva iară importanţă; v. A fi de şagă. ; A-I PĂSA CÂT DE CÂT: A fi întrucâtva îngrijorat. A-I PĂŞI PRAGUL (CUIVA SAU A CEVA): A intra la cineva; A frecventa pe cineva sau ceva; v, A călca pragul (cuiva sau a ceva). A-I PĂŢRUNDE FRIGUL ÎN OASE: j A-i fi foarte frig; a nu mai rezista la frig. . A-I PĂZI CALEA: A-I pândi; A-l urmări; v. şi A-i pândi calea. A-I PÂNDI CALEA: A-I pândi; A-l urmări; v. A-i păzi calea. A-I PĂRÂI FĂLCILE: A căsca cu zgomot. A-I PARAI TURUL (CUIVA):A tremura de frică..: A-I PĂRÂI UITĂTURĂ (PE CUIVA) (reg.)r A-l trăda privirea. A-I PETICI COJOCUL (CUIVA) (fam.): A bate foarte tare pe cineva. A-I PICA BINE (CEVA CUIVA): A-i prii ceva cuiva. A-I PICA CARTE CUIVA {reg.)\ A primi o scrisoare, o adresă; v. şi A-i pica hârtie cuiva. A-I PICA CU TRONC (CUIVA CINEVA): A simţi simpatie, dragoste pentru cineva; A se îndrăgosti de cineva; A îndrăgi pe cineva; v. A-i cădea cu drag (cineva cuiva). A-L PICA CU TRONC LA INIMĂ (CUIVA CINEVA): A simţi simpatie, dragoste pentru cineva; A se îndrăgosti de cineva; A îndrăgi pe cineva; v. A-i cădea cu drag (cineva cuiva). A-I PICA DIN CER: A primi pe neaşteptate; A primi pe nemuncite; v. şi A-i pica mutra în gură. A-I PICA DIN COŞ: A sărăci; v. A-i cădea din coş. A-I PICA DRAG (CINEVA - CUIVA): A se îndrăgosti de cineva. A-I PICA FISA (CUIVA) (fam.)i A pricepe, a înţelege despre ce este vorbă; A se prinde;; v. A-i cădea fisa (cuiva). A-I PICA GREU (CUIVA CEVA): A nu-i tihni; A nu-i plăcea; A nu-i prii cuiva ceva; v. A-i cădea greu (cuiva ceva). A-I PICA GREU FISA: A pricepe, a înţelege greu; A se prinde greu; A fi tare de cap; v. A-i cădea fisa cu întârziere, A-I. PICA GREU LA STOMAC (CUIVA .CEVA): A nu-i conveni cuiva ceva; A-i fi greu cuiva cu ceva; v. A-i cădea greu la stomac (cuiva ceva). A-I PICA HÂRTIE CUIVA (reg.)i A primi o scrisoare, o adresă; v. A-i pica carte cuiva. A-I PICA ÎN GENUNCHI: A cere iertare; A cere milă. .■ A-I PICA ÎN LABA CUIVA: A junge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; ; v. A intra în gheara cuiva. ^ A-I PICA ÎN MÂINI (CEVA CUIVA) (în., pop.): A intra accidental în posesia a ceva; v. şi A-i pica în mână1 (cuiva ceva); A-i pica sub mâini (cuiva ceva); A-i pica sub mână (cuiva ceva). A-I PICA ÎN MÂNĂ1 . (CEVA CUIVA) (în., pop.): A intra accidental în posesia a ceva; v. A-i pica în mâini (cuiva ceva) A-I PICA ÎN MÂNĂ2: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; ; v. A intra în gheara cuiva. A-I PICA ÎN SPINARE: A-l întreţine; A-l ataca pe neaşteptate din spate. A-I PICA ÎN VATRĂ: A-i veni din nou în întreţinere, în grija sa. A-I PICA LAPTE ÎN PĂSAT: A-i merge foarte bine; v. A-i cădea lapte în păsat. A-I PICA LAPTE PESTE PĂSAT: A-i merge foarte bine; v. A-i cădea lapte în păsat. A-I PICA LA STOMAC (CUIVA CEVA): A nu-i conveni cuiva ceva; A-i fi greu cuiva cu ceva; v. A- i cădea greu la stomac (cuiva ceva). A-I PICA MIEREA ÎN PĂSAT: A-i merge foarte bine; v. A-i cădea lapte în păsat. A-I PICA MIEREA PESTE PĂSAT: A-i merge foarte bine; v. A-i cădea lapte în păsat. A-I PICA MUCII DUPĂ CINEVA: A fi foarte A-I PICA MUCII LA CINEVA 292 îndrăgostit de cineva; v, şi A-i pica mucul după cineva. A-I PICA MUCII LA CINEVA: A merge prea des la cineva; A vizita prea des pe cineva; v. şi A-i pica mucul la cineva. A-I PICA MUCII UNDEVA: A merge prea des undeva; A vizita prea des un loc; v. şi Â-i pica mucul undeva. A-I PICA MUCUL DUPĂ CINEVA: A fi foarte îndrăgostit de cineva; v. A-ipica mucii după cineva. A-I PICA MUCUL LA CINEVA:A merge prea des la cineva; A vizita prea des pe cineva; v. Â-i pica mucii la cineva. A-I PICA MUCUL UNDEVA: A merge prea des undeva; A vizita prea des un loc; v. A-i pica mucii undeva. A-I PICA MURĂ ÎN GURĂ: A primi pe neaşteptate; A primi pe nemuncite; v. A-i pica din cer. A-I PICA NASUL: A-şi pierde aroganţa, mândria, tupeul; A rămâne ruşinat, umilit; v. A avea nasul căzut. A-I PICA OCHII ÎN GURĂ: A fi foarte obosit; A dormi din picioare; v. A-i cădea ochii în gură. A-I PICA PARA ÎN GURĂ (CUIVA): A obţine, a realiza ceva fără efort; v. A-i cădea para în gură. A-I PICA PLOCON (CUIVA): A se pomeni cu ceva sau cu cineva antipatic, nesuferit. A-I PICA RĂU CEVA: A nu-i veni bine; A fi o surprindere neplăcută; A-l întrista ceva. A-I PICA RĂU LĂ STOMAC (CUIVA CEVA): A nu-i conveni cuiva ceva; A-i fi greu cuiva cu ceva; v. A-i cădea greu la stomac (cuiva ceva). A-I PICA STEAUA (CUIVA): A-i merge rău cuiva; A deceda. A-I PICA SUB MÂINI (CEVA CUIVA) (m., pop.); A intra accidental în posesia a ceva; v. A-i pica în mâini (cuiva ceva) A-I PICA SUB MÂNĂ (CEVA CUIVA) (în., pop.): A intra accidental în posesia a ceva; v. A-i pica în mâini (cuiva ceva) A-I PICA TRONC (CUIVA CINEVA): A simţi simpatie, dragoste pentru cineva; A se îndrăgosti de cineva; A îndrăgi pe cineva; v. A-i cădea cu drag (cineva cuiva). A-I PICA TRONC LA INIMĂ (CUIVA CINEVA): A simţi simpatie, dragoste pentru cineva; A se îndrăgosti de cineva; A îndrăgi pe cineva; v. A-i cădea cu drag (cineva cuiva). A-I PICA UN GĂINAŢ DE PĂSĂRICĂ: A avea noroc. ■ ;··' A-I PIERDE PIUITUL: A-i pieri cuiva pofta de vorbă; A-şi pierde curajul. A-I PIERDE URMA: A nu mai şti de el. A-I PIERI CHEFUL DE CEVA: A renunţa; A nu-1 mai interesa; v. şi A-i pieri pofta de ceva. A-I PIERI CUVINTELE DE PE BUZE (CUIVA): A nu mai putea scoate o vorbă de emoţie, de uimire; A fi pus în Încurcătură; a nu mai acea argumente; A deceda; v. şi A-i pieri glasul (cuiva); A-i pieri graiul (cuiva) A-I PIERI GLASUL BUZE (CUIVA): A nu mai putea scoate o vorbă de emoţie, de uimire; A fi pus în încurcătură; a nu mai acea argumente; A deceda; v, A-i pieri cuvintele de pe buze (cuiva). A-I PIERI GRAIUL (CUIVA): A nu mai putea scoate o vorbă de emoţie, de uimire; A fi pus în încurcătură; a nu mai acea argumente; A deceda; v. A-i pieri cuvintele de pe buze (cuiva). Â-I PIERI GUSTUL: A nu mai avea nici un gust; A nu mai fi gustos; A nu mai dori; A n u-1 mai interesa. A-I PIERI LIMBA: A amuţi; A nu mai scoate nici un cuvânt; v. şi A-i pieri graiul. -:'yv Â-I PIERI PIUITA (fam.): A-i pieri cheful de vorbă; v. şi A-i pieri piuitul; A-şi pierde piuita; A-şi pierde piuitul. Â-I PIERI PIUITUL PIUITA (jam,): A-i pieri cheful de vorbă; v. A-i pieri piuita. A-I PIERI POFTADE CEVA: A renunţa; A nu-1 mai interesa; v. A-i pieri cheful de ceva. A-I PIERI RĂSUFLAREA (CUIVA): A fi copleşit de o emoţie puternică; A nu mai putea respira; v. A fi cu răsuflarea oprită. A-I PIERI DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI: A dispărea; A nu mai exista; A muri. A-I PIERI GRAIUL: A amuţi; A nu mai scoate nici un cuvânt; v. A-i pieri limba. A-I PIERI ŢÂŢA (pop.): A nu mai putea. A-I PIPĂI MIEZUL CUIVA: A-i intui adevărata valoare a cuiva.1 : A-I PISA CAPUL CA:LA;ŞARPE:;;A omorî; A chinui; A maltrata. A-I PLĂCEA LA NEBUNIE; A-i plăcea foarte mult. :' ;î : / A-I PLĂTI O DOBÂNDĂ: A restitui o datorie; A se achita de datorii, de obligaţii. A-I PLĂTI POLIŢA: A se răzbuna pe cineva; A se revanşa. A-I PLÂNGE DE MILĂ: A-i jpărea foarte rău de suferinţele cuiva. A-I PLECA MINTEA CU SORCOVA: A se distra; A nu fi atent; A visa/ A-I PLESNI BUZA DUPĂ CEVA: A ;avea mare nevoie de ceva. A-I PLESNI CAPUL DE DURERE: A-l durea tare capul; a avea mari dureri de cap. A-I PLESNI DE FOAME: A fi foarte flămând; A-i fi tare foame. A-I PLESNI FIEREA DE CIUDĂ: A fi cuprins de invidie, de supărare, de ciudă; v. şi Â-i plesni inima de ciudă. A-I PLESNI FIEREA DE MÂNIE: A fi tare supărat, mâniat; A fi cuprins de supărare, de mânie; v. şi A-i plesni fierea de necaz. A-I PLESNI FIEREA DE NECAZ: A fi tare supărat,mâniat; A fi cuprins de supărare, de mânie; v. A-i plesni fierea de mânie. A-I PLESNI INIMA DE CIUDĂ: A fi cuprins de invidie, de supărare, de ciudă; v. A-i plesni fierea de ciudă. A-I PLESNI ÎN CAP (CEVA CUIVA): A-i veni 293 A-I PUNE CAPUL SUB PICIOR pe neaşteptate o idee năstruşnică; A-i trece deodată prin minte ceva; v. şi A-i plesni în minte (ceva cuiva); A-i plesni prin cap (ceva cuiva); A-i plesni prin gând (ceva cuiva); A-i veni prin minte (ceva cuiva); A-i plesni prin scăfârlie (ceva cuiva),; A-I PLESNI ÎN MINTE (CEVA ÎCUIVA): A-i veni pe neaşteptate o idee năstruşnică; A-i trece deodată prin minte ceva; y, A-i plesni în cap (ceva cuiva). A-I PLESNI MAIUL ÎN EL DE...: A fi tare supărat de...; a nu mai putea de.... A-l PLESNI OBRAZUL (CUIVA): A-i fi tare ruşine; v. A-i crăpa fierea de ruşine. A-î PLESNI OBRAZUL DE RUŞINE: A-i fi tare ruşine; v. A-i crăpa fierea de ruşine. A-I PLESNI OCHII DE OBOSEALĂ: A fi foarte obosit; A nu mai putea de oboseală. : A-I:PLESNI OCHII DE RUŞINE: A se ruşina foarte tare; v. şi A-i crăpa obrazul. A-l PLESNI O PALMĂ: A-i da o palmă. ,,· A-I PLESNI PRIN CAP; (CEVA CUIVA): A-i veni pe neaşteptate o idee năstruşnică; A-i trece deodată prin minte ceva; v. A-i plesni în cap (ceva cuiva). A-I PLESNI PRIN GÂND (CEVA CUIVA): A-i veni pe neaşteptate o idee năstruşnică; A-i trece deodată prin minte ceva; v. A-i plesni în cap (ceva cuiva). A-I PLESNI PRIN MINTE (CEVA CUIVA): A- i veni pe neaşteptate o idee năstruşnică; A-i trece deodată prin minte ceva; y. A-i plesni în cap (ceva cuiva). A-l PLESNI PRIN SCĂFÂRLIE (CEVA CUIVA): A-i veni pe neaşteptate o idee năstruşnică; A-i trece deodată prin minte ceva; v. A-i plesni în cap (ceva cuiva). A-I PLESNI RÂNZA (DE CIUDĂ, DE· INVIDIE, DE NECAZ) (pop.): A fi foarte supărat; v. A crăpa rânza (de ciudă, de invidie, de necaz). A-I, POCNI FĂLCILE (CUIVA): A căsca cu poftă; A mânca cu lăcomie; v. şi A-i trosni fălcile (cuiva). A-I POCNI IN CAP (CEVA CUIVA): A-i trece prin minte ceva cuiva. A-I POCNI MĂSEAUA (CUIVA DUPĂ CEVA SAU DUPĂ CINEVA): A avea o mare nevoie de ceva, de cineva; A nu se putea lipsi de ceva sau de cineva; v. şi A-i pocni măseaua din gură A-I POCNI MĂSEAUA ÎN GURĂ (CUIVA DUPĂ CEVA SAU DUPĂ CINEVA): A avea o mare nevoie de ceva, de cineva; A nu se putea lipsi de ceva sau de cineva; v. A-i pocni măseaua (cuiva după ceva sau după cineva). A-I POCNI OBRAZUL DE RUŞINE: A-i fi tare ruşine; v. A-i crăpa fierea de ruşine. A-I PORNI CAPUL LA CEVA (CUIVA) (pop.): A-şi propune să facă ceva. A-I PREGĂTI O PLĂCINTĂ CUIVA: A-i pregăti cuiva o surpriză neplăcută; v. şi A-i veni o plăcintă cuiva. A-I PRICINUI ÎNTRISTARE (CUIVA): A întrista, a mâhni pe cineva; v. şi A pricinui întristarea. A-I PRINDE BELCIUGUL DE NAS: A-i stopa activitatea neconvenabilă. A-I PRINDE BINE (CUIVA): A-i fi de folos; A- i fi util cuiva. A-I PRINDE BINE LA CEVA: A-i fi de folos la ceva. A-I PRINDE CALEA CUIVA (înv.): A pândi trecerea cuiva; A urmări pe cineva. A-I PRINDE DE ŞTIRE (CUIVA): A-şi da seama la momentul oportun; A băga de seamă; A observa; A remarca; v. şi A-i prinde de veste (cuiva). A-I PRINDE DE VESTE; (CUIVA):/A-şi da seama la momentul; oportun; A băga de seamă; A observa; A remarca; v. A-i prinde de ştire (cuiva). A-l PRINDE INIMA MUCEGAI: A îmbătrâni; A se zaharisi; v. şi A prinde inima mucegai; A prinde mucegai. A-I PRINDE MÂNA LA ; CEVA: A-l prinde furând. A-I PRINDE OCHII CUIVA (înv., pop.): A atrage privirile; A sări în ochi; A şoca; v. şi A-l prinde de ochi pe cineva. A-l PRINDE SLĂBICIUNEA: A-i afla oful; A- i afla dorinţa. A-I PRINDE ŞPILUL (fam.): A se dumiri; a se edifica; A se lămuri; v. şi A prinde şpilul. A-l PRINDE TINICHEAUA DE COADĂ: A-l face de ruşine; A-l face de râsul lumii; v. şi A-i pune tinicheaua de coadă. A-I PUNE ARDEI ÎN CIORBĂ: A-i enerva. A-I PUNE ASTUPUŞ: A-i pune dop; A-i astupa ieşirea, .■■■■; j :: A-I PUNE BELCIUG ÎN NAS CUIVA (pop.): A stăpâni, a conduce după placul său pe cineva; A mitui pe cineva; A-l avea în puterea sa; v. şi A pune belciugul pe nas cuiva. A-I PUNE BELCIUGUL PE NAS CUIVA (pop.): A stăpâni, a conduce după placul său pe cineva; A mitui pe cineva; A-l avea în puterea sa; v. A pune belciugul în-nas cuiva. A-I PUNE BICIUL PE SPINARE: A-l bate.: A-I PUNE BOTNIŢĂ; LA GURĂ: A-l face să tacă; A-l împiedica să mai facă rău. A-I PUNE CALUPUL: A înşela, a păcăli pe cineva. A-I PUNE CAPAC: A întrece măsura; v. şi A-i pune capacul cu asta. A-I PUNE CAPACUL CU ASTA: A întrece măsura; y. A-i pune capac. A-I PUNE CAPĂTUL (CUIVA SAU LA CEVA): A termina, a sfârşi; A face să înceteze ceva; A omorî pe cineva; a face de petrecanie cuiva; v. A face capătul(cuiva sau la ceva). A-I PUNE CAPUL: A-l omorî; v. şi A-i pune capul jos; A-i pune capul sub picior. A-l PUNE CAPUL JOS: A-l omorî; v. A-i pune capul. A-I PUNE CAPUL SUB PICIOR: A-I omorî; v. A-i pune capul. A-I PUNE CĂLUŞ ÎN GURĂ 294 A-I PUNE CĂLUŞ ÎN GURĂ (CUIVA): A-l împiedica sâ vorbească; A-i închide gura; A-l obliga să tacă. A-I PUNE CEVA ÎN CÂRCĂ: A-i învinui pe nedrept; A-l acuza iară motiv; v. şi A-i pune ceva pe seanţă; A-i pune în cârcă vină; A-i pune în spate vina altuia. A-I PUNE CEVA PE SEAMĂ: A-i învinui pe nedrept; A-I acuza fără motiv; v. A-i pune ceva în cârcă. A-I PUNE CHESTIA IN FAŢĂ: A ridica o problemă. A-I PUNE COARNE: (Despre soţie) A-şi înşela soţul; A nu fi credincioasă soţului ei. A-I PUNE CONEŢUL (CUIVA SAU LA CEVA): A termina, a sfârşi; A face să înceteze ceva; A omorî pe cineva; a face de petrecanie cuiva; v. A face capătul (cuiva sau la ceva). A-I PUNE CUNUNA (CUIVA): A o lua de soţie. A-I PUNE CUŢITUL: A face vrăji de moarte; v. şi A pune junghiul. A-I PUNE CUŢITUL ÎN GÂT (CUIVA): A ucide pe cineva; a face presiuni asupra cuiva să facă ceva; v. şi A-i băga cuţitul la gât (cuiva). A-I PUNE CUŢITUL LA GÂT (CUIVA): A ucide pe cineva; a face presiuni asupra cuiva să facă ceva; v. A-i băga cuţitul în gât (cuiva). A-I PUNE CU ULCICA: A fermeca pe cineva; v. şi A-i pune de dragoste cu ulcica. A-I PUNE DE DRAGOSTE CU ULCICA: A fermeca pe cineva; v. A-i pune cu ulcica. A-I PUNE DE FAŢĂ: A-i confrunta; v. şi A pune faţă; A-i pune faţă în faţă. A-I PUNE DUMNEZEU MÂNA ÎN CAP: A da norocul peste el; A avea numai noroc; v. şi A-i pune Dumnezeu mâna în creştet. A-I PUNE DUMNEZEU MÂNA ÎN CREŞTET: A da norocul peste el; A avea numai noroc; v. A-i pune Dumnezeu mana în cap. A-I PUNE FAŢĂ: A-i confrunta; v. A pune de faţă. A-I PUNE FAŢĂ IN FAŢĂ: A-i confrunta; v. A pune de faţă. A-I PUNE FOC PE RANĂ: A-l enerva; A-l supăra; v. şi A-i pune sare pe rană. A-I PUNE GÂND RĂU: Ă-l duşmăni. A-I PUNE GÂNDUL: A vrea s-o iubească. A-I PUNE GHEARA ÎN GÂT CUIVA: A gâtui pe cineva; A soma; A constrânge; A forţa pe cineva. A-I PUNE GLIA PE GURĂ: A-l înmormânta. A-I PUNE ÎN CÂRCĂ VINĂ: A-i învinui pe nedrept; A-l acuza Iară motiv; v. A-i pune ceva în cârcă. A-l PUNE ÎN GURA CUIVA CEVA: A pune în seama cuiva ceva; v. şi A-i pune în gură cuiva ceva; A pune în gură cuiva ceva: A-I PUNE ÎN GURĂ CUIVA CEVA: A pune în seama cuiva ceva; v. A-i pune în gura cuiva ceva. A-l PUNE lN SOCOTEALĂ ŞI...: A lua în calcul şi...; v. şi A-i pune la socoteală şi... . A-I PUNE ÎN SPATE VINA ALTUIA: A-i învinui pe nedrept; A-I acuza fără motiv; v. A-i pune ceva în cârcă. A-l PUNE ÎNTREBĂRI PESTE ÎNTREBĂRI: A-i pune multe întrebări; A-l tot întreba. A-I PUNE ÎN VEDERE (CUIVA CEVA): A-i atrage atenţia cuiva; A avertiza pe cineva; A-I înştiinţa; v. şi A pune în vedere (cuiva ceva). A-I PUNE JUNGHIUL: A-i face vrăji de moarte; v. A-i pune cuţitul. A-I PUNE LACĂT LA GURĂ: A-l obliga să tacă; A-l obliga să nu divulge; v. şi A-i pune lacăt pe gură. A-I PUNE LACĂT PE GURĂ: A-I obliga să tacă; A-l obliga să nu divulge; v:A-i pune lacăt la gură. A-I PUNE LA DISPOZIŢIE (CUIVA CEVA): A oferi cuiva ceva; v. şi A-i pune la îndemână (cuiva ceva); A-i pune la picioare (cuiva ceva); A pune la dispoziţie (cuiva ceva). ; A-I PUNE LÀ ÎNDEMÂNĂ (CUIVA CEVA): A oferi cuiva ceva; v. A-i pune la dispoziţie (cuiva ceva). A-I PUNE LA PICIOARE: A oferi cuiva ceva; v. A-i pune la dispoziţie (cuiva ceva). A-I PUNE LA SOCOTEALĂ ŞL - A lua în calcul şi...; v. A-i pune în socoteală şi_ A-I PUNE LEMNUL DE GÂT: A-i punejujeu; A-l forţa; A-I obliga. A-I PUNE LINGURA DE BRÂU CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. şi A-i pune lingura de gât cuiva; A-i pune lingura în brâu cuiba; A-i pune lingura în gât cuiva; A-i pune lingura la brâu cuiba; A-i pune lingura la gât cuiva; A-i pune lingurile de brâu cuiba; A-i pune lingurile de gât cuiva; Â-i pune lingurile în brâu cuiba; A-i pune lingurile în gât cuiva; A-i pune lingurile la brâu cuiba; A-i pune lingurile la gât cuiva; A-i spânzura lingurile de brâu cuiva; A-i spânzura lingurile de gât cuiva; A pune lingura de gât cuiva; A pune lingura în brâu cuiba; A pune lingura în gât cuiva; A pune lingura la brâu cuiba; A pune lingura la gât cuiva; A pune lingurile de brâu cuiba; Apune lingurile de gât cuiva; A pune lingurile în brâu cuiba; A pune lingurile în gât cuiva; A pune lingurile la brâu cuiba; A pune lingurile la gât cuiva. A-l PUNE LINGURA DE GÂT CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pun e lingura de brâu cuiva, A-I PUNE LINGURA ÎN BRÂU CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A-I PUNE LINGURA ÎN GÂT CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A-I PUNE LINGURA LA BRÂU CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat ia masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A-l PUNE LINGURA LA GÂT CUIVA: A 295 A-I PUNE PIELEA LA SARAMURĂ lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-1 pune lingura de brâu cuiva. A-I PUNE LINGURILE DE BRÂU CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-ipune lingura de brâu cuiva. A-I PUNE LINGURILE DE GÂT CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A-I PUNE LINGURILE ÎN BRÂU: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-ipune lingura de brâu cuiva. A-I PUNE LINGURILE ÎN GÂT CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat Ia masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A-I PUNE LINGURILE LA BRÂU CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A-I PUNE LINGURILE LA GÂT CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă: \. A-i pune lingura de brâu cuiva. A PUNE MÂNA ÎN BEREGĂŢI: A-l strânge de gât; v. şi A-i pune mâna în bereguş. A PUNE MÂNA ÎN BEREGUŞ: A-l strânge de gât; v. A-i pune mâna în beregată. A-I PUNE MÂNA ÎN CAP: A-l lua de păr. A-I PUNE MÂNA ÎN GÂT CUIVA: A prinde, a înşfăca pe cineva; A-I trage Ia răspundere; A-l sili; A-l constrânge; v. şi A-i pune mâna în piept cuiva; A pune mâna în gât cuiva; A pune mâna în piept cuiva. A-I PUNE MÂNA ÎN PIEPT CUIVA: A prinde, a înşfăca pe cineva; A-l trage la răspundere; A-l sili; A-l constrânge; v. A-i pune mâna în gât cuiva. A-I PUNE NUME: A-I numi; A-i da un nume; v. şi A-i pune numele. A-I PUNE NUMELE: A-I numi; A-i da un nume.\ v. A-i pune nume. A-ÎPUNE OALĂ (CUIVA): A-i face farmece. A-I PUNE O CEVA ÎN NUME DE RĂU: A-i reproşa ceva. A-I PUNE OCHELARI CUIVA: A minţi, a păcăli pe faţă pe cineva; v. şi A pune ochelari la ochi cuiva. A PUNE OCHELARI LA OCHI CUIVA: A minţi, a păcăli pe faţă pe cineva; v. A pune ochelari cuiva. A-I PUNE O PIEDICĂ: A-l împiedica; A-i frâna dezvoltarea, progresul. A-I PUNE OPINCA: Ă face de ruşine pe cineva; v. şi A-i pune opinca în obraz; A-i pune za în obraz. A-I PUNE OPINCA ÎN OBRAZ: A face de ruşine pe cineva; v. A-i pune opinca. A-I PUNE O PUPĂZA ÎN OBRAZ: A batjocori, a face de două parale pe cineva; v.A-i da o pupăză în obraz. A-I PUNE O SCARĂ BUNĂ CUIVA (pop.): A ajuta pe cineva. A-I PUNE O TINICHEA DE COADĂ: A-l da afară din slujbă; A vorbi urât despre cineva. A-I PUNE O VORBĂ BUNĂ: A interveni în favoarea cuiva; A lăuda pe cineva. A-I PUNE PALMA ÎN CAP: A face un gest ocrotitor; A-l apăra.; A-l feri. A PUNE PALMA ÎN PIEPT: A-l opri dintr-o acţiune necugetată. A-I PUNE PARUL LA UŞA CUIVA: A împiedica pe cineva să iasă din casă; A pune sechestru pe averea cuiva. A-I PUNE PÂINEA ÎN BRAŢE: A-I angaja; A-i da un loc de muncă. A-I PUNE PERDEA LĂ OCHI (CUIVA): A împiedica pe cineva să vadă realitatea; v. şi A-i pune perdele la ochi (cuiva); A pune perdea la ochi (cuiva); A pune perdele la ochi (cuiva). A-I PUNE PERDELISLE LA OCHI (CUIVA): A împiedica pe cineva să vadă realitatea; v. A-i pune perdea la ochi (cuiva). A-I PUNE PE TOATE INTR-O CIORBĂ: A trata la fel; A trata iară discriminare. A-I PUNE PE TOŢI ÎN ACEEAŞI OALĂ: A-i considera egali; A-i trata la fel; A-i trata fără discriminare; v. şi A-i pune pe toţi într-o ciorbă; A-i pune pe toţi într-o oală; apune pe toate într-o ciorbă. A-I PUNE PE TOŢI ÎN PICIOARE: A-i alarma pe toţi. A-I PUNE PE TOŢI ÎNTR-O CIORBĂ: A-i considera egali; A-i trata la fel; A-i trata fără discriminare; v. A-i pune pe toţi în aceeaşi oală. A-I PUNE PE TOŢI ÎNTR-O OALĂ: A-i considera egali; A-i trata la fel; A-i trata fără discriminare; v. A-i pune pe toţi în aceeaşi oală. A-I PUNE PE UMERI CÂT NU POATE DUCE: A-I copleşi cu munca. A-I PUNE PICIORUL ÎN GRUMAZ: A robi, a subjuga pe cineva. ;:- A-I PUNE PICIOARELE ÎN PRAG: A lua atitudine hotărâtă; A se apuca cu fermitate; A soma; A obliga pe cineva să facă ceva; v. şi A-i pune piciorul în prag; A-i pune piciorul în scară; A-i pune piciorul pe prag; A pune picioarele în prag; a pune picioarele pe prag; A pune piciorul în prag; a pune piciorul în prag. A-I PUNE PICIORUL IN PRAG: A lua atitudine hotărâtă; A se apuca cu fermitate; A soma; A obliga pe cineva să facă ceva; v. A-i pune picioarele în prag. A-I PUNE PICIORUL ÎN SCARĂ: A lua atitudine hotărâtă; A se apuca cu fermitate; A soma; A obliga pe cineva să facă ceva; v. A-i pune picioarele în prag. A-I PUNE PICIORUL PE PRAG: A lua atitudine hotărâtă; A se apuca cu fermitate; A soma; A obliga pe cineva să facă ceva; v. A-i pune picioarele în prag. A-I PUNE PIEDICĂ: A încurca, a împiedica, a opri pe cineva. A-I PUNE PIELEA LA ARGĂSEALĂ: A-l bate. A-I PUNE PIELEA LA SARAMURĂ: A-l ucide. A-I PUNE PIELEA PE BĂŢ 296 A-I PUNE PIELEA PE BĂŢ (CUIVA): A bate pe cineva; A snopi In bătaie pe cineva; v. A ciomăgi (pe cineva). A-I PUNE PINGEAUA (CUIVA) (pop.): A păcăli, a amăgi pe cineva; v, A-i da pingeaua (cuiva). A-I PUNE PIROSTIILE ÎN CAP: A-l cununa. A-I PĂUNE POALELE ÎN CAP: A o batjocori; A o viola; v. A-i da poalele peste cap. A-I PUNE POALELE PESTE CAP: A o batjocori ; A o viola; v. A-i da poalele peste cap. A-I PUNE PORECLĂ: A-l porecli. A-I PUNE POTÂNCU: A-| lua din avânt; A-l potoli. : A-I PUNE POTLOG PE NAŞ (CUIVA) (înv.): A dojeni pe cineva; a face de ruşine pe cineva. A-I PUNE PRÂNZURILE ;CUIVA: A; da de pomană cuiva. A-I PUNE PUMN ÎN PIEPT: A-i forţa; A-l obliga. A-I PUNE PUMNUL ÎN GURĂ (CUIVA): A reduce la tăcere pe cineva; A închide gura cuiva; v. şi A-i vârî pumnul în gură (cuiva); A pune pumnul în gură (cuiva); A vârî pumnul în gură (cuiva). A-I PUNE PUPĂZA ÎN OBRAZ (CUIVA): A jigni, a ofensa pe cineva. A-I PUNE SACU ÎN CAP: A-l face să tacă, A-I PUNE SARE ÎN; COADĂ (CUIVA): A nu putea fi ajuns di urmă; A fi de nedepăşit; A fi de negăsit; A se face nevăzut; A-i irita, al enerva. A-I PUNE SARE PE RANĂ: A-l enerva; A-l supăra; v. A-i pune foc pe rană. A-I PUNE SÂRMA-N TIC: A-i pune belciugul. A-I PUNE SECHESTRU: A sechestre-ceva cuiva. A-I PUNE SFÂRŞITUL (CUIVA SAU LA CEVA): A termina, a sfârşi; A face să înceteze ceva; A omorî pe cineva; a face de petrecanie cuiva; v. A face capătul (cuiva sau la ceva). A-I PUNE STEAUA CUIVA: A fi în declin; A decădea; A pieri. Â-I PUNE SULA ÎN COASTĂ: A-I obliga; A-l forja; v. şi A-i pune unghia în gât. Â-I PUNE ŞAUA (CUIVA): A stăpâni, a supune, a exploata pe cineva; (Despre copil) A-l cuminţi, a- 1 face să devină ascultător. A-I PUNE ŞTREANGUL DE GÂT: A-l obliga să facă ceva; A-l spânzura. A-I PUNE TÂRŞUL LA COADĂ (CUIVA): A-i cauza cuiva un prejudiciu moral de lungă durată; v. A-i lega tinicheaua de coadă (cuiva). A-I PUNE TINICHEA DE COADĂ (CUIVA): A-i cauza cuiva un prejudiciu moral de lungă durată; v. A-i lega tinicheaua de coadă (cuiva). A-I PUNE UN GÂND RĂU: A dori să-i facă un rău. A-I;PUNE UNGHIA ÎN GÂT: A-l obliga; A-i forţa; v. A-i pune sula în coastă. A-I PUNE. UN SECHESTRU ; (CUIVA PE CEVA): A-i sechestra cuiva ceva; v. A aplica sechestre (cuiva pe ceva). A-I PUNE VENIN LA INIMĂ: A-l necăji; A-l supăra; A-l întrista. A PUNE ZA ÎN OBRAZ: A face de ruşine pe cineva; v. A-i pune opinca. A-I PUNE ZĂBALĂ LA GURĂ: A-i împiedica să facă ce vrea; A trebui să-i dea ascultare; A-l struni; v. şi A-i pune zăbală-n gură. A-I PUNE ZĂBALĂ-N GURĂ: A-i împiedica să facă ce vrea; A trebui să-i dea ascultare; A-l struni; v. A-i pune zăbală la gură. A-I PUNE ZILELE CUIVA (pop.): A omorî pe cineva. A-I PURTA DE CHELTUIALĂ (CUIVA): A suporta toate cheltuielile cuiva; a întreţine pe cineva; v. A-i da de cheltuială cuiva. A-I PURTA DE GRIJĂ: A-i întreţine; A fi îngrijorat de situaţia lui. .· A-I PURTA FRICA CUIVA: A avea frică faţă decineva. A-I PURTA NECAZ: (CUIVA): A fi supărat pe cineva; A purta pică cuiva; v. A avea necaz (pe cineva). ..... A-I PURTĂ PARASTASELE: A dori moartea cuiva. A-I PURTA PICĂ: A avea necaz pe el; v. şi A-i purta ponos. A-I PURTA PONOS CUIVA: A avea necaz pe el; v. A-i purta pică. A-l PURTA PORTUL CUIVA (pop.): A se acomoda cu firea dificilă a cuiva. A-I PURTA RÂNDULALĂ CUIVA (pop.): A-i face cuiva slujbe de înmormântare şi pe celede pomenire; v. şi A-i purta rânduiala înmormântării cuiva; A-i purta rânduielile cuiva; A-i purta rânduielile înmormântării cuiva; A purta rânduiala cuiva; A purta rânduiala înmormântării cuiva; A purta rânduielile cuiva; A purta rânduielile înmormântării cuiva. A-I PURTA RÂNDUIALA ÎNMORMÂNTĂRII; CUIVA (pop ): Ă-i face cuiva; slujbe de înmormântare şi pe cele de pomenire; y. A-i purta rânduiala cuiva. vA-LPURŢA. RÂNDUIELILE - CUIVA (pop.): A-i face cuiva slujbe de înmormântare şi pe cele de pomenire; v. A-i purta rânduiala cuiva. A-I PURTA RÂNDUELILE ÎNMORMÂNTĂRII CUIVA (pop.): A-i face cuiva slujbe de înmormântare şi pe cele de pomenire; v. A-i purta rânduiala cuiva. A-I PURTA RESPECT: A stima, a respecta pe cineva. A-I PURTA SÂMBETELE: A urî pe cineva; A-i purta gând rău; A căuta să-i facă rău; v. şi A-i purta ură. ; A-I PURTA UN;DINTE CUIVA: A fi pornit împotriva cuiva; v. A avea un dinte contra cuiva. A-I PURTA URĂ: A urî pe cineva; A-i purta gând rău; A căuta să-i facă rău; v. A-i purta ură. A-I PUTE URMA: A fi foarte leneş; v. şi A-i puţi în urmă; A-i puţi de lene; A-i puţi de lene locul sub cineva; A-i puţi de lene şi urma cuiva; 297 A-I RĂMÂNE OCHII ŞI INIMA A-i puţi în urmă; A-i puţi locul sub cineva; A-i puţi şi urma cuiva. A-I PUTREZI CIOLANELE: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. şi A4 putrezi ciolan ele pe undeva; A-i putrezi ciolanele pe undeva; A-i putrezi oasele; A-i putrezi oasele pe undeva; A-i putrezi oasele undeva; A-i putrezi oscioarele; A-i putrezi oscioarele pe undeva; A-i putrezi zilele; A-i putrezi zilele pe undeva; A-i putrezi zilele undeva; A-i rămâne ciolanele; A-i rămâne ciolanele pe undeva; A-i rămâne oasele; a-i rămâne oasele pe undeva; A-i rămâne oscioarele; A-i rămâne oscioarele pe undeva; A-i rămâne picioarele; A-i rămâne picioarele pe undeva; A-i rămâne zilele; A-i rămâne zilele pe undeva; A-i rămâne zilele undeva; A-i răpune zilele; A-i răpune zilele pe undeva; A-i răpune zilele undeva. A-I PUTREZI CIOLANELE PE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I PUTREZI CIOANELE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I PUTREZI OASELE: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I PUTREZI OASELE PE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I PUTREZI OASELE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I PUTREZI OSCIOARELE: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I PUTREZI OSCIOARELE PE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I PUTREZI OSCIOARELE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe: de.:casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I PUTREZI ZILELE: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I PUTREZI ZILELE PE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă. în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I PUTREZI ZILELE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I PUŢI DE LENE: A fi foarte leneş; v. A-i pute urma. A-I PUŢI DE LENE LOCUL SUB CINEVA: A fi foarte leneş; v. A-i pute urma. A-I PUŢI DE LENE ŞI URMA CUIVA: A fi foarte leneş; v. A-i pute urma. A-I PUŢI GURA (CUIVA): A fi mincinos; A avea o respiraţie urât mirositoare. A-I PUŢI IN URMĂ: A fi foarte leneş; v. A-i pute urma. A-I PUŢI LOCUL SUB CINEVA: A fi foarte leneş; v. A-i pute urma. A-I PUŢI PE LA NAS: A nu-i plăcea cum miroase. A-I PUŢI ŞI URMA CUIVA: A fi foarte leneş; v. A-i pute urma. A-I RADE MUSTAŢA CUIVA: A-şi bate joc de cineva; v. şi A-i rade o mustaţă cuiva. A-I RADE O MUSTAŢĂ CUIVA: A-şi bate joc de cineva; v. A-i rade mustaţa cuiva. î A-I RADE O PALMĂ: A-l pălmui. ; A-I RĂCI INIMA (CUIVA): A înspăimânta pe cineva. A-LRĂCNI; INIMA (CUIVA); A frământa. A nelinişti, a chinui, a roade pe cineva; v. şi A-i râcâi inima (cuiva); A-i râcâi la inimă (pe cineva); A-i^ râcâi pe inimă (pe cineva); A răcni la inima (pe cineva); A răcni pe inimă (pe cineva). A-I BĂMÂ.NE CIOLANELE: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE CIOLANELE PE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE CIOLANELE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE DE GURĂ: A fi mai bun de gură decât el. A-I RĂMÂNE DOAR CĂMAŞĂ: A sărăci cu totul. A-I RĂMÂNE . GÂNDUL; LA /CEVA: A se gândi insistent la ceva; A fi preocupat de ceva. A-I RĂMÂNE HAINELE MICI: A creşte; A se dezvolta. A-I RĂMÂNE INIMA LA CINEVA, LA CEVA: A-i fi dor de cineva sau de ceva; A-i plăcea foarte mult o persoană sau un lucru; A rămâne cu gândul la cineva sau la ceva; v. şi A-i rămâne ochii; A-i rămâne ochii şi inima, A-I; RĂMÂNE ÎN MINTE...: A fine minte că... . ::A-Î,-RĂMÂNE ÎN SPINARE: A trebui să-I întreţină A-I RĂMÂNE LA INIMĂ: A-i simpatiza; A-I iubi; A nu uita; A nu ierta. A-I RĂMÂNE NUMELE: A deceda. A-I RĂMÂNE OASELE: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolan ele. A-I RĂMÂNE OASELE PE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE OASELE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE OCHII: A-i fi dor de cineva sau de ceva; A-i plăcea foarte mult o persoană sau un lucru; A rămâne cu gândul 1a cineva sau la ceva; v. A-i rămâne inima la cineva, la ceva. A-I RĂMÂNE OCHII ŞI INIMA: A-i fi dor de A-I RĂMÂNE OSCIORELE 298 cineva sau de ceva; A-i plăcea foarte mult o persoană sau un lucru; A rămâne cu gândul la cineva său la ceva; v. A-i rămâne inima la cineva, la ceva. A-I RĂMÂNE OSCIORELE: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE OSCIORELE PE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE OSCIORELE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE PE BRAŢE: A rămâne în sarcina cuiva. A-I RĂMÂNE PICIOARELE: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE PICIOARELE PE PĂMÂNT: A ieşi cu abilitate dintr-o situaţie grea; A se restabili; A reveni. A-I RĂMÂNE PICIORELE PE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE PICIORELE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE POTCOAVELE (pop.): A ajunge sărac lipi pământului. A-I RĂMÂNE VORBA ÎN GÂT: A nu mai vorbi. A-I RĂMÂNE ZILELE: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE ZILE NUMĂRATE: A fi pe moarte; A se lupta cu moartea. A-I RĂMÂNE ZILELE PE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂMÂNE ZILELE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-T RĂNI INIMĂ LA...: A rămâne cu inima, cu sufletul la...; A-i fi dor de.... A-I RĂNI OCHII LA...: A rămâne cu ochii, cu sufletul la...; A-i fi dor de.. .; A se uita numai la.;,. A-I RĂPI TĂLPILE (CUIVA) (pop.)'. A fugi foarte repede. A-I RĂPI TIMPUL: A-i lua din timpul disponibil. A-I RĂPUNE CAPUL: A-i pune viaţa în pericol; A-i ucide; v. şi A-i răpune viaţa. A-I RĂPUNE VIAŢA: A-i pune viaţa în pericol; A-l ucide; v. A-i răpune capul. A-I RĂPUNE ZILELE: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂPUNE ZILELE PE UNDEVA: A se prăpădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂPUNE ZILELE UNDEVA: A se pră- pădi; A pieri; A muri departe de casă, în locuri străine; v. A-i putrezi ciolanele. A-I RĂSĂRI DINŢII: A -i creşte dinţii. A-I RĂSĂRI ÎN C ALE: A-i apărea în cale. A-I RĂSĂRI LUNA-N CAP (CUIVA): A cheli. A-I RĂSCOLI SUFLETUL: A-l tulbura; A-l necăji. A-I RĂSFRÂNGE VORBA: A-i da o replică tare. A-I RĂSPUNDE ÎNTR-0 DOARĂ: A răspunde fărăprea multă nădejde; A răspunde ca să se afle în treabă. v A-I RĂTĂCI MINTEA CUIVA: A înnebuni; v. şi A-i rătăci minţile cuiva; A i se rătăci mintea; A i se rătăci minţile. A-I RĂTĂCI MINŢILE CUIVA: A înnebuni; v. A-i rătăci mintea cuiva. A-I RÂCÂI INIMĂ (CUIVA): A frământa. A nelinişti, a chinui, a roade pe cineva; v. A-i răcni inimă (cuiva). A-I RÂCÂI LA TNIMĂ; : (PE CINEVA): A frământa. A nelinişti, a chinui, a roade pe cineva; v. A-i răcni inima (cuiva). A-I RÂCÂI PE INIMĂ (PE CINEVA): A frământa. A nelinişti, a chinui, a roade pe cineva; v. A-i răcni inima (cuiva). A-I RÂDE FAŢA: A fi foarte bucuros, foarte mulţumit; v. şi A-i râde gura; A-i râde inima; A-i râde mustaţa; A~i râde ochii; A râde faţa; A râde gura; A râde inima; A râde inima în cineva; A râde mustaţa;  râde ochit A-I RÂDE GURA: A: fi foarte bucuros, foarte mulţumit; v. A-i râde faţa. A-I; RÂDE INIMA: A fi foarte bucuros, foarte mulţumit; v. A-i râde faţa. A-I RÂDE ÎN FAŢA: A-şi bate joc de cineva; A sfida făţiş pe cineva; v. şi A-i râde în nas; A-i râde în obraz; A-i râde nasul; A-i rânji în faţă; A- i rânji în nas; A-i rânji îh obraz; A rânji sub nas. A-I RÂDE ÎN NAS: A-şi baie joc de cineva; A sfida făţiş pe cineva; v. A-i râde în faţă. A-I RÂDE ÎN OBRAZ: A-şi bate joc de cineva; A sfida făţiş pe cineva; v. A-i râde în faţă. A-I RÂDE MUSTAŢA: A fi foarte bucuros, foarte mulţumit; v. A-i râde faţa. A»r RÂDE NASUL: Â-şi bate joc de cineva; A sfida făţi ş pe cineva; v. A-i râde în faţă. A-l RADE OCHII: A fi foarte bucuros, foarte mulţumit; v. A-i râde faţa. A-I RÂNJI ÎN FAŢĂ: A-şi bate joc de cineva; A sfida făţiş pe cineva; v. A-i râde în faţă. A-I RÂNJI ÎN NAS: A-şi bate joc de cineva; A sfida făţiş pe cineva; v. A-i râde în faţă. Ă-I RÂNJI ÎN OBRAZ: Â-şi bate joc de cineva; A sfida făţiş pe cineva; v. A-i râde în faţă. A-I RÂNJI SUB NAS: A-şi bale joc de cineva; A sfida făţiş pe cineva; v. A-i râde în faţă. A-l RÂNJI VIITORUL: A fi pe moarte. A-I REPEZI VIRBA: A-i trimite vorba. A-I RETEZA BAIERELE INIMII: A-i da o puternică lovitură sufletească. 299 A-I SĂRI ÎNAINTE A-I RETEZA CAPUL CUIVA: A decapita pe cineva; v. şi A-i zbura capul cuiva. A-I RETEZA CHEFUL: A-i strica plăcerea, pofta. A-I RETEZA CUVÂNTUL (CUIVA): A întrerupe pe cineva; A nu-i permite să mai vorbească; v. A-i curma cuvântul (cuiva). A-I RETEZA DIN UNGHII (CUIVA): A pune la punct pe cineva: Ă pune cu botul pe labe pe cineva; v. şi A-i reteza unghiile (cuiva). A-I RETEZA FIRUL VIEŢII (CUIVA): A omorî pe cineva. A-I RETEZA INIMA: A-l durea inima. A-I RETEZA VORBA (CUIVA): A întrerupe pe cineva; A nu-i permite să mai vorbească; v. A-i curma cuvântul (cuiva). A-I RETEZA UNGHIILE (CUIVA): A pune la punct pe cineva: A pune cu botul pe labe pe cineva; v. A-i reteza din unghii (cuiva). A-I RETEZĂ VORBĂ (CUIVA): A întrerupe vorba cuiva; A-l întrerupe din vorbă; v. A-i curma cuvântul (cuiva). A-I REVENI GLASUL (CUIVA): A putea vorbi din nou după o mare emoţie; v. şi A-i reveni graiul. A-I REVENI GRAIUL (CUIVA): A putea vorbi din nou după o mare emoţie; v. A-i reveni glasul. A-l REVENI MERITUL DE A .: A-i fi meritat să...; Este meritul lui în.... A-I REVENI SARCINA DE A...: A -i intra în obligaţie să...; Este sarcina lui să.... A-I RIDICA PE CINEVA ÎN CAP CUIVA: A instiga pe cineva în capul cuiva; v. şi A-i ridica pe cineva în capul cuiva; A ridica pe cineva în cap cuiva; A ridica pe cineva în capul cuiva.. A-I RIDICA PE CINEVAÎN CAPUL CUIVA: A instiga pe cineva în capul cuiva; v. A-/ ridica pe cineva în cap cuiva. A-I RIDICA VIAŢA: A-l ucide; v. şi A-i ridica zilele. A-I RIDICA ZILELE: A-l ucide; v. -A-i ridica viaţa. Â-I ROADE URECHILE: A-l plictisi cu aceleaşi vorbe; A-i împuia capul. A-I RUGA DE SĂNĂTATE (CUIVA) (pop.): A face rugăciuni pentru sănătatea cuiva. A-I RUGĂ MOARTEA (CUIVA): A-i dori moartea cuiva; v. şi A-i ruga paharid morţii (cuiva). A-I RUGA PAHARUL MORŢII (CUIVA): A-i dori moartea cuiva; v. A-i ruga moartea (cuiva). A-I RUPE CIOLANELE (CUIVA): A bate zdravăn, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i frânge ciolanele (cuiva). A-I RUPE COASTELE: A bate măr, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i face coastele pântece. A-I RUPE IACAUA: A ruga mult, a ruga cu stăruinţă pe cineva. A-I RUPE INIMA: A-i provoca o mare durere. A-I RUPE NASUL: A bate pe cineva; A-I lovi peste nas; A-l face de ruşine; A-i tăia ambiţiile. A-I RUPE OASELE: A bate măr, a snopi în bătaie pe cineva; v. A-i face coastele pântece. A-I RUPE PICIOARELE: A-I alerga mult; A-l obosi. A-I RUPE TURTA (CUIVA): A sărbători, cu un anumit ritual; împlinirea unui an de la naşterea unui copil; v. A frânge turta. A-I RUPE TURTA PE CAP (CUIVA): A sărbători, cu un anumit ritual, împlinirea unui ari de la naşterea unui copil; v. A frânge turta. A-I RUPE URECHILE (CUIVA): A urechea pe cineva; a bate pe cineva. A-I SALVA VIAŢA CUIVA: A reuşi să-i salveze de Ia moarte; A-l ajuta; A-l sprijini. A-I SĂLTA - INIMA (CUIVA): A se bucura foarte mult; A simţi o mare bucurie; A fi cuprins de o mare emoţie; A fi tare emoţionat; v. şi A-i sălta inima de bucurie; A-i sălta sufletul; A-i sălta sufletul de bucurie; A sălta de bucurie. A-I SĂLTA INIMA DE BUCURIE (CUIVA): A se bucura foarte mult; A simţi o mare bucurie; A fi cuprins de o mare emoţie; A fi tare emoţionat; v. A-i sălta inima. A-I SĂLTA SUFLETUL (CUIVA): A se bucura foarte mult; A simţi o mare bucurie; A fi cuprins de o mare emoţie; A fi tare emoţionat; v. A-i sălta inima. ■ A-I SĂLTA SUFLETUL DE BUCURIE (CUIVA): A se bucura foarte mult; A simţi o mare bucurie; A fi cuprins de o mare emoţie; A fi tare emoţionat; v. A-i sălta inima. A-I SĂ-MI JOCI TU MIÉ BREBU!: Te învăţ eu minte! A-I SĂ MI-0 PLĂTEŞTI!: Vei plăti scump pentru ce mi-ai făcut; Te va cota mult necugetarea ta; v. şi A-i să mi-o plăteşti scump. A-I SĂ MI-O PLĂTEŞTI SCUMP!: Vei plăti scump pentru ce mi-ai făcut; Te va cota mult necugetarea ta; v. A-i să mi-o plăteşti. A-I SĂPA GROPA CUIVA: A căuta să compromită pe cineva; A-i face rău cuiva; A-i pune viaţa în pericol. A-I SĂRI ARŢAGUL: A se enerva; A se înfuria; v. A-i da borşul în foc. A-I SĂRI AŞCHIA: A se enerva; A se înfuria; v. A-i da borşul în foc. A-I SĂRI BÂZDÂCUL: A se enerva; A se înfuria; v. A-i da borşul în foc. A-I SĂRI DE GÂT CUIVA: A îmbrăţişa pe cineva; A arăta o dragoste exagerată cuiva; v. şi A sări în gât cuiva. A-I SĂRI INIMA: A simţi brusc o mare frică sau o emoţie intensă; A se speria brusc; v. şi A-i sări inima din loc; A-i sări inima din piept; A sări inima; A sări inima din loc; A sări inima din piept. A-I SĂRI INIMA DIN LOC: A simţi brusc o mare frică sau o emoţie intensă; A se speria brusc; v. A-i sări inima. A-I SĂRI INIMA DIN PIEPT: A simţi brusc o mare frică sau o emoţie intensă; A se speria brusc; v. A-i sări inima. A-I SĂRI ÎNAINTE: A alerga în întâmpinarea cuiva; A întâmpina pe cineva; A apărea, a se ivi în A-I SĂRI ÎNAINTEA CUIVA 300 calea cuiva; v. şi A-i sări înaintea cuiva; A sări înaintea cuiva. A»I SĂRI ÎNAINTEA CUIVA: A alerga în întâmpinarea cuiva; A întâmpina pe cineva; A apărea, a se ivi în calea cuiva; v. A-i sări înainte. A-I SĂRI ÎN CAP (pop ): A se repezi cu gura la cineva; a se obrăznici ; v. şi A-i sări în capul cuiva; A sări în cap; A sări în capul cuiva, A-I SĂRI ÎN CAPUL CUIVA (pop.): A se repezi cu gura la cineva; a se obrăznici; v. A-i sări în cap. A-I SĂRI IN GAT CUIVA: A îmbrăţişa pe cineva; A arăta o dragoste exagerată cuiva; v. A sări de gât cuiva. A4 SĂRI IN NAS (CEVA CUIVA): A fi supărăcios; A fi irascibil. A-I SĂRI ÎN OCHI: A-i fi evident; A-i apărea cu evidenţă; A-l frapa; a se evidenţia; A se distinge în mod frapant. A-I SĂRI MUŞTA.RUL: A se enerva; A se înfuria; v. A-i da borşul în foc. A-I SĂRI MUŞTARUL PE NAS (CUIVA): A fi pus pe ceartă; a se înfuria; A umbla cu nasul pe sus; v. şi A-i ieşi muştarulpe nas (cuiva). A-I SĂRI OBĂDA: A se înfuria; A-şi pierde cumpătul; a se enerva rău. Ă-I SĂRI OCHII DE DURERE: A simţi o mare durere; A avea dureri mari; v. şi A-i sări stele verzi de pe ochi. A-I SĂRI OCHII DE RUŞINE: A se ruşina; A fi tare ruşine. A-I SĂRI OCHII DIN CAP: A o păţi rău; A muri... A-I SĂRI OCHH PE FOC: A da de belea. A-I SĂRI O ROTIŢĂ (CUIVA): A se scrânti; A se sminti; A se ţicni; A înnebuni. A-I SĂRI PERNA DE SUB FUND: A se apuca de treabă; A nu mai lenevi; v. A-i cădea perna. A-I SĂRI STELE VERZi DE PE OCHI: A simţi o mare durere; A avea dureri mari; y. A-i sări ochii de durere. A-I SĂRI ŞFICHIUL (pop.): A-şi ieşi din fire. A-I SĂRI ŢANDĂRA (CUIVA): A fi pus pe ceartă; A se înfuria; A umbla cu nasul pe sus; v.A-i ieşi muştarul pe nas (cuiva). A-I SĂRI ŢAFNA: A se enerva; A se înfuria; v. A-i da borşul în foc. A-I SA.RI UŞOR ŢANDĂRA: A se înfuria puţin; A se enerva uşor. A-I SĂ.RUTA TĂLPILE: A se da bine lângă cineva; A se linguşi. A-l SĂ VEZI TU!: A-i să mi-o plăteşti! Â-I SÂNGERA INIMA: A fi plin de durere. A SCĂDEA MORALUL: A se demoraliza; A-şi pierde interesul pentru ceva. A-l SCĂPA BOII ÎN LUCERNA: A da de bucluc. . A-I SCĂPA CUVÂNTUL DIN GURĂ: A spune ceva iară să fi dorit. A-I SCĂPA DIN GHIARE: A scăpa de dominaţia cuiva; A se elibera. A-I S CĂPA DIN GURĂ: A mărturisi ceva fără să vrea; v. şi A-i scăpa gura; A-i scăpa o vorbă; A-i scăpa o vorbă din gură. A-I SCĂPA DIN MÂINI: A pierde un bun prilej de a face, de a obţine ceva avantajos; A pierde se sub control; A nu mai putea controla, domina ceva sau pe cineva; v. şi A-i scăpa din mână; A scăpa din mâini; A scăpa din mână. Â-I SCĂPA DIN MÂNĂ: A ; pierde . un; bun prilej de a face, de a obţine ceva avantajos; A pierde se sub control; A nu mai putea controla, domina ceva sau pe cineva; v. A-i scăpa din mâini. A-I SCĂPA DIN VEDERE: A nu se preocupa. :·: A-I SCĂPA GURAr Avinărturisfceva %ă să vrea; v. A-i scăpa din gura A-I SCĂPA OCHII DE FOAME: A-i foarte tare foame; A nu mai putea de foame. A-I SCĂPA O VORBĂ: A mărturisi ceva fără să vrea; v. A-i scăpa din gura, A-I SCĂPA O VORBĂ DIN GURĂ: A mărturisi ceva iară să vrea; v. A-i scăpa din gura. A-I SCĂPA PRINTRE DEGETE: A se strecura printre degete; A scăpa pe neobservate; v. şi A scăpa printre degete. A-I SCĂPA UN LUCRU DIN VEDERE: A nu băga de seamă in lucru; A nu-i da importanţa cuvenită; a neglija; a omite. A-I SCĂPA UN SFÂNT DIN GURĂ: A promite ceva îmbucurător. A-I SCĂPA VORBĂ DIN GURĂ: A se demasca prin ce a spus. A-I SCĂPĂRA BUZA DE CEVA (pop.): A avea mare nevoie de ceva; A-i crăpa buza după ceva; v. şi A-i scăpăra buza după ceva; A-i scăpăra buzele de ceva;-Ari scăpăra buzele după ceva. A-I SCĂPĂRA BUZA DUPĂ CEVA {pop.): A avea mare nevoie de ceva; A-i crăpa buza după ceva; v. A-i scăpăra buza de ceva. A-I SCĂPĂRA BUZELE DE CEVA (pop.): A avea mare nevoie de ceva; A-i crăpa buza după ce va; v. A-i scăpăra buza de ceva. A-I SCĂPĂRA BUZELE DUPĂ CEVA (pop.): A avea mare nevoie de ceva; A-i crăpa buza după ceva; v. A-i scăpăra buza de ceva. : A-I SCĂPĂRA CĂLCÂIELE (CUIVA) (pop.): A lovi din picioare; A bate din picioare de .. neastâmpăr, de nerăbdare; A fi extrem de nerăbdător; A fi extrem de darnic; v. şi A-i scăpăra din picioare. A-i scăpăra picioarele. A-I SCĂPĂRA DIN PICIOARE (CUIVA) (pop.): A lovi din picioare; A bate din picioare de neastâmpăr, de nerăbdare; A fi extrem de nerăbdător; A fi extrem de darnic; v. A-i scăpăra călcâiele. A-I SCĂPĂRA FĂLCILE (CUIVA): A mânca cu lăcomie. A-I SCĂPĂRA GURA (CUIVA): A avea senzaţia de usturime intensă. A-I SCĂPĂRA MĂSEAUA DE CEVA: A avea mare nevoie de ceva; A dori mult ceva. 301 Â-I SCOATE LIMBA A-l SCĂPĂRA MĂSELE MÂNCÂND: A mânca ca un flămând. A-I SCĂPĂRA MINTEA: A fi foarte inteligent.· '■ A-I SCĂPĂRA OCHII: A fi foarte vioi; A fi foarte atent; A-i citi inteligenţa în ochi; A-I SCĂPĂRA OCHII DE DURERE: A avea o durere foarte mare; A suferi de o durere foarte mare.■ ■ A-I SCĂPĂRA OCHII DE FOAME: A-i fi foarte tare foame; A nu mai putea de foame. A-I SCĂPĂRA OCHII DE ^ FURIE: A fi înfuriat foarte tare; A nu mai putea de furie. A-I SCĂPĂRA PICIOARELE (CUIVA) (pop.)·. A lovi din picioare; A bate din picioare de neastâmpăr, de nerăbdare; A fi extrem de nerăbdător; A fi extrem de darnic; v. A-i scăpăra călcâiele, A-I SCĂPARĂ PRIN CAP: A 1 se ivi o idee; A-i trece prin cap o idee; v. şi A-i scăpăra prin minte; A-i scăpăra prin scăfârlie. A-I SCĂPĂRA PRIN MINTE: A i se ivi o idee; A-i trece prin cap o idee; v. A-i scăpăra prin cap. A-I SCĂPĂRA PRIN SCĂFÂRLIE: A i se ivi 0 idee; A-i trece prin cap o idee; v. A-i scăpăra prin cap. A-I SCĂPĂRA VORBELE, NU ALTA: A fi convingător. A-I SCĂRMĂNA PUNGA CUIVA: A-i lua toţi banii cuiva; v. şi A scărmănapunga cuiva. A-I SCHIMBA CA LA ULCELE: A-i schimba foarte des. A-I SCLIPI OCHII (CUIVA): A dori foarte mult pe cineva sau ceva. A-I SCLIPI OCHII ÎN CAP DE BOALĂ: A se vedea după ochi că e bolnav. A-I SCOATE BINELE PE NAS: A-i aminti mereu de binele pe care i l-a făcut, A-I SCOATE CÂNTEC: A spune despre cineva vorbe rele; A bârfi pe cineva. A-I SCOATE CEVA DIN GÂND: A-i obliga să renunţe; A-l determina să nu mai insiste; v. şi A- 1 scoate prostia din cap. A-I SCOATE CEVA PE NAS: A-i reproşa ceva; A-i face imputări cuiva; v, şi A-i scoate ceva prin creştet. A-I SCOATE CEVA PRIN CREŞTET: A-i reproşa ceva; A-i face imputări cuiva; v. A-i scoate ceva pe nas. A-I SCOATE COARNE LUMEA: A fi bârfit de lume. A-I SCOATE CU CLEŞTE VORBE DIN GURĂ: A nu fi deloc vorbăreţ; A nu fi comunicativ. A-I SCOATE CUVÂNT CĂ...jfnv.): A face să se răspândească ştirea defavorabilă, inexactă că...; v. şi A-i scoate veste că...; A-i scoate vorbă că...; A-i scoate vorbe că...; A scoate cuvânt că...; A scoate veste că...; A scoate vorbă că...; A scoate vorbe că... ; A-i scorni vorbă că...; A-i scorni vorbe că... . A-I SCOATE CUVÂNTUL CU CANGEA: A-l convinge cu greu să vorbească; v. şi A-i scoate cuvântul cu cleştele; A-i scoate cuvântul cu sfredelul; A-i scoate cuvântul din gura cu cangea; A-i scoate cuvântul din gura cu cleştele; A-i scoate cuvântul din gură cu sfredelul; A-i scoate vorba cu cangea; A-i scoate vorba cu cleştele; A-i scoate vorba cu sfredelul; A-i scoate vorba din gură cu cangea; A-i scoate vorba din gură cu cleştele; A-i scoate vorba din gură cu sfredelul; A- i scoate vorba cu cangea; A-i scoate vorba cu cleştele; A-i scoate vorba cu sfredelul; A-i scoate vorbele din gură cu cangea; A-i scoate vorbele din gură cit cleştele; A-i scoate vorbele din gură cu sfredelul. A-I SCOATE CUVÂNTUL CU CLEŞTELE; A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE CUVÂNTUL CU SFREDELUL·: A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE CUVÂNTUL DIN GURĂ CU CANGEA: A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE CUVÂNTUL DIN GURĂ CU CLEŞTELE: A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE CUVÂNTUL DIN GURĂ CU SFREDELUL: A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE DE UZMET: A-l considera un om de nimic. A-I SCOATE DIN BALAMALE: A-l enerva; v. şi A-l scoate din răbdări; A-/ scoate din ţâţâni A-I SCOATE DIN CUCĂIALĂ: A-l mobiliza Ia treabă. A-I SCOATE DIN OCHI: A-l obliga să vadă ce nu-i plăcea. ■ A-I SCOATE DIN RĂBDĂRI: A-l enerva; v. A-l scoate din balamale. A-I SCOATE DIN TÂŢĂNI: A-l enerva; v. A-l scoate din balamale. A-I SCOATE DINŢII DIN GURĂ: A-i lua tot ce are; A-l sărăci. A-i SCOÂTE GĂRGĂUNI DIN CAP: A avea fumuri, toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni A-I SCOATE G^RGĂUNII DII^ CAP: A avea fumurii toane, ifose; A avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni. A-I SCOATE GREIERI DIN CAP: A avea fumuri, toane, ifose;  avea idei năstruşnice; A fi ţicnit; v. A avea gărgăuni A-I SCOATE GREU VORBA DIN GURĂ: A nu fi vorbăreţ; A vorbi foarte puţin. A-I SCOATE INTRIGĂ: A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băgafîtile. A-I SCOATE INTRIGI: A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băga fitile. A-I SCOATE LIMBA (CUIVA, DUPĂ CINEVA, LA CEVA): A-şi manifesta dispreţul, batjocura, A-I SCOATE MEREU OCHII CU. 302 dezaprobarea faţă de cineva; A face cuiva în ciudă prin scoaterea limbii din gură; v. şi A scoate limba (cuiva, după cineva, la ceva) A-l SCOATE MEREU OCHII CU...: A-i aminti mereu binele făcut prin...; v. şi A-i scoate ochii cu... A-I SCOATE NUME (CUIVA): A-l bârfi; A-l calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. A-I SCOATER NUME RĂU: A-l bârfi; A-l calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. A-I SCOATE OCHII: Ă-i reproşa; A-i imputa; v. şi A-i scoate ochii pentru ceva. A-I SCOATE OCHII CU...: A-i aminti mereu binele făcut prin...; v, şi A-i scoate mereu ochii cu... A-I SCOATE OCHII CU CEVA: A-i reproşa relaţiile cu ea A-I SCOATE OCHII CUIVA, (CU CEVA)::A-i aduce mereu aminte de ceva; A reproşa ceva; A ademeni, a amăgi, a ispiti pe cineva;  înşela pe cineva. A-I SCOATE OCHH PENTRU CEVA: A-i reproşa; A-i imputa; v. A-i scoate ochii. A-I SCOATE PE NAS (CUIVA CEVA): A-i da peste nas cuiva; A-i tot reproşa; A-i tot aminti. A-I SCOAPE PE OCHI (CUIVA CEVA): A profita, a abuza de binele făcut cuiva; v. şi A-i scoate prin creştet (cuiva ceva); A-i scoate prin ochi (cuiva ceva). A-I SCOATE PERI ALBI (CUIVA): A produce mari necazuri cuiva; A sâcâi, a agasa pe cineva; v. şi A-i scoate peri albi pe creştet. A-I SCOATE PERI ALBI PE CREŞTET; A produce mari necazuri cuiva; A sâcâi, a agasa pe cineva; v. A-i scoate peri albi. A-I SCOATE PRIN CREŞTET OCHI (CUIVA CEVA): A profita, a abuza de binele făcut cuiva; v. A-i scoate pe ochi (cuiva ceva). A-I SCOATE PRIN OCHI (CUIVA CEVA): A profita, a abuza de binele făcut cuiva; v. A-i scoate pe ochi (cuiva ceva). A-I SCOATE PROSTIA DIN CAP: A-l obliga să renunţe; A-l determina să nu mai insiste; v. A-i scoate ceva din gând. A-I SCOATE SPINELE DIN CĂCÂI: A-l ajuta să progreseze; A-i sări în ajutor; v. şi A-i scoate spinele din picior; A-i scoate un spin din călcâi; A-i scoate un spin din picior. A-I SCOATE SPINELE DIN PICIOR: A-l ajuta să progreseze; A-i sări în ajutor; v. A-i scoate spinele din călcâi. A-I SCOATE STICLEŢH DIN CAP: A linişti, a potoli, a calma pe cineva. A-I SCOATE SUFLETUL (CUIVA): A obosi, a plictisi, a agasa, a chinui foarte mult pe cineva; A ucide, a omorî pe cineva; v. şi A-i scoate şi sufletul din el. A-I SCOATE ŞI DINŢH DIN GURĂ: A-l nenoroci; A-l distruge. A-I SCOATE ŞI SUFLETUL DIN EL: A oboi:i, a plictisi, a agasa, a chinui foarte mult pe cineva; A ucide, a omorî pe cineva; v. A-i scoate sufletul (cuiva). A-I SCOATE UN SPIN DIN CĂLCÂI: A-l ajuta să. progreseze; A-i sări în ajutor; v. A-i scoate spinele din călcâi. A-I SCOATE UN SPIN DIN PICIOR: A-l ajuta să progreseze; A-i sări în ajutor; v. A-i scoate spinele din călcâi. A-I SCOATE VESTE CĂ... (înv.): A face să se răspândească ştirea defavorabilă, inexactă că...; v. A-i scoate cuvânt că.... A-I SCOATE yORBA CU --CANGEAA-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE VORBA CU CLEŞTELE: A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE VORBA CU SFREDELUL: A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE VORBA DIN GURĂ CU CANGEA: A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-l SCOATEIVORBA DIN GURĂ cu CLEŞTELE: A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cu vântul cu cangea. A-I SCOATE VOIUÎA DIN GURĂ CU SFREDELUL: A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. vq Â-I SCOATE VORBĂ CĂ... (înv,): A face să se răspândească ştirea defavorabilă, inexactă că...; v. A-i scoate cuvânt că.... A-I SCOATE VORBE (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v, A face nume cuiva. A-I SCOATE VORBE CĂ... (fm'.): A face să se răspândească ştirea defavorabilă, inexactă că...; v. A-i scoate cuvânt că.... A-I SCOATE VORBELE CU CANGEA: A-l convinge cu greu să vorbească; v. Ari scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE VORBELE CU ■.CLEŞTELE: A-l convinge cu greu să vorbească;: v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE VORBELE CU SFREDELUL: A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE VORBELE DIN GURĂ CU CANGEA: A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE VORBELE DIN GURĂCU CLEŞTELE: Ă-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE VORBELE DIN GURĂ CU SFREDELUL: A-l convinge cu greu să vorbească; v. A-i scoate cuvântul cu cangea. A-I SCOATE VORBE RELE (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. A ISCODI INTRIGĂ: A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băga fitile. A ISCODI INTRIGI: A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băga fitile. 303 A I SE DUCE BUHUL A-I SCORNI NUME (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. A-I SCORNI NUME DE RĂU (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. A-I SCORNI VORBĂ CĂ... (înv.): A face să se răspândească ştirea defavorabila, inexactă că...; v. A-i scoate cu vânt că.... A-I SCORNI VORBE CĂ... (înv.): A face să se răspândească ştirea defavorabilă, inexactă că.,.; v. A-i scoate cuvânt că.... A-I SCRIE ÎN OBRAZ: A i se putea vedea pe obraz ceva; A fi evident; v. şi A-i scrie pe faţă. A-I SCRIE MOARTEA PE NAS: A avea un semn negru la rădăcina nasului; A fi pe moarte; A fi foarte bolnav. A-I SCRIE PE FAŢĂ: A i se putea vedea pe obraz ceva; A fi evident; v. A-i scrie m obraz. ■■■ A-I SCURTA CĂRĂRILE: A opri pe cineva din drum; A împiedica pe cineva să meargă undeva; A omorî pe cineva; v. şi A-i scurta drumurile; A-i scurta potecile; A-i scurta potecuţa. A-I SCURTA COJOCUL: A bate pe cineva; v. şi A-i scutura cojocul; A-i scutura nădragii de praf. A-I SCURTA DRUMURILE: A opri pe cineva din drum; A împiedica pe cineva să meargă undeva; A omori pe cineva; v. A-i scurta cărările. A-I SCURTA GHIARELE: A-l pedepsi. A-I SCURTA LIMBA: A-l opri să vorbească; A-l face să tacă; v. A-i scurta vorbă. A-I SCURTA NASUL: A-l face de ruşine. A-I SCURTA POTEŢILE: A opri pe cineva din drum; A împiedica pe cineva să meargă undeva; A omorî pe cineva; v. A-i scurta cărările. A-I SCURTA POTECUŢA: A opri pe cineva din drum; A împiedica pe cineva să meargă undeva; A omorî pe cineva; v. A-i scurta cărările. A-I SCURTA VIAŢA (CUIVA) (pop.): A omori pe cineva. A-I SCURTA VORBĂ: A-l opri să vorbească; A-l face să tacă; v. A-i scurta limba. A-I SCUTURA COJOCUL: A bate pe cineva; \. A-i scurta nădragii de praf. A-I SCUTURA NĂDRAGII DE PRAF: A bate pe cineva; v. A-i scurta cojocul. AI SE ACRI (CUIVA): A i se urî; A se sătura. AI SE APLECA: A i se face greaţă; v. şi A i se apleca la stomac. A I SE APLECA DE LA STOMAC: A i se face greaţă; v. A i se apleca. AI SE APRINDE CARNEA PE EL: A-ifi foarte cald; A muri de căldură; A muri de zăpuşeală. A I SE APRINDE CĂLCĂILE (UPĂ CINEVA): A se îndrăgosti de cineva; v. şi A i se aprinde inima (după cineva); A-i sfârâicălcâiele (după cineva); A-i sfârâi sufletul (după cineva). A I SE APRINDE INIMA (UPĂ CINEVA): A se îndrăgosti de cineva; v. A i se aprinde călcâiele (după cineva). AI SE APROPIA CEASUL: A fi pe moarte; v. şi A i se apropia ceasul mor ţii;A i se apropia funia de par; A i se apropia funia la par. A i se apropia sfârşitul; A i se apropia vremea; a i se strânge funia de par; A i se strânge funia de ţăruş; A i se strânge funia la par; ai se strânge funia la ţăruş. A I SE APROPIA CEASUL MORŢII: A fi pe moarte; v. A i se apropia ceasul. A I SE APROPIA FUNIA DE PAR: A fi pe moarte; \. Ai se apropia ceasul. A I SE APROPIA FUNIA LA PAR: A fi pe moarte; v.Aise apropia ceasul A I SE APROPIA SFÂRŞITUL: A fi pe moarte; v. A i se apropia ceasul. A I SE APROPIA VREME A: A fi pe moarte; v. A i se apropia ceasul. A I SE ARUNCA DE GÂT: A-i îmbrăţişa; A o îmbrăţişa. A I SE ARUNCA LA PICIOARE:A -i cere iertare sau milă; v. A-i cădea la picioare. A I SE AUZI DE NUME: A fi cunoscut. A I SE AUZI VORBE: A se bârfi pe seama lui, A I SE BATE LIMBA-N GURĂ: A vorbi repede şi încurcat. : A I SE BĂGA ÎN FUND CUIVA (arg,): A se ţine scai de cineva; A linguşi pe cineva; v. şi A se tine de fundul cuiva. A I SE BĂGA PE SUB PIELEA CUIBA: A reuşi să câştige încrederea sau simpatia cuiva; v. A intra pe sub pielea cuiva. . A I SE BAGA SUB PIELEA CUIVA: A reuşi să câştige încrederea sau simpatia cuiva; v. A intra pe sub pielea cuiva. A-I SECA OCHII DIN CAP DE ATÂTA PLÂNS: A plânge foarte mult; v. şi A-i seca ochii din cap de plâns. A-I SECA OCHII DIN CAP DE PLÂNS: A plânge foarte mult; v. A-i seca ochii din cap de atâta plâns. , A I SE CURMA RĂSUFLAREA (CUIVA): A fi copleşit de o emoţie puternică; A numai putea respira; v. A fi cu răsuflarea oprită. A I SE CURMA RESPIRAŢIA (CUIVA): A fi copleşit de o emoţie puternică; A numai putea respira; v. A fi cu răsuflarea oprită. A I SE CURMA ZILELE: A fi pe moarte; A muri..- A I SE DA CUVÂNTUL: A fi invitat să vorbească în public; A i se permite să vorbească în public, i A I SE DESCHIDE OCHII: A privi cu mare atenţie; A vedea adevărul. A I SE DEZLEGA LIMBA: A începe să vorbească; v. şi A i se dezlega limba în gură; A i se dezmorţi limba. A I SE DEZLEGA LIMBA ÎN GURĂ: A începe să vorbească; v. A i se dezlega limba. A I SE DEZMORŢI LIMBA: A începe să vorbească; v. A i se dezlega limba. A I SE DOVEDI AGONISEALA: A i se risipi avutul. AI SE DUCE BUHUL (CUIVA SAU LA CEVA): A fi celebru; A fi renumit; a se spune despre ceva A I SE DUCE BUHUL CA DE POPA TUNS 304 sau despre cineva că...; v. A-i merge buhul (cuiva sau la ceva): A I SE DUCE BUHUL CA DE POPA TUNS: A fi cunoscut ca un cal breaz; A stârni mare vâlvă; v. A-i merge buhul ca de popă tuns. A I SE DUCE FAIMA: A deveni extrem de cunoscut; A deveni celebru, renumit, vestit. A I SE DUCE FAIMA PESTE HOTARE: A deveni extrem de cunoscut peste hotare; A deveni celebru, renumit, vestit peste hotare. 7 A I SE DUCE INIMA DUPĂ CINEVA: A se gândi numai la cineva; A iubi pe cineva. A I SE DUCE NUMELE (CUIVA SAU LA CEVA): A fi celebru; A fi renumit; a se spline despre ceva sau despre cineva că...; v. A-i merge buhul (cuiva sau la ceva). A I SE DUCE OCHII DUPĂ CINEVA: A se uita numai la cineva; a nu scăpa pe cineva din vedere; A se holba la cineva. A I SE DUCE POMINĂ (CUIVA): A ajunge să fie cunoscut de toţi; A i se duce vestea cuiva. A I SE DUCE SUFLETUL; A muri. A I SE DUCE TIMPUL: Ă nu mai fi interesant; A nu mai fi la modă; A fi îmbătrânit. ; A I SE DUCE VESTEA (CUIVA SAU LA CEVA): A fi celebru; A fi renumit; a se spune despre ceva sau despre cineva că...; v. A-i merge buhul (cuiva sau la ceva). AI SE DUCE VESTEA CADE POPA TUNS: A fi cunoscut ca un cal breaz; A stârni mare vâlvă; v. A-i merge buhul ca de popă tuns. A I SE DUCE VESTE-POVESTE (pop.): A deveni foarte cunoscut prin ceva; A i se duce faima; v. A-i merge vestea şi povestea. A I SE DUCE VESTEA ŞI POVESTEA (pop.)\ A deveni foarte cunoscut prin ceva; A i se duce faima; v. A-i merge vestea şi povestea. A I SE DUCE VORBA (CUIVA SAU LA CEVA): A fi celebru; A fi renumit; a se spune despre ceva sau despre cineva că...; x. A-i merge buhul (cuiva sau la ceva). A l SE FACE BURTA TOBĂ: A mânca peste măsură; A se îndopa; a se ghiftui; v. şi A face burta tobă. A I SE FACE BUZELE PUNGĂ: A fi nemulţumii; A ţine buzele strânse în semn de nemulţumire; v. A avea buzele pungă. A I SE FACE CALEA CRUCE1 (CU CINEVA): A se întâlni, a se încrucişa cu cineva. A I SE FACE CALEA CRUCE2 (CUIVA): A da de piedici; A nu mai putea înainta; A sta la îndoială; A şovăi; v. A-i fi calea cruce. A I SE FACE CALEA CRUCI (CUIVA): A da de piedici; A nu mai putea înainta; A sta la îndoială; A şovăi; v. A-i fi calea cruce. A I SE FACE CUNOSCUT: Ă fi anunţat; A i se pune în vedere. A I SE FACE CUNOSCUT CĂ... A fi anunţat că...; A i se pune în vedere că.,.. A I SE FACE CU RUŞINE (CUIVA): A se ruşina; v. A avea ruşine. A I SE FACE DE...; A simţi o atracţie puternică spre...; A dori, a pofti să.... A I SE FACE DE BĂTAIE: A nu mai vrea să fie cuminte, AI SE FACE DE CAP: A-şi căuta moartea. A I SE FACE DE CEVA; A dori ceva; A i se face dor de ceva. A I SE FACE DE CUCUI: A fi în situaţia de a primi o bătaie; A căuta o bătaie. A I SE FACE DE DUCĂ: A dori să plece de acasă. AI SE FACE DE ISPRĂVANIE: A-şi căuta moartea. ■ A L SE FACE DE MUIERE: A dori să se însoare. A X SE FACE DE PLECARE: A don să plece; v. şi A-i veni de plecare. A LSE FACE DE ŞTIRE CĂ... (fm'J: A fi anunţat; înştiinţat că...; A primi vestea că...; v. A i se face cunoscut că... . A I SE FACE DE ŢÂŢĂ: (Despre sugari) A dori să sugă; v. şi A-i fi de ţâţă. A I SE FACE DE UMBLAT: A căuta femei; A umbla după femei. A I SE FACE DOR DE CINEVA: Ă dori să vadă pe cineva; A-i fi dor să se întâlnească cu cineva. A I SE FACE DRUMUL CRUCE (CUIVA): A da de piedici; A nu mai putea înainta; A sta la îndoială; A şovăi; v. A-i fi calea cruce. A I SE FACE DRUMUL CRUCI (CUIVA): A da de piedici; A nu mai putea înainta; Ă sta la îndoială; A şovăi; v. A-i fi calea cruce. A I SE FACE FAŢA CA PĂMÂNTUL: A se înnegri la faţă; A se supăra; A se întrista. A I SE FACE FOAME: A-i fi foame; A dori să mănânce. A I SE FACE FRICĂ DE CEVA, DE CINEVA: A se speria de ceva, de cineva. A I SE FACEGALBEN ÎNAINTEA OCHILOR: A-i veni ameţeală; A î se face rău. A I SE FACE GREĂŢĂ: A-i fi lehamite; A nu mai accepta ceva; A-i veni să vomită, "AISE FACE GURA PÂLNIE; A bea mult. A I SE FACE GURA PÂNĂ LA URECHI: A râde tare; A nu se opri din râs. A I SE FACE GURA PUNGĂ: A fi nemulţumit; A ţine buzele strânse în semn de nemulţumite. A I SE FACE GUST DE...: A dori, a pofti.,.; A i se face poftă de.... A I SE FACE INIMA CÂT UN PURICE (fam.)'. A fi foarte speriat; v. şi A fi cu inima cât un purice. A I SE FACE INIMA REA; A deveni insu-portabi 1 ; A se face rău, neînţelegător. A-I FACE ÎNTUNERIC ÎNAINTE A OCHILOR^ nu mai vedea bine de supărare, de mânie; A turba de furie; v. şi A i se face întuneric pe dinaintea ochilor; A i se face negru înaintea ochilor; A i se face negrii în faţa ochilor; A i se 305 A I SE FACE SCÂNTEI PE DINAINTEA OCHILOR face negru pe dinaintea ochilor; A i se face roşu înaintea ochilor; A i se face roşu pe dinaintea ochilor; A vedea negru; A vedea negru înaintea ochilor; a vedea roşu; a vedea roşu înaintea ochilor; A vedea roşu în faţa ochilor. A I FACE ÎNTUNERIC PE DINAINTEA OCHILOR: A nu mai vedea bine de supărare, de mânie; A turba de furie; v. A i se face întuneric înaintea ochilor. A I SE FACE LEHAMITE (CUIVA DE CINEVA SAU DE CEVA): A se dezgusta, a se scârbi de cineva sau de ceva; v. .4-/ fi lehamite (cuiva de cineva sau de ceva). AI SE FACE LUMINĂ ÎN FAŢA OCHILOR A I SE FACE MILĂ (CUIVA DE CINEVA): A compătimi pe cineva; a se îndura, a se milostivi de cineva; v. A-iJÎ milă (cuiva de cineva). A I SE FACE MILĂ DE DRACU: A avea milă de cine nu trebuie. A I SE FACE NEGRU ÎNAINTEA OCHILOR: A nu mai vedea bine de supărare, de mânie; A turba de furie; v. A i se face întuneric înaintea ochilor. A I SE FACE NEGRU ÎN FAŢA OCHILOR: A nu mai vedea bine de supărare, de mânie; A turba de furie; v. A i se face întuneric înaintea ochilor. A I SE FACE NEGRU PE DINAINTEA OCHILOR: A nu mai vedea bine de supărare, de mânie; A turba de furie; v. A i se face întuneric înaintea ochilor. A I SE FACE NETRAI ÎN CASĂ: A băga zâzanie între soţi. A I SE FACE PĂRUL MĂCIUCĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. şi A i se face părul măciucă în cap; A i se face părţii măciucă în vârful capului; A i se face părul puică; A i se face părut vâlvoi; A i se face părul vâlvoi în cap; A i se face părul vâlvoi în vârful capului; A i se face tot părul măciucă; A i se face iot părul măciucă în cap; A i se face tot părul măciucă în vârful capului; A t se face tot părul puică; i se face tot părul vâlvoi; A i se face tot părul vâlvoi în vârful capului; A i se face tot părul vâlvoi pe cap; A i se pune chica măciucă; A i se pune părul măciucă; A i se ridica chica măciucă; A i se ridica pârul măciucă; A i se ridica părul măciucă în cap: Ă i se ridica părul măciucă în vârful capului; A i se ridica părul puică; A i se ridica părul vâlvoi; A i se ridica părul vâlvoi in vârful capului; A i se ridica părul vâlvoi pe cap; A i se ridica tot părul măciucă; a i se ridica tot părul măciucă în cap; A i se ridica tot părul măciuca în vârful capului; A i se ridica tot părul măciucă pe cap; a i se ridica tot părul puică; A i se ridica tot părul vâlvoi; A i se ridica tot părul vâlvoi în vârful capului; A i se ridica tot părul vâlvoi pe cap; A i se sui părul; A i se sui părul în cap; A i se sui părul măciucă; A i se sui părul măciucă în cap; A i se sui părul măciucă i/t vârful capului; A i se sui părul măciucă pe cap; A i sui tot părul în cap; A i se sui tot părul în vârful capului; A i se sui tot părul măciucă; A i se sui tot părul măciucă în cap; A i se sui tot părul măciucă în vârful capului; A i se sui tot părul măciucă pe cap; A i se sui tot părul puică; A i se sui tot părul vâlvoi; A i se sui tot părul vâlvoi în vârful capului; A i se sui tot părul vâlvoi pe cap; A i se zbârci chica măciucă; A i se zbârci părul măciucă; A i se zbârli chica măciucă: A i se zbârli părul; A i se zbârli părul în cap; A i se zbârli părul măciucă; A i se zburli părul măciucă. : A 1 SE /FACE PĂRUL MĂCIUCĂ ÎN CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A ise face părul măciucă: A M SE ^ FACE PĂRUL MĂCIUCĂ ÎN VÂRFUL CAPULUI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE FACE PĂRUL PUICĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. AI SE FACE PĂRUL VÂLVOI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A A I SE FACE PĂRUL VÂLVOI ÎN VÂRFUL CAPULUI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE FACE PĂRUL VÂLVOI PE CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A seîngrozi; v. A i se face părul măciucă, i A T SE FACE PIELEA CĂ DE GĂINĂ (CUIVA): A se încreţi pielea de frig sau de frică; v. şi A i se face pielea ca de gâscă (cuiva); A i se face pielea de găină (cuiva) ; A i se face pielea de gâscă (cuiva). A^1 SE-FACE PIELEA CA DE GÂSCĂ (CUIVA): A se încreţi pielea de frig sau de frică; v. A i se face pielea ca de găină (cuiva). A I SE FACE PIELEA DE GĂINĂ (CUIVA): A se încreţi pielea de frig sau de frică; v. A i se face pielea ca de găină (cuiva). A I SE FACE PIELEA DE GÂSCĂ· (CUIVA): A se încreţi pielea de frig sau de frică; v. A i se face pielea ca de găină (cuiva). AI SE FACEPLATA (înv.): A fi despăgubit: A fi plătit. A I SE FACE RĂU (CUIVA): A fi cuprins de o stare de ameţeală; A leşina; v. şi A-i veni rău. Al SE FACE ROŞU ÎNAINTEA OCHILOR: A nu mai vedea bine de supărare, de mânie; A turba de furie; v. A i se face întuneric înaintea ochilor. Al SE FACE ROŞU PE DINAINTEA OCHILOR: A nu mai vedea bine de supărare, de mânie; A turba de furie; v. A i se face întuneric înaintea ochilor. AI SE FACE RUŞINE (CUIVA): A se ruşina; v. A avea ruşine. A I SE FACE SCÂNTEI (CUIVA): A primi o lovitură morală sau fizică puternică; v. şi A i se face scântei pe dinaintea ochilor. A I SE FACE SCÂNTEI PE DINAINTEA AI SE FACE SCÂRBĂ 306 OCHILOR (CUIVA): A primi o lovitură morală sau fizică puternică; \.A i se face scântei A I SE FACE SCÂRBĂ: A se scârbi; A se dezgusta; v. A-i fi o scârbă. A I SE FACE SEMN (CUIVA): A i se prevesti cuiva ceva; a avea presimţiri. A I SE FACE SILĂ (CUIVA): A-i fi greaţă, scârbă cuiva; v. A avea silă. AI SE FACE SILĂ DE A-i fi greaţă, scârbă de..·.·.. ■;■..·: A i SE FACE SOMN (CUIVA): A fi foarte obosit; A i se închide ochii de oboseală; a vrea să doarmă; v. A-i fi somn (cuiva). A I SE FACE TOT PĂRUL MĂCIUCĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE FACE TOT PĂRUL MĂCIUCĂ ÎN CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE FACE TOT PĂRUL MĂCIUCĂ ÎN VÂRFUL CAPULUI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă, A I SE FACE TOT PĂRUL PUICĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE FACE TOT PĂRUL VÂLVOI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE FACE TOT PĂRUL VÂLVOI ÎN VÂRFUL CAPULUI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE FACE TOT PĂRUL VÂLVOI PE CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE FACE URÂT: A se plictisi; v. A-i fi urât (cuiva). AI SE FACE VERDE: A i se face rău; A-i veni ameţeală; v. şi A i se face verde înaintea ochilor. A I SE FACE VERDE ÎNAINTEA OCHILOR: A i se face rău; A-i veni ameţeală; y, A i se face verde. A-IFÂLFÂI CUIVA: A nu-i păsa; Anu-i interesa. A I SE FIERBE PAPARA: A i pregăti cuiva o neplăcere, un necaz; A-i întinde o cursă. \ A I SE FRÂNGE INIMA (CUIVA): A simţi o mare emoţie; A avea o puternică durere sufletească; A fi disperat; v. A-i fi cu inima friptă. A I SE FRÂNGE RĂRUNCHII (CUIVA): A simţi o mare emoţie; A avea o puternică durere sufletească; A fi disperat; v. A fi cu inima friptă. A I SE FRÂNGE SUFLETUL (CUIVA): A simţi o mare emoţie; A avea o puternică durere; A fi disperat; v. A fi cu inima friptă. A I SE FRÂNGE SFLETUL DE SETE: A-i fi tare sete; Nu mai rezista de sete. A I SE GĂOJI OCHH ÎN CAP (pop.)·. A î se bulbuca ochii; A holba ochii. A I SE GĂSI ÎN CASĂ: A ave o casă bine aprovizionată. A I SE GĂTI O PAPARĂ (CUIVA): A i se pregăti ceva rău; A i se întinde o cursă. A I SE ISPRĂVI ZILELE: A muri. A I SE IUŢI TĂRÂŢELE ÎN BORŞ (CUIVA): A se înfuria; v. şi A se încinge tărâţa în cineva; A se întărâta tărâţa în cineva. A I SE ÎMPĂIENJENI OCHII: A nu mai vedea bine; A i se tulbura privirea; v. şi A i se împăienjeni vederile; A i se împânzi ochii, A i se împânzi vederile. A I SE ÎMPĂIENJENI VEDERILE: A nu mai vedea bine; A i se tulbura privirea; v. A i se împăienjeni ochii. A I SE ÎMPÂNZI OCHH: A nu mai vedea bine; A i se tulbura privirea; v. A i se împăienjeni ochii 5; A I SE ÎMPÂNZI VEDERILE: A nu mai vedea; bine; A i se tulbura privirea; v. A i se împăienjeni ochii A I SE ÎMPIEDICA LIMBA (CUIVA): A nu mai putea vorbi desluşit; v. şi A i se împiedica limba în gură (cuiva); A i se împletici limba în gură (cuiva). A I SE ÎMPIEDICA LIMBA ÎN GURĂ (CUIVA): A nu mai putea vorbi desluşit; v. A i se împiedica limba. A I SE ÎMPIETRI INIMA: A nu mai simţi milă; A fi nepăsător;: A fi rău; A fi om rece; A nu se emoţiona de nimic. A I SE ÎMPLETICI LIMBA ÎN GURĂ (CUIVA): A nu mai putea vorbi desluşit; v. A i se împiedica limba. A I SE ÎMPLINI CU CINEVA: A o păţi cu cineva; A i se înfunda cuiva. A I SE ÎMPLINI DORINŢELE: A realiza un scop important; A reuşi; v. şi  i se împlini visul. A I SE ÎMPLINI LA CEVA SOROCUL A I SE ÎMPLINI SOROCUL: A ajunge la capătul vieţii; a se sfârşi; A muri. A I SE ÎMPLINI VISUL: A realiza un scop important; A reuşi; v. A i se împlini dorinţele. A I SE ÎMPLINI ZILELE: A muri. AI SE ^ A îmbătrâni. a i se Înăcri inima de cineva, de CEVA:; A se scârbi, a se sătura de cineva sau: de ceva; A-i fi lehamite de cineva sau de ceva; v. şi A i se înăcri sufletul de cineva, de ceva. y :: A ; rSE; ÎNĂCRI SUFLETUL;DE; CINEVA, DE CEVAs A se scârbi, a se sătura de cineva sau de ceva; A-i fi lehamite de cineva sau de ceva; v. A i se înăcri inima de cineva, de ceva. A i DE ÎNCĂRCA SUFLETUL CU...: A comite o fapta rea prin.... A I SE INCHH)E CĂRĂRILE CUIVA: A nu mai avea nici o ieşire; n u mai putea face nimic, A I SE ÎNCHIDE GLASUL (CUIVA): A amuţi; A muri. A I SE ÎNCHIDE OCHII (CUIVA): A picoti; A muri. A I SE ÎNCHIDE OCHII DE SOMN: A-i fi tare somn; A fi gata-gata să adoarmă, v ^ A I SE ÎNCINGE TĂRÂŢA IN CINEVA: A se înfuria; v. A se iuţi tărâţele în borş. 307 AI SE LĂRGI MAŢUL A I SE ÎNCLEŞTA FĂLCILE CUIVA; A i se înţepeni cuiva fălcile; v. şi A i se încleşta gura cuiva. A I SE ÎNCLEŞTA GURA CUIVA: A i se înţepeni cuiva fălcile; v, A i se încleşta fălcile cuiva. A l SE ÎNCLEŞTA INIMA CUIVA: A avea senzaţia că inima e strânsă de durere, de frică, de supărare ca într-un cleşte. A I SE ÎNCREŢI CARNEA PE TRUP: A se îngrozi; A fi cuprins de groază; A se speria puternic. A I SE ÎNCUIBA ÎN CAP CEVA: A avea o idee fixă. A I SE ÎNCUIBA SĂRĂCIA ÎN CASĂ: A deveni foarte sărat. A I SE ÎNCURCA IŢELE: A i se încurca treburile. A I SE ÎNCURCA LIMBA: A vorbi greu; A rosti cu dificultate cuvintele; A fi beat; v. şi A i se încurca limba în gură; A i se îngroşa limba; A i se plimba limbă; A i se plimba limba în gură. A I SE ÎNCURCA LIMBA ÎN GURĂ: A vorbi greu; A rosti cu dificultate cuvintele; A fi beat; v, A i se încurca limba. A l SE ÎNCURCA PÂNZA: A i se strica planul; A i se complica lucrurile; v. şi A i se încurca potecile. A I SE ÎNCURCA POTECILE: A i se strica planul; A i se complica lucrurile; v. A i se încurca pânza. a i se Îneca corăbiile (cuiva): a î se încurca treburile; A fi supărat; A nu avea chef. A I SE ÎNGROŞA LIMBA: A vorbi greu; A rosti cu dificultate cuvintele; A fi beat; v. A i se încurca limba. A I SE ÎNGROŞA OBRAZUL (CUIVA): A se obişnui să suporte greutăţile, suferinţele, umilinţele; v. şi A i se îngroşa pielea (cuiva): A L SE ÎNGROŞA PIELEA (CUIVA): A se obişnui să suporte greutăţile, suferinţele, umilinţele; \\A i se îngroşa obrazul (cuiva). A I SE ÎNMUIA GENUNCHII (CUIVA): A simţi o slăbiciune; A-şi pierde echilibrul; A nu se mai putea ţine pe picioare; v. şi A i se înmuia mâi-nile (cuiva); A i se înmuia mâinile şi picioarele; A i se înmuia picioarele; A i se muia genunchii (cuiva); A i se muia mâinile şi picioarele (cuiva); A i se muia picioarele (cuiva); A i se muia picioarele de spaimă (cuiva); A i se tăia genunchii (cuiva); A i se tăia mâinile şi picioarele (cuiva); A i se tăia picioarele (cuiva). A I SE ÎNMUIA INIMA (CUIVA): A deveni milos; A se îndupleca; v. şi A se înmuia sufletul (cuiva). AI SE ÎNMUIA MÂINILE (CUIVA): A simţi o slăbiciune; A-şi pierde echilibrul; A nu se mai putea ţine pe picioare; v. A i se înmuia genunchii (cuiva). A I SE ÎNMUIA MÂINILE ŞI PICIOARELE (CUIVA): A simţi o slăbiciune; A-şi pierde echi- librul; A nu se mai putea ţine pe picioare; v. Ai se înmuia genunchii (cuiva). A I SE ÎNMUIA PICIOARELE (CUIVA): A simţi o slăbiciune; A-şi pierde echilibrul; A nu se mai putea ţine pe picioare; v. A i se înmuia genunchii (cuiva). A I SE ÎNMUIA SUFLETUL (CUIVA): A deveni milos; A se îndupleca; v. A se înmuia inima (cuiva). A I SE ÎNNEGURA ÎNAINJTEA OCHILOR A I SE ÎNTĂTĂRTA TĂRÂŢA ÎN CINEVA: A se înfuria; v. A se iuţi tărăţele în borş. A I SE ÎNTÂMPLA O PANTONIMĂ (CUIVA): A avea ghinion. A I SE ÎNTOARCE INIMA: A nu mai rezista; A n u mai accepta; A se opune. A ISE ÎNTOARCE MAŢELE (CUIVA): A i se face greaţă; A se scârbi; v. şi A i se întoarce maţele pe dos (cuiva); A i se întoarce rânza pe dos (cuiva); A i se întoarce stomacul (cuiva); A i se întoarce stomacul pe dos (cuiva). A I SE ÎNTOARCE MAŢELE PE DOS (CUIVA): A i se face greaţă; A se scârbi; v. A i se întoarce maţele. A I SE ÎNTOARCE OCHII lN CAP (CUIVA): A agoniza; A fi pe moarte; v. şi A i se întoarce ochii pe dos. - AI SE ÎNTOARCE OCHII PE DOS CUIVA): A agoniza; A fi pe moarte; v. A i se întoarce ochii în cap (cuiva). A I SE ÎNTOARCE PUNGA PE DOS (CUIVA) (pop.): A-şi cheltui toţi banii. A I SE ÎNTOARCE RÂNZA PE DOS (CUIVA) (pop.): A i se face greaţă; A se scârbi; v. A i se întoarce maţele. A I SE ÎNTOARCE STOMACUL (CUIVA): A i se face greaţă; A se scârbi; v. A i se întoarce maţele. A I SE ÎNTOARCE STOMACUL PE DOS (CUIVA): A i se face greaţă; A se scârbi; v. A i se întoarce maţele. A l SE ÎNTUNECA ÎNAINTEA OCHILOR: A-şi pierde, pe moment, cunoştinţa. AI SE ÎNTUNECA MINTEA; Ase prosti, ^ A ISE ÎNTUNECA OBRAZUL: A se supăra; A se prosti. A I SE ÎNVÂRTEJI CAPUL (CUIVA): A avea ameţeli; A ameţi; v. şi A se învârti locul cu cineva. v A ISE ÎNVÂRTI CEVA PE LIMBĂ: A fi gata să-şi amintească de ceva; A fi gata să rostească ceva; v. şi A i se învârti pe limbă; A i se învârti prin minte. - A I SE ÎNVÂRTI PE LIMBĂ: A fi gata să-şi amintească de ceva; A fi gata să rostească ceva; v. A i se învârti ceva pe limbă. A ISE ÎNVÂRTI PRIN MINTE: A fi gata să-şi amintească de ceva; A fi gata să rostească ceva; v. şi A i se învârti pe limbă. AI SE JUSTIFICA: A i se plânge; A-i explica; A i se jeli. AI SE LĂRGI MAŢUL (SPRE CEVA): A se AI SE LĂSA ÎN PICIOARE 308 lacomi la ceva; v. şi A i se lăţi maţul (sore ceva) A i se lungi rnajul (spre ceva). A I SE LASA IN PICIOARE: A nu mai putea umbla; A nu se putea mişca. A I SE LĂŢI MAŢUL (SPRE CEVA): A se lacomi la ceva; v. A i se lărgi maţul (sore ceva), A I SE LEGA LIMBA CUIVA: A nu mai putea vorbi bine. AI SE LIPI BURICUL DE ŞALE (CUIVA): A fi lihnit de foame; v. şi A i se lipi burta de spate (cuiva) ; A i se lipi burta de şale (cuiva). A I SE LIPI' BURTA DE SPATE (CUIVA): A fi foarte slab; A fi lihnit de foame; A fi foarte flămând; v. A i se lipi buricul de spate (cuiva); A i se lipi coastele A I SE LIPI BURTA DE ŞALE (CUIVA): A fi foarte slab; A fi lihnit de foame; A fi foarte flămând; v.Ai se lipi buricul de spate (cuiva), A I SE LIPI COASTELE (CUIVA): A fi foarte slab; A fi lihnit de foame; A fi foarte flămând; v.A i se lipi buricul de spate (cuiva). ^ A I SE LIPI COASTELE DE FOAME (CUIVA): A fi foarte slab; A fi lihnit de foame; A fi foarte flămând; v. A i se lipi buricul de spate (cuiva). A I SE LIPI COASTELE DE PÂNTECE (CUIVA): A fi foarte slab; A fi lihnit de foame; A fi foarte flămând; v. A i se lipi buricul de spate (cuiva). A I SE LIPI DE INIMĂ: A-l iubi; A-l preţui. A I SE LIPI OCHII ÎN CAP DE SOMN: A-i fi tare somn; A nu mai putea rezista de somn, A I SE LUA DE PE SUFLET:A i se uşura; A scăpa de un necaz. A I SE LUA GUSTUL: A nu mai avea nici un sens; A pierde plăcerea; A-şi pierde pofta de ceva. A Ii SE LUA GUSTUL DE A pierde plăcerea de...; A nu mai avea poftă de.... A I SE LUA LIMBA: A nu mai avea puterea, a nu mai avea curajul să vorbească. A I SE LUA MASCA CUIVA: A face să apară în adevărată lumină; A fi demascat; v. A cădea masca cuiva. A I? SE LUA MAUL (CUIVA): A nu mai avea nici o putere. Nici un pic de forţă; A rămâne perplex. A I SE LUA O GREUTATE DE MOARĂ DE PE INIMĂ: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. şi A i se lua o greutate de pe inimă; A ise lua o grijă de pe cuget; A i se lua o grijă depe inimă; A i se lua o grija de pe süßet; A i se lua o piatră de moară de pe cuget; A i se lua o piatră de moară de pe inimă; Ai se lua o piatră de moară de pe süßet; A i se lua o piatră de moară de pe suflet; A i se lua o piatră de pe cuget; A i se lua o piatră de pe inimă; Ai se lua o piatră de pe suflet; A i se lua o piatră de pe suflet; A i se ridica o piatră de moară de pe cuget; A i se ridica o piatră de moară de pe inimă; A i se ridica o piatră de moară de pe suflet; A i se ridica o piatră de pe cuget; A i se ridica o piatră de pe inimă; A i se ridica o piatră de pe suflet; A lua o grijă de pe cuget; A lua o grijă de pe inimă; A lua o grijă de pe suflet; A lua o piatră de pe cuget; A lua o piatră de pe inimă; A lua o piatră de pe suflet, ■ A I SE LUA O GREUTATE DE PE INIMĂ: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v.Ai se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE LUA O GRIJĂ DE PE CUGET: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE LUA O GRIJĂ DE PE INIMĂ: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE LUA O GRUĂ DE PE SUFLET: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE LUA O PERDEA DE PE OCHI: A înţelege brusc ceva; A se lumina referitor la cineva sau la ceva; A se vedea ceea ce nu se văzuse până atunci; A i se face lumină; A înţelege; A i se clarifica ceva; A-i deveni clar; v. şi A i se lua pânza de pe ochi; A ise lua perdeaua de pe ochi. A I SE LUA O PIATRĂ DE MOARĂ DE PE CUGET:: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE LUA O PIATRĂ DE MOARĂ DE PE INIMĂ:: A: scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă ;v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. := A I SE LUA O PIATRĂ DE MOARĂ DE PE SUFLET:A scâpa;de:un:necaz; A;se;elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v.A ise lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE LUA O PIATRĂ DE PE CUGET: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; v. Ai se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE LUA O PIATRĂ DE PE INIMĂ: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE LUA O PIATRĂ DE PE SUFLET: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. AI SE LUA PÂNZA DE PE OCHI: A înţelege brusc ceva; A se lumina referitor la cineva sau la ceva; A se vedea ceea ce nu se văzuse până atunci; A i se face lumină; A înţelege; A i se clarifica ceva; A-i deveni clar; v. A i se lua o perdea de pe ochi A I SE LUA PERDEAUA DE PE OCHI:· A înţelege brusc ceva; A se lumina referitor la cineva sau la ceva; A se vedea ceea ce nu se văzuse până atunci; A i se face lumină; A înţelege; A i se clarifica ceva; A-i deveni clar; v. A * se lua o perdea de pe ochi. 309 A I SE PRINDE OCHII DE CEVA AI SE LUA PÂNZA DE PE OCHI: A înţelege brusc ceva; A se lumina referitor la cineva sau Ia ceva; A se vedea ceea ce nu se văzuse până alunei; A i se face lumină; A înţelege; A i se clarifica ceva; A-i deveni clar; v. A i se lua o perdea de pe ochi A I SE LUA UN VĂL DE PE FRUNTE (CUIVA): A i se dezvălui; A se afla adevărul; A se vedea cine este; v. A-i cădea un văl de pe frunte (cuiva). A I SE LUA UN VĂL DE PE FRUNTE (CUIVA): A i se dezvălui, a i se afla adevărul; A se vedea cine este; A-şi arăta faţa; v. A-i cădea un văl de pe frunte (cuiva). A I SE LUĂ UN VĂL DE PE OCHI (CUIVA): A i se dezvălui, a i se afla adevărul; A se vedea cine este; A-şi arăta faţa; v. A-i cădea un văl de pe frunte (cuiva). Avi;SE LUMINA ÎNAINTEA/OCHILOR:. A vedea bine; A desluşi; v. A i se face lumină în faţa ochilor. A I SE LUNGI CĂUTĂTURĂ A DRUM: A dori să plece; A nu mai vrea să stea locului. ..... A I SE LUNGI MAŢUL (SPRE CEVA): A se lacomi la ceva; v. A i se lărgi mapil (sore ceva). A I SE LUNGI OCHII: A se uita numai la drum; A dori să plece la drum; v. şi A i se lungi ochii a drum. A I SE LUNGI OCHII A DRUM: A se uita numai la drum; A dori să plece la drum; v. A i se lungi ochii. A I SE LUNGI URECHILE (CUIVA): A răbda mult timp de foame; v. şi A i se lungi urechile de foame (cuiva). A I SE LUNGI URECHILE DE FOAME (CUIVA): A răbda mult timp de foame; v. A i se lungi urechile. A I SE MAI RETEZA DIN COADĂ: A nu-i merge aşa de bine. A I SE MUIA BALAMALELE (CUIVA): A-şi pierde vigoarea din cauza oboselii, a bătrâneţii; v. şi A i se slăbi balamalele (cuiva); A-i slăbi balamalele (cuiva); A nu-l mai ţine balamalele. A I SE MUIA CIOLANELE (CUIVA): A slăbi; A se moleşi; v. şi A i se muia oasele (cuiva). A I SE MUIA GENUNCHII (CUIVA): A simţi o slăbiciune; A-şi pierde echilibrul; A nu se mai putea ţine pe picioare; v. A i se înmuia genunchii (cuiva). A I SE MUIA GURA (CUIVA): A nu mai avea curajul să vorbească. A I SE MUIA INIMA: A se înduioşa.- A I SE MUIA MÂINILE ŞI PICIOARELE (CUIVA): A simţi o slăbiciune; A-şi pierde echilibrul; A nu se mai putea ţine pe picioare; v. A i se înmuia genunchii (cuiva). A I SE MUIA NASUL: A-şi pierde aroganţa, mândria, tupeul; A rămâne ruşinat, umilit; v. A avea nasul căzut. AI SE MUIA OASELE (CUIVA): A slăbi; A se moleşi; v. A i se muia ciolanele (cuiva). A I SE MUIA PICIOARELE (CUIVA): A simţi o slăbiciune; A-şi pierde echilibrul; A nu se mai putea ţine pe picioare; v. A i se înmuia genunchii (cuiva). A I SE MUIA PICIOARELE DE SPAIMĂ (CUIVA): A simţi o; slăbiciune; A-şi pierde echilibrul; A nu se mai putea ţine pe picioare; v. A i se înmuia genunchii (cuiva). A I SE OGLINDI PE FAŢĂ: A se observa uşor; A fi vădit, incontestabil. A I SE OPRI CA UN OS ÎN GÂT: A nu putea înghiţi ceva; A nu se putea împăca cu un gând sau cu o situaţie; v. A i se opri în gât; vi i se opri un os în gât; A-i sta în gât cuiva ceva sau cine va. A I SE OPRI IN GÂT: A nu putea înghiţi ceva; A nu se putea împăca cu un gând sau cu o situaţie; v.A i se opri ca un os în gât. AI SE OPRI MINTEA: A rămâne năucit, uluit; A nu mai şti ce să facă; v. şi A i se opri mintea pe loc; A-i sta mintea; A i se opri mintea; A-i sta mintea pe loc. A I SE OPRI MINTEA LA LOC: A rămâne năucit, uluit; A nu mai şti ce să facă; v. A i se opri mintea. A I SE OPRI RĂSUFLAREA (CUIVA): A fi copleşit de: o emoţie puternică; A nu mai putea respira; v. A fi cu răsuflarea oprită. A I : SE-OPRI RESPIRAŢIA (CUIVA): A fi copleşit de o emoţie puternică; A nu mai putea respira; v. A fi cu răsuflarea oprită. A I SE OPRI UN OS ÎN GÂT: A nu putea înghiţi ceva; A nu se putea împăca cu un gând sau cu o situaţie; v. A ise opri ca un os în gât. A I SE OPRI VORBA ÎN GÂT: A nu mai putea vorbi; A amuţi. A I SE OUA-GĂINA ÎN CĂCIULĂ: A fi norocos; A avea mult noroc.:: ■■■. A i SE PĂREA DE RUŞINE (înv.): A se ruşina. A I SE PĂREA GARDUL PÂRLEAZ (pop.): A fugi mâncând pământul. A I SE PIERDE DE URMA: A dispărea; A fi de negăsit; A pieri fără urmă; v. şi A i se pierde urma; A-şi pierde urma; A-şi pierde urmele. A I SE PIERDE URMA: A dispărea; A fi de negăsit; A pieri iară urmă; v. A i se pierde de urma. A I SE PLIMBA LIMBA: A vorbi greu; A rosti cu dificultate cuvintele; A fi beat; v. A i se încurca limba. / AI SE PLIMBA LIMBA ÎN GURĂ: A/vorbi greu; A rosti cu dificultate cuvintele; A fi beat; v. A ise încurca limba. A I SE PREGĂTI PLĂCINTA: A i se pregăti o surpriză neplăcută, un necaz. // / A I SE PRILEJI MOARTE (înv.) A muri; v. şi A i se prileji moartea. A L SE PRILEJI MOARTEA /înv. J A muri; v. A i se prileji moarte. A I SE PRINDE MINCIUNILE I)E BINE (CUIVA): A fi crezut; a izbuti să înşele. A I SE PRINDE OCHII DE CEVA (CUIVA) AI SE PRINDE OCHII DE CINEVA 310 (înv.): A se opri cu privirea, pe ceva; A-i reţine atenţia sau privirea; A alege cu privirea ceva dintr- o mulţime; A prefera; v. şi A i se prinde ochii de cineva; A i se prinde ochii pe ceva; A i se prinde ochii pe cineva; A i se prinde ochiul de ceva; A i se prinde ochiul pe cineva; A i se prinde privirile de ceva; A i se prinde privirile de cineva; A i se prinde privirile pe ceva; A i se prindepe cineva. A I SE PRINDE OCIHI DE CINEVA (CUIVA) (înv.): A se opri cu privirea pe ceva; A-i reţine atenţia sau privirea; A alege cu privirea ceva dintr- o mulţime; A prefera; v. A i se prinde ochii de ceva. A I SE PRINDE OCHII PE CEVA (CUIVA) (înv.): A se opri cu privirea pe ceva; A-i reţine atenţia sau privirea; A alege cu privirea ceva dintr- o mulţime; A prefera; v. A i se prinde ochii de ceva. .·■. : A I SE PRINDE OCHII PE CINEVA (CUIVA) (înv.): A se opri cu privirea pe ceva; A-i reţine atenţia sau privirea; A alege cu privirea ceva dintr- o mulţime; A prefera; v. A i se prinde ochii de ceva. A I SE PRINDE OCHIUL DE CEVA (CUIVA) .(înv.):·:A se opri cu privirea pe ceva; A-i reţine atenţia sau privirea; A alege cu privirea ceva dintr- o mulţime; A prefera; v. A i se prinde ochii de ceva. A I SE PRIBE OCHIUL DE CINEVA (CUIVA) (înv.): A se opri cu privirea pe ceva; A-i reţine atenţia sau privirea; A alege cu privirea ceva dintr-o mulţime; A prefera; v. Ai se prinde ochii de ceva. ^ ^ A I SE PRINDE OCHIUL PE CEVA (CUIVA) (înv.): A se opri cu privirea pe ceva; A-i reţine atenţia sau privirea; A alege cu privirea ceva dintr- o mulţime; A prefera; v. A i se prinde ochii de ceva. A I SE PRINDE OCHIUL PE CINEVA (CUIVA) (înv.): A se opri cu privirea pe ceva; A-i reţine atenţia sau privirea; A alege cu privirea ceva dintr-o mulţime; A prefera; v. A i se prinde ochii de ceva. A I SE PRINDE PRIVIRILE DE CEVA (CUIVA) (înv.):-A se opri cu privirea pe ceva; A-i reţine atenţia sau privirea; A alege cu privirea ceva dintr-o mulţime; A prefera; v. A i se prinde ochii de ceva. A I SE PRINDE PRIVIRILE DE CINEVA (CUIVA) (înv.): A se opri cu privirea pe ceva; A-i reţine atenţia sau privirea; A alege cu privirea ceva dintr-o mulţime; A prefera; v. A i se prinde ochii de ceva. . A I SE PRINDE PRIVIRILE PE CEVA (CUIVA) (înv.): A se opri cu privirea pe ceva; A-i reţine atenţia sau privirea; A alege cu privirea ceva dintr-o mulţime; A prefera; v. A i se prinde ochii de ceva. A I SE PRINDE PmVIRILE PE CINEVA (CUIVA) (înv.): A se opri cu privirea pe ceva; A-i reţine atenţia sau privirea; A alege cu privirea ceva dintr-o mulţime; A prefera; v. A i se prinde ochii de ceva. A I SE PUNE CA O PIATRA PE INIMĂ: A intra într-o situaţie grea; A da de necazuri, de belele; v. şi A i se pune o piatră pe inimă; A-i sta ca o piatră pe inimă; A-i sta o piatră pe inimă. A I SE PUNE CHICA MĂCIUCA (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. AI SE PUNE ENACHEPE GENE:A i se face somn cuiva; A picoti; v. şi A i se pune Enache pe la gene; A se pune Ene pe la gene; A se pune Ene pe la gene; A se pune Moş Ene pe la gene; A yeni Ene pe la gene; A veni Moş Ene pe la gene. A I SE PUNE ÎNAINTE: A ocupa un Ioc în faţa cuiva.' A I SE PUNE ÎN CALE (CUIVA SAU A CEVA): A sta in calea cuiva sau a ceva; v. şi A i se pune în calea (cuiva sau a ceva); A i se pune în drum (cuiva). a i se pune în călea (cuiva sau a CEVA): A sta in calea cuiva sau a ceva; v. A i se pune în cale (cuiva sau a ceva). A I SE PUNE ÎN DRUM (CUIVA SAU A CEVA): A sta in calea cuiva sau a ceva; v. A i se pune în cale. A I SE PUNE ÎN SARCINĂ (CUIVA CEVA): A i se pune în seama cuiva ceva; A trebui să facă ceva; A fi suspectat de ceva. A I SE PUNE O NEGURĂ ÎN FAŢA OCHILOR: A avea o ameţeală. A I SE PUNE O PIATRĂ PE INIMĂ: A intra într-o situaţie grea; A da:de necazuri, i de belele; v. A i se pune ca o piatră pe inimă. . A j SE pune PATA (CUIVA) (fam.): A avea o ■idee fixă. ■■vii·; A I SE PUNE PĂRUL MĂCIUCĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; vi A i se face părul măciucă. A I SE PUNE POHOIELE LA OCHI (reg.): A fi lipsit de spirit de observaţie; v. A avea pohoiele la ochi. A I SE PUNE POHOIELELE LA OCHI (reg.)x A fi lipsit de spirit de observaţie; v. A avea pohoiele la ochi. A I SE PUNE POHOIELELE PE OCHI (reg): A fi lipsit de spirit de observaţie; v. A avea pohoiele la ochi. A I SE PUNE POHOIELE PE OCHI (reg. ): A fi lipsit de spirit de observaţie; v. A avea pohoiele la ochi. A I SE PUNE SOARELE DREPT ÎN INIMĂ: A i se face foame. A I SE PUNE ŢÂFNA: A se enerva; A se înfuria; v. A-i da borşul în foc. A I SE PUNE . UN v CUŢIT; LA INIMĂ (CUIVA): A intra în griji; A intra la temeri; v. şi A i se pune un cuţit la stomac; A i se pune un ghimpe la inimă; A i se pune un ghimpe la stomac. A I SE PUNE UN CUŢIT LA STOMAC (CUIVA): A intra în griji; A intra la temeri; v. A i se pune un cuţit la inimă. 311 A I SE RIDICA SÂNGELE LA CAP A I SE PUNE UN GHIMPE LA INIMĂ (CUIVA): A intra în griji; A intra la temeri; v. A i se pune un cuţit la inimă. A I SE PUNE UN GHIMPE LA STOMAC (CUIVA): A intra în griji; A intra la temeri; v. A i se pune un cuţit la inimă. A I SE PUNE UN NOD ÎN GÂT: A simţi că nu mai poate vorbi sau respira ca urmare a unei emoţii, a unei supărări puternice; v. A avea un nod în gât. A I SE PUNE UN VĂL PE FRUNTE (CUIVA): A înceta să mai vadă, să mai judece limpede; A nu mai înţelege realitatea; v. şi A i se pune un văl pe ochi (cuiva). AI SE PUNE UN VĂL PE OCHI (CUIVA): A înceta să mai vadă, să mai judece limpede; A nu mai Înţelege realitatea; v. A i se pune un văl pe frunte (cuiva). AI SE PURTA NUMELE (pop.): A i se duce faima; A i se duce vestea. A I SE RĂCTINIMA (CUIVA): A se înstrăina. A I SE RĂSTURNA OCHII PESTE CAP (CUIVA): A fi pe moarte. A I SE RĂSTURNA RÂNZA (CUIVA) (pop.): A se face greaţa cuiva. A I SE RĂTĂCI MINTEA CUIVA: A înnebuni; v. A-i rătăci mintea cuiva. A I SE RĂTĂCI MINŢILE CUIVA: A înnebuni; v. A-i rătăci mintea cuiva. A I SE RĂZBUNA NIMA CUIVA: A se îmbuna; A se înveseli; A-i prii; A-i face bine cuiva; v. şi A răzbuna la inimă pe cineva. A I SE RETEZA PICIOARELE CÂND A AUZIT: A se emoţiona puternic. A I SE RIDICA CHICA MĂCIUCĂ: A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. ■ A I SE RIDICA LA CAP: A se ameţi de băutură; A se îmbăta; v. şi A i se ridica la cap o băutură. A I SE RIDICA LA CAP O BĂUTURĂ: A se ameţi de băutură; A se îmbăta; v. A i se ridica la cap. A I SE RIDICA O PÂNZA DE PE OCHI CUIVA): A avea revelaţia adevăratei stări de lucruri; A vedea mai clar; A-şi da seama, a pricepe, a înţelege mai bine; v. A-i cădea o pânza de pe ochi (cuiva). A I SE RIDICA O PERDEA DE PE OCHI (CUIVA): A înţelege brusc ceva; A se lumina referitor la cineva sau la ceva; A vedea ce nu văzuse până atunci; v. A i se lua o perdea de pe ochi (cuiva). A I SE RIDICA O PIATRĂ DE MOARĂ DE PE CUGET: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v.A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE RIDICA O PIATRĂ DE MOARĂ DE PE INIMĂ: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE RIDICA O PIATRĂ DE MOARĂ DE PE SUFLET: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE RIDICA O PIATRĂ DE PE CUGET: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE RIDICA O PIATRĂ DE PE INIMĂ: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE RIDICA O PIATRĂ DE PE SUFLET: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A I SE RIDICA PĂRUL MĂCIUCĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A SE RIDICA PĂRUL MĂCIUCĂ ÎN CAP (CUIVA): A: se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A SE RIDICA PĂRUL MĂCIUCĂ ÎN VÂRFUL CAPULUI (CUIVA):; A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A SE RIDICA PĂRUL PUICĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă, w A SE RIDICA PĂRUL VÂLVOI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A SE RIDICA PĂRUL VĂLVOI ÎN VÂRFUL CAPULUI(CUIVA): A se : înspăimânta;: A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A SE RIDICA PĂRUL VĂLVOI PE CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE RIDICA PÂNZELE DE PE OCHI (CUIVA): A avea revelaţia adevăratei stări de lucruri; A vedea mai clar; A-şi da seama, a pricepe, a înţelege mai bine; v. A-i cădea o pânza de pe ochi (cuiva). A I SE RIDICA PERDEA DE PE OCHÎ CUIVA): A avea revelaţia adevăratei stări de lucruri; A vedea mai clar; A-şi da seama, a pricepe, a înţelege mai bine; v. A-i cădea o pânza de pe ochi (cuiva). A I SE RIDICA PERDEAUA DE PE OCHI CUIVA): A avea revelaţia adevăratei stări de lucruri; A vedea mai clar; A-şi da seama, a pricepe, a înţelege mai bine; v. A-i cădea o pânza de pe ochi (cuiva). A I SE RIDICA PIEPTUL (CUIVA): A i se umfla pieptul în timpul inspiraţiei; A face pe grozavul; A se da mare. A I SE RIDICA SÂNGELE ÎN FAŢĂ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v, A face să i se urce sângele, A I SE RIDICA SÂNGELE ÎN OBRAZ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face săi se urce sângele, A I SE RIDICA SÂNGELE LA CAP: A se AI SE RIDICA TOT PĂRUL MĂCIUCĂ 312 înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele. A I SE RIDICA TOT PĂRUL MĂCIUCĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE RIDICA TOT PĂRUL MĂCIUCĂ ÎN CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE RIDICA TOT PĂRUL MĂCIUCĂ ÎN VÂRFUL CAPULUI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE RIDICA TOT PĂRUL PUICĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. Ai se face pârul măciucă. A I SE RIDICA TOT PĂRUL VÂLVOI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE RIDICA TOT PÂRUL VÂLVOI ÎN VÂRFUL CAPULUI (CUIVA): A se Înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE RIDICA TOT PĂRUL VÂLVOI PE CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE RIDICA VESTEA (CUIVA) (pop,): A se duce vestea cuiva. A I SE RUPE BĂIERELE INIMII: A simţi o mare durere sufletească; v. şi A rupe baierele inimii. ■ A I SE RUPE CĂRUŢA ÎN DRUM: A se poticni; a nu mai merge. A I SE RUPE INIMA (CUIVA): A simţi o mare emoţie; A avea o puternică durere sufletească; A fi disperat; v. A fi cu inima friptă. A I SE RUPE ÎN PAIŞPE (pop.): A nu-i păsa; A fi indiferent. A I SE RUPE PICIOARELE: A fi obosit; Afi alergat mult; v. şi A i se rupe picioarele de oboseală. A I SE RUPE PICIOARELE DE OBOSEALĂ: A fi obosit; A fi alergat mult; v. A i se rupe picioarele. A I SE RUPE RĂRUNCHII (CUIVA): A simţi 0 mare emoţie; A avea o puternică durere sufletească; A fi disperat; v. A fi cu inima friptă. A I SE RUPE SUFLETUL (CUIVA): A simţi o mare emoţie; A avea o puternică durere sufletească; A fi disperat; v. Afi cu inima friptă. A ·! SE RUPE SUFLETUL DE CINEVA, DE CEVA: A simţi o mare durere; A suferi mult din cauza cui9va sau a ceva. A I SE RUPE SUFLETUL DE MILA CUIVA: A avea o milă puternică faţă de cineva sau de ceva; A suferi mult din cauza cuiva sau a ceva. A-I SERVI CA PE TAVĂ: A-l servi foarte bine; A-i aduce totul de-a gata; v. A-i ca da pe tavă. A-l SERVI PE TAVĂ: A-l servi foarte bine; A- 1 aduce totul de-a gata; v. A-i ca da pe tavă. A I SE SCĂLDA OCHII ÎN LACRIMI: A plânge.' A I SE SCULA DE...: A se hotărî brusc să...; A dori pe moment să...; A i se năzări să..^; v. şi A i se scula să.... A I SE SCULA O IDEE (CUIVA) (fam.): A-i veni o idee ciudată; A-i veni o toană cuiva. AI SE SCULA SĂ...: A se hotărî brusc să...; A dori pe moment să...; A i se năzări să... ; v. Ai se . scula de..,. A I SE SCURGE INIMA (DUPĂ CINEVA SAU DUPĂ CEVA): A se uita cu plăcere, cu dragoste la cineva sau la ceva; A ţine mult la cineva sau Ia ceva; v. şi A i se scurge ochii1. AI SE SCURGE OCHII1 (DUPĂ CINEVA SAU DUPĂ CEVA): A se uita cu plăcere, cu dragoste la cineva sau la ceva; A ţine mult la cineva -sau la ceva; v. A i se scurge inima. A I SE SCURGE OCHII2: A plânge până la secarea lacrimilor; A plânge până Ia ; slăbirea vederii; v. şi A i se scurge ochii de lacrimi; A i se scurge ochii în lacrimi. AI SE SCURGE OCHII DE LACRIMI: A plânge până la secarea lacrimilor; A plânge până la slăbirea vederii; v. A i se scurge ochii2. A I SE SCURGE OCHn DUPĂ FETE: A se uita insistent după fete. A I SE ASCURGE OCHII ÎN LACRIMI: A plânge până la secarea lacrimilor; A plânge până la slăbirea vederii; v. A i se scurge ochii2. A I SE SCURTA MINTEA: A nu mai avea memorie bună; A nu mai ţine bine minte; A uita repede.·7·: A I SE SCUTRA PASUL: A simţi o slăbiciune; A nu mai avea putere; A fi bătrân; A nu mai avea multe zile. A I SE SCURTA: ZILELE: A inu mai avea multe zile de trăit. A I SE SCUTURA CARNEA: A se înfiora; A se cutremura; A se zgudui; v. şi A i se scutura inima; A i se scutura oasele; A i se scutura sufletul. A î SE SCUTURA INIMA: A se înfiora; A se cutremura; A se zgudui; v. A i se scutura carnea. 7 A7I SE SCUTURA OASELE: A se înfiora; A se cutremura; A se zgudui; v. /I i se scutura carnea. A I SE SCUTURA SUFLETUL: A se înfiora; A se cutremura; A se zgudui; v. A i se scutura carnea. A I SE SFÂRŞI INIMA (CUIVA): A simţi o mare emoţie; A avea o mare durere sufletească; A fi disperat; v. A fi cu inima friptă. A I SE SFÂRŞMNIMA DE PE MOSOR: A deceda. A I SE SFÂŞIA INIMA ÎN PIEPT (CUIVA): A simţi o mare emoţie; A avea o mare durere sufletească; A fi disperat; v. Afi cu inima friptă. \ A I SE SFÂŞIA RĂRUNCHII (CUIVA): A simţi o mare emoţie; A avea o mare durere sufletească; A fi disperat; m. Afi cu inima friptă. A 1 SE SFÂŞIA SUFLETUL: A se înfiora; A se cutremura; A se zgudui; v. A i se scutura carnea. A I SE SFETI CEVA (CUIVA CEVA) (reg.)\ A izbuti; A reuşi; A avea succes. 313 AI SE SUI TOT PÂRUL MĂCICĂ PE CAP A I SE SLĂBI BALAMALELE (CUIVA): A-şi pierde vigoarea din cauza oboselii, a bătrâneţii; v. şi A i se muia balamalele (cuiva). A I SE SLĂBI BALAMALELE (CUIVA): A-şi pierde vigoarea din cauza oboselii, a bătrâneţii; v. şi A i se muia balamalele (cuiva). A I SE SLEI SÂNGELE ÎN VINE: A se speria tare; A se îngrozi; A fi cuprins de groază. A I SE SPERIA SOMNUL: A nu-i mai fî somn. A I SE STINGE GLASUL: A rămâne mut; A nu mai avea ce spune; A rămâne uluit. A I SE STINGE LUMINA OCHILOR: A muri; A orbi. A I SE STINGE NOROCUL: A-şi pierde norocul; A nu mai avea noroc. A I SE STRÂNGE FUNIA DE PAR: A fi pe moarte; v. şi A i se apropia ceasul A I SE STRÂNGE FUNIA DE ŢĂRUŞ: A fi pe moarte; v. şi A i se apropia ceasul. A I SE STRÂNGE FUNIA LA PAR: A fi pe moarte; v. şi A i se apropia ceasul A I SE STRÂNGE FUNIA LA ŢĂRUŞ: A fi pe moarte; v. şi A i se apropia ceasul. A I SE STRÂNGE INIMA: A simţi o nelinişte, 0 îngrijorare, o teamă; v. şi A i se strânge sufletul; A i se strecura neliniştea în suflet. A I SE STRÂNGE i POTECILE (CUIVA) (pop.): A nu mai umbla fără rost; v. A se strânge după poteci. AI SE STRÂNGE SUFLETUL: A simţi o nelinişte, o îngrijorare, o teamă; v. A i se strânge inima. A I SE STRECURA NELINIŞTEA ÎN SUFLET: A simţi o nelinişte, o îngrijorare, o teamă; v. A i se strânge inima. A I SE STRECURA PRINTRE DEGETE: A se strecura cu dibăcie; A se strecura pe neobservate . A I SE STRICA CĂRUŢA ÎN DRUM: A nu-i mai merge afacerile. A I SE SUBŢIA AŢA: A îmbătrâni; A se îmbolnăvi; A nu mai avea mult de trăit. A-I SUCI MINŢILE: A-l păcăli; A-l trage pe sfoară. AI SE SUI BĂUTURA LA CAP: A se îmbăta. A i SE SUI COPII ÎN CAP: A nu-şi putea stăpâni copii. A I SE SUI FUMURILE ÎN CAP: A se înfumura; A deveni încrezut; \. A4 intra fumurile în cap. A I SE SUI FUMURILE LA CAP: A se înfumura; A deveni încrezut; v. A-i intra fumurile încap: A I SE SUI IN CAP (CUIVA): A se obrăznici; v. şi A i se urca în cap (cuiva). A I SE SUI LA CAP: A se crede deştept; v. şi A 1 se urca la cap. ^ AI SE SUIPĂRUL (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE SUI PĂRUL ÎN CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE SUI PĂRUL MĂCIUCĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face pârul măciucă. A I SE SUI PĂRUL MĂCIUCĂ ÎN CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE SUI PĂRUL MĂCIUCĂ ÎN VĂRFUL CAPULUI (CUIVA):; A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. AI SE SUI PÂRUL MĂCICĂ PE CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A LSE SUI PĂRUL PUICĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi;:: v. A i se face părul măciucă. : A ISE SUI PĂRUL VÂLVOI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE SUI PĂRUL VÂLVOI ÎN VÂRFUL CAPULUI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE SUI PĂRUL VÂŞVOI PE CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. AI SE SUI PIPERUL LA NAS: A se supăra; A se înfuria. A I SEfSUI SÂNGELE ÎN CAP: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A: fi în cuimea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. - A I SE SUI SÂNGELEÎN FAŢĂ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. A I SE SUI SÂNGELE ÎN OBRAZ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. î.î:.;v-:::·.··:: A I SE SUI SÂNGELE ÎN VÂRFUL CAPULUI: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. A I SE SUI SÂNGELE LA CAP: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. ■:;rA:LSE SUI TOT PĂRUL ÎN CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE SUI TOT PĂRUL ÎN VÂRFUL CAPULUI (CUIVA): A c se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE SUI TOT PĂRUL MĂCIUCĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE SUI TOT PĂRUL MĂCIUCĂ ÎN CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE SUI TOT PĂRUL MĂCIUCĂ ÎN VĂRFUL CAPULUI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. AI SE SUI TOT PÂRUL MĂCICĂ PE CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE SUI TOT PĂRUL PUICĂ 314 A I SE SUI TOT PĂRUL PUICĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A ISE SUI TOT PĂRUL VĂLVOI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. Ă I SE SUI TOT PĂRUL VĂLVOI ÎN VÂRFUL CAPULUI (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE SUI TOT PĂRUL VÂLVOI ÎN CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face purul măciucă. A I SE SUI VINUL LA CAP: A se îmbăta. A I SE ŞTERGE DIN MINTE: A uita ceva; A nu mai ţine minte. A I SE ŞTERGE LESCAIA (CUIVA) (pop.): A-şi pierde renumele, consideraţia, autoritatea. A I SE ŞTERGE URMELE: A nu se mai şti nimic de el. A I SE ŞTI DE URMĂ CUIVA: A avea informaţii, ştiri despre cineva; v. şi A-i şti de urma cuiva. A I SE ŞTI LA CEVA NUMELE: A îl cunoscut. A I SE ŞTI NUMAI NUMELE (CUIVA SAU LA CEVA) A fi rămas o amintire vagă despre cineva sau ceva. A I SE TĂIA APA DE LA MOARĂ: A i se face un mare rău; A i se provoca o neplăcere. A I SE TĂIA CĂRĂRILE (CUIVA): A. se afla în încurcătură; A întâmpina piedici; v. şi A ise tăia drumul (cuiva); A i se tăia drumurile (cuiva).. AI SE TĂIA CRACA DE SUB PICIOARE: A i se periclita situaţia; A i se periclita soartă; v. şi A i se tăia creanga de sub picioare. A I SE TĂIA CREANGA DE SUB PICIOARE: A i se periclita situaţia; A i se periclita soartă; v. şi A i se tăia craca de sub picioare. : A I SE TĂIA DRUMUL (CUIVA): A se afla în încurcătură; A întâmpina piedici; v. A i se tăia cărările (cuiva). A I SE TĂIA DRUMURILE (CUIVA): A se afla în încurcătură; A întâmpina piedici; v. A i se tăia cărările (cuiva). A I SE TĂIA GENUNCHII (CUIVA): A simţi o slăbiciune; A-şi pierde echilibrul; A nu ; se mai putea ţine pe picioare; v. A i se înmuia genunchii (cuiva). A I SE TĂIA GUSTUL DE CEVA (CUIVA): A-i tece pofta de a obţine ceva sau de a face ceva.; V. şi A i se tăia pofta de ceva (cuiva); A i se tăia toată poftă de ceva (cuiva). A I SE TĂIA INIMA (CUIVA): A fi cuprins de slăbiciune; A-şi pierde curajul. A I SE TĂIA MÂINILE ŞI PICIOARELE (CUIVA): A simţi o slăbiciune; A-şi pierde echilibrul; A nu se mai putea ţine pe picioare; v. A i se înmuia genunchii (cuiva). A I SE TĂIA PICIOARELE (CUIVA): A simţi o slăbiciune; A-şi pierde echilibrul; A nu se mai putea ţine pe picioare; v. A i se înmuia genunchii (cuiva). A I SE TĂIA POFTA (CUIVA): A-i tece pofta de a obţine ceva sau de a face ceva.; v. A i se tăia gustul de ceva (cuiva). A I SE TĂIA POFTA DE MÂNCARE: A-i trece cuiva pofta de mâncare. A I SE TĂIA RĂSUFLAREA (CUIVA): A fi copleşit de o emoţie puternică; A nu mai putea respira; v. A fi cu răsuflarea oprită. A I SE TĂIA RESPIRAŢIA (CUIVA): A fi copleşit de o emoţie puternică; A nu mai putea respira; v. A fi cu răsuflarea oprită. AI SE TĂIA SCUIPATUL ÎN GURĂ: A avea 0 senzaţie puternică de sete; A nu se simţi bine. A I SE TĂIA SCURT: A nu i se mai permite; A 1 se interzice. : A I SE TĂIA SUFLAREA: A fi într-o situaţie dificilă; A fi pe moarte. A I SE TĂIA TOATĂ POFTĂ DE CEVA (CUIVA): A-i tece pofta de a obţine ceva sau de a face ceva.; v. A i se tăia gustul de ceva (cuiva), A I SE TĂIA ZILELE: A nu mai avea mult de trăit; A fi pe moarte. A I SE TOPI INIMA (CUIVA): A se mistui de dragoste, de dor; v. şi A se topi la inimă (cuiva). AI SE TOPI SCUIPATUL ÎN GURĂ (CUIVA) (pop.): A fi pofticios. ^ A I SE TRAGE DE CEVA (pop.): A fi curios ■ de ceva, A i SE TRAGE DE LA BEŢIE: A păţit-o din cauza că a fost beat; Beţia a fost cauza. -W A I SE ŢINE ÎN SEAMĂ (CUIVA CEVA): A-lua în consideraţie cuiva ceva; A i se recunoaşte (cuiva ceva). A I SE ŢINE VIAŢA ÎNTRUN FIRDE AŢĂ: A fi la un pas de moarte; v. şi A i se ţine viaţa într-un jir de păr; A i se ţine viaţa numai într-un fir de aţă; A i se ţine viaţa numai într-un fir de păr. A I SE ŢINE VIAŢA ÎNTR-UN FIR DE PĂR: A fi la un pas de moarte; v. A i se ţine viaţa într-un jir de păr. A I SE ŢINE VIAŢA NUMAI ÎNTR-UN FIR DE AŢĂ: A fi la un pas de moarte; v. A i se ţine viaţa într-un jir de păr. A I SE ŢINE VIAŢA;NUMAI ÎNTR-UN FIR DE PĂR: A fi la un pas de moarte; v. A i se ţine viaţa într-un jir de păr. A I SE UDA OCHII: A plânge; v. şi A i se umple ochii de lacrimi. AI SE UITA ÎN CALE: A-l aştepta în drum, A I SE UMFLA OCHII-N CAP DE SOMN: A-i fi somn de nu mai poate. A I SE UMFLA PIPOTA (CUIVA): A se-mânia; A fi fudul. A I SE UMPLE INIMA DE BUCURIE: A fi bucuros; A fi fericit; A avea bucurii. A I SE UMPLE INIMA DE TRISTEŢE: A se întrista; A deveni trist; A nu mai avea nicio bucurie. A I SE UMPLE MĂSURA (CUIVA): A se sătura de cineva sau de ceva; A-şi pierde răbdarea. A I SE UMPLE OCHII DE LACRIMI: A plânge; v. A i se uda ochii. > 315 A-I SFÂRÂI SUFLETUL A I SE UMPLE PAHARUL CUIVA: A îndura prea multe; A nu mai putea suporta. A I SE URCA BĂUTURA LA CAP: A se îmbăta. .· A I SE URCA FUMURILE ÎN CAP: A se înfumura; A deveni încrezut; v. A-i intra fumurile în cap. A I SE URCA FUMURILE LA CAP: A se înfumura; A deveni încrezut; v, A-i intra fumurile în cap. A ;T SE URCA; ÎN CAP (CUIVA): A se obrăznici; v. A i se sui în cap (cuiva). A î SE URCA LA CAP: A se crede deştept; v. A i se sui la cap. A I SE URCA SÂNGELE ÎN FAŢĂ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. A I SE URCA SÂNGELE IN OBRAZ: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. A I SE URCA SÂNGELE ÎN VÂRFUL CAPULUI: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. A I SE URCA SÂNGELE LA CAP: A se înroşi, a se îmbujora la faţă; A se înfuria; A fi în culmea furiei; v. A face să i se urce sângele în faţă. AI SE URCA VINUL LA CAP: A se îmbăta. A I SE URÎ CU BINELE: A nu fi mulţumit; A dori mai mult; A-şi căuta beleaua. AI SE URÎ CU CEVA: A se sătura de ceva; A i se acri cuiva de ceva; A nu mai dori ceva; y. şi A i se uri de ceva. AI SE URÎ CU EL: A nu-1 mai putea suferi. A I SE URÎ CU VIAŢA: A nu mai dori să trăiască; A dori să moară. A I SE URÎ CU ZILELE (CUIVA): A se sătura de viaţă. AI SE URÎ DE CEVA: A se sătura de ceva; A i se acri cuiva de ceva; A nu mai dori ceva; v. şi A i se uri cu ceva. ^ : AI SE USCA GÂTUL: A-i fi sete; A avea poftă de o băutură alcoolică; v. şi A i se usca gâtul de sete; A i se usca gura; A i se usca gura de sete; A- i sfârâi gâtlejul de sete; A i se usca limba; A i se usca limba în gură; A i se usca limba în gură de sete. A I SE USCA GÂTUL DE SETE: A-i fi sete; A avea poftă de o băutură alcoolică; v, A i se usca gâtul. A I SE USCA GURA: A-i fi sete; A avea poftă de o băutură alcoolică; v. Ai se usca gâtul. A I SE USCA GURA DE SETE: A-i fi sete; A avea poftă de o băuturii alcoolică; v. A i se usca gâtul. A I SE USCA LIMBA: A-i fi sete; A avea poftă de o băutură alcoolică; v. A i se usca gâtul. A I SE USCA LIMBA ÎN GURĂ: A -i fi sete; A avea poftă de o băutură alcoolică; v. A i se usca gâtul. A I SE USCA LIMBA ÎN GURĂ DE SETE: A-i fi sete; A avea poftă de o băutură alcoolică; v. A i se usca gâtul. A I SE USCA SUFLETUL: A suferi cumplit. A I SE VĂRSA CUIVA MIERE ÎN PĂSAT: A o duce bine; a trăi bone; A avea de toate; v. şi A-i vârî cuiva miere în păsat. AI SE VÂRÎ CUIVA MIERE ÎN PĂSAT: A o duce bine; a trăi bone; A avea de toate; v. A-i vărsa cuiva miere în păsat. A I SE ZBÂRCI CHICA MĂCIUCĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. : AI SE ZBÂRCI PĂRUL MĂCIUCĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v.Ai se face părul măciucă. ■ A I SE ZBÂRLI CHICA MĂCIUCĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE ZBÂRLI PĂRUL (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A I SE ZBÂRLI PĂRUL ÎN CAP (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v.Ai se face părul măciucă. AI ŞE ZBÂRLI PĂRUL MĂCIUCĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v.Ai se face părul măciucă. A I SE ZBURLI PĂRUL MĂCIUCĂ (CUIVA): A se înspăimânta; A se îngrozi; v. A i se face părul măciucă. A-I SFÂRÂI CĂLCÂIELE CUIVA (fam.): A fugi sau a merge foarte repede; v. şi A-i sfârâi picioarele cuiva; A-i sfârâi picioruşele cuiva. A-I SFÂRÂI CĂLCÂIELE DUPĂ CINEVA: A se îndrăgosti de cineva; v. A i se aprinde călcâiele (după cineva), vb A-I SFÂRÂI COLIVA LA PIAPT (CUIVA): A fi pe moarte. A-I SFÂRÂI CU HÂRBUL (CUIVA): A-i face farmece cuiva. A-I SFÂRÂI GÂTLEJUL DE SETE: A-i fi sete; A avea poftă de o băutură alcoolică; v. A i se usca gâtul. A-I SFÂRÂI INIMA (DUPĂ CINEVA): A se îndrăgosti de cineva; v. A i se aprinde călcâiele (după cineva). A-I SFÂRÂI INIMA DE DORUL CUIVA, A CEVA: A iubi foarte mult pe cineva; A dori;foarte mult ceva. A-I SFÂRÂI PICIOARELE CUIVA (fam.): A fugi sau a merge foarte repede; v. A-i sfârâi căl-câiele cuiva, A-I SFÂRÂI PICIORUŞELE CUIVA (fam.): A fugi sau a merge foarte repede; v. A-i sfârâi călcâiele cuiva. A-I SFÂRÂI SUFLETUL; (CUIVA):A avea o stare de emoţii, de nelinişte, de teamă; v. A-i sfârâi inima (cuiva). A-ISFÂRÂI SUFLETUL 316 A-I SFÂRÂI SUFLETUL (DUPĂ CINEVA): A se îndrăgosti de cineva; v. A i se aprinde călcâiele (după cineva). A-I SFÂRÂI TÂRTIŢA DUPĂ BĂIEŢI (fam.): (Despre fete) A avea chef de băieţi; A-i arde de băieţi, r-'—:·: A-I SFÂŞIA INIMA: A se îndrăgosti de cineva; v. A i se aprinde cuiva călcâiele. A-I SLĂBI BALAMALELE (CUIVA): A-şi pierde vigoarea din cauza oboselii, a bătrâneţii; v. A i se muia balamalele cuiva: A-I SLĂBI CURAJUL: A se descuraja; A-şi pierde curajul; A se speria; A-i fi frica. A-I SLĂBI CUREAUA: A îmbătrâni. - A-I SLĂBI RÂNZA (CUIVA) (pop,); A sărăci. A-I SLĂBI VÂNA: A nu mai avea putere; A nu mai putea; A îmbătrâni. A-I SLĂBI VEDEREA: A nu mai putea să observe corect; A nu-şi mai da seama în total; A nu vedea bine. A-I SLOBOZI DE SÂNGE (CUIVA); A-i scoate 0 cantitate de sânge în scop terapeutic; v. A-i lăsa sânge cuiva. A-I SLOBOZI SÂNGELE: A -i scoate o cantitate de sânge în scop terapeutic; v. A lăsa de sânge (cuiva). A-I SLUJI DREPT TRAMBULINĂ: A-i servi ca un punct de sprijin; A-i constitui un punct de lansare. ■ = A-I SMULGE MASCA: A-i arăta adevărată faţă; A arăta pe cineva sub adevăratul său aspect. A-I SORBI CUVINTELE DIN GURĂ: A asculta cu mare atenţie şi cu vădită plăcere; v. A-i sorbi vorbele. A-I SORBI VORBELE: A asculta cu mare atenţie şi cu vădită plăcere; v. A-i sorbi cuvintele din gură. A-I SOSI CEASUL: A sosi cuiva timpul să moară; A-i fi punctul de a muri; A fi pe moarte; v. şi A asculta cu mare atenţie şi cu vădită plăcere; v. si A sosi ceasul să dea în primire; A-i sosi veleatul A-I SOSÎ CEASUL SĂ DEA ÎN PRIMIRE: A sosi cuiva timpul să moară; A-i fi punctul de a muri; A fi pe moarte; v. şi A asculta cu mare atenţie şi cu vădită plăcere; v. A-i sosi ceasul A-I SOSI TIMPUL (CUIVA SAU L CEVA): A fî momentul potrivit pentru; A fi cazul să' înceapă; A sosi cuiva sau la ceva momentul favorabil, prilejul aşteptat; v. A-i fi timpul (cuiva sau la ceva). A-I SOSI TIPICUL (CUIVA SAU LA CEVA): A- 1 sosi cuiva sau la ceva momentul favorabil, prilejul aşteptat; v. A-i fi timpul (cuiva sau la ceva). A-I SOSI VELEATUL: A sosi cuiva timpul să moară; A-i fi punctul de a muri; A fi pe moarte; v. şi A asculta cu mare atenţie şi cu vădită plăcere; v. A-i sosi ceasul A-I SPARGE CUIVA URECHILE: A face zgomot mare; A năuci pe cineva cu zgomotul. A-I SPĂLA CUIVA PICIOARELE CU LA- CRIMI: A se milogi, a se umili la cineva; A se ruga de cineva. A ISPĂŞI O CONDAMNARE LA ÎNCHISOARE: A fi la închisoare; v. şi A ispăşi o pedeapsă; A ispăşi pedeapsă. A ISPĂŞI O PEDEAPSĂ; A fi la închisoare; v. A ispăşi o condamnare la închisoare. A ISPĂŞI PEDEAPSĂ: A fi la închisoare; v. A ispăşi o condamnare la închisoare. A ISPĂŞI VINA: A răspunde pentru cele făcute. A-I SPÂNZURA LINGURILE DE B'RÂU CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A-I SPÂNZURA-LINGURILE DE GÂT CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. ■ A-I SPERIA SOMNUL: Ă face să nu-i mai fie somn. A ISPITI NOROCUL: A fi tentat să facă ceva; A fi gata să încerce ceva. A-I SPORI CA LA RAC (fam.): A bate în retragere; A se retrage; A se lăsa; A ceda; A-i merge mai râu ca înainte; A regresa; v. A da înapoi2. A ISPRĂVI CU CEVA, CU CINEVA: A termina cu cineva sau cu ceva; A întrerupe orice relaţie cu cineva sau cu ceva. ■■■ A ISPRĂVI CU VIAŢĂ:: A deceda.v A ISPRĂVI DE MOARĂ: A nu mai avea cele necesare traiului. :: A ISPRĂVI i RĂU: A-şi isprăvi viaţa în mod tragic. A-I SPUNE CEVA DE L OBRAZ: A-i spune drept în faţă; A-i spune un lucru direct; v. şi A-i spune de la obraz; A-i spune oarzăn; A-i spune oarzăn în faţă. A-I SPUNE CUIVA GÂNDUL: A presimţi, a prevedea ceva;v. şi A-i spune inima cuiva ceva; A- i zice gândul cuiva ceva; A-i zice inima cuiva ceva. A-I SPUNE CU TOT1 DINADINSUL: A-i spune premeditat; A-i spune indiferent de riscuri. A-I SPUNE DE LA OBRAZ: A-i spune drept în faţă; A-i spune un lucru direct; v. A-i spune ceva de la obraz. A-I SPUNE DUREREA: A-şi destăinui necazurile, durerea. : A-I SPUNE INIMA CUIVA CEVA: A presimţi, a prevedea ceva;v. A-i spune cuiva gândul A-I SPUNE OARZĂN: A -i spune drept în faţă; A-i spune un lucru direct; v. A-i spune ceva de la obraz. A-I SPUNE OARZĂN ÎN FAŢĂ: A-i spune drept în faţă; A-i spune un lucru direct; v. A-i spune ceva de la obraz. A-I SPUNE O PĂSĂRICĂ: A afla de undeva. A-I SPUNE O PUPĂZĂ ÎN OBRAZ: A jigni, a ofensa pe cineva. A-I SPUNE PĂSUL (CUIVA): A se destăinui; v. şi A spune păsul cuiva. 317 A-I STA ÎN COASTĂ CA UN GHIMPE ÎN OCHI A-I SPUNE VERDE lN FAŢĂ: A-i spune deschis, {ară ocolişuri; A-i spune tot adevărul; A-i spune fără menajamente ce avea de spus. A-I SPUNE VORBA MARE: A spune un lucru foarte important; ajura; A făgădui solemn. A-I STA BINE (CEVA CUIVA): A-i conveni cuiva ceva; A i se potrivi ceva cuiva; v. A-i cădea bine (ceva cuiva). A-I STA CAII: A nu-i merge bine. A-I STA CALEA CRUCE (CUIVA): A da de piedici; A nu mai putea înainta; A sta la îndoială; A şovăi; v. A-i Ji calea cruce. A-I STA CALEA CRUCII. (CUIVA); A da de piedici; A nu mai putea înainta; A sta la îndoială; A şovăi; v. A-i fi calea cruce. A-I STA CAPUL LA CEVA ; A-I .STA CA O PIATRA PE INIMĂ: A intra îmx-o situaţie grea; A da de necazuri, de belele; v. A i se pune ca o piatră pe inimă. A-I STA CA PIATRĂ PE INIMĂ: A se gândi la ceva; A medita asupra unui lucru. A-I STA CA PIPERU-N NAS: A-i fi nesuferit; A nu-1 mai suporta; v. şi A-i sta ca sarea în ochi; A-i sta ca un ghimpe în coastă; A-i sta ca un ghimpe în ochi; A-i sta ca un gunoi în ochi; A-i sta ca un os în gât; A-i sta ca un pai în ochi; A-i sta ca un spin în coastă; A-i sta ca un spin în inimă; A-i sta ca un spin în inimă A-I STA CAPUL SUS: A fi mândru; A fi încrezut. A-I STA CAPUL UNDE-I STAU PICIORE-LE: A i se tăia capul cuiva; v. şi A-i sta capul unăe-i stau tălpile. A-I STA CAPUL UNDE-I STAU TĂLPILE A i ie tăia capul cuiva; v. A-i sta capul uitde-i stau picioarele. A-I STA CA SAREA ÎN OCHI: A-i fi nesuferit; A nu-1 mai suporta; v. A-i sta ca piperu-n nas. A-I STA CA UN CUI ÎN INIMĂ: A deranja, a indispune pe cineva; v. şi A-i sta ca un ghimpe; A- i sta ca un os în gât. A-I STA CA UN GHIMPE ÎN COASTĂ: A-i fi nesuferit; A nu-1 mai suporta; yA-i sta ca piperu-n nas. A-I STA CA UN GHIMPE ÎN OCHI: A-i fi nesuferit; A nu-1 mai suporta; v.A-i sta ca piperurn nas. A-I STA CA UN GUNOI lN OCHI: A-i ,fi nesuferit; A nu-1 mai suporta; v. A-i sta ca piperu-n nas. A-I STA CA UN OS ÎN GÂT: A-i fi nesuferit; A nu-1 mai suporta; v. A-i sta ca piperu-n nas. A-I STA CA: UN : PAI ÎN OCHI: A-i fi nesuferit; A nu-1 mai suporta; v. A-i sta ca piperu-n nas. :: A-I STA CA UN SPIN ÎN COASTĂ: A L-i fi nesuferit; A nu-1 mai suporta; v. A-i sta capiperu-nnas. A-I STA CA UN SPIN ÎN INIMĂ: A-i fi nesuferit; A nu-1 mai suporta; v, A-i sta ca piperu-n nas. A-I STA CA UN SPIN ÎN OCHI: A-i fi nesuferit; A nu-1 mai suporta; v. A-i sta ca piperu-n nas. A-I STA CEASUL: A nu-i mai merge bine; A nu mai şti ce să facă. A-I STA CIOCAN PE CAP: A cicăli, a plictisi pe cineva; A bate la cap pe cineva. ■ A-I STA CU PRICE (CUIVA) (înv.): A duşmăni pe cineva; A prigoni pe cineva; A se împotrivi cuiva; A; se afla în controversă cu cineva; v. şi A-i sta în price (cuiva). A-LiSTA; CU PUTINŢĂ: A putea face; A fi capabil să facă ceva. A-ISTA CUVÂNTUL PE LIMBĂ: A fi gata, a fi pregătit să spună ceva. A-I STAfDĂDACĂ PE CAP: A bate pe cineva Ia cap; A-l cicăli; A dădăci pe cineva./ A-I STA DRAG CA SARERA-N ÎN OCHI: A fi antipatic, nesuferit: cuiva; A nu putea suferi pe cineva; v. A avea drag pe cineva ca sarea-n ochi. A-I STA DRUMUL CRUCE (CUIVA):: A da de piedici; A nu mai putea înainta; A sta la îndoială; A şovăi; v. A-i fi calea cruce. A-I STA DRUMUL CRUCII (CUIVA): A dade piedici; A nu mai putea înainta; A sta îa îndoială; A şovăi; v. A-i fi calea cruce. ;■ A-LîiSTA FRUMOS -(CEVA/ CUIVA): A-i conveni cuiva ceva; A i se potrivi ceva cuiva; v, şi A-i cădea bine (ceva cuiva). A-I STA GÂNDUL LA CEVA, LA CINEVA: A fi preocupat de ceva. A-I ŞTA GHEM: A se scârbi; A se îngreţoşa; v. şi A-i sta ghem la capul pieptului; A-i sta nod; A-i sta nod la capul pieptului A-I STA GHEM ÎN CAPUL PIEPTULUI: A se scârbi; A se îngreţoşa; v. A-i sta ghem. A-I STA INIMA ÎN LOC: A se speria, v, ^A-I STA INIMA LA LOC: A; se :liniş;ti; A se calma. A-I STA INTERESELEIîALTĂ::A:;nu se mai interesa de treburi; A-şi neglija obligaţiile. A-I STA ÎMPOTRIVĂ: A fi împotrivă; A se opune; A nu fi de acord. A-I STA ÎNAINTE: A împiedica pe cineva; A-l încurca în socotelile lui; A i se împotrivi; v. şi A-i sta în faţă. '■ A-I STA ÎN CALE: A-i pune obstacole; A-i pune piedici; v. şi A4 sta în drum. A-I STA ÎN CAP: A-Meranja. A-I STA ÎN COASTĂ: A-i pune obstacole; A-i pune piedici; A incomoda; A stingheri în mişcări pe cineva; A-i sta în drum cuiva; A-i vrea răul; v. şiA- i sta în coastă ca un ghimpe în inimă; A-i sta în coastă ca un ghimpe în ochi; A-i sta în coaste; A-i sta în coaste ca un ghimpe în inimă; A-i sta în coaste ca un ghimpe în ochi A-I ^STA IN COASTĂ CA UN GHIMPE ÎN INIMĂ: A-i pune obstacole; A-i pune piedici; A incomoda; A stingheri în mişcări pe cineva; A-i sta în drum cuiva; A-i vrea răul; v. A-i sta în coastă: A-I STA ÎN COASTĂ CA UN GHIMPE ÎN A-î STA ÎN COASTE 318 OCHI: A-i pune obstacole; A-i pune piedici; A incomoda; A stingheri în mişcări pe cineva; A-i sta în drum cuiva; A-i vrea răul; v. A-i sta în coastă. A-I STA IN COASTE: A-î pune obstacole; A-i pune piedici; A incomoda; A stingheri în mişcări pe cineva; A-i sta în drum cuiva; A-i vrea răul; v. A-i sta în coastă. a-l sta In coaste ca un ghimpe în INIMA: A-i pune obstacole; A-i pune piedici; A incomoda; A stingheri în mişcări pe cineva; A-i sta în drum cuiva; A-i vrea răul; v. A-i sta în coastă. A-I STA ÎN COASTE CA UN GHIMPE ÎN OCHI: A-i pune obstacole; A-i pune piedici; A incomoda; A stingheri în mişcări pe cineva; A-i sta în drum cuiva; A-i vrea răul; v. A-i sta în coastă. A-I STA ÎN DRUM: A-i pune obstacole; A-i pune piedici; v. şi A-i sta în cale. A-I STĂ· ÎN FAŢĂ: A împiedica pe cineva; A-I încurca în socotelile lui; A i se împotrivi; v. A-i sta înainte. A-I STA ÎN GÂT (CUIVA CEVA SAU CINEVA): A nu putea înghiţi ceva; A nu se putea împăca cu un gând sau cu o situaţie; v. A i se opri ca un os în gât. j·;;-.;· A-I STA ÎN INIMĂ: A-l preocupa ceva; A-i produce nelinişte; v. şi A-i sta pe inimă. A-î STA ÎN MÂNĂ: A avea toată posibilitatea; A depinde de el. A-I STA ÎN MINTE: A-l munci un gând; A-I preocupa ceva. A-I STA lN PRICE (CUIVA) (înv.): A duşmăni pe cineva; A prigoni pe cineva; A se împotrivi cuiva; A se afla în controversă cu cineva; v. A-i sta cu price (cuiva). A-I STA ÎN PUTERE (CUIVA): A avea posibilitatea, a avea puterea să facă ceva; A depinde de el; v. A fi în puterea cuiva. A-I STA IN PUTERI (CUIVA): :i A avea posibilitatea, a avea puterea să facă ceva; A depinde de el; v. A fi în puterea cuiva. A-I STA IN PUTINŢĂ CUIVA: Ai fi în stare; A avea mijloacele şi posibilităţile necesare de a face ceva; v. A fi în putinţa cuiva. A-I STA IN SPINARE:; A-l: ■: deranja; A-l întreţine; v. şi A-i sta în spinarea cuiva. A-I STA ÎN SPINAREA CUIVA: A-l deranja; A-l întreţine; v. A-i sta în spinare. A-I STĂ ÎN SUFLET: A dispune de ceva; A poseda. A-I STA ÎN TUR: A sta gata să răbufnească; A fi pus pe ceartă; A fi supărat; A lenevi; A nu face nimic; A se odihni. A-I STA LA INIMĂ: A-l preocupa ceva; A-i produce nelinişte. A-I STA MINTEA: A rămâne năucit, uluit; A nu mai şti ce să facă; v. A i se opri mintea. A-I STA MINTEA ÎN LOC: A rămâne năucit, uluit; A nu mai şti ce să facă; v. A i se opri mintea. A-I STA MOARA: A nu mai avea cele necesare; A nu mai avea din ce trăi; A fi sărac. A-I STA NĂPASTA CUIVA: A provoca o nenorocire cuiva; A năpăstui cuiva. A-I STA NOD: A se scârbi; A se îngreţoşa; v. A-i sta ghem. A-I STA NOD ÎN CAPUL PUEPTULUI: A se scârbi; A se îngreţoşa; v. A-i sta ghem. A-I STA NOROCUL TOT ÎMPOTRIVĂ: A avea ghinion; A fi ghinionist; v. A fi plin de noroc ca broasca de păr. A-I STA O PIATRĂ PE INIMĂ: A intra într-o situaţie grea; A da de necazuri, de belele; v. A i se pune ca o piatră pe inimă. A-I STA PE CAP: A plictisi pe cineva; A cicăli, a enerva pe cineva; A nu lăsa în pace pe cineva. A-I STA PE INIMĂ: A-l preocupa ceva; A-i produce nelinişte; v. şi A-i sta la inimă. A-I STA PE LIMBĂ: A fi gata, gata să-şi amintească un cuvânt, uri nume; v. şi A-i sta pe linibă dar nu poate să-i zică; A-i sta pe limbă să-i zică; A-i sta pe vârful limbii. A-I STA PE LIMBĂ DAR NU POATE SĂ-I ZICĂ: A fi gata, gata să-şi amintească un cuvânt, un nume; A avea un lapsus; v. A-i sta pe limbă. : A-I STAPE LINBĂ SĂ-I ZICĂ: A fi gata; gata să-şi amintească un cuvânt, un nume; v. A-i sta pe limbă. ■ A-I STA PE VÂRFUL LIMBII: A fi gata; gata să-şi amintească un cuvânt, un nume; v. A-i sta pe limbă: A-I STA PLUGUL: A-i merge rău. ;■ A-I STA RĂU (CUIVA CEVA): A nu-i conveni cuiva ceva; v. A-i cădea rău. A-I STA SCRIS ÎN OBRAZ: Se vede pe faţa lui ; v. şi A-i sta scris pe faţă. Â-î STA SCRIS PE FAŢĂ: Se vede pe faţa lui; v. A-i sta scris în obraz. A-I. STA SUB NAS: A i se afla în; apropiere; A nu fi departe. A-I STA ŢĂCALĂ PE CAP (CUIVA) (reg): A plictisi, a agasa pe cineva. Ă-I STA UN CUI ÎN COASTĂ: Ă avea o temă, un necaz mare; v, A avea un-cui-în coastă. A-I STA UN CUI ÎN INIMĂ: A avea o temă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A-I STA UN CUI LA INIMĂ: A avea o tema, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A-TSTĂ UN GHIMPE ÎN COASTĂ: A avea o temă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A-I STA UN GHIMPE ÎN INIMĂ: A avea o temă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A-I STA UN GHIMPE ÎN OCHI: A avea o temă, un necaz mare; v.  avea un cui în coastă. A-I STA UN OS ÎN GÂT: A avea o temă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A-I STA VIAŢA INTR-UN FIR DE AŢĂ: A fi în mare pericol; A fi pe moarte; v. şi A-i sta viaţa într-un fir de păr; A-i sta viaţa numai într-un fir de aţă; A-i sta viaţa numai într-un fir de păr. A-I STA VIAŢA ÎNTR-UN FIR DE PĂR: A fi în mare pericol; A fi pe moarte; v. A-i sta viaţa într-un fir de aţă. A-I STA VIAŢA NUMAI ÎNTR-UN FIR DE AŢĂ: A fi în mare pericol; A fi pe moarte; v. A-i sta viaţa într-un fir de aţă. 319 A-I ŞEDEA LA MÂNĂ A-I STA VIAŢA NUMAI ÎNTR-UN FIR DE PĂR: A fi în mare pericol; A fi pe moarte; v. A-i sta viaţa într-un fir de aţă. A-I STICLI OCHII: A fi deştept; A fi iscusit; A fi vioi; v. şi A-i sticli ochii în cap; A-I STICLI OCHII ÎN CAP: A fi deştept; A fi iscusit; A fi vioi; v. A-i sticli ochii. A-I STICLI OCHII PE UNDEVA: A fi pe undeva; A nu se ştie pe unde umblă. A-I STINGE LAMPA (CUIVA): A-l lăsa orb. A-I STOARCE CEAPA ÎN; NAS (CUIVA): A înfrunta pe cineva; v. A-i jreca ridichea pe Ia nas. A-I STOARCE LĂMÂIA ÎN NAS (CUIVA): A înfrunta pe cineva; v. A-i Jreca ridichea Ia nas (cuiva). A-I STRÂMBA FĂLCILE: A-i bate rău; A-l snopi în bătaie A-I STRÂMBA GÂTUL: A nenoroci, a distruge pe cineva. A-I STRĂMUTA CĂPRIORII: A-i da cuiva o palmă zdravănă. A-I STRÂNGE INIMA: A nelinişti, a îngrijora pe cineva; A speria pe cineva; v. şi A-i strânge sufletul. A-I STRÂNGE MĂNA: A-şi lua rămas bun; A se declara de acord; A-l felicita. A-I STRÂNGE PUMNn: A-i face semn că-i este alături, că îl sprijină. A-I STRÂNGE SUFLETUL: A nelinişti, a îngrijora pe cineva; A speria pe cineva; v. A-i strânge inima. A-I STRICA CHEFUL: A-i strica plăcerea; A strica pofta cuiva; A-i indispune; v. şi Ari strica hatârul; A-i strica inima; A-i strica tabietul; A-i strica voia. A-I STRICA HATÂRUL: A-i strica plăcerea; A strica pofta cuiva; A-i indispune; v. A-i strica cheful. ■■■■:■ A-I STRICA INIMA: A-i strica plăcerea; A strica pofta cuiva; A-i indispune; v. A-i strica cheful. A-I STRICA SOCOTELILE: A -i strica intenţiile; A-i încurca planurile. A-I STRICA TABIETUL: A-i strica plăcerea; A strica pofta cuivaj^ A-i indispune; v. A-i strica cheful. A-I STRICA VOIA: A-i strica plăcerea; A strica pofta cuiva; A-i indispune; v. A-i strica cheful. A-I SUCI CAPUL: A-l ademeni; A o convinge să aibă raporturi intime cu el; A o face să se îndrăgostească de el. A-I SUCI CAPUL CA LA PUIUL DE GÂINĂ: A-l omorî. A-I SUCI GÂTUL:: A-i omorî; A distruge, a ruina pe cineva.; A-l face să u-eacă de partea sa. A-I SUCI MINTEA: A-l zăpăci; A-l prosti; A-i face să-şi piardă judecata; A-l ademeni; v. şi A-i suci minţile; A-i zăpăci minţile. A-I SUCI MINŢILE: A-l zăpăci; A-l prosti; A-l face să-şi piardă judecata; A-l ademeni; v.-Ari suci mintea. A-I SUFLA DE SUB NAS: A-i lua ceva din faţă, de sub ochi; v. şi A-i sufla un lucru de sub nas. A-l SUFLA ÎN BORŞ (CUIVA): A se amesteca în treburile cuiva. A-I SUFLA UN LUCRU DE SUB NAS: A-i lua ceva din faţă, de sub ochi; v. A-i sufla de sub nas. A-I SUFLA VÂNTUL ÎN BUZUNARE: A nu avea nici un ban; A fi sărac; v A-i sufle vântul prin buzunare. A-I SUFLA VÂNTUL· ÎN PUNGĂ: A nu mai avea bani; A nu mai avea resurse; v.A avea pe dracu-n pungă. A-I SUFLA VÂNTUL PRIN BUZUNARE: A nu avea nici un ban; A fi sărac; v. şi A-i sufle vântul în buzunare. :; A-I SUGE SÂNGELE CA O CĂPUŞĂ: A-l exploata. :·.■···· A-I SUNA CEASUL: A-i veni cuiva sorocul să moară; A fi pe moarte; v. A-i bate ceasul. : A-I SUNA CEASUL DE VEŞNICIE: A-i veni cuiva sorocul să moară; A fi pe moarte; v. A-i bate ceasul. A-I SUNA CEASUL MORŢII: A-i veni cuiva sorocul să moară; A fi pe moarte; v. A-i bate ceasul. ; - A-I SUNA COLIVA ÎN PIEPT: A-i veni cuiva sorocul să moară; A fi pe moarte; v. A-i bate ceasul. A-I SUNA DOAGELE: A 11 hodorogit; A fi sleit de puteri; A fi aproape de moarte.: A-I SUNA ÎN AUZ: A se face auzit de cineva; A-i răsuna în urechi; v. şi A-i suna în urechi; A-i suna la urechi. A-I SUNA ÎN URECHI: A se face auzit de cineva; A-î răsuna în urechi; v. A-i suna în auz. A-I SUNĂ-LA ;;URECHI:;A ..se face auzit de cineva; A-i răsuna în urechi; v. A-i suna în auz. A-L^ fi pe moarte; A muri; v. şi A lepăda potcoavele; A sta să-i pice potcoavele; A-şi lepăda potcoavele; l-a tras potcoavele. : A-I .SUNA SCÂNDURA: A-Lsuna ceasul morţii; A-i sosi momentul morţii; v. A-i bate scândură. A-î SUNA SCÂNDURĂ: A-i suna ceasul morţii; A-i sosi momentul morţii; v. A-i bate scândura. A-I SURÂDE NOROCUL: A da de noroc; A avea noroc; A fi norocos. A-I ŞEDEA BINE (CUIVA CEVA): A-i conveni cuiva ceva; A i se potrivi cuiva ceva; v. şi A-i şedea frumos (cuiva ceva). A-I ŞEDEA; CU GREU (pop.): A fi într-o situaţie neplăcută. : A-I ŞEDEA FRUMOS (CUIVA CEVA): A-i conveni cuiva ceva; A i se potrivi cuiva ceva; v. şi A-i şedea bine. A-I ŞEDEA LA INIMĂ (CUIVA CEVA) (fam.): A fi preocupat de ceva. A-I ŞEDEA LA MÂNĂ: A dispune de cineva; A fi în puterea cuiva; A fi supus cuiva. A-I ŞEDEA POPA LA CAP 320 A-I ŞEDEA POPA LA CAP: A fi pe moarte. A-I ŞEDEA RĂU (CUIVA CEVA): A nu-i conveni cuiva ceva; v. A-i cădea rău. A-I ŞTERGE CUIVA O PALMĂ: A-i da o palmă. A-I ŞTI DE ŞTIREA (CUIVA); A avea informaţii despre cineva; A avea în grijă pe cineva; v. A afla de ştirea cuiva. A-I ŞTI DE URMĂ CUIVA: A avea informaţii, ştiri despre cineva; v.Ai se şti de urma cuiva. A-I ŞTI MELEAGUL (CUIVA); A-i cunoaşte cuiva secretele, gândurile, intenţiile; v, şi A-i şti potecile cuiva. A-I ŞTI PAPARA: A-i şti de frică.;;- A-I ŞTI POTECILE CVTVA {pop.); A-i cunoaşte cuiva secretele, gândurile, intenţiile; v. A-i şti meleagurile cuiva. A-I ŞTI ŞTIRE (CUIVA); A avea informaţii despre cineva; A avea în grijă pe cineva; v. A afla de ştirea cuiva. A-I TĂBĂCI PIELEA: A-l bate zdravăn. - A-I TAIA APA (CUIVA): A priva, pe cineva, de multe avantaje; A nu-i mai permite să vorbească; v. A-i tăia apa de la moară (cuiva). A-I TAIA APA DE LA MOARĂ (CUIVA); A priva, pe cineva, de multe avantaje; A nu-i mai permite să vorbească; v. A-i tăia apa (cuiva). A-I TĂIA AVÂNTUL: A-l împiedica să-şi facă planuri; A-l stopa, a-l împiedica să-şi realizeze ceva; v. şi A-i tăia elanul. A-I TĂIA BEREGATA: A omorî, a ucide pe cineva. A-I TĂJA BOBII: A-i reteza-o; A-I obliga să tacă; A-l opri. A-I TĂIA CĂRAREA: A-i opri înaintarea, dezvoltarea, progresul; v. şi A-i tăia cărările; A-i tăia drumul. A-I TĂIA CĂRĂRILE: A-i opri înaintarea, dezvoltarea, progresul; v. A-i tăia cărarea. A-I TĂIA CRACA DE SUB PICIOARE: A-i lua cuiva sprijinul; A nu-1 mai sprijini; A pune cuiva situaţia în primejdie; v. şi A-i tăia craca de sub picior. A-I TĂIA CRACA DE SUB PICIOR: A-i lua cuiva sprijinul; A nu-1 mai sprijini; A pune cuiva situaţia în primejdie; v. A-i tăia craca de sub picioare. A-I TĂIA CUVÂNTUL (CUIVA): A întrerupe pe cineva; A nu-i permite să mai vorbească; v. A-i curma cuvântul (cuiva). A-I TĂIA DE UNGHIŞOARĂ (pop.;:A‘pune la punct pe cineva; A lua viaţa cuiva; A omorî pe cineva; v. şi A tăia din unghişoară cuiva. A-I TĂIA DIN UNGHIŞOARĂ: A nu-1 lăsa să facă ce vrea; v. A-i mai tăia din unghişoară. A-I TĂIA DIN UNGHIUŢĂ: A nu-1 lăsa să facă ce vrea; v. A-i mai tăia din unghiuţă. A-I TĂIA DRUMUL: A-i opri înaintarea, dezvoltarea, progresul; v. A-i tăia cărarea. A-I TĂIA ELANUL: A-l împiedica să-şi facă planuri; A-l stopa, a-l împiedica să-şi realizeze ceva; v. A-i tăia avântul. A-I TĂIA GHEARELE: A-i reteza posibilitatea de a fura ceva; Apune la punct pe cineva. A-I TĂIA GURA ÎN FIER ŞI OŢEL: A vorbi curent o limbă străină; v. şi A-i tăia gura în săbii. A-I TĂIA GURA ÎN SĂBII: A vorbi curent o limbă străină; v. A-i tăia gura în fier şi oţel. A-I TĂIA GUSTUL DE CEVA (CUIVA): A face sa-i treacă cuiva pofta de a obţine sau de ă face ceva; v. şi A tăia pofta de ceva (cuiva); A-i tăia toată poftă de ceva (cuiva). A-I TĂIA IEPURELE CALEA: A avea ghinion. ■;:·· A-I TĂIA LIMBA: A: opri pe cineva să vorbească. V:. ' ,::V ^ Wn A-I TĂIA MÂINILE (CUIVA): A face să-nu poată acţiona; A împiedica să acţioneze; v. A fi legat de mâini. A-I TĂIA MÂINILE ŞI PICIOARELE (CUIVA): A face să nu poată acţiona; A împiedica să acţioneze; v. A fi legat de mâini. A-I TĂIA NASUL: A-l ruşina; A-l umili, r ■ A-I TĂIA PIUITUL (CUIVA): A ucide pe cineva; A-l face să tacă; A-l ului; v. A-i lua mirul (cuiva). A-I TĂIA POFTA DE CEVA (CUIVA): A face să-i treacă cuiva pofta de a obţine sau de a face ceva; v. A tăia gustul de ceva (cuiva). A-I TĂIA POFTA DE MÂNCARE: A face să- i treacă pofta de mâncare. A-I TĂIA POPA CALEA: A avea ghinion. A-I TĂIA POSLUŞUL (CUIVA) (reg.y. A-i lua apa: de la mor cuiva; A-i ^ opri i moara; v. A-i lua pOSlltŞUl. A-I TĂIA PRIN CAP: A-i veni, a-i trece prin minte; a se gândi; v. şi A-i tăia prin gând; A-i tăia prin minte; A-l tăia prin cap; A-l tăia prin minte; A-l tăia prin minte. ^ A-I TĂIA PRIN GÂND: A-i veni, a-i trece prin minte; a se gândi; v. A-i tăia prin cap. A-I TĂIA PRIN MINTE: A-i veni, a-i trece prin minte; a se gândi; v. A-i tăia prin cap. A-I TĂIA TOATĂ POFTA DE CEVA (CUIVA): A face să-i treacă cuiva;pofta de a obţine sau de a face ceva; v. A tăia gustul de ceva (cuiva). A-I TĂIA VORBA (CUIVA): A întrerupe pe cineva; A nu-i permite să mai vorbească; v. A-î curma cuvântul (cuiva). A-I TĂMÂIA PE TOŢI: A-i lăuda pe toţi; A-i linguşi pe toţi. A.-I TÂMPI MINŢILE: A-l prosti; A-l tâmpi; A-l păcăli; A-l înşela; v. A-i fura minţile. A-I TICĂI INIMA DE FRICĂ: A fi cuprins de frică; v. şi A-i tremura inima. A- I TICĂI INIMA DUPĂ EA: A o iubi. A-I TOCA GURA BUCĂŢI: A flecări; A vorbi verzi şi uscate; v. şi A-i toca gura bureţi. A-I TOCA GURA BUREŢI: A flecări; A vorbi verzi şi uscate; v. şi A-i toca gura bucăţi. A-I TOCA GURA CA O MELIŢĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. 321 1 TRAGE O PÂRPĂREALĂ A-I TOCA GURA CA MELIŢOIUL: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I TOCA GURA CA O MOARA: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I TOCA GURA CA O MOARĂ HODOROGITĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I TOCA GURA CA O MOARĂ NEFE-RECATĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A4 T0CA GURA CA O MOARĂ,. STRICATĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v, A-i merge gura ca meliţa. A-I TOCA GURA CA O PUPĂZĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I TOCA GURA CA O RÂŞNIŢĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I TOCA GURA CA O TOACĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I TOCA GURA CA PUPĂZA: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I TOCA GURA CA TOACA: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I TOCA LA CAP (CUIVA): A cicăli; A sâcâi pe cineva; A bate pe cineva la cap; v. şi A-i toca la ureche (cuiva); A toca capul (cuiva); A toca în cap (pe cineva); A toca la cap (pe cineva). A-I TOCA LA URECHE (CUIVA): A cicăli; A sâcâi pe cineva; A bate pe cineva la cap; v. A-i toca la cap (cuiva). A-I TOT DA CU GURĂ: A flecări; A vorbi repede şi într-una; v. şi A tot da din gură. A-I TOT DA DIN GURĂ: A flecări; A vorbi repede şi într-una; v. A tot da cu gură. A-I TRAGE BILA: A fi deştept; A fi inteligent; A se descurca bine. Ă-I TRAGE BOARE (pop.): A pune aerul în mişcare pentru a răcori; A face vânt; v. şi A-i trage vânt. A-I TRAGE BUTUCUL (CUIVA): A păcăli, a înşela pe cineva; a trage pe sfoară pe cineva; A-i juca o festă cuiva; v. şi A-i trage clapa (cuiva); A-i trage o clapă (cuiva). A-I TRAGE CALUPUL: A înşela, a păcăli pe cineva. A-I TRAGE CÂTEVA SĂ-I TROSNEASCĂ FĂLCILE: A-i vorbi aspru, fără menajamente; A pălmui pe cineva; v, şi A-i trage câteva sâ-i trosnească urechile; A-i zice câteva să-i trosnească fălcile; A-i zice câteva sâ-i trosnească urechile. A-I TRAGE CÂTEVA SĂ-I TROSNEASCĂ URECHILE: A-i vorbi aspru, fără menajamente; A pălmui pe cineva; v. A-i trage câteva să-i trosnească fălcile. ' A-I TRAGE CHIULUL: A lipsi fără motiv de la datorie; A nu-şi ţine cuvântul dat. A-I TRAGE v CLAPA ;;:(CUIVA): A păcăli, a înşela pe cineva; a trage pe sfoară pe cineva; A-i juca o festă cuiva; v. A-i trage butucul (cuiva). A-I TRAGE CLOPOTELE: A-i face curte; A o iubi. A-I TRAGE CLOPOTELE CU FOLOS Ai se răspunde favorabil la curtea făcută; A i se răspunde cu aceeaşi dragoste. A-I TRAGE CU CÂRLIGUL VORBA DIN GURĂ: A nu fi deloc comunicativ; v. şi A-i trage cu cleştele vorba din gură. A-î TRAGE CU CLEŞTEŞTELE VORBA DIN GURĂ: A nu fi deloc comunicativ; v. A-i trage cu cârligul vorba din gură. A-I TRAGE CU PERIA: A linguşi pe cineva; v. A-i da cu peria. V A-I.TRAGE FĂLCI: A mesteca; A mânca; v. şi A trage în dinţi. A-I TRAGE LA CHELIE: A-l pocni la cap. A-I TRAGE LA MIR: A-l lovi puternic în frunte. A-I TRAGE NĂDEJDE CUIVA (pop.): A spera să ai aproape pe cineva; v. şi A trage nădejde de cineva. ■ A-I TRAGE O BEŞŢELEALĂ: A4 certa; A-i reproşa.:. A-I TRAGE O BUŞEALĂ SORĂ CU MOARTEA: A-l bate zdravăn; A-l snopi în bătaie; v. şi/1- i trage o ciomăgeală; A-i trage o mamă de bătaie; A-i trage o modă de bătaie; A-i trage o, sfântă de bătaie; A-i trage o probă de bătaie. A-I TRAGE O CIOMĂGEALĂ: A-l bate zdravăn; A-l snopi în bătaie; v. A-i trage o bttşeală soră cu moartea. ;;;■ v;;'/*;· vV;' VA-! TRAGE; O CLAPĂ. (CUIVA):: Apăcăli, a înşela pe cineva; a trage pe sfoară pe cineva; A-i juca o festă cuiva; v. A-i trage butucul (cuiva). A-I TRAGE O GURĂ (CUIVA): A se răsti, a se răţoi la cineva; A certa pe cineva; v. A-i da o gură. A-I TRAGE O HORODINCĂ (CUIVA): A muştrului zdravăn, a certa bine pe cineva; v. A-i face o horodincă (cuiva). A-I TRAGE O ÎNJURĂTURĂ: A-l înjura. A-I TRAGE O MAMĂ DE BĂTAIE: A-l bate zdravăn; A-l snopi în bătaie; v. A-/ trage o buşeală soră cu moartea. A-l TRAGE O MODĂ; DE BĂTAIE: A-l bate zdravăn; A-l snopi în bătaie; v. A-i trage o buşeală soră cu moartea. A-I TRAGE O PALMĂ (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A-î TRAGE O PALMĂ ŞI A-L SPRIJINI CU ALTA: A-i da două palme. A-I TRAGE O PAPARĂ: A-l bate bine; v. A-i da o papară. A-I TRAGE O PĂRUIALĂ: A-l bate; v. şi A-i dd o păruială A-I TRAGE O PÂRPĂREALĂ (reg.)\ A lucra, A-I TRAGE O PÂRPĂREALĂ BUNĂ 322 a acţiona cu mare grabă; a da zor; v. A da o pârpăreală. A-I TRAGE O PÂRPĂREALĂ BUNĂ (reg.): A lucra, a acţiona cu mare grabă; a da zor; v. A da o pârpăreală. A-I TRAGE O POLIŢĂ CUIVA (înv.): A emite o poliţă cuiva; v. şt A-i (rage poliţa cuiva; A trage o poliţă asupra cuiva. A-I TRAGE O PRAFTURĂ (CUIVA): A face de râs; a batjocori; A certa pe cineva; v. A da o praftură (cuiva). A-I TRAGE O PROBĂ DE BĂTAIE: A-I bate zdravăn; A-l snopi în bătaie; v. A-i trage o buşealu soră cu moartea. A-I TRAGE O RĂFUIALĂ (CUIVA): A mustra, a certa pe cineva; A bate pe cineva; v.A-i da o răfuială (cuiva). A-I TRAGE O SĂCEALĂ (CUIVA) (reg.): A bate zdravăn pe cineva; v. A-i da o răfuială (cuiva). A-I TRAGE O SĂPUNEALĂ: A-l critica; A-l bate; v. A-i da săpuneală. A-I TRAGE O SFÂNTĂ DE BĂTAIE: A-l baie zdravăn; A-l snopi în bătaie; v. A-i trage o buşeală soră cu moartea. A-I TRAGE O ŢESALĂ (CUIVA): A bate zdravăn pe cineva; v. A-i da o ţesală (cuiva). A-I TRAGE POLIŢA CUIVA (înv.): A emite o poliţă cuiva; v. A-i trage o poliţa cuiva. A-I TRAGE RENGHIUL (CUIVA): A amăgi, a păcăli pe cineva; A juca o festă cuiva; v, A-i juca renghi (cuiva). A-I TRAGE ROGOJINA DE SUB PICIOARE: A învinge, a doborî pe cineva; v. şi A4 trage rogojina de sub picioarele cuiva A-I TRAGE ROGOJINA DE SUB PICIOARELE CUIVA: A învinge, a doborî pe cineva; v. A-i trage rogojina de sub picioare. A-I TRAGE UNA ÎN NUMELE TATĂLUI: A-l lovi; A-l plesni. A-I TRAGE UA LA MIR: A-l lovi la cap; A*I TRAGE UNA LA MOACĂ: Â-I lovi în obraz. v- A-I TRAGE UNA PE LA NAS (CUIVA): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa; A-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A-I TRAGE UN DUŞ: A certa pe cineva; v. şi A-i trage un duş rece. A-I TRAGE UN ^DUŞ RECE: ; A certa pe cinevu; v. A-i trage un duş. A-I TRAGE UN FRECUŞ: A certa pe Cineva; A-i da o bătaie zdravănă. A-I TRAGE UN GHIMPE DIN PICIOR (CUIVA): A scăpa de un necaz, de o dificultate pe cineva. A-I TRAGE UN IBRIŞIN PE LA NAS (CUIVA): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa; A-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A-I TRAGE UN PERDAF: A certa, a mustra aspru pe cineva; v. şi A-i trage un perdaf de ceartă. A-I TRAGE UN PERDAF DE BĂTAIE: A-i da o bătaie bună. A-I TRRAGE UN PERDAF DE CEARTĂ: A certa, a mustra aspru pe cineva; v. A-i trage un perdaf. A-I TRAGE UN ŞARPE PRIN INIMĂ: A îngrozi, a înspăimânta pe cineva; A băga spaima, a băga frica în cineva; v. şi A-i trece un şarpe rece prin inimă. A-I TRAGE UN ŞARPE RECE PRIN INIMĂ: A îngrozi, a înspăimânta pe cineva; A băga spaima, a băga frica în cineva; v. A-i trece un şarpe prin inimă. A-I TRAGE UN TIGHEL (CUIVA): A mustra; A dojeni cu asprime pe cineva; A păcăli pe cineva; v. şi A lua cu tighel (pe cineva). A-I TRAGE UN TOC DE BĂTAIE (CUIVA) (reg.): A-i da o bătaie straşnică; A bate zdravăn pe cineva; v. A-i da un toc de bătaie (cuiva). A-I TRAGE UN TOP DE BĂTAIE (CUIVA) (reg.): A-i da o bătaie straşnică; A bate zdravăn pe cineva; v. A-i da un toc de bătaie (cuiva). A-I TRAGE UN ZABRAC (CUIVA) (fam): A dojeni, a certa cu asprime pe cineva. A-I TRAGE VANT (pop.): A pune aerul în mişcare pentru a răcori; A face vânt; v. A-i trage boare. A-I TRĂSNI CEVA: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. ■■■■■ A-I TRĂSNI ÎN CAP: A se gândi Ia ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da vii cuget. A-I TRĂSNI ÎN GÂND: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I TRĂSNI PE CHELIE: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I TRĂSNI PRIN CAP: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I TRĂSNI PRIN CHELIE: ;A se; gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I TRĂSNL PRIN CREIER: A se: gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I TRĂSNI PRIN CUGET: A se gândi ja ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. ^ . A-I TRĂSNI PRIN GÂND: A se gândi Ia ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I TRĂSNI PRIN MINTE: Ă" se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. 323 Â-ITREGE PRIN ŢEASTĂ A-I TRĂSNI PRIN SCĂFÂRLIE: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I TRĂSNI PRIN ŢEASTĂ; A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. 'A-i da în cuget. A-I TRÂNTI UŞA ÎN CAP (CUIVA): A refuza să primească pe cineva; A pleca supărat; A trânti uşa; v. A-i da cu uşa în cap (cuiva). A-I TRÂNTI UŞA ÎN NAS (CUIVA): A refuza să primească pe cineva; A pleca supărat; A trânti uşa; v. A-i da cu uşa în cap (cuiva). A-I TRÂNTI UŞA ÎN OBRAZ (CUIVA):: A refuza să primească pe cineva; A pleca supărat; A trânti uşa; v. A-i da cu uşa în cap (cuiva). A-I TREBUI DĂDACĂ: A nu avea curajul să ia 0 hotărâre; A nu şti să se poarte. A A-I TRECE CHEFUL: A nu mai avea chef; A nu mai dori. A-I TRECE CIOLAN PRIN CIOLAN (CUIVA): A fi rupt de oboseală; A sta mult în picioare; v. şi A-i trece os prin os. A-I TRECE CU VEDEREA: A-l ierta. A-I TRECE DE;PE INIMĂ (CUIVA) /reg.): A se răzbuna. A-I TRECE DE URÂT (CUIVA): A-i alunga plictiseala; A-şi umple timpul; v. şi A-i trece urâtul (cuiva), A-I TRECE DIN VEDERE (CUIVA CEVA): A- 1 scăpa din vedere cuiva ceva. A-I TRECE FĂINA PRIN TRAISTĂ (CUIVA): A ajunge la capătul vieţii; A îmbătrâni; A fi pe ducă. A-I TRECE GUSTUL DE. .: A nu mai avea chef să...; A nu mai dori să...; A nu mai avea nevoie de.... A-I TRECE IEPURELE CALEA: A avea ghinion. A-I TRECE ÎNAINTE (CUIVA): A sări peste rând; A fi mai presus; A-i întrece, A-I TRECE ÎN CAP: A se gândi la ceva; A medita; A analiza; v. şi A-i.trece în gând; A-i trece în'minte. - A-I TRECE ÎN GÂND: A se gândi Ia ceva; A medita; A analiza; v. A-i trece în cap. A-I TRECE ÎN MINTE: A se gândi la ceva; A medita; A an aliza; v, A-i trece în cap. A-I TRECE MÂNA: A da întâietate; A lăsa pe altul să execute un lucru început. A-I TRECE NĂDUF: A-i trece supărarea; A-i trece necazul; v. şi A-i trece nădufuri. A-I TRECE NĂDUFURI: A-i trece supărarea; A-i trece necazul; v. A-i trece năduf. A-I TRECE OS PRIN OS (CUIVA): A fi rupt de oboseală; A sta mult în picioare; v. A-i trece ciolan prin ciolan. A-I TRECE PĂRUL PRIN CĂCIULĂ (CUIVA): A face eforturi deosebite până la limita răbdării; A i se urî să mai aştepte; A fi sărac lipit pământului; v. A-i ieşi părul prin căciulă (cuiva). A-I TRECE PE CHELIE (CUIVA CEVA): A se gândi la ceva; A-i veni o cugetare, o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-l TRECE PE LA NAS: A pierde un prilej favorabil; A scăpa ceva din mână; v. şi A-i trece pe lângă nas, A-I TRECE PE LA URECHE: A auzi ceva în treacăt; A auzi ceva neprecis. A-I TRECE PE LÂNGĂ NAS: A pierde un prilej favorabil; A scăpa ceva din mână; v. A-i trece pe la nas. A-L TREGE PE SUB NAS (CUIVA CEVA): A pune ia punct pe cineva; A-i reproşa, a-i imputa cuiva ceva; v, A da în nas (cuiva ceva); A-I TRECE POFTA (CUIVA) (fam.): A nu mai îndrăzni să facă ceva. A-I TRECE POFTA DE MÂNCARE (CUIVA) (fam.): A muri. A-I TRECE PRAGUL (CUIVA CEVA): A intra Ia cineva; A frecventa pe cineva sau ceva; v. A călca pragul (cuiva sau a ceva). A-I TRECE PRIN CAP (CUIVA CEVA); A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I TRECE PRIN CREIER (CUIVA CEVA): A se gândi la ceva; A-i veni o idee;  intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. . . A-I TRECE PRIN CUGET (CUIVA CEVA): A se gândi Ja ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I TRECE PRIN GÂND (CUIVA CEVA): A se gândi îa ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I TRECE PRIN MÂINI (CUIVA): (Despre bani, fonduri) A-i administra; A-i mânui; A-i manipula; (Despre probleme, afaceri treburi) A fi de competenţa cuiva; A fi rezolvat, soluţionat de către cineva; v. şi A trece prin mâna (cuiva). A-I TRECE PRIN MÂNĂ (CUIVA): (Despre bani, fonduri) A-i administra; A-i mânui; A-i manipula; (Despre probleme, afaceri treburi) A fi de competenţa cuiva; A fi rezolvat, soluţionat de către cineva; v. A trece prin mâini (cuiva). A A-I TRECE: PRIN MINTE (CUIVA CEVA): A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I TRECE PRIN SOCOTINŢA CUIVA: A se gândi Ia ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v.A-i da în cuget. A-I TRECE PRINTRE DEGETE (CUIVA CEVA): A lăsa să-i scape cuiva ceva; A pierde. A-I TRECE PRIN ŢEASTĂ (CUIVA CEVA): A se gândi la ce,va; A-i veni o cugetare, o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I TRECE RECE PRIN INIMĂ 324 A-I TRECE RECE PRIN INIMĂ (CUIVA): A se înfiora; A se înspăimânta; v. şi A-i trece rece prin spate (cuiva). A-I TRECE RECE PMN SPATE (CUIVA): A se înfiora; A se înspăimânta; v, A-i trece rece priit inima (cuiva). A-I TRECE SLOIURI DE GHEAŢĂ: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. şi A-i trece sloiuri de gheaţă prin inimă; A-i trece sloiuri de gheaţă prin spinare; A-i trece sloiuri prin inimă; A-i trece sloiuri prin spinare; A-i trece şarpe prin sân; A-i trece şarpe rece prin sân; A-i trece uit sloi de gheaţă; A-i trece un sloi de gheaţă prin inimă; Ari trece un sloi de gheaţă prin spinare; A-i trece un sloi prin inimă; A-i trece un sloi prin spinare; A-i trece un şarpe prin inimă; A-i trece un şarpe prin sân; A-i trece un şarpe rece prin inimă; A-i trece un şarpe rece prin sân. A-I TRECE SLOIURI DE GHEAŢĂ PRIN INIMĂ: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE SLOIURI DE GHEAŢĂ PRIN SPINARE: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE SLOIURI PRIN INIMĂ: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE SLOIURI PRIN SPINARE: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE SUB NAS (CUIVA): A; pune la punct pe cineva; A-i reproşa; A-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A-I TRECE ŞARPE PRIN SÂN: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE ŞARPE RECE PRIN SÂN: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE TIMPUL: A nu mai fi actual; A îmbătrâni; v. şi A-i trece veleatul. A-I TRECE UN CUŢIT ÎN INIMĂ (CUIVA): A-i trece un fior rece; a se îngrozi; v. A-i intra un cuţit în inimă (cuiva). A-I TRECE UN CUŢIT LA INIMĂ (CUIVA): A-i trece un fîor rece; a se îngrozi; v. A-i intra un cuţit în inimă (cuiva). A-I ; TRECE UN ,·: CUŢIT PRIN INIMĂ (CUIVA): A-i trece un fior rece; a se îngrozi; v. A-i intra un cuţit în inimă (cuiva). A-I TRECE UN FIER ARS PRIN INIMĂ (CUIVA): A simţi o durere; A simţi o mare supărare; A fi cuprins de frică, de spaimă; v. A-i da cuţit prin inima (cuiva). A-I TRECE UN FIER ROŞU PRIN INIMĂ (CUIVA): A simţi o durere; A simţi o mare supărare; A fi cuprins de frică, de spaimă; v. A-i da cuţit prin inima (cuiva). A-I TRECE UN IBRIŞIN PE LA NAS (CUIVA): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa; A-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A-I TRECE UN SLOI DE GHEAŢĂ: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE UN SLOI DE GHEAŢĂ PRIN INIMĂ: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE UN SLOI DE GHEAŢĂ PRIN SPINARE: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE UN SLOI PRIN INIMĂ A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE UN SLOI PRIN SPINARE: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TECE UN ŞARPE PRIN INIMĂ: A fi cuprins de groasa; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I: TECE rUN ŞARPE PRIN SÂN: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE U ŞARPE RECE PRIN INIMĂ; A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE UN ŞARPE RECE PRIN SÂN: A fi cuprins de groază; A-l trece fiori reci; v. A-i trece sloiuri de gheaţă. A-I TRECE URÂTUL (CUIVA): A-i alunga plictiseala; A-şi umple timpul; v, A-i trece de urât (cuiva). A-I TRECE VELEATUL: A nu mai fi actual; A îmbătrâni; v. A-i trece timpul. ^ A-î :TRECE : VREMEA iCUIVA): A scăpa ocazia favorabilă pentru a face ceva; A fi prea târziu pentru cineva; v. A-i fi vremea (cuiva). A-I TREMURA BALAMALELE: A se teme; A-i fi frică; A fi speriat; v. şi A-i tremura genunchii; A-i tremura genunchii de frică; A-i tremura mâinile; A-i tremura mâinile de frică; A-i tremura picioarele; A-i tremura picioarele de frică; A-i tremura târtiţa. A-I TREMURA DINŢII ÎN GURĂ (CUIVA): A clănţăni; v. şi A tremura în dinţi. A-I TREMURA GENUNCHII: A se teme; A-i fi frică; A fi speriat; v. A-i tremura balamalele. A-I TREMURA GENUNCHH DE-FRICĂ: A se teme; A-i fi frică; A fi speriat; v. A-i tremura balamalele. A-I TREMURA GLASUL: A fi emotiv; A avea emoţii; A fi cuprins de emoţii; A fi emoţionat; v. şi A-i tremura glasul de emoţii A-I TREMURA GLASUL DE EMOŢII: A fi emotiv; A avea emoţii; A fi cuprins de emoţii; A fi emoţionat; v. A-i tremura glasul. A-I TREMURA INIMA: A fi cuprins de frică; v. A-i ticăi inima de frică. A-l TREMURA MÂINILE: A se teme; A-i fi frică; A fi speriat; v. A-i tremura balamalele. A-I TREMURA MÂINILE DE FRICĂ: A se teme; A-i fi frică; A fi speriat; v. A-i tremura balamalele. 325 A-I ŢINE HANGUL A-I TREMURA NASUL (CUIVA): A fi pus pe ceartă; A se înfuria; a umbla cu nasul pe sus; v. A-i da dracul cu coada pe la nas. A-I TREMURA PICIOARELE: A se teme; A- i fi frică; A fi speriat; v. A-i tremura balamalele. A-I TREMURA PICIOARELE DE FRICĂ: A se teme; A-i fi frică; A fi speriat; v. A-i tremura balamalele. A-I TREMURA PICIOARELE DE FRIG: A-i fi frig; A nu mai putea de frig. A-I TREMURA SUFLETUL (CUIVA): A-i fi teamă; v. şi A tremura sufletul în cineva. A-i TREMURA TÂRTIŢA: A se teme; A-i fi frică; A fi speriat; v.A-i tremura balamalele. A-I TROSNI DEGETELE: A avea emoţii; A-i fi frică. i'Vi’r.A'i A-I TROSNI FĂLCILE (CUIVA): A căsca cu poftă; A mânca cu lăcomie; v. A-i pocni fălcile (cuiva). A-I TUNA ÎN CAP (CUIVA CEVA): A-i trăsni prin minte cuiva ceva; v. şi A-i tuna în minte (cuiva ceva); A-i tuna prin cap (cuiva ceva); A-i tuna prin minte (cuiva ceva). A-I TUNA In MINTE (CUIVA CEVA): A-i trăsni prin minte cuiva ceva; v. A-i tuna în cap (cuiva ceva). A-I TUNA PRIN CAP (CUIVA CEVA): A-i trăsni prin minte cuiva ceva; v. A-i tuna în cap (cuiva ceva). A-I TUNA PRIN MINTE (CUIVA CEVA): A-i trăsni prin minte cuiva ceva; v. A-i tuna în cap (cuiva ceva). A-I TUNA SOARELE ÎN CAP (CUIVA) (pop.): A-l durea capul pe cineva; v. şi A tuna soarele în cap (cuiva). A-I TUNA ŞI A-I FULGERA: A fi mânios; A fi supărat. A-I TURNA ÎN CAP CU PÂLNIA: A-l instrui, a-l învăţa forţat; A-l obliga să înveţe mult. A-I TURNA O CASĂ DE COPII: A-i naşte mulţi copii. A-I TURNA SARE PE RANĂ: A-l învenina şi mai mult. A-I TURNA ULEI PE RANĂ: A-l mai domoli; A-l mai potoli. A-I TURNA UNA (CUIVA): A vorbi deschis, pe şleau, A-L TURTI FESUL (CUIVA): A bate bine pe cineva; A face de râs pe cineva; A-l umili. A-î TURTI PĂLĂRIA {CUIVA) (fam.): A spune vorbe înţepătoare cuiva; A da o veste neaşteptată cuiva; v. şi A lovi în pălărie pe cineva; A plesni în pălărie pe cineva; A pocni în pălărie pe cineva. A-I TURUI GURA (fam.): A vorbi repede şi mult; v. şi A-i turui gura ca o moară neferecată; A-i turui gura ca o moară stricată; A-i turui gura ca pupăza. A-I TURUI GURA CA O MOARĂ NEFERECATĂ (fam.): A vorbi repede şi mult; v. A-i turui gura. A-I TURUI GURA CA O MOARĂ STRICATĂ (fam.): A vorbi repede şi mult; v. A-i turui gura. A-l TURUI GURA CA PUPĂZA (fam.): A vorbi repede şi mult; v. A-i turui gura. A-I TURUI GURA FĂRĂ EL: A trăncăni vrute şi nevrute. A-I TURUI GURA UNA-NTR-UNA: A vorbi fără oprire. A-I ŢÂŢÂI BRĂCINARUL (CUIVA) (fam.): A-i fi foarte frică cuiva; v. şi A-i ţâţâi fundul (cuiva); A-i ţâţâi fundul de frică; A-i ţâţâi inima (cuiva); A-i ţâţâi inima de frică; A-i ţâţâi turul (cuiva); A-i ţie ăi inima de frică. A-î ŢÂŢÂI FUNDUL (CUIVA) (fam.): A-i fi foarte frică cuiva; v. A-i ţâţâi brăcinarul (cuiva). A-I ŢÂŢÂI FUNDUL DE FRICĂ (fam.): A-i fi foarte frică cuiva; v. A-i ţâţâi brăcinarul (ctnva). A-I ŢÂŢÂI INIMA (CUIVA) (fam.): A-i fi foarte frică cuiva; v. A-i ţăţâibrăcinarul (cuiva). A-IŢÂŢÂI INIMA DE FRICĂ (fam.): A-i fi foarte frică cuiva; v. A-i ţâţâi brăcinarul (cuiva). A-I ŢÂŢÂI MĂSEAUA (CUIVA) (fam.): A avea poftă de mâncare. A-I ŢÂŢÂI TÂRTIŢA (CUIVA) (fam.): A-i fi foarte frică cuiva; v. A-i ţâţâi brăcinarul (eUÎVa). A-I .ŢÂŢÂI TURUL '(CUIVA) (fam.): A-i fi foarte frică cuiva; v. A-i ţâţâi brăcinarul (cuiva). A-I ŢESE IŢELE CUIVA (pop.): A unelti împotriva cuiva. A-I ŢESE VORBA (pop.): A aduce vorba despre ceva. A-I ŢICĂÎ INIMA DE FRICĂ: A -i fi foarte frică cuiva; v. A-i ţâţâi brăcinarul (cuiva). A-I ŢINE CALD: A-i fi de folos; A-i prinde bine; v. şi A-i ţine de cald. A-I ŢINE yCALEA: A-I urmări; A-l ataca; A-i propune dragoste. A-I ŢINE COARDĂ: A-i cânta în strună. A-I ŢINE CONTRA: A opune rezistenţă. A-I ŢINE CUNUNA (CUIVA): A-i fi naş de cununie cuiva. A-I ŢINE DE CALD: A-i fi de folos; A-i prinde bine; v. A-i ţine cald. A-l ŢINE DE FOAME (CUIVA): A-i face să-i treacă foamea cuiva. A-I ŢINE DE FRIG (CUIVA): A proteja de frig pe cineva. ^ A-î ŢINE DE URÂT: A alunga urâtul, plictiseala cuiva; A-i ţine compania cuiva. - A-I ŢINE DRUMUL: A-l urmări; A-l aştepta şi a-l opri; A-l ataca; v. şi A-i ţine drumul legat; A-i ţine potecă. A-I ŢINE DRUMUL LEGAT: A-l urmări; A-l aştepta şi a-l opri; A-l ataca; v. A-i ţine drumul. A-I ŢINE DUMNEZEU PARTE: A-l ajuta Dumnezeu; v. şi A-i ţine Dumnezeu silele. A-I ŢINE DUMNEZEU ZILELE: A-l ajuta Dumnezeu; v. A-i ţine Dumnezeu parte. A-I ŢINE HANGUL: A-i cânta în strună; A-l susţine. A-I ŢINE INIMA 326 A-IŢINE INIMA: A rezista; A avea putere. A-I ŢINE ISONUL: A-l sprijini; A-l susţine verbal. A-I ŢINE ÎN SEAMA CUIVA CEVA: A-i lua în considerare cuiva ceva; A i se recunoaşte cuiva ceva; v. A i se ţine seama (cuiva ceva). A-I ŢINE LUMÂNAREA: A fi naş de cununie cuiva; A veghea un muribund cu lumânarea aprinsă în mână. ■ ■ A-I ŢINE LUMÂNĂRILE: A fi în agonie. : A-I; ŢINE LUMÂNĂRILE : ÎN SPATE: A-l cununa; A-l năşi. -.-A-I ŢINE PARTE: A-l sprijini; A-l susţine; v. şi A-i ţine partea. A-I ŢINE PARTEA: A-l sprijini; A-l susţine; v. A-i ţine parte. :: A-IŢINE PIEPT: AtI:înfrunta, A-I ŢINE POTECA: A-l urmări; A-l aştepta şi a-l opri; A-I ataca; v. A-i ţine drumul. A-l ŢINE PUMNII :A-i face semn că-i este alături, că îl sprijină; v. A-i strânge pumnii. A-I ŢINE PUMNUL STRÂNS: A fi alături de el; A-l sprijini moral. A-I ŢINE SOCOTEALĂ: A-l urmări; A-I verifica; v. şi A-i ţine socoteala la toate. A-I ŢINE SOCOTEALA LA TOATE: A-l urmări; A-l verifica; v. A-i ţine socoteala. A-I ŢINE ŞANŢUL (CUIVA): A-i face pe plac cuiva. A-I ŢINE TOATE ÎN SEAMA CUIVA: A avea evidenţa faptelor. A-I ŢINE UŞA DESCHISĂ: A nu fi supărat; A fi binevenit oricând. A-I ŢIPA ÎN NĂRI (pop.): A-i reproşa, a-i imputa cuiva ceva. A-I ŢIPA MĂSEAUA (CUIVA): A fi la mare nevoie, Ia ananghie. A-I ŢIPA O PALMĂ (CUIVA) (pop.); A trage o palmă cuiva; A pălmui pe cineva; v. şi A ţipa o palmă cuiva. A-l ŢIUL şCAPUL (CUIVA): - A-i vâjâi capul cuiva; A da impresia că se mai aude Ceva: deşi vibraţiile au încetat; v. şi A-i ţiui creierii (cuiva); A-i ţiui în cap (cuiva); A-i ţiui în creieri (cuiva); A-i ţiui în urechi (cuiva); A-i ţiui urechile (cuiva). A-I ŢIUI CREIERII (CUIVA): A-i vâjâi capul cuiva; A da impresia că se mai aude ceva deşi vibraţiile au încetat; v. A-i ţiui capul (cuiva). A-I ŢIUI ÎN CAP (CUIVA): A-i vâjâi capul cuiva; A da impresia că se mai aude ceva deşi vibraţiile au încetat; v. A-i ţiui capul (cuiva). A-I ŢIUI ÎN CREIERI (CUIVA): A-i vâjâi capul cuiva; A da impresia că se mai aude ceva deşi vibraţiile au încetat; v. A-i ţiui capul (cuiva). A-I ŢIUI IN URECHI (CUIVA): A-i vâjâi capul cuiva; A da impresia că se mai-aude ceva deşi vibraţiile au încetat; v. A-i ţiui capul (cuiva). A-l ŢIUI URECHEA DREAPTĂ: A fi de bine A-I ŢIUI URECHEA STÂNGĂ: A fi de rău. A-I ŢIUI URECHILE (CUIVA): A-i vâjâi capul cuiva; A da impresia că se mai aude ceva deşi vibraţiile au încetat; v. A-i ţiui capul (cuiva). A IUBI CA LUMINA OCHILOR: A iubi foarte mult pe cineva; v. A-i fi drag ca lumina ochilor. A IUBI CA OCHII: A iubi foarte mult pe cineva; v. A-i fi drag ca lumina ochilor. A IUBI CA OCHII DIN CAP: A iubi foarte mult pe cineva; v. A-i fi drag ca lumina ochilor. A IUBI CA SAREA-N OCHI: A nu-1 iubi de loc; A nu-1 suporta. A IUBI SAFTUL: A iubi luxul, măreţia, bogăţia; v. şi A iubi pompa. A IUBI LA NEBUNIE: A iubi foarte mult pfe cineva; A-i fi drag ca lumina ochilor. A IUBI MAI MULT CA LUMINA OCHILOR: A iubi foarte mult pe cineva; v. A-i fi drag ca lumina ochilor. A IUBI LA MAI MULT CA OCHII: A iubi foarte mult pe cineva; v. A-i fi drag ca lumina ochilor. A IUBI MAI MULT CA OCHII DIN CAP: A tubi foarte mult pe cineva; v. A-i fi drag ca lumina ochilor. A IUBI MAI MULT DECÂT OCHII: A iubi foarte mult pe cineva; v. A-i fi drag ca lumina ochilor. A IUBI MAI MULT DECÂT OCHII DIN CAP: A iubi foarte mult pe cineva; v. A-i fi drag ca lumina ochilor. A IUBI POMPA: A iubi luxul, măreţia^ bogăţia; v. A iubi fastul. A-L UCIDE ELANUL : A-r împiedica să se dezvolte; AtI frâna; A-i pune piedici; A-i face rău. A-I UMBLA CU PRICAZ (CUIVA) (pop.): A urmări să-i facă rău cuiva.J A-I UMBLA FURNICI PRIN OCHI: A fl ameţit. A-I; UMBLA GURA: A vorbi mult şi fără rost; v. A vorbi ca o ţarcă. A-I UMBLA GURA CA LA O ŢARCĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa, A-I UMBLA GURA CA LA ŢARCĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v; A-i merge gura ca meliţa. -A-L UMBLA GURA CA-MELIŢA: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v, A-i merge gura ca meliţa. A-I UMBLA GURA CA MELiŢOIUL: A vorbi mult şi repede; Ada din gură; 'v:A-imerge gura ca meliţa. A-I UMBLA GURA CA O MELIŢĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I UMBLA GURA CA O MOARĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I UMBLA GURA CA O MOARĂ HODO-ROGTĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I UMBLA GURA CA O MOARĂ NEFERECATĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. 327 A-I VENI BINE A-I UMBLA GURA CA O MOARA STRICATĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I UMBLA GURA CA O PUPĂZĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. A-I UMBLA GURA CĂ Q RĂŞNIŢĂ: A vorbi mult şi repede; Ă da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa, A-I UMBLA GURA CA O TOACĂ: A vorbi mult şi repede; A da din gură; v. A-i merge gura ca meliţa. Ă-l UMBLA IN CAP: A se gândi Ia ceva; A medita; v. şi A-i umbla prin cap. A-I UMBLA ÎN MANĂ: A fi îndemânatic, A-Î UMBLA ÎN TREABĂ (CUIVA) (pop.); A se interesa de problemele cuiva. A-I UMBLA LIMBA: A se cere spus; v. şi A-i umbla vorba pe limbă. A-I _ UMBLA LIMBA-N GURĂ; MAMĂ-MAMĂ: A vorbi cu mare uşurinţă; v. şi A-i umbla limba prin gură. A-I UMBLA LIMBA PRIN GURĂ: A vorbi cu mare uşurinţă; v. A-i umbla limba-n gură mamă-mamă. A-I UMBLA MINTEA: A fi inteligent, . A-I UMBLA MOARA (CUIVA): A-i merge din plin cuiva; A fi în putere. A-I UMBLA PE LIMBĂ: A dori să spună ceva; A dori să intervină; v. şi A-i umbla prin gură; A-i umbla vorba pe limbă; A-i umbla vorba prin gură. A-I UMBLA PE LIMBĂ DA NU POATE SĂ- I ZICĂ: A avea un lapsus; v. şi A-i umbla vorba prin gură şi a nu putea să zică. A-I UMBLA PLUGUL:  o duce bine; A avea de toate; v. şi A-i umbla plugul bine. A-I UMBLA PLUGUL BINE: A o duce bine; A avea de toate; v. A-i umbla plugul. A-I UMBLA PRIN CAP: A se gândi la ceva; A medita; v. A-i umbla în cap. A-I UMBLA PRIN GURĂ: A don şa spună ceva; A dori să intervină; v. A-i umbla pe limbă. Â-I UMBLĂ PRIN MINTE: A se gândi la ceva;  medita. A-I UMBLA VORBA PE: LIMBĂ: dori să spună ceva; A dori să intervină; v. A-i umbla pe limbă. , A-I UMBLA VORBA PRIN GURĂ: Adori să spună ceva; A dori să intervină; v. A-i umbla pe limbă. A-I UMBLA VORBA PRIN GURĂ ŞI A NU PUTEA SĂ ZICĂ: A avea lapsus; v. A-i umbla vorba pe limbă da nu poate să-i zică, A-I UMFLA COJOCUL: A-i da o hătaie. A-I UNGE BINE: A-i mitui bine. A-I UNGE OCHII CA SĂ TACĂ: A-i da ceva ca să tacă. A-I UNGE OCHII CU CEVA: A-i da din ceva destul de puţin. A-I UNGE OCHII CU NIMICURI: A-i da ceva puţin de tot. AIUREA!: Nici pomeneală! Vezi că nu! AIUREA-N TRAMVAI! (pop.): Prostii! A-I URMA PAŞII: A-l imita. AI VATĂ ÎN URECHI?: Nu auzi bine? Fi mai atent la ce se spune! A-I VĂRSA LAPTELE ÎN CĂPESTRE: A-l pricopsi. A-I VĂJĂI CAPUL: A auzi un zgomot continuu; A fi zăpăcit; A fi năucii. A-I VÂRI CEVA ÎN CAP: A îndruma; A instrui; A învăţa; A educa. A-I VÂRÎ MINŢILE ÎN CAP: A-l pune la punct; A-l cuminţi; A-l potoli. : A-I VÂRl PE GÂT: A-l obliga să~l ia. A-Î VÂRÎ PUMNUL ÎN .GURĂ (CUIVA): A reduce la tăcere pe cineva; A închide gura cuiva; v. A-i vârî pumnul în gură (cuiva). A-I VENI A CREDE (CUIVA CEVA): A fi gata, a fi dispus să creadă. A-IVENI ACRU: A nu accepta; A refuza; A nu mai suporta. : A-I VENI AMEŢEALĂ: A nu mai putea accepta, suporta, ţqlera (ceva); A fi foarte afectat de ceva; A-I apuca o criză de nebunie; v. şi A-i veni cu ameţeală; A-l apuca ameţeală; A-l apuca cu ameţeală; A-l cuprinde ameţeală; A-l cuprinde cu ameţeală; A-l prinde ameţeală; A-l prinde cu ameţeală. A-I VENI AMINTE: A-şi aduce aminte; A-şi reaminti. A-I VENI APA LA GÂT (CUIVA): A se afla într-o situaţie foarte dificilă; A fi în primejdie; A ajunge la capătul răbdării; v. şi A-i veni apa la gură (cuiva). .: A-I VENI APA LA GURĂ (CUIVA): A se afla într-o situaţie foarte dificilă; A fi în primejdie; A ajunge la capătul răbdării; v. şi A-i yeni apa la gât (cuiva), -y-ut·} A-I VENI,APA:.LA:MOARĂ: ;A:Sei schima împrejurările în favoarea cuiva; A o duce bine acum; v. şi A-i veni apă la moară cuiva. ,.;A-I VENI APĂ LA MOARĂ: A se schima împrejurările în favoarea cuiva; A o duce bine acum; v. A-i veni apa la moară cuiva. A-I VENI ARŢAGUL: A avea chef de ceartă; A fi iritat. A-I VENI,: BÂZDÂCUL (PE CINEVA): A-l prinde istericalele, poftele, toanele pe cineva; v. şi A-i veni cu bâzdâcul (pe cineva); A-i veni hachiţele (pe cineva); A-i veni năbădăile (pe Cineva); A-i veni năvărliile (pe cineva) A-i veni pandalîile (pe cineva); A-l apuca bâzdâcul (pe cineva); A-l apuca hachiţele (pe cineva); A-l apuca năbădăile (pe cineva); A-l apuca pandaliile (pe cineva); A-l lua bâzdâcul (pe cineva); A-l lua hachiţele (pe cineva); A-l lua năbădăile (pe cineva); A-l lua năvărliile (pe cineva); A-l lua pandaliile (pe cineva); A-l prinde bâzdâcul (pe cineva); A-l prinde hachiţele (pe cineva); A-lprinde năbădăile (pe cineva); A-l prinde năvărliile (pe cineva); A-l prinde pandaliile (pe cineva). A-I VENI BINE (CEVA CUIVA): A-i conveni A-I VENI BINE SĂ.. 328 cuiva ceva; A i se potrivi ceva cuiva; v. şi A-i cădea bine (ceva cuiva). A-I VENI BINE SĂ...: A găsi momentul prielnic, potrivit să... . A-I VENI CAM PESTE MÂNĂ: A-i veni cam greu. A-I VENI CĂLĂREŞTE: A veni repede. . A-I VENI CÂŞ: A cădea oblic. A-I VENI CÂTE O TRĂSNAIE CUIVA: A-i trece prin minte o idee năstruşnică cuiva. A-I VENI CEASUL (CUIVA): A-i sosi timpul să moară; A-i sosi timpul să se căsătorească; v. şi A-i veni vremea (cuiva). A-I VENI CEASUL MORŢII: A sta să moară; A se apropia de moarte. A-I VENI CHEF DE CEVA: A-i veni bună dispoziţie; a i se face poftă de ceva; v. A-i veni chef de ceva. ■ A-I VENI CHEFUL: A-i veni bună dispoziţie; a i se face poftă de ceva; v. şi A-i veni chefui. A-I VENI CIOPOR: A veni grămada ca oile. A-I VENI CIUDĂ (CUTVA): A-i părea rău; A regreta; A invidia pe cineva; A se enerva; A se înfuria; v. şi A-i fi ciuda (cuiva). A-I VENI CU AMEŢEALĂ: A nu mai putea accepta, suporta, tolera (ceva); A fi foarte afectat de ceva; A-l apuca o criză de nebunie; v. A-i veni ameţeală. A-I VENI CU BÂZDÂCUL (PE CINEVA): A-l prinde istericalele, poftele, toanele pe cineva; v. A-i veni bâzdăcul (pe cineva). A-I VENI CU DESLUŞIRE: A da o explicaţie, 0 lămurire; v. şi A veni cu o desluşire. A-I VENI CU GREU (CUIVA CINEVA): A-i fi greu cuiva să facă, să accepte ceva; v. A-i cădea cu greu (cuiva ceva). A-I VENI CU O DESLUŞIRE: A da o explicaţie, o lămurire; v. şi A veni cu o desluşire. A-I VENI CU PIPERU-N NAS: A-l supăra, a-l mânia pe cineva. A-I VENI CU SIFON CUIVA (fam.): A se supăra. A-I VENI CU STRÂMBUL: A-i displăcea; A nu-i conveni. A-l VENI DAMBLAUA: A se înfuria. A-I VENI DE CEA: A veni de partea stângă a jugului. A-l VENI DE DUCĂ: A vrea să plece. A-I VENI DE HAC (CUIVA SAU LA CEVA): A dovedi; A învinge pe cineva; A i-o face cuiva; (Despre boală) A epuiza; A s\ob\\(Despre foame, sete) A potoli; (Despre obiecte) A da gata; A distruge; A prăpădi; v. şi A-i veni la hac (cuiva sau la ceva); A veni de hac (cuiva sau la ceva); A veni la hac (cuiva sau la ceva). A-i VENI DE HĂIS: A fi din partea dreaptă a jugului. A-I VENI DE PLECARE: A dori să plece; v.A 1 se face de plecare. A-I VENI DE POMANĂ: A obţinut-o foarte ieftin. A-I VENI DE RÂS: A avea chef de râs. A-I VENI DE TOATE: A câştiga bine; A obţine totul gratis sau aproape gratis. A-I VENI DOAR NUMELE DE UNDE A FOST PLECAT: A muri departe de casă. A-I VENI DOR DE DUCĂ: A dori să plece. A-I VENI DORUL: A i se face dor;A simţi lipsa cuiva; A dori să vadă, să discute cu cineva. A-I VENI DRACII: A se înfuria; A şe mânia; A turba de mânie, de furie; v. şi A-i veni toţi dracii. A-I VENI DRĂGUŞ LA CĂUŞ: A fi nevoit să ceară ajutorul celui pe care l-a refuzat în situaţie similară. A-î VENI FRUMOS (CEVA CUIVA): A-i conveni cuiva ceva; A i se potrivi ceva cuiva; v. şi A-i cădea bine (ceva cuiva). A-l VENI GOANGA: A se supăra iar; A-i veni iar nebuniile. A-I VENI GRAIUL LA LOC: A- şi reveni; A începe să vorbească. A-I VENI GREAŢĂ: A i se face greaţă; Ă i se face silă; A respinge; A nu admite. A-I VENI GREU (CUIVA CEVA): A nu-i tihni; A nu-i plăcea; A nu-i prii cuiva ceva; v. A-i cădea greu (cuiva ceva), A-I VENI GREU SĂ...: A nu 11 de acord să...; A se îndoi de... . A-I VENI HACHIŢELE (PE CINEVA): A-l prinde istericalele, poftele, toanele pe cineva; v. A-i veni bâzdăcul (pe cineva). A-I VENI IAPA LA HĂŢ: A-i merge bine; A avea succes.' A-I VENI IGNATUL: A i se apropia moartea; v. şi A-şi aştepta Ignatul. A-I VENI INIMA LA LOC (CUIVA): A-i reveni dintr-o mare emoţie; A se linişti; A-i trece frica. A-I VENI ÎN AJUTOR (CUIVA): A sări în ajutorul cuiva; A ajuta pe cineva; v. şi A-i veni în ajutorul (cuiva); A-i veni întru ajutor (cuiva); A veni în ajutor (cuiva); A veni în ajutorul (cuiva); A veni întru ajutor cuiva. Ă-FVENI In AJUTORUL (CUIVA): A sări în ajutorul cuiva; A ajuta pe cineva; v. A-i veni în ajutor (cuiva); A-LVENI ÎN AMINTIRE: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget, A-I VENI IN CAP: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-l VENI ÎN GÂND: ^ t se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-l VENI IN MEMORIE: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v.A-i da în cuget. A-I VENI IN MINTE: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget, A-l VENI In NAS: A -i mirosi; v. şi A-i veni la nas. 329 A I VENI PRIN CAP A-I VENI ÎN ORI: A se reculege; A se restabili. A-I VENI ÎN PLECAREA SĂ... (înv.): A fi gata să...; A fi cât pe ce să...; v. A-i fi în plecare... A-I VENI ÎNTRU AJUTOR (CUIVA): A sări în ajutorul cuiva; A ajuta pe cineva; v. A-i veni în ajutor (cuiva); A-I VENI LACRIMILE ÎN OCHI: A începe să plângă. A-I VENI LA HAC (CUIVA SAU LA CEVA): A dovedi;  învinge pe cineva; A i-o face cuiva; (Despre boalâ) A epuiza; A slăbi;(Despre foame, sete) A potoli; (Despre obiecte) A da gata; A distruge; A prăpădi; v. A-i veni de hac (cuiva sau la ceva). A-I VENI LA ÎNDEMÂNĂ: A-i conveni; A-i fi uşor cuiva ceva; v. A-i fi la îndemână. A-I VENI LA MERCHEZ (CUIVA) (înv.): A:i veni la îndemână; A-i conveni cuiva. A-I VENI LA NAS: A-i mirosi; v. A-i veni în nas. A-I VENI LA SOCOTEALĂ: A-i conveni; A-i fi uşor cuiva ceva; v. A fi îa îndemână. A-I VENI MINTEA ACASĂ (CUIVA): A se cuminţi; v. şi A-i veni mintea în cap (cuiva); A-i veni mintea la cap (cuiva); A-i veni mintea la loc (cuiva); A-i veni minţile acasă; A-i veni minţile în cap (cuiva); A-i veni minţile la cap (cuiva); A-i veni minţile la loc (cuiva). A-I VENI MINTEA DIN URMĂ: A gândi ca un înţelept. A-I VENI MINTEA ÎN CAP (CUIVA): A se cuminţi; v. A-i veni mintea acasă (cuiva). A-I VENI NIMTEA LA CAP (CUIVA): A se cuminţi; v. A-i veni mintea acasă (cuiva). A-I VENI MINTEA LA LOC (CUIVA): A se cuminţi; v. A-i veni mintea acasă (cuiva). A-I VENI MINŢILE ACASĂ (CUIVA): A se cuminţi; v. A-i veni mintea acasă (cuiva). A-I VENI MINŢILE ÎN CAP (CUIVA): A se cuminţi; v. A-i veni mintea acasă (cuiva). A-I VENI MINŢILE LA CAP (CUIVA): A se cuminţi; v. A-i veni mintea acasă (cuiva). A-I VENI MINŢILE LA LOC (CUIVA): A se cuminţi; v. A-i veni mintea acasă (cuiva). A-I VENI MOŞ ENE PE LA GENE: A i se face somn. A-I VENI MUCUL LA DEGETE (CUIVA): A fi la capătul răbdării; v. A-i ajunge mucul la deget. A^I VENI MUSCA LA:NÂS (CUIVA): A fi pus pe ceartă; a se înfuria; A umbla cu nasul pe sus; v. şi A-i ieşi muştarul pe nas (cuiva). A-I VENI MUSCA PE NAS (CUIVA): A fi pus pe ceartă; a se înfuria; A umbla cu nasul pe sus; v. şi A-i ieşi muştarul pe nas (cuiva). A-I VENI MUŞTARUL PE NAS (CUIVA): A fi pus pe ceartă; a se înfuria; A umbla cu nasul pe sus; v. şi A-i ieşi muştarul pe nas (cuiva). A-I VENI NĂBĂDĂILE (PE CINEVA): A-J prinde istericalele, poftele, toanele pe cineva; v. A-i veni băzdâcul (pe cineva); A-I VENI NĂVÂRLIILE (PE CINEVA): A-l prinde istericalele, poftele, toanele pe cineva; v. A-i veni băzdâcul (pe cineva); A-I VENI NEBUNIA (CUIVA) (fam.): A-şi ieşi din fire; v. şi A-i veni nebunie. A-I VENI NEBUNIE (CUIVA) (fam.): A-şi ieşi din fire; v. A-i veni nebunia. A-I VENI NETED (CUIVA CEVA): A-i fi comod, uşor, convenabil; A fi la îndemâna cuiva să facă ceva; v. A-i fi neted (cuiva ceva). A-I VENI NUMAI NUMELE (CUIVA): (în blesteme) A muri undeva departe de locul de unde a plecat; v. şi A veni numai numele. A-I VENI NUMELE: A veni ştirea că a murit. A-I VENI NU ŞTIU CUM: A fi ciudat, bizar; A fi de neînţeles. A-I VENI O IDEE: A se gândi la o soluţie, ia o rezolvare; A~i trece prin cap o idee despre ceva sau cineva. A-I VENI O NEBUNEALĂ SĂ...: A i se năzări să.... A-I VENI 6 PLĂCINTĂ CUIVA: A-i pregăti cuiva o surpriză neplăcută; v. A-i pregăti o plăcintă cuiva. A-I VENI O POFTĂ CUIVA: A dori, a pofti brusc ceva. A-I VENI O TOANĂ: A-i veni cuiva chef să...; A-l apuca furiile pe cineva; a se înfuria; A se enerva; v. şi A-i veni toana; A-i veni toană; A-i veni toane; A-i veni toanele. A-I VENI : PANDALIILE (PE CINEVA): A-l prinde istericalele, poftele, toanele pe cineva; v. A-i veni băzdâcul (pe cineva); A-I VENI PARTEA: A primi ceea ce îi aparţine din ceva. Â-i VENI PARAXIU CUIVA (înv.): A nu-î conveni cuiva ceva; A fi şocat de ceva. A-I VENI PÂRŢAGUL: A se supăra iar. A-I VENI PE BUZE (CEVA CUIVA): A avea impulsul, pornirea de a rosti, de a spune ceva; v. şi A-i veni pe limbă (ceva cuiva). A-I VENI PE CAPUL CUIVA: A veni să-l întreţină; A veni să stea la el. ; A-i VENI PE CHELIE: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I VENI PE LIMBĂ (CEVA CUIVA): A avea impulsul, pornirea de a rosti, de a spune ceva; v. A- i veni pe buze (ceva cuiva). A-I VENI PESTE MÂNĂ: A nu-i fi la îndemână; A-i fi prea departe; A-i fi incomod. ■ A-I VENI PESTE POATE: A-i fi imposibil. A-I VENI PE VÂRFUL LIMBH: A fi gata să răspundă, să spună, să vorbească. A-I VENI PIPERUL LA NAS: A se supăra; A se mânia; A-i sări Jandăra A-iVENU PLĂCINTĂ: A primi de-a gata. Ă-I VENI POFTA: A i se face poftă; A dori ceva; A fi dispus de ceva. A-I VENI PRIN CAP: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I VENI PRIN CHELIE 330 A-I VENI PRIN CHELIE: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I VENI PRIN CREIER: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând;  presupune; A-şi închipui;v. Â-i da în cuget. A-I VENI PRIN CUGET:  se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I VENI PRIN GAND: A se gândi la ceva; A- i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I VENI PRIN MINTE: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I VENI PRIN SÂRMAfTa^jiAfi transmis cu ajutorul telegrafului. Ă-I VENI PRIN ŢEASTĂ: A se gândi la ceva; A-i veni o idee; A intenţiona; A avea de gând; A presupune; A-şi închipui; v. A-i da în cuget. A-I VENI RÂU (CUIVA CEVA): A nu-i conveni cuiva ceva; v. A-i cădea rău. A-I VENI RÂNDUL (CUIVA):Ă-i 'veni momentul potrivit pentru a face ceva; v. A-i fi rândul (cuiva). A-I VENI SĂ FACĂ CEVA CUM ÎL ESTE CÂINELUI A LINGE SARE: A nu-i arde de ceva; A nu dori; A nu avea chef de a face in lucru necesar; v. A-i fi de ceva cum îi este câinelui a linge sare. A-I VENI SĂ INTRE ÎN PĂMÂNT: A fi, a se simţi foarte stânjenit, foarte ruşinat de.ceva; v. şi A- i veni să intre în pământ de ruşine. Ă-I VENI SĂ INTRE IN PĂMÂNT DE RUŞINE: A fi, a se simţi foarte stânjenit, foarte ruşinat de ceva; v. A-i veni să intre în pământ. A-I VENI SĂ ÎNGHITĂ PE CINEVA:  se bucura foarte mult; A fi foarte fericit; v. şi A-i veni să înghită pe cineva de bucurie. Ă-I VENI SĂ ÎNGHITĂ PE CINEVA DE BUCURIE: A se bucura foarte mult; A fi foarte fericit; v. A-i veni să înghită pe cineva. A-I VENI SĂ-L ÎNGHITĂDE BUCURIE: Â-i provoca o mare bucurie, o mare plăcere. A-I VENI SĂ MOARĂ DE NECAZ: A fi tare necăjii, tare supărat. . ?A-I VENI SĂ MOARĂ DE RUŞINE: A-i fi tare ruşine; A se ruşina peste măsură. A-I VENI SĂNĂTATEA LA LOC: A se vindeca; A se însănătoşi. A-I VENI SĂ-ŞI VERSE MAŢELE: A simţi o greaţă puternică. A-I VENI .SCUIPAT LA FURCĂ: A avea chef de vorbă; A fi foarte vorbăreţ; A fi bun de gură; v. A avea scuipat la furcă. A-I VENI SCUIPAT LA GURĂ: A avea chef de vorbă; A fi foarte vorbăreţ; A fi bun de gură; v. A avea scuipat la furcă. A-I VENI SFÂRŞITUL: .A fi pe moarte; A muri. A-I VENI SOMNUt (CUIVA): A fi foarte obosit; A i. se închide ochii de oboseală; a vrea să doarmă; v. A-i fi somn (cuiva). A-I VENI STUPIT LA FURCĂ: A avea chef de vorbă; A fi foarte vorbăreţ; A fi bun de gură; v. A avea scuipat la furcă. A-I VENI STUPIT LA GURĂ: A avea chef de vorbă; A fi foarte vorbăreţ; A fi bun de gură; v. A avea scuipat la furcă. A-I VENI SUFLETUL LA LOC (CUIVA): A-şi recăpăta respiraţia; A-şi potoli respiraţia; A se linişti. Â-I VENI TIMPUL (CUIVA SAU LA CEVA): A fi momentul potrivit pentru;  fi cazul să înceapă; A sosi cuiva sau la ceva momentul favorabil, prilejul aşteptat; v. A-i Jî timpul (cuiva sau la ceva). A-I VENI TIPICUL (CUIVA SAU LA CEVA): A-i sosi cuiva sau la ceva momentul favorabil, prilejul aşteptat; v. A-i fi timpul (cuiva sau la ceva). Â-I VENI TOÂNA: A-i veni cuiva chef să,..; A-l apuca furiile pe cineva; a se înfuria; A se enerva; v. A-i veni o toană. A-I VENI TOANĂ: A-i veni cuiva chef să...; A-l apuca furiile pe cineva; a se înfuria; A se enerva; y. A-i ve/ii o ioană. A-I VENI TOANE: A-i veni cuiva chef să...; A-1 apuca furiile pe cineva; a se înfuria; A se enerva; v. A-i veni o toană. A-I VENI TOANELE: A-i veni cuiva chef să...; Ă-l apuca furiile pe cineva; a se înfuria; A se enerva; v. A-i veni o ioană, A-I VENI ŢQTUL PE TAVĂ: A avea totul la dispoziţie. A-I VEm TOŢI DRĂCII: A se înfuria; A se mânia; A turba de mânie, de: furie; v. A-i veni dracii. A-I VENI UŞOR: A scăpa de greutate; A-i fi bine; a se descurca uşor. A-I VENi: VELEAŢUL: A-i sosi timpul să moară; A fi pe punctul de a muri. A-î VENI VREMEA (CUIVA): A-i sosi timpul să moară; A-i sosi timpul să se căsătorească; v. A-i veni ceasul (cuiva). A-I VENI ZIUA DE PLATĂ ŞI RĂSPLATĂ: A sosi ziua răfuielilor. Ă-f VINDE PONTUL (CUIVA) (arg.): A destăinui un secret profitabil cuiva.; A-l sfătui ce să facă; v. şi A-i vinde un pont (cuiva). ; A-l'VINIJE ^I CENUŞĂ DIN VATRĂ: A-i lua toate bunurile; A-l lăsa sărac; v. A-i lua cămaşa din spinare. A-I VINDE UN PONT (CUIVA) (arg.): A destăinui un secret profitabil cuiva.; A-l sfătui ce să facă; v. A-i vinde pontul (cuiva). A-I VORBI DE SUS: A-i vorbi cu superioritate. A-I VORBI ÎN FAŢĂ: A-l critica direct. A-I VORBI PESTE UMĂR: A-i vorbi cu dispreţ. A-I ZĂPĂCI MINŢILE: A-l zăpăci; A-l prosti; A-l face să-şi piardă judecata; v. A-i suci mintea. A IZÂDI TOATĂ AVEREA (înv.): A risipi toată averea. 331 A ÎMBĂTA PE CINEVA CU APĂ RECE A-I ZÂMBI MUSTAŢA: A fi mulţumit; A fi bucuros. A-I ZÂMBI NOROCUL: A da de noroc; A fi norocos. A IZBI CU CĂLCÂIELE ÎN PINTENI: A se răni singur; v. A da cu călcâiele în pinteni. A IZBI CU NOROI (PE CINEVA): A-l insulta; A-l batjocori; A calomnia pe cineva: v. şi A împroşca cu noroi (în cineva); A zvârli cu noroi (în cineva). A IZBI FERASTA DE PERETE: A deschide larg fereastra; v. A da fereastra de perete. A IZBI LA MIR: A-l plesni În cap; v. şi A lovi unde a pus popa mirul. A IZBI POARTA DE PERETE: A deschide larg poarta; v. A da poarta la perete. A IZBI UNDE A PUS POPA MIRUL: A-l plesni în cap; v. A lovi la mir. A IZBI UŞA DE PERETE: A deschide larg uşa; v. A da uşa de perete. A IZBUCNI ÎN APLAUZE: A aplauda, /.·■;■ A IZBUCNI ÎN FLĂCĂRI: A arde cu flacără. A IZBUCNI ÎN HOHOTE DE PLÂNS: A plânge în hohote; A plânge tare; v. şi A izbucni într-nn hohot de plâns. A IZBUCNI ÎN HOHOTE DE RÂS: A râde în hohote; a râde tare; v. şi A izbucni într-un hohot de râs. A IZBUCNI ÎN LACRIMI: A începe să plângă; v. şi A izbucni în plâns, A IZBUCNI ÎN PLÂNS: A începe să plângă; v. A izbucni în lacrimi. A IZBUCNI ÎN RÂS: A începe să râdă. A IZBUCNI ÎNTR-UN HOHOT DE PLÂNS: A plânge în hohote; A plânge tare; v. A izbucni în hohote de plâns. A IZBUCNI ÎNTR-UN HOHOT DE RÂS: A râde în hohote; a râde tare; v. A izbucni în hohote de râs. A-I ZBURA CAPUL CUIVA: A decapita pe cineva; v. A-i reteza capul cuiva. A-I ZBURA GÂNDUL IN ALTĂ PARTE: A se gândi la altceva, la altcineva. A-I ZBURA VORBA DIN GURĂ: A spune, din greşeală, ceva nepotrivit, ceva nedorit. A-I ZBURDA INIMA (CUIVA): A fi foarte vesel; A nu mai putea de bucurie; A fi în culmea fericirii; v. şi A zbura inima (cuiva). A IZBUTI SĂ IASĂ BASMA CURATĂ: A ieşi cu bine dintr-o încurcătură; a scăpa cu bine. A IZBUTI SĂ SE FACĂ DE RÂS: A se face de râs; A se compromite. A IZBUTI SĂ SE FACĂ MARCAT: A deveni interesant, deosebit, aparte. A IZGONI DIN SCAUN (PE CINEVA): A detrona pe cineva; A elibera dintr-o funcţie pe cineva; A-I ZICE AŞA ŞI PE DINCOLO: A-l înjura; A-i propune reiaţi i amoroase. A-I ZICE CÂTEVA SĂ-I TROSNEASCĂ FĂLCILE: A-i vorbi aspru, Iară menajamente; A pălmui pe cineva; v. A-i trage câteva să-i trosnească fălcile. A-I ZICE CÂTEVA SĂ-I TROSNEASCĂ URECHILE: A-i vorbi aspru, fără menajamente; A pălmui pe cineva; v. A-i trage câteva să-i trosnească fălcile. A-I ZICE CU FOC: A-i zice entuziasmat; A-i spune cu înfocare. A-l ZICE CUIVA GÂNDUL: A presimţi, a prevedea ceva; v. A-i spune cuiva gândul, A-I ZICE DE LA OBRAZ: A-l face de ruşine; A-i ruşina. A-I ZICE DIN PARTEA MEA: A -i comunica din partea mea. A-I ZICE INIMA CUIVA: A presimţi, a prevedea ceva;v. A-i spune cuiva gândul, A-l ZICE lNTR-0 DOARĂ: A-i zice la întâmplare fără nădejdea-unui răspuns pozitiv; v. şi A4 zice la întâmplare. A-I ZICE LA ÎNTÂMPLARE: A-Ï zice la întâmplare fară nădejdea unui răspuns pozitiv; v.A- i zice într-o doară. A-I ZICE PE FAŢĂ: A-i reproşa direct; v. şi A- i zice pe şleau. A-I ZICE PE ŞLEAU: A-i reproşa direct; v. A-i zice pe faţă. A-I ZICE POPA DE CAP: A fi murit; A fi înmormântat; v. A-i cânta popa. A-I ZICE POPA PE CAP: A fi murit; A fi înmormântat; v. A-i cânta popa. A-I ZICE PRIHANĂ (CUIVA) ( înv.): A acuza, a învinui pe cineva; a reproşa cuiva cèva; v. A-i arunca prihana (cuiva). A-I ZICE UNA BUNĂ: A-l face;'de râs; A-i reproşa ceva cu toată forţă; v. şi A-i zice una să pomenească. A-I ZICE UNA SĂ-L POMENEASCĂ: A-l face de râs; A-i reproşa ceva cu toată forţă; v. A-i zice una hună. a Îmbăta cu apă rece: A-i da cuiva iluzii nemotivate; A duce cu vorba; A lăsa pe cineva să creadă că tot ce zboară se mănâncă; v. şi A îmbăta de cap. A ÎMBĂTA DE CAP: A-i da cuiva iluzii nemotivate; A duce cu vorba; A lăsa pe cineva să creadă că tot ce zboară se mănâncă; v. A îmbata cu apa rece. A ÎMBĂTA PE CINEVA CRIŢĂ: A îmbăta pe cineva foarte tare; v. şi A îmbăta pe cineva lulea; A îmbăia pe cineva tun; A îmbăta pe cineva turtă. A ÎMBĂTA PE CINEVA CU APĂ CHIOARĂ: A amăgi, a înşela pe cineva; v. şi A îmbăta cu apă rece; A îmbăta cu făgăduieli; A îmbăta cu făgăduieli deşarte; A îmbăta pe cineva cu vorbe goale. A ÎMBĂTA PE CINEVA CU APĂ RECE: A amăgi, a înşela pe cineva; v. A îmbăta cu apă chioară. A ÎMBĂTA PE CINEVA CU FĂGĂDUIELI 332 A ÎMBĂTA PE CINEVA CU FĂGĂDUIELI: A amăgi, a înşela pe cineva; v. A îmbăta cu apă chioară. . A ÎMBĂTA PE CINEVA CU FĂGĂDUIELI DEŞARTE: A amăgi, a înşela pe cineva; v. A îmbăta cu apă chioară. A ÎMBĂTA PE CINEVA CU VORBE GOALE: A amăgi, a înşela pe cineva; v. A îmbăia cu apă chioară. A ÎMBĂTA PE CINEVA LULEA: A îmbăta pe cineva foarte tare; v. A îmbăia pe cineva criţă. A ÎMBĂTA PE CINEVA TUN: A îmbăta pe cineva foarte tare; v. A îmbăia pe cineva criţă. A ÎMBĂTA PE CINEVA TURTĂ: A îmbăta pe cineva foarte tare; v. A îmbăia pe cineva criţă. A ÎMBĂTRÂNI CU ZECE ANI: A îmbătrâni foarte mult. A ÎMBĂTRÂNI DEGEABA: A nu face nimic folositor în viaţă. A ÎMBĂTRÂNI ÎN SLUJBĂ: A lucra până 1a pensie; A avea un serviciu până la pensie. A ÎMBĂTRÂNI ÎN VATRĂ: A rămâne fată bătrână. : ■ ■ A ÎMBINA TEORIA CU PRACTICA: A-şi folosi cunoştinţele în activitate; A nu lucra mecanic. A ÎMBINA UTILUL CU PLĂCUTUL: A face cu plăcere lucruri utile. A ÎMBRĂCA CAFTANUL (înv,): A fi boierit; A deveni domn. A ÎMBRĂCA CEVA PE DOS: A face ceva pe dos; A nu face cum trebuie. A ÎMBRĂCA CU CAFTAN PE CINEVA: A bate pe cineva; v. şi A îmbrăca în caftan pe cineva. A ÎMBRĂCA CU UŞA (reg.): A-l da afară; A pleca v. 'şi A se îmbrăca cu uşa. A ÎMBRĂCA: HAINA PREOŢEASCĂ: A se popi. ■ A ÎMBRĂCA ÎN AUR: A îmbrăca pe cineva în haine luxoase. A ÎMBRĂCA ÎN CAFTAN PE CINEVA: A bate pe cineva; v. A îmbrăca cu caftan pe cineva. A ÎMBRĂCA O CARTE: : A lega o carte; A înveli o carte pentru a nu se murdări. A ÎMBRĂCA O ICOANĂ; A fereca, a încadra o icoană. A ÎMBRĂCA O MOŞIE: A împărţi un lan sau o moşie în arendă v. şi A îmbrăca un lan. A ÎMBRĂCA PATUL: A pune lenjerie curată de pat. A ÎMBRĂCA PĂŞUNEA CU VITE: A scoate la păscut atâtea vite câte să aibă ce mânca. A ÎMBRĂCA PE CINEVA (reg.): A îmbogăţi pe cineva; A împovăra cu o sarcină pe cineva; A-i face rău cuiva. A ÎMBRĂCA SCHIMA CĂLUGĂREASCĂ: A se călugări; v. şi A îmbrăca schima monahală; A îmbrăca schima monahicească; A lua schima călugărească; A lua schima monahală; A lua schima monahicească; A se îmbrăca în schima îngerească. A ÎMBRĂCA SCHIMA MONAHALĂ: A se călugări; v. A îmbrăca schima călugărească. A ÎMBRĂCA SCHIMA MONAHICEASCĂ: A se călugări; v. A îmbrăca schima călugăreasca. A ÎMBRĂCA UN LAN: A împărţi un lan sau o moşie în arendă v. A îmbrăca o moşie. A ÎMBRĂCA ZIUA: A-şi ocupa, a-şi umple ziua cu lucruri utile. A ÎMBRĂŢIŞA CARIERA ARMELOR: A se face ofiţer. ; A ÎMBRĂŢIŞA CAUZA CUIVA: A susţine cauza cuiva; A ajuta pe cineva; A fi aliatul cuiva. A ÎMBRĂŢIŞA CU CĂLDURĂ PE CINEVA:, A-şi manifesta prietenia, dragostea,; devotamentul faţă de cineva; v. şi A îmbrăţişa cu gingăşie pe cineva. A ÎMBRĂŢIŞA CU GINGĂŞIE PE CINEVA: A-şi manifesta prietenia, dragostea, devotamentul faţă de cineva; v. A îmbrăţişa cu căldură pe cineva. A ÎMBRĂŢIŞA CU PRIVIREA: A privi cu căldură, cu gingăşie pe cineva; A-şi manifesta plăcerea privindu-1. ·· ■ A ÎMBRĂŢIŞA O CARIERĂ: A se dedica unei profesii; v. şi A îmbrăţişa o meserie; A îmbrăţişa o profesie. : A IMBRĂŢiŞA O IDEE: A se consacra unei idei. A ÎMBRĂŢIŞA O MESERIE: A se dedica unei profesii; v. A îmbrăţişa o carieră. A ÎMBRĂŢIŞA O PROFESIE: A se dedica unei profesii; v. A îmbrăţişa o carieră. A ÎMBROBODI LA OCHI (PE CINEVA): A fermeca pe cineva; A înşela pe cineva; A pune coame cuiva; v. şi A lega la ochi pe cineva; A lega ochii cuiva. A ÎMBROBODI PE CINEVA: A păcăli pe cineva; A convinge pe cineva să accepte o anumită situaţie. A ÎMBUCA CA LUPUL: A mânca lacom; v. şi A îmbuca lupeşte. A ÎMBUCA LA IUŢEALĂ CEVA: A mânca ceva repede; v. şi A îmbuca la repezeală ceva. A ÎMBUCA LA REPEZEALĂ - CEVA: A mânca ceva repede; v. A îmbuca la iuţeală ceva, A ÎMBUCA LUPEŞTE: A mânca lacom; v. şi A îmbuca ca lupul. A ÎMBUNA INIMA CUIVA: A îmblânzi pe cineva; A îndupleca pe cineva. A ÎMPĂCA CAPRA ŞI VARZA: A mulţumi şi pe unul şi pe altul; A împăca două interese opuse; v. şi A împăca pe toţi; A împăca şi capra şi varza. A ÎMPĂCA LUCRURILE: A se înţelege. A ÎMPĂCA PE TOŢI: A mulţumi şi pe unul şi pe altul; A împăca două interese opuse; v. A împăca capra şi varza. A ÎMPACA ŞI CAPRA ŞI VARZA: A mulţumi şi pe unul şi pe altul; A împăca două interese opuse; v. A împăca capra şi varza. A ÎMPĂNA CU SLĂNINĂ: A introduce bucăţele de slănină în crestăturile făcute într-o bucată de came; A umple, a înţesa, a împânzi un loc. 333  ÎMPLETI coadă albă A ÎMPĂNA O FUGĂ (pop.): A o lua la fugă; A o şterge; A o tuli. A mPĂRTĂŞI ACEEAŞI SOARTĂ: A avea aceeaşi soartă cu cineva. /'■■'A;;':::.:ÎMPĂRTĂŞI':;'BUCURIA CUIVA: A se bucura de bucuria cuiva; A simţi aceeaşi bucurie cu cineva."·;':·:, A ÎMPĂRTĂŞI BUCURIA ŞI DUREREA CU CINEVA: A simţi aceeaşi bucurie şi aceeaşi durere cu cineva. ■ A ÎMPĂRTĂŞI CEVA CU CINEVA: A împărţi ceva cu cineva. A ÎMPĂRTĂŞI CUIVA i IMPRESIILE CUIVA: A comunica, a destăinui cuiva impresiile, un gând, o idee. A ÎMPĂRTĂŞI DUREREA CUIVA: A destăinui cuiva durerea sa. A ÎMPĂRTĂŞI NECAZURILE CUIVA: A destăinui cuiva necazurile sale. A ÎMPĂRTĂŞI O TAINĂ CUIVA: A destăinui o taină cuiva; v. şi A împărtăşi secretul cuivaj A împărtăşi un secret cuiva. A ÎMPĂRTĂŞI PĂREREA CUIVA: A accepta părerea cuiva; v. şi A împărtăşi părerile cuiva. A ÎMPĂRTĂŞI PĂRERILE CUIVA: A accepta părerile cuiva; v. A împărtăşi părerea cuiva. A ÎMPĂRTĂŞI PUNCTUL DE VEDERE AL CUIVA: A accepta punctul de vedere al cuiva. A ÎMPĂRTĂŞI SECRETUL CUIVA: A destăinui secretul său cuiva; v. şi A împărtăşi o taină cuiva. A ÎMPĂRTĂŞI SENTIMETELE CUIVA: A accepta sentimentele cuiva. A ÎMPĂRTĂŞI SIMŢĂMINTELE CUIVA: A accepta simţămintele cuiva A ÎMPĂRTĂŞI SOARTA CUIVA: A împărţi bucuriile şi necazurile cu cineva. A ÎMPĂRTĂŞI UN SECRET CUIVA: A destăinui secretul său cuiva; v. şi A împărtăşi o taină cuiva. A ÎMPĂRTĂŞI VEDERILE CUIVA: A accepta vederile cuiva. A ÎMPĂRŢI ACEEAŞI SOARTĂ: A avea aceeaşi soartă cu cineva. A ÎMPĂRŢI CEVA DE SUFLETUL CUIVA: A da de pomană. A ÎMPĂRŢI COLACUL (CUIVA): A vedea mort pe cineva; v. şi A-i împărţi colacul (cuiva). A BÎPĂRŢI CUNUNA CU CINEVA: A fi cununat cu cineva. A ÎMPĂRŢI CU ZGÂRCENIE: A fi zgârcit. A ÎMPĂRŢI DREPTATEA: A face dreptate. A ÎMPĂRŢI FRĂŢEŞTE: A împărţi în mod egal. A ÎMPĂRŢI FUNCŢII: A numi într-o funcţie; A acorda o funcţie. A ÎMPĂRŢI PÂINEA CU CINEVA: A trăi împreună cu cineva; A face o familie cu cineva. A ÎMPĂRŢI PE DIN DOUĂ: A împărţi în mod egal; A împărţi la j umătate. A ÎMPĂRŢI PUTEREA: A conduce împreună. A ÎMPĂRŢI RĂSPUNDEREA: A răspunde împreună. A ÎMPIEDICA LA DEAL ŞI A DESPIEDICA LA VALE: A face invers; A face cum nu trebuie. A ÎMPINGE BANII (CUIVA): A mitui pe cineva; v. şi A împinge bani groşi (cuiva); A împinge la bani (cuiva). A ÎMPINGE BANII GROŞI (CUIVA): A mitui pe cine va; v. A împinge bani (cuiva) A; ÎMPINGE CU VORBĂ: A încerca să-l convingă. A ÎMPINGE DRACUL (PE CINEVA) SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva; v. A duce dracul (pe cineva) să.... A ÎMPINGE ÎMPIELIŢATUL (PE CINEVA) SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva; v. A duce dracul (pe cineva) să.... A ÎMPINGE ÎN PRĂPASTIE (PE CINEVA): A face pe cineva să ajungă într-o situaţie dezastruoasă; A duce pe cineva la pierire; v. A băga în prăpastie (pe cineva). A ÎMPINGE LA BĂNI (CUIVA): A mitui pe cineva; v. A împinge bani (cuiva) A ÎMPINGE LA DESPERARE: A-şi pune toată forţa, toată puterea, toată inteligenţă. A ÎMPINGE LA: MAL: A trage la mal; A se retrage; A renunţa. A ÎMPINGE LA ROATĂ1: A duce greul; v. A fi la roată. A ÎMPINGE LA ROATĂ2: A juca la roata norocului; v. şi/i trage la roată. A ÎMPINGE LA ROATĂ CU CINEVA: A lucra împreună; A fi asociaţi; A se ajuta reciproc. A ÎMPINGE LUCRURILE LA EXTREM: A exagera; À întrece măsura; v. şi A împinge lucrurile prea departe. A ÎMPINGE LUCRURILE PREA DEPARTE: A exagera; A întrece măsura; v. A împinge lucrurile Ia extrem. A ÎMPINGE O POŞTĂ: A merge din greu. A ÎMPINGE PĂCATELE (PE CINEVA) SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva; v. A duce dracul (pe cineva) să.... A ÎMPINGE PĂCATUL (PE CINEVA) SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva; \. Aduce dracul (pe cineva) să.... A ÎMPINGE PE CINEVA: A îmboldi, a încuraja pe cineva; v. şi A împinge pe la spate pe cineva (pentru a-lpromova). A ÎMPINGE PE LA SPATE PE CINEVA (PENTRU A-L PROMOVA): A îmboldi, a încuraja pe cineva; A-l sprijini; A-l ajuta v. A împinge pe cineva. A ÎMPLÂNTA ÎN ŢEAPĂ (PE CINEVA): A omorî pe cineva străpungându-1 cu o ţeapă înfiptă în pământ; v. şi A înfige în ţeapă (pe cineva); A pune în ţeapă (pe cineva); A sui în ţeapă (pe cineva); A trage în ţeapă (pe cineva). A ÎMPLETI COADĂ ALBĂ: A rămâne fată bătrână; v. şi A împleti cosiţă albă; A împleti gâţe albe. A ÎMPLETI COSIŢĂ ALBĂ 334 A ÎMPLETI COSIŢĂ ALBĂ: A rămâne fată bătrână; v. A împleti coadă albă. A ÎMPLETI GÂŢE ALBE (reg.): A rămâne fată bătrână; v. A împleti coadă albă. A ÎMPLETI DIN PICIOARE: A dansa; A juca. A ÎMPLINI GÂNDURILE CUIVA: A satisface dorinţele cuiva; A-i face pe plac; v. şi A împlini voia cuiva; A împlini yoile cuiva. A ÎMPLINI SOROCUL: A veni scadenţa; A sosi termenul de plată. A ÎMPLINI VOIA CUIVA: A satisface dorinţele cuiva; A-i face pe plac; v. A împlini gândurile cuiva. . . A ÎMPLINI VOILE CUIVA: A satisface dorinţele cuiva; A-i face pe plac; v. A împlini gândurile cuiva. A ÎMPĂRŢI ÎN CELE PATRUi VÂNTURI: A risipi; A irosi; A distruge. A ÎMPRĂŞTIA CA GĂINA: A cheltui Iară socoteală; A risipi. w / A ÎMPRĂŞTIA TRUPUL MĂDULARI (CUIVA): A rupe In bucăţi pe cineva. A ÎMPREUNA MÂINILE PE PIEPT: A deceda. A ÎMPROSPĂTA CULORILE: A reînnoi, a înviora culorile. A ÎMPROŞCA CU NOROI (PE CINEVA): A-i insulta; A-l batjocori; A calomnia pe cineva; v. A izbi cu noroi (pe cineva). A ÎMPROŞCA PE CINEVA CU INJURII: A înjura pe cineva. A ÎMPRUMUTA BANII CU CAMĂTĂ: A împrumuta banii cu dobândă; v. A da banii cu camătă. A ÎMPRUMUTA BANI ŢIGĂNEŞTI: A facc rost de bani cu orice preţ; v. şi A lua bani ţigăneşti. A ÎMPRUMUTA CU CEVA: A împrumuta ceva de la cineva; v. şi A se împrumuta cu ceva. A ÎMPUIA CAPUL CUIVA: A-i spune multe şi mărunte cuiva; A~i spune verzi şi uscate cuiva; A toca la cap pe cineva; v. şi A-i împuia urechile cuiva. A ÎMPUIA URECHILE, CUIVA: :Ari spune multe şi mărunte cuiva; A-i spune verzi şi uscate cuiva; A toca la cap pe cineva; v. A-i împuia capul cuiva. A ÎMPUNGE CU.GLUME MUŞCĂTOARE PE CINEVA: Ă instiga, a provoca, a necăji pe cineva; A face glume proaste. A ÎMPUNGE DE FUGĂ: A o lua la fugă; A o lua la sănătoasa A o întinde; A o tuli; v. şi A împunge fuga; A împunge la fugă. A ÎMPUNGE ÎN COASTE: A zori pe cineva; A constrânge pe cineva. A ÎMpUNGEEUGA: A.o lua la fugă; A o lua la sănătoasă; A o întinde; A o tuli; v. A împunge de fugă, A ÎMPUNGE LA FUGĂ: A o lua la fugă; A o lua la sănătoasă; A o întinde; A o tuli; v. A împunge de fugă. A ÎMPUNGE UNUL PE ALTUL CU VORBE: A-şi arunca reciproc vorbe supărătoare. A ÎMPUŞCA CU PAT DE PUŞCĂ GRECESC: A da cu băţul. A ÎMPUŞCA DOI IEPURI DINTR-0 DATĂ: A rezolva două treburi deodată; v. A împuşca doi iepuri dintr-o împuşcătură; A împuşca doi iepuri dintr-un foc. -A ÎMPUŞCA DOI IEPURI DINTR-0 ÎMPUŞCĂTURĂ: A rezolva două treburi deodată; v. A împuşca doi iepuri dintr-o data. A ÎMPUŞCA DOI IEPURI DINTR-UN FOC: A rezolva două treburi deodată; v. A împuşca doi iepuri dintr-o împuşcătură. A ÎMPUŞCA FRANCUL (fam.): A nu avea bani; A fi lefter; v. şi A împuşca leul. A ÎMPUŞCA LEUL (fam.): A nu avea bani; A fi lefter; v. A împuşca francul. A ÎNAINTA ANEVOIE: A se-deplasa greu; A face progrese slabe; A sta pe loc v. şi A înainta ca racul; A înainta cu pas greoi; A înainta cu paşi greoij A înainta cu paşi mărunţi; A înainta greoi. n A ÎNAINTA CA RACUL: A se deplasa greu; A face progrese slabe; A sta pe loc v. A înainta anevoie. .. A;ÎNÂINTA CU PAS GRĂBIT: A se deplasa uşor; A face progrese mari; A înainta; v. şi A înainta cu pas uşor; A înainta cu paşi mari A ÎNAINTA CU PAS GREOI: A se deplasa greu; A face progrese slabe; A sla pe loc v. A înainta anevoie. : A ÎNAINTA CU PAS UŞOR: A se deplasa uşor; A face progrese mari; A înainta; v. A înainta cu pas grăbii. ]:.T!f A ÎNAINTA CU PAŞI GREOI: A se deplasa greu; A face progrese slabe; A sta pe loc v. A înainta anevoie. A ÎNAINTA CU PAŞI MARI: A se deplasa uşor; A face progrese mari; A înainta; v. A înainta cu pas grăbit. , A ÎNAINTA CU PAŞI MĂRUNŢI:: A se deplasa greu; A face progrese slabe; A sta pe Ioc v. A înainta anevoie. A ÎNAINTA GREOI: A se deplasa greu; A face progrese slabe; A sta pe loc v. A înainta anevoie. A ÎNAINTA ÎN FUNCŢIE (PE CINEVA): A avansa pe cineva. A ÎNAINTA ÎN GRAD {PE CINEVA): A avansa pe cineva. A ÎNAINTA ÎN VÂRSTĂ: A îmbătrâni.: A ÎNAINTA O CERERE (CUIVA): A adresa o cerere cuiva; v. şi A înainta o petiţie (cuiva); A înainta o plângere (cuiva); A înainta un act (cuiva). A ÎNAINTA O PETIŢIE (CUIVA): A adresa o petiţie cuiva; v. A înainta o cerere (cuiva). A ÎNAINTA O PLÂNGERE (CUIVA): A adresa o plângere cuiva; v. A înainta o cerere (cuiva). A ÎNAINTA PE DIBUITE: A nu fi sigur; A nu-şi cunoaşte interesele; A nu-şi cunoaşte scopul; v. şi A înainta pe pipăite. 335 A INCASA O PAPARĂ A ÎNAINTA PE PIPĂITE: A nu fi sigur; A nu-şi cunoaşte interesele; A nu-şi cunoaşte scopul; v. A înainta pe dibuite. A ÎNAINTA PROGRESIV: A face progrese normale; A înainta normal. ÎNAINTAT DE ZILE: Bătrân; v. şi înaintat în zile. ÎNAINTAT ÎN ZILE:; Bătrân; v. şi înaintat de zile. A ÎNAINTA UN ACT (CUIVA): A adresa o plângere cuiva; v. A înainta o cerere (cuiva). A ÎNAPOIA ÎN ACEEAŞI MĂSURĂ: A restitui întreg împrumutul; A răspunde ia fel; A ajuta la fel. A ÎNAPOIA ÎN LUCRU (PE CINEVA): A reda locul de muncă; A întoarce la lucru pe cineva. AlNAPOlA LOVITURA: A răspunde la fel; A lovi 1a fel; A nu se lăsa mai prejos. A ÎNĂBUŞI ÎN FAŞĂ: A desfiinţa, a distruge în momentul iniţial. A ÎNĂBUŞI ÎN GERMEN: A opri, a interzice de la început. A ÎNĂCRI CUIVA: A se amărî; A se supăra cuiva; v. şi A înăcri sufletul cuiva; A se înăcri cuiva; A se înăcri sufletul cuiva. A ÎNĂCRI SUFLETUL CUIVA: A amari; A supăra pe cineva; v. şi A înăcri cuiva. A ÎNĂDUŞI SUB LIMBĂ DE ATÂTA LUCRU: A face pe obositul. A ÎNĂLŢA DIN UMERI: A mişca din umeri în semn de neştiinţă, de dezinteres, de neputinţă; v. A da din umeri. A ÎNĂLŢA DRAPELUL: A începe o luptă; A începe o acţiune. A ÎNĂLŢA ÎN CER: A ridica în slăvi. A ÎNĂLŢA ÎN SCAUN: A înscăuna; A pune la tron. A ÎNĂLŢA ÎN SLAVA CERULUI (PE CINEVA): A lăuda peste măsură (pe cineva); A înălţa osanale (cuiva); v. şi A înălţa în slavă (pe cineva); A înălţa în slăvi (pe cineva); A înălţa la cer (pe cineva); A înălţa până în cer (pe cineva); A înălţa până în slăvi (pe cineva); A ridica la cer (pe cineva); A ridica în slavă (pe cineva); A ridica în slăvi (pe cineva); A ridica la cer pe cineva; A ridica până în slăvi (pe cineva); A ridica până în cer; A ridica până în slava cerului; Ă ridica până la cer (pe cineva). A ÎNĂLŢA ÎN SLAVĂ (PE CINEVA): A lăuda peste măsură (pe cineva); A înălţa osanale (cuiva); v. A înălţa în slava cerului (pe cineva). A ÎNĂLŢA ÎN SLĂVI: A lăuda peste măsură (pe cineva); A înălţa osanale (cuiva); v. A înălţa în slava cerului (pe cineva). A ÎNĂLŢA LA CER: A lăuda peste măsură (pe cineva); A înălţa osanale (cuiva); v. A înălţa în slava cerului (pe cineva). A ÎNĂLŢA O CASĂ: A construi o casă. A ÎNĂLŢA OCHII: A ridica privirea; A privi în sus; v. şi A ridica ochii; A-şi înălţa ochii; A-şi ridica ochii. A ÎNĂLŢA PÂNĂ ÎN CER. (PE CINEVA): A lăuda peste măsură (pe cineva); A înălţa osanale (cuiva); v. A înălţa în slava cerului (pe cineva). A ÎNĂLŢA PÂNĂ ÎN SLĂVI (PE CINEVA): A lăuda peste măsură (pe cineva); A înălţa osanale (cuiva); v. A înălţa în slava cerului (pe cineva). A ÎNĂLŢA PÂNĂ LA CER (PE CINEVA): A lăuda peste măsură (pe cineva); A înălţa osanale (cuiva); v. A înălţa în slava cerului (pe cineva). A ÎNĂLŢA PE TRON. A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A ÎNĂLŢA RUGĂ: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. N  ÎNĂLŢA RUGĂCIUNE: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. A ÎNĂLŢA RUGĂCIUNI: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. : A ÎNĂLŢĂ UNĂLTAR CUIVA: A se ruga pentru cineva. A ÎNCASA DOUĂ LĂ FĂLCI: A primi două lovituri la falcă. A ÎNCASA DOUĂ PALME: A primi două palme. A ÎNCASA GHIONTI: A 11 îmbrâncit; v. şi A încasa un ghiont. A ÎNCASA LA PALME DE S-A SĂTURAT: A fost bătut foarte tare. A ÎNCASA LOVITURI: A fi bătut; A fi lovit; v. şi A încasa o bătaie; A încasa o chelfăneală; A încasa o lovitură;  încasa o mardeală; A încasa o papară. A ÎNCASA MAI MULT DE O GRĂMADĂ: A încasa, a primi, a obţine puţin; v, şi A încasa mai in uit de o groază; A încasa o nimica toată. A ÎNCASA MAI MULT DE O GROAZĂ: A încasa, a primi, a obţine puţin; v. A încasa mai mult de o grămadă. A ÎNCASA O BĂTAIE: A fi bătut; v. A încasa lovituri. A ÎNCASA O BĂTAIE ZDRAVĂNĂ: A fi bătut zdravăn; v. A încasa o chelfăneală straşnică. A ÎNCASA O BOATĂ: A primi o lovitură de băţ. A ÎNCASA O CHELFĂNEALĂ: A fi bătut; v. A încasa lovituri. r A ^ÎNCASA O CHELFĂNEALĂ STRAŞNICĂ: Ă fi bătut zdravăn; v. A încasa o bătaie zdravănă.  ÎNCASA O LOVITURĂ: A fi bătut; A fi lovit; v. A încasa lovituri. A ÎNCASA 6 MAMĂ DE BĂTAIE: Ă fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A ÎNCASA O MARDEALĂ: A fi bătut; v. A încasa lovituri. A ÎNCASA O NIMICA TOATĂ: A încasa, a primi, a obţine puţin; v. A încasa mai mult de o grămadă. A ÎNCASA O PALMĂ: A primi o palmă; A fi pălmuit; v. şi A prinţi o scatoalcă. A ÎNCASA O PAPARĂ: A fi bătut; v. A încasa lovituri. A ÎNCASA O PRAFTURĂ 336 A ÎNCASA O PRAFTURĂ: A fi certat; A fi dojenit; v. şi A încasa un perdaf. A ÎNCASA O SĂPUNEALĂ: A lua bătaie; A fi certat cu asprime; v. şi A mânca o săpuneală; A primi o săpuneală; A încasa săpuneală A mânca săpuneală; A primi săpuneală. A ÎNCASA O SCATOALCĂ: A primi o palmă; A fi pălmuit; v. A primi o palmă. Ă ÎNCASA 0 SFÂNTĂ DE BĂTAIE: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A ÎNCASA PERDAFUL FĂRĂ A CRÂCNI: A fi certat, a fi mustrat iară să riposteze. A ÎNCASA SĂPUNEALĂ: A lua bătaie; A fi certat cu asprime; v. A încasa o săpuneală. A ÎNCASA UN GHIONT: A fi îmbrâncit; v. şi A încasa ghionţi. A ÎNCASA UN PERDAF: A fi certat; A fi dojenit; v. A încasa o praftură. A ÎNCASA UN PUMN: A prinii un pumn; A fi lovit cu pumnul. A ÎNCĂLCA DISPOZIŢIILE CUIVA: A nu respecta dispoziţiile cuiva. A ÎNCĂLCA DREPTURILE CUIVA: A nu respecta drepturile cuiva. A ÎNCĂLCA LEGEA: A nu respecta legea. A ÎNCĂLCA PACEA: A nu păstra, a nu respecta pacea. A ÎNCĂLCA REGULAMENTUL: A nu respecta regulamentul. A ÎNCĂLECA ÎN COASTĂ (înv.): A pleca la război. A ÎNCĂLECA PE COADA CALULUI: A începe ceva anapoda; A începe o treabă de la sfârşit; v.A apuca de coada calului. A ÎNCĂLECA PE NEVOIE (pop.): A scăpa de sărăcie; A ieşi la liman. Ă ÎNCĂLECA PRĂJINĂ: A pleca; Ase duce. , A ÎNCĂLECA UN CAL: A călări; A stăpâni; A conduce. A ÎNCĂLŢA PE CINEVA: A obliga pe cineva Ia ceva. A ÎNCĂLZI CU LEMNE: A avea sobă cu lemne; A arde lemne în sobă. A ÎNCĂLZI I»ÂNĂ LA ROŞU: A încălzi până la incandescenţă; v. şi A înfierbânta până la roşu. Ă ÎNCĂLZI ŞARPELE ÎN SÂN: A ajuta, a ocroti pe un nerecunoscător; v. A creşte şarpele în sân. A ÎNCĂLZI ŞARPELE;LA SÂN: A ajuta, a ocroti pe un nerecunoscător; v. A creşte şarpele în sân. A ÎNCĂLZI UN;ŞARPE ÎN SÂN: A ajuta, a ocroti pe un nerecunoscător; v. A creşte şarpele în sân. A ÎNCĂLZI. UN ŞARPE LA SÂN: A ajuta, a ocroti pe un nerecunoscător; v. A creşte şarpele în sân. A ÎNCĂPEA ÎN GHEARA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva, A ÎNCĂPEA ÎN GHEARELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A ÎNCĂPEA ÎN LABA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A ÎNCĂPEA ÎN LABELE (CUIVA): A ajunge Ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A ÎNCĂPEA ÎN MÂINILE (CyiyA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara, cuiva. A ÎNCĂPEA ÎN MANA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. Ă ÎNCĂPEA In VOIA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A ÎNCĂPEA LA GHEARA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; Ă ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v, A ajunge în gheara cuiva. A ÎNCĂPEA LA GHEARELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva.  ÎNCĂPEA LA LABA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. , A ÎNCĂPEA LA LABELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva.  ÎNCĂPEA LA MÂINILE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva.  ÎNCĂPEA LA MÂNA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v.A ajunge în gheara cuiva. A ÎNCĂPEA LA VOIA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v.A ajunge în gheara cuiva.; : A ÎNCĂPEA PE GHEARA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. /I ajunge în gheara cuiva. A ÎNCĂPEA PE GHEARELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva, A/ÎNCĂPEA PE -LABA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A ÎNCĂPEA PE LABELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A ÎNCĂPEA PE MÂINI.ŞUNE: A avea de a face cu o persoană bine intenţionată. Ă ÎNCĂPEA PE MÂINILE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A ÎNCĂPEA PE MÂINI RELE: A avea de a face cu o persoană rău intenţionată. A ÎNCĂPEA PE MÂNA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v.A ajunge în gheara cuiva. 337 A ÎNCERCA LA UN NOROC A ÎNCĂPEA PE PALMA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A ÎNCĂPEA PE PALMELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A ÎNCĂPEA PE VOIA (CUIVA): A ajunge ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. _ A ÎNCĂPUT PE MÂINI BUNE: A dat de bine; îi merge bine. ^ A ÎNCĂPUT PE MÂINI RELE: A dat de rău; îi merge rău. ■ ■) H A ÎNCĂRCA DE DARURI PE CINEVA: A dărui mult pe cineva; A acorda daruri multe cuiva. A ÎNCĂRCA DE DOAMNE-AJUTĂ (PE CINEVA): A bate pe cineva. A ÎNCĂRCA DE FAVORURI PE CINEVA: A acorda multe favoruri cuiva; A favoriza mult pe cineva. A ÎNCĂRCA DE LAUDE PE CINEVA: A lăuda prea mult pe cineva. A ÎNCĂRCA NOTA DE PLATĂ: A mări nejustificat nota de plată datorată pentru un produs, pentru un serviciu. A ÎNCĂRCA O NOTĂ DE PLATĂ: A solicita mai mult decât face; A pretinde mai mult decât face; v. şi A încărca o socoteală; A încărca pe cineva la socoteală. A ÎNCĂRCA O SOCOTEALĂ: A solicita mai mult decât face; A pretinde mai mult decât face; v. A încărca o notă de plată. A ÎNCĂRCA PE CINEVA DE DOAMNE-AJUTĂ: A certa, a dojeni aspru pe cineva. A ÎNCĂRCA PE CINEVA LA SOCOTEALĂ: A solicita mai mult decât face; A pretinde mai mult decât face; v. A încărca o notă de plată. A ÎNCĂRCA PREA TARE STOMACUL: A mânca prea mult; A se sătura prea tare. A ÎNCĂRCA STOMACUL: A mânca mult; A se sătura. A ÎNCÂLCI IŢELE (CUIVA): A încurca planurile cuiva; A-i pune beţe în roate cuiva; A produce confuzie, dezordine; A complica lucrurile; v. şi A încurca iţele; Ă încurca firele (cuiva); A încurca o treabă (cuiva); A încurca planurile cuiva; A încurca rău lucrurile (cuiva); A încurca treaba (cuiva); A încurca zilele (cuiva). A ÎNCÂNTA CU MIGDALE AMARE (PE CINEVA) (reg.):A-i spune cuiva vorbe plăcute formal dar răutăcioase în fond. A ÎNCÂNTA OCHIUL: A arăta frumos; A fi deosebit. - A ÎNCÂNTA PE CINEVA CU MIGDALE AMARE: A amăgi pe cineva. A ÎNCEPE A RUPE SĂ VORBEASCĂ: (Despre eopil mic) A începe să vorbească. A ÎNCEPE BINE: A porni cum trebuie; A pleca pe drumul cel bun. A ÎNCEPE CÂTE-UN PIC, CÂTE-UN PIC: A începe puţin câte puţin. A ÎNCEPE CU ABC: A începe de la zero. A ÎNCEPE CU GURA PE CINEVA: A începe să certe, să dojenească pe cineva. A ÎNCEPE' CUVÂNT: (înv., pop.)\ A începe discuţia. A ÎNCEPE DE LA AZBUCHE: A începe de Ia început, de la nimic, de la zero; v. şi A începe de la buche; A începe de la coadă; A începe de la lingură; A începe de la lingură de lemn. A ÎNCEPE DE LA BUCHE: A începe de la început, de la nimic, de la zero; v. A începe de la azbuche. A ÎNCEPE DE LA COADĂ: A începe de la început, de la nimic, de la zero; v. A începe de la azbuche. : A ÎNCEPE DE LA LINGURĂ: A începe de Ia început, de la nimic, de la zero; v. A începe de la azbuche. A ÎNCEPE DE LA LINGURĂ DE LEMN: A începe de la început, de la nimic, de la zero; v. A începe de la azbuche. A ÎNCEPE LA A se apuca de...; A prinde să... . A ÎNCEPE OSTILITĂŢILE: A lua o atitudine duşmănoasă; A începe operaţii militare împotriva cuiva. rr::·;-·.:; A ÎNCEPE O TREABĂ PE DOS: A face ceva prost; A nu face ceva cum trebuie; A încurca lucrurile. · ::-:· A ÎNCEPE PE ALTĂ COARDĂ: A întrebuinţa alte mijloace de convingere, de constrângere; A începe altcumva; v. şi A începe pe coarda cealaltă; A o da pe altă coardă. A ÎNCEPE PE COARDA CEALALTĂ: A întrebuinţa alte mijloace1 de convingere, de constrângere; A începe altcumva; v. A începe pe altă coardă. A ÎNCEPE SĂ AIBĂ CĂUTARE: A începe să se bucure de atenţie, de apreciere, de trecere. A ÎNCEPE SĂ DEA CU COADĂ PE LÂNGĂ EL: A începe să se linguşească; A începe să-l curteze. A ÎNCEPE SĂ PIARDĂ ÎN ÎNĂLŢIME: (Despre un avion) A se apropia de pământ. : A ÎNCEPE SĂ PRINDĂ MUŞTE: A se ţicni. A ÎNCEPE SĂ PRINDĂ; VIAŢĂ: A se înviora. A ÎNCEPE SĂ SCOATĂ CAPUL: A începe să devină periculos; A încolţi; A răsări. A ÎNCEPE SĂ SE CONTUREZE: A începe să apară în forme precise; A începe să se precizeze. A ÎNCEPE SÂRBA TOAMNEI: A se mustui struguri. A ÎNCEPE VORBA DESPRE CEVA: A începe să discute despre ceva; A aminti de ceva, A ÎNCERCA DE PROBĂ: A dori să vadă cum este. -î; A ÎNCERCA IMPOSIBILUL: A întreprinde acţiuni foarte grele, aproape irealizabile. A ÎNCERCA LA UN NOROC: A-şi încerca norocul; A întreprinde acţiuni riscante pentru a-şi atinge scopul; A încerca fără să fi sigur de reuşită. A ÎNCERCA MAREA CU DEGETUL 338 A ÎNCERCA MAREA CU DEGETUL: A-şi încerca norocul; A încerca imposibilul; v. A cerca marea cu degetul. A ÎNCERCA NOROCUL: A acţiona iară certitudinea reuşitei; v. A căuta norocul. A ÎNCERCA O ALTĂ CALE: A recurge la alt mod, la altă metodă, la altă tactică de realizare; A încerca o altă variantă; v. şi A încerca a altă metodă; A încerca o altă tactică. ^ A ÎNCERCA O ALTĂ METODĂ: A recurge la alt mod, la altă metodă, la altă tactică de realizare; A încerca o altă variantă; v. A încerca o altă cale. A ÎNCERCA O ALTĂ TACTICĂ: A recurge la alt mod, la altă metodă, la altă tactică de realizare; A încerca o altă variantă; v.A încerca o altă cale. 7: A ÎNCERCA O HAINĂ: A proba o haină; A îmbrăca o haină de probă. A ÎNCERCA PE PIELEA ALTUIA: A face ceva pe răspunderea, pe cheltuiala altuia. A ÎNCERCA RĂBDAREA CUIVA: A forţa pe cineva; A cicăli pe cineva; A întrece măsura cu cineva.·, ,. A ÎNCERCA SĂ DEA LOVITURA: A-şi face planuri mari; A se pregăti de lucruri fabuloase. A ÎNCERCA SĂ DUCĂ DE NAS PE CINEVA: A încerca să păcălească, să înşele pe cineva; v. şi A încerca să prindă în laţ pe cineva; A încerca să tragă pe sfoară pe cineva. A ÎNCERCA SĂ FACĂ PE PLACUL CUIVA: A face după cum vrea cineva; A satisface poftele, dorinţele, plăcerile cuiya; v. şi .4 încerca să fie pe placul cuiva. A ÎNCERCA SĂ FIE PE PLACUL CUIVA: A face după cum vrea cineva; A satisface poftele, dorinţele, plăcerile cuiva; v. A încerca să facă pe placul cuiva. : A ÎNCERCA SĂ ÎNVIE MORŢII: A încerca imposibilul. A ÎNCERCA SĂ PRINDĂ ÎN LAŢ PE CINEVA: A încerca să păcălească, să înşele pe cineva; v. A încerca să ducă de nas pe cineva. A ÎNCERCA SĂ TRAGĂ PE SFOARĂ PE CINEVA: A încerca să păcălească, să înşele pe cineva; v, A încerca să ducă de nas pe cineva. A ÎNCERCA LA UN NOROC: A-şi încerca norocul; A întreprinde acţiuni riscante pentru a-şi atinge scopul. A ÎNCERCA TOATE MIJLOACELE: A face tot posibilul. A ÎNCERCA SĂ SE DEA LA EA: A încerca să-i facă avansuri, să-i facă curte. A ÎNCERCA UN SENTIMENT CIUDAT: A simţi ceva deosebit; A lua o atitudine aparte. A ÎNCERCA VADUL CU NEBUNUL: A face o prostie; A-şi lua un asociat nepotrivit; v. şi A încerca vadul cu nerodul. A ÎNCERCA VADUL CU NERODUL: A face o prostie; A-şi lua un asociat nepotrivit; v. A încerca vadul cu nebunul. A ÎNCETA DIN GURĂ (pop.): A tăcea. - A ÎNCETA DIN VIAŢĂ: A muri. A ÎNCETA FOCUL: A nu mai'trage; A înceta ostilităţile. ; A ÎNCETA LUCRUL: A nu mai lucra. A ÎNCETA LUPTA: A înceta ostilităţile; A încheia pacea. A ÎNCETA ORICE ACTIVITATE: A nu mai lucra nimic. A ÎNCETA PLĂŢILE: A u mai plăti nimic. ; A ÎNCHEGA CEVA BANI: A strânge, a pune deoparte ceva bani. A ÎNCHEGA DOUĂ VORBE: A lega coerent câteva cuvinte. A ÎNCHEGA O PRIETENIE (CU CINEVA): A lega o prietenie; A se împrieteni cu cineva. : A ÎNCHEIA CATASTIHUL (înv.): A i se înfunda cuiva. A ÎNCHEIA DEZBATERILE: A pune punct dezbaterilor; A nu mai dezbate. A ÎNCHEIA HOTĂRÂRE (înv.): A decide. A ÎNCHEIA O AFACERE (CU CINEVA): A face o afacere cu cineva. • •/VOk A ÎNCHEIA O CĂSĂTORIE: A se căsători. A ÎNCHEIA PACE: A se împăca; A înceta ostilităţile. A ÎNCHEIA SOCOTELILE CU CINEVA: A nu mai permite cuiva să nu-şi respecţe angajamentele luate; A o termina cu cineva. A ÎNCHEIA SOCOTELILE CU TOATE: A muri. A ÎNCHEIA ŞEDINŢA: A anunţa că şedinţa s-a încheiat. A ÎNCHEIAT-O: A renunţat; A abandonat. A ÎNCHEIA UN ACORD: A semna un acord; A cădea de acord. A ÎNCHEIA UN PROCES-VERBAL: A consemna; A întocmi un act cu cele constatate. A ÎN CHELEA O BRUMĂ DE AVERE: A strânge puţină avere. :j 0 A ÎNCHELBA SĂRĂCIA: A trăi ca un om sărac. HJ./Tu A ÎNCHELBA; SUMA DE BANI: A aduna banii necesari. A ÎNCHIDE BOTUL CUIVA: A împiedica pe cineva să vorbească; v. A astupa gura cuiva. A ÎNCHIDE CALEA CUIVA: A-l opri pe cineva din drum; A-l împiedica să meargă mai departe; A omori pe cineva; v. şi A închide cărarea cuiva; A închide cărările cuiva. A ÎNCHIDE CĂRAREA CUIVA: A-l opri pe cineva din drum; A-l împiedica să meargă mai departe; A omorî pe cineva; v. A închide calea cuiva. A ÎNCHIDE CĂRĂRILE CUIVA: A-l opri pe cineva din drum; A-l împiedica să meargă mai departe; A omorî pe cineva; v. A închide calea CUiva. i -i / A ÎNCHIDE CU ŞAPTE LACĂTE: A păzi cu străşnicie; v. A fereca cu şapte peceţi. A ÎNCHIDE CU ŞAPTE PECEŢI: A păzi cu străşnicie; v. A fereca cu şapte peceţi. 339 A ÎNCLINA SĂ CREADĂ A ÎNCHIDE DIN OCHI: A trece cu vederea; A ierta; v. şi A închide ochii1; A închide ochii2. A ÎNCHIDE DOSARUL: A aduce o hotărâre; A delibera; A stabili o sancţiune; v. şi A închide judecata. A ÎNCHIDE GURA CUIVA: A împiedica pe cineva să vorbească; v. A astupa gura cuiva. A ÎNCHIDE ÎN MĂNĂSTIRE: A călugări; v. A băga în mănăstire. A ÎNCHIDE JUDECATA: A aduce o hotărâre; A delibera; A stabili o sancţiune; v. A închide dosarul. A ÎNCHIDE LA MĂNĂSTIRE: A călugări; v. A bă^a în mănăstire. A: ÎNCHIDE LUPUL LA STÂNĂ: A-şi aduce duşmanul în casă. A ÎNCHIDE OCHII1: A se face că nu observă ceva; A trece cu vederea ceva; v. şi A închide ochii asupra unui lucru; A închide ocini la ceva; A închide un ochi. A ÎNCHIDE OCHII2: A înceta din viaţă; A muri; v. şi A închide ochii pentru totdeauna; A închide ochii pe vecie; A închide ochii pentru vecie, A ÎNCHIDE OCHII ASUPRA UNUI LUCRU: A se face că nu observă ceva; A trece cu vederea ceva; v. A închide ochii1. A ÎNCHIDE OCHII CUIVA: A fi lângă cineva în ceasul morţii şi a-i coborî pleoapele peste ochi; A îngriji pe cineva în ultimele clipe ale vieţii. A ÎNCHIDE OCHII LA CEVA: A se face că nu observă ceva; A trece cu vederea.ceva; v. A închide ochii1. A ÎNCHIDE OCHII PENTRU TOTDEAUNA: A înceta din viaţă; A muri; v. A închide ochii2. a închide; ochii pentru vecie: a înceta din viaţă; A muri; v. A închide ochii2. a închide ochii pe vecie: A înceta din viaţă; A muri; v. A închide ochii2. A ÎNCHIDE PLISCUL CUIVA: A împiedica pe cineva să vorbească; v. A astupa gura cuiva. Ă ÎNCHIDE TELEFONUL: A nu mai vorbi la telefon..;: A ÎNCHIDE TOANA: A opri; un capriciu, un răsfăţ....... Ă ÎNCHIDE UN OCHI: AA : se^ face că nu observă ceva; A trece cu vederea ceva; v.A închide ochiiK A ÎNCHIDE UŞA ÎN NAS CUIVA: A opri pe cineva; A nu-i permite cuiva; Ă refuza pe cineva; v. şi A închide uşa în obraz cuiva. A ÎNCHIDE UŞA ÎN OBRAZ CUIVA: A opri pe cineva; A nu-i permite cuiva; A refuza pe cineva; v. A închide uşa în obraz cuiva. A ÎNCHIDE UŞA PE DINAFARĂ: A închis uşa la plecare. A ÎNCHINA ARMELE: A capitula. A ÎNCHINA CEVA LA PICIOARELE CUIVA: A oferi ceva cuiva; A face un cadou cuiva. A ÎNCHINA CHEILE ŢĂRII: A face în nu- mele unei ţări declaraţii de supunere; v. şi A închina o (ară. A ÎNCHINA CU PAHARUL: A ura celor de faţă sănătate înainte de a bea; v. şi A închina paharul. A ÎNCHINA DE SĂNĂTATEA CUIVA: A închina băutura sau a bea în cinstea cuiva urându-i sănătate, fericire; v. şi A bea de sănătatea cuiva. A ÎNCHINA DRACULUI PE CINEVA: A da dracului pe cineva; A lăsa în pace pe cineva; Ase interesa de cineva. ; A ÎNCHINA ÎN SĂNĂTATEA ; CUIVA: A închina băutura sau a bea în· cinstea cuiva urându-i sănătate, fericire; v. şi A bea de sănătatea cuiva. : A ÎNCHINA LA PREA MULTE PAHARE: A bea prea mult. A ÎNCHINA NĂPUSTULUI:,: A vpârăsi; A abandona. ;·. A ÎNCHINA O CETATE (CUIVA): A preda o cetate cuiva în semn de supunere. A ÎNCHINA O MĂNĂSTIRE: A hărăzut o mănăstire împreună cu toate veniturile ei unei patriarhii din Sfântul Munte. A ÎNCHINA O ŢARĂ: A face în numele unei ţări declaraţii de supunere; v. A închina cheile ţării. : A ÎNCHINA PAHARUL: A ura celor de faţă sănătate înainte de a bea; v. A închina.cu paharul. A ÎNCHINA PENTRU SĂNĂTATEA CUIVA: A închina băutura sau a bea în cinstea cuiva urându-i sănătate, fericire; v. şi A bea de sănătatea cuiva. ..' A ÎNCHINA STEAGUL: A capitula; A se declara învins; A adormi; A muri. :.· .. A ÎNCHINA UN PAHAR: A bea un pahar în cinstea cuiva, în memoria cuiva. A ÎNCINGE CU O BÂTĂ PE CINEVA: A bate pe cineva. A ÎNCINGE LA INIMĂ: A simţi o durere, o suferinţă puternică; A avea necazuri; A avea dureri mari; v. A arde la inimă. A ÎNCLEŞTA DINŢH: A se încrunta; A-şi manifesta mânia; A lua o atitudine ameninţătoare; v. şi A-şi încleşta pumnii. A ÎNCLEŞTA PUMNII: A-şi manifesta mânia; A lua o atitudine ameninţătoare; v, A-şi încleşta dinţii. A ÎNCLINA BALANŢA ÎN FAVOAREA CUIVA: A ţine partea cuiva; v. A apleca balanţa în favoarea cuiva. A ÎNCLINA BALANŢA ÎN PARTEA CUIVA: A ţine partea cuiva; v. A apleca balanţa în favoarea cuiva. A ÎNCLINA CÂNTARUL ÎN FAVOAREA CUIVA: A ţine partea cuiva; v. A apleca balanţa în favoarea cuiva. A ÎNCLINA CÂNTARUL ÎN PARTEA CUIVA: A ţine partea cuiva; v. A apleca balanţa în favoarea cuiva. A ÎNCLINA SĂ CREADĂ: A fi gata, gata să creadă; A fi cât pe aci să creadă. ; A ÎNCOLŢI PE CINEVA 340 A ÎNCOLŢI PE CINEVA: A prinde pe cineva Ia strâmtoare; A prinde fie cineva într-o situaţie grea. A ÎNCREDINŢA TIPARULUI: A tipări; v. A bate în tipar. A ÎNCREMENI DE FRICĂ: A se speria grozav; A fi cuprins de frică. A ÎNCREMENI DE GER: A îngheţa. A ÎNCREMENI PE LOC: A rămâne nemişcat; A nu mai face nicio mişcare. A ÎNCRESTA ÎN GRINDĂ: A însemna ceva în grindă spre aducere aminte. A ÎNCRESTA PE CINEVA: A bate măr pe cineva. A ÎNCREŢI BUZELE: A se .încrunta; v. şi A încreţi din sprânceană; A încreţi fruntea; A încreţi din sprâncene;  încreţi sprâncenele; A încrucişa din sprânceană; A încrucişa sprâncenele. A ÎNCREŢI DIN SPRÂNCEANĂ: A se încrunta; v. A încreţi buzele. A ÎNCREŢI DIN SPRÂNCENE: A se încrunta; v. A încreţi buzele A ÎNCREŢI FRUNTEA: A se încrunta; v.:A încreţi buzele. A ÎNCREŢI SPRÂNCENELE: A se încrunta; v. A încreţi buzele. A ÎNCROPI DIN TEI CURMEI (pop.): A aduna cu fârâita. A ÎNCRUCIŞA BRAŢELE: A sta în inactivitate; A nu face nimic. A ÎNCRUCIŞA BRAŢELE LA PIEPT: A muri; v. şi A încrucişa braţele pe piept; A încrucişa mâinile pe piept; A pune mâinile în piept; A pune mâinile la piept; A pune mâinile pe piept. A ÎNCRUCIŞA BRAŢELE PE PIEPT: A muri; v. A încrucişa braţele la piept. A ÎNCRUCIŞA MÂINILE PE PIEPT: A muri; v. A încrucişa braţele la piept. A ÎNCRUCIŞA SĂBIILE CU CINEVA: A se lua la ceartă; A intra în conflict. A ÎNCRUCIŞA SPATELE CU CINEVA: A nu se înţelege cu cineva; A nu comunica cu cineva. A ÎNCRUNTA DIN SPRÂNCEANĂ: A se încrunta; v. A încreţi buzele. A ' ÎNCRUNTA SPRÂNCENELE: Ă se încrunta; v. A încreţi buzele. A ÎNCREDINŢA O SARCINĂ: A da cuiva o sarcină. A ÎNCREDINŢA O TAINĂ: A destăinui cuiva o taină; v. şi A încredinţa un secret. Ă ÎNCREDINŢA UN SECRET: A destăinui cuiva un secret; v. A încredinţa o taină. A ÎNCUIA PE CINEVA: A Închide gura cuiva; A face pe cineva sâ nu mai aibă ce să răspundă. A ÎNCURAJA VICIILE CUIVA: A lăsa pe cineva să greşească, să facă ce nu trebuie; A nu se opune; A nu se împotrivi. A ÎNCURCA BORCANELE: A greşi; A face ceva anapoda. A ÎNCURCA CUVINTE: A moşmondi; A bălmăji; A bolborosi. A ÎNCURCA CUIVA PÂNZA: A face cuiva probleme; A pune piedici cuiva. A ÎNCURCA FIRELE (CUIVA): A încurca planurile cui va; A-i pune beţe în roate cuiva; A produce confuzie, dezordine; A complica lucrurile; v. A încâlci iţele. A ÎNCURCA IŢELE (CUIVA): A încurca planurile cuiva; A-i pune beţe în roate cuiva; A produce confuzie, dezordine; A complica lucrurile; v. A încâlci iţele. A ÎNCURCA LOCUL: A nu-şi vedea de lucru; A se învârti pe loc; A-i încurca pe alţii. A1^ÎNCURCA ' LUCRURILE (CUIVA): A încurca planurile cuiva; A-i pune beţe In roate cuiva; A produce confuzie, dezordine; A complica lucrurile; v. A încâlci iţele. A ÎNCURCA LUMEA: A nu fi bun de nimic. ; A ÎNCURCA O TREABĂ (CUIVA): A încurca planurile cuiva; A-i pune beţe în roate cuiva; A produce confuzie, dezordine; A complica lucrurile; v. A încâlci iţele. - A ÎNCURCA PLANURILE CUIVA (CUIVA): A încurca planurile cuiva; A-i pune beţe în roate cuiva; A produce confuzie, dezordine; A complica lucrurile; v. A încâlci iţele. A ÎNCURCA RĂU LUCRURILE (CUIVA): A încurca planurile cuiva; A-i pune beţe în roate cuiva; A produce confuzie, dezordine; A complica lucrurile; v. A încâlci iţele. A ÎNCURCA ROSTUL : (CUIVA);: (pop.): A încurca lucrurile; A încurca obiceiurile cuiva. " A ÎNCURCA TREABA (CUIVA): A 'încurca planurile cuiva; A-i pune beţe în roate cuiva; A produce confuzie, dezordine; A complica lucrurile; v. A încâlci iţele. A ÎNCURCA URMELE: A o lua în altă parte; A nu merge pe drumul cel bun; A confunda lucrurile. A ÎNCURCA VORBA: A vorbi confuz; A da răspunsuri evazive; A da din colţ în colţ; A spune minciuni; v. şi A o încurca2. A "ÎNCURCA-'VREMEA: TA; pierde vremea degeaba. A ÎNCURCA ZILELE CUIVA (CUIVA): A încurca planurile cuiva; A-i pune beţe în roate cuiva; A produce confuzie, dezordine; A complica lucrurile; v. A încâlci iţele. ' Ă ÎNCUVINŢA DIN CAP: A aproba c! aţinând din cap. A ÎNDEMN DRACUL (PE CINEVA) SĂ..i: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva; v. A duce dracul (pe cineva) să.... A ÎNDEMNĂ MPELIŢATUL PE CINEVA SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva; v. A duce dracul (pe cineva) să_ A ÎNDEMNA PĂCATELE PE CINEVA SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva; v. A duce dracul (pe cineva) să.... Ă ÎNDEMNĂ PĂCÂTUL (PE CINEVA) SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva; v. A duce dracul (pe cineva) să.... 341 A ÎNDURA AMARURI A ÎNDEPĂRTA CU UN BRÂNCI: A-i da un brânci; A-l trimite mai încolo, A ÎNDEPĂRTA O ÎNDOIALĂ: A convinge să nu se mai îndoiască; A înlătura o nesiguranţă, o frică, o neîncredre. A ÎNDEPĂRTA UN GÂND: A-l face să se răzgândească; A-l face să-şi schimbe intenţiile. A ÎNDEPLINI FUNCŢIA DE GAZDĂ: A fi o gazdă primitoare, ospitaliera, A ÎNDEPLINI O FORMALITATE: A se supune unei prevederi formale; A face ceva formal, superficial, de formă. A ÎNDEPLINI O FUNCŢIE: A fi intr-o funcţie; A avea o funcţie. A ÎNDEPLINI TOATE DORINŢELE CUIVA: A satisface toate dorinţele, poftele, plăcerile cuiva; v. şi A îndeplini voia cuiva; A îndeplini yoile CUiVa. A ÎNDEPLINI UN ORDIN: A executa un ordin; A se supune unui ordin. A ÎNDEPLINI VOIA CUIVA: A satisface toate dorinţele, poftele, plăcerile cuiva; v. A îndeplini toate dorinţele cuiva. A ÎNDEPLINI VOILE CUIVA: A satisface toate dorinţele, poftele, plăcerile cuiva; v, A îndeplini toate dorinţele cuiva. A ÎNDESA CĂCIULA PE URECHI: A se arăta nepăsător; A se face că nu ştie; v. şi A tu/li căciula pe urechi. A ÎNDESA ÎN EL CU BANII: A-l sprijini cu mulţi bani; A cheltui mulţi bani cu el. A ÎNDESA ÎN EL CU DE TOATE: A-l sprijini cu de toate; A-i acorda de toate. A ÎNDOI ÎN ARC: A arcui. A ÎNDOPA PE CINEVA CU MÂNCARE: A-i da mult să mănânce; A-l sătura până la refuz. A ÎNDREPTA ATENŢIA: A privi cu atenţie; A fi foarte atent. A ÎNDREPTA CUIVA SPATELE: A bate pe cineva cu băţul peste spate; v. şi A îndrepta cuiva spinarea. A ÎNDREPTA CUIVA SPINAREA: A bate pe cineva cu băţul peste spate; v. A îndrepta cuiva spatele. A ÎNDREPTA GÂNDUL ASUPRA CUIVA, A CEVA: A se gândi la cineva, la ceva. A ÎNDREPTA OCHII ASUPRA CUIVA SAU A CEVA: A privi pe cineva sau ceva, A ÎNDREPTA :0: .GREŞEALĂ: A corecta o greşeală; A face dreptate, A ÎNDREPTA PAŞII CUIVA: A aduce pe calea cea bună pe cineva; v. şi A îndrepta pe calea cea bună; A aduce pe calea cea dreaptă; A îndrepta pe cineva pe calea întoarsă. A ÎNDREPTA PE CALEA CEA BUNĂ: A aduce pe calea cea bună pe cineva; v. A îndrepta paşii cuiva. A ÎNDREPTA PE CALEA CEA DREAPTĂ: A aduce pe calea cea bună pe cineva; v. A îndrepta paşii cuiva. A ÎNDREPTA PE CINEVA SPRE CALEA ÎNTOARSĂ: A aduce pe calea cea bună pe cineva; v. A îndrepta paşii cuiva. A ÎNDREP'TA PRIVIREA ASUPRA CUIVA SAU A CEVA: A privi cu atenţie pe cineva sau ceva; A-şi îndrepta toată atenţia spre cineva sau ceva. A ÎNDREPTA SPATELE CUIVA: A-i arde o mamă de bătaie cuiva cu băţul pe spinare; v. şi A îndrepta spinarea cuiva. A ÎNDREPTA SPERANŢELE: A face să-şi recapete speranţele, să redevină încrezător. A ÎNDREPTA SPINAREA CUIVA: A-i arde o mamă de bătaie cuiva cu băţul pe spinare; v. 4 se jura pe sfânt. A JURA PE ONOAREA SA: A-şi da cuvântul de onoare; v. A jura pe cuvânt de onoare. A JURA PE STRÂMB: A minţi la jurământ; A nu jura corect; A depune un jurământ mincinos; v, A jura fals. A JURA PE TOŢI DUMNEZEII: A jura profund; v. şi A jura pe toţi sfinţii. Ă jUR PE TOŢI SFINŢII: A jura profund; v. ş\A jura pe toţi Dumnezeii. A JURA PRIETENIE VEŞNICĂ: A promite prietenie veşnică; A se angaja într-o prietenie veşnică. A JURA RĂZBUNARE: A promite că se va răzbuna; A promite răzbunarea. A JURĂ..STRÂMB: .A minţi la jurământ; A nu jura corect; A depune un jurământ mincinos; v. A jura fals. . A JUSTIFICA SPERANŢELE CUIVA: A motiva speranţele cuiva. AJUTĂ-TE SINGUR: încearcă singur; Ai încredere în forţele tale. AJUTOR!: Strigăt, chemare de ajutor, : .. V A-L ADUCE DE^PE DRUMURI:^. A :da. un adăpost; A-i face un rost. . A-L ADUCE NEVOIA PEŞTE; MINEI: A avea nevoie de ajutorul meu. Ă-L ADUCE PE CALE: A-i îndrepta purtarea, A-L ADUCE PE UNDEVREA: A-i controla faptele; A-l dirija A-L..,AJUNGE ĂLEANUL:/Ă-i fi dor; A-l cuprinde dorul. A-LO AJUNGE ANIBE PE URMĂ: A îmbătrâni; v. şi A-l ajunge anii din urmă; Al ajunge zilele. Ă-L AJUNGE ANH DIN URMĂ:. A îmbătrâni; v. A-l ajunge anii de pe urmă. A-L AJUNGE BĂUTURĂ: A se îmbăta; A fi beat; v. şi A-l ajunge din urma băutura; A-l ajunge piica; A-l ajunge vinul. A-L AJUNGE BLESTEMELE-DIN URMĂ: A-i merge rău pentru că a făcut răul altora?: A-L AJUNGE CAPUL PE CINEVA: A se pricepe; A şti ce să facă. A-L A JUNGE CAPUL SĂ FACĂ CEVA: A putea, a fi în stare, a fi capabil să facă ceva; v. şi A- i ajunge mintea; A-i ajunge minte să facă ceva; A-l duce capul; A-l duce capul la ceva; A-l duce capul pe cineva; A-l duce capul să facă ceva; A-l duce gândul la ceva; A-l duce mintea la ceva; A-l duce mintea pe cineva; A-l duce mintea să facă ceva. A-L AJUNGE DIN URMĂ BĂTRÂNEŢEA: A îmbătrâni. A-L AJUNGE DIN URMĂ BĂUTURA 354 A-L AJUNGE DIN URMĂ BĂUTURA: A se îmbăta; A fi beat; v. A-l ajunge băutura. A-L AJUNGE DIN URMĂ BOALA: A se îmbolnăvi. A-L AJUNGE FRICA: A se înfricoşa; A se speria. A-L AJUNGE FRIGUL: A suferi de frig; v. şi A-l ajunge frigul la os. A-L AJUNGE FRIGUL LA OS: A suferi de frig; v, A-l ajunge frigul. A-L AJUNGE MINTEA: A putea, a fi în stare, a fi capabil să facă ceva; v. A-i ajunge capul să facă ceva. A-L AJUNGE MINŢEA; SĂ EACĂ; CEVA MINTEA: A putea, a fi în stare, a fi capabil să facă ceva; v. A-i ajunge capul să facă ceva. A-L AJUNGE MQARŢEA PE DRUM: A deceda în timpul unei călătorii; A muri pe drum. A-L AJUNGE NEPUTEREA: A îmbătrâni; A se îmbolnăvi; v. şi A-l ajunge neputinţa. A-L AJUNGE NEPUTINŢA: A îmbătrăni; A se îmbolnăvi; v. A-l ajunge neputerea. A-L AJUNGE NEVOILE: A îmbătrâni; A sărăci; A avea nevoie de ajutor; v. A ajunge la nevoie. A-L AJUNGE NOAPTEA PE DRUM: A călători departe; A merge timp îndelungat. A-L AJUNGE OBEJDIA (înv.): A fi împuns de la spate de o nevoie mare. A-L AJUNGE OBOSEALA (PE CINEVA): A fi epuizat; A fi peste măsură de istovit; A obosi; v. şi A-l ajunge osteneala (pe cineva) ; A-l cuprinde osteneala (pe cineva). Â.-L AJUNGE OSTENEALA (PE CINEVA): A fi epuizat; A fi peste măsură de istovit; A obosi; v, A-l ajunge oboseala (pe cineva). A-L AJUNGE PĂCATELE DIN URMĂ: A suferi pentru vechile sale păcate. A-L AJUNGE SOMNUL (PE CINEVA): A adormi. A-L AJUNGE ŞI PE EL: A nu se mai putea stăpâni. A-L AJUNGE ŢUICA: A se îmbăta; A fi beat; v. A-l ajunge băutura. A-I AJUNGE VESTEA DIN URMĂ: A primi ştirea pe drum. A-L AJUNGE VINUL: A se îmbăta; A fi beat; v. A-l ajunge băutura, A-L AJUNGE ZjÎBARUL(pop.): A-l ajunge nevoia din urmă. A-L AJUNGE ZILELE: A îmbătrâni; v. A-l ajunge anii de pe urmă. A-L AJUTA DRACU: Nu-1 va ajuta nimeni; Nu va primi niciun ajutor A-L AJUTA DUMNEZEU: Va fi ajutat; Va primi ajutor. A-L AJUTA PE DRACU: A nu-I ajuta deloc; A nu-i da niciun fel de ajutor. A-L ALEGE PE STRÂNCEANĂ: A alege ce era mai bun. A-L ALERGA TOT CÂMPUL: A-l alerga, a-l fugări foarte mult. ALANDALA COCONARE (fam.): Vrute şi nevrute; De toate. A LANSA ÎN AFACERI (PE CINEVA): A colabora cu cineva la deschiderea, la pornirea unei afaceri. A LANSA ÎNTR-0 CARIERĂ (PE CINEVA): A sprijini pe cineva într-o carieră. A LANSA LA APĂ: A da drumul unui vas nou pe apă. A LANSA MODA: A face cunoscute modelele create; v. şi A lansa o modă; A lansa o modă nouă. A LANSA O AFACERE: A deschide, a pomi o afacere." A LANSA O LOZINCĂ: A difuza o lozincă; A susţine ceva sau pe cineva prin lozincă. A LANSA O MODĂ: A face cunoscute modelele create; v. A lansa modă. A LÂNSĂ 6 NOUĂ MODĂ: A face cunoscute modelele create; v. A lansa modă. A LANSA O PROVOCARE: A provoca pe cineva.' A LANSA O SFIDARE CUIVA: A înfrunta pe cineva cu dispreţ. A LANSA UN MANDAT: A emite un mandat de arestare. A LANSA ZVONURI:  difyza minciuni, invenţii despre cineva sau ceva, A-L APĂSA GÂNDUL: A avea gânduri negre; A se gândi numai la necazuri. A-L APĂSA GRIJILE: A avea multe griji; A-l apăsa grijile nerezolvate. A-L APUCA A BOALĂ: A se îmbolnăvi; A avea o criză de epilepsie. A-L APUCA ALTE ALEA: A-1 prinde isteri-calele pe cineva. Â-L APUCA AMEŢEALĂ: A nu mai putea accepta, suporta, tolera ceva; A fi foarte afectat de ceva, A-L ^UCA BĂTĂILE: A primi o bătaie; A fi cuprins de frică; A avea bătăi anormale de inimă. A-L APUCA BÂŢÂIALA DE FRICĂ: A tremura de frică. A-L APUCA BÂZDÂCUL (PE CINEVA): A-l prinde istericalele, poftele toanele pe cineva; v. A-i veni băzdâcul (cuiva). A-L APUCA BOALĂ: A se îmbolnăvi. A-L APUCA BOLA LUI CALACHE: A-I prinde epilepsia. A-L APUCA BURTA: A avea diaree; v. şi A-l apuca inima. A-L APUCA CĂLDURILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. şi A-l apuca năduşelile; A-l apuca răcorile; A4 apuca sudorile; A-l apuca toate căldurile; A-l apuca toate năduşelile; A-l apuca toate răcorite; A-l apuca toate sudorile; A-l cuprinde căldurile; A-l cuprinde năduşelile; A-l cuprinde răcorile; A-l cuprinde sudorile; A-l cuprinde sudori reci; A-l cuprinde toate năduşelile; A-l cuprinde toate sudorile; A-l lua căldurile; A-l lua năduşelile; A-l 355 A-L APUCA TOATE NĂDUŞELILE lua răcorite; A~1 lua surorile; A-lua toate căldurile; A-l lua toate năduşeUle; A-l lua toate răcorile; A-l lua toate sudorile; A-l trece cu năduşeUle; A-l trece inii de năduşelii; A-l trece mii de răcori; A-l trece mii de sudori; A-l trece ităduşeli de moarte; A-l trece năduşelile; A-l trece năduşelile morţii; A-l trece năduşeli reci şi calde; A-l trece o mie de răcori; A-l trece o mie de sudori; A-l trece pe cineva cu rece şi cu cald; A-l trece pe cineva năduşeUle; A-l trece pe cineva sudori reci; A-l trece pe cineva toate năduşelile; A-l trece răcori de moarte; A-l trece răcorile; A-l trece răcorile morţii; A-l trece răcori reci şi calde; A-l trece toate căldurile; A-l trece toate năduşelile; A-l trece toate răcorile; A-l trece toate sudorile. A-L APUCA CU AMEŢEALĂ: A nu mai putea accepta, suporta, tolera ceva; A fi foarte afectat de ceva; A face criză de isterie; v. A-i veni ameţeala. A-L APUCA CU GROAZA (PE CINEVA): A se îngrozi; A fi cuprins de groază; v. A apuca cu groază (pe cineva). A-L APUCA CU GROAZĂ (PE CINEVA): A se îngrozi; A fi cuprins de groază; v. A apuca cu groază (pe cineva). A-L APUCA DAMBLAUA: A se înfuria; A se mânia; v. şi A-l apuca dracii. A-L APUCA DÂRDÂIELILE: A tremura de frig, de frică. A-L APUCA DORUL DE...: A i se face dor de...:. A-L APUCA DRACII: A se înfuria; A se mânia; v. A-l apuca damblaua. A-L APUCA FOAMEA: A-i fi foame, A-L APUCA FRICA: A se speria; A se nelinişti; A-i fi frica. A-L APUCA FURIILE (PE CINEVA): A turba de furie; A vedea roşu înaintea ochilor; A se înfuria rău; v. şi A-l apuca năbădăile (pe cineva); A-l apuca toate furiile (pe cineva); A-l apuca toate năbădăile (pe cineva); A-l apuca toţi dracii (pe cineva). A-L APUCA FURTUNA (PE CINEVA): A fi surprins de furtună; v. şi A-I apuca ninsoarea (pe cineva); A-l apuca ploaia (pe cineva); A-l apuca viscolul (pe cineva). * A-L APUCA GROAZA (PE CINEVA): A se îngrozi; A fi cuprins de groază; v» A apuca cu groază (pe cineva). A-L APUCA GROAZĂ (PE CINEVA): A se îngrozi; A fi cuprins de groază; v. A apuca cu groază (pe cineva). A-L APUCA GURA PE DINAINTE: A vorbi fără să gândească; A se demasca; A se da de gol. A-L APUCA HACHIŢELE (PE CINEVA): A-l prinde istericalele, poftele, toanele pe cineva; v. A-i veni băzdăcul (cuiva). A-L APUCA INIMA: A avea diaree; v. şi A-l apuca burta. A-L APUCA LAUDA: A se lăuda. A-L APUCA MOARTEA PE DRUM: A muri pe drum; A muri departe de casă. A- APUCA NĂBĂDĂILE (PE CINEVA): A turba de furie; A Vedea roşu înaintea ochilor; A se înfuria râu; v. A-l apuca furiile (pe cineva). A-L APUCA NĂDUŞEŞDLE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L APUCA NĂVÂRLIILE (PE CINEVA): A-i prinde istericalele, poftele, toanele pe cineva; A-l apuca o criză de nebunie; v. A-i veni ameţeala. A-L APUCA NEPUTINŢA (PE CINEVA): A se scăpa pe eî; v. şi A-l găsi neputinţa (pe cineva); A- l trece neputinţa (pe cineva). A-L APUCA NERVII: A avea un acces, o criză de nervi; A fi foarte nervos. A-L APUCA NINSOAREA (PE CINEVA): A fi surprins de furtună; v, A-l apuca furtuna (pe cineva). A-L APUCA NOAPTEA: A fi şi;noapţea pe drum; A nu sosi pe lumină, pe zi; v. şi A-l apuca noaptea pe drum. A-L APUCA NOAPTEA PE DRUM: A fi şi noaptea pe drum; A nu sosi pe lumină, pe zi; v. A-l apuca noaptea. A-L APUCA PANDALIILE (PE CINEVA): A-l prinde istericalele/ poftele ioanele pe cineva; v. A-i veni bâzjdâcul (cuiva). A-L APUCA PÂRŢĂGUL (PE CINEVA) (pop.): A-i sări muştarul; A se înfuria; v. A avea pârţag. '■ A-L APUCA PLÂNSUL: A începe să plângă; A se întrista. A-L APUCA PLOAIA (PE CINEVA): A fi surprins de furtună; v. A-l apuca furtuna (pe cineva). A-L APUCA RĂCORILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L APUCA RÂSUL: A începe să râdă; A se înveseli. ... A-L APUCA SILĂ: A i se face silă; Ai se face lehamite; A-l cuprinde scârba. A-L APUCA SOMNUL (PE CINEVA): A adormi; v. A apuca somnul (pe cineva). A-L APUCA STRÂNUTATU: A începe să strănute. A-L APUCA SUDORILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L APUCA TOATE CĂLDURILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L APUCA TOATE FURIILE (PE CINEVA): A turba de furie; A vedea roşu înaintea ochilor; A se înfuria rău; v. A-l apuca furiile (pe cineva). A-L APUCA TOATE NĂBĂDĂILE (PE CINEVA): A turba de furie; A vedea roşu înaintea ochilor; A se înfuria rău; v. A-l apuca furiile (pe cineva). A-L APUCA TOATE NĂDUŞELILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L APUCA TOATE RĂCORILE 356 A-L APUCA TOATE RĂCORILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-/ apuca căldurile, A-L APUCA TOÂTE SUDORILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; y.A-l apuca căldurile. A-L APUCA TOŢI DRACII (PE CINEVA): A turba de furie; A vedea roşu înaintea ochilor; A se înfuria rău; v. A-l apuca furiile (pe cineva). A-L APUCA TREACĂTUL: A avea diaree. A-L APUCA URJDINĂREA: A avea diaree; v. şi A-l apuca urdinaria. "... A-L APUCA URDINARIA: A avea diaree; v. A-l apuca urăinarea. A-L APUCA VISCOLUL (PE CINEVA): A fi surprins de furtună; v. A-l apuca furtuna (pe cineva). A-L ARANJA BINE: A-i face un mare rău, A-L ĂRĂTA LUMEA CU DEGETUL: A fi cunoscut ca un om rău. A-L ARDE LA BURTĂ: A avea arsuri stomacale; A-i fi foame. A-L ARDE LA FICAŢI: A-l păgubi; A-I îndurera. . A-L ARDE LA INIMĂ: A fi îndrăgostit; A fi îngrijorai. A-L ARDE LA LINGUREA: A avea arsuri la tubul digestiv. A-L ARDE LA PUNGĂ: A fi obligat să plătească o sumă mare de bani. A-L ARDE OBIELELE: A fi strâmtorat; A fi lipsit de mijloace materiale. A-L ARDE PĂMÂNTUL SUB PICIOARE: A avea chef de ducă; A dori să plece la drum; v. şi A-i arde pământul sub tălpi. Ă-L ARDE PĂMÂNTUL SUB TĂLPI: A avea chef de ducă; A dori să plece la drum; v. A-i arde pământul sub picioare.  LĂ ŞME (arg.)\ La şmecherie. A-L AŞTEPTA CA PE CODRU 'VERDE: A-l aştepta cu nerăbdare; v. şi A-l aştepta ca pe pâinea caldă. A-L AŞTEPTA CA PE PÂINEA CALDĂ: A-l aştepta cu nerăbdare; v. A-l aştepta ca pe codru verde. A-L AŞTEPTA CU DE TOATE: A-l aştepta cu dragoste; A-l aştepta cu masa încărcată. A-L ATÂRNA ÎNTR-0 PARTE: A cântări mult. A-L ATINGE CU VORBA: A-t jigni., A-L ATINGE ÎN PĂLĂREI: A-l umili; A-l jigni· ■ A-L ATINGE IN SOARTĂ: A-l prejudicia grav pentru viitor; A-i face un mare rău. A-L ATINGE .LA BĂTĂTURĂ: A -1 atinge tocmai unde-1 doare; v. şi A-l atinge la rană. Ă-L ATINGE LA MÂNCĂTOARE: A-i tăia mijloacele de trai. A-L ATINGE LA MECLĂ: A-I lovi la cap. A-L ATINGE LA MIR: A-i aplica o lovitură în frunte. A-L ATRAGE LA PUNGA: A-i lua cât mai mulţi bani. A-L ATINGE LA RANĂ: A-I atinge tocmai unde-1 doare; v. A-l atinge la bătătură. A-L ATRAGE AŢA LA CEVA: A fi împins de un imbold irezistibil spre ceva primejdios. A-L AVEA DE PARTEA LUI PE,..: Este susţinut de.... A-L AVEA DE RUDĂ: A-l păstra de sămânţă. A-L AVEA DE ŞTIRE (PE CINEVA): A avea grijă de cineva; A păzi, a supraveghea pe cineva. A-L AVEA ÎN CÂRCĂ: A-i purta de grijă; A munci pentru cineva. ■:A-L AVEA ÎN NUME DE BINE:: A avea o părere bună despre ei. A-L AVEA ĂN NUME DE RĂU: A avea o părere proastă despre el. A-L AVEA IN; OCHI: A-l supraveghea; :A-I urmări. A-L AVEA ÎN OCHI BUNI: A-I simpatiza.. A-L AVEA ÎN OCHI DE BINE: A-l aprecia. A-L AVEA ÎN OCHI RĂI: A avea antipatie faţă de el; A nu-I simpatiza. A-L AVEA ÎN PALMĂ: A: fi la dispoziţia lui; A fi în puterea lui. A-L AVEA ÎN PUNGĂ (PE CINEVA): A dispune de cineva; A avea la mână pe cineva; v. şi A-l avea la buzunar (pe cineva); A-l avea la pungă pe cineva); A-l băga în pungă (pe cineva); A-l băga la buzunar; A-l băga la pungă (pe cineva). ■,·. A-L AVEA ÎN SPINARE:A-i purta de grijă. A-L : AVEA ÎN SPINARE PE LUMEA CELALTĂ:A-1 omorî. A-L AVEA ÎN VEDERE: A se îngriji de el; A-l alege; A-l promova; nu avea planuri în legătură cu el, ::! A-L AVEA ÎN VEDERE DE BINE: A-l promova. ■:·.■ A-L AVEA LA BUZUNAR ;(PE CINEVA): A dispune de cineva; A avea la mână pe cineva; A-l mitui; v. A-l avea în pungă (pe cineva). A-L AVEA LA DEGETUL MIC: A-i fu cu mult superior. A-L AVEA LA ÎNDEMÂNĂ: A-l putea folosi oricând; A dispune de el. A-L AVE LA MÂNĂ CU CEVA: A şti ceva rău despre el; v. şi A avea la taşcă (pe cineva). : A-L AVEA LA PUNGĂ (PE CINEVA): A dispune de cineva; A avea 1a mână pe cineva; v. A-l avea în pungă (pe cineva). A-L AVEA LA TAŞCĂ (PE CINEVA): A şti ceva rău despre el; v. A avea la mână (pe cineva). ; A-L AVEA MAI APROAPE (PE CINEVA): A nu-i fi prea străin; A fi mai aproape de cineva. A LĂMURI BUŞTEAN PE CINEVA: A lăsa nedumerit. A LĂMURI CHESTIUNEA: A clarifica lucrurile; A nu lăsa chestiuni încurcate; A face lumină; v. şi A lămuri o contradicţie; A lămuri o problemă. 357 A LĂSA GAJ A LĂMURI O CONTRADICŢIE: A clarifica lucrurile; A nu lăsa chestiuni încurcate; A face lumină; v. A lămuri chestiunea. A LĂMURI O PROBLEMĂ: A clarifica lucrurile; A nu lăsa chestiuni încurcate; A face lumină; v. A lămuri chestiunea. A LĂMURI PE CINEVA: A convinge pe cineva; A explica cuiva. A LĂRGI ORIZONTUL: A lărgi sfera cunoştinţelor, puterea de înţelegere; nivel intelectual.  LĂSA AFARĂ: A nu lua în seamă; A neglija. A LĂSA AMANET: A depune o garanţie. A LĂSA ANCORA: A ancora; A se opri. A LĂSA APELE SĂ SE LINIŞTEASCĂ; A se opri dintr-o activitate; A aştepta liniştirea situaţiei; A se potoli; a avea răbdare. A LĂSA ARMELE: A înceta lupta. A LĂSA BALTĂ: A renunţa; A se retrage. A LĂSA BALTĂ CEVA: A părăsi un loc; A neglija. A LĂSA BALTĂ LUCRUL: A părăsi o treabă, un lucru; A refuza să mai lucreze; v. şi A lăsa treaba baltă. A LĂSA BALTĂ O URMĂRIRE: A nu mai urmări; v. şi A lăsa baltă urmărirea; A părăsi urmărirea. A LĂSA BALTĂ URMĂRIREA: A nu mai urmări; v. A lăsa baltă o urmărire. A LĂSA BLIDELE CURATE: A face ordine; A curăţa; A nu lăsa nimic murdar. A LĂSA BOIERIA LA O PARTE: A-şi da în petic; v. şi A lăsa fudulia la o parte. A LĂSA BREBENEL: A despuia pe cineva; A- 1 lăsa gol puşcă. A LĂSA BUZA: A fi gata să izbucnească în plâns; v. şi A lăsa buza în jos; A lăsa buză; A lăsa buzele. A LĂSA BUZA ÎN JOS: A fi gata să izbucnească în plâns; v. A lăsa buza. A LĂSA BUZĂ: A fi gata să izbucnească în plâns; v. A lăsa buza. A LĂSA BUZELE: A fi gata să izbucnească în plâns; v. A lăsa buza. A LĂSA CAII SĂ RĂSUFLE: A nu mai in-sista;A-I lăsa în pace; A-i da pace; v. şi/1 lăsa calul în voia lui; A lăsa calul să se întărească. A LĂSA CALUL lN VOIA LUI: A nu mai insista;A-l lăsa în pace; A-i da pace; v. lăsa caii sărăsujle. A LĂSA CALUL SĂ SE ÎNTĂREASCĂ: A nu mai insista; A-l lăsa în pace; A-i da pace; v.  lăsa caii să răsufle. A LĂSA CAPUL ÎN JOS: A se descuraja; A se întrista; A se ruşina; v. şi A lăsa capul în pământ; A lăsa capul în piept. A LĂSA CAPUL ÎN PĂMÂNT: A se descuraja; A se întrista; A se ruşina; v. A lăsa capul în jos. A LĂSA CAPUL ÎN PIEPT: A se descuraja; A se întrista; A se ruşina; v. A lăsa capul în jos. A LĂSA CA TIMPUL SĂ TREACĂ: A pierde vremea; a amâna; A tergiversa; V. şi A lăsa timpul să treacă. A LĂSA CÂMP LIBER: Ă avea libertate de acţiune; v. A avea câmp liber. A LĂSA CHESTIUNEA DESCHISĂ: A permite şi alte păreri, şi alte propuneri, şi alte soluţii. A LĂSA CORIGENT: A nu-i acorda o notă de trecere. A LĂSA CU BURTĂ LA GURĂ: A lăsa gravidă. A LĂSA CA JURĂMÂNT: A-şi exprima ultima dorinţa pe patul de moarte; v. şi A lăsa cu limbă de moarte. A LĂSA CU LIMBĂ DE MOARTE: A-şi exprima ultima dorinţa pe patul de moarte; v. A lăsa cu jurământ. A LĂSA CU MÂINILE ÎN SÂN (PE CINEVA) (reg.): A sărăci pe cineva. A LĂSA DÂRE: A lăsa urme. A LĂSA DE AZI PE MÂINE: A tot amâna; v. şi A tot lăsa de azi pe mâine. A LĂSA DE CĂRUŢĂ: A renunţa la un lucru început. A LĂSA DE IZBELIŞTE: A lăsa de batjocură; A compromite; v. A ajunge de râs. : A LĂSA DE DORIT: Afi: sub aşteptări." - A LĂSA DEOPARTE CEVA: A pune ceva deoparte; A pune ceva de rezervă. : A LĂSA DE PE O ZI PE ALTA: A amâna; A tergiversa. A LĂSA DE PRIPAS (PE CINEVA): A abandona, a părăsi la greu pe cineva. A LĂSA DIN PREŢ: A reduce preţul. A LĂSA DRACULUUI: A nu-1 mai interesa; A nu se mai interesă de el; A nu-şi mai bate capul cu el; v. şi A lăsa focului. A LĂSA DRUM LIBER; CUIVA: A nu-1 mai controla; A-l lăsa să se descurce singur; A-i da libertate/^''- A LĂSA DUPĂ UŞĂ: A dosi; A ascunde; A nu arăta. ■ A LĂSA FĂRĂ CĂPĂTÂI: A-l lăsa sărac; A-l lăsa fără casă, Iară masă; A-l lăsa vagabond. ./·": A LĂSA FĂRĂ; GRAI: A-l lăsa mut; A-l lăsa perplex; 'v. şi A lăsa fără cuvânt. A LĂSA FĂRĂ CUVÂNT: A-l lăsa mut; A-l lăsa perplex; v. A lăsa fără grai. A LĂSA FĂRĂ O LĂSCAIE: A lăsa fără niciun ban; A-l lăsa sărac lipit pământului/ A - LĂSA FEREASTRĂ " DE-PERETE: A deschide larg fereastră; v.Ada fereastra de perete. A LĂSA FOCULUI: A nu-1 mai interesa; A nu se mai interesa de el; A nu-şi mai bate capul cu el; v. lăsa focului. A LĂSA FRÂU LIBER: A nu mai controla; A lăsa liber; A lăsa pe cineva să facă ce vrea. A LĂSA FRÂUL LIBER LA;..: A permite să....; A da voie să... . A LĂSA FUDULIA LA O PARTE: A-şi da în petic; v. A lăsa boieria la o parte. A LĂSA GAJ (CEVA): A depune ceva ca o garanţie; v. şi A lăsa în gaj; A pune gaj. A LĂSA GĂLĂGIA 358 A LĂSA GĂLĂGIA: A face zgomot; A tulbura liniştea. A LĂSA GÂNDURILE SĂ ZBOARE: A se gândi la toate. A LĂSA GENELE: A se supăra, A LĂSA GLUMA: A nu mai glumi; A vorbi serios; v. şi A lăsa gluma la o parte. A LĂSA GLUMA LA O PARTE: A nu mai glumi; A vorbi serios; v. A lăsa gluma, A LĂSA GOL PUŞCĂ PE CINEVA: A-l lăsa în piele goală. A LĂSA GREA O FEMEIE: A lăsa o femeie însărcinată. A LĂSA GRIJĂ DE A FACE CEVA: A nu mai face nimic; a renunţa de a face ceva. A LĂSA IMPRESIA CĂ...: A lăsa să şe înţeleagă că...; A sugera că.v. A crea impresia că... A LĂSA IMPRESIE BUNĂ (CUIVA): A impresiona plăcut pe cineva; v. A face o impresie bună (cuiva). A LĂSA INTACT: A nu atinge; A nu pune mâna. A LĂSA ÎN AER: A nu duce la bun sfârşit; A nu termina ceva; v. şi A lăsa în suspensie. A LĂSA ÎN APELE LUI (PE CINEVA): A-i permite cuiva să facă ce vrea; A nu se amesteca în treburile cuiva; v. şi A lăsa în banii lui (pe cineva); A lăsa în boii lui (pe cineva); A lăsa în cheful lui (pe cineva); A lăsa în chefurile lui (pe cineva); A lăsa în ploile lui (pe cineva). A LĂSA ÎN BANII LUI (PE CINEVA): A-i permite cuiva să facă ce vrea; A nu se amesteca în treburile cuiva; v. A lăsa în apele lui (pe cineva). A LĂSA ÎN BOII LUI: A-i permite cuiva să facă ce vrea; A nu se amesteca în treburile cuiva; v, A lăsa în apele lui (pe cineva). A LĂSA ÎN CĂMAŞA LUI (PE CINEVA): A-i permite cuiva să facă ce vrea; A nu se amesteca în treburile cuiva; v. A lăsa în apele lui.(pe cineva). A LĂSA ÎN CHEFUL LUI (PE CINEVA): A-i permite cuiva să facă ce vrea; A nu se amesteca în treburile cuiva; v. A lăsa în apele lui (pe cineva). A LĂSA ÎN CHEFURILE LUI (PE; CINEVA): A-i permite cuiva să facă ce vrea; A nu se amesteca în treburile cuiva; v. A lăsa în apele lui (pe cineva). A LĂSA ÎNCOLO: A lăsa în pace pe cineva; A da pace cuiva. A LĂSA ÎNCURCAT PE CINEVA: A nu-1 descurca pe cineva; A nu-1 ajuta pe cineva să se descurce. A LĂSA ÎN DEZORDINE*. A nu face ordine; A lăsa aşa cum a fost. A LĂSA ÎN DOAGA LUI: A lăsa să facă ce vrea; v. şi A lăsa în dodiile lui. A LĂSA ÎN DODIILE LUI: A lăsa să facă ce vrea; v. şi A lăsa în doaga lui. A LĂSA ÎN DRUM: A părăsi; A abandona. A LĂSA ÎN FRÂUL LIBER (PE CINEVA): A lăsa în voie; A lăsa să-şi facă mendrele pe cineva; v. şi A lăsa în frâul său (pe cineva). A LĂSA ÎN FRÂUL SĂU: A lăsa în voie; A lăsa să-şi facă mendrele pe cineva; v. A lăsa în frâul liber (pe cineva). A LĂSA ÎN GAJ (CEVA): A depune ceva ca o garanţie; v. A lăsa gaj. A LĂSA ÎN GHERELE DEZORDINEI: A nu-i oferi nicio şansă; A nu-i oferi nicio cale de reuşită. A LĂSA IN GRIJA CUIVA SĂ...: A da în seama cuiva să...; v. A da în grija cuiva să.... A LĂSA ÎN GRIJA LUI DUMNEZEU (PE CINEVA): A lăsa în voia soartei pe cineva; v. şi A lăsa în mila Domnului; A lăsa în mila sfântului; A lăsa în mila lui Dumnezeu. A LĂSA ÎN MARE ÎNCURCĂTURĂ: A nu clarifica, a nu lămuri nimic; A nu face nicio lumină; A lăsa totul vraişte. A LĂSA ÎN MILA DOMNULUI (PE CINEVA): A lăsa în voia soartei pe cineva; v. A lăsa în grija lui Dumnezeu. A LĂSA ÎN MILA SFÂNTULUI (PE CINEVA): A lăsa în voia soartei pe cineva; v. A lăsa în grija lui Dumnezeu. A LĂSA ÎN MILA LUI DUMNEZEU (PE CINEVA): A lăsa în voia soartei pe cineva; v. A lăsa în grija lui Dumnezeu. A LĂSA ÎN MINCIUNĂ (PE CINEVA) (înv.): A dovedi că cineva a minţit; v. A da în minciună pe cineva. A LĂSA ÎN ODIHNĂ (CEVA) (înv.y. A m mai folosi un obiect. A-L LĂSA ÎN PACE (PE- CINEVA): A nu deranja, a nu tulbura, a nu supăra pe cineva; A lăsa în voia lui; v. A da bună pace cuiva. ; A-L LĂSA ÎN PACEA LUI: A nu mai deranja, a nu mai provoca pe nimeni. A-L LĂSA ÎN PACE TRECUTUL: A nu-l mai interesa ce a fost în trecut; A nu se mai gândi la trecut; A-şi vedea de viitor. A LĂSA ÎN PACOSTE (PE CINEVA SAU CEVA): A nu se mai interesa, a nu mai fi preocupat de cineva, de ceva. A'L LĂSA ÎN PANĂ (fam): A pune Ia încurcătură pe cineva; A nu ajuta pe cineva; A nu-i mai da bani. A LĂSA ÎN PAPUCI: A sărăci pe cineva; A-l aduce la sapă de lemn; v. şi A-l lăsa la papuci. A LĂSA ÎN PARAGINĂ: A nu se mai ocupa de ceva; A da uitării; v. şi A lăsa în părăsire. A LĂSA ÎN PĂRĂSIRE: A nu se mai ocupa de ceva; A da uitării; v. A lăsa în paragină. A LĂSA ÎN PĂSTRAREA CUIVA: a încredinţa cuiva spre păstrare A LĂSA In PLATA DOMNLULUI (PE CINEVA SAU CEVA): A nu se mai ocupa de cineva âau de ceva; A lăsa în voia soartei pe cineva sau ceva; v. şi A lăsa în plata lui Dumnezeu; A lăsa în plata sfântului. A LĂSA ÎN PLATA LUI DUMNEZEU (PE CINEVA SAU CEVA): A nu se mai ocupa de cineva sau de ceva; A lăsa în voia soartei pe cineva sau ceva; v. A lăsa în plata Domnului. 359 A LĂSA LA PUSTIA A LĂSA ÎN PLATA SFÂNTULUI (PE CINEVA SĂU CEVA): A nu se mai ocupa de cineva sau de ceva; A lăsa în voia soartei pe cineva sau ceva; v. A lăsa în plata Domnului. A LASĂ ÎN PLOILE LUI (PE CINEVA): A-i permite cuiva să facă ce vrea; A nu se amesteca în treburile cuiva; v. A lăsa în apele lui (pe cineva).  LĂSA ÎN PRADĂ (CUIVA SAU A CEVA): A lăsa dominat, copleşit de cineva sau de ceva; lăsa la bunul plac al cuiva; v. A da în prada (cuiva). A LĂSĂ ÎN PRIPON: A priponi; v. şi A lega în pripon; A pune în pripon. A LĂSĂ ÎN PUSTIE (PE CINEVA SAU CEVA): A nu se mai ocupa de ceva; A da uitării; A lăsa în plata Domnului pe cineva sau ceva; v. şi A lăsa la pustia (pe cineva sau ceva); A lăsa la pustii (pe cineva sau ceva); A lăsa pustia (pe cineva sau ceva); A lăsa pustiei (pe cineva sau ceva); A lăsa pustiilor (pe cineva sau ceva). A LĂSA ÎN SALBA LUI (PE CINEVA) (reg.j: A lăsa pe cineva aşa cum este, cu proastele sale obiceiuri. A LĂSA ÎN SAPĂ DE LEMN: A ruina, a distruge pe cineva; v. A aduce la sapa de lemn. A LĂSA ÎN SENĂMA CUIVA: A încredinţa cuiva; A lăsa la dispoziţia cuiva. A LĂSA ÎN SPANGĂ: A duce pe cineva sub escortă. A LĂSA ÎN SPATE A LĂSA ÎN SUSPENSIE: A nu duce la bun sfârşit; A nu termina ceva; v.  lăsa în aer. A LĂSA ÎN ŞTIREA CELUI DE SUS (PE CINEVA): A lăsa să se ducă la voia întâmplării; v. şi A lăsa în ştirea Domnului (pe cineva); A lăsa în ştirea lui Dumnezeu (pe cineva); A pleca în ştirea Celui de Sus; A pleca în ştirea Domnului; A porni în ştirea Celui de Sus; A porni în ştirea Domnului; A porni în ştirea lui Dumnezeu; A se duce în ştirea Celui de Sus; A se duce în ştirea Domnului; A se duce în ştirea lui Dumnezeu. A LĂSA ÎN ŞTIREA DOMNUUJI (PE CINEVA): A lăsa să se ducă la voia întâmplării; v. A lăsa în ştirea Celui de Sus (pe cineva). A LĂSA ÎN ŞTIREA LUI DUMNEZEU (PE CINEVA): A lăsa să se ducă la voia întâmplării; v. A lăsa în ştirea Celui de Sus (pe cineva). A LĂSA ÎN TIHNĂ (PE CINEVA): A lăsa în pace; A nu deranja.  LĂSA ÎN TRĂSNET: A se lipsi de cineva sau de ceva; A da dracului pe cineva sau ceva; v. A da în trăsnet. A LĂSA ÎN TRĂSNETU: A se lipsi de cineva sau de ceva; A da dracului pe cineva sau ceva; v. A da în trăsnet. A LĂSA ÎN TRĂSNETUL: A se lipsi de cineva sau de ceva; A da dracului pe cineva sau ceva; v. A da în trăsnet. A LĂSĂ ÎN UMBRĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A umbri. A eclipsa pe cineva sau ceva. A LĂSA ÎN URMĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A depăşi, a întrece pe cineva sau ceva. A LĂSA ÎN URMĂ UN CONCURENT: A întrece un concurent; A învinge; A fi mai bun. A LĂSA ÎN VOIA CUIVA: A lăsa la dispoziţia cuiva; A nu se mai amesteca. A LĂSA ÎN VOIA SOARTEI (PE CINEVA): A nu se mai interesa de cineva; A nu se mai ocupa de cineva. A LĂSA ÎN VOIE PE CINEVA: A lăsa liber; A-i reda libertatea; A-l lăsa să facă ce doreşte. A LĂSA ÎN ZEAMA LUI ; A LAŞA JAF: A prăda, a jefui tot. A LĂSA JOS (CEVA): A lăsa din mână ceva. A LĂSA JOS ARMELE: X depune armele; A înceta lupta. Ă LĂsĂ la Alegerea cuiva: a nu se amesteca; A-l lăsa să-li aleagă singur; v. şi A lăsa la liberă alegere. A LĂSĂ LA AMAN: A părăsi pe cineva când avea cea mai mare nevoie dc ajutor. A LĂSA LA ANANGHIE: A lăsa ia greu, la strâmtoare. ., A LĂSA LA APRECIEREA CUIVA: A lăsa să decidă, să hotărască singur. A LĂSA LA DEGETUL CEL MIC (PE CINEVA): A depăşi, a întrece pe cineva. A LĂSA LA DISCREŢIA CUIVA: A lăsa la bunul plac al cuiva; A lăsa Ia dispoziţia cuiva; v. şi A lăsa la latitudinea cuiva. A LĂSA LA GREU: A părăsi o muncă grea; A- I lăsa singur Ia o muncă anevoioasă. ■ A LĂSA LA LATITUDINEA CUIVA: A lăsa Ia bunul plac al cuiva; A lăsa la dispoziţia cuiva; v. A lăsa Ia discreţia cuiva. A LĂSA LA LIBERĂ ALEGERE: A nu se amesteca; A-l lăsa să-şi aleagă singur; v. A lăsa la alegerea cuiva. A LĂSA LA NAIBA: A nu se mai interesa de cineva sau de ceva; A renunţa; A părăsi; A abandona; v. A da la naiba. .. ■; A LĂSA LA O PARTE: A trece cu vederea. A LAŞA LA PAPUCI: A sărăci pe cineva; A-l aduce la sapă de lemn; v. A-l lăsa în papuci. A LĂSĂ LA O PARTE AMĂNUNTELE; A se ocupa numai de lucruri importante; A nu-1 interesa mărunţişurile. A LĂSA LA O PARTE ŞI RUŞINEA ŞI TOT: A nu ţine cont de nimeni şi de nimic. A LĂSA LA O PARTE TIMIDITATEA: A fi îndrăzneţ; A avea curaj; a nu mai fi timid. A LĂSA LA PATRU COASTE (PE CINEVA SAU CEVA) (pop.): A bate zdravăn pe cineva; v. A bate la patru coaste (pe cineva). A LĂSA LA PĂMÂNT (PE CINEVA) (pop.): A bate foarte tare, a bate până la leşin pe cineva; v. şi A lăsa lat; A lăsa lat la pământ. A LĂSA LA PUSTIA (PE CINEVA SAU A CEVA): A nu se mai ocupa de ceva; A da uitării; A lăsa în plata Domnului pe cineva sau ceva; v. A lăsa în pustie (pe cineva sau ceva). A LĂSA LA PUSTII 360 A LĂSA LĂ PUSTII (PE CINEVA SAU A CEVA): A nu se mai ocupa de ceva; A da uitării; A lăsa în plata Domnului pe cineva sau ceva; v. A lăsa în pustie (pe cineva sau ceva). A LĂSĂ LA SAPA DE LEN: A ruina, a distruge pe cineva; v. A duce la sapa de lemn. A LĂSA LAT (PE CINEVA) (pop.): A bate foarte tare, a bate până la leşin pe cineva; v. A lăsa la pământ. A LĂSA LAT LA PĂMÂNT (PE CINEVA) (pop.): A bate foarte tare, a bate până la leşin pe cineva; v. Alăsa lă pământ. A LĂSA LA TREI COASTE (PE CINEVA); A bate zdravăn pe cineva; v. A bate la patru coaste pe cineva. A LĂSA LA TREI PARALE (PE CINEVA): A părăsi pe cineva; A nu se mai ocupa de cineva. A LĂSA LA VATRĂ; A permite unui soldat să plece definitiv acasă după efectuarea stagiului militar. A LĂSA LA VOIA ÎNTÂMPLĂRII: A riti-1 mai interesa; A nu se mai îngriji de cineva, de ceva. A LĂSA LEFTER (PE CINEVA): A-l lăsa fără niciun ban. A LĂSA LIBER PE CINEVA: A-l lăsa iară obligaţii; A-l lăsa de capul lui; A-i reda libertatea; v. şi A lăsa libertatea de acţiune; A lăsa libertatea de a proceda cum crede el de cuviinţă. A LĂSA LIBERTATEA DE ACŢIUNE: A-l lăsa Ură obligaţii; A-l lăsa de capul lui; A-i reda libertatea; v. A lăsa liber pe cineva. A LĂSA LIBERTATEA DE A PROCEDA CUM CREDE EL DE CUVIINŢĂ: A-l lăsa fără obligaţii; A-l lăsa de capul lui; A-i reda libertatea; v. A lăsa liber pe cineva. A LĂSA LIBERTATEA SĂ...:  permite să...; A da voie să... . A LĂSA LOC DE BUNĂ ZIUA: A nu rupe relaţiile cu totul. A LĂSA LOC PENTRU...: A acorda un loc pentru... . A LĂSA LOCUL LIBER: A nu ocupa locul. A LĂSA LUCRUL: A înceta să mai lucreze. A LĂSA LUCRURILE AŞA CUM SUNT: A nu schimba nimic; A lăsa totul cum a fost; v. şi A lăsa lucrurile cum sunt. A LĂSA LUCRURILE CUM SUNT: A nu schimba nimic; A lăsa totul cum a fost; v. A lăsa lucrurile aşa cum sunt. A LĂSA: LUCRURILE ÎN PACE: A nu interveni în cursul firesc al lucrurilor; v, şi A lăsa lucrurile în voia lor; A lăsa lucrurile la voia întâmplării; A lăsa lucrurile să meargă de la sine; A lăsa lucrurile să meargă înainte. A LĂSA LUCRURILE IN VOIA LOR: A nu interveni în cursul firesc al lucrurilor; v. A lăsa lucrurile în pace. A LĂSA LUCRURILE LA VOIA ÎNTÂMPLĂRII: A nu interveni în cursul firesc al lucrurilor; v. A lăsa lucrurile în pace. A LĂSA LUCRURILE MOARTE: A nu mai căta să descopere adevărul; A nu-1 ,ai interesa adevărul. A LĂSA LUCRURILE SĂ FRENEZE: A permite apariţia violenţei; A tolera neînţelegerile, duşmăniile. A LĂSA LUCRURILE SĂ LÂNCEZEASCĂ: A nu se ocupa de nimic; A lăsa totul baltă; A lăsa totul să lâncezească. A LĂSA LUCRURILE SĂ MEARGĂ DELA SINE: A nu interveni în cursul firesc al lucrurilor; v. A lăsa lucrurile în pace. A . LĂSA LUCRURILE SĂ MEARGĂ ÎNAINTE: A nu interveni în cursul firesc al lucrurilor; v. A lăsa lucrurile în pace. A LĂSA LUMEA SĂ-ŞI BATĂ JOC DE EL: A permite să fie insultat; A fi de acord cu insultarea cuiva..' ’ ĂLĂS LUMEA SĂ VORBEASCĂ: A nu se opune bârfelor, calomniilor, clevetirilor. A LAŞA MAI DOMOL: A se domoli; A se astâmpăra; A nu se pripi;  proceda cu calm. A LĂSA MAI MOALE: A face concesii; Ă nu mai fi aşa de rău; A nu mai fi aşa de pretenţios; v. şi A lăsa moale; A o lăsa mai moale; A o lăsa moale. A LĂSA MARE ŞI DEVREM£(PE CINEVA): A dezamăgi pe-cineva; A înşela aşteptările cuiva. A LĂSA MASCĂ (PE CINEVA) (fam.): A păcăli, a înşela pe cineva; A lăsa cu gura căscată pe cineva; A uimi, a ului pe cineva..: A LĂSA MĂR (PE CINEVA): A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A bate ca în păpuşoi. ;a; LASĂ MANĂ LIBERA: A permite libertate dc acţiune; v. A avea câmp liber. k LAŞA MÂNDRIA LA O PĂRŢE: A-şi potoli sentimentele de satisfacţie, de bucurie; A se prezenta mai modest. . '',' A LĂSA MOALE: Ă face concesii; Ă nu mai fi aşa de rău; A nu mai fi aşa de pretenţios; v. Al lăsa mai moale. % LĂSA MOALE FRÂUL: A se potoli; a permite acţiuni mai libere; A da mai multă libertate. A LĂSA MOFLUZ (PE CINEVA): A înşela, a păcăli pe cineva; v. A lăsa cu buză umflate (pe cineva). A LĂSA MORT PE CINEVA; ]A ucide pe cineva. A LĂSA MOŞTENIRE: A lăsa ceva de moştenit urmaşilor; v. şi A lăsa o moştenire cuiva. A LĂSA MULT DE DORIT; A nu fi cum trebuie; A nu corespunde, A LĂSA MURITOR DE FOAME: A nu mai vrea să-l întreţină. A LĂSA MUT (PE CINEVA): A ului pe cineva; A-l surprinde puternic; A năuci; v. şi A lăsa năuc (pe cineva). A LĂSA NAIBII: A nu se mai interesa de cineva sau de ceva; A renunţa; A părăsi; A abandona; v. A da naibii. A LĂSA NASUL ÎN JOS: A-şi pleca privirea; A se sfii; A se jena; A se ruşina; v. şi A lăsa nasul 361 A LĂSA PRAF PE CINEVA în pământ; Apune capul în jos; A pune capul în pământ; A pune nasul în jos; A pune nasul în pământ; A pune ochii în jos; A pune ochii în pământ; A pune privirea în jos; A pune privirea în pământ; A-şi pune capul în jos; A-şi pune capul în pământ; A-şi pune nasul în jos; A-şi pune nasul în pământ; A-şi pune ochii în jos; A-şi pune ochii în pământ; A-şi pune privirea în jos; A-şi pune privirea în pământ. A LĂSA NASUL lN JOS CÂND MĂ VEDE: A se ruşina când mă vede. A LĂSA NASUL ÎN PĂMÂNT: A-şi pleca privirea; A se sfii; A se jena; A se ruşina; y. A lăsa nasul în jos. A LĂSA NĂPUSTULUI '.(înv.): A lăsa în părăsire; Ă abandona A LĂSĂ NĂUC (PE CINEVA): A ului pe cineva; A-l surprinde puternic; A năuci; v. A lăsa mut (pe cineva). A LĂSA NEATINS: A nu atinge; A nu pune mâna. A LĂSA NEOBSERVAT: A nu expune; A nu prezenta; A lăsa la o parte. A LĂSA NESCHIMBAT: A nu schimba nimic; A lăsa aşa cum a fost. A LĂSA O BOALĂ SĂ SE ÎNVECHEASCĂ: A nu se vindeca; A nu interveni; A nu-i păsa. ; A LĂSA OCHH ÎN JOS: A se ruşina; v. şi A lăsa ochii în pământ. A LĂSĂ OCHII ÎN PĂMÂNT: A se ruşina; v. A lăsa ochii în jos. A LĂSA O IMPRESIE ASUPRA CUIVA: A impresiona pe cineva. A LĂSA O IMPRESIE BUNĂ: A impresiona plăcut pe cineva. A LĂSA O IMPRESIE PROASTĂ: A impresiona prost pe cineva; A nu fi aprobat de cineva; A fi respins de cineva. A LĂSA O IMPRESIE REA: A impresiona neplăcut pe cineva. A LĂSA; OLOG (PE CINEVA): A ologi (pe cineva). A LĂSĂ O MOŞTENIRE CUIVA: A lăsa ceva de moştenit urmaşilor; v. Ăiasă moştenire. A LĂSA O PORTIŢĂ DE SCĂPARE: A lăsa o şansă; v. şi A-şi lăsa o portiţă de scăpare. A LĂSA O PROBLEMĂ DESCHISĂ: A permite continuarea discuţiilor. A LĂSA O SUMĂ CA DEPOZIT: A depune o sumă de bani în păstrare; v, şi A lăsa o sumă în depozit. A LĂSA O SUMĂ DE BANI DREPT CHEZĂŞIE PENTRU CEVA: A garanta ceva cu o sumă de bani; v. şi A lăsa o sumă de bani drept garanţie pentru ceva. A LĂSA O SUMĂ DE BANI DREPT GARANŢIE PENTRU CEVA: A garanta ceva cu o sumă de bani; v. A lăsa o sumă de bani drept chezăşie pentru ceva. A LĂSA O SUMĂ ÎN DEPOZIT: A depune o sumă de bani în păstrare; v. A lăsa o sumă ca depozit. A LĂSA PAF (PE CINEVA): A uimi, a ului pe cineva; v. A face paf (pe cineva). A LĂSAPĂGUBAŞ: A determina să renunţe. A LĂSA PÂNĂ SE COACE PIETROIUL: A-şi lua orice nădejde; v. /I aştepta până se coace pietroiul. - ^ A LĂSA PÂRJOL: A da foc; A incendia; v. A da pârjol. A LĂSA PE ALTĂDATĂ: A amâna pentru o altă zi. A LĂSA PE COASTE: A bate măr pe cineva; A-l snopi în bătaie. A LĂSA PE COADA TĂCIUNILOR (PE CINEVA) (pop.): A-l lăsa să trăiască în mizerie. A LĂSA PE DRUM (PE CINEVA): A da pe cineva afară din casă; a da pe cineva afară din serviciu; A-i lua cuiva orice mijloc de trai; A-l lăsa sărac; v. şi A lăsa pe drumuri (pe cineva). A LĂSA PE DRUMURI (PE CINEVA): A da pe cineva afară din casă; a da pe cineva afară din serviciu; A-i lua cuiva orice mijloc de trai; A-l lăsa; sărac; v. A lăsa pe drum (pe cineva). A LĂSA PE GRIJA; CUVA: A încredinţa cuiva; A da cuiva în seamă; v. şi A lăsa pe mâinile cuiva; A lăsa pe seama cuiva. A LĂSA PE LA VOIA ÎNTÂMPLĂRII: A lăsa în voia soartei; A lăsa în neştire. A LĂSA PE MÂINE CEVA: A nu:termina tot; A mai amâna ceva. A LĂSA PE MÂINILE CUIVA: A încredinţa cuiva; A da cuiva în seamă; v\ A lăsa pe grija cuiva.. .·: - A încredinţa cuiva; A da cuiva în seamă; v. A lăsa pe grija cuiva. A LĂSA PE PLANUL AL DOILEA: A da mai la o parte; A nu-i acorda o importanţă primordială. A LĂSA PERLE: A lansa convingeri ridicole; A se manifesta necontrolat. A LĂSA PE SEAMA CUIVA: A încredinţa cuiva; A da cuiva în seamă; v. A lăsa pe grija cuiva. ■·.■■■ A LĂLA PE VODĂ DEPARTE: A fi arogant; A fi afumat. A LĂSA PIEILE ZĂLOG: A cădea în mâinile duşmanului; A-şi pierde viaţa; v, şi A lăsa pielea zălog; A-şi lăsa pieile zălog; A-şi lăsa pielea zălog. A LĂSA PIELEA ZĂLOG: A cădea în mâinile duşmanului; A-şi pierde viaţa; v. A lăsa pieile zălog. A LĂSA POARTĂ DE PERETE: A deschide larg poarta; v. şi A da poarta de perete. A LĂSA POLOG (PE CINEVA) (reg.): A doborî pe pământ; A omorî, a ucide pe cineva; v. şi A pune polog. A LĂSA PRADA (CUIVA SAU A CEVA): A fi sau a rămâne dominat de cineva sau de ceva; A fi sau a rămâne la bunul plac al cuiva sau a ceva; v. A cădea în prada (cuiva sau a ceva). A LĂSA PRAF: A distruge; A nimici. A LĂSA PRAF PE CINEVA: A distruge, a nimici pe cineva. A LĂSA PRAF ŞI PULBERE ÎN URMA SA 362 A LĂSA PRAF ŞI PULBERE ÎN URMA SA: A lăsa distrus, nimicit, ruinat; A distruge, a nimici tot în urma sa; v. şt A lăsa prăpăd în urma sa. A LĂSA PRĂPĂD ÎN URMA SA: A lăsa distrus, nimicit, ruinat; A distruge, a nimici tot în urma sa; v. /I lăsa praf în urma sa. A LĂSA PREA MULT DIN PREŢ: A reduce prea mult preţul; A vinde mult mai ieftin; A nu mai ţine la preţ; A ceda. A LĂSA PRIN TESTAMENT: A lăsa o moştenire în scris. A LĂSA PUSTIA (PE CINEVA SAU A CEVA): A nu se mai ocupa de ceva; A da uitării; A lăsa în plata Domnului pe cineva sau ceva; v. A lăsa în pustie (pe cineva sau ceva). A LĂSA PUSTIEI (PE CINEVA SAU A CEVA): A nu se mai ocupa de ceva; A da uitării; A lăsa în plata Domnului pe cineva sau ceva; v. A lăsa în pustie (pe cineva sau ceva), A LĂSA PUSTIILOR (PE CINEVA SAU A CEVA): A nu se mai ocupa de ceva; Ă da uitării; A lăsa în plata Domnului pe cineva sau ceva; v. A lăsa în pustie (pe cineva sau ceva). A LĂSA PUTEREA ÎN MÂNA CUIVA: A da puterea cuiva, A lăsa în competenţa cuiva; v. şi A lăsa puterea pe mâna cuiva. A LĂSA PUTEREA PE MÂNA CUIVA: A da puterea cuiva, A lăsa în competenţa cuiva; v. A lăsa puterea în mâna cuiva. A LĂSA RĂGAZ CUIVA: A nu obliga, a nu sile pe cineva; A acorda o anumită pauză; A nu se grăbi cu cineva. A LĂSA RĂULUI: A-l lăsa în mizerie; A-l lăsa într-o situaţie proastă; A-l lăsa pe mâini proaste. A LĂSA RÂNDUL: A-şi rezerva, a ocupa un loc la rând. A LĂSA RECE (PE CINEVA): A omorî, a ucide pe cineva; A-i fi indiferent ceva cuiva. A LĂSA REPETENT: A nu acorda o notă de trecere la un examen. A LĂSA SARCINA DE A FACE CEVA: A trasa o sarcină cuiva; A obliga pe cineva să facă ceva. A LĂSA SARCINILE LA UŞĂ: A trasa obligaţiile cuiva de la bun început. A LĂSA SĂ AŞTEPTE: A nu avea timp pentru el; A-l da la o parte; a nu-i acorda atenţia cuvenită; v. şi A lăsa să facă anticameră. A LĂSA SĂ CADĂ: A nu-1 sprijini; A nu-1 ajuta, A LĂSA SĂ CADĂ CORTINA: A pune punct; A pune capăt; A termina. A LĂSA SĂ CURGĂ: A nu-1 opri; A nu-1 deranja; A-1 lăsa în pace. A LĂSA SĂ FACĂ ANTICAMERĂ: A nu avea timp pentru el; A-l da la o parte; a nu-i acorda atenţia cuvenită; v. A lăsa să aştepte. A LĂSA SĂ FACĂ CUM CREDE: A-i da libertatea deplină; a nu-I mai împiedica; A nu-i mai pune beţe în roate. A LĂSA SĂ-I CADĂ MASCA: A-l demasca; A-i arăta adevărata faţă. A LĂSA SĂ-I MEARGĂ GURA: A-l lăsa să vorbească cât doreşte. A LĂSA SĂ-I SCAPE CEVA: A scăpa ceva. A LĂSA SĂ-I SCAPE OCAZIA: A scăpa o ocazie potrivită; v. şi A lăsa să-i scape o ocazie; A lăsa să-i scape prilejul; A lăsa săi scape un prilej. A LĂSA SĂ-I SCAPE O ÎNJURĂTURĂ: A înjura neintenţionat; A-şi exprima supărarea, dezacordul/ A LĂSA SĂ-I SCAPE O OBSERVAŢIE: A nu observa; A nu-şi da seama. A LĂSA SĂ-I SCAPE O OCAZIE: A scăpa o ocazie potrivită; v. A lăsa să-i scap ocazia. A LĂSA SĂ-I SCAPE PRILEJUL: A scăpa o ocazie potrivită; v. A lăsa să-i scape ocazia, A LAS A SĂ-I S CAPE UN PRILEJ: A scăpa o ocazie potrivită; v. A lăsa să-i scape ocazia. A LĂSA -SĂ-I SCAPE UN ; SECRET: A divulga un secret. A LĂSA SĂ-Î SCAPE UN STRIGĂT: A scoate un strigăt. A LĂSA SĂ-I SCAPE UN ŢIPĂT: A scoate un ţipăt. A LĂSA SĂ PUTREZEASCĂ ÎN ÎNCHISOARE: A-l condamna la mulţi ani de închisoare. A LĂSA SĂRAC LIPIT PĂMÂNTULUI: A-i luat tot; a nu-i lăsa nimic. A EĂSĂ SĂ SE DESCURCE CUM POATE: A nu-1 ajuta; A nu-i acorda niciun sprijin; v. şi A lăsa să se descurce singur. A LĂSA SĂ ŞE DESCURCE SINGUR: A nu-1 ajuta;  nu-i acorda niciun sprijin; v. A lăsa să se descurce cum poate. A LĂSA SĂ SE ÎNŢELEAGĂ (CEVA): A sugera ceva. A LĂSA SĂ SE LIMPEZEASCĂ: A lăsa să se clarifice lucrurile; A nu se grăbi. A LĂSA SĂ SE PERPELEASCĂ SINGUR: A-l lăsa să se chinuiască singur; A nu-i acorda niciun ajutor. A LĂSA SĂ SE SCALDE ÎN APELE LUI: A-l lăsa să facă cum doreşte el; A nu-i strica intenţiile, planurile; A nu-i tulbura gândurile. A LĂSA SĂ-ŞI FACĂBE CAP: A-i da; liber tate deplină, A nu-1 împiedica în niciun fel. A LĂS ; SĂ-ŞÎ FACĂ SOMNUL: A nu-1 perturba; A nu-1 struni; A nu-1 stimula; A-l lăsa în pace, A LĂSA SĂ-ŞI TERMINE DRUMUL- A nu-1 împiedica; a nu-i pune obstacole; A-l lăsa să-şi facă treaba. A LĂSA SĂ TREACĂ BÂZDÂCUL CUIVA: A aştepta potolirea, liniştirea cuiva. A LĂSA SĂ TREACĂ DE LA EL: A ceda; A nu insista; A fi înţepător. A LĂSA SÂNGE (CUIVA): A-i scoate o cantitate de sânge în scop terapeutic; A-i lăsa sânge cuiva. A LĂSA SCÂNDURĂ: A lăsa sărac de tot. A LĂSA SCRIS CUIVA: A lăsa un mesaj scris pentru cineva; A garanta că se va întâmpla aşa. 363 A LĂSA UN TIMP ÎN PACE UN LUCRU A LĂSA SEC: A intra în post; v. şi A lăsa secul. A LĂSA SECUL: A intra în post; v. A lăsa sec. A LĂSA SEMN (UNDEVA): A însemna ceva undeva; A marca ceva undeva. A LĂSA SLOBOD PE CINEVA: A lăsa liber pe cineva; A-i da toată libertatea. A LĂSA SLOBOD UN DEŢINUT: A elibera un deţinut de la închisoare. ' A LĂSA SUB MASĂ (PE CINEVA): A nu-i da nieio atenţie cuiva. A LĂSA ŞAGA: A deveni serios; A renunţa la glume; v. A-i ajunge de glume. A LĂSA ŞAGA DE O PARTE: A deveni serios; A renunţa la glume; v. A-i ajunge de glume. A LĂSA ŞAGA LA O PARTE: A deveni serios; A renunţa la glume; v. A-i ajunge de glume. A LĂSA TABLOU (PE CINEVA): A lăsa pe cineva uluit, înlemnit/încremenit de surpriză. A LĂSA TÂNDUL: A deveni mai harnic; A lucra mai mult; A nu mai trândăvi. A LĂSAT DUMNEZEU LUME DE TOATĂ MÂNĂ: Există fel şi fel de oameni. A LĂSA TIMP CUIVA SĂ...: A-şi rezerva timpul să... . A LĂSA TIMP PE CINEVA: A nu se grăbi; A lăsa timpul în seama cuiva. A LĂSA TIMPUL SĂ TREACĂ: A pierde vremea; a amâna; A tergiversa; v. A lăsa ca timpul să treacă. A LĂSA TIMPUL SĂ VINDECE TOATE RĂNILE: A nu dispera; A avea răbdare; A avea încredere. A LĂSA TINICHEA (PE CINEVA): A lăsa pe cineva sărac lipit pământului; A-l lăsa lefter; v. A fi tinichea. A LĂSA TOACĂ (PE CINEVA): A toca averea cuiva; A sărăci pe cineva. A LĂSA TOATE BALTĂ: A părăsi, a neglija totul; A nu se mai interesa de nimic; v. şi A lăsa toate în pământ; A lăsa toate la pământ; A lăsa totul baltă; A lăsat să fie ce o fi; A lăsat să meargă de la sine; A lăsa totul baltă; A lăsa totul de-o parte; A lăsa totul în pământ; A lăsa totul din mân ă; A lăsa totul Ia pământ. A LĂSA TOATE ÎN PĂMÂNT: A părăsi o treabă, un lucru; A refuza să mai lucreze; v, A lăsa baltă lucrul. A LĂSA TOATE LA PĂMÂNT: A părăsi o treabă, un lucru; A refuza să mai lucreze; v. /I lăsa baltă lucrul. A LĂSA TOATE POSIBILITĂŢILE: A acorda toate şansele cuiva; A nu-1 împiedica cu nimic. A LĂSA TOATĂ TABĂRĂ: A lăsa totul vraişte; v. A fi toate tabără. A ĂSAT-0 CU BURTA LA GURĂ: A lăsat-o însărcinată. A KOSAT'O MAI MOALE: A se potoli; A nu mai insista. A LĂSAT-O NEZISĂ: A o ţine în sine; A nu o spune nimănui A LĂSA TOT GREUL: A evita lucruri dificile, grele; A nu mai face faţă, A LĂSA TOTUL BALTĂ: A părăsi, a neglija o treabă, un lucru; A refuza să mai lucreze; v. A lăsa baltă lucrul. A LĂSA TOTUL DE-O PARTE: A părăsi, a neglija o treabă, un lucru; A refuza să mai,lucreze; v. A lăsa baltă lucrid. A LĂSA TOTUL DIN MÂNĂ: A părăsi, a neglija o treabă, un lucru; A refuza să mai lucreze; v. A lăsa baltă lucrul. A LĂSA TOTUL ÎN PĂMÂNT: A părăsi o treabă, un lucru; A refuza să mai lucreze; v. .4 lăsa baltă lucrid. A LĂSA TOTUL LA PĂMÂNT: A părăsi o treabă, un lucru; A refuza să mai lucreze; v. A lăsa baltă lucrul. A LĂSA TOTUL LA VOIA ÎNTÂMPLĂRII: A nu interveni; A nu face nimic; A lăsa să-şi facă singur drumul. A LĂSA TOTUL PE MINE: A dori ca eu să fac totul; A-şi pune nădejdea în mine; v. şi A lăsa toţii pe mine. A LĂSA TOTUL TABĂRĂ: A lăsa mare dezordine; v. A fi toate tabără. A LĂSA TOTUL VRAIŞTE: A lăsa mare dezordine; v. A fi toate tabără. A LĂSA TOŢII PE MINE: A dori ca eu să fac totul; A-şi pune nădejdea în mine; v. A lăsa iotul pe mine. / - A LĂSA TREBA BALTĂ: A părăsi, a neglija o treabă, un lucru; A refuza să mai lucreze; v. A lăsa baltă lucrul. A LĂSAT SĂ FIE CE O FI: A părăsi, a neglija o treabă, un lucru; A refuza să mai lucreze; v. A lăsa baltă lucrul. A LĂSAT SĂ MEARGĂ DE LA SINE: A părăsi o treabă, un lucru; A refuza sa mai lucreze; v. A lăsa baltă lucrul. A LĂSA ŢUŢ (PE CINEVA) (pop.): A înşela aşteptările cuiva; A lăsa cu buzele umflate pe cineva; a lăsa cu gura căscată pe cineva; A sărăci pe cineva. A LĂSA UDUL: A nu mai bea. A LĂSA UITĂRII PE CINEVA: A uita pe cineva A LĂSA UN APEL: A apela; A convoca. A LĂSA UN CAL ÎN TRAP: A-i hărţui, a-l munci peste măsură; v. şi A lăsa un cal la trap. A LĂSA UN CAL LA TRAP: A-l hărţui, a-l munci peste măsură; v. A lăsa un cal în trap. A LĂSA UN GUST AMAR: A lăsa o impresie neplăcută; A dezamăgi; A indispune. A LĂSA UN NUME: A rămâne în amintire; A fi o personalitate; A fi renumit, preţuit şi după moarte. A LĂSA UN OSTAŞ LA VATRĂ: A elibera din armată. A LĂSA UN SEMN: A da un semnal; A se face cunoscut. A LĂSA UN TIMP ÎN PACE UN LUCRU: A A LĂSA URMĂ 364 se potoli un timp; A da pace; A nu deranja, a nu irita un timp. A LĂSA URMĂ: A rămâne în amintirea cuiva; A nu dispărea iară urme; v. şi A lăsa urme; A lăsa urme adânci. A LĂSA URME: A rămâne în amintirea cuiva; A nu dispărea fără urme; v. A lăsa urmă. A LĂSA URME ADÂNCI: A rămâne în amintirea cuiva; A nu dispărea iară urme; v. A lăsa urmă. ■.·. . A LĂSA UŞA DE PERETE: A deschide larg uşa; v. A da uşa de perete. A LĂSA UŞA DESCHISĂ: A fi ospitalier; A nu se izola; A fi pregătit să colaboreze, să se asocieze cu cineva. A LĂSA VĂLUL PESTE CEVA: A acoperi ceva; A nu lăsa să se vadă, să se cunoască. A LĂSA VORBA (CUIVA): A transmite cuiva ceva prin cineva. A LĂSA VRAIŞTE: A lăsa în dezordine. A LĂTRA CA CĂŢEAUA LA LUNĂ: A face scandal fără motiv; A vorbi în zădar; v. şi A lătra ca câinele la lună; A lătra ca câinele la stele; A lătra ca şi câinele la lună; A lătra cu un câine la tună; A lătra ca un câine la stele; A lătra la lună. A LĂTRA CA CÂINELE LA LUNĂ: A face scandal fără motiv; A vorbi în zădar; v. A lătra ca căţeaua la lună. A LĂTRA CA CÂINELE LA STELE: A face scandal fără motiv; A vorbi în zădar; v. A lătra ca căţeaua la lună. A ,LĂTRA CA LA URS: A lătra tare; A lătra mult. A LĂTRA CA ŞI CÂINELE LA; LUNĂ: A face scandal fără motiv; A vorbi în zădar; v.A lătra ca căţeaua la tună. A LĂTRA CA UN CÂINE LA LUNĂ: A face scandal fără motiv; A vorbi în zădar; v. A lătra ca căţeaua la lună. A LĂTRA CA UN CÂINE LA STELE: A face scandal fără motiv; A. vorbi în zădar; y. A lătra ca căţeaua ta lună. A LĂTRA DIN GURĂ VRUTE Şi NEVRUTE: A vorbi de toate; A vorbi necontrolat. A LĂTRA ÎN PUSTIU: A vorbi fără rost. A LĂTRA LA LUNĂ: A face scandai iară motiv; A vorbi în zădar; v. A lătra ca căţeaua la lună. A LĂTRA;TARE:..A face multă gălăgie; A se alarma degeaba. A LĂTURI CU CALEA (fam.): Pe alături; în afară. A LĂŢI VORBA: A lungi vorba; A vorbi mai mult decât trebuie. ALBA MEA NU ESTE DE FURAT: Nu am ce ascunde. A-L BATE CĂRBUNII LA CAP: A fi beat. A-L BATE DE-I IESE UNTUL: A bate foarte tare pe cineva; A-l snopi în bătaie; A-l bate fără milă; v. şi A-l bate până la sânge; A-l bare să-i iasă untul. A-L BATE DE POMANĂ: A nu rezolva cu el nimic prin bătaie. A-L BATE LA CAP: A-l cicăli; A-l plictisi; A stărui pe lângă cineva; v. şi A-l bârâi la cap. A-L BATE PÂNĂ LA SÂNGE: A bate foarte tare pe cineva; A-l snopi în bătaie; A-l bate fără milă; v. A-l bate de-i iese untul. A-L BATE SÂ-I IASĂ UNTUL: A bate foarte tare pe cineva; A-l snopi în bătaie; A-l bate fără milă; v. A-l bate de-i iese untul, A-L BATE FERICIREA: A fi fericit; A avea noroc A-L BÂTE GÂNDUL: A-i da, a-i trece prin minte ceva cuiva; A intenţiona. A-L; BATE GRIJA: A fi îngrijorat; A-l chinui grijile,- A-L BATE MINTEA: A-i trece prin gând; A se gândi la ceva; A-l obseda o idee. / A-L BATE VÂNTUL PE CINEVA: A fi peste măsură de slab. ALBĂ-COLILIE: Complet alb; Foarte cărunt; v. şi Alb-coliliu. A-L BĂGA CU DEŞTIUL LA ŢÂŢÂNA UŞII (pop.): A-l forţa să spună tot ce ştie. A-L BĂGA DE UNDE A IEŞIT: A-l înjura de mamă. A-L BĂGA DE VINĂ: A-i reproşa. A-L BĂGA DE VIU ÎN GROAPĂ; A-l omorî cu zilele; A-l face să moară înainte de vreme; v. şi A-l băga de viu în mormânt; A-l băga de viu în pământ. . A-L BĂGA DE VIU ÎN MORMÂNT: A-l omorî cu zilele; A-l face să moară înainte de vreme; v. A-l băga de viu în groapă. A-L BĂGA DE VIU ÎN PĂMÂNT: A-l omorî cu zilele; A-l face să moară înainte de vreme; v. A-l băga de viu în groapă. : A-L BĂGA IN BELEA: A-i face necazuri. A-L BĂGA ÎN BOALĂ: A-l speria rău; v. şi A-l băga în draci; A-l băga în n ăbădăi. v A-L BĂGA ÎN DRACI: A-l speria rău; v. A-l băga în boală. A-L BĂGA jN GURA LUMII: A spune tuturor ce ştie despre el. A-L BĂGA ÎN GURA LUPULUI: A-i face un mare rău A-i face un rău de moarte. : A-L BĂGA ÎN NĂBĂDĂI: A-l speria rău; v. A- l băga în boală. · A-L BĂGA ÎN PĂCAT: A-l face sa păcă-tuiască. A-L BĂGA ÎN PÂINE: A-l ajuta să primească un loc de muncă. A-L BĂGA ÎN PUNGĂ (PE CINEVA): A dispune de cineva; A avea la mână pe cineva; v. A-l avea în pungă (pe cineva). A-L BĂGA IN RĂCORI: A băga frica în el; A- 1 speria peste măsură; A-l îngrozi; v. şi A-l băga în toate alea; A-l băga în toate boalele; A-l băga în vidănii. A-L BĂGA ÎN TAMINĂ: A-l băga la fund; A-I băga la mare adâncime. 365 A-L CUPRINDE CĂLDURILE A-L BĂGA ÎN TOATE ALEAi A băga frica în e); A-I speria peste măsură; A-l îngrozi; v. A4 băga m răcori. A-L BĂGA IN TOATE BOALELE: A băga frica în el; A-l speria peste măsură; A-l îngrozi; v. A-l baga în răcori. A-L BĂGA ÎN VIDĂNH: A băga frica în el; A- 1 speria peste măsură; A-l îngrozi; v. A-l băga în răcori. A.L BĂGA ÎN VITEZĂ: A-l grăbi. : A-L BĂGA lN ZĂVAIBOACE (pop.): A-l umili. A-L BĂGA LA BUZUNAR (PE CINEVA): A dispune de cineva; A avea la mână pe cineva; v. A-l avea în pungă (pe cineva). A-L BĂGA LA DUBĂ: A-l aresta. A-L BĂGA LA IDEI: A-l pune pe gânduri; A-l determina să ia în consideraţie toate ipotezele, A-L BĂGA LA PUNGĂ (PE CINEVA): A dispune de cineva; A avea la mână pe cineva; v. A-l a vea în pungă (pe cineva). A-L BĂGA LA RĂCOARE: A-l băga la închisoare. A-L BĂGA POPA ÎN BUZUNAR: A-I îngropa; A nu mai fi; A nu mai exista; v. şi A-l băga popa în pungă. A-L BĂGA POPA ÎN PUNGĂ: A-l îngropa; A nu mai fi; A nu mai exista; v. A-l băga popa în buzunar. A-L BĂGA SUB MASĂ: A-l îmbăta. ALBĂ, NEAGRĂ, ASTA ESTE: Ce-i făcut e bine făcut. A-L BĂRÂÎ LA CAP: A-l cicăli; A-l plictisi; A stărui pe lângă cineva; v. A-l baie la cap. A-L BÂZĂI PE DRUMURI: A-l purta pe drumuri; A-l obliga să vină des. ALB CA HELGEA (regJ: Alb imaculat; v. şi A Ib ca zăpadă; Alb cum e helgea, ALB CA ZĂPADĂ: Alb imaculat; v. Alb ca helgea. ALB-COLILIU: Complet alb; Foarte cărunt; v. Albă-colilie. ALB CUM E HELGEA (reg.): Alb imaculat; v. A lb ca helgea, A-L BIRUI OBOSEALA: A obosi; A nu mai putea; A nu mai rezista, A-L BIRUI SOMNUL: A adormi. A-L BUFNI i PLÂNSUL (PE CINEVA): A izbucni în plâns; v. şi A4 pufni plânsul (pe cineva); A-l umfla plânsul (pe cineva); A pufni de plâns; A pufni în plâns; A se porni pe plâns; Ase pune pe plâns. A.L BUFNI RÂSUL (PE CINEVA): A izbucni în râs; v. şi A-l pufni râsul (pe cineva); A-l umfla râsul (pe cineva); A pufni de râs; A pufni în râs; a se porni pe râs. ALBUL ZILEI: Zori de zi. A-L BUŞTI RÂSUL: A nu se mai putea abţine să râdă. A-L CĂLCA DATORIA (PE CINEVA): A se simţi obligat. A-L CĂLCA HOŢII: A fi prădat; v. A fi călcat de hoţi. AL CĂLCA ÎN PICIOARE: A-l umili; A-l dispreţui. AL CĂLCA PE BĂTĂTURĂ: A -1 Iovi unde-1 doare mai tare; A-l atinge la punctul cel mai sensibil; v. şi A4 călca pe bubă. A-L CĂLCA PE BOMBEU: A-l supăra; A-I enerva; v. şi A-l călca pe coadă. A-L CĂLCA PE BUBĂ: A-l lovi unde-1 doare mai tare; A-l atinge la punctul cel mai sensibil; v. A4 culca pe bombeu. A-L CĂLCA PE COADĂ: A-l supăra; A-l enerva; v. A-l călca pe bombeu. A-L CĂLCA PE OPINCĂ: A -1 supăra cu vorba A-L CĂLCA PE PICIOR: A-i face lin semn. A-L CĂRA PĂCATELE: A se lăsa dus, împins fără voie; v. şi A-i căra păcatul. A-L CĂRA PĂCATUL V i se lăsa dus, împins fără voie; v. A-l căra păcatele. A-L CĂUTA ÎN COARNE: A fi prea grijuliu cu el; A-l răsfăţa. A-L CÂNTĂRI DIN OCHI: A-i stabili valorare din vedere, prin observare. A-L CHEBĂLUI ÎN BĂTAIE (pop.):"A-l strica în bătaie ■ A-L CHINUI CA PE CRISTOS PE CRUCE: A-l chinui foarte mult. A-L CHINUI MOARTEA: A fi pe moarte. A-L CHINUI PE "CINEVA: "Ă-):. supune la chinuri; A-l maltrata; A-l pune la munci grele. A-L CIUPI DE BANI: A-i lua bani puţin câte puţin. A-L COBI DE RĂU: A chema răul asupra cuiva; A blestema pe cineva; v. şi A cobi rău. A.L COBI RĂU: Ă chema răul asupra cuiva; A blestema pe cineva; v. A cobi de rău A-L COPLEŞI NECAZUmLE:; A ' da" de necazuri; A avea mari necazuri; v. A4 da necazul de nod (cuiva). A-L COSTA ŞI OCHII DIN CAP: A plăti foarte mult; A cumpăra foarte scump. A-L CREDE CU DEGETUL ÎN GURĂ: A-l socoti copil A-L CRICI (pop.): A-l ruga; A-i explica cum să facă ceva. A-L CUMPĂRA CU BANI GREI: A-l mi tui A-L CUNOAŞTE DE APROAPE: A-l cunoaşte forte bine; v. şi A-l cunoaşte mai din aproape. A-L CUNOAŞTE DIN VEDERE: A nu-i fi fost încă prezentat dar l-a văzut. A-L CUNOAŞTE DUPĂ UMBLET: A-i cunoaşte zgomotul ce face în mers. A-L CUNOAŞTE MAI DIN APROAPE: A-l cunoaşte forte bine; v. A4 cunoaşte de aproape. A-L CUNOAŞTE O LUME: A-l cunoaşte foarte mulţi oameni A-L CUPRINDE AMEŢEALĂ: A nu mai putea accepta, suporta, tolera (ceva); A fi foarte afectat de ceva; v. A-i veni ameţeala. A-L CUPRINDE CĂLDURILE: A depune A-L CUPRINDE CU AMEŢEALĂ 366 eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile, A-L CUPRINDE CU AMEŢEALĂ: A nu mai putea accepta, suporta, tolera (ceva); A fi foarte afectat de ceva; v. A-i veni ameţeala. A-L CUPRINDE DORUL (DE CEVA PE CINEVA): A-i fi dor cuiva de ceva; v. A-l prinde dorul de ceva pe cineva). A-L CUPRINDE FRICA: A se speria; A-i fi frica. A-L CUPRINDE NĂDUŞELILE: A : depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v.A-l apuca căldurile. A-L CUPRINDE OBOSEALĂ: (PE CINEVA): A fi epuizat; A fi peste măsură de istovit; A obosi; v. şi A-l ajunge osteneala (pe cineva) ; A-l cuprinde osteneala (pe cineva). Â-L CUPRINDE O SCÂRBĂ: A se scârbi; A se dezgusta; v. A i se face scârbă. A-L CUPRINDE O SLĂBICIUNE: A-şi pierde energie, fermitatea; A avea o afecţiune pentru cineva, pentru ceva. A-L CUPRIDE OSTENEALA (PE CINEVA): A fi epuizat; A fi peste măsură de istovit; A obosi; v. A-l ajunge oboseala (pe cineva A-L CUPRINDE RĂCORILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile, A-L CUPRINDE SCÂRBĂ: A se scârbi; A se dezgusta; v. A i se face scârbă. A-L CUPRINDE SOMNUL:A-l prinde somnul; A adormi. Â-L CUPRIDE SUDORILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L CUPRINDE SUDORI RECI: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L CUPRINDE TOATE CĂLDURILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L CUPRINDE TOATE NĂDUŞELIE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L CUPRINDE TOATE RĂCORILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L CUPRINDE TOATE SUDORILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v.A-l apuca căldurile. A-L CURMĂ FOAMEA: A simţi dureri în stomac din cauza foamei; A fi foarte flămând; v. şi A-l curma foamea la inimă; A-l curma foamea la maţe; A-l curma la inimă; A-l curma la maţe. A-L CURMĂ FOAMEA LA INIMĂ: A simţi dureri în stomac din cauza foamei; A fi foarte flămând; v. A-I curma foamea. A-L CURMA FOAMEA LA MAŢE: A simţi dureri în stomac din cauza foamei; A fi foarte flămând; v. A-l curma foamea. A-L CURMA LA INIMĂ: A simţi dureri în stomac din cauza foamei; A fi foarte flămând; v. A- l curma foamea. A-L CURMA LA MAŢE: A simţi dureri în stomac din cauza foamei; A fi foarte flămând; v. A- l curma foamea. A-L DA AFARĂ DIN SLUJBĂ: A-l demite. A-L DA BANII AFARĂ DIN CASĂ: A fi foarte bogat. A-L DA CA POPA: A-l vinde repede; A-l restitui fără nicio îndoială. v A-L DA CU ZGAIDELE SUS: A-l împuşca. A-L DA DE GLOABĂ (pop.)'. A-I pune să plătească o amendă. A-L DA DE GOL: A-l demasca. A.L DA DE MINCIUNĂ: A-i pune în evidenţă minciuna. A-L DA DE RUŞINE: A-1 face de râs. A-L DA DE UNDE NU-I: Nu există; Nu mai este. ·. v\-;.:··· A-L DA DRACULUI: A. renunţa la el; A-l afurisi. A-L DA GATA: A-l omori; a-l cuceri; A-I înfrânge. A-L DA ÎN AIA MĂSII: A-l înjura de mamă. Â-L DA ÎN GÂT: A-I face să-i piardă situaţia. A-L DA LA SPATE: A nu mai fine seama de el. A-L DA PE APA SÂMBETEI: A-l da degeaba; A-l da pe gratis. A-L DA PE GÂT: A-l bea dintr-o înghiţitură. A-L DA PE MÂNA CUIVA: A-l încredinţa cuiva să vegheze la pregătirea şi formarea lui; A-l oferi cuiva pentru a fi condamnat, pedepsit. A-L DA PE MÂNA LEGII: A-l da în judecată. A-L DA PE MÂNA LUI TATĂ-SĂU: A-l pâri tatălui. A-L DA PIERDUT: A anunţa pierderea A-L DA PRIN TÂRG: A încerca să-l vândă; A încerca să-l cumpere; A încerca să cadă de acord, să se înţeleagă; v. şi A-l da prin târg cu capul ras. A-L DA PRIN TÂRG CU CAPUL RAS: A încerca să-l vândă; A încerca să-l cumpere; A încerca să cadă de acord, să se înţeleagă; v. A-l da prin târg. A-L DA RĂULUI: A-I drăcui. A-L DĂULA ÎN BĂTAIE (pop.): A-I speti în bătaie; A-1 bate rău; v. şi A-l deschiola în bătaie; A-l deznoda în bătaie. A-L DESCHIOLA ÎN BĂTAIE (pop.): A-l speti în bătaie; A-l bate rău; v. A-l dăula în bătaie. A-L:DESCOASE CU DE-AMĂNUNTUL: A-I cerceta amănunţit. A-L DESCOASE CU VORBA: A-l întreba de toate; A-l trage de limbă A-L DESMINŢI ÎN BĂTAIE (pop.): A-l lăsa ţicnit din bătaie; v. şi A-l deşuchea în bătaie A-L DESPUIA DE BANI A-L DEŞELA ÎN BĂTAIE: A-l bate bine. A-L DEŞUCHEA ÎN BĂTAIE (pop.): A-l lăsa ţicnit din bătaie; v. A-l desminţi în bătaie. A-L DEZNODA ÎN BĂTAIE (pop.): A-I speti în bătaie; A-l bate rău; v. A-l dăula în bătaie. 367 A LEGA BANUL CU ZECE NODURI A-I DISTRUGE ÎN BĂTAIE: A-l nimici, a-l speti în bătaie Ă-L DOBORÎ BOALA: A fifoarte bolnav. A-L DOBORÎ OBOSEALA: A fi foarte obosit. A-L DOBORÎ SOMNUL: A fi foarte somnoros; A pica de somn; A adormi. A-L DOBORÎ SUFERINŢA: A suferi foarte mult; a nu mai putea de suferit. A-L DOCÂNI LA CAP: A-bate, a-l ciocăni la cap. A-L DOCĂNI TOATĂ ZIUA: A-l cicăli toată ziua.. AL DRACULUI!: Foarte rău; îndrăcit. A-L DRACULUI DE...: Grozav; Teribil; Foarte rău; v. şi A-l naibii de.... A-L DUCE CAPUL: A putea, a fi în stare, a fi capabil să facă ceva; v. A-i ajunge capul să facă ceva, Ă-LDUCE CAPUL LA CEVA: A putea, a fi în stare, a fi capabil să facă ceva; v. A-i ajunge capul să facă ceva. A-L DUCE CAPUL PE CINEVA: A putea, a fi în stare, a fi capabil să facă ceva; v. A-i ajunge capul să facă ceva, A-L DUCE CAPUL SĂ FACĂ CEVA: A putea, a fi în stare, a fi capabil să facă ceva; v. A-i ajunge capul să facă ceva, A-L DUCE CU COBZA: A-l minţi; A-l amăgi; v. şi A-l duce cu minciună; A-l duce cu preşul; A- l duce cu zăhărelul. A-L DUCE CU MINCIUNĂ: A-l minţi; A-I amăgi; v. A-l duce cu cobză. A-L DUCE CU NI, NI, NI ŞI NA, NA, NA: A-l amăgi; A-l duce cu zăhărelul. A-L DUCE CU PREŞUL: A-l minţi; A-l amăgi; v. A-l duce cu cobză. A-L DUCE CU ŞOSELE, CU MOMELE; A-l amăgi. A-L DUCE CU VORBA: A-l minţi; A-l amâna; v. şi A-l duce cu vraja. A-L DUCE CU VRAJA: A-l minţi; A-l amâna; v. A-l duce cu vorba. A-L DUCE CU ZĂHĂRELUL: A-I minţi; A-l amăgi; v. A-l duce cu cobză. A-L DUCE DE NAS: A-l minţi; A-l prosti; A-î păcăli. A-L DUCE DRACUL SĂ.,.: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva, v. A duce dracul să.... A-L DUCE GÂNDUL LA CEVA: A putea, a fi în stare, a fi capabil să facă ceva; v. A-i ajunge capul să facă ceva. A-L DUCE GRIJA: A se îngrijora de propria situaţie. A-L DUCE ÎMPIELIŢATUL SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă.... A-L DUCE ÎN CÂRCĂ: A-l întreţine; A-i purta de grijă. A-L SDUCE LA SAPĂ DE LEMN: A-l sărăci. A-L DUCE MINTEA LA CEVA: A putea, a fi în stare, a fi capabil să facă ceva; v. A-i ajunge capul să facă ceva. A-L DUCE MINTEA PE CINEVA: A putea, a fi în stare, a fi capabil să facă ceva; v, A-i ajunge capul să facă ceva. A-L DUCE MINTEA SĂ FACĂ CEVA: A putea, a fi în stare, a fi capabil să facă ceva; v. A-i ajunge capul să facă ceva. A-L I)UCE PĂCATELE SA...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să facă ceva, v. A duce dracul să.... A-L DUCE PĂCATUL SĂ...: A se lăsa ispitii, ademenit de o slăbiciune să facă ceva, v. A duce dracul să.... : A-L DUCE SFÂNTUL SĂ ;... (jam.)iiA îndrăzni să; v. A duce sfântul să.... A-L DUREA CAPUL: A fi îngrijorat din cauza cuiva; A-i păsa de cineva. A-L DUREA CÂLCÂI: A nu-i păsa. :' : A-L DUREA DE NU MAI POATE: A nu mai putea să suporte durerea; A avea durei mari. A-L DUREA INIMA: A fi mâhnit; A suferi, A-L DUREA ÎN COT: A nu-i păsa. A-L DUREA ÎN FUND DE EL: A nu-i păsa de altul; v. şi A-l durea în spate de el. A-L DUREAÎN SPATE DE EL: A nu-i păsa de altul; v. A-l durea înfund de el. A-L DUREA MĂSEAUA: ;A-i păsa: cuiva de ceva. A-L DUREA SUFLETUL DE CEVA: A suferi, a-i păsa de ceva, ALEAGĂ-SE PRAFUL SĂ SE ALEAGĂ: (Blestem de moarte): Să se aleagă praful; v. şi Aleagă se praful şi pulberea să se aleagă. ALEAGĂ-SE PRAFUL ŞI PULBEREA SĂ SE ALEAGĂ: (Blestem de moarte)·. Să se aleagă praful; v. şi Aleagă se praful. ALEARGĂ DE li SCAPĂRĂ PICIOARELE: Aleargă foarte repede; Merge în fuga mare. : / AXE CĂUTA CU;LUMÂNAREA: A căuta pricina; A căuta să ia bătaie. A LE CREDE TOATE LĂPTOASE: A crede tot ce i se spune, A LECUIDE...: Ascăpade.... A LE FACE CU CAP: A se pregăti înainte de a face ceva. A LE FACE CUM NU TREBUIE: A se purta urât. A LE FACE DE-A MOACĂ: A lucra pe gratis; A n u lua niciun ban; A le face cum nu trebuie. A LE FACE FĂRĂ PERDEA: A nu se ascunde de faptele sale reprobabile. A LE FACE TOT CU CAP-N JOS: A lucra prost A LEGĂ AŢA ÎN PATRU: A avea grijă; A asigura; A proteja A LEGA BAIERELE DE LA PUNGĂ: A fi econom; a face economii; v, şi A lega baierele pungii; A strânge baierele la pungă; A strânge baierele pungii. A LEGA BAIERELE PUNGII: A fi econom; a face economii; v. şi A lega baierele de la pungă. A LEGA BANUL CU ZECE NODURI: A fi zgârcit; A economisi prea mult. A LEGA BARCA LA MAL 368 A LEGA BARCA LA MAL: A înceta; A se opri. A LEGA BINE BAIERELE PUNGII: A nu mai cheltui; A economisi. A LEGA BURDUF (PE CINEVA): A lega zdravăn pe cineva; v. A lega bute (pe cineva); A lega butuc (pe cineva); A lega cobză (pe cineva); A lega curmei(pe cineva); A lega cu zgardă (pe cineva); A lega două în curmei (pe cineva; A lega fedeleş (pe cineva); A lega trei în curmei (pe cineva. A LEGA BUTE (PE CINEVA): A lega zdravăn pe cineva; v. A lega burduf (pe cineva). A LEGA BUTUC (PE CINEVA): A lega zdravăn pe cineva; v. A lega burduf (pe cineva). A LEGA CALŢAYETÂ: A fi supus fiinţei iubite. A LEGA CARTEA DE GARD: A abandona învăţătura; v. şi A lega şcoala de gard. A LEGA CĂŢEAUA: Ă tăcea din gură; A nu mai vorbi. A LEGA COBZĂ PE CINEVA {PE CINEVA): A lega zdravăn pe cineva; v. A lega burduf (pe cineva). A LEGA COT LA COT: A lega cu mâinile la spate A LEGA CU JURĂMÂNT: A pune să jure; A-l obliga cu jurământ; v. şi A-l lega cu limba de moarte. A LEGA CU LIMBA DE MOARTE: A pune să jure; A-l obliga cu jurământ; v. A-l lega cu jurământ. A LEGA CU NĂDEJDE: A lega bine; a strânge puternic. A LEGA CUNOŞTINŢA CU CINEVA: A se împrieteni cu cineva; A deveni prieten cu cineva. A LEGA CURMEI (PE CINEVA): A lega zdravăn pe cineva; v. A lega burduf (pe cineva). A LEGA CUVÂNT (CU CINEVA): A se înţelege cu cineva; A cădea la învoială cu cineva; v. A face cuvânt în de la sine (cu cineva). A LEGA CU ZGARDĂ (PE CINEVA): A lega zdravăn pe cineva; v. A lega burduf (pe cineva). A LEGA DE GARD (PE CINEVA SAU CEVA): A amăgi, a prosti pe cineva; A abandona; A renunţa la ceva; v. şi A lega la gard (pe cineva sau ceva). A LEGA DE MÂINI ÎŞI DE PICIOARE (PE CINEVA): A împiedica să acţioneze; v. Aft legat de mâini şi de picioare. A LEGA DOI ÎN TEI: A reuşi să adune ceva avere; A încropi; v. şi A lega două în tei; A lega într-un tei. A LEGA DOUĂ CUVINTE: A spune foarte puţin; A nu spune aproape nimic. A LEGA DOUĂ ÎN CURMEI (PE CINEVA): A lega zdravăn pe cineva; v. A lega burduf (pe cineva). A LEGA DOUĂ ÎN TEI: A reuşi să adune ceva avere; A încropi; v. A lega doi în tei. A LEGA FEDELEŞ PE CINEVA (PE CINEVA): A lega zdravăn pe cineva; v. A lega burduf (pe cineva). A LEGA FRĂŢIE DE CRUCE: A se înfrăţi cu cineva; A deveni fraţi. A LEGA GURA CUIVA: A nu-i mai da voie să vorbească; A-i interzice să vorbească; v. şi A lega limba cuiva. A LEGA GURA PÂNZEI: A se instala; A se alege cu ceva; A o scoate la capăt. ALEGA ÎN CAP (PE CINEVA) (pop.): A lua de nevastă. ALEGA ÎN PRIPON: A priponi; v. A lăsa în pripon. A LEGA ÎN RĂSCOL (PE CINEVA): A imobiliza pe cineva. ; A LEGĂTN SFOARĂ: A induce în eroare; A păcăli. ALEGA ÎNTR-UN TEI: Ă reuşi să adune ceva avere; A încropi; v. A lega doi în tei. A LEGA LA CIOCHINĂ (PE CINEVA, CEVA) (pop.): A părăsi, a da uitării pe cineva, ceva; v. A atârna la ciochină (pe cineva, ceva). A LEGA LA CIOCHINE (PE CINEVA, CEVA) (pop.): A părăsi, a dă uitării pe cineva, ceva; v. A atârna la ciochină (pe cineva, ceva). A LEGA LA GARD (PE CINEVA SAU CEVA): A amăgi, a prosti (pe cineva); A abandona; A renunţa (la ceva); v. A lega de gară (pe cineva sau ceva). ' A LEGA LA IESLE (PE CINEVA): A-i pune coarne cuiva; A înşela pe cineva. A LEGA LA OCHI PE CINEVA (PE CINEVA): A fermeca, pe cineva; A înşela pe cineva; A pune coame cuiva; v, A îmbrobodi la ochi pe cineva, ■ Ă LEGA LIMBA CUIVĂ: A nu-i mai da voie să vorbească; A-i interzice să vorbească; v. A lega gura cuiva. A LEGA LINGURILE DE GÂT: A pedepsi pe cei ce întârzie la masă. A LEGA MÂINILE (CUIVA): A face să nu poată acţiona; A-l împiedica să acţioneze; v. A fi legat de mâini. A LEGA MÂINILE ŞI PICIORELE CUIVA (CUIVA): A face să nu poată acţiona; A-l împiedica să acţioneze; v. A fi legat de mâini. A LEGA NOD (PE CINEVA): A lega fedeleş pe cineva.'" A LEGA OCHII CUIVA:  fermeca pe cineva; A înşela pe cineva; A pune coarne cuiva; v. A îmbrobodi la ochi pe cineva. ALEGA O CONVERSAŢIE CU CINEVA: A discuta cu cineva; A începe o conversaţie; v. şi A lega o discuţie cu cineva. A LEGA O DISCUŢIE CU CINEVA: A discuta cu cineva; A începe o conversaţie; v. A lega o conversaţie cu cineva. A LEGA O PRIETENIE CU CINEVA: A se împrieteni cu cineva; A deveni prieteni; v. şi A lega prietenie cu cineva A LEGA PARAUA CU ZECE NODURI: A fi foarte zgârcit. 369 A-L FACE DE BĂCĂLIE A LEGA PRIETENIE CU CINEVA: A se împrieteni cu cineva; A deveni prieteni; v. A lega o prietenie cu cineva. A LEGA PRIN JURĂMÂNT: A-I pune să jure A LEGA RÂCĂ: A face să se certe, să se duşmănească; A provoca neînţelegerea. A LEGA ROD: A face fructe; A da rezultate. A LEGA SFOARĂ: A lega strâns. A LEGA SFOARĂ ÎN SFOARĂ (PE CINEVA) (pop.): A lega foarte strâns pe cineva. Ă LEGA STRÂNS: A strânge bine; a nu lăsa să se mişte. A LEGA ŞCOALA DE GARD: A abandona învăţătura; v. A lega cartea de gară. A LEGA TEI DE CURMEI: A găsi pretext; a se fofila; A înşira vorbe fără rost; A o duce greu; A fi sărac; v. A găsi tei de curmei. A LEGA TEIE DE CURMEIE: A găsi pretext; a se fofila; A înşira vorbe fără rost; A o duce greu; A fi sărac; v. A găsi tei de curmei, A LEGA TOCMEALĂ (î/iv.): A face un legământ. v'.wA A LEGA TREI DE CURMEI (PE CINEVA): A lega zdravăn pe cineva; v. A lega burduf (pe cineva). A LEGA VIAŢA DE CINEVA: A se căsători cu cineva. ■ ALEGE DIN DOUĂ UNA: El va hotărî pe care o va alege. ALEGE-S-AR PRAFUL ŞI PULBEREA SĂ SE ALEAGĂ: (Blestem de moarte) Să se aleagă praful; v. Aleagă-se praful să se aleagă. A LEGUMI MÂNCAREA: A fi zgârcit la mâncare. ■ A LE ÎNCASA: A primi o bătaie. A LE ÎNTOARCE PE TOATE PE DOS: A avea mania contrazicerii. A LE ÎNVÂRTI PE TOATE PE DEGETE: A învârti bine toate treburile. A LE LĂSA TOATE DEOPARTE: A nu mai munci; A amâna cu munca. A LE LUA CU GHIOTURA: A le lua cu grămada. A LE LUA ODATĂ LA MĂNĂ: A le cerceta odată bucată cu bucată. A LE LUA PE SPINARE: A fi bătut, o A LE LUA PESTE CEAFĂ: A căpăta bătaie. ALELUIA CU EL: A murit. -A LEPĂDA CA PE O MĂSEA STRICATĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A renunţa fără regrete la cineva sau la ceva; A-l înlătura, a-1 da Ia o parte. A LEPĂDA CUVÂNT CUIVA: A anunţa pe cineva; A-i da de veste; v. şi A lepăda un cuvânt cuiva. A LEPĂDA DE PREOŢIE (înv.); A-I despopi; v. A delunga de preoţie. A LEPĂDA DIN PREOŢIE (înv.): A-l despopi; v. A delunga de preoţie. A LEPĂDA PE CINEVA SAU CEVA: A renunţa la cineva sau Ia ceva, A LEPĂDA POTCOAVELE (pop., fam.): A fi pe moarte; A muri; v, A-i suna potcoavele. A LEPĂDA UN CUVÂNT CUIVA: A anunţa pe cineva; A-i da de veste; v. A lepăda cuvânt cuiva. A LE PUNE MOŢ LA TOATE: A întrece măsura. A LE SCOATE DE LA EL DIN BURTĂ: A le inventa. A LEŞINA DE FOAME: A-i fi foarte foame; A nu avea din ce trăi. A LEŞINA DE RÂS: A râde mult şi din toată inima; v. şi A se cutremura de râs;  se omorî de râs; A se strica de râs; A se prăpădi de râs; A se tăvăli de râs; A se zbuciuma de râs. A LEŞINA DUPĂ CINEVAr A iubi pe cineva foarte mult; A fi îndrăgostit lulea după cineva. A LE TICLUI: A minţi convingător; v. şi A le ticlui bine; A o ticlui; A o ticlui bine. A LE TICLUI BINE: A minţi convingător; v, A le ticlui. ·· A LE TRAGE NEVINOVAT: A pătimi fără vină. ' ": A LEZA DREPTURILE CUIVA: A împiedica, a bloca drepturile cuiva; A fi împotriva drepturilor cuiva; A face o mare nedreptate. A LEZA INTERESELE CUIVA: A împiedica, a bloca interesele cuiva; A fi împotriva intereselor cuiva; A face o mare nedreptate. ^ ;i A-L FACE CEAPĂ CU APĂ:5 A-l distruge; A-l nimici. ; . A-L: FACE BOBOC: A-l face frumos, : A-L FACE BUCĂŢI: A-I distruge; A-l nimici; A-l desfiinţa; v. şi A-l face bucăţi-bucăţele. ■ A-L FACE BUCĂŢI-BUCĂŢELE: A-l distruge; A-l nimici; A-l desfiinţa; v. A-l face bucăţi. A-L FACE CA PE ALBIE DE PORCI: A-l insulta grav; A-l calomnia graf; v, şi A-l face ca pe dracii; A-l face ca pe naiba; A-l face ca pe porc; A-l face căiţi, A-L FACE CA PE DRACU: A-l insulta grav; A-l calomnia graf; v. A-l face ca pe albie de porci. A-L FACE CA PE NAIBA: A-I insulta grav; A- 1 calomnia graf; v. A-l face ca pe albie de porci. A-L FACE CA PE PORC: A-I insulta grav; A-l calomnia graf; v. A-l face ca pe albie de porci. A-L FACE CÂLŢI: A-l -insulta · grav; A-l calomnia graf; v. A-l face ca pe albie de porci A-L FACE CHISELIŢĂ: A-I zdrobi în bătaie. A-L FACE CIOHILĂ (pop.): A-lface bucăţi; v. şi A-l face cioilă; A-l face ciopârţi A-L FACE CIOILĂ (pop.): A-l face bucăţi; v. A-l face ciohilă. A-L FACE CIOPĂŢÎ (pop.): A-l face bucăţi; v. A-l face ciohilă. A-L FACE CU OU Şi CU OŢET: A-l muştru-lui bine; A-l certa, A-L FACE CUM I-A VENIT LA GURĂ: A-l insulta cu vorbe grele, A-L FACE DE BĂCĂLIE: A-l face de ruşine; A-I compromite; v. şi A-l face de băcănie; ; A-l face de doi bani; A-l face de două parale; A-l face de trei parale. A-L FACE DE BĂCĂNIE 370 A-L FACE DE BĂCĂNIE: A-l face de ruşine; A-l compromite; v. A-l face de băcălie. A-L FACE DE DOI BANI: A-l face de ruşine; A-I compromite; v.A-l face de băcălie. A-L FACE DE DOUĂ PARALE: A-l face de ruşine; A-l compromite; v. A-l face de băcălie. A-L FACE DE RÂSUL LUMII: A-l compromite; A-l da de gol; A-l face de ruşine. A-L FACE DE TREI PARALE: A-I face de ruşine; A-l compromite; v, A-lface de băcălie. A-LFACE DINCJM NEOM: A-l nenoroci. A-L FACE FĂRÂME: A-l nimici; A-l face bucăţi; v. şi A-l face harcea-parcea. A-L FACE GRĂMADĂ: A-l trânti, a-f doborî la pământ. A-L FACE HARCEA-PARCEA: A-l nimici; A-l face bucăţi; v.A-l facefărâme. A-L FACE IEPURE jS CĂPAT: A-l ierta. A-L FACE ÎN DOUĂ: A-l tăia în două. A-L FACE ÎN PATRU: A-l tăia în patru. A-L FACE LUCI: A-l curăţa; A-I freca până ce străluceşte. A-L FACE MASA CU CHITIE PE CAP: A avea noroc; a se naşte norocos. A-L FACE PĂSAT: A-l nimici. A-L FACE PÂZDERIE (pop.)·. A-l zdrobi; A-l sfărâma; v. şi A-l face pisoacă. A-L FACE PE IEPURE SCĂPAT: A nu dori să-l omoare; A-l ierta. A-L FACE PISOACĂ (pop.)'. A-l zdrobi; A-l sfărâma; v. şi A-l face puzderie. A.L FACE PONOR: A-l doborî la pământ A-L FACE PRAF: A-l înfrânge; A-i provoca admiraţia; A-l îmbăta; A-l încânta. A-L FACE PRAF DIN PRAF: A-l nimici; A-I distruge; v. şi A-l face pulbere; A-l face scrum; A-l face ţăndări. A-L FACE PULBERE: A-l nimici; A-l distruge; v. A-l face praf din praf. A-L FACE SĂ JOACE PE SÂRMĂ: A-l învăţa minte; A baga pe dracu în el. A-L FACE SĂ ZICĂ CĂ NU MAI E EL: A-l năuci în bătaie. A-L FACE SCĂPAT: A-l elibera; A-l ierta. A-L FACE SCRUM: A-l nimici; A-i distruge; v. A-l face praf din praf A-L FACE ŢĂNDĂRI: A-l nimici; A-l distruge; v.A-l face praf din praf. A-L FACE UNA CU PĂMÂNTUL: A-l doborî Ia pământ şi a-l bate. A-L FACE VARZĂ: A-l distruge; A-I înfrânge definitiv. A- FACE VÂNT: A-I da afară; A-l izgoni; A-l îmbrânci. A-L FRĂMÂNTA GÂNDUL: A se gândi mult; A medita; A se concentra. A-L FRECA DE GÂLCI PE CINEVA: A-l învăţa minte pe cineva; A-i da o lecţie bună cuiva. A-L FRIGE PĂMÂNTUL SUB PICIOARE: A o lua la fugă; Apleca fugind; A o lua la goană; v. şi A-l frige pământul sub tălpi. A-L FRIGE PĂMÂNTUL SUB TĂLPI: A o lua la fugă; A pleca fugind; A o lua la goană; v. A-l frige pământul sub picioare. A-L FULGERA PRIVIREA: A-i arunca o privite tăioasă. A-L FURA AGHIUŢĂ (PE CINEVA): A adormi profund. i A-L FURA ; GÂNDUL: A ^ cădea ; prada gândurilor; A se gândi; A medita; A reflecta; v. şi A-l fura gândurile. A-L FURA GÂNDURILE: A cădea prada gândurilor; A se gândi; A medita; A reflecta; v.'A-l fura gândul. A-L FURA SOMNUL: A dormita; A adormi. A-L FURA ŞARPELE DE INIMĂ (PE CINEVA): A se simţi ispitit să facă sau să spună ceva ce nu ar trebui; v. şi A-l fura şarpele de limbă (pe cineva); A-l muşca şarpele de inimă (pe cineva); A-l muşca şarpele de limbă (pe cineva). A-L FURA ŞARPELE DE LIMBĂ (PE CINEVA): A se simţi ispitit să facă sau să spună ceva ce nu ar trebui; v. A-l fura şarpele de inimă (pe cineva). A-L GÂDILA LA LIMBĂ: A nu se putea stăpâni de a nu vorbi. A-L GĂSI BOBIŢELE: A tremura de frig. A-L GĂSI DAMBLAUA: A se îmbolnăvi. A-L GĂSI GĂLBINAREA (PE CINEVA): A face pe el de frică. V A-L GĂSI LESNE: A-l găsi uşor. A-L GĂSI NĂBĂDĂILE: A se mânia; A se înfuria; v. şi A-l găsi toate năbădăile. A-L GĂSI NEPUTINŢA: A se scăpa pe el; v. A-l apuca neputinţa (pe cineva). A-L GĂSI ŞI ÎN GAURA DE ŞARPE: A da de el indiferent de greutăţile ce-i vor fi puse în cale, A-L GĂSI TOATE HARHALIILE: A-l apuca toate furiile. A-L GĂSI TOATE NĂBĂDIILE: A se mânia; A se înfuria; v. A-l găsi năbădăile. A-L GÂDILA LA URECHE: A-l flata; A-l linguşi A-L GONI PE RUDĂ PE SĂMÂNŢĂ: A-l prigoni fără cruţare. Ă-L HĂLA (pop.) Om de nimic; Neisprăvitul. A LIBERA'LINIA: A da drumul; A elibera. A LICHIDA LIPSURILE: A-şi face datoria; A înlătura lipsurile; A realiza lotul; a se achita de toate obligaţiile. : A LICHIDA O DATORIE: A plăti o datorie; A scăpa de o datorie. A LICHIDA O SOCOTEALĂ: A ieşi dintr-o încurcătură; A lămuri lucrurile; se achita de toate datoriile. A LICHIDA PE CINEVA: A omorî, a ucide pe cineva. A LICHIDA UN DIFEREND: A anula un conflict; A clarifica o neînţelegere; v. şi A limpezi atmosfera; A limpezi lucrurile. A LIMPEZI ATMOSFERĂ: A anula un conflict; A clarifica o neînţelegere; v. A lichida un diferend. 371 A-L ÎNDEMNA NECURATUL SĂ.. A LIMPEZI LUCRURILE: A anula un conflict; A clarifica o neînţelegere; v. A lichida un diferend. A LIMPEZI RUFELE: A face ordine; A împăca lucrurile. A LINGE CIZMELE CUIVA: A se umili înaintea cuiva; v, şi A linge picioarele cuiva, A LINGE ÎN BOT PE CINEVA: A săruta pe cineva . A LINGE MÂNA (CUIVA): A linguşi pe cineva A LINGE MÂNA CARE-L BATE: A fi lingău desăvârşit. A LINGE MELESTEUL: A fi foarte zgârcit. A LINGE PICIOARELE CUIVA: A se umili înaintea cuiva; v. .4 linge cizmelecuiva. A LINGE TOT: A mânca tot din farfurie. A LINGE UNDE A SCUIPAT: A se exprima sau a se comporta contrar afirmaţiilor sau a purtării anterioare. : ALINIŞTI LUCRURILE: A potoli spiritele; A împăca lucrurile; A anula un conflict; v. şi A linişti spiritele. A UNIŞTI SPIRITELE: A potoli spiritele; A împăca lucrurile; A anula un conflict; v. A linişti lucrurile. A LINIŞTI TEMERILE CUIVA: A linişti, a potoli pe cineva; A-l încuraja pe cineva. A LINS PÂNĂ A PUS TINCTURA CU FUNDUL In SUS: E foarte lacom. A-L INTERESA PÂNĂ-N POD: A nu-1 interesa. A LIPI CÂTEVA PALME: A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A LIPI LA PALME CUIVA: A pălmui pe cineva; A lovi pe cineya de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A LIPI O ETICHETĂ CUIVA: A eticheta, a califica pe cineva. A LIPI O PALMĂ CUIVA: A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v A arde câteva palme (cuiva). A LIPI O SCATOAICĂ CUIVA: A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v A arde câteva palme (cuiva). A LIPI PALME: A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v A arde câteva palme (cuiva). A LIPSI CA MARTIE DIN POST: A fi nelipsit. A LIPSI DE ACASĂ: A fi plecat de acasă; A se afla în altă parte. A LIPSI DE CELE NECESARE PE CINEVA: A nu-i acorda cuiva cele necesare; A-l lăsa în sărăcie A LIPSI DE DREPTURI: A nu-i acorda cuiva drepturile sale; A-l lipsi de drepturi A LIPSI DE LA APEL:  nu răspunde la apel; A fi absent. A LIPSI DE LA ŞCOALĂ: A nu fi prezent la şcoală, A L1TROSI PĂMÂNTUL: A curăţa pământul; A consuma tot. A LITROSI TOATĂ AVEREA: A-şi cheltui toată averea. A-L ÎMBROBODI BINE: A-l prosti ca să nu-şi dea seama de realitate, A-L ÎMPINGE BIRBEACUL (PE CINEVA) (pop.): A se îmbăta. A-L ÎMPINGE CÂT ACOLO: A împinge cu tărie. A-L ÎMPINGE CU GURA DE LA SPATE: A-1 îndemna; A-l instiga. A-L ÎMPINGE DRACUL SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să... ; v. A duce dracul (pe cineva) să... A-L ÎMPINGE ÎMPIELIŢATUL SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să... ; v. A duce dracul (pe cineva) să.. . A-L ÎMPINGE NECURATUL DE LA SPATE: A-l îndemna, a-l instiga dracul. A-L ÎMPINGE NEVOIA DE LA SPATE: A-I îndemna, a-l instiga grijile, nevoile. A-L ÎMPINGE OBEJDEA DE LA SPATE (pop.): A-l împinge o mare nevoie. A-L ÎMPIGE PĂCATELE SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să... ; v. A duce dracul (pe cineva) să... A-L ÎMPIGEPĂCATUL : SĂ..,: A:: se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să... ; v. A duce dracul (pe cineva) să... A-L ÎMPINGE PE MARGINEA PĂCATULUI: A-l pune într-o situaţie dificilă. A.L ÎMPUNGE CU SULA ÎN COASTĂ: A-l forţa; A-l obliga. A-L ÎMPUNGE CU VORBA: A-l necăji cu vorbe; A-l provoca cu vorba. A-L ÎMPUNGE ORZUL: A nu avea astâmpăr; A-i merge prea bine; v. şi A-i împunge ovăzul. A-L ÎMPUNGE OVĂZUL: A nu avea astâmpăr; A-i merge prea bine; v. A4 împunge orzul. A-L ÎMPUŢINA DE CAP: A-i reteza capul. A-L ÎNCĂRCA CU DOAMNE AJUTĂ: A nu-i da nimic; A nu-i acorda niciun sprijin. A-L ÎNCERCA FRIGURILE: A se speria; A se îngrozi. A-L ÎNCOLŢI SĂRĂCIA: A suferi din cauza sărăciei. Ă-L ÎNCONDEIA BINE: A-l reclama în scris; A scrie rău despre cineva. A-L ÎNCREMENI DUMNEZEU: A muri. :: < A-L ÎNCREMENI PE LOC: A rămâne nemişcat. A-L ÎNDEMNA DRACUL SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să... ; v. A duce dracul (pe cineva) să.... A-L ÎNDEMNA INIMA: A-I îmboldi; A-i stimula sentimentele. A-L ÎNDEMNA ÎMPIEDICATUL SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să... ; v. A duce dracul (pe cineva) să.... A-L ÎNDEMNA NECURATUL SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să... ; v. A duce dracul (pe cineva) săi.... A-L ÎNDEMNA PĂCATELE SĂ.. 372 A-L ÎNDEMNA PĂCATELE SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să... ; v. A duce dracul (pe cineva) să.... A-L ÎNDEMNA PĂCATUL SĂ...: A se lăsa ispitit, ademenit de o slăbiciune să... ; v. A duce dracul (pe cineva) să.... A-L INDURA INIMA SĂ...: A se îndupleca să...; A se îndura să...; v. şi A-l lăsa inima să.... A-L ÎNFRUNTA CU MÂNA GOALĂ: A-l învinge neînarmat. A-L ÎNFUNDA CU VORBA: A-l convinge; A-l face să înţeleagă A-L ÎNFUNDA RÂSUL PE CINEVA*. A râde înfundat. a-l Înghesui foamea: A~i fi foarte foame; A fi lihnit de foame; v. A-i da brânci foamea. A-L ÎNGHITE DIN OCHI: A-l plăcea; A-l iubi; v. şi A-i mânca din ochi. A-L ÎNGHIŢI PĂMÂNTUL CU ZILE: A muri prea de timpuriu. A-L ÎNGRAŞ A PEPENE: A-I îngrăşa frumos; A-l rotunji peste tot. A-L ÎNJURA NUMAI ÎN DOS: A-l înjura pe ascuns. A-L ÎNJURA PE TOATE DRUMURILE: A-l înjura tot timpul; A-l înjura peste tot. A-L ÎNECA LACRIMILE: A plânge mult; A fi tare întristat, necăjit, supărat. A-L ÎNŞELA DINTR-UN CONDEI: A-l înşela din scripte; A-l înşela prin simplă falsificare. A-L ÎNTOARCE BOALA: A i se agrava boala. A-L LĂSA BALTĂ PE CINEVA: A nu da cuiva niciun ajutor; a nu mai sprijini, A nu mai ajuta pe cineva. A-L ÎNTOARCE DIN CAPUL LOCULUI: A-I înţelege imediat. A-L ÎNTOARCE PE DOS: A-i provoca o mare nelinişte sufletească. A-L ÎNŢEPA DIN CONDEI: A scrie împotriva cuiva. A-L ÎNVĂŢA DE OMENIE: A-l pedepsi ca să ştie ce este omenia. A-L ÎNVĂŢA DRACU: Dracu e de vină. A-L ÎNVĂŢA DE BINE: A-I educa, a-l pregăti bine pentru viaţă. A-L ÎNVĂŢA DE RĂU: A-l educa, a-l pregăti rău pentru viaţă. A-L JELI CA PE DUMNEZEU: A-l jeli foarte mult. A-L JUCA CA PE EL: A face ce vrea cu el; A face cu el ce pofteşte; v. şi A4 juca cum vrea; A-l juca în palme; A-l juca pe degete. A-L JUCA CUM VREA: A face ce vrea cu el; A face cu el ce pofteşte; v. A4 juca ca pe el. A-L JUCA ÎN PALME: A' face ce vrea cu el; A face cu el ce pofteşte; v. A4 juca ca pe el. A-L JUCA ÎN PICIOARE: A-l bate râu; A-l umili A-L JUCA PE DEGETE: A face ce vrea cu el; A face cu el ce pofteşte; v. A4 juca ca pe el. A-L JUPUI DE ŞAPTE PIEI: A-i lua foarte mult; v. şi A4 jupui de tot. A-L JUPUI DE TOT: A-i lua foarte mult; v. A4 jupui de şapte piei. A-L JUPUI DE VIU: A-l chinui, a-l nelinişti foarte tare. A-L LĂMURI BUŞTEAN: A nu-1 lămuri deloc, A-L LĂSA AL NIMĂNUI: A-l părăsi. A-L LĂSA AŞA: A nu schimba nimic; A-l lăsa în pace; A-l lăsa rău. A-L LĂSA BALAMALELE: A deveni neputincios; A îmbătrâni. A-L LĂSA CA; SCÂNDURA (PE CINEVA): A-i lua totul cuiva; A lăsa sărac lipit pământului (pe cineva); v. şi A4 lăsa pe scândura goală (pe cineva); A4 lăsa pe scândură (pe cineva). A-L LĂSA CHERESTEAUA: A-i ceda nervii. ; A-L LĂSA CU BUZA CRĂPATĂ: A-l lăsa la nevoie. ' A-L LĂSA CU BUZĂ UMFLATĂ (PE CINEVA): A înşela, a păcăli pe cineva; v. şi A4 lăsa cu buzele umflate (pe cineva); A4 lăsa mofluz (pe cineva) A-L LĂSA CU BUZELE UMFLATE (PE CINEVA): A înşela, a păcăli pe cineva; v. A4 lăsa cu buză umflate (pe cineva). A-L LĂSA CU DEGETUL ÎN GURĂ: A-l prosti; A-l înşela. A-L LĂSA CU DUMNEZEU: A-i da pace. A-L LĂSA: CU (GURA CĂSCATĂ (PE CINEVA): A uimi, a stupefia pe cineva. A-L LĂSA CA GURA DE MOARTE: A solicita îndeplinirea anumitor fapte dugă: moartea sa. A-L LĂSA CU INIMA ARSA: A lăsa îndurerat, întristat, indispus; A lăsa agitat, iritat, tulburat; v. şi A4 lăsa cu inima friptă; A4 lăsa cu of til la inimă. A-L LĂSA CU INIMA FRIPTĂ: A lăsa îndurerat, întristat, indispus; A lăsa agitat, iritat, tulburat; v. A4 lăsa cu inima arsă. A-L LĂSA CU MÂNA ÎNTINSĂ: A nu-1 ajuta; A nu-i asculta rugămintea. A-L LĂSA CUMÂNA LA INIMĂ: A-i provoca durerea; A-l sărăci. A-L LĂSA CUM; E MAI RĂU:: A-l lăsa în situaţia cea mai rea. : A LĂSA CU NĂDEJDEAPE EL:  lăsa fără nicio speranţă, fără nicio nădejde A LĂSA CU OFUL PE INIMĂ: A lăsa îndurerat, întristat, indispus; A lăsa agitat, iritat, tulburat; v. A lăsa cu inima arsă. Â-L LĂSĂ CURAJUL: A-i fi frica; A se speria. A LĂSA CU SĂNĂTATE: A se despărţi prieteneşte. A-L LĂSA CU VIAŢĂ: A-i cruţa viaţa; A nu-1 ucide; A-l ierta; v. şi A lăsa cu zile pe cineva. A LĂSA CU ZILE PE CINEVA: A-i cruţa viaţa; A nu-1 ucide; A-l ierta; v. A4 lăsa cu viţă. A-L LĂSA DE BĂRBAT: A se despărţi de soţ. A-L LĂSA DE CAPUL LUI: A-i da libertate; A-l lăsa liber; A-l lăsa să facă ce vrea; v. şi A4 lăsa după capul lui. 373 A-L LĂSA ÎN PAPUCI A-L LĂSA DE IZBELIŞTE: A lăsa de batjocură; A compromite; v. A ajunge de râs. A-L LĂ DE GRIJA CUIVA SĂ...: A da, a lăsa în seama cuiva să.... : A-L LĂSA DE OCARĂ: A-I dispreţui; A-l batjocori. A-L LĂSA DE PRIPAS (PE CINEVA): A abandona, a părăsi la greu pe cineva. A-L LĂSA DE RÂS A-L LĂSA DE RÂS ŞI DE OCARĂ: A lăsa de batjocură; A compromite; v. A ajunge de râs. A-L LĂSA DE RÂSUL LUMII: A lăsa să se compromită; A lăsa să se facă de ruşine. A-L LĂSA DIN MÂNĂ: A nu mai supraveghea; A nu mai controla; A lăsa în pace. A-L LĂSA DOAR CU CĂMAŞĂ PE EL: A-i lua totul; A nu-i lăsa nimic. A-L LĂSĂ DRACULUI: A nu-1 mai interesa; A nu se mai interesa de el; A nu-şi mai bate capul cu el; v. şi A-l lăsa focului. A-L LĂSA DUPĂ CAPUL LUI: A-i da libertate; A-l lăsa liber; A-l lăsa să facă ce vrea; v. A-l lăsa de capul lui. A-L LĂSA FĂRĂ CĂPĂTÂI: A-l lăsa sărac; A-l lăsa fară casă, fără masă; A-l lăsa vagabond. A-L LĂSA FĂRĂ CUVÂNT: A-l lăsa mut; A-l lăsa perplex; v. şi A lăsa fără grai. A-L LĂSA FĂRĂ GRAI: A-l lăsa mut; A-l lăsa perplex; v. A lăsa fără cuvânt. A-LLĂSA FĂRĂ O LĂSCAIE: A-l lăsa fară niciun ban; A-l lăsa sărac lipit pământului. A-L LĂSA FĂRĂ PÂINE: A-l lăsa fără serviciu; A-1 da afară; v. şi A-l lăsa fără pită. A-L LĂSA FĂRĂ PITĂ A-1 lăsa Ură serviciu; A-l da afară; v. A-l lăsa fără pâine. A-L LĂSA FĂRĂ VORBĂ: A rămâne fără replică, A rămâne mut Â-L LĂSA FLUIERÂND A PAGUBĂ: A-l înşela; A-l păgubi; v. şi A-l lăsa fluierând în buze. A-L LĂSA FLUIERÂND ÎN BUZE: A-l înşela; A-l păgubi; v. A-I lăsa fluierând a pagubă. A-L LĂSA FOCULUI: A nu-1 mai interesa; A nu se mai interesa de el; A nu-şi mai bate capul cu el; v. A-l lăsa dracului. A-L LĂSA GOL: A-i lua toate bunurile; A-l sărăci; v. şi A-l lăsa gol puşcă. A-L LĂSA; GOL PUŞCĂ: A-i lua toate bunurile; A-l sărăci; v.A-l lăsa gol. Ă-L LĂSA INIMA (PE CINEVA): A ; se îmbolnăvi de inimă; A muri de inimă. : A-L LĂSA INIMA SĂ...: A se îndupleca să...; A se îndura să...; v. A-l îndura inima să.... A-L LĂSA IN AER: A-l lăsa descoperit; A-l lăsa fără sprijin. A LĂSA ÎN APELE LUI (PE CINEVA): A-i permite cuiva să facă ce vrea; A nu se amesteca în treburile cuiva; v. şi A-l lăsa în banii lui (pe cineva); A-l lăsa în boii lui (pe cineva); A-l lăsa în cheful lui (pe cineva); A-l lăsa în chefurile lui (pe cineva); A-l lăsa în ploile lui (pe cineva). A LĂSA ÎN BANII LUI (PE CINEVA): A-i permite cuiva să facă ce vrea; A nu se amesteca în treburile cuiva; v. A-l lăsa în apele lui (pe cineva). A-L LĂSA ÎN BOII LUI (PE CINEVA): A-i permite cuiva să facă ce vrea; A nu se amesteca în treburile cuiva; v. A-l lăsa în apele lui (pe cineva). A-L LĂSA ÎN CĂMAŞĂ: A lăsa sărac; A nu-i mai da nimic A-L LĂSA ÎN CHEFURILE LUI (PE CINEVA): A-i permite cuiva să facă ce vrea; A nu se amesteca în treburile cuiva; v. A-l lăsa în apele lui (pe cineva). : A-LLĂSA ÎNCHIS CU TEI: A-I sărăci; A-l lăsa sărac cu desăvârşire. A-L LĂSA ÎNCOLO (PE CINEVA): A lăsa în pace pe cineva; A da pace cuiva. A-L LĂSA ÎNCURCAT PE CINEVA: A nu-1 descurca; A nu-I ajuta să se descurce. A-L LĂSA ÎN DOAGA LUI: A-l lăsa să facă ce vrea; v. şi A-l lăsa în dodiile lui. A-L LĂSA ÎN DOAGELE LUI: A-i da pace; A-I lăsa să facă ce vrea; v. A-l lăsa în apele lei. A-LLĂSA ÎN DODHLE LUI: A-i da pace; A-l lăsa să facă ce vrea; v. A-l lăsa în apele lei. A-L LĂSA ÎN DRUM: A-l lăsa fără ajutor; v. şi A-l lăsa în mijlocul drumului. A-L LĂSA ÎN GHEARELE DEZNĂDEJDII: A nu-i oferi nicio şansă; A nu-i arăta nicio cale de reuşită. ■■ v·:. · -; î ·· A-L LĂSA ÎN GRUA CUIVA ŞĂ..,:: A-l da în seama cuiva să.... ··..·· A-L LĂSA ÎN GRIJA LUI DUMNEZEU: A-l lăsa în; voia soartei; v. şi A-l lăsa în mila Domnului; A-l lăsa în mi fa sfântului; A-l lăsa în mila lui Dumnezeu. A-L LĂSA ÎN LEGEA LUI: A-i da pace; A-I lăsa să facă ce vrea; v. A-l lăsa în apele lei. a-l lăsa In mare Încurcătură: a nu-i clarifica, a nu-i lămuri nimic; A nu-i face nici i lumină; A-i lăsa totul vraişte. A-L LĂSA ÎN MILOGUL DRUMULUI A-I lăsa fără ajutor; v. A-l lăsa în drum. A-L LĂSA ÎN MILA DOMNULUI: A-l lăsa în voia soartei; v. A-l lăsa în grija lui Dumnezeu. A-L LĂSA ÎN MILA LUI .DUMNEZEU: A-l lăsa în voia soartei; v. A-l lăsa în grija lui Dumnezeu. A-LLĂSA ÎN MILA SFÂNTULUI: A-l lăsa în voia soartei; v. A-l lăsa în grija lui Dumnezeu. A-L LĂSA ÎN MINCIUNĂ /înv.) A dovedi că cineva a minjit; v. şi A da în minciună (pe cineva). A-L LĂSA ÎN PACE (PE CINEVA): A nu-1 deranja; A nu-1 tulbura; A nu supăra pe nimeni; A lăsa în voia lui. A-L LĂSA ÎN PACEA LUI: A nu mai deranja pe nimeni; A nu mai provoca pe nimeni. A-L LĂSA ÎN PACOSTE: A nu se mai interesa; A nu mai fi preocupat de cineva. A-L LĂSA ÎN PANĂ (fam.):A-l pune în încurcătură pe cineva; A nu-1 a mai ajuta; A nu-i mai da bani. A-L LĂSA ÎN PAPUCI: A-l sărăci; A-l aduce A-L LĂSA ÎN PASUL LUI 374 la sapa de lemn; v. şi A-l lăsa la papuci; A-l lăsa la tinichea; A-l lăsa lefter. A-L LĂSA ÎN PASUL LUI: A-l lăsa să muncească după puterea lui; A-l lăsa de capul Iui. A-L LĂSA ÎN PLATA DOMNULUI: A renunţa să-l pedepsească. A-L LĂSA ÎN PLOILE LUÎ (PE CINEVA) (fam.): A-i permite cuiva să facă ce vrea; A nu se amesteca în treburile cuiva; v. A-l lăsa în apele lui (pe cineva). A-L LĂSA ÎN SAPA DE LEMN: A-l· sărăci. A-L LĂSA ÎN SALBA LUI: Â-l lăsa în pace; A-i permite să facă ce vrea; v. şi A-l lăsa în zeama lui. A-L LĂSA ÎN SPINAREA CUIVA: A-I lăsa în grija cuiva; A-I lăsa să-l întreţină cineva. A-L LĂSA ÎN TIHNĂ: A-l lăsa în pace; A nu-i supăra; a nu-1 deranja A-L LĂSA ÎN TRĂSNET: A se lipsi de cineva; A da dracului pe cineva sau ceva; v. şi A-l lăsa în trăsnetul. A-L LĂSA ÎN TRĂSNETUL A se lipsi de cineva; A da dracului pe cineva sau ceva; v. A-l lăsa în trăsnet. A-L LĂSA ÎNTR-O PARA: A-l lăsa sărac A-l LĂSA ÎN UMBRĂ: A-l lăsa să se odihnească; A nu-I deranja; A-I umbri; A-I eclipsa. A-L LĂSA ÎN URMĂ PE CINEVA: A depăşi, a întrece pe cineva sau ceva. A-L LĂSA ÎN URMĂ UN CONCURENT: A întrece un concurent; A fi mai bun; A învinge. A-L LĂSA ÎN VIAŢĂ: A ierta pe cineva; A nu se rezema pe cineva; A cruţa pe cineva. A-L LĂSA ÎN VOIA CUIVA: A-l lăsa la dispoziţia cuiva; A n u se mai amesteca. A-L LĂSA ÎN VOIA LUI: A lăsa în pace pe cineva; A nu se impune în faţa cuiva. A-L LĂSA ÎN VOIA SOARTEI: A nu se mai interesa de cineva; A nu se mai ocupa de cineva. A-L LĂSA ÎN VOIE PE CINEVA: A-l lăsa liber; A-i reda libertatea; A-l lăsa să facă ce doreşte. A-L LĂSA ÎN VRUTU LUI: A-l lăsa să facă ce vrea; v. A-l lăsa în pace. A-L LĂSA ÎN ZEAMA LUI: A-l lăsa în pace; A-i permite să facă ce vrea; v. A-l lăsa în salba lui. A-L LĂSA LA PAPUCI: A-l sărăci; A-l aduce Ia sapa de lemn; v. A-l lăsa în papuci. A-LĂSA LA TINICHEA: Â-l sărăci; A-I aduce la sapa de lemn; v. A-l lăsa în papuci. A-L LĂSA LEFTER: A-l sărăci; A-l aduce la sapa de lemn; v. A-l lăsa în papuci. A-L LĂSA LEMN: A-l lăsa încremenit de ger, de emoţii. S-L LĂSA LUCI: A-l sărăci; v. şi A- lăsa lucit; A-l lăsa pe drumuri. A-L LĂSA LUCIT: A-l sărăci; v. A-l lăsa luci. A-L LĂSA NICI DE O TREABĂ (PE CINEVA) (pop.): A-l face să devină neputincios, nefolositor pe cineva. A-L LĂSA OBLEAGĂ: A lăsa terenul nemuncit. A-L LĂSA PE DRUMURI: A-I sărăci; v. A-l lăsa luci. A-L LĂSA PE SCÂNDURA GOALĂ (PE CINEVA): A-i lua totul cuiva; A lăsa sărac lipit pământului (pe cineva); v. A-l lăsa ca scândura (pe cineva). A-L LĂSA PE SCÂNDURĂ (PE CINEVA): A-i lua totul cuiva; A lăsa sărac lipit pământului (pe cineva); v. A-l lăsa ca scândura (pe cineva). A-L LĂSA PUTERILLE PE CINEVA: A slăbi; A e epuiza; A deveni neputincios. Â-L LĂSA RECE: A nu-i păsa. A-L LĂSA SĂ "DEA; CU' NASUL ■ DE RUŞINE: A-l face de ruşine; .1 compromite. A-L LĂSA SĂDEA CU OCHII PESTE FOC: A-l lăsă să dea peste necaz. A L LĂSA SĂ DEA DE EA: A-I lăsa să dea de necaz. A-L LĂSA SĂ DEA TOT DIN EL: A-l lăsa să spună toate câte ştie. A-L LĂSĂ SĂ FIE CE O FI: A renunţa la luptă; A aştepta să se întâmple ce s-o întâmpla. A-L LĂSA SĂ MEARGĂ DE LA SINE: A nu interveni. A-L LĂSA SĂNĂTATEA (re#, j: A muri. A-L LĂSA SĂRAC LIPIT PĂMÂNTULUI: A~1 sărăci de tot. A-L LĂSA SĂ SE BATĂ CU CAPUL DE TOŢI PEREŢI: A -1 lăsa să se chinuiască. A-L LĂSA SĂ-ŞI FACĂ DÂMBLĂUA: A-l lăsa să se potolească; A-l lăsa să facă ce vrea; A nu-1 mai deranja. A-L LĂSA SĂ-ŞI FACĂ DE CAP: A-l lăsa să facă ce vrea; A-l lăsa să se destrăbăleze. A-L LĂSA SĂ-ŞI FACĂ MENDRELE: A-l lăsă să-şi facă plăcerile A-L LĂSA SĂ-ŞI ÎNGHITĂ GĂLBINAREA: A-l lăsa să se sature de somn. A-L LĂSA SĂ TREACĂ: A nu-i pune piedici. A-L LĂSA ŞI FĂRĂ BLĂNURILE DE LA PAT: A-i lua tot; A-l lăsa sărac de tot. : A-L LĂSA TOACĂ: A-l lăsa sărac. ; A-L LĂSA TROACĂ: A-i lua din casă; A-i fura din casă. A-L LĂSA ZÂRNĂIND DIN BUZE: A-l lăsa plângând A-L LEGA COBZĂ: A-I lega strâns. A-L LITROSI DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI: A-l nimici. A-L OMORÎ CU ZILE: A-i omori când era tânăr. A-L OMORÎ FĂRĂ RUDĂ DE PĂCAT: A-l omorî Iară milă. A-L LOVI DAMBLAUA: A se îmbolnăvi. A-L LOVI DORUL: A-i fi dor; a nu mai putea de dor. A-L LOVI ÎN LUMINA OCHILOR: A-i vătăma pupilele ochilor; A-l orbi. A-L LOVI IN PĂLĂRIE: A-l jigni; v. şi A-I plesni în pălărie. A-L LUA AGHIUŢĂ: A da de belea. 375 A-L LUA DRACUL A-L LUA ALĂUZUL: A se zăpăci; a se încurca rău. A-L LUA ALTUL DIN MINŢI: A se lua după altul. A-L LUA APA: A pluti în josul apei; a se duce de râpă. A-L LUA BÂZDĂCUL (PE CINEVA): A-l prinde istericalele, poftele, toanele pe cuiva; v. A-i veni bâzdăcul (cuiva). A-L LUA BENGA: A-l lua dracul; A avea neplăceri. A-L LUA CA DIN OALĂ: A-l lua uşor; v. şi A-l lua ca din strachină. A-L LUA -CA DIN STRACHIMĂ: A-l lua uşor; v. A-l lua ca din oală. A-L LUA CAM AŞA: A nu-i vorbi politicos. A-L LUA CĂLDURILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L LUA CÂND CU FRIG, CÂND CU CALD: A avea frisoane. A-L LUA GROAZA: A se enerva; A se indispune; a nu mai judeca. A-L LUA CU ALTELE: A devia discuţia de la 0 problemă principală. A-L LUA CU ALTE VORBE: A schimba tema discuţiei. A-L LUA CU AMÂNDOUĂ MÂINILE: A fi lacom. A-L LUA CU BINE: A se purta frumos; A-i respecta dorinţele; A-l aborda făcând uz de blândeţe; v. şi A-l lua cu binele; A-l lua cu binişorul; A-l lua cu domolul; A-l lua cu duhul blândeţii; A- 1 lua cu dulugeacu; A-l lua cu meşteşug. A-L LUA CU BINELE: A se purta frumos; A-i respecta dorinţele; A-l aborda făcând uz de blândeţe; v. A-l lua cu bine. A-L LUA CU BINIŞORUL: A se purta frumos; A-i respecta dorinţele; A-l aborda făcând uz de blândeţe; v. A-l lua cu bine. A-L LUA CU CALD (PE CINEVA): A se enerva; A i se urca sângele la cap cuiva; v. şi A-l lua cu fierbinţeală (pe cineva). A-L LUA CU DOMOLUL: A se purta frumos; A-i respecta dorinţele; A-l aborda făcând uz de blândeţe; v. A-l lua cu bine. A-L LUA CU DUHUL BLÂNDEŢII: A se purta frumos; A-i respecta dorinţele; A-l aborda făcând uz de blândeţe; x.A-l lua cu bine. A-L LUA CU DULEACU: A se purta frumos; A-i respecta dorinţele; A-l aborda făcând uz de blândeţe; v. A-l lua cu bine. A-L LUA CU FIERBINŢEALĂ CALD (PE CINEVA): A se enerva; A i se urca sângele la cap cuiva; v. A-l lua cu cald (pe cineva). A-L LUA CU FIORI: A se speria; A fi cuprins de frică. A-L LUA CU FOAME: A-l apuca foamea; A i se face foame A-L LUA CU FORŢA: A-l obliga să meargă; A lua ceva de Ia proprietar fără acordul acestuia. A-L LUA CU FRUMOSUL: A se purta frumos; A i se adresa politicos; A nu folosi violenţa; A-L LUA CU GLUMĂ: A glumi cu el; A folosi gluma. A-L LUA CU GROAZĂ (PE CINEVA): A se îngrozi; A fi cuprins de groază; v. A apuca cu groază (pe cineva). A-L LUA CU LACU ŞI DRACU: A nu-i acorda nicio atenţie. A-L LUA CU MÂINILE AMÂNDOUĂ: A-I lua cu bucurie. A-L LUA CU MEŞTEŞUG: A se purta frumos; A-i respecta dorinţele; A-I aborda făcând uz de blândeţe; v. A-l lua cu bine. A-L LUA CU NĂDUŞEALĂ: A fi cuprins de spaimă; a fi cuprins de emoţii; A se speria. A-L LUA CU OTOSBIRU: A-l forţa. A-L LUA CU RĂCOARE (PE CINEVA): A depune eforturi, strădanii mari; v. A-l apuca căldurile. A-L LUA CU RĂCORI (PE CINEVA): A depune eforturi, strădanii mari; v, A-l apuca căldurile. A-L LUA CU ŞOSELE, CU MOMELE: A-l amăgi; A folosi amăgire. :;-A-L LUA CU UŞORUL: A nu-I obliga să facă ce nu doreşte; A nu-1 forţa; A nu-1 speria de Ia început; v. şi A4 lua cu uşurelul; A4 lua uşor. A-L LUA CU UŞURELUL: A nu-1 obliga să facă ce nu doreşte; A nu-I forţa; A nu-I speria de la început; v. A-l lua cu uşorul. A-L LUA CU VORBA BUNĂ: A uza de blăndeje. A-L LUA DE BOGAT: A se căsători cu el pentru că era bogat. A-LLUA DE FRAIER: A-l considera prost. A-L LUA DE NEBUN: A-I socoti nebun; A-l considera nebun. A-L LUA DE-O PARTE: A-l despărţi de grup. A-L LUA DE PARTEA LUI: A şi-l face aliat AL" LUA :DE ■: PE ; URMĂ: A-i ■■ cerceta activitatea. A L LUA DE PROBĂ: A proba mai întâi. -A-L LUA DE PROST: A-l socoti prost. A-L LUA DE RĂU: A-l socoti rău. A-L LUA DE SUFLET: A-l înfia.; A-LLUA DE SUS: A-I trata cu superioritate A-L LUA DE URECHI: A-l certa; A-i reproşa. A-L LUA DINDĂRĂT: A-I aduce forţat. A-L LUA DIN RUSALII: Ase sminti. A-L LUA DIN SCURT: A-i cere socoteală amănunţită A-L LUA DINTR-UIN FOC: A ochi bine. A-L LUA DIN URMĂ: A-i cerceta faptele A-L LUA DRACII {PE CINEVA): A muri; v. şi A4 lua dracul (pe cineva); A-l lua Dumnezeu (pe cineva); A4 lua moartea (pe cineva); A-l lua naiba (pe cineva) A-L LUA DRACU DIN PAPORNIŢĂ: A se ţicni. A-L LUA DRACUL (PE CINEVA): A muri; v. A-l lua dracii (pe cineva). A-L LUA DUMNEZEU 376 A-L LUA DUMNEZEU (PE CINEVA): A muri; v. A4 lua dracii (pe cineva). A-L LUA FĂRĂ VESTE: A fi surprins nepregătit. A-L LUA FORŢAT: A-l lua fără voie; A-I obliga. A-L LUA FRICA: A se speria; A se teme. A-L LUA FRIGUL: A-i fi frig. A-L LUA GAIA: A da de un mare necaz. A-L LUA GÂNDUL DE LA CEVA: A-şi lua nădejdea, speranţa de la ceva; A renunţa; v. şi A-şi lua gândul de la ceva. A-L LUA GÂNDURILE: A deveni gânditor. A-L LUA GROAZĂ (PE CINEVA): A se îngrozi; A fi cuprins de groază; v. şi A apuca cu groază (pe cineva). A-L LUA GURA PE DINAINTE (PE CINEVA): A se destăinui fără voie; A spune ceva ce ar trebui ţinut secret; v. şi A-l scăpa gura (pe cineva). A-L LUA HACHIŢELE (PE CINEVA): A-l prinde interesele, poftele, toanele pe cineva; v. A-1 veni bâzdâcul (cuiva). A-L LUA; HAHAMUL (PE CINEVA): A-l lua dracul pe cineva A-L LUA HĂŢURILE ÎN MÂNĂ: A conduce cu fermitate şi autoritate. A-L LUA lN BASCHIOALĂ: A-i batjocori; A-l lua în batjocură; A-l lua în răs; v. şi A-l lua în batjocură; A-l lua în băşcălie; A-llua în bătaie de joc; A-l lua în bâză; A-lua în beşaura; A-llua în bice; A-l lua în pleasna biciului; A-l lua în pleasna; A-l lua în plesne; A-l lua în popârpiri; A-l lua în primire; A-l lua în răsuială; A-l lua în râs; A o lua în derâdere. A-L LUA ÎN BATJOCURĂ: A-l batjocori; A-l lua în batjocură; A-l lua în râs; v. A-l lua în baschioală. A-L LUA ÎN BĂŞCĂLIE: A-I batjocori; A-I lua în batjocură; A-I lua în râs; v. A-l lua în baschioală. A-L LUA ÎN BĂTAIE DE JOC: A-I batjocori; A-l lua în batjocură; A-l lua în râs; v, A-l lua în baschioală. A-L LUA ÎN BÂZĂ: A-l batjocori; A-l lua în batjocură; A-l lua în râs; v. A4 lua în baschioală. A-L LUA ÎN BEŞAURA: A-I batjocori; A-l lua în batjocură; A-l lua în râs; v. A4 lua în baschioală. A-L LUA ÎN BICE: A-l batjocori; A-l lua în batjocură; A-l lua în râs; v. A-llua în baschioală. A-L LUA In BRAŢE PE CINEVA: A-l proteja pe cineva; A-l ajuta să scape pe cineva; A-l sprijini puternic; v. şi A-l ţine în braţe pe cineva. A-L LUA ÎN BUŞI: A-l lovi cu pumnul.; A-L LUA ÎN CONDEI: A-l critica în scris. A-L LUA ÎN FABRICĂ: A-l lovi. A-L LUA In FOCURI: A-l lua la rost; A-i cere socoteală; A-l certa; v. şi A4 lua în furci. A-L LUA ÎN FURCI: A-l lua la rost; A-i cere socoteală; A-I certa; v. şi A4 lua în focuri. A-L LUA ÎN GÂRGĂ (pop.) A-l pune călare pe umeri. A-L LUA ÎN GHEARE: A-l prinde. A-L LUA ÎN GLUMA: A nu-1 lua ca pe un om serios; A râde de el. A-L LUA ÎN HRĂPI: A-l lua în bătaie de joc. A-L LUA ÎN NUME DE RĂU: A -I critica; A-l privi cu asprime; A-l privi fără simpatie. A-L LUA ÎN OCHI DE BINE: A-l aprecia. A-L LUA ÎN OCHI DE RĂU: A-l suspecta; A nu-1 preţui; A-l duşmăni. A-L LUA ÎN RAPAINOAGE: A-l lovi; A-l pălmui; v. şi A4 lua la papainoage. A-L LUA ÎN PENE: A-l certa; A-l trata cu asprime. : A-L LUA ÎN PENIŢĂ: A scrie rău despre el. A-L LUA ÎN PIEPT: A-I bate; A-l înfrunta. A-L LUA ÎN PIEZ: A-l trata aspru; A-I trata cu severitate; A discuta cu el pe ocolite. A-L LUA ÎN PINTENI: A-I forţa; A-l îndemna cu forţă; A râde de el. A-L LUA ÎN PLEASNA BICIULUI: A-l batjocori; A-l lua în batjocură; A-l lua în râs; v. A4 lua în baschioală. A-L LUA ÎN PLEASNA: A-l batjocori; A-l lua în batjocură; A-l lua în râs; v. A4 lua în baschioală. A-L LUA ÎN PLESNE: A-l batjocori; A-l lua în batjocură; A-l lua în râs; v. A4 lua în baschioală. A-LLUA ÎN PRIMIRE: A-l batjocori; A-l lua în batjocură; A-l lua în râs; v. A4 lua în baschioală. A-LLUA ÎN POPÂRŢURI: A-l batjocori; A-l lua în batjocură; A-I lua în râs; v. A4 lua în baschioală. A-L LUA ÎN PORI: A-l constrânge; A-l obliga. A-L LUA ÎN RĂSPĂR: A-l trata sever. A-L LUA lN RĂSUIALĂ: A-l batjocori; A-I lua în batjocură; A-l lua în râs; v. A-l lua în baschioală, A-L LUA ÎN: RÂS: A~1 batjocori; A-l lua în batjocură; A-I lua în râs; A-l lua în baschioală. A-L LUA ÎN TĂRBACĂ: A-l bate bine; A-I forţa. A-L LUA ÎN TOATRE FELURILE: A încerca toate metodele de convingere, de educaţie. A-L LUA ÎNTR-0 DOARĂ:: A-l lua fără mare interes, iară o plăcere deosebită. A-L LUA IN VEDERE DE RĂU: A-I aprecia negativ A-L LUA LA BANI MĂRUNŢI: A-l controla la amânunt; A-l controla sever. A-L LUA LA BĂTAIE: A începe să-l bată. A-L LUA LA BĂZDOACE: A-l bate cu parul. A-L LUA LA BEŞTELEALĂ: A-l ocări. A-L LUA LA BRÂNCI: A-l înghionti; A-l împinge violent. A-L LUA LA BUNBĂCEALĂ: A-I bate. A-L LUA LA BUŞEALĂ: A-l lovi cu pumnii; v. şi A-l lua la buşi. A-L LUA LA BUŞI: A-l lovi cu pumnii; v. A-l lua la buşeală. A-L LUA LA CĂTARE: A-l ochi cu arma; A-l CăUta. 377 A-L LUA TOATE NĂDUŞELILE A-L LUA LA CEARTĂ: A-l certa. A-L LUA LA CICĂLEALĂ: A-l cicăli; A-l bate la cap. A-L LUA LA CIOMAGE: A-l bate cu ciomag. A-L LUA LA DĂRĂCIT: A-l bate; A-l părui. A-L LUA LA DEPĂNAT: A-l certa; A-l mustra; v. şi A-l bate la dojeneală; A-l lua la dojenit. A-L LUA LA DOJENEALĂ: A-l certa; A-l mustra; v. A-l bate la depănat. A-L LUA LA DOJENIT: A-l certa; A-l mustra; v. A-l bate la depănat. A-L LUA LA FORFECAT: A-l mustra. A-L LUA LA FRECÂNGEALĂ: A-l trata cu asprime. A-L LUA LA GHIONTURÎ: A-l lovi cu pumnul. A-L LUA LA IUŢEALĂ: A-l lua repede. A-L LUA LA ÎNTÂMPLARE: A nu alege; A nu proba. A-L LUA LA ÎNTREBĂRI: A-l chestiona; A-l bate, a-l forja să vorbească. A-L LUA LA ÎNVÂRTEALĂ: A-l lua de ocazie; A-l lua mai ieftin. A-L LUA LUMEA LA OCHI: A-l suspect. A-L LUA LUMEA LA ROST: A i se cere socoteală; A fi criticat. A-L LUA LA MUŞTRU: A-l certa; A-l bate; v. şi A- lua la muştruială. A-L LUA LA MUŞTRUIALĂ: A-I certa; A-l bate; v. şi A- lua la muştru. A-L LUA LA OCHI: A-l suspecta; A-l supraveghea.- A-L LAU LA PALME: A-l pălmui; A-i da câteva palme. A-L LUA LA POCEALĂ: A-l bate. A-L LUA LA PREFIRAT: A-l cerceta pe rând, bucată cu bucată, fir cu fir. A-L LUA LA PURECAT: A-l cerceta peste tot; A căuta amănunţit. A-L LUA LA RAPAINOAGE: A-l lovi; A-l pălmui; v. A-l lua în papainoage. A-L LUA LA RAND: A-l lua pe fiecare în parte. r A-L LUA LA REFEC: A-l mustra aspru. A-L LUA LA REFENEA: A-l muştrului; A-l certa;v. şi A-l lua la zor. A-L LUA LA ROST: A-i cere socoteală. A-L LUA LA SIGUR: A crede câ-1 va da gata. A-L LUA LA SOCOTEALĂ: A-l certa; A-l mustra; v. şi A-l lua la treisprezece. A-L LUA LA SUCEALĂ: A-1 certa; A-l bate. A-L LUA LA TREIPĂZEŞTE: A-l certa; A-l mustra; v. A-l lua ta socoteală. A-L LUA LA ZOR: A-l muştrului; A-l certa;v. A-llualarefenea. A-L LAU LA VALE: A-l lua în bătaie de joc; A nu-1 mai trata cu respect. A-L LUA MAMA DRACULUI PE CINEVA: A avea de suportat consecinţe grave. A-L LUA MOARTEA (PE CINEVA): A muri; v. A-l lua dracii (pe cineva). A-L LUA NAIBA (PE CINEVA): A muri; v. A-l lua dracii (pe cineva). A-L LUA NĂBĂDĂILE (PE CINEVA): A-l prinde interesele, poftele, toanele pe cineva; v. şi A-i veni băzdâcul (cuiva). A-L LUA NĂDUŞELILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L LUA NĂVÂRLIILE (PE CINEVA): A-l prinde interesele, poftele, toanele pe cineva; V. şi A-i veni băzdâcul (cuiva). A-L LUA PANDALIILE (PE CINEVA): A-l prinde interesele, poftele, toanele pe cineva; v. şi A-i veni băzdâcul (cuiva). A-L LUA PE BRÂNCI: A-l lua, a-l duce târâş. A-L LUA PE COARNE: A-l împunge; A1! ataca. A-L LUA PE DEPARTE: A nu ataca o problemă direct. A-L LUA PE GARANT: A garante pentru cineva. :·''· ; A-L LUA PE ÎNCREDERE: A garanta pentru el. A:L LUA PE ÎNDELETE: A acţiona încet; v. şi A-l lua pe-ndelete. A-L LUĂ PE LĂ SPATE: A-l ataca din spate. A-L LUA PE-NDELETE: A acţiona încet; v. Ari lua pe îndelete. A-L LEU PE NEAŞTEPTATE: A veni prin surprindere; A veni neanunţat. A-L LUA PE NEGÂNDITE: A-l surprinde; A nu-i da timp de gândire. A-L LUA PE NEPUSĂ MASĂ: A-l surprinde; A nu-i da timp să se pregătească. A-L LUA PE „NU“ IN BRAŢE: A nega mereu; Nu şî nu. A-L LUA PESTE PICIOR: A-l nesocoti; A nu-1 respecta; A-şi bate joc de el. A-L LUA PE SUS: A-l aresta; A-l obliga să vină cu el. A-LLUAPOPA: Amuri.; T A-L LUA POPA CU PICIOARELE ÎNAINTE: A muri şi a fi îngropat. A-L LUA RĂCORILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L LUA RĂSUFLAREA {înv.) A~şi trage sufletul; v. A apuca răsuflarea. ;A-L LUA REPEDE: A nu-i da timp să se pregătească. A-L LUA SAMODIVA (pop.): A muri. A-L LUA SOMNUL (PE CINEVA): A adormi; v. A apuca somnul (pe cineva). A-L LUA SUDORILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L LUA TOATE CĂLDURILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L LUA TOATE NĂDUŞELILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. Ă-l apuca căldurile. A-L LUA TOATE RĂCORILE 378 A-L LUA TOATE RĂCORILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; y.A-l apuca căldurile. A-L LUA TOATE SUDORILE: A depune eforturi, strădanii mari; A transpira abundent; v. A-l apuca căldurile. A-L LUA TOŢI DRACII: A o păţi; A da de belea; Ase prăpădi; v. şi A-l lua ucide-l toaca. A-L LUA UCIDE-L TOACA: A o păţi; A da de belea; Ase prăpădi; v. A-l lua toţi dracii. A-L LUA UN DOR DE CAP: A-l durea capul. A-L LUA UŞOR: A nu-1 obliga să facă ce nu doreşte; A nu-1 forţa; A nu-1 speria de la început; v. A~l lua cu uşorul. A-L LUAVAL VÂRTEJ: A-l lua foarte repede; A-l lua în graba mare. A-L LUCRA BINE: A unelti; A-i face un rău cu multă chibzuială. A-L LUCRA FĂRĂ SĂ FIE OMUL VINOVAT: A face un râu unui om nevinovat. A-L LUCRA ÎN FOI DE VIŢĂ: A unelti împotriva lui. A-L LUNGI LA PĂMÂNT:. A-l doborî Ia pământ. A-L MAI ŢINE BALAMALELE (PE CINEVA): A mai avea putere; A-şi mai păstra vigoarea; A mai fi în stare; v. şi A-l ţine balamalele. A-L MÂNA PE CINEVA DE LA ANA LA CAIAFA: A-l trimite de acolo până acolo; A nu-i acorda niciun sprijin. A-L MÂNCA COJOCUL: A face lucruri rele; A fi bătut pentru cele rele făcute. A-L MANCA DIN OCHI: A-l plăcea; A-I iubi; v. A-l înghite din ochi. A-L MÂNCA LIMBA: A dori să spună ceva; A dori să se bage într-o discuţie. A-L MÂNCA OCNA PE CINEVA: A fi închis la închisoare; A sta mult timp la închisoare; A. muri la închisoare. A-L MÂNCA PALMA: A-I presimţi primirea unei lovituri de nuia pe lamă; A presimţi primirea unor bani; A presimţi că va fi obligat să dea nişte bani; v. şi A-l mânca palmele. A-L MÂNCA PALMA DREAPTĂ: A presimţi că va primi nişte bani. A-L MÂNCA PALMA STÂNGĂ: A presimţi că va da nişte bani; v, şi A-l mânca punga. A-L MÂNCA PALMELE:; A-l presimţi primirea unei lovituri de nuia pe lamă; A presimţi primirea unor bani; A presimţi că va fi obligat să dea nişte bani ; v. A-l mânca palma. A-L MÂNCA PIELEA (PE CINEVA): A se purta necontrolat; A cere bătaie; v. şi A-l mânca spinarea (pe cineva). A-L MÂNCA PUNGA: A presimţi că va da nişte bani; v. A-l mânca mâna strângă. A-L MÂNCA RÂNZA (PE CINEVA) (pop.): A fi furios. A-L MÂNCA SĂ...: A simţi impulsul...; A avea chef să.... A-L MÂNCA SPINAREA (PE CINEVA): A se purta necontrolat; A cere bătaie; v. A-l mânca pielea (pe cineva). A-L MÂNCA TĂLPILE (PE CINEVA): A nu avea astâmpăr; A fi nerăbdător să plece; A nu mai putea să stea. A-L MÂNCA TOT CA PE UN PICIOR DE PORC: A profita din plin de pe urma Iui. A-L MÂNCA VIERMII: A fi mort. ; A-L MÂNCA VIERMII DE VIU: A fi împuţit; A fi leneş. A-L MÂNCA PIELEA PE CINEVA: A-l ucide. A-L MÂNTUI PE VIAŢĂ: A-l ucide. ; A-L MINŢI ÎN OCHI: A~I minţi cu neruşinare;: A-I minţi fără teamă. A-L MUNCI DRACUL: A lucra din greu; A executa munci grele. A-L MUSTRA CONŞTIINŢA (PE CINEVA): A avea remuşcări; v. A avea remuşcări de conştiinţă. A-L MUSTRA CUGETUL: (PE CINEVA): A avea remuşcări; v. A avea mustrări de conştiinţă. A-L MUSTRA INIMA (PE CINEVA): A avea remuşcări; v. A avea mustrări de conştiinţă. A-L MUŞCA DE INIMĂ: A-l supăra foarte tare; A-i produce o supărare mare.; s A-L MUŞCA ŞARPELE DE INIMĂ (PE CINEVA): A se simţi ispitit să facă sau să spună ceva ce nu ar trebui; v. A-l fura şarpele de inimă (pe cineva). ■ A-L MUŞCA ŞARPELE DE LIMBĂ (PE CINEVA): A se simţi ispitit să facă sau să spună ceva ce nu ar trebui; v. A-l fura şarpele de inimă (pe cineva). A-L MUŞCA ŞARPELE INVIDIEI (PE CINEVA): A fi cuprins de invidie; v. şi A-l muşca şarpele îndoielii; A-l muşca şarpele vanităţii. A-L MUŞCA ŞARPELE ÎNDOIELII (PE CINEVA): A fi cuprins de invidie; v. A-l muşca şarpele invidiei. A-L MUŞCA ŞARPEL VANITĂŢII (PE CINEVA): A fi cuprins de invidie; v. A-l muşca şarpele invidiei. AL NAIBII DE...: Grozav; Teribil; Foarte,nn; v. şi A-l dracului de.... A-L NĂPĂDI SUDORILE (PE CINEVA): A-şi da osteneală; A se trudi. A-L NĂUCI ÎN BĂTAIE: A-I bate zdravăn; A-l bate foarte tare; v. şi A-l omori în bătaie; A-l omori tot ca pe câini; A-l rupe în bătaie. AL NOUĂSPTREZECELEA CER: Culme a fericirii. A LOCUI CU CHIRIE: A sta în gazdă. A LOCUI IMEDIAT DUPĂ COLŢ: A locui în apropiere. A LOCUI ÎNTR-0 LIMBĂ (CU CINEVA): A fi de aceeaşi naţionalitate (cu cineva). A LOCUI LA CUCURIGU: A locui la mansardă; A locui la ultimul etaj; A locui foarte sus. A-L OMORÎ DRACUL (PE CINEVA) (pop.): A avea epilepsie. 379 A-L PAŞTI UN GÂND A-L OMORÎ ÎN BĂTAIE: A-l bate zdravăn; A-l bate foarte tare; v. A-l năuci în bătaie. A-L OMORÎ TOT CA PE CÂINI: A-l bate zdravăn; A-l bate foarte tare; v. A-l năuci în bătaie. A-L OPRI DE RUDĂ: A-l păstra pentru însâmânţare. A-L ORBI ÎN OCHI: A-l înşela pe faţă A LOVI ALĂTURI: A nu nimeri; A da alături; A nu se pricepe. A LOVI CA IRIMIA CU OIŞTEA ÎN GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea în gard. A LOVI CA IVAN CU OIŞTEA ÎN GARD: A proceda exact cum nu trebuie;  proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea în gard. A LOVI CA ÎN PĂPUŞOI: Ă; bate tare; A snopi în bătaie; v. şi A lovi ca la păpuşoi. A LOVI CA LA PĂPUŞOI: A bate tare; A snopi în bătaie; v. A lovi ca în păpuşoi. A LOVI CA NUCA-N PERETE: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea în gard. A LOVI CA STAN CU OIŞTEA-N QARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea în gard. A LOVI COPILUL ÎN TEME (pop,): A Iovi copilul în moalele capului. A LOVI CU CAPUL DE PRAG: A trage învăţăminte dintr-o întâmplare neplăcută, dintr-un insucces; v. A da cu capul de prag. A LOVI CU CAPUL DE PRAGUL DE SUS: A trage învăţăminte dintr-o întâmplare neplăcută, dintr-un insucces; v. A da cu capul de prag. A LOVI CU NĂDEJDE: A da tare, violent; A lovi cu curaj, cu energie; v. şi /I lovi cu sete. Ă LOVI CU O MĂCIUCĂ DOUĂ CAPETE: A obţine două rezultate dintr-o singura acţiune; v. şi A lovi două muşte dintr-o lovitură. A LOVI CU SETE: A da tare, violent; A lovi cu curaj, cu energie; v. A lovi cu nădejde. ALOVI DE MOARTE: A iovi foarte puternic; A omorî cu o lovitură. A LOVI DOUĂ MUŞTE DINTR-O LOVITURĂ: A obţine doua rezultate dintr-o singură acţiune; v. şi A lovi două muşte dintr-o lovitură. A LOVI DREPT LA ŢINTĂ: A nimeri; Ă ochi bine; A avea succes. A LOVI ÎN AMORUL PROPRIU: A-şî face un rău; A-şi provoca o neplăcere. A LOVI ÎN CARNE VIE: A râni pe cineva; A-l omorî. A LOVI ÎN DREPTA ŞI-N STÂNGA: A da peste lot; A lovi peste tot; A nu ierta nimic; v. şi A lovi la dreapta şi la stânga. A LOVI ÎN GOL: A nu nimeri; A nu fi atent; A nu avea succes. A LOVI ÎN INTERESUL CUIVA: A lucra pentru cineva; A satisface interesele cuiva. A LOVI ÎN MÂNECĂ: A da greş; A lovi alături; A nu nimeri. A LOVI ÎN NUMELE TATĂLUI: A-l lovi, a-i trage drept în frunte; v. şi A păli una în numele tatălui; a trage una în numele tatălui. A LOVI IN PĂLĂRIE: Â-l jigni; A-l insulta; A-i spune vorbe înţepătoare. A LOVI ÎN PLIN: A -şi atinge scopul; A da o lovitură puternică; v. A atinge în plin. A LOVI LA BUZUNAR: A-i cheltui banii; A-i face o pagubă financiară, A LOVI LA DREAPTA ŞI LA ASTÂNGA: A da peste tot; A Iovi peste tot; A nu ierta nimic; v. şi A lovi în dreapta şi în stânga. A LOVI LA INIMĂ: A Iovi în plin; A lovi tare; A distruge; A nimici. A LOCI LA MIR (PE CINEVA) (fam.): A izbi mortal în frunte pe cineva; A distruge, a nimici pe cinevai v. şi A pocni la mir (pe cineva); A trosni la mir (pe cineva). A LOVI LA OCHI (PE CINEVA); A bate măr pe cineva; A-i da la mir cuiva; v. A-i da la ochi (cuiva). A LOVI LA SIGUR: A nimeri bine; A n u da greş. A LOVI PE LA SPATE: A lovi pe ascuns; A lovi din umbră. A LOVI PESTE DEGETE: A nu-i permite sa atingă ceva; A nu-i da voie să îa nimic. " A LOVI SĂ-I MEARGĂ COLBUL: A iovi puternîc; A da tare; v. şi A lovi strechea. A LOVI STRECHEA: A iovi puternic; A da tare; v. A lovi să-i meargă colbul. A LOVI ŢINTA: A nimeri ţinta; A lovi bine; A-şi atinge scopul; v. şi A lovi unde trebuie. A LOVI UNDE A PUS POPA MIRUL: A lovi în cap. A LOVI UNDE TREBUiE: A nimeri ţinta; A lovi bine; A-şi atinge scopul; v. A lovi ţinta. A-L PAŞTE CU PRĂJINA: A i pune cuiva un gând rău; E posibil să primească o bătaie; II aşteaptă o ameninţare cu bătaie. A-L PAŞTE GÂNDUL (PE CINEVA): A 11 preocupat, frământat de ceva; v. şi A-l paşte un gând (pe cineva). A-L PAŞTE GHINIONUL: A-I aştepta ghinioane, piedici, necazuri. A-L PAŞTE GRIJA: A-I paşte griji, necazuri. A-L PAŞTE MOARTEA: Ă fi ameninţat de ceva rău; A fi ameninţat cu moartea. A-L PAŞTE NOROCUL: A fi norocos; A avea noroc; A reuşi. A-L PAŞTE PĂCATUL: A fi posibil să păcătuiască, să facă un fapt urât; A fi posibil să greşească. A- PAŞTI PRIMEJDIA: A fi în mare pericol; A-l aştepta primejdii, pericole, necazuri; v. şi A-l paşte răul A-L PAŞTE RĂUL: A fi în mare pericol; A-l aştepta primejdii, pericole, necazuri; v. A-I paşte primejdia. A-L PAŞTI UN GÂND (PE CINEMA); A fi preocupat, frământat de ceva; v. A-l paşte gândul (pe cineva). A-L PĂLI SOMNUL 380 A-L PĂLI SOMNUL: A fi somnoros; a fi nedormit. A-L PĂRĂSI CURAJUL: A nu mai avea curaj; A nu mai fi curajos. A-L PĂRĂSI NOROCUL: A num mai avea noroc; A nu mai fi norocos. A-L PĂRĂSI PUTERILE: A nu mai avea putere; A deveni neputincios. A-L PĂTRUNDE FRIGUL PÂNĂ LĂ OASE: A-i fi foarte frig; A nu mai rezista ia frig. A-L PĂPTRUNDE LA ^AŢE (PE CINEVA): A-l surprinde, a-1 afecta pe cineva. A.L PETRECE CU OCHII: A-l privi cum se îndepărtează. A-L PETRECE PE DRUM: A-l însoţi Ia drum. A-L PETRECE DE MUŞTERIU: A nu mai trece pe la el. A-L PIERDE DIN VEDERE: A nu se mai preocupa de el; A nu-1 mai băga de seamă. A-L PLESNI ÎN PĂLĂRIE: A-I jigni; v. A-l lovi în pălărie. A-L POCNI ÎN MOALELE CAPULUI: A-l pocni în creştet A-L PODIDI INVIDIA: A fi lovit de invidie; A deveni invidios. A-L PODIDI LACRIMILE: A izbucni în plâns; v. şi A-l podidi plânsul. A-L PODIDI LA INIMĂ: A-l supăra rău pe cineva; A-i face un mare necaz. A-L PODIDI NECAZUL: A fi lovit de necazuri. A-L PODIDI PLÂNSUL: A izbucni în plâns; v. A-l podidi lacrimile. A-L PODIDI RÂSUL: A izbucni în râs. A-L PODIDI SÂNGELE ÎN NAS: A-i izbucni sângele în nas; A-i da sângele pe n as. A-L PODIDI SUPĂRAREA: A fi tare supărat; A-l lovi un necaz. A-L POMENI DE RĂU: A-l vorbi de rău. A-L POVESTI LUMEA: A vorbi lunea despre el; A-l critica lumea. Ă-L PRĂJI: A-l înşela; A-l păgubi. A-L PREŢUI DIN OCHI: A-i stabili valoare privindu-1; A-I aprecia din vedere, Ă-L PRINDE AMEŢEALĂ: A nu mai putea accepta, suporta, tolera (ceva); A fi foarte afectat de ceva; v. A-i veni ameţeală. A-L PRINDE ASUPRA FAPTULUI: A fi descoperit în timpul săvârşirii faptei. Ă-L PRINDE BĂUTURA: Ă se îmbăta; v. şi 4-1 prinde beţia. A-L PRINDE BÂSDÂCUL 1 lua bani de cheltuială. A LUA DE CHICĂ (PE CINEVA): A-l certa; A fi supărat pe cineva. A LUA DE COADĂ (CEVA): A se apuca de treabă; A începe ceva; v. ,şi A pune coada la secure; A pune coada la topor. A LUA DE COLO PÂN COLO: A lua porţiunea asta; A umbla din loc în loc. A LUA DE DEPARŢE: A-l lua pe ocolite; A-l lua indirect.... A LUA DE EXEMPLU: A folosi ca exemplu, ca model. : ■: ■ A LUA DE FAZAN: A-I considera prost, neinstruit, primitiv; v, şi A lua de fraier. A LUA DE FRAIER: A-i considera prost, neinstruit, primitiv; v, A lua de fazan. A LUA DE FUNDUL PANTALONILOR: A-l da afară; A-I alunga; A-l izgoni. ; : A LUA: DE GÂT: A sări Ia bătaie; A-i cere socoteală; v. şi A lua de grumaz; A lua de gât. A LUA DE GRUMAZ: A sări la bătaie; A-i cere socoteală; v, A lua de gât. A LUA DE GULER: A sări la bătaie; A-i cere socoteală; v. A lua de gât. A LUA DE GULER PE CINE NU TREBUIE: A sări la bătaie cu cine nu trebuia, cu un nevinovat. A LUA DE GULER PE CINE TREBUIE: A sări la bătaie cu un vinovat, cu cine trebuie. ; A LUA DE LA NAS (CUIVA): A-i lua din apropiere, din faţă; v. şi vi lua de lângă (cineva); A lua de lângă nas (cuiva) A LUA DE LÂNGĂ (CINEVA): A-i lua din apropiere, din faţă; v. A lua de la nas (cuiva). A LUA DE LÂNGĂ NAS (CUIVA): A-i lua din apropiere, din faţă; v. A lua de la nas (cuiva). A LUA DE MÂNĂ: A-şi manifesta simpatia, prietenia faţă de cineva. A LUA DE MODEL (PE CINEVA SAU CEVA): A se inspira de Ia cineva sau de la ceva; A imita pe cineva sau ceva; v. A lua de model (pe cineva sau ceva). A LUA DE MOŢ 390 se inspira de la cineva sau de la ceva; A imita pe cineva sau ceva; v. şi A lua drept model (pe cineva sau ceva); A lua model (de la cineva sau ceva). A LUA DE MOŢ (PE CINEVA): A trage de păr pe cineva; A lua de chică pe cineva; v. A apuca de moţ (pe cineva). A LUA DE MUIERE (pop.): (Despre bărbat) A se căsători; v. şi A lua de nevastă; A lua de soţie. A LUA DE NEVASTĂ: {Despre bărbat) A se căsători; v.  lua de muiere. A LUA DE NIMIC: A lua ceva fără preţ, fără valoare.'".··: A LUA DE OCHII LUMII: A lua să vadă lumea. A LUA DE PĂR: A certa pe cineva; A fi supărat pe cineva; v. A lua de chică. A LUA DE PE DRUMURI: A ocroti pe cineva; A se îngriji de cineva; A-i oferi cuiva casă masă. A LUA DE PIPET (PE CINEVA): A-i cere socoteala cuiva; v. A apuca depipet (pe cineva) A LUA DE POMANĂ: A lua pe un preţ mic; A primi o pomană. A LUA DE PRICOPSEALĂ (PE CINEVA) (fnvj: A-l lua la învăţătură; A-l lua la învăţarea unei meserii; v. A avea de pricopseală (pe cineva). A LUA DE PRILEJ [înv.): A găsi, a invoca un pretext; v. şi A-şi afla prilej. A LUA DE PROBĂ: A lua puţin; A nu se avânta; A lua să probeze, să încerce; v. şi A lua o probă. A LUA DE SCURT (PE CINEVA) (pop.): A trage la răspundere pe cineva; A sili pe cineva să se justifice; v. A apuca de scurt (pe cineva). A LUA DE SEAMĂ(/w/?.).· A supraveghea; A spiona; v. A băga seamă. A LUA DE SOŢ: (Despre fentei) A se mărita; v. A lua de bărbat. A LUA DE SOŢIE: (Despre bărbat) A se căsători; v. A lua de muiere. A LUA DE SUB NAS: A lua din faţă; A lua din imediata apropiere. A LUA DE SUFLET: A înfia. A LUA DE SUS PE CINEVA: A trata pe cineva ca pe un infractor; A-l privi cu dispreţ. A LUA DE UNDE-O FI: A lua de unde va găsi. A LUA DE VESTE: A afla; Ă fi informat. A LUA DIN CALE: A da la o parte; A înlătura; A îndepărta. A LUA DIN FUGĂ CEVA ÎN GURĂ: A mânca ceva în mare grabă. A LUA DIN SCURT (PE CINEVA): A trage la răspundere pe cineva; A obliga pe cineva să se justifice; v. A apuca de scurt (pe cineva). A LUA DIN START: A lua, a câştiga de la bun început. A LUA DIN STRAIE: A lua din pat; A lua nepregătit. A LUA DIRECŢIA: A se îndrepta spre cineva, spre ceva; A lua pe drumul cel bun. A LUA DOUĂ PIEI DE PE O OAIE: A-l lăsa fără nimic; A-l jecmăni; A-l sili sâ muncească peste puterile sale; v. şi A lua nouă piei de pe o oaie. A LUA DRACII (PE CINEVA): A muri; v. şi A lua dracul (pe cineva); A lua Dumnezeu (pe cineva). A LUA DRACUL: A muri; v. A lua dracii (pe cineva). A LUA DREPT...: A considera drept... . A LUA DREPT ALTUL: A considera drept altul. A LUA DREPT BANI BUNI: A considera că banii sunt buni, nefalsificaţi; A considera ca sunt mulşi bani. i A LUA DREPT EXEMPLU: A considera drept exemplu, drept model de urmat. A LUA DREPT LITERA DE EVAGHELIE: A considera ceva drept sfânt, drept întruchiparea adevărului; v. şi A lua drept litera de lege: A LUA DREPT LITERA DE LEGE: Ă considera ceva drept sfânt, drept întruchiparea adevărului; v.A lua drept litera de Evanghelie. A LUA DREPT MARTOR: A-l considera drept martor. -A LUA DREPT MODEL (PE CINEVA SAU CEVA): A se inspira de la cineva sau de la ceva; A imita pe cineva sau ceva; v. A lua de model (pe cineva sau ceva). A LUA DRUMUL CEL MAI SCURT SPRE...: A pleca pe scurtătufă spre... ; ' ■ A LUA DRUMUL ÎN PICIOARE: A porni hotărât la drum; v. şi A lua drumul în piept. A LUA DRUMUL ÎN PIEPT: A porni'hotărât la drum; v, A lua drumul în picioare. A ALUA DRUMUL LĂ PICIOR: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A LUA DUMNEZEU (PE CINEVA): A muri; v. A lua dracii (pe cineva). ^ ■ A LUA DUPĂ GRUMAZ (PE CINEVA): A strânge de gât pe cineva; A lua prizonier pe cineva; v. /I da de grumaz (pe cineva). A LUA DUPĂ RÂND (PE CINEVA): A se ocupa de cineva după ordine stabilită anterior; v. şi A lua la rând (pe cineva). A LUA DUREREA CU MÂNA: A vindeca o boală foarte repede; v. A lua boala cu mâna. A ALUA EXEMPLU PE CINEVA: A-i servi ca model; A-l imita; A face ce face şi altul; v.A lua ca exemplu pe cineva. A LUA FĂRĂ VESTE: A lua subit, deodată, pe neaşteptate. A LUA FIINŢĂ: A apărea, a se ivi; A se înfiinţa; A se naşte. A LUA FOC: A se aprinde; A se înfierbânta; (Despre arme de foc) A se descărca. A LUA FOC CU GURA: A încerca imposibilul A LUA FOC CU MÂNA ALTUIA: Apune pe altcineva să facă muncile grele sau primejdioase în locul său. A LUA FRÂNELE ÎN MÂNĂ: A face ordine; A conduce; A dirija; v. şi A lua frâul. A LUA FRÂUL: A face ordine; A conduce; A dirija; v. A lua frânele în m ăn ă. A LUA FRICA CUIVA, A CEVA: A se supune; A asculta; A-i fi frică. 391 A LUA ÎN FABRICĂ DE PUMNI A LUA FRUNZA-N BUZĂ (pop.): A fugi în lume. A LUA FUGA: A fugi; A o lua la fugă; A pomi în fugă; v. şi A o apuca de fugă; A o apuca englezeşte; A o apuca în fugă; A o apuca la goană; A o apuca la picior; A o apuca la sănătoasa; A o apuca la trei păzeşte; A o lua de fugă; A o lua englezeşte; A o lua în fugă; A o lua în goană; A-o lua la fugă; A o lua la galop; A o lua la goană; A o lua la sănătoasă; A o lua la trei păzeşte; A o pleca la fugă; A o rade de-a fuga; A o rade de fugă; A o rade englezeşte; A o rade în fugă; A o rade la fugă; A o rade goană; A o rade la sănătoasă; A o rade la trei păzeşte; A o rupe de picior; A o rupe englezeşte; A o rupe în fugă; A o rupe la fugă; A o rupe la goană; A o rupe la sănătoasa; A o rupe la trei păzeşte; A o şterge englezeşte; A o şterge în fugă; A o şterge în goană; A o şterge la picior; A o şterge la sănătoasă; A o şterge la trei păzeşte; A o tăia de-a fugă; A o tăia englezeşte; A o tăia în fugă; A o tăia la fugă; A o tăia la goană; A o tăia la sănătoasă; A o tăia la trei păzeşte; A o tivi la goană; A o tivi la sănătoasă; A o tuli de fugă; A o tuli englezeşte; A o tuli în fugă; A o tuli la deal; A o tuli la fugă; A o tuli la goană; A o tuli la sănătoasă; A o tuli la trei păzeşte; A o tuli mâncând pământul; A-şi lua picioarele în cap; A-şi lua picioarele în spinare; A-şi lua picioarele la spinare; A-şi lua picioarele pe umeri. A LUA GAIA (PE CINEVA): A o păţi; a da de dracul; v. şi A ţ>ăpa gaia (pe cineva). A LUA GÂNDUL DE LA CEVA: A-şi lua nădejdea, speranţa de la ceva; A renunţa; v. şi A-şi lua gândul de la ceva. A LUA GÂNDUL DE LA CINEVA: A-şi lua nădejdea, speranţa de la ciceva; A renunţa la cineva; v. şi A-şi lua gândul de la ceva. A LUA GRIJILE: A scăpa de necazuri; A elibera de probleme; A linişti; A potoii, A LUA GROAZA (PE CINEVA): A se îngrozi; A fi cuprins de groază; v. A apuca cu groază (pe cineva). A LUA GROAZĂ (PE CINEVA): A se îngrozi; A fi cuprins de groază; v. A apuca cu groaza (pe cineva). A LUA GUSTAREA DE DIMINEAŢĂ: A lua micul dejun. A LUA GUSTUL DE...: A semăna la gust cu.... A LUA HĂDĂRAGUL: A alunga cu parul pe cineva. A LUA HĂŢURILE ÎN MÂNĂ: A lua conducerea într-o afacere. A LUA HOTĂRÂRE: A lua o decizie; A se hotărî; A ajunge la o concluzie; v. A face hotărâre, A LUA ÎMPREJUR (PE CINEVA): A zări cu vorba pe cineva; A-i cere socoteala cuiva; A lua repede, a lua la trei parale pe cineva. A LUA ÎMPRUMUT: A împrumuta. A LUA ÎNAINTE (CUIVA): A depăşi, a întrece pe cineva; v. şi A lua pe dinainte (citiva); A o lua înaintea cuiva. A LUA ÎN ARENDĂ: A arenda. A LUA ÎN ARMATĂ (PE CINEVA): A înrola ca recrut; v,. A înrola la armată (pe cineva). A LUA ÎNĂLŢIME: A creşte; A se înălţa. A LUA ÎN BALON (PE CINEVA): A-şi bate joc de cineva; A ironiza pe cineva. A LUA ÎN BATJOCURA (PE CINEVA): A batjocori pe cineva; A-şi bate joc de cineva; v. şi A lua în băşcălie (pe cineva); A lua în bătaie de joc (pe cineva). A LUA ÎN BĂŞCĂLIE (PE CINEVA) ): A batjocori pe cineva; A-şi bate joc de cineva; v. A lua în batjocura (pe cineva). A LUA ÎN BĂTAIE DE JOC (PE CINEVA): A batjocori pe cineva; A-şi bate joc de cineva; v. A lua în batjocura (pe cineva). : A LUĂ ÎN BINE: A intra în voia cuiva; a face plăcut. A LUA ÎN BRAŢE (PE CINEVA): A apăra, a ocroti, a proteja pe cineva; v. şi A prinde în braţe (pe cineva). A LUA ÎN BUZA TUNULUI: A expune la un pericol; A-i pune viaţa în pericol. A LUA IN CAP (CEVA): A memora; A ţine minte; A învăţa; A asimila; v. A băga în cap (ceva). '■ A LUA ÎN CAPTIVITATE: A captura; A închide. A LUA ÎN CĂRUŢĂ: A lua cu sine; a nu lăsa în urmă; A ajuta; sprijini. A LUA ÎN CĂSĂTORIE PE CINEVA: A se căsători cu cineva. A LUA ÎN CÂRCĂ: A sprijini, a ajuta, a întreţine pe cineva. A LUA ÎN COARNE (PE CINEVA): A certa cu asprime pe cineva. ^ ■ A LUA ÎN COLIMATOR (PE CINEVA): A supraveghepe cineva urmărindu-i greşelile. A LUA ÎNCOLO (PE CINEVA) (pop.): A lua în râs, în bătaie de joc, peste picior pe cineva. A LUA ÎN COLŢI (PE CINEVA): A certa pe cineva; v. şi A se lua în colţi (cu cineva). A LUA ÎN CONSIDERARE (CEVA): A avea în vedere ceva; A ţine cont, a ţine seama de ceva; v. şi A lua în consideraţie (ceva). A LUA ÎN CONSIDERAŢIE (CEVA): A avea în vedere ceva; A ţine cont, a ţine seama de ceva; v, A lua în considerare (ceva). A LUA ÎN CUŢITE (PE CINEVA): A ciopârţi pe cineva. A LUA ÎN DERÂDERE (PE CINEVA): A-şi bate joc, a râde de cineva; v. şi A lua în deşert (pe cineva). A LUA ÎN DEŞERT (PE CINEVA): A-şi bate joc, a râde de cineva; v. A lua în derâdere (pe cineva). A LUA ÎN DISCUŢIE: A discuta; A analiza; A-şi exprima punctul de vedere. A LUA IN FABRICĂ: A bate tare; A snopi în bătaie; v. şi A lua în fabrică de pumni. A LUA ÎN FABRICĂ DE PUMNI: A bate tare; A snopi în bătaie; v. A lua în fabrică. A LUA ÎNFĂŢIŞAREA DE.. 392 a lua Înfăţişarea de...: A părea...; A da impresia de. .;; v. A lua aspectul de..,. A LUA ÎN FOCURI PE CINEVA: A certa pe cineva; A reproşa cuiva ceva; A lua peste picior; v. şi A lua în furcă pe cineva. A LUA ÎN FURCĂ PE CINEVA (PE CINEVA): A certa pe cineva; A reproşa cuiva ceva; A lua peste picior; v. A lua în focuri pe cineva. A LUA ÎN GAJ: A lua ca amanet, ca o garanţie. A LUA ÎN GAZDĂ PE CINEVA: A închiria o cameră cuiva. A LUA ÎN GLUMĂ: A glumi; A nu fi serios; v. şi A lua în joacă. A LUA IN GURĂ: A certa pe cineva; A reproşa cuiva; a lua peste picior. A LUA ÎN GURGUI (PE CINEVA): A alunga; A goni; A izgoni pe cineva; A-şi bate joc de cineva; v. şi A lua pe gurgui (pe cineva). A LUA ÎN ÎNFĂŢIŞARE DE.. A începe să semene cu.... A LUA ÎN ÎNŢELES RĂU: A nu pricepe corect; A înţelege anapoda. A LUA ÎN JOACĂ: A glumi; A nu fi serios; v. A lua în glumă. A LUA ÎN MÂINILE SALE: A face ordine; A conduce; A nu permite nimănui să se amestece. A LUA ÎN MÂNĂ: (Despre sume dea bani) A obţine ca venit net; v. şi A primi în mână. A LUA ÎN MÂNA AFACEREA: A se ocupa de o treabă în mod serios; v. şi A lua în mână lucrarea; A lua în mână treabă. A LUA ÎN MÂNĂ LUCRAREA: A se ocupa de o treabă în mod serios; v. A lua în mână afacerea. A LUA ÎN MĂNĂ TREABĂ: A se ocupa de o treabă în mod serios; v. A lua în mână afacerea. A LUA ÎN NAS: A-şi pierde bună reputaţie, cinstea, onoarea; v. A cădea cu nasu-n terci. A LUA IN NAS RUŞINEA: A-şi pierde bună reputaţie, cinstea, onoarea; v. A cădea cu nasu-n terci. A LUA ÎN NUME DE BINE (PE CINEVA): A ţine la cineva; A aprecia pe cineva; v. 'Aavea în nume de bine (pe cineva). A LUA ÎN NUME DE RĂU (PE CINEVA): A nu ţine la cineva; A nu aprecia pe cineva; v, A avea în nume de rău (pe cineva). A LUA ÎN OCHI DE RĂU: A-l supraveghea ca pe un element rău. A LUA ÎN OTCUP: A lua în antrepriză. A LUA ÎN PALME: A pălmui; A aplica palme. A LUA ÎN PALOŞ (PE CINEVA): A spinteca, a ucide cu sabia sau cu o altă armă pe cineva; v, şi A lua în sabie; A lua în săbii; A lua prin paloş; A lua prin sabie; A lua prin săbii; A lua sub paloş; A lua sub sabie; A pune în paloş; A pune în sabie; A pune în săbii; A pune prin paloş; A pune prin sabie; A pune prin săbii; A pune sub paloş; A pune sub sabie; A pune sub săbii; A rupe fuga; A trage în paloş; A trage în sabie; A trage în săbii; A trage prin paloş; A trage prin sabie; A trage prin săbii; A trage sub ascuţişul săbiei; A trage sub paloş; A trage sub sabie; A trage sub săbii; A trece în paloş; A trecein sabie; A trece în săbii; A trece prin ascuţişul săbiei; A trece prin paloş; A trece prin sabie; A trece prin săbii; A trece prin tăişul paloşului; A trece prin tăişul săbiei; A trece sub paloş; A trece sub sabie; A trece sub săbii. A LUA ÎN PĂLIŞ (PE CINEVA) (pop.): A-l dojeni pe cineva; a lua peste picior pe cineva; v. şi A lua păliş (pe cineva). A LUA IN PÂNTECE: (Despre femei) A fi însărcinată. A LUA ÎN PERIPLIZON (PE CINEVA) (pop.): A lua în băşcălie pe cineva sau ceva. ^ A'LUA ÎN PIEPT (CEVA): A înfrunta o primejdie, un obstacol. ■ A LUA ÎN PIEPT GREUTĂŢILE: A înfrunta o greutate; A munci din greu; A lupta cu dârzenie; v. şi A lua în piept realitatea; A lua în piepturi (realitatea). A LUA ÎN PIEPT REALITATEA: A înfrunta o greutate; A: munci din greu; A lupta cu dârzenie; v. A lua în piept greutăţile. A LUA ÎN PIEPTURI REALITATEA: A înfrunta o greutate; A munci din greu; A lupta cu dârzenie; v. A lua în piept greutăţile. A LUA ÎN PINTEN PE CINEVA: A-şi bate joc de cineva. A LUA ÎN PLAN: A planifica; A organiza; A-şi începe activitatea. A LUA ÎN PLEASNA BICIULUI (PE CINEVA): A ironiza, a-lua peste picior pe cineva; v. şi A lua în pleasnă (pe cineva). A LUA ÎN PLEASNĂ (PE CINEVA): A ironiza, a lua peste picior pe cineva; v. A lua în pleasna biciului. A LUA ÎN PORNEALĂ: A începe; A pomi; A urni; A pune la cale. A LUA ÎN POSESIUNE: A deveni posesor; a poseda; a deveni stăpân. : A LUA ÎN PRIMIRE (PE CINEVA SAU CEVA): A lua sub supraveghere; A lua în evidenţă; A purta de grijă; A prelua ceva; A-şt bate joc de cineva sau de ceva. A LUA ÎN PRIMIRE UN LUCRU; A se angaja la un lucru; A lua în subordine ceva. ; A LUA ÎN PRIPĂ: A lua în grabă; A începe la repezeală; a nu medita mai mult. A LUA ÎN PRIVINŢĂ (pop.): A avea în vedere; A lua în considerare; v. şi A lua în privire, A LUA ÎN PRIVIRE (pop.): A avea în vedere; A lua în considerare; v. A lua în privinţă. A LUA ÎN PUMNI (PE CINEVA): A lua la bătaie cu pumni pe cineva; v. şi A lua la pumni (pe cineva). A LUA ÎN RĂSPĂR (PE CINEVA SAU CEVA): A-şi bate joc de cineva sau de ceva; A brusca pe cineva; v, şi A lua la răspăr (pe cineva sau ceva). A LUA ÎN RÂS (PE CINEVA): A ironiza; A-şi bate joc de cineva; v. şi A lua în zeflemea (pe cineva); A lua peste picior (pe cineva): 393 A LUA LA OCHI A LUA ÎN SABIE (PE CINEVA): A spinteca, a ucide cu sabia sau cu o altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A LUA ÎN SĂBII (PE CINEVA): A spinteca, a ucide cu sabia sau cu o altă armă pe cineva; v. A luaînpaloşy A LUA ÎN SEAMĂ: A băga în seamă; A-l observa; A-l lua în grijă. A LUA ÎN SEAMĂ CEVA: A băga în seamă ceva; A observa ceva. A LUA ÎN SENS BUN: A înţelege bine; A aproba; A fi de acord. A LUA ÎN SENS RĂU: A nu înţelege bine; A nu aproba; A nu fi de acord. A LUA ÎN SERIOS (PE CINEVA SAU CEVA): A arăta toată atenţia cuiva sau la ceva; A socoti demn de lua în consideraţie pe cineva sau ceva. A LUA ÎN SFĂRC (pop.): A lua peste picior. A LUA ÎN SILĂ: A fi obligat, a fi forţat să ia. A LUA ÎN SIMPATIE: A simpatiza; A fi apropiat. A LUA ÎN SPĂNGI: A i se spune; A nu fi de acord; A lua la bătaie. A LUA ÎN SPINARE: A lua în grijă; A include în obligaţiile sale. A LUA ÎN STĂPÂNIRE: A pune mâna; A stăpâni; A domina; A conduce ceva. A LUA ÎN ŞFICHI (PE CINEVA): A ironiza pe cineva. A LUA ÎNŞTINŢARE (înv.): A afla, a lua la cunoştinţă. A LUA ÎN TĂRĂBOANŢĂ (PE CINEVA) (pop.): A lua peste picior; A zeflemisi pe cineva. A,. LUA ÎN TARBACĂ: A chinui câinii cu tărbacă; A bate măr pe cineva; A batjocori; v. A da în tărbacă ^ ^ _ A LUA ÎN TÂRBĂCEALĂ: A chinui câinii cu tărbacă; A bate măr pe cineva; A batjocori; v. A da în tărbacă A LUA ÎN TRAGEDIE (CEVA): A da prea mare importanţă laturii neplăcute a unui fapt; A dramatiza; v. şi A lua în tragic (ceva); A o lua în tragedie; A o lua în tragic. A LUA ÎN TRAGIC (CEVA): A da prea mare importanţă laturii neplăcute a unui fapt; A dramatiza; v. A lua în tragedie (ceva); A LUA ÎN TRECERE: A lua pe nepregătite; A lua la întâmplare, A LUA ÎNŢELEGERE CU CINEVA: A se consulta şi a cădea de acord cu cineva. A LUA ÎN UNGHII: A înhăţa pe cineva; A certa foarte aspru pe cineva; v. A apuca f/i unghi. A LUA ÎNVĂŢ (DE LA CINEVA): A învăţa de la cineva; A urmări exemplul cuiva. A LUA ÎN VÂRF DE BICI: A biciui; A lovi cu bici. A LUA ÎN VIFT: A primi pe cineva în gazdă cu locuinţa şi cu mâncarea. A LUA ÎN ZEFLEMEA (PE CINEVA): A ironiza; A-şi bate joc de cineva; v. A lua în râs (pe cineva). A LUA LA ARMATĂ (PE CINEVA): A înrola ca recrut; v,. A înrola în armată (pe cineva). A LUA LA BANI MĂRUNŢI: A-l verifica la amănunţit; v. şi A-l lua la bob mărunt. A LUA LA BĂTAIE (PE CINEVA): A-l bate pe cineva. A LUA LA BOBÂRNACE PE NAS PENTRU CINEVA: A fi jignit din cauza altuia. A-L LUA LA BOB MĂRUNT: A-l verifica la amănunţit; v. A-l lua la bani mărunţi. A LUA LA BRAŢ (PE CINEVA): A merge de braţ cu cineva; v. şi A-l lua la braţetă (pe cineva). A LUA LA BRAŢETĂ PE CINEVA): A merge de braţ cu cineva; v. A-l lua la braţ (pe cineva). A LUA LA BRIPTĂ: A bate pe cineva; A lovi cu cuţit pe cineva. A LUA LA BUŞELI: A îmbrânci pe cineva; A înghionti pe cineva. A LUA LA CAP: A memora; A ţine minte; A învăţa; A asimila; v. A băga în cap. A LUA LA CĂTĂNIE: A lua soldat; A deveni soldat. ALUA LA COLŢI: A se certa; A se contrazice; A fi gata să se încaiere. A LUA LA CUNONŞINŢĂ: A afla; A fi informat, A LUA LA CUNONŞTINŢĂ DE CEVA: A afla de ceva; A fi informat despre ceva. A LUA LA DEPANAT (PE CINEVA): A-l certa; A-l lua la rost; v. şi A lua la făpiială (pe cineva). A LUA LA DESCUSUT (PE CINEVA): A lua la întrebări; a descoase pe cineva. A LUA LA FĂŢUIALĂ DEPANAT (PE CINEVA): A-l certa; A-l lua la rost; v. A lua la depanat (pe cineva). A LUA LA FUGĂ: A fugi; A porni în fugă; \.A lua fuga. A LUA LA GOANĂ PE CIEVA: A-l alunga; A-l izgoni." A LUA LA INIMA CEVA: A se preocupa de ceva; A fi interesat de ceva; A aprecia ceva. :; A LUA LA ÎNTREBĂRI: A chestiona pe cineva; A-l interoga; A se interesa de viaţa cuiva, ALUA LA JOC: A dansacu cineva. A LUA LA MĂSEA: A bea; A se îmbăta. A LUA LA MĂSURAT (PE CINEVA): A lua la bătaie pe cineva. A LUĂ LA MIJLOC (PE CINEVA) (pop.): A înconjura cu simpatie pe cineva; A lua de fraier, de prost pe cineva; v. A băga la mijloc. A-LU LA MILITĂRIE (PE CINEVA): A înrola ca recrut; v. A înrola în armată. A LUA LA MIŞTO (PE CINEVA) (pop.): A lua peste picior pe cineva; v. A face mişto (de cineva). A LUA LA MUSTAŢĂ: A câştiga la mică distanţă, la mică diferenţă de următorul concurent. A LUA LA OASTE (PE CINEVA): Ă înrola ca recrut; v. A înrola în armată. A LUA LA OCHI (PE CINEVA SAU CEVA): A se uita atent la cineva sau la ceva; A bănui, a suspecta pe cineva; A remarca pe cineva; v. şi A sta cu ochii pe cineva. A LUA LA OCHI BUNI 394 A LUA LA OCHI BUNI: A stima; A respecta; a preţui. A LUA LA PALME (PE CINEVA): A pălmui pe cineva A LUA LA PAPUC (fam.): A fugi; A-şi lua tălpăşiţa; v. şi A o şterge la papuc. A LUA LA PERGHEL: A da târcoale. A LUA LA PERIPLIZON: A râde de cineva sau de ceva; A lua în râs. A LUA LA POCEAJLĂ (PE CINEVA): A bate pe cineva foarte tare; A-l bate până la desfigurare. A LUĂ LA PUMNI (PE CINEVA): A lua la bătaie cu pumni pe cineva; v. A lua în pumni (pe cineva), A LUA LA PURICAT: A lua la control; A verifica amănunţit. A LUA LA PURTARE: A începe sâ poarte foarte des, aproape zilnic, ceva. ^ ;; A LUA LA RĂFUIALĂ (PE CINEVA): A lua Ia rost pe cineva. A LUA LA RĂSPĂR (PE CINEVA SAU CEVA): A-şi bate joc de cineva sau de ceva; A brusca pe cineva; v. A lua în răspăr (pe cineva sau ceva). A LUA LA RĂSPUNDERE: A cere socoteală; A-l pune să răspundă. A LUA LA RÂND (PE CINEVA): A se ocupa de cineva potrivit ordini stabilite anterior. A LUĂ LA REFEC ; (PE CINEVA): A mustra cu asprime; A-l lua din scurt; v. şi A lua la refeca (pe cineva); A lua la roată (pe cineva); A lua la rost (pe cineva); A lua la trei parale (pe cineva); A lua la trei păzeşte (pe cineva); A trage un refec. A LUA LA REFECA (PE CINEVA): A-l mustra cu asprime; A-l lua din scurt; v. A lua la refec (pe cineva). A LUA LARGUL: A,pleca în lume; A se îndepărta de Ia mal. A LUA LA ROATĂ (PE CINEVA): A-l mustra cu asprime; A-l lua din scurt; v. A lua la refec (pe cineva). . A LUA LA ROST (PE CINEVA): A-l mustra cu asprime; A-l lua din scurt; v. A lua la refec (pe cineva). A LUA LA SICTIR (PE CINEVA): A înjura pe cineva; A repezi pe cineva; v. A da cu hai sictir (cuiva), A LUA LA SICTIREALĂ (PE CINEVA): A înjura pe cineva; A repezi pe cineva; v. A da cu hai sictir (cuiva). A LUA LA SICTIRIT (PE CINEVA): A înjura pe cineva; A repezi pe cineva; v. A da cu hat sictir (cuiva). A LUA LA SIGUR PE CINEVA: A ataca pe cineva cu dovezi evidente şi cu precizie, iară să-i lase posibilitatea de a se eschiva. A LUA LA SOCOTEALĂ: A-i cere socoteală; A-l pune să-şi dea socoteală; A-I trage la răspundere. A LUA LA SUBSOARĂ: A-şi manifesta prietenia, simpatia, cordialitate. A LUA LA SFICHH: A critica; A înţepa cu vorba; A ironiza. A LUA LA ŞMECHERIE (PE CINEVA) (fam.): A se purta şmechereşte cu cineva; A trata şmechereşte pe cineva. A LUA LA ŞOŞOTE (PE CINEVA) (famJ: A cicăli pe cineva; v. şi A lua la tocănit (pe cineva). A LUA LA TĂRBACĂ: A chinui câinii cu tărbacă; A bate măr pe cineva; A batjocori; v. A da în tărbacă A LUA LA TĂRJBĂCEALĂ: A chinui câinii cu tărbacă; A bate măr pe cineva; A batjocori; v. A da în tărbacă A LUA LA TOARTĂ: A lua tare; a nu lăsa în pace; A persecuta. A LUA LA TOCĂNIT (PE CINEVA) (fam.): A cicăli pe cineva; v. A lua la şoşote (pe cineva). A LUA LA TRÂNŢEALĂ: A bate pe cineva zdravăn. A LUA LA TREI PARALE (PE CINEVA); A-l mustra cu asprime; A-l lua din scurt; v. A lua la refec (pe cineva). A LUA LA TREI PĂZEŞTE (PE CINEVA): A-l mustra cu asprime; A-l lua din scurt; v. A lua la refec (pe cincva). :A LUA LA VALE (PE CINEVA): A râde, a-şi bate joc de cineva. A LUA LA ZOR (PE CINEVA): A dojeni, a mustra pe cineva; A certa pe cineva.: ; A LUA LECŢII: A învăţa; a se medita; a face meditaţii. A LUA LEGĂTURĂ CU CINEVA: A contacta pe cineva; a se interesa de cineva; A stabili o relaţie cu cineva, vo A: LUA LIMBĂ: A afla ceva prin spionaj; A prinde un spion; v. şi A prinde o limbă1. A LUA LOC: A se aşeza; A şedea. A LUA LOCUL CUIVA: A veni în locul cuiva; A înlocui pe cineva; A da afară pe cineva. A LUA LUCRU DE NIMIC: A lua ceva neînsemnat, neimportant; A lua un lucru de mică importanţă. A LUA LUCRURILE AŞA CUM SUNT: A se purta cu măsură; a nu se enerva; A fi rezonabil. A LUA LUCRURILE CŢJ UŞURINŢĂ: A lua lucrurile uşor, fără niciun efort; A lua lucrurile calm; cu indiferenţă, cu nepăsare. A LUA LUCRURILE DiH PRIPĂ: A interveni în timp util; v. şi A lua lucrurile din scurt; A lua lucrurile în pripă. A LUA LUCRURILE DIN SCURT: A interveni în timp util; v. A lua lucrurile din pripă. A LUA LUCRURILE ÎN GLUMĂ: A nu lua lucrurile în serios; A nu da importanţă. A LUA LUCRURILE ÎN MÂNĂ:  acţiona prompt şi eficient. A LUA LUCRURILE ÎN PRIPĂ: A interveni în timp util; v. A lua lucrurile din pripă. A LUA LUCRURILE MAI DIN APROAPE: A acţiona direct şi cu mare atenţie. A LUA LUCRURILE PE DOS: A face invers, A nu respecta anumite reguli; A nu se supune obligaţiilor. 395 A LUA NUMELE DOMNULUI ÎN DEŞERT A LUA LUCRURILE UŞOR: A nu medita, a nu judeca asupra lucrurilor; a trece cu uşurinţă, cu nepăsare, cu indolenţă peste problemele apărute. A LUA LULEUA NEAMŢULUI; A se îmbăta; v. A aprinde luleaua neamţului. A LUA LUMEA DE-A LUNGUL: A umbla mult; A călători peste tot în lume; v. şi A lua lumea de-a lungul şi de-a laiul. A LUA LUMEA DE-A LUNGUL ŞI DE-A LATUL LUNGUL: A umbla mult; A călători peste tot în lume; v. A lua lumea de-a lungul. A LUA LUMEA ÎN CAP: A pleca în lume. A LUA LUMEA ÎN PIEPT: A se împotrivi; A înfrunta; A lupta; A nu ceda în faţa nimănui. A LUA MASA: A mânca. A LUA MASA ÎN ORAŞ: A mânca la restaurant. A LUA MASCA CUIVA: A face să apară în adevărată lumină; A demasca; v.  cădea masca cuiva. A LUA MAUL (CUIVA) (pop): A reduce la tăcere pe cineva; A amuţi cu o lovitură pe cineva; A lăsa fară conştiinţă pe cineva. A LUA MĂSURĂ (CUIVA SAU A CEVA): A măsura dimensiunile cuiva sau a ceva; v. şi A lua măsurile (cuiva sau a ceva). A LUA MĂSURI: A lua o hotărâre; A lua hotărâri; A decide; A organiza mai bine; v. şi A lua o măsură. A LUA MĂSURI DE PRECAUŢIE: A fi precaut, vigilent, atent. A LUA MĂSURI DE PREVEDERE: A fi prevăzător; A fi prudent, vigilent. A LUA MĂSURI DRASTICE: A lua cele mai severe măsuri; a nu permite nicio abatere, nicio deviere, nicio amânare; A pune totul la punct; v. şi A lua măsuri extreme. A LUA MĂSURI EXTREME: A lua cele mai severe măsuri; a nu permite nicio abatere, nicio deviere, nicio amânare; A pune totul la punct; v. şi A lua măsuri drastice. A LUA MĂSURILE (CUIVA SAU A CEVA): A măsura dimensiunile cuiva sau a ceva; v. A lua măsuri (cuiva sau a ceva). A LUA MÂNA DE PE CEVA: A lăsa în pace ceva; A nu-1 mai interesa ceva; a nu se mai ocupa de ceva. Ă LUA MÂNĂ DE PE CINEVA: A lăsa în pace pe cineva; A nu-1 mai ajuta; A nu-1 mai sprijini. A LUA MINTEA (CUIVA): A prosti pe cineva; A induce în eroare pe cineva; A face să-şi piardă judecata; v. şi A lua minţile (cuiva). A LUA MINŢILE (CUIVA): A prosti pe cineva; A induce în eroare pe cineva; A face să-şi piardă judecata; v. A lua mintea (cuiva). A LUA MIRUL CUIVA: A omorî pe cineva. A LUA MITĂ (DE LA CINEVA): A se lăsa mituit; v. A primi mită (de la cineva). A LUA MOARTEA (PE CINEVA): A muri; v. A-l lua dracii (pe cineva). A LUA MODEL (DE LA CINEVA SAU CEVA)? A se inspira de la cineva sau de la ceva; A imita pe cineva sau ceva; v. A lua de model (pe cineva sau ceva). A LUA MUCUL LUMÂNĂRII: A nu lua nimic; A nu beneficia de niciun folos; v. şi A lua muştiucul. , A LUA MUIERE: (Despre bărbaţi) A lua de nevastă; A se căsători; v. A lua de muiere. A LUA MUNTELE ÎN PIEPT: A pleca îa munte; A urca la munte. A LUA MUNŢII Şl PUSTIILE ÎN CAP: A pleca în lume; a pleca departe. A LUA MUSCA: A-i da peste nas; A-i face observaţii; v. şi A lua musca de pe nas. A LUA MUSCA DE PE NAS: A-i da peste nas; A-i face observaţii; v. A lua musca. A LUA MUŞTARUL (CUIVA) (pop): A: lovi peste gură pe cineva; v. A-i lua muştarul (cuiva). A LUĂ MUŞTIUCUL: A nu lua nimic; A nu beneficia de niciun folos; v. A lua mucul lumânării. A LUA NAIBA (PE CINEVA): A murii; v. A-l lua dracii (pe cineva). A LUA NAS: A se obrăznici; v. şi A lua nasul la purtare; A-şi lua nas; A-şi lua vasul la purtare; A-şi lungi nasul. A LUÂ; NASUL LA PURTARE: A se obrăznici; v. A lua nas. A LUA NAŞTERE: A apărea; A se forma; a se produce. ' A LUA NĂDEJDEA:  nu mai avea nicio speranţă. A LUA NĂDEJDEA DE...: A nu mai avea nicio speranţă de ...; v. şi A lua nădejdea de la...; A lua nădejdea dinspre... . A LUA NĂDEJDEA DE LA...: A nu mai avea nicio speranţă de la...; v. A lua nădejdea de.,.. A LUA NĂDEJDEA DINSPRE...: A tiu mai avea nicio speranţă dinspre...; v. A lua nădejdea de.... A LUA NĂRAVUL: A se purta tot aşa de rău. A LUA NĂRAVUL SĂ... ...: A se obişnui să...; v. şi A lua obiceiul să....  LUA NEVOIE: A da de dificultăţi, de greutăţi, de necazuri. A LUA NOTĂ: A lua cunoştinţă de ceva; A înregistra, a reţine ceva; A-şi nota; v. şi A lua notă de ceva; A lua note. A LUA NOTĂ DE CEVA: A lua cunoştinţă de ceva; A înregistra, a reţine ceva; A-şi nota; v. A lua notă. A LUA NOTE: A lua cunoştinţă de ceva; A înregistra, a reţine ceva; A-şi nota; v. A lua notă. A LUA NOTIŢE: A lua cunoştinţă de ceva; A înregistra, a reţine ceva; A-şi nota; v. A lua notă. A LUA NOUĂ PIEI DE PE O OAIE: A-l lăsa fără nimic; A-l jecmăni; A-l sili să muncească peste puterile sale; v. A lua două piei de pe o oaie. A LUA NUMELE DOMNULUI ÎN DEŞERT: A batjocori numele Domnului, A LUA OALA DE TOARTĂ 396 A LUA OALA DE TOARTĂ: A prinde lucrurile bine; A nu lăsa din mână. A LUA O ĂLTĂ ÎNTORSĂTURĂ: A-şi schimba direcţia; A-şi întoarce planurile; A pleca pe altă cale. A LUA O ATITUDINE: A-şi prezenta poziţia; A se stabili; A se hotărî. A LUA O ATITUDINE TEATRALĂ: A se manifesta neserios; A-şi preciza o atitudine ireală, falsă, mincinoasă. A LUA O BĂTAIE: A fi bătut. A LUA OBICEIUL: A obişnui, A LUA OBICEIUL SĂ...: A se obişnui să...; v. A lua năravul să.... A LUA OBRAZÎP°P:)·.-.A se obrăznici; v. şi A prinde obraz. A LUA O CETATE: A cuceri o cetate; v. şi A lua un oraş. A LUA O CHELFĂNEALĂ: A fi bătut măr; a lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A LUA OCHII (CUIVA): A atrage privirile; A orbi prin strălucire; a lua ochii cuiva; A impresiona; A fascina, a fermeca pe cineva; v. A fura ochii (cuiva). A LUA OCHII DE FIARĂ: A pleca unde vede cu ochii; A-i lua câmpii; A înnebuni. A LUA O CIOARĂ DREĂT PORUMBEL: A confunda lucrurile. A LUA O DECIDERE (înv): A hotărî; A decide; A se hotărî; A se decide; v. şi A lua o decizie; A lua o hotărâre. A LUĂ O DECIZIE: A hotărî; A decide; A se hotărî; A se decide; v. A lua o decidere. Ă LUA OFENSIVĂ: A ataca. A LUA O GRIJĂ DE PE CUGET: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v.  i se lua o greutate de moară de pe inimă. A LUA O GRIJĂ DE PE INIMĂ: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A LUĂ O GRIJĂ DE PE SUFLET: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A LUA O GURĂ DE AER: A se plimba la aer curat. A LUA O GUSTARE: A gusta ceva; A mânca puţin.; v. şi A lua o înghiţitură. A LUA O HAINĂ LA HANDRĂ: A purta o haină; v, şi A lua o haină la purtare. A LUA O HAINĂ LĂ PURTARE: A purta o haină; v. A lua o haină la handră.  LUA O HOTĂRÂRE: A hotărî; A decide; A se hotărî; A se decide; v.  lua o decidere. A LUA OILE ÎN PORNEALĂ: A lua oile în pază spre a le duce la păscut. A LUA O ÎNGHIŢITURĂ: A gusta ceva; A mânca puţin.; v. A lua o gustare. A LUA O ÎNTORSĂTURĂ BUNĂ: A se schimba în bine; v. şi A lua o întorsătură fericită, A LUĂ O ÎNTORSĂTURĂ FERICITĂ: A şe schimba în bine; v. A lua o întorsătură bună. A LUA O ÎNTORSĂTURĂ GRAVĂ: A se schimba m rău; a nu se schimba în bine; v. şi A lua o întorsătură proastă; A lua o întorsătură rea; ,4 lua o întorsătură tragică; A lua o întorsătură urâtă. : A LUA O ÎNTORSĂTURĂ PROASTĂ: A se schimba în rău; a nu se schimba în bine; v. A lua o întorsătură gravă, A : LUA: O ÎNTORSĂTURĂ ;:REA: A, se schimba,în rău; a nu se schimba în bine; v. A-lua o întorsătură gravă. ALUA O ÎNTORSĂTURĂ TRAGICĂ: A se schimba în rău; a nu se schimba în bine; v. Ă lua o întorsătură gravă. A LUA O ÎNTORSURĂ URÂTĂ: A sie schimba în rău; a nu se schimba în bine; v. A lua o întorsătură gravă. A LUA O LEAPŞA: A lua o palmă; A fi pălmuit. A LUA O MAMA DE BĂTAIE: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A LUA O MĂSURĂ: A lua o hotărâre; A hotărî; a decide; v. A lua măsură. A LUA O NOTĂ BUNĂ: A primi o notă bună; A fi un elev bun; A fi apreciat. A LUĂ O NOTĂ REA: A primi o notă rea; A fi un elev slab; A nu fi apreciat. A LUĂ O NOUĂ FORMĂ: A: se transforma; A-şi schimba forma. A LUA O PALMĂ (CUIVA): A pălmui pe cineva; A Iovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme cuiva. A LUA O PATALAMA LA MÂNĂ: Ă primi un document, un act. : . A'LUA'Q PIĂTI^;DE;PE;CUGET: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A LUA O PIATRĂ DE PE INIMĂ: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă. A LUA O PIATRĂ DE PE SUFLET: A scăpa de un necaz; A se elibera de o povară; A scăpa de o situaţie dificilă; v. A i se lua o greutate de moară de pe inimă.  LUĂ O PLASĂ: A fi păcălit; A fi tras pe sfoară. A LUA O POZĂ: A adopta o atitudine afectată; v. şi A lua o poză teatrală. A LUA O POZĂ TEATRALĂ: A adopta o atitudine afectată; v. A lua o poză. A LUA O PROBĂ: A lua puţin; A nu se avânta; A lua să probeze, să încerce; v. A lua de probă. A LUA O PROBLEMĂ ÎN MÂNĂ: A lua în seama sa o problemă; A dirija lucrurile; a nu permite nimănui să se amestece. 397 A LUA PE NEAŞTEPTATE PE CINEVA A LUA ORE DE...: A lua meditaţii de.... A LUA O SCATOAICĂ: A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A LUA O SFÂNTĂ DE BĂTAIE: A fi bătut măr; a lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A LUA PARTE: A participa la ceva; A participa undeva. A LUA PARTE ACTIVA LA CEVA: Ă participa activ la ceva; A fi activ într-o afacere. A LUA PARTEA BUNĂ A LUCRURILOR: A vedea partea bună a lucrurilor; A insista asupra eiementelor pozitive a lucrurilor. A LUA PARTEA BUNĂ A VIEŢII :A insista asupra elementelor bune din viaţă; A cultiva partea bună din viaţă. A LUA PARTEA CEA MAI BUNĂ: DIN CEVA:  vedea partea cea mai bună a lucrurilor; A insista asupra elementelor celor mai bune a lucrurilor. ; A LUA PARTEA CUIVA: A susţine, a apăra, a favoriza pe cineva; v. şi A lua parte cuiva; A ţine partea cuiva. A LUA PARTEA LEULUI: A lua partea cea mai mare, cea mai valoroasă; v. A apuca partea leului. A LUA PARTEA UNUIA SAU ALTUIA: A susţine, a apăra, a favoriza ba pe unul, ba pe altul. A LUA PARTE CUTVA: A susţine, a apăra, a favoriza pe cineva; v. A lua partea cuiva. A LUA PARTE LA...: A participa la...; A contribui la...; v. A avea parte la.... A LUĂ PARTE LA UN JOC: Ă juca un anume joc. A LUA PARTE LA VOT: A vota A LUA PARŢIDA CUIVA (înv.): A trece de partea cuiva; A lua apărarea cuiva.. A LUA PĂSĂREA DIN ZBOR: A fi foarte bun (intaş. A LUA PASUL: A pleca; a se duce. A LUA PAZA DE LA GURĂ: A nu mai vorbi mult; A se controla la ce spune. A LUA PĂCATUL ASUPRA SĂ: A-şi asuma o răspundere; A recunoaşte un păcat. . A LUA PĂLIŞ (PE CINEVA) (pop.): A-l dojeni pe cineva; a lua peste picior pe cineva; v. A lua în păîiş (pe cineva). Ă LUĂ PĂPUŞOIUL DE PE FOC (CUIVA) (pop.): A-i dejuca planurile cuiva. A LUA PĂRTAŞ (PE CINEVA): A se asocia cu cineva. A LUA: PÂINEA DE LA GURĂ CUIVA: A lăsa pe cineva iară mijloace de trai. A LUA PÂNĂ-N POD: A nu lua, a nu primi nimic. A LUA PÂNĂ Şl CĂMAŞĂ DE PE CINEVA: A-i lua tot; A nu-i lăsa nimic. A LUA PE ALES: A alege; A lua ce doreşte; v. şi A lua pe alese. A LUA PE ALESE: A alege; A lua ce doreşte; v. A lua pe ales. A LUA PE CHEZĂŞIE: A lua pe garanţie. A LUA PECĂI GREŞITE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A LUA PE CĂRĂRI GREŞITE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A LUA PE COARDĂ SENSIBILĂ: A apela la sentimentele, la convingerile cele mai sensibile; A măguli, a lăuda pe cineva; A atinge pe cineva unde- 1 doare; v. şi A lua pe coarda simţitoare.  LUA PE COARDĂ SIMŢITOARE: Ă apela Ia sentimentele, la convingerile cele mâi sensibile; A măguli, a lăuda pe cineva; A atinge pe cineva unde-1 doare; v. A lua pe coarda sensibilă. A LUĂ PE CREDINŢĂ (PE CINEVA): A avea încredere în cineva. A LUĂ PE DATORIE: A plăti mai târziu. A ŞUA PE DEGEABA: A nu da nimic în schimb. A LUA PE DE LATURI: A -şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A LUA PE DEPARTE (PE CINEVA): A începe o discuţie pe ocolite cu cineva.  LUĂ PE DINAINTE (CUIVA): A depăşi, a întrece pe cineva; v. A lua dinainte (cuiva). A LUA PE DODEALĂ: A lua la mântuială; a lua pe ghicite.: A LUA PE DRACU: A nu lua nimic; A nu lua nimic bun; A lua ceva rău; v. şi A lua pe dracu de coadă; A lua pe dracu de coarne. A LUA PE DRACU DE COADĂ: A nu: lua nimic; Ă nu lua nimic bun; A lua ceva rău; v. A lua pe dracu. A LUĂ PE DRACU DE;COAJRNE: A nu lua nimic; A nu lua nimic bun; A lua ceva rău; v. A lua pe dracu. A LUA PE DRUMURI GREŞITE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A LUĂ PE DUPĂ GÂT: A îmbrăţişa. ' A XUĂ PE FUGĂ (PE CINEVA): A goni, a fugări pe cineva; v. şi A lua pe goană (pe cineva); A pune pe fugă (pe cineva); A pune pe goană (pe cineva). A LUA PE GARANŢIE:  garanta pentru ceva. A LUA PE GOANA (PE CINEVA): A goni, a fugări pe cineva; v. A lua pe fugă (pe cineva). A LUA PE GURGUI (PE CINEVA): A alunga; A goni; A izgoni pe cineva; A-şi bate joc de cineva; v. A lua în gurgui (pe cineva). A LUA PE HTISTOS DE MIRE: (Despre fete) A se călugări. A LUA PE IENAGHE ÎN CAP: A se îmbăta: A LUA PE ÎNCREDERE: A avea încredere în ofertant. A .LUA PE LA SPATE: A o lua pe ocolite; A o lua indirect.  LUĂ PE MUTEŞTE: A lua în tăcere totală, fără vorbe, fară comentarii. A LUA PE NEAŞTEPTATE PE CINEVA: A surprinde pe cineva; v. şi A lua pe negândite pe cineva; A lua pe nepregătite pe cineva; A lua pe nepusă masă. A LUA PE NEGÂNDITE PE CINEVA 398 A LUA PE NEGÂNDITE PE CINEVA: A surprinde pe cineva; v. A lua pe neaşteptate pe cineva. A LUA PE NEPREGĂTITE PE CINEVA: A surprinde pe cineva; v. A lua pe neaşteptate pe cineva. A LUA PE NEPUSĂ MASĂ: A surprinde pe cineva; v. A lua pe neaşteptate pe cineva. Ă LUĂ PE NIMIC: A lua foarte ieftin; v. şi A lua pe nimica toată; A lua pe o nimic toată; A lua pe te miri ce. Ă LUA PE NIMICA TOATĂ: Ă lua foarte ieftin; v. A lua pe nimic. A LUĂ PE „NU” IN BRAŢE: A se eschiva să recunoască. A LUA PE „NU ŞTIU” ÎN BRAŢE: Ă se eschiva să depună mărturie. A LUA PE OCOLITE: A nu intra direct; A aborda pe departe, cu ocoluri, indirect. A LUA PE O NIMICA TOATĂ: A lua foarte ieftin; v. A lua pe nimic. A LUA PE PRICOPSEALĂ (PE CINEVA): A lua la învăţătură; A lua la învăţarea unei meserii; v. A avea de pricopseală (pe cineva). A LUA PE RĂBOJ: A lua pe datorie. A LUA PE SEAMA SA: A lua asupra sa; A include în obligaţiile sale. A LUA PEŞTE PICIOR (PE CINEVA): A ironiza; A-şi bate joc de cineva; v. A lua în râs (pe cineva). ,v··, ^ A LUA PESTE RÂND: A nu sta la rând; Ase băga în faţă. A LUA PEŞTE ŞIRETURI PE CINEVA: A-şi bate joc de cineva; A lua pe cineva m bătaie de joc; A lua pe cineva în râs; v. şi A lua peste umăr pe cineva. . ■ ■ . . A LUA PESTE UMĂR PE CINEVA: A-şi bate joc de cineva; A lua pe cineva în bătaie de joc; A lua pe cineva în râs; v. A lua peste şireturi pe cineva. A LUĂ PE SUB MÂNĂ: A cumpăra la preţ de speculă. A LUA PE SUFLETUL CUIVA: A lua în numele cuiva; A lua pe răspunderea cuiva.  LUĂ PE SUS (PE CINEVA): A prinde cu forţă pe cineva. Ă LUA PE TE MIRI CE: Ă lua foarte ieftin; v. A lua pe nimic,' A LUA PIELEA DE PE CINEVA: A exploata, a estorca pe cineva; v. şi A lua şapte piei de pe cineva; A lua şi pielea de pe cineva; A scoate pielea de pe cineva; A scoate şapte piei de pe cineva. A LUA PILDĂ: A urmări exemplul cuiva; a trage învăţăminte din ceva. A LUA PIUITUL (CUIVA): A trece la tăcere pe cineva; A ucide pe cineva; v. A-i tăia piuitul (cuiva). A LUA PLASĂ (fam,): A fi înşelat, a fi păcălit de cineva. A LUA PLEAN PE CINEVA (înv.): A face pe cineva prizonier. A LUA PLECAREA: A pleca; a se duce, A LUA PLOCOANE: A primi cadouri; v. şi A lua plocon. A LUA PLOCON: A primi cadouri; v. A lua plocoane. A LUA PORUMBUL DE LA FOC: A se băga la un lucru periculos; Ă risca; A se expune. A LUA POTECEAUA ÎNAPOI (pop.): A se întoarce acasă; v. şi A-şi lua potecuţa casei. A LUA POTECUŢĂ: A pleca; A porni Ia drum. A LUA POTECUŢĂ ÎNAPOI: A se întoarce; A face cale întoarsă. A LUA POZĂ INTERESANTĂ: A se prezenta bine; A face faţă. A LUA POZIŢIA MUTULUI: A tăcea.* ■ Ă LUA POZIŢIA DE DREPŢI: A sta neliniştit; A nu se băga niciunde. A LUA POZIŢIE: A manifesta o atitudine ;co-rectă, demnă într-o problemă; A-şi exprima punctul de vedere; a se instala într-o poziţie potrivită din punct de vedere strategic; v. A luă poziţie într-o chestiune. A LUA POZIŢIE CONTRA: A se împotrivi. A LUA POLIŢIE ÎNTR-O^ CHESTIUNE: A manifesta o atitudine corectă, demnă într-o problemă; A-şi 'exprima punctul de; vedere; a se instala într-o poziţie potrivită din punct de vedere strategic; v. A lua poziţie. A LUA POZIŢIE PENTRU: A fi de acord. A LUA PRAFUL DE PE TOBĂ: A nu lua nimic. A LUA PREA TARE: A se impune; A nu permite nicio abatere; A interzice orice favoare, : A LUA PREMIUL CEL MĂRE: A fi cel mai bun; A ocupa primul loc. A LUA PREPELIŢA DE COADĂ: A se îmbăta.. A LUA PRIN PALOŞ (PE CINEVA): A spinteca, a ucide cu sabia sau cu o altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A LUA PRIN PENE: A certa pe cineva; A-l lua la bătaie. Ă LUA PRIN SABIE (PE CINEVA): A spinteca, a ucide cu sabia sau cu o altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A LUA PRIN SĂBII (PE CINEVA): A spinteca, a ucide cu sabia sau cu o altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A LUA I*RIN SURPRINDERE: Ă-l surpri nde. A LUA PRIN TĂRBACĂ: A chinui câinii cu tărbacă; A bate măr pe cineva; A batjocori; v. A da în tărbacă A LUA PRIN TĂRBĂCEALĂ: A chinui câinii cu tărbacă; A bate măr pe cineva; A batjocori; v. A da în tărbacă AIAJA PRIZONIERI: A-l captura pe front. A LUA PROPORŢII: A se dezvolta; a se amplifica; a se îngrăşa; v. A căpăta proporţii, A LUA PULSUL (CUIVA): A număra cuiva pulsaţiile inimii. A LUA PULSUL ADUNĂRII: A analiza 399 A LUA ŞI PIELEA DE PE CINEVA atmosfera adunării; A încerca să-şi dea seama de situaţie. A LUA PURCEAUA DE COADĂ (fam.): A se îmbăta; v. şi A lua purceaua de nas. A LUA PURCEAUA DE NAS (fam,): A se îmbăta; v. A lua purceaua de coadă. A LUA PUŞCA ÎN CĂTARE: A se pregăti să tragă cu arma; A ochii; v. şi A lua puşca la călare; A lua puşca la ochi. A LUA PUŞCA LA CĂTARE: A se pregăti să tragă cu arma; A ochii; v. A lua puşca în călare. A LUA PUŞCA LA OCHI: : A se pregăti să tragă cu arma; A ochii; v. A lua puşca în călare. A LUA PUTEREA: A prelua conducerea. A LUA REPEDE (PE CINEVA): A lua prin surprindere pe cineva; v. A lua cu repedea (pe cineva). A LUA RUŞINEA ÎN NAS: A-şi asuma riscul unei situaţii neplăcute, al unui refuz. A LUA RUŞINEA lN NAS PENTRU ALTUL: A se ruşina pentru altul; v. şi A lua ruşinea peste nas pentru altul A LUA RUŞINEA PESTE NAS PENTRU ALTUL: A se ruşina pentru altul; v. A lua ruşinea în nas pentru altul A LUA SAPA DE COADĂ: A pomi să lucreze pământul. A LUA SĂVÂRŞIRE (înv.): A se sfârşi; A se termina..·" A LUA SÂNGE (CUIVA): A-i scoate o cantitate de sânge în scop terapeutic; v. A-i lăsa de sânge (cuiva). A LUA SCARA CUIVA: A dărâma, a distruge pe cineva. A LUA SCHIMA CĂLUGĂREASCĂ: A se călugări; v. A îmbrăca schima călugărească. A LUA SCHEMA MONAHALĂ: Ă se călugări; v. A îmbrăca schima călugărească. A LUA SCHEMA MONAHICEASCĂ: A se călugări; v. A îmbrăca schima călugărească. A LUA SCHIMBARE (înv.): A schimba; A înlocui. A LUA SEAMA (înv.): A calcula; A socoti; A număra; v. A băga de deamă'. A LUA SEAMA DE...: A fi atent de...; A ţine cont de...; A trage la răspundere pe cineva de.,.; v, A lua aminte de.... A LUA SEAMA LA...: A fi atent la...; A ţine cont la...; A trage la răspundere pe cineva la...; v. A lua aminte de.... A LUA SEAMĂ1: A supraveghea; A spiona; v. şi A băga seamă. A LUA SEAMĂ2: A fl· atent; A ţine cont; A trage la răspundere pe cineva; A pretinde cuiva să-şi justifice faptele; v. A lua aminte. A LUA SEAMĂ3: A fi atent; A ţine cont; A trage la răspundere pe cineva; v. A lua aminte. A LUA SEAMĂ4 (CUIVA, DE CEVA) (înv.): A trage la răspundere pe cineva; A pretinde cuiva să-şi justifice faptele; v. A cere cont (cuiva de ceva). A LUA SFÂNTUL PE CINEVA: A dormi uşor; A păţi ceva neplăcut; A fi moleşit de somn; a se îmbolnăvi; A muri; v. A fura Sfântul pe cineva. A LUA SFÂRŞENIE DE... (înv.): A fi ucis de... . A LUA SFÂRŞIT: A se termina; a se sfârşi. A LUA SFIINŢI PE CINEVA: A dormi uşor; A păţi ceva neplăcut; A fi moleşit de somn; A se îmbolnăvi; A muri; v .A fura Sfântul pe cineva. - A LUA SMACUL (arg ): A deflora. A LUA SOCOTEALĂ (CUIVA, DE CEVA) (înv.): A trage la răspundere pe cineva; A pretinde cuiva să-şi justifice faptele; v. A cere cont (cuiva de ceva). A LUA SOMNUL (PE CINEVA): A adormi; v, A apuca somnul (pe cineva). A LUA SPAIMĂ CUIVA: ^Ă-i fi frică de cineva; A fi neliniştit. A LUA SPORUL: A progresa repede; A realiza mult. ■■■··■· r·;"· -;i'' A LUA SPRE PRICOPSEALĂ (PE CINEVA): A lua la învăţătura; A lua la învăţarea unei meserii; v. A avea de pricopseală (pe cineva). A LUA STRAIŢĂ L OBLÂNC (pop.): A-şi pune traista pe umăr. ■ ■ ■ A LUA SPUMA: A lua partea ce mai bună. A LUĂ STARTUL: A pleca; A pomi; A se dezvolta; A progresa. A LUA SUB ARIPA SA: A ocroti;  proteja; A întreţine; v. şi A lua sub ocrotirea sa. ■ A LUA SUB OBSERVAŢIE:: A supraveghea; A urmări. A LUA SUB OCROTIREA SA: A ocroti; A proteja; A întreţine; v. A luă sub aripa sa. A LUA SUB PALOŞ (PE CINEVA): A spinteca, a ucidc cu sabia sau cu o altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A LUA SUB PROTECŢIE: A proteja; A apăra; A sprijini; v. şi A lua sub tutelă. ··? A i LUA:: SUB PULPANĂ (PE CINEVA): ; A proteja pe cineva. A LUA SUB SABIE (PE CINEVA): A spinteca, a ucide cu sabia sau cu o altă armă pe cineva; v, A lua în paloş. A LUA SUB SĂBII (PE CINEVA): A spinteca, a ucide cu sabia sau cu o altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A LUA SUB TUTELĂ A proteja; A apăra; A sprijini; v. A lua sub protecţie. ii A LUA SUFLETUL CUIVA: Ar distruge, a nenoroci, a nimici pe cineva. A LUA ŞAPTE PIEI DE PE CINEVA: A exploata, a estorca pe cineva; v. A lua pielea de pe cineva. A LUA ŞAUA DE PE CAL: A lua o hotărâre. A LUA ŞI CĂMAŞĂ DE PE CINEVA: A lua totul cuiva. A LUA ŞI CENUŞA DIN VATRĂ: A-i lua toate bunurile cuiva; v. A-i lua şi cenuşa din vatră. A LUA ŞI PIELEA DE PE CINEVA: A exploatata estorca pe cineva; v. A lua pielea de pe cineva. A LUA ŞPAGA 400 A LUA ŞPAGA: A lua mitâ; v. şi A lua şperţ; A primi şpagă; A primi şperţ. A LUA ŞPERŢ: A lua mită; v. A lua şpagă. A LUA TAURUL DE COARNE: A înfrunta cu îndrăzneală o dificultate; A lua lucrurile pripit; v. şi A prinde taurul de coarne. A LUA TĂLPĂŞIŢA: A pleca repede de undeva de frică, de ruşine; A o şterge; v. şi A lua tălpăşiţele; A o lua la tălpăşiţă; A-şi lua tălpăşiţa; A-şi lua tălpăşiţele; A-şi lua teşchereaua. A LUA TĂLPĂŞIŢELE: A pleca repede de undeva de frică, de ruşine; A o şterge; v. A lua tălpăşiţa. A LUATOATĂ VINA ASUPRA SA: A-şi asuma toată răspunderea. ; A LUAT-O INTR-O PARTE: A cotit drumul. A LUAT-O PE ALTĂ PARTE: A folosit altă calc. A LUA TREABA ÎN MÂNĂ: A se ocupa personal şi cu o deosebită grijă. A LUA ŢELUL (pop.): A ochi cu puşca; v. şi A se uita la ţel; A ţine ţelul. A LUA ŢUICOMICINĂ: A bea alcool. ;■. m A LUA UN AER DE...: A se prezenta ca...; A se da drept.... A LUA UN AER DISPREŢUITOR: A dispreţui pe cineva. A LUA UN APERITIV: A mânca un aperitiv. A LUA UN AVANS: A întrece pe cineva; A progresa; A se dezvolta. A LUA UN BOBÂRNAC: A fi criticat; A fi înţepat de cineva. A LUA UN CAFTAN: A căpăta bătaie. A LUA UN DRUM GREŞIT: A merge pe o cale greşită; A nu merge pe drumul cel bun. - A LUA UN EXAMEN: A obţine nota de trecere la un examen. A LUA UN LEAC: A lua un medicament; A găsi o cale de ieşire, de scăpare dintr-o situaţie grea. A LUA UN LUCRU ÎN PRIMIRE: A prelua ceva; A recepţiona. A LUA UN MEDICAMENT PE STOMACUL GOL: A lua un medicament pe nemâncate. A LUA UN NOU ASPECT: A se schimba; a deveni altul. A LUA UN ORAŞ: A cuceri un oraş; v, A lua o cetate. A LUA UN PAHAR CU CINEVA: A bea un pahar de alcool cu cineva; A sta de vorbă cu cineva. A LUA UN PAHAR DE BĂUTURĂ LA BOTUL CALULUI: A beau un pahar de alcool în picioare, la repezeală, în mare grabă. A LUA UN PAHAR MAI MULT: A bea mai mult; a se îmbăta. A LUA UN SERVICIU: A intra în serviciu; a se angaja; a deveni salariat. A LUA UN VAPOR: A pleca cu un vapor. A LUA URMA VÂNATULUI: A urmări pe cineva; a da de urmele cuiva. A LUA UŞOR: A nu se grăbi; a face încet; A aborda superficial; v. şi A lua uşor un lucru. A LUA UŞOR UN LUCRU: A nu se grăbi; a face încet; A aborda superficial; v. A lua uşor. A LUA VAMA: A vămui. A LUA VĂLUL: A se călugări. A LUA VĂZUL (CUIVA): A atrage privirile; A orbi prin strălucire; a lua ochii cuiva; A impresiona; A fascina, a fermeca pe cineva; v. A fura ochii (cuiva). A LUA VÂNT: A pleca foarte repede. A LUA VEDEREA (CUIVA): A atrage privirile; A orbi prin strălucire; a lua ochii cuiva; A impresiona; A fascina, a fermeca pe cineva; v. A fura ochii (cuiva). A LUA VEDERILE (CUIVA): A atrage privirile; A orbi prin strălucire; a lua ochii cuiva; A impresiona; A fascina, a fermeca pe cineva; v. A fura ochii (cuiva). ■ mAvLUA VIAŢA: A omorî. A LUA VIAŢA UŞOR: A omorî uşor, fără mustrări. ■ A LUA VINA ASUPRA SA: A-şi asuma o vină; A recunoaşte o vină. ■ A LUA VITEZĂ: A se grăbi; a merge repede. A LUA VORBA DIN GURA CUIVA: A întrerupe pe cineva; A spune ceea ce avea de gând să spună altcineva; v. A lua cuvântul din gura cuiva. A LUA VORBA PE DEPARTE: A nu ataca imediat problema ci cu multe acoperişuri; v. şi A lua vorba pe colite. A LUA VORBA PE OCOLITE: A nu ataca imediat problema ci cu multe acoperişuri; v. A lua vorba pe departe. : A LUA ZĂLOG: A-l captura; A-i cădea în mână. A LUA ZILELE: A ucide; v. şi A lua ziua de căpătâi. A LUA ZIUA DE CĂPĂTÂI: A ucide; v. A lua zilele, . A LUCRA CA DE ANGARA: A lucra din greu; A se chinui. A LUCRA CA DIN TOPOR: A lucra grosolan. A LUCRA CA O CIZMĂ: A lucra foarte prost. A LUCRA CÂT DOI: A fi deosebit de harnic; v. şi A lucra cât patru; A lucra cât şapte; A munci cât doi; A munci cât patru; A munci cât şapte: A LUCRA CÂT PATRU: A fi deosebit de harnic; v. A lucra cât doi. A LUCRA CÂT ŞAPTE: A fi deosebit de harnic; v. A lucra cât doi. A LUCRA CEVA ÎN BOBOTE: A face ceva degeaba; A lucra fără rost. A LUCRA CU ACURATEŢE: A lucra cu mare atenţie A LUCRA CU ANUL: A lucra pe un an; v. A angaja cu anul. A LUCRA CU CAP: A lucra bine, chibzuit. A LUCRA CU DISCREŢIE: A fi discret; A nu divulga nimic; v. şi A lucra cu multă discreţie. A LUCRA CU INIMĂ: A lucra cu toată dra- 401 A-L UMFLA PE SUS gostea, cu toată bunăvoinţa; A-i plăcea foarte mult ce face. A LUCRA CU ÎNCĂPĂŢÂNARE LA CEVA: A nu se lăsa; A nu renunţa la lucrarea sa; a lucra cu toată priceperea; cu toată puterea. ' A LUCRA CU ÎNDÂRJIRE LA CEVA: A spera; A se aştepta ia ceva; A lucra sperând ceva, aşteptându-se la ceva. A LUCRA CU LUARE AMINTE: A băga de seamă; A fi atent; A lucra cu mare grijă. A LUCRA CU LUNA: A lucra o lună; v. A angaja o lună. A LUCRA CU MULTĂ DISCREŢIE: A fi discret; A nu divulga nimic; v. A lucra cil discreţie. A LUCRA CU PALMA: A munci cu braţele; a lucra manual; v. şi A lucra cu palmele. A LUCRA CU PALMELE: A munci cu braţele; a lucra manual; v. A lucra cu palma. A LUCRA CU PICIOARELE: A lucra prost; A nu-şi da interesul; A nu se pricepe. A LUCRA CU RUPTU: A munci fără odihnă. A LUCRA CU SĂPRĂMÂNA: A lucra o săptămână; v. A angaja cu săptămâna. ? A LUCRA CU SPOR: A munci cu tragere de inimă; a munci cu succes; A avea spor în muncă; v. şi A lucra cu tragere de inimă. A LUCRA CU TRAGERE DE INIMĂ: A munci cu tragere de inimă; a munci cu succes; A avea spor în muncă; v. A lucra cu spor. A LUCRA CU ZILE: A fi angajat pe câteva zile; a lucra câteva zile. A LUCRA CU ZIUA: A lucra o zi; v. A angaja cu ziua. A LUCRA DE BEILIC (pop.)'. A munci fără tragere de inimă. ^ A LUCRA DE MANĂ: A face ceva manual. A LUCRA DE MÂNTUIALĂ: A lucra superficial; A face ceva superficial; v. şi A lucra superficial. A LUCRA DE-ŞI SCOATE OCHII: A lucra foarte mult; A depune o muncă grea. A LUCRA DE ZORI: A lucra toată ziua. A LUCRA DIN GREU: A depune o activitate grea, anevoioasă, istovitoare. A LUCRA DIN PLIN: A lucra cu toată forţa. A LUCRĂ FĂRĂ SOCOTEALĂ: A nu se ţine seama la ceea ce face şi cum este plătit. Ă LUCRA IUTE: A nu lenevi; A fi harnic; v. şi A lucra repede.^ A LUCRĂ ÎN ACORD: A lucra împreună cu cineva; A lucra pe baza unei înţelegeri. A LUCRA ÎN DRACI: A lucra foarte mult; A lucra peste măsură; v. şi A lucra pe brânci; A lucra pe rupte. A LUCRA ÎN FOI DE VARZĂ (PE CINEVA): A complota; A pune la cale ceva împotriva cuiva; A-i întinde o capcană cuiva; v. şi A lucra în foi de viţă (pe cineva). A LUCRA ÎN FOI DE VIŢĂ (PE CINEVA): A complota; A pune la cale ceva împotriva cuiva; A-i întinde o capcană cuiva; v. A lucra în foi de varză (pe cineva). A LUCRA ÎN PAGUBĂ: A lucra în deficit; v. şi A lucra în pierdere. A LUCRA ÎN PIERDERE: A lucra în deficit; v. A lucra în pagubă. A LUCRA ÎN TUR: A lucra în schimburi. : A LUCRA LA CÂMP: A lucra în agricultură. A LUCRA LA MAI MULTE RĂZBOAIE: A face mai multe lucruri; a nu se delimita. A LUCRA MÂNĂ ÎN MÂNĂ CU CINEVA: A fi complici; A unelti împreună, : A-LUCRA NU CU CAPUL CI CU PICIOARELE: A lucra rău. A LUCRA PE ALŢII PE Lâ ;SFATE: A săpa pe cineva; a face rău cuiva. A LUCRA PE APUCATE: A lucra unde ppnte şi când poate; A nu lucra tot timpul. A LUCRA PE ASCUNS: A lucra în secret; a nu spune unde şi la ce lucrează; A ţine secret ce şi unde face. A LUCRA PE BRÂNCI: A lucra foarte mult; A lucra peste măsură; v. A lucra în draci. A LUCRA PE CINEVA: A unelti împotriva cuiva; a pregăti ceva pe ascuns împotriva cuiva; v. şi A lucra pe cineva în foi de viţă A LUCRA PE CINEVA ÎN FQI DE VIŢĂ: A unelti împotriva cuiva; a pregăti ceva pe ascuns împotriva cuiva; v. A lucra pe cineva. A LUCRA PE COARDA SA: A nu se amesteca în afacerile altuia. A LUCRA PE CONT PROPRIU: A lucra din proprie iniţiativă; a lucra pe răspunderea personală; şi A lucra pe socoteala proprie. A LUCRA PE DEDESUPT: A lucra pe ascuns. A LUCRA PE FAŢĂ: A lucra în văzul tuturora; a nu se ascunde; A nu 11 secretos. A LUCRA PE NIMIC: A fi plătit prost; A nu primi aproape nimic pentru munca lui. A LUCRA PE RUPTE: A lucra foarte mult; A lucra peste măsură; v. A lucra în draci. : A LUCRA PE SOCOTEALA SA PROPRIE:' A lucra din proprie iniţiativă; a lucra pe răspunderea personală; v. A lucra pe cont propriu. A LUCRA PE SPETITE LA CEVA: A munci până la istovite, până la epuizare fizică. A LUCRA PRIN BABE: A face vrăji prin babe. A LUCRA REPEDE: A nu lenevi; a fî harnic; v. A lucra iute. ; A LUCRA SUPERFICIAL: A lucra superficial; A face ceva superficial; v. A lucra de mântuială. A LUCRA TIMP DE O ORĂ: A lucra cu ora. A LUCRA ZI DE VARĂ PÂNĂ-N SEARĂ: A lucra o zi întreagă. A LUCRA ZI ŞI NOAPTE: A lucra fără întrerupere; A lucra foarte mult. A-L UÎTA MOARTEA: A fi peste măsură de bătrân. A-L UITA SFÂNTUL (PE -CINEVA UNDEVA) (fam.): A zăbovi prea mult şi fară rost într-un anumit loc. A-L UMFLA PE SUS: A-l ridica cu forţă; A-l aresta. : A-L UMFLA PLÂNSUL 402 A-L UMFLA PLÂNSUL (PE CINEVA): A izbucni în plâns; v. A-l bufni plânsul (pe cineva). A-L UMFLA RÂSUL (PE CINEVA): A izbucni în râs; v. A-l bufni râsul (pe cineva). A LUMINA BUŞTEAN: A nu-1 putea lămuri; a 0 lăsa încurcată; A nu aduce nicio claritate. A LUMINA CĂLEA CUIVA: A ajuta, a sprijini, a proteja pe cineva; v. şi A lumina drumul cuiva; A lumina fruntea cuiva A LUMINA DRUMUL CALEA CUIVA: A ajuta; a sprijini, a proteja pe cineva; v. A lumina calea cuiva. A LUMINA FRUNTEA CUIVA:  ajuta, a sprijini, a proteja pe cineva; v. 'A lumina calea cuiva. A-L UMPLE DE GOL: A nu-i da nimic. A LUNECA LA CALE: A pleca la drum. A LUNECA PRINTRE DEGETE: A scăpa printre degete; A scăpa din mână A-L UNGE PE SUFLET: A-i face o mare plăcere. A LUNGI COMPASUL (fam.): A se grăbi; A merge repede; v. şi A lungi pasul. A LUNGI PASUL (fam.); A se grăbi; A merge repede; v. A lungi compasul. A LUNGI PELTEUA (fam.); A vorbi mult pentru a spune puţin; v. A întinde pelteaua. A LUNGI VIAŢA CUIVA: A-l ţine în viaţă; A- 1 ajuta să mai trăiască. A LUNGI VORBA: A vorbi mai mult decât trebuie. A LUPTA CONTRA CURENTULUI: A fi împotriva; a se opune; A se împotrivi; A nu fi de acord.·'" 1 A LUPTA CORP LA CORP: A lupta de aproape; a lupta pieptiş; a se lupta aprig; a se lupta cu înverşunare. A LUPTA COT LA COT: A lupta împreună; A lupta la un loc; v. A lupta umăr la umăr. A LUPTA CU FOAMEA: A-i fi tare foame; a nu avea ce mânca; A trăi în mizerie. A LUPTA CU ISPITA: A nu se lăsa ispitit; A rezista tentaţiilor, seducţiilor. A LUPTA CU MOARTEA: A fi în agonie; a trage să moară. A LUPTA CU ; MORILE; DE ^ VÂNT: A face lucruri inutile; A nu face nimic folositor. A LUPTA CU SOMNUL: A; nu mai putea de somn; A dori să doarmă. A LUPTA DE LĂ EGAL LA EGAL: A se lupta în condiţii de egalitate;  lupta de pe aceeaşi treaptă. A LUPTA DIN TOATE PUTERILE: A-şî depune roată puterea, toată priceperea într-o luptă. A LUPTA ÎMPOTRIVA NEDREPTĂŢII: A lupta pentru dreptate. A LUPTA ÎMPOTRIVA OBOSELII: A rezista cu greu; a face forturi fizice mari. A LUPTA ÎMPOTRIVA SAORTEI: A nu-şi accepta soarta; A căuta ieşirea din cele sortite. A LUPTA ÎN PRIMA LINIE: A fi în faţă; A se expune cel mai mult; a nu se lăsa învins; v. şi A lupta în primele rânduri. A LUPTA ÎN PRIMELE RÂNDURI: A fi în faţă; A se expune cel mai mult; a nu se lăsa învins; v. A lupta în prima linie. A LUPTA PÂNĂ LA CAPĂT: A nu ceda; A nu renunţa; A nu se opri; A merge până la capăt; v. şi A lupta până la epuizare; A lupta până la ultima picătură de sânge; A lupta până la ultima suflare; A lupta până la ultimul om; A lupta până la victorie finală; A lupta pe viaţă şi pe moarte. A LUPTA PÂNĂ LA EPUIZARE: A nu ceda; A nu renunţa; A nu se opri; A merge până la capăt; v. Ă lupta până la capăt. A LUPTA, PANĂ LA ULTIMA PICĂTURĂ DE :SÂNGE: A nu ceda; A nu renunţa; A nu se opri; A merge până la capăt; v. A lupta până la capăt. A LUPTA PÂNĂ LA ULTIMA SUFLARE: A nu ceda; A nu renunţa; A nu se opri; A merge până la capăt; v. A lupta până la capăt. A LUPTA PÂNĂ LA ULTIMUL OM: A nu ceda; A nu renunţa; A nu se opri; A merge până la capătA lupta până la capăt, A LUPTA PÂNĂ LA VICTORIE FINALĂ: A nu ceda; A nu renunţa; A nu se opri; A merge până la capăt; v. A lupta până la capăt. ; 1 A LUPTA PE BARICADĂ: ■ A lupta pentru o idee, pentru un ideal, pentru un crez. A LUPTA PE DOUĂ FRONTURI: A activa în mai multe locuri; A depune mai multe eforturi; A face tot posibilul. A LUPTĂ PENTRU EXISTENŢĂ: A-şi asigura existenţa; A-şi asigura un trai decent. A UJPTÂPENTRU FIECĂRE BUCĂŢICA DE PĂMÂNT: A nu ceda nicio bucăţică de teren. A LUPTĂ PENTRU PACE: A fi împotriva războaielor; A dori pace şi linişte. AXUPtĂ'PE VIAŢA ŞI PE MOARTE: A nu ceda; A nu renunţa; A nu se opri; A merge până la capăt; v. A lupta până la capăt. ;Af LUPTA SĂ- ÂJUNGĂ.^: Ă face; a depune eforturi să ajungă.... A LUPTA SUB DRAPELUL CUIVA: A fi în armata cuiva; A lupta împreună cu cineva. A LUPTA UMĂR " LA UMĂR: A lupta împreună; A lupta la un ioc; v. .4 lupta cot la cot. A-L URÎ DE MOARTE: A fi gata să-l ucidă A-L URÎ PĂS CU PAS: A merge după el; A-l spiona. A-L URÎ PÂNĂ ÎN PÂNZELE ALBE: A se ţine de el până la sfârşit. A-L USCA ÎN BĂTAIE: A-l bate zdravăn; v: A-l snopi în bătaie. A-L USTURA INIMA: A simţi o durere mare fizică sau morală; a avea un necaz; A fi supărat; v. şi A-l ustura la ficaţi; A-l ustura la inima. A-L USTURA IN PUNGĂ (PE CINEVA): A plăti un lucru cât nu face; A plăti bani grei; v. A-l ustura în pungă. A-L USTURA LA FICAŢI: A simţi o durere 403 A MANIFESTA O STIMĂ PROFUNDĂ PENTRU CINEVA mare fizică sau morală; a avea un necaz; A fi supărat; v. A-l ustura inima. A-L USTURA LA IMINĂ: A simţi o durere mare fizică sau morală; a avea un necaz; A fi supărat; v. A-l ustura inima. A-L USTURA LA PUNGĂ (PE CINEVA): A plăti un lucru cât nu face; A plăti bani grei; v. A-l ustura în pungă. A-L USTURA SPATELE: A merita bătaie A-L VEDEA CU OCHII RĂI: A-l duşmăni. A-L VEDEA DUMNEZEU (PE CINEVA): A o păţi; a da de un noroc neaşteptat sau de un chilipir; v. şi A-l vedea Sfântul (pe cineva). A-L VEDEA PE DRACUL: A da de belea A-L VEDEA SFÂNTUL (PE CINEVA): A o păţi; a da de un noroc neaşteptat sau de un chilipir; v. A-l vedea Dumnezeu (pe cineva). A-L VORBI DE BINE: A-l lăuda. A-L VORBI DE URÂT: A-l bârfi; v. şi A-l vorbi în lipsă. A-L VORBI ÎN LIPSĂ: A-l bârfi; v. A-l vorbi de urât. A-L VORBI ÎN SPATE: A-l critica; A-l bârfi; v. şi Al vorbi pe la spate. A-L VORBI PE LA SPATE: A-l critica; A-l bârfi; v. Al vorbi în spate. A-L ZGÂNDĂRA DRACII: A fi mereu neliniştit. A-L ZGÂNDĂRA LA BUBA: A-l supăra rău. : am·· A MAI ARUNCA PAIE PESTE FOC: A înteţi necazul; v. şi A mai pune paie peste foc. A MAI AVEA CEVA SUFLET: A nu fi aşa de rău ca om. A MAI AVEA GURĂ SĂ A mai: avea curajul, îndrăzneală să...; A mai cuteza să...; v. şi zi avea gură să.... A MAI AVEA ÎNCĂ OBRAZ SĂ ...: A mai avea curajul, îndrăzneala să...; A mai cuteza să...; v; şi A avea gură să:... A MAI AVEA MUTRĂ SĂ...: A mai avea curajul să.... AnMAI AVEA OBRAZ SĂ...: A mai avea curajul, îndrăzneală să...; A mai cuteza să...; v. şi A avea gură să.... A MAI A VEA O MÂNĂ DE SUFLET ÎN EL: A mai trăi; A mai respira. A MAI AVEA TUPEU SĂ...: A mai avea curajul, îndrăzneală să...; A mai cuteza să...; v. şi A avea gură să.... A MAI CĂLCA Şl PE DELĂTURI: A nu fi soţ ■fidel. A MAI DA ŞI PE DELĂTURI: A mai face şi acte de infidelitate; A mai încălca nişte reguli de conduită. A MAI FACE UN PAS ÎNAINTE: A mări propriul avantaj. A MAI FI CHIP DE SCĂPARE: A putea scăpa; A se mai putea salva; A se putea salva; v, A fi chip de scăpare. A MAI FI PE CÂT ESTE: A fi încă odată pe atât de mare, de tare. A MAI LĂSĂ DIN NAS: A nu mai fi aşa de mândru; A mai pierde din mândrie. A MAI MĂSURĂ CUIVA CEVA PE SPINARE: A bate tare pe cineva; A-l snopi în bătaie. A MAI PRINDE INIMĂ (pop.): A începe să capete sau a căpăta curaj; A se îmbărbăta; A-şi veni în fire; A se îndrepta; A se înzdrăveni; A se anima; A se înviora; v. şi A mai prinde la fire; .1 mai prinde la inimă; A mai prinde la suflet; A mai prinde suflet; A prinde inimă; A prinde la fire; A prinde la inima; A prinde la suflet; A-şi prinde inima. A MAI PRINDE LA FIRE (pop.): A începe să capete sau a căpăta curaj; A se îmbărbăta; A-şi veni în fire; A se îndrepta; A se înzdrăveni; A se anima; A se înviora; v. A mai prinde inimă. A MAI PRINDE LA INIMĂ (pop.): A începe să capete sau a căpăta curaj; A se îmbărbăta; A-şi veni în fire; A se îndrepta; A se înzdrăveni; A se anima; A se înviora; v. A mai prinde inimă. ^ A MAI PRINDE LA RÂNZĂ (pop.A prinde curaj; A deveni mai îndrăzneţ; v. şi A prinde la rânză. A MAI PRINDE LA SUFLET (pop.): A începe să capete sau a căpăta curaj; A se îmbărbăta; A-şi veni în fire; A se îndrepta; A se înzdrăveni; A se anima; A se înviora; v. A mai prinde inimă. A MAI PRINDE SUFLET (pop.): A:începe să capete sau a căpăta curaj; A se îmbărbăta; A-şi veni în fire; A se îndrepta; A se înzdrăveni; A se anima; A se înviora; v. A mai prinde inimă. A MAI PUNE PAIE PESTE FOC: A înteţi necazul; v. A mai arunca paie peste foc. A MAI RUPE DIN PREŢ: A reuşi o scădere a preţului. A MAI SCĂPA LA PAŞTELE CAILOR: A nu mai scăpa. A MAI SCUTI DIN BANI: A face economie. A MAI STA UN BOB ZĂBAVĂ: A mai sta puţin. A MAI TRECUT UN HOP: A mai trecut de un obstacol. A MAI TRECUT UN PRAG: A mai depăşit o etapă, un obstacol. AM AJUNS CUM AM AJUNS: Am ajuns greu; Nu mai interesează cum am ajuns. A MANIFESTA DISPREŢ PENTRU...: A dispreţui pentru.... A MANIFESTA GRIJĂ PENTRU CEVA: A se îngrijora pentru ceva. A MANIFESTA LIPSĂ DE RESPECT FAŢĂ DE CINEVA: A nu respecta pe cineva. A MANIFESTA MĂRINIMIE: A-şi exprima înţelegere, bunătate, generozitate. A MANIFESTA O SATISFACŢIE SINCERĂ: A fi satisfăcut, mulţumit; liniştit. A MANIFESTA O STIMĂ PROFUNDĂ PENTRU CINEVA: A stima profund pe cineva A MANIFESTA PREFERINŢĂ PENTRU CINEVA 404 A MANIFESTA PREFERINŢĂ PENTRU CINEVA: A prefera pe cineva. A MANIFESTA RESPECT PENTRU CINEVA: A respecta pe cineva. A MANIFESTA RESPECT PENTRU OPINIA CUIVA: A respecta opinia cuiva. A MANIFESTA UN BRUSC INTERES: A-şi exprima un brusc interes. A MANIPULA SFORILE MARIONETELOR: A manipula marionete; A dispune de marionete. AM ASCULTAT CU URECHILE MELE: Chiar eu am auzit. A MAS O CIREADA DE BOI ÎN PÂNTECE: Are o foame de lup; v. şi A mas şoarecii în pântece; l-a mas o cireada de boi în pântece; l-a mas şoarecii în pântece; Parcă a mas o cireadă de boi în pântece; Parcă a mas şoarecii în pântece. Parcă i-a mas o cireadă de boi în pântece; arcă i-a mas şoarecii în pântece. A MAS ŞOARECII ÎN PÂNTECE: Are o foame de lup; v. şi A mas o cireadă de boi în pântece. ^ AM ATÂTA LUCRU: Am mult de lucru; v. şi Am atâta lucru pe capul meu. AM ATÂTA LUCRU PE CAPUL MEU: Am mult de lucru; v. Am atâta lucru. AM AUZIT O TREABĂ: Am auzit ceva; v. şi Am auzit o vorbă. AM AUZIT O VORBĂ: Am auzit ceva; v. Am auzit o treabă. A MĂCINA CUIVA (reg.): A face pe plac cuiva. A MĂCINA FĂINA: A face un lucru inutil. A MĂCINA PUTEREA CUIVA: A micşora, a reduce puterea cuiva; A anula puterea cuiva, A MĂ DA DRACULUI DE TOT: Am intrat într-o belea mare. A MĂGULI PE CINEVA: A flata, a linguşi pe cineva.· f A MĂGULI VANITATEA CUIVA: A flata, a linguşi orgoliu, înfumurarea cuiva. A MĂ LĂSA RECE: A nu mă impresiona cu nimic, w,-: A MĂ LUA DE SUS: A mă trata cu îngâmfare. A MĂ RÂCÂI LA INIMĂ: A mă supăra. A MĂ RÂCÂI PE LIMBĂ SĂ-I SPUN: A fi tentat să-i spun. A MĂRI COMPASUL (fam.): A se grăbi; v. A întinde compasul. A MĂRTURISI ADEVĂRUL: A recunoaşte, a spune adevărul. A MĂSURA BANII CU DIMIRLIA: A fi foarte bogat. A MĂ SECA LA FICAŢI: A mă îndurera peste măsură; v. şi A mă seca la inimă. A MĂ SECA LA INIMĂ: A mâ îndurera peste măsură; v. A mă seca Ia ficaţi. A MĂSURA CAMERA IN LUNG ŞI ÎN LAT: A se plimba prin cameră; A nu ieşi din cameră; A sta numai în cameră. A MĂSURA CU BĂTAIE: A acorda puţin mai mult peste cantitatea solicitată şi plătită. A MĂSURA CUIVA VORBA CU ÎMBLĂ-CIUL: A nu înţelege nimic din ceea ce spune cineva. A MĂSURA CU OCHII: A aprecia cu privirea; A aprecia aproximativ; v. A aprecia cu ochi; A aprecia după ochi. A MĂSURA CU O SCURTĂTURĂ (PE CINEVA) (înv.): A bate pe cineva. A MĂSURA DE SUS PÂNĂ JOS: A măsura peste tot; v. şi A măsura din cap până în picioare. A MĂSURA DIN CAP PÂNĂ lN PICIOARE: A măsura peste tot; v. A măsura de sus până jos. A MĂSURA DIN OCHI: A;aprecia:cu privirea; A aprecia aproximativ; y. A aprecia cu ochi. A MĂSURA DIN OCHI DISTANŢA; A aprecia o distanţă cu privirea; A aprecia o distanţă aproximativ. -m A MĂSURA DUPĂ OCHI: A aprecia cu privirea; A aprecia aproximativ; v. A aprecia cu ochi. A MĂSURA PE CINEVA: A privi fix pe cineva; A-l privi din cap până în picioare; A-l privi peste tot; v. şi A măsura pe cineva cu privirea; A măsura pe cineva din cap până în picioare; A măsura pe cineva din ochi. A MĂSURA PE CINEVA CU PRIVIREA: A privi fix pe cineva; A-l privi din cap până în picioare; A-l privi peste tot; v. A măsura pe cineva. A MĂSURA PE CINEVA DIN CAP PÂNĂ ÎN PICIOARE: A privi fix pe cineva; A-l privi din cap până în picioare; A-l privi peste tot; v. A măsura pe cineva. A MASURA PE CINEVA PE SPINARE: A bate tare pe cineva; A-l snopi în bătaie. A MĂSURA PE CINEVA DIN OCHI; A privi fix pe cineva; A-l privi din cap până în picioare;A-l privi peste tot; v. A măsura pe cineva. A MĂSURA PEDEAPSA DUPĂ GRAVITATEA FAPTEI: A pedepsi după cum merită. A MĂTĂNĂI PE PIEPT: A se ruga pentru un mort. A MĂTRĂŞI DIN LUMEA : ASTĂ i (PE CINEVA); A ucide pe cineva. A MĂTURA BĂTĂTURA CU CINEVA: A bate pe cineva; A agresa pe cineva; A-l trânti la pământ; v. şi A mătura bătătura cuiva; A mătura pământul cu cineva; A mătura pământul cu hainele cuiva; A mătura pe jos cu cineva; A mătura pe jos cu hainele cuiva; A mătura podeaua cu cineva; A m ătura podelele cu cineva. A MĂTURA BĂTĂTURA CUIVA: A bate pe cineva; A agresa pe cineva; A-l trânti la pământ; v. A mătura bătătura cu cineva, A MĂTURA CA MÂŢA: A mătura de mântuială; v. şi A mătura ca pisica; A se mătura ca mâţa; A se spăla ca pisica. A MĂTURA CA PISICA: A mătura de mântuială; v.A mătura ca mâţa. A MĂTURA DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI: A ucide pe cineva. 405 A MÂNCA CA O PASĂRE A MĂTURA PĂMÂNTUL CU CINEVA: A baie pe cineva; A agresa pe cineva; A-I trânti la pământ; v. A matura bătătura cu cineva. A MĂTURA PĂMÂNTUL CU HAINELE CUIVA: A bate pe cineva; A agresa pe cineva; A-l trânti la pământ; v. A mătura bătătura cu cineva. A MĂTURA PE JOS CU CINEVA: A bate pe cineva; A agresa pe cineva; A-l trânti la pământ; v. A mătura bătătura cu cineva. A MĂTURA PE JOS CU HAINELE CUIVA: A bate pe cineva; A agresa pe cineVa; A-l trânti la pământ; v. A mătura bătătura cu cineva. A MĂTURA PODEAUA CU CINEVA: A bate pe cineva; A agresa pe cineva; A-l trânti la pământ; v. A mătura bătătura cu cineva. A MĂTURA PODELELE CU CINEVA: A •bate pe cineva; A agresa pe cineva; A-l trânti la pământ; v. A mătura bătătura cu cineva. A MÂNA (înv.)\ La îndemână. A MÂNA APA LA. MOARA SA: A face în favoarea sa; A atrage pe alţii în favoarea sa. A MÂNA DE LA ANA LA CAIAFA: A trimite dintr-un Ioc în altul; A purta pe cineva pe drumuri; A purta pe cineva cu vorba. A MÂNA PE TÂNJALĂ: A mâna încet. A MÂNA PORCII ACASĂ: A sforăi în somn; v. A duce porcii la jir. A MÂNA PORCII DE LA JIR: A sforăi în somn; v. A duce porcii la jir. A MÂNA PORCII LA JIR: A sforăi în somn; v. A duce p orcii la jir, A MÂNA VIAŢA: A trăi; v. şi A o mâna; A-şi mâna viaţa. A MÂNCA AURUL CU LINGURA: A cheltui nemăsurat; A fi foarte bogat; v. şi A mânca averea cu lingură; A mânca averea cu linguroiul; A mânca banii cu lingura; A-şi mânca aurid cu lingura; A-şi mânca averea cu lingura; A-şi mânca averea cu linguroiul; A-şi mânca banii cu lingura; A-şi mânca banii cu linguroiul. A MÂNCA AVEREA CUIVA: A cheltui, a consuma din averea cuiva. A MÂNCA AVEREA CU LINGURA: A cheltui nemăsurat; A fi foarte bogat; v. A mânca aurul cu lingura. A MÂNCA AVEREA CU LINGUROIUL: A cheltui nemăsurat; A fi foarte bogat; v. A mânca aurul cu lingură. A MÂNCA BANII CUIVA: A cheltui, a consumă din banii cuiva. A MÂNCA BANII CU LINGURA: A cheltui nemăsurat; A fi foarte bogat; v, A mânca aurul cu lingura. A MÂNCA BANII CU LINGUROIUL: A cheltui nemăsurat; A fi foarte bogat; v. A mânca aurul cu lingură. A MÂNCA BASTOANE: A fi bătut, lovit; v. şi A mânca palme; A mânca pumni. A MÂNCA BĂTAIE: A fi bătut; A fi lovit; A fi învins într-o luptă, într-0 întrecere; v. şi A mânca chelfăneală; A mânca trânteală. A MÂNCA BĂTAIE CA HOŢUL DE CAI: A fi bătut crunt. A MÂNCA BĂTAIE SORĂ CU MOARTEA: A fi aproape să moară din bătaie. A MANCA BINE: A o duce bine; A avea de toate. A MÂNCA BORŞ: A minţi; A spune prostii; A vorbi în dodii; A îndruga verzi şi uscate; v. şi A mânca ciuperci; A mânca haram; A mânca praz; A mânca rahat. A; MÂNCA BORŞUL CUIVA (pop.): A fi înşelat într-o afacere de cineva; v. şi A mânca calupul (cuiva); A mânca lumânarea (cuiva); A mânca mucul (cuiva); A mâncaşofranul (cuiva), A MÂNCA BROZBE (pop.): A mânca răbdări prăjite; A nu mânca nimic. AMÂNCA BUREŢI: A flecari; A vorbi verzi şi uscate. A MÂNCA CA DE FRICA MORŢII: A mânca mult. ; A MÂNCA CA FURNICILE: A mânca puţin. A MÂNCA CA IN CODRU: A mânca cât ţi cum pofteşti; A mânca fără socoteală; v. şi A mânca ca în satul lui Cremene; A mânca ca în târgul lui Cremene. A MÂNCA CA ÎN SATUL LUI CREMENE: A mânca cât şi cum pofteşti; A mânca fără socoteală; v. A mânca ca în codru. A MÂNCA CA ÎN TÂRGUL LUI CREMENE: A mânca cât şi cum pofteşti; A mânca fară socoteală; v. A mânca ca în codru. A MÂNCA CA LĂCUSTELE: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; v. şi A mânca ca o căpiişă; Ca o lăcustă; A mânca ca lupul; A mânca ca nişte sparţi; A mânca ca omizile; A mânca ca un lup; A mânca ca un popă; A mânca ca un lup; A mânca ca un porc; A mânca ca un spart; A mânca cât lupul; A mânca cât un lup; A mânca cât un turc din cei calici; A mânca de parcă ar fi spart. A MÂNCA CALCAVURI: Ă fi bătut. A MÂNCA CA LUPUL: A manca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; v. A mânca ca lăcustele. A MÂNCA'i CALUPUL (CUIVA) (pop.); A fi înşelat într-o afacere de cineva; v. A mânca borşul (cuiva). A MÂNCA CA NIŞTE SPARŢI: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; v. A mânca ca lăcustele. A MÂNCA CA O CĂPUŞĂ: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; v. A mânca ca lăcustele. A MÂNCA CA O LĂCUSTĂ: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; v. A mânca ca lăcustele. A MÂNCA CA O MIREASĂ: A mânca puţin. A MÂNCA CA OMIZILE: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; v. A mânca ca lăcustele. A MÂNCA CA O PASĂRE: A mânca puţin; v. A MÂNCA CA O PĂSĂRICĂ 406 şi A mânca ca o păsărică; A mânca ca o vrabie; A mânca cât o păsărică. A MÂNCA CA O PĂSĂRICĂ: A mânca puţin; v. A mânca ca o pasăre. A MÂNCA CA O SCORPIE (pop.): A mânca mult; A mânca cu multă lăcomie; v. şi A mânca cât doi; A mânca cât patru; A mânca cât şapte; A mânca cât zece. A MÂNCA CA O VRABIE: A mânca puţin; v. A mânca ca o pasăre. A MÂNCA CAPUL (înv., pop.): A distruge; A nimici; v. şi A-şi mânca capul. A MÂNCA CARNE: A mânca de frupt. A MÂNCA CARNE DE OM: A fi zgârcit; A fi rău la suflet. A MÂNCA CA UN LUP: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu semai sătura de mâncat; v. A mânca ca lăcustele. A MÂNCA CA UN POPĂ: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; v. A mânca ca lăcustele. A MÂNCA CA UN PORC: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; v. A mânca ca lăcustele. A MÂNCA CA UN SPART: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; y. A mânca ca lăcustele. A MÂNCA ' CÂND DĂ DUMNEZEU: A mânca când are ocazia. A MÂNCA CÂT DOI: A mânca mult; A mânca cu multă lăcomie; v. A mânca ca o scorpie. A MÂNCA CÂT LUPUL: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; v.A mânca ca lăcustele. A MÂNCA CÂT O PĂSĂRICĂ: A mânca puţin; v. A mânca ca o pasăre. A MÂNCA CÂT PATRU: A mânca mult; A mânca cu multă lăcomie; v. A mânca ca o scorpie. A MÂNCA CÂT ŞAPTE::A mânca mult;: A mânca cu multă lăcomie; v. A mânca ca o scorpie. A MÂNCA CÂT UN LUP: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; v. A mânca ca lăcustele. A MÂNCA CÂT UN TURC DIN: CEI CALICI: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; v. A mânca ca lăcustele. A MÂNCA CÂT ZECE: A mânca mult; A mânca cu multă lăcomie; v. A mânca ca o scorpie. A MÂNCA CEAPA-QORII: A fi foarte sărac; A nu ii normal. A: MÂNCA CE NU TREBUIE: A spune minciuni. A MÂNCA CE SE GĂSEŞTE ÎN CASĂ: A mânca de toate; A nu fi pretenţios la masă; v. şi A mânca ce se nimereşte să fie în casă. A MÂNCA CE SE NIMEREŞTE SĂ FIE ÎN CASĂ: A mânca de toate; A nu fi pretenţios la masă; v. A mânca ce se găseşte în casă. A MÂNCA CEVA CU OCHI: A privi atent la ceva; A-i plăcea foarte mult ceva; v. şi A mânca ceva şi cu ochii. A MÂNCA CEVA ŞI CU OCHI: A privi atent la ceva; A-i plăcea foarte mult ceva; v. A mânca ceva cu ochii. A;MÂNCA CHELFĂNEALĂ: A fi bătut; A fi lovit; A fi învins Intr-o luptă, într-o întrecere; v. A mânca bătaie. A MÂNCA CIUPERCI: A minţii; A spune prosti; A vorbi în dodii; A îndruga verzi şi uscate; v. A mânca borş. A MÂCA COASTE FRIPTE: A răbda de foame; v. A înghiţi coaste prăjite. A MÂNCA COLACII CUIVA: A mânca din pomana unui mort; (în blesteme) A vedea mort pe cineva; A nenorocii, a omorî pe cineva; v. A-i mânca din coliva cuiva. A MÂNCA' COLACUL ;CUIVA: A mânca di9n pomana unui mort; (în blesteme) A vedea mort pe cineva; A nenorocii, a omori pe cineva; v. A-i mânca din coliva cuiva. A MÂNCA COLIVA CUIVA: A mânca di9n pomana unurmort; (în blesteme) A vedea mort pe cineva; A nenorocii, a omori pe cineva; v. A-i mânca din coliva cuiva. \ - A MÂNCA COTOIUL DE GÂINĂ: A mânca pulpa de găină. :: A MÂNCA CUCUTA (pop.): A înnebuni. A MÂNCA CU GURA DE FOC: A mânca ca un flămând; v. şi A mânca cu gura de lup. A MÂNCA CU GURA DE LUP: A mânca ca un flămând; v. A mânca cu gura de foc. / A MÂNCA CU LĂCOMIE: A mânca mult; v. şi A mânca cu lingura mare. A MÂNCA CU LINGURA MARE: A mânca mult; v. A mânca cu lăcomie. A MÂNCA CU OCHII (PE CINEVA):; A se uita cu drag la cineva; A iubi foarte mult pe cineva; v. şi A mânca din ochi (pe cineva); A sorbi cu ochii (pe cineva); A sorbi din ochi (pe cineva); A pierde de drag (pe cineva); A pierde din ochi pe cineva; A prăpădi de drag (pe cineva); A prăpădi din ochi (pe cineva). . _ A MÂNCA CU POFTĂ: A fi pofticios; A avea poftă. A MÂNCA CUVINTELE: A nu vorbi corect; A sări cuvintele. A: MÂNCA DE-A GATA: A profita de munca altuia. A MÂNCA DE BATE PIATRy^ÎN.FÂŢ LUI: A mânca de nu mai lasă nimic în faţa lui. A MÂNCA DE DULCE: A mânca de frupt. A: MÂNCA DEJ SCAPĂRĂ MĂSELELE: A mânca cu lăcomie. A MÂNCA DE PARCĂ AR FI SPART: A mânca mult şi cu lăcomie; A nu se mai sătura de mâncat; v. A mânca ca lăcustele. A MÂNCA DE POST: A posti. A MÂNCA DESTUL: A se sătura. A MÂNCA DE VIU PE CINEVA: A fi foarte supărat pe cineva; A fi pornit împotriva cuiva. A MANCA DIN ACEEAŞI STRACHINĂ CU CINEVA: A fi de o seamă; A fi egali; A fi intim; 407 A MÂNCA PAPARA CUIVA A fi apropiat cu cineva; v. şi A mânca din acelaşi blid cu cineva; A mânca din moarea cuiva; A mânca dintr-o strachină cu cineva; A mânca dintr-o zeamă cu cineva; A mânca dintr-un blid cu cineva; A mânca dintr-un taler cu cineva; A mânca pâinea şi sarea dintr-un blid cu cineva; A mânca pâinea şi sarea dintr-un taler cu cineva; A mânca la o masă cu cineva; A mânca pe un taler cu cineva; A mânca pită şi sare la o masă cu cineva. A MÂNCA DIN ACELAŞI BLID CU CINEVA: A fi de o seamă; A fi egali; A fi intim; A ii apropiat cu cineva; v. A mânca din aceeaşi strachină cu cineva.  MÂNCA DIN CINEVA: A nimici, a distruge pe cineva. A MÂNCA DIN JOI ÎN PAŞTI:  mânca rar. A MÂNCA DIN MOAREA CUIVA: A fi de o seamă; A fi egali; A fi intim; A fi apropiat cu cineva; v. A mânca din aceeaşi strachină cu cineva. A MÂNCA DIN OCHI (PE CINEVA): A se uita cu drag la cineva; A iubi foarte mult pe cineva; v. A mânca cu ochii (pe cineva). A MÂNCA DIN PITA LUI VODĂ: A fi funcţionar public; A fi slujbaş la stat. A MÂNCA DIN SPINAREA CUIVA: A fi întreţinut de cineva. A MÂNCA DINTR-O STRACHINĂ CU CINEVA: A fi de o seamă; A fi egali; A fi intim; A fi apropiat cu cineva; v. A mânca din aceeaşi strachină cu cineva. A MÂNCA DINTR-O ZEAMĂ CU CINEVA: A fi de o seamă; A fi egali; A fi intim; A fi apropiat cu cineva; v. A mânca din aceeaşi strachină cu cineva.  MÂNCA DINTR-UN BLID CU CINEVA: A fi de o seamă; A fi egali; A fi intim; A fi apropiat cu cineva; v. A mânca din aceeaşi strachină cu cineva. A MÂNCA DINTR-UN TALER CU CINEVA: A Ude o seamă; A fi egali; A fi intim;  fi apropiat cu cineva; v. A mânca din aceeaşi strachină cu cineva. A MÂNCA DUMICAT PESTE DUMICAT: A înghiţi repede mâncarea. A MÂNCA DUPĂ CINEVA: A câştiga de pe urma cuiva; A cheltui averea cuiva. A MANCA FÂN: A fi prost ca noaptea. A MÂNCA FOC: A ţine foarte mult la cineva; A face orice pentru cineva; v. şi A mânca foc pentru cineva; A mânca jeratic. A MÂNCA FOC PENTRU CINEVA: A ţine foarte mult la cineva; A face orice pentru cineva; v. A mânca foc. A MÂNCA FRIPT PE CINEVA: A chinui, a maltrata pe cineva; A pune pe cineva la munci grele, istovitoare. A MÂNCA GOGOŞI: A minţi. A MÂNCA GOL: A mânca fără pâine, ..fără mămăligă. A MÂNCA HARAM: A minţii; A spune prostii; A vorbi în dodii; A îndruga verzi şi uscate v. A mânca borş. A MÂNCA ÎN NEŞTIRE: A mânca fără control; A mânca mereu. A MÂNCA JĂRATIC: A ţine foarte mult la cineva; A face orice pentru cineva; v. A mânca foc. A MÂNCA LA BANI CU LINGURA: A cheltui banii cu uşurinţă, A MANCA LA BOTUL CALULUI: A servi ceva în picioare. Ă MÂNCA LA CALCAVURI: A manca o bătaie bună. A MÂNCA LA CAZAN: A mânca la cantină, Ă MÂNCA LAPTELE CU SILABĂ nu mânca nimic; A face lucruri imposibile; A fi nesocoti. A MÂNCA LAUR: A înnebuni; v. şi A mânca lauri. ^ :···,;.· Ă MÂNCA LAURI: A înnebuni; y. A mânca laur. A MÂNCA LEFTERI A: A: rămâne: fără niciun ban. A MÂNCA LUMÂNAREA (CUIVA) (pop.): A fi înşelat intr-o afacere .de cineva; v. A mânca borşul (cuiva). A MÂNCA MARDEALĂ: A fi bătut; v. şi A mânca o bătaie. A MÂNCA MĂSELARIŢĂ: A nu fi normal; A .înnebuni.... . . A. MÂNCA MIERTE-FIERŢE: A mânca poame acre. ;A MÂNCA MUCUL (CUIVA) (pop ): A fi Înşelat într-o afacere de cineva; v. A mânca borşul (cuiva). A MÂNCA NORI: A alerga; A fugi repere. , A MÂNCA O BĂTAIE: A fi bătut; v. A mânca o nuirdeală. A MÂNCA O BĂTAIE SORĂ CU MOARTEA: A fi bătut tare. - A MÂNCA O BUCATĂ DE PÂINE ALBĂ: A avea un loc de muncă foarte bun, bine plătit. A MÂNCA O CĂLCAVURĂ (reg.j: A primi o mamă de bătaie; v. şi A primi o calcavură. A MÂNCA O CEAPĂ DEGERATĂ: A nu reuşi; A nu avea succes. A MÂNCA O MARDEALĂ: A fi. bătut; A primi bătaie. A MÂNCA O PAPARĂ: A mânca bătaie; A fi învins; v. A înghiţi o papară. A MÂNCA O PÂINE: A avea un loc de muncă; A munci; A avea din ce trăi. A MÂNCA O PÂINE ALBĂ: A avea o muncă plătită bine. A MÂNCA O PÂINE AMARĂ: A trăi greu; A avea Ioc de muncă greu. A MÂNCA O SĂPUNEALĂ: A lua bătaie; A fi certat cu asprime; v. A încasa o săpuneală. A MÂNCA PALME: A fi bătut, lovit; v. A mânca bastoane. A MÂNCA PAPARA CUIVA: A mânca bătaie; A fi învins; v. A înghiţi o papară. A MÂNCA PAPARĂ 408 A MANCA PAPARĂ: A mânca bătaie; A fi învins; v. A înghiţi o papară. A MÂNCA PARALELE CU LINGUROIUL: A cheltui, a risipi mulţi bani. A MÂNCA PĂMÂNTUL ALERGÂND: A fugi foarte repede; v. A alerga de mănâncă pământul. A MÂNCA PĂMÂNTUL FUGIND:; A fugi foarte repede; v. A alerga de mănâncă pământul. A MÂNCA PÂINEA CUIVA: A fi în serviciu], în slujba cuiva; A trăi din mila cuiva; v. şi A mânca pâinea de la cineva; A mânca pâinea şi sarea altuia; A mânca pâinea şi sarea cuiva; A mânca pâine de la cineva; A mânca pita cuiva; A mânca pita de la cineva. A MÂNCA PÂINEA DEGEABA: A lenevi; A nu face nimic; v. şi A mânca pâine de pomană. A MÂNCA PÂINEA DE LA CINEVA: A fi în serviciu], în slujba cuiva; A trăi din mila cuiva; v, A mânca pâinea cuiva. A MÂNCA PÂINEA DE POMANĂ: A lenevi; A nu face nimic; v. A mânca pâine degeaba. A MÂNCA PÂINEA ÎMPREUNĂ: A trăi împreună; v. şi A mânca pâine şi sare cu cineva; A mânca pită şi sare cu cineva. A MÂNCA PÂINEA STATULUI: A fi în serviciul, în slujba statului; v. şi A mânca pita lui vodă. A MÂNCA PÂINEA ŞI SAREA ALTUIA: A fi în serviciu], în slujba cuiva; A trăi din mila cuiva; v. A mânca pâinea cuiva. A MÂNCA PÂINEA ŞI SAREA CUIVA: A fi în serviciul, în slujba cuiva; A trăi din mila cuiva; v. A mânca pâinea cuiva A MÂNCA PÂINE AMARĂ: A câştiga greu un ban; A avea bani puţini. A MÂNCA PÂINE GOALĂ: A mânca numai pâine. A MÂNCA PÂINE STRĂINĂ: A nu avea ce mânca; A nu mânca pe la străini, A MÂNCA PÂINE ŞI SARE CU CINEVA: A trăi împreună; v. A mânca pâinea împreună. A MÂNCA PÂINE ŞI SARE DINTR-UN BLID CU CINEVA: A fi de o seamă; A fi egali; A fi intim; A fi apropiat cu cineva; v. A mânca din aceeaşi strachină cu cineva. A MÂNCA PÂINE ŞI SARE DINTR-UN TALER CU CINEVA: A fi de o seamă; A fi egali; A fi intim; A fi apropiat cu cineva; v. /I mânca din aceeaşi strachină cu cineva. A MÂNCA PÂINE ŞI SA&E LA O MASĂ CU CINEVA: A fi de o seamă; A fi egali; A fi intim; A fi apropiat cu cineva; v. A mânca din aceeaşi strachina cu cineva. A MÂNCA PÂINE Şi SARE PE UN TALER CU CINEVA: A fi de o seamă; A fi egali; A fi intim; A fi apropiat cu cineva; v. A mânca din aceeaşi strachină cu cineva. A MÂNCA PE APUCATE: A mânca în fugă; A mânca din când în când; v, şi A mânca pe fugă. A MÂNCA PE CINEVA: A distruge, a nimici pe cineva; v. şi A mânca pe cineva de viu; A mânca pe cineva fript. A MÂNCA PE CINEVA CU OCHII: A privi cu mult drag pe cineva; A nu-şi mai lua ochii de la cineva; A ţine foarte mult la cineva; v. şt A mânca pe cineva din ochi; A mânca pe cineva din priviri. A MÂNCA PE CINEVA DE VIU: A distruge, a nimici pe cineva; v. A mânca pe cineva. A MÂNCA PE CINEVA DIN OCHI: A privi cu mult drag pe cineva; A nu-şi mai lua ochii dc la cineva; A ţine foarte mult la cineva; v. A mânca pe cineva cu ochii. A MÂNCA PE CINEVA DIN PRIVIRE: A privi cu mult drag pe cineva; A nu-şi mai lua ochii de la cineva; A ţine foarte mult la cineva; v. ^4 mânca pe cineva cu ochii A MANCA PE CINEVA FRIPT: A distruge, a nimici pe cineva; v. A mânca pe cineva. A MÂNCĂ PE CUŢIT: A mânca cu zgârcenie. A MANCA PE DATORIE: A nu avea bani de masă; A nu avea ce mânca; A mânca pe la străini. A MÂNCA PE FUGĂ: A mânca în fugă; A mânca din când în când; v. A mânca pe apucate. A MÂNCA PE RUPTE: A mânca mult; A nu se mai sătura. ' A MÂNCA PE SĂTURATE: A se sătura bine; A mânca mult; v. şi A mânca zdravăn. A MÂNCA PE SPONCI: A mânca puţin; A mânca pe alese. A MÂNCA PICIOR DE CURCĂ: A minţi de îngheaţă apele; A minţi de stă ceasul; v. şi A mânca picior de găină.  MÂNCA PICIOR DE GĂINĂ: A minţi de îngheaţă apele; A minţi dc stă ceasul; v. A mânca picior de curcă. A MANCA PITA CUIVA: A fi în serviciul, în slujba cuiva; A trăi din mila cuiva; v. A mânca pâinea cuiva. Ă MÂNCA PITA DE LA CINEVA: A fi în serviciul, în slujba cuiva; A trăi din mila cuiva; v. A mânca pâinea cuiva. A MANCA PITA LUI VODĂ: A fi în serviciul, în slujba statului; v. /I mânca pâinea statului. A MÂNCA PIŢA ŞI SARE CU CINEVA: A trăi împreună; v. A mânca pâinea împreună. A MÂNCA PITA ŞI SARE LĂ ;;0 MASA CU CINEVA: A fi de o seamă; A fi egali; A fi intim; A fi apropiat cu cineva; v. A mânca din aceeaşi strachină cu cineva. A MÂNCA POMANA CUIVA: A trăi mai mult decât altcineva. A MÂNCA POPEŞTE: A mânca foarte mult. A MÂNCA POST: A posti; v. si A ţine post A MÂNCA PRAZ: A minţii; A spune prosti; A vorbi în dodii; A îndruga verzi şi uscate; v. A mânca borş. A MÂNCA PREA FARĂ DIN CALE: A mânca prea mult. A MÂNCA PUMNI: A fi bătut, lovit; v. A mânca bastoane. A MÂNCA RAHAT: A minţii; A spune prosti; 409 A MENI A BINE A vorbi în dodii; A îndruga verzi şi uscate; v. A mânca borş. A MÂNCA RĂBDĂRI PRĂJITE: A răbda de foame; v. A înghiţi coaste prăjite. A MÂNCA SAPUNEALĂ: A lua bătaie; A fi certat cu asprime; v. A încasa o săpuneală. A MÂNCA SĂRAT (pop.): A trăi bine. A MÂNCA SCUIPATUL CUIVA: A fi supus orbeşte cuiva; A fi umilit de cineva. A MÂNCA SFÂNTUL (CUIVA) (pop.): A cuminţi pe cineva dându-i bătaie. A MÂNCA SINGUR BUCATELE ŞI A LĂSA ALTORA ZEAMĂ: A trage singur foloasele. A MÂNCA SOLID: A mânca mult; A nu se mai sătura. A MÂNCA SUFLETUL CUIVA: Ă necăji, a supăra foarte tare pe cineva. A MÂNCA ŞI A BEA CÂT ŞAPTE: Ă mânca şi a bea foarte mult. A MÂNCA ŞI Ă DORMI PE UNDE APUCĂ: A duce viaţa de vagabond. A MÂNCA ŞI MERE PĂDUREŢE: A asculta; A se supune; v. şi A mânca şi pere pădureţe. A MÂNCA ŞI PERE PĂDUREŢE: A asculta; A se supune; v. A mânca şi mere pădureţe. A MÂNCA ŞI PIETRE: A fi foarte sărac; A fi foarte supus. A MÂNCA ŞI URECHILE CUIVA: A-l costa mult întreţinerea cuiva; A-i consuma mult cuiva; A-i solicita mult cuiva; v. şi A mânca urechile cuiva. A MÂNCA ŞOFRANUL (CUIVA) (pop.): A fi înşelat într-o afacere de cineva; v. A mânca borşul (cuiva). A MÂNCAT BUREŢI: E nebun; v. şi A mâncat ceapa-ciorii; A mâncat ciuperci; A mâncat laur; A mâncat măsălari; Parcă a mâncat bureţi; Parcă a mâncat ceapa-ciorii; Parcă a mâncat ciuperci; Parcă a mâncat laur; Parcă a mâncat măsălari; Parcă a mâncat mătrăgună. A MÂNCAT CEAPA-CIORII: E nebun; v. A mâncat bureţi. A MÂNCAT CIUPERCI: E nebun; v. A mâncat bureţi. A MÂNCA TE MIRI CE: A trebui să mănânce puţin. A MÂNCA TERCI: A minţi. A MÂNCAT LAUR: E nebun; v. A mâncat bureţi, A MÂNCAT MĂSĂLAR: E nebun; v. A mâncat bureţi. A MÂNCA TINEREŢILE CUIVA: A-l chinui; A-l pune la eforturi mari din tinereţe. A MÂNCA TRÂNTEALĂ: A fi bătut; A fi lovit; A fi învins într-o luptă, într-o întrecere; v. A mânca bătaie. A MÂNCA URECHILE CUIVA: A-l costa mult întreţinerea cuiva; A-i consuma mult cuiva; A-i solicita mult cuiva; v. A mânca şi urechile cuiva. A MÂNCA VIAŢA CUIVA: A-i oferi o viţă amară, grea, chinuită; v. şi A mânca zilele cuiva. A MÂNCA ZDRAVĂN: A mânca bine; A se sătura; v. A mânca pe sănătate. Ă MÂNCA ZILELE CUIVA: A-i oferi o viţă amară, grea, chinuită; v. A mânca viaţa cuiva AMANDOI DOUĂ NEVOI: Amândoi sunt săraci; Amândoi sunt nişte neisprăviţi. A MÂNEA PESŢE NOAPTE (UNDEVA): A rămâne, a se adăposti peste noapte undeva. A MÂNGÂIA PE CINEVA CU PRIVIREA: A arunca cuiva priviri galeşe; A privi pe cineva cu prietenie, cu dragoste. Ă MÂNGÂIA PLOSCA: A bea; A trage la măsea.  MÂNJI O PALMĂ (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). Ă'MĂNTUI ÎN BĂTAIE (PE CINEVA) '-{pop,): A snopi în bătaie pe cineva. A;/MÂNTUI VIAŢĂ; CUIVA: A salva viaţa cuiva; A salva pe cineva. A MÂNUI CONDEIUL: A scrie; v. şi A mânui pana. "' A MÂNUI CONDEIUL CU MĂIESTRIE: A scrie frumos; A vorbi frumos; A-şi alege bine cuvintele; A ieşi dintr-o încurcătură. A MÂNUI O TREABA: A conduce, a organiza o treabă.'' A MÂNUI PANA: A scrie; v. A mânui condeiul. A MÂRÂI UN RĂSPUNS: A răspunde neconvingător; A da un răspuns neclar. A MÂZGĂLI HÂRTIE: A scrie ceva neclar; A desena ceva superficial. AMBIŢIA MĂ FACE: Acţionez aşa din ambi- fie . ... AM CINSTEĂ SĂ...: Am onoarea să.... AM DAT CHIX: Am pierdut; am suferit un 'eşec, AM DAT DE BĂTUTĂ CU TINE: Am bătaie de cap cu tine. AM DAT MÂNA CU MOARTEA: Era să mor; v. şi Am dat piept cu moartea. AM DAT ODATĂ CU OCHH PE FOC: Am mai suferit odată necazul. ÂM DĂT-0 DRACULUI DE TREABĂ: Am stricat treaba. AM DAT PIEPT CU MOARTEA: Era să mor; v. Am dat mâna cu moartea. A MEDITA ASUPRA TRECUTULUI: A se gândi la zilele trecute; A-şi aminti ceva din trecut. A MEDITA ASUPRA UNEI PROBIMmE: A se gândi la o problemă; A analiza o problemă. A MEDITA ASUPRA UNUI LUCRU: A se gândi la un lucru; A medita asupra unui lucru. A MELIŢA DIN GURĂ: A vorbi mult şi repede. A MENAJA SENTIMENTELE CUIVA: A proteja pe cineva; A avea grijă de dorinţele, de sentimentele cuiva. A MENI A BINE: A prevesti, a prezice lucruri favorabile. A MENI A RĂU 410 A MENI A RĂU: A prevesti, a prezice lucruri nefavorabile; v. şi A meni a rele. A MENI A RELE: A prevesti, a prezice lucruri nefavorabile; v. A meni a rău. AMENINŢĂ DE-UN PICIOR: Şchiopăta puţin. A MENŢINE LEGĂTURA CU...: A fi în continuare în legătura cu.... A MENŢINE LEGĂTURA DINTRE...: A se îngriji în continuare de legătura dintre.... A MENŢINE MORALUL CUIVA: A îmbărbăta, a încuraja pe cineva. A MENŢINE O AFIRMAŢIE: A nu se dezice; A nu-şi schimba părerea; A se ţine de cuvânt. , A MENŢINE ORDINEA PUBLICĂ: A face ordine; Ă întreţine ordine în domeniul public. A MERGE AFACERILE (CUIVA): A se desfăşura, a se derula afacerile cuiva; v. A-i merge afacerile (cuiva). A MERGE ALĂTUREA ;CU; DRUMUL: A avea abateri grave de la comportamentul civilizat; v. şi A merge alături cu drumul. A MERGE ALĂTURI CU ADEVĂRUL: A nu spune adevărul; A ocoli adevărul. Ă MERGE ALĂTURI CU DRUMUL: A avea abateri grave de la comportamentul civilizat; v. A merge alăturea cu drumul. A MERGE ANAPODA: A merge pe dos. A MERGE A-NTÂIA: A merge foarte bine. A MERGE AŞA ŞI AŞA: A nu merge prea bine. A MERGE AŞTEAMATU (pop.): A-l urmări pe furiş; A merge după el pe furiş. A MERGE ÂPOSTOLEŞTE: A merge pe jos. A MERGE AŢĂ: A merge bine şi uşor. A MERGE AŢĂ LA...: A se duce direct Ia...; y. şi A merge întins la...; A merge oblu la...; A merge ţintă la.... A MERGE BINE: A fi totul în regulă; A fi totul normal. A MERGE BINE ANU: A avea recoltă bogată. A MERGE BRICI: A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v. A-/ merge brici. A MERGE CA APA LA DEĂL: Ă nu merge; A nu evalua; A nu fi în acţiune. A MERGE CA APA LA VALE: A merge; A se desfăşura;  fi în plină acţiune. A MERGE CA BUŞTEANU: A merge greoi; A merge rău; v. şi A merge ca tutucu; A merge ca ţestu. : ■ A MERGE CA CALUL! ÎN BUIESTRU: A călca mândru. Ă MERGE CA CALUL LA ŢĂCĂNEALĂ: A merge cuc calul în pas vioi. A MERGE CA CÂINELE PRIN APĂ: A merge greu. A MERGE CA CEASUL: A merge foarte bine; A merge cu precizie; v. şi A merge ca un ceasornic. A MERGE CA CRABUL: A merge încet; A se mişca greu; v. şi A merge ca cu boii; A merge ca cu carul cu boi; A merge cu carul cu boi. A MERGE CA CU BOII: A merge încet; A se mişca greu; v. A merge ca crabul. A MERGE CA CU CARUL CU BOI: A merge încet; A se mişca greu; v. A merge ca crabul. A MERGE CA DIN APĂ: A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v. A-i merge brici. A MERGE CA DIN CORNU CAPIUL A merge prost. A MERGE CA DUPĂ MORT: A merge foarte încet; v. şi A umbla ca după mort. : A MERGE CA GÂNDUL: A merge foarte repede; A avea viteza mare. . A MERGE CA GRAPA PE USCAT: A o duce greu. A MERGE CA ÎN BRÂNZĂ: A merge uşor; A nu întâmpina greutăţi. A MERGE CA ÎN DODII: A merge în neştire; A merge năuc. A MERGE CA LA CARTE: A merge foarte bine. A MERGE CA MELCUL: A merge, a se mişca foarte încet; v. A fi grabnic ca melcul A MERGE CA OILE: A merge dezordonat; A merge grămadă. : A MERGE CA O PISICĂ: A se deplasa pe ascuns;  se feri; Ă nu se arăta; A merge repede. : A MERGE CA O RAŢĂ: A se legăna în mers; A avea mersul legănat; A merge încet. A MERGE CA PE CIRIPIE: A merge în linie dreaptă; v. şi A se duce ca pe ciripie; A trage ca pe ctripie...... . A MERGE CA PE ROATE: A merge strună; v. A fi ca pe roate. A MERGE CA PE RQŢI PĂTRATE: A merge prost; A scutura în mers; A avea un mers inacceptabil. . A MERGE CAPESFOARĂ: A merge bine; A merge uşor; A merge iară efort; A se descurca bine; A nu întâmpina piedici; v. şi A merge ca pe unt; A merge ca untul A MERGE CA PE ŞTEPI: A merge cu frica; A merge cu fereală. A MERGE CA PE ŞURUB: {Despre acţiuni, activităţi): A merge strună; (Despre oameni)(iron.) A se fandosi; v. şi A merge pe şurub. A MERGE CA PE UNT: A merge bine; A merge uşor; A merge fără efort; A se descurca bine; A nu întâmpina piedici; v. A merge ca pe sfoară. A MERGE CA RACUL: A merge de-a-ndoa-selea. , A MERGE CA SUVEICA: A merge iute; A se strecura cu iuţeală, A MERGE CA TITIREZU: A fi iute la mers. A MERGE CA TURMA DUPĂ CINEVA:A se ţine de cineva; A nu se despărţi de cineva. A MERGE CA TUTUCU: A merge greoi; A merge rău; v. A merge ca buşteanu. A MERGE CA ŢESTU: A merge greoi; A merge rău; v. A merge ca buşteanu A MERGE CA UN CEASORNIC: A merge 411 A MERGE CU PIŢĂRĂI foarte bine; A merge cu precizie; v. A merge ca ceasul. A:MERGE CA UNS: A merge uşor; A merge .bine; v. şi A merge ca uns pe gât în jos. A MERGE CA UNS PE GÂT ÎN JOS: A merge uşor; A merge bine; v. A merge ca uns. A MERGE CA UNTUL: A merge bine; A merge uşor; A merge fără efort; A se descurca bine; A nu întâmpina piedici; v. Amerge ca pe sfoară. A MERGE CA VÂNTUL: A merge foarte repede; A nu se împiedica de nimic. A MERGE CĂLĂREŞTE: A merge repede. A MERGE CĂTRE...: A se apropia de...; v. şi A merge spre.... A MERGE ; CÂINE-CÂINEŞTE: : A merge foarte greu; A merge cu ultimele puteri. : A MERGE CÂINE SURD : LA - VÂNĂTOARE: A nu fi bun; A nu fi recomandat; A nu trebui ales. . A MERGE CÂRDILĂ: A merge în cârd. A MERGE CÂRMIŞ: A merge de-a curmezişul. ^ A MERGE CÂT O MERGE: Nu va dura mult; In curând se va termina; Totul are un sfârşit; v. şi A merge ce merge. A MERGE CE MERGE: Nu va dura mult; In curând se va termina; Totul are un sfârşit; y. A merge cât o merge. A MERGE CLĂTINĂNDU-SE: A fi beat; A merge greu; A nu se ţine bine pe picioare; v. şi A merge împletindu-se. A MERGE COADA DE CINEVA: A fi nedespărţit de cineva; A se ţine scai de cineva; v. şi A merge coadă după cineva; A merge mânz de cineva; A merge mânz după cineva; A se ţine mânz de cineva; A se ţine mânz după cineva; A umbla coadă de cineva; A umbla coadă după cineva; A umbla mânz de cineva; A umbla mânz după cineva. A MERGE COADA DUPĂ CINEVA: Ă fi nedespărţit de cineva; A se ţine scai de cineva; v. A merge coadă de cineva. A MERGE CONTRA CURENTULUI: A se opune; A fi împotriva; A nu fi de acord; A face invers; v. A merge contra vântului; A merge împotriva curentului; A merge împotriva vântului. A MERGE CONTRA VÂNTULUI: A se opune; A fi împotriva; A nu fi de acord; A face invers; v. A merge contra curentului. A MERGE COPĂCEL: A merge pe picioare; A merge drept fără să cadă; v. şi A se ridica copăcel; A se ţine copăcel; A sta copăcel; A şedea copăcel; A umbla copăcel. A MERGE COT LA COT: A merge împreuna; A merge unul lângă altul. A MERGE CU BINE: A merge sănătos. A MERGE CU CALUL LA ŢĂCĂNEALĂ: A merge prost; A se deplasa aiurea. A MERGE CU CAPUL ÎN JOS: A fi trist; A fi supărat. A MERGE CU CAPUL ÎN NORI: A merge distrat; A merge în vânt. A MERGE CU CARTEA ÎNAINTE: A-şi continua studiile; A învăţa pe mai departe. A MERGE CU CARUL CU BOI: A merge încet; A se mişca greu; v. A merge ca crabul. A MERGE CU CĂLCÂILE ÎNAINTE: A fi dus spre mormânt. A MERGE CU CHIU, CU VAI: A se deplasa greu; A se deplasa, a înainta cu mare greutate. A MERGE CU COADAÎNTRE PICIOARE: A merge umilit, ruşinat. : A MERGE CU DUMNEZEU ÎNAINTE: A merge la noroc; A se deplasa la întâmplare, la nimereală. A MERGE 'CU FRUNTEA SUS: A merge mândru; A călca plin de sine; A se deplasa îngâmfat, încrezut. A MERGE CU EUNDU ÎNAINTE: A merge anapoda; A nu merge pe drumul cel bun. A MERGE CU ■;; GURA CĂSCATĂ PE DRUM: A nu fi atent; A căsca gura peste tot. : A MERGE :CU IA-MĂ NENE (fam.): A merge cu un vehicul de ocazie; v, A călători cu ia-mă nene. A MERGE CU ÎNCETU: A se mişca greu; A progresa slab. A MERGE CU LUMEA ÎN RĂSPĂR: A fi în conflict cu lumea. A MERGE CU MARE VITEZĂ: A se deplasa repede; A progresa mult. A MERGE CUM DĂ DUMNEZEU: A merge cum poate. A MERGE CUM E SUCALĂ: A merge cum se poate.;;': A MERGE CU NASUL ÎN JOS: A merge ruşinat: A MERGE CU NASUL ÎNSUS: Afi îngâmfat, obraznic, sfidător; A trece mândru pe drum; v.Afi cu nasul în sus. A MERGE CU NASUL ÎN VÂNT: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A yî cu nasul în sus. A MERGE CU... NAŞUL PE SUS: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. Afi cu nasul în sus. : A MERGE CU:NASUL SUS: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A fi cu nasul în sus. A MERGE CU NAŞUL: A călători cu trenul fără bilet; A da conductorului de tren o sumă de bani mai mică decât preţul biletului. A MERGE CU NODURI: (Despre mâncare) A aluneca foarte greu pe gât; v. A aluneca cu noduri A MERGE CU PAS VIOI: A merge repede; A se mişca vioi. A MERGE CU PAŞI DE MELC: A merge foarte încet; A se mişca greu. A MERGE CU PAŞI GREOI: A se mişca greoi; merge cu greu; A se mişca încet. A MERGE CU PAŞI NESIGURI: A nu fi sigur de direcţia în care merge; A nu sigur de drumul ales; A vrea îndoieli se soarta sa. ; A MERGE CU PIŢĂRĂI (reg.): A colinda; v. şi A merge în piţărăi; A umbla cu piţărăi; A umbla în piţărâi A MERGE CU PRAŞTIA PE UNDEVA 412 A MERGE CU PRAŞTIA PE UNDEVA: A-şi căuta de lucru; A se apuca de lucru; v. şi A merge cu praştia undeva. A MERGE CU PRAŞTIA UNDEVA: A-şi căuta de lucru; A se apuca de lucru; v. A merge cu praştia pe undeva. A MERGE CU SORCOVA: A linguşi pe cineva; A peria, a flata, a măguli pe cineva. A MERGE CU VÂNTUL ÎN COASTĂ: A fi om sărac; A nu avea nimic; A suferi mult. A MERGE CU VITEZĂ INFERNALĂ: A se deplasa extrem de repede; A progresa neobişnuit de repede. A MERGE CU ZĂPODIA SA: A merge în rând cu ai săi. A MERGE DE-A BUŞILEA: A se târî pe mâini şi pe picioare; A merge în patru labe; v. şi A merge pe brânci; A merge pe buşi. A MERGE DE-A-NBOULEA: A merge împleticit. A MERGE DE-A-NDĂRĂTELEA: A merge înapoi; A merge cu spatele înapoi.; v. şi A merge de-n-dărătelea. A MERGE DE-A-NDOÂSELEÂ: A merge prost; A regresa. A MERGE DE>A ROATA (reg.): A se da de-a rostogolul; A se rostogoli; A se da de-a dura; v. A se duce de-a roata. A MERGE DE BUNĂ VOIE: A merge din plăcere; A merge neobligat. A MERGE DE CARAULĂ: A fi de rând la pază. A MERGE DE CURĂ BUŞNEAGUL: A merge bine. A MERGE DE DORUL LELII: A merge alene; A merge încet. A MERGE DE DRAG: A merge cu plăcere. A MERGE DE DUDUIE: A merge bine; A merge în forţă. A MERGE DE-I PÂRÂIE CĂLCÂIELE; A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A MERGE DE-I SFÂRÂIE CĂLCÂIELE: A fugi foarte repede, din toate puterile; A alerga de îi scapără călcâiele. A MERGE DE LA-SINE: A acţiona, a funcţiona fără ajutorul nimănui; A nu avea nevoie de ajutorul nimănui. A MERGE DE MINUNE: A acţiona, a funcţiona perfect; A nu avea de sprijinul nimănui. A MERGE DE-NDĂRĂTELEA: A merge înapoi; A merge cu spatele înapoi; v. A merge de-a-ndărătelea. A MERGE DE NEVOIE: A avea nevoie să meargă. A MERGE DE PARCĂ AR AVEA PICIOARE DE PLUMB: A merge foarte greu; A se deplasa cu mare greutate; v, şi A merge de parcă are ouă în poală A MERGE DE PARCĂ ARE OUĂ ÎN POALĂ: A merge foarte greu; A se deplasa cu mare greutate; v. A merge de parcă ar avea picioare de plumb. A MERGE DEPARTE: A avea cale lungă; A avea mult de mers. A MERGE DE RÂPĂ: A se rostogoli pe o pantă. A MERGE DE-ŞI PRĂPĂDEŞTE CĂLCÂ-ILE: A fugi foarte repede, din toate puterile; v. A alerga de îi scapără călcâiele. A MERGE DE UNUL SINGUR: A nu se asocia cu nimeni; A-şi vedea singur de treburile sale. A MERGE DE VOIE: A merge din plăcere ; A merge cu plăcere. A MERGE DE VOIE, DE NEVOIE: A merge şi din plăcere şi din obligaţie. A MERGE DE VUVUIE: A merge în plină viteză. A MERGE DIN BUTE ÎN BUTE: A bea mult; A se îmbăta des. A MERGE DIN CE IN CE MAI BINE: A merge cu timpul foarte bine. A MERGE DIN CE ÎN CE MAI RĂU: A se degrada; A se distruge; A da înapoi. A MERGE DIN EXCESE ÎN EXCESE: A exagera prea mult; A nu se potoli; A nu reveni la normal. A MERGE DIN GURĂ-N GURĂ: A se transmite oral; A merge de la om la om; A merge din generaţie în generaţie. A MERGE DIN LOC ÎN LOC: A; merge peste tot; A nu sta locului A MERGE DIN NEVOIE ÎN NEVOIE: Nu mai scăpa de nevoi. A MERGE DIN POARTĂ ÎN POARTĂ: A cere; A solicita; A cerşi; v. A bate din poartă-n poartă. A MERGE DREPT CA NEAMŢUL (pop.): A merge clătinându-se de beat; v. şi A umbla drept ca neamţul A MERGE DREPT LA INIMĂ (CUIVA): A-i plăcea foarte mult; A-i produce mulţumire cuiva; A încânta pe cineva; v. şi A-i merge drept la inimă (cuiva). .. A MERGE DREPT L SUFLET (CUIVA): A-i plăcea foarte mult; A-i produce mulţumire cuiva; A încânta pe cineva; v. şi A-i merge drept la inimă (cuiva). A MERGE DREPT LA ŢINTĂ: A merge direct, fără ocolişuri, Ură ezitări. ; A MERGE DUPĂ CINEVA: A urma pe cineva; A urma sfaturile cuiva; A urmări pe cineva; (Despre femei) A se căsători. A MERGE FĂRĂ ŢINTĂ: A nu avea un scop; A sc deplasa aiurea. A MERGE FIECARE ÎN TREABA LUI: A-şi vedea fiecare de treaba lui; A nu se amesteca unul în treaba altuia; v. şi A merge fiecare la treaba lui. A MERGE FIECARE LA TREABA LUI: A-şi vedea fiecare de treaba lui; A nu se amesteca unul în treaba altuia; v. A merge fiecare în treaba lui. 413 A MERGE ÎN SFATUL CUIVA A MERGE FIX: A merge corect; A se deplasa corect; A progresa corect A MERGEFLUIERÂND:A merge fară grijă. A MERGE GĂITAN: A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v. A-i merge brici. A MERGE GLONŢ LA...: A se duce direct la; A se duce întins la.... A MERGE GRĂMADĂ: A nu respecta o ordine; A nu se organiza; A merge ca oile. A MERGE GREOI: A nu merge bine; A avea greutăţi; A da de piedici. A MERGE HAIDA-HAIDA PE DRUM: A nu se grăbi la mers. A MERGE IBRIŞIN: A j merge treaba bine, uşor, simplu; v. şi A merge treaba ibrişin. A. MERGE ÎMPLETINDU-SE: A ”fi beat; A merge greu; A nu se ţine bine pe picioare; v. A merge clătinându-se. A MERGE ÎMPOTRIVA CURENTULUI: A se opune; A fi împotriva; A nu 11 de acord; A face invers; v. A merge contra curentului. A MERGE ÎMPOTRIVA VÂNTULUI: A se opune; A fi împotriva; A nu fi de acord; A face invers; v. A merge contra curentului. ÎNTR-0 ÎNTINSURĂ: într-una; Fără întrerupere. : A MERGE ÎNAINTE: A continua drumul; A înainta; A pleca ceva mai devreme; A pleca el mai întâi; v. şi A o apuca înainte; A o lua înainte; A pleca înainte; A se duce înainte. A MERGE ÎNAINTEA CUIVA: A se duce în întâmpinarea cuiva; v. A-i merge înainte (cuiva). A MERGE ÎNAINTE CA PAJURA NEMŢEASCĂ (înv.): A înainta fără încetare. A MERGE ÎNAPOI CA RACUL (fam.): A bate în retragere; A se retrage; A se lăsa; A ceda; A-i merge mai rău ca înainte; A regresa; v. A da înapoi2. A MERGE ÎN BOBOTE: A umbla aiurea; A umbla fleandura; A umbla creanga. A MERGE ÎN BRÂNCI: A se târî pe mâini şi pe picioare; A merge în patru labe. A MERGE ÎN BUŞI: A se târî pe mâini; v. şi A merge pe buşi. A 1VPRGE ÎN CALEA CUIVA: A întâmpina pe cineva; A ieşi înaintea cuiva. A MERGE ÎNDĂRĂT'CA RACUL (fam.): A bate în retragere; A se retrage; A se lăsa; A ceda; A-i merge mai rău ca înainte; A regresa; v. A da înapoi2. A MERGE ÎN DORUL LELII: A umbla aiurea. A MERGE ÎN ÎNTÂMPINAREA CUIVA: A ieşi înaintea cuiva; A întâmpina pe cineva; v. A ieşi în întâmpinarea cuiva. A MERGE ÎNCET DAR MERGE BINE: A se desfăşura bine; A nu se grăbi; A se desfăşura încet dar corect. A MERGE ÎN COADĂ: A fi ultimul; A se afla la urmă. A MERGE ÎN CONTRA: A fi împotrivă; A nu fi de acord. A MERGE ÎN DERIVĂ: A nu se deplasa corect; A se abate de la drum; A pluti în voia vântului. ^ A MERGE ÎN DODII: A umbla în neştire; A umbla năuc. A MERGE ÎN DORUL LELI: A merge la întâmplare; a merge fără ţintă, fără rost. A MERGE ÎN HAGIALÂC: A se ruina; A ajunge rău de tot. AMERGE ÎN LEAFĂ (înv.): A se angaja; A fi mercenar; v. A fi în leafă. A MERQE ÎN OSPEŢIE: A merge la o petrecere.,,·,,-, l:;; -h···;^: , A; MERGE ÎN PAS CU...: A merge în acelaşi ritm cu...; A păstra cadenţa; A se menţine la aceiaşi nivel cu cineva; v. şl A ţine pasul; A ţine pasul cu.... . . A MERGE ÎN PAS CU TIMPUL: A ţine cont de noutăţi; A nu rămâne în urmă; A progresa; A a vansa; v. şi A ţine pas cu timpurile; A ţine pas cu vremea. A MERGE ÎN PAS CU TIMPURILE: A ţine cont de noutăţi; A nu rămâne în urmă; A progresa; A avansa; v. A ţine pas cu timpul. A MERGE IN PAS CU VREMEA: A ţine cont de noutăţi; A nu rămâne în urmă; A progresa; A avansa; v. A ţine pas cu timpul. A MERGE ÎN PĂS DE RAC: A merge foarte încet. A MERGE ÎN PĂSURILE CUIVA fmv.J: A urma exemplul,cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A.semăna în purtări cu cineva; v. şi A călca în păsurile cuiva. A MERGE ÎN PAŞII CUIVA: A urma exemplul cuiva; A moşteni; comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v. şi A călca în păsurile cuiva. A MERGE ÎN PATRU LABE: A merge.în mâini şi în picioare. A MERGE ÎN PATRULĂ: A patrula; A cerceta; A iscodi. A MERGE ÎN PEŢiT: A merge pentru a cere în căsătorie o fată; v. şi A pleca în peţit; A se duce în peţit. A MERGE ÎN PIŢĂRĂI A colinda; v. A merge cu piţărăi. A MERGE lN PLATA DOMNULUI: Amerge în voia sorţii; A pleca unde vrea; A se duce unde doreşte el; v. şi A merge în plata lui Dumnezeu. A MERGE lN PLATA LUI DUMNEZEU: A merge în voia sorţii; A pleca unde vrea; A se duce unde doreşte el; v. A merge în plata Domnului. A MERGE ÎN PLIN: A merge foarte bine; A evolua frumos; A se desfăşura foarte bine. A MERGE ÎN PORNEALĂ: A duce oile la păscut; v. A ieşi în porneală. A MERGE ÎN PROSTEALĂ: A amăgi; A păcăli; A prosti. A MERGE ÎN SALTURI: A se desfăşura inegal; A merge când bine, când rău. A MERGE ÎN SFATUL CUIVA (înv.): A urma sfaturile cuiva. A MERGE ÎN SPULBER 414 A MERGE ÎN SPULBER: A merge spre distrugere. A MERGE IN STĂROSTIE (pop .): A merge în peţit. A MERGE ÎN SUS: A avansa; A progresa. A MERGE ÎNTINS LA...: A se duce direct la...; v. A merge aţă la.... A MERGE ÎNTR-AIUREA: A nu fi sub control; A merge alandala. A MERGE IN TREABA LUI: A se întoarce la ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; v. şi A merge în treburile lui; A merge la treaba lui; A merge la treburile lui; A pleca în treaba lui; A pleca în treburile lui; A pleca la treaba lui; A pleca la treburile lui; A se duce în treaba lui; A se duce în treabă-şi; A se duce în treburile lui; A se duce la treaba lui; A se duce la treburile luL A MERGE ÎN TREBURILE LUI: A se întoarce la ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; v. A merge în treaba lui, A MERGE ÎNTR-O ÎNTINSOARE: A merge într-una; A merge fără întrerupere; v. şi A merge într-o întinsură. A MERGE ÎNTR-O ÎNTINSURĂ: A merge într-una; A merge fără întrerupere; v.Vt merge într-o întinsoare. A MERGE ÎNTRU ÎNTÂMPINAREA CUIVA: A întâmpina pe cineva; A ieşi înaintea cuiva. A MERGE IN URMA CUIVA: A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v. A călca pe paşii cuiva. ■■■ A MERGE ÎN URMĂ: A fi la coadă; A fi ultimul. A MERGE ÎN URMELE CUIVA: A urmări pe cineva; A merge după cineva. A MERGE ÎN VÂJÂIALĂ: A fi ameţit de băutură; A fi cherchelit. A MERGE IN VÂRFUL DEGETELOR: A călca cu atenţie; A înainta cu băgare de seamă; A fi atent la ce face; v. şi A merge în vârful picioarelor. A MERGE ÎN VÂRFUL PICIOARELOR: A călca cu atenţie; A înainta cu băgare de seamă; A fi atent la ce face; v. A merge în vârful degetelor. A MERGE ÎN VOIA CUIVA: A face pe voîa cuiva; A satisface plăcerile, interesele cuiva. A MERGE LA BRAŢ: A merge cu braţul petrecut sub braţul altuia; A merge împreuna; A colabora cu cineva; A se înţelege bine cu cineva. A MERGE LA BRODĂ (pop .): A merge la probă. A MERGE LA CARTE: A-şi continua studiile; A continua să înveţe. A MERGE LA COMPROMIS: A face un compromis. A MERGE LA CULCARE: A se culca. A MERGE LA FAŢA LOCULUI: A se prezenta la locul stabilit, A MERGE LA HAGIALÂC: A se ruina; A ajunge rău de tot. A MERGE LA INIMĂ (CUIVA): A-i plăcea foarte mult; A-i produce mulţumire cuiva; A încânta pe cineva; v. A-i merge drept la inima (cuiva). A MERGE LA GRÂMĂDEALĂ: A merge cu dezordine, cu haos ; v. şi A merge la înghesuială. A MERGE LA ÎNGHESUIALĂ: A merge cu dezordine, cu haos ; v. A merge la grămădeală. A MERGE LA ÎNTÂMPLARE: Ă merge fără nădejde prea mare în reuşită. A MERGE LA JUDECATĂ: Ase prezen ta I a tribunal, la judecătorie; A se judeca cu cineva; A-şi căuta dreptatea. A MERGE LA LEAFĂ (înv.): A se angaja; A fi mercenar; v. A fi în leafă. A MERGE LA MOARTE SIGURĂ: A se deplasa într-un loc periculos; A-şi pune viaţa în pericol. A MERGE LA NESFÂRŞIT: A nu se mai termina. AMERGE LANOROC: A-şi încerca norocul. A MERGE LA PAS: A merge pe jos; A se deplasa încet; A nu se grăbi. AMERGE LA PAS I)E VOIE: A merge lejer/; A MERGE LA PIEIRE: A se afla în primejdie de moarte. A MERGE LA PORNEALĂ: A duce oile la păscut; v. A ieşi la porneală. A MERGE LA PRECIZIE: A merge exact, Iară abateri, fără ezitări. A MERGE LA RISC: A risca; v. şi A merge la un risc. ":';- A MERGE LA SCAUNUL DE JUDECATĂ: A fi dat în judecată; A fi judecat. A MERGE LA SIGUR: A se îndrepta către ţintă fără risc; A nu da greş; A avea succesul sigur; A se duce la sigur. v A MERGE LA SUFLET CUIVA): A-i plăcea Ioane mult; A-i produce mulţumire cuiva; A încânta pe cineva; v. şi A-i merge drept la inimă (cuiva). - ■ A MERGE LA TÂMPINAREA CUIVA: A întâmpină pe cineva; A ieşi în calea cuiva. A MERGE LA TREABA LUI: A se întoarce la ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; v. A merge în treaba lui. A MERGE LA TREBURILE LUI: A se întoarce Ia ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; v. A merge în treaba lui. A MERGE LA ŢINTĂ: A şti unde şi cum să atingă scopul. A MERGE LA UNISON CU...: A fi de acord cu...; A aproba pe.... A MERGE LA UN LOC: A merge undeva; A merge unde ştie numai el. A MERGE LA UN NOROC: A încerca norocul. A MERGE LA UN RISC: A risca; v. A merge la risc. A MERGE LA VIE CU STRUGURI ÎN BATISTĂ: A face o treabă inutilă; A nu-şi da seama ce face. 415 A MERGE PE DRUMUL SĂU PROPRIU A MERGE LIPA-LIPA: A merge târşit; A merge greu. A MERGE LUCRUL IBRIŞIN: A merge drept şi fără nicio piedică; A merge strună. A MERGE MÂNĂ ÎN MÂNĂ: A fi înţeleşi; A se asocia; A fi complici. A MERGE MÂNĂ ÎN MÂNĂ CU...: (Despre întâmplări, fenomene) A fi strâns legate de.... A MERGE MÂNCÂND PĂMÂNTUL: A merge, a se deplasa foarte repede. A MERGE MANZ: A se ţine mereu de cineva. A MERGE MÂNZ DE CINEVA: " A fi nedespărţit de cineva; A se ţine scai de cineva; v. A merge coadă de cineva. A MERGE MÂNZ DUPĂ CINEVA: A fi nedespărţit de cineva; A se ţine scai de cineva; v, A merge coadă de cineva. A MERGE MORT: A nu merge deloc. A MERGE NATA-PLATA: A merge încet; A merge cu paşii mari. A MERGE NEABĂTUT PE DRUMUL SĂU: A nu-şi părăsi calea; A nu devia ; A se ţine de drumul său. A MERGE NEGUŢITOREŞTE (înv.): A merge cu pas aşezat, domol. A MERGE NETED (CEVA): A decurge norma (ceva). A MERGE NEVOIT: A merge obligat; A merge forţat. A MERGE NUMAI PE FĂŢĂRII: A face numai prefăcători, ipocrizii; A se preface. A MERGE OBLU LA...: A se duce direct la...; v. A merge aţă la.... A MERGE PÂNĂ ACOLO CĂ... (pop.): A ajunge în situaţia că...; A se ajunge în situaţia că...; v. şi A merge până la atâta că...; A veni până acolo că.,.; A veni până la atâta că.... A MERGE PÂNĂ ÎN PÂNZELE ALBE: A merge la infinit. A MERGE PÂNĂ ÎN TINDĂ: A face ceva pe jumătate; A lăsa neterminat ceva; v. /I face treabă până în tindă. A MERGE PÂNĂ LA ATÂTA CL·.. (pop.): A ajunge în situaţia că...; A se ajunge în situaţia că...; v. A merge până acolo că.... A MERGE PÂNĂ LA CĂLEA ÎNTOĂRSĂ: A nu se opri; A nu ceda; v. şi A merge până la capăt; A merge până la capătul lumii. AMERGE PÂNĂ LA CAPĂT: A nu se opri; A nu ceda; v. A merge până la calea întoarsă. A MERGE PANĂ LA CAPĂTUL LUMII: A nu se opri; A nu ceda; v, A merge până la calea întoarsă. A MERGE PÂNĂ LA TINDĂ: A face ceva pe jumătate; A lăsa neterminat ceva; v. A face treabă până în tindă. A MERGE PÂNĂ SE RUPE: A merge până la capăt; A merge cât este posibil. A MERGE PE...: (Despre ani) A se apropia de.... A MERGE PE ACELAŞI DRUM: A merge pe un drum cunoscut; A se deplasa împreună cu ceilalţi. A MERGE PE BRÂNCI: A se târî pe mâini şi pe picioare; A merge în patru labe; v. A merge de-a buşilea. A MERGE PE BRODEALĂ:A merge pe ghicite. A MERGE PE BUŞI: A se târî pe mâini şi pe picioare; A merge în patru labe; v. A merge de-a buşilea. A MERGE PE CALEA CEA DREAPTĂ- A se deplasa corect; A merge înainte; A merge pe calea cea bună.  MERGE PE CĂPRARII: a împărţi, a clasifica pe categorii separate. A:;MERGE PE GARĂM BĂTĂTORITE: A merge pe drumuri cunoscute; A nu aduce mare noutate; v. şi A merge pe cărări bătute; A merge pe drumul bătut; A merge pe o cale bătută. A MERGE PE CĂRĂRI BĂTUTE: A merge pe drumuri cunoscute; A nu aduce mare noutate; v. A merge pe cărări bătătorite. A MERGE PE DIBUITE: A merge la întâmplare, la nimereală. A MERGE PE DOI ŞOLZI (reg. ): A ‘merge legănat; A se fandosi. A MERGE PE DOS: A merge prost; A nu merge de loc. A MERGE PE DODEALĂ: A merge pe ghicite. A MERGE PE DOUĂ CĂRĂRI: A fi beat criţă; v. şi A merge pe două poteci; A merge pe trei cărări; A merge pe trei poteci; A merge pe zece cărări; A merge pe zece poteci; A merge poticnindu-se; A umbla pe două cărări; A umbla pe două drumuri; A umbla pe două poteci; A umbla pe trei cărări; A umbla pe trei poteci; A umbla pe zece cărări; A umbla pe zece poteci. A MERGE PE DOUĂ POTECI: A fi beat criţă; v. A merge pe două cărări. A MERGE PE DOUĂZECI DE ANI: A se apropia de douăzeci de ani. A MERGE PE DRACU: A nu merge de loc; A merge prost. ; AMERGE PE DRACU SĂ TE IA: Nu merge şi nu-mi place să mă întrebi. A MERGE PE DRUM BĂTUT: A merge pe drumuri cunoscute; A nu aduce mare noutate; v. A merge pe cărări bătătorite. A MERGE PE DRUM NEÎNTORS: A muri; v. şi A plecă pe cale neîntoarsă; A pleca pe drum neîniors; A se duce pe calea neîntoarsă; A se duce pe cale neînturnată; A se duce pe drum neîntors. A se duce pe drum neînturnat; A se lua pe cale neînturnată; A se lua pe drum neînturnat. A MERGE PE DRUMUL CEL BUN: A alege, a parcurge drumul cel mai bun. A MERGE PE DRUMUL CEL MAI SCURT: A alege, a parcurge drumul cel mai scurt. A MERGE PE DRUMUL SĂU PROPRIU: A merge pe calea sa; A-şi face drumul său; A nu se lua după nimeni; v. şi A merge pe o cale proprie. A MERGE PE FĂŢĂRII 416 A MERGE PE FĂŢARIÎ: A merge pe minciuni; A merge pe înşelăciuni. A MERGE PE FER: A verifica o informaţie, o suspiciune, o bănuială. A MERGE PE GÂT CU NODURI: (Despre mâncare) A aluneca foarte greu pe gât; v. A aluneca cu noduri. A MERGE PE GHICITE: A merge la întâmplare; A merge la noroc. A MERGE PE JOS:  se deplasa pe picioare; v. şi A merge perpedis. A MERGE PJE LEGEA CUIVA: A accepta, a respecta credinţa cuiva. A MERGE PE MÂNA LUI: A crede că el va câştiga. A MERGE PE NEGURĂ: A merge pe un drum neclar, necunoscut; A face ceva neclar, necunoscut. ^A MERGE PE NIMEREALĂ:'' A merge la întâmplare. A MERGE PE O CALE BĂTUTĂ: A merge pe drumuri cunoscute; A nu aduce mare noutate; v. A merge pe cărări bătătorite. A MERGE PE O CALE DREAPTĂ: A merge pe calea cea bună; v. şi A merge pe un drum bun. A MERGE PE O CALE PROPRIE: A merge pe calea sa; A-şi face drumul său; A nu se lua după nimeni; v. A merge pe drumul său propriu, A MERGE PE OMENIE: A conta pe corectitudinea cuiva; A se baza pe cinstea cuiva. Ă MERGE PE O URMA: A urmări ceva; A cerceta urma descoperită. A MERGE PE PAPAINOAGE: A merge clătinat. A MERGE PE PARTEA CAROSABILĂ: A nu devia; A merge corect; A nu se da la o parte. A MERGE PE PĂSURILE CUIVA: A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v. A călca în păsurile cuiva. A MERGE PE PAŞII CUIVA: A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v. A călca în păsurile cuiva A MŞRGE PE PATRUZECI DE ANI: A se apropia de patruzeci de ani. § A MERGE PE PICIOARELE CUIVA: A fi ajutat, a fi sprijinii de cineva. A MERGE PER PEDÎŞ: A se deplasa pe picioare; v. A merge pe jos, A MERGE POMINA (CUIVA): A ajunge sâ fie cunoscut de toţi; Ai se duce vestea cuiva; v. A-i merge pomina (cuiva), A MERGE PE PONOŞLU (LA CINEVA) (înv.)i A se prezenta înaintea cuiva cu o plângere; A se jeli cuiva; v. A se duce pe ponoslu; A veni pe ponoslu. A MERGE PE SFOARĂ: A merge drept; A merge pe un drum stabilit; Ă nu devia. A MERGE PE ŞAPTE CĂRĂRI: A fi beat. A MERGE PE ŞLEAU (reg): A reuşi; A avea spor. A MERGE PE ŞURUB: (Despre acţiuni, acti- vităţi): A merge strună; A se fandosi; v. A merge ca pe şurub. A MERGE PE TEREN: A merge în deplasare; A se deplasa undeva în interes de serviciu. A MERGE PE TOCMEALĂ: A se face pe baza unei tocmeli; A fi dispus sâ se tocmească. A MERGE PE TREI CĂRĂRI: A fi beat criţă; v. A merge pe două cărări. A MERGE PE TREI POTECI: A fi beat criţă; v. A merge pe două cărări. A MERGE PE UN DRUM DREPT: A merge pe calea cea bună; v. A merge pe o cale dreaptă. A MERGE PE UN DRUM PROPRIU: A merge pe calea sa; A-şi face drumul său; A nu se lua după nimeni; v. A merge pe drumul său propriu. A MERGE PE UN TEREN NECUNOSCUT: A face ceva pentru prima dată; A nu cunoaşte toate detaliile. A MERGE PE URMA CUIVA:, A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v. A călca în păsurile cuiva. ; A MERGE PE .URMA LUI TA-SU: A se purta ca şi tatăl său. . A MERGE PE URMELE CUIVA: A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v. A călca în păsurile cuiva. A MERGE PE-URMELE CUIVA: A - urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări. A MERGE PE ZECE CĂRĂRI: A fi beat criţă; v. A merge pe două cărări. A MERGE PE ZECE POTECI: A ti beat criţă; v. A merge pe două cărări. A MEGE POMINA (CUIVA): A ajunge să fie cunoscut de toţi; Ai se duce vestea cuiva; v. A i se duce pomină. AMERGEPOTICNINDU-SE: A fi beat'criţă; v. A merge pe două cărări. A MERGE PREA DEPARTE: A depăşi măsura; A depăşi limita; A supăra. A MERGE PRIN; NEGURĂ: A nu-şî da seama unde se află, pe unde merge, unde va ajunge. A MERGE PROST: A nu merge bine; A nu fi în regulă. A MERGE ROATĂ: A ocoli; A înconj ura. A MERGE ROSTUL CUIVA CU SUVEL-NIŢ ALTUIA: A depinde de altcineva; A nu fi în stare să lucreze singur. A MERGE SFOARĂ: A merge uşor, r A MERGE SPRE...: A se apropia de...; v. A merge către..., A MERGE SPRE BINE: Se face sănătos; E în convalescenţă. A MERGE STRAŞNIC: A merge; foarte bine; A nu avea probleme. A MERGE STRUNĂ: A merge bine; A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v. A-i merge brici. 417 A MIJI OCHII A MERGE SUCALĂ: A merge uşor; A merge repede. A MERGE ŞCHIOPĂTÂND: A nu merge prea bine; A mai fi probleme. A MERGE ŞI AŞA: Nu e rău. A MERGE ŞI AŞA ŞI AŞA: A merge în ambele feluri; A merge nici prea bine nici prea rău. A MERGE ŞI NU PREA: A nu merge prea bine. A MERGE ŞLEAU (pop.): A se desfăşura în mod curgător. A MERGE ŞMECHERIA: A merge afacerea; A merge treaba. A MERGE ŞNUR: A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v. A-i merge brici. A MERGE ŞONTÂC-ŞONTÂC:: A merge prost; A se desfăşura norma; A avea ; multe neplăceri; v. şi A merge şontorog. A MERGE ŞONTOROG: A merge prost; A se desfăşura norma; A avea multe neplăceri; v. A merge şontâc-şontâc. A MERGE ŞOVĂIELNIC: A nu fi hotărât; A se îndoi; A nu fi sigur; A avea îndoieli. A MERGE TALAP-TALAP: A păşi rar. A MERGE TARA-TARA: A merge tot vorbind când a fost drumul de lung. A MERGE TĂLPIŞ: A aluneca. A MERGE TÂLV: A merge bine şi iute. A MERGE TÂRÂŞ: A merge cu mare greutate; A se deplasa greu, A MERGE TÂRÂŞ-GRĂPIŞ: A merge anevoie; A merge greu. A MERGE TIR1-TIRI: A merge cu paşii mici Şi iuţi..: A MERGE TOT ÎNAINTE: A înainta, a progresa mereu. A MERGE TOT ÎNDĂRĂT: A nu avea succes; A nu progresa; A da înapoi. A MERGE TOTUL CA PE ROATE: A merge totul foarte bine. A MERGE TOTUL DE A-NDOASELEA: A nu merge nimic; A avea numai eşecuri. A MERGE TREABA (CUIVA): A se desfăşura, a se derula afacerile cuiva; v. A-i merge afacerile (cuiva). A MERGE TREABA CA PE ROATE: A merge totul foarte bine; A nu avea probleme; A se descurca bine; A înainta, -; * A MERGE TREABA IBRIŞIN: A merge treaba bine, uşor, simplu; v, A merge ibrişin. A MERGE TREBURILE (CUIVA): A se desfăşura, a se derula afacerile cuiva; v. A-i merge afacerile (cuiva). A MERGE TREBURILE BINE: A merge totul bine; A fi totul în regulă. A MERGE ŢANŢOŞ: A se prezenta mândru, fudul, îngâmfat, arogant. A MERGE ŢINTĂ LA...: A se duce direct la...; v. A merge aţă la.... A MERGE UNA-ÎNTR-UNA: A merge fară contenire. A ; MERGE UNS: A se desfăşura conform planului, conform aşteptărilor; v. A-i merge brici. A MERGE UNUL HĂIS ŞI ALTUL CEA: (Despre oameni) A nu se înţelege. \ A MERGE VÂJÂIND: A merge bie. A MERGE VORBA: A se spune că.... A MERGE ZI DE VARĂ PÂN-N SEARĂ: A merge mult; A merge toată ziua. r A MERITA ATENŢIA: A merita luare aminte asupra unui lucru; v. şi A merita atenţie. A MERITA ATENŢIE*. A merita luare aminte asupra unui lucru; v. merita atenţia, A MERITA CU VÂRF ŞIÎNDESAT: A merita mult, din belşug, cu prisosinţă; v. şi A merita din plin A MERITA DIN PLIN: A merita mult, din belşug, cu prisosinţă; v. A merita cu vârf şi îndesat, A MERITA O SĂPUNEALĂ BUNĂ: A merita certat bine. A MERITA O STATUIE: Ar trebui să i se ridice o statuie. A MERITA OSTENEALĂ: A merita: efortul depus. A MERITA RECUNOŞTINŢA CUIVA: A trebui să i se exprime mulţumirea, recunoştinţa, satisfacţia. - ; A ,MERITA . SĂ .FIE LUAT ÎN CONSIDERAŢIE: Ar fi bine să nu fie uitat, să nu fie omis; Ar merita să fie în atenţia cuiva. A MERITA SĂ FIE VĂZUT: Trebuie văzut; A MERITA SĂ ÎNCERCI: Trebuie încercat. A MERITA TOATĂ MILA: Trebuie .să ne fie milă de el. A MERITA TOATĂ STIMA: Trebuie să ne exprimăm toată stima. A MERITA TOATĂ STIMA ŞI CONSIDERAŢIA: Trebuie să ne exprimăm toată stima şi consideraţia. i ■ A MERS LA UN CURAJ: Şi-a făcut curaj şi s-a dus AM EU AC DE COJOCUL LUI: Ammijlocul de a-1 aduce la realitate; îl pot pedepsi. : AM FĂCUT CRUCE: Am rămas uimit. AM FĂCUT-O, AM FĂCUT-O: Am greşit şi n-am ce face. AM FOST DOMN CU TINE: M-am purtat frumos; Am fost mărinimos cu tine. AM FUMAT EU MULŢI CA ALDE TINE: Am înfrânt pe mulţi înaintea ta. AM GREŞIT-O, AM GREŞIT-O: Ce să-i fac dacă am greşit? Regret, dar n-am ce mai face. A-MI AJUNGE LA URECHI: A auzi că.... A MIJI DE RÂS: A schiţa un zâmbet. A MIJI DE ZIUĂ: A începe să se lumineze de ziuă; v. şi A miji zorile; A se miji de ziuă. A MIJI MUSTAŢA: A râde pe ascuns; A zâmbi; v. şi A miji mustăcioară; A miji tuleiele. A MIJI MUSTĂCIOARĂ: A râde pe ascuns; A zâmbi; v. A miji mustaţa. A MIJI OCHII: A privi cu pleoapele parţial strânse. A MUITULEIELE 418 A MUI TULEIELE: A râde pe ascuns; A zâmbi; v. A miji mustaţa, A MIJI ZORILE: A începe să se lumineze de ziuă; v. /I miji de ziuă, A MINŢI CA UN PORC: A minţi cu neruşinare; A fi un mare mincinos; v. şi A minţi cu neruşinare; A minţi de îngheţă apele; A minţi de la obraz; A minţi de se opresc apele în loc; A minţi de stă ceasul; A minţi de stă soarele în loc; A minţi de stinge; A minţi de-ţi stă ceasul; A minţi fără obraz; A minţi fără ruşine. A MINŢI CÂT ŞAPTE: A minţi foarte mult; v. şi A minţi cu carul; Minte de n-are păr pe cap cât minte. A MINŢI CU CARUL: A minţi foarte mult; v. A minţi cât şapte, A MINŢI CU NERUŞINARE: A fi un mare mincinos; v.A minji ca un porc. A MINŢI DE ÎNGHEAŢĂ APELE: A minţi cu neruşinare; A fi un mare mincinos; v. A minţi ca un porc. A MINŢI DE LA OBRAZ: A minţi cu neruşinare; A fi un mare mincinos; v. A minţi ca un porc. A MINŢI DE SE OPRESC APELE ÎN LOC: A minţi cu neruşinare; A fi un mare mincinos; v. A minţi ca un porc. A MINŢI DE STĂ CEASUL: A minţi cu neruşinare; A fi un mare mincinos; v. A minţi ca un porc. A MINŢI DE STĂ SOARELE ÎN LOC: A minţi cu neruşinare; A fi un mare mincinos; v. A minţi ca un porc. A MINŢI DE STINGE: A minţi cu neruşinare; A fi un mare mincinos; v. A minţi ca un porc, A MINŢI DE-ŢI STĂ CEASUL: A minţi cu neruşinare; A fi un mare mincinos; v. A minţi ca un porc.-A MINŢI FĂRĂ OBRAZ: A minţi cu neruşinare; A fi un mare mincinos; v. A minţi ca un porc. A MINŢI FĂRĂ RUŞINE: A minţi cu neruşinare; A fi un mare mincinos; v. A minţi ca un porc. A MINUNE (înv.): în mod surprinzător; Uimitor. - A MIRA PE CINEVA: A face pe cineva să se mire.· A-MI RÂDE ÎN NAS: A mă umili râzând de mine în {aţă.-··· A MIROSI A...: A prevesti ceva; A anunţa ceva; A avea un miros de...: A MIROSI A BINE: A prevesti un lucru bun; v. şi A mirosi bine. A MIROSI A BUTOI: A fi beat. A MIROSI A CAZAN: A se fabrica rachiu; v. şi A pute a cazan, A MIROSI A COLIVĂ: A fi pe moarte; v. şi A mirosi a groapă; A mirosi a pământ. A MIROSI A GROAPĂ: A fi pe moarte; v. A mirosi a colivă. A MIROSI A LAPTE: A fi prea tânăr; A fi încă un copil. A MIROSI A MORT: A fi istovit de oboseală, de boală. A MIROSI A MUCEGAI: A fi degradat; A fi mucegăit. A MIROSI A PĂMÂNT: A fi pe moarte; v. A mirosi a colivă. A MIROSI A PRAF DE PUŞCĂ: A prevesti începerea unui război. A MIROSI A PUTREGAI: A fi degradat; A fi putred. A MIROSI A RÂNCED: A fi rânced. A MIROSI A TĂMÂIE: A fi pe moarte; A MIROSI A TÂLV: A fi beţiv. - A MIROSI BINE: A prevesti un lucru bun; v. A mirosiabine. \ : A MIROSI CEVA SUSPECT: A fi suspect.; A MIROSI O CURSĂ: A fi pericol de o cursâ. A MIROSIT-O: A simţit primejdia. A MIROSI UN PERICOL: A simţi un pericol. A MIROSI VIORELE LA RĂDĂCINĂ: A fi înmormântat. A MIŞCA A MORT: A nu se vedea nicio mişcare. A MIŞCA DIN CAP: A da din cap. A MIŞCA DIN COĂDA: Ada din coadă. A MIŞCA DIN LOC TOATE PIETRELE: A fi foarte puternic; A face ordine; A face curăţenie; A face tot posibilul pentru atingerea unui scop; A face tot posibilul pentru a izbuti; v. şi A mişca şi pietrele din loc; A mişca toată coarda; A mişca toate pietrele. A MIŞCA DIN URECHI: A sugera cuiva câ va primi un bacşiş pentru un serviciu; A da un bacşiş. A MIŞCA INIMA: A emoţiona; A sensibiliza; A cuprinde de emoţii. A MIŞCA ÎN FRONT: A nu sta locului; A nu se astâmpăra; A nu se ţine de cuvânt. ';-: A MIŞCA PE CINEVA PÂNĂ LA LACRIMI: A sensibiliza, ă emoţiona pe cineva foarte tare. A MIŞCA ŞI PIETRELE DIN LOC: A fi foarte puternic; A face ordine; A face curăţenie; A face tot posibilul pentru atingerea unui scop; A face tot posibilul pentru a izbuti; v. A mişca din loc toate pietrele. A MIŞCA TOATĂ COARDĂ: A fi foarte puternic; A face ordine; A face curăţenie; A face tot posibilul pentru atingerea unui scop; A face tot posibilul pentru a izbuti; v. A mişca din loc toate pietrele. A MIŞCA TOATE PIETRELE: A fi foarte puternic; A face ordine; A face curăţenie; A fiice tot posibilul pentru atingerea unui scop; A face tot posibilul pentru a izbuti; v. A mişca din loc toate pietrele. A MIŞUNA ÎN JURUL LUI: A sta cu grămadă în jurul lui; A atrage o mulţime. A MIZA CEVA PE O CARTE: A spera un succes; A risca pentru un succes; v. şi A miza ceva pe o singură carte; A miza totul pe o carte; A miza totul pe o singură carte; A miza totul pe un cal. A MIZA CEVA PE O SINGURĂ CARTE: A 419 A MUNCI CA UN CAL spera un succes; A risca pentru un succes; v. A miza ceva pe o carie, A MIZA PE AJUTORUL CUIVA: A conta pe ajutorul cuiva. A MIZA PE FARMECUL EI: A conta pe farmecul ei. A MIZA TOTUL PE O CARTE: A spera un succes; A risca pentru un succes; v, A mim ceva pe o carte. A MIZA TOTUL PE O SINGURĂ CARTE: A spera un succes; A risca pentru un succes; v, A miza ceva pe o carte. A MIZA TOTUL PE UN CAL: A spera un succes; A risca pentru un succes; v. A miza ceva pe o carte. AM ÎNCHIS OCHII ŞI AM DAT BANII: Am plătit, ce era să fac? AM MULTE GĂURI DE ASTUPAT: Am multe datorii Am multe obligaţii. AM, N-AM, TREABA MEA: Nu te privesc nevoile mele. A MOCNI SUB CENUŞĂ: A lâncezi; A nu face nimic; A lenevi. A MOCNI SUPĂRAREA ÎN EL: A fi foarte supărat.'/': AM ONOAREA: Sunt onorat să vă întâlnesc. AM ONOAREA SĂ VĂ SALUT: Sunt onorat să vă întâlnesc şi să vă salut. A MONOPOLIZA UN NOU VENIT: A acapara un nou venit. A MORFOLI VORBELE: A vorbi nedesluşit. A MORMĂI CEVA ÎN BARBĂ: A spune ceva nedesluşit; A bombăni; A mârâi; v. şi A mormăi ceva printre dinţi; A mormăi în barbă; A murmura în barbă; A murmura printre dinţi. A MORMĂI CEVA PRINTRE DINŢI: A spune ceva nedesluşit; Ă bombăni; A mârâi; v. A mormăi ceva în barbă. A MORMĂI ÎN BARBĂ: A spune ceva nedesluşit; A bombăni; A mârâi; v. A mormăi ceva în barbă. A MOŞMONDI O TREABĂ: A migăli la ceva; A lucra încet. A MOŢĂI CU CAPUL ÎN PIEPT: A picoti; A dormita; A dormi uşor. AM RUPT-O-N FERICIRE: Am dat de dracu; Am dat de belea. AM SĂ-ŢI MĂNÂNC COLACUL: Ai să mori înaintea mea; v. şi Am să-ţi mănânc coliva. AM SĂ-ŢI MĂNÂNC COLIVĂ:' Ai să mori înaintea mea; v. şi Am să-ţi mănânc colacul. AM SĂ-ŢI SPUN DOUĂ VORBE: Trebuie să discutăm ceva. A-M STAT NU GLUMĂ: Am stat mult. : : AM TRĂIT S-O AUD ŞI PE ASTA!: Aşa prostie mai rar. AM TRECUT PE LÂNGĂMOARTE: Era să mor. A MUFLUI CU BOTUL PRIN TOATE OALELE: A căuta mâncare. A MUFLUI DIN NAS: A adulmeca; A mirosi; A căuta după miros. A MUIA CERBICIA CUIVA: A supune pe cineva; A învinge rezistenţa, mândria, aroganţa, trufia cuiva; v. A asupri cerbicea cuiva. A MUIA COARDA: A-şi mai reduce pretenţiile; A deveni mai rezonabil; A se îmblânzi; A se astâmpăra; v. A o lăsa în coardă de jos. A MUIA COASTELE CUIVA: A bate pe cineva zdravăn; A da cuiva multă bătaie; v. şi A muia cuiva căpriorii; A muia cuiva cerbicea; A muia cuiva oasele; A muia spinarea cuiva. A MUIA CUIVA CĂPRIORII: A bate pe cineva zdravăn; A da cuiva multă bătaie; v. A muia coastele cuiva. A MUIA CUIVA CERBICEA: A bate pe cineva zdravăn; A da cuiva multă bătaie; v. A muia coastele cuiva. A MUIA CUIVA GÂRBIŢĂ (reg.y. A înfrânge trufia cuiva; A obliga pe cineva să se supună; v. şi A muia gârbiţa cuiva. A MUIA CUIVA OASELE: Ă bate pe cineva zdravăn; A da cuiva multă bătaie; v. A muia coastele cuiva. A MUIA CU LACRIMI: A plânge mâncând; A mânca plângând. A MUIA GÂRBIŢA : CUIVA" (reg.): : muia trufia cuiva; v. A muia cuiva gârbiţă. A MUIA GLASUL: A vorbi încet; A vorbi cu timiditate. A. MUIA INIMĂ (CUIVA): A înduioşa pe cineva.. A MUIA ÎN APĂ: A pune în apă. A MUIA SPINAREA CUIVA: A bate pe cineva zdravăn; A da cuiva multă bătaie; v. A muia coastele cuiva.  MUIA UN TÂRG:; A modifica un: preţ;., A scădea din preţ. ; A MULGrE; DOUĂ VACI: A câştiga în două locuri; A avea două surse de venit; v. şi A mulge lapte la două vaci. A MULGE LAPTE DE LA DOUĂ VACI: A câştiga în două locuri; A avea două surse de venit; v. A mulge două vaci. A MULGE OAIA DIN ZBOR: A valorifica împrejurările favorabile; A fi îndemânatic; A fi abil...· A MULGE VACI STERPE: A nu avea niciun folos; A nu câştiga nimic. A MULŢUMI CUIVA DIN CAP: A face din cap semn de mulţumire. A MULŢUMI CUIVA DIN TOT SUFLETUL: A-şi exprima mulţumirea sa profundă. A MULŢUMI PE TOATĂ LUMEA: A-i satisface pe toţi; A face bine la toată lumea. A MUNCI CA APUCATU: A munci ca un nebun. A MUNCI CA UN BOU: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. şi A munci ca un cal; A munci ca un câine; A munci ca un hamal; A munci ca un ocnaş; A munci ca un rob; A munci ca un salahor. A MUNCI CA UN CAL: A munci foarte mult; A MUNCI CA UN CÂINE 420 A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI CA UN CÂINE: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI CA UN HAMAL: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI CA UN OCNAŞ: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui.muncind; v A munci ca un bou. A MUNCI CA UN ROB: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v, A munci ca un bou, A MUNCI CA UN SALAHOR: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI CÂT DOI: A fi deosebit de harnic; v. A lucra cât doi. ..A: MUNCI CÂT PATRU: A fi deosebii de harnic; v. A lucra cât doi. A MUNCI CÂT ŞAPTE: A fi deosebit de harnic; v. A lucra cât doi. A MUNCI CÂT ZECE: A fi deosebit de harnic; v. A lucra cât doi. A MUNCI COT LA COT: A munci împreună. A MUNCI CU FOLOS: A avea folos de la munca sa. A MUNCI CU ÎNDÂRJIRE: A munci cu înverşunare, cu avânt, cu entuziasm; A depune eforturi mari; A-i plăcea să muncească; v. şi A munci cu însufleţire; A munci cu suflet; A munci cu tragere de inimă; A munci cu zel; A munci din toată inima; A munci de-şi scoate ochii; A munci din greu; A munci din răsputeri; A munci din toate puterile; A munci fără cruţare de sine; A munci fără încetare; A munci fără întrerupere; A munci fără preget; A munci fără răgaz; A munci în drăci; A munci întruna; A munci pe brânci; A munci pe capete la ceva; A munci pe rupte; A munci zi şi noapte; A munci ziua şi noaptea. A MUNCI CU ÎNSUFLEŢIRE: A munci cu înverşunare, cu avânt, cu entuziasm; A depune eforturi mari; A-i plăcea să muncească; v. A munci cu îndârjire. A MUNCI CU NĂDEJDE: A spera un câştig din munca sa. A MUNCI CU RUPTUL: A munci bine şi cu suflet; A munci cât de mult. A MUNCI CU SPOR: A avea succes în munca sa; A câştiga bine. A MUNCI CU SUFLET: A munci cu înverşunare, cu avânt, cu entuziasm; A depune eforturi mari; A-i plăcea să muncească; v, A munci cu îndârjire. A MUNCI CU TRAGERE DE INIMĂ: A munci cu înverşunare, cu avânt, cu entuziasm; A depune eforturi mari; A-i plăcea să muncească; v. A munci cu îndârjire. A MUNCI CU ZEL: A munci cu înverşunare, cu avânt, cu entuziasm; A depune eforturi mari; A-i plăcea să muncească; v. A munci cu îndârjire. A MUNCI CU ZIUA: A lucra ca angajat pe o zi. A MUNCI DE AJUTOR: A munci când la unul când la altul. A MUNCI DE AMORUL ARTEI: A face o treabă de dragul plăcerii; A nu urmări niciun venit din munca sa. A MUNCI DE-A SURDA: A munci în zadar. A MUNCI DEGEABA: A nu câştiga nimic din munca sa; v. şi A munci de pomană; A munci fără profit; A munci în gol; A munci pe degeaba; A munci pe nimica toată. A MUNCI DE POMANĂ: A nu câştiga nimic din munca sa; v. A munci degeaba, A MUNCI DE-ŞI SCOATE OCHII: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI DIN GREU: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI DIN GREU LA...: A munci foarte greu la.... A MUNCI DIN RĂSPUTERI: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI DIN TOATĂ INIMA: A munci cu înverşunare, cu avânt, cu entuziasm; A depune eforturi mari; A-i plăcea să muncească; v. A munci cu îndârjire. A MUNCI DIN TOATE PUTERILE: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI FĂRĂ CRUŢARE DE SINE: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCÎ;I^^;ÎNCETARE: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A sc chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI FĂRĂ ÎNTRERUPERE: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. Ă munci ca un bou. A MUNCI FĂRĂ PREGET: A munci foarte mult; A depline eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI FĂRĂ PROFIT: A; nu câştiga nimic din munca sa; v. A munci degeaba.  MUNCI FĂRĂ RĂGAZ: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI ÎN DRACI: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI IN DUTINĂ (pop.): A munci în zadar; v. şi A munci în zutină. A MUNCI ÎN GOL: A nu câştiga nimic din munca sa; v.A munci degeaba. A MUNCI ÎN PARTE: A munci pe cotă parte. A MUNCI ÎN SALTURI: A nu lucra mereu; A lucra din când în când. A MUNCI ÎNTRUNA: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. 421 A MURI DE OBOSEALĂ A MUNCI ÎN ZUTINĂ (pop.): A munci în zadar; v. A munci în dutin ă. A MUNCI LA CÂMP: A lucra în agricultură; A lucra la câmp. A MUNCI LA CONSTRUCŢII: A fi constructor; A fi zidar. A MUNCI MINTEA: A se gândi; A cugeta; A inedita. A MUNCI PÂNĂ-I ffiS OCHII: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI PE APUC ATE: A munci din când în când; a nu munci lot timpul. A MUNCI PE BRÂNCI: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; y. A munci ca un bou. A MUNCI PE CAPETE LA CEVA: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI PE DEGEABAS: A nu câştiga nimic din munca sa; v. A munci degeaba. A MUNCI PE ÎMPRUMUT UNUL LA ALTUL: A ajuta reciproc la munci. A MUNCI PE NIMICA TOATĂ: A nu câştiga nimic din munca sa; v. A munci degeaba. A MUNCI PE RUPTE: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI PE SPONCI: A nu prea avea de lucru. A MUNCI SILIT: A fi obligat, forţat să muncească. A MUNCI UN PĂMÂNT ÎN PARTE: A lucra pământul altuia pe o parte din produse. A MUNCI ZI ŞI NOAPRE: A munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. A MUNCI ZIUA ŞI NOAPTEA: Ă munci foarte mult; A depune eforturi mari; A se chinui muncind; v. A munci ca un bou. Ă MURA PĂNĂ LA OASE: A uda foarte tare pe cineva; v. şi A mura până ia piele. A MURĂ PÂNĂ LA PIELE A uda foarte tare pe cineva; v. A mura până la oase. A MURDĂRI TOTUL: A murdări peste tot; A face mizerie peste tot. A MURI CA MUŞTELE: A muri în număr foarte mare; v. şi A muri ca muştele pe capete. A MURI CA MUŞTELE PE CAPETE: A muri în număr foarte mare; v. A muri ca muştele. A MURI CA UN CÂINE: A muri fără lumânare. A MURI CA UN EROU: A cădea pe câmpul de luptă; v. şi A muri moarte de erou; A muri pe câmpul de luptă; A muri vitejeşte. A MURI CA UN MARTIR: A muri în chinuri, în suferinţe. A MURI CA UN PUI DE GĂINĂ: A muri foarte repede şi fară chinuri; A muri uşor. A MURI CA VAI DE EI: A muri fară lumânare, fară să se spovedească; A muri în chinuri. A MURI CÂND ÎI ERA LUMEA MAI DRAGĂ: A muri în clipele cele mai fericite; A muri de tânăr. A MURI CU ARMA ÎN MÂNĂ: A muri pe câmpul de luptă; A muri pe front. A MURI CU CINEVA DE GÂT: A muri împreună cu cineva. A MURI CU ZILE: A muri de tânăr; v. şi A muri cu zile-n mână; A muri cu zile-n sân; A MURI CU ZILE-N MÂNĂ: A muri de tânăr; v. A muri cu zile. A MURI CU ZILELE-N SÂN: A muri de tânăr; v. A muri cu zile. A MURI DE BĂTRÂNEŢE: A muri de bătrân. : A MURI DE CALD: A-i II foarte cald; A nu mai putea de căldură. ; A MURI DE CĂLDURĂ: A-i fi foarte cald; v. şi A se topi de căldură. A MURI DE CIUDĂ: A-i fi foarte ciudă; A invidia; v.-A crăpa de ciudă. A MURI DE CURIOZITATE: A fi foarte curios .··.··: A MURI DE DOR: A-i fi foarte dor de cineva; A tânji după cineva; v. A muri de dor. : A MURI DE DORINŢA DE A FACE CEVA: A fi dornic să facă ceva. A MURI DE DORUL CUIVA: A-i fi foarte dor de cineva; A tânji după cineva; v. şi A muri de dorul cuiva; A se ofili de dor; A.se. ofili de dorul cuiva; A se topi de dor; A se topi de dorul cuiva. A MURI DE DRAGOSTE PENTRU CINEVA: A iubi foarte mult pe cineva, A MURI DE FOAME: A-i fi foarte foame; A nu avea din ce trăi; v. A crăpa de foame. A MURI DE FOCUL EI: A muri din dragoste. A MURI DE FRICĂ: A-i fi foarte frică; A nu mai putea de frică. A MURI DE FRIG: A-i foarte frig; A nu mai putea de frig. A MURI DE GROAZĂ: A -i i fi foarte frică cuiva. : A MURI DE INVIDIE: A fi foarte invidios, A MURIDE INIMA REA: A muri din răutate. : A MURI DE MÂNA CUIVA: A fi omorât de cineva. A. MURI DE MÂNA LUI PROPRIE: A se sinucide; A se omorî. ■ A MURI DE MOARTE BUNĂ: A muri în urma unei boli. A MURI DE MOARTE NĂPRASNICĂ: A se chinui la moarte; v, şi A muri de moarte rea; A muri de moarte violentă. A MURI DE MOARTE REA: A se chinui la moarte; v. A muri de moarte năprasnică. A MURI DE MOARTE VIOLENTĂ: A se chinuiIa. moarte; v. A muride moarte năprasnică. A MURI DE NECAZ: A-i fi foarte ciudă; A invidia; v. A crăpa de ciudă. A MURI DE NERĂBDARE: A fi nerăbdător. A MURI DE OBOSEALĂ: A fi foarte obosit; v.A fi mort de oboseală. A MURI DE OF LA INIMĂ 422 A MURI DE OF LA INIMĂ: A avea un of la inimă. A MURI DE OFTICĂ: A muri de necaz, de ciudă. A MURI DE O MOARTE VIOLENTĂ: A fi omorât în mod violent, A MURI DE PE URMA ARSURILOR: A muri din cauza arsurilor. A MURI DE PE URMA UNEI RĂNI: A muri din cauza unei răni. A MURI DE PLICTISEALĂ: A fi foarte plictisit. A MURI DE POFTĂ: A avea o poftă foarte mare. A MURI DE RÂS:Ă râde foarte muîtr ^ A MURI DE RUŞINE: Prea multă ruşine strică. A MURI DE SABIE: A fi ucis cu o sabie. A MURI DE SETE: A-i fi foarte sete; v. şi A se topi de sete. A MURI DE SOMN: A-i fi foarte somn cuiva. A MURI DE SPAIMĂ: A fi foarte speriat, îngrozit. A MURI DE SUPĂRARE: A fi foarte supărat. A MURI DE TÂNĂR: A muri în tinereţe. A MURI DE TEAMĂ: A-i fi foarte teamă; A fi speriat foarte tare. A MURI DE TUBERCULOZĂ: A fi fost bolnav de tuberculoză. A MURI DE URÂT: A-i fi foarte urât; A nu mai putea de urât. A MURI DIN LIPSA UNUI LUCRU: A avea mare nevoie de ceva. A MURI DIN PRICINA LIPSEI DE ÎNGRIJIRE: A nu fi îngrijit; A muri în mizerie. A MURI DIN PRICINA NEGLIJENŢEI: A muri din cauza neglijenţei proprii. A MURI DUPĂ...: A ţine foarte mult la...; A-i plăcea foarte mult de... . A MURI DUPĂ O FEMEIE: A-i plăcea peste măsură. A MURI FATĂ BĂTRÂNĂ: A^nu fi fost măritată. A MURI FĂRĂ A LĂSA REGRETE: A nu regreta nimeni moartea lui; A nu-1 jeli nimeni. A MURI FĂRĂ LUMÂNARE: A muri pe neaşteptate. A MURI FĂRĂ PERNĂ LA CAP: A muri în singurătate şi sărăcie. A MURI ÎNAINTE DE VREME: A muri de tânăr; v. şi A muri în floarea vârstei; A muri în floarea vârstei; A muri tânăr; A muri prematur, A MURI ÎN DUTINĂY/jo/7.): A muri în zadar. A MURI ÎN EXERCIŢIUL FUNCŢIUNII: A muri în timpul serviciului; v. şi A muri la datorie. A MURI ÎN FLOAREA TINEREŢII: A muri foarte tânăr; v. A mari înainte de vreme. A MURI ÎN FLOAREA VÂRSTEI: A muri de tânăr; v. A muri înainte de vreme. A MURI ÎN FLOAREA VIEŢII: A muri de tânăr; v. A muri înainte de vreme. A MURI ÎN FUNDUL LUI: A se ţine toată ziua după el. A MURI ÎN LUPTĂ: A cădea pe front, pe câmpul de luptă. A MURI ÎN MIZERIE: A muri în condiţii foarte grele; v. şi A muri în sărăcie. A MURI ÎN PATUL SĂU: A muri la el acasă. A MURI ÎN PICIOARE: A muri muncind. A MURI ÎN SĂRĂCIE: A muri în ■ condiţii foarte grele; v. A muri în mizerie. A MURI IN ŞTREANG: A fi spânzurat; A se spânzura. A MURI LA DATORIE: A muri în timpul serviciului; v. A muri în exerciţiul funcţiunii. A MURI LA FACERErA muri la naştere. ; -A MURI LA SĂPTĂMÂNĂ: A muri după o săptămână. A MURI MOARTE DE EROU: cădea pe câmpul de luptă; v.  muri ca un erou. AMURI NEPLÂNS DE NIMENI: A nu fi jelit de nimeni. ; A MURI NESPOVEDIT: A nu fi spovedit înainte de moarte. ■■·. A MURI PE BARICADE: A-şi sacrifica viaţa pentru o idee, ■ A MURI PE CAPETE:v A murfcungrămadă; A muri foarte mulţi. A MURI PE CÂMPUL DE LUPTĂ: A cădea pe câmpul de luptă; v, A muri ca un erou. A MURI PE EŞAFOD: A muri executat prin tăierea capului. A MURI PE LOC: A deceda în câteva clipe. A MURI PE NEAŞTEPTATE: A nu se aştepta nimeni că va muri. A MURI PENTRU O: CAUZĂ: A-şi da viaţa pentru o cauză. : A MURI PENTRU UN PRIETEN: A-şi da viaţa pentru o cauză, "ĂMURIPE RUG: A fi ars pe rug. A MURI PREMATUR: A muri de tânăr; v. A muri înainte de vreme. Ă MURI SĂ...: Ă ţine morţiş să.... A MURI SUB CUŢIT: Ă fi iicis prin tăiere cu un cuţit. A MURI ŞI A; ÎNVIA: A trece printr-o emoţie foarte puternică. A MURIT AFACEREA: A pierdut afacerea; A dat faliment; v. şi A murit chestia; A murit treaba. A MURIT CHESTIA: A pierdut afacerea; A dat faliment; v. A murit afacerea. A MURIT GĂINA CARE FĂCEA OUL TARE: A nu mai avea niciun protector; A fi obligat să se descurce singur pe forţe proprii. A MURIT POVESTEA: A nu mai exista nicio poveste; A se uita totul. A MURIT TÂNĂR: A muri de tânăr; v. A muri înainte de vreme. A MURIT TREABA: A pierdut afacerea; A dat faliment; v. A murit afacerea. A MURI VITEJEŞTE: A cădea pe câmpul de luptă; v. A muri ca un erou. A MURMURA ÎN BARBĂ: A spune ceva nedesluşit; A bombăni; A mârâi; v. şi A mormăi ceva printre dinţi; A mormăi în barbă. 423  NECINSTI BUNUL NUME AL CUIVA A MURMURA PRINTRE DINŢI: A spune ceva nedesluşit;, A bombăni; A mârâi; v. şi A mormăi ceva printre dinţi; A mormăi în barbă. A MUSTRA ASPRU PE CINEVA: A certa aspru pe cineva; v. şi A mustra pe cineva cu severitate; A mustra pe cineva cu străşnicie. A MUSTRA PE CINEVA CU SEVERITATE: A certa aspru pe cineva; v. A mustra aspru pe cineva. A MUSTRA PE CINEVA CU STRĂŞNICIE: A certa aspru pe cineva; v. A mustra aspru pe cineva. .. A MUSTRA PE CINEVA PE:BUNĂ:DREPTATE: A merita să fie certat; A fi certat pe bună dreptate. A MUŞAMALIZA LIPSURILE: A acoperi lipsurile, neajunsurile, greşelile. A MUŞCA DIN...: A se păcăli; A se înşela. A MUŞCA DIN MOMEALĂ:: A nu fi atent la ispite; A nu da importanţă ispitelor, r-r A MUŞCA DIN ŢĂRÂNĂ: A cădea la pământ rănit de moarte; v. şi A muşca pământul; A muşca ţărâna A MUŞCA MOMEALĂ: A se păcăli; A se înşela; A cădea în cursă; v. şi A muşca zăbală. A MUŞCA PAMANTUL: A cădea la pământ rănit de moarte; v. A muşca din ţărână. A MUŞCA ŢĂRÂNĂ: A cădea Ia pământ rănit de moarte; v. A muşca din ţărână. A MUŞCA ZĂBALĂ: A se păcăli; A se înşela; A cădea în cursă; v. A muşca momeală. A MUŞTRULUI BINE PE CINEVA: A critica aspru e cineva; A-i face observaţii serioase. A MUTA CĂPRIORII CUIVA: A pălmui cu putere pe cineva; v. A drege căpriorii cuiva. A MUTA DIN LOC: A deplasa; A muta mai încolo; A da Ia o parte. A MUTA FĂLCILE CUIVA: A pălmui cu putere pe cineva; v. A drege căpriorii cuiva. A MUTA MUNŢII DIN LOC: A depune eforturi uriaşe; A executa o treabă estrem de dificilă; A face schimbări radicale. A MUTA OASELE: A se deplasa; A pleca mai încolo. ..·■ ■ AM ZIS CĂ DOAR, DOAR: Am sperat în cele din urmă. AM ZIS CĂ FAC ŞI EU O TREABĂ: Am crezul că fac bine. AM ZIS ŞI EU : AŞA: ;,M-am exprimat la întâmplare; îmi pare rău de ce am zis. AM ZIS ŞI ZIS A RĂMAS: Am vorbit în zadar. an·· ■ A N-A VEA DUPĂ CE BEA APĂ: A fi foarte sărac. - A N-AVEA HABAR DE NIMIC; A nu şti nimic; A nu avea nicio grijă. A N-A VEA GÂND DE TREABĂ: A nu vrea să muncească. A NAVIGA CONTRA VÂNTULUI: A merge împotriva; A nu fi de acord; A se opune. A NAVIGA ÎN ZIGZAG: A nu merge pe drumul cel bun; A nu avea o cale dreaptă; A face multe concesii. A NĂDI DIN TEI CURMEI: A face tot posibilul; A încerca toate mijloacele, toate posibilităţile; v. Aface din trei curmei. A NĂDUŞI SUB LIMBĂ: A nu munci; A lenevi. ,·. A:NĂRUI SPERANŢELE (CUIVA): A face pe cineva să-şi piardă speranţele; A distruge speranţele cuiva; v. A spulbera nădejdile (cuiva); A spulbera speranţele. A NĂSCOCI O POVESTE: A inventa un motiv; A se scuza nemotivat; A minţi; v. şi A inventa o scuză : A NĂSCOCI O SCUZĂ: A inventa un motiv; A se scuza nemotivat; A minţi; v. şi A inventa. ■ A NĂUCI PE CINEVA CU VORBA: A vorbi foarte mult; A plictisi pe cineva vorbind. A NĂUCI PE CINEVA- DE TOT: A zăpăci, a plictisi pe cineva. A NĂZUI CĂTRE CEVA: A aspira, a râvni către ceva; A dori ceva. î A NĂZUI DIN RĂSPUTERI CĂTRE CEVA: A aspira, a râvni foarte mult Ia ceva; v. şi A năzui din răsputeri după ceva; A năzui din răsputeri spre ceva; A n ăzui din toată inima către ceva; A năzui din toată inima după ceva; A năzui din toată inima spre ceva. A NĂZUI DIN RĂSPUTERI DUPĂ CEVA: A dori foarte mult ceva; A avea mare nevoie1;de ceva. A NĂZUI DIN RĂSPUTERI SPRE CEVA: A aspira, a râvni foarte muh Ia ceva; v. A năzui din răsputeri către ceva. A NĂZUI DIN TOATĂ INIMA CĂTRE CEVA: A aspira, a râvni foarte mult la ceva; v. A năzui din răsputeri către ceva. . A ‘ NĂZUI DIN TOATĂ INIMA ' DUPĂ CEVA: A aspira, a râvni foarte mult la ceva; v. A năzui din răsputeri către ceva. ; A NĂZUI DIN TOATĂ INIMA SPRE CEVA: A aspira, a râvni foarte mult 1a ceva; v. A năzui din răsputeri către ceva. AN CU AN: Cu fiecare an ce trece. AN DE ANU: în fiecare an; Mereu. A NEBĂGA DE SEAMĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A nu da atenţie cuiva sau la ceva; A desconsidera pe cineva sau ceva; v. şi A nebăga în seamă. A NEBĂGA ÎN SEAMĂ: A nu da atenţie cuiva sau la ceva; A desconsidera pe cineva sau ceva; v. A nebăga de seamă. A NECESITA MULT TIMP: A dura mult; A nu se termina repede. A NECHEZA: CA O IAPĂ (pop.): Despre femei) A fi în călduri. A NECINSTI BUNUL NUME AL CUIVA: A vorbi urât despre cineva; A calomnia nemotivat pe cineva. A NECINSTI O FEMEIE 424 A NECINSTI O FEMEIE: A viola o femeie. A NEGA CEVA CU ÎNVERŞUNARE: A nu recunoaşte ceva în niciun chip. A NEGA EVIDENŢA: A face ca un fapt să fie invizibil, neobservabil, de nerecepţionat. A NEGLIJA CEVA CU TOTUL: A nu da atenţia cuvenită; A omite cu totul ceva. A NEGLIJA DE TOT PE CINEVA: A nu-i da atenţia cuvenită; A-l omite cu totul pe cineva; v. şi A neglija total pe cineva. A NEGLIJA TOTAL PE CINEVA: ;A nu-i da atenţia cuvenită; A-l omite cu totul pe cineva; v. A neglija total pe cineva, A NESOCOTI INTERESELE SUSŢINĂTORILOR SĂI: A nu da atenţie susţinătorilor săi. A NESOCOTI O AMENINŢARE: A nu da atenţie unei ameninţări A NETEZI CALEA: A crea condiţii favorabile; A înlesni; A uşura; v. şi A-şi netezi drumul A NETEZI CALEA PENTRU.A crea condiţii pentru...; A NETEZI DRUMUL: A crea condiţii favorabile; A înlesni, a uşura drumul; v. A-şi netezi calea. ■: A NETEZI DRUMUL CUIVA: A crea condiţii favorabile cuiva; A înlesni, a uşura drumul cuiva. A NIMERI ALĂTUREA: A nu merge pe drumul cel bun; A nu nimeri bine; A proceda anapoda; v. şi A nimeri alături; A nimeri alături cu drumul A NIMERI ALĂTURI: A nu merge pe drumul cel bun; A nu nimeri bine; A proceda anapoda; v. A nimeri alăturea. A NIMERI ALĂTURI CU DRUMUL: A nu merge pe drumul cel bun; A nu nimeri bine; A proceda anapoda; v. A nimeri alăturea. A NIMERI BINE: A se afla pe drumul cel bun. A NIMERI CA IEREMIA CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; A nimeri rău; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A NIMERI CA IVAN CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A NIMERI CA NEICĂ STAN CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cii oiştea-n gard. A NIMERI CA NUCĂ-N PERETE: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v.; A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A NIMERI CA ORBUL BRĂILA: A şovăi; A- i fi teamă că nu va reuşi. A NIMERI CA STAN CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact - cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A NIMERI CA ŢIGANUL LA ÎMPĂRAT: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A NIMERI CA ŢIGANUL LA STÂNĂ: A greşi; A face o treaba inutilă. A NIMERI CA ŢIGANUL MIERCUREA LA STÂNĂ: A fi inoportun; v. şi A nimeri ca ţiganul vinerea la stână; A nimeri miercurea la stână; A nimeri vinerea la stână; A o nimeri ca ţiganul miercurea la stână A o nimeri ca ţiganul vinerea la stână; A o nimeri miercurea la stână; A o nimeri vinerea la stână. A NIMERI CA ŢIGANUL VINEREA LA STÂNĂ: A fi inoportun; v. A nimeri ca ţiganul miercurea la stână. A NIMERI CU OIŞTEA ÎN GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A NIMERI DIN LAC ÎN PUŢ: A merge din rău în mai rău. A NIMERI DREPT ÎN ŢINTĂ: A avea succes; A reuşi; v. şi A nimeri drept la ţintă; A nimeri în ţintă; A nimeri la ţintă; A nimeri ţinta. A NIMERI DREPT LA ŢINTĂ: A avea succes;; A reuşi; v. A nimeri drept iii ţintă. A NIMERI ÎN GHEARA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI ÎN GHEARELE (CUIVA): A ajunge Ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI ÎN LABA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI ÎN LABELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI IN LOCUL POTRIVIT: A sosi unde trebuie. A NIMERI ÎN MÂINILE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI IN MÂNA (CUIVA): A ajunge la haremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI ÎN PLIN: A-şî atinge scopul; v. A atinge în plin. A NIMERI ÎNTR-UN VIESPAR: A nimeri într-un loc periculos, primejdios. A NIMERI ÎN ŢINTĂ: A avea succes; A reuşi; v. A nimeri drept în ţintă. A NIMERI ÎN VOIA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI LA GHEARA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI LA GHEARELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajungeîn gheara cuiva. A NIMERI LA LABĂ (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI LA LABELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cu i va; v. A ajunge în gh eara cuiva. 425 Ă NU AJUNGE NICI CÂT PUI PE O MĂSEA A NIMERI LA MÂINILE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajungem gheara cuiva. A NIMERI LA MÂNA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI LA MOMENTUL POTRIVIT: A face când trebuie; Ă sosi exact când trebuie. A NIMERI LA TIPIC (pop.): A veni la momentul potrivit; A sosi la {ane. A NIMERI LA ŢINTĂ: A avea succes; A reuşi; v. A nimeri drept în ţintă. A NIMERI LA VOIA (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, in stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI LA ZDUP: A intra la închisoare; A da de belea. A NIMERI MIERCUREA LA STÂNĂ: A fi inoportun; v. şi A nimeri ca ţiganul miercurea la stână. A NIMERI OMUL POTRIVIT: A da de omul potrivit. A NIMERI PE CINEVA ACASĂ: A da de cineva acasă. A NIMERI PE GHEARA (CUIVA): A ajunge la cheremul Cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI PE GHEARELE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea Cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI PE LABA (CUIVA): A ajunge ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI PE LABELE (CUIVA): A ajunge ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI PE MÂINILE (CUIVA): A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI PE MÂNA (CUIVA)? A ajunge 1a cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A NIMERI PESTE...: A da peste:.. . A NIMERI PE VOIA (CUIVA): A ajunge; Ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva: A NIMERI PROST:A nu da bine; A nu avea noroc; A nu nimeri bine. A NIMERI TIPIC: A da de ceva specific, caracteristic. A NIMERI ŢINTA: A avea succes; A reuşi; v. A nimeri drept în ţintă. A NIMERI VINEREA LA STÂNĂ: A fi inoportun; v. şi A nimeri ca ţiganul miercurea la stână.;··'-···· A NIMERIT ORBUL BRĂILA DARĂMITE NOI: Vom reuşi şi noi. A NIMICI DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI: A distruge; A elimina. A N-O DUCE MULT: A nu mai avea mult de trăit; v. şi A n-o mai duce mult cu zilele. A N-O DUCE MULT CU ZILELE: A nu mai avea mult de trăit; v. A n-o mai duce mult. A N-O LĂSA ÎN PACE: A o curta; A o enerva. A NOTA CEVA ÎN CREION: A-şi nota; A reţine ceva. A NOTA ÎN MINTE: A reţine; A memora. A NOTU (pap.): înotând; v. Cu notu; De-a nutu; In notu. A NU ACORDA ATENŢIE (CUIVA SAU LA CEVA): A trece cu vederea; A ignora; A nesocoti pe cineva sau ceva; v. şi A nu acorda nicio atenţie; A nu da atenţie; A nu da nicio atenţie. A NU ACORDA NICIO ATENŢIE (CUIVA SAU LA CEVA): A trece cu vederea; A ignora; A nesocoti pe cineva sau ceva; v. A nu acorda atenţie. · A NU;ADMITE IDEE CĂ...: A nu permise să... . V:- A NU ADMITE NICI MĂCAR GÂNDUL: A nu permite nimic; A nu da voie la nimic. A NU AFLA MILĂ UNDEVA SAU LA CINEVA: A nu primi niciun ajutor de la cineva. A NU AFLA NlCl·PĂMÂNTUL: A nu afla, a nu auzi nimeni; v. şi A nu auzi nici pământul; A nu-l afla nici pământul; A nu-l auzi nici pământul; A nu-l simţi nici pământul; A nu simţi nici pământul; A nu-l şti nici pământul; A nu şti nici pământul. A NU AFLA PE CINEVA, CEVA CA PĂMÂNTUL: A nu afla niciodată nimic despre cineva sau despre ceva. A NU AFLA SAŢ (înv., pop.): A nu se putea sătura; A nu fi mulţumit cu ce are; v. şi A nu afla saţ de..,; A nu afla saţ la,,.; A nu avea saţ; A nu vedea saţ. A NU AFLA SAŢ DE... (înv., pop.): A nu se putea sătura; A nu fi mulţumit cu ce are; v. A nu afla saţ. .... A NU AFLĂ SAŢ LA. „(f/m, pop.): A nu se putea sătura; A nu fi mulţumit cu ce are; v. A nu ajlasaţ. % NU AFLĂ SEĂMA ÎN LUME: A nu avea pereche; A fi incomparabil; v. şi A nu afla seama pe lume; A nu avea seama în lume; A nu avea seamăn; A nu avea scama pe lume; A nu-şi mai afla seama în lume; A nu-şi mai afla seama pe luth e; A nu-şi mai avea seama în lum e; A nu-şi mat avea seama pe lume; A nu afla seamăn pe lume; A nu avea seamăn în lume; A nu avea seamăn pe lume; A nu-şi mai afla seamăn în lume; A nu-şi mai afla seamăn pe lume; A nu-şi mai avea seamăn în lume; A nu-şi mai avea seamă pe lume; A fi fără seamă; A fi fără seamăn. A NU AFLA SEAMA PE LUME: A nu avea pereche; A fi incomparabil; v. A nu afla seama în lume. A NU AJUNGE LA CĂLCÂIE PE CINEVA: A fi inferior cuiva; A nu ajunge la degetul mic al cuiva; v. şi A nu ajunge nici la călcâie pe cineva. A NU AJUNGE NICI CÂT PUI PE O A NU AJUNGE NICI CÂT SĂ PUI PE O MĂSEA 426 MĂSEA: A fi foarte puţin; v. şi A nu ajunge nici cât să pui pe o măsea; A nu ajunge nici pe o măsea; A nu ajunge pe o măsea. A NU AJUNGE NICI CÂT SĂ PUI PE O MĂSEA: A fi foarte puţin; v. A nu ajunge nici cât pui pe o măsea. A NU AJUNGE NICI LA CĂLCÂIE PE CINEVA: A fi inferior cuiva; A nu ajunge nici ia degetul mic al cuiva; v. A nu ajunge la călcâie pe cineva. A NU AJUNGE NICI LA DEGETUL'CEL MIC ĂL CUIVA: A nu fi suficient; A fu puţin. A NU AJUNGE NICLPE p; ;MĂSEA: A fi foarte puţin; v. A nu ajunge nici cât pui pe o măsea. A NU AJUNGE PE O MĂSEA: A fi foarte puţin; v. A nu ajunge nici cât pui pe o măsea. A NU AJUTA LA NIMIC: A nu fi de niciun folos...·:.., . A NU APUCĂ SĂ-ŞI VADĂ COPILU: A muri înainte de a se naşte copilul. A NU APUCA SĂ-ŞI VADĂ VISUL CU OCHII: A muri înainte de realizarea unei mari dorinţe, a unui vis. A NU APUCA ZIUA DE MÂINE: A nu mai trăi până mâine. A NU ASCULTA CUM TREBUIE: A nu fi atent la ce i se spune; A nu face ce i se spune. A NU ASCULTA DE BUNĂ VOIE: A asculta silit; v. A asculta de frică. A NU ASCULTA DE NIMENI: Nu-i; pasă de nimeni; A nu se supune nimănui; A face ce vrea. A NU ATÂRNA DE MINE: A nu depinde de mine. ... . A NU ATINGE NICI CU O FLOARE: A nu lovi, a nu supăra, a nu necăji sub nicio formă; v. şi A nu atinge nici măcar cu o floare; A nu ajunge nici măcar cu un deget. A NU ATINGE NICI MĂCAR CU O FLOARE: A nu lovi, a nu supăra, a nu necăji sub nicio formă; v. A nu atinge nici cu o floare. A NU ATINGE NICI MĂCAR CU UN DEGET: A nu lovi, a nu supăra, a nu necăji sub nicio formă; v. A nu atinge nici cu o floare. A NU AUZI CUIVA DE NUME: A nu mai şti nimic despre cineva; v. şi A nu auzi de numele cuiva; A nu mai auzi cuiva de nume; A nu mai auzi de numele cuiva; A nu mai şti cuiva de nume; A nu mai şti de numele cuiva; A nu şti cuiva de nume; A nu şti de numele cuiva. : A NU AUZI DE'NUMELE CUiyA: A nu mai şti nimic despre cineva; v, A nu auzi cuiva de nume. A NU AUZI DESPRE CINEVA, CEVA NICI VÂNTUL, NICI PĂMÂNTUL: A nu se afla nimic; A ţine în taină; A nu sufla o vorbă. A NU AUZI NICI PĂMÂNTUL: A nu afla, a nu auzi nimeni; v. A nu afla nici pământul. A NU AUZI NICI ŢIPĂTUL: A nu se auzi nimic; A fi linişte deplină; v. şi A nu se auzi nici ţipătul A NU AUZI OM PE OM: A fi gălăgie mare. A NU AVEA ADVERSAR: A fi (ară egal; A fi unic; v. şi A nu avea potrivnic; A nu avea rival. A NU AVEA A FACE UNUL CU ALTUL: A nu exista nicio legătură între cei doi. A NU AVEA ALTĂ ALEGERE: A nu exista alternativă; v. şi A nu avea altă cale. A NU AVEA ALTĂ ; CALE: A ; nu exista alternativă; v. A nu avea altă alegere, A NU AVEA ALTĂ IEŞIRE: A nu avea alt mijloc de scăpare. A NU AVEA ASTÂMPĂR: A nu avea linişte; A nu-şi găsi locul; v. şi A nu avea astâmpăr în inima lui. A NU AVEA ASTÂMPĂR ÎN INIMA LUI: A nu avea linişte; A nu-şi găsi locul; v. A nu avea astâmpăr. ţ A NU AVEA ATÂTA OBRAZ: A nu avea îndrăzneală; A nu avea curaj. A NU AVEA BANI DE POPĂ: A nu avea bani de înmormântare. A NU AVEA BĂRBAT DE LĂSAT: A nu fi de acord cu divorţul. A NU AVEA BOII ACASĂ: A fi indispus; A fi supărat; A nu fi în apele sale. . .. A;NU: AVEA CALITATEA: A nu fi îndrept; A nu corespunde; A nu fi autorizat; v. şi A nu avea cădere. ĂiNU-AVEA^CAP: A :nu fi deştept; A nu fi inteligent; A nu avea inteligenţa necesară; v. şi A nu avea capul la loc. A NU AVEA CAP DE A...: A nu fi în stare să...; A nu putea să...; v. şi A nu avea cap să...; A nu avea cap şi chip de a...; A nu avea cap şi chip să...; A nu avea cap şi Dumnezeu de a...; A nu avea cap şi Dumnezeu să...; A nu avea cap să.... A NU AVEA CAP SĂ...: A nu. fi în stare să...; A nu putea să,...; v. A nu avea cap dea.... A NU AVEA CAP SĂ JUDECE: A fi prost. A,NU AVEA. CAP ŞI CHIP DE A...: A nu fi în stare să...; A nu putea să...; v. A nu avea cap de a.... A NU AVEA CAP ŞI CHIP SĂ...: A nu fi în stare să...; A nu putea să...; v. A nu avea cap de a... . ■:/ A NU AVEA CAP ŞI. DUMNEZEU DEA...: A nu fi în stare să...; A nu putea să...; v. ş A nu avea cap de a... . A NU AVEA CAP ŞI DUMNEZEU SĂ...: A nu fi în stare să...; A nu putea să...; v. A nu avea cap de a.... A NU AVEA CAPUL LA LOC: A nu fi deştept; A nu fi inteligent; A nu avea inteligenţa necesară; v. A nu avea cap. A NU AVEA CĂDERE: A nu fi în drept; A nu corespunde; A nu fi autorizat; v. A nu avea calitatea. A NU AVEA CĂMAŞĂ PE EL: A fi sărac lipit; v. şi A nu avea cămaşă pe sine, A NU AVEA CĂMAŞĂ PE SINE: A fi sărac lipit; v. A nu avea cămaşă pe el. 427 A NU AVEA CUM (SĂ...) A NU AVEA CĂPĂTÂI: A nu avea niciun rost; A nu duce o viaţă cu rost. ·. A NU AVEA CĂŢEL, PURCEL; A nu avea griji materiale; A fi foarte sărac; v. şi A nu avea nici căţel, nici purcel. A NU AVEA CÂND SĂ...; A nu avea timp să... . A NU AVEA CÂTUŞI DE PUŢIN: A nu avea deloc. A NU AVEA CE ALEGE DE LAVEL: A nu înţelege ce vrea să spună; A nu înţelege ce vrea să facă. A NU AVEA CE ALEGE DIN EL: A fi prea mic, prea lipsit de valoare; A NU AVEA CE CĂUTA UNDEVA: A nu avea voie să vină, să stea undeva. A NU AVEA CE FACE: A nu avea ocupaţie; A nu putea schimba nimic dintr-o situaţie; v. şi A nu avea ce să facă. A NU AVEA CE FACE CU TIMPUL: A avea mult timp la dispoziţie. Ă NU AVEA CE-I PUNE ÎNAINTE: A nu avea ce-i da să mănânce. A NU AVEA CE ÎMPĂRŢI CU...: A nu avea nicio legătură cu...; A nu avea nimic comun cu... ; v. şi A nu avea de împărţit cu.... A NU AVEA CE PIERDE: A nu-i păsa; A fi indiferent. A NU AVEA CE PUNE ÎN GURĂ: A nu avea ce mânca; A nu avea existenţa asigurată; A fi foarte sărac; v. şi A nu avea ce pune nici la masă; A nu avea ce pune nici pe masă; A nu avea ce pune pe limbă; A nu avea ce pune pe masă. A NU AVEA CE PUNE NICI LA MASĂ: A nu avea ce mânca; A nu avea existenţa asigurată; A fi foarte sărac; v. A nu avea ce pune în gură. A NU AVEA CE PUNE NICI PE MASĂ: A nu avea ce mânca; A nu avea existenţa asigurată; A fi foarte sărac; v. A nu avea ce pune în gură. A; NU AVEA CE PUNE PE EL: A nu avea îmbrăcăminte; A fi foarte sărac. A NU AVEA CE PUNE PE LIMBĂ: A nu avea ce mânca; A nu avea existenţa asigurată; A fi foarte sărac; v. A nu avea ce pune în jgură. A NU AVEA CE PUNE PE MASĂ: A nu avea ce mânca; A nu avea existenţa asigurată; A 11 foarte sărac; v. A nu avea ce pune în gură. A NU AVEA CE PUNE^PE MĂSEA: A nu avea ce bea. A NU AVEA CE SA FACĂ: A nu avea ocupaţie; A nu putea schimba nimic dintr-o situaţie; v. A nu avea ce face. A NU AVEA CE-ŞI FACE CAPULUI: A nu avea nicio soluţie; A nu şti cum să se descurce. A NU AVEA CE-ŢI PUNE DINAINTE: A nu avea ce oferi de mâncare; v. şi A nu avea ce-ţi pune pe masă. A NU AVEA CE-ŢI PUNE PE MASĂ: A nu avea ce oferi de mâncare; v. A nu avea ce-ţi pune dinainte. A NU AVEA CHEF DE CEVA: A nu fi dispus să facă ceva; v. şi A nu avea chef de nimic; A nu avea chef de treabă; A nu avea chef să facă ceva. A NU AVEA CHEF DE NIMIC: A nu fi dispus să facă ceva; v. A nu avea chef de ceva. A NU AVEA CHEF DE TREABĂ: A nu fi dispus să facă ceva; v. A nu avea chef de ceva. A NU AVEA CHEF SĂ FACĂ CEVA: A nu fi dispus să facă ceva; v. A nu avea chef de ceva. A NU AVEA CHIOARĂ IN PUNGĂ: A nu avea niciun ban. A NU AVEA CHIP SĂ ...: A nu avea nicio posibilitate să...; A nu fi posibil să.... A NU AVEA CEI ŞAPTE ANI DE ACASĂ: A nu 11 fost bine educat în copilărie. A NU AVEA CE ÎMPĂRŢI CU...: A nu avea nicio legătură cu...; A nu avea nimic comun cu... ; v. şi A nu avea de împărţit cu... . A NU AVEA CE MÂNCA: A nu avea nimic de mâncare; A fi foarte sărac. A NU AVEA CE PUNE NICI PE O MĂSEA: A avea foarte puţin de mâncare; v. şi A nu avea ce pune pe o măsea. A NU AVEA CE PUNE PE O MĂSEA: A avea foarte puţin de mâncare; v. A nu avea ce pune nici pe o măsea. A NU AVEA CHERESTEA (fam.): A nu avea caracter, obraz, ruşine. A; NU AVEA CINE SĂ...: A nu exista:cine să...; v. şi A nu fi cine să... . A NU AVEA CINSTEA DE A...: A nu îl onorat să.... A NU AVEA COLĂREZI ÎN CAP: A fi prost; A nu fi inteligent; A nu avea minte. A NU AVEA COLOANĂ VERTEBRALĂ: A fi servil; A fi supus. A NU AVEA CREZARE LA CINEVA: A nu fi crezut; A nu fi om de încredere. A NU AVEA CU CE: A fi sărac; A fi bătrân; v. şi A nu avea cu ce face faţă A NU AVEA CU CE CHIORÎ O GĂINĂ: A fi foarte sărac; A nu avea nimic; v. şi A nu avea cu ce chiori un şoarece. A NU AVEA CU CE CHIORÎ UN ŞOARECE: A fi foarte sărac; A nu avea nimic; v. A nu avea cu ce chiori o găină. A NU AVEA CU CE FACE FAŢĂ: A fi sărac; A 11 bătrân; v. A nu avea cu ce. A NU AVEA CU CE PUNE DE MĂMĂLIGĂ: A fi foarte sărac. A NU AVEA CU CE SCOATE DIN IARNĂ (PE CINEVA): A nu avea posibilitatea de a da hrană şi adăpost ca să poată ieşi din iarbă cineva; A nu avea condiţiile materiale pentru a ajuta pe cineva să poată ieşi cu bine din iarnă. A NU AVEA CU CE-ŞI STROPI MĂSEAUA: A nu avea ce bea. A NU AVEA CU CINE TRĂI, CU CINE MURI: A avea de a face cu un om de nimic. A NU AVEA CUI SPUNE O VORBĂ: A fi prea singur. A NU AVEA CUM (SĂ...): A nu avea posi- A NU AVEA CUNOŞTINŢĂ 423 bilitatea să...; A-i fi imposibil să...; v. şi A nu şti cum (să...). ' A NU AVEA CUNOŞTINŢĂ (DE CEVA): A nu şti; A nu fi bine informat; A nu cunoaşte bine (ceva, pe cineva); v. şi A nu avea desăvârşită cunoştinţă (de ceva); A nu avea mare cunoştinţă (de ceva). A NU AVEA CUVÂNT: A nu-şi respecta cuvântul; A nu-şi îndeplini promisiunea. A NU AVEA CUVÂNTUL: A nu putea vorbi; A i se interzice luarea cuvântului; A nu fi ascultat de nimeni. A NU AVEA CUVINTE: ; A nu reuşi să se exprime (din cauza emoţiei); A avea un lapsus. A NU_ AVEA CUVINTE SĂ-ŢI/ MULŢUMEASCĂ: îţi mulţumeşte foarte mult.; A NU AVEA DARAVELA PENTRU ÎNSURĂTOARE: A fi impotent. A NU AVEA DARUL DE A,..: A nu fi capabil de a....; A nu avea capacitatea de a... ; v. şi A nu avea darul să.... A NU AVEA DARUL SĂ...: A nu fi capabil să...; A nu avea capacitatea să.... A NU AVEA DE-A FACE CU CEVA: A nu cunoaşte ceva; A nu-1 fi văzut; A nu-I fi folosit; v. şi A nu avea idee de ceva. A NU AVEA DE-A FACE CU CINEVA: A nu avea cu nimeni nimic; A-şi vedea de treaba lui; v. şi A nu avea de-a face cu nimeni; A nu avea idee de cineva. A NU AVEA DE-A FACE CU NIMENI: A nu avea cu nimeni nimic; A-şi vedea de treaba lui; v. A nu avea de-a face cu cineva. A NU AVEA DE-A FACE NICI lN CLIN, NICI ÎN MÂNECĂ (CU CINEVA SAU CU CEVA): A nu avea nimic comun; A nu avea nicio legătură cu cineva sau cu ceva; v. şi A nu avea nici în clin nici în mânecă (cu cineva sau cu ceva); A nu-şi pune nici în clin, nici în mânecă (cu cineva sau cu ceva). A NUrAVEA DE A FACE UNA CU ALTA; A nu exista nicio legătură între cele două probleme. A NU AVEA DE A FACE UNUL CU ALTUL: A nu exista o legătură între cei doi. A NU AVEA DE ALES: A nu exista nicio alternativă; A nu avea nicio altă soluţie. A NU AVEA DECÂŢ SĂ ALEGI: Poftim de alege!,·!·. A NU AVEA DECÂT SULA ŞI CĂCIULA: A fi sărac lipit pământului. ,,A .NU AVEA: ;DE .^CE-L TRAGE CÂINII (reg.y. A fi foarte sărac. A NU AVEA DE CE SĂ...: A nu avea motiv. A NU AVEA DEFEL: A nu avea nimic; A nu avea deloc. A NU AVEA DE FURCĂ (reg.) A fi foarte .sărac. , A NUAVEA DE GRUĂ: A nu se îngriji de cineva; A nu băga de seamă; v. şi A nu avea de grijă. A NU AVEA DE ÎMPĂRŢIT CU...: A nu avea nicio legătură cu...; A nu avea nimic comun cu..,; v. A nu avea ce împărţi cu_ A NU AVEA DE LUCRU: A nu avea un loc de muncă; A nu fi ocupat; v. şi A nu avea de treabă. A NU AVEA DE MOARĂ: A nu avea din c 2 trăi; v. şi A nu avea de moară nici câr să orbească un şoarece. A NU AVEA DE MOARĂ NICI CÂT SĂ ORBEASCĂ UN ŞOARERE: A nu avea din ce trăi; v. A nu avea de moară. A NU AVEA DE LUCRU ŞI...: A: nu fi prevăzător şi...; A greşi că...; A greşi când... . A NU AVEA DE NICICARELE: A fi;faarts sărac; v. şi A nu avea de niciun fel; A nu avea de niciunele A NU AVEA DE, NICIUNELE:: A fi foarte sărac; v. şi A nu avea de nici carele. A" NU, AVEA DE NICIUN FEL: A fi foarte sărac; v. şi A nu avea de nici carele. A NU AVEA DE ROS: A nu avea o slujbă, o sinecură. A NU AVEA DESĂVÂRŞITĂ CUNOŞTINŢĂ (DE CEVA): A nu şti; A nu fi bine informat; A nu cunoaşte bine (ceva, pe cineva); v. A nu avea cunoştinţă (de ceva). A NUAVEA DE TREABĂ: A nu avea un loc de muncă; A nu fi ocupat; v. A nu avea de lucru. A NU AVEA DE UNDE: A nu avea nicio sursă de.venit. ■ ■ ,:A^NU AVEA DE ZILIT CU; CINEVA:. A nu mai putea convieţui cu cineva. ' A NU AVEA DIN CE, TRĂI: A, nu avea existenţa asigurată; A fi foarte sărac. A NU AVEA DREPTATE: A nu gândi drept. ANU;AVEA;PUPĂ CE BEA APĂ: A fi foarte sărac. A NU: ÂVEA EFECT: A nu impresiona; A nu face nicio impresie. A NU AVEA FIRE DE PĂR ÎN CAP DE CÂTE ORI I-A SPUS: A-i spune de multe ori. A NU AVEA GRĂUNŢE ÎN CAP: A nu avea minte; A fi prost; v. şi A nu avea toate grăunţele în cap. A NU AVEA GREŞ: A fi potrivit; A prinde ■ bine. ■■■ ■ A NU AVEA GRIJA BANILOR: A fi sărac; A nu avea bani. A NU AVEA GRIJA ZILEI DE MÂINE: A avea de toate. A NU AVEA GRIJĂ: A nu se îngriji de cineva; A nu băga de seamă; v. A nu avea de grijă. A NU AVEA GURA CUSUTĂ: A tăcea; A nu scoate niciun cuvânt; v. şi A avea gura legată. A NU AVEA GURA LEGATĂ: A tăcea; A nu scoate niciun cuvânt; v. A avea gura cusută. A NU AVEA GURĂ SĂ...: A nu cuteza să...; v. şi A nu avea obraz să...; A nu avea tupeu să...; A nu mai avea gură să...; A nu mai avea obraz să...; A nu mai avea tupeu să.... A NU AVEA GURĂ SĂ RĂSPUNZI: A nu răspunde; A se face că nu aude. 429 A NU AVEA MINTE NICI CÂT UN PUI DE GĂINĂ A NU AVEA GURĂ SĂ SPUI CEVA: A nu spune nimic; A nu răspunde; A se face că nu aude. A NU AVEA HABAR (DE CINEVA SAU DE CEVA): A nu-i păsa de cineva sau de ceva; A nu şti nimic despre cineva sau ceva. A NU AVEA HABAR DE CE: A nu cunoaşte cauza; A nu şti motivul. A NU VEA HABAR DE NIMENI: A nu-i păsa de nimeni. A NU VEA HABAR DE NIMIC: A nu şti nimic; A nu avea griji; A nu-i păsa de ceva. A NU AVEA HABAR DESPRE CEVA: A nu şti nimic; A nu auzi nimic; A nu comenta. A NU AVEA HAL SĂ...: A nu putea să...; A nu fi în stare să... . A NU AVEA HAZ: A fi lipsit de farmec; A fi iară umor; v. A fi fără haz. A NU AVEA IDEE DE CEVA: A nu cunoaşte ceva; A nu-1 fi văzut; A nu-1 fi folosit; v. A nu avea de a face cu ceva. A NU AVEA IDEE DE CINEVA: A nu avea cu nimeni nimic; A-şi vedea de treaba lui; v. A nu avea de-a face cu cineva. A NU AVEA IMPORTANŢĂ: A nu avea însemnătate, valoare; A nu conta. A NU AVEA INIMA AIA: A nu fi aşa de rău, aşa de răutăcios. A NU AVEA INIMĂ: A fi rău; A fi nemilos. A NU AVEA INIMĂ SĂ...: A nu fi în stare să...; A nu-şi permite să.... A NU AVEA LA CINE CĂSCA GURA: N-are la cine să se uite; v. şi N-are la cine căsca lumea gură. A NU AVEA INIMĂ ÎN EL: A nu fi curajos; A ii duşmănos. A NU AVEA ÎN CE MUIA LINGURA: A nu avea ce mânca. A NU AVEA ÎNCOTRO: A nu şti ce să facă; A fi nevoit să accepte; A se resemna; A fi forţat; A fi obligat,"'"·' A NU AVEA ÎNCOTRO COTI: A nu şti ce să Iacă; A fi nevoit să accepte; A nu avea de ales. A NU AVEA ÎNCOTRO FACE: A nu şti ce să facă; A fi nevoit să accepte; A se resemna; v. A nu avea încotro. A NU AVEA ÎNCOTRO MERGE: A nu şti ce să facă; A fi nevoit să accepte; A se resemna; v. A nu avea încotro. A NU AVEA ÎNCOTRO SĂ CÂRMUIASCĂ: A nu avea scăpare; Va suporta un rău; v. şi A nu avea încotro sădea. A NU AVEA ÎNCOTRO SĂ DEA: A nu avea scăpare; Va suporta un rău; v. A nu avea încotro să cârmuiască. A NU AVEA ÎNŢELEGERE ÎN CASĂ: A se certa; A nu se iubi. A NU AVEA ÎNŢELES: A fi absurd; A nu avea noimă; v. şi A nu avea niciun înţeles. A NU AVEA ÎNVĂŢU DE-ACASĂ: A nu fi bine educat în familie. A NU AVEA LA CINE CĂSCA GURA: N-are la cine să se uite; v. şi N-are la cine căsca lumea gura. A NU AVEA LA CINE CASCA LUMEA GURA: N-are la cine să se uite; v. N-are la cine căsca gura. A NU AVEA LADĂ CU MINE: Cu mine nu are s-o ducă bine. A NU AVEA LA OCHI PE CINEVA: A nu-i plăcea de cineva. ; A NU AVEA LESCAIE: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. şi A nu avea lescaie chioară; A nu avea lescaie frântă; A nu avea lescaie chioară; A nu avea leţcaie; A nu avea nicio boabă chioară; A nu avea nicio boabă frântă; A nu avea nicio lescaie; A nu avea nicio lescaie frântă; A nu avea nicio leţcaie chioară; A nu avea nicio leţcaie frântă; A nu avea nicio para; A nu avea nicio para chioară; A. nu avea nicio para chioară în pungă; A nu avea nicio para frântă. A NU AVEA LESCAIE . CHIOARĂ: / A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea lescaie. A NU AVEA LESCAIE FRÂNTĂ: A nu avea niciun ba; A fi lefter; v. A nu avea lescaie. A NU AVEA LIMBĂ: A vorbi puţin, A răspunde din când în când; v. şi A nu avea limbă de grăit; A nu avea limbă de vorbii. A NU AVEA LIMBĂ DE GRĂIT: A vorbi puţin, A răspunde din când în când; v. A nu avea limbă. A NU AVEA LIMBĂ DE VORBIT: A vorbi puţi, A răspunde din când în când; v. A nu avea limbă. A NU AVEA LOC DE CINEVA: A fi incomodat de cineva; Ă nu încăpea de cineva; v. şi A nu mai avea loc de cineva. A NU ĂVEA-MĂRE ^ CUNOŞTINŢĂ; (DE CEVA): A nu şti; A nu fi bine informat; A nu cunoaşte bine (ceva, pe cineva); v. A nu avea cunoştinţă (de ceva). ;A NU AVEĂ MARGINE DE RĂU: A nu avea limită; A nu se controla. A NU AVEA MARGINI: A nu se controla; A nu avea limite. A AVEA MAŢELE PESTRIŢE: A fi om rău. A NU AVEA MÂNA DE DAT: A nu da nimic altora. A NU AVEA MIJLOC SĂ...: A nu avea posibilitatea să....  NU AVEA MILĂ CUIVA:  nu-1 interesa pe nimeni de el; A nu-i fi milă nimănui de el; v. A nu avea milă cuiva. A NU AVE A MILĂ UNDEVA, LA CINEVA: A nu-1 interesa pe nimeni de el; A nu-i fi mila nimănui de el; v. şi A nu avea milă undeva, la cineva. A NU AVEA MINTE NICI CÂT GĂMĂLIA ACULUI: A fi prostuţ; v. şi A nu avea minte nici cât un pui de găină. A NU AVEA MINTE NICI CÂT UN PUI DE GĂINĂ: A fi prostuţ; v. A nu avea minte nici căi gămălia acxdui A NU AVEA MOARTE 430 A NU AVEA MOARTE: A fi durabil; A fi etern; A fi foarte rezistent. A NU AVEA MOD DE A...: A nu avea posibilitatea de a...; v. şi A nu avea mod să.... A NU AVEA MODRU (reg.): A nu mai putea; A nu fi chip; A-i fi imposibil să...; v. A nu mai avea modru. A NU AVEA MOD SĂ...: A nu avea posibilitatea de a...; v. A nu avea mod de a.... A NU AVEA MULT DE PIERDUT: A nu fi în mare pericol; A nu avea necazuri mari; A se descurca destul de bine. A NU AVEA NAS SĂ: A nu îndrăzni să...; A nu avea tupeul să...; A nu avea autoritate; A nu avea trecere. '::A 'nu' AVEA .NAS .SĂ, .DEA OCHI CU CINEVA: Ă nu-şi poate permite să se întâlnească cu cineva; A fi ignorat de lume. A NU AVEA NERV: A nu fi în stare; A nu fi capabil; A nu putea. A NU AVEA NICĂIERI POPAS: A avea nicăieri astâmpăr; A nu-şi găsi locul; v. şi A nu avea nicăieri popasuri; A nu avea popas; A nu avea popasuri. A NU AVEA NICĂIERI POPASURI: A nu avea nicăieri astâmpăr; A nu-şi găsi locul; v. A nu avea nicăieri popas. A NU AVEA NICI AŞTERNUT*. A fi foarte sărac; v. şi A nu avea nici casă, nici masă; A nu avea nici cămaşă pe el; A nu avea nici cămaşă pe sine. ..... A NU AVEA NICI CAP, NICI COADĂ: A fi diform; A fi fară înţeles; A fi de neînţeles, Ă NU AVEA NICI CASĂ, NICI MASĂ: A fi foarte sărac; v. A nu avea nici aşternut. A NU AVEA NICI CĂMAŞĂ PE EL: A fi foarte sărac; v, A nu avea nici aşternut. A NU AVEA NICI CĂMAŞĂ PE SINE: A fi foarte sărac; v. A nu avea nici aşternut. A NU.; AVEA NICI CÂT NEGRU SUB UNGHIE: A nu avea deloc; v. şi /I nu avea nici cât să orbeşti un şoarece. A NU AVEA NICI CĂŢEL, NICI PURCEL: A nu avea griji materiale; A fi foarte sărac; v. A nu avea căţel, purcel. A NU AVEA NICI CÂT SĂ ORBEŞTI UN ŞOARECE: A nu avea deloc; v. A nu avea nici cât negru sub unghie. A NU AVEA NICI CÂT SĂ PUI PE LIMBĂ: A nu avea deloc. A NU AVEA NICI CEA MAI, MICĂ: IDEE DE CEVA: A nu avea habar; A nu şti nimic; v. şi A nu avea nici idee de ceva. A NU AVEA NICI CEI ŞAPTE ANI DE ACASĂ: Ă fi prost educat; A fi obraznic, nesimţit, mujic. A NU AVEA NICI CENUŞĂ ÎN CASĂ: A fi sărac lipit pământului; A nu avea absolut nimic; v. şi A nu avea nici cenuşă în vatră; A nu-iarde nici focul în vatră. A NU AVEA NICI CENUŞĂ ÎN VATRĂ: Aii sărac lipit pământului; A nu avea absolut nimic; v. A nu avea nici cenuşă în casă. A NU AVEA NICI CER, NICI PĂMÂNT: A nu avea pe nimeni; A nu avea nimic; A fi al nimănui. A NU AVEA NICI COADĂ, NICI CAP: A nu avea niciun sens, nicio noimă; A fi total anapoda; A nu avea nicio normă, niciun principiu. A NU AVEA NICI DE LEAC: A nu avea deloc. A NU AVEA NICI DE POFTĂ: A nu avea deloc. . A NU AVEA NICI DE UNELE: A fi foarte sărac; A nu avea nimic. A NU AVEA NICI DUPĂ CE BEA APĂ: A fi într-o situaţie grea; A fi foarte; sărac. A NU AVEA NICI IDEE DE^CEVA A nu avea habar; A nu şti nimic; v. A jiu avea nici ce mai mică idee de ceva. A NU AVEA NICI INIMĂ PE CINEVA: A nu iubi, a nu respecta, a nu stima pe cineva. A NU AVEA NICI INIMĂ SĂ...: A nu dori să; A nu fi interesat să.... A NU AVEA NICI ÎNCEPUT NICI SFÂRŞIT: A nu avea niciun sens; A nu se prezenta sub nicio formă finală. A NU AVEA NICI ÎN CLIN, NICI ÎN MÂNECĂ: :(CU CINEVA SAU CU CEVA): A nu avea, nimic comun; A nu avea nicio legătură cu cineva sau cu ceva; v. A nu avea de-a face nici în clin nici în mânecă (cu cineva sau cu ceva). A NU AVEA NICI MÂŢA ÎN CASĂ (pop.)·. A fi foarte sărac. A NU AVEA NICIO BOABĂ CHIOARĂ: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea lescaie. A NU AVEA NICIO BOABĂ FRÂNTĂ: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea lescaie. A NU AVEA NICI OCHI, NICI URECHI: A nu se băga; A nu se amesteca; A nu vedea, a nu auzea; A nu-1 interesa, n - A NU AVEA NICIO CLIPĂ DE RĂGAZ A NU AVEA NICIO CONSIDERAŢIE FAŢĂ DE CINEVA: A nu stima, a nu aprecia, a nu respecta pe nimeni. , A:NU AVEA NICIO HANGARA: A nu avea niciun sens, niciun scop, niciun interes. A NU AVEA NICIO IDEE: A nu-i trece prin cap nimic; A nu se gândi Ia nimic. A NU AVEA NICIO IEŞIRE: A nu avea nicio scăpare; A nu găsi nicio soluţie, nicio cale de rezolvare. A NU AVEA NICIO IMPORTAŢĂ: A nu fi important pentru nimeni. A NU AVEA NICIO INIMĂ ÎN EL: A nu avea niciun pic de curaj. A NU AVEA NICIO LEGĂTURĂ CU...: A fi total independent; A nu fi cu nimic legat cu.... A NU AVEA NICIO LESCAIE: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea lescaie. A NU AVEA NICIO LESCAIE CHIOARĂ: A 431 A NU AVEA NIMIC CU NIMENI nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea lescaie. A NU AVEA NICIO LESCAIE FRÂNTĂ: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea lescaie. A NU AVEA NICIO LEŢCAIE: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea lescaie. A NU AVEA NICIO LEŢCAIE CHIOARĂ: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea lescaie. A NU AVEA NICIO LEŢCAIE FRÂNTĂ: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea lescaie. A NU AVEA NICIO NOIMĂ: A nu avea niciun înţeles; A fi fără sens; A fi absurd; v. şi A nu avea noimă. A NU AVEA NICIO PARA: P v nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea lescaie, A NU AVEA NICIO PARA CHIOARĂ: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea lescaie A NU AVEA NICIO PARA CHIOARĂ ÎN PUNGĂ: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v.A nu avea lescaie. A NU AVEA NICIO PARA FRÂNTĂ: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea lescaie. A NU AVEA NICIO PERDEA: A nu avea ruşine; A întrece măsura bunei cuviinţe. A NU AVEA NICIO SCĂPARE: A nu scăpa. A NU AVEA NICIO SCOFALĂ: A nu avea nicio şansă; A nu avea niciun succes; v. şi A nu face nicio scofală. A NU AVEA NICIO SOCOTEALĂ: A nu avea niciun rost; A nu fi cazul să.... A NU AVEA NICIO STARE: A fi sărac. A NU AVEA NICIO TRAGERE DE INIMĂ: A nu-i plăcea să... . A NU AVEA NICIO TREABĂ (CU CEVA): A nu avea nicio legătură; A nu avea nici în clin, nici în mânecă cu ceva. A NU AVEA NICIO TREABĂ (CU CINEVA): A nu avea de rezolvat ceva cu cineva;  nu-i păsa de cineva; A n u se pricepe, a nu fi bun Ia ceva; v. şi A nu avea treabă (cu cineva). A NU AVEA NICIO ŢINTĂ: A nu tinde niciunde; A nu-şi dori nimic, A NU AVEA NICIO VINĂ: A fi nevinovat; A fi acuzat pe nedrept. A NU AVEA NICI PARA DE AC: A nu avea niciun ban; A fi foarte sărac. A NU VEA NICI PE DRACUL: A nu avea nimic; A fi perfect sănătos; v. şi A nu avea nici pe naiba. m A NU AVEA NICI PE NAIBA: A nu avea nimic; A fi perfect sănătos; v. A nu avea nici pe dracul. A NU AVEA NICI RUŞINE, NICI NIMIC: A fi obraznic, neruşinat, nesimţit. A NU AVEA NICI SFÂNT, NICI DUMNEZEU (înv.): A fi lipsit de sens; v. şi A nu avea sfânt. A NU AVEA NICI TĂCIUNE ÎN VATRĂ: A fi foarte sărac. A NU AVEA NICI TU CASĂ, NICI TU MASĂ: A nu avea pe nimeni; A nu avea nimic; A fi singur şi sărac. A NU AVEA NICI UN AMESTEC: A nu se amesteca; A nu-1 interesa; A nu fi implicat. A NU AVEA NICIUNA NICI ALTA: A nu avea nimic; A fi lipsit de toate. A NU AVEA NICIUN BIŞTAR: Ă nu avea niciun ban. A NU AVEA NICIUN CAP: A fi prost. A NU AVEA NICIUN CĂPĂTÂI: A nu avea niciun rost; A fi vagabond; v. şi A fi fără căpătâi. A NU AVEA NICIUN CHICHIREZ: A nu avea niciun haz. A NU AVEA NICIUN CHIP: A nu mai avea încotro. A NU AVEA NICIUN CHIOR: A nu avea niciun ban; A NU AVEA NICIUN CUSUR: A fi perfect; A fi foarte bun; A nu avea niciun defect; A nu avea niciun viciu. A NU AVEA NICIUN DRAM DE DEMNITATE: A fi lipsit total de demnitate, de orgoliu, de mândrie. A: NU ÂVEA NICIUN DUMNEZEU: A nu crede în nimic; A nu ţine seamă de nimic; A fi sărac lipit; v. A fi fără niciun Dumnezeu. A NU AVEA NICIUN EFECT: A nu influenţa cu nimic; A nu provoca nimic.; ■ A;· NU -AVEA NICIUN HAZ: A fi lipsit de farmec; A fi fară umor; v. A fi fără haz. A NU AVEA NICIUN ÎNŢELES: A fi absurd; A nu avea noimă; v. A nu avea înţeles. A NU AVEA NICIUN PIC DE RUŞINE: A fi neruşinat, nesimţit; A nu avea niciun pic de demnitate. A NU AVEA NICHJN ROST: A nu-şi găsi locul; A fi lipsit de sens; A fi inutil; v. şi A nu avea rost; A nu avea rostul; A nu mai avea rost; A nu mai avea niciun rost; A nu-şi afla rost. A NU AVEA NICIUN SENS: A nu folosi la nimic; A nu rezolva nimic; A nu avea niciun rost; A fi inutil. A NU AVEA NICIUN SFANŢ: A fi lefter. A V AVEA "NICIUN TEMEI: A nu fi însemnat; A nu avea o bază solidă; v, şi A nu avea temei. A NU AVEA NIMIC: A fi sărac; A fi lipsit de bunuri; A nu fi bolnav. A NU AVEA NIMIC A FACE CU...: A nu a avut nicio legătură cu... . A NU AVEA NIMIC A FACE UNA CU CEALALTĂ: A nu fi nicio legătură între ele; A fi fiecare total independentă; v. şi A nu avea nimic comun Cu ceva. A NU AVEA NIMIC COMUN CU CINEVA: A nu fi nicio legătură între ele; A fi fiecare total independentă; v. A nu avea nimic a face una cu cealaltă. A NU AVEA NIMIC CU NIMENI: A nu purta supărare cuiva. A NU AVEA NIMIC.DE-A FACE CU.. 432 A NU AVEA NIMIC DE-A FACE CU...: A nu avea nicio legătură cu_ NU AVEA NIMIC DE BUCĂ: A nu avea nimic de mâncare; A fi foarte sărac; v. şi A nu avea nimic de pus în gură. NU AVEA NIMIC DE ÎMPĂRŢIT CU CINEVA: A nu avea motiv de ceartă. A NU AVEA NIMIC DE OBIECTAT: A nu obiecta; A fi de acord; A accepta, A NU AVEA NIMIC DE PIERDUT: A încerca fără teamă. A NU AVEA NIMIC DE PUS ÎN GURĂ: A nu avea nimic de mâncare; A fi foarte sărac; v, şi A nu avea nimic de bucă. A NU AVEA NIMIC DE ROSURĂ: A nu avea ce mânca. A NU AVEA NIMIC ÎMPOTRIVĂ: A nu se împotrivi; A nu contesta; A accepta; A fi de acord, A NU AVEA NIMIC SFÂNT ÎN EL: A fi un om de nimic; A fi lipsit de morală. A NU AVEA NIMIC ÎN CAP: A fi prost; v. şi A nu avea nimic în cap. A NU AVEA NIMIC ÎN TĂRTĂCUŢĂ: A fi prost; v. şi A nu avea nimic în tărtăcuţă. A NU AVEA NIMIC LA SUFLETUL LUI: A fi foarte sărac; A fi sărac lipit. A NU AVEA NIMIC SFÂNT: A nu respecta, a nu stima nimic şi pe nimeni. A NU AVEA NOIMĂ: A nu avea niciun înţeles; A fi.fără sens; A fi absurd; v. A nu avea nicio noima. ; A NU AVEA NOROC: A nu fi norocos; A avea ghinion, A NU AVEA NOROCUL SĂ...: A nu fi norocos să.... A NU AVEA NUMĂR: A fi peste măsură de numeros; v. şi A nu mai avea număr. A NU AVEA O ALTĂ IEŞIRE: A nu avea alternativă. A NU AVEA OBRAZ: A nu şti să se poarte; v. şi A nu avea pic de obraz. A NU AVEA OBRAZ SĂ...: A nu avea curajul, îndrăzneala să...; A nu cuteza să...; v. A nu avea gura să.,.. : A NU AVEA OBRAZ SĂ DAI OCHI CU CINEVA: A nu avea curajul, îndrăzneală să dea ochii cu cineva; A nu cuteza să dea ochii cu cineva. A NU AVEA OCHI: A nu se uita; A nu băga nimic de seamă; A nu-1 interesa ce se petrece în jurul lui. A NU AVEA OCHI DECÂT PENTRU CINEVA: A se uita numai la cineva; A ţine numai la cineva; A iubi numai pe cineva. A NU AVEA OCHI LA SPATE: A nu putea vedea oricând şi în orice loc; v. şi A nu avea ochi şi Ia spate. A NU AVEA OCHI PENTRU CINEVA: A nu-1 interesa cineva. A NU AVEA OCHI SĂ MĂ VADĂ: A mă urî. A NU AVEA OCHI SĂ VADĂ PE CINEVA: A fi supărat pe cineva; A nu putea suferi pe cineva. A NU AVEA OCHI ŞI LA SPATE: A nu putea vedea oricând şi în orice loc; v. A nu avea ochi Ia spate. A AVEA O ÎMBUCĂTURĂ DE COPIL: A avea un copil mic. A NU AVEA O LESCAIE: A nu avea un ban; A fi foarte sărac. A NU AVEA O PICĂTURĂ DE SÂNGE ÎN OBRAZ: A fi palid. A NU AVEA O SÂMBĂTĂ: A nu duşmăni, a nu urî pe nimeni. A NU AVEA PACE: A nu-şi găsi liniştea; A fi mereu agitat, nervos, impulsiv. A NU AVEA PACE: CU CINEVA (reg. A fi necăjit, deranjat de cineva; v. şi A nu avea pace de cineva; A nu mai avea pace cu cineva; A nu mai avea pace de cineva. A NU AVEA PACE DE CINEVA ^ (reg ): A fi necăjit, deranjat de cineva; v. A nu avea pace cu cineva. .· ;· A NU AVEA PACE ÎN CASĂ: A se certa.; ANUAVEA PACE ÎN EL: A fi nervos. A NU AVEA PARA CHIOARĂ: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea îescaie. A NU AVEA PARA CHIOARĂ ÎN PUNGĂ: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea îescaie. A:NU AVEAPARADE AC: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea Îescaie. A NU AVEA PARA DE ŞTREANG: A nu avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea îescaie, A NU AVEA PARA FRÂNTĂ: A m avea niciun ban; A fi lefter; v. A nu avea îescaie. A NU AVEA PARTE (DE CINEVA); A nu avea alături pe cineva; A nu-i fi drag cineva; A murit; L-a pierdut. A NU AVEA PARTE DE COPII: A nu i s-au născut copii. A NU AVEA PARTE DE LINGURĂ: A muri în timpul alăptatului. A NU AVEA PĂS DE...: A nu se sinchisi de... ! A NU AVEA PE CE PUNE CAPUL: A nu avea unde dormi; A fi foarte sărac. ;: A; NU; AVEA PE; CE PUNE GURA: A nu avea ce mânca; A fi foarte sărac. A-NU AVEA PE CINE: N-are om potrivit. A NU AVEA PE CINE MOŞTENI: A nu avea cui să semene. A NU AVEA PE CINEVA LA INIMĂ: A nu iubi pe nimeni; A nu fi apropiat cu nimeni; A nu avea niciun prieten. A NU AVEA PE CINEVA LA OCHI BUNI: A nu aprecia, a nu stima pe nimeni. A NU AVEA PE CINEVA LA STOMAC: A nu putea suferi pe cineva; A-i purta pică; v. şi A nu avea pe cineva la suflet. A NU AVEA PE CINEVA LA SUFLET: A nu putea suferi pe cineva; A-i purta pică; v .Anu avea pe cineva la stomac. A NU AVEA PERDEA: A vorbi necontrolat; A nu-şi alege cuvintele; A spune tot ce-i trece prin cap. 433 A NU AVEA TRAI A NU AVEA PERDEA LA GURĂ: A vorbi porcării. A NU AVEA PERECHE: A nu avea seamăn; A fi foarte deosebit de ceilalţi; v. şi A itit-şi afla pereche; A nu-şi avea pereche. A NU AVEA PERECHE DE RĂU: A fi foarte rău; v. şi A nu avea pereche în lume. A NU AVEA PERECHE ÎN LUME: A fi foarte rău; v. A nu avea pereche de rău. A NU AVEA PE UNDE SĂ SCOŢI CĂMAŞĂ: A o încurca; A da de belea; A avea necazuri. A NU AVEA; PICĂTURĂ DE SÂNGE ÎN VINE: Ă fi rece; A fi retras; A nu simpatiza pe nimeni; A nu fi prieten cu nimeni. :: A NU AVEA PIC DE OBRAZ: A nu şti să se poarte; v. A nu avea obraz. A NU AVEA PIC DE RUŞINE: A fi complet neruşinat; A nu avea nici cel mai elementar bun simţ. A NU AVEA POPAS: A avea astâmpăr; A nu-şi găsi locul; v. şi A nu avea nicăieri popas; A nu avea popasuri. A NU AVEA POPASURI; A nu avea astâmpăr; A nu-şi găsi locul; v. A nu avea popas. A NU AVEA POSIBILITATEA: A-i fi imposibil; A nu avea nicio cale, niciun mijloc de acţiune. ’ A NU AVEA POTRIVINC: A fi fară egal; A fi unic; v. A nu avea adversar. A NU AVEA PREJUDECĂŢI: A nu avea păreri, idei preconcepute. A NU AVEA PREŢ: A fi peste măsură de valoros. A NU AVEA PREZENŢĂ DE SPIRIT: A nu fi abil; A nu se descurca; A nu avea capacitate de imaginaţie. A NU AVEA PROBLEME: A nu avea necazuri... . A NU AVEA RÂND DE... (reg.): A nu avea posibilitatea să... ; v. şi A nu fi rând de— A NU AVEA RIVAL:  fi fără egal; A fi unic; v. A nu avea adversar. A NU AVEA ROST: A nu-şi găsi locul; A fi lipsit de sens; A fi inutil; v. A nu avea niciun rost. A NU AVEA RUŞINE: A fi neruşinat; A fi lipsit de bun simţ. A' NU AVEA ;SÂRE DE MĂMĂLIGĂ: A fi foarte sărac. A NU AVEA SAŢ: A nu se putea sătura; A nu fi mulţumit cu ce are; v. A nu afla saţ. A NU AVEA SCRUPULE: A fi necinstit, incorect, neloial. A NU AVEA SCUIPAT LA GURĂ (reg.)'. A vorbi prea mult; v. şi A nu mai avea scuipat în gură. A NU AVEA SEAMA ÎN LUME: A nu avea pereche; A fi incomparabil; v. A nu afla seama în lume. A NU AVEA SEAMA PE LUME: A nu avea pereche; A fi incomparabil; v. A nu afla seama în lume. A NU AVEA SEAMĂN: A nu avea pereche; A fi incomparabil; v. A nu afla seama în lume A NU AVEA SEAMĂN PÂN LUME: A nu avea pereche;  fi incomparabil; v. A nu afla seama în lume A NU AVEA SEAMĂN PE LUME: A nu avea pereche; A fi incomparabil; v. A nu afla seama în lume. A NU AVEA SENS: A nu avea niciun rost; A nu urmări niciun scop; A fi inutil, nefolositor. A NU AVEA SFANŢ ÎN BUZUNAR: A nu avea niciun ban. A NU AVEA SFÂNT: A fi lipsit de sens; v. A nu avea nici sfânt, nici Dumnezeu. Ă NU AVEA ŞIRĂ SPINĂRII: A nu avea mândrie; A fi lingău. ; ă NU AVEA S0MN: A avea insomnii; A nu se putea linişti; A fi agitat; A avea probleme. A NU, AVEA SPOR LĂ LUCRU: A nu avea succes; A nu-i merge bine; A lucra prost. A NU AVEA; STARE: A fi sărac; A nu avea zestre; A nu avea linişte; A nu-şi găsi locul. , A NU AVEA STARE SĂ...: A nu fi capabil să...; A nu fi apt de.... A NU AVEA TALIE: A nu avea siluetă. : A NU AVEA TEMEI: A nu :fi însemnat; A nu avea o bază solidă; v.  nu avea niciun temei. Ă NU AVEA TIMP: A fi foane grăbit; A nu găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. şi A nu avea timp de cineva; A nu avea timp pentru ceva; A nu avea vreme; A nu avea vreme de cineva; A nu avea vreme nici să răsufle; A nu avea vreme pentru ceva;  nu fi vreme de ceva; A nu fi timp pentru cineva. A NU ĂVEA TIMP DE CINEVA: A fi foarte grăbit; A nu găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. A nu avea timp. A NU AVEA TIMP NICI SĂ RĂSUFLE: A fi foarte ocupat; A avea mult de lucru; v. şi A nu avea timp nici să-şi tragă sufletul. A NU AVEA TIMP NICI SĂ-ŞI TRAGĂ SUFLETUL: A fi foarte ocupat; A avea mult de lucru; v. şi A nu avea timp nici să răsufle. A NU AVEA TIMP PENTRU CEVA: A fi foarte grăbit; A nu găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. A nu avea timp. A NU AVEA .TOATE DOAGELE LUI:  fi ţicnit. A NU ĂVEA TOATE GRĂUNŢELE ÎN CAP: A nu avea minte; A fi prost; v. A nu avea grăunţe în cap . A NU AVEA TOATE MINŢILE: A fi ţicnit. A:nU AVEA TOATE SÂMBETELE: A purta cuiva gând rău; A urî pe cineva. A NU AVEA TOATE ŞIPTURILE (reg.)\ A nu fi întreg la minte_ A NU AVEA TRAGERE DE INIMĂ PENTRU CEVA: , A nu dori, a nu fi dispus să facă ceva; A nu-i plăcea. A NU ĂVEA TRAI (CU CINEVA): A nu mai putea trăi în bună înţelegere cu cineva. A NU AVEA TRAI 434 A NU AVEA TRAI (DE CINEVA, DE CEVA): A nu mai putea trăi din cauza cuiva sau a ceva; v. şi A nu mai avea trai (de cineva, de ceva). A NU AVEA TRAI ÎN CASĂ: A se certa, a avea neînţelegeri în casă. A NU AVEA TREABĂ (CU CINEVA): A nu avea de rezolvat ceva cu cineva; Ă nu-i păsa de cineva; v. A nu avea nicio treabă (cu cineva), A NU AVEA TREABĂ CU NIMENI: A nu depinde de nimeni. V A NU AVEA TREABĂ SĂ... (înv.): A nu avea voie să...;A nu avea permisiunea să.... A NU AVEA TUPEU ŞĂ...: A nu avea curajul, îndrăzneală să...; Ă nu cuteza să...; v. A nu avea gura să.... A NU AVEA ŢINERE DE MINTE: A nu avea o memorie bună; A uita repede; v. şi A nu avea ţinere de minte nici atâtica. A/NU AVEA ŢINERE DE MINTE NICI ATÂTICA: A nu avea o memorie bună; A uita repede; v. A nu avea ţinere de minte. A NU AVEA UN BAN LA SUFLETUL SĂU: A fi fără niciun ban; v. şi A nu avea un chior. A NU AVEA UN CHIOR: A fi fără niciun ban; v. A nu avea un ban la sufletul său. A NU AVEA UNDE SĂ-ŞI PLECE CAPUL: A nu avea adăpost; v. şi A nu avea unde să-şi pună capul. A NU VEA UNDE SĂ-ŞI PUNĂ CAPUL: A nu avea adăpost; v. A nu avea unde să-şi pună capul. A NU AVEA UN DRAM DE MINTE: A fi prost; A fi lipsit de inteligenţă. A NU AVEA VAD: A vinde bine; A avea cumpărători; A avea o sursă bună de câştig. Ă NU: AVEA VAI DE...: A se afia într-o situaţie jalnică; A fi greu de.... A NU AVEA VENEALĂ: A nu avea posibilitatea să vină; v. şi A nu avea venire. A NU AVEA VENIRE: A nu avea posibilitatea să vină; v. A nu avea veneală. A NU AVEA VIAŢĂ ÎN EL: A fi pe moarte: A fi epuizat; A fi foarte bolnav. s A NU AVEA VREME: A fi foarte grăbit; A nu găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. A nu avea timp. A NU AVEA VREME DE CEVA: A fi foarte grăbit; A nu găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. A nu avea timp. A NU AVEA VREME DE PIERDUT: A-şi pierde vremea; A nu face nimic; A sta degeaba. A NU AVEA VREME NICI SĂ RĂSUFLE: A fi foarte grăbit; A nu găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. A nu avea timp. A NU AVEA VREME PENTRU CINEVA: A fi foarte grăbit; A nu găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. A nu avea timp. A NU AVEA ZI ALBĂ CU CINEVA: A trai bine cu cineva; A se înţelege bine cu cineva; v. şi A avea zi bună cu cineva. A NU AVEA ZI BUNĂ CU CINEVA: A trăi bine cu cineva; A se înţelege bine cu cineva; y.A avea zi albă cu cineva. A NU AVEA ZOR (DE CINEVA, DE CEVA): A nu fi neapărat necesar; A putea să mai aştepte; A nu fi presant; A nu avea habar; A nu-i păsa. A NU AVEA ZOR DE A...: Ase grăbi să...; v. şi A avea zor să.... A NU AVEA ZOR SĂ...: A se grăbi să...; v. A avea zor de a.... Ă NU BĂGA BOII ÎN PLUG CU CINEVA: A nu se asocia, a nu se întovărăşi cu cineva. - A NU BĂGA DE SEAMĂ PE NIMENI: A nu da nuci o atenţie altora. A NU BĂGA L TROACĂ: A nu învăţa. Ă NU BĂGA NIMIC ÎN GURĂ: A nu mânca nimic.. ; ĂNU BEA MÂŢA OŢET:  nu se lăsa înşelat, păcălit; v. şi A nu mai bea mâţa oţet. A NU BINDISI; A nu se sinchisi de nimic. Ă NU CĂUTĂ CĂTRE CINEVA CU OCHI BUNI: A se holba după cineva; A dori să-i vadă pe cineva. A NU CEDA NICI MORT: A se ţine tare; A nu renunţa în niciun chip. ;;ă;MJ CLINTI UN DEGET: A nu face nimic; A nu-j interesa; A nu interveni; A sta nemişcat. A NU CRÂCNI: A nu scoate un cuvânt; A tăcea. A NU CREDE NICI LA CĂMAŞĂ: A nu avea încredere în nimeni. , A NU CREDE OCHII (înv,): A nu crede ceea ce vezi cu ochii; v. şi A nu crede ochilor; A n u -şi crede ochii; A nu-şi crede ochilor. A NU CREDE OCHILOR: A nu crede ceea ce vezi cu ochii; v. A nu crede ochii A NU CREDE PE CUVÂNT: A nu avea încredere; A se lăsa păcălit. A NU CREŞTE ÎN COPAC: A nu se găsi pe toate drumurile; A se obţine mai greu. A. NU CRUŢĂ NICIO OSTENEALĂ: A lucra mult; A depune toate eforturile; A nu se opri din muncă. A NU DA CUIVA UN MOMENT DE RĂGAZ: A nu lăsa în pace pe cineva niciun moment; A forţa, a obliga pe cineva să lucreze tot timpul. A NU CUNOAŞTE LA NAS: A nu-i fi ruşine. A NU CUNOAŞTE LA OBRAZ: A nu respecta pe nimeni; A fi obraznic. Ă NU CUNOAŞTE MOARTE: A fi foarte durabil; A fi foarte rezistent. A NU CUNOAŞTE NICI DE NUME: ' A'. nu cunoaşte de loc; A nu avea habar; A fi complet neinformat. A NU CUNOAŞTE NICIO LIMITĂ: A nu-şi cunoaşte posibilităţile; A nu vedea mărimea; A nu-şi da seama de forţele disponibile. , .. A NU DA ASTÂMPĂR: A nu lăsa în pace; A deranja; A irita___ A NU DA CU PICIORUL LA CEVA: A nu refuza ceva; Ă nu se retrage de la ceva; A nu renunţa nemotivat. 435 A NU FACE CUSUR A NU DA DE BĂNUIT: A nu fi sub bănuială; A se avea încredere în el A DA DINTR-UNA ÎN ALTA; A da de altă belea; A-l prinde altă boală. ( A NU DA DOI BANI PE CEVA, PE CINEVA: A nu ţine la ceva, la cineva; A nu preţui ceva sau pe cineva; v. şi A nu da două parale; A nu da nicitin sfanţ pe cineva; A nu da o para chioară pe cineva; A nu da un ban pe ceva. A NU DA DOUĂ PARALE; A nu ţine la ceva, la cineva; A nu preţui ceva sau pe cineva; v. A nu da doi bani pe cineva, pe ceva. A NU DA DREPTATE CUIVA; A nu fi de acord cu cineva; A contrazice pe cineva; A nu credc ce spune cineva. A NU DA GEANĂ PE GEANĂ: A nu dormi; v. şi A nu da geana peste geană, A NU DA GEANĂ PESTE GEANĂ; A nu donni; v. A nu da geana pe geană. A NU DA GREŞ: A nu greşi; A nu face o greşeală. A NU DA HĂŢURILE DIN MÂNĂ: A păstra pentru sine puterea, conducerea; v. şi A nu lăsa hăţurile din mână. A NU DA LA NIMENI SOCOTEALĂ: A face ce vrea; A nu se supune nimănui. A NU DA NAS (CUIVA); A permite cuiva să fie prea familiar, prea îndrăzneţ sau obraznic; v. şi A nu-i da nas (cuiva). A NU DA NI CIO ATENŢIE (CUIVA SAU LA CEVA); A trece cu vederea; A ignora; A nesocoti pe cineva sau ceva; v. şi A nu acorda nicio atenţie. A NU DA NICIUN SEMN DE VIAŢĂ: A nu lua legătură cu nimeni; A nu-1 interesa nimeni. A NU DA NICIUN SFANŢ PE CINEVA; A nu ţine la cineva; A nu preţui pe cineva; v. A nu da doi bani pe cineva, pe ceva. A NU 5 DA OBRAZ (CU CINEVA): A nu se întâlni cu cineva; v. şi A nu da ochi cu cineva, A NU DA O CEAPĂ DEGERATĂ PE EL: A nu da nimic pe el; A nu face doi bani; Ă fi de nimic. A NU DA OCHI (CU CINEVA): A nu se întâlni cu cineva; v. A nu da obraz cu cineva. A NU DA OCHI-N GENE: Anu dormi toată noaptea; v. şi A nu da ochi-n gene toată noaptea, A NU DA OCHI-N GENE TOATĂ NOAPTEA: A nu dormi toată noaptea; v. A nu da ochi-n gene. A NU DA O PARA CHIOARĂ PE CINEVA: A nu ţine la cineva; A nu preţui pe cineva; v. A nu da doi bani pe cineva, pe ceva. A NU DA PACE CUIVA: A nu lăsa în pace pe cineva. ^ A NU DA PE CINEVA PE ŞAPTE: A ţine foarte mult la cineva; A preţui foarte mult pe cineva. A NU DA PE ŞAPTE: A considera pe cineva cu însuşiri superioare altora. A NU DA RÂND (CUIVA) reg.): A nu da răgaz; A nu îngădui; A nu permite cuiva ceva. A NU DA RÂND LA CEVA: A nu lăsa să înceapă; A nu permite să se desfăşoare; v. şi A nu putea da rând la ceva. A NU DA SECRETUL DIN MÂNĂ:  păstra secretul. A NU DA SFAT NEÎNTREBAT: A nu se băga în viaţa cuiva; A nu-i interesa altcineva. A NU DA SOCOTEALĂ: A nu răspunde în faţa nimănui; A nu fi tras la răspundere. Ă NU DA UNA, DOUĂ; A da mereu; A da continuu. ; A NU DĂ UN BAN PE CEVA; A nu ţine la ceva; A nu preţui ceva; v. A nu da doi bani pe cineva, pe ceva. A NUDA URMARE: A nu continua; A se opri. Ă NU DEOSEBI ALBUL DE NEGRU: A nu deosebi binele de rău; A nu şti ce e bine şi ce nu este; v. şi A nu deosebi stânga de dreapta. A NU DEOSEBI STÂNGA DE DREAPTA: A nu deosebi binele de rău; A nu şti ce e bine şi ce nu este; v. A nu deosebi albul de negru. A NU DEPINDE DE NIMENI: A fi independent; A nu da socoteală nimănui; A face ce vrea. A NU DESCHIDE GURA: A nu scoate un cuvânt; A tăcea, A NU DISPUNE DECÂT DE...; A avea, a deţine doar... . A NU DORMI DE GRIJĂ: A fi tare îngrijorat. A NU DUCE CASĂ BUNĂ CU CINEVA: A nu se înţelege bine cu cineva în casă; A nu trăi bine cu cineva; A nu avea o casă fericită cu cineva; v. şi A nu duce casă cu cineva; A nit face casă bună cu cineva; A nu duce casă cu cineva. A NU DUCE CASĂ CU CINEVA: A nu se înţelege bine cu cineva in casă; A nu trăi bine cu cineva; A nu avea o casă fericită cu cineva; v. A nu face casă bună cu cineva. A NU DUCE GRIJĂ DE NIMIC: A avea de toate; A nu-i mai trebui nimic. A NU DUCE LA NIMIC: A nu da niciun rezultat; A nu duce la nicio soluţie. A NU DUCE LIPSĂ: A avea; A avea de toate; v, şi A im duce lipsă de nimic. A NU DUCE LIPSĂ DE NIMIC; A avea de toate; v. şi A nu duce lipsă. A NU FACE BOI BĂLŢAŢI CU CINEVA: A nu se înţelege, a nu se împăca de mult timp cu cineva; v. şi A hu face brânză cu cineva, A NU FACE BRÂNZĂ CU CINEVA: A nu se înţelege, a nu se împăca cu cineva; v. A nu face casă bună cu cineva, A NU FACE CASĂ BUNĂ CU CINEVA: A nu se înţelege bine cu cineva în casă; A nu trăi bine cu cineva; A nu avea o casă fericită cu cineva; v. A nu face casă bună cu cineva, A NU FACE CASĂ CU CINEVA: A nu se înţelege bine cu cineva în casă; A nu trăi bine cu cineva; A nu avea o casă fericită cu cineva; v. A nu face casă bună cu cineva. A NU FACE CUSUR {’mv.J: A nu neglija; A face negreşit. A NU FACE DARAUA CÂT OCAUA 436 A NU FACE DARAUA CÂT OCAUA: Prea multă osteneală pentru obţinerea unui lucru neînsemnat. ■ A NU FACE DEFEL: A nu executa nimic. A NU FACE DE NASUL CUIVA: A nu fi de demnitatea cuiva; A nu fi pentru cineva; A-i fi superior; A nu.fi pentru cineva; v. şi A nu fi de nasul cuiva. A NU FACE DOI BANI: A nu avea nicio valoare; A fi lipsit de valoare; v. şi A nu face două parale; A nu face nici doi bani; A nu face nici cât o para; A nu face nici cât o para chioară; A nu face nici două parale; A nu face nicio ceapă; A nu face nici cât o ceapă degerată; A nu face nicio ceapă degerată; A nu face o ceapă; A nu face o ceapă degerată; A nu plăti doi bani; A nu plăti două parale; A nu plăti nici cât o ceapă; A nu plăti nici cât o ceapă degerată; A nu plăti nici doi bani; A nu plăti nici două parale; A nu plăti nicio ceapă; A nu plăti nicio ceapă degerată; A nu plăti niciun ban chior; A nu plăti niciun baraboi; A nu plăti niciun zlot în ochii cuiva; A n u plăti niciun zlot rău în ochii cuiva; A nu plăti o ceapă; A nu plăti o ceapă degerată; A nu valora nici cât negru sub unghie; A nu valora nici cât o ceapă degerată; A nu valora nicio ceapă degerată. A NU FACE DOUĂ PARALE: A nu avea nicio valoare; A nu face doi bani. Ă ?^U FACE FAŢA CÂT AŢA: (Despre o hainâ)A fi uzată, jerpelită. A NU FACE FAŢĂ ÎMPREJURĂRILOR: A nu se descurca în împrejurările date.  NU FACE GĂURĂ ÎN CER: A nu fi mare lucru; A nu fi ceva atât de important; A nu fi atât de periculos. A NU FACE GUNOAIE MULTE LA CASA CUIVA: A nu sta mult timp în casa cuiva; y. şi A nu face mulţi purici în casa cuiva. A NU FACE HAZ DE CINEVA, DE CEVA: A nu-şi bate joc de nimeni şi de nimic; A nu face nici împotriva cuiva sau a ceva. A NU FACE 1VÎĂRE BRÂNZĂ: A nu realiza prea mult; Ă nu face treabă bună; v. şi A nu face mare lucru; A nu face mare scofală. Ă NU FACE MĂRE LUCRU: A nu realiza prea mult; A nu face treabă bună; v. A nu face mare brânză. A NU FACE MARE SCOFALĂ: A nu realiza prea mult; A nu face treabă bună; v, A nu face mare brânză. A NU FACE MULTĂ VORBĂ: A nu vorbi, a nu comenta mult. A NU FACE ..MULŢI. PURICI ÎN CASA CUIVA: A nu sta mult timp în casa cuiva; v. A nu face gunoaie multe în casa cuiva. A NU FACE NICI CÂRC: Ă nu scoate o vorbă; v. şi A nu zice nici cârc. A NU FACE NICI CÂT O CEAPĂ DEGERATĂ: A nu avea nicio valoare; A fi lipsit de valoare; v. A nu face doi bani. A NU FACE NICI CÂT O PARA: A nu avea nicio valoare; A fi lipsit de valoare; v. A nu face doi bani. A NU FACE NICI CÂT O PARA CHIOARĂ: A nu avea nicio valoare; A fi lipsit de valoare; v. A nu face doi bani. A NU FACE NICI DOI BANI: A nu avea nicio valoare; A fi lipsit de valoare; v. A nu face doi bani. A NU FACE NICI DOUĂ PARALE: A nu avea nicio valoare; A fi lipsit de valoare; v. A nu face doi bani. A NU FACE NICIO BOABĂ CHIOARĂ: A nu valora absolut nimic; v. şijA} nu face nicio boabă frântă; A nu face nicio leţcaie chioară; A nu face nicio leţcaie frântă; A nu face nicio para chioară; Anuface nicio para frântă; A nu face niciun ban; A nu face niciun ban chior; A nu face niciun sfanţ; A nu face niciun ban; A nu face un ban chior; A nu face niciun baraboi. A NU FACE NICIO BOABĂ FRÂNTĂ: A nu valora absolut nimic; v. A nu face nicio; boabă oarbă. A NU FACE MCIO BRÂNZĂ: A fi lipsit de valoare; A nu valora nimic; A eşua; A da chix; A nu reuşi sa facă ceva; v. A face vreo brânză. A NU FACE NICIO CEAPA: A nu avea nicio valoare; A fi lipsii dc valoare; v. A nu face doi bani, ... A NU FACE NICIO CEAPĂ DEGERATĂ: A nu avea nicio valoare; A ft lipsit de valoare; v. A nu face doi bani. A NU FACE NICIO LEŢCAIE CHIOARĂ: A nu valora absolut nimic; v. A nu face nicio boabă chioară. A NU FACE NICIO LEŢCAIE FRÂNTĂ: A nu valora absolut nimic; v, A nu face nicio boabă chioară. A NU FACE NICIO PARA CHIOARĂ: A nu valora absolut nimic; v. A nu face nicio boabă oarbă. A ;NU FACE NICIO PARA FRÂNTĂ: A nu valora absolut nimic; A fi lipsit de valoare; v. A nu face nicio boabă chioară. A NU FACE NICIO SCOFALĂ: A nu avea nicio şansă; A nu avea niciun succes; v. A nu avea nicio scofală. ,ţA NU FACE NICIO TREABĂ ;CA LUMEA:A munci prost. Ă NU FACE NICI UN BAN: A nu valora absolut nimic; v. A nu face nicio boabă chioară. Ă M FACE NICLUN BAN CHIOR: A nu valora absolut nimic; v. A nu face nicio boabă chioară. A NU FACE NICI UN SFANŢ: A nu valora absolut nimic; v, Anuface nicio boabă chioară. A NU FACE NIMIC: A sta. A NU FACE OCAUA CÂT DARAUA: A nu merită efortul. A NU FACE PARALE MULTE: A fi ieftin; A nu avea valoare prea mare. A NU FACE PURICI ÎNTR-UN LOC: A nu 437 A NU FI DE MUTRA CUIVA rămâne mult intr-un loc; v. şi A nu face purici mulţi într-un loc; A nu face purici mulţi nicăieri; A nu face purici nicăieri. A NU FACE PURICI MULŢI ÎNTR-UN LOC: A nu rămâne mult intr-im loc; v. A nu face purici într-un loc. A NU FACE PURICI MULŢI NICĂIERI: A nu rămâne mult într-un loc; v, A nu face purici într-un loc. A NU FACE PURICI NICĂIERI: A nu rămâne mult într-un loc; v.A nu face purici într-un loc. : A NU FACE RĂU NICIUNEI MUŞTE: A fi om cumsecade; A fi om bun; A nu face râu nimănui; v. şi A nu fi în stare să omoare o muscă. A NU FACE SAT UNDEVA: A nu se putea stabili undeva; A fi mereu cu gândul la mutare. A NU FACE SĂ Nu merită să..,; Nu se cuvine să.... A NU FACE UN BAN: A nu valora absolut nimic; v. A nu face nicio boabă chioară. A NU FACE UN BAN CHIOR: A nu valora absolut nimic; v. A nu face nicio boabă chioară. A NU FACE UN BARABOI: A nu valora absolut nimic; v. A nu face nicio boabă chioară. A NU FACE VREO BRÂNZĂ: A fi lipsit de valoare; A nu valora nimic; A eşua; A da chix; A nu reuşi să facă ceva; v. A face vreo brânză. A NU FI A BINE: A nu fi semn bun; v, şi A nu fi a bună. A NU FI A BUNĂ: A nu fi semn bun; v. A nu fi a bine. A NU FI AMINTE LA CINEVA: A nu se gândi serios la cineva. A NU FI AMINTE LA ÎNSURĂTOARE: A nu se gândi la căsătorie. A NU FI ARĂTOS: A nu arăta bine; A nu fi frumos. A NU FI BĂTUT ÎN CUIE: A nu fi fixat locului sau postului. A NU FI BINE VĂZUT DE CINEVA: A nu fi apreciat de cineva. A NU FI BUN DECÂT SĂ PASCĂ BOBOCII: A nu fi bun de nimic; A fi foarte bătrân; v. şi A nu fi bun de nici o brânză. A NU FI BUN DE NICIO BRÂNZĂ: A nu fi bun de nimic; A fi foarte bătrân; v. A nu fi bun decât să pască bobocii. A : NU FI CAP DE ŢARĂ: A nu fi foarte departe; A fi pe aproape. A NU FI CAPUL LA CEVA: A avea alte preocupări. A NU FI CAZUL: A nu fi nevoie; A nu fi momentul potrivit, A NU FI CHEIE DE BISERICĂ: A nu fi lipsit de păcate; v. şi A nu fi tocmai cheie de biserică; A nu fi tocmai uşă de biserică; A nu fi uşă de biserică. A NU FI CHIP DE SCĂPARE: A nu putea scăpa; A nu se putea salva; v. şi A nu mai fi chip de scăpare. A NU FI CHIP SĂ...: A nu fi nicio soluţie, nicio posibilitate să... A NU FI CINE ŞTIE CE BRÂNZĂ: A nu fi mare lucru; A nu fi ceva important; A nu fi ceva dificil. A NU FI CINE SĂ...: A nu exista cine să...; v. A nu avea cine să.... A NU FI CITAV LA CAP (reg): A nu fi sănătos mintal. A NU FI CONTRA: A nu se împotrivi, A fi de acord. A NU FI COPT LA MINTE: A nu avea minte matură. A NU FI CRUCEA DE BISERICĂ: A nu fi cinstit; v. şi A nu fi crucea de-nchinat. A NU FI CRUCE DE-NCHINAT: A nu fi cinstit; v. A nu fi crucea de biserică. A NU FL CU BORŞUL PE FOC ŞI CU PEŞTELE ÎN IAZ: A promite ceea ce nu-i este la îndemâna; A se lăuda cu o izbândă înainte de obţinerea ei. A NU FI CU CAŞ LA GURĂ: A fi cu experienţă; A fi apt; A fi pregătit; A nu fi începător. A NU FI CUIVA LUCRU DE ŞAGĂ: A fi pentru cineva lucru important; A nu fi pentru cineva de glumă; A fi pentru cineva o treabă serioasă. A NU FI CUM: A nu fi cu putinţă. A NU FI CUNUNAT CU CINEVA: A nu avea n ici o obligaţie morală faţă de cineva; A nu depinde de cineva; v. şi A nu fi cununat cu nimeni. ■ A NU FI CUNUNAT CU NIMENI: A nu avea nicio obligaţie morală faţă de cineva; A nu depinde de cineva; v. A nu fi cununat cu cineva. A NU FI CU PÎCIORELE PE PĂMÂNT: A nu fi realist; A nu avea simţul realităţii; v. şi A nu fi pe pământ. A NU FI DAT LA RINDEA; A fi curaţat; A fi pregătit pentru ceva. A NU FI DE-Ă BUNĂ: A nu fi clar; A nu fi în regulă. ; A: NU FI DECÂT O NĂSCOCIRE: A nu fi adevărat; A fi o minciună. A NU FI DE CAPUL LUI: A nu face cum vrea el; A trebui să asculte. A NU FI DE COMPETENŢA CUIVA: A nu intra în atribuţiile cuiva. A NU FI DE FALĂ: A nu fi cazul să se mândrească. A NU Fi DE GLUMĂ: A fi treabă foarte serioasă. A NU FI DE IERI, DE ALATĂIERI: A fi destul de mult; A nu fi fost aşa de curând; A nu fi aşade nou. A NU FI DE JOACĂ: A fi periculos; A fi lucru serios. A NU FI DE LEPĂDAT: A fi bun; A trebui păstrat; A trebui păstrat. A NU FI DE MOARĂ: A avea o valoare. A NU FI DE MUTRA CUIVA: A-i fi superioară. A NU FI DE NASUL CUIVA 438 A NU FI DE NASUL CUIVA: A nu fi de demnitatea cuiva; A nu i se potrivi; A-i fi superior; A nu fi pentru cineva; v. A nu face de nasul cuiva. A NU FI DE NICIO TREABĂ: A nu mai fi bun de nimic; v. A nu fi de nicio treabă. NU FI DE NICIO ZEAMĂ: A fi ; neserios, uşuratic. A NU FI DE NICIUN AJUTOR: A nu fi folositor; A nu servi la nimic; A fi inutil. A NU FI DE OBRAZUL CUIVA: A nu fi contul cuiva; A nu fi reputaţia cuiva. A NU FI DE ŞUGUIRE CU... (înv.): A nu fi de glumit cu...; v. şi A nu fi de şuguit cu.... A NU FI DE ŞUGUIT CU... (înv.): A nu fu de glumit cu...; v. A nufideşuguire cu.... A NU FI DE TEAPA LUI: A-i: fi cu totul superior. A NU FI DE TREABĂ: A nu mai fi bun de nimic; v. A nu fi de nicio treabă. A NU FI DUPĂ CAPUL LUI: A nu fi cum crede el. A NU FI DUS DE MULTE ORI LA BISERICĂ: A ignora, a nesocoti convenţiile nesociale; v. şi A nu fidus.de multe ori pe la biserică. A NU FI DUS DE MULTE ORI PE LA BISERICĂ: A ignora, a nesocoti convenţiile nesociale; v. şi A nu fi.dus de multe ori la biserică. A NU FI DUS LA BISERICĂ: A nu fi civilizat; A nu-şi respecta cuvântul; A fi periculos; A nu avea curajul opiniei; v. şi A nu fi dus pe la biserică. A NU FI DUS PE LA BISERICĂ: A nu fi civilizat; A nu-şi respecta cuvântul; A fi periculos; A nu avea curajul opiniei; v. A nu fi dus la biserică. A NU FI FLOARE LA URECHE: A nu fi uşor; A nu fi neînsemnat; A prezenta o anumită dificultate; A nu fi uşor de realizat. A NU FI IASCA UDĂ: A fi neînsemnat; A fi neimportant. A NU FI ICOANA DE ÎNCHINAT: Nu eprea frumos; Nu e chiar aşa de cinstit. A NU FI ÎN APELE LUI: A nu fi bine dispus; A fi prost dispus; A nu-i fi toţi boii acasă; A nu se simţi bine; A fi supărat. A NU FÎ ÎN BANII LUI: A nu fi intr-o situaţie normală; A avea probleme; A avea necazuri. A NU FI IN BOII LUI: A nu se simţi bine. A,NU...FI ÎN CIRCULAŢIE: A ;fi scos din circulaţie; A nu se mai utiliza; A fi dat la o parte; v. şi A nu mai fi în circulaţie. A NU FI ÎN FONDURI: A nu avea bani. A NU FI ÎN GRAŢHLE CUIVA: A nu fi iubit, stimat, apreciat de cineva. A NU FI ÎN LARGUL SĂU: A nu se simţi bine; A fi stingherit, împiedicat să se desfăşoare; v. şi A nu fi în toate apele; A nu fi la largul său. A NU FI ÎN MINŢILE LUI: A nu se purta normal; A avea ieşiri anormale, surprinzătoare, neaşteptate. A NU FI ÎN PAS CU VREMEA: A fi rămas în urmă; A nu progresa normal. A NU FI ÎN PORCII LUI: A nu se simţi bine; A nu fi în apele leu; A avea probleme. A NU FI ÎN PUTEREA LUI: A nu avea această posibilitate. A NU FI ÎN STARE: A nu fi capabil; A nu avea puterea, forţa, capacitatea necesară. A NU FI ÎN STARE DE NIMIC: A nu fi capabil de nimic; A fi un om de nimic. A NU FI ÎN STARE SĂ OMOARE O MUSCĂ: A fi om cumsecade; A fi om bun; A nu face rău nimănui; v.Anu face rău unei muşte. A NU FI ÎN TERMENI BUNI CU CINEVA: A nu se înţelege bine cu cineva; A nu întreţine relaţii bune cu cineva; A îl în relaţii proaste cu cineva. A o NU FI,.ÎN; TOATĂ MINTEA::: A nu fi în deplinătatea facultăţilor mintale; A nu 11 întreg la minte; A fi abătut; v. şi A fi în toate ale lui; A nu fi în toate ale sale; A nu fi în toate minţile. A NU FI ÎN TOATE ALE LUI: A nu fi în deplinătatea ;facuÎtăţilor; mintale; A nu fi întreg la minte; A fi abătut; y. A nu fi în toată mintea. A NU FI ÎN TOATE ALE SALE: A nu fi în deplinătatea facultăţilor mintale; A nu fi întreg la minte; A fi abătut; v. A nu fi în toată mintea. A NU FI ÎN TOATE APELE: A nu se .simţi bine; A fi stingherit, împiedicat să se desfaşoare; v. A nu fi în lardul său. A NU FI IN TOATE MINŢILE: A nu fi în deplinătatea; facultăţilor mintale; A nu fi întreg la minte; A fi abătut; v. A nu fi în toată mintea. A NU FI ÎN TOATE SÂMBETELE (CUIVA): A nu fi în toate minţile; A fi nebun; v. A-i lipsi o doagă. ■■ A NU FI ÎN TOŢI BOII f/w/?.): A fi fără chef; A fi prost dispus; v, A nu fi în toţi boii lui; A nu fi în toţi porcii; A nu fi in toţi porcii lui. A NU FI ÎN TOŢI BOII LUI (pop.)·. A nu fi bine dispus; A fi prost dispus; v. A nu fi cu toţi boii. A NU FI ÎN TOŢI PORCII (pop.): A nu fi bine dispus; A fi prost dispus; v. A nu fi cu toţi boii. A NU FI IN TOŢI PORCII LUI (pop.); A nu fi bine dispus; A fi prost; di spus; v; A nu fi cu toţi boii. A NU FI ÎNTREG LA CAP: A nu fi normal; v. şi A nu fi întreg la minte. A NU FI ÎNTREG LAMINTE: A nu îl normal; v. A nu fi întreg la cap. v A NU FI LA ÎNĂLŢIME: A nu se purta la înălţimea situaţiei date; A nu fi la nivelul obligaţiilor; A fi mult mai slab; v. şi A nu fi la înălţimea sarcinii; A nu fi la înălţimea sarcinii sale. A NU FI LA ÎNĂLŢIMEA SARCINII: A nu se purta la înălţimea situaţiei date; A nu fi la nivelul obligaţiilor; A fi mult mai slab; v. A nu fi la înălţime. A NU FI LA ÎNĂLŢIMEA SARCINII SALE: A nu se purta la înălţimea situaţiei date; A nu fi la nivelul obligaţiilor; A fi mult mai slab; v.Anu fi la înălţime. A NU FI LA LARGUL SĂU: A nu se simţi 439 A NU-I AJUNGE CÂT ARE bine; A fi stingherit, împiedicat să se desfăşoare; v. A nu fi în largul său. A NU FI LA PREŢ: A nu se căuta; A nu se solicita. A NU FI LUAT ÎN SEAMĂ: A fi ignorat. A NU FI LUCRU DE DAT: A fi lucru de valoare; v. şi A nu fi lucru de dai din mână. A NU FI LUCRU DE DAT DIN MÂNĂ: fi lucru de valoare; v. A nu fi lucru de dai. A NU FI LUCRU DE ŞAGĂ: Ă nu fi de glumit; A fi lucru serios; v. şi A nu fi şaga-maga. A NU FI MĂI BREAZ DECÂT...; A nu fi mai bun, mai capabil, mai inteligent decât... A NU FI MAI PE JOS: A nu îl mai slab, mai inapt, mai puţin capabil decât altul; v. şi A nu fi mai prejos; A nu fi mai prejos decât alţii. A NU FI MAI PREJOS: A nu fi mai slab, mai inapt, mai puţin capabil decât altul; v. A nu fi mai pe jos. A NU FI MAI PREJOS DECÂT ALŢII: A nu fi mai slab, mai inapt, mai puţin capabil decât alţii; v. A nu fi mai pe jos. A NU FI MANTA DE VREME REA: A nu vrea să fie apreciat doar când au nevoie de el. A NU FI MIJLOC DE A...: A nu exista posibilitatea de a.... A NU FI MOALE: A nu-i fi uşor; A avea multe probleme; A avea greutăţi. A NU FI MODRU (reg.): A nu mai putea; A nu fi chip; A-i fi imposibil să...; v. A nu avea modru. A NU FI MULT SĂ: A fi la un pas de.... A NU-I FI NICI CALD, NICI RECE (CUIVA): A-i fi indiferent; v. şi A nu-i ţine nici cald, nici rece (cuiva); A nu-i ţine nici de cald, nici de rece (cuiva). A NU FI NICI CAL, NICI MĂGAR: A nu aparţine niciunei categorii; A nu avea un statut clar. A NU FI NICI DE O TREABĂ: Ă nu mai fi bun de nimic; v. A fi de nicio treabă. A NU FI NICI DE ZEAMĂ OUĂLOR: A nu fi bun de nimic. A NU FI NICI GUSTAT: A nu fi nici mâncat, nici băut cât de puţin Ă NU FI NICIO BRÂNZĂ DE CINEVA: A nu fi bun de nimic; A nu face doi bani. A NU FI NICIO MERSURĂ ANUL ĂSTA: A fi un an prost; A fi un an sărac. A NU FI NICIO MERSURĂ ÎN VIŢE: A nu le merge bine vitelor. A NU FI NICIO SCOFALĂ: A nu fi mare lucru. A NU FI NICIO SCOFALĂ DE CAPUL LUI: A nu avea prea mare valoare ca om. A NU FI NICIO SFÂRĂIALĂ: A nu fi nicio pricopseală. A NU FI NICIUN CHIP SĂ...: A nu fi nicio modalitate să.... A NU FI NIMIC DE CAPUL CUIVA: A nu fi bun de nimic; A nu se pricepe la nimic. A NU FI NIMIC ÎN CAPUL LUI: A fi un prost. A NU FI PE MINTEA LUI: A fi ţicnit. A NU FI PENTRU (CU CINEVA); A fi în dezacord; A se contrazice cu cineva; A se lua la ceartă cu cineva; A se împotrivi, A nu fi de acord; v. A fi contra. A NU FI PE PĂMÂNT: A nu fi realist; A nu avea simţul realităţii; v. şi A nu fi cu picioarele pe pământ. A NU FI PE PLACUL CUIVA: A nu fi apreciat de cineva; A nu fi aprobat de cineva. A NU FI PESTE PĂMÂNT: A nu fi prea departe; A fi aproape. A NU FI PE VRUTE: A fi obligatoriu. A NU FI PIATRĂ PE PIATRĂ DIN CEVA: A nu rămâne nimic; A fi distrus complet; v. şi A nu mai fi nici piatră pe piatră din ceva. Ă NU FI PICIOR DE OM: A nu fi prezent nici un om; v, şi A nu fi ţipenie de om. Ă NU FI PUŢiN LUCRU: A fi mare lucru. A NU FI RANCHÎUNOS: A nu fi răutăcios; A fi binevoitor, asociabtl, prietenos. A NU 'FI'';_.iî...A-,«“.ayea posibilitatea să...; v. A nit avea rând de.... A FI SĂNĂTOS. DACĂ.... {fam. J: A nu se putea reţine sau abţine de la ceva rău; A nu se simţi bine până nu face sau nu spune ceva; A-i sta în fire să facă ceva rău. ' A NU FI SĂNĂTOS LA CAP: A fi nebun, smintit, ţicnit; v. şi A nu fi sănăios la minte. A NU FI SĂNĂTOS LA MINTE: A fi nebun, smintit, ţicnit; v. A nu fi sănătos la cap. A NU FI ŞAGA-MAGA: A nu fi de glumit; A fi lucru serios; v. A nu fi lucru de şagă. A NU FI TIMP DE CEVA: A fi foarte grăbit; A nu găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. A nu avea timp. A NU FI TIMP PENTRU CINEVA: A fî foarte grăbit; A nu găsi răgazul necesar pentru a face ceva; v. A nu avea timp. A NU FI ŢIPENIE DE OM: A nu fi prezent niciun om; v. A nu fi picior de om. A NU FI UŞĂ DE BISERICĂ: A mai păcătui; A mai face şi greşeli, A NU FI VORBĂ DE AŞA CEVA: Ă nu exista discuţii în felul acesta. A NU FI VREME DE PIERDUT: A trebui să se grăbească; Aii necesar să se apuce de treabă. A NU Fi ZDRAVĂN LA CAP: A nu fi normal A fi ţicnit. A NU GĂSI CUVINTE: A nu pute să-şi exprime sentimentele; A amuţi. A NU GĂSI MILĂ: A nu-i fi milă; A se purta dur; A nu ierta. A NU GĂSI NICI DE LEAC: A nu mai fi deloc. A NU GĂSI SPRIJIN: A nu fi sprijinit; A nu fi susţinut, ajutat de nimeni. A NU-I AJUNGE CAPUL: A nu fi în stare să înţeleagă, să priceapă, să judece singur; v. şi A nu-i ajunge mintea. A NU-I AJUNGE CÂT ARE: A fi prea lacom. A NU-I AJUNGE CUIVA CU PRĂJINĂ LA NAS 440 A,NU-I AJUNGE CUIVA CU PRĂJINĂ LA NAS: A fi foarte îngâmfat; v. şi A nu-i ajunge cuiva cu strămutarea la nas; A nu-i ajunge cuiva nici cu prăjina la nas; A nu-i ajunge nici cuiva cu strămutarea la nas. A NU-I AJUNGE CUIVA CU STRĂMUTAREA LA NAS:  fi foarte îngâmfat; v. şi A nu-i ajunge cuiva cu prăjina la nas. A NU-I AJUNGE CUIVA NICI CU PRĂJINA LA NAS: A fi foarte îngâmfat; v. şi A nu-i ajunge cuiva cu prăjina la nas; A nu-i ajunge la nas A NU-I AJUNGE MINTEA:; A nu fi în stare să înţeleagă, să priceapă, să judece singur; v. A nu-i ajunge capul.  NU-I AJUNGE NICI PE O MĂSEA: A nu avea cu ce să se sature; A nu avea destulă mâncare; A fi mereu flămând. A NU-I AJUNGE ZIUĂ: A avea prea multe de făcut; A intra în criză de timp.. A NU-I ARDE AŞA CEVA: A nu-1 interesa aşa ceva; A nu vrea să aibă de a face cu aşa ceva; v. şi A nu-i arde ceva; A nu-i arde de ceva. A NU-I ÂRDE CEVA: A nu-1 interesa aşa ceva; A nu vrea să aibă de a face cu aşa ceva; v. A nu-i arde aşa arde ceva. A NU-I ARDE DE CEVA: A nu-1 interesa aşa ceva; A nu vrea să aibă de a face cu aşa ceva; v, A nu-i arde aşa arde ceva. A NU-I ÂRDE DE EA: A nu-1 interesa; A nu avea timp de ea. A NU-I ARDE DE GLUMĂ: A nu fi dispus să glumească. A NU-I ARDE DE IUBIT: A nu fi dispus să iubească; A nu avea chef să iubească. A NU-I ARDE DE ÎNSURĂTOARE: A nu vrea să se căsătorească. A NU-I ARDE DE JOACĂ: A nu fi dispus să se joace. * A NU-I ARDE DE MÂNCARE: A nu-i fi foame. A NU-I ARDE DE NIMIC: Nu vrea nimic; Nu-i trebuie nimic. A NU-I ARDE DE RÂS: A nu fi dispus ;;ă râdă; A fi supărat. A NU-I ARDE DE: UNU.. CA TINE: Ă nu vrea să aibă de a face cu tine. A NU-I ARDE NICI LULEAUA: A o duce greu;  nu avea cele necesare. A NU-I ARDE NICI FOCUL ÎN VATRĂ: A fi sărac lipit pământului; A nu avea absolut nimic; v. A nu avea nici cenuşă în casă. A NU-I AUZI DE NUME: A nu se ştie nimic despre el; A fi uitat pe undeva; A fi pierdut. A NU-I AVEA 'TREABĂ (CUIVA) (reg.)i A nu purta grija cuiva. A NU-I CĂDEA BINE LA STOMAC: A nu-i veni bine; A nu primi cu mare bucurie; A nu-i face nicio plăcere. A NU-I CĂDEA FISA (CUIVA) (fam.): A nu pricepe, a nu înţelege despre ce este vorba; A nu se prinde; v. A nu-i pica fisa (cuiva). A NU-I CĂDEA NASUL: A nu-i fi ruşine; A se ţine mândru. A NU-I CĂLCA ÎN FAŢA OCHILOR: A se feri să-l întâlnească. A NU-I CREDE CUIVA: A nu avea încredere în cineva. A NU-I DA CÂMP CUIVA fi/iv.): A-i tăia drumul cuiva. A NU-I D CUREAUA: A nu fi în stare; A nu avea puterea, curajul; A nu îndrăzni. .,::· A NU-I DA DE CAP:  nu se descurca; A nu putea să descurce ceva încurcat; v. şi A nu-i da de capăt; A nu-i da de rost; A nu le mai da în rost. A NU-I DA DE CAPĂT: A nu se descurca; A nu putea să descurce ceya încurcat; v. A nu-i da de ^p. A NU-I DA DE ROST: A nu se descurca; A nu putea să descurce ceva încurcat; v. A nu-i da de cap. A NU-I DA INIMA BRÂNCI:  nu simţi vreun îndemn interior. A NU-I DA ÎN GÂND: A nu se pricepe; A nu reuşi să găsească soluţia. .·. A NU-I DA MÂNA SĂ.,.:  nu-şi permite să..,; A nu îndrăzni să.... A NU-I DA MEŞII (CUIVA) (fam.)'. A nu-i conveni; A nu-i da mâna cuiva. A NU-I DA NAS (CUIVA): A permite cuiva să fie prea familiar, prea îndrăzneţ sau obraznic; v. A nu da nas (cuiva). A NU-I D NICI PRIN GÂND: A se gândi la cu totul altceva; v," şi A nu-i trece nici prin gând. A NU-I DA PAS DE. VORBĂ: A nu-1. lăsa să vorbească; A-i obliga să tacă. A NU-I DA PRIN MINTE: A nu se gândi; A nu-i veni în minte. ; A NU-I DĂ MÂNĂ: A nu avea posibilitate. , : A NU-I DUCE LIPSA: A nu suferi că lipseşte. A NU IEŞI DIN BÂRLOG: A sta ascuns; A nu ieşi în lume; A nu se arăta. A ^U IEŞI DIN CUVÂNTUL: CUIVA: A-i asculta. A NU IEŞI DIN FĂGAŞ: A nu-şi părăsi obiceiurile. A NU IEŞI LA HĂŢ CU CINEVA: A nu ieşi la un capăt, Ia o înţelegere cu cineva. A NU-I IEŞI NEAM: A nu ieşi deloc; Ă NU IEŞI NICI ÎN IlUPTUL CAPULUI DIN...: A nu-şi schimba convingerile, obiceiurile; A o ţine una şi bună; v. şi A nu ieşi nici mort din... A NU IEŞI NICI MORT DIN...: A nu-şi schimba convingerile, obiceiurile; A o ţine una şi bună; v. şi A nu ieşi nici în ruptul capului din.... A NU-I FACE A BINE: A nu fi pentru el; A nu-1 putea ajuta; A nu-i fi de folos. A NU-I FACE CUIVA NICI CALD, NICI RECE: A nu-i fi de niciun folos. :: A NU-I FACE FAŢĂ: Ă fi mai slab decât partenerul, decât adversarul. A NU-I FACE NICI CEA MAI MICĂ PLĂCERE 441 A NU-I LUA ÎN NUME DE RÂU A NU-I FACE NICIO PLĂCERE: A nu fi interesai; A nu-1 interesa; A nu-1 bucura; A-I indispune. A NU-I FACE PIELEA DOI BANI: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi un om de nimic; v. şi A nu-i face pielea două parale; A nu-i face pielea nicio ceapă degerată; A nu-i face pielea nici doi bani; A nu-i face pielea nici două parale; A nu-i face pielea nicio ceapă degerată; A\ nu-i plăti cuiva pielea doi bani; A nu-i plăti cuiva pielea două parale; A nu-i plăti cuiva pielea nici doi bani; A nu-i plăti cuiva pielea nici două parale; A nu-i plăti cuiva pielea nicio ceapă degerată; A nu-i plăti cuiva pielea niciun ban; A nu-i plăti cuiva pielea o ceapă degerată; A nu-i plăti cuiva pielea un ban. A NU-I FACE PIELEA DOUĂ PARALE: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi un om de nimic; v. A nu-i face pielea doi bani. A NU-I FACE PIELEA NICI DOI BANI: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi un om de nimic; v. A nu-i face pielea două parale; A nu-i face pielea nicio cioapă degerată. A NU-I FACE PIELEA NICI DOUĂ PARALE: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi un om de nimic; v. A nu-i face pielea doi bani. A NU-I FACE PIELEA NICIO CEAPĂ DEGERATĂ: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi un om de nimic; v. A nu-i face pielea doi bani. A NU-I FI A BINE: A fi rău pentru el; A nu-i aştepta nicio bucurie. A NU-I FI AMINTE DE CEVA: A nu se gândi la ceva; A nu-şi aduce aminte de ceva. A NU-I FI BINE (CUIVA): A nu fi sănătos; A nu se găsi într-o situaţie prielnică, favorabilă, r A NU-I FI BOII ACASĂ, (pop.): A fi fără chef; A fi prost dispus; v. şi A nu-i fi boii lui acasă; A nu-i fi porcii acasă; A nu-i fi porcii lui acasă; A nu-i fi toţi boii lui acasă; A nu-i fi toţi porcii acasă; A nu-i fi toţi porcii lui acasă; A nu-i fi vqcîIg qcqsq* A NU-I FI BOII LUI ACASĂ (pop.): A fi fără chef; A fi prost dispus; v, A nu-i fi boii acasă. A NU FI BUN DE BĂRBAT: A avea defecte ca bărbat; A fi impotent. A NU FI CINE ŞTIE CE: A nu fi prea mult; A nu fi prea bun. A NU FI CINE ŞTIE CINE: A nu fi o persoană importantă. A NU-I FI CU BĂNAT: Să nu-1 iei în nume de rău. . A NU-I FI CU BĂNUIALĂ: Să nu te bănuiască; Să aibă încredere în tine. A NU-I FI DAT CUIVA SĂ...: A nu-i fi sortit; cuiva să.... A NU-I FI DE-A BUNĂ: A nu-i aduce nimic bun; A nu-i face niciun serviciu. A NU-I FI DE CEVA CUM NU-I ESTE CÂINELUI A LINGE SARE: A nu-i arde; A nu dori; A nu avea chef de a face un lucru necesar; v. A-i fi de ceva cum îi este câinelui a linge sare. A NU-I FI DE JOACĂ: A fi om serios; A-şi vedea de treabă; A nu-i arde de glume. M A NU-I FI INIMA RECE: A fi înfierbântat; A fi agitat. A NU-I FI DE LIPSĂ: A nu i se simţi lipsa; A fi de toate. A NU-I FI DE NAS: A nu fi de demnitatea cuiva; A nu fi pentru cineva; v. A nu face de nasul cuiva. ^ ^ A: NU-I FI ÎNDEMÂNĂ (CUIVA): A-i veni peste mână; A nu-i conveni cuiva; A nu se simţi bine; A fi bolnav; v. şi A nu-i veni îndemână (cuiva). A NU-I FI ÎN TICNĂ (CUIVA) (înv.): A nu-i cădea bine; A nu-i tihni cuiva. : A,NU-I FI PICAT CAŞUL DE LA GURĂ: A fi foarte tânăr; A nu fi experimentat; A nu bine pregătit; v. şi A nu-i Jî picat mucii de la gură; A nu-i fi picat mucul de la gură; A nu-i fi picat mucii de la nas; A nu-i Jî picat mucul de la nas. A NU-I FI PICAT MUCII DE LA GURĂ: A fi foarte tânăr; A nu fi experimentat; A nu bine pregătit; v. A nu-i jî picat caşul de la gură. v A NU-I FI PICAT MUCII DE LA NAS: A fi foarte tânăr; A nu fi .experimentat; A nu fi bine pregătit; v. A nu-i fi picat caşul de la gură. A NU-I FI PICAT MUCUL DE LA GURĂ: A fi foarte tânăr; A nu fi experimentat; A nu fi bine pregătit; v, A nu-i jî picat caşul de lagură. A NU-I FI PICAT MUCUL DE LA NAS: A fi foarte tânăr; A nu fi experimentat; : A nu bine pregătit; v, A nu-i Jî picat caşul de lagură. A NU-I FI PIELEA BUNĂ NICI DE CIUR: A nu fi bun de nimic. A NU-I FI PIELEA ÎN JOC: A nu fi în pericol. A NU-I FI PORCII ACASĂ (pop.): A fi fără chef; A fi prost dispus; v. A nu-i fi boii acasă. A: NU-I FI PORCU LUI ACASĂ (pop.): A fi fără chef; A fi prost dispus; v. A nu-i Jî boii acasă. A NU-I FI TOŢI BOII ACASĂ (pop): A fi fără chef; A fi prost dispus; v. A nu-i fi boii acasă. A NU-I FI TOŢI PORCII LUI ACASĂ (pop.): A fi iară chef; A fi prost dispus; v. A nu-i Jî boii acasă. A NU-LFIVACILE ACASĂ (pop.): A fi fără chef; A fi prost dispus; v, A nu-i fi boii acasă. : j AiNU-I IEŞI LA SOCOTEALĂ: ; A nu fi mulţumit de rezultat. A NU-I INTRA ÎN CAP: A nu înţelege; A nu înţelege; A nu-şi da seama; v. şi A nu-i intra pe ureche, A NU-I INTRA LA NAS: A nu simţi; A nu mirosi; A nu-şi da seama. A NU-I INTRA PE URECHI: A nu înţelege; A nu înţelege; A nu-şi da seama; v. A nu-i intra în cap. A NU-I IEŞI DIN CAP (CUIVA CEVA): A n putea uita cuiva ceva; A-şi aminti mereu de ceva; · şi A nu-i mai ieşi din cap (cuiva ceva). A NU-I LUA ÎN NUME DE RĂU (CEVA CUIVA): A nu interpreta greşit vorbele cuiva; v. şi A nu lua în nume de rău (cuiva ceva). A NU-I MAI AJUNGE CÂT ARE 442 A NU-Î MAI AJUNGE CÂT ARE: A fi prea lacom; A urmări o continuă îmbogăţire. A NU-I MAI AJUNGE ZIUA: A lucra şi noaptea. A NU-I MAI AJUNGE LA VÂRFUL NASULUI CU SCARA: A fi tare îngâmfat; v. şi A nu i se mai ajunge nici cu prăjina la nas. A NU I SE MAI AJUNGE NICI CU PRĂJINA LA NAS: A fi tare îngâmfat; v. A nu-i mai ajunge la vârful nasului cu scara. A NU-I MAI AUZI DE NUME: A nu mai şti nimic de el; A nu avea nicio veste de la el; v. şi A nu-i mai şti de nume. A NU-I MAI CĂLCA ÎN BĂTĂTURĂ: A nu se mai duce la el; A nu-i mai călca în curte; v. şi A nu-i mai călca în casă; A nu-i mai călca în vatră; A nu-i mai călca pragul căşii; A nu-i mai păşi pragul căşii; A nu-i mai trece pragul căşii, A NU-I MAI CĂLCA ÎN CASĂ: A nu se mai duce la el; A nu-i mai călca în curte; v. A nu-i mai călca în bătătură. A NU-I MAI CĂLCA ÎN VATRĂ: A nu se mai duce la el; A nu-i mai călca în curte; v. A nu-i-mai călca în bătătură. A NU-I MAI CĂLCA PRAGUL CĂŞII: A nu se mai duce la el; A nu-i mai călca în curte; v. A nu-i mai călca în bătătură. A NU-I MAI IEŞI DIN CAP (CUIVA CEVA): A nu putea uita cuiva ceva; A-şi aminti mereu de: ceva; v. şi A nu-i mai ieşi din cap (cuiva ceva). A NU-I MAI JUDECA CAPUL: A se prosti; v. şi A nu-i mai judeca capul cum trebuie. A NU-.I MAI JUDECA CAPUL CUM TREBUIE: A se prosti; v. A nu-i mai judeca capul. A NU-I MAI PĂŞI PRAGUL CĂŞII: A nu se mai duce la el; A nu-i mai călca în curte; v. A nu-i mai călca în bătătură. A NU-I MAI RĂMÂNE ALTA DECÂT SĂ...: A nu mai avea altă soluţie decât să...; v, şi A iiu-i rămâne decât să.... A NU-I MAI STA GURA: A vorbi tot timpul; A nu tăcea deloc. A NU-I MAI STA PICIOARELE: A nu mai sta locului; A umbla tot timpul. *A NU-I MAI ŞTI DE NUME: A nu mai şti nimic de el; A nu avea nicio veste de la ei; v. A nu-i mai auzi de nume. A NU-I MAI TĂCEA- GURĂ: A vorbi mult; A vorbi întruna; v. şi A nu mai tăcea din gură; A nu tăcea din gură. A NU-I MAI TRECE PRAGUL CĂŞII: A nu se mai duce la el; A nu-i mai călca în curte; v. A nu-i mai călca în bătătură. A NU-I MIROSI A BINE (CUIVA): A mirosi urât; A puţi; A presimţi consecinţele nefaste; A avea impresia că nu este lucru curat la mijloc; v. A-i mirosi rău. A NU-I MIROSI BINE (CUIVA): A mirosi urât; A puţi; A presimţi consecinţele nefaste; A avea impresia că nu este lucru curat la mijloc; v. A-i mirosi rău. A NU INTERESA NICI CÂT NEGRU SUB UNGHIE: A nu interesa deloc; A nu interesa pe nimeni. A NU INTRA ÎN VEDERILE LUI: A avea alte concepţii; A vedea altfel lucrurile. A NU INTRA LA TĂRTĂCUŢĂ: A nu pricepe; A nu înţelege; A nu-şi da seama. A NU-I PĂREA A BUNĂ: A-i părea un lucru neplăcut. A NU-I PĂREA DE ŞAGĂ: A aprecia ca pe ceva serios; greoi, problematic; A nu considera că este uşor, neînsemnat, v. A nu-i părea lucru de şagă. A NU-Î PĂREA LUCRU DE ŞAGĂ: A aprecia ca pe ceva serios, greoi, problematic; A nu considera că este uşor, neînsemnat, v. A nu-i părea de şagă. A NU-I PĂSA CÂT DE CÂT: A nu se teme; A nu-i păsa deloc; v. şi A nu-i păsa câtuşi de puţin; A nu-i păsa de nimic; A nu-i păsa nici cât negru sub unghie; A nu-i păsa nicio iotă. A NI-I PĂPS CÂTUŞI DE PUŢIN:  nu se teme; A nu-i păsa deloc; v. A nu-i păsa cât de cât. A NU-I PĂSA DE GURA LUMII: A nu-1 interesa ce vorbeşte lumea; A nu-i impresiona bârfele; v. şi A nu-i păsa de vorba lumii. : A NU-I PĂSA DE LUME: A ^ hu~l interesa soarta altora; A nu-1 interesa ce vorbeşte lumea. : A NU-I PĂSA DE NIMIC: A nu se teme; A nu-i păsa deloc; v. A nu-i păsa cât de cât. A m-I PĂSA DE VORBA LUMII: A nu-1 interesa ce vorbeşte lumea; A nu-i impresiona bârfele; v. şi A nu-i păsa de gura lumii. A NU-I PĂSA DE ZIUA DE MÂINE: A avea de toate; A nu se teme de ziua de mâine. A NU-I PĂSA NICI CÂT NEGRU SUB UNGHIE: A nu se teme; A nu-i păsa deloc; v. A nu-i păsa cât de cât. A NU-I PĂSA NIC! DE VODĂ: A nu-i păsa de nimeni; A face ce vrea; A nu ţine cont de nimeni. A NU-I PĂSA O IOTA: A nu se teme; A nu-i păsa deloc; v. A nu-i pasă cât de cât. A NU-I PERMITE BUZUNARUL: A nu avea destui bani; A nu putea cumpăra. A NU-I PICA BINE: A nu-i conveni. A NU-Î PICA DE SUS: A munci pentru ce are. A NU-I PICA FISA (CUIVA) (fam.): A nu pricepe, a nu înţelege despre ce este vorba; A nu se prinde; v. A nu-i cădea fisa (cuiva). A NU-I PICA NASUL: A nu-i fi ruşine; A nu simţi ruşinea. A NU-I PLĂCEA MUTRA CUIVA: Ă nu-i plăcea de cineva; A nu suporta pe cineva; v. şi A nu-i plăcea ochii cuiva. A NU-I PLĂCEA OCHII CUIVA: A nu-i plăcea de cineva; A nu suporta pe cineva; v. şi A nu-i plăcea de mutra cuiva. A NU-I PLĂCEA SĂ FACĂ CEVA CUM NU-I ESTE CÂINELUI A LINGE SARE: A nu-i arde; A nu dori; A nu avea chef de a face un lucru necesar; v. A-i fi de ceva cum îi este câinelui a linge sare. 443 A NU-I TOARCE MAMĂ-SA PE LIMBĂ A NU-I PLĂTI CUIVA PIELEA DOI BANI: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi un om de nimic; v. A nu-i face pielea doi bani. A NU-I PLĂTI CUIVA PIELEA DOUĂ PARALE: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi un om de nimic; v. A nn-ifacepielea doi bani. A NU-I PLĂTI CUIVA PIELEA NICI DOI BANI: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi un om de nimic; v. A nu-i face pielea doi bani. A NU-I PLĂTI CUIVA PIELEA NICI DOUĂ PARALE: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi unora de nimic; v. A nu-i face pielea doi bani A NU-I PLĂTI _CUIVA PIELEA Ni CI O CEAPĂ DEGERATĂ: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi un om de nimic; v. A nu-i face pielea doi bani. ? A NU-I PLĂTI CUIVA PIELEA NICIUN BAN: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi un om de nimic; v. A nu-i face pielea doi bani. A NU-I PLĂTI CUIVA PIELEA O CEAPĂ DEGERATĂ: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi un om de nimic; v. A nu-i face pielea doi bani. A NU-I PLĂTI CUIVA PIELEA UN BAN: A nu fi bun de nimic; A fi o nulitate; A fi un om de nimic; v. A nu-i face pielea doi bani. A NU-I PLĂCEA MUTRA CUIVA: A nu-i plăcea de cineva; A nu suporta pe cineva; v. şi A nu-i plăcea ochii cuiva. A NU-I RĂBDA CUIEVA INIMA: A nu-i suporta inima; A nu-i dori. A NU-I RĂMÂNE DECÂT SĂ...: A nu avea altă soluţie decât să...; v. şi A nu-i mai rămâne alia decât să.... A NU-I SCOATE DIN CAP NICI CU BOII: A rămâne neclintit în prostia lui. A NU-I SCRIE (CUIVA) „NEGRI ŢI-S OCHII” (pop.)\ A nu-i face nicio observaţie, niciun reproş cuiva; A nu-i da nicio atenţie cuiva; A nu' lua în seamă pe cineva; v. şi A nu-i spune (cuiva) „negri ţi-s ochii”; A nu-i zice (cuiva) „negri ţi-s ochii”. A NU I SE APRINDE BECULEŢUL: A nu-şi da seama; A nu se prinde; A nu înţelege. A NU I SE ATINGE SOMNUL DE PLEOAPE: A nu putea dormi; A suferi de insomnie; A fi tare ocupat; A nu avea timp de odihnă; v. şi A nu i se lipi somnul de pleoape; A nu i se prinde somnul de pleoape. A NU I SE AUZI GURA: A fi tăcut; A tăcea; v. şi A nu i se auzi guriţa. A NU I SE AUZI GURIŢA: A fi tăcut; A tăcea; v. şi A nu i se auzi guriţa. A NU I SE CLINTI NICIUN FIR DE PĂR DIN CAP: A nu păţi nimic; A nu fi nici măcar deranjat. A NU I SE LIPI SOMNUL DE PLEOAPE: A nu putea dormi; A suferi de insomnie; A fi tare ocupat; A nu avea timp de odihnă; v. A nu i se atinge somnul de pleoape. A NU I SE MAI AJUNGE LA NAS: A fi tare îngâmfat; v. A nu-i mai ajunge la vârful nasului cu scara. A NU I SE MAI AJUNGE NICI CU PRĂJINĂ LA NAS: A fi tare îngâmfat; v. A nu-i mai ajunge la vârful nasului cu scara. A NU I SE MAI ŞTI DE MASĂ (CUIVA): A nu avea tihnă; A nu avea linişte; v. şi A nu i se mai şti de mâncare (cuiva); A nu mai şti de casă, de masă; A nu mai şti nici de casă nici de masă; A nu şti de casă, de masă; A nu şti nici de casă, nici de masă. A NU I SE MAI ŞTI DE MÂNCARE (CUIVA): A nu avea tihnă; A nu avea linişte; v. A nu i se mai şti de masă (cuiva). A NU I SE PRINDE SOMNUL DE PLEOAPE: A nu putea dormi; A suferi de insomnie; A fi tare ocupat; A nu avea timp de odihnă; v. A nu i se atinge somnul de pleoape. A -NU-I SPUNE (CUIVA) „NEGRI ŢI-S OCHII” (pop.): A nu-i face nicio observaţie, niciun reproş cuiva; A nu-i da nicio atenţie cuiva; A nu lua în seamă pe cineva; v. A nu-i scrie (cuiva) „negri (i-s ochii". A NU-I STA BINE CUM ÎI STĂ: A nu fi atrăgător; A fi rău îmbrăcat. A NU-I STA BINE OCHII DIN CAP (CUIVA): A avea privirea vioaie, jucăuşe; A fi şiret; A fi viclean; v. A-i juca ochii (cuiva). A NU-I STA DE URMĂ: A nu-i urmări; A nu-1 supraveghea; A nu umbla după el. A NU-I STA GÂNDUL LA CARTE: A nu învăţa; A nu se gândi la învăţătură. : A NU-I STA GURA: A vorbi tot timpul. A NU-I STA ÎN FIRE: A avea altă fire. ^ A NU-I STA ÎN MINTE: A nu reţine ceva; A uita repede ceva. A NU-I STA ÎN MULT CUIVA (înv.): A nu prezenta interes pentru cineva. A NU-I STA IN OBICEI: A nu obişnui. A NU-I STA ÎN PUTERE: A nu fi în puterea Iui; A nu dispune el; A nu hotărî el. A NU-I STA LA STOMAC: A nu suporta ceva; A nu admite ceva. A NU-I STA MÂINILE ŞI PICIOARELE: A fi vrednic. A NU-I STA OCHII 'DIN CAP (CUIVA): A avea privirea vioaie, jucăuşă; A fi şiret; A fi viclean; v. A-i juca ochii (cuiva). A NU-I STA PICIOARELE: A nu sta locului; A umbla tot timpul. A NU-I SUNA BINE LA URECHE: A nu-i plăcea ce aude. A NU-I ŞTI DE NUME: A nu şti nimic de cineva. A NU-I ŞTI DE ROST: A nu şti ce este cu el. A NU-I TIHNI ÎMBUCĂTURA ÎN GURĂ: A nu putea mânca în linişte. A NU-I TOARCE MAMA PE LIMBĂ (CUIVA): A răspunde, ariposta cu uşurinţă; v. şi A nu-i toarce mamă-sa pe limbă; A nu-i toarce pe limbă. A NU-I TOARCE MAMĂ-SA PE LIMBĂ A NU-I TOARCE PE LIMBĂ 444 (CUIVA): A răspunde, a riposta cu uşurinţă; v. A nu-i toarce mama pe limbă. A NU-I TOARCE PE LIMBĂ (CUIVA): A răspunde, a riposta cu uşurinţă; v. A nu-i toarce mama pe limbă, A NU-I TRĂSNI PRIN MINTE: A nu-i trece prin minte; A nu se gândi Ia ceva; v. şiA nu-i veni în minte, A NU-I TRECE NICI PRIN GÂND: A se gândi la cu totul altceva; v. A nu-i da nici prin gând, A NU-I TRECE NICI "PRIN VIS (CUIVA CEVA): A nu-şi putea nici închipui ceva. A NU-I TRECE PE DINAINTE CUIVA: A avea mare respect sau consideraţie faţă de cineva; A preţui, a cinsti în mod deosebit pentru cineva. A NU-I TRECE PRAGUL CÂTE ZILE O AVEA: A nu-1 mai vizita niciodată. A NU-I ŢINE DE CALD: A nu-i fi de folos. A NU-I ŢINE NICI DE CALD, NICI DE FRIG (CUIV A): A-i fi indiferent; v. A nu-i fi nici cald, nici rece (cuiva). A NU-I ŢINE NICI CALD, NICI RECE (CUIVA): A-i fi indiferent; v. A nu-i fi nici cald, nici rece (cuiva). A NU I SE ŢINE ÎN SEAMĂ (CUIVA CEVA): A nu-i lua în considerare cuiva ceva; A nu i se recunoaşte cuiva ceva; v. şi A nu-i ţine în seamă (cuiva ceva). A NU-I ŢINE ÎN SEAMĂ (CUIVA CEVA): A nu-i lua în considerare cuiva ceva; A nu i se recunoaşte cuiva ceva; v. şi A nu i se.ţine.în seamă (cuiva ceva), A NU-I VENI GREU SĂ A nu se simţi jenat să.... A NU-I VENI GREU SĂ ZICĂ DIN GURĂ: A făgădui de a nu face. A NU-I VENI ÎNDEMÂNĂ (CUIVA): A-i veni peste mână; A nu-i conveni cuiva; A nu se simţi bine; A fi bolnav; v. A nu-i fi îndemâna (cuiva), A NU-I VENI ÎN MINTE: A nu-i trece prin minte; A nu se gândi la ceva; v. A nu-i trăsni prin minte. A NU-I VENI LA CAP: A nu înţelege; A nu pricepe; A nu-şi da seama. A NU-I VENI LA CHEREM (CUIVA CEVA): A nu-i veni la socoteală; A nu-i conveni cuiva ceva. A NU-I VENI LA ÎNDEMÂNĂ: A nu se simţi bine; A nu se jena; A nu-i ajunge în apropiere; A nu-i veni la dispoziţie. A NU-I VENI LA SOCOTEALĂ: A nu-i ieşi aşa cum doreşte el; A nu fi mulţumit. : A NU-I VENI MINTEA ACASĂ: A nu se aduna; A nu face ce trebuie; A se ţine numai de prostii; v. şi A nu-i veni mintea la cap; A nu-i veni minţile acasă; A nu-i veni minţile Ia cap. A NU-I VENI MINŢEA LA CAP: A nu se aduna; A nu face ce trebuie; A se ţine numai de prostii; v. A nu-i veni mintea acasă. A NU-I VENI MINŢILE ACASĂ: A nu se aduna; A nu face ce trebuie; A se ţine numai de prostii; v. A nu-i veni mintea acasă. A NU-I VENI MINŢILE LA CAP: A nu se aduna; A nu face ce trebuie; A se ţine numai de prostii; v. A nu-i veni mintea acasă. A NU-I VENI NICI LA DEGETUL CEL MIC: A nu se putea compara cu cineva. A NU-I VENI SĂ...: A nu dori să...; A nu fi dispus să.... A NU-I VENI SĂ CREADĂ: A nu putea accepta ceea ce vede; A nu putea concepe, a nu putea imagina ceva; v. şi A nu-i veni să-şi creadă ochilor. A: NU-r VENI SĂ-ŞI CREADĂ OCHILOR: A nu putea accepta ceea ce vede; A nu putea concepe, a nu-şi putea imagina ceva; v. A nu-i veni să creadă. A NU-I VENI SĂ-ŞI CREADĂ: URECHILOR: A nu putea acceptă ceea ce aude; A nu putea concepe ceea ce aude. A NU-I ZICE NICI DĂ-TE MAI ÎNCOLO: A nu-I supăra absolut cu nimic. A NU-I ZICE NICI NEGRI ŢI-S OCHII (pop.); A nu-i face nicio observaţie, niciun reproş cuiva; A nu-i da nicio atenţie cuiva; A nu lua în seamă pe cineva; v. A nu-i scrie (cuiva) „negri ţi-s ochii” ■:■■■■ A NU ÎNCĂLZI CU NIMIC: A nu aduce niciun folos; A nu fi de niciun folos. A NU ÎNCĂPEA PE UŞĂ: A fi prea gras; A se îngrăşa prea tare; v. şi A nu încăpea pe uşă de gras. A NU ÎNCĂPEA PE UŞĂ DE GRAS: A fi prea gras; A se îngrăşa prea tare; v. A nu încăpea pe UŞă. ' V- A NU ÎNCHIDE OCHII: A nu putea dormi; A avea insomnie; v. şi A nu putea închide ochii. A NU ÎNGHIŢI CEVA: A nu admite ceva; A nu aproba ceva; A refuza ceva; A nu fi de acord cu ceva. A NU ÎNGHIŢI PE CINEVA: A nu suferi, a nu suporta pe cineva. ■■ A NU ÎNGHIŢI UNA CA ASTA: A nu suporta aşa ceva. A NU ÎNSEMNA NIMIC: A nu avea nicio însemnătate, nicio importanţă, nicio valoare, ; A; NU ÎNŢELEGE DE BINE: A nu putea fi convins prin vorbe bune. A NU ÎNŢELEGE DE GLUMĂ: A fi foarte serios; A fi foarte corect; A nu permite nicio abatere. A NU-L AJUNGE CAPUL SĂ FACĂ CEVA: A nu putea; A nu fi în stare; A nu fi capabil să facă ceva; v. şi A nu-l ajunge mintea să facă ceva; A nu-l ajunge pe cineva capul; A nu-l duce capul pe cineva; A nu-l duce mintea pe cineva; A nu-l duce capul să facă ceva; A nu-l duce mintea să facă ceva; A nu-l duce pe cineva capul; A nu-l duce pe cineva capul la ceva; A nu-l duce pe cineva gândul la ceva; A nu-l duce pe cineva mintea la ceva; A nu mai atinge pământul de bucurie. A NU-L AFLA NICI PĂMÂNTUL: A nu afla, a nu auzi nimeni; v. A nu afla nici pământul. 445 a nu-l Încăpea locul de bucurie A NU-L AJUNGE MINTEA SĂ FACĂ CEVA: A nu putea; A nu îl în stare; A nu fi capabil să facă ceva; v. A nu-l ajunge capul să facă ceva. A NU-L AJUNGE NICI PÂNĂ LA CĂLCÂI: A fi neimportant; A fi foarte mic faţă de cineva; A nu se poate compara cu cineva. A NU-L AJUNGE PE CINEVA CAPUL: A nu putea; A nu fi în stare; A nu fi capabil să facă ceva; v. A nu-l ajunge capul să facă ceva. A NU-L AJUTA BALAMALELE: A nu fi în stare; A nu rezista; A nu face faţa. A NU-L AJUTA CAPUL: A fi prea prost; A fi slab de minte; v. şi A nu-l ajuta mintea. ; A NU-L AJUTA MINTEA: A fi prea prost; A fi slab de minte; v. A nu-l ajuta capul. A NU-L AJUTA PUTEREA: A nu avea posibilitatea să facă ceva; v. A nu-l ajuta puterea. A NU-L AJUTA PUTERILE: A nu avea posibilitatea să facă ceva; v. şi A nu-l ajuta puterile. A NU-L ARANJA HAINA: A nu-i veni bine haina; A nu i se potrivi haina cu restul vestimentaţiei. A NU-L AUZI NICI PĂMÂNTUL: A nu afla, a nu auzi nimeni; v. A nu afla nici pământul A NU-L AVEA LA BURTĂ: A nu-l agrea; A-l duşmăni; v. şi A nu-l avea la stomac. A NU-L AVEA LA INIMĂ: A nu-l simpatiza; A-i ii antipatic; v. şi A nu-i avea la suflet. A NU-L AVEA LA STOMAC: A nu-l simpatiza; A-i fi antipatic; v. A nu-l avea la burtă. A NU-L AVEA LA SUFLET: A nu-l iubi. ,, A NU LĂSA HĂŢURILE DIN MÂNĂ: A păstra pentru sine puterea, conducerea; v. şi A nu lăsa hăţurile din mână. A NU LĂSA ÎN TIHNĂ (PE CINEVA): A nu lăsa în pace pe cineva. A NU LAŞA NICIO URMĂ: A pleca neobservat; A nu rămâne nimic după cl; A nu lăsa nimic; A distruge totul. A NU LĂSA NICI PIATRĂ PE PIATRĂ: A se distruge totul; A nu mai rămâne nimic; v. şi A nu lăsa piatră pe piatră; A nu mai rămâne piatră pe piatră; A se alege piatră uscată (de ceva sau din cineva); A nu rămâne nici piatră pe piatră; A nu se ntai ţine nici piatră pe piatră din ceva; A nu se ţine piatră pe piatră din ceva; A nu sta piatră pe piatră din ceva. A NU LĂSA ' PIATRĂ PE PIATRĂ: A se distruge totul; A nu mai rămâne nimic; v. A nu lăsa nici piatră ge piatră. A NU LASA SĂ-I SCAPE OCAZIA: A profita de toate ocaziile; A nu-i scăpa nimic. A NU LĂSA UN MOMENT DE RĂGAZ: A lucra tot timpul; A nu avea timp de odihnă; A nu se opri din muncă. A NU-L BATE NICI VÂNTUL DE VARĂ: A fi fericit; A nu avea niciun fel de necaz. A NU-L DA MINTEA AFARĂ DIN CASĂ: A nu fi prea deştept. A NU-L DUCE CAPUL DECÂT PE ATÂT: A nu putea să priceapă mai mult. A NU-L DUCE CAPUL PE CINEVA: A nu putea; A nu fi în stare; A nu fi capabil să facă ceva; v. A nu-l ajunge capul să facă ceva. A NU-L DUCE CAPUL SĂ FACĂ CEVA: A nu putea; A nu fi în stare; A nu fi capabil să facă ceva; v. A nu-l ajunge capul să facă ceva A NU-L DUCE MINTEA LA CEVA: A nu putea; A nu fi în stare; A nu fi capabil să facă ceva; v.A nu-l ajunge capul să facă ceva, A NU-L DUCE MINTEA PE CINEVA: A nu putea; A nu fi în stare; A nu fi capabil să facă ceva; v, A nu-l ajunge capul să facă ceva. A NU-L DUCE MINTEA SĂ FACĂ CEVA: A nu putea; A nu fi în stare; A nu fi capabil să facă ceva; v.A nu-l ajunge capul să facă ceva A NU-L DUCE PE CINEVA CAPUL LA CEVA: A nu putea; A nu fi în stare; A nu fi capabil să facă ceva; v. A nu-l ajunge capul să facă ceva. A NU-L DUREA CAPUL: A nu avea probleme; A nu avea necazuri; v. şi A nu-l durea nici capul; A nu-l durea nici în călcâi; A nu-l durea nici măcar capul. A NU-L DUREA MĂSEAUA (PE CINEVA, DE CEVA): A nu-i păsa cuiva de ceva; v. şi Ă nu-i durea măselele (de cineva, de cava). A NU-L DUREA MĂSELELE (PE CINEVA. DE CEVA): A nu-i păsa cuiva de ceva; v. A nu-l durea măseaua (de cineva, de ceva). A NU-L DUREA NICI CAPUL: A nu avea probleme; A nu avea necazuri; v. A nu-l durea capul. A NU-L DUREA NICI ÎN CĂLCÂI: A nu avea probleme; A nu avea necazuri; v. A nu-l durea capul. A NU-L DUREA NICI MĂCAR CAPUL: A nu avea probleme; A nu avea necazuri; v. A nu-l durea capul, A NU LEGA DOUĂ ÎN TREI: A nu fi bun de nimic; A nu fi apt de ceva; A fi prostuţ; v. şi Ă nu putea lega două în tei; A nu putea lega două in trei; A nu putea să lege două la un loc; A nu putea să lege două vorbe. A NU-L ÎNGHIŢI NICI MORT: A-i displace profund. A NU LE MAI DA ÎN ROST: A nu se descurca; A nu putea să descurce ceva încurcat; v. A nu-i da de cap. A NU LE MAI DA DE SOCOTEALĂ: A nu le mai şti rostul; A nu le mai descurca. A NU-L INTERESA NIMENI: A se ocupa numai de el; A nu se amesteca cu nimeni; A nu colabora cu nimeni; A nu-l interesa soarta nimănui. A NU LIPSI MARTIE DIN POST: A fi mereu prezent; A fi mereu de faţă; A nu lipsi niciodată. A NU-L ÎNCĂPEA CĂMAŞA (PE CINEVA): A se îngrăşa; A fi foarte preocupat; A fi foarte neliniştit; v. şi A nu-l mai încăpea cămaşa (pe cineva); A nu-l mai încăpea hainele, A NU-L ÎNCĂPEA LOCUL DE BUCURIE: A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie; v. şi A NU-L ÎNCĂPEA PĂMÂNTUL 446 A nu-l încăpea pământul; A nu-l încăpea pielea de bucurie; A nu-l mai încăpea locul de bucurie; A nu-l mai încăpea pământul; A nu-l mai încăpea pielea de bucurie; A nu-l mai ţine nici pământul de bucurie; A nu-l (ine pământul de bucurie; A nu mai călca pământul de bucurie. A NU-L ÎNCĂPEA PĂMÂNTUL; A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie; v. şi A nu-l încăpea locul de bucurie. A NU-L ÎNCĂPEA PIELEA DE BUCURIE: A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie; v. A nu-l încăpea locul de bucurie, A NU-L LĂSA ANGARALELE: A nu scăpa de greutăţi, de necazuri, de obligaţii. A NU-L LĂSA CAPUL: A fi conştient; A nu permite; A nu face lucrul acesta, u. A NU-L LĂSA INIMA: A fi sensibil; A nu permite. ■ A NU-L LĂSA LUMEA ÎN PACE: A-l necăji unul şi altui. A NU-L LĂSA NICI ÎN RUPTUL CAPULUI*. A nu*i permite; A nu-i da voie. A NU-L LĂSA PUTERILE: A nu avea putere; A nu se simţi în stare. A NU-L LUA ÎN SEAMĂ: A-l ignora. A NU-L LUA NIMENI PE CREZARE: A nu avea nimeni încredere în el. A NU MAI AFLA ODIHNĂ: A lucra mereu; A face ceva tot timpul; A nu se odihni. A NU-L MAI AJUNGE CU PRĂJINA LA NAS: A fi peste măsură de mândru, de îngâmfat. A NU-L MAI AJUNGE TIMPUL (PE CINEVA) (reg.): A fi foarte ocupat; A nu avea vreme. A NU-L MAI AJUTA BALAMALELE: A nu mai rezista; A nu mai avea puterea necesară; v. şi A nu-l ţine balamalele. A NU-L MAI CUPRINDE PIELEA: A fi foarte plin de sine; A fi încrezut, îngâmfat. : A;: NU-L MAI : ÎNCĂPEA , CĂMAŞA (PE CINEVA): A se îngrăşa; A fi foarte preocupat; A fi foarte neliniştit; v. /I nu-l încăpea cămaşa (pe cineva). A NU-L MAI ÎNCĂPEA HAINELE (PE CINEVA): A se îngrăşa; A fi foarte preocupat; A fi foarte neliniştit; v. A nu-l încăpea cămaşa (pe cineva) A NU-L; MAI; ÎNCĂPEA LOCUL DE BUCURIE: A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie; A fi peste măsură de bucuros; v, şi A nu-l încăpea locul de bucurie. A NU-L MAI ÎNCĂPEA; NICI PĂMÂNTUL: A fi foarte bucuros; A fi peste măsură de bucuros; A nu mai putea de bucurie; v. şi A nu-l încăpea locul de bucurie. A NU-L MAI ÎNCĂPEA PĂMÂNTUL: A fi foarte bucuros; A fi peste măsură de bucuros; A nu mai putea de bucurie; v. şi A nu-l încăpea locul de bucurie. A NU-L MAI ÎNCĂPEA PIELEA (PE CINEVA): A fi obez; A nu-şi mai putea stăpâni bucuria; A fi îngâmfat; v. şi A nu-l mai ţine pielea. A NU-L MAI ÎNCĂPEA PIELEA DE BUCU- RIE: A fi foarte bucuros; A fi peste măsură de bucuros; A nu mai putea de bucurie; v. şi A nu-l încăpea locul de bucurie; A nu-l ţine pielea. A NU-L MAI ÎNCĂPEA VREMEA (PE CINEVA): A nu avea destul timp pentru a face ceva; v. şi A nu mai încăpea cu timpul. A NU-L MAI LĂSA DIN GURĂ: A nu mai schimba subiectul discuţiei, al trăncănelii.' A NU-L MAI PRINDE CÂT AMINUL: A nu-l mai vedea niciodată. , A NU-L MAI PRINDE STAREA: A nu se m ai linişti; A nu-şi afla astâmpăr. A NU-L MAI PUTEA :ŢINE PICIOARELE: A-şi pierde echilibrul; A leşina; A fi foarte obosit. A NU-L MAI RĂBDA INIMA SĂ...: A nu mai avea răbdare să.... .;.,A: NU-L MAI RĂBDA PĂMÂNTUL (PE CINEVA): A nu mai avea loc sub soare; v. şi A nu-l mai ţine pământul A NU-L MAI RĂBDA PUTERILE SĂ...: A nu mai putea să.... A NU-L MAI SCOATE DIN PROST: A-i spune mereu că e prost. A NU-L MAI ŢINE j BALAMALELE (PE CINEVA): A-şi pierde vigoarea dincauza oboselii, a bătrâneţii; v, A i se muia balamalele (cuiva). A NU-L MAI ŢINE LOCUL (PE CINEVA): A nu mai avea astâmpăr; A fi nerăbdător; v. şi A nu-l ţine locul; A nu-şi mai ajla locul; A nu-şi afla locul. A NU-L SIMŢI NICI PĂMÂNTUL: A nu afla, a nu auzi nimeni; v. A nu afla nici pământul. A-NU-IÎ MAI ŢINE PĂMÂNTUL (PE CINEVA): A nu mai avea loc sub soare; v. A nu-l mai răbda pământul. ;i A'NU-L MÂI ŢINE PĂMÂNTUL DE BUCURIE: A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie; A fi peste măsură de bucuros; v. A nu-l încăpea locul de bucurie. A NU-L MAI ŢINE PICIOARELE (PE CINEVA): A-şi pierde echilibrul; A leşina; A fi foarte obosit; A fi foarte slăbit; v. A cădea de pe picioare. A NU-L MAI ŢINE PIELEA (PE CINEVA): A fi obez; A nu-şi mai putea stăpâni bucuria; A fi îngâmfat; v. A nu-l mai încăpea pielea. A NU-L MAI ŢINE PROPTELELE: A fi bătrân şi neputincios, A NU-L MAI ŢINE SPATELE: A nu mai putea să continue o activitate; v. şi A nu-l mai ţine şalele. A NU-L MAI ŢINE ŞALELE: A nu mai putea să continue o activitate; v. A nu-l mai ţine spatele. A NU LUA PE NIMENI ÎN SEAMĂ: A nu da nimănui vreo atenţie. A NU-L PRIMI NICI PĂMÂNTUL (PE CINEVA): (despre morţi) A avea sufletul plin de păcate; v. şi A nu primi pământul. A NU-L PRINDE LOCUL PE CINEVA: A nu avea astâmpăr; A nu putea sta locului; A nu-şi găsi locul; v. şi A nu-l prinde starea pe cineva. A NU-L PRINDE MCI GLONŢUL: Aleargă, fuge foarte repede. 447 A NU MAI AUZI DE NUMELE CUIVA Ă NU-L PRINDE STAREA PE CINEVA: A nu avea astâmpăr; A nu putea sta locului; A nu-şi găsi locul; v. A nu-l prinde locul pe cineva. A NU-L PRINDE VREMEA ÎN LOC (PE CINEVA): A fi foarte ocupat. A NU-L RĂBDA INIMA SĂ...: A nu suporta să...; A nu se îndura să...; A nu putea să.... A NU-L SCĂPA DIN OCHI: A-l supraveghea atent.... . Ă NU-L SCOATE DIN ALE LUI: A ţine la ideile, la obiceiurile, la năravul ce-1 are; v. şi A nu-l scoate din apele lui. Ă NU-L'SCOATE DIN APELE LUI: A ţine,la ideile, la obiceiurile, Ia năravul ce-1 are; v. A nu-l scoate din ale lui. A NU-L SIMŢI NICI PĂMÂNTUL: A nu afla, a nu auzi nimeni; v. A nu afla nici pământul. A NU-L SLOBOZI PE CINEVA INIMA SĂ...: A nu avea curajul să...; A nu-şi permite să... ANUL ŞI CÂRLANUL: Fătare la fiecare an; Bună de prăsilă. A NU-L ŞTI NICI PĂMÂNTUL: A nu afla, a nu auzi nimeni; v. A nu afla nici pământul. Ă NU-L TĂIA CAPUL: A nu pricepe despre ce este vorba; A nu-i trece prin minte.; A nu fi atât de inteligent; v. şi A nu-l tăia mintea.  NIJ-L TĂIA MINŢEA: A nu pricepe despre ce este vorba;  nu-i trece prin minte; A nu fi atât dc inteligent; v. A nu-l tăia capul.  NU-L TRAGE INIMA LA CEVA: A nu avea nicio poftă; A nu avea niciun chef. A NU-L ŢINE BALAMALELE: A nu mai rezista; A nu mai avea puterea necesară; v. A nu-l mai ajuta balamalele. A NU L ŢINE BUZUNARELE (PE CINEVA): A nu face faţă anumitor cheltuieli; v. şi A nu-l ţine punga (pe cineva) A NU-L ŢINE BINE SCĂRILE: A, avea o poziţie socială nesigură, instabilă; A fi gârbovit de ani, de griji, de nevoi. Ă NU-L ŢINE BRĂCINARUL (PE CINEVA): A nu-i da mâna; A nu se bizui; A nu avea curaj; v, şi A nu-l ţine chingile; A nu-l ţine cureaua; A nu- l ţine curelele. A NU-L ŢINE BUZUNARELE (PE CINEVA): A nu face faţă anumitor cheltuieli; v. şi A nu-l ţine punga (pe cineva) A NU-L ŢINE CHINGILE (PE CINEVA): A nu- i da mâna; A nu se bizui; A nu avea curaj; v. A nu-l (ine brăcinarul. A NU-L ŢINE CUREAUA;(PE CINEVA): A nu- i da mâna; A nu se bizui; A nu avea curaj; v. A nu-l ţine brăcinarul. A NU-L ŢINE CUORELELE (PE CINEVA): A nu-i da mâna; A nu se bizui; A nu avea curaj; v. A nu-l ţine brăcinarul. A NU-L ŢINE LOCUL (PE CINEVA): A nu mai avea astâmpăr; A fi nerăbdător; v. A nu-l mai ţine locul. A NU-L ŢINE MEŞII: A nu fi în stare; A nu putea. A NU-L ŢINE PĂMÂNTUL DE BUCURIE: A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie; A fi peste măsură de bucuros; v, A nu-l încăpea locul de bucurie. A NU-L ŢINE PICIOARELE (PE CINEVA): A-şi pierde echilibrul; A leşina; A fi foarte obosit; A fi foarte slăbit; v. A cădea de pe picioare. A NU-L ŢINE PIELEA: A fi obez; A nu-şi mai putea stăpâni bucuria; A fi îngâmfat; v. A nu-l mai încăpea pielea. : A NU-L ŢINE PUNGA (PE CINEVA): Anuface faţă anumitor cheltuieli; v. A nu-l ţine buzunarele (pe cineva). ., A NU-L ŢINE PUTERILE (PE CINEVA): A nu avea curaj; Anu-i da mâna; A nu-l ţine Curelele. A NU LUA CUIVA CEVA ÎN NUME DE RĂU: ; A; nir se supăra; pe cineva; A nu ţine la cineva; A privi pe cineva cu ocini răi. A NU LUA DE-A FIE CUM: A alege bine. A NU LUA ÎN CONSIDERARE DECÂT FAPTELE: A se lua numai după realizări, după fapte; A nu lua în seamă vorbe; A nu-l interesa vorbele. w,ir] A NU LUA ÎN NUME DE RĂU (CEVA CUIVA): A nu interpreta greşit vorbele cuiva; v, A nu-i lua în nume de rău (cuiva ceva). .·, A NU LUA ÎN SEAMA: A nu da atenţie;: A nu observa.:; ; A NU LUA ÎN SERIOS: A privi, ;a analiza a controla superficial; A nu face ceva serios; A nu lucru cu seriozitate. A NU LUA LA OCHI BUNI: A privi, a analiza, a controla cu seriozitate; A face1 ceva serios; a lucra cu seriozitate. A NU LUA NIMIC ÎN GURĂ: A nu mânca nimic. : A NU LUA PARTEA CUIVA: A nu ţine cu cineva; A nu ajuta pe cineva; A nu sprijini pe cineva.; A: NU LUA SĂRAT; PE LIMBĂ (reg.): A nu mâncanimic. ; A NU LUA;UN CAPDE AŢĂ: A nu lua nimic; v. şi A nu lua un capăt de aţă. A:NU;LUA.UN CAPAT DE;A^ A nu lua nimic; v. A nu lua un cap de aţă. A NU LUA UN PAI DE JOS: A nu face nimic. A NU LUNGI VORBA: A nu vorbi mai mult decât trebuie. ANUL-VECHI: Anul care a trecut. ,^A;NU MAI APUCA ZIUA AIA: A fi mort atunci. A NU MAI APUCA ZIUA DE MÂINE: A muri până dimineaţa. A NU MAL ATINGE PĂMÂNTUL DE BUCURIE: A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie; A fi peste măsură de bucuros; v. A nu-l încăpea locul de bucurie. A NUMAI AUZI CUIVA DE NUME: A nu mai şti nimic despre cineva; v. A nu auzi cuiva de nume. A NU MAI AUZI DE NUMELE CUIVA: A nu A NU MAI AVEA BANII CĂUTARE 448 mai şti nimic despre cineva; v. A nu auzi cuiva de nume. A NU MAI AVEA BÂND CĂUTARE: A se scumpi viafa; A se devaloriza moneda. A NU MAI AVEA CE ZICE: A trebuit să tacă. A NU MAI AVEA DE UNDE SUGE: A-i sărăci sursa de venituri. A NU AVEA GRIJĂ DE...: A nu se îngriji de...; A neglija pe.... A NU MAI AVEA GURĂ DESCHISĂ LA MINE: N-am să-i mai dau niciun ajutor. A NU MAI AVEA GURA SĂ.;;: A nu mai avea curajul, îndrăzneala să...; A nu mai cuteza să...; v. A nu avea gura să.... A NU MAI AVEA ÎNCOTRO: Ă nu mat şti ce să facă; A fi nevoit să accepte; A se resemna; v. A nu avea încotro. A NU MAI AVEA ÎNCOTRO COTIGI: A nu mai şti ce să facă; A fi nevoit să accepte; A se resemna; v. A nu avea încotro. A NU MAI AVEA ÎNCOTRO FACE: A nu mai şti ce să facă; A fi nevoit să accepte; A se resemna; v. A nu avea încotro. A NU MAI AVEA ÎNCOTRO MERGE: A nu mai şti ce să facă; A fi nevoit să accepte; A se resemna; v. A nu avea încotro. A NU MAI AVEA ÎNCOTRO S-O CÂRMEASCĂ: A nu mai putea aduce nicio justificare. A NU MAI AVEA ÎNDOIALĂ: A fi sigur; A nu se mai îndoi. A NU MAI AVEA LIMBĂ: A tăcea din gură; A nu scoate o vorbă; v. şi A nu avea limbă de grăit. A NU MAI AVEA LIMBĂ DE GRĂIT: A tăcea din gură; A nu scoate o vorbă; v. şi A nu avea limbă. A NU MAI AVEA LOC DE ClNEVA: A fi incomodat de cineva; A nu încăpea de cineva; v. A avea loc de cineva. A NU MAI AVEA MARGINI: A nu avea limite; A nu cunoaşte măsura; A întrece orice măsură. " A NU MAI AVEA MOARTE: A fi lucra durabil; A părea nemuritor. A NU MAI AVEA MODRU (reg.): A nu mai putea; A nu fi chip; A-i fi imposibil să...; v. A nu avea modru. A NU MAI AVEA MULT: A fi pe moarte. A NU MAI AVEA MULTE ZILE: A fi la un pas de moarte. A NU MAI AVEAmS SĂ...: A nu-şi permite să....; A nu îndrăzni să.... A NU MAI ÂVEĂ!NICI CASĂ, NICI MASĂ: A fi foarte sărac; A nu avea cele necesare vieţii; v. şi A nu mai avea nici tu casă, nici tu masă. A NU MAI AVEA^NICIO BAZĂ: A nu se putea baza pe nimic; A face, a vorbi, a comenta aiurea. A NU MAI AVEA NICI OCHI, NICI URECHI: A nu vedea, a nu auzi; A nu-1 interesa nimic. A NU MAI AVEA NICIO P1ŢULĂ (pop.): A nu avea niciun document, nicio dovadă, nician act. A NU MAI AVEA NICIO PORTIŢĂ DE SCĂPARE: A nu avea nicio ieşire; A fi obligat să cedeze; v. şi A nu avea nicio scăpare. A NU MAI AVEA NICIO SCĂPARE: A nu avea nicio ieşire; A fi obligat să cedeze; v. şi A nu avea nicio scăpare. A NU MAI AVEA NICIO TREÂBĂ CU CINEVA: A-şi vedea de treaba sa; A nu se amesteca, a nu se asocia, a nu colabora cu nimeni. A NU MAI AVEA NICI TU CASĂ; NICI TU MASĂ: A fi foarte sărac; A nu avea cele necesare vieţii; v. A nu mai avea nici casă, nici masă. ■■■■■A NU MAI AVEA NICIUN DUMNEZEU PE LUME: A o duce greu. ;A NU MAT AVEA NICIUN ROST: A nu-şi găsi locul; A fi lipsit de sens; A fi inutil; v. A nu avea niciun rost. A NU MAI AVEA NIMIC DE SPUS: A spus tot. A NU MAI AVEA NUMĂR: A fi peste măsură de numeros; v. A nu avea număr. A NU MAI AVEA 0BRAZ SĂ...: A nu mai avea curajul, îndrăzneală; săi.;; A nu mai cuteza să...; v. A nu avea gura să.... A NU MAI AVEA OCHI DECÂT PENTRU CINEVA: A fi deschis numai pentru cineva; A dori să colaboreze numai cu cineva; A stima numai pe cineva. A NU MAI AVEA OCHI ÎNAINTEA MEA: A nu mai putea veni la mine după ajutor; A NU MAI AVEA OCHI SĂ VEZI PE CINEVA; A-i lirî pe toţi, A NU MAI AVEA ODIHNĂ: A lucra tot timpul; A nu se mai odihni; A face’o treabă bună; A nu ceda. ■ .. . . . â'NU MAI AVEA PACE CU CINEVA (reg): A fi necăjit, deranjat de cineva; v. A nu avea pace cu cineva. ■ ..... : A NU MAT AVEA RACE DE CINEVA (reg.): A fi necăjit, deranjat de cineva; v, A nu avea pace cu cineva. ■' A NU MAI AVEA O PICĂTURĂ DE SÂNGE ÎN OBRAZ: A fi foarte palid. A NU MAI AVEA PARTE DE ZILE: A muri. : ^NUMĂI AVEA ROST: A nu-şi găsi locul; A fi lipsit de sens; A fi inutil; v. A nu avea niciun rost. "A NU MAI AVEA SCUIPAT ÎN GURĂ (reg.): A vorbi prea mult; v. şi A nu mai avea scuipat în S^ă. A NU MAI AVEA SEAMĂN: A fi unic; A nu se putea compara cu nimeni; A fi cel mai bun; v. şi A nu mai avea seamăn pe lume. A NU MAI AVEA SEAMĂN PE LUME: A fi unic pe lume; A nu se putea compara cu nimeni pe lume; A fi cel mai bun din lume; v. şi A nu mai avea seamăn. ;:A NU^MAI AVEA TRAI (DE CINEVA, DE CEVA): A nu mai putea trăi din cauza cuiva sau a ceva; v. A nu avea trai (de cineva, de ceva). 449 A NU MAI MÂNCA PÂINE A NU MAI AVEA TRAI ÎN CASĂ: A avea certuri grele în casă. ^ : A NU MAI AVEA TUPEU SĂ...: A nu mai avea curajul, îndrăzneală să...; A nu mai cuteza să...; v. A nu avea gura să.... A NU MAI AVEA ŢARĂ (CU CINEVA): A nu mai avea trai liniştit cu cineva. A NU MAI AVEA UŞA DESCHISĂ LA CINEVA: A nu mai avea uşa deschisă la cineva. A NU MAI AVEA ZI BUNĂ CU CINEVA: A nu mai avea parte de înţelegere cu cineva: v. şi A nu mai avea zile multe cu cineva. A NU MAI AVEA ZILE: A nu mai avea mult de trăit; v. şi A nu mai avea zile multe. A NU MAI AVEA ZILE BUNE CU CINEVA: A nu mai avea parte de înţelegere cu cineva; v. şi A nu mai avea zi bună cu cineva. A NU MAI AVEA ZILE MULTE: A nu mai avea mult de trăit; v. A nu mai avea zile. A NU MAI AVEA TREABĂ: A nu mai avea ce face; :■■■ A NU MAI BATE CÂMPII: A nu mai spune prostii. A NU MAI BEA MÂŢA OŢET: A nu se lăsa înşelat, păcălit; v. A nu bea mâţa oţet. A NU MAI BEŞTELI DIN GURĂ: A tăcea din gUră.'.': A NU MAI CĂLCA IARBA VERDE: A nu mai trăi; A fi mort. A NU MAI CĂLCA PĂMÂNTUL DE BUCURIE: A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie; A fi peste măsură de bucuros; v. A nu-l încăpea locul de bucurie. A NU MAI CĂLCA PE IARBA VERDE: A întreprinde ceva fiind sigur de reuşită. A NU MAI CĂLCA PE PĂMÂNT: A fi foarte fericit; A fi fudul. A NU MAI CĂLCA UNDEVA: A nu mai veni; A nu mai vizita. A NU MAI DA DE CĂPĂTÂI: A nu se mai descurca; A nu-i mai găsi capătul. A NU MAI DA SEMNE DE VIAŢĂ: A nu mai şti nimic de cineva. A NU MAI FI CHIP: A nu se mai putea. A NU MAI FI CHIP DE SCĂPARE: A nu mai putea scăpa; A nu se mai putea salva; v. şi A nu fi chip de scăpare. A NU MAI FI CU CAŞ LA GURĂ: A fi trecut de tinereţe; A fi major; A fi apt de ceva. A NU MAI FI DECÂT TREI TUNŞIŞI UN CHEL: A nu mai fi nimic; Ă nu mai fi nimeni. A NU MAI FI DE NICIO TREABĂ: A nu mai fi bun de nimic; v. A fi de nicio trebuinţă. A NU MAI FI DE NICIO TREBUINŢĂ: A fi nefolositor; A fi inutil; v. A nu mai fi de nicio treabă. A NU MAI FI DE NICIUN AJUTOR: A nu mai fi folositor; A nu mai putea acorda niciun ajutor. A NU MAI FI DE NICIUN SFÂNT (pop.): A nu mai fi bun de nimic; A nu mai exista nicio speranţă de scăpare. A NU MAI FI DE TRAI: A nu mai putea trăi; A fi de neîndurat; A fi insuportabil; (înv;, Despre oameni) A fi foarte bătrân şi bolnav; A fi pe moarte; v. şi A nu mai fi de trăit. A NU MAI FI DE TRĂIT: A nu mai putea trăi; A fi de neîndurat; A fi insuportabil; (înv., Despre oameni) A fi foarte bătrân şi bolnav; A fi pe moarte; v. A nu mai fi de trai. A NU MAI FI DE TREABĂ: A nu mai fi bun de nimic; v.Âfi de nicio treabă. ■ A: NU MAI FI ÎN CHESTIUNE: A vorbi despre lucruri străine de problema în discuţie; A divaga; v. şi A se depărta de la chestiune. A NU MAI FI ÎN CIRCULAŢIE: A fi scos din circulaţie; A nu se mai utiliza; A fi dat la o parte; v. A nu fi în circulaţie. A NU MAI FI LA MODĂ: A nu mai fi modem; A nu se mai căuta; A nu se mai preţui. A NU MAI Fi NICI DE O TREABĂ: A nu mai fi bun de nimic; v. A fi de nicio treabă. A NU MAI FI NICI PIATRA PE PIATRĂ DIN CEVA: A nu rămâne nimic; A fi distrus complet; v. şi A nu fi piatră pe piatră din ceva. A NU MAI FI NIMIC DE FĂCUT: A nu se mai putea înlătura efectele uni rău lacul. A NU MALÎNCĂPEA-BECINEVA: A nu mai avea loc; A nu se împăca cu cineva. " A NU MAI ÎNCĂPEA CU TIMPUL (PE CINEVA): A nu avea destul timp pentru a face ceva; v. A nu-l mai încăpea vremea. " A NU MAI ÎNCĂPEA ÎN PIELE: A fi foarte bucuros; A nu mai şti ce să facă de atâta bine; A fi înfumurat; A fi plin de ifose; v. şi A nu-şi încăpea în piele; A nu-şi mai încăpea în piele.; A NU MAI ÎNCEPE DISCUŢIE: A fi totul clar; A nu mai avea cc discuta; v. şi A nu mai începe vorba. A NU MAI ÎNCEPE VORBA: A fi totul clar; A nu mai avea ce discuta; v. A nu mai începe discuţie. A NU MAI ÎNŢELEGE NIMIC: A nu se mai înţelege cu nimeni; A nu mai găsi o cale de înţelegere, de împăcare. A_ NU MAI LĂSA: NICI PIATRĂ PE PIATRĂ: A nu mai lăsa nimic; A distruge tot; v. şi A nu mai lăsa piatră pe piatră. î A NU MAI LĂSA PIATRĂ PE PIATRĂ: A nu mai lăsa nimic;  distruge tot; v. A hu /«ai/ăifl nici piatră pe piatră. A NU MAI MÂNCA DINTR-UN BLID CU CINEVA: Ă nu mai fi apropiat cu cineva; A nu mai fi prieteni; A nu mai convieţui cu cineva; v; şi A nu mai mânca dintr-un taier cu cineva; A nu mai mânca pâine şi sare cu cineva; A nu mai mânca pâine şi sare pe taler cu cineva; A nu mai mânca pâine şi sare dintr-un taler cu cineva. A NU MAI MÂNCA DINTR-UN TALER CU CINEVA: A nu mai fi apropiat cu cineva; A nu mai fi prieteni; A nu mai convieţui cu cineva; v. A nu mai mânca dintr-un blid cii cineva. ; A NU MAI MÂNCA PÂINE: A fi decedat. - A NU MAI MÂNCA PÂINE ŞI SARE CU CINEVA 450 A NU MAI MÂNCA PÂINE Şl SARE CU CINEVA: A nu mai fi apropiat cu cineva; A nu mai fi prieteni; A nu mai convieţui cu cineva; v. A nu mai mânca dintr-un blid cu cineva. A NU MAI MÂNCA PAINE ŞI SARE DE PE TALER CU CINEVA: Ar nu mai fi-apropiat cu cineva; A nu mai fi prieteni; A nu mai convieţui cu cineva; v. A nu mai mânca dintr-un blid cu cineva. k NU MAI MÂNCA PÂINE ŞI SARE DINTR-UN TALER CU CINEVA: A nu mai fi apropiat cu cineva; A nu mai fi prieteni; A nu mai convieţui cu cineva; y. A nu mai mânca dintr-un blid cu cineva. A NU MAI PUNE LA: SOCOTEALĂ: A nu mai lua în calcul. A NU MAI PUTEA...: A nu mai rezista.... A NU MAI PUTEA DE BINE: A o duce foarte bine; A trăi bine; A avea de toate. V : A NU MAI PUTEA DE BUCURIE: A fi foarte bucuros.':·' :y'y A NU MAI PUTEA DE CINEVA SAU DE CEVA (fam.): A nu-i păsa, a nu se sinchisi de cineva sau de ceva. A NU MAI PUTEA DE CIUDĂ: A-i fi foarte ciudă; A invidia; v, A crăpa de ciudă. A NU MAI PUTEA DE DRAGUL CUIVA: A ţine foarte mult la cineva; A tânji după cineva; v. şi A nu mai putea după cineva. A NU MAI PUTEA DE NECAZ: A-i fi foarte ciudă; A invidia; v. A crăpa de ciudă. A NU MAI PUTEA DE OBOSEALĂ: A fi foarte obosit. A NU MAI PUTEA DE PICIOARE: A-l durea tare picioarele. A NU MAI PUTEA DE PLICTISEALĂ: A fi foarte plictisit. A NU MAI PUTEA DE SOMN: A-i foarte somn; A fi tare somnoros. A NU MAI PUTEA DEZLIPI OCHII DE PE...: A se uita fix la...; A se holba la... y A NU MAI PUTEA DUPĂ...: A-i fi tare dor de.... A NU MAI PUTEA DUPĂ CINEVA: A ţine foarte mult la cineva; A tânji după cineva; v. A nu mai putea de dragul cuiva, A NU MAI PUTEA FĂRĂ...: A avea absolută nevoie de...; v. şi A nu putea fără.... A NU MAI PUTEA RĂBDA: A nu mai avea răbdare. A NUMAI PUTEA STA LOCULUI: A dori să plece; A nu mai avea răbdare. A NU MAI PUTEA SUFERI PE CINEVA: A nu mai dori să fie cu cineva; A nu mai dori să colaboreze cu cineva. A NU MAI PUTEA ZICE DOUĂ BOABE LEGĂNATE: A nu mai putea zice nimic; v. şi A nu mai putea zice du-te mai încolo; A nu mai putea zice nici boabă; A nu mai putea zice nici bob; A nu mai putea zice nici cârc; A nu mai putea zice două boabe legănate; A nu mai putea zice nici mac; A nu mai putea zice nici măre; A nu mai putea zice nici miau; A nu mai putea zice nicio boabă; A nu mai putea zice nicio boabă frântă; A nu mai putea zice nici pis; A nu mai putea zice nici ţâţ; A nu mai zice două boabe legănate; A nu mai zice du-te mai încolo; A nu mai zice nici boabă; A nu mai zice nici bob; A nii mai zice nici cârc; A nu mai zice nici mac; A nu mai zice nici două boabe legănate; A nu mai zice nici mac; A nu mai zice nici măre; A nu mai zice nici miau; A nu mai zice nicio boabă; A nu mai zice nicio boabă frântă; A mi mai zice nici pis; A nu mai zice nici ţâţ. _ A NU MAl’ PUTEA ZICE DU-TE MAI ÎNCOLO: A nu mai putea zice nimic; v. A nu mai putea zice două boabe legănate; A NU MAI PUTEA ZICE NICI BOABĂ: A nu mai putea zice nimic; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI PUTEA ZICE NICI BOB: A nu mai putea zice nimic; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI PUTEA ZICE NICI CÂRC: A nu mai putea zice nimic; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI PUTEA ZICE NICI DOUĂ BOABE LEGĂNATE: A nu mai putea zice nimic; v.A-nu.măi putea zice două boabe legănate. A NU MAI PUTEA ZICE NICI MAC: A nu mai putea zice nimic; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI PUTEA ZICE NICI MARC: A nu mai putea zice nimic; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI PUTEA ZICE NICI MIAU: A nu mai putea zice nimic; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI PUTEA ZICE NICIO BOABĂ: A nu mai putea zice nimic; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI PUTEA ZICE NICIO BOABĂ FRÂNTA: A nu mai putea zice nimic; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAIPUTEA ZICE NICI PIS: A;nu mai putea zice nimic; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI PUTEA ZICE NICI ŢÂJY Avnu mai putea zice nimic; y. A nu mai putea zice două boabe legănate. k NU MAI RĂMÂNE DECÂT PRAF: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. şi A nu mai rămâne decât praful; A nu mai rămâne decât praful şi pulberea; A nu mai rămâne nicipraf; A nu mai rămâne nici praful; A nu mai rămâne nici praful şi pulberea; A nu rămâne decât praf; A nu rămâne decât praf şi cenuşă; A nu rămâne decât praf şi pulbere; A nu rămâne decât praf şi ţărână; A nu rămâne decât praful; A nu rămâne decât praful şi cenuşa; A nu rămâne decât praful şi pulberea; A nu rămâne decât praful şi ţărâna; A nu rămână nici praf; A nu rămâne nici praful; A 451 A NU MAI ZIGE NICI CÂRC nu rămâne nici praful şi pulberea; A nu se alege decât praf; A nu se alege decât praful; A nu se alege decât praful şi pulberea; A nu se alege nici praf; A nu se alege nici praful; A nu se alege nici praful şi pulberea; A nu se mai alege decât praf; A nu se mai alege decât praf şi cenuşă; A nu se mai alege decât praful; A nu se mai alege decât praful şi cenuşa; A nu se mai alege decât praful şi pulberea', A nu se mai alege decât praf şi ţărână; A nu se mai alege decât praful şi ţărână; A nu se mai alege nici praful; A nu se mai alege nici praful şi pulberea, A NU MAI RĂMÂNE DECÂT PRAFUL: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU MAI RĂMÂNE DECÂT PRAFUL ŞI PULBEREA: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf, A NU MAI RĂMÂNE ÎNDOIALĂ CĂ.!.: A exista certitudinea că...; v. şi A nu mai rămâne nicio îndoială; A nu rămâne îndoială că; A nu rămâne nicio îndoială că... A NU MAI RĂMÂNE NICIO ÎNDOIALĂ: A exista certitudinea că...; v. şi A nu mai rămâne îndoială că.... A NU MAI RĂMÂNE NICI PIATRĂ PE PIATRĂ DIN CEVA: A se distruge totul; A nu mai rămâne nimic; v. A nu lăsa nici piatră pe piatră. A NU MAL RĂMÂNE NICI PRAF: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU MAI RĂMÂNE NICI PRAFUL: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU MAI RĂMÂNE NICI PRAFUL ŞI PULBEREA: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU MAI RĂMÂNE PIATRĂ PE PIATRĂ: A se distruge totul; A nu mai rămâne nimic; v. A nu lăsa piatră pe piatră. A NU MAI RĂMÂNE VORBĂ: A fi totul clar; A nu mai fi loc pentru nicio discuţie. A NU MAI RĂSCOLI TERCIUL: A nu mai aminti de lucruri neplăcute. A NU MAI SCĂPA CU ZILE: A muri sigur. A .NU RĂSPUNDE BLEAU: A nu da niciun răspuns. A NU MAI SCOATE DIN... (PE CINEVA): A umili, a înjosi sistematic pe cineva folosind unele şi aceleaşi cuvinte; v. şi A nu scoate din... (pe cineva). A NU MAI SCOATE PE CINEVA DIN PROST, TONT, NEBUN: A-l considera pe cineva prost, tont, nebun. A NU MAI STA DUPĂ DRUMURI: A călători mereu; A umbla mereu după treburi. A NU MAI STA NICI PIATRĂ PE PIATRĂ DIN CEVA: A fi totul dărâmat, ruinat, distrus. A NU MAI SUFLA: A fi mort. A NU MAI ŞTI CE-I CU TINE: A nu mai şti de tine; A nu-ţi da seama în ce stare te afli. A NU MAI ŞTI CE SĂ FACĂ: A nu găsi nicio soluţie pentru a ieşi dintr-o încurcătură; v. şi A nu mai şti ce să mai facă; A nu mai şti ce să se mai facă. A NU MAI ŞTI CE SA FACĂ DE...: A fi copleşit de... . A NU MAI ŞTI CE SA FACĂ DE BUCURIE: A fi foarte bucuros. a; AiNUMAI ŞTI CE SĂ MAI FACĂ: A nu mai găsi nicio soluţie pentru a ieşi dintr-o încurcătură; v. A nu mai şti ce să facă. : A NU MAI ŞTI CE SĂ SE MAI FACĂ: A nu mai găsi nicio soluţie pentru a ieşi dintr-o încurcătură; v. A nu mai şti ce să facă. iu A NU MAI ŞTI CUIVA DE NUME: A nu mai şti nimic despre cineva; v. A nu auzi cuiva de nume. A : NU MAI ŞTI DE CASĂ, DE MASĂ (CUIVA): A nu avea tihnă; A nu avea linişte; v, A nu i se mai şti de masă (cuiva). ■:’AiNUvMAL ŞTI DE LUME: A-şi pierde cunoştinţa; A fi inconştient; A fi inconştient de..;; A se zăpăci; v. şl A nu mai şti de sine; A nu şti de lume; A nu şti de sine. A NU MAI ŞTI DE NUMELE CUIVA: A nu mai şti nimic despre cineva; v. A nu auzi cuiva de nume. A NU MAI ŞTI; DE SINE: A-şi pierde cunoştinţa; A fi inconştient; A fi inconştient de.:.; A se zăpăci; v. A nu mai şti de lume. A NUMAI ŞTI ÎNCOTRO S-O APUCE: A nu mai şti unde ar putea găsi ajutor. A NU MAI ŞTI NICI DE CASĂ NICI DE MASĂ (CUIVA): A i nu avea tihnă; A nu avea linişte; v. A nu i se mai şti de masă (cuiva): A NU MAI ŞTI UNDE-I ESTE CAPUL: A nu mai şti ce să facă; A nu se putea controla; A nu se putea;stăpâni. .·■. A NU MAI TĂCEA DIN GURĂ: A vorbi mult; A vorbi întruna; v. A nu-i mai tăcea gura. A NU MAI UMBLA: CU FIGURI: A se potoli; A se linişti. : A NU MAI VOT SĂ: AUDĂ DE CINEVA: A nu-1 mai interesa cineva; A nu mai dori să aibă de a face cu cineva. :A NUMAI ZICE BOB: A nu mai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI ZICE DOUĂ BOABE LEGĂNATE: A nu mai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI ZICE DU-TE MAI ÎNCOLO: A nu mai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI ZICE NICI BOABĂ: A nu mai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI ZICE NICI BOB: A nu mai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI ZICE NICI CÂRC: A nu mai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI ZICE NICI DOUĂ BOABE LEGĂNATE 452 A NU MAI ZICE NICI DOUA BOABE LEGĂNATE: A nu mai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI ZICE NICI MAC: A nu mai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. : A NU MAI ZICE NICI MÂRC: A nu mai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice doua boabe legănate. A NU MAI ZICE NICI MIAU: A numai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. . A NU MAI ZICE NICIO BOABĂ: A nu mai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI ZICE NICIO BOABĂ FRÂNTĂ: A nu mai zice nimic; A tăcea; v.A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI ZICE NICI PIS: A nu mai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NU MAI ZICE NICI ŢÂŢ: A nu mai zice nimic; A tăcea; v. A nu mai putea zice două boabe legănate. A NUMĂRA BUCĂŢELELE CUIVA: A ţine cont cât mănâncă cineva. A NUMĂRA FOILE DIN PĂCINTĂ: A-şi pierde vremea cu lucruri inutile; A-şi face prea multe socoteli; v. şi A număra foile la plăcintă. A NUMĂRA FOILE LA PLĂCINTĂ: A-şi pierde vremea cu lucruri inutile; A-şi face prea multe socoteli; v.A număra foile din plăcintă. A NUMĂRA PAŞII CUIVA: A supraveghea pas cu pas pe cineva. A NUMARA PAVELELE (pop.): A umbla iară rost; A bate străzile; v. şi A număra pietrele. A NUMĂRA PE DEGETE: A fi un număr foarte mic de obiecte sau de fiinţe; v. şi A număra pe o mână; A putea număra pe degete; A putea număra pe o mână; A se putea număra pe degete; A se putea număra pe o mână. A NUMĂRA PE O MÂNĂ: A fi un număr' foarte mic de obiecte sau de fiinţe; v. A număra pe degete. A NUMĂRA PIETRELE (pop.): A umbla fără rost; A bate străzile; v A număra pavelele. A NUMĂRA PUŢIN: A mai avea puţin de trăit; v. şi A nu număra zile multe. A NUMĂRA ZILELE: A aştepta să se întâmple ceva, să se termine ceva; A nu mai avea răbdare. A NU MÂNCA DINTR-UN TALER CU CINEVA: A nu fi apropiat cu cineva; A nu fi prieteni; A nu convieţui cu cineva; v. A mânca pâine şi sare cu cineva. A NU MÂNCA PÂINE Şl SARE CU CINEVA: A nu fi apropiat cu cineva; A nu fi prieteni; A nu convieţui cu cineva; v. A mânca pâine şi sare cu cineva. A NU MERGE DUPĂ CINEVA: A nu fi de acord cu cineva; A nu aproba pe cineva; A nu urma pe cineva; v. şi A nu merge după cum vrea cineva. A NU MERGE DUPĂ CUM VREA CINEVA: A nu fi de acord cu cineva; A nu aproba pe cineva; A nu urma pe cineva; v. A nu merge după cineva, A NU MERITA ATENŢIE: A nu trebui luat în seamă; A trebui eliminat, omis, uitat, A NU MERITA NICIO PARA CHIOARĂ: A nu face un ban; A nu avea nicio valoare; v. şi A nu merita niciun ban. A NU MERITA NICIUN BAN: A nu face un ban; A nu avea nicio valoare; v. A nu merita nicio para chioară. A NU MERITA OSTENEALĂ: A fi inutil; A trebui eliminat; A nu trebui depus niciun efort pentru el. A NU MERITA PARALELE: A nu preţui cât ai dat. -.H;: :■ A NU MIŞCA DIN URECHI: A nu da bacşiş. A NU MIŞCAilN FRONT: A sta cuminte; A fi ascultător; A face ce i se spune. : A NU MIŞCA NICI MĂCAR UN DEGET: A nu face nimic; A lenevi; v. şi A nu mişca un pai. A NU MIŞCA UN PAI; A{nuface nimic; A lenevi; v. şi A nu mişcă nici măcar un deget. A NU MERITA NICI SARE-N OCHI: A nu merita nici să-l duşmăneşti; A trebui considerat ca mort. - A NU MIROSi A-BINE (CUIVA): A mirosi urât; A puţi; A presimţi consecinţele nefaste; A avea impresia că nu e lucru curat la mijloc; v. A-i mirosi rău. A NU MISTUI (PE CINEVA SAU CEVA): A nu putea suferi, suporta pe cineva sau ceva; v. şi A nu putea mistui (pe cineva sau ceva). A NU MURI DE MOARTE BUNĂ: A fi omorât, A se fi sinucis! A NU NEGLIJA NICIUN MIJLOC: A ţine cont de toate posibilităţile; A nu neglija nicio posibilitate, nicio cale. A NU NIMERI PE CINEVA NICI ÎN PIUĂ: A nu putea să dea de cineva în nicio ocazie, în nicio situaţie. A NU NUMĂRA -ZILE MULTE: A mai avea puţin de trăit; v IA număra puţin. A NU O DUCE MULT: A fi pe moarte; v. şi A nu o mai duce mult. A NU O MAI DUCE MULT: A fi pe moarte; v. şi A nu o duce mult. A NU O NIMERI CU PRESUPUNERILE: A nu presupune, a nu prevedea corect. A NU O SCOATE LA CAP CU CINEVA: A se înţelege cii cineva; A cădea de acord; v. şi A nu o scoate la capăt cu cineva. A NU O SCOATE LA CAPĂT CU CINEVA: A se înţelege cii cineva; A cădea de acord; v. A nu o scoate la cap cu cineva. A NU PICA DIN SENIN: A fi o cauză. A NU PIERDE CINE ŞTIE CE: A nu pierde mult A NU PIERDE DIN OCHI: A nu omite; A nu uita; A nu părăsi. A NU PIERDE TIMP: A nu sta degeaba; A lucra tot timpul; A face mereu ceva. 453 A NU PUTEA LEGA DOUĂ VORBE A NU PLĂTI DOI BANI: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani. A NU PLĂTI DOUĂ PARALE: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani. A NU PLĂTI CÂT O CEAPĂ DEGERATĂ: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani. A NU PLĂTI NICI APA PE CARE O BEA: A nu plăti nimic; A nu da un ban. / A NU PLĂTI NICI CÂT O CEAPĂ DEGERATĂ: A nu avea nicio valoare; v.A nu face doi bani, A NU PLĂTI NICI DOI BANI: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani, A NU PLĂTI NICI DOUĂ PARALE: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani. A NU PLĂTI NICIO CEAPĂ: A nu avea nicio valoare; v. A nuface doibatii. A NU PLĂTI NICIO CEAPĂ DEGERATĂ: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani. A NU PLĂTI NICIUN BAN CHIOR: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani A NU PLĂTI UN BARABOI: A nu avea nicio valoare ; v. A nu face doi bani. A NU PLĂTI NICIUN SFANŢ: A nu avea nicio valoare; v. A nuface doi bani. A NU PLĂTI NICIUN ZLOT ÎN OCHII CUIVA: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani. A NU PLĂTI NICIUN ZLOT RĂU ÎN OCHII CUIVA: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani. A NU PLĂTI O CEAPĂ DEGERATĂ: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani. A NU PLĂTI UN BAN: A nu avea nicio valoare; v. A nuface doi bani. A NU POMENI NICIUN CUVÂNT DE CEVA, CINEVA: A nu aminti denimeni şi de nimic. A NU PREA ŞTI MULTE: A nu fi prea deştept; A nu fi bine pregătit; A fi greu de înţeles cu el. A NU PREZENTA INTERES: A nu-1 interesa; A nu fi preocupat de ceva; A nu fi interesant; A nu fi necesar. A: NU PRICEPE BOABĂ: A nu pricepe nimic; v. şi A nu pricepe boacă; A nu pricepe bob; A nu pricepe nicio boacă; A nu pricepe o boacă; A nu şti o boacă; A nu pricepe o iotă; A nu pricepe un bob; A nu şti o boacă; A nu pricepe o iotă. A NU PRICEPE BOAC A: A nu pricepe nimic; v. A nu pricepe boabă. ;· A NU PRICEPE BOB: A nu pricepe nimic; v. A nu pricepe boabă. A NU PRICEPE CU JURĂMÂNT: A nu pricepe deloc. * A NU PRICEPE NICI DE AL DRACULUI: A nu pricepe deloc; v, şi A nu pricepe nici mort. A NU PRICEPE NICI MORT: A nu pricepe deloc; v. A nu pricepe nici de al dracului, A NU PRICEPE NICIO BOABĂ: A nu pricepe nimic; v. A nu pricepe boabă. A NU PICEPE NIMIC DIN LEAC: Leacul nu este bun. A NU PRICEPE O BOACĂ: A nu pricepe nimic; v.A nu pricepe boabă. A NU PRICEPE O IOTĂ: A nu pricepe nimic; v. A nu pricepe boacă. A NU PRICEPE UN BOB: A nu pricepe nimic; v. A nu pricepe boabă. A NU PRIMI PĂMÂNTUL (PE CINEVA): (Despre morţi) Aavea sufletul plin de păcate; v.A nu-l primi nici pământul. A NU PRINDE PARTEA CUIVA: A nu lua, a nu moşteni, a nu primi partea cuiva. A NU PRIVI CU OCHII BUNI: A nu-i plăcea; A nu aproba; A nu fi de acord. ,·: A NU PRIVI PE CINEVA CU OCHI BUNI: A nu fi de acord cu cineva; A fi împotriva cuiva; A se opune cuiva. : A: NU PUNE ;· GEANĂ ■ PE GEANĂ TOATĂ NOAPTEA: A nu dormi .deloc toată noaptea.; : ANU PUNE GURA PE NIMIC: A nu mânca. A NU PUNE LA INIMĂ: A nu se supăra; A nu suferi; A nu-1 deranja; A nu se întrista; v. şi A nu pune la suflet. A NU PUNE LA SUFLET: A nu se supăra; A nu suferi; A nu-1 deranja; A nu se întrista; v. A nu pune la inimă. .A NU; PUNE MÂNA .PE. .CEVA: A nu atinge ceva; A nu lua ceva; A nu-1 interesa ceva. . A vNU PUNE NIMIC ÎN GURĂ: ; A nu mânca nimic. :; A NU ■ PUNE NIMIC PE EL: A nu se îngrăşa; A sta gol. : A: NU PUNE PE CINEVA NICI LA DEGE-TUL MIC: A fi foarte mic; A fi neînsemnat; A nu se putea nici compara cu el. A;NU PUNE PREŢ PE CEVA: A nu aprecia ceva Ia valoarea sa. A NU PUNE PREŢ PE NIMIC: A nu avea ambiţie.· /■ a: NU PUNE PREŢ PE VORBA MEA: A nu mă asculta . A NU PURTA DE GRIJĂ: A nu se îngriji; A nu avea grijă de cineva. A NU PURTA: GRIJĂ: A fi sigur; A nu-..avea nicio grijă, A:iNU PUTEA DA RÂND LA CEVA: A nu lăsa să înceapă; A nu permite să se desfăşoare; v, A nu da rând la ceva. :: A NU PUTEA FĂRĂ...: A avea absolută nevoie de...; v. şi A nu mai putea fără.... : A NU PUTEA ÎNCHIDE OCHII: A nu putea dormi; A avea insomnie; v. A nu închide ochii. A NU PUTEA LEGA DOUĂ ÎN TEI: A nu fi bun de nimic; A nu fi apt de ceva; A fi prostuţ; v. A nu lega două în trei. A NU PUTEALEGADOUĂ ÎN TREI: Anu fi bun de nimic; A nu fi apt de ceva; A fi prostuţ; v. A nu lega două în trei. A NU PUTEA LEGA DOUĂ LA UN LOC: A nu fi bun de nimic; A nu fi apt de ceva; A fi prostuţ; v.A nu lega două în trei. A NU PUTEA LEGA DOUĂ VORBE: A nu fi A NU PUTEA MISTUI 454 bun de nimic; A nu fi apt de ceva; A fi prostuţ; v. A nu lega două în trei. A NU PUTEA MISTUI (PE CINEVA S AU CEVA): A nu putea suferi, suporta pe cineva sau ceva; v. A nu mistui (pe cineva sau ceva). a nu putea să Închidă ochii toată NOAPTEA: A nu putea dormi toată noaptea. A NU PUTEA SĂ LEGE DOUĂ VORBE: A nu fi bun de nimic; A nu fi apt de ceva; A fi prostuţ; v. A nu lega două în tei. A NU PUTEA SĂRI PESTE UMBRA LUI: A nu se putea autodepăşi. A NU PUTEA SCOATE NIMIC DE LA CINEVA: A nu putea să afle nimic de la cineva. A NU PUTEA SCOATE O VORBĂ:; A nu vorbi; A tăcea; A nu spune nimic. A NU PUTEA SPUNE CÂRC: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. şi A nu putea spune mac; A nu putea spune mâlc; A nu putea spune mâr; A nu putea spune miau; A nu putea spune nici cârc; A nu putea spune nici mac; A nu putea spune nici mâlc; A nu putea spune nici mâr; A nu putea spune nici miau; A nu putea spune nici pis; A nu putea spune pis; A nu putea zice cârc; A nu putea zice mac; A nu putea zice mâlc; A nu putea zice măr; A nu putea zice miau; A nu putea zice nici cârc; A nu putea zice nici mac; A nu putea zice nici mâlc; A nu putea zice nici mâr; A nu putea zice nici miau; A nu putea zice nici pis; A nu putea zice pis; A nu zice nici cârc; A nu zice nici mac; A nu zice nici mâlc; A nu zice nici măr; A nu zice nici miau; A nu zice nici pis; A nu zice nici ţâţ. A NU PUTEA SPUNE MAC: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA SPUNE MÂLC: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chi tic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA SPUNE MÂR:' A' nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA SPUNE MIAU: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA SPUNE NICI CÂRC: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nîcio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA SPUNE NICI MAC: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA SPUNE NICI MÂLC: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA SPUNE NICI MÂR: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA SPUNE NICI MIAU: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA SPUNE NICI PIS: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA SPUNEPIS: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA STA LOCULUI: A fi în veşnică mişcare; A dori să plece, să umble, să se plimbe; v. şi A nu putea sta pe loc. Ai NU PUTEA STA PE LOC: A fi în veşnică mişcarea; A dori să plece, să umble, să sc plimbe; v. A nu putea să stea pe loc. A NU PUTEA SUFERI- PE CINEVA: A nu suferi pe cineva; A nu-i plăcea de cineva; A nu dori compania cuiva. A NU PURTEA UITA PE CINEVA: A-şi aduce mereu aminte de cineva; A nu-1 putea scoate din memorie; A se gândi mereu 1a cineva, -i A NU PUTEA VEDEA ÎN OCm PE CINEVA: A nu dori să vadă pe cineva; A nu dori să se întâlnească cu cineva; A-i fi silă de cineva. A NU PUTEA ZICE MAC;; A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. ■ A NU PUTEA ZICE MÂLC: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. i i A^NU PUTEA ZICE MÂR: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcua chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA ZICE MIAU: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA ZICE NICI CÂRC: A nu putea scoatc nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA ZICE NICI MAC: A hu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. ■ ^A NU PUTEA ZICE NICI MÂLC:  nu putea scoate nicio vorbă;1 A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. - A NU PUTEA ZICE !NIC1 MÂR: A nu- putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea Chitic; v. A nu putea spune cârc. A: NU PUTEA ZICE NICI MIAU: A‘ nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA ZICE NICI PIS: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU PUTEA ZICE PIS: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU RĂMÂNE -CUIVA DATOR CU NIMIC: A-şi face singur dreptate; A nu ierta pe nimeni, aa * A NU RĂMÂNE DECÂT PRAF ŞI CENUŞĂ (DIN CEVA): A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU RĂMÂNE DECÂT PRAF ŞI PUL- 455 A NU SE ABATE DIN CUVÂNTUL CUIVA BERE (DIN GEVA): A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU RĂMÂNE DECÂT PRAF ŞI ŢĂRÂNĂ (DIN CEVA): A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf A NU RĂMÂNE DECÂT PRAFUL ŞI CENUŞA (DIN CEVA): A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf A :: NU RĂMÂNE DECÂT PRAFUL ŞI PULBEREA (DIN CEVA): A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf A NU RĂMÂNE DECÂT PRAFUL ŞI ŢĂRÂNA (DIN CEVA): A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU RĂMÂNE ÎNDOIALĂ: A exista certitudinea că..;; v. şi A nu mai rămâne îndoială că.... A NU RĂMÂNE ÎN PAGUBĂ: A nu pierde nimic; A nu păgubi nimic; A-şi obţine partea; v. şi A rămâne în pierdere. A NU RĂMÂNE ÎN PIERDERE: A nu pierde nimic; A nu păgubi nimic; A-şi obţine partea; v. A rămâne în pagubă. A NU RĂMÂNE MAI PREJOS: A nu se lăsa învins; A se menţine pe primele locuri. A NU RĂMÂNE MARE LUCRU: A rămâne puţin. A NU RĂMÂNE NICIO ÎNDOIALĂ: A exista certitudinea că...; v. şi A nu mai rămâne îndoială că.... A NU RĂMÂNE NICI PIATRĂ PE PIATRĂ: A se distruge totul; A nu mai rămâne nimic; v. A nu lăsa piatră pe piatră. A NU RĂMÂNE NICI PRAF: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf A NU RĂMÂNE NICI PRAFUL: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU RĂMÂNE NICI PRAFUL ŞI PULBERE: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf A: NU RĂMÂNE NIMIC DIN EL: A nu lăsa nimic ca moştenire; A muri sărac. A NU RĂMÂNE PIATRĂ PE PIATRĂ: A se distruge totul; A nu mai rămâne nimic; v. A nu lăsa piatră pe piatră. A NU RĂSPUNDE BLEAU: A nu da niciun răspuns. A NU RĂSUFLA NIMIC: A nu se spune o vorbă. A NU REALIZA NIMIC: A nu obţine nimic; A nu face nimic. . A NU RENUNŢA LA IDEEA CĂ...: A-şi menţine ideea că.... A NU RIDICA UN DEGET DE AJUTOR: A nu ajuta cu nimic. A NU RIDICA UN PAI DE JOS: A fi un leneş de nu se mai poate. A NU ROSTI O VORBĂ: A tăcea din gură; *A nu scoate un cuvânt. A NU RUPE O BOABĂ ROMÂNEŞTE: A nu şti deloc româneşte; v. şi A nu şti o boabă româneşte. A NU SĂRI MAI DEPARTE DE MUMĂ-SA DECÂT AŞCHIA DE TRUNCHI: A semăna mamei sale. A NU SCĂPA CITOV (pop.): A nu scăpa sănătos; A nu scăpa întreg; A nu scăpa întreg la minte. A NU SCĂPA CU UNA CU DOUĂ: A-i fi foarte greu să scape. A NU SCĂPA DIN OCHI (PE CINEVA): A ţine sub strictă observaţie, sub strictă supraveghere pe cineva; v. şi A nu scăpa din priviri (pe cineva); A nu scăpa din vedere (pe cineva). A NU SCĂPA DIN PRIVIRI (PE CINEVA): A ţine sub strictă observaţie, sub strictă supraveghere pe cineva; v. A nu scăpa din ochi (pe cineva). : : A:NU SCĂPA DIN VEDERE (PE CINEVA): A ţine sub strictă observaţie, sub strictă supraveghere pe cineva; v. A nu scăpa din ochi (pe cineva). A NU SCĂPA NICI ÎN GAURĂ DE ŞARPE: A nu avea scăpare; A nu putea scăpa în nicio situaţie. A NU SCĂPA NICI ÎN RUPTUL CAPULUI: A nu scăpa niciodată; v. şi A nu scăpa nici mort. A NU SCĂPA NICI MORT: A nu scăpa niciodată; v. A nu scăpă nici în ruptul capului. A NU SCOATE DIN... (PE CINEVA): A umili, a înjosi sistematic pe cineva folosind unele şi aceleaşi cuvinte; v. A nu mai scoate din... (pe cineva). A NU SCĂPA DIN OCHI PE CINEVA, CEVA: A se uita fix Ia cineva, la ceva; A se holba la cineva la ceva; v. şi A tiu scăpa din vedere pe cineva, ceva. A NU SCĂPA DIN VEDERE PE CINEVA, CEVA: A se uita fix la cineva, la ceva; A se holba la cineva la ceva; v. şi A nu scăpa din ochi pe cineva, ceva. A NU SCĂPA O VORBĂ: A ţine secret; A nu spune nimic; A tăcea chitic. A NU SCOATE GUNOIUL DIN CASĂ: A nu face ordine în casă; A nu arunca lucruri netre-buincioase; A nu da afară pe cei nedemni de casa lor. A NU;SCOATE LA CAP CU CINEVA: A se înţelege, a se împăca cu cineva. ANU SCOATE NICIUN CUVÂNT: A nu rosti nicio vorbă; v. şi A nu scoate o vorbă; A nu scoate o vorbă din gură; A nu scoate un cuvânt, A NU SCOATE O VORBĂ: A nu rosti nicio vorbă; v. A nu scoate niciun cuvânt. A NU SCOATE O VORBĂ DIN GURĂ: A nu rosti nicio vorbă; v. A nu scoate niciun cuvânt. A NU SCOATE UN CUVÂNT: A nu rosti nicio vorbă; v. A nu scoate niciun cuvânt. A NU SE ABATE DE LA DRUMUL CEL BUN: A ţine drumul cel bun; A nu devia. A NU SE ABATE DE LA PRINCIPIILE SALE: A nu-şi călca cuvântul dat; A nu-şi schimba convingerile. A NU SE ABATE DIN CUVÂNTUL CUIVA: A NU SE AFLA BINE CU CINEVA 456 A nu ieşi din cuvântul cuiva; A face aşa cum i se spune. A NU SE AFLA BINE CU CINEVA: A fi în relaţii bune cu cineva. A NU SE AJUNGE CU TÂRGUL; A nu conveni asupra preţului. A NU SE ALEGE CÂŞTIGUL DIN PAGUBĂ: A nu exista niciun câştig; A exista un câştig foarte mic. A NU SE ALEGE CU DOUĂ ÎN TEI: A nu dobândi nimic; A nu avea niciun folos; v. şi A nu se alege cu nimic; A se alege cu mâna goală; A se alege cu mânicile de las vestă; A se alege cu necazul; A se alege cu nimic; A se alege cu oftatul; A se alege cu praful de pe tobă; A se alege cu roţile de la sanie; A se alege cu un ţiu; A se alege cu urletul tobei A NU SE ALEGE CU NIMIC; A nu dobândi nimic; A nu avea niciun folos; v. şi A nu se alege cu două în tei A NU SE ALEGE DECÂT PRAF: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf A NU SE ALEGE DECÂT PRAFUL: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf A NU SE ALEGE DECÂT PRAFUL ŞI PULBEREA: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf A NU SE ALEGE FĂINA DE TĂRÂŢE (reg,): A nu putea deosebi câştigulde pagubă. A NU SE ALEGE NICI PRAF: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v:A nu mai rămâne decât praf A NU SE ALEGE NICI PRAFUL: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v, A nu mai rămâne decât praf. A NU SE ALEGE NICI PRAFUL ŞI PULBEREA: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU SE ALEGE NIMIC (DE CINEVA SAU CEVA): A nu mai rămâne nimic (din cineva sau ceva); A se risipi; A se face una cu pământul; v. şi A nu se mai alege nimic. A NU SE ALEGE NIMIC DE CAPUL LUI: A nu se realiza ca om; A rata toate încercările sale. A NU SE ALEGE NIMIC DIN...: A nu rămâne cu nimic din.... A NU SE AMESTECA: A fi neutru; A nu se băga în treburile altora; A nu se amesteca în casa cuiva; v. şi A nu se mestecai a nu se băga; A nu se băga în ciorna altuia. A NU SE AMESTECA, A NU SE BĂGA: A fi neutru; A nu se băga în treburile altora; A nu se amesteca în casa cuiva; v.A nu se awieytecG. A NU SE AMESTECA ÎN CIORBA CUIVA BĂGA: A fi neutru; A nu se băga în treburile altora; A nu se amesteca în casa cuiva; v. A nu se amesteca. A NU SE ATINGE DE EA: A nu o iubi. ; A NU SE ATINGE MOARTEA DE CINEVA: A nu muri; Mai are de trăit. A NU SE ATINGE SOMNUL DE PLEOAPE: A nu-i fi somn; A nu avea somn; A nu poate adormi. A NU SE ATINGE UNUL DE ALTUL: A avea grijă să nu facă rău unul altuia. A NU SE AUZI NICI ŢIPĂTUL: A nu se auzi nimic; A fi linişte deplină; v. A nu auzi nici ţipătul. A NU SE AVEA BINE CU CINEVA: ; A nu fi prieten cu cineva; A nu întreţine relaţii) bune cu cineva. : A NU SE BĂGA: A nu-j interesa; A nu interveni; A nu se amesteca. •VA NU SE BĂGA ÎN CÂR CU NIMENI: A-şi vedea cuminte de ale saie. A;vNUv SE ,BĂGA: LA ^NIMICURI: A nu-1 interese ce este de mică importanţă. ^ A NU SE BĂGA PE NIMICURI: A cere mult; v. şi A nu băga pe prosti. A NU SE BĂGA PE PROSTI: A cere mult; v. şi A nu băga pe nimicuri. A NU SE BĂGA UNDE NU-I FIERBE OALA: A nu se amesteca în treburile; altora. ^ A NU SE DA BĂTUT: A nu ceda; A nu se lăsa; A se ţine tare; v. şi A nu se da bătut cu una cu două; A nu se da cu una cu două. A NU SE DA BĂTUT CU UNA CU DOUĂ: A nu ceda uşor; A nu se lăsa uşor; A se ţine tare; v. A nu se da bătut. A NU SE CLĂTI UN FIR DE PĂR DIN CAPUL CUIVA: A rămâne neatins; A nu i se întâmpla nimic cuiva; v. şi A nu se clinti un fir de păr din capul cuiva. A NU SE CLINTI DIN LOC (înv.): A nu se mişca; A nu se urni din Ioc. A NU SE CLINTI DINTR-0 HOTĂRÂRE: A-şi respecta hotărârea; A nu încălca o hotărâre dată. A NU SE CLINTI UN FIR DE PĂR DIN CAPUL CUIVA: A rămâne neatins; A nu i se întâmpla nimic cuiva; v. şi rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU SE DA CU UNA CU DOUĂ: A nu ceda uşor; A nu se lăsa uşor; A se ţine tare; v. A nu se da bătut. A NU SE DA ÎNAPOI DE LA TREABĂ: A nu renunţa la nimic. A NU SE DA ÎNDĂRĂT DE LA NIMIC: A fi foarte îndrăzneţ. A NU SE DA ÎN LĂTURI (DE LA CEVA): A nu se codi; A nu se ruşina să facă ceva, A NU SE DA ÎN LĂTURI DE LA NIMIC: A fi capabil de orice. A NU SE DA ÎN LĂTURI DE LA TREABĂ: A-i plăcea munca. A NU SE DA LA MUNCĂ: A nu-i plăcea munca. A NU SE DA NETEZUIUL: A nu se da învins. A NU SE DA NICI MORT: A refuza isă aibă cineva drept asupra lui. A NU SEDA PE CINEVA: A nu se compara cu cineva; A fi mai bun decât altul. 457 A NU SE MAI SĂTURA PRIVIND A NU SE DA PE RÂS: A se da pe bani. A NU SE DA PE ŞAPTE: A se considera cu însuşiri superioare altora.;; I ? A NU SE DA SOMNULUI: A nu se culca; A nu ceda somnului; A lucra tot timpul.;·. A NU SE FACE BORTĂ ÎN CER: A nu se întâmpla mare lucru; A nu seipetrece o minune; A nu fi cine ştie ce pagubă; A fi ceva normal; v. şi A nu se face gaură în cer. A NU SE FACE GAURĂ ÎN CER: A nu se întâmpla mare lucru; A nu se petrece o minune; A nu fi cine ştie ce pagubă; A fi ceva normal; v. A nu se face bortă în cer. A NU SE GĂSI PE TOATE DRUMURILE: A nu fi în tot locul; A nu fi peste tot; A fi destul de rar. A NU SE ÎNCREDE NICI ÎN CĂMAŞA LUI: Anu avea încredere în nimeni. A NU SE ÎNCURCA: A nu se lăsa; Anu glumi; A nu sta pe gânduri; A nu pierde vremea. ·:· A NU SE ÎNDEMNA LA TREABĂ: A nu avea chef de lucru; A lucra puţin. A NU SE ÎNDOI DE VORBA LUI: A-l crede. A NU SE INDURA SĂ...: A nu fi hotărât sâ...; A-i fi milă să.... A NU SE LĂSA: A nu ceda; A nu da înapoi; A se ţine cu forţă. A NU SE LĂSA AŞTEPTAT: A veni la timp; A fi de acord; A nu întârzia; A nu amâna. A NU SE LĂSA CĂLCAT ÎN PICIOARE: A nu permite să fie umilit; A nu se lăsa; A nu permite nimănui; A-şi apăra demnitatea; v. şi A nu se lăsa călcat pe bătătură. A NU SE LĂSA CĂLCAT PE BĂTĂTURĂ: A nu se lăsa; A nu permite nimănui; A-şi apăra demnitatea; A nu permite să fie umilit; v. A nu se lăsa călcat în picioare. A NU SE LĂSA CU UNA CU DOUĂ: A se lăsa destul de greu; A rezista. ■ A NU SE LĂSA DE CAPUL LUI: A nu-1 lăsa în pace. A NU SE LĂSA DE CASA -MEA: A se amesteca în treburile familiei mele. A NU SE LĂSA DE PALAVRE: A trăncăni tot timpul; A vorbi aiurea. A NU SE LĂSA DE RELE CUM NU SE LASĂ DE LINGURĂ: A :face numai lucruri neplăcute, rele, supărăcioase. ^ A NU SE LĂSA DIN GURĂ: A da replici una după alta. A NU SE LĂSA DUS DE NAS: A nu se lăsa păcălit, înşelat, minţit; v. şi A nu se lăsa tras pe sfoară. A NU SE LĂSA MAI PREJOS: A se menţine la egalitate. A NU SE LĂSA NICI MORT: A nu renunţa; v. şi A nu se lăsa niciodată cu capul. A NU SE LĂSA ODATĂ CU CAPUL: A nu renunţa; v. A nu se lăsa nici mort. A NU SE LĂSA PÂNĂ ÎN PÂNZELE ALBE: A nu renunţa; A lupta mai departe. A NU SE LĂSA RUGAT: A accepta imediat; A veni imediat. A NU SE LĂSA TRAS DE MÂNECĂ: A nu se lăsa rugat; A accepta imediat. A NU SE LĂSA TRAS PE SFOARĂ: A nu se lăsa păcălit, înşelat, minţit; v. A nu se lăsa dus de nas. A NU SE LEGA NIMIC DE CINEVA: A rămâne needucat, neinstruit; A rămâne prost. A NU SE LIPI SOMNUL DE CINEVA: A au putea dormi; v. şi A nuse lipi somnul de pleoape. A NU SE LIPI SOMNUL DE PLEOAPE: A nu putea dormi; v. A nu se lipi somnul de cineva. A NU SE LOVI ÎN NIMIC: A nu se potrivi deloc. A NU SE LUA PE RÂS: A trebui să plăteşti; A trebui să dai bani. ■: > ANU SE MAI ALEGE DECÂT PRAF: Anu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU SE MAI ALEGE DECÂT PRAF ŞI CENUŞĂ: AJiiu:mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU SE MAI ALEGE DECÂT PRAF ŞI ŢĂRÂNĂ: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU SE MAI ALEGE DECÂT PRAFUL: A nu mai rămâne niinic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU SE MAI ALEGE DECÂT PRAFUL ŞI CENUŞĂ: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU SE MAI ALEGE DECÂT PRAFUL Şl PULBEREA: A nu mai: rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU SE MAI ALEGE DECÂT PRAF ŞI ŢĂRÂNĂ: Amu mai'rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A numai rămâne decât praf. ANU SE MAI ALEGE NICI PRAF: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU SE MAI ALEGE NICI PRAFUL: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. A NU SE MAI ALEGE NICI PRAFUL Şî PULBEREA: A nu mai rămâne nimic; A fi complet distrus; v. A nu mai rămâne decât praf. -îÂiNU^SE MAI ALEGE NIMIC' (DE CINE VA SAU CEVA): A nu mai rămâne nimic (din cineva sau ceva); A se risipi; A se face una cu pământul; v. şi A nu se alege nimic. A NU SE MAI ÎNTÂLNI CU.»: A nu se mai vedea cu...; A nu mai avea parte de.... A NU SE MAI PUTEA ŢINE ÎN PICIOARE: A-şi pierde echilibrul; A leşina; A fi foarte obosit; A fi foarte slăbit; v. A cădea de pe picioare. A NU SEMAI PUTEA ŢINE PE PICIOARE: A-şi pierde echilibrul; A leşina; A fi foarte obosit; A fi foarte slăbit; v. A cădea de pe picioare. A NU SE MAI SĂTURA PRIVIND: A privi tot timpul; A nu-şi lua privirea; A se holba tot timpul. A NU SE MAI SIMŢI PE PĂMÂNT 458 A NU SE MAI SIMŢI PE PĂMÂNT: A nu fi realist; A nu sesiza adevărul; A fi complet aiurit; v. şi A nu se şti pe pământ. A NU SE MAI ŢINE NICI PIATRĂ PE PIATRĂ DIN CEVA: A se distruge totul; A nu mai rămâne nimic; v. A nu lăsa piatră pe piatră. A NU SE MAI ŢINE PE PICIOARE: A fi foarte obosit; A fi foarte bolnav; A fi foarte bătrân; A fi pe moarte; v. ş\ A nu se ţine bine pe picioare, A NU SE MAI ŢINEi PETIC iPE PETIC: (Despre haine) A fi foarte zdrenţuit. A NU SE MAI ŢINE SUFLET DE OM, IN CINEVA: A nu mai fi în viaţa; v. şi A nu se mat ţine sufletul în cineva. A NU SE MAI ŢINE SUFLETUL ÎN CINEVA: A nu mai fi în viaţă; v. A nu se mai ţine suflet de om în cineva. A NU SE MĂSURA CU CINEVA: A fi inferior cuiva; A nu fi la înălţimea cuiva. A NU SE MIŞCA DIN LOC: A sta pe loc; A nu face un pas; A sta nemişcat. A NU SE OMORÎ CU BĂUTURA: A nu-i plăcea băutura; A nu umbla după băutură; v. şi A nu se omorî după băutură. A NU SE OMORÎ CU FIREA: A nu se prea avânta; A nu se speti cu munca; A nu suferi prea mult. ;."a A NU SE OMORÎ DUPĂ AŞA CEVA: A nu-i plăcea prea mult aşa ceva; A nu-i plăcea de loc aşa ceva. T':; A NU SE OMORÎ DUPĂ BĂUTURĂ; A hu-i plăcea băutură; A nu umbla după băutură; v. A nu se omorî cu băutură. A NU SE PREA OMORÎ CU MUNCA: A fi destul de leneş. A NU SE PRICEPE SĂ ÎMPARTĂ UN PAI LA DOI BOI: A nu fi în stare să se descurce într-o situaţie de lipsuri, de mizerie, de sărăcie. A NU SE PRINDE CU FIREA: A-şi păstra sângele rece. A NU SE PRINDE DE EL NIMIC: A :nu învăţa nimic. A NU SE PRINDE NIMIC;; DE ; CAPUL CUIVA: A nu fi în stare de nimic; A nu fi bun de nimic. A NU SE PRINDE SOMNUL DE CINEVA: A nu putea dormi. A NU SE PUNE CU DRACUL: A nu-şi pune mintea cu oricine. A NU SE PURTA OMENEŞTE: A fi om rău, A NU SE PUTEA APROPIA DE CINEVA: A fi la distanţă; A nu putea comunica cu cineva; A nu putea să colaboreze cu cineva. A NU SE PUTEA COMPARA CU CINEVA SAU CU CEVA: A nu se ridica la nivelul cuiva sau a ceva; A fi mai prejos de cineva sau de ceva ; A nu se putea pune cu cineva sau cu ceva; v. şi A nu se putea măsura cu cineva sau cu ceva. A NU SE PUTEA MĂSURA CU CINEVA SAU CU CEVA: A nu se ridica la nivelul cuiva sau la ceva; A fi mai prejos de cineva sau de ceva ; A nu se putea pune cu cineva sau cu ceva; v. A nu se putea compara cu cineva sau cu ceva. A NU SE PUTEA ŢINE ÎN PICIOARE: A-şi pierde echilibrul; A leşina; A fi foarte obosit; A fi foarte slăbit; v. A cădea de pe picioare. A NU SE PUTEA ŢINE PE PICIOARE: A-şi pierde echilibrul; A leşina; A fi foarte obosit; A fi foarte slăbit; v. A cădea de pe picioare. A NU SE SIMŢI ÎN APELE SALE: A nu se simţi bine; v. şi A nu se simţi în largul său; A nu se simţi în pielea lui; A nu se simţi la largul său; A nu se simţi pe pământ. i A NU SE SIMŢI ÎN LARGUL .SĂU: A nu se simţi bine; v. A nu se simţi în apele Iui. VA NU SE SIMŢI ÎN PIELEA ?LUI: A nu se simţi bine; v. A nu se simţi în apele lui. • VA iNU SE"SIMŢI LA LARGUL SĂU: A nu se simţi bine; v. A nu se simţi în apele lui. - A:NU SE SIMŢLPE PĂMÂNT: A-hu se"simţi bine; v. A nu se simţi în apele lui. A NU SE SINCHISI DELOC: A nu-1 interesa nimic; A nu face nimic; A nu-i păsa de nimic; v. şi A nu se sinchisi de nimici A NU SE SINCHISI DE NIMIC A nu-1 interesa nimic; A nu face nimic; A nu-i păsa de nimic; v. A nu se sinchisi deloc. A NU SE SPETI MUNCIND: A nu munci din greu; A face lucruri uşoare; A munci puţin. A NU SE ŞTIE CA PĂMÂNTUL: A nu se ştie nimic; A nu avea habar. A ^NU SE ŞTIE NICIODATĂ: Niciodată nu poţi fi sigur de ce se va întâmpla, de cum va evolua, ; VA iNU SE ŞTIE PE CE LUME APUCĂ: A nu se ştie de cine va depinde; A nu se ştie cu cine îşi va duce viaţa. A NU SE ŞTI PE PĂMÂNT: A nu fi realist; A nu sesiză adevărul; A fi complet aiurit; v. A nu se mai simţi pe pământ. A NU SE^ŢINEiBINE PE PICIOARE:; A fi foarte obosit; A fi foarte bolnav; A fi foarte bătrân; A fi pe moarte; v. A nu se mai ţine pe picioare. A NU SE ŢINE DE CĂRUŢĂ: A rămâne în urmă. A NU SE ŢINE DE CUVÂNT: A nu-şi respecta cuvântul dat; A nu-şi respecta promisiunile, obligaţiile; v. şi A nu se ţine de vorbă. A NU SE TEME DE NIMENI ŞI DE NIMIC: A fi sigur pe sine, pe forţele sale; A nu-1 putea speria nimeni şi nimic. A NU SE ŢINE DE VORBĂ: A nu-şi respecta cuvântul dat; A nu-şi respecta promisiunile, obligaţiile; v. A nu se ţine de cuvânt. AVNU SE ŢINEVPE PICIOARE: A fi foarte sărac. A NU SE ŢINE PETEC DE PETEC: (Despre haine) A fi foarte uzat; A se rupe; v. şi A nu se fine zdreanţă de zdreanţă. A NU SE ŢINE PIATRĂ PE PIATRĂ DIN CEVA: A se distruge totul; A nu mai rămâne nimic; v.A nu lăsa piatră pe piatră. 459 A NU STA O CUPĂ LOCULUI A NU SE ŢINE ZDREANŢĂ DE ZDREANŢĂ ^despre haine) A fi foarte uzat; A se rupe; v. A nu se tine petec de petec. A NU SE UITA ÎN GURA CUIVA: A nu-i păsa ce vorbeşte lumea; A nu-l interesa ce spune cineva; V. şi A nu se uita la gura cuiva A NU SE UITA LA BANI: A cheltui mult. - A NU SE UITA LA CINEVA: A nu-1 privi; A nu se uita la el; A nu-l interesa. A NU SE UITA LA CINEVA CU OCHI BUNI: A nu-l privi cu prietenie; A nu se uita Ia el cu dragoste; A nu-l interesa soarta Iui. A NU SE UITA LA GURA CUIVA: A nu-i păsa ce vorbeşte lumea; A nu-l interesa ce spune cineva; v. A nu se uita în gura cuiva. A NU SE UITA LA OM: A dispreţui omul; v. şi A nu se uita la om ca la câine. A NU SE UITA LA OM CA LA CÂINE: A dispreţui omul; v. A nu se uita la om. A SE UITA LA OM CA PRIN GEAM: A pricepe tot ce se petrece cu omul din faţa sa. A SE UITA LUNG ŞI DEŞIRAT: A privi îndelung la ceva şi a nu pricepe nimic. A NU SE UITA PE UNDE CALCĂ: A nu fi atent cum merge. A NU SE URNI DIN LOC CA ŢĂSTUL: A fi leneş peste măsură. A NU SE VEDEA NICIO MIŞCARE: A nu fi nimic din ce aşteptăm. A NU SIMŢI NICI PĂMÂNTUL: A nu afla, a nu auzi nimeni; v. A nu afla nici pământul A NU SLĂBI DIN GOANĂ (PE CINEVA): A goni, a urmări într-una pe cineva. A NU SLĂBI DIN OCHI E CINEVA, CEVA: A se uita mereu la cineva, la ceva; A nu-şi lua ochii de pe cineva, de pe ceva. A NU SLĂBI PE CINEVA: A-l ţine mereu sub control; A-l supraveghea tot timpul; A nu-l lăsa în pace. A NU SPUNE NICI CÂRC: A nu scoate niciun cuvânt; v. şi A nu spune nici da nici ba; A nu spune nici da bici nu. A NU SPUNE NICI DA NICI BA: A nu scoate niciun cuvânt; v. A nu spune nici cârc. ] A NU SPUNE NI CI DA NICI NU: A nu scoate niciun cuvânt; v. A nu spune nici cârc. A NU SPUNE NICI DE AL DRACULUI: A nu spune în nicio situaţie; A nu spune nici sub ameninţate; v. şi A nu spune nici în ruptul capului; A nu spune nici la vii, nici la morţi; A nu spune nici mort; A nu spune niciodată cu capul; A nu spune nici picat cu ceară; A nu spune nici tăiat; A nu spune orice-arfl. A NU SPUNE NICI ÎN RUPTUL CAPULUI: A nu spune în nicio situaţie; A nu spune nici sub ameninţate; A nu vorbi; A nu scoate un cuvânt; v. A nu spune nici de al dracului A NU SPUNE NICI LA Vn, NICI LA MORŢII: A nu pune în nicio situaţie; A nu spune nici sub ameninţate; A nu vorbi; A nu scoate un cuvânt; v. A nu spune nici de al dracului A NU SPUNE NICI MAC: A nu scoate un cuvânt; v. şi A nu spune nici pis; A nu spune nici fâţ; A nu spune niciun cuvânt. A NU SPUNE NICI MORT: A nu spune în nicio situaţie; A nu spune nici sub ameninţate; A nu vorbi; A nu scoate un cuvânt; v. A nu spune nici de al dracului. A NU SPUNE NICIODATĂ CU CAPUL: A nu spune în nicio situaţie; A nu spune nici sub ameninţate; A nu vorbi; A nu scoate un cuvânt; v. A nu spune nici de al dracului. A NU SPUNE NICI PICAT CU CEARĂ: A nu spune în nicio situaţie; A nu spune nici sub ameninţate; A nu ivorbi; A nu scoate un cuvânt; v. A nu spune nici de al dracului. A^ NU SPUNE NICI PIS: A nu scoate un cuvânt; v. A nu spune nici mac. ■ A ' NU -SPUNE^ NICL TĂIAT: VĂ nu spune în nicio situaţie; A nu spune nici sub ameninţate; A nu vorbi; A nu scoate un cuvânt; v. A nu spune nici de al dracului. A NU SPUNE NICI ŢÂŢ: A nu scoate un cuvânt; v. A nu spune nici mac. A NU SPUNE ORICE-AR FI: A nu spune în nicio situaţie; A nu spune nici sub ameninţare; A nu vorbi; A nu scoate un cuvânt; v. A nu spune nici de al dracului. A NU SPUNE UN CUVÂNT: A nu scoate un cuvânt; v. A nu spune nici mac. : A NU STA BINE CU BANII: A nu aveâ bani. A NU STA BINE CU CINE TREBUIE: A nu avea protecţia dorită. ■ A NU STA DE ASTA: A avea altceva mai important. A NU STA DE EL: A nu avea grijă de el. ; ; A NU STA DELOC: A face mereu câte ceva. A NU STA ÎN LOC DE EL: A nu avea nevoie de ajutorul lui. A NU STA ÎN LOC DE LUME: A nu-i păsa de lume. A NU STA ÎN LOC DIN CAUZA ASTA: Se descurcă destul de bine. ’ A NU STA ÎN PÂRTIE DE ASTA: A se descurca. A NU STA ÎN POTECĂ: Ase descurca. A NU STA LA GÂNDURI: A fi hotărât; A se apuca imediat de treabă; v. şi A nu sta mult pe gânduri. : A NU STA LA MINTEA CUIVA: A nu-l asculta; A nu-i dădea ascultare. A NU STALA SOCOTEALĂ: Anu dori lămuriri; A se lipsi de explicaţii. A NU STA LOCULUI: A fi mereu în mişcare; A munci toată ziuă; A se juca toată ziuă. A NU STA LUMEA DE TINE: A-şi vedea lumea de ale ei. A NU STA MULT PE GÂNDURI: A fi hotărât; A se apuca imediat de treabă; v. A nu sta la gânduri. A NU STA NEAM: A fi mereu în mişcare. A NU STA O CLIPĂ LOCULUI: A fi neastâmpărat. ^ A STA PE CAPUL LUI TOATĂ ZIUA 460 A STA PE CAPUL LUI TOATĂ ZIUA: A-i zice mereu să facă ceva. A NU STA PE LOC: A se mişca; A se dezvolta; A progresa. . , A NU STA PE MOALE: A nu-i fi nici lui uşor. A NU STA PE ROZE: A nu fi Intr-o stare bună; A avea probleme; A nu progresa. A NU STA PIATRĂ PE PIATRĂ DIN CEVA: A se distruge totul; A nu mai rămâne nimic; y. A nu lăsa piatră pe piatra. A NU SUFERI AMÂNARE: A nu putea fi amânat; A nu se admite ni ci o amânare; v. şi A nu suferi nicio amânare. A NU SUFERI COMPARAŢIE CU...: A nu fi mai presus de.... A NU SUFERI ÎNTÂRZIERE: A nu putea întârzia; A trebui făcut la timp. :: A NU SUFERI NICIO AMÂNARE: A nu putea fi amânat; A nu se admite nicio amânare; v. A nu suferi amânare, A NU SUFERI PE CINEVA: A nu-i plăcea de cineva; A nu suporta pe cineva, A NU SUFLA: A nu spune nimic; v. şi A nu sufla o vorbă nimănui; A nu sufla un cuvânt. A NU SUFLA O VORBĂ NIMĂNUI: A nu spune nimic; v. A nu sufla. A NU SUFLA UN CUVÂNT: A nu spune nimic; v. A nu sufla. A NU-ŞI AFLA LOCUL: A nu mai avea astâmpăr; A fi nerăbdător; v. A nu-l mai ţine locul; A NU-ŞI AFLA PERECHEA: A nu avea seamăn; A fi foarte deosebit de ceilalţi; v. şi A nu avea pereche. A NU-ŞI AFLA ROST: A nu-şi găsi locul; A fi lipsit de sens; A fi inutil; v, A nu avea niciun rost. A NU-ŞI AFLA ROSTUL: A; nu-şi găsi locul; A fi lipsit de sens; A fi inutil; v. A nu avea niciun rost. A NU-ŞI AFLA SEAMĂ ÎN LUME: A fi unic; A nu avea pereche; A fi fără egal, fără asemănare în lume; v, şi A nu-şi afla seamă pe lume; A nu-şi lua seamăn în lume; A nu-şi afla seamăn pe lume; A nu-şi avea asemănare; A nu-şi avea seamă în lume; A nu-şi avea seamă pe lume, A NU-ŞI AFLA SEAMĂ PE LUME: A fi unic; A nu avea pereche; A fi fără egal, fără asemănare în lume ;v.Anu-şi afla seam ă în lume. A NU-ŞI AFLA SEAMĂNjÎN LUME: A fi unic; A nu avea pereche; A fi fară egal, fără asemănare în lume; v, A nu-şi afla seamă în lume. A NU-ŞI AFLA SEAMĂN PE LUME: A fi unic; A nu avea pereche; A fi fără egal, fără asemănare în lume; v. A nu-şi afla seamă în lume. A NU-ŞI ALEGE ARMELE: A se folosi de toate armele; A folosi toate mijloacele, toate căile. A NU-ŞI ALEGE CÂŞTIGUL DIN PAGUBĂ: A nu câştiga nimic. A NU-ŞI ARANJA PLOILE: A nu-şi pune pilele; A nu mi tui încă pe cine trebuie. A NU-ŞI ASCUNDE MIRAREA: A se mira în public; A-şi exprima mirarea în public. A NU-ŞI ATINGE SCOPUL: A nu reuşi; A nu obţine ce a dorit. A NU-ŞI AVEA ASEMĂNARE: A fi unic; A nu avea pereche; A fi fară egal, fără asemănare în lume; v. A nu-şi afla seamă în lume. A NU-ŞI AVEA NICIUN ROST: A fi fară rost; A nu urmări niciun scop, niciun ţel. A NU-ŞI AVEA PERECHEA: A nu avea seamăn; A fi foarte deosebit de ceilalţi; v. şi A nu aveapereclte. A NU-ŞI AVEA SEAMĂ-ÎNLUME: A fi unic; A nu avea pereche; A fi fară egal, fară asemănare înlume; y. A nu-şiafla seamă în lume;H , A NU-ŞI AVEA SEAMĂ PE;LUME: A fi unic; A nu avea pereche; A fi iară egal, iară asemănare în lume; v. A nu-şi afla seamă în lume. A NU-ŞI BATE CAPUL: A nu se chinui; A nu-şi faceprobleme;Afisigur de el. A NU-ŞI BĂGA SUFLETUL IN PĂCATE: A nu păcătui; A nu face păcate. A NU-ŞI CREDE OCHII fmv.j: A nu crede ceea ce vezi cu ochii; v. A nu crede ochii, A NU-ŞI CREDE OCHILOR: A nu crede ceea ce vezi cu ochii; v. A nu crede ochii. A NU-ŞI CREDE URECHILOR: A nu-i veni să creadă ceea ce aude. A NU-ŞI CUNOAŞTE LUNGUL NASULUI: A nu avea simţul măsurii; A nu avea bună-cuviinţă; v. şi A nu-şi cunoaşte vârful nasului; A nu-şi şii lungul nasului; A nu-şi şti vârful nasului, i A NUrŞLCUNOAŞŢE VÂRFUL: NASULUli: A nu avea simţul măsurii; A nu avea bună-cuviinţă; v. A nu-şi cunoaşte lungul nasului. A NU-ŞI DA DRUMUL LA LIMBĂ: A vorbi puţin; A fi rezervat. A NU-ŞI DA NICI SCUIPATUL PE EL (pop.): A-l dispreţui; v. şi A nu-şi da nici scui-piciulpe el./ A NU-ŞI DA NICI SCUIPICIUL PE EL (pop.): A-l dispreţui; v, A nu-şi da nici scuipatul pe el. A NU-ŞI DA OSTENEALĂ PENTRU CEVA: A nu depune niciun efort, niciun interes pentru ceva; A nu-l interesa nimic. A NU-Şî pA RÂND (înv., reg.): A se grăbi la lucru; A lucra neobosit; A se îmbulzi la treabă, la vorbă; A nu mai prididi; A se îmbulzi; v. şi A nu-şi da rând cu ceva; A nu-şi da rând la ceva; A nu-şi putea da rând cu ceva; A nu-şi putea da rând la ceva. : A NU-ŞI DA RÂND CUX^A\(îm’.,:reg.)i A se grăbi la lucru; A lucra neobosit; A se îmbulzi la treabă, la vorbă; A nu mai prididi; A se îmbulzi; v. A nu-şi da rând. A NU-ŞI DA; RÂND LA CEVAi (Înv., reg.): A se grăbi la lucru; A lucra neobosit; A se îmbulzi la treabă, la vorbă; A nu mai prididi; A se îmbulzi; v. A nu-şi da rând. A NU-ŞI DA SEAMA DE NIMIC: A nu pricepe, a nu înţelege nimic; A fi zăpăcit, năucit, uluit. A NU-ŞI DESCLEŞTA FĂLCILE: A nu scoate un cuvânt, A tăcea; A fi tare; A nu ceda. 461 A NU-ŞI PUNE NICI ÎN CLIN, NICI ÎN MÂNECĂ A NU-ŞI FACE DATORIA: A lenevi; A nu se ocupa de nimic; A nu-şi face obligaţiile; A-şi neglija datoriile. A NU-ŞI FI ÎN MINTE (înv.): A fi nebun. A NU-ŞI GĂSI LOCUL: A fi foarte tulburat; A fi foarte nervos. A NU-ŞI GĂSI SOMNUL: A fi foarte ocupat; A avea multe pe cap; A nu-şi găsi odihna. ANU ŞI GOLANU: Naşteri dese; Naşteri în fiecare an. A NU-ŞI IEŞI DIN FĂGAŞ:  merge pe drumul lui; A-şi vedea de drumul lui; - A NU-ŞI IEŞI DINTR-ALE LUI: A nu ceda; A nu renunţa, A-şi vedea de ale lui. A NU-ŞI IEŞI DIN VORBA CUIVA: Ă asculta de cineva; A face ce-i spune cineva. A NU-ŞI ÎNCĂPEA ÎN PIELE: A fi foarte bucuros; A nu mai şti ce să facă dc atâta bine; A fi înfumurat; A fi plin de ifose; v. şi A nu-şi mai încăpea în piele. A NU-ŞI ÎNCĂPEA ÎN SĂUL SĂU (rcg.): A fi peste măsură de gras. A NU-ŞI ÎNCĂPEA ÎN PIELE DE BUCURIE: A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie. A NU-ŞI ÎNGĂDUI FIRII: A nu putea să-şi permită; A nu putea să îndrăznească. A NU-ŞI LUA DIN CAP: A nu uita; A rămâne Ia ideea lui fixă. A NU-ŞI LUA OCHII (DE LA CINEVA): A privi insistent; A urmări cu privirea pe cineva; v. şi A nu-şi lua ochii de pe cineva; A nu-şi mai lua ochii de la cineva; A nu-şi mai lua ochii de pe cineva. A NU-ŞI LUA OCHII (DE PE CINEVA): A privi insistent; A urmări cu privireape cineva; v. A nu-şi lua ochii de la cineva A NU-ŞI MAI AFLA LOCUL: A nu mâi avea astâmpăr; A fi nerăbdător; v. A nu-l mai ţine locul; A NU-ŞI MAI AFLA STARE: A nu se linişti; A nu-şi găsi liniştea; A nu se potoli. A NU-ŞI MĂI AVEA NICIO HANGARA: A nu mai avea niciun scop, niciun sens, A fi inutil. A NU-ŞI MAI AVEA SEAMA ÎN LUME: A nu avea pereche; A fi incomparabil; v. A nu afla seama în lume. A NU-ŞI MAI AVEA SEAMA PE LUME: A nu avea pereche; A fi incomparabil; v. A nu afla seama în lume. A NU-ŞI MAI AVEA SEAMĂN ÎN LUME: A nu avea pereche; A fi incomparabil; v. A nu afla seama în lume. A NU-ŞI MAI AVEA SEAMĂN PE LUME: A nu avea pereche; A fi incomparabil; v. A nu afla seama în lume. A NU-ŞI MAI DEZLIPI OCHII DE LA EL: A se uita numai la el. A NU-ŞI MAI GĂSI ASTÂMPĂR: A nu se potoli; A nu se linişti; A nu-şi găsi liniştea. A NU-ŞI MAI GĂSI LOCUL: A nu sta locului; A nu se potoli; A nu se linişti. A NU-ŞI MAI GĂSI PERECHEA: A nu-şi găsi femeie de însurat; A nu-şi găsi bărbat de măritat. A NU-ŞI MAI IEŞI DIN PIELE: A fi foarte mândru; A fi îngâmfat peste măsură. A NU-ŞI MAI ÎNCĂPEA ÎN CĂMAŞĂ: A fi peste măsură de mândru, de înfumurat. A NU-ŞI MAI ÎNCĂPEA ÎN PIELE: A fi foarte bucuros; A nu mai şti ce să facă de atâta bine; A fi înfumurat; A fi plin de ifose; v. A nu mai încăpea în piele. A; NU-ŞI MAI ÎNCĂPEA IN PIELE DE BUCURIE: A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie. A ^ NU-ŞI MAI ÎNCĂPEA ? ÎN "PIELE DE GRAS: A fi foarte gras; A nu mai putea de gras. A NU-ŞÎ MÂI LUA OCHn DE LA EA: A fi impresionat; A o admira; A se vedea că o iubeşte. Ă:iNU-ŞI MĂLSCOATE CAPUL ÎN LUME: A nu mai ieşi din lume. A NU-ŞI MAI SIMŢI PICIOARELE: A fi frânt de oboseală; A nu mai putea de oboseală. A NU-ŞI MAI STRÂNGE WCIORELE:  fi mereu pe drumuri; A călători mult; A nu se mai aduna; A nu-şi găsi locul; v. şi A nu-şi mai strânge picioarele de pe drumuri, A nu-şi strânge picioarele; A nu-şi strânge picioarele de pe drumuri. A NU-ŞI MAI STRÂNGE PICiOFUELE DE PE DRUMURI: A fi mereu pe drumuri; A călători mult; A nu se mai aduna; A nu-şi găsi locul; v. A nu-şi inai strânge picioarele. A NU-ŞI MAI ŞTI CAPULUI DE...: A nu mai prididi să...; A fi copleşit de..., ■ A NU-ŞI MAT VEDEA CAPUL DE...: A fi foarte ocupat; A nu prididi să...; v. şi A nu-şi vedea capul de...; A tiu şti utide-iesie capul de..,; A nu şti unde-i stă capul dc.... A NU-ŞI MAI VEDEA CAPUL DE TREABĂ: A avea multă treabă; A fi foarte ocupat; v. şi A nu-şi mai vedea capul de treburi. A NU-ŞI MAI VEDEA CAPUL DE TREBURI: A avea multă treabă; A fi foarte ocupat; v. şi A nu-şi mai vedea capul de treabă. A NU-ŞLMAI VEDEA■ VINDECU: A nu: se mai însănătoşi. A NU-ŞI MĂSURA CUVINTELE; A jigni; A insulta. A NU-ŞI PĂZI GURA: A vorbi prea slobod. A NU-ŞI PIERDE CAPUL: A se controla; A se stăpâni; A nu-şi ieşi din fire; v. şi A nu-şi pierde cumpătul. A NU-ŞI PIERDE CUMPĂTUL: A se controla; A se stăpâni; A nu-şi ieşi din fire; v. A nu-şi pierde capul. A NU-ŞI PIERDE CURAJUL: A nu mai avea curaj; A nu mai îndrăzni. A NU-ŞI PLECA CAPUL: A nu se supune; A nu se umili. A NU-ŞI PUNE NICI ÎN CLIN, NICI ÎN MÂNECĂ (CU CINEVA SAU CU CEVA): A nu avea nimic comun; A nu avea nicio legătură cu A NU-ŞI PUTEA DA RÂND 462 cineva sau cu ceva; v. A nu avea de-a face nici în clin nici în mânecă (cu cineva sau cu ceva), A NU-ŞI PUTEA DA RÂND (înv., reg.): A se grăbi la lucru; A lucra neobosit; A se îmbulzi la treabă, la vorbă; A nu mai prididi; A se îmbulzi; v. A nu-şi da rând. A NU-ŞI PUTEA DA RÂND CU CEVA (înv., reg.): A se grăbi la lucru; A lucra neobosit; A se îmbulzi la treabă, la vorbă; A nu mai prididi; A se îmbulzi; v. A nu-şi da rând. A NU-ŞI PUTEA DĂ RÂND CU CINEVA (înv., reg.): A se grăbi la lucru; A lucra neobosit; A se îmbulzi la treabă, la vorbă; A nu mai prididi; A se îmbulzi; v. A nu-şi da rând. A NU-ŞI PUTEA DA RÂND LA CEVA (înv., reg.)'. A se grăbi la lucru; A lucra neobosit; A se îmbulzi la treabă, la vorbă; A nu mai prididi; A se îmbulzi; v. A nu-şi da rând. A NU-ŞI PUTEA DA RÂND CU CINEVA (înv., reg.)x A se grăbi la lucru; A lucra neobosit; A se îmbulzi la treabă, la vorbă; A nu mai prididi; A se îmbulzi; v. A nu-şi da rând. A NU-ŞI PUTEA DA RÂND LA CINEVA (înv., reg.): A se grăbi la lucru; A lucra neobosit; A se îmbulzi la treabă, la vorbă; A nu mai prididi; A se îmbulzi; v. A nu-şi da rând. A NU-ŞI PUTEA LUA OCHII DE LA...: A se uita tot timpul la..,; A privi tot timpul pe.... A NU-ŞI RESPECTA PROPRIILE OBLIGAŢII: A nu-şi neglija obligaţiile; A-şi face datoria, A NU-ŞI RIDICA OCHII DIN PĂMÂNT: A sta ruşinat. A NU-ŞI STRÂNGE PICIORELE: A fi mereu pe drumuri; A călători mult; A nu se mai aduna; A nu-şi găsi locul; v. A nu-şi mai strânge picioarele. A NU-ŞI STRÂNGE PICIORELE DE PE DRUMURI: A fi mereu pe drumuri; A călători mult; A nu se mai aduna; A nu-şi găsi locul; v. A nu-simai strânge picioarele.  NU-ŞI ŞTI LUNGUL NASULUI: A nu avea simţul măsurii; A nu avea bună-cuviinţă; v. A nu-şi cunoaşte lungul nasului. A NU-ŞI ŞTI VÂRFUL NAŞULUI: A nu avea simţul măsurii; A nu avea bună-cuviinţă; v. A nu-şi cunoaşte lungul nasului. A NU-ŞI ŢINE CUVÂNTUL: A: nu-şi respecta promisiunile. A NU-ŞI ŢINE FIREA: A nu-şi păstra cumpătul; A nu fi curajos. A NIJ*ŞI ŢINE FLEANCA (pop.): A nu ţine secretul încredinţat; A tot vorbi. A NU-ŞI ŢINE LIMBA: A divulga un secret. A NU-ŞI VEDEA CAPUL DE...: A fi foarte ocupat; A nu prididi să...; v. şi A nu-şi mai vede capul de.... A NU-ŞI VEDEA CAPUL DE TREABĂ: A avea mult de lucru; A avea multe pe cap; y. şi A nu-şi vedea capul de treburi. A NU-ŞI VEDEA CAPUL DE TREBURI: A avea mult de lucru; A avea multe pe cap; v. A nu-şi vedea capul de treabă. A NU-ŞI VEDEA LUNGUL NASULUI: A fi obraznic, necioplit, mujic, A NU-ŞI VEDEA POTECA (pop.): A fi foarte supărat, A NU-ŞI VENI ÎN MINŢI: A nu se cuminţi. A NU ŞTI ABSOLUT NIMIC: A nu cunoaşte nimic; A nu fi informai de ioc; A nu se pricepe Ia nimic; v. şi A nu şti câte parale face sfanţul. ; A NU ŞTI RECHIU: A nu şti: nicio boabă; v. Fără a şti bechiu. A NU ŞTI BOABĂ: A nu şti absolut nimic; v. şi A nu şti nicio boabă. AjNUŞTI BOABĂ DE CARTE: A fi analfabet; v. şi A nu şti carte. : A NU ŞTI BUCHE: A nu şti nimic.; -i : i A NU ŞTI CARTE: A fi analfabet; v. A nu şti boabă de carte. i A NU ŞTI CÂTE PARALE FACE SFANŢUL: A nu cunoaşte nimic; A nu fi informat de loc; A nu se pricepe la nimic; v. A nu şti absolut nimic. A NU ŞTI CE ARE ÎN BURTĂ: A nu şti ce-1 doare; A nu şti ce-1 aşteaptă. A NU ŞTI CE E FRICA: A fi foarte curajos. A NU ŞTI CE E ODIHNĂ: A munci toată viaţă. A NU ŞTI CE-1 DE CAPUL CUIVA: A nu şti ce probleme are cineva; A nu cunoaşte problemele, necazurile, bucuriile cuiva. A NU ŞTI CE SĂ CREADĂ: A nu fi sigur de nimic; A fi în panică; A se îndoi de toate. A NU ŞTI CE SĂ FACĂ: A nu mai găsi nicio soluţie pentru a ieşi dintr-o încurcătură; v. A nu mai şti ce să facă. A NU ŞTI CE SĂ SE FACĂ: A nu mai găsi nicio soluţie pentru a ieşi dintr-o încurcătură; v. A nu mai şti ce să facă. A NU ŞTI CE SĂ SE MAI FACĂ: A nu mai găsi nicio soluţie pentru a ieşi dintr-o încurcătură; v, A nu mai şti ce să facă. A;;NU -ŞTI CE VREA: A nu putea lua o hotărâre; A fi nedecis; A şovăi. .··.··· A ,NU ŞTI CUIVA DE NUME: A > nu mai şti nimic despre cineva; y. A nu auzi cuiva de nume. : A NU ŞTI CUM (SĂ...): A nu avea posibilitatea să..,; A-i fi imposibil să...; v. A nu avea cum (să...). A NU ŞTI CUM SĂ IEI PE CINEVA: A nu şti cum să te porţi faţă de cineva; A nu fi sigur de situaţie. ArNU ŞTI CUM SĂ PROCEDEZI: A nu şti cum să te porţi; A nu fi sigur ce atitudine să adopţi, A NU ŞTI DE BĂRBAT (înv.): A fi castă; A fi neprihănită. A NU ŞTI DE CASĂ, DE MASĂ (CUIVA): A nu avea tihnă; A nu avea linişte; v. A nu i se mai şti de masă (cuiva). A NU ŞTI DE CĂPĂTÂIUL CUIVA: A nu şti nimic de soarta cuiva. A NU ŞTI DECÂT DE BĂŢ: A nu reacţiona la purtarea inimoasă a cuiva; A reacţiona numai la bătaie, la brutalitate, la insultă. 463 A NU ŞTI O BOACĂ A NU ŞTI DECÂT UNA ŞI BUNĂ: A nu admite altă părere; A merge pe drumul lui; A nu admite nicio schimbare. A NU ŞTI DE GLUMĂ: A nu avea simţul umorului. A NU ŞTI DE LUME: A-şi pierde cunoştinţa; A fi inconştient; A fi inconşdent de...; A se zăpăci; v. A nu mai şti de lume. A NU ŞTI DE NUMELE CUIVA: A nu mai şti nimic despre cineva; v. A nu auzi cuiva de nume. A NU ŞTI DE OMENIE: A 11 nevoie de măsuri aspre; Purtarea omenească cu el nu ajută. A NU ŞTI DE ROST CUIVA: A nu şti nimic, a nu fi informat despre cineva; v. şi A nu şti de rostul cuiva. A “NU ŞTI DE ROSTUL CUIVA: A nu şti nimic, a nu fi informat despre cineva; v. A nu şti de rost cuiva. A NU ŞTI DE SEAMA CUIVA (pop.): A nu avea conştiinţă despre ce face, unde se află cineva. A NU ŞTI DE SINE: A-şi pierde cunoştinţa; A fi inconştient; A fi inconşdent de...; A se zăpăci; v. A nu mai şti de lume. A NU ŞTI DE UNDE ÎI ESTE CAPUL: A nu se dezmetici; A nu se limpezi la cap; A nu-şi da seama; v. şi A nu şti unde-i stă capul. A NU ŞTI DE UNDE-I STĂ CAPUL: A nu se dezmetici; A nu se limpezi Ia cap; A nu-şi da seama; v. şi A nu şti unde-i este capul. A NU ŞTI DE UNDE SARE IEPURELE: A nu şti de unde cade norocul. A NU ŞTI DE UNDE SĂ APUCI PE CINEVA: A nu-şi aminti în ce împrejurare a cunoscut pe cineva; v. şi A nu şti de unde să iei pe cineva. A NU ŞTI DE UNDE SĂ IEI PE CINEVA: A nu-şi aminti în ce împrejurare a cunoscut pe cineva; v. A nu şti de unde să apuci pe cineva. A NU ŞTI DE UNDE SĂ-L IA PE CINEVA: A nu şti de unde-1 cunoaşte pe cineva. A NU ŞTI DE UNDE S-O APUCE: A nu-şi da seama cum să înceapă; A nu pricepe care este începutul; v. şi A nu şti de unde s-o apuci. A NU ŞTI DE UNDE S-O APUCI: A nu-şi da seama cum să înceapă; A nu pricepe care este începutul; v. şi A nu şti de unde s-o apuce. A NU ŞTI DESPRE CINEVA, CEVA NICI PĂMÂNTUL: A nu ştie nimeni nimic despre cineva, despre ceva. A NUI ŞTI DIN CE TUFĂ SARE IEPURELE: A nu şti de unde pică norocul. A NU ŞTIE LEMN: A nu ştie nimic. v A NU ŞTI GLUMA; A se supăra uşor; A refuza să glumeşti pe seama lui. A NU ŞTI ÎNCOTRO SĂ DEA: A nu-şi da seama încotro să plece; A nu-şi cunoaşte calea; v. şi A nu-şi da seama încotro s-o iei. A NU ŞTI ÎNCOTRO S-O IEI: A nu-ţi da seama încotro să pleci; A nu-ţi cunoaşte calea; v. A nu-şi da seama încotro s-o iei. A NU ŞTI ÎN ŞTIREA SA NIMIC (pop.): A nu avea nimic pe conştiinţă. - A NU ŞTI LA CE SFÂNT SĂ SE MAI ÎNCHINE: A nu şti la cine să apeleze, cui să ceară ajutor; A nu cunoaşte cine-i gata să-l ajute. A NU ŞTI LA CE MARGINE ÎI VA IEŞI (CEVA); A nu şti ce şanse de reuşită va avea; v. şi A nu şti la ce margine va ieşi. A NU ŞTI LA CE MARGINE VA IEŞI (CEVA): A nu şti ce şanse de reuşită va avea; v. A nu şti la ce margine îi va ieşi. _ A NU ŞTI LA CE SFÂNT SĂ SE MAI ÎNCHINE (fam.): A epuiza toate posibilităţile de a găsi sprijin sau protecţie. A NU ŞTI MARGINILE (A CEVA): A fi foarte întins; A fi foarte mare; A fi nesfârşit; A fi nemărginit; v. şi A nu şti ninieni marginile. A NU ŞTI MĂSURA: A nu şti să se poarte. : i:--.vAvNU ŞTI MĂSURA LA BĂUTURĂ: A bea până se îmbată. :A NU ŞTL MULTE: ^ şti puţine şi bine; A fi categoric, ferm în situaţiile complicate; A simplifica lucrurile. ; A NU ŞTI NEAM: A nu şde nimic. A NU ŞTI NICI CUM: SE MĂNÂNCĂ MĂMĂLIGA: A nu avea habar de ceva; A nu şti nimic despre ceva. A NU ŞTI NICI CU SPATELE: A nu şti absolut nimic. A NU ŞTI NICI DE CASĂ NICI DE MASĂ (CUIVA): A nu avea tihnă; A nu avea linişte; A fi foarte sărac; A nu avea nimic; v. A nu i se mai şti de masă (cuiva). A NU ŞTI NICI DE-AŞA, NICI DE-AŞA: A nu şti nici de bine, nici de rău.;: A NU ŞTI NICI DE HĂIS, NICI DE CEA: A fi nepriceput; A nu asculta pe nimeni. ; A NU ŞTI NICIO BOABĂ: A nu şti absolut nimic; \.A nu boabă. A NU ŞTI NICIO BOABĂ DE CARTE: A nu şti nimic; A nu şti să citească; v. şi A nu şti o boabă de carte. A NU ŞTI NICIODATĂ CE-I ÎN SUFLETUL ALTUIA: A nu cunoaşte durerea, bucuria, necazurile, fericirea altuia. " A NU ŞTI NICI PĂMÂNTUL: A nu afla, a nu auzi nimeni; v, A nu afla nici pământul. A NU ŞTI NICI ŞAPTE, NICI OPT: A nu şti nimic. A NU ŞTI NIMENI MARGINILE (A CEVA): A fi foarte întins; A fi foarte mare; A fi nesfârşit; A fi nemărginit; v. A nu şti marginile. A NU ŞTI NIMIC: A nu avea nicio idee; A nu cunoaşte nimic. A NU ŞTI NIMIC DESPRE CEVA: A nu avea nicio idee despre ceva; A nu cunoaşte nimic despre ceva. A NU ŞTI O BOABĂ DE CARTE: A nu şti nimic; A nu şti să citească; v. A nu şti nicio boabă de carte. A NU ŞTI O BOABĂ ROMÂNEŞTE: A nu şti deloc româneşte; v. A nu rupe o boabă româneşte. A NU ŞTI O BOACĂ: A nu şti nimic; v. A nu pricepe boabă. A NU ŞTI O IOTĂ 464 A NU ŞTI O IOTĂ: A nu şti nimic; v. A nu pricepe boabă. A NU ŞTI PE CE LUME E: A nu-şi da seama ce se întâmplă în jurul său; v. şi A nu şti pe ce lume se află. A NU ŞTI PE CE LUME SE AFLĂ: A nu-şi da seama de e se întâmplă în jurul său; v, A tiu şti pe ce lume e. A NU ŞTI PE CE LUME TRĂIEŞTE: A nu fi realist.": ; . A NU ŞTI PE UNDE SCOATĂ CĂMAŞA: A nu mai şti pe unde să iasă dintr-o situaţie dificilă; A fi la ananghie; v, şi A nu mai şti pe unde să scoţi cămaşă, 'f. A NU ŞTI PE UNDE SĂ SCOŢI CĂMAŞA: A nu mai şti pe unde să ieşi dintr-o situaţie dificilă; A fi la ananghie; v. A nu mai şti pe unde să scoată cămaşă. A NU ŞTI SĂ ÎNCURCE DOUĂ PAIE: A nu fi bun de nimic; A nu şti nimic; v. şi A nu şti să lege două vorbe; A nu şti să lege nici două-n trei. A NU ŞTI SĂ LEGE DOUĂ VORBE: A nu fi bun de nimic; A nu şti nimic; v. A nu şti să încurce două paie. A NU ŞTI SĂ LEGE NICI DOUĂ-N TEI: A nu fi bun de nimic; A nu şti nimic; v. A nu şti să încurce două paie. A NU ŞTI SĂ-ŞI ŢINĂ GURA: A nu putea să păstreze un secret; A da drumul la gură; A spune şi ce nu e de spus. A NU ŞTI UNDE-I E CAPUL: A fi foarte ocupat; A nu prididi să termine. A NU ŞTI UNDE-I ESTE CAPUL DE...: A fi foarte ocupat; A nu prididi să...; v. şi A nu-şi vedea capul de.... A NU ŞTI UNDE-I STĂ CAPUL DE...: A fi foarte ocupat; A nu prididi să...; v. şi A nu-şi vedea capul de.... A NU TĂCEA DIN GURĂ: A vorbi mult; A vorbi întruna; v. A nu-i mai tăcea gura. A NU TE GÂNDI ÎN ALTĂ PARTE: A nu avea bănuieli. A_ NU TE LĂSA NICI SĂ MORI NICI SĂ TRĂIEŞTI: A-ţi da ajutoare insuficiente, -JV A NU TE PUTEA APROPIA DE CEVA: A fi foarte scump; A fi foarte solicitat. A NU TE PUTEA LIPI DE EL: A fi foarte zgârcit. A NU TE PUTEA SCAP V DE EL CA DE RÂIE: A scăpa greu de un uni ca el. A NU TE PUTEA SCĂPA DE MINE CA DE DRACU: A nu putea scăpa de mine niciodată. A NU TRECE PRAGUL CUIVA: A nu mai vizita pe cineva. A NUTRI AMBIŢII ÎNALTE: A avea idealuri înalte; A avea planuri măreţe. A NUTRI AVERSIUNE FAŢĂ DE CINEVA: A nu suporta pe cineva; A avea un sentiment de dezgust, de antipatie faţă de cineva. A NUTRI ILUZII: A-şi face iluzii; A nădăjdui lucruri irealizabile. A NUTRI UN GÂND: A spera; A avea speranţe măreţe, irealizabile; v. A nutri speranţe. A NUTRI REPULSIE FAŢA DE...: A avea, a simţi o repulsie, o oroare; un dezgust faţă de.... A NUTRI SENTIMENTE DE SIMPATIE FAŢĂ DE CINEVA: A simpatiza pe cineva; A-i plăcea cineva; A-şi manifesta simpatia faţă de cineva; v. şi A nutri simpatie faţă de cineva. A NUTRI SINPATIE FAŢA DE CINEVA: A simpatiza pe cineva; A-i plăcea cineva; A-şi manifesta simpatia faţă de cineva; v. A nutri sentimente de simpatie faţă de cineva. A NUTRI SPERANŢA DE A FACE CEVA: A spera că va face ceva; A avea speranţe că va face ceva. A NUTRI SPERANŢĂ: A spera; A avea speranţe măreţe, irealizabile; v. şi A avea speranţe; A nutri un gând. ■ A NUTRI SPERANŢE: A spera; A avea speranţe măreţe, irealizabile; v. A nutri speranţă. A NUTRI SPERANŢE DEŞARTE: A avea speranţe irealizabile. A NUTRI UN PROFUND RESPECT PENTRU CINEVA: A respecta -profund pe cineva; A avea un respect profund pentru cineva. A NU TULBURA SOMNUL CUIVA: A nu deranja pe cineva; A nu deranja mormântul cuiva. A NU ŢI-AR DA DE LA EL NICI CÂT NEGRU SUB UNGHIE: A fi foarte zgârcii. : A NU ŢINE DE;CALD;(CUrVA):-A nu fi de folos cuiva. A NU ŢINE DE FOAME: A nu fi hrănitor; A nu fi săţios. A NU ŢINE ÎN SEAMĂ(CUIVACEVA): A nu-i lua în considerare cuiva ceva; A nu i se recunoaşte cuiva ceva; v. A nu-i ţine în seamă (cuiva ceva). A NU ŢINE LA BĂUTURĂ: A nu rezista la beţie; Ase ameţi foarte repede. A NU ŢINE LA OSTENEALĂ: A nu rezista la efort.-·: A. A NU ŢINE MINTE: A uita; A avea memorie slabă. -V:v; ..;.-A,‘NU ŢINE PARTEA CUIVA: A nu fi de partea cuiva; A nu susţine pe cineva. A NU UITA CU UNA CU DOUĂ: A uita greu. * A! NU UMBLA-CU JUMĂTATE DE MĂSURĂ: A face o treabă până la capăt; A nu se opri la jumătate de drum. A NU URNI DIN LOC: A nu mişca din loc; A nu clinti. A NU VALORA NICI CÂT E NEGRU SUB UNGHIE: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani. A NU VALORA NICI CÂT O CEAPĂ DEGERATĂ: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani. A NU VALORA NICI O CEAPĂ DEGERATĂ: A nu avea nicio valoare; v. A nu face doi bani. A NU VĂRSA O LACRIMĂ: A nu plânge. A NU VEDEA DECÂT PÂNĂ ÎN VÂRFUL 465 A NU ZICE NICI BOABĂ FRÂNTĂ NASULUI: A nu avea o perspectivă; A nu admite şi o altă părere; A nu ştie multe; A nu se pricepe la mai multe lucruri; A fi prost; v. şi A nu vedea de dincolo de nas. A NU VEDEA DE DINCOLO DE NAS: A nu avea o perspectivă; A nu admite şi o altă părere; A nu ştie multe; A nu se pricepe la mai multe lucruri; A fi prost; v. şi A nu vedea decât până la vârful nasului. A NU VEDEA DE NAS: A nu vedea lucruri aflate în imediata apropiere. A NU VEDEA ÎNAINTEA OCHILOR: A fi mâhnit; A fierbe de mânie; v. şi A vedea lumea înaintea ochilor. A NU VEDEA LUMEA ÎNAINTEA OCHILOR: A fi mâhnit; A fierbe de mânie;v. A vedea înaintea ochilor. Ă NU VEDEA MAI DEPARTE DECÂT LUNGUL NASULUI: A fi neatent; A fi mărginit; A fi prost. A NU VEDEA MAI DEPARTE DE LUNGUL NASULUI: A fi mărginit; A fi îngust la minte; A fi prost; v. şi A nu vedea mai departe de vârful nasului. A NU VEDEA MAI DEPARTE DE VÂRFUL NASULUI: A fi mărginit; A fi îngust Ia minte; A fi prost; v. A nu vedea mai departe de lungul nasului. A NU VEDEA NICIO IEŞIRE: A nu găsi nicio scăpare; A nu găsi nicio rezolvare; A fi blocat. A NU VEDEA NIMIC RĂU ÎN CEVA: A vedea şi părţile bune la ceva; A nu respinge cu totul. A NU VEDEA PĂDUREA DIN CAUZA COPACILOR: A nu-şi da seama de adevăr; A nu intui adevărul. . A NU VEDEA PE CINEVA CU OCHI BUNI: A nu avea o părere bună despre cineva; A nu simpatiza pe cineva. A NU VEDEA PICIOR DE OM: A nu fi nimeni. V··' A NU VEDEA SAŢ (înv., pop.): A nu se putea sătura; A nu fi mulţumit cu ce are; v. A nu afla sat. A NU VENI CU MÂNA GOALĂ: A aduce o atenţie, un plocon; A veni înarmat. ; A NU VENI DE FLORILE MĂRULUI: A nu veni degeaba. A NU VOISĂ ŞTIE: A nu lua în considerare; A nu ţine seama; A nu-i păsa; v. şi A nu voi să ştie de...; A nu voi să ştie nimic; A nu vrea să ştie; A nu vrea să ştie de...; A nu vrea să şti nimic. A NU VOI SĂ ŞTIE DE...: A nu lua în considerare; A nu ţine seama de...; A nu-i păsa de...; v.A nu voi să ştie. A NU VOI SĂ ŞTIE NIMIC: A nu lua în considerare; A nu ţine seama; A nu-i păsa; v. Amu voi să ştie. A NU VORBI DOUĂ: A nu spune nimic; v. şi A nu vorbi nici două. A NU VORBI NICI DE BINE, NICI DE RĂU: A nu-şi exprima părerea; A nu se pronunţa. A NU VORBI NICI DOUĂ: A nu spune nimic; v. A nu vorbi două. / A NU iVREA CU JURĂMÂNT: A nu vrea deloc.:;: A NU VREA ÎN RUPTUL CAPULUI: A nu vrea în niciun fel; v. şi A nu vrea nici de al dracului; A nu vrea nici de voie, nici de nevoie; A nu vrea nici mort; A nu vrea odată cu capul. A NU VREA NICI DE AL DRACULUI: A nu vrea în niciun fel; v. A nu vrea în ruptul capului, A NU VREA NICI DE VOIE, NICI DE NEVOIE: A jiu: vrea în niciun fel; v. A nu vrea în ruptul capului. A NU VREA NICI MOT: A nu vrea în niciun fel; v. A nu vrea în ruptul capului. A NU VREA ODATĂ CU CAPUL: A nu vrea în niciun fel; v. A nu vrea în ruptul capului. A NU: VREA: SĂ iĂIBĂ^DE A-FACE CU CINEVA SAU CU CEVA: A nu-1 interesa cineva sau ceva. A NU VREA SĂ ŞTIE: A nu lua în considerare; A nu ţine seama; A nu-i păsa; v. A tiu voi să ştie. A NU VREA SĂ ŞTIE DE...: A nu lua în considerare; A nu ţine seama de...; A nu-i păsa de...; v. A nu voi să ştie. A NU - VREA SĂ ŞTIE NIMIC: A nu lua în considerare; A nu ţine seama; A nu-i păsa; v. A nu voi să ştie. A NU ZICE BOABĂ: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v. şi A nu zice boabă legănată; A nu zice bob; A nu zice două boabe legănate; A nu zice du-te mai încolo; A nu zice neam; A nu zice nici bleau; A nu zice nici boabă; A nu zice nici boabă frântă; A nu zice nici boabă legănată; A nu zice nici două boabe legănate; A nu zice nici boabă; A nu zice nicio boabă; A nu zice nicio boabă frântă; A nu zice nicio boabă legănată; A iui zice nici vorbă, nici poveste;  nu zice o boabă. A NU ZICE BOABĂ LEGĂNATĂ: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v. A nu zice boabă. : A NU ZICE BOB: ■/ i nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v.A nu zice boabă. A NU ZICE DOUĂ BOABE LEGĂNATE: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc v. A nu zice boabă. A NU ZICE DUTE MAI ÎNCOLO: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v. A nu zice boabă. A NU ZICE NEAM: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v. A nu zice boabă. A NU ZICE NICI BLEAU: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v. A nu zice boabă. A NU ZICE NICI BOABĂ: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc v. A nu zice boabă. A NU ZICE NICI BOABĂ FRÂNTĂ: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v. A nu zice boabă. A NU ZICE NICI BOB 466 A NU ZICE NICI BOB: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v. A nu zice boabă. A NU ZICE NICI CÂRC A NU ZICE NICI MALC: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU ZICE NICI DA NICI BA: A nu avea nicio părere; A tăcea. - A NU ZICE NICI DOUĂ BOABE LEGĂNATE: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v. A nu zice boabă. Av NU ZICE NICI MAC: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU ZICE NICI MÂLC: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU ZICE NICI MÂR: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc A NU ZICE NICI MIAU: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU ZICE NICIO BOABĂ: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v. A nu zice boabă. A NU ZICE NICIO BOABĂ FRÂNTĂ: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v. A nu zice boabă. A NU ZICE NICIO BOABĂ LEGĂNATĂ: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v. A nu zice boabă. A NU ZICE NICI PIS: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU ZICE NICI ŢÂŢ: A nu putea scoate nicio vorbă; A nu scoate nicio vorbă; A tăcea chitic; v. A nu putea spune cârc. A NU ZICE NICI VORBĂ, NICI POVESTE (înv.): A nu spune nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc v. A nu zice boabă. A NU ZICE O BOABĂ: A nu zice nimic; A nu scoate o vorbă; A tăcea mâlc; v. A nu zice boabă. AN-VARĂ: în timpul verii trecute; v. şi Astă-vară. ao A OCOLI VORBA: A nu mai vrea să discute despre.... A O DUCE BINE DIN VORBĂ: A motivat frumos. A O ADUCE DIN CONDEI: A vorbi frumos; A alege cuvinte frumoase; v. şi A o duce din condei. A O ADUCE PE DUPĂ PIERSIC (pop., fam.): A spune ceva pe ocolite; A se codi; A se eschiva; v. şi A o da pe după piersic; A o lua pe după piersic; A se da pe după piersic. A O APUCA CU GURA ÎNAINTE: A se grăbi să răspundă; v. A apuca cu gura înainte A O APUCA DE FUGĂ: A fugi; A porni în fugă; v. A lua fuga. A O XPUCA ENGLEZEŞTE: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O APUCA HĂISA: A se abate de la linia convenită; A greşi; v.A apuca hăisa. A O APUCA ÎNAINTEA CUIVA: A se duce să-l întâmpine, i A O APUCA ÎNAINTE: A continua drumul; A înainta; A pleca ceva mai devreme; v. A merge înainte. A O APUCA ÎNAINTE CA CURVA CU PRĂJINA: A se revolta fiind cu musca pe căciulă; A nu da răgaz altora să-i facă reproşuri; v. şi A o lua înainte ca cnna cu prăjina. A O APUCA ÎN FUGĂ: A fugi; A o şterge; A o tuli; A o lua Ia fugă; A porni în fugă; v. A lua fuga. ■■ A O APUCA IN GOANĂ: A fugi; A o şterge; A o tuli; A o lua la fugă; A porni în fugă; v. A lua fuga.. A O APUCA LA DREAPTA: A face la dreapta; v. şi A o lua la dreapta. A O APUCA LA FUGĂ: A fugi; A o şterge; A o tuli; A o lua la fugă; A pomi în fugă; v. A lua fuga., : A O APUCA LA GOANĂ: A fugi; A o şterge; A o tuli; A o lua la fugă; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O APUCA LA PICIOR: A fugi; A o şterge; A o tuli; A o lua la fugă; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O APUCA LA SANĂTOASĂ: A fugi; A o şterge; A o tuli; A o lua la fugă; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O APUCA LA STÂNGA: A o lua 1a stânga; A face la stânga; A fura; A şterpeli; A ascunde. ; A O APUCA LA ■ TALPĂ: A pleca repede; A fugi de undeva; v. şi A o lua la tălpi; A-şi lua tălpile la spinare. AO APUCA LA TREI PĂZEŞTE: A fugi; A o şterge; A o tuli; A o lua la fugă; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O APUCA PE CALEA CEA BUNĂ: A se îndrepta; A se cuminţi; v. A apuca pe calea cea bună. A O APUCA PE CĂI GREŞITE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A O APUCA PE CĂRĂRI GREŞITE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A O APUCA PE DE LĂTURI: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A O APUCA PE DRUM BUN: A se îndrepta; A se cuminţi; v.A apuca pe calea cea bună. A O APUCA PE DRUMUL CEL BUN: A se îndrepta; A se cuminţi; v. A apuca pe calea cea bună. A O APUCA PE DRUMURI GREŞITE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A O APUCA PE UN DRUM GREŞIT: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. : 467 A O DA CA IRIMIA CU OIŞTEA-N GARD A O APUCA RAZNA: A duce o viaţă'imorală; A încălca legea; A comite greşeli mari. A O BĂGA PE MÂNECĂ: A o încurca; A o sfecli; A se speria; v. şi A o băga pe mâneci. A O BĂGA PE MÂNECI: A o încurca; A o sfecli; A se speria; v. A o băga pe mânecă. A OBIECTA FAŢĂ DE CEVA: A nu fi de acord cu ceva; A se împotrivi. A OBIŞNUI SĂ...: A avea obiceiul să.... A O BRODI BINE: A face un lucru bine; A o nimeri bine. A OBSERVA DINTR-O ARUNCĂTURĂ DE OCHI: A observa foarte repede. A OBŢINE CEVA LA UN PREŢ FABULOS: A cumpăra ceva foarte scump, A OBŢINE CEVA PRIN FRAUDĂ: A fura; A delapida. A OBŢINE CEVA PRIN SUBTERFUGII: A obţine ceva prin şmecherie, prin viclenie; A nu obţine ceva cinstit; v. şi A obţine ceva prin şiretlicuri; A obţine ceva prin viclenie. A OBŢINE CEVA PRIN ŞIRETLICURI: A obţine ceva prin şmecherie, prin viclenie; A nu obţine ceva cinstit; v. şi A obţine ceva prin subterfugii. A OBŢINE CEVA PRIN VICLENII: A obţine ceva prin şmecherie; A nu obţine ceva cinstit; v. şi A obţine ceva prin şiretlicuri. A OBŢINE GRAŢIEREA CUIVA: A interveni şi a reuşi eliberarea cuiva din puşcărie. A OBŢINE LEGĂTURA CU CINEVA: A intra în legătura cu cineva; A intra în contact cu cineva. A OBŢINE MAJORITATEA: A primi majoritatea voturilor. Ă OTŢINE O MAJORITATE CONFORTABILĂ: A primi marea majoritate a voturilor. A OBŢINE O MAJORITATE COVÂRŞITOARE DE VOTURI: A obţine aproape toate voturile; v. şi A obţine majoritatea sigură. A OBŢINE O MAJORITATE SIGURĂ: A obţine aproape toate voturile; v. A obţine majoritatea covârşitoare de voturi. A OBŢINE O NOTĂ DE TRECERE: A trece un examen; A lua notă de trecere la un examen. A OBŢINE PRIETENIA CUIVA: A se împrieteni cu cineva. A OBŢINE PRIN INTERVENŢII APROBAREA: A interveni cineva pentru aprobarea solicitării cuiva. A OBŢINE PROFITURI ILICITE: A se îmbogăţi pe căi ilegale; A primi bani mulţi în mod ilegal. A OBŢINE UN CIOLAN DE RQS: A obţine un avantaj, un profit, o sinecură; v. A căpăta un ciolan de ros. A OBŢINE UN OS DE ROS: A obţine un avantaj, un profit, o sinecură; v. A căpăta un ciolan de ros. A OBŢINE UN VOT DE ÎNCREDERE: A obţine aprobarea parlamentului. A O BULI: A da de naiba; A o încurca. O A O CAM RĂRI DE PE UNDEVA: Ase duce tot mai rar pe undeva; A o şterge de undeva; v. şi A o cam rări de undeva; A o mai rări de pe undeva; A o mai rări de undeva. A O CAM RĂRI DE UNDEVA: A se duce tot mai rar pe undeva; A o şterge de undeva; v. A o cam rări de pe undeva. A OCĂRÎ CUM ll VINE LA GURĂ: A blestema necontrolat, cu brutalitate, cu violenţă; v. A blestema cum îi vine la gură. A O CĂUTA CU LUMÂNAREA: A dori, a voi ceva cu ;· orice preţ; A se amesteca în treburi necurate; v. şi A o căuta cu lumânarea aprinsă. A O CĂUTA CU LUMÂNAREA APRINSĂ: A dori, a voi ceva cu orice preţ; A se amesteca în treburi necurate; v. A o căuta cu lumânarea. A OCHI CU ATENŢIE: A o nimeri; v. şi A ochiexact. A OCHI EXACT: A o nimeri; v. A ochi cu atenţie. A OCHI O ŢINTĂ: A -şi pune ochii pe cineva sau pe ceva; v. şi A ochi ţinta. : A OCHI ŢINTA: A -şi pune ochii pe cineva sau pe ceva; v. A ochi o ţinta. A O CIRIPI LA FUGA: A o lua la fugă. A O CODĂLBI (reg:): A o păţi; A o încurca. A OCOLI ADEVĂRUL: A minţi. A OCOLI CU VORBA PE DEPARTE: A nu spune direct ci pe ocolite. A OCOLI O DIFICULTATE: A evita o dificultate, a A OCOLI O ÎNTREBARE: A evita să răspun-dă; A nu răspunde. A OCOLI PE DEPARTE: A nu spune, a nu face în mod direct; A spune, a face în mod indirect, pe ocolite. A OCOLI UN OBSACOL: A evita un obstacol. A O. CROI LA ■■FUGĂ: A o tuli; A o lua la fugă; v. şi A o croi la goană. A O CROI LA GOANĂ: A o tuli; A o lua la fugă; v. şi A o croi la fugă. A OCUPA LOC (pop.): A se aşeza. A OCUPA LOCUL CUIVA: A lua locul cuiva; A trece în locul cuiva; A înlocui pe cineva. : v, A OCUPA LOCUL DIN SPATE: A se aşeza în spate. A OCUPA MULT LOC: A se aşeza pe un spaţiu mai mare; A ocupa un spaţiu mai mare. A OCUPA O POZIŢIE ÎNALTĂ PE SCARA SOCIALĂ: A urca mult pe scara socială. A OCUPA O POZIŢIE MARCANTĂ: A avea o poziţie importantă. A OCUPA PREA MULT LOC: A se aşeza pe un spaţiu foarte mare; A ocupa un spaţiu foarte mare. A OCUPA PRUMUL LOC: A fi primul; A fi cel mai bun. A O DA CA IRIMIA CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A O DA CA 1VAN CU OIŞTEA-N GARD 468 A O DA CA IVAN CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A O DA CA STAN CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. AO DA CU OIŞTEA ÎN GARD: A face o prostie; A greşi. A O DA DE POMANĂ: A o da ieftin; A o da pomană. A O DA DIN CIUR ÎN VĂCĂLIE: A o scalda; A o motiva cum poate. A O DA ÎN BARĂ: A greşi; A o păţi; A face o prostie."·.-/. A O DA LESNE: A o vinde la preţ mic; A o vinde ieftin. A O DA ORI AŞA, ORI AŞA: A o scălda; A o motiva cum vrea el. A O DA PE ALTĂ COARDĂ: A întrebuinţa alte mijloace de convingere, de constrângere; A începe altcumva; v. A începe pe altă coardă. A O DA PE DUPĂ PIERSIC (pop., fam.): A spune ceva pe ocolite; A se codi; A se eschiva; v. A o aduce pe după piersic. A O DA PE OCOLITE: A ocoli. A O DA PE RÂS: A începe să râdă. A O DA PE UŞURICĂ: A munci fără chef; A se feri de muncile mai grele. A O DA PRIN ŞPERLĂ: A da de bucluc; A o păţi. A O DA TÂRGULUI (PE CINEVA): A vorbi de râu; A da în gura lumii pe cineva; A divulga un secret; v. A da prin târg. A ODIHNI BUCATELE: A-şi face siesta; v. şi A odihni mâncarea. A ODIHNI MÂNCAREA: A-şi face siesta; v.A odihni bucatele. A O DOSI iAohialafuga A O DUCE BINE: A trăi bine; A avea de toate. A O DUCE BINE CU CINEVA: A se înţelege bine; A trăi bine împreună. A O DUCE BINE CU SĂNĂTATEA: A fi sănătos. A O DUCE BINE DIN CONDEI: A vorbi cu eleganţă, cu fineţe; A scrie frumos, elegant, cu talent; A se descurca; A fi abil; v. A duce bine condeiul. A O DUCE BINE ÎMPREUNĂ: A convieţui bine. A O DUCE CA ÎN SÂNUL LU AVRAM: A o duce foarte bine; v. şi A'o duce ca în sânul mamei. A O DUCE CA ; LA ^ SÂNUL MAMEI: A o duce foarte bine; v. A o duce ca în sânul lui Avram. A O DUCE CAM AMESTECAT: A o duce nici bine nici rău; A o duce aşa şi aşa. A O DUCE CA PE DUPĂ PIERSIC: A se ascunde; A trăi pe ascuns; A face ceva în secret. A O DUCE CA PEŞTELE ÎN APĂ: A trăi foarte bine; v. şi A se simţi ca peştele în apă; A trăi ca peştele în apă. AO DUCE CA PEŞTELE PE USCAT: A avea o viaţă foarte grea; v. şi A se zbate ca peştele pe uscat; A trăi ca peştele pe uscat. A O DUCE CA PISICA CU CÂINELE: A nu se înţelege; A se duşmăni; v. şi A o duce ca vai de lume; A o duce ca vai de zilele ei. A O DUCE CA PISICA CU ŞOARECELE: A trăi rău în casă. A O DUCE CA VAI DE LUME: A nu se înţelege; A se duşmăni; v. A o duce ca pisica cu câinele. A O DUCE CA VAI DE ZILELE EI: A nu se înţelege; A se duşmăni; v. A o duce ca pisica cu câinele A O DUCE CA VERDELE CU ALBASTRUL: A o duce prost; A avea o situaţie dificilă. A O DUCE CÂINE-CÂINEŞTE: A o duce foarte greu; A trage mâţa de coadă. A O DUCE CU BĂRBATUL CA CÂINELE CU PISICA: A trăi rau în casă cu soţul. ■ A O DUCE CUM ; NUMAI DUMNEZEU ŞTIE: A o duce foarte greu; v. şi A o duce cum numai el ştie. AO DUCE CUM NUMAI EL ŞTIE: A o duce foarte greu; v. A o duce cum numai Dumnezeu ştie. .^i-r.·.: : : A O DUCE CUM POATE: A o duce când bine, când rău. A O DUCE CUM VREA CU VORBĂ: A o minţi uşor. A O DUCE DE AZI PE MÂINE: Ă fi sărac lipit; A-şi ţine cu greu zilele. A O DUCE DE MINUNE: A trăi bine; A avea dc toate. A O DUCE DIN CONDEI: A vorbi frumos; A alege cuvinte frumoase; v. A o aduce din condei. A O DUCE GREU: A trăi anevoie.  O DUCE ÎMPĂRĂTEŞTE: A o duce foarte bine; v. şi A trăi împărăteşte. A O DUCE ÎN PETRECERI: A petrece tot timpul; A face mereu chefuri; v. A o duce într-un chef. A O DUCE ÎNTR-0 MÂNCARE ŞI ÎNTR-0 BĂUTURĂ: A petrece, a face chefuri lungi şi dese; v. şi A o ţine într-o mâncare şi într-o băutură. A O DUCE ÎNTR-UN CHEF: A petrece tot timpul; A face mereu chefuri; v. A o duce în petreceri. A O DUCE LA CAP (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O DUCE LA CAPĂT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O DUCE LA CAPĂT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O DUCE LA CAP BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): Ă duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. 469 A O FACE UITATĂ A O DUCE LA CĂPĂTÂI (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce ia cap. A O DUCE LA CĂPĂTÂI BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O DUCE LA FEL (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O DUCE LA LIMAN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v. A duce la liman. y A O DUCE LA LIMAN BUN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceya; Ă p scoate la capăt; v. A duce la liman, A O DUCE LA LIMPEDE: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v. A duce la liman. A O DUCE LA LUMINIŞ: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v. A duce la liman. A O DUCE LA SFÂRŞIT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O DUCE LA SFÂRŞIT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O DUCE LA TĂVĂLEALĂ (fam,): (Despre oameni) A fi rezistent la efort; (Despre lucruri) A fi rezistent la purtat, la întrebuinţare zilnică; A fi durabil; v. A duce la tăvăleală. A O DUCE LA UN CAP (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap A O DUCE LA UN CAP BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O DUCE LA UN CAPĂT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O DUCE LA UN CAPĂT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A p DUCE LA UN CĂPĂTÂI (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A o duce la cap. A O I)UCE LA UN CĂPĂTÂI BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O DUCE LA UN FEL {CU CINEVA SAU CU CEVA)): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap bun A O DUCE LA UN LIMAN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşii ceva; Ă o scoate la capăt; v. A duce la liman. A O DUCE LA UN SFÂRŞIT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O DUCE LA UN SFÂRŞIT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O DUCE MULT: A mai trăi mult. A O DUCE PROST: A avea o viaţă grea; A nu avea cele necesare; A fi sărac; v. şi A o duce târâş-grăpiş; A a duce trai pe vătrai. A O DUCE RĂU CU CINEVA: A nu se înţelege cu cineva; A duce o viaţă grea cu cineva. A O DUCE RĂU CU SĂNĂTATEA: A nu fi sănătos; A fi bolnav. ^ A O DUCE TÂRÂŞ-GRĂPIŞ: A avea o viaţă grea; A nu avea cele necesare; A fi sărac; V. A a duce prost. A O DUCE TRAI PE VĂTRAI: A avea o viaţă grea; A nu avea cele necesare; A fi sărac; v. A o duce prost, A O DUDUI DIN CASĂ: A o izgoni din casă. A O FACE: A fi în; stare s-o facă. A O FACE BOACĂNĂ: A face ceva nepotrivit, prostesc; A gafa; y, A face boacăne. A O FACE BOBOC: A o face foarte frumoasă. A O FACE CU DE LA EL PUTERE: A acţiona Iară competenţă legală. ; i A 6 FACE CU DICHIS: A o face cu grijă. A O FACE CU OCHII ÎNCHIŞIîE uşor de făcut; v. şi A o face şi cu ochii închişi. :i A O FACE DE MOACĂ: A face d prostie. : A O FACE DE OAIE: A face o prostie, o gafa. A O FACE DE OCARĂ: A o certa, y·.; A O FACE DE OCHII LUMII: A se feri de lume; A face să nu se afle adevărul. ■■ A O FACE DE RÂCĂ: A o face din duşmănie; v. şi A o face din râcă. ■■■A O FACE DIN RÂCĂ: A o face din duşmănie; v. A o face de râcă. A O FACE FIARTĂ: A da chix; A eşua; A se face de râs. A O FACE LATĂ (fam.): A face un chef straşnic; A face o poznă, o prostie; A da de belea; v. şi A o face lată rău; A o face lată rău de tot. : A O FACE LATĂ RĂU (fam.): A face un chef straşnic; A face o poznă, o prostie; A da de belea; v. A o face lată. A O FACE LATĂ RĂU DE TOT (fam.): A face un chef straşnic; A face o poznă, o prostie; A da de belea; v. A o face lată. : A FACE P: NEFĂCUTĂ: A face o năzbâtie; A face un rău. : A p FACE PE CHINEZUL: A se face, a se preface că nu înţelege, că nu ştie nimic; A face pe prostul; v. şi A se face chinez. A O FACE PE NEBUNUL (fam,): A ţine să atragă atenţia; A-şi da importanţă; v. A face pe nebunul. A O FACE PE TREABĂ: A face bine ceva; A trebălui; v. şi A face treabă. A O FACE PRAF (fam.): A nu realiza nimic; A suferi un eşec. A O FACE PREA ÎNCORNORATĂ: A spune ceva de necrezut. A O FACE ŞI CU OCHII ÎNCHIŞI: E uşor de făcut; v. A o face cu ochii închişi. A O FACE UITATĂ: A nu se mai gândi la ea. A O FACE VARZĂ 470 A O FACE VARZĂ: A suporta un eşec; A o da chix; v. A face o varză. A OFENSA PE CINEVA: A insulta, a jigni pe cineva. A OFERI ADĂPOST CUIVA: A adăposti pe cineva.'·''' - A OFERI BRAŢUL: A trece braţul sub braţul cuiva spre a-1 conduce sau a fi condus; A oferi sprijin cuiva; A ajuta pe cineva. A OFERI CU PICĂTURĂ: A-i da puţin câte puţin; v.Ada cu picătură. A OFERI MÂNA SĂ: A se căsători. - A OFERI GĂZDUIRE CUIVA: A găzdui pe cineva. A OFERI O MASĂ BUNĂ CUIVA: A sătura pe cineva; A-i oferi mâncare bună. A OFERI O ŞANSĂ: A; acorda o ieşire, o scăpare, o rezolvare a problemelor. A OFERI SPRE VÂNZARE: A pun în vânzare; A vinde. A OFERI SPRIJINUL CUIVA: A sprijini, a ajuta pe cineva. A OFERI UN EXEMPLU DE URMAT: A fi un exemplu bun de urmat. A OFERI UN MODEL: A fi un model pentru cineva. A OFERI UN PRETEXT: A fi un pretext, o SCUZă.': 'V: A O FEŞTELI: A o păţi; A o încurca; A da de naiba; A se face de râs; A da chix; A rata; A OFTA ADÂNC: A-şi exprima durerea, necazul; v. şi A ofta de la rărunchi;  ofta din adâncul rărunchilor; A ofta din adâncul sufletului; A ofta din baierele inimii; /I ofta din rărunchi. A OFTA DIN BAIERELE INIMII: A ofta din adâncul sufletului. A OFTA DE LA RĂRUNCHI: A-şi exprima durerea, necazul; v. A ofta adânc. A OFTA DIN ADÂNCUL RĂRUNCHILOR: A-şi exprima durerea, necazul; v. A ofta adânc. A OFTA DIN ADÂNCUL SUFLETULUI: A-şi exprima durerea, necazul; v. A ofta adânc. A OFTA DIN BAIERELE INIMII: A-şi exprima durerea, necazul; v. A ofta adânc. A OFTA DIN RĂRUNCHI: A-şi exprima durerea, necazul; v. A ofta adânc. A OFTA DUPĂ CINEVA SAU CEVA: A regreta pierderea cuiva sau a ceva; A tânji după cineva sau după ceva. ■ A O GHID O NA: A-1 conduce; A-1 îndruma. A O GONI DIN CASĂ: A o izgoni din casă. AOGREŞL A da greş; A eşua. A O ISPRĂVI CU VIAŢĂ: A muri; A se sinucide. A O ÎMPĂCA CU VORBA: A-i vorbi liniştitor. A O ÎMPĂTURA (reg.)\ A fugi; A o lua la sănătoasa. A O ÎMPLINI CU CINEVA: A termina, a isprăvi cu cineva; A încurca cu cineva; v. şi A o împlini cuiva. A O ÎMPLINI CUIVA: A termina, a isprăvi cu cineva; A încurca cu cineva; v. A o împlini cu cineva. A O ÎMPUNGE LA FUGĂ: A o lua la fugă; A porni fu^a. A O ÎNCEPE BINE: A o pomi corect; A pleca pe drumul cel bun. A O ÎNCEPE RĂU DE LUNEA: A-i merge rău toată săptămâna. A O ÎNCHEIA CU CINEVA (fam.): A rupe legăturile, relaţiile cu cineva; A nu mai dori să-l Vadă. A O ÎNCURCA1 (pop.): Aduce o viaţă chinuitoare; A trăi cu chiu, cu vai; A o păţi cu cineva; A da de dracul; A da de belea; A vorbi confuz. A O ÎNCURCA2: A vorbi confuz; A da răspunsuri evazive;1 A da din colţ în colţ; A spune minciuni; v. A încurca vorba. A O ÎNGHIŢI: A răbda, a suporta de nevoie o dojana, o batjocură, o insultă; A muri; v. A înghiţi găluşca. A O ÎNŞIRA: E enumera; A le spune pe toate. A O ÎNTINDE: A pleca; A păşi la drum; A plecai a drum lung; v. şi A o întinde la drum; A o întinde la sănătoasă. A O ÎNTINDEM DRUM: A pleca; A păşi la drum; A pleca Ia drum lung; v. A o întinde. A O ÎNTINDE LA SĂNĂTOASĂ: A pleca; A păşi la drum; A pleca la drum lung; A fugi de frică; v. A o întinde. : ; A O ÎNTINDE LA ŞURUB: A o expune 1 a mari presiuni; A o forţa. A O ÎNTOARCE: A-şi schimba brusc atitudinea, purtarea pentru a ieşi dintr-o încurcătură; v. şi A o întoarce la şurub; A o întoarce pe şurub, A O ÎNTOARCE CA LA PLOIEŞTI: A-şi schimba brusc atitudinea, purtarea; A întoarce foaia. ; A O ÎNTOARCE'IAR: A nu se mai ţine iar de cuvânt A O ÎNTOARCE LA ŞIRETLIC: A recurge la viclenii, la şiretlicuri; v. şi A o întoarce la viclenie; A întoarce vreun vicleşug. A O ÎNTOARCE LA ŞURUB: A-şi schimba brusc atitudinea, purtarea pentru a ieşi dintr-o încurcătură; v. A o întoarce. A O ÎNTOARCE LA VICLENIE: A recurge la viclenii, la şiretlicuri; v. A o întoarce la şiretlicuri. A O ÎNTOARCE PE ALTĂ PARTE: A-şi schimba atitudinea; A schimba direcţia; A o lua în altă direcţie. Ă O ÎNTOARCE PE FOAIA AILALTĂ: A-şi modifica purtarea, conduita, atitudinea v. A întoarce foaia. A O ÎNTOARCE PE FOAIA CEALALTĂ: A-şi modifica purtarea, conduită; atitudinea v. A întoarce foaia. A O ÎNTOARCE PE ŞURUB: A-şi schimba brusc atitudinea, purtarea pentru a ieşi dintr-o încurcătură; v. A o întoarce. A O ÎNTOARCE PE TOATE PĂRŢILE: A cumpăni bine lucrurile; A examina amănunţit, în 471 A O LUA DE BAZĂ detaliu; v. şi A întoarce şi pe faţă şi pe dos; A întoarce şi pe o faţă şi pe alta; A o întoarce şi pe o parte şi pe alta. A O ÎNTOARCE ŞI PE FAŢĂ ŞI PE DOS: A cumpăni bine lucrurile; A examina amănunţit, în detali u; v. A întoarce pe toate părţile. A O ÎNTOARCE ŞI PE O FAŢĂ ŞI PE ALTA: A cumpăni bine lucrurile; A examina amănunţit, în detaliu; v. A întoarce pe toate părţile. A O ÎNTOARCE ŞI PE O PARTE ŞI PE ALTA: A cumpăni bine lucrurile; A examina amănunţit, în detaliu; v. A întoarce pe toate părţile. A O ÎNTOARCE TOT PE A LUI: A reveni la vechiul său punct de vedere; A nu se lăsa convins. A: O LĂSA CU BURTA LA GURĂ: A o lăsa gravidă. A O LĂSA GREA: A o lăsa gravidă. A O LĂSA ÎN CÂNEPĂ: A abandona ceva; A nu mai căuta adevărul; A nu-1 măi căuta pe vinovat; v şi A o lăsa în păpuşoi; A o lăsa moartă. A O LĂSA ÎN COARDA DE JOS: A-şi reduce pretenţiile; A deveni rezonabil; A se îmblânzi; A se astâmpăra; v. şi A o lăsa în coardă de mai jos; A o lăsa pe coarda de jos; A o lăsa pe coarda de mai jos; A muia coarda. A O LĂSA ÎN COARDA DE MAI JOS: A-şi mai reduce pretenţiile; A deveni mai rezonabil; A se îmblânzi; A se astâmpăra; v. A o lăsa în coardă de jos. A O LĂSA ÎNCURCATĂ: A lăsa un lucru nelămurit. A O LĂSA ÎN PĂPUŞOI: A abandona ceva; A nu mai căuta adevărul; A nu-1 mai căuta pe vinovat; v A o lăsa în cânepă. A O LĂSA MAI MOALE: A face concesii; A nu mai fi aşa de rău; A nu mai fi aşa de pretenţios; v. A lăsa mai moale. A O LĂSA MOALE: A face concesii; A nu mai fi aşa de rău; A nu mai fi aşa de pretenţios; v. A lăsa mai moale. A O LĂSA MOARTĂ: A abandona ceva; A nu mai căuta adevărul; A nu-I mai căuta pe vinovat; v A o lăsa în cânepă. A O LĂSA MOARTĂ ÎN PĂPUŞOI: A o abandona; A nu-1 mai interesa; v. şi A o lăsa moartă-n cânepă A O LĂSA MOARTĂ-N CÂNEPĂ: A o abandona; A nu-1 mai interesa; v. A o lăsa moartă în cânepă. A O LĂSA NEZISĂ: A nu-i da replică. A O LĂSA PE COARDA DE JOS: A-şi reduce pretenţiile; A deveni rezonabil; A se îmblânzi; A se astâmpăra; v. A o lăsa în coardă de jos. A O LĂSA PE COARDA DE MAI JOS: A-şi mai reduce pretenţiile; A deveni mai rezonabil; A se îmblânzi; A se astâmpăra; v. A o lăsa în coardă de jos. , A O LOVI CA IRIMIA CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A O LOVI CA IVAN CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A O LOVI CA STAN CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard: A O LUA BĂBEŞTE: A calcula cu încetul dar destul de exact. \ A O LUA BĂRBĂTEŞTE: A o lua repede. A O LUA CAM PE O PARTE: A se sminti; A o lua aiurea. A O LUA CA NĂRODUL: A pomi prosteşte; A pomi rău. A O LUA CĂLĂREŞTE: A merge prea repede. A O LUA CU CAPUL MĂRE: A porni cu treabă în mod nechibzuit; A se purta prosteşte. A SE LUA CU CAŢA DE CINEVA:\A-1 pisa cu vorba. w-:·· A O LUA CU CE ERA PE EA: A o lua fără zestre; A se căsători cu o fată săracă. A O LUA CU DOAMNE-AJUTĂ: A cere mereu ceva. î'w'·;' A O LUA CU GURA ÎNAINTE: A se grăbi să răspundă; v. A apuca cu gura înainte. A O LUA CU HAPCA: A lua cu forţa şi pe nedrept; v. şi A lua cu japca. A O LUA CU ÎNCEPUTUL: A o lua de la capăt. A A O LUA CU JAPCA: A lua cu forţa şi pe nedrept; v. A lua cu hapca. A O LUA CUM NU SE POATE MAI RĂU: A fi pe o cale foarte periculoasă; A face o mare greşeală. A O LUA CU RĂUL DE LUNI: A-i merge rău de luni; O să-i meargă rău toată săptămâna. A O LUA CU VORBA DE LA ADAM: A avea de gând să vorbească mult. A O LUA CU VORBA VORBITĂ: A fi bine înţeleşi mai din timp. A O LUA DE CAPITAL: A crede că aşa este, că aşa trebuie făcut; v. şi A o lua de căpătâi; A o lua de căpetenie. A O LUA DE-A CHIOARA: A merge orbeşte fără a şti încotro; A o lua razna, a.vv; A O LUA DE-A CURMEZIŞUL: A se opune. A O LUA DE-A DREPTUL: A merge drept la ţintă. A O LUA DE-A GATA: A o lua gata pregătită de consum; A o lua gata confecţionată. A O LUA DE CĂPĂTÂI: A crede că aşa este, că aşa trebuie făcut; v. A o lua de capital. A O LUA DE CĂPETENIE: A crede că aşa este, că aşa trebuie făcut; v. A o lua de capital A O LUA DE CHILIPIR: A cumpăra foarte ieftin. A O LUA DE CINSTITĂ: A crede că este cinstită. A O LUA DE BANI BUNI: A plăti, a cumpăra destul de scump. A O LUA DE BAZĂ: A considera că este cum se spune, cum pare; A crede că e chiar aşa; v. şi A o lua de bună. A O LUA DE BUNĂ 472 A O LUA DE BUNĂ: A considera că este cum se spune, cum pare; A crede că e chiar aşa; v. A o luade bază. A O LUA DE CAPITAL: A o lua în serios; A o lua de bună. :. ::- A O LUA DE CAPUL LUI: A face ce vrea; A face ce crede; A se purta ca un prost. A O LUA DE CĂPETENIE: A crede că e chiar aşa. A O LUA DE COADĂ: A începe activitatea; A trece la muncă. A O LUA DE DIMINEAŢĂ CU BĂUTURĂ; A începe să bea de dimineaţă. 7 A O LUA DE DRAG: A: o lua că i-a plăcut. A O LUA DE FUGĂ: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O LUA DE LA AC: A fi foarte sărac la începutul căsătoriei. A O LUA DE LAADAM: A nu putea fi scurt în expunere; v. şi A o lua de la Adam şi Eva. A O LUA DE LA ADAM ŞI EVA: A nu putea fi scurt în expunere; \. A o lua de la Adam. A O LUA DE LA CAPĂT; A reîncepe; A relua; v. şi A o lua de la început. A O LUA DE LA COADĂ: A o pomi de la început; A pomi ultimul. A O LUA DE LA ÎNCEPUT: A reîncepe; A relua; v. A o lua de la capăt. A O LUA DE LA LINGURA: A fi foarte sărac la început. A O LUA DE LA TALPĂ: A pomi de jos; A pomi de la ce mai joasă poziţie. A O LUA DE PLEAŞCĂ: A o cumpăra foarte ieftin. A O LUA DIN FIR DE AŢĂ: A cerceta la amănunt. A O LUA DIN LOC: A pleca repede; A o pomi. A O LUA DOMOL: A începe cu grijă; A nu se grăbi; A folosi blândeţea; A-l trata bine; v. şi A o lua încet. A O LUA DUPĂ CEAFĂ: A primi o bătaie. A O LUA ENGLEZEŞTE: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O LUA HĂBĂUC: A umbla razna; A umbla creanga; A hoinări; v. şi A o lua hăbăuca; A umbla hăbăuc; A umbla hăbăuca. A O LUA HĂBĂUCA: A umbla razna; A umbla creanga; A hoinări; v. A o lua hăbăuc. A O LUA IAR DE LA;CAPĂT: A o relua de la început. A O LUA ÎNAINTE: A înainta; A continua drumui; A pleca deja; v. A merge înainte. A O LUA ÎNAINTEA CUIVA: A depăşi, a întrece pe cineva; v. A lua înainte (cuiva). A O LUA ÎNAINTE CA CURVA CU PRĂJINA: A se revolta fiind cu musca pe căciulă; A nu da răgaz altora să-i facă reproşuri; v. A o apuca înainte ca curva cu prăjina. A O LUA ÎNCET: A începe cu grijă; A nu se grăbi; A folosi blândeţea; A-l trata bine; v. şi A o lua domol. A O LUA ÎN CLANŢĂ: A fi plesnit peste gură; A primi o lovitură peste gură. A O LUA ÎN DEAL: A urca dealul. A O LUA ÎN DERÂDERE: A-l batjocori; A-l lua în batjocură; A-l lua în râs; v. A-l lua în baschioală. A O LUA ÎN FUGĂ: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O LUA ÎN GÂT: A lua asupra sa o însărcinare; A-şi asuma o datorie; A o păţi; A i se înfunda. A O LUA ÎN GLUMĂ: A nu o lua în serios, cum era cazul. - AO LUA ÎN GOANĂ: A fugi; A porni în fugă; v. A lua fuga. A 0/LUA ÎN PĂLIŞ (reg.): A o lua ^ de-a dreptul; v. şi A o lua păliş. A O LUA ÎN PĂR ŞI-N RĂSPĂR: A o lua în toate felurile. A O LUA: ÎN PORNEALĂ (pop.): A pleca, a pomi la drum. A O LUA ÎN SERIOS: A-i da importanţă. A O LUA ÎN TRAGEDIE (CEVA): A da prea multă importanţă Jaturii neplăcute a unui fapt; A dramatiza; v. A lua în tragedie. A O LUA ÎN TRAGIC (CEVA): A da prea multă importanţă laturii i neplăcute a unui fapt; A dramatiza; v. A lua în tragedie. A O LUA-LA!AMĂGELI (pop.): A păcăli, a înşela, a induce în eroare. A O LUA LA BRODEALA: A încerca s-ă ghicească. A O LUA LA CEAFĂ: A primi bătaie; v. şi A o lua pe coastă; A O LUA LA DREAPTA: A face la dreapta; v, A o apuca la dreapta. A O LUA LA FUGĂ: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. AO LUA LA GALOP: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O LUA LA GINGIE: A se îmbăta. ^ A O LUA LA GOANĂ: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O LUA LA MĂSEA: A bea foarte mult; A fi beţiv; v. A duce la măsea. A O LUA LA MOACĂ (arg.): A lua o bătaie peste cap. A O LUA LA MUSTAŢĂ: A bea foarte mult; A fî beţiv;v. A duce la măsea. A O LUA LA NIMEREALĂ: A nu proba; A nu încerca. .7··;:-:;: A O LUA LA PAS: A merge încet; A accelera mersul; A merge pe jos. A O LUA LA PICIOR: A merge pe jos; A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O LUA LA PORNEALĂ: A pleca; A pomi. A O LUA LA PURTARE: A o folosi zilnic. A O LUA LA REPEZEALĂ: A o repezi; A o mustra. A O LUA LA SĂNĂTOASA: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O LUA LA SĂPUNEALĂ: A-l mustra. 473 A O LUA TARE A O LUA LA TALPĂ: A pleca repede; A fugi de undeva; v. şi A o apuca la talpă. A O LUA LA TĂLPĂŞIŢĂ: A pleca repede de undeva de frică, de ruşine; A o şterge; v. A lua tălpăşiţa. A O LUA LA TĂLPI: A pleca repede; A fugi de undeva; A o apuca Ia tălpi A O LUA LA TRAP: A o lua la fugă. A O LUA LA TREI PĂZEŞTE: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O LUA LA UN CURAJ: A-şi face curaj; A-şi lua curaj. A O LUA MAI DOMOL: A o face, a o lua mai încet, mai liniştitor, mai lent. A O LUĂ MOLDOVENEŞTE: A vorbi şi a acţiona direct, cu hotărâre; v. şi A o spune moldoveneşte. A O LUĂ NĂROZEŞTE: A se purta ca un prost; A se purta cu îndrăzneala prostului. A O LUA PĂLIŞ (reg.): A o lua de-a dreptul; v. A o lua în păliş. A O LUA PE ALĂTURI: A ocoli; A nu dori să se întâlnească; A nu merge pe calea cunoscută. A O LUA PE ALTĂ CALE: A încerca o altă soluţie. A O LUA PE CĂI GREŞITE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. O LUA PE CĂRĂRI GREŞITE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A O LUA PE CHELBE: A fi bătut. A O LUA PE COAJĂ (fam.): A încasa o mamă de bătaie; A fi bătut. A O LUA PE COARDA CEALALTĂ: A schimba macazul. A O LUA PE COARDA RAZACHIE: A o lua cu binişorul. A O LUA PE CURMĂTURĂ: A merge pe drumul ce taie mai drept către ţintă. A O LUA PE DAIBGOJEALĂ: A o lua gratis, de pomană. A O LUA PE DÂRĂ: A urma firul urmei, A O LUA PE DE-A ÎNTREGUL:' Ă ataca frontal, direct, în plin. A O LUATE DE-A RÂNDUL: A verifica rând curând. A O LUA PE DE LĂTURI: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A O LUA PE DEPARTE: A ocoli tema principală. A O LUA PE DIN SPATE:  veni din spate. A O LUA PE DINTREGUL: Ă ataca direct problema. A O LUA PE DRUMURI: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A O LUA PE DRUMURI GREŞITE: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A O LUA PE DUPĂ PIERSIC (pop., fam.): A spune ceva pe ocolite; A se codi; A se eschiva; v. A o aduce pe după piersic. A O LUA PE FIR: A se conduce în cercetare după un anume fir. A O LUA PE FIRUL APEI: A merge pe unde apa este cea mai adâncă. A O LUA PE JOS: A merge pe jos; A merge cu piciorul. A O LUA PE MARE: A-şi da aere; A face pe deşteptul. A O LUA PE MÂNĂ: A pipăi cu mâna după ce a luat-o. A O LUA PE OCOL: A nu merge direct; A ocoli; A nu ataca direct; v. şi A o lua pe ocolite.  O LUA PE OCOLITE: A nu merge direct; A ocoli; A nu ataca direct; v. A o lua pe ocol. A; O LUA; PE O URECHE: A se purta ca un prost. A O LUA PE PICIOARE PE DRUM: A porni, a pleca la drum pe jos. A O LUA PE POIANĂ: A divaga; A trăncăni. A p LUA PE PROCOPSEALĂ: A dori să se îmbogăţească; A lua ieftin. A O LUA PE SCURTĂTURĂ: A ataca direct. AO LUIA PESTE CAL: A întrece măsura. A O LUA, PESTE CÂMP: A merge de-a dreptul; A o tăia peste câmp. A O LUA PESTE CÂMPI: A spune prostii; A trăncăni A O LUA PE UN DRUM: A pleca pe un drum anume; A-şi ţine calea proprie. A O LUA PE UN DRUM GREŞIT: A-şi face de cap; A se ticăloşi; v. A apuca pe căi greşite. A O LUA PE UN DRUM PRIMEJDIOS: A lua o cale greşită, primejdioasă, periculoasă; A nu pleca pe drumul cel bun. A O LUĂ PE URMĂ: A urmări urma rămasa. A O LUA POTECEAUĂ: A pleca şi plecarea sa a provocat mulţumire şi uşurare; v. şi A o lua potecel; A o lua potecuţă. A O LUA POTECEL: A merge cu pas nesigur. A O LUA POTECUŢĂ: A pleca şi plecarea sa, a provocat mulţumire şi uşurare; v. A o lua poteceaua. A O LUA PREA REPEDE: A se grăbi. A O LUĂ PRIN ÎNTREGUL: Ă ataca frontal. A O LUA PRINTRE PORUMBI: A bate câmpii; A aiurea. A 6 ■ LUĂ RARA: A păşi, a merge încet; A merge agale. A O LUA RAZNA: A merge la întâmplare; A umbla pe căi greşite; A bate câmpii; A divaga; A exagera. A O LUA RAU: A nu se comporta cum trebuie. A O LUA REPEDE: Asepiripi.r A O LUA REPEDE LA PICIOR: A pomi cu pas rapid Ia drum. A O LUA ŞI-AŞA, ŞI-AŞA CU EL: A folosi şi binele şi răul cu el; v. şi A o lua şi cu binele şi cu răul. A O LUA ŞI CU BINELE ŞI CU RĂUL: A folosi şi binele şi răul cu el; v. A o lua şi-aşa, şi-aşa cu el. A O LUA TARE: A o trata cu asprime; A acţiona cu forţă. A O MAI MUIA ŞI EL 474 A O MAI MUIA ŞI EL: A nu mai fi atât de pretenţios. A O MAI RĂRI (CU CEVA): A o lăsa mai domol cu ceva. A O MAI RĂRI CU VENITUL: A veni mai rar. A O MAI RĂRI DE PE UNDEVA: A se duce tot mai rar pe undeva; A o şterge de undeva; v,A o cam rări de pe undeva. A O MAI RĂRI DE UNDEVA: A se duce tot mai rar pe undeva; A o şterge de undeva; v. A o cam rări de pe undeva. A O MALCII (reg.)\ A înmărmuri de frică, de admiraţie, de ruşine. A O MÂNA: A trăi; v. A mâna viaţa. A OMORÎ CU ZILE (PE CINEVA): A priciiiui moartea cuiva înainte de vreme; A produce necazuri mari cuiva. A OMORÎ DOI IEPURI bpTR-O ÎMPUŞCĂTURĂ: A da o lovitură dublă; v. şi A omorî doi iepuri dintr-o lovitură; A omorî două muşte dintr-o lovitură. A OMORÎ DOI IEPURI DINTR-O LOVITURĂ: A da o lovitură dublă; v. /I omorî doi iepuri dintr-o împuşcătură. A OMORÎ DOUĂ MUŞTE DINTR-Q LOVITURĂ: A da o lovitură dublă; v. A omorî doi iepuri dintr-o împuşcătură. A OMORÎ ÎN BĂTAIE (PE CINEVA): A bate foarte tare pe cineva. A OMORÎ PĂDUCHELE PE BURTĂ: A fi foarte sătul. A OMQRÎ PE CINEVA CU ÎNCETUL: A produce cuiva o moarte lentă; v. şi A omorî pe cineva pe încetul. A OMORÎ PE CINEVA CU ZILE: A-i amărî viaţa; A-i produce mereu supărări, necazuri, greutăţi. A OMORÎ PE CINEVA ÎN BĂTAIE: A bate pe cineva zdravăn; A snopi în bătaie; v. şi A omorî pe cineva în bătăi. A OMORÎ PE CINEVA ÎN BĂTĂI: A bate pe cineva zdravăn; A snopi în bătaie; v. A omorî pe cineva în bătaie. A OMORÎ PE CINEVA PE ÎNCETUL: A produce cuiva o moarte lentă; v. A omori pe cineva cu încetul. A OMORÎ PE LOC: A ucide imediat pe cineva. A OMORÎ PURICELE PE BURTĂ: A fi foarte sătul. A OMORÎ TIMPUL: A sta degeaba; A se ocupa de lucruri neînsemnate; v. A omorî timpul. A OMORÎ URÂTUL: A face ceva din plictiseală; A-şi ocupa timpul cu ceva. A OMORÎ VREMEA: A sta degeaba; A se ocupa de lucruri neînsemnate; v. şi A omorî vremea. A O MUCLI (arg.)\ A nu mai avea replică. A O MUTA ÎN CURTEA VECINULUI: A scăpa de ea; A se debarasa de ceva. A O NIMERI: A nu greşi; A prinde; A apuca; A da de ceva. A O NIMERI BINE: A face o treabă bună; a face exact ce trebuia să facă. A O NIMERI CA IRIMIA CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A O NIMERI CA IVAN CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A O NIMERI CA NUCA-N PERETE: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A O NIMERI CA STAN CU OIŞTEA-N GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A O NIMERI CA ŢIGANUL LA ÎMPĂRAT: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A O NIMERI CA ŢIGANUL MIERCUREA LA STRANĂ: A fi inoportun; v. şi A nimeri ca ţiganul miercurea la stână. A O NIMERI CA ŢIGANUL VINEREA LA STRANĂ: A fi inoportun; v. şi A nimeri ca ţiganul miercurea la stână. A O NIMERI MIERCIREA LA STRÂNĂ: A fi inoportun; v. şi A nimeri ca ţiganul miercurea Ia stână. A O NIMERI VINEREA LA STRANĂ: A fi inoportun; v. şi A nimeri ca ţiganul miercurea la stână, A ONORA BĂTRÂNEŢEA: A respecta un om în vârstă A O OBÂRŞI (CU CINEVA) (reg.): A o păţi cu cineva. A O PĂŢI CU CINEVA: A o încurca; A-şi găsi beleaua cu cineva; A i se înfunda; A da de necaz. A O PÂRLI DE FUGĂ: A o lua la fugă; v.: şi A o pârli la fugă. /■ A O PÂRLI LA FUGĂ: A o lua la fugă; v. A o pârli de fugă. A O PLĂTI CUIVA CU VÂRF ŞI ÎNDESAT: A lua prea mult; A depăşi măsura. A O PLECA LA FUGĂ: A fugi; A ^porni în fugă; v. A lua fuga. : A O PLESNI BINE: A spune ceva potrivit îmr-o anumită situaţie. A O PORNI DE JOS: A urca pe scara socială prin muncă, prin forţe proprii. A O PORNI DELA AC: A o pomijde lazero; A nu avea nimic la început. A O PORNI DIN LOC: A pleca; A se mişca. A OPRI AVÂNTUL (CUIVA): A domoli pe cineva; v. şi A opri elanul (cuiva); A tăia avântul (cuiva); A tăia elanul (cuiva). A OPRI CALEA (CUIVA): A aţine calea cuiva; v. A fi oprită calea (cuiva). A OPRI CURSUL: A pune piedici; A nu permite evoluţia normală. A OPRI DINTR-O SUMĂ: A-şi lua o sumă de bani străini; A fura. A OPRI ELANUL (CUIVA): A domoli pe cineva; v. A opri avântul (cuiva). 475 AOSCĂLDA A OPRI LA MASA PE CINEVA: A oferi masa cuiva; A da de mâncare cuiva, A O PRINDE DIN AER: A înţelege repede; v. şi A o prinde din vânt. A O PRINDE DIN VÂNT: A înţelege repede; v. A o prinde din aer. A O PRINDE LA DRUM: A porni, A pleca Ia drum A O PRINDE LA FUGĂ: A pomi în goană; A o lua la fugă; V. şi A prinde fuga; A prinde la fugă. A O PRINDE LA VORBĂ: A vorbi mult; A nu mai tăcea. A OPRI PE CINEVA DE LA CEVA: A împiedica pe cineva să facă ceva. A OPRI RESTUL: A-şi reţine, a lua restul de bani; v. şi A opri restul de bani. A OPRI RESTUL DE BANI: A-şi reţine, a lua restul de bani; v. A opri restul. A O PUNE DE MĂMĂLIGĂ (pop.): A fi într-o situaţie dificilă; A fi într-o încurcătură; A da greş; A face o gafă; A se purta supărător. A O PUNE ÎN TOPORIŞTE (pop.): (Despre lucrări, acţiuni) A plănui; A iniţia; A pune Ia cale, A OPUNE LA CEAFĂ: A uita necazul. A O PUNE PE MĂGĂREAŢĂ: A se îmbăta; v. A pune pe măgăreaţă. A OPUNE REZISTENŢĂ LA...: A se opune, a se împotrivi la.... A OPUNE O REZISTENŢĂ ÎNDÂRJITĂ: A se opune, a se împotrivi cu toată forţa; v. şi A se opune cu rezistenţă înverşunată. A OPUNE O REZISTENŢĂ ÎNVERŞUNATĂ: A se opune, a se împotrivi cu toată forţa; v. şi A se opune cu rezistenţă îndârjită. A OPUNE UN VETO: A vota împotriva. A O RADE DE-A FUGA: A o lua la fugă; A fugi; A o pomi în fugă; v. A lua fuga. A O RÂDE DE FUGĂ:  o lua la fugă; A fugi; A o pomi în fugă; v. A lua fuga. A O RADE ENGLEZEŞTE: A o lua Ia fugă; A fugi; A porni în fugă; v. A lua fuga. A O RADE lN FUGĂ: A o lua la fugă; A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O RADE LA FUGĂ.: A o lua la fugă; A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fu ga. A O RADE LA GOANĂ: A o lua la fugă; A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O RADE LA SĂNĂTOASA: A o lua la fugă; A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O RADE LA TREI PĂZEŞTE: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O RĂRI CU PAHARUL: A nu mai bea mult. A O RĂSUCI: A-şi schimba atitudinea adoptând o poziţie contrară; A o întoarce ca la Ploieşti. A ORÂNDUI LA MOARTE (PE CINEVA) (înv.): A condamna la moarte pe cineva. A ORBECĂI LA ÎNTUNERIC: A bâjbâi, a căuta prin întuneric. A ORBI DE LA OBRAZ (PE CffiNEVA): A minţi în faţă pe cineva; v. A chiori de la obraz (pe cineva). A O RETEZA: A o lua de-a dreptul; A o scurta; v. şi A o tăia. A O RETEZA CU CINEVA: A rupe brusc relaţiile cu cineva. A O RETEZA CUIVA: A întrerupe spusele cuiva; A pune brusc capăt discuţiei; A pune la locul lui pe cineva; v. A i-o reteza cuiva. A O RETEZA DE FUGĂ: A o lua la fugă; V. şi A o reteza la fugă; A o rupe de-a fuga; A o rupe în fugă; A o rupe în goană; A o rupe la fuga; A o rupe la goană;; A o rupe la picior; ; A o rupe ta sănătoasă; ; A o rupe Ia trei păzeşte; A o tăia la picior. A O REŢEZA LA FUGĂ: A o lua la fugă; v.A o reteza de fugă. A ORIENTA CONVERSAŢIA SPRE ALTE SUBIECTE: A schimba tema discuţiei; A trece la alt subiect, A O ROTUNJI CU CINEVA LA UN CAP: A ajunge la o înţelegere cu cineva, Ă O RUPE CU...: A pune capăt unei legături, unei relaţii cu cineva; A se despărţi definitiv de cineva; A renunţa la o deprindere, la un obicei; A nu mai avea să ştie de ceea ce a fost; v. şi A rupe cu.... A O RUPE CU TRECUTUL: A pomi pe o cale nouă; A uita tot ceea ce a fost; A se schimba complet. A O RUPE DE-A FUGA: A o lua la fugă; v. A o reteza de fugă. A O RUPE DE PIClbR: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O RUPE DE PLANS: A începe să plângă; A se pomi pe plâns A O RUPE ÎN...: A vorbi o limbă străină cât să se înţeleagă v. şi A o rupe pe... A O RUPE IN FERICIRE: A da de belea; A da de necazuri; v. şi A o rupe-n fericire. A O RUPE ÎN FUGĂ: A o lua la fugă; v. A o reteza de fugă. A O RUPE ÎN GOANĂ: A o lua la fugă; v.A« reteza de fugă. A O RUPE-N FERICIRE: A da de belea; A da de necazuri; v.A o rupe în fericire. A O RUPE LA FUGĂ: A o lua Ia fugă; v.A o reteza de fugă. A O RUPE LA GOANĂ: A o lua la fugă; v. A o reteza de fugă. AO RUPE LAPICIOR: Ă o lua la fugă; v. A o reteza de fugă. A O RUPE LA SĂNĂTOASA: Ă o lua Ia fugă; v.A o reteza de fugă. A O RUPE LA TREI PĂZEŞTE: A o lua la fugă; v.A o reteza de fugă. A O RUPE PE...: A vorbi o limbă străină cât sâ se înţeleagă v.A o rupe în.... A OSÂNDI LA ŞANŢ (PE CINEVA) (înv.): A pedepsi la muncă silnică pe cineva. A O SCĂLDA (fam.): A avea o atitudine lipsită de fermitate; A avea o atitudine şovăitoare, echivocă.; A da un răspuns evaziv; A ocoli răspunsul; v. şi A o scălda în două ape. A O SCĂLDA CÂND AŞA, CÂND AŞA 476 A O SCĂLDA CÂND AŞA, CÂND AŞA: A aduce diferite motivări, unele chiar contradictorii. A O SCĂLDA CUM VREA: A motiva cum doreşte; A motiva contradictoriu; A motiva ambiguu. A O SCĂLDA ÎN DOUĂ APE (fam.): A avea o atitudine lipsită de fermitate; A avea o atitudine şovăitoare, echivocă.; A da un răspuns evaziv; A ocoli răspunsul; v. A o scălda. A O SCHIMBA PE ALTĂ FOAIE: A-şi modifica purtarea, conduita, atitudinea v. A întoarce foaia. A O SCHIMBA PE ALTĂ STRUNĂ: A-şi modifica purtarea, conduita, atitudinea v. A întoarce foaia. A OSCILA ÎNTRE DOUĂ PĂRERI: A nu se hotărî; A nu se decide; A nu fi sigur cum e mai bine ; v. şi A oscila între frică şi speranţă. A OSCILA ÎNTRE FRICĂ ŞI SPERANŢĂ: A nu se hotărî; A nu se decide; A nu fi sigur cum e mai bine; v. A oscila între două păreri. A O SCOATE CU FAŢĂ CURATĂ: A ieşi onorabil dintr-o situaţie dificilă; v. A ieşi cu faţa curată. A O SCOATE CU GREU LA CAPĂŢ: A reuşi; A izbuti cu greu. A O SCOATE CU OBRAZ CURAT: A ieşi onorabil dintr-o situaţie dificilă; v. A ieşi cu faţa curată. A O SCOATE DIN CONDEI: A vorbi frumos; A inventa; Ă nu spune adevărul. A O SCOATE DIN BURTĂ DE LA EL:  o inventa; A minţi. A O SCOATE LA CALE (CU CINEVA): A se înţelege; A ajunge Ia un capăt, la un rezultat cu cineva; v. A ieşi la cale (cu cineva). A O SCOATE LA CAP (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A se descurca bine; A reuşi; v. A duce la cap. A O SCOATE LA CAPĂT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v, A duce la cap. A O SCOATE LA CAPĂT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce Ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O SCOATE LA CAP BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la bun. Ă O SCOATE LA CĂPĂTÂI (CU: CINEVA SAU CU CEVA): A duce ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O SCOATE LA CĂPĂTÂI BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O SCOĂTE LA FEL (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v, A duce la cap. A O SCOATE LA LIMAN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v. A duce la liman. A O SCOATE LA LIMAN BUN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v. A duce la liman. A O SCOATE LA LIMPEDE: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva;  o scoate Ia capăt; v. A duce la liman. A O SCOATE LA LUMINIŞ: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva;  o scoate la capăt; v. A duce la liman. A O SCOATE LA PEPENI: A enerva, a instiga, a aţâţa pe cineva. A O SCOATE LA SELAMET (înv.): A rezolva în mod favorabil o problemă, o situaţie; A scăpa pe cineva dintr-o primejdie; A scoate la liman, ; A O SCOATE LA SFÂRŞIT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O SCOATE LA SFÂRŞIT BUN ■ (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. Ă O SCOATE LA UN CAP (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce Ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O SCOĂtELAUN CAP BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA):  duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O SCOATE LA UN CAPĂŢ (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O SCOATE LA UN CAPĂT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A^O SCOATE LA UN FEL (CU CINEVA SAU CU CEVA): Ă duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. Ă O ŞCpAŢE; LA UN UMAN:; A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v.A duce la liman. . A O SCOATE LA UN LIMAN BUN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate Ia capăt; v. A duce la liman. A O SCOATE LA UN SFÂRŞIT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A O SCOATE LA UN SFÂRŞIT : BUN (CU CINEVA SĂU CU CEVA): A duce Ia bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. Ă O SCOATE LA VEDERE: A o arăta. A O SCOATE LA VOPSEA: A se descurca; A o scoate la capăt. A O SCORNI DE LA EL: A o inventa; v. şi A o scorni din burtă. A O SCORNI DIN BURTĂ: A o inventa; v. A o scorni de la el. A O ŞCRÂNTI: A comite o eroare; A greşi; A face o gafă, o prostie. A O SCURTA: A nu mai lungi; A termina; A o face mai scurtă. A O SFÂRŞI CU CINEVA: A rupe relaţii cu cineva; A nu mai sta de vorbă cu cineva; A termina cu cineva; v. şi A sfârşi cu cineva. A O SFÂRŞI CU VIAŢA: A se sinucide.;. A O SFÂRŞI RĂU: A nu reuşi; A nu avea succes; A nu izbuti. 477 A O TULI LA SĂNĂTOASA A O SFECLI: A o încurca; A da de belea. A O SIMŢI PE PIELEA LUI: A; cunoaşte această durere; A cunoaşte această neplăcere. A O SPUNE CEA DREAPTĂ: A spune adevărul. : A O SPUNE DE LA BUN ÎNCEPUT: A preciza, a stabili de la bun început; A spune sincer de ia început; v. şi A-ţi spune delà capul locului. A O SPUNE DE LA EL DIN BURTĂ: A minţi; A inventa. A O SPUNE DESCHIS: A nu se ascunde; A-şi exprima părerea deschis. A O SPUNE FĂRĂ CONŢOFURI: A vorbi simplu şi clar. A O SPUNE FĂRĂ ÎNCONJUR: A o spune în faţă; A spune adevărul. A O SPUNE ÎN DORUL LELII: A vorbi Intr-o doară; A nu vorbi serios. A O SPUNE ÎN DREPTATE: A spune adevărul. A O SPUNE ÎN FAŢĂ: A o spune direct, fără ocolişuri. A O SPUNE ÎN GURA MĂRE: Ă o spune la toată lumea. Ă O SPUNE ÎNTR-0 DOARĂ: A vorbi fără nădejde; A vorbi că poate se prinde. A O SPUNE MOLDOVENEŞTE: A vorbi :şi a :tc{iona direct, cu hotărâre; v. A o lua molda-veneşte. A O SPUNE VERDE ÎN FAŢĂ: A vorbi deschis. A OSTENI DEGEABA: A face ceva inutil; v. şi A se osteni de pomană, A OSTENI DE POMANĂ: A face ceva inutil; v. A se osteni degeaba. A OSTENI DIN CALE AFARĂ PE CINEVA: A depune eforturi mari pentru cineva; A sprijini puternic pe cineva. A O STRICA LA GÂT: A-şi pierde încrederea; A-şi pierde creditul. A O SUCI:  o întoarce; A trece de partea cealaltă; A-şi schimba atitudinea. À O SUCI ŞI A O ÎNVÂRTI PE TOATE FEŢELE: A chibzui îndelung. A O ŞPARLI: A fura. A O ŞTERGE: Ă fugi; A pleca în fugă. A O ŞTERGE ENGLEZEŞTE: A fugi; A porni în fugă; v. A lua fuga. A O ŞTERGE IN FUGĂ: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O ŞTERGE ÎN GOANĂ: A fugi; A porni în fugă; v. A lua fuga. A O ŞTERGE LA FUGĂ: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A.O ŞTERGE LA GOANĂ: A fugi; A pomi în fugă; v.A lua fuga. A O ŞTERGE LA PAPUC (fam ): A fugi; A-şi lua tălpăşiţa; v. A o lua la papuc. A O ŞTERGE LA PICIOR: Ă fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O ŞTERGE LA SĂNĂTOASA: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O ŞTERGE LA TREI PĂZEŞTE: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. Ă O ŞTERGE PARALÂC (pop.): A merge aiurea; A umbla necontrolat. A O ŞTERPELI: A o şterge ; A fugi pe furiş; A o tuli. A O ŞURUBUI (fam.): A recurge la şiretlicuri. A O TĂIA: A o lua de-a dreptul; A o scurta; v. A o reteza. A O TĂIA CUIVA: A întrerupe spusele cuiva; A pune brusc capăt discuţiei; A pune la locul lui pe cineva; v. A i-o reteza cuiva.  O TĂIA ENGLEZEŞTE: A fugt; A pomi în fugă; v.A lua fuga. A O TĂIA DE-A FUGA: A fugi; A porni în fugă; v. A lua fuga. A O TĂIA ÎN FUGĂ; A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O TĂIA LA FUGĂ: A fugi; A porni în fugă; v. A lua fuga. A O TĂIA LA GOANĂ: .A fugi; ;Aj)pmi în fugă; v. A lua fuga. A O TĂIA LA PICIOR: A o lua la fugă; v. A o reteza de fugă. A O TĂIA LA SĂNĂTOASA: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O TĂIA LA TREI PĂZEŞTE: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O TICLUI: A minţi convingător; v. A le ticlui. A O TICLUI BINE: A minţi convingător; v. A le ticlui. A O TIVI DE FUGĂ: A fugi; A o şterge; A o tuli; A o lua lâ fugă; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O TIVI FUGA: A fugi;  o şterge; A o tuli; A o lua la fugă; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O TIVI LA FUGĂ: A fugi; A o şterge; A o tuli; A o lua la fugă; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A o TIVI LA GOANĂ: A fugi; A o şterge; A o tuli; A o lua la fugă; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A 6 TIVI LA SĂNĂTOASA: A fugi; A porni în fugă; v. A lua fuga. A OTRĂVI VIAŢA CUIVA: A-i face viaţa insuportabilă; v. şi A otrăvi zilele cuiva. A OTRĂVI ZILELE CUIVA: A-i face viaţa insuportabilă; v. A otrăvi viaţa cuiva. A O TRÂNTI CA DIN POD: A o trânti cu forţă; A vorbi cu bădărănie. A O TULI DE FUGĂ: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O TULI DIN LOC: A fugi A O TULI ENGLEZEŞTE: A fugi;. Aporni în fugă; v. A lua fuga. A O TULI LA DEAL: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O TULI LA FUGĂ: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O TULI LA GOANĂ: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O TULI LA SĂNĂTOASA: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O A TULI LA TREI PĂZEŞTE 478 A O A TULI LA TREI PĂZEŞTE: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A O TULI MÂNCÂND PĂMÂNTUL: A fugi; A porni în fugă; v. A lua fuga. A O TUNDE (fam.): A fugi pe furiş; A o tuli; v. şi A o tunde la fugă; A o tunde la sănătoasa; A o tunde pe-aici încolo. A O TUNDE DE FUGĂ: A fugi. A O TUNDE LA FUGA(jmn.): Ă fugi pe furiş; A o tuli; v. A o tunde. A O TUNDE LA SĂNĂTOASA (fam.): A fugi pe furiş; Ă o tuli; v.A o tunde. A O TUNDE PE-AICl tNCOLO (fam.): A fugi pe furiş; A o tuli; v. A o tunde. A O ŢINE AŞA: A persista în aceeaşi atitudine; v. şi Ă o ţine ca gaia maţul; A fine maţ; A o ţine numai o fugă2; A ţine numai o fugă; A ţine o fugă. A O ŢINE AŢĂ: A merge înainte; v. şi A o ţine aţă înainte;  o ţine sfoară; A o ţine sfoară înainte. A O ŢINE AŢĂ ÎNAITE: A merge înainte; v. A o ţine aţă. A O ŢINE BOBOTA: A spune mereu acelaşi lucru. . A O ŢINE CĂ GAIA MAŢUL: A persista In aceeaşi atitudine; v. A o ţine aşa. A O ŢINE CA PROSTUL ÎNTR-O URECHE: A spune mereu aceeaşi prostie. A O ŢINE CĂ PROSTUL UNA-NTR-UNĂ: A spune mereu acelaşi lucru. A O ŢINE COARDĂ ÎNAINTE: A-şi menţine punctul de vedere; A nu ceda; v. şi A o ţine talpă; A o ţine una; A o ţine una şi bună; A ţine una; A ţine una; A (ine una şi bună. A O ŢINE CA ÎN PALMĂ: A-i purta multă grijă; A o iubi. A O ŢINE CA TUIUL: A vorbi prosti. A O ŢINE COARDĂ ÎNAINTE: A-şi menţine punctul de vedere; A nu ceda; v. şi A o ţine talpă; A o ţine una; A o ţine una şi bună; A ţine una; A ţine una; A ţine una şi bună. A O ŢINE FORFOTA: A se agita într-una. A O ŢINE FURCĂ (CU CINEVA): A se certa continuu cu cineva; v. şi A ţine furcă (cu cineva). Ă O ŢINE ÎN COARDA DE SUS: A avea pretenţii mari; A fi îngâmfat; A se ţine mândru. A O ŢINE ÎNTR-O BĂUTURĂ: A bea mai tot timpul; A deveni alcoolic. A O ŢINE ÎNTR-O CÂRĂ: A se certa mereu; v. A se ţine de câră; A se şine dc car cote; A se ţine decârşenii. A O ŢINE ÎNTR-O FUGĂ: A veni tot drumul în fugă. A O ŢINE ÎNTR-O MÂNCARE ŞI ÎNTR-O BĂUTURĂ; Ă petrece, a face chefuri lungi şi dese; v. Ă o duce într-o mâncare şi într-o băutură. A O ŢINE fNTR-O TAINĂ: a vorbi îndelung cu cine apucă. A O ŢINE ÎNTR-O URECHE: A se purta ca un prost. A O ŢINE ÎNTRUNA: A respecta la nesfârşit acelaşi lucru; v. şi A o ţine întruna cu.... A O ŢINE ÎNTRUNA CU...: A respecta la nesfârşit acelaşi lucru; v.A o ţine întruna. A O ŢINE ÎNTR-UN CĂLĂLĂU TOATĂ ZIUA: A se ţine de scandaluri; v. şi A se ţine într-un tărărău toată ziua. A O ŢINE ÎNTR-UN CHEF: A chefui mereu; A face mereu chefuri. A O ŢINE ÎNTR-UN DU-TE VINO: A alerga mult......... A O ŢINE ÎNTR-UN MAŢ: A spune mereu acelaşi lucru. A O ŢINE ÎNTR-UN PLÂNS: A plânge mereu; A nu se opri din plâns. Ă 6 ŢINE ÎNTR-UN RÂS: A rade mereu. ,. , A O ŢINE ÎNTR-UN TĂRĂRĂU TOATĂ ZIUA: Ă se ţine de scandaluri; v. şi A se ţine într-un călălău toată ziua. A O ŢINE LAITĂ: A o ţine una şi bună; A spune mereu acelaşi lucru. A O ŢIÎ^ iMEIUSU: PE-A: LUI: A susţine mereu acelaşi lucru. A O ŢINE NUMAI ÎNTR-UN ZBENGUIT: A se juca într-una. . A. O. ŢINE = -ISfUMAl-,=t>-:A vfugj iară oprire; v. şi A o ţine tot un suflet. A O ŢINE NUMAI O FUGĂ2: A persista în aceeaşi atitudine; v. A o ţine aşa. Ă O ŢINE NUMĂI O GURĂ: A ţipa continuu; A face gălăgie. . _ .  O ŢINE O FUGĂ: A persista în aceeaşi atitudine; v. A o ţine aşa, A O ŢINE PAS ÎNTINS: A merge în marş forţat. A O ŢINE PE-A DREAPTĂ: A spune adevărul şi nu vrea să renunţe la el. A O ŢINE PE A LUI: A nu ceda; A nu admite dreptatea altuia. A O ŢINE PE BANI: A cheltui banii; A avea cheltuieli. AO ŢINE PE BĂUTURĂ: Ă-i da.mereu să bea. A O ŢINE PEPROPRIA COARDĂ: A ^ pe propria răspundere; Â-şi asuma răspunderea. A O ŢINE SFOARĂ: A merge înainte; v. A o ţine aţă. Ă O ŢINE SFOARĂ ÎNAITE: A merge înainte; v. A o ţine aţă. A O ŢINE SPRE...: Ă merge spre.... A O ŢINE SUS ŞI TARE: A susţine cu tărie. A O ŢINE TALPĂ (pop.): A-şi menţine punctul de vedere; A nu ceda; v.A o ţine coardă înainte. A O ŢINE TARARA (pop.): A lungi vorba; A tărăgăna; A tergiversa. , A O ŢINE TOT ÎNTR-O VESELIE: A petrece mereu; A fi vesel; A o duce bine; v. şi A o ţine tot într-un chef A O ŢINE TOT ÎNTR-UN CHEF: A petrece mereu; A fi vesel; A o duce bine; v. şi A o ţine tot într-o veselie. A O ŢINE TOT NUMAI O GURĂ: A plânge 479 A PAPA BANII CUIVA în hohote şi tară întrerupere; v. A o ţine tot un plâns. A O ŢINE TOT UN PLÂNS: A plânge în hohote şi iară întrerupere; v. A o ţine tot numai o gură. A O ŢINE TOT UN SUFLET: A fugi Tară oprire; v. A o ţine numai o fugă . A O ŢINE UNA: A-şi menţine punctul de vedere; A nu ceda; v. A o ţine coardă înainte. A O ŢINE UNA-NTR-UNA: A spune. a face mereu acelaşi lucru. A O ŢINE UNA ŞI BUNĂ: A-şi menţine punctul de vedere; A nu ceda; v. A o ţine coardă înainte. A O URNI DIN LOC: A pleca; A se mişca greu. A b vâr! ca irimia cu i oiştea In GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; v. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A O Vâr! CU OIŞTEAIn GARD: A proceda exact cum nu trebuie; A proceda anapoda; V. A da ca Irimia cu oiştea-n gard. A O VINDE CUM AI CUMPĂRAT-O: A o da cu acelaşi preţ; A spune ce a auzit; A nu răspunde de realitatea celor relatate, A O VIRA: A Schimba direcţia. A O ZBUGHI: A pleca brusc şi în fugă. A O ZGÂRIA RĂU CU PARALELE: A nu avea bani de loc. ap APA CA VIOREAUA; Apă limpede şi proaspătă. APA CHIOARĂ: Apă curată; Băutură excesiv diluată; Mâncare excesiv diluată; Vorbe goale, palavre; (Despre băuturi) Amestecată cu apă. APA CHIOARĂ NU-I BUNĂ NICI ÎN CISME: Băutura cu apă nu-i bună la nimic. : A PACIFICA SPIRITELE: A potoli; A împăca; A face linişte. APA EHOALCĂ (pop.): Apa e stătută. APA LA MATCĂ ŞI OMUL LA TEAPĂ: Fiecare să ţină de condiţia sa socială; v. şi Oltul la matcă şi omul la teapă. A PARA O LOVITURĂ: A bara o lovitură; A se feri de lovituri; A se apăra. A PARCURGE CU PRIVIREA UN DOCUMENTA, UN ACT ETC: A verifica documentele, actele. A PARCURGE O CARTE DIN SCOARŢĂ ÎN SCOARŢĂ: A citi o carte. A PARCURGE O DISTANŢĂ ÎN...: A ajunge undeva în.... A PARCURGE O LISTĂ: A citi o listă. A PARCURGE O SCRISOARE: A citi o scrisoare. A PARIA PÂNĂ LA ULTIMUL BAN PE...: A paria cu toţi bani pe...; A da toţi bani pe un pariu pe...; v. şi A paria până la ultimul sfanţ pe.... A PARIA PÂNĂ LA ULTUMUL SFANŢ PE...: A paria cu toţi bani pe...; A da toţi bani pe un pariu de...; v. şi A paria până la ultimul ban pe.... A PARIA TOTUL PE UN CAL: A paria cu toţi bani pe un cal; A da toţi banii pe un pariu pe un cal. A PARTICIPA LA BUCURIA CUIVA: A se bucura de bucuria cuiva. A PARTICIPA LA DUREREA CUIVA: A fi alături de cineva aflat în necazuri. A PARVENI ÎN VIAŢĂ: A se întoarce, a reveni la viaţă. A PAŞLI (pop.): A o şterge de undeva. A PAŞTE BOBOCI: A pierde vremea fară rost; A pierde vremea în zadar; v. şi A paşte muştele;  paşte vântul. : A PAŞTE CINSTEA CUIVA: (înv.):' A dezonora pe cineva. A PAŞTE CU PRĂJINĂ (PE CINEVA) (înv.): A pândi cu intenţii agresive pe cineva; v. şi A paşte pe cineva. A PAŞTE IARBA PE CARE O CUNOŞTI: A păzi lucrul pe care-1 cunoşti; A păzi lucrul care ţi-e aproape; A face ceea ce eşti deprins să faci. v A PAŞTE MUŞTELE: A pierde vremea fară rost; A pierde vremea în zadar; v. A paşte bobocii. A PAŞTE PE CINEVA (înv.): A pândi cu intenţii agresive pe cineva; v, A paşte cu prăjin ă (pe cineva). A PAŞTE PRILEJUL (înv.): A pândi momentul potrivit; v. şi A paşte vremea; A-şi paşte prilejul; A-şi paşte vremea. ■ A PAŞTE SÂMBETELE CUIVA: A urmări cu tenacitate şi duşmănie pe cineva; (pop.) A face pomană în fiecare sâmbătă până ia 40 de zile după moartea cuiva; v. şi A păstra sâmbetele cuiva; A păzi sâmbetele cuiva; A purta sâmbetele cuiva; A ţine sâmbetele cuiva. A PAŞTE VÂNTUL: A pierde vremea fară rost; A pierde vremea în zădar; v. A paşte bobocii. A PAŞTE VREMEA (înv.): A pândi momentul potrivit; v. A paşte prilejul. A PĂCĂTUI ÎMPOTRIVA ADEVĂRULUI: A minţi; A face păcate minţind. APĂ CHIOARĂ: Apă curată; Apă fară nimic în ea. APĂ DE PLOAIE: Vorbe goale, palavre. - APĂ DE SAPĂ: Vin. A PĂGUBI PE CINEVA DE-O PALMĂ: A pălmui pe cineva; A da cuiva o palmă. A PĂLI ÎN NUMELE TATĂLUI: / lovi, a trage una drept în frunte; v. A lovi în numele tatălui. A PĂPA AGONISEALA (CUIVA): A cheltui, a oca banii cuiva; v. şi A păpa averea cuiva; A papa banii cuiva; A păpa paralele cuiva; A păpa părăluţele cuiva. A PAPA AVEREA CUIVA (CUIVA): A cheltui, a oca banii cuiva; v. Ă păpa agoniseala cuiva. A PĂPA BANII CUIVA (CUIVA): A cheltui, a oca banii cuiva; v. A păpa agoniseala cuiva. A PĂPA BĂTAIE 480 A PĂPA BĂTAIE: A mânca bătaie; A fi bălul. A PĂPA CUIVA BANII: A consuma banii cuiva. A PĂPA GAIA (PE CINEVA): A o păţi; A da de dracul; v.A lua gaia. A PĂPA PARALELE (CUIVA): A cheltui, a oca banii cuiva; v. A papa agoniseala cuiva. A PĂPA PĂRĂLUŢELE (CUIVA): A cheltui, a oca banii cuiva; v. A păpa agoniseala cuiva. A PĂPAT MIAUL: Ajrâţit-o. A PĂRĂDI TOATĂ·.·· AVEREA: A: risipi averea. A PĂRĂSI ACEASTĂ VIAŢĂ: A deceda. A PĂRĂSI CUIBUL: A pleca de acasă; A-şi părăsi familia. Ă PĂRĂSI LUMEA: A muri. A, PĂRĂSI: O POZIŢIE: A-şi schimba poziţia; A renunţa la poziţia sa. A PĂRĂSI ORICE SPERANŢĂ: A nu mai avea nicio speranţă; A rămânefără nicio speranţă. A PĂRĂSI PATUL: A se face bine; A se însănătoşi; A se da jos din pat. A PĂRĂSI PE CINEVA ÎN MILA LUI DUMNEZEU: A lăsa pe cineva de izbelişte; A nu se mai ocupa de cineva; v. şi A părăsi pe cineva în plata domnului. A PĂRĂSI PE CINEVA ÎN PLATA DOMNULUI: A lăsa pe cineva de izbelişte; A nu se mai ocupa de cineva; v. A părăsi pe cineva în mila Domnului ■ A PĂRĂSI SCENA: A se retrage dintr-o activitate; A se retrage din viaţa socială. A PĂRĂSI TERENUL: A ceda; A se da bătut. A PĂRĂSI UN OBICEI PROST: A renunţa la obiceiuri proaste; A se îndrepta; A se civiliza. A PĂREA ...CAM BOLNAV: A nu arăta bine; A nu fi prea sănătos. A PĂREA CAM OBOSIT: A fi obosit; A fi istovit; A arăta cam obosii, cam istovit. A PĂREA CA SCRIS: A fi foarte frumos; v. A Ji ca scris. A PĂREA CA SCRIS FRUMOASĂ: A fi foarte frumoasă; v. A fi ca scris. A PĂREA CA SCRIS DE FRUMOS: A fi foarte frumos; v. A fi ca scris, A PĂREA CĂ NICI USTUROI N-A MÂNCAT NICI GURA NU-I MIROASE: A lăsa impresia că problema nu-1 interesează; A lăsa impresia că nu are niciun amestec. ; A PĂREA CĂ NUESTE ÎN APELE LUI: A fi iritat, enervat, îngândurat. ? A PĂREA DESCURAJAT: A fi descurajat; A nu mai avea curaj. A PĂREA FERICIT: A se arăta fericit, satisfăcut, bucuros. A PĂREA FOARTE FERICIT: A lăsa impresia, a crea iluzia că este foarte fericit, foarte satisfăcut, foarte bucuros. A PĂREA INTERESANT ÎN OCHII CUIVA: A da impresia că este interesant pentru cineva. A PĂREA MORT DE FOAME: A da impresia, a crea iluzia că-i este tare foame, că nu mai poate de foame. A PĂREA RĂU DISPUS: A părea indispus; v. A fi rău dispus. A PĂREA SĂ FIE TOCMAI CEEA CE TREBUIE: A da impresia, a crea iluzia că este tocmai ceea ce trebuie.' A PĂREA SĂ FIE UN LUCRU BUN: A da impresia, acrea iluzia că este un lucru bun. A PĂREA UN OM GRAV: A da impresia, a crea iluzia că este un om grav. A. PĂREA UN OM SERIOS: A da impresia, a crea iluzia că este un om serios. A PĂREA UN OM SEVER: A da impresia, a crea iluzia că este un om sever. A PĂSTRA AMINTIREA (CUIVA, A CEVA): A nu uita niciodată pe cineva sau ccva; v. şi A păstra în amintire; A păstra în inimă; A păstra în minte; A păstra în suflet; A păstra suvenirul. : A PĂSTRA; ANONIMATUL·: A nu-şi divulga numele. A PĂSTRA APARENŢELE: A ascunde unele lipsuri sau un rău lăuntric. A PĂSTRA BANII ÎN PUŞCULIŢĂ: A economisi puţin câte puţin. A PĂSTRA BUNĂ-CUVIINŢĂ: A se purta civilizat. .·; A PĂSTRA CALMUL: A menţine calmul, liniştea, înţelegerea. A PĂSTA CA LUMINA OCHILOR: A ţine la ceva, la cineva foarte mult. A PĂSTRA CEVA CA PE NIŞTE MOAŞTE: A se îngriji de ceva foarte mult A PĂSTRA CEVA CA REZERVĂ: A ţine ccva de rezervă. A PĂSTRA CEVA ÎN BUNĂ STARE: A îngriji ceva; A avea grijă de ceva. A PĂSTRA CEVA, PE CINEVA ÎN AMINTIRE:^ nu uita pe cineva sau ceva; A-şi aminti mereu de cineva sau dc ceva. :A PĂSTRA CEVA, PE CINEVA ÎN INIMĂ: A ţine ceva, pe cineva în inimă. A PĂSTRA ■■■ CEVA, PE CINEVA ÎN SUFLET: A ţine ceva, pe cineva în suflet. ■v- A PĂSTRA CEVA PENTRU MAI TÂRZIU: A ţine ceva pentru mai târziu. A PĂSTRA CEVA PENTRU SINE: A ţine ceva pentru sine. A PĂSTRA CEVA SUB CHEIE: Abţine ceva încuiat. A PĂSTRA CONTACTUL CU...: A ţine contactul, legătura, relaţia cu.... A PĂSTRA CREDINŢĂ: A-şi respecta credinţa; A nu renunţa la credinţa sa. A PĂSTRA DISCREŢIE: A fi discret. A PĂSTRA DISTANŢA: A fi distant, retras, izolat. A PĂSTRA EVIDENŢA: A ţine evidenţa. A PĂSTRA IMAGINEA CUIVA: A nu uita pe cineva. : q A PĂSTRA ÎN AMINTIRE (PE CINEVA SAU 481 A PĂTRUNDE ADÂNC ÎN SUFLETUL OMENESC CEVA): A nu uita niciodată pe cineva sau ceva; v. A păstra în amintirea (cuiva, a ceva). Ă PĂSTRA ÎN INIMĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A nu uita niciodată pe cineva sau ceva; v. A păstra în amintirea (cuiva, a ceva). A PĂSTRA ÎN MINTE (PE : CINEVA SAU CEVA): A nu uita niciodată pe cineva sau ceva; v. A păstra în amintirea (cuiva, a ceva). A PĂSTRA ÎN SUFLET (PE CINEVA SAU CEVA): A nu uita niciodată pe cineva sau ceva; v. A păstra în amintirea (cuiva, a ceva). A PĂSTRA ÎN VIAŢĂ (PE CINEVA); A cruţa viaţa cuiva. A;pĂSTRA LA ICOANĂ: A păstra la ioc sigur. A PĂSTRA LINIA DE MIJLOC: A nu trece de nicio parte; A se menţine independent; v. şi A păstra neutralitatea. A PĂSTRA LINIŞTE: A menţine linişte, pace, înţelegere.  PĂSTRA MĂSURA: A nu depăşi limita; A se menţine în limitele bunului simţ. Ă PĂSTRA NEUTRALITATEA: A nu trece de nicio parte; A se menţine independent; v. A păstra linia de mijloc. A PĂSTRA O ANUMITĂ DECENŢĂ: A fi decent; A respecta bunele moravuri. A PĂSTRA OBICEIURILE: A nu-şi uita obiceiurile; A nu renunţa la obiceiuri proprii. A PĂSTRA O TAINĂ: A nu divulga o taină. A PĂSTRA PROPORŢIILE: A respecta o anumită limită în afirmaţii; A nu exagera. A PĂSTRA RANCHIUNA CUIVA: A nu se înţelege cu cineva; A se duşmăni cu cineva. A PĂSTRA RESTUL: A reţine restul; A nu da restul..·,.: A PĂSTRA SÂMBETELE CUIVA: A urmări cu tenacitate şi duşmănie pe cineva; (pop.) A face pomană în fiecare sâmbătă până Ia 40 de zile după moartea cuiva; v. A paşte sâmbetele cuiva. A PĂSTRA SECRETUL: A ţine secret; v. şi A păstra un secret. A PĂSTRA SUB CHEIE PE CINEVA, CEVA: A ţine încuiat pe cineva, ceva. Ă PĂSTRA SUVENIRUL (CUIVA, A CEVA): A nu uita niciodată pe cineva sau ceva; v, A păstra amintirea (cuiva, a ceva). A PĂSTRA TĂCERE: A nu divulga; A tăinui; A tăcea; v. A face tăcere. A PĂSTRA TĂCEREA: A nu divulga; A tăinui; A tăcea; v. A face tăcere. A PĂSTRA TĂCERE ABSOLUTĂ: A nu scoate un cuvânt. A PĂSTRA TĂCERE ASUPRA UNUI LUCRU: A nu vorbi despre ceva; A nu divulga ceva. A PĂSTRA UN MOMENT DE RECULEGERE ÎN MEMORIA...: A se reculege în memoria— A PĂSTRA UN SECRET: A ţine un secret; v. şi A păstra secretul. A PĂŞI ALĂTURI CU DRUMUL: A încălca legea sau morala. A PĂŞI CA DIN POD: A merge urât; A ridica prea mult piciorul. ; A PĂŞI CU BINE IN VIAŢĂ: A avea succese de la început în viaţă. A PĂŞI CU DREPTUL: A începe sub auspicii norocoase; A-i merge bine. A PĂŞI CU PAS GREOI: A merge, a se deplasa greu. : A PĂŞI CU PAS MARE: A face pas mare; A merge repede; v. şi A păşi cu paşi mari.  PĂŞI CU PAŞI MARI: A face paşi mari; A merge repede; v. şi A păşi cu pas mare. A îPĂŞLCU STÂNGUL: A avea ghinion; A-i merge rău. AaPĂŞIvDIN. URMĂ (PE CINEVA) (înv,): A urma în îndeaproape pe cineva; A urmări pe cineva. A PĂŞI IN VÂRFUL DEGETELOR: A merge, a se deplasa în secret; A merge, a se deplasa încet, fară zgomot; v. A păşi în vârful picioarelor. A PĂŞI ÎN VÂRFUL PICIOARELOR: A merge, a se deplasa în secret; A merge, a şe deplasa încet, fără zgomot; v.; şi A paşi în vârful degetelor, A PĂŞI PE DE LĂTURI: A face abateri de la regulile de viaţă, de la morală. A PĂŞI PE O CALE GREŞITĂ: A merge pe un drum greşit; A greşi drumul; v. şi A merge pe un drum greşit. A PĂŞI PE PRAGUL (CUIVA SAU A CEVA): A intra la cineva; A frecventa pe cineva sau ceva; v. A călca pragul (cuiva sau a ceva). A PĂŞI PE PRAGUL CASEI CUIVA: A vizita, pe cineva, a A PĂŞI PESTE GREUTĂŢI: A reuşi; A izbuti; A scăpa de greutăţi. A PAŞI PESTE PRAG; A intra în casă; A trece pragul; A depăşi o piedică; A începe ceva, v. şi A păşi pragul A PĂŞI PE UN DRUM BUN: A mergeipe un drum bun; A nimeri drumul.; ·.:·.· A PĂŞI PE UN DRUM GREŞIT: A merge pe un drum greşit; A greşi drumul; v. A merge pe o cale greşită. A PĂŞI PRAGUL: A intra în casă; A trece pragul; A depăşi o piedică; A începe ceva; v. A păşi peste prag. A PĂŞI SUB STEAGUL...: A merge împreună cu...; A pleca acoperit de.... A PĂŞI UŞOR: A se deplasa, a merge uşor. A PĂTA NUMELE CUIVA: A dezonora numele cuiva. A PĂTA ONOAREA CUIVA: A dezonora onoarea cuiva. A PĂTA REPUTAŢIA CUIVA: A dezonora reputaţia cuiva. A PĂTIMI NEVOIA: A suferi la patimi; v. şi A pătimi nevoie; A păţi nevoie. A PĂTIMI NEVOIE: A suferi la patimi; v. A pătimi nevoia. A PĂTRUNDE ADÂNC CU CEVA: A intra adânc; A înţelege esenţa; A-şi clarifica o situaţie, A PĂTRUNDE ADÂNC ÎN SUFLETUL A PĂTRUNDE CEVA CU MINTEA CUIVA 482 OMENESC: A intra în sufletul omenesc; A cunoaşte bine sufletul omenesc. A PĂTRUNDE CEVA CU MINTEA CUIVA: A se gândi la ceva; A medita asupra cuiva. A PĂTRUNDE CU PRIVIREA: A cerceta; A studia. A PĂTRUNDE GÂNDUL· CUIVA: A înţelege pe cineva; A-şi da seama despre intenţiile cuiva; v. şi A pătrunde gândurile cuiva; A pătrunde în gândul cuiva; A pătrunde în gândurile cuiva; A pătrunde în sufletul cuiva. A PĂTRUNDE GÂNDURILE CUIVA: A înţelege pe cineva; A-şi da seama despre intenţiile cuiva; v. A pătrunde gândul cuiva. A PĂTRUNDE ÎN CASĂ:' A intra, a păşi în Casă. A PĂTRUNDE ÎN GÂNDUL CUIVA: A înţelege pe cineva; A-şi da seama despre intenţiile cuiva; v. A pătrunde gândul A PĂTRUNDE ÎN GÂNDURILE CUIVA: A înţelege pe cineva; A-şi da seama despre intenţiile cuiva; v. A pătrunde gândul cuiva. A PĂTRUNDE ÎN SUFLETUL CUIVA: A înţelege pe cineva; A-şi da seama despre intenţiile cuiva; v. A pătrunde gândul cuiva. A PĂTRUNDE MISTERUL: A descifra, a înţelege un mister. A PĂTRUNDE O TAINĂ: A descifra, a înţelege o taină. A PĂTRUNDE PÂNĂ LA OASE: A intra adânc; A intra peste tot. A PĂTRUNDE PE CINEVA CU PRIVIREA: A se uita fix la cineva; A încerca să-l înţeleagă prin privirea. A PĂTRUNDE PLANURILE CUIVA: A descifra, a înţelege planurile cuiva. ^ A PĂŢI ALEGEAUA (înv.): A fl păcălit. - - A PĂŢI MULTE: A trece prin multe neplăceri; A avea multe necazuri. ; A: PĂŢLNEVOIE: A suferi Ia patimi;· v. A pătimi nevoia. A PĂŢI O ALAGEA: A intra intr-o încurcătură; A dea de belea. A PĂŢI O RUŞINE: A ajunge de batjocură, de ocară; v. şi A păţi vreo ruşine. A PĂŢI RUŞINEA: A ajunge de ocară; A ajunge de batjocură. A PĂŢI UNA BUNĂ: A trece printr-o încurcătură, printr-un necaz. A PĂŢI VREO RUŞINE: A ajunge de batjocură, de ocară; v, A păţi o ruşine. A PĂZI BOBOCII: A fi gură cască; A-şi pierde vremea; A fi prost; A fi tont. A PĂZI CALEA CUIVA: A împiedica pe cineva să meargă mai departe; A avea pică pe cineva; A prinde pentru a-i face un rau: A ieşi în calea cuiva; v. A aţine calea cuiva. A PĂZI CA LUMINA OCHILOR (PE CINEVA): A îngriji cu mare atenţie pe cineva; v. şi A îngriji ca ochii din cap (pe cineva); A îngriji ca pe ochii din cap (pe cineva); A păzi cu sfinţenie; A păzi pe cineva ca doi ochi din cap; A păzi pe cineva ca lumina ochilor; A păzi pe cineva ca ochii. A PĂZI CA OCHII DIN CAP (PE CINEVA): A îngriji cu mare atenţie pe cineva; v. A îngriji ca lumina ochilor (pe cineva). A PĂZI CA PE OCHII DIN CAP (PE CINEVA): A îngriji cu mare atenţie pe cineva; v, A îngriji ca lumina ochilor (pe cineva). A PĂZI CASA CU PRAŞTIA: A sta puţin pe acasă; A fi greu de găsit acasă. A PĂZI CĂRAREA CUIVA: A împiedica pe cineva să meargă mai departe; A avea pică pe cineva; A prinde pentru a-i face un rău; A ieşi în calea cuiva; v. A aţine calea cuiva. A PĂZI CUIVA SÂMBETELE: A-i purta cuiva gând rău; A uri pe cineva. A PĂZI CU SFINŢENIE: A îngriji cu mare atenţie pe cineva sau ceva; v. A îngriji ca lumina ochilor (pe cineva), A PĂZI CUVÂNTUL: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cu vânt A PĂZI DRUMUL : A umbla haimana; v. şi A păzi drumurile. A PĂZI DRUMUL CUIVA: A împiedica pe cineva să meargă mai departe; A avea pică pe cineva; A prinde pentru a-i face un rău; A ieşi în calea cuiva; v. A aţine calea cuiva. A PĂZI DRUMURILE: A umbla haimana; v. A păzi drumul. A PĂZI FĂGĂDUIALĂ: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A PĂZI - JURĂMÂNTUL: A-şi ^ respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A PĂZI PAROLA: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A PĂZI PE CINEVA CA DOI OCHL DIN CAP: A se îngriji cu mare;atenţie de cineva; v. A îngriji ca lumina ochilor (pe cineva). A PĂZI PE CINEVA CĂ LUMINA OCHILOR: A se îngriji cu mare atenţie de cineva; v. A îngriji ca lumina ochilor (pe cineva). A PĂZI PE CINEVA CA OCHII: A se îngriji cu mare atenţie de cineva; v. A îngriji ca lumina ochilor (pe cineva). A PĂZI PE CINEVA CA OCHII DIN CAP: A se îngriji cu mare atenţie de cineva; v. A îngriji ca lumina ochilor (pe cineva). A PĂZI POTECA CUIVA: A împiedica pe cineva să meargă mai departe; A avea pică pe cineva; A prinde pentru a-i face un rău; A ieşi în calea cuiva; v. A aţine calea cuiva. ' A PĂZI SÂMBETELE CUIVA: A urmări cu tenacitate şi duşmănie pe cineva; (pop.) A dace pomană în fiecare sâmbătă până la 40 de zile după moartea cuiva; v. A paşte sâmbetele cuiva. A PĂZI TĂCEREA: A nu scoate o vorbă; A nu spune nimic; A tăcea; A trece sub tăcere; A omite să spună; A ascunde; v. şi A sta în tăcere. A PĂZI TIMPUL POTRIVIT: A pândi momentul potrivit. 483 A PICA CERUL PE CINEVA DE RUŞINE A PĂZI VORBA: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v, A se ţine de cuvânt, A PĂZI VREME '.'.(înv,)', A aştepta momentul favorabil. A PÂNDI CALEA CUIVA: A tâlhări, pe cineva; v. şi vi pândi calea la lume. A PÂNDI CALEA LA LUME: A tâlhări, pe cineva; v. A pândi calea cuiva. A PÂNDI CU URECHEA: A asculta la tot ce se spune; A trage cu urechea. A PÂNDI MOMENTUL: A urmări un moment favorabil pentru o acţiune; v. şi A pândi momentul prielnic; A pândi momentul potrivit; A pândi prilejul :·· A PÂNDI MOMENTUL POTRIVIT: A urmări un moment favorabil pentru o acţiune; v.A pândi momentul A PÂNDI MOMENTUL PRIELNIC: A urmări un moment favorabil pentru o ac|iune; v. A pândi momentul A PÂNDI PE CINEVA LA COTITURĂ: A urmări, a supraveghea pe cineva. A PÂNDI PE SUB SPRÂNCENE: A urmări pe ascuns; A supraveghea în secret. A PÂNDI PRILEJUL: A urmări un moment favorabil pentru o acţiune; v. A pândi momentul A PÂNDI VREME: A aştepta momentul favorabil; v. şi A pândi vreme cu prilej. A PÂNDI VREME CU PRILEJ: A aştepta momentul favorabil; v. A pândi vreme, A PÂNGĂRI AŞTERNUTUL CUIVA: A păcătui în căsnicie. APELE SUNT TULBURI: Situaţia este încordată. A PERSEVERA ÎN A FACE BINE: A insista să iasă un lucru bun; A nu lucra de mântuială. A PESCUI ÎN APĂ TULBURE: A profita de o situaţie confuză pentru ă trage foloase personale. A PESCUI ÎN APE TULBURI: A profita de o ocazie favorabilă pentru a obţine un avantaj nemeritat. A PETRECE AŢA PRIN URECHILE ACULUI: A fi atent la toate amănuntele; A nu lăsa nimic la voia întâmplării. A PETRECE CA CÂINELE ÎN CAR: A petrece fără grija zilei de mâine; v, şi A petrece ca găina la moară. A PETRECE CA GĂINA LA MOARĂ: A petrece fără grija zilei de mâine; v. A petrece ca câinele în car. A PETRECE CU OCHIIy(PE CIMEVA SAU CEVA): A urmări cu privirea pe cineva sau ceva; A observa; v. şi A petrece cu ochiul (pe cineva sau ceva); A petrece cu privirea (pe cineva sau ceva); A petrece cu privirile (pe cineva sau ceva); A petrece cu vederea (pe cineva sau ceva). A PETRECE CU OCHIUL (PE CINEVA SAU CEVA): A urmări cu privirea pe cineva sau ceva; A observa; v. şi A petrece cu ochiul (pe cineva sau ceva). A PETRECE CU PRIVIREA (PE CINEVA SAU CEVA): A urmări cu privirea pe cineva sau ceva; A observa; v. şi A petrece cu ochiul (pe cineva sau ceva), A PETRECE CU PRIVIRILE (PE CINEVA SAU CEVA): A urmări cu privirea pe cineva sau ceva; A observa; v. şi A petrece cu ochiul (pe cineva sau ceva). A PETRECE CU VEDEREA (PE CINEVA SAU CEVA): A urmări cu privirea pe cineva sau ceva; A observa; v. A petrece cu ochii (pe cineva sau ceva). A PETRECE DIN MÂNĂ ÎN MÂNĂ: A trece ceva pe rând de la unul la altul. A PETRECE ÎN AMINTIRE: A-şi aminti; A-şi aduce aminte; v. şi A petrece în minte; A petrece prin amintire; A petrece prin minte; A-şi petrece în amintire; A-şi petrece în minte; A-şi petrece prin amintire; A-şi petrece prin minte; : A PETRECE IN LEGE: A petreci de-a binele; A petrece în toată regula. A PETRECE ÎN MINTE: A-şi aminti; A-şi aduce aminte; v. A petrece în amintire, A PETRECE NOAPTEA (UNDEVA): A rămâne peste noapte undeva; v. şi A-şi petrece noaptea (undeva). A PETRECE O NOAPTE ALBĂ: A nu dormi toată noaptea. A PETRECE PÂNĂ ACASĂ PE CINEVA: A conduce, a însoţi pe cineva până acasă. ^ A PETRECE PE ULTIMUL DRUM: A participa la înmormântarea cuiva. · A PETRECE PRIN AMINTIRE: A-şi aminti; A-şi aduce aminte; v. A petrece în amintire. A PETRECE PRIN MINTE: A-şi aminti; A-şi aduce aminte; v. A petrece în amintire. A PICA BINE: A veni la momentul potrivit. A PICA CA CĂCĂREAZĂ ÎN LAPTE: A veni nepoftit, A PICA CA DIN CER: A sosi, a veni, a se întâmpla brusc, pe neaşteptate; v. şi A pica ca din lună; A pica ca din nori; A pica ca din senin; A pica ca din stele; A pica ca o bombă; A pica din cer; A pica din lună; A pica din nori; A pica din pod; A pica din senin; A pica din stele; A veni din cer. A PICA CA DIN LUNĂ: A sosi, a veni, a se întâmpla brusc, pe neaşteptate; v. A pica ca din cer. A PICA CA DIN NORI: A sosi, a veni, a se în tâmpla brusc, pe neaşteptate; v. A pica ca din cer. A PICA CA DIN SENIN: A sosi, a verii, ase întâmpla brusc, pe neaşteptate; v. A pica ca din cer, A PICA CA DIN STELE: A sosi, a veni, a se întâmpla brusc, pe neaşteptate; v. A pica ca din cer. A PICA CA MUSCA ÎN LAPTE: A fi inoportun; v. A cădea ca musca-n lapte. A PICA CA O BOMBĂ: A sosi, a verii, a se întâmpla brusc, pe neaşteptate; v.A pica ca din cer. A PICA CERUL PE CINEVA (fam.): A se înfuria; A primi o veste cutremurătoare; A fi uluit; A fi foarte ruşinat; v. A cădea cerul pe cineva. A PICA CERUL PE CINEVA DE RUŞINE: A-i fi tare ruşine; A se face tare de ruşine. A PICA CU BRIO 484 A PICA CU BRIO: (Despre spectacole) A nu avea succes de public; (Despre candidaţi) A pierde un concurs; A pierde un examen; v. A cădea cu brio. A PICA CU SUCCES: (Despre spectacole) A nu avea succes de public; (Despre candidaţi) A pierde un concurs; A pierde un examen; v. A cădea cu brio.: A PICA DE BEAT: A fi foarte beat; v. A cădea de beat. A PICA DE FAZAN (fam.): A se păcăli din naivitate. A PICA DE OBOSEALĂ: A fi foarte obosit; v. A cădea de oboseală. A PICA DE PE PICIOARE: A-şi . pierde echilibrul; A leşina; A fi foarte obosit; A fi foarte slăbit; v. A cădea de pe picioare. A PICA DE SOMN: A fi foarte obosit; v. A Cădea de oboseală. A PICA DIN CER: A sosi, a veni, a se întâmpla brusc, pe neaşteptate; v. A pica ca din cer. A PICA DIN LUNĂ: A sosi, a veni, a se întâmpla brusc, pe neaşteptate; v. A pica ca din cer. A PICA DIN NORI: A sosi, a veni, a se întâmpla brusc, pe neaşteptate; v. A pica ca din cer. A PICA DIN PICIOARE: A-şi pierde echilibrul; A leşina; A fi foarte obosit; A fi foarte slăbit; v. A cădea de pe picioare. A PICA DIN POD: A sosi, a veni, a se întâmpla brusc, pe neaşteptate; v. A pica ca din cer. A PICA DIN SENIN: A sosi, a veni, a se întâmpla brusc, pe neaşteptate; v A pica ca din cer. A PICA DIN STELE: A sosi, a veni, a se întâmpla brusc, pe neaşteptate; v. A pica ca din cer. A PICA DRAG CUIVA: A se îndrăgosti de cineva. A PICA GREU CUIVA CEVA: A-i veni greu cuiva. A PICA GREU LA STOMAC CUIVA CEVA: A-i produce indigestie; A nu suferi ceva. A PICA ÎN BOT: A da cu nasul de ceva. A PICA ÎN CAPUL CUIVA: A lovi necazul, nenorocireape cineva; v. A cădea pe capul cuiva. A PICA IN CURSĂ: A lua cursa; A fi păcălit; A fi tras pe sfoară. A PICA ÎN GENUNCHI (ÎNAINTEA CUIVA): A îngenunchea în faţa cuiva; A ruga stăruitor pe cineva; v. A da în genunchi (înaintea cuiva): A PICA ÎN GHEARA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA IN GHEARELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA ÎN LABA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA ÎN LABELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA ÎN MÂINILE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA ÎN MÂNA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA ÎN PALMA CUIVA: A tyunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA IN PALMELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PIC A ÎNTR-O ZI DE POST: A cădea într-o zi neconvenabilă; v. şi Acadea într-o zi rea. A PICA ÎNTR-O ZI REA: A cădea într-o zi neconvenabilă;viAcadeaîritr-o zi de post. •-A· ■ PICA ÎN VOIA (CUÎVA): A ajunge Ia cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. : A PICA LA EXAMEN: A nu obţine o notă de trecere la un examen. A PICA LA;GENUNCHI (ÎNAINTEA CUIVA): A îngenunchea în faţa cuiva; A ruga stăruitor pe cineva; v. A da în genunchi (înaintea cuiva). A PICA LA GHEARA CUIVA; A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA LA GHEARELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; vM ajunge m gheara cuiva. A PICA LA ÎNVOIALĂ: A ajunge la o înţelegere; Ase învoi; v. A cădea la învoială. A PICA LA LABA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA LA LABELE- CUIVA: A "ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v.A ajunge în gheara cuiva. A PICA LA MÂINILE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA LA MÂNA CUIVA: A ajunge la cheremul-cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA LA PALMA! CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA LA PALMELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA LA ŢANC: A veni la momentul potrivit; v. şi A veni la ţanc, A PICA LA VOIA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA NASUL CUÎVA: A-şi pi erde mândri a; A deveni modest, umil. A PICA; NĂPASTE (CUIVA): A provoca necazuri, neplăceri cuiva; A nedreptăţi, a persecuta pe cineva; v. A cădea năpasta (cuiva). A PICA NOROCUL PE CINEVA: A avea noroc mare, pe neaşteptate. 485 A PIERDE ÎN GREUTATE A PICA NUMAI BINE: A veni, a se întâmpla la momentul potrivit. A PICA PARA MĂLĂIAŢĂ IN GURA LUI NĂTĂFLEAŢĂ: A aştepta să-i vină totul de-a gata. A PICA PE CAPUL CUIVA: A lovi necazul, nenorocirea pe cineva; v. A cădea pe capul cuiva, A PICA PE CUGETE; (reg.): A cădea pe gânduri. A PICA PE GHEARA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva, A PICA PE GHEARELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge in gheara cuiva. A PICA PE LABA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva, A PICA PE LABELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA PE MÂINILE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA PE :MÂNA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA PE MÂNĂ BUNĂ: A ajunge bine; A avea noroc. A PICA PE MÂNĂ REA: A ajunge rău; A nu avea noroc.: a A PICA PE PALMA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA PE PALMELE CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, în stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA PE VOIA CUIVA: A ajunge la cheremul cuiva; A ajunge în posesia, in stăpânirea cuiva; v. A ajunge în gheara cuiva. A PICA PROST: (Despre oameni) A sosi într-un moment nepotrivit; A fi inoportun; (Despre evenimente) A se întâmpla într-un moment nepotrivit..:,',':'^ A PICA TOCMAI BINE: (Despre oameni) A sosi într-un moment potrivit; A fi binevenit; (Despre evenimente) A se întâmpla într-un moment potrivit. A PICNI LA COADA; IŞLÎCULUI (PE CINEVA) (înv., pop.): A supăra, a jigni pe cineva; A Iovi în punctul sensibil pe cineva; v. şi A picni pe la colţul işlicului (pe cineva). A PICNI PE LA COLŢUL IŞLICULUI (PE CINEVA) (înv., pop.): A supăra, a jigni pe cineva; A lovi în punctul sensibil pe cineva; v. şi A picni la coada işlicului (pe cineva). A PIERDE CAII DE LA BICICLETĂ: A nu pierde nimic; A nu avea nicio pierdere. A PIERDE CALEA CĂMINULUI: A nu se mai întoarce acasă; v. şi A prăpădi calea căminului. A PIERDE CALENDARUL: A nu mai şti data exactă; v. şi A pierde şirul zilelor. A PIERDE CĂRUŢĂ: A pierde ocazia; A pierde momentul potrivit. A PIERDE CONDICA: A întârzia la serviciu. A PIERDE CUMPĂTUL: A-şi pierde capul; A-şi pierde calmul; A-şi pierde sângele rece; A nu se mai putea stăpâni; A se enerva; v. şi A prăpădi cumpătul; A-şi pierde capul; A-şi prăpădi cumpătul. A PIERDE CURAJUL: A nu mai avea curaj; A se descuraja. A PIERDE DE DRAG (PE CINEVA): A se uita cu drag la cineva; A iubi foarte mult pe cineva; v. A mânca cu ochii (pe cineva). A PIERDE DIN GREUTATE: A slăbi; A se evapora; A se usca; v. şi A pierde în greutate. A PIERDE DIN MÂNĂ" (PE CINEVA SAU CEVA): A scăpa din mână pe cineva sau ceva. A PIERDE DIN OCHI (PE CINEVA): A se uita cu drag la cineva; A iubi foarte mult pe cineva; v. A mânca cu ochii (pe cineva). A PIERDE DIN OCHI DE DRAG (PE CINEVA): A se uita cu drag Ia cineva; A iubi foarte mult pe cineva; v. A mânca cu ochii (pe cineva); A sorbi din ochi (pe cineva) A PIERDE DIN VEDERE (CEVA SAU PE CINEVA):: A ignora; A neglija; A omite; A uita de ceva sau de cineva; A da uitării pe cineva sau ceva; A nu mai şti nimic de cineva sau de ceva; v. şi A scăpa din vedere1. A PIERDE DIN VEDERE CĂ...: A uita că.... A PIERDE DIRECŢIA: A o lua într-o direcţie greşita; A nu mai merge pe drumul cel bun; A devia; : A PIERDE DRUMUL: A nu mai merge pe drumul cel bun; A devia. A PIERDE FIRUL: A nu mai avea continuitate în exprimare, în gândire, în scris; A se zăpăci; v. şi A pierde şirul; A-şi pierde firul; A-şi pierde firul gândirii; A-şi pierde firul ideilor; A-şi pierde gândurile; A-şi pierde şirul; A-şi pierde vreme cu fleacuri; A-şi pierde vreme cu nimicuri; A-şi pierde vremea de pomană. A PIERDE FOLOSINŢA UNUI OBIECT: A nu mai folosi un obiect; A scoate din folosinţă un obiect. A PIERDE FRÂUL DIN MÂNĂ: A scăpa controlului; A nu mai stăpâni ordinea; v. şi A pierde hăţurile din mână. A PIERDE GRAIUL: A amuţi; A nu mai scoate nicio vorbă. A PIERDE HĂŢURILE DIN MÂNĂ: A scăpa controlului; A nu mai stăpâni ordinea; v. A pierde frâul din mână. A PIERDE INIMA: A-şi pierde curajul; A-şi pierde speranţa; A-şi pierde încrederea. A PIERDE ÎNCREDEREA ÎN CINEVA: A nu mai avea încredere în cineva. A PIERDE ÎN GREUTATE: A slăbi; A se evapora; A se usca; v. A pierde din greutate. A PIERDE LEGĂTURA CU CINEVA 486 A PIERDE LEGĂTURA CU CINEVA: A nu mai fi în contact cu cineva. A PIERDE LOCUL: A fi înlocuit; A nu mai fi în acelaşi loc. A PIERDE MĂSURA: A întrece măsura; A exagera; v. şi A pierde orice măsură; A pierde orice simţ al măsurii; A pierde simţul măsurii A PIERDE MĂSURA TIMPULUI: A-şt irosi timpul în zadar; A nu face nimic. A PIERDE MOMENTUL: A pierde ocazia potrivită. A PIERDE NĂDEJDEA: A nu mai avea nicio nădejde, nicio speranţă. A PIERDE NUMĂRUL LA CEVA: A nu mai şti cât are, cât este. A PIERDE OBICEIUL ,DE >Ă...: A fnu mai obişnui să.... A PIERDE OBRAZUL PE GÂŞTE: A se compromite pe nimic; A face greşeli din prostie. A PIERDE OCAZIA: A scăpa ocazia, prilejul, momentul favorabil; v. şi A pierde o ocazie. A PIERDE O OCAZIE: A scăpa o ocazie, un prilej, un moment favorabil; v. A pierde ocazia. A PIERDE ORICE MĂSURĂ: A întrece orice măsură; A depăşi orice limită; A exagera; v. A pierde măsura. A PIERDE ORICE SIMŢ AL MĂSURII: A întrece orice măsură; A depăşi orice limită; A exagera; v, A pierde măsura. A PIERDE ORICE ŞANSĂ: A scăpa orice şansă; A nu mai avea nicio şansă. A PIERDE ORZUL PE GÂŞTE: A dărui lucruri de valoare cui nu ştie să le preţuiască; v. şi A strica orzul pe gâşte A PIERDE PARTIDA: A nu reuşi într-o acţiune,,...: A PIERDE PASUL: A rămâne în urmă; A nu ţine pasul. A PIERDE PĂMÂNTUL DE SUB PICIOARE: A fi pe punctul de a pierde o situaţie materială sau socială; v, A-i fugi pământul de sub picioare. A PIERDE PE CINEVA: A-i fi murit cineva din familie. APIERDE PE DRACU: A nu pierde nimic. A PIERDE PRIETENIA CUIVA: A nu mai fi prieten cu cineva; A nu mai colabora cu cineva, r A PIERDE PRILEJUL: A scăpa ocazia. A PIERDE REAZEMUL: A pierde un sprijin, □n ajutor; A rămâne fără un sprijin, fără un ajutor. A PIERDE SĂRITA: A nu se mai putea stăpâni; A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A PIERDE SÂNGE: A sângera. A PIERDE SIMŢUL MĂSURII: A întrece orice măsură; A depăşi orice limită; A exagera; v. A pierde măsura. A PIERDE SPERANŢELE: A scăpa speranţele; A rămâne fără nicio speranţă. A PIERDE SUFLETUL CUIVA: (înv.) A omorî pe cineva; (bis.) A osândi la chinurile iadului pe cineva. A PIERDE ŞIRUL: A nu mai avea continuitate în exprimare, în gândire, în scris; A se zăpăci; v. A pierde firul A PIERDE ŞIRUL ZILELOR: A nu mai şti data exactă; v. A pierde calendarul. A PIERDE ŞI ULTIMUL TREN: A scăpa ultima şansa; A nu mai avea nicio şansă. ; A PIERDE TACTUL: A-şi ieşi din fire; A nu se putea stăpâni. A PIERDE TEREN: A pierde din importanţă; A pierde din autoritate. A-^PIERDE ^TERENUL DE SUB PICIOARE: A-şi pierde siguranţa, încrederea. ; A PIERDE TIMP: A-şi irosi timpul; A nu face nimic; A lenevi; v. şi A pierde timp preţios; A pierde timpul cu fleacuri; A pierde timpul cu nimicuri; A pierde vremea cu fleacuri; A pierde vremea cu nimicuri; A pierde vremea de pomană; A risipi vremea; A-şi pierde timpul A-şi pierde vremea; A-şi risipi vremea. A PIERDE TIMP PREŢIOS: A-şi irosi timpul; A nu face nimic; A lenevi; v. A pierde timp. A PIERDE TIMPUL CU FLEACURI: A-şi irosi timpul cu fleacuri; A nu face nimic; A lenevi; v. A pierde timp. A PIERDE TIMPUL: CU NIMICURI: A-şi irosi timpul cu nimicuri; A nu face nimic; A lenevi; v. A pierde timp. ■: A PIERDE TIMPUL DE POMANĂ: A-şi irosi timpul de pomană; A nu face nimic; A lenevi; v. A pierde timp. A PIERDE TRAISTA CU GRĂUNŢE (pop.): A-şi pierde slujba; A-şi pierde sursa veniturilor. - A PIERDE TRENUL: A pierde, a scăpa o ocazie favorabilă, un prilej, o şansă; v. şi A scăpa trenul. A PIERDE TRONUL: A: fi detronat, A PIERDE UN PRILEJ: A scăpa un prilej, o ocazie··. A PIERDE UN PROCES: A nu câştiga într-un proces la judecătorie. A PIERDE UN RĂMĂŞAG: A nu câştiga un rămăşag, o prinsoare. : A PIERDE URMA CUIVA: A nu mai şti nimic despre cineva; v. şi A pierde urma unei persoane; A pierde urmele unei persoane. A PIERDE URMA UNEI PERSOANE: A nu mai ştie nimic despre cineva; v. A pierde urma cuiva. A PIERDE URMA UNUI LUCRU: A nu mai ştie nimic despre un lucru. A PIERDE URMELE UNEI PERSOANE: A nu mai ştie nimic despre cineva; v. A pierde urma cuiva. A PIERDE VEDEREA: A orbi A PIERDE VIAŢA: A muri; A fi omorât; v. şi A-şi pierde viaţa. A PIERDE’VIAŢA CUIVA (înv.): A ucide pe cineva. 487 A PLĂTI CU ORA A PIERDE VREMEA: A-şi irosi timpul; A nu face nimic; A lenevi; v. A pierde timp. A PIERDE VREMEA CU FLEACURI: A-şi irosi timpul cu fleacuri; A nu face nimic; A lenevi; v. A pierde timp. A PIERDE VREMEA CU NIMICURI: A-şi irosi timpul cu nimicuri; A nu face nimic; A lenevi; v. A pierde timp. A PIERDE VREMEA DE POMANĂ: A-şi irosi timpul de pomană; A nu face nimic: A lenevi; v. A pierde timp. A PIERI: A deceda; A dispărea. A PIERI CA O BĂŞICĂ DE SĂPUN: A deceda, a dispărea foarte repede. ; : r v A PIERI CUIVA GLASUL: A nu,se^mai auzi de cineva; A nu se mai şti nimic de cineva. ; A PIERI CU ZILELE: A decedat de tânăr. A PIERI DE-A-N PICIOARELEA: A deceda repede; A nu sta la pat; A nu zăcea mult timp; A munci până la moarte; v. şi A pieri de pe picioare; A pieri din picioare; A pieri pe picioare. A PIERI DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI: A dispărea fără urmă; v. A dispărea de pe faţa pământului. A PIERI DE PE PICIOARE: A deceda repede; A nu sta la pat; A nu zăcea mult timp; A munci până la moarte; v. A pieri de-a-n picioarelea. A PIERI DE SABIE: A fi omorât cu sabia. A PIERI DIN FAŢA OCHILOR: A pleca; A nu se mai vedea. A ŢIERI DIN OCHII CUIVA: A pleca din faţa cuiva; Ă nu-1 mai vedea; v. şi A pieri din vedere A PIERI DIN PICIOARE: A deceda repede; A nu sta la pat, a nu zăcea mut timp; A munci până la moarte; v. şi A pieri de-a-n picioarelea. A PIERI DIN ŞEDERE: A pleca din ' faţa cuiva; A nu-1 mai vedea; A scăpa din vedere; v. A pieri din ochii cuiva. A PIERI DUPĂ CINEVA {pop.): A fi foarte îndrăgostit de cineva; v. şi A pieri pentru cineva, A PIERI ÎN DEPĂRTARE; A dispărea în depărtare. A PIERI PENTRU CINEVA {pup.}: A fi foarte îndrăgostit de cineva; v. A pieri după cineva. A PIERI PE PICIOARE: A deceda repede; A nu sta Ia pat, a nu zăcea mut timp; A munci până Ia moarte; v. şi A pieri de-a-n picoarelea. A PIERI POMENIREA CU SUNET (A CUIVA) (înv.)'. A fi dat uitării; v. şi A se stinge pomenirea cu sunet (a cuiva). A PIPĂI PULSUL: A încerca să-şi: dea seama de intenţiile, de planurile cuiva, de o stare de spirit existentă; A sonda, a tatona terenul; v. şi A pipăi terenul1. A PIPĂI TERENUL!: A încerca să-şi de seama de intenţiile, de planurile cuiva, de o stare de spirit existentă; A sonda, a tatona terenul; v. A pipăi pulsul A PIPĂI TERENUL2: A se informa înainte de a întreprinde ceva; v. şi A sonda terenul; A sonda teren; A tatona terenul A PIPĂI VORBA CU BĂŢUL: A vorbi în răspăr; A vorbi enigmatic. A PISA APA ÎN PIUA: A vorbi mult şi lâră rost; A face ceva inutil; v. A bate apa în piuă. A PISA APA ÎN PIUĂ SĂ SE ALEAGĂ UNT: A vorbi mult şi fară rost; A face ceva inutil; v, A bate apa în piuă. A PISA PĂMÂNTUL: A dansa îndrăcit; v. şi A frământa pământul. A PIŞCĂ LA LIMBĂ: A fi în fermentaţie; A înţepa Ia limbă. A PITROCI LIMBA ÎN GURĂ: A vorbi încurcat, nedesluşit, nelămurit; A:trăncăni; A nu fi ascultat; v. şi A pitroci vorbele în gură. A PITROCI VORBELE ÎN GURĂ: A vorbi încurcat, nedesluşit, nelămurit;lA trăncăni; A nu fi ascultat; v. A pitroci limba în gură. A PLANA ASUPRA CUIVA: A pluti asupra cuiva; A ameninţa pe cineva. , A PLANA ÎN AER: A_pluti în aer. -;V; A PLASA O VORBĂ: A spune ceva undeva mai în secret, mai în glumă; v. şi A plasa un cuvânt. A PLASA UN CUVÂNT: A spune ceva undeva mai în secret, mai în glumă; v. A plasa o vorbă. A PLĂMĂDI CURECHI (reg.)\ A pune varza Ia acrit.- A PLĂMĂDI INIMA CUIVA: A descânta de boală pe cineva. A PLĂŢI CA POPA: A plăti în modisigur, fără doar şi poate. : A PLĂTI CÂT MERITĂ: A plăti corect. A PLĂTI CÂT UN COLŢ DE ŢARĂ: A valora foarte mult; v. şi A plăti un colţ de ţară. A PLĂTI CONSUMAŢIA: A achita ce a consumat într-un local. A PLĂTI CONSUMAŢIA PENTRU TOŢI: A achita ce au consumat într-un local cu toţii. A PLĂTI CUACEEAŞI MONEDĂ (CUIVA): A adopta atitudinea-cuiva într-o situaţie asemănătoare; A răspunde, a proceda la fel. A PLĂTI CU BANI GHEAŢĂ: A plăti în numerar; v. şi A plăti cu bani peşin, A PLĂTI CU BANI GREI: A plăti în valută. A PLĂTI CU BANI PEŞIN: A plăti în numerar; v. A plăti cu bani gheaţă. A PLĂŢI CU CAPUL: A plăti foarte scump; A fi gata să plătească cu viaţă; A-şi pierde viaţa pentru ceva. A PLĂTI CU DOBÂNDĂ: A achita -şi o dobândă. A PLĂTI CU VÂRF ŞI ÎNDESAT: A plăti prea mult; A plăti cât nu merită; A se; răzbuna din plin. A PLĂTI O POLIŢĂ: A achita o poliţă; Ase răzbuna; A se revanşa; v. şi A plăti poliţa. A PLĂTI POLIŢA: A achita o poliţă; A se răzbuna; A se revanşa; v. A plăti o poliţă. A PLĂTI CU MÂNĂLARGĂ: A plăti mult; A oferi mult; A avea mână largă. A PLĂTI CU ORA: A angaja cu ora. A PLĂTI CU PIELEA 488 A PLĂTI CU PIELEA: A suferi o pedeapsă corporală; Şi-a pierdut viaţa. A PLĂTI CU TITLU DE AVANS: A plăti un avans. A PLĂTI CU ŢÂRÂITA: A achita ceva puţin câte puţin. A PLĂTI CU VÂRF ŞI ÎNDESAT: A plăti foarte mult; A plăti mai mult decât trebuia; v. şi A plăti din plin; A plăti gras. A PLĂTI CU VIAŢA: A-şi da viaţa pentru ceva. A PLĂTI DATORIA CEA DE OBŞTE: A muri; v. A da datoria cea de obşte. A PLĂTI DIN BUZUNAR: A plăti din banii săi. A PLĂTI DIN PLIN: A plăti foarte mult; A plăti mai mult decât trebuia; v. A plăti cu vârf şi îndesat. A PLĂTI GRAS: A plăti foarte mult; A plăti mai mult decât trebuia; v. A plăti cu vârf şi îndesat. A PLĂTI GREU: A fi tras la răspundere; A avea o viaţă aspră şi nedreaptă. A PLĂTI ÎN NATURĂ: A achita o datorie cu produse proprii. A PLĂTI ÎN NUMERAR: A achita o datorie cu bani.; A PLĂTI ÎN RATE: A achita o datorie în rate. A PLĂTI LA ORDINUL CUIVA: A achita o datorie la ordinul cuiva. A PLĂŢI LA PRIMIRE: A achita la primirea obiectului. A PLĂTI LA SFÂNTUL-AŞTEAPTĂ: A nu achita niciodată. A PLĂTI NEMŢEŞTE: A achita jumătate. A PLĂTI OALELE SPARTE: A suferi pentru faptele altuia; v. şi A plăti oalele sparte de altul. A PLĂTI OALELE SPARTE DE ALTUL: A suferi pentru faptele altuia; v. A plăti oalele sparte. A PLĂTI O DATORIE: A achita o datorie; A PLĂTI O POLIŢĂ (fam:): A se răzbuna pe cineva; v. şi A plăti poliţa, A PLĂTI PAGUBA: A suporta cheltuielile unei pagube provocate. A PLĂTI PĂCATELE CUIVA: A răspunde pentru faptele cuiva A PLĂTI PÂNĂ INTR-O PARA: A achita în întregime; v. şi A plăti până la o para; A plăti până la ultima para; A plăti până la ultimul ban, A PLĂTI PÂNĂ LA O PARA: A achita în întregime; v. A plăti până îhtr-o pâra. A PLĂTI PANĂ LA ULTIMA CENTIMĂ: A achita în întregime; v. A plăti până într-o para. A PLĂTI PÂNĂ LA ULTIMA PARA: A achita în întregime; v. A plăti până într-o para. A PLAT! PÂNĂ LA ULTIMUL BAN: A achita în întregime; v.A plăti până într-o para. A PLĂTI PE LOC: A achita imediat; A achita pe loc. A PLĂTI PEŞIN: A plăti în numerar. A PLĂTI POLIŢA (fam.): A se răzbuna pe cineva; v. A plăti o poliţă. A PLĂTI SCUMP: A costa mult; A da mulţi bani. A PLĂTI SEC: (La jocul de cărţi) A achita potul fară a mai cere în plus. A PLĂTI SOCOTELI VECHI: A-şi achita obligaţiile vechi. A PLĂTI ŞI OCHII DIN CAP: A plăti foarte mult; A da o sumă enorm de mare. A PLĂTI TRATAŢIA: A-şi respecta tradiţia. A PLĂTI TRIBUT: A plăti o contribuţie; A-şi aduce o contribuţie; A contribui cu ceva. A PLĂTI TRIBUTUL MORŢII: A muri; v şi A plăti tributul naturii. PLĂTI TRIBUTUL NATURII: A muri; v. şi A plăti tributul morţii. A PLĂTI UN COLŢ DE ŢARĂ: A valora foarte mult; v. A plăti cât un colţ de ţară. A PLĂTI UN RÂND: A achita un rând de băutură; v. şi A plăti un rând de băutură; A plăti un rând de pahare. A PLĂTI UN RÂND DE BĂUTURĂ: A achita un rând de băutură; v.A plăti un rând. A PLĂTI UN RÂND DE PAHARE: A achita un rând de băutură; v. A plăti un rând. A PLĂTI VRÂND NEVÎWiiD: A achita în mod obligatoriu. A PLÂNGE CA O MIREASĂ: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. şi A plânge ca prin sită; A plânge cu foc; A plânge cu două rânduri de lacrimi; A plânge cu foc şi pârjol; A plânge cu lacrimi amare; A plânge cu lacrimi ca pumnul; A plânge cu lacrimi cât pumnul; A plânge cu lacrimi de crocodil; A plânge cu lacrimi de sânge; A plânge cu lacrimi fierbinţi; A plânge cu sughiţuri; A plânge cu suspine; A plânge de foc; A plânge de mama focului; A plânge de-ţi rupe inima; A plânge lacrimi amare. A PLÂNGE CA PRIN SITĂ: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge că o mireasă. A PLÂNGE CU DOUĂ RÂNDURI DE LACRIMI: A plânge cy desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A pi ânge foarte mul t; v. A plânge ca o mireasă. A PLÂNGE CU FOC ŞI PÂRJOL: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge ca o mireasă. ^ : A PLÂNGE CU HOHOT: A plânge cu accese; v. şi A plânge cu hohote; A plânge în hohot; A plânge în hohote. A PLÂNGE CU HOHOTE: A plânge cu accese; v.A plânge cu hohot. A PLÂNGE CUIVA DE MILĂ: A-i fi milă de cineva; A suferi alături de cineva. A PLÂNGE CU LACRIMI AMARE: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge ca o mireasă. A PLÂNGE CU LACRIMI CA PUMNUL: A 489 A PLECA DE CAPUL LUI plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge ca o mireasă. A PLÂNGE CU LACRIMI CÂT PUMNUL: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge ca o mireasă. A PLÂNGE CU LACRIMI DE CROCODIL: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge ca o mireasa.  PLÂNGE CU LACRIMI DE SÂNGE: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge ca o mireasă. A PLÂNGE CU LACRIMI FIERBINŢI: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge ca o mireasă. A PLÂNGE CU SUGHIŢURI: A; plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge ca o mireasă. A PLÂNGE CU SUSPINE: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v, A plânge ca o mireasă. A PLÂNGE DE BUCURIE: A fi foarte bucuros; A se bucura foarte mult. A PLÂNGE DE FOC: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge ca o mireasă. A PLÂNGE DEGEABA: A nu avea niciun motiv să plângă. A PLÂNGE DE MAMA FOCULUI: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge ca o mireasă. A PLÂNGE DE-ŢI RUPE INIMA: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge ca o mireasă. A PLÂNGE ÎN HOHOT: A plânge cu accese; v. A plânge cit hohot. A PLÂNGE ÎN HOHOTE: A plânge cu accese; v. A plânge cu hohot. A PLÂNGE ÎN PUMNI: A plânge pe ascuns de necaz sau de durere proptindu-şi obrajii în pumni; A regreta greşeala "făcută; A se căi; v. şi A-şi plânge în pumni. A PLÂNGE LACRIMI AMARE: A plânge cu desperare; A plânge în hohote; A plânge foarte tare; A plânge foarte mult; v. A plânge ca o mireasă. A PLÂNGE PLÂNSUL LUI PĂCALĂ: A se preface că plânge. A PLÂNGE UN MORT: A plânge după un mort. A PLECĂ CA CIONTE A: A pleca umilit. " A PLECĂ CĂ DIN PUŞCĂ: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A PLECA CA DE LA O MOARĂ FRÂNTĂ: A nu-i da nimic la plecare; A nu-i dărui nimic. A PLECA CAPUL1: A se supune; A se umili; v. şi A pleca cerbicea; A pleca fruntea; A pleca grumazul; A-şi pleca capul; A-şi pleca cerbicea; A-şi pleca capul1; A-şi pleca fruntea; A-şi pleca grumazul. A PLECA CAPUL2: A se odihni; A avea unde să se odihnească; v. A avea unde să-şi plece capul2. A PLECA CÂINE SURD LA VÂNĂTOARE: A nu fi în stare să.... A PLECA CERBICEA: A se, supune; A se umili; v. A pleca capul1. A PLECA CERBICEA CUIVA: A supune pe cineva; A învinge rezistenţa, mândria, aroganţa, trufia cuiva; v. A asupri cerbicea cuiva. A PLECA CERBICIĂ CUIVA: A supune pe cineva; A învinge rezistenţa, mândria, aroganţa, trufia Cuiva; v. A asupri cerbicea cuiva. A PLECA CU BUZA ^UMFLATĂ: - A ,veni degeaba; A nu ajunge la niciun rezultat; v. şi A pleca cu buzele umflată. A PLECA CU JBUZELE UMFLATE: A veni degeaba; A nu ajunge la niciun rezultat; v. A pleca cit buza umflate. A PLECA CU CĂLCÂIELE ÎNAINTE: A fi dus la groapă; v, şi A porni cu călcâiele înainte; A se duce cu călcâiele înainte. A PLECA CU CĂŢEI!, CU PURCEL: A pleca cu toţi ai lui şi cu tot ce are; v. şi A se duce cu căţel, cu purcel. A PLECA CU COADA ÎNTRE PICIOARE: A pleca umilit, ruşinat; v. A fugi cu coada între picioare A PLECA CU COADA ÎNTRE VttîE:% pleca umilit, ruşinat; v. A fugi cu coada între picioare. A PLECA CU COADA TÂRÂŞ: A pleca înfrânt. ’ A PLECA CU DUMNEZEU: A-şi vedea de drum; Aşi vedea de treaba lui; A nu-1 interesa nimeni şi nimic. A PLECA CU GÂNDUL LA PLIMBARE: A visa la ceva. Ă PLECA CU INIMA FRÂNTĂ: Ă ; pleca îndurerat; A pleca nesatisfăcut. A PLECA CUM A VENIT: A nu reuşi nimic din ceea ce şi-a propus; A nu lua nimic. APLECA CU MÂINILE ÎN; SÂN: A nu primi nimic; A nu lua nimic; v. şi A pleca cu mâna goală. A PLECA CU MÂNA GOALĂ: A nu primi nimic; A nu lua nimic; v. A pleca cu mâinile în sân. A PLECA CU NOAPTE ÎN CAP: A pleca pe timp de noapte. A PLECA CU NUNTA (fam.): (despre câini) A se ţine haită după o căţea. A PLECA CU SUFLETUL (DE UNDEVA): A pleca cu mâna goală de undeva; v, şi A pleca numai cu sufletul (de undeva). A PLECA CU SUFLETUL LA GURĂ: A pleca în mare grabă; A fugi undeva. A PLECA DE CAPULLUI: A pleca fără voie; A hoinări pe undeva. A PLECA DE CU NOAPTE 490 A PLECA DE CU NOAPTE: A pleca când încă era noapte. A PLECA DE CU ZIUĂ: A pleca când încă era ziuă. A PLECA DEGEABA: A nu avea motiv să plece. ' A PLECA DEGRABĂ: A pleca repede. A PLECA DE LA PREMISA A PLECA DE PE CAPUL CUIVA: A lăsa în pace pe cineva; v. şi A se duce de pe capul cuiva. A PLECA DE URÂTUL LUI: A nu-1 mai suferi. A PLECA DUPĂ CĂPĂTAT: A pleca la cerşit; A pleca să ceară ceva de mâncare. A PLECA DUI’Ă PRADĂ:"A pleca la jaf; A pleca să jefuiască. A PLEC A ENGLEZEŞTE: A pleca repede şi pe neobservate. A PLECA FĂRĂ ADRESĂ: A pleca pe ascuns; A nu a spune unde a plecai; v. şi A pleca fără a lăsa adresa. A PLECA FĂRĂ A LĂSA ADRESA: A pleca pe ascuns; A nu a spune unde a plecat; v. A pleca fără adresă. A PLECA FĂRĂ PUŞCĂ LA VÂNĂTOARE: A pleca nepregătit la treabă. A PLECA FRUNTEA: A se supune; A se umili; v. A pleca capul1. A PLECA GENUNCHII: A se supune; A face ce i se spune. A PLECA GRUMAZUL: A se supune; A se umili; v. A pleca capul1. A PLECA HAI-HUI:A pleca să hoinărească, A PLECA INIMA: A se devota; A se dedica; A convinge sau a lăsa convins; A se înduioşa; v. şi A-şi pleca inima. A PLECA ÎNAINTE: A continua drumul; A înainta; v. A merge înainte, A PLECA ÎN ÎMPĂRĂŢIA UMBRELOR:  deceda. A PLECA ÎN LARG: A pleca cu vaporul. : A PLECA lN LUME: A pleca departe fără să se ştie unde; v. .4 fugi în lume. A PLECA ÎN LUMEA ALBĂ: A pleca departe fără să se ştie unde; v. A fugi în lume. A PLECA ÎN LUMEA "LARGĂ: A pleca departe fără să se ştie unde; V. A fugi în lume. A PLECA ÎN LUMEA" MARE: A pleca de-parte fără să se ştie unde; v. A fugi în lume. A PLECA ÎN PEŢIŢ: Ă pleca pentru a cere în căsătorie o fată; v. A merge în peţit. A PLECA ÎN PLATA DOMNULUI: A pleca unde vrea, unde ştie; v. şi A pleca în plata lui Dumnezeu; A pleca în plata Domnului; A pleca în plata lui Dumnezeu. A PLECA ÎN PLATA LUI DUMNEZEU: A pleca unde vrea, unde ştie; v. A pleca în plata Domnului. A PLECA ÎN PORNEALĂ: A duce oile la păscut; v. A ieşi în porneală. A PLECA ÎN POTIRA (reg): A pleca în cercetări pentru prinderea hoţilor; v. şi A face o poteră. A PLECA ÎN ŞTIREA CELUI DE SUS: A pleca la voia întâmplării; v. A lăsa în ştirea Celui de Sus (pe cineva). A PLECA ÎN ŞTIREA DOMNULUI: A pleca la voia întâmplării; v. A lăsa în ştirea Celui de Sus (pe cineva). A PLECA ÎN ŞTIREA LUI DUMNEZEU: A pleca la voia întâmplării; v. A lăsa în ştirea Celui de Sus (pe cineva). A PLECA ÎN TOATĂ LUMEA: A pleca departe fură să se ştie unde; v. A fugi în lume. VA;PLECĂ IN TIUŞABA. LUI: A se întoarce la ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; v. A merge în treaba lui. A PLECA ÎN TREBURILE LUI: A se întoarce la ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; v. A merge în treaba lui. A PLECA ÎNTR-O GOANĂ: A pleca foarte repede; A pleca în fugă.  PLECA ÎN ŢARĂ: A se duce în lumea largă; v. şi Apleca în ţări. A PLECA ÎN ŢĂRI: A se duce în lumea largă; v. A pleca în ţară. A PLECA ÎN:VIUL NOPŢII: A pleca în plină noapte. A PLECA LANDRĂ: A pleca, a merge în cârd. A PLECA LA PORNEALĂ: A duce oile la păscut; v. A ieşi în porneală. A PLECA LA TREABA LUI: A se întoarce la ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; y. A merge în treaba lui. A PLECA LA TREBURILE LUI: A se întoarce ia ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; v. A merge în treaba lui. A PLECA NASUL: A se umili; v. şi A-şi pleca nasul. Ă:,;; PIJEiCA NUMAI CU ' SUFLETUL (DE. UNDEVA):  pleca cu mâna goală de undeva; v. A pleca cu sufletul (de undeva). A PLECA OCHII: A-şi cobori privirea în jos. A PLECA OCHII ÎN JOS: A se ruşina; v. şi A pleca ochii în pământ. A PLECA OCHII ÎN PĂMÂNT: A se ruşina; v. şi A pleca ochii în jos. Ă PLECĂ PE-ÂICI ÎNCOLO: A pleca prin apropiere. A PLECA PE CALE NEÎNTOARSĂ: A muri; v. A merge pe drum neîntors. A PLECĂ PE DRUM NEÎNTORS: A muri; v. şi A merge pe drum neîntors. A PLECA PE DRUMUL DIN URMĂ: A deceda. A PLECA PE FURIŞ: A pleca, a se duce pe ascuns; v. şi A pleca pe nesimţite; A pleca pe şest. A PLECA PE INIMA GOALĂ: A pleca Iară să fi mâncat. A PLECA PE LUMEA CEALALTĂ: A deceda. A PLECA PE NEPUSĂ MASĂ: A pleca pe neaşteptate, pe nepregătite. 491 A PLOUA CU GĂLEATA A PLECA PE NESINŢITE: A pleca, a se duce pe ascuns; v. A pleca pe furiş. A PLECA PENTRU TOTDEAUNA: A deceda.'-' A PLECA PE ŞEST: A pleca, a se duce pe ascuns; v. A pleca pe furiş. A PLECA PE TEREN: A pleca în deplasare; A pleca să se documenteze. A PLECA PRIVIREA: A se uita în jos; A se ruşina. A PLECAPUŞCĂ: A fugi foarte repede; A fugi glonj; v. A fugi ca din puşcă. A PLECA SPRE CELE VEŞNICE: A deceda. A PLECA STEAGUL: A renunţa 1a luptă; A se da învins. : : A PLECAT DE BINE CE-A DUS-O: A trăit rău. A PLECA UNDE-O VEDEA CU OCHII: A pleca departe fără să se ştie unde; v. A fugi în lume. A PLECA URECHEA: A asculta cu atenţie; A se îndura; A da crezare bârfelor, calomniilor; v, şi A pleca urechile; A-şi pleca urechea; A-şi pleca urechile. A PLECA URECHEA LA...: A asculta cu atenţie la.... A PLECA URECHILE: Ă asculta cu atenţie; A se îndura; A da crezare bârfelor, calomniilor; v. A pleca urechea. A PLECA VALVÂRTEJ: A pleca în mare grabă. A PLEDA ÎN FAVOAREA CUIVA: A apăra pe cineva; A apăra interesele cuiva; v. şi A pleda pentru cineva. A PLEDA ÎNTR-UN PROCES: A apăra pe cineva, a apăra interesele cuiva într-un proces. A PLEDA O CAUZĂ: A apăra o cauză; A susţine o cauză; v. şi A pleda pentru o cauză. A PLEDA O CAUZĂ DREAPTĂ: A apăra o cauză dreaptă; A susţine o cauză dreaptă. A PLEDA PENTRU CEVA: A apăra ceva; A susţine cea. A PLEDA PENTRU CINEVA: A apăra pe cineva; A apăra interesele cuiva; v. A pleda în favoarea cuiva. A PLEDA PENTRU DEZMOŞTERNIŢXI SOARTEI: A fi de partea celor săraci, celor necăjiţi. A PLEDA PENTRU O CAUZĂ: Â-apăra o cauză; A susţine o cauză; v. A pleda o cauză. A PLEDA PRNTRU O CAUZĂ DREAPTĂ: A apăra o cauză dreaptă; A susţine o cauză dreaptă. A PLEOŞTI CAPUL ÎN JOS: A lăsa capul în piept; A se umili. A PLESCĂI DIN BUZE: A mânca Cu zgomot. A PLESNI CU BĂŢUL ÎN BALTĂ: A face o gafă; A face o prostie; A se purta grosolan; v. A da cu băţul în baltă. A PLESNI CU BÂTA ÎN BALTĂ: A face o gafa; A face o prostie; A se purta grosolan; v. A da cu băţul în baltă. A PLESNI CU PALMA LA FUND: A-i da o palmă Ia fund; A-l face atent; v. şi A-i plesni cu palma peste fund. A PLESNI CU PALMA PESTE FUND: A-i da o palma la fund; A-l face atent; v, A-i plesni cu palma la fund. A PLESNI DE...: A nu mai putea de...; A fi plin de.... A PLESNI DE BOBOTITĂ: Plesneşte de supărare. A PLESNI DE CIUDĂ: A-i 11 foarte ciudă; A invidia; v. A crăpa de ciudă. A PLESNI DE FRIG: A-i fi foarte frig; v. A crăpa de frig. A PLESNI DE GER: A-i fi foarte frig; v. A crăpa de frig. A PLESNI DE GRAS:  fi foarte gras. A PLESNI DE NECAZ: A-i fi foarte ciudă; A invidia; v. A crăpa de ciudă. A PLESNI DE RÂS: Ă rade tare; A râde mult; v. şi A plesni în râs. A PLESNI DE SĂNĂTATE: A Fi sănătos tun; v. A deborda de sănătate. A PLESNI DIN BICI: A face ceva foarte repede; A da drumul; A pomi repede; v. şi A pocni din bici A PLESNI INIMA ÎN EL: A arde de nerăbdare; A nu mai putea sta liniştit. r A PLESNI ÎN PĂLĂRIE (PE CINEVA) (fam.): A spune vorbe'înţepătoare cuiva; A da o veste neaşteptată şi neplăcută cuiva; v. A-i turti pălăria (cuiva). A PLESNI ÎN RÂS: A râde tarea; A râde mult; v. A plesni de râs. A PLESNI PE CINEVA ÎN PĂLĂRIE: A-i spune cuiva vorbe înţepătoare. A PLESNI PE CINEVA PESTE OBRAZ. A da cuiva o palmă pe obraz; A pălmui pe cineva pe obraz; A insulta, a jigni pe cineva, " A PLESNI RÂNZA (DE CIUDĂ, DE INVIDIE, DE NECAZ) (pop.) A fi foarte supărat; v. A crăpa rânza (de ciudă, de invidie;de necaz): A PLICTISI DE MOARTE PE CINEVA: A fi foarte plictisitor. A PLOUA CA DIN COFĂ: A ploua puternic; A ploua foarte tare. A PLOUA CA PRIN SITĂ: A ploua mărunt şi continuu; v. A bura ca prin sită. A PLOUA CU BANI: A câştiga, a primi mulţi bani. A PLOUA CU CIUTURA: A ploua foarte tare; A ploua torenţial; v. şi A ploua cu cofa; A ploua cu găleata; A turna cu ciutura; A turna cu cofa; A turna cu găleata; A ploua cu ţuţuroi; A ploua de-ngroapă; A ploua de varsă. A PLOUA CU COFA: A ploua foarte tare; A ploua torenţial; v. A ploua cu ciutura. A PLOUA CU FETE: A se naşte mai multe fete decât băieţi; A veni mai multe fete decât băieţi. A PLOUA CU GĂLEATA: A ploua foarte tare; A ploua torenţial; v. A ploua cu ciutura. A PLOUA CU NEMILUITA 492 A PLOUA CU NEMILUITA: A ploua mereu; A ploua prea mult. A PLOUA CU ŢÂRĂITA: A ploua cu picături mici. ■ A PLOUA CU ŢUŢUROI (pop.): A ploua foarte tare; A ploua torenţial; v. A ploua cu ciutura, A PLOUA DE-NQROAPĂ: A ploua foarte tare; A ploua torenţial; v. A ploua cu ciutura. A PLOUA DE VARSĂ: A ploua foarte tare; A ploua torenţial; v. A ploua cu ciutura. A PLOUA MEREUŞ: (pop.) A ploua mărunt; v. şi A ploua mereuţ. A PLOUA MEREUŢ: (pop.) A ploua, mărunt; v. şi A ploua mereuş. A PLUTI lN AER: A fi gata să se dezlănţuie; A fi în apropiere; v. şi A pluti în spaţiu. A PLUTI ÎN APELE CUîyA:: A ţine de cineva; A se lua după cineva; A fi dependent de cineva. A PLUTI ÎN EMPIREU: A: fi foarte departe; A fi de neatins; v. şi A pluti în sfere cereşti. A PLUTI ÎN SFERE CEREŞTI:; A fi foarte departe; A fi de neatins; v. A pluti în empireu. A PLUTI ÎN SPAŢIU: A fi gata să se dezlănţuie; A fi în apropiere; v. A pluti în aer. A POCI LIMBA: A vorbi greşit; A nu pronunţa corect. A POCI UN NUME: A pronunţa, a : scrie incorect un nume. A POCNI CU BĂŢUL ÎN BALTĂ: A face o gafă; A face o prostie; A se purta grosolan; y.A da cu băţul în baltă, A POCNI CU BÂTA ÎN BALTĂ: A face o gata; A face o prostie; A se purta grosolan; v. A da cu băţid în baltă. A POCNI DE CIUDĂ: A-i ft foarte ciudă; A invidia; v. A crăpa de ciudă. A POCNI DE FRIG: A-i fi foarte frig; v. A crăpa de frig. A POCNI DE GER: A-i fi foarte frig; v. A crăpa de frig. A POCNI DE NECAZ: A-i fi foarte ciudă; A invidia; v. A crăpa de ciudă. A POCNI DE ŞĂNĂTAŢE: A fi foarte sănătos. A POCNI DIN BICI: A face ceva foarte repede; A da drumul; A pomi repede; v. A plesni din bici. A POCNI ÎN PĂLĂRIE (PE CINEVA) (fam.): A spune vorbe înţepătoare cuiva; A da o veste neaşteptată şi neplăcută cuiva; v. A-i turti pălăria (cuiva). · . A POCNI LA COADA IŞLICULUI (PE CINEVA): A supăra, a jigni pe cineva; v. şi A călca la colţul işlicului. A POCNI LA COARDA SENSIBILĂ: A atinge coarda sensibilă, punctul sensibil al cuiva; A enerva, a irita pe cineva; v. şi A pocni pe coarda sensibilă. A POCNI LA MIR (PE CINEVA) (fam.): A izbi mortal în frunte pe cineva; A distruge; A nimici pe cineva; v. şi A lovi la mir (pe cineva). A POCNI LEMNELE DE FRIG: A fi un ger straşnic; v. A crăpa lemnele de frig. A POCNI LENMNELE DE GER: A fi un ger straşnic; v. A crăpa lemnele de frig. A POCNI LA MIR (PE CINEVA) (fam.): A izbi mortal în frunte pe cineva; A distruge; A nimici pe cineva; v. A lovi la mir (pe cineva). A POCNI PE CINEVA:; A lovi, a plesni pe cineva; A face cuiva un râu. ' A POCNI PE COADA IŞLICULUI (PH CINEVA): A supăra, a jigni pe cineva; v. şi A călca la coada işlicului. A POCNI PE COADA SENSIBUILĂ: A atinge coarda sensibilă, punctul sensibil al cuiva; A enerva, a irita pe cineva; v. şi A pocni la coarda sensibilă. A POCNI PE COLŢII IŞLICULUI (PE CINEVA): A supăra, a jigni pe cineva; v. şi A călca la coada işlicului. A POCNI PE COLŢUL IŞLICULUI (PE CINEVA): A supăra, ajigni pe cineva; v. şi A călca la coada işlicului. A POCNI PIETRELE: A fi un ger straşnic; v. A crăpa lemnele de frig. A POCNI PIETRELE DE FRIG: A fi un ger straşnic; v. A crăpa lemnele de frig. A POCNI PIETRELE DE GER: A fi un ger straşnic; v. A crăpa lemnele de frig. A POFTI BUNĂ ZIUA: A saluta; v. A da bună ziua. A POFTI LA MASĂ: A invita la masă, A POFTI LAPTE DE BOU: A dori imposibilul; A fi foarte pretenţios; v. şi A pofti lapte de cuc; A dori lapte de pasăre; A dorilapte de vrabie. A POFTI LAPTE ;DE CUC: A dori. imposibilul; A fi foarte pretenţios; v. A pofti lapte de bou, A POFTI LAPTE DE PASĂRE: A dori imposibilul; A fi foarte pretenţios; y. A pofti lapte de bou. A POFTI LAPTE DE VRABIE: A dori impasibilul; A fi foarte pretenţios; v. A pofti lapte de bou. A POFTI ZIUA BUNĂ: A saluta; v. A da bună ziua. APOI BINE!: Totul e în regulă! : APOI CEDACĂ?: Şi ce dacâ? APOI DAI: Explică luarea unei hotărâri. : APOI DEÎ: Exprimă o dezaprobare, APOI CUM?: Exprimă o nedumerire, o nesiguranţă. : A POMENI DE BINE: A-şi aminti cu bucurie de cineva. A POMENI DE RĂU (pop.): A cobi; v. şi A pometiirău. A POMENI MORTUL (pop.): A da de pomană pentru un mort. A POMENI RĂU (pop.): A cobi; v. şi A pomeni de rău. A POMENI UN MORT: A-şi aminti de cineva decedat. A POMPA BANI: A obţine fără încetare bani prin orice mijloace. A POMPA DE LA CINEVA, DE UNDEVA 493 A PORNI RĂU CU STÂNGUL BANI: A primi de la cineva, de undeva sume de bani. A PONTA PE MÂNA CUIVA: A miza fără a participa efectiv la joc folosind cartea altuia. A PORNI BINE: A pleca pe un drum bun; A începe ceva bine. A PORNI BINE ÎN VIAŢĂ: A-ş'i începe viaţa pe o cale dreaptă, corectă, cinstită. A PORNI CAZANUL: A începe să fiarbă ţuica, rachiul." A PORNI CU CĂLCÂIELE ÎNAINTE: A fi dus la groapă; v. A pleca cu călcâiele înainte. Ă PORNI CU DREPTUL: A porni bine; A avea noroc; v. şi A porni cu piciorul drept înainte. A PORNI CU PICIORUL DREPT ÎNAINTE: A pomi bine; A avea noroc; v. A porni cu dreptul. A PORNI CU PICIORUL STÂNG ÎNAINTE: A pomi rău; A avea ghinion; V, şi Ă porni cu stângul A PORNI CU STÂNGUL: A pomi rău; A avea ghinion; v. A porni cu piciorul stâng înainte. A PORNI CU TRENUL PE MIRIŞTE: A pleca aiurea; A pomi ceva necugetat A PORNI DE JOS: A pleca pe picioare; A pleca la pas. A PORNI DE LA PREMISA: A începe cu un anume punct de plecare, cu o anume idee. A PORNI DE LA ZERO: A porni de la nimic; A nu avea nimic la început. A PORNI DE UNUL SINGUR SĂ...: A începe singur să.... A PORNI DEVREME: A pleca, a începe ceva dis-de-dimineaţă. A PORNI DIN LOC: A se mişca; A pleca. A PORNI DUPĂ CAI MORŢI SĂ LE IEI POTCOAVELE: A-şi pierde vremea; A se afla în treabă; v. A căuta cai morţi pentru a le lua potcoavele. 'î···—- A PORNI GLONŢ: A pleca foarte repede; A pleca fuga. A PORNI GREA (pop.): (Despre femeie) A rămâne însărcinată; v. şi A porni într-adaos. A PORNI GREU: A pleca, a începe ceva cu greu, cu greutate, anevoios. A PORNI HAIHUI: A pleca aiurea; A pleca, a pomi fără rost, fără ţintă. A PORNI HÂRTIE (pop.): A pâri; A reclama; A revendica în scris ceva; v, şi A porni hârtiile; A porni jalbă; A porni o pâră; A porni pâră. A PORNI HÂRTIILE (pop.): A pâri; A reclama; A revendica în scris ceva; v. A porni hârtie. A PORNI HORĂ: A începe hora.; " A PORNI ÎN CĂUTAREA CUIVA: A începe căutarea cuiva. A PORNI ÎN CĂUTAREA UNUI LUCRU: A începe căutarea unui lucru. A PORNI ÎN GOANĂ MARE: A pleca repede; A pleca fuga. A PORNI ÎN LARG: A pleca departe de ţărm; A pleca pe apă. A PORNI ÎN LARGUL MĂRH: A pleca departe de ţărm; A pleca pe mare. A PORNI ÎN LUMEA MARE:Ă pleca departe. A PORNI ÎN RECUNOAŞTERE: A pleca în cercetarea terenului şi a poziţiilor inamicului. A PORNI ÎN ŞTIREA CELUI DE SUS: A pleca la voia întâmplării; v. A lăsa în ştirea Celui de Sus (pe cineva). A PORNI ÎN ŞTIREA DOMNULUI: A pleca Ia voia întâmplării; v. A lăsa în ştirea Celui de Sus (pe cineva). A PORNI ÎN ŞTIREA LUI DUMNEZEU: A pleca la voia întâmplării; v. A lăsa în ştirea Celui de Sus (pe cineva): A PORNI ÎNTR-ADAOS (pop.): (Despre femeie) A rămâne însărcinată; v. A porni grea. A PORNI JALBĂ (pop.): A pâri; A reclama; A revendica în scris ceva; v. A porni hârtie. A PORNI JUDECATA: A începe judecarea unui proces; v. şi A porni proces. A PORNI LA DRUM: A pleca; A o lua din loc. A PORNI LA LUPTĂ: A începe războiul; A ataca. A PORNI LA VALE: A o lua Ia vale; A pleca la vale, A PORNI LUCRURILE: A începe un lucru; A începe o lucrare; v. şi A porni o treaba; A porni un lucru. A PORNL O CAMPANIE ÎN FAVOAREA CUIVA: A susţine pe cineva; A lucra în favoarea cineva. ■ ■ ■ A PORNI O PÂRĂ (pop.): A pârî; A reclama; A revendica în scris ceva; v. A porni hârtie. A PORNI O TREABĂ: A începe un lucru; A începe o lucrare; v. Ă porni lucrurile. A PORNI PARA (pop.): A pârî; A reclama; A revendica în scris ceva; v. A porni hârtie. A PORNI PÂRĂ DE ÎNVINOVĂŢIE (înv.):'A învinovăţi; A acuza în faţa justiţiei printr-un act scris; v. şi A porni pâra de vinovăţie, A PORNI PÂRĂ DE VINOVĂŢIE fe): A învinovăţi; A acuza în faţa justiţiei printr-un act scris; v. A porni pâra de învinovăţie. A PORNI PÂRĂ MINCINOASĂ (înv,): A calomnia, a defaima pe cineva printr-o scrisoare adresată oficialităţilor. A PORNI PE PLÂNS: A începe să plângă. A PORNI PE RÂS: A începe să râdă. " A PORNI PE...: A căuta cu tot dinadinsul să...; A fi dispus să...; v. A fi pornit pe.... A PORNI PE MUNCĂ: A începe să lucreze; A trece la treabă.  PORNI PE ULTIMUL DRUM: (Despre morţi) A pomi spre cimitir; v. şi A porni spre ultimul său drum, A PORNI PE ULTIMUL SĂU DRUM: (Despre morţi) A pomi spre cimitir; v. A porni spre ultimul drum. A PORNI PRICINĂ: A porni cearta; A începe să se certe; Ă invoca motive, pretexte. A PORNI PROCES: A începe judecarea unui proces; v. A pomi judecata. A PORNI RAU CU STÂNGUL: A nu-i merge bine chiar de la început. A PORNI RĂU PE CINEVA 494 A PORNI RĂU PE CINEVA: A îndruma râu pe cineva; A-l porni pe un drum greşit. A PORNI ROSTUL: A începe ţesutul. - A PORNI SCANDALUL: A se scandaliza; A începe un scandai. A PORNI UN ATAC: A ataca. A PORNI UN LUCRU; A începe un lucru; A începe o lucrare; v. A porni lucrurile. A PORUNCI ÎN CASĂ: A conduce casa. A POSEDA DE DREPT CEVA: A avea dreptul să posede ceva; A-i aparţine ceva. ; A POTCOVI BINE PE CIEYA: A bate zdravăn pe cineva; A păcăli pe cineva; v. şi A potcovi pe cineva. A POTCOVI PE CINEVA: A bate pe cineva; A păcăli pe cineva; v. A potcovi bine pe cineva. A POTOLI AVÂNTUL CUIVA. A linişti, a calma pe cineva; A aduce pe cineva la realitate; v. şi /I potoli entuziasmul cuiba. A POTOLI BURTA: A mânca; A potoli foamea. A POTOLI DUREREA: A calma, a micşora durerea, necazul, supărarea. A POŢOU ENTUZIASMUL CUIVA: A linişti, a calma pe cineva; A aduce pe cineva la realitate; v. A potoli avântul cuiva. A POTOLI EOAMEA: A mânca; A se sătura; v. A astâmpăra foamea. A POTOLI LUCRURILE: A linişti, a calma lucrurile; A face linişte; A aduce pace.  POTOLI MÂNIA CUIVA: A calma, a linişti pe cineva; v. şi A linişti pojarul cuiva. A POTOLI POJARUL CUIVA: A calma, a linişti pe cineva; v. A linişti mânia cuiva. A POTOLI SETEA: A bea; A se sătura de băutură; v. A astâmpăra setea. A POTOLI SPIRITELE: A linişti lucrurile; A face ordine. A POTOLI TEAMA CUIVA: A linişti, a calma pe cineva; v. şi A potoli temerile cuiva. A POTOLI TEMERILE CUIVA: A linişti, a calma pe cineva; v. A potoli teama cuiva. A POTOPI CU ÎNJURĂTURI PE CINEVA: A înjura foarte mult pe cineva. A POTOPI CU ÎNTREBĂRI PE CINEVA: A pune foarte multe întrebări cuiva. A POTRIVI BINE LUCRURILE: A pune totul la locul lui; A face ordine. A POTRIVI CEASUL: A pune, a potrivi ora exactă. A POTRIVI DE GÂT PE CINEVA: A da să bea vârtos cuiva. Ă POTRIVI FAPTA DUPĂ VORBĂ. A face ceea ce a promis; A se ţine de cuvânt; v. şi A potrivi gestul după vorbă. Ă POTRIVI FOCUL: Ă potrivi lucrurile; A face ca totul să funcţioneze normal. Ă POTRIVI GESTUL DUPĂ VORBĂ: A face ceea ce a promis; A se ţine de cuvânt; v. A potrivi fapta după vorbă. A POTRIVI Q MÂNCARE DIN SARE: A pune sare cât trebuie; A săra potrivit. A POTRIVI O MINCIUNĂ: A minţi frumos; A spune minciuni frumoase. A POTRIVI PEDEAPSA DUPĂ CRIMĂ: A pedepsi după faptă; y. şi A potrivi pedeapsa după culpă; A potrivi pedeapsa după vină; A potrivi pedeapsă după vinovăţie A POTRIVI PEDEAPSA DUPĂ CULPĂ: A pedepsi după faptă; v. A potrivi pedeapsa după crimă. A POTRIVI PEDEAPSA DUPĂ VINĂ: A pedepsi după faptă; v. A potrivi pedeapsa după crimă.. A POTRIVI PEDEAPSA DUPĂ VINOVĂŢIE: A pedepsi după faptă; v. A potrivi pedeapsa dupăcrimă. A POVESTI CÂTE lN LUNĂ ŞI ÎN STELE: A povesti de toate; A nu se mai opri din poveste. A POVESTI DE RĂU: A bârfi, a calomnia, a ponegri pe cineva; v. A grăi de rău (pe cineva). A POVESTI GOGOŞI: A spune minciuni. : n A POVESTI LUCRURI TRASE DE PĂR: A spune minciuni; A pălăvrăgi; v. şi A spune nimicuri plăcute; A spune nimicuri plăcute unei fete. A POVESTI NIMICURI PLĂCUTE: A spune minciuni; A pălăvrăgi; v. şi A spune nimicuri plăcute miei fete. A POVESTI NIMICURI PLĂCUTE UNEI FETE: A spune minciuni; A pălăvrăgi; v. A spune nimicuri plăcute. A oPOVEŞŢLiRĂIJviiANbârfi,(a;:calomnia, a ponegri pe cineva; v. A grăi de rău (pe cineva). A POZA ÎN MARE NOBIL: A face pe grozavul; A-şi da aere. A POZNA (pop.): De-a-ndouselea; Ca nelumea. A PRĂPĂDI CALEA CĂMINULUI: A nu se mai întoarce acasă; v. A prăpădi calea căminului. A PRĂPĂDI CU BĂTAIA (PE CINEVA): A snopi în bătaie pe cineva; v. şi A prăpădi în bătaie (pe cineva). A PRĂPĂDI CUMPĂTUL: A-şi pierde capul; A-şi pierde calmul; A-şi pierde sângele rece; A nu se mai putea stăpâni; A se enerva; v. A pierde cumpătul. A PRĂPĂDI DE DRAG (PE CINEVA): A se uita cu drag la cineva; A iubi foarte mult pe cineva; v. A mânca cu ochii (pe cineva). Ă PRĂPĂDI DIN OCHI (PE CINEVA): A se uita cu drag la cineva; A iubi foarte mult pe cineva; v. A mânca cu ochii (pe cineva). A PRĂPĂDI lN BĂTAIE (PE CINEVA): A snopi în bătaie pe cineva; v. A prăpădi în bătaie (pe cineva). A PRĂŞI PIŢIGUŞURI LA CAP (pop.): A face un lucru inutila; A se ocupa de prostii; A nu face o treabă serioasă. A PRECIPITA LUCRURILE: A grăbi, a zori lucrurile. . A PREDA ŞTAFETA: A ieşi din competiţie, din activitate; A se lăsa; A renunţa; A se pensiona. A PREDICA ÎN DEŞERT: A da sfaturi pe care 495 A PREZENTA ÎNTR-0 LUMINĂ FAVORABILĂ nimeni nu le ascultă, nu le urmează; A vorbi în zadar; v. şi A predica în pustiu. A PREDICA ÎN PUSTIU: A da sfaturi pe care nimeni nu le ascultă, nu :le urmează; A vorbi în zadar; v. A predica în deşert. A PREFACE ÎN CENUŞĂ {PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva; Ă combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A anula; A desfiinţa; v. A face bucăţele. A PREFACE ÎN PRAF {PE CIWEVASAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A anula; A desfiinţa; v. A face bucăţele. A PREFACE ÎN PRĂF ŞI PULBERE (PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A anula; A desfiinţa; vi A face bucăţele. A PREFACE PULBERE (PE CINEVA; SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; Ă distruge pe cineva sau ceva; A combate cu argumente puternice; A reduce la zero; A anula; A desfiinţa; v. A face bucăţele. Ă PREFACE PULBERE ŞI CENUŞĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A tăia; A zdrobi; A nimici; A omorî; A distruge pe cineva sau ceva;  combate cu argumente puternice; A reduce 1a zero; A anula; A desfiinţa; v. A face bucăţele. A PREFIRA LA BĂRBAŢI: A schimba mulţi bărbaţi. A PREGĂTI CALEA PENTRU...: A se pregăti pentru....; A-şi croi drum pentru.... A PREGĂTI O CAPCANĂ (CUIVA): A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva v. şi A atrage în capcană (pe cineva). A PREGĂTI O CURSĂ (CUIVA): A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva v. şt A atrage în capcană (pe cineva), A PREGĂTI PLĂCINTĂ CUIVĂ: A-i pregăti cuiva o surpriză neplăcută; A-i pregăti cuiva un necaz. A PREGĂTI TERENUL: A crea condiţii prielnice. Ă PREÎNTÂMPINA O PRIMEJDIE: A salva de la un pericol. A PRELUA CONDUCEREA: A deveni conducător; A conduce; A dirija; A fi şef; v. şi A prelua puterea; A prelua ştafeta. A PRELUA PUTEREA: A dev eni conducător; A conduce; A dirija; A fi şef; v. A prelua conducerea. A PRELUA ŞTAFETA: A deveni conducător; A conduce; A dirija; A fi şef; v. A prelua conducerea. A PRESA PE CINEVA DIN URMĂ: A grăbi, a zori pe cineva. A PRESĂRA CU CITATE: A folosi multe citate; A pune citate peste tot. A PRESĂRA CU FĂINĂ: A pune faină; A acoperi cu faină. A PRESĂRA UN DISCURS CU CITATE: A folosi multe citate într-un discurs; A pune citate peste tot într-un discurs. A PRESCHIMBA CUVINTE (înv.): A sta de vorbă. A PRESCHIMBA GLUME (înv.): A-şi spune glume; A giumi. A PRESTA JURĂMÂNT: A depune un jurământ în condiţiile prevăzute de lege sau de uz; v, şi A presta un jurământ. A PRESTA JURĂMÂNT DE CREDINŢĂ: A depune un jurământ de credinţă; Ajura credinţa. A PRESTA MUNCĂ: A munci. A PRESTA OMAGIU: A omagia. A PRESTA UN JURĂMÂNT: A depune un jurământ în condiţiile prevăzute de lege sau de uz; v. A presta jurământ A PRESURA PIPER ÎNTRE DOUĂ PERSOANE: A instiga o persoană împotriva alteia; A face ca două persoane să se certe. A PRETINDE LUNA DIN CER: A cere prea mult; A exagera. A PRETINDE SCUZE: A aşteptata solicita, a pretinde ca cineva să-şi ceară scuze. A PREŢUI CU OCHII: A aprecia cu privirea; A aprecia aproximativ; v. A aprecia cu ochii; A aprecia după ochi. A PREŢUI DIN OCHI: A aprecia cu privirea; A apreci a aprox imativ; v. /I aprecia ctt ochii. A PREŢUI DUPĂ OCHI: A aprecia cu privirea; A aprecia aproximativ; v. A aprecia cu ochii. A PREVEDEA VIITORUL: A presimţi viitorul. .... A PREVENI DE UN PERICOL PE CINEVA: A avertiza pe cineva de un pericol. A PREVESTI CEVA RĂU: A prevedea, a presimţi ceva rău. A PREVESTI LUCRURI BUNE: A prevedea, a presimţi lucruri bune, ; A; PREZENTA ARMA: A-şi arăta arma superiorului pentru control. A PREZENTA DIFICULTĂŢI: A arăta, a înfăţişa dificultăţile, necazurile, greutăţile. " Ă PREZENTA DOVEZI: A depune dovezi. A PREZENTA INTERES PENTRU CINEVA SAU CEVA: A arăta, a înfăţişa un anumit interes pentru cineva sau ceva. A PREZENTA ÎN LUMINA. CEA MĂI FAVORABILĂ: A arăta, a înfăţişa cel mai frumos A PREZENTA ÎN NEGRU: A arăta, a înfăţişă urât, neplăcut, respingător, în negru. A ŢREZENTA ÎNTR-0 LUMINĂ AGREABILĂ: A arăta, a înfăţişa agreabil, accesibil. A PREZENTA ÎNTR-0 LUMINĂ FALSĂ: A arăta, a înfăţişă incorect, fals, neadevărat. A PREZENTA ÎNTR-O LUMINĂ FAVORABILĂ: A arăta, a înfăţişă favorabil; v. şi A prezenta lucrurile într-o lumină favorabilă. A PREZENTA ÎNTR-O LUMINĂ NEFAVORABILĂ 496 A PREZENTA ÎNTR-O LUMINĂ NEFAVORABILĂ: A arăta, a înfăţişa nefavorabil; v. şi A prezenţa lucrurile într-o lumină nefavorabilă; A prezentă într-o lumină proastă. A PREZENTA ÎNTR-O LUMINĂ PLĂCUTĂ: A arăta, a înfăţişa plăcut; v. şi A prezenta lucrurile în tr-o lumină plăcută. A PREZENŢA ÎNTR-0 LUMINĂ PROASTĂ: A arăta, a înfăţişa nefavorabil, prost; v. şi A prezenta într-o lumină nefavorabilă. A PREZENTA DIFICULTĂŢI: A arăta, a înfăţişă dificultăţile, necazurile, greutăţile. A PREZENTA LUCRURILE ÎNTR-O LUMINĂ FAVORABILĂ: A arăta, a înfăţişa favorabil; v. A prezenta într-o lumină favorabilă. A PREZENTA LUCRURILE ÎNTR-O LUMINĂ NEFAVORABILO: A arăta, a înfăţişa nefavorabil; v. şi A prezenta lucrurile nefavorabil; A PREZENTA LUCRURILE ÎNTR-O LUMINĂ PLĂCUTĂ: A arăta, a înfăţişa plăcut; v. şi A prezenta lucrurile plăcut. A PREZENTA O ADUNARE: A vorbi despre o adunare, despre cei adunaţi la un loc. Ă PREZENTA OMÂGII CUIVA: A aduce cuiva un omagiu. Ă PREZENTA O PETIŢIE: A depune o cerere; A solicita ceva. A PREZENTA O SCUZĂ: A se scuza; v. şi A prezenta scuze. A PREZENŢA O SCUZĂ OARECARE: Ase scuza într-un fel. A PREZENTA PROBE; A depune probe. A PREZENTA PROBLEMA ALTFEL: A arăta, a explica lucrurile altfel. A PREZENTA SCUZE: A se scuza; v. A prezenta o scuză. A PREZENTA SCUZE CUIVA: A se scuza în faţa cuiva. A PREZENTA TOTUL ÎN NEGRU: Ă arăta, a înfăţişa totul în negru. A PREZENTA UN RAPORT: A da un raport. A PRIBEGI PRIN LUME: A umbla prin lume. A PMCEPE ALUZIA CUIVA: A-şi da seama la ce se referă cineva; A pricepe ce vrea să spună cineva; v. şi A pricepe o aluzie. A PRICEPE FĂRĂ MULTĂ VORBĂ: A-şi da seama uşor; A fi inteligent; v. şi Ti pricepe fără multe vorbe. A PRICEPE FĂRĂ MULTE VORBE: A-şi da seama uşor; A fi inteligent; v. Ă pricepe fără multă vorbă. : A PRICEPE GREU: A nu înţelege uşor; A nu-şi da seama uşor; A fi prostuţ. Ă PRICEPE JOCUL CUIVA: A-şi da seama ce urmăreşte cineva; A înţelege scopul urmărit de cineva. A PRICEPE O ALUZIE: A-şi da seama la ce se referă cineva; A pricepe ce vrea să spună cineva; v. A pricepe aluzia cuiva. A PRICEPE REPEDE: A-şi da seama imediat; A înţelege totul. A PRICINU1 BĂTAIE DE CAP CUIVA: A cauza necazuri cuiva; A face cuiva probleme; v. şi A pricinui durere cuiva; A pricinui necazuri cuiva; A pricinui neplăceri cuiva; A pricinui o pagubă cuiva; A pricinui un neajuns cuiva; A pricinui un rău cuiva. A PRICINUI DURERE CUIVA: A cauza necazuri cuiva; A face cuiva probleme; v. A pricinui bătăi de cap cuiva. A PRICINUI ÎNTRISTARE (CUIVA): A întrista, a mâhni pe cineva; v. A-i pricinui întristare. A PRICINUI MOĂRTEĂ CUIVA: A cauza moartea cuiva; A fi vinovat de moartea cuiva. A PRICINUI NECAZURI CUIVA: A cauza necazuri cuiva; A face cuiva probleme; v. A pricinui bătăi de cap cuiva. A PRICINUI NEPLĂCERI CUIVA: A cauza necazuri cuiva; A face cuiva probleme; v. A pricinui bătăi de cap cuiva. A PRICINUI O PAGUBĂ CUIVA: A cauza necazuri cuiva; A ;face, cuiva probleme; v. A pricinui bătăi de cap cuiva. A PRICINUI TEAMĂ CUIVA: A speria pe cineva; A băga frica în cineva. A PRICINUI UN NEAJUNS: A cuiva; A face cuiva probleme; v. A pricinui bătăi de cap cuiva. A PRICINUI UN RĂU CUIVA: A cauza necazuri cuiva; A face cuiva probleme; v. A pricinui bătăi de cap cuiva. APRIG LA CÂŞTIG: Lacom; Hrăpăreţ. V  PRIMENI DIN VIAŢA (PE CINEVA) (înv.): A ucide pe cineva. A PRIMENI GAZDA (înv., pop.): A-şi schimba gazda; Ase muta; v. şi A se primeni din.... A PRIMENI VIAŢĂYim’J: A muri; v. şl A se primeni din lumea aceasta. ĂPRi^ BINE PE CINEVA: A oferi cuiva o primire frumoasă; A se bucura de venirea cuiva. A PRIMI BOBÂRNACE: A primi aluzii răutăcioase, înţepături la adresa sa; v. şi A primi un bobârnac, A PRIMI BOTEZUL: A fi botezat. A PRIMI BOTEZUL DE SÂNGE: A avea prima participare activă la o luptă. A PRIMI BOTEZUL FOCULUI: A participa pentru prima dată la o luptă. A PRIMI CAPE TAVĂ: A primi totul pe gratis. A PRIMI CIUBIJC: Ă primi mită. A PRIMI CONDOLEANŢELE CUIVA A PRIMI CU BRAŢELE DESCHISE (PE CINEVA): A primi cu bucurie, cu mare plăcere pe cineva; v. A aştepta cu braţele deschise. A PRIMI CU BRAŢELE ÎNTINSE (PE CINEVA): A primi cu bucurie, cu mare plăcere pe cineva; v. A aştepta cu braţele deschise. A PRIMI CU CĂLDURĂ PE CINEVA: A se bucura de venirea cuiva. A PRIMI CU COLACI CALZI (PE CINEVA): A-i face o primire călduroasă; v. A aştepta cu colaci calzi (pe cineva). 497  PRIMI UNA DUPĂ CEAFĂ A PRIMI CU MARE BUCURIE: A se bucura de venirea cuiva. A PRIMI CU PÂINE ŞI CU SARE (PE CINEVA): Ă primi pe cineva cu mare cinste; v. A ieşi înaintea cuiva cu pâine şi cu sare. A PRIMI CU PÂINE ŞI SARE (PE CINEVA): A primi pe cineva cu mare cinste; v. A ieşi înaintea cuiva cu pâine şi cu sare. A PRIMI CU TITLU DE AVANS: A primi un avans. Ă PRIMI CU TOATĂ INIMA: A primi cu multă bucurie. A PRIMI DE.. .: A socoti, a considera ca...; A socoti, a considera drept...; A lua de....  PRIMI DE MAS: A găzdui pe cineva peste noapte.,.,, A PRIMI ÎN GAZDĂ PE CINEVA: A găzdui pe cineva. A PRIMI ÎN MÂNĂ: (Despre sume de bani) A obţine ca venit net; v. A lua în mână. A PRIMI ÎN PĂSTRARE: A păstra ceva. A PRIMI ÎNTRE DOUĂ UŞI: A nesocoti, a dispreţui, a desconsidera pe cineva. A PRIMI LA BOBÂRNACE: A fi adesea jignit. A PRIMI LA CORP (pop.): A intra in serviciul militar. .·■. A PRIMI LOVITURILE AŞA CUM SUNT: A accepta situaţia aşa cum este. A PRIMI LOVITURILE AŞA CUM VIN: A accepta situaţia aşa cum vine. A PRIMI LOVITURILE CU FILOZOFIE: A accepta situaţia cu filosofie. A PRIMI LOVITURILE CU STOICISM: A accepta situaţia cu stoicism. A PRIMI LOVITURILE SORŢII: A accepta necazurile, problemele vieţii. A PRIMI LOVITURILE ŞI DARURILE SORŢII: A accepta atât necazurile cât şi avantajele vieţii. A PRIMI MAI MULTE JIGNIRI DECÂT FOLOASE: A fi mai mult jignit decât apreciat. A PRIMI MĂRTURISIREA CUIVA: A accepta mărturisirile cuiva. A PRIMI MITĂ (DE LA CINEVA): A se lăsa mituit; v. A lua mită (de la cineva). ; A PRIMI O BĂŢAffi: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A PRIMI O CALC AVURĂf reg):: A; primi o mamă de bătaie; v. A mânca o calcavură. A PRIMI O CHELFĂNEALĂ: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A PRIMI O OFENSĂ: A fi ofensat. A PRIMI O INSULTĂ: A fi insultat. A PRIMI O LECŢIE USTURĂTOARE: A fi aspru criticat; A fi aspru sancţionat; v. şi A primi o lovitură dureroasă; A primi o săpuneală. A PRIMI O LOVITURĂ CU CURAJ: A accepta loviturile cu curaj. A PRIMI O LOVITURĂ DUREROASĂ: A fi aspru criticat; A fi aspru sancţionat; v. A primi o lecţie usturătoare. A PRIMI O LOVITURĂ PESTE MÂINI: A nu i se permite să pună mâna, să atingă. A PRIMI O MAMĂ DE BĂTAIE: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A PRIMI O MUSTRARE CU CALM: A suporta o mustrare cu calm. A PRIMI O OBSERVAŢIE: A suporta o observaţie. .·. A PRIMI G PALMĂ: A fi lovit de cineva cu palma; v. şi A primi o scatoalcă. :v A.. PRIML G PLOAÎE DE PIETRE: A. fi alungat; A fi izgonit în mod brutal. A PRIMI O PROVOCARE: A acceptai provocare. Ă PRIMI ORDINE DE LA CINEVA: A accepta ordine de la cineva. Ă PRIMI O SĂPUNEALĂ: A fi aspru criticat; A fi aspru sancţionat; v. A primi o lecţie usturătoare. A PRIMI O SCATOALCĂ: A fi lovit de cineva cu palma; v. şi A primi o scatoalcă. A PRIMI O SFÂNTĂ DE BĂTAIE: A fi bătut măr; A lua o bătaie zdravănă; v. A căpăta o bătaie adevărată. A PRIMI PAHARUL MORŢII: A muri; A muri de frică; v. A bea paharul morţiu A PRIMI PARADA: A;accepta să fie lăudat, glorificat, ridicat în slăvi. =: ::.. A PRIMI PENSIE: A fi pensionar. A PRIMI PESTE CĂCIULĂ: A fi avertizat; A 11 ofensat; A fi jignit. A PRIMI PLICUL: A fi eliberat din funcţie; A pierde locul de muncă. A PRIMIPLOCOANE: A accepta plocoane. A PRIMI PLOCON: A accepta un cadou. A PRIMI PORUNCĂ: A se supune unei porunci, unui ordin. ĂPREyaPORUNCĂ SĂ.. .: A accepta să.... A PRIMI PRIETENI DE LA CINEVA: A accepta să fie prieten cu cineva; A accepta prietenia cuiva. -: A.PRIMI RĂVAŞ DE DRUM: ·A fi obligat să plece de undeva; A fi izgonit. A PRIMI RECOMPENSA CUVENITĂ: A fi recompensat. A, PRIMI SĂPUNEALĂ: A lua bătaie; A ii certat cu asprime; v. A încasa o săpuneală. A PRIMI SCUZELE CUIVA: A scuza pe cineva; v. A accepta scuzele cuiva. A PRIMI SFANTA CUMINECĂTURĂ: A fi împărtăşit. ■ A PRIMI, SFÂNTA ÎMPĂRTĂŞANIE: A se împărtăşi. A PRIMI ŞPAGA: A lua mită; v. şi A lua şperţ. A PRIMI ŞPERŢ: A lua mită; v. A lua şpagă. A PRIMI PE TAVĂ: A primi pe gratis. A PRIMI UNA DUPĂ CEAFĂ: A fi lovit, a fi plesnit după ceafă. A PRIMI UN AFRONT 498 A PRIMI UN AFRONT: A fi insultat, jignit, ofensat. A PRIMI UN AVERTISMENT: A fi avertizat. A PRIMI UN BOBÂRNAC: A primi aluzii răutăcioase, înţepături la adresa sa; v. A primi un bobârnac. A PRIMI UN CIOLAN DE ROS: A obţine un avantaj, un profit, o sinecură; v. A căpăta un ciolan de ros. A PRIMI UN DOAMNE AJUTĂ ÎN SPINARE: A fi bătut; A primi o bătaie. A PRIMI UN GLONŢ: A; fi împuşcat; v. şi A primi un glonţ în piept. A PRIMI UN GLONŢ IN -PIEPT:· A fi împuşcat în piept; v. A primi un glonţ. A PRIMI UN OS DE ROSi A obţine un avantaj, un profit, o sinecură; v. A căpăta un ciolan de ros. A PRIMI UN PERDAF: A fi certat, a fi mustrat aspru. A PRIMI UN RĂSPUNS NEGATIV: A i se respinge solicitarea, cererea. A PRIMI UN TELEFON: A primi un mesaj prin telefon. A PRIMI VIZITA CUIVA: A fi vizitat. A PRINDE ALTE TIMPURI: A trăi mai mult timp şi a cunoaşte şi viaţa din trecut. A PRINDE ARIPI: A-şi lua avânt; A prinde curaj; A-şi căpăta elan. A PRINDE ARME (înv.): A pomi o acţiune militară împotriva cuiva; v. şi A prinde armele. A PRINDE ARMELE (înv.): A porni o acţiune militară împotriva cuiva; v. A prinde arme. A PRINDE ASUPRA FAPTULUI: A-l găsi la săvârşirea faptei. A PRINDE AŢA: A începe să se descurce. A PRINDE BEŢIA PE CINEVA: A se îmbăta. A PRINDE BURTA: A se îngrăşa; A fi însărcinată/ despre femei); v . A face burtă. A PRINDE CA DIN OALĂ {PE CINEVA): A prinde uşor pe cineva; v. A lua ca din oală (pe cineva). A PRINDE CA ÎN CLEŞTE (PE CINEVA): A strânge foarte bine pe cineva; A prinde la strâmtoare pe cineva; v, A apuca ca în cleşte (pe cineva). A PRINDE CA ÎNTR-UN CLEŞTE (PE -CINEVA): A strânge foarte bine pe cineva; A prinde la strâmtoare pe cineva; v. A apuca ca în cleşte (pe cineva). A PRINDE CARNE (CINEVA): A se îngrăşa; A-i merge bine; A-i merge din plin; A fi foarte mulţumit; v. A creşte carnea (pe cineva). A PRINDE CARNE MOALE (CINEVA): A se îngrăşa; A-i merge bine; A-i merge din plin; A fi foarte mulţumit; v. A creşte carnea (pe cineva). A PRINDE CARNE PE EL: A se îngrăşa. APRINDE CÂINELE LA CĂŢEA: A-l prinde într-o situaţie neplăcută. A PRINDE CÂRLIG LA CINEVA: A fi apreciat, iubit de cineva. A PRINDE CEL DINTÂI PRILEJ: A folosi prima ocazie; A profita de prima ocazie. A PRINDE CHEAG: A se îmbogăţi; v. A face cheag. A PRINDE CHEAG BANILOR: A aduna, a strânge o sumă de bani. APRINDE CHEF: A începe să se înveselească; A se înveseli; v. şi A prinde la chef; A prinde la voie; A prinde la voie bună. A PRINDE CHEF SĂ BEA: A-i plăcea să bea; A deveni beţiv. A PRINDE CIOCÂRLANUL: A se ameţi de băutură; A se chercheli; v. şi A: prinde prepeliţa de coadă; A prinde purceaua; A prinde purceaua de coadă. A PRINDE CIOCÂRLANUL DE COADĂ: A se ameţi de băutură; A se chercheli; v. A prinde ciocârlanul. A PRINDE CIUDA PE CINEVA: A fi supărat pe cineva; A avea necaz pe cineva. A PRINDE COAJĂ: A prinde curaj; A deveni îndrăzneţ. A PRINDE COLŢI: A se obrăznici. A PRINDE CONTUR: Ă se contura. A PRINDE CU...: A apuca cu.... A PRINDE CU ARCANUL: A obliga; A forţa. A PRINDE CU CEVA PE CINEVA: A avea la mână cu ceva pe cineva. A PRINDE CU CHIRIE (înv.): A închiria. A PRINDE CU CLEŞTE: A-l încolţi; A pune stăpânire pe cineva; v. şi A prinde în cleşte. A PIUNDE CU COADA ÎNTRE UŞI: A sili pe cineva să facă ceva; A-l constrânge. A PRINDE CU FOFÂRLICA: A prinde la şmecherii, la înşelăciune. A PRINDE CU LITRA MICĂ (PE CINEVA): A prinde cu minciună; A prinde cu o faptă necinstită pe Cineva; v. şi A prinde cu măsură mică (pe cine va); A prinde cu ocaua; A prinde cu ocaua mică. A PRINDE CULOARE: A se rumeni la faţă. A PRINDE CU MĂ;SURA MICĂ (PE CINEVA): A prinde cu minciună; A prinde cu o faptă necinstită pe cineva; v. A prinde cu litra mică (pe cineva). A PRINDE CU MÂNA ÎN SAC (PE CINEVA): A surprinde pe cineva furând; A surprinde pe cineva înşelând; v. şi A surprinde cu mâna în sân; A surprinde cu mâna în traistă. A PRINDE CU MÂNA ÎN SÂN (PE CINEVA): A surprinde pe cineva furând; A surprinde pe cineva înşelând; v. A surprinde cu mâna în sac (pe cineva). A PRINDE CU MÂNA ÎN TRAISTĂ (PE CINEVA): A surprinde pe cineva furând; A surprinde pe cineva înşelând; v. A surprinde cu mâna în sac (pe cineva). A PRINDE CU MÂŢA ÎN SAC (PE CINEVA): A prinde cu înşelătorii; v. şi A prinde cu mâţa în traistă; A umbla cu mâţa în sac; A umbla cu mâţa în traistă. 499 A PRINDE FRICĂ DE CINEVA, DE CEVA A PRINDE CU MÂŢA ÎN TRAISTĂ (PE CINEVA): A prinde cu înşelătorii; v. A prinde cu mâţa în sac (pe cineva). A PRINDE CU MINCIUNA (PE CINEVA): A dovedi că cineva a minţit; v. A da de minciună. A PRINDE CU OCAUA (PE CINEVA): A prinde cu minciună; A prinde cu o faptă necinstită pe cineva; v. A prinde cu litra mică (pe cineva). APRINDE CU OCAUA MICĂ (PE CINEVA): A prinde cu minciună; A prinde cu o faptă necinstită pe cineva; v. A prinde cu litra mică (pe cineva). A PRINDE CU O GREŞEALĂ: / t descoperi că cineva o greşit. A PRINDE CU O MINCIUNĂ:A descoperi că cineva a minţit. A PRINDE CU PIULIŢA (reg.): A da de gol; A descoperi; v. şi A prinde în piuă. A PRINDE CURAJ: A se încuraja. A PRINDE CURAJ DIN NOU: A se încuraja din nou. A PRINDE CURAJ LA GURĂ: A vorbi mai nestingherit; A vorbi fără frică; v. şi A prinde curaj la limbă; A prinde curaj la vorbă. A PRINDE CURAJ LA LIMBĂ: A vorbi mai nestingherit; A vorbi fară frică; v. A prinde curaj la gură. APRINDE CURAJ LA VORBĂ: A vorbi mai nestingherit; A vorbi fară frică; v. A prinde curaj la gură. A PRINDE CU RAŢA ÎN TRAISTĂ (PE CINEVA): A prinde asupra faptului pe cineva. APRINDE CU URECHEA: A auzi. APRINDE CUVINTE CU CINEVA: A cădea de acord cu cineva. A PRINDE CU VORBA: A vorbi cuiva mult; A nu se mai opri de vorbit. A PRINDE DARUL SUPTULUI: A-i plăcea să sugă. A PRINDE DE LIMBĂ (pop.): (Despre vin) A pişcă. . . A PRINDE DE MIJLOC (PE CINEVA): A trece braţul în jurul taliei cuiva; v. A apuca de mijloc (pe cineva). A PRINDE DE MUŞTERIU (PE CINEVA) (pop.): A câştiga de client pe cineva. A PRINDE DE NAS (PE CINEVA) (pop.): A mitui pe cineva. A PRINDE DE OBRAZ: (PE CINEVA) (înv., reg.): A face pe cineva să treacă drept mincinos; v. A apuca de obraz (pe cineva). A PRINDE DE OCHI: ‘P v se certa cu cineva; A sări la ceartă cu cineva. A PRINDE DE PRIPAS: A găsi pe cineva fară stăpân. A PRINDE DE SÂMBRĂ: A se întovărăşi; v. şi A prinde în ortăcie; A prinde în sâmbră; A prinde tovărăşie; A se prinde în sâmbră. A PRINDE DE SUBSUOARĂ: A lua la braţ; v. şi A prinde de subsuori, A PRINDE DE SUBSUORI: A lua la braţ; v. A prinde de subsuoară. APRINDE DE ŞTIRE: A lua cunoştinţă de...; A afla la momentul oportun; A-şi da seama; v. şi A prinde de veste; A-şi prinde de ştire; A-şi prinde de veste. A PRINDE DE URECHI (PE CINEVA): A urechea pe cineva. APRINDE DE VESTE: A lua cunoştinţă de...; A afla la momentul oportun; A-şi da seama; v. A prinde de ştire. A PRINDE DIN URMĂ (PE CINEVA): A recupera distanţa care îl separă de cineva; v. A ajunge din urmă (pe cineva). A PRINDE DIN ZBOR: A lua, a-şi însuşi foarte repede. A PRINDE DOI IEPURI DONTR-O DATĂ: A avea în toate succese; A obţine totul; v. şi A prinde doi iepuri dintr-un joc. A PRINDE DOI IEPURI DINTR-UN FOC: A avea în toate succese; A obţine lotul; v. A prinde doi iepuri dintr-odată. A PRINDE DOR: A i se face dor. A PRINDE DORUL RĂDĂCINĂ: A fi o dragoste puternică. A PRINDE DRAG DE CINEVA: A-i plăcea mult de cineva. A PRINDE DRAGOSTE FAŢĂ DE CINEVA: A se îndrăgosti de cineva; v. şi A prinde dragoste pentru cineva. A PRINDE DRAGOSTE PENTRU CINEVA: A se îndrăgosti de cineva; v. A prinde dragoste faţă de cineva. A PRINDE FAŢĂ: (Despre oameni) A începe să arate bine; A căpăta o culoare, un aspect frumos, sănătos; (despre unele alimente): A se rumeni sub acţiunea focului. A PRINDE FĂRĂ VESTE: A prinde pe neaşteptate, în mod subit; A prinde deodată. ; A PRINDE: FIINŢA: A se naşte; A se isca; Ase ivi; A apărea; A se contura vizual sau în minte; v. şi A prinde viaţă1. APRINDE FIRUL: A înţelege despre ce este vorbă. A PRINDEFLOARE: A prinde mucegai; A mucegai; A înflori, A PRINDE FOC (înv.): A se înflăcăra. A PRINDE FOC CU GURA: A face tot posibilul pentru a izbuti. A PRINDE FOC CU GURA PENTRU CINE-VA: A face tot posibilul pentru a izbuti cineva. A PRINDE FORMĂ: A se clarifica; A începe să progreseze. A PRINDE FORŢĂ: (Despre fiinţe) A începe să capete sau a căpăta forţă, vitalitate; A începe să devină sau a deveni mai puternic; A se întări; (Despre lucruri în mişcare sau fenomene fizice) A începe să-şi înteţească sau a-şi înteţi activitatea; A începe să se intensifice sau a se intensifica; v. şi A prinde la putere; Aprinde putere; A prinde puteri. A PRINDE FRICA CUIVA: A se speria; A avea, a a-i fi frică de cineva. A PRINDE FRICĂ DE CINEVA, DE CEVA: A PRINDE FUGA 500 A se speria de cineva, de ceva; A avea frică de cineva, de ceva. APRINDE FUGA: A porni în goană; A o lua la fugă; v.  o prinde fuga. A PRINDE FURTUNA: A fi zbuciumat; A fi tulburat sufleteşte. A PRINDE GAZDĂ (înv.): A poposi într-un anumit loc, la o anumită gazdă; A fi găzduit; v. şi A-şiprinde gazdă. A PRINDE GLAS: A căpăta curaj; A îndrăzni să vorbească, să-şi spună părerile; A-i veni cheful să vorbească; v. şi A prinde grai; A prinde la limbă; A prinde limbă2. A PRINDE GRAI: A căpăta curaj; A îndrăzni să vorbească, să-şi spună părerile;; A-i veni cheful să vorbească; v. A prinde glas. A PRINDE GRĂSIME: A se îngrăşa. A PRINDE GREU CU MINTEA: A nuifi prea inteligent. : A PRINDE GREU CU URECHEA: A nu auzi bine. A PRINDE GREU ŞI A UITA REPEDE: A avea ramolisment cerebral. A PRINDE GURA: A începe să vorbească. A PRINDE GURA PÂNZEI: A face începutul; A începe;.:: ;r/v '.v.-î: A PRINDE GUST DE CEVA: A începe să-i placă ceva; v. şi A prinde gusl pentru ceva, APRINDE GUST PENTRU CEVA: A începe să-i placă ceva; v. şi A prinde gust de ceva. A PRINDE IEPURELE CU CARUL: A încerca; A face imposibilul. A PRINDE IEPURELE CU MÂNA: A încerca un lucru imposibil. A PRINDE INIMA MUCEGAI: A îmbătrâni; A se zaharisi; v. A-i prinde inima mucegai. A PRINDE INIMĂ (pop .): A începe să capete sau a căpăta curaj; A se îmbărbăta; A-şi veni în fire; A se îndrepta; A se înzdrăveni; A se anima; A se înviora; v. A mai prinde inimă. APRINDE ÎNĂLŢIME: A creşte în înălţime. A PRINDE ÎN BRAŢE (PE CINEVA): A apăra, a ocroti, a proteja pe cineva; v. A lua în braţe (pe cineva). A PRINDE ÎN CAP (CEVA): A memora; A ţine minte; A învăţa; A asimila; v. A băga in cap (ceva). : A PRINDE ÎN CAPCANĂ((PE < CINEVA); A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva v. şi A atrage în capcană (pe cineva). A PRINDE ÎN CLEŞTE: A-l încolţi; A pune stăpânire pe cineva; v. A prinde cu cleşte. A PRINDE ÎN CURSĂ (PE CINEVA): A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva v. şi A atrage în capcană (pe cineva). A PRINDE ÎN CUVINTE (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. şi A prinde în vorbă (cu cineva); A prinde în vorbe (cu cineva); A prinde la cuvinte (cu cineva); A prinde la vorbă (cu cineva); A prinde la vorbe (cu cineva); A se prinde în cuvinte (cu cineva); A se prinde în vorbă (cu cineva); A se prinde în vorbe (cu cineva); A se prinde la cuvinte (cu cineva); A se prinde la vorbă (cu cineva); A se prinde la vorbe (cu cineva); A-şi prinde vorba (cu cineva); A-şi prinde vorba (cu cineva). A PRINDE ÎN FAŢA UNUI FAPT ÎMPLINIT: A obliga pe cineva să accepte o situaţie dată. A PRINDE ÎN FLAGRANT DELICT: A fi prins în momentul săvârşirii infracţiunii. A PRINDE ÎN GREŞEALĂ: A dovedi că cineva a minţit. A PRINDE ÎN HORĂ (PE CINEVA): A invita, a lua pe cineva la joc, la horă; v. şi A prinde la joc (pe cineva). A PRINDE:ÎN LADĂ: A surprinde pe cineva care caută să înşele, care umblă cu vicleşuguri; v. şi A prinde la ladă. A PRINDE ÎN LAŢ (PE CINEVA): A înşela, a amăgi pe Cineva; A-l prindeîncursă;v. şi A prinde în laţe; A prinde în mreje (pe cineva); A prinde în plasă (pe cineva); A prinde în nadă (pe cineva); A prinde într-un cleşte (pe cineva). A PRINDE ÎN LAŢE (PE CINEVA): A înşela, a amăgi pe cineva; A-l prinde în cursă; v. A prinde în laţ (pe cineva), i ·. A PRINDE ÎN MÂNA LUI (PE CINEVA): A avea la mână pe cineva; v. şi A prinde la mâna (pe cineva); A prinde la mâna lui (pe cineva); A prinde la mâinile lui (pe cineva). A PRINDE ÎN MINCIUNĂ(PE: CINEVA): A dovedi că cineva a minţit; v. A da în minciună (pe cineva). A PRINDE ÎN MREJE (PE CINEVA): A înşela, a amăgi pe cineva; A-1 prinde în cursă; v. A prinde în laţ (pe cineva). A PRINDE ÎN NABĂ (PE CINEVA): A înşela, a amăgi pe cineva; A-l prinde în cursă; v. A prinde în laţ (pe cineva). A PRINDE iN ORTĂCIE: A se întovărăşi; v. A prinde de sâmbră. A PRINDE ÎN PIUĂ (reg.): A da de gol; A descoperi; v. şi A prinde cu piuliţă. A PRINDE lN PIULIŢĂ (reg.): A da de gol; A descoperi; v. A prinde cu piuă. A PRINDE IN PLASĂ (PE CINEVA): A înşela, a amăgi pe cineva; A-l prinde în cursă; v. A prinde în laţ (pe cineva). A PRINDE ÎN PROPRIA SA CURSĂ PE CINEVA: A pune mâna pe cineva; A-l face să sufere din propria răutate. A PRINDE ÎN SÂMBRĂ: A se întovărăşi; v. A prinde de sâmbră. A PRINDE ÎN SEAMĂ (înv.): A calcula; A socoti; A număra; v. A băga în seamă2. A PRINDE ÎNTR-O CURSĂ (CUIVA): A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva; A-i face rău cuiva; v. A atrage în capcană. 501 A PRINDE LIPICI DE CINEVA A PRINDE ÎNTR-UN CLEŞTE (PE CINEVA): A înşela, a amăgi pe cineva; A-l prinde în cursă; v. A prinde în laţ (pe cineva). A PRINDE ÎNŢELESUL: A înţelege; A-şi da seama. A PRINDE ÎN UNGHI: A înhăţa pe cineva; A certa foarte aspru pe cineva; v. A apuca în unghi. A PRINDE ÎN VORBĂ (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. A prinde în cuvinte (cu cineva). APRINDE ÎN VORBE (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. A prinde în cuvinte (cu cineva). A PRINDE JOC: A se angaja, a intra într-o acţiune. A PRINDE LA CAP (CEVA): A memora; A ţine minte; A învăţa; A asimila; v. A băga în cap (ceva), i A PRINDE LA CĂTANE (PE CINEVA) (pop.); A înrola în armată cu forţă pe cineva. A PRINDE LA CHEF LA VOIE BUNĂ ff/ivj: A începe să se înveselească; A se înveseli; v. A prinde chef. APRINDE LA CHELBE: A cheli A PRINDE LA COLŢ (PE CINEVA): A încolţi pe cineva; v. şi A prinde la înghesuială (pe cineva); A prinde la strâmt (pe cineva); A prinde la strâmtoare (pe cineva). A PRINDE LA CUMINŢIE: A câştiga experienţă; A deveni mai înţelept; A se face om de treabă; v. şi A prinde la minte; A prinde minte. A PRINDE LA CUVINTE (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. A prinde în cuvinte (cu cineva). A PRINDE LA FIRE (pop.): A începe să capete sau a căpăta curaj; A se îmbărbăta; A-şi veni în fire; A se îndrepta; A se înzdrăveni; A se anima; A se înviora; v. A mai prinde inimă. A PRINDE LA FUGĂ: A pomi în goană; A o lua la fugă; v. A o prinde fuga. A PRINDE LA GLAS: A căpăta curaj; A îndrăzni sa vorbească, să-şi spună părerile; A-i veni cheful să vorbească; v. A prinde glas. A PRINDE LA GRĂSIME: A se îngrăşa; v. şi A prinde la seu. A PRINDE LA INIMĂ (pop.): A începe sâ capete sau a căpăta curaj; A se îmbărbăta; A-şi veni în fire; A se îndrepta; A se înzdrăveni; A se anima; A se înviora; v. A mai prinde inimă. A PRINDE LA ÎNGHESUIALĂ (PE CINEVA): A încolţi pe cineva; w A prinde Ia colţ (pe cineva). APRINDE LA JOC (PE CINEVA): A invita, a lua pe cineva la joc, la horă; v. A prinde în horă (pe cineva). A PRINDE LA LADĂ: A surprinde pe cineva care caută să înşele, care umblă cu vicleşuguri; v. A prinde în ladă. _ A PRINDE LA LIMBĂ: A căpăta curaj; A îndrăzni să vorbească, să-şi spună părerile; A-i veni cheful să vorbească; v. A prinde glas. A PRINDE LA MÂINILE LUI (PE CINEVA): A avea Ia mână pe cineva; v. A prinde în mâna (pe cineva). A PRINDE LA MÂNA LUI (PE CINEVA): A avea la mână pe cineva; v. A prinde în mâna (pe cineva). APRINDE LA MÂNĂ (PE CINEVA): A avea la mână pe cineva; v. A prinde în mâna (pe cineva): A PRINDE LA MINTE: A câştiga experienţă; A deveni mai înţelept; A se face om de treabă; v. A prinde la cumin ţenie. ^ A. PRINDE'LA NAS (pop.): A deveni arogant, îndrăzneţ, obraznic; A-şi lua nasul la purtare; A se obrăznici; v. şi A prinde nas. A PRINDE LA OASTE: A lua la armată. A PRINDE ^ PUTERE* fiinţe) A începe să capete sau a căpăta forţă, vitalitate; A începe să devină sau a deveni mai puternic; A se întări; (Despre lucruri în mişcare sau fenomene fizice) A începe să-şi înteţească sau a-şi înteţi activitatea; A începe să se intensifice sau a se intensifica;; v. A prinde forţă. A PRINDE LA RAPĂN: A fi jegos. A PRINDE LA RÂNZĂ (pop.)'. A prinde curaj; A deveni mai îndrăzneţ; v. şi A prinde la rânză. A PRINDE LA SEU: A se îngrăşa; v. A prinde la grăsime, A PRINDE LA STĂPÂNIRE: A pune stăpânire; A stăpâni. A PRINDE LA STRÂMT (PE CINEVA): A încolţi pe cineva; v. A prinde la colţ (pe cineva), A PRINDE LA STRÂMTOARE (PE CINEVA): A încolţi pe cineva; v, A prinde Ia colţ (pe cineva). APRINDE LÄ, SUFLET (pop,): A începe să capete sau a căpătă curaj; A se îmbărbăta; A-şi veni în fire; A se îndrepta; A se înzdrăveni; A se anima; A se în vi ora; v. A mai prinde inim ă. A PRINDE LA VIAŢĂ (reg.) A-şi reveni în simţiri; A se înviora; v. şi A prinde viaţă. A PRINDE LA VOIE (înv.): A începe să se înveselească; A se înveseli; v. A prinde chef. A PRINDE LA VOIE BUNĂ (înv.)'. A începe să se înveselească; A se înveseli; v. A prinde chef. A PRINDE LA VORBĂ (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. A prinde în cuvinte (cu cineva). A PRINDE LA VORBE (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă Cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. A prinde în cuvinte (cu cineva). A PRINDE LA ZILE (pop.): A creşte mai mare; A creşte mare. A PRINDE LIMBĂ1: A afla ceva prin spionaj; A prinde un spion; v. şi A prinde limbăV A PRINDE LIMBĂ-: A căpăta curaj; A îndrăzni să vorbească, să-şi spună părerile; A-i veni cheful să vorbească; v. A prinde glas. APRINDE LIPICI DE CINEVA: A îndrăgi pe cineva; A fi îndrăgit de cineva. A PRINDE LOC 502 A PRINDE LOC (înv.): A se bucura de consideraţie, de preţuire; A trece drept...; A ţine loc de.,.; A echivala cu.... A PRINDE LUCIIU (înv.): A lucra; v. şi A prinde un lucru. A PRINDE LULEAUA NEAMŢULUI: A se îmbăta; v. A aprinde luleaua neamţului. A PRINDE LULEAUA NEAMŢULUI CU ZILE CU TOT: A se îmbăta; v. A aprinde luleaua neamţului. A PRINDE LUNA CU MÂNA: A realiza ceva extrem de greu; A obţine un succes deosebit de mare. : A PRINDE MAIA:: A prinde puteri; A se înviora; (reg.) A seîmbogăţi. A PRINDE MĂMĂLIGA COAJĂ: A se învechi relaţia, A PRINDE MÂŢA DE COADĂ: A o duce rău; A nu avea bani; v. şi A trage mâţa de coadă. A PRINDE MÂZGĂ:: A se îmbogăţi; A prinde cheag. APRINDE MILĂ DE CINEVA: A-i fi milă de cineva. A PRINDE MINTE: A câştiga experienţă; A deveni mai înţelept; A se face om de treabă; v. A prinde ta cuminţenie. A PRINDE MINUNE {PE CINEVA) fmv.J: A se mira; A se minuna.; v. A-lprinde minune. A PRINDE MINUNI (PE CINEVA) (înv.): Ă se mira; A se minuna.; v. A-lprinde minune. A PRINDE MIRARE (PE CINEVA) (mv.): A se mira; A se minuna.; v. A-l prinde minune. A PRINDE MIRAREA (PE CINEVA) (înv.): A se mira; A se minuna.; v. A-l prinde minune. A PRINDE MIŞCAREA: A înţelege ce se întâmplă; A înţelege ce este de făcut. A PRINDE MOMENTUL: A se folosi de un moment potrivit; v. şi A prinde ocazia; A prinde o ocazie; A prinde prilejul. A PRINDE MUCEGAI: (Despre oameni) A îmbătrâni; A se zaharisi; v. A-i prinde inima mucegai A PRINDE MUŞTE: A sta degeaba; A nu face nimic. A PRINDE MUŞTERIU: A-l păcăli; A-l înşela. A PRINDE NAS (pop.): A deveni arogant, îndrăzneţ, obraznic; A-şi lua nasul la purtare; A se obrăznici; v. A prinde la nas. A PRINDE NĂDEJDE: A începe: să spere; A deveni încrezător. A PRINDE NĂRAV: A se nărâvi. A PRINDE NECAZ (PE CINEVA); A se supăra pe cineva; A pizmui pe cineva.; ; A PRINDE NEVOILE; (CU CEVA) (pop.A face faţă unei împrejurări; v, şi A prinde o nevoie2 (cu ceva); A prinde vreo nevoie (cu ceva); A-şi prinde nevoile (cu ceva); A-şi prinde o nevoile (cu ceva); A-şi prinde vreo nevoie (cu ceva). A PRINDE OALA DE TOARTĂ: A deveni obraznic, încrezut; A şi-o lua în cap. A PRINDE OBICEI: A se deprinde; A se obişnui. A PRINDE OBRAZ (înv., pop.): A se obrăznici; v. A lua obraz. A PRINDE OCAZIA: A se folosi de un moment potrivit; v. A prinde momentul. A PRINDE OCAZIA CEA MAI BUNĂ: A se folosi de prilejul cel mai favorabil. A PRINDE OCHII CUIVA: A-şi opri privirea asupra cuiva; A-I face să se uite la el; v. şi A prinde o privire. APRINDE O NEVOIE1 (CUIVA) (reg.): A ajuta pe cineva aflat într-o situaţie materială dificilă. A PRINDE O NEVOIE2 (CU CEVA) (pop.): A face faţă unei împrejurări; v. A prinde nevoile (cu ceva). A PRINDE O OCAZIE: A se folosi de un moment potrivit; v. A pr/We momentul A PRINDE O OCAZIE DIN ZBOR: A afla ceva întâmplător, pe neaşteptate. A PRINDE O PRIVIRE; A şi opri privirea asupra cuiva; A-I face să se uite la el; v. A prinde ochii cuiva. A PRINDE ORBUL GĂINILOR: A nu vedea ce se întâmplă, A PRINDE O SĂRUTARE(pop.): A săruta; v. şi A prinde un sărut; A prinde un sărutat: A PRINDE OSÂNZĂ LA BURTĂ: A se îngrăşa; A se îmbogăţi; v. şi A prinde seu la burtă. A PRINDE O VORBĂ: A auzi ceva; A trage cu urechea A PRINDE PARTEA CUIVA (pop.): A lua şi partea altuia; A lua şi ce nu este al lui. A PRINDE PE PICIOR GREŞIT: A-l surprinde într-o situaţie neplăcută; dificilă, precară; v, şi A prinde pe un picior greşit. A PRINDE PE DRACU: A nu prinde nimic. A PRINDE PE DRACU DE COADĂ: A o duce greu; A trăi în mizerie. A PRINDE PE DUMNEZEU DE PICIOR: A fi foarte fericit; v. A apuca pe Dumnezeu de picior. A PRINDE PE DUMNEZEU DE UN PICIOR: A fi foarte fericit; v. A apuca pe Dumnezeu de picior. A PRINDE PE MUŞTERIU: A da de o veche sa cunoştinţă. A PRINDE PE UN PICIOR GREŞIT A-l surprinde într-o situaţie neplăcută, dificilă, precară; v. A prinde pe picior greşit. A PRINDE PEŞTE: A pescui; v. A da la peşte. A PRINDE PICĂ: A se supăra; A-şi face necazuri; A deveni duşmanul cuiva. A PRINDE PICIOR (UNDEVA) (i/iv.): A se stabili undeva. : A PRINDE POFTĂ PENTRU, DE CEVA: A i se face pofta; A pofti. A PRINDE POST (pop.): A începe să postească. A PRINDE PREPELIŢA DE COADĂ: A se ameţi de băutură; A se chercheli; v. A prinde ciocârlanul A PRINDE PRILEJUL: A se folosi de un moment potrivit; v. A prinde momentul. 503 A PRINDE UN OS DE ROS A PRINDE PRIMA OCAZIE: A reuşi din prima încercare; a se folosi de primul prilej; v. şi A prinde primul prilej. A PRINDE PRIMUL PRILEJ: A reuşi din prima încercare; A se folosi de prima ocazie; v. şi A prinde primul prilej. A PRINDE PULSUL: A înţelege sau a intui exact o situaţie, o stare de lucruri sau cursul unor fenomene; v. şi A simţi pulsul. A PRINDE PULSUL UNEI SITUAŢII: A înţelege lucrurile; A-şi da seama ce se petece. A PRINDE PURCEAIJĂ: A se ameţi de băutură; A se chercheli; v. A prinde ciocârlanul. A PRINDE PURCEAUA DE COADA:'A se ameţi de băutură; A se chercheli; v. A prinde ciocârlanul. A PRINDE PUTERE: {Despre fiinţe) A începe să capete sau a căpăta forţă, vitalitate; A începe să devină sau a deveni mai puternic; A se întări; (Despre lucruri în mişcare sau jenomene fizice) A începe să-şi înteţească sau a-şi înteţi activitatea; A începi să se intensifice sau a se intensifica; v. A prinde forţă.  PRINDE PUTERI: (Despre fiinţe) A începe să capete sau a căpăta forţă, vitalitate; A începe să devină sau a deveni mai puternic; A se întări; (Despre lucruri în mişcare sau fenomene fizice) A începe să-şi înteţească sau a-şi înteţi activitatea; A începe să se intensifice sau a se intensifica; v. A prinde forţă.  PRINDE RĂDĂCINĂ: (Despre oameni) A se fixa; A se stabili într-un anume loc; (Despre acţiuni, deprinderi, idei) A începe să se dezvolte, să se extindă, să se manifeste, să se impună; v. şi A prinde rădăcini. _ A PRINDE RĂDĂCINI: (Despre oameni) A se fixa; A se stabili într-un anume loc; (Despre acţiuni, deprinderi, idei) A începe să se dezvolte, să se extindă, să se manifeste, să se impună; v. A prinde rădăcină. A PRINDE SĂMÂNŢĂ DE VORBĂ: A se chercheli; A se îmbăta. A PRINDE SEAMĂ (înv.): A calcula; A socoti; A număra; v. A băga în seamă2. A PRINDE SENSUL Uî^I REPLICI: A pricepe o replică; A-şi da seama despre ce este vorba,..,. A PRINDE SEU1: A se îmbogăţi; v. A face cheag. A PRINDE SEU2 (CINEVA): A se îngrăşa; A-i merge bine; A-i merge din plin; A fi foarte mulţumit; v. A creşte carnea (pe cineva). A PRINDE SEU LA BURTĂ: A se îngrăşa; A se îmbogăţi; v. A prinde osânză la burtă. A PRINDE SEU LA RĂRUNCHI (înv., pop.): A face avere; A fi putred de bogat; v. A avea seu la rărunchi. Ă PRINDE SFOIAG: A prinde mucegai; A se învechi. A PRINDE SIMPATIE PENTRU CINEVA: A simpatiza pe cineva. A PRINDE SLĂBICIUNE PENTRU CINEVA, CEVA: A îndrăgi pe cineva, ceva. A PRINDE SOMNUL (PE CINEVA): A adormi; v. A apuca somnul (pe cineva A PRINDE SPOR LA LIMBĂ: A vorbi mult; A nu se mai opri din vorbit; v. şi A prinde spor la vorbă. A PRINDE SPOR LA VORBĂi A vorbi mult; A nu se mai opri din vorbit; v. A prinde spor la limbă. A PRINDE SŢĂPÂNIRE PE CINEVA, CEVA: A stăpâni pe cineva, ceva; v. şi A pune stăpânire peste cineva, ceva. A PRINDE STĂPÂNIRE PESTE CINEVA, CEVA: A stăpâni pe cineva, ceva; v. A pune stăpânire pe cineva, ceva. A PRINDE SUFLET: A prinde viaţa; A se încuraja; A se însufleţi, A PMNI)3E ŞARPELE CU MÂNA NEBUNULUI :A scăpa dintr-o încurcătură băgând pe altul mai prost în ea. A PRINDE ŞMECHERIA: A înţelege vicleşugul, păcăleală, frauda. , .· A PRINDE ŞPILUL (fam.): A se dumiri; A se edifica; A se lămuri; v. A-i prinde şpilul. A PRINDE: TAGĂ: (înv.): A tăgădui; A contesta; A nega; v. A avea taga, ,, A PRINDE TAGĂ DE... (înv.)i A tăgădui, A contesta; A nega; v. A avea taga. A PRINDE TAURUL DE COARNE; A înfrunta cu îndrăzneală o dificultate; A lua lucrurile pieptiş; v. A lua taurul de coarne. A PRINDE TÂRGUL: A cădea la învoială; A se învoî asupra preţului, A PRINDE TEMEI (înv.): A căpăta stabilitate; A se statornici. A PRINDE TIMPURI FRUMOASE: A apuca o perioadă liniştită, bogată, prielnică. A PRINDE TIMPURI GRELE: A apuca o perioadă neliniştită, săracă, neprielnică.  PRINDE TOVĂRĂŞIE: A se întovărăşi; v. A prinde de sâmbră. A PRINDE TRENUL: A lua trenul; A nu scăpa trenul; Ă sosi la timp. A PRINDE TRUP: A creşte, a se dezvolta frumos. Ă PRINDE UN ACCENT: A vorbi cu un accent străin. A PRINDE UN CHILIPIR: A obţine ceva foarte ieftin. A PRINDE UNDEVA PICIOR: A intra, a pătrunde, a se instala undeva. A PRINDE UN FIR: A descoperi un punct de plecare; A obţine firul liber la telefon pentru a putea avea o convorbire. A PRINDE UN LUCRU (înv.): A lucra; v. A prinde lucru. A PRINDE UN OBICEI: A obişnui. A PRINDE UN OCHI: A i se opri privirea asupra cuiva sau a ceva; A alege cu privirea. A PRINDE UN OS DE ROS: A găsi o sursă de venit. A PRINDE UN SĂRUT 504 A PRINDE UN SĂRUT (pop.): A săruta; v. şi A prinde o sărutare. A PRINDE UN SĂRUTAT (pop.)·. A săruta; v. şi A prinde o sărutare. A PRINDE UN SOMN DE MOARTE: A adormi adânc. A PRINDE URA PE CINEVA: A urî pe cineva. A PRINDE URECHI (pop.): A auzi; A înţelege; A pricepe. A PRINDE UŞOR: A obţine fără mare greutate. A PRINDE VADUL CU NEBUNUL: A da de o sursă bună de câştig; v. şi A prinde vadul cu nerodul. A PRINDE VADUL CU NERODUL: A da de o sursă bună de câştig; v. A prinde vadul cu nebunul. A PRINDE VESTE: A afla; A uzi. A PRINDE VIAŢĂ1: A se naşte; A se isca; A se ivi; A apărea; A se contura vizual sau în minte; v. şi A prinde fiinţă. A PRINDE VIAŢĂ2 (reg.): A-şi reveni în simţiri; A se înviora; v. A prinde la viaţă APRINDE VORBA (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. A prinde în cuvinte (cu cineva). APRINDE VORBE (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. A prinde în cuvinte (cu cineva). A PRINDE VREO NEVOIE (CU CEVA) (pop.): A face faţă unei nevoi; v. A prinde nevoile (cu ceva). A PRINDE VULPEA DE COADĂ (pop.): A scăpa cu fuga. A PRINDE VULPEA RANĂ: A se preface. A PRINDE ZBURĂTOR (pop.): A se preface în strigoi. A PRINS LA COLŢ: A prinde într-o situaţie neplăcută. A PRINS LA FAŢĂ: A-i reveni sănătatea. A PRINS MĂMĂLIGA : COAJĂ: A prinde curaj; A deveni îndrăzneţ. A PRINS PÂNZA GURĂ: S-a făcut începutul. A PRINS PE DRACU: N-a prins nimic; v. şi A prins pe dracu de coadă. A PRINS PE DRACU DE COADĂ: N-a prins nimic; v. Aprins pe dracu. A PRIVEGHEA LA CĂPĂTÂIUL CUIVA: A sta la capătul unui mort; v. şi A privighea un mort, A PRIVEGHEA UN MORT:A sta la capătul unui mort; v. A privighea lă căpătâiul unui mort. A PRIVI ADEVĂRUL DREPT ÎN ŢINTĂ: A pricepe; A-şi da seama; v. şi Aprinde adevărul în ţintă. A PRIVI ADEVĂRUL ÎN ŢINTĂ: A pricepe; A-şi da seama; v. A prinde adevărul drept în ţintă. A PRIVI AMENINŢĂTOR PE CINEVA:A ameninţa pe cineva cu privirea. A PRIVI ASPRU PE CINEVA: A se uita aspru, încruntat la cineva. A PRIVI BOLDIŞ: A se uita, a privi pe ascuns; A se uita cu coada ochiului; v. şi A privi câş; A se uita cu coada ochiului A PRIVI CA PE UN STRĂIN PE CINEVA: A nu fi apropiat de cineva; A-l considera un străin. A PRIVI CA PRIN CIUR: A vedea neclar, nelămurit, difuz; A vedea ca prin ceaţă; v. şi A privi ca prin sită; A se vedea ca prin ciur; A se vedea ca prin sită; A se zări ca prin ciur; A se zări ca prin sită; Ă vedea ca prin ciur; A vedea ca prin sită; A zări ca prin ciur; A zări ca prin sită. A PRIVI CA PRIN SITĂ: A vedea neclar, nelămurit, difuz; A vedea ca prin ceaţă; v. A privi ca prin ciur. A PRIVI CĂTRE..,: (Despre clădiri) A fi situată cu faţa spre...; A fi orientată către; (înv.) A se referi la...; v. şi A privi spre.... A PRIVI CÂŞ: A se uita, a privi pe ascuns; A se uita cu coada ochiului; v. A privi boldiş. A PRIVI CERCETĂTOR PE CINEVA: A se uita cu mare atenţie le cineva. A PRIVI CHIORÂŞ LA CINEVA: A se uita pe furiş, cu duşmănie, cu dispreţ la cineva; v. şi A se uita chiorâş pe cineva. A PRIVI CHIORÂŞ PE CINEVA: A se uita pe furi9ş, cu duşmănie, cu dispreţ la cineva; v. A se uita chiorâş la cineva. A PRIVI CRUNT LA CINEVA SAU LA CEVA: A se uita încruntat, cu duşmănie la cineva sau la ceva; v. şi A privi crunt pe cineva sau ceva; .4 se uita crunt la cineva sau ceva. A PRIVI CRUNT PE CINEVA SAU CEVA: A se uita încruntat; cu duşmănie la cineva sau la ceva; v. A privi crunt la cineva sau la ceva. A PRIVI CU ALŢI OCHI PE CINEVA: A-şi schimba atitudinea; A-şi forma o altă părere. A PRIVI CU COADA OCHIULUI (LA CINEVA SAU LA CEVA): Ase uita pe furiş; A privi din fugă fără a fi observat; A face cuiva un semn discret cu ochiul; v. şi A se uita cu coada ochiului (la cineva sau la ceva); A trage cu coada ochiului (la cineva sau la ceva); A trage cu ochii (la cineva sau la ceva); A trage cu ochiul (la cineva sau la ceva). A PRIVI CU DELICIU PE CINEVA: A se uita cu mare dragoste, cu mult. respect la cineva; v. şi A privi cu încântare cu cineva. A PRIVI CU DEZAPROBARE: A nu-şi da acordul; A privi cu dezinteres. A PRIVI CU DISPREŢ LA CINEVA: A dispreţui pe cineva. A PRIVI CU DRAGOSTE PE CINEVA: A iubi pe cineva. A PRIVI CU GURA CĂSCATĂ: A privi uluit, uimit. A PRIVI CU GURA CĂSCATĂ LA...: A privi uluit, uimit la.... A PRIVI CU INTERES PE CINEVA: A fi interesat de cineva; A avea un interes cu cineva. A PRIVI CU ÎNCÂNTARE PE CINEVA: A se uita cu mare dragoste, cu mult respect la cineva; v. A privi cu deliciu cu cineva. 505 A PRIYÎ LANGUROS PE CINEVA A PRIVI CU LUARE AMINTE: A privi atent. A PRIVI CU OCHI BUNI (PE CINEVA): A simpatiza pe cineva; v. A avea la ochi buni (pe cineva). A PRIVI PE CU OCHI BUNI PE CINEVA: A se uita cu prietenie la cineva; A admira pe cineva. A PRIVI CU OCHII CÂT CEPELE: A-şi holba ochii; v. şi A privi cu ochii mari. A PRIVI CU OCHII DE PIATRĂ: A se uita rece, indiferent la cineva; v. şi A se uita cu răceală. A PRIVI CU OCHII DUŞI: A nu avea o privire fixă; A nu se uita la nimic concret; v. şi A privi cu ochii pierduţi; A privi cu ochii rătăciţi; A privi în gol; A privi pierdut. A PRIVI CU OCHI DUŞMĂNOŞI PE CINEVA: A duşmăni pe cineva. A PRIVI CU OCHI HAINI PE CINEVA: A se uita cu neîncredere pe cineva. A PRIVI CU OCHI LACOMI PE CINEVA: A-şi exprima lăcomia. A PRIVI CU OCHII LANGUROŞI PE CINEVA: A se uiţa' galeş, sentimental; A se uita plin de sentimentalism. A PRIVI CU OCHII MARI: A-şi holba ochii; v. A privi cu ochii cât cepele. A PRIVI CU OCHII PIERDUŢI: A nu avea o privire fixă; A nu se uita la nimic concret; v. A privi cu ochii duşii A PRIVI CU OCHI PĂTRUNZĂTORI PE CINEVA: A privi cu atenţie; A se holba. A PRIVI CU OCHI RĂI (PE CINEVA): A nu simpatiza pe cineva; v. /I avea la ochi răi (pe cineva).  PRIVI CU OCHI RĂTĂCIŢI: A nu avea o privire fixă; A nu se uita la nimic concret; v. A privi cu ochii duşii. A PRIVI CU PĂRERE DE RĂU: A-şi manifesta părerea de rău; A-şi exprima regretul; A-i părea rău; A regreta. A PRIVI CU RĂ.CEALĂ: A se uita rece, indiferent Ia cineva; v. şi A privi cu ochi de piatră, A PRIVI CU RĂUTATE PE CINEVA: A-şi exprima răutatea, ura faţă de cineva. A PRIVI CU RESPECT PE CINEVA: A respecta pe cineva. A PRIVI CU SÂNGE RECE: A se iuta, a privi cu indiferenţă. Ă PRIVI CU SIMPATIE: A-şi manifesta simpatia. PRIVI CU TEAMĂ PE CINEVA: A-şi manifesta teama, frica faţă de cineva A PRIVI CU TEAMĂ ŞI RESPECT PE CINEVA: A-şi manifesta teama şi respectul faţă de cineva. : : A PRIVI CU UN OCHI FAVORABIL PE CINEVA: A-şi manifesta simpatia faţă de cineva. A PRIVI CU UŞURINŢĂ: A se uita, â privi fară probleme, fără piedici. A PRIVI DE APROAPE PE CINEVA: A se uita bine la cineva; v. şi A privi de sus până jos pe cineva; A privi din faţă pe cineva; A privi drept în faţă pe cineva; A privi drept în ochi; A privi în faţă pe cineva. A PRIVI DE LA ETAJ PE CINEVA: A se uita de Ia distanţă la cineva. A PRIVLDE PESTE UMĂR PE CINEVA: A se uita cu dispreţ la cineva; v. şi A privi peste umăr pe cineva; A privi peste umeri pe cineva. A PRIVI DE SUB OGHEAL: A privi cu indiferenţă. A PRIVI DE SUS (LA CINEVA SAU LA CEVA): A.fi arogant, înfumurat; A desconsidera, a dispreţui pe cineva sau ceva; v. şi A privi de sus (Ic, cineva sau la ceva). A PRIVI DE SUS PÂNĂ JOS PE CINEVA: A se uita bine la cineva; v. A privi de aproape pe cineva. A PRIVI DIN FAŢĂ PE CINEVA: A se uita bine la cineva; v. A privi de aproape pe cineva. A PRIVI DINTR-0 DUNGĂ: A privi cu antipatie; v. şi A privi într-o dungă. A PRIVI DREPT ÎN FAŢĂ PE CINEVA: A se uita bine la cineva; v. A privi de aproape pe cineva. A PRIVI DREPT ÎN OCHI: A se uita bine la cineva; v. A privi de aproape pe cineva. A PRIVI FAPTELE IN FAŢĂ: A analiza, a cerceta faptele. A PRIVI FAVORABIL: A aproba privind; A-şi manifesta acordul privind. A PRIVI FĂRĂ DE ŢINTĂ: A privi în gol; A se uita fără să vadă; v. şi A privi fără ţintă; A se uita fără de ţintă; A se uita fără ţintă. A PRIVI ÎN ADÂNCUL OCHILOR PE CINEVA: A privi, a cerceta cu inare atenţie pe cineva. A PRIVI ÎN ALBUL OCHILOR: A privi drept în ochi. A PRIVI ÎN FAŢĂ PE CINEVA: A se uita bine la cineva; v, A privi de aproape pe cineva. A PRIVI FĂRĂ ŢINTĂ: A privi în gol; A se uita fără să vadă; v. Aprivifăra de ţintă.  PRIVI FIX PE CINEVA: A se uita nemişcat la cineva. A PRIVI ÎN GOL: A nu avea o privire fixă; A nu se uita la nimic concret; v. A privi cu ochii duşi. A PRIVI ÎN INIMA SA: A se gândi la problemele sale. A PRIVI ÎN MOD ÎNGUST: A nu acorda toată atenţia; A privi, a analiza parţial. A PRIVI ÎN OCHI PE CINEVA: A se uita drept 1a cineva. A PRIVI ÎN PERSPECTIVA VIITORULUI: A analiza perspectivele de viitor. A PRIVI ÎN ROZ: A vedea totul vesel, pozitiv, bine orientat. A PRIVI ÎNTR-0 DUNGĂ: A privi cu antipatie; v-A privi dintr-o dungă. A PRIVI JUMĂTATEA PLINĂ A PAHARULUI: A analiza partea bună a unei probleme. A PRIVI LANGUROS PE CINEVA: A jDrivi galeş, sentimental pe cineva. A PRIVI LUCRURILE AŞA CUM TREBUIE 506 A PRIVI LUCRURILE AŞA CUM TREBUIE: A analiza, a cerceta bine lucrurile. A PRIVI LUCRURILE CU UN OCHI DE CUNOSCĂTOR: A analiza, a cerceta lucrurile ca un cunoscător. A PRIVI LUCRURILE DE SUS: A se considera deosebit, superior faţă de cineva. A PRIVI LUCRURILE ÎN MOD PĂRTINITOR: A fi părtinitor;  nu fi sincer. A PRIVI LUCRURILE ÎN PERSPECTIVĂ: A analiza, a cerceta perspectivele. A PRIVI LUCRURILE NUMAI LA SUPRAFAŢĂ: A analiza, a cerceta superficial. A ŢRIVI LUCRURILE REALIST: A fi realist. A PRIVI LUNG: A privi mirat, atent, surprins, nedumerit; v. şi A se uita lung, A PRIVI MOARTEA FĂRĂ ŢEAMĂ:Ă nu-i fi frică de moarte; v. şi A privi moartea în faţă. A PRIVI MOARTEA ÎN FAŢĂ: A nu-i fi frică de moarte; v. A privi moartea fără teamă. A PRIVI NEPĂSĂTOR: A nu-i păsa de nimeni şi de nimic. A PRIVI OMUL DINTR-O DUNGĂ:  se uita fără prietenie, iară respect. Ă PRIVI PE I^MŞPE CINEVA: A se uita pe ascuns, pe furiş la cineva. A PRIVI PESTE UMĂR PE CINEVA: A se uita cu dispreţ la cineva; v. A privi de peste umăr pe cineva. A PRIVI PESTE UMERI PE CINEVA; A se uita cu dispreţ la cineva; v. A privi de peste umăr pe cineva. A PRIVI PE SUB OCHI: A se uita urât la cineva; A-şi miji ochii; v. şi A se uita pe sub ochi, A PRIVI PE SUB SPRÂNCENE: A privi pe ascuns. A pRIVI PIERDUT: A nu avea 0 privire fixă; A nu se uita la nimic concret; v. A privi cu ochii duşii, A PRIVI PIEZIŞ LA CINEVA: A se uita bănuitor, iscoditor; v, şi A privi pieziş pe cineva A PRIVI PIEZIŞ PE CINEVA: A se uita bănuitor, iscoditor; v. A privi pieziş la cineva. A PRIVI PONCIŞ CU UN OCHI: A se uita saşiu. A PRIVI PRINTRE .DEGETE:! A lăsa de la sine; A nu fi foarte exigent. A PRIVI PRINTRE GENE: A privi cu ochii întredeschişi. APRIVI PRINTRE GRATII: A fi la puşcărie. A PRIVI PRINTR-0 ANUMITĂ PRISMĂ: A se uita, a analiza dintr-un anume punct. A PRIVI PROBLEMA PE AMBELE PĂRŢI: A analiza, a cerceta bine lucrurile. A PRIVI REALITATEA ÎN FĂŢĂ: A recunoaşte realitatea; A nu muşamaliza realitatea. A PRIVI RETROSPECTIV: A analiza, a cerceta faptele din trecut. A PRIVI ROATĂ: A se uita de jur împrejur. A PRIVI SPRE...: (Despre clădiri): A fi situată cu faţa spre...; A fi orientată către; (înv.) A se referi 1a...; v. A privi către.... A PRIVI SPRE VIITOR: A-şi urmări viitorul. A PRIVI STRÂMB LA CINEVA: A se uita urât la cineva. APRIVI ŢINTĂ: A-şi urmări scopul. A PRIVI VIITORUL CU ÎNCREDERE:A avea încredere în viitor. APROAPE CĂ...: Gata, gata să.... APROAPE DE MINTEA OMULUI: Clar; Limpede; Uşor de priceput. A PROASTA (pop.): Degeaba; în zadar; Fără noimă; v. şi A prostul; De-a prostul. A PROCEDA CA UN BĂRBAT: A proceda cu curaj. A PROCEDA CINSTIT FAŢĂ DE CINEVA: A se purta corect, cinstit faţă de cineva; v. şi A proceda corect faţă de cineva. A PROCEDA CORECT FAŢĂ DE CINEVA: A se purta corect, cinstit faţă de cineva; v. A proceda cinstit faţă de cineva. A PROCEDĂ CU MULTA ATENŢIE: A fi foarte atent A fi foarte prudent. A PROCEDA DESCHIS: A spune în faţă; A nu lucra pe ascuns. A PROCEDA DUPĂ BUNUL PLAC: A face cum îi piace; A face ce doreşte; v. şi A proceda după bunul său plac. A PROCEDA DUPĂ BUNUL SĂU PLAC: A face cum îi place; A face ce doreşte; v. A proceda după bunul plac. : A PROCEDA FĂRĂ GREŞ: A face iară nicio greşeală; A face corect. : A PROCEDĂ FĂ^MENAJEMENTA: A nu menaja pe nimeni. A PROCEDA ÎN CONSECINŢĂ: A plasa asupra vinovaţilor urmările unei acţiuni greşite. A PROCEDĂ LA ANCHETĂ: A ancheta; A face o anchetă; v. şi A proceda la o anchetă. A PROCEDA LA O ANCHETĂ: A ancheta; A face o anchetă; v. A proceda la anchetă. A PROCEDA LA VOT: A vota. A PROCEDA NESOCOTIT: A face ceva greşit; A face o greşeală. A PROCEDA PRIN ELIMINARE: A elimina. A PROCEDĂ URÂT: Ă face ceva necivilizat, necontrolat, neplăcut. A PROCLAMA CEVA CU MARE TAM-TĂM: A face mult scandal inutil; A face mare caz de o proclamare; v. şi A proclama ceva cu mare zarvă; A proclama ceva cu mare zgomot; A proclama ceva cu surle şi trompete Ă PROCLAMĂ CEVA CU MARE ZARVĂ: A face mult scandal inutil; A face mare caz de o proclamare; v. şi A proclama ceva cu mare tamtam. A PROCLAMA CEVA CU MARE ZGOMOT: A face mult scandal inutil; A face mare caz de o proclamare; v. şi A proclama ceva cu mare tamtam. A PROCLAMA CU SURLE ŞI TROMPETE: A face mult scandal inutil; A face mare caz de o proclamare; v. şi A proclama ceva cu mare tamtam. 507 A PROVOCA DISCORDIE A PROCLAMA PE CINEVA REGE: A înscăuna pe cineva rege. A PRODUCE CUIVA UN RESENTIEMENT: A fi ostil faţă de cineva; A-şi manifesta duşmănia, ura faţă de cineva. A PRODUCE IMPRESIE: A face o impresie. A PRODUCE IMPRESIE ASUPRA CUIVA: A face o impresie asupra cuiva. A PRODUCE NECAZURI CUIVA: A supăra pe cineva; A face neplăceri cuiva. A PRODUCE O COTITURĂ: A-şi schimba calea; A pomi în altă direcţie; A face o schimbare profundă. A PRODUCE O IMPRESIE ASUPRA CUIVA: A lăsa o impresie asupra cuiva. : A PRODUCE O IMPRESIE BUNĂ(CUIVA): A impresiona plăcut pe cineva. A PRODUCE O IMPRESIE FAVORABILĂ: A lăsa o impresie bună asupra cuiva; v. A lăsa o impresie bună. A PRODUCE O IMPRESIE NEPLĂCUTĂ CUIVA: A impresiona neplăcut pe cineva; A lăsa cuiva o impresie neplăcută; A dezamăgi pe cineva. A PRODUCE O IMPRESIE PROASTĂ CUIVA: A impresiona neplăcut pe cineva; A lăsa cuiva o impresie neplăcută; A dezamăgi pe cineva. A PRODUCE O IMPRESIE REA CUIVA (CUIVA): A impresiona neplăcut pe cineva; v. A face o impresie rea (cuiva). A PRODUCE PANICĂ: A crea panică; A alarma; A instiga. A PRODUCE PROBE: A aduna probe; A depune probe. A PRODUCE RUMOARE: A crea, a emana zgomot confuz. A PRODUCE SENZAŢIE: A crea, a manifesta senzaţii. A PRODUCE SBLĂ (CUIVA): A produce greaţă, scârbă, silă; (înv., pop.) A forţa; A sili pe cineva; (înv.) A silui pe cineva; v. A face silă1 (cuiva). A PRODUCE UN REZULTAT BUN: A ajunge la un rezultat bun. A PRODUCE UN SENTIEMENT DE DEZGUST ŞI: REPULSIE: A face silă, scârbă, dezgust, repulsie cuiva. A PROFERA AMENINŢĂRI: A ameninţa. A PROFERA INJURII LA ADRESA CUIVA: A înjura pe cineva. A PROFESA O MESERIE: A avea o meserie; A-şi face meseria. A PROFITA CÂT POATE: A profita mult. A PROFITA DE BUNĂVOINŢA CUIVA: A se folosi de bunăvoinţa, de corectitudinea cuiva. A PROFITA DE MOMENT: A se folosi de momentul apărut. A PROFITA DE OCAZIE: A se folosi de ocazia ivită. A PROFITA DE O OCAZIE: A se folosi se un prilej, de o situaţie favorabilă; v. şi A profita de o ocazie favorabilă. A PROFITA DE O OCAZIE FAVORABILĂ: A se folosi se un prilej, de o situaţie favorabilă; v. A profita de o ocazie. A PROFITA DE PE URMA...: A avea un profit de pe urma.... A PROFITA DE PREZENŢA CUIVA: A se folosi de prezenţa cuiva. A PROFITA DE PRILEJ: A se folosi de prilejul ivit. A PROFITA DE SLĂBICIUNEA CUIVA: A se folosi de slăbiciunea, de neatenţia cuiva. A PROFITA DE TIMP: A folosi tot timpul; A profita de timpul avut la dispoziţie. A PROFITA DE UN CHILIPIR: A cumpăra, a obţine ceva foarte ieftin. A PROFITA DIN PLIN DE CEVA: A se folosi din plin de ceva. A PROFITA PUŢIN DE PE URMA UNUI LUCRU: A avea un profit modest de pe urma unui lucru. A PROMITE CERUL ŞI PĂMÂNTUL (CUIVA): A promite foarte mult; A promite totul; v. A făgădui cerul şi pământul. A PROMITE LUNA DE PE CER (CUIVA): A promite foarte mult; A promite totul; v. A făgădui cerul şi pământul. A PROMITE MAREA CU SARERA (CUIVA): A promite foarte mult; A promite totul; v. A făgădui cerul şi pământul. A PROMITE MULT: A face promisiuni mari; A promite de toate. A PROMITE ŞI CERUL ŞI PĂMÂNTUL (CUIVA): A promite foarte mult; A promite totul; v. A făgădui cerul şi pământul. A PROMITE ŞI LUNA DE PE CER (CUIVA): A promite foarte mult; A promite totul; v. A făgădui cerul şi pământul A PROMOVA INTERESELE CUIVA: A susţine, a lansa interesele cuiva. A PRONUNŢA LITERĂ CU LITERĂ: A spune, a citi literă cu literă. A PRONUNŢA O SENTINŢĂ: A acorda o sentinţă, o condamnare. A PRONUNŢA RĂSPICAT: A spune clar, limpede, fără ocolişuri. . A PROPAGA IDEI: A face cunoscute idei, A PROPTI GARDURI: A sprijini garduri; A sprijini pe cineva; A sprijini ceva. A PROPUNE O IDEE: A formula o idee; v. A avansa o idee. A PROPUNE O IPOTEZĂ: A formula o ipoteză;v. A avansa o idee. A PROSTI PE CINEVA DE LA OBRAZ: A înşela, a păcăli, a prosti pe cineva fără ocolişuri. A PROSTUL (pop.): Degeaba; In zadar; Fără noimă; v. A proasta. A PROTESTA CU GLAS TREMURĂTOR: A striga, a urla în semn de protest. A PROTESTA SUS ŞI TARE: A protesta peste tot; A-şi manifesta dezacordul peste tot. A PROVOCA CEARTĂ: A se certa. A PROVOCA DISCORDIE: A face dezordine. A PROVOCA ENTUZIASM 508 A PROVOCA ENTUZIASM: A entuziasma. A PROVOCA ILARITATE: A provoca râs; A amuza... "..../a·.·' A PROVOCA LA ÎNTRECERE: A se Întrece. A PROVOCA MILA CUIVA: A-i face milă cuiva. A PROVOCA MIRARE: A-l face să se mire. A PROVOCA NELINIŞTE: A nelinişti; A instiga.iV:'> "> A PROVOCA: NEPLĂCERI: A crea neplăceri, necazuri, probleme. A PROVOCA O IMPRESIE BUNĂ (CUIVA): A impresiona plăcut pe cineva; v. A face o impresie bună (cuiva). APROVOCA O IMPRESIE REA (CUIVA): A impresiona neplăcut pe cineva; v. ; A face o impresie rea (cuiva). A PROVOCA PANICĂ: A crea panică. A PROVOCA RÂSUL CUIVA: A amuza; A face să râdă.": A PROVOCA RUINA CUIVA: A ruina pe cineva. A PROVOCA SCANDAL: Ase scandaliza. A PROVOCA UIMIRE: A uimi. A PROVOCA UN ACCIDENT: A accidenta; A intra într-un accident. A PROVOCA URĂ: A crea ură; A ţâţa la ura. A PROVOCA UN SURÂS: A face să surâdă; A îndulci atmosfera. APT PENTRU SERVICIUL MILITAR: Capabil să devină militar. A PUBLICA UN CONCURS: A scoate ceva la concurs. v.v;v;h\ A PUFĂI DIN PIPĂ: A s. fuma din pipă. A PUFĂI DINTR-0 ŢIGARĂ: A fuma o ţigară. . A PUFNI DE PLÂNS: A izbucni în plâns; v.A-l buf ni plânsul, A PUFNI DE RÂS: A izbucni în râs; v. A-l bufni râsul. A PUFNI ÎN PLÂNS: A izbucni în plâns; v. A-l bufni plânsul. A PUFNI ÎN RÂS: A izbucni în râs; v. A-l bufni râsul. A PUIA CAPUL CUIVA (pop.); A împuia capul cuiva. A PUIA URECHILE CUIVA (pop.): A împuia urechile cuiva. A PUNE ABIA PE O MĂSEA: A fi foarte puţin; A servi foarte puţin; A PUNE ACCENT PE...: A da o atenţie deosebită; A scoate în evidenţă; A sublinia; v. şi A pune accentul pe...; A pune an accent deosebit pe.,.. A PUNE ACCENTUL PE...: A da o atenţie deosebită; A scoate în evidenţă; A sublinia; v. A pune accent pe.... A PUNE ACUL: (pop.) (Despre albine) A înţepa. A PUNE ALĂTURI: A lăsa deoparte. A PUNE AMANET: A amaneta. A PUNE APROBAREA: A aproba cererea, propunerea, soluţia dintr-un document scris prin semnătura proprie; v. şi A-şipune aprobarea. A PUNE ARMELE JOS: A se recunoaşte învins; A capitula; A depune armele. APUNE ATÂTA SUFLET: A fi foarte activ; A nu se lăsa bătut. A PUNE BANII LA CHIMIR: A strânge bani; A face economii pe furiş; A fi zgârcit; v. şi A pune banii la ciorap; A pune banii la saltea. : .A:.PUNE BANII LA BĂTAIE: A mitui; A risca; A plăti mari sume de bani. A PUNE BANII LA CIORAP: A strânge bani; A face economii pe furiş; A fi zgârcit; v. A pune banii la chimir. : A PUNE>BÂNHLA SALTEA: A strânge bani; A face economii pe furiş; A fi zgârcit; v. A pune banii la chimir. A PUNE BANII DE-O PARTE: A economisi; A face economii. A PUNE BANII LA PUŞCULIŢĂ: A economisi puţin câte puţin. : APUNE BAN PEBAN: A: strânge, a aduna, a economisi banii; v. şi A pune ban peste ban. A PUNE /BAN PESTE-BANiaA: strânge, a aduna, a economisi banii; v. A pune ban pe ban. A: PUNEi.BAZĂ-:PE: CINEVA:^A se baza pe cineva. A PUNE BAZELE: A întemeia. . : : .·■■ A PUNE BAZELE UNEI iFAMILII: A întemeia o familie. A PUNE BĂRBATULUI CÂRPĂ: A-şi pune bărbatul la muncă în bucătărie. A PUNE BĂRBATULUI COARNE: A-şi înşela bărbatul. A PUNE BĂRBI:: A inventa; A înşira verzi şi uscate; v. şi A trage bărbi. A PUNE BĂŢUL PE CINEVA: A bale pe cineva. A PUNE BELCIUG DE NAS: A dispune de cineva după bunul■ lui plac; A pune stăpânire pe cineva; A-l supune după plac; v. şi A pune belciugul în nas; A pune belciugul la nas. :: APUNE BELCIUGUL^ÎNmS: AJdispune de cineva după bunul lui plac; A pune stăpânire pe cineva; A-l supune după plac; v. A pune belciugul de nas A PUNE BELCIUGUL LA NAS: A dispune; de cineva după bunul lui plac; A pune stăpânire pe cineva; A-l supune după plac; v. A pune belciugul de nas APUNE BENZINĂ ÎN FOC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; v. şi A pune benzină pe foc; A pune benzină peste foc; A pune gaz în foc; Apune gaz pe foc; A pune gaz peste foc; A pune spirt în foc; A pune spirt pe foc; A pune spirt peste foc; A pune ulei în foc; A pune ulei pe foc; A pune ulei peste foc; A pune untdelemn în foc; A pune untdelemn pe foc; A pune untdelemn peste foc; A turna benzină în foc; A turna benzină pe foc; A turna benzină peste foc; A turna gaz în foc; A 509 A PUNE CĂCIULA DEGEABA turna gaz pe foc; A turna spirt în foc; A turna spirt pe foc; A turna spirt peste foc; A turna ulei în foc; A turna ulei pe foc; A turna ulei peste foc; A turna untdelemn în foc; A turna untdelemn pe foc; A turna untdelemn peste foc. A PUNE BENZINĂ PE FOC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; \. A pune benzină în foc. A PUNE BENZINĂ PESTE FOC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; v. A pune benzină în foc. A PUNE BEŢE ÎN ROATE (CUIVA SAU LA CINEVA): A face greutăţi, necazuri Cuiva; A pune piedici; v. A băga beţe în roate (cuiva sau la cineva). A PUNE BINE: A dosi; A economisi; v-.SşVA pune la păstrare. A PUNE BINE CHESTIA CU OARA VELA: A indica bine cauza conflictului; v. şi A pune bine chestia cu trestia. A PUNE BINE CHESTIA CU TRESTIA: A indica bine cauza conflictului; v. A pune bine chestia cu daravela. APUNE BINE CUM O PUNE; A face bine ce face. A PUNE BINE LA PĂSTRARE: A păstra cu multă grijă. A PUNE BINE PE CINEVA: A-i oferi un loc de muncă bun. A PUNE BIRJA PE CINEVA: A-l trata cu asprime, cu severitate pe cineva; v. şi A pune birjeria pe cineva. A PUNE BIRJERIA PE CINEVA: A-l trata cu asprime, cu severitate pe cineva; v. Apune birja pe cineva. A PUNE BOBH: A ghici în bobi. A PUNE BOTNIŢĂ CUIVA: A-l obliga să tacă: A nu-1 lăsa să vorbească. A PUNE BOT: A se bDsumfla; A-şi arăta nemulţumirea; v. şi A face bot. APUNE BOTUL: A se supăra; A se bosumfla. A PUNE BRÂNCILE PE TREABĂ: A v se apuca serios de muncă. A PUNE BURTA LA CALE: A lua masa; A mânca. A PUNE BUZA (pop.): A se bosumfla; A fî gata să izbucnească în plâns. ■ A PUNE CAII: A pune hamuri pe cai. A PUNE CALUPUL (CUIVA): A înşela, a păcăli pe cineva; v^ şi A ■■pitne în calup (pe cineva); A trage calupul (cuiva); A trage în calup (pe cineva). A PUNE CANGEA (PE CINEVA): A pune mâna, a prinde pe cineva. A PUNE CAP: A face să se termine o acţiune în curs. A PUNE CAPAC CUIVA: A-i închide gura cu un răspuns potrivit; v. şi A pune capacul. A PUNE CAPAC LA CEVA: A opri; A da la o parte ceva. A PUNE CAPAC LA TOATE: A le opri, a le da la o parte pe toate. APUNE CAPACUL: A opri; A da la o parte; v. A pune capac cuiva. A PUNE CAPĂT (LA CEVA): A isprăvi; A sfârşi; A termina ceva. A PUNE CAPĂT CU ASTA LA...: A termina cu.... A PUNE CAPĂT DISCUŢIEI: A încheia discuţia; v. şi Apune capăt unei discuţii. A PUNE CAPĂT LA GURA LUMII: A curma sursa de bârfă. A PUNE CAPĂT NEVOII: A-şi reface viaţa; A termina cu necazurile. A PUNE CAPĂT RĂZBOIULUI: A înceta războiul; A declara pace. A PUNE CAPĂTUL (CUIVA SAU LA CEVA): A sfârşi; A face să înceteze ceva; A omorî; A ucide pe cineva;- A-i face de petrecanie cuiva; v. A face capătul (cuiva sau la ceva). A PUNE CAPĂT UNEI DISCUŢII: A încheia discuţia; v.Apunecapăi discuţiei. A PUNE CAPĂT UNEI NEÎNŢELEGERI: A-i împăca; A-i potoli, APUNE CAPĂT UNUI LUCRU: A termina, a înceta, a opri ceva. A PUNE CAPĂT VIEŢII CUIVA: A omorî pe cineva; v. şi A pune cap vieţii cuiva. A PUNE CAPĂT ZILELOR: A ucide; A se ucide. vîA: PUNE CAP LA CAP: A face ordine; A uni. A PUNE CAPUL CUIVA pop.): A-i face capătul; A-i face de petrecanie cuiva; A face pe cineva să-şi piardă capul; A nenoroci, a distruge pe cineva; v. A pune capul (cuiva). A PUNE CAPUL CUIVA SUB PICIOR: A subordona, a subjuga pe cineva; A face ce vrea cu cineva. · A PUNE CAPUL ÎN JOC: A risca viaţa; A-şi pune viaţa în pericol. A PUNE CAPUL ÎN 30S: A-şi pleca privirea; A se sfii; A se jena; A se ruşina; v. A lăsa nasul în jos. A PUNE CAPUL ÎN PĂMÂNT: A-şi pleca privirea; A se sfii; A se jena; A se ruşina; v, A lăsa nasul în jos. A PUNE CAPUL JOS: A adormi. A PUNE CAPUL RĂUTĂŢILOR: A face să domnească ordinea firească. A PUNE CAPUL UNDEVA: A se odihni; A se culca; A dormi. ■> A; PUNE CAP VIEŢII CUIVA: A omorî pe cineva; v. şi A pune capăt vieţii cuiva. : A PUNE CARNE PE EL: A se îngrăşa. ^ - A PUNE CARUL ÎNAINTEA BOILOR: A face ceva nechibzuit; v. şi A pune carul înaintea cailor; A pune căpăstru în coada calului; A pune căruţa înaintea cailor. A PUNE CARUL ÎNAINTEA CAILOR: A face ceva nechibzuit; v. A pune carul înaintea boilor. A PUNE CAZUL CĂ...: A presupune; A admite, a accepta că...; v. A admite cazul că.. A PUNE CĂCIULA DEGEABA: A nu se purta ca un bărbat; A fi laş, fricos. A PUNE CĂCIULA PE O SPRÂNCEANĂ 510 A PUNE CĂCIULA PE O SPRÂNCEANĂ: A se fuduli. A PUNE CĂCIULA PE-O URECHE: A se preface că nu ştie nimic; v. şi A pune căciula pe ureche. A PUNE CĂCIULA PE URECHE: A se preface că nu ştie nimic; v. A pune căciula pe-o ureche. A PUNE CĂLUŞUL CUIVA: A-i tăia cuiva vorba; A-i astupa gura; v. şi A pune căluşul în gura cuiva. A PUNE CĂLUŞUL ÎN GURA CUIVA: A-i tăia cuiva vorba; A-i astupa gura; v. A pune căluşul cuiva. : A PUNE CĂPĂSTRU ÎN COADA CALULUI face ceva nechibzuit; v. A pune carul înaintea boilor. A PUNE CĂPĂTÂI CEVA: A pune ceva sub cap în loc de căpătâi; v. A face căpătâi ceva. A PUNE CĂRŢILE PE FAŢĂ: A dezvălui ce anume vrea; v. şi A pune cărţile pe masă. ; A PUNE CĂRŢILE PE MASĂ: A dezvălui ce anume vrea; v. A pune cărţile pe faţă. A PUNE CĂRUŢA ÎNAINTEA CAILOR: A face ceva nechibzuit; v. A pune carul înaintea boilor. A PUNE CĂTUŞE (CUIVA): A imobiliza prin legare în cătuşe pe cineva; v. şi A pune în butuc (pe cineva); Apune în fiare (pe cineva); A pune în lanţ (pe cineva); A pune în lanpiri (pe cineva); A pune în obezi (pe cineva); A pune la lanţ (pe cineva); A pune obezi (cuiva). A PUNE CÂINII PE CINEVA: A asmuţi câinii; A asmuţi pe cineva în acţiuni duşmănoase. A PUNE CĂLCÂIUL PE CINEVA: A pune sub dominaţia sa pe cineva; A asupri pe cineva; v. şi A pune călcâiul pe grumazul cuiva. A PUNE CĂLCÂIUL PE GRUMAZUL CUIVA: A pune sub dominaţia sa pe cineva; A asupri pe cineva; v. A pune călcâiul pe cineva. A PUNE CÂRLIG: A pune beţe în roate; v. şi A pune cârlige; A pune cârlige unei trebi. A PUNE CÂRLIGE: A pune beţe în roate; v. A pune cârlig. A PUNE CÂRLIG UNEI TREBI: A pune beţe în roate; v. A pune cârlig. A PUNE CÂRPA ÎN CAP (pop.): (Despre fete) A se mărita. A PUNE CÂT VEDE/CU OCHII: A încărca prea mult. A PUNE CEA DINTÂI PIATRĂ: A începe, a iniţia o acţiune, o lucrare. A PUNE CEL MAI SUS: A ridica cel mai sus; A face cel mai valoros. A PUNE CEP UNEI BUŢI: A pune butoiul în consum: A începe un butoi plin ; v. şi A da cep butoiului. A PUNE CEP UNUI BUTOI: A pune butoiul în consum; A începe un butoi plin; v. şi A da cep butoiului. A PUNE CEVA LA CALE: A unelti ceva; A face planuri pe ascuns. A PUNE CHESTIUNEA.,.: A prezenta, a înfăţişa, a aduce în discuţie o chestiune; A ridica problema; v. şi A pune problema...; A pune problemele.... A PUNE CHESTIUNEA ÎN SARCINA ALTUIA: A da cuiva o sarcină, obligaţie; A obliga pe cineva să facă o treabă; v. şi A pune chestiunea în spinarea altuia; A pune chestiunea p? seama altuia A PUNE CHESTIUNEA ÎN SPINAREA ALTUIA: A da cuiva o sarcină, obligaţie; A obliga pe cineva să facă o treabă; v. A pune chestiune în sarcina altuia. A PUNE CHESTIUNEA LA ORDINEA ZILEI: A pune o problemă în dezbatere publică; v. şi A pune o chestiune pe tapet. A PUNE CHESTIUNEA PE V SEAMA ALTUIA:: A dă cuiva o sarcină, obligaţie; A obliga pe cineva să facă o treabă; v. A pune chestiunea în sarcina altuia. A PUNE CHESTIUNEA PE TAPET: A pune o problemă în dezbatere publică; v. A pune o chestiune la ordinea zilei. A PUNE CHEZAŞ PE CINEVA: A numi garant pe cineva; A obliga pe cineva să garanteze ceva, A PUNE CINSTEA; MAI PRESUS DE BOGĂŢIE: A fi un om cinstit, corect, drept. A PUNE CLAPCA: A trage în cursă; A pune capcană. A PUNE CLOPOŢEI PISICII: A se lăuda înainte de a face ceva. A PUNE COADA LA SPINARE: A fugi orbeşte; v. şi A pune coada pe spinare. A PUNE COADA PE SPINARE: A fugi orbeşte; v. A pune coada la spinare. A PUNE COADĂ (CUIVA): A scoate vorbe cuiva; A bârfi pe cineva; v. şi A pune cozi (cuiva); A scoate coadă (cuiva); A scoate cozi (cuiva). A PUNE COADĂ LA SECURE: A se apuca de treabă; A începe ceva; v. A lua de coadă (ceva). A PUNE COADĂ LA TOPOR: A se apuca de treabă; A începe ceva; v. A lua de coadă (ceva). A PUNE COARNE: (Despre femei): A fi necredincioasă bărbatului; A-l încornora. APUNE COARNE LA O POVESTIRE APUNE COLAC ŞI LUMÂNAREj(LA CEVA): A-şi lua nădejdea de la ceva; A nu mai spera să redobândească ceva; v. A da colac şi lumânare. A PUNE CONCI: A pune coame cuiva. A PUNE CONCI BĂRBATULUI: A-şi înşela bărbatul; A-i pune coame bărbatului; v. şi A pune conci soţului. A PUNE CONCI SOŢULUI: A-şi înşela soţul; A-i pune coame soţului; v. A pune conci bărbatului. A PUNE CONCLUZII: A trage concluzii. A PUNE CONDIŢIE: A condiţiona; v. şi A pune condiţii A PUNE CONDIŢII: A condiţiona; v. A pune condiţie. 511 A PUNE DEOPARTE A PUNE CONEŢUL (CUIVA SAU LA CEVA): A sfârşi; A face sâ înceteze ceva; A omorî; A ucide pe cineva; A-i face de petrecanie cuiva; v. A face capătul (cuiva sau la ceva). A PUNE CORNUL ÎN BLANA PATULUI: A dormi dus; A trage un somn. A PUNE CORNUL ÎN PĂMÂNT: A se sfii; A lua ojititudine modestă. APUNE CORNUL ÎN PERNĂ (fam.): Ase culca. A PUNE COZI CUIVA: A scoate vorbe cuiva; A bârfi pe cineva; v. A pune coadă cuiva. APUNE CREZĂMÂNT: A da crezare. A PUNE CRUCEA {CUIVA, LA CEVA): A considera mort pe cineva; A renunţa să mai caute pe cineva sau ceva; A socoti pierdut definitiv ceva; A-şi lua gândul de la ceva; Apune capăt, a sfârşi, a încheia ceva; A omorî în bătaie pe cineva; v. şi A pune cruce (cuiva, la ceva); A pune crucile (cuiva, la ceva), A PUNE CRUCE (CUIVA, LA CEVA): A considera mort pe cineva; A renunţa să mai caute pe cineva sau ceva; A socoti pierdut definitiv ceva; A-şi lua gândul de la ceva; A pune capăt, a sfârşi, a încheia ceva; A omorî în bătaie pe cineva; v. A pune cruce (cuiva, la ceva). A PUNE CRUCE PRIETENIEI: A renunţa la prietenie. A PUNE CRUCILE (CUIVA, LA CEVA): A considera mort pe cineva; A renunţa să mai caute pe cineva sau ceva; A socoti pierdut definitiv ceva; A-şi lua gândul de la ceva; A pune capăt, a sfârşi, a încheia ceva; A omorî în bătaie pe cineva; v. /I pune cruce (cuiva, la ceva). A PUNE CU BOTUL PE LABE:  reduce la tăcere ;  pune la respect; v.Aji cu botul pe labe. A PUNE CU DUPLA: A pune foarte mult; Ă încărca peste măsură; v. şi A pune cu grămadă; A pune cu nemiluita;  pune cu toptanu. A PUNE CU FAŢA ÎN JOS: A face dezordine; A răscoli; A răvăşi; v. şi A pune cu fundul în sus; A pune cu susul în jos; A pune toiul cu capul în M A PUNE CU FUNDUL ÎN SUS: A face dezordine; A răscoli ; A răvăşi; v. A pune cu faţa în jos. A PUNE CUGET: A intenţiona; A propune; A pune în gând; A-şi propune; A-şî pune în gând; v. şi A pune în cuget. APUNE CU GRĂMADA: A pune foarte mult; A încărca peste măsură; v. A pune cu dupla. A PUNE CUMPĂNĂ:  cumpăni; A echilibra; A contrabalansa; A aprecia; A judeca; v. şi A pune în cumpănă; A ţine cumpănă; A ţine în cumpănă. A PUNE CU NEMILUITA: A pune foarte mult; A încărca peste măsură; v, A pune cu dupla. A-L PUNE CU OCHII PE FOC: A-l forţa; A-l obliga. A PUNE CU PICĂTURA: A pune puţin câte puţin; v. şi A pune cu puţintelu; A pune cu ţârâita; A pune cu zgârcenie. A PUNE CU PUŢINTELU: A pune puţin câte puţin; v. şi A pune cu picătura. A PUNE CU RÂNDUIALĂ: A aranja; A ordona; A pun în ordine. A-L PUNE CU SPATELE LA ZID: A-l omorî; A-l împuşca. A PUNE CU SUSUL ÎN JOS: A face dezordine; A răscoli; A răvăşi; v. A pune cu faţa în jos. A PUNE CU TOPTANU: A pune foarte mult; A încărca peste măsură; v. A pune cu dupla. A PUNE CU ŢĂPOIUL: A arunca la întâmplare; v. A azvârli cu ţăpoiul. A PUNE CU ŢÂRÂITA: A pune puţin câte puţin; v. şi A pune cu picătura. A PUNE CUŢITUL ÎN GÂT: A forţa pe cineva să facă ceva. A PUNE CUVÂNT CU CINEVA (înv.): A se înţelege cu cineva; A cădea Ia învoială cu cineva; v, A face cuvânt (cu cineva). A PUNE CUVÂNT DE ÎMPOTRIVIRE: A se împotrivi; A nu fi de acord. A PUNE CU ZGÂRCENIE: A pune puţin câte puţin; v. şi A pune cu picătura. A PUNE DATA: A data. A PUNE DE ACORD: A-i aduce la numitor comun; A-i face să se înţeleagă; v. şi A pune de acord două puncte de vedere. A PUNE DE ACORD DOUĂ PUNCTE DE VEDERE: A-i aduce la numitor comun; A-i face să se înţeleagă; v. A pune de acord. A PUNE DE CHELTUAIALĂ: A obliga pe cineva să cheltuiască sume mari de bani. : A PUNE DE FAŢĂ: A confrunta. A PUNE DEGETUL LA GURĂ: A face atent pe cineva; A cere linişte. A PUNE DEGETUL PE BUBĂ: A atinge o problemă delicată; A indica punctul nevralgic al unei chestiuni; A pune punctul pe i; v. şi A pune degetul pe rana deschisa; A pune degetul pe rană; A pune degetul unde trebuie, A PUNE DEGETUL PE RANA DESCHISĂ: A atinge o problemă delicată; A indica punctul nevralgic al unei chestiuni; A pune punctul pe i; A găsi răul; v. A pune degetul pe bubă. A PUNE DEGETUL PE RANĂ: A atinge o problemă delicată; A indica punctul nevralgic al unei chestiuni; A pune punctul pe i; A găsi răul; v. A pune degetul pe bubă. A PUNE DEGETUL UNDE TREBUIE: A atinge o problemă delicată; A indica punctul nevralgic al unei chestiuni; A pune punctul pe i; v. A pune degetul pe bubă. A PUNE DE LĂ EL: A da de ia el; A minţi; A adăuga de la el minciuni. A PUNE DE LA EL CÂTE-N LUNĂ ŞI-N STELE: A minţi cât poate mai mult. A PUNE DE LA MÂNĂ LA MÂNĂ: A aduna prin contribuţie benevolă; v. şi A pune mână de la mână. A PUNE DEOPARTE: A sorta; A alege; A păstra pentru sine sau pentru altcineva; A rezerva; A opri; A economisi; A strânge; A agonisi; v. şi A pune la o parte. A PUNE DEOPARTE CEVA 512 A PUNE DEOPARTE CEVA: A economisi. A PUNE DEOPARTE O SUMĂ FRUMUŞICĂ: A economisi o sumă frumuşică, A PUNE DEOPARTE PENTRU ZILE NEGRE: A economisi.. A PUNE DE O PRICINĂ: A se opune; A se împotrivi; A-şi exprima nemulţumirea; v. şi A pune pricina. A PUNE DE PREUNĂ: A aduna, a strânge la un loc; v. şi A pune la oîaltă; A pune la un loc. A PUNE DE VÂNZARE: A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate Ia licitaţie; A scoate Ia mezat; v. A da de vânzare. A PUNE DE VÂNZĂTOR (înv.): A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare. A PUNE DE VIU ÎN GROAPĂ (PE CINEVA); A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A baga de viu în groapă (pe cineva). A PUNE DE VIU ÎN MORMÂNT (PE CINEVA):  intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormântare cineva; v. A băga A PUNE DE VIU IN PĂMÂNT (PE CINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pe cineva). A PUNE DINAINTE (CEVA CUIVA): A pune mâncăruri dinaintea mesenilor; (înv.) A prezenta; A expune; A înfăţişă; (înv.) A propune; (înv.) A aduce sau a invoca drept argument; A motiva; v. şi A pune înaintea (cuiva ceva); A pune întru faţa. A PUNE DIN ŢĂPOI (pop.): A arunca la întâmplare; v. A azvârli cu ţăpoiul A PUNE DOS LA FUGA: A o lua la fugă. A PUNE DOUĂ LUCRURI CAP LA CAP: A uni două lucruri; A compara două lucruri, A PUNE DUPĂ SPATE: A lăsa, a da la o parte. A PUNE ECONOMIILE LA BĂTAIE: A-şi cheltui economiile. A PUNE FAŢA LA PĂMÂNT (pop.): A se ruşina; A se sfii. A PUNE FAŢA CU CINEVA: A confrunta; v. şi A pune faţă în faţă cu cineva. A PUNE FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU CINEVA: A confrunta; v. A pune faţă cu cineva. A PUNE FAŢĂ PE CINEVA CU ALTCINEVA: A-i aşeza faţă în faţă; A-i confrunta. A PUNE FIBRE ÎN DOUĂ: A întări o situaţie; A susţine o idee; v. şi A pune fibre în patru; A pune fibre în trei; A pune fire în două; A pune fire în patru; A pune fire trei. A PUNE FIBRE ÎN PATRU: A întări o situaţie; A susţine o idee; v. A pune fibre în două. A PUNE FIBRE ÎN TREI: A întări o situaţie; A susţine o idee; v. A pune fibre în două. A PUNE FIRE ÎN DOUĂ: A întări o situaţie; A susţine o idee; v. A pune fibre în două. A PUNE FIRE IN PATRU: A întări o situaţie; A susţine o idee; v. A pune fibre în două. A PUNE FIRE ÎN TREI: A întări o situaţie; A susţine o idee; v. A pune fibre în două. A PUNE FITIL (CUIVA): A îmboldi, a ademeni pe cineva să facă ceva; A întărâta pe cineva împotriva cui va; v. A da fitil. A PUNE FLORICELE: A aranja; A împodobi; A prezenta sub un aspect mai plăcut. A PUNE FOC: A da foc; A aprinde; A incendia; A provoca; A instiga. APUNE FRÂNA: A frâna; A împiedica. A PUNE . FRÂU (LA CEVA): (Despre sentimente, pasiuni) A stăpâni; A domina; A potoli; (Despre acţiuni în curs) A face să înceteze; A întrerupe brusc; A curma; A opri. APUNE FRÂU LA GURĂ: A tăcea; A nu mai vorbi. '; A PUNE FUNDAMENTUL: A pune temelia; A fundamenta; A întemeia. A PUNE FUNIA ÎN COARNE CUIVA (pop.): A duce de nas pe cineva; Ă înşela pe cineva; A avea la bunul plac pe cineva. : A PUNE GARD LA GURĂ: A~şi impune tăcerea; Âtăcea. A PUNE GAZ ÎN FOC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; v. A pune benzină în foc. A PUNE GAZ PE FOC: A învrăjbi şi'mai tare lucrurile; v. A pune benzină în foc. APUNE GAZ PESTE FOC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; v. A pune benzină în foc. A PUNE GÂND: A-şi propune; A lua hotărârea de a...; v. şi A pune în gând; A-şi pune gând; A-şi pune în gând. A PUNE GÂND CUIVA: A avea intenţii faţă de cineva; v. şi A pune gând râu cuiva. A PUNE GÂND RĂU CUIVA: A avea intenţii rele faţă de cineva; v. şi Apune gând cuiva. A PUNE GÂNDURILEPE TUN: A pune gând rău cuiva, APUNE GEANĂ PE GEANĂ: A adormi; A doimi. APUNE GENUNCHII ÎN PĂMÂNT: A se umili; A se da bătut; A se supune cuiva; v. şi A pune genunchiul în pământ. " A PUNE GENUNCHIUL ÎN PĂMÂNT: A se umili; A se da bătut; A se supune cuiva; v. A pune genunchii în pământ. A PUNE GENUNCHIUL PE EL: A-l înfrânge; A-l supune. A PUNE GHEARA PE CINEVA: A înhăţa; A prinde pe cineva; v. şi A pune laba pe cineva. A PUNE GHIOC LA URECHE CUIVA (pop.): A înşela pe cineva; v. A pune ghiocei cuiva. A PUNE GHIOCEI CUIVA (pop.): A înşela pe cineva; v. A pune ghiocei cuiva. A PUNE (ÎHiqCI£ILA URECHE CUIVA (pop.): Ă înşela pe cineva; v. A pune ghiocei cuiva. A PUNE GHIOCEL LA URECHE CUIVA (pop ): A înşela pe cineva; v. A pune ghiocei cuiva. 513 APUNE ÎNiCUI A PUNE GRĂMADĂ (PE CINEVA): A dobori pe cineva; A omorî pe cineva; v. A da grămadă pe (cineva). A PUNE GRĂMADĂ; JOS: A doborî, a lăsa, a depune jos. A PUNE GULER (arg): A nu laţi o datorie. A PUNE GURA: A interveni şi al susţine. Ă PUNE GURA LA CALE: A mânca. Ă PUNE GURA PE CEVA: A mânca ceva; v. A băga în gură ceva. A PUNE GURA PE CEVA DE MÂNCARE: A mânca ceva; v. A băga în gură ceva. A PUNE HAMBACUL: A pune umărul la treabă; Ă munci cu stăruinţă. A PUNE HÂRTIA ÎN PROŢAP: A înainta o plângere în mod zgomotos; v. şi A pune jalba în proţap. A PUNE HOTAR (înv ): A se hotărî. A PUNE HOTĂRÂRE (înv.): A lua o decizie; A se hotărî; A ajunge la concluzia că...; v. A face hotărâre. A PUNE IACAUA (CUIVA): A ruga cu stăruinţă pe cineva. A PUNE IPINGEAUA: A-şi lua manta; A masca; A acoperi. A PUNE IPOTECĂ: A ipoteca. A PUNE ISCĂLITURA: A iscăli; A semna; v. şi A pune semnătura. A PUNE ÎN ACEEAŞI OALĂ: A amesteca în mod nepotrivit lucruri diferite; v. şi A pune toate în aceeaşi oală. A PUNE ÎN ACŢIUNE: A da drumul; A pune în funcţiune; A pomi. A PUNE ÎN ADEVĂRATĂ SA LUMINĂ: Â-i arăta faţa; A spune adevărul despre cineva sau ceva; v. şi A pune în adevărată luinin ă. A PUNE ÎN ADEVĂRATĂ LUMINĂ: Ă-i arăta faţa; A spune adevărul despre cineva sau ceva; v. A pune în adevărata sa lumină. A PUNE ÎN AFARA LEGII: Ă scoate de sub ocrotirea legii; A considera ilegal. A PUNE ÎNAINTE (CEVA CUIVA): A pune mâncăruri dinaintea mesenilor; (înv.) A prezenta; A expune; A înfăţişa; (înv.) A propune; (înv.) A aduce sau a invoca drept argument; A motiva; v. A pune dinaintea (cuiva ceva). A PUNE ÎNAINTEA (CEVA CUIVA); A pune mâncăruri dinaintea mesenilor; (înv.) A prezenta; A expune; A înfăţişa; Yim\) A propune; (înv.) A aduce sau a invoca drept argument; A motiva; v. A pune dinaintea (cuiva ceva). APUNE ÎN AJUTOR CUIVA (Îîiv.): A veni în ajutorul cuiva; A da o mână de ajutor cuiva; v. şi A pune o mână de ajutor cuiva. A PUNE ÎN ALERTĂ:: A alerta; A instiga; A provoca. A PUNE ÎN APLICARE: A aplica; A pune în practică. :: ^ ^ A PUNE ÎN BALANŢĂ: A judeca, a cântări lucrurile înainte de a lua o decizie. A PUNE ÎN BĂTAIE: A maltrata pe cineva; A-l bate zdravăn. A PUNE ÎN BOT: A-l reduce la tăcere; A-l pune la punct. A PUNE ÎN BRAŢELE CUIVA: A oferi cuiva; A trece în obligaţiile cuiva. A PUNE ÎN BRAŢELE CUIVA ÎNTREAGA CHESTIUNE: A oferi cuiva întreaga chestiune; A trece în obligaţiile cuiva întreaga chestiune. A PUNE ÎN BUNĂ ORÂNDUIALĂ: A face ordine; A face rânduială; A restabili ordinea; A orândui; v. şi A pune în bună rânduială; A pune în orânduială; A pune în ordine; A pune în rost; A pune la bună rânduială; A pune la orânduială; A pune la rânduială; A pune orânduială. A PUNEyÎRJSUNĂ RÂNDUIALĂ: A face ordine; A face rânduială; A restabili ordinea; A orândui; v. A puneîn bună orânduială. \ v Ă PUNE ÎN BUTUC *: A constrânge; A obliga; v. şi A pune în butuci. PUNE ÎN BUTUC2 (PE CINEVA): A imobiliza prin legare în butuci pe cineva; v. A pune cătuşe (cuiva). V; A PUNE ÎN BUTUCI: A constrânge; A obliga; v. A pune în butuc. ^ A PUNE ÎN CADRUL DISPONIBIL: A lăsa fără serviciu; A trimite în şomaj. A PUNE ÎN CALUP (PE CINEVA): A înşela, a păcăli pe cineva; v. A pune calupul (cuiva). :A PUNE ÎN: CAP: A memora; A ţine minte; A învăţa; A asimila; v. A băga în cap. A PUNE ÎN CAPUL MESEI: A pune ;pe lacul de cinste de Ia un ospăţ. A PUNE ÎN CAPUL UNGHIULUI: A pune la colţ; A da la o parte. A PUNE IN CARANTINĂ: A izola. :;; A PUNE IN CAUZĂ PE CINEVA: A implica pe cineva într-o afacere judecătorească. A PUNE ÎN CĂRUŢĂ: A muta din Joc; A lua, a duce cu sine. A PUNE: ÎNvfCĂMAŞĂ^ DE FORŢĂ: : A-l imobiliza temporar. ; A /PUNE IN; CÂRLIG::: A încurca treaba; A pune beţe în roate; v. şi A pune în cârlige. : A PUNE ÎN, CÂRLIGE:: A încurca: treaba; A pune beţe în roate; v. A pune în cârlig. : ·· A PUNE ÎNCEPUTUL: A începe; A pomi. A;PUNE ÎN; CHELTUIALĂ ;(PE CINEVA): A determina pe cineva să cheltuiască mai mult decât ar fi vrut; v. A băga în cheltuială. : A PUNE ÎN ■CIRCULAŢIE: A face; să circule; A emite; A lansa. A PUNE ÎN CIRCULAŢIE UN ZVON: A lansa un zvon; A spune la minciuni. A PUNE ÎN COFĂ;(FE CINEVA): A amesteca, a băga într-o afacere necurată pe cineva; v. şi A băga în belea (pe cineva). A PUNE ÎN CRUCIŞ ŞI ÎN CURMEZIŞ: A pune peste tot; A împrăştia; A răspândi, A PUNE ÎN CUGET: A intenţiona; A propune; A pune în gând; A-şi propune; A-şi pune în gând; v. A pune cuget. A PUNE ÎN CUI: A renunţa; A se lăsa păgubaş. A PUNE ÎN CUMPĂNĂ 514 A PUNE ÎN CUMPĂNĂ: A cumpăni; A echilibra; A contrabalansa; A aprecia; A judeca; v. A pune cumpănă. A PUNE ÎN DERUTĂ: A deruta; A zăpăci; A dezorienta. A PUNE ÎN DIFICULTATE: A încurca; A zăpăci, A PUNE ÎN DISCUŢIE: A discuta; A dezbate. A PUNE ÎN DISPONIBILITATE: A declara disponibil; A scoate dintr-o slujbă. A PUNE ÎN DOUĂ: A despărţi în două; A dubla; A lua două fire. ^ A PUNE ÎN EVIDENŢĂ: A evidenţia; A remarca; A se distinge; v. A ieşi în evidenţă. A PUNE ÎN FAPTĂ: A aduce la realitate. A PUNE ÎN FAŢA UNUI FAPT ÎMPLINIT: A obliga pe cineva să accepte o situaţie dată. A PUNE ÎN FAŢĂ: A prezenta în faţă; A arăta deschis.- A PUNE ÎN FIARE (PE CINEVA): A imobiliza prin legare în lanţuri pe cineva; v. A pune cătuşe (cuiva). A PUNE ÎN FOC ŞI PULBERE (înv.): A distruge. nn:-ni A PUNE ÎN FRÂU PE CINEVA: A împiedica; A opri; A stăvili. A PUNE ÎN FRUNTE PE CINEVA: A pune în conducere pe cineva; A considera ca cel mai bun pe cineva. A PUNE ÎN FURCI (PE CINEVA): A spânzura pe cineva ; v. A atârna în furci (pe cineva). A PUNE ÎN GAJ: A pune amanet; A pune zălog. A PUNE ÎN GARDĂ (PE CINEVA): A avertiza pe cineva. A PUNE ÎN GÂND: A-şi propune; A lua hotărârea de a...; v. A pune gând. A PUNE ÎN GÂNDURI (PE CINEVA): A da de gândit cuiva; v. şi A băga la gânduri (pe cineva). A PUNE ÎN GROAPĂ (PE i CINEVA): -A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pecineva), niVnv· A PUNE ÎN GURA CUIVA CEVA: A pune în seama cuiva ceva; v. A-ipune în gura cuiva ceva, A PUNE ÎN GURĂ CEVA: A mânca ceva; v. A băga în gură ceva. A PUNE ÎN GURĂ CUIVA CEVA: A pune în seama cuiva ceva; v. A-i pune în gura cuiva ceva. A PUNE ÎN IMPOSIBILITATE: A împiedica; A pune piedici; A face imposibil. A PUNE ÎN ÎNCURCĂTURĂ (PE CINEVA): A pune în dificultate pe cineva; A lăsa perplex pe cineva. A PUNE ÎN ÎNCURCĂTURĂ CU O ÎNTREBARE: A pune o întrebare grea, dificilă. A PUNE ÎN JOC: A pune în primejdie. A PUNE ÎN JOC TOATĂ INFLUENŢA DE CARE DISPUNE: A pune în primejdie, a expune la pericol toată influenţa de care dispune. A PUNE ÎN JOC TOATĂ PUTEREA DE CARE DISPUNE: A pune în primejdie, a expune la pericol toată puterea de care dispune. A PUNE ÎN JOC TOATE MIJLOACELE: A pune în primejdie, a expune la pericol toate mijloacele de care dispune. A PUNE ÎN LANŢ (PE CINEVA): A i,nobili za prin legare în lanţuri pe cineva; v. A pune cătuşe (cuiva). A PUNE ÎN LANŢURI (PE CINEVA): A imobiliza prin legare în lanţuri pe cineva; v. A pune cătuşe (cuiva). '■■■ A PUNE ÎN LIBERTATE (PE CINEVA): A elibera din închisoare pe cineva. * ■■■ A PUNE ÎN LOC: Ă înlocui: ^ 1 - APUNE ÎN LOCUL CUIVA: A înlocui pe cineva. A PUNE ÎN LUCRARE: A începe execuţia; A pune în practică. A PUNE ÎN LUMINĂ (CEVA): A da la iveală ceva; A pune în evidenţă ceva. A PUNE ÎN MULOC (PE CINEVA SAU CEVA): A plasa în centru, la mijloc; A discuta despre cineva sau ceva; v. A aduce în mijloc. A PUNE ÎN MINORITATE: A aduce în inferioritate numerică. A PUNE ÎN MINTE: A reţine; A memora; A nu uita. ; A PUNE ÎN MIŞCARE: A face să devină activ; A porni; v. şi A se pune în mişcare. A PUNE ÎN MIŞCARE PE CINEVA: A-l pune în acţiune; A-l urni. A PUNE: ;ÎN;MORMÂNT; {PE;jCINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pe cineva). A PUNE ÎN NAS (CUIVA CEVA): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa, a-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A PUNE ÎN OALĂ (PE CINEVA): A întrece; A învinge pe cineva. : A PUNE lN OBEZI (PE CINEVA): A imobiliza prin legare în obezi pe cineva; A supune; A înrobi; v. A pune cătuşe (cuiva). A PUNE ÎN OBOROC: A feri ceva de văzul lumii; A scunde bine ceva; A-l ţine ascuns. : I A; PUNE ÎN ORĂNDUIALĂ: A face ordine; A face rânduială; A restabili ordinea; A orândui; y, A pune în bună orănduială. A PUNE ÎN ORDINE: A face ordine; A face rânduială; A restabili ordinea; A orândui; v. A pune în bună orănduială. A PUNE ÎN ORDINE AFACERILE CUIVA: A face ordine în afacerile cuiva; A face rânduială; A restabili ordinea în afacerile cuiva. A PUNE ÎN PAGINĂ: A pagina. A PUNE ÎN PALOŞ (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş, A PUNE ÎN PARALELĂ...: A compara cu... ; v. şi A pune în paralelă cu.... 515 A PUNE ÎN TRAISTĂ A PUNE ÎN PARALELĂ CU...: A compara cu.... A PUNE ÎN PARANTEZE: A da Ia o parte; A îndepărta; A trece peste ceva. A PUNE ÎN PAT*. A culca. A PUNE ÎN PATRU: A da gata pe cineva; A omorî. A PUNE ÎN PĂMÂNT (PE CINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pe cineva). A PUNE ÎN PÂINE (PE CINEVA): A-i face rost de o slujbă cuiva; v. A băga în pâine. A PUNE ÎN PICIOARE: A scoate pe cineva dintr-o încurcătură, dintr-un impas; A crea condiţiile necesare pentru a începe, pentru a se desfăşură, pentru a exista în bune condiţii ceva; A crea; A realiza ceva; v. şi A pune pe picioare; A se pune în picioare; A se pune pe picioare. A PUNE ÎN PITĂ (PE CINEVA); A-i face rost de o slujbă cuiva; v. A băga în pâine. A PUNE ÎN PLAN: A plănui; A dori să facă ceva. A PUNE ÎN PONOS (PE CINEVA) (pop.): A învinui, a acuza pe cineva; v. şi A pune întru ponos pe cineva; A pune ponos. APUNE ÎN PONOSLU PE CINEVA (pop.): A învinui, a acuza pe cineva. A PUNE ÎN POSESIE: A-i oferi; A-i face rost de ceva. A PUNE ÎN PRACTICĂ: A aplica. A PUNE ÎN PRIMEJDIE (PE CINEVA): A pricinui un mare rău cuiva; A băga pe cineva într-o mare încurcătură; v. A băga în primejdie (pe cineva).''-w A PUNE ÎN PRIM PLAN: A socoti cel mai important; A scoate în evidenţă; v. şi A pune în primul plan. A PUNE ÎN PRIMUL PLAN: A socoti cel mai important; A scoate în evidenţă; v. A pune în prim plan. A-PUNE ÎN PRIPON: A priponi; v. A lăsa în pripon. A PUNE ÎN PRIVITĂ (înv., pop.): A strânge laolaltă fânul, vreascurile şi a lega cu nuiele. A PUNE ÎN RÂND (pop.): A aranja; A menaja; A pune la punct; v. şi A pune la rând. A PUNE ÎN RÂND CU...: A considera din aceeaşi categorie cu...; A socoti la acelaşi nivel cu...; v. A aşeza în rând cu.... A PUNE ÎN RÂNDUIALĂ: A aranj a; A face ordine; A rândui. A PUNE ÎN RELIEF: A fi proeminent; A se evidenţia; Ase remarca; A se distinge; v. A ieşi în evidenţă. A PUNE ÎN REZON (PE CINEVA) (mv.): A pune la punct; A învăţa minte pe cineva; v. şi A pune la rezon pe cineva. A PUNE ÎN RISC: A primejdui; A risca; v. şi A pune în rizic. A PUNE ÎN RIZIC: A primejdui; A risca; v. A pune în risc. A PUNE ÎN ROST (pop.): A face ordine; A face rânduială; A restabili ordinea; A orândui; v.A pune în bună brânduială. A PUNE ÎN SABIE (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A PUNE ÎN SARAMURĂ: A pune în primejdie; A expune la pericol. A PUNE IN SARCINĂ1: (Despre sisteme fizice sau tehnice) A pune să funcţioneze; A face să funcţioneze. ·’ A PUNE ÎN SARCINĂ2 (CUIVA CEVA): A pune în seama cuiva ceva. A PUNE^ÎN SĂBII' (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. - APUNE ÎN SCART (înv.): A da deoparte. A PUNE ÎN SCAUN: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A PUNE ÎN SCENĂ: A aşeza în spectacol; A înscena; A pune la cale. A PUNE ÎN SCRIPTURĂ (Îm>.): A scrie; v. A arăta în scriptură. A PUNE ÎN SEAMA CUIVA: A trece în răspunderea, în cheltuiala cuiva; v. şi A pune în socoteala cuiva; A pune la socoteala cuiva; A pune pe socoteala cuiva; A trece în seama cuiva; A trece în socoteala cuiva; A trece în spinarea cuiva; A trece pe seama cuiva; A trece pe socoteala cuiva. A PUNE ÎN SITUAŢIA CUIVA: A pune în poziţia materială, morală a cuiva. A PUNE ÎN SITUAŢIA DE Â^: A obliga pe cineva de a...; v.A fi în situaţia de a...; A PUNE ÎN SITUAŢIA RIDICOLĂ: A aduce pe cineva într-o situaţie neplăcută; A face de ruşine, a compromite pe cineva. - AvpUNE^IN SITUAŢIA SĂ...: A obliga pe cineva să ...; v. A fi în situaţia de a.... A PUNE ÎN SOCOTEALA CUIVA: A trece în răspunderea, în cheltuiala cuiva; v. A pune în seama cuiva. A PUNE ÎN SOCOTEALĂ CĂ... (înv.): A băga de seamă că...; A observa că.... A PUNE ÎN SPINAREA CUIVA: A trece în răspunderea, în cheltuiala cuiva; v. A trece în socoteala cuiva. A PUNE ÎN STAREA: A face capabil, apt, bun pentru ceva. A PUNE ÎN ŞIRAG: P l aşeza unul după altul, A PUNE ÎN TĂLPI: A pune în mişcare, în acţiune. APUNE ÎN TIPAR: A da la tipar; A tipări; v. şi A pune în tipărire. A PUNE ÎN TIPĂRIRE: A da la tipar; A tipări; v. A pune în tipar. A PUNE ÎN TRAISTĂ (PE CINEVA): A înşela; A trage pe sfoară pe cineva; v. A băga în traistă (pe cineva). A PUNE ÎNTREBARE 516 A PUNE ÎNTREBARE: A întreba; v. A face întrebare. A PUNE ÎNTREBĂRI: A întreba; A se interesa. A PUNE ÎNTREBĂRI PESTE ÎNTREBĂRI: A întreba mult; A pune multe întrebări; A tot întreba. A PUNE ÎN TOPOTIŞTE: A pune pe roate. A PUNE ÎN TREI: A face mai gros; A întări. A PUNE ÎNTR-0 ALTĂ LUMINĂ; A prezenta altfel; A nu prezenta realitatea. v( A PUNE ÎNTR-0 LUMINĂ DEFAVORABILĂ: A prezenta într-o lumină defavorabilă, neplăcută, inaccesibilă; v. şi A prezenta într-o lumină rea; A prezenta într-o lumină urâtă, A, PUNE ÎNTR-0 LUMINĂ FALSĂ: A prezenta eronat, fals, ireal. A PUNE ÎNTR-0 LUMINĂ FAVORABILĂ: A prezenta într-o lumină favorabilă; A prezenta frumos, plăcut, accesibil; v. şi A prezenta într-o lumină frumoasă. A PUNE ÎNTR-0 LUMINĂ FRUMOASĂ: A prezenta într-o lumină favorabilă; A prezenta frumos, plăcut, accesibil; v. A prezenta într-o lumină favorabilă. , A PUNE ÎNTR-0 LUMINĂ REA: A prezenta într-o lumină defavorabilă, neplăcută, inaccesibilă; v. A prezenta într-o lumină defavorabilă. A PUNE ÎNTR-0 LUMINĂ URÂTĂ: A prezenta într-o lumină defavorabilă, neplăcută, inaccesibilă; v.A prezenta într-o lumină defavorabilă. A PUNE ÎNTR-0 LUMINĂ ZDROBITOARE: A prezenta exagerat; A exagera; A întrece măsura. A PUNE ÎNTR-0 MARE ÎMCURCĂTURĂ PE CINEVA: A aduce pe; cineva într-o mare încurcătură; A crea cuiva mari încurcături; A zăpăci pe cineva; A aduce pe cineva într-o situaţie încurcată, dificilă, grea, neplăcută; v. şi A pune pe cineva într-o situaţie dificilă; A pune pe cineva într-o situaţie grea; A pune pe cineva într-o situaţie neplăcută. - A PUNE ÎN TRON: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A PUNE iNTR-O OALĂ: PE TOŢI: A-i considera pe toţi la fel; A nu face nicio deosebire dintre ei; A amesteca lucruri diferite. A PUNE ÎNTR-0 SITUAŢIE DIFICILĂ; A aduce pe cineva într-o mare încurcătură; A crea cuiva mari încurcături; A zăpăci pe cineva; A aduce pe cineva într-o situaţie încurcată, dificilă, grea, neplăcută; v. A pune într-o mare încurcătură pe cineva. A PUNE ÎNTR-0 SITUAŢIE GREA: A aduce pe cineva într-o mare încurcătură; A crea cuiva mari încurcături; A zăpăci pe cineva; A aduce pe cineva într-o situaţie: încurcată, dificilă, grea, neplăcută; v. A pune într-o mare încurcătură pe cineva. A PUNE ÎNTR-O SITUAŢI NEPLĂCUTĂ: A aduce pe cineva într-o mare încurcătură; A crea cuiva mari încurcături; A zăpăci pe cineva; A aduce pe cineva într-o situaţie încurcată, dificilă, grea, neplăcută; v. A pune într-o mare încurcătură pe cineva. A PUNE ÎNTRU FAŢA; (CEVA CUIVA): A pune mâncăruri dinaintea mesenilor; (Înv,) A prezenta; A expune; A înfăţişa; (înv.) A propune; (înv.) A aduce sau a invoca drept argument; A motiva; v. A pune dinaintea (cuiva ceva). A PUNE ÎNŢR-UN LOC SIGUR: A asigura; A ascunde bine. Ă PUNE ÎNTRU PONOS (PE CINEVA) (pop.): A învinui, a acuza pe cineva; v. pune în ponos pe cineva. A PUNE :ÎN ŢEAPĂ (PE CUNEVA): A omori pe cineva străpungându-1 cu o ţeapă înfiptă în pământ; v.A împlânta în ţeapă (pe cineva). APUNEInLMBRĂ PE CINEVA: A neglija, a omite pe cineva; A da la o parte pe cineva. A PUNE ÎN: VALOARE (CEVA): A scoate în evidenţă; A reliefa; v. şi A scoate în valoare. A PUNE ÎN VÂNZARE:;A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare; A PUNE In VÂNZĂTOR (înv.): A oferi ;spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare. ;; A PUNE ÎN VEDERE (CUIVA CEVA): A-i atrage atenţia cuiva; A avertiza pe cineva; s, A-i pune în vedere (cuiva ceva). A PUNE JALBA ÎN PROŢAP: A înainta o plângere în mod zgomotos; v. A pune hârtia în proţap. A PUNE JALOANE: A marca, a indica punctele principale ale unei probleme; A da o direcţie; A trasa un plan în linii mari. n A PUNE JARDEAUA PE EL: A-l bate cu nuiaua. ;i:.: p;? A PUNE JOS (PE CINEVA SAU CEVA): A culca, a trânti la pământ. A PUNE JUGUL PE EL: = A-l pune la sarcina mare. A:PUNE LA ACTIVUL CUIVA: A trece în seama cuiva. A PUNE LA ADĂPOST: A adăposti; A păstra; A avea grijă. A PUNE LA ADĂPOST DE CRITICĂ: A feri, a apăra de critică; A nu da voie să fie criticat. A PUNE LA ADĂPOST DE NEVOI: A ajuta; A sprijini; A întreţine. A PUNE LA AMBIŢIE: A ambiţiona; A trezi cuiva ambiţie. A PUNE LA AMENDĂ: A amenda; A da o amendă; A sancţiona. A PUNE LA AREST: A aresta; A închide la arest. A PUNE LA ARHIVĂ: A depune la arhivă; A pune la păstrare. A PUNE LABA (fam.): A apuca, a prinde ceva 517 APUNE L ÎNCERCARE cu mâna; A se apuca de lucru; A sustrage; A fura; A jefui; A captura; A înşfăca; A lua prizonier pe cineva; A dobândi ceva; A face rost de ceva; A prinde; A aresta; A se atinge de ceva; A face ceva nedorit, nepermis; v. şi A pune ■mâna, A PUNE LABA PE CINEVA: A :îhhăţa; A prinde pe cineva; v. A pune gheara pe cineva. A PUNE LA BAŞCA'(PE CINEVA):· A băga la închisoare; v. A băga la başca, A PUNE LA BAZĂ: A întemeia; A fonda. ; A PUNE LA BĂTAIE (CEVA): A pune la dispoziţie spre a fi consumat ceva. A PUNE LA BĂRBI: A minţi. A PUNE LA BUNĂ RĂNDUIALĂ: A face ordine; A face rânduială; A restabili ordinea; A orândui; v. A pune în bună orănduială. A PUNE LA CALE: Ă pune în ordine; A aranja; A pregăti; A plănui; A proiecta; A instiga; A complota; A unelti; A organiza; A conduce; A înzestra pe cineva; A se pregăti; A pregăti; A pedepsi; A învăţa minte pe cineva; A conveni; A se înţelege cu cineva privitor la ceva; A decide; A hotărî; v. şi A pune la căi; A pune la o cale, A PUNE LA CALEA CEA BUNĂ: A plasa pe drumul cel bun; A indica calea cea dreaptă. A PUNE LA CALE G FARSĂ: A pregăti o farsă; A păcăli pe cineva A PUNE LA CALE O LOVITURĂ: A pregăti o lovitură; A provoca cuiva o supărare^ o durere sufletească. A PUNE LA CAP: A memora; A ţine minte; A învăţa; A asimila; v. A băga în cap. A PUNE LA CARAULl A pune la colţ; A pedepsi. A PUNE LA CAZNE (PE CINEVA): A chinui; A tortura fizic pe cineva; v. şi A pune la chinuri (pe cineva); A pune la munci (pe cineva); A pune la torturi pe cineva. A PUNE LA CĂI: A pune în ordine; A aranja; A pregăti; A plănui; A proiecta; A instiga; A complota; A unelti; A organiza; A conduce; A înzestra pe cineva; A se pregăti; A pregăti; A pedepsi; A învăţa minte pe cineva; A conveni; A se înţelege cu cineva privitor la ceva; A decide; A hotărî; v. A pune la cale. A PUNE LACĂT LA GURĂ: A tăcea din gură; A nu mai scoate un cuvânt. A PUNE LA CÂNTAR: A cântări. A PUNE LA CEAFĂ: A da uitării; A nesocoti o poruncă; A nu-i păsa. A PUNE LA CHELTUIALĂ (PE CINEVA): A determina pe cineva să cheltuiască mai mult decât ar fi vrut; v. A băga în cheltuială. A PUNE LA CHIMIR: A economist, a strânge bani; v. şi A pune la ciorap. A PUNE LA CHINURI (PE CINEVA): A chinui; A tortura fizic pe cineva; v. A pune la cazne (pe cineva). A PUNE LA CIOCHINĂ (PE CINEVA, CEVA) (pop.): A părăsi, a da uitării (pe cineva, ceva); v. A atârna ta ciochină (pe cineva, ceva). A PUNE LA CIOCHINE (PE CINEVA, CEVA) (pop.): A părăsi, a da uitării (pe cineva, ceva); v. A atârna la ciochină (pe cineva, ceva). APUNE LA CIOCURI: A minţi; A spune minciuni. A PUNE LA CIORAP: A economisi, a strânge bani; v. A pune la chimir. A PUNE LA CLOCIT: A lenevi; A trândăvi; A sta inactiv. ^ · A PUNE LA COASTĂ: A nu se sinchisi de nimic. A PUNE LA COLŢ: A obliga pe cineva să stea, drept pedeapsă, într-un colţ al camerei cu faţa la perete şi nemişcat; A pedepsi; v. şi A sta la colţ. A PUNE LA CONDICĂ (PE CINEVA): A ţine minte pe cineva. : A PUNE LA CONTRIBUŢIE: A folosi; A întrebuinţa. A PUNE LA CONTRIBUŢIE PE TOATĂ LUMEÂr A pretinde tuturor să contribuie cu o sumă de bani. APUNE LACOTEŢ: Ă pune la îngrăşat. A PUNE LAV CUCUIATA: A urca sus; A cocoţa pe ceva. A PUNE LA CURENT: A informa; A face cunoscut; v. şi A ţine la curent. A PUNE LA CUMPĂNĂ: A limita; A modera; A pune 1a îndoială. A PUNE LA DELĂ: A încurca; A băga la bucluc. A PUNE LA DISCREŢIA CUIVA.: A dă la cheremul, Ia plăcerea, la voinţa cuiva. ; A PUNE LA DISPONIBILITATE: A oferi la dispoziţia cuiva. A PUNE LA DISPOZIŢIE (CUIVA CEVA): A oferi cuiva ceva; v. A-i pune la dispoziţie (cuiva ceva). A PUNE LA DOSAR: A adăuga la dosar. Ă PUNE LA FOC: (Despre alimente) A expune acţiunii focului pentru a prepara. A PUNE LA FUM: A afuma. APUNE LĂ^GÂ^URL(PEvCINEVA): A da de gândit cuiva; v. A băga la gânduri (pe cineva), A PUNE LA GREA ÎNCERCARE: A verifica caracterul, sentimentele, capacitatea cuiva. A PUNE LA GROS (PE CINEVA): A băga Ia închisoare; v. A băga la başca. A PUNE LA HANŢURI PE CINEVA: A certa la cineva; A reproşa cuiva. A PUNE LA ICOANĂ: A păstra la un loc sigur. APUNE LA IERTARE: A ierta; A uita necazul provocat. A PUNE LA INDEX: A interzice; A opri; A stigmatiza pe cineva; v. şi A pune la indicei A PUNE LA INDICE: A interzice; A opri; A stigmatiza pe cineva; v. A piine la index. A PUNE LA INIMĂ: A fi afectat de ceva; A se supăra mai mult decât trebuie. A PUNE LA ÎNCHISOARE: A închide într-o închisoare. A PUNE LA ÎNCERCARE (PE CINEVA SAU A PUNE LA ÎNDEMÂNĂ 518 CEVA): A proba; A Încerca; A testa pe cineva sau ceva; v. şi A pune la probă. A PUNE LA ÎI^EMANĂ (CUIVA CEVA): A oferi cuiva ceva; v. A-i pune la dispoziţie (cuiva ceva). A PUNE LA ÎNDOIALĂ: A se îndoi; A avea îndoieli. A PUNE LA JUG: A pune la o muncă grea, pe cineva; A cere mult efort din partea cuiva. A PUNE LA LADĂ: A pune la păstrare; v. şi A pune la naftalină. A PUNE LA LANŢ (PE CINEVA): A imobiliza prin legare în lanţuri pe cineva; v. A pune cătuşe (cuiva). A PUNE LA LOC: A lăsa unde a fost; A nu deranja. A PUNE LA LOC SIGUR (PE CINEVA SAU CEVA): A pune într-un loc unde nu poate fi găsit; A ascunde pe cineva sau ceva. A PUNE; LA LOCUL LUI (PE CINEVA): A pune la respect pe cineva; v. şi A pune la locul său (pe cineva). A PUNE LA LOCUL SĂU (PE CINEVA): A pune la respect pe cineva; v. A pune la locul lui (pe cineva). ,,A PUNE LA LUCRU: A da de lucru; A nu lăsa să lenevească; A pune în acţiune; v. şi A pune la muncă. A PUNE LA MASĂ: A oferi mâncare; A servi ia masă; v. /I aşeza la masă. A PUNE LA MASĂ CU TINE (PE CINEVA) (pop.): A trata ca pe un prieten apropiat pe cineva. A PUNE LA,MÂNĂ PE CINEVA (înv.): A avea la mână pe cineva. A PUNE LA MIJLOC: A plasa în centru, la mijloc; A discuta despre cineva sau ceva; v. A aduce la mijloc. A PUNE LA MITITICA (PE CINEVA): A băga la închisoare; v. A băga la başca. A PUNE LA: MUNCĂ: A dade lucru; A nu lăsa să lenevească; A pune în acţiune; v. /i pune la lucru.. A PUNE LA MUNCI (PE CINEVA) (înv., pop.): A chinui; A tortura fizic pe cineva; v. A pune la cazne (pe cineva). A PUNELA NAFTALINĂ: A pune la păstrare; v. A pune la ladă. A PUNE LA NEVOI (PE CINEVA) (înv.): A pedepsi; A amenda pe cineva. A PUNE LANŢUL: A îngrădi libertatea, independenţa cuiva. J, :I»UNE LANŢUL ÎN COARNE: A subjuga, a supune, a exploata pe cineva; v. şi A pune lanţurile de gât. A PUNE LANŢUL LA UŞĂ: A nu permite nicio mişcare; A interzice orice deplasare. A PUNE LANŢURILE DE GAT: A subjuga, a supune, a exploata pe cineva; v. A pune lanţurile în coarne. A PUNE LA O CALE: A pune în ordine; A aranja; A pregăti; A plănui; A proiecta; A instiga; A complota; A unelti; A organiza; A conduce; A înzestra pe cineva; A se pregăti; A pregăti; A pedepsi; A învăţa minte pe cineva; A conveni; A se înţelege cu cineva privitor la ceva; A decide; A hotărî; v. A pune la cale. A PUNE LA OCHI: A arăta; A pune la vedere. A PUNE LAOLALTĂ: A aduna, a strânge la un loc; v. A pune depreună. : A PUNE LA O PARTE: A sorta;; A) alega; A-l păstra pentru sine sau pentru altcineva; A rezerva; A opri; A economisi; A strânge; A agonisi; v. A pune de o parte. A PUNE LA OPREALĂ: A închide, a băga la închisoare. : :A PUNE LA ORÂNDUIALĂ (pop.):A face ordine; A face rânduială; A restabili ordinea; A orândut; v. A punem bană orânduială,. A,PUNE/LA:0 TREABĂ: A da de lucru; A pune la treabă. A PUNE LA;;PAŞŢIUMĂ: A ţine pe cineva închis o perioadă îndelungată. A PUNE LA PAT: A culca. A PUNE LA PĂMÂNT: A trânti a pământ. A PUNE LA PĂSTRARE: A dosi; A economisi; v. A pune bine. A PUNE LA PĂSTRARE PE CINEVA: A proteja pe cineva; A-l apăra de lucruri neplăcute, de munci grele, de corvoadă. A PUNE LA PÂRNAIE (PE CINEVA): A băga la închisoare; v. A băga la başca. A PUNE LA PICIOARE CUIVA: A dărui cuiva ceva (în:semn de admiraţie, de supunere); v. A aşterne ceva la picioarele cuiva. A PUNE LA PICIOARELE CUIVA: A dărui cuiva ceva (în semn de admiraţie, de supunere); v. A aşterne ceva la picioarele cuiva. vAnPUIp,'LA POPREALĂ (PE CINEVA): A aresta, a băga la puşcărie;; pe cineva; v. şi A pune popreală (pe cineva). .A PUNE :LA PORŢIE: A da cu porţia; A include la cei ce-şi primesc porţia, ■ A PUNE LA FOVÂŢĂ (PE CINEVA) (pop.): A îndemna la rău pe cineva. A PUNE LA PRJMEJBIE (PE CINEVA): A pricinui un mare rău cuiva; A băga pe cineva într-o mare încurcătură; v. A băga în primejdie (pe cineva). Ă PUNE LA PROBĂ (PE CINEVA SAU CEVA): A proba; A încerca; A testa pe cineva sau ceva; v. A pune la încercare. A PUNE LA PUNCT: A da o lecţie de bună-cuviinţă cuiva; A regla un aparat, un sistem tehnic; A pregăti în cele mai mici detalii programe, planuri, proiecte. A PUNE LA PUNCT UN APARAT: A repara un aparat; A pune în funcţiune un aparat. APUNE LA PUŞCĂRIE (PE CINEVA): A băga la închisoare; v. A băga la başca, A PUNE LA RĂCOARE (PE CINEVA): A băga la închisoare; v. A băga la başca. APUNE LA RÂND (pop.): A aranja; Amenaja; Apune la punct; y.. A pune în rând. 519 A PUNE MAI MULT ÎNTR-0 PARTE A PUNE LA RÂNDUIALĂ: A face ordine; A face rânduială; A restabili ordinea; A orândui; v, A pune în bună orânduială. A PUNE LA RESPECT {PE CINEVA) (înv.): A pune la punct; A învăţa minte (pe cineva). A PUNE LA REZON (PE CINEVA) (înv.): A pune la punct; A învăţa minte pe cineva; v. A pune în rezon (pe cineva). APUNE LA ŞARETA săra; A saramura. A PUNE LA SĂVÂRŞIRE (înv.): A pune în practică; A aplica. A PUNE LA SCARĂ: A pune la dispoziţie; A oferi; A da. A PUNE LA SCAUN: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A PUNE LA SCUTEALĂ: A apăra, a ocroti pe cineva; A adăposti; A părtini cu; cineva; v. şi A se pune la scuteală; A se ţine la scuteală. A PUNE LA SECRET (PE CINEVA): A băga Ia închisoare; v. A băga la başca. A PUNE LA SOCOTEALA CUIVA: A trece în răspunderea, în cheltuiala cuiva; v. A pline în seama cuiva. A PUNE LA SPATE: A da la o parte; A pune în umbră. A PUNE LA STÂLP {PE CINEVA SAU CEVA): A condamna public pe cineva sau ceva; A blama; A înfiera pe cineva sau ceva; v. şi A pune la stâlpul infamiei; A ţine la stâlp; A ţine la stâlpul infamiei; A ţintui la stâlp; A ţintui la stâlpul infamiei. A PUNE LA STÂLPUL INFAMIEI (PE CINEVA SAU CEVA): A condamna public pe cineva sau ceva; A blama; A înfiera pe cineva sau ceva; v. A pune la stâlp. APUNE LA SUFLET: A suferi; Ase necăji. A PUNE LA ŞTRAF (PE CINEVA) (pop.): A amenda pe cineva; v. şi A pune ştraf (pe cineva). A PUNE LA TIPAR: A tipări; v. A bate în tipar. A PUNE LA TIPĂRIRE: A tipări; v. A bate în tipar. A PUNE LA TORTURĂ: A-l tortura. :■ A PUNE LA TORTURI (PE CINEVA): A chinui; A tortura fizic pe cineva; v. A pune la cazne (pe cineva). A PUNE LA TREABĂ: A-l pune să lucreze. A PUNE LA TRON: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. APUNE LA UN LOC: A aduna, a strânge la un loc; v. A pune depreună. A PUNE LA URGIE: A persecuta, A PUNE LA VÂNZARE: A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare. APUNE LA VÂNZĂTOR (înv.): A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare; A PUNE LA VOT: A supune votului. A PUNE LA ZDUP (PE CINEVA): A băga la închisoare; v, A băga la başca. A PUNE LA ZI: A face ordine; A aranja; A pune la punct; v. şi A pune lucrurile în ordine; A pune lucrurile la punct. A PUNE LA ZID PE CINEVA: A executa prin împuşcare; A blama; A condamna; A înfiera pe cineva. A PUNE LINGURA DE BRÂU CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat Ia masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva: A PUNE LINGURA DE GÂT CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A PUNE LINGURA DEOPARTE: A nu mai mânca. ■ A PUNE LINGURA ÎN BRÂU CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A PUNE LINGURA ÎN iGÂT CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A PUNE LINGURA LA BRÂU CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat Ia masă; v. A-i pune lingura de brâii cuiva: A PUNE LINGURA LA GÂT CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. Ari pune lingura de brâu cuiva. A PUNE LINGURILE DE BRÂU CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A PUNE LINGURILE DE GÂT CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A PUNE LINGURILE ÎN BRÂU CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat: pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A PUNE LINGURILE ÎN GÂT CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-ipitnelingura de brâu cuiva. A PUNE LINGURILE LA BRÂU CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A PUNE LINGURILE LA GÂT CUIVA: A lăsa pe cineva nemâncat pentru că a întârziat la masă; v. A-i pune lingura de brâu cuiva. A PUNE LIPSĂ CUIVA (înv.): A nota absenţa cuiva de Ia cursuri, de la întruniri de la serviciu etc.; v. şi A pune lipsă pe cineva. A PUNE LIPSĂ PE CINEVA: A nota absenţa cuiva de la cursuri, de la întruniri de la serviciu etc.; v. A pune lipsă cuiva. A PUNE LUCRURILE ÎN MIŞCARE: A pomi; A începe; A da drumul. A PUNE LUCRURILE ÎN ORDINE: A face ordine; A aranja; A pune la punct; v. Apune la zi. A PUNE LUCRURILE LA PUNCT: A face ordine; A aranja; A pune la punct; v. A pune la zi. A PUNE LUMINA SUB OBOROC: A ascunde lumii adevărul. A PUNE LUPUL SĂ PĂZEASCĂ OILE: A-şi aduce duşmanii în casă. A PUNE MAI MULT ÎNTR-O PARTE (pop.): A PUNE MAI MULT PE O PARTE 520 A se îmbăta foarte tare; v. şi A pune prea mult într-o parte; A pune mai mult pe o parte. A PUNE MAI MULT PE O PARTE (pop.): A se îmbăta foarte tare; v. şi A pune mai mult într-o parte. A PUNE MAI PRESUS DE ALTCINEVA: A aprecia mai mult; A ţine mai mult decât la altcineva.·::'· A PUNE MARE SILINŢĂ (înv.): A se sili; A se strădui; v. A avea mare silinţa, A PUNE MARI SPERANŢE IN CINEVA: A avea mare încredere în cineva; A-i vedea cuiva un viitor fericit. : A PUNE MASA (CUIVA): A da de mâncare cuiva; A pune pe masă cele necesare pentru servirea mâncării şi a băuturii; v. A întinde masa (cuiva). A PUNE MÂINILE IN PIEPT: A muri; v. A încrucişa bravele la piept. PUNE MÂINILE LA PIEPT: A muri; v. A încrucişa braţele la piept. A PUNE MÂINILE PE PIEPT: A muri; v. A încrucişa braţele la piept. A PUNE MÂINILE SUB FĂLCI: A sta bosumflat; A sta inactiv; A lenevi. A PUNE MÂNA: A apuca, a prinde ceva cu mâna; A se apuca de lucru; A sustrage; A fura; A jefui; A captura; A înşfăca; A lua prizonier pe cineva; A dobândi ceva; A face rost de ceva; A prinde, a aresta; A se atinge de ceva; A face ceva nedorit, nepermis; v. A pune laba.. A PUNE MÂNA ASUPRA CUIVA (pop.): A ameninţa cu bătaie; A indica mâna asupra cuiva; A bate pe cineva; A fi agresiv. A PUNE MÂNA ÎN CAP: A se lua de cap; A se minuna; A nu crede ochilor. A PUNE MÂNA ÎN FOC (PENTRU CINEVA SAU PENTRU CEVA): A garanta pentru cineva sau pentru ceva; v. A băga mâna în foc (pentru cineva sau pentru ceva.) A PUNE MÂNA IN GÂTvCUIVA: A prinde, a înşfăca pe cineva; A trage la răspundere; A sili, a constrânge pe cineva; v. A-i pune mâna în gât cuiva . A PUNE MÂNA ÎN PIEPT CUIVA: A prinde, a înşfăca pe cineva; A trage la răspundere; A sili, a constrânge pe cineva; v. A-i pune mâna în gât cuiva. A PUNE MÂNA PE ARMĂ: A intra în luptă; A începe un război. APUNE MÂNAPE BĂRBAT BUN: A-şî lua un soţ bun. A PUNE MÂNA iPE: BĂŢ:;^A iface :ordine; A face linişte; A-i pune la punct. APUNE MÂNA PE CEVA: A lua ceva. A PUNE MÂNA PE CINEVA: A lua pe cineva; A bate pe cineva. A PUNE MANA PE COPIL: A lua copilul. A PUNE MÂNA PE CRUCE: A se jura; Ajura. A PUNE MÂNA PE HĂDĂRAG: A alunga cu parul pe cineva; v. A lua hădăragul. A PUNE MÂNA PE LUCRU: A începe să lucreze; A nu mai sta degeaba. A PUNE MÂNA PE „NU ŞTIU”: A nu vrea sa spună; v. şi A pune mâna „pe nu ştiu, n-am văzut, n-am auzit”. A PUNE MÂNA PE „NU ŞTIU, N-AM VĂZUT, N-AM AUZIT”: A nu vrea să spună; v. şi A pune mâna pe ,,nii ştiu ”, A PUNE MANA PE PÂINE ŞI CUŢIT (pop.): A obţine, a dobândi esenţialul; v. şi A pune mâna pe pâine şi pe cutit. A PUNE MANA PE PÂINE ŞI PE CUŢIT (pop.): A obţine, a dobândi esenţialul; v. A pune mâna pe pâine şi cuţit. A PUNE MANA PE PUTERE: A lua puterea; A deveni conducător. A PUNE MÂNA PE SABIE: A porni la luptă înarmat cu o sabie; v. şi A pune mâna pe săbii; A se scula cu sabie. A PUNE MÂNA PE SĂBII: A porni la luptă înarmat cu o sabie; v. A pune mâna pe săbie. A PUNE MÂNA PE ŞARPE: A se îmbogăţi dintr-o dată. :: A: PUNE MÂNA PE UN HOŢ: A prinde hoţul. A PUNE MÂNA STEAŞINĂ LA OCHI:A nu se mai uita; A se ruşina. A PUNE MÂNA ŞI PE PÂINE Şl PE CUŢIT: A fi stăpân. A PUNE MÂNĂ DE AJUTOR (CUIVA) (înv.): A veni în ajutorul· cuiva; A da o mână de ajutor cuiva; v. A pune în ajutor cuiva. A PUNE MÂNĂ DE LA MANĂ: A aduna prin contribuţie benevolă; v. A pune de la mână la mână. A PUNE MÂNECI CUIVA: A constrânge pe cineva. A PUNE MINTEA LA CONTRIBUŢIE: A se gândi; A cugeta; A medita. ^A-PUNE' MIZA PE-CINEVA, PE CEVA: A conta, a se bizui pe cineva, pe ceva. A PUNE MONOPOL: Ă domina; A fi stăpân. A PUNE MUILTĂ NEAVOINŢĂ (înv.): A-şi da toată osteneală; A se strădui din toate puterile; v. A avea multă ne voinţă, A PUNE MULTĂ SILINŢĂ (înv.): A se sili; A se strădui; v. A avea mare silinţă. A PUNE MULT PE O URECHE: A asculta tot ce se spune; A sta cu urechea aplecată la toate vorbele. A PUNE MULT SUFLET: A lua în serios; A suferi mult; A nu privi lucrurile superficial. A PUNE NART: A fixa un preţ definitiv de vânzare; A-i fixa un termen; A-i da un soroc cuiva; v. A da nart. A PUNE NASUL ÎN JOS: A-şi pleca privirea; A se sfii; A se jena; A se ruşina; v. A lăsa nasul în jos. A PUNE NASUL ÎN PĂMÂNT: A-şi pleca privirea; A se sfii; A se jena; A se ruşina; v. A lăsa nasul în jos. A PUNE NEVOINŢĂ /înv.): A-şi da osteneală; A se strădui; v. A avea multă nevoinţă. 521 A PUNE PANA PE ROATĂ A PUNE NEVOINŢĂ LA ... (pop.): A insista, a stărui pe lângă cineva. A PUNE NUME: A numi; A porecli; A-i da un nume. APUNE O AFACERE PE ROATE: A pomi o afacere; A trece la muncă. A PUNE O ARMĂ LA OCHI: A ochi; A ţinti. A PUNE O BARBĂ CUIVA: A minţi; A exagera; A inventa. A PUNE OBEZI (CUIVA): A imobiliza prin legare în obezi pe cineva; A supune; A înrobi: v. .4 pune cătuşe (cuiva). A PUNE OBSTACOLE ÎN CALEA CUIVA: A pune piedici; A nu permite să înainteze; A sabota; A face rău. A PUNE O CAPCANĂ (CUIVA): Ă folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva v. şi A atrage în capcană (pe cineva). A PUNE OCHELARI CUIVA: A-i explica cum stau lucrurile; A-i deschide ochii; v. şi A pune ochelari la ochii cuiva. A PUNE OCHELARI LA OCHII CUIVA: A-i explica cum Stau lucrurile; A-i deschide ochii; v. .4 pune ochelari cuiva. A PUNE O CHESTIUNEA PE TAPET: A deschide discuţia despre o chestiune. * A PUNE OCHII IN GRINDĂ: A fi pe moarte; A muri. A PUNE OCHn ÎN JOS: A-şi pleca privirea; A se sfii; A se jena; A se ruşina; v. A lăsa nasul în jos. A PUNE OCHII ÎN PĂMÂNT: A şi pleca privirea; A se sfii; A se jena; A se ruşina; v. A lăsa nasul în jos. A PUNE OCHII PE CINEVA SAU PE CEVA A-şi opri privirea asupra cuiva sau a ceva: A remarca pe cineva sau ceva; A dori pe cineva sau pe ceva; A urmări pe cineva sau ceva; v, şi A pune ochiul (pe cineva sau pe ceva). A PUNE OCHIUL PE CINEVA SAU PE CEVA A-şi opri privirea asupra cuiva sau a ceva; A remarca pe cineva sau ceva; A dori pe cineva sau pe ceva; A urmări pe cineva sau ceva; v. A pune ochii (pe cineva sau pe ceva). A PUNE O CURSĂ (CUIVA): A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva v. şi A atrage în capcană (pe cineva). APUNE O CURSĂ PENTRU ŞOARECI: A întinde o cursă. APUNE ODIHNA (CUIVA): A nu mai folosi un obiect; v. A lăsa în odihnă (ceva). A PUNE O ÎNTREBARE: A întreba; v. A face întrebare. A PUNE O MANTA CUIVA:;A înşela pe cineva. A PUNE O PIEDICĂ (CUIVA SAU LA CEVA): A pune piedici înaintea cuiva pentru a-1 face să se împiedice şi să cadă; A crea dificultăţi; A împiedica o acţiune, un fapt; v. şi A pune piedică (cuiva sau la ceva); A pune piedici (cuiva sau la ceva). A PUNE O PILĂ (fam.): A interveni în favoarea cuiva; A solicita o înlesnire, o protecţie; v. A băga o pilă. A PUNE OPINCA CUIVA: A trage pe sfoară; A păcăli pe cineva; A face de ruşine pe cineva; v. şi A trage o opincă în obraz cuiva. A PUNE OPINCA ÎN OBRAZ CUIVA: A trage pe sfoară; A păcăli pe cineva; A face de ruşine pe cineva; v. A trage o opincă cuiva. A PUNE OPOR (pop.): (Despre cai) A fi cu nărav; (despre oameni) A opune rezistenţă;  se împotrivi. APUNE O PORECLĂ: A porecli. A PUNE O PROBLEMĂ: A lansa o idee; A lansa o problemă. r A PUNE O PROPTEA: A sprijini, a ajuta pe cineva.'' A PUNE ORÂNDUIALĂ (popJ: A face ordine; A face rânduială; A restabili ordinea; A orândui; v. A pune în bună orânduială. A PUNE ORDINE: A face ordine; A ordona. A PUNE ORDINE ÎN CĂSNICIE: A face ordine în căsnicie; A lămuri obligaţiile şi drepturile membrilor de familie. A PUNE O ROCHIE NOUĂ: A se îmbrăca intr-o rochie nouă. A PUNE OSÂNZĂ LA COADĂ: A se· îngraşă; v. şi /I pune osânză pe el. A PUNE OSÂNZĂ PE EL: A se îngrăşa; v. A pune osânză la coadă. A PUNE OSPĂŢ (pop.)\ A întinde masă mare. A PUNE O STAVILĂ: A pune piedici; A împiedica;  nu permite înaintarea, dezvoltarea, evoluţia. A PUNE OSUL (fam.): A munci din greu; A munci " din- toate puterile; v. şi A pune osul la bătaie; A pune osul la treabă. A PUNE OSUL LA BĂTAIE: A munci din greu; A munci din toate puterile; v. A pune osul. A PUNE OSUL LA TREABĂ: A munci din greu; A munci din toate puterile; v. A pune osul. A PUNE OŢET PE RANĂ: A spori intenţionat suferinţa cuva; A întărâta pe cineva; A turna gaz pe foc; v. şi A pune sare pe rană; A turna oţet pe rană; A turna sare pe rană. A PUNE O VORBĂ BUNĂ: A lăuda; A interveni favorabil, A PUNE O VORBĂ ÎN GURA CUIVA: A obliga, a determina pe cineva să spună ceva, A PUNE O VORBĂ PENTRU CINEVA: A lăuda pe cineva; A interveni pentru cineva. A PUNE PACE (pop.): A încheia pace; A face pace. A PUNE PAHARE: A servi cu o băutură. A PUNE PAIE PE FOC: A agrava o situaţie; A agrava o stare conflictuală; v. şi A pune paie peste foc; A stinge focul cu paie. A PUNE PAIE PESTE FOC: A agrava o situaţie; A agrava o stare conflictuală; v. A pune paie pe foc. A PUNE PANA PE ROATĂ: A opri; A împiedica; A face greutăţi. A PUNE PANSAMENTE 522 A PUNE PANSAMENTE: A pansa; A bandaja; v. şi/l face pansamente. A PUNE PARAFĂ: A parafa. A PUNE PARIU: A paria.  PUNE PAROLĂ (înv.): A se angaja solemn; A da ordin; A ordona; v. A da parola2. A PUNE PAROLĂDE ONOARE f'mv.): A se angaja solemn; A da ordin; A ordona; v. A da parola2. A PUNE PARUL PE CINEVA:; A-l bate.: A PUNE PAT LA BĂUTURĂ: A mânca spre a putea bea. A PUNE PĂCATELE SĂ...: A face un lucru rău din slăbiciune sau din necugetare; v. şi A pune păcatul să.... A PUNE PĂCATUL SĂ....:: A face un lucru rău din slăbiciune sau din necugetare; v. A pune păcatele să..,. Ă PUNE PĂLĂRIA: A pleca; A pomi la drum. A PUNE PĂLĂRIA PE-O URECHE: A nu-i păsa; A nu-1 interesa. A PUNE PÂNZA (pop.): A ţese; v. şi A pune pânză. A PUNE PÂNZA ÎN STATIVE CU CINEVA: A face intrigi. ; Ă PUNE PÂNZĂ (pop ): A ţese; v. A pune pânza. A PUNE PÂRĂ PE CINEVA: A pâri pe cineva. A PUNE PE ACEEAŞI LINIE: A-i considera egali; A nu-i deosebi prin nimic; v. şi A pune pe acelaşi plan. A PUNE PE ACELAŞI PLAN: A-i considera egali; A nu-i deosebi prin nimic; v. şi A pune pe aceeaşi linie. APUNE PE ALTUL LA CALE: A îndemna pe altul. A PUNE PE ALŢII LA CUŢITE: A învrăjbi. A PUNE PE CINEVA ÎN SITUAŢIA DE...: A fi constrâns de a ...; v.AJî în situaţia de a.... A PUNE PE CINEVA ÎN SITUAŢIA SĂ...: A fi constrâns de a ...; v, A fi în situaţia de a.,.; A PUNE PE COASTE: A se îngrăşa. A PUNE PE CURAT: A transcrie pe curat. A PUNE PEDALĂ:; A accelera; A sublinia; A insista; A pedala pe cineva. A PUNE PEDALĂ: A forţa lucrurile; A pomi repede; A pleca în fuga. A PUNE PE DOUA COLOANE (PE CINEVA): A dovedi plagiatul cuiva. A PUNE PE DRUMUL CEL BUN: A aduce pe calea cea bună; A îndrepta; A sfătui bine; v. şi A aduce pe drumul drept, A PUNE PE DRUMUL DREPT: A aduce pe calea cea bună; A îndrepta; A sfătui bine; v. A aduce pe drumul cel bun. A PUNE PE DRUMURI: A da afară; A nu mai oferi niciun adăpost; A nu mai acorda niciun loc de muncă. A PUNE PE FOC: (Despre oameni) A face zile amare cuiva. A PUNE PE FUGĂ (PE CINEVA): A goni, a fugări pe cineva; v. A lua pe fugă (pe cineva). A PUNE PE GÂNDURI (PE CINEVA): A da de gândit cuiva; A nedumeri pe cineva. A PUNE PE GHEM: A strânge; A aduna; A face ghem; A ghemui. A PUNE PE; GHIMPI: A supăra; A face necazuri; A provoca nemulţumiri. A PUNE PE GOANĂ (PE CINEVA): A goni, a fugări, a alunga, a izgoni pe cineva; v. A lua pe fugă (pe cineva). A PUNE PE HÂRTIE (CEVA): A scrie, a redacta (ceva); v. A aşterne pe hârtie (ceva). A;PUNE PE;JERAflC:;A umebuni; Airita; A instiga; A pune pe fugă. .. A PUNE PE LIBER: A elibera; A da liber; A da afară; A lăsa iară locul de muncă. ■ A PUNE PEŢJNM;DE PLUTIRE: A scăpa de necaz; A-l ajuta să trăiască; A nu-1 lăsa în mizerie. A PUNE PE LINIE MOARTĂ: A-şi lua mâna; A nu mai ajuta; A nu mai sprijini. A PUNE PE MĂGĂREA: A se îmbăta; v. A o punepemăgăreaţă, A PUNE PE MUNCĂ: A obliga să lucreze; A trimite la muncă. A; PUNE PE MUZICĂ:; A compune, muzica adecvată unui text; v. şi A compune pe note. A PUNE PE . NOTE: A compune muzica adecvată unui text; v. şi A compune pe note. APU^E;PE;NUMELE CUIVA (jun): (Despre averi imobiliare) A înscrie cu drept de proprietate pe numele cuiva; A transfera, a ceda cuiva. A PUNE PE PICIOARE: A scoate pe cineva dintr-o încurcătură, dintr-un impas; A crea condiţiile necesare pentru a începe, pentru, a se desfăşura, pentru a exista în bune condiţii ceva; A. crea; A realiza ceva; v. A pune în picioare. A PUNE PE PICIOARELE DINDĂRĂT: A se supăra; A se necăji. A PUNE PE PICIOARE PE CINEVA: A pune în funcţiune; A aranja, a corecta, a repara; A face să meargă. A PUNE PE PICIOR DE PACE: A împăca A PUNE PE PICIOR DE RĂZBOI: A face să se certe; A crea ură, duşmănie, dezbinare. A şHJNE PE PICIOR PE CINEVA: A îndrepta; A îndruma; A face să-şi revină; v. şi A pune pe propriile lui picioare, A PUNE PE PLAN: A planifica; A-şi propune; A-şi programa. A PUNE PE PLANUL AL DOILEA: A plasa pe locul secundar; A nu mai avea întâietate. ; ; ? A PUNE PE PRIM PLAN: A acorda cea mai mare atenţie; A se ocupa în primul rând de el; v. şi A pune în primul plan. A PUNE PE PRIMUL PLAN: A acorda cea mai mare atenţie; A se ocupa în primul rând de el; v. şi A pune în primul plan. A PIJNE PE PRIMUL PLAN ESENŢIAL: A acorda o atenţie deosebită, esenţială, A PUNE PE PROPRIILE LUI PICIOARE: A 523 A PUNE PIELEA CUIVA PE BĂŢ îndrepta; A îndruma; A face să-şi revină; v. şi A pune pe propriile lui picioare. A PUNE PERDEA LA OCHI (CUIVA); A împiedica pe cineva să vadă realitatea; v. A-i pune perdea la ochi (cuiva). A PUNE PERDELE LA OCHI (CUIVA): A împiedica pe cineva să vadă realitatea; v. A-i pune perdea la ochi (cuiva). A PUNE PE ROATE: A pune în funcţiune, în mişcare. A PUNE PE ROL (jur.): (Despre procese) A înscrie pe lista tribunalului în vederea judecării efective la o anumită dată. A PUNE PE SCAUN: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A PUNE PE SEAMA CUIVA: A : trece în răspunderea, în cheltuiala cuiva; v. A pune în seama cuiva. APUNE PE SOCOTEALA CUIVA: A trece în răspunderea, în cheltuiala cuiva; v. A pune în seama cuiva. A PUNE PESTE NAS (CUIVA CEVA):; A pune la punct pe cineva; A-i reproşa, a-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A PUNE PE SUL: A înfăşură urzeală pe sulul de dinapoi la războiul de ţesut manual. A PUNE PE ŞIREAG (PE CINEVA) (pop.): A determina, a sili pe cineva să facă ceva. A PUNE PETECUL: A mai îndrepta situaţia.; A PUNE PETICUL PE CEVA: A repara; A reface; A face utilizabil. A PUNE PE TAPET: A aduce în discuţie; A fi la ordinea zilei v. A aduce pe tapet. A PUNE PE TAPET O CHESTIUNE, UN SUBIECT: A aduce în discuţie o chestiune, un subiect; A fi la ordinea zilei o chestiune, un subiect v. A aduce pe tapet. A PUNE PE TRON: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A PUNE A se încărca; A se împovăra. A PUNEPE UN DRUM: GREŞIT:; A îndruma greşit; A îndruma spre o cale greşită. A PUNE PIATRA DE TEMELIE: A pune bazele. A PUNE PICIOARELE IN PRAG: A lua atitudine hotărâtă; A se apuca cu fermitate; A soma; A obliga pe cineva să facă ceva; v. A-i pune picioarele în prag. : A PUNE PICIOARELE JOS: A coborî dintr-un vehicul, dintr-o ambarcaţiune etc.; A se trezi la realitate; v. şi A pune picioarele la pământ; A pune picioarele pe uscat; A pune piciorul jos; A pune piciorul la pământ; A pune piciorul pe pământ. A PUNE PICIOARELE LA PĂMÂNT: A coborî dintr-un vehicul, dintr-o ambarcaţiune etc.; A se trezi la realitate; v. A pune picioarele jos. A PUNE PICIOARELE PE PRAG: A lua atitudine hotărâtă; A se apuca cu fermitate; A soma; A obliga pe cineva să facă ceva; v. A-i pune picioarele în prag. A PUNE PICIOARELE PE USCAT: A coborî dintr-un vehicul, dintr-o ambarcaţiune etc.; v. A pune picioarele jos. A PUNE PICIOR PESTE PICIOR: A lenevi; A nu face nimic; A sta degeaba. A PUNE PICIORUL ÎN PRAG: A lua atitudine hotărâtă; A se apuca cu fermitate; A soma; A obliga pe cineva să facă ceva; v. A-t pune picioarele în prag. A PUNE PICIORUL ÎN SCARĂ: A lua atitudine hotărâtă; A se apuca cu fermitate; A soma; A obliga pe cineva să facă ceva; v. A-i pune picioarele în prag. A PUNE PICIORUL JOS: A coborî dintr-un vehicul, dintr-o ambarcaţiune etc.; A se trezi la realitate; v. Apune picioarele jos. A PUNE PICIORUL LA CINEVA: A pătrunde, a păşi, a călca undeva; A veni, a intra a se duce undeva sau la cineva; v. şi A pune piciorul undeva. A PUNE PICIORUL LA PĂMÂNT: A coborî dintr-un vehicul, dintr-o ambarcaţiune etc.; A se trezi la realitate; v. A pune picioarele jos. A PUNE PICIORUL LA SCARĂ: A lua atitudine hotărâtă; A se apuca cu fermitate; A soma; A obliga pe cineva să facă ceva; v. A-i pune picioarele în prag. A PUNE PICIORUL PE GRUMAZUL CUIVA: A robi, a subjuga pe cineva. A PUNE PICIORUL PE PĂMÂNT: A coborî dintr-un vehicul, dintr-o ambarcaţiune etc.; A se trezi la realitate; v. A pune picioarele jos. A PUNE PICIORUL PE PRAG; A lua atitudine hotărâtă; A se apuca cu fermitate; A soma; A obliga pc cineva să facă ceva; v.; A-i pune picioarele în prag. A PUNE PICIORUL PE USCAT: A coborî dintr-un vehicul, dintr-o ambarcaţiune etc.; v. A pune picioarele jos. A PUNE PICIORUL UNDEVA: A pătrunde, a păşi, a călca undeva; A veni, a intra a se duce undeva sau la cineva; v. A pune piciorul la cineva. A PUNE PIEDICĂ (CUIVA SAU LA CEVA): A pune piedici înaintea cuiva pentru a-1 face să se împiedice şi să cadă; A crea dificultăţi; A împiedica o acţiune, un fapt; v. A pune o piedică (cuiva sau la ceva). A PUNE PIEDICĂ LA O ROATĂ: A face greutăţi; A pune piedici; A bloca înaintarea/ progresul, evoluţia cuiva; v. şi A pune piedici în cale cuiva, A PUNE PIEDICI (CUIVA SAU LA CEVA): A pune piedici înaintea cuiva pentru a-1 face să se împiedice şi să cadă; A crea dificultăţi; A împiedica o acţiune, un fapt; v. A pune o piedică (cuiva sau la ceva). A PUNE PIEDICI ÎN CALE CUIVA: A face greutăţi; A pune piedici; A bloca înaintarea, progresul, evoluţia cuiva; v. şi A pune piedică la o roată. A PUNE PIELEA CUIVA PE BĂŢ: A distruge; A nimici pe cineva; A ucide; v. şi A pune pielea cuiva pe ciomag. A PUNE PIELEA CUIVA PE CIOMAG 524 A PUNE PIELEA CUIVA PE CIOMAG: A distruge; A nimici pe cineva; A ucide; v. A pune pielea cuiva pe băţ. A PUNE PIELEA ÎN JOC: A-şi risca viaţâ; A-şi pune viaţa în pericol; v. şi A pune piele pentru ceva; A pune pielea în funcţiune. A PUNE PILE ÎN FUNCŢIUNE: A-şi risca viaţa; A-şi pune viaţa în pericol; v. A pune pielea în joc. A PUNE PILE PENTRU CEVA: A-şi risca viaţa; A-şi pune viaţa în pericol; v. A pune pielea în joc. ■ ■ ..... A PUNE PIEPT (PENTRU CINEVA): A veni în ajutor cuiva; A susţine, a sprijini pe cineva; v. A pune umărul (pentru cineva). A PUNE PIROSTIILE: A căsători; v. şi A pune pirostiile în cap; A pune pirastiile pe cap. A PUNE PIROSTIILE ÎN CAP: A căsători; v. A pune pirostiile. A PUNE PIROSTIILE ÎN CAPUL CUIVA: A căsători; v. A pune pirostiile. > A PUNE PIROSTIILE PE CAP: A căsători; v. A pune pirostiile. A PUNE PLACA: A spune, a repeta acelaşi lucru; A plictisi cu aceeaşi poveste. A PUNE PLATCĂ (PE CINEVA) (înv.): A face pe cineva să piardă la jocul de cărţi; A păcăli pe cineva; v. A face platcă pe cineva. A PUNE PLATCĂ PESTE PLATCĂ PE CINEVA: A înşela pe cineva; A distruge pe cineva. A PUNE PLUMB ÎN CAPUL CUIVA: A prosti, a păcăli pe cineva; A ucide pe cineva. A PUNE POARĂ (înv.): A se strădui/ A PUNE POLOG (PE CINEVA) (reg.): A dobori pe pământ; A omorî, a ucide pe cineva; v. A lăsa polog. :V:; A PUNE POMANĂ (înv:): A face pomană A da de pomană; v. şi A-şi pune pomană. A PUNE PONOS (PE CINEVA) (pop.): A învinui, a acuza pe cineva; v. A pune în ponos pe cineva. A PUNE PONT: A hotărî timpul şi locul. A PUNE PONT DISCUŢIEI: A nu mai avea nimic de spus. A PUNE POPREALĂ (PE CINEVA): A aresta, a băga la puşcărie pe cineva; v. şi A pune la popreală (pe cineva). A PUNE POPRIRE PE CEVA: A opri, a interzice ceva. A PUNE PORECLĂ: A porecli pe cineva; A da o poreclă cuiva; v. A pune porecliri. A PUNE PORECLIRI: A porecli pe cineva; A da o poreclă cuiva; v. A pune poreclă. A PUNE POTCAPUL ÎN CAP: A se călugări. A PUNE POTCAPUL ÎN PĂR: A părăsi viaţa monahală. A PUNE PRAVILĂ: A face ordine. A PUNE PRÂNZURILE CUIVA: A întreţine pe cineva; A avea grijă de cineva; A îndruma, a controla pe cineva. A PUNE PREA MULTE ÎNTREBĂRI: A întreba prea mult; A-şi face prea multe probleme. A PUNE PREA MULT ÎNTR-CV PARTE (pop ): A se îmbăta foarte tare; v. A pune mai mult într-o parte. A PUNE PREŢ PE CAPUL CUIVA:A ţine mult la cineva; A socoti pe cineva valoros; A dori capul cuiva; A dori moartea cuiva. A PUNE PREŢ PE CINEVA SAU LĂ CEVA: A socoti că cineva sau ceva este foarte preţios, foarte important, foarte necesar; A ţine foarte mult la cineva sau la ceva; v. A pune preţ la cineva sau la ceva. A PUNE PREŢUL: A stabili un preţ; A stabili valoarea. A PUNE PRICINA: A se opune; A se împotrivi; A-şi exprima nemulţumirea; v. şi A pune de o pricină. 1 A PUNE PRICINA CĂ... (înv.): A obiecta că...; A pretexta că...; A motiva că...; v. şi A pune pricină că,..; A pune pricini că.... A PUNE PRICINĂ CĂ..V A obiecta că...; A pretexta că...; A motiva că... v. A pune pricina că.... A PUNE PRICINI CĂ... A obiecta că...; A pretexta că...; A motiva că... v. A pune pricina că.... A PUNE PRIN PALOŞ (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A PUNE PRIN SABIE (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A- PUNE PRIN SĂBII (PE CINEVA): A spinteca, a; ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A PUNE PRINSOARE: A face prinsoare; A susţine ceva sau pe cineva; v. şi A pune rămăşag. A PUNE PRIVIREA ÎN JOS: A-şi pleca privirea: A se sfii; A se jena; A se ruşina; v. A lăsa nasul în jos. A PUNE PRIVIREA lN PĂMÂNT: A-şi pleca privirea; A se sfii; A se jena; A se ruşina; v. A lăsa nasul în jos, A PUNE PROBLEMA A prezenta, a înfăţişa; a aduce în discuţie o chestiune; A ridica problema; v. A pune chestiunea.... A PUNE PROBLEMELE...: A prezenta, a înfăţişa, a aduce în discuţie o chestiune; A ridica problema; v. A pune chestiunea.... A "PUNE ■ PUMNUL ÎN GURĂ (CUIVA): A reduce la tăcere pe cineva; A închide gura cuiva; v. A-i pune pumnul în gură (cuiva). A PUNE PUNCT: A termina; A opri; A se opri; A retrage; A se retrage. A PUNE PUNCTELE PE I: A spune exact şi fără echivoc ceva; A preciza esenţi al ul într-o chestiune; A trage concluzia; v. şi A pune punctul pe i. A PUNE PUNCTUL PE I: A spune exact şi fără echivoc ceva; A preciza esenţialul într-o chestiune; A trage concluzia; v. A pune punctele pe i. 525 A PUNE SUB PALOŞ A PUNE PURCEAUA (CUIVA) (pop.): A necăji pe cineva. APUNE PUŞCA JOS: A renunţa la luptă; A se retrage. A PUNE PUŞCA LA OCHI: A ochi; A-şi căuta ţinta. ■. A PUNE RĂBDAREA CUIVA LA ÎNCERCARE: A pisa, a cicăli pe cineva. A PUNE RĂMĂŞAG: A face prinsoare; A susţine ceva sau pe cineva; y. Apune rămăşag. A PUNE RĂUL ÎNAINTE: A lua ipoteza cea mai rea. ■ A PUNE RĂCĂ CU CINEVA: A dori;să se certe cu cineva. A PUNE RUFELE LA USCAT: A face ordine; A face curat; A pune lucrurile la punct. A PUNE SARE: A săra; v. şi A da sare. A PUNE SARE ÎNTR-0 POVESTE: A adăuga, a completa de la sine momente picante într-o poveste; A inventa; A născoci. A PUNE SARE PE COADA CUIVA: A plecat fără urme; Pune-i cruce; Nu se va mai întoarce. A PUNE SARE PE RANĂ: A spori intenţionat suferinţa cuiva; A întărâta pe cineva; A turna gaz pe foc; v. A pune oţet pe rană. A PUNE SĂU LA COADĂ: A se îngrăşa; A-i merge bine; A se îmbogăţi. A PUNE SÂNGE RĂU LA INIMĂ (reg.): A mâhni; A întrista; A supăra; A enerva; v. A face inimă amară. APUNE SCULELE ÎN CUI (pop.): A fi bătrân şi neputincios. A /PUNE SCULELE ÎN POD: A deveni impotent. A PUNE SECHESTRE (CUIVA. PE CEVA): A sechestra cuiva, ceva; v. A aplica sechestra (cuiva, pe cineva). A PUNE SECHESTRU (CUIVA, PE CEVA): A sechestra cuiva, ceva; v. A aplica sechestre (cuiva, pe cineva). A PUNE SEMN (UNDEVA): A însemna ceva undeva; A marca ceva undeva; v. şi A face semn (undeva). A PUNE SEMNĂTURA: A semna; A iscăli; v. A pune iscălitura. A PUNE SEMN DE EGALITATE ÎNTRE...: A considera egali; A considera la fel. M - ; i A PUNE SEMNUL ÎNTREBĂRII: A se întreba; A fi nedumirit; A fi nesigur. A PUNE SEU: A se îngrăşa. A PUNE SFÂRŞIT: A face să înceteze; v. A face sfârşit. A PUNE SFÂRŞITUL (CUIVA SAU LA CEVA): A sfârşi; A face să înceteze ceva; A omorî; a ucide pe cineva; A-i face de petrecanie cuiva; v. A face capătul (cuiva sau la ceva). A PUNE SIGILIU: A sigila; A încheia; A închide. A PUNE SILINŢĂ: A se sili; A se strădui; v. şi A avea mare silinţă, A PUNE SLĂNINĂ PE EL: A se îngrăşa ca un porc. A PUNE SOROC: A respecta cu stricteţe un termen de plată. A PUNE SPERANŢAvÎN CINEVA, CEVA: A spera; A avea încredere în cineva, în ceva; v. şi A pune speranţele în cineva, ceva; A pune toată speranţa în cineva. A PUNE SPERANŢELE ÎN CINEVA, CEVA: A spera; A avea încredere în cineva, în ceva; v. /I pune speranţa în cineva, ceva. A PUNE SPINAREA LA CEVA: A-şi da aportul la ceva; A-şi pune puterea, priceperea la ceva; A se implica. A PUNE SPIRT ÎN FOC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; v. A pune benzină în foc. A PUNE SPIRT PE FQC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; v. A pune benzină în foc. A: PUNE: SPIRT PEŞTE:FOC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; v. A pune benzină în foc. A PUNE STAVILĂ: : opri;iAiîmpiedica; A frâna; v. şi A pune stavilă la ceva. \ A PUNE STAVILĂ; GURII: A; nu mai vorbi; A-şi impune tăcerea, A PUNE STAVILĂ LA CEVA: A opri; A împiedica; A frâna; v. A pune stavilă, y \ A PUNE STĂPÂNIRE PE CINEVA, PE CEVA: A stăpâni, a controla pe cineva, ceva; y. şi A pune stăpânire peste cineva, peste ceva. A PUNE STĂPÂNISE PE SINE: A se stăpâni; A SC controla. A PUNE STĂPÂNIRE PESTE CINEVA, PESTE; CEVA:(A;stăpâni, a controla pe cineva, ceva; v. A pune stăpânire pe cineva, pe ceva. A PUNE STOPUL: A stopa; A opri; A interzice; A nu permite. : A PUNE STRAT CA SĂ MEARGĂ VINUL BINE: A mânca ca să poată bea; A mânca înainte de se apuca de băut; A mânca în timp ce bea; v. şi Pune strai la băutură. ; A PUNE STRAT LA BĂUTURĂ: A mânca ca să poată bea; A mânca înainte de a se apuca de băut; A mânca în timp ce bea; v. A pune strat ca să meargă vinul. A PUNE STRUNA LA GURĂ: A nu mai vorbi; A tăcea. A PUNE STRUNĂ: A opri; A interzice; A bloca. A PUNE SUB ACUZARE: A acuza; A face vinovat. A PUNE SUB CĂLCÂI: (PE CINEVA vSAU CEVA): A supune, a subjuga ţări, popoare etc.; A desconsidera; A înjosi; A umili. ? ; A. PUNE SUB CONTROL: A controla; A verificăΠsupraveghea. A PÎJNE SUB OBOROC (CEVA): A ţine ascuns; A ascunde bine; v. A ascunde sub oboroc (ceva). A PUNE SUB OBROC (CEVA): A ţine ascuns; A ascunde bine; v. A ascunde sub oboroc (ceva). A PUNE SUB OBSERVAŢIE: A supraveghea; A controla; A urmări. A PUNE SUB PALOŞ (PE CINEVA): A spin- A PUNE SUB PAPUC PE CINEVA 526 teca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v.A lua în paloş. APUNE SUB PAPUC PE CINEVA: A supune pe cineva; A-l comanda; A-i porunci. A PUNE SUB PAZĂ: A păzi; A supune controlului; A supraveghea. APUNE SUB PECEŢI: A sigila; A interzice. A PUNE SUB PICIOR (CEVA) (pop.): A nesocoti, a nu ţine seamă de ceva; v. A pune seamă sub picior. A PUNE SUB PICIOR CAPUL CUIVA (pop.): A ucide, a omorî pe cineva. A PUNE SUB PRESĂ: A tipări. ^ A PUNE SUB PRESIUNE: A obliga pe cineva; A impune cuiva; A nu permite cuiva ceva. A PUNE SUB SABIE {PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A PUNE SUB SALTEA: A face economii; v. A avea sub saltea. A PUNE SUB SĂBII (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A PUNE SUB SECHESTRU (CEVA): A sechestra cuiva, ceva; v. A aplica sechestre (cuiva, pe cineva). A PUNE SUB SEMN DE ÎNTREBARE: A se îndoi de adevărul unor fapte sau al unor afirmaţii; A pune sub observaţie; A suspecta; v. A pune sub semnul întrebării. A PUNE SUB SEMNUL ÎNDOIELII: A nu fi convins; A se îndoi; A nu avea încredere totală. A PUNE SUB SEMNUL ÎNTREBĂRn: A se îndoi de adevărul unor fapte sau al unor afirmaţii; A pune sub observaţie; A suspecta; v. A pune sub semnul întrebării. A PUNE SUB TALPĂ (CEVA) (pop.): A nesocoti, a nu ţine seamă de ceva; v. A pune seamă sub talpă. A PUNE SUB TEASC: A da la tipar; A încredinţa tiparului; A tipări. A PUNE SUB TIPAR: A tipări; v. A bate în tipar. A PUNE SUB TIPĂRIRE: A tipări; v. A bate în tipar. A PUNE SUB URMĂRIRE PE CINEVA: A urmări, a supraveghea, a controla pe cineva. A PUNE SUFLET ÎN TOATE: A acţiona cu convingere şi din plăcere. A PUNE SUFLETUL (CUIVA) /înv., pop.): A-i face capătul; A-i face de petrecanie cuiva; A face pe cineva să-şi piardă capul; A nenoroci, a distruge pe cineva; v. A face pe cap (cuiva). A PUNE SUFLETUL ÎN CEVA: A face ceva cu însufleţire, cu elan, cu toată dragostea. A PUNE SULA ÎN COASTĂ CUIVA: A obliga, a forţa pe cineva; v. şi A pune sula în coaste cuiva. A PUNE SULA ÎN COASTE CUIVA: A obliga, a forţa pe cineva; v. A pune sula în coastă cuiva. A PUNE SUS CEVA: A ridica, ă înălţa ceva sus. A PUNE ŞAUA1: A înşeua; v. şi A pune şaua pe cal. A PUNE ŞAUA2 (CUIVA): (Despre copii) A face să devină ascultători, cuminţi; A cuminţi pe cineva; A stăpâni, a supune, a exploata pe cineva; v. A-i pune şaua (cuiva). A PUNE ŞAUA PE CAL: A înşeua; v. A pune şaua1. A PUNE ŞAUA PE EL: A-l obliga să muncească mult. A PUNE ŞAUA PE IAPA ALTUIA: A folosi bunul altuia; A-şi face treaba cu bunul altuia/ " A PUNE ŞI EL O VORBĂ: A stărui şi el. A PUNE ŞTRAF (PE CINEVA)^ (pop;): A amenda pe cineva. A PUNE ŞTREANGUL DE GÂT: A spânzura; A pune într-o situaţie penibilă, dificilă; A constrânge pe cineva să facă un lucru neplăcut şi nedorit; v. şi A pune ştreangul în gât; A pune ştreangul la gât. A PUNE ŞTREANGUL ÎN GÂT: A spânzura; A pune într-o situaţie penibilă, dificilă; A constrânge pe cineva să facă un lucru neplăcut şi nedorit; v. A pune ştreangul de gât. -APUNE ŞTREANGUL LA GÂT: A spânzura; A pune într-o situaţie penibilă, dificilă; A constrânge pe cineva să facă un lucru neplăcut şi nedorit; v. A pune ştreangul de gât. A PUNE TAGĂ: A nu recunoaşte. A PtFNE TAMBACU: A pune umărul la treabă; A ajuta din răsputeri. A PUNE TĂCERE: A impune tăcere; A face linişte; A nu vorbi. A PUNE TĂLPI: A pune beţe în roate;; A băga strâmbe. : A PUNE TĂRBACA PE CINEVA (pop.): A bănui, a suspecta pe cineva. A PUNE TEMEI PE CINEVA, PE CEVA: A avea încredere în cineva, în ceva. A PUNE TEMELIA: A întemeia; A începe; A pregăti; v. şi A pune temelie. A PUNE TEMELIA LA BĂUTURĂ: A mânca înainte de a bea. A PUNE TEMELIE: A întemeia; A începe; A pregăti; v. A pune temelia. A PUNE TERMEN (LA CEVA): A face să înceteze; A termina; A pune capăt la ceva; v. A da termen (la ceva). A PUNE TOATĂ NĂDEJDEA ÎN...: A spera foarte mult de la; A avea mare încredere în.... A PUNE TOATĂ NEVOINŢĂ (înv.): A-şi da toată osteneala; A se strădui din toate puterile; v. A avea multă nevoinţă. A PUNE TOATA SILINŢA: ^A se sili; A se strădui; v. şi A avea mare silinţă. A PUNE TOATE ÎN ACEEAŞI OALĂ: A amesteca în mod nepotrivit lucruri diferite; v. A pune în aceeaşi oală. A PUNE TOATE SILINŢELE: A se sili; A se strădui; v. şi A avea mare silinţă. 527 A PUNE UN PREMIU A PUNE TOATE SPERANŢELE ÎN CINEVA, CEVA: A spera; A avea încredere în cineva, în ceva; v. A pune speranţa în cineva, ceva. A PUNE TOT SUFLETUL ÎN...: A depune eforturi mari în...; A depune toată priceperea, toată inteligenţa sa în.... A PUNE TOTUL CU CAPUL ÎN JOS: A face dezordine; A răscoli; A răvăşi; v. A pune cu faţa în j0s, A PUNE TOTUL ÎN JOC: A risca totul; A pune totul în pericol; v. şi A pune totul pe o carte; A pune totul pe o singură carte A PUNE TOTUL ÎN MIŞCARE: A mişca totul; A trezi totul la realitate; A-i obliga pe toţi să muncească. A PUNE TOTUL ÎN ORDINE: A aranja; A rândui; A face ordine; A aşeza la locul lui fiecare lucru. A PUNE TOTUL LA BĂTAIE: A folosi toate căile şi toate mijloacele. A PUNE TOTUL LA IERTARE: A ierta totul, A PUNE TOTUL LA PUNCT: A aranja; A rândui; A face ordine; A aşeza la locul lui fiecare lucru. A PUNE TOTUL LA SPATE: A ierta totul; A trece cu vederea. A PUNE TOTUL PE O CARTE: A risca totul; A pune totul în pericol; v. A pune iotul în joc. A PUNE TOTUL PE O SINGURĂ CARTE: A risca totul; A pune totul în pericol; v. A pune totul în joc. APUNE TREABA ÎN SARCINA ALTUIA: A trasa altuia o sarcină, o obligaţie; A pune pe altul să facă ceva; v. şi A pune treaba în spinarea altuia; A pune treaba pe seama altuia. A PUNE TREABA ÎN SPINAREA ĂLTUIA: A trasa altuia o sarcină, o obligaţie; A pune pe altul să facă ceva; v.A pune treaba în sarcina altuia. A PUNE TREABA LA CALE: A plănui; A face ordine într-6 problemă. A PUNE TREABA PE CALEA CEA BUNĂ: A plănui şi a organiza bine o treabă. • A PUNE TREABA PE PODVALE: A plănui şi a judeca. A PUNE TREABA PE ROATE: A organiza bine treaba. A PUNE TREABA PE SEAMA ALTUIA: A trasa altuia o sarcină, o obligaţie; A pune pe altul să facă ceva; v. A pune treaba în sarcina altuia. A PUNE TREABĂ-N CUI: A abandona un lucru; A renunţa la o treabă. A PUNE TREABĂ LA CURPĂN (pop.): A o lua de la început; v. şi A pune treabă pe curpăn. A PUNE TREABĂ PE CURPĂN (pop.): A o lua de la început; v. A pune treabă la curpăn. A PUNE TUCIUL ÎN FIARE: A agăţa ceaunul de mămăligă de cârligul lanţului de la vatră. A PUNE ŢARA LA CALE: A conduce, a administra o ţară, o afacere; A discuta, a dezbate lucruri la care nu te pricepi; A sporovoi; A pălăvrăgi. A PUNE ŢESTUL ÎN CAP: A nu vedea, a nu auzi nimic; A se retrage. A PUNE ŢESTUL ÎN CAP CUIVA: A păcăli, a îmbrobodi pe cineva; A-şi înşela soţia; A-şi înşela soţul, A PUNE UNGHIA ÎN GÂT:  maltrata pe cineva; A-l ataca în mod violent. A PUNE ULCICA: A face vrăji. A PUNE ULEI ÎN FOC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; v. A pune benzină în foc. A PUNE ULEI PE FOC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; v.A pune benzină în foc. A PUNE ULEI PESTE FQ C: A învrăjbi işi mai tare lucrurile; v. A pune benzină îiifoc. A PUNE UMĂR LA UMĂR: A depune un efort comun pentru o sarcină mare; v, şi A pune umăr lângă umăr. A PUNE UMĂR ..LÂNGĂ UMĂR: A depune un efort comun pentru o sarcină mare; v. A pune umăr la umăr. APUNE UMĂRUL (PENTRU CINEVA): A veni în ajutor cuiva; A susţine, a sprijini pe cineva; v.A pune piept (pentru cineva). A PUNE UMĂRUL LA HOP: A ajuta când a fost greu. A PUNE UMĂRUL LA ROATĂ: A da o mână de ajutor cuiva. ■- A PUNE UMĂRUL LA TÂNJALĂ: A lenevi. A PUNE UMĂRUL LA TREABĂ: A rnunci bine. ■ A PUNE UN ACCENT DEOSEBIT PE...: A da o atenţie deosebită; A scoate în evidenţă; A sublinia; v. A pune accent pe.... A PUNE UN BOLNAV PE PICIOARE: A vindeca pe cineva; A-l face bine. A PUNE UN CÂn^ÎNLÂ.NŢ: A opri răul; A nu permite să se facă rău împotriva cuiva. A PUNE UN CUŢIT-LA INIMĂ (CUIVA): A intra la griji; A intra la temeri; v. şi A pune un cuţit la stomac; A pune un ghimpe la inimă; A pune un ghimpe la stomac. A PUNE UN CUŢIT LA STOMAC (CUIVA): A intra la griji; A intra la temeri; v. A pune un cuţit la inimă. A "'PUNE UN CUVÂNT BUN PENTRU CINEVA: A interveni pentru cineva; A lăuda pe cineva; A susţine pe cineva; v. şi A pune un cuvânt pentru cineva. APUNE UN CUVÂNT PENTRU CINEVA: A interveni pentru cineva; A lăuda pe cineva; A susţine pe cineva; v. A pune un cuvânt pentru cineva. A PUNE UN GHIMPE LA INIMĂ (CUIVA): A intra la griji; A intra la temeri; v. A pune un cuţit la inimă. A PUNE UN GHIMPE LA STOMAC (CUIVA): A intra la griji; A intra la temeri; v. A pune un cuţit la inimă. A PUNE UN GLONŢ ÎN PIEPT CUIVA: A împuşca pe cineva. A PUNE UN PREMIU: A oferi o recompensă A PUNE UN PREMIU PE CAPUL CUiVA 528 pentru prinderea cuiva; v. şi A oferi un premiu pe capul cuiva; A oferi un preţ pe capul cuiva. A PUNE UN PREMIU PE CAPU^C A oferi o recompensă pentru prinderea cuiva; v. A oferi un premiu. A PUNE UN PREŢ PE CAPUL CUIVA: A oferi o recompensă pentru prinderea cuiva; v. A oferi un premiu. A PUNE UN PROŢAP: ÎN GURĂ: A reclama zgomotos; A striga; A ţipa. A PUNE UN SECHESTRU (CUIVA. PE CEVA): A sechestra cuiva, ceva; v, A aplica sechestre (cuiva, pe cineva). A PUNE UN SEMN: A însemna; A marca; A face un semn. ^ A PUNE UN SUBIECT LA TAPET: A deschide discuţia despre ceva; A aduce în discuţie un subiect. ĂPUNE UNTDELEMN In FOC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; v. A pune benzină în foc A PUNE UNTDELEMN PE FOC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; v. A pune benzină în foc. A PUNE UNTDELEMN PESTE FOC: A învrăjbi şi mai tare lucrurile; v. A pune benzină în foc. A PUNE UN TERMEN: A stabili o dată; A condiţiona durata cuiva, a ceva. A PUNE VAMĂ: A vămui; A percepe vama; A nu lăsa pe gratis, A PUNE VATRA SATULUI: A stabili, A marca vatra satului. A PUNE VĂLUL: A înceta să înţeleagă; A-şi pierde vioiciunea, seninătatea. A PUNE VÂRF: Ă fi prea de toţ; A întrece orice măsură; A fi din cale-afară; v. şi A pune vârf în toate; A pune vârf la toate. A PUNE VÂRF ÎN TOATE: Aii prea de tot; A întrece orice măsură; A 11 din cale-afară; v. A pune vârf. A PUNE VÂRF: LA TOATE: A fi prea de tot; A întrece orice măsură; A fi din cale-afară; v. A pune vârf. A PUNE VENIN LA INIMĂ CUIVA: A supăra, a enerva pe cineva. ^ PUNE VERDE:,A jda drumul; A lăsa liber; A permite. A PUNE VINA CU DREPTATE: A arăta adevăratul vinovat, A PUNE VINA ÎN ;SPINAREA CUIVA: A învinui, a acuza pe cineva; v. şi A pune vina pe cineva, pe ceva. A PUNE VINA PE CINEVA, PE CEVA: A învinui, a acuza pe cineva, ceva; v. A pune vina pe spinarea cuiva. A PUNE VORBA CUIVA LA ÎNDOIALĂ: A nu-1 crede; A nu avea încredere în cineva. A PUNE ZĂBALĂ ÎN GURĂ: A determina pe cineva să asculte, să se supună, să facă ce vrea altul; v. şi A pune zgardă cuiva, A PUNE ZĂLOG: A garanta; A depune o garanţie, un amanet. A PUNE ZGARDĂ CUIVA: A determina pe cineva să asculte, să se supună, să facă ce vrea altul; v. A pune zăbală cuiva. A PUPA ÎN BOT PE CINEVA: A linguşi, a se da bine pe lângă cineva. A PUPA LULEAUA NEAMŢULUI: A se îmbăta; A fi beţiv; v. şi A se pupa cu clondirul. A PURCEDE CĂTRE DOMNUL (înv.): A muri; v. şi A purcede dintru această viaţă. A PURCEDE DE VESTE (înv., pop.): A prinde de.veste, A PURCEDE DINTRU ACEASTĂ VIAŢĂ (înv.)', A muri; v. A purcede către Domnul :;VA;VPUR^^ pop.): (Despre femei): A rămâne însărcinată; v. şi A purcede groasă; A purcede îngreunată; A rămâne grea; A rămâne groasă; A rămâne îngreunată. Ă PURCEDE GROASĂ (înv., pop.): (Despre femei): A rămâne însărcinată; v. A purcede grea. A PURCEDE ÎNGREUNATĂ (înv., pop.): (Despre femei): A rămâne însărcinată; v. A purcede grea. A ' PURCEDE ÎN RĂSIPĂ (înv.): A se împrăştia; A se risipi; A se desfăşura, a decurge în mod nefavorabil; A şe distruge; A se nimici; v. şi A purcede în risipă; A purcede spre risipă; A purcede spre risipă. A PURCEDE ÎN RISIPĂ: A se împrăştia; A se risipi; A se desfăşura, a decurge în mqd nefavorabil; A se distinge; A se nimici; v. A purcede în risipă. A PURCEDE SPRE RĂSIPĂ (înv.): A se împrăştia; A se risipi; A se desfăşura, a decurge în mod nefavorabil; A se distruge; A se nimici; v. A purcede în risipă. A PURCEDE SPRE RISIPĂ: A se împrăştia; A se risipi; A se desfăşura, a decurge în mod nefavorabil; A se ;■ distruge; A se nimici; v. A purcede în răsipă. A PURTA ACELAŞI HRAM: A fi la fel; A semăna unul cu altul.  PURTA AMPRENTA A CEVA: A purta urme lăsate de cineva; A purta urme lăsate de o idee, de o stare psihică. A PURTA BARBĂ: A fi bărbos.  PURTA BANAT CUIVA: A învinui pe cineva; A reproşa, a imputa ceva cuiva, . V A PURTA BLESTEMUL CUIVA: A plăti pentru greşelile altora; A fi rău tratat; A Fi maltratat.. A PURTA CA ÎN CIUR: A nu avea nici un succes; A face o muncă zadarnică. A PURTA CA PE PALMĂ (PE CINEVA): A îngriji foarte bine pe cineva; v. A duce ca pe palmă (pe cineva). A PURTA CA PE PALME (PE CINEVA): A îngriji foarte bine pe cineva; v, A duce ca pe palmă (pe cineva). ... A PURTA CAPUL SUS: A fi mândru; A se purta încrezut, îngâmfat. A PURTA CĂCIULA DEGEABA: A nu fi curajos; A fi laş; A nu se purta bărbăteşte. 529 A PURTA JALBA ÎN PROŢAP A PURTA CĂCIULA PE O URECHE: A fi nepăsător; v. şi A umbla cu căciula într-o parte. A PURTA COARNE: A fi înşelat de nevastă; v. A avea coarne. A PURTA CU HÂRTIA ÎN PROŢAP (înv.): A se înfăţişa cu o jalbă în vârful unei prăjini pentru a se face remarcat de mulţime şi a putea înmâna jalba domnitorului sau unui demnitar; A cere cu insistenţă şi pe un ton ridicat un drept sau o favoare; v. şi A purta cu jalbă în proţap; A umbla cu jalba în proţap. A PURTA CU FĂGĂDUINŢE: A promite; A face promisiuni. A PURTA CU JALBA ÎN PROŢAP înv.): A se înfăţişa cu o jalbă în vârful unei prăjini pentru a se face remarcat de mulţime şi a putea înmâna jalba domnitorului sau unui demnitar; A cere cu insistenţă şi pe un ton ridicat un drept sau o favoare; v. A purta cu hârtia în proţap. A PURTA CU MINCIUNI: A minţi; A ocoli adevărul. A PURTA CU MINCIUNI PE CINEVA: A duce cu vorba pe cineva; v. A duce cu minciună (pe cineva). A PURTA CU ŞOŞELE ŞI CU MOMELE: A amăgi; A face promisiuni deşarte; v. şi A purta cu şoşele şi montele. A PURTA CU ŞOŞELE ŞI MOMELE: A amăgi; A face promisiuni deşarte; v. A purta cu şoşele şi cu montele. A PURTA CU VORBA PE CINEVA (PE CINEVA): A amâna la nesfârşit îndeplinirea promisiunilor făcute; A tărăgăna; A tergiversa; v. A duce cu vorba (pe cineva). A PURTA CU VORBE PE CINEVA (PE CINEVA): A amâna la nesfârşit îndeplinirea promisiunilor făcute; A tărăgăna; A tergiversa; v. A duce cu vorba (pe cineva). A PURTA CU VOROAVE PE CINEVA (PE CINEVA): A amâna la nesfârşit îndeplinirea promisiunilor fiăcute; A tărăgăna; A tergiversa; v. A duce cu vorba (pe cineva). A PURTA DE CHELTUIALĂ CUIVA: A întreţine pe cineva; A ajuta, a sprijini pe cineva; v, şi A purta cuiva de grijă. A PURTA DE GRIJĂ CUIVA: A întreţine pe cineva; A ajuta, a sprijini pe cineva; v, A purta cuiva de cheltuială. A PURTA DE LA ANA LA CAIAFA:A trimite dintr-un loc în altul; A purta pe drumuri pe cineva; A purta cu vorba pe cineva. A PURTA DE NAS (PE CINEVA): A stăpâni; A conduce; A dirija după bunul plac pe cineva; A duce cu vorba; A amăgi pe cineva; v. A duce de nas (pe cineva). A PURTĂ DIN GURĂ ÎN GURĂ: A transmite de la om la om; A transmite de la o generaţie la alta. A PURTA DISCUŢIE: A discuta; A dezbate; A analiza; A conversa. A PURTA DOLIU: A umbla îmbrăcat în negru sau a aplica o fâşie neagră pe haine în semn de doliu. A PURTA DRAGOSTE CUIVA: A iubi pe cineva; A fi îndrăgostit de cineva; A-i plăcea cineva; A stima pe cineva. A PURTA DUŞMĂNIE CUIVA: Ă duşmăni, a urî pe cineva. A PURTA FERUL ŞI PÂRJOLUL (înv.): A nimici, a distruge cu armele. A PURTA FRICĂ DE...: A-i fi frică de.... A PURTA GÂND RĂU CUIVA: A nu-i plăcea cineva; A urî pe cineva; A dori să bată pe cineva. A PURTA GHINION: A fi nefast; A fi de rău augur; v. A aduce ghinion. A PURTA GRIJA CĂŞII: A întreţine familia. : A PURTA GRIJĂ CUIVA: A îngriji pe cineva; A veghea asupra cuiva; v. A purta de grija cuiva. ■ ■ A'PURTA GRIJĂ DE CEVA: A se îngriji de ceva; v. A purta grijă despre ceva. A PURTA GRIJĂ DE CINEVA (înv.): A-şi face griji pentru cineva. A PURTA GRIJĂ DESPRE CEVA: A se îngriji de ceva; v. A purta grijă de ceva. A PURTA GRIJĂ. DESPRE CINEVA: A se îngriji de cineva; A ajuta, a sprijini pe cineva A PURTA HAINE PREOŢEŞTI: A fi preot; A se purta ca un preot; v. şi A purta veşminte preoţeşti. A PURTA HÂRTIA ÎN PROŢAP (înv.): A se înfăţişa cu o jalbă în vârful unei prăjini pentru a se face remarcat de mulţime şi a putea înmâna jalba domnitorului sau unui demnitar;· A cere cu insistenţă şi pe un ton ridicat un drept sau o favoare; v. şi A purta jalba în proţap; A se înfăţişa cu hârtia în proţap; A se înfăţişa cu jalba în proţap; A umbla cu hârtia în proţap; A umbla cu jalba în proţap; A veni cu hârtia în proţap; A veni cu jalba în proţap; ; A PURTA INTERES CUIVA: A avea grijă; A se interesa de cineva. A PURTA ÎN BRAŢE: A sprijini, a ajuta pe cineva; v. şi A purta în palme pe cineva. A PURTA ÎN CÂRCĂ: A duce în spate; A duce tot greul; A suporta toate cheltuielile; v. şi A purta în spinare; A purta greul; A purta greul casei. " A PURTA ÎN GURĂ CA PE UN SFÂNT PE CINEVA (pop.): A lăuda foarte mult pe cineva. A PURTA ÎN PALME PE CINEVA: A sprijini, a ajuta pe cineva; v. A purta în braţe pe cineva. A PURTA ÎN PÂNTECE (despre femei): A fi însărcinată; v. A avea în pântece. A PURTA ÎN SPINARE: A duce în spate; A duce tot greul; A suporta toate cheltuielile; v. A purta în cârcă. A PURTA ÎN TRIUMF: A triumfa; A reuşi; A avea un mare succes. A PURTA JALBA ÎN PROŢAP (7/iv.j: A se înfăţişa cu o jalbă în vârful unei prăjini pentru a se face remarcat de mulţime şi a putea înmâna jalba domnitorului sau unui demnitar; A cere cu in» A PURTA JUGUL 530 sistenţă şi pe un ion ridicat un drept sau o favoare; v. A purta hârtia în proţap. A PURTA JUGUL: A duce în spate; A duce toi greul; A suporta toate cheltuielile; v. A purta în cârcă. A PURTA JUGUL CĂSNICIEI: A duce în spate; A duce tot greul; A suporta toate cheltuielile; v. A purta în cârcă. A PURTA LUMEA PE DEGETE: A face tot ce vrea din cineva; A-l învârti cum vrea; A duce de nas; v. şi A purta pe degete. A PURTA MINCIUNI: A minţi; A induce în eroare.;... A PURTA MUSTAŢĂPE .OALĂ: A purta mustăţi cu vârfurile lăsate în jos. Ă : PURTA . MUSTĂŢIPE OALĂ: A purta mustăţi lungi cu capele lăsate în jos.  PURTĂ NASUL lN PĂMÂNT: A-i fi ruşine; A se ruşina. A PURTA NASUL SUS: A deveni încrezut; A deveni obraznic. A PURTA NECAZ CUIVA: A fi supărat pe cineva; A purta pică cuiva; v. /I avea necaz (pe cineva). A PURTA NECAZ PE CINEVA: A fi supărat pe cineva; A purta pică cuiva; v. A avea necaz (pe cineva). A PURTA NEGRU: A fi în doliu. A PURTA NENOROC: A fi nefast; A fi de râu augur; v. A aduce ghinion. V.; A PURTA NEŞANSA CUIVA: A fi nefast; A fi de rău augur; v. A aduce ghinion. Ă PURTA NOROC: A fi de bun augur; v. A aduce noroc. A PURTA NUME MARI (pop.): A fi de origine nobilă; A avea calităţi deosebite; v. şi A purta nume scumpe. A PURTA NUME SCUMPE (pop.): A fi de origine nobilă; A avea calităţi deosebite; v. şi A purta nume mari. A PURTA OCHELARI DE CAL: A vedea lucrurile în mod limitat; A nu avea nicio perspectivă. A PURTA O CONVERŞAŢnî:^A conversa; A discuta; Ă vorbi cu cineva; v. şi Â/?«nf« o discuţie. A PURTA O DISCUŢIE: A conversa; A discuta; A vorbi cu cineva; v. A purta o con-versaţie. A PURŢA O DISCUŢIE CONFIDENŢIALĂ: A avea o convorbire între patru ochi. , A PURTA PĂLĂRIA (pop.): (Despre femei) A dicta în familie. A PURTA PĂLĂRIA PE O PARTE: A fi vesel; A fi bine dispus; v. A purta pălărie pe o ureche. A PURTA PĂLĂRIA PE O URECHE: A fi vesel; A fi bine dispus; v. şi A purta pălărie pe o parte. A PURTA PANTALONII DEGEABĂ: A nu fi bărbat; A nu avea curaj;. A nu avea putere.; A PURTA PECETEA: A purta semn caracteristic; A purta trăsătura distinctivă. A PURTA PECETEA MORŢH PE FAŢĂ: A arăta rău; A fi pe moarte. A PURTA PE DEGETE: A face tot ce vrea din cineva; A-l învârti cum vrea; A duce de nas; v. A purta pe degete. A PURTA PE DEGETE PE CINEVA: A dispune după bunul plac de cineva; A înşela pe cineva.. A PURTA PE LA ICOANE PE CINEVA: A duce cu vorba;· A duce de nas; A înşela pe cineva; A purta prin judecăţi pe cineva. A;PURTA PE MÂINI PE CINEVA: A avea o grijă deosebită faţă de cineva; v. şi A ţine pe mâini pe cineva. A .PURTA PE PALMĂ (PE CINEVA): A îngriji foarte bine pe cineva; v. A duce ca pe palmă (pe cineva). , A PURTA PE PALME (PE CINEVA): A îngriji foarte bine pe cineva; v. A duce ca pe palmă (pe cineva). A PURTA PICĂ CUIVA: A fi supărat pe cineva; A-i purta sâmbetele cuiva; v. A avea pică asupra cuiva. A PURTA PLOSCA: A umbla cu minciuni, cu bârfeli de la unul ia altul; v. şi A purta plosca cu minciuni; A umbla cu plosca; A umbla cu plosca de minciuni. A PURTA PLOSCA CUMINCIUNI: A umbla cu minciuni, cu bârfeli de la unul Ia altul; v. A purta plosca. A PURTA POALE (pop.): A avea fire de muiere; A fi uşor influenţabil. A PURTA PONOASELE: A avea necazuri, neajunsuri, suferinţe; A avea nemulţumiri, supărări; v. şi A purta ponosul. A PURTA PONOSUL: A ayea necazuri, neajunsuri, suferinţe; A avea nemulţumiri, supărări; v. A purta ponoasele. A PURTA PORTUL CUIVA:  se asemăna; A ajunge, a păţi la fel ca cineva. A PURTA POŞTĂ: A deţine, a duce,, a transmite informaţii confidenţiale, zvonuri etc.; (reg.) A flecări; A pălăvrăgi; v. A duce poşta, ; A PURTA PRIN JUDECĂŢI PE CINEVA: A da în judecată pe cineva târându-1 mereu pe drumuri; v. şi A târî prin judecăţi pe cineva. A PURTA RÂNCHIUNĂ CUIVA: A duşmăni; A uri pe cineva; v. şi A purta râca cuiva. A PURTA RĂSPUNDEREA CUIVA: A răspunde în locul cuiva. A PURTĂ RĂSPUNDEREA PENTRU CE-VA: A avea în grijă ceva; A răspunde de ceva, A PURTA RĂZBOI ÎMPOTRIVA CUIVA: A lupta împotriva cuiva; A se opune cuiva; A nu accepta părerile, dorinţele, ideile cuiva. A PURTA RÂCĂ CUIVA (pop.): A duşmăni pe cineva; A urî pe cineva; v. A purta ranchiună cuiva. A PURTA RÂNDUIALA CUIVA (pop.): A-i face cuiva slujbe de îngropăciune şi pe cele de pomenire; v. A-i purta rânduiala cuiva. 531 A RADE DIN TEMELIE A PURTA RÂNDUIALA ÎNMORMÂNTĂRII CUIVA (pop,): A-i face cuiva slujbe de îngropăciune şi pe cele de pomenire; v. A-i purta rănduiala cuiva. A PURTA RÂNDUIELILE CUIVA (pop.): A-i face cuiva slujbe de îngropăciune şi pe cele de pomenire; v. A-i purta rănduiala cuiva. A PURTA RÂNDUIELILE ÎNMORMÂNTĂRII CUIVA (pop.): A-i face cuiva slujbe de îngropăciune şi pe cele de pomenire; v. A-i purta rănduiala cuiva.  PURTA SÂMBETELE CUIVA: A urmări cu tenacitate şi duşmănie pe cineva; (pop.) A face pomană în fiecare sâmbătă până la 40 de zile după moartea cuiva; v. A paşte sâmbetele cuiva. A PURTA SEMNĂTURA CUIVA: A avea drept de autor pe.... A PURTA SEMNUL PAŢIMEI ÎNTIPĂRIT PE FAŢĂ: A fi pătimaş; A fi cuprins, stăpânit de o patimă. Ă PURTA SIMPATIE CUIVA: A simpatiza, a preţui, a stima pe cineva. A PURTA STEAGUL: A fi în frunte; A fi primul. A PURTA SUFLETUL ÎN TRAISTĂ (pop.): A nu se ţine de cuvânt; A minţi. A PURTA TRENA CUIVA: A urmări pe cineva pretutindeni; A se ţine scai de cineva. A PURTA UN JUG: A avea un necaz; A avea o durere, o problemă greu de rezolvat. A PURTA IJN NUME CINSŢIT: A fi un om cinstit; A fi cunoscut, apreciat ca un om cinstit; v. şi A purta un nume onorabil. A PURTA UN NUME GLORIOS: A fi un om glorios, învingător; A avea multe succese; A învinge mereu. A PURTA UN NUME MARE: A fi o persoană renumită; A fi un om vestit prin merite sau prin origine. A PURTA UN NUME ONORABIL: A fi un om cinstit; A fi cunoscut, apreciat ca un om cinstit; v. A purta un nume cinstit. A PURTA UN TITLU: A avea o demnitate, o funcţie, A PURTA VEŞMINTE PREOŢEŞTI: A fi preot; A se purta ca un preot; v. A purta haine preoţeşti. A PURTA VINA: A fi vinovat. A PURTA VORBA DE COLO PÂNĂ COLO: A băga zâzanie; A provoca neînţelegeri; v. şi A purta vorba de la unu la altu. A PURTA VORBA DE LA UNUL LA ALTU: A băga zâzanie; Ă provoca neînţelegeri; v, A purta vorba de colo până colo. A PURTA VORBE: A bârfi; A cleveti. A PUS ACTELE SUS: A pus bine actele să nu se piardă. A PUS BĂRBATUL CÂRPĂ: Femeia porunceşte în casă; A face treburi femeieşti în casă; A trece la bucătărie, A PUSTIE: La dracu; La naiba. A PUSTII CASA CUIVA: A strica; armonia dintre soţi; A face să se învrăjbească; A despărţi o pereche de oameni căsătoriţi; A lua cuiva bărbatul; A lua cuiva femeia; v. şi A sparge casa cuiva; A strica casa cuiva. A PUSTIU: Povestind moartea sau o mare nenorocire; A jale; A moarte. A PUŞCĂ ÎN LUNĂ (pop .): A nu avea simţul realităţii; A fi nesocotit; A fi nebun. A PUTE A CAZAN: A se fabrica rachiu; v. -A mirosi a cazan. A PUTEA NUMĂRA PE DEGETE: A fi un număr foarte mic de obiecte sau de fimje; v. A număra pe degete. ; A . PUTEA NUMĂRA PE O MÂNĂ: A fi un număr foarte mic de obiecte sau de fiinţe; v. A număra pe degete. A PUTEA ;ŞĂ TAI LEMNE PE CIT^EVA: A dormi foarte adânc. A PUTEA STA ALĂTURI DE...: A fi bun să stea şi...; A se compara cu.... A PUTE DE PROST: A fi foarte prost. , A PUTE PĂMÂNTUL SUB EL: A fi leneş şi murdar. A PUTREZI ÎN ÎNCHISOARE: A fi întemniţat de mulţi ani. A PUŢI A NAS BELIT: A fi beţiv; v.Aficu plosca în nas, : A PUŢI A PUSTIU (pop.): A fi gol; A nu conţine nimic. A PUŢI DE LENE LOCUL SUB CINEVA: A fi deosebit de leneş; Nu face absolut nimic. ;· A "PUŢI GURA CUIVA (CUIVA): A avea o respiraţie urât mirositoare; A fi mincinos; v. A-i mirosi gura cuiva. A PUŢI LOCUL SUB CINEVA: A fi leneş; A nu face nimic; A sta degeaba. ar A RACOLA FEMEI, FETE: A agăţa femei, fete; A umbla după femei, fete, A RADE BARBĂ CUIVA: A bate pe cineva zdravăn; A snopi în bătaie pe cineva. A RADE BREBiENEL (PE CINEVA) (fam.): A rade până la piele pe cineva; v. şi A rade cocean (pe cineva); A rade pilug (pe cineva); A rade ridiche (pe cineva). A RADE CÂTEVA PALME (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A RADE COCEAN (PE CINEVA) (fam.): A rade până la piele pe cineva; v. A rade brebenel (pe cineva). A RADE DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI (PE CINEVA SAU CEVA): A face să dispară fără urme; A distruge; A nimici; A ucide pe cineva; v. şi A stinge de pe faţa pământului; A şterge de pe faţa pământului. A RADE DIN TEMELIE: A o lua de la început. A RADE FAŢA CUIVA 532 A RÂDE FAŢA CUIVA (înv.):  ucide pe cineva. A RADE FĂRĂ SĂPUN PE CINEVA: A critica sever pe cineva. A RADE LA PALME (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A RADE O OALĂ DE VIN: A bea o oală de vin. A RADE O PALMĂ (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A RADE O SCATOAICĂ (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A RADE PALME: A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A RADE PILUG (PE CINEVA) (fam.): A rade până la piele pe cineva; v. A rade brebenel (pe cineva). " ■ A RADE PUTINA (fam.): A fugi, a pleca din faţa unui pericol, din faţa unei situaţii neplăcute; A pleca furiş; A o şterge; v. şi A spăla putina; A şterge putina. A RADE RIDICHE (PE CINEVA) (fam.): A rade până la piele pe cineva; v, A rade brebenel (pe cineva). A RADE UN PAHAR DINTR-O ÎNGHIŢITURĂ: A bea deodată tot dintr-un pahar; v. şi A rade un pahar dintr-o suflare. A RADE UN PAHAR DINTR-O SUFLARE: A bea deodată tot dintr-un pahar; v. şi A rade un pahar dintr-o înghiţitură. A RADIA CHELTUIELILE CUIVA: A şterge, a scoate din evidenţa cheltuielile cuiva. A RADIA DE BUCURIE: Ă fi vesel, surâzător, bine dispus; A fi foarte bucuros. A RADIA DE MULŢUMIRE: A fi foarte mulţumit; A nu mai putea de mulţumire. A RADIA DE PE O LISTĂ: A şterge, a scoate de pe o listă. A RADIA DE SĂNĂTATE: A fi foarte sănătos. A RADIA UN PARAGRAF: A şterge, a scoate un paragraf. A RAPORTA ÎMBOLNĂVIREA CUIVA: A anunţa, a face cunoscută îmbolnăvirea cuiva. A RASOLI O TREABĂ: A face ceva prost; A nu face un lucru cum trebuie; A da greş. A RATA LOVITURA: A pierde, a rata un succes; v. şi A rata o lovitură. Ă RATA O AFACERE: Ă pierde o afacere; A nu reuşi într-o afacere. A RATA O LOVITURĂ:  pierde, a rata un succes; v. A rata lovitura. A RATA O OCAZIE: A pierde, a rata un prilej. A RATĂ ŢINTĂ: A nu nimeri ţinta; A nu-şi atinge scopul. A RATA UN PRILEJ: A pierde, a rata o ocazie. A RĂBDA DE FOAME: A-i fi foame; A nu mai putea de foame. A RĂBDA DE FRIG: A-i fi frig; A nu mai putea de frig. A RĂBDA DE SETE: A-i fi sete; A nu mai putea de sete. A RĂBDATNIMA PE CINEVA SĂ...: A avea răbdarea, a avea curajul, a îndrăzni să.... A RĂBDA ÎN PIELE (pop.): A îndura fără a crâcni; A suporta. A RĂBDA ÎN TĂCERE: A suporta în tăcere necazurile, durerile. A RĂBDA O OCARĂ: A suporta o ocară, o jignire, o insultă. A RĂBDAT CAT A RĂBDAT: Totul are o limită. A RĂCI UŞOR: A fi puţin răcit. A RĂCNI CA DIN GURA DE ŞARPE: A striga din răsputeri; v. şi A striga ca din gura de şarpe; A striga ca în gura de şarpe; A urla ca din gura de şarpe. A RĂCNI CÂT ÎL ŢINE GURA: A striga, a urla, ţipa foarte tare; v. şi A răcni cât îl ţine vocea; A răcni în gura mare. ; A RĂCNI CÂT ÎL ŢINE VOCEA: A striga, a urla, ţipa foarte tare; v. A răcni cât îl ţine gura. A RĂCNI ÎN GURA MARE: A striga, a urla, ţipa foarte tare; v. A răcni cât îl ţine gura. A RÂDE DIN BAIERELE INIMII: A râde cu poftă; Arâde din toată inima. ARĂ DRACE, ARĂ!: Necăjeşte-mă tu mult până-mi sare ţandăra. A ■RAMAS'BINE 'CUMVA "RĂMAS:'E bine cum e acum; E bine că nu s-a schimbat. A RĂMAS ÎNŢELES: Rămâne precum am ' vorbit; v. şi Rămânem înţeleşi. A RĂMAS NUMAI CU PIELEA: Este foarte slab; A rămas din el numai piele şi os. A RĂMAS PE A MEA: A rămas aşa cum am dorit eu. A RĂMÂNE ACASĂ: A nu pleca niciunde; A nu fi dus niciunde. r A RĂMÂNE ACOPERIT: A nu fi văzut; A nu fi public; A nu se ştie. ARĂMĂNE AFIŞ: A rămâne uluit, uimit. A RĂMÂNE ANONIM: A nu fi cunoscut; A nu i se cunoaşte numele. A RĂMÂNE ARS: A rămâne păcălit, înşelat; A fi păgubit; A pierde puterea de a reacţiona; v. şi A rămâne ca ars. : A RĂMÂNE AŞA: A rămâne mirat; A rămâne neschimbat. A RĂMÂNE AŞEZAT: A se potoli; A se linişti; A se cuminţi; A rămâne la locul lui; v. şi A rămâne c alm : " A RĂMÂNE BALTĂ: A stagna; A fi lăsat în părăsire; v. şi A sta baltă; A zăcea baltă. Â: RĂMÂNE BINE CUM A RĂMAS: A avea un rezultat bun. A RĂMÂNE BOTOS : A se bosumfla; Ase supăra; A nu-i conveni. A RĂMÂNE BUN FĂCUT: Ce-i făcut, e bun făcut; A rămâne aşa cum este. 533 A RĂMÂNE CREDINCIOS PRINCIPIILOR SALE A RĂMÂNE BUN PLĂTIT: Ce-i plătit, e plătit; Banii plătiţi nu se restituie. A RĂMÂNE BURLAC: A nu se mai însura; A rămâne singur. A RĂMÂNE BUZAT: A fi păcălit; A fi dezamăgit. A RĂMÂNE CA ARS: A rămâne păcălit, înşelat; A fi păgubit; A pierde puterea de a reacţiona; v. A rămâne ars. A RĂMÂNE CA BOUL LA POARTA NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate; v. şi A rămâne ca boul la poartă nouă; A rămâne ca vaca la poarta nouă; A rămâne ca vaca la poartă nouă; A rămâne ca viţelul la poarta nouă; A rămâne ca viţelul la poartă nouă; A se uita ca vaca la poarta nouă; A se uita ca vaca la poartă nouă; A. se uita ca viţelul la poarta nouă; A se uita ca viţelul la poartă nouă; A sta ca vaca la poarta nouă A sta ca vaca la poartă nouă; A sta ca viţelul la poarta nouă; A sta ca viţelul la poartă nouă. A ^RĂMÂNE CA BOUL LA POARTĂ NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate; v. A rămâne ca boul la poarta nouă. A RĂMÂNE CA CUCU PE CREASTĂ: A rămâne singur în viaţă. A RĂMÂNE CA DE LEMN: A înlemni; A încremeni; v. şi A rămâne lemn. A RĂMÂNE CA DRACIJ: A rămâne prost; A rămâne rău. A RĂMÂNE CA EL:A rămâne cum a vrut el; A-şi impune punctul de vedere. A RĂMÂNE CA ÎNAINTE: A nu surveni nicio schimbare; v. şi A rămâne ca la început. A RĂMÂNE CA LA FOTOGRAF: A rămâne cu gura căscată; A înlemni; A rămâne tablou. A RĂMÂNE CA LA ÎNCEPUT: A nu surveni nicio schimbare; v. A rămâne ca înainte, A RĂMÂNE CALM: A se potoli; A se linişti; A se cuminţi; A rămâne la locul lui; v. A rămâne aşezat. A RĂMÂNE CA LOVIT DE TRĂSNET: A rămâne înlemnit, împietrit de spaimă, de uimire. A RĂMÂNE CAM. AŞA: A rămâne cu o îndoială în sufletul lui. A RĂMÂNE CAM ÎNTR-O PARTE: A se ţicni niţel; v. şi A rămâne cam pe o parte. A RĂMÂNE CAM PE fQ PARTE:;rA se ţicni niţel; v. A rămâne cant într-o parte. A RĂMÂNE CAM PROST: A nu fi prea bine.: A RĂMÂNE CA NIMENI PE LUME: A rămâne prost; A rămâne rău. A RĂMÂNE CA O STANĂ DE PIATRĂ: A fi rece, izolat, necomunicativ; A rămâne complet izolat. A RĂMÂNE CA O SCÂNDURĂ; A. fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A RĂMÂNE CA SCÂNDURA: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A. deveni slab ca o scândură. A RĂMÂNE CA SCRIS PE PERETE: A încremeni; v. şi A rămâne scris pe perete. A RĂMÂNE CATRĂSNIT: A rămâne uluit, uimit, înlemnit; v. şi A rămâne ca trăsnit din senin. A RĂMÂNE CA TRĂSNIT DIN SENIN: A rămâne uluit, uimit, înlemnit; v. A rămâne ca trăsnit. A RĂMÂNE CA ŢINTUIT LOCULUI: A rămâne nemişcat, blocat, paralizat. a vaca la poarta NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate; v. A rămâne ca boul la poarta nouă. :...;A,,:RĂMĂNE, ca,,vaca la poartă NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate; v. A rămâne ca boul la poarta nouă. A RĂMÂNE CA VAI DE EL: A-i plânge de milă; A fi într-o situaţie foarte proastă; v. şi A rămâne ca vai de lume; A rămâne ca vai de mama lui. A RĂMÂNE CA VAI DE LUME: A-i plânge de milă; A fi într-o situaţiei foarte proastă; v. A rămâne ca vai de el. LUI: A-i plânge de milă; A fi într-o situaţie foarte proastă; v. A rămâne ca vai de el. A RĂMÂNE CA VIŢELUL LA POARTA NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate; v. A rămâne ca boul la poarta nouă. A .RĂMÂNE CA VIŢELUL LA POARTĂ NQUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii nor neaşteptate; v. A rămâne ca boul la poarta nouă. A RĂMÂNE CĂLARE PE SITUAŢIE: A fi sigur de reuşita unei acţiuni; v. A fi călare pe situaţie. A-I RĂMÂNE CĂMAŞA: A sărăci cu totul; v, şi A-i rămâne doar cămaşa. . . A RĂMÂNE. CĂSCĂUI: A rămâne mirat. A RĂMÂNE CĂUI (pop.): A rămâne uimit. A RĂMÂNE CELIBATAR: A nu se căsători. A RĂMÂNE CREDINCIOS: A nu-şi schimba convingerile; A-şi păstra credinţa; v. şi A rămâne credincios convingerilor sale. A RĂMÂNE CREDINCIOS CONVINGERILOR SALE: A nu-şi schimba convingerile; A-şi păstra credinţa; v. A rămâne credincios. A RĂMÂNE CREDINCIOS PĂRERILOR SALE: A nu-şi schimba părerile. A RĂMÂNE CREDK4CÎOŞ PRINCIPIILOR SALE: A nu-şi schimba principiile. A RĂMÂNE CRUCIT 534 A RĂMÂNE CRUCIT: A fi tare mirat. A RĂMÂNE CU AMĂRĂCIUNEA ÎN SUFLET: A nu putea să-şi vindece durerea sufletească; A suferi mereu; v, şi A rămâne cu durerea la inimă. A RĂMÂNE CU AMĂRĂCIUNEA LA INIMĂ: A nu putea să-şi vindece durerea sufletească; A suferi mereu; v. A rămâne cu amărăciune în süßet; A rămâne cu amărăciune la inimă; A rămâne cu oful la inimă. A RĂMÂNE CU AŢA MĂMĂLIGII: A nu rămâne cu nimic; A rămâne lefter. A RĂMÂNE CU BRAŢELE ÎNCRUCIŞATE: A rămâne uluit, uimit; A nu mai face nimic; A lenevi. A RĂMÂNE CU BUZA FRIPTĂ: A rămâne în suferinţă; A suferi dezamăgirea; v. şi A rămâne cu buzele crăpate; A rămâne cu buzele fripte; A rămâne cu buzele umflate; A rămâne fluierând din buze. A RĂMÂNE CU BUZELE CRĂPATE: A rămâne în suferinţă; A suferi dezamăgirea; A rămâne dezamăgit în aşteptări; A rămâne mofluz; A pierde; v. A rămâne cu buza friptă. A RĂMÂNE CU BUZELE FRIPTE: A rămâne în suferinţă; A suferi dezamăgirea; A rămâne dezamăgit în aşteptări; A rămâne mofluz; A pierde; \.A rămâne cu buza friptă. A RĂMÂNE CU BUZELE UMFLATE: A rămâne în suferinţă; A suferi dezamăgirea; A rămâne dezamăgit în aşteptări; A rămâne mofluz; A pierde; v. A rămâne cu buza friptă. A RĂMÂNE CU BUZUNARELE GOALE: A rămâne fără niciun ban; A rămâne sărac; A rămâne lefter. A RĂMÂNE CU CĂRUŢA: A rămâne cu treaba făcută pe jumătate; v. şi A rămâne cu căruţa în drum. Ă RĂMÂNE CU CĂRUŢA ÎN DRUM: A rămâne cu treaba făcută pe jumătate; v. A rămâne cu căruţa. A RĂMÂNE CU CHIN LA INIMĂ: A avea necazuri; A avea probleme; A avea dureri; A fi chinuit. A RĂMÂNE CU COADA TIGĂII: A nu rămâne cu nimic. A RĂMÂNE CU DEGETU-N GURĂ: A rămâne ca un prost. A RĂMÂNE CU DUREREA: A fi îndurerat; A fi întristat; A fi necăjit. A RĂMÂNE CU DUREREA LA INIMĂ: A nu putea să-şi vindece durerea sufletească; A suferi mereu; v. A rămâne cu amărăciune în suflet. A RĂMÂNE CU EA: A o iubi. A RĂMÂNE CU FUNDUL PE GHEAŢĂ: A rămâne ruşinat, înşelat. A RĂMÂNE CU GÂNDUL: A nu se alege cu nimic. A RĂMÂNE CU GÂNDUL ACOLO: A nu-şi lua gândul; A se gândi tot acolo. A RĂMÂNE CU GURA CĂSCATĂ: A fi uimit, stupefiat; A nu-i veni să-şi creadă ochilor sau urechilor; v. şi A sta cu gura căscată. A RĂMÂNE CU INIMA FRIPTĂ: A rămâne cu buzele umflate; A rămâne mâhnit. A RĂMÂNE CU INIMA LA EA: A o admira; A o iubi. A RĂMÂNE CU INIMA ZDROBITĂ: A fi întristat, îndurerat; A fi profund supărat. A RĂMÂNE CUIVA: A fi moştenit de cineva. A ; RĂMÂNE CU JUDECATĂ: A câştiga procesul. ARĂMÂNE CUM A FOST: A nu schimba nimic. A RĂMÂNE CU MASUL: A petrece noaptea; A rămâne peste noapte; v. A cădea la mas. A-RĂMÂNE CUM E MAI RĂU: A rămâne foarte prost. A RĂMÂNE CUMINTE ÎN BANCA SA: A sta la locul său; A-şi vedea de treabă; A nu se amesteca în treburile altuia. A RĂMÂNE CUM NU SE POATE MAI BINE: A rămâne foarte bine. A RĂMÂNE CUM O VREA DUMNEZEU: A rămâne cum e sortit; v. şi A rămâne cum vrea Al de Sus. ^ A RĂMÂNE CU MULT lNURMĂ: A nu mai progresa; A nu mai înainta; A nu se mai dezvolta. A RĂMÂNE CUM VREA AL DE SUS: A rămâne cum e sortit; A rămâne cum o vrea Al de Sus. A RĂMÂNE CUM VREA DUMNEZEU: Fie cum o fi; Să rămână cum e sorit. A RĂMÂNE CU NIMIC: A fi sărac; A nu avea nimic/ A RĂMÂNE CU OCHII AŢINTIŢI ÎN TAVAN: A fi cu gândul aiurea; A nu face nimic; A sta degeaba; v. /I avea ochii în tavan. A RĂMÂNE CU OCHII BELIŢI LA CINEVA: Ă-l privi cu uimire; v. şi A rămâne cu ochii bleojdiţi la cineva. A RĂMÂNE CU OCHII BLEOJDÎŢI LA CINEVA: A-l privi cu uimire; v. şi A rămâne cu ochii beliţi la cineva. A RĂMÂNE CU OCHII CĂSCAŢI: A se mira peste măsură. A RĂMÂNE CU OCHII ÎN PĂMÂNT: A se ruşina; A-î fi ruşine; A nu avea curaj. A RĂMÂNE CU OCHII ÎN TAVAN: A fi cu gândul aiurea; A nu face nimic; A sta degeaba; v. A avea ochii în tava. A RĂMÂNE CU OCHII ŢAGLĂ: A rămâne cu ochii aţintiţi, pironiţi la ceva; A rămâne încremenit; v. şi A rămâne ţaglă. A RĂMÂNE CU OCHII ŢINTĂ ÎN TAVAN: A fi cu gândul aiurea; A nu face nimic; A sta degeaba; v. A avea ochii în tavan. A RĂMÂNE CU OCffll ZGÂIŢI: Ase holba; A rămâne cu ochii holbaţi. A -RĂMÂNE CU OFTATUL: A rămâne cu durerea, cu necazul. A RĂMÂNE CU OFUL LA INIMĂ: A nu 535 A RĂMÂNE DE RÂSUL· LUMII putea să-şi vindece durerea sufletească; A suferi mereu; v. A rămâne cu amărăciune în suflet. A RĂMÂNE CU PLÂNSUL: A rămâne îndurerat; v. şi A rămâne cu văitatuL A RĂMÂNE CU PUMNUL ÎN GURĂ: A rămâne păcălit. ' A RĂMÂNE CU RUŞINEA ÎN OBRAZ: A se ruşina; A-i fi ruşine. A RĂMÂNE CU SUFLETUL ÎN OASE: A rămâne cu viaţă; v. şi A rămâne cu zile. : A RĂMÂNE CU SURÂSUL PE BUZE: A zâmbi degeaba; A surâde; A zâmbi; A fi bine dispus; v. şi A române cu zâmbetul; A rămâne cu zâmbetul pe buze, A RĂMÂNE CU TRAISTÂ-N BĂŢ: A fi foarte sărac; A nu avea un adăpost. A RĂMÂNE CU UITATU: A nu se alege cu nimic. A RĂMÂNE CU UN ŞURUB LIPSĂ: A se sminti.:1'': A RĂMÂNE CU VĂITATUL: A rămâne îndurerat; v. A rămâne cu plânsul. A RĂMÂNE CU VORBITUL: A nu convinge pe nimeni. A ; RĂMÂNE CU ZÂMBETUL: A zâmbi degeaba; A surâde; A zâmbi; A fi bine dispus; v. A rămâne cu surâsul pe buze. A RĂMÂNE CU ZÂMBETUL PE BUZE: A zâmbi degeaba; A surâde; A zâmbi; A fi bine dispus; v. A rămâne cu surâsul pe buze. A RĂMÂNE CU ZILE: A rămâne cu viaţă; A scăpa cu viaţă dintr-o mare primejdie; v. A rămâne cu sufletul în oase. A RĂMÂNE CU ZISU: A vorbi în zadar. A RĂMÂNE DE...: A se răzleţi de.; A se despărţi.; A supravieţui cuiva. '■■"■■■A;RĂMÂNE DE BASM: A ajunge de râs; A fi de poveste; v. şi A rămâne de poveşti; A rămâne de poveşti în ţară. A RĂMÂNE DE BATJOCURA LUMII: A rămâne de ruşine; v. şi A rămâne de batjocură. A RĂMÂNE DE BATJOCURĂ: / i rămâne de ruşine; v. A rămâne de batjocura lumii. A RĂMÂNE DE BĂRBAT: A o părăsi bărbatul; A-i muri bărbatul; A fi văduvă. A RĂMÂNE DE CAPUL LUI: A umbla liber, necontrolat de nimeni; v. A fi de capul lui: A RĂMÂNE DE CAPUL SĂU: A umbla liber, necontrolat de nimeni; v.Afi de capul lui. ^ A RĂMÂNE DE CĂRUŢĂ: A pierde o ocazie; A rămâne în urmă. A RĂMÂNE DE CÂRD: A rămâne în urmă. A RĂMÂNE DECÂT NUMELE: A deceda. A RĂMÂNE DECÂT PRAF: A nu rămâne nimic; A dispărea; A se distruge; v. şi A rămâne decât praful; A rămâne decât praful şi cenuşa. A RĂMÂNE DECÂT PRAFUL: A nu rămâne nimic; A dispărea; A se distruge; v. A rămâne decât praf. A RĂMÂNE DECÂT PRAFUL ŞI CENUŞA: A nu rămâne nimic; A dispărea; A se distruge; v. A rămâne decât praf A RĂMÂNE DE CEVA: A rezista la ceva; A RĂMÂNE DE CINEVA: A supravieţui cuiva; A fi mai bun; A învinge. A RĂMÂNE DE CUVÂNT: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A RĂMÂNE DE DÂRVALÂ: A rămâne pe drumuri; A nu mai avea din ce trăi. A RĂMÂNE DE DRUM: A rămâne în urmă. A RĂMÂNE DE FRAIER: A rămâne păcălit A rămâne prost. A RĂMÂNE DE GLOABĂ: A rămâne de căruţă. A RĂMÂNE DE HAIMANA: A umbla haimana; A vagabonda; A nu face nimic. A RĂMÂNE DE IZBELIŞTE: A rămâne fără adăpost; A rămâne pe drumuri. A RĂMÂNE DE JUDECATĂ (înv.): A pierde un proces; v. şi A rămâne din căruţă. A RĂMÂNE DE MINCIUNĂ: A nu se poate ţine de cuvânt; A minţi. A RĂMÂNE DE NEVASTĂ: A-l părăsi nevasta; A-i muri nevasta; A rămâne văduv. A RĂMÂNE DE OCARĂ: A se compromite; v. A ajunge de ocară. A RĂMÂNE DE PAGUBĂ: A avea o pierdere; A suferi o pagubă; v. şi Ă rămâne de păgubaş. A RĂMÂNE DE PĂGUBAŞ: A avea o pierdere; A suferi o pagubă; v. A rămâne de pagubă. A RĂMÂNE DE PĂRINŢ: A fi orfan; A nu mai avea părinţi. A RĂMÂNE DE POMINA (fam.): A se face de râs; A deveni proverbial; v. A ajunge de pomina lumii. ; A -RĂMÂNE'■ DE; POMINA LUMII (fam:): ^A se face de râs; A deveni proverbial; v. A ajunge de pomină lumii: A RĂMÂNE DE POMINĂ (fam.): A se face de râs; A deveni proverbial; v, şi A ajunge de pomina lumiL A RĂMÂNE DE POVESTE (pop., fam.): A deveni cunoscut; A-i merge vestea; A se face de râs; v. A ajunge de poveste. A RĂMÂNE DE POVEŞTI: A ajunge de râs; A fi de poveste; v. A rămâne de basm. A RĂMÂNE DE POVEŞTI ÎN ŢARĂ: A ajunge de râs; A fi de poveste; v. A rămâne de basm. A RĂMÂNE DE PROST: A nu fî în stare să se descurce. A RĂMÂNE DE RÂS: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A RĂMÂNE DE RAS ŞI DE OCARĂ: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A RĂMÂNE DE RÂSUL CÂINILOR: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A RĂMÂNE DE RÂSUL CIORILOR: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A RĂMÂNE DE RÂSUL CURCILOR: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A RĂMÂNE DE RÂSUL LUMII: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A RĂMÂNE DE RÂSUL SATULUI 536 A RĂMÂNE DE RÂSUL SATULUI: A fi de batjocură; A se compromite; v.A ajunge de râs. A RĂMÂNE DE RÂSUL TÂRGULUI: A fi de batjocură; A se compromite; v.A ajunge de râs. A RĂMÂNE DE RUŞINE: A se face de râs; A se face de băcănie; v, A da de ruşine. A RĂMÂNE DE RUŞINEA LUMII: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A RĂMÂNE DE; RUŞJKEA SATULUI: A" se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A RĂMÂNE DE TATĂ: A rămâne orfan de tată. A lt\MÂNE DE^ V A vedea ce se va întâmpla. A RĂMÂNE DE VINĂ: A rămâne vinovat. A RĂMÂNE DE VORBĂ: A sta de vorbă; A conversa. A RĂMÂNE DIN JUDECATĂ (înv.): A pierde un proces; v. A rămâne de căruţă. A RĂMÂNE DOAR CU SUFLETUL ÎN OASE: A scăpa cu viaţă; A rămâne sărac. a ;'x A RĂMÂNE DOAR PIELEA ŞI OSUL DE EL: A slăbi mulL A RĂMÂNE DREPT CA LUMÂNAREA: A rămâne cinstit, corect; A rămâne foarte drept. A RĂMÂNE DRUG DE CINEVA (pop.}; A fi nedespărţit de cineva; v. şi A rămâne lipcă de cineva; A se ţine drug de cineva; A se ţine lipcă de cineva; A sta drug de cineva; A sta lipcă de cineva; A rămâne lipcă; A rămâne lipcă de capul cuiva; A se ţin? după cineva ca dracul după călugăr; A se ţine după cineva ca dracul după popă; A se ţine după cineva ca după urs; A se ţine după cineva ca mânzul după iapă; A se ţine după cineva ca puii după clofă; A se ţine lipcă de cineva;  şedea drug de cineva; A şedea lipcă de cineva. .IMIMiANEpUS In GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A RĂMÂNE DUS PE CUGETE: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A RĂMÂNE DUS PE GÂND: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A RĂMÂNE .DUS PE GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A RĂMÂNE FATĂ BĂTRÂNĂ: (Despre fete) A fi în vârstă şi nemâritatâ; v. A jîfaiă bătrână. A RĂMÂNE FATĂ ÎN PĂR: (Despre fete) A fi în vârstă şi nemăritată; v. Ajîfată bătrână. A RĂMÂNE FĂRĂ, EFECT:, A nu avea niciun efect; A nu avea nicio urmare. A RĂMÂNE FĂRĂ EGAL: A fi cel mai bun, cel mai căutat. , A; RĂMÂNE FĂRĂ GLAS: A nu mai putea scoate o vorbă; v. şi A rămâne fără grai; A rămâne mut. A RĂJ^m^ nu mai putea scoate o vorbă; v. A rămâne fără glas. A RĂMÂNE FĂRĂ NICIUN DUMNEZEU: A nu avea niciun rost, niciun ţel. A RĂMÂNE FĂRĂ PÂINE: A nu mai avea serviciu; A numai avea un loc de muncă; A fi sărac; v. şi A rămâne fără slujbă. A RĂMÂNE FĂRĂ RIVAL: A fi cel mai bun; A fi inegalabil. A RĂMÂNE FĂRĂ SLUJBĂ: A nu mai avea serviciu; A numai avea un loc de muncă; A fi sărac; v. A rămâne fără pâine. A RĂMÂNE FĂRĂ URMĂRI: A nu provoca nicio consecinţă, nicio urmare; A rămâne liniştit, potolit; A rămâne în apele sale. AjRĂMÂNE FERM: A nu ceda; A nu se da bătut; v. şi A rămâne ferm pe poziţie. A RĂMÂNE FERM PE POZIŢIE: A nu ceda; A nu se da bătut; v. A rămâne ferm, A RĂMÂNE FLUIERÂND A PAGUBĂ: A rămâne sărac; A rămâne în pierdere. Am RĂMÂNEvj 'FLUIERÂND DIN BUZE UMFLATE: A rămâne în suferinţă; A suferi dezamăgirea; A rămâne dezamăgit în aşteptări; A rămâne mofluz; A pierde; v. A rămâne cu buza friptă. A RĂMÂNE FRIPT: A fi păcălit; A fi tras pe sfoară; A fi înşelat, A RĂMÂNE GREA (înv., pop.): (Despre femei): A rămâne însărcinată; v.A purcede grea. A RĂMÂNE; GROASĂ (înv., pop.): (Despre femei): A rămâne însărcinată; v. A purcede grea. A; RĂMÂNE. HOLTEI:.A nu se însura; A RĂMÂNE; INIMA CUIVA (LA CINEVA, LA CEVA): A se gândi mereu la cineva, la ceva; A iubi în continuare pe cineva; A-i fi dor de cineva, de ceva. A RĂMÂNE INSENSIBIL: A nu-1 interesa nimeni şi nimic; A nu-1 impresiona nimeni şi nimic. A RĂMÂNE INTERZIS: A rămâne uimit, uluit; A Fr surprins; A se minuna, A RĂMÂNE IUFT DE PARALE: A fi lefter; A nu mai avea niciun ban; v. şi A rămâne iuft la parale. A RĂMÂNE IUFT LA PARALE: A fi lefter; A nu mai avea niciun ban; v. şi A rămâne iuft de parale. A RĂMÂNE ÎMPIETRIT: A rămâne uimit; A rămâne surprins; v. şi A rămâne încremenit. A RĂMÂNE ÎN; AER: A rămâne iară sprijin, fără mijloace. A;RĂMÂNE ÎN AMINTIRE:A nu mai fi; A nu mai exista; A-şi mai aminti de cineva, de ceva. A RĂMÂNE ÎN CĂMAŞĂ: A rămâne sărac. A RĂMÂNE ÎN CÂŞTIG: A câştiga ceva peste cât l-a costat. A RĂMÂNE ÎN CĂRUŢĂ: A merge; A se dezvolta; A înainta; A progresa. A RĂMÂNE ÎN CÂRCĂ CUIVA: A rămâne întreţinut de cineva. A RĂMÂNE ÎN COADĂ: A fi ultimul; A nu avansa; A nu înainta; A rămâne în urmă de tot. A RĂMÂNE ÎN COADELE TĂCIUNILOR: A trăi în mizerie; A o duce greu. A RĂMÂNE ÎN COSTUMUL LUI ADAM: A fi în pielea goală; A nu fi îmbrăcat. A RĂMÂNE ÎNCREDINŢAT CĂ...: A fi încredinţat că.... 537 A RĂMÂNE ÎN URMĂ A RĂMÂNE ÎNCREMENIT: A rămâne uimit; A rămâne surprins; v. A rămâne împietrit. A RĂMÂNE ÎNCREMENIT DE GROAZĂ: Ase îngrozi; A se înfricoşa. A RĂMÂNE ÎNCURCAT: A fi încurcat; A nu se descurca; A nu şti ce şi cum să facă, A RĂMÂNE ÎNDĂRĂT: A rămâne în urmă, ; A RĂMÂNE ÎNDATORAT CUIVA: A fi dator cuiva; A fi dator faţă de cineva; A avea obligaţii faţă de cineva; v. şi A Ji îndatorat faţade cineva. A RĂMÂNE ÎNDATORAT FAŢĂ DE CINEVA: A fi dator cuiva; A fi dator faţă de cineva; A avea obligaţii faţă de cineva; v. A fi îndatorat cuiva. A RĂMÂNE INDIFERENT LACEVAr A fi indiferent, nepăsător faţă de ceva; A nu-1 interesa nimic. V:v A RĂMÂNE INVIZIBIL: A nu se: putea vedea; A nu se putea zări; A nu se putea observa. A RĂMÂNE ÎN DISPONIBILITATE: A fi eliberat din post, din serviciu; A rămâne fără un loc de muncă. A RĂMÂNE ÎNDOIT ÎN SUFLETUL LUI: A se îndoi de.... A RĂMÂNE ÎN DRUM: A nu mai avea un adăpost; A rămâne fără casă; v. şi A rămâne pe drumuri. A RĂMÂNE ÎN DUBIU: A se îndoi; A nu fi sigur; A fi la îndoială. A RĂMÂNE ÎN FAMIILE: A nu părăsi familia; A rămâne la noi. A RĂMÂNE ÎN FORMĂ: A fi , a se prezenta în cele mai bune condiţii. A RĂMÂNE : ÎN FRONT: A-şi continua , activitatea; A nu se delăsa; A nu ceda. A RĂMÂNE ÎN GARDĂ: A fi atent; A avea grijă; A fi prevăzător; A fi ponderat. A RĂMÂNE ÎN GĂOACEA SA: A se afla la locul său; A nu ieşi din locul său; A nu-şi părăsi lOCUl.v A RĂMÂNE ÎN GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus pe gânduri. A RĂMÂNE ÎN GÂT (CUIVA CEVA): A nu scăpa de ceva; A nu se putea împăca cu ceva; A nu putea suferi ceva. A- RĂMÂNE ÎN GRAŢIILE CUIVA: A câştiga încrederea; bunăvoinţa cuiva. A RĂMÂNE ÎNGREUNATĂ (înv., pop): (Despre femei): A rămâne însărcinată; \. A purcede grea. A RĂMÂNE ÎNLEMNIT: A ■; rămâne, uimit, impresionat; (în basme) A deveni stană de piatră; v. A fi înlemnit. A RĂMÂNE ÎNMĂRMURIT: A rămâne uimit, impresionat;’|f/i basme) A deveni stană de piatră; v. Afiînlemnit. A RĂMÂNE ÎN NESIMŢIRE: A fi lipsit de bun-simţ; A fi lipsit de sensibilitate. A RĂMÂNE ÎN PANĂ (fam.): A duce lipsă de ceva; v. A fi în pană. A RĂMÂNE ÎN PANĂ DE: BANI:: A nu mai avea bani. A RĂMÂNE ÎN PANĂ DE BENZINĂ: A nu mai avea benzină la maşină. A RĂMÂNE ÎN PARAGINĂ: A se degrada; A se ruina; A fi în paragină. A RĂMÂNE lN PERICOL: A avea necazuri; A avea probleme. A RĂMÂNE ÎN PICIOARE: A continua să existe; (Despre concepţii, teorii) A continua să fie valabil;(Despre construcţii): A rămâne intact. :: A RĂMÂNE ÎN PIERDERE: A ■ nu - câştiga nimic; A nu obţine nimic; A rămâne fără câştig; A rămâne în deficit. A RĂMÂNE ÎN POM: A rămâne fară mijloacele necesare existenţei; A rămâne fară niciun sprijin. A RĂMÂNE ÎN PRADA (CUIVA SAU A CEVA): A lăsa dominat, copleşit de cineva sau de ceva; A lăsa la bunul plac al cuiva sa a ceva; v. A da în prada (cuiva sau a ceva). A RĂMÂNE ÎN PRIM PLAN: A avea o importanţă primordială; A acorda o importanţă primordială; A fi cel mai important; A fi esenţial; v. şi A rămâne în primul plan. A RĂMÂNEvÎN^PRIMUL:PLAN:: ^A j avea o importanţă primordială; A acorda o importanţă primordială; A fi cel mai important; A fi esenţial; v. A rămâne în primul plan. A RĂMÂNE ÎN PUTERE: A nu se ramoli; A fi puternic; A fi în forţă. A RĂMÂNE ÎN PUTEREA CUIVA: A fi la dispoziţia cuiva; A avea posibilitatea să; A depinde de cineva; v. A fi în puterea cuiva. ^ A RĂMÂNE ÎN RELAŢII CU CINEVA: A-şi menţine, a-şi cultiva în continuare bunele relaţii cu cineva; v. şi A rămâne în termeni buni cu cineva. A RĂMÂNE ÎN SAPĂ DE LEMN: A ajunge, a rămâne foarte sărac; A nu avea de niciunele. ,:A· [RĂMÂNE'!ÎN;SCAUN: A rămâne, a se menţine la tron. ii A RĂMÂNE.tÎN>SUSPENSIE: A fi amânat, suspendat, oprit. A RĂMÂNE ÎN TERMENI BUNI CU CINEVA: A-şi menţine, a-şi cultiva în continuare bunele relaţii cu cineva; v.A rămâne în relaţii cu cineva. ■ARĂMÂNE ÎNTRE NOIrA^îne secret; A nu spune altora. K A RĂMÂNE ÎNTRU ATÂTA: A mai fi de făcut doar atâta; A lipsi numai atâta; v. şi A rămâne la atâta; A rămâne numai la atâta; A rămâne numai până la atâta; A rămâne până la atâta; A RĂMÂNE ÎN TURNUL DE FILDEŞ: (Despre artişti, savanţi): A se izola de realitate; v, A fi în turnul de fildeş. A RĂMÂNE ÎN TURNUL DE IVORIU: (Despre artişti, savanţi): A se izola de realitate; v. A fi în turnul de fildeş. vA RĂMÂNE: ÎNŢELES: A cădea de acord; A se înţelege; v. şi A rămâne înţeleşi. A RĂMÂNE ÎNŢELEŞI: A cădea de acord; A se înţelege; v. A rămâne înţeles. A RĂMÂNE ÎN UMBRĂ: A nu se evidenţia; A A RĂMÂNE ÎN URMĂ 538 nu se arăta; A nu se manifesta; A rămâne deoparte; v. şi A rămâne la umbră, A RĂMÂNE ÎN URMĂ: A nu progresa; A nu evalua; A nu înainta; A fi ultimul; v. şi A rămâne la urmă. A RĂMÂNE ÎN URMĂ FAŢĂ DE...: A fi depăşit de...; A nu mai înainta. A RĂMÂNE ÎN VIAŢĂ: A se menţine în viaţă; A nu muri.':·: v.·:.:.:;:·;··;:··; A RĂMÂNE ÎN VIGOARE: A fi valabil; A fi în funcţiune. A RĂMÂNE LA...: A se menţine la... ,-i A RĂMÂNE LA ALE LUI:; A rămâne neclintit într-o hotărâre; v. şi A rămâne la ale mele; A rămâne neclintit la ale sale; A rămâne neclintit la ale tale; A rămâne pe lângă ale lui; A rămâne pe lângă ale mele; A rămâne pe lângă ale sale; A rămâne pe lângă ale tale. A RĂMÂNE LA, ALE ,MELE:;; A-rămâne neclintit într-o hotărâre; v. A rămâne la ale lui. A RĂMÂNE LA ALE SALE: A rămâne neclintit într-o hotărâre; v. A rămâne la ale lui. A RĂMÂNE LA ALE TALE: A rămâne neclintit într-o hotărâre; v. A rămâne la ale lui. A RĂMÂNE LA ATÂTA: A mai fi de făcut doar atâta; A lipsi numai atâta; v. A rămâne întru atâta. A RĂMÂNE LA BLANĂ: A sărăci. A RĂMÂNE LA BUNUL PLAC AL CUIVA: A fi la discreţia cuiva; v. A fi la bunul plac cuiva. A RĂMÂNE LA CE S-AU VORBIT: A rămâne cum s-au înţeles. . A RĂMÂNE LA CHEREMUL CUIVA: A fi la discreţia cuiva; \. A fila bunul plac cuiva. A RĂMÂNE LA COADA SAPEI: A sărăci; A scăpata. A RĂMÂNE LA DISCREŢIA CUIVA: A depinde de voinţa, de bunul plac, de capriciile cuiva; A fi la cheremul cuiva. A RĂMÂNE LA DISPOZIŢIA CUIVA: A fi gata să îndeplinească dorinţele sau ordinele cuiva. A RĂMÂNE LA ÎNDOIALĂ: A nu avea încredere. A RĂMÂNE LA JUMĂTATEA DRUMULUI: A nu mai înainta; A nu mai progresa; A se opri la jumătate de drum; v. şi A rămâne la jumătate de drum. A RĂMÂNE LA JUMĂTATE DE DRUM: A nu mai înainta; A nu mai progresa; A se opri la jumătate de drum; v. şi A rămâne la jumătatea drumului. A RĂMÂNE LA LOCUL SĂU: A nu se băga; A nu se amesteca; A-şi vedea de treaba sa. A RĂMÂNE LAMPĂ: A înlemni, a împietri la auzul unei veşti. A RĂMÂNE LA O PĂRERE: A-şi păstra părerea sa; A nu-şi schimba atitudinea; A-şi susţine propria concepţie;'v. şi A rămâne la propria sa putere. A RĂMÂNE LA POSTUL SĂU: A-şi păstra postul; A nu-şi părăsi postul. A RĂMÂNE LA PROPRIA SA PĂRERE: A-şi păstra părerea sa; A nu-şi schimba atitudinea; A-şi susţine propria concepţie; v. A rămâne la putere. A RĂMÂNE LA PUTERE: A-şi păstra, a-şi menţine puterea; A conduce, a îndruma în conti-nuare. A RĂMĂJ^E LA RĂMĂŞAG: A rămâne aşa cum s-au înţeles. A RĂMÂNE LA RUŞINE: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A RĂMÂNE LA RUŞINEA LUMII: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. : A RĂMÂNE LA RUŞINEA SATULUI: A se face de râs; A se face de băcănie; v. Ada de ruşine. A RĂMÂNE LAT: A cădea şi a rămâne întins; A nu se mai putea mişca; A rămâne uimit, uluit; A rămâne surprins. A RĂMÂNE LA UMBRĂ: A nu se evidenţia; A nu se arăta; A nu se manifesta; A rămâne deoparte; v. A rămâne în umbră. A RĂMÂNE LA URMĂ : A nu progresa; A nu evalua; A nu înainta; A fi ultimul; v. şi A rămâne la urmă. A RĂMÂNE LA VORBA LUI: A se ţine de cuvânt; v. şi A se ţine de vorba vorbită. A RĂMÂNE LA VORBA VORBITĂ: A se ţine de cuvânt; v. A se ţine de vorba lui. : ■ ARĂMÂNE LEFTER:A rămâne iară bani. .A, A RĂMÂNE LEMN: A înlemni; A încremeni; v. A rămâne ca de lemn. A RĂMÂNE L1PCĂ (pop.): A fi nedespărţit de cineva; v. A rămâne drug de cineva. A RĂMÂNE LIPCĂ DE CINEVA (pop.): A fi nedespărţit de cineva; v. A rămâne drug de cineva. A RĂMÂNE LIPSIT: A rămâne sărac. A HĂMÂNE LITERA MOARTĂ: A nu mai avea nicio valoare. . A RĂMÂNE LOCULUI: A nu se mai mişca din loc. A RĂMÂNE MAI PREJOS : A rămâne în inferioritate; A fî depăşit; A fi întrecut. }A RĂMÂNE -MARŢ: A fi învins într-o competiţie, într-o discuţie. A: RĂMÂNE MASCĂ: A se mira; A fi nedumerit, surprins, uluit, uimit; v. şi À rămâne mirat. A :RĂMÂNE MIRAT: Avisé mira; A fi nedumerit, surprins, uluit, uimit; v. A rămâne mască. A RĂMÂNE MOARTĂ: A rămâne pe loc; A nu progresa; A rămâne baltă; v. şi A şedea moartă. A RĂMÂNE MOCAN (arg.): A rămâne cu gura căscată. A RĂMÂNE MOFLUZ: A rămâne cu buzele umflate; A da faliment; v. A ajunge mofluz. A RĂMÂNE MORT: A muri subit; v. A cădea mort A RĂMÂNE MORT BUMBEN: A rămâne mort ţeapăn, nemişcat. A RĂMÂNE MORŢIŞ LA CEVA: A ţine cu orice preţ la ceva. A RĂMÂNE MULŢUMIT: A fi mulţumit, satisfăcut. 539 A RĂMÂNE PE LÂNGĂ ALE MELE A RĂMÂNE MURITOR DE FOAME: A rămâne foarte sărac. A RĂMÂNE MUT: A nu mai putea scoate o vorbă; v. A rămâne fără glas, A RĂMÂNE MUT DE MIRARE: A fi surprins; A fi uimit. A RĂMÂNE NĂUC: A se zăpăci; A se buimăci; A se prosti; A se tâmpi; v. şi A rămâne năucii. A RĂMÂNE NĂUCIT: A se zăpăci; A se buimăci; A se prosti; A se tâmpi; v. A rămâne năuc. A RĂMÂNE NECLINTIT: A nu se mişca; A rămâne pe loc. A RĂMÂNE NETULBURAT: A nu fi deranjat; A nu se impacienta; A nu se tulbura; A nu se agita, A RĂMÂNE NUMAI LA ATÂTA: A mai fi de făcut doar atâta; A lipsi numai atâta; v. A rămâne întruatâta. ^ A RĂMÂNE NUMAI CU...: A se opri numai la...; v. şi A rămâne numai la.... A RĂMÂNE NUMAI CU CĂMAŞA: A ajunge sărac lipit. A RĂMÂNE NUMAI CU PIELEA: A fî foarte slab; A fi numai piele şi os. A RĂMÂNE NUMAI CU SUFLETUL: A rămâne fără nimic; A nu obţine, a nu câştiga nimic. A RĂMÂNE NUMAI ÎNTRU ATÂTA: A rămâne cu puţin; A nu obţine mare lucru; v. şi A rămâne numai Ia atâta. A RĂMÂNE NUMAI LA...: A se opri numai la.; v. A rămâne numai cu.... A RĂMÂNE NUMAI LA ATÂTA: A mai fi de făcut doar atâta; A lipsi numai atâta; v. A rămâne întru atâta. A RĂMÂNE NUMAI PÂNĂ LA ATÂTA: A mai fi de făcut doar atâta; A lipsi numai atâta; V. A rămâne întru atâta. A RĂMÂNE NUMAI PIELEA ŞI OS DIN EL: A fi foarte slab. A RĂMÂNE NUMAI PRAF ŞI CENUŞĂ DIN CEVA: A nu rămâne nimic din ceva; v. şi A rămâne oale şi ulcele. A RĂMÂNE NUMAI SĂ...: A urma doar să...; v. şi A rămâne să.... A RĂMÂNE OALE ŞI ULCELE: A nu rămâne nimic din ceva; v. A rămâne mimai praf şi cenuşă din ceva. A RĂMÂNE OPĂRIT: A fi fără chef; A fi supărat; A fi indispus. A RĂMÂNE ORFAN: A-şi pierde părinţii; v. A fi orfan A RĂMÂNE PAF: A rămâne mut de uimire; A rămâne surprins; A rămâne uimit; v. A face paf (pe cineva) A RĂMÂNE PASIV: A nu se implica; A nu-1 interesa; A nu se băga; A-şi vedea de treaba sa. A RĂMÂNE PĂCĂLIT: A fi înşelat, păcălit, tras pe sfoară, A RĂMÂNE PĂGUBAŞ: A rămâne în pagubă;| v. şi A rămâne păgubit. A RĂMÂNE PĂGUBIT: A rămâne în paguba; v. A rămâne păgubaş. A RĂMÂNE PĂGUBIT ŞI LUAT ÎN RÂS: A fi înşelat şi batjocorit. A RĂMÂNE PÂNĂ LA...: A sta până la.... A RĂMÂNE PÂNĂ LA ATÂTA: A mai fi de făcut doar atâta; A lipsi numai atâta; v. A rămâne întru atâta. A RĂMÂNE PE A CUIVA: A rămâne, fi după dorinţa, după voinţa cuiva; v. A fi pe a cuiva. A RĂMÂNE PE ALTĂDATĂ: A amâna pentru o dată ulterioară; v. şi A rămâne pe altă săptămână; A rămâne pe altă .zi; A rămâne pentru altădată; A rămâne pentru altă săptămână; a rămâne pentru săptămâna viitoare; A rămâne pe săptămâna viitoare. A RĂMÂNE PE ALTĂ SĂPTĂMÂNĂ: A amâna pentru o dată ulterioară; v. A rămâne pe altădată. A RĂMÂNE PE ALTĂ ZI: A amâna pentru o dată ulterioară; v. A rămâne pe altădată. A RĂMÂNE PE A LUI: A-i accepta dorinţa. y A RĂMÂNE PE  MEA^NU PE A TA: Eu am avut dreptate, nu tu.  RĂMÂNE PE BEC (fam.): A rămâne fără bani; A fi lefter; (despre femei) A rămâne însărcinată; v. A cădea pe bec. A RĂMÂNE PE CÂMPUL DE LUPTĂ: A cădea, a fi ucis pe câmpul de luptă. A RĂMÂNE PE CINEVA: (pop.) A învinge; A bate pe cineva. A RĂMÂNE PE CUGETE: A cugeta; A se gândi; A medita. A RĂMÂNE PE DINAFARĂ: A nu reuşi; A nu fi cooptat; A-şi pierde locul de muncă. A RĂMÂNE PE DOS: A nu se îndrepta; A nu-şi reveni; A nu se reface,  RĂMÂNE PE DROJDIE: A nu mai avea aproape nimic; A avea foarte puţini bani. A RĂMÂNE PE DRUMURI: A nu mai avea un adăpost; A rămâne fără casă; v. A rămâne în drum. A RĂMÂNE PE DUPĂ BORD: A nu fi inclus; A fi omis; A fi dat la o parte. A RĂMÂNE PE GAND: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A RĂMÂNE PE GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri A RĂMÂNE PE GERANTĂ: A nu mai avea bani. A RĂMÂNE PE HÂRTIE: A rămâne la început; A nu fî realizat; A nu fi înfăptuit. A RĂMÂNE PE JANTĂ:  rămâne' fără bani; A rămâne lefter. - A RĂMÂNE PE JOS: A merge cu piciorul; A merge pe jos. A RĂMÂNE PE LÂNGĂ: A fi prin preajma, prin apropiere; A nu fi pe drumul cel drept; A nu fi pe calea cea bună. A RĂMÂNE PE LÂNGĂ ALE LUI: A rămâne neclintit într-o hotărâre; v. A rămâne Ia ale Iui. A RĂMÂNE PE LÂNGĂ ALE MELE: A A RĂMÂNE PE LÂNGĂ ALE SALE 540 rămâne neclintit într-o hotărâre; v. A rămâne la ale lut A RĂMÂNE PE LÂNGĂ ALE SALE: A rămâne neclintit într-o hotărâre; v. A rămâne la ale lut A RĂMÂNE PE LÂNGĂ ALE TALE: A rămâne neclintit într-o hotărâre; v. A rămâne la ale lui. A RĂMÂNE PE LOC: A nu se mişca; A-şi păstra locul, A RĂMÂNE PE MÂNA ALTUIA: A-l supraveghea altul. A RĂMÂNE PENTRU ALTĂDATĂ: A amâna pentru o dată ulterioară; v. A rămâne pe altădată. A RĂMÂNE PENTRU ALTĂ SĂPTĂMÂNĂ: A amâna pentru o dată ulterioară; v. A rămâne pe altădată. A RĂMÂNE PENTRU ALTĂ ZI: A amâna pentru o dată ulterioară; v. A rămâne pe altădată. PENTRU SĂPTĂMÂNA. VIITOARE: A amâna pentru o dată ulterioară; v. A rămâne pe altădată. A RĂMÂNE PE O PARTE: A fi ţicnit A RĂMÂNE PE PLANUL AL DOILEA: A fi secundar. A RĂMÂNE PE PODURI: A rămâne sărac iară adăpost; v. şi A se vedea pe poduri. Ă RĂMÂNE PE POZIŢIE: A-şi menţine cu fermitate părerile, opinie formulată; v. şi A se menţine pe poziţie; A sta pe poziţie. A RĂMÂNE^  fi cei mai important; A fi înaintea tuturora; v. şi A rămâne pe primul plan. A RĂMÂNE PE PRIMUL PLAN: A fi cel mai important; A fi înaintea tuturora; v. A rămâne pe prim plan. A RĂMĂJSfE PE RECEPŢIE: A recepţiona; A lua în primire. A RĂMÂNE PERPLEX: A rămâne surprins, uluit, năuc, năucit. A RĂMÂNE PE SĂPTĂMÂNA VIITOARE: A amâna pentru o dată ulterioară; v. A rămâne pe altădată, A RĂMÂNE PE TUŞĂ: A sta inactiv; v. AJipe tuşă. A RĂMÂNE PE VOIA SLOBODĂ A CUIVA: A fi la cheremul, la dispoziţia cuiva. A RĂMÂNE PIATRĂ PE PIATRĂ*. A încremeni de emoţie. A RĂMÂNE PIERDUT:  nu se mai găsi; A nu mai ştie nimeni unde se află ceva; A fi pierdut. A RĂIVIÂNE PIRONIT LOCULUI: A nu se mişca; A nu-şi părăsi locul; A rămâne încremenit pe loc. A RĂMÂNE PLATCĂ: A se face de râs. A RĂIViĂNE POPONEŢ: A rămâne în picioare nemişcat, înţepenit. Ă-I RĂMÂNE POTCbAVELE: A muri.  RĂMÂNE PRADA CUIVA: A fi la discreţia, la bunul plac cuiva. A RĂMÂNE PRADĂ (CUIVA SAU A CEVA): A lăsa dominat, copleşit de cineva sau de ceva; A lăsa la bunul plac al cuiva sa a ceva; v. A da în pradă (cuiva sau a ceva). A RĂMÂNE PRAF: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A rămâne praf; A rămâne praf şi cenuşă; A rămâne praf şi pulbere; A rămâne praf şi ţărână; A rămâne praful; A rămâne praful şi cenuşa; A rămâne praful şi pulberea; A rămâne praful şi ţărâna. A RĂMÂNE PRAF ŞI CENUŞĂ: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v, A rămâne praf.  RĂMÂNE PRAF ŞL PULBERE: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A rămâne praf. ; A . RĂMÂNE PRAF ŞI ŢĂRÂNĂ: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A rămâne praf. A RĂMÂNE PRAFUL: A se sfărâma; A. se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A rămăns praf _ ^ A RAMANE PRAFtJL ŞI CENUŞA: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A rămâne praf. A RĂMÂNE PRAFUL ŞI PULBEREA: A se sfărâma;  se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A rămâne praf A RĂMÂNE PRAFUL ŞI ŢĂRÂNA: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A rămâne praf. A RĂMÂNE PROFUND ÎNDATORAT CUIVA: E foarte dator; A re datori mari faţă de cineva. A RĂMÂNE PROST: A se prosti; A se tâmpi. A RĂMÂNE PUŢIN DE NU...: Era cât pe aci să.; v. şi Ă rămâne puţin să..., A RĂMÂNE:PUŢIN SĂ...:Era cât pc. aci să,; v. şi A rămâne puţin de nu..........  RĂIVÎÂNE RECE: A nu-1 interesa nimic; A nu se implica; A-şi vedea de treaba sa; v. şi A rămâne rece la toate. A RĂMÂNE: RECE LA RUGĂMINTEA CUIVA: A nu satisface rugămintea cuiva; A nu-1 interesa dorinţa cuiva; A fi indiferent la toate. A RĂMÂNE RECE LA TOATE: A nu-1 interesa nimic; A nu se implica; A-şi vedea de treaba sa; v. A rămâne rece. A RĂMÂNE RECUNOSCĂTOR: A -şi exprima recunoştinţa faţă de cineva; A purta cuiva recunoştinţa, gratitudinea, A RĂMÂNE REPETENT: A nu; promova o clasă, un an universitar; A repeta o clasă, un an universitar.^ A RĂMÂNE SĂ...: A urma doar să... ; v. şi A rămâne numai să.„ . A RĂMÂNE SĂRAC DE... (pop ): A pierde o fiinţă dragă. A RĂMÂNE SĂRAC DE MAMĂ: A rămâne orfan de mamă. A RĂMÂNE SĂ TRAGĂ PONOASELE: A rămâne cu necazurile, A RĂMÂNE SCÂNDURĂ: A fi extrem de Ml A RĂPUNE DIN VEDERE slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A RĂMÂNE SCHELET: A slăbi foarte mult. A RĂMÂNE SCRIS PE PERETE: A încremeni ; v. 'A rămâne ca scris pe perete. A RĂMÂNE SCURT DE CAP: S-a prostit; Nu mai e normal. A RĂMÂNE SENIN: A nu se tulbura; A nu se agita; A nu se înfierbânta. A RĂMÂNE SINGUR CUC: A nu mai avea pe nimeni; A fi singur pe lume; v. şi A rămâne singur cuc pe lume. A RĂMÂNE SINGUR CUC PE LUME: A nu mai avea pe nimeni; A fi singur pe lume; v. A rămâne singur cuc. A RĂMÂNE STANĂ DE PIATRĂ: A nu-1 mai interesa nimic şi nimenea; A se izola total. A RĂMÂNE STĂPÂN PE SITUAŢIE: A fi sigur de reuşita unei acţiuni; v. A fi călare pe situaţie. A RĂMÂNE STĂPÂN PE TEREN: A nu fi învins; A nu fi întrecut; A fi cel mai bun. A RĂMÂNE STÂLP DE CREMENE: A fi tare; A nu ceda; v. şi A fi stâlp de piatră. A RĂMÂNE STÂLP DE PIATRĂ: A fi tare; A nu ceda; w.Afi stâlp de cremene. A RĂMÂNE SUB ASCULTAREA CUIVA: A fi supus, subordonat cuiva; A face ce-i spune altcineva. Ă RĂMÂNE SUB PRESIUNE: A nu fi lăsat în pace; A fi mereu deranjat, ameninţat. A RĂMÂNE SURD LA CEVA: A nu-1 interesa ceva; A nu da ascultare; A ignora insistenţele cuiva; A-şi vedea de treabă A RĂMÂNE SURD LA RUGĂMINŢILE CUTVA: A nu băga de seamă; A ignora insistenţele cuiva; A-şi vedea de treabă. A RĂMÂNE TABLOU: A rămâne uluit, înlemnit, încremenit de surpriză; A încremeni de emoţie. A RĂMÂNE TARE PE POZIŢIE: A nu se liisa; A nu ceda. A RĂMÂNE TÂMPIT: A nu mai evolua; A se prosti de tot. A RĂMÂNE TEACĂ^ A rămâne gol. A RĂMÂNE TEAFĂR: A rămâne sănătos, întreg, nevătămat; A rămâne sănătos la minte. A RĂMÂNE TINICHEA: A ajunge sărac lipit; A ajunge lefter; v. şi A lăsa pe cineva tinichea. A RĂMÂNE TOACĂ: A pierde toată averea; A cheltui tot; A sărăci. A RĂMÂNE TOT AŞA: A nu se face nicio schimbare. A RĂMÂNE TOT CA EL: A birui, punctul iui de vedere; v. şi A rămâne tot pe a lui. Ă RĂMÂNE TOT PE A LUI: A birui punctul lui de vedere; v. A rămâne tot ca el A RĂMÂNE TOTUL BALTĂ: A nu fi nimic făcut, terminat; A fi totul părăsit, A RĂMÂNE TRĂSNIT: A se ţăcăni. A RĂMÂNE TRĂSNIT DIN SENIN: A se ţăcăni fără niciun motiv. A RĂMÂNE TREAZ: A nu adormi; A nu se îmbăta; A rămâne lucid. A RĂMÂNE TU ÎNSUŢI: A-şi păstra demnitatea; A se schimba; A nu deveni altul. . A RĂMÂNE ŢAGLĂ: A rămâne cu ochii aţintiţi, pironiţi la ceva; v. A cu ochii ţaglă. A RĂMÂNE ŢEAPĂN: A rămâne încremenit, înţepenit, nemişcat; A fi mort; v. şi A rămâne ţeapăn ca un butuc. A RĂMÂNE ŢEAPĂN CA UN BUTUC: A rămâne încremenit, înţepenit, nemişcat; A fi mort; v. A rămâne ţeapăn. A RĂMÂNE ŢEAPĂN LOCULUI: A nu se mişca; A nu se deplasa; A rămâne pe loc; v. şi A rămâne ţintuit locului. A RĂMÂNE ŢINTUIT LOCULUI: A nu se mişca; A nu se deplasa; A rămâne pe loc; v. A rămâne ţeapăn locului. A RĂMÂNE ŢUJ (pop.): A rămâne uluit; A rămâne cu gura căscată; A rămâne foarte singur; A rămâne fără avere. A RĂMÂNE VACANT: A nu fi ocupat; A fi liber. A RĂMÂNE VALABIL: A fi în vigoare; A fi în uzanţă. A RĂNI ADÂNC PE CINEVA; A leza, a insulta, a jigni pe cineva; v. şi A răni onoarea cuiva. A RĂNI DE MOARTE; A ucide pe cineva; A face un rău foarte mare cuiva. A RĂNI ÎN AMORUL PROPRIU PE CINEVA: A leza interesele cuiva; A leza demnitatea cuiva; A leza orgoliu cuiva. A RĂNI ÎN ORGOLIUL SĂU PE CINEVA: A leza demnitatea cuiva; A leza orgoliu cuiva. A RĂNI ONOAREA CUIVA: A leza, a insulta, a jigni pe cineva; v, şl A răni adânc pe cineva. A RĂNI SENTIMENTELE CUIVA: A leza, a insulta, a jigni sentimentele cuiva. A RĂPIMINTEA (CUIVA): A zăpăci pe cineva; A-i lua minţile; A-i suci capul cuiva; v.· A fura inima (cuiva). A RĂPI MINŢILE (CUIVA): A zăpăci pe cineva; A-i lua minţile; A-i suci capul cuiva; v. A fura inima (cuiva). Ă RĂPI PREA MULTĂ VREME CUIVA: A deranja, a perturba prea mult timp pe cineva; v. şi A răpi prea mult timp cuiva. A RĂPI PREA MULT TIMP CUIVA: A deranja, a perturba prea mult timp pe cineva; v. A răpi prea multă vreme cuiva. A RĂPI VIAŢA CUIVA: A ucide pe cineva. A RĂPOSA ÎNTRU DOMNUL: A deceda. A RĂPUNE CAPUL CUIVA (pop.): A omorî pe cineva; v. şi A răpune de zile pe cineva; A răpune pe cineva; A răpune viaţa cuiva; A răpune zilele cuiva, A RĂPUNE DE ZILE PE CINEVA (pop.): A omorî pe cineva; v. şi A răpune capul cineva. A RĂPUNE DIN VEDERE (pop.): A pierde din vedre ceva. A RĂPUNE PE CINEVA 542 A RĂPUNE PE CINEVA (pop.): A omorî pe cineva; v. A răpune capul cuiva. A RĂPUNE SUFLETUL (CUIVA) (pop): A face pe cineva să păcătuiască; A ticăloşi; v. şi A se răpune. A RĂPUNE VIAŢA CUIVA (pop.): A omorî pe cineva; v. şi A răpune capul cineva. A RĂPUNE ZILELE CUIVA (pop.): A omorî pe cineva; v. şi A răpune capul cineva. A RĂSĂRI CA CIUPERCA: A se înmulţi peste măsură; v. şi A răsări ca ciuperca din gunoi; A răsări ca ciuperca după ploaie; A răsări ca ciupercile; A răsări ca ciupercile din gunoi; A răsări ca ciupercile după ploaie. A RĂSĂRI CĂ CIUPERCA DIN GUNOI: A se înmulţi peste măsură; v. A răsări ca ciuperca. A RĂSĂRI CA CIUPERCA DUPĂ PLOAIE: A se înmulţi peste măsură; v. A răsări ca ciuperca. A RĂSĂRI CA CIUPERCILE: A se înmulţi peste măsură; v. A răsări ca ciuperca. A RĂSĂRI CA CIUPERCILE DIN GUNOI: A se înmulţi peste măsură; v. A răsări ca ciuperca, A RĂSĂRI CA CIUPERCILE DUPĂ PLOAIE: A se înmulţi peste măsură; v. A răsări ca ciuperca. A RĂSĂRI CA DIN IARBĂ VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. A RĂSĂRI CA DIN PĂMÂNT: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. A RĂSĂRI CA DIN PĂMÂNT, DIN IARBĂ VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarba verde. A RĂSĂRI DIN IARBĂ VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. A RĂSĂRI DIN PĂMÂNT: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. A RĂSĂRI DIN PĂMÂNT, DIN IARBĂ VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. Ă apărea ca din iarbă verde.  RĂSĂRI LA LUMINA ZILEI: A apărea; A se ivi; v. şi A răsări la lumină. A RĂSĂRI LA LUMINĂ: A apărea; A se ivi; v. A răsări la lumina zilei. A RĂSCOLI AMINTIRILE: A-şi aduce aminte; A-şi reaminti, A RĂSCOLI CASA: A căuta peste tot; A răscoli peste tot; v. şi A răscoli toată casă. A RĂSCOLI CERUL ŞI PĂMÂNTUL: A face tot posibilul pentru a găsi un lucru pierdut. A RĂSCOLI FOCUL: A incita un conflict; A agita, a aţâţa. A RĂSCOLI LUMEA: A incita, a aţâţa, a agita lumea. A RĂSCOLI SUFLETUL CUIVA: A incita, a aţâţa, a agita sufletul cuiva. A RĂSCOLI TERCIUL: A aminti de lucruri neplăcute, A RĂSCOLI TOATĂ CASA: A căuta peste tot; A răscoli peste tot; v, A răscoli casa. A RĂSPÂNDI IDEI: A difuza, a transmite, a propaga idei. A RĂSPÂNDI ÎN CELE PATRU COLŢURI ALE LUMII: A difuza, a transmite, a propaga în toată lumea; v. şi A răspândi in cele patru vânturi. A RĂSPÂNDI ÎN CELE PATRU VÂNTURI: A difuza, a transmite, a propaga în toată lumea; y. A răspândi în cele patru colţuri ale lumii Ă RĂSPÂNDI LUMINĂ: Ă difuza, a transmite, a propaga lumina. A RĂSPÂNDI O VESTE: A difuza, a transmite, a propaga o veste. A RĂSPÂNDI O VORBĂ: A difuza, a transmite, a propaga o vorbă.  RĂSPÂNDI UN ZVON: A difuza, a transmite, a propaga zvonuri; v. A răspândi un zvon.  RĂŞI*ÂNDI ZVONURI: A difuza, a transmite, a propaga un zvon; v. şi A răspândi zvonuri. A RĂSPLĂTI DRAGOSTEA CU URĂ: A face, a provoca, a produce rău unui binefăcător. A RĂSPLĂTI OSTENEALA CUIVA: A recompensa pe cineva; A da o recompensă cuiva pentru osteneala sa. A RĂSPLĂTI DOAR CU VORBE FRUMOASE PE CINEVA: A recompensa pe cineva prin vorbe frumoase. A RĂSPLĂTI RĂUL CU BINELE: A face bine unui răufăcător. A RĂSPLĂTI UN SERVICIU PRINTR-UN ALT SERVICIU: A recompensa pe cineva în acelaşi fel. : '· A RĂSPUNDE APRINS: A da un răspuns aprig, tăios, aspru; v. şi A răspunde aspru. A RĂSPUNDE ASPRU: A da un răspuns aprig, tăios, aspra; v. A răspunde aprins. Ai RĂSPUNDE AŞTEPTĂRILOR CUIVA (CUIVA): A proceda conform dorinţelor cuiva; v. A confirma aşteptările (cuiva). A RĂSPUNDE AVANSURILOR CUIVA: A accepta avansurile cuiva. : A;RĂSPUNDE : CU ACEEAŞI MONEDĂ: A răspunde în acelaşi mod; A face acelaşi lucru pentru cineva. A RĂSPUNDE CU CAPUL DE CEVA: A avea întreagă răspundere; A putea fi pedepsit cu moartea. A RĂSPUNDE CU DE-A BĂŢUL: A răspunde în răspăr; A răspunde în de-a harţa. A RĂSPUNDE CU GURA MOALE: A răspunde fără convingere; A răspunde cu teamă. A RĂSPUNDE CU JUMĂTATE DE GURĂ: A răspunde cu neplăcere. A RĂSPUNDE CU OCOLIŞURI: A nu da un răspuns direct; A ocoli, a evita să răspundă direct. A RĂSPUNDE CU PRUNA-N GURĂ: A mormăi; A vorbi nedesluşit, ininteligibil; v. şi A vorbi cu pruna-n gură. A RĂSPUNDE CU VÂRF ŞUI ÎNDESAT: A răspunde la tot şi la toate; A da toate răspunsurile. A RĂSPUNDE DATORIA: A achitat datoria. A RĂSPUNDE DE-A BĂŢUL: A lovi; A bate pe cineva. 543 A RĂSTURNA CU PICIOARELE ÎN SUS A RĂSPUNDE DE CEVA, DE CINEVA: A avea răspundere, obligaţii pentru ceva, pentru cineva. A RĂSPUNDE DE NU MAI POATE: A nu răspunde deloc. A RĂSPUNDE DORINŢELOR CUIVA (CUIVA): A proceda conform dorinţelor cuiva; v. A confirma aşteptările (cuiva). A RĂSPUNDE DRAGOSTEI CUIVA: A accepta dragostea cuiva. A RĂSPUNDE EVAZIV: A se eschiva; A nu răspunde direct; A evita un răspuns aşteptat. A RĂSPUNDE EXIGENŢELOR: A fi la înălţimea cerinţelor; A corespunde; A fi bun, A RĂSPUNDE FĂRĂ ECHFVOCURI: A da un răspuns direct şi fără echivoc; v. şi .4 răspunde fără înconjor. A RĂSPUNDE FĂRĂ ÎNCONJOR: A da un răspuns direct şi iară echivoc; v. şi .4 răspunde fără echivocuri. A RĂSPUNDE GREŞIT: A da un răspuns greşit, v. i A RĂSPUNDE ÎN FAŢA CUIVA DE CEVA: A avea o responsabilitate, o obligaţie în faţa cuiva de ceva. A RĂSPUNDE ÎN MONOSILABE: A răspunde prin da sau nu v. şi A răspunde monosilabic; A vorbi monosilabic. A RĂSPUNDE ÎN TREI PERI: A răspunde ambiguu. A RĂSPUNDE ÎNTR-0 DUNGĂ: A nu răspunde politicos; A răspunde ostil, echivoc; v. şi A nu răspunde în răspăr. A RĂSPUNDE ÎN RĂSPĂR: A nu răspunde politicos; A răspunde ostil, echivoc; v. şi A nu răspunde într-o dungă. A RĂSPUNDE IN TÂLCURI: A vorbi în pilde; A vorbi figurat, alegoric; v. şi A vorbi în tâlcuri. * A RĂSPUNDE LA APEL: A fi prezent; şi A răspunde la chemare. A RĂSPUNDE LA CHEMARE: A fi prezent; v. A răspunde la apel. A RĂSPUNDE LA FORŢĂ CU FORŢĂ: A folosi forţă la forţa duşmanului; A nu se lăsa mai prejos. A RĂSPUNDE LA ÎNTÂMPLARE: A da un răspuns din întâmplare; A nu fi pregătit pentru a răspunde. A RĂSPUNDE LA O PROVOCARE: A da riposta unei provocări; A nu se lăsa mai prejos. A RĂSPUNDE LA RĂU CU VÂRF ŞI ÎNDESAT: A da răspunsuri nepotrivite peste măsură de multe. A RĂSPUNDE LA SALUT: A saluta. A RĂSPUNDE LA SEMNAL: A-şi anunţa prezenţa. A RĂSPUNDE LA SONERIE: A deschide uşa. A RĂSPUNDE LA SUBIECT: A da un răspuns exact. A RĂSPUNDE LA TELEFON: A ridica receptorul. A RĂSPUNDE LA VIZITA CUIVA: A accepta vizita cuiva. A RĂSPUNDE MONOSILABIC: A răspunde prin da sau nu\ v. şi A răspunde în monosilabe. A RĂSPUNDE NEGATIV: A nu fi de acord; A refuza. A RĂSPUNDE OBRAZNIC: A fi obraznic; A da un răspuns obraznic. A RĂSPUNDE ORAL: A da un răspuns oral. A RĂSPUNDE PE ACELAŞI TON: A folosi acelaşi ton. A RĂSPUNDE PE LOC: A da un răspuns imediat. A RĂSPUNDE PE ŞLEAU: A da un răspuns direct, în faţă, deschis, fără înconjur. A RĂSPUNDE PE UN TON SARDONIC: A folosi un ton batjocoritor, sarcastic. A RĂSPUNDE PRINTR-0 ÎNCLINARE A CAPULUI: A-şlînclina capul în semn de răspuns. A RĂSPUNDE PROMPT: A da un răspuns imediat, Iară întârziere. A RĂSPUNDE RĂSPICAT: A da un răspuns energic, hotărât. A RĂSPUNDE RĂSTIT: A se răsti; A răspunde aspru, tare; v. şi A răspunde tăios cuiva; A răspunde usturător. A RĂSPUNDE SCOPULUI:A corespunde. A RĂSPUNDE TĂIOS CUIVA RĂSTIT: Ase răsti; A răspunde aspru, tare; v. A răspunde răstit. A RĂSPUNDE TUTUROR NEVOILOR: A fi bun la toate; A corespunde întocmai. A RĂSPUNDE UNEI PROVOCĂRI: A da răspuns" la o provocare; A nu se eschiva să răspundă unei provocări. A RĂSPUNDE USTURĂTOR: A se răsti; A* răspunde aspre, tare; v. A răspunde răstit. . A: RĂSTĂLMĂCI ADEVĂRUL: A explica în mod eronat adevărul; A explica greşit adevărul. : A RĂSTĂLMĂCI LEGEA: A explica în mod eronat legea; A explica greşit legea. A RĂSTĂLMĂCI SPUSELE CUIVA: A explica în mod eronat spusele cuiva; A explica greşit spusele cuiva. A RĂSTĂLMĂCI UN CUVÂNT: A explica în mod eronat un cuvânt; A explica greşit:un cuvânt. : A RĂSTURNA BRAZDĂ: A:arâ;vv; şi A răsturna pământul. A RĂSTURNA CASA: A produce dezordine; v, şi A răsturna casa cu fundul în sus; A răsturna casa cu susu-n jos. A RĂSTURNA CEVA CU FUNDUL ÎN SUS: A produce dezordine; v. A răsturna casa. A RĂSTURNA CASA CU SUSUL ÎN JOS: A produce dezordine; v. A răsturna casa. A RĂSTURNA CERUL ŞI PĂMÂNTUL: A întoarce totul cu fundul în sus. A RĂSTURNA CU FUNDUL ÎN SUS: A întoarce cu fundul în sus; v. şi A răsturna cu picioarele în:sus; A răsturna cu susuhînjos. A RĂSTURNA CU PICIOARELE ÎN SUS: A întoarce cu fundul în sus; v. A răsturna cu fundul în sus. A RĂSTURNA CU SUSUL ÎN JOS 544 A RĂSTURNA CU SUSUL ÎN JOS: A întoarce cu fundul în sus; v. A răsturna cu fundul în sus. A RĂSTURNA MUNŢII: A face minuni; A realiza foarte mult; A schimba situaţia complet. A RĂSTURNA O BĂUTURĂ: A bea pe nerăsuflate; v. şi A răsturna o băutură pe gât. A RĂSTURNA O BĂUTURĂ PE GÂT: A bea pe nerăsuflate; v. A răsturna o băutură. A RĂSTURNA PAHARUL PE GÂT: A bea repede, pe nerăsuflate; v. şi A răsturna pe gât, A RĂSTURNA PĂMÂNTUL1: A ara; v, şi A răsturna brazda. A RĂSTURNA PĂMÂNTUL2: A scotoci pentru a găsi ceva; A fi foarte harnic; v. A da pământul cu dosul în sus. A RĂSTURNA PĂMÂNTUL CU DOSUL ÎN SUS: A scotoci pentru a găsi ceva; A fi foarte harnic; v.A da pământul cu dosul în sus. A RĂSTURNA PĂMÂNTUL CU FUNDUL ÎN SUS: A scotoci pentru a găsi ceva; A fi foarte harnic; v. A da pământul cu dosul în sus. A RĂSTURNA PE CINEVA LA PĂMÂNT: A trânti, a culca pe cineva la pământ; A doborî; A prăvăli. A RĂSTURNA PE GÂT: A bea repede, pe nerăsuflate; v. A răsturna paharul pe gât. A RĂSTURNA PLANURILE CUIVA: A încurca, a răvăşi planurile cuiva. A RĂSTURNA TOATA CASA: A răvăşi toată casa; A scotoci în toată casa. A RĂSTURNA TOTUL CU SUSUL ÎN JOS: A căuta peste tot. A RĂSTURNAT SAREA: Se va certa cu cineva. A RĂSTURNA UN CABINET: A înlătura, a înlocui pe membrii unui cabinet. A RĂSUCI CAPUL CUIVA: A zăpăci, a ameţi pe cineva. A RĂSUCI CHEIA ÎN BROASCĂ: Ă ilescuia uşa. A RĂSUCI CUŢITUL ÎN RANĂ: A zgândări o rană nevindecată; A spori durerea, suferinţa cuiva; v. A învârti cuţitul în rană; A RĂSUCI GÂTUL MGUIVA: A ucide pe cineva, A : RĂSUCI MINTEA CUIVA: A prosti, a zăpăci pe cineva; v. şi A răsturna minţile cuiva. A RĂSUCI MINŢILE CUIVA: ^prosti,, a zăpăci pe cineva; v. A răsturna mintea cuiva. A RĂSUCI O ŢIGARĂ: A-şi face o ţigară. A RĂSUFLA ADÂNC: A respira adânc. - A RĂSUFLA GREU: A respira greu. - A RĂSUFLA ÎN FUNDUL COFEI: A bea pe nerăsuflate; v. şi A răsufla în fundul sticlei. A RĂSUFLA ÎN FUNDUL STICLEI: A bea pe nerăsuflate; v.A răsufla în fundul cofei. A RĂSUFLA ÎN URECHEA CUIVA: A spune ceva cuiva la ureche; A-i şopti ceva. A RĂSUFLA UŞURAT: A se simţi bine; A scăpa de teamă. A RĂSUNA A SEC: A răsuna ca un lucru gol; v. şi A suna sec. A RĂTĂCI DE ACOLO PÂNĂ ACOLO: A pribegi, a hoinări peste tot; A umbla haihui; v. şi A rătăci încoace şi încolo. A RĂTĂCI DRUMUL: A pleca pe o cale greşită; A greşi drumul. A RĂTĂCI ÎNCOACE ŞI ÎNCOLO: A pribegi, a hoinări peste tot; A umbla haihui; v. A rătăci acolo pân ă colo. A RĂTĂCI PRIN LUME: A umbla, a călători prin lume. A RĂTĂCI PRIN LUME: A umbla, a călători prin lume. A RĂVĂŞI RUFELE MURDARE: A se baga unde nu-i treaba Iui; A spune ce nu e de spus; A discuta public -despre neînţelegerile şi certurile dintr-un cerc intim. A RĂZBATE CU URECHEA: A-şi încorda auzul, A RĂZBI CU BĂTAIA PE CINEVA: A bate măr pe cineva; A snopi în bătaie pe cineva; v. şi A răzbi în bătaie pe cineva; A răzbi în bătăi pe cineva. A RĂZBI CU GREU ÎN VIAŢĂ: A reuşi ceva cu greu; A avea multe piedici. A RĂZBI ÎN BĂTAIE PE CINEVA: A bate măr pe cineva; A snopi în bătaie pe cineva; v. A răzbi în bătaia pe cineva. A RĂZBI ÎN BĂTĂI PE CINEVA: A bate măr pe cineva; A snopi în bătaie pe cineva; v.A răzbi în bătaia pe cineva. A; RĂZBI ÎN LUME: A călători mult; A cunoaşte multă lume; A reuşi, a avea succes în viaţă. - A RĂZBI ÎN PALME PE CINEVA: A pălmui pe cineva. A RĂZBI ÎN VIAŢĂ: A reuşi în viaţă. A RĂZBI TOATE GREUTĂŢILE: A învinge toate greutăţile, toate necazurile; A avea succes. A RĂZBI PRIN MULŢIME: A merge înainte; A trece cu succes; A învinge. A RĂZBUNA LA INIMĂ PE CINEVA: A îmbuna; A înveseli; A-i face bine cuiva; v. A i se răzbuna inima cuiva. A RÂCÂI CA GĂINA ÎN ^GRĂMADĂ: A scormoni. A RÂCÂI PE INIMĂ (PE CINEVA): A frământa, a nelinişti, a chinui, a roade pe cineva; v. A-i râcâi la inimă. A RÂCNI PE LA INIMĂ (PE CINEVA): A frământa, a nelinişti, a chinui, a roade pe cineva; v. A-i râcâi la inimă, A RÂCNIPE INIMĂ (PE CINEVA): A frământa, a nelinişti, a chinui, a roade pe cineva; v. A-i râcâi la inimă. A RÂDE ACRU: A nu avea chef să râdă; A nu fi mulţumit; A nu aproba; v. şi A râde ascuţit; A râde în silă. A RÂDE ASCUŢIT: A nu avea chef să râdă; A nu fi mulţumit; A nu aproba; v.A râde acru. 545 A RÂDE RASUL OLARULUI A RÂDE CA NĂRODU-N BÂLCI: A râde ca prostul; v. şi A râde caproasta-n târg. A RÂDE CA NĂVLEGU: A râde singur ca prostul. A RÂDE CA PROASTA-N TÂRG: A râde ca prostul; v. A râde ca nărodu-n bâlci A RÂDE CA UN NEBUN: A râde foarte tare; A râde zgomotos; v. A râde cu hohot; A râde cu hohote; A râde în hohot; A râde în hohote. A RÂDE CU CLIC: A râde sec; A râde scurt. A RÂDE CU GURA PÂNĂ LA URECHI: A râde urât; A râde cu poftă şi nepoliticos. A RÂDE CU HAZ: A fi bine dispus; A fi vesel; A fi nostim. A RÂDE CU HOHOT: A râde foarte tare; A râde zgomotos; v. A râde ca un nebun. A RÂDE CU HÖHÖTE: A râde foarte tare; A râde zgomotos; v. A râde ca un nebun. A RÂDE CU JUMĂTATE DE GURĂ: A se reţine la râs; A râde slab; A nu fi bine dispus; A nu fi total de acord. A RÂDE CU LACRIMI: A râde până la lacrimi; A râde mult. A RÂDE CU POFTĂ: A râde foarte tare şi mult; v. şi A râde cu şalâc; A râde cu toţi dinţii; A râde să se spargă; A râde ţinându-se cu mâinile de burtă; A râde zgomotos. A RÂDE CU ŞÂLÂC: A râde foarte tare şi mult; v.A râde cu poftă. A RÂDE CU TOŢI DINŢII: A râde foarte tare şi mult; v. A râde cu poftă. A RÂDE DE BĂIERELE INIMII: A râde fără reţinere; v. şi /I râde din baierele inimii; A râde din toasta inimă; A râde din toate baierele inimii; A râde până la lacrimi. A RADE DIN BAIERILE INIMII: A râde fără reţinere; v. A râde de baierele inimii. A RÂDE DIN TOATĂ INIMĂ: A râde fără reţinere; v. A râde de baierele inimii A RÂDE DIN TOATE BAIERILE INIMII: A râde iară reţinere; v. A râde de baierele inimii. A RÂDE FAŢA: A fi foarte bucuros, foarte mulţumit; v. A-i râde faţa. A RÂDE GALBEN: Ă râde crispat, forjat, silit. A RÂDE GRAS (pop.): A râde în hohote; v. şi A râde mare. A RÂDE GURA: A fi foarte bucuros, foarte mulţumit; v. A-i râde faţa. A RÂDE INIMA: A fi foarte bucuros, foarte mulţumit; v. s\-i râde faţa. A RÂDE INIMA IN ■ CINEVA:; A fi foarte bucuros, foarte mulţumit; v. A-i râde faţa. A RÂDE ÎN BARBĂ: A râde pe ascuns; v. şi A râde pe sub mustaţă; A rânji în barbă; A rânji pe sub mustaţă; A-şi râde în barbă; A-şi râde în pumnii; A zâmbi în barbă; A râde în pumni; A zâmbi pe sub mustaţă. A RÂDE ÎN BATJOCURĂ: A-şi bate joc de cineva; A râde cu poftă; A râde din toată inima. A RÂDE ÎN FAŢĂ (CUIVA); A sfida pe cineva; A-şi bate joc de cineva; v. şi A râde în nas (cuiva); A râde în obraz (cuiva). u A RÂDE ÎN HOHOT: A râde foarte tare; A râde zgomotos; v.A râde ca un nebun. A RÂDE ÎN HOHOTE: A râde foarte tare; A râde zgomotos; v.A râde ca un nebun. A RÂDE ÎN NAS (CUIVA): A sfida pe cineva; A-şi bate joc de cineva; v. A râde în faţă (cuiva). A RÂDE lN OBRAZ (CUIVA): A sfida pe cineva; A-şi bate joc de cineva; v. A râde în faţă (cuiva). A RÂDE ÎN PUMNI: A râde pe ascuns; v. A râde în barbă. A RÂDE In SILĂ: A nu avea chef să râdă; A nu fi mulţumit; A nu aproba;vfA râde acru. : A RÂDE ÎN SINEA LUI: A nu-şi arâta surâsul; A nu se manifesta public; A râde discret; v. şi A râde pe ascuns; A râde pe furiş;  râde pe înfundate; A râde pe sub mustaţă; A râde pe sub nas; A râde printre lacrimi. A RÂDE ÎNTR-UN DINTE: A râde fals. A RÂDE LA CINEVA: A-şi manifesta simpatia faţă de cineva; A-şi manifesta1 bucuria că vede pe cineva. A RÂDE LA PLEZNĂ: A râde mult. A RÂDE MARE (pop.): A râde în hohote; v. A râde gras. A RÂDE MĂZĂRAT: A râde fals; A rânji. A RÂDE MÂNZEŞTE: A râde forţat, nenatural; v,şi  zâmbi mânzeşte. A RÂDE MUSTAŢA: A fi foarte bucuros, foarte mulţumit; v. A-i râde faţa. A RÂDE NECHEZAT: A râde în felul în care nechează calul. A RÂDE OCHII: A fi foarte bucuros, foarte mulţumit; v. A-i râde faţa. A RÂDE PÂNĂ LA LACRIMI: A râde fară reţinere; v. A râde de baierele inimii A RÂDE PE ASCUNS: A nu-şi arăta surâsul; A nu se manifesta public; A râde discret; v. A râde în sinea lui. A RÂDE PE FURIŞ: A nu-şi arăta surâsul; A nu se manifesta public; A râde discret; v.A râde în sinea lui. ■i A-RÂDE PE ÎNFUNDATE: A nu-şi arăta surâsul; A nu se manifesta public; A râde discret; v. A râde în sinea lui. A RÂDE PE SOCOTEALA CUIVA: A-şi bate joc de cineva; A lua pe cineva în râs. ■ Â; RÂDE PE SUB MUSTAŢĂ: A. nu-şi arăta surâsul; A nu se manifesta public; A râde discret; v. A râde în sinea lui. A RÂDE PE SUB NAS: A nu-şi arăta surâsul; A nu se manifesta public; A râde discret; v. A râde în sinea lui. A RÂDE PRINTRE LACRIMI: Ă nu-şi arăta surâsul; A nu se manifesta public; A râde discret; v. A râde în sinea lui. A RÂDE PROSTEŞTE: A râde fără motiv; A râde atunci când nu trebuie; v. şi A zâmbi prosteşte. A RÂDE RÂSUL OLARULUI: A râde forţat; A nu avea chef de râs; A nu fi dispus să râdă; v, şi A râde silit; A râde silnic. A RADE SANATOS 546 A RÂDE SĂNĂTOS: A râde cu poftă; A râde din toată inimă. A RÂDE SĂ SE SPARGĂ: A râde;foarte tare şi mult; v. A râde cu poftă. A RÂDE SILIT: A râde forţat; A nu avea chef de râs; A nu fi dispus să râdă; v. A râde râsul olarului. A RÂDE SILNIC: A râde forţat; A nu avea chef de râs; A nu fi dispus să râdă; v. A râde râsul olarului. A RÂDE STRÂMB: A mima râsul; A nu-i:arde de râs. - A RÂDE ŞI CÂINII (DE CINEVA): A ajunge de râsul lumii; A risca să ajungă de râsul lumii; v. şi A râde şi ciorile (de cineva); A râde şi curcile (de cineva); A râde şi cu fundul (de cineva); A râde şi găinile (de cineva). A RÂDE ŞI CIORILE (DE CINEVA): A ajunge de râsul lumii; A risca să ajungă de râsul lumii; v. A râde şi câinii (de cineva). A RADE ŞLCU: FUNDUL (DE CINEVA): A fi de râsul lumii; A ajunge de râsul lumii; v. A râde şi câinii (de cineva). A RÂDE ŞI CURCILE (DE CINEVA): A ajunge de râsul lumii; A risca să ajungă de râsul lumii; v. A râde şi câinii (de cineva). A RADE ŞI GĂINILE (DE CINEVA): A ajunge de râsul lumii; A risca să ajungă de râsul lumii; v. A râde şi câinii (de cineva). A RADE TÂMP: A râde prosteşte; A râde ca prostul. A RÂDE ŢINÂNDU-SE CU MÂINILE E BURTĂ: A râde foarte lare şi mult; v. A râde cu poftă. A RADE UNA DOUA: A râde uşor; A fi o fire .veselă. A RÂDE ZGOMOTOS: A râde foarte tare şi mult; v. A râde cu poftă. A RÂNDUI PRAVILA (înv.): A legifera. A RÂNJI ÎN BARBĂ: A râde pe ascuns; v. A râde în barbă. A RÂNJI LA STELE: A răbda de foame. ■ A RÂNJI PE SUB MUSTAŢĂ: v A Ţâde pe ascuns; v. A râde în barbă. Ă RÂNZA DE CIUDĂ: A: fi răutăcios, bosumflat, arţăgos de ciudă; A fi iute la mânie de invidie. A RÂNZA DE INVIDIE: A fi răutăcios, bosumflat, arţăgos de invidie; A fi iute Ia mânie de invidie. A RÂNZA DE NECAZ: A fi răutăcios, bosumflat, arţăgos de necaz; A fi iute la mânie de necaz. A RÂVNI LA BUNUL ALTUIA: A dori, a pofti bunul altuia. ARDE FOCUL LA TĂLPILE PICIOARELOR: Pericolul e iminent; v. şi Parcă îi arde foc sub tălpi; Parcă îi arde focul la tălpile picioarelor; Parcă îi arde jăratic sub tălpi; Parcă îi arde jăratic la tălpile picioarelor; Parcă îi arde jăratic pe sub tălpi. ARDE FOCU-N PAIE UDE: Sentimentele mocnesc dar nu se manifestă. ARDE-L!: Loveşte-1! ARDE-L-AR FOCUL SĂ-L ARDĂ: Formulă de blestem ca expresie a unei supărări mari, A READUCE ÎN TURMĂ OILE RĂTĂCITE: A face ordine; A-i aduce pe toţi pe calea cea bună; A-i ajuta pe toţi să-şi revină. A READUCE LA MATCĂ: A readuce la calea cea bună. A READUCE LA REALITATE (PE CINEVA): A determina pe cineva să vadă adevărata faţă a lucrurilor; v. A aduce la realitate. A READUCE LA VIAŢĂ PE CINEVA: A învia pe cineva. A READUCE PE CINEVA ÎN FIRE: A trezi pe cineva; A-l scoate pe cineva din aiureală; A-i arăta cuiva calea cea bună. A READUCE PE CINEVA LA DRUMUL CEL BUN: A aduce pe cineva pe drumul cel bun; A arăta cuiva calea cea dreaptă. A READUCE PE CINEVA LA REALITATE: A trezi pe cineva la realitate. A READUCE PE CINEVA PE LINIA DE PLUTIRE: A ajuta pc cineva să reuşească; A scoate pe cineva din mizerie. ARE AERUL UNUI PROST: A arăta ca un prost; A se manifesta ca un prost. A REALIZA CE ŞI-A PUS ÎN GÂND: A avea succes; A reuşi, A REAIZA PROGRESE: A progresa; A vînainta; A face;progrese;A se dezvolta. A REALIZA UN BENEFICIU DE PE URMA...: A obţine un beneficiu, un profit, un câştig de pe urma.; v. şi A realiza un câştig de pe urma.; A realiza un profit de pe urma..,. A REALIZA UN CÂŞŢIG DE PE URMA...: A obţine un beneficiu, un profit, un câştig de pe urma.; v. A realiza un beneficiu de pe urma.... A REALIZA ŢJN PROFIT DE PE URMA... A obţine un beneficiu, un profit, un câştig de pe urma.; v. A realiza un beneficiu de pe urma.... ARE BABA SOCOTEALĂ: Ştie ea baba ce {'ace; Fiecare ştie ce are de făcut. ARE BALTA PEŞTE: Se găseşte d;;i abundenţă; Este de unde; Are de unde fura. ARE BANI CU GRĂMADA: Este foarte bogat; Are mulţi bani; v. şi Are bani cu lopata. ARE BANI CU LOPATĂ.: Este foarte bogat; Are mulţi bani; v. Are bani cu grămada. ARE BĂTAIE DE CAP: Are necazuri. ARE BOALĂ DIN PAHAR: E mahmur după beţie; v. şi Are boală din oală. ARE BOALĂ DIN OALĂ: E mahmur după beţie; v. Are boală din pahar. ARE BOALĂ LA EA: O iubeşte. ARE BOALA PE EL: îl urăşte; Vrea să-i facă rău. ARE CASĂ DE SE ÎNVÂRTE DUPĂ SOARE: Are casă frumoasă. A RECĂDEA ÎN GREŞEALĂ: A face din nou aceeaşi greşeală; A repeta greşeala. 547 A REDESCHIDE O RANĂ VECHE A RECĂPĂTA CURAJ: A deveni din nou curajos; A primi din nou curaj; v. şi A recăpăta curajul. A RECĂPĂTA CURAJUL: A deveni din nou curajos; A primi din nou curaj; v. A recăpăta curaj. A RECĂPĂTA LIBERTATEA: A fi din nou liber; A-şi redobândi libertatea, A RECÂŞTIGA TERENUL PIERDUT: A primi terenul pierdut; A i se restitui un teren pierdut.'. A RECÂŞTIGA TIMPUL PIERDUT: A i se restitui timpul pierdut; A fi din nou stăpân pe timpul său. ARE CE ARE CU EL: îl duşmăneşte; îl iubeşte; îi poartă un interes deosebit. ARE CHIRA SOCOTEALĂ: Ştie el ce face. A RECITA CA APA (CEVA): A recita pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. şi A recita ca pe apă (ceva); A recita ca pe Tatăl Nostru (ceva); A recita de-a rostul(ceva); A recita de rost (ceva); A recita pe de rost (ceva); A recita pe dinafară (ceva); A spune ca apa (ceva); A spune cape apă (ceva); A spune ca pe Tatăl Nostru(ceva); A spune de-a rostul (ceva); A spune de rost (ceva); A spune pe de rost (ceva); A spune pe dinafară (ceva); A şti ca apa (ceva); A şti ca pe apă (ceva); A şti ca pe Tatăl Nostru (ceva); A şti de-a rostul(ceva); A şti de rost (ceva); A şti pe de rost (ceva); A şti pe dinafară (ceva). A RECITA CA PE APĂ (CEVA): A recita pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A RECITA CA PE TATĂL NOSTRU (CEVA): A recita pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A RECITA DE-A ROSTUL CEVA (CEVA): A recita pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A RECITA DE ROST (CEVA) (înv.): A recita pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A RECITA PE DE ROST (CEVA): A recita pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A RECITA PE DINAFARĂ (CEVA): A spune pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A RECLAMA PE CINEVA JUSTIŢIEI: A da pe cineva în judecată; A intenta cuiva un proces. A RECONFORTA INIMA CUIVA: A linişti, a potoli pe cineva. A RECONSIDERA O OPERĂ: A-şi schimba părerea despre o operă; A începe să aprecieze o operă. A RECUNOAŞTE CALITĂŢILE CUIVA: A aprecia calităţile cuiva. A RECUNOAŞTE CĂ CINEVA ARE DREPTATE: A fi de acord cu cineva; A-i da dreptate cuiva. A RECUNOAŞTE CEVA DUPĂ PIPĂIT: A identifica un lucru prin atingere. A RECUNOAŞTE DESCHIS CEVA: A declara public că recunoaşte ceva. A RECUNOAŞTE O GREGEALĂ: A declara că-şi recunoaşte greşeala. A RECUNOAŞTE PE CINEVA DUPĂ VOCE: A identifica pe cineva după voce, A RECUNOAŞTE PE CINEVA NEVINOVAT: A fi de acord cu nevinovăţia cuiva. : A RECUNOAŞTE UN COPIL: A declara un copil natural ca legitim. A RECURGE LA AJUTORUL CUIVA: A solicita ajutorul, sprijinul cuiva. A RECURGE LA ARME: A începe iupta; A intra în război, A RECURGE LA EXPERIENŢE: A face, a executa experienţe. A RECURGE LA FORŢĂ: A aplica: forţa; A obliga. A RECURGE LA MĂSURI EXTREME: A aplica măsuri extreme. A RECURGE LA STRATAGEMĂ: A aplica stratagema, şiretlicuri, viclenii; v. şi A recurge la subterfugii; A recurge la şiretlicuri. A RECURGE LA SUBTERFUGII: A aplica stratagema, şiretlicuri, viclenii; v. A recurge la stratagemă. A RECURGE LA ŞIRETLICURI: A aplica stratagema, şiretlicuri, viclenii; v. A recurge la stratagemă: A RECURGE LA TOATE MIJLOACELE : POSIBILE: A aplica toate mijIoacele; A se folosi de toate mijloacele;■ : A RECURGE LAi VIOLENŢĂ: A aplica violenţa; A recurge la violenţa. A RECUZA UN MARTOR: A respinge, a nu recunoaşte un martor. A REDACTA O PLÂNGERE: A depune o • reclamaţie; v. A adresa o plângere. A REDACTA ; PLÂNGERE: A depune o reclamaţie; v. A adresa o plângere. A REDA CUIVA CURAJUL: A încuraja, a stimula pe cineva. A REDA CUIVA LINIŞTEA: A linişti, a poto-li, a calma pe cineva; v. şi A reda cuiva liniştea sufletească. : A REDA CUIVA LINIŞTEA SUFLETEASCĂ: A linişti, a potoli, a calma pe cineva; v. şi A reda cuiva liniştea. A REDA CUIVA SĂNĂTATEA: A reface, a însănătoşi pe cineva, A REDA CUVINTELE CUIVA: A reproduce spusele cuiva. A REDA FORŢA CUVA: A reface puterea cuiva; A-l repune în activitate. ARE DAMBLA LA EA: O place foarte mult. ARE DE DAT, N-ARE DE LUAT: E dator; Vrea să vândă nu să cumpere. ARE DE DAT O SOCOTEALĂ:Trebuie să răspundă pentru faptele sale. ARE DE FURCĂ CU EL: Are dificultăţi cu el. A REDESCHIDE O RANĂ VECHE: A rea- A REDESCHIDE RĂNI ÎNCHISE 548 duce în discuţie un conflict, o neînţelegere veche; v. şi A redeschide răni închise; A redeschide răni vechi. A REDESCHIDE RĂNI ÎNCHISE: A readuce în discuţie un conflict, o neînţelegere veche; v. şi A redeschide o rană veche. A REDESCHIDE RĂNI VECHI: A readuce în discuţie un conflict, o neînţelegere veche; v. A redeschide o rană veche. A REDUCE CEVA LA ZERO: A anula, A distruge total; A închide, a renunţa definitiv la ceva. A REDUCE DIN PREŢ: A micşora preţul; A micşora pretenţiile; A o lăsa mai moale. A REDUCE LA ABSURD: A admite imposibilul. A REDUCE LA ACELAŞL NUMITOR: A aduce la acelaşi numitor; v. şi A reduce la un singur numitor. A REDUCE LA MINIMUM: A micşora cât este posibil. A REDUCE LA SCARĂ: A reprezenta un obiect ridicâdu-i proporţional dimensiunile.: A REDUCE LA SUPUNERE (PE CINEVA): A supune pe cineva; A obliga să facă ce i se spune. A REDUCE LA TĂCERE (PE CINEVA): A închide gura cuiva; A determina pe cineva să tacă; A impune tăcere cuiva. A REDUCE LA UN SINGUR NUMITOR: A uni; A asocia; A apropia. A REDUCE LA ZERO: A anula; A minimaliza însemnătatea, valoarea cuiva sau a ceva. A REDUCE PREŢURILE: A face preţuri mai mici; A micşora preţurile. A REDUCE VITEZA: A micşora viteza; A face, a executa mai lent. ARE EL CE ARE: Poate e bolnav; Poate e supărat. ARE EL CE ARE CU MINE: Mă urăşte; Mă invidiază. .. A REFLECTA ASUPRA POSIBILITĂŢILOR UNUNI LUCRU: A medita, a se gândi la toate posibilităţile posibile. A REFLECTA RAZELE DE LUMINĂ: A da speranţe; A încuraja. ARE FUMURI LA CAP: E încrezut, îngâmfat, plin de sine. A REFUZA -CATEGORIC: A nu admite în niciun caz; A nu fi de acord în nicio condiţie; v. şi A refuza hotărât; A refuza net. A REFUZA CEVA CU UN GEST: Ă-şi manifesta refuzul printr-un gest. A REFUZA DE FORMĂ: A nu fi de acord doar formal. A REFUZA HOTĂRÂT:; A nu admite în niciun caz; A nu fi de acord în nicio condiţie; v. A refuza hotărât. A REFUZA NET: A nu admite în niciun caz; A nu fi de acord în nicio condiţie; v. A refuza hotărât. A REFUZA ODATĂ PENTRU TOTDEA- UNA: A nu admite niciodată; A-şi manifesta refuzul definitiv. A REFUZA SĂ VADĂ ADEVĂRUL: A nu admite adevărul; A nu-1 interesa adevărul. A REGĂSI URMA: A da de urma; A găsi urma; A şti unde este, unde se află ceva. A REGLA CONTURILE: A se împăca; A-şi achita obligaţiile unuia faţă de altul; v. şi A regla un cont, A REGLA UN CONT: A se împăca; A-şi achita obligaţiile faţă de cineva; v. A-şi regla conturile. A REGLEMENTA UN DIFEREND: A se împăca; A cădea Ia pace. A REGRETA ADÂNC: A-i părea foarte rău; v. şi A regreta profund. , A REGREŢA PROFUND: A-i părea foarte rău; v. A regreta adânc. A REGULĂ LA CAP (PE CINEVA): A insista pe lângă cineva; A sâcâi, a .cicăli p cineva; A nu-i da pace cuiva; v. A bate capul (cuiva). A REGULA O AFACERE: A rezolva, a soluţiona o problemă, un diferend. A REGULA PRIN CASĂ: A face curăţenie; A face ordine în casă. A REGULA VITELE: A îngriji de vite. ARE GURĂ, MAMĂ, MAMĂ!: Vorbeşte mult; Vorbeşte bine; Vorbeşte frumos. ARE IARBA FIARELOR: Nu-Î rezistă nicio încuietoare. ■ : : A REIEŞI ÎN EVIDENŢĂ: A fi proeminent; A se evidenţia; A se remarca; A se distinge; v. A ieşi în evidenţă. A REIEŞI ÎN RELIEF: A fi proeminent; A se evidenţia; A se remarca; A se distinge; v. A ieşi în evidenţă. A REINTRA ÎN DREPTURILE SALE: A primi toate drepturile;  i se face dreptate. ' A REINTRA ÎN MATCĂ: A reveni la starea obişnuită; A-şt relua cursul normal; v. şi A reveni la matcă. A REINTRA ÎN POSESIE: A reprimi ceea ce îi aparţinea; A-i fi restituit un lucru confiscat; luat, furat. ■  REÎNVIA ; CA PASĂREA FENIX: A se reface; A-şi reveni; A-şi recăpăta forţele; v. şi A renaşte din propria cenuşă. A REÎNVIA CURAJUL CUIVA: A încuraja, a îndemna, a stimula. ; A RElNVIA TRECUTUL: A reveni la ceea ce a fost. A RELUA OFENSIVA: A trece din nou ia atac; A ataca, a se năpusti din nou. A RELUA VECHILE RELAŢII: A se împăca cu foştii prieteni; A-şi reveni la vechile prieteni. A RELUA VIAŢA DE LA CAPĂT: A o lua de la capăt; A începe din nou. ARE MÂNA NUMAI DE LUAT: De la alţii ia, dar el nu dă altora. ARE NAS DE COPOI: Te găseşte imediat. A RENAŞTE DIN PROPRIA CENUŞĂ: A se reface; A-şi reveni; A-şi recăpăta forţele; v. şi A renaşte ca pasărea fenix. 549 ARE SĂ CURGĂ APĂ PE VALE ARE NOUĂ BAIERI LA PUNGĂ: Este foarte zgârcit. A RENUNŢA LA GÂNDUL DE A FACE CEVA: A nu mai dori să facă ceva; A se răzgândi; A renunţa; v. şi A renunţa la ideea de a face ceva. A RENUNŢA LA IDEEA DE A FACE CEVA: A nu mai dori să facă ceva; A se răzgândi; A renunţa; v. A renunţa la gândul de a face ceva. A RENUNŢA LA ILUZII: A nu se mai amăgi; A prefera realitatea. A RENUNŢA LA O PĂRERE: A-şi schimba părerea; A fi de altă părere. A RENUNŢA LA O PRETENŢIE: A-şi schimba pretenţiile; A avea alte pretenţii; v. şi A renunţa la pretenţii. A RENUNŢA LA O SITUAŢIE: A-şi schimba situaţia; A dori o altă situaţie, A RENUNŢA LA O SLUJBĂ: A părăsi o slujbă, un serviciu, un loc de muncă. A RENUNŢA LA PRETENŢII: A-şi schimba pretenţiile; A avea alte pretenţii; v. A renunţa la o pretenţie. ARE O CLANŢĂ MAMĂ-MAMĂ!: îi /turuie gura fără încetare; E prea gureş; v. şi Are o fleanca de gură de pomina lumii. ARE O FLEANCA DE GURĂ DE POMINA LUMII: îi turuie gura fără încetare; E prea gureş; v. Are o clanţă mamă-mamă! ARE-O GURĂ!: Vorbeşte prea mult; Vorbeşte bine. ARE O GURĂ CÂT O ŞURĂ: Vorbeşte mult; Vorbeşte despre toată lumea. A REPARA O GREŞEALĂ: A face dreptate; A da dreptate cui trebuie; v. şi A repara o nedreptate; A repara o pagubă; A repara răul făcut; A repara un rău. A REPARA O NEDREPTATE: A face dreptate; A da dreptate cui trebuie; y.A recupera o greşeală. A REPARA O PAGUBĂ: A despăgubi; A recompensa un păgubit. A REPARA O PIERDERE: A face dreptate; A da dreptate cui trebuie; v. A recupera o greşeală. A REPARA RĂUL FĂCUT: A face dreptate; A da dreptate cui trebuie; v. A recupera o greşeală. A REPARA UN RĂU: A face dreptate; A da dreptate cui trebuie; v. A recupera o greşeală. ARE PĂSĂRICĂ LUI: Are goanga lui; Are ţicneala lui. A REPERA ÎN MULŢIME PE CINEVA: A vedea, a identifica pe cineva într-o mulţime. A REPETA CA UN PAPAGAL: A spune acelaşi lucru de mai multe ori; A vorbi mereu despre acelaşi lucru; v. şi A repeta un lucru de ti ori. A REPETA UN LUCRU DE N ORI: A spune acelaşi lucru de mai multe ori; A vorbi mereu despre acelaşi lucru; v. A repeta ca un papagal. A REPEZI VESTE: A dade ştire; A vesti. A REPLICA CUIVA CU VEHEMENŢĂ: A răspunde cuiva cu violenţă, cu înfocare; A da o replică violentă, înfocată. ■ A REPRODUCE CUVINTELE CUIVA: A repeta cuvintele cuiva; A cita pe cineva; v. şi A repeta vorbele cuiva. A REPRODUCE VORBELE CUIVA: A repeta cuvintele cuiva; A cita pe cineva; v. A repeta cuvintele cuiva. A REPUNE ÎN CIRCULAŢIE: A face să intre din nou în uz, să se răspândească din nou, să funcţioneze din nou. A REPUNE ÎN DREPTURI (PE CINEVA SAU CEVA): A reda drepturile cuiva sau a ceva. ‘ : A i REPUNE IN FUNCŢIUNE: A face să funcţioneze din nou. A REPUNE PE PICIOARE PE CINEVA: A ajuta, a sprijini pe cineva; A pune pe drumul cel bun pe cineva. M:/·; A REPUNE PE TAPET: A readuce în discuţie o chestiune, un subiect; v. şi A readuce pe tapei o chestiune, un subiect. A REPUNE PE TAPET O CHESTIUNE, UN SUBIECT: A readuce în discuţie o chestiune, un subiect; V. şi A readuce pe tapet. A REPUNE PE TAPET UN SUBIECT: A aduce în discuţie o problemă mai veche; A reveni în discuţie la o problemă mai veche. A REPUNE PICIORUL UNDEVA: A reveni undeva. A REPURTA O VICOTRIE: A învinge; A avea, a obţine o victorie; A avea un succes, ARE SĂ AIBĂ DE-A FACE CU MINE: Va avea o înfruntare cu mine. ARE SĂ CURGĂ APĂ PE DUNĂRE: Va trebui să se scurgă mult timp; v. şi Are să curgă apă pe gârlă; Are să curgă apă pe vale; Are să curgă multă apă pe Dunăre; Are să curgă multă apă pe gârlă; Are să curgă multă apă pe vale; Are să mai curgă multă apă pe Dunăre; Are să mai curgă multă apa pe gârlă; Are să mai curgă multă apă pe vale; Are să mai treacă apă pe Dunăre; Are să mai treacă apă pe gârlă; Are să mai treacă apă pe vale; Are să mai treacă multă apă pe Dunăre; Are să mai treacă multă apă pe gârlă; Are să mai treacă multă apă pe vale; Are să treacă apă pe Dunăre; Are să treacă apă pe gârlă; Are să treacă apă pe vale; Trebuie să curgă apă pe Dunăre; Trebuie să curgă apă pe gârlă; Trebuie să curgă apă pe vale; Trebuie să curgă multă apă pe Dunăre; Trebuie să curgă multă apă pe gârlă; Trebuie să curgă multă apă pe vale; Trebuie să mai curgă multă apă pe Dunăre; Trebuie să mai curgă multă apă pe gârlă; Trebuie să mai curgă multă apă pe vale; Trebuie să mai treacă multă apă pe Dunăre; Trebuie să mai treacă multă apă pe gârlă; Trebuie să mai treacă multă apă pe vale; Trebuie să treacă multă apă pe Dunăre; Trebuie să treacă multă apă pe gârlă; Trebuie să treacă multă apă pe vale. ARE SA CURGĂ APĂ PE GÂRLĂ: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ CURGĂ APĂ PE VALE: Va trebui să ARE SĂ CURGĂ MULTĂ APĂ PE DUNĂRE 550 se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ CURGĂ MULTĂ APĂ PE DUNĂRE: Va trebui sa se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ CURGĂ MULTĂ APĂ PE GÂRLĂ: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ CURGĂ MULTĂ APĂ PE VALE: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ MAI CURGĂ APĂ PE DUNĂRE: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ MAI CURGĂ APĂ PE GÂRLĂ: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. >V::v:vy: ARE SĂ MAI CURGĂ APĂ PE VALE: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ MAI CURGĂ MULTĂ APĂ PE DUNĂRE: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ MAI CURGĂ MULTĂ APĂ PE GÂRLĂ: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ MAI CURGĂ MULTĂ APĂ PE VALE: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ MAI TREACĂ APĂ PE DUNĂRE: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ MAI TREACĂ APĂ PE GÂRLĂ: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ MAI TREACĂ APĂ PE VALE: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are sa ciw-gâ apa pe Dunăre ARE SĂ MAI TREACĂ MULTĂ APĂ PE DUNĂRE: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ MAI TREACĂ MULTĂ APĂ PE GÂRLĂ: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ TREACĂ APĂ PE DUNĂRE: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre.:: ARE SĂ TREACĂ APĂ PE GÂRLĂ: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are sw curgă apă pe Dunăre. ARE SĂ TREACĂ APĂ PE VALE: Va trebui să se scurgă mult timp; v. Are să curgă apă pe Dunăre A RESPECTA CONVENIENŢELE: A nu încălca nicio convenienţă. - A RESPECTA DISTANŢA: A se ţine la distanţă; A nu se amesteca în treburile altuia; A nu permite nimănui să se amestece în drepturile lui; v. şi A respecta distanţele. A RESPECTA DISTANŢELE: A se ţine la distanţă; A nu se amesteca în treburile altuia; A nu permite nimănui să se amestece în drepturile lui; v. A respecta distanţa. A RESPECTA DUMINICILE: A nu lucra duminica. A RESPECTA LEGEA: A nu încălca legea; v. şi A respecta legile. A RESPECTA LEGILE: A nu încălca legea; v. A respecta legea. A RESPECTA O CAUZĂ: A nu ignora o ocazie; A se folosi de o ocazie. A RESPECTĂ O REGULĂ: A nu încălca o regulă; v. şi A nu încălca regulile. A RESPECTA PROPORŢIA: A nu încălca proporţia; A ţine de proporţie. A RESPECTA REGULILE: A nu încălca regulile; v. şi A nu încălca regulile. A RESPECTA SĂRBĂTOAREA: A ţine: sărbătorile; A nu lucra de sărbători. A RESPECTA TRADIŢIA: A nu neglija tradiţia; A ţine cont de tradiţiile. A RESPECTA UN PRINCIPIU: A nu încălca niciun principiu; A nu neglija niciun principiu. A RESPECTA' ZIUA DE ODIHNĂ: A şi respecta odihna; A nu neglija să se odihnească. A RESPINGE APELUL CUIVA: A nu accepta apelul cuiva; A refuza apelul cuiva. A^RESPINGE : ASÂLTUL: A ^ contraataca; A ieşi la contraatac. A RESPINGE CU DISPREŢ: A nu accepta, a nu admite cu dispreţ. A RESPINGE O PROPUNERE: A nu accepta o propunere; A nu fi de acord cu o propunere. A RESPINGE UN ARGUMENT: A nu accepta un argument; A nu fi de acord cu un argument. A RESPIRA GREU: A avea probleme cu respiraţia. A RESTABILI CALMUL: A readuce, a repune calmul, liniştea, înţelegerea. A RESTABILI ECHILIBRUL: A readuce, a repune echilibrul. A RESTABILI FAPTELE: A reface forţele; A deveni mai puternic, mai tare, mai rezistent. A RESTABILI ÎN DREPTURI PE CINEVA: A face dreptate cuiva; A repune pe cineva în drepturi. A RESTABILI LUCRURILE: A pune lucrurile la locul lor; A reface atmosfera; A pune totul în funcţiune. A RESTABILI ORDINEA: A face ordine; A pune totul în ordine. A RESTABILI SĂNĂTATEA CUIVA: A vindeca pe cineva; A-l face sănătos. A RESTABILI SĂNĂTATEA ŞI PUTEREA: A reface sănătatea şi puterea cuiva; A-l face sănătos şi puternic. A RESTABILI SITUAŢIA: A reface situaţia care a fost; A face ordine. ARE ŞI EL DAMBLAUA LUI: Are şi el ciudăţenia lui. ARE ŞI N-ARE: Nu are destul. ARE ŞI N-ARE CE FACE: Nu prea are ce face. 551 A REZISTA DÂRZ CU ÎNVERŞUNARE A RETEZA CAPUL: A ucide; A chinui mult; A face multe necazuri; v A RETEZA COARNELE CUIVA: A potoli, a linişti pe cineva; A-l pune la punct; v. şi A reteza din unghi cuiva. A RETEZA DIN UNGHI CUIVA; A potoli, a linişti pe cineva; A-l pune la punci; v. şi A reteza coarnele cuiva. A RETEZA PE CINEVA: A pune pe altcineva în locul lui; A-i tăia vorba; A pune brusc capăt discuţiei; v. şi A reteza vorba cuiva. A RETEZA VORBA CUIVA: A-i tăia vorba; A pune brusc capăt discuţiei; v. şi A reteza pe cineva. A RETRAGE CUVÂNTUL CUIVA: A nu mai ţine cont de cuvântul cuiva. A RETRAGE DIN CIRCULAŢIE: A scoate din circulaţie. A RETRAGE DIN FUNCŢIUNE: A scoate, a da afară dintr-o funcţie. A REŢINE ATENŢIA CUIVA: A face atent pe cineva.''·' ■ : A REŢINE CU DE-A SILA PE CINEVA: A nu permite cuiva să plece; A obliga pe cineva să rămână. ■■ A REŢINE LA MASĂ PE CINEVA: A oferi masa cuiva; A invita la masă pe cineva. A REŢINE LOCURI: A plăti pentru rezervarea locurilor. A REŢINE PE DINAFARĂ: A învăţa pe de rosL A REUŞI DE MINUNE: A avea succese mari; A-i merge foarte bine; v. şi A reuşi în toate; A reuşi întru totul; A reuşi în viaţă; A reuşi mai bine decât se aştepta. A REUŞI ÎN TOATE: A avea succese mari; A-i merge foarte bine; v. A reuşi de minune. A REUŞI ÎNTRU TOTUL: A avea succese mari; A-i merge foarte bine; v. A reuşi de minune. A REUŞI ÎN VIAŢĂ: A avea succese mari; A-i merge foarte bine; v. A reuşi de minune.  REUŞI LĂ LIMITĂ: A avea succese slabe; A trece la limită; A fi încă destul de slab. A REUŞI LA UN EXAMEN: A obţine notă de trecere la un examen. A REUŞI MAI BINE DECÂT SE AŞTEPTA: A avea succese neaşteptate; A avea succese mari; A-i merge foarte bine; v.  reuşi de minune. A REUŞI SĂ GĂSEASCĂ SOLUŢIA UNEI PROBLEME: A rezolva o problemă. A REUŞI SĂ-ŞI ATINGĂ SCOPUL: A şi atinge scopul. A REVĂRSA INSULTE: A insulta, a jigni pe cineva. A REVĂRSA ÎNJURĂTURI: A înjura pe cineva. A REVĂRSA UN POTOP DE INSULTE: A insulta, a jigni fără limite pe cineva. A REVĂRSA UN POTOP DE ÎNJURĂTURI: A înjura fără limite pe cineva. A REVENI ASUPRA UNEI HOTĂRÂRI: A se întoarce la o hotărâre mai veche. A REVENI ASUPRA UNEI PĂRERI: A se întoarce la o părere mai veche. A REVENI LA ACELAŞI SUBIECT: A se întoarce la acelaşi subiect. A REVENI LA MATCĂ: A se întoarce la matcă; A reveni la starea obişnuită; A-şi relua cursul normal; v. A reintra în matcă. A REVENI LA PUNCTUL DE PLECARE INIŢIAL: A se întoarce la punctul de plecare iniţial. A REVENI LA REALITATE: A redobândi conştiinţa realităţii; A se întoarce la adevăratele probleme; A-şi da seama de realitate; A reveni la calea cea dreaptă; v. şi A reveni la drumul cel bun; A reveni pe pământ. -A REVENI LA SENTIMENTE MĂI BUNE: A deveni mai înţelegător, mâi îngăduitor. A REVENI LA SUBIECT: A se întoarce la tema iniţială după o paranteză; v. şi A veni la subiect. A REVENI LA SUPRAFAŢĂ: A reuşi; A se reface; A începe să progreseze. ; A REVENI LA VIAŢĂ: A-şi recăpăta cunoştinţa după o stare de comă; A se însănătoşi. --î ■ A REVENI PE DRUMUL CEL BUN: A se întoarce la adevăratele probleme; A-şi da seama de realitate; A reveni la calea cea dreaptă; v, A reveni la realitate> A REVENI PE LINIA DE PLUTIRE: A scăpa de necazuri; A ieşi din mizerie; A scăpa cu bine. A REVENI PE PĂMÂNT: A se întoarce la adevăratele probleme; A-şi da seama de realitate; A reveni la calea cea dreaptă; v. A reveni la realitate. A REVENI PE TAPET: A fi reintrodus în discuţie; A se analiza din nou, ARE VITELE FĂCUTE1-PANTĂ: Are vitele flămânde peste măsură, cu burţile goale. A REVOCA O LEGE: A anula o lege. AREVOCA UN ORDIN: A anula un ordin. A REVOCA UN TESTAMENT: A anula testament. A SE REZEMA ÎN CONTRA CUIVA (pop.): A se apăra de cineva. A REZEMA PERETELE: A sta degeaba; A pierde vremea; A nu lua parte la dans sau Ia joc; v. şi A rezema pereţii. A REZEMA PEREŢII: A sta degeaba; A pierde vremea; A nu lua parte la dans sau la joc; v. A rezema peretele. A REZERVA DREPTUL DE A...: A păstra dreptul de a.; A-şi păstra dreptul de a.; v. şi A-şi rezerva dreptul dea.... A REZERVA LOCURI: A plăti pentru rezervarea locurilor. A REZISTA ASALTULUI: A nu ceda, a nu se lăsa la niciun asalt; v. şi A rezista atacului. A REZISTA ATACULULI: A nu ceda, a nu se lăsa la niciun atac; v. A rezista asaltului. A REZISTA CU SUCCES: A nu ceda, a rezista cu succes. A REZISTA DÂRZ CU ÎNVERŞUNARE: A A REZISTA DUŞMANULUI 552 nu ceda, a rezista dârz cu înverşunare; v. şi A rezista ferm cu înverşunare. A REZISTA DUŞMANULUI: A nu ceda, a rezista duşmanului. A REZISTA FERM CU ÎNVERŞUNARE: A nu ceda, a rezista ferm cu înverşunare; v. A rezista dârz cu înverşunare. A I^ZISTA LA OBOSEALĂ: A nu ceda, a rezista Ja oboseală; A obosi foarte greu. A REZISTA LA O ÎNCERCARE: A nu ceda, a rezista la toate încercările. A REZISTA LA PROBA TIMPULUI; A nu ceda, a rezista în timp; A nu ceda mult timp. A: REZISTA LA PROBĂ: A nu ceda fa nicio probă. A REZISTA LA PURTAT: A fi rezistent; A nu se rupe, a nu se deteriora uşor. A REZISTA LA TOATE ISPITELE:: A nu ceda, a nu se lăsa la nicio ispită. : o A REZISTA PÂNĂ LA CAPĂT: A nu ceda, a nu se lăsa până la capăt. A REZISTA PÂNĂ LA ULTIMA SUFLARE; A nu ceda nimeni; A nu ceda până la ultima suflare. A REZISTA PRESIUNILOR: A nu ceda, a nu se lăsa la nicio presiune. A REZISTA UNEI ÎNCERCĂRI: A nu.ceda, a nu se lăsa la nicio încercare.. A REZISTA UNEI LOVITURI: A nu ceda nici unei lovituri A REZOLVA O CHESTIUNE: A reuşi în rezolvarea unei chestiuni. A REZOLVA O DIFICULTATE: A reuşi în rezolvarea unei dificultăţi. A REZOLVA O PROBLEMĂ: A reuşi în rezolvarea unei probleme. A REZOLVA o problemă printr- un EFORT: A depune un efort în rezolvarea unei probleme;: A reuşi în rezolvarea unei probleme după mult efort. A REZOLVA TOATE PROBLEMELE: A reuşi să rezolve toate problemele, A REZUMA CEVA ÎN CÂTEVA CUVINTE: A face un rezumat foarte scurt. AR FI CE AR FI: Ţreacă-meargă; Acceptabil; v. şi Ar fi cum ar fi; E ce e; E cum ar fi; E cume. AR PI CUM AR FI: Trencă-meargă; Acceptabil; v. Ar fi ce ar fi. A RIDICA ALTAR CUIVA: A proslăvi pe cineva; A ridica pe cineva în slăvi. A RIDICA ANCORA: (Despre ambarcaţiuni) A pleca în larg. A RIDICA ARMA ASUPRA CUIVA:, \ ataca pe cineva; A pomi război împotriva cuiva; v. şi A ridica arma contra cuiva; A ridica arma în contra cuiva; A ridica armele asupra cuiva; A ridica armele contra cuiva; A ridica armele în contra cuiva; A ridica arma pe cineva; A ridica armele pe cineva. A RIDICA ARMA CONTRA CUIVA: A ataca pe cineva; A porni război împotriva cuiva; v. A ridica arma asupra cuiva. A RIDICA ARMA ÎN CONTRA CUIVA: A ataca pe cineva; A porni război împotriva cuiva; v. A ridica arma asupra cuiva. A RIDICA ARMA PE CINEVA (înv.): A ataca pe cineva; A porni război împotriva cuiva; v. A ridica arma asupra cuiva. A RIDICA ARMELE ASUPRA CUIVA: A ataca pe cineva; A porni război împotriva cuiva; v. A ridica arma asupra cuiva. A RIDICA ARMELE CONTRA CUIVA: A ataca pe cineva; A porni război împotriva cuiva; v. A ridica arma asupra cuiva. A RIDICA ARMELE ÎMPOTRIVA CUIVA: A ataca pe cineva; A pomi război împotriva cuiva; v. A ridica arma asupra cuiva. A RIDICA ARMELE ÎN CONTRA CUIVA: A ataca pe cineva; A pomi război împotriva cuiva; v. A ridica arma asupra cuiva. A RIDICA ARMELEPE CINEVA: A ataca pe cineva; A porni război împotriva cuiva; v. A ridica arma asupra cuiva. A RIDICA ASEDIUL: A reda libertăţi democratice; A anula restricţiile impuse. A RIDICA BRAŢELE: A se preda. A RIDICĂ BRAŢUL: A cere cuvântul; v. şi A ridica degetul; A ridica două degete; A ridica mâna; A ridica un deget. A RIDICA BUZDUGANUL (ASUPRA CUIVA): A ameninţa cu moartea pe cineva. A RIDICA CA DIN OALĂ (PE CINEVA): A prinde uşor pe cineva; v. A lua ca din oală (pe cineva). A RIDICA CA DIN STRACHINĂ: A-I aresta fără greutate; A fi arestat foarte uşor. A RIDICA CAP: A se răscula; A deveni nesupus; A nu mai da ascultare; A se obrăznici; v. A ridica cap. A RIDICA CAPUL; (înv.): A se răscula; A deveni nesupus; A nu mai da ascultare. A RIDICA CAPUL DIN PULBERE: A se emancipa. A RIDICA CAPUL ÎMPOTRIVA CUIVA: A-şi manifesta nemulţumirea; A-şi exprima dezacordul faţă de cineva. A RIDICA CASA ÎN SLAVĂ: A întoarce casa pe dos; A face tărăboi. : A RIDICA CEVA DIN RUINE: A . repara o parte de imobile ruinate; A face puţină ordine. A RIDICA COĂpĂPE SUS: Aprinde curaj; A ridica capul; A fi arogant, înfumurat fără motiv; A-şi da aere; A merge mândru; A fi îngâmfat; v. şi A ridica coada sus; A ridica coadă în vânt; A se ţine cu coada pe sus; A se ţine cu coada pe sus; A şedea cu coada bârligată; A ţine coada bâzoi pe sus; A ţine coada pe sus; A umbla cu coada pe sus; A umbla cu coada sus. A RIDICA COiU)A SUS: A prinde curaj; A ridica capul; A fi arogant, înfumurat Iară motiv; A-şi da aere; A merge mândru; A fi îngâmfat; v A ridica coada pe sus. A RIDICA COADĂ ÎN VÂNT: A prinde curaj; 553 A RIDICA ÎN CAPUL CUIVA A ridica capul; A fi arogant, înfumurat fără motiv; A-şi da aere; A merge mândru; A fi îngâmfat; v, A ridica coada pe sus. A RIDICA CORTINA: A intra în acţiune; A se apuca de treabă; A trece la lucru. A RIDICA CRUCI (CUIVA): A înjura profund cele sfinte; v. A înjura de cruci A RIDICA CUPA: A învinge; A obţine o victorie. .· A RIDICA CURAJUL CUIVA: A încuraja; A face curaj; A îndemna; A stimula. A RIDICA CU SUFLETUL (CEVA) (înv.): A depune mărturie; Pretinde fără dovezi ceva. A RIDICA CUŢITUL (ASUPRA CUIVA): A ameninţa cu moartea pe cineva; v. şi A ridica sabia (asupra cuiva); A ridica toporul (asupra cuiva). A RIDICA CUVINTE RELE ASUPRA CUIVA (înv.): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. şi A ridica cuvinte viclene asupra cuiva. A RIDICA CUVINTE VICLENE ASUPRA CUIVA (înv.): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A ridica cuvinte rele asupra cuiva. A RIDICA DANŢUL: A dansa; A dănţui. A RIDICA DEGETUL: A cere cuvântul; v. A ridica braţul. A RIDICA DE JOS: A salva; A ajuta; A încuraja; A sprijini. A RIDICA DE LA MASĂ: A deranja; A perturba; A nu lăsa în pace. A RIDICA DIN CENUŞĂ: A reclădi din temelii; v. şi A ridica din ruine. A RIDICA DIN GUNOI (PE CINEVA): A ajuta pe cineva să depăşească o situaţie disperată; A scote din anonimat; A face cunoscut; a promova pe cineva; v. şi A ridica din pământ; A ridica din pulbere; A scoate din gunoi; A scoate din pământ1; A scoate din pulbere. A RIDICA DIN MORŢI: A învia; A însănătoşi; A înzdrăveni; v. şi A ridica dintru morţi. A RIDICA DIN NOU CAPUL: A se împotrivi din nou; A nu fi de acord din nou; A se opune din nou. A RIDICA DIN PAJIŞTE: A face din temelii; v, A face din pajişte. A RIDICA DIN PĂMÂNT (PE CINEVA): A ajuta pe cineva să depăşească o situaţie disperată; A scote din anonimat; A face cunoscut; a promova pe cineva; v.A ridica din gunoi n A RIDICA DIN PULBERE::(PE CINEVA): A ajuta pe cineva să depăşească o situaţie disperată; A scoate din anonimat; A face cunoscut; A promova pe cineva; v. A ridica din gunoi A RIDICA DIN RUINE: A reclădi din temelii; v.A ridica din cenuşă. A RIDICA DIN SCAUN (PE^ CINEVA): A detrona; v. şi A ridica din tron (pe cineva). A RIDICA DIN SPRÂNCEANĂ: A fi nedumerit; A fi mirat; A fi uimit; v. şi A ridica din sprâncene; A ridica sprâncenele; A ridica surprins din sprâncene. A RIDICA DIN STRĂNCENE: A fi nedu- merit; A fi mirat; A fi uimit; v. A ridica din sprânceană. A RIDICA DIN TRON (PE CINEVA): A detrona; v. A ridica din scaun (pe cineva). A RIDICA DINTRU MORŢI: A învia; A însănătoşi; A înzdrăveni; v. A ridica din morţi. A RIDICA DIN ŢĂRÂNĂ: A reface de la înCepUt /: V: ; : ; A RIDICA DIN UMERI: A mişca din umeri în semn de neştiinţă, de dezinteres, de neputinţă; v. şi A înălţa din umeri. ; A RIDICA DIVANUL (înv.): A încheia lucrările Divanului. : A RIDICA DOUĂ DEGETE: A cere cuvântul; v. A ridica braţul A RIDICA DRAPELUL: A face atent; A atenţiona. A RIDICA DREPTUL CUIVA: A oferi mai mult drept; A face o dreptate mai bună. A RIDICA FĂGĂDUINŢĂ (înv.): A făgădui; A promite.;^ :vu, A RIDICA FRUNTEA: A-şi da importanţă; A face pe grozavul; v. şi /I ridica fruntea sus. A RIDICA FRUNTEA DE PE...: iA ridica privirea din.; A ridica privirea de pe.; A întrerupe o activitate; v. şi A ridica fruntea din.; A ridica nasul din; A ridica ochii din,,., A RIDICA FRUNTEA DIN...: A ridica priyirea din.i A ridica privirea de pe.; A întrerupe o activitate; v. A ridica fruntea de pe.... A RIDICA FRUNTEA SUS: A-şi da importanţă; A face pe grozavul; v.A ridica fruntea. A RIDICA GÂND ASUPRA GÂNDULUI CUIVA (înv ): A contrazice pe cineva. ^ A RIDICA GLAS: A spune; A vorbi; A-şi spune păsul; A se plânge cuiva; A vorbi tare; A răsti; v. şt A ridica glasul; A ridica graiul; A ridica tonul; A-şi ridica glas; A-şi ridica grai; A-şi ridica graiul. A RIDICA GLASUL: A spune; A vorbi; A-şi spune păsul; A se plânge cuiva; A vorbi tare; A răsti; v. A ridica glas. A RIDICA GLASUL ÎMPOTRIVA: A se pronunţa împotriva cuiva sau a ceva. A RIDICA GLASUL ÎN FAVOAREA: A se pronunţa în favoarea cuiva sau a ceva. .···: .".v A RIDICA GLASUL LA CINEVA: A se răsti la cineva. A RIDICA GONIRE (înv.)·. A goni. A RIDICA GRAIUL: A spune; A vorbi; A-şi spune păsul; A se plânge cuiva; A vorbi tare; A răsti; v. /I ridica glas. A RIDICA IZBÂNDĂ (înv.): A izbândi; A învinge,-· A RIDICA ÎN ARME (PE CINEVA): A pregăti de război; A înarma; v. şi A ridica oaste; A ridica oşti; A ridica oştire. A RIDICA ÎN BRAŢE: A lua în braţe; A susţine; A sprijini. A RIDICA ÎN CAPUL CUTVA: A provoca o ceartă; A aţâţa, a instiga pe cineva împotriva cuiva. A RIDICA ÎN FUNCŢIE 554 A RIDICA ÎN FUNCŢIE: A oferi o funcţie superioară; A avansa în funcţie. A RIDICA ÎN FURCI (PE CINEVA): A spânzura pe cineva; v. A atârna în furci (pe cineva). A RIDICA ÎN GRAD: A acorda un grad superior; A avansa în grad. A RIDICA ÎN OCHII CUIVA: A face ca cineva să câştige mai multă consideraţie din partea cuiva. A RIDICA ÎN PICIOARE: A pune în mişcare; A mobiliza; A produce agitaţie, tulburare; A răs-cula; v. şi A scula în picioare. A RIDICA ÎN SCAUN: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A RIDICA ÎN SLAVA " CERULUI: A lăuda peste măsură (pe cineva); A înălţa osanale (cuiva); v. A înălţa în slava cerului (pe cineva). ? i A RIDICA ÎN SLAVĂ: A lăuda peste măsură (pe cineva); A înălţa osanale (cuiva); v, A înălţa în slava cerului (pe cineva): A RIDICA ÎN SLĂVI: A lăuda peste măsură (pe cineva); A înălţa osanale (cuiva); v. A înălţa în slava cerului (pe cineva). A RIDICA IN SUS: A lăuda; A susţine. ■ A RIDICA ÎN TRON: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A RIDICA JALBĂ (înv.): A face plângere; A reclama. A RIDICA JERTFĂ: A jertfi. A RIDICA LA CER: A lăuda peste măsură (pe cineva); A înălţa osanale (cuiva); v. A înălţa în slava cerului (pe cineva). A RIDICA LAGĂRUL: A desface corturile unei tabere militare şi a le muta în altă parte; v. şi A ridica tabără; A ridica taberele: A RIDICA LA MARE CINSTE UN OBICEI: A ţine un obicei; A fi mândru de obiceiurile sale. A RIDICA LA PĂTRAT: A înmulţi un număr cu el însuşi. A RIDICA LA RANGUL DE,..: A promova, a înainta la rangul de.... A RIDICA LA RANGUL DE CELEBRITATE: A promova, a înainta la rangul de celebritate. A RIDICA LA SCAUN: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A RIDICA LA TRON: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A RIDICA MAI PRESUS: A înnobila; v. şi A ridica mai sus. A RIDICA MAI SUS: A înnobila; v. A ridica mai presus. A RIDICA MASA: A strânge vesela şi tacâmurile după ce s-a servit masa; A sfârşi de mâncat. A RIDICA MASCA CUIVA: A face să apară în adevărata lumină; A demasca; v. A cădea masca cuiva: A RIDICA MĂNUŞA: A primi provocarea. A RIDICA MÂINILE ASUPRA CUIVA (pop.): A ameninţa cu bătaia, cu moartea pe cineva; v. şi A ridica mâna asupra cuiva; A ridica mâna împotriva cuiva. A RIDICA MÂINILE CĂTRE CINEVA: A ruga, a implora pe cineva; v. şi A ridica mâna către cineva. A RIDICA MÂNA: A cere cuvântul; v. A ridica braţul. A RIDICA MÂNA ASUPRA CUIVA (pop.): A ameninţa cu bătaia, cu moartea pe cineva; v. A ridica mâinile asupra cuiva. A RIDICA MÂNA CĂTRE CINEVA: A ruga, a implora pe cineva; v. A ridica mâinile către cineva. A RIDICA MÂNĂ ÎMPOTRIVA CUIVA (pop.): A ameninţa cu bătaia, cu moartea pc cineva; v. A ridică mâinile asupra cuiva. A RIDICA MIRAT DIN SPRÂNCENE: A se mira; A fi nedumerit.  RIDICĂ MORALUL (CUIVA): A încuraja pe cineva. A RIDICA NASUL: A face pe grozavul; A deveni obrazriic; A-şi lua nazul la purtare. A RIDICA NASUL DE PE;..: A ridica privirea din.; A ridica privirea de pe.; A întrerupe o activitate; v. A ridica fruntea de pe.... A RIDICA NASUL DIN...: A ridica privirea din.; A ridica privirea de pe.; A întrerupe o activitate; v. A ridica fruntea de pe..., A RIDICA NASUL SUS: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A fi cu nasul pe sus. A RIDICA NEGUSTORIE (înv.): A face negustorie. A RIDICA NUNTĂ (pop.): A face nuntă. Ai RIDICA O ACUZAŢIE (ÎMPOTRIVA CUIVA): A acuza pc cineva. A RIDICA OASTE: A se pregăti de război; A se înarma; v. A ridica în arme. A RIDICA OBIECŢIE: A obiecta. A RIDICA OBLOANELE: A face lumina; A deschide; A nu mai ţine în secret. A RIDICA O BLOCADĂ: A anula o blocadă; A elibera; A da drumul. A RIDICA OCARĂ (PE CINEVA) (înv.): A batjocori, a huli pe cineva. A RIDICA O CHESTIUNE: A pune o problemă; A cere lămuri asupra unei chestiuni; v; şi A ridica o problemă. A RIDICA O CHESTIUNE ÎN FAŢA TRIBUNALULUI: A cere lămuriri asupra unei chestiuni în faţa tribunalului. A RIDICA OCHII: A ridica privirea; A privi în sus; v. A înălţa ochii. A RIDICA OCHII CĂTRE DUMNEZEU: A se ruga; v. şi A ridica sufletul; A ridica sufletul către Dumnezeu; A-şi ridica ochii către Dumnezeu; A-şi ridica sufletul către Dumnezeu. A RIDICA OCHII DE PE...: A ridica privirea din.; A ridica privirea de pe.; A întrerupe o activitate; v. A ridica fruntea de pe.... A RIDICA OCHH DIN...: A ridica privirea din.; A ridica privirea de pe.; A întrerupe o activitate; v. A ridica fruntea de pe.... A RIDICA O CUPĂ: A închina în sănătatea 555 A RIDICA SPRÂNCENELE cuiva; A toasta; v. şi A ridica paharul; A ridica paharul în cinstea cuiva; A ridica paharul în sănătatea cuiva; A ridica un pahar; A ridica un pocal; A ridica un toast. A RIDICA O ÎNVINUIRE: A scoate de sub acuzaţie; A declara nevinovat. A RIDICA O OBIECŢIE: A anula o obiecţie. A RIDICA O PEDEAPSĂ: A anula o pedeapsă. A RIDICA O PIATRĂ DE PE INIMĂ CUIVA: A linişti, a potoli pe cineva; A-l scăpa de o problemă, de o durere, de un necaz. / A RIDICA O PIEDICĂ ÎN CALEA;..: A elibera drumul; A înlătura piedici din calea... A RIDICA O PRETENŢIE ASUPRA UNUI LUCRU: A avea pretenţii asupra unui lucru; A solicita un lucru. A RIDICA O PROBLEMĂ: A pune o problemă; A cere lămuriri asupra unei chestiuni; v. A ridica o chestiune. A RIDICA OSANALE CUIVA: A lăuda, a preamări pe cineva; v. şi A ridica osanale pentru cineva. A RIDICA OSANALE PENTRU CINEVA: A lăuda, a preamări pe cineva; v. şi A ridica osanale cuiva. A RIDICA O STATUIE CUIVA: A-şi manifesta recunoştinţa faţă de cineva; A lăuda exagerat pe cineva; v. şi A ridica statuie cuiva. A RIDICA O STAVILĂ: A opri; A nu permite înaintarea; A bloca progresul, dezvoltarea; v. şi A ridica stavila. A RIDICA OŞTI: A se pregăti de război; A se înarma; v. A ridica în arme. A RIDICA OŞTIRE: A se pregăti de război; A se înarma; v. A ridica în arme. A RIDICA PAHARUL: A închina în sănătatea cuiva; A toasta; v. /I ridica o cupă. A RIDICA PAHARUL ÎN CINSTEA CUIVA: A închina în cinstea cuiva; A toasta; v. A ridica o cupă. A RIDICA PAHARUL ÎN SĂNĂTATEA CUIVA: A închina în sănătatea cuiva; A toasta; v. A ridica o cupă. A RIDICA PANAGHIA (CUIVA) (pop.)'. A face slujba de pomenire unui mort; A ucide pe cineva; A înjura pe cineva; v. şi A face paos (cuiva); A face parastas (cuiva); A face praznic (cuiva). A RIDICA PAOS (CUIVA) (pop.): A facc slujba de pomenire unui mort; A ucide pe cineva; A înjura pe cineva; v. A face panaghia (cuiva). A RIDICĂ PARASTAS {CUIVA): A face slujba de pomenire unui mort; A ucide pe cineva; A înjura pe cineva; v. A face panaghia (cuiva). A RIDICA PATRU PEREŢI: A construi o casă. A RIDICA PĂLĂRIA DE PE CAP: A saluta; v. şi A ridica pălăria din cap. A RIDICA PĂLĂRIA DIN CAP: A saluta; v. A ridica pălăria de pe cap. A RIDICA PÂNĂ IN CER: A lăuda peste măsură pe cineva; A înălţa osanale cuiva; v. A înălţa în slava cerului (pe cineva). A RIDICA PÂNĂ ÎN SLAVA CERULUI: A lăuda peste măsură pe cineva;  înălţa osanale cuiva; v. A înălţa în slava cerului (pe cineva). A RIDICA PÂNĂ ÎN SLĂVI: A lăuda peste măsură pe cineva; A înălţa osanale cuiva; v. A înălţa în slava cerului (pe cineva).  RIDICA PÂNĂ LA CER: A lăuda peste măsură pe cineva; A înălţa osanale cuiva; v. /I înălţa în slava cerului (pe cineva). A RIDICA PÂNĂ LA NIVELUL...: A dezvolta, a înălţa până la nivelul.. .. A RIDICA PÂNZELE: A pleca în larg; A pleca Ia drum; A pomi. A RIDICA PÂRĂ: A pâri; A reclama. A RIDICA PE CINEVA ÎN CAP CUIVA: A instiga pe cineva în capul cuiva; v. A-i ridica pe cineva în cap cuiva. A RIDICA PE CÎNEVA::ÎN CAPUL CUIVA: A instiga pe cineva în capul cuiva; v. A-i ridica pe cineva în cap cuiva. A RIDICA PE CRUCE (pop.): A răstigni; A crucifica; v, şi A ridica spre cruce. A RIDICA PERDEAUA: A da lucrurile pe faţă; A arăta care este adevărul. A RIDICA PE SCAUN: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A RIDICA PE TRON: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. ARÎDICAPOPORUL: A instiga la revoltă. A RIDICA POPRIREA: A anula o poprire, o interdicţie. A RIDICA POTRIVIRE (înv.): A se împotrivi; A se opune. A RIDICA PRAZNIC (CUIVA) (pop.): A face slujba de pomenire unui mort; A ucide pe cineva; A înjura pe cineva; v. A face panaghia (cuiva). A RIDICA PRETENŢIE: A emite pretenţii; A pretinde; v. şi A ridica pretenţii A RIDICA PRETENŢII: A emite pretenţii; A pretinde; v. A ridica pretenţie. A RIDICA PREŢUL: A scumpi o marfa. A RIDICA PRIVIREA: A se uita drept Ia cineva sau la ceva; A-şi exprima nemulţumirea. A RIDICAPRIVIREA LA CER: A se ruga. A RIDICA PROBLEME: A face probleme; A solicita lămuriri. A RIDICA PRODUCTIVITATEA: A creşte productivitatea; A produce mai mult. A RIDICA PUMNUL (LA CINEVA): A ameninţa pe cineva cu bătaie. A RIDICA PUTEREA PÂNĂ LA...: A da o; putere niai mare până la. A RIDICA RĂZBOI (înv.): A declara război; A se război. A RIDICA SABIA (ASUPRE CUIVA): A ameninţa cu moartea pe cineva; v. A ridica cuţitul (asupra cuiva). A RIDICA SFADĂ (pop.): A certa; A dojeni. A RIDICA SFINTE CRUCI (CUIVA): A înjura profanând cele sfinte; v. A înjura de cruci. A RIDICA SPRÂNCENELE: A fi nedumerii; A fi mirat; A fi uimit; v. A ridica sprânceană. A RIDICA SPRE CRUCE 556 A RIDICA SPRE CRUCE (pop.): A răstigni; A crucifica; v. A ridice pe cruce. A RIDICA STATUIE CUIVA: A-şi manifesta recunoştinţa faţă de cineva; A lăuda exagerat pe cineva; v. A ridica o statuie cuiva. A RIDICA STAVILA: A opri; A nu permite înaintarea; A bloca progresul, dezvoltarea; v. A ridica o stavilă. . A RIDICA STEAG ALB: A se preda; A capitula. A RIDICA STEAGUL: A chema la luptă; v. şi A ridica un steag. A RIDICA STEAGUL RĂSCOALEI,:: REVOLTEI: A instiga, a chema la răscoală, la revoltă. A RIDICA STINDARDUL REVOLUŢIEI: A ridica steagul revoluţiei; A chema la revoluţie. A RIDICA SUFLETUL: A se ruga; :v. şi A ridica ochii către Dumnezeu. A RIDICA SUFLETUL CĂTRE DUMNEZEU: A se ruga; v. A ridica ochii către Dumnezeu, A RIDICA SURPRINS DIN SPRÂNCENE: A fi nedumerit; A fi mirat; A fi uimit; v. A ridica sprânceană. ... A RIDICA ŞEDINŢA: A pune capăt unei şedinţe; v. şi A se ridica şedinţa. A RIDICA TABĂRĂ: A desface corturile unei tabere militare şi a le muta în altă parte; v. A ridica lagărul. A RIDICA TABERELE: A desface corturile unei tabere militare şi a le muta în altă parte; v. A ridica lagărul. A RIDICA TENSIUNEA PÂNĂ LA.;.: A incita, a irita, a agita până la..., A RIDICA TONUL: A vorbi tare; A vorbi răstit; v. A ridica glasul A RIDICA TOPORUL (ASUPREA CUIVA); A ameninţa cu moartea pe cineva; v. A ridica cuţitul (asupra cuiva). A RIDICA TRUPE: A-şi retrage trupe; A se retrage; A îndepărta trupe. A RIDICĂ ŢANŢOŞ CAPUL: A se îngâmfa; A se obrăznici. A RIDICA ŢARA: A instiga, a provoca lumea la revoltă. A RIDICA UN DEGET: A cere cuvântul; v. A ridica brapil. A RIDICA UN NUMĂR LA CUB (mat.): A înmulţi un număr cu pătratul său. A RIDICA UN NUMĂR LA O POTENŢA (înv.): A înmulţi un număr cu el însuşi de câte ori arată exponentul; v. şi A ridica un număr ta o putere; A ridica un număr la potenţă; A ridica un număr la putere. A RIDICA UN NUMĂR LA O PUTERE: A înmulţi un număr cu el însuşi de câte ori arată exponentul; v. A ridica un număr la o potenţă. A RIDICA UN NUMĂR LA PĂTRAT (mau): A înmulţi un număr cu el însuşi. A RIDICA UN NUMĂR LA POTENŢĂ (înv.): A înmulţi un număr cu el însuşi de câte ori arata exponentul; v. A ridica un număr la o potenţă. A RIDICA UN NUMĂR LA PUTERE: A înmulţi un număr cu el însuşi ide câte iori arată exponentul; v. A ridica un număr la o potenţă. A RIDICA UN OBSTACOL ÎN CALEA...: A pune, a crea un obstacol în calea.... A-RIDICA UN PAHAR: A închina în sănătatea cuiva; A toasta; v. A ridica o cupă. A RIDICA UN PLAN: A reprezenta pe un plan poziţia punctelor de pe un teren. A RIDICA UN POCAL::A închina în sănătatea cuiva; A toasta; v. A ridica o cupă. \ A RIDICA UN STEAG: A chema la luptă; v, A ridica steagul. A RIDICA UN TOAST; A închina în sănătatea cuiva; A toasta; v,A ridica o cupă. A RIDICA VĂLUL: A elibera; A face public; A arăta tot; A spune tot. A RIDICA VIAŢA: (CUIVA): A ucide pe cineva; v. şi A ridica zilele (cuiva). A RIDICA VITEZA LA...: A mări viteza la.; A se deplasa cu viteza mărită la;... A RIDICA VOCEA: A striga la cineva; A vorbi: apăsat. A RIDICA VRAJBĂ (pop.): A învrăjbi, : A··;; RIDICA ZILELE (CUIVA): A ucide pe cineva; v. A ridica viaţa (cuiva). AR INTRA IN PĂMÂNT DACĂ,..:-Ar: muri dacă,., .· :v^::'···· A RIPOSTA PROMPT: A răspunde fără întârziere; A reacţiona imediat. A RISCA FĂRĂ ROST: A se expune inutil; A se pune în pericol inutil.  RISCA MULT: A se expune prea mult; A se pune în primejdie prea mult. A RISCA O NIMICA TOATĂ PENTRU UN CÂŞTIG MARE: A se expune puţin pentru un câştig mare; A fi expus la o primejdie mică pentru un câştig mare. A RISCA TOTUL: A se expune total; A-şi pune totul în primejdie. A RISIPI BĂNUIELILE CUIVA: A înlătura bănuielile cuiva. Ai RISIPI FARMECUL CUIVA: A înlătura farmecul cuiva, A RISIPI ILUZIILE CUIVA; A înlătura iluziile cuiva, A RISIPI ÎNDOIELILE CUIVA: A înlătura îndoielile cuiva. A RISIPI ÎN DREAPTA ŞI ÎN STÂNGA: A da peste tot; A cheltui peste tot. -- A RISIPI ÎN PROSTIE: A cheltui, a irosi necugetat. A RISIPI NORII PE CER: A face imposibilul; A face lumină; A clarifica. A RISIPI TEAMA: A înlătura frica. ;: A RISIPI TEMERILE CUIVA: A înlătura îngrijorările cuiva; A înlătura frica cuiva. A RISIPI VREMEA: A pierde timpul; A nu face nimic util, folositor; v. A pierde vremea. 557 A RUMEGA UN PLAN A RISIPI VRAJA: A minţi; A păcăli; A induce în eroare. AR LUA ŞAPTE PIEI DE PE OM: Ar lua iot ce are omul. AR MAI FI DE ADĂDUGAT CĂ...: S-ar mai putea adăuga că.... AR MAI FI DE ADĂUGAT FAPTUL CĂ...: S-ar mai putea adăuga faptul că.... AR MANCA ŞI CU OCHII: îi place foarte mult. AR MÂNCA ŞI PIATRĂ: Are o mare foame. A ROADE CA PE UN PICIOR DE POC: A lua tot; A nu lăsa nimic; v. şi A roade carnea de pe os. . A ROADE CAPUL (CUIVA): Ă plictisi, a agasa pe cineva; A bate la cap pe cineva; v. şi A roade urechile cuiva. A ROADE CARNEA DE PE OS: A lua tot; A nu lăsa nimic; v. A roade ca pe un picior de porc. A ROADE LA FICAŢI (PE CINEVA): A simţi o durere puternică; A necăji; A chinui; A frământa pe cineva; A regreta; A se căi; v. şi A seca la ficaţi (pe cineva). A ROADE LA INIMĂ (PE CINEVA): (Despre gânduri) A frământa; A chinui; A obseda pe cineva. A ROADE PRAGUL CUIVA: A vizita prea des pe cineva. A ROADE UN OS: A avea cele necesare; A avea un loc de muncă. A ROADE UN VIERME LA INIMĂ: A avea necazuri, greutăţi, probleme. A ROADE URECHILE (CUIVA): A plictisi, a agasa pe cineva; A bate la cap pe cineva; A mânca foarte mult la cineva; v.A roade capul (cuiva). A ROADE VIAŢA CUIVA: A distruge, a nimici pe cineva. A ROBI INIMILE: A domina pe cineva; A face robul unei pasiuni; v. A robi simţurile A ROBI SIMŢURILE: Ă domina pe cineva; A face robul unei pasiuni; v. A robi inimile. A ROSTI BLESTEME: A blestema.; j - A ROSTI CÂTEVA CUVINTE:1 A spune doar câteva cuvinte. A ROSTI CEVA CU O AFECŢIUNE: A spune ceva cu o afecţiune. A ROSTI CUVÂNTUL HOTĂRÂTOR: A spune cuvântul hotărâtor, decisiv. A ROSTI CU VOCEA TUNĂTOARE: A vorbi tare; A ţipa; A urla. A ROSTI FRAZE POMPOASE: A se exprima pompos, fastuos, luxos. A ROSTI INVECTIVE ÎMPOTRIVA CUIVA: A se pronunţa cu injurii, cu insulte împotriva cuiva; A înjura, a insulta pe cineva. A ROSTI ÎNJURĂTURI: A înjura. A ROSTI LITERĂ CU LITERĂ: A spune literă cu literă. A ROSTI MAXIME: A spune maxime, aforisme, sentinţe; v. şi A rosti sentinţe. A ROSTI SENTINŢE A spune maxime, aforisme, sentinţe; v. A rosti maxime. A ROSTI O AMENINŢARE: A ameninţa. A ROSTI OCĂRI: A certa; A reproşa. A ROSTI O CUVÂNTARE: A ţine o cuvântare. A ROSTI PE UN TON MONOTON: A spune ceva plictisitor, uniform. A ROSTI PE UN TON PLÂNGĂREŢ: A spune ceva trist, cu vocea plângăreaţă; v. şi A spune ceva tânguitor. A ROSTI PE UN TON RĂGUŞIT: A fi răguşit; A vorbi răguşit. A ROSTI PE UN TON ŞUIERĂTOR: A spune ceva pe un ton strident, ascuţit. A ROSTI PE UN TON TÂNGUITOR: A spune ceva trist, cu vocea plângăreaţă; v. şi A spune ceva plângăreţ. A ROSTI ţJN BLESTEM; ÎMPOTRIVA CUIVArA blestema pe cineva, A ROSTOGOLI OCHII: A mişca ochii cu vioiciune încoace şi încolo. A ROŞI DE EMOŢIE: A se emoţiona puternic. A ROŞI DE RUŞINE: A se ruşina puternic; A i se face ruşine puternică; v. şi A roşii până în albul ochilor; A roşi până în vârful urechilor; A roşi până peste urechi. A ROŞI PÂNĂ ÎN ALBUL OCHILOR: A se ruşina puternic; A i se face ruşine puternică; v. A roşii de ruşine. A ROŞI PÂNĂ ÎN VÂRFUL URECHILOR: A se ruşina puternic; A i se face ruşine pulemică; v. A roşii de ruşine: v ; A ROŞI PÂNĂ PESTE URECHI: A se ruşina puternic; A i se face ruşine puternică; v. A roşii de ruşine. AR RÂDE DE MINE ŞL CU FUNDUL: Ar râde de mine dacă ar avea curaj; Ar râde de mine dacă ar avea motiv. ARŞIŢĂ CÂINEASCĂ (înv.); Caniculă. A RUGA CA PE DUMNEZEU PE CINEVA: A cere, a solicita foarte insistent de la cineva; A implora pe cineva; v. şi A ruga ca pe toţi Dumnezeii pe cineva. A RUGA DE TOŢI DUMNEZEII PE CINEVA: A cere,· a solicita foarte insistent de Ia cineva; A implora pe cineva; v. A ruga ca pe Dumnezeu pe cineva. A RUGA DIN TOATĂ INIMA: A cere ajutorul, sprijinul cuiva; v. şi A ruga din tot sufletul A RUGA DIN TOT SUFLETUL: A cere ajutorul, sprijinul cuiva; v. A ruga din toată inima. A RUINA SĂNĂTATEA CUIVA: Ă distruge pe cineva; A îmbolnăvi pe cineva; A face un mare rău cuiva. A RULA BANII: A pune banii în circulaţie; A investi banii. A RUMEGA ÎN MINTE PE TOATE: A chibzui îndestul. A RUMEGA O IDEE: A se gândi la o idee; A medita asupra unei idei. A RUMEGA UN PLAN: A plănui; A concepe un plan. ' : - : A RUMENI UN PEŞTE 558 A RUMENI UN PEŞTE:: A prăji un peşte; A pune pe cineva la Încercare. ARUNCĂ CA DIN FURCĂ: Aruncă grămadă. ARUNCĂ-L DRACULUI: Scapă de el; Aruncă-1. ARUNCĂ-ŢI INIMA DE LA EL: Nu mai ţine ia el; Uitâ-1. ARUNCĂ-ŢI INIMA LA CÂINI: Controlează-ţi bine sentimentele; Pune-fi sentimentele sub control. ARUNCĂ-ŢI OCHII ŞI LA MINE: Şi eu merit atenţia ta. ARUNCĂ UN NĂROD CU-O, PIATRĂ , lN BALTĂ ŞI ZECE DEŞTEPŢI N-O POT SCOATE: O greşeală făcută de un prost greu poate fi înlăturată. A RUPE BAIERELE INIMII (CUIVA); A produce o mare durere sufletească; v. A i se rupe baierele inimii. A RUPE BRUSC RELAŢIILE CU CINEVA: A se despărţi brusc de cineva; A nu mai avea relaţii bune cu cineva. A RUPE CARTEA: A învăţa mult; A toci. A RUPE CERBICEA CUIVA: A supune pe cineva; A învinge rezistenţa, mândria, aroganţa, trufia cuiva; v. A asupri cerbicea cuiva. A RUPE CERBICIA CUIVA: A supune pe cineva; A învinge rezistenţa, mândria, aroganţa, trufia cuiva; v. A asupri cerbicea cuiva. A RUPE CU...: A pune capăt unei legături, unei relaţii cu cineva; A se despărţi definitiv de cineva; A renunţa la o deprindere, la un obicei; A nu mai avea să ştie de ceea ce a fost; v. A o rupe cu.... A RUPE CUIUL: A da de dracu; A da de necaz. A RUPE DE : LA GURĂ: A se lipsi pe sine pentru a ajuta pe altul; v. şi A rupe îmbucătura de la gură; A-şi rupe de la gură; A-şi rupe îmbucătura de la gură; , A RUPE DE LA RĂDĂCINI: A tăia complet; A tăia din temelii; v. A curma din rădăcini. ' A RUPE DIN RĂDĂCINI: A tăia complet; A tăia din temelii; v. A curma din rădăcini·::.: A; RUPE FARMECUL,CUIVA: A-l ponegri; A-l insulta; A-i distruge farmecul. A RUPE FERFENIŢĂ:.A distruge; A ferfeniţi; v. A face ferfeniţă. A RUPE. FRONTUL: A străpunge linia de apărare a inamicului; v. şi A rupe tabără. A RUPE FUGA: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A: RUPE GHEAŢA: A face începutul; A începe; A dezlega limbile; v. şi A se rupe gheaţa; A se sparge gheaţa; A topi gheaţa. ARUPE GURA SAŢULUI: A.alege, ,a târgui ce este mai bun; A impresiona; A face impresie bună; A ului pe toţi; v. şi A rupe gura satului; A rupe inima târgului; A sparge gura târgului; A sparge inima târgului. A RUPE GURA TÂRGULUI: A alege, a târgui ce este mai bun; A impresiona; A face impresie bună; A ului pe toţi; v. şi A rupe gura satului A RUPE HĂBUC: A rupe în bucăţi; A fărâmiţa; A încurca; A încâlci; v. A face hăbuc. : A RUPE HĂBUCI: A rupe în bucăţi; A fărâmiţa; A încurca; A încâlci; v. A face hăbuc. A RUPE HORA: A se desprinde din hora. A RUPE INIMA (CUIVA): A produce cuiva o mare emoţie; A produce cuiva o man1. durere sufletească; A face să fie cineva disperat; v. A frânge inima (cuiva). A RUPE INIMA TÂRGULUI: A alege, a târgui ce este mai bun; A impresiona; A face impresie bună; A ului pe toţi; v. şi A rupe gura satului A RUPE ÎMBUCĂTURA DE LA GURĂ: A se lipsi pe sine pentru a ajuta pe altul; v. A rupe de la gură. A RUPE ÎN BĂTAIE: A snopi în bătaie; A bate zdravăn; v. şi A rupe în bătăi; A rupe oasele cuiva; A rupe pe cineva în coş. : A RUPE ÎN BĂTĂI: A snopi în bătaie; A bate zdravăn; v. A rupe în bătaie. A RUPE ÎN BUCĂŢELE; A distruge; A nimici; v. şi A rupe în bucăţi. A RUPE ÎN BUCĂŢI: A distruge; A nimici; v. A rupe în bucăţele. A RUPE ÎN DOUĂ: A împărţi în două părţi egale. A RUPE JUDECATA (înv., pop.): A pronunţa o sentinţă; v. şi A rupe legea. A RUPE LANŢUL DE ROBIE: A elibera de robie; A dezrobi; A descătuşa; A se elibera de robie; A se dezrobi; A se descătuşa; v. şi A rupe lanţul sclaviei. A RUPE LANŢUL SCLAVIEI: A elibera de sclavie ; A dezrobi; A descătuşa; A se elibera de sclavie; A se dezrobi; A se descătuşa; v. A rupe lanţul de robie. A RUPE LANŢURILE: A elibera; A dezrobi. A RUPE LEGĂTURILE CU...: A întrerupe relaţiile cu.... A RUPE LEGEA (înv., pop.): A pronunţa o sen ti n ţâ; v. A rupe judecata, A RUPE LOGODNA: A anula, a desface logodna. A RUPE MASCA CUIVA: A face să apară în adevărata lumină; A demasca; v. A cădea masca cuiva. A RUPE MÂNECA (CUIVA): A insista, a stărui pe lângă cineva; A atrage atenţie cuiva; A avertiza pe cineva; v. şi A trage de mânecă (pe cineva). A RUPE MÂNECILE CUIVA: A ruga mult pe cineva; A insista mult pe lângă cineva.;^ 7; A RUPE MÂŢA-N: DOUĂ: A face ordine; A lua o decizie definitivă;: A fi puternic; A fi ferm; A şti să-şi impună voinţa; v. şi A rupe pisica; A rupe pisica de la început. A RUPE NÂSUL (CUIVA): A înfrâna elanul cuiva; A pedepsi, a umili, a pune la locul lui pe cineva; v. A frânge nasul (cuiva). A RUPE OASELE CUIVA: A snopi în bătaie; A bate zdravăn; v. A rupe în bătaie. 559 A SATISFACE PRETENŢIILE CUIVA A RUPE O PRIETENIE: A întrerupe o prietenie; A pune capăt unei prietenii. A RUPE ORICE LEGĂTURĂ CU CINEVA: A întrerupe orice relaţie cu cineva. A RUPE PĂMÂNTUL ALERGÂND: A fugi foarte repede; v. A alerga de mănâncă pământul. A RUPE PĂMÂNTUL FUGIND: A fugi foarte repede; v. A alerga de mănâncă pământul, A RUPE : PĂMÂNTUL -ÎNiFUGte fugi foarte repede; v. A alerga de mănâncă pământul. A RUPE PÂRŢIE: A începe ceva singur; A-şi croi singur drum în viaţă; v. A croi pârtie. A RUPE PE CINEVAJN COŞ: A snopi în bătaie; A bate zdravăn; v. A rupe în bătaie. A RUPE PICIOARELE CUIVA: A bate pe cineva zdravăn; A snopi în bătaie pe cineva; v. A rupe oasele cuiva. A RUPE PINGELELE DEGEBA: A alerga degeaba; A veni degeaba. A RUPE PISICA: A face ordine; A lua o decizie definitivă; v. A rupe mâja-n două. . A RUPE PISICA DE LA ÎNCEPUT: A face ordine de la început; A lua o decizie definitivă de la început; v.A rupe ntâţa-n două. A RUPE PREŢUL: A cădea de acord asupra preţului; A stabili, de comun acord, preţul; v. şi v. şi A rupe târgul; A rupe tocmeală; A se ajunge din preţ; A se învoi din preţ; A se învoi la preţ. A RUPE PUNŢILE: anula colaborarea, ajutorarea, sprijinirea reciprocă. A RUPE RĂDĂCINILE: A pleca din locurile natale. A RUPE RĂRUNCHII (CUIVA): A produce cuiva o mare emoţie; A produce cuiva o mare durere sufletească; A face să fie cineva disperat; ;v. A frânge inima (cuiva). A RUPE RÂNDURILE: A strica ordinea; A împrăştia. A RUPE RELAŢIILE CU CINEVA: A întrerupe, a anula, a întrerupe relaţiile, colaborarea cu :'cineva. î· A RUPE SFAT (înv., pop.): A cădea de acord; A conveni; v. şi A rupe sfatul. A RUPE SUFLETUL (CUIVA): A produce cuiva o mare emoţie; A produce cuiva o mare durere sufletească; A face să fie cineva disperat; v. A frânge inima (cuiva). A RUPE SUFLETUL CUIVA: A distruge, a nimici pe cineva; Ă supăra foarte tare pe cineva. Ă RUPE TABĂRA: A străpunge linia de apărare a inamicului; v. şi A rupefrontid. A RUPE TĂCEREA: A vorbi în mijlocul tăcerii generale; v. A curma tăcerea. A RUPE TÂRGUL: A cădea de acord asupra preţului; A stabili, de comun acord, preţul; v. A rupe preţul. A RUPE TOCMEALĂ: A cădea de acord asupra preţului; A stabili, de comun acord, preţul; v. A rupe preţul. A RUPE TREI PERECHI DE OPINCI DE FIER: A umbla mult; v. şi A umbla cu opinci de fier: A RUPE TURTA: A sărbători un an de ia naşterea unui copil; v. şi A rupe turta în cap. A RUPE TURTA PE CAP: A sărbători un an de la naşterea unui copil; v.A rupe turta. A RUPE ŢELINA (pop.): A desţeleni; A ara; v. şi A rupe ţelinile. A RUPE ŢELINILE (pop.): A desţeleni; A ara; v. A rupe ţelina. A RUPE URECHILE CUIVA: A bate pe cineva; A-l trage de urechi. A RUPE VĂLUL: A-i permite: să vadă, să înţeleagă, să judece limpede. A RUPE VRAJA: A scoate Ia realitate; A spune adevărul. A RUŞINA CUMPLIT PE CINEVA: A face de ruşine pe cineva foarte tare. AR VORBI CU DOUĂ GURI: Nu se mai satură de vorbit. .·■■ as A SALUTA CU UN GEST LARG: A-şi desface mâinile în faţa cuiva în semn de salut. ■:: A SALUTA; DIN: CAP: A da din cap în;semn de salut. - A SALUTA MILITĂREŞTE: A adresa un salut în poziţia de drepţi; A-şi mişca mâna pentru a saluta milităreşte. A SALUTA PE CINEVA: A adresa un salut cuiva. A SALUTA PE CINEVA CU TOATĂ CORDIALITATEA: A adresa un salut cordial cuiva.; A SALUTA PE CINEVA DIN PARTEA CUIVA: A transmite cuiva un salut din partea ..altcuiva.; A SALVĂ APARENŢA: A da unui lucru, unei situaţii o înfăţişare capabilă să ascundă răui .· lăuntric. -..■{A SALVA APARENŢELE: A da informaţii despre unele lucruri, despre unele situaţii care să ascundă unele lipsuri sau un rău lăuntric; A minţi despre adevărata stare a lucrurilor sau a situaţiilor. ·. - A: SALVA SITUAŢIA: A îndrepta o si tuaţie grea, neplăcută. ·.. A SALVA SPERANŢELE: A ajuta, a sprijini realizarea unor speranţe; A încuraja; A susţine. ,,A. SALVA VIAŢA CUIVA: A îndrepta viaţa cuiva. A SATISFACE ARMATA: A face armată; v. şi A satisface serviciul militar; A-ţi satisface armata; A-şi satisface serviciul militar. A SATISFACE CURIOZITATEA CUIVA: A explica cuiva ceva; A arăta cuiva ceva; A îndeplini o dorinţă cuiva.: A SATISFACE NEVOILE CUIVA: A îndeplini o dorinţă, o necesitate, o exigenţă cuiva. A SATISFACE PRETENŢIILE CUIVA: A îndeplini dorinţele cuiva. ^ A SATISFACE SERVICIUL MILITAR 560 A SATISFACE SERVICIUL MILITAR: A face armată; v. A satisface armata. A SAVURA CEVA DIN OCHI: A se delecta, a se desfăta privind ceva. A SAVURA CEVA DIN PLIN: A simţi plăcerea consumului de mâncare sau de băutură. A SĂDI NĂDEJDE ÎN INIMA CUIVA: A da speranţe cuiva; A sprijini, a încuraja pe cineva. A SĂDI O SPERANŢA ÎN...:^  face să spere în.... A SĂGETA CU PRIVIREA PE CINEVA: A se uita crunt la cineva; A străpunge cu privirea; v. şi A săgeta inima cuiva. A SĂGETA INIMA CUIVA: A se uita crunt la cineva; A străpunge cu privirea; v. A săgeta pe cineva cu privirea. A SĂLTA DE BUCURIE: A se bucura foarte mult; A simţi o mare bucurie; A fi cuprins de o mare emoţie; A simţi o mare7 emoţie; v. A-i sălta inima (cuiva). A SĂLTA ÎN AER: A arunca în aer; A ridica în înălţime; A înălţa în văzduh. A SĂLTA ÎN ŞA PE CINEVA: A aşeza în şa pe cineva; A-l ajuta, a-1 sprijini să pornească, să înainteze, să progreseze. A SĂPA ADÂNC ÎN AMINTIREA CUIVA: A încerca să afle ceva din trecutul cuiva; v. şi A săpa adânc în memoria cuiva. A SĂPA ADÂNC ÎN MEMORIA CUIVA: A încerca să afle ceva din trecutul cuiva; v. A săpa adânc în amintirea cuiva. A SĂPA AUTORITATEA CUIVA: A unelti împotriva cuiva; A încerca să facă rău cuiva. A SCĂPA CA DIN TUN: A fugi de frică din toate puterile. A SĂPA GROAPA CUIVA: A încerca să facă un mare rău cuiva; A face un mare rău cuiva; A unelti împotriva cuiva; v. şi A săpa groapă cuiva; A săpa mormânt cuiva; A săpa mormântul cuiva. A SĂPA GROAPĂ CUIVA (înv,): A încerca să facă un mare rău cuiva; A face un mare rău cuiva; A unelti împotriva cuiva;v. A săpa groapa cuiva. A SĂPA MORMÂNT CUIVA ffnvj: A încerca să facă un mare rău cuiva; A face un mare rău cuiva; A unelti împotriva cuiva; v. A săpa groapa cuiva. A SĂPA MORMÂNTUL CUIVA: A încerca să facă un mare rău cuiva; A face un mare rău cuiva; A unelti împotriva cuiva; v. A săpa groapa cuiva. A SĂPA PE CINEVA SĂ NU SE IMPUTĂ (pop.): A bate rău pe cineva. A SĂPUNI BINE PE CINEVA: A certa bine pe cineva; A dojeni, A crilica aspru pe cineva. A SĂRI ARS: A interveni brusc în discuţie; A se ridica foarte nervos; v. şi A sări ca ars; A sări ca fript; A sori ca opărit; A sări ca uri arc. A SĂRI ARS ÎN PICIOARE: A se ridica repede în picioare; v. şi A sări brusc în picioare; A sări ca ars în picioare; A sări ca fript în picioare; A sări drept în picioare. A SĂRI BRUSC ÎN PICIOARE:  se ridica repede în picioare; v. A sări ars în picioare. A SĂRI CA ARS: A interveni brusc în discuţie; A se ridica foarte nervos; v. şi A sări ars. A SĂRI CA ARS ÎN PICIOARE: A se ridica repede în picioare; v. A sări ars în picioare. A SĂRI CA FRIPT: A interveni brusc în discuţie; A se ridica foarte nervos; v. A sări ars. A SĂRI CAFRIPTÎN PICIOARE: Ă se ridica repede în picioare; v. A sări ars în picioare. A SARI CALUL: A depăşi măsura; A întrece măsura v. şi A sări peste cal. A SĂRI CA MUŞCAT DE ŞARPE: A se înfuria; A-şi ieşi din fire. ; A SĂRI CA OPĂRIT: A interveni brusc în discuţie; A se ridica foarte nervos; v. şi A sări ars. A SĂRI CAPRA: A scăpa de un necaz. A SĂRLCĂ^UN ARC: A interveni brusc în discuţie; A se ridica foarte herVos; v. şi A sări ars. A SĂRI CÂT COLO: A face un salt mare; v. şi A sări cât de colo. A SĂRI CÂT DE COLO: A face un salt mare; v. şi A sări cât colo. A SĂRI CUC: A sări singur; A sări degeaba. A SĂRI CUC DE BUCUIUE: A săif sus de bucurie. A SĂRI CU GURA: A face cui va reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-1 convinge; A certa, a ocări pe cineva; v. şi A sări cu gura la cineva; A sări cu gura mare; A sări cu gura mare la cineva; A sări cu gura mare pe cineva; A sări cu gura pe cineva; A sări cu vorba; A sări cu vorba la cineva; A sări cu vorba pe cineva; A se pune cu gura pe cineva; A sta cu gura pe cineva; A sări cu gura asupra cuiva; A se pune cu gura cap pe cineva; A se pune cu gura pe cineva; A tăbărî cu gura pe cineva; A tăbărî cu gura pe cineva; A tăbărî cu vorba pe cineva. A SĂRI CU GURA LA CINEVA: A; face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-1 convinge; A certa, a ocări pe cineva; v, A sări cu gura. A SĂRI CU GURA: MARE: A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; v. şi A sări cu gura. A SĂRI CU GURA MARE LA CINEVA: A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-1 convinge; A certa, a ocări pe cineva; v. A sări cu gura. A SĂRI CU GURA MARE PE CINEVA: A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-1 convinge; A certa, a ocări pe cineva; v. A sări cu gura. A SĂRI CU GURA PE CINEVA: A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-1 convinge; A certa, a ocări pe cineva; v. A sări cu gura. A SĂRI CU MIC CU MARE: A veni toată lumea; A ajuta cu toţii. A SĂRI CU PRĂJINĂ: A sări departe; A se duce departe. A SĂRI CU VORBA LA CINEVA: A face 561 Â.ŞĂRIÎNŞA cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-1 convinge; A certa, a ocări pe cineva; v. A sări cu gura. A SĂRI CU VORBA MARE LA CINEVA: A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-1 convinge; A certa, a ocări pe cineva; v. A sări cu gura. A SĂRI CU VORBA MARE PE CINEVA: A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-l convinge; A certa, a ocări pe cineva; v. A sări cu gura. A SĂRI DE BUCURIE: A se bucura foarte mult; A ţopăi de bucurie; v. şi A sări în sus de bucurie. A SĂRI DE FUND ÎN SUS: A protesta; A nu-i conveni. Ă SĂRI DE GATUL CUIVA: A îmbrăjişa pe cineva.. ; A SARI DE LA UNA LA ALTA: A trece brusc de la una la alta; A schimba brusc vorba; v. şi A sări de Ia un lucru Ia altul. A SĂRI DE LA UN LUCRU LĂ ALTUL: A trece brusc de la una la alta; A schimba brusc vorba; v. A sări de Ia una la alta. A SĂRI DE PARCĂ Alt FI CĂLCAT PE COADĂ DE CINEVA: A sări brusc; A se repezi brusc; v. şi A sări de parcă ar fi călcat pe coadă de Şarpe. A SĂRI DE PARCĂ AR FI CĂLCAT PE COADĂ DE ŞARPE: A sări brusc; A se repezi brusc; v. A sări de parcă ar fi călcat pe coadă de cineva. A SĂRI DE PE CAL: A întrece măsura; A depăşi limita admisă; A exagera, A SĂRI DE PE DOAGELE LUI: A se ţicni; v. şi A sări de pe fix; A sări de pe linie; A sări de pe şină; A sări de pe ţăncuş; A sări din minţi. A SĂRI DE PE FIX: A se ţicni; v. A sări de pe doagele lui. A SĂRI DE PE LINIE: A se ţicni; v. A sări de pe doagele lui. A SĂRI DE PE ŞINĂ: A se ţicni; v. A sări de pe doagele lui. A SĂRI DE PE ŢĂNCUŞ: A se ţicni; v. A sări de pe doagele lui. A SĂRI DE ŞAPTE STÂNJENI ÎN SUS: A protesta vehement. A SĂRI DIN BALAMALE: A se enerva; A se înfuria. A SĂRI DIN CÂL ÎN MÂL: A se ticăloşi de tot. A SĂRI DIN LAC ÎN PUŢ: A scăpa de un necaz şi a da de altul şi mai mare; v. şi A cădea din lac în puţ. A SĂRI DIN MINŢI: A se ţicni; v.A sări de pe doagele lui. A SĂRI DIN PAT: A se scula. A SĂRI DIN SOMN: A se trezi brusc. A SĂRI DIN ŢÂŢÂNI: A nu numai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A SĂRI DRĂGAICA: A fi neastâmpărat; A nu sta locului. A SĂRI DREPT ÎN PICIOARE: A se ridica repede în picioare; v. A sari ars în picioare. A SĂRI FRIPT: A se speria. A SĂRI GARDUL (fam.)'. A umbla după aventuri amoroase; v. şi A sări garduri; A sări gardurile; A sări peste garduri A SĂRI GARDURI (fam.): A umbla după aventuri amoroase; v. A sări gardul. A SĂRI GARDURILE (fam.): A umbla după aventuri amoroase; v. A sări gardul A SĂRI GROAPA (pop.): A scăpa de o boală extrem de gravă; A scăpa cu zile. A SĂRI HOPUL: A depăşi o neplăcere; A trece peste un necaz. A SĂRI INIMA: A simţi brusc o mare frică sau o emoţie intensă; v. A-i sări inima. A SĂRI INIMA DE BUCURIE: A se bucura foarte mult; A avea o bucurie mare. A SĂRI INIMA DIN LOC: A simţi brusc o mare frică sau o emoţie intensă; y . A-i sări inima. A SĂRI ÎN AER: A se distruge, a se preface în bucăţi în urma unei explozii. A SĂRI ÎNAINTE: Ă alerga în întâmpinarea cuiva; A întâmpina pe cineva; A apărea, a se ivi în calea cuiva; v. A-i sări înainte. A SĂRI ÎNAINTEA CUIVA: A alerga in întâmpinarea cuiva; A întâmpina pe cineva; A apărea, a se ivi în calea cuiva; v. Â-i sări înainte. A SĂRI ÎN AJUTORUL CUIVA: A ajuta, a sprijini pe cineva; A acorda ajutor cuiva; v. şi A sări înţr-ajutorid cuiva. Ă SĂRI ÎN CAP (pop.): A se repezi cu gura la cineva; A se obrăznici; v. A-i sări în cap. A SĂRI ÎN CAPUL CUIVA (pop,): A se repezi cu gura la cineva; A se obrăznici; v. A-i sări în cap. A SĂRI ÎN COADA CUCOANEI: A se obrăznici. ■  SARI ÎN FOC PENTRU CINEVA SAU CEVA: A se expune; A face totul pentru cineva sau ceva; v. şi "A sări şi în foc pentru cineva sau ceva. Ă SĂM ÎN JOS: A se duce la vale. A SĂRI IN OCHI: A fi; evident; A apărea cu evidenţă; A frapa; A se evidenţia; A se distinge în mod frapant; v. A-i sări în oclti. A SĂRI ÎN PICIOARE: A se ridica brusc în picioare. A SĂRI ÎN POD: A fi foarte bucuros, foarte fericit. A SĂRI ÎN SEC: A sări în gol. Ă SĂRI ÎN SPINARE CUIVA: A se năpusti asupra cuiva; A sări la cineva. A SĂRI ÎN SUS: A-şi manifesta spontan bucuria, spaima, mânia; A izbucni, A SĂRI ÎN SUS DE BUCURIE: A se bucura foarte mult; A ţopăi de bucurie; v. A sări de bucurie. A SĂRI ÎN ŞA: A fugi; A pleca repede; A-şi lua zborul. A SĂRI INTR-AJUTORUL CUIVA 562 A SĂRI ÎNTR-AJUTORUL CUIVA: A ajuta, a sprijini pe cineva; A acorda ajutor cuiva; v. A sări în ajutorul cuiva. A SĂRI ÎNTR-UN CĂLCÂI: A se învârti pe loc; A Fi iute la treabă; v. A se întoarce într-un călcâi; A se în vârti într-un călcâi. A SĂRI ÎNTR-UN PICIOR: A se bucura foarte mult; v. şi A sări într-un picior de bucurie. A SĂRI ÎNTR-UN PICIOR DE BUCURIE: A se bucura foarte mult; v. şi A sări într-un picior. Ă SĂRI ÎN ŢĂNDĂRI: A se sparge; A se sfărâma în bucăţi; A-şi pierde uzul raţiunii; A înnebunii. A SARI LA BĂTAIE: A începe să se bată. A: SĂRI LA CINEVA: A se năpusti asupra cuiva; A sări la bătaie; v. şi A sări pe cineva. A SĂRI LUMEA CU GURA: A protesta lumea. A SĂRI PÂNĂ ÎN TAVAN DE BUCURIE: A se bucura foarte mult; A-şi manifesta zgomotos bucuria; v. şi A sări până la tavan de bucurie. A SĂRI PÂNĂ LA TAVAN DE BUCURIE: A se bucura foarte mult; A-şi manifesta zgomotos bucuria; v. A sări până în tavan de bucurie. A SARI PÂRLEAZUL (fam.): (Despre fete) A fi uşuratică. A SĂRI PÂRLEAZURI MULTE: A se ţine de aventuri galante. A SARI PE CINEVA: A se năpusti asupra cuiva: A sari la bătaie; v. A sări la cineva. A SARI PESTE CAL: A depăşi măsura;' A întrece măsura v. A sări calul. A SĂRI PESTE GARDURI (fam.): A umbla după aventuri amoroase; v. A sări gardul. A SĂRI PESTE ŞA: A întrece măsura. A SĂRI PRIN FOC ŞI PARĂ: A trece prin multe necazuri; Ă avea multe probleme. A SĂRI ŞI ÎN FOC PENTRU CINEVA SAU CEVA: A se expune; A face totul pentru cineva sau ceva; v. A sări în foc pentru cineva sau ceva. A SĂRI TONTOROIUL: Ă ţopăi; v. A juca tontoroi1. A SĂRUTA PĂMÂNTUL: A se închina în faţa cuiva. A SĂRUTA PICIOARELE CUIVA: A se umili înaintea cuiva; A implora iertare; v. A cădea la picioarele cuiva. A SĂRUTA POALA CUIVA: A se prosterna înaintea cuiva; v, şi A săruta poalele cuiva. A SĂRUTA POALELE CUIVA: Ă s prosterna înaintea cuiva; v. A săruta poala cuiva. A SĂRUTA SUBŢIREL: A săruta fin, distins, rafinat; A SĂVÂRŞI O EROARE: A face o greşeală; A greşi; v. şi A face o greşeală. A SĂVÂRŞI O GREŞEALĂ: A face o greşeală; A greşi ; v. A face o eroare. A SĂVÂRŞI O NEDREPTATE: A face o nedreptate; A nedreptăţi pe cineva. A SĂVÂRŞI PĂCATE: A păcătui; v. A comite păcate. A SĂVÂRŞI UN PĂCAT: A păcătui; v. A comite păcate. A SANGERA INIMA ÎN EL: A fi îndurerat. A SCĂDEA ÎN OCHI CUIVA: A pierde din prestigiu, din demnitate în faţa cuiva. A SCĂDEA MORALUL CUIVA: A se descuraja; A-şi pierde tăria sufletească. A SCĂLDA ÎN AUR: A fi foarte bogat; v. şi A scălda în bani. A SCĂLDA lN BANI: A fi foarte bogat; v. A scălda în aur. A SCĂLDA ÎN LAPTE (PE CINEVA): A oferi ceva cuiva din abundenţă tot ce-i trebuie, tot ce-şt doreşte; A oferi o viaţă de huzur cuiva; v. şi A scălda în lapte dulce şi în miere (pe cineva) ; A scălda în vinars (pe cineva); A scălda în zaltăr (pe cineva). A SCĂLDA ÎN LAPTE DULCE ŞI ÎN MIERE (PE CINEVA): A oferi ceva cuiva din abundenţă tot ce-i trebuie, tot ce-şi doreşte; A oferi o viaţă de huzur cuiva; v. A scălda în lapte. A SCĂLDA ÎN SÂNGE: A provoca un măcel sau un omor. A SCĂLDA ÎN VINARS (PE CINEVA): A oferi ceva cuiva din abundenţă tot ce-i trebuie, tot ce-şi doreşte; A oferi o viaţă de huzur cuiva; A scălda în lapte. A ŞCĂLDA. ÎN ZAHĂR (PE CINEVA): A oferi ceva cuiva din abundenţă tot ce-i trebuie, tot ce-şi doreşte; A oferi o viaţă de huzur cuiva; A scălda în lapte. A SCĂLDA OCHII ÎN LACRIMI: A lăcrima; A plânge; v. A avea ochii scăldaţi de lacrimi. A SCĂPA ATENŢIEI CUIVA: A se strecura; A trece neobservat. A SCĂPA BASMA CURATĂ: A scăpa de o învinuire. A SCĂPA CA DIN GHEARA UFSULUI (pop.); A scăpa greu şi bine bătut dintr-o încăierare; v. şi A scăpa ca din gheara ursului cu părul vâlvoi. A SCĂPA CĂ DIN GHEARA URSULUI CU PĂRUL VÂLVOI (pap.): A scăpa greu şî bine bătut dintr-o încăierare; v. A scăpa ca din gheara ursului.  SCĂPA CĂ DIN GHEARELE LUPULUI: A scăpa ca prin minune; v. şi A scăpa ca din gura lupului; A scoate ca din gura lupului. A SCĂPA CA DIN GURA LUPULUI: A scăpa ca prin minune; v. A scăpa ca din gura lupului. A SCĂPA CA DIN GURA TUNULUI: A scăpa greu; A scăpa cu fuga; v. şi A scăpa ca din tun. A SCĂPA CA DIN PRAŞTIE: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A SCĂPA CA DIN PUŞCĂ: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A SCĂPA CA DIN TUN: A scăpa greu; A scăpa cu fuga; v. A scăpa ca din gura tunului. A SCĂPA CAn: A pierde de sub control; v. şi A scăpa caii în porumb. 563 A SCĂPA DEHANGÂRALE A SCĂPA CAII ÎN PORUMB: A pierde de sub control; v, A scăpa caii, A SCĂPA CA PE MÂNECA CĂMĂŞII: A se strecura, a trece foarte uşor; A avea noroc de o scăpare neaşteptată; v. şi A scăpa ca prin mâneca cămăşii; A scăpa caprin pene. A SCĂPA CA PRIN MÂNECA CĂMĂŞII: A se strecura, a trece foarte uşor; A avea noroc de o scăpare neaşteptată; v. A scăpa ca pe mâneca cămăşii. A SCĂPA CA PRIN MINUNE: A se strecura, a trece foarte greu; A avea noroc de o scăpare neaşteptată; v. A scăpa ca pe mâneca cămăşii. A SCĂPA CA PRIN PENE: A se strecura, a trece foarte uşor; A avea noroc de o scăpare neaşteptată; v. A scăpa ca pe mâneca cămăşii. A SCĂPA CA PRIN PICĂTURI: A scăpa cu mare greutate; A se strecura cu dibăcie; A pleca pe neobservate; v. A scăpa ca prin tangenţă; A scăpa ca printre picături; A scăpa ca prin tangenţă; A scăpa ca prin urechile acului;  scăpa tangenţial; A se strecura ca printre picături; A se strecura ca prin urechile acului. A SCĂPA CA PRIN PUŞCĂ: A fugi repede; A o zbughi. A SCĂPA CA PRIN TANGENŢĂ: A scăpa cu mare greutate; v. A scăpa ca prin picături; A scăpa prin tangenţă; A scăpa tangenţial. Ă SCĂPĂ CA PRINTRE PICĂTURI: A scăpa cu mare greutate; A se strecura cu dibăcie; A pleca pe neobservate; v. A scăpa ca prin picături. A SCĂPA CA PRIN URECHILE ACULUI: A scăpa cu mare greutate; A se strecura cu dibăcie; A pleca pe neobservate; v. A scăpa ca prin picături. A SCĂPA CĂCIULA PE APĂ: A pierde o ocazie favorabilă; A pierde prilejul;  pierde un lucru; v. şi A scăpa căciula pe baltă. A SCĂPA CĂCIULA PE BALTĂ: A pierde o ocazie favorabilă; A pierde prilejul; A pierde un lucru; v. A scăpa căciula pe apă A SCĂPA CÂT MAI IEFTIN: A nu avea pierderi mari; A nu avea mari necazuri. A SCĂPA CHEL (pop.): A ieşi bătut; v. şi A scăpă tuns. A SCĂPA CIOLANUL DIN MÂNĂ: A pierde o situaţie bună, avantajoasă. A SCĂPA CU BASMA CURATĂ: A ieşi dintr-o încurcătură. A SCĂPA CU BINE:A scăpa în mod fericit. A SCĂPA CU CAPUL Ă MÂNĂ (înv.): A ieşi cu bine dintr-o mare primejdie. A SCĂPA CU CĂMAŞA CURATĂ: A scăpa nevinovat; A scăpa fără probleme; v. şi A scăpa cu obrazul curat; A scăpa cu pielea întreagă. A SCĂPA CU CHICA TOPOR (pop.): A scăpa cu părul măciucă; A scăpa îngrozit, înfricoşat. A SCĂPA CU CHIU CU VAI: A ieşi, a scăpa foarte greu. A SCĂPA CU FAŢA CURATĂ: A ieşi onorabil dintr-o situaţie dificilă; v. A ieşi cu faţa curată. A SCĂPA CU FRUNTEA SUS: A se dezvinovăţi pe deplin. A SCĂPA CU FUGA: A fugi; A o lua la fuga. A SCĂPA CU GREU DE...: A ave încă mult de muncit cu...; A nu-i fi uşor cu.... A SCĂPA CU OBRAZ CURAT: A ieşi onorabil dintr-o situaţie dificilă; v. A ieşi cu faţa curată. A SCĂPA CU OBRAZUL CURAT: A scăpa nevinovat; A scăpa fără probleme; v. A scăpa cu cămaşă curată. A SCĂPA CU PIELEA DE PE EL: A pierde totul din ceea ce a avut. A SCĂPA CU PIELEA ÎNTREAGĂ: A scăpa nevinovat; A scăpa fără probleme; v. A scăpa cu cămaşa curată. A SCĂPA CU SUFLETUL ÎN OASE: A-şi salva doar viaţa.  SCĂP CU VIAŢĂ: A-şi salva viaţa;  rămâne în viaţă. A SCĂPA CU ZILE: A nu muri; A scăpa cu viaţă. A SCĂPA CUM A PUTUT: A scăpa greu, numai el ştie cum. A SCĂPA DE ALTCINEVA PE CINEVA: A ajuta pe cineva să scape; A nu permite cuiva să-i facă rău. A SCĂPA DEASUPRA NEVOII (pop.): A scăpa de griji; A ieşi la liman. A SCĂPA DE BALAST: A scăpa de un rău; v. şi A scăpa de belea; A scăpa de bucluc; A scăpa de dracu. A SCĂPA DE BANI: A nu mai avea bani. A SCĂPA DE BELEA: A scăpa de un rău; v. A scăpa de balast. A SCĂPA DE BUCLUC: A scăpa de un rău; v. A scăpa de balast. A SCĂPA DE CEVA PE CINEVA: A ajuta pe cineva să scape de ceva. A SCĂPA DE CINEVA: A reuşi să se elibereze de cineva. A SCĂPA DE CRIZĂ: A scăpa de probleme; A se reface. A SCĂPA DE DATORII: A-şi achita datoriile; A-şi restitui datoriile. A SCĂPA DE DRACU: A scăpa de un rău; A scăpa de un om rău; v. A scăpa de balast. · A SCĂPA DE DRACU Şl A DA'PESTE TATĂ-SĂU: A scăpa de un necaz şi a da de altul şi mai mare; v.A cădea din lac în puţ. A SCĂPA DE GHEARELE LUPULUI: A salva, a scăpa ceva ca prin minune; v. şi A scăpa de gura lupului. A SCĂPA DE GREUTĂŢI: A scăpa de un rău; v. A scăpa de balast. A SCĂPA DE GRIJI: A nu mai avea griji; A fi fără griji; v. şi A scăpa de o grijă. A SCĂPA DE GURA CUTVA: A scăpa de cicălirea cuiva. A SCĂPA DE HANGARALE: A scăpa de probleme, de greutăţi: v. şi A scăpa de încurcături; a scăpa de Încurcături 564 A scăpa de necazuri; A scăpa de o belea; A scăpa de toate necazurile; A scăpa dintr-o belea; A scăpa dintr-o încurcătură; A scăpa dintr-o belea, A SCĂPĂ DE ÎNCURCĂTURI: A scăpa de probleme, de greutăţi; v. A scăpa de hangarale. A SCĂPA DE LĂ ÎNCHISOARE: A fi eliberat din închisoare; v. şi A scăpa din închisoare. A SCĂPĂ DE LA MOARTE: A rămâne în viaţă; A nu muri. Ă SCĂPA DE LA:NEVOIE: A scăpa de griji, de greutăţi, de necazuri; v. A ieşi deasupra nevoii, A SCĂPA DE NECAZURI: A scăpa de probleme, de greutăţi; v, A scăpa de hangarale. A SCĂPA DE NEVOIE: A scăpa de griji, de greutăţi, de necazuri; v. A ieşi deasupra nevoii. A SCĂPA DE MOARTE: A nu muri; A rămâne în viaţă, A SCĂPA DE NECAZ: A scăpa de probleme, de greutăţi; v. şi A scăpa de un bucluc; A scăpa dintr-un necaz. A SCĂPA DE NEVOI: A scăpa de necazuri, de greutăţi, de probleme. A SCĂPA DE O BELEA: A scăpa de probleme, de greutăţi; v. A scăpa de hangarale. A SCĂPA DE OCARĂ: A i se stabili nevinovăţia. Ă SCĂPA DE O GRIJĂ: A nu mai avea griji; A fi fără griji; v. A scăpa de griji. A SCĂPA DE O RĂSPUNDERE: A nu mai avea răspundere; A nu mai răspunde de ceva. A SCÂPA pE; PACOSTE: Ă scăpa de : un necaz; A scăpa de o fiinţă care provoacă neplăceri, necazuri, suferinţe. A SCĂPA DE PEDEAPSĂ: A nu fi pedepsit.  SCĂPĂ DE PERICOL: A nu mai fi în pericol; v. şi A scăpa de primejdie. A SCĂPA DE PIATRA DIN CASĂ: A-şi mărita fata. .. A SCĂPA DE PRIMEJDIE: A nu mai fi în pericol; v. A scăpa de pericol.  SCĂPA DE RELE: A nu mai avea necazuri; A muri. Ă SCĂPA DE REMUŞCĂRI: A nu mai regreta; A nu se mai căina. A SCĂPA DE SUB CONTROL: A se strecura; A pleca neobservat; v. şi A scăpa de sub supraveghere; A scăpa de urmărire; A scăpa de urmăritori. Ă SCĂPA DE SUB FURCILE CAUDINE: A scăpa de condiţii umilitoare; A scăpa de critici severe. A SCĂPA DE SUB SUPRAVEGHERE: A se strecura; A pleca neobservat; v. A scăpa de sub control. Ă SCĂPĂ DE SUB TEASC (înv.): A ieşi de sub tipar; v. A ieşi de sub teasc, A SCĂPA DE SUB TUTELĂ: A scăpa de sprijin, de ocrotire, de protecţie. A SCĂPA DE SUFERINŢĂ: A nu mai suferi; A se simţi bune; A nu mai avea necazuri. A SCĂPA DE TOATE NECAZURILE: A scăpa de probleme, de greutăţi; v. A scăpa de hangarale. A SCĂPA DE UNA ŞI A DA PESTE ALTA: A mu mai scăpa; A nu avea scăpare; A avea mereu necazuri, probleme, greutăţi. A SCĂPA DE UN BUCLUC: A scăpa de probleme, de greutăţi; v. A scăpa de necaz. A SCĂPA DE UN NĂRAV: A renunţa la un nărav, A SCĂPA DE UN OBICEI: A renunţa la un obicei. A SCĂPA DE URMĂRIRE: A se strecura; A pleca neobservat; v. A scăpa de sub control. A SCĂPA DE URMĂRITORI: A se strecura; A pleca neobservat; v. A scăpa de sub control. A SCĂPA DIN COLŢII CUIVA: A scăpa dintr-o mare primejdie. A SCĂPA DIN GHEARA CUIVA (PE CINEVA): A elibera pe cineva din robie, din asuprirea cuiva; v. şi A scoate din ghearele cuiva. A SCĂPA DIN GHEARELE CUIVA (PE CINEVA): A elibera pe cineva din robie, din asuprirea cuiva; v. şi A scoate din ghearele cuiva. A SCĂPA DIN GHEARELE MORŢII: A scăpa dintr-o mare primejdie; A trece la un pas de moarte; v. şi A scăpa din gura morţiu :: A SCĂPA DIN GURA LUPULUI: A salva, a scăpa ceva ca prin minune; v. A scăpa de ghearele lupului. A SCĂPA DIN GURA MORŢII: A scăpa dintr-o mare primejdie; A trece la un pas de moarte; v, A scăpa din gheara morţiu A SCĂPA DIN GURĂ O PROSTIE: A spune ce nu trebuie; A-i scăpa o vorbă nepotrivită; A-i scăpa un cuvânt; v. şi A scăpa din gură o vorbă. A SCĂPA DIN GURĂ O VORBĂ: A spune ce nu trebuie; A-i scăpa o vorbă nepotrivită; A-i scăpa o prostie; v. A scăpa din gură o prostie. A SCĂPA DIN HÂRTOAPE: A da de cale bună; A ieşi la lumină;  merge pe drumul cel bun. A SCĂPA DIN IMPAS: A depăşi o situaţie dificilă, o situaţie grea; v. A ieşi din impas. A SCĂPA DIN ÎNCHISOARE: A fi eliberat din închisoare; v. A scăpa de la închisoare. A SCĂPĂ DIN LANŢ: A se elibera; A deveni liber; A nu mai depinde de nimeni, Ă SCĂPĂ DIN MÂINI: A pierde un bun prilej de a face, de a obţine ceva avantajos; A pierde de sub control; A nu mai putea controla, domina ceva sau pe cineva; v. şi A scăpa din mână. A SCĂPA DIN MÂNĂ: A pierde un bun prilej de a face, de a obţine ceva avantajos; A pierde de sub control; A nu mai putea controla, domina ceva sau pe cineva; v. şi  scăpa din mână. A SCĂPA DIN NEVOIE PE CINEVA: A scăpa de necazuri, de griji, de sărăcie, de lipsuri. A SCĂPA DIN OCHI (PE CINEVA); A nu mai izbuti să vadă, să urmărească, să observe, să supravegheze pe cineva; v. şi A scăpa din priviri (pe cineva) ; A scăpa din vedere2 (pe cineva). A SCĂPA DIN PENE RELE: A scăpa de necazuri; A se elibera. 565 A SCĂRPINA DUPĂ URECHI A SCĂPA DIN PRIVIRI (PE CINEVA): A nu mai izbuti să vadă, să urmărească, să observe, să supravegheze pe cineva; v. A scăpa din ochi (pe cineva), ^ A SCĂPA DINTR-0 BELEA: A scăpa de probleme, de greutăţi; v. A scăpa dehangarale. A SCĂPA DINTR-0 ÎNCURCĂTURĂ: A scăpa de probleme, de greutăţi; v. A scăpa de hangarale. A SCĂPA DINTR-UN NECAZ: A scăpa de probleme, de greutăţi; v. A scăpa de necaz. A SCĂPA DIN VEDERE1 (CEVA SAU PE CINEVA): A ignora; A neglija; A omite; A uita de ceva sau de cineva; A da uitării pe cineva sau ceva; A nu mai şti nimic de cineva sau de ceva; v. A pierde din vedere. A SCĂPA DIN VEDERE3 (PE CINEVA): A nu mai izbuti să vadă, să urmărească, să observe, să supravegheze pe cineva; v. A scăpa din ochi (pe cineva), A SCĂPA DIN VEDERE...: A uita să.... A SCĂPA FRÂNELE DIN MÂINI:; A nu mai putea asigura disciplina; v. şi A scăpa hăţurile din mâini; A scăpa hăţurile din mână, Ă SCĂPA GHEBOS: A fi cât pe ce să ia o mamă de bătaie. A SCĂPA GREU: A ieşi dintr-o situaţie dificilă cu mari neplăceri. A SCĂPA HĂŢURILE DIN MÂINI: A nu mai putea asigura disciplina; v. şi A scăpa frânele din mâini A SCĂPA HĂŢURILE DIN MÂNĂ: A nu mai putea asigura disciplina; v. Ă scăpa frânele din mâini. A SCĂPA IEFTIN: A ieşi dintr-o situaţie dificilă fără prea mari neplăceri. Ă SCĂPA LĂBA-N PLOSCĂ (arg.): A fura. A SCĂPA LESNE: A scăpa fără eforturi mari; v. şi A scăpa uşor. A SCĂPA NEATINS: A nu fi bătut; A nu 11 lovit; v. şi A scăpa nebătut. A SCĂPA NEBĂTUT: A nu fi bătut; A nu fi lovit; v. şi A scăpa neatins. A SCĂPA NUMAI CU FRICA: A fi doar speriat,1·' A SCĂPA NUMAI CU SUFLETUL: A rămâne fară nimic; A rămâne foarte sărac. A SCĂPA OCAZIA DIN MÂNĂ: A nu profita de prilejul favorabil. A SCĂPA O OCAZIE: A pierde o ocazie; A nu se folosi de o ocazie, A SCĂPA O VORBĂ: A comite din imprudenţă o indiscreţie. A SCĂPA PE UŞA DIN DOS: A scăpa pe ascuns. A SCĂPA DIN VEDERE PE CINEVA: A omite pe cineva; A neglija pe cineva; A nu mai băga în seamă pe cineva. A SCĂPA PRILEJUL: A pierde un prilej; A nu se folosi de un prilej. A SCĂPA PRIN FRAUDĂ: A fura pentru a scăpa. A SCĂPA PRIN TANGENŢĂ: A scăpa cu mare greutate; v, A scăpa ca prin picături, A SCĂPA PRINTRE DEGETE: A se strecura printre degete; v. A-i scăpa printre degete. A SCĂPA PRINTRE PICĂTURI: A scăpa cu greu; Ă scăpa cSteodată; A scăpa din când în când. A SCĂPĂ PRIN UŞĂ DIN DOS: A fufei pe neobservate; A se strecura prin dos. A SCĂPA PUŞCĂ: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A ŞCÂPA SĂNĂTOS: A scăpa cu bine; A nu avea probleme; v. şi A scăpa teafăr. A SCĂPĂ SCURT DE COADĂ (pop.): A ieşi cu greu şi păgubit dintr-o situaţie primejdioasă; v. şi A scăpa scurt din coadă. Ă SCAPA SCURT DIN COADĂ (pop.): A ieşi cu greu şi păgubit dintr-o situaţie primejdioasă; v. A scăpa scurt de coadă, A SCĂPA TANGENŢIAL: A scăpa cu mare greutate; A se strecura cu dibăcie; A pleca pe neobservate; v. A scăpa ca prin picături. A SCĂPA TEAFĂR: A scăpa cu bine; A nu avea probleme; v. A scăpa sănătos. A SCĂPA TRENUL: A pierde, a scăpa o ocazie favorabilă, un prilej, o şansă; v. A pierde trenul. Ă SCĂPĂ TUNS (pop.): A ieşi bătut; v. A scăpa chel. A SCĂPA UN CUVÂNT: A spune ceva necugetat; Ă spune, din imprudenţă, ceva ce nu trebuia; A-l lua gura pe dinainte. A SCĂPA UŞOR: A scăpa fără eforturi mari; v. A scăpa lesne. '  SCĂPA VIAŢA CUIVA: A salva pe cineva; A face cuiva un bine foarte mare. ;;:/Ă SCĂPĂRA AMNARUL: ;Ă;'"' fugi: foarte repede; v. şi A scăpăra din amnar. A SCĂPĂRA BUZA DUPĂ BANI: A fi domic de bani; A avea mare nevoie de bani. A SCĂPĂRA DE MINUNE: A face, a scoate scântei, A SCĂPĂRA DIN AMNAR: A fugi foarte repede; v. A scăpăra amnarul. A SCĂPĂRA DIN PICIOARE (CUIVA) (pop.):  Iovi din picioare; A bate din picioare de neastâmpăr, de nerăbdare; A fi extrem de nerăbdător; A fi extrem de domic; v. A-i scăpăra călcâiele. A SCĂPĂRA PE CINEVA: A lovi, a bate pe cineva; v. şi A scărmăna pe cineva. A SCĂPATA NEMĂRITATĂ: A rămâne nemăritată. A SCĂRMĂNAPE CINEVA: A lovi, a bate pe cineva; v. A scăpăra pe cineva. A SCĂRMĂNA PUNGĂ CUIVA: A lua toţi banii cuiva; v. şi A-i scărmăna punga cuiva. Ă SCĂRPINA DUPĂ URECHE: A fi nedumerit; A fi încurcat; A nu-i conveni ceva; v. şi A scărpina după urechi; A scărpina în cap; A scărpina în ceafă; A scărpina în creştetul capului; A scărpina în coarnele cuiva. A SCĂRPINA DUPĂ URECHI: A fi nedu- A SCĂRPINA ÎN CAP 566 merit; A fi încurcat; A nu-i conveni ceva; v. A scărpina după ureche. A SCĂRPINA ÎN CAP: A fi nedumerit; A fi încurcat; A nu-i conveni ceva; v. A scărpina după ureche. A SCĂRPINA ÎN CEAFĂ: A fi nedumerit; A fi încurcat; A nu-i conveni ceva; v. A scărpina după ureche. A SCĂRPINA ÎN CREŞTETUL CAPULUI: A fi nedumerit; A fi încurcat; A nu-i conveni ceva; v. A scărpina după ureche. A SCĂRPINA ÎN COARNELE CUIVA: A fi nedumerit; A fi încurcat; A nu-i conveni ceva; v. A scărpina după ureche. A SCĂRPINA LA CEAFĂ: A fi nedumerit; A fi încurcat; A nu-i conveni ceva; v. A scărpina după ureche. Ă SCĂRPINA PE CINEVA ACOLO UNDE-L MĂNÂNCĂ: A ajuta, a sprijini pe cineva; A-i acorda ajutor, sprijin; v. şi A sprijini pe cineva unde-l mănâncă. A SCĂRPINA PE CINEVA UNDE-L MĂNÂNCĂ: A ajuta, a sprijini pe cineva; A-i acorda ajutor, sprijin; v. şi A sprijini pe cineva acolo unde-l mănâncă.  SCÂNTEIA DE INTELIGENŢĂ:  fi foarte deştept; A fi deosebit de inteligent. A SCÂRŢÂI DE BANI: A nu avea bani. A SCÂRŢÂI DIN BALAMALE: A îmbătrâni; v. şi A scârţâi din toate balamale. A SCÂRŢÂI DIN TOATE BALAMALE: îmbătrâni; v. A scârţâi din balamale. A SCÂRŢÂI LA VIOARĂ: A cânta prost la vioara; A nu cânta bine Ia vioară. A SCÂRŢÂI UŞA CUIVA (fam.): A stărui excesiv pe lângă cineva; A plictisi cu insistenţele pe cineva. A SCHIMBA AERUL: A se ocupa de altceva; A trece la o altă temă.  SCHIMBA AFARĂ: A face ordine afară, A SCHIMBA BANII: A transpune banii săi în altă valută; A transpune monede cu valoare mare în mai multe monede cu valori mai mici. : A SCHIMBĂ CALIMERA:' A-şi schimba atitudinea; v. şi A schimba gândul A SCHIMBA CALUL PE MĂGAR: A suferi, a avea o pierdere; Ă face o afacere proastă; v. şi A schimba capra pe gâscă. A SCHIMBA CAPRA PE CÂL: A avea un câştig; A face o afacere bună.  SCHIMBĂ CĂPRA PE GÂSCĂ: A suferi, a avea o pierdere; A face o afacere proastă; v. A schimba calul pe măgar. A SCHIMBA CĂCIULA: A-şi schimba vorba sau purtarea. A SCHIMBĂ CÂNTECUL: A-şi schimba ideile; A-şi schimba atitudinea; A vorbi altfel; v. şi A schimba nota.  SCHIMBA CÂTE O VORBĂ: A sta puţin de vorbă; v. şi A schimba câteva cuvinte; A schimba câteva vorbe; A schimba un cuvânt cu cineva. A SCHIMBA CÂTEVA CUVINTE: A sta puţin de vorbă; v. şi A schimb câte o vorbă. A SCHIMBA CÂTEVA CUVINTE DE POLITEŢE: A sta puţin de vorbă din politeţe. A SCHIMBA CÂTEVA VORBE: A sta puţin de vorbă; v. A schimb câte o vorbă. A SCHIMBA CEVA ÎN BINE: A transforma ceva în bine. A SCHIMBA CIOARA PE PUPĂZĂ: A nu face nicio afacere; A pierde timpul de pomană; A nu pierde şi nici a nu câştiga nimic. 7 A SCHIMBA CONVERSAŢIA: A trece la alt subiect, A SCHIMBA CULOAREA: A se schimba; A deveni alt om. A SCHIMBA CUVÂNTUL: A vorbi imediat despre altceva; v, A schimba subiectul; A schimba vorba. A SCHIMBA CUVINTE TARI CU CINEVA: A se certa, a se înjura cu cineva. A SCHIMBA DIRECŢIA: A o lua în altă direcţie; A-şi schimba drumul; A pleca pe altă cale; v, şi A-şi schimba direcţia de mers. A SCHIMBA DIRECŢIA DE MERS: A o lua în altă direcţie; A-şi schimba drumul; A pleca pe altă cale; v. A-şi schimba direcţia. A SCHIMBA FAŢA: A se fâstâci; A se pierde; A se înroşi la faţă sau a deveni palid din cauza unei emoţii puternice, a unei trăiri psihice vii, a unei boli etc.; v. A face feţe-feţe. A SCHIMBA FEL DE FEL DE FEŢE: A se fâstâci; A se pierde; A se înroşi la;faţă sau a deveni palid din cauză unei emoţii puternice, a unei trăiri psihice vii, a unei boli etc.; v. A face feţe-feţe. Ă SCHIMBĂ FELURIMI DE FEŢE: A se fâstâci; A se pierde; A sc înroşi la faţă sau a deveni palid din cauza unei emoţii puternice, a unei trăiri psihice vii, a unei boli etc.; v, A face feţe-feţe. A SCHIMBA FEŢE: A se fâstâci; a se pierde; A se înroşi la faţă sau a deveni palid din cauza unei emoţii puternice, a unei trăiri psihice vii, a unei boli etc.; v. A face feţe-feţe. A SCHIMBA FEŢE-FEŢE: A se fâstâci; A se pierde; A se înroşi la faţă sau a deveni palid din cauza unei emoţii puternice, a unei trăiri psihice vii, a unei boli etc.; v. A face feţe-feţe. A SCHIMBA FOAIA: A-şi modifica purtarea, conduită, atitudinea; v. A întoarce foaia. A SCHIMBA FOCURI DE ARMĂ: A lupta; A trage unul în altui. A SCHIMBA GARDA: A pune altă gardă; A înlocui vechea gardă. A SCHIMBA GÂNDUL: A-şi schimba atitudinea; v. A schimba calimera. A SCHIMBA IMPRESII: A-şi expune unul altuia impresiile. A SCHIMBA INELELE (pop.): A se logodi; A logodi. A SCHIMBA LA FEŢE: A se fâstâci; a se pierde; A se înroşi la faţă sau a deveni palid din 567 A SCOATE ARMA cauza unei emoţii puternice, a unei trăiri psihice vii, a unei boli etc.; v. A face feţe-feţe. A SCHIMBA LOCUL CU CINEVA: A trece unul In locul altuia; A lua locul altuia. A SCHIMBA LUCRURILE: A-şi modifica purtarea, conduita, atitudinea; v. A întoarce foaia. A SCHIMBA MACAZUL (fam.): A-şi modifica atitudinea faţă de cineva; A-şi schimba părerile; A întoarce foaia; v. şi A-şi schimba tactica; A-şi schimba tabără. A SCHIMBA MODĂ: A trece la altă modă; Ă lua altă modă. A SCHIMBA NOTA: A^şi schimba ideile; A-şi schimba atitudinea; A vorbi altfel; v. A schimba nota. Ă SCHIMBĂ OCHIRI: A se privi unul pe altul fugitiv sau în mod semnificativ, cu subînţeles; v. şi A schimba o privire; A schimba privire; A schimba privirea; A schimba priviri. Ă SCHIMBA O PRIVIRE: A se privi unui pe altul fugitiv sau în mod semnificativ, cu subînţeles; v. A schimba ochiri. A SCHIMBA ORDINEA: A face altă ordine, A pune, a plasa în altă ordine. A SCHIMBA O VORBĂ CU CINEVA: A discuta puţin. A SCHIMBA PASUL: A pomi mai repede; A păşi mai serios. A SCHIMBA PE ALTĂ FOAIE: A-şi modifica purtarea, conduita, atitudinea; v. A întoarce foaia. A SCHIMBA PLACA: A schimba subiectul unei discuţii. A SCHIMBA PRIVIRE: A se privi unul pe altul fugitiv sau în mod semnificativ, cu subînţeles; v. A schimba ochiri A SCHIMBA PRIVIREA: A se privi unul pe altul fugitiv sau în mod semnificativ, cu subînţeles; v. A schimba ochiri. A SCHIMBĂ PRIVIRI: A se privi unul pe altul fugitiv sau în mod semnificativ, cu subînţeles; v. A schimba ochiri.  SCHIMBA RAPORTUL DE FORŢE ÎMPOTRIVA CUIVA: A-şi manifesta duşmănia faţă de cineva; A pune pe cineva în inferioritate. A SCHIMBA ROATA NOROCULUI:  sprijini, a ajuta pe altcineva; A trece de partea altcuiva; v. şi A schimba situaţia; A schimba soarta bătăliei; A schimba socoteală; A schimba străchinile; Ă schimba treaba. A SCHIMBA ROLURILE: A inversa rolurile; A trece de partea cealaltă. A SCHIMBA SITUAŢIA: A sprijini, a ajuta pe altcineva; A trece de partea altcuiva; v. A schimba roata norocului A SCHIMBA SOARTA BĂTĂLIEI: A sprijini, a ajuta pe altcineva; A trece de partea altcuiva; v. A schimba roata norocului. A SCHIMBA SOCOTEALA: A sprijini, a ajuta pe altcineva; A trece de partea altcuiva; v. A schimba roata norocului A SCHIMBA STRĂCHINILE: A sprijini, a ajuta pe altcineva; A trece de partea altcuiva; v. A schimba roata norocului. A SCHIMBA SUBIECTUL: A vorbi imediat despre altceva, despre altcineva; v. şi A schimba vorba; A schimba vorbirea. A SCHIMBA TACTICA: A-şi modifica atitudinea faţă de cineva; A-şi schimba părerile; A întoarce foaia; v. A-şi schimba macazul. A SCHIMBA TABĂRĂ: A-şi modifica atitudinea faţă de cineva; A-şi schimba părerile; A întoarce foaia; v. A-şi schimba macazul. A SCHIMBA TONUL: A-şi schimba ideile; A-şi schimba atitudinea; A vorbi altfel; v. A schimba nota. A SCHIMBA TREABA: A sprijini, a ajuta pe altcineva; A trece de partea altcuiva; v. A schimba roata norocului. A SCHIMBA UN COPIL: A îmbrăca un copil mic cu hăinuţe curate. A SCHIMBĂ UN CUVÂNT CU CINEVA:. A sta puţin de vorbă; v. şi A schimb câte o vorbă. A SCHIMBA VEDERILE POLITICE: A face un schimb de idei politice. A SCHIMBA VITEZĂ: A pomi mai repede; A lucra mai eficient; A se deplasa mai repede. A SCHIMBA VORBA: A vorbi imediat despre altceva., despre altceva; v. A schimba cuvântul. Ă SCHIMBA VORBE GOALE: A vorbi despre nimic; A nu conversa despre ceva iutii; A vorbi aiurea. A SCHIMBA VORBIREA: A vorbi imediat despre altceva; v. A schimba subiectul. A SCIMONOSI CUVINTELE: A pronunţa greşit. A SCHIŢA PROBLEMA PE LINII MARI: A preciza, a stabili linii mari. A SCHIŢA UN GEST: A gesticula. : A SCHIŢA UN SURÂS: A surâde. A SCOATE ABUR PE GURĂ: A vorbi zadarnic. A SCOATE ADEVĂRUL LA LUMINĂ: A spune adevărul; A arăta adevărată stare, adevărata situaţie. A SCOATE AFARĂ O PROCLAMAŢIE: A da, a face publică o proclamaţie. A SCOATE APA DIN PIATRĂ: A reuşi într-o acţiune foarte grea; A dobândi ceva în urma unor mari eforturi; v. şi A scoate apa din piatră seacă; A scoate apa şi din piatră; A scoate apa şi din piatră seacă. A SCOATE APA DIN PIATRĂ SEACĂ: A reuşi într-o acţiune foarte grea; A dobândi ceva în urma unor mari eforturi; v. A scoate apa din piatră'. A SCOATE APA ŞI DIN PIATRĂ: A reuşi într-o acţiune foarte grea; A dobândi ceva în urma unor mari eforturi; v.  scoate apa din piatră. A SCOATE APA ŞI DIN PIATRĂ SEACĂ: A reuşi într-o acţiune foarte grea; A dobândi ceva în urma unor mari eforturi; v. A scoate apa din piatră. A SCOATE ARMA: A se pregăti de luptă, de atac; Ă începe ostilităţile, războiul, răscoala; v. şi A A SCOATE ARMA DIN TEACĂ 568 scoate arma din teacă; A scoate sabia; A scoate sabia din teacă; A scoate sabia împotriva cuiva; A trage arma; A trage arma din teacă; A trage sabia; A trage sabia din teaca. A SCOATE ARMA DIN TEACĂ: A se pregăti de luptă, de atac; A începe ostilităţile, războiul, răscoala; v. A scoate arma. A SCOATE BANI BUNIŞORI: A scoate, a câştiga, a obţine o sumă frumuşică de bani. A SCOATE BANI DIN...: A scoate, a câştiga, a obţine bani din.... A SCOATE BANI DIN BUZUNAR: A plăti; A achita cheltuielile; v, şi A scoate bani din pungă. A SCOATE BANI DIN PIATRĂ SEACĂ: A se descurca în orice situaţie; A face rost de bani în orice situaţie. A SCOATE BANI DIN PUNGĂ: A plăţi; A achita cheltuielile; v. A scoate bani din buzunar, A SCOATE BANII: A plăti; v. şi A scoate biştari. A SCOATE BASMA CURATĂ (PE CINEVA): A scoate cu bine dintr-o încurcătură; A face să treacă cineva drept nevinovat; v. A. ieşi basma curată. A SCOATE BATISTĂ CURATĂ (PE CINEVA): A scoate cu bine dintr-o încurcătură; A face să treacă cineva drept nevinovat; v. A ieşi basma curată. Ă SCOATE BIŞTARI: A plăti; v. A scoate banii. A SCOATE BOII FĂRĂ COARNE (pop.): A termina rău o treabă; v. şi A scoate boii din jug fără coarne; A scoate boii din plug fără coarne. A SCOATE BOII DIN JUG FĂRĂ COARNE (pop.): A termina rău o treabă; v, şi A scoate boii fără coarne. A SCOATE BOII DIN PLUG FĂRĂ COARNE (pop.): A termina rău o treabă; v. şi A scoate boii fără coarne. A SCOATE BURTA: A avea burta mare; A fi gras. Ă SCOATE CAPUL DE LA... (pop.): A salva viaţa; v. şi A scoate capul din..; A-şi scoate capul de la..; A-şi scoate capul din..., A SCOATE CAPUL DIN...(pop.): ?A salva viaţa; v. şi A scoate capul de la.... A SCOATE CAPUL DIN APĂ: A ieşi Ia suprafaţă; A se arăta; A-şi arăta faţa; v. şi A scoate capul lâ suprafaţă; A-şi scoate capul pe fereastră. A SCOATE CAPIJL ÎN LUME: A ieşi în lume. A SCOATE CAPUL LA SUPRAFAŢĂ: A ieşi la suprafaţă; A se arăta; A-şi arăta faţa; v. A scoate capul din apă. A SCOATE CAPUL PE FEREASTRĂ: A ieşi la suprafaţă; A se arăta; A-şi arăta faţa; v. A scoate capul. A SCOATE CAPUL PE UŞĂ: A răspunde; A deschide uşa. A SCOATE CASTANELE DIN FOC CU MÂNA ALTUIA: A se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situaţii periculoase; v. şi A scoate castanele cu mâna altuia; A scoate castanele din foc pentru altul; A scoate castanele din spuză cu mâna altuia; A scoate castanele din spuză pentru altul; A scoate cărbunele cu mâna altuia; A scoate cărbunele din foc cu mâna altuia; A scoate cărbunele din spuză cu mâna altuia; A scoate cărbunii cu mâna altuia; A scoate cărbunii din foc cu mâna altuia; A scoate cărbunii din spuză cu mâna altuia. A SCOATE CASTANELE DIN FOC PENTRU ALTUL: A se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situaţii periculoase; v. şi A scoate castanele din foc cu mâna altuia. A SCOATE CASTANELE DIN SPUZĂ CU MÂNĂ ALTUIA: A se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situaţii periculoase; v. şi A scoate castanele din foc cu mâna altuia. A SCOATE CASTANELE DIN SPUZĂ PENTRU' ALTUL: A se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situaţii periculoase; v. şi A scoate castanele din foc cu mâna altuia. A SCOATE CASTANII DIN FOC CU MÂNA ALTUIA: A se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situaţii periculoase; v. A scoate castanele din foc cu mâna altuia. A SCOATE CĂRBUNELE CU MÂNA ALTUIA: A se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situaţii periculoase; v. A scoate castanele din foc cu mâna altuia. A SCOATE CĂRBUNELE DIN FOC CU MÂNA ALTUIA: A se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situaţii periculoase; v. A scoate castanele din foc cu mâna altuia. A SCOATE CĂRBUNELE DIN SPUZĂ CU MÂNA ALTUIA: A se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situaţii periculoase; v. A scoate castanele din foc cu mâna altuia. A SCOATE CĂRBUNII DIN FOC CU MÂNA ALTUIA: A se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situaţii periculoase; v. A scoate castanele din foc cu mâna altuia. A SCOATE CĂRBUNII DIN FOC PENTRU ALTUL: A se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situaţii periculoase; v. A scoate castanele din foc cu mâna altuia. A SCOATE CĂRBUNII DIN SPUZĂ CU MÂNA ALTUIA: A se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situaţii periculoase; v. A scoate castanele din foc cu mâna altuia. A SCOATE CĂRBUNII DIN SPUZĂ PENTRU ALTUL: A se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile, a unei situaţii 569 A SCOATE DIN CHICHION periculoase; v. A scoate castanele din foc cu mâna altuia. A SCOATE CÂNTEC CUIVA: A spune despre cineva vorbe rele, A SCOATE CÂŞTIGURI MARI DE PE URMA...: A câştiga mult de pe urma.... A SCOATE CAT AI CLIPI DIN OCHI: A scoate imediat; A scoate foarte repede. A SCOATE COADĂ CUIVA: A scoate vorbe cuiva; A bârfi pe cineva; v. A pune coadă (cuiva). A SCOATE COARNE: A deveni îndrăzneţ, impertinent, obraznic; A se obrăznici; v. A face coarne. Ă SCOATE COARNE CUIVA: A bârfi; A calomnia pe cineva. A SCOATE COARNELE: A se împotrivi; A se opune; A nu fi de acord. A SCOATE COASTA DE DRAC DIN CINEVA: A scoate răul prin bătaie. A SCOATE COASTE DE DRAC DIN FEMEIE: (Despre femei) A scoate rău! prin bătaie. A SCOATE CORECTURILE: A îndepărta greşelile semnalate în corecturile de tipar. A SCOATE COZI CUIVA: A scoate vorbe cuiva; A bârfi pe cineva; v. A pune coadă cuiva.  SCOATE CU DUBLA: A scoate prea mult. A SCOATE CU OBRAZUL CURAT: A scoate pe cineva nevinovat; A scoate pe cineva cinstit. A SCOATE CU PICIOARELE ÎNAINTE PE CINEVA: A duce la groapă pe cineva. A SCOATE CURELE DIN PIELEA CUIVA A SCOATE CU TOBA (CUIVA): A vinde la licitaţie publică bunurile cuiva; v. A bate în toba (cuiva). A SCOATE CU TOBA (BUNURILE CUIVA): A vinde la licitaţie publică bunurile cuiva; v. A bate în toba (cuiva). A SCOATE CUŢITUL: A sări la bătaie; A se înfuria; A nu mai cugeta; v, şi A scoate un cuţit. A SCOATE CUVÂNT CĂ... (înv.): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. Ă SCOATE CUVÂNTUL CU CANGEA: A tăcea chitic; A scoate un cuvânt cu silă, cu forţă; v. şi A scoate cuvântul din gură cu cangea, A SCOATE CUVÂNTUL DIN GURĂ CU CANGEA: k tăcea chitic; A scoate un cuvânt cu silă, cu forţă; v. şi A scoate cuvântul cu cangea. A SCOATE DATOR: A îngloba pe cineva în datorii; A face dator; A declara pe cineva dator. A SCOATE DE DUPĂ GRATII (PE CINEVA): A elibera din închisoare pe cineva A SCOATE DE LA GREU (PE CINEVA): A scoate dintr-o situaţie dificilă pe cineva. A SCOATE DE LA GREU (PE CINEVA): A scoate dintr-o situaţie dificilă pe cineva. A SCOATE DE LA NAZAR (PE CINEVA): A dizgraţia pe cineva. A SCOATE DE LA NECAZ (PE CINEVA): A ajuta la ananghie pe cineva; v. şi A scoate la necazuri (pe cineva); A scoate la nevoi (pe cineva); şi A scoate la nevoie (pe cineva); A scoate din necaz (pe cineva);; A scoate din necazuri (pe cineva); A scoate nevoi (pe cineva);; A scoate din nevoie (pe cineva); A scoate din strâmtoare (pe cineva). A SCOATE DE LA NECAZURI (PE CINEVA): A ajuta la ananghie pe cineva; v. şi A scoate la necaz (pe cineva). A SCOATE DE LA NEVOI (PE CINEVA): A ajuta la ananghie pe cineva; v. şi A scoate la necaz (pe cineva). A SCOATE DE LA NEVOIE (PE CINEVA): A ajuta la ananghie pe cineva; v. şi A scoate la necaz (pe cineva). A SCOATE DE MINCIUNĂ (PE CINEVA): A da la iveală un neadevăr susţinut de cineva; A da sau a face de minciună pe cineva. A SCOATE DE PE LISTĂ: A şterge de pe listă; A exclude; A elimina. A SCOATE DE UNDE O ŞTII (CEVA SAU PE CINEVA): A face rost, a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. A aduce de unde o şti. A SCOATE DE VÂNZARE (îm’J: A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare. A SCOATE DIN ALE LUI: A schimba pe cineva; A provoca schimbări în concepţia, în principiile, în viaţa cuiva; v. şi A scoate din apele sale; A scoate din boii lui. A SCOATE DIN APATIA SA: A înviora; A trezi la viaţă. ' A SCOATE DIN APELE SALE: A schimba pe cineva; A provoca schimbări în concepţia, în principiile, în viaţa cuiva; v. A scoate din ele lui. A SCOATE DIN BALAMALE PE CINEVA (fam.)’. A enerva peste măsură; A scoate din sărite pe cineva; v. şi A scoate din ţâţână pe cineva; A scoate din ţâţâni pe cineva. A SCOATE DIN BELEA: A scăpa de din necaz; A face un bine; A ajuta; v. şi A scoate din bucluc; A scoate din chichion. A SCOATE DIN BOALĂ: A însănătoşi; A scăpa; A salva; A ajuta. A SCOATE DIN BOII LUI: A schimba pe cineva; A provoca schimbări în concepţia, în principiile, în viaţa cuiva; v. A scoate din ale lui. A SCOATE DIN BUCLUC: A scăpa de din necaz; A face un bine; A ajuta; v. A scoate din belea. A SCOATE DIN BURTĂ: A spune o minciună; A spune un neadevăr. A SCOATE DIN CAP: A uita; A nu se mai gândi la ceva. A SCOATE DIIN CAPUL CUIVA: A face să uite; A determina să nu se mai gândească la ceva. Ă SCOATE DIN CASĂ:  da afară din casă; A nu mai primi în casă. A SCOATE DIN CAUZĂ (PE CINEVA): A hotărî încetarea unei acţiuni judiciare împotriva cuiva. Ă SCOATE DIN CHICHION (popj: A scăpa A SCOATE DIN CIRCUIT 570 de din necaz; A face un bine; A ajuta; v. A scoate din belea. A SCOATE DIN CIRCUIT: A anula; A scoate din uz; A interzice utilizarea. A SCOATE DIN CIRCULAŢIE (fam.): A îndepărta pe cineva din activitate; A face să nu mai aibă nicio autoritate, nicio influenţă; A obosi pe cineva până la totală epuizare; (Despre obiecte) A scoate din uz; A interzice utilizarea. Ă SCOĂTE DIN FIRÎE (PE CINEVA); A face să-şi piardă cumpătul pe cineva; A zăpăci pe cineva; A suci capul cuiva; A face să-şi piardă calmul, să nu se mai poată stăpâni; A enerva foarte tare pe cineva; v. şi A scoate din fire afară (pe cineva); A scoate din minte (pe cineva); A scoate din minţi (pe cineva); A scoate din simţiri (pe cineva). A SCOĂTE DIN FIRE AFARĂ (PE CINEVA): A face să-şi piardă cumpătul pe cineva; A zăpăci pe cineva; A suci capul cuiva; A face să-şi piardă calmul, să nu se mai poată stăpâni; A enerva foarte tare pe cineva; v. A scoate din fire (pe cineva). A SCOATE DIN FIRE CU PALAVRELE: A plictisi; A enerva vorbind; A vorbi foarte mult şi inutil; A palavragi. A SCOATE DIN FUNCŢIE: A scoate din activitate, din serviciu, din slujbă; A opri; A elimina; A da afară. A SCOATE DIN FUNDUL PĂMÂNTULUI (CEVA SAU PE CINEVA): A face rost, a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. şi A aduce de unde o şti. A SCOATE DIN GÂND: A scoate ceva din cap, din minte, din memorie; A-şi scoate ceva din gând. A; SCOATE DIN GHEARELE CUIVA (PE CINEVA): A elibera pe cineva din robie, din asuprirea cuiva; v, A scoate din gheara cuiva; A scăpa din ghearele cuiva. A SCOATE DIN GREU: A ajuta, A sprijini; A scăpa de greutăţi. A SCOATE DIN GUNOI (PE CINEVA): A ajuta pe cineva să depăşească o situaţie disperată; A scote din anonimat; A face cunoscut; a promova pe cineva; v. A ridica din gunoi. A SCOATE DIN GURA LUPULUI: A scăpa ca prin minune; v. A scăpa ca din gura lupului. A SCOĂTE DIN GURĂ CÂND CALD, CÂND RECE: A susţine când una, când alta; A o scălda. Ă SCOATE DIN GUŞĂ: A o face forţat; A nu spune adevărul; A vorbi afectat; A râde afectat. A SCOATE DIN IARBA VERDE (CEVA SAU PE CINEVA): A face rost. a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. şi A aduce de unde o şti. A SCOATE DIN IARNA (PE CINEVA): A da hrană şi adăpost cuiva ca să poată ieşi bine din iarnă; A ajuta pe cineva să poată ieşi cu bine din iarnă, A SCOATE DIN IMPAS (PE CINEVA): A ajuta pe cineva să iasă cu bine dintr-o situaţie dificilă, să depăşească un moment greu; v. şi A scoate din încurcătură (pe cineva); A scoate din mare încurcătură (pe cineva). A SCOATE DIN ÎNCURCĂTURĂ (PE CINEVA): A ajuta pe cineva să iasă cu bine. dintr-o situaţie dificilă, să depăşească un moment greu; v. A scoate din impas (pe cineva) A SCOATE DIN JOC (PE CINEVA): A elimina pe cineva; A desfiinţa pe cineva. A SCOATE DIN LANŢURI: A scăpa; A elibera; A da drumul. A SCOATE DIN LUPTĂ: A retrage din luptă; A nimici; A distruge. A SCOATE DIN MARE ÎNCURCĂTURĂ (PE CINEVA): A ajuta pe cineva să iasă cu bine dintr-o situaţie foarte dificilă, să depăşească un moment foarte greu; v. A scoate din impas (pe cineva) A SCOATE DIN MÂNECĂ: A găsi la repezeală un răspuns sau o soluţie de moment. A SCOATE DIN MINTE (PE CINEVA): A face să-şi piardă cumpătul cineva; Ă zăpăci pe cineva; A suci capul cuiva; A face să-şi piardă calmul, să nu se mai:: poată, stăpâni; A enerva foarte tare pe cineva; v. A scoate din fire (pe cineva). A SCOATE DIN MINŢI (PE CINEVA). A face să-şi piardă cumpătul cineva; A zăpăci pe cineva; A suci capul cuiva; A face să-şi piardă calmul, să nu se mai poată stăpâni; A enerva foarte tare pe cineva; v. A scoate din fire (pe cineva). A SCOATE DIN MIZERIE (PE CINEVA): A ajuta pe cineva să depăşească o situaţie disperată; A scoate din anonimat; A face cunoscut; a promova pe cineva; v, A ridica din gunoi. A SCOATE DIN MOCIRLĂ (PE CINEVA): A ajuta pe cineva să depăşească o situaţie disperată; A scoate din anonimat; A face cunoscut; a promova pe cineva; v. A ridica din gunoi. A SCOATE DIN MUNCĂ (PE CINEVA): A îndepărta dintr-un post pe cineva. Ă SCOATE DIN NECAZ (PE CINEVA); A ajuta la ananghie pe cineva; v. şi A scoate din necazuri (pe cineva); A scoate din nevoi (pe cineva); A scoate din nevoie (pe cineva). A SCOATE DIN NECAZURI (PE CINEVA): A ajuta la ananghie pe cino^a; v. A scoate din necaz (pe cineva). : A SCOATE DIN NEVOI (PE CINEVA): A ajuta la ananghie pe cineva; v. A scoate din necaz (pe cineva). A SCOATE DIN NEVOIE (PE CINEVA); A ajuta la ananghie pe cineva; v. A scoate din necaz (pe cineva). A SCOATE DIN NOROI (PE CINEVA): A ajuta pe cineva să depăşească o situaţie disperată; A scoate din anonimat; A face cunoscut; A promova pe cineva; v, A ridica din gunoi. A SCOATE DIN OBIELE: A civiliza; A ajuta, a sprijini să iasă din mizerie. A SCOATE DIN OMENIE (PE CINEVA) (înv.): A degrada fizic şi moral pe cineva. 571 A SCOATE DOUĂ PIEI DE PE OAIE A SCOATE DIN OPRELE (PE CINEVA) (pop.): A descumpăni, a tulbura pe cineva. A SCOATE DIN ORI (PE CINEVA) (reg.)i A face pe cineva să-şi piardă calmul, răbdarea; A înfuria pe cineva; v. şi A scoate din pepene (pe cineva); A scoate din pepeni (pe cineva); A scoate din răbdare (pe cineva); A scoate din răbdări (pe cineva); A scoate din toate răbdările (pe cineva); A scoate din răboj (pe cineva); A scoate din răboj afară (pe cineva). A SCOATE DIN PAT: A însănătoşi;  face sănătos. Ă SCOATE DIN PAPUCI PE CINEVA: A enerva, a plictisi pe cineva; v. şi A scoate din şoşoni pe cineva. A SCOATE DIN PÂINE PE CINEVA: A da afară de la locul de muncă, din serviciu, din slujbă; A lăsa pe cineva fără resurse de existentă; v. .şi A scoate din serviciu pe cineva : A SCOATE DIN PĂMÂNT1 (PE; CINEVA): A ajuta pe cineva să depăşească o situaţie disperată; A scote din anonimat; A face cunoscut; A promova pe cineva; v. A ridica din gunoi. A SCOATE DIN PĂMÂNT2 (CEVA SAU PE CINEVA): A face rost, a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. A aduce de unde o şti. A SCOATE DIN PĂMÂNT DIN IARBĂ VERDE (CEVA SAU PE CINEVA): A face rost, a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. şi A aduce de unde o şti A SCOATE DIN PÂINE PE CINEVA: A da afară de la locul de muncă, din serviciu, din slujbă; A lăsa pe cineva fără resurse de existenţă; v. şi A scoate din serviciu pe cineva A SCOATE DIN PEPENE (PE CINEVA): A face pe cineva să-şi piardă calmul, răbdarea; A înfuria pe cineva; v. A scoate din ori (pe cineva). Ă SCOATE DIN PEPENI (PE CINEVA): A face pe cineva să-şi piardă calmul, răbdarea; A înfuria pe cineva; v. A scoate din ori (pe cineva). A SCOATE DIN PIATRĂ SEACĂ: A obţine ceva cu foarte mare greutate; A depune eforturi mari pentru ceva; v. şi A scoate lapte din piatră; A scoate lapte din piatră seacă; A scoate lapte şi din piatră; A scoate lapte şi din piatră seacă. A SCOATE DIN PULBERE (PE CINEVA): A ajuta pe cineva să depăşească o situaţie disperată; A scoate din anonimat; A face cunoscut; A promova pe cineva; v. A ridica din gunoi. A SCOATE DIN RĂBDARE (PE CINEVA): A face pe cineva să-şi piardă calmul, răbdarea; A înfuria pe cineva; v. A scoate din ori (pe cineva). A SCOATE DIN RĂBDĂRI (PE CINEVA): A face pe cineva să-şi piardă calmul, răbdarea; A înfuria pe cineva; v. A scoate din ori (pe cineva). A SCOATE DIN RĂBOJ (PE CINEVA): A face pe cineva să-şi piardă calmul, răbdarea; A înfuria pe cineva; v, A scoate din ori (pe cineva). A SCOATE DIN RĂBOJ AFARĂ (PE CINEVA): A face pe cineva să-şi piardă calmul, răbda- rea; A înfuria pe cineva; v. A scoate din ori (pe cineva). A SCOATE DIN SĂNĂTATE (PE CINEVA) (pop.)\ A scoate din minţi pe cineva. A SCOATE DIN SĂRITE: (PE CINEVA): A enerva peste măsură; A înfuria pe cineva; A enerva; A incita; A plictisi. A SCOATE DIN SĂRITE ŞI PE UN SFÂNT: Ă fi foarte enervant, plictisitor; A fi în stare să enerveze pe oricine. A SCOATE DIN SCAUN: A detrona pc cineva; v. A alunga din scaun (pe cineva). A SCOATE DIN SERVICIU PE CINEVA: A da afară de la locul de muncă, din serviciu, din slujbă; A lăsa pe cineva fără resurse de existenţă; v. A scoate din serviciu pe cineva A SCOĂTE DIN SIMŢIRI (PE CINEVA): A face să-şi piardă cumpătul pe cineva; A zăpăci pe cineva; A suci capul cuiva; A face să-şi piardă calmul, să nu se mai poată stăpâni; A enerva foarte tare pe cineva; v. A scoate din fire (pe cineva). A ŞCQATE DIN STRÂMTOARE PE CINEVA: A ajuta la ananghie pe cineva; v. şi A scoate la necaz (pe cineva). A SCOATE DIN ŞA (PE CINEVA): A scoate din fire pe cineva. ■; A SCOATE DIN Ş1PCI (PE CINEVA): A scoate din fire pe cineva. ;; A SCOATE DIN ŞOŞONI: A enerva, a plictisi pe cineva; v. şi A scoate din papuci pe cineva* A SCOATE DIN TINĂ (PE CINEVA): A ajuta pe cineva să iasă din starea de mizerie, din ticăloşie. A SCOĂTE DIN TOATE RĂBDĂRILE (PE CINEVA): A face pe cineva să-şi piardă calmul, răbdarea; A înfuria pe cineva; v. Ă scoate din ori (pe cineva). A SCOATE DINTRE CEI VII: A ucide pe cineva; v. şi A scoate din viaţă. A SCOATE piNTR-0 MARE ÎNCURCĂTURĂ (PE CINEVA): A ajuta pe cineva să depăşească o situaţie disperată; A scoate din anonimat; A face cunoscut; A promova pe cineva; v. A ridica din gunoi. A SCOATE DIN ŢÂŢÂNĂ (fam.): A enerva peste măsură; A scoate din sărite pe cineva; v. A scoate din balamale pe cineva; A SCOATE DIN ŢÂŢÂNI (fam.): A enerva peste măsură; A scoate din sărite pe cineva; v. A scoate din balamale pe cineva. A SCOATE DINŢII ŞI MĂSELELE DIN GURĂ CUIVA: A lua cuiva tot ce are; A-1 sărăci; A-l exploata până la sânge; v. şi A scoate şi dinţii din gură cuiva;  scoate şi măselele din gura cuiva. A SCOATE DIN VEDERE: A omite; A neglija; A uita; A lăsa ia o parte. A SCOĂTE DIN VIAŢĂ:  ucide pe cineva; v. A scoate dintre cei vii. A SCOATE DOUĂ PIEI DE PE OAIE: A-l lăsa fără nimic; A-l jecmăni; A-l sili să muncească A SCOATE DOUĂ PIEI DE PE O OAIE 572 peste puterile sale; A exploata, a estorca pe cineva; v.Alua două piei de pe o oaie, A SCOATE DOUĂ PIEI DE PE O OAIE: A-î lăsa fără nimic; A-I jecmăni; A-l sili să muncească peste puterile sale;  exploata, a estorca pe cineva; v. A lua două piei de pe o oaie. A SCOATE DRACII DIN CINEVA: A linişti, a potoli pe cineva; v. şi A scoate gărgăunii cuiva; A scoate gărgăunii din cap cuiva. A SCOATE DUPĂ EL CU BUCĂŢEAUA: A scoate greu ce ai de luat de la el. A SCOATE EFECTE: A izbuti să creeze o anumită impresie artistică; v. şi A scoate un efect. A SCOATE FIARA;DIN VIZUINA: A scoate răul afară; A face linişte; A potoli lucrurile. A SCOATE FIEREA DIN /CINEVA: A-l umple de amărăciune. A SCOATE FLĂCĂRI DIN NAS: A se năpusti; A se înfierbânta; A se enerva; A face pe grozavul. A SCOATE GĂRGĂUNI* CUIVA: A linişti, a potoli pe cineva; v. şi A scoate dracii din cineva. A SCOATE GĂRGĂUNII DIN CAP CUIVA: A linişti, a potoli pe cineva; v. A scoate dracii din cineva. A SCOATE GOLOGANI: A face, a câştiga bani. A SCOATE IAR CAPUL ÎN LUME: A uita de ruşinea ce a păţit. A SCOATE INIMA DIN CINEVA: A-i seca puterile..... A SCOATE ÎN AFARA LEGII: A nu mai susţine legal; A considera ilegal; A nu mai apăra prin nicio lege. A SCOATE ÎN CALE (CU CINEVA): A se înţelege; A ajunge la un capăt, la un rezultat cu cineva; v. A ieşi la cale (cu cineva). A SCOATE lN CAPĂT DE AŢĂ: A duce până la sfârşit; A rezista până la sfârşit. A SCOATE ÎN EVIDENŢĂ: A face să devină proeminent; A evidenţia; A remarca; A distinge; v. A ieşi în evidenţă. A SCOĂTE ÎN EVIDENŢĂ GREŞELILE: A sublinia, a evidenţia greşeli; A se opri prea mult asupra greşelilor, omisiunilor, lipsurilor; v. şi A scoate în evidenţă punctele slabe. A SCOATE IN EVIDENŢĂ PUNCTELE SLABE:A sublinia, a evidenţia greşeli; A se opri prea mult asupra greşelilor, omisiunilor, lipsurilor; v. şi A scoate în evidenţă greşelile A SCOAŢE ÎN EVIDENŢĂ UN PUNCT: A evidenţia, a sublinia un punct. A SCOATE ÎN FAŢĂ: A pune în centrul atenţiei; A scoate la vedere; A etala. A SCOATE ÎN LUME (PE CINEVA): A scoate în societate pe cineva; A face cunoscut pe cineva. A SCOATE ÎN MĂmĂN:;A scoate lă vedere; A arăta; A da pe faţă; v. şi A scoate la maidan. A SCOĂTE ÎN RELIEF: A evidenţia; A remarca; A distinge. A SCOATE lN TIPAR (înv.): A da la iveală; A publica. A SCOATE ÎN VALOARE (CEVA): A scoate în evidenţă; A reliefa; v. A pune în valoare, A SCOATE ÎN VALOARE: A scoate în evidenţă; A reliefa; v. A pune în valoare. A SCOATE ÎNVĂŢĂMINTE DIN CEVA: A învăţa din ceva; A-i servi ca lecţie. A SCOATE ÎN VÂNZARE: A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare. A SCOĂTE ÎN VILEAG: A da în vileag. A SCOATE LA ARĂŢARE (reg,): A arăta; A da pe faţă; A da în vileag; v. A da la arătare. A SCOATE LA BOI BREJI: A cunoaşte bine pe cineva; A afla tot despre cineva. A SCOATE LA CALE (CU CINEVA): A .se înţelege; A ajunge la un capăt, la un rezultat cu cineva; v. A ieşi la cale (cu cineva). A SCOATE LA CAP (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce !a cap. '; ; A SCOATE LA CAPĂT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A SCOATE LĂ CAPĂT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce 1a bun sfârşit; A reuşi: v. A duce la cap. A SCOATE LA CAP BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A SCOATE tk CĂPĂTÂI (CU CINEVA SAU CU CEVA):: A duce la bun; sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A SCOATE LA CĂPĂTĂI BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi: v. A duce la cap. A SCOATE LA CONCURS: A ocupa un post prin concurs. A SCOATE LA COVRIGI: A ruina pe cineva; A:1 aduce la sapa de lemn. A SCOĂTE LA DRUM DE BOI: Ă duce pe o cale greoaie, anevoioasă; A duce pe un drum greşit A. SCOATE LA FEL (CU CINEVA SAU CU CEVA): A ducc la bun sfârşit; A reuşi; v, A duce la cap. -iv:. V.·: A SCOATE LA IVEALĂ: A: arăta; A da pe faţă; A da în vileag; v. A da la arătare. A SCOATELALECŢIEr A asculţa la lecţie; v. şi A scoate un elev la lecţie. A SCOATE LA LICITAŢIE (CEVA): A oferi un bun spre vânzare; A scoate la vânzare ceva; v. şi A scoate la mezat (ceva); A scoate licitaţia (pe ceva); A striga la licitaţie (ceva); A striga la mezat (ceva). Ă SCOATE LA LIMAN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v. A duce la liman. Ă SCOĂTE LA LIMAN BUN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v. A duce la liman. A SCOĂTE LĂ LUMINĂ: A arăta; A da pe A SCOATE LIMBA DE UN COT faţă; A da în vileag; A face evident; A face să fie cunoscut; A arăta; A prezenta; v. A da la arătare. A SCOATE LA LUMINA ZILEI: A face public; A explica; A clarifica. A SCOATE L MAIDAN: A arăta; A da pe faţă; v, A scoate în maidan. A SCOATE LA MEZAT (CEVA): A oferi un bun spre vânzare; A scoate la vânzare ceva; v. A scoate la licitaţie (ceva). A SCOATE LA NECAZ PE CINEVA: A ajuta la ananghie pe cineva; v. A scoate din strâmtoare pe cineva. A SCOATE L OBRAZ: A ajuta pe cineva să avanseze pe scara socială; v. şi A scoate pe obraze. A SCOATE LA OBRAZE: A ajuta pe cineva sâ avanseze pe scara socială; v. A scoate pe obraz. ; ASCOĂTE. LĂ:PENSIE (PE CINEVA): A pensiona pe cineva. A SCOATE LA PEPENI: A sărăci; A băga în mizerie; A enerva; A scoate din răbdare. A SCOATE LA PIERZARE: A ucide sau a lăsa să fie ucis; v. A da pierzării A SCOATE LAPTE DIN PIATRĂ: A obţine ceva cu foarte mare greutate; A depune eforturi mari pentru ceva; v. A scoate din piatră seacă. A SCOATE LAPTE DIN PIATRĂ SEACĂ: Ă obţine ceva cu foarte mare greutate; A depune eforturi mari pentru ceva; v. A scoate din piatră seacă. A SCOATE LAPTE ŞI DIN PIATRĂ: A obţine ceva cu foarte mare greutate; A depune eforturi mari pentru ceva; y. A scoate din piatră seacă. A SCOATE LAPTE ŞI DIN PIATRĂ SEACĂ: A obţine ceva cu foarte mare greutate; A depune eforturi mari pentru ceva; v. A scoate din piatră seacă. A SCOATE LĂ REFORMĂ: A reforma; A plică reforma. A SCOATE LA SELEMEŢ: A scoate la capăt. u A ''SCOATE LA SFÂRŞIT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. Ă SCOATE LA SFÂRŞIT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; y.A duce la cap. A SCOATE LA TABLĂ: A chema un elev la lecţie în faţa tablei. A SCOATE LA TOBĂ (BUNURILE CUIVA): A vinde la licitaţie publică bunurile cuiva; v. A bate în toba (cuiva). A SCOATE LA ŢEFT: A da în vileag; A ieşi 1a iveală; v. A ieşi la ţeft. A SCOATE LA UN CAP (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A SCOATE LA UN CAPĂT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A SCOATE LA UN CAPĂT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A SCOATE LA. UN CAP;BUN.(CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A SCOATE LA UN CĂPĂTÂI (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. A SCOATE LA UN CĂPĂTÂI BUN. (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. ■. ASCOATE LA UN FEL (CU CINEVA SAU CU CEVA): Ă duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce Ia cap. A SCOATE LA UN FEL BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. : A; SCOATE LA UN LIMAN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v, A duce la liman. A SCOATE LA UN LIMAN BUN: A scăpa sau a salva pe cineva sau ceva; A duce la bun sfârşit ceva; A o scoate la capăt; v. A duce la liman. A SCOATE L UN SFÂRŞIT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap.... A SCOATE LA UN SFÂRŞIT BUN (CU CINEVA SAU CU CEVA): A duce la bun sfârşit; A reuşi; v. A duce la cap. . : A SCOATE LA VÂNZARE1:./A.^ vinde·' la licitaţie publică bunurile cuiva; v. A bate în toba (cuiva). A SCOATE LA VÂNZARE2: A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v, A da de vânzare, Ă SCOATE L VÂNZARE CU TOBĂ (BUNURILE CUIVA): A vinde la licitaţie publică bunurile cuiva; v. A bate în toba (cuiva). A SCOATE LA VÂNZARE LA TOBĂ (BUNURILE CUIVA): A vinde la licitaţie publică bunurile cuiva; v. A bate în toba (cuiva). A SCOATE LA VÂNZĂTOR: A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare. A SCOATE LA VEDEALĂ: A face să fie văzut, cunoscut, descoperit. A SCOATE LA VEDERE: A expune o marfa pentru a atrage cumpărători; A expune în public; A arăta tuturor.  SCOATE LICITAŢIA (PE CEVA) (pop.)\ A oferi un bun spre vânzare; A scoate la vânzare ceva; v. A scoate la licitaţie (ceva). A SCOATE LIMBA (CUIVA, DUPĂ CINEVA, LA CINEVA): A-şi manifesta; dispreţul, batjocura, dezaprobarea faţă de cineva; A face cuiva în ciudă prin scoaterea limbii din gură; v. şi A4 scoate limba (cuiva, după cineva, la ceva). A SCOATE LIMBA DE CĂLDURĂ: A-i fi foarte cald; A nu mai putea de căldură; A se fi încălzit. A SCOATE LIMBA DE UN COT (CUIVA): A A SCOATE LULEAUA DE LA CIUBUC 574 gâfâi de efort; A fi foarte obosit; A fi în dificultate;  fi strâmtorat; v. A-i ieşi limba de-un cot (cuiva). A SCOATE LULEAUA DE LA CIUBUC: A se enerva şi a se purta în consecinţă. A SCOATE MAHMURUL DIN CINEVA: A exaspera pe cineva; A face să-şi iasă din fire; v. şi A scoate mahmurul din om. A SCOATE MAHMURUL DIN OM: A exaspera pe cineva; A face să-şi iasă din fire; v. A scoate mahmurul din cineva. A SCOATE MAXIMUM DIN...: A realiza, a obţine maximum din.... A SCO ATE MÂNUŞILE: A provoca pe cineva; A bate pe cineva. A SCOATE NASUL (fam.): A se arăta, a apărea undeva în treacăt; v. şi A scoate nasul afară; A scoate nasul la iveală; A-şi arăta nasul; A-şi scoate nasul; A-şi scoate nasul la iveală. A SCOATE NASUL AFARĂ (fam.): A se arăta, a apărea undeva în treacăt; v. A scoate nasul. A SCOATE NASUL LA IVEALĂ (fam.): A se arăta, a apărea undeva în treacăt; v. A scoate nasul. A SCOATE NOUĂ PIEI: A-l lăsa fără nimic; A-l jecmăni; A-l sili să muncească peste puterile sale; A exploata, a estorca pe cineva; v. A lua două piei de pe o oaie. A SCOATE NOUĂ PIEI DE PE CINEVA: A- 1 lăsa iară nimic; A-l jecmăni; A-l sili să muncească peste puterile sale; A exploata, a estorca pe cineva; v. A lua două piei de pe o oaie. A SCOATE NUME (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A-i ieşi vorbe (cuiva); A SCOATE NUME RĂU (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A-i ieşi vorbe (cuiva); A SCOATE OASELE CUIVA: Abate zdravăn pe cineva; A-l snopi în bătăi. A SCOATE OBRAZUL ÎN LUME: A ieşi în lume; A se arăta lumii. A SCOATRE O CARTE: A scrie o carte; A tipări, a publica o carte. A SCOATE OCHII CUIVA: A certa pe cineva; A reproşa cuiva; A-l bate. A SCOATE O COPIE A CEVA: ;A copia ceva; A face o copie. A SCOATE O EXCLAMAŢIE DE DISPREŢ: A dispreţui pe cineva; A-şi manifesta dispreţul faţă de cineva. A SCOATE OFURI: A ofta; A avea dureri; A fi foarte supărat. A SCOÂTE O ÎNJURĂTURĂ: A îryura. A SCOATE OM DE NIMIC L>IN EL: A-i da o rea educaţie. A SCOATE OM DIN CINEVA: A face om din cineva; A educa şi a creşte pe cineva; A-l învăţa de toate cele bune; v. şi A scoate un om din cineva. A SCOATE O MODĂ: A crea o modă nouă. A SCOATE PANGLICA CU CAP CU TOT: A da tot la iveală. A SCOATE PANGLICI PE NAS: A exagera; A minţi. A SCOATE PARALE DIN CEVA: A face, a obţine bani din ceva. A SCOATE PARTE (CUIVA): A face părtaş pe cineva ia ceva; A face rost de ceva cuiva; v. A face parte de.... A SCOATE PĂR ALB CUIVA: A necăji, a supăra pe cineva; v. şi A scoate peri albi cuiva. A SCOATE PE NAS (CUIVA CEVA): A pune la punct pe cineva; A-i reproşa, a-i imputa cuiva ceva; v. A da în nas (cuiva ceva). A SCOATE PENE CUIVA: A ruşina, a umili pe cineva. A SCOATE PE PIAŢĂ: A valorifica prin vânzare; A produce în scopul vânzării. A SCOATE PERI ALBI CUIVA: A necăji, a supăra pe cineva; v. A scoate păr alb cuiva. A SCOATE PE UŞĂ AFARĂ: A da afară din casă; A fi gonit de undeva. A SCOATE PIELEA DE PE CINEVA: A exploata, a estorca pe cineva; v. şi A lua şapte piei de pe cineva. A SCOATE PIEPTUL ÎN AFARĂ: A se îngâmfa; A deveni încrezut; A se da mare. A SCOATE PONOASELE: A obţine un câştig, un folos din ceva. A SCOATE POPONEŢ: A scoate gata pregătit, gata aranjat. A SCOATE PROSTIILE DIN CAPUL CUIVA: A trezi pe cineva la realitate;; A-l face să vadă adevărul; v. şi A scoate sticleţii din cap cuiva. A SCOATE PUI: A cloci pui. ^ A SCOATE PUNGA: A scoate banii; A plăti; A suporta cheltuielile. A SCOATE RUFELE DIN BOALĂ: A spăla rufele foarte murdare. A SCOATE SABIA: A se pregăti de luptă, de atac; A începe ostilităţile, războiul, răscoala; v. A scoate arma. A SCOATE SABIA DIN TEACĂ: A se pregăti de luptă,; de atac; A începe ostilităţile, războiul, răscoala; v. A scoate arma. A SCOATE SABIA ÎMPOTRIVA CUIVA: A se pregăti de luptă, de atac; A începe ostilităţile, războiul, răscoala; v. A scoate arma. A SCOATE SĂRĂCIA DIN CASĂ: A scăpa de sărăcie. A SCOATE SÂNGE: A face o crimă; A omorî; A provoca un măcel. A SCOATE SCÂNTEI: A lucra intens cu foarte multă convingere; A lucra extrem de eficient. A SCOATE SCÂNTEI DIN...: A face scântei din..; A lovi tare în.... Ă SCOATE SELAMET (PE CINEVA): A ruina, a distruge pe cineva; v. A duce la selamet (pe cineva). A SCOATE SIGILIUL: A desigila; A înlătura sigiliu. A SCOATE SMAGUL (DIN CINEVA) (pop.)'. A face pe cineva să se astâmpere; A domoli, a potoli, a linişti pe cineva. A SCOATE SMÂNTÂNĂ DE PE LAPTE: A 575 A SCOATE VESTE CĂ.. lua caimacul; A lua partea cea mai bună; v. şi A scoate smântână laptelui. A SCOATE SMÂNTÂNĂ LAPTELUI: A lua caimacul; A lua partea cea mai bună; v. A scoate smântână de pe lapte. A SCOATE SPINUL DIN UŞĂ: A lăsa calea liberă; A accepta pe oricine. A SCOATE STEĂG ĂLB: A se preda; A înceta lupta. A SCOATE STICLEŢII DIN CAP CUIVA: A trezi pe cineva la realitate; A-l face să vadă adevărul; v. şi A scoate prostiile din capul cuiva. A SCOATE STRIGĂTE: Ă striga; A ţipa. / A SCOATE SUFLETUL CUIVA: A necăji, a supăra foarte tare pe cineva; v. şi A scoate şi sufletul din cineva; A scoate şi sufletul din om; A scoate şi şmagul din cineva. A SCOATE ŞAPTE PIEI: A-l lăsa iară nimic; A-l jecmăni; A-l sili să muncească peşte puterile sale; A exploata, a estorca pe cineva; v. A lua două piei de pe o oaie. A SCOATE ŞAPTE PIEI DE PE CINEVA: A-l lăsa fără nimic; A-l jecmăni; A-l sili să muncească peste puterile sale; A exploata, a estorca pe cineva; v. A lua două piei de pe o oaie. A SCOATE ŞI DIN FUNDUL PĂMÂNTULUI (CEVA SAU PE CINEVA): A face rost, a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. şi Ă aduce de unde o şti A SCOATE ŞI DIN PĂMÂNTULUI (CEVA SĂU PE CINEVA): A face rost, a obţine cu orice preţ ceva sau pe cineva; v. şi A aduce de unde o şti A SCOATE ŞI DINŢII DIN GURĂ CUIVA: A lua cuiva tot ce are; A-l sărăci; A-l exploata până la sânge; v. A scoate dinţii şi măsele din gura cuiva. A SCOATE ŞI MĂSELELE DIN GURĂ CUIVA: A lua cuiva tot ce are; A-l sărăci; A-l exploata până la sânge; v. A scoate dinţii şi măsele din gura cuiva. A SCOATE ŞI PE DRACU DIN EL: A-l chinui mult. A SCOATE ŞI SUFLETUL DIN CINEVA: A necăji, a supăra foarte tare pe cineva; v. A scoate sufletul cuiva. A SCOATE ŞI SUFLETUL DIN OM: A necăji, a supăra foarte tare pe cineva; v. A scoate sufletul cuiva. A SCOATE ŞMAGUL DIN CINEVA: A necăji, a supăra foarte tare pe cineva; v. A scoate sufletul cuiva. A SCOATE TOT DIN EL: A spune tot; A-şi lua totul înapoi de la el, A SCOATE ŢÂFNĂ (CUIVA): A face să-i treacă cheful de ceartă cuiva. A SCOATE ŢIPETE ASCUŢITE: A ţipa tare; A urla. A SCOATE ŢIPETE DE DURERE: A ţipa, a urla de durere. A SCOATE TOT CE A MÂNCAT: A voma. A SCOATE UN ACUZAT DE SUB ACU» ZAŢIE: A elibera de acuzaţie; A-l declara nevinovat; A face dreptate. A SCOATE UN AMANET: A ridica un amanet; A plăti pentru un amanet. A SCOATE UN CUŢIT: A sări la bătaie; A se înfuria; A nu mai cugeta; v. A scoate cuţitul. A SCOATE UN EFECT: A izbuti să creeze o anumită impresie artistică; v. A scoate efecte. A SCOATE UN ELEV LA LECŢIE: A asculta la lecţie; v. A scoate la lecţie.  SCOATE UN FOC: A se supăra; A se înfuria; A se lua la ceartă. A SCOATE UN FOC DE LA INIMĂ: A se întrista; A se necăji; A-şi spune durerea. A SCOATE UN HOHOT DE RÂS: A râde cu hohote. A SCOATE UN LUCRU LA CAPĂT: Aduce un lucru până la capăt; A,termina un lucru. Ă;SCOATE UN OFTAT: A scoate un oftat; A ofta. A SCOATE UN OFTAT DE UŞURARE: A ofta de uşurare; A-şi uşura efortul, durerea oftând. A SCOATE UN OM DIN CINEVA: A face om din cineva; A educa şi a creşte pe cineva; A-l învă[a de toate cele bune; v. A scoate om din cineva. A SCOATE UN STRIGĂT: A striga; A ţipa. A SCOATE UN STRIGĂT DE BUCURIE: A striga, a ţipa de spaimă; A-şi manifesta bucuria strigând, ţipând; v. şi A scoate un ţipăt de bucurie. A SCOATE UN STRIGĂT DE SPAIMĂ: A striga, a ţipa de bucurie; A-şi manifesta frica, spaima strigând, ţipând. A SCOATE UN SUSPIN: A suspina. A SCOATE UN SUSPIN DE UŞURARE: A suspina de uşurare; A-şi uşura durerea, necazul suspinând. A SCOATE UNTUL DIN CINEVA (pop.): A stoarce de puteri pe cineva; v. A ieşi untul din cineva. A SCOATE UN ŢIPĂT: A ţipa. A SCOATE UN ŢIPĂT DE BUCURIE: A striga, a ţipa de spaimă; A-şi manifesta bucuria strigând, ţipând; v. A scoate un strigăt de bucurie. A SCOATE VĂPĂI DIN GURĂ: A respira greu ca după efort; A vorbi cu măre aprindere. A SCOATE VÂNAŢUL DIN BÂRLOG: A face scandal mare; A pătrunde adânc; A scoate la lumină; A reuşi; A avea un succes mare; A izbuti; v. şi  scoate vânatul din vizuină; A scoate viezurele din vizuină. A SCOATE VÂNATUL DIN VIZUINĂ: A face scandal mare; A pătrunde adânc; A scoate la lumină; A reuşi; A avea un succes mare; A izbuti; v. A scoate vânatul din bârlog. A SCOATE VÂNZAREA (PE CEVA): A oferi spre vânzare; A pune în vânzare; A prezenta, a expune spre vânzare; A scoate la licitaţie; A scoate la mezat; v. A da de vânzare. A SCOATE VESTE CĂ...: A face să se răspândească ştirea defavorabilă, inexactă că.; v. A-i scoate cuvânt că.... A SCOATE VIEZURELE DIN VIZUINĂ 576 A SCOATE VIEZURELE DIN VIZUINĂ: A face scandal mare; A pătrunde adânc; A scoate la lumină; A reuşi; A avea un succes mare; A izbuti; v. şi  scoate vânatul din bârlog. A SCOATE VINOVAT: A declara vinovat; A face vinovat. A ŞCOĂTE VORBĂ CĂ...: A face să se răspândească ştirea defavorabilă, inexactă că.; v. A- i scoate cuvânt că,... Ă SCOATE VORBE CĂ...: A face să se răspândească ştirea defavorabilă, inexacta că.; v. A-i scoate cuvânt că.... A SCOATE VORBE (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v, /I face nume cuiva. A SCOATE VORBiE DIN TRĂ.ISTĂ: A minţi. A SCOĂTE VORBE PE SOCOTEALA CUIVA: A bârfi, a calomnia pe cineva; v. şi A scoate vorbe rele cuiva. A SCOĂTE VORBE RELE CUIVA: A bârfi, a calomnia pe cine va; v. A scoate vorbe pe socoteala cuiva. A SCOATE VULPEA DIN BÂRLOG: A face scandal mare; A pătrunde adânc; A scoate la lumină; A reuşi; A avea un succes mare; A izbuti; v. şi A scoate vânatul din bârlog. A SCOATE ZER DIN PIATRĂ: A reuşi imposibilul; y. şi A scoate zer din piatră seacă; A stoarce zer din piatră; Ă stoarce zer din piatră seacă.. .·. . A SCOATE ZER DIN PIATRĂ SEACĂ: A reuşi imposibilul; v. A scoate zer din piatră. A SCORMONI CU PRIVIREA PE CINEVA: A se uita fix la cineva; A nu-şi lua ochii de la cineva. A SCORMONI ÎN SUFLETUL CUIVA: A-I tulbura; A n-i da pace; A-l sâcâi mereu; A căuta să afle un secret, o taină a cuiva; A încerca să se apropie de cineva; v. şi A scormoni la inimă pe cineva. A SCORMONI JARUL ÎN FOC: A aţâţa; Ă intriga; A provoca. A SCORMONI LA INIMĂ PE CINEVA:.A-l tulbura; A n-i da pace; A-l sâcâi mereu; A căuta să afle un secret, o taină a cuiva; A încerca să se apropie de cineva; v. şi A scormoni în sufletul cuiva. A SCORMONI PĂMÂNTUL: A căuta peste tot...·.. ..... Ă SCpRMONI TRECUTUL: A cerceta, a analiza, a studia trecutul. A SCORII NUME (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. A SCORNI NIME RĂU (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. A SCORNI VORBE (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. A SCORNI VORBE URÂTE (CUIVA): A bârfi, a calomnia pe cineva; v. A face nume cuiva. A SCOTOCI BUZUNARELE CUIVA: A cerea banii cuiva; A avea nevoie de bani; A fura bani de la cineva. A SCOTOCI PESTE TOT: A căuta peste tot; v. şi A scotoci prin toate colţurile. A SCOTOCI PRIN BUZUNARE: A căuta bani; A nu-şi găsi banii; A nu avea bani. A SCOTOCI PRIN DOCUMENTE VECHI: A căuta, a cerceta prin documente vechi. A SCOTOCI PRIN TOATE COLŢURILE: A căuta peste tot; v. A scotoci peste tot. A SCOTOCI PRINTRE HÂRTII: A căuta, a cerceta printre hârtii. A SCRÂNTIT-O: A dat greş. A SCRÂŞNI DIN DINŢI: A-şi manifesta durerea; A-şi exprima furia. A SCRIE CA CU LABA GÂŞTII: A scrie urât; A scrie neciteţ; v. şi A scrie cu talpa gâştei; A scrie laba gâştei. '  SCRIE CEVA PE NUMELE CUiVA: A folosi numele altcuiva în scris; A se ascunde sub numele altuia, A SCRIE CU CĂRBUNELE DE PE HORN: A fi începător la scris; A scrie greu şu prost. A ŞOtnLCUIVA PE ADRESA ALTCUIVA: A greşi adresa; A trimite o scrisoare prin cineva; A nu folosi adresa destinatarului. A SCRIE CU PATIMĂ: A scrie cu pasiune, cu iubire excesivă. A SCRIE CU PICIOARELE: A scrie anapoda, fără gramatică, iară logică. A SCRIE CU TALPA-GÂŞTII: A scrie urât; A scrie neciteţ; v. A scrie ca cu laba gâştei. A SCRIE CU UŞURINŢĂ: A scrie, a compune, a redacta uşor. .. A SCRIE ÎN FRUNTE CEVA: A ţine minte; A reţine.. . ....... A SCRIE ÎN LINIŞTE: A scrie, a compune, a redacta în linişte. A SCRIE ÎN f^UMELE CUIVA: A scrie, a redacta, a compune pentru cineva, în locul cuiva, în numele cuiva. :.; A SCRIE LABA GÂŞTII: A scrie urât; A scrie neciteţ; y. A scrie ca cu laba gâştei. A SCRIE LITERATURĂ IEFTINĂ: A scrie, a compune literatură ieftină, lipsită de importanţă; A scrie fără talent. A SCRIE MUSCA PE PERETE: A scrie lucruri incredibile; v. şi A spune muscă pe perete. A SCRIE NEGRU PE ALB: Nu există nicio îndoială. A SCRIE PE APĂ: A uita uşor; A nu lua în serios; v. şi A scrie pe lumânare; A scrie pe mucul lumânării; A scrie pe nisip. A SCRIE PE CURAT: A copia pe curat; A scrie ultima variantă, revizuită, corectată. A SCRIE PE LUMÂNARE: A uita uşor; A nu lua în serios; v. A scrie pe apă. A SCRIE PE MUCUL LUMÂNĂRII: A uita uşor; A nu lua în serios; v. A scrie pe apă, A SCRIE PE NISIP: A uita uşor; A nu lua în serios; v. A scrie pe apă. A SCRIE PENTRU COŞ: A scriu texte nepu- 577  SCUTURA BUZUNARELE CUIVA blicabile; A compune, a redacta texte bune de aruncat la coş. A SCRIE SUB ANONIMAT: A folosi un pseudonim; A nu-şi semna scrierile. A SCRUTA VIITORUL: A reduce durata; A scurta viaţa; A scurta durata de folosire; A nu sprijini, a nu ajuta pe nimeni şi nimic. A SCUIPA DEPARTE: A-şi exprima scârba; A-şi manifesta dispreţul. A SCUIPA DE SUS: A fi încrezut; A-şi da aere; A face pe grozavul. A SCUIPA FOC: A se purta necontrolat; A-şi manifesta necontrolat supărarea; A striga, a ţipa fa toţi. A SCUIPA FOC DE MÂNIE: A-şi manifesta mânia strigând, urlând la toată lumea. A SCUIPA ÎN SÂN: A face gestul de a scuipa în sân pentru a se feri de primejdie sau a-i trece frica; v. şi A stupi în sân. A SCUIPĂ PE CINEVA ÎN FAŢĂ: A insulta, a jigni pe cineva în public; v. şi A scuipa pe cineva în obraz. A SCUIPA PE CINEVA ÎN OBRAZ: A insulta, a jigni pe cineva în public; v. şi A scuipa pe cineva în faţă. A SCUIPA SÂNGE: A fi tare bolnav; A avea probleme serioase de sănătate. A SCULA DIN MORŢI: A învia; A reface după o boală grea. A SCULA DIN SOMN: A trezi la realitate; A-i arăta adevărul. A SCULA ÎN PICIOARE: A pune în mişcare; A mobiliza; A produce agitaţie, tulburare; , A răscula; v. A ridica în picioare. A SCULA ÎN TĂLTI (PE CINEVA): A scula din pat; A pune în mişcare, în acţiune. A SCULA PIETRELE DIN SOMN: A lovi cu piciorul în piatră; A se răni la picior lovind în piatră. A SCULA ŞI MORŢII: A face un zgomot asurzitor; v. A deştepta şi morţii. ASCULTĂ AICI!: Ascultă mă! la seama la ce spun.·.--. ASCULTĂ COMANDA LA MINE! (mii): Ia seama la ce spun! ; ASCULTĂ SFATUL MEU!: Să faci cum îţi spun eu! A SCURGE ; ŢQAŢĂ: yLAQA:; A epuiza, a istovi tare. A SCURGE VLAGA: A epuiza; A istovi. ; A SCURTA BINE PE CINEVA: A pune 1a punct pe oineva; A-l trezi la realitate. A SCURTA CĂRĂRILE CUIVA (pop.): A împiedica activitatea cuiva; a îngrădi libertatea de acţiune a cuiva; v. şi A scurta drumurile cuiva; A scurta potecile cuiva; A tăia cărările cuiva; A tăia drumurile cuiva; A tăia potecile cuiva. A SCURTA CU O PALMĂ: A micşora, a reduce cu o palmă. A SCURTA CU O PALMĂ PE CINEVA: A tăia capul cuiva; A-l omori prin tăierea capului; v. şi A scurta cu un cap; A scurta de o palmă pe cineva; A scurta de un cap pe cineva. A SCURTA CU UN CÂP: A tăia capul cuiva; A-l omorî prin tăierea capului; v. A scurta cu o palmă pe cineva. A SCURTA DE BANI: A-i cheltui bcnii; A-i face cheltuieli. A SCURTA DE LIMBĂ (PE CINEVA) (înv.): A tăia limba cuiva; A nu-1 lăsa să mai vorbească; v. şi A scurta limba cuiva). A SCURTA DE O PALMĂ PE CINEVA: A tăia capul cuiva; A-l omorî prin tăierea capului; v. A scurta cu o palmă pe cineva. A SCURTA DE UN CAP PE CINEVA: A tăia capul cuiva;; A-l omorî prin tăierea: capului; v. A scurta cu o palmă pe cineva. A: SCURTA DIN CALE: A reduce, a micşora drumul de parcurs. A SCURTA DIN COADĂ: A tăia din urmă; A reduce din spate. A SCURTA DR^^ {pop.j: A împiedica activitatea cuiva; A îngrădi libertatea de acţiune a cuiva; v. A scurta cărările cuiva. A ^ŞCIMA: GHEARELE, (CUIVA): A limita puterea cuiva; A nu fi în imposibilitate de a face rău pe cineva. A SCURTA JUGUL: A reduce, a micşora chinul. A SCURTA .LIMBA (CUIVA) (înv.): A tăia limba cuiva; v. A scurta limba cuiva). A SCURTA MACAROANA CUIVA: A-l readuce, a-l trezi la realitate; A-i opri; A nu-i permite. A SCURTA NASUL (CUIVA): A înfrâna elanul cuiva; A pedepsi, a umili, a pune la locul lui pe cineva; v. A frânge nasul (cuiva). ; A SCURTA POTECILE CUIVA (pop.): A împiedica activitatea cuiva; A îngrădi libertatea de acţiune a cuiva; v. A scurta cărările cuiva. A ^SCURTASOCOTELILE:(CUIVA): A împiedica pe cineva să vorbească; v. şi A scurta vorba cuiva^ A SCURTA VORBA (CUIVA): A împiedica,pe cineva să vorbească; v. A scurta socotelile cuiva. :=A,SCURTA ZDRAVĂN PE .CiNEVArAibate zdravăn; A snopi în bătaie pe cineva; A omorî pe cineva. A SCURTA ZILELE CUIVA: A ucide, a omorî pe cineva. A SCUTI PE CINEVA DE OBOSEALĂ: A nu apela la cineva; A nu cere ajutorul cuiva; A-l lăsa în pace. v A SCUTI VIAŢA (fm’J: A scăpa?cu viaţă dintr-o mare primejdie; v. şi A se scuti cu viaţă; A-şi scuti viaţă.  SCUTURA BLANA (CUIVA); A bate pe cineva; v. şi A scutura cojocul (cuiva); A scutura de purici (pe cineva); A scutura nădragii (cuiva). A SCUTURA BUZUNARELE CUIVA: A lua toţi banii; cuiva; A-l pune să plătească; A-l pune la cheltuială; v. şi A scutura punga cuiva. A SCUTURA CASA 578 A SCUTURA CASA: A face curăţenie. A SCUTURA GO JOCUL (CUIVA): A bate pe cineva; v. A scutura blana (cuiva). A SCUTURA DE MOŢ (PE CINEVA): A trage de păr pe cineva; A lua de chică pe cineva; v. A apuca de moţ (pe cineva). A SCUTURA DE PURICI (PE CINEVA): A bate pe cineva; v. A scutura blana (cuiva). A SCUTURA DIN CAP: A da din cap; A aproba cu capul; A nega cu capul; A-şi manifesta sentimentele prin mişcarea capului. A SCUTURA JUGUL: A se elibera; A elibera; A face dreptate. A SCUTURA MÂNA CUIVA: A saluta pe cineva luând-i mâna şi mişcăndu-i-Q repede în sus şi în jos în semn de afecţiune, de bucurie etc. A SCUTURA NĂDRAGI! (CUIVA);· A bate pe cineva; v. A scutura blana (cuiva). A SCUTURA PE CINEVA DE BANI: A obliga pe cineva să plătească, să suporte cheltuielile; A pune pe cineva la cheltuială; A-i lua toţi banii. A SCUTURA PE CINEVA DE PURICI: A bate zdravăn pe cineva; A snopi în bătaie pe cineva. A SCUTURA PIELEA CUIVA: A-l bâte; A-l snopi în bătaie. A SCUTURA PRAFUL DE PE PICIOARE (înv.): A renunţa definitiv la ceva; v. şi A scutura praful din picioare; A scutura pulbere de pe picioare; A scutura pulbere din picioare; A-şi scutura praful de$ pe picioare; A-şi scutura praful din picioare; A-şi scutura pulbere de pe picioare; A-şi scutura pulbere din picioare; A SCUTURA PRAFUL DIN PICIOARE (înv.): A renunţa definitiv la ceva; v. A scutura praful de pe picioare. A SCUTURA PULBEREA DE PE PICIOARE (înv.): A renunţa definitiv la ceva; v. A scutura praful de pe picioare. A SCUTURA PULBEREA DIN PICIOARE (înv.): A renunţa definitiv la ceva; v. A scutura praful de pe picioare. A SCUTURA PUNGA CUIVA: A lua toţi banii cuiva; A-l pune să plătească; A-l pune la cheltuială; v. şi A scutura buzunarele cuiva. ASCUŢIME5 DE MINTE: înţelepciune; Inteli-genţă. ASCUŢIT DE SĂ TAIE FIRUL DE PĂR: Bine ascuţit. ASCUŢIT LA LIMBĂ: Rău de gură; Intrigant; Bârfitor. ' = ASCUŢIT LA MINTE: înţelept; > Inteligent; Deştept; Cu minte ageră. A SE ABATE DE LA ADEVĂR: A devia de la adevăr; A pleca pe o cale greşită. A SE ABATE DE LA CALEA CEA DREAPTĂ: A devia de la calea cea dreaptă; A greşi drumul; A porni pe o cale greşită; v. şi A se abate de la calea dreaptă; A se abate de la drumul cel drept; A se abate de Ia făgaşul cel drept. A SE ABATE DE LA CALEA DREAPTĂ: A devia de la calea cea dreaptă; A greşi drumul; A porni pe o cale greşită; v. A se abate de la calea cea dreaptă, A SE ABATE DE LA CHESTIUNE: A divaga; A bate câmpii; v. şi A ieşi din chestiune. A SE ABATE DE LA DATORIE: A-şi neglija o datorie; A nu-şi îndeplini o datorie. A SE ABATE DE LA DRUMUL CEL DREPT: A devia de la calea cea dreaptă; A greşi drumul; A pomi pe o cale greşită; v. A se abate de la calea cea dreaptă, A SE ABATE DE LA O HOTĂRÂRE LUATĂ: A nu se ţine de hotărârea luată; A încăl ca o hotărâre luată; A nu-şi respecta hotărârea luată. A SE ABATE DE LA REGULĂ: A nu respecta o regulă. A SE ABATE DE LA SUBIECT: A nu se ţine de subiectul abordat; A devia de la subiect. A SE ABATE DE LA UN PRINCIPIU: A devia de la un principiu; A încălca un principiu. A SE ABATE DE PE FĂGAŞUL CEL BUN: A devia de la calea cea dreaptă; A greşi drumul; A pomi pe o cale greşită; v. A şe abate de la calea cea dreaptă. A SE ABATE DIN CALE: A devia; A schimba direcţia; A nu se ţine de drum; v. şi A se abate din drum. A SE ABATE DIN CALEA CUIVA: A nu ţine calea cuiva; A nu fi de acord cu cineva; A-şi alege propria cale. A SE ABATE DIN ±>RUM: A devia; A schimba direcţia; A nu se ţine de drum; v. A se abate din cale. : A SE-ABATE PE LA CEVA: A devia de la ceva; A nu se ţine de ceva. A SE ACHITA DE CEVA: A-şi plăti o datorie; A nu mai fi dator; v. şi A se achita de o datorie. A SE ACHITĂ DE O DATORIE: A-?i plăti o datorie; A nu mai fi dator; v. A se achita de ceva. A SE ACHITA DE O OBLIGAŢIE: A şi îndeplini o obligaţie. A SE ACHITĂ DE O SARCINĂ: A şi îndeplini o sarcină. A SE ACOMODA LA MEDIU: A rezista Ia condiţiile noi. A SE ACOPERI DE GLORIE: A avea succese mari; A deveni renumit; A deveni o persoană de mare valoare. A SE ACOPERI DE RUŞINEA LUMH: A ajunge într-o situaţie penibilă; A se face de râs; v, şi A se acoperi de ruşinea satului. A SE ACOPERI DE RUŞINEA SATULUI: A ajunge într-o situaţie penibilă; A se face de râs; v. A se acoperi de ruşinea lumii. A SE ADAPTA GREU UNUI LUCRU: A accepta greu un lucru nou; A renunţa greu la ale sale. A SE ADAPTA ÎMPREJURĂRILOR: A accepta noile împrejurări, noile copjdiţii; v. şi A se adapta la împrejurări A SE ADAPTA LA...: A accepta.... A SE ADAPTA LA ÎMPREJURĂRI: A 579 A SE AFLA ÎN PRIMEJDIE accepta noile împrejurări, noile condiţii; y. A se adapta împrejurărilor. A SE ADAPTA LA MEDIU: A se acomoda cu împrejurările. A SE ADAPTA LA O SITUAŢIE NOUĂ: A accepta o situaţie noua. > A SE ADĂPA CU SÂNGE: A chinui, a tortura, a oprima, a exploata pe cineva; A fi criminal; v. şi A se adăpa în sânge. A SE ADĂPA ÎN ACEEAŞI APĂ CU CINEVA: A dispune de aceleaşi informaţii; A avea aceeaşi pregătire; v. şi A se adăpa la aceeaşi apă cu cineva. A SE ADĂPA ÎN SÂNGE: A chinui, a tortura, a oprima, a exploata pe cineva; A fi criminal; v. A se adăpa cu sânge. A SE ADĂPA LA ACEEAŞI APĂ CU CINEVA: A dispune de aceleaşi informaţii; A avea aceeaşi pregătire; v. A se adăpa în aceeaşi apă cu cineva. A SE ADÂNCI ÎN GÂNDURI: A gândi profund făcând abstracţie de realitate; v. şi A se cufunda în gânduri A SE ADÂNCI ÎN STUDIU: A studia, a cerceta mult. A SE ADRESA CUIVA: A spune ceva cuiva; A face pe cineva atent. A SE ADRESA CU O CERERE: A depune o cerere. A SE ADUCE PE ARIPI DE VÂNT: A apărea invizibil; A fi adus uşor. A SE ADUNA BUBA REA CU OBRINITUL: A-şi da mâna doi ticăloşi. A SE ADUNA CA LA MORT: A se aduna în număr foarte mare; v. A se aduna ca muştele la miere. A SE ADUNA CA LA URS: A se aduna în număr foarte mare; v. A se aduna ca muştele la miere. A SE ADUNA CA MUŞTELE: A se aduna în număr foarte mare; v. A se aduna ca muştele la miere. A SE ADUNA CA MUŞTELE LA MIERE: A se aduna în număr foarte mare; v. şi A se aduna ca la mort; A se aduna ca muştele la miere; A se aduna ca la urs; A se strânge ca muştele; A se strânge ca muştele la miere; A veni ca la mort; A veni ca muştele; A veni ca muştele la miere. A SE ADUNA CIOPOR (pop.): A se aduna grămada; v. şi A se aduna ciotcăi; A se aduna ciurcitunel; A se aduna hâţa; A se îngrămădi ciotcă; A se strânge ciotcă; A sta ciotcă. A SE ADUNA CIOTCĂ: A se aduna grămadă; v. A se aduna ciopor. A =SE ADUNA CIURCIUMEL (pop.): A se aduna grămadă; v. A se adună ciopor. A SE ADUNA CLAIE PESTE GRĂMADĂ: A se îngrămădi peste măsură. A SE ADUNA COVRIG: A se cârci; A se încovoia. A SE ADUNA CU MIC CU MARE: A se aduna toţi, chiar şi cei mici. A SE ADUNADEPE DRUMURI: A termina de hoinăreală; A se aşeza la casa lui; A se căsători. A SE ADUNA HAŢA: A se aduna grămadă; v. A se aduna ciopor. A SE ADUNA ZĂPADA ANILOR: A cărunţit; I-a albit părul. . A SE AFIRMA: A deveni cunoscut; A deveni renumit. A SE AFIŞA CU CINEVA: A ieşi în public cu cineva. A SE AFLA AFARĂ DIN SINE-ŞI (înv.)·. A fi bolnav psihic. A SE AFLA BINE CU CINEVA: A fi în relaţii bune cu cineva; A se înţelege bine cu cineva. A SE AFLA CA ÎN SÂN ©E RAI: A fi fericit; A trăi bine; v. A fi ca în sân de rai. â SE:AFLACâJN SÂNUL LUI AVRAM: A fi fericit; A trăi bine; v. A fi ca în sân de rai. A SE AFLA ^CA IN SÂNUL LUI DUMNEZEU: A fi fericit; A trăi bine; v. A ji ca în sân de rai. :.--V;ţv,\Vv.· A SE AFLA DE FAŢĂ: A fi de faţă. A SE AFLA DE FAŢĂ LA CEVA SAU UNDEVA: A fi de faţă la ceva sau undeva. A SE AFLA FĂRĂ NICIO PÂRA CHIOARĂ ÎN BUZUNAR: A fi foarte sărac; A nu avea niciun ban; v. şi A se afla fără nicio para’în buzunar; A se ajla fără nicio para frântă în pungă; A se afla fără nicio para în pungă. A SE AFLA FĂRĂ NICIO PARA ÎN BUZUNAR: A frfbarte sărac; A nu avea niciun ban; v.A se ajla fără nicio para chioară în buzunar. A SE AFLA FĂRĂ NICIO PARA FRÂNTĂ ÎN PUNGĂ: A fi foarte sărac; A nu avea niciun ban; v. A se afla fără nicio para chioară în buzunar. A SE AFLA FĂRĂ NICIO PARA ÎN PUNGĂ: A fi foartejsărac; A nu avea niciun ban; v. A se afla fără nicio para chioară în buzunar. A SE AFLA ÎN CULMEA FERICIRH: A fi foarte fericit; A avea de toate. A SE AFLA ÎN FRUNTE: A fi în frunte; A fi primul; A fi cel mai bun. A SE AFLA ÎN FRUNTEAPIRAMIDEI: A se afla în fruntea ierarhiei; A parveni până la cea mai înaltă treaptă; v, A ajunge în vârful piramidei. A SE AFLA ÎN GURA LUMII: A fi bârfit de lume; A fi vorbit de rău. A SE AFLA ÎN GURA TUNULUI: A fi în mare pericol. A SE ÂFL ÎN IMPAS: A fi în dificultate; v. şi A se găsi în impas. A SE AFLA ÎN ÎNCURCĂTURĂ: A fi în încurcătură. A SE AFLA ÎN LUCRU: A fi în lucru; A nu fi terminat. A SE AFLA ÎN PLASA CUIVA (sport): A fi imediat în spatele adversarului. A SE AFLA ÎN POSESIE: A se afla în posesie; A fi posedat. A SE AFLA ÎN PRIMEJDIE: A se afla în primejdie. A SE AFLA ÎN PRIMELE RÂNDURI 580 A SE AFLA ÎN PRIMELE RÂNDURI: A se afla în primele rânduri; A fi printre primii. A SE AFLA ÎN PRIVEALĂ: A privi; A asista; v. A face priveală. A SE AFLA ÎN PRIZĂ: (Despre piesele jocului de şah)\ A se afla în pericol de a fi capturate; v. A fi în priză. A SE AFLA ÎN PRODUCŢIE: (Despre oameni) A intra în câmpul muncii; A lucra; (Despre produse) A fi în curs de execuţie; v. A fi în producţie. \ A SE AFLA ÎN PUTEREA CUIVA: A fi: în puterea cuiva; A avea cineva dreptul asupra cuiva sau a ceva. A SE AFLA ÎN SÂNUL LUI AVRAM:: A fi fericit; A trăi bine; v. Afîca în sân de rai, A SE AFLA ÎN SÂNUL LUI DUMNEZEU: A fi fericit; A trăi bine; v. A fi ca în sân de rai. A SE AFLA ÎN SITUAŢIA CUIVA: A fi în condiţii similare sau identice ce cele ale altcuiva; A fi comparabil cu cineva; v. A Ji în situaţia cuiva. A SE AFLA ÎN TREABĂ (CU CEVA): A-şi găsi de lucru (cu ceva); A-şi trece timpul (cu ceva); v.A fi în treabă (cu ceva). A SE AFLA ÎNTRE BAROS ŞI ILĂU: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi Hău. ASE AFLA ÎNTREBAROS ŞI NICOVALĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v.A ajunge între baros şi ilău. A SE AFLA ÎNTRE CIOCAN ŞI ILĂU: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi ilău. A SE AFLA ÎNTRE CIOCAN ŞI NICOVALĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A jî între baros şi ilău. A SE AFLA ÎNTR-O DIFICULTATE GRAVĂ: A fi în dificultate gravă; A avea dificultăţi, neplăceri grave. A SE AFLA ÎNTR-O SITUAŢIE NEPLĂCUTĂ: A fi într-o situaţie neplăcută, nedorită, dificilă, penibilă; v. şi A se afla într-o situaţie penibilă. A SE AFLA ÎNTR-O SITUAŢIE PENIBILĂ: A fi într-o situaţie neplăcută, nedorită, dificilă; v.A se afla într-o situaţie neplăcută. A SE AFLA ÎNTR-UN PUNCT MORT: A se afla în impas; v. A ajunge într-un punct mort. A SE AFLA ÎN VÂRFUL PIRAMIDEI: A fi cel mai sus; A fi primul; A fi cel mai bun. ......... A SE AFLA LA AMAN: A fi; la mare strâmtoare; Ă fi într-o situaţie dificilă, grea; v. şi A fi la ananghie; A fi la mare ananghie; A se afla la mare strâmtoare. A SE AFLA LA ANANGHIE: A fi la mare strâmtoare; A fi într-o situaţie dificilă, grea; v. A ji la aman. A SE AFLA LA DISPOZIŢIA CUIVA: A se afla la dispoziţie cuiva; A face ce i se spune; A asculta dispoziţiile cuiva; v. şi A se afla sub ascultarea cuiva; A se afla sub călcâi; A se afla sub călcâiul cuiva. A SE AFLA LA MARE ANANGHIE: A fi la mare strâmtoare; A fi într-o situaţie foarte dificilă, foarte grea; v. A fi la aman. A SE AFLA LA MARE NEVOIE: A avea mare nevoie de ceva; v. şi A se afla la nevoie. A SE AFLA LA MARGINEA PRĂPASTIEI: A fi într-o situaţie critică; A fi ameninţat de o mare primejdie; v. A ajunge la marginea prăpastiei. A SE AFLA LA MASĂ: A începe să mănânce; v. şi A se aşeza la masă; A se pune la masă; A sta la masă; A şedea la masă. . A ŞE AFLA LA NEVOIE: A avea nevoie de ceva; v. şi A se afla la mare nevoie ;:A::SE :AFLA: LA;;PIEIRE:: A fi^la ipieire; A dispărea; A se ruina complet. A SE AFLA LA STRÂMTOARE:A fi la mare strâmtoare; A fi într-o situaţie deosebit de dificilă, de grea; v. A fi la aman. A SE AFLA LA UN PUNCT MORT: A se afla în impas; v. A ajunge într-un punct mort. A SE AFLA PE ACELAŞI PICIOR CU CINEVA: A fi egal, a fi la fel cu cineva; A nu se deosebi cu nimic de cineva; v. şi A ji pe picior de egalitate cu cineva. A SE AFLA PE CALEA CEA BUNĂ: A fi pe drumul; cel bun; A face o treabă bună; A merge bine. A SE AFLA PE LINIA MOARTĂ: A fi retrogradat; v.A fi pe linia moartă, A SE AFLA PE MARGINEA PRĂPASTIEI: A fi într-o situaţie critică; A fi ameninţat de o mare primejdie; v. A ajunge la marginea prăpastiei. A SE AFLA PE PATUL DE MOARTE: A fi pe moarte; A fi foarte bolnav; v. şi A fi pe patul morţii. A SE AFLA PE PATUL MORŢII: A fi pe moarte; A fi foarte bolnav; v. A fi pe patul de moarte. A SE AFLA PE PICIOR DE EGALITATE CU CINEVA: A fi egal, a fi la fel cu cineva; A nu se deosebi cu nimic de cineva; v. A fi pe acelaşi picior cu cineva. A SE AFLA PE PICIOR DE PACE: A fi în stare de pace; v. A fi pe picior de pace A SE AFLA PE PICIOR DE RĂZBOI: A fi în stare de război; v. şi A se afla pe picior de război. A SE AFLA PE TAPET: A fi la ordinea zilei; A fi actual. A SE AFLA PE TOATE DRUMURILE: A fi peste tot. Ă SE AFLA SUB ARME: A fi în armată; A fi ocupat de o armată străină. A SE AFLA SUB ASCULTAREA CUIVA: A se afla Ia dispoziţie cuiva; A face ce i se spune; A asculta dispoziţiile cuiva; v. şi A se afla la dispoziţia cuiva. A SE AFLA SUB CĂLCÂI: A şe afla la dispoziţia cuiva; A face ce i se spune; A asculta dispoziţiile cuiva; v. şi A se afla la dispoziţia cuiva. A SE AFLA SUB CĂLCÂIUL CUIVA: A se afla la dispoziţie cuiva; A face ce i se spune; A 581 A SE ALEGE CU MÂNA GOALĂ asculta dispoziţiile cuiva; v. şi A se afla Ia dispoziţia cuiva, A SE AFLA SUB IMPRESIA: A avea impresia; A bănui; A crede; A presupune. A SE AFLA SUB OBSERVAŢIE: A fi sub observaţie; A fi urmărit; A fi controlat. -A SE AFLA SUB TIPAR: A se fi în curs de apariţie; v. A se afla sub tipar. A SE AFLA SUB TUTELĂ: A fi ocrotit, sprijinit, protejaL A ŞE AFUMA: A se îmbăta; v.; şi A se afuma bine. A SE AFUMA BINE: A se îmbăta; v. A se afuma, A SE AFUMA CU LULEAUA: A fuma cu luleaua. A SE AFUMA CU TĂMÂIA DRACULUI: A fuma tutun. A SE AFUNDA ÎN STUDIU: A studia, a cerceta profund. A SE AGĂŢA CA BOALA DE OM SĂNĂTOS (pop.): A aduce învinuiri; A căuta prilej de ceartă; v. şi A se agăţa ca boala de omul sănătos; A se agăţa ca moartea de om sănătos; A se agăţa ca moartea de omul sănătos; A se agăţa ca boala de om sănătos; A se lega ca boala de omul sănătos; A se lega ca moartea de om sănătos; A se lega ca moartea de omul sănătos; A se agăţa ca boala de om sănătos, A SE AGĂŢA CA BOALA DE OMUL SĂ-NĂTOS (pop.): A aduce învinuiri; A căuta prilej de ceartă; v. A se agăţa ca boala de om sănătos. A SE AGĂŢA CA SCAIUL (DE CINEVA, SAU DE CEVA): A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. şi A se agăţa ca scaiul de oaie; A se agăţa grapă de cineva; A se agăţa scai de cineva; A se lega ca scaiul; A se lega ca scaiul de paie; A se lega scai. A SE AGĂŢA CA SCAIUL DE OAIE (DE CINEVA, SAU DE CEVA): A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se agăţa ca scaiul. A SE AGĂŢA DE CINEVA: A întărâta pe cineva; A provoca pe cineva; A nu lăsa în pace pe cineva; v. A se agăţa ca scaiul A SE AGĂŢA DE CINEVA CA SCAIUL DE OAIE: A întărâta pe cineva; A provoca pe cineva; A nu lăsa în pace pe cineva; v. A se agăţa de cineva, ■ A SE AGĂŢA DE GÂTUL CUIVA: A sări de gâtul cuiva; A şi exprima dragostea pentru cineva; A îmbrăţişa pe cineva. A SE AGĂŢA DE O SPERANŢĂ: A dori salvarea cu orice preţ; v. şi A se agăţa de un fir de pai; A se agăţa de un fir de păr; A se agăţa şi de un fir de pai; A se agăţa şt de un fir de păr; A se agăţa şi de un pai A SE AGĂŢA DE UN FER DE PAI: A dori salvarea cu orice preţ; v. A se agăţa de o speranţă. A SE AGĂŢA DE UN PAI: A dori salvarea cu orice preţ; v. A se agăţa de o speran ţă. A SE AGĂŢA DE UN FIR DE PĂR: A dori salvarea cu orice preţ; v. A se agăţa de o speranţă. A SE AGĂŢA DE UN PRETEXT: A invoca un pretext; A se folosi de un pretext. A SE AGĂŢA GRAPĂ DE CINEVA: A întărâta pe cineva; A provoca pe cineva; A nu lăsa în pace pe cineva; v. A se agăţa ca scaiul A SE AGĂŢA SCAI ' DE CINEVA: A întărâta pe cineva; A provoca pe cineva; A nu lăsa în pace pe cineva; v. A se agăţa ca scaiul A SE AGĂŢA ŞI DE UN FIR DE PAI: A dori salvarea cu orice preţ; v. A se agăţa de o speranţă. A SE AGĂŢA ŞI DE UN FIR DE PĂR: A dori salvarea cu orice preţ; v. A se agăţa de o speranţă. A SE AGĂŢA ŞI DE UN PAI; A dori salvarea cu orice preţ; v. A se agăţa de o speranţă. A SE AJUNGE: A se pricopsi; A parveni. · A SE AJUNGE CU ■: CINEVA7 DIN PREŢ: A stabili preţul. A SE AJUNGE CU CINEVA LA CUVINTE: A se înţelege cu cineva· A SE AJUNGE CU TÂRGUL: A cădea la învoială; A se învoi din preţ; v. şi A ajunge pe cineva cu târgul A SE AJUNGE CU TÂRGUL DIN PREŢ: A cădea la învoială; A se învoi din preţ; 'v. şi A ajunge pe cineva cu târgul ■■ A SE AJUNGE DIN PREŢ: A -cădea de acord asupra preţului; A stabili, de comun acord,-preţul; v. A rupe preţul A SE AJUNGE LA CUVINTE: A cădea la învoială; v. şi A se înţelege la cuvinte. A SE AJUTA CU CEVA: A ^folosi de ceva; A folosi un ajutor. A SE ALBI DE SPAIMĂ:A se speria foarte tare; A păli la faţă de frică. A SE ALBI DE ZIUĂ: A se face dimineaţă. A SE ALEGE APELE: A se clarifica lucrurile; A se face lumină. A SE ALEGE BRÂNZA DE ZER: A se alege binele de rău; v. şi A se alege brânza din zer; A se alege urda de zer; A se alege urda din zer. ■^A SE ALEGE BRÂNZA DIN ZER: A se alege binele de rău; v. A se alege brânza de zer. A SE ALEGE CA OAIA BEATĂ: A face opinie separată. A SE ALEGE CEVA DE CAPUL; CUIVA: A reuşi ceva; A face ceva bun; A izbuti; A nu renunţa. A SE ALEGE CU BUZELE UMFLATE: A nu obţine nimic; A se alege cu pagubă şi cu necazuri. A SE ALEGE CU CAPUL SPART: A fi bătut; A-i sparge capul. A SE ALEGE CU CEVA: A câştiga ceva; A avea un beneficiu, un profit de o oarecare valoare. A SE ALEGE CU CIUCA: A fi bătut. A SE ALEGE CU CIUFUL VERZII:A nu se alege cu nimic; A nu obţine nimic. A SE ALEGE CU MÂNA GOALĂ: A nu dobândi nimic; A nu avea niciun folos; v. A nu se alege cu două în tel A SE ALEGE CU MĂMICILE DE LA VESTĂ 582 A SE ALEGE CU MĂNICILE DE LA VESTĂ: A nu dobândi nimic; A nu avea niciun folos; v. şi ii nu se alege cu două în teu A SE ALEGE CU NECAZUL: A nu dobândi nimic; A nu avea niciun folos; v. A nu se alege cu două în tei. A SE ALEGE CU NIMIC: A nu dobândi nimic; A nu avea niciun folos; v. A nu se alege cu două în tei.  SE ALEGE CU· NIMICA TOATĂ: A dobândi foarte puţin; A primi lucruri neînsemnate. A SE ALEGE CU OFTATUL: ; A nu .dobândi nimic; A nu avea niciun folos; v. A nu se alege cu douăîntei. -v· 0 A SE ALEGE CU O PAPARĂ (DE LAi CINEVA): A fi certat cu asprime de cineva. A SE ALEGE CU PRAFUL DE PE TOBĂ: A nu dobândi nimic; A nu avea niciun folos; v. şi A nu se alege cu două în tei. A SE ALEGE CU ROŢILE DE LA SANIE: A nu dobândi nimic; A nu avea niciun folos; v. A nu se alege cu două în tei. A SE ALEGE CU UNA ÎN CAP: A fi lovit de cineva în cap. A SE ALEGE CU UN ŢIU: A nu dobândi nimic; A nu avea niciun folos; v. A nu se alege cu două în tei. A SE ALEGE CU URLETUL TOBII: A nu dobândi nimic; A nu avea niciun folos; v. A nu se alege cu două în tei. A SE ALEGE CU VORBA: A nu câştiga nimic. A SE ALEGE CU ZISU: A vorbi, a zice în zadar; A nu obţine nimic. A SE ALEGE DECÂT PRAF ŞI CENUŞĂ (DIN CINEVA SAU CEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. şi A se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva); A se alege decât praf şi ţărână (din cineva sau ceva); A se alege decât praful şi cenuşa (din cineva sau ceva; A se alege decât praful şi pulberea (din cineva sau ceva; A se alege decât praful şi ţărână (din cineva sau ceva); A se alege praful şi pulberea (din cineva sau ceva); A se alege pulberea (din cineva sau ceva); A se alege numai praf şi cenuşă (din cineva sau ceva); A se alege numai praf şi pulbere (din cineva sau ceva); A se alege numai praf şi ţărână (din cineva sau ceva); A se alege numai praful şi cenuşa (din cineva sau ceva); A se alege numaipraful şi pulberea (din cineva sau ceva); A se alege numai praful şi ţărâna (din cineva sau ceva); A se alege numai pulberea (din cineva sau ceva); A se alege scrum şi cenuşă (din cineva sau ceva);A se alege scrum şi fum (din cineva sau ceva); A se alege scrumul şi cenuşa (din cineva sau ceva); Ase alege scrumul şi fumul (din cineva sau ceva);A nu se alege decât praf şi cenuşă (din cineva sau ceva); A nu se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva); A nu se alege decât praf şi ţărână (din cineva sau ceva); A nu se alege decât praful şi cenuşa (din cineva sau ceva; A nu se alege decât praful şi pulberea (din cineva sau ceva; A nu se alege decât praful şi pulberea (din cineva sau ceva); A nu se alege praful şi ţărână (din cineva sau ceva); A nu se alege pulberea (din cineva sau ceva); A se mai alege praf şi cenuşă (din cineva sau ceva); A se mai alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva); A se mai alege decât praf şi ţărână (din cineva sau ceva); A se mai alege decât praful şi cenuşa (din cineva sau ceva); A se mai alege decât praful şi pulberea (din cineva sau ceva); A se mai alege decât praful şi ţărâna (din cineva sau ceva); A se mai alege praful şi pulberea (din cineva sau ceva); A se mai alege pulberea (din cineva sau ceva); v. şi A nu mai rămâne decât praf. A SE ALEGE DECÂT PRAF ŞI PULBERE (DIN CINEVA SAU CEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v.  se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva). A. SE ALEGE DECÂT PRAF ŞI ŢĂRÂNĂ (DIN CINEVA SAU CEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva). A SE ALEGE DECÂT PRAFUL ŞI CENUŞA (DIN CINEVA SAU CEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva). A SE ALEGE DECÂT PRAFUL ŞI PULBEREA (DIN CINEVA SAU CEVA); A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva). A SE ALEGE DECÂT PRAFUL ŞI ŢĂRÂNA (DIN CINEVA: SAU CEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva). A SE ALEGE DOAR CU PIELEA DE PE EL: A pierde tot. )>■:■ A SE ALEGE DOAR CU SPAIMA: A se speria tare iară să păţească ceva; A trece doar printr-o sperietură. A SE ALEGE FUM ŞI SCRUM DE CEVA, DE CINEVA; DIN CINEVA: A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. şi A se alege numai fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva) ; A se alege numai fum şi scrum (de ceva; de cineva, din cineva); A se alege numai scrum şi cenuşă (de ceva, de cineva, din cineva); A se alege numai scrumul (de ceva, de cineva, din cineva); A se alege numai scrumul şi fumul (de ceva, de cineva, din cineva). A SE ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ: A despărţi binele de rău; Valorile vor triumfa. A SE ALEGE ÎNTR-O PARTE: A se clarifica; A se lămuri; A se adopta o soluţie; v. A se alege şi într-un fel; A se alege la un fel A SE ALEGE ÎNTR-UN FEL: A se clarifica; A se lămuri; A se adopta o soluţie; v. şi A se alege într-o parte. A SE ALEGE LA UN FEL: A se clarifica; A se lămuri; A se adopta o soluţie; v. şi A se alege într-o parte. 583 A SE AMESTECA CA MĂRARUL ÎN TOATE BUCATELE A SE ALEGE NEGHINA DE GRÂU: A despărţi binele de rău. A SE ALEGE NUMAI CU SPAIMA: A trage doar o spaimă; A se speria numai. A ALEGE NUMAI FUM ŞI SCRUM (DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege fum şi Scrum (de ceva, de cineva, din cineva). Ă SE ALEGE NUMAI SCRUM ŞI CENUŞĂ (DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva). Ă SE ALEGE NUMAI PRAF Şî CENUŞĂ (DIN CINEVA SAU CEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; y. A se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva). A SE ALEGE NUMAI PRAF ŞI PULBERE (DIN CINEVA SAU CEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva) A SE ALEGE NUMAI PRAF ŞI ŢĂRÂNĂ (DIN CINEVA SAU CEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva) A SE ALEGE NUMAI PRAFUL ŞI CENUŞA (DIN CINEVA SAU CEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v.A se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva) A SE ALEGE NUMAI PRAFUL ŞI PULBEREA (DIN CINEVA SAU CEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege decât praf şipulbere (din cineva sau ceva). A SE ALEGE NUMAI PRAFUL ŞI ŢĂRÂNA (DIN CINEVA SAU CEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic ; v. A se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva) ASE ALEGE NUMAI SCRUMUL (DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v.A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva). A SE ALEGE NUMAI SCRUMUL ŞI CENUŞA (DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva), A SE ALEGE NUMAI SCRUMUL ŞI FUMUL (DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA.): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva) <■ A .SE ALEGE PARADICHIUL (înv.) A se alege praful·, A nu se alege nimic. A SE ALEGE PIATRA ŞI USCATĂ: A se distruge totul; A nu mai;rămâne nimic; v. A nu lăsa piatră pe piatră. A SE ALEGE PRAF (DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva) A SE ALEGE PRAF ŞI CENUŞĂ (DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva). A SE ALEGE PRAF ŞI PULBERE (DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v.A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva) A SE ALEGE PRAF ŞI ŢĂRÂNĂ (DEi CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva) A SE ALEGE PRAFUL (DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic\ v. A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva) A ŞE ALEGE PRAFUL DE TOŢI: A muri cu toţii. A SE ALEGE PRAFUL ŞI PULBEREA (DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva) ; A SE ALEGE PUZDERIA pINEL: A pieri. ;iy A SE ALEGE SCRUM ŞI FUM (DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva) A SE ALEGE SCRUMUL ŞI CENUŞA DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINEVA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva) A ŞE ĂXEGE SCRUMUL ŞI FUMUL DE CEVA, DE CINEVA, DIN CINE VA): A se distruge prin foc; A nu mai rămâne nimic; v. A se alege fum şi scrum (de ceva, de cineva, din cineva) A SE ALEGE SORŢII: A se ajunge la rezultat în favoarea uneia dintre părţi. A SE ALEGE ŞUIU Şl PUIU: A se alege praful. Ă SE ALEGE URDA DE ZER: A se alege binele de rău; v. A se alege brânza din zer, A SE ALEGE URDA DIN ZER: A se alege binele de rău; v. A se alege brânza de zer. A SE ALINTA CA CIOARA-N LAŢ: A o duce greu; A nu avea noroc. A SE ALINTA: CU SPERANŢA: A spera; A avea speranţe; A-şi găsi liniştea în speranţe. ; * ASE ALUNEC ACU MINTEA. A se ţicni. A SE AMĂGI SINGUR: A se înşela; A evita adevărul. :: A SE AMĂRÎ CUM NUMAI DUMNEZEU ŞTIE: A se chinui foarte mult în tăcere, neştiut de nimeni. A SE AMĂRÎ SINGUR-SINGUREL: A se chinui singur; A nu fi ajutat de nimeni. A SE AMBALA: A se agita; A se avânta; A se entuziasma. A SE AMESTECA CA MĂRARUL ÎN BUCATE: A se amesteca în treburile cuiva; v. şi A se băga în vorbă ca măgarul în ciorbă. A SE AMESTECA CA MĂRARUL ÎN TOATE BUCATELE: A se băga, a se amesteca, a-şi vârî nasul peste tot. A SE AMESTECA ÎN AFACERILE CUIVA 584 A SE AMESTECA ÎN AFACERILE CUIVA: A se băga, a se amesteca, a-şi vârî nasul în afacerile cuiva; v. şi A se amesteca în treburile altora; A se amestecă în treburile cuiva. A SE AMESTECA ÎN BORŞUL CUIVA: Ase amesteca în treburile cuiva; v. şi A se baga în borşul cuiva. A SE AMESTECA ÎN CASĂ CUIVA: A băga zâzanie în familia cuiva; A strica treburile cuiva; v. şi A se amesteca în ciorba altuia; A se amesteca în ciorba cuiva; A se băgă în casa altuia; A se baga în ciorba altuia. A SE AMESTECA ÎN CEVA: A se băga, a se amesteca, a-şi vârî nasul în ceva. A SE AMESTECA ÎN CIORBA ALTUIA: A băga zâzanie în familia cuiva; A strica treburile cuiva; v. A se amesteca în casa cuiva. A SE AMESTECA ÎN CIORBĂ CUIVA: A băga zâzanie în familia cuiva; A strica treburile cuiva; v. /I se amesteca în casa cuiva. A SE AMESTECA ÎN MULŢIME: A intra între oameni;  se amesteca cu ceilalţi: A SE AMESTECA ÎN TOATE: A se băga în treburi care nu-1 privesc; v. şi A se amesteca în toate ca sarea-n bucate; A se amesteca în toate sosurile. A SE AMESTECA ÎN TOATE CA SAREA-N BUCATE: A se băga în treburi care nu-1 privesc; v. A se amesteca în toate. A SE AMESTECA ÎN TREBURILE ALTO-RĂ: A se băga, a se amesteca, a-şi vâri nasul în afacerile cuiva; v. A se amesteca în afacerile cuiva. A SE AMESTECA ÎN TREBURILE CUIVA: A se băga, a se amesteca, a-şi vârî nasul în afacerile cuiva; v. A se amesteca în afacerile cuiva. A SE AMESTECĂ ÎNTR-O CHESTIUNE: A se băga, a se amesteca, a-şi vârî nasul într-o chestiune. A SE AMESTECA ÎN VORBĂ: A deranja pe cei ce discută; v. şi A se amesteca în vorbă ca mărarul în ciorbă. A SE AMESTECA ÎN VORBĂ CA MĂRARUL ÎN CIORBĂ: A deranja pe cei ce discută; v. A se amesteca în vorbă. A SE AMESTECĂ UNDE NU-I FIERBE OALA: A se amesteca în treburi care nu-1 privesc; v. şi A se băga unde nu-i fierbe oala; A-şi băga nasul unde nu-i fierbe oala; A-şi vârî nasul unde nu-i fierbe oala. A SE AMOREZA DE CINEVA: A se îndrăgosti de cineva. A SE ANGAJA ÎNTR-O CURBĂ: A face o mişcare periculoasă; A se expune unui pericol. A SE ANGAJA PE CUVÂNT DE ONOARE: A promite; A-şi da cuvântul de onoare. A SE APĂRA PAS CU PAS: A se apăra la fiecare pas; A pune mare bază pe apărarea sa. A SE APĂRA PRIN TOATE MIJLOACELE: A folosi toate mijloacele în apărarea sa; A recurge la toate mijloacele pentru apărarea sa. A SE APLECA DUPĂ CUM BATE VÂNTUL: A-şi schimba poziţia, atitudinea, scopul; A nu fi stabil; A nu se ţine de cuvânt; A nu-şi onora obligaţiile. A SE APRINDE CA FOCUL DE PAIE: A se mânia repede şi tare; v. şi A se aprinde foc; A se aprinde uşor; A SE APRINDE DE MÂNIE: A-şi ieşi din fire. A SE APRINDE FOC: A se mânia repede şi tare; v. A se aprinde ca focul de paie. A SE APRINDE LA FAŢĂ: A se enerva; A se supăra; A se intriga. A SE APRINDE PĂSATUL ÎN ELE (pop:): A râde, a chicoti prea mult şi supărător, enervant, jignitor. A SE APRINDE UŞOR: A se mânia repede şi tare; v. A se aprinde ca focul de paie. A SE APRINDE UŞOR LA BĂUTURĂ: A se enerva repede când bea. A SE APROPIA CU PAŞI MĂRI DE...: A face paşi mari până la..; A se grăbi la.... Ă SE APROPIA CU TÂRGUL: A cădea Ia învoială asupra preţului A SE APROPIA DE SFÂRŞIT: A fi aproape de sfârşit; A fi pe sfârşite. A SE APROPIA DE ŢINTĂ: A fi aproape de ţintă; A reuşi; A învinge. A SE APROPIA DE ZIUĂ: A se lumina de ziuă; A se apropia de zori. A SE APROPIA FUNIA DE PAR: A îmbătrâni; A-şi; aştepta moartea; A se apropia; scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. A SE APROPIA FUNIA DE STEJAR A se alege decât praf şi pulbere (din cineva sau ceva). A îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. A SE APROPIA FUNIA DE ŢĂRUŞ: A îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. A SE APROPIA FUNIA LA PAR: A îmbătrâni; A-şî aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. A SE APROPIA FUNIA LA STEJAR: A îmbătrâni;; 1 A-şi aştepta: moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par, A SE APROPIA FUNIA LA ŢĂRUŞ: A îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. A SE APROPIA ZIUA: A se apropia momentul. A SE APUCA CU MÂINILE DE CAP: A-i fi ciudă pe sine; A regreta ce a făcut sau ce a spus; A fi cuprins de o mare durere sufletească; v. A se apuca cu mâinile de păr. A SE APUCA CU MÂINILE DE PĂR: A-i fi ciudă pe sine; A regreta ce a făcut sau ce a spus; A fi cuprins de o mare durere sufletească; v. şi A se apuca cu mâinile de cap. ASE APUCA DE-A POVEŞTILE (pop., fam.)·. A vorbi multe şi mărunte cu cineva; v. şi A se apuca de poveste; A se apuca de poveşti; A se 585 A SE ARUNCĂ ÎN GOL apuca la poveste; A se apuca la poveşti; A se pune la poveşti; A sta de-a poveştile; A sta de poveste; A sta de poveşti; A sta în poveşti; A sta la poveste; A sta la poveşti; A umbla de-a poveştile; A umbla în poveşti. A SE APUCA DE BĂUT: A începe să consume prea mult alcool; v. şi A se apuca de băutură. A SE APUCA DE BĂUTURĂ: A începe să consume prea mult alcool; v. A se apuca de băut. A SE APUCA DE EA: A-i căuta pricina; A încerca s-o violeze. A SE APUCA DE IUBIRI: A trăi imoral; v. şi A se apuca de iubit A SE APUCA DE IUBIT: A trăi imoral; v. A se apuca de iubiri. A SE APUCĂ DE ÎNCURCĂTURI: A comite fapte periculoase. A SE APUCĂ DE ÎNVĂŢAT: A începe să înveţe; A învăţa mult; v. şi A se apuca de învăţătură. A SE APUCA DE ÎNVĂŢĂTURĂ: A începe să înveţe; A învăţa mult; v. A se apuca de învăţat. A SE APUCA DE LUCRU: A începe să lucreze; A lucra mult. A SE APUCA DE NĂZBÂTII: A face prosti; A nu se controla. A SE APUCA DE PIEPT CU CINEVA: A sări ia cineva; A sări la bătaie. A SE APUCA DE POVESTE (pop., fam.): A vorbi multe şi mărunte cu cineva; v. A se apuca de-a poveştile. A SE APUCA DE POVEŞTI (pop., fam.): A vorbi multe şi mărunte cu cineva; \.A se apuca de-a poveştile. A SE APUCA DE RELE: A face gesturi, lucruri neplăcute; A fi duşmănos, invidios. A SE APUCA DE TAINĂ: A începe să pălăvrăgească cu cineva; A unelti împotriva cuiva. A SE APUCA DE TALA-TALA: A pălăvrăgi; A vorbi aiurea. A SE APUCA DE TREABĂ: A începe munca; A nu mai lenevi. A SE APUCĂ DE UN LUCRU:  începe să facă un lucru; A se ţine de un lucru. A SE APUCĂ DE VIŞCOTE (reg.): A face intrigi. A SE APUCA LA POVESTE (pop., fam.): A vorbi multe şi mărunte cu cineva; v. A se apuca de-a poveştile. A SE APUCA LA POVEŞTI (pop., fam.): A vorbi multe şi mărunte cu cineva; v. A se apuca de~ a poveştile. A SE APUCA PE CAP; (înv.): A se jura pe viaţă. A SE APUCA SERIOS DE O TREABĂ: A se pune serios pe treabă; A începe să lucreze serios. A SE APUCA ŞI DE UN FIR DE PAI: Ă-şi căuta salvarea în orice; A fi inspirat; A nu mai avea nicio ieşire; v. şi A se apuca şi de un pai. A SE APUCA ŞI DE UN PAI: Ă-şi căuta salvarea în orice; A fi inspirat; A nu mai avea nicio ieşire; v. A se apuca şi dc un fir de pai. ASE ARANJA: A se rezolva. A SE ARANJA BINE: A locui în condiţii bune; A avea loc de muncă bun; A avea de toate; A trăi bine. A SE ARĂTA CU PONOS (pop:): A fi supărat. A SE ARĂTA DRĂGUŢ CU CINEVA: A fi amabil, politicos cu cineva; A se purta civilizat cu cineva; v. şi A se arăta drăguţ faţă de cineva. A SE ARĂTA DRĂGUŢ FAŢĂ DE CINEVA: A fi amabil, polidcos cu cineva; A se purta civilizat cu cineva; v. A se arăta drăguţ cu cineva. A SE ARĂTA ÎN ADEVĂRATĂ LUMINĂ: A se prezenta aşa cum este; A se prezenta în forma sa reală. A SE ARĂTĂ ÎNGĂDUITOR CU CINEVA: A îngădui, a permite, cuiva ceva. A SE ARĂTA ÎN LUME: A ieşi în lume; A ieşi în public. A SE ARĂTA ÎN PLEZ (înv.): A se împotrivi; A fi contra. A SE ARĂTA JIGNIT: A se simţi jignit; A considera că este jignit. A SE ARĂTA LA DOCTOR: A-şi face un control medical. A SE ARĂTA LA LUMINĂ: A ieşi le. lumină; A-şi arăta adevărată faţă. i: A SE ĂRĂTA MÂNDRU DE...: A fi mândru de...; A se mândri cu............. Ă SE ARĂTĂ NERECUNOSCĂTOR: A fi nerecunoscător; A nu-şi.arăta recunoştinţa. A SE ARĂTA RECUNOSCĂTOR FAŢĂ DE CINEVA: A fi recunoscător faţă de cineva; A-şi exprima recunoştinţă faţă de cineva. A SE ARUNCA ASUPRA PRĂZII: A se repezi asupra cuiva; A sări la cineva. A SE ARUNCA CU CAPUL lN FOC: A intra într-o mare primejdie. A SE ARUNCA DE GÂTUL CUIVA: A copleşi pe cineva cu manifestări de dragoste; A îmbrăţişa pe cineva; v. şi A se arunca la gâtul cuiva. A SE ARUNCA ÎNAINTEA TRENULUI: A se sinucide; A se expune la un mare pericol. Ă^SE ARUNCĂ ÎN BRAŢELE CUIVA: A îmbrăţişa pe cineva; A-şi manifesta simpatia faţă de cineva. A SE ARUNCA ÎN CAPCANĂ: A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; \:A cădea în capcană. A SE ARUNCA ÎN CURSĂ: A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; v. A cădea în capcană. A SE ARUNCA ÎN FOC (PENTRU CINEVA): A face orice sacrificiu pentru cineva; v. şi A se arunca şi în foc (pentru cineva). A SE ARUNCA ÎN GENUNCHI ÎN FAŢA CUIVA: A se ploconi; A se umili; A-şi exprima supunerea. A SE ARUNCA ÎN GOL: A nu avea niciun sprijin; A fi pe cont propriu; A se expune unui mare pericol; A risca foarte mult. A SE ARUNCA ÎN GURA LUPULUI 586 A SE ARUNCA ÎN GURA LUPULUI: A se expune primejdiilor. A SE ARUNCA ÎN LAŢ: A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; v. A cădea în capcană. A SE ARUNCA ÎN LAŢE (î?iv.): A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; v. A cădea în capcană. A SE ARUNCA ÎN NEAMUL MAMEI: A semăna cu rudele din partea mamei. A SE ARUNCA ÎN PARTEA CUIVA: A semăna cu cineva; v. şi A se da în partea cuiva. A SE ARUNCA ÎN PARTEA MAMEI: A semăna cu mama. A SE ARUNCA ÎN LUPTĂ: A intra în luptă; A începe o luptă. A SE ARUNCA ÎN PARTEA TATEI: A semăna tatălui. A SE ARUNCA ÎN SABIE: A se expune unui pericol mare; A-şi risca viaţa. A SE ARUNCA LA CHELTUIALĂ: A cheltui prea mult; v. A avea bani de aruncat. A SE ARUNCA LA GÂTUL CUIVA:  copleşi pe cineva cu manifestări de dragoste; A îmbrăţişa pe cineva; v. A se arunca de gâtul cuiva. ASE ARUNCA LA PICIOARELE CUIVA: A se umili înaintea cuiva; A implora iertare; v. A cădea la picioarele cuiva. A SE ARUNCA LA PREŢ: A oferi un preţ prea mare. A ŞE ARUNCA LA VORBĂ: A vorbi necontrolat; A vorbi neîntrebat. Ă SE ARUNCA ŞI ÎN FOC (PENTRU CINEVA SAU CEVA):- A face orice sacrificiu pentru cineva; v. A se arunca în foc (pentru cineva sau pentru ceva). A SE ASCUNDE DUPĂ CUVINTE:A nu spune clar; A evita să discute sincer, deschis, A SE ASCUNDE DUPĂ DEGET: A nu putea ascunde o vină prea evidentă; v. şi A se ascunde după fir de păr; A se ascunde după leuştean;  ser ascunde pe după vişin. A SE ASCUNDE DUPĂ FIR DE PĂR: A nu putea ascunde o vină prea evidentă; v. A se ascunde după deget. A SE ASCUNDE DUPĂ LEUŞTEAN: A . nu putea ascunde o vină prea evidenţă; v. A se ascunde după deget. Ă SE ASCUNDE ÎN BORTĂ DE ŞOARECE (pop.) A se ascunde în locuri greu accesibile; v. şi A se ascunde în gaură de şarpe; A se ascunde în gaură de şoarece;  se piti în gaură de şarpe. A SE ASCUNDE ÎN GAURĂ DE Ş AJRPE: A se ascunde în locuri greu accesibile; v. şi A se ascunde în borta de şoarece. A SE ASCUNDE ÎN GAURĂ DE ŞOARECE: A se ascunde în locuri greu accesibile; v. şi A se ascunde în borta de şoarece. A SE ASCUNDE LA SPATELE CUIVA: A se aşeza în spatele cuiva; A conta pe ajutorul cuiva. A SE ASCUNDE PE DUPĂ VIŞIN: A încerca în zădar să-şi ascundă o vină evidentă; v. şi A se ascunde după deget. A SE ASCUŢI LA FAŢĂ: A slăbi. A SE ASIGURA PE VIAŢĂ: A economisi pentru toată viaţă. A SE ASOCIA CU CINEVA: A se uni, a lucra împreună cu cineva; A face o asociaţie cu cineva. A SE AŞEZA CA DUPĂ SFOARĂ: A se alinia; A se aşeza unul după altul. A SE AŞEZA CA O PLĂCINTĂ: A se întinde;  sta comod. A SE AŞEZA DE MAS: A petrece noaptea; A rămâne peste noapte; v. A cădea la mas. A ŞE AŞEZA GRECEŞTE: A se aşeza cu genunchii la gură. ..i;;A,.SE; AŞEZA;. IARNA CU NĂDEJDE: A fi iarna grea. . .ASE : AŞEZA jIN; CALE A CUIVA: A împiedica acţiunile cuiva; v. şi A se aşeza în cale cuiva; A sta în calea cuiva; A sta în cale cuiva. A SE AŞEZA ÎN CALE CUIVA: A împiedica acţiunile cuiva; v. A se aşeza în calea cuiva. A SE AŞEZA ÎN GAZDĂ LA CINEVA: A închiria q cameră la cineva; A deveni chiriaşul cuiva.  SE AŞEZA ÎN SCAUN:  se înscăuna; A şe întrona; v. A intra în scaun. A SE AŞEZĂ ÎN TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE AŞEZA LA CASA LUI: A se căsători; A duce viaţa de familie. A SE AŞEZA LA: COADĂ: A sta la coadă; A aştepta la coadă, Ă SE AŞEZA LA LUCRU: A începe să lucreze, a începe să muncească cu seriozitate; A se pune pe treabă. A SE AŞEZA LA MASĂ: A începe să mănânce; v. .4 se afla la masă. A SE AŞEZA LA RÂND: A sta la rând; A lua rândul. A SE AŞEZA. LA SCAUN:;A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE AŞEZALA TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE AŞEZA LUNTRE ŞI PUNTE: A face lut posibilul A insista cât trebuie. A SE AŞEZA PE MOALE: A duce o viaţă comodo, liniştită, în belşug. A SE AŞEZA PE OSPĂTAT: A mânca şi a bea cu lăcomie; v. şi A se aşeza pe ospătate; A se pune pe ospătat; A se pune pe ospătate; A SE AŞEZA PE OSPATATE: A mânca şi a bea cu lăcomie; v. A se aşeza pe ospătat. A SE AŞEZA PE MAS: A petrece noaptea; A rămâne peste noapte; v. A cădea la mas. A SE AŞEZA PE SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE AŞEZA PE ŞEDERE: A nu munci; A sta toată ziua. A SE AŞEZA PE TREABĂ: A munci întruna. A SE AŞEZA PE TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. 587 A SE AVEA RĂU A SE AŞEZA PE TRAI: A trăi bine;A o duce bine; A avea tot ce-i trebuie. A SE AŞEZA TURCEŞTE: A sta jos cu picioarele încrucişate sub corp în felul orientalilor; v. şi A sta turceşte; A şedea turceşte, A SE AŞTERNE CÂMPULUI: A pleca orbeşte; A ajunge la disperare; A-şi lua lumea în cap. 1: ^AiSE AŞTERNE CU BĂTAIA PE EL: A-l bate mereu. A SE AŞTERNE DRUMULUI: A pleca la drum; v. şi/i se aşterne pe drum. A SE AŞTERNE LA DRUM: A parcurge un drum lung. A SE AŞTERNE LA TREABĂ: A se apuca de treabă; A lucra cu seriozitate. A SE AŞTERNE LA VORBĂ: A sta de vorbă; A vorbi mult; A nu mai termina de vorbit. A SE AŞTERNE PĂMÂNTULUI: A se întinde la pământ. A SE AŞTERNE PE BĂUT: A bea mult; v. şi A se aşterne pe băutură. A SE AŞTERNE PE BĂUTURĂ: A bea mult; v. A se aşterne pe băut. A SE AŞTERNE PE CAPUL CUIVA CU MIZERIA: A persecuta pe cineva. A SE AŞTERNE PE DRUM: A pleca la drum; v. A se aşterne drumului. A SE AŞTERNE PE FUGĂ: A o lua la fugă. A SE AŞTERNE PE LUCRU: A se pune pe lucru; A munci vârtos; v. şi A se aşterne pe muncă; A se aşterne pe treabă. A SE AŞTERNE PE MUNCĂ: A se pune pe lucru; A munci vârtos; v. A se aşterne pe lucru. A SE AŞTERNE PE PLOAIE: A ploua mult; A ploua neîntrerupt. A SE AŞTERNE PE SCRIS: A se pune pe scris; A începe să scrie. A SE AŞTERNE PE SOMN: A dormi. - - - A SE AŞTERNE PE TRAI: A trăi bine şi fără grijă. A SE AŞTERNE PE TREABĂ: A se pune pe lucru; A munci vârtos; v. A se aşterne pe lucru. A SE AŞTERNE SEARA: A se însera; v. A cădea seara. A SE AŞTERNE ŢĂRÂNII: A se culca la pământ; A cădea lat. A SE AŞTERNE VĂLUL UITĂRII: A uita; A nu mai ţine minte. A SE ATAŞA DE CEVA: A-se lipi, a se apropia, a se lega de cineva, de ceva. ASE ATÂRNA DE EL: A-i^căuta pricina; - A SE ATÂRNA GHIMP DE CINEVA; (pop.): A fi beat. A SE ATINGE: A se lăsa mituit. A SE AUZI CA DIN FUNDUL PĂMÂNTULUI: A se auzi înfundat, fară rezonanţă. A SE AUZI CA DIN PIVNIŢĂ: {Despre voce) A se auzi de departe; v. A ieşi ca din pivniţă. A SE AUZI CA DINTR-0 PIVNIŢĂ: A se auzi prost; A nu se auzi clar; A se auzi de departe. Ă SE AVÂNTA ORBEŞTE: A se repezi nebuneşte; A insufla avânt. A SE AVEA AŞA ŞI AŞA: A nu se avea prea bine; A nu avea relaţii bune; v. şi A se avea cam aşa. A SE AVEA BINE (CU CINEVA): A fi în relaţii bune cu cineva; A se înţelege. A SE AVEA CA CĂŢELUL CU PURCELUL: A se avea rău; A nu se suferi; v. şi A se avea ca câinele cu mâţa; A se avea ca câinele cu pisica; A se avea ca câinele cu porcii; A se avea ca câinii cit mâţa; A se avea ca câinii cu pisica; A se avea ca câinii cu porcii. A SE AVEA CA CÂINELE CU MÂŢA: A se avea rău; A nu se suferi; v. A se avea ca căţelul cu purcelul. ; A SE AVEA CA CÂINELE CU PISICA: A se avea rău; A nu se suferi; v. A se avea ca căţelul cu purcelul. A SE AVEA CA CÂINELE CU PORCII: A se avea rău; A nu se suferi; v. A se avea ca căţelul cu purcelul. A SE AVEA CA CÂINII CU MÂŢĂ: A se avea rău; A nu se suferi; v. A se avea ca căţelul cu purcelul. A SE AVEA CA CÂINII CU PISICA: A se avea rău; A nu se suferi; v. A sc avea ca căţelul cu purcelul. A SE AVEA CA CÂINII CU PORCII: A se avea rău; A nu se suferi; v. A se avea ca căţelul cu purcelul. A SE AVEA CA FRAŢII: A se iubi; A se înţelege. A SE AVEA CAM: AŞA: A nu se avea prea bine; A nu avea relaţii bune; v. A se avea aşa şi aşa. A SE AVEA CA MÂŢĂ CU ŞOARECELE: A se avea foarte rău; A:Fi în relaţii proaste; v. şi A se avea ca pisica cu şoarecele; A se avea ca şoarecele cu mâţa; A se avea ca şoarecele cu pisica; A se avea ca şoarecele cu porcii. A SE AVEA CA PISICA CU ŞOARECELE: A se avea foarte rău; A fi în relaţii proaste; v. A se avea ca mâţa cu şoarecele. A SE AVEA CA ŞOARECELE CU MÂŢA: A se avea foarte rău; A fi în relaţii proaste; v. A se avea ca mâţa cu şoarecele. A SE AVEA CA ŞOARECELE CU PISICA: A se avea foarte rău; A fi în relaţii proaste; v. A se avea ca mâţa cu şoarecele. A SE AVEA CA ŞOARECELE CU PORCII: A se avea foarte rău; A fi în relaţii proaste; v. A se avea ca mâţa cu şoarecele. A SE AVEA CU BĂRBATUL EI: A fi amanta soţului alteia. A SE AVEA CU MULŢI: (Despre femei) A trăi cu mai mulţi bărbaţi. A SE AVEA DRAGI: A se iubi A SE AVEA LA CUŢITE CU CINEVA: A se duşmăni de moarte cu cineva. A SE AVEA RĂU (CU CINEVA): A fi în relaţii proaste cu cineva; A nu se înţelege. A SE AZVÂRLI CA ÎN GURĂ DE ŞARPE 588 A SE AZVÂRLI CA ÎN GURĂ DE ŞARPE: A se repezi prosteşte; A se expune la mare pericol. A SE BATE CA APA PE MALURI: A se frământa inutil. ASE BATE CA CHIORII: A se bate rău; v. şi A se baie ca orbeţii; A se bate ca orbii; A se bate ca orbii la uliţă; A se bate ca orbii la târguri.  SE BATE CALICI ÎN GURA CUIVA: A mânca repede şi cu lăcomie; v. şi A se bate calicii la gura cuiva A SE BATE CALICI LA GURA CUIVA: A mânca repede şi cu lăcomie; v. A se bate calicii în gura cuiva. A ŞE BATE CA ORBEŢII: A se bate rău; v. şi A se bate ca chiorii. A ŞE BATE CA ORBII: A. se bate rău; v. şi A se bate ca chiorii. n A SE BATE CA ORBII LA ULIŢĂ: A se bate rău; v. şi A se bate ca chiorii. A ŞE BAŢE CA ORBII LA TÂRGURI: A se bate rău; v. şi A se bate ca chiorii. A SE BATE CAP ÎN CAP: A nu se potrivi deloc; A se contrazice. A SE BATE CU CAPUL DE PERETE: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. şi A se bate cu capul de pereţi; A se bate cu capul de toţi pereţi; A se bate cu capul de vatră; A se da cu capul de perete; A se da cu capul de pereţi; A se da cu capul de toţi pereţii; A se da cu capul de vatră; A se izbi cu capul de perete; A se izbi cu capul de pereţi; A se izbi cu capul de toţi pereţii; A se izbi cu capul de vatră; A se lovi cu capul de perete; A se lovi cu capul de pereţi; A se lovi cu capul de toţi pereţii; A se lovi cu capul de vatră. A SE BATE CU CAPUL DE PEREŢI: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. A se bate cu capul de perete. A SE BATE CU CAPUL DETOŢI PEREŢII: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. A se bate cu capul de perete. A SE BATE CU CAPUL DE VATRĂ: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. A se bate cu capul de perete. A SE BATE CU GÂNDUL: A fi preocupat de ceva; A fi urmărit de un gând. A SE BATE CU GÂNDURILE (pop.): A gândi intens; A-şi frământa mintea; A fi preocupat; v. şi A-şi bate capul. A SE BÂTE CU MÂNA PESTE FRUNTE: A-şi aduce aminte de ceva; A-şi aminti; v. şi A se bate cu palma peste frunte. A SE BATE CU MÂNA PESTE GURĂ: A regreta cele spuse; A dori ca cele spuse să nu se împlinească; v. şi A se bate cu palma peste gură. A SE BATE CU MINTEA: A medita; A se gândi profund. A SE BATE CU MOARTEA: A fi gata să moară; A fi în agonie. A SE BATE CU MORILE DE VÂNT: A se lupta cu duşmanii imaginari; A protesta inutil; v. şi A se lupta cu morile de vânt. A SE BATE CU PALMA PESTE FRUNTE: A-şi aduce aminte de ceva; A-şi aminti; v, A se bate cu mâna peste frunte. A SE BATE CU PALMA PESTE GURĂ: A regreta cele spuse; A dori ca cele spuse să nu .se împlinească; v. A se bate cu mâna peste gură. ASE BATE CU PUMNILÎN CAI*: A-şi manifesta supărarea sau pocăinţă; A se mândri; A se fuduli; A se lăuda; v. şi A se baie cu pumnii în piept; A se bate cu pumnul în piept. .,i: ASE; BATE CU PUMNII IN PIEPT: A-şi manifesta supărarea sau pocăinţa; A se mândri; şA se fuduli; A se lăuda; v. şi A se bate cil pumnul in cap. :;A SE: BATE CU: PUMNUL ÎN PIEPT; A-şi manifesta supărarea sau pocăinţa; A se mândri; A se fuduli; A se lăuda; v. A se bate cu pumnii în cap. A SE BATE DE MUSCĂ: A se apăra de muşte. A SE BATE DE TOŢI PEREŢII: A fi cuprins de deznădejde, de durere, de furie; v. şi A se da de toţi pereţii. A SE BATE DRACII LA GURA CUIVA: A vorbi mult; A vorbi tot timpul; A mânca mult; A mânca tot timpul. A SE BATE DUPĂ CEVA: A dori foarte mult ceva; A insista, a se zbate sâ obţină ceva; v. şi A se bate pentru ceva. A SE BATE ÎN DUEL: A se certa cu cineva; A se opune cuiva; A nu accepta pe cineva. ^ : A ŞE BATE LUPII LA GURA CUIVA: A mânca cu lăcomie. A SE BAŢE PÂNĂ LA SÂNGE: A se bate mult; A se bate tare; A lovi tare unul pe altul. ASE BATE PE BURTĂ CU CINEVA: A fi în relaţii bune cu cineva; v. şi A se bate pe umăr cu cineva. : ;;A; ŞE BATE PENTRU, CEVA: A; dori foarte mult ceva; A insista, a se zbate sâ obţină ceva; v. A se bate după ceva. A SE BATE PE UMĂR CU CINEVA: A fi în relaţii bune cu cineva; v. A se bate pe burtă cu cineva. A ŞE BÂTE PE VIAŢĂ ŞI PE MOARTE: A fi pe moarte. A;::SE BATE ZIUA CU NOAPTEA: A se însera; A se crăpa de ziua; A se lăsa zorile; v. şi A se îmbina ziua cu noaptea; A se înghâna ziua cu noaptea; A se lupta ziua cu noaptea. A SE BĂGA AL TREILEA PE FIR: A apărea un amant; A mai apărarea unul cointeresat; v. şi A se băga altul la mijloc. A SE BĂGA ALTUL LA MIJLOC: Ă apărea un amant; A mai apărarea unul cointeresat; v. A se băga al treilea la mijloc A SE BĂGA CA MĂRARUL lN CIORBĂ: A se băga nepoftit în vorbă; A se băga în treburile altora; v. şi A se băga ca musca în bălegar; A se băga ca usca în lapte. 589 A SE BĂGA PÂNDAR LA CIMITIR A SE BĂGA CA MUSCA ÎN BĂLEGAR: A se băga nepoftit în vorbă; A se băga în treburile altora; v. A se băga ca mărarul în ciorbă. A SE BĂGA CA MUSCA lN LAPTE: A se băga nepoftit în vorbă; A se băga în treburile altora; v. A se băga ca mărarul în ciorbă. A SE BĂGA CA PĂDUCHELE ÎN FAŢĂ: A se instala în faţa altora. A SE BĂGA CA PORCU: A intra în treburile altuia fără ruşine. A SE BĂGA CHEZAŞ: A fi garant; A garanta ceva.':/' A SE BĂGA CU MÂNA ÎN EL: A-l lua de piept.:::",'·::; A SE BĂGA CU NASU-N RUŞINE: A se face de ruşine. A SE BĂGA DATOR: A se îndatora; A face datorii; v. şi A se băga îndatorii. A SE BĂGA ÎN ALE FEMEILOR: A se amesteca în treburi femeieşti. A SE BĂGA ÎN BELEA: A-şi face necazuri; A-şi crea probleme. A SE BĂGA ÎN BORŞUL CUIVA: A se amesteca în treburile cuiva; v. A se amesteca în borşul cuiva. A SE BĂGA ÎN CASA ALTUIA: A băga zâzanie în familia cuiva; A strica treburile cuiva; v. A se amesteca în casa cuiva. A SE BĂGA ÎN CÂTE ŞI CÂTE: A se băga în tot felul de treburi. A SE BĂGA ÎN CEASUL MORŢII: A se spe-riade moarte. ASE BĂGA ÎN CHELTUIALĂ: A accepta să plătească; A lua cheltuielile asupra sa; v. şi A se băga la cheltuială. A SE BĂGA ÎN CIORBA ALTUIA: A băga zâzanie în familia cuiva; A strica treburile cuiva; v. A se amesteca în casa cuiva. A SE BĂGA ÎN CODRU: A-şi risca viaţa; A se expune la pericole. A SE BĂGA ÎN DATORII: A se îndatora; A face datorii; v. A se băga dator. A SE BĂGA ÎN FOC PENTRU ALTUL: A intra în situaţii de pericol pentru alţii. A SE BĂGA ÎN GURA LUPULUI: A-şi face un mare rău; A se expune multor riscuri. A SE BĂGA ÎN HORĂ: A intra într-o acţiune comună. A SE BĂGA SLUGĂ ÎN NEVOIE: A-şi face singur necazuri. A SE BĂGA ÎN OCHII CUIVA: A se face observat, remarcat de cineva. A SE BĂGA ÎN OCHII OMULUI: A se apropia prea mult de cineva; A se uita cu insistenţă în ochii cuina. A SE BĂGA ÎN PAT: A se culca. A SE BĂGA ÎN PAT BOLNAV: A zăcea în pat. A SE BĂGA ÎN PÂRĂ: A se judeca cu cineva; v. A avea pâră (cu cineva). A SE BĂGA ÎN PÂRI: A se judeca cu cineva; v. A avea pâră (cu cineva). A SE BĂGA ÎN PRIMEJDIA VIEŢII: A se expune pericolului; A-şi risca viaţa; v, A cădea în primejdia vieţii. A SE BĂGA ÎN PRIMEJDIE: A se expune pericolului; A-şi risca viaţa; v. A cădea în primejdia vieţii. A SE BĂGA ÎN PRIMEJDII: A se expune pericolului; A-şi risca viaţa; v. A cădea în primejdia vieţii. A SE BĂGA ÎN RĂCORI: A-I speria tare. A SE BĂGA ÎN SCUTECE: A da în mintea copiilor; A se prosti. A SE BĂGA ÎN SUFLETUL CUIVA: A câştiga încrederea cuiva; v. şi A se băga sub pielea cuiva. ·'■· · A SE BĂGA ÎN TAINA ALTORA: A intra nepoftit în vorbă. A SE BĂGA ÎN TERCIUL CUIVA: A se amesteca în treaba altuia; A se amesteca unde nu are ce căuta. A SE BĂGA ÎN TOATE RĂCORILE: A se băga peste tot; A se amesteca în situaţii încurcate, suspecte; v. şi A se băga în toate sosurile. A SE BĂGA ÎN TOATE SOSURILE: A se băga peste tot;  se amesteca în situaţii încurcate, suspecte; v. A se băga în toate răcorile. A SE BĂGĂ ÎNTR-O AFACERE: A-şi deschide o afacere; A intra într-o afacere. A SE BĂGA ÎN VÂLTOARE: A intra în pericol; A se expune unui pericol. : : A SE BĂGA ÎN VORBĂ: A interveni în discuţie; A se amesteca neinvitat într-o discuţie. A SE BĂGA ÎN VORBĂ CA MĂRARUL ÎN CIORBĂ: A intra nepoftit în vorbă; A se amesteca în treburile cuiva; v. A se amesteca ca măgarul în bucate: A SE BĂGA LA AVERE: A urmări obţinerea unei anumite averi, A SE BĂGA LA CÂŞTIG: A urmări obţinerea unu anumit câştig. A SE BĂGA LA CHELTUIALĂ: A accepita să plătească; A lua cheltuielile asupra sa; v. A se băga în cheltuială. A SE BĂGA LA PRIMEJDIE: A se expune pericolului; A-şî risca viaţa; v. A cădea în primejdia vieţii. A SE BAGA LA PRIMEJDII: Ă se expune pericolului; A-şi risca viaţa; v. A cădea în primejdia vieţii. A SE BĂGA LA SCUTEALĂ: A se adăposti; v. A băga la scuteală. A SE BĂGA LA STĂPÂN: A intra, a se angaja slugă. A SE BĂGA NUMAI PE BANII GREI: A se băga numai la afaceri importante; A se băga numai la mită foarte mare. A SE BĂGA PÂNĂ-N GÂT ÎNTR-O AFACERE: A se amesteca pe deplin într-o afacere; A risca în mod egal. A SE BĂGA PÂNDAR LA CIMITIR: face un lucru inutil; A nu face ce trebuia; A lucra aiurea. ASE BĂGA PE FIR 590 A SE BĂGA PE FIR: A strica o relaţie; A face rău unor oameni. A SE BĂGA PESTE CINEVA: A deranja pe cineva; A înlătura pe cineva; A lua locul cuiva. A SE BĂGA PESTE TOT: A dori să afle totul; A dori să fie părtaş Ja orice afacere. A SE BĂGA PE SUB PIELEA CUIVA: A linguşi pe cineva. A SE BĂGA SINGUR ÎN GURA LUPULUI: A se expune singur unui mare pericol; A-şi risca singur viaţa. A SE BĂGA SINGUR ÎN NECAZURI: A-şi face singur necazuri; A-şi crea singur probleme. A SE BĂGA SLUGĂ (LA CINEVA): A se angaja slugă la cineva; A munci pentru cineva; v. A intra slugă (la cineva). A SE BĂGA SLUGĂ LA APĂ: A-şi face singur rău; A intra singur într-un pericol. A SE BĂGA SLUGĂ LA ARGAT: A ajunge, a cădea din rău în mai rău; v. şi A se băga slugă la măgar. ■ A SE BĂGA SLUGĂ LA MĂGAR: A ajunge, a cădea din rău în mai rău; v. şi A se băga slugă la argat. A SE BĂGA SUB PIELA CUIVA: A câştiga încrederea cuiva; A se băga în sufletul cuiva. A SE BĂGA UNDE NU-I FIERBE OALA: A se amesteca în treburi care nu-I privesc; v. A se amesteca unde nu4 fierbe oala. A SE BĂLĂCI ÎN NOROI: A face prostii; A se bălăcări; A se certa, a se batjocori cu cineva. A SE BIZUI PE CINEVA: A avea încredere în cineva; A se baza pe cineva. A SE BOBOTI CA ASCROAFA DE VIER: A umbla după bărbaţi; A se supăra rău. A SE BOBOTI DE TOT: A se supăra foc; v. şi A se boboti toată. A SE BOBOTI PE CINEVA: A se supăra pe cineva..·^.· A SE BOBOTI TOATĂ: A se supăra foc; v. A se boboti tot. A SE BOCI ÎN GURA MARE: A vorbi cu glas ridicat, vociferând; v. şi A se văicări în gura mare; A striga în gura mare; A vorbi în gura mare. A SE BRODI CA IEPURELE LA BISERICĂ: A se nimeri prost; A se întâmpla neplăcut, A SE BUCURA DE ATENŢIE: A: fi apreciat; A fi stimat. A SE BUCURA DE AUTORITATE: A fi autoritar; A avea autoritate; A fi respectat. A SE BUCURA DE AVERE: A fi bogat; A avea avere. A SE BUCURA DE BUCURIA ALTORA: A fi om bun; A nu cunoaşte ciuda şi invidia. A SE BUCURA DE BUNUL ALTUIA: A râvni, a folosi bunul altuia. ASE BUCURA DE CEVA: A avea ceva; A dispune de ceva. A SE BUCURA DE CREDIT LA CINEVA: A fi stimat, apreciat de cineva; A avea încredere cineva în el. A SE BUCURA DE FAVOARE: A fi favorizat, avantajat; A avea favoruri, avantaje; v. şi A se bucura de favoarea cuiva. A SE BUCURA DE FAVOAREA CUIVA: A fi favorizat, avantajat de cineva; A avea favoruri, avantaje din partea cuiva; v. şi A se bucura de favoare. A SE BUCURA DE ÎNCREDERE: A avea încredere cineva în el; A se baza pe al; A spera la ajutorul, ia sprijinul lui; v. şi A se bucura de încrederea cuiva. A SE BUCURA DE ÎNCREDEREA CUIVA: A avea încredere cineva în el; A se baza pe el; A spera la ajutorul, Ia sprijinul lui; v. A se bucura de încredere. A SE BUCURA DE MARE CINSTE: A fi foarte apreciat; A i se acorda o mare cinste. A SE BUCURA DE MARE TRECERE: A avea o mare trecere; A se bucura de o mare trecere, A SE BUCURA DE MARE VAZĂ: A se bucura de faimă, de reputaţie, de celebritate; A fi stimat şi apreciat; A fi important, valoros; A fi acceptat, aprobat de toată lumea; v. şi A se bucura de mult prestigiu; A se bucura de o bună reputaţie; A se bucura de o largă reputaţie; A se bucura de prestigiu; A se bucura de renume; A se bucura de stimă; A se bucura de stimă şi consideraţie. A SE BUCURA DE MULT PRESTIGIU: A se bucura de faimă, de reputaţie, de celebritate; A fi stimat şi apreciat; A fi important, valoros; A fi acceptat, aprobat de toată lumea; v. A se bucura de mare vază. A SE BUCURA DE O BUNĂ REPUTAŢIE: A se bucura de faimă, de reputaţie, de celebritate; A fi stimat şi apreciat; A fi important, valoros; A fi acceptat, aprobat de toată lumea; v. A se bucura de mare vază. A SE BUCURA DE O LARGĂ APROBARE: A se bucura de faimă, de reputaţie, de celebritate; A fi stimat şi apreciat; A fi important, valoros; A fi acceptat, aprobat de toată lumea; y. A se bucura de mare vază. A; SE BUCURA DE PRESTIGIU: A :se bucura de faimă, de reputaţie, de celebritate; A fi stimat şi apreciat; A fi important, valoros; A fi acceptat, aprobat de toată lumea; y . A se bucura de mare vază. A SE BUCURA DE RĂUL ALTUIA: A fi om rău; A fi câinos la inimă. A SE BUCURA DE RENUME: A se bucura de faimă, de reputaţie, de celebritate; A fi stimat şi apreciat; A fi important, valoros; A fi acceptat, aprobat de toată lumea; v. A se bucura de mare vază. A SE BUCURA DE STIMĂ: A se bucura de faimă, de reputaţie, de celebritate; A fi stimat şi apreciat; A fi important, valoros; A fi acceptat, aprobat de toată lumea; v. A se bucura de mare vază. A SE BUCURA DE STIMĂ ŞI CONSIDERAŢIE: A se bucura de faimă, de reputaţie, de 591 A SE CHITI CU BĂUTURA PE EL celebritate; A fi stimat şi apreciat; A fi important, valoros; A fi acceptat, aprobat de toată lumea; v. A se bucura de mare vază, A SE BUCURA DE SUCCES: A avea mari succese; A-i merge bine. A SE BUCURA DE TRECERE: A avea influenţă; A fi ascultat; A fi stimat. A SE BUCURĂ DE UN PRIVILEGIU: A fi privilegiat, avantajat; A avea un privilegiu, un avantaj. A SE BUCURA DE VIAŢĂ:· Ă fi fericit; A avea tot ce-i trebuie; Ă o duce foarte bine. A SE BUCURA DIN SUFLET:  se bucura sincer;  se bucura foarte mult. A SE BUCURA LA AVERE: A fi bogat; A avea o avere mare. A SE BUCURA LA UN SĂRAC CA TINE: A urmări să înşele până şi pe un sărac ca tine; A înşela şi un sărac. ASE BUCURA LA UNUL CA MINE: Ă căuta să înşele pe un nenorocit ca mine. A SE BURZULUI LA CINEVA: A se răsti la cineva; A vorbi cu cineva foarte urât. A SECA INIMA1 (CUIVA): A provoca o durere, o supărare mare cuiva; v. şi A seca la inimă1 (pe cineva). A SECA INIMA2 (CUIVA): (Despre dor, durere etc.) A mistui, a consuma pe cineva; v. şi A seca la inimă2 (pe cineva). A SE CAM MAI DUCE: A se duce de-a binelea. A SECA LA FICAŢI (PE CINEVA): A simţi o durere puternică; A necăji; A chinui; A frământa pe cineva; A regreta; A se căi; v. A roade la ficaţi (pe cineva). A SECA LA INIMA1 (PE CINEVA): A provoca o durere, o supărare mare cuiva; v. A seca inima1 (cuiva). A SECA LA INIMA2 (PE CINEVA): (Despre dor, durere etc.) A mistui, a consuma pe cineva; v. A seca inima2 (cuiva). A SECAT ŢÂŢA CAPREI: S-a terminat; S-a dus chilipirul; v. A înţărcat bălaia! A SE CĂCIULI ÎN FAŢA CUIVA: A se ploconi, a se umili în faţa cuiva. A SE CĂI DE OCHII LUMII: A nu se căi sincer; A mima căinţa. A SE CĂI DIN INIMĂ: A se căi cu adevărat; v. şi A se căi toată. A SE CĂI TOATĂ: A se căi cu adevărat; v. şi A se căi din inimă. A SE CĂPTUŞI CA O BOALĂ: A se lipi, a nu se desprinde; A se ţine scai de cineva; A nu lăsa în pace pe cineva. A SE CĂSĂTORI DIN DRAGOŞTE: A se :ăsători cu persoana iubită. A SE CĂUTA (înv., pop.); A-şi căuta dreptatea. A SE CĂUTA CA PÂINEA CALDĂ: A fi 'oarte căutat; A se vinde foarte repede· i?. şi A se :ăuta ca pâinea cea caldă; A se căuta ca plăcinta caldă; A se vinde ca pâinea caldă; A se vinde ca pâinea cea caldă; A se vinde ca plăcinta caldă. ASE CĂUTA CA PÂINEA CEA CALDĂ: A fi foarte căutat; A se vinde foarte repede; v. A se căuta ca pâinea caldă, A SE CĂUTA CA PLĂCINTA CALDĂ: A fi foarte căutat; A se vinde foarte repede; v. A se căuta ca pâinea caldă. A SE CĂUTA CU BABELE: A căuta, a folosi leacuri băbeşti. A SE CĂUTA LA DOCTOR: A-şi îngriji sănătatea consultând un doctor. A SE CĂZNI DEGEABA: A depune eforturi inutile;  se chinui inutil; A face o treabă inutilă. A SE CÂRPI CUM POATE: A se descurca cum poate. A SE CEBĂLUI LUMEA (pop.)'. A se sminti lumea. A SE CERTA CA LA PIAŢĂ: A se certa ca precupeaţele; A se certa iară jenă, fară ruşine; v. şi A se certa ca la tractir; A ie certa ca la uşa cortului. A SE CERTA CA LA TRACTIR: A se certa ca precupefele;: A se certa fără jenă, fară ruşine; v, şi A se certa ca la piaţă. A SE CERTA CA LA UŞA CORTULUI: A se certa ca precupeţele;: A se certa fără jenă, fară ruşine; v. şi A se certa ca la piaţă. A SE CERTA DIN NIMICA TOATĂ: A se certa inutil; A nu avea motive serioase de ceartă; v. şi A se certa pentru toate nimicurile, A SE CERTA FURCĂ (CU CINEVA): A se certa tot timpul cu cineva. ASE CERTA ÎN PLINĂ STRADĂ: A se certa în public, în văzul lumii. A SE CERTĂ LA CUŢITE (CU CINEVA): Ase certa violent cu cineva. A SE CERTA PE BLANA URSULUI DIN PĂDURE: A se certa pe nimic, pe ce nu au, pe ce nu este a lor. A ŞEXERTĂPE CĂMAŞA ALTUIA: X dori bunul altuia A SE CERTA PENTRU TpĂTE NIMICURILE: A se certa inutil; A nu avea motive serioase de ceartă; v. A se certa pentru nimica toată. A SE CHINUI CA TOŢI DRACII: A se chinui foarte mult. A SE CHINUI CU FOLOS: A obţine ceva chinuindu-se. A SE CHINUI DEGEABA: A nu obţin e nimic chinuindu-se. A SE CHINUI DE MAMA FOCULUI: A se chinui mult. A SE CHINUI DE MOARTE: A suferi chinuri grele. A SE CHITI CU BĂTAIA LA CINEVA: A-l bate mereu. A SE CHIŢI CU BĂUTURA PE EL: A-i tot da să bea; A-l îndemna să bea mult; v. A căşuna cu băutura pe el. A SE CHITI CU BIRJERIA PE.CINEVA 592 A SE CHITI CU BIRJERIA PE CINEVA (pop.)\ A se purta aspru cu cineva. A SE CHITI CU CIOMAGUL PE CINEVA (pop.): A-i aplica cuiva mai multe lovituri cie ciomag. A SE CHITI CU GURA PE CINEVA: A-i certa îndelung pe cineva; A-! cicăli pe cineva. A SE CHITI CU MILITĂRIA PE CINEVA (pop.): A-l trata cu asprime pe cineva. A SE CHITI CU MIZERIE PE CINEVA (pop.): A asupri pe cineva. A SE CHITI OftlUL PE MUNCĂ (pop.): A munci cu stăruinţă. Ă: SE CHITI PE AVERE: A Strânge avere; A se îmbogăţi; v. şi A se pune pe avere. A SE CHITI PE FĂCUT COPII (pop.): A da naştere la mai mulţi copii. Ă SE CHITI PE OM CA IARNĂ PE POM (pop.): A căşuna pe om. A SE CHITI PE TREABĂ (pop.): A desfăşura o activitate de durată. A SE CIUDI DE NECAZ (înv.): A se mâhni; A se frământa. A SE CLĂTINA PE PICIOARE: A merge împleticit, nesigur. A SE COACE BUBA: A i se pune cuiva un gând rău; A i se pregăti cuiva o cursă. A SE COACE ŞI MAMA LUI: A se răscoace. A SE COBORÎ DIN SCAUN: A renunţa la tron; A renunţa la un post mai mare, la un serviciu înalt. A SE COCLI CRIŢĂ: A se îmbăta criţă; A se îmbăta foarte tare; v. şi A se cocli turtă; A se face criţă; Ase face turtă; A se face turtă de beat; A se face turtă pe jos; A se îmbăta criţă; A se îmbăta lemn; A se îmbăta lulea; A se îmbăta turtă. A SE COCLI TURTĂ: A se îmbăta criţă; A se îmbăta foarte tare; v. A se cocli criţă. A SE CODI LA GREU: A nu fi dispus să depună muncă grea; Ă nu fi gata să pună umărul. A SE COMPROMITE ÎN OCHII CUIVA: A nu mai fi apreciat, stimat, iubit de cineva. Ă SE CONFORMA DISPOZIŢIILOR: A respecta dispoziţiile; A se supune dispoziţiilor; A executa dispoziţiile. A SE CONFORMA ORDINELOR: A respecta ordinele; A se supune ordinelor; A executa ordinele.'1' ; A SE CONSTITUI PARTE CIVILĂ (jur.): A formula, într-un proces, pretenţii de despăgubiri faţă de acuzat. A SE CONSULTA CU CINEVA: A cere părerea cuiva; A solicita sfatul cuiva; A se sfătui cu cineva. ';vv v A SE CONVINGE DE CEVA: A fi sigur de ceva; A căpăta încredere în ceva. - A SE CONVINGE PERSONAL: A căpăta personal încredere în ceva. A SE CRAMPONA DE FIECARE CUVÂNT: A ţine morţiş la fiecare cuvânt. A SE CRAMPONA DE O SPERANŢĂ: A nu dori să renunţe la o speranţă; A spera în continuare. A SE CRĂPA DE ZIUĂ: A se lumina de ziuă; A se ivi zorile. A SE CRĂPA DE ZORI: A începe să se lumineze de ziuă. A SE CREDE BURICUL PĂMÂNTULUI: A se crede foarte important; v. A ji buricul pământului A SE CREDE CĂZUT CU HÂRZOBUL DIN CER: A fi foarte Încrezut; v. şi A se crede căzut din cer; A se crede coborât din cer. A SE CREDE CĂZUT DIN CER: A fi foarte încrezut; v. A se crede căzut cu hârzobuldin cer. A SE CRJEDE COBORÂT DIN CER:  fi foarte încrezut; v. A se crede căzut cu hârzobul din Cer. .. . ■ = =.v . A SE CREDE DUMNEZEU: A crede că poate face totul. : . A SE CREDE GROZAV: A avea o părere foarte bună despre sine. A SE CREDE CU MOŢ: A se crede grozav, mai însemnat, mai cu vază; v. şi A se crede cu moţ în frunte. A SE CREDE CU MOŢ ÎN FRUNTE: A se crede grozav, mai însemnat, mai cu vază; v. A se crede cu moţ. A SE CREDE INFAILIBIL: A se considera perfect, desăvârşit, fără cusur. A SE CREDE ÎN ĂL NOUĂLEA CER: A fi foarte bucuros; Ă nu mai putea de bucurie; v. A ji în al nouălea cer. A SE CREDE ÎN AL ŞAPTELEA CER: A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie; v. Aji în al nouălea cer. A SE CREDE ÎN SIGURANŢĂ: A se considera lipsit de primejdie; Ă fi sigur de siguranţa sa. A SE CREDE MAI CU COARNE (DECÂT ALTUL): A se crede superior cuiva.; v. şi A se crede mai cu moţ (decât altul); A se crede mai moţat decât altul. - A SE CI^piS MÂI CU MOŢ (DECÂT ALTUL): A se crede superior cuiva; v. A se crede mai cu coarne (decât alţii). A SE CREDE MAI MOŢAT DECÂT ALŢII (DECÂT ALTUL): A se crede superior cuiva. v. A se crede mai cu coarne (decât altul). A SE CREDE SCOBORÂŢ DIN CER: A avea o părere foarte bună despre sine; A se crede cel mai bun; A se considera inegalabil. A SE CRICI PE EL (pop.): A-l ruga; A-i explica cum să facă. A SE DA CU BĂUTURĂ: A se î;:văţa cu băutură. A SE CUFUNDA ÎN GÂNDURI: A gândi profund făcând abstracţie de realitate; v. A se adânci în gânduri A SE CUFUNDA ÎN SOMN: A dormi adânc. A SE CUFUNDA ÎN STUDIU: A cerceta, a studia profund. A SE CULCA CU GĂINILE: A se culca foarte devreme; v. şi A se culca odată cu găinile. 593 A SE DA DE-A ROATĂPESTE CAP A SE CULCA CU STOMACUL GOL: A nu cina; A nu mânca nimic înainte de culcare. A SE CULpÂ. LA PĂMÂNT: A se întinde Ia pământ; A se întinde jos. A SE CULCA ODATĂ CU GĂINttJE: Ă se culca foarte devreme; v . Ă se culca cu găinile. A SE CULCA PE BANI: A avea bani mulţi; A fi foarte bogat. A SE CULCA PE CEA URECHEiA nu-i păsa; A nu se sinchisi de ceva; A aşţepta muk şi bine să se împlinească o speranţă, o promisiune; v. şi A se culca pe o ureche; A se culca pe urechea aia; şi A se culca pe urechea ceea. A SE CULCA PE LÂURI: A se mulţumi cu succesele obţinute şi a renunţa la lupta pentru altele şi mai mari. A SE CULCA PE O URECHE: Anu-rpăsa; A nu se sinchisi de ceva; A aştepta mult şi bine să se împlinească o speranţă, o promisiune; v Ase culca pe cea ureche. A SE CULCA PE URECHEA AIA: A nu-i păsa; A nu se sinchisi de ceva; A aştepta mult şi bine să se împlinească o speranţă, o promisiune; v. A se culca pe cea ureche* A SE CULCA PE URECHEA CEEA: A nu-i păsa; A nu se sinchisi de ceva; A aştepta mult şi bine să se împlinească o speranţă, o promisiune; v. A se culca pe cea ureche. A SECUNDA PE CINEVA:  ajuta, a sprijini pe cineva; A însoţi, a fi alături de cineva. ASE CUNOAŞTE CALE DE O POŞTĂ: Ase cunoaşte de departe; v. şi A se cunoaşte de la o poştă; A se observa cale de o poştă; A se vedea cale de o poştă. ASE CUNOAŞTE DE LA O POŞTĂ: A se cunoaşte de departe; v. A se cunoaşte cale de o poştă. A ŞE CUNOAŞTE PE SINE ÎNSUŞI: A-şi cunoaşte părţile bune şi cele slabe; A se cunoaşte bine. A SE CURĂŢA: A deceda; A da ortul popii. A SE CURĂŢA DE BĂNI: A rămâne fără bani; A cheltui toţi banii. A SE CUTREMURA DE RÂS: A râde mult şi din toată inima; v, A leşina de râs. A SE CUTREMURĂ DE SPAIMĂ: ; A se înspăimânta; A fi cuprins de spaimă; A fi tare speriat. A SE DA AFUND: A se-cufunda în apă; A se retrage; A nu mai participa la viaţa socială,;, A SE DA ASCUNS: Ă ;se ,ascunde; A nu se arăta. A SE DA BAŞCA: A sta izolat; A nu se apropia de alţii; A-şi vedea singur de treaba lui. A SE DĂ BAŞCA: A se separa cu gospodăria; v. şi A se da de-a başca. A SE DA BĂTUT: A ceda; A se recunoaşte învins. A SE DA BINE CU CINEVA: A-l linguşi; v. şi A se da bine pe lângă cineva. A SE DA BINE PE LÂNGĂ CINEVA: Ă-l linguşi; v. şi A se da bine cu cineva. A SE DA CALE DE O POŞTĂ: A merge la o distanţă relativ mare. A SE DA CA APA DE MAL: A depune eforturi; A strădui mult. A SE DA CA PISICA LÂNGĂ CINEVA: A linguşi pe cineva. A SE DA CU BURTA DE PĂMÂNT: A se trânti, a se întinde la pământ.  SE DA CU CAPUL DE PERETE: A fi disperat; Ă regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. A se bate cu capul de perete. ... ;Ă ; ŞE "da CU CAPUL de PEREŢI: A fi disperat; Ă regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. Ase bate cu capul de perete. A SE DA CU CAPUL DE PRAG: A trage învăţăminte dintr-o întâmplare neplăcută, dintr-un insucces; v. A da cu capul de prag. A SgDA CU CAPUL DE PRAGUL DE SUS: A trage învăţăminte dintr-o întâmplare neplăcută, dintr-un insucces; v. A da cu capul de prag. A SE DA CU CAPUL DE PRAGUL DE SUS ŞI A VIiDEA PE CEL DE JOS: A trage învăţăminte dintr-o întâmplare neplăcută, dintr-un insucces; v.Ă da cu capul de prag. , 'X SE DA qu CAPUL DE f OŢI PEREŢII: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. A se bate cu capul de perete. A SE DA CU CAPUL DE ^ATRA: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. A se bate cu capul de perete, A SEDA CU.CINEVA: A se alia.cu cineva; A se împrieteni cu cineva. A SE DA CU FUNDULM SUS: Ase da la o parte; A nu-şiasuma răspunderea; A refuza să muncească; v. şi A se da cu huidu-n sus. A SE DA CU HUIDU-N SUS: A se da la o parte; Ă nu-şi asuma răspunderea; A refuza să muncească; v. A se da cu fundul în sus. A SE DA CU JUDECATĂ: A se judeca Ia o judecătorie. . . . A SE DA CU LENEA: A lenevi. A SE DA. CU ROŞU PE BUZE: A se ruja; A-şi ruja buzele. A SE DA CU TREABĂ: A lucra mereu; A tot lucra.  SE DĂ DE...: A prednde; A se pretinde; v. şi A se da drept.... A;/ŞE.DA.^ DE-ABAŞCA: .A:;se f separa cu gospodăria; v. A se da başca. A SE DA DE-A BERBELEACA: A se da peste cap; A se rostogoli peste cap; v. şi A se da de-a berbeleacu. ASE DA DE-A BERBELEACU: Ase da peste cap; A se rostogoli peste cap; v. A se da de-a berbeleac. A SE DA DE-A DURA: A se rostogoli. A SE DA DE-A HUŢA: A se legăna; A se balansa; v. şi A se da huţa; A se da uţa. A SE DA DE-A MOTOTOLUL: A se da de-a rostogolul; A se rostogoli. A SE DA DE-A ROATĂ PESTE CAP: A se da A SE DA DE-A TĂVĂLUGUL 594 de-a rostogolul; A face tot ce e omeneşte posibil; v. şi A se da peste cap; A se da tumba peste cap; A veni peste cap, A SE DA DE-A TĂVĂLUGUL: A se rostogoli; A se da de-a dura; A se duce de-a rostogolul; v. şi A se da tăvălug; A se duce de-a tăvălugul; A se duce de-a tumba; Ă se duce tăvălug. A SE DA RE-A TUMBA: A; se rostogoli, dan-du-se peste cap; v. şi A se da de-a tumba peste cap2. A SE DA DE-A TUMBA PESTE CAP: A se rostogoli, dându-se peste cap; v. A se da de-a tumba. A SE DA DE CEASUL MORŢII: A Repune eforturi disperate; A fi disperat; A se necăji peste măsură; v. şi A se da de duhul morţii A SE DA DE DUHUL MORŢII: A depune eforturi disperate; A fi disperat; A se necăji peste măsură; v. A se da de ceasul morţii A SE DA DE FUND ÎN FUND: A se da la o parte; A se sustrage. A SE DĂ DE FUNDUL PUNGII: A rămâne cu puţini bani; A nu mai avea mulţi bani. A SEDA DE FUNDUL SACULUI: A rămâne cu puţine alimente; A nu mai avea multe alimente. A SE DA DE GOL: Ase trăda fără voie; A se deconspira. A SE DĂ DEOPĂRTE: A se retrage dintr-o acţiune; A se eschiva; v. şi A se da într-o parte; A seda la o parte. A SE DA DE PARTEA CELUI MAI TARE: A trece de partea cehii mai tare; A susţine, a sprijini pe cel mai tare. A SE DA DE PARTEA CUIVA: A trece de partea cuiva; A susţine, a sprijini pe cineva. A SE DA DE RAPĂ: A se distruge; A se nimici; A se omorî; v. A da de râpă. A SE DA DE RUŞINE: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A SE DA DE RUŞINEA LUMII: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A SE DA DE RUŞINEA SATULUI: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A SE DA DE TOŢI PEREŢm Ă fî cuprins de deznădejde, de durere, de furie; v. A se bate de toţi pereţii. ■ .... ■ A SE DA DIN CALEA CUIVA: A lăsa calea liberă; A nu împiedica pe nimeni; v. şi A se da din drumul cuiva, A SE DA DIN DRUMUL CUIVA: A lăsa calea liberă; A nu împiedica pe nimeni; v. A se da din calea cuiva. A SE DA DREPT...: A pretinde; A se pretinde; v. A se da de____ A SE DA DUPĂ APE: A se acomoda la orice situaţie nouă; A nu ave o atitudine proprie, fermă; A fi schimbător; v. şi Ase da după cum baie vântul. A SE DA DUPĂ CEILALŢI: A face ce fac şi ceilalţi; A merge după ceilalţi; A imita pe ceilalţi. A SE DA DUPĂ CINEVA: A asculta de cineva; A face ce face şi el. A SE DA DUPĂ CUIVI BATE VÂNTUL: A se acomoda la orice situaţie nouă; A nu ave o atitudine proprie, fermă; A fi schimbător; v. A se da după ape. A SE DA DUPĂ DEGET: A se ascunde zadarnic; A se ascunde prosteşte. ASE DĂ DUPĂ EL: A face ce făcea el. A SE DA DUPĂ FUNDUL CĂŞII (pop.): A se ascunde după casă; A trece în spatele casei. A SE DA DUPĂ PĂR (reg.):  se acomoda împrejurărilor. A SE DA DUPĂ PERDEA: A se ascunde; A lucra din umbră; A se sustrage de la ceva; v. şi A se da după tufă. ^ SE DĂ DUPĂ TUFĂ: A se ascunde; A lucra din umbră; A se sustrage de la ceva; v. A se da după perdea, A SE DĂ DUPĂ VÂNT: A nu se ţine de cuvânt; A nu-şi respecta promisiunile; A-şi schimba preferinţele mereu. A SE DA DUPA VCtt CUIVA: A face aşa cum doreşte, cum vrea cineva. A SE: DĂ HUŢÂ: A se legăna; A se balansa; v. A se de-a huţa. A SE DA ÎNAPOI: A se trage înapoi; A se retrage; A renunţa. A SE DA ÎN DOS: A se ascunde în spatele unei mulţimi; A nu mai fi văzut în lume; v. şi A se da la dos. ....... A SE DA ÎN DRAGOSTE CU CINEVA: A se iubi cu cineva. A SE DA ÎN FOC PENTRU CINEVA SAU CEVA: A se expune, a risca pentru cineva sau ceva; A face totul pentru cineva sau ceva. A SE DA ÎN GÂND CU CINEVA (Γην.): A face cauză comună cu cineva. A SE DA ÎN LAŢ: A risca; A se expune riscului; v. şi >1 se da în laţ ca cioara. A SE DA ÎN LAŢ CA CIOARA: A risca; Ase expune riscului; v. şi A se da în laţ. A SE DĂ ÎN LĂTURI (DE LA CEVA): A se codi; A se ruşina să facă ceva; A se da la o parte; A se feri; A se retrage. A SE DA ÎN LEAGĂN: A se balansa; A se legăna. ;A SE DA ÎN LUNGIŞ ŞI-N CRUCIŞ: A face tot posibilul; A face pe dracu-n patru, A SE DA ÎN NEVOIE (înv .): A avea de îndurat o nenorocire; A se nenoroci. A SE DA ÎN PARTEA CUIVA: A semăna cu cineva; v. A se arunca în partea cuiva. A SE DA ÎN PRADA (CUIVA SAU ÂCEVA): A fi sau a rămâne dominat de cineva sau ceva; A fi sau a rămâne la bunul plac al cuiva sau a ceva; v. A cădea în prada (cuiva sau a ceva). A SE DA ÎN SPECTACOL: A se compromite; A se face de ruşine; A face scandal în public. A SE DA ÎN STAMBĂ: A -şi arăta adevărata faţă; A-şi da în vileag defectele de caracter. A SE DĂ ÎN SUS: A -şi manifesta spontan bucuria, spaima, mânia; A izbucni. 595 A SE DA TĂVĂLUG A SE DA ÎNTR-O PARTE: A se retrage dintr-o acţiune; A se eschiva; v. A se da deoparte. A SE DA ÎNTRU TRUFII (înv.): A se deda unor fapte urâte. A SE DA ÎN ŢINERE (reg.): A se încredinţa cuiva spre a fi întreţinut; v. şi A-şipune ţinere: A SE DA ÎN VÂNT: A face tot posibilul; A depune eforturi maxime. A SE DA ÎN VÂNT DUPĂ CINEVA, CEVA: A face tot posibilul pentru cineva, ceva; v. şi A se da în vânt pentru cineva, ceva. A SE DA ÎN VÂNT DUPĂ TREBURI: A lucra mult; A depune mult efort. A SE DĂ ÎN VÂNT PENTRU CINEVA, CEVA: A face tot posibilul pentru cineva, ceva; v. A se da în vânt după cineva, ceva. A SE DA ÎN VILEAG: A nu se mai ascunde; A lăsa să se ştie; A se demasca.  SE D ÎN VORBĂ CU CINEVA: A sta de vorbă, a conversa cu cineva. A SE DA JOS: A coborî; A renunţa; Ase retrage. A SE DA LA BĂUTURĂ: A începe să bea în mod exagerat; v. şi A se da pe băutură. A SE DA LA BRAZDĂ: A se îndrepta; A o lua pe calea cea bună. A SE DA LA CINEVA: A agasa, a ataca pe cineva; A insulta, a înjura pe cineva. A SE DA LA DOS: A se ascunde în spatele unei mulţimi; A nu mai fi văzut în lume; v. A se da în dos: A SE DA LA FUND: A se ascunde; A dispărea; A nu mai fi văzut în lume. A SE DA LA IVEALĂ: A fi descoperit; A se lăsa descoperit. A SE DA LA MUNCĂ: A se pune pe treabă; A-i plăcea să muncească; A munci; v. şi A se da la treabă. A SE DA LA O PARTE: A se retrage dintr-o acţiune; A se eschiva; v. A se da deoparte. A SE DA LA PACE: A se potoli; A se linişti. A? SE DA LA PLAN (CU CINEVA) (reg.): A cădea la învoială cu cineva. A SE DA LA RÂPĂ: A se distruge; A se nimici; A se omorî v. A da de râpă. A SE DA LA RUŞINE: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A SE DA LA RUŞINEA SATULUI: P ^ se face de râs;  se face de băcănie; v. A da de ruşine. A SE DA ' LA TAINĂ: A sta de vorbă; A conversa; v. şi A se da Ia tăinuială A SE DA LA TĂINUIALĂ: A sta de vorbă; A conversa; v. A se da la taină. A SE DA LA TREABĂ (pop.): A se pune pe treabă; A-i plăcea să muncească; A munci; v. A se da la muncă. A SE DA LA URMĂ: A rămâne în urmă; A se distribui la urmă. A SE DA LEGAT IN MÂINILE CUIVA: A se preda; A renunţa. A SE DA MAI ÎNCOACE: A se apropia; A veni mai aproape. A SE DA MAI ÎNCOLO: A se îndepărta; A merge mai încolo. A SE DA MARE: A face pe grozavul; A se îngâmfa. A SE DA NĂDEJDII: A spera; A nădăjdui; v. şi A trage nădejde; A trage speranţa. A SE DA NETEZULUI: A se da învins. -;yi' A SE DA ODIHNEI: A se odihni. A SE DA PE BĂUTURĂ: A începe să bea în mod exagerat; v. A se da la băutură. A SE DA PE BRAZDĂ: A se obişnui; A învăţa ce are de făcut. A;SE DAPE DUPĂ PIERSIC (pop., fam.): A spune ceva pe ocolite; A se codi; A se eschiva; v. A o aduce pe după piersic.^ A SE DA PE FAŢĂ: A deveni public; A se demasca; A se dezvălui; v. A da pe faţă. A SE DA PE GÂRLĂ: A se arunca. ■■ A SEDA PEGHEÂŢĂVa patina. A SE DA PE LÂNGĂ EA: A o curta. ;;:; A SE DA PE LÂNGĂ'CINEVA: A linguşi pe cineva. A SE DA PE OBRAZ:  se farda. A SE DA PE RÂPĂ: ]P t se distruge; A se nimici; A se omorî; v. A da de râpă. A SE DĂ PE ROD (pop.): (Despre legume şi pomi fructiferi): A începe să rodească; A lega; v. A da în rod. A SE DA PE SPATE: A se apleca; A se îndoi; A se feri. A SE DA PESTE CAP: A se da de-a rostogolul; A face tot ce e omeneşte posibil; v. A se da de-a roată peste cap. A SE DAPE SUB MÂNĂ: A se vinde, a se da pe ascuns. ■ A SE DA PLATNIC (înv.): A se recunoaşte dator. ■■■■' A SE DA PLECAREA: A da semnalul de plecare. A SE DA PRADA (CUIVA SAU A CEVA): A fi sau a rămâne dominat de cineva sau ceva; A fi sau a rămâne la bunul plac al cuiva sau a ceva; v. A cădea în prada (cuiva sau a ceva). A SE DA PRINS: A se preda; A se recunoaşte învins. ’ ' · ' ^ A SE DA PUICĂ: A se lăsa sau a stă pe vine; v. şi A se lăsa puică; A şedea puică. A SE DA RĂMAS (înv.): A se da bătut. A SE DA RUŞINOS (pop.)i A se ruşina; A se sfii. A SE DA SEMNAL (înv.): A se anunţa, a se comunica începutul sau sfârşitul unei acţiuni; A se lua iniţiativa; A se da tonul; v. A da semnal A SE DA SEMNALUL (înv.,): A se anunţa, a se comunica începutul sau sfârşitul unei acţiuni; A se lua iniţiativa; A se da tonul; v. A da semnal: A SE DA SFREDEL UNEI BUŢI: A începe o bute de vin înfundată; v. A da sfredel uneiiuţi. A SE DA ŞEDERII: A sta; A nu face nimic. A SE DA TĂVĂLUG: A se duce de-a rostogolul; v. A se da de-a tăvălugul A SE DA TUMBA PESTE CAP 596 A ŞE DA TUMBA PESTE CAP1: A se da de-a rostogolul; A face tot ce e omeneşte posibil; v. A se da de-a roată peste cap, A SE DA TUMBA PESTE CAP2: A se rostogoli, dându-se peste cap; v. A se da de-a tumba. A SE DA UŢA: A se legăna; v. A se da de-a huţa. A SE DĂRÂMA CERUL PE CINEVA (fam.): A se înfuria; A primi o veste cutremătoare; A fi uluit; A fi foarte ruşinat; v. A cădea cerul pe cineva. A SE DECLARA DE PARTEA'CUIVA: A sprijini pe cineva; A se ralia la punctul de vedere al cuiva; v. şi A fi de partea cuiva. A SE DECLARA ÎNVINS: A renunţa; A se retrage; A se da bătut. A SE DEDĂ LA ACTE DE VIOLENŢĂ violent; A comite acte de violenţă. A SE DEDĂ PRE SIHĂSTRIE (înv.); A se sihastri; v. şi A se duce în sihăstrie. A SE DEDA LA RELE: A face lucruri rele, neplăcute, respingătoare. A SE DEDICA TRUP ŞI SUFLET: A se dedica total, complet, în întregime; A se dedica fără rezerve. A SE DEDICA VIEŢII SPIRITUALE: A se dedica credinţei religioase. A SE DEDULCI CA CALUL LA TĂRÂŢE: A se deprinde cu sau la ceva; A prinde gust de ceva. A ŞE DEMODA: A nu mai fi la modă; A ieşi din modă. A SE DEOSEBI CA DE LA CER LA PĂMÂNT: A nu avea nicio trăsătură comună; A fi complet diferit de... v. şi A se deosebi cât cerul de pământ. ASE DEOSEBI CÂT CERUL DE PĂMÂNT: A nu avea nicio trăsătură comună; A fi complet diferit de...; v. A se deosebi ca de la cer la pământ. A SE DEPĂRTA DE LA CHESTIUNE; A vorbi despre lucruri străine de problema în discuţie; A divaga; v. A nu mai fi în chestiune. A SE DEPĂŞI PE SINE: A fi foarte bun; A fi de neînvins. A SE DEPLA.SA CA MELCUL: A merge, a se deplasa foarte încet; A înainta, a progresa foarte slab. A SE DEPRINDE CA : FĂURARUL CU SCÂNTEIA: A se obişnui sau a ajunge să se obişnuiască cu ceva neplăcut, rău; v. şi A se deprinde ca făurarul cu scânteile; A se deprinde ca ţiganul cu scânteia; A se deprinde ca ţiganul cu scânteile; A se învăţa ca făurarul cu scânteia; A se învăţa ca făurarul cu scânteile; A se învăţa ca ţiganul cu scânteia; A se învăţa ca ţiganul cu scânteile. A SE DEPRINDE CA FĂURARUL CU SCÂNTEILE: A se obişnui sau a ajunge să se obişnuiască cu ceva neplăcut, rău; v. şi A se deprinde ca făurarul cu scânteia. A SE DEPRINDE CA ŢIGANUL CU SCÂN- TEIA: A se obişnui sau a ajunge să se obişnuiască cu ceva neplăcut, rău; v. şi A se deprinde ca făurarul cu scânteia. A SE DEPRINDE CA ŢIGANUL CU SCÂNTEILE: A se obişnui sau a ajunge să se obişnuiască cu ceva neplăcut, rău; v. şi A se deprinde ca făurarul cu scânteia. A SE DEPRINDE CU TOATE CHICHIŢELE: A-şi reveni la normal; A pomi pe calea cea bună. A SE DESCHIDE ZĂGAZURILE CERULUI: A ploua torenţial; v. şi A se descuia zăgazurile cerului; A se rupe zăgazurile cerului A ŞE DEŞCOŢORISI DE CINEVA: A scăpa de cineva; A-l da la o parte; A-l da uitării. A SE DESCUIA ZĂGAZURILE CERULUI: A ploua torenţial; v. A se deschide zăgazurile cerului. , A SE DESCURCA DE UNUL SINGUR: A rezolva singur. A SE DESCURCA OMENEŞTE: A se descurca bine, fară ceartă. A SE DESCURCA SINGUR:A nu avea nevoie de ajutorul, de sprijinul nimănui; A se ocupa singur de problemele sale. A SE DESFACE DE EL: A divorţa.^ A SE DESPRINDE DIN BRAŢELE CUIVA: A se elibera de controlul, de supravegherea cuiva; A nu mai dori ajutorul, sprijinul cuiva. / A SE DESTĂINUI CUIVA: A-şi spune necazurile, durerile,..problemele sale cineva; A spune cuiva tot ce are pe inimă. A SE DEŞTEPTA CA BRAGA-N STICLĂ: A se înfuria. ■ A: SE DEŞTEPTA PREA TÂRZÎU: A pierde ocazia; v. şi A se trezi prea târziu. A SE DEVOTA CUIVA TRUP ŞI SUFLET: A fi credincios total cuiva; A fi în întregime de partea cuiva; A sprijini, a ajuta cu toate forţele pe cineva.; A SE DEVOŢA CU TRUP ŞI SUFLET UNEI CAUZE: A fi credincios total unei cauze; A sprijini, a ajuta cu toate forţele o cauză. A SE DISTRA BINE: A petrece bine; A se simţi bine. A SE DISTRA DE MINUNE: A petrece foarte bine; A se simţi foarte bine. A SE DISTRA PE SOCOTEALA CUIVA: A glumi pe seama cuiva; A face glume proaste pe seama cuiva; A irita pe cineva. A SE DOVEDI ADEVĂRAT: A se constata că este adevărat; A se face dreptate, A SE DUCE AŢĂ LA,..: A merge direcţ ia.... A SE DUCE BOU ŞI A VENI VACĂ: S-a întors mai prost ca înainte. A SE DUCE BUFUL CA DE POPĂ TUNS: A fi cunoscut ca un cal breaz; A stârni mare vâlvă; v. A-i merge buhul ca de popă tuns. A SE DUCE CA DIN PUŞCĂ: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A SE DUCE CA GÂNDUL: A merge foarte 597 A SE DUCE ÎN CALEA CUIVA repede; A se deplasa în viteză; v. şi A se duce ca vântul; A se duce ca vântul şi ca gândul. A SE DUCE CA ÎMPUŞCAT: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşca. A SE DUCE CALEA MANZULUI (pop.)'. A se chinui fără folos; v. A bate calea mânzului. A SE DUCE CA PE CIRIPIE: A merge în linie dreaptă; v. A merge ca pe ciripie. A SE DUCE CA PE GURA LUPULUI: A dispărea; A pieri. A SE DUCE CA PUŞCAT: A fugi foarte repede; A fugi glonţ; v. A fugi ca din puşcă. A SE DUCE CA VÂNTUL: A merge foarte repede; A se deplasa în viteză; v. A se duce ca gândul. A SE DUCE CA VÂNTUL ŞI CA' GÂNDUL: A merge foarte repede; A se deplasa în viteză; v. A se duce ca gândul. A SE DUCE CĂTRE DOMNUL: A muri. A SE DUCE CU BOII: A merge, a se deplasa încet; A se mişca cu greu; A înainta greu; v. şi A se duce cu carul cu boi. A SE DUCE CU CAL CU TOT: A merge, a se deplasa încet; A se mişca cu greu; A înainta greu; v. şi A se duce cu carul cu boi. A SE DUCE CU CARUL CU BOI: A merge, a se deplasa încet; A se mişca eu greu; A înainta greu; v. A se duce cu boi. A SE DUCE CU CĂLCÂIELE ÎNAINTE: A fi dus la groapă; v. A pleca cu călcâiele înainte. A SE DUCE CU CĂŢEL, CU PURCEL: A pleca cu toţi ai lui şi cu tot ce are; v. A pleca cu căitei, cu purcel.  SE DUCE CU COADA ÎNTRE PICIOARE: A se duce umilit, ruşinat; v. A fugi cu coada între picioare. A SE DUCE CU COADA ÎNTRE VINE: A se duce umilit, ruşinat; v. A fugi cu coada între picioare. A SE DUCE CU DUMNEZEU: A pleca în lume; A lăsa pe cineva în pace. A SE DUCE CUIVA POMINĂ: A i se duce veste; A se povesti despre cineva, A SE DUCE CU NEPUS ÎN TRAISTĂ (pop.): A pleca pe neaşteptate. A SE DUCE CU NODURI: (Despre-mâncare) A aluneca foarte greu pe gât; v. A aluneca cu noduri. A SE DUCE CU PĂMÂNTUL: A fi dărâmate; A fi nimicit; A fi distrus. A SE DUCE CU PLOSCA (reg.): A se duce în peţit; v. şi A veni cu plosca. A SE DUCE CU POŞTA NEMŢEASCĂ (reg.): A merge pe jos. A SE DUCE CU SORCOVA: A umbla din casă în casă; A se ţicni. A SE DUCE CU SUFLETUL LA GURĂ: A alerga până acolo. A SE DUCE DE-A DURA: A se rostogoli de mai multe ori. A SE DUCE DE-A ROATA (reg.): A se da de-a rostogolul; A se rostogoli; A se da de-a dura; v. A merge de-a roata. A SE DUCE DE-A ROSTOGOLUL: A se rostogoli; A se da de-a dura; v. A se da de-a rostogolul. ASE DUCE DE-A RUPTUL CAPULUI: Ase duce imediat; v. şi A se duce de-a ruptul sufletului; A se duce în ruptul capului; A se duce în ruptul sufletului; A veni de-a ruptul capului; A veni de-a ruptul sufletului; A veni în ruptul capului; A veni în ruptul sufletului. A SE DUCE DE-A RUPTUL SUFLETULUI CAPULUI: A se duce imediat; v. A se duce de-a ruptul capului. A SE DUCE DE-A TĂVĂLUGUL: A; se duce de-a rostogolul; v. A se da de-a tăvălugul. A SE DUCE DE-A TUMBA: A se duce de-a rostogolul; v. A se da de-a tăvălugul. A SE DUCE DE NU-I VEZI POTCOAVELE: A pleca forte repede. A SE DUCE DE PE CAPUL CUIVA: A lăsa în pace pe cineva; v. A pleca de pe capul cuiva. A SE DUCE DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI; A dispărea fără urmă; v. A dispărea de pe faţa pământului. A SE DUCE DE RÂPĂ: A se risipi; A se distruge; v. şi A se duce la şanţ. A SE DUCE DE TOT: A pleca definitiv. A SE DUCE DRACULUI: A pleca fSră urmă; A pleca în lume. A SE DUCE DREPT: A merge drept la ţintă. A SE DUCE DULUŢĂ: A pleca repede; A o şterge. A SE DUCE DUPĂ CĂPĂTAT: A pleca să cerşească, să ceară ceva; A pleca să obţină Ceva. A SE DUCE DUPĂ CINEVA: A pleca după cineva; a merge după cineva; A imita pe cineva. A SE DUCE DUPĂ ZIUA DE IERI: A pleca haimana.'· " A SE DUCE DUSULUI: A dispărea. A SE DUCE FIECARE ÎN LUMEA LUI: A pleca fiecare pe drumul său; A-şi găsi fiecare calea A SEDUCE GLONŢ: A se duce drept; A se repezi. · A SE DUCE HANŢĂ (LA CINEVA) (reg.)::A se duce direct şi hotărât; A se duce ţintă la cineva. A SE DUCE INIMA DIN EL: A se speria; A se descuraja; v. şi A se duce toată inima din el. A SE DUCE ÎMPUŞCAT: A fi împuşcat; A muri împuşcat. A SE DUCE ÎNAINTE: A continua drumul; A înainta; A pleca el mai întâi; v. A merge înainte. A SE DUCE ÎNAINTE (CUIVA): A "întâmpina pe cineva; A răsări în calea cuiva; v. şi A se duce înaintea (cuiva); A se duce în calea (cuiva). A SE DUCE ÎNAINTEA CUIVA: A întâmpina pe cineva; A răsări în calea cuiva; v. A se duce înaintea cuiva. A SE DUCE ÎN CALEA CUIVA: A întâmpina pe cineva; A răsări în calea cuiva; v. A se duce înaintea cuiva. A SE DUCE ÎN CALEA LUI 598 A SE DUCE ÎN CALEA LUI: A pleca în drumul lui; A nu se amestecaîn treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. şi A se duce în drumul lui; A-şi căuta calea; A-şi căuta de cale; A-şi căuta de drum; A-şi căuta de ducă; A-şi căuta drumul; A-şi păzi calea; A-şi păzi de cale; A-şi păzi de drum; A-Şi păzi de ducă; A-şi păzi drumul; A-şi păzi drumurile; A-şi vedea calea; A-şi vedea de cale; A-şi vedea de drum; A-şi vedea de ducă; A-şi vedea drumul, A SE DUCE ÎN CALE-ŞI: A-şi vedea de drum; A merge pe calea sa; A-şi vedea de treabă, A SE DUCE ÎN CODRU: A se face haiduc. Ă SE DUCE ÎNCOTRO VEDE CU OCHII: A merge fără o ţintă. A SE DUCE ÎN DRUMUL LUI: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. A SE DUCE ÎN ÎNTÂMPINAREA CUIVA: A întâmpina, A primi pe cineva. A SE DUCE: ÎN LEAFĂ (înv.): A se angaja; A fi mercenar; v. A fi în leafă. A SE DUCE ÎN LUME: A pleca departe iară să se ştie unde; v. A fugi în lume. A SE DUCE IN LUMEA ALBĂ: A pleca fără adresă; A pleca în lume; v. şi A se duce în lumea mare; A se duce în toată lumea; A se duce în ţări. A SE DUCE ÎN LUMEA LARGĂ: A pleca departe iară să se ştie unde; v. A fugi în lume. A SE DUCE ÎN LUMEA LUI: A-şi vedea de treburi; A se retrage în treburile sale. o A SE DUCE ÎN LUMEA MARE: A pleca iară adresă; A pleca în lume; v. şi A se duc în lumea albă. A SE DUCE ÎN MĂNĂSTIRE: A se călugări; v. A intra la mănăstire. Ă SE DUCE ÎN OSPEŢIE: A merge, a pleca la o petrecere. A SE DUCE ÎN OŢELELE PUŞTII: A ieşi în bătaia puştii; y. A ajunge în oţelele puştii, f A SE DUCE ÎN PEŢIT: A pleca pentru a cere în căsătorie o fată; v. A merge în peţit. A SE DUCE ÎN PLATĂ DOMNULUI: A pleca unde vrea, unde ştie; v. A pleca în plata Domnului. A SE DUCE ÎN PLATA LUI DUMNEZEU: A : pleca unde vrea, unde ştie; v. A pleca în plata Domnului. A SE DUCE ÎN PORNEALĂ: A duce oile la păscut; v. A ieşi în porneală. A ŞE DUCE ÎN RUPTUL CAPULUI: A se duce imediat; y, A se duce de-a ruptul capului. A SE DUCE ÎN RUPTUL SUFLEŢULUI: A se duce imediat; v. A se duce de-a ruptul capului A SE DUCE ÎN SIHĂSTRIE (înv ): A se sihastri; v. A se deda pre sihăstrie. A SE DUCE ÎN STĂROSTIE (pop.): A pleca la peţit. A SE DUCE ÎN ŞTIREA CELUI DE SUS: A pleca la voia întâmplării; v. A lăsa în ştirea Celui de Sus (pe cineva). A SE DUCE ÎN ŞTIREA DOMNULUI: A pleca la voia întâmplării; v. A lăsa în ştirea Celui de Sus (pe cineva). A SE DUCE ÎN ŞTIREA LUI DUMNEZEU: A pleca la voia întâmplării; v. A lăsa în ştirea Celui de Sus (pe cineva). A SE ÎNTÂLNI FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU CINEVA: A da cocii cu cineva; A se întâlni personal cu cineva. A SE DUCE ÎNTINS (UNDEVA SAU LA CINEVA): A se duce direct şi repede undeva sau la cineva. A, SE DUCE ÎN; TOATĂ LUMEA: A pleca fără adresă; A pleca în lume; v. A se duce în lumea albă. A ;SE DUCE ÎN TREABA LUI: A se întoarce la ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; v. A merge în treaba lui. A SE DUCE lN TREBURILE LUI: A se întoarce la ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; v. A merge în treaba lui. A SE DUCE ÎN TREABĂ-ŞI: A se întoarce la ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; v. A merge în treaba lui A SE DUCE ÎNTR-O DUCĂ: A fi mereu pe drum; A călători mult. A SE DUCE ÎNŢR-UN: SUFLET: A pleca repede; A pleca în fugă. .· A SE DUCE ÎN ŢĂRI: A pleca Iară adresă; A pleca în lume; v. A se duce în lumea albă. A SE DUCE ÎN VÂRFUL DEGETELOR: A pleca, a merge încet, pe neobservate; v. şi A pleca în vârful picioarelor. A SE DUCE ÎN VÂRFUL PICIOARELOR A pleca, a merge încet, pe neobservate; v. A pleca în vârful degetelor. A SE DUCE LA CUCUIATA: A se duce aiurea; v. şi A se duce la dracu; A se duce la dracu-n praznic; A se duce la naiba; A se duce la toţi dracii A SE DUCE LA CULCARE: A se culca. A, SE DUCE LA DÂRVALĂ (pop;): A se duce la muncă grea şi murdară. A SE DUCE LA DRACU: A se duce aiurea; v. A se duce la cucuiata. : A SE DUCE LA DRACU ÎN PRAZNIC: A se duce aiurea; v. A se duce la cucuiata. A SE DUCE LA FUND: Ă se retrage; A se ascunde; A dispărea din viaţa publică. A SE DUCE LA LEAFĂ (înv.): A se angaja; A fi mercenar; v. A fi în leafă. A SE DUCE LA MĂNĂSTIRE: A se călugări; v. A se duce la mănăstire. A SE DUCE LA NAIBA: A se duce aiurea; v. A se duce la cucuiata. A SE DUCE LA NĂVOD (reg.): A se duce la pescuit. A SE DUCE LA PIERZANIE: A se duce la dispariţie; A muri; v. şi A se duce la rogoz; A SE DUCE LA PORNEALĂ: A duce oile la păscut; v.A ieşi în porneală. 599 ASEDUCEŞIBA A SE DUCE LA RĂZBOI FĂRĂ PUŞCĂ: A pleca nepregătit. A SE DUCE LA ROGOZ: A se duce la dispariţie; A muri; v. A se duce la pierzanie. A SE DUCE LA SIGUR: A se îndrepta către ţintă fără risc; A nu da greş; A avea succesul sigur; A merge la sigur. A SE DUCE LA ŞANŢ: A se risipi; A se distruge; v. A se duce de râpă. A SE DUCE LA ŞEDERE: A sta degeaba; A nu face nimic; A lenevi. . A SE DUCE LA TOŢI DRACII: A se duce aiurea; v. A se duce la cucuiata. A SE DUCE LA TREABA LUI: A se întoarce la ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; v. A merge în treaba lui. A SE DUCE LA TREBURILE LUI:;; A se ' întoarce la ocupaţiile sale; A-şi vedea de lucrul său, de interesele sale; v. A merge în treaba lui. A SE DUCE LA ŢARĂ: A pleca în provincie. A SE DUCE LA VIE CU STRUGURI ÎN POALĂ: A face o treabă inutilă; A face ceva necugetat; A lucra aiurea. A SE DUCE MINUNE (reg.): A se duce vestea. A SEDUCE O FĂTA: A viola o fată. A SE DUCE PÂNĂ ÎN SCARA MURGULUI: A nu se lăsa;  stărui până reuşeşti; v. A ajunge până în scara murgului. A SE DUCE PANĂ ;ÎN TINDĂ: A face ceva pe jumătate; A lăsa neterminat ceva; v. A face treabă până în tindă. A SE DUCE PÂNĂ LA CALEA ÎNTOARSĂ: A întrerupe călătoria şi a reveni la locul de plecare. A SE DUCE PÂNĂ LA SCARA MURGULUI: A nu se lăsa; A stărui până reuşeşti; v. A ajunge până în scara murgului. A SE DUCE PÂNĂ LA TINDĂ: A face ceva pe jumătate; A lăsa neterminat ceva; v. Ă face treabă până în tindă. A SE DUCE PÂRLII: A se duce aiurea; A se distruge; A se nimicii; v. şi A se duce pe apa Dunării; A se duce pe apa sâmbetei; A se duce pe aripi de vânt; A se duce pe gârlă; A se duce pe urlaţi; Ase duce pe vânturi. A SE DUCE PE APA DUNĂRII: A se duce aiurea; A se distruge; A se nimici; v. A se duce pârlii. A SE DUCE PE APA SÂMBETEI: A se duce aiurea; A se distruge; A se pierde; A se prăpădi; A se risipi; v. A se duce pârlii. A SE DUCE PE ARIPI DE VÂNT: A se duce aiurea; A se distruge; A se nimici; v. A se duce pârlii. A SE DUCE PE CAI^E NEÎNTOARSĂ: A muri; v. şi A merge pe drum neîntors; A se duce pe calea neîntoarsă; A pleca pe cale neîntaahă; A se duce pe cale neînturnată; A se duce pe drum neîntors. A se duce pe drum neîntumat; A se lua pe cale neînturnată; A se lua pe drum neînturnat. A SE DUCE PE CALE NEÎNTURNATĂ: A muri; v. A merge pe drum neîntors. A SE DUCE PE CAPUL CUIVA: A cere cuiva să-l întreţină. A SE DUCE PE CEEA LUME: A murit; v. şi A se duce pe lumea ailaltă. A SE DUCE PE COPCĂ: A se distruge; A se pierde; A o încurca; A o păţi; v. şi A se duce pe copce. A SE DUCE PE COPCE (reg.): A se distruge; A se pierde; A o încurca; A o păţi; v. şi A se duce pe copce. Ă ŞE DUCE PE DRUM NEÎNTORS: A muri; v. A merge pe drum neîntors. A SE DUCE PE DRUM NEÎNTURNAT: A muri; y A merge pe drum neîntors. A SE DUCE PE GÂRLĂ: A se duce aiurea; A se distruge; A se nimicii; v. A se duce pârlit A ŞE DUCE PE GÂT CU NODURI: (Despre mâncare) A aluneca foarte greu pe gât; v. A aluneca cu noduri. A SE DUCE PE GOTCĂ: A da de nevoie; A păţi ceva. A SE DUCE PE GURA LUPULUI: A se pierde definitiv. A SE DUCE PE JOS: A merge pe picioare; A mergepejos. A SE DUCE PE LpyiEA CEVVLALŢĂ: A muri; v. A se duce pe ceea lume. A SE DUCE PE OMENIE: A merge undeva pe înţelegere, pe prietenie; A merge undeva ca un prieten...^. A SE DUCE PE PONOSLU (LA CINEVA) (înv.): A se prezenta înaintea cuiva cu o plângere; A se jeli cuiva; v. A merge pe ponoslu. A SE DUCE PE SPATE: A se cocoşa din cauza bolii ori a bătrâneţii. A SE DUCE PE TOCMEALĂ (pop.): A merge înpeţit. A SE DUCE PE URLAŢI: A se duce aiurea; A se distruge; A se nimici; v. A se ducepârlii. A SE DUCE PE VÂNTURI: A se duce aiurea; A se distruge; A se nimici; v. A se duce pârlii. A SE DUCE PLOCON: A se prezentat a veni în faţa cuiva. A SE DUCE POCNETULUI: A se duce dracului. A SE DUCE POMINA (CUIVA):; A ajunge să fie cunoscut de toţi; A i se duce vestea cuiva; v. şi A-i merge pomina (cuiva). A SE DUCE PRIN VAMA CUCULUI: A duce, a trece, a strecura clandestin peste graniţă; A trece prin contrabandă; v. A duce prin vama cucului. A SE DUCE PRIN VĂMILE CUCULUI: A duce, a trece, a strecura clandestin peste graniţă; A trece prin contrabandă; v. A duce prin vama cucului. A SE DUCE PUŞCĂ: A se duce repede. A SE DUCE RUGĂ (reg.): A se duce vestea. A SE DUCE SURGHIUN: A se duce în exil; A fi deportat; A avea o viaţă grea. A SE DUCE ŞIBA (reg.): A aluneca. A SE DUCE ŞI MAMA LUI 600 A SE DUCE ŞI MAMA LUI: A se duce de tot. A SE DUCE TĂVĂLUG: A se duce de-a rostogoli; v. A se da de-a tăvălugul. A SE DUCE TOATĂ INIMA DIN EL: A se speria; A se descuraja; v. A se duce inima din el. A SE DUCE TOTUL DE RÂPĂ: A se distruge totul. A SE DUCE UNDE Ă DUS MUTU IAPA ŞI SURDU ROATA: A se duce foarte departe; A se duce haimana; v. şi A se duce unde a dus mutu iapa şi ţiganul cârlanu; A se duce unde ăînţărcat mutu iapa; A se duce unde i duc picioarele A SE DUCE UNDE "WDUS MUTU IAPA ŞI ŢIGANU CÂRLANU: A se duce foarte departe; A se duce haimana; v. A se duce unde a dus mutu iapa şi surdu roata. A SE DUCE UNDE A ÎNŢĂRCAT MUTU IAPA: A se duce foarte departe;: A se duce; haimana; v. A se duce unde a dus mutu iapa şi surdu roata. A SE DUCE UNDE-L DUC PICIOARELE: A. se duce foarte departe; A se duce haimana; v. A se duce unde a dus mutu iapa şi surdu roata. A SE DUCE UNDE NU CÂNTĂ CUCUL: A muri. A SE DUCE UNDEVA ÎNTR-0 DOARĂ: A se duce undeva la noroc, la întâmplare. A SE DUCE UNTUL DIN EL: A slăbi foarte mult. A SE DUCE VAL-VÂRTEJ: A se duce răs-turnând totul în cale. A SE DUCE VESTEA CA DE POPĂ TUNS: A fi cunoscut ca un cal breaz; A stârni mare vâlvă; v. A-i merge buhul ca de popă tuns. A SE DUCE VESTE CA DIN PRAŞTIE: A se auzi repede o veste nouă. A SE DUCE VESTEA DE CEVA: A se auzi de ceva. A SE DUCE VORBA: A se afla, a se auzi peste tot. A SE ECLIPSA: A nu se mai vedea; A nu mai putea fi văzut; A dispărea din faţa ochilor. A SE ENERVA DE POMANĂ: A se supăra, a se indispune fără niciun motiv. A SE EXPUNE UNUI PERICOL: A; fi în pericol; A se afla în faţa unei primejdii. A SE FACE ACTOR: A juca teatru; A face pe actorul. A SE FACE AGURID MARE: A deveni bun şi altceva mai puţin bun. Ă SE FACE ALB: A deveni palid: A se albi la faţă; A încărunţi; v. şi A se face alb ca pietrele; A se face alb ca varul de frică. A SE FACE ALB CA PERETELE: A deveni palid; A se albi la faţă; A încărunţi; v. A se face alb. A SE FACE ALB CA VARUL DE FRICĂ: A deveni palid de frică; A se albi la faţă de frică; v. A se face alb. A SE FACE ALB LA FAŢĂ: A deveni palid; A se albi la faţă; v. A se face alb. A SE FACE AL DRACULUI: A fi rău; A se purta urât; A fi insuportabil. A SE FACE APA BOALCĂ (pop.): A se încălzi apa de băut; A nu mai fi bună de băut. A SE FACE ARMONICĂ: A se distruge; A se turti; v. şi A se face harmonică. A SE FACE AŞTEPTAT: A se lăsa aşteptat; A întârzia. A SE FACE AUZIT: A deveni cunoscut; A i se simţi prezenţa. A SE FACE BEAT TEI: A fi beat tare; A fi beat turtă; v. şi A fi tei. A SE FACE BELŞUG: A rodi mult; v. şi A se face bişag. Ă SE FACE ;BINE: A se însănătoşi; A se vindeca; v. şi A se face sănătos. ■ A SE FACE BIŞAG (pop.): A rodi mult; v. şi A se face belşug. A SE FACE BLANĂ: A leşina de foame. A SE FACE BOCNĂ: A îngheţa foarte tare; A îngheţa peste tot; v.Afi bocnă. A SE FACE BORŞ: A se înfuria. A SE FACE BROASCĂ: A se lipi de pământ; v. şi A se face broască la pământ; A se face broască pe pământ. Ă SE FACE BROASCĂ LA PĂMÂNT: A se lipt de pământ; v. A se face broască. A SE FACE BROAŞCĂ PE PĂMÂNT: A se lipi de pământ; v. A se face broască. A SE FACE BUCĂŢELE: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. şi A se face bucăţi; A se face bucăţi-bucăţele; A se face bucăţi-bucăţi; A se face cioburi; Ase face fărâme; A se face praf şi pulbere; A se face praf şi ţâră; A se face pulbere; A se face pulbere şi cenuşă; A se face scrum1; A se face ţăndări; A se face zgură; A se preface în praf şi pulbere; A se preface în pulbere; A se preface în pulbere şi cenuşă A SE FACE BUCĂŢI: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele. A :;SE FACE BUCĂŢI-BUCĂŢELE: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele. A SE FACE BUCĂŢI-BUCĂŢI: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele. â^SE FA.CE BUCI: A se rotunji la faţă; A se îngrăşa A SE FACE BURDUF DE CARTE: A fi foarte învăţat; v. A face burduf de carte. A SE FACE BURDUF DE ÎNVĂŢĂTURĂ: A fi foarte învăţat; v. A face burduf de carte. A SE FACE BURDUF DE MÂNCARE: A fi foarte sătul; A se sătura peste măsură. A SE FACE BUTE: A se îngrăşa peste măsură. A SE FACE BUTUHAN: A se infecta şi a se umfla. A SE FACE CA DRACU: A se face urât. A SE FACE CAIER: A se încăiera. A SE FACE CA O SCÂNDURĂ: A fi extrem 601 A SE FACE DE BIŞAG DIN TOATE de slab4, A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A SE FA CE CA PĂMÂNTUL: A se face pământiu; A deveni de culoarea pământului. A SE FACE CARABA: A plesni de cât a mâncat. ASE FACE CARNEA GHEŢOI PE EL: A nu mai putea de ger. A SE FACE CARNEA VIE: A se face rana deschisă. A SE FACE CA TOATE ALEA: A se maimuţări peste măsură. A SE FACE CA SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A SE FACE CA SFECLA: A se înroşi Ia faţă. A SE FACE CATRAN: A se face foc de mânie; A se cătrăni; v, A fi catran. A SE FACE CATRAN DE MÂNIE: A se face foc de mânie; A se cătrăni; v.Aji catran. A SE FACE CĂ...: A se preface că........ ASE FACE CĂ MUNCEŞTE: A nu munci. A SE FACE CĂ NU AUDE: A face pe surdul; A nu răspunde; A nu băga în seamă. A SE FACE CĂ NU ÎNŢELEGE: A face pe prostul; A nu reacţiona; A nu dă importanţă; v. şi A se face că nu ştie; A se face că nu pricepe. A SE FACE CĂ MJ ŞTIE: Ă face pe prostul; A nu reacţiona; A nu da importanţă; v. A se face că nu înţelege. A SE FACE CĂ NU PRICEPE: A face pe prostul; A nu reacţiona; A nu da importanţă; v. A se face că nu înţelege. A SE FACE CĂ PLOUĂ (fam.): A se preface că nu are ştiinţă de cineva sau de ceva; A se preface că nu bagă de seamă pe cineva. A SE FACE CĂ PRICEPE TOT: A face pe deşteptul; A lăsa impresia că a înţeles; A se preface. ASE FĂCE CĂPUŞĂ: Ă fi sătul peste măsură. A SE FACE CĂRBUNE: (Despre alimente) A se altera. A SE FACE CÂRLIG (pop ): A se încovoia; A se strânge covrig; A se zgribuli de frig; A se încovoia de bătrâneţe; v. şi A se face covrig. A SE FĂCE CÂRPĂ: A se înfricoşa;'A fi vlăguit; A deveni slab; A fi beat; v. A fi cârpă. A SE FACE CĂ SE CĂIEŞTE: A mima căinţa. A SE FACE CERUL STICLĂ: A fi cerul cu totul senin; A fi cerul străveziu. A SE FACE CHEZAŞ PE CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi chezaş pe cineva. A SE FACE CHEZAŞ PENTRU CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi chezaş pe cineva. A SE FACE CHINEZ: A se face, a se preface că nu înţelege, că nu ştie nimic; A face pe prostul; v. A o face pe chinezul. A SE FACE CIOBURI: A se sfărâmă; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele. A SE FACE CIOPOR: A se strânge grămadă. A SE FACE CIUCI (pop.): A se aşeza pe vine. Ă SE FĂCE CIUCIULETE:  se uda până la piele; v. A face ciuciulete. A SE FACE COCĂ: A se îmbăta turtă; A se turti de băutură. A SE FACE COCÂRLĂ DE FOAME: A se îndoi de foame; A-i fi tare foame. A SE FACE COLAC: A se ghemui; A se încolăci; y. şi A şedea colac. A SE FACE COMOD: A deveni leneş, indolent. A SE FACE COVOR LA PICIOARELE CUIVA: A se umili, a se ploconi în faţa cuiva. A SE FACE COVRIG (pop.): A se încovoia; a se strânge covrig; A se zgribuli de frig; A se încovoia de bătrâneţe; v. A se face cârlig. A SE FACE CRIŢĂ: A se îmbăta criţă; A se îmbăta foarte tare; v. A ce cocli criţă. A SE FACE CRUCE ŞI PUNTE: A depune toate eforturile; A-şi da toată silinţa; A încerca imposibilul; v. şi A se face luntre şi punte; A se face munte şi punte; A se face scară şi punte; ; A se pune cruce şi punte; A se pune luntre şi punte; A se pune munte şi punte; A se pune scară şi punte. A SE FACE CUC: A se îmbăta; v. A face cuc, A SE FACE CUC DE BEAT: A se îmbăta; v. A face cuc. A SE FACE CUCULETE: A se îmbăta; v. A face cuc. A SE FACE CUCULETE DE BEAT: A se îmbăta; v. A face cuc. A SE FĂCE CUNOSCUT: A se distinge; a se remarca; A deveni notoriu. ASE FACE CU TREABĂ: A se preface că are de lucru; A simula că c ocupat; v. şi A umbla a treabă. A SE FACE DANIE CUIVA: A,se oferi, a se da cuiva ceva; A se face cuiva o donaţie. A SE FACE DE BAFTĂ: A se face de ruşine. A SE FACE DE BASM: A se face de râs; v. şi A se face de basnă. A SE FACE DE BASNĂ: A se face de râs; v. A se face de basm. A SE FACE DE BATJOCURA. LUMII: A se face de râs; A se compromite; v. şi A se face de batjocură. A SE FACE DE BATJOCURĂ: A se face de râs; A se compromite; v. A se face de batjocura lumii. A SE FACE DE BĂLĂLĂU: A se face de ruşine; v. şi A se face de băşcălie. A SE FACE DE BĂŞCĂLIE: A se face de ruşine; v. A se face de bălălău. ASE FACE DE BIŞAG DE TOATE (pop.): A fi o recoltă bună; v. şi A se face de bişag din toate. A SE FĂCE DE BIŞAG DIN TOATE (pop.): A fi o recoltă bună; v. A se face de bişag de toate. A SE FACE DE CĂLĂLĂU 602 A SE FACE DE CĂLĂLĂU (pop.): A se face de ruşine. Ă SE FACE DE LEMN: A deveni insensibil; A nu avea niciun sentiment; A nu-I interesa nimeni şi nimic. A SE FACE DE MASCARADĂ: A se compromite. : A SE FACE DE MINUNE:! A deveni minunat; A deveni extrem de bun, de frumos. A SE FACE DE MIRAZ (reg.): A se face de râs. A SE FACE DE NICIO TREABĂ (înv.): A deveni nefolositor, inutil. A SE FACE DE NU-Î VEZI POTCOAVELE: A fugi foarte repede; A avea viteza mare. A SE FACE DE OCARĂ: A se compromite; A se face demn de dispreţ, de batjocură. A SE FACE DE PANARAMĂ (fam.): A se face de râs. A SE FACE DE PETRECANIE: A se compromite; A se expune la mare pericol; A-şi căuta singur moartea. A SE FACE DE POMINA LUMII (fam.): A se face de râs; A deveni proverbial; v. şi  ajunge de pomina lumii. A SE FACE DE POMINĂ (fam ): A se face de râs; A deveni proverbial; v. şi A ajunge de pomina lumii. A SE FACE DE POVESTE:(pop., fam.): A deveni cunoscut; A-i merge vestea; A se face de râs; v. A ajunge de poveste. A SE FACE DE POVESTE ÎN ŢARĂ: A se compromite; A se face de ruşine în toată ţara. A SE FACE DE PROVERB: A fi de batjocură; A se compromite; A fi de râs; v. şi A fi de proverb. A SE FACE DE RÂS: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A ŞE FACE DE RAS ŞI DE OCARĂ: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A SE FACE DE RÂSUIALA LUMII: A se face de râs. A SE FACE DE RÂSUL CÂINILOR: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A SE FACE DE RÂSUL CURCILOR: A fi de batjocură; Ă se compromite; v. A ajunge de râs. A SE FACE DE RÂSUL LUMII: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A SE FACE DE RÂSUL SATULUI: A fi de batjocură; Ă se compromite; v. A ajunge de râs. A SE FACE DE RÂSUL TÂRGULUI: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A SE FACE DE RUŞINE: A se face de râs; A se face de băcănie; v.  da de ruşine. A SE FACE DE RUŞINE LUMII: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A SE FACE DE RUŞINEA LUMII: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A SE FACE DE RUŞINEA SATULUI: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A SE FACE DE ŞTIRE: A se auzi; A se cunoaşte; A se face cunoscut. A SE FACE DE TREABĂ: A deveni cumsecade; A se face cuminte. A SE FACE DE VORBĂ: A se compromite; A se face de ruşine. A SE FACE DIN IEPURE LEU: A exagera; A depăşi măsura. A SE FACE DIN OM NEOM: A-şi -pierde însuşirile de om normal; A se nenoroci; A se distruge; v. A ajunge din om neom. ASE FACE DRUMUL CRUCIŞ: Ă se bifurca; A se face cruce. A SE FACE DULUŢĂ: A fugi; A o şterge. ■ j. A SE FACE DUNĂRE: A se supăra; A mânia; A se înfuria; v. şi A se face Dunăre de mânie; A se face Dunăre turbată; A se face foc şi pârjol de mânie. A SE FACE DUNĂRE DE MÂNIE: A se supăra; A mânia; A se înfuria; v. A se face Dunăre. A SE FACE DUNĂRE TURBATĂ: A se supăra; A mânia; A se înfuria; v. A se face Dunăre. A SE FACE DUS DE ACASĂ (pop.): A părăsi casa părintească. A SE FACE ECOUL A-CEVA: A face ceva cunoscut ceva; A propaga, a lăuda ceva. A SE FACE ' ECOUL CUIVA: A repeta; A răspândi cuvintele cuiva. A SE FACE FARAME: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele. "  SE FACE FERFELIŢĂ: A se rupe; A se face ferfeniţă. A SE FACE FLEAŞCĂ: A se muia cu totul. A SE FACE FLENDERIŢA: A se rupe peste măsură. . A SE FACE FOAME: A-i fi foame; A nu fi mâncat de mult. A SE FACE FOC (PE CINEVA): A se înfuria; A se mânia pe cineva; A-şi ieşi din pepeni; v. A fî foc (pe cineva). A SE FACE FOC DE MÂNIE (PE CINEVA): A se înfuria; A se mânia pe cineva; A-şi ieşi din pepeni; v. A fi foc (pe cineva). A SE FACE FOC ŞI CATRAN (PE CINEVA) (reg): A se înfuria; A se mânia pe cineva; A-şi ieşi din pepeni; v. A ji foc (pe cineva). A SE FACE FOC ŞI OTRAVĂ (PE CINEVA) (reg.): A se înfuria; A se mânia pe cineva; A-şi ieşi din pepeni; v.Ajt foc (pe cineva). A SE FACE FOC ŞI PARĂ (PE CINEVA): A se înfuria; A se mânia pe cineva; A-şi ieşi din pepeni; v. A fi foc (pe cineva), A SE FACE FOC ŞI PÂRJOL (PE CINEVA) (reg.): A se înfuria; A se mânia pe cineva; A-şi ieşi din pepeni; v. A fi foc (pe cineva). A SE FACE FOC ŞI PÂRJOL DE MÂNIE: A se supăra; A se mânia; A se înfuria; v. A se face Dunăre. A SE FACE FRATE CU DRACUL: A face compromisuri până la realizarea unui plan; v. şi A se face frate şi cu dracul. A SE FACE FRATE ŞI CU DRACUL: A face 603 À SE FACE MITITEL compromisuri până la realizarea unui pian; v. A se face frate cu dracul. A SE FACE FRAŢI DE CRUCE: A se înfrăţi; A-şi jura credinţa unul altuia, \:.\- A SE FACE FRUMOS: A se găti; A se împodobi; (despre vreme) A se îndrepta. A SE FACE FUGIT: A fugi şi a nu se mai întoarce. A SE FACE GALBEN: A deveni palid. A SE FACE GALBEN CA: CEARA: A deveni palid la faţă; v. şi A se face galben ca turta de ceară; A se face galben la faţă. A SE FACE GALBEN CA TURTA DE CEARĂ: A deveni palid la faţă; v. A se face galben. A SE FACE GALBEN ÎNAINTEA: OCHILOR: A se înfuria; A se enerva; A se supăra foarte tare.·· A SE FACE GALBEN LA FAŢĂ: A deveni palid la faţă; v. A se face galben. A SE FACE GHEAŢĂ: A îngheţa; A deveni rece; A deveni insensibil. A SE FACE GHEM: A se ghemui; A se strânge; A se încovoia. A SE FACE GIGEA (pop.): A se face frumos. A SE FACE GLOATĂ: A se aglomera. A SE FACE GURA PUNGĂ: A-şi exprima amărăciunea, dezamăgirea, nemulţumirea. A SE FACE HARMON1CĂ: A se distruge; A se turti; v. şi A se face harmonică. A SE FACE HĂBUC: A se rupe în bucăţi; A se fărâmiţa; A se încurca; A se încâlci; v. şi A seface hăbuci; A se rupe hăbuc; A se rupe hăbucL A SE FACE HĂBUCI: A se rupe în bucăţi; A se fărâmiţa; A se încurca; A se încâlci; v. A seface hăbuc. A SE FACE HOANCĂ (pop.): (Despre vite) A flămânzi de i se lipeşte burta de spate.? ;v? A SE FACE HUC /re^J: A se sfărâma; v. şi A se face tot huc. A SE FACE HUHUREZ: Ase ascunde. A SE FACE IARĂŞI: A reveni; v. şi A seface la loc, A: SE FACE IASCĂ: A se usca; A slăbi foarte tare; v. A face iască. A SE FACE IUBIT DE CINEVA: A fi iubit de cineva; A se purta elegant cu cineva, A SE FACE IZÂDA MAR (pop.): A se face risipa mare. ASE FACE ÎN DOUĂ PĂRŢI: A se desface în două părţi. A SE FACE ÎN PATRU PĂRŢI: A se desface în patru părţi. A SE FACE ÎN PĂRŢI: A se împărţi; A se risipi; v. şi A se face părţi. A SE FACE IN TREI PĂRŢI: A se desface în trei părţi. A SE FACE ÎNTR-UN CUVÂNT (CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fi într-un gând cu cineva; v. A fi într-un cuvânt (cu cineva): A SE FACE ÎNŢELES: A vorbi clar, uşor de înţeles de oricine; A vorbi convingător. A SE FACE JUMARĂ: A se frige prea tare. A SE FACE LA LOC: A reveni; v. şi A se face iarăşi. A SE FACE LA RUŞINE: A se face de râs; A se face de băcănie; v. A da de ruşine. A SE FACE LA UN CUVÂNT (CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fi într-un gând cu cineva; v. A fi într-un cuvânt (cu cineva). A SE FACE LEMN: A înţepeni; A rămâne nemişcat, A SE FACE LEOARCĂ: A fi ud până la piele. A SE FACE LEU-PARALEU: A se înfuria peste măsură. A SE FACE LINIŞTE: A tăcea; A nu mai face zgomot; A determina pe cineva să tacă, să nu mai facă zgomot; v. A face linişte. A SE;FACE LOIAN (pop.): A se face lac; A se face şuvoi. ; A SE FACE LULEA: A se îmbăta. V A SE FACE LUMEA BULUG: A se îngrămădi lumea. ; A SE FACE LUMINĂ AFARĂ: A se face ziuă. A SE FACE LUMINĂ ÎN CAPUL CUIVA: A înţelege; A pricepe; A-şi da seama; v. şi A se face lumină în mintea cuiva. A SE FACE LUMINĂ ÎN MINTEA CUIVA: A înţelege; A pricepe; A-şi da seama; v. A se face lumină în capul cuiva. A SE FACE-LUNĂ: A fu curăţat bine; A fi lustruit. A SE FACE LUNTRE ŞI PUNTE: A depune toate eforturile; A-şi da toată: silinţa; A încerca imposibilul; v. A se face cruce şi punte. A SE FACE LUT DE OALE: A fi mort de mult; v.Afi oale şi ulcele. ■ A SE FACE MAI MIC: Adeveni timid, umil; v. A deveni mai mic. A SE FACE MARE: A creşte, i : A SE FACE; MĂNĂSTIRE (arg.): A se produce învălmăşeală; Aîncepe bătaia. : A SE FACE MĂR PE-CINEVA: A se supăra foc pe cineva A SE FACE MĂZGUGURĂ: A se zgribuli de frig. ^ A SE FACE MÂRCĂ: A nu zice nimic; A tăcea din gură. ASE FACE MÂŢA (reg.): Ase ghemui.; ■ A SE FACE MIC: A deveni timid,· umil; v. A deveni mai mic. A SE FACE MIC DE FRICĂ: A-i fi frică; A: se speria; A se îngrozi. A SE FACE MIEL BLÂND: A se cuminţi; A se lăsa de prostii. A SE FACE MIEL DE GHINDĂ: A fi lipsit de caracter. A SE FACE MIERE DE GĂLEATĂ: A se distruge; A deveni nefolositor, inutil. A SE FACE MII DE FĂRÂME: A se frământa; A-şi bate capul; A se strădui. ■ A SE FACE MITITEL: A se strânge; A se chirci pentru a nu fi văzut. A SE FACE MORT IN PĂPUŞOI 604 A SE FACE MORT ÎN PĂPUŞOI (reg.): A face pe prostul, pe niznaiul; v. A face pe mortul în păpuşoi. A SE FACE MOTOTOL: (Despre oameni) A se ghemui; A se face covrig. A SE FACE MOTOTOL LA PĂMÂNT: (Despre oameni) A se ghemui la pământ. A SE FACE MOTOTOL DE DURERE: A se ghemui de durere; A avea dureri mari. A SE FACE MUNTE ŞI PUNTE: A depune toate eforturile; A-şi da toată silinţă; A încerca imposibilul; v. A se face cruce şi punte. A SE FACE NĂLOAGĂ LA MOARĂ (reg.): A se face aglomeraţie marfe la moară. A SE FACE NEAM (CU CINEVA); A se înrudi cu cineva; v.A fi neam (cu cineva). A SE FACE NEAMŢ: A se face că nu înţelege; v.A fi neamţ. A SE FACE NEGRU CA PĂMÂNTUL: A fi foarte supărat; A fi negru de supărare, de mânie; v. A fi negru ca pământul. A SE FACE NEGRU: A fi foarte supărat; A fi negru de supărare, de mânie; v. A fi negru ca pământul. A SE FACE NEGRU LA FAŢĂ: A fi foarte supărat; A fi negru de supărare, de mânie; v. A fi negru ca pământul. A SE FACE NEGRU PĂMÂNT: A fi foarte supărat; A fi negru de supărare, de mânie; v. A fi negru ca pământul. A SE FACE NEAMŢ: A deveni sever; A fi pretenţios, ordonat, harnic. A SE FACE NEGRU LA FAŢĂ: A se supăra. A SE FACE NEOM: A-şi pierde însuşirile de om normal; A se nenoroci; A se distruge; v. A ajunge din om neom. A SE FACE NEVĂZUT: A dispărea; A pleca brusc; A deveni invizibil; v. A fi nevăzut. A SE FACE NIZNAI: A se preface că nu ştie nimic despre ceva; v. A face pe niznaiul. A SE FACE NUMAI URECHI: A asculta cu atenţie; A fi atent la ce se spune. A SE FACE OALE ŞI ULCELE: A fi mort de mult; v. A fi oale şi ulcele. A SE FACE OALE ŞI URCIOARE: A fi mort de mult; v. A fi oale şi ulcele. A SE FACE O APĂ ŞI UN PĂMÂNT: A se face egali; A se face la fel; v. şi A se face tot o apă Şi un pământ; A se face toţi o apă şi un pământ. A SE FACE OBADĂ: A deveni puternic, rezistent. A SE FACE OM: A deveni om bun; A ajunge bine prin muncă. A SE FACE O ROATĂ: A merge peste tot; A umbla din loc în loc. A SE FACE OS: A se_întări. ASE FACE O SCĂDERE: A scădea; A se diminua; A se reduce; v. A face o scădere. A SE FACE PACE (CU CINEVA): A se împăca cu cineva; v. A face pace (cu cineva). A SE FACE PARADĂ (DE SAU CU CEVA): A parada; A se face caz de ceva; v. A face paradă (de sau cu ceva). A SE FACE PARDAF: A se distruge; A se face praf; v. A face pardaf1. A SE FACE PASTRAMA: A slăbi foarte tare; v. A fi pastramă. A SE FACE PĂMÂNT DE OALE: A fi mort de mult; v.A fi oale şi ulcele. A SE FACE PĂMÂNT ÎN FAŢĂ: A se supăra tare; A se înnegri la faţă de supărare; v. şi A se face pământ la faţă. A SE FACE PĂMÂNT LA FAŢĂ: A se supăra tare; A se înnegri la faţă de supărare; v. A se face pământ în faţă. A SE FACE-PĂRŢI: A se împărţi; A se risipi; v. A se face în părţi. A SE FACE PEPENE: A se îngrăşa; A se rotunji. · · A SE FACE PESTE CAPUL CUIVA: A nu i se cere părerea. A SE FACE PETICĂ: A se înfricoşa; A 11 vlăguit; A deveni slab; A fi beat; v.A fi cârpă. A SE FACE PE TREABĂ: Trebuie lucrat; Nu se poate obţine fără muncă. ' A SE FACE PIC DE APĂ: A fi foarts transpirat; v. A fi pic de apă. A SE FACE PIC DE NĂDUŞEALĂ: A fi foarte transpirat; v.A fi pic de apă. ^ A SE FACE PILAF: A fi bătut tare; A fi făcut piftie. A SE FACE PORC: A ajunge lipsit de ruşine; A ajunge neruşinat, nesimţit. A SE FACE POSIBIL DE PEDEAPSĂ: A-şi merita pedeapsa; A merita să fie pedepsit. A SE FACE PRAF: A se distruge; A se nimici; A se îmbăta; v. A face praf A SE FACE PRAF PENTRU CINEVA: A bate tare pe cineva; A-l face piftie. A SE FACE PRAF ŞI CENUŞĂ: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele. A SE FACE PRAF ŞI PULBERE: A -se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele. A SE FACE PRAF ŞI ŢÂRĂ: A se distruge; A se nimici; A se zdrobi; A se omorî; v. A se face bucăţele. A SE FACE PRĂVIRIŞTE (înv.): A se da în spectacol în faţa cuiva. A SE FACE PREŞ (DINAINTEA CUIVA): A fi slugarnic cu cineva; A se umili dinaintea cuiva. A SE FACE PRE UN CUVÂNT (CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fi într-un gând cu cineva; v.A fi într-un cuvânt (cu cineva). î A SE FACE PROST ■{reg.): A se prefire că nu înţelege, că nu bagă de seamă; A simula prostia; v. A face pe prostul. A SE FACE PRUNĂ: A se micşora. A SE FACE PRUNĂ DE SUPĂRAT: A turba de supărare. A SE FACE PULBERE: A se sfărâma; A se (.05 A SE FACE TRUP ŞI SUFLET CU CINEVA sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele. A SE FACE PULBERE ŞI CENUŞĂ: A se sfărâmă; A se sparge; A se distruge; A:se nimici; v. A se face bucăţele. A SE FACE PUZDERIE: A se sfărâma; A se face praf; A se distruge; v, A se face puzderiş. A SE FACE PUZDERIŞ: A se sfărâma; A se face praf; A se distruge; v. face puzderie. A SE FACE RIDICOL: A se compromite; A se face de râs; A deveni de batjocură. A SE FACE ROATĂ: A se rod; A merge de jur împrejur. A SE FACE ROATĂ ÎMPREJURUL CUIVA» A CEVA: A se roti; A merge de jur împrejurul cuiva sau a ceva. A SE FACE ROŞU: A se îmbujora; A se înroşi la faţă; A se enerva; A se înfuria; v. şi A se face roşu de mânie; A se face roşu la faţă, : A SE FACE ROŞU DE MÂNIE: A se îmbujora; A se înroşi la faţă; A se enerva; A se înfuria; v. A se face roşu. ASE FACE ROŞU LA FAŢĂ: A se îmbujora; A se înroşi la faţă; A se enerva; A se înfuria; v. A se face roşu. A SE FACE RUPTOATE: A se clarifica; A începe ceva. A SE FACE RUPTURA ÎNTRE CINEVA: A înceta bunele relaţii; A lua sfârşit convieţuirea. A SE FACE SĂNĂTOS: A se însănătoşi; A se vindeca; v. A se face bine. A SE FACE SCARĂ ŞI PUNTE: A depune toate eforturile; A-şi da toată silinţa; A încerca imposibilul; v. A se face cruce şi punte. A SE FACE SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A SE FACE SCÂRBĂ: A -i fi silă de ceva; A simţi repulsie, aversiune. A SE FACE SCOABĂ (reg.): A slăbi foarte tare; A fi extrem de slab; A se strânge; A se ghemui;v. yA fi făcut scoabă. A SE FACE SCOARŢĂ: A: se îngraşă; A se întări de murdărie; v. şi A căpăta scoarţă. ^ A; SE FACE SCOROAJĂ (reg.)\ A se usca; A se arde prin coacere. A SE FACE SCOROJ: (Despre încălţăminte) A s;e usca prea mult; A se încălţa cu dificultate. A SE FACE SCROB: A se usca foarte tare. A SE FACE SCRUM1: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; vi Ase face bucăţele. A SE FACE SCRUM2: A arde; sau a face pe cineva sau ceva să ardă complet; x. A face scrum. A SE FACE SCRUM ŞI CENUŞĂ: A arde sau a face pe cineva sau ceva să ardă complet; v. A face scrum: A SE FACE SCRUM : ŞI FUM: A arde sau a face pe cineva sau ceva să ardă complet; v. A face scrum. ^ A FACE SCURTĂ LA MÂNĂ: A avea întindere musculară la mână. A SE FACE SCRUMBIE (reg.): A se usca de tot; A se arde la coacere. A SE FACE SEARĂ: A se însera; v. A cădea seara. A SE FACE SFAROG: A se învechi; A se întări la căldură sau din cauza uzurii. A SE FACE SLOI: A îngheţa; v. şi A se face sloi de gheaţă, A SE FACE SLOI DE GHEAŢĂ: A îngheţa; v. A se face sloi. A-SE FACE SORĂ CU DRUMUL: A pleca; A o lua din loc A SE FACE SPRE EL: A schiţa un atac. A SE FACE STĂPÂN PE; CEVA: A lua în posesiune; A deveni posesor pe ceva. ' A SE FACE STUP DE BANI: A deveni bogat; A se îmbogăţi. * . A SE FACE ŞOFRAN LA FAŢĂ: A îngălbeni de frică. A: SE FACE ŞPERLĂ (reg.): A se distruge; A înceta să mai existe; v. şi A se face tot şperlă. A SE FACE ŞTIUCĂ (reg.): (Despre cai) A slăbi din cauza lipsei de hrană. A SE FACE TĂFĂRAGĂ: A fi om leneş; A se mişca încet. A SE FACE TĂNASE: A-,face pe prostul; A se face că nu înţelege. A SE FACE TEACA DE PĂMÂNT: A asculta într-o tăcere de săvârşită. A SE FACE TEICĂ: A se îmbăta. A SE FACE TIMP FRUMOS: A fi timp frumos; A nu fi prea frig; A nu îngheţa; A nu ploua; A nu fi prea cald. A SE FACE TOBĂ: A mânca peste măsură; A se îndopa; A se ghiftui; v, şi A face burta tobă. A SE FACE ŢOBĂ DE CARTE: A fi -foarte învăţat; v. A face burduf de carte. A SE FACE ŢOBĂDE ÎNVĂŢĂTURĂ: A fi foarte învăţat; v. A face burduf de carte. A SE FACE TOT HUC (reg.): A se sfărâma; v. A se face huc. ASE FACE TOT O APĂ ŞI UN PĂMÂNT: A se face egali; A se face la fel; v. şi A se face o apa şi un pământ. A SE «CE TOT ŞPERLĂ (reg.): A se distruge; A înceta să mai existe; v. A se face şperlă. v A SE FACE TOT ŢÂRĂ (pop.): A se agita; A se frământa; A-i fi frică; A se teme. ; ^ A SE FACE TOT UNA CU.,.: A se uni cu...; A se contopi cu...; A nu mai putea fi deosebit de,.,; v. şi Ase face una cu.... A SE FACE TOŢI O APĂ ŞI UN PĂMÂNT: A se face egali; A se face la fel; v. şi A se face o apă şi un pământ. A SE FACE TRUP Yî«v.j: A lua fiinţă; A se întrupa; A se concretiza. ASE FACE TRUP ŞI SUFLET CU CINEVA: A se identifica cu aspiraţiile cuiva; A fi foarte apropiat de cineva; v. A se face trup şi suflet cu cineva. ' A SE FACE TUCI 606 A SE FACE TUCI: A se face bocnă; A îngheţa bocnă. A SE FACE TULEAN: A se îmbăta criţă. A SE FACE TUN: A se îmbăta; v.Afi cuc. A SE FACE TUN DE BEAT: A se îmbăta; v. A jl cuc. A SE FACE TURTĂ: A se îmbăta criţă; A se îmbăta foarte tare; v. A se cocli criţă, A SE FACE TURTĂ DE BEAT: A: se îmbăta criţă; A se îmbăta foarte tare; v. A se cocli criţă. A SE FACE TURTĂ PE JOS: A se îmbăta criţă; A se îmbăta foarte tare; v. A se cocli criţă, A SE FACE TURUIAC: A vorbi mult; A turui. A SE FACE ŢĂNDĂRI: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele: A SE FACE ŢÂRE: A se sparge. A SE FACE ŢIMIR LA LUME (înv.): A se face de râs. A SE FACE ŢUŞCĂ (reg.): A se îmbăta; v. şi A sefacepiţ. A SE FACE ŢUŢ (reg.): A se îmbăta; v. A se face ţuşcă. A SE FACE UNA CU...: A se uni cu... ; A se contopi cu... ; A nu mai putea fi deosebit de... ; v. şi A se face iot una cu..:. A SE FACE UNA CU PĂMÂNTUL: A se nimici; A se distruge. A SE FACE UN MORMAN: A se face o grămadă. A SE FACE UN TRUP: A se uni; A se contopi; v şi A fi un trup. A SE FACE URÂT: (Despre vreme) A se strica. A SE FACE VAL-VÂRTEJ: A depune toate eforturile spre a reuşi; A-şi da toată silinţa; v. şi A sta val-vârtej; A umbla val-vârtej. A SE FACE VARZĂ (fam.):; (Despre cărţi, caiete) A se deteriora; v. A ajunge varză. A SE FACE VĂLĂTUC: A se strânge ghem; A se ghemui.v.v. 3:· A SE FACE VÂNĂT: A se învineţi la faţă de enervare sau de frig; A plezni de necaz; A-i veni rău; v. şi A se face vânăt de frică; A se face vânăt de mânie; A se face verde de frică; A se face verde înaintea ochilor; A se face verde la faţă. A SE FACE VÂNĂT DE FRICĂ: A se învineţi la faţă de enervare sau de frig; A plezni ce necaz; A-i veni rău; v. A se face vânăt: A SE FACE VÂNĂT DE MÂNIE: A se învineţi la faţă de enervare sau de frig; A plezni ce necaz; A-i veni rău; v. A se face vânăt. A SE FACE VERDE DE FRICĂ: A se în vineţi la faţă de enervare sau de frig; A plezni ce necaz; A-i veni rău; v. A se face vânăt. A SE FACE VERDE ÎNAINTEA OCHILOR: A se învineţi la faţă de enervare sau de frig; A plezni ce necaz; A-i veni rău; v. A se face vânăt. A SE FACE VERDE LA BURTĂ: A nu mai putea de necaz. A SE FACE VERDE LA FAŢĂ: A se învineţi la faţă de enervare sau de frig; A plezni ce necaz; A-i veni rău; v. A se face vânăt. A SE FACE VINOVAT: A-şi recunoaşte vina; A se considera vinovat. A SE FACE VUVA (pop.): A-i plezni burta de plină. A SE FACE ZGÂRGORE DE FRIG (pop.): A se ghemui de frig. A SE FACE ZGURĂ: A se sfărâma;: A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele. A SE FACE ZIUĂ: Răsare soarele; Se lasă zorile. ·· A SE FACE ZIUĂ ALBĂ: A se lumina bine de ziuă. ^ A SE FACE ZOB: A se distruge; A se nimici. A SE FASOLI: LA· FAŢĂ: A se albi ia faţă de frică. ·:. A SE FERI CA DE FOC: A fi foarte atent; A avea grijă; A evita, a ocoli ; v. şi A se feri ca de mama focului; A se feri ca de oala mălaiului; A se feri de cineva, de ceva. A SE FERI CA DE MAMA FOCULUI: A fi foarte atent; A avea grijă; A evita, a ocoli; v. A se feri ca de foc. A SE FERI CA DE OALA MĂLAIULUI: A fi foarte atent; A avea grijă; A evita, a ocoli; v.A se feri ca de foc. A SE FERI DE CINEVA, DE CEVA: A fi foarte atent; A avea grijă; A evita, a ocoli; v. A se feri cade foc. A SE FERI CA DRACUL DE TĂMÂIE (DE CINEVA SAU DE CEVA): A evita; A ocoli pe cineva sau ceva; v. A fugi ca dracul de tămâie. A SE FERI DE CURENT: A nu sta în curent. ASE FERI DIN CALEA CUIVA: A nu sta în calea cuiva; A se feri de cineva; v. A nu sta în drumul cuiva. A SE FERI DIN DRUMUL CUIVA; A nu sta în drumul cuiva; A se feri de cineva; v. A nu sta în calea cuiva. A SE FIXA ASUPRA CUIVA SAU A CEVA: A se concentra asupra cuiva sau a ceva; A acorda o atenţie mai mare cuiva sau la ceva, A SE FIXA ÎNTR-UN LOC: A se opri într-un loc; A se stabili. A SE FOLOSI DE OCAZIE: A nu scăpa o ocazie. A SE FOLOSI DE PRILEJ: A nu scăpa un prilej. A SE FRĂMÂNTA CU FIREA: A-şi bate capul; A se gândi mult şi intens; A se chinui să găsească o soluţie; v. şi A se frământa cu gândul; A se frământa cu mintea; A-şi frământa mintea; A-şi frământa minţile. A SE FRĂMÂNTA CU GÂNDUL: A-şi bate capul; A se gândi mult şi intens; A se chinui să găsească o soluţie; v. A se frământa cu firea. A SE FRĂMÂNTA CU MINTEA: A-şi bate capul; A se gândi mult şi intens; A se chinui să găsească o soluţie; v. A se frământa cu firea. 607 À SE GÂNDI TOTDEAUNA LA CEVA RÂU A SE FRECA LA FRUNTE: A se jgândi la cineva sau la ceva; A-şi aduce aminte de cineva sau de ceva. A SE FRECA L OCHI: A-i fi somn; A dori să se culce. . ..... A SE FURA CA ÎN CODRU: A se fura foarte mult. ' A SE GĂSEA CĂLĂTOR: A fi în trecere. A SE GĂSI CU CARU: A fi în număr, în cantitate mare; A nu fi lipsă. A SE GĂSI FAŢĂ ÎN: FAŢĂ: IA; veni unul lângă altul; A fi forte aproape de cineva. A SE GĂSI ÎN DIFICULTATE: A avea o problemă; A avea un necaz; A fi la mare strâmtoare; A se găsi la greu, la necaz; v. şi A se găsi la ananghie. A SE GĂSI In IMPAS: A fi în dificultate; v. A se afla în impas. ' Ă SE GĂSI In IZBELIŞTE AVÂNTURILOR: A nu avea nicio socoteală, niciun scop; A nu fi pe nicio cale; A face ceva aiurea. A SE GĂSI IN PUNCT DE...: A fi gata de...; A fi pregătit să...; A fi cât pe-aici să... ; v. A fi în punct de a.... A SE GĂSI ÎN PUNCTUL...: A fi gata de...; A fi pregătit să...; A fi cât pe-aici să... ; v.Afiîn punct de a..., A SE GĂSI ÎN SITUAŢIA CUIVA: A fi în condiţii similare sau identice de cele ale altcuiva; A fi comparabil cu cineva; v.Afiîn situaţia cuiva. A SE GĂSI In SITUAŢIA DE A...: A fi obligat să... A SE GĂSI ÎNTRE BAROS ŞL NICOVALĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi nicovală. A SE GĂSI INTRE CIOCAN ŞI NICOVĂLĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A qjunge între baros şi nicovală. A SE GĂSI ÎNTRE DOUĂ FOCURI: A fi ameninţat, încoltit din două părţi. A SE GĂSI INTRE ILĂU ŞI NICOVALĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi nicovală.  SE GĂSI ÎNTR-UN PUNCT MORT: A se găsi în impas; v. A ajunge într-un punct mori. A SE GĂSI LA ANANGHIE: A avea o problemă; A avea un necaz; A fi la mare strâmtoare; A se găsi la greu, la necaz; v, şi A se găsi în dificultate. A SE GĂSI LA MARE ANANGHIE: A avea mari probleme; A avea mari necazuri; A fi la mare strâmtoare. uk·;:::·· -v;. A SE GĂSI LA MARGINEA GROPII: A fi la un pas de moarte; v. A qjunge la marginea gropii. A SE GĂSI LA MARGINEA MORMÂNTULUI: A fi la un pas de moarte; v. A ajunge la marginea gropii. A SE GĂSI LA PUNCTUL DE A...: A fi gata de...; A fi pregătit să...; A fi cât pe-aici să... ; v. A fi în punct de a.... ASE GĂSI LA UN PUNCT MORT: A se găsi în impas; v. A ajunge într-un punct mori. A SE GĂSI PE ACEEAŞI POZIŢIE: A fi de aceeaşi parte; A nu se opune; A nu fi împotrivă. A SE GĂSI PE MARGINEA GROPH: A fi la un pas de moarte; v. A ajunge la marginea gropii. A SE GĂSI PE MĂRGINEA MORMÂNTULUI: A fi la un pas de moarte; v. A ajunge la marginea gropii A SE GĂSI PE POZIŢn OPUSE: A nu fî pe aceeaşi parte; A se opune; A nu fi de acord. ; A'SE GĂSI PE PUNCTUL DE A...: A fi gata de...; A fi pregătit sa...; A fi cât pe-aici să... ; v. A fi pe punctul dea... . A SE GĂSI PE TOATE DRUMURILE: A fi din belşug. A SE GĂSI RĂU: A o duce prost; A merge lucrurile prost; A şedea incomod; v. şi A sta rău. A ;SE GĂSI, SUB FOC: A se găsi într-o încurcătură; A avea necazuri. A SE GÂNDI CĂ UN PROST: A se tot gândi ia prosti, la aiureli.  SE GĂTI CA DE SĂRBĂTOARE: A-şi îmbrăca haine de sărbătoare; A se îmbrăca, a se aranja frumos; v. şi A se găti speleă. A SE GÂŢI CA O MIREASĂ: A şe găti prea ' mult. A SE GĂTI DE DRUM: A se pregăti de plecare. A SE GĂTI DE HORĂ: A se îmbrăca cu haine de sărbătoare. A SE GĂTI SPELCĂ (pop.): A-şi îmbrăca haine de sărbătoare; ' A se îmbrăca, a se aranja frumos; v. A se găti ca de sărbătoare. A SE GĂVOZDI BINE (reg.): A se îmbuiba; A se ghiftui cu mâncare. A SE GÂNDI BINE: A medita, a judeca, a calcula bine. A SE GÂNDI ÎN SINEA SA: A medita, a calcula, a judeca în sine; A nu-şi exprima părerea; v. şi A se gândi în sine. A SE GÂNDI ÎN SINE: A medita, a calcula, a judeca în sine; A nu-şi exprima părerea; v. A se gândi în sinea sa. .... A SEGÂNDI LA LUCRURI PLĂCUTE: A medita, a calcula, a judeca aspectele plăcute din viaţa sa. A SE GÂNDI LA RELE: A medita, a calcula, a judeca aspectele neplăcute din viaţa sa. * >A SE GÂNDI LA SINE: A medita, a judeca, a calcula problemele sale, interesele sale; A nu-1 interesa nimeni. A SE GÂNDI ŞLLA ZIUA DE MÂINE: A fi prevăzător; A avea în vedere |i viitorul. A SE GÂNDI ŞI RĂZGÂNDI: A accepta şi a refuza destul de des; A nu fi stabil; A nu avea o poziţie fermă. A SE GÂNDI TOTDEAUNA LA CEVA RĂU: A medita, a calcula, a judeca numai aspec-téle neplăcute din viaţa sa. A SE GHIONTI CU CINEVA 608 A SE GHIONTI CU CINEVA: A se ciocni, a se lovi cu cineva. A SE GIUGIULI CA DOI PORUMBEI: (Despre soţi) A trăi în dragoste şi bună înţelegere; v. şi A se giugiuli ca porumbeii; A se iubi ca doi porumbei; A se iubi ca porumbeii; A trăi sa doi porumbei; A trăi ca porumbeii. A SE GIUGIULI tA PORUMBEII: (Despre soţi) A trăi în dragoste şi bună înţelegere; v. A se giugiuli ca doi porumbei. A SE GRĂBI ÎNCET: A lucra cu tact. A SE GRĂMĂDI BROASCĂ LA PĂMÂNT (pop.): A se aduna, a se strânge în număr mare; v. şi A se grămădi ca broasca pe pământ. A SE GRĂMĂDI BROASCĂ PE PĂMÂNT (pop.): A se aduna, a se strânge,în număr mare; v. şi A se grămădi ca broasca la pământ, A SE GURI DE ZIUĂ (pop.): A se crăpa, a se lumina de ziuă. A SE HĂRĂŢI CU CINEVA: A nu-i da pace cuiva; A se ciondăni; A se sfădi cu cineva; v. şi A hărăţi pe cineva. A SE HĂŢI CU CINEVA (pop.): A se îmbrânci cu cineva. A SE HÂRĂI CA CÂINII LA GARD: A se certa aprig. A SE HÂRĂI CU CINEVA: A se ciondăni; A se ciorovăi cu cineva. A SE HÂTĂI UNUL CU ALTUL: A se certa. A SE HOLBA LUNG LA CINEVA: A-şi holba ochii; A face ochii mari; A se uita tot timpul la cineva; A nu-şi lua ochii de la cineva. A SE HRĂNI CU AER: Ă nu avea ce mânca; A trăi cu iluzii; A-şi face iluzii. A SE HRĂNI CU COASTE FRIPTE: A răbda de foame; v. A înghiţi coaste prăjite. A SE HRĂNI CU MANĂ CEREASCĂ: A avea din belşug, din abundenţă. A SE HRĂNI CU NĂDEJDEA: À spera; A avea o speranţă. À SE HRĂNI CU RĂBDĂRI PRĂJITE: A răbda de foame; v. A înghiţi coaste prăjite. Ă SE HRĂNI CU VANT: A nu avea ce mânca. Ă SE INTEGRA ÎNTR-UN CIRCUIT: A intra într-o sferă de activitate, într-un colectiv. A SE IUBI C CÂINELE CU'MÂŢA: A se certa tot timpul; A nu se putea înţelege; v. şi A se iubi ca câinele cu pisica; A se iubi ca câinele cu porcii; A se iubi ca câinii cu mâţa; A se iubi ca câinii cu mâţa; A se iubi ca câinii cu pisica; A se iubi ca câinii cu porcii; A se iubi ca mâţa cu şoarecele; A se iubi ca pisica cu şoarecele; A se iubi ca şoarecele cu mâţa; A se iubi ca şoarecele cu pisica; A se iubi ca şoarecele cu porcii. A SE IUBI ÇA pAJDpLE CU PISICA: A se certa tot timpul; A nu se putea înţelege; v. A se iubi ca câinele cu mâţa. Ă SE IUBI CA CÂINELE CU PORCII: A se certa tot timpul; A nu se putea înţelege; v. A se iubi ca câinele cu mâţa. A SE IUBI CA CÂINn CU MÂŢA: A se certa tot timpul; A nu se putea înţelege; v. A se iubi ca câinele cu mâţa. A SE IUBI CA CÂINII CU PISICA: A se certa tot timpul; A nu se putea înţelege; v. A se iubi ca câinele cu mâţa. A SE IUBI CA CÂINII CU PORCII: A se certa tot timpul; A nu se putea înţelege; v. A se iubi ca câinele cu mâţa. A SE IUBI CA DOI PORUMBEI: (Despre soţi) A trăi în dragoste şi bună înţelegere; v. A se giugiuli ca doi porumbei. Ă SE IUBI CA MÂŢA CU ŞOARECELE: A se certa tot timpul; A nu se putea Înţelege; v. A se iubi ca câinele cu mâţa. A SE IUBI CA PISICA CU ŞOARECELE: A se certa tot timpul; A nu se putea înţelege; v. A se iubi ca câinele cu mâţa♦ Ă SE IUBI C PORUMBEII: (Despre soţi) A trăi în dragoste şi bună înţelegere; v. A se giugiuli ca doi porumbei. A SE IUBI CA ŞOARECELE CU MÂŢA: A se certa tot timpul; A nu se putea înţelege; v. A se iubi ca câinele cu mâţa, A SE IUBI CA ŞOARECELE CU PISICA: A se certa tot timpul; A nu se putea înţelege; v. A se iubi ca câinele cu mâţa. A SE lUBÎ CA ŞOARECELE CU POROI: A se certa tot timpul; A nu se putea înţelege; v. A se iubi ca câinele cu mâţa. A SE IUŢI CA ARDEIUL: A deveni iute; A acţiona, a reacţiona repede; A deveni prompt. : A SE IVI CA DIN PĂMÂNT: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. A SE IVI CA DIN PĂMÂNT, DIN IARBĂ VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. A SE IVI DIN PĂMÂNT: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. A SE IVI DIN PĂMÂNT, DIN IARBĂ VERDE: A apărea brusc, pe neaşteptate; v. A apărea ca din iarbă verde. A SE IVI PE NEPUSĂ MASĂ: A veni neaşteptat, neanunţat. A SE IVI ZORII: A se lumina de ziuă; A se întrevedea speranţele; v. şi A se ivi zorile. A SE IVI ZORILE: A se lumina de ziuă; A se întrevedea speranţele; v. A se ivi zorii. A SE IZBI CU CAPUL DE PERETE: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. A se bate cu capul de perete, A SE IZBI CU CAPUL DE PRAG: A trage învăţăminte dintr-o întâmplare neplăcută, dintr-un insucces; v. A da cu capul de prag. A SE IZBI CU CAPUL DE PRAGUL DE SUS: A trage învăţăminte dintr-o întâmplare neplăcută, dintr-un insucces; v. A da cu capul de prag. A SE IZBI CU CAPUL DE TOŢI PEREŢII: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. Ă se bate cu capul de perete. A SE IZBI CU CAPUL DE VATRĂ: A fi 609 A SE ÎMBRĂCA LA ŢOL FESTIV disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; \ . A se bate cu capul de perete. A SE IZBI DE TOŢI PEREŢII: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. A se bate cu capul de perete. A SE IZBI ÎN CALEA CUIVA: A se băga în calea cuiva; A împiedica calea cuiva; A face cuiva greutăţi. A SE IZBI ÎN NEAM: A semăna cu rudele sale de sânge. A SE IZOLA DE LUME: A sta singur; A nu comunica cu nimeni; A nu-I interesa nimeni şi nimic. A SE ÎMBĂTA CA UN PORC: A se îmbăta, foarte tare; A fi foarte beat. A SE ÎMBĂTA CRIŢĂ: A se îmbăta foarte tare; v. A ce cocli criţă, A SE ÎMBĂTA CU APĂ CHIOARĂ: A se amăgi; A-şi face iluzii nemotivate; A se lăsa dus cu vorba; A crede că tot ce zboară se mănâncă; v. şi A se îmbăta cu apa rece, A SE ÎMBATA CU APĂ RECE: A;se amăgi; A-şi face iluzii nemotivate; A se lăsa dus cu vorba; A crede că tot ce zboară se mănâncă; v. A se îmbăta cu apa chioară. A SE ÎMBĂTA LEMN: A se îmbăta foarte tare; v. A ce cocli criţă. A SE ÎMBĂTA LULEA: A se îmbăta foarte tare; v. A ce cocli criţă. A SE ÎMBĂTA TURTĂ: A se îmbăta foarte tare; v. A ce cocli criţă. A SE ÎMBINA ZIUA CU NOAPTEA: A se însera; A se crăpa de ziuă; A se lăsa zorile; v. şi A se bate ziua cu noaptea, A SE ÎMBOHORA CERUL DE PLOAIE: A se înnora; A sta să cadă ploaia; v. şi A se îmbohora de ploaie; A se îmbombura a ploaie; A se îmbom-bura cerul a ploaie; A se îmbombura cerul de ploaie; A se îmbombura a ploaie; A se îmbombura de ploaie. A SE ÎMBOHORA DE PLOAIE: A se înnora; A sta să cadă ploaia; v. A se îmbohora cerul de ploaie. A SE ÎMBOJURA LA FAŢĂ: A i se ridica sângele în obraz, A SE ÎMBOMBURA A PLOAIE: A se înnora; A sta să cadă ploaia; v. A se înbohora cerul de ploaie. A SE ÎMBOMBURA CERUL A PLOAIE: A se înnora; A sta să cadă ploaia; v. A se îmbohora cerul de ploaie. A SE ÎMBOMBURA DE PLOAIE: A se înnora; A sta să cadă ploaia; v. A se îmbohora cerul de ploaie. SE ÎMBRĂCA CA O SORCOVĂ: A se îmbrăca în culori ţipătoare; v, A arata ca o sorcovă. A SE ÎMBRĂCA CU CĂMAŞĂ DE GHEAŢĂ: A-i intra frica în oase; A tremura de frică; v. şi A se îmbrăca în cămaşă de gheaţă. A SE ÎMBRĂCA CU GUST: A avea gust; A se pricepe la haine; A se îmbrăca frumos; v. şi A se îmbrăca de gală; A se îmbrăca elegant; A se îmbrăca la marele fix; A se îmbrăca la marele şpiţ; A se îmbrăca la opt sute şi un pol; A se îmbrăca la şpiţ; A se îmbrăca la ţol festiv. A SE ÎMBRĂCA CUM DĂ DUMNEZEU: A-şi lua haine la nimereală; A nu alege haine; A se îmbrăca cu ce are. A SE ÎMBRĂCA CU PENE DE PĂUN: A se îngâmfa; A deveni încrezut, plin de sine; A se lăuda cu meritele altora; v. şi A se îmbrăca în pene de păun. a se Îmbrăca cu rinza: A fi supărat, enervat, indispus. a se îmbrăca de duminică: a-şî lua haine de sărbătoare;:A se îmbrăca cu haine curate. ^SEŢMBRĂCADE GALĂ: A avea gust; A se pricepe la haine; A se îmbrăca frumos; v. A sc îmbrăca cu gust. A SE ÎMBRĂCA DUPĂ:ULTIMA MODĂ: A-şi lua cele mai modeme haine pe el; A fi foarte modem îmbrăcat. A SE ÎMBRĂCA ELEGANT: A avea gust; A se pricepe la haine; A se îmbrăca frumos; v. A se îmbrăca cu gust. A SE ÎMBRĂCA GROS: A se îmbrăca de iarnă. A SE ÎMBRĂCA ÎN CĂMAŞĂ DE GHEAŢĂ: A-i intra frica în oase; A tremura de frică; v. A se îmbrăca cu cămaşă de gheaţă, A SE ÎMBRĂCA ÎN MARE GRABĂ: A se îmbrăca repede; A lua ceva pe el ;la repezeală; v. şi A se îmbrăca într~o clipă; A se îmbrăca sumar, A SE ÎMBRĂCA ÎN NEGRU: A purta haine de doliu. A SE ÎMBRĂCA ÎN S CHIM A ÎNGEREASCĂ: A se călugări; v. A îmbrăca schima călugărească A SE ÎMBRĂCA ÎN PENE DE PĂUN: A se îngâmfa; A deveni încrezut, plin de sine; A se lăuda cu meritele altora; v. A se îmbrăca la pene de păun. A SE ÎMBRĂCA ÎNTR-0 CLIPĂ: A se îmbrăca repede; A lua ceva pe el Ia repezeală; v. A se îmbrăca în mare grabă. A SE ÎMBRĂCA LA FIX: A avea gust; A se pricepe la haine; A se îmbrăca frumos; v. A se îmbrăca cu gust. A SE ÎMBRĂCA LA MARELE FIX: A avea gust; A se pricepe la haine; A se îmbrăca frumos; v. A seSmbraca cu gust, A SE ÎMBRĂCA LA MARELE ŞPIŢ: A avea gust; A se pricepe la haine; A se îmbrăca frumos; v. A se îmbrăca cu gust. A SIL ÎMBRĂCA LA OPT SUTE ŞI UN POL: A avea gust; A se pricepe la haine; A se îmbrăca frumos; v. A se îmbrăca cu gust. A SE ÎMBRĂCA LA ŞPIŢ: A avea gust; A se pricepe la haine; A se îmbrăca frumos; v. A se îmbrăca cu gust. A SE ÎMBRĂCA LA ŢOL FESTIV: A avea A SE ÎMBRĂCA SUBŢIRE 610 gust; A se pricepe la haine; A se îmbrăca frumos; v. A se îmbrăca cu gust. A SE ÎMBRĂCA SUBŢIRE: \lua ceva uşor pe el; A se îmbrăca cu haine subţiri. A SE ÎMBRĂCA SUMAR: A se îmbrăca repede; A lua ceva pe el la repezeală; v.A se îmbrăca în mare grabă. A SE ÎMBRĂCA TIPTIL: A se îmbrăca pe ascuns, pe neobservate. A SE ÎMBRĂCA ŢIPĂTOR: A lua haine de culori deschise; A se îmbrăca cu haine puternic ; colorate în culori deschise. A SE ÎMPĂCA BINE CU CINEVA: Ase Înţelege bine; A nu avea neplăceri cu cineva. A SE ÎMPĂCA CA CAPRA CU VARZA (reg.): A fi în relaţii proaste; A nu se putea înţelege unul cu altul. A SE ÎMPĂCA CU IDEEA CĂ...: A accepta ideea că..; A nu se opune; v. şi A se împăca cu ideea de a.... A SE ÎMPĂCA CU IDEEA DE A...: A accepta ideea de a..; A nu se opune; v. A se împăca cu ideea că.... A SE ÎMPĂCA CU RÂNZA (pop.): A mânca pe săturate. A SE ÎMPĂCA CU SOARTA: A se da bătut; A se potoli; A se linişti; A-şi accepta destinul. ; A SE ÎMPĂCA DE MINUNE CU CINEVA: A se înţelege bine cu cineva; A fi prieteni buni. A SE ÎMPĂCA DIN PREŢ: A se înţelege, a cădea de acord asupra preţului. A SE ÎMPĂCA GREU CU GÂNDUL CĂ...: A accepta greu..; A admite greu.... A SE ÎMPĂRŢI FRĂŢEŞTE: A se împărţi egal. A SE ÎMPĂUNA CU MERITELE ALTUIA: A se lăuda cu meritele altora. A SE ÎMPIEDICA DE FLEACURI: A nu fi deloc rezistent; A nu se pricepe de-oc; A nu fi instruit; A fi lipsit de experienţă. A SE ÎMPIEDICA DE NAS: A fi :tângaci; A avea mişcări greoaie; A nu se pricepe; v. şi A se împiedica de nas. A SE ÎMPIEDICA DE TOATE: A fi stângaci; A avea mişcări greoaie; A nu se pricepe; v. A se împiedica de nas. A SE ÎMPIEDICA ÎN PICIOARE: A i se împletici picioarele cuiva. A SE ÎMPIEDICA LA VORBĂ: A nu vorbi clar; A nu spune ceva desluşit; A vorbi încurcat. A SE ÎMPINGE CU VORBA: A se îndemna cu vorba. A SE ÎMPLINI LA FAŢĂ: A se mai îngrăşa; A se face atrăgător; v. şi A se împlini la obraz. A SE ÎMPLINI LA OBRAZ: A se mai îngrăşa; A se face atrăgător; v. A se împlini la faţă. A SE ÎMPLINI VELEATUL (CUIVA): A-i veni sorocul cuiva. A SE ÎMPODOBI CU PENE DE PĂUN: A se împăuna. A SE ÎMPODOBI LA PĂRŢILE ASCUNSE: A-i creşte părul în părţile ascunse ale corpului. A SE ÎMPOTMOLI ÎN MARI DIFICULTĂŢI: A avea mari greutăţii mari probleme, mari necazuri. A SE ÎMPOTMOLI ÎN NISIP: A nu putea ieşi dintr-o încurcătură. A SE ÎMPRĂŞTIA CA FĂINA ORBULUI: A se risipi în toate direcţiile; A se destrăma; A se irosi. A SE ÎMPRĂŞTIA CA POTÂRNICHILE: A se împrăştia; A fugi repede în toate părţile; v. şi A se împrăştia ca puii de potărniche. A SE ÎMPRĂŞTIA CA PUII DE POTÂR-NICHE: A se împrăştia; A fugi repede în toate părţile; v. A se împrăştia ca potârnicbile. A SE ÎMPREUNA: A se căsători. A SE ÎMPREUNA TUSE CU JUNGHIUL: A se uni douărele. A SE ÎMPRIETENI CU CINEVA: A deveni prieten cu cineva. '■ A SE ÎMPROŞC CU VORBE DE BATJOCURĂ: A insulta, a jigni unul pe altul. ASE ÎMPRUMUTA CU CEVA: A împrumuta ceva de la cineva; v. şi A se împrumuta cu ceva. A SE ÎMPUŢI AFACEREA: A se opri evoluţia normală; A merge prost cu treburile; v. şi A se împuţi brânza-n putină. A SE ÎMPUŢI BRÂNZA-N PUTINĂ: A se opri evoluţia normală; A merge prost cu treburile; v. A se împuţi afacerea. A SE ÎMPUŢINA CU INIMA: A-şi pierde curajul; A se descuraja; v. şi A se împuţina cu sufletul. A SE ÎMPUŢINA CU SUFLETUL: A-şi pierde curajul; A se descuraja\ v:A se împuţina cu inima. A SE ÎNMUIA GERUL: A se încălzi; v. şi A se moina gerul. A SE ÎNARMA CU RĂBDARE: A-şi propune să aibă răbdare. ':· A SE ÎNĂCRI CUIVA: A se amărî; A se supăra pe cineva; v. A 'înăcri cuiva. ■A SE INĂCRI INIMA DE CINEVA, CEVA: A fi supărat pe cineva; A fu supărat din cauza a ceva. A SE ÎNĂCRI SUFLETUL CUIVA: A se amărî; A se supăra pe cineva; v. A înăcri cuiva. A SE ÎNĂLBI PÂNZĂ: A se face ziuă. A SE ÎNĂLŢA ÎN TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE ÎNĂLŢA LA PREŢ: A mări preţul; A se scumpi. A SE ÎNCĂIERARE CIOLAN: A se concura pentru un loc profitabil de muncă. A SE ÎNCĂLŢA CU CEVA: A-şi lua ceva în picioare. A SE ÎNCĂLŢA CU CINEVA: A face cunoştinţă cu cineva de care nu mai poţi scăpa. A SE ÎNCĂPĂŢÂNA ÎNTR-0 IDEE: A ţine la o idee; A nu renunţa la o idee. A SE ÎNCĂPĂŢÂNA SĂ CREADĂ CĂ...: A crede cu încăpăţânare că..; A nu renunţa. 611 A SE ÎNCURCA CUIVA LIMBA A SE ÎNCĂRCA CU CINEVA SAU CU CEVA: A lua asupra sa sarcina de a se îngriji de cineva sau de ceva. A SE ÎNCĂRCA DE ANI: A îmbătrâni.: A SE ÎNCĂRCA DE BOGDAPROSTE: A-şi găsi beleaua; A încasa o săpuneală. A SE ÎNCĂRCA LA CALABALÂC: A-şi aprinde paie în cap. A SE ÎNCÂLCI IŢELE (CUIVA): A se încurca planurile cuiva; A se produce confuzie, dezordine; A se complica lucrurile; v. şi A se încurca borcanele (cuiva); A se încurca iţele (cuiva). A SE ÎNCEPE CU CINEVA: A se lua la ceartă cu cineva. A: SE ÎNCHEIA LA CĂMAŞĂ: A prinde în nasturi cămaşa de pe el. A SE ÎNCHEIA LA HAINĂ:; A prinde în nasturi, în copci haina de pe el. A SE ÎNCHEIA LA PANTOFI: A-şi lega şireturile Ia pantofi; v. şi A se încheia la şireturi. A SE ÎNCHEIA LA PANTALONI: A-şi încheia şliţul la pantalonii de pe el; v. şi A se încheia lajfliţ. A SE ÎNCHEIA LA ŞIRETURI: A-şi lega şireturile la pantofii cu care este încălţat; v. A se încheia la pantofi. A SE ÎNCHEIA LA ŞLIŢ: A-şi încheia şliţul la pantalonii de pe el; v. A se încheia ta pantaloni. A SE ÎNCHIDE ÎN CAMERĂ: A rămâne în casă; A nu mai ieşi în lume; A nu comunica cu nimeni. A SE ÎNCHIDE ÎN CARAPACEA SA: A nu mai comunica cu nimeni; A sta izolat; A nu-1 mai interesa nimeni şi nimic. A SE ÎNCHIDE ÎN MĂNĂSTIRE: A se călugări; v. A intra la mănăstire. A SE ÎNCHIDE ÎN SINE: A deveni un singuratic. A SE ÎNCHIDE lN TURNUL DE FILDEŞ: (Despre artişti, savanţi); A se izola de realitate; v. A fi în turnul de fildeş. A SE ÎNCHIDE ÎN TURNUL DE IVORIU: (Despre artişti, savanţi); A se izola de realitate; v. A fi în turn ul de fildeş. A SE ÎNCHIDE LA MĂNĂSTIRE: A se călugări; v. A intra la mănăstire. A SE ÎNCHINA DE SĂNĂTATE fmv.): A saluta pe cineva; A trimite salutări cuiva. A SE ÎNCHINA LA IDOLI: A se ruga la idoli. A SE ÎNCHINA LA POALA CUIVA: A se închina, a cădea; A veni înaintea cuiva; A fi la cheremul cuiva; v. A cădea la poala cuiva. A SE ÎNCHINA LA POALELE CUIVA: A se închina, a cădea; A veni înaintea cuiva; A fi la cheremul cuiva; v. A cădea la poala cuiva. A SE ÎNCHINA LA SFINŢI (fam.): A apela la cei puternici; v. şi A se închina la toţi sfinţii; A se ruga de toţi Dumnezeii; A se ruga de toţi sfinţii; A se ruga la toţi sfinţii. A SE ÎNCHINA LA TOŢI SFINŢn (/h;7J.): A apela la cei puternici; v. A se închina la sfinţi. A SE ÎNCHINA PÂNTECULUI: A fi foarte lacom; A trăi numai pentru mâncare; v. şi A se robi pântecului. A SE ÎNCINGE CU UN BRÂU: A-şi pune un brâu. · ? A SE ÎNCINGE TĂRÂŢA ÎN CINEVA: A se înfuria; v. A i se iuţi tărăţele în borş (cuiva). a se Încleşta cu dinţii de ceva: a muşca cu putere din ceva; v. şi A-şi încleşta dinţii de ceva. a se încleşta cuiva fălcile: a nu mai putea să vorbească; A se închide cuiva gura; v. şi A încleşta cuiva gura. A SE ÎNCLEŞTA CUIVA GURA: a nu mai putea să vorbească; A se închide cuiva gura; v. A încleşta cuiva fălcile. A SE ÎNCLEŞTA ÎN LUPTĂ: A se !upta cu îndârjire corp la corp; A; se încăiera; v. şi A se încleşta la luptă. a se Încleşta la luptă: a ;se lupta cu îndârjire corp la corp; A se încăiera; v. A se încleşta în luptă. A SE ÎNCLINA ÎN FAŢA ARGUMENTELOR: A recunoaşte, a stima argumentele altora. A SE ÎNCLINA ÎN FAŢA CUIVA: A recunoaşte, a stima i valoarea, prestigiul, realizările altuia. A SE ÎNCLINA ÎN FAŢA VOINŢEI CUIVA: A aproba, a respecta, a stima voinţa altuia. A SE ÎNCOCLEŢI OLUPTĂ (reg.): A se încinge o luptă. A SE ÎNCORDA CĂTRE CINEVA: A se uita cu groază la cineva. A SE ÎNCREDE ÎN CINEVA: A avea încredere în cineva; A da încredere cuiva. A SE ÎNCRIMINA UNUL PE ALTUL: A-şi face imputări reciproce; A se acuza; A se învinovăţi. v;:;· A SE ÎNCRUNTA LA CINEVA: A-şi exprima nemulţumirea, refuzul, neaprobarea prin încruntare. A SE ÎNCUIBA BINE BOALA: A deveni o boală gravă şi cronică. A SE ÎNCURA MĂGARII: A se schimba vremea; v. şi A se încura viţeii. Ă SE ÎNCURA VIŢEII: A se schimba vremea; v. A sc încura măgarii. A SE ÎNCURCA BORCANELE (CUIVA): A se încurca planurile cuiva; A se produce confuzie, dezordine; A se complica lucrurile; v. A se încâlci iţele. A SE ÎNCURCA CA MUSCA ÎN PÂNZA DE PĂIANJEN: A da de belea; A da de necazuri, de neplăceri, de greutăţi. A SE ÎNCURCA CU CINE NU TREBUIE: A avea prieteni necorespunzători; A face o căsătorie nepotrivită. A SE ÎNCURCA CU DRACU: A avea un partener rău. A SE ÎNCURCA CUIVA LIMBA: A nu mai putea vorbi; A nu se mai putea pronunţa. a se Încurca cu una păuna 612 A SE ÎNCURCA CU UNA PĂUNA: A fi amantul lui Păuna. A SE ÎNCURCA IŢELE (CUIVA): A se încurca planurile cuiva; A se produce confuzie, dezordine; A se complica lucrurile; v. A se încâlci iţele. A SE ÎNCURCA ÎN DATORII: A face multe datorii; A se îndatora mult. A SE ÎNCURCA LA UN PAHAR DE BĂUTURĂ: A se îmbăta. A SE ÎNDELUNGA CU ZILE (înv.): A avea viaţă lungă; A-şi prelungi viaţa; A expune pe larg; A stărui; A insista asupra a ceva. A SE ÎNDEMNA UNUL PE ALTUL: A se întrece la treabă. A SE ÎNDEPĂRTA DE LA SUBIECT: A devia; A nu se mai ţine de subiect; A vorbi despre altceva; v. şi A se îndepărta de subiect, A SE ÎNDEPĂRTA DE SUBIECT: A devia; A nu se mai ţine de subiect; A vorbi despre altceva; v. A se îndepărta de la subiect. A SE ÎNDESA CA BABA LA RAI: A se băga unde nu-i est locul. A SE ÎNDESA CA ŢIGANUL LA PRAZNIC: A se înghesui unde se dă ceva degeaba; A umbla după pleaşcă. A SE ÎNDRĂGOSTI LA PRIMA VEDERE: A iubi pe cineva din primul moment. A SE ÎNDRĂGOSTI LULEA: A fi foarte tare îndrăgostit; A iubi foarte mult pe cineva. A SE ÎNDREPTA DIN ŞALE: A sta drept; A nu mai avea dureri la şale. A SE ÎNDREPTA SPRE...: A merge spre..; A tinde spre.... A SE ÎNDULCr LA CEVA: A-i plăcea c^va; A se obişnui cu ceva; A dori ceva. A SE ÎNECA CA ŢIGANUL LA MAL: P eşua înainte de a sfârşi ceva; v. şi A se îneca la mal; A se îneca tocmai la mal. A SE ÎNECA CU CEVA: A i se opri ceva în gât; A suferi un eşec; A se sufoca; A se înăbuşi. A SE ÎNECA ÎN DATORII: A fi copleşit de datorii; A avea foarte multe datorii. A SE ÎNECA ÎN LACRIMI: A plânge foarte tare. A SE ÎNECA INTR-UN PAHAR CU APĂ: A fi nepriceput; A nu se descurca; A nu fi în stare de nimic. A SE ÎNECA ÎN VORBĂ: A se împiedica în vorbă; A-i rămâne vorba în gât. Ă"SE ÎNECĂ LA MAL: Ă eşua înainte de a sfârşi ceva; v. A se îneca ca ţiganul la mal. A SE ÎNECA TOCMAI LA MAL: A eşua înainte de a sfârşi ceva; v. A se îneca ca ţiganul la mal. a se Înfăşură pe undeva (pop.): a hoinări, a rătăci pe undeva. A SE ÎNFĂŢIŞA CU HÂRTIA lN PROŢAP (înv.)'. A se înfăţişă cu o jalbă în vârful unei prăjini pentru a se face remarcat de mulţime şi a putea înmâna jalba domnitorului sau unui demnitar; a cere cu insistenţă şi pe un ton ridicat un drept sau o favoare; v. A purta hârtia în proţap. A SE ÎNFĂŢIŞA CU JALBA ÎN PROŢAP (înv.):· A se înfăţişa cu o jalbă în vârful unei prăjini pentru a se face remarcat de mulţime şi a putea înmâna jalba domnitorului sau unui demnitar; A cere cu insistenţă şi pe un ton ridicat un drept sau o favoare; v. A purta hârtia în proţap. A SE ÎNFIORA DE FRIG: A-i fi foarte frig; A nu mai putea de frig. A SE ÎNFOIA CA CURCANUL ÎN PENE: A se îngâmfa; A se crede; A-şi da importanţă. A SE ÎNFOIA CA VARZA: A se îngâmfa; v. şi A. se înfoia în lături ca varza. A SE ÎNFOIA DEGEABA: A se supăra fără motiv. A SE ÎNFOIA DIN SENIN PE CINEVA: A certa pe cineva fără motiv. A SE ÎNFOIA ÎN LĂTURI CA VARZA: A se îngâmfa; v.A se înfoia ca varza. A SE ÎNFRUPTA DIN OALA CU SMÂNTÂNĂ: A lua ce este cel mai bun; A Avea acces la cele mai bune lucruri. A SE ÎNFRUPTA DIN ROADELE CUIVA: A trăi din avutul cuiva. ASE ÎNFRUPTA DIN TALERUL CUIVA: A trăi din banii altuia. A SE ÎNFRUNTA DOUĂ PIETRE ŢARI: A se înfrunta doi afurisiţi, două persoane tari din care niciunul nu vrea să cedeze. A SE :ÎNFUNDA ;(CUIVA): .A nu mai avea încotro; A nu mai; avea nicio ieşire, nicio scăpare. A SE ÎNFUNDA ÎN NOROI: A decădea; A se ruina; A se distruge. A SE ÎNFURIA CA VĂCARUL PE SAT: A se supăra în mod nejustificat pe cineva; v. şi A se înfuria pe sat; A se mânia ca văcarul pe sat; A se mânia văcarul pe sat; A se mânia pe sat; A se supăra ca văcarul pe sat; A se supăra pe sat. A SE ÎNFURIA PE SAT: a se supăra în mod nejustificat pe cineva; v. A se înfuria ca văcarul pe Sat. . ' VvV;'.r A SE ÎNGÂMFA CA CURCANUL ;ÎN PENE: A se îngâmfa; A se obrăznici; A devem încrezut; v. şi A se îngâmfa ca un păun. A SE ÎNGÂMFA CA UN PĂUN: A se îngâmfa; A se obrăznici;  deveni încrezut; v. A se îngâmfa ca curcanul în pene. A SE ÎNGÂNA ZIUA CU NOAPTEA: A se însera; A se crăpa de ziuă; A se lăsa zorile; v. Ase bate ziuai cu noaptea. A SE ÎNGÂNA ZORELE: A se face ziua. A SE ÎNGLODA ÎN DATORII: A face datorii mari şi a nu mai putea scăpa de ele; A fi plin de datorii. A SE ÎNGRĂDI UNUL PE ALTUL: A se sprijini reciproc; A se apăra unul pe altul. A SE ÎNGRĂMĂDI CIOTCĂ: A se aduna grămadă; v. A se aduna ciopor. A SE ÎNGROŞA GLUMA: A deveni o situaţie periculoasă. A SE ÎNGROŞA LA BURTĂ: A se cunoaşte că e gravidă; A fi gras. 613 a se Întinde ca o pomană ţigănească A SE ÎNGRĂŞA LA COADĂ: A-i merge bine. A SE INGROŞA LA OBRAZ: A fi obraznic; A fi lipsit de politeţe A SE ÎNGROŞA LIMBA: A nu mai putea vorbi. A SE INGROŞA ŞAGA: A se îngroşa gluma; v. şi A se trece de glumă; A se trece de şagă. A SE ÎNGROŞA TREABA: A se încurca lucrurile; A începe necazurile, problemele, grijile. A SE ÎNHĂITA CU CINEVA: A se împrieteni cu cineva; A face o gaşcă cu cineva. A SE ÎNHĂITA CU DĂRĂUŞH SATULUI (pop.): A se înhăita cu derbedeii din sat.· A SE ÎNHĂMA DUPĂ CINEVA: A se lua după cineva; A urmări, a prigoni pe cineva. A SE ÎNHĂMA LA CEVA: A începe ceva; A depune eforturi pentru ceva A SE ÎNHĂMA LA TREABĂ: A lucra mult; A depune eforturi mari. A SE ÎNNĂDI CU CINEVA: A se încurca cu cineva. A SE ÎNNĂDI LA ; AVEREA ALTUIA: A profita de averea altuia. A SE ÎNNĂDI LA RELE: A se obişnui să facă ■rele,· A SE ÎNNĂDI LA VORBĂ: A prinde chef de vorbă; A i se face poftă să tot vorbească. A SE ÎNNĂDI TUŞEA CU JUNGHIUL: A se aduna două rele. A SE ÎNNODA DOUĂ NEVOI: A se căsători doi săraci. A SE ÎNNODA LA CEARTĂ: A se certa. A SE ÎNNODA LA VORBĂ: A conversa mult cu cineva. A SE ÎNNORA LA FAŢĂ: A se posomori; A se supăra. A SE ÎNRĂI LA INIMĂ CU CINEVA: A fi rău cu cineva. A SE ÎNROŞI CA PARA FOCULUI: A se ruşina; A-i fi ruşine; A se înroşi la faţă; v. şi A se înroşi până în vârful urechilor; A se înroşi până-n albul ochilor. A: SE ÎNROŞI PÂNĂ ÎN VÂRFUL URECHILOR: A se ruşina; A-i fi ruşine; A se înroşi la faţă; V. A se înroşi ca para Jocului. ■ A SE ÎNROŞI: PÂNĂ-N ALBUL OCHILOR: A se ruşina; A-i fi ruşine; A se înroşi la faţă; v.  se înroşi ca para focului A: SE ÎNSCRIE LA CUVÂNT: A cere cuvântul; A dori să ia cuvânt. A SE ÎNSCRIE LA : ÎJN: EXAMEN: A se anunţa la un examen; A fi pregătit pentru susţinerea unui examen. A SE ÎNSENINA LA FAŢĂ: A deveni vesel; A deveni mai dispus. A SE ÎNSPICA PĂRUL: A începe părul să se albească. A SE ÎNSTRĂINA DE CASĂ: A pleca de acasă; A-şi părăsi familia; A nu mai da niciun semn de viaţă celor de acasă. A SE ÎNŞELA AMARNIC: A se înşela foarte puternic. A SE ÎNTĂRÂTA LUCRURILE: A se aspri situaţia; A deveni insuportabil. A SE ÎNTĂRÂTA TĂRÂŢA ÎN CINEVA: A se înfuria; v. A i se iuţi tărâţele în borş (cuiva); A SE ÎNTÂLNI BOT ÎN BOT CU CINEVA: A veni faţă în faţă cu cineva; A veni foarte aproape unul de altul; v. şi A se întâlni bot la bot cu cineva. A SE ÎNTÂLNI BOT LA BOT CU CINEVA: A veni faţă în faţă cu cineva; A veni foarte aproape unul de altul; v. A se întâlni bot în bot cu cineva. A SE ÎNTÂLNI CA LUNA CU SOARELE: A nu se întâlni niciodată; v. şi A se întâlni ca luna şi soarele. A SE ÎNTÂLNI CA LUNA ŞI SOARELE: A nu se întâlni niciodată; v. A se întâlni ca luna cu ' soarele. A-SEvÎNTÂLNI DIN ÎNTÂMPLARE CU CINEVA: A da de cineva din întâmplare. A SE ÎNTÂLNI DOI PROŞTI LA UN TĂCIUNE: A se căsători sau a se întovărăşi doi nevoiaşi. A SE ÎNTÂLNI ÎN TĂCERE: A se aduna fară gălăgie; A nu face zgomot. A SE ÎNTÂLNI NAS ÎN NAS (CU CINEVA): A se trezi, a se pomeni faţă în faţă cu cineva; v. A da nas în nas (cu cineva). A SE ÎNTÂLNI PE TEREN (CU CINEVA): A se bate în duel cu cineva. ase Întâlni pieptiş: a se întâlni direct; A se întâlni cu curaj, fără teamă. A SE ÎNTÂLNI TUŞEA ŞI JUNGHIUL: A se întâlni doi oameni care seamănă în rele; v. şi A se întâlni tuşea şi junghiul; A se întovărăşi tuşea cu junghiul; A se întovărăşi tuşea şi junghiul; A se potrivi ca tuşea cu junghiul; A se potrivi ca tuşea şi junghiul A SE ÎNTÂLNI TUŞEA CU JUNGHIU: A se întâlni doi oameni care seamănă în rele; v. A se întâlni tuşea cu junghiul. A SE ÎNTÂMPLA DE ACASĂ: A;fi, a se nimeri acasă; A fi, a se nimeri de faţă; v. şi A se întâmpla de faţă. ■■■ -A SEiÎNTÂMPLA DE FAŢĂ (LA CEVA SAU UNDEVA): A asista; A fi prezent; A fi martor la ceva; A fi, a se nimeri de faţă; v. A fi de faţă (la ceva sau undeva). A SE ÎNTÂMPLA FAŢĂ LA CEVA SAU UNDEVA: A asista^A fi prezent; A fi martor la ceva; v. A fi de faţă (la ceva sau undeva). A SE ÎNTAMPLA LA MAI MULTE CUCOANE: Cazul nu este izolat; Mai multă lume a păţit-o. A SE ÎNTEMEIA PE CEVA: A se baza, a se bizui, a se sprijini pe ceva. A SE ÎNTEŢI BOALA: A se agrava boala. A SE ÎNTEŢI GLUMA: A se crea o situaţie de primejdie. A SE ÎNTINDE CA CAŞCAVALUL PRĂJIT: A nu se mai termina. A SE ÎNTINDE CA O POMANĂ ŢIGĂNEASCĂ: A se întinde, a se lăţi peste tot; v. şi A A SE ÎNTINDE CA O PECINGINE 614 se întinde ca o pecingine; A se întinde ca pecinginea; A se întinde ca pecinginile. A SE ÎNTINDE CA O PECINGINE: A se întinde, a se lăţi peste tot; v. A se întinde ca o pomană ţigănească. A SE ÎNTINDE CA O ŞARLĂ: A lenevi culcat.: A SE ÎNTINDE CA PECINGINEA: A se întinde, a se lăţi peste tot; v. A se întinde ca o pomană ţigănească. A SE ÎNTINDE CA PECINGINILE: A se • întinde, a se lăţi peste tot; v. A se întinde ca o pomană ţigănească. ASE ÎNTINDE CÂT E DE LUNG: A cădea la pământ; A cădea întins. a se Întinde cât Ii e aşternutul: a nu-şi exagera posibilităţile; v. şi A se întinde cât îi e pătura. A SE ÎNTINDE CÂT !l E PĂTURA: A nu-şi exagera posibilităţile; v. A se întinde cât îi e aşternutul. A SE ÎNTINDE CÂT ÎL AJUNGE CUREAUA: A se întinde numai cât îi permit mijloacele, puterile, talentul; v. şi A se întinde câr îl ajunge plapuma; şi A se întinde cât îl ajunge salteaua; A se întinde cât îl ţine cureaua; A se întinde cât îl (ine plapuma; A se întinde cât îl ţine salteaua. A SE ÎNTINDE CÂT ÎL AJUNGE PLAPUMA: A se întinde numai cât îi permit mijloacele, puterile, talentul; v. A se întinde cât îl ajunge cureaua. A SE ÎNTINDE CÂT ÎL AJUNGE SALTEAUA: A se întinde numai cât îi permit mijloacele, puterile, talentul; v. A se întinde cât îl ajunge cureaua. A SE ÎNTINDE CÂT ÎL ŢINE CUREAUA: A se întinde numai cât îi permit mijloacele, puterile, talentul; v. A se întinde cât îl ajunge cureaua. A SE ÎNTINDE CÂT ÎL ŢINE PLAPUMA: A se întinde numai cât îi permit mijloacele, puterile, talentul; v. A se întinde cât îl ajunge cureaua. A SE ÎNTINDE CÂT ÎL ŢINE SALTEAUA: : A se întinde numai cât îi permit mijloacele, puterile, talentul; v. A se întinde cât îl ajunge cureaua. A SE_ ÎNTINDE CÂT POMANA ŢIGĂNEASCĂ: A ocupa prea mult loc. A SE ÎNTINDE CU CINEVA: A fi în relaţii intime cu cineva de mai mult timp; A se iubi cu cineva de mai mult timp. A SE ÎNTINDE CU VORBA: A vorbi mult; v. şi A se întinde la vorbă; A se întinde la vorbă lungă. A SE ÎNTINDE DUPĂ CEVA: A-i lipsi ceva; A avea mare nevoie de ceva; A se încumeta; A îndrăzni; A se obrăznici. A SE ÎNTINDE ÎN PLĂŞILE SOARELUI (pop.): A se bronza. A SE ÎNTINDE LA CAŞCAVAL: A pretinde mai mult decât i se cuvine; A se obrăznici; A-şi lua nasul la purtare. A SE ÎNTINDE LA VORBĂ: A vorbi mult; v. A se întinde cu vorbă. A SE ÎNTINDE LA VORBĂ LUNGĂ: A vorbi mult; v. A se întinde cu vorbă. A SE ÎNTINDE MAI MULT DECÂT ÎI AJUNGE OGHEALUL: A încerca să facă cieva peste puterile, peste posibilităţile sale; v. şi A se întinde mai mult decât îi ajunge plapumu; A. se întinde mai mult decât îi ajunge ţolul. A SE ÎNTINDE MAI MULT DECÂT ÎI AJUNGE PLAPUMA: A încerca să facă ceva peste puterile, peste posibilităţile sale; v. A se întinde mai mult decât îi ajunge oghealul. A SE ÎNTINDE MAI MULT DECÂT - ÎI AJUNGE ŢOLUL: A încerca să facă ceva peste puterile, peste posibilităţile sale; v. A se întinde mai mult decât îi ajunge oghealul. A SE ÎNTINDE MAI MULT DECÂT ÎI E PLAPUMA: A încerca să facă ceva peste puterile, peste posibilităţile sale; v. A se întinde mai'mult decât îi ajunge oghealul. A SE ÎNTINDE SOMNULUI: A dormi mult. A SE ÎNTINDE VORBA: A se răspândi ştirea. A SE ÎNTIPĂRI ÎN MEMORIE: A se memora. rvi-;··.. A SE ÎNTÂLNI NAS ÎN NAS: A se întâlni faţă în faţă; A se întâlni pe neaşteptate. A SE ÎNTOARCE ACASĂ: A reveni acasă; A-şi reveni, a-şi da seama despre ce este vorba. A SE ÎNTOARCE BRUSC: A reveni imediat; A-şi da seama despre adevăr; A-i părea rău.·" A SE ÎNTOARCE BUZAT: A se întoarce bosumflat, supărat, necăjit; v. şi A se întoarce cu buzele umflate. A SE ÎNTOARCE CA LUPUL: A nu-şi putea mişca grumazul. A SE ÎNTOARCE CA MOARA DE VÂNT: A fi schimbător; A fi nestatornic. A SE ÎNTOARCE CEVA PE CAPUL CUIVA: A reveni un necaz, o supărare. A SE ÎNTOARECE CU BUZELE UMFLATE: A se întoarce bosumflat, supărat, necăjit; v. A se întoarce buzat. a se Întoarce cu coada între picioare: A se întoarce umilit, ruşinat; v. A fugi cu coadaîntre picioare. a se întoarce cu coada între ^INE: A se întoarce umilit, ruşinat; v. A fugi cu coada între picioare. A SE ÎNTOARCE CU FUNDUL LA CINEVA: A nu mai băga în seamă pe cineva; A se supăra pe cineva; A nu fi de acord cu cineva. A SE ÎNTOARCE CU GÂNDUL ÎNAPOI: A se răzgândi; A reveni. A SE ÎNTOARCE CU MÂNA GOALĂ: A nu primi nimic; A veni de la cineva cu mâna goală. A SE ÎNTOARCE CU NASUL JN JOS: A reveni supărat; A se ruşina; A se simţi vinovat. A SE ÎNTOARCE CU 180 DE GRADE: A-şi schimba complet atitudinea; A trece pe partea opusă; A nu mai aproba; A nu mai fi de acord. 615 SE ÎNŢELEGE CA CÂINII CU PISICA A SE ÎNTOARCE CU VORBA: A nu se mai ţine de cuvânt; A se răzgândi; A nu-şi respecta obligaţiile. A SE ÎNTOARCE DE LA CALEA JUMĂTATE: A se întoarce de la mijlocul drumului; v. şi A se întoarce de la jumătate cale; A se opri la calea jumătate; A se opri la jumătate cale. A SE ÎNTOARCE DE LA JUMĂTATE CALE: A se întoarce de la mijlocul drumului; v. A se întoarce de la calea jumătate. A SE ÎNTOARCE DIN ARMATA: A fi terminat stagiul militar; A fi lăsat la vatră. ; A SE ÎNTOARCE DIN DRUM: A nu merge până la capăt; A-şi întrerupe drumul, calea; A reveni; v. şi/l se întoarce la jumătatea drumului. A SE ÎNTOARCE DIN SUPĂRARE: A nu mai fi supărat. A SE ÎNTOARCE INIMA CUIVA: A se îmblânzi; A câştiga simpatia, încrederea cuiva. A SE ÎNTOARCE ÎN CAPUL CUIVA: A lovi necazul, nenorocirea pe cineva; v, A cădea pe capul cuiva. A SE ÎNTOARCE ÎMPOTRIVA VÂNTULUI: A nu fi de acord; A se împotrivi cursului normal la lucrurilor; A avea păreri contrare. A SE ÎNTOARCE ÎN SÂNUL FAMILIEI: A reveni la familie. A SE ÎNTOARCE ÎNTR-0 RÂNĂ: A sta pe o latură, pe o coastă a sa. A SE ÎNTOARCE ÎNTR-UN CĂLCÂI: A se învârti pe loc; A fi iute Ia treabă; v. A săriîntr-un călcâi. :■, A SE ÎNTOARCE LA JUMĂTATEA DRUMULUI: A nu merge până la capăt; A-şi întrerupe drumul, calea; A reveni; A face doar jumătate de drum; v. A se întoarce din drum. A SE ÎNTOARCE LA OILE SALE: A reveni Ia treburile sale, la problemele sale, la interesele sale. ';,u ·, A SE ÎNŢOARCE LUMEA CU FUNDUL lN SUS: A fi totul anapoda; v. şi A se întoarce lumea cu fundul în sus. A SE ÎNTOARCE LUMEA CU ROATELE ÎN SUS:;A fi totul anapoda; V. A se întoarce lumea fundul în sus. A SE ÎNTOARCE PE CAPUL CUÎYA: A lovi necazul, nenorocirea pe cineva; v. A cădea pe capul cuiva. A SE ÎNTOARCE PE DOS: A face invers; A fi împotrivă. A SE ÎNTOARCE PE DRUMUL BUN: A reveni pe calea cea bună; A reveni la drumul cel drept. A SE ÎNTOARCE PE MELEAGURILE SALE: A reveni Ia locul său de origine. A SE ÎNTOARCE ROATA: A se schimb situaţia; A se întoarce norocul; v. A se întoarce sfera. A SE ÎNTOARCE SFERA: A se schimb situaţia; A se întoarce norocul; v. A se întoarce roata. A SE ÎNTOARCE VREMEA: A se strica vremea. A SE ÎNTOVĂRĂŞI TUŞEA CU JUNGHIUL: A se întâlni doi oameni care seamănă în rele; v. A se întâlni tuşea cu junghiul. A SE ÎNTOVĂRĂŞI TUŞEA ŞI JUNGHIUL: A se întâlni doi oameni care seamănă în rele; y. A se întâlni tuşea cu junghiul A SE ÎNTREBA CU CINEVA: A-şi căuta dreptatea la judecată; A face proces cuiva; A da în judecată pe cineva; v. şi A-şi întreba judeţ. A SE ÎNTRECE: A face mofturi, -fasoane, nazuri; A se copilări; A nu se putea stăpâni; A se enerva; v. şi A se întrece cu firea. A SE ÎNTRECE CU DEOCHIUL: A exagera; A depăşi măsura; v. şi A se întrece cu gluma; A se întrece cu nebuniile; A se întrece cu şaga; A se întrece cu vorba. A SE ÎNTRECE CU DRACUL ÎN FUGĂ (înv.): A fugi repede. A SE ÎNTRECE CU FIREA: A face mofturi, fasoane, nazuri; A se copilări; A nu se putea stăpâni; A se enerva; v. A se întrece. A SE ÎNTRECE CU GLUMA: A exagera; A depăşi măsura; v. A se întrece cu deochiul. A SE ÎNTRECE CU MĂSURĂ LA BĂUTURĂ: A bea mult; A se îmbăta. A SE ÎNTRECE CU NEBUNIILE: A exagera; A depăşi măsura; v, A se întrece cu deochiul.: A SE ÎNTRECE CU ŞAGA: A exagera; A depăşi măsura; v. A se întrece cu deochiul. A SE ÎNTRECE CU VORBA: A exagera; A depăşi măsura; v. A se întrece cu deochiul ■\ A SE ÎNTRECE LA FUGĂ: A fugi cu toţii; A fugi cu toţii mult. A SE ÎNTRECE LA TREABĂ: A lucra cu toţii bine; A lucra cu toţii mult. A SE ÎNTRECE PE EL: A dovedi voinţă şi ■inteligenţă,·. A SE INTUNECALA FAŢĂ: A se posomori, A SE ÎNŢELEGE CA CÂINELE CU MÂŢA: A se certa mereu; A se duşmăni; v. şi A se înţelege ca câinele cu pisica; A se înţelege ca câinele cu porcii; A se înţelege ca câinii cu mâţa; A se înţelege ca câinii cu pisica; A se înţelege ca câinii cu porcii; A se înţelege ca câinii prin gard; A trăi ca câinele cu mâţa; A trăi ca câinele cu pisica; A trăi ca câinele cu porcii; A trăi ca câinii cu mâţa; A trăi ca câinii cu pisica; A trăi ca câinii cu porcii; A trăi ca câinii prin gard; A trăi ca mâţa cu şoarecele. A SE ÎNŢELEGE CA CÂINELE CU PISICA: A se certa mereu; A se duşmăni; v. A se înţelege ca câinele cu mâţa. A SE ÎNŢELEGE CA CÂINELE CU PORCII: A se certa mereu; A se duşmăni; v. A se înţelege ca câinele cu mâţa. A SE ÎNŢELEGE CA CÂINII CU MÂŢA: A se certa mereu; A se duşmăni; v. A se înţelege ca câinele cu mâţa. A SE ÎNŢELEGE CA CÂINII CU PISICA: A A SE ÎNŢELEGE CA CÂINII CU PORCII 616 se certa mereu; A se duşmăni; v. A se înţelege ca câinele cu mâţa. A SE ÎNŢELEGE CA CÂINII CU PORCII: A se certa mereu; A se duşmăni; v.A se înţelege ca câinele cu mâţa. A SE ÎNŢELEGE CA CÂINII PRIN GARD: A se certa mereu; A se duşmăni; v. A se înţelege ca câinele cu mâţa. A SE ÎNŢELEGE CA GÂSCĂ CU PREPELIŢA (reg.)\ A nu se înţelege deloc. A SE ÎNŢELEGE CA HOŢII LA FURAT: A se înţelege bine; A lucra împreună. A SE ÎNŢELEGE CA MÂŢA CU ŞOARECELE: A nu se înţelege cu cineva; A trăi rău cu cineva; v. şi A se înţelege ca şoarecele cu pisica; A trăi ca mâţa şi şoarecele, A SE ÎNŢELEGE CA ŞOARECELE CU PISICA: A nu se înţelege cu cineva; A trăi rău cu cineva; v. A se înţelege ca mâţa cu şoarecele. A SE ÎNŢELEGE CU CINEVA: A trăi bine cu cineva; A avea relaţii bune cu cineva. A SE ÎNŢELEGE DE CUVÂNT: A cădea uşor de acord; A se înţelege bine; v. şi A se înţelege de vorbă, A SE ÎNŢELEGE DE LA SINE: A se subînţelege; A fi evident, clar, firesc; v.  JÎ de la sine. A SE ÎNŢELEGE DE LA SINEŞI (Înv.): A se subînţelege; Afi evident, clar, firesc; v. A fi de la sine. A SE ÎNŢELEGE DE MINUNE: A se înţelege foarte bine; A fi foarte buni prieteni. A SE ÎNŢELEGE DE SINEŞI (înv.): A se subînţelege; A fi evident, clar, firesc; v. A fi de la sine. A SE ÎNŢELEGE DE VORBĂ: A cădea uşor de acord; A se înţelege bine; v. A se înţelege de cuvânt. A SE ÎNŢELEGE DIN OCHI: A-şi grăi din ochi; v. şi A se înţelege din privire. A SE ÎNŢELEGE DIN PRIVIRE: A-şi grăi din ochi; v. A se înţelege din ochi. A SE ÎNŢELEGE GURĂ ÎN GURĂ CU CINEVA: A fi foarte apropiaţi; A se înţelege foarte bine. A SE ÎNŢELEGE LA CUVINTE: A cădea la învoială; v. A se ajunge la cuvinte: A SE ÎNŢELEGE PE SPATELELUI: A-l păgubi prin înţelegerea lor. - ■ A SE ÎNŢEPENI PE NISIP: (Despre nave) A eşua. A SE ÎNVĂŢA CA FĂURARUL CU SCÂNTEIA: A se obişnui sau a ajunge să se obişnuiască cu ceva neplăcut, rău; v. şi A se deprinde ca făurarul cu scânteia. A SE ÎNVĂŢA CA FĂURARUL CU SCÂNTEILE: A se obişnui sau a ajunge să se obişnuiască cu ceva neplăcut, rău; v. şi A se deprinde ca făurarul cu scânteia. A SE ÎNVĂŢA CA MÂŢA LA LAPTE: A se obişnui; A prinde obiceiul; A da târcoale unui lucru dorit; v. şi A se învârti ca mâţa împrejurul oalei cu smântână; A se învârti ca mâţa pe lângă blidul cu păsat. A SE ÎNVĂŢA CA ŢIGANUL CU SCÂNTEIA: A se obişnui sau a ajunge să se obişnuiască cu ceva neplăcut, rău; v. şi A se deprinde ca făurarul cu scânteia. A SE ÎNVĂŢA CA ŢIGANUL CU SCÂNTEILE: A se obişnui sau a ajunge să se obişnuiască cu ceva neplăcut, rău; v. şi A se deprinde ca făurarul cu scânteia. A SE ÎNVĂŢA CU NĂRAV: A se obişnui să pretindă ceva ca pe un drept al său; v. A învăţa cu nărav. A SE ÎNVĂŢA CU UŞURICĂ: A-i veni toate pe de-a gata. A SE ÎNVĂŢA MINTE: A fi pedepsit. - A SE ÎNVĂŢA RĂU:  se deprinde rău. A SE ÎNVĂŢA SĂ UMBLE PE DRUMURI: A deveni haimana. A SE ÎNVÂRTI CA MÂŢA ÎMPREJURUL OALEI CU SMÂNTÂNĂ: A se obişnui; A prinde obiceiul; A da târcoale unui lucru dorit; v. A se învăţa ca mâţa la lapte. - A SE ÎNVÂRTI CA MÂŢA PE LÂNGĂ BLIDUL CU PĂSAT: A ^-obişnui; A prinde obiceiul; A da târcoale unui lucru dorit; v. A se învăţa ca mâţa la lapte. A SE ÎNVÂRTI CASA CU CINEVA: A fi beat; A avea ameţeli; A fi foarte speriat; A fi îngrozit. A SE ÎNVÂRTI CA UN CUI ÎNTR-O CĂLDARE:  nu putea să avanseze, să progreseze, să meargă înainte; A se învârti pe loc; v, şi A se învârti ca un leu în cuşcă; A se învârtim jurul cozii. A SE ÎNVÂRTI CA LfN LEU ÎN CUŞCĂ: A nu putea să avanseze, să progreseze, să meargă înainte; A se învârti pe loc; v. A se învârti ca un cui într-o căldare. ■i; A SE ÎNVÂRTI CA UN PRÂSNEL: A se mişca foarte repede; v, şi A umbla ca prâsnelul. A SE ÎNVÂRTI DE COLO PÂNĂ COLO: A nu sta locului; A se mişca tot timpul; A nu face nimic; A sta degeaba; v. şi A se învârti după deget. A SE ÎNVÂRTI DE PUŞCĂRIE: A săvârşit o faptă pentru care va face închisoare. ; A SE ÎNVÂRTI DUPĂ· DEGET: A nu sta locului; A se mişca tot timpul; A nu face nimic; A sta degeaba; v. A se învârti de colo până colo. A SE ÎNVÂRTI DUPĂ SOARE: A fi foarte frumos. A SE ÎNVÂRTI ÎN JURUL COZH: A nu putea să avanseze, să progreseze, să meargă înainte; A se învârti pe loc; v. A se învârti ca un cui într-o căldare, A SE ÎNVÂRTI ÎN JURUL CUIVA: A sta lângă cineva; A se afla mereu lângă cineva; A avea interese la cineva. A SE ÎNVÂRTI ÎNTR-UN CĂLCÂI: A se învârti pe loc; A fi iute la treabă; v. A sări într-un călcâi. 617 A SE LĂSA CĂLCAT lN PICIOARE A SE ÎNVÂRTI ÎNTR-UN CERC VICIOS: A se afla printre oameni periculoşi; A sta într-un mediu necorespunzător; A se afla intr-o situaţie neplăcută. ; ' A SE ÎNVÂRTI ÎNTR-UN PICIOR: A fi sprinten; A se bucura. A SE ÎNVÂRTI LOCUL CU CINEVA: A avea ameţeli; A ameţi; v.Ai se învârti capul cuiva. A SE ÎNVÂRTI PĂMÂNTUL CU CINEVA: A fi ameţit. A SE ÎNVINEŢI DE FRIG: Ă-i fi foarte frig; A nu mai putea de frig. A SE ÎNVINEŢI DE MÂNIE: A fi foarte supărat; A avea mari supărări. A SE ÎNVOI DIN PREŢ: A cădea de acord asupra preţului; A stabili, de comun acord, preţul; v. A rupe preţui. A SE ÎNVOI LA PREŢ: A cădea de acord asupra preţului; A stabili, de comun acord, preţul; v. A rupe preţul. A SE JELI DE MAMA FOCULUI: A se jeli mult; A se jeli cu mare durere. A SE JERTFI PE ALTARUL. .: A se dedica...; A-şi da viaţa pentru.... A SE JUCA CU BANII: A fi putred de bogat. A SE JUCA CU CINEVA CA MÂŢA CU ŞOARECELE: A-şi bate joc de cineva ţinându-j într-o situaţie incertă; v. A glumi cu cineva ca mâţa cu şoarecele. A SE JUCA CU CINEVA CA PISICA CU ŞOARECELE: A-şi bate joc de cineva ţinându-1 într-o situaţie incertă; v. A glumi cu cineva ca mâţa cu şoarecele. A SE JUCA CU COADA URSULUI: A se expune la pericol; A fi într-un mare pericol. A SE JUCA CU CUVINTELE: A nii-şi controla cuvintele; A vorbi aiurea; A spune de toate; v. şi A se juca cu vorbele. A SE JUCA CU DE-A HOŢII ŞI VADRIŞTII: A se urmări reciproc; A urmări Unul pe altul; A avea gânduri rele unul pentru altul ;v. şi A se juca cu de-a prinselea; A se juca cu de-a prinsul; A se juca cu de-a şoarecele şi pisica; A se juca cu de-a v-aţi ascunselea. A SE JUCA CU DE-A PRINSELEA: A se urmări reciproc; A urmări unul pe altul; A avea gânduri rele unul pentru altul;v. A se juca cu de-a hoţii şi vadrişti. A SE JUCA CU DE-A PRINSUL: A se urmări reciproc; A urmări umil pe altul; A avea gânduri rele unul pentru altul;v. A se juca cu de-a hoţii şi vadriştii. A SE JUCA CU DE-A ŞOARECELE CU PISICA: A se urmări reciproc; A urmări unul pe altul; A avea gânduri rele unul pentru altul;v. A se juca cu de-a hoţii şi vadriştii. A SE JUCA CU DE-A V-AŢI ASCUNSELEA: A se urmări reciproc; A urmări unul pe altul; A avea gânduri rele unul pentru altul;v. A se juca cu de-a hoţii şi vadriştii. A SE JUCA CU DE-A V-AŢI PRINSELEA: A se urmări reciproc; A urmări unul pe altul; A avea gânduri rele unul pentru altul. ASE JUCA CU DRACUL: A face ceva ce este periculos. A SE JUCA CU EL CA PISICA CU ŞOARECELE: A putea să-l distrugă oricând. A SE JUCA CU FOCUL: A face ceva foarte periculos. A SE JUCA CU MOARTEA: A fi expus la mare pericol. A ŞE JUCA CU NOROCUL: A-şi risca viaţa; A se pune în pericol; v. şi A se juca cu viaţa. A SE JUCA CU SĂNĂTATEA: A-şi risca sănătatea; A-şi pune sănătatea în pericol; A nu-şi îngriji sănătatea. A SE JUCA CU SOARTĂ: A-şi risca viitorul. A SE JUCA CUVIÂŢĂrA-şi risca viaţa; A se pune în pericol; v. A se juca cu norocul. : A SE JUCA CU VORBELE: A nu-şi controla cuvintele; A vorbi aiurea; A spune de toate; v. A se juca cu cuvintele. A SE JUCA DE-A ASCUNSELEA: A face ceva tainic, pe furiş; v. şi A se juca de-a ascunsul A SE JUCA DE-A AŞ.CUNŞUL:/Ă; face ceva tainic, pe furiş; v. A se juca de-a ascunselea. A SE JUCA DE-A BABA-OARBĂ: A umbla fără rost; A nu face nimic; A lenevi, A SE JUCA DE-A CUCUL: A sta singur; A nu avea prieteni; A fi izolat. ; A SE JUCA DE-A PURCEAUA ÎN CEAFA CUIVA (reg.): A trage o mamă de bătaie cuiva; v. şi A se juca de-a purceaua în spinarea cuiva. A SE JUCA DE-A PURCEAUA PE SPINAREA CUIVA (reg.): A trage o mamă de bătaie cuiva; v. A se juca de-a purceaua în ceafa cuiva. A SE JUCA ÎN BUMBI CU...: A nu lua în serios...; A lua peste picior pe..; A batjocuri. A SE JURA PE SFÂNT (înv.): A se jura pe ceea ce are mai de preţ; v. A jura pe sfânt, A SE JURA PE TOŢI SFINŢII: A jura mincinos; A se jura pe tot ce are. A SE LANSA ÎNTR-O DISCUŢIE: A intra într-o discuţie; A discuta; A combate necontenit. A SE LACOMI LA MÂNCARE: A mânca cu lăcomie. A SE LĂFĂI ÎN LUX: A trăi foarte bine; A avea de toate. A SE LĂMURI BUŞTEAN: A rămâne nedumerit. A SE LĂSA ADEMENIT: A se lăsa sedus; A se lăsa atras, ispitit; v. şi A se lăsa momit. A SE LĂSA ANTRENAT: A se lăsa atras într-o acţiune, într-o direcţie. A SE LĂSA BÂCNIŢĂ (pop.): A se lăsa o ceaţă groasă. A SE LĂSA BIRUIT: A se lăsa învins, înfrânt, cucerit, stăpânit. A SE LĂSA CĂLCAT ÎN PICIOARE:  se lăsa distrus, nimicit, zdrobit. A SE LĂSA CONVINS 618 A SE LĂSA CONVINS: A accepta; A fi de acord; A fi convins. A SE LĂSA CU BĂTAIE: A se încăiera la sfârşit; A începe scandalul. A SE LĂSA CU CEARTĂ: A începe cearta. A SE LĂSA CU GREU: A accepta, a aproba, a fi de acord cu greu. A SE LĂSA CUIVA CA O PIATRĂ PE INIMĂ: A face pe cineva să sufere; A pricinui cuiva o durere. ASE LĂSA CU NĂDEJDEA PE CINEVA: A crede în ajutorul cuiva. A SE LĂSA CU NĂDEJDEA PE MÂINE: A spera în ziua de mâine. A SE LĂSA CU RĂCOARE: A se face frig; v. şi A se lăsa răcoare. A SE LĂSA CU SCANDAL: A urma scandalul. A : SE LĂSA DE CARTE: A renunţa la învăţătură; A se retrage de la şcoală. A SE LĂSĂ DE CĂRUŢĂ: A rămâne în urmă. A SE LĂSA DE DUMNEZEU: A face păcate. A SE LĂSA DE FLEACURI: A trece la preocupări serioase. A SE LĂSA DE LINGURĂ: A nu mai mânca mult; A mânca moderat; A mânca puţin. A SE LĂSA DE LUCRU: A nu mai munci; A lenevi. A SE LĂSA DE NIMICURI: A trece Ia lucruri serioase. A SE LĂSA DE OCARĂ: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A SE LĂSA DE OMENIE Şl DE TOT: A se purta rău. A SE LĂSA DE POPIE: A se despopi; A renunţa de a mai fi popă. A SE LĂSA DE RÂS ŞI DE OCARĂ: A fi de batjocură; A se compromite; v. A ajunge de râs. A SE LĂSA DE RELE: A se purta bine;  face numai lucruri bune. A SE LĂSA DE RUŞINEA LUMII: A se compromite; A se face de ruşine; v. şi A se lăsa de ruşinea satului. A SE LĂSA DE RUŞINEA CATULUI: A se compromite; A se face de ruşine; v. A se lăsa de ruşinea lumii. A SE LĂSA DESCOPERIT: A se da de;gol; A nu se păzi; A fi descoperit din dorinţa sa. A SE LĂSA DE UN OBICEI PROST: A renunţa la un obicei prost; A se purta normal. A SE LĂSA DUPĂ. PĂR: A se acomoda unei împrejurări, unei situaţii.  SE LĂSA DUS: A accepta cu uşurinţă o propunere, o rugăminte. A SE LĂSA DUS CU ZĂHĂRELUL: A se lăsa înşelat; A se lăsa amăgit; v. şi A se lăsa dus de nas. A SE LĂSA DUS DE CURENT: A se lăsa influenţat de părerile altora, de opiniile unui grup; v. şi A se lăsa dus de val. A SE LĂSA DUS DE GÂNDURI: A medita, a cugeta, a se gândi foarte mult. A SE LĂSA DUS DE NAS: A se lăsa înşelat; A se lăsa amăgit; v. A se lăsa dus cu zăhărelul. A SE LĂSA DUS DE VAL: Ase lăsa influenţat de părerile altora, de opiniile unui grup; v. A se lăsa dus de curent. A SE LĂSA FURAT DE GÂNDURI: A medita, a cugeta, a se gândi foarte mult; v. A se lăsa dus de gânduri, A SE LĂSA FURAT DE O IDEE: Ase gândi ia o idee; A medita asupra unei idei. A SE LĂSA GREU: A consimţi cu multă greutate la ceva. A SE LĂSA ÎN GENUNCHI (ÎNAINTEA CUIVA): A îngenunchea în faţa cuiva; A ruga stăruitor pe cineva; v. A da în genunchi (înaintea cuiva). A SE LĂSA ÎN GRU CUIVA: A lăsa pe cineva să aibă grijă şi de el; A accepta sprijinul, ajutorul cuiva; v. şi A se lăsa în seama cuiva; A se lăsa în voia altuia; A se lăsa în voia cuiva; A se lăsa pe seama cuiva. Ă SE LĂSA ÎN NĂDEJDEA CUIVA: A se baza pe cineva; v. A avea nădejdea către.... : A SE LĂSA ÎN PĂRĂSIRE: A renunţa la tot; A nu-1 mai interesa nimeni şi nimic. A SE LĂSA ÎN PRADA (CUIVA SAU A CEVA): A fi sau a rămâne dominat de cineva sau ceva; A fi sau a rămâne la bunul plac al cuiva sau a ceva; v. A cădea în prada (cuiva sau a ceva), v A SE LĂSA ÎN SEAMA CUIVA: A lăsa pe cineva să aibă grijă şi de el; A accepta sprijinul, ajutorul cuiva; v. A se lăsa în grija cuiva. . : A SE LĂSA ÎN VOIA ALTUIA: A lăsa pe cineva să aibă grijă şi de el; A accepta sprijinul, ajutorul cuiva; v. A se lăsa în grija cuiva. A SE LĂSA ÎN VOIA CUIVA: A lăsa pe cineva să aibă grijă şi de el; A accepta sprijinul, ajutorul cuiva; v. A se lăsa în grija cuiva. A SE LĂSA ÎN VOIA INSPIRAŢIEI: A se baza pe propria: inspiraţie; A avea încredere în propria inspiraţie. A SE LĂSA; ÎN VOIA ÎNTÂMPLĂRII: A-şi abandona interesele; A aştepta să se întâmple, să se ivească, să apară ceva din întâmplare. A SE LĂSA IN VOIA SOARTEI: A lăsa ca lucrurile să decurgă de la sine; v. şt A lăsa la voia întâmplării. A SE LĂSA JUMULIT: A nu se opune jecmănelii, exploatării; Ă fi pasiv la pierderile proprii." ; A SE LĂSA LA GENUNCHI (ÎNAINTEA CUIVA): A îngenunchea în faţa cuiva; A ruga stăruitor pe cineva; v. A da în genunchi (înaintea cuiva). A SE LĂSA LA VOIA ÎNTÂMPLĂRII: A lăsa ca lucrurile să decurgă de la sine; v. şi A lăsa în voia soartei. Ai SE LĂSA LIPSIT: A renunţa la ceva; A abandona ceva; A ceda; A renunţa; A-şi diminua, a-şi reduce pretenţiile. A SE LĂSA MOMIT: A se lăsa sedus; A se lăsa atras, ispitit; v. A se lăsa ademenit. A SE LĂSA PĂCĂLIT: A se lăsa înşelat; A nu se opune pretenţiilor altora în defavoarea sa; A fi indiferent. 619 A SE LEGA FRAŢI DE CRUCE A SE LĂSA PĂGUBAŞ (DE CINEVA SAU DE CEVA): A renunţa din lehamite la cineva sau la ceva. A SE LĂSA PE...: A apăsa pe.... A SE / LĂSA PE GENUNCHI {ÎNAINTEA CUIVA): A îngenunchea în faţa cuiva; A ruga stăruitor pe cineva; v. A cădea în genunchi (înaintea cuiva). A SE LĂSA PE CREDINŢA CUIVA: A se încrede pe cineva; A se bizui pe cineva. A SE LĂSA PE O RÂNĂ: A se înclina; A se lăsa pe o parte. A SE LĂSA PE SEAMA CUIVA: A lăsa pe cineva să aibă grijă şi de el; A accepta sprijinul, ajutorul cuiva; v. /I se lăsa în grija cuiva. A SE LĂSA PE TÂNJALĂ: A neglija, a amâna lucrul; A se lenevi; A nu mai munci. A SE LĂSA PLAVIE: A se întinde, a se lungi Ia pământ. A SE LĂSA PRADA {CUIVA SAU A CEVA): A fi sau a rămâne dominat de cineva sau ceva; A fi sau a rămâne la bunul plac al cuiva sau a ceva; v. A cădea în prada (cuiva sau a ceva). A SE LĂSA PRADĂ DEZNĂDEJDH: A fi stăpânit de o deznădejde; A-şi pierde speranţele; A dispera; v. şi A se lăsa pradă disperării. A SE LĂSA PRADĂ DISPERĂRI: A fi stăpânit de o deznădejde; A-şi pierde speranţele; A dispera; v. A se lăsa pradă deznădejdii. A SE LĂSA PRADĂ FURIEI: A fi foarte înfuriat; A nu se mai controla; A fi tare necăjit. A SE LĂSA PRINS: A se da bătut; A renunţa la luptă; A se preda; v. şi A se lăsa prins asupra faptului; A se lăsa prins de poliţie; A se lăsa prins în cursă; A se lăsa prins în mreje. A SE LĂSA PRINS ASUPRA FAPTULUI: A se da bătut; A renunţa la luptă; A se preda; v. A se lăsa prins. A SE LĂSA PRINS DE POLIŢIE: A se da bătut; A renunţa la luptă; A se preda; v. A se lăsa prins. ASE LĂSA-PRINS ÎN CURSĂ: Ase da bătut; A renunţa la luptă; A se preda; v. A se lăsa prins. A SE LĂSA PRINS IN MREJE: A se da bătut; A renunţa la luptă; A se preda; v. A se lăsa prins. A SE LĂSA PUICĂ: A se lăsa sau a sta pe vine; v. A se da puică. ASE LĂSA RĂCOARE: A se face frig; v. A se lăsa cu răcoare A SE LĂSA RUGAT: A accepta cu greu; A nu răspunde imediat. A SE LĂSA SĂ MOARĂ: A refuza îngrijire medicală. A SE LĂSA SEARA: A se însera; v. A cădea seara. A SE LĂSA SPRE TÂRG: A cobori spre târg. A SE LĂSA TĂGÂRŢĂ (reg.): A se lăsa greu; A se lenevi. A SE LĂSA TÂRÂT DE ...: A nu opune rezistenţă împotriva..; A nu se opune cu forţă lui..... A SE LĂSA TOŢI PE MINE: A dori ca eu să fac totul; A-şi pune nădejdea în mine; v. A lăsa totul pe mine. A SE LĂSA TRAS PE SFOARĂ: A se lăsa păcălit. >::■ ’ A SE LĂSA UCIS: A nu opune rezistenţă; A nu-şi apăra viaţa; A ceda uşor. A SE LĂSA UŞOR: A accepta uşor; A-şi da acordul imediat; v. şi A se lăsa uşor convins. : ASE LĂSA UŞOR CONVINS: A accepta uşor; A-şi da acordul imediat; v. A se lăsa uşor. A SE LĂUDA CU PENELE ALTUIA: A se lăuda cu succesele altuia; A se lăuda cu calităţile altuia. -A SE LĂUDA ÎN GURA MARE: A se lăuda peste toi. - ASE LEGA CĂ BOALĂ DE OM SĂNĂTOS (pop.): A aduce învinuiri; A căuta prilej de ceartă; v. A se agăţa ca boala de om sănătos. A SE LEGA CA BOALA DE OMUL SĂNĂTOS (pop.): A aduce învinuiri; A căuta prilej de ceartă; v. A se agăţa ca boala de om sănătos. A SE LEGA CA MOARTEA DE OM SĂNĂTOS (pop:): A aduce învinuiri; A căuta prilej de ceartă; v. A se agăţa ca boala de om sănătos. A SË LEGĂ CA MOARTEA DE OMUL SĂNĂTOS (pop.): A aduce învinuiri; A căuta prilej de ceartă; v. A se agăţa ca boala de om sănătos. : A SE LEGA CA SCAIUL (DE CINEVA; SAU DE CEVA): A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se agăţa ca scaiul. ' A SE LEGA CA SCAIUL DE OAIE (DE CINEVA, SAU DE CEVA): A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se agăţa ca scaiul. A SE LEGA CU PUŞCĂRIA DE GÂT: A comite o faptă gravă; A fi clientul puşcăriilor. A SE LEGA DE CAPUL CUIVA: A sâcâi, a bate Ia cap pe cineva; A enerva, a plictisi pe cineva; A nu lăsa în pace pe cineva. ■ A SE LEGA DE CINEVA:  se ţine tot timpul de cineva; A nu lăsa în pace pe cineva; v. şi A se lega de cineva ca boul de gard. A SE LEGA DE CINEVA CA ORBUL DE GARD: A se ţine tot timpul de cineva; A nu lăsa în pace pe cineva; v. A se lega de cineva. A SE LEGA DE MĂRUNŢIŞURI:-A' da importanţa fleacurilor; A se enerva cu nimicuri, cu lucruri lipsite de importanţă. A SE LEGA DE MÂINI ŞI DE PICIOARE: A nu mai putea acţiona; A fi inactiv. A SE LEGA DE ORICE: A critica prea mult.. A SE LEGA FRATE DE CRUCE (CU CINEVA): A jura prietenie până la moarte; A-şi jura prietenie până la moarte; v. şi A se lega fraţi de cruce; A se lega frăţie de cruce; A se prinde frate de cruce; A se prinde fraţi de cruce; A se prinde frăţie de cruce. A SE tLEGA FRAŢI DE CRUCE (CU CINEVA): A jura prietenie până la moarte; A-şi jura A SE LEGA FRĂŢIE DE CRUCE 620 prietenie până la moarte; v. A se lega frate de cruce. A SE LEGA FRĂŢIE DE CRUCE (CU CINEVA); A jura prietenie până la moarte; A-şi jura prietenie până la moarte; v. A se lega frate de cruce. A SE LEGA LA CAP: A-şi crea complicaţii inutile; v. şi A se legala cap când nu-l doare; A se lega la cap fără să-l doară. A SE LEGA LA CAP CÂND NU-L DOARE: A-şi crea complicaţii inutile; y. A se lega la cap. A SE LEGA LA CAP FĂRĂ SĂ-L DOARĂ: A-şi crea complicaţii inutile; v. A se lega la cap, A SE LEGA LA UN CUVÂNT CU CINEVA (îhvJ; A se înţelege cu cineva; A cădea la învoială cu cineva; v. A face cuvânt în de sine(cu cineva). A SE LEGA LIMBA CUIVA: A nu mai putea vorbi; A vorbi cu mare greutate, A SE LEGA PRIN JURĂMÂNT: A jura; A se jura; A depune un jurământ. A SE LEGA SĂ FACĂ CEVA: A se obliga să facă ceva; A promite că va face ceva. A SE LEGA SCAI (DE CINEVA, SAU DE CEVA): A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se agăţa ca scaiul. A SE LEGĂNA CA RAŢA DEŞELATĂ: A se mişca greu. ■ A SE LEGĂNA ÎN ILUZII: A-şi face iluzii. A SE LEGĂNA ÎN MERS: A merge, a se deplasa greu; v. şi A se legăna pe picioare. A SE LEGĂNA ÎN VISURI: A dormi. A SE LEGĂNA PE PICIOARE: A merge, a se deplasa greu; v. A se legăna în mers. A SE LEPĂDA DE ISPITĂ: A-şi reveni; A se lăsa de tentaţii, de seducţii; A numai păcătui. A SE LEPĂDA ŞI DE TATĂ-SĂU: A nu mai colabora, a nu mai comunica cu nimeni; A se retrage în sine, A SE LIBERA DIN ARMATĂ: A termina stagiul militar. A SE LIMPEZI APELE: A se clarifica lucrurile; A ieşi adevărul la iveală; v. şi A se limpezi ^ atmosfera. A SE LIMPEZI ATMOSFERA: A se clarifica lucrurile; A ieşi adevărul la iveală; v. A se limpezi apele. A SE LIMPEZI LA} MINTE: A-şi reveni; A gândi normal; A se purta civilizat. A SE LINGE BOT ÎN BOT: A se avea bine; A fi în relaţii de prietenie. A SE LINGE ÎN BOT: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v, şi A se linge pe barbă; A se linge pe bot; A se linge pe buze; A se linge pe gură; A se linge pe guriţă; A se linge pe mâini; A se rade pe barbă; A se rade pe bot; A se rade pe buze; A se rade pe gură; A se rade pe guriţă; A se rade pe mâini; A se şterge bot; A se şterge bot de.,; A se şterge bot despre; A se şterge pe barbă; A se şterge pe bot; A se şterge pe buze; A se şterge pe gură; A se şterge pe guriţă; A se şterge pe la nas; A se şterge pe mâini. A SE LINGE PE BARBĂ: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. A SE LINGE PE BOT: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. A SE LINGE PE BUZE: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. k SE LINGE PE DEGETE: A-i plăcea foarte mult o mâncare. A SE LINGE PE GURĂ: A-şi lua gândul de 1a ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. A SE LINGE PE GURIŢĂ: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. A SE LINGE PE MÂINI: A-şi lua gândul de Ia ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge in bot. A SE LIPI BROASCĂ LA PĂMÂNT: A se aşterne la pământ spre a nu fi zărit; A se piti; v. şi A se lipi broască pe pământ; A se lipi de pământ. A SE LIPI BROASCĂ PE PĂMÂNT: A se aşterne la pământ spre a nu fi zărit; A se piti; v. A se lipi broască la pământ. ■ A SE LIPI BURTA DE SPATE DE FOAME: ■ A fi lihnit de foame. A SE LIPI CA MIEREA DE GĂLEATĂ: A fi devotat trup şi suflet cuiva. A SE LIPI CA NUCA ÎN PERETE: A fi total nepotrivit; v. şi A se lovi că nuca în perete; A se nimeri ca nuca în perete; A se potrivi ca nuca în perete. A SE LIPI ;DE: PĂMÂNT: ■ A: se aşterne - la pământ spre a nu fi zărit; A se piti; v. A se lipi broască la pământ. A SE LIPI DE PERETE: A se retrage, a se aşeza cu spatele la perete; v. şi A se lipi de un perete. A SE LIPI DE UN PERETE: A se retrage, a se aşeza cu spatele la perete; v. A se lipi de perete. A SE LIPI ÎNVĂŢĂTURA DE CINEVA: A învăţa; A studia; A se pregăti. A SE LIPI LUMEA DE EL: A fi atrăgător; A fi simpatic, .·■.■ A SE LIPI SOMN DE GENELE CUIVA:: A adormi; v. şi A se lipi somnul de genele cuiva. A SE LIPI SOMNUL DE GENELE CUIVA: A adormi; v. A se lipi somn de genele cuiva. A SE LOVI CA IEPURELE LA BISERICĂ: A fi total nepotrivit; v. A se lovi ca nuca in perete; A se lovi ca Stan cu oiştea în gard. A SE LOVI CA NUCA ÎN PERETE: A fi total nepotrivit; v. A se lovi ca iepurele la biserică. A SE LOVI CA STAN CU OIŞTEA 'ÎN GARD: A fi total nepotrivit; v. A se lovi ca iepurele la biserică. A SE LOVI CU CAPUL DE PERETE: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. A se bate cu capul de perete. 621 A SE LUA DE MÂNĂ CU CINEVA A SE LOVI CU CAPUL DE PEREŢI: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v A se bate cu capul de perete. A SE LOVI CU CAPUL DE PRAG: A trage învăţăminte dintr-o întâmplare neplăcută, dintr-un insucces; v. A da cu capul de prag. A SE LOVI CU CAPUL DE PRAGUL DE SUS: A trage învăţăminte dintr-o întâmplare neplăcută, dintr-un insucces; v. A da cu capul de prag. A SE LOVI CU CAPUL DE TOŢI PEREŢII: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. A se bate cu capul de perete. A SE LOVI CU CAPUL DE VATRĂ: A fi disperat; A regreta o eroare, o greşeală ireparabilă; v. A se bate cu capul de perete. A SE LOVI CU PALMA PESTE FRUNTE: A-şi aduce aminte; A-şi da seama; A pricepe. A SE LOVI LA PREŢ: A stabili preţul; A se învoi la preţ; v. şi A se lovi la tocmă. A SE LOVI LA TOCMĂ: A stabili preţul; A se învoi la preţ; v. A se lovi la preţ. A SE LOVI PESTE GURĂ: A regreta ce a spus; A-i părea rău că a spus ce nu trebuia. A SE LOVI PIEPT ÎN PIEPT CU CINEVA: A dade cineva; A veni foarte aproape de cineva. A SE LUA BINE CU CINEVA: A se purta frumos cu cineva pentru a-i câştiga bunăvoinţa; v. şi A se lua cu bine pe lângă cineva; A se lua cu binele pe lângă cineva; A se lua cu binişorul pe lângă cineva. ■. A SE LUA BINE PE LÂNGĂ CINEVA: A se purta frumos cu cineva pentru a-i câştiga bunăvoinţa; v. A se lua bine cu cineva. A SE LUA CONTRĂ (CU CINEVA):A fi în , dezacord; A se contrazice cu cineva; A se lua la ceartă cu cineva; v.Afi contra (cu cineva). ASE LUA CU ALTA: Ă trăi cu altă femeie.; A SE LUA CU BINELE PE LÂNGĂ CINEVA: A se purta frumos cu cineva pentru a-i câştiga bunăvoinţa; v. A se lua bine cu cineva. A SE LUA CU BINIŞORUL PE LÂNGĂ CINEVA: A se purta frumos cu cineva pentru a-i câştiga bunăvoinţa; v. A se lua bine cu cineva. A SE LUA CU CEVA: A se apuca de ceva; A face ceva. A SE LUA CU CINEVA:' A se asocia, a se înhăita cu cineva; A pleca împreună cu cineva; A-i deveni amantă. A SE LUA CU FORME: A încheia act de căsătorie.. A ' SE LUĂ CU GÂNDURILE: A uita; A nu mai fi atent; A se gândi la altceva. A SE LUA CUIVA O PIATRĂ DE MOARĂ DE PE INIMĂ: A scăpa de un necaz; A scăpa de o obligaţie; A se simţi mai uşurat; v. şi A lua cuiva o piatră de pe inimă. A SE LUA CUIVA O PIATRĂ DE PE INIMĂ: A scăpa de un necaz; A scăpa de o obligaţie; A se simţi mai uşurat; v. A lua cuiva o piatră de moară de pe inimă. A SE LUA CU JOACA: Ă se juca tot timpul; A nu face nimic. A SE LUA CU LUCRUL: A lucra tot timpul; A lucramult. A SELUA GULULEAUA: A fuma mult. A SE LUA CU LUMEA DE GÂT: A se încăiera cu lumea. A SE LUA CULUMEA ÎN GURĂ: A se certa cu lumea. : u A SE LUA CU MÂINILE DE CAP: A se îngrozi; A-şi pune mâinile în cap; A fi disperat; v. şi A se lua cu mâinile de păr. A SE -LUA CU MÂINILE DE PĂR: A se îngrozi; A fi disperat; A-şi pune mâinile în cap; v. A se lua cu mâinile de cap. A SE LUA CU POLITICA PE LÂNGĂ CINEVA: A încerca să facă politică cu cineva; A se apropia şmechereşte pe lângă cineva. A SE LUA OU PUŞCĂRIA DE GÂT: A comite delicte pentru care va face închisoare. ASE LUA CU SOMNUL: A dormi. ^ A SE LUA CU TREABA: A munci şi a uita de altele, o·;· A SE LUA i CU TREBURILE: A lucra; A-şi vedea de treburile sale. ASE LUA CU UNA CU ALTA: A tot i^ebălui. A SE LUA-CU UNU ŞI CU ALTU: A se face prieten cu oameni necorespunzători. A SE LUA CU VORBA: A se antrena într-o discuţie prelungită. A SE LUA CU ZIUA TÂRGULUI fpOjp. J: A se lua cu treaba. A SE LUA DE BĂUTURĂ: A deveni alcoolic. A SE LUA DE BRÂU CU CINEVA: A se lua la bătaie cu cineva; A nu se înţelege cu cineva. A SE LUA DE CAP CU CINEVA:  se încăiera; A se bate; A se certa violent cu cineva; v. şi A se lua de păr cu cineva; A se lua de piept cu cineva; A se prinde de cap cu cineva; A se prinde de păr cu cineva; A se prinde de piept cu cineva.  SE LUA DE EA: A-i face avansuri amoroase. A SE LUA DE EL: A-I provoca. A SE-LUA DE GÂND: A începe să-fie îngrijorat. A SE LUA DE GÂNDURI: A se gândi, a medita mereu; A se îngrijora; A deveni neliniştit. A SE LUA DE GÂT1 (CU CINEVA): A ii prieten la cataramă cu cineva; v. A fi de gât (cu cineva). A SE LUĂ DE GÂT2 (CU CINEVA): A se certa, a se bate cu cineva; v. şi A se ţine de gât* (cu cineva) ASE LUA DE GURĂ (CU CINEVA): A se certa cu cineva; v. şi A se lua în gură (cu cineva); A se pune de gură (cu cineva); A se pune în gură (cu cineva). A SE LUĂ DE HARŢĂ (CU CINEVA) (pop.): A începe cearta; A se certa; A se ciondăni; A se încăiera cu cineva; v. şi A se lua la cară; A se lua la harţă. A SE LUA DE LUCRU (pop.): A se apuca de treabă. A SE LUA DE LUME:  căuta ceartă.' A SE LUA DE MÂNĂ CU CINEVA: A se A SE LUA DE MÂNĂ CU HAIMANALELE 622 apropia de cineva; A se înhăita de cineva; A fi la fel. A SE LUA DE MÂNĂ CU HAIMANALELE: A deveni o haimana. A SE LUA DE PĂR CU CINEVA: A se încă-, iera; A se bate; A se certa violent cu cineva; v. A se lua de păr cu cineva. A SE LUA DE PIEPT (CU CINEVA): A se încăiera; A se bate; A se certa violent: cu cineva; v. A se lua de păr cu cineva. A SE LUA DE PIEPT CU DUMNEZEU: A sări la bătaie cu toată lumea; A se certa cu toată lumea; v. şi A se lua la piept cu Dumnezeu, A SELUA DE TOŢI: A fi cârcotaş, ■ A SE LUA DIN DRAGOSTE: A se căsători din dragoste. A SE LUA DUPĂ ALTUL: A fi influenţat de altul. A SE LUA DUPĂ CAPUL CUIVA: A; asculta de sfatul altuia; y. şi A se lua după mintea cuiva. A SE LUA DUPĂ CEILALŢI: A se lua după părerea unora; v. şi A se lua după gura lumii; A se lua după gura satului; A se lua după vorbe. A SE LUA DUPĂ CINEVA: A urma sfatul cuiva; A asculta de cineva; A alerga după cineva; A-I goni; A-l prinde. A SE LUA DUPĂ DRACU: A fi sfătuit rău. A SE LUA DUPĂ GURA CUIVA: A asculta de părerea cuiva; v. A se lua după ceilalţi. A SE LUA DUPĂ GURA LUMII: A se lua după părerea unora; v. A se lua după ceilalţi. A SELUA DUPĂ GURA SATULUI: A se lua după părerea unora; v. A se lua după ceilalţi, A SE LUA DUPĂ MINTEA CUIVA: A asculta de sfatul altuia; v. şi A se lua după capul cuiva. A SE LUA DUPĂ MUSCĂ: A umbla aiurea; A nu-şi vedea de treabă. A SE LUA DUPĂ UNUL ŞI ALTUL: A asculta de sfaturi proaste. A SE LUA DUPĂ URMELE CUIVA: A pomi în urma cuiva; A goni după cineva; A-I goni; A-i prinde. A SE LUA DUPĂ VORBE; A se lua după părerea unora; v. A se lua după ceilalţi. A SE LUA ÎN BEŢE: Ă îmbrăţişa pe cineva. A SE LUA ÎN CLANŢĂ (CU CINEVA): A se certa cu cineva; v. A lua în colţi (pe cineva). A SE LUA ÎN CLONŢI (CU CINEVA):  se certa cu cineva; v. A lua în colţi (pe cineva). A SE LUA ÎN COARNE (CU CINEVA): A-şi pune mintea cu cineva; A se lua la harţă cu cineva; A se lua la bătaie cu cineva. A SE LUA |N COARNE pu LUMEA: A se ţine cu lumea de scandal; A se certa cu toată lumea. A SE LUA ÎN CONTRA (CU CINEVA): A fi în dezacord; A se contrazice cu cineva; A se lua la ceartă cu cineva; A se opune; A se împotrivi; v. A fi contra (cu cineva). A SE LUA In CONTRĂ (CU CINEVA): A fi în dezacord; A se contrazice cu cineva; A se lua la ceartă cu cineva; A se opune; A se împotrivi; v. A fi contra (cu cineva). A SE LUA ÎN COLŢI (CU CINEVA) (pop.): A începe cearta; A se certa; A se ciondăni; A se încăiera cu cineva; v. şi A se lua la ceartă; Ase lua la clanţă; A se lua la clonţ; A se lua la colţi cu cineva; A se lua la gălceavă. A SE LUA ÎN GOANA CU CINEVA: A fugări pe cineva. A SE LUA ÎN GURĂ (CU CINEVA): A se certa cu cineva; v. A se lua de gură (cu cineva). A SE LUA ÎN HANDRĂ (CU CINEVA; (pop.): A se întovărăşi la rele cu cineva. A:?SE rLUA LN PIZMĂ CU CINEVA: A se duşmăni cu cineva; A se certa cu cineva. A SE LUA ÎN; SFADĂ:; A se certa; A se lu a la ceartă. ■y.yy.y-y k-A A SELUA LA BĂTAIE: :A :se încăiera. A SE LUA LA CÂRĂ (CU CINEVA) (pop.): A v începe cearta; A se certa; A se ciondăni; A se încăiera cu cineva; v. A se lua în colţi (cu cineva). A SE LUA LA CEARTĂ (CU CINEVA) (pop.): A începe cearta; A se certa; A se ciondăni; A se încăiera cu cineva; v. A se lua la câră, A SE LUA LA CLANŢĂ (CU CINEVA):(pop.): A începe cearta; A se certa; A se ciondăni; A se încăiera cu cineva; v. A se lua în colţi (cu cineva). A SE LUA LA CLONŢI (CU CINEVA) (pop.): A începe cearta; A se certa; A se ciondăni;  se încăiera cu cineva; v. A se lua în colţi (cu cineva). A SE LUĂ LA; -GÂLCEAVA^(CU CINEVA) (pop.): A începe cearta; A se certa; A se ciondăni; A se încăiera cu cineva; v. A se lua în colţi (cu cineva). ASE LUA LA GÂNDURI: A se îngrijora; A se nelinişti; A deveni bănuitor, suspicios; v. A intra la gânduri. A SE LUA LA GURĂ (CU CINEVA) (pop.): A începe cearta; A se certa; A se ciondăni; A se încăiera cu cineva; v.A se lua de harţă. A SE LUA LA HARŢĂ (CU CINEVA) (pop.): A începe cearta; A se certa; A se ciondăni; A se încăiera cu cineva; v. A se lua de harţă. A SE LUA LA HĂRĂ: A se certa. A ŞE LUA LAIE DE CINEVA: A pleca cu toţii după cineva; A se ţine grămadă după cineva; v. şi A se lua laie după cineva. A SE LUA LAIE DUPĂ CINEVA: Apleca cu toţii după cineva; A se ţine grămadă după cineva; v. A se lua laie de cineva. A SE LUA LA ÎNTRECERE (CU CINEVA): A se întrece cu cineva. A SE LUA LA LUPTĂ CU CINEVA: A se lupta cu cineva. A SE LUA LA PĂRUIALĂ: A se lua la bătaie. A SE LUA LA PIEPT CU DUMNEZEU: A sări la bătaie cu toată lumea; A se certa cu toată lumea; v. A se lua de piept cu Dumnezeu. A SE LUA LA POTARNOGEALĂ: A se bate cu pumnii; v. şi A se lua lapotârnogi. 623 A SEMĂNA LEIT A SE LUA LA POTÂRNOGI: A se bate cu pumnii; v. A se lua lapotărnogeală. A SE LUA LA PUMNI: A se bate cu pumnii. A SE LUA LA RĂMĂŞEALĂ: A face rămăşag; A pune rămăşag. A SE LUA LA SFADĂ (CU CINEVA): A se certa cu cineva; v. A avea sfadă (cu cineva). A SE LUA L SFADĂ CU CINEVA: A se certa cu cineva; A se lua la ceartă cu cineva. ; A SE LUA LA TOCMEALĂ: A cădea la învoială; A se pune de acord; A accepta condiţiile cerute; v. A intra în tocmeală. A SE LUA LA TRÂNTĂ (CU CINEVA): A se lupta corp la corp cu cineva. A SE LUA MEREU DE CINEVA: A nu-i da pace; A-l necăji mereu. A SE LUA PE CALE NEÎNTURNATĂ: A muri; v. A merge pe drum neîntors. A SE LUA PE DRUM NEÎNTURNAT: A muri; v. A merge pe drum neîntors. A SE LUA PE LÂNGĂ CINEVA CU BINELE: A se purta frumos cu cineva; A acorda toată atenţia cuiva. A SE LUA PESTE PICIOR: A ce certa; A se batjocuri; A se insulta reciproc. A SE LUA UNUL CU ALTUL: A se înhăita. A SE LUA UNUL DUPĂ ALTUL: A acţiona ca nişte proşti ce sunt. A SE LUMINA A PLOAIE: (Despre cer) A căpăta un aspect care anunţă venirea ploii. A SE LUMINA BUŞTEAN: A nu se putea clarifica; A rămâne tot nedumerit. A SE LUMINĂ DE PLOAIE: A sta să plouă. A SE LUMINA DE ZIUĂ: A se face ziuă. A SE LUMINA LA CHIP: A se bucura; A se linişti; v. şi A se lumina ta faţă. A SE LUMINA LA FAŢĂ: A se bucura; A se linişti; v. A se lumina la faţă. A SE LUNGI CU BURTA LA PĂMÂNT: Ase întinde la pământ; A se culca la pământ; v. şi A se lungi plavie. A SE LUNGI PLAVIE: A se întinde la pământ; A se culca la pământ; v. A se lungi cu burta la pămănt. A SE LUPTA CA UN .ZMEU: A lupta vitejeşte. ‘A,.. SE LUPTA CU GREUTĂŢILE: A avea necazuri; A avea greutăţi. A SE LUPTA CU ISPITA: A rezista tentaţiei, seducţiei; A nu mai face păcate; A nu mai păcătui. A SE LUPTA CU MOARTEA: A fi în agonie; A trage să moară; v. A fi pe moarte. A SE LUPTA CU MORILE DE VÂNT: A se lupta cu duşmanii imaginari; A protesta inutil; v. A se bate cu morile de vânt, A SE LUPTA CU SOMNUL: A-i fi somn; A dori să se culce. A SE LUPTA CU VIAŢA: A se zbate cu necazurile; A se zbate cu greutăţile vieţii. A SE LUPTA PE VIAŢĂ ŞI PE MOARTE: A depune eforturi foarte mari; A fi într-o situaţie di ficilă, într-o situaţie foarte grea. A SE LUPTA PIEPT LA PIEPT: A se lupta corp la corp. A SE LUPTA ZIUA CU NOAPTEA: A se însera; A se crăpa de ziuă; A se lăsa zorile; v. A se bate ziua cu noaptea. A SE MAI ÎMPLINI: A se mai îngrăşa; v. şi A se mai împlini la trup. A SE MAI ÎMPLINI LA PAŞTELE CAILOR: Niciodată nu se vor mai întâlni. A SE! MAI ÎMPLINI LĂ /TRUP: A se mai îngrăşa; v. A se mai împlini. A i;"SE MAI ŢINE ' SUFLET DE OM IN CINEVA: A mai fi în viaţă; v. şi A se mai ţine sufletul în cineva. A SE MAI ŢINE SUFLETUL ÎN CINEVA: A mai fi în viaţa; v. A se mai ţine suflet de om în cineva. A SE MĂCINA DE GRUI: A avea griji mari; A avea multe necazuri. ; - ; - A SEMĂNA BUCĂŢICĂ RUPTĂ: A fi leit; A semăna leit; A avea exact aceeaşi înfăţişare; v. şi A semăna bucăţică tăiată; A semăna ca două picături; A semăna ca două picături de apă; A semăna cu cineva; A semăna bucăţică ruptă; A semăna bucăţică tăiată; A semăna cu ea bucăţică ruptă. ... A SEMĂNA BUCĂŢICĂ TĂIATĂ: A fi leit; A semăna leit; A avea exact aceeaşi înfăţişare; v. A semăna bucăţică ruptă. A SEMĂNA CĂ DOUĂ PICĂTURI (CU CINEVA): A semăna perfect, până la confuzie cu cineva; v. şi A semăna ca două picături de apă. A SEMĂNA CA DOUA PICĂŢUIU SE APĂ (CU CINEVA): A semăna perfect, până la confuzie cu cineva; v. A semăna ca două picături. A SEMĂNA CA ZIUA CU NOAPTEA: A se deosebi complet; A nu semăna deloc. A SEMĂNA CEARTĂ: A instiga la ceartă; A aţâţa. A SEMĂNA CONFUZIE: A induce în eroare; A încurca lucrurile; A face încurcături. A SEMĂNA CU CINEVA: A avea înfăţişare asemănătoare cu cineva; A aduce a cineva. A SEMĂNA CU DRACUL: A fi urât; A fi om rău, om afurisit. A SEMĂNA CU EA BUCĂŢICĂ RUPTĂ: A fi leit; A semăna leit; A avea exact aceeaşi înfăţişare; v. A semăna bucăţică ruptă. A SEMĂNA DISCORDIE: A aţâţa, a instiga la ceartă; A căuta motive, subiecte de ceartă. A SEMĂNA GROAZĂ: A îngrozi; A înfricoşa; A înspăimânta. A SEMĂNA ÎN PARTEA CUIVA: A fi de partea cuiva; A susţine pe cineva. A SEMĂNA LA NAS: A-i reproşa cuiva; A-i face imputări. A SEMĂNA LEIT (CU CINEVA): A fi întocmai, aidoma cu cineva; A semăna, a aduce bine cu cineva; v. A fi leit (cu cineva). A SEMĂNA LEIT POSECLIT 624 A SEMĂNA LEIT POSECLIT (CU CINEVA): A fi întocmai, aidoma cu cineva; A semăna, a aduce bine cu cineva; v. A fi leit (cu cineva).  SEMĂNA NEGHINĂ: A provoca discordie; A semăna zâzanie; v. şi A semăna neghină în urechile cuiva A SEMĂNA NEGHINĂ ÎN URECHILE CUIVA: A provoca discordie; A semăna zâzanie; v. A semăna neghină. A SEMĂNA IS®ÎNCREDEFŞJE: A crea neîncredere;  dezbina; A agita pe unul împotriva altuia. A SEMĂNA NELINIŞTE: A crea nelinişte; A agita; A intriga; A aţâţa. ·.... A SEMĂNA NEMULŢUMIRI: A crea nemulţumiri; A instiga; A aţâţa. A SEMĂNA PANICĂ: A crea, a provoca panică; A instiga la neîncredere; A agita. A SEMĂNA VÂNT ŞI A; CULEGE FURTUNĂ: Ce semeni aia culegi; Rău faci, rău primeşti. A SEMĂNA VRAJBĂ: A învrăjbi; A instiga la ceartă; A provoca neîncredere unuia împotriva altuia; v. şi A semăna zâzanie. A SEMĂNA ZÂZANIE: A învrăjbi; A instiga la ceartă; A provoca neîncredere unuia împotriva altuia; v. A semăna vrajbă. A SE MĂRITA CU UN PAPA LAPTE: A se mărita cu un prost. A SE MĂRITA FĂRĂ CĂMAŞĂ PE EA: A fi săracă de tot când s-a măritat. A SE' MĂSURA CU CINEVA: A se ; lua 1a întrecere cu cineva. A SE MĂTUR A mătura .de mântuială; v. A mătura ca mâţa. A SE MĂTURA CA PISICA: A mătura de mântuială; v. A mătura ca mâţa. A ŞE MÂNCA CA CÂINII: A se certa; A se urî; A se duşmăni; A nu se înţelege; A-şi face rău unul altuia; v. şi A se mânca ca câinii prin gard; A se mânca precum câinii; A se mânca precum câinii prin gard A SE MANCA CA CÂINII PRIN GARD: A se certa; A se urî; A se duşmăni; A nu se înţelege; A-şi face rău unul altuia; v. A se mânca ca câinii. A SE MÂNCA DE ZIUĂ fmv., pop.): A se lumina de ziuă. A SE MÂNCA CU LUCRUL (pop.): A se speti muncind. A ŞE MÂNCA PRECUM CÂINII: A se certa; A se urî; A se duşmăni; A nu se înţelege; A-şi face rău unul altuia; v. A se mânca ca câinii A SE MÂNCA PRECUM CÂINII PRIN GARD: A se certa; A se urî; A se duşmăni; A nu se înţelege; A-şi face rău unul altuia; v. A se mânca ca câinii A SE MÂJNCA ;UNULjPE ALTUL: A-şi face rău unul altuia; v. A se mânca precum câinii A SE MÂNIA CA VĂCARUL PE SAT: A se supăra în mod nejustificat pe cineva; v. A se înfuria ca văcarul pe sat. A SE MÂNIA FOC: A se supăra foarte tare; v. şi A se mânia foc şi pară. A SE MANIA FOC ŞI PARA: A se supăra foarte tare; v. A se mânia foc. A SE MÂNIA PE CINEVA: A se supăra pe cineva; A fi supărat pe cineva. A SE MÂNIA PE SAT: A se supăra în mod nejustificat pe cineva; v. A se înfuria ca văcarul pe sat. A SE MÂNIA VĂCARUL PE SAT: A şe supăra în mod nejustificat pe cineva; v. A se înfuria ca văcarul pe sat. A ŞE MÂNTUI CU CINEVA: A nu mai avea nimic de zis, de obiectat. A SE MÂNTUI DE VIAŢĂ: A muri. A SE-MBOMBURA LA FAŢĂ: A se poso-; inorî. A SE-MBOMBURA VREMEA: A se strica vremea. A SE MENŢINE;FERM.PE POZIŢIE: A nu ceda; A nu se lăsa; A fi dârz. A SE MENŢINE.ÎN; EXPECTATIVĂ: A ur-: mări realizarea unor promisiuni; A urmări obţinerea unor drepturi. A SE MENŢINE ÎN FORMĂ: A rezista; A nu ceda; A se menţine în cele mai bune condiţii; v. şi A se menţine moralul cuiva, A ŞE MENŢINE ÎN ;SUBIECT: A nu devia; A merge drept înainte. A SE MENŢINE LA SUPRAFAŢĂ: A nu ceda; A nu renunţa; A-şi păstra locul. A SE MENŢINE MORALUL : CUIVA: A rezista.; A nu ceda; A se menţine în cele mai bune condiţii; v. A se menţine in formă, A ŞE MENŢINE PE POZIŢH: A-şi menţine cu fermitate părerile, opinie formulată; v. A rămâne pe poziţie. A SE MIŞCA GREU TREABA: A merge greu cu treaba. A SE MIJI DE ZIUĂ: A începe să se lumineze de ziuă; v. A miji de ziuă* A SE MLĂDIA DUPĂ ÎMPREJURĂRI: A se adapta împrejurărilor; v. şi A se mlădia după vânt. A SE MLĂDIA DUPĂ VÂNT: A şe. adapta împrejurărilor; v. A se mlădia după împrejurări. A SEMNĂ ÎN ALB:  iscăli un document înainte de a fi completat; v. A da semnătură în alb. A SEMNA LA NAS (PE CINEVA) (înv.): A pedepsi cu stigmatizarea la nas pe cineva. A SEMNA LA PREZENŢĂ CUIVA: A semna ceva în prezenţa martorilor. A SEMNA O POLIŢĂ ÎN ALB: Â^şi asuma nişte obligaţii cu anticipaţii; A acorda cuiva încredere deplină. A SEMNA PRIN PUNERE DE DEGET: A nu şti să scrie; A-şi pune degetul. A SEMNA UN CONTRACT: A fi de acord cu conţinutul unui contract; A accepta un contract; A-şi asuma anumite obligaţii. A SEMNA UN DOCUMENT: A accepta conţinutul unui document; A-şi asuma anumite obligaţii. A SE MOINA GERUL: A se încălzi; v. A se înmuia gerul 625 A SE OPRI LA JUMĂTATE CALE A SE MUIA DE INIMA: A deveni îndurător; A se îndupleca. A SE MUIA DE TOT: A nu mai rezista; A nu mai avea forţă. A SE MUIA GERUL: A numai fi‘ger aspru. A SE MUIA LA INIMĂ: A ceda; A accepta; A se îmbuna. A SE MULŢUMI CU CE SE GĂSEŞTE:A nu Fi pretenţios la masă; A accepta cu ce este servit, A SE MULŢUMI CU PUŢIN: A fi modest; A fi mulţumit cu ce are; A nu avea pretenţii mari. A SE MULŢUMI CU VORBE GOALE: A nu fi pretenţios; A accepta minciunile cuiva; A nu combate promisiunile false ale cuiva. ; A ŞE MUNCI CU GÂNDUL: A gândi, a medita mult; A fi chinuit, a fi preocupat de un gând; v. A se munci cu gândurile. A SE MUNCI CU GÂNDURILE: A,gândi, a medita mult; A fi muncit; A fi preocupat de gânduri; v. şi A se muncicu gândul. A SE MUTA CA ŢIGANUL CU CORTUL: A se muta din loc în loc; A fi nestatornic; v. şi A umbla ca ţiganul cu cortul A SE MUTA CU ŞATRA: A se muta deseori cu toate lucrurile; v. şi A umbla cu şatra. A SE MUTA DE PE VATRĂ LA CUPTOR: A lenevi; A trândăvi; A pierde vremea; v. şi A se muta de pe vatră pe cuptor. A SE MUTA DE PE VATRĂ PE CUPTOR: A lenevi; A trândăvi; A pierde vremea; v. A se muta de pe vatră la cuptor. A SE NAŞTE CU CĂIŢĂ: A fi norocos; A avea noroc; v. şi A se naşte cu cămaşă pe el; A se naşte cu scufia; A se naşte cu scufia în cap; A se naşte cu stea în frunte; A se naşte cu tichia în cap; A se naşte cu tichia pe cap; A se naşte într-o zodie bună; A se naşte în zodia porcului; A se naşte sub o stea norocoasă. A SE NAŞTE CU CĂMAŞA PE;EL: A fi norocos; A avea noroc; v. A se naşte cu căiţă. A SE NAŞTE CU SCUFIA:, A fi norocos; A avea noroc; v. A se naşte cu căiţă. A SE NAŞTE CU SCUFIA ÎN CAP:/A fi norocos; A avea noroc; v. A se naşte cu căiţă. A SE NAŞTE CU STEA^ ÎN FRUNTE: A fi norocos; A avea noroc; v. A se naşte cu căiţă. A SE NAŞTE CU TICHIA ÎN CAP: A fi norocos; A avea noroc; v. A se naşte cu căiţă. A SE NAŞTE CU TICHIA PE CAP: A fi norocos; A avea noroc; v. A se naşte cu căiţă. A SE NAŞTE ÎNTR-0 ZODIE BUNĂ: A fi norocos; A avea noroc; v. A se naşte cu căiţă. A SE NAŞTE ÎN ZODIA PORCULUI: A fi norocos; A avea noroc; A avea noroc porcesc; v. A se naşte cu căiţă. A SE NAŞTE ÎN ZODIA RAŢELOR: A fi veşnic însetat. A SE NAŞTE SUB O STEA NOROCOASĂ: A fi norocos; A avea noroc; v. A se naşte cu căiţă. A SE NAŞTE SUB O STEA REA: A nu fi norocos; A nu avea noroc; v. şi A se naşte sub un castel de nisip. A SE NAŞTE SUB UN CASTEL DE NISIP: A nu fi norocos; A nu avea noroc; v. A se naşte sub o stea rea. A SE NĂPUSTI ÎN VORBĂ: A se băga nesolicitat într-o discuţie, A SE NĂZĂRI DE ZIUA: A se lăsa zori. A SE NEBUNI (DUPĂ CINEVA SAU CEVA): A nu mai putea după cineva sau după ceva. A SE NECĂJI FOC PE CINEVA: A se necăji foarte tare pe cineva. A SE NIMERI C ;NUCA lN PERETE: A fi total nepotrivit; v. A se lipi ca nuca în perete. A SE OBIŞNUI CU GÂNDUL CĂ...: A accepta gândul că..; A nu mai refuza gândul că..; A nu se mai opune la gândul că..., .:··/A-SE OBIŞNUI CU IDEEA: A accepta o idee; A nu se mai opune unei ideii. A SE OBOSI DE POMANĂ: A lucra; degeaba; A face lucruri inutile; A nu face nimic util. A SE OBSERVĂ CALE DE O POŞTĂ: A se observa de departe; v. A se cunoaşte cale de o poştă. A SE OCUPA CU NIMICURI: A face lucruri mărunte; A nu face nimic important. A SE OCUPA CU ŞEDEREA: -A nu face nimic. A SE OCUPA DE CINEVA: A avea ?gryă de cineva; A se îngriji de cineva; A acorda o atenţie deosebită cuiva. A SE ODIHNI CU DREPŢH: A fi înmormântat. A SE OFILI DE DOR: A-i fi foarte dor de cineva; A tânji după cineva; v. A muri de dor. A SE OFILI DE DORUL CUIVA: A-i fi foarte dor de cineva; A tânji după cineva; v. A muri de dor. A SE OFTICA DE TOT: A fi plin de supărare. A SE OMGRÎ CUFIREA: A-şi da foarte mare osteneală; A se strădui din răsputeri; A se agita foarte mult; A-şi face foarte multe griji; A se consuma; A pune la inimă; v. şi A se prăpădi cu firea; A se rupe cu firea. A SE OMORÎ CU GÂNDUL: A ;se gândi; A se frământa. A SE OMORÎ CU LUCRUL: A lucra foarte mult; A depune eforturi mari; A se speti lucrând; v. şi A se speti muncind; A se prăpădi muncind. A SE OMORÎ DE RÂS: A râde mult şi din toată inima; v. A leşina de râs. A SE OPINTI DIN RĂSPUTERI: A depune eforturi mari. A SE OPRI DIN LUCRU: A nu mai lucra; A înceta să lucreze. A SE OPRI LA CALEA JUMĂTATE: A se întoarce de la mijlocul drumului; v. A se întoarce de la calea jumătate. A SE OPRI LA JUMĂTATE CALE: A se întoarce de la mijlocul drumului; v. A se întoarce de la calea jumătate. A SE OPRI LA JUMĂTATEA DRUMULUI 626 A SE OPRI LA JUMĂTATEA DRUMULUI: A nu merge până la capăt; A nu rezista; A ceda; v. şi A se opri la jumătate de drum. A SE OPRI LA JUMĂTATE DE DRUM: A nu merge până la capăt; A nu rezista; A ceda; v. A se opri la jumătatea drumului. A SE OPRI PE LOC: A nu mai înainta; A nu mai progresa; A nu mai merge; înainte. A SE OPUNE DIN RĂSPUTERI: A nu accepta, a nu fi de acord în niciun chip; A nu admite sub nicio formă. : A SE ORIENTA DUPĂ MIROS: A simţi mirosul; A-şi da seama după miros. A SE OSTENI ÎN ZADAR: A lucra inutil; A face ceva Ură folos; A se chinui degeaba. ' A SE PĂZI CA DE FOC: A se feri; A fi foarte atent la pericole; A nu se lăsa înşelat, păcălit. A SE PĂZI CA DE POPA TUNSrA evita pe cineva; v. A fugi ca de popă tuns. A SE PERPELI DE RÂS (pop.): A se tăvăli, a se prăpădi de râs. A SE PETRECE DBSf ACEASTĂ LUME: A deceda; A muri; v. şi A se petrece din lumea noastră. A SE PETRECE DIN LUMEA NOASTRĂ: A deceda; A muri; v. A se petrece din această lume. A SE PIERDE CU FIREA: A-şi pierde cumpătul; A-şi pierde stăpânirea de sine; A se descuraja; v. şi A-şi pierde jirea. A SE PIERDE DE-A-N PICIOARELE: A slăbi cu încetul; A se prăpădi cu încetul; v. şi A se pierde din picioare; A se pierde pe picioare. A SE PIERDE DE TOT: A se zăpăci cu totul. A SE PIERDE DIN PICIOARE: A slăbi cu încetul; A se prăpădi cu încetul; v. A se prăpădi de-ati picioarele. A SE PIERDE ÎN AMĂNUNTE: A se ocupa de lucruri mărunte; A nu acorda atenţie lucrurilor importante; v. şi A se pierde în nimicuri. A SE PIERDE ÎN NIMICURI: A se ocupa de lucruri mărunte; A nu acorda atenţie lucrurilor importante; v. A se pierde în amănunte. A SE PIERDE ÎN PREZENT: A nu se descurca în condiţiile actuale; A nu se descurca cu noutăţi; A-şi duce astăzi viaţa după cum o ducea în trecut. A SE PIERDE PE PICIOARE: A slăbi cu încetul; A se prăpădi cu încetul; v. A se prăpădi de-an picioarele. ASE PIERDE URMA CUIVA: A nu mai şti, a nu mai avea nicio veste de cineva; v. şi A se pierde urmele cuiva. A SE PIERDE URMELE CUIVA: A nu mai şti, a nu mai avea nicio veste de cineva; v. A se pierde urma cuiva. A SE PITI ÎN GAURĂ DE ŞARPE: A se ascunde în locuri greu accesibile; v. A se ascunde în gaură de şarpe. A SE PLANTA ÎN FAŢA CUIVA (fam.): A se opri în mod inoportun sau ostentativ în faţa cuiva. A SE PLASA PE O POZIŢIE: A-şi stabili po- ziţia; A nu se mişca de pe poziţia sa; A nu admite nicio schimbare. ASE PLICTISI AŞTEPTÂND: A aştepta mult timp; A sta mult timp în aşteptare. A SE PLICTISI DE MOARTE: A fi foarte plictisit; A nu mai putea de plictiseală. A SE PLIMBA CA VODĂ PRIN LOBODĂ: A umbla nestingherit în toate părţile. A SE PLIMBA CU BARCA: A merge cu barca. A SE PLIMBA CU BICICLETA: A merge pe bicicletă. A SE PLOCONI ÎN FAŢA CUIVA: A- se umili; A se linguşi; A se căciuli. A SE POGORÎ SEARA: A se însera; v. A cădea seara. A SE POMENI CU ALE VAVILOANE: A se trezi pe neaşteptate într-o învălmăşeală, într-o zarvă mare. A SE POMENI CU EL PESTE UŞĂ: A intra nepoftit; A veni pe neaşteptate. A SE POMENI UNDEVA: A se trezi undeva; A se afla, a se vedea pe neaşteptate undeva. A SE PORNI LA HARŢĂ: A începe să se certe. A SE PORNI LA VORBĂ: A începe să vorbească; A tot vorbi. A SE PORNI PE MUNCĂ: A munci; Ase apuca de treabă; v. şi A se pune pe lucru; Ase pune pe muncă; A se pune pe treabă. A SE PORNI PE O PARTE: A se purta ca un smintit. A SE PORNI PE PLÂNS: A izbucni în plâns; A începe să plângă; v. A-l bufni plânsul. A SE PORNI PE RÂS: A izbucni în râs; v. A-1 bufni râsul, A SE POSOMORI PE CHIP: A se întrista; A se supăra; A fi necăjit. A SE POSTA ÎN FAŢA CUIVA: A se aşeza, a lua loc în faţa cuiva; A nu se mişca din faţa cuiva. A SE POTICNI: A se împiedica; A nu înainta uşor; A avea piedici. A SE POTOLI: A se linişti; A-şi vedea de treabă. r.;· ■ A SE POTRIVI BINE: A veni, a cădea bine; A corespunde; A fi util; A fi pe măsura cuiva; v. şi A se potrivi ca o mănuşă; A se potrivi de minune. A SE POTRIVI CA BRAGA ÎN ZIUA DE PAŞTI: A nu se potrivi; A nu fi bun; A nu fi util; A nu fi pe măsura cuiva; v. şi A se potrivi ca fasolea în ziua de Papi; A se potrivi ca iepurele la biserică; A se potrivi ca mireasa la moară; A se potrivi ca scripca cu iepurele; A se potrivi ca ţiganul vinerea la stână. A SE POTRIVI CA FASOLEA ÎN ZIUA DE PAŞTI: A nu se potrivi; A nu fi bun; A nu fi util; A nu fi pe măsura cuiva; v. A se potrivi ca braga în ziua de Paşti. A SE POTRIVI CA IEPURELE LA BISERICĂ: A nu se potrivi; A nu fi bun; A nu fi util; A nu fi pe măsura cuiva; v. A se potrivi ca braga în ziua de Paşti. 627 A SE PREZENTA LA START A SE POTRIVI CA MIREASALA MOARĂ: A nu se potrivi; A nu fi bun; A nu fi util; A nu fi pe măsura cuiva; v. A se potrivi ca braga în ziua de Paşti. A SE POTRIVI CA NUCA ÎN PERETE: A fi total nepotrivit; v. A se lipi ca nuca în perete. A SE POTRIVI CA O MĂNUŞĂ: A verii, a cădea bine; A corespunde; A fi util; A fi pe măsura cuiva; v. A se potrivi de minune. A SE POTRIVI CA SCRIPCA CU pPU-RELE: A nu se potrivi;A nu fi bun; A nu fi util; A nu fi pe măsura cuiva; v. A se potrivi ca braga în ziua de paşti. A SE POTRIVI CA TUŞEA CU JUNGHIUL: A se întâlni doi oameni care seamănă în rele; v. A se întâlni tuşea cu junghiul. A SE POTRIVI CA TUŞEA ŞI JUNGHIUL: A se întâlni doi oameni care seamănă în rele; v, A se întâlni tuşea cu junghiul. ASE POTRIVI CA ŢIGANUL VINEREA LA STÂNĂ: A nu se potrivi; A nu fi bun; A nu fi util; A nu fi pe măsura cuiva; v. A se potrivica braga în ziua de Paşti. A SE POTRIVI CU CINEVA: A se înţelege bine cu cineva; A colabora frumos împreună. A SE POTRIVI DE MINUNE: A veni, a cădea bine; A corespunde; A fi util; A fi pe măsura cuiva; v. şi A se potrivi ca o mânuşă. A SE POTRIVI LA GUST: A avea aceleaşi gusturi. A SE POTRIVI LA VORBELE CUIVA: A fi de acord cu ceea ce spune cineva; A avea aceeaşi părere, aceleaşi convingeri.  SE PRĂBUŞI GRĂMADĂ: A cădea la pământ; A se distruge; A se ruina. A SE PRĂJI CU BURTA LA SOARE: A face plajă; A sta la soare culcai pe spate. ASE PRĂJI LA SOARE: A face plajă. A SE PRĂPĂDI CU FIREA: A-şi da foarte mare osteneală; A se strădui din răsputeri; A se agita foarte mult; A-şi face foarte multe griji; A se consuma; A pune la inimă; v. se omori cu firea. A SE PRĂPĂDI CU FIREA PENTRU.^: A se necăji foarte mult pentru..; A se agita foarte mult pentru..: / A SE PRĂPĂDI DE...: A-i plăcea foarte mult de..; A ţine foarte mult la..., A iubi foarte mult pe..; A muri după..; v. şi A se prăpădi după.... A SE PRĂPĂDI DE DORUL CUIVA: A-i fi tare dor de cineva; A iubi tare mult pe cineva. A SE PRĂPĂDI DE DRAGULCUIVA: A iubi tare mult pe cineva; v. şi A se prăpădi după cineva. A SE PRĂPĂDI DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI: A dispărea iară urină; v. A dispărea de pe faţa pământului. A SE PRĂPĂDI DE PLÂNS: A plânge foarte mult; A plânge foarte tare. : A SE PRĂPĂDI DE RÂS: A râde mult şi din toată iniina; v. A leşina de râs. A SE PRĂPĂDI DE RUŞINE: A-i fi tare ruşine; A nu mai putea de ruşine. A SE PRĂPĂDI DUPĂ...: A-i plăcea foarte mult de..; A ţine foarte mult la..., A iubi foarte mult pe..; A muri după..; v. A se prăpădi de.... A SE PRĂPĂDI DUPĂ CINEVA: A iubi tare mult pe cineva; v. A se prăpădi de dragul cuiva. A SE PRĂPĂDI LA PĂMÂNT: A cădea la pământ; A se întinde la pământ; A nu mai putea sta pe picioarele sale. A SE PRĂPĂDI MUNCIND: A lucnr foarte mult; A depune eforturi mari; A se speti lucrând; v. A se omori cu lucrul.  SE PRĂSI CA FURNICILE: A se înmulţi repede; v. şi A se prăsi ca iepurii; A se prăsi ca şoarecii. A" SE ; PRĂSI CA IEPURII: A se înmulţi repede; v. A se prăsi ca furnicile. A SE PRĂSI CA ŞOARECII: A se înmulţi repede; v. A se prăsi ca furnicile. A SE PREDA CU ARME ŞI BAGAJE: A renunţa; A se declara învins; A ceda în faţa argumentelor cuiva; A se lăsa convins. A SE PREDA FĂRĂ CONDIŢII: A capitula; A se preda, a renunţa necondiţionat. A SE PREFACE ÎN MOAŞTE: A se mumifica; A se usca; A se atrofia. A SE PREFACE ÎN PRAF: A se distruge; A se nimici. A SE PREFACE ÎN PRAF ŞI PULBERE: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele. A SE PREFACE ÎN PULBERE: A se s^râma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele. ASE PREFACE ÎN PULBERE ŞI CENUŞĂ: A se sfărâma; A se sparge; A se distruge; A se nimici; v. A se face bucăţele. A SE PREGĂTI CA DE HORĂ: A se îmbrăca frumos; A lua haine noi. A SE PREGĂTI DE CEVA:; k îicz pregătiri; A nu sta degeaba. A SE PREGĂTI DE DRUM: A-şi face bagajele;  fi gata de plecare; v. şi A se pregăti de ducă. A SE PREGĂTI DE DUCĂ: A-şi face bagajele; A fi gata de plecare; v. A se pregăti de drum. A SE PREGĂTI DE LUPTĂ: A se înarma; A face concentrări de soldaţi. A SE PREGĂTI O PAPARĂ CUIVA: A-i pregăti cuiva o neplăcere, un necaz; A-i întinde o cursă. Ă SE PREZENTA BINE: A arăta bine; A corespunde; A fi bine pregătit. A SE PREZENTA LA APEL: A fi prezent Ia apei. A SE PREZENTA LA POST: A fi prezent la post. A SE PREZENTA LA RAPORT: A se prezenta în faţa unui superior pentru a solicita ceva sau pentru a da socoteală de ceva; v. A fi scos la raport. A SE PREZENTA LA START: A fi la start; A fi pe linie de plecare. A SE PREZENTA LA UN EXAMEN 628 A SE PREZENTA LA UN EXAMEN: A susţine un examen. A SE PRICEPE BUŞTEAN: A nu se pricepe deloc; A nu avea habar; v. şi A se pricepe ca dracu-n spini; A se pricepe mai mult de-o grămadă. Ä SE PRICEPE CA DRACU-N SPINI: A nu se pricepe deloc; A nu avea habar; v. A se pricepe buştean. A SE PRICEPE DE ZIUĂ (pop.); A se lumina de ziuă; A se face ziuă. IA SE PRICEPE FOARTE BINE LA CEVA: A fi foarte priceput; A şti ceva foarte bine. A SEPRICEPE LA CEVA: A fi priceput. ■ ; A ŞE PRICEPE LA TOATE: A fi bun la toate; A face de toate. A SE PRICEPE MAI MULT DE-O .GRĂMADĂ: A nu se pricepe deloc; A nu avea habar; v. A se pricepe buştean. A SE PRICOPSI CA DRACU-N SPINI: A nu avea niciun succes; A nu câştiga nimic. A SE I>RICOPSI DE PE URMĂ: A profita de pe urma cuiva sau a ceva. A SE PRICOPSI PESTE NOAPTE: A se îmbogăţi repede şi pe căi necinstite. A SE PRIMENI DIN... (înv., pop.): A primeni gazda; A se muta; v. şi A primeni gazda, A SE PRIMENI DIN LUMEA ACEASTA (înv.)i A muri; v. şi A primeni viaţa. A SE PRINDE CA BOALA DE OM SĂ-NĂTOS: A nu scăpa de ele; A se ţine lipit; A sâcâi pe cineva; A nu-i da pace cuiva. A SE PRINDE CA MAZĂREA ÎN PERETE; A fi total nepotrivit; v. şi A se prinde ca nuca de perete. A SE PRINDE CA NUCA IN PERETE: A fi total nepotrivit; v. şi A se prinde ca mazărea de perete. A SE PRINDE CA RÂIA DE OM: A nu-ţi mai da drumul; A nu putea scăpa; v. şi A se prinde ca scaiul A SE PRINDE CARNEA PE CINEVA: A se îngrăşa; A-i merge bine; A-i merge din plin; A fi foarte mulţumit; v. A creşte carnea (pe cineva). A SE PRINDE CA SCAIUL: A nu-ţi mai da drumul; A nu te mai putea scăpa; v. A se prinde ca răia de om. A SE PRINDE CHEZAŞ: A garanta ceva; A răspunde pentru ceva, A ŞE PRINDE CHEZAŞ PENTRU CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi cltezaş pe cineva, A SE PRINDE CU CHEZĂŞIE PENTRU CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v.Afi chezaşpe cineva. A SE PRINDE CU CINEVA SĂ...: A colabora cu cineva la..; A fi de acord cu cineva să.... A SE PRINDE CU CINEVA LA VORBĂ: A conversa mult; A discuta mult; A sta de vorbă. A SE PRINDE CU DINŢII DE CARTE: A se apuca serios de învăţătură; A învăţa în mod intens. A SE PRINDE CU DRACU DE GAT: A se înhăita cu un om periculos; v. şi A se prinde cu dracu de mână. A SE PRINDE CU DRACU DE MÂNĂ: Ase înhăita cu un om periculos; v. A se prinde cu dracu de gât. A SE PRINDE CUIVA OCHH DE CINEVA: A se uita lung la cineva; A privi mult pe cineva. Ă SE PRINDE CU MÂINILE DE VATRĂ (reg.): A-şi înjgheba o gospodărie. A SE PRINDE CU MINCIUNĂ: A se demasca că minte. ; Ă SE PRINDE DE CAP CU CINEVA: A se încaieră; A se bate; A se certa violent cu cineva; v. A se lua de păr cu cineva. , A ŞE; I^RI^E^DE CINEVA: A se ţine de cineva; A lua exemplul cuiva; Ä imita pe cineva. A ŞE; PRINDE; DE PĂR CU CINEVA:  se încăiera; A se bate; A se certa violent cu cineva; v. A se lua de păr cu cineva. A SE PMNDE DE PffiPT CU CINEVA: A se încăiera; A se bate; A se certa violent cu cineva; v. A se lua de păr (cu cineva). A SE Bunde DE SUBSUOARĂ:  se lua la braţ; A merge la braţ; v, şi  se prinde de subsuori. A SE PRINDE DE SUBSUORI: A şe lua la braţ; A merge la braţ; v. A se prinde de subsuoară. A SE PRINDE FRATE DE CRUCE (CU CINEVA): A jura prietenie până la moarte; A-şi jura prietenie până la moarte; v. A se lega frate de cruce. A SE PRINDE FRAŢIJDE; CRUCE (CU CINEVA): Ajura prietenie până la moarte; A-şi jura prietenie până la moarte; v. A se lega frate de cruce. A SE PRINDE FRĂŢIE DE CRUCE (CU CINEVA): A jura prietenie până la moarte; A-şi jura prietenie până la moarte; v. A se lega frate de cruce. A SE PRINDE JN CAPCANĂ: A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; v. A cădea în capcană. A SE PRINDE ÎN CAR CU DRACU: A se întovărăşi cu cine nu trebuia. A SE PRINDE lN CLAPCĂ: A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; v. A cădea în capcană. A SE PRINDE ÎN CURSĂ: A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; v. A cădea în capcană. A SE PRINDE ÎN CUVINTE (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. A prinde în cuvinte (cu cineva). A SE PRINDE ÎN HORA MORŢH: A se afla acolo unde se moare; A fi pe front. A SE PRINDE ÎN HORĂ: A avea vârsta de horă; A se lăsa atras într-o acţiune; v. şi A se prinde în joc; A se prinde la horă; A se prinde la joc. 629 A SE PUNE CRUCE ŞI PUNTE A SE PRINDE ÎN JOC: A avea vârsta de horă; A se lăsa atras într-o acţiune; v. A se prinde în horă. A SE PRINDE ÎN LĂŢ: A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; v. A cădea în capcană. A SE ARUNCA ÎN LAŢE (înv,)\ A intra într-o încurcătură; A se înşela; A se păcăli; v. A cădea în capcană. A SE PRINDE ÎN PUMNI: A se lua la bătaie. A SE PRINDE ÎN RĂRIĂŞĂG: A paria. ;  SE PRINDE ÎN SÂMBRĂ: A se întovărăşi; \ . A se prinde de sămbră. A SE PRINDE ÎN UNDIŢĂ: A muşca momeală; A se păcăli; A se înşela. A SE PRINDE ÎN VORBĂ (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. A prinde în cuvinte (cu cineva). A SE PRINDE ÎN VORBE (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. A prinde în cuvinte (cu cineva). A SE PRINDE LA CHEF: A petrece şi bea. A SE PRINDE LA CUVINTE (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. A prinde în cuvinte (cu cineva). A SE PRINDE LA FUND: A fi descoperit; A fi prins ascuns, dosit. A SE PRINDE LA HORĂ: A avea vârsta de horă; A se lăsa atras într-o acţiune; v, A se prinde în horă. A SE PRINDE LA HARŢĂ: A se certa; A se încăiera. A SE PRINDE LA JOC: A avea vârsta de horă; A se lăsa atras într-o acţiune; v. A se prinde în horă. A SE PRINDE LA VORBĂ (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A se înţelege cu cineva; v. A se prinde în cuvinte (cu cineva). A SE PRINDE LA VORBE (CU CINEVA): A începe să discute cu cineva; A intra în vorbă cu cineva; A cădea de acord; A sc înţelege cu cineva; v. A se prinde în cuvinte (cu cineva). A SE PRINDE MINTEA DUPĂ CEVA (înv.): A fi de acord cu..; A-şi da asentimentul; A trece de partea.... A SE PRINDE ROATĂ: A se prinde In'cerc. A SE PRINDE SINGUR ÎN CURSĂ: A se desconspira. A se da de gol; A intra singur în cursă. A SE PJUNDE SURATE: Ă se împrieteni; A deveni prietene; A se iubi ca surori. A SE PRINDE ŞI DE UN FIR DE PAI: A folosi orice şansă; A nu renunţa la nicio şansă; v. şi A se prinde şi de un pai. A SE PRINDE ŞI DE UN PAI: A folosi orice şansă; A nu renunţa la nicio şansă; v. A se prinde şi de un fir de pai. A SE PRINDE TOVĂRĂŞIE CU CINEVA: A lucra împreună cu cineva; A se împrieteni cu cineva; A se ajuta reciproc. A SE PRIVI CHIORÂŞ: A se uita urât unul la altul. A SE PRIVI OCHI ÎN OCHI: A fi faţă în faţă; A se uita unul la altul. A SE PRODUCE RUMOARE: A produce murmure; A produce comentarii în surdină. A SE PROŢĂPI ÎNAINTEA CUIVA: A se aşeza neinvitat înaintea cuiva. A SE PUNE BINE CU CINEVA: A căuta să-i intre în voie, să-i placă. A SE PUNE BINE CU TOŢII: A fi în relaţii bune cu toată lumea; A fi sprijinit de toţi; v/şi A se pune bine cu unu şi cu altu. A SE PUNE BINE CU UNU ŞI CU ALTU: A fi în relaţii bune cu toată lumea; A fi sprijinit de toţi; v. A se pune bine cu toţii. A SE PUNE BINE PE LÂNGĂ CINEVA: A-şi asigura bunăvoinţa cuiva; A-şi asigura protecţia cuiva. A SEPUNE CA O PLĂCINTĂ: A se întinde; A se împrăştia; A sta cu lucrurile peste tot; v. şi A se întinde ca o plăcintă ţigănească. A SE PUNE CA O PLĂCINTĂ ŢIGĂNEASCĂ: A se întinde; A se împrăştia; A sta cu lucrurile peste tot; v. A se întinde ca o plăcintă. ■;;ÂrSE PUNE CAP LA CAP (CU CINEVA): A se sfătui cu cineva; v. şi A sta cap la cap (cineva). A SE PUNE CAŢĂ PE CAPUL CUIVA: A stărui mult pe lângă cineva; v. şi A se pune caţâpe cineva. :: ASE PUNE CAŢĂ PECINEVA: A stărui niult pe lângă cineva; v. A se pune caţă pe capul cuiva, A SEPUNE CHEZAŞ PE CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fichezaş pe cineva. ■■■.■::;··· A SE PUNE CHEZAŞ PENTRU CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi chezaş pe cineva. Â"SE PUNE CHEZĂŞIE: A garanta; v. A da chezăşie. A SE PUNE CONTRA (CU CINEVA): A fi în dezacord; A se contrazice cu cineva; A se lua la ceartă cu cineva; A se opune; A se împotrivi; v. A fi contra (cu cineva). A SE PUNE CRUCE: A se aşeza, a sta de-a curmezişul; A se împotrivi; A se opune; A zădărnici; A încerca toate mijloacele; A se face luntre şi punte; v. şi A se pune cruciş; A se pune cruciş şi curmeziş; A se pune în cruciş şi în curmeziş; A se pune în curmeziş; A se pune lungiş şi curmeziş; A se pune-n cruciş; A se pune-n cruciş şi-n curmeziş; A se pune şi cruciş şi curmeziş; A se pune şi-n cruciş şi-n curmeziş; A sta de-a crucişul; A sta de-a curmezişul. A SE PUNE CRUCE ŞI PUNTE: A depune toate eforturile; A-şi da toată silinţa; A încerca imposibilul: v. A se face cruce şi punte. A SE PUNE CRUCIŞ 630 A SE PUNE CRUCIŞ: A se aşeza, a sta de-a curmezişul; A se împotrivi; A se opune; A zădărnici; A încerca toate mijloacele; A se face luntre şi punte; v. A se pune cruce. A SE PUNE CRUCIŞ ŞI CURMEZIŞ: A se aşeza, a sta de-a curmezişul; A se împotrivi; A se opune; A zădărnici; A încerca toate mijloacele; A se face luntre şi punte; v. A se pune cruce. A SE PUNE CU BĂUTURA PE CINEVA: A-l tot îndemna să bea. A SE PUNE CU BUNA PE ; LÂNGĂ CINEVA: A se purta frumos cu cineva; A ajuta, a sprijini pe cineva; A aproba pe cineva. A SE PUNE CU; BURTA.PE: CARTE: .A,şe apuca serios de învăţătură; v. şi A se pune pe carte. A ; ŞE PUNE CU CAPUL: A se pune din răsputeri; A se pune cu preţul vieţii. : A SE PUNE CU CHEZĂŞIE PENTRU CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi chezaş pe cineva. A SE PUNE CU CINEVA: A intra în conflict cu cineva. A SE PUNE CU CUŢRELE: A fi înfrânt de oameni şireţi. A SE PUNE CU DRACUL: A se certa cu un om periculos. A SE PUNE CU GURA CAŢĂ PE CINEVA: A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-l convinge; A certa, a ocărî pe cineva; A stărui pe lângă cineva; A cicăli pe cineva; v. A sări cu gura. A SE PUNE CU GURA PE CINEVA: A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-l convinge; A certa, a ocărî pe cineva; A stărui pe lângă cineva; A cicăli pe cineva; v. A sări cu gura. A SE PUNE CUIVA UN NOD ÎN GÂT: A avea un necaz, o problemă; A i se bloca drumul; A avea piedici. A SE PUNE CU LUMEA lN COARNE: A se certa cu lumea. A SE PUNE CU MILITĂRI PE CINEVA (fam.): A ţine din scurt pe cineva; A trata cu aspri-me pe cineva. ,:A SE PUNE CU PIEPTUL PENTRU CINEVA, CEVA: A-şi lua o răspundere, o obligaţie pentru cineva, ceva; A sprijini pe cineva, ceva. A SE PUNE CU PRICE (CU CINEVA) (învj: A se lua la ceartă, la harţă cu cineva; A căuta nod în papură cuiva; A face gură; A se împotrivi; A se opune cuiva; v. şi A se pune de price (cu cineva); A se pune de pricină (cu cineva); A se pune în pizma (cu cineva); A se pune în poartă (cu cineva); A se pune în price (cu cineva); A se pune la price (cu cineva). A SE PUNE CU RUGĂIVHNTE PE LÂNGĂ CINEVA: A stărui fără încetare pentru a obţine ceva; A insista neîncetat pe lângă cineva; v. şi A se pune pe capul cuiva; A se pune pe capul cuiva cu gura; A se ţine de capul cuiva; A sta de capul cuiva. A SE PUNE CU ŢARA: A se lua la ceartă, a intra în conflict cu toată lumea; v. şi A se pune rău cu ţara; A se pune râcă cu ţara. A SE PUNE CU VORBE DULCI PE LÂNGĂ CINEVA: A se purta frumos cu cineva; A măguli pe cineva; A se ploconi la cineva. A SE PUNE DE ACORD: A conveni; A se înţelege; A cădea de acord. A SE PUNE DE ACORD CU CEILALŢI: A conveni cu ceilalţi; A se înţelege cu ceilalţi; A cădea de acord cu ceilalţi. A SE PUNE DE-A CRUCIŞUL DRUMULUI: A se împotrivi; A nu fi de acord; A pune piedici altora; A împiedica pe cineva să facă ceva; v. şi A se pune de-a curmezişul; A se pune de-a curmezişul drumului. A SE PUNE DE-A CURMEZIŞUL: A se împotrivi; A nu fi de acord; A pune piedici altora; A împiedica pe cineva să facă ceva; v. A se pune de-a crucişul drumului. A SE PUl^E DE-A CURMEZIŞUL DRUMULUI: A se împotrivi; A nu fi de acord; A pune piedici altora; A împiedica pe cineva să facă ceva; v. A se pune de-a crucişul drumului A SE PUNE DE-A DOUA: A se opune; v. şi A se pune de-a latul . A ŞE PUÎffi pE- LATUL: A se opune; v. A se pune de-a doua. . A SE PUNE DE GURĂ (CU CINEVA): A se certa cu cineva; v. A se lua de gură (cu cineva). , A SE PUNE DE PRICE (CU CINEVA): A se lua la ceartă, la harţă cu cineva; A căuta nod în papură cuiva; A face gură; A se împotrivi; A se opune cuiva; v. A se pune cu price. A SE PUNE DE PRICINĂ (CU CINEVA): X se lua la ceartă, la harţă cu cineva; A căuta nod în papură cuiva;  face gură; A se împotrivi; A se opune cuiva; v. A se pune cu price. A SE:PUNE DE STRAJĂ:A face strajă; Ă supraveghea; A păzi. . ’ .. A ŞE PUNE DUS ÎN GÂNDURI: A cugeta;· A se gândi; Ă reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A SE PUNE ENACHE PE LA GENE: A i se face somn cuiva;  picoti; v, A i se pune Ene pe Ia gene. ; A ŞE PUNE ENE PE L GENE: A i se face somn cuiva; A picoti; v. A i se pune Enaclte pe la gene. A SK PUNE GARANT: A garanta; A sprijini. A SE PUNE GRĂMADĂ PE EL: A-l copleşi. A SE PUNE ÎMPOTRIVA: A lupta împotriva..; A se împotrivi; A se contrazice cu cineva; v. şi  se pune împotrivă; A se pune înainte. A SE PUNE ÎMPOTRIVĂ: Ă lupta împotriva..; A se împotrivi; A se contrazice cu cineva; v. A se pune împotriva. A SE PUNE ÎNAINTE (înv.): A lupta împotriva..; A se împotrivi; A se contrazice cu cineva; v. A se pune împotriva. A SE PUNE ÎNAINTA CUIVA: A face greutăţi cuiva; A pune piedici cuiva; A nu anroba pe cineva. 631 A SE PUNE In POSTURA CUIVA A SE PUNE ÎN ALERTĂ: A intra în alertă; A se alerta. A SE PUNE ÎN AMBIŢIE: A se ambiţiona. A SE PUNE ÎN APĂRARE: A se apăra/ A SE PUNE ÎN BUZA TUNULUI: A-şi pune viaţa în pericol; A se expune pericolului, A SE PUNE ÎN CALEA (CUIVA SAU A CEVA): A sta în calea cuiva sau a ceva; v, A i şe pune în calea (cuiva sau a ceva). A SE PUNE ÎNCAP: A face imposibilul spre a obţine, a realiza ceva; v, şi A se pune în cap şi în fund; A se pune în cap şi în picioare; A se pune în creştet; A se pune în ruptul capului. A SE PUNE ÎN CAP ŞI ÎN FUND: A face imposibilul spre a obţine, a realiza ceva; v. A se pune în cap. A SE PUNE ÎN CAP ŞI ÎN PICIOARE: A face imposibilul spre a obţine, a realiza ceva; V. A se pune în cap. A SE PUNE ÎN CAPUL UNGHIULUI: A se retrage; A se izola. A SE PUNE ÎN CÂRCOTĂ CU CINEVA: A nu se mai înţelege cu cineva; A se certa cu cineva. A SE PUNE ÎN CÂRD CU CINEVA: A se întovărăşi cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; Ase potrivi cuiva; v. A intra în cârd cu cineva. A SE PUNE ÎN CÂRD CU DRACUL: A se întovărăşi cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; A se potrivi cuiva; v. A intra în cârd cu cineva. A SE PUNE ÎN CÂRLIGE (pop.): A face cauză comună. A SE PUNE ÎN COLŢI CU CINEVA: A se certa cu cineva. A SE PUNE ÎN CONTRA (CU CINEVA): A fi în dezacord; A se contrazice cu cineva; A se lua la ceartă cu cineva; A se opune; A se împotrivi; v. A fi contra (cu cineva). A SE PUNE ÎN CREŞTET: A face imposibilul spre a obţine, a realiza ceva; v. A se pune în cap. A SE PUNE ÎN CRUCIŞ: A se aşeza, aista de-a curmezişul; A se împotrivi; A se opune; A zădărnici; A încerca toate mijloacele; A se face luntre şi punte; v. A se pune cruce. A SE PUNE ÎN CRUCIŞ ŞI IN CURMEZIŞ: A se aşeza, a sta de-a curmezişul; A se împotrivi; A se opune; A zădărnici; A încerca toate mijloacele; A se face luntre şi punte; v. A se pune cruce. A SE PUNE ÎN CURMEZIŞ: A se aşeza, a sta de-a curmezişul; A se împotrivi; A se opune; A zădărnici; A încerca toate mijloacele; A se face luntre şi punte; v. A se pune cruce. A SE PUNE ÎN DRUMUL CUIVA: A tăia calea cuiva; A opri pe cineva; A nu permite înaintarea, evoluţia cuiva. A SE PUNE ÎN EVIDENŢĂ: A evidenţia; A sublinia. A SE PUNE ÎN FRUNTEA: A plasa în faţă; A considera cel mai bun. A SE PUNE ÎN FUSTĂ (arg.): (Despre bărbaţi): A plânge cu uşurinţă; v. şi A se pune în fuste. A SE PUNE ÎN FUSTE (arg.): (Despre bărbaţi): A plânge cu uşurinţă; v. A se pune în fusta. A SE PUNE ÎN GARDĂ: A-şi lua măsuri de protecţie. A SE PUNE ÎN GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A SE PUNE ÎN GENUNCHI (ÎNAINTEA CUIVA): A îngenunchea în faţa cuiva; A ruga stăruitor pe cineva; v. şi A cădea în genunchi (înain-tea cuiva). : A SE PUNE ÎN GREVĂ: A convoca, a începe o grevă. : A: SE PUNE ÎN GURĂ (CU CINEVA): A se certa cu cineva; v. A se lua de gură (cu cineva). A SE PUNE ÎN LEGĂTURĂ CU CINE VA: A face legătură; A face cunoştinţă; A pune în contact. A SE PUNE ÎN LOCUL CUIVA: A-şi imagina că se află în locul altuia pentru a cunoaşte, modul acestuia de a gândi sau de a reacţiona într-o împrejurare dată; A se manifesta ca..; A se da drept...; v. şi A se pune în pielea cuiva; A se pune în postura cuiva; A se pune în situaţia cuiva. A SE PUNE ÎN MIŞCARE: A deveni activ; A pomi; v. A pune în mişcare. A SE PUNE jN PARÂNGĂ CU CINEVA (înv., pop.): A înfrunta pe cineva. - v A SE PUNE ÎN PICIOARE: A ieşi dintr-o încurcătură, dintr-un impas; A crea condiţiile necesare pentru a începe, pentru a se desfăşura, pentru a exista în bune condiţii ceva; A crea; A realiza ceva; v. A pune în picioare A SE PUNE ÎN PIELEA CUIVA: A-şi imagina că se află în locul altuia pentru a cunoaşte modul acestuia de a gândi sau de a reacţiona într-o împrejurare dată; A se manifesta ca..; A se da drept...; v. A se pune în locul cuiva. A SE PUNE ÎN PIUA (pop.): A se ghemui pentru a sluji de treaptă cuiva sau pentru a lua în cârcă pe cineva; v. şi A se pune în piuă; A se pune piua; A se pune piuă. A SE PUNE ÎN PIUĂ (pop.): A se ghemui pentru a sluji de treaptă cuiva sau pentru a lua în cârcă pe cineva; v. A se pune în piua A SE PUNE ÎN PIZMĂ (CU CINEVA): A se lua la ceartă, la harţă cu cineva; A căuta nod:în papură cuiva; A face gură; A se împotrivi; A se opune cuiva; v. A se pune cu price. A SE PUNE ÎN PLUG CU CINEVA: A se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; A se potrivi cuiva; v. A intra în cârdăşie cu cineva. A SE PUNE ÎN PLUG CU DRACUL: A se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; A se potrivi cuiva; v. A intra în cârdăşie cu cineva. A SE PUNE ÎN POARTĂ (CU CINEVA): A se lua la ceartă, la harţă cu cineva; A căuta nod în papură cuiva; A face gură; A se împotrivi; A se opune cuiva; v. A se pune cu price. A SE PUNE ÎN POSTURA CUIVA: A-şi imagina că se află în locul altuia pentru a cunoaşte A SE PUNE ÎN PRAGUL CUIVA 632 modul acestuia de a gândi sau de a reacţiona într-o împrejurare dată; A se manifesta ca..; A se da drepte; v. Ase pune în locul cuiva. A SE PUNE IN PRAGUL CUIVA: A se opune cu hotărâre la ceva. A SE PUNE ÎN PRICE (CU CINEVA) (înv.): A se lua la ceartă, la harţă cu cineva; A căuta nod în papură cuiva; A face gură; A se împotrivi; A se opune cuiva; v. A se pune cu price, A SE PUNE ÎN PRIMEJDIA VIEŢII: A se expune pericolului; A-şi risca viaţa; v. A cădea în primejdia vieţii. A SE PUNE ÎN PRIMEJDIE: A se expune pericolului; A-şi risca viaţa; v. A cădea în primejdia vieţii A SE PUNE ÎN PRIMEJDII: A se expune pericolului; A-şi risca viaţa; v. ^ Ăy cădea în primejdia vieţii A SE PUNE ÎN PROPTĂ CU CINEVA: A se împotrivi; A se opune cuiva; v. şi A se pune proptă cu cineva; A sta în propta cuiva. A SE PUNE ÎN RÂCĂ (CU CINEVA) (pop.): A se lua la ceartă cu cineva. A SE PUNE ÎN RUPTUL CAPULUI: A face imposibilul 'spre a obţine, a realiza ceva; v. A se pune în cap. A SE PUNE ÎN SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v; A intra în scaun. A SE PUNE ÎN SERVICIUL A CEVA: A sprijini ceva; A lucra pentru ceva; v. şi A se pune în slujba a ceva. A SE PUNE ÎN SERVICIUL CUIVA: A trece de partea cuiva; A sprijini, a ajuta pe cineva; A lucra pentru cineva; v. şi A se pune în slujba cuiva. A SE PUNE ÎN SFADĂ CU CINEVA: A se certa, a nu se înţelege, a intra în conflict cu cineva. A SE PUNE IN SITUAŢIA CUIVA: A-şi imagina că se află în locul altuia pentru a cunoaşte modul acestuia de a gândi sau de a reacţiona într-o împrejurare dată; A se manifesta ca..; A se da drept...; v. A se pune în locul cuiva. A SE PUNE ÎN SITUAŢIA iDE-A...: A se comporta în aşa fel încât.... A SE PUNE ÎN SLUJBA A CEVA: A sprijini ceva; A lucra pentru ceva; v.A se pune în serviciul aceva. A SE PUNE ÎN SLUJBA CUIVA: A trece de partea cuiva; A sprijini, a ajuta pe cineva; A lucra pentru cineva; v. şi A se pune în serviciul cuiva. A SE PUNE ÎN STAREA...: A intenţiona să... ; v. şi A se pune în stare de a.... A SE PUNE ÎN STARE DE A... A intenţiona să...; v. şi A se pune în stare a.... A SE PUNE ÎN TĂLPI: A se însănătoşi; A se pune în mişcare, în acţiune. A SE PUNE ÎN TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE PUNE ÎN ŢEAPĂ PENTRU CEVA: A-şi risca viaţa, a se pune în pericol pentru ceva; A susţine cu toată tăria ceva. A SE PUNE ÎN VORBĂ CU CINEVA: A sta de vorbă cu cineva; A discuta, a conversa cu cineva. A SE PUNE LA ACELAŞI DIAPAZON CU CINEVA: A fi de acord cu cineva; A se afla în aceeaşi dispoziţie, în aceeaşi stare sufletească cu cineva; v. şi Ase pune la acelaşi plan cu cineva; A se pune pe aceeaşi treaptă cu cineva; A se pune pe acelaşi picior cu cineva. A SE PUNE LA ACELAŞI PLAN CU CINEVA: A fi de acord cu cineva; A se afla în aceeaşi dispoziţie, în aceeaşi stare sufletească cu cineva; v./i se pune la acelaşi diapazon cu cineva. A SE PUNE LA ADĂPOST: A se adăposti; A-şi asigura securitatea. A SE PUNE LA AMBIŢIE: A se ambiţiona; A-şi face ambiţii. A SEPUNE LA AMBIŢIE CU.·;.: A se ambiţiona cu..; A-şi pune ambiţie cu.... A SE PUNE LA CURENT: A fi bine informat; A se informa; A se documenta; A fi la zi cu anumite evenimente; v. şi A se pune la curent cu ceva; A se pune la punct. A: SE PUNE LA CURENT CU CEVA: A se informa; A se "documenta; A fi la zi cu anumite evenimente; v. A se pune la curent. A SE: PUNE LA MARE -EK: A se îmbrăca elegant; A-şi lua pe el cele mai frumoase haine; v. şi A se pune la mare ţinută; A se pune la patru ace. : : A SE PUNE LA MĂRE ŢINUTĂ:; A; se îmbrăca elegant; A-şi lua pe el cele mat frumoase haine; v, A se pune Ia mare fix. A SE PUNE LA MASĂ: A începe să mănânce; v. A se afla la masă. A SE PUNE LA MIJLOC: A interpune; (înv.) A sta la îndoială; A rămâne în suspensie; v. şi A sta la mijloc. A SE PUNE LA MUNCĂ: A munci mult; A se dedica muncii. A SE PUNE LA ODIHNĂ: A se odihni; A-şi întrerupe munca. A SE PUNE LA OSPĂŢ (pop,): A se ospăta; a mânca. v^AîŞE;PUNE:LA PATRU ACE: A se îmbrăca elegant; A lua pe el cele mai frumoase haine; v. şi A se pune la mare ţinută. A SE PUNE LA PÂNDĂ: A pândi; A supraveghea; A urmări. A SE PUNE LA POVEŞTI: A vorbi multe şi mărunte cu cineva; v. şi A se apuca de-a poveştile. A SE PUNE LA PRICE (CU CINEVA) (pop.): A se lua ia ceartă, la harţă cu cineva; A căuta nod în papură cuiva; A face gură; A se împotrivi; A se opune cuiva; v. A se pune cu price A SE PUNE LA PRIMEJDIE: A se expune pericolului; A-şi risca viaţa; v. A cădea în primej-dia vieţii. A SE PUNE LA PRIMEJDII: A se expune pericolul ui; A-şi risca viaţa; v. A cădea în primejdia vieţii A SE PUNE LA PUNCT: A fi bine informat; A 633 A SE PUNE PE PICIOR DE EGALITATE CU CINEVA se informa; A se documenta; A fi ia zi cu anumite evenimente; v. A se pune la curent. A SE PUNE LA REMORCA CUIVA: A se lăsa sedus, dominat de cineva; v. A fi la remorca cuiva. A SE PUNE LA SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE PUNE LA SCUT: A se adăposti; A se feri; A-şi asigura securitatea. .·; A SE PUNE LA SCUTEALĂ: Ase apăra; A se adăposti; A părtini cu cineva. A SE PUNE LA SFADA {CU CINEVA) (înv.): A se certa cu cineva; v. A avea sfadă (cu cineva). A SE PUNE LA SFAT: A se sfătui; A se consulta unul cu altul. A SE PUNE LA ŞPIŢ (fam.): A dichisi; A ferchezui; A pune la patru ace; A fi pus la ştaif; v, A fi pus la şpiţ. A SE PUNE LA ŞTAIF (fam.): A dichisi; A ferchezui; A pune la patru ace; A fi pus la ştaif; v. A fi pits la şpiţ. ASE PUNE LA TACLALE: A sta de vorbă; A conversa; v. şi A se pune la vorbă. A SE PUNE LA TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE PUNE LA UNISON CU CINEVA: A se înţelege unul cu altul; A cădea de acord. A SE PUNE LA VORBĂ: A sta de vorbă; A conversa; v. A se pune la taclale, A SE PUNE LUMEA CU CAPUL PE CINEVA: A-1 certa; A-I dojeni lumea pe cineva; v. şi A se pune lumea cu gura pe cineva. A SE PUNE LUMEA CU GURA PE CINEVA: A-1 certa; A-1 dojeni lumea pe cineva; v. A se pune lumea cu capul pe cineva. A SE PUNE LUMEA PE EL: A fi forţat de lume; A fi forţat de o mulţime de oameni; A SE PUNE LUNGIŞ ŞI CURMEZIŞ: A se purta duşmănos; A încerca prin toate mijloacele să se opună, să zădărnicească o acţiune; v. A se pune în cruciş. A SE PUNE LUNTRE ŞI PUNTE: A depune toate eforturile; A-şi da toată silinţa; A încerca imposibilul; v; A se face cruce şi punte. A SE PUNE MAI PRESUS DE..;: A se ridica deasupra. ..-,v.Afi mai presus de.... A SE PUNE MOŞ ENE PE LA GENE: A i se face somn cuiva; A picoti; v. A i se pune Enacke pe gene. A SE PUNE MUNTE ŞI PUNTE: A depune toate eforturile; A-şi da toată silinţa; A încerca imposibilul; v. A se face cruce şi punte. ASE PUNE-N CRUCIŞ: A se aşeza, a sta de-a curmezişul; A se împotrivi; A se opune; A zădărnici; A încerca toate mijloacele; A se face luntre şi punte; v. A se pune cruce. A SE PUNE-N CRUCIŞ ŞI-N CURMEZIŞ: A se aşeza, a sta de-a curmezişul; A se împotrivi; A se opune; A zădărnici; A încerca toate mijloacele; A se face luntre şi punte; v. A se pune cruce. A SE PUNE PE ACEEAŞI TREAPTĂ CU CINEVA: A fi de acord cu cineva; A se afla în aceeaşi dispoziţie, în aceeaşi stare sufletească cu cineva; v. A se pune la acelaşi diapazon cu cineva. A SE PUNE PE ACELAŞI PICIOR CU CINEVA: A fi de acord cu cineva; A se afla în aceeaşi dispoziţie, în aceeaşi stare sufletească cu cineva; v. A se pune la acelaşi diapazon cu cineva. A SE PUNE PE AVERE: A strânge avere; A se îmbogăţi; v. A se chiti pe avere. A SE PUNE PE BĂUT: A se apuca de băutură; A deveni beţiv; v. şi A se pune pe băutură, A SE PUNE PE BĂUTURĂ: A se apuca de băutură; A deveni beţiv; v. A se pune pe băut. A SE PUNE PE CAPUL CUIVA: A stărui fară încetare pentru a obţine ceva; A insista neîncetat pe lângă cineva; v. A se pune cu rugăminte pe lângă cineva. A SE PUNE PE CAPUL CUIVA CU GURA: A stărui fără încetare pentru a obţine ceva; A insista neîncetat pe lângă cineva; v. A se pune cu rugăminte pe lângă cineva. ASE PUNE PE CARTE; A se apuca serios de învăţătură; v. A se pune cu burta pe carte. A SE PUNE PE CHELTUIALĂ: A cheltui mai mult decât de obicei. A SE PUNE PE CHELTUIELI: A cheltui mul t; A risipi bani. A SE PUNE PE: CHIOLHAN:· A petrece; A face chefuri zgomotoase. A SE PUNE PE DRUM: A pleca la drum; A o lua din loc. A SE PUNE PE FUGĂ: A o lua la fugă; A pleca în fugă. A SE PUNE PE GÂND: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. : - A SE PUNE PE GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v, A cădea dus în gânduri. ASE PUNE PE LUCRU: A munci; A se apuca de treabă; v. A se porni pe muncă. A SE PUNE PE MÂNCATE ŞI PE BĂUTE:A petrece; A mânca şi a bea în voie; v. şi A se pune pe mâncat şi pe băut. Av;SE:PUNEiPE'MÂNCAT; ŞI PE BĂUT: A petrece; A mânca şi a bea în voie; v. şi A se pune pe mâncat şipe băut. A SE PUNE PE MUNCĂ: A munci; A se apuca de treabă; v. A se porni pe muncă. A SE PUNE PENTRU' CINEVA:, A garanta pentru cineva; A ajuta, a sprijini pe cineva. A SE PUNE PE OSPĂTAT: A mânca şi a bea cu lăcomie; v. A-se aşeza pe ospătat. A SE PUNE PE OSPĂTATE: A mânca şi a bea cu lăcomie; v. A se aşeza pe ospătat. A SE PUNE PE O TOANĂ DE PLÂNS: Ă se întrista; A se necăji; A începe să plângă. A SE PUNE PE PICIOARE: A ieşi dintr-o încurcătură, dintr-un impas; A crea condiţiile necesare pentru a începe, pentru a se desfăşura, pentru a exista în bune condiţii ceva; A crea; A realiza ceva; v. A pune în picioare. A SE PUNE PE PICIOR DE EGALITATE A SE PUNE PE PICIOR DE RĂZBOI 634 CU CINEVA: A se considera egal cu cineva; A nu admite ca cineva să fie mai bun decât el, A SE PUNE PE PICIOR DE RĂZBOI: A se certa; A intra în conflict; A nu se suferi. A SE PUNE PE PLÂNS:: A izbucni în plâns; A începe să plângă; v. A-l bufni plânsul. A §E PUNE PE RELE: A face rău altora din plăcere; A deveni răufăcător. A SE PUNE PE ROATE: A merge bine. A SE PUNE PE SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE PUNE PE SFADĂ: A începe să se certe; A nu se mai în{elege unul cu altul. A SE PUNE PE TRAI: A trăi bine. A SE PUNE PE TREABĂ: A munci; A se apuca de treabă; v. A se porni pe m uncă, A SE PUNE PE TRON: A se înscăuna; A se întrona; V; A intra în scaun. A SE PUNE PIUA (pop.): A se ghemui pentru a sluji de treaptă cuiva sau pentru a lua în cârcă pe cineva; v. A se pune în piua A SE PUNE PIUĂ (pop.): A se ghemui pentru a sluji de treaptă cuiva sau pentru a lua în cârcă pe cineva; v. A se pune în piuă. A SE PUNE PONCIŞ (pop.): A se opune; A se împotrivi; v. şi A sta de-a poncişul; A sta în ponciş. A SE PUNE PRAG: A se aşeza în calea cuiva pentru a-l împiedica să treacă; A zădărnici acţiunile cuiva. A SE PUNE PROPTĂ CU CINEVA: A se împotrivi; A se opune cuiva. A SE PUNE PUP (pop.): A sta chircit; A sta pe vine; v. şi A sta pup. A SE PUNE RĂU CU CINEVA: A se certa cu cineva; A sări la bătaie cu cineva; A nu găsi nicio cale de înţelegere. A SE PUNE RĂU CU ŢARA: A intra în conflict cu toată lumea; A se certa cu toată lumea; A nu se înţelege cu nimeni v. A se pune cu ţara. A SE PUNE RÂCĂ CU ŢARA: A intra în conflict cu toată lumea; A se certa cu toată lumea; A nu se înţelege cu nimeni v. A se pune cu ţara. A SE PUNE SCARĂ ŞI PUNTE: A depune toate eforturile; A-şi da toată silinţa; A încerca imposibilul; v. A se face cruce şi punte. A SE PUNE SOACRĂ: A se împotrivi; A nu fi de acord; A se opune. A SE PUNE STAVILA: A împiedica; A opri; A nu permite. A SE PUNE ŞI CRUCIŞ ŞI CURMEZIŞ: A se aşeza, a sta de-a curmezişul; A se împotrivi; A se opune; A zădărnici; A încerca toate mijloacele; A se face luntre şi punte; v. A se pune cruce. A SE PUNE ŞI-N CRUCIŞ ŞI-N CURMEZIŞ: A se aşeza, a sta de-a curmezişul; A se împotrivi; A se opune; A zădărnici; A încerca toate mijloacele; A se face luntre şi punte; v. A se pune cruce. A SE PUNE TAGĂ: A contesta; A nega; A se împotrivi. A SE PUNE TARE (înv.): A lupta împotriva..; A se împotrivi; A se contrazice cu cineva; v. A se pune împotriva. ASE PUNE TARE PENTRU CINEVA (înv.): A ocroti, a apăra cu energie, cu hotărâre pe cineva; A se împotrivi; A se contrazice cu cineva; v. şi A sta tare pentru cineva. A SE PUNE TÂLC: A vorbi figurat, alegoric; A vorbi cu subînţelesuri. A SE PUNE VREMEA: A se strica vremea. A SE PUNE ZÂPUCUL: A arde soarele peste măsură; A dogori peste măsură soarele. Mi' A SEPUPA BOT IN BOT UNU CU ALTU: A fi în cârdăşie. - A SE PUPA CU CINEVA: A se înţelege bine cu cineva; A avea o relaţie frumoasă; A colabora frumos; A fi în intimitate cu cineva. A SE PUPĂ CU CLONDIRUL: A se îmbăta; A fi beţiv; v. A pupa luleaua neamţului. A SE PUPA ÎN BOT CU CINEVA: A fi în relaţii foarte apropiate cu cineva; A se înţelege foarte bine cu cineva; v. şi A se pupa în gură cu cineva. A SE PUPA lN GURĂ CU CINEVA: A fi în relaţii foarte apropiate cu cineva; A se înţelege foarte bine cu cineva; v. A se pupa în iot cu cineva. A SE PURTA ASPRU (CU CINEVA): A fi sever cu cineva; v.Afi aspru (cu cineva). i·-. A SE PURTA ATENT CU CINEVA: A fi atent faţă de cineva; A acorda o anumită atenţie cuiva; A stima, a respecta pe cineva. ·.··.·. A SE PURTA BINE: A se purta frumos; A avea o atitudine corectă. A SE PURTA BINE CU; CINEVA: A ;se purta frumos cu cineva; A respecta, a stima pe cineva. A SE PURTA RĂU: A se purta necivilizat; A nu avea o atitudine corectă. A SE PURTA CA CU O BUBĂ COAPTĂ: A fi foarte atent; A acorda o anumită atenţie; A nu brusca; A nu supăra pe nimeni. A SE PURTA CA UN BĂDĂRAN: A nu avea o atitudine corectă; A fi brutal, necivilizat, mojic, incult; v. şi A se purta ca un om de nimic; A se purta ca un porc. A SE PURTA CA UN COPIL: A fi neexperimentat; A nu gândi cu seriozitate; A lua totul la suprafaţă. A SE PURTA CA UN DOMN: A se purta civilizat.. A SE PURTA CA UN OM DE NIMIC: A nu avea o atitudine corectă; A fi brutal, necivilizat, mojic, incult; v. A se purta ca un bădăran. A SE PURTA CA UN PORC: A nu avea o atitudine corectă; A fi brutal, necivilizat, mojic, incult; v. A se purta ca un bădăran. . A SE PURTA CA UN ZĂNATIC: A se^purta ca un bezmetic, ca un zăpăcit, ca un smintit. A SE PURTA CU GRIJĂ FAŢĂ DE CINEVA: A se purta cu atenţie, cu îngăduinţă cu cineva; A susţine, a ajuta pe cineva; v, şi A se purta 635 A SE RĂSPÂNDI CA PECINGINILE cu mănuşi (cu cineva); A se purta drăguţ cu cineva; A se purta drăguţ faţă de cineva; A se purta frumos cu cineva; A se purta omeneşte (cu cineva); A umbla cu mănuşi (cu cineva). A SE PURTA CU MĂNUŞI (CU CINEVA): A se purta cu atenţie, cu îngăduinţă cu cineva; A susţine, a ajuta pe cineva; v. A se purta cu grijă faţă de cineva. A SE PURTA CUM TREBUIE? A fi politicos; A se purta cu atenţie, cu îngăduinţă; v. şi A se purta cuviincios; A se purta frumos; A se purta natural. A ŞE PURTA CUVIINCIOS: A fi poiiţicos; A se purta cu atenţie, cu îngăduinţă; v. A se purta cum trebuie. A SE PURTA DE COLO PÂNĂ COLO: A nu sta locului; A nu se potoli; A nu avea astâmpăr. A SE PURTĂ DRĂGUŢ CUCINEVA: A se purta cu atenţie, cu îngăduinţă cu cineva;  susţine, a ajuta pe cineva; v. A se purta cu grijă faţă de cineva. A SE PURTA DRĂGUŢ FAŢĂ DE CINEVA: A se purta cu atenţie, cu îngăduinţă cu cineva; A susţine, a ajuta pe cineva; v. A se purta cu grijă faţă de cineva. A SE PURTA DUR CU CINEVA: A fi dur; A se purta brutal; A fi'nepoliticos; A fi obraznic; A nu avea milă; v, şi A se purta fără mănuşi cu cineva; A se purta rău; A se purta rău cu cineva; A se purta urât cu cineva. A SE PURTA EXEMPLAR: A da exemplu; A fi corect; A fi cinstit, A SE PURTA FALS CU CINEVA: A minţi, a înşela pe cineva; A nu fi sincer cu cineva; v. şi A se purta nesincer. A SE PURTA FĂRĂ MĂNUŞI CU CINEVA: A fi dur; A se purta brutal; A fi nepoliticos; A fi obraznic; A nu avea milă; v. A se purta dur cu cineva.. A SE PURTĂ FRUMOS: A fi politicos; A se purta cu atenţie, cu îngăduinţă; v. A se purta cum trebuie. A SE PURTA FRUMOS CU CINEVA: A se purta cu atenţie, cu îngăduinţă cu cineva; A susţine, a ajuta pe cineva; v, A se purta cu grijă faţă de cineva. A SE PURTA ÎN NEGRU: A fi în doliu; A purta doliu. A SE PURTA NATURAL: A fi politicos; A se purta cu atenţie, cu îngăduinţă; v. A se purta cum trebuie. :: ASE PURTA NESINCER: A minţi, a înşela pe cineva; A nu fi sincer cu cineva; v. A se purta fals cu cineva. A.SE'PURTA OMENEŞTE CU CINEVA: A se purta cu atenţie, cu îngăduinţă cu cineva; A susţine, a ajuta pe cineva; v. A se purta cu grijă faţă de cineva. A SE PURTA RĂU: A fi dur; A se purta brutal; A fi nepoliticos; A fi obraznic; A nu avea milă; v. A se purta dur cu cineva. A SE PURTA RĂU CU CINEVA: A fi dur; A se purta brutal; A fi nepoliticos; A fi obraznic; A nu avea milă; v. A se purta dur cu cineva. A SE PURTA RECE CU CINEVA: A nu-1 băga în seamă; A nu-i acorda nici o atenţie; A fi indiferent faţă de cineva. A SE PURTA SABA (pop.); A merge repede; A se grăbi. ; A SE PURTA SEVER CU OUSEVÂ: A ,nu admite nicio greşeală; A impune disciplină; A cere corectitudine. A SE PURTA URÂT CU CINEVA: A fi dur; A se purta brutal; A fi nepoliticos; A ii obraznic; A nu avea milă; v. A se purta dur cu cineva. A SE PURTA VITEJEŞTE: A fi curajos; A nu se lăsa; A se arăta ca un viteaz. Ă SE PURTA VORBĂ: A se vorbi; A se bârfi; A se cleveti. A SEPUTEA ;NUMĂRA PE: DEGETE: A fi un număr foarte mic de obiecte sau de fiinţe; v. A număra pe degete. A SE PUTEA NUMĂRA PE O MÂNĂ: A fi un număr foarte mic de obiecte sau de fiinţe; v. A număra pe degete, A SE RADE PE BARBĂ: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. . A SE RADE PE BOT: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. , A SE RADE PE BUZE: A-şi lua gândul de Ia ceva; Ă fi nevoit să renunţe la ceva; v. Ase linge în bot. A; SE RADE PE GURĂ: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot, A SE RADE PE GURIŢĂ: A^şi lua gândul de Ia ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. A SE RADE PE MÂINI: A-şi lua gândul de Ia ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. A SE RĂFUI CU CINEVA: A "se certa cu cineva; A mustra pe cineva cu asprime; Aicere cuiva socoteală; A lua la rost pe cineva. ^' A SE RĂPUNE (CUIVA) (pop.) A face pe cineva să păcătuiască; A se ticăloşi; v. A răpune sufletul (cuiva). A SE RĂPUNE DIN OCHII CUIVA (pop.): A dispărea. A SE RĂSCRĂCĂRA DE ZIUĂ (pop.): A se crăpa de ziuă. A SE RĂSPÂNDI CA O PECINGINE: A se lăţi; A se răspândi nestăvilit pretutindeni; v. şi A se răspândi pecinginea; A se răspândi ca pecinginile. A SE RĂSPÂNDI CA PECINGINEA: A se lăţi; A se răspândi nestăvilit pretutindeni; v. A se răspândi ca o pecingine. A SE RĂSPÂNDI CA PECINGINILE: A se A SE RĂSPÂNDI CA POTÂRNICHILE 636 lăţi; A se răspândi nestăvilit pretutindeni; v. A se răspândi ca o pecingine. A SE RĂSPÂNDI CA POTÂRNICHILE: A se împrăştia; A se risipi; v. şi A se răspândi ca puii de potârniche; A se risipi ca făina orbului; A se risipi ca potârnichile; A se risipi ca puii de potârniche. A SE RĂSPÂNDI CA PUII DE POTÂRNICHE: A se împrăştia; A se risipi; v. A se răspândi ca potârnichile. A SE RĂSPÂNDI CU IUŢEALĂ FULGERULUI: A se răspândi, a se împrăştia foarte repede.·' v A SE RĂSTURNA CU FUNDUL ÎN SUS: A se inversa; A merge pe dos; A sta anormal; A face dezordine; A răscoli; A răvăşi, A SE RĂSUCI CÂND PE O PÂIITE, CÂND PE ALTA: A nu sta fix; A oscila; A fi când de o parte, când de alta. A SE RĂSUCI MORŢII ÎN MORMINTE: A fi ceva foarte grav; A fi ceva deosebit de neplăcut. A SE RĂSUCI PE CĂLCÂIE: A se ^ mişca repede; A fi iute la treabă. A SE RĂZBUNA PRIN SÂNGE: A ucide; A omorî. A SE RECUNOAŞTE ÎNVINS: A se declara învins; A ceda; A se preda; A se retrage. A SE RECUNOAŞTE VINOVAT: A se declara vinovat; A~şi recunoaşte vina. A SE REDUCE LA NIMIC: A anula; A lichida; A distruge. A SE REFERI LA DISPOZIŢIILE LEGH: A trimite la lege; A se baza pe lege. A SE REFACE DUPĂ O BOALĂ: A se însănătoşi; A se face bine; A se vindeca; v. şi A se restabili după boală. A SE REPEZI BULUC: A da grămadă; A intra grămadă; A se năpusti cu toţii odată. A SE REPEZI CA FATA MARE LA MĂRITAT: A face ceva în grabă; A nu medita; A nu analiza. A SE REPEZI CA UN CÂINE: A sări să atace cu răutate. A SE REPEZI CU GURA: A interveni rapid cu vorba. . A SE RESTABILI DUPĂ BOALĂ: A se însănătoşi; A se face bine; A se vindeca; v. A se reface după o boală,  SE RETRAGE DIN ACTIVITATE: A nu mai dori să activeze; A renunţa ia o activitate; .v. şi A se retrage dintr-o activitate. A SE RETRAGE DIN AFACERI: A nu mai dori să facă afaceri; A renunţa la afaceri; v. şi A se retrage dintr-o afacere. A SE RETRAGE DINTR-0 ACTIVITATE: A nu mai dori să activeze; A renunţa la o activitate; v. A se retrage din activitate. A SE RETRAGE DINTR-O AFACERE: A nu mai dori să facă afaceri; A renunţa la afaceri; v. A se retrage din afaceri. A SE RETRAGE ÎN FUGĂ: A pleca în grabă; A renunţa la repezeală. A SE RETRAGE ÎN GĂOACEA SA: A se izola; A se separa; A nu mai comunica cu nimeni; A nu-1 mai interesa nimeni şi nimic. A SE RETRAGE ÎNŢR-UN TURN DE FILDEŞ: A se izola de realităţile înconjurătoare; A nu mai dori să ştie de nimeni şi de nimic. Ă SE RETRAGELA PENSIE: A se pensiona; v. A ieşi la pensie. A SE RETRÂGE LA ŢARĂ: A pleca în provincie; A se stabili în provincie. A SE REVĂRSA DE ZIUĂ: A se lumina de ziuă; A se face ziuă; v. şi A se revărsa de zori; Ase revărsa zori de zi; A se revărsa zori de ziua; ,4 se revărsa zorii; A se revărsa zorile. A SE REVĂRSA DE ZORI: A se lumina de ziuă; A se face ziua; v. A se revărsa de ziuă. ASERE VĂRSA ZORI DE ZI: A se lumina de ziuă; A se face ziuă; v. A se revărsa de ziuă. A SE REVĂRSA ZORI DE ZIUĂ: A se lumi -na de ziuă; A se face ziuă; v.A se revărsa de ziuă. A SE REVĂRSA ZORII: A se lumina de ziuă; A se face ziuă; x. Ase revărsa de ziuă. A: SE REVĂRSĂ "ZORILE:; A seiumina de ziuă; A se face ziuă; v. A se revărsa de ziuă. A SE REZEMA DE ZID: A sta lipit de zid; A se sprijini de zid. A SE REZEMA ÎN COATE: A se sprijini în coate. A SE RIDICA (ASUPRA CUIIVA): A-şi vărsa necazul, mânia asupra cuiva; v, şi A se ridica cu vorbe rele (asupra cuiva). A SE RIDICA COPĂCEL: A se ridica pe picioare; A merge drept fără să cadă; v. A merge copăcel. -:'- A SE RIDICA CU OASTE PRE CINEVA (înv.): A declanşa război împotriva cuiva; A ataca pe cineva; v. şi A se ridica cu sabie împotriva cuiva. A SE RIDICA CU PÂRĂ (ÎMPOTRIVA CUIVA) (înv.): A pâri pe cineva. A SE RIDICA CU SABIE ÎMPOTRIVA CUIVA: A declanşa război împotriva cuiva; A ataca pe cineva; v. A se ridica cu oaste pre cineva. Ă SE RIDICA CU VORBE GRELE (ASUPRA CUIVA): A-şi vărsa necazul, mânia asupra cuiva; v. A se ridica (asupra cuiva). ASE RIDICA DEASUPRA NEVOn: A scăpa de griji, de greutăţi, de necazuri; v. A ieşi deasupra nevoii. A-SE RIDICA DE LA MASĂ: A termina să mănânce; v. şi A se scula de la masă. ASE RIDICA DE PE MOARTE: A se vindeca de o boală grea; v. şi A se scula de pe patul morţiu A SE RIDICA DE PE PATUL MORŢII: A se vindeca de o boală grea; v. A se scula de pe moarte. A SE RIDICA DIN CENUŞĂ: A prospera pornind de la nimic; v. şi A se ridica din ruine. A SE RIDICA DIN MORŢI: A învia; A se însănătoşi; A se înzdrăveni; v. şi A se ridica dintru morţi. 637 A SE ROŞI DE PÂNĂ PEŞTE URECHI A SE RIDICA DIN PULBERE: A evolua; A parveni; v. şi A se ridica din pulberi; A se scula din pulbere; A se scula din pulberi. A SE RIDICA DIN PULBERI: A evolua; A parveni; v. A se ridica din pulbere. A SE RIDICA DIN RUINE: A prospera pornind de la nimic; v. A se ridica din ruine. A SE RIDICA DINTRU MORŢI: A învia; A se însănătoşi; A se înzdrăyeni; v. A se ridica din morţi. ,  SE RIDICA DIVANUL (înv,): A se încheia lucrările Divanului. A SE RIDICA DUPĂ O BOALĂ: A intra în convalescenţă. A SE RIDICA ÎN CAPUL OASELOR: A sta în fund; v. şi A se scula în capul oaselor; A sta în capul oaselor; A şedea în capul oaselor. A ŞE RIDICA ÎN COATE: A-şi înălţa trunchiul din poziţia culcat şi a-1 sprijini de coate; v. şi A se ridica pe coate, A SE RIDICA ÎN DOUĂ PICIOARE: A sta drepţi; A se scula în picioare. A SE RIDICA ÎN OCHH CUIVA: A câştiga mai multă consideraţie din partea cuiva; v. şi A creşte în ochii cuiva. A SE RIDICA ÎN PICIOARE: A se pune în mişcare; A pomi la luptă. A SE RIDICA ÎN SCARĂ: A încăleca; v. şi A se ridica în şa. A SE RIDICA ÎN SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE RIDICA ÎN SCĂRI: A se înălţa în şaua calului sprijinind greutatea corpului în scări. A SE RIDICA ÎN ŞA: A încăleca; v. şi A se ridica în scară. A SE RIDICA ÎN TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE RIDICA ÎN VÂRFUL DEGETELOR: A-şi înălţa corpul pe vârful degetelor de la picioare; v. şi A se ridica în vârful oaselor; A se ridica în vârful picioarelor; A se ridica în vârfuri. A SE RIDICA IN VÂRFUL OASELOR: A-şi înălţa corpul pe vârful degetelor de la picioare; v. A se ridica în vârful degetelor, ; A SE; RIDICA ÎN VÂRFUL PICIOARELOR: A-şi înălţa corpul pe vârful degetelor de la picioare; v. A se ridica în vârful degetelor. A SE RIDICA ÎN VÂRFURI: A-şi înălţa corpul pe vârful degetelor de la picioare; v. A se ridica în vârful degetelor. A SE RIDICA ÎN ZBOR: A-şi lua zborul. A SE RIDICA LA SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. ASE RIDICA LA SUPRAFAŢĂ: A ieşi la suprafaţă; A reuşi; A izbi; v. şi A se ridica la suprafaţă ca untdelemnul A SE RIDICA LA SUPRAFAŢĂ CA UNTDELEMNUL: A ieşi la suprafaţă; A reuşi; A izbi; v. A se ridica la suprafaţă. A SE RIDICA LA TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE ^RIDICA MAI PRESUS DE ORICE CRITICĂ: A nu avea cusururi, defecte, slăbiciuni. A SE RIDIpA PĂRUL MĂCIUCĂ: A se înspăimânta foarte tare; A fi cuprins de o inare spaimă; A se îngrozi. ASE RIDICA PÂNĂ LA...: A dobândi nobleţe sufletească; A se înnobila. A SE RHMCA PÂRĂ A pâri. A ŞE RIDICA PE; COATE: A-şi înălţa trunchiul din poziţia culcat şi a-1 sprijini de coate; v. A se ridica pe coate. Ă SE RIDICA PE SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE RIDICA PE TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE RIDICĂ PE UMĂRUL CUIVA: > A dobândi o poziţie, o situaţie prin cineva; v. şi A se ridica pe umerii cuiva. A SE RIDICA PE UMERII CUIVA: A dobândi o poziţie, o situaţie prin cineva; v. A se ridica pe umărul cuiva. A SE RIDICA PE VÂRFUL DEGETELOR: A-şi înălţa corpul pe vârful degetelor de la picioare; v. A se ridica în vârful picioarelor. A SE RIDICA PE VÂRFURI: A-şi înălţa corpul pe vârful degetelor de la picioare; v. A se ridica în vârful picioarelor. ASE IUDICA PRIN CINEVA: A fl: sprijinit, a fi ajutat, a fi promovat de cineva, A SE RIDICA SPRE LUMINĂ (pop.): A se limpezi; A se clarifica; A se lumina. A SE RIDICA ŞEDINŢA: A se pune capăt unei şedinţe; v. A ridica şedinţa. A SE RIDICA ŢUŢURUG (pop.): A se ridica, drept, vertical; v. şi A sta ţuţurug. A SE RISIPII CA FAINĂ ORBULUI: A se împrăştia; A şe risipi; v. A se răspândi ca potâr· nichile. A SE RISIPII CA PQTÂRNICHILE: A se împrăştia; A se risipi; v. A se răspândi ca potâmi-chile. A SE RISIPI CA PUII DE POTÂRNICHE: A se împrăştia; A se risipi; v. A se răspândi ca potâr-nichile A SE ROADE CU CINEVA ÎN GURĂ: A se certa cu cineva. A SE ROADE ŢUICA ÎN BUTOI: A-se învechi ţuica. ; A SE ROADE VINUL ÎN BUTOI: A se învcchi vinul. A SE ROBI PÂNTECULUI: A fi foarte lacom; A trăi numai pentru mâncare; v. A se închina pântecului. A SE" ROŞI DE EMOŢIE: A fi emoţionat; A avea emoţii. A SE ROŞI DE RUŞINE: A-i fi tare ruşine; A se ruşina puternic. A SE ROŞI DE PÂNĂ PESTE URECHI: A se emoţiona; A avea emoţii; A-i fi tare ruşine; A se ruşina puternic. A SE RUGA CA UN MILOG 638 A SE RUGA CA UN MILOG: A se milogi; A se umili; A se compromite. A SE RUGA CU CERUL, CU PĂMÂNTUL DE' CINEVA: A se ruga stăruitor de cineva; A implora pe cineva; v. şi A se ruga cu cerul şi cu pământul de cineva. A SE RUGA CU CERUL ŞI CU PĂMÂNTUL DE CINEVA: A se ruga stăruitor dc cineva; A implora pe cineva; v. A se ruga cu cerul, cu pământul de cineva. A SE RUGA DE IERTARE (CUIVA): A ruga să fie iertat de cineva; A-şi cere scuze cuiva; v. A cere iertare (cuiva).  SE RUGA DE IERTĂRI (CUIVA): A rugă să fie iertat de cineva; A-şi cere scuze cuiva; v. A cere iertare (cuiva). ASE RUGA DE PARDON (CUIVA): A ruga să fie iertat de cineva; A-şi cere scuze quiva; v. A cere iertare (cuiva).  SE RUGA DE TOŢI DUMNEZEI (fam.): A apela la cei puternici; v. A se închiria lă sfinţi. ASE RUGĂ DE TOŢI SFINŢI (faiiu): A apel a la cei puternici; v. A se închina la sfinţi. A SE RUGA FIERBINTE: A se ruga insistent; A solicita cu supunere. A SE RUGA LA TOŢI SFINŢI (fam.); A apela la cei puternici; v. A se închina la sfinţi. A SE RUGA ŞI-N CULCARE ŞI-N SCULARE: A se ruga tot timpul. A SE RUPE AŢĂ DIN EL: A deceda A SE RUPE BUCĂŢELE: A se face bucăţi; A se distruge; v. A se face bucăţi. A SE RUPE BUCĂŢI: A se face bucăţi; A se distruge; v. A se face bucăţi. A SE RUPE CĂRUŢA ÎN DRUM: A se opri; A nu mai înainta; A nu mai progresa; A stagna. A SE RUPE CU FIREA: A şi da foarte mare osteneală; A se strădui din răsputeri; A se agita foarte mult; A-şi face foarte multe griji; A se consuma; A pune la inimă; v. şi A se omorî cu firea. A SE RUPE DE MASE: A se izola; A trăi singur; A numai întreţine nicio legătură cu lumea din jur. A SE RUPE GHEAŢA: A face începutul; A începe; v. A rupe gheaţa. A SE RUPE HÂBUC: A se rupe în bucăţi; A se fărâmiţa; A se încurca; A se încâlci; v. A se face hăbuc. A SE RUPE HĂBUCI: A se rupe în bucăţi; A se fărâmiţa; A se încurca; A se încâlci; v. A se face hăbuc. A SE RUPE ÎN BUCĂŢELE-BUCĂŢELE: A se fărâmiţa; A se face bucăţele. A SE RUPE ÎN BUCĂŢI: A se fărâmiţă; A se face bucăţi. A SE RUPE ÎN COŞ: A lucra cu siguranţă; A se prăpădi cu munca; A se speti. A SE RUPE ÎN FOALE: A avea diaree; v. A-/ rupe în foaie. A SE RUPE LA FOALE: A avea diaree; \. AA rupe în foaie. A SE RUPE ORDINEA: A se strica ordinea; A se împrăştia. A SE RUPE ŢIITOAREA (pop., fam.): A muri. A SE RUPE ZĂGAZURILE CERULUI: A ploua torenţial; v. A se deschide zăgazurile cerului. A SERVI CA EXEMPLU: A fi exemplu; A fi bun de urmat; A fi foarte bun; A fi corect, cinstit; v. şi A servi ca model; A servi drept călăuză; A servi drept exemplu; A servi drept exemplu unui artist; A servi drept ghid; A servi drept model; A servi drept pildă; A servi pildă. ; A SERVI CA MODEL: A fi exemplu; A fi bun de urmat; A fi foarte bun; A fi corect, cinstii; v. A servi ca exemplu. ^A'SERVPCA SIMPLU MARINAR: A fi om simplu; A nu avea nicio pretenţie; A fi bun la toate. HA SERVI CU CREDINŢĂ PE CINEVA: A fi credincios, devotat cuiva; A lucra pentru cineva. A SERVI CU O PAŞĂ IMPECABILĂ PE CINEVA: A-i reuşi cuiva deva; A-i fi de folos. A SERVI DE TRAMBULINĂ(PE CINEVA): A ajuta să parvină, mâi ales în politică, pe cineva. A SERVI DREPT CĂLĂUZĂ: A fi exemplu; A fi bun de urmat; A fi foarte bun; A fi corect, cinstit; v; A servi ca exemplu. A SERVI DREPT COBAI: A fi un subiect de experimentare; A fi folosit la încercări, la probe; A fi folosit în momentele cele mai riscante. A SERVI DREPT EXEMPLU: Ă fi exemplu; A fi bun de urmat; A fi foarte bun; A fi corect, cinstit; v. A servi ca exemplu. A SERVI DREPT GHID: A fi exemplu; A fi bun de urmat; A fi foarte bun; A fi corect, cinstit; v. A servi ca exemplu. A SERVI DREPT MODEL: A fi exemplu; A fi bun de urmat; A fi foarte bun; A fi corect, cinstit; v. A servi ca exemplu. A SERVI DREPT MODEL UNUI ARTIST: A fi exemplu; A fi bun de urmat; A fi foarte bun; A fi corect, cinstit; v. A servi ca exemplu. A SERVI DREPT MOMEALĂ: A fi folosit pentru ademenirea, pentru înşelarea cuiva A SERVI DREPT PARAVAN: A fi luat drept pretext; A fi folosit pentru ascunderea unei acţiuni, a unui fapt. A SERVI DREPT PILDĂ: A fi exemplu; A fi bun de urmat; A fi foarte bun; A fi corect, cinstit; v. A servi ca exemplu. A SERVI DREPT PRETEXT PENTRU...: A fi folosit ca un pretext pentru... ; A fi folosit la ascunderea adevărului privind.... A SERVI DREPT REGULĂ CUIVA: A constitui o regulă pentru cineva; A fi un principiu, o lege pentru cineva. A SERVI DREPT SCUZĂ: A fi o scuză pentru cineva; A se scuză cu ceva. A SERVI FĂRĂ JENĂ PE CINEVA: A nu avea nicio limită în slugărnicie pentru cineva; A fi total supus voinţei cuiva; A face numai ce doreşte altcineva. 639 A SE SCHIMBA DUPĂ CUM BATE VÂNTUL A SERVI In ARMATĂ: A fi ofiţer; A fi soldat; A fi angajat în cadrul armatei. A SERVI LA MASĂ: A fi chelner. : A SERVI MINGEA: A repune mingea In joc. A SERVI O LECŢIE (CUIVA): A avea faţă de cineva o comportare care să-i prilejuiască tragerea unor Învăţăminte; A pune pe cineva într-o situaţie de unde să tragă învăţăminte. A SERVI PILDĂ: A fi exemplu; A fi bun de urmat; A fi foarte bun; A fi corect, cinstit; v. A servi ca exemplu. A SERVI SUB ORDINELE CUIVA: A fi sub ordinele, sub comanda cuiva; A fi supus cuiva; A face ce spune cineva. A SERVI UNA CALDĂ: A spune o noutate; A aduce ceva nou. A SE SĂTURA CA DE MERE ACRE (DE CEVA SAU DE CINEVA): A i se acri de ceva sau de cineva; A nu mai putea suferi ceva sau pe cineva; v. şi A se sătura ca de mere pădureţe (de ceva sau de cineva); A se sătura până în gât (de ceva sau de cineva); A se sătura până peste cap. A SE SĂTURA CA DE MERE PĂDUREŢE (DE CEVA SAU DE CINEVA): A i se acri de ceva sau de cineva; A nu mai putea suferi ceva sau pe cineva; v. A se sătura ca de mere acre. A SE SĂTURA CU BINELE: A i se urî cu binele; v. şi A se sătura de bine, A SE SĂTURA DE BINE: A i se urî cu binele; v. A se sătura cu binele. A SE SĂTURA DE CEVA: A i se urî de ceva; A nu mai dori, a nu mai vrea ceva. A SE SĂTURA DE TRAIUL DE ACASĂ: A numai suporta viaţa de familie; v. şi A se sătura de viaţa de acasă. A SE SĂTURA DE TOATE: A muri; v. şi A se sătura de viaţă. A SE SĂTURA DE VIAŢA DE ACASĂ: A nu mai suporta viaţa de familie; v. A se sătura de traiul de acasă. A SE SĂTURA DE VIAŢĂ: A muri; v. A·'·se sătura de toate. A SE SĂTURA DE VORBE: A nu-1 mai crede. A SE SĂTURA PÂNĂ ÎN GÂT (DE CEVA SAU DE CINEVA): A i se acri de ceva sau de cineva; A nu mai putea suferi ceva sau pe cineva; v. A se sătura ca de mere acre. A SE SĂTURA PÂNĂ PESTE CAP (DE CEVA SAU DE CINEVA): A i se acri de ceva sau de cineva; A nu mai putea suferi ceva sau pe cineva; v. A se sătura ca de mere acre. A SE SĂVÂRŞI DIN VIAŢĂ: A muri; A deceda. ASE SCĂLDA ÎN APELE CUIVA: A fi supus cuiva; A fi în supunere cuiva; A face ce-i spune altcineva. A SE SCĂLDA ÎN APELE SALE: A fi lăsat să facă tot ce doreşte. A SE SCĂLDA ÎN AUR: A fi nespus de bogat; v. şi A se scălda în averi; A se scălda în bani; A se scălda în parale. A SE SCĂLDA ÎN AVERI: A fi nespus de bogat; v. A se scălda în aur. A SE SCĂLDA ÎN BANI: A fi nespus de bogat; v. A se scălda în aur. A SE SCĂLDA ÎN DOUĂ APE: A fi un om nesigur; A fi un om cu poziţii şovăitoare. A SE SCĂLDA IN LAPTE: A fi bogat; A avea de toate; A o duce bine; v. şi A se scălda în lapte dulce şi în miere. A SE SCĂLDA lN LAPTE DULCE ŞI ÎN MIERE: vA;fi foarte bogat; A aveai ide toate; A o duce foarte bine; v. A se scălda în lapte. A SE SCĂLDA ÎN NOROI: A o duce greu; A fi lipsit de onoare; A merge pe un drum greşit. A SE SCĂLDA ÎN PARALE: A fi nespus de bogat; v. A se scălda în aur. A SE SCĂLDA ÎN SÂNGE: A fi violent; A provoca omoruri, măceluri. A SE SCĂLDA ÎN TOATE APELE: A face de toate; A face ce vrea; A nu fi oprit de nimeni. A SE SCĂLDA ÎN VINARS: A bea vinars; A se îmbăta cu vinars. A SE SCĂLDA ÎN ZAHĂR: A mânca dulce; A-i plăcea dulciurile; A fi foarte amabil, foarte serviabil. A SE SCĂPA CU SOMNUL: A dormi mult; A fi mereu somnoros. A SE SCĂRMĂNA DE CAP (pop.): A-şi smulge părul de pe cap de necaz, de durere, de deznădejde. ■ A SE SCĂRPINA DUPĂ URECHE: A fi nedumerit; A fi încurcat; A nu-i conveni ceva; v. şi A se scărpina în cap; A se scărpina în creştetul capului; A se scărpina la ceafă. A SE SCĂRPINA; ÎN CAP: A fi nedumerit; A fi încurcat; A nu-i conveni ceva; v. A se scărpina după ureche. A SE SCĂRPINA ÎN CREŞTETUL CAPULUI: A fi nedumerit; A fi încurcat; A nu-i conveni ceva; v. Ase scărpina după ureche. A SE SCĂRPINA LA CEAFĂ: A fi nedumerit; A fi încurcat; A nu-i conveni ceva; v, A se scărpina după ureche. A SE- SCHIMBA BOIERUL: A se face mai rău. A SE SCHIMBA CALIMERA: A-şi schimba atitudinea; A-şi schimba ideile. A SE SCHIMBA DE LA O ZI LA ALTA: A nu fi stabil; A se schimba progresiv; A se schimba necontenit; A se schimba din ce în ce. A SE SCHIMBA DIN VIAŢA ACEASTA LUMEASCĂ (înv.): A muri; v. şi A se schimba din viaţă; A se schimba din viaţă în neviaţă. ASE SCHIMBA DINVIAŢĂ fmv.): A muri; v. şi A se schimba din viaţă; A se schimba din viaţă în neviaţă. A SE SCHIMBA DIN VIAŢ ÎN NEVIAŢĂ (înv.): A muri; v. şi A se schimba din viaţă; A se schimba din viaţă în neviaţă. A SE SCHIMBA DUPĂ CUM BATE VÂNTUL: A nu fi stabil; A nu-şi respecta cuvântul dat; A SE SCHIMBA ÎN BINE 640 A nu fi om de cuvânt, de încredere; A nu-şi respecta obligaţiile. A SE SCHIMBA ÎN BINE: A se îmbunătăţi; A deveni mai bun, mai sigur; A deveni mai apreciat. A SE SCHIMBA, ÎN RĂU: A deveni mai rău, mai nesigur; A nu mai fi apreciat. A SE SCHIMBA LA FAŢĂ: A se fâstâci; a se pierde; A se înroşi la faţă sau a deveni palid din cauza unei emoţii puternice, a unei trăiri psihice vii, a unei boli etc.; s. A face feţe-feţe. A SE S CH1MB A 1^ A deveni; un ; alt om; A se schimba complet; A se schimba fundamental. A SE SCHIMBA SOCOTEALA: A fi cu totul altceva. A SE SCHIMBA VREMEA: A se : strica vremea; A se strica timpul. ; n A SE SCOBI ÎN BUZUNAR: A;căuta banii în buzunar; A plăti; v. şi A scormoni în buzunare; A scormoni prin buzunare; A scotoci prin buzunare. A SE SCOBI LA PUNGĂ: A plăti dar cu mare părere de rău. A SE SCORBELI ÎN PUNGĂ: A plăti dar cu părere de rău. '--/o: A SE SCORMONI ÎN BUZUNARE: A căuta banii în buzunar; A plăti; v. A scobi în buzunare. A SE SCORMONI LA INIMĂ: A avea o nelinişte..".":·.: A SE SCORMONI PRIN BUZUNARE: A căuta banii în buzunar; A plăti; v. A scobi în buzunare. ';. A SE SCOPTOCI DE PARALE: A vrea să plătească.-,:'':: A SE SCOTOCI PRIN BUZUNARE: A căuta banii în buzunar; A plăti; v. A scobi în buzunare. A SE SCRÂNTI: A se ţicni; A înnebuni; v. şi A se scrănti la cap. A SE SCRÂNTI LA CAP:;;A se ţicni; A înnebuni; v. A se scrănti. A SE SCREME: A se chinui» A depune eforturi; Aseforţa. A SE SCREME SĂ...: A se chinui să..; A fi gata să.... fără a reuşi. A SE; SCRIE ÎN PARTEA CUIVA: A semăna cu cineva. A SE SCRIE ÎN PARTEA:MAMEI: A semăna cu mama. A SE: SCRIE MUSCA ;PE PERETE: ;A păta muştele pereţii. A SE SCULA CA HUHUREZH: A se scula foarte devreme; A se scula dis-de-dimineaţă; v. şi A se scula cu huhurezii; A se scula cu huhurezul; A se scula cu noaptea în cap. A SE SCULA CU ARŢAG: A se scula nervos; A începe scandalul de cum se scoală. A SE SCULA CU DOSU lN SUS: A fi bosumflat, prost dispus; A fi pus pe ceartă; v. şi A se scula cu faţa la cearceaf; A se scula cu faţa la cearşaf; A se scula cu faţa la pernă; A se scula cu fundu în sus; A se sculă cu fundu sus; A se scida cu sustd în jos; A se scula pe piciorul stâng. A SE SCULA CU FAŢA LA CEARCEAF: A fi bosumflat, prost dispus; A fi pus pe ceartă; v, A se scula cu dosu în sus. A SE SCULA CU FAŢA LA CEARŞAF: A fi bosumflat, prost dispus; A fi pus pe ceartă; v. A se scula cu dosu în sus. A ŞE SCULA CU FAŢA LA PERNĂ: A fi bosumflat, prost dispus; A fi pus pe ceartă; v. A se scula cu dosu în sus. A SE ; SCULA CU FUNDUL ÎN SUS: A fi bosumflat^ prost dispus; A fi pus pe ceartă; v. A se scula cu dosu în sus. S A ŞE SCULA CU HUHUREZII:  se scula foarte devreme; A se scula dis-de-dimineaţă; v. A se scula ca huhurezii. A SE SCULA CU HUHUREZUL: A se scula foarte devreme; A se scula dis-de-dimine?ţă; v. A se scula ca huhurezii. , A ŞE SCULA - CU NOAPTEA ÎN CAP: A se scula foarte devreme; A se scula dis-de-dimineaţă; v. A se scula ca huhurezii. A SE SCULA CU RĂZBOI: A se scula cu scandal, cu ceartă. A SE SCULA CU SABIE: A porni la luptă înarmat cu o sabie; v. A pune mâna pe sabie. A SE SCULA CU STÂNGUL: A începe rău o acţiune; A nu reuşi de la începui. A SE SCULA CU SUSUL ÎN JOS: A fi bosumflat,; prost dispus; A fi pus pe ceartă; v. A se scula cu dosu în sus. A SE SCULA DE LA MASĂ: A termina să mănânce; v. şi A se ridica de la masă. A SE SCULA DEODATĂ CU SOARELE: A se scula ia răsăritul soarelui; A se scula dis-de-dimineaţă. ASE SCULA DE PE BOALĂ: A se vindeca; A se înzdrăveni; A se face bine; v. şi A se scula, din boală. A SE SCULA DIN BOALĂ: A se vindeca; A se înzdrăveni; A se face bine; v. A se scula de pe boală. A SE SCULA DIN MORŢI: A învia; A se vindeca; A se trezi la realitate; A; începe să activeze. A SE; SCULA DIN PULBERE; A;.evolua; A parveni; v. A se ridica din pulbere. A SE SCULA DIN PULBERI: A; evolua; ;A parveni; v. A se ridica din pulbere. A SE SCULA DIN SOMN: A se trezi; A-şi reveni; A-şi da seama de realitate; A reveni la realitate. A SE SCULA ÎMPOTRIVA CUIVA: A fi împotriva cuiva; A nu permite ceva cuiva; A duşmăni pe cineva. ASE SCULA ÎN CAPUL OASELOR: Asta în fund; v. A se ridica în capul oaselor. A SE SCULA ÎN PICIOARE: A sta în picioare. A SE SCULA ÎN TĂLPI:A se însănătoşi; A se pune în mişcare; A intra în acţiune. A SE SCULA ODATĂ CU GĂINILE: A se scula de dimineaţă; A se scula devreme. ; 641 A SE SIMŢI CA ACASĂ A SE SCULA PE PICIORUL STÂNG: A fi bosumflat, prost dispus; A Fi pus pe ceartă; v. A se scula cu dosu în sus. A SE SCULA TÂRZIU: A dormi mult; A începe să lucreze mai târziu; A lenevi mult. A SE SCUMPI LA TĂRÂŢE: A fi zgârcit la cheltuieli mărunte, dar risipitor când nu trebuie A SE SCURTA TEIELE (pop.): A fi în criză de timp; A nu mai prididi. A SE SCUTI CU VIAŢĂ (înv.): A scăpa cu viaţă dintr-o mare primejdie; v. A scuti viaţă. A SE SCUTURA DE CEVA: A scăpa de ceva; A se elibera de ceva. A ŞE SCUTURA DE FOALE: A avea scaun; A-şi goli stomacul; v. şi A se scutura la foaie.  SE SCUTURA DE GRIJI: A scăpa de griji; A-şi rezolva problemele. A SE SCUTURA LA FOALE: A avea.scaun; A-şi goli stomacul; v. A se scutura de foaie. a se sălta In vârful degetelor: a se mişca încet, cu grijă, fără zgomote; A se mişca ca sa nu simtă nimeni; v. şi A se sălta în vârfuri ASE SĂLTA In VÂRFURI: A se mişca încet, cu grijă, fără zgomote; A se mişca ca să nu simtă nimeni; v, A se sălta în vârfuri degetelor. A SE SFĂTUI; CU CAPUL: A se gândi profund; A medita; A cugeta; A analiza; v. şi A se sfătui cu capul său; A se sfătui cu el; A se sfătui cu gândul; A se sfătui cu sine însuşi. A SE SFĂTUI CU CAPUL SĂU: A se gândi profund; A medita; A cugeta; Ă analiza; v. A se sfătui cu capul. A SE SFĂTUI CU EL: A se gândi profund; A medita; A cugeta; Ă analiza; v. A se ■sfătui cu capul. A SE SFĂTUI CU GÂNDUL: A se gândi profund; A medita; A cugeta; A analiza; v. A se sfătui cu capul. A SE SFĂTUI CU SINE ÎNSUŞI: A se gândi profund; A medita; A cugeta; A analiza; v. A se sfătui cu capul. A SE SFÂRŞicU BINE: A se termina cu bine; ; A fi totul bine. A SE SFÂRŞI CU CEVA: A termina cu ceva; A nu mai avea de a face cu ceva; v. şt A se sfârşi de ceva. A SE SFÂRŞI CU CINEVA: A ■ termina cu cineva; A nu mai avea de a face cu cineva; v. şi A se sfârşi de cineva. A SE SFÂRŞI CU DRAGOSTE PENTRU CINEVA: A nu mai iubi pe cineva; A nu mai simţi nicio afecţiune pentru cineva; v. şi A sfârşi de dragoste pentru cineva. A SE SFÂRŞI DE...: A-şi bate capul pentru..; A depune eforturi pentru.... A SE SFÂRŞI DE CEVA: A termina cu ceva; A nu mai avea de a face cu ceva; v. A se sfârşi cu ceva. A SE SFÂRŞI DE CINEVA: A termina cu cineva; A nu mai avea de a face cu cineva; v. A se sfârşi cu cineva. A SE SFÂRŞI DE DRAGOSTE: A nu mai iubi; A nu mai simţi nicio afecţiune. A SE SFÂRŞI DE DRAGOSTE PENTRU CINEVA: A nu mai iubi pe cineva; A nu mai simţi nicio afecţiune pentru cineva; v. A sfârşi cu dragoste pentru cineva. A SE SFÂRŞI DE INIMĂ: A-i veni rău; A leşina; v. şi A se sfârşi de la inimă; A se sfârşi pe picioare. A ŞE SFÂRŞI DE LA INIMĂ: A-i veni rău; A leşina; v. A se sfârşi de inimă. A SE SFÂRŞI DIN VIAŢĂ: A muri. A SE SFÂRŞI LA INIMĂ: A fi foarte obosit; A fi epuizat. A SE SFÂRŞI PE PICIOARE: A-i veri rău; A leşina; v. A se sfârşi de inimă. A SE SFÂRŞI RĂU: A se termina rău; A aduce necazuri; A crea probleme. Â’SE’SÎO DIN RĂSPUTERI: A depune toate eforturile; A face ceva cu toată puterea; A depune eforturi mari. A SE SILI LA DRUM .(înv.):. A merge repede; v. şi A sili la drum. A SE.Ş^ŢIApAŢUT: :A fi necăjit, supărat, abătut; A nu simţi nicio bucurie, nicio satisfacţie. Â?SE SIMŢI ACĂSĂî A avea sentimentul că se află într-un mediu familiar; A nu se simţi stânjenit sau jenat de nimic; Â-i fi foarte bine undeva sau la cineva; v. şi A se simţi acasă (a el; A se simţi ca acasă;  se simţi ca acasă la el; A se simţi ca Ia el acasă; A se simţi în toate ale lui; A se simţi la el acasă. A SE SIMŢI ACASĂ LA: EL: A avea sentimentul că se află într-un mediu familiar; A nu se simţi stânjenit sau jenat de nimic; A-i fi foarte bine undeva sau la cineva; v.-A-se .simţi acasă, »·■. A SE SIMŢI AMORŢIT: A deveni insensibil; A nu reacţiona. A SE SIMŢI AŞA ŞI AŞA: A se simţi nici prea bine, nici prea rău. Ă SE SIMŢI ATRAS DE CINEVA: A fi atras de cineva; A aprecia pe cineva; A se lua după ; cineva. A SE SIMŢI BINE: A o duce bine; A avea de toate; A nu avea motive să se plângă; v. şi A se simţi ca în pântecele mamei. A ŞE SIMŢI BINE CU CINEVA: A-i fi pe plac să fie cu cineva; A-i fi pe plac compania cuiva; A agrea prezenţa cuiva; v. şi A se simţi bine în prezenţa cuiva. Ă SE SIMŢI BINE DISPUS: A fi bine dispus; A fi vesel; A fi plin de viaţă. A SE SIMŢI BINE ÎN PREZENŢA CUIVA: A-i fi pe plac să fie cu cineva; A-i fi pe plac compania cuiva; A agrea prezenţa cuiva; v. A se simţi bine cu cineva. A SE SIMŢI BOLNAV: A fi bolnav; A boli; a suferi. A SE SIMŢI CA ACASĂ: A avea sentimentul că se află într-un mediu familiar; A nu se simţi stânjenit sau jenat de nimic; A-i fi foarte bine undeva sau la cineva» v. A se simţi acasă. A SE SIMŢI CA ACASĂ LA EL 642 A SE SIMŢI CA ACASĂ LA EL: A avea sentimentul că se află într-un mediu familiar; A nu se simţi stânjenit sau jenat de nimic; A-i fi foarte bine undeva sau la cineva; v. A se simţi acasă. A SE SIMŢI CA CÂINELE ÎN PUŢ: A se simţi foarte prost; A nu se simţi deloc bine; A o duce greu; A avea o viaţă grea. A SE SIMŢI CA ÎN CĂMAŞĂ DE GHEAŢĂ: A nu se simţi bune; A fi indispus. A SE SIMŢI CA ÎN PÂNTECELE MAMEI SALE: A o duce bine; A* avea de toate; A nu avea motive să se plângă; v. A se simţi bine. A SE SIMŢI CA LĂ;iEL ACASĂ: Ă avea sentimentul că se află într-un mediu familiar; A nu se simţi stânjenit sau jenat de nimic; A-i fi foarte bine undeva sau la cineva; v. A se simţi acasă. A SE SIMŢ! CA LA MAMA ACASĂ: A se simţi foarte bine; A se simţi liber, nestingherit; v. şi A se simţi la mama acasă. A SE SIMŢI CAM ŞUBRED PE PICIOARE: A nu se simţi sigur; A nu avea siguranţă; A nu avea stabilitate; v. A se simţi că-ifuge pământul de sub picioare. A SE SIMŢI CA O CURCĂ PLOUATĂ: A nu-şi găsi niciun rost; A sta nehotărât; A nu şti pe unde să apuce, încotro să meargă. A SE SIMŢI CAPABIL SĂ...: A putea să...; v. A fi capabil să.... A SE SIMŢI CA PEŞTELE ÎN APĂ: A trăi foarte bine; v. A o duce ca peştele în apă. A SE SIMŢI CA PEŞTELE PE USCAT: A se simţi rău de tot. A SE SIMŢI CA PRINTRE STRĂINI: A nu se simţi acasă; A nu avea prieteni; a nu-1 atrage mediu. A SE SIMŢI CARAGHIOS: A se considera ridicol; A provoca râsul; A considera că nu merita să fie luat în serios!  SE SIMŢI CĂ-I FUGE PĂMÂNTUL DE SUB PICIOARE: A nu se simţi sigur; A nu avea siguranţă; A nu avea stabilitate; v. şi A se simţi cam şubred pe picioare. A SE SIMŢI CĂLARE PE? SITUAŢIE: A fi stăpân pe situaţie; A nu avea probleme; A-i merge bine; A progresa; A se dezvolta. A1 SE SIMŢI CEVA ÎN AER: A simţi un miros; A presimţi ceva;  bănui ceva. A SE SIMŢI CEVA MAI BINE: A o duce puţin mai bine; A fi mai sănătos; A avea mai puţine greutăţi. A SE SIMŢI CU BURTA GOALĂ: A fi foame; A nu fi mâncat de mult; A simţi că-i lipseşte ceva; A duce lipsă de ceva. A SE SIMŢI CU MUSCA PE CĂCIULĂ: A se simţi vinovat; v. A fi cu musca pe căciulă. A SE SIMŢI CU MUSCA PE NAS: A se simţi vinovat; v. A fi cu musca pe căciulă. A SE SIMŢI DATOR: A-şi recunoaşte datoriile; A fi conştient că are datori. A SE SIMŢI DATOR SĂ FACĂ CEVA: A recunoaşte că trebuie să facă ceva; A-şi recunoaşte obligaţiile. A SE SIMŢI DE MINUNE: A o duce foarte bine; A avea de toate; A nu avea necazuri; v. şi A se simţi foarte bine; A se simţi în al nouălea cer; A se simţi în cea mai bună formă; A se simţi la mama acasă; A se simţi tare pe picioare; A se simţi tare pe situaţie. A SE SIMŢI DEPRIMAT: A fi abătut, descurajat, demoralizat. A SE SIMŢI DE PRISOS: A se considera inutil; A nu-şi găsi locul; A se considera-depăşit, ignorat, marginalizat. Ă SE SIMŢI DESTUL DE BINE: A o duce destul de bine; A nu mai avea greutăţi mari; A progresa destul de frumos. A SE SIMŢI DISPUS SĂ FACĂ CEVA: A avea chef, a dori să facă ceva; A intenţiona, a avea de gând să înceapă ceva. A SE SIMŢI DOBORÂT: A se simţi epuizat, istovit; A se simţi învins, depăşit, inutil. A SE SIMŢI FOARTE BINE: A o duce foarte bine; A avea de toate; A nu avea necazuri; v. A se simţi de minune. A SE SIMŢI GREU LA INIMĂ: A i se face greaţă; A vomita; v. şi A simţi greu la inimă. A SE SIMŢI INCAPABIL SĂ FACĂ CEVA: ■ A nu avea încredere în sine; A se considera neputincios, nepregătit, inapt, ; ASE SIMŢI INTIMIDAT: A nu avea curaj; A se simţi descurajat, inapt, incapabil. A SE SIMŢI INUTIL: A se considera depăşit, nefolositor; A considera că nu măi este buri la nimic; v. şi A se simţi în plus. A SE SIMŢI ÎN AER: A se simţi într-o situaţie '■ critică; A simţi că nu are nicio perspectivă. A SE SIMŢI ÎN AL NOUĂLEA CER: A o duce foarte bine; A avea de toate; A nu avea necazuri; v. A se simţi de minune. A SE SIMŢI ÎN CEA MAI BUNĂ FORMĂ: A o duce foarte bine; A avea de toate; A nu avea necazuri; v. A se simţi de minune. A SE SIMŢI ÎNCURCAT: A nu avea o : imagine clară; A nu simţi realitatea; A fi zăpăcit, încurcat. ^ A SE SIMŢI ÎN FORMĂ: A se simţi, bine; A : avea curaj; A fi în putere; A putea realiza ceva.  SE SIMŢI ÎNGRIJORAT: A avea griji; A nu fi liniştit A SE SIMŢI ÎN LARGUL LUI: A fi liber; A se simţi liber, nestingherit; w A fi în largul lui A SE SIMŢI ÎN LARGUL SĂU: A fi liber; A se simţi liber, nestingherit; v. A fi în largul lui A SE SIMŢI ÎN PLUS: A se considera depăşit, nefolositor; A considera că nu mai este bun la nimic; v. A se simţi inutil. A SE SIMŢI ÎN SIGURANŢĂ: A fi liniştit; A nu se simţi în pericol; A nu simţi niciun pericol; A-şi vedea liniştit de treabă. A SE SIMŢI ÎN STARE DE CEVA...: A putea să...; v. A fi capabil să.... 643  SE SITUA PE O POZIŢIE A SE SIMŢI ÎN STARE SĂ...: A putea să...; v. A fi capabil sa.,.. A SE SIMŢI ÎN TOATE ALE LUI: A avea sentimentul că se află într-un mediu familiar; A nu se simţi stânjenit sau jenat ele nimic; A-i fi foarte bine undeva sau la cineva; v. A se simţi acasă. A SE SIMŢI ÎNTORS PE DOS: A nu se simţi bine; A se simţi rău; A nu fi în formă. A SE SIMŢI ÎNŢEPENIT: A nu se putea mişca; A fi blocat; A nu avea un spaţiu de acţiune. A SE SIMŢI JENAT: A se simţi stingherit, stânjenit, încurcat; A se simţi jignit, insultat. ASE SIMŢI JIGNIT DE CEVA: A Fi jignit; A Fi insultat; A se simţi neplăcut. A SE SIMŢI LA EL ACASĂ: A avea sentimentul că se află într-un mediu familiar; A nu se simţi stânjenit sau jenat de nimic; A-i ii foarte bine undeva sau la cineva; v. A se simţi acasă. A SE SIMŢI LA ÎNĂLŢIME PENTRU -A FACE CEVA: A se simţi în stare, capabil, în formă să facă ceva; A nu avea prejudecăţi; A fi la nivelul dorit. A SE SIMŢILA LARGUL SĂU: A fl liber; A se simţi liber, nestingherit; v. A fi în largul lui. A SE SIMŢI LA MAMA ACASĂ: A o duce foarte bine; A avea de toate; A nu avea necazuri; v. A se siniţi de minune. A SE SIMŢI LA STRÂMTOARE: A nu se simţi bine; A avea neplăceri; A nu-i merge bine; A fi într-o încurcătură; A fi într-o situaţie grea. A SE SIMŢI LINIŞTIT: A sta liniştit; A avea pace; A avea linişte; A nu mai avea necazuri. A SE SIMŢI MAI BINE DUPĂ ACEEA: A-i fi mult mai bine după o întâmplare, după un fapt; v. şi A se simţi şi mai bine după aceea. A SE SIMŢI MOALE CA O CÂRPĂ: A nu mai avea forţă; A fi epuizat; A Fi moleşit; A fi lipsit de vlagă, A SE SIMŢI NEDREPTĂŢIT: A considera că i s-a făcut o nedreptate; A fi convins că a fost înşelat. Ă SE SIMŢI NEPLĂCUT: A nu se simţi bine; A fi necăjit; A nu fi în apele sale; v. şi A se simţi prost; A se simţi prost dispus. A SE SIMŢI NU ŞTIU CUM: A nu mai găsi o soluţie de ieşire; A nu putea ieşi dintr-o încurcătură.  SE SIMŢI OFENSAT DE CEVA: A se considera insultat, jignit, ofensat; A fi supărat. A SE SIMŢI PERFECT ODIHNIT: A se simţi bine; A fi în forţă; A nu mai fi obosit. A SE SIMŢI PE TEREN CUNOSCUT: A se simţi ca acasă; A nu se considera străin; A lucra normal. A SE SIMŢI PIERDUT: A hu-şi găsi locul; A nu se poate concentra, aduna, stăpâni, controla. A SE SIMŢI PROST: A nu se simţi bine; A fi necăjit; A nu fi în apele sale; v. A se simţi neplăcut. A SE SMŢI PROST DISPUS: A nu se simţi bine; A fi necăjit; A nu fi în apele sale; v. A se simţi neplăcut. A SE SIMŢI PUŢIN SUFERIND: A avea o uşoară suferinţă; A nu se simţi pe deplin bine; A mai avea unele necazuri, A SE SIMŢI RĂU: A fi bolnav; v. A-i fi rău. A SE SIMŢI RIDICOL: A se considera caraghios, absurd, ridicol; A nu mai avea nicio prestanţă. A SE SIMŢI RUŞINAT: A-i fi ruşine; A i se face ruşine; A nu se simţi bine. A SE SIMŢI SIGUR: A fi sigur; A avea siguranţă; A nu se îndoi; A avea încredere. A SE SIMŢI; SLĂBIT: A nu mai avea forţă; A fi slăbit, epuizat, extenuat, A SE SIMŢI STÂNJENIT lN LUME: A nu se simţi bine între oameni; A nu dori să colaboreze cu oameni; A se simţi bine in singurătate; v. şi A se simţi stânjenit în societate; A se simţi stânjenit printre oameni; A se simţi stingherit. A SE SIMp STÂNJENIT ÎN SOCIETATE: A nu se simţi bine între oameni; A nu dori să colaboreze cu oamenii; A se simţi bine în singurătate; v. A se simţi stânjenit în lume. A SE SIMŢI STÂNJENIT PRINTRE OAMENI: A nu se simţi-bine între oameni; A nu dori să colaboreze cu oamenii; A se simţi bine în singurătate; v. A se simţi stânjenit în lume. A SE SIMŢI STINGHERIT: A nu se simţi bine între oameni; A nu dori să colaboreze cu oamenii; A se simţi bine în singurătate; v. A se simţi stânjenit în lume. A SE SIMŢI ŞI MAI BINE DUPĂ ACEEA: A-i fi şi mai bine după o întâmplare, după un fapt; v. A se simţi mai bine după aceea. A SE SIMŢI ŞUBRED PE PICIOARE: A nu se mai simţi în forţă; A nu mai avea putere; A fi slăbit. A SE SIMŢI TARE PE PICIOARE: A o duce foarte bine; A avea de toate; A nu avea necazuri; v. A se simţi de minune. ASE SIMŢI TARE PE SITUAŢIE: Ao duce foarte bine; A avea de toate; A nu avea necazuri; v, A se sim ţi de minune. A SE SIMŢI TRUP DIN TRUPUL CUIVA SAU A CEVA; A se simţi descendent al cuiva; A se simţi parte integrantă din ceva; v. A fi trup din trupul cuiva (sau a ceva). A SE SIMŢI UMILIT: A se considera umilit, subapreciat; A se considera jignit, insultat. -ASE SIMŢI UŞOR CA UN FULG: A se simţi bine; A fi în putere; A fi apt de orice muncă. A SE SIMŢI UŞOR INDISPUS: A mai avea unele necazuri; A-şi mai face unele griji; A nu fi complet în largul său. A SE SIMŢI VINOVAT: A-şi da seama că e vinovat ;A-şi recunoaşte vina. A SE SITUA MAI PRESUS DE...: A se ridica deasupra...; v. A fi mai presus de.... ASE SITUA PE O POZIŢIE: A-şi lua locul; A nu ceda; A nu se da înapoi. A SESIZA UN FAPT 644 A SESIZA UN FAPT: A observa, a-şi da seama de un fapt. A SE SLEI DE PUTERI: A fi foarte obosit; A nu mai avea forţă; A fi sleit, A SE SMULGE DE PĂR: A se înfuria; A-şi manifesta durerea, desperarea. A SE SMULGE DIN GHEARELE CUIVA: A scăpa de cineva; A se elibera de cineva; A se îngrădi de puterea, de răutatea cuiva; v. şi A se smulge din mâinile cuiva. A SE SMULGE DIN ÎMBRĂŢIŞAREA CUIVA: A se smulge, a scăpa de îndrăzneala cuiva; A SE SMULGE DIN MÂINILE CUIVA: -,A scăpa de cineva; A se elibera de cineva; A se îngrădi de puterea, de răutatea cuiva; v.:A se smulge din ghearele cuiva. A SE.SMULGE DIN TOROPEALĂ: A scăpa de lâncezeală, de apatie; A se trezi; A începe să activeze, să lucreze, să facă ceva. A SE SOCOTI BURICUL PĂMÂNTULUI: A se considera cel mai bun, cel mai puternic, cel mai deştept; A se crede cel mai important dintre toţi.  SE SOCOTI CU CINEVA: A lichida un diferend cu cineva; A se răfui cu cineva; A trage la răspundere pe cineva. A SE SOCOTI MAI PRESUS DE A FACE CEVA: A fi dispus să muncească; A avea mare poftă de lucru; A nu ceda; A se ambiţiona, : A SE SOCOTI PLĂTIT (FAŢĂ DE CINEVA): A nu se socoti dator cuiva; v. A fi plătii (faţă de cineva), A SE SORBI TOATĂ: A fi încântat de felul cum arată.·. / A SE SPARGE BUBA: A crăpa necazul. A SE SPARGE CA O BĂŞICĂ: A nu dura; A nu rezista; A nu fi folositor; A fi inutil; v. şi A se sparge ca o băşică de săpun. A SE SPARGE CA O BĂŞICĂ DE SĂPUN: A nu dura; A nu rezista; A nu fi folositor; A fi inutil; v. A se sparge ca o băşică. A SE SPARGE CA STICLA: A fi foarte fragii; A nu rezista; A nu avea durabilitate; A nu fi sigur. A SE SPARGE DE GRAS: A fi foarte gras. ;·..■■ A SE SPARGE DE RÂS: A râde foarte mult; A râde foarte tare. A SE SPARGE FĂRÂME:: A se fărâma; A se distruge; A se frământa; j\ se strădui. A SE SPARGE GHEAŢA: A iace începutul; A începe; A dispărea încordarea între persoane; v. A rupe gheaţa. A SE SPARGE ÎN CAPUL CUIVA: A lovi necazul, nenorocirea pe cineva; v. A cădea pe capul cuiva. A SE SPARGE ÎN MII DE BUCĂŢI: A se rupe în bucăţele mici de tot; A se distruge; A se nimici; A se face praf. A SE SPARGE PE CAPUL CUIVA: A lovi necazul, nenorocirea pe cineva; v. A cădea pe capul cuiva. A SE SPARGE TÂRGUL: Ase încheia târgul; A se închide târgul. A SE SPĂLA CA MÂŢA: A mătura de mântuială; v. A mătura ca mâţa. A SE SPALA CA PISICA: A mătura de mântuială; v. A mătura ca mâţa. A SE SPĂLA DE PĂCATE: A-i fi iertate păcatele; A-şi ispăşi o greşeală, o vină; A suferi consecinţele unei greşeli. A SE SPĂLA PE BOT DE CEVA: A pierde ceva; A nu mai putea obţine; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. şi A se spăla pe cap cu ceva; A se spăla pe bot de ceva. A SE SPĂLA PE CAP CU CEVA: ,A pierde ceva; A nu mai putea obţine; A fi nevoit să renunţe la ceva; A se descurca; v, A se spăla pe bot cu ceva. A SE SPĂLA;PE CAP: DE CEVA: A pierde ceva; A nu mai putea obţine; A fi nevoit să renunţe la ceva; A se descurca; v. A se spăla pe bot cu ceva. A SE SPĂLA PE DINŢI: A vorbi politicos; A ? nu mai înjura; A nu mai spune cuvinte nepotrivite, A SE SPĂLA PE MÂINI: A nu mai beneficia de ceva; A nu-şi asuma răspunderea; v. şi A se spăla pe mâini de un lucru; A-şi spăla mâinile; A-şi spăla mâinile de..,. A SE : SPĂLA: PE MÂINI DE...: A nu mai beneficia de..; A nu-şi asuma răspunderea să..; v. şi A se spăla pe mâini. A SE SPĂLA PE MÂINI DE UN LUCRU: A nu mai beneficia de ceva; A nu-şi asuma răspunderea; v. A se spăla pe mâini. A SE SPERIA CA DRACUL DE TĂMÂIE: A se speria foarte tare; A fi foarte fricos; A se speria uşor; A nu se putea stăpâni; v. şi* A se speria de moarte; A se speria de orice fleac; A se speria şi de o umbră; A se speria şi de umbra lui; A se . speria şi de umbra sa; A se teme ca de foc; A se teme ca de mama focului; A se teme ca de oala mălaiului; A se teme ca dracul de tămâie; A şe teme de ceva ca de dracul; A se teme de ceva ca dracul de tămâie. A SE SPERIA DE MOARTE: A se speria foarte tare; A fi foarte fricos; A se speria uşor; A nu se putea stăpâni; v. A se speria ca dracul de tămâie. A SE SPERIA DE ORICE FLEAC: A se speria foarte tare; A fi foarte fricos; A se speria uşor; A nu se putea stăpâni; v. A se speria ca dracul de tămâie. A SE SPERIA DE TOATE BURUIENILE: A se speria de oricine; A-şi fi frică de orice persoană neînsemnată; v. şi A se speria de toate muştele. A SE SPERIA DE TOATE MUŞTELE: Ase speria de oricine; A-şi fi frică de orice persoană neînsemnată; v. A se speria de toate buruienile. A SE SPERIA ŞI DE O UMBRĂ: A se speria foarte tare; A fi foarte fricos; A se speria uşor; A nu se putea stăpâni; v. A se speria ca dracul de tămâie. A SE SPERIA ŞI DE UMBRA LUI: A se speria foarte tare; A fi foarte fricos; A se speria 645 A SE STRÂNGE CIOTC uşor; A nu se putea stăpâni; v. A se speria ca dracul de tămâie. A SE SPERIA ŞI DE UMBRA SA: A se speria foarte tare; A Fi foarte fricos; A se speria uşor; A nu se putea stăpâni; v. A se speria ca dracul de tămâie. A SE SPETI MUNCIND: A lucra foarte mult; A depune eforturi mari; A se speti lucrând; v. A se omorî cu lucrul. A SE SPRIJINI In COATE: A sta în coate. A SE SPRIJINI PE CINEVA: A avea un sprijin; A Fi ajutat de cineva; A avea încredere în cineva; A se baza pe cineva. A SE SPRIJINI PE UN BASTON: A nu fi sănătos; A nu fi sigur pe sine; A avea nevoie de un sprijin. A SE SPULBERA ÎN VÂNT: A se împrăştia; A se risipi; A dispărea fără urme. A SE SPURCA DE DULCE: A mânca came în post. A SE STABILI ÎNTR-UN LOC: A-şi face un nou domiciliu; A-şi găsi un loc potrivit pentru a se stabili. A SE STABILI PE CONT PROPRIU: A se stabili undeva din propria iniţiativă; A se stabili undeva pe răspundere personală. A SE STINGE DE DOR: A-i fi tare dor; A nu mai putea de dor. A SE STINGE DE FRIG: A muri, a deceda de frig; A se închide, a dispărea de frig. A SE STINGE DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI: A dispărea fără urmă; v. A dispărea de pe faţa pământului. Ă SE STINGE DE PE PICIOARE: A se prăpădi pe încetul; v. şi A se stinge de pe picioarele; A se stinge din picioare; A se stinge din picioarele; A se stinge pe picioare; A se topi de pe picioare; A se topi de pe picioarele; A se topi din picioare; A se topi din picioarele; A se topi pe picioare; A se usca de-a-n picioarele; A se usca de pe picioare; A se usca de pe picioarele; A se usca din picioare; A se usca din picioarele. A SE STINGE DE PE PICIOARELE: A se prăpădi pe încetul; v. A se stinge de pe picioare. A SE STINGE DIN PICIOARE: A se prăpădi pe încetul; v, A se stinge de pe picioare. A SE STINGE DIN PICIOARELE: A se prăpădi pe încetul; v. A se stinge de pe picioare. A SE STINGE DINTRE CEI VII: A deceda; A muri. A SE STINGE ÎNCETUL CU ÎNCETUL: A muri treptat; A muri încetul cu încetul; v. şi A se stinge treptat. A SE STINGE ÎN FLOAREA VÂRSTEI: A muri de tânăr. A SE STINGE PE PICIOARE: A se prăpădi pe încetul; v. A se stinge de pe picioare. A SE STINGE POMENIREA CU SUNET (A CUIVA) (înv.): A fi dat uitării; v. A pieri pomenirea cu sunet (a cuiva). A SE STINGE TOŢI ÎN PĂR: A muri cu toţii. A SE STINGE TREPTAT: A muri treptat; A muri încetul cu încetul; v. A se stinge încetul cu încetul. A SE STINGE VĂZÂND CU OCHII: A fi pe moarte; A mai avea foarte puţin de trăit. .. A SE STRĂDUI DEGEABA: A face ceva inutil; A nu avea succes; A se chinui fară rost. A SE STRĂDUI DIN RĂSPUTERI: A depune eforturi mari; A depune toate forţele; A se impune; A nu ceda; v, şi A se strădui din toate puterile. -A'SE-STRĂDUI DIN TOATEPUTERILE: A depune eforturi mari; A depune toate forţele; A se impune; A nu ceda; v. A se strădui din răsputeri. A SE STRĂDUTÎN ZÂD&R: A se chinui, a munci degeaba; A nu reuşi nimic; A lucra inutil. -A\ SE STRRĂDUI SĂ GĂSEASCĂ...: A-şi depune toate forţele, toată puterea să găsească...; A face tot ce poate să găsească.... A SE STRĂDUI SĂ PLACĂ CUIVA: A-şi depune toate forţele, toată puterea să placă cuiva; A face tot ce poate să placă cuiva. A SE STRĂDUI SĂ PRINDĂ CEVA: A-şi depune toate forţele, toată puterea să prindă ceva; A face tot ce poate să prindă ceva. A SE STRĂMUTĂ: A se muta în alt loc, în altă parte; A-şi schimba locul, sediul, locuinţa ! A SE STRĂMUTA DE AICI: A deceda; A muri; v. şi A se strămuta din viaţă. : A SE STRĂMUTA DIN VIAŢĂ: A: deceda; A muri; v. A ie strămuta de aici. A SE STRÂMBA CA DRACUL: A face ca dracul; A se strâmba urât. A SE STRÂMBA DE RÂS: A râde mult; A se prăpădi de râs; A face haz mare. A SE STRÂMBA VREMEA: A se face vreme rea. ^ ;;; - A SE STRÂNGE: A reveni, a se aşeza la casa lui; v. şi A se strânge acasă de pe drumuri; A se strânge de pe drumuri. A SE STRÂNGE ĂCÂS DE PE DRUMURI: A reveni, a se aşeza la casa lui; v. A se strânge. A SE STRÂNGE BANI ALBI PIDNTRU ZILE NEGRE: A economisi, a face economi pentru bătrâneţe. A; SE STRÂNGE CA MELCUL ÎN COAJA LUI: A nu-şî depăşi limitele; A sta la locul lui; A nu se întinde; A nu ieşi din interesele sale; v. şi A se strânge în coclia sa. A SE STRÂNGE CA MUŞTELE: A se aduna în număr foarte mare; v. A se aduna ca muştele la miere. A SE STRÂNGE CA MUŞTELE LA MIERE: A se aduna în număr foarte mare; v. A se aduna ca muştele la miere. A SE STRÂNGE CÂRD: A se strânge grămadă; v. şi A se strânge ciopor; A se strânge droaie; A se strânge hâţa. A SE STRÂNGE CIOPOR: A se strânge grămadă; v. A se strânge cârd. \ A SE STRÂNGE CIOTCĂ: A se strânge grămadă; v. A se aduna ciopor. A SE STRÂNGE DE CINEVA 646 A SE STRÂNGE DE CINEVA: A deveni rezervat faţă de cineva. A SE STRÂNGE DE LA CHELTUIALĂ: A nu cheltui. A SE STRÂNGE DE PE DRUMURI: A reveni, a se aşeza la casa lui; v. A se strânge. A SE STRÂNGE DROAIE: A se strânge grămadă; v. A se strânge cârd. A SE STRÂNGE DUPĂ POTECI (pop.): A nu mai umbla fară rost; v. A i se strânge potecile. A SE STRÂNGE FUNIA DE PAR; A îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. Ar SE^ STRÂNGE FUNIA» DErSTEJAR: A îmbătrâni;: A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. ASE STRÂNGE vFUNIA , A : îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. A SE STRÂNGE FUNIA LA PAR:, A îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v, A ajunge funia de par. A SE STRÂNGE FUNIA LA STEJAR: A îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v. A ajunge funia de par. A SE STRÂNGE FUNIA LA ŢĂRUŞ: A îmbătrâni; A-şi aştepta moartea; A se apropia scadenţa unei datorii; v.A ajungefunia de par. ? A SE STRÂNGE HÂŢA: A se strânge grămadă; v. A se strânge cârd. A SE STRÂNGE ÎN COCLIA SA: A nu-şi depăşi limitele; A sta la locul lui; A nu se întinde; A nu ieşi din interesele sale; v. A se strânge ca melcul în coaja Iui. A SE STRÂNGE ÎN JURUL MESEI: A se aduna la masă; A sta la masă. A SE STRÂNGE ÎN SINE: A ; se închide în sine; A nu comunica cu nimeni; A-şi vedea doar de treaba lui. A SE STRÂNGE LAOLALTĂ: A;se;:aduna la un loc; A fi împreună; A se înţelege; A colabora. A ŞE STRÂNGE LA PERETE: A se lipi de perete; A nu mişca; A sta locului. A SE STRÂNGE LUMEA CA LA;MOŞI: A se aduna multă lume; v. A se strânge lume ca la iarmaroc. v A SE STRÂNGE LUME CA LA IARMA-LOC: A se aduna multă lume; v. A se strânge lumea ca la morţi. A SE STRÂNGE NORII DE FURTUNĂ: A se schimba timpul; A se prevesti zilele mai grele; A se preconiza necazurile; v. şi A se strânge norii grei. A SE STRÂNGE NORII GREI: A se schimba timpul; A se prevesti zilele mai grele; A se preconiza necazurile; v. A se strânge norii de furtună. : A STRÂNGE ŞURUBUL: A limita consumul; A creşte exigenţa; A impune disciplina. A SE STRÂNGE TARE ÎN BRAŢE: A se îmbrăţişa puternic; A-şi manifesta reciproc prietenia; v. şi A se strânge unul cu altul. A SE STRÂNGE UNUL CU ALTUL A se îmbrăţişa puternic; A-şi manifesta reciproc prietenia; v. A se strânge tare în braţe. A SE STRECURA AFARĂ: A ieşi pe nevăzute; A pleca neobservat. A SE STRECURA CA O UMBRĂ: A pleca neobservat de nimeni; A pleca în secret. A SE STRECURA CA PRINTRE PICĂTURI: A scăpa cu mare greutate; A se strecura cu dibăcie; A pleca pe neobservate; v. A scăpa ca prin picături. A SE STRECURA CA PRINTRE URECHILE ACULUI: A scăpa cu mare greutate; A se strecura cu dibăcie; A pleca pe neobservate; v. A scăpa ca prin picături. A SE STRECURA DE-A LUNGUL A CEVA: A trece pe ascuns de-a lungul a ceva A SE STRECURA ÎN CAMERĂ: A trece pe ascuns în cameră; A se ascunde în cameră; v. şi A se strecura pe furiş în cameră. A SE STRECURA ÎN SPATE: A trece pe ascuns în spate; A sc ascunde în spate. A SE STRECURA PE FURIŞ ÎN CAMERĂ: A trece pe ascuns în cameră; A se ascunde în : cameră; v. A se strecura în cameră. A SE STRECURA PE LÂNGĂ CINEVA, v: CEVA: A trece pe ascuns pe lângă cineva, ceva. A SE STRECURA PRIN MULŢIME: A trece :: pe ascuns prin mulţime; v. şi A trece printre mulţime. A SE STRECURA PRINTRE DEGETE: A : scăpa cu mare greutate; A se strecura cu dibăcie; A pleca pe neobservate; v. A scăpa ca prin picături. ; A SE STRECURA PRINTRE DEGETELE CUIVA: A scăpa cu marc greutate; A se: strecura cu dibăcie; A pleca pe neobservate; v. A scăpa ca prin picături. A SE STRECURA PRINTRE MULŢIME: A trece pe ascuns prin mulţime; v. A trece prin mulţime. A SE STRECURA PRINTRE PICĂTURI: A scăpa cu mare greutate; A se strecura cu dibăcie; A pleca pe neobservate; v. A scăpa ca prin picături. A SE STRECURA PRIN VAMA CUCULUI:  duce, a trece, a strecura clandestin peste graniţă; A trece prin contrabandă; v. A duce prin vama cucului. * A SE STRECURA PRIN VĂMILE CUCULUI: A duce, a trece, a strecura clandestin peste graniţă; A trece prin contrabandă; v. A duce prin vama cucului. A SE STRICA CALIMERA: A se strica prietenia. A SE STRICA CĂRUŢA: A nu mai merge treaba; A da de piedici; A rămâne în urmă. A SE STRICA CĂRUŢA ÎN MULOCUL DRUMULUI: A nu merge până· la capăt; A se opri la mijlocul drumului; A nu mai putea termina o treabă; A întâmpina piedici în cursul unei lucrări sau a unei acţiuni. 647 ASE SUSTRAGE VEDERII A SE STRICA CU CINEVA: A nu mai fi prieten cu cineva ; A se certa cu cineva. A SE STRICA CUIVA (CHEFUL: A indispune, a supăra pe cineva; Ă determina pe cineva să renunţe, să se retragă. ,··; A SE STRICA DE RÂS:, A râde mult şi din toată inima; v. A leşina de râs. A SE STRICA ÎNTRE EI: A nu se mai avea bine; A se duşmăni. A SE STRICA LA CEAFĂ: A se certa. A SE STRICA LA CEAFĂ CU CINEVArĂ se certa cu cineva. A SE STROPŞI LA CINEVA:' A striga, a ţipa, a se răsti la cineva; A vorbi urât cu cineva. A SE STUPI CA MÂŢELE (pop,); A se certa ca la uşa cortului. A SE SUDUMI MALUL (pop.): A se surpa malul; A aluneca malul. A SE SUI CĂLARE:  încăleca. A SE SUI ÎN CAP' CUIVA: A plictisita enerva, a deranja pe cineva; A irita pe cineva; A nu lăsa în pace pe cineva. A SE SUI LA...: A se urca, a se căţăra Ia....,; A ŞE SUI PÂNĂ LA,..: A se urca, a se căţăra până la.... A SE ŞUI PE TEI BELIT: A fi nemaipomenit de agil. A SE SUI PE TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE ŞUI PIPERUL LA NAS CUIVA: A se supăra; A se enerva; A se mânia; A-i sări ţandăra A SE SUPĂRA CA VĂCARUL PE SAT: A se supăra în mod nejustificat pe cineva; v. A se înfuria ca văcarul pe sat, A SE SUPĂRA DIN NIMICA TOT: A fi supărăcios; v. şi A se supăra din te miri ce. A SE SUPĂRA DIN TE MIRI CE: A fi supărăcios; v. A se supăra din nimica tot.  SE SUPĂRA FĂRĂ Ă CRÂCNI: A suporta în pace consecinţele; A nu scoate un cuvânt, a tăcea chitic la supărare. A SE SUPĂRA FOC: A fi foarte supărat. A SE SUPĂRA FOC ŞI PARĂ: A se supăra foarte tare; A se supăra peste măsură; A nu mai putea de supărare. A SE SUPĂRA PENTRU NIMICA TOATĂ: A se supăra pe orice amănunt; A-i sări ţandăra pentru orice; A fi deosebit de supărăcios; v. şi A se supăra pentru o nimica toată; A se supăra uşor, A SE SUPĂRA PENTRU O NIMICA TOATĂ: A se supăra pe orice amănunt; A-i sări ţandăra pentru orice; A fi deosebit de supărăcios; v. şi A se supăra pentru nimica toată. A SE SUPĂRA PE SAŢ: A se supăra în mod nejustificat pe cineva; v. A se înfuria ca văcarul pe sat. A SE SUPĂRA RĂU: A fi foarte supărat; A nu mai putea de supărare. A SE SUPĂRA UNUL CU ALTUL: A se certa unul cu altul; A-şi întrerupe prietenia, colaborarea. A SE SUPĂRA UŞOR: A se supăra pe orice amănunt; A-i sări ţandăra pentru orice; A fi deosebit de supărăcios; v. şi A se supăra pentru nimica toată. A SE SUPRAPUNE CU CEVA: A veni unul peste altul; A se plasa a se aşeza peste altceva. A SE SUPUNE CELUI DE SUS: A crede în Dumnezeu; A fi credincios; v, şi A se -supune poruncilor divine; A se supune providenţei A SE SUPUNE FĂRA A CRÂCNI: A fi o persoană supusă, loială; A executa comenzile iară comentarii; v. şi A se supune fără comentarii; A se supune forţei; A se supune orbeşte cuiva. A ŞE SUPUNE FARĂ COMENŢARII: Aii o persoană supusă, loială; A executa comenzile fără comentarii; v. A se supune fără a crâcni. : ; A SE SUPUNE: FORŢEI: A fi o persoană supusă, loială; A executa comenzile tară comentarii; v.Âse supune fără a crâcni. A SE SUPUNELEGILOR: A respecta legile; A nu încălca legile. ■: ; A SE SUPUNE ORBEŞTE CUIVA: A fi o persoană supusă, loială; A executa comenzile {ară comentarii; v.  se supune fără a crâcni. A SE SUPUNE PÂNĂ ÎN CELE MAI MICI ; AMĂNUNTE: A accepta până în; cele mai mici ...amănunte. A SE SUPUNE PEDEPSEI FĂRĂ A COMENTA: ; A accepta,; a executa pedeapsa fară a comenta. A SE SUPUNE PORUNCILOR DIVINE: A crede în Dumnezeu; A fi credincios; v. A se supune celui de sus. A SE SUPUNE PROVIDENŢEI: A crede în Dumnezeu; A fi credincios; v. şi A se supune celui , de sus. A SE SUPUNE RAŢIUNI: A gândi, a proceda raţional; A motiva, a justifica orice acţiune. , A SE SUPUNE SOARTEI: A accepta destinul, norocul, ursita. A SE ŞP^UNE UNEI I>ROBE: A fi de acord să fie examinai, verifica la o probă. :;;; ,A :,SE SUPUNE UNEI ?;■ REGULI: A accepta regulile; A nmîncălcanicio regulă, ::.,,A SE SUPUNE VREMURILOR: A accepta condiţiile de muncă şi de viaţă în care trăieşte. ■ ■■■A SE SUPUNE UNOR PRIVAŢIUNI: A accepta unele privaţiuni, unele restricţii; A accepta unele lipsuri, unele neajunsuri. A SE SUSTRAGE DE LA O DATORIE: A nu-şi face datorie; A refuza să-şi îndeplinească o datorie. A SE SUSTRAGE OCHILOR: A se feri să fie văzut, să fie observat; A se ascunde; A se da Ia o parte; v. şi A se sustrage privirilor curioase; A se sustrage vederii. A SE SUSTRAGE PRIVIRILOR CURIOASE: A se feri să fie văzut, să fie observat; A se ascunde; A se da la o parte; v. A se sustrage ochilor. A SE SUSTRAGE VEDERII: A se feri să fie văzut, să fie observat; A se ascunde; A se da la o parte; v. A se sustrage ochilor. A SE ŞTERGE DE DATORIE 648 A SE ŞTERGE DE DATORIE (pop.): A-şi achita o datorie. A SE ŞTERGE DE LA INIMA (CUIVA): A pierde bunăvoinţa, prietenia, afecţiunea cuiva, A SE ŞTERGE DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI: A dispărea iară urmă; v. A dispărea de pe faţa pământului. A SE ŞTERGE DIN MEMORIE: A se uita; A Fi dat uitării; A nu se mai ţine minte. A SE ŞTERGE LA BOT: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. A SE ŞTERGE LA BOT DE....': Ă-şi lua gândul de Ia ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. A SE ŞTERGE LĂ BOT DESPRE...: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. A SE ŞTERGE PE BARBĂ: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot.:: A SE ŞTERGE PE BOT: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. ■ A SE ŞTERGE PE BUZE: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. Ase linge în bot. A SE ŞTERGE PE GURĂ: A-şi lua gândul· de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. A SE ŞTERGE PE GURIŢĂ: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. A SE ŞTERGE PE LA NAS: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit sâ renunţe la ceva; v. A se linge în bot. A SE ŞTERGE PE MÂINI: A-şi lua gândul de la ceva; A fi nevoit să renunţe la ceva; v. A se linge în bot. ^ A SE ŞTI CU MUSCĂ PE CĂCIULĂ: A se simţi vinovat; v. A fi cu musca pe căciulă. A SE ŞTI CU MUSCĂ PE NAS: Ă; se simţi vinovat; v.Aficuinitscăpe căciidă. A SE ŞTI CU UN CUI ÎN COASTĂ: A avea o teamă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. Â^SE ŞTI CU UN CUI IN INIMĂ: A avea o teamă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A SE ŞTI CU UN CUI LA INIMĂ: A avea o teamă, un necaz mare; v. A avea un cui în coastă. A SE ŞTI DE URMA CUIVA: A avea informaţii, veşti despre cineva; v. A i se şti de urmă cuiva. A SE ŞTI VINOVAT: A-şi recunoaşte vinovăţia; A nu-şi ascunde vinovăţia. A SE TĂVĂLI CU TOŢI: A fi femeie stricată. r A SE TĂVĂLI DE BUCURIE: A se bucura foarte mult. A SE TĂVĂLI DE RÂS: A râde mult şi din toată inima; v. A leşina de râs. A SE TĂVĂLI ÎN NOROI: A se compromite; A-şi păta onoarea; A merge pe un drum greşit. A SE TĂVĂLI PE JOS DE RÂS: A râde tare; A se prăpădi de râs. A SE TÂRÎ DE-A BUŞILEA: A merge în patru labe. ^ : A SE TÂRÎ ÎN COADĂ: A se ţine de ceilalţi la coadă; A se afla printre ultimii. A SE TÂRÎ ÎN FAŢA CUIVA: A merge în faţa cuiva; A depune mari eforturi sâ fie înaintea cuiva. A SE TÂRÎ LA PICIOARELE CUIVA: A se ploconi; A se linguşi; A se compromite; v. şi A se târî pe burtă. A SE TÂRÎ PE BRÂNCI: A merge de-a buşi-lea; v. şi A umbla în brânci. A SE TÂRÎ PE BURTĂ: A se ploconi; A se linguşi; A se compromite; v. A se târî la picioarele cuiva. A SE TEME CA DE FOC: A se speria foarte tare; A fi foarte fricos; A se speria uşor; A nu se putea stăpâni; v. A se speria ca dracul de tămâie. A SE TEME C DE MAMĂ FOCULUI: A se ; speria foarte tare; A fi foarte fricos; A se speria uşor; A nu se putea stăpâni; v. A se speria ca dracul de tămâie. A SE TEME CA DE OALA MĂLAIULUI: A se speria foarte tare; A fi foarte fricos; A se speria uşor; A nu se putea stăpâni; v. A se speria ca dracul de tămâie. A SE TEME CA DRĂCUL DE! TĂMÂIE: A se speria foarte tare; A fi foarte fricos; A se speria uşor; A nu se putea stăpâni; v. A se speria ca dracul de tămâie. ASE TEME DE CEVA CA DE DRACUL: A se speria foarte tare; A fi foarte fricos; A se speria uşor; A nu se putea stăpâni; v. A se speria ca dracul de tămâie. A SE TEME DE CEVA CA DRACUL DE TĂMÂIE: A se speria foarte tare; A fi foarte fricos; A se speria uşor; A nu se putea stăpâni; v, A se speria ca dracul de tămâie. A SE TEME DE O UMBRĂ: A fi fricos; v. şi A se teme de umbra lui; A se teme de umbra sa; A se teme şi de o umbră; A se teme şi de umbra lui; A se teme şi de umbra sa. A SE TEME DE UMBRA. LUI: A fi fricos; v. A se teme de o umbră. ■\ - A SE THVÎE DE UMBRA SA: A fi fricos; v. A se teme de o umbră. ; A SE TEME ^PENTRU VIAŢA CUIVA: A vedea viaţa cuiva în pericol; A prevedea o nenorocire pentru cineva. A SE TEME ŞI DE O UMBRĂ: A fi peste măsură fricos; v. A se teme de o umbră. A SE TEME ŞI DE UMBRA LUI: A fi fricos; v. A se teme de o umbră. A SE TEME ŞI DE UMBRA SA: A fi fricos; v. A se teme de o umbră. A SE TERMINA CU BINE: Ă avea un sfârşit bun; A SE TERMINA CU CINEVA: A fi scos din combinaţie cineva; A nu mai avea cineva nicio şansă; A fi dat cineva la o parte. 649 A SE TRAGE DUPĂ... A SE TERMINA CU MIŞINĂ: A se duce belşugul; v. şi A se termina cu mişună. A SE TERMINĂ tu MIŞUNĂ: A se duce belşugul; v. A se termina cu mişină. A SE TERMINA ÎN COADĂ DE PEŞTE: A nu se lua nicio hotărâre; A nu fi rezolvat nimic; A rămâne totul neclar; v. şi A se termina în coadă de rândunică A SE TERMINA ÎN COADĂ DE RĂNDU-NICA: A nu se lua nicio hotărâre; A nu fi rezolvat nimic; A rămâne totul neclar; v. A se termina în coadă de peşte. A SE TERMINA LA EGALITATE: A nu învinge niciunul, nicio echipă; A obţine rezultate egale. A SE TERMINA PROST: A da un rezultat nedorit; A nu se termina bine; v. şi A se termina rău. A SE TERMINA RĂU: A da un rezultat nedorit; A nu se termina bine; v. A se termina prost. A SE TINDE PE CRUCE (înv.): A se răstigni. A SE TOCMI CA LA UŞA CORTULUI: A se certa; A se înjura; A se insulta; A ţipa; A urla. A SE TOCMI ÎNTR-UN CUVÂNT (CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fi într-un gând cu cineva; v. A fi într-un cuvânt (cu cineva). ASE TOCMI LA UN CUVÂNT {CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fl într-un gând cu cineva; v. A fi într-un cuvânt (cu cineva). A SE TOCMI LA STĂPÂN: A intra slugă la stăpân. A SE TOCMI PRE UN CUVÂNT (CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fi într-un gând cu cineva; v.Afi într-un cuvânt (cu cineva). A SE TOIEGI (pop.): A pomi; A o întinde;  o tuli. A SE TOPI CA LUMÂNAREA: A slăbi foarte repede; A fi tare bolnav; A fi pe moarte; v, şi A se topi de-a-n picioarele. A SE TOPI DE-A-N PICIOARELE: A slăbi foarte repede; A fi tare bolnav; A fi pe moarte; v. şi A se topi ca lumânarea. A SE TOPI DE CĂLDURĂ: A-i fi foarte cald; v. A muri de căldură  SE TOPI DE DOR: A-i fi foarte/dor de cineva; A tânji după cineva; v. A muri de dor. A SE TOPI DE DORUL CUIVA: A-i fi foarte dor de cineva; A tânji după cineva; v. A muri de dor. A SE TOPI DE DRAGOSTE: A iubi pe cineva; A fi îndrăgostit de cineva; v. şi A se topi după cineva. A SE TOPI DE DRAGOSTE PENTRU CINEVA: A iubi foarte mult pe cineva; v. şi A se topi de dragul cuiva. A SE TOPI DE DRAGUL CUIVA: A iubi foarte mult pe cineva; v. A se topi de dragoste pentru cineva. A SE TOPI DE PE PICIOARE: A se prăpădi pe încetul; v. A se stinge de pe picioare. A SE TOPI DE PE PICIOARELE: A se prăpădi pe încetul; v. A se stinge de pe picioare. A SE TOPI DE RÂS: A râde foarte tare. A SE TOPI DE RUŞINE: A-i părea foarte rău; A-i fi deosebit de ruşine. A SE TOPI DE SETE: A-i fi foarte sete; v. /I muri de sete. A SE TOPI DIN PICIOARE: A se prăpădi pe încetul; v. A se stinge de pe picioare. A SE TOPI DIN PICIOARELE: A se prăpădi pe încetul; v. A se stinge de pe picioare. ASE TOPI DUPĂ CINEVA: A iubi pe cineva; A fi îndrăgostit de cineva; v. A se topi de dragoste. A SE TOPI GHEAŢA: A face începutul; A începe; A dispărea încordarea între persoane; v, A rupe gheaţa. A SE TOPI ÎN GURĂ: A fi foarte dulce; A fi foarte bun. A SE TOPI LA INIMĂ (CUIVA): A se mistui de dragoste, de dor; v. Ai se topi inima (cuiva). A SE TOPI PE PICIOARE: A se prăpădi pe încetul; v. A se stinge de pe picioare. A SE TOPI VĂZÂND CU OCHH: A fi foarte bolnav; A fi pe moarte. A SE TOT DUCE: A merge fără încetare; A nu se mai opri. A SE TOT ÎMPIEDICA DE CINEVA: A da mereu peste cineva; A nu avea loc de cineva. A SE TRAGE CU GREU: A :fi foarte greu; A cere multă muncă. A SE TRAGE DE BRĂCINARI CU CINEVA: A fi în relaţii bune cu cineva; A fi bun prieten cu cineva; v. şi A se trage de brâu cu cineva; A se trage de curea cu cineva; A se ţine de brâu cu cineva. A SE TRAGE DE BRÂU CU CINEVA: A fi în relaţii bune cu cineva; A fi bun prieten cu cineva; v. A se trage de brăcinar cu cineva. A SE TRAGE DE CEVA (pop,): A se jena; A-i păsa de ceva. A SE TRAGE DE CUREA CU CINEVA: A fi în relaţii buhe cu cineva; A fi bun prieten cu cineva; v. A se trage de brăcinar cu cineva. Ă SE TRAGE DE LA CAZMA ŞI LOPATĂ: A trece de la o muncă grea la o altă muncă tot grea.  SE TRAGE DE LA UMBRĂ LA SOARE: A trândăvi; A lenevi. A SE TRAGE DIN NEAM BUN: A face parte din neam de oameni respectaţi. A SE TRAGE DE NEAM MARE: A face parte din neam de oameni mulţi dintr-o localitate. A SE TRAGE DE ŞIRETURI (CU CINEVA): A-şi permite familiarităţi cu cineva. A SE TRAGE DIN...: A preveni din..; A fi cauzat de.... A SI2 TRAGE DIN NEAMUL CUIVA: A fi rudă cu cineva. A SE TRAGE DIN OPINCĂ: A fi originar de la ţară. A SE TRAGE DUPĂ...: A semăna cu...; v. şi A se trage în partea..; Ase trage pe.... A SE TRAGE ÎNAPOI 650 A SE TRAGE ÎNAPOI: A se retrage. A SE TRAGE ÎN CHIP: A se fotografia; v. şi A se trage în poză; A se trage în tablou. A SE TRAGE ÎN PARTEA...: A semăna cu...; v. A se trage după.... A SE TRAGE ÎN POZĂ: A se fotografia; v. A se trage în chip. ASE TRAGE ÎN TABLOU: A se fotografia; v. A se trage în chip. A SE TRAGE LA CHIP: A slăbi; v. şi A se trage Ia faţă A SE TRAGE L DIVAN (înv.): A se prezenta în faţa divanului cu o cerere, cu o reclamaţie; A se adresa divanului; v. şi A trage Ia divan. A SE TRAGE LA FAŢĂ: A slăbi; v. A se (rage la chip. A SE TRAGE LA FUND: A căuta să nu fie observat. A SE TRAGE LA OBRAZ: A slăbi la faţă. A SE TRAGE LA ODIHNĂ: A se pensiona. A SE TRAGE LA O PARTE: A se da la o parte; A se retrage; A renunţa. A SE TRAGE PE...: A semăna cu... ; v. A se trage după. A SE TRAGE SEMNALUL DE ALARMĂ: A se atrage atenţia; A se avertiza; v. şi A trage semnalul de alarmă. A SE TRAGE UNII PE ALŢII: A se sprijini între ei; A se ajuta reciproc. A SE TRÂNTI CA O PLĂCINTĂ: A se întinde pe jos în toată lăţime. A ŞE TRECE CĂ PAINEA CALDĂ: A se vinde repede; A avea măre căutare. A SE TRECE CU DEDEOCHIUL: A se întrece cu gluma; v.Afi trecut cu gluma. A SE TRECE CU FIREA: A lua lucrurile prea în serios; A se speria; A se pierde; v. şi A se ţine cu firea. A SE TRECE CU GLUMA: A se întrece cu gluma; v. A fi trecut cu gluma. A SE TRECE CU LENEA: A fi foarte leneş. A SE TRECE CU ŞAGĂ: A se întrece cu gluma; v. A fi trecut cu gluma. A SE TRECE DE GLUMĂ: A se îngroşa gluma; v. A se îngroşa şaga. A SE TRECE DE ŞAGĂ: A se îngroşa gluma; v. A se îngroşa şaga. A SE TRECE DIN BĂUT: A bea prea mult; A se ameţi de băutură; v. şi A se trece din pahare. A SE TRECE DIN PAHARE: A bea prea mult; A se ameţi de băutură; v. A se trece din băut. A SE TRECE DIN VIAŢĂ: A deceda; A muri. A SE TREZI DIN BEŢIE: A-şi reveni după beţie; A reveni la realitate; A-şi da seama de realitate. A SE TREZI DIN LEŞIN: A-şi reveni;  se face bine. A SE TREZI DIN SOMN: A nu mai dormi; A se trezi la realitate; A-şi da seama de realitate; v. şi A se trezi din vis, A SE TREZI DIN VIS: A nu mai dormi; A se trezi la realitate; A-şi da seama de realitate; v. A se trezi din somn, A SE TREZI ÎN OŢELELE PUŞTII: A ieşi în bătaia puştii; v. A ajunge în oţelele puştii. A SE TREZI PREA TÂRZIU: A pierde ocazia; v. şi A se trezi prea târziu. A SE TREZI SINGUR CUC: A nu avea soţie; A nu avea prieteni; v. A fî singur ca cucul pe creangă. A SE TREZI LA REALITATE: A-şi da seama de realitate; A cunoaşte adevărul. A SE TREZI VORBIND: A vorbi vrute şi nevrute fără să-şi da seama ce spune. A SE TRUDI DE FACERE: A fi în durerile naşterii; v. şi A se (rudi de naştere. A SE TRUDI DEGEABA: A face lucruri inutile; A nu avea niciun succes; A nu realiza nimic; v. şi A se trudi în zadar. A SE TRUDI DE NAŞTERE: A fi în durerile naşterii; v. A se trudi de facere. Ă SE TRUDI DIN GREU: A munci mult; A bunei greu; A depune eforturi mari. A SE TRUDI IN OŢELELE PUŞTH: A ieşi, a ajunge în bătaia puştii. A SE TRUDI ÎN ZADAR: A face lucruri inutile; A nu avea niciun succes; A nu realiza nimic; v. A se trudi degeaba. A SE TUNDE CĂLUGĂR: A-şi tăia părul de pe cap înainte de a se călugări;  se face călugăr; A se călugări; v. şi A se tunde de călugăr; A se tunde de monah; A se tunde monah. ; Ă SE TUNDE DE CĂLUGĂR: A-şi tăia părul de pe cap înainte de a se călugări; A se face călugăr; A se călugări; v. A tunde călugăr. A SE TUNDE DE MONAH: A-şi tăia părul de pe cap înainte de a se călugări; A se face călugăr; A se călugări; v. A tunde călugăr. A ŞE ŢUNDE MONAH!: A-şi tăia părul de pe cap înainte de a se călugări; A se face călugăr; A se călugări; v. A tunde călugăr. A SE TURTI DE TOT: A se îmbăta criţă. A SE ŢINE ABANOS: A arăta mai tânăr decât vârsta pe care o are. A SE ŢINE AGĂŢAT DE CEVA: A nu ceda; A nu renunţa la ceva. A SE ŢINE AŢĂ: A nu se abate de la un drum; v. şi A se ţine aţă de un drum. A SE ŢINE AŢĂ DE UN DRUM: A nu se abate de la un drum; v. A se ţine aţă. A SE ŢINE BĂŢ: A se arăta în formă; A se arăta tare. A SE ŢINE BĂŢOS: A fi mândru; A fi plin de sine. ASE ŢINE BINE; A arăta viguros. A SE ŢINE BOGAT: A se crede bogat. A SE ŢINE BREAZ: A se purta corect; A face pe grozavul, pe deşteptul, pe isteţul; A SE ŢINE CA DRACUL DE CĂLUGĂR (DUPĂ CINEVA): A se ţine scai după cineva; v. şi A se ţine ca dracul de popă; A se ţine ca dracul după călugăr; A se ţine ca dracul după popă. 651 A SE ŢINE CU MÂINILE DE BURTĂ DE RÂS A SE ŢINE CA DRACUL DE POPĂ (DUPĂ CINEVA): A se {ine scai după cineva; v. şi Ase ţine ca dracul de călugăr. ASE ŢINE CA DRACUL DUPĂ CĂLUGĂR (DUPĂ CINEVA):' A se ţine scai după cineva; v. A se ţine ca dracul de călugăr. A SE ŢINE CA DRACUL DUPĂ POPĂ (DUPĂ CINEVA): A se ţine scai după cineva; v. A se ţine ca dracul de călugăr. A SE ŢINE CAIER: A se încăiera mtr-ima. A SE ŢINE CA INTR-UN MAŢ: A spune mereu acelaşi lucru. A ŢINE CA LA DUMNZEU: A ţine foarte mult (la cineva). A SE ŢINE CA LIPITOAREA DE OM: A nu- 1 lăsa în pace.:;: A SE ŢINE CA MAIUL CU COADĂ: A nu se lăsa; A nu renunţa; A nu ceda. ·; A SE ŢINE CA MÂNZULDUPĂ IAPĂ: A nu se despărţi de ea. A SE ŢINE CA NEGA-REA DE CINEVA (pop.)'. Ase ţi ne mereu de cineva; A ţine morţiş I a cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. şi A se ţine ca nevoia de om; A se ţine ca orbul de gard; A se ţine ca pulberea după câine; A se ţine ca răia de om; A se ţine ca scaietele de am; A se ţine ca scaiul (de cineva sau de ceva); A se ţine ca scaiul de oaie (de cineva sau de ceva); A se ţine ca zgaiba după cineva; A se ţine zgaiba de cineva; A se ţine zgaiba după cineva. A SE ŢINE CA NEVOIA DE OM: A se ţine mereu de cineva; A ţine morţiş la cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine ca nega-rea de cineva. A SE ŢINE CA ORBUL DE GARD: A se ţine mereu de cineva; A ţine morţiş la cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine ca nega-rea de cineva. A SE ŢINE CA PULBEREA DUPĂ CÂINE: A se ţine mereu de cineva; A ţine morţiş la cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine ca nega-rea de cineva A SE ŢINE CA RÂiA DE OM: : A ■: se -ţine mereu de cineva; A ţine morţiş la cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine ca nega-rea de cineva A SE ŢINE CA SCAIETE DE OM: A se ţine mereu de cineva; A ţine morţiş la cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine ca nega-rea de cineva A SE ŢINE CA SCAIUL (DE CINEVA, SAU DE CEVA): A se ţine mereu de cineva; A ţine morţiş la cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine ca nega-rea de cineva. A SE ŢINE CA SCAIUL DE OAIE (DE CINEVA, SAU DE CEVA): A se ţine mereu de cineva; A ţine morţiş la cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine ca nega-rea de cineva A SE ŢINE CA ZGAIBA DUPĂ CINEVA: A se ţine mereu de cineva; A ţine morţiş la cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine ca nega-rea de cineva. A SE ŢINE CĂIT: A regreta de mult timp. ; A SE ŢINE GARD: A merge în şir; A se înşirui; A se jine grămadă; v. şi A se ţine cârdiţă. A SE ŢINE CÂRDIŢĂ; A merge în şir; A se înşirui; A se ţine grămadă; v, A se ţine cârd. A SE ŢINE CIOPOR: A sta grămadă; v. şi A se ţine ciurpene. ^ : : A SE ŢINE CIURPENE: A sta grămadă; v. A se ţine ciopor. A SE ŢINE COADĂ DE CINEVA: A fi nedespărţit de cineva; A se ţine scai de cineva v. A merge coadă de cineva. A SE ŢINE COADĂ DUPĂ CINEVA: A fi nedespărţit de cineva; A se ţine scai de cineva v. A merge coadă de cineva. :■ A SE ŢINE COPĂCEL: A se ţine pe picioare; A merge drept fără să cadă; v. A merge copăcel. A SE ŢINE CRAMPON DE CINEVA: A se ţine mereu de cineva; A ţine morţiş la cineva; A : urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine ca nega-rea de cineva. n ASE ŢINE CU CAPUL PE SUS: A fi mândru; A fi orgolios; A fi încrezut; A fi înfumurat. A SE ŢINE CU CINEVA (pop.): A trăi cu cineva. A SE ŢINE CU COADA PE SUS: A prinde ; curaj; A ridica capul; A fi arogant, înfumurat fără motiv; A-şi da aere; v. A ridica coada pe sus. A SE ŢINE CU COADA SUS: A prinde curaj; : A ridica capul; A fi arogant, înfumurat Iară motiv; A-şi da aere; v. A ridica coada pe sus. : A SE ŢINE CU DINŢII DE...: A nu-i scăpa din mână; v. şi A se ţine cu dinţii şi cu ghearele de.... A SE ŢINE CU DINŢII: DE CEVA: A nu lăsa să-i scape din mână ceva. A SE ŢINE CU DINŢII ŞI CU: GHEARELE DE...: A nu-i scăpa din mână; v. A se ţine cu dinţii ■ de,,,. A SE ŢINE CU FIREA: A lua lucrurile prea în serios; A se speria; A se pierde; v. A se trece cu firea. A SE ŢINE CU GURA DE EL: A-l sfătui mereu; A-l certa mereu; A-l opri să facă ceva; v. şi A se ţine cu gura la el. A SE ŢINE CU GURA LA EL: A-l smtui mereu; A-l certa mereu; A-l opri să facă ceva; v. şi A se ţine cu gura la el. A SE ŢINE CUiMÂINILE DE BURTĂ DE RAS: A râde foarte tare; A râde în hohote; v. şi A A SE ŢINE CU MÂINILE DE INIMĂ DE RÂS 652 se ţine cu mâinile de inimă de râs; A se fine cu mâna de inimă de râs; A se ţine cu mâna de pântece de râs; A se ţine de burtă de râs. A SE ŢINE CU MÂINILE DE INIMĂ DE RAS: A râde foarte tare; A râde în hohote; v. A se ţine cu mâinile de burtă de râs. ASE ŢINE CU MÂINILE DE PÂNTECE DE RÂS: A râde foarte tare; A râde în hohote; v. A se ţine cu mâinile de burtă de râs. i A SE ŢINE CU MÂNA DE INIMĂ DE RÂS: A râde foarte tare; A râde în hohote; v.Ase ţine cu mâinile de burtă de râs. A SE ŢINE CU MÂNA DE PÂNTECE DE RÂS: A râde foarte tare; A râde în hohote; v. A se ţine cu mâinile de burtă de râs. A SE ŢINE CU NASUL ÎN SUS: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v.AJi cu nasul în sus. A SE ŢINE CU NASUL ÎN VÂNT: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v.Afi cu nasul în sus. A SE ŢINE CU NASUL PE^ SUSr A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A fi cu nasul în sus. A SE ŢINE CU NASUL SUS: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A fi cu nasul în sus. A SE ŢINE CU PARUL LA CINEVA: A-l forja să asculte de el. A SE ŢINE CU TOT DINADINSUL: A dori neapărat. A SE ŢINE CU TOT SATUL: A fi amanta mai multor bărbaţi din localitate, A SE ŢINE DE ALE SALE: A-şi vedea de ■.'treabă.· ■ :-r ■ A SE ŢINE DE BANCURI: A face glume; A glumi; A spune bancuri; A nu fi serios; A nu fi de încredere; v. şi A se ţine de cioace; A se ţine de comedii. A SE ŢINE DE BĂLĂLĂU: A face mereu scandal. A SE ŢINE DE BĂUTURĂ: A deveni alcoolic. A SE ŢINE DE BLENDERIT: A se purta ca o 'haimana.; :: A SE ŢINE DE BOACĂNE:: A face numai prostii; A se ţine de glume; A se ţine de năzbâtii; v. şi A se ţine de boaţe;  se ţine de boroboaţe; A se ţinedebosoroade. A SE ŢINE DE BOAŢE: A face numai prostii; A se ţine de glume; A se ţine de năzbâtii; v. A se ţine de boacăne. A SE ŢINE DE BOROBOAŢE: A face numai prostii; A se ţine de glume; A se ţine de năzbâtii; v. A se ţine de boacăne. A SE ŢINE DE BOSOROADE: A face numai prostii; A se ţine de glume; A se ţine de năzbâtii; v. A se ţine de boacănei A SE ŢINE DE BRAŞOAVE: A spune mereu prosdi; A spune mereu minciuni. A SE ŢINE DE BRÂU CU CINEVA: A fi în relaţii bune cu cineva; A fi bun prieten cu cineva; v. A se trage de brăcinar cu cineva. A SE ŢINE DE BUCHEA CĂRŢII: A respecta, a aplica cele învăţate din cărţi. A SE ŢINE DE BURTĂ: A avea dureri de burtă. A SE ŢINE DE BURTĂ DE RÂS: A râde foarte tare; A râde în hohote; v. A se ţine cu mâinile de burtă de râs. A SE ŢINE DE CAPUL CUIVA: A stărui fără încetare pentru a obţine ceva; A insista neîncetat pe lângă cineva; v. A se pune cu rugăminte pe lângă cineva. A SE ŢINE DE CAPUL CUIVA CA BOALA DE OM SĂNĂTOS: A nu lăsa în pace pe cineva; A cicăli, a plictisi, a bate la cap pe cineva; v. şi A se ţine de capul cuiva ca gaia de maţ; A se ţine de capul cuiva ca orbul de gard; A se ţine de capul cuiva ca râia de om. A SE ŢINE DE CAPUL CUIVA CA-GAIA DE MAŢ: A nu lăsa în pace pe cineva; A cicăli, a „ plictisi, a bate la cap pe cineva; v. A se fine de :'· capul cuiva ca boala de om sănătos. ■ A SE ŢINE DE CAPUL CUIVA CA ORBUL DE GARD: A nu lăsa în pace pe cineva; A cicâli, a plictisi, a bate la cap pe cineva; v. A se ţine de capul cuiva ca boala de om sănătos. A SE ŢINE DE CAPUL CUIVA RÂIA DE OM: A nu lăsa în pace pe cineva; A cicăli, a plictisi, a bale la cap pe cineva; v. A se ţine de capul cuiva ca boala de om sănătos. - A SE ŢINE DE CARTE: A învăţa; A studia; A merge la şcoală. ASE ŢINE DE CĂLĂLĂU (pop.): A se şine de certuri şi de scandal. A SE ŢINE DE CARA'MEA^ A nu mă lâsa în pace. :rv··: ;:v.: ·-/·;····;· : A SE ŢINE DE CÂRĂ: A se certa mereu; v. A o ţine într-o câră. A SE ŢINE DE CÂRCOTE: A fi mereu în ceartă; v; A o ţine într-ocâră. m A SE; ŢINE iDE CÂRŞENH: A fi mereu în ceartă; v. A o ţine într-o câră, - A SE ŢINE DE CHEFURI: A petrece; A chefui. A SE ŢINEDECIMEVA: A urmări pe cineva; A sta lângă cineva; A imita pe cineva; A sâcâi pe cineva; v. şi A se ţine de coada cuiva. A SE ŢINEDE CIOACE (pop.):A face glume; A glumi; A spune bancuri; A nu fi serios; A nu fi de încredere; v.Ase ţine de bancuri, y^ A SE ŢINE DE COADA CUIVA: A urmări pe cineva; A sta lângă cineva; A imita pe cineva; A sâcâi pe cineva; v. A se ţine de cineva. A SE ŢINE DE COADĂ: A veni şi el din urmă; A merge în urma grupului. A SE ŢINE DE COMEDII: A face glume; A glumi; A spune bancuri; A nu fi serios; A nu fi de încredere; v. A se ţine de bancuri. A SE ŢINE DE CONDIŢIE: A respecta înţelegerea, convenţia; A respecta clauza unei înţelegeri, a unei convenţii. A SE ŢINE DE CUVÂNT: A-şi respecLa angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de făgă-duială; A sta la cuvânt; A-şi fine făgăduiala A-şi 653 A SE ŢINE DE RUDĂ CU CINEVA ţine jurământul; A-şi ţine parola; A ţine jurământul; A ţine parola. A SE ŢINE DE DARA VELE CU LUMEA: A se certa cu lumea; A se ţine de cârcote, A SE ŢINE DE DISTRACŢII: A se distra mereu; A-şi irosi timpul în distracţii; A nu avea timp de muncă.. A SE ŢINE DE DRĂCII: A face mereu năzbâtii; v. şi A se ţine de drăcovenii. A SE ŢINE DE DRĂCOVENII: A face mereu n ăzbâtii; v, A se ţine de drăcii. A SE ŢINE DE DRUMURI: A călători mult. A. SE ŢINE DE FĂGADĂI: :A> nu imunei; A lenevi. A SEi ŢINE DE FĂGĂDUIALĂ: A -şi respecta angajamentul; promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A SE ŢINE DE FLEACURI: A face lucruri neînsemnate, fără valoare; A se ţine de mărunţişuri; v. şi A se ţine de nimicuri. A. SE ŢINE DE FUNDUL CUIVA (arg.): A se ţine scai de cineva; A linguşi pe cineva; v. A i se băga înfund cuiva. A SE ŢINE DE FUSTA MAMEI: A sta mereu în preajma sau sub ocrotirea mamei; v. şi A se ţine de fustele mamei; A se ţine de poala mamei; A se ţine de poalele mamei. A SE ŢINE DE FUSTELE MAMEI: A sta mereu în preajma sau sub ocrotirea mamei; v. A se ţine de fusta mamei. ASE ŢINE DE GĂINĂRII: A face mici afaceri necurate; A se ţine de furtişaguri; v. şi A umbla cu găinării. A SE ŢINE DE GÂT1 (CU CINEVA): A fi prieten la cataramă cu cineva; v. A ji de gât (cu cineva). A SE ŢINE DE GÂT2 (CU CINEVA): ;A se certa, a se bate cu cineva; v. şi A se lua de gât2 (cu cineva). A SE ŢINE DE GLUME: A nu fi om serios. A SE ŢINE DE GOANGE: A minţi; A spune prosti; v. şi A spune la goange. A SE ŢINE DE GOGLEZE: A face prostii; A se ţine de nimicuri. A SE ŢINE DE GOGOŞI: A înşira la minciuni. A SE ŢINE DE HÂRĂ: A se certa mereu; A fi mereu în scandal; se duşmăni; v. şi A se ţine de hârâială. A SE ŢINE DE HĂLĂLĂU: A se certa mereu; A fi mereu în scandal; se duşmăni; v. A se ţine de hărâ. A SE ŢINE DE HÂRÂIALĂ: A se certa mereu; v. A se ţine de hâră. A SEŢINEDE IORDANE: A nu fi om serios. A SE ŢINE DE iNCĂIERAT: A se încăiera prea des.·:-· A SE ŢINE DE JURĂMÂNT: A -şi respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A SE ŢINE DE LUCRU: A lucra, a munci mereu; A nu lenevi; A nu sta degeaba. A SE ŢINE DE MÂNĂ: A fî la fel cu cineva; A se potrivi cu cineva; A se înhăita cu cineva. A SE ŢINE DE NAS: A-i puţi ceva; A avea ceva un miros neplăcut; A nu suferi ceva sau pe cineva. A SE ŢINE DE NĂSĂRÂMBE: A face năzbâtii; v. şi A se ţine de năzbâtii. A SE ŢINE DE NĂZBÂTII: A face năzbâtii; v. A se ţine de năsărâmbe. A SE ŢINE DE NEBUNH: A face prostii; A nu fi serios; A nu se putea stăpâni; v. şi A se ţine de pozne; A se ţine de şotii; A se ţine de ştrengării; A se ţine de trăsnăi. A SE ŢINE DE NIMICURI: A face lucruri neînsemnate, fără valoare; A se ţine de mărunţişuri; v. A se ţine dejleacuri. A :SE ŢINE DE O: CĂRARE: A-şi vedea de dramul său; A-şi vedea de treburile cale; v. şi A se ţine de un drum. A SE ŢINE DEOPARTE DE...: A se abţine de la ceva; A sta retras; A nu se amesteca; A nu se implica; v. şi A se ţine departe de..; A se ţine la distanţă; A se ţine la o parte. A SE ŢINE DE PANGLICI: A înşela lumea. : A SE ŢINE DE PAROLĂ: A-şi respecta anga- jamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A SE ŢINE DEPARTE DE...: A se abţine de la ceva; A sta retras; A nu se amesteca; A nu se implica; v. A se ţine deoparte de.... A SE ŢINE DEPARTE DE APĂ CURGĂTOARE: A se feri de primejdii; A évita pericolele. A SE ŢINE ; DE PASUL CUTVA: A urma pe cineva; A urmări pe cineva. A SE ŢINE DE POALA CUIVA: A sta mereu în preajma cuiva; A imita pe cineva; A face ce face . cineva. A SE ŢINE DE POALA MAMEI: A sta mereu în preajma sau sub ocrotirea mamei; v. A se ţine de fusta mamei. A SE ŢINE DE POALELE CUIVA: A sta mereu în preajma cuiva; A sta sub ocrotirea cuiva. A SE ŢINE DE POALELE MAMEI: A sta mereu în preajma sau sub ocrotirea mamei; v. A se ţine de fusta mamei. A SE ŢINE DE POANTE (fam.); A glumi; A şugui. A SE ŢINE DE POZNE: A face prostii; A nu fi serios; A nu se putea stăpâni; v. A se ţine de nebunii. , A SE ŢINE DE PROCESE CU LUMEA: A reclama des la justiţie. A SE ŢINE DE PROSTH: A nu se controla; A face numai prostii. A SE ŢINE DE PULPANA CUIVA: A urmări cu insistenţă pe cineva; A nu da pace cuiva; A se ţine scai. A SE ŢINE DE RELE: A face numai lucruri rele; A face numai lucruri periculoase. A SE ŢINE DE RUDĂ CU CINEVA: A se socoti neamuri; A se considera, a se pretinde din aceeaşi familie cu cineva; v. şi A se ţine rudă cu cineva. A SE ŢINE DE SĂMÂNŢĂ 654 A SE ŢINE DE SĂMÂNŢĂ: A se păstra pentru înmulţire. A SE ŢINE DE SUBSUOARĂ: A merge la braţ; v. şi A se ţine de subsuori. A SE ŢINE DE SUBSUORI: A merge la braţ; v. A se ţine de subsuoară. A SE ŢINE DE ŞOTII: A face prostii; A nu fi serios; A nu se putea stăpâni; v. A se ţine de nebunii. A SE ŢINE DEŞTEPT: A se socoti deştept. A SE ŢINE DE ŞTRENGĂRII: A face prostii; A nu fi serios; A nu se putea stăpâni; v, A se ţine de nebunii. A SE ŢINE DE TACLALE: A sta la discuţii prelungite. A SE ŢINE DE TĂMBĂLĂU: A face mereu scandal; v. şi A se ţine de tărărău. A SE ŢINE DE TĂRĂRĂU: A face mereu scandal; v. A se ţine de tămbălău. A SE ŢINE DE TOCMEALĂ: A respecta o învoială, o înţelegere; v. şi A-şi ţine tocmeală. A SE ŢINE DE TRĂSNĂI: A face prostii; A .nu fi serios; A nu se putea stăpâni; v. A se ţine de nebunii. A SE ŢINE DE TREABĂ: A munci; A-şi vedea de treabă. A SE ŢINE DE UMBRA CUIVA: A urmări, a supraveghea pe cineva; v. şi A se ţine de urmele cuiva. A SE ŢINE DE UN DRUM: A-şi vedea de drumul său; A-şi vedea de treburile cale; v. A se ţine de o cărare. A SE ŢINE DE UN FIR DE AŢĂ: A fi la un pas de moarte; A fi într-o situaţie precară; v. şi A se ţine în aţă; A se ţine într-un fir; A se ţine numai de un fir de aţă; A se ţine numai în aţă; A se ţine numai într-un fir; A se ţine numai într-un fir de aţă; A se ţine numai într-un fir de păr. A SE ŢINE DE URMELE CUIVA: | A urmări, a supraveghea pe cineva; v. A se ţine de umbra cuiva. A SE ŢINE DE VORBĂ: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A SE ŢINE DREPT: A fi curajos; A fi dârz; A fi demn;  fi orgolios; Ă fi plin de sine. A SE ŢINE DREPT CA MAiUL FĂRĂ COADĂ: A fi la pământ. A SE ŢINE DROAIE DUPĂ CINEVA: A urma «n ceată pe cineva. A SE ŢINE DRUG: Ă fi tare ca'piatra. ^ A SE ŢINE DRUG DE CINEVA A fi nedespărţit de cineva; v, A rămâne drug de cineva. A ŢINE DRUMUL CUIVA: A opri pe cineva din drum. A SE ŢINE DUPĂ CINEVA: A fi;nedespărţit de cineva; v. A rămâne drug de cineva. A ŞE ŢINE DUPĂ CINEVA CA DRACUL DUPĂ CĂLUGĂR: A fi nedespărţit de cineva; v. A rămâne drug de cineva. A SE ŢINE DUPĂ CINEVA CA DRACUL DUPĂ POPĂ: A fi nedespărţit de cineva; v. A rămâne drug de cineva. A SE ŢINE DUPĂ CINEVA CA DUPĂ URS: A fi nedespărţit de cineva; v. A rămâne drug de cineva. A SE ŢINE DUPĂ CINEVA CA MÂNZUL DUPĂ IAPĂ: A fi nedespărţit de cineva; v. A rămâne drug de cineva. A SE ŢINE DUPĂ CINEVA CA PUII DUPĂ CLOŢĂ: A fi nedespărţit de cineva; v. A rămâne ■■ drug de cineva. A SE ŢINE DUPĂ COADA CUIVA: A se linguşi pe lângă cineva; A: căuta protecţia cuiva; A se ţine scai de cineva; v. şi A se ţine după fundul cuiva; A se ţine după turul cuiva. A SE ŢINE DUPĂ FUNDUL CUIVA: A se linguşi pe lângă cineva; A căuta protecţia cuiva; A se ţine scai de cineva; v. A se ţine după coada cuiva. A : SE ŢINE ;■ DUPĂ FUSTE: A umbla după : femei. A SE ŢINE DUPĂ TURUL CUIVA: A se linguşi pe lângă cineva; A căuta protecţia cuiva; A se ţine scai de cineva; v. A se ţine după coada cuiva. A SE ŢINE FUDUL: A fi încrezut, îngâmfat; A fi plin de sine; A fi arogant. A SE ŢINE FUNIE: A se întinde; A continua / neîntrerupt. A SE ŢINE GAIE DE CINEVA: A ■ urmări, a r însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. şi A se ţine gaiţă de cineva; A se ţine gaie după cineva; Ase ţine gaiţă după cineva. A SE ŢINE GAffi DUPĂ CINEVA: A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine gaie de cineva; A se ţine grapă de cineva; A se ţine grapă după cineva. A SE ŢINE GAIŢĂ DE CINEVA: A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine gaie de . cineva. , A SE ŢINE GAIŢĂ DUPĂ CINEVA: A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine gaie de cineva. A SE ŢINE GATA: A sta pregătit pentru a face .··.·; ceva. x ASE ŢINE GÂNJ DE CEVA (pop.): A se ţine scai de cineva; A nu-i da pace cuiva; v. şi A se ţine gârbă de cineva. A SE ŢINE GÂRBĂ DE CINEVA: A se ţine scai de cineva; A nu-i da pace cuiva; v. A se ţine gânj de cineva. A SE ŢINE GRAPĂ DE CINEVA: A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine gaie de cineva. A SE ŢINE GRAPĂ DUPĂ CINEVA: A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine gaie de cineva. 655 A SE ŢINE NOROCUL CA PULBEREA DUPĂ CÂINI A SE ŢINE GREU LA PREŢ: A nu reduce nimic din suma cerută la o vânzare; v. şi A ţine la preţ. A SE ŢINE ÎN AŢĂ: A fi la un pas de moarte; A fi într-o situaţie precară; v. A se ţine de un Jir de aţă. A SE ŢINE ÎN BRAŢE: A se iubi; A-şi manifesta dragostea. A SE ŢINE ÎNCĂ PE PICOARE: A mai avea putere; A mai fi în forţă; A mai avea de trăit.  SE ŢINE ÎN COLŢI CA CÂINII: A se încăiera. A SE ŢINE ÎN COLŢI CU LUMEA: A se certa cu lumea. A SE ŢINE ÎN FIINŢĂ: A exista; A se afla; A se menţine; A fi în ordine; A fi în regulă; v. ÂJi în fiinţă. A SE ŢINE ÎNFIPT: A sta nemişcat, neclintit, ţeapăn; A fi îndrăzneţ; A fi obraznic. Ă SE ŢINE ÎN PAS CU. A fi Ia curent cu..; A nu rămâne,după.... Ă SE ŢINE IN PAS CU MODĂ: A fi la modă; A se purta modem; A fi elegant. Ă SE ŢINE ÎN PĂR: A fi în mare pericol; A nu fi. rezistent. A SE ŢINE ÎN PICIOARE: A sta în picioare; A se însănătoşi; A se reface material. A SE ŢINE ÎN POZIŢIE DE DREPŢI: A asculta; A fi ascultător; A nu face nimic de la sine. A SE ŢINE ÎN REZERVĂ: A se păstra; A se pune deoparte; A nu se expune; A nu se arăta. A SE ŢINE ÎNTR-UN FIR: A fi la un pas de moarte; A fi într-o situaţie precară; v. şi A se ţine de un fir de aţă; A se ţine de un fir de păr, A SE ŞINE ÎNTR-UN FIR DE AŢĂ: A fi la un pas de moarte; A fi într-o situaţie precară; v. A se ţine de un fir. A SE ŢINE ÎNTR-UN FIR DE PĂR: A fi la un pas de moarte; A fi într-o situaţie precară; v. A se ţine de un fir. ^ ■ A SE ŢINE ÎN UMBRĂ: A nu se da în vileag; v. şi A sta în umbră A SE ŢINE LA CURENT: A fi bine informat; A se informa; v. A fi la curent. A SE ŢINE LA DISTANŢĂ: A se abţine de Ia ceva; A sta retras; A nu se amesteca; A nu se implica; v. A se ţine deoparte de.... > A SE ŢINE LA DRUM CU PARUL: A fi periculos; A fi duşmănos, A SE ŢINE LAIE DE CINEVA: A umbla zgomotos după cineva; v. şi A se ţine laie după cineva. A SE ŢINE LAIE DUPĂ CINEVA: A umbla zgomotos după cineva; v. A se ţine laie de cineva. A SE ŢINE LA ÎNĂLŢIME: A fi preţuit; A fi stimat. A SE ŢINE LANDRĂ: A merge grămadă; v. şi A umbla londră. A SE ŢINE LANŢ: A . se succede în număr mare. A SE ŢINE LA O PARTE: A se abţine de la ceva; A sta retras; A nu se amesteca; A nu se implica; v. şi A se ţine deoparte de.... A SE ŢINE LA SCUTEALĂ: A se apăra; A se adăposti; A părtini cu cineva; v. A pune la scuteală. A SE ŢINE LA SUPRAFAŢĂ: A se menţine; A nu ceda; A fi în formă; v. şi A se ţine la zi. A SE ŢINE LA ZI: A se menţine; A nu ceda; A fi în formă; v. A se ţine la suprajaţă. A ŞE ŢINE LEGAT DE FUSTA EI: A nu se despărţi de ea. A SE ŢINE LIPCĂ DE CINEVA (pop.): A fi nedespărţit de cineva; v, A rămâne drug de cineva, : A SE ŢINE LIPCĂ DUPĂ CINEVA (pop.): A fi nedespărţit de cineva; v. A rămâne drug de . ' cineva. A SE ŢlNE LOCULUI: A nu-şi părăsi locul; A nu pleca niciunde; A-şi vedea de treabă. A SE ŢINE' MAI CU CAP: A proceda mai inteligent; A-şi ridica pretenţiile; A fi mai deştept. A SE ŢINE MAI PRESUS DE...: A se ridica deasupra. ..\v. A fi mai presus de.... A SE ŢINE MARE: A fi mândru, semeţ, fudul. A SE ŢINE MARE ŞI TARE: A se crede important. A SE ŢINE MĂREŢ: A fi mândru. \ A SE ŢINE MÂNDRU: A ii fudul; A fi înfumurat; A umbla cu nasul pe sus.  SE ŢINE MÂNZ: A fi nedespărţit de cineva; A se ţine scai de cineva; v. A merge coadă de cineva. A. ŞE,ŢINE MÂNZ DE CINEVA: A. fi nedespărţit de cineva; A se ţine scai de cineva; v. A merge coadă de cineva. ' A SE ŢINE MÂNZ DUPĂ: CINEVÂ: A fi nedespărţit de cineva; A şe ţine scai de cineva; v. A merge coadă de cineva. A SE ŢINE MORT DUPĂ CINEVA SAU CEVA: A face tot posibilul pentru a obţine ceva; A fi foarte îndrăgostit de cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva ; v. şi A se ţine morţiş după cineva; A se ţine scai de cineva sau ceva; A se ţine scai după cineva sau ceva; A se ţine târş după cineva sau ceva; A umbla mort după cineva sau după ceva. A SE ŢINE MORŢIŞ DUPĂ CINEVA SAU CEVA: A face tot posibilul pentru a obţine ceva; A fi foarte îndrăgostit de cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine mort după cineva sau ceva. A: SE ŢINE NOROCUL CA PULBEREA DUPĂ CÂINE: A ayea ghinion; A nu reuşi; A fi foarte sărac; v. şi A se ţine norocul ca pulberea după câini; A se ţine sărăcia (după cineva). A SE ŢINE NOROCUL CA PULBEREA DUPĂ CÂINI: A avea ghinion; A nu reuşi; A fi foarte sărac; v. A se ţine norocul ca pulberea după câine. A SE ŢINE NOROCUL DUPĂ CINEVA 656 A SE ŢINE NOROCUL DUPĂ CINEVA: A avea noroc; A reuşi. A SE ŢINE NUMAI DE NEFĂCUTE:A face numai boroboaţe; A face numai prostii. Ă SE ŢINE NUMAI DE UN Flit DE AŢĂ: A fi la un pas de moarte; A fi într-o situaţie precară; v. A se ţine de un jir de aţă. A SE ŢINE NUMAI ÎN AŢĂ: A fi la un pas de moarte; A fi într-o situaţie precară; v. A se ţine de un Jir de aţă. A SE ŢINE NUMAI ÎNTR-UN FIR: A fi la un pas de moarte; A fi într-o situaţie precară; v. A se ţine de un Jir de aţă. A SE ŢINE NUMAI ÎNTR-UN FIR DE PĂR: A fi la un pas de moarte; A fi într-o situaţie precară; v. A se ţine de un Jir de aţă. A SE ŢINE PE LOC: A sta pe loc; A nu progresa; A nu înainta. A SE ŢINE PE PICIOARELE LUI; A nu depinde de altul. A SE ŢINE PE URMELE CUIVA: A umbla după cineva; A urmări pe cineva; A nu se distanţa de cineva. A SE ŢINE RAZNA: A merge, a pleca fără nicio ţintă; A pleca pe o cale greşită. A SE ŢINE RELELE DE CINEVA: A avea necazuri mari cineva. A SE ŢINE RUDĂ CU CINEVA: A se socoti rude;: A se considera, a se pretinde din aceeaşi familie cu cineva; v. A se ţine de rudă cu cineva A ŢINE SACUL LA GURĂ: A economisi; A nu risipi ce are. A SE ŢINE SĂRĂCIA CA PULBEREA DUPĂ CÂINE: A avea ghinion; A nu reuşi; A fi foarte sărac; v. A ţine norocul ca pulberea după câine. A _SE ŢINE SĂRĂCIA CA PULBEREA DUPĂ CÂINI: A avea ghinion; A nu reuşi; A fi foarte sărac; v. A ţine norocul ca pulberea după câine. A SE ŢINE SĂRĂCIA DUPĂ CINEVA: A avea ghinion;  nu reuşi; A fi foarte sărac; v. A ţine norocul ca pulberea după câine. A SE ŢINE SCAI DE CINEVA SAU DE CEVA: A face tot posibilul pentru ă obţine ceva; A fi foarte îndrăgostit de cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine mort după cineva sau ceva. A SE ŢINE SCAI DUPĂ CINEVA SAU CEVA: A face tot posibilul pentru a obţine ceva; A fi foarte îndrăgostit de cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine mort după cineva sau ceva. A SE ŢINE SUS ŞI TARE: A fi mândru şi puternic. A SE ŢINE ŞIR: A se ţine unul după altul; A merge în şir; A merge unul după altul. A SE ŢINE ŞUGĂ (DE CINEVA) (pop.): A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se agăţa ca scaiul (de cineva). A SE ŢINE TARE: A rezista; A nu ceda; A nu renunţa; v. şi A se fine tare pe poziţie. A SE ŢINE TARE PE POZIŢIE: A rezista; A nu ceda; A nu renunţa; v. A se ţine tare A SE ŢINE TÂRŞ DUPĂ CINEVA SAU CEVA: A face tot posibilul pentru a obţine ceva; A fi foarte îndrăgostit de cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine mort după cineva sau ceva. A SE ŢINE ŢEAPĂN PE PICIOARE: A fi în putere; A avea forţă; A nu se lăsa; A nu ceda. A SE ŢINE UNUL DE ALTUL: A nu se despărţi; A fi mereu împreună; A colabora frumos. Ă SE ŢINE ZGĂIB DE CINEVA: A se ţine mereu de cineva; A ţine morţiş la cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v, A se ţine ca nega-rea de cineva. A SE ŢINE ZGAIE DE CINEVA: A se ţine mereu de cineva; A ţine morţiş la cineva; A urmări, a însoţi pretutindeni pe cineva sau ceva; A fi deosebit de insistent pe lângă cineva; v. A se ţine ca nega-rea de cineva. A SE UITA ACRU:  se uita la cineva neprietenos; A se uita chiorâş; v. şi A se uita cam acru la cineva. A SE UITA CA BOUL: Ase uita ca un prost; A nu pricepe nimic; v. şi A se uita ca boul la poarta nouă; A se uita ca boul la poartă nouă. Ă ŞE UITA CA BOUL LA POARTA NOUĂ: A se uita ca un prost; A nu pricepe nimic; v. A se uita ca boul.  şis UITĂ CA BOUL LA POARTĂ NOUĂ: A se uita ca un prost; A nu pricepe nimic; v. A se uita ca boul. A SE UITĂ CA CÂINILE-N URCIOR: A pofti degeaba; A dori degeaba; A nu avea cum sâ ajungă; A nu avea cum să obţină. Ă SE UITA CA CHIOARDA: A priyi duşmănos; Aprivi cu coada ochiului. ?"> A SE UITA CA DIN POD: A fi îngâmfat, mândrii, trufaş; v./t călca ca din pod. A SE UITACALA DRACU: Anu-i plăcea. A SE UITA CA LA DUMNEZEU: A privi cu mare plăcere. A SE UITA CA LA NU ŞTIU CE: A privi ca la o minune. Ă SE UITĂ CA LA O FLOARE: A privi încântat. A SE UITA CA LA UN NIMICA: A nu-i da nicio atenţie. A SE UITA CA LUPUL: A privi cu duşmănie; A-şi manifesta ura; A fi gata să-i facă un rău. A SE UITA CA DRACUL LA POPĂ: A se uita urât la cineva; v. şi A se uita ca la dracul, A SE UITA CA LA DRACUL: A se uita urât la cineva; v. şi A se uita ca dracul la popă. 657 A SE UITA CU UN OCHI LA SLĂNINĂ Şl CU ALTUL LA FĂINĂ A SE UITA CA LA SOARE: A privi pe cineva cu multă simpatie, cu multă dragoste, v A SE UITA CA LA UN CIREŞ COPT (LA CINEVA): A se uita cu admiraţie, cu dragoste la cineva. A SE UITA CAM ACRU LA CINEVA: A se uita la cineva neprietenos; A se uita chiorâş; v. A se uita acru. A SE UITA CA MÂŢA ÎN CALENDAR (fam,): A nu pricepe nimic; y. şi A se uita ca pisica în calendar. A SE UITA CA MÂŢA LA PEŞTE: A se uita cu lăcomie; v. şi A se uita ca pisica Ia tigaie, A SE UITA CA O CUTRĂ:; A privi cu ochi nesinceri. A SE UITA CA PISICA ÎN CALENDAR: A nu pricepe nimic; v. A se uita ca mâţa în calendar. A SE UITA CA PISICA LA TIGAIE: A se uita cu lăcomie; v. A se uita ca mâţa la peşte. A SE UITA CA PRIN SITĂ: A se uita printre gene. A SE UITA CA TOŢI DRACII: A privi urât. A SE UITA CA VACA LA POARTA NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate; v. A rămâne ca boul la poarta nouă. A SE UITA CA VACA LA POARTĂ NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate; v. A rămâne ca boul la poarta nouă. A SE UITA CA VIŢELUL LA POARTA NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate; v. A rămâne ca boul la poarta nouă. A SE UITA CA VIŢELUL LA POARTĂ NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate; v. A rămâne ca boul la poarta nouă. A SE UITA CHIORÂŞ: A privi cruciş; A fi saşiu; A se uita cu duşmănie; v. şi A se uita chiorâş la cineva; A se uita cruciş; A se uita cu un ochi la răsărit şi cu altul la apus; A se uita cu un ochi la slănină şi cu altul la făină. A SE UITA CHIORÂŞ LA CINEVA: A privi cruciş; A fi saşiu; a se uita cu duşmănie; v. A se uita chiorâş. A SE UITA CRUCIŞ: A privi cruciş; Ă fi saşiu; A se uita cu duşmănie; v. A se uita chiorâş. A SE UITA CRUNT LA CINEVA SAU LA CEVA: A se uita încruntat, cu duşmănie la cineva sau la ceva; v. A privi crunt la cineva sau la ceva. A SE UITA CU ALBUL OCHILOR: A se uita duşmănos. A SE UITA CU ALŢI OCHI: A-şi schimba părerea în bine. A SE UITA CU ALŢI OCHI LA MINE: A începe să mă aprecieze. A SE UITA CU ATENŢIE LA CEVA A SE UITA CU COADA OCHIULUI (LA CINEVA SAU LA CEVA): A se uita pe furiş; A privi din fugă fară a fi observat; A face .cuiva-un semn discret cu ochiul; v. A privi cu coada ochiului (la cineva sau la ceva). A SE UITA CU DISPREŢ: A privi cu silă, cu ură, cu duşmănie; A-şi manifesta silă, ură, duşmănie. A SE UITA CU DRAGODTE: A privi cu plăcere, ; ; - A SE UITA CU ÎNŢELEGERE: A fi de acord; A aproba. A SE UITA CU ÎNŢELES: A se înţelege prin priviri.;: V A SE UITA CU JIND: A privi plin de dorinţă; A-şi manifesta dorinţa. A SE UITA CU JIND:LA CEVA: A;privi ceva plin de dorinţă; A-şi manifesta dorinţa jpentru ceva. A SE UITA CU MÂNA STREAŞINĂ: A privi în depărtare; A căuta ceva cu ^privirea în depărtare; A se uita la cineva, la ceva în depărtare; v, şi A se uita cu mâna streaşină deasupra ochilor; A se uita cu mâna streaşină la ochi; A se uita cu mâna streaşină pe ochi; v.d:Ai ’·· A SE UITA CU MÂNA STREAŞINĂ DEASUPRA OCHILOR: A privi în depărtare; A căuta ceva cu privirea în depărtare; A se uita la cineva, la ceva în depărtare; v. A se uita cu mâna streaşină. - A SE UITA CU MÂNA STREAŞINĂ LA OCHI: A privi în depărtare; A căuta ceva cu privirea în depărtare; A se uita la cineva, la ceva în depărtare; v. A se uita cu mâna streaşină. A SE UITA CU MÂNA STREAŞINĂ^PE OCHI: A privi îndepărtare; A căuta ceva cu privirea în depărtare; A se uita la cineva, la ceva în depărtare; v. A se uita cu mâna streaşină. : AE UITA CU MIRARE: A se mira cu ce vede. A SE UITA CU NIŞTE OCHI MARI: A privi cu uimire; v. şi A se uita cu ochi mari. ASE UITA CU OCHI BUNI LA CINEVA: A privi cu bunăvoinţă, cu dragoste la cineva; v. A căuta cu ochi buni la cineva. : A SE UITA;CU OCHII: A nu avea ce face; A nu putea interveni. A SE UITA CU OCHII CÂT CEPELE: A privi atent; A se holba. A SE UITA CU OCH2I DUŞI: A se uita cu ochii obosiţi; A-şi exprima supărarea, tristeţea A SE UITA CU OCHII RAI: A se uita cu duşmănie. A SE UITA CU OCHII ŢAPORI: A avea o privire vie. A SE UITA CU OCHI MARI: A privi cu uimire; v. A se uita cu nişte ochi mari. A SE UITA CU UN OCHI LA GAIE ŞI CU ALTUL LA TIGAIE: A fi saşiu. A SE UITA CU UN OCHI LA RĂSĂRIT ŞI CU ALTUL LA APUS: A privi cruciş; A fi saşiu; A se uita cu duşmănie; v. A se uita chiorâş, A SE UITA CU UN OCHI LA SLĂNINĂ ŞI A SE UITA DE PARCĂ TOATĂ LUMEA ÎI E DATOARE CU CEVA 658 CU ALTUL LA FĂINĂ: A privi cruciş; A fi saşiu; a se uita cu duşmănie; v. A se uita chiorâş. A SE UITA DE PARCĂ TOATĂ LUMEA ÎI E DATOARE CU CEVA: A fi arogant, înfumurat; A desconsidera, a dispreţul pe toată lumea; v. şi A se uita de sus (la cineva sau la ceva). A SE UITA DE SUS (LA CINEVA SAU LA CEVA): A fi arogant, înfumurat; A desconsidera, a dispreţui pe cineva sau ceva; v, A se uita de parcă toată lumea îi e datoare cu ceva. A SE UITA DIN POD: A fi îngâmfat, mândru, trufaş; v. A călca ca din pod. A SE UITA DOAR SĂ IA: A fi lacom; A fi apucător. A SE UITA DREPT ÎN OCHII CUIVA: A privi pe cineva drept în ochi; A privi unul în ochii celuilalt; A-i cere socoteală; A-l pune la punct; v. şi A se uita ţintă în ochii cuiva. A SE UITA DUPĂ SOARE: A se lenevi. A SE UITA FĂRĂ DE ŢINTĂ: A privi în goi; A se uita fără sâ vadă; v. A privi fără de ţintă. A SE UITA FĂRĂ ŢINTĂ: A privi în gol; A se uita fără să vadă; v. A privi fără de ţintă. A SE UITA FIX LA CINEVA SAU CEVA: A nu-şi lua ochii de la cineva sau ceva; A privi cu mare atenţie pe cineva sau ceva; A supraveghea pe cineva sau ceva. A SE UITA GALEŞ (LA CINEVA): A privi cu duioşie, cu dragoste, cu tristeţe la cineva. A SE UITA ÎNAPOI: A privi în urmă; A-şi aminti de trecut. A SE UITA ÎN CER: A nu putea face nimic. A SE UITA ÎNCHIONDORÂŞ: A se uita duşmănos. A SE UITA ÎNCOACE, A SE UITA ÎNCOLO: A fi tare neliniştit. A SE UITA ÎN COARNE CUIVA: A ţine seamă de dorinţele, de capriciile cuiva; A alinta, a răsfăţa pe cineva; v. A căuta în coarne (cuiva). A SE UITA ÎN COARNELE CUIVA: A ţine seamă de dorinţele, de capriciile cuiva; A alinta, a răsfăţa pe cineva; v. A căuta în coarne (cuiva). A SE UITA ÎN CRUCE: A se uita drept în ochii cuiva; v. şi A se uita în crucea cuiva; A se uita la crucea cuiva. A SE UITA ÎN CRUCEA CUIVA: A se uita drept în ochii cuiva; v. A se uita în cruce. A SE UITA ÎN FUNDUL OALEI: A trage zdravăn la măsea; v. şi A se uita la fundul oalei. A SE UITA ÎN FUNDUL PAHARULUI: A trage zdravăn la măsea; v. A se uita în fundul oalei. A SE UITA ÎN GOL: A sta cu privirea pierdută; A privi aiurea; A privi fără ţintă. A SE UITA ÎN GURA CUIVA: A asculta cu atenţie ce spune; A fi atent la ce spune cineva; v. şi Ase uita la gura cuiva. A SE UITA ÎN GURA OMULUI CÂND VORBEŞTE: A asculta atent; A fi foarte atent la ce se spune; v. şi A se uita în ochii omului când vorbeşte. A SE UITA ÎN OCHII OMULUI: A privi omul drept în faţă. A SE UITA ÎN OCHII OMULUI CÂND VORBEŞTE: A asculta atent; A fi foarte atent la ce se spune; v. A se uita în gura omului când vorbeşte. A SE UITA ÎN PĂMÂNT: A-şi manifesta timiditatea; A fi timid. A SE UITA ÎNTR-0 PARTE LA OM: A privi duşmănos sau cu dispreţ. A SE UITA ÎN ZARE (LA CEVA): A privi în lumină un obiect transparent; v. A privi în zare (ceva). A SE UITA LA CEAS: A se grăbi;  aştepta ceva de mult timp; A nu mai avea răbdare. A SE UITA LA CINEVA: A băga în seamă pe cineva. A SE! UITA LA CRUCEA CUIVA: A se uita drept în ochii cuiva; v. A se uita în cruce. A SE UITA LA EL CA LA OCHU DIN CAP: A-i fi tare drag. A SE UITA LA GURA CUIVA: A asculta cu atenţie ce spune; A fi atent la ce spune cineva; v. A se uita în gura cuiva. A SE UITA LA OM CU ALBUL OCHILOR: A privi duşmănos. A SE UITA LUNG: A privi mirat, atent, surprins, nedumerit; v. A privi lung. A SE UITA LUNG LA CINEVA: A măsura pe cineva cu privirea; A-I cerceta. : A A SE UITA MIERLIU: A privi galeş, drăgăstos, duios. A SE UITA PĂLIŞ (LA CINEVA) (pop.): A se uita chiorâş la cineva; A trage cu ochiul la cineva; A SE UITA PE GAURA CHEII: A controla pe cineva; A dori să afle ceva; A se băga în viaţa cuiva. A SE UITA PESTE UMĂR LA EL: A-l dispreţui; v. şi A se uita peste umeri la el. A SE UITA PESTE UMERI LA EL: A-l dispreţui; v. A se uita peste umăr la el. A SE UITA PE SUB GENE: A se uita neprietenos; v. şi A se uita pe sub sprânceană; A se uita pe sub sprâncene. \ A: SE UITA PE SUB OCHI: ■ A se uita urât la cineva; A-i miji ochii; v. A privi pe sub ochi. A SE UITA PE SUB SPRÂNCEANĂ: A se uita neprietenos; v. A se uita pe sub gene. A SE UITA PE SUB SPRÂNCENE: A se uita neprietenos; v. A se uita pe sub gene. A SE UITA PE ŢEL (reg): A ochi cu puşca; v. A lua ţelul. A SE UITA PE ŞOLDURI (pop.): A fi spilcuit; A fi mândru; A fi fudul. A SE UITA PIERDUT: A privi dus pe gânduri; A privi fără ţintă. A SE UITA PIEZIŞ LA OM: A privi omul cu duşmănie. A SE UITA PONCIŞ LA CINEVA: A privi duşmănos pe cineva. 659 A SE URCA ÎN TRON A SE UITA PRINTRE DEGETE: A trece cu vederea; A mai lăsa de la sine; A nu fi prea sever. A SE UITA SAŞIU: A se uita cruciş; A fi zbanghiu. A SE UITA SĂ-ŞI FACĂ TREBURILE CU NIMICA: A fi lacom de câştig. ^ A SE UITA STRÂMB: A privi, a se uita urât, duşmănos. A SE UITA STRÂMB LA CINEVA: A privi, a se uita urât, duşmănos la cineva. A SE UITA TOŢI LA MINE: Toţi vor să mă exploateze; Toţi vor să trăiască de pe urma mea. A SE UITA TOŢI LA SPINAREA MEA: A dori cu toţii să muncesc cu ei. A SE UITA ŢĂPOR LA MINE: A. mă privi fix, drept în ochi. ^5 ■ A SE UITA ŢINTĂ LA OM: A-l privi drept în faţă. A SE UITA ŢINTĂ ÎN OCHII CUIVA: A privi pe cineva drept în ochi; A privi unul în ochii celuilalt; Ă-i cere socoteală; A-l pune la punct; v. A se uita drept în ochii cuiva. A SE UITA UNUL LA ALTUL: A privi unul pe altul; A comunica privindu-se. A SE UITA URÂT LA CINEVA: A se strâmba la cineva ; A se uita duşmănos; A-şi exprima ura faţă de cineva. A SE UMFLA BUTUHAN: A sta să crape de umflat, de infectat; v. şi A se umfla butură. A SE UMFLA BUTURĂ: A sta să crape de umflat, de infectat; v. A se umfla butultan. A SE UMFLA CA CURCANUL ÎN PENE: A-şi da aere; A se îngâmfa; A se împăuna; v. şi A se umfla ca un curcan; A se umfla în pene; A se umfla în pene ca un curcan. A SE UMFLA CA UN CURCAN: A-şi da aere; A se îngâmfa; A se împăuna; v. A se umfla ca curcanul în pene. A SE UMFLA CUIVA PIPOTA: A se cătura bine; A mânca şi a bea mult. A SE UMFLA DE DORMIT: A dormi mult; v. şi A se umflă de somn. A SE UMFLA DE PLÂNS: A plânge mult. ^ ASE UMFLA DE RÂS: A râde mult, / - A SE UMFLA DE SOMN: A dormi mult; v. şi A se umfla de dormit. A SE UITA ÎN BOJOCI: A fi foarte slab dar foarte activ. A SE UMFLA ÎN GUŞĂ: A se mândri; A se răţoi. A SE UMFLA ÎN NĂRI: A se purta cu semeţie; A se îngâmfa; v. şi A-şi umfla nările. A SE UMFLA ÎN PENE: A-şi da aere; A se îngâmfă; A se împăuna; v. A se umfla ca curcanul în pene. A SE UMFLA ÎN PENE CA UN CURCAN: A-şi da aere; A se îngâmfa; A se împăuna; v. A se umfla ca curcanul în pene. A SE UMFLA ÎN PIPOTĂ: A-şi da importanţă. A SE UMFLA LA MINE: A zbiera la mine; A se supăra pe mine. A SE UMFLA PIPOTA ÎN EI: A râde prea mult. ' A SE UMPLE DE BANI: A se îmbogăţi; A primi, a câştiga foarte mulţi bani. A SE UMPLE DE BINE (iron.): A nu se alege cu nimic. A SE UMPLE DE BOGDAPROSTE: A încasa o săpuneală; A se îmbolnăvi, A SE UMPLE DE BOLI: A dobândi o boală venerică; v. şi A se umple de boli lumeşti. A SE UMPLE DE BOLI LUMEŞTI: A dobândi o boală venerică; v.A se umple de boli. A SE UMPLE DE CHELBE (pop.)·. A sărăci; A scăpata. A SE UMPLE DE DOAMNE-AJUTĂ: A nu se alege cu nimic; v. şi A se umple de gol; A se umple de procopseală. A SE UMPLE DE FILIPEŞTI: A se alege doar cu promisiunea. A SE UMPLE DE GOL: A nu se alege cu nimic; v. A se umple de doamne-ajută. A SE UMPLE DE MIRARE: A se mira foarte tare. ' A SE UMPLE DE PROCOPSEALĂ: A nu se alege cu nimic; v. A se umple de doamne-ajută. A SE UMPLE DE RAPĂN: A nu se alege cu nimic; A se molipsi de o boală; A se umple de bogdaproste. :-:-; A SE UMPLE DE SPERIAT: A se speria foarte tare; V; şi A se umple de sperie ţi. A SE UMPLE DE SPERIEŢI: A se speria foarte tare; \. Ase umple de speriat. A SE UMPLE DE SUFLET: A se însufleţi; A primi elan; A deveni curajos, îndrăzneţ. A SE UMPLE MĂSURA: A se termina răbdarea; A urmă riposta. A SE UMPLE PAHARUL AMĂRĂCIUNII: A nu mai suporta; A nu mai rezista; v. şi A se umple paharul răbdării A SE UMPLE PAHARUL RĂBDĂRII: A nu mai suporta; A nu mai rezista; v. A se umple paharul amărăciunii. ^ A SE UNGE PE GÂT: A bea băuturi alcoolice. : ; A SE UNI CU.^: A ie asocia, a colabora cu;... A SE UNI ÎNTR-UN CUVÂNT (CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fi într-un gând cu cineva; v. A fi într-un cuvânt (cu cineva). ASE UNI LA UN CUVÂNTA (CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fi într-un gând cu cineva; v. A fi într-un cuvânt (cu cineva). A SE UNI PRE UN CUVÂNT (CU CINEVA): A avea aceeaşi părere; A fi într-un gând cu cineva; v. A fi într-un cuvânt (cu cineva). A SE URCA CUIVA SÂNGELE LA CAP: A se înfuria; A se necăji; A deveni furios. A SE URCA ÎN SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE URCA ÎN ŞA: A pleca călare; A avea succes; A progresa. A SE URCA ÎN TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE URCA LA CAP 660 A SE URCA LA CAP: A fi ameţit de băutură; A fi beat. A SE URCA LA SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE URCA LA TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE URCA PE SCARA MÂŢEI: A nu avea niciun succes; A nu progresa; A nu se dezvolta, A SE URCA PE DIVAN: A sta de vorba; A sta la taifas. A SE URCA PE SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE URCA PE TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A SE URNI PIATRA DIN CASĂ: A,se mărita fata. A SE USCA CA O COARNĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A SE USCA CA O SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca a scândură, A SE USCA CA SCÂNDURA: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A SE USCA DE-A-N PICIOARELE: A se prăpădi cu încetul; v.A se stinge de pe picioare, A SE USCA DE DOR: A-i fi tare dor. ASE USCA DE PE PICIOARE: A se prăpădi cu încetul; v. A se stinge de pe picioare. A SE USGA DE PE PICIOARELE: A se prăpădi cu încetul; v.A se stinge de pe picioare. A SE USCA DE SETE: A-i fi tare sete, A SE USCA DIN PICIOARE: A se prăpădi cu încetul; v. A se stinge de pe picioare. A SE USCA DIN PICIOARELE: A se prăpădi cu încetul; v. A se stinge de pe picioare. A SE USCA LA FAŢĂ: A slăbi, r A SE USCA SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A SE UŞURA: A naşte. A SE UŞURA DE BANI: A face cheltuieli mari. A SE UŞURA; LA SUFLET: A se simţi mai bine; A nu mai avea necazuri mari; A se linişti; A-şi vărsa focul. A SE VĂICĂRI ÎN GURA MARE: A vorbi cu glas ridicat, vociferând; v, A se boci în gura mare. A SE VĂRSA DE ZIUĂ (pop.): A se ivi zorile; A se lumina de ziuă; v. şi A se vărsa zorii; A se vărsa zorile. A SE VĂRSA ZORII (pop.): A se ivi zorile; A se lumina de ziuă; v, A se vărsa de ziuă. A SE VĂRSA ZORILE (pop.)'. A se ivi zorile; A se lumina de ziuă; v. A se vărsa de ziuă. A SE VÂNTURA LUMEA: A se schimba lumea. A SE VÂRÎ CA MUSCA ÎN BĂLEGAR: A se amesteca nepoftit, insistent în treburi care nu-1 privesc; v. şi A se amesteca ca musca în fundul calului; A se vârî ca musca-n lapte, A SE VÂR! CA MUSCA ÎN FUNDUL CALULUI: A se amesteca nepoftit, insistent în treburi care nu-1 privesc; v. A se amesteca ca musca în bălegar. A SE VÂRÎ CA MUSCA-N LAPTE: A se amesteca nepoftit, insistent în treburi care nu-I privesc; v. A se amesteca ca musca în bălegar, A SE VÂRÎ CA O ŞOPÂRLĂ (pop.): A se amesteca cu subtilitate în treburile altora.: .7 A SE VÂRÎ ÎN BELEA: A ;se; băga într-un necaz; A da de o încurcătură; v. şi A se vârî în belea până peste cap; A se vârî în belele; A se vârî în belele până peste cap; A se vârî în gura lupului; A se vâri într-o încurcătură; A se vârî în singur în necaz; A se vâri singur în necazuri. A SE VÂRÎ ÎN BELEA PÂNĂ PESTE CAP: A se băga într-un necaz; A da de o încurcătură; v. A se vâri în belea. ·. A SE VÂRl ÎN BELELE: A se băga într-un necaz; A da de o încurcătură; v. A se vârî în belea, A SE VÂRÎ ÎN BELELE PÂNĂ PESTE CAP: A se băga într-un necaz; A da de o încurcătură; v. A se vâri în belea. A SE VÂRÎ ÎN GURA .LUPULUI: ;A se băga într-un necaz; A da de o încurcătură; v. A se vârî în belea, A SE VÂRÎ ÎN RĂCORI: A se speria; A se îngrozi; v, şi A se vârî în toate răcorile. r A SE VÂRÎJN:SUFLETUL:CUIVA: A câştiga, prin linguşire, încrederea sau dragostea cuiva; v. şi A se vâri sub pielea cuiva. A SE VÂRÎiN TOATE RAHATURILE: A se băga în lucruri fâră importanţă; A !>e băga în toate nimicurile, în toate fleacurile. A SE VÂRÎ ÎN TOATE RĂCORILE: A se speria tare; A se îngrozi puternic; v. A se vâri în răcori, A SE VÂRÎ ÎNTR-0 ACŢIUNE: A intra într-o acţiune, într-o afacere; A se asociu cu cineva într-o acţiune, într-o afacere; v. şi A ce vâri într-o afacere. A SE VÂRÎ ÎNTR-O ACŢIUNE PERICULOASĂ: A i [ intra : într-o acţiune periculoasă, riscantă; A se asocia cu cineva într-o acţiune periculoasă, riscantă; v. şi A se vâri într-o acţiune riscantă. A SE VÂRÎ ÎNTR-O ACŢIUNE RISCANTĂ: A intra într-o acţiune periculoasă, riscantă; A se asocia cu cineva într-o acţiune periculoasă, riscantă; v. şi A se vâri într-o acţiune periculoasă. , A SE VÂRÎ ÎNTR-O AFACERE: Aintra într-o acţiune, într-o afacere; A se asocia cu cineva într-o acţiune, într-o afacere; v.A ce vâri într-o acţiune. A SE VÂRÎ ÎNTR-O ÎNCURCĂTURA: A se băga într-un necaz; A da de o încurcătură; v. A se vâri în belea. A SE VÂRÎ PE SUB PIELEA CUIVA: A câştiga, prin linguşire, încrederea sau dragostea cuiva; v. A se vârî în sufletul cuiva. A SE VÂRÎ SĂNĂTOS SUB EVANGHELIE: A se căsători; A se vârî într-o belea fără a fi nevoie; 661 A SE ZBATE CA APA DE MAL v. şi A se vâri teafăr sub evanghelie; A-şi băga capul sănătos sub evanghelie; A-şi băga capul sănătos sub patrafir; A-şi băga capul teafăr sub evanghelie; A-şi pune capul sănătos sub evanghelie; A-şi vâri capul sănătos sub evanghelie; A-şi vâri capul sănătos sub patrafir; A-şi vâri capul teafăr sub evanghelie; A-şi vâri capul zdravăn sub evanghelie. A SE VÂRÎ TEAFĂR SUB EVANGHELIE: A se căsători; A se vârî într-o belea fără a fi nevoie; v. A se vâri sănătos sub evanghelie. A SE VÂRÎ SINGUR ÎN NECAZ: A se băga înlr-un necaz; A da de o încurcătură; v. A se vâri în belea. A SE VÂRÎ SINGUR ÎN NECAZURI: A se băga într-un necaz; A da de o încurcătură; v. A se vârî în belea. A SE VÂRÎ SUB PIELEA OMULUI; A fi linguşitor. A SE VEDEA CALE DE O POŞTĂ: A se observa de departe; v. A se cunoaşte cale de o poştă. A SE VEDEA CA GÂSCĂ-N BOABE: A da de bine; A da norocul peste el. A SE VEDEA CA LUNA CU SOARELE: A nu se vedea deloc; A nu se întâlni deloc; v. şi A se vedea ca luna şi soarele. A SE VEDEA CA LUNA ŞI SOARELE: A nu se vedea deloc; A nu se întâlni deloc; v. A se vedea ca luna cu soarele. A SE VEDEA CA PRIN CIUR: A vedea neclar, nelămurit, difuz; A vedea ca prin ceaţă; v. A privi ca prin ciur. A SE VEDEA CA PRIN SITĂ: A vedea neclar, nelămurit, difuz; A vedea ca prin ceaţă; v. A privi ca prin ciur. A SE VEDEA CU BĂUTURĂ: A dispune de multă băutură. A SE VEDEA CU OCHIUL LIBER: A nu fi interzis privirii; A fi liber să priveşti. A SE VEDEA CU SACII-N CAP (pop.): A fi ferit de primejdii, de surprize neplăcute. A SE VEDEA DEASUPRA NECAZULUI: A scăpa de un necaz. A SE VEDEA DE LA O POŞTĂ: Â: fi evident; A nu mai încape nicio îndoială. A SE VEDEA DIN CÂND iN CÂND CU CINEVA: A se întâlni foarte rar cu cineva; v. şi A se vedea rar cu cineva. A SE VEDEA DUPĂ OCHI CĂ...: A i se citi pe faţă că.... A SE VEDEA DUPĂ OCHI CĂ E FIUL LUI: A semăna cu tatăl său. A SE VEDEA DUPĂ OCHI CĂ E OM CINSTIT: A i se citi din ochi cin stea şi bunătatea lui. A SE VEDEA DUPĂ OCHI CĂ MINŢI: A se simţi din privire câ minte. A SE VEDEA ÎN FRUNTEA BUCATELOR: A fi cel mai mâncăcios; A fi primul la masă. A SE VEDEA ÎN SAPA DE LEMN: A se ruina, a se distrage; v. A ajunge în sapă de lemn. A SE VEDEA ÎN SITUAŢIA CUIVA: A fi în condiţii similare sau identice cu cele ale altcuiva; A fi comparabil cu cineva; v. A fi în situaţia cuiva. A SE VEDEA ÎNTRE BAROS ŞI ILĂU: A fi într-o situaţie critică; A fi Ia strâmtoare; v. A ajunge între baros şi nicovală. A SE VEDEA ÎNTRE BAROS ŞI NICOVALĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi nicovală. A SE VEDEA ÎNTRE CIOCÂN ŞI ILĂU: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi nicovală. A SE VEDEA ÎNTRE CIOCAN ŞI NICOVALĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi nicovală. A SE VEDEA LA AMAN: A fi, a ajunge ia mare strâmtoare; A fi, a ajunge la greu. A SE VEDEA LA SAPĂ DE LEMN: A se ruina, a se distruge; v. A ajunge în sapă dc lemn. A SE VEDEA NEVOIT SĂ: A fi constrâns să...; A trebui să... ; v. A fi nevoit să... . A SE VEDEA O ZARE DE LUMINĂ:  se vedea o lumină slabă în depărtare. A SE VEDEA PE ASCUNS: A; nu dori să se ştie cu cine şi unde se întâlneşte. A SE VEDEA PE PODURI: A rămâne sărac tară adăpost; v. A rămâne pe poduri. A SE VEDEA RAR CU CINEVA: A se întâlni rar cu cineva; v. şi A se vedea din când în când cu cineva. A SE VEDEA SILIT SĂ: A ir constrâns să...; A trebui să...; v. A fi nevoit să— A SE VINDE BINE: A; se căuta; A avea căutare; A avea cumpărători. A SE VINDE CA PÂINEA CALDĂ: A fi foarte căutat; A se vinde foarte repede; v. A se căuta ca pâinea caldă. A SE VINDE CA PÂINEA CEA CALDĂ: A fi foarte căutat; A se vinde foarte repede; v. A se căuta ca pâinea caldă. A SE VINDE CA PLĂCINTA CALDĂ: A fi foarte căutat; A se vinde foarte repede; v. A se căuta ca pâinea caldă. . . A.;;ŞE VINDE CU PREŢ: A fi căutată o asemenea marfă; A se oferi un preţ bun. A SE VINDE PE SUB MANĂ:: A se vinde pe ascuns; A se vinde cu preţ mai mare. A SE ZĂPĂCI LA CAP: A se emoţiona. A SE ZĂRI CA PRIN CIUR: Ase vedea neclar, nelămurit, difuz; A se vedea ca prin Ceaţă; v. A privi ca prin ciur. A SE ZĂRI CA PRIN SITĂ: A se vedea neclar, nelămurit, difuz; A se vedea ca prin ceaţă; v. A privi ca prin ciur. A SE ZĂRI DE LUNĂ: A lumina luna. A SE ZĂRI DE ZIUA: A se lumina de ziuă. A SE ZBATE CA APA DE MAL: A căuta o soluţie la dificultăţile sale. A SE ZBATE CA MUSCA ÎN PÂNZA PĂIANJENULUI 662 A SE ZBATE CA MUSCA ÎN PÂNZA PĂIANJENULUI: A face eforturi zadarnice. A SE ZBATE CĂ PEŞTELE PE USCAT: A avea o viaţă foarte grea; v. A o duce ca peştele pe uscat. ■:·. A SE ZBATE CÂINE CÂINEŞTE: A lupta greu. A SE ZBATE DE MOARTE: A fi pe moarte. A SE ZBATE DE MOARTE SĂ...: A căuta aprig o soluţie să.... ASE ZBATE INIMA ÎN EL : A avea emoţii. A SE ZBATE ÎN GHEARELE MORŢII: A fi pe moarte. A SE ZBATE PE LA TOŢI: A cere sprijin peste tot. y.y A SE ZBÂRLI LA CINEVA: A se răsti, a se răţoi la cineva. A ŞE ZBORŞI LA CINEVA: A se răsti Ia cineva; A-i vorbi urât cuiva; A certa pe cineva. A SE ZBUCIUMA DE RÂS: A râde mult şi din toată inima; v. A leşina de râs. A SE ZGÂRIA PE OCHI : A regreta; A-i părea rău. A SE ZGÂRMA LA PARALE: A plăti. A SE ZVÂRCOLI CA ÎN GURĂ DE ŞARPE: A se zbate, a se agita, a se zbuciuma cu toată puterea; A se frământa sufleteşte; v. şi A se zvârcoli ca un vienne. A SE ZVÂRCOLI CA UN VIERME: A se zbate, a se agita, a se zbuciuma cu toată puterea; A se frământa sufleteşte; v. A se zvârcoli ca în gură de şarpe. A SE ZVÂRCOLI ÎN CHINURILE MORŢII: A se chinui cu moartea; A fi pe moarte. A SFĂRÂMA ÎN BUCĂŢELE: A face bucăţi; A distrage; A nimici. A SFĂRÂMA LANŢURILE: A se elibera; A fi liber; v. şi A sfărâma lanpirile robiei. A SFĂRÂMA LANŢURILE ROBIEI: A se elibera; A fi liber; v. şi A sfărâma lanţurile. A SFĂRÂMA MĂSELELE (CUIVA): A bate violent, peste maxilare, pe cineva. A SFĂRÂMA O SPERANŢĂ: A. înlătura, a distruge o speranţă; A rămâne iară nicio speranţă. A SFĂTUI DE BINE: A da cuiva un sfat bun; A îndruma pe cineva pe o cale bună. A SFĂTUI CU CAPUL: A da, a acorda sfaturi deştepte; A sfătui bine; A-i arăta calea cea dreaptă; v. şi A sfătui cu capul său. A AFĂTUI CU CAPUL SĂU: A da, a acorda sfaturi deştepte; A sfătui bine; A-i arăta calea cea dreaptă; v. A sfătui cu capul. A SFĂTUI CU GÂNDUL: A se gândi; A medita; A cugeta; v. şi A sfătui cu gândul său; A sfătui cu sine însuşi; A sfătui însuşi. A SFĂTUI CU GÂNDUL SĂU: A se gândi; A medita; A cugeta; v. A sfăiui cu gândul. A SFĂTUI CU SINE ÎNSUŞI: A se gândi; A medita; A cugeta; v. A sfătui cu gândul. A SFĂTUI DE BINE: A da cuiva un sfat bun; A îndruma pe cineva pe o cale bună. : A SFĂTUI ÎNSUŞI: A se gândi; A medita; A cugeta; v. A sfăiui cu gândul. A SFÂRŞI CU BINE: A termina cu bine; A duce la bun rezultat. A SFÂRŞI CU CEVA: A termina cu ceva; A pune capăt la ceva; A înceta; A nu mai continua, A SFÂRŞI CU CINEVA: A rupe relaţiile cu cineva; A nu mai sta de vorbă cu cineva; A termina cu cineva; v. A o sfârşi cu cineva. A SFÂRŞI DIN CIIELCIUG (pop.): A rămâne fără niciun ban; A fi lefter; v. şi A sfârşi de cheltuială. i A SFÂRŞI DE CHELTUIALĂ (pop.): A rămâne fară niciun ban; A fi lefter; v. A sfârşi de chelciug A SFÂRŞI PECINEVA: A-I sărăci; A-1 aduce la sapă de lemn; A termina cu cineva; A omori pe cineva; v. şi A sfârşi pe cineva cu zile. A SFÂRŞI PE CINEVA CU ZILE: A-1 sărăci; A-1 aduce la sapă de lemn; A termina cu cineva; A omorî pe cineva încă în putere; v. şi A sfârşi pe cineva. A SFÂRŞI PROST: A termina prost; A nu obţine nimic; A-şi provoca singur pagubă; v. şi A sfârşi rău. A SFÂRŞI RĂU: A termina prost; A. nu obţine nimic; A-şi provoca singur pagubă; v. şi A sfârşi prost. A SFÂRTECA ÎN BUCĂŢI: A face bucăţi; A tăia în bucăţi; A distruge; A nimici; v,şi A sfâşia bucăţi; A sfâşia în bucăţi A SFÂŞIA BUCĂŢI: A face bucăţi; A tăia în bucăţi; A distruge; A nimici; v. A sfârteca în bucăţi, A SFÂŞIA: INIMA (CUIVA): A simţi o mare emoţie; A avea o puternică durere sufletească; A fi disperat; y. A fi cu inima friptă.  SFÂŞIA ÎN BUCĂŢI: A face bucăţi; a tăia în bucăţi; A distruge; A nimici; v. A sfârteca în bucăţi. A SFÂŞIA ÎN DOUĂ: A rupe în două, A SFÂŞIA.RĂRUNCHII (CUIVA): A simţi o mare emoţie; A avea p puternică durere sufletească; A fi disperat; v. A fi cu inima friptă. , :A ^SFÂŞIA SUFLETUL (CUIVA): A simţi o mare emoţie; A avea o puternică durere sufletească; A fi disperat; v. A fi cu inima friptă. : A SFÂŞIA VĂLUL: A începe să înţeleagă, să priceapă; A începe să judece limpede; A-şi recăpăta seninătatea. A SFÂŞIA VĂZDUHUL: A zbura; A trece în zbor; A nu se opri. A SFIDA CONVENIENŢELE: A nu respecta, a încălca convenienţele, regulile de purtare stabilite. A SFIDA CONVENŢIILE: A nu respecta, a încălca convenţiile, înţelegerile, contractele. A SFIDA PE CINEVA iN PROPRIA LUI CASĂ: A dispreţui, a insulta, a jigni pe cineva în propria Iui casă. 663 A SIMŢI MUSTRĂRI DE CONŞTIINŢĂ A SFINŢI SOROCUL: A respecta cu stricteţe un termen de plată. A SFREDELI PE CINEVA CU PRIVIREA: A se uita fix la cineva; A privi fix în ochii cuiva; A-şi manifesta ura şi dispreţul faţă de cineva cu privire.·· A SILI LA DRUM (înv.): A merge repede; v. A se sili la drum. A SILI OPINIA PUBLICĂ SĂ TACĂ: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa lume să tacă; A face linişte. A SILI PE CINEVA SĂ ASCULTE: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva să asculte. A SILI PE CINEVA SĂ CEDEZE: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva: să cedeze. A SILI PE CINEVA SĂ FACĂ CEVA: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva să facă ceva. A SILI PE CINEVA SĂ IA CUVÂNTUL: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva să ia cuvântul, să vorbească. A SILI PE CINEVA SĂ INTRE: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva să intre. A SILI PE CINEVA SĂ ÎNGENUNCHEZE: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva să îngenuncheze. A SILI PE CINEVA SĂ REINTRE ÎN LEGALITATE: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva să reintre în legalitate. A SILI PE CINEVA SĂ ROŞEASCĂ: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva să roşească. A SILI PE CINEVA SĂ SE POARTE CÂT MAI CUVIINCIOS: A obliga, a constrânge,: a determina, a forţa pe cineva să se poarte cât mai cuviincios. A SILI PE CINEVA SĂ SE POARTE CÂT MAI FRUMOS: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva să se poarte cât mai frumos. A SILI PE CINEVA SĂ SE ŢINĂ DE PROMISIUNI: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva să se ţină de promisiune. I A: -SILI PE CINEVA SĂ SPUNĂ ADEVĂRUL: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva să spună adevărul A SILI PE CINEVA SĂ-ŞI PLECE OCHII: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva să-şi plece ochii; v. şi A sili pe cineva să-şi plece privirea. A SILI PE CINEVA SĂ-ŞI PLECE PRIVIREA: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva să-şi plece privirea; v. A sili pe cineva să-şi plece ochii. A SILI PRIN AMENINŢĂRI PE CINEVA SĂ FACĂ CEVA: A obliga, a constrânge, a determina, a forţa pe cineva prin ameninţări să facă ceva. A SIMŢI AFECŢIUNE PENTRU CINEVA: A simţi prietenie, simpatie, dragoste faţă de cineva. A SIMŢI AMEŢEALĂ: A fi ameţit; A ameţi, A SIMŢI APROPRIEREA PRIMEJDIEI: A- şi da seama de apropierea unui pericol; A presimţi un pericol, o primejdie. A SIMŢI CĂ-I FUGE PĂMÂNTUL DE SUB PICIOARE: A-şi da seama că se află în faţa unui pericol; A presimţi o primejdie, un pericol. A SIMŢI CĂ-I ÎNGHEAŢĂ SÂNGELE ÎN VINE: A se speria tare; A simţi o primejdie. A SIMŢI CĂ I SE MOAIE PICIOARELE: A-i slăbi puterile; A se moleşi; v. şi A simţi că i se taie picioarele; A simţi că-i vine rău; A simţi că-l părăsesc/puterile; A simţi că-l trec fiori reci; A simţi că se înăbuşe. A SIMŢI CĂ I SE TAIE PICIOARELE: A-i slăbi puterile; A se moleşi; v. A simţi că i se moaie picioarele. : A SIMŢI CĂ-I VINE RĂU: A-i slăbi puterile; A se moleşi; v. A simţi că i se moaie picioarele. A SIMŢI CĂ-L PĂRĂSESC PUTERILE; A-i slăbi puterile; A se moleşi; v. A simţi că i se moaie picioarele, A SIMŢI CĂ-L TREC FIORI RECI: A-i slăbi puterile; A se moleşi; v. A simţi că i se moaie picioarele. A SIMŢI CĂ SE ÎNĂBUŞE: A-i slăbi puterile; A se moleşi; v, A simţi că i se moaie picioarele. A SIMŢI CHINURILE FOAMEI: A fi foarte flămând; A nu fi mâncat de mult; y, şt A simţi colţii foamei. A SIMŢI COLŢII FOAMEI: A fi foarte flămând; A nu fi mâncat de mult; v. A simţi chinurile foamei. A SIMŢI COTUL: A primi un semn fScut cu cotul. A SIMŢI DE UNDE BAŢE VÂNTUL: A-şi da scama de unde vine pericolul; A fi realist; A fi circumspect; v. şi A simţi dincotro bate vântul A SIMŢI DINCOTRO BATE VÂNŢtJL: A-şi da seama de unde vine pericolul; A fi realist; A fi circumspect; v. A simţi de unde bate vântul. A SIMŢI DURERI ÎN TOT CORPUL: A nu se simţi bine; A fi bolnav. A SIMŢI FIORII: A se înfiora; A se speria; A se înfricoşa; v. şi A simţi un fior. A SIMŢI FURNICĂTURI ÎN PICIOARE: A simţi înţepături şi mâncărimi de piele pe picioare; A nu se simţi sigur pe picioare. A SIMŢI GREU LA INIMĂ: A i se face greaţă; A vomita; v. A se simţi greu la inimă. A SIMŢI ÎNCOTRO BATE VÂNTUL: A-şi da seama la cine sau ce se referă. A SIMŢI LIPSA CUIVA, A CEVA: A avea nevoie de cineva, de ceva; A nu se putea descurca fară cineva sau ceva. A SIMŢI MÂNCĂRIME DE LIMBĂ: A fi foarte vorbăreţ; A nu putea tăcea; A spune vrute şi nevrute. A SIMŢI MUSTRĂRI DE CONŞTIINŢĂ: A-şi face reproşuri; A avea remuşcări; A se căi; A regreta; A-i părea rău. A SIMŢI NEVOIA 664 A SIMŢI NEVOIA: A avea nevoie; A-i trebui. A SIMŢI NEVOIA SĂ..;:  avea nevoie să... ; A dori să.... A SIMŢI NEVOIA SĂ FACĂ CEVA: A avea nevoie, a dori să facă ceva. A SIMŢI O ATRACŢIE PENTRU CINEVA: A simpatiza pe cineva; A-i plăcea cineva. ; A SIMŢI OBOSEALĂ: A fi obosit, istovit, epuizat; A nu mai avea forţă. A SIMŢI O OARECARE AMELIORARE: A se simţi mai bine; A-şi reveni treptat; v. şi A simţi o oarecare uşurare; A simţi o uşurare. A SIMŢI O OARECARE UŞURARE: A se simţi mai bine; A-şi reveni treptat; v. A simţi o oarecare ameliorare. A SIMŢI O PLĂCERE DIN CEVA: A-i plăcea ceva; A-i face plăcere ceva. A SIMŢI O POVARĂ PE SUFLET: ■'/ t avea o greutate, un necaz; A avea o durere pe suflet. A SIMŢI O SĂGEATĂ ÎN COASTE: A simţi o durere; A avea un necaz; A nu se simţi bine. A SIMŢI O SLĂBICIUNE: A fi istovit; A fi foarte slăbit; A fi pe cale de a leşina; v. şi A simţi slăbiciune. A SIMŢI O STRÂNGERE DE INIMĂ: A avea o reţinere, o rezervă faţă de cineva sau de ceva; v. A avea o strângere de inimă. A SIMŢI O UŞURARE: A se simţi mai bine; A-şi reveni treptat; v. A simţi o oarecare ameliorare. A SIMŢI PE PROPRIA PIELE: A se întâmpla aşa ceva cu el; A trece personal prin aşa ceva; v. şi A simţi pe propria sa piele. A SIMŢI PE PROPRIA SA PIELE: A se întâmpla aşa ceva cu el; A trece personal prin aşa ceva; v. A simţi pe propria piele. A SIMŢI PULSUL: A înţelege sau a intui exact o situaţie, o stare de lucruri sau cursul unor fenomene; v. A prinde pulsul. A SIMŢI SIMPATIE PENTRU CINEVA: A simpatiza pe cineva; A aprecia pe cineva; A avea o părere bună despre cineva. A SIMŢI SLĂBICIUNE: A fi istovit; A fi foarte slăbit; A fi pe cale de a leşina; v. A simţi o slăbiciune. Â>SIMŢI TRAGERE ' DE INIMĂ {PENTRU CEVA): A simţi atracţie, pasiune, zel pentru ceva; v. şi A avea tragere de inimă (pentru ceva). A SIMŢI UN CUŢIT ÎN INIMĂ: A suferi; A avea o durere, un necaz; A fi tare supărat; v. şi A simţi un ghimpe în inimă; A simţi un ghimpe la inimă; A simţi un junghi în inimă; A simţi un spin în inimă; A simţi un spin la inimă. A SIMŢI UN FIOR: A se înfiora; A se speria; A se înfricoşa; v. A simţi jior. A SIMŢI UN GHIMPE ÎN INIMĂ: A suferi; A avea o durere, un necaz; A fi tare supărat; v. A simţi un cuţit în inim ă. A SIMŢI UN GHIMPE LA INIMĂ: A suferi; A avea o durere, un necaz; A fi tare supărat; v. A simţi un cuţit în inimă. A SIMŢI UN GOL ÎN STOMAC: A fi flămând; A avea o emoţie foarte puternică; v. şi A simţi un gol la stomac. A SIMŢI UN GOL ÎN SUFLET: A nu se simţi bine; A se întrista; A se necăji; A-i lipsi ceva. A SIMŢI UN GOL LA STOMAC: A fi flămând; A avea o emoţie foarte puternică; v. A simţi un gol în stomac. A SIMŢI UN IMBOLD SĂ FACĂ CEVA: A se simţi stimulat, impulsionat, îndemnat să facă ceva; A dori să facă ceva; v. şi A simţi un îndemn să facă ceva. A SIMŢI UN ÎNDEMN SĂ FACĂ CEVA: A se simţi stimulat, impulsionat, îndemnat să facă ceva; A dori să facă ceva; v. A simţi un imbold să facă ceva. A SIMŢI UN JUNGHI lN INIMĂ: A suferi; A avea o durere, un necaz; A fi tare supărat; v. A simţi uit cuţit în inimă A SIMŢI UN NOD ÎN GÂT: A avea o problemă, uri necaz, o neplăcere. A SIMŢI UN-SPIN JN INIMĂ: A suferi; A avea o durere, un necaz; A fi tare supărat; v. A simţi un cuţit în inimă A SIMŢI UN SPIN LA INIMĂ: A suferi; A avea o durere, un necaz; A fi tare supărat; v. A simţi un cuţit în inimă A SIMŢI UN TRAC CUMPLIT: A fi într-o stare emotivă deosebită; A fi cuprins de emoţii. A SIMŢI VÂNATUL: A-şi da seama de prezenţa animalelor sălbatice prin apropiere, r A- SIMULA Ô BOALĂ: A face pe bolnavul; A se preface bolnav. A SIMULA UN ATAC CONTRA CUIVA: A se preface că va ataca pe cineva; A speria pe cineva că-1 va ataca, că-1 va bate; v. şi A simula un atac cu pumnii contra cuiva. A SIMULA UN ATAC CU PUMNII CONTRA CUFVĂ:^Sie; preface că va ataca pe cineva; A speria pe cineva că-1 va ataca, că-1 va bate; v. A simula un atac contra cuiva. A SLĂBI CA O SCÂNDURA: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A SLĂBI CA SCÂNDURĂ: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A SLĂBI DIN CHINGI (PE CINEVA): A lăsa pe cineva să-şi tragă sufletul; A lăsa mai în voie pe cineva. A SLĂBI DIN FRÂU: A lăsa slobod; v. şi A slobozi frâul. A SLĂBI DIN LIPSĂ DE HRANĂ: A nu fi bine hrănit; A duce lipsă de hrană; A nu avea ce mânca. A SLĂBI DIN RĂDĂCINI: A tăia complet; A tăia din temelii; v. A curma din rădăcini. A SLĂBI EFORTURILE: A o lăsa mai moale; A lucra mai moderat. A SLĂBI FRÂNELE: A lăsa mai liber; A nu mai pune piedici; A da drumul; A lăsa în voie; v. şi 665 A SMULGE DIN MANĂ A slăbi frâul; A slăbi hăţurile; A slăbi o funie; A slăbi şurubul; A slobozi din frâul, A SLĂBI FRÂUL: A lăsa mai liber; A nu mai pune piedici; A da drumul; A lăsa în voie; v. A slăbi frânele. A SLĂBI FRÂUL UNUI CAL: A lăsa calul mai liber, A lăsa calul în voie. A SLĂBI HĂŢURILE: A lăsa mai liber; A nu mai pune piedici; A da drumul; A lăsa în voie; v. A slăbi frânele. A SLĂBI O FUNIE: A lăsa mai liber; A nu mai pune piedici; A da drumul; A lăsa în voie; v. A slăbi frânele. A SLĂBI PE CINEVA CU CEVA: A lăsa în pace pe cineva; A nu mai insista; A nu mai solicita ceva. A SLĂBI PIEDICA (CUIVA): A spori libertatea de mişcare a cuiva; v. şi A strânge piedica (cuiva). A SLĂBI RĂU: A deveni numai piele şi os; A fi foarte slab; v. şi /I slăbi scândură. A SLĂBI SCÂNDURĂ: A deveni numai piele şi os; A fi foarte slab; v. A slăbi rău. A SLĂBI STRÂNSOAREA: A fi extrem de slab; A deveni extrem de slab; A fi numai pielea şi oasele; v. A deveni slab ca o scândură. A SLĂBI ŞURUBUL: A lăsa mai liber; A nu mai pune piedici; A da drumul; A lăsa în voie; v. A slăbi frânele. A SLĂBI TEMPO-UL: A micşora viteza, ritmul; A vorbi mai încet. ASLEI DE PUTERI PE CINEVA: A istovi, a epuiza pe cineva. A SLOBOZI DIN FRÂUL: A lăsa mai liber; A nu mai pune piedici; A da drumul; A lăsa în voie; v. A slăbi frânele. A SLOBOZI FRÂUL: A lăsa slobod; v. A slobozi din frâu. A SLOBOZI GLAS: A ţipa; A răcni. A SLOBOZI PÂRJOL: A da foc; A incendia; v. A da pârjol. A SLOBOZI PLUMBI ÎN CAPUL CUIVA: A-l face să înţeleagă; A-l destupa la cap; A-l aduce la realitate. A SLOBOZI SÂNGE (CUIVA): A-i scoate o cantitate de sânge în scop terapeutic; v. şi A lăsa de sânge (cuiva). A SLUJI CA MODEL: A fi modelul cuiva; A fi exemplu cuiva; A se lua după cineva; A imita pe cineva, A SLUJI CU CHEZĂŞIE PE CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi np rînpva A SLUJI CU CHEZĂŞIE PENTRU CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi cltezaş pe cineva. A SLUJI DE CHEZAŞ PE CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi cltezaş pe cineva. A SLUJI DE CHEZĂŞIE PE CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi chezaş pe cineva. A SLUJI DE MULOC: A fi centru; A reprezenta un centru; A se afla în centru; v. şi A sluji drept mijloc. A SLUJI DREPT MULOC: A fi centru; A reprezenta un centru; A se afla în centru; v. A sluji de mijloc. A SLUJI DREPT MODEL: A fi luat ca model; A fi luat ca exemplu. A SLUJI ÎN LOCUL ALTUIA: A lucra în locul altuia; A face treaba altuia. A SLUJI LA DOI STĂPÂNI: A fi sluga la doi stăpâni; A depinde de mai mulţi; A lucra la mai mulţi; A lucra pentru mai mulţi. A SLUJI LA MASĂ: A fi chelner. :; A SLUJI NUMAI ÎN VORBE: A nu fi bun de nimic; A nu face nimic; A nu se ţine de prcpriistuni. A SLUJI PÂNĂ ÎN TINDĂ (PE CINEVA): A face treabă prost; A face treaba de mântuială. ! A SLUJI PE CIp:yA PANĂ ÎN TINĂ: A fi servitorul cuiva, a servi pe cineva până la moarte. A SLUJI UNUI SCOP: A lucra, a se dedica pentru ceva; A avea un scop; A urmări un ţel. A SMINTI ÎN BĂTÂIE PE CINEVA: A bate zdravăn pe cineva; A snopi pe cineva în bătaie; v. şi A snopi în bătăi pe cineva. ■'■■■■■ A -SMINTI IN BĂTĂI PE CINEVA: :A bate zdravăn pe cineva; A snopi pe cineva în bătaie; v, A snopi în bătaie pe cineva. A SMULGE ADEVĂRUL^DE LA CINEVA: A obţine prin forţă adevărul de la cineva; A obliga pe cineva să spună adevărul; A interzice cuiva să mâi mintă. A SMULGE APLAUZE (CUIVA): A fi aplaudat de cineva; v. A culege aplauze (cuiva), ; Ă SMULGE ÂPLAUZE FURTUNOASE: A fi aplaudat furtunos. A SMULGE ĂPLÂUZELE (CUIVA): A fi aplaudat de cineva; v. A culege aplauze (cuiva). A SMULGE BANII DE LA CINEVA: A obţine cu greu banii de la cineva. A SMULGE CÂTEVA ORE DE SOMN: A primi cu greu câteva ore de somn. :A SMULGE CEVA DIN MÂNA CUIVA: A lua cu forţă ceva din mâna cuiva; v. şi A smulge din mână. A SMULGE CEVA PRIN LINGUŞIRI: A obţine, a primi ceva prin linguşire, prin ploconeală. A SMULGE CONSIMŢĂMÂNTUL CUIVA: A obliga, a forţa pe cineva să fie de acord, să-şi dea acordul. A SMULGE CU VIOLENŢĂ: A obţine, a căpăta prin forţă, prin brutalitate. A SMULGE DIN GHEARELE MORŢII: A învia, a face să mai trăiască; A prelungi viaţa cuiva cu mari eforturi. A SMULGE DIN MÂNĂ: A lua cu forţă ceva din mâna cuiva; v. A smulge ceva din mâna cuiva. A SMULGE DIN RĂDĂCINI 666 A SMULGE DIN RĂDĂCINI: A-l distruge; A-l nimici. A SMULGE MASCA CUIVA: A face să apară în adevărata lumina; A demasca; v. A cădea masca cuiva. A SMULGE O FĂGĂDUIALĂ: A-I obliga, a-l forţa să facă o făgăduială, să promită ceva; v, şi A smulge o promisiune. A SMULGE O MĂRTURISIRE: A-l obliga, a-l forţa să facă o mărturisire, să mărturisească. A SMULGE O MĂRTURISIRE PE NEAŞTEPTATE: A-l obliga, a-l forţa să facă o mărturisire, să mărturisească pe neaşteptate. A SMULGE O PANĂ CUIVA: A ruşina, a umili pe cineva. A SMULGE O PROMISIUNE: A-l obliga, a-l forţa să facă o făgăduială, să promită ceva; v. A smulge o făgăduială. A SMULGE RĂUL DIN RĂDĂCINĂ; A elimina, a anula răul din rădăcină. A SMULGE UN SECRET DE LA CINEVA: A obţine un secret de la cineva; A determina pe cineva să-i deslăinuie un secret. A SMULGE UN ZÂMBET: A obţine un zâmbet de la cineva; A determina pe cineva să zâmbească. A SMULGE VĂLUL DE PE OCHI: A-şi reveni la realitate; A-şi da seama de realitate, de adevăr. A SNOPI ÎN BĂTAIE (PE CINEVA): A bate zdravăn pe cineva; v, şi A snopi în bătăi (pe cineva). A SNOPI ÎN BĂTĂI (PE CINEVA): A bate zdravăn pe cineva; v. A snopi în bătaie (pe cineva). A SOCOTI CĂ E BINE SĂ...: A crede, a susţine că e bine să.... A SOCOTI CĂ E NECESAR SĂ...: A crede, a susţine că e necesar să.... A SOCOTI CEVA MAI VREDNIC DE DISPREŢ: A dispreţui ceva; A nu avea nici un respect pentru ceva. A SOCOTI CONVENABIL ŞĂ...: A crede, a susţine că e convenabil să.... A SOCOTI CU CALE: A socoti nimerit, potrivit, just, bine; v. A afla cu cale, - A SOCOTI DE CUVIINŢĂ: A socoti nimerit, potrivit, just, bine; v. A afla cu cale. A SOCOTI DE DATORIA SA...: A crede, a susţine că e de datoria sa să.... A SOCOTI DEGRADANT ŞĂ...: A crede, a susţine că e degradant să.... A SOCOTI DEZONQRÂNT SĂ...: A crede, a susţine că e dezonorant să.... A SOCOTI ÎN CAP: A se gândi; A medita în sine; v. şi A socoti în minte. A SOCOTI ÎN;MINŢE: A se gândi; A medita în sine; v. A socoti în cap. A SOCOTI PE CINEVA DREPT...: A crede pe cineva drept..; A considera pe cineva drept.... A SOCOTI PE DEGETE: A calcula băbeşte; A calcula pe degete. A SOCOTI POTRIVIT SĂ...: A crede, a susţine că e potrivit să.... A SOCOTI RUŞINOS SĂ...: A crede, a susţine că e ruşinos să.... A SOCOTI TOTUL PIERDUT: A crede, a susţine că totul este pierdut. A SOLICITA AJUTOR (DE LA CINEVA): A solicita sprijinul cuiva; v. A cere ajutor (de la cineva). A SOLICITA AJUTORUL CUIVA: A solicita sprijinul cuiva; v. A cere ajutor (de la cineva). A SOLICITA ATENŢIA CUIVA: A avea nevoie de atenţia cuiva; Ă apela la atenţia cuiva. A SOLICITA CUVÂNTUL: A cere să vorbească într-o adunare; y. A cere cuvântul. A SOLICITA 6 FAVOARE CIUVÂ: A avea nevoie de o favoare,: de un avantaj; A apela la o favoare, un avantaj din partea cuiva. A SOLICITA O MANĂ DE AJUTOR (DE LA CINEVA): A solicita sprijinul cuiva; v. A cere ajutor (dela cineva). A SOLICITA UN ÎMPRUMUT: A avea nevoie de un împrumut; A apela la un împrumut de la .cineva..... A SOLICITA UN SERVICIU: A avea nevoie de un serviciu; A apela la cineva penuu un serviciu. A SONDA O TAINĂ: A cerceta un secret; A căuta să înţeleagă un secret. A SONDA TEREN: A se informa înainte de a întreprinde ceva; v. A pipăi terenul2. . A SONDA TERENUL: A se informa înainte de a întreprinde ceva; v. A pipăi terenul'. A ŞOT^DA TRECUTUL: A cerceta trecutul. A SONDA UN MISTER: A cerceta un mister. A SORBI AERUL:  trage în piept, a inspira adânc aer. .. ·.= A SORBI CÂTE PUŢIN: A lua câte puţin; A nu fi lacom. A SORBI CREDINŢA: A fi preocupat, a fi captivat de credinţă. A SORBI CU OCHn PE CINEVA: A se uita cu drag la cineva; A iubi foarte mult pe cineva; v. A mânca cu ochii (pe cineva). A SORBI CUPA PLĂCERILOR PÂNĂ LA FUND: A se bucura de toate plăcerile; a dispune de tot ce doreşte. A SORBI CU PRIVIREA: A privi cu mare atenţie; A memora tot ce a văzut. A SORBI CUVINTELE CUIVA: A asculta cu mare atenţie pe cineva; v. şi A sorbi vorbele cuiva. A SORBI DIN CAFEA: A bea puţin du. cafea. A SORBI DIN CUPA-AMĂRĂCIUNILOR: A avea necazuri, greutăţi; A da de necazuri, de greutăţi. A SORBI DIN CUPA PLĂCERILOR PÂNĂ LĂ FUND: A-şi face plăcerile până la capăt; A-şi satisface toate plăcerile. A SORBI DIN OCHI (PE CINEVA): A se uita cu drag la cineva; A iubi foarte mult pe cineva; v. A mânca cu ochii (pe cineva). 667 A SPARGE O UŞĂ A SORBI DINTR-O BĂUTURĂ: A bea puţin câte puţin dintr-o băutură, A SORBI DINTR-O SINGURĂ ÎNGHIŢITURĂ: A bea totul dintr-o dată. A SORBI DINTR-UN PAHAR: A bea dintr-un pahar.: : A SORBI DINTR-UN PAHAR PE CINEVA: A iubi pe cineva; A privi cu mare dragoste pe cineva; A detesta pe cineva; A nu-1 putea suferi; v. şi A sorbi într-o lingură de apă pe cineva; A sorbi într-un pahar de apă pe cineva. A SORBI ÎNCET: A bea puţin câte puţin; A lua câte puţin. A SORBI ÎNTR-0 LINGURĂ DE APĂ PE CINEVA: A iubi pe cineva; A privi cu mare dragoste pe cineva; A detesta pe cineva; A nu-1 putea suferi; v. A sorbi dintr-un pahar pe cineva. A SORBI ÎNTR-UN PAHAR DE APĂ PE CINEVA: A iubi pe cineva; A privi cu maredragoste pe cineva; A detesta pe cineva; A nu-1 putea suferi; v. A sorbi dintr-un pahar pe cineva. A SORBI NESĂŢIOS: A bea tot cu lăcomie. A SORBI PAHARUL PÂNĂ LA FUND: A bea tot dintr-un pahar. A SORBI PÂNĂ LA FUND: A bea, a consuma tot; A lua tot. A SORBI SCRISUL CUIVA: A citi cu mare atenţie, cu mare plăcere textul cuiva. A SORBI VORBELE CUIVA: A asculta cu mare atenţie pe cineva; v. A sorbi cuvintele cuiva. A SORTI PIEIRII: A nu sprijini; A nu susţine; A lăsa să se distrugă, să se nimicească. A SOSI A ŞAPTEA ZI DUPĂ SCRIPTURI: A veni prea târziu. A SOSI CU BINE: A călători bine; A veni fără greutăţi; v. şi A sosi teafăr şi nevătămat. A SOSI DE CURÂND; A veni nu de mult. A SOSI ÎN COADĂ: A veni ultimul; A veni printre ultimii; A fi ultimul sosit; v. şi A sosi ultimul. A SOSI ÎN ULTIMA CLIPĂ: A veni în ultimul moment; A veni la limită. A SOSI LA DE-A GATA: A veni când totul era gata; A nu depune niciun efort; A nu avea nîcio contribuţie. A SOSI LA DESTINAŢIE: A veni până la capăt; A face drumul în întregime. A SOSI LA MĂSURA VÂRSTEI (înv., pop.): A depăşi vârsta adolescenţei şi a deveni matur; v. şi A sosi la măsură de vârstă; A-şi veni în vârstă; A-şi veni la vârstă; A veni la măsura vârstei; A veni la măsură de vârstă; A veni în vârstă; A veni Ia vârstă. A SOSI LA MĂSURĂ DE VÂRSTĂ (înv., pop.): A depăşi vârsta adolescenţei şi a deveni matur; v. A sosi la măsura vârstei. A SOSI LA ORA FIXATĂ: A veni la timp; A nu întârzia; v. şi A sosi la timp; A sosi la ţanc. A SOSI LA SPARTUL TÂRGULUI: A veni la sfârşit de tot; A veni prea târziu. A SOSI LA TIMP: A veni la timp; A nu întârzia; v. A sosi la ora fixată. A SOSI LA ŢANC: A veni la timp; A nu întârzia; v. A sosi la ora fixată. A SOSI LA UN MOMENT NEPOTRIVIT: A veni când nu trebuia; A-i fi venirea nepotrivită, nedorită. A SOSI PE NEAŞTEPTATE: A veni neanunţat. A SOSI PRIMUL: A veni primul; A fi primul sosit. A SOSI TEAFĂR ŞI NEVĂTĂMAT: A călători bine; A veni fară greutăţi; v. A sosi bine. f; A SOSI TIMPUL CUIVA: A veni momentul cuiva; A yeni momentul pentru afirmarea cuiva A fi pe punctul de a muri. .. A SOSIT VREMEA DEZLEGĂRII CALULUI DE LA GARD: E timpul să ne lămurim. ' A S0SIULTIMUL: Ajvenr ultimul; A fi ultimul sosit; v. A sosi în coadă. A SPARGE BANCA: A fura dintr-o bancă. A SPARGE BÂLCIUL: A face linişte; A alunga hărmălaia; A pune ordine. A SPARGE BUBA: A da totul pe faţă; A dezvălui totul; v. şi A sparge o bubă. : A SPARGE CAPUL CUIVA: A lovi pe cineva la cap, Ă SPARGE CASA CUIVA: A strica armonia dintre soţi; A face să se învrăjbească; A despărţi o pereche de oameni căsătoriţi; A lua cuiva bărbatul; A lua cuiva femeia; v. A pustii casa cuiva. m A SPARGE GAŞCA: A se destrăma cârdăşia. ; A; SPARGE GHEAŢA: A face; începutul; A începe; v. A rupe gheaţa. ; v,:: : A SPARGE GREVA: A sabota o grevă; A opri o grevă; A interveni cu forţă împotriva greviştilor; v. şi A sparge o grevă. A SPARGE GURA TÂRGULUI: A alege, a târgui ce este mai bun; A impresiona; a face impresie bună; A ului pe toţi; v. A rupe gura satului. A SPARGE INIMA TÂRGULUI: A alege, a târgui ce este mai bun; A impresiona; A face impresie bună; A ului pe toţi; v. şi A rupe gura satului. A SPARGE ÎN BUCĂŢI: / i face bucăţi. A SPARGE ÎN BUCĂŢELE: A face bucăţele. : ; A: SPARGE NORMA: A ieşi în afara normei; A depăşi norma. A SPARGE NUCA: A fi curios; A încerca să afle ceva ascuns, ceva ţinut în secret. A SPARGE O BUBĂ: A da totul pe faţă; A dezvălui totul; v. A sparge buba. A SPARGE O CASĂ: A fura dintr-o casă; A dezmembra i familie; A băga zâzanie într-o familie. A SPARGE O GREVĂ: A sabota o grevă; A opri o grevă; A interveni cu forţă împotriva greviştilor; v. A sparge greva. A SPARGE O UŞĂ: A forţa o uşă; A forţa o intrare; A da drumul; A înlătura piedici; v. şi A sparge uşa. _ A SPARGE TĂCEREA 668 A SPARGE TĂCEREA: A vorbi în mijlocul tăcerii generale; v. A curma tăcerea. A SPARGE TĂRBACAUA: A batjocori, a compromite pe cineva. A SPARGE ŢELINA: A desţeleni; v. şi A strica ţelina; A tăia (elina. A SPARGE URECHILE CUIVA: A face zgomot mare; A năuci cu zgomot pe cineva; A SPARGE UŞA: A forţa o uşă; A forţa o intrare; A da drumul; A înlătura piedici; v. A sparge o uşă. A SPĂLA CEVA ÎN MAI MULTE APE: A verifica, a analiza de mai multe ori; A controla, a cerceta din toate punctele de vedere. A SPĂLA CAPUL CUIVA: A face să înţeleagă; A aduce, a trezi la realitate. - A SPĂLA CUIVA PICIOARELE CU LACRIMI: / i se umili, a se ploconi la cineva. A SPĂLA CU OU ŞI CU OŢET (PE CINEVA): A dojeni cu asprime; A ocări pe cineva; A-i trage o săpuneală cuiva; v. A face cu ou şi cu oţet. A SPĂLA CU SARE ŞI CU PIPER (PE CINEVA): A dojeni cu asprime; A ocări pe cineva; A-i trage o săpuneală cuiva; v. A face cu ou şi cu oţet. A SPĂLA CU SARE ŞI PIPER (PE CINEVA): A dojeni cu asprime; A ocări pe cineva; A-i trage o săpuneală cuiva; v. A face cu ou şi cu oţet. A SPĂLA CUŢITUL ÎN CINEVA: A înjun-ghia pe cineva; v. şi A spăla cuţitul prin cineva: A SPĂLA CUŢITUL PRIN CINEVA: A înjunghia pe cineva; v. A spăla cuţitul în cineva. A SPĂLA ÎN SÂNGE: A se bate; A se ciomăgi. A SPĂLA OBRAZUL DE RUŞINE: A ieşi bine dintr-o încurcătură; A scăpa de ruşine; A-şi repara greşelile. A SPĂLA O INSULTĂ ÎN SÂNGE: A sări la bătaie; A folosi cuţitul. A SPĂLA O RUŞINE: A face o faptă bună; A-şi repara greşeală. A SPĂLA PE CINEVA: A lăuda pe cineva; A vorbi frumos despre cineva. A SPĂLA PE CINEVA CU OU ŞI CU OŢET: A certa tare pe cineva. A SPĂLA PE CINEVA DE PĂCATE: A ierta cuiva păcatele, greşelile. A SPĂLA PE CINEVA PE CAP: A trezi pe cineva la realitate; A-l face să vadă adevărul. : A SPĂLA PUTINA (fam.)·. A fugi, a pleca din faţa unui pericol, din faţa unei situaţii neplăcute; A pleca furiş; A o şterge; v.  rade putina. A SPĂLA RUFELE MURDARE ÎN FAMILIE: A rezolva problemele intime în familie, cu membrii familiei; A nii ieşi în lume cu problemele de familie. A SPĂLA RUFELE MURDARE ÎN PUBLIC: A ieşi în public cu probleme intime de familie; A nu-şi rezolva problemele intime în familie. A SPÂNZURA BANII: A cheltui banii cu nemiluita. A SPÂNZURA CUIVA LINGURILE DE BRÂU: A pedepsi pe cel ce întârzie la masă; v. şi A spânzura cuiva lingurile de gât. A SPÂNZURA CUIVA LINGURILE DE GÂT: A pedepsi pe cei ce întârzie la masă; v. A spânzura cuiva lingurile de brâu. A SPÂNZURA LA CIOCHINĂ (PE CINEVA, CEVA) (pop.}\ A părăsi, a da uitării (pe cineva, ceva); v, A atârna la ciochin ă (pe cineva, ceva). A SPÂNZURA LA CIOCHINE (PE CINEVA, CEVA) (pop.): A părăsi, a da ui tării (pe cineva, ceva); v. A atârna la ciochină (pe cineva, ceva): A SPECULA MOMENTUL: A se folosi de un moment potrivit. A SPERIA DE MOARTE PE CINEVA: A speria foarte tare pe cineva; A băga în sperieţi pe cineva; A îngrozi pe cineva. A SPETI ÎN BĂTAIE: A bate tare; A snopi în bătaie/ A SPICUI DE LA UNUL ŞI DE LA ALTUL: A lua câte puţin de la fiecare. A SPORI DIN GURĂ: A minţi; A se lăuda; A promite formal. A SPORI ÎN GREUTATE: A se îngrăşa; A lua în greutate. A SPRIJINI DE DEPARTE: A acorda un sprijin indirect; A sprijini de la distanţă. A SPRIJINI EFORTURILE CUIVA: A susţine, a ajuta activitatea cuiva. A SPRIJINI INIŢIATIVA CUIVA: A susţine, a ajuta iniţiativa cuiva. t A SPRIJINI O CAUZĂ: A susţine, a ajuta o cauză. A SPRIJINI O PROPUNERE: A susţine, a ajuta o propunere. A SPRIJINI PÂNĂ LA CAPĂT PE CINEVA: A susţine, a ajuta până la capăt pe cineva. A SPULBERA NĂDEJDIILE (CUIVA): A face pe cineva să-şi piardă speranţele; A distruge speranţele cuiva; v. An ărui speran ţele. A SPULBERA O ARMATĂ: A nimici, a distruge o armată; A învinge o armată. A SPULBERA ORICE ÎNDOIALĂ (CUIVA): A înlătura orice bănuială cuiva ; A SPULBERA ; SPERANŢELE (CUIVA)::::A face pe cineva să-şi piardă speranţele; A distruge speranţele cuiva; v. A nărui speranţele. ^ Ă SPUMEGA DE FURIE: A fi foarte mânios, supărat; v. A clocoti de mânie A SPUMEGA DE MÂNIE: A fi foarte mânios, supărat; v. A clocoti de mânie. A SPUNE ADEVĂRUL FĂRĂ MENAJAMENTE: A spune adevărul în faţă; v. şi A spune adevărul pe şleau; A spune adevărul verde în faţă; A spune adevărul verde pe şleau. A SPUNE ADEVĂRUL GOL-GOLUŢ: A spune adevărul curat; v. şi A spune adevărul şi numai adevărul. A SPUNE ADEVĂRUL PE ŞLEAU: A spune adevărul în faţă; v. A spune adevărul fără menajamente. A SPUNE ADEVĂRUL ŞI NUMAI ADEVĂ- A SPUNE CUM E ŞI NIMIC MAÎMULT RUL: A spune adevărul curat; v, A spune adevărul gol-goluţ. A SPUNE ADEVĂRUL VERDE IN FAŢĂ: A spune adevărul în faţă; .v, A spune adevărul fără menajamente. A SPUNE ADEVĂRUL VERDE PE ŞLEAU: A spune adevărul în faţă; v. A spune adevărul fără menajamente. A SPUNE ADIO: A-şi lua rămas bun; A se despărţi; A încheia o colaborare; A renunţa. A SPUNE ANEGDOTE PIPERATE: A spune bancuri, glume deocheate. A SPUNE APĂ (CEVA): A spune pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A SPUNE BALIVERNE: A vorbi prostii; A nu fipune nimic inteligent; A vorbi aiurea. A SPUNE BASME: A nu spune adevărul; A vorbi aiurea; A spune poveşti; A minţi; v. şi A spune basmul cu cocoşul roşu; A spune bazaconii; A spune braşoave. A SPUNE BASMUL CU COCOŞUL ROŞU: A nu spune adevărul; A vorbi aiurea; A spune poveşti; A minţi; v. A spune basme, A SPUNE BA UNA BA ALTA: A trece de la una la alta; A nu avea o atitudine corectă; v. şi A spune când aşa, când aşa, A SPUNE BAZACONII: A nu spune adevărul; A vorbi aiurea; A spune poveşti; A minţi; v, A spune basme. A SPUNE BRAŞOAVE: A nu spune adevărul; A vorbi aiurea; A spune poveşti; A minţi; v. A spune basme. A SPUNE CA APA (CEVA): A spune pe dinafară; A cunoaşte foarte bine A vorbi frumos; A vorbi convingător; A şti pe de rost ceea ce spune; v. A recita ca apa. A SPUNE CA DE PE CARTE: A fi convingător; A vorbi chibzuit; A vorbi cu judecată; A se exprima pretenţios; v. şi A spune ca din carte; A vorbi ca de pe carte; A vorbi ca din carte. A SPUNE CA DIN CARTE: A fi convingător; A vorbi chibzuit; A vorbi cu judecată; A se exprima pretenţios; v. A spune ca de pe carte. ! A SPUNE CAI VERZI PE PEREŢI: A înşira lucruri irealizabile, imposibile; A crede minciuni, bazaconii; v. şi A crede cai verzi pe pereţi. A SPUNE CA DE PE APĂ CEVA: A spune pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; A vorbi frumos; A vorbi convingător; A şti pe de rost ceea ce spune; v. A recita ca apa. Ă SPUNE CA PE APĂ CEVA: A spune pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; A vorbi frumos; A vorbi convingător; A şti pe de rost ceea ce spune; v. A recita ca apa. A SPUNE CA PE GURA CĂMĂŞII: A spune una şi a gândi alta; A spune ceva cu sfială; A-i veni greu să vorbească; v. şi A spune ceva ca pe mâneca cămăşii; A spune ca prin gura cămăşii. A SPUNE CA PE MÂNECA CĂMĂŞII: A spune una şi a gândi alta; A spune ceva cu sfială; A-i veni greu să vorbească; v. A spune ceva ca pe gura cămăşii. A SPUNE CA PE TATĂL NOSTRU (CEVA): A spune pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A SPUNE CA PRIN GURA CĂMĂŞII: A spune una şi a gândi alta; A spune ceva cu sfială; A-i veni greu să vorbească; v. A spune ceva cape gura cămăşii. A SPUNE CĂ.,.: A susţine, a declara că.... ·. A SPUNE CĂ NEGRU-I ALB: A susţine, a declara invers; A susţine pe dos. ' A SPUNE CĂ NU: A refuza; A nu fi de acord. A SPUNE CÂND AŞA, CÂND AŞA: A :trece de la una la alta; A nu avea o atitudine corectă; v. A spune ba una ba alta. A'SPUNE CÂT E CEASUL: A spune adevărul; A atrage atenţia; A pune la punct. A SPUNE CÂTE-N LUNĂ ŞI N STELE: A vorbi aiurea; A povesti de toate; v. şi A spune câte- 11 soare şi în lună; A spune câte verzi şi uscate. A ;SPUNEaCÂTE-N SOARE ŞI ÎN LUNĂ: A vorbi aiurea; A povesti de toate; v. A spune câte-n lună şi-n soare. A SPUNE CÂTE VERZI ŞI USCATE: A vorbi aiurea; A povesti de toate; v, A spune câte-n lună şi-n soare. A SPUNE CE ARE DE SPUS: A-şi exprima părerea; A spune tot ce-1 doare; A nu mai scunde nimic; v. şi A spune ce are pe inimă; A spune ce-l doare. A SPUNE CE ARE PE INIMĂ: A-şi exprima părerea; A spune tot ce-I doare; A nu mai scunde nimic; v. A spune ce are de spus. i ASPUNE CEEA CE GÂNDEŞTE: A fi sincer; A spune adevărul; A-şi exprima sentimentele. : A SPUNE CE E ŞI CE NU E: A înflori; A mai pune de la el. A SPUNE CE-I TRECE PRIN CAP: A spune o prostie. A SPUNE CE-L DOARE: A-şi exprima părerea; A spune tot; A nu mai ascunde nimic; v. A spune ce are de spus. A SPUNE CE-L TAIE CAPUL: A inventa; A spune, a face cât ştie. A SPUNE CE NU SE CADE: A pune prostii; v. şi A spune ce nu trebuie; A spune ceva nelalocul lui; A spune enormităţi; A spune moşi păroşi; A spune obrăznicii; A spune obscenităţi. A spune palavre; A spune porcării. A SPUNE CE NU TREBUIE: A pune prostii; v. A spune ce nu se cade. A SPUNE COPILĂRII: A spune prostii; A nu aduce nicio noutate. A SPUNE CU AMAR: A 'vorbi îndurerat. A SPUNE CU JUMĂTATE DE GURĂ: A spune ceva cu glas scăzut, fără convingere, fără hotărâre, nu cu toată inima. A SPUNE CUM E ŞI NIMIC MAI MULT: A spune ce ştie. A SPUNE CUM ÎI VINE LA GURĂ 670 A SPUNE CUM ÎI VINE LA GURĂ: A vorbi ce-i trece prin cap; A nu cugeta înainte de a vorbi, A SPUNE CU MOŢ: A exagera, a înflori cele spuse. A SPUNE CU OCOLURI: A nu spune direct; A ocoli adevărul. A SPUNE CU ORICE PREŢ: A-i spune indiferent de riscuri. A SPUNE CU MÂNA PE INIMĂ: A spune cu toată sinceritatea. A SPUNE CUVINTE TARI: A fi dur; A se manifesta cu duritate; A se exprima dur. A SPUNE DE-A DREPTUL: A comunica ceva cuiva drept în faţă; A nu vorbi pe ocolişuri; v. A spune pe faţă. A SPUNE DE-A ROSTUL (CEVA): A spune pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v.  recita ca apa. A SPUNE DE DUH: A ironiza; A face glume. A SPUNE DE FORMĂ: A vorbi aiurea; A nu spune niciun adevăr. n A SPUNE DE LA FICAŢI: A spune, a vorbi, a striga din suflet, pe faţă, fără nicio reţinere; v. A grăi de la inimă. A SPUNE DE LA INIMĂ: A spune, a vorbi, a striga din suflec, pe faţă, Iară nicio reţinere; v. A grăi de la inimă. A SPUNE DE LA OBRAZ (CEVA CUIVA): A spune deschis, fără menajamente, verde cuiva ceva; v. A arunca de la obraz. A SPUNE DE PARCĂ AR BEA APĂ: A spune pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A SPUNE DE ROST (CEVA) ffnvj: A spune pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. ■/■l·::: : A SPUNE DESPRE MOŞI-PĂROŞI: A îndruga verzi şi uscate; A trăncăni; A palavragi. : A SPUNE DIN FIR ÎN PĂR: A spune tot; v. şi A spune din fir până-n aţă. A SPUNE DIN FIR PÂNĂ-N AŢĂ: A spune tot; v. A spune din fir păr. A SPUNE DIN INIMĂ: A vorbi sincer; A spune adevărul. A SPUNE DIN OCHI: A comunica privind; A se exprima cu privirea. A SPUNE DOUĂ VORBE: A se exprima în puţine cuvinte; A spune pe. scurt; v. şi A .spune două vorbe ş-un cuvâiv. A SPUNE DOUĂ VORBE Ş-UN CUBÂNT: A se exprima în puţine cuvinte; A spune pe scurt; v. A spune două vorbe. A SPUNE DREPT: A spune adevărul; A fi sincer. A SPUNE DREPT CA' NEÂMŢUL: A spune verde, fară înconjor. A SPUNE DREPT ÎN FAŢĂ: A spune deschis; A spune de la obraz; v. şi A spune drept în faţă cuiva, ceva; A spune în faţă adevărul; A spune în ochi; A spune româneşte,în ochi; A spune verde adevărul; A spune verde în faţă; A spune verde în ochi; A spune verde, româneşte. A SPUNE DREPT ÎN FAŢĂ CUIVA CEVA: A spune deschis; A spune de la obraz; v. A pune drept în faţă. A SPUNE DULCEGĂRII: A spune cu drag; A spune din toată inima. A SPUNE ENORMITĂŢI: A pune prosti; v. A spune ce nu se cade. A SPUNE FĂRĂ CODIRE: A spune direct; A spune în faţă; A spune deschis tot ce ştie; v. şi A spune fără înconjur; A spune fără nicio teamă; A spune fără ocol; A spune fără să se ferească; A spune franc în faţă. A SPUNE FĂRĂ ÎNCONJUR: A spune direct; A spune în faţă; A spune deschis tot ce ştie; v. A spune fără codire. A SPUNE FĂRĂ NICIO TEAMĂ: A spune direct; A spune în faţă; A spune deschis tot ce ştie; v. A spune fără codire. A SPUNE FĂRĂ OCOL: A spune direct; A spune în faţă; A spune deschis tot ce ştie; v. A spune fără codire. A SPUNE FĂRĂ SĂ SE FEREASCĂ: A spune direct; A spune în faţă; A spune deschis tot ce ştie; v. A spune fără codire, A SPUNE FEL ŞI FEL DE: A spune tot felul de prostii. A SPUNE FEL ŞI FEL DE MINUNĂŢII: A vorbi despre lucruri frumoase; v. şi A spune fel de fel de minuni de pe lume A SPUNE FEL ŞI FEL DE MINUNI DE PE LUME: A vorbi despre lucruri frumoase; v. A spune fel de fel de minunăţii. A SPUNE FEL ŞI FEL DE NĂZBÂTII: A spune tot felul de prosti; A pune tot felul de minciuni. A SPUNE FRANC ÎN FAŢĂ: A spune direct; A spune în faţă; A spune deschis tot ce ştie; v. A spune fără codire. A SPUNE GLUME: A glumi. A SPUNE GOGOŞI: A spune minciuni; v. şi A spune gogoşi de tufă; A vinde gogoşi; A vinde gogoşi de tufă; A vorbi gogoşi; A vorbi gogoşi de tufă. A SPUNE GOGOŞI DE TUFĂ: A spune minciuni; v. A spune gogoşi. A SPUNE ÎN DOI PERI: A spune ambiguu; A spune cu dublu înţeles. A SPUNE ÎN FAŢĂ: A spune deschis; A spune de la obraz; v. A spune drept în faţă. A SPUNE ÎN FAŢĂ ADEVĂRUL: A spune deschis; A spune de la obraz; v. A spune drept în faţă. A SPUNE ÎNAINTE: A spune primul; A fi primul care a spus. A SPUNE IN GLUMĂ: A glumi; A nu spune serios. A SPUNE ÎN OCHI: A spune deschis; A spune de la obraz; v. A spune drept în faţă. A SPUNE ÎN TAINĂ: A pune în secret. A SPUNE ÎN TÂRG ŞI LA MOARĂ: A bate toba peste tot; A divulga peste tot. 671 A SPUNE PE DIN AFARĂ A SPUNE LA ADRESA CUIVA (CEVA): A spune ceva cu privire la cineva; v. şi A vorbi Ia adresa cuiva (ceva). A SPUNE LA CAI VERZI: A spune palavre, minciuni, fleacuri, baliverne; v. A înşira Ia gogoşi. A SPUNE LA CAI VERZI PE PEREŢI: A spune palavre, minciuni, fleacuri, baliverne; v. A înşira la gogoşi. A SPUNE LAFVW fpopJ: AVspune palavre, minciuni, fleacuri, baliverne; v.A înşira Ia gogoşi. A SPUNE LA GOANGE: A minţi; A spune prostii; v. A se ţine de goange. A SPUNE LA GOGLEZE: A spune; palavre, minciuni, fleacuri, baliverne; v. A înşira la gogoşi. A SPUNE LA GOGOŞI: A spune palavre, minciuni, fleacuri, baliverne; v. A înşira la gogoşi. A SPUNE LA MINCIUNI: A spune palavre, minciuni, fleacuri, baliverne; v. A înşira la gogoşi. A SPUNE LA PĂTÂRANIÎ (pop.; famţ A-şi povesti păţanii, întâmplări neplăcute; v. şi A spune pătăranii A SPUNE LA PEREŢI: A nu avea cu cine discuta; A nu îl ascultat de nimeni. A SPUNE LA PRĂPĂSTII: A spune lucruri de necrezut. A SPUNE LA PROSTI: A vorbi prostii; A nu-şi controla vorbele. A SPUNE LA REVEDERE: A-şi lua la revedere; A pleca. A SPUNE LA TÂRG ŞI LA MOARĂ: A spune la toţi; A bate toba; v. şi A spune la toată lumea. A SPUNE LA TOATĂ LUMEA: A spune la toţi; A bate toba; v. A spune la târg şi la moară. A SPUNE LA URECHE: A şopti. A SPUNE LA VERZI ŞI USCATE:  vorbi aiurea. A SPUNE LECŢIA: A şti bine; A cunoaşte bine; A nu ceda; A nu se lăsa. A SPUNE LIMPEDE: A spune clar; A nu se încurca. A SPUNE LUCRURI CU MOŢ: A exagera; A înflori cele spuse; v. şi A spune lucrurile cu moţ; A spune lucrurile mai cu moţ. A SPUNE LUCRURI DE PE CEA LUME: A vorbi despre ceva ce nu se poate îvedea; A povesti lucruri necontrolabile; A inventa; A spune verzi şi uscate; A vorbi de toate. A SPUNE LUCRURILE CU MOŢ: A exagera; A înflori cele spuse; v.  spune lucruri cu moţ. Ă SPUNE LUCRURILE MAI CU MOŢ: A exagera; a înflori cele spuse; v. A spune lucruri cu noţ. A SPUNE LUCRURILQR PE NUME: A spune adevărul; A nu ocoli; A nu se eschiva. A SPUNE LUCRURI ŞTIUTE: A nu aduce licio noutate; A repeta mereu acelaşi lucru; v. şi/i pune acelaşi lucru. A SPUNE LUCRURI RĂUTĂCIOASE PE 5EAMA CUIVA: A vorbi urât despre cineva; A nsulta, a jigni pe cineva. A SPUNE MEREU ACELAŞI LUCRU: A nu aduce nicio noutate; A repeta mereu acelaşi lucru; v. A spune lucruri ştiute. A SPUNE MINCIUNI: A spune palavre, minciuni, fleacuri, baliverne; v. A înşira la gogoşi. A SPUNE MOŞI PĂROŞI: A spune prostii; v. A spune ce nu se cade. A SPUNE MOŞ PE GROŞ: A spune verzi şi uscate; A sta la taifas; A pălăvrăgi; v. A îndruga moş pe groş. A SPUNE MULTE PE MINE: A mă certa; A mâ bănui. A SPUNE MULTE Şl· DE TOATE PE SEAMA ALTORA: A bârfi. A SPUNE MULTE ŞI MĂRUNTE: A spune verzi şi uscate; A sta la taifas; A pălăvrăgi; v. A îndruga moş pe groş. ■ A SPUNE MULT ÎN FAVOAREA...: A lăuda pe..; A vorbi frumos despre.... A SPUNE MUŞCĂ PE PRETE: A spune lucruri incredibile; v. A scrie muscă pe perete. A SPUNE NIMICURI FĂCUTE CUIVA: A vorbi despre lucruri neînsemnate, neimportante, plicticoase. A SPUNE MULTE ŞI MĂRUNTE: A spune verzi şi uscate; A sta la taifas; A pălăvrăgi; v. A îndruga moş pe groş, A SPUNE MULTE ŞI NEVRTUE: A nu-şi controla vorbele. A SPUNE NETED ÎN FAŢĂ: A spune deschis. . A SPUNE NOAPTE BUNA: A pleca la culcare. ; A SPUNE NU: A refuza; A nu admite; A nu fi de acord. A SPUNE OBRĂZNICII: A spune prostii; v. A spune ce nu se cade. A SPUNE OBSCENTĂŢI: A spune prostii; v. A spune ce nu se cade. ··· A SPUNE O GOGOAŞĂ MAI MARE DECÂT EL: Ă spune o mare minciună. A SPUNE O MINCIUNĂ: A minţi; A nu spune adevărul. A SPUNE O TAINĂ: A divulga un secret, A SPUNE O VORBĂ BUNĂ: A vorbi frumos; A spune lucruri frumoase. A SPUNE O VORBĂ MARE: A spune ceva important. A SPUNE PALAVRE: A pune prosti; v. A spune ce nu se cade. A SPUNE PARDON: A se scuza; A-şi cere scuze. A SPUNE PĂSUL (CUIVA): A se destăinui; v. A-i spune păsul (cuiva). A SPUNE PĂREREA SA: A se exprima; A-şi da cu părerea; A-şi exprima poziţia. A SPUNE PĂTARĂM!(pop., Jani.): A-şi povesti păţanii, întâmplări neplăcute; v. A spune la pătăranii A SPUNE PE DE ROST (CEVA): A spune pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A SPUNE PE DIN AFARĂ (CEVA): A spune A SPUNE PE FAŢĂ 672 pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A SPUNE PE FAŢĂ: A comunica ceva cuiva drept în faţă; A nu vorbi pe ocolişuri; v. şi A spune pe şleau,’ A spune de-a dreptul. A SPUNE PE NUME: A rosti numele cuiva; A numi pe cineva; v. A chema pe nume. A SPUNE PE NUMELE MIC: A fi în relaţii bune cu cineva; A se cunoaşte bine; A fi prieteni; v. şi A spune pe nume mic. A:;ŞPUNE':PE· MIC: A fi în relaţii bune cu cineva; A se cunoaşte bine; A fi prieteni; v. A spune pe numele mic. A SPUNE PE OCOLITE: A nu spune direct; A ocoli adevărul. A SPUNE PE SCURT: A spune în câteva cuvinte; A nu vorbi mult. A SPUNE PE ŞLEAU: A comunica ceva cuiva drept în faţă; A nu vorbi pe ocolişuri; v. A spune pe faţă.  SPUNE PE UNDE S-O IA CĂTRE,..: A îndruma către..; A arăta drumul spre.... .A SPUNE PLEVE (pop.): A spune prostii; A minţi; A palavragi; A spune nimicuri. A SPUNE PONCIŞ (pop.): A spune fără menajamente; A spune ponciş; v. şi A vorbiponciş. A SPUNE PORCĂRII: A spune prostii; v. A spune ce nu se cade. A SPUNE POVESTEA CU COCOŞUL ROŞU : A povesti fără sfârşit; A repeta mereu aceeaşi poveste. .· A SPUNE POVEŞTI: A inventa; A nu spune adevărul; A minţi. A SPUNE PRAJPĂSTU: A spune lucruri care înspăimântă; A spune bazaconii; A spune lucruri lipsite de raţiune. A SPUNE PRINTRE DINŢI: A spune ceva intenţionat, neclar. A SPUNE PRINTRE LACRIMI: A vorbi plângând. A SPUNE PROSTII DE RÂD ŞI CURCILE: A minţi; A ocoli adevărul. A SPUNE ROMÂNEŞTE, lN OCHI: A spune deschis; A snune de la obraz; v. A spune drept în faţă. A SPUNE RUPT-ALES (înv.): A spune clar, lămurit; A spune de la obraz; v. şi A zice rupt-ales. A SPUNE SĂ-ŞI VADĂ DE DRUM: A alunga pe cineva; A da afară pe cineva. / A SPUNE SUS ŞI TARE: A susţine; A nu se lăsa; A nu ceda. A SPUNE ŞI LAPTELE DE LA MAMA: A spune totului tot; v. şi A spune şi laptele supt de la mama. A SPUNE ŞI LAPTELE SUPT DE LA MAMA: A spune totului tot; v. A spune şi laptele de la mama. A SPUNE ŞI VERZI ŞI USCATE: A minţi; A palavragi; A vorbi de toate; v şi A spune tâmpenii. A SPUNE TAINA CUM A FOST: A povesti cum a fost. . A SPUNE TÂMPENII: A minţi; A palavragi; A vorbi de toate; v A spune verzi şi uscate. A SPUNE TOT ADEVĂRUL: A spune totului tot; A nu ascunde nimic; A nu omite nimic; v. A spune tot ce ai în guşă. A SPUNE TOT CE AI ÎN GUŞĂ: A spune totului tot; A nu ascunde nimic; A nu omite nimic; v. şi A spune tot ce ai pe inimă; A spune tot ce ai pe suflet; A spune tot adevărul; A spune tot ce gândeşti; A spune tot focul; A spune totul pe faţă. , A SPUNE TOT CE AI PE INIMĂ: A spune totului tot; A nu ascunde nimic; A nu omite nimic; v. A spune tot ce ai în guşă. A SPUNE TOT CE AI PE SUFLET: A spune totului tot; A nu ascunde nimic; A nu omi^ nimic; v. A spune tot ce ai în guşă. A SPUNE TOT CE GÂNDEŞTI: A spune lotului tot; A nu ascunde nimic; A nu omite nimic; v. A spune tot ce at în guşă. Ai SPUNE TOT FELUL DE PROŞTII: A nu spune nimic serios; A vorbi aiurea. A SPUNE TOT FOCUL: A spune totului tot; A nu ascunde nimic; A nu omite nimic; v. A spune tot ce ai în guşă. A SPUNE TOTUL PE FAŢĂ: A spune totului tot; A nu ascunde nimic; A nu omite nimic; v. A spune tot ce ai în guşă. , A SPUNE UNA GOGONATĂ: A minţi; A exagera. .·■, ASPUNE UNA GROASĂ: A spune o minciună gogonată. A SPUNE UNA ÎNCORNORATĂ: A exagera; A înflori. ■ A .SPUNE. UNA;OARZĂNĂ::;A spune de-a dreptul, fără ocolişuri; A spune verde în faţă. A SPUNE UNA ŞI A;FĂCE ALTA: A nu se ţine de cuvânt; A nu fi de încredere. A; SPUNE UN; BANC:; Aglumi; A spune o glumă. A SPUNE VERDE ADEVĂRUL: A spune deschis; A spune de la obraz; v. A pune drept în faţă. A SPUNE VERDE ÎN FAŢĂ: A spune deschis; A spune de la obraz; v. A spune drept în faţă. A SPUNE VERDE ÎN OCHI: A spune deschis; A spune de la obraz; v. A spune drept în faţă. A SPUNE VERDE, ROMÂNEŞTE: A spune deschis; A spune de la obraz; v. A spune drept în faţă. A SPUNE VERZI ŞI USCATE: A spune vrute şi nevrute; A spune fleacuri; A spune nimicuri; v. A îndruga verzi şi uscate. A SPUNE VORBĂ MARE: A se angaja solemn; A se lega cu jurământ. A SPUNE VORBE DE DUH: A glumi; A spune glume. A SPUNE VORBE DE OCARĂ: A certa, a dojeni pe cineva. A SPUNE VORBE DULCI: A vorbi frumos; A face curte cuiva. A SPUNE VORBE FĂRĂ ÎNŢELES: A vorbi 673 A STA CA BOUL LA POARTA NOUĂ aiurea; A nu spune nimic cugetat; A vorbi în vânt; v. şi A vorbi fără noimă; A vorbi fără sens. A SPUNE VORBE FĂRĂ NOIMĂ: A vorbi aiurea; A nu spune nimic cugetat; A vorbi în vânt; v. A vorbi fără înţeles, A SPUNE VORBE FĂRĂ SENS: A vorbi aiurea; A nu spune nimic cugetat; A vorbi în vânt; v. A vorbi fără înţeles. A SPUNE VORBE LATE: A spune vorbe pompoase dar lipsite de miez; v. şi A spune vorbe mari şi late. Ă SPUNE VORBE MARI ŞI LATE: A spune vorbe pompoase dar lipsite de miez; v. A spune vorbe late. A SPUNE VORBE TARI: A spune adevărul; A nu cruţa pe nimeni; A spune în faţă. A SPUNE VRUTE ŞI NEVRUTE: A vorbi necontrolat; A nu se controla când vorbeşte. A SPURCA. CUM li VINE LA (SURĂ: A blestema necontrolat, cu brutalitate, cu violenţă; v. A blestema cum îi vine la gură, Ă STA ABANOS: A sta nemişcat; A sta locului. A STA ACASĂ: A nu pleca niciunde; A nu pleca din casă. A STA AFARĂ: A sta la aer curat; A sta în natură. A STA AGĂŢAT DE CEVA: A se fine de ceva; A spera la ceva. ASTA. A ÎNŢĂRCAT ŞI PE DRACU: E o cotoroanţă care îl întrece şi pe dracu. ;■ ASTA AM, ASTA DAU: Nu am mai mult şi nici mai bun. A ŞŢA ASCUNS: A se ascunde; A nu ieşi afară; A nu se arăta. A STA ASCUNS LA PÂNDĂ: A pândi; A urmări; A supraveghea. A STA BÂLTĂ: A stagna; A fi lăsat în părăsire; v. A rămâne baltă. A STĂ BATAL ÎN CASĂ: A lenevi toată ziua; v. şi A sta cu burta la soare. A STA BĂTEALĂ CUIVA: A bate capul cuiva; A cicăli pe cineva; v. şi A sta băieală pe capul cuiva. A STA. BĂTEALĂ PE CAPUL\CUIVA: A bate capul cuiva; A cicăli pe cineva; v. A sta băteală cuiva. A STA BĂŢ: A sta drept; A nu se mişca. : A STABILI CA REGULĂ: A pune, a impune o regulă; A face ordine.  STABILI CAUZA:: A preciza, :a impune o cauză. A STABILI CLAR UN LUCRU: A clarifica un lucru; A face ordine. A STABILI CONDIŢII; A preciza, a impune condiţiile. A STABILI CONFIGURAŢIA LOCULUI: A preciza, a impune configuraţia locului. A STABILI CUIVA LEGĂTURA CU CINEVA: A pune pe cineva în legătură cu altcineva. A STABILI LEGĂTURA CU CINEVA: A se pune în legătură cu cineva. A STABILI LEGĂTURI CU CINEVA: A-şi face legături cu cineva; A se asocia cu cineva. A STABILI O ACUZAŢIE: A acuza, a învinui pe cineva. A STABILI O LEGĂTURĂ ÎNTRE...: A face o legătură între.... A STABILI O LIMITĂ DE DEMARCAŢIE INTRE..,: a face, a impune o limită de demarcaţie între..,. A STABILI O LIMITĂ ÎNTRE...: A face, a impune o limită între.... A STABILI O LIMITĂ PRECISĂ ÎNTRE...: A face, a impune o limită precisă între.... A STABILI O MEDIE: A face o medie. A STABILI O ORĂ: A preciza la ce oră. A STABILI O REGULĂ: A preciza, a impune o regulă; A face ordine. . A ŞTABŢLI■;0;j REPUTAŢIE: A ; preciza, a impune o reputaţie. A STABILI O VALOARE MEDIE: A preciza, a impune o valoare medie. A STABILI PIAŢA: A stabili, a impune preţurile. A STABILI PRECIS: A preciza, a impune ceva precis, cu exactitate. : A STABILI REGULILE:; A preciza, a impune regulile; A face ordine. A STABILI ^RELAŢII CU CINEVA: A preciza, a face relaţii cu cineva. A STABILI UN ALIBI: A preciza, a impune un alibi. A STABILI UN CONTACT DIRECT CU...: A preciza, a impune un contact direct cu.... A STABILI UN NIVEL RIDICAT DE...: A preciza, a impune un nivel ridicat de.... A STABILLUN RE CORD: A ob ţine un record. A STABILI UN TERMEN: A preciza, a impune un termen, A STABILIZA MONEDĂ: A impune stabilitatea monedei; A opri inflaţia. . A STA BINE: A avea de toate; A nu duce lipsă de nimic, : A STA BINE CU/CEVA: A avea muU din;ceva. A STA BINE CU CINEVA: A avea relaţii bune cu cineva. : : A STA BINE CU DE-ALE GURII: A avea ce mânca. A STA BINIŞOR: A nu duce lipsă; A avea din toate câte puţin. A STA BLENDEREU: A hoinări; A nu face nimic; A fi derbedeu, A STA BOSUMFLAT: A fi supărat, necăjit, indispus. ASTA BUBA: Bubă periculoasă; Dificultate mare. ASTA BUNĂ ŞI CU TINE!: Nu mă aşteptam la aşa ceva din partea ta. A STA BUZĂU: A sta bosumflat, îmbufnat. A STA CA BOUL: A sta ca un prost; v. şi A sta ca moaca. A STA CA BOUL LA POARTA NOUĂ: A se A STA CA BOUL LA POARTĂ NOUĂ 674 minuna; A nu cunoaşte; A nu-şi da seama; v. şi A sta ca boul la poartă nouă. A STA CA BOUL LA POARTĂ NOUĂ: A se minuna; A nu cunoaşte; A nu-şi da seama; v. A sta ca boul la poarta nouă. A STA CA CIOARA ÎN PAR: A fi într-o situaţie neplăcută; A ii în aer; v. şi A sta ca cioara în par şi găină între lemne; A sta ca găina între lemne; A şedea ca cioara în par; A şedea ca cioara în par şi găina între lemne. A STA CA CIOARA ÎN PAR ŞI GĂINA ÎNTRE LEMNE: A fi îmr-o situaţie neplăcută; A fi în aer; v. A sta ca cioara în par. A STA CA COCOSTÂRCUL: A sta singur. A STA CA CUCUL PE CRACĂ: A sta singur. A STA CA CURCA PLOUATĂ: A sta fara curaj. A'STAi CA DE LEMN: A nu mişca; A nu fiice nimic; A nu-1 interesa nimic. - A STA CA DE PIATRĂ: A sta încremenit; A sta incapabil să se mişte de emoţii; v. şi A sta ca piatră; A sta de piatră. A STA CA DRACUL PE MĂRĂCINI: A nu avea astâmpăr; A fi nerăbdător să plece; v. şi A sta pe mărăcini. A STA CA FLORILE MĂRULUI: A sta degeaba. A STA CA GĂINA ÎNTRE LEMNE: A fi într-o situaţie neplăcută; A fi în aer; v. A sta ca cioara în par. A STA CA HUHUREZUL: A sta singur; A sta părăsit; A se izola. A STA CA IARNA GREA: A nu mai pleca; A nu se mai duce. ASTA CAM AŞA E: E adevărat ce spui. ^ A STA CA MIAUA LUI ROMAN: A sta ca un prost neajutorat; v. şi A sta ca oaia lui Roman, A STA CA MIREASA: A nu face nicio treaba; v. şi A sta ca o cadână. A STA CA MOACA: A sta ca un prost; v. A sta ca boul. A STA CA MUT: A nu scoate o vorbă, A STA CA NIŞTE SFINŢI (fam.): A sta nemişcat; v. şi A sta ca sfântul; A sta ca un sfânt; A sta sfânt; A sta sfinţi. A STA CA OAIA LUI ROMAN: A sta ca un prost neajutorat; v. A sta ca miaua lui Roman. A STA CA O BUTURUGĂ: A nu pricepe nimic; A nu face nimic; A nu se mişca niciunde; v. şi A sta ca un butuc. A STA CA O CADÂNĂ: A nu face nicio treabă; v. A sta ca o mireasă. A STA CA O CURCĂ BEATĂ: A fi fără vlagă; A fi lipsit de curaj; A fi abătut; A fi trist; v. A fi ca o curcă beată. A STA CA O CURCĂ PLOUATĂ: A fi fără vlagă; A fi lipsit de curaj; A fi abătut; A fi trist; v. A fi ca o curcă beată. A STA CA O GĂINĂ BEATĂ: A fi fără vlagă; A fi lipsit de curaj; A fi abătut; A fi trist; v. A fi ca o curcă beată. A STA CA O GĂINĂ PLOUATĂ: A fi fără vlagă; A fi lipsit de curaj; A fi abătut; A fi trist; v. A fi ca o curcă beată, A STA CA O MIREASĂ: A sta degeaba; A fi timid. A STA CA O PISICĂ PLOUATĂ: A sta necăjit, supărat; A nu scoate o vorbă; A nu comunica cu nimeni; v. şi A sta ca un câine plouat. A STA CA O PLĂCINTĂ: A fi comod; A fi nesimţit. A STA CA O POMANĂ ŢIGĂNEASCĂ: A sta degeaba. ^WSTA CA O STANĂ DE PIATRĂ: A încremeni locului; v. şi A sta ca stană de piatră. A STA CA OUL ÎN CUI: A sta foarte prost; A se afla într-o situaţie foarte grea. A STA CA PE ACE: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A STA CA PE CĂRBUNI: A arde' de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A STA CA PE CĂRBUNI APRINŞI: A arde de nerăbdare; v.Afi ca pe ace. A STA CA PE CUIE: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. ASTA CA PE CUPTOR: A nu avea răbdare; A se grăbi; A se agita; A nu sta locului. A STA CA PE FOC: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. Ă STA CA PE GHIMPI: A arde de nerăbdare; v.Afi ca pe ace. A STA CA PE JAR: A arde de nerăbdare; A fi nervos; A vrea să plece; v.Afi ca pe ace. A STA CA PE JĂRATEC DIN CAUZA... A nu avea răbdare, a se grăbi, a se agita, a nu sta locului din cauza.... A STA CA PE JERATIC: A arde de nerăbdare; v.Afi ca pe ace. A STA CA PE MĂRĂCINI: A fi nervos; A vrea să plece. A STA CA PE O PIATRĂ: A nu avea nicio satisfacţie; A nu se bucura de nimic. A STA CA PE O PLĂCINTĂ: A se întinde; A nu se controla; A face ce vrea. A STA CA PE OUĂ: Ă fi foarte atent; A avea mare grijă; A fi prudent. A STA CA PE SPINI: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. AVISTA CA PE UN VULCAN: A se afla într-o situaţie dificilă, periculoasă; A-şi pune viaţa, cariera, viitorul în pericol. A ASTA CA PIATRĂ: A sta încremenit; A sta incapabil să se mişte de emoţii; v. şi A sta de piatră. A STA CA PISICA LA GAURĂ: A pândi cu mare atenţie.  STĂ CAP LA CAP (CU CINEVA): A se sfătui cu cineva; v. şi A sta cap la cap (cineva). A STA CA POPÂNDĂUL: A sta şi a nu face nimic; A sta şi a se uita cum muncesc alţii; A încurca pe alţii în muncă. A STA CAPRĂ PENTRU CINEVA: A face 675 A STA CIOCAN DE CAPUL CUIVA mari eforturi pentru cineva; A sprijini peste forţele sale pe cineva; A se extenua pentru cineva. A STA CA PUIUL ÎN GĂOACE (pop.)·. A sta retras, izolat, singuratic; A fi resemnat; A fi tăcut; v. şi A trăi ca puiul în găoace. A STA CAPUL SUS: A fi mândru; A fi îngâmfat.'.·,.:.. A STA CA SARDELELE: A fi foarte înghesuiţi; A sta unul lipit de altul. A STA CA SFÂNTUL (fam.): A sta nemişcat; v. A sta ca nişte sfinţi A STA CA SFINŢII (fam.): A sta nemişcat; v. A sta ca nişte sfinţi A STA CA STANA DE PIATRĂ: A încremeni locului; v. A sta ca o stană de piatră, v-, A STA CA TURNAT: A nu se mişca; A sta nemişcat; A sta locului. ASTA CA ŢARC A ÎN PAR: A fi gata de plecare. ·. A STA CAŢĂ ÎNAINTEA CUIVA: A sta drept, a sta smirna înaintea cuiva; v. şt A sta caţa în faţa cuiva. ASTA CAŢĂ ÎN FAŢA CUIVA: A sta drept, a sta smirna înaintea cuiva; v. A sta caţa înaintea cuiva. . A STA CA ŢESTUL ÎN CASĂ: A nu.se.urni la nicio treabă. A STA CA ŢINTUIT LOCULUI: A nu se mişca; A nu părăsi locul. A STA CA UN BUTUC: A nu pricepe nimic; A nu face nimic; A nu se mişca niciunde; v. A sta ca o buturugă. A STA CA UN CÂINE PLOUAT: A sta necăjit, supărat; A nu scoate o vorbă; A nu comunica cu nimeni; v. A sta ca o pisică plouată. A STA CA UN HUHUREZ: A sta singur, părăsit; v. şi A sta huhurez. A STA CA UN GHIMPE ÎN COASTĂ: A stingheri pe cineva; A-l tulbura; v. şi A sta ca un ghimpe în inimă; A sta ca un ghimpe în ochi; A sta ca un gunoi în ochi. A STA CA UN GHIMPE ÎN INIMĂ: A stingheri pe cineva; A-l tulbura; v. A sta ca un ghimpe în coastă. A STA: CA UN GHIMPE ÎN OCHI: A stingheri pe cineva; A-l tulbura; v. A sta ca un ghimpe în coastă. A STA CA UN GUNOI ÎN OCHI: A stingheri pe cineva; A-l tulbura; v. A sta ca un ghimpe în coastă, ASTA CA UN SAC PE CINEVA: A sâcâi, a cicăli pe cineva; A nu lăsa în pace pe cineva. A STA CA UN SFÂNT (fam.)'. A,sta nemişcat; v. A sta ca nişte sfinţi. A STA CA UN SPIN ÎN COASTA CUIVA: A nu fi pe placul cuiva; A incomoda, a indispune pe cineva prin prezenţa sa; v. şi A sta ca un spin în inima cuiva; A sta ca un spin în ochii cuiva; A sta ca un stâlp de piatră. A STA CA UN SPIN ÎN INIMA CUIVA: A nu fi pe placul cuiva; A incomoda, a indispune pe? cineva prin prezenţa sa; \. A sta ca un spin în coasta cuiva. A STA CA UN SPIN ÎN OCHII CUIVA: A nu fi pe placul cuiva; A incomoda, a indispune pe cineva prin prezenţa sa; v, A sta ca un spin în coasta cuiva. A STA CA UN STÂLP DE PIATRĂ: A nu fi pe placul cuiva; A incomoda, a indispune pe cineva prin prezenţa sa; v. A sta ca un spin în coasta cuiva. A STA CA UN ŢAP LOGODIT: A sta ţeapăn; A sta ca un prost, ca un aiurit. ASTA CA VACALA POARTA NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate; v. A rămâne ca boul la poarta nouă. A STA CA VACA LA POARTĂ NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate; v. -A rămâne ca boul i la poarta nouă. A STA CA VIŢELUL LA POARTA NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate; v. A rămâne ca boul la poarta nouă. A STA CA VIŢELUL LA POARTĂ NOUĂ: A se uita uimit, uluit; A nu pricepe nimic; A nu se descurca; A sta nedumerit, dezorientat în faţa unei situaţii noi neaşteptate;; v. A rămâne ca boul la poarta nouă. A STA CĂLARE ÎN-INIMA: CUIVA: A şti tot ceea ce gândeşte cineva; v. şi A sta călare pe inima cuiva; A şedea călare în inima cuiva; A şedea călare pe inima cuiva. A STA CĂLARE PE CAPUL CUIVA: A incomoda pe cineva; A nu pleca. A STA CĂLARE PE CINEVA: A sta în spinarea cuiva; A fi întreţinut de cineva. A STA CĂLARE PE INIMA CUIVA: A şti tot ceea ce gândeşte cineva; v. A sta călare în inima cuiva. A STA CĂLARE PE SPATELE CUIVA: A fi întreţinut de cineva. A STA CÂT CIOARA ÎN PAR: A sta puţin. A STA CEVA ÎN FIREA CUIVA: A avea de gând să facă ceva; A intenţiona.  STA CHEZAŞ PE CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; A fi chezaş pe cineva. Ă STA CHEZĂŞIE PENTRU CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi chezaş pe cineva. A STA CHIRCIT: A nu se dezvolta; A fi pipernicit; A fi sfrijit. A STA CHITIC: A nu se clinti din loc. A STA CIOCAN DE CAPUL CUIVA: A A STA CIOPOR 676 cicăli, a sâcâi pe cineva; A nu-1 lăsa în pace; A se ţine de capul cuiva. A STA CIOPOR: A sta grămadă. A STA CIOTCĂ: A sta grămadă; v. A se aduna ciopor. A STA CLAIE PfeSTE GRĂMADĂ: A sta îngrămădiţi. A STA CLOŞCĂ: A nu face nimic; A lenevi. A STA CONTRA (CU CINEVA): A fi în dezacord; A se contrazice cu cineva; A se lua Ia ceartă cu cineva; A se opune; A se împotrivi; v. A fi contra {cu cineva), A STA COPĂCEL: A sta pe picioare; A merge drept fără să cadă; (Despre copii) A sta în picioare; v. A merge copăcel. A STA COŞ: A fi gata. A STA COT LA COT CU CINEVA: A fi în cârdăşie cu cineva. A STA COTOR: A sta tare. A STA CRĂCĂNAT: A nu se decide; A nu lua o hotărâre; A fi în cumpănă. A STA CREMENE: A sta ţeapăn; A sta nemişcat. A STA CU BĂUTURĂ-N NAS: A fi toată ziua beat. A STA CU BOTUL PE LABE: A fi redus la tăcere; A fi pus la punct. A STA CU BRAŢELE CRUCIŞ LA PIEPT: A fi mort. A STA CU BRAŢELE ÎNCRUCIŞATE: A nu face nimic; A sta cu mâinile în sân; A sta nepăsător; v. şi A sta cu mâinile încrucişate; A sta cu mâinile încrucişate la piept; A sta cu mâinile încrucişate pe piept; A şedea cu braţele încrucişate; A şedea cu mâinile încrucişate. A STA CU BURTA LA PĂMÂNT: A sta întins pe pământ. A STA CU BURTA LA SOARE: A sta degeaba; A trândăvi. A STA CU BURTA PE CARTE: A învăţa mult. A STA CU CAPUL DESCOPERIT: A nu avea nimic pe cap; A umbla descoperit la cap. A STA CU*CAPUL ÎN;NORI: A visa; A fi absent la ce se întâmplă înjur. A STA CU CAPUL ÎN PĂMÂNT: A se ruşina; A-i fi ruşine; A nu avea curaj; v. şi A sta cu capul la pământ. A STA CU CAPUL ÎN PIEPT: A se ruşina; A sta ruşinat; A se reculege. A STA CU CAPUL ÎN PUMN: A sta pe gânduri;  contempla proptindu-şi capul cu pumnii; v. şi A sta cu capul în pumni; A sta cu tâmpla în pumn; A sta cu tâmplă în pumni, A STA CU CAPUL ÎN PUMNI: A sta pe gânduri; A contempla proptindu-şi capul cu pumnii; v. A sta cu capul în pumn. A STA CU CAPUL ÎN SAC: A nu vedea nimic din ce se întâmplă în iur. A STA CU CAPUL ÎNTRE URECHI: A sta ca un prost. A STA CU CAPUL LA PĂMÂNT: A se ruşina; A-i fi ruşine; A nu avea curaj; v. A sta cu capul în pământ, A STA CU CAPUL PE UMERI: A fi stăpân pe situaţie; A-şi vedea de treabă; A munci conştient; A nu se încurca în fleacuri. A STA CU CAPUL PLECAT: A fi supus; A fi ascultător; A fi politicos. A STA CU CĂCIULA ÎN MÂNĂ ÎN FAŢA CUIVA: A se umili/-A STA CU CĂCIULA PE URECHI: A sta ca un prost. A STA CU CEASURILE: A sta mult timp pe unde se duce. ASTA CU CE SE MĂNÂNCĂ?: Asta ce mai e? A STA CU CHEZĂŞIE PENTRU CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi chezaş pe cineva. A STA CU CHIRIE: A fi chiriaşul cuiva; A plăti chirie pentru o locuinţă. A STA CU CINEVA DE GÂT: A fi în mare prietenie cu cineva. A STA CU DEGETUL ÎN GURĂ: A se purta cauncopil. ^ A STA CU DEGETUL LA GURĂ: A pierde vremea; A sta gură-cască. i'-i A STA CU DINŢII LA SOARE: A răbda de foame; v. şi A sta cu dinţii la stele. ' A STA CU DINŢII LA STELE: A răbda de foame; v. A sta cu dinţii la soare. ASTA CU DOSUL ÎE CĂMAŞĂ: A: sta jos; A şedea; A nu face nimic. A STA CU:DHSIŢn LA STELE: A lenevi; A sta la umbră; A nu face nimic. A STA CU FAŢA LA LOCOMOTIVĂ: A-şi risca viaţa; A-şi pune viaţa în pericol. A STA CU FAŢA SPRE...: A fi îndreptat spre.... ;··^ A STA CU FRICA ÎN SÂN: A fi veşnic înfricoşat de ceva. -A STA CU FRICAlN SPATE: A nu-i fi frică; A avea curaj. -A STA CU FUNDUL ÎN DOUĂ LUNTRE: A nu fi hotărât; A oscila; A se eschiva. A STA CU GÂNDUL LA CINEVAr LA CEVA: A se gândi la cineva, la ceva; A-i fi dor de cineva, de ceva. A STA CU GENUNCHII LA GURĂ: ; A; sta ghemuit; A sta strâns. A STA CU GRIJA ÎN SPATE: A nu fi îngrijorat; A nu-1 frământa grijile. A STA CU GURA CAŢA PE CINEVA: A-l cicăli; v. şi A sta cu gura călare pe cineva. A STA CU GURA CĂLARE PE CINEVA: A- 1 cicăli; v. A sta cu gura caţăpe cineva, A STA CU GURA CĂSCATĂ: A privi la ceva; v. şi A sta cu gură-cască. A STA CU GURĂ-CASCĂ: A privi la ceva; v. A sta cu gura căscată. 677 A STA CU OCHII ŢACLĂ ASTA CU GURA PE CINEVA :A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-1 convinge; A certa, a ocări pe cineva; v. A sări cu gura. A STA CU ICOANĂ PE PIEPT: A fi decedat, . A STA CU INIMA SĂRITĂ: A fi extrem de emoţionat, de speriat; v, A aştepta cu inima sărită. A STA CULCAT PE...: ;A trândăvi; A lenevi; A sta întins pe.... A STA CULCAT PE BURTĂ: A trândavi A sta degeaba; v. şi A sta culcat pe spate. A STA CULCAT PE SPATE:;A trândăvi; A sta degeaba; v. A sta culcat pe burtă. A STA CU MÂINILE CRUCIŞ PE PIEPT: A fi decedat,·. : A STA CU MÂINILE ÎN BRÂU: A nu face nimic; A nu lucra; A nu întreprinde nimic; A fi inactiv; A rămâne pasiv; v.A fi cu mâinile în brâu A STA CU MÂINILE ÎN BUZUNAR: A nu pune mâna să ajute cu nimic. a sta cu mâinile, Încrucişate: a nu face nimic; A sta cu mâinile în sân; A sta nepăsător; v. A sta cu braţele încrucişate. a sta cu mâinile Încrucişate în PIEPT: A nu face nimic; A sta cu mâinile în sân; A sta nepăsător; v. A sta cu braţele încrucişate. A STA CU MÂINILE ÎNCRUCIŞATE PE PIEPT: A nu face nimic; A sta cu mâinile în sân; A sta nepăsător; v. A sta cu braţele încrucişate, A STA CU MÂINILE ÎN . SÂN: A nu face nimic; A nu lucra; A nu întreprinde nimic; A fi inactiv; A rămâne pasiv; v.A fi cu mâinile în brâu. A STA CU MÂINILE ÎN SUBSUORI: A nu face nimic; A nu lucra; A nu întreprinde nimic; A fi inactiv; A rămâne pasiv; v. A fi cu mâinile în brâu. A STA CU MÂINILE ÎN ŞOLD: A nu face nimic; A nu lucra; A nu întreprinde nimic; A fi inactiv; A rămâne pasiv; v.A fi cu mâinile în brâu A STA CU MÂINILE ÎN ŞOLDURI: A nu face nimic; A nu lucra; A nu întreprinde nimic; A fi inactiv; A rămâne pasiv; v.A fi cu mâinile în brâu. A STA CU MÂINILE PE PIEPT: A fi decedat. A STA CU MÂINILE SUBSOARĂ: A nu face nimic; A nu lucra; A nu întreprinde nimic; A fi inactiv; A rămâne pasiv; v. Afi cu mâinile în brâu. A; STA CU MÂINILE SUBSUORI: A nu face nimic; A nu lucra; A nu întreprinde nimic; Afi inactiv; A rămâne Dasiv; v. Afi cu mâinile în brâu, A STA CU MANA ÎN BUZUNAR: A nu face nimic; A nu lucra; A nu întreprinde nimic; A fi inactiv; A rămâne pasiv; v. Afi cu mâinile în brâu. A : STA CU MÂNA ÎN PUNGĂ: A cheltui mereu; A fi mereu nevoit să cheltuiască. A STA CUMINTE: A-şi vedea de treabă; A nu se băga, a nu se amesteca în treburile altuia; v. şi A sta cuminte în banca sa. A STA CU MÂNA STREAŞINĂ: A privi în depărtate; A încerca să vadă ceva în depărtare; v. şi A sta cu mâna streaşină deasupra ochilor; A sta cu mâna streaşină la ochi; A sta cu mâna streaşină pe ochi. A STA CU MÂNA STREAŞINĂ DEASUPRA OCHILOR: A privi în depărtate; A încerca să vadă ceva în depărtare; v.A sta cu mâna streaşină, A STA CU MÂNA STREAŞINĂ LA OCHI: A privi în depărtate; A încerca să vadă ceva în depărtare; v. A sta cu mâna streaşină. A STA CU MÂNA STREAŞINĂ PE OCHI: A privi în depărtate; A încerca să vadă ceva în depărtare; v.A sta cu mâna streaşină. uA STA CUMINTE ÎN BANCA SA: A-şi vedea de treabă; A nu se băga, a nu se amesteca în treburile altuia; v. A sta cuminte. A STA CU NASUL BÂZOI: A se încrede; A face pe omul superior. A STA CU NASUL ÎN CARTE: A citi mereu; A învăţa tot timpul; v. şi A sta cu nasul în cărţi. iA^STA CU^NASUL^N CĂRŢI: A citi mereu; A învăţa tot timpul; v.A sta cu nasul în cartel A STA^ CU NASUL ÎN CENUŞĂ: A se ruşina; A se simţi vinovat; v. şi A sta cu nasul în sobă; A sta cu nasul în pământ; A sta cu ochii în pământ; A sta cu privirea în pământ; A sta cu privirile în pământ. A STA CU NASUL ÎN SOBĂ: A se ruşina; A se simţi vinovat; v, A sta cu nasul în cenuşă. ; A STA CU NASUL ÎN PĂMÂNT: A se ruşina; A se simţi vinovat; v. A sta cu nasul în cenuşă. A STA CU NASUL ÎN ZIAR: A citi mereu ziare; A citi multe ziare. A STA CU NASUL PE SUS: A fi îngâmfat, încrezut. A STA CUNUNĂ ÎMPREJURUL CUIVA* A CEVA: A face cerc împrejurul cuiva sau a ceva. A STA CU OCHII BELIŢI: A zăcea mort; A rămâne uimit. A STA CU OCHII AŢINTIŢI ÎN TAVAN: A fi cu gândul aiurea; A nu face nimic; A sta degeaba; v. A avea ochii în tavan. A STA CU OCHII ÎN PĂMÂNT: A se ruşina; A se simţi vinovat; v. A sta cu nasul în cenuşă. A STA CU OCHII ÎN STELE: A visa; A se gândi la tot felul de lucruri irealizabile; A fi cu gândurile aiurea; A nu face nimic. A STA CU OCHII ÎN TĂVAN: A fi cu gândul aiurea; A nu face nimic; A sta degeaba; v. A avea ochii în tavan. A: STA CU OCHII LA STELE: A visa mereu; A se gândi la nemurirea sufletului. A STA CU OCHII NUMAI LA FURAT: A trăi din furat; A fura mereu. A STA CU OCHII (PE CINEVA SAU CEVA): A ochi pe cineva sau ceva; A bănui, a suspecta pe cineva; A remarca pe cineva; v. A lua la ochi (pe cineva sau ceva). A STA CU: OCHII PE GEAM: A privi pe fereastră. ^ A STA CU OCHII PE MINE: A mă supraveghea. A STA CU OCHII ŢACLĂ (PE CINEVA SAU PE CEVA)(reg.): A nu scăpa, a nu slăbi din ochi pe cineva sau pe ceva. V A STA CU OCHII ŢĂPOR PE MINE 678 A STA CU OCHII ŢĂPOR PE MINE: A xnâ privi vioi. A STA CU OCHII ŢINTĂ IN TAVAN: A fi cu gândul aiurea; A nu face nimic; A sta degeaba; x. A avea ochii în tavan, A STA CU OCHII ŢUŢ: A privi mirat şi fix. ASTA CU O PIATRA PE INIMĂ: A avea o durere, un necaz, o problemă; v. şi A sta cu piatra pe inimă. A STA CU PARA-N GURĂ: A nu scoate un cuvânt; A tăcea; A spune ceva nedesluşit. A STA CU PĂLĂRIA ÎN MANĂ: A se ploconi; A se umili; A cere un ajutor. A STA CU PĂTRUNJEL PE-BURTĂ: A fi înmormântat. A STA CU PIATRĂ PE INIMĂ: A avea o durere, un necaz, o problemă; v. A sta cu o piatră pe inimă. A STA CU PICIOARELE ÎN APĂ RECE: A se gândi intens, profund. A STA CU PRICE (CUIVA) (înv.): A duşmăni pe cineva; A prigoni pe cineva; A fi împotriva cuiva; A se afla în controversă cu cineva; v. A-i sta cu price (cuiva). A STA CU PRIVIREA ÎN PĂMÂNT: A se ruşina; A se simţi vinovat; v. A sta cu nasul în cenuşă. A STA CU PRIVIRILE ÎN PĂMÂNT: A se ruşina; A se simţi vinovat; v. A sta cu nasul în cenuşă. A STA CU PUNGA ÎN DRUM (pop.): A fi darnic. A STA CU RĂZBOI ASUPRA CUIVA (înv.): A ataca pe cineva; v. A face război asupra cuiva. A STA CU TÂMPLA ÎN PUMN: A sta pe gânduri; A contempla proptindu-şi tâmpla cu pumnii; v. A sta cu capul în pumn. A STA CU TÂMPLA ÎN PUMNI: A sta pe gânduri; A contempla proptindu-şi tâmpla cu pumnii; v. A sta cu capul în pumn. A STA CU TOPORUL LA BRÂU: A fi totdeauna gata de ceartă, de bătaie; v. şi A umbla cu toporul la brâu. A STA CU TOŢI PE CAPUL CUIVA; A dori să-l convingă; A fi întreţinuţi cu toţii de cineva. A STA CU ŢĂRÂNĂ ÎN GURĂ: A fi mort. A STA CU ŢÂFNA UMFLATĂ: A fi îmbufnat; A fi pus pe ceartă; x.Afi cu ţâfna umflată. A STA CU UN PICIOR ÎN GROAPĂ: A fi pe moarte; A fi foarte bolnav; v. şi A sta cu un picior în mormânt. A STA CU UN PICIOR ÎN MORMÂNT: A fi pe moarte; A fi foarte bolnav; v. A sta cu un picior îngroapă. A STA CU UN PICIOR LA RĂSĂRIT ŞI CU ALTUL LA APUS: A nu avea domiciliul stabil; A fi nestatornic. ASTA DA TREABĂ!: Este un lucru bun! Este ceva frumos! A STA DE...: A se ocupa, a se îngriji de.... A STA DE-A CRUCIŞUL: A se aşeza, a sta de-a curmezişul; A se împotrivi; A se opune; A zădărnici; A încerca toate mijloacele; A se face luntre şi punte; v. A se pune cruce. A STA DE-A CURMEZIŞUL: A se aşeza, a sta de-a curmezişul; A se împotrivi; A se opune; A zădărnici; A încerca toate mijloacele; A se face luntre şi punte; v. A se pune cruce. A STA DE-A CURMEZIŞUL DRUMULUI: A se opune; A nu fi de acord; A nu permite. A STA DE-A PONCIŞ (pop.): A se opune; A se împotrivi; v. A se pune ponciş. A STA DE-A POVEŞTILE (pop., fam.): A vorbi multe şi mărunte cu cineva; v. A se apuca de-a poveştile. A STA DE CAPUL CUIVA: A stărui fără încetare pentru a obţine ceva; A insista neîncetat pe lângă cineva; v. A se pune cu rugăminte pe lângă cineva. A STA DE CARTE: A învăţa bine. A STA DE CHEZAŞ PENTRU CINEVA: A garanta pentru cineva; A răspunde pentru purtarea cuiva; A-şi pune obrazul pentru cineva; v. A fi chezaş pe cineva. A STA DE CINEVA: A se ocupa, a se îngriji de cineva. ^ ■ A STA DE CINEVA SĂ..r. A se ocupa, a se îngriji de cineva să.... A STA DE CIOACE (fam.): A pălăvrăgi; A sporovoî; v. şi A sta la cioace. A STA DE CONTRA (CU CINEVA): A fi în dezacord; A se contrazice cu cineva; A se lua ia ceartă cu cineva; A se opune; A se împotrivi; v. A fi contra (cu cineva). A STA DE FAŢĂ: A fi prezent; A asista. A STA DE FLEACURI: ;:A face lucruri neînsemnate; A nu face nimic serios, important, util; v. şi A sta de goange. A STA DE FRUMUSEŢE: A sta degeaba pentru a fi admirat. A STA DE GARDĂ: A păzi; A fi de pază. A STA,DE GÂT (CU CINEVA); A fi prieten la cataramă cu cineva; v. A fi de gât (cu cinema). A STA DEGEABA: A sta de pomană; A sta fără treabă; v. şi A şedea degeaba, A STA DE GOANGE: A face lucruri neînsemnate; A nu face nimic serios, important, util; v. A sta de fleacuri. A STADE LEMN TĂNASE: A sta ca un prost; A sta încremenit. A STA DEOPARTE: A nu se băga; A-şi vedea de treabă. A STA DE PARAVAN (fam.): A ascunde vedenii; v. şi A sta drept paravan. A STA DE PAZĂ: A sta de pază, de strajă; v. A fi de planton. ASTA DEPĂŞEŞETE ORICE MĂSURĂ: Aşa ceva este inadmisibil; Aşa ceva întrece orice măsură; v. şi Asta e prea de tot. A STA DE PIARĂ: A sta încremenit; A sta incapabil să se mişte de emoţii; v. şi A sta de piatră. 679 A STA FAŢĂ ÎN FAŢĂ A STA DE PLANTON: A fi de pază, de strajă; v, A fi de planton. A STA DE POMANĂ: A nu face nimic; A nu lucra. /.V.,·' . A STA DE POVESŢE (pop., fam.): A vorbi multe şi mărunte cu cineva; v. A se apuca de-a poveştile. A STA DE POVEŞTI (pop., fam.): A vorbi multe şi mărunte cu cineva; v. A se apuca de-a poveştile. A STA DE PRICINĂ (înv:): A se împotrivi; v. şi A sta pricină. A STA DE STRAJĂ: A păzi; Ajfi de pază. A STA DE ŞASE: A sta de veghe; A veghea. A STA DE TAINĂ: A vorbi; A conversa; A discuta cu cineva; v. şi A sta de vorbă. A. STA DE TOIUL CUIVA: A fi pe măsura, pe potriva cuiva. A STA DE UNUL SINGUR: A fi izolat; A fi singur; A nu avea pe nimeni. A STA. DE VEGHE: A veghea; A păzi. /. v A STA DE VORBĂ: A vorbi; A conversa; A discuta cu cineva; v. A sta de taină. A STA DE VORBĂ CA OAMENII: A vorbi cu calm şi demnitate. A STA DE VORBĂ CU SINE ÎNSUŞI: A cugeta; A medita; A analiza singur. A STA DE VORBĂ LA UN PAHAR DE VIN: A conversa, a discuta la u pahar de vin. A STA DIN LUCRU: A înceta lucru; A nu mai munci. A STA DIN PLOAIE: A înceta ploaia. A STA DRĂMBOI: A sta supărat. A STA DREPT: A fi dârz; A fi curajos; A avea curaj; A nu ceda; v. şi A sta drept ca lumânarea. ASTA DREPT CA LUMÂNAREA: A fi dârz; A fi curajos; A avea curaj; A nu ceda; v. A sta drept. A STA DREPT CA PUŞCA: A sta în poziţie de drepţi; A sta smirnă; v. şi A sta oblu ca ţeava PUŞtii. A STA DREPT PARAVAN (fam.): A ascunde vedenii; v. A sta de paravan, A STA DREPŢI: A nu mişca; A nu se clinti din loc; v. şi A sta în poziţie de drepţi. A : STA DRUG DE CINEVA (pop.): A fi nedespărţit de cineva; v. A rămâne drug de cineva. A ŞŢA DUPĂ UŞĂ: A sta deoparte izolat; A pândi, a trage cu urechea. A SŢA DUS In GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus pe gânduri. A STA DUS PE CUGETE: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus pe gânduri. A STA DUS PE GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus pe gânduri. ASTA E: Asta e situaţia; Asta e mania lui. ASTA E ALTĂ BRÂNZĂ: Asta e altceva; v. Aia e altă căciulă! * ASTA E ALTĂ CĂCIULĂ: Asta e ; altceva; Asta e altă problemă; v. Aia e altă căciulă. ASTA E ALTĂ GÂSCĂ: Asta este altceva; Asta e altă problemă; v. Aia e altă căciulă. ASTA E ALTĂ GÂSCĂ ÎN ALTĂ TRAISTĂ: Asta este altceva; Asta e altă problemă; v. Aia e altă căciulă. ASTA E ALTĂ MĂRIE: Asta este altceva; Asta e altă problemă; v. Aia e altă căciulă. ASTA E ALTĂ MÂNCARE DE PEŞTE: Asta este altceva; Asta e altă problemă; v. Asta e altă căciulă. ^ · :; ASTA Έ ALTĂ POVESTE: · Asta e altceva; Asta e altă problemă; v. Aia e altă căciulă. : ASTA E ALTĂ VORBĂ: Asta e altceva;· Asta e altă problemă; v. Asta e altă căciulă. : ASTA E APĂ DE PLOAIE: Nu este nimic important; Nu are nicio valoare. : ASTA E AŞA, DE SANCHI (pop.): Casă inducă în eroare; Ca să se afle în treabă, w; ASTA E BOALA LUI: Asta îi place; Asta e mania lui. ASTA E BOALĂ CURATĂ: Din asta te poţi îmbolnăvi. ASTA E BOALĂ LA EL: Are manie. ASTA E BUNĂ!: Asta mai lipsea! De asta mai aveam nevoie; Pleacă de aici! Nici vorbă! ASTA E CULMEA!: Asta depăşeşte orice limită, orice închipuire! v. şi Asta e culmea culmilor! ASTA E CULMEA CULMILOR!: Asta depăşeşte orice limită, orice închipuire! v. Asta e culmea. : ASTA E CURATĂ NEBUNIE!: Este un lucru nepotrivit! Nu avem nevoie de asta! ASTA E CU TOTUL ALTCEVA: Asta se deosebeşte radical; Asta nu seamănă cu ceea ce avem, ASTA E FLOARE LA URECHE: Asta este un lucru uşor de realizat; Asta este un lucru iară însemnătate, ASTA E O ALTĂ GÂSCĂ: Asta e cu totul altceva; v. şi Asta e altă gâscă în altă traistă; Asta e o altă mâncare de peşte; Astă e altă socoteală. ASTA JE O ALTĂ GÂSCĂ ÎN ALTĂ TRAISTĂ: Asta e cu totul altceva; v. Asta e altă gâscă. ASTA E O ALTĂ MÂNCARE DE PEŞTE: Asta e cu totul altceva; v. Asta e altă gâscă. ^ASTAlE O ALTĂ SOCOTEALĂ: Asta e cu totul altceva; v. Asta e altă gâscă. ASTA E:: PREA DE TOT!: Aşa ceva este inadmisibil; Aşa ceva întrece orice măsură; v. Asta depăşeşte orice măsură. ASTA ERA BUBA: Asta era pricina necazului. ASTA ESTE ALTĂ SOCOTEALĂ: Asta este cu totul altceva. ASTA E ŞI GATA: Asta e situaţia şi să încheiem discuţia; Atât s-a putut. ASTA E ŞI N-AI CE-I FACE: Altă soluţie, altă situaţie nu există. ASTA FACE DE TINE: Ţi-e cu totul potrivită; Cu asta te potriveşti. ASTA FACE MULT: Atârnă mult în apreciere. A STA FAŢĂ: A se împotrivi; A ţine piept. A STA FAŢĂ ÎN FAŢĂ: A fi unul în faţa altuia; v. şi A sta faţă în faţă cu cineva. A STA FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU CINEVA 680 A STA FAŢĂ IN FAŢĂ CU CINEVA: A fi unul în faţa altuia; v. A sta faţă în faţă. A STA FĂRĂ LUCRU: A nu avea un loc de muncă; A nu avea un serviciu. A STA FRUMOS: A fi cuminte; A sta la locul lui. .:■.·■■ iv- - A STA GATA SĂ...: A fi gata să.... A STA GÂLMĂ PE CAPUL CUIVA: A nu mai scăpa de el. A STA GHEM: A sta ghemuit. A STA GHEM PE LÂNGĂ CINEVA: A sta grămadă pe lângă cineva. A STA GOGĂ (/b«i.): A;sta ghemuit de frig sau de boală. A STA GRĂMADĂ: A se aduna în număr mare; A fi mulţi la un loc. A STA GRECEŞTE: A se aşeza, a şedea cu genunchii la gură. A STA GRECEŞTE PE INIMA CUIVA: A face cuiva necazuri; A provoca cuiva greutăţi. A STA GURĂ CASCĂ: A se purta ca o haimana. A STA HANŢA-HANŢA TOATĂ ZIUA: A se certa mereu cu câte cineva. A STA HÂRHOM: A sta grămadă, A STA HÂŢĂ: A sta grămadă sau în şir, A STA HUHUREZ: A sta singur, părăsit; v. A sta ca un huhurez. A STA HURDUZ-BURDUF: A se bălăbăni, ASTA-I!: Aşa stau lucrurile; Asta e cauza! Ce are a face, nu se poate! ASTA-I ALIĂ BRÂNZĂ: Asta-i cu totul altceva; v. Altă gâscă în altă traistă. ASTA-1 ALTĂ CĂCIULĂ: Asta-i cu totul altceva; v. Altă gâscă în altă traistă. ASTA-I ALTĂ GÂSCĂ: Asta-i cu totul altceva; v. Altă gâscă în altă traistă. ASTA-I ALTĂ GÂSCĂ-N ACEA TRAISTĂ: Asta-i cu totul altceva; v. Altă gâscă în altă traistă. ASTA-I ALTĂ GÂSCĂ-N ALTĂ TRAISTĂ: Asta-i cu totul altceva; v. Altă gâscă în altă traistă. ASTA-I; ALTĂ MÂNCARE: Asta-i cu totul altceva; v. Altă gâscă în altă traistă. ASTA-I ALTĂ MÂNCARE DE PEŞTE: Asta- i cu totul altceva; v. Altă gâscă în altă traistă. ASTA-I ALTĂ NUNTĂ: Asta-i cu totul altceva; v. Altă gâscă în altă traistă. ASTA-I ALTĂ TREABĂ: Asta-i cu totul altceva; v. Altă gâscă în altă traista. ASTA I-A PUS :VÂRF: ■ Cu asta a întrecut măsura. ASTA-I ASTA!: Aceasta e problema esenţială! ASTA-I BUBA!: Asta-i problema! Asta-i dificultatea!—.·' ASTA-I BUNĂ!: Ce tot spui acolo! Nici vorbă! De unde ai mai scos-o! ASTA-I CUSUTĂ CU AŢĂ ALBĂ: Este un lucru forţat; Aşa ceva nu este corect. i A STA EEPUREŞTE: A sta cu toate simţurile încordate; A sta cu teamă; A fi foarte atent; A fi foarte prudent. ASTA-I ÎNCĂ UNA: Asta-i bună! ASTA-I O TREABĂ ARANJATĂ: Este un lucru pus la cale de cineva. ASTA-I PREA DE TOT!: Asta întrece orice măsură; v. şi Asta-i prea mult. ASTA-I PREA MULT!: Asta întrece orice măsură; v. Asta-i prea de tot. ASTA-I PUNE CAPUL: Cu asta se termină. ASTA-I STRIGĂTOR LA CER!: Este îngrozitor; Este de neconceput. ASTA-I ŞTIUT: Este un lucru cunoscut; Se ştie; Nu constituie niciun secret; v. şi Este ştiută. ASTA-I ŞTIUTĂ: Este un lucru cunoscut; Se ştie; Nu constituie niciun secret; v. Este ştiută. ASTA-I TOT!: Atât şi nimic mai mult! v. şi Atâta-i tot! Atâta tot! ASTA-I TREABA LUI: El trebuie să se ocupe de acest lucru. 1 ASTA-I TREABA MEA: Eu trebuie să mă ocup de acest lucru. ASTA ÎI MAI LIPSEŞŢE: E o pacoste pentru el; Este un lucru neplăcut, respingător pentru el. ASTA ÎL STRICĂ, BĂUTURA: Ar fi om bun, dar bea prea mult. A STA ÎMPOTRIVA CUIVA: A nu fi de acord cu cineva; A se împotrivi cuiva. A STA ÎMPOTRIVĂ: A nu fi de acord; A se împotrivi. : ■ A STA ÎNAINTEA CUIVA: A se împotrivi; A se opune cuiva. A STA ÎN ATENŢIA CUIVA: A fi băgat în seamă de cineva; A fi în centrul preocupărilor cuiva. A STA ÎN BANCA SA: A sta la locul lui; A nu se băga; A nu se amesteca. - A: STA ÎN BĂTAIA VÂNTULUI: A fi expus la un pericol; A-şi risca interesele; A-şi pune în pericol afacerile. A:; STA'ÎN CALEA s CUIVA: A - împiedica acţiunile cuiva; v, A se aşeza în calea cuivp. A STA IN CAMERA LUI: A fi retras; A trăi izolat; A nu comunica cu lumea; v. şi A sta în odaia lui. A STA ÎN CAP: A fi în frunte; v. şi A sta în frunte. y A STA ÎN CAPUL BUCATELOR: A împărţi veniturile; v, şi A sta în fruntea bucatelor. A STA ÎN CAPUL MESEI: A sta pe locul de cinste de la un ospăţ; v. A sta în fruntea mesei. A STA ÎN CAPUL OASELOR: A sta în fund; v. A se ridica în capul oaselor, A STA ÎN CAPUL OMULUI: A deranja; A incomoda. A STA ÎN CASĂ CU CĂCIULA ÎN CAP: A fi mitocan, bădăran, necioplit. A STA ÎN CĂLUŞUL DRUMULUI: A sta în mijlocul drumului. A STA ÎN CEATĂ CU CINEVA: A fi într-o tagmă oarecare; A se alia cu cineva într-o tagmă oarecare; v, A face ceată cu cineva. 681 A STA ÎN POVEŞTI A STA ÎN CENTRUL ATENŢIEI: A fi în centrul preocupărilor cuiva. A STA ÎN CERC: A înconjura ceva; A sta unul lângă altul. A STA ÎN CHIBZ (înv.): A se gândi; A reflecta; A cugeta; v. şi A sta în chibzuri. A STA ÎN CHIBZURIÎ (înv.): A se gândi; A reflecta; A cugeta; v. A sta în chibz. A STĂ ÎNCHIS: A nu ieşi din casă; v. şi A sta închis ca la puşcărie. A STA ÎNCHIS CA LA PUŞCĂRIE: A nuieşi din casă; v. A sta închis. A-I STA ÎN COASTĂ: A pune obstacole; A-i pune piedici; A-i vrea răul; v. şi A-i sta în coasele cuiva; A-i sta în prăvală. A STA ÎN COASTELE CUIVA: A-i pune obstacole; A-i pune piedici; A-i vrea răul; v. A-i sta în coastă. A STA ÎN CONTRA (CU CINEVA): A fi în dezacord; A se contrazice cu cineva; A se lua la ceartă cu cineva; A se opune; A se împotrivi; v. A fi contra (cu cineva). A STA ÎN CONTRA LUMn: A fi în dezacord cu toată lumea; A se împotrivi, a se opune la toate. A STA ÎN CUMPĂNĂ: Ă sta la îndoială; A se îndoi; A şovăi; A chibzui; A reflecta; v. şi A sta în cumpăt. A STA ÎN CUMPĂT: A sta la îndoială; A se îndoi; A şovăi; A chibzui; A reflecta; v. A sta în cumpănă. A STA ÎN CURENT: A sta pe gânduri; A sta la îndoială. A STA ÎN CURMEZIŞ: A se opune; A nu fi de acord. A STA ÎN DEFENSIVĂ: A se apăra; A fi în apărare;'· ■;; A STA ÎN DOUĂ LUNTRI: A nu se hotărî; A nu şti de partea cui să fie; A cocheta cu ambele părţi; A face un joc dublu. A STA ÎN DRUMUL CUIVA: A împiedica pe cineva. A STA ÎN DUBIU: A fi cuprins de îndoială, de nesiguranţă; A nu fi sigur; A se îndoi, A STA ÎN ECHILIBRU: A fi echilibrat. A STA ÎN EXPECTATIVĂ: A nu interveni; A aştepta un moment mai potrivit. A STA ÎN EXTAZ: A admira, a adora profund, A STA ÎN FAŢĂ CUIVA: A se uita la cineva; A fi lângă cineva, A STA ÎN FIINŢĂ: A exista; A se afla; A se menţine; A fi în ordine; A fi în regulă; v. A fi în fiinţă. A STA ÎNFIPT CA CIOARA ÎN PAR: A cere, a solicita ceva. A STA ÎNFIPT ÎN PĂMÂNT: A nu se mişca; A nu pleca; A sta locului; A sta nemişcat; A sta înţepenit. A STA ÎNFIPT ÎN ŞA: A călări pe cal. A STA ÎN FIREA CUIVA: A fi ceva obişnuit, ceva normal pentru cineva. A STA ÎN FRUNTE: A fi în frunte; v. A sta în cap. A STA ÎN FRUNTEA BUCATELOR: A împărţi veniturile; v. A sta în capul bucatelor. A STA ÎN FRUNTEA MESEI: A sta pe locui de cinste de la un ospăţ; v. A sta în capul mesei. A STA ÎN FRUNTEA...: A conduce, a îndruma.... A STA ÎN FUND: A sta pe partea de jos a corpului. A STĂ ÎN GARDĂ: A fi prudent; A avea grijă; A se păzi. A STA ÎN GAZDĂ LA CINEVA: A sta cu chirie la cineva. Ă STA tN GÂNDURI: A chibzui; A reflecta; A şovăi; A ezita; A se îndoi; v. şi A sta la gânduri.  ST ÎN GENUNCHI (ÎNAIiSiTE CUIVA): A îngenunchea în faţa , cuiva; A ruga, stăruitor pe cineva; v. A cădea în genunchi (înaintea cuiva). A STA ÎN IVEALĂ: A ,fi la îndemână; A fi evident. A STA ÎN JEŢUL JUDECĂŢH DE APOI: A fi judecat sufletul lui; v. şi A sta în jilţul judecăţii de apoi. A STA ÎN JILŢUL JUDECĂŢII DE APOI: A-i fi judecat sufletul lui; v. A sta în jeţul judecăţii de apoi. ASTA ÎN LEGĂTURĂ CU...: A fi în contact, ţine legătură cu.... . A STA ÎN LOC: A sta locului; A nu mai pleca niciunde. A STA ÎN LOC DE CINEVA: A fi: obligat de cineva să stea locului, sa nu mai plece niciunde. Â&TÂÎNMĂNA CUIVA: A fi la dispoziţia, la discreţia cuiva; A dispune de ceva. :'' Ă ST ÎN NEVOIE: A fi în dificultate; A fi la greu; (înv.) A fi în primejdie; v. A fi în nevoie. Ă STA ÎN OCHI: A deranja, a incomoda pe cineva. Ă STA ÎN ODAIA LUI: A fi retras; A trăi izolat; A nu comunica cu lumea; v. A sta în camera lui. A STA ÎN PÂNDĂ: A pândi; v. şi A sta la pândă. A STA ÎN PARAGINĂ: A fi neglijat, neîngrijit; A fi lăsat de izbelişte. A STA ÎN PAT: A boli; A fi bolnav, A STA ÎN PICIOARE: A rezista. A STA ÎN PICIOARELE CUIVA: A încurca la treburi pe cineva; A-i sta în cale cuiva. A STA ÎN PIELEA GOALĂ: A nu avea ce îmbrăca; A fi foarte sărac. A STA ÎN PIEPT: A se împotrivi; A nu se da bătut; A nu se lăsa. A STA ÎN PLOAIE: A nu-şi găsi locul; A fi dezorientat. A STA ÎN POARTĂ: A fi portar; A păzi; A supraveghea. A STA ÎN PONCIŞ (pop.): A se opune; A se împotrivi; v. A se pune ponciş. A STA ÎN POVEŞTI (pop., fam.): A vorbi A STA In poziţie de drepţi 682 multe şi mărunte cu cineva; v. A se apuca, de-a poveştile. A STA ÎN POZIŢIE DE DREPŢI: A nu mişca; A nu se clinti din loc; v. A sta drepţi. A STA ÎN PRAG:  se afla la începutul, în ajunul a ceva. A-I STA ÎN PRĂVALĂ: A-i pune obstacole; A-i pune piedici; A-i vrea răul; v. A-i sta în coastă. A STA ÎN PRICE (CUIVA) (înv.): A duşmăni pe cineva; A prigoni pe cineva; A fi împotriva cuiva; A se afla în controversă cu cineva; v. A-i sta cu price (cuiva). A STA ÎN PRIM PLAN: A avea o importanţă primordială; v. şi A sta în primul plan. A STA ÎN PRIMUL PLAN: A avea o importanţă primordială; v. A sta în prim plan. A STA ÎN PRIPON: A fi priponit; v. A lăsa în pripon. A STA ÎN PRIVEALĂ: A sta, a se afla într-un loc pentru a privi. A STĂ ÎN PROPTA CUIVA: A fi sprijinit, a fi susţinut de cineva. A STA ÎN PROPTĂ CUIVA: A se împotrivi; A se opune cuiva; v. şi A se pune proptă cu cineva. A STA ÎN PUTEREA CUIVA: A fi la dispoziţia cuiva; A avea posibilitatea să; A depinde de cineva; v. A fi în puterea cuiva. A STA ÎN PUTEIÜ2A OMULUI: A fi la dispoziţia omului; A depinde de om. ASTA ÎN PUTERE CUIVA: A fi la dispoziţia cuiva; A avea posibilitatea să; A depinde de cineva; v. A fi în puterea cuiva. A STĂ ÎN PUTERI CUIVA: A fi la dispoziţia cuiva; A avea posibilitatea să; A depinde de cineva; v. A fi în puterea cuiva. A STA ÎN PUTINŢĂ: A fi capabil; A avea forţa necesară. A STA ÎN RÂND: A aştepta la rând; v. şi A sta la rând. A STA ÎN RÂNDUL LUMII: ,A nu avea probleme; A avea de toate; A o duce bine. Ă STA ÎN REZERVĂ: A nu se avânta; A nu se băga; A aştepta rezultatele. ,·. Ă STA ÎN RUGĂCIUNE: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. y A STA ÎN SCÂNDURĂ: A fi în sicriu. A STA ÎN SOCOTEALA CUIVA: A fi în interesul cuiva; A fi în folosul cuiva; v. şi A sta la socoteala cuiva. A STA ÎN SPATE: A nu se arăta; A nu se avânta; A nu se băga; A sta la urmă. A STA ÎN STERIŢA VÂNTULUI (pop.): A sta în bătaia vântului; v. şi A sta în ţâura vântului; A sta în ţiura vântului. A STA ÎN TABĂRĂ: A sta în dezordine, A STA ÎN TĂCERE A nu scoate o vorbă; A nu spune nimic; A tăcea; A trece sub tăcere; A omite să spună; A ascunde; v. A păzi tăcerea. A STA ÎN TÂMPIŞ (înv.): A fi alături de cineva; A ajuta pe cineva. A STA ÎNTEMNIŢAT: A sta la puşcărie; A face puşcărie. A STA ÎNTRE BAROS ŞI ILĂU: A fi într-o situaţie critică; A fi Ia strâmtoare; v. A ajunge între baros şi Hău. A STA ÎNTRE BAROS ŞI NICOVALĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi ilău. A STA ÎNTRE CIOCAN ŞI ILĂU: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi ilău. A STA ÎNTRE CIOCAN ŞI NICOVALĂ: A fi într-o situaţie critică; A fi la strâmtoare; v. A ajunge între baros şi ilău. Ă STĂ INTRE DOUĂ FOCURI:  fi ameninţat, încolţit din două părţi; v. şi A sta între două laturi. Ă STA ÎNTRE DOUĂ LATURI: A fi ameninţat, încolţit din două părţi; v. A sta între două focuri. 7 A ŞTA^ÎNŢRE PATRU BLĂNI: A sta în coşciug. A STA ÎNTItE PATRU OCHI: A fi numai ei doi. Ă STA ÎNTR-O LOCALITATE: A se stabili, a avea domiciliu într-o localitate; v. şi A sta într-un loc. A STA ÎNTR-O RÂNĂ: A sta pe o parte; A sta înclinat; v. şi A sta pe o rână. A STA ÎNTR-O TAGMĂ CU CINEVA: A fi asociat cu cineva; A colabora cu cineva, A STA ÎNTRUNA PE CAPUL CUIVA: A fi mereu prezent la cineva; A deranja mereu pe cineva. ;VA;SŢAvÎISmUN FIR DE AŢĂ: A fi în mare pericol; A se găsi în pericol de moarte; v. şi A sta într-un fir de păr; A sta numai într-un fir de aţă; Ă sta numai într-un fir de păr. A STĂ ÎNTR-UN FIR DE PĂR: A'fi în mare pericol; A se găsi în pericol de moarte; v. A sta într-un fir de aţă. A ŞŢA ÎOTR-UN LOC: A sc stabili, a avea domiciliu într-o localitate; v. A sta într-o localitate. A STA ÎN ŢÂURA VÂNTULUI (pop.): A sta în bătaia vântului; v. A sta în steriţa vântului. A STA'ÎN ŢIURA VÂNTULUI (pop.j: A sta în bătaia vântului; v. A sta în steriţa vântului. A STA ÎN UMBRĂ: A nu se da în vileag; v. A se ţine în umbră. A STA ÎN VÂRFUL PICIOARELOR: A umbla încet; A nu face zgomot. A STA JOS: A sta, a lua loc pe un scaun, pe o bancă, pe ceva. A STA LA AER CURAT; A ieşi la aer curat; A ieşi în natură. A STA LA BAŞCĂ: A sta la închisoare; v. şi A sta la gros; A sta la mititica; A sta la pârnaie; A sta la puşcărie; A sta la răcoare; A sta la *ecret; A sta la zdup. A STA LA BAZA UNUI LUCRU: A fi la temeiul unui lucru; A se sprijini pe el un lucru. 683 A STA LA PUŞCĂRIE A STA LA BAZĂ: A fi la temei; A se sprijini pe el. A STA LA CALD: A se feri de eforturi, de munca grea; A fi protejat; A nu fi în pericol; v. şi A sta la căldură; A sta la căldurică; A sta lângă foc; Asta veşnic la sobă, A STA LA CĂLDURĂ: A se feri de eforturi, de muncă grea; A fi protejat; A nu fi în pericol; v. A sta la cald. A STA LA CĂLDURICĂ: Ă se feri de eforturi, de muncă grea; A fi protejat; A nu fi în pericol; v. A stă la cald. A STA LA CĂPĂTÂIUL CUIVA: A veghea un bolnav; A veghea un muribund. A STA LA CHEREMUL CUIVA:Afi la dispoziţia, la voia cuiva; A face ce i se spune; A fi supus cuiva. A STA LA CHIBZ (înv.): A se gândi; A reflecta;: A se frământa cu gândul; v. şi A face la chibzuri. A STA LA CHIBZUIALĂ: A reflecta; A chibzui; A se codi; A şovăi. A STA LA CHIBZURI (înv.): A se gândi; A reflecta; A se frământa cu gândul; v. A face la chibz. A STA LA CIOACE (fam ): A pălăvrăgi; A sporovoi; v. A sta de cioace. A STA LA CIUBUC: A umbla după câştiguri ilegale; A umbla după bacşiş. A STA LA COADĂ: A aştepta să-i vină rândul; v. A face coadă, A STA LA COLŢ: A fi obligat sa stea, drept pedeapsă, într-un colţ al camerei cu faţa la perete şi nemişcat; A fi pedepsit; v. A pune la colţ. A STA LA CRATIŢĂ: A face treburi gospodăreşti; A fi casnică; A nu avea un serviciu. A STA LA CUCUIATA: A locui la un etaj foarte înalt dintr-un bloc; A sta la ultimul balcon dintr-un teatru. A STA LA CUCURIGU: A locui în camera din pod. A STA LA CUMPĂNĂ: A sta la îndoială; A chibZUi.:'· \ , A STA-LA CUVÂNT: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v.Ase ţine de cuvânt. A STA LA DATORIE: A-şi face-datoria; A-şi exercita obligaţiile. A STĂ LA DISPOZIŢIA CUIVA: A fi la cheremul cuiva; A fi supus cuiva; A face ce-i spune cineva; v. şi A sta la mâna cuiva. A STA LA DIVAN: A sta de vorbă; A sta la taifas. A STA LA DREAPTA CUIVA: A fi cel mai apropiat colaborator al cuiva; A-i fi de marc ajutor. A STA LA GÂNDURI: A chiBzui;'A reflecta; A şovăi; A ezita; a se îndoi; v. A sta în gânduri. A STA LA GENUNCHI (ÎNAINTEA CUIVA): A îngenunchea în faţa cuiva; A ruga stăruitor pe cineva; v. A cădea in genunchi (înaintea cuiva). A STA LA GROS: A sta la închisoare; v. A sta la başca. A STA LA INIMĂ: A-i plăcea foarte mult. A STA LA ÎNCHISOARE: A fi închis la puşcărie; A face puşcărie. A STA LA ÎNDOIALĂ: A nu fi sigur; A nu avea încredere. A STA LA ÎNVOIALĂ: A nu fi sigur; A se îndoi; A nu se hotărî. A STA LA LINIA DE PLUTIRE: A trăi la limită; A avea minimum necesar; A se descurca foarte greu. A STA LA LOC SIGUR: A avea un loc sigur; A fi greu de înlăturat; A fi bine dosit; A fi greu de descoperit. A STA LA LOCUL SĂU: A fi cuminte; A nu deranja. : A STA LA LUPTĂ CU SINE ÎNSUŞI: A-şi analiza faptele; A medita, a cugeta despre faptele sale. : : ^: g’j'^; LA MASĂ: A: începe să mănânce; A mânca; v. A se afla la masă. A STA LA; MÂNA: CUIVA: A fi la cheremul cuiva; A fi supus cuiva; A face ce-i spune cineva; v. A sta la dispoziţia cuiva. A STA LA MULOC: A interpune; (înv.) A sta la îndoială; A rămâne în suspensie; v. A se pune la mijloc. A STA LĂ MITITICA: A sta la închisoare; v. Astalabaşcă. A STA LA NEVOIE: A fi;în dificultate; A fi la greu; (înv.) A fi în primejdie; v. A fi în nevoie. A STA LA O PALMĂ DE LOC DE-ĂICI: A sta foarte aproape. : -A-STA LA O PAROLĂ: A sta de Vorbă; A flecări. A STA LA O PARTE: A se da la o parte; A nu se băga; A nu interveni. A STA LA O ŞUETĂ: A sta de vorbă; A discuta; v. şi A sta la palavre. A STA LA PALAVRE: A sta de vorbă; A discuta; v. A sta la şuietă. A STA LA PĂSTRARE: A nu se uita niciodată; A rămâne veşnic în memorie. A STA LA PÂNDĂ: A pândi; v. A sta în pândă. A STA LA PÂRNAIE: A sta 1a închisoare; v. A sta la başcă. A STA LA POARTA CUIVA: A depinde de cineva; A solicita ceva; A se milogi, a se ploconi în faţa cuiva; v. şi A sta la uşa cuiva. Ă STA LA PORUNCĂ CUIVA: A fi la dispoziţia cuiva; A face ce-i spune cineva; A executa ordinele cuiva. ; A STA LA POVESTE (pop., fam.): A vorbi multe şi mărunte cu cineva; v. A se apuca de-a poveştile. A STA LA POVEŞTI (pop., fam.): A vorbi multe şi mărunte cu cineva; v. A se apuca de-a poveştile. A STA LAPRÂNZARE (pop.): A prânzi; v. şi A şedea la prânzare. A STĂ LÂPUŞCĂRIE: A sta la închisoare; v. A sta la başcă. A STA LA RĂCOARE 684 A STA LA RĂCOARE: A sta la închisoare; v, A sta ia başca. A STA LA RÂND: A aştepta îa rând; v. A sta în rând. A STA LA REMORCA CUIVA: A fi condus; A fi dominat de cineva; v. A fi. la remorca cuiva. A STĂ LA RUGĂ: A se ruga; A şe închina; v. A aduce ruga. A STA LA SECRET: A sta la închisoare; v, A sta la başcă. A STA,LA SFAT: A conversa, a discuta cu cineva; A se sfătui cu cineva; v. A sta la sfaturi. A STA LA SFATURI: A conversa, a discuta cu cineva; A se sfătui cu cineva; v. şi A sta la sfat. A STĂ LA SOARE: A face plajă; A sta la plajă, A STA LA SOCOTEALĂ:; A fi în interesul cuiva; A fi în folosul cuiva; v. A sta în socoteala cuiva. A STA LA SPINAREA CUIVA: A fi întreţinut de cineva; A fi în grija cuiva. A, STA LA ŞUETĂ: A sta de vorbă; v, şi A sta la taclale; A sta la taifas; A sta la taină. A STĂ LA TACLALE: A sta de vorbă; v. A sta la şuietă. A STA LA TAIFAS: A sta de vorbă; v. şi A sta la şuietă. A STA LA TAINĂ: A sta de vorbă; v. A sta la şuietă. A STA LA TALA-TALA: A sta de vorbă ceasuri în şir. A STA LA TÂRG: A târgui; A cumpăra; A vinde. A STA LA TELEVIZOR: A urmări programul de Ia televizor. A STA LA TOCMEALĂ: A cădea la învoială; A se pune de acord; A accepta condiţiile cerute; v. A intra în tocmeală. A STA'LA TRACTIR (pop.): A sta la birt; A bea. A STA LA ŢILBOC (pop )\ A sta de santinelă; w A fi de şălboc.  STĂ LA ŢUHAUS (pop,): A sta la închisoare. A STA LA UMBRĂ: A se odihni; A lenevi; A nu face nimic. A STĂ LA UN LOC: A nu se deplasa; A-şi păstra locul; A nu se duce niciunde. Ă STA LA UN PAHAR DE BĂUTURĂ: A tea în momentul de faţă; A sta cu cineva fa un pahar de băutură; v. şi A sta la un pahar de bere; A sta la un pahar de vin; A sta la un pahar de vin cu cineva. A STA LA UN PAHAR DE BERE: A bea în momentul de faţă; A sta cu cineva la un pahar de bere; v. A sta la un pahar de băutură. A STA LA UN PAHAR DE VIN: A bea în momentul de faţă; A sta cu cineva la un pahar de vin; v. A sta la un pahar de băutură. A STA LA UN PAHAR DE VIN CU CINEVA: A bea în momentul de faţă; A sta cu cineva la un pahar de vin; v. A sta la un pahar de băutura. ASTA LA UN TĂCIUNE (CU CINEVA) (pap.): (despre soţi) A duce viaţa împreună. A STA LA UŞA CUIVA: A depinde de cineva; A solicita ceva; A se milogi, a se pl.oconi în faţa cuiva; v. A sta la poarta cuiva. A STA LA VEZALĂ: A se afla în bătaia directă a ochiului. ■ A STA LA VEZANIE: A se vedea acolo unde stă. ; A STA LA'ZDUP: A sta la închisoare; v. A sta la başcă. Ă STA LĂSTUN PE CAPUL CUIVA: A sâcâi, a eicăli pe cineva; A nu lăsa pe cineva în pace.  STA LÂNGĂ FOC: A se feri de eforturi, de muncă grea; A fi protejat; A nu fi în pericol; y. A sta la cald. A STA LÂNGĂ URECHEA PODULUI: A sta lângă capul podului. a ASTA LE BATE PE TOATE! : Asta-i prea de tot; v. şi Asta le întrece pe toate! Asta le pune capac la toate! - ASTA LE ÎNTRECE; PE TOATE!: Asta-i prea de tot; v. Asta le bate pe toate! , ĂSTA LE PUNE CAPAC LA TOATE!: Asta-i prea de tot; v. şi Asta le întrece pe toate! A.SŢAlLINIŞTIŢ: A:nu,se.:agita; A nu-şi face probleme; A-şi vedea de treabă în linişte. A STA LIOTĂ: A sta grămadă. Ă STA LIPCĂ: A sta lipit de cineva. A ;::ŞŢA: LIPCĂ ? DE ■ CINEVA : (pop.): a A fi nedespărţit de cineva; v, A rămâne drug de cineva. A STA LIPCĂ PE CAPUL CUIVA ^opJ: A fi nedespărţit de cineva\ v. A rămâne drug de cineva, A STA.XlPCĂ^U^EVA,^ A fi nedespărţiţi undeva; A fi la un loc. A STA LIPIT: A fi lihnit de foame; A fi foarte flămând, :. ';ĂSTALIŞTOVOI (pop.): A sta nedezlipit de cineva, . : A STA LOCULUI: A nu se mişca din loc; A sta nemişcat; A se astâmpăra; A fi cuminte; v. şi A şedea locului, -w:· ASTA MAI LIPSEA!: încă o belea pe capul nostru ; Vai de noi! Nu ne ajung necazurile voastre! v. şi Asta mai lipseşte; Asta ne măi lipseşte, ASTA MAI LIPSEŞTE!: încă o belea pe capul nostru; Vai de noi! Nu ne ajung necazurile voastre! v. Asta mai lipsea. ASTA MÂI RĂMÂNE: Asta mai e de făcut. A STA MĂRTURIE: A fi o dovadă; A fi un argument. A STA MÂRLĂ PE FÂRLĂ: A sta posomorât. A STA MEREU (pop.): A sta liniştit. A STA MEREU PE OUĂ ACASĂ: A nu se simţi bine acasă; A avea mari probleme în familie. A STA MOLCOM: A rămâne pasiv; (my.) A sta neclintit; A sta cuminte; v. şi  şedea molcom.« A STĂ MOTOTOL: A sta grămădit şi bleg. ; A STA m6ţ ÎN FRUNTE^ ALTORA: A se vârî înainte. 685  STA PE INIMĂ ŞĂ.. A STA MUT: A nu scoate un cuvânt; A nu vorbi. A STA NATRA ÎNTR-UN FIR: A fi în mare pericol; A avea probleme, necazuri. A STA NEAGĂ-REĂÎN SPINAREA CUIVA: A urmări pe cineva peste tot; A nu-1 lăsa în pace; A se ţine scai de cineva; v. şi A sta neaga-rea pe capul cuiva. A STA NEAGĂ-REĂ PE CAPUL CUIVA: A urmări pe cineva peste tot; A nu-1 lăsa în pace; A se ţine scai de cineva; v. şi A sta neaga-rea pe spinarea cuiva. A STA NEFOLOSIT: A nu fi folosit; A nu fi trebuincios, A STĂ NEHOTĂRÂT: A nu se hotărî; A nu lua o hotărâre; A nu se decide. ASTA NE MAI LIPSEŞTE!: încă o belea pe capul nostru; Vai de noi! Nu ne ajung necazurile voastre! v. Asta mai lipsea, A STA NEMIŞCAT: A nu se clinti din loc; A-şi vedea de treabă; v. şi A sta nemişcat pe loc. A STA NEMIŞCAT PE LOC: A nu se clinti din loc; A-şi vedea de treabă; v. A sta nemişcat. A STA NEPĂSĂTOR: A nu-i pasa de nimeni şi de nimic. A STA-N FUNDWMUIERII TOATĂ ZIUA: A sta numai pe lângă femeie. ASTA N-O MAI ÎNGHIT: Asta este 'de nesuportat, de neacceptat. A STA-N PIEPT: A înfrunta pe cineva; A rezista; A nu se da bătut; v. şi A ţine piept (cuiva). ĂSTA NU DUCE LA NICIUN REZULTAT: A nu fi de niciun folos; A nu rezolva nimic; A nu face niciun bine; v. şi A nu duce la nimic. ASTA NU DUCE LA NIMIC: A nu fi de niciun folos; Ă nu rezolva nimic; A nu face niciun bine; v. A nu duce la niciun rezultat. ASTA NU-T DE LA EL: Aşa ceva nu este pentru el. ASTĂ NU-ITREBA TA: Asta nu te priveşte. A STA NUMAI ÎNTR-UN FIR DE AŢĂ: A fi în mare pericol; A se găsi în pericol de moarte; v. A sta într-un fir de aţă. A STA NUMAI ÎNTR-UN FIR DE PĂR: A fi în mare pericol; A se găsi în pericol de moarte; v. A sta într-un fir de aţă. ĂSTA NU SE POATE FACE AŞA CU UNA CU DOUĂ: Problemele sunt mult mai complicate; Nu merge aşa de uşor; v. şi Asta nu se poate face bătând din palme. ĂSTA NU SE POATE FACE BĂTÂND DIN PALME: Problemele sunt mult mai complicate; Nu merge aşa de uşor; v. Asta nu se poate face aşa cu una cu două. ĂSTA NU ŢINE DE CALD: A nu fi de niciun folos; Ăsta este inutil, ASTA NU VREAU NICI DUŞMANILOR MEI: E foarte greu; E foarte rău, A STA OBLU CA ŢEAVA PUŞTII: A sta în poziţie de drepţi; A sta smirnă; v. A sta drept ca puşca. A STA OCHI ÎN OCHI UNUL CU ALTUL: A se iubi. * A STA PARCĂ I-ÂR VENI DE LA MOŞIE: A nu vrea să muncească. ĂSTA PAR ÎN CALEA CUIVA: A încurca pe cineva. Ă STA PAVĂZĂ: A apăra; A proteja. A STA PÂNĂ TÂRZIU: A nu se culca devreme; A sta noaptea târziu. A STA PÂNĂ-ŞI UITĂ DE EL: A sta, a rămâne peste măsură de mult. A STA PE.,.: A arde de..; A aştepta,,.. A STĂ PE ACE: A arde de nerăbdare; v, A fi ca pe ace. A STA PE BANCA ACUZAŢILOR: A fi acuzat, a fi judecat într-un proces judiciar. A STA PE BRÂNCI: A sta culcat sprijinindu-se pe mâini. A STA PE BURTĂ: A sta întins; A lenevi; A nu face nimic. A STA PE CAPUL CUIVA: A fi întreţinut de cineva. A STA PE CĂLCÂIE: A sta pe vine; v. şi A şedea pe călcâie. A STA PE CĂRBUNI: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A STA PE COTLON: A pierde vremea; A lenevi; A trândăvi. : A STA PE CUGETE: A cugeta; A se gândi; A analiza. .. A STA PE CUIE: Ă arde de nerăbdare; v.  fi ca pe ace. A STA PE CUPTOR: A trândăvi; v. şi A zăcea pe cuptor. A STA PE CUŢITE: A fi nerăbdător de a afla ceva sau de a pleca; A fi pe jeratic, pe cărbuni, pe ghimpi; v. A fi pe cuţite. A STA PE DREPTUL SĂU: A avea îndreptăţire să stea unde stă. Ă STĂ PE DROJDIE: A sărăci; A ajunge la capătul resurselor materiale; v. şi A sta pe drojdii A STA PE DROJDII A sărăci; A ajunge la capătul resurselor materiale; v. A sta pe drojdie. A STA PE "DRUMURI: A umbla haimana; A umbla după treburi. A STA PE FOC: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A:-STA PE GÂND: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus pe gânduri. A STA PE GÂNDURI; A cugeta;A se gândi; A reflecta; v. A codea dus în gânduri. A STA PE GEANTĂ: A;rămâne f&rfi bani; A i se sparge sau dezumfla cauciucul; A rămâne în pană, ASTA PE GENUNCHI (ÎNAINTEA CUIVA): A Îngenunchea în faţa cuiva; A ruga stăruitor pe cineva; v. A cădea în genunchi (înaintea cuiva). A STA PE GHIMPI: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A STA PE INIMĂ SĂ...: A fi preocupat de..; A ţine la... A STA ÎNFIPT In pământ 686 a sta Înfipt ÎN pământ: A sta bine; A nu avea probleme A STA PE JAR: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A STA PE JĂRATEC: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace A STA PE LA UŞILE ALTORA: A se purta ca o haimana; A sta mult pe la alţii. Ă STĂ PE LIMBĂ: A fi pregătit, a fi gata, a fi cât pe ce să spună ceva. A STA PE LOC: A se opri din mers; A nu se mişca; A aştepta. A STA PE IOC CU ŢURTA-N FOC: A sta nemişcat; A nu acţiona. A STA PE LOCUL SĂU: A-şi vedea de treabă; A nu se băga, a nu interveni niciunde. ; A STA·PE MALDĂR (reg J: A trăi în belşug;  trăi fără griji; v. A fi lăsat pe maldăr. A STA PE MĂRĂCINI: A nu avea astâmpăr;  fi nerăbdător să plece; v. A sta pe mărăcinii: A STA PE MUCHE DE CUŢIT: A fi la limită; A fi într-o situaţie critică, riscantă, plină de primejdii. A STA PE O COASTĂ: A sta culcat pe o parte, într-o rână, Ă STA PE O RÂNĂ: A sta pe o parte; A sta înclinat; v. A sta într-o rână. A STĂ PE O TEMELIE SOLIDĂ: A avea o bază solidă, sigură, rezistentă; A se baza pe lucruri solide.""' A STA PE OUĂ: A cloci; v, şi A şedea pe ouă.  STA PE PACE: A sta liniştit; A avea linişte; A-şi vedea de treabă. A STA PE PICIOARELE SALE: A nu depinde de altul. Ă STA PE PICIOR DE DUCĂ: Ă fi gata de plecare; v. A fi pe picior de ducă. A STA PE PICIOR DE PLECARE: A fi gata de plecare; v. A fi pe picior de ducă. A STA PE PICIOR MARE: A trăi bine; (iron.) A avea labele mari. A STA PE PLANUL AL DOILEA: A fi secundar; A fi de o importanţă mai mică. A STA PE PLANUL AL TREILEA: A fi de o importanţă mult mai mică, A STA PE POZIŢIE: A-şi menţine cu.fermitate părerile, opinia formulată; v. A rămâne pe poziţie. A STA PE PRIM PLAN: A avea o importanţă primordială; v. şi A sta pe primul plan. A STA PE PRIMUL PLAN:  avea o importanţă primordială; v. A sta pe prim plan. A STA PE PROPRIILE SALE PICIOARE: A se descurca bine; A-i merge bine; A nu avea nevoie de ajutorul nimănui. A STA PERETE ÎN PERETE: A-i desparte doar un perete. A STA PE ROI: A se îmbulzi; A se îngrămădi. A STA PE ROZE: A fi într-o situaţie favorabilă. A STA PE SALTEA: A nu face nimic; A fi leneş; A fi comod; A fi fără nicio grijă; A fi bogat; v. şi A şedea pe saltea. A STA PE SPATE: A lenevi; A trândăvi; A nu face nimic. A STA PE SPINI: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A STA PE SUFLET: A apăsa, a jena, a necăji o problemă, un necaz. A STA PE TANDUR (înv.): A-i fi lene; A lenevi. ... Ă SŢA PE TUŞĂ: A sta inactiv; v. A fi pe tuşă. A STĂ PE ŢAMBAL: (Despre militari) A face arest. Ă STĂ PE UMERII CUIVA: A se sprijini pe cineva; A fi întreţinut de cineva; A face necazuri cuiva. ., A STA PE UN:BUTOI DE PULBERE: A fi în mare pericol; A-şi expune viaţa la mari pericole; v. şi Ă sta pe un vulcan. ... A SŢA PE UN VULCAN: A fi în inare pericol; A-şi expune viaţa la mari pericole; v. A sta pe un butoi de pulbere. ASTA PE VATRĂ: A lenevi; A trândăvi. A STA PIATRĂ: A sta ţeapăn; A nu se mişca; Ă nu face nicio mişcare; v. şi A sta piron; A sta stâlp de cremene; A sta stâlp de piatră. A STA PIATRĂ PE CAPUL CUIVA: A nu mai pleca. A STA PICIOR DE EGALITATE CU...: A se considera egal cu.,..  STA PICIOR PESTE PICIOR: A nu face nimic; A sta degeaba; (fam.) A sta într-o poziţie comodă.. . A STA PIERDUT: A nu ieşi în public; A sta retras, izolat, ascuns. A STA PIERDUT PE GÂNDURI: A cugeta, a gândi, a medita singur, izolat, pentru sine, A STA PIRON: A sta ţeapăn; A nu se mişca; A nu face nicio mişcare; v. A sta piatră. A SŢA I*mŢ: A se ascunde; A se izola; Ă nu comunica cu nimeni. A STA PLOŞNIŢĂ: A sta degeaba. A STA P6ĂRTĂ ÎN POARTĂ: A avea gospodării faţă în faţă; A-i despărţi doar drumul. A STA POLOG (reg.): A sta grămadă; v. A cădea polog; A STA POP: (Mai ales despre copii) A se ţine drept; A sta în picioare; (Despre lucruri) Foarte reuşit; Uimitor. A STA POPÂNDĂU: A sta drept, nemişcat; A sta în faţa cuiva; A sta în drumul cuiva; v. şi A sta poponeţ A STA POPÂNDĂU ÎN CALE: A încurca drumul şi treaba altora. A STA POPONEŢ: A sta, a rămâne în picioare nemişcat; A sta în faţa cuiva; A sta în drumul cuiva; v. A sta popândău. A STĂ POSĂCLIT: A sta posomorât. A STA POTOL: A sta liniştit. A STA PREA BINE CU CINEVA: A avea relaţii foarte bune cu cineva. 687 A STA STÂLP DE PIATRĂ ASTA PREA MULT ÎNTRUN LOC: A nu se mişca din loc; A sta locului; A nu contacta pe nimeni; a-şi vedea singur de treburile sale. A STA PRICINĂ (înv.)'. A se împotrivi; v. A sta de pricină. A STA PRIN PUTINŢĂ: A avea posibilitatea de a întreprinde, de a realiza ceva. A STA PROST: A avea probleme; A nu-i merge bine; A nu avea ce-i trebuie. A STA PROST BĂNEŞTE: A fi în criză de bani; A nu mai avea bani; v. şi A sta prost cu banii; A sta prost cu finanţele. A STA PROST CU AFACERILE: A nu-i merge bine afacerea; A avea probleme, greutăţi, necazuri în afaceri. A STA PROST CU BANII: A fi în criză de bani; A nu mai avea băni; v. A sta prost băneşte. A STĂ PROST CU CEVA: A avea nevoie de ceva; A fi în lipsă de ceva. A STA PROST CU CINEVA: A fi în relaţii proaste cu cineva; A nu se mai înţelege cu cineva. A STA PROST CU FINANŢELE: A fi în criză de bani; A nu mai avea bani; v. A sta prost băneşte. A STA PROST CU PLĂMÂNII: A avea o boală de plămâni; A avea plămânii bolnavi. A STA PROST CU SĂNĂTATEA: A fi bolnav; A nu fi sănătos. A STA PROST CU ŢARA (fam.): A nu mai avea bani; v. şi A sta rău cu ţara. A STA PROSTERNAT: A se înclina în faţa cuiva în semn de supunere, de umilinţă. A STA PROŢAP (fam.): A sta drept; A sta nemişcat. ASTA PUNE CAPAC!: Asta întrece orice! v. şi Asta pune capacul la toate! Asta pune vârf! Asta pune vârful la toate! ASTA PUNE CAPAC LA TOATE: Asta întrece orice! v. Asta pune capac! ASTA PUNE CAPACUL: Asta întrece orice! v. Asta pune capac! ’ ASTA PUNE CAPACUL LA TOATE: Asta întrece orice! v. Asta pune capac! ASTA PUNE VÂRF: Ăsta întrece orice măsură; Asta ie depăşeşte pe toate; v. şi Asta pune vârf la toate. ASTA PUNE VÂRF LA TOATE: Asta întrece orice măsură; Asta le depăşeşte pe toate; v. Asta pune vârf A STA 'BU'? (pop.): A sta chircit; A sta pe vine; v. A se pune pup. A STA PURCOI: A sta grămadă. A STA RACILĂ DE CINEVA: A se ţine scai de cineva. A STA RAZNA: A fi pe o cale greşită; A nu urmări niciun scop, nicio ţintă. ĂSTA RĂMÂNE DE VĂZUT: Nu se ştie de acuma cum va evolua; Rezultatul nu poate fi cunoscut de acuma. A STA RĂU: A o duce prost; A merge lucrurile prost; A şedea incomod; v. şi A se găsi rău. A STA RĂU CU BANI: A nu avea bani; v. şi A sta rău cu banii. A STA RĂU CU BANII: A nu avea bani; v. A sta rău cu bani. A STA RĂU CU CINEVA: A nu se mai înţelege cu cineva; Ă nu mai fi în relaţii bune. A STA RĂU CU DE-ALE GURII: A nu avea alimente.  STA RĂU CU ŢARA (fam.): A nu mai avea bani ; v. A sta prost cu ţara. A STA REZEMAT ÎN BÂTĂ: A se bizui pe forţă. A ŞŢA ROAŢĂ IN JURUL CUIVA: A sta lipit de cineva; A nu se dezlipi de cineva; A cicăli, a bate la cap pe cineva. Ă STA ROI: A se îmbulzi; A se îngrămădi. A STA SĂ DISCUTE: A sta de vorbă; A discuta. A STA SĂ FETE: A aştepta să nască. ASTA SĂ FIE PAGUBĂ!: Nu e mar? pagubă, să nu fie alta mai mare. ASTA SĂ 1-0 SPUI LU MUTU: Să i-o spui altuia! S-o crezi tu! v. şi Să i-o spui lui mutu! Să i-o spui lui mutu de la Manutanţă! S-o spui lu mutu; S-o spuie lu mutu! S-o spui lu mutu de la Manutanţă! A STA ŞĂ-I PICE POŢCpAVELE (pop., fam.): A fi pe moarte; A muri; v. A-i suna potcoavele ĂSTA: SĂ-MI FIE PAGUBA!: Lasă, paguba nu e mare,.....  STA SĂ NĂSCĂ PIETROIUL: Ă sta degeaba. A STA SĂ PLOUĂ: A, fi gata să cadă ploaia. ASTA SE ÎNŢELEGE DE LA SINE: Asta este clar; Acest lucru nu pune probleme. A STA SFÂNT (fam.): A fi foarte liniştit; A sta nemişcat; v. A sta ca nişte sfinţi. A STA SFEŞNIC: A. sta drept în picioare. A STA SFINŢI: A fi foarte liniştit; A sta nemişcat; v. A sta ca nişte sfinţi.  STĂ SINGUR CUC: A n-avea pe nimeni; A fi singur pe lume. A STA SMIRNĂ: A sta în poziţie de drepţi; A sta nemişcat; v. şi A şedea smirnă. A STA SOACRĂ PE CAPUL CUIVA (pop.): A cicăli, a plictisi pe cineva; A nu lăsa în pace pe cineva, ASTĂ S-O CREADĂ PROŞTII: E o mare minciună; Aşa ceva nu crede nimeni; v. şi Asta s-o crezi tu. ASTA S-0 CREADĂ UNUL CA TINE: Numai un prost ca tine poate crede. ASTA S-O CREZI TU!: E o mare minciună; Aşa ceva ne crede nimeni; v. Asta s-o creadă proştii. A STA STÂLP DE CREMENE: A sta ţeapăn; A nu se mişca; A nu face nicio mişcare; v. A sta piatră, A STA STÂLP DE PIATRĂ: A sta ţeapăn; A nu se mişca; A nu face nicio mişcare; v. A sta piatră. 688 A STA STRÂMB: A ţine nemotivat parte cuiva; A fi pe nedrept de partea cuiva A STA STRÂMB ŞI A JUDECA DREPT: A fi cinstit; A fi corect. A STA SUB ASCULTAREA CUIVA? A fi la cheremul, la comanda, la supunerea cuiva; A face ce-i spune cineva. A STĂ SUB CĂCIULĂ: A nu avea locuinţă. ; A STA SUB OBROC: A rămâne necunoscut. A STA SUB OBSERVAŢIE: A fi supravegheat, controlat, urmărit.  STA SUB PANTOFUL CUIVA (înv.): A fi sub papucii cuiva, A STA SUB PAPUC: A asculta de muiere; v. şi A sta sub papucul muierii. A STA SUB PAPUCUL MUIERII: A asculta de muiere; v. A sta sub papuc. A STA SUB PRESIUNE; A fi supus unor presiuni; A se încerca să i se impună ceva. ASTA ŞI CU NIMIC E TOT UNA: Egal cu zero. A STA ŞILBOC (îny.y. A sta de gardă, de strajă; A păzi; A asigura paza. ASTA ŞTIE, ASTA FACE: Nu ştie altceva; Nu-i poţi pretinde mai mult. A STA TÂNTO PE TANTO: A fi chit; v. A fi tanto pe tanto. Ă STA TARE PENTRU CNEVA (înv.): A ocroti, a apăra cu energie, cu hotărâre pe cineva; A se împotrivi; A se contrazice cu cineva; v. A se pune tare pentru cineva. A STA TÂRZIU: A reveni, a se întoarce târziu noaptea. A STAT CE A STAT: A stat ceva timp. A STA TOATĂ NOAPTEA: A nu veni toată noaptea. A STA TOATĂ NOAPTEA TANDUR (înv,); A nu face nimic, a lenevi toată noaptea. A STA TOATĂ ZIUA CU BURTA-N SUS: A lenevi toată ziua. A STA TOATĂ ZIUA CU GURA LA EL: A-l cicăli mereu. A STA TOATĂ ZIUA CU GURA LA URECHEA LUI: A-i şopti mereu ceva; A-i vorbi de rău pe alţii, Ă STA TOATĂ ZIUA GURĂ-N GURĂ: A pune mereu la cale câte ceva; A unelti. A STA TOLĂNIT PE.. A sta întins pe...... A STA TOT CU MÂNA ÎN BUZUNAR: A cheltui tot timpul banii; v. şi  sta tot cu mâna în pungă. A STA TOT CU MÂNA ÎN PUNGĂ: A cheltui tot timpul banii; v. A sta tot cu mâna în buzunar. A STA TOT TIMPUL PE CAPUL CUIVA: A plictisi, a cicăli, a bate la cap pe cineva. A STA TREAZ: A nu dormi. A STA TREAZ TOATĂ NOAPTEA: A nu dormi toată noaptea. A STA TURCEŞTE: A sta jos cu picioarele încrucişate sub corp în felul orientalilor; v. A se aşeza turceşte. A STA ŢACLĂ (PE CINEVA) (pop.): A cicăli, a certa pe cineva. A STA ŢEAPĂN: A nu se mişca; A nu face nicio mişcare; A sta nemişcat; v. şi A sta ţeapăn ca un butuc; A sta ţeapăn de parcă ar fi înghiţit un par. A STĂ ŢEAPĂN CA UN BUTUC: A nu se mişca; A nu face nicio mişcare; A sta nemişcat; v. A sta ţeapăn. A STA ŢEAPĂN DE PARCĂ AR FI ÎNGHIŢIT UN PAR: A nu se mişca; A nu face nicio mişcare; A sta nemişcat; v. A sta ţeapăn. A STA ŢINTĂ: A sta nemişcat; (Despre ochi) Cu privire fixă, A STA ŢINTUIT LA PAT: A zace;  fi bolnav; A lenevi în pat. A STA ŢINTUIT LA PĂMÂNT: A nu mişca; A sta la un loc nemişcat; v. şi A sta ţintuit locului; A sta ţintuit pe loc. A STA ŢINTUIT LOCULUI: A nu mişca; A sta la un loc nemişcat; v. A sta ţintuit la pământ. A STA ŢINTUIT PE LOC: A nu mişca; A sta la un loc nemişcat; v. A sta ţintuit la pământ. A STA ŢUŢ: A fi uluit, mirat peste măsură. A STA ŢUŢURUG: A sta drept, vertical; v. A se ridica ţupirug. A STA UMĂR LA UMĂR: A înfrunta primejdia împreună, A STA UNDEVA CU NĂDEJDE; A fi în siguranţă; A fi ocrotit. : ; A STA UN MOMENT: A sta puţin. . A STA UŞĂ-N UŞĂ UNUL CU ALTUL: A fi vecini de apartament; v. A sta uşă în uşă cu cineva. A STA UŞĂ ÎN UŞĂ CU CINEVA: A fi vecini de apartament; v. şi A sta uşă-n uşă unul cu altul A STA VAL-VÂRTEJ: A depune toate eforturile spre a reuşi; A-şi da toată silinţa; v. A se face val-vârtej. A iSTA VEŞNIC LA SOBĂ: A se feri. de eforturi, de muncă grea; A fi protejat; A nu fi în pericol; v. A sta Ia cald. ,.A.{ŞŢA,:.WZAyi DE CINEVA: A sta peste drum de cineva; A fi vecin cu cineva. ASTA ZIC ŞI EU!: Aşa este bine! Cu asta sunt de acord şi eu; Aşa cred şi eu. ASTĂ DATĂ: Acum; De această dată; Cu această ocazie. ASTĂ-NOAPTE: în cursul nopţii trecute; v. şi Azi-noapte A STĂPÂNI CU SABIA ÎN MÂNĂ; A stăpâni cu forţa. A STĂPÂNI INIMILE: A fi iubit, apreciat, stimat de cineva; A avea autoritate asupra cuiva; A domina, a conduce pe cineva. A STĂPÂNI O LIMBĂ: A vorbi o limbă străină. A STĂPÂNI PĂMÂNTURI ÎNTINSE: A avea, a domina terenuri întinse; A fi proprietarul terenurilor întinse. 689 A STÂRNI VÂLVĂ ÂSTĂ-PRIMĂVARĂ: în cursul primăverii trecute.1 '■■■ A STĂRUI ASUPRA UNUI SUBIECT: A insista, a reveni mereu la un subiect; A nu renunţa la un anume subiect. A STĂRUI In HOTOĂRÂREA LUATĂ: A nu renunţa, a nu ceda la hotărârea luată; A nu se îndupleca asupra hotărârii luate. A STĂRUI IN MINTE: A medita, a cugeta mereu la o problemă. A STĂRUI ÎNTR-0 LUCRARE: A insista, a nu ceda la o lucrare. A STĂRUI PE LÂNGĂ CINEVA: A insista, a interveni pe lângă cineva. ÂSTĂ-SEARĂ: în cursul serii de astăzi. ASTĂ-TOAMNĂ: în toamna trecută. ASTĂ-VARĂ: în timpul verii trecute; v. An-vară. A STĂVILI O BOALĂ: A vindeca. A STĂVILI UN RĂU: A face, a provoca, a menţine un rău. A STÂLCI CUVINTELE: A pronunţa incorect cuvintele. A STÂLCI ÎN BĂTAIE: A bate zdravăn· A snopi în bătaie; v. şi A stâlci în bătaie pe cineva; A stâlci mutra cuiva; A stâlci pe cineva în bătăi A STÂLCI IN BĂTAIE PE CINEVA: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A stâlci în bătaie. A STÂLCI MUTRA CUIVA: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A stâlci în bătaie. A STÂLCI O LIMBĂ: A vorbi incorect o limbă străină. Ă STÂLCI PE CINEVA ÎN BĂTĂI: A bate zdravăn; A snopi în bătaie; v. A stâlci în bătaie. A STÂRNI CERTURI ÎNTRE OAMENI: a provoca certuri între oameni; A aţâţa pe oameni la ceartă. A STÂRNI CURIOZITATEA CUIVA: A provoca, a trezi curiozitatea cuiva. A STÂRNI DIN CULCUŞ: A scoate, a alunga din culcuş. A STÂRNI ENTUZIASMUL PUBLICULUI: A provoca, a trezi entuziasmul publicului. A STÂRNI HOHOTE DE RÂS: A provoca, a instiga hohote de râs. A STÂRNI INTERES: A provoca , a trezi interes. A STÂRNI INTERESUL CUIVA: A provoca, a trezi interesul cuiva. A STÂRNI INVIDIA CUIVA: A provoca, a trezi invidia cuiva. A STÂRNI INVIDIE: A provoca, a trezi invidie. A STÂRNI ÎN CINEVA INSTINCTELE CELE MAI JOSNICE: A provoca, a trezi în cineva interesele cele mai josnic. A STÂRNI ÎN CINEVA PATIMELE CELE MAI JOSNICE: A provoca, a trezi în cineva patimile cele mai josnic. A STÂRNI ÎNDOIELI: A provoca, a trezi îndoieli. A STÂRNI LUCRURILE: A provoca, a instiga lucrurile. A STÂRNI MAI RĂU PE CINEVA: A pro-voca, a instiga mai rău pe cineva. A STÂRNI MÂNIA CUIVA: A provoca, a trezi mânia cuiva. A STÂRNI MIRARE: A provoca, a trezi mirarea; v. şi A stârni mirarea. A STÂRNI MIRAREA: A provoca, a trezi mirarea; v. A stârni mirare. ; Ă -STÂRNI NEPLĂCERI: A provoca, a trezi neplăceri. A STÂRNiO FURTUNĂ: A provoca, a instiga o furtună. W STÂRNI O ÎNTREAGĂ POVESTE; A provoca, a instiga o intrigă de dragoste. Ă; STÂRNI PANICĂ: A provoca, a trezi panică. A STÂRNr-PASIUNILE: A provoca, a trezi pasiunile. -A STÂRNI PE CINEVA SĂ FACĂ CEVA: A provoca, a trezi pe cineva să facă ceva. A STÂRNI PE OAMENI UNUL ÎMPOTRIVA ALTUIA: A provoca, a aţâţa pe unul împotriva altuia. A STÂRNI PE TOŢI ÎMPOTRIVA UNUIA: A provoca, a aţâţa pe toţi împotriva unuia. A STÂRNI POFTA CUIVA: A provoca, a trezi pofta cuiva. A STÂRNI PQFTĂ DE...: A provoca, a trezi poftă de.„ . A STÂRNI PRAF: A ridica praf; A face gălăgie; A aţâţa; A instiga. A STÂRNI PROTESTE: A provoca, a trezi proteste. A STÂRNI RĂU DE TOT: A aţâţa, a instiga rău de tot. A STÂRNI RÂSETELE TUTROR: A instiga pe toţi să râdă,; A provoca râsetele tuturor. A STÂRNI RÂSUL: A provoca, a instiga la râs. A STÂRNI RUMOARE: A provoca, a instiga la rumoare. Ă: STÂRNI SENZAŢIE: A provoca, a trezi senzaţie. Ă STÂRNI TROPOTE DE APLAUZE: A provoca, incita să aplaude. A STÂRNI TULBURĂRI: A provoca, a trezi tulburări. ' A STÂRNI UN ADEVĂRAT-INFERN: A provoca, a trezi un adevărat infern. A STÂRNI UN CONFLICT DE INTERESE: A provoca, a trezi un conflict de interese. A STÂRNI UN NOR DE PRAF: A provoca, a ridica un nor de praf; A face gălăgie; A striga; A ţipa. A STÂRNI UN SCANDAL MONSTRU: A provoca, a instiga un scandal monstru. A STÂRNI UN VIESPAR: A provoca, a instiga un viespar; A provoca certuri, scandaluri; A aţâţa la scandal. A STÂRNI VÂLVĂ: A provoca, a trezi vâlvă; A agita lumea. A STÂRNI ZÂMBETE 690 A STÂRNI ZÂMBETE: A provoca, a face să zâmbească; A calma situaţia. A STÂRPI PREJUDECĂŢILE: A distruge, a nimici prejudecăţile. A STÂRPI RĂUL DE LA RĂDĂCINĂ: A distruge, a nimici, a înlătura răul de la rădăcină; v. şi A stârpi răul din rădăcină. A STÂRPI RĂUL DIN RĂDĂCINĂ: A distruge, a nimici, a înlătura răul de la rădăcină; v. A stârpi răul de la rădăcină. ASTEA LE, MAI AM, MARI ŞI LAŢE:: Nu am altceva mai bun. ASTEA-S BALIVERNE: Astea : sunt r lucruri neînsemnate; Astea sunt lucruri iară nicio importanţă; v. şt Astea-s fleacuri; Astea-s poveşti; Astea sunt nimicuri. ASTEA-S FLEACURI: Astea sunt lucruri neînsemnate; Astea sunt lucruri iară nicio importanţă; v. Astea-s baliverne. ASTEA-S POVEŞTI: Astea sunt lucruri neînsemnate; Astea sunt lucruri fără nicio importanţă; v. Astea-s baliverne. ĂŞTEA SUNT ALTE BOABE: Să rămânem la ce discutăm; Să nu schimbăm subiectul discuţiei. . ASTEA SUNT NIMICURI: Astea sunt lucruri neînsemnate; Astea sunt lucruri iară nicio importanţă; v. Astea~s baliverne. ASTFEL ÎNCÂT: Aşa încât; Aşadar; Prin urmare; în consecinţă. A STIMULA EFORTURILE CUIVA: A ajuta, a sprijini eforturile cuiva. A STIMULA IMAGINAŢIA CUIVA: A ajuta, a sprijini imaginaţia cuiva. A STIMULA PE CINEVA LA ACŢIUNE: A ajuta, a sprijini pe cineva în acţiune.  STINGE CĂRBUNI: A descânta de deochi aruncând cărbuni aprinşi în apă. A STINGE DE PE FĂŢA PĂMÂNTULUI (PE CINEVA SAU CEVA): A face să dispară fară urme; A distruge; A nimici; A ucide pe cineva; v. A rade de pe faţa pământului. A STINGE FOCUL:, A aplana .un conflict; A împăca părţile certate; A face linişte. A STINGE FOCUL CU PAIE: A agrava o situaţie;  agrava o stare conflictuală; v. A pune paie pe fac. Ă STINGE GAZUL: Ă închide, a anula un caz. A SŢINGE IN BĂTAIE: A snopi în bătaie; A bate zdravăn; v. şi A stinge în bătăi. A STINGE ÎN BĂTĂI: A snopi în bătaie; A bate zdravăn; v. A stinge în bătaie. A STINGE LUMINA: A face Întuneric; A nu permite să se vadă; A izola. A STINGE O DATORIE: A achita o datorie. A STINGE TOATE LUMINILE: A nu oferi niciun pic de lumină; a face întuneric; A nu permite să se vadă; A izola complet. A STOARCE APĂ DIN PIATRĂ SEACĂ: A reuşi într-o acţiune foarte grea; A dobândi ceva în urma unor mari eforturi; v. şi A stoarce apă din piatra vârtoasă. A STOARCE APĂ DIN PIATRĂ VÂR-TOASĂ: A reuşi într-o acţiune foarte grea; A dobândi ceva în urma unor mari eforturi; v. şi A stoarce apă din piatră seacă. A STOARCE BANI DE LA CINEVA: A obţine cu greu bani de la cineva; v. şi A stoarce de bani pe cineva. A STOARCE CA PE O LĂMÂIE PE CINEVA: A epuiza, a slei de puteri; A istovi pe cineva; v. şi A stoarce ca pe un burete pe cineva; A stoarce de puteri pe cineva; A stoarce de vlagă pe cineva; A stoarce până la sânge pe cineva; A stoarce toată vlaga din cineva; A stoarce untul din cineva; A stoarce vlaga din cineva. A STOARCE CA PE UN BURETE PE CINEVA: A epuiza, a slei de puteri pe; cineva; A istovi pe cineva; v. A stoarce ca pe un burete pe o lămâie pe cineva. A STOARCE CÂT PQŢI DIN CEVA: A scoate, a obţine cât mai mult din ceva. A STOARCE CEAPA ÎN NAS CUIVA: A irita, a necăji, a instiga pe cineva; v. şi A stoarce tămâia în nas cuiva; A stoarce o lămâie în nas cuiva. A STOARCE DE BANI PE CINEVA: A obţine cu greu bani de la cineva; v. A stoarce bani de la cineva. A STOARCE DE PUTERI PE CINEVA: A epuiza, a slei de puteri pe cineva; A istovi pe cineva; v. A stoarce ca pe un burete pe o lămâie pe cineva. A STOARCE DE VLAGĂ PE CINEVA: A epuiza, a slei de puteri pe cineva; A istovi pe cineva; v. A stoarce ca pe un burete pe o lămâie pe cineva. A STOARCE LACRIMI CUIVA: A face pe cineva să plângă. A STOARCE LĂMÂIA ÎN NAS CUIVA: A irita, a necăji, a instiga pe cineva; v. A stoarce ceapa în nas cuiva. A STOARCE O LĂMÂIE ÎN NAS CUIVA: A irita, a necăji, a instiga pe cineva; v. A stoarce ceapa în nas cuiva. A STOARCE O MĂRTURISITE DE LA CINEVA: A scoate o mărturisire de la cineva; A obliga pe cineva să mărturisească. A STOARCE PÂNĂ LA SÂNGE PE CINEVA: A epuiza, a slei de puteri pe cineva; A istovi pe cineva; v. A stoarce ca pe un burete pe o lămâie pe cineva. A STOARCE PROFITURI DE LA CINEVA: A profita de pe urma cuiva; A obţine toate profiturile de la cineva. A STOARCE TĂMÂIA ÎN NAS CUIVA: A irita, a necăji, a instiga pe cineva; v. A stoarce ceapa în nas cuiva. A STOARCE TOATĂ VLAGA DIN CINEVA: A epuiza, a slei de puteri pe cineva; A istovi pe cineva; v. A stoarce ca pe un burete pe o lămâie pe cineva. A STOARCE TOTUL DIN CEVA: A obţine tot ce dorea din ceva; Ă nu lăsa nimic nefolosit. 691 A STRÂNGE CEVA BANI A STOARCE UN SECRET DE LA CINEVA: A obliga pe cineva să divulge un secret; A reuşi să obţină un secret de la cineva. A STOARCE UISTUL DIN CINEVA: A epuiza, a sici de puteri pe cineva; A istovi pe cineva; v. A stoarce ca pe un burete pe o lămâie pe cineva. A STOARCE VLAGĂ DIN: CINEVA : A epuiza, a slei de puteri pe cineva; A istovi pe cineva; v. A stoarce ca pe un burete pe o lămâie pe cineva. A STOARCE ZER DM PIATRĂ: A reuşi imposibilul; v. A scoate zer din piatră. A STOARCE ZER DIN PIATRĂ SEACĂ: A reuşi imposibilul; v. A scoate zer din piatră. A STRĂBATE CU PICIORUL: A parcurge pe jos; A trece pe jos. A STRĂBATE LUMEA: A călători foarte mult; A călători în toată lumea; v. şi A străbate lumea în lung şi-n lat. A STRĂBATE LUMEA lN LUNG ŞI-N LAT: A călători foarte mult; A călători în toată lumea; v. A străbate lumea. A STRĂBATE MĂRILE: A călători mult. A STRĂBATE UN ŢINUT: A parcurge un ţinut; A colinda un ţinut. A STRĂLUCI CU PUTERE: A fi renumit; A fi deosebit de preţuit, de stimat, de apreciat. A STRĂLUCI DE A fi foarte fericit; A nu mai putea de fericire. A STRĂLUCI DE INTELIGENŢĂ: A fi deosebit de inteligent; A fi foarte deştept. A STRĂLUCI ÎN TOATE CULORILE: A fi bun din mai multe puncte de vedere; A fi priceput în mai multe domenii. A STRĂLUCI PRIN ABSENŢĂ: A nu fi prezent; A nu fi de faţă; A nu participa. A STRĂMUTA CĂPRIORII CUIVA: A pălmui cu putere pe cineva; v. A drege căpriorii cuiva. A STRĂMUTA FĂLCILE CUIVA: A pălmui cu putere pe cineva; A bate pe cineva zdravăn; A snopi pe cineva în bătaie; v. A drege căpriorii cuiva. A STRĂMUTA DIN ORÂNDUIALĂ: A scoate din obicei; A elimina din obişnuinţă. A STRĂPUNGE CU O ARMĂ ASCUŢITĂ: A înţepa, a tăia pe cineva cu o armă ascuţită. A STRĂPUNGE CU PRIVIREA: A privi cu asprime; A nu-şi lua privirea de la cineva; A nu simpatiza pe cineva. A STRĂPUNGE CU SABIA: A ucide cu sabia. A STRĂPUNGE FRONTUL: A "rupe apărarea inamicului. A STRĂPUNGE INIMA CUIVA: A supăra, a necăji, a întrista pe cineva. A STRĂPUNGE ÎNTUNERICUL: A face lumină; A scoate la lumină; A face ordine; A pune lucrurile la punct. A STRĂPUNGE UN MUNTE: A scăpa de o mare piedică; A înlătura o mare dificultate. A STRÂMBA BUZELE: A se strâmba; A se schimonosi; A-şi arăta nemulţumirea. A STRÂMBA CĂPRIORII CUIVA: A pălmui cu putere pe cineva; v. A drege căpriorii cuiva. A STRÂMBA DIN NAS: A-şi manifesta nemulţumirea, dezaprobarea, dezgustul, dispreţul prim mişcări caracteristice ale muşchilor feţei; v. A cârni din nas. A STRÂMBA FĂLCILE CUIVA: A pălmui cu putere pe cineva; v, A drege căpriorii cuiva, , A STRÂMBA GÂTUL CUIVA: A bate tare, a snopi în bătaie pe cineva. A SŢRÂNGE BAIERELE DE LA PUNGĂ: A fi econom; A face economii; A nu mai vrea să dea bani; v. A lega baierele de la pungă. Ă STRÂNGE BAIERELE PUNGII: A fi econom; A face economii; v. A lega baierele de la pungă. A STRÂNGE BANI: A economisi. A STRÂNGE BANI ALBI PENTRU ZILE NEGRE: A face economii pentru bătrâneţe, pentru medicamente. A STRÂNGE BAN CU BAN: A strânge puţin câte puţin; v. şi A sirânge ban lângă ban; A strânge ban pe ban; A strânge bob cu bob; A strânge cu picătura, A STRÂNGE BANII CU LOPATA: A aduna foarte mulţi bani. „ , A STRÂNGE BANI LA CIORAP: A economisi puţin câte puţin. A STRÂNGE BANI PRIN COLETĂ: A strânge bani de la lume pentru ceva; A strânge contribuţii benevole de la lume. ,, A. STRÂNGE BAN LĂNGĂ : BAN: A strânge puţin câte puţin; v. A strânge ban cu ban. A STRÂNGE BAN PE BAN:? A strânge puţin câte puţin; v. A strânge ban cu ban, A STINGE BAN PE LÂNGĂ BAN: A strânge puţin câte puţin; v. A strânge ban cu ban. A STRÂNGE BOB CU BOB: A strânge puţin câte puţin; v. A strânge ban cu ban. A STRÂNGE BUZELE PUNGĂ: A fi nemulţumit; A ţine buzele strânse în semn de nemulţumire; v. A avea buzele pungă. A STRÂNGE CA :FURNICA: A lucra cu hărnicie. A STRÂNGE CA GĂINA LA MOARĂ: A risipi. ;·· A STRÂNGE CA ÎN CLEŞTE (PE CINEVA}: A strânge foarte bine pe cineva; A prinde Ia strâmtoare pe cineva; v. A apuca ca în cleşte (pe cineva). A STRÂNGE CA ÎNTR-UN CLEŞTE (PE CINEVA): A strânge foarte bine pe cineva; A prinde la strâmtoare pe cineva; v. A apuca ca în cleşte (pe cineva). A STRÂNGE CA UN APUCAT: A economisi la sânge; A economisi foarte mult. A STRÂNGE CÂRPE VECHI: A aduna haine vechi de la oameni, A STRÂNGE CEVA BANI: A aduna puţini bani; A aduna o cantitate mică de bani. A STRÂNGE CHEAG 692 A STRÂNGE CHEAG: A face avere; A strânge să se îmbogăţească. A STRÂNGE CHINGILE: A face ordine; A nu mai permite, a nu mai da voie. A STRÂNGE CU ACUL ŞI A RISIPI CU LOPATA: A cheltui mai mult decât reuşeşte să adune. A STRÂNGE CU FĂRAŞ (PE CINEVA) (fam.): A snopi în bătaie; A bate măr pe cineva; v. A aduna cu făraş (pe cineva). A STRÂNGE CU FĂRAŞUL: A duna de pe jos.'·"' ,;:>;·!··;·;· A STRÂNGE CU PICĂTURA: A strânge puţin câte puţin; v. A strânge ban cii ban, A STRÂNGE CUREAUA: A economisi; A cheltui mai puţin; A face economii. A STRÂNGE BE-A-N PICIOARELEA: A aduna, a acumula cu încetul. A STRÂNGE DE CHINGĂ: A impune disciplină; A stabili ordine; A face curăţenie; v. şi A strânge dejrâu. A STRÂNGE DE FRÂU: A impune disciplină; A stabili ordine; A face curăţenie; v.  strânge de chingă. A STRÂNGE DE GÂT PE CINEVA: A impune cuiva o acţiune, o atitudine; A-l constrânge pe cineva. * A STRÂNGE DE LA MASĂ: A aduna tot de la masă; A face curăţenie pe masă. A STRÂNGE DE PE RĂBOJ: A-şi recăpăta toate împrumuturile; A nu mai avea datornici. A STRÂNGE DIN BUZE: A-şi manifesta nedumerirea, dezacordul, indispoziţia. A STRÂNGE DIN CHINGĂ PE CINEVA: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau să spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v. şi A strânge din chingi pe cineva; A strânge frâiele cuiva; A strânge frâul cuiva; A strânge funia la par; A strânge funia la stejar; A strânge funia la ţăruş; A strânge hăţurile; A strânge în balamale pe cineva; A strânge în chingă pe cineva; A strânge în chingi pe cineva; A strânge în cleşte pe cineva; A strânge într-un cleşte pe cineva. A STRÂNGE DIN CHINGI PE CINEVA: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau să spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v. A strânge din chingă pe cineva. A STRÂNGE DIN DINŢI: A-şi |: manifesta dezacordul, indignarea dezaprobarea. A STRÂNGE DIN FĂLCI: A-şi reţine mânia; v. şi A strânge din măsele. A STRÂNGE DIN MĂSELE: A-şi reţine mânia; v. A strânge din fălci. A STRÂNGE DIN OCHI: A refuza să mai privească. A STRÂNGE DIN SPRÂNCENE: A se încrunta; A se posomori; A-şi manifesta dezacordul. A STRÂNGE DIN UMERI: A mişca din umeri în semn de neştiinţă, de dezinteres, de neputinţă; v. A da din umeri. Ă STRÂNGE DUMNEZEU PE CINEVA: A deceda. A STRÂNGE DUPĂ POTECI: A aduna acasă; A pune la adăpost; A pune la treabă. A STRÂNGE FRÂIELE CUIVA: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau să spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v. A strânge din chingă pe cineva. A STRÂNGE FRÂUL CUIVA: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau să spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v. A strânge din chingă pe cineva. A STRÂNGE FRUNTEA: A se încrunta; A-şi manifesta nemulţumirea. A STRÂNGE FUNIA LA PAR: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau să spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v. A strânge din chingă pe cineva.  STRÂNGE FUNIA LA -STEJAR: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau să spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v. A strânge din chingă pe cineva. A STRÂNGE FUNIA LA ŢĂRUŞ: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau să spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v. A strânge din chingă pe cineva. A STRÂNGE GRĂMADĂ: A aduna, a pune la un loc. A STRÂNGE GURA PUNGĂ: A fi nemulţumit; A ţine'buzele strânse în semn de nemulţumire; v. A avea buzele pungă. A STRÂNGE HĂŢURILE: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau să spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v, A strânge din chingă pe cineva. ; A: STRÂNGE D^OZITELE: A aduna impozitele de la oameni. 1 ♦ A STRÂNGE INFORMAŢII: A aduna informaţii. A STRANGE INIMA CUIVA: A întristata necăji pe cineva.: ■ A STRÂNGE ÎN BALAMALE PE CINEVA: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau să spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v. A strânge din chingă pe cineva. A STRÂNGE ÎN BRAŢE PE CINEVA: A îmbrăţişa pe cineva; v. şi A strânge Ia piept pe cineva; Ă strânge la sân pe cineva. A, STRÂNGE ÎN CHINGĂ PE, CINEVA: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau să spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v. A strânge din chingă pe cineva. A STRÂNGE ÎN CHINGI PE CINEVA: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau să spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v. A strânge din chingă (pe cineva). A STRÂNGE ÎN CLEŞTE PE CINEVA: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau sâ spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v. A strânge din chingă pe cine va. 693 A STRICA CALIMERA CU CINEVA A STRÂNGE ÎN GRABĂ: A aduna la repezeală; A se grăbi să adune. A STRÂNGE ÎN SPATE PE CINEVA: A înfiora de frică, de frig pe cineva. A STRÂNGE ÎN STOG: A aduna în stog; A face un stog. . _ A STRÂNGE ÎNTR-UN CLEŞTE PE CINEVA: A lua din scurt pe cineva; A constrânge, a sili pe cineva să facă sau să spună ceva; A strânge cu uşa pe cineva; v. A strânge din chingă pe cineva. . A STRÂNGE ÎN ŢÂŢÂNI (PE CINEVA) (pop.): A strânge cu uşa pe cineva. A STRÂNGE LA PERETE: A condamna pe cineva cu toată hotărârea. A STRÂNGE LA PIEPT : PE : CINEVA: A îmbrăţişa pe cineva; v. A strânge in braţe pe cineva, A STRÂNGE LA SÂN PE CINEVA:: A îmbrăţişa pe cineva; v. A strânge în braţe pe cineva. .^v·^'·········· A STRÂNGE LA SUFLET: A iubi, a stima, a preţui pe cineva. A STRÂNGE LEGĂTURILE DE PRIETENIE: A se împrieteni cu cineva. A STRÂNGE MASA: A aduna de pe masă mâncărurile rămase, vesela şi tacâmurile. A STRÂNGE MÂNA CUIVA: A da mâna cu ■cineva..'''·. A STRÂNGE MÂŢA DE COADĂ: A sili, a-1 constrânge A STRÂNGE MOARTEA PE CINEVA: A dori moartea cuiva; A nu-i plăcea de cineva; A urî pe cineva. A STRÂNGE O MARE MULŢIME: A avea o mare mulţumire; A fi foarte mulţumit. A STRÂNGE O SUMĂ; BAN CU BAN: A strânge pujin câte puţin. A STRÂNGE PATUL: A face, a aranja patul. A STRÂNGE PE FĂRAŞ (PE CINEVA) (fam.): A snopi în bătaie; A bate măr pe cineva; v. A aduna cu făraş (pe cineva). A STRÂNGE PIEDICA ? (CUIVA): A restrânge libertatea de mişcare a cuiva; v. A slăbi piedica (cuiva). A STRÂNGE POTECILE: A face pe.cineva să nu mai umble fără rost. A STRÂNGE PRIN CAMERĂ: A face curăţenie în cameră; A face ordine într-o cameră; v. şi A strânge prin casă; A strânge prin odaie. A STRÂNGE PRIN CASĂ: A/face curăţenie în casă; A face ordine în casă; v. şi A strânge prin cameră. A STRÂNGE PRIN ODAIE: A face curăţenie în odaie; A face ordine prin odaie; v. şi A strânge prin cameră. A STRÂNGE PUMNII: A se supăra fără să reacţioneze. ASTRÂNGE PUTERI NOI: A se înviora; A se întări; A deveni mai puternic. A STRÂNGE RÂNDURILE: A se aduna; A se ordona; A se apropia unul de altul. A STRÂNGE RECOLTA: A recolta; A aduna recolta, A STRÂNGE RELAŢIILE DE PRIETENIE: A se împrieteni; A deveni prieteni. A STRÂNGE SPRÂNCENELE: A se încrunta; A-şi manifesta dezacordul. A STRÂNGE ŞURUBUL: A întrebuinţa mijloace de constrângere faţă de cineva; v. şi A strânge şuruburile. A STRÂNGE ŞURUBURILE: A întrebuinţa mijloace de constrângere faţă de cineva; v. A strânge şurubul A STRÂNGE UN NOD: A opri, a bloca ceva; A nu mai permite. :A STRECURA CEVA ÎN MÂNA CUIVA: A da cuiva ceva pe ascuns. A STRECURA O PRIVIRE: A arunca o privire; A privi pe ascuns, A STRECURA O PRIVIRE UNDEVA: A arunca o privite undeva; A privi undeva, ceva pe ascuns. A STRECURA O ŞOPÂRLĂ (fam.): A face o aluzie tendenţioasă; v. A băga o şopârlă. A STRECURA O VORBĂ: A spune doar câteva cuvinte. A STRECURA Q VORBĂ CUIVA: A spune cuiva doar câteva cuvinte; A atenţiona pe cineva. A STRECURA PE CINEVA ÎNTR-0 FUNCŢIE: A angaja pe cineva într-o funcţie pe nunţiu; în Qpprpf A STRECURA PRINTRE DEGETE: A da cuiva ceva pe neobservate, cu dibăcie. A STRECURA PRIN VAMA CUCULUI: A duce, a trece, a strecura clandestin peste graniţă; A trece prin contrabandă; v. A duce prin vama cucului. A STRECURA PRIN VĂMILE CUCULUI: A duce, a trece, a strecura clandestin peste graniţă; A trece prin contrabandă; v. A duce prin vama cucului. . . . A STRECURA UN-BILET: A da, a înmâna cuiva un bilet pe neobservate; A informa pe cineva pe ascuns. : A STRECURA; UN CUVÂNT: A spune ceva în secret, pe neobservate. A STRICA AERUL: A strica, a împuţi atmosferă; A bloca o acţiune, o activitate; A distruge înţelegerea; colaborarea. A STRICA ALINIEREA: A crea dezordine. A STRICA BORŞUL CU CINEVA: A se certa cu cineva; A întrerupe prietenia, colaborarea cu cineva; v. şi A strica calimera; A strica calimera cu cineva; A strica căruţa cu cineva. A STRIC A BRÂNZA: A împiedica; A nu permite; A se opune. A STRICA BUNA DISPOZIŢIE: A indispune; A supăra; A necăji. A STRICA CALIMERA: A se certa cu cineva; A întrerupe prietenia, colaborarea cu cineva; v. A strica borşul cu cineva. A STRICA CALIMERA CU CINEVA: A se A STRICA CASA CUIVA 694 certa cu cineva; A întrerupe prietenia, colaborarea cu cineva; v. A strica borşul cu cineva. A STRICA CASA CUIVA: A strica armonia dintre soţi; A face să se învrăjbească; A despărţi o pereche de oameni căsătoriţi; A lua cuiva bărbatul; A lua cuiva femeia; v. A pustii casa cuiva. A STRICA CĂRUŢA: / l întrerupe o activitate; A deteriora o relaţie; A STRICA CARUŢA CU CINEVA: A se certa cu cineva; A întrerupe prietenia, colaborarea cu cineva; v. A strica borşul cu cineva. A STRICA CĂRUŢA IN MIJLOCUL DRUMULUI:  întâmpină piedici în cursul unei acţiuni, a unei lucrări. A STRICĂ CHEFUL CUIVA: A pune ^piedici, a nu permite cuiva ceva; A împiedica pe cineva să facă ceva; v. şi A strica combinaţiile cuiva; A strica hatârul cuiva; A strică jocul cuiva. A STRICĂ COMBINAŢIILE CUIVA: A pune piedici, a nu permite cuiva ceva; A împiedica pe cineva să facă ceva; v. A strica cheful cuiva. A STRICA CUMETRIA (CU CINEVA): A rupe relaţiile cu cineva; A se certa cu cineva. A STRICA DE TOT LUCRURILE: A deteriora total lucrurile. A STRICĂ ECHILIBRUL: A dezechilibra un lucru; A deranja, a împiedica păstrarea echilibrului. A STRICA FARMECELE CUTVA: A împiedica desfătările, plăcerile cuiva; v. şi A strica farmecul cuiva; A strica vraja cuiva. A STRICĂ FARMECUL CUIVA: A împiedica desfătarea, plăcerea cuiva; v. A strica farmecele cuiva. A STRICA FASONUL CUIVA: A împiedica nazurile, mofturile cuiva. A STRICA HATÂRUL CUIVA: A pune piedici; a nu permite cuiva ceva; A împiedica pe cineva să facă ceva; v. A strică cheful cuiva; A strica jocul cuiva. A STRICA INIMA CUIVA: A strica buna dispoziţie cuiva; A întrista; A mâhni pe cineva; v. A strica cheful cuiva. A STRICA JOCUL CUIVA: A pune piedici, a nu permite cuiva ceva; A împiedica pe cineva să facă ceva; v. A strica cheful cuiva. A STRICA JUCĂRIA CUIVA: A dejuca planurile cuiva. . A STRICA LA CEAFĂ (PE CINEVA): A-i da câteva palme cuiva; A bate pe cineva; v. A-i muta ceafa (cuiva). A STRICA LINIŞTEA CETĂŢENILOR: A face zgomot; A provoca 0 neînţelegere, un conflict între oameni. A STRICA LOGODNA: A desface o logodnă; A se despărţi de persoana logodită cu el. A STRICA MÂNCAREA DEGEABA: A nu fi bun de nimic. A STRICA MUTRA CUIVA: A bate, a lovi pe cineva pe obraz. A STRICA O ÎNVOIALĂ: A desface, a anula o înţelegere. A STRICA ORZUL PE GÂŞTE: A dărui lucruri de valoare cui nu ştie să le preţuiască; A nu merita; v. A pierde orzul pe gâşte.. A STRICA PACEA (CU CINEVA): A intra în conflict cu cineva; A se certa cu cineva. A STRICA PETRECEREA: A opri, a împiedica o petrecere. A STRICA PLĂCEREA CUIVA: A opri, a împiedica pe cineva să-şi facă plăcerea. A STRICA POFTA DE MÂNCARE A CUIVA: A indispune, a enerva pe cineva. A STRICA PREŢURILE: Ai micşora sau a mări preţurile; A interveni asupra preţurilor; A fixa el preţurile. A STRICA PRIETENIA CU CINEVA:; A întrerupe prietenia cu cineva; A se certa cu cineva; A nu mai colabora cu cineva; v. şi A strica sita cu cineva. A STRICA RĂU LUCRURILE: A răsturna lucrurile; A pune mari piedici în evoluţia lucrurilor. A STRICA REPUTAŢIA CUIVA: A compromite pe cineva; A face de ruşine pe cineva; A distruge reputaţia cuiva, A STRICA ROSTUL CUIVA: A împiedica planurile, intenţiile cuiva; v. şi A strica socotelile cuiva. - A STRICA SITA CU CEVA: A întrerupe prietenia cu cineva; A se certa cu cineva; A nu mai colabora cu cineva; v. şi A strica prietenia cu cineva. A STRICA SITA CU CINEVA (pop.): A rupe relaţiile de prietenie cu cineva. A STRICA SOCOTELILE CUIVA: A împiedica planurile, intenţiile cuiva; v. A strica rostul cuiva. A STRICA ŞMAHUL CUIVA (pop.): A indispune pe cineva. A STRICA TABIETUL CUIVA: A deranja deprinderile cotidiene ale cuiva, A STRICA TÂRGUL: A întrerupe, a anula o înţelegere; v. şi A strica un târg. A STRICA TOATĂ TREABA. A întrerupe, a anula totul; v. şi A strica totul. A STRICA TOCMEALĂ (pop.): A nu respecta rânduiala, ordinea. A STRICA TOTUL: A întrerupe, a anula totul; v. A strica toată treaba. A STRICA ŢELINA: A desţeleni; v. A sparge ţelina. A STRICA UN TÂRG: A întrerupe, a anula o înţelegere; v. A strica târgul. A STRICA VORBA PE CINEVA: A nu avea cu cine să se înţeleagă. A STRICA VRAJA CUIVA: A împiedica desfătarea, plăcerea cuiva; v. A strica farmecele cuiva. A STRIGA AJUTOR: A cere, a solicita un ajutor; A avea nevoie de ajutor; v. şi A striga aman; A striga după ajutor. A STRIGA AMÂN: A cere, a solicita un ajutor; A avea nevoie de ajutor; v. A striga ajutor. 695 A SUCI MINTEA A STRIGA CA DIN GURĂ DE ŞARPE: A striga din răsputeri; v. A răcni ca din gură de şarpe. A STRIGA CA ÎN GURĂ DE ŞARPE: A striga din răsputeri; v. A răcni ca din gură de şarpe.:: A STRIGA CATALOGUL:; A face prezenţa într-o clasă. A STRIGA CÂT ÎL AJUTĂ VOCEA: A striga cât îl ţin puterile; v. şi A strigă cât îl ia gura; A striga cât îl ţine gura; A ţipa cât îl ajută vocea; A tipa cât îl ia gura;  tipa cât îl ţine giira. A STRIGA CÂT IL IA GURA: A striga cât îl ţin puterile; v. A striga cât îl ajută vocea. A STRIGA CÂT ÎL ŢINE GURA: A striga cât îl ţin puterile; v. A striga cât îl ajută vocea. A STRIGA CRAINICUL (înv.): A vorbi oricui despre ceva; A face public ceva; A bate toba. A STRIGĂ DE LA INIMĂ: A spune, a vorbi, a striga din suflet, pe faţă, fără nicio reţinere; v. Ă grăi de la inimă. A STRIGA DE PRĂPĂDENIA PĂMÂNTULUI (pop.): A striga foarte tare; A ţipa ca din gura de şarpe; v. şi A ţipa de prăpădenia pământului; A urla de prăpădenia pământului. A STRIGA DIN BAIERELE INIMII: A striga cu toată forţa; A striga tare; v. şi A striga din toate baierele. Ă STRIGA DIN TOATE BAIERELE: A striga cu toată forţa; A striga tare; v. A striga din toate baierele inimii A STRIGA DUPĂ AJUTOR: A cere, a solicita un ajutor; A avea nevoie de ajutor; v. A striga ajutor. Ă STRIGA ÎN AJUTOR PE CINEVA: A solicita ajutorul cuiya; A avea nevoie de ajutorul cuiva. A STRIGA ÎN GURA MARE: A vorbi cu glas ridicat; vociferând; v. A se boci în gura mare. A STRIGA ÎNTR-UN SINGUR GLAS: A striga împreună; A striga cu toţii. A STRIGA LA LICITAŢIE (CEVA): A oferi un bun spre vânzare; A scoate la vânzare ceva; v. A scoate la licitaţie (ceva). A STRIGA LA MEZAT (CEVA): A oferi un bun spre vânzare; A scoate la vânzare ceva; v. A scoate la licitaţie (ceva). A STRIGA PE CINEVA PE NUME: A spune cuiva pe nume; A fi în relaţii prieteneşti cu cineva. A STRIGA PE NUME: A rosti numele cuiva; A numi pe cineva; v. A chema pe nume. A STRIGA SĂ-ŞI RUPĂ BEREGATA: A urla, a ţipa tare. A STRIVI CA PE UN PUI DE ŞARPE (PE CINEVA): A distruge, a nimici cu uşurinţă şi tară remuşcări pe cineva; v. şi A strivi ca pe un şarpe (pe cineva). A STRIVI CA PE UN ŞARPE (PE CINEVA): A distruge, a nimici cu uşurinţă şi fără remuşcări pe cineva; v. A strivi ca pe un pui de şarpe (pe cineva). A STRIVI ÎN GERMEN: A distruge, a nimici la început, înainte de a se dezvolta. A STRIVI ÎN PICIOARE: A distruge, a nimici pe cineva sau ceva. A STRIVI O ÎNJURĂTURĂ ÎNTRE DINŢI: A înjura pe cineva pe tăcute; A rosti încet o înjurătură. A STRIVI PURICI CU BAROSUL: A face un lucru necugetat, inutil, prostesc. A STROPI CU SUDOARE: A munci din greu; A depune eforturi mari. A STROPI ÎNVOIALĂ: A face cinste pentru o înţelegere, un acord. A STROPI TÂRGUL: A face cinste pentru o vânzare bună sau pentru o cumpărare reuşită. Ă STRUNI UN CAL: A stăpâni un cal; A ţine în frâu un cal. Ă STUDIA ÂRGUMNETELE PRO ŞI CONTRA: A cerceta, a analiza argumentele şi pentru şi împotriva cuiva sau a ceva. A STUDIA CEVA ÎN AMĂNUNT: A cerceta, a analiza ceva în cele mai mici amănunte. A STUDIA CU FOLOS: A avea un folos de la un studiu; A ajunge la un folos studiind ceva. A STUDIA CU ZEL: A studia cu sârguinţă exagerată. ■■.■■■■■■■ ■ Ă STUDIA O PROBLEMĂ SUB TOATEA SPECTELE: A studia, a cerceta, a analiza din toate punctele de vedere. A STUDIA PÂNĂ NOAPTEA TÂRZIU: A studia, a învăţa foarte mult timp. A STUPI ÎN SÂN (reg.)x A face gestul de a scuipa în sâri pentru a se feri de primejdie sau a-i trece frica; v. A scuipa în sân. A SUBLINIA XEVA CU TĂRIE: A insista foarte mult asupra unui . lucru; A scoate în evidenţă ceva............ A SUBMINA MORALA: A proceda imoral; A face lucruri imorale. A SUBMINA PRESTIGIUL CUIVA: A distruge, a minimaliza prestigiul cuiva. A SUBMINA REPUTAŢIA CUIVA: A distruge, a minimaliza reputaţia cuiva. A SUBMINA TEMELIA SOCIETĂŢII: A distruge, a nimici, a anula temelia societăţii. A SUBMINA UNITATEA...: A distruge, a nimici, a anula unitatea.... A SUBŢIA BUZELE: A se bosumfla; A se supăra. A SUCI CAPUL CUIVA: A păcăli, a induce în eroare pe cineva. A SUCI GÂTUL CUIVA: A omorî pe cineva. A SUCI ÎN CIUR FĂRĂ VĂCĂLIE (PE CINEVA): A stăpâni, a domina pe cineva determinându-1 să facă ceva ce nu este în interesul său; v. A juca în ciur fără văcălie. A SUCI ÎNŢELESUL: A întoarce, a schimba, a modifica înţelesul. A SUCI MINTEA (CUIVA): A zăpăci, a amăgi pe cineva; v. şiA suci minţile (cuiva). A SUCI MINŢILE 696 A SUCI MINŢILE: A zăpăci, a amăgi pe cineva; v. A suci mintea (cuiva). A SUCI NASUL CUIVA: A lovi pe cineva; A da cuiva peste nas. A SUCI PE CINEVA DUPĂ BUNUL SĂU PLAC: A face ce vrea cu cineva; A supune pe cineva intereselor sale. A SUCI PE TOATE FEŢELE: A analiza, a cerceta ceva pe toate părţile. A SUCI ŞI A ÎNVÂRTI PE CINEVA: A zăpăci pe cineva; A se purta cu cineva cum vrea. A SUCI Ş! A RĂSUCI (PE CINEVA); A hărţui pe cineva. A SUCI ŞI PE FAŢĂ; ŞIPE/BGS: A suci, a învârti, a întoarce pe toate feţele. . A SljCI ŞURIJBUL CUIVA: A recurge la mijloace de constrângere cu cineva. A SUCI VORBA: A schimba tema discuţiei; A prezenta altfel înţelegerea.  SUCI VORBELE CUIVA: A întoarce, a răstălmăci spusele cuiva. A SUCOMBA FARMECELOR CUIVA: A muri, a deceda fermecat de cineva. Ă SUCOMBA UNEI TENTAŢII: A muri, a deceda într-o tentaţie. A SUDUI CA UN SURUGIU: A înjura urât. A ŞUDUI DE CRUCE: A înjura profanând cele sfinte; v. A înjura de cruce.- A SUFERI CA UN CÂINE: A duce o viaţa foarte grea; A trăi foarte rău. A SUFERI CONSECINŢELE: A suporta consecinţele. A SIJFERI CUMPLIT: A sugeri foarte mult; A avea foarte mult de suferit. A SUFERI DE GALBEN ARE RUSEĂŞCĂ: A fi beţiv. A SUFERI DE INIMĂ REA: A fi bolnav de supărare; v. A ji bolnav de inimă rea.  SUFERI DE MÂNIA PERSECUŢIEI: A fi obsedat de mania persecuţiei; A fi convins că este persecutat. A SUFERI DE NERVI: A fi bolnav de nervi. A SUFERI DE O BOALĂ: A fi bolnav; A avea o boală. A SUFERI DE RUŞINE: A fi ruşine; A nu mai putea de ruşine. Ă SUFERI DIN CAUZA UNEI INSULTE: A fi insultat; A fi batjocorit. Ă SUFERI DIN CAUZA UNEI NEDREPTĂŢI: A i se face o nedreptate; A fi supus unei nedreptăţi. A SUFERI GROAZNIC: A fi tare necăjit; A fi foarte supărat; A avea mari necazuri. A SUFERI ÎN TĂCERE: A nu-şi arăta suferinţele; A suferi în sine. A SUFERI MARI PIERDERI: A avea mari pierderi; A pierde foarte mult. A SUFERI MODIFICĂRI: A fi supus modificărilor; A fi modificat foarte mult. A SUFERI O DECEPŢIE: A fi decepţionat, o deziluzie, o amărăciune; A avea o decepţie, o deziluzie, o amărăciune; v. şi A suferi o dezamăgire. A SUFERI O DEZAMĂGIRE: A fi decepţionat, o deziluzie, o amărăciune; A avea o decepţie, o deziluzie, o amărăciune; v. A suferi o decepţie. A SUFERI O INSULTĂ DIN PARTEA CUIVA: A fi insultat de cineva. A SUFERI O ÎNFRÂNGERE: A fi înfrânt, învins de cineva. A SUFERI O ÎNJURĂTURĂ DIN PARTEA CUIVA: A fi înjurat de cineva, A SUFERI O OFENSĂ DIN PARTEA CUIVA: A fi ofensat, jignit de cineva. A SUFERI O PAGUBĂ: A avea o pagubă; A pierde ceva; v. şi A suferi o pierdere. • A SUFERI O PIERDERE: A avea o pagubă; A pierde ceva; v. şi A suferi o pagubă. A SUFERI O PIERDERE GREA: A avea o pierdere grea; A trece printr-o pierdere grea; A avea o pagubă mare.  SUFERI O SCHIMBARE: A fi schimbat; A deveni altfel. A SUFERI O UMILINŢĂ: A fi umilit, batjocorit; A trece printr-o umilinţă, printr-o batjocură. A SUFERI PEDEAPSA CU MOARTEA: A fi condamnat la moarte. A SUFERI PIERDERI BĂNEŞTI: A cheltui mult; A avea multe cheltuieli. A SUFERI RIGORILE LEGII: A fi pedepsit potrivit legii. A SUFERI SCHIMBĂRI: A fi supus schimbărilor; A fi modificat, A SUFERI TRANSFORMĂRI: A fi supus transformărilor; A fi transformat. : A SUFERI UN ACCIDENT: A fi accidentat; A avea un accident. A SUFERI UN ÂFRONT DIN PARTEA CUIVA: A avea dezacordul, împotrivirea cuiva. A SUFERI UN DEZASTRU: A tece printr-o mare nenorocire; A avea un mare necaz. A SUFERI UN EŞEC: A nu reuşi; A da greş. A SUFERI UN EŞEC TOTAL: A avea un insucces total; A nu reuşi în nicio încercare. A SUFLA A PAGUBĂ: A avea o pagubă; A nu reuşi; a avea o pierdere. A SUFLA CA O BALENĂ: A sufla adânc, din tot sufletul; v. şi A sufla ca o focă; A sufla ca o locomotivă. A SUFLA CA O FOCĂ: A sufla adânc, din tot sufletul; v. A sujla ca o balenă. A SUFLA CA O LOCOMOTIVĂ: A sufla adânc, din tot sufletul; v. A sujla ca o balenă. Ă SUFLÂCE TREBUIE SĂ SPUNĂ: A spune încet; A spune la ureche. A SUFLA CEVA CUIVA: A spune în secret ceva cuiva; A spune Ia ureche ceva cuiva; v. şi A sufla ceva cuiva la ureche. A SUFLA CEVA CUIVA LA URECHE: A spune în secret ceva cuiva; A spune la ureche ceva cuiva; v. A sufla ceva cuiva. A SUFLA CEVA DE LA NAS CUIVA: A 697 A SUGESTIONA PE CINEVA SĂ FACĂ CEVA pune mâna pe lucrul altuia înaintea acestuia; A şterpeli ceva înaintea altuia; v. şi Ă sufla ceva de lângă nas cuiva; A sufla ceva de sub nasul cuiva; A lua un lucru de sub nas cuiva. A SUFLA CEVA DE LÂNGĂ NAS CUIVA: A pune mâna pe lucrul altuia înaintea acestuia; A Şterpeli ceva înaintea altuia; v. A sufla ceva de la nas cuiva. Ă SUFLĂ CEVA DE SUB NASUL CUIVA: A pune mâna pe lucrai altuia înaintea acestuia; A şterpeli ceva înaintea altuia; v. A sufla ceva de la nas cuiva. Ă SUFLA CU AUR: A auri. A SUFLA CU FURIE: A fi furios. A SUFLA DES ÎN FUNDUL GLII: A bea prea multe oale de vin. Ă SUFLA DIN GREU: A fi obosit, istovit, epuizat; v. şi A sufla din greu. A SUFLA DIN GURĂ CÂND CALD, CÂND RECE: A face de toate; A spune de toate.  SUFLA DIN TRÂMBIŢĂ: A răspândi, a divulga un lucru; A bate toba. A SUFLA GREU: A fi obosit, istovit, epuizat; v. A sufla greu. Ă SUFLA ÎN BORŞUL CUIVA: A se baga, a se amesteca în treburile cuiva; v. şi A sufla în ciorba cuiva. A SUFLA ÎN BUZE: A rămâne păgubaş; v. A baie în buze. A SUFLA ÎN CIORBA CUIVA: A se băga, a se amesteca în treburile cuiva; v, A sufla în borşul cuiva. A SUFLA ÎN FOC: A aţâţa; A instiga; A pro-voca.....  SUFLA ÎN FUNDUL OALEI: A bea zdravăn; A trage la măsea; A se îmbăta; v, şi A sufla în fundul paharului. A SUFLA ÎN FUNDUL PAHARULUI: A bea zdravăn; A trage la măsea; A se îmbăta; v. A sufla în fundul oalei. A SUFLA ÎN PUNGĂ: A nu mai avea bani; A nu mai avea resurse; v. A avea pe dracu-n pungă. A :SUFLA:LA; URECHE CUIVA: A spune un secret cuiva; A spune ceva cuiva la ureche. A SUFLA PE CINEVA: DE, SUB-NAS CUIVA: A lua pe cineva în prezenţa altuia; A lua pe cineva înaintea altuia. A SUFLA PE GAURĂ: A nu avea cheia uşii de la intrare, A SUFLA PRAFUL DE PE CEVA: . A face curat; A pune în ordine; A face ordine, A SUFLA TURBAT: A fi beat; A fi nervos. Ă SUFLA UNUI ELEV: A şopti unui elev din lecţie. A SUFLA 1JN LUCRU DE SUB NAS CUIVA: A pune mâna pe lucrul altuia înaintea acestuia; A şterpeli ceva înaintea altuia; v. A sufla ceva de la nas cuiva. A . SUFLECA MÂNECILE: A se apuca de treabă; A trece la muncă. A SUGE BINE: A bea mult; A trage la măsea; v. şi A suge ca un burete. A SUGE CA UN BURETE: A bea mult; A trage la măsea; v. A suge bine. A SUGE CEVA ÎMPREUNĂ CU LAPTELE MAMEI: A învăţa ceva de la părinţii săi; A avea cei şapte ani de acasă; v. şi A suge ceva odată cu laptele mamei. A SUGE CEVA ODATĂ CU LAPTELE MAMEI: A învăţa ceva deja părinţii săi; A avea cei şapte ani de acasă; v. A suge ceva împreună cu laptele mamei. A SUGE DE LA DOUĂ OI: A avea două surse de venit; A profita din două părţi; A trage foloase din două părţi; v. şi A suge două oi; A suge ia două oi. A SUGE DIN DEGET: A pierde vremea; A sta gură-cască. Ă SUGE DOUĂ OI: A avea două surse de venit; A profita din două părţi; A trage foloase din două părţi; v,  suge de la două oi. A SUGE LA DOUĂ OI: A avea două surse de venit; A profita din două părţi; A trage foloase din două părţi; v. Ă suge de la două oi. A SUGE LA: MĂSEA: A bea foarte: mult; A fi beţiv; v. A duce la măsea. A SUGE LA MUSTAŢĂ: A bea foarte mult; A fi beţiv; v. A duce la măsea. ..;;A;ŞUGE.MĂZGApiN CINEVA: A stoarce pe cineva de puteri; A-l vlăgui; A-l istovi; A-l epuiza. A SUGE PÂNĂ LA ULTIMA PICĂTURĂ: A-î lua cuiva tot ce are; A jefui pe cineva; A sărăci pe cineva; v. şi A suge pe cineva ca o căpuşă; A suge pe cineva ca o lipitoare; A suge pe cineva până la măduvă; A suge sângele cuiva; A suge sângele din cineva. A SUGE PE CINEVA CA O CĂPUŞĂ: A-i lua cuiva tot ce are; A jefui pe cineva; A sărăci pe cineva; v, A suge până la ultima picătură. A SUGE PE CINEVA CA O LIPITOARE: A- i lua cuiva tot ce are; A jefui pe cineva; A sărăci pe cineva; v. A suge până la ultima picătură. A SUGE PE CINEVA PÂNĂ LA MĂDUVĂ: A-i lua cuiva tot ce are; A jefui pe cineva; A sărăci pe cineva; v. A suge până la ultima picătură. A SUGE SÂNGELE/CUIVA: A-i luaicuiya tot ce are; A jefui pe cineva; A sărăci pe cineva; v. A suge până la ultima picătură.  SUGE SÂNGELE DIN CINEVA: A-i lua cuiva tot ce are; A jefui pe cineva; A sărăci pe cineva; v. A suge pân ă Ia ultima picătură. Ă SUGERA CUIVA CE SĂ SPUNĂ: A îndruma, a sfătui pe cineva ce să spună. A SUGERA CUIVA O IDEE: A da, a propune cuiva o idee; A recomanda, a propune cuiva ceva; v. şi A sugestiona pe cineva ce să facă.  SUGESTIONA PE CINEVA SĂ FACĂ CEVA: A da, a propune cuiva o idee; A recomanda, a propune cuiva ceva; v. şi A sugera cuiva o idee. A SUGE UN PAHAR 698 A SUGE UN PAHAR: A bea un pahar de băutură. A SUGRUMA ÎN FAŞĂ: A nimici, a distruge de Ja început. A SUI CU PAS UŞOR: A urca, a se dezvolta încet. A SUI GLASUL: A ridica vocea; A ridica tonul. A SUI ÎN PATRU LABE: A urca în mâini şi în picioare. A SUI ÎN ŢEAPĂ (PE CiNEVA): Ă omorî pe cineva străpungându-1 cu o ţeapă înfiptă în pământ; v. A împlânta în ţeapă (pe cineva). A SUI PE CINEVA ÎN SLAVA CERULUI: A lăuda, a aprecia pe cineva peste măsură. Ă SUI PE TRON: A înscăuna; A întrona; v. A aşeza în scaun. A SUI SCARĂ: A urca; A avansa; A progresa. A ŞUI SCĂRILE ÎN FUGĂ: A urca repede; A avansa, a progresa repede. A SUI SCULELEÎN POD: A deveni impotent. A SUNA A DOGIT: A arăta stricat; A nu mai fi utilizabil; A nu mai fi bun de ceva. A SUNA ADUNAREA: A chema, a aduna mai multă lume. A SUNA A GOL: A arăta gol; A părea iară nimic în el; A fi gol; v. şi A suna a oală. A SUNA ALARMA: A da alarma; A avertiza de un pericol. A SUNA A OALĂ: A arăta gol; A părea fără nimic în el; A fi gol; v. A suna a gal. A SUNA APELUL: A chema, a convoca la apel. A SUNA A SEC: A răsuna ca un lucru gol; v. A răsuna sec.  SUNA A TINICHEA: A nu arăta bine; A fi inutil; A fi de proastă calitate. A SUNA BINE LA URECHE: A fi o veste bună; A se auzi ceva plăcut. A SUNA CASA A TROACĂ: A suna casa a gol. Ă SUNA DEŞTEPTAREA: A scula din somn; A trezi de dimineaţă; A chema la ordine. A SUNA DIN TOATE CLOPOTELE BISERICII: A fi o sărbătoare mare; A anunţa ceva important. A SUNA DIN TRÂMBIŢĂ: A răspândi, a divulga un secret; A bate toba. A SUNA DUPĂ CUM URMEAZĂ: A scrie, a se spune, a arăta după cum urmează. A SUNA FALS: A se prezenta ireal, neadevărat; A se prezenta în formă falsă. A SUNA LĂ jreL^ON r PE CINEVA:; A chema pe cineva la telefon; A dori să vorbească cu cineva la telefon. A SUNA ONORUL (mii.): A comanda acordarea onorului. A SUNA PROST LA URECHE: A fi lipsit de muzicalitate; A fi o veste proastă, neplăcută; v. A suna rău Ia ureche; A suna urât. A SUNA RĂU LA URECHE: A fi lipsit de muzicalitate; A fi o veste proastă, neplăcută; v. A suna prost Ia ureche. A SUNA SINCER: A părea sincer; A arăta sincer. A SUNA SPART: A părea spart; A nu părea întreg. A SUNAT!: Intraţi în clasă! A SUNAT CEASUL!: A venit momentul! A SUNA URÂT: A fi lipsit de muzicalitate; A fi o veste proastă, neplăcută; v. A. suna prost la ureche. A SUNA VEROSIMIL: A părea adevărat; A părea posibil. A SUPĂRA LA OCHI: A indispune cum arată; A arăta urât. A SUPĂRA LA URECHE: A fi incorect, neplăcut; A fi nepoliticos; A fi vulgar, A SUPĂRA PE CINEVA: A enerva, a indispune pe cineva. .... A. SUPĂRA PE DUMNEZEU: A face un lucru foarte urât. A SUPĂRA RĂU PE CINEVA: A enerva, a indispune râu pe cineva. A SUPORTA BINE BĂUTURA: A se îmbăta greu; A bea mult. A SUPORTA CAPRICIILE CUIVA: A nu se opune, a nu se împotrivi capriciilor cuiva. Ă SUPORTA CĂLDURA: A nu-1 deranja căldura.. A SUPORTA CEVA CU RĂBDARE: A nu-1 deranja ceva; A avea răbdare pentru· ceva. A SUPORTA CEVA CU ZÂMBETUL PE BUZE: A nu-1 deranja ceva; A nu-1 indispune ceva. A SUPORTA CHELTUIELILE: A plăti toate cheltuielile. A SUPORTA CONSECINŢELE: A avea de suportat ceea ce rezultă dintr-o acţiune; A lua âsiipra sa urmările unei acţiuni; v. şi A suporta ponoasele. A SUPORTA CU RĂBDARE NENOROCIRILE: Ă rezista cu răbdare unei nenorociri; A nu face nimic pentru a scăpa de o nenorocire; v. şi  suporta cu resemnare nenorocirile; A suporta o nenorocire. A SUPORTA CU RESEMNARE BĂTAIA: A rezista cu răbdare unei bătăi; A nu face nimic pentru a scăpa de o bătaie. A SUPORTA CU RESEMNARE NENOROCIRILE: A rezista cu răbdare unei nenorociri; A nu face nimic pentru a scăpa de o nenorocire; v. A suporta cu răbdare nenorocirile. A SUPORTA LOVITURILE S O ARTEI: A suporta greutăţile vieţii; A-şi suporta soarta. A SUPORTA O CRITICĂ SEVERĂ: A nu-1 deranja o critică severă; A rezista la o critică severă. A SUPORTA O JIGNIRE FĂRĂ A CRÂCNI: A rezista, a face faţă la o jignire fară a scoate un cuvânt. A SUPORTĂ O NENOROCIRE: A rezista cu răbdare unei nenorociri; A nu face nimic pentru a scăpa de o nenorocire; v. A suporta cu răbdare nenorocirile. 699 A SUSŢINE EFORTURILE CUIVA A SUPORTA O PIERDERE: A rezista, a face faţă la o pierdere. A SUPORTA O ZDRUNCINĂTURĂ: A rezista, A face faţă la o zdruncinătură. A SUPORTA PONOASELE: A avea de suportat ceea ce rezultă dintr-o acţiune; A lua asupra sa urmările unei acţiuni; v. A suporta consecinţele. A SUPORTA RUŞINEA: A rezista la momente de ruşine, de neplăcere din viaţă. A SUPORTA STOIC NEPLĂCERILE VIEŢII: A fi rezistent la necazurile, la neplăcerile vieţii; A fi un om foarte rezistent. A SUPORTA TOANELE CUIVA: Ai nu-1 deranja toanele cuiva; A rezista cu răbdare la toanele cuiva. A SUPORTA UN ŞOC:  rezista la şocuri, la necazuri neaşteptate; A fi o persoană foarte rezistentă. A SUPRAESTIMA VALOAREA UNUI LUCRU: A aprecia, a estima prea mult valoarea unui lucru. ASUPRA. FAPTULUI: în momentul săvârşirii a ceva; în flagrant delict. ASUPRA NOPŢII: în cursul nopţii; Noaptea; Foarte repede; v. şi Pe noapte; Peste noapte; Peste noptiţă. A SUPRASOLICITA OFERTA CUTVA: A solicita peste măsură oferta cuiva. A SUPRAVEGHEA MIŞCĂRILE INAMICULUI: A urmări, a controla mişcările inamicului; A fi la curent cu mişcările inamicului. A SUPRAVEGHEA PE CINEVA: A avea sub control pe cineva. A SUPRAVEGHEA PE CINEVA ÎNDEAPROAPE: A avea sub un control sever, continuu pe cineva. A SUPUNE APROBĂRII CUIVA: A solicita acordul, aprobarea, avizul cuiva. A SUPUNE; ÎN CUNOŞTINŢĂ (înv.): A înştiinţa; A face să ştie, să cunoască; v. şi A ăa în cunoştinţă. A SUPUNE LA CHINURI: A chinui, a maltrata pe cineva. A SUPUNE LA PROBĂ: A efectua o probă; A proba. A ; SUPUNE PE CINEVA CU FORŢĂ: A subordona, a obliga pe cineva la ceva cu forţă, i '  SUPUNE pe CINEVA UNUI CONTROL: A controla pe cineva; A face un control asupra cuiva. A SUPUNE UNEI CERCETĂRI: A cerceta; A examina. A SUPUNE UNEI PROBE: A proba, a încerca ceva. A SUPUNE UNUI CONTROL: A controla; A aplica un control. A SURÂDE AFECTAT: A surâde mâhnit, întristat. A SURÂDE BATJOCORITOR LA CINEVA: A-şi bate joc de cineva; A insulta, a jigni pe cineva. A SURÂDE DIN VÂRFUL BUZELOR: A surâde superficial; A surâde fură convingere. A SURÂDE FORŢAT: A surâde formal, fără nicio plăcere; A se forţa să surâdă. A SURÂDE STRÂMB: A se preface că surâde; A se forţa să surâdă. A SURPA DIN RĂDĂCINI: A tăia complet; A tăia din temelii; v. A curma din rădăcini. A SURPRINDE ASUPRA FAPTULUI PE CINEVA: A găsi pe cineva furând; A surprinde hoţul asupra faptului; v. şi A surprinde în flagrant delict pe cineva. A SURPRINDE FRÂNTURI DE CONVERSAŢIE: A auzi puţin dintr-o conversaţie; A nu auzi totul. A SURPRINDE ÎN FLAGRANT DELICT PE CINEVA: A găsi pe cineva furând; A surprinde hoţul asupra faptului; v. A surprinde asupra faptului pe cineva. A SURPINDE MIŞCAREA CUIVA: A-şi da seama de intenţiile cuiva. A SURPRINDE CU O ÎNTREBARE PE CINEVA: A pune cuiva o întrebare grea; A întreba pe cineva ceva dificil. A SURPRINDE ÎN GREŞEALĂ PE CINEVA: A observa greşelile1 cuiva; î A descoperi greşelile cuiva. A SURPRINDE PRIVIREA CUIVA: A da cu ochii de cineva; A observa pe cineva. î A SUSÎ^CTĂ PE CINEVA DE NECINSTE: A bănui pe cineva de necinste; A considera că cineva este necinstit. Ă SUSPECTĂ PE CINEVA DE O CRIMĂ: A bănui pe cineva de crimă; A avea bănuieli asupra cuiva de crimă. A SUSPENDA PE CINEVA DIN SERVICIU: A da afară pe cineva din serviciu; A desface cuiva contractul de muncă. A SUSPINA CU REGRET: A regreta; A-i părea rău. A - SUSPINA DIN ADÂNCUL INIMII: A regreta, a-i părea rău din adâncul inimii; v, şi A suspina din fundul inimii. A^SUSPINADIN FUNDUL INIMII: A regreta, a-i părea rău din adâncul inimii; v. A suspina din adâncul inimii. A SUSPINA DUPĂ CINEVA, CEVA: A-i fi tare dor de cineva, de ceva. A SUSPINAGREU: A avea o problemă grea; A avea un necaz mare. A SUSTRAGE BĂNI DE LA CINEVA: A fura banii de la cineva; A fura pe cineva de bani. A SUSŢINE AFIRMAŢIILE CUIVA: A aproba pe cineva; A fi de acord cu afirmaţiile cuiva. A SUSŢINE APĂRAREA ÎNTR-UN PROCES: A apăra pe cineva într-un proces judiciar. A SUSŢINE CAUZA CUIVA aproba, a fi de acord cu cauza cuiva; A sprijini, a susţine cauza cuiva. A SUSŢINE EFORTURILE CUIVA: A A SUSŢINE MORALUL CUIVA 700 aproba, a fi de acord cu eforturile cuiva; A sprijini, a susţine eforturile cuiva. A SUSŢINE MORALUL CUIVA: A aproba, a fi de acord cu moralul cuiva. A SUSŢINE O AFIRMAŢIE: A aproba, a fi de acord cu o afirmaţie. A SUSŢINE O CONVERSAŢIE: A aproba, a fi de acord cu o conversaţie. A SUSŢINE O TEZĂ: A aproba, a fi de acord cu o teză. A SUSŢINE FE CINEVA FÂNĂ LA CAPĂT. A aproba, a fi de acord până la capăt. A SUSŢINE PUNCTUL DE ŞEDERE CĂ...: A aproba, a fi de acord cu punctul de vedere că.... A SUSŢINE' SPUSELE CUIVA: A aproba, a fi de acord cu spusele cuiva. A SUSŢINE UN ARGUMENT: A aproba, a fi de acord cu un argument. a? AŞ!: Nici vorbă! Da de unde! AŞA?: Va să zică astfel stau lucrurile? AŞA A APUCAT: Aşa a pomenit; Aşa a moştenit ca procedeu. AŞA A DAT DUMNEZEU: Aşa e firea lucrurilor; Aşa procedează lumea; N-ai ce face; v. şi Aşa a lăsat Dumnezeu. AŞA A FOST DE CÂND HĂUL ŞI DUDĂUL: Aşa este de când lumea; v. şi Aşa a fost de când hăul şi pârâul. AŞA A FOST DE CÂND HĂUL ŞI PÂRÂUL: Aşa este de când lumea; v. Aşa a fost de când hăul şi dudăul. AŞA A FOST SĂ FIE: Aşa i-a fost norocul; Aşa i-a fost sortit. AŞA A FOST SCRIS LA CARTE: După cum era prevăzut; Aşa i-a fost sortit. AŞA A LĂSAT DUMNEZEU: Aşa e firea lucrurilor; Aşa procedează lumea; N-ai ce face; v. Aşa a dat Dumnezeu. AŞA AM APUCAT: A şa am învăţat, am moştenit de la părinţi, de la oameni mai în vârstă. AŞA ,AM CUMPĂRAT-O, AŞA O VÂND: Aşa am auzit, aşa vă spun. AŞA. AM POMENIT DE LA PĂRINŢI:. Aşa am învăţat de la părinţi. AŞA A TRAS, AŞA A AJUNS: N-a ajuns bine; A ajuns rău. AŞA AU FOST TIMPURILE: Au fost timpuri grele.. AŞA A VRUT DUMNEZEU: Aşa a fost sortit; Aşa i-a fost soarta. AŞA? BINE!: Ai să vezi tu pe dracu! AŞA BINE SĂ NU DOREŞTI NICI LA DUŞMANI: E prea mare răul; E ceva de nesuportat. AŞA CAP, AŞA CĂCIULĂ: Un prost. AŞA CA SĂ FIE: E mai bine să fie decât să lipsească. AŞA, CA SĂ MEARGĂ BĂUTURA: Să mâncăm ca să putem bea. AŞA, CA SĂ SE AFLE ÎN TREABĂ: Fără motive serioase; Din lipsă de seriozitate; Nu era cazul să intervină. AŞA CĂ...: Deci.... AŞA CĂ VEZI CUM E TREABA: Acum înţelegi cum stau lucrurile. AŞA CEVA: Un lucru ca acesta. AŞA CEVA MAI RAR: Un lucru ca acesta, o faptă ca aceasta mai rar. AŞA CEVA MI-AR TREBUI: Am şi eu nevoie de aşa ceva; v. şi Aşa ceva mi-ar trebui şi mie. i AŞA,CEVA MI-AR TREBUI ŞI MIE: Am şi eu nevoie de aşa ceva; v. Aşa ceva mi-ar trebui. AŞA CEVAiN-AM AUZIT DE CÂND SUNT: Este o noutate şi pentru mine; Este şi pentru mine prima dată când aud de aşa ceva; v. şi Aşa ceva-nu s-a mai văzut.. AŞA CEVA NU E PE TOATE DRUMURILE: Aşa ceva se găseşte rar. AŞA CEVA NU S-A MAI VĂZUT: Este o noutate şi pentru mine; Este şi pentru mine prima dală când aud de aşa ceva; v. Aşa ceva nu s-a auzit de când sunt. AŞA CEVA NU SE FACE: Nu e bine să faci aşa ceva. AŞA COLAC!: Ce noroc! Ce baftă! AŞA CRED ŞI EU: Şi eu cred la fel. AŞA CUM?: Altcumva cum? AŞA CUM A DAT DUMNEZEU: Cum o fi; Cumţi-e norocul, AŞA CUM ÎL DUCE MINTEA: Cât poate; Cât este în stare; Cât pricepe; v. şi Aşa cum îl taie capul. AŞA CUM ÎL TAIE CAPUL: Cât poate;,Cât este în stare; Cât pricepe; v. Aşa cum îl duce mintea. , AŞA CUM :MI-A CÂNTAT MIE CUCU: Aşa e soarta mea, AŞA CUM SE CUVINE: Frumos; Elegant; Cu omenie. AŞA CUM STAU LUCRURILE: După cum se pare; După cum arată. ĂŞĂ CUM TREBUIE: Cum e bine; Cum se cade. AŞA DA!: în felul acesta sunt de acord cu ceea ce spui; Mă învoiesc. AŞA, DE CARE O FI: Indiferent care; Indiferent cum; v. şi Aşa, de care s-o găsi. AŞA, DE CARE S-O GĂSI: Indiferent care; Indiferent cum; v. şi Aşa, de care o fi. AŞA, DE FLORI DE MĂR?: Crezi că vorbesc zadarnic? v. şi Ajo, de florile mărului? AŞA, DE FLORILE MĂRULUI?: Crezi că vorbesc zadarnic? v. Aşa, de flori de măr. AŞA, DE OCHII LUMn: Pentru a masca. AŞA DUPĂ CUM: La fel; Tot aşa; De exemplu.... AŞA E!: Aşa stau lucrurile; Acesta este adevărul. 701 AŞA SPUNEA EA MIE INIMA MEA AŞA E CÂND ÎŞI VÂRĂ DRACUL COADA: Erău. : AŞA E CÂND OMUL N-ARE DE LUCRU: Singur îşi aduce necazul pe cap, AŞA E CU LUMEA: Nu poţi aştepta prea mult bine de la lume. AŞA E DATUL CUIVA: Aşa e soarta lui; Aşa i-a fost sortit. AŞA E DE CÂND LUMEA: Tot timpul a fost aşa; Nimic nu s-a schimbat. AŞA E EL: Nu-1 poţi schimba; Nu-1 poţi determina. AŞA E FELUL MEU ŞI PACE: Aşa sunt eu chiar dacă nu vă convine, AŞA E ÎN LUME: în lume e şi bine şi rău. AŞA E LUMEĂ!: Lumea nu poate fi schimbată, AŞA ESTE!: Acesta este adevărul! AŞA FIE ZIS: Aşa numit; Precum este numit; Cum se spune; Precum se zice. AŞA FIIND: Dacă lucrurile stau aşa. AŞA I- FOST DAT: Aşa i-ai fost sortit; Aşa e soarta lui; v. şi Aşa i-a fost partea şi norocul; Aşa i-a fost scris; Aşa i-a fost zodia. AŞA I-A FOST PARTEA ŞI NOROCUL: Aşa i-a fost sortit; Aşa e soarta lui; v. Aşa i-a fost dat. AŞA I-A FOST SCRIS: Aşa i-a fost sortit; Aşa e soarta lui; v. Aşa i-a fost dat. AŞA I-A FOST ZODIA: Aşa i-ai fost sortit; Aşa e soarta lui; v. Aşa i-a fost dat. AŞA I-A MERS NUMELE: Sub numele acesta va fi cunoscut.■ ■■ n ■ AŞA I-A VENIT LA GURĂ: A vorbit repede fără să se gândească prea mult. AŞA I-A VENIT PE CHELIE: Aşa i-a plăcut să procedeze. AŞA-I CÂNTECUL: Aşa este situaţia. AŞA-I MAI BINE!: Acum este mai bine. AŞA I SE CADE CUIVA: Aşa trebuie să facă cineva; Aşa este cinstit pentru cineva, AŞA ÎMI SPUNEA INIMA: Aşa presimţire am avut; v. şi Aşa îmi spunea mie inima; Aşa spune mie inima mea. AŞA ÎM SPUNEA MIE INIMA: Aşa presimţire am avut; v. Aşa îmi spunea inima. AŞA ÎM SPUNEA MIE INIMA MEA: Aşa presimţire am avut; V. Aşa îmi spunea inima. AŞA ÎMI TREBUIE!: Aşa merit; Aşa mi se cuvine. AŞA ÎNCÂT: Prin urmare; Aşa deci. AŞA ÎŢI TREBUIE! !: Aşa meriţi; Aşa ţi se cuvine. AŞA MAL CRED ŞI EU: Acum sunt şi eu de acord. AŞA MAI ÎNŢELEG ŞI EU: E bine; De acord. AŞA MAI MERGE: Devine convenabil. AŞA MAI RAR: Este excepţional. AŞA MAI TREACĂ-MEARGĂ: Aşa se mai poate. AŞA MAI VII DE-ACASĂ (fam.)'. Acum ne putem înţelege; Aşa mai înţeleg; v. Acum mai vii de-acasă. AŞA MAI ZIC ŞI EU: Da; E bine; E pe placul meu. AŞA MERGE CÂNTECUL: Aşa se spune; aşa se zvoneşte. AŞA MERGE PÂNĂ SE DREGE: Merge destul de bine şi va merge şi mai bine. AŞA MERGE VORBA: Aşa se vorbeşte; Aşa vorbeşte lumea. AŞA MI-A CÂNTAT MIE CUCU: Aşa mi-a fost sortit. AŞA MI-A SPUS, AŞA AM ŞI FĂCUT: Am făcut după cum mi s-a spus. AŞA MI-A VENIT CHEFUL: Aşa îmi place să.... AŞA NE-A FOST NOUĂ VORBA?: De ce nu te ţii de cuvânt? AŞA NUMAI: Pe degeaba; Degeaba; Dezinteresat; v. şi Numai aşa. AŞA NU MAI MERGE: Nu se mai poate aşa. AŞA NU MĂ MAI JOC: Nu mai accept o asemenea situaţie. AŞA NU MERGE: Să schimbăm ceva; Aşa ceva nu se mai acceptă. AŞA-NUMIT: Numitul; Cel care se declară cu numele; Cel care se numeşte; Cunoscut ca; v. şi Aşa-zis. AŞA O FI: De ce nu? Tot ce se poate. ^ AŞA O FI SCRIS LACARTE: Aşa a fost prevăzut; Aşa a fost stabilit. AŞA OM MAI RAR: Este un om deosebit. AŞA S-A POMENIT: Aşa a fost tot timpul; v. şi Aşa s-a pomenit de când lumea. AŞA S-A POMENIT DE CÂND LUMEA: Aşa a fost tot timpul; v. Aşa s-a pomenit. AŞA SĂ FIE: în regulă; Sunt de acord. : AŞA SĂ MĂ ŢINĂ DUMNEZEU!: Eu spun numai adevărul. ÂŞA^SÂ-ML AJUTE DUMNEZEU!: Jur. că spun adevărul; v. şi Aşa să-mi dea mie Dumnezeu. AŞA SĂ-MI DEA MIE DUMNEZEU: Jur că spun adevărul; v. Aşa să-mi ajute Dumnezeu. AŞA SĂ ŞTH!: Să-ţi fie clar, limpede! AŞA SĂ ŞTIŢI!: Să vă fie clar, limpede! AŞA SĂ TOT TRĂIEŞTI: Trai foarte bun. AŞA SĂ TRĂIESC!: Pe sănătatea mea! Aşa să-mi ajute Dumnezeu! AŞA SĂ TRĂIESC DACĂ.. .: Să mor dacă.... AŞA SĂ TRĂIEŞTI!: Pe sănătatea ta! Aşa sâ-ţi ajute Dumnezeu! AŞA-S BĂRBAŢII: Nu cere bărbaţilor mai mult; Să nu ai pretenţii mai mari de la bărbaţi. AŞA SE CADE: Corect aşa este; Aşa este corect, bine cinstit; v. şi Aşa se cuvine. AŞA SE CUVINE: Corect aşa este; Aşa este corect; bine cinstit; v. Aşa se cade. AŞ A SE FACE CĂ.Din cauza asta AŞA SE SPUNE: Aşa spune lumea; v. şi Aşa se zice. AŞA SE ZICE: Aşa spune lumea; v.Aşa se spune. AŞĂ ^PUNEA"FA;Mffi^INIMA MEA: Aşa presimţire am avut; v. Aşa îmi spunea inima. AŞA STAU LUCRURILE 702 AŞA STAU LUCRURILE: Aceasta este situaţia. AŞA STĂPÂN, AŞA SLUGĂ: Cum e stăpânul, aşa este şi sluga. AŞA STĂ TREABĂ!: Iată despre ce este vorba; Aşa se prezintă lucrurile. AŞA ŞI AŞA: Nu prea bine dar nici aşa; v. şi Şi aşa şi aşa. AŞA ŞI E: Aceasta este adevărul. ·,. AŞA ŞI PE DINCOLO: Cu totul neconvingător. AŞA ŞI TREBUIE: Altcumva nu se poate; Aceasta este singura soluţie. AŞA TE ŢII DE VORBĂ?: Aşa îţi respecţi pro-misiunea? AŞA ŢI-E TREABA: Aşa eşti obişnuit; Aşa faci tu. AŞA ŢI-E VORBA?: Nu vorbi aşa; Nu se poate spune aşa ceva. AŞA-ŢI TREBUIE: Meriţi necazul. AŞA UMBLĂ VORBA: Aşa se vorbeşte; Aşa se bârfeşte. AŞA VEZI!: Bine; Faci bine cum faci. AŞA VINE SOCOTEALA: Aşa este; Aşa stau lucrurile. AŞA VINE VORBA: E un fel de a spune; Aşa se zice; Nu avem alt mod de exprimare. AŞA VREA MUŞCHIUL LUI (arg.): Aşa vrea el. . r.'i fi ?>;·■ AŞA VREA MUŞCHIUL MEU; (arg.): Aşa vreau eu. AŞA VREU, AŞA FAC!: Eu fac aşa cum vreau eu. AŞA ZĂU!: Chiar aşa; Cu totul adevărat. AŞAZICE LUMEA: Aşa se vorbeşte prin sat. AŞAZI·!!: Păi, aşa spune! AŞA-ZIS: Numitul; Cel care se declară cu numele; Cel care se numeşte; Cunoscut ca; v. şi Aşa-numit, AŞA ZISUL: Pretinsul; Cel ce se pretinde a fi... AŞCHIA NU SARE DEPARTE DE TRUNCHI: fi seamănă. A ŞCHIOPĂTA DE UN PICIOR: A nu merge bine; A avea piedici; A nu se desfăşură normal. A. ŞEDEA ASUPRA CUIVA ?fiînO:i A incomoda, a deranja pe cineva cu prezenţa, cu pretenţii exagerate. A ŞEDEA BINE: A se potrivi. A ŞEDEA BINIŞOR: A se potrivi binişor. ; A ŞEDEA BOTOS: A fi nemulţumit; A fî supărat; A rămâne cu buzele umflate, r A ŞEDEA CA BUBA COAPTĂ: A trebui menajat; A trebui luat cu binişorul. A ŞEDEA CA CÂINELE NIMĂNUI: A fi lipsit de sprijin moral şi material.; A ŞEDEA CA CIOARA ÎN PAR: A fi într-o situaţie neplăcută; A fi în aer; v. A sta ca cioara în par. A ŞEDEA CA CIOARA ÎN PAR ŞI GĂINA ÎN LEMNE: A fi într-o situaţie neplăcută; A fi în aer; v. A sta ca cioara în par. A ŞEDEA CA DRACUL PE COMOARĂ: A fi bogat şi zgârcit; v. şi A şedea pe comoară. A ŞEDEA CA DRACUL PE MĂRĂCINI (pop.): A fi într-o situaţie neplăcută; v. şi A şedea ca dracu-n cânepă; A şedea ca dracu-n spini. A ŞEDEA CA DRACU-N CÂNEPĂ (pop.): A fi într-o situaţie neplăcută; v. A şedea ca dracu pe mărăcini. A ŞEDEA CA DRACU-N SPINI (pap): A fî într-o situaţie neplăcută; v. A şedea ca dracu pe mărăcini. A ŞEDEA CA FATA VĂTĂMANULUI (pop.): A şi irosi timpul neavfmd griji, neavând obligaţii; v. şi A şedea uitată ca fata văt amanului. : A ŞEDEA CA GĂINA ÎN LEMNE (pop.): A fi posac; A fi tăcut; v. şi A şedea ca găina între lemne. ; A ;;:ŞEDEA : :CA GĂINA ÎNTRE LEMNE (pop.): A fi posac; A fi tăcut; v. şi A şedea ca găina în lemne. A ŞEDEA CA LUPUL ÎN RĂSPÂNTIE: A pândi; v. şi A şedea ca lupul la răspântie. A ŞEDEA CA LUPUL LA RĂSPÂNTIE: A pândi; v.A şedea ca lupul în răspântie. A ŞEDEA CA MOROIUL PE CAPUL CUIVA: A nu mai pleca; A nu mai scăpa de el. A -ŞEDEA CA NEAGA-REA PE CAPUL CUIVA:  fi o pacoste pentru cineva. A ŞEDEA CA O CUR^Ă BEATĂ: A fi fără vlagă; A fi lipsit de curaj; A fi abătut; A fi trist; v. A fi ca o curcă beată. A ŞEDEA CA O CURCĂ PLOUATĂ: A fi fără vlagă; A fi lipsit de curaj; A fî abătut; A fi trist; x.Afi ca o curcă beată. A ŞEDEA CA O FAŢĂ MARE: A fi sfios; A fi timid. A ŞEDEA CA O GĂINĂ: A fi fără vlagă; A fi lipsit de curaj; A fi abătut; A fi trist; v. A fi ca o curcă beată. A ŞEDEA CA OaGĂINĂjBEATĂ: A fi fără vlagă; A fi lipsit de curaj; A fi abătut; A.fi trist; v. A fî ca o curcă beată. A ŞEDEA CA Q GĂINĂ PLOUATĂ: A fi fără vlagă; A fi lipsit de curaj; A fi abătut; A fi trist; v. A fi ca o curcă beată. A ŞEDEA CA O MIREASĂ: A nu face nimic; A sta degeaba. A ŞEDEA CA PE ACE: A arde de nerăbdare; v. A fî cape ace. A ŞEDEA CA PE CĂRBUNI: A arde de nerăbdare; x.Afi ca pe ace. A ŞEDEA CA PE CUIE: A arde de nerăbdare; x.Afi cape ace. A ŞEDEA CA PE FOC: A arde de nerăbdare; v. A fî ca pe ace. A , ŞEDEA CA PE GHIMPI: A arde de nerăbdare; x.Afi ca pe ace. A ŞEDEA CA PE JAR: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A ŞEDEA CA PE JĂRATIC: A arde de nerăbdare; x.Afi ca pe ace. A ŞEDEA CA PE MĂRĂCINI: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. 703 A ŞEDEA ÎN CINSTE A ŞEDEA CA PE SPINI: A arde de nerăbdare; v. A fi cape ace. A ŞEDEA CA PE SPONCI: A fi puţin timp; A sta puţin; v. şi A şedea pe sponci. A ŞEDEA CĂLARE ÎN INIMA CUIVA: A şti tot ceea ce gândeşte cineva; v. A sta călare în inima cuiva. A ŞEDEA CĂLARE PE INIMĂ CUIVA: A şti tot ceea ce gândeşte cineva; v. A sta călare în inima cuiva. A ŞEDEA CraRCIŢ: A sta strâns, ghemuit. Ă ŞEDEA CLOŞCĂ: A nu face nimic; A tăia frunze la câini; A cloci. A ŞEDEA COLAC: A se ghemui; A se încolăci; v. A se face colac. A ŞEDEA COPĂCEL: A sta pe picioare; A merge drept fără să cadă; v. A merge copăcel. A ŞEDEA CU BEŢELE ÎNCRUCIŞATE: A nu face nimic; A sta cu mâinile în sân; A sta nepăsător; v. A sta cu braţele încrucişate, A ŞEDEA CU BUBA COAPTĂ: A nu se mişca; A sta cuminte; A nu face nimic. A ŞEDEA CUC: A fi singur; A sta retras. A ŞEDEA CU CAPUL PE TIPSIE (pop.): A se căi de o faptă reprobabilă; A fi smerit; A nu ieşi în lume; A trăi retras. A ŞEDEA CU CINSTE (pop.): A avea, a căpăta toată consideraţia; v. A şedea în cinste; A şedea la cinste. A ŞEDEA CU COADA BÂRLIGATĂ: A prinde curaj; A ridica capul; A fi arogant, înfumurat fără motiv; A şi da aere; v.  ridica coada pe sus. A ŞEDEA CU DINŢII LA SOARE: A nu avea ce mânca; A răbda de foame; v. şi A şedea cu dinţii Ia stele. A ŞEDEA CU DINŢII LA STELE: A nu avea ce mânca; Ă răbda de foame; v. şi A şedea cu dinţii la soare. A ŞEDEA CU FUNDUL ÎN CENUŞĂ: A;fi leneş. Ă ŞEDEA CU FUNDUL ÎN DOUĂ LUNTRI: A avea atitudine ambiguă; v. şi A şedea cu fundul între două luntri. A ŞEDEA CU FUNDUL ÎNTRE DOUĂ LUNTRI:  avea atitudine ambiguă; v. A şedea cu fundul în două luntri. A ŞEDEA CU MÂINILE CRUCIŞ: A fi mort; v. şi A sta cu mâinile cruciş pe piept. A ŞEDEA CU MÂINILE CRUCIŞ PE PIEPT: A fi mort; v. A sta cu mâinile cruciş. A ŞEDEA CU MÂINILE ÎNCRUCIŞATE: A nu face nimic; A sta cu mâinile în sân; A sta nepăsător; v. A sta cu braţele încrucişate. A ŞEDEA CU MÂINILE PE PIEPT: A nu lucra nimic; A pierde vremea; A trândăvi; v. şi A şedea cu mâinile în subsuoară; A şedea cu mâinile în subsuori. A ŞEDEA CU MÂINILE ÎN SÂN: A nu face nimic; A nu lucra; A nu întreprinde nimic; A fi inactiv; A rămâne pasiv; v. Ăfi cu mâinile în brâu. A ŞEDEA CU MÂINILE ÎN SUBSUOARĂ: A nu lucra nimic; A pierde vremea; A trândăvi; v. şi A şedea cu mâinile în piept. A ŞEDEA CU MÂINILE ÎN SUBSUORI: A nu lucra nimic;  pierde vremea; A trândăvi; v. şi A şedea cu mâinile în piept. A ŞEDEA DE CAPUL CUIVA: A se ţine de cineva; A plictisi, a sâcâi pe cineva; A nu lăsa în pace pe cineva. A ŞEDEA DE FAŢĂ: A fi prezent. A ŞEDEA DEGEABA: A sta de-pomană; A sta fară treabă; v. A sta degeaba. Ă ŞEDE i>E PÂRCĂ I-A CĂZUT IAPA DIN HAM: A fi foarte supărat; A fi necăjit foarte tare; v. şi A şedea de parcă i-a murit mireasa; A şedea da parcă itu-i place mirele. A ŞEDEA DE PARCĂ I-A MURIT MIREASA: A fi foarte .supărat; A fi necăjit foarte tare; v. A şedea de parcă i~a căzut iapa din ham. A ŞEDEA DE PARCĂ NU-1 PLACE MIRELE: A fi foarte supărat; A fi necăjit foarte tare; v. A şedea de parcă i-a căzut iapa din ham. A ŞEDEA DE PLANTON: A fi de pază, de strajă; v. A fi de planton. A ŞEDEA DREPT: (Despre cereale) A avea paiul vertical; v. şi A şedea în picioare. A ŞEDEA DRUG DE CINEVA (pop.): A fi nedespărţit de cineva; v. A rămâne drug de cineva. A ŞEDEA DUPĂ CINEVA: A aştepta pe cineva. ... A ŞEDEA DUS ÎN GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus pe gânduri. A ŞEDEA DUS PE CUGETE: A cugeta; A se gândi;  reflecta; v. A cădea dus pe gânduri. A ŞEDEA DUS PE GÂND: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus pe gânduri. A ŞEDEA DUS PE GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; A cădea dus pe gânduri. A ŞEDEA FRUMOS: A sta la locul lui; A nu deranja pe nimeni. ŞEDEA GHEMUIT: A se ghemui, a se chirci. A ŞEDEA GRECEŞTE: A şedea cu genunchii la gură. A ŞEDEA GRECEŞTE ÎN INIMA CUIVA: A şti tot ceea ce gândeşte cineva; v. şi A şedea greceşte pe inima cuiva; A şedea în inima cuiva A ŞEDEA GRECEŞTE PE INIMA CUIVA: A şti tot ceea ce gândeşte cineva; v. şi A şedea greceşte în inima cuiva. a şedea Împotrivă: A fi împotrivă; A nu fi de acord. A ŞEDEA ÎN AŞTEPTARE: A aştepta. A ŞEDEA ÎN CAPUL MESEI: A ocupa locul de onoare la o masă; A fi cea mai importantă persoană. A ŞEDEA ÎN CAPUL OASELOR: A sta în fund; v. A se ridica în capul oaselor. A ŞEDEA ÎN CASA (pop.): A zace bolnav; v. şi A sta în pat. A ŞEDEA ÎN CINSTE (pop.): A avea, a căpăta toată consideraţia; v. A şedea în cinste. A ŞEDEA ÎN COASTĂ 704 A ŞEDEA ÎN COASTĂ: A zăcea culcat din cauza unei boli grave. A ŞEDEA IN DOUĂ LUNŢRE: A nu fi hotărât; A nu fi decis; A fi cu ambele părţi A ŞEDEA ÎNFIPT CA CIOARA IN PAR: A fi într-o situaţie neplăcută; A fi în aer; v. A sta ca cioara în par. Ă ŞEDEA ÎN FUND: A sta jos; A şedea jos. A ŞEDEA ÎN GÂNDURI: A se gândi; A medita; A analiza. A ŞEDEA ÎN INIMA CUIVA: A şti tot ceea ce gândeşte cineva; v. şi A şedea greceşte în inima cuiva A ŞEDEA ÎN NĂDEJDEA CUIVA: A conta pe cineva; A se bizui pe cineva. A ŞEDEA ÎN PAT (pop.): A zace bolnav; v. A sta în casă. A ŞEDEA ÎN PICIOARE: (Despre cereale) A avea paiul vertical; v. A şedea drept. A ŞEDEA ÎN SCAUN (înv.): A fi domnitor; A domni; v. şi A şedea la scaun. A ŞEDEA ÎNTRE DOUĂ HOTARE (pop.): A fî nehotărât; v. şi A şedea între două scaune. A ŞEDEA ÎNTRE DOUĂ SCAUNE (pop.)·. A fi nehotărât; v. A şedea între două hotare. A ŞEDEA ÎNTR-O ItÂNĂ: A sta pe o parte; A sta înclinai; v . şi A şedea pe o rână. A ŞEDEA LA BEDREAG (pop.)'. A sta pe butuc. A ŞEDEA LA CINSTE (pop.): A avea, a căpăta toată consideraţia; v. A şedea în cinste. A ŞEDEA LA DIVAN: A sta de vorbă; A conversa cu cineva; v. şi A şedea la taclale; A şedea la taifas. A ŞEDEA LA GROS: A fi închis; A sta la închisoare; v. şi A şedea la închisoare; A şedea la pâmaie; A şedea la răcoare; A şedea la zdup. A ŞEDEA LA GURA SGBEI:A sta în casă; A nu face nimic. A ŞEDEA LA INIMĂ: A-i plăcea foarte mult cineva sau ceva. A ŞEDEA LA ÎNCHISOARE: A fi închis; A sta la închisoare; v. A şedea la gros. A ŞEDEA LA LAFURI: A pălăvrăgi cu cineva. A ŞEDEA LA MASĂ: A începe să mănânce; A mânca; v. A se afla la masă. A ŞEDEA LAOLALTĂ: A trăi în concubinaj; v. ş\ A şedea necununaţi. A ŞEDEA LA PRÂNZARE (pop.): A prânzi; v. A sta la prânzare. A ŞEDEA LA PÂRNAIE: A fi închis; A sta la închisoare; v. A şedea la gros. A ŞEDEA LA PRÂNZ: A prânzi. :Ă ŞEDEA LAPRĂNZARE (pop.): A prânzi; v. A sta la prânzare. A ŞEDEA LA RĂCOARE (fam.): A fi închis; A sta la închisoare; v. A şedea la gros. A ŞEDEA LA SCAUN (înv.): A fi domnitor; A domni; v. A şedea în scaun. A ŞEDEA LA TACLEALE: A sta de vorbă; A conversa cu cineva; v. A şedea la divan. A ŞEDEA LA TAIFAS: A sta de vorbă; A conversa cu cineva; v. A şedea la divan. A ŞEDEA LA ZDUP (fam.): A fi închis; A sta la închisoare; v. A şedea la gros. A ŞEDEA LÂNGĂ SOBĂ: A sta la călduricâ; A se proteja. A ŞEDEA LINIŞTIT: A fi liniştit; A-şi vedea de treabă; A nu se băga; A nu interveni. A ŞEDEA LIPCĂ DE CINEVA (pop.): A fi nedespărţit de cineva; v. A rămâne drug de cineva. A ŞEDEA LIPCĂ UNDEVA: A sta undeva neclintit; A nu se mişca dintr-un loc; A zăbovi prea mult.  ŞEDEA LOCULUI: A nu se mişca din loc; A sta nemişcat; A se astâmpăra; A fi cuminte; v. şi A şedea locului. A ŞEDEA LOCULUI NEMIŞCAT: A nu se agita; A sta liniştit; A-şi vedea de treabă. A ŞEDEA MÂNDRU: A sta mândru, falnic, măreţ. A ŞEDEA MOARTĂ: A rămâne pe loc; A nu progresa; A rămâne baltă; v. A rămâne moartă, moartă. A ŞEDEA MOLCOM: A rămâne pasiv; (înv.) A sta neclintit; a sta cuminte; v. A sta molcom. : Ă ŞEDEA MOŢ ÎN FRUNTE: A fi mai grozav, mai însemnat, mai cu vază. A ŞEDEA NECUNUNAŢI: A trai în concu-binaj; v. A şedea laolaltă. A ŞEDEA PARCĂ I-A CĂZUT IAPA DIN HAM: A fi supărat; A fi posac; v. şi A şedea parcă i-a murit mireasa; A şedea parcă nu-i place mirele. A ŞEDEA PARCĂ I-A MURIT MIREASA: A fi supărat; A fi posac; v. A şedea parcă i-a căzut iapă din ham. A ŞEDEA PARCĂ NU-I PLACE MIRELE: A fi supărat; A fi posac; v. A şedea parcă i-a căzut iapa din ham. A ŞEDEA PE ACE: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A ŞEDEA PE BANI: A fi foarte bogat; A avea mulţi bani.  $EDEA PE CAPUL CUIVA: A plictisi, a cicăli pe cineva; A nu lăsa în pase pe cineva. A ŞEDEA PE CĂLCÂIE: A sta pe vine; v. A sta pe călcâie. A ŞEDEA PE CĂRBUNI: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A ŞEDEA PE CLOCI: (Despre păsări) A cloci. A ŞEDEA PE COMOARĂ: A fi bogat şi zgârcit; v, A şedea ca dracu pe comoară. A ŞEDEA PE CUGETE: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus pe gânduri. A ŞEDEA PE CUIE: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. A ŞEDEA PE FOC: A arde de nerăbdare; v. A fî ca pe ace. A ŞEDEA PE GÂND: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. A ŞEDEA PE GÂNDURI: A cugeta; A se gândi; A reflecta; v. A cădea dus în gânduri. 705 A-ŞI AFLA MÂNGÂIEREA ÎN CEVA A ŞEDEA PE GHIMPI: A arde de nerăbdare; v. A fi cape ace, A ŞEDEA PE JAR: A arde de nerăbdare; v.Afi ca pe ace. A ŞEDEA PE JĂRATIC: A arde de nerăbdare; v.Afi ca pe ace. A ŞEDEA PE MĂRĂCINI: A arde de nerăbdare; v. A fi ca pe ace. "A ŞEDEA PE O RÂNĂ: A sta pe o parte; A sta înclinat; v. A şedea într-o rână. Ă ŞEDEA PE O SALTEA: A nu face nimic; A fi leneş; A fi comod; A ft fără nicio grijă; A fi bogat; v. A sta pe saltea, A ŞEDEA PE OUA: A cloci; v. A sta pe ouă.  ŞEDEA DE PLANTON: A şedea de pază, de strajă; v.Afi de planton. A ŞEDEA PE SALTEA: A nu face nimic; A fi leneş; A fi comod; A fi fără nicio grijă; A fi bogat; v. A sta pe saltea. A ŞEDEA PE SPINI: A arde de nerăbdare; y.A fi ca pe ace. A ŞEDEA PE SPINAREA CUIVA: A fi întreţinut de cineva; v. şi A şedea pe urechile cuiva. A ŞEDEA PE SPONCI: A fi puţin timp; A sta puţin; v. A şedea ca pe sponci. A ŞEDEA PE TRANDAFIRI: A fi luminos, senin, plin de, plin de optimism. A ŞEDEA PE URECHILE CUIVA: A fi întreţinut de cineva; v. şi A şedea pe spinarea cuiva. A ŞEDEA PE VATRĂ: A lenevi; v. A cloci pe vatră. A ŞEDEA PICIOR PESTE PICIOR: A sta comod; A sta degeaba; A nu face nimic. A ŞEDEA PUICĂ: A se lăsa sau a sta pe vine.; v. A se da puică A ŞEDEA PUP (pop.): A şedea frumos. A ŞEDEA RĂU: A nu-i sta bine; A nu i se potrivi. A ŞEDEA ROATĂ ÎN JURUL CUIVA: A înconjura pe cineva; A sta în jurul cuiva. Ă ŞEDEA SMIRNĂ: A sta în poziţie de drepţi; A sta nemişcat; v. A sta smirnă. A ŞEDEA STRÂMB ŞI A GRĂI DREPT: A discuta cu francheţe; v. şi A şedea strâmb şi a judeca drept; A judeca strâmb şi a vorbi drept. A ŞEDEA STRÂMB ŞI A JUDECA DREPT: A discuta cu francheţe; v. A şedea strâmb şi a grăi drept. A ŞEDEA STRÂMB ŞI A VORBI DREPT: A discuta cu francheţe; v. A şedea strâmb şi a grăi drept, A ŞEDEA TURCEŞTE: A sta jos cu picioarele încrucişate sub corp în felul orientalilor; v. A se aşeza turceşte. A ŞEDEA UITATĂ CA FATA VĂTĂMA* NULUI: (pop,): A şi irosi timpul neavând griji, neavând obligaţii; v. şi A şedea ca fata vătăma-nului. A ŞEDEA UNUL LÂNGĂ ALTUL: A fi aproape unul de altul. A ŞERPUI COBORÂND: A coborî pe un drum şerpuit, pe o cărare şerpuită; A nu merge pe un drum drept. A ŞERPUI URCÂND: A urca pe un drum şerpuit, pe o cărare şerpuită; A nu merge pe un drum drept. AŞEZAT LA MINTE: Deştept; Inteligent; Calculat. Â-ŞI ACOPERI GOLICIUNEA: A se îmbrăca; A nu sta gol. A-ŞI ADORMI FOAMEA: A mânca; A se sătura; A nu-i mai fi foame. : A-ŞI ADUCE AMINTE: A~şi aminti; A-i reveni în memorie A-ŞI ADUCE AMINŢE CA PRIN VIS: A-şi aduce vag aminte. A-ŞI ADUCE CAPETELE ;LA : MILA CUIVA: ?A;şe: pune sub ocrotirea cuiva; A se supune voinţei cuiva; v. şi A-şi aduce capetele sub mila cuiva; A-şi; aduce capul la mila cuiva; A-şi aduce capul sub mila cuiva. A-ŞI ADUCE CAPETELE SUB MILA CUIVA: A se pune sub ocrotirea cuiva; A se supune voinţei cui va; v. A-şi aduce capetele la mila cuiva. A-ŞI ADUCE CAPUL LA MILA CUIVA: A se pune sub ocrotirea cuiva; A se supune voinţei cuiva; v. A-şi aduce capetele la mila cuiva. : ; A-ŞI ADUCE CAPUL SUB MILA CUIVA: A se pune sub ocrotirea cuiva; A se supune voinţei cuiva; v. A-şi aduce capetele la mila cuiva. A-ŞI ADUCE CONTRIBUŢIA: A contribui; A-şi da partea. :orv;:-r A-ŞI ADUCE CONTRIBUŢIA LA CEVA: A contribui la ceva; A-şi da contribuţia. A-ŞI ADUCE OBOLUL: A contribui cu un mic ajutor; v. şi A-şi. da obolul. Ă-ŞI ADUNA GÂNDURILE: A-şi limpezi gândurile; A cugeta; A medita. ·.■■ A-ŞI ADUNA MASCA: A şe arăta în adevărata lumină; A-şi da pe faţă intenţiile ascunse; A înceta de a se mai preface. ... ArŞI ADUNA MINŢILE: A se concentra. A-ŞI ADUNA; OASELE: A se astâmpăra; A se astâmpăra; A-i vedea de treaba lui; v. şi A-şi aduna oasele după o bătaie. Ă-ŞI ADUNA OASELE DUPĂ O BĂTAIE: A se astâmpăra; A se astâmpăra; A-i vedea de treaba lui; v. A-şi aduna oasele. A-ŞI ADUNA PUTERILE: A-şi da toată silinţa; A se strădui. A-ŞI AFLA DE PRILEJ (înv.): A găsi, a invoca un pretext; v. A lua de prilej. A-ŞI AFLA DE RÂND (reg.): A avea, a-şi face timp; v. şi A avea rând. A-ŞI AFLA LOCUL: A se stabili undeva; A-şi găsi un loc potrivit. A-ŞI AFLA MÂNGÂIEREA: A-şi afla alinarea, consolarea, încurajarea; A se alina; A se consola; A se încuraja; v. şi A-şi afla mângâierea în ceva. A-ŞI AFLA MÂNGÂIEREA ÎN CEVA: A-şi A-ŞI AFLA. MOARTEA 706 afla alinarea, consolarea, încurajarea în ceva; A se alina, a se consola, a se încuraja cu ceva; v. A-şi alfa mângâierea, A-ŞI AFLA MOARTEA: A muri; A deceda; v. şi A-şi afla sfârşitul. A-ŞI AFLA NAŞUL: A fî înfrânt Ia rândul său. A-ŞI AFLA OMUL: A da de persoană cu calităţile necesare, cu pregătirea necesară, cu atitudinea adecvată. A-ŞI AFLA POPA: A-şi găsi persoana care să-l pună la punct; A-şi găsi naşul; A da de cineva care nu poate fi înşelat. A-ŞI AFLA ROSTUL: A-şi găsi un 1 loc de muncă; A se apuca de o activitate; A începe să facă ceva; v. şi A-şi afla un rost. A-ŞI AFLA SFÂRŞITUL: A muri; A deceda; v. şi A-şi afla moartea. A-ŞI AFLA TIMP: A mai găsi puţin timp liber. A-ŞI AFLA TINGIREA CAPACUL: A-şi găsit omul potrivit; A da de un om pe măsură. A-ŞI AFLA TRAIUL (înv.): A se întreţine. A-ŞI AFLA UN ROST: A-şi găsi un loc de muncă; A se apuca de o activitate; A începe să facă ceva; v. A-şi afla rostul. A-ŞI AGONISI HRANA: A-şi câştiga existenţa; v. şi A-şi agonisi pâinea; Ă-şi agonisi traiul, A-ŞI AGONISI PÂINEA: / ^-şi câştiga existenţa; v. A-şi agonisi hrana. A-ŞI AGONISI TRAIUL: A-şi câştiga existenţa; v. A-şi agonisi hrana. A-ŞI AJUNGE SCOPUL: A avea un succes; A realiza ceea ce şi-a propus; v. şi A-şi atinge scopul A-ŞI AJUNGE ŢINTA: A reuşi; A învinge. A-ŞI ALBI OCHII: A orbi; A munci mult; A face eforturi mari. A-ŞI ALEGE BINE TIMPUL: A începe, a pomi ceva la timpul potrivit; A folosi timpul cel mai bun. A-ŞI ALEGE CARIERA: A se hotărî, a se stabili asupra unei activităţi; A se pregăti, a învăţa pentru cariera aleasă. A-ŞI ALEGE CUVINTELE CU GRUĂ: A vorbi politicos; A se exprima corect. A-ŞI ALEGE RĂU TIMPUL: A începe, a porni ceva la timpul nepotrivit; A folosi timpul cel mai rău. Ă-ŞI ALERGA CAII: A se grăbi; A nu avea răbdare. Ă-ŞI ALERGA CALUL: A-şi face mendrele; y. şi A-şi juca calul. A-ŞI ALERGA GURA: A bârfi prea mult; A vorbi prea multe; v. şi A-şi alerga gura de pomană. A-ŞI ALERGA GURA DE POMANĂ: A bârfi prea mult; A vorbi prea multe; v. A-şi alerga gura. A-ŞI ALERGA OCHII: A-şi alege din ochi; A-şi alege privind. A-ŞI ALINA AMARUL: A -şi potoli, a-şi uşura durerea, necazul, suferinţa; v. A alina amarul. A-ŞI ALUNGA ALEANUL (pop.): A-şi înde- părta suferinţa, durerea sufletească; A-şi alunga duşmănia, vrăjmăşia. Ă-ŞI ALUNGA FOAMEA: A mânca; A se sătura. A-ŞI ALUNGA URÂTUL: A nu se mai plictisi; A se distra; A-şi petrece timpul în mod plăcut. A-ŞI AMESTECA DRACUL COADĂ: A i se strica treburile; A avea necazuri; A nu fi, a merge treaba cum trebuie. A-ŞI AMĂGI FOAMEA: A mânca te miri ce şi mai nimic; v. A amăgi foamea. A SE AMĂRTDE TOT: A fi necăjit "peste măsură. A-ŞI AMĂRl SINGUR ZILELE: A trăi singur o viaţă grea; A fi singurul vinovat de viaţa grea pe care o duce. : A-ŞI APĂRA DREPTURILE: A nu ceda; A nu se lăsa; A-şi cere drepturile. A-ŞI APĂRA INTERESELE: A nu ceda; A nu se lăsa; A lupta pentru interesele sale. A-ŞI APĂRA PIELEA: A fi foarte precaut; A fi foarte atent; A-şi protej a interesele. A-ŞI APĂRA POZIŢIA: A nu ceda; A nu renunţa; A fi pe poziţie. A-ŞI APĂRA PUNCTUL DE VEDERE: A nu ceda; A-şi menţine punctul de vedere; A nu-şi schimba poziţia. A-ŞI APĂRA SPATELE: A fi foarte precaut; A fi foarte prudent la un posibil atac neaşteptat. A-ŞI APLECA GRUMAZUL SUB PICIORUL CUIVA: A se umili; Ă se ploconi. A-ŞI APLECA URECHEA: A asculta cererea cuiva; A primi un secret. A-ŞI APLECA URECHEA LA VIŞCOTE: A asculta de intrigi. A-ŞI APRINDE PAIE ÎN CAP: A-şi găsi beleaua; A-şi atrage nemulţumirea cuiva; v. şi A-şi aprinde scaii în cap. A-ŞI APRINDE POALELE (înv.): A se face foc şi pară. A-ŞI APRINDE SCAII lN CAP: A-şi găsi beleaua; A-şi atrage nemulţumirea cuiva; v. A-şi aprinde paie în cap. A-ŞI APROPIA PE CINEVA: A stabili raporturi bune, cordiale cu cineva. A-ŞI APUCA CÂMPII: A pleca departe; A abandona totul; A fugi orbeşte de spaimă, de durere, de disperare; A-şi pierde minţile; A înnebuni; v. A apuca câmpii. A.-ŞI APUCA LUME A ÎN CAP; A pleca departe; A abandona totul; v. A apuca lumea în cap. A-ŞI ARANJA AFACERILE: A face ordine în afacerile sale; A pune totul la punct. A-ŞI ARANJAN PÂRUL: A se pieptăna. A-ŞI ARANJA PLOILE (fam.): A-şi rezolva problemele pe căi lăturalnice; v. A aranja ploile. A-ŞI ARANJA TREABA: A rezolva ce a avut de făcut; A se înţelege cu cineva asupra interesului comun. A-ŞI ARĂTA ADEVĂRATA FAŢĂ: A-şi dezvălui adevăratul chip; A se da de gol; A se de- 707 A-ŞI ASCUŢI NASUL masca; A nu se mai ascunde; A se arăta aşa cum este în realitate; v. şi A-şi arăta arama; A-şi da arama pe faţă. A-ŞI ARĂTA ARAMA:.. A-şi dezvălui adevăratul chip A se da de gol; A se demasca; A nu se mai scunde; A se arăta aşa cum este în realitate; v. A-şi arăta adevărata faţă. A-ŞI ARĂTA ARAMA PE FAŢĂ: A-şi dezvălui adevăratul chip A se da de gol; A se demasca; A nu se mai scunde; A se arăta aşa cum este în realitate; v. A-şi arăta adevărată faţă A-ŞI ARĂTA CĂLCÂIELE: A o lua la fuga. A-ŞI ARPĂTA COARNELE: A se obrăznici; A-şi lua poziţie de apărare; A-şi arăta răutatea. ; A-ŞI ARĂTA COLŢII: A ameninţa pe cineva; A rânji; v. şi A-şi ar ăia dinţii; A-şi arăia fildeşii; A-şi arăia ghearelel; A-şi arăia măselele. A-şi ARĂTA DINŢII: A ameninţa pe cineva; A rânji; v. A-şi arăta colţii. A-ŞI ARĂTA FASOLEA (pop.): A râde cu gura până la urechi; A rânji; v. şi A-şi arăta fasolele. A-ŞI ARĂTA FASOLELE (pop.): A râde cu gura până la urechi; A rânji; v. A-şi arăta fasolea. A-ŞI ARĂTA FILDEŞII: A ameninţa pe cineva; A rânji; v. A-şi arăta colţii. A-ŞI ARĂTA GHIARELE1: A ameninţa pe cineva; A rânji; v. A-şi arăia colţii. A ŞI ARĂTA GHIARELE ■: A-şi da pe faţă intenţiile, sentimentele; v. şi A-şi scoate ghearele. A-ŞI ARĂTA MĂSELELE: A ameninţa pe cineva; A rânji; v. A-şi arăia colţii. A-ŞI ARĂTA NASUL (fam.): A se arăta, a apărea undeva în treacăt; v. A scoate nasul. A-ŞI ARĂTA NASUL LA IVEALĂ (fam.): A se arăta, a părea undeva în treacăt; v. A scoate nasul ■■■: A-ŞI ARĂTA NASUL UNDEVA: A se prezenta, a veni undeva. A-ŞI ARĂTA OPINIILE: A-şi expune public opiniile, părerile, concepţiile; A spune ce gândeşte despre ceva. ; A-ŞI ARĂTA RECUNOŞTINŢA FAŢĂ DE CINEVA: A-ş exprima mulţumirile, recunoştinţa faţă de cineva. A-ŞI ARĂTA STIMA FAŢĂ DE CINEVA: A-şi exprima stima, recunoştinţa faţă de cineva. A-ŞI;ARĂTA TALENTELE:; A-şi demonstra priceperea, puterea înzestrarea. A-ŞI ARĂTA UNGHIILE: A arăta cât este de rea; v. şi A-şi scoate unghiile. A-ŞI ARUNCA CAPUL ÎN BELEA: A avea necazuri din propria vină; v. şi A-şi arunca singur capul în belea. A-ŞI ARUNCA COPILUL PE DRUMURI: A nu putea să-şi îngrijească copilul minor. A-ŞI ARUNCA MASCA: A apărea în adevărata lumină; A se demasca; v. A cădea masca cuiva. A-ŞI ARUNCA NOROCUL ÎN GÂRLĂ: A scăpa o ocazie; A nu se folosi de o ocazie norocoasă. A-ŞI ARUNCA OCHII ASUPRA...: A se uita întâmplător; A privi spre...; v. şi A arunca ochii asupra. A-ŞI ARUNCA OCHH PE FEREASTRĂ: A privi pe fereastră. A-ŞI ARUNCA OCIffl ROATĂ: A se uita de jur-împrejur; v. şi A arunca ochii roată. A-ŞI ARUNCA OCHH SPRE...: A se uita întâmplător; A privi spre...; v. şi A arunca ochii asupra.. A-ŞI ARUNCA OPRIVIRE: Aprivi repede, în treacăt, superficial; A cerceta, a examina sumar, dintr-o privire. : ^ · A-ŞI ARUNCA PRIVIREA ASUPRA...: A se uita întâmplător; A privi spre...; v. şi A arunca ochii asupra. A-ŞI ARUNCA PRIVIREA :PE : FEREASTRĂ: Aprivi pe fereastră. A-ŞI ARUNCA PRIVIREA SPRE..;: A se uita întâmplător; A privi spre...; v. şi A arunca ochii asupra. A-ŞI ARUNCA PRIVIRILE: A privi; A se uitfl. A··;:·: '^-A: A-ŞI ATUNCA SINGUR CAPUL ÎN BELEA; A avea necazuri din propria vină; v. A-şi arunca capul în belea. A-ŞI ARUNCA VIAŢA ÎN ŞANŢ (înv.): A-şi risca viaţa. A-ŞI-ARUNCA: VINA UNU PE ALTU: A se învinui reciproc. A-ŞI ASCUNDE CAPUL ÎN NISIP: A se preface că nu vede, că nu ştie; A se feri de ochii lumii; v. şi A-şi ascunde capul în nisip ca struţul; A-şi băga capul ca struţul; A-şi băga capul în nisip ca strupd; A-şi vârî capul ca struţul; A-şi vârî capul în nisip ca struţul A-ŞI ASCUNDE CAPUL ÎN NISIP CA STRUŢUL: A se preface că nu vede, că nu ştie; A se feri de ochii lumii; v. A-şi ascunde capul în nisip. A-ŞI ASCUNDE ^FAŢA DE RUŞINE: A nu se arăta în lume de ruşine; A-i fi ruşine; A nu mai putea de ruşine. A-ŞI ASCUNDE GHEARELE: A deveni mai pericul os, mai prefăcut, mai ipocrit. A-ŞI ASCUNDE GREŞELILE: A nu fi sincer; A se preface; A minţi; A n u-şi arăta adevărată faţă. A-ŞI ASCUNDE INTENŢIILE: A nu-şi destăinui intenţiile, planurile, gândurile; v. şi A-şi ascunde jocul. A-ŞI ASCUNDE JOCUL: A nu-şi destăinui intenţiile, planurile, gândurile; v. şi A-şi ascunde intenţiile. A-ŞI ASCUNDE OCHH: A nu dori să fie văzut, să fie privit; A se ascunde, a se feri de lume. A-ŞI ASCUŢI DINŢII: A-şi disimula intenţiile. A-ŞI ASCUŢI MINTEA: A deveni mai isteţ, mai deştept. A-ŞI ASCUŢI MIROSUL: A deveni mai cunoscut; A fi mai uşor de recepţionat. A-ŞI ASCUŢI NASUL: A simţi, a descoperi mai uşor; A-şi da seama mai repede. A-ŞIASCUŢI URECHEA 708 A-ŞI ASCUŢI URECHEA: A asculta cu .'atenţie mai mare; A fi foarte atent la ceea ce se petrece în jur; v. şi A-şi ascuţi urechile. A-ŞI ASCUŢI URECHILE: A asculta cu atenţie mai mare; A fi foarte atent la ceea ce se petrece în jur; v. A-şi ascuţi urechea. A-ŞI ASIGURA PÂINEA: A munci; A se întreţine singur, A-ŞI ASIGURA PROTECŢIA: A se proteja; A avea grijă de sine; A fi prudent. A-ŞI ASIGURA SPATELE (mii.): A proteja spatele armatei. A-ŞI ASTÂMPĂRA FOAMEA: A mânca; A se sătura; v;A astâmpără foamea. A-ŞI ASTÂMPĂRA i SETEA: A ; bea;; A se sătura de băutură; v. A astâmpăra setea, A-Şl ASTUPA GURA: A tăcea; A nu mai scoate nicio vorbă. A-ŞI ASTUPA URECHILE: A nu dori să mai audă pe nimeni şi nimic; v. şi A-şi astupa urechile cu degetele. A-ŞI ASTUPA URECHILE CU DEGETELE: A nu dori să mai audă pe nimeni şi nimic; v. A-şi astupa urechile. A-ŞI ASTUPA URECHILE LA RUGĂMINŢILE CUIVA: A accepta, a fi de acord să nu audă ceva la solicitarea cuiva. A-ŞI ASUMA DREPTUL: A-şi face dreptate; A-şi lua un drept; v. şi A-şi asuma un drept. A-ŞI ASUMA DREPTUL DE A FACE CEVA: A-şi lua dreptul de a face ceva; A risca să facă ceva. A-ŞI ASUMA OBLIGAŢIA: A -şi lua o obligaţie; A se obliga; v. şi A-şi asuma o obligaţie. A-ŞI ASUMA O DATORIE: A-şi lua, a-şi recunoaşte o datorie; A se îndatora. A-ŞI ASUMA O OBLIGAŢIE: A-şi lua o obligaţie; A se obliga; v. şi A-şi asuma obligaţia. A-ŞI ASUMA O RĂSPUNDERE: A-şi ilua o răspundere; A se obliga să răspunde de ceva. A-ŞI ASUMA O SARCINĂ: A-şi lua o sarcină; A se obliga să execute o sarcină, A-ŞI ASUMA RISCUL: A lua asupra sa un risc; A se obliga să rişte pentru ceva; v. şi A-şi asuma un risc. A-ŞI ASUMA TOATĂ RĂSPUNDEREA: A lua asupra sa toată răspunderea; A fi de acord să răspundă de toate. A-ŞI ASUMA UN DREPT: A-şi face dreptate; A-şi lua un drept; v. A-şi asuma dreptul. A-ŞI ASUMA UN RISC: A lua asupra sa un risc; A se obliga să rişte pentru ceva; v. A-şi asuma riscul. Â-ŞI AŞTEPTA IGNATUL: A-şi aştepta moartea; v. şi A-i veni Ignatul. A-ŞI AŞTEPTA MOARTEA: A şti că nu mai are mult de trăit. A A-ŞI AŞTEPTA NOROCUL: A nu se grăbi. A-ŞI AŞTERNE BINE: / V se pregăti bine. A-ŞI ATÂRNA SINGUR ŞTREANGUL DE GÂT: A-şi face singur un mare rău; v. şi A-şi atârna ştreangul de gât. A-ŞI ATÂRNA ŞTREANGUL DE GÂT: A-şi face singur un mare rău; v. A-şi atârna singur ştreangul de gât. A-ŞI ATINGE PLINUL: A se sătura; A se umple până la refuz. A-ŞI ATINGE SCOPUL: A avea un succes; A realiza ceea ce şi-a propus; v. A-şi ajunge scopul. A-ŞI ATINGE ŢELUL: A obţine, a realiza, a înfăptui ceea ce a dorit. A-ŞI ATRAGE ANTIPATIA CUIVA: A provoca antipatia cuiva; v. A atrage antipatia cuiva. A-ŞI : ATRAGE AVERSIUNEA CUIVA: A provoca antipatia cuiva; v. A atrage antipatia cuiva. A-ŞI ATRAGE: MÂNIA CUIVA: A provoca antipatia cuiva; v. Actfrage antipatia cuiva. A-ŞI ATRAGE NEPLĂCERI: A provoca nemulţumirea altora; A-şi atrage, a-şi forma duşmani noi.·:: V-4·: . A-ŞI ATRAGE OSTILITATEA CUIVA: A provoca antipatia cuiva; v. A atrage antipatia cuiva. A-ŞI ATRAGE URA CUIVA: A provoca antipatia cuiva; v. A atrage antipatia cuiva. A-ŞI AŢINTI OCHII ASUPRA CUIVA: A-şi fixa privirea pe cineva; A se uita fix la cineva. A-ŞI AUZI MULTE: A fi printre oameni; A auzi, a afla de toate. A-ŞI AUZI VORBE: A auzi, a afla bârfele, calomniile, vorbele. A-ŞI AVEA IZVORUL: A avea un sprijin; A avea o sursă; A avea un început. A-ŞI AVEA OBÂRŞIA: A-şi avea originea; A avea un început. A-ŞI BATE AVEREA LA TĂLPI: A cheltui necontrolat; A arunca banii pe fereastră. A-ŞI BATE CAPUL: A gândi intens; A-şi frământa mintea; A fi preocupat; v. şi A se bate cu gândurile. A-ŞI BATE CAPUL CU CEVA, PENTRU CEVA: A gândi intens la ceva; A-şi frământa mintea, a fi preocupat de ceva. A-ŞI BATE CAPUL CU PROŞTII: A-i învăţa pe proşti. A-ŞI BATE CAPUL PENTRU...: A gândi intens, a-şi frământa mintea, a fi preocupat pentru... A-ŞI BATE CĂLCÂIELE: A sări în sus de bucurie; A-şi bate jac de cineva; A nu-i păsa; v. A bate din călcâie. A-ŞI BATE CUIE ÎN CAP: A-şi face greutăţi; A-şi complica existenţa; v. şi A-şi bate cuie în talpă; A-şi bate cuie în tălpi; A-şi bate singur cuie în cap; A-şi bate singur cuie în talpă; A-şi bate singur cuie în tălpi; A-şi bate singur un cui în cap; A-şi bate singur un cui în talpă; A-şi bate singur un cui în tălpi. A-ŞI BATE CUIE ÎN TALPĂ: Aşi face greutăţi; A-şi complica existenţa; v. A-şi bate cuie în cap. 709 A-ŞI BĂGA CAPUL ÎNTRE URECHI A-ŞI BATE CUIE ÎN TĂLPI: A-şi face greutăţi; A-şi complica existenţa; v. A-şi bate cuie în cap. A-ŞI BATE GURA: A vorbi aiurea; A spune prostii. A-ŞI BATE GURA DE-A SURDA: A vorbi în vânt; A vorbi la pereţi; A pleda iară folos; v. şi A-şi bate gura de clacă; A-şi bate gura degeaba; A-şi bate gura de pomană; A-şi bâte gura în vânt; A-şi bate gura în zadar; A-şi răci gura de-a surda; A-şi răci gura de clacă; A-şi răci gura degeaba; A-şi răci gura de pomană; A-şi răci gura în vânt; A-şi răci gura în zadar; A-şi rupe gura de-a surda; A-şi rupe gura de clacă; A-şi rupe gura degeaba; A-şi rupe gura de pomană; A-şi rupe gura în. vânt; A-şi rupe gura în zadar; A-şi strica gura; A-şi strica gura de-a surda; A-şi strica gura de clacă; A-şi strica gura degeaba; A-şi strica gura de pomană; A-şi strica gura în vânt; A-şi strica gura în zadar. A-ŞI BATE GURA DEGEABA: A vorbi în vânt; A vorbi la pereţi; A pleda fără folos; v. A-şi bate gura de-a surda. A-ŞI BATE GURA DE POMANĂ: A vorbi în vânt; A vorbi la pereţi; A pleda fără folos; v. A-şi bate gura de-a surda. A-ŞI BATE GURA ÎN VÂNT: A vorbi în vânt; A vorbi la pereţi; A pleda fară folos; v. A-şi bate gura de-a surda, A-ŞI BATE GURA ÎN ZADAR: A vorbi în vânt; A vorbi la pereţi; A pleda fără folos; v. A-şi bate gura de-a surda. A-ŞI BATE JOC (DE CINEVA SAU DE CEVA): A râde de cineva; A lua în râs; A batjocori pe cineva; A face ceva de mântuială; A lucra prost. A-ŞI BATE JOC DE CELE SFINTE: A se purta necivilizat; A fi mitocan, mojic, bădăran. A-ŞI BATE JOC DE O FATĂ: A viola o fată. A-ŞI BATE MENDRELE: A-şi face de cap; A face ce-i trece prin cap; A face tot ce-i place. A-ŞI BATE PICIOARELE: A umbla mult; A umbla mult şi fără rost; v. şi A-i bate picioarele degeaba; A-şi rupe picioarele; A-şi rupe picioarele degeaba. A-ŞI BATE PICIOARELE DEGEABA: A umbla mult; A umbla mult şi fără rost; v. A-i bate picioarele. A-ŞI BATE RÂS (DE CINEVA, CEVA) (înv., pop.): A-şi bate joc de cineva sau de ceva; A silui, a viola o femeie; v. şi A-şi face râs (de cineva, ceva) A-ŞI BATE SINGUR CUIE ÎN CAP: A-şî face greutăţi; A-şi complica existenţa; v. A-şi bate cuie încap. A-ŞI BATE SINGUR CUIE ÎN TALPĂ: A-şi face greutăţi; A-şi complica existenţa; v. A-şi bate cuie în cap. A-ŞI BATE SINGUR CUIE ÎN TĂLPI: A-şi face greutăţi; A-şi complica existenţa; v. A-şi bate cuie în cap. A-ŞI BATE SINGUR UN CUI ÎN CAP: A-şi face greutăţi; A-şi complica existenţa; v. A-şi bate cuie în cap. A-ŞI BATE SINGUR UN CUI ÎN TALPĂ: A- şi face greutăţi; A-şi complica existenţa; v, A-şi bate cuie în cap. A-ŞI BATE SINGUR UN CUI ÎN TĂLPI: A-şi face greutăţi; A-şi complica existenţa; v. A-şi bate cuie în cap. A-ŞI BATE TĂLPILE DEGEABA: A umbla, a bate drumurile degeaba. A-ŞI BÂTE UN CUI ÎN CAP: A-şi face singur un rău; A se apuca de un lucru care aduce mare necaz; v. şi A-şi bate un cui în talpă; A-şi bate un cui în tălpi. A-ŞI BÂTE UN CUI ÎN TALPĂ: A-şi face singur un rău; A se apuca de un lucru care aduce mare necaz;v. A-şi bâte un cui cap. A-ŞI BATE UN CUI ÎN TĂLPI: A-şi face singur un rău; A se apuca de un lucru care aduce mare necaz; v. A-şi bate un cui cap. A-ŞIBĂGA BOII lN CÂRD €U CINEVA: A se asocia cu cineva; A lucra împreună cu cineva. A-ŞI BĂGA BOII ÎN CÂRD CU DRACUL: A se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; A se potrivi cuiva; v. A intra în cârdăşie cu cineva. A-ŞI BĂGA BOII ÎN PLUG CU CINEVA: A se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; A se potrivi cuiva; v. A intra în cârdăşie cu cineva. A-ŞI BĂGA BOiltN PLUG CU DRACUL: A se întovărăşi cu cineva; A sc asocia cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; A se potrivi cuiva; v. A intra în cârdăşie cu cineva. A-ŞI BĂGA BOII LA - JUG: A trece la treabă; A se apuca la lucru. A-ŞI BĂGA BOTUL ÎN TOATE: A se amesteca în toate. A-ŞI BĂGA BURTA ÎN DRACI: A mânca prea mult. Ă-ŞI BĂGA CAPUL CA STRUŢUL: A se preface că nu vede, că nu ştie; A se feri de ochii lumii; v, A-şi ascunde capul în nisip. A-ŞI BĂGA CAPUL ÎN FOC: A intra într-un pericol mare; A intra într-o primejdie; v şi A-şi băga capul în joc. A-ŞÎ BĂGA CAPUL ÎN JOC: A intra într-un pericol mare; A intra într-o primejdie; v. A-şi băga capul în foc. A-ŞI BĂGA CAPUL ÎN NISIP CA ŞTRUŢUL: A se preface că nu vede, că nu ştie; A se feri de ochii lumii; v. A-şi ascunde capul în nisip. A-ŞI BĂGA CAPUL ÎN PĂCAT: A păcătui. A-ŞI BĂGA CAPUL ÎN PRIMEJDIE: A se expune unui pericol; A-şi pune viaţa în pericol; A risca mult. A-ŞI BĂGA CAPUL ÎNTRE UMERI: A se feri de o lovitură; A-i fi teamă; A-i fi frig. A-ŞI BĂGA CAPUL ÎNTRE URECHI: A sta ca un prost. A-ŞI BĂGA CAPUL SĂNĂTOS SUB EVANGHELIE 710 A-ŞI BĂGA CAPUL SĂNĂTOS SUB E-VANGHELIE: A se căsători; A se vârî într-o belea iară a fî nevoie; v. A se vârî sănătos sub evanghelie. A-ŞI BĂGA CAPUL SĂNĂTOS SUB PATRAFIR: A se căsători; A se vârî într-o belea fără a fi nevoie; v. A se vârî sănătos sub evanghelie. A-ŞI BĂGA CAPUL TEAFĂR SUB EVANGHELIE: A se căsători; A se vârî într-o belea fără a fi nevoie; v. A se vârî sănătos sub evanghelie. A-ŞI BĂGA CARNEA ÎNj SARAMURĂ (PENTRU CINEVA): A-şi primejdui viaţa pentru cineva; v. şi A-şi băga carnea la saramură (pentru cineva). A-ŞI BĂGA CARNEA: LA SARAMURĂ (PENTRU CINEVA): A-şi primejdui viaţa pentru cineva; v. A-şi băga carnea în saramură (pentru cineva). A-ŞI BĂGA CĂCIULA PE URECHI: A nu vrea să mai audă nimic. A-ŞI BĂGA CEVA ÎN CAP: A memora; A reţine; v. şi A-şi băga ceva în minte; A-şi băga ceva la cap. A-ŞI BAGA CEVA ÎN GURĂ: A mânca ceva. A-ŞI BĂGA CEVA ÎN MINTE: A memora; A reţine; v. A-şi băga ceva în cap. A-ŞI BĂGA CEVA LA CAP: A memora; A reţine; v. A-şi băga ceva în cap. A-ŞI BAGA COADA ÎN CEVA:A se amesteca, a interveni unde nu trebuia. A-ŞI BĂGA COADA PESTE TOT: A se amesteca în treburi ce nu-1 privesc; A fi peste măsură de curios. A-ŞI BĂGA DIA'VOLUL COADA UNDEVA: A urzi intrigi; A provoca neînţelegeri; v. şi A-şi băga dracul coada undeva; A-şi băga michidup coada undeva; A-şi vârî diavolul coada undeva; A-şi vârî dracul coada undeva; A-şi vârî mi-chiduţa coada undeva. A-ŞI BĂGA DRACUL COADA UNDEVA: A urzi intrigi; A provoca neînţelegeri; v. A-şi băga diavolul coada undeva. A-ŞI BĂGA GĂRGĂUNII ÎN CAP: A avea toane, fumuri, idei extravagante. A-ŞI BĂGA ÎNCAP: A avea o părere fixă, A-ŞI BĂGA ÎN CAP CĂ....:A susţine, a crede că.... A-ŞI BĂGA ÎN CÂR CU CINE NU TREBUIA: A avea de-a face cu persoane periculoase. A-ŞI BĂGA ÎN CÂRD CU CINEVA: .A; se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; A se potrivi cuiva; v. A intra în cârdăşie cu cineva. A-ŞI 3ĂGA ÎN CÂRD CU DRACUL: A avea de-a face cu oameni periculoşi. A-ŞI BĂGA ÎN PLUG CU CINEVA: A se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; A se potrivi cuiva; v. A intra in cârdăşie cu cineva. A-ŞI BĂGA IN PLUG CU DRACUL: A se întovărăşi cu cineva; A se asocia cu cineva; A-şi face de lucru cu cineva; A se potrivi cuiva; v. A intra în cârdăşie cu cineva. A-ŞI BĂGA LIMBA ÎN GURĂ: A nu mai vorbi; A tăcea. A-ŞI BĂGA MÂINILE PÂNĂ LA COATE: A fura; v. şi A-şi băga mâinile până-n coate; A-şi băga mâinile până-n cot; A-şi băga mâna până în coate în putina cu miere. A-ŞI J3ĂGA MÂINILE PÂNĂ-N COATE: A fura; v. A-şi băga mâinile până la coate. A-ŞI BĂGA MÂINILE PÂNĂ-N COT: A fura; v. A-şi băga mâinile până la coate. A-ŞI BĂGA MÂNA ÎN FOC PENTRU CINEVA: A susţine pe cineva; A garanta pentru cineva. A-ŞI BĂGA MÂNA ÎN SÂNGE: A ucide; A omorî. A-ŞI BĂGA MÂNA PÂNĂ LA COATE ÎN PUTINĂ. CU MIERE: A fura; v. A-şi băga mâinile până la coate. A-ŞI BĂGA MICHIDUŢA COADA UNDEVA: A urzi intrigi; A provoca neînţelegeri; v. A-şi băga diavolul coada undeva. A-ŞI BĂGA MINŢILE ÎN CAP: A se cuminţi; v. A băga minţile în cap. A-Şi BĂGA MINŢILE ÎN TRAISTĂ: A se cuminţi; A-şi băga minţile în cap. A-ŞI BAGA NAŞUL in CEVA, UNDEVA: A se amesteca, a interveni undeva. A-ŞI BĂGA NAŞUL ÎN TOATE: A se amesteca peste tot; v. şi A-şi vârî nasul în toate; A-şi vârî nasul peste tot. A-ŞI BĂGA NASUL ÎN TREBURILE ALTORA: A se amesteca In treburile altora. A-ŞI BĂGA NASUL PESTE TOT: A se amesteca peste tot. A-ŞI BĂGA NASUL UNDE NU-I FIERBE OALA: A se amesteca în treburi care nu-1 privesc; v. A se amesteca unde nu-i fierbe oala. A-ŞI BĂGA NASUL UNDEVA: A se băga unde nu trebuie; A se băga peste tot. A-ŞI BĂGA PIcipRELEÎN...: A renunţa la... A-ŞI BĂGA PIELEA ÎN SARAMURĂ: A-şi pune viaţa în pericol; A se expune la pericol; v. şi A-şi pune pielea la saramură. A-ŞI BAGA ipLEÂLA SARAMURĂ: A-şi pune viaţa în pericol; A se expune la pericol; v. A-şi pune pielea în saramură. A-ŞI BĂGA SUFLETUL ÎN IAD: A săvârşi o faptă dintre cele mai rele. A-ŞI BĂGA SUFLETUL ÎN PĂCAT: A păcătui; A face păcate. A-ŞI BĂGA ŞI EL RÂTU: A se amesteca şi el, A-ŞI BĂGA TICU (pop.): A se amcsteca în treburile altora. A-ŞI BĂGA UN GHIMPE ÎN PANTALONI: A-şi face singur un rău. A-ŞI BĂGA VIAŢA ÎN NEVOI: A intra într-o mare încurcătură A-ŞI BĂGA VATĂ ÎN URECHI: A nu dori să audă; A face pe surdul. 711 A-ŞI CĂUTA DE SEAMĂ A-ŞI BÂŢÂI PICIOARELE: A da din picioare; A nu sta cuminte. A-ŞI BEA AMARUL: A suferi în tăcere; v. şi A-şi bea tot amarul A-ŞI BEA AVEREA: A-şi da averea pe bătătură. A-Şl BEA BANII: A -şi consuma banii pe băutură. A-ŞI BEA MINŢILE: A bea până la inconştienţă. A-ŞI BEA ŞI CĂCIULA DIN CAP: A-şi bea toată averea; a da tot ce are pe băutură; v. şi A-şi bea şi cămaşa din spinare. A-ŞI BEA ŞI CAMAŞA: A cheltui toţi banii pe băutură; A da totul pe băutură; v.şiA-şi bea şi cămaşa de pe el. A-ŞI BEA ŞI CĂMAŞA DE PE EL: A cheltui toţi banii pe băutură; A da totul pe băutură; v, A-ş bea şi cămaşa. A-ŞI BEA ŞI CĂMAŞA DIN SPINARE: A-şi bea toată averea; A da tot ce are pe băutură; v. A-şi bea şi căciula din cap. A-ŞI BEA ŞI MINŢILE: A fi mereu beat; A nu se mai purta normal din cauza băuturii. A-ŞI BEA TOT AMARUL: A suferi în tăcere; v. A-şi bea amarul. A-ŞI BELI DINŢII (pop.): A rânji; v. şi A-şi beli fasolele AtŞI BELI FASOLELE (pop.): A rânji; v. şi A-şi beli dinţii. A-ŞI BELI NASUL: A fi în primejdie; A se păcăli; A o păţi; v. şi A-şi juli nasul; A-şi jupui nasul; A-şi rupe nasul. A-ŞI BELI OCHII: A holba ochii; A face ochii mari; A se uita cu atenţie, cu mirare; v. A beli ochii. A-ŞI BIRUI FRICA: A deveni curajos; A învinge frica; A nu-i mai fi frică. A-ŞI BOBBA PIEPTUL: A-şi umfla pieptul. A-ŞI BURDUŞI PÂNTECELE; A mânca mult; A se sătura bine. A-ŞI BURZULUI CREASTA: A se umfla în pene. A-ŞI CĂLCA CREDINŢA: A :nu-şi mai respecta credinţa; A nu se mai ţine de cuvânt; A-şi neglija obligaţiile. A-ŞI CĂLCA CUVÂNTUL: A nu-şi respecta promisiunile; A nu-şi respecta obligaţia asumat; v. şi A-şi schimba cuvântul; A-şi trage cuvântul înapoi. Â-ŞI CĂLCA JURĂMÂNTUL: A nu-şi ţine jurământul; A-şi încălca jurământul. A-ŞI CĂLCA PE CONŞTIINŢĂ: A fi lipsit de scrupule; A fi împotriva legilor moralei. A-ŞI CĂLCA PE CUGET: A fi chinuit de remuşcări; A-l chinui remuşcarea, regretul; A regreta foarte mult. A-ŞI CĂLCA PE INIMĂ: A accepta un compromis; A face o concesie; A ceda; A renunţa la amorul propriu. A-ŞI CĂLCA PE MĂRĂCINI: A păşi nesigur, cu sfială. A-ŞI; CĂLCA PE SUFLET: A face c^va fară plăcere. A-Ş CĂLCA PRINCIPIILE: A nu-şi respecta principiile. A-ŞI CĂPĂTA ALAGEAUA: A intra într-0 încurcătură; A da de belea; v. şi A-şi căpăta beleaua; A-şi căuta beleaua. A-ŞI CĂPĂTA BELEAUA: A intra într-o încurcătură; A da de belea; v. A-şi căpăta alageaua. A-ŞI CĂPTUŞI BUZUNARELE: A-şi umple buzunarele; A avea buzunare pline. A-ŞI CĂUTA: A se uita unul la celălalt; A se privi unul pe celălalt; A se pândi unul pe celălalt; v. şi A-şi căuta în ochi. A-ŞI CĂUTA BELEAUA: A intra într-o încurcătură; A da de belea; v. A-şi căpăta alageaua. A-ŞI CĂUTA CALEA: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. \’ . A-ŞI CĂUTĂ CÂNTECUL: A-şi căuta rostul; A-şi căuta calea;:; -v A-ŞI CĂUTA CU JUDECATĂ CU CINEVA (înv.): A se judeca cu cineva; v. şi A căuta judecată cu cineva. ; A-ŞI CĂUTA CUVINTELE: A vorbi frumos; A folosi cuvinte alese. A-Şl CĂUTA DE-ALE SUFLETULUI: A se conforma normelor bisericeşti; A se îngriji de mântuirea sufletului; v. şi A-şi căuta de süßet; A-şi grijij de-ale sufletului; A-şi griji de suflet; A-şi vedea de-ale sufletului; A-şi vedea de suflet. A-ŞI CĂUTA DE CALE: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; vi A se duce în calea lui. A-ŞI CĂUTA DE DRUM: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. A-ŞI CĂUTA DE DUCĂ: A pleca în drumul Iui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. A-ŞI CĂUTA DE LUCRU: A-şi căuta un loc de muncă; A-şi căuta un serviciu. A-ŞI CĂUTA DE NEVOI: A se ocupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua lucrul; A nu-şi întrerupe lucrul; v. şi A-şi căuta de treaba lui; A-şi căuta de treabă; A-şi căuta de treburi; A-şi căuta de treburile lui; A-şi căuta treaba; A-şi păzi treaba; A-şi vedea de nevoi; A-şi vedea de treaba lui; A-şi vedea de treabă; A-şi vedea de treburi; A-şi vedea de treburile lui; A-şi vedea de treburile sale. A-ŞI CĂUTA DE OBIELE: A-şi vedea numai de propriile interese. A-ŞI CĂUTA DE SĂNĂTATE: A se îngriji de starea sănătăţii proprii. A-ŞI CĂUTA DE SĂRĂCIE: A-şi vedea de treabă; A nu se amesteca în treburile altuia; v. şi A-şi vedea de sărăcie. A-ŞI CĂUTA DE SEAMĂ (pop.): A se preocupa numai de treburile personale; A-şi vedea de treabă. A-ŞI CĂUTA DE SUFLET 712 A-ŞI CĂUTA DE SUFLET: A se conforma normelor bisericeşti; A se îngriji de mântuirea sufletului; v. şi A-şi călită de-ale sufletului. A-ŞI CĂUTA DE TREABA LUI: A se ocupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua lucrul; A nu-şi întrerupe lucrul; v. A-şi căuta de nevoi. A-ŞI CĂUTA DE TREABĂ: A se ocupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua lucrul; A nu-şi întrerupe lucrul; v. A-şi căuta de nevoi A-ŞL CĂUTA DE TREBURI: A se ocupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua lucrul; A nu-şi întrerupe lucrul; v. A-şi căuta de nevoi A-ŞI CĂUTA DE TREBURILE LUI: A se ocupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua lucrul; A nu-şi întrerupe lucrul; v. A-şi căuta de nevoi A-ŞI CĂUTA DRUMUL: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce tn calea lui. A-I CĂUTA ÎN CAP: A cugeta; A se gândi; A medita; A fi obligat să-şi aducă aminte. A-ŞI CĂUTA ÎN OCHI: A se uita unul la celălalt; A se privi unul pe celălalt; A se pândi unul pe celălalt; v. şi A-şi căuta. A-ŞI CĂUTA IN PUNGĂ: A avea nevoie de bani. A-ŞI CĂUTA JUDECATĂ CU CINEVA (înv.): A se judeca cu cineva; v, A căuta cu judecată cu cineva. A-ŞI CĂUTA NOROCUL: A acţiona fară certitudinea reuşitei; v. A căuta norocul A-ŞI CĂUTA OBIELELE: A se pregăti de drum; A avea de gând să plece. A-ŞI CĂUTA PETICUL: A dori să-şi repare, să îndrepte ceva; A dori să mascheze o greşeală, o lipsă/ A A-ŞI CĂUTA SĂNĂTATEA: A-şi îngriji sănătatea;:: A CĂUTA ŞI CU BINELE ŞI CU RĂUL: A încerca toate metodele. A-ŞI CĂUTA TREABA: A se ocupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua lucrul; A nu-şi întrerupe lucrul; v. A-şi căuta de nevoi. A-ŞI CĂUTA UMBRA: A câuta un loc de odihnă; A nu dori să muncească. A-ŞI CĂUTA VREME (înv.)·, A căuta prilejul, ocazia favorabilă. A-ŞI CÂNTA CÂNTECUL: A-şi face treaba; A-şi vedea de problemele, de necazurile sale. A-ŞI CÂNTĂRI BINE CUVINTELE: A-şi alege cu grijă cuvintele; v. şi A-şi cântări bine vorbele; A-şi cântări cuvintele; A-şi cântări vorbele, A-ŞI CÂNTĂRI BINE VORBELE: A-şi alege cu grijă cuvintele; v. A-şi cântări bine cuvintele. A-ŞI CÂNTĂRI CUVINTELE: A-şi alege cu grijă cuvintele; v. A-şi cântări bine cuvintele. A-ŞI CÂNTĂRI SCUIPATUL: A face ceva inutil; A lenevi. A-ŞI CÂNTĂRI VORBELE: A-şi alege cu grijă cuvintele; v. A-şi cântări bine cuvintele. A-ŞI CÂRNI NASUL: A-şi manifesta nemulţumirea, dezaprobarea, dezgustul, dispreţul prin mişcări caracteristice ale muşchilor feţei; v. A cârni din nas. A-ŞI CÂRPI NEVOILE: A-şi depăşi nevoile cu chiu, cu vai; A-şi depăşi nevoile cu mare greutate. A-ŞI CÂRPI TRAIUL: A-şi duce greu traiul; A-şi petrece viaţa în necazuri, în greutăţi; v. şi A-şi cârpi viaţa. A-ŞI CÂRPI VIAŢA: A-şi duce greu traiul; A-şi petrece viaţa în necazuri, în greutăţi; v. A-şi Cârpi traiul. A-ŞI CÂŞTIGA EXISTENŢA: A munci; A se întreţine singur; v. şi A-şi câştiga pâinea; A-şi câştiga pâinea cinstit; A-şi câştiga viaţa. A-ŞI CÂŞTIGA NUME RĂU: A avea, a primi un nume de batjocoră; A fi înjurat, insultat; A fi un om de nimic. A-ŞI CÂŞTIGA PÂINEA: A munci; A se întreţine singur; v. A-şi câştiga pâinea cinstit. A-ŞI CÂŞTIGA PÂINEA CINSTIT: A munci cinstit; A se întreţine cinstit singur; v. A-şi câştiga pâinea; A-ŞI CÂŞTIGA REPUTAŢIA DE...: A avea, a primi reputaţia de.... A-ŞI CÂŞTIGA UN NUME: Aavea,aprimi un nume de onoare, de cinste. A-ŞI CÂŞTIGA VIAŢA: A munci; A se întreţine singur; v. A-şi câştiga pâinea; A-ŞI CERE DREPTUL: A reclama, a solicita ceea ce i se cuvine. A-ŞI CERE LEGEA (CU CINEVA) (înv.): A chema în judecată pe cineva. A-ŞI CERCA NOROCUL: A acţiona fără certitudinea reuşitei; v. A căuta norocul A-ŞI CHELTUI LEŢCAIA DE ANAFURA: A-şi cheltui şi ultimul ban; v. şi A-şi cheltui paraua de anafură; A-şi cheltui pielea de pe sine; A-şi cheltui şi pielea de pe sine; A-şi da leţcaia de anafură; A-şi da paraua pe anafură. A-ŞI CHELTUI PARAUA DE ANAFURĂ: A-şi cheltui şi ultimul ban; v. A-şi cheltui leţcaia de anafură. A-ŞI CHELTUI PIELEA DE PE SINE: A-şi cheltui şi ultimul ban; v. A-şi cheltui leţcaia de anafură. A-ŞI CHELTUI ŞI OCHH DIN CAP CU EL: A cheltui mulţi bani cu el. ·· A-ŞI CHELTUI ŞI PIELEA DE PE SINE: A-şi cheltui şi ultimul ban; v. A-şi cheltui leţcaia de anafură. A-ŞI CIULI URECHILE: A fi atent la ceea ce se spune; A asculta cu atenţie. A-ŞI CLĂTI GÂTUL: A bea un pahar de băutură; v. şi A-şi clăii gura. A-ŞI CLĂTI GURA: A bea un pahar de băutură; v. şi A-şi clăii gâtul. 713 A-ŞI DA COATE UNUL ALTUIA A-ŞI CLĂTINA BURICUL: A fi vesel nevoie mare. IV:· A-ŞI COBORÎ VOCEA: A vorbi mai încet; A nu mai striga; A nu mai ţipa. A-ŞI COMPLICA VIAŢA: A-şi face singur probleme; A-şi încurca singur viaţa; A se complica singur. A-ŞI CONCENTRA ATENŢIA: A se concentra; A fi foarte atent. A-ŞI CONCENTRA ATENŢIA ASUPRA CUIVA, A CEVA: A se concentra; a fi foarte atent asupra cuiva sau a ceva. A-ŞI CONCENTRA ATENŢIA ASUPRA UNUI LUCRU: A se concentra, a fi foarte atent asupra unui lucru. A-ŞI CONSOLIDA SITUAŢIA: / i.-şi -întări poziţia; A deveni mai important, mai respectat; mai apreciat. A-ŞI CRÂCNI NASUL: A se împotrivi; A nu fi de acord. A-ŞI CREA RELAŢII: A cunoaşte oameni noi; A-şi face prieteni noi. A-ŞI CREDE ZIUA ETERNĂ: A se considera nemuritor. A-ŞI CROI DRUM CU COATELE: A parveni; v. şi A-şi face drum cu coatele. A-ŞI CROI DRUM ÎN VIAŢĂ: A răzbate în viaţă; A-şi face un drum în viaţă; v. şi A-şi croi un drum în viaţă. A-ŞI CROI PLANUL: A-şi face planul. A-ŞI CROI UN DRUM ÎN VIAŢĂ: A răzbate în viaţă; A-şi face un drum în viaţă; v. şi A-şi croi un drum în viaţă. A-ŞI CROI UN DRUM NOU ÎN VIAŢĂ: A face eforturi mari pentru sine; A se afla pe un drum bun. A-ŞI CRUŢA FORŢELE: A se menaja. A-ŞI CUCERI O PURPURĂ: A se înroşi la faţă. A-ŞI CULEGE MĂSELELE DE PE JOS: A fi bătut rău; A fi snopit în bătaie. A-ŞI CUNOAŞTE INTERESELE: A-şi vedea de treburile proprii; A fi preocupat numai de foloasele lui personale; v. şi A-şi cunoaşte interesul. A-ŞI CUNOAŞTE INTERESUL: A-şi vedea de treburile proprii; A fi preocupat numai de foloasele lui personale; v. A-şi cunoaşte interesele, A-ŞI CUNOAŞTE LOCUL: A nu exagera; A se purta normal; A nu-şi lua nasul la purtat. A-ŞI CUNOAŞTE LUNGUL NASULUI: A avea simţul măsurii; A avea bună-cuviinţă; v. şiA-şi cunoaşte vârful nasului; A-şi şti lungul nasului; A-şi şti vârful nasului. A-ŞI CUNOAŞTE MARFA: A şti cu cine are de a face; v. şi A-şi cunoaşte naşul nepotul. A-ŞI CUNOAŞTE MESERIA: A fi bun specialist; A fi bun meseriaş. A-ŞI CUNOAŞTE NAŞUL NEPOTUL: A şti cu cine are de a face; v. A-şi cunoaşte marfa. A-ŞI CUNOAŞTE OCHII UNUL ALTUIA: A se cunoaşte bine; A şti fiecare totul despre celălalt. A-ŞI CUNOAŞTE VÂRFUL NASULUI: A avea simţul măsurii; A avea bună-cuviinţă; v. A-şi cunoaşte lungul nasului. A-ŞI CURĂŢA OBRAZELE (înv.): A se dezvinovăţi; A se scuza. A-ŞI CURMA VIAŢA: A se sinucide. ŞI DA ACORDUL: A fi de acord; A accepta; v. şi A-şi da asentimentul. A-ŞI DA ADEZIUNEA: A adera. A-ŞID AERE:A-şi da importanţă; A se crede om de valoare; A adopta o atitudine de superioritate; A-şi da importanţă; A fi îngâmfat. A-ŞI DA AERE DE...: A se purta ca...; A se pretinde..,. . A-ŞI DA AMĂRĂCIUNEA PE FAŢĂ: A se destăinui; A-şi povesti durerile vieţii sale. : 7 A-ŞI DA ^ ARĂMÂ'PE FAŢĂ: A-şi dezvălui adevăratul chip; v. A-şi arăta arama pe faţă. : A-ŞI D ASENTIMENTUL: A fi de acord;  accepta; v. A-şi da acordul A-ŞI DA AVIZUL: A se declara de acord; A aproba. A-ŞI DA BARBA PE MÂNA ALTUIA: A se lăsa la discreţia altuia; v. A-şi da barba pe mâna altuia; A-şi da părul pe mâna altuia. A-ŞI DA BARBA PE MÂNA CUIVA: A se lăsa la discreţia altuia; v. A-jf da barba pe mâna cuiva. A-ŞI DA BARIŞUL PE CEAFĂ: A se face de râs; A pierde ruşinea; A încălca regulile bunei-cuviinţe. A-ŞI DA BINECUVÂNTAREA: A binecuvânta; A accepta; A-şi da acordul; v. A da binecuvântarea. A-ŞI DA BINEŢE: A se saluta; v. şi A da bineţe, A-ŞI DA BUCATA DE LA GURĂ: A se lipsi de strictul necesar pentru a ajuta pe cineva; A da din puţinul ce are; v. şi A-şi da bucăţica de la gură; A-şi da şi bucata de la gură; A-şi da şi bucăţica de la gură; A-şi lua bucata de la gură; A-şi lua bucăţica de la gură; A-şi lua şi bucata de la gură; A-şi lua şi bucăţica de la gură; A-şi trage de la gură. A-ŞI DA BUCĂŢICA DE LA GURĂ: A se lipsi de strictul necesar pentru a ajuta pe cineva; v. A-şi da bucata de la gură. A-ŞI DA BUNĂ ZIUA: A se saluta; v. A da bună ziua. A-ŞI DA CAPUL: A se jertfi; A merge până la capăt. A-ŞI DA COATE: A râde de cineva. A-ŞI DA COATELE CU CINEVA: A-şi face semne cu cotul; A complota cu cineva; v. şi A-şi da coatele unul altuia; A-şi da coate unul altuia; A-şi da cu cotul unul altuia. A-ŞI DA COATELE UNUL ALTUIA: A-şi face semne cu cotul; A complota cu cineva; v. A-şi da coatele cu cineva. A-ŞI DA COATE UNUL ALTUIA: A-şi face semne cu cotul; A complota cu cineva; v. A-şi da coatele cu cineva. A-ŞI DA CONSIMŢĂMÂNTUL 714 A-ŞI DA CONSIMŢĂMÂNTUL: A fi de acord; A aproba. A-ŞI DA CONCURSUL: A participa; A contribui. A-ŞI DA CQPILULU DE SUFLET: A accepta să i se înfieze copilul. A-ŞI DA COPILUL LA ÎNVĂŢĂTURĂ: A-şi trimite copilul la şcoală, la studii. ; A-ŞI DA CU CĂLCÂIUL ÎN FUND: A alerga foarte repede; A fugi repede. A-ŞI DA CU COTUL UNUL ALTUIA: A-şi face semne cu cotul; A complota cu cineva; v. A-şi da coatele cu cineva. A-ŞI DA CU DEGETULÎN OCHL A nu vedea la doi paşi; A fi întuneric beznă. A-ŞI DA CU GÂNDUL: A-şi da cu părerea; A-şi exprima părerea. A-ŞI DA CUIVA INIMA: A se îndrăgosti de cineva. A-ŞI DA CU OCHU DE CINEVA: A întâlni pe cineva. A-ŞI DA CU PĂREREA: A crede; A opina; A considera că... \v.Afi de părere. A-ŞI DA CU PRESUPUSUL (fam.): A presupune; A-şi da cu părerea. A-ŞI DA CUPUMNII ÎN CAP:  nu mai putea de necaz; A regreta foarte mult. A-ŞI DA CU SOCOATĂ (pop.): A fi de părere; A crede; A medita; A cugeta; A se gândi; v. şi A-şi da cu socoteală. A-ŞI DA CU SOCOTEALĂ: A fi de părere; A crede; A medita; A cugeta; A se gândi; v. şi A~şi da cu socoată. ■ ■ ■ A-ŞI DA CUVÂNT: A promite solemn; a se angaja; A se înţelege; A se vorbi; v. şi A-şi da cuvântul A-ŞI DA CUVÂNT ÎN DE SINE (înv.): A se înţelege cu cineva; A cădea la învoială cu cineva; v. A face cuvânt în de sine. A-ŞI DA CUVÂNTUL: A promite solemn; A se angaja; A se înţelege; A se vorbi; v. A-şi da cuvânt. A-ŞI DA CUVÂNTUL DE ONOARE: A-şi pune onoarea; A-şi pune obrazul; A garanta. A-ŞI DĂ DEMISIA: A demisiona; v. şi A-şi prezenta demisia. A-ŞI DĂDE NAŞUL: A da peste cineva pe care nu-1 poţi amăgi, înşela birui cu una, cu două; v. A da de naşul A-ŞI DA DE SUFLET: A-şi da de pomană încă din viaţă. A-ŞI DA DIN INIMĂ: A se dărui cu totul; A-şi face daruri cu bucurie. A-ŞI DA DIN MANĂ:: A;da de pomană; A fi damic. A-ŞI DA DIN OCHI: A fi zgârcit. A-ŞI DA DRUMUL: A-şi învinge emoţiile, timiditatea, tracul; A se dezlănţui. A-ŞI DA DRUMUL GURII: A spune tot ce ştie; A vorbi exagerat de mult; v. şi A-şi da drumul la glas; A-şi da drumul la gură; A-şi da drumul la limbă; A-şi da drumul la muzicuţă; A-şi da drumul la tot ce ştie. A-ŞI DA DRUMUL LA GLAS: A spune tot ce ştie; A vorbi exagerat de mult; v. A-şi da drumul gurii A-ŞI DA DRUMUL LA GURĂ: A spune tot ce ştie; A vorbi exagerat de mult; v. A-şi da drumul gurii. A-ŞI DA DRUMUL LA LIMBĂ: A spune tot ce ştie; A vorbi exagerat de mult; v. A-şi da drumul gurii. A-ŞI DA DRUMUL LA MUZICUŢĂ: A spune tot ce ştie; A vorbi exagerat de mult; v. A-şi da drumul gurii , A-ŞI DA DRUMUL LA TOT CE ŞTIE: A spune tot ce ştie; A vorbi exagerat de mult; v. A-şi da drumul gurii A-ŞI DA DRUMUL LA VORBĂ: A vorbi fără reţinere. A-ŞI DA DUHUL: A da ortul popii; A muri; v. şi A-şi da sufletul; A-şi da sufletul (din ea, din ei). Ă-ŞI DĂ FOC LA GEAMANTAN (fam.): A-şi crea necazuri, neplăceri; v. şi A-şi da foc la valiză. A-ŞI DA FOC LA VALIZĂ (fam.): A-şi crea necazuri, neplăceri; v.A-şi da foc la geamantan. A-ŞI DA FRÂU LIBER GÂNDURILOR: A se gândi la toate; A medita; a cugeta despre toate. A-ŞI DA FRÂU LIBER POFTELOR; A nu se mai reţine; A-şi împlini toate poftele. A-ŞI DA GÂNDURILE PE FAŢĂ: A-şi exprima gândurile; A spune ce gândeşte. A-ŞÎ DAiGHIONTTURI: ;A-şi face semne unul altuia; A face atent unul pe altul. A-ŞI DA GIRUL: A garanta; A gira; v. A da gir. ' A-ŞI DA GLAS CU CINEVA: A se înţelege cu cineva. -;;a:.Kv A-ŞI DA IFOSE: A se crede important; A-şi da aere; v. şi A-şi da importanţă; A umbla cu ifose. A-ŞI DA IMPORTANŢĂ: A se crede impor-tant; A-şi da aere; v. A-şi da ifose. A-ŞI DA INTERESUL: A se preocupa; A depune efort. A-ŞI DA ÎN CAP: A-şi face singur rău. A-I DA fNi OBRAZ: A-i:reproşa; A-l insulta. A-ŞI DA ÎN PÂRTIE (reg.): A se face om de treabă; A se da pe brazdă, A-ŞI DA ÎN PETEC (fam.): A-şi arăta, Ură voie, cusururile; A-şi da arama pe faţă; v. şi A-şi da în petic; A-şi da în petic ca ţiganul. A-ŞI DA ÎN PETIC (fam.): A-şi arăta, fără voie, cusururile; A-şi da arama pe faţă; v. A-şi da în petec. A-ŞI DA ÎN PETIC CA ŢIGANUL (fam.): A-şi arăta, fără voie, cusururile; A-şi da arama pe faţă; v. A-şi da în petec. A-ŞI DA ÎNTÂLNIRE: A stabili o întâlnire; A fixa locul şi ora întâlnirii. A-ŞI DA ÎN TEAPĂ (reg.): A reveni la vechile obiceiuri; A-şi da în petic. A-ŞI DALAŞTINA (pop.): A-şi da seama. A-ŞI DA LEŢCAIA DE ANAFXÎRĂ A-şi cheltui şi ultimul ban; v. A-şi cheltui leţcaia de nafură. 715 A-ŞI DĂ TOATĂ OSTENEALA A-ŞIDA MARE OSTENEALĂ: A depune toate eforturile; A se strădui; v. şi A-şi da osteneala; A-şi da osteneală; A-şi da toată osteneala; A-şi da toată osteneală. A-ŞI DA MĂSURA: A arăta tot ce poate. A-ŞI DA MÂNA (CU CINEVA): A se uni prin căsătorie; A colabora cu cineva; A se alia; A se saluta cu o strângere de mână; A strânge mâna cuiva In semn de salut sau de împăcare; v. A da mâna (cu cineva). A-ŞI DA MULTĂ OSTENEALĂ: A depune eforturi mari; A munci mult. A-ŞI DA NATRA CU CINEVA (reg.): A se certa la cuţite cu cineva; A trage o mamă de bătaie cuiva; v. A da natra cu cineva, A-ŞIDA : NATRA PE n CINE VA (reg.): A se certa la cuţite cu cineva; A trage o mamă de bătaie cuiva; v.Ada natra cu cineva. A-ŞI DA NATRELE CU CINEVA (reg.): Ase certa la cuţite cu cineva; A trage o mamă de bătaie cuiva; v. A da natra cu cineva. A-ŞI DA NATRELE PE CINEVA (reg.): A se certa la cuţite cu cineva; A trage o mamă de bătaie cuiva; v. A da natra cu cineva. A-ŞI DA NĂVALĂ: A năvăli; A veni, a intra brusc; A veni, a intra grămadă. A-ŞI DA OBOLUL: A contribui cu un mic ajutor; v. A-şi aduce obolul. A-ŞI DA OBŞTESCUL SFÂRŞIT: A deceda; A muri; v. şi A-şi da sfârşitul. A-ŞI DA OCHII PESTE CAP: A cocheta; A fi la un punct de a muri; A leşina; A muri. A-ŞI DA ODĂJDnLE (reg.): A-şi da sufletul; A muri. A-ŞI DA O PĂRERE: A crede; A opina; A considera că... ; A-şi da cu presupusul; y.-A fi de părere. A-ŞI DA ORTUL POPH: A deceda; v. şi A-şi da pielea popii. A-ŞI DA OSTENEALA: A depune toate eforturile; A se strădui; v. A-şi da mare osteneală. A-ŞI DA OSTENEALĂ: A depune toate eforturile; A se strădui; v. A-şi da mare osteneală. A-ŞI DA OTPUSTUL (înv., pop): A muri A-ŞI DA PARAUA DE ANAFURA: A-şi cheltui şi ultimul ban; v. A-şi cheltui leţcaia de nafură. A-ŞI DA PAROLA (înv.): A se angaja solemn; A da ordin; A ordona; v. şi A da parola2. A-ŞI DA PAROLA DE ONOARE (înv.): A se angaja solemn; A da ordin; A ordona; v. A da parola2. A-ŞI DA PAROLĂ (înv.): A se angaja solemn; A da ordin; A ordona; v. A da parola2. A-ŞI DA PAROLĂ DE ONOARE (înv.): A se angaja solemn; A da ordin; A ordona; v. A da parola2. ^:v·: A-Şl DA PĂREREA: A crede; A opina; A considera că...; v. A fi de părere. A-ŞI DA PĂRUL PE MÂNA ALTUIA: A se lăsa la discreţia altuia; v. A-şi da barba pe mâna cuiva. A-ŞI DA PEDEAPSĂ: A pedepsi; A sancţiona. A-ŞI DA PESTE NAŞUL: A da peste cineva pe care nu-1 poţi amăgi, înşela birui cu una, cu două; v. A da de naşul. A-ŞI DA PIELEA POPII: A deceda; v. A-şi da ortul popii. A-ŞI DA POALELE PESTE CAP: A depăşi limitele bunei voinţe; A-şi da arama pe faţă; v. şi A-şi pune poalele în cap; A-şi pune poalele în dinţi; A-şi ridica poalele în cap. A-ŞI DA PROSTIA PE FAŢĂ: A face prostii; A se purta ca un prost. A-ŞI DA PUMNII: A se pedepsi singur; A se considera vinovat. A-ŞI DA RĂSUFLAREA: A muri; v. şi A-şi da răsuflarea de pe urmă. A-Şl DA RĂSUFLAREA DE PE URMĂ: A muri; v. A-şi da răsuflarea. A-ŞI DA SÂNGELE (PENTRU CINEVA SAU CEVA): A se sacrifica; A-şi da viaţa pentru cineva sau ceva; v. şi A-şi jertfi sângele (pentru cineva sau ceva); A-şi vărsa sângele (pentru cineva sau ceva). A-ŞI DA SEAMA: A fi conştient; A realiza; v. şi A-şi da seamă; A-şi lua seama; A-şi trage seama; A trage de seamă. A-ŞI DA SEAMĂ: A fi conştient; A realiza; v. A-şi da seama. A-ŞI DA SFÂRŞITUL: A deceda; A muri; v. A-şi da obştescul sfârşit. A-ŞI DA SILINŢA: A e sili; A se strădui; v. şi A avea mare silinţă. A-ŞI DA SOCOTEALA: A înţelege ca.... A-ŞI DA SPRIJINUL: A sprijini; A acorda sprijin, ajutor, A-ŞI DA SUFLAREA: A muri; v. şi A-şi da suflarea de pe urm ă. A-ŞI DA SUFLAREA DE PE URMĂ: A muri; v. A-şi da suflarea. A-ŞI DA SUFLETUL (DIN EA, DIN EL): A da ortul popii; A murii; v. A-şi da duhul. A-ŞI DA ŞI BUCATA DE LA GURĂ: A se lipsi de strictul necesar pentru a ajuta pe cineva; v. A-şi da bucată de la gură. A-ŞI DA ŞI BUCĂŢICA DE LA GURĂ: A se lipsi de strictul necesar pentru a ajuta pe cineva; v, A-şi da bucata de la gură. A-ŞI DA ŞI CĂMAŞA DE PE EL: A fi foarte darnic; v. şi A-şi da şi haina de pe el; A-şi da şi inima de pe el; A-şi da şi sufletul; A-şi da şi sufletul pentru.... A-ŞI DA ŞI HAINA DE PE EL: A fi foarte damic; v. A-şi da şi cămaşa de pe el. A-ŞI DA ŞI INIMA DE PE EL: A fi foarte darnic; v. A-şi da şi cămaşa de pe el. A-ŞI DA ŞI SUFLETUL: A fi foarte darnic; v. A-şi da şi cămaşă de pe el. A-ŞI DA ŞI SUFLETUL PENTRU...: A ii foarte darnic; v. A-şi da şi căjnaşa de pe el. A-ŞI DA TOATĂ OSTENEALA: A depune toate eforturile; A se strădui; v. A-şi da mare osteneală. A-ŞI DA TOATĂ OSTENEALA 716 A-ŞI DA TOATĂ OSTENEALA: A depune toate eforturile; A se strădui; v. A-şi da mare osteneală. A-ŞI DA TOATĂ SILINŢA: A se sili; A se strădui; v. şi A avea mare silinţă. A-ŞI DA TOATĂ TRUDA: A depune toată silinţa, toată strădania; A se strădui; v. şi A-şi da truda A-ŞI DA TOATE SILINŢELE: A se sili; A se strădui; v. şi A avea mare silinţă. A-ŞI DA TON: A-şi da aere. A-ŞI DA TRUDA: A depune silinţa, strădania; A se strădui; v. şi A-i da toată truda. A-ŞI DA ULTIMA SUFLARE: A deceda; v/şi A-şi da ultimul suspin. A-ŞI DA ULTIMUL BAN: A cheltui ultimul ban; A rămâne fără niciun ban. A-ŞI DA ULTIMUL SUSPIN: A deceda; v. A-şi da ultima suflare. A-ŞI DA VALOSUL (pop;): A-şi spune taina. A-ŞI DA VÂNT: A lua viteză; A lua avânt. A-ŞI DA VIAŢA: A fi ucis; A depune eforturi enorme; A face tot posibilul. A-ŞI DA VIAŢA PENTRU CINEVA, CEVA: A depune eforturi enorme, a face tot posibilul pentru cineva sau ceva. A-ŞI DA ZIUA BUNĂ: A se saluta; v. /I da bună ziua. A-ŞI DECLINA COMPETENŢA: A declara că nu are dreptul, pregătirea pentru a face ceva. A-ŞI DECLINA NUMELE: A se prezenta; A-şi spune numele. A-ŞI DECLINA RĂSPUNDEREA: A se spăla pe mâini de orice răspundere. A-ŞI DEPĂNA AMINTIRILE: A povesti din aducere aminte. A-ŞI DEPUNE BILANŢUL: A da socoteală; A-şi prezenta situaţia financiara; A trage concluzii asupra activităţii sale. A-ŞI DESCĂRCA ALEANUL INIMII (ASUPRA CUIVA): A se confesa; A se destăinui cuiva; A-şi spune ofurile cuiva; A-şi revărsa supărarea asupra cuiva; A mustra, a certa pe cineva; v. şi A-şi descărca inima (asupra cuiva) ; A-şi descărca sufletul (asupra cuiva). A-Şl DESCĂRCA INIMA (ASUPRA CUIVA): A se confesa; A se destăinui cuiva; A-şi spune ofurile cuiva; A-şi revărsa supărarea asupra cuiva; A mustra, a certa pe cineva; v. A-şi descărca aleanul inimii. A-ŞI DESCĂRCA INIMA DE CEVA: A spune tot ce ştie despre ceva; v. şi A-şi descărca sufletul de ceva. A-ŞI DESCĂRCA MÂNIA ;(ASUPRA CUIVA): A-şi revărsa mânia asupra cuiva; - A-ŞI DESCĂRCA SUFLETUL (ASUPRA CUIVA): A se confesa; A se destăinui cuiva; A-şi spune ofurile cuiva; A-şi revărsa supărarea asupra cuiva; A mustra, a certa pe cineva; v. A-şi descărca aleanul inimii. A-ŞI DESCĂRCA SUFLETUL DE CEVA: A spune tot ce ştie despre ceva; v. şi A-şi descărca inima de ceva. A-ŞI DESCĂRCA TOLBA: A aduce veşti; A povesti tot ce ştie. A-ŞI DESCHIDE AMÂNDOUĂ UŞILE: A primi pe cineva cu mare bucurie; v. şi A-,si deschide larg amândouă uşile; A-şi deschide larg uşile. A-ŞI DESCHIDE BINE URECHILE: A asculta cu mare atenţie; A fî foarte atent la c e se spune. A-ŞI DESCHIDE DRUM: A-şi face drum; A înainta prin mulţime; A-şi deschide calea; A se strecura. A-ŞI DESCHIDE INIMA: A se destăinui; v. şi A-şi deschide inima la mine; A-ŞI DESCHIDE INIMA LA MINE: A se destăinui; v. A-şi deschide inima. A-ŞI DESCHIDE LARG AMÂNDOUĂ UŞILE: A primi pe cineva cu foarte mare bucurie; v. şt A-şi deschide larg amândouă uşile. A-ŞI DESCHIDE LARG UŞILE: A primi pe cineva cu foarte mare bucurie; v. şi A-şi deschide larg amândouă uşile. A-ŞI DESCHIDE OCHII ÎN PATRU: A fi cu mare băgare de seamă; v. A fi cu ochii în patru. A-ŞI DESCHIDE OCHII BINE: A se uita bine; A se holba. A-ŞI DESCHIDE OCHII ŞI URECHILE ÎN PATRU: A fr cir märe băgare de seamă; v. A fi cu ochii în patru. A-ŞI DESCHIDE SUFLETUL: A-şi manifesta toată bunătatea; toată dragostea. A-ŞI DESCHIDE URECHILE: A deveni atent la ce auzea; v. şi A deschide urechile în patru. A-ŞI DESCHIDE 1TRECHILE ÎN PATRU: A deveni atent la ce auzea; v. şi A deschide urechile. A-ŞI DESCHIDE UŞILE: A fi primitor, ospitalier; A fi bucuros de oaspeţi. A-ŞI DESFACE ARIPILE: A-şi lua zborul; A pleca. Ă-ŞI DESFACE BĂIERELE PUNGII: A da bani cuiva; A fi darnic, generos; A plăti; v. şî A-şi desface punga; A-şi dezlega punga. A-ŞI DESFACE PUNGA: A da bani cuiva; A ii darnic, generos; v. A-şi desface baierele pungii. Ă-ŞI DESFĂTA OCHII CU CEVA: A se uita la ceva cu admiraţie, cu mare plăcere. A-ŞI DESFĂTA PRIVIREA: A se delecta privind; A simţi o mare plăcere privind. A-ŞI DEZLEGA BAIERELE INIMII: A se destăinui; A se confesa; A vorbi. A-ŞI DEZLEGA BAIERELE PUNGII: A ca bani cuiva; A fi darnic, generos; A plăti; v. A-şi desface baierele pungii. A-ŞI DEZLEGA PUNGA: A da bani cuiva; A fi darnic, generos; A plăti; v. A-şi desface baierele pungii. A-ŞI DEZLEGA SACUL: A începe să vorbească; A spune tot ce ştie; A se destăinui; (regi-) A fata; A naşte; v. A dezlega sacul. 717 Â-ŞI FACE DE CĂPĂTÂI A-ŞI DEZMORŢI PICIOARELE: A face o scurtă plimbare; A se plimba puţin. A-ŞI DISPUTA MÂNA CUIVA: (Despre bărbaţi)'. A concura la mâna unei fete. A-ŞI DORI BUNĂ ZIUA: A se saluta; v. A da bună ziua. A-ŞI DORI ZIUA BUNĂ: A se saluta, v. Ada bună ziua, ·.■ ^ A-ŞI DREGE GÂTLEJUL: A bea un pahar de băutură.;. Â-ŞI DREGE GLASUL: A tuşi uşor înainte de a vorbi; v. şi A-şi drege vocea. A-ŞI DREGE GUSTUL: A mânca sau a bea ceva pentru a-şi îndepărta un gust neplăcut. : r - A-ŞI DREGE VOCEA: A tuşi uşor înainte de a vorbi; v. A-şi drege glasul. A-ŞI DUCE AMARUL: A trăi greu. A-ŞI DUCE CRUCEA: A îndura o mare suferinţă; v. şi A-şi purta crucea. A-ŞI DUCE: NASUL UNDEVA: A răspunde pentru ceva; A garanta ceva; A îndura ruşine pentru ceva. A-ŞI DUCE POVARA: A-şi purta crucea. A-ŞI DUCE SINGUR CRUCEA: A-şi purta singur greutăţile; A nu avea ajutor de la nimeni. A-ŞI DUCE TRAIUL (pop.): A trăi; A-şi duce, a-şi petrece viaţa într-un anumit fel; A duce un anumit trai; v. şiA-ji duce veacul; A-şi duce zilele; A-şi face veacul; A-şi petrece veacul; A-şi trece veacul; A-ţi ţine zilele. A-ŞI DUCE VEACUL (pop.): A trăi; A-şi duce, a-şi petrece viaţa într-un anumit fel; A duce un anumit trai; v. A-şi duce traiul. A-ŞI DUCE ZILELE (pop.): A trăi; A-şi duce, a-şi petrece viaţa într-un anumit fel; A duce un anumit trai; \.A-şi duce traiul. A-ŞI DUDUI MUIEREA: A-şi izgoni femeia. A-ŞI EXPRIMA PĂREREA:A-şi da cu părerea; A-şi spune punctul de vedere. Â-ŞI EXPUNE CUIVA PUNCTUL SĂU: DE VEDERE: A-şi exprima părerea; A spune ce crede el. A-ŞI EXPUNE VIAŢA: A-şi pune viaţa în pericol; A se expune. A-ŞI FACE ADVERSARUL ŞAH-MAT: A-şi învinge adversarul; A obţine o victorie. A-ŞI FACE APARIŢIA: A apărea; A se i vi. A-ŞI FACE AVEREA PERE-MERE (reg.): A- i risipi averea; v. şi A-şi face pere-mere. A»ŞI FACE BAGAJELE: A se pregăti de plecare. A-ŞI FACE BAGAJUL: A se pregăti de drum. A-ŞI FACE BARBA: A-şi tunde barba; A se bărbieri. A*ŞI FACE BINEŢE: A face un act de bunătate; A face cuiva un bine, A-ŞI FACE BLESTEM CU CINEVA: A trata rău pe cineva; A-l chinui; A-l maltrata. A-ŞI FACE BOALA CU CINEVA: A avea relaţii intime cu cineva; A face cuiva un rău. A-ŞI FACE BOALA PE PICIOARE: A nu boli la pat. A-ŞI FACE BURTA BUTA ŞI GURA PÂLNIE: A mânca şi a bea mult. A-ŞI FACE CALE: A căuta un pretext pentru a merge undeva; A-şi găsi de treabă undeva. A-ŞI FACE CAPUL CALENDAR: A-şi încărca memoria cu fleacuri; v. şi A-şi face capul ceaslov; A-şi face din cap calendar; A-şi face din cap ceaslov. A-ŞLFACE CAPUL CEASLOV: A-şi încărca memoria cu fleacuri; v. A-şi face capul calendar. A-ŞI FACE CĂMAŞA IZMENE: A da chix; A nu reuşi într-o afacere. A-ŞI FACE CHEFUL: A-şi împlini, a-şi satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A-ŞI FACE CHEFURILE: A-şi împlini, a-şi satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A-ŞI FACE CHIP CIOPLIT: A se închina ia idoli. A-ŞI FACE COADA COLAC: A se codi; A o şterge pe furiş pentru a scăpa de răspundere; v. A-şi face coada roată. A-ŞI FACE COADA ROATĂ: A se codi; A o şterge pe furiş pentru a scăpa de răspundere; v. şi A-şi face coada colac. A FACE COADĂ: Aaştepta să-i vină rândul; v. şi A sta la coadă. A-ŞI FACE CRUCE: A se închina; v. A face cruce1. A-ŞI FACE CRUCE CU STÂNGA: A se mira peste măsură; A fi surprins, uluit; A cobi; A prevesti a rău. A-ŞI FACE CUIB (UNDEVA): A se stabili; A se aciuia undeva. A-ŞI FACE CUIB ÎN CUIBUL ALTUIA: A trăi cu femeia altuia. ■■ ■ A-ŞI FACE CURAJ: A se îmbărbăta; A-şi lua inima în dinţi. A-ŞI FACE CUVÂNT CU CINEVA: A sta de vorbă cu cineva; A se înţelege cu cineva. :A-rŞI FACE DAMBLAUA: A-i împlini, a-şi satisface capriciile, dorinţele, poftele, voia; v. A face cheful (cuiva). A-ŞI FACE DATORIA: A-şi îndeplini datoriile, obligaţiile. A-ŞI FACE DE CAP: A se comporta scandalos; A se destrăbăla; A comite fapte periculoase; A se ţine de prostii; A face blestemăţii; A se destrăbăla; v. şi A-şi face de cap şi de ciolane; A-şt face de ciolane. A-ŞI FACE DE CAP CU CINEVA: A se destrăbăla amândoi. A-ŞI FACE DE CAP ŞI DE CIOLANE: A se comporta scandalos; A se destrăbăla; A comite fapte periculoase; A se ţine de prostii; A face blestemăţii; A se destrăbăla; v. A-şi face de cap. A-ŞI FACE DE CĂPĂTÂI: A se căsători; A-şi face un rost. A-ŞI FACE DE CIOLANE 718 A-ŞI FACE DE CIOLANE: A se comporta scandalos; A se destrăbăla; A comite fapte periculoase; A se ţine de prostii; A face blestemăţii; v. A-şi face de cap. A-ŞI FACE DE DRAGOSTE: A-şi face vrăji pentru dragoste. :: A-ŞI FACE DE LUCRU (CU CINEVA SAU CU CEVA): A-şi pierde vremea cu fleacuri; A părea că „ lucrează; A-şi găsi o treabă lipsită de importanţă; A-şi face singur încurcături. A-ŞI FACE DE MĂRIT (pop.): A face de râs. A-ŞI FACE DE NĂJIT freg.j: A căuta ceartă; A căuta bătaie. A-ŞI FACE DE NOROC: A face descântece, vrăji. A-ŞI FACE DE PETRECANIE; (fam,): A se sinucide; v. şi A-şi face de seamă. A-ŞI FACE DE RÂND (reg.): A avea, a-şi face timp; v. A avea rând. A-ŞI FACE DE SEAMĂ (reg.;: A se îngrijora; A se sinucide; v. A-şi face de petrecanie. A-ŞI FACE DE TREABĂ (CU CEVA): A-şi găsi de lucru cu ceva; A-şi trece timpul cu ceva; v. A fi în treabă (cu ceva). A-ŞI FACE DE URÂT: A se distra; A-şi alunga plictiseală.'.'.·: A-ŞI FACE: DE VORBĂ (CU ■ CINEVA): A discuta cu cineva; A-şi găsi subiect de conversaţie. A-ŞI FACE DIN CAP CALENDAR: A-şi încărca memoria cu fleacuri; v. A-şi face capul calendar. A-ŞI FACE DIN CAP CEASLOV: A-şi încărca memoria cu fleacuri; v. A-şi face capul calendar. A-ŞI FACE DRUM: A răzbi în viaţă; A-şi face o situaţie bună; A-şi croi un drum propriu, o cale proprie; v. A-şi face drum în viaţă; A-şi face un drum; A-şi face un drum în viaţă; A-şi găsi drum; A-şi găsi drum în viaţă; A-şi găsi un drum; A-şi găsi un drum în viaţă. A-ŞI FACE DRUM CU COATELE: A parveni ; v. A-şi croi drum cu coatele. A-ŞI FACE DRUM lN VIAŢĂ: A răzbi în viaţă; A-şi face o situaţie bună; A-şi croi uni drum propriu, o cale proprie; v. A-şi face un drum. A-ŞI FACE DRUM NOU: A-şi croi un drum nou, o cale nouă în viaţă; A-şi alege o altă cale în viaţă; A-şi schimba direcţia; v. şi A-şi face drum nou în viaţă; A-şi face un drum nou; A-şi face un drum nou în viaţă; A-şi găsi drum nou; A-şi găsi drum nou în viaţă; A-şi găsi propriul drum; A-şi găsi un drum nou; A-şi găsi un drum nou în viaţă. . A-ŞI FACE DRUM NOU ÎN VIAŢĂ: A-şi croi un drum nou, o cale nouă în viaţă; A-şi alege o altă cale în viaţă; A-şi schimba interesele; v. A-şi face drum nou. A-ŞI FACE EFECTUL: A avea efectul; A se simţi. A-ŞI FACE FEL DE FEL DE GÂNDURI: A se gândi la toate; A avea bănuieli; A nu avea încredere; A-i trece prin cap tot felul de idei. A-ŞI FACE FELUL: A-şi face cheful, poftele, mendrele; A se sinucide. A-ŞI FACE GÂNDURI: A-şi face griji; A se îngrijora; v. şi A-şi face închipuiri. A-ŞI FACE GÂNDURI NEGRE: A nu mai avea încredere în viitor; A fi tare dezamăgit; A nu avea nicio speranţă. A-ŞI FACE GEAMANTANUL: A se pregăti de drum. - .v ;· A-ŞI FACE GHETE DE PORUNCIALĂ: A-şi comanda ghete la cizmar. A-ŞI FACE GRIJĂ: A-şi face griji; A se îngrijora; v. A face grijă. A-ŞI FACE GRIJI: A-şi face griji; A se îngrijora; v. A face grijă. A-ŞIFACE GURA PÂLNIE: A bea mult. A-ŞI FACE GUSTUL: A-şi satisface o dorinţă, o poftă, un chef; v. şi A-şi face un gust. A-ŞI FACE IDEE (DESPRE CINEVA SAU CEVA): A-şt forma o impresie, o părere sumară despre cineva sau ceva; A-şi închipui; A-şi imagina; v. şi A-şi face o idee (despre cineva sau ceva). ■ A-ŞI FACE IDOL DIN CINEVA, CEVA: A-şi manifesta o mare iubire pentru cineva sau ceva; A transforma pe cineva sau ceva într-un idol. A-ŞI FACE ILUZII: A-şi face speranţe zadarnice; A se amăgi cu lucruri irealizabile; A spera neîntemeiat. A-ŞI FACE INIMĂ AMARĂ A se mâhni; A se întrista; A se supăra; A se enerva; v. şi A-şi face inimă rea; A-şi face inima rea degeaba. A-ŞI FACE INIMĂ BUNĂ: A se bucura. A-ŞI FACE INIMĂ REA: A se mâhni; A se întrista; A se supăra; A se enerva; v. A-şi face inimă amară. A-ŞI FACE INIMĂ REA DEGEABA: A se mâhni; A se întrista; A se supăra; A se enerva; v. A-şi face inimă amară. A-ŞI FACE INTERESELE: A fi preocupat numai de propriile interese, de propriile treburi sau afaceri. A-ŞI FACE ÎNCHIPUIRI: A-şi face griji; A se îngrijora; v. A-şi face gânduri. A-ŞI FACE ÎNSUŞI SEAMA: A se sinucide; v. şi A-şi face singur seama. A-ŞI FACE JOCUL: A acţiona în propriul său interes. A-ŞI FACE LECŢIILE: A învăţa; A-şi face datoria. A-ŞI FACE LEGĂTURI: A-şi face prieteni noi; A-şi face cunoştinţe noi. A-ŞI FACE LEGE: A face cum crede el. că e bine; A face totul după capul său; A lucra în felul lui. A-ŞI FACE LOC: A-şi croi drum. A-ŞI FACE LOC CU COATELE: A lupta, a se strădui pentru a-şi atinge scopul; A-şi face loc dând din coate. 719 A-ŞI FACE PARTE DIN.. A-ŞI FACE MĂSURI (reg.): A chibzui; A judeca; v. A-şi lua măsuri. A-ŞI FACE MĂTURĂ: A face ordine; A alunga; A izgoni. A-ŞI FACE MÂINILE PÂLNIE: A-şi pune palmele în formă de pâlnie la gură pentru a fi auzit sau la ureche pentru a auzi mai bine; v. şi A-şi face mâinile pâlnie la gură; şi A-şi face mâinile pâlnie la ureche; A-şi face palmele pâlnie; A-şi face palmele pâlnie la gură; A-şi face palmele pâlnie ureche A-ŞI FACE MÂINILE PÂLNIE LA GURĂ: A-şi pune palmele în formă de pâlnie la gură pentru a fi auzit mai bine; v. A-şi face mâinile pâlnie. A-ŞI FACE MÂINILE PÂLNIE LA URECHE: A-şi pune palmele în formă de pâlnie la ureche pentru a auzi mai bine; v. A-şi face mâinile pâlnie. A-ŞI FACE MÂNA GREBLĂ: A aduna, a strânge cu mâna; A lua tot; A se zgârci. A-ŞI FACE MÂNĂ BUNĂ (CU CINEVA) (înv.): A se pune bine cu cineva. ; A-ŞI FACE MÂNĂ BUNĂ LA CINEVA: A ajuta, a sprijini pe cineva; A fi ajutat; A fi sprijinit de cineva; v. şi A-şi face mână bună pe lângă cineva. A-ŞI FACE MÂNĂ BUNĂ PE LÂNGĂ CINEVA: A ajuta, a sprijini pe cineva; A fi ajutat; A fi sprijinit de cineva; v. şi A-şi face mână bună la cineva. A-ŞI FACE MENDRELE: A-şi face capriciile, chefurile, gusturile, poftele; A-şi bate joc; A necinsti; A viola o fată, o femeie; v. şi A-şi face mendrele cu cineva; A-şi face toate mendrele; A-şijuca mendrele; A-şi juca toate mendrele. A-ŞI FACE MENDRELE CU CINEVA: Ă-şi face capriciile, chefurile, gusturile, poftele; A-şi bate joc; A necinsti; A viola o fată, o femeie; v. A-şi face mendrele. A-ŞI FACE MENDRELE DIN...: A-şi face capriciile, chefurile, gusturile, poftele din.... A-ŞI FACE MILĂ DE CINEVA (CU CINEVA; DE CINEVA): A se îndura; A se milostivi cu cineva, de cineva. A-ŞI FACE MILĂ ŞI POMANĂ (CU CINEVA): A se îndura de cineva; A face un bine cuiva; v. şi A-şi face o pomană; A-şi face pomană. A-ŞI FACE MILITĂRIA: A impune disciplina; A face ordine. A-ŞI FACE MOARTE: A se sinucide; A se frământa; A se da de ceasul morţii; v. şi A-şi face moarte cu mâna lui; A-şi face moarte el însuşi; A-şi face moarte singur. A-ŞI FACE MOARTE CU MÂNA LUI: A se sinucide; A se frământa; A se da de ceasul morţii; v. A-şi face moarte. A FACE MOARTE DE OM: A omorî. A-ŞI FACE MOARTE EL ÎNSUŞI: A se sinucide; A se frământa; A se da de ceasul morţii; v. A-şi face moarte. A-ŞI FACE MOARTE SINGUR: A se sinu- cide; A se frământa; A se da de ceasul morţii; v. A-şiface moarte. A-ŞI FACE MUSTAŢA ÎN PANTOFI: A-şi lustrui oglinda pantofi. A-ŞI FACE MUSTRĂRI DE CONŞTONŢĂ: A regreta; A-i părea rău; A se simţi vinovat;  se simţi neplăcut. A-ŞI FACE NADĂ: A-şi face un obicei; v. A face nadă. - A-ŞI FACE NASUL MĂTURĂ: A-şi pierde omenia; A deveni un linge-blide. Ă-ŞI FACE NĂLUCĂ: A se speria; A-şi face iluzii; A i se năzări; v. şi A-şi lua năluca. "A-ŞI FACE NĂSĂRÂMBA PE MÂNCARE: A refuza mâncarea din cauza unei supărări; A se supăra pe mâncare. Ă-ŞI FACE NERVI DE POMANĂ: A nu avea motiv să se necăjească. Ă-ŞI FÂCE NORMA: A-şi executa obligaţiile; A-şi face datoria; v. şi A-şi face numărul Ă-ŞI FACE NUMĂRUL: A- şi executa obligaţiile; A-şi face datoria; v. A-şi face norma. A-ŞI FACE NUME: A deveni un om vestit, cunoscut, apreciat. A-ŞI FACE NUME BUN: A deveni un om vestit, stimat, apreciat, elogiat. : A-ŞrFĂCE NUME RĂU: A se compromite; A se face de ruşine; A deveni un om de nimic. A-ŞI FACE OBRAZ: A se pune bine cu cineva; A se preface. - ■ - - - A-ŞI FACE OCHII ÎN PATRU: A se uita peste tot; A se uita atent; A-şi holba ochii în toate părţile. A-ŞI FACE OtHII ROATĂ: A se uita de jur-împrejur; A-şi roti privirea \v. A face ochii roată. A-ŞI FACE OCHH ŞI URECHILE ÎN PATRU: A fi foarte atent la tot ce se petrece în jurul său. ' A-ŞI FACE O IDEE (DESPRE CINEVA SAU CEVA): A-şi forma o impresie, o părere sumară despre cineva sau ceva; A-şi închipui; A-şi imagina; v. A-şi face idee (despre cineva sau ceva). A-ŞI FACE O POMANĂ (CU CINEVA): A se îndura de cineva; A face un bine cuiva; v. A-şi face milă şi pomană. . Ă-ŞI FACE OSÂNDA: A ispăşi o pedeapsă. m-ŞPFACE OSÂNDĂ (CU CINEVA) (re#.): A se purta rău cu cineva. "A-ŞI FACE O SITUAŢIE: A-şi face un rost în viaţă ■" Ă-ŞI FACE PALMELE PÂLNIE: A-şi pune palmele în formă de pâlnie la gură pentru a fi auzit sau la ureche pentru a auzi mai bine; v. A-şi face mâinile pâlnie. A-ŞI FACE PALMELE PÂLNIE LA GURĂ: A-şi pune palmele în formă de pâlnie la gură pentru a fi auzit mai bine; v. A-şi face mâinile pâlnie. A-ŞI FACE PALMELE PÂLNIE LA URECHE: A-şi pune palmele în formă de pâlnie la ureche pentru a auzi mai bine; v. A-şi face mâinile pâlnie. A-ŞI FACE PARTE DIN...: A fi inclus în.... A-ŞI FACE PĂCAT CU CINEVA 720 A-ŞI FACE PĂCAT CU CINEVA: A face o faptă rea în dauna cuiva; A oropsi pe cineva; v. A face păcat cu cineva. Ă-ŞI FĂCE PĂCATE CU CINEVA: A face o faptă rea în dauna cuiva; A oropsi pe cineva; v. A face păcat cu cineva. Ă-ŞI FACE PĂRUL: A se coafa. A-ŞI FACE PE PARTE (reg.): A-şi face vrăji pentru aflarea ursitei. A-ŞI FACE PERE-MERE (reg.): A-şi risipi averea; v. A-şi face averea pere-mere. A-ŞI FACE PICIOARELE FUSE: A slăbi foarte tare. A-ŞI FACE PLANUL CA ŢIGANUL: A plănui ce nu poate realiza. A-ŞI FACE PLANURI MARI: A : se gândi la realizări mari; A plănui lucruri mari; A avea de gând să facă ceva mare. A-ŞI FACE PLATĂ (i/ivj: A se despăgubi; v. A i se face plată (cuiva). _ A-ŞI FACE PLĂCEREA: A-şi satisface plăcerile; A-şi împlini dorinţele. A-ŞI FACE PLINUL: A se sătura; A nu mai putea să mănânce sau să bea. A-ŞI FACE POFTĂ: A pofti; A-şi satisface o poftă; A face cum a poftit. A-ŞI FACE POFTĂ DE MÂNCARE: A se pregăti de mâncare; A bea o băutură înainte de mâncare. Ă-ŞI FACE POMANĂ (CU CINEVA): A se îndura de cineva; A face un bine cuiva; v. A-şi face milă şi pomană (cu cineva). Â-ŞI MCE PONOS CU CINEVA (pop.)i A avea neplăceri cu cineva. A-ŞI FACE POVARĂ (reg.): A se sătura A-ŞI FACE PRAF AVEREA:'A cheltui ţoală averea; Ă rămâne sărac, A-ŞI FACE PRAF BANII: A-şi cheltui toţi banii; A rămâne fără niciun ban. A-ŞI FACE PRILEJ CU... (înv.): A-şi ocupa timpul cu...; A se îndeletnici cu.... A-ŞI FACE PROCES DE CONŞTIINŢĂ: A-şi reproşa anumite atitudini sau acţiuni; v. şi A-şi face procese de conştiinţă. A-ŞI FACE PRQCS1SE DE CONŞTIINŢĂ: A-şi reproşa anumite atitudini sau acţiuni; v. A-şi face proces de conştiinţă. A-ŞI FACE RAPORT: A raporta; v. A da raport. A-ŞI FACE RAPORTUL: A raporta; v. A da raport. A-ŞI FACE RĂU SINGUR: A-şi provoca singur necazuri, probleme. A-ŞI FACE RÂND: A avea, a-şi face timp; v. A avea rând. A-ŞI FACE RÂS (DE CINEVA, CEVA) (înv., pop.): A-şi bate joc de cineva sau de ceva; A silui, a viola o femeie; v. şi A-şi face râs după.... A-ŞI FACE RÂS DUPĂ... (înv., pop.): A-şi bate joc de cineva sau de ceva; A silui, a viola o femeie; v. A-şi face râs (de cineva, ceva). A-ŞI FACE RECLAMĂ: A lăuda mult; A lăuda exagerat. A-ŞI FACE ROATĂ: A da ocol; A merge de jur împrejur. A-ŞI FACE RONDUL: A face un control; A da o raită; (mii.) A inspecta santinelele. A-ŞI FACE ROST (DE CEVA) A obţine; A procura ceva. : . A-ŞI FACE RUGA: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. A-ŞI FACE RUGĂCIUNEA: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. A-ŞI FACE RUGĂCIUNILE: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. A-ŞI FACE RUGILE: A se ruga; A se închina; v. A aduce ruga. A-ŞI FACE SÂNGE RĂU: A se mâhţii; A se întrista; A se supăra; A se enerva; v. A-şi face inimă amară. A-ŞI FACE SCRUPULE: A se frământa; A-şi pune probleme de conştiinţă privind o decizie, o acţiune. A-ŞIFACE SEAMA fpop.^ A se sinucide; v. şi A-şi face sieşi seama; A-şi face singur seama. A-ŞI FACI2 SEMN DE PACE: A se închina; v. şi A-şi face semnul crucii. A-ŞI FACE SEMNUL CRUCII: A se închina; v. A-şi face semn de pace. A-ŞI FĂpE SERVI CIUL MILITAR: A fi soldat; A-şi satisface stagiul militat. A-ŞI FACE SIESTA: A se odihni după prânz. · ■ Ă,şi face^ ^ sinucide; v. A-şi face seama. Ă-ŞI FACE SINGUR RĂU: Se enervează degeaba; v. şi A-şi face singur rău de pomană. A-ŞI FACE SINGUR RĂU DE POMANĂ: A se enerva degeaba; v, A-şi face singur rău. A-ŞI FACE SINGUR SEAMA: A se sinucide; v. A-şi face seama.. A-ŞI FACE Şp^GUR SPAIMA: A se speria singur; A-şi face singur probleme. A-ŞI FACE SILĂ (înv., reg.): A se sili; A se strădui; v. A face silă2. A-ŞÎFACE SOMNUL: A dormi. :,ArŞIFACEŞOCOTEALA:;A:chibzui; v. şiA-şi face socotelile. A-ŞI FACE SOCOTELILE: A chibzui; v. A-şi face socoteala. A-ŞI FACE SPAIMĂ: A se speria unul de altul şi a fugi. A-ŞI FACE STAGIUL: A fi în stagiu; A fi la începutul activităţii profesionale. A-ŞI FACE STARE: A-şi face avere. A-ŞI FACE SUMA: A strânge destul. ; A-ŞI FACE ŞĂNCĂLII (reg.): A se face de râs. A-ŞI FACE TABIETUL: A-şi satisface un gust devenit obicei zilnic. A-ŞI,FACE TESTAMENTUL: A transmite bunurile sale printr-un act testamentar. A-ŞI FACE TIMP: A avea timp; A dispune de timp. 721 A-ŞI FRĂMÂNTA CAPUL CU CEVA, PENTRU CEVA A-ŞI FACE TOALETA: A se găti spălându-se, pieptănându-se, îmbrăcându-se. A-ŞI FACE TOATE MENDRELE: A-şi face capriciile, chefurile, gusturile, poftele; A-şi bate joc; A necinsti; A viola o fată, o femeie; v. A-şi face mendrele. A-ŞI FACE TREABA: A-şi rezolva interesele; A-şi rezolva problemele; v. şi A-şi face trebile. A-ŞI FACE TREBA CU... (reg.): A se servi de...; A se folosi de.... A-ŞI FACE TREABA FĂRĂ BĂTAIE DE CAP: A lucra fără probleme; v. şi A-şi face treaba fără să-l doară capul. A-ŞI FACE TREABA FĂRĂ SĂ-L DOARĂ CAPUL: A lucra iară probleme; v. A-şi face treaba fără bătaie de cap. A-ŞI FACE TREABA IN DORUL LELII: A lucra de mântuială. A-ŞI FACE TREABĂ CU CEVA: A-şi găsi de lucru (cu ceva); A-şi trece timpul (cu ceva); v. A fi în treabă (cu ceva). A-ŞI FACE TREABĂ CU CINEVA: A avea de rezolvat ceva cu cineva; A-i păsa de cineva; (reg.) A avea relaţii de dragoste cu cineva; v. şi A avea treaba (cu cineva); A-şi prinde treabă A-ŞI FACE TREABĂ PÂNĂ ÎN TINDĂ: A face ceva pe jumătate; A lăsa neterminat ceva; v. A face treabă până în tindă. A-ŞI FACE TREABĂ PÂNĂ LA TINDĂ: A face ceva pe jumătate; A lăsa neterminat ceva; v. A face treabă până în tindă. A-ŞI FACE TREBURILE: A-şi rezolva interesele; A-şi rezolva problemele; v. şi A-şi face treaba. A-ŞI FACE TRECERE: A-şi face protecţie. A-ŞI FACE UN CĂPĂTÂI: A se însura; A-şi asigura existenţa. A-ŞI FACE UN CUCUI: A da cu capul de ceva tare. A-ŞI FACE UN DRUM: A răzbi în viaţă; A-şi face o situaţie bună; A-şi croi un drum propriu, o cale proprie; v. A-şi face drum. A-ŞI FACE UN DRUM ÎN VIAŢĂ: A răzbi în viaţă; A-şi face o situaţie bună; A-şi croi un drum propriu, o cale proprie; v. A-şi face drum. A-ŞI FACE UN DRUM NOU: A-şi croi un drum nou, o cale nouă în viaţă; A-şi alege o altă cale în viaţă; A-şi schimba interesele; v. A-şi face drum nou.. A-ŞI FACE UN DRUM NOU ÎN VIAŢĂ: A-şi croi un drum nou, o cale nouă în viaţă; A-şi alege o altă cale în viaţă; A-şi schimba interesele; v. Â-şi face drum nou.. A-ŞI FACE UNGHIILE: A-şi tăia, a-şi curăţa şi a-şi da unghiile cu lac. A-ŞI FACE UN GUST: A-şi satisface o dorinţă, o poftă, un chef; v. A-şi face gustul. A-ŞI FACE UN NUME: A ajunge cunoscut, vestit; A deveni celebru; A-şi face o carieră. A-ŞI FACE UN PUNCT DE ONOARE: A deveni renumit, celebru, apreciat; v. şi A-şi face un titlu de glorie. A-ŞI FACE UN TITLU DE GLORIE: A deveni renumit, celebru, apreciat; v. A-şi face un punct de onoare. A-ŞI FACE UN ROST: A realiza ceva; A-şi găsi calea; A merge pe un drum bun. A-ŞI FACE URECHEA TOACĂ: A se preface că nu aude sau că nu înţelege; v. A face urechea toacă. A-ŞI FACE URECHILE ÎN PATRU: A .fi foarte atent la ce se spune; A asculta cu mare atenţie. i- A-ŞI FACE VAD: A-şi face loc de trecere; A răzbate. A-ŞI FACE VADUL: A-şi găsi o sursă bună de câştig. . : A-ŞI FACE VALIZA:: A se pregăti de plecare; A fi nevoit, obligat să plece; v. şi A-şi face valizele. A-ŞI FACE VALIZELE:: :A \ se ^pregăti iîde plecare; A fi nevoit, obligat să plece; v. A-şi face valiza. ·.; · A-ŞI : FACE :VATRĂ: A-şi - face casă; A se stabili undeva; A-şi găsi locul. A-ŞI FACE VÂNT: A-şi lua elan; A-şi lua avânt; A-şi lua viteză. A-ŞI FACE VEACUL (pop.): A trăi; A-şi duce, a-şi petrece viaţa într-un anumit fel; A duce un anumit trai; v. A-şi duce traiul. : A-ŞI FACE VENIN: A se supăra foarte tare; A-şi face sânge rău; A se enerva; v. şi A face venin. A-ŞI FACE VISURI: A-şi face planuri, proiecte; A spera; A visa la ceva. :■ A-ŞI FACE VOIE BUNĂ: A se dispune; A-şi face plăcerile; A se simţi bine. A-ŞI FACE VOIE REA: A se indispune; A se necăji; A nu se simţi bine. A-ŞLFACE VORBĂ CU CINEVA: A sta: de vorbă cu cineva; A conversa cu cineva, i i A-ŞI FACE ZĂBAVĂ: A-şi pierde vremea; A întârzia. A-ŞI FACE ZI ALBĂ: A lucra toată noaptea; v. şi A-şiface zile albe. r A-ŞI FACE ZI BUNĂ: A fi bine dispus; A-şi face treaba liniştit; A nu avea probleme; v. şi A-şi face zile bune. A-ŞIFACE ZILE ALBE: A lucra noaptea; v. A-şi face zi albă. A-ŞI FĂCE ZILE BUNE: A fi bine dispus; A-şi face treaba liniştit; Ă nu avea probleme; v. A-şi face zi bună. A-ŞI FACE ZOR MÂNIEI: A se necăji. A-ŞI FĂRÂMA CAPUL: A-şi bate capul; A se gândi mult şi intens; A se chinui să găsească o soluţie; v. A se frământa cu firea. A-ŞI FEŞTELI MANTAUA: A se face de râs; v. A feşteli mantaua A-ŞI FI TRĂIT VEACUL: A fi la sfârşitul vieţii; A fi pe moarte. A-ŞI FRĂMÂNTA CAPUL: A-şi bate capul; A se gândi mult şi intens; A se chinui să găsească o soluţie; v. A se frământa cu firea. A-ŞI FRĂMÂNTA CAPUL CU CEVA, A-ŞI FRĂMÂNTA CREIERII 722 PENTRU CEVA: A-şi bate capul; A se gândi mult şi intens; A se chinui să găsească o soluţie; v. A se frământa cu firea. A-ŞI FRĂMÂNTA CREIERII: A-şi bate capul; A se gândi mult şi intens; A se chinui să găsească o soluţie; v. A se frământa cu firea. A-ŞI FRĂMÂNTA MÂINILE: A-şi manifesta o tulburare sufletească; A se agita; A nu avea răbdare; A fî nervos. A-ŞI FRĂMÂNTA MINTEA: A-şi bate capul; A se gândi mult şi intens; A se chinui să găsească o soluţie; v. A se frământa cu firea. A-ŞI FRĂMÂNTA MINTEA CU CEVA: A-şi bate capul; A se gândi mult şi intens; A se chinui să găsească o soluţie; v. A se frământa cu firea. A-ŞI FRĂMÂNTA MINŢILE: A-şi bate capul; A se gândi mult şi intens; A se chinui să găsească o soluţie; v. A se frământa cu firea, r A-ŞI FRĂMÂNTA MINŢILE CU CEVA: A-şi bate capul; A se gândi mult şi intens; A se chinui să găsească o soluţie; v. A se frământa cu firea. A-ŞI FRÂNGE DEGETELE: A fi nervos; A nu mai avea răbdare; A fi agitat. A-ŞI FRÂNGE GÂTUL: A da faliment; A muri. A-ŞI FRÂNGE GRUMAJII: A da de necaz; A o păţi; A nu reuşi. A-ŞI FRÂNGE MÂINILE: A fi îndurerat; A fi disperat; A se căi; A fi deznădăjduit; v. ş\ A-şi rupe mâinile. A-ŞI FRÂNGE OASELE DE POMANĂ: A se strădui zadarnic. A-ŞI FRECA MÂINILE: A fi foarte bucuros, mulţumit, satisfăcut. A-ŞI FRIGE DEGETELE: A se retrage; A nu mai încerca; A nu reuşi; A nu izbuti; A o păţi. A-ŞI FURA SINGUR CĂCIULA: A-şi face singur un rău; A-şi crea singur o neplăcere, i A-ŞI GĂSI ARŢAGUL CU CINEVA: A da de bucluc, a-şi găsi beleaua cu cineva. A-ŞI GĂSI BACĂUL (CU CINEVA): A o păţi; A o încurca; A da de dracul cu cineva; v. A da de belea (cu cineva). A-ŞI GĂSI BĂRBATUL: A da peste cineva pe care nu-1 poţi amăgi, înşela:, birui cu una, cu două; v. A da de naşul A-ŞI GĂSI BELEAUĂ;(CU CINEVA): A o păţi; A o încurca; A da de dracul cu cineva; v. şi A da de belea (cu cineva); A-şi găsi mantaua (cu cineva). A-ŞI GĂSI BUCLUCUL (CU CINEVA): A o păţi; A o încurca; A da de dracul cu cineva; v. şi A da de belea (cu cineva). A-ŞI GĂSI DRUM: A răzbi în viaţă; A-şi face o situaţie bună; A-şi croi un dram propriu, o cale proprie; v. A-şi face drum. A-ŞI GĂSI DRUM ÎN VIAŢĂ: A răzbi în viaţă; A-şi face o situaţie bună; A-şi croi un drum propriu, o cale proprie; v. A-şi face drum. A-ŞI GĂSI DRUM NOU: A-şi croi un drum nou, o cale nouă în viaţă; A-şi alege o altă cale în viaţă; A-şi schimba interesele; v. A-şi face drum nou. A-ŞI GĂSI DRUM NOU ÎN VIAŢĂ: A-şi croi un drum nou^o cale nouă în viaţă; A-şi alege o altă cale în viaţă; A-şi schimba interesele; v. A-şi face drum nou. A-ŞI GĂSI HALAGEAUA: A o păţi rău; A-şi găsi beleaua. A-ŞI GĂSI LELEA: A da peste cineva pe care nu-1 poţi amăgi, înşela, birui cu una, cu două; v. A da de naşul A-ŞI GĂSI LELEA BĂRBATUL: A da peste cineva pe care nu-1 poţi amăgi, înşela birui cu una, cu două; v. A da de naşul A-ŞI GĂSI LINIŞTEA: A se calma; A muri. A-ŞI GĂSI MANTAUA (CU CINEVA): A o păţi; A o încurca; A da de dracul cu cineva;iv. şi A da de belea (cu cineva). A-ŞI GĂSI MOARTEA: A muri. A-ŞI GĂSI MORMÂNTUL: A muri în mod tragic undeva; v. şi A-şi găsi mormântul undeva. A-ŞI GĂSI MORMÂNTULUNDEVA: A muri în mod tragic undeva; v. A-şi găsi mormântul. A-ŞI GĂSI NAŞUL: A da peste cineva pe care nu-1 poţi amăgi, înşela, birui cu una, cu două; v. A da de naşul A-ŞI GĂSI NOROCUL: A găsi tocmai ce-i trebuie. A-ŞI GĂSI OMUL: A da peste cineva pe care nu-1 poţi amăgi, înşela, birui cu una, cu două; v. A da de naşul. A-ŞI GĂSI PACEA: A se linişti; A se potoli. A-ŞI GĂSI PE DRACUL: A o păţi; A da de bucluc. A-ŞI GĂSI POPA: A da peste cineva pe care nu-1 poţi amăgi, înşela birui cu una, cu două; v. A da de naşul A-ŞI GĂSI POTRIVA (reg.): (Despre piese care se asamblează) A se potrivi; A se asambla cu alta; (despre oameni) A-şi găsi naşul. A-ŞI GĂSI PROPRIUL DRUM: A-şi croi un drum nau, o cale nouă în viaţă; A-şi alege o altă cale în viaţă; A-şi schimba interesele; v. A-şi face drum nou.. A-ŞI GĂSI PROSTUL: A-şi găsi omul pe care să-l poată; înşela uşor, pe care să-l poată duce de nas. A-ŞI GĂSI PUTERE: A-şi aduna forţele; A se concentra. A-ŞI GĂSI ROSTUL: A-şi găsi locul; A da de acţiune interesantă pentru el; A-şi găsi astâmpărul; A-şi găsi cumpătul. A-ŞI GĂSI SACUL PETECUL: A se asocia doi proşti, doi hoţi, doi neisprăviţi etc.; v. şi Şi-a găsit tingirea capacul A-ŞI GĂSI SCĂPĂUL: A-şi afla salvarea. A-ŞI GĂSI SFÂNTUL (înv.): A-şi găsi naşul; A găsi pe cineva gata să-i satisfacă toate dorinţele. A-ŞI GĂSI STĂPÂNUL: A se angaja slugă; A-şi pierde independenţa; A fi la dispoziţia cuiva. A-ŞI GĂSI TINGIREA CAPACUL: A se aso- 723 .4-ŞI IMPUNE PĂREREA cia doi proşti, doi hoţi, doi neisprăviţi etc.; v. şi Şi-a găsit sacul peticul A-ŞI GĂSI TIPICUL: A-şi găsi modelul, norma, regula. A-ŞI GĂSI UN DRUM: A răzbi în viaţă; A-şi face o situaţie bună; A-şi croi un drum propriu, o cale proprie; v. A-şi face drum. A-ŞI GĂSI: UN DRUM ÎN VIAŢĂ: A răzbi în viaţă; A-şi face o situaţie bună; A-şi croi un drum propriu, o cale proprie; v. A-şi face drum. A-ŞI GĂSI UN DRUM NOU: A-şi croi un drum nou, o cale nouă în viaţă; A-şi alege o altă cale în viaţă; A-şi schimba interesele; v. A-şi face drum nou.. A-ŞI GĂSI UN DRUM NOU ÎN VIAŢĂ: A-şi croi un drum nou, o cale nouă în viaţă; A-şi alege o altă cale în viaţă; A-şi schimba interesele; v. A-şi face drum nou. A-ŞI GĂSI UN ROST: A-şi face o situaţie. / A-ŞI GFĂSI UNUL MAI CA LUMEA: A găsi pe unul mai bun. A-ŞI GOLI BUZUNARELE: A rămâne fără niciun ban; A cheltui toţi bani. A-ŞI GREŞI CARIERA: A face ce nu-i place, ce nu se pricepe. A-ŞI GREŞI SOCOTELILE: A eşua în încercare. l':U· A-ŞI GRUI DE-ALE SUFLETULUI: A se conforma normelor bisericeşti; A se îngriji de mântuirea sufletului; v. şi A-şi căuta de-alea sufletului. A-ŞI GRIJI DE SUFLET: A se conforma normelor bisericeşti; A se îngriji de mântuirea sufletului; v. şi A-şi căuta de- ale sufletului A-ŞI HOLBA OCHII: A se uita fix la cineva sau la ceva; A nu-şi lua ochii de la cineva, de la ceva. A-ŞI IEŞI AFARĂ DIN RĂBOJ: A se supăra. A-ŞI IEŞI DIN BALAMALE: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN BRAZDĂ: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A-ŞI ^lEŞI î DIN FIRE: A nu se mai putea stăpâni; A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN MATCĂ: A-şi ieşi din fire; A se enerva; A~şi pierde firea. A-ŞI IEŞI DIN MINTE: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; A înnebuni; v.A ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN MINŢI: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; A înnebuni; v.A ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN NITURI: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN OBICEIURI: A-şi schimba; A renunţa la obiceiuri proprii. A-ŞI IEŞI DIN ORI (reg.): A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN PĂRERI (reg.): A se lămuri; A se lumina. A-ŞI IEŞI· DIN PEPENE: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. wA-ŞL IEŞI DIN PEPENI: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN PIELE: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; A fi foarte bucuros; A nu mai putea de bucurie; v. A ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN RĂBDARE: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN RĂBDĂRI: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; Ase enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN RĂBOJ: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din lire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN RĂBOJ AFARĂ: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A-ŞLIEŞI DIN REZON ff/Jv.j: A-şi ieşi din minţi. A-ŞI IEŞI DIN SĂRITE: A nu se mai putea stăpâni; A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; Ase enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v.  ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN SINE (înv.): A nu se mai comporta normal. A-ŞI IEŞI DIN TOATE RĂBDĂRILE: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj. A-ŞI IEŞI DIN ŢÂŢÂNI: A nu mai avea răbdare; A nu mai putea suporta; A se enerva; A-şi ieşi din fire; A-şi pierde cumpătul; v. A ieşi din răboj; A-ŞI ÎMPĂRŢI BINE TIMPUL: A-şi calcula bine timpul; A nu sta degeaba; A avea timp pentru toate. A-ŞI ÎMPLINI GÂNDUL: A-şi realiza planul, intenţia. A-ŞI IMPUNE PĂREREA: A. obliga să i se A-ŞI IMPUNE PUNCTUL DE VEDERE 724 respecte părerea, voinţa, hotărârea; v. şi A-şi impune punctul de vedere; A-şi impune voinţa. A-ŞI IMPUNE PUNCTUL DE VEDERE: A obliga să i se respecte părerea, voinţa, hotărârea; v. A-şi impune părerea. A-ŞI IMPUNE VOINŢA: A obliga să i se respecte părerea, voinţa, hotărârea; v. A-şi impune părerea. A-ŞI INTRA ÎN MÂNĂ: A-şi redobândi îndemânarea. . A-ŞI IROSI TALENTUL: A lucra aiurea; A nu face nimic de folos; A face lucruri inutile. ArŞI IROSI VIAŢA: A nu avea un scop; A nu urmări un ţel; A nu avea o familie; A duce o viaţă de azi pe mâine. A-ŞI ISPĂŞI PĂCATELE: / i ispăşi o greşeală, o vină; A suferi consecinţele unei greşeli; v. şi A-şi ispăşi păcatul. A-ŞI ISPĂŞI PĂCATUL: A ispăşi o greşeală, o vină; A suferi consecinţele unei greşeli; v, A-şi ispăşi păcatele. A-ŞI ISPITI NOROCUL: A acţiona fără certitudinea reuşitei; v. A căuta norocul. A-ŞI IUŢI PASUL: A fugi; A merge mai repede. A-ŞI IZBÂNDI ASUPRA CUIVA (pop.)\ A se răzbuna pe cineva. A-ŞI ÎMPIETRI FAŢA: A se încrunta; A se bosumfla. A-ŞI ÎMPLINI SOMNUL: A dormi suficient. A-ŞI ÎMPREUNA MÂINILE: A colabora strâns; A lucra împreună, laolaltă. A-ŞI ÎMPROSPĂTA MEMORIA: A -şi aduce aminte; A-şi reaminti. A-ŞI ÎNAINTA DEMISIA: A demisiona. a-şi Înălţa ochii: a -şi ridica privirea. A-Şl ÎNCASA PORŢIA: A fi bătut; A primi bătaie. A-ŞI ÎNCĂLZI MĂSEAUA: A bea foarte mult; A fi beţiv; v. A duce la măsea. A ÎNCĂLZI PÂNĂ LA ROŞU: A încălzi până Ia incandescenţă; v. şi A înfierbânta până la roşu. A-ŞI ÎNCĂRCA SUFLETUL DE PĂCATE: A avea multe păcate; A fi tare păcătos. - A-ŞI ÎNCERCA FORŢELE: A se strădui; A face un fort; A-şi da osteneală; v. şi A-şi încerca puterile. A-ŞI ÎNCERCA NOROCUL: A acţiona fără certitudinea reuşitei; v. A căuta norocul. A-ŞI'· ÎNCERCA PUTERILE: A se strădui; A face un fort; A-şi da osteneală; v. A-şi încerca forţele. A-ŞI ÎNCERCA PUTERILE CU CINEVA: A se lua la întrecere. A-ŞI ÎNCHEIA SOCOTELILE: A muri; v. şi A-şi încheia socotelile cu viaţa; A-şi încheia socotelile pe această lume; A-şi încheia socotelile pe lumea această. A-ŞI ÎNCHEIA SOCOTELILE CU VIAŢA: A muri; v. A-şi încheia socotelile. A-ŞI ÎNCHEIA SOCOTELILE PE ACEASTĂ LUME: A muri; v. A-şi încheia socotelile. A-ŞI ÎNCHEIA SOCOTELILE PE LUMEA ACEASTĂ: A muri; v. A-şi încheia socotelile. A-ŞI ÎNCHIDE GURA: A nu mai vorbi; A tăcea. A-ŞI ÎNCHIDE INIMA: A nu se destăinui. A-ŞI ÎNCHIDE URECHILE: A -şi astupa urechile; A nu mai dori să audă ceva. ^ - A-ŞI ÎNCHINA FORŢELE UNEI CAUZE: A se dedica unei cauze. A-ŞI ÎNCHINA .FRUNTEA ÎN ŢĂRÂNĂ: A muri. A-ŞI ÎNCHINA VIAŢA: A-şi dedica viaţa. A-ŞI ÎNCHIPUI CĂ L-A APUCAT PE DUMNEZEU DE UN PICIOR: A considera că a avut un mare noroc, un mare succes. a-şi încleşta ; braţele de gâtul CUIVA: A cuprinde cu braţele pe cineva; A cuprinde cu mâinile de după gât pe cineva; v. şi A-şi încolăci braţele în jurul gâtului cuiva. A-ŞI ÎNCLEŞTA DINŢn DE CEVA: A muşca cu putere din ceva.; v. A se încleşta cu dinţii de ceva. A-ŞI ÎNCLEŞTA MÂINILE: A-şi împreuna mâinile vârând degetele unele între altele. A-ŞI ÎNCLEŞTA PUMNH: A fi cuprins de mânie, de indignare; A sări la bătaie. A-ŞI ÎNCOLĂCI BRAŢELE ÎN JURUL GÂTULUI CUIVA: A cuprinde cu braţele pe cineva; A cuprinde cu mâinile de după gât pe cineva; v. şi A-şi încleşta braţele de gâtului cuiva. A-ŞI 1NCOPCIA MÂINILE: A-şi încrucişa mâinile. A-ŞI ÎNCOPCIA MÂINILE ÎN PIEPT: A-şi încrucişa mâinile. A-ŞI ÎNCORDA AUZUL: A fi mai atent; A asculta cu mai mare atenţie. i A-ŞI ÎNCORDA MEMORIA: A face efortul de a înţelege, de a-şi aminti; v. şi A-şi încorda mintea. A-ŞI ÎNCORDA MINTEA: A face efortul de a înţelege, de a-şi aminti; v. A-şi încorda memoria. A-ŞI ÎNCORDA PUTEREA: A-şi aduna, printr-un efort, toată puterea; v. şi A-şi încorda puterile; A-şi încorda toate puterile. A-ŞI ÎNCORDA PUTERILE: A -şi aduna, prin-tr-un efort, toată puterea; v. A-şi încorda puterea. A-ŞI ÎNCORDA TOATĂ VOINŢA: A-şi impune toată voinţa; A obliga pe cineva să-i respecte voinţa. A-ŞI ÎNCORDA TOATE PUTERILE: A-şi aduna, printr-un efort, toată puterea; v. A-şi încorda puterea. A-ŞI ÎNCORDA URECHILE: A încorda auzul. ■A-ŞI ÎNCOVOIA SPATELE ÎN FAŢA CUIVA: A se apleca, a se umili în faţa cuiva; v. şi A-şi încovoia spinarea în faţa cuiva. A-ŞI ÎNCOVOIA SPINAREA ÎN FAŢA CUIVA: A se apleca, a se umili în faţa cuiva; v. A-şi încovoia spatele in faţa cuiva. A-ŞI ÎNCREMENI OCHII: A-şi holba ochii. A-ŞI ÎNCROPI TRAIUL: A-şi îmbunătăţi traiul. 725 A-ŞI ÎNGHIŢI LACRIMILE A-ŞI ÎNCRUCIŞA BRAŢELE: A deceda; A sta degeaba; A nu face nimic. A-ŞI ÎNCRUCIŞA MÂINILE PE PIEPT: A deceda. A-ŞI ÎNCURA CAH: A se distra; A petrece. A-ŞI ÎNDEPLINI ANGAJAMENTELE: A-şi executa angajamentele, obligaţiile asumate. A-ŞI ÎNDEPLINI DATORIA: A -şi face datoria; A-şi respecta obligaţiile. A-ŞI ÎNDEPLINI OSÂNDA: A-şi satisface osânda. A-ŞI ÎNDEPLINI PEDEAPSA: A-şi executa pedeapsa. A-ŞI ÎNDOI EFORURILE: A depune eforturi mai mari; A dubla efortul depus. A-ŞI ÎNDOI GRUMAZUL: A renunţa la luptă; A se da bătut. A-ŞI ÎNDOI SPINAREA: A se încovoia; A se apleca. A-ŞI ÎNDREPTA ATENŢIA: A fi foarte atent, foarte precaut; A privi, a asculta cu atenţie ceva. A-ŞI ÎNDREPTA ATENŢIA ASUPRAUNUI LUCRU: A fi foarte atent, foarte precaut asupra unui lucru; A privi, a asculta ceva cu foarte mare atenţie. ==.=-vA-ŞI ÎNDREPTA CALEA (CĂTRE, SPRE CEVA SAU CINEVA): A păşi; A se îndrepta spre...; A o lua spre...; v. şi A-şi îndrepta cărarea (către, spre ceva sau cineva); A-şi îndrepta cărările (către, spre ceva sau cineva); A-şi îndrepta pasul (către, spre ceva sau cineva).; A-şi îndrepta pasul (către, spre ceva sau cineva). A-ŞI ÎNDREPTA CĂRAREA (CĂTRE, SPRE CEVA SAU CINEVA): A păşi; A se îndrepta spre...; A o lua spre. ..; v. A-şi îndrepta calea (către, spre ceva sau cineva). A-ŞI ÎNDREPTA CĂRĂRILE (CĂTRE, SPRE CEVA SAU CINEVA): A păşi; A se îndrepta spre...; A o lua spre...; v. A-şi îndrepta calea (către, spre ceva sau cineva). A-ŞI ÎNDREPTA GÂNDUL ASUPRA CUTVA SAU A CEVA: A se gândi la cineva sau la ceva. A-ŞI ÎNDREPTA GÂNDURILE!SPRE...: A se gândi spre.... . . A-ŞI ÎNDREPTA IRONIA ÎMPOTRIVA CUIVA: A ironiza pe cineva, A-ŞI ÎNDREPTA MIJLOCUL: A se ridica drept; A-şi îndrepta spinarea. A-ŞI ÎNDREPTA OCHII ASUPRA CUIVA SAU A CEVA: A se uita la cineva sau la ceva; v. şi A-şi îndrepta privirea asupra cuiva sau a ceva; A-şi îndrepta privirile asupra cuiva sau a ceva. A-ŞI ÎNDREPTA PASUL (CĂTRE. SPRE CEVA SAU CINEVA): A ţîăşi; A se îndrepta spre...; A o lua spre...; v. A-şi îndrepta calea (către, spre ceva sau cineva). A-ŞI ÎNDREPTA PAŞH (CĂTRE, SPRE CEVA SAU CINEVA): A păşi; A se îndrepta spre...; A o lua spre...; v. A-şi îndrepta calea (către, spre ceva sau cineva). A-ŞI ÎNDREPTA PRIVIREA ASUPRA CUIVA SAU A: CEVA: A se uita la cineva sau la ceva; v. A-şi îndrepta ochii asupra cuiva sau a ceva. A-ŞI ÎNDREPTA PRIVIRILE ASUPRA CUIVA SAU A CEVA: A se uita la cineva sau la ceva; v. A-şi îndrepta ochii asupra cuiva sau a ceva. A-ŞI ÎNECA AMARUL: A suferi în tăcere. A-ŞI ÎNECA AMARUL ÎN VIN: A bea vin pentru liniştirea, pentru potolirea sa, pentru uitarea necazurilor; v. şi A-şi îneca gryile în băutură; A-şi uita gryile în vin; A-şi uita necazurile în băutură; A-şi uita necazurile în vin. . A-ŞI ÎNECA GRIJILE ÎN BĂUTURĂ: A bea pentru liniştirea, pentru potolirea sa, pentru uitarea grijilor; v, A-şi îneca amarul în vin, A-ŞI ÎNECA GRIJILE ÎN VIN: A bea . vin pentru liniştirea, pentru potolirea sa, pentru uitarea grijilor; v. A-şi îneca amarul în vin. A-ŞI ÎNECA NECAZURILE ÎN BĂUTURĂ: A bea pentru liniştirea, pentru potolirea sa, pentru uitarea necazurilor; v. A-şi îneca amarul în vin. A-ŞI ÎNECA NECAZURILE :ÎN,;VIN:i A ^bea vin pentru liniştirea, pentru potolirea sa, pentru uitarea necazurilor; v. A-şi îneca amarul în vin. A-ŞI ÎNECA PIPOTA (reg.)\ A se îmbăta; v. şi A-şi umple pipota, A-ŞI ÎNFIGE CORTURILE UNDEVA: A se stabili; A se instala undeva; v. şi A-şi înfige tabăra undeva. A-ŞI ÎNFIGE TABĂRA UNDEVA: A se stabili; A se instala undeva; v. A-şi înfige corturile undeva. : : A-ŞI ÎNFRÂNA PASIUNILE: A se linişti; A se potoli; A-şi potoli pasiunile. A-ŞI ÎNFRÂNA PATIMILE: A se linişti; A se potoli; A-şi potoli patimile. A-ŞI ÎNFRÂNA PORNIRILE: A se linişti; A se potoli; A-şi potoli pornirile. A-ŞI ÎNFIGE GHEARELE ÎN SENTIMENTELE CUIVA: A se linişti; A se potoli; A-şi potoli sentimentele. - : A-ŞI ÎNFUNDA MÂINILE ÎN: BUZUNARE: A-şi băga mâinile în buzunare; A-şi căuta ceva prin buzunare. A-ŞI ÎNGĂDp LIBERTĂŢI: Ă -şi permite, a-şi lua permisiunea să facă ce doreşte. A-ŞI ÎNGĂDUI SĂ FACĂ CEVA: A-şi permite, a-şi lua permisiunea să facă ceva. A-ŞI ÎNGĂDUI UN LUX EXAGERAT: A-şi permite, a-şi lua permisiunea pentru ceva exagerat. A-ŞI ÎNGHIŢI AMARUL: A păstra tăcerea asupra vieţii grele pe care o duce; v. şi A-şi înghiţi amărăciunea. A-ŞI ÎNGHIŢI AMĂRĂCIUNEA: A păstra tăcerea asupra vieţii grele pe care o duce; v. A-şi înghiţi amarul, A-ŞI ÎNGHIŢI CUVINTELE: A nu spune ce ar fi vrut să spună; A se abţine de a spune ceva; v . şi A-şi înghiţi vorbele. A-ŞI ÎNGHIŢI LACRIMILE: A -şi stăpâni plânsul. A-ŞI ÎNGHIŢI LIMBA 726 A-ŞI ÎNGHIŢI LIMBA: A mânca cu mare poftă; A se abţine de a spune ceva nepotrivit. A-ŞI ÎNGHIŢI PLÂNSUL: A reuşi să-şi stă-pâneascăjîlânsul. A-ŞI ÎNGHIŢI SUSPINELE: A-şi controla durerea, plânsul. A-ŞI ÎNGHIŢI VORBELE: A nu spune ce ar fi vrut să spună; A se abţine de a spune ceva; v. A-şi înghiţi cuvintele. A-ŞI ÎNGREUIA STOMACUL: A-şi încărca stomacul mâncând prea mult sau mâncăruri prea greu digerabile. A-ŞI ÎNGRIJI DE ALE SUFLETULUI: A se ocupa de problemele, de sentimentele, de convingerile sale; v. şi A-şi îngriji de suflet. A-ŞI ÎNGRIJI DE SUFLETUL SĂU: A se ocupa de problemele, de sentimentele, de convingerile sale; v. A-şi îngriji de ale sufletului. A-ŞI ÎNGROŞA OBRAZUL: A deveni obraznic, nesimţit, mojic; A se obrăznici. A-ŞI ÎNNODA SĂRĂCIA DE AZI PE MÂINE: A trăi cum poate. A-ŞI ÎNNODA TREI DE CURMEI: A-şi cârpi sărăcia cum poate. A-ŞI ÎNSUŞI IDEILE ALTUIA: A adopta ideile altuia; A se conduce după ideile altora. ; A-ŞI ÎNSUŞI O CRITICĂ: A-şi recunoaşte greşeala. A-ŞI ÎNSUŞI O IDEE: A adopta o idee; A se conduce după o idee adoptată. A-ŞI ÎNSUŞI PĂREREA CUIVA: A adopta părerea cuiva; A se conduce după părerea cuiva. A-ŞI ÎNSUŞI PUNCTUL DE VEDERE AL CUIVA: A adopta punctul de vedere al cuiva; A se conduce după punctul de vedere al cuiva. A-ŞI ÎNSUŞI UN DREPT: A-şi lua un drept; A-şi face dreptate. A-ŞI ÎNŞELA FOAMEA: A mânca ceva. A-ŞI ÎNTOARCE CHEPENEAGUL DUPĂ CUM SUFLĂ VÂNTUL: A fi inconstant; A se schimba mereu; A nu se ţine de cuvânt; A nu-şi respecta cuvântul dat. A-ŞI ÎNŞELA BĂRBATUL: A avea amant; A trăi şi cu alt bărbat. A-ŞI ÎNŞELA FOAMEA: A mânca te miri ce şi mai nimic; v. A amăgi foamea. A-ŞI ÎNŞELA FEMEIA: A avea o amantă; A trăi cu altă femeie. A-ŞI ÎNTINDE COARDA: A forţa lucrurile; A exagera. A-ŞI ÎNTINDE GÂTUL: A garanta pentru cineva sau ceva; A fi gata de sacrificiu. A-ŞI ÎNTINDE OASELE: A se întinde; A se lungi; A trage ceva greu. A-ŞI ÎNTOARCE BUZUNARELE PE DOS: A căuta în buzunare. A-ŞI ÎNTOARCE CAPUL DE LA CINEVA: A nu-i mai purta de grijă cuiva. A-ŞI ÎNTOARCE CASA CU FUNDU ÎN SUS A-ŞI ÎNTOARCE CHELTUIALA: A-şi recu- pera pierderile; A-şi scoate cheltuielile; v. şi A-şi întoarce paguba. A-ŞI ÎNTOARCE CHEPENEAGUL DUPĂ CUM SUFLĂ VÂNTUL: A se purta după cum merg lucrurile; A se adapta uşor la orice schimbare de situaţie. A-ŞI ÎNTOARCE COJOCUL PE CEALALTĂ PARTE: A-şi schima atitudinea; A trece de cealaltă parte; A se supăra; A se înfuria; v. şi A-şi întoarce cojocul pe dos. A-ŞI ÎNTOARCE COJOCUL PE DOS: A-şi schima atitudinea; A trece de cealaltă parte; A se supăra; A se înfuria; v. A-şi întoarce cojocul pe cealaltă parte. A-ŞI ÎNTOARCE CUVÂNTUL: A nu se ţine de cuvânt. A-ŞI ÎNTOARCE DORUL DE LA TOATE: A renunţa la plăceri. A-ŞI ÎNTOARCE FAŢA DE LA CINEVA: A nu mai dori să ştie de cineva; A nu-1 mai ajuta; A nu-I mai iubi. A-ŞI ÎNTOARCE INIMA LA EL: A-l iubi din nou. A-ŞI ÎNTOARCE MANTAUA DUPĂ CUM BATE VÂNTUL: A se adapta împrejurările; A fi oportunism; v. şi A-şi întoarce mantaua după vânt. A-ŞI ÎNTOARCE MANTAUA DUPĂ VÂNT: A se adapta împrejurărilor; A fi oportunist; v. şi A-şi întoarce mantaua după vânt. A-ŞI ÎNTOARCE OCHII: A-şi îndrepta privirea în altă direcţie; A-şi pierde interesul pentru cineva sau ceva; A lăsa în plata Domnului pe cineva sau ceva; v. A întoarce ochii. A-ŞI ÎNTOARCE OCHII ÎN TAVAN: A muri; A-şi da sufletul. A-ŞI ÎNTOARCE OCHH ROATĂ: A se uita de jur-împrejur; A-şt roti privirea; v. A face ochii roată. A-ŞI ÎNTOARCE PAGUBA: A-şi recupera pierderile; A-şi scoate cheltuielile; v. A-şi întoarce cheltuiala. A A-ŞI ÎNTOARCE PARALELE: A intra în posesia unor bani socotiţi pierduţi. A-ŞI ÎNTOARCE PRIVIREA: A-şi îndrepta privirea în altă direcţie; A-şi pierde interesul pentru cineva sau ceva; A lăsa în plata Domnului pe cineva sau ceva; v. A întoarce ochii. A-ŞI ÎNTOARCE VORBA ÎNAPOI: A nu-şi respecta promisiunea. A-ŞI ÎNTREBA INIMA: A-şi manifesta dragostea, bunătatea, respectul. A-ŞI ÎNTREBA JUDEŢ: A-şi căuta dreptatea la judecată; A face proces cuiva; A da în judecată pe cineva; v. A se întreba cu cineva. A-ŞI ÎNVINGE FRICA: A fi curajos; A nu-i mai fi fiică; A reuşi; A încinge. A-ŞI JERTFI SÂNGELE (PENTRU CINEVA SAU CEVA): A se sacrifica; A-şi da viaţa pentru cineva sau ceva; v. A-şi da sângele (pentru cineva sau ceva). 727 A-ŞI LUA ADIO A-ŞI JUCA BINE ROLUL: A face exact ce trebuie; A răspunde obligaţiilor sale; A nu se da la o parte. A-ŞI JUCA CALUL: A-şi face mendrele; v. zişi alerga calul. A-ŞI JUCA MENDRELE: A-şi face capriciile, chefurile, gusturile, poftele; A-şi bate joc; A necinsti; A viola o fată, o femeie; v. A-şi face mendrele. A-ŞI JUCA MENDRELE CU CINEVA: A face cu cineva tot ce-i place; A-şi satisface capriciile cu cineva; A-şi face de cap cu cineva. A-ŞI JUCA TOATE MENDRELE: A -şi face capriciile, chefurile, gusturile,/poftele; A-şi baie joc; A necinsti; A viola o fată, o femeie; v. A-şi face mendrele. A-ŞI JUCA ULTIMA CARTE: A face ultima tentativă de a-şi atinge scopul; A încerca ultima soluţie; v, A juca ultima carte. A-ŞI JULI NASUL: A :fi în primejdie; A se păcăli; A o păţi; v. A-şi beli nasul. A-ŞI JUPUI NASUL: A fi în primejdie; A se păcăli; A o păţi; v. A-şi beli nasul. A-ŞI LARGI ORIZONTUL: A studia; A învăţa; A-şi însuşi cunoştinţe noi. A-ŞI LĂSA BARBA: A nu-şi rade barba. A ŞI LĂSA CAPUL ÎN JOS: A se ruşina; v. şi A-şi lăsa capului pământ. A-ŞI LĂSA CAPUL ÎN PĂMÂNT: A se ruşina; v. A-şi lăsa capul în jos. A-Şl LĂSA CĂMAŞA LA ACELAŞI SOARE: A fi la fel; A semăna; A nu se deosebi; v. şi A-şi lăsa cămăşile la acelaşi soare; A-ş lăsa cămaşa la un soare; A-şi lăsa cămăşile la un soare; A-şi lăsa rufele la acelaşi soare; A-şi lăsa rufele la un soare. A-ŞI LĂSA CĂMAŞA LA UN SOARE: A fi 1a fel; A semăna; A nu se deosebi; v. A-şi lăsa cămaşa la acelaşi soare. A-ŞI LĂSA CĂMĂŞILE LA ACELAŞI SOARE: A fi la fel; A semăna; A nu se deosebi; v. A-fi lăsa cămaşa la acelaşi soare. A-ŞI LĂSA CĂMĂŞILE LA UN SOARE: A fi la fel; A semăna; A nu se deosebi; v. A-şi lăsa cămaşă la acelaşi soare. A-ŞI LĂSA FAVORIŢI: A nu-şi rade favoriţii. A-ŞI LAŞA GÂNDURILE SĂ ZBOARE: A se gândi, a medita despre toate. A-I LĂSA INIMA VESELIEI: A se veseli; A se distra. A-ŞI LĂSA MUSTĂŢI: A nu-şi rade mustăţile. A-ŞI LĂSA OASELE UNDEVA: A deceda undeva departe. A-ŞI LASA O PORTIŢĂ DE SCĂPARE: A-şi lăsa o şansă; v. A lăsa o portiţă de scăpare. A-ŞI LĂSA PERCIUNI: A nu-şi rade perciunii. A-ŞI LĂSA PIEILE ZĂLOG: A cădea în mâinile duşmanului; A-şi pierde viaţa; v. şi A lăsa pielea zălog. A-ŞI LĂSA PIELEA PE CÂMPUL DE LUPTĂ: A fi ucis pe câmpul de luptă; A cădea pe câmpul de luptă. A-ŞI LĂSA PIELEA PE UNDEVA (fam.); A muri undeva departe. A-ŞI LĂSA PIELEA ZĂLOG: A cădea în mâinile duşmanului; A-şi pierde viaţa; v. A lăsa pieile zălog. A-ŞI LĂSA POTCOAVELE: A muri, a deceda nu se ştie unde; (Despre cai) A muri pe undeva. A-ŞI LĂSA RUFELE LA ACELAŞI SOARE: A fi la fel; A semăna; A nu se deosebi; v. A-şi lăsa cămaşa la acelaşi soare. A-ŞI LĂSA RUFELE LA UN SOARE: A fi la fel; A semăna; A nu se deosebi; v. A-şi lăsa cămaşa la acelaşi soare. A-ŞI LĂUDA MARFA: A se luda cu ceea ce are; A se lăuda cu meritele personale; A-şi face reclamă. A-ŞI LEGA CAPUL: A-şi crea singur complicaţii inutile. A-ŞI LEGA SAMARUL (reg.): A deveni bogat. A-ŞI LEGA SOARTA DE A se căsători CU... . v·:.· Y.VVv·· ' î i I ' A-ŞI LEGA VIAŢA DE CINEVA: A se căsători cu cineva; v. şi A-şi lega viaţa de viaţa cuiva. A-ŞI LEGA VIAŢA DE VIAŢA CUIVA: A se căsători cu cineva; v. A-şi lega viaţa de cineva. A-ŞI LEPĂDA MASCA: A apărea în adevărata lumină; A se demasca v. A cădea,masca cuiva. A-ŞI LEPĂDA PIELEA: A renunţa la tot. A-ŞI LEPĂDA POTCOAVELE (pop., fam.): A fi pe moarte; A muri; v. A-isuna potcoavele. A ŞI-L LUA DIN CAP: A scăpa de el. A ŞI-L LUA PE SUFLET: A-l omori. A-ŞI LINGE BUZELE: A pofti; A râvni. : A-ŞI LINGE DEGETELE: A pofti mult dintr-o mâncare.; ;:i A-ŞI LINGE RĂNILE: A se afla în recuperare; A se retrage după o înfrângere; după un insucces. A-ŞI LINIŞTI CONŞTIINŢA: A se împăca cu situaţia; A se calma; A-şi reveni. A-ŞI LIPI FAŢA DE GEAM: A privi prin geam; A urmări pe cineva sau ceva prin geam. A-ŞI LIPI URECHEA TE UŞĂ: A asculta cu atenţie ce se vorbeşte de partea cealaltă a uşii; A-şi ciuli urechile. A ŞI-L LUA PE CAP: A-i purta de grijă; A-l întreţine. A ŞI-L LUA PE SUFLET: A-l omorî. A-ŞI LUA PICIOARELE LA SPINARE: A face drumul pe jos. A ŞI-L PUNE ÎN CAP: A şi-l face duşman; A ŞI-L PUNE ÎN CÂRCĂ: A se obliga să-l îngrijească; A şi-l face duşman. A ŞI-L SCOATE DIN INIMĂ: A nu se mai gândi 1 a el; A nu-1 mai iubi; v. şi A şi-l scoate din suflet. A ŞI-L SCOATE DIN SUFLET: A nu se mai gândi la el; A nu-1 mai iubi; v. A şi-l scoate din inimă. A-ŞI LUA ADIO (DE LA CINEVA SAU DE LA CEVA): A-şi lua rămas bun de la cineva; A A-ŞI LUA AERE 728 considera ceva iremediabil pierdut; v. şi Aşi lua bun rămas (de la cineva sau de la ceva); A-şi lua bunul rămas (de la cineva sau de la ceva); A-şi lua la revedere (de la cineva sau de la ceva); A-şi lua rămas bun (de la cineva sau de la ceva); A-şi lua ziua bună (de la cineva sau de la ceva). A-ŞI LUA AERE: A-şi da importanţă; A face pe grozavul. irVVi.Cri. A-ŞI LUA AERE DE A i se prezenta, a se purta ca.... i A-ŞI LUA ALE TREI FUIOARE (pop.): A pleca repede de undeva; A o tuli; A o şterge; v. şi A-şi lua trei fuioare. A-ŞI LUA ANGAJAMENTUL: A se angaja; A se obliga, rrrv.:· A-ŞI LUA AVÂNT: A se avânta; A se repezi; v, şi A-şi lua elan. A-ŞI LUA BELEA PE CAP: A se băga singur în griji; v, şi A-şi lua beleaua pe cap. A-ŞI LUA BELEAUA PE GAP: A se băga singur în griji; v. A-şi lua belea pe cap. A-ŞI LUA BOII LUI DUMNEZEU ÎNCAP: A se sminti. A-ŞI LUA BOSCÂRŢELE (pop.)·. A-şi strânge boarfele; v. şi A-şi lua calabalâcul. A-ŞI LUA BUCATA DE LA GURĂ: A se lipsi de strictul necesar pentru a ajuta pe cineva; v, A-şi da bucata de la gură. A-ŞI LUA BUCĂŢICA DE LA GURĂ: A se lipsi de strictul necesar pentru a ajuta pe cineva* v. A-şi da bucata de la gură. A-ŞI LUA BUNĂ SEARĂ (DE LA CINEVA): A saluta la despărţire în cursul serii pe cineva; v. şi A-şi lua seara bună (de la cineva). A-ŞI LUA BUN RĂMAS (DE LA CINEVA SAU DE LA CEVA): A-şi lua rămas bun de la cineva; A considera ceva iremediabil pierdut; v, A-şi lua adio (de la cineva sau de la ceva). A-ŞI LUA BUNUL RĂMAS (DE LA CINEVA SAU DE LA CEVA): A-şi lua rămas bun de la cineva; A considera ceva iremediabil pierdut; v. A-şi lua adio (de la cineva sau de la ceva). A-ŞI LUA CALABALÂCUL: A-şi strânge boarfele; v. A-şi lua boscârţele. A-ŞI LUA CALEA: A porni la drum; A pleca; v. şi A-şi lua calea în picioare. A-ŞI LUA CALEA lN PICIOARE: A pomi la drum; A pleca; v. A-şi lua calea. A-ŞI LUA CA PRINCIPIU: A-şi constitui un principiu, o anumită conduită. A-ŞI LUA CAPUL ÎN POALĂ (înv.): A o lua la sănătoasa; A fugi; A o face pe neznaiul; v. şi A-şi lua capul în poale. A-ŞI LUA CAPUL ÎN POALE (înv.): A o lua la sănătoasa; A fugi; A o face pe neznaiul; v. A-şi lua capul în poală. A-ŞI LUA CATRAFUSELE: A-şi face bagajele şi a pleca; A se căra; A o şterge; v. şi A-şi strânge catrafusele. A-ŞI LUA CĂLCÂIELE: A pleca; A se îndepărta. A-ŞI LUA CĂLCÂIELE DE-A UMERE: A o lua la sănătoasa; v şi A-şi lua călcâiele în spinare; A-şi lua călcâiele la umeri. A-ŞI LUA CĂLCÂIELE ÎN SPINARE: A o lua la sănătoasa; v A-şi lua călcâiele de-a umere. A-ŞI LUA CĂLCÂIELE LA UMERI: A o lua Ia sănătoasa; v A-şi lua călcâiele de-a umere. A-ŞI LUA CÂMPII: A pleca departe; A abandona totul; A fugi orbeşte de spaimă, de durere, de disperare; A-şi pierde minţile; A înnebuni; v. A apucacâmpii. -A-ŞI LUA -CÂMPII DIN CĂP ţreg.): A pleca departe; A abandona totul; v. A apuca câmpii. A-ŞI LUA CELE TREI FUIOARE: A-şi lua catrafusele; A pleca; A o şterge. ·· A-ŞI LUA CEVÂ^ÎN CĂP: A-şi pune ceva pe cap; A nu merge cu capul descoperit. A-ŞI LUA CEVA ÎN PRIMIRE: A pune, a lua, a primi ceva sub protecţia sa. A-ŞI LUA COADA LA SPINARE: A fugi; A o lua la sănătoasa. A-ŞI LUA CURAJUL: A deveni curajos. i ; - A-ŞI LUA CUVÂNTUL ÎNAPOI: Ă nu-şi ţine promisiunea; v. şi A-şi lua cuvântul îndărăt. A-ŞI LUA CUVÂNTUL ÎNDĂRĂT: A nu-şi ţine promisiunea; v. A-şi lua cuvântul înapoi. A-ŞI LUA DE GÂND: A renunţa; v. şi A-şi lua de gânduri. A-ŞI LUA DE GÂNDURI: A renunţa; v. A-fi lua de gând. A-ŞI LUA DE LA GURA COPIILOR: A împărţi şi din strictul necesar pentru hrana copiilor lui, A-ŞI LUA DE LA GURĂ: A împărţi şi din puţinul pe care îl are. A-ŞI LUA DE O GRIJĂ: A îngriji; A avea grijă, ir ■■■ _ Ă-ŞI LUA DE SEAMĂ: A lua pe cineva în grijă; A lua pe cineva pe răspunderea sa; A apăra, a ocroti pe cineva. A-ŞI LUA DRUMUL: A pleca la drum. i A-ŞI LUA DRUMUL ÎNAINTE: A pleca la drum înainte. . A-ŞI LUA DUMNEZEUL MINŢILE CUIVA: A înnebuni pe cineva. Ă-ŞI LUĂ ELAN: A se avânta; A se repezi; v. şi A-şi lua elan. Ă-ŞILUA FATĂ ZBORUL: A se căsători fata, A-ŞI LUA GÂNDUL: A-şi lua speranţa; A renunţa la cineva sau la ceva. Â-ŞI LUA GÂNDUL DE LA CEVA: A-şi lua nădejdea, speranţa de la ceva; A renunţa; v. şi A lua gândul de la ceva. A-ŞI LUA GRIJA: A nu se mai îngrijora. A-ŞI LUA GRUĂ DE PE CAP: A scăpa de o grijă; A rezolva o problemă. A-ŞI LUA HAMUL: A începe să muncească. A-ŞI LUA HAMUL ŞI PRAŞTIA: A-şi găsi un rost; A se apuca cu hotărâre de o treabă; v. şi A-şi lua praştia şi hamul 729  ŞI LUAPÂŞlŞU A-ŞI LUA IERTĂCIUNE: A cere iertare de la rude sau de la prieteni pe patul de moarte. A-ŞI LUA INIMA: A-i face curaj; A se îmbărbăta; A cuteza; A se încumeta; v. şi A-şi lua inima în dinţi. A-ŞI LUA INIMA ÎN DINŢI: A-i face curaj; A se îmbărbăta; A cuteza; A se încumeta; v. şi A-şi lua inima. A-ŞI LUA INIMA ÎN DINŢI ŞI FUNIA ÎN TRAISTĂ: A-şi face curaj; A se decide; A se hotărî într-o acţiune; v. şi A-şi lua inima în dinţi şi lumea în traistă. A-ŞI LUA INIMA ÎN DINŢI ŞI LUMEA ÎN TRAISTĂ: A -şi face curaj; A se decide; A se hotărî într-o acţiune; A-şi hta inima în dinţi şi funia în traistă. A-ŞI LUA IZMENELE PE BĂŢ: A pleca ca un sărăntoc ce era. A-ŞI LUA ÎN CAP: A -şi permite; A îndrăzni; A nu se teme; v. şi A-şi lua îndrăzneală. A-ŞI LUA ÎNDRĂZNEALĂ: A-şi permite; A îndrăzni; A nu se teme; v. A-şi lua în cap, A-ŞI LUA LA REVEDERE (DE LA CINEVA SAU DE LA CEVA): A-şi lua rămas bun de la cineva; A considera ceva iremediabil pierdut; v. A-şi lua adio (de la cineva sau de la ceva). A-ŞI LUA LIBERTATEA DE A...: A-şi îngădui să..,; A-şi permite să...; v. şi A-şi lua libertatea să.... A-ŞI LUA LIBERTATEA SĂ...: A-şi îngădui să...; A-şi permite să...; v. şi A-şi lua libertatea de a... A LUA LIMBĂ: A afla ceva prin spionaj; A prinde un spion; v. şi A prinde limbă1. A-ŞI LUĂ LICENŢĂ: A deveni licenţiat; A absolvi o facultate. A-ŞI LUA LUMEA ÎN CAP: A pleca departe; A pleca în lume; A abandona totul; v. A apuca câmpii. A-ŞI LUA LUMEA ÎN TRAISTĂ; A pleca supărat." : A-ŞI LUA MAJORATUL: A deveni major; A împlini vârsta de 18 ani. ; A-Şl· LUA MĂSURI (reg.): A chibzui; A judeca; v. A-şi face măsuri A-ŞI LUA MÂINILE DE PE CAPUL LUI: A nu vrea să-i mai poarte de grijă. A-ŞI LUA MÂNA DE PE CINEVA fînvj: A înceta ostilităţile împotriva cuiva; A nu mai ajuta, a nu mai ocroti pe cineva. A-ŞI LUA MERSUL: A porni să funcţioneze. A-ŞI LUA MERTICUL: A primi o bătaie; v. A da merticul (cuiva). A-ŞI LUA MINŢII ÎN CAP (înv.): A pleca departe; a abandona totul; v. A apuca câmpii. A-ŞI LUA MINŢII ŞI PUSTIILE ÎN CAP (f/ivj: A pleca departe; A abandona totul; v. A apuca câmpii. A-ŞI LUA NAS: A se obrăznicii; A se îngâmfa; v. A lua nas. A-ŞI LUA NASUL LA PURTARE: A se obrăznicii; A se îngâmfa; v. A lua nas. A-ŞI LUA NASUL PE SUS: A deveni prea mândru, prea îngâmfat. A-ŞI LUA NĂDEJDEA: A nu mai avea nicio speranţă ; v. A lua nădejdea. A-ŞI LUA NĂDEJDEA CĂ MAI SCAPĂ CU VIAŢĂ: A nu mai avea nicio speranţă că mai scapă cu viaţă. A-ŞI LUA NĂDEJDEA CĂ-ŞI MAI VEDE BANII: A nu mai avea nicio speranţă că-şi mai vede banii. A-ŞI LUA NĂDEJDEA DE...: A nu mai avea nicio speranţă de...; v. A lua nădejdea. A-ŞI LUA NĂDEJDEA DE LA...: A nu mai avea nicio speranţă de la...; v. A lua nădejdea. A-şi LUA NĂDEJDEA DE LA LUCRU: A nu mai spera să-şi redobândească lucrul. A-ŞI LUĂ NĂDEJDEA DESPRE ...: A nu mai avea nicio speranţă despre...; v.Alua nădejdea. A-ŞI LUA NĂLUCĂ: A se speria; A-şi face iluzii; A i se năzări; v. A-şi face năluca. A-ŞI LUĂ; NECAZ PE CAP: A se încurca; A se băga în ceva neplăcut; A-şi crea singur probleme,; necazuri, griji; v. şi A-şi lua o belea pe cap; A-şi lua o grijă; A-şi lua o grijă pe cap; A-şi lua pe cap. A-ŞI LUA NOROC BUN: A pleca; A se des-Părţi· A-ŞI LUA O BELEA PE CAP: A se încurca; A se băga în ceva neplăcut; A-şi crea singur probleme, necazuri, griji; v. A-şi lua necaz pe cap. A-ŞI LUA OBICEIUL: A obişnui. A-ŞI LUA OBLIGAŢIA: A se obliga; A promite. A-ŞI LUA OCHII DE LA EL: A nu-1 mai ajuta; A nu-1 mai iubi. A-ŞI LUA O GREUTATE DE PE INIMĂ: A scăpa de o problemă, de un necaz; v. şi A-şi lua o grijă de pe cap; A-şi lua o piatră de pe inimă. A-ŞI LUA O GRUĂ: A se încurca; A se băga în ceva neplăcut; A-şi crea singur probleme, necazuri, griji; v. A-şi lua necaz pe cap. A-ŞI LUĂ O GRUĂ DE PE CAP: A scăpa de o grijă, de o problemă, de un necaz; v. A-şi lua o greutate de pe inimă, A-ŞI LUA O GRUĂ PE CAP: A se încurca; A se băga în ceva neplăcut; A-şi crea singur probleme, necazuri, griji; v. A-şi lua necazpecap A-ŞI LUA O PIATRĂ DE PE INIMĂ: A scăpa de o grijă, de o problemă, de un necaz; v. A-şi lua o greutate de pe inimă. A-ŞI LUA OSTAFCĂ (reg.): A-şi primi partea cuvenită pentru un lucru făcut. A-ŞI LUA PAPUCH: A pleca. A-ŞI LUA PARTEA: A primi ce i se cuvenea. A-ŞI LUA PARTEA LEULUI: A lua partea cea mai mare, cea mai valoroasă; v. A apuca partea leului. A-ŞI LUA PAŞIŞU: A fi demis; v. şi A-şi lua paşuşu. A-ŞI LUA PAŞUŞU 730 A-ŞI LUA PAŞUŞU: A fi demis; v. A-şi lua paşişu. A-ŞI LUA PAZA DE LA GURĂ: A vorbi mult; A vorbi de toate; A bârfi; A calomnia. A-ŞI LUA PĂLĂRIA DE PE CAP: A sta cu capul descoperit; A saluta pe cineva; v. A-şi lua pălăria din cap. A-ŞI LUA PĂLĂRIA DIN CAP: A sta cu capul descoperit; A saluta pe cineva; v. şi A-şi lua pălăria de pe cap. Ă-ŞI LUA PAINEA DE LA GURĂ: A ajuta pe cineva deşi este sărac. A-ŞI LUA PE CAP: A se încurca; A se băga în ceva neplăcut; A-şi crea singur probleme, necazuri, griji; v. A-şi lua necaz pe cap. A-ŞI LUA PEDEAPSĂ: A fi pedepsit.: A-ŞI LUA PICIOARELE lN CAP: A fugi; A porni în fugă; v. A lua fuga. A-ŞI LUA PICIOARELE ÎN SPINARE: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A-şi LUA PICIOARELE LA SPINARE: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A-ŞI LUA PICIOARELE PE UMERI: A fugi; A pomi în fugă; v. A lua fuga. A-ŞI LUA PIPER ÎN NĂRI: A se supăra; A se mânia. A-ŞI LUA PLATA: A-şi lua pedeapsa cuvenită. A-ŞI LUA POALELE ÎN CAP: A pierde orice simţ moral; A avea comportări imorale; A-şi face de cap. ■ A ŞI LUA PORŢIA: A-şi primi pedeapsa cuvenita. A-ŞI LUA POTECĂ (reg.): A pleca; A o şterge; v. şi A-şi lua potecuţă. A-ŞI LUA POTECUŢA (reg.): A pleca; A o şterge; v. A-şi lua potecă. A-ŞI LUA POTECUŢA CASEI (reg.): A se întoarce acasă; v. A lua poteceaua înapoi. A-ŞI LUA PRAŞTIA ŞI HAMUL: A-şi găsi un rost; A se apuca cu hotărâre de o treabă; v. A-şi lua hamul şi praştia. A-ŞI .LUA ..PREA ..MULTA LI® A-şi permite prea multe; A face tot ce doreşte. A-ŞI LUA RĂMAS E SAU DE LA CEVA); A-şi lua rămas bun de la cineva; A considera ceva iremediabil pierdut; v. A-şi lua adio (de la cineva sau de la ceva). A-ŞI LUA RĂMAS BUN DE LA CĂLCÂIE: A pleca pe furiş; A o şterge englezeşte de undeva. A-ŞI LUA: RĂSPUÎWEREA:jA şe : considera răspunzător de ceva. A-ŞI LUA RĂSUFLETUL: A-şi trage sufletul; v. şi A-şi trage răsuflatul. A-ŞI LUA REVANŞA: A se revanşa; v. A da revanşa. A-ŞI SPĂLA RttiDINEUA: A spăla putina; A pleca definitiv; v. A-şi lua rindeaua. A-ŞI LUA SEAMA1 (reg.): A fi conştient; A . realiza; v. A-şi da seama. A-ŞI LUA SEAMA2 (î/tv.): A calcula; A socoti; A număra; v. A baga în seamă2. A-ŞI LUA SEAMA LA VORBĂ (pop.): A vorbi cuviincios. A-ŞI LUA SEARA BUNĂ (DE LA CINEVA): A saluta la despărţire în cursul serii pe cineva; v. A-şi lua Bună seara (de la cineva). A-ŞI LUA SOARTA ÎNPROPRIILE MÂINI: A deveni propriul stăpân. A-ŞI LUA SUFLET: A respira adânc; A-şi linişti respiraţia. A-ŞI LUA ŞI BUCATA DE LA GURĂ: A se lipsi de strictul necesar pentru a ajuta pe cineva; v. A-şi da bucata de la gură. A:ŞI LUA ŞI BUCĂŢICA DE LA GURĂ: A se lipsi de strictul necesar pentru a ajuta pe cineva; v. A-şi da bucata de la gură. Ă-ŞILU ŞIŞTIREAUA: A pleca ruşinea. , A-ŞŢyLUApŢĂLPĂŞIŢA: A^pleca; repede^ de undeva de frică, de ruşine; A se căra; A o şterge; v. A lua tălpăşiţa; A-şi lua tărăbuţele; A-şi lua tiliufele. A-ŞI LUA TĂLPĂŞIŢELE: A pleca repede de undeva de frică, de ruşine; A se căra; A o şterge; v. A lua tălpăşiţa. A-ŞI LUA TĂLPILE LA SPINARE: A pleca repede; A fugi de undeva; v. şi A o apuca la talpă, A-ŞI LUA TĂRĂBUŢELE: A pleca repede de undeva de frică, de ruşine; A se căra; A o şterge; v. A lua tălpăşiţa. A-ŞI LUA TEŞCHEREAUA (reg.): A pleca repede de undeva de frică, de ruşine; A o şterge; v. A lua tălpăşiţa. A-ŞI LUA TILIUŢELE: A pleca repede de undeva de frică, de ruşine; A se căra; A o şterge; v. A lua tălpăşiţa. , A-ŞI LUA TIMPUL PENTRU CEVA (înv.): A-şi face răgaz; A-şi face vreme pentru ceva. ;:· .. A-ŞI LUA TRAISTA-N BĂŢ: A pleca la drum; v. şi A-şi lua traista şi ciubucul. A-ŞI LUA TRAISTA ŞI CIUBUCUL: A pleca Ia drum; v. A-şi lua traista-n băţ. A-ŞI LUA TREI FUIOARE (pop.): A pleca repede de undeva; A o tuli; A o şterge; v. A-şi lua ale trei fuioare. A-ŞI LUA TROACELE ŞI A PLECA: A-şi lua ce avea şi a pleca din casă. A-ŞI LUA UN AER DE...: A lăsa impresia de...; A semăna cu...; v. A-i da un aer de.... A-ŞI LUA UN AER DE NEVINOVĂŢIE: A se prezenta cu seninătate; A nu se considera vinovat; A lăsa impresia de nevinovat. A-ŞI LUA UN AER DE SFÂNT: A lăsa impresia de om corect, cinstit, binevoitor. A-ŞI LUA UN AER SOLEMN: A crea o atmosferă solemnă; A lăsa impresia unui moment solemn. A-ŞI LUA VALEA (fam.): A pleca spre satisfacţia celor rămaşi; A pleca, a fugi de undeva. A-ŞI LUA VÂNT: A-şi lua elan. A-ŞI LUA VIAŢA: A se sinucide. A-ŞI LUA VORBA ÎNAPOI: A-şi retrage cu- 731 Â-ŞI MÂNCA PARALELE vintele; A reveni asupra celor spuse; A nu-şi ţine promisiunea; v. şi A-şi lua vorba îndărăt; A-şi lua vorbele înapoi A-ŞI LUA VORBA ÎNDĂRĂT: A-şi retrage cuvintele; A reveni asupra celor spuse; A nu-şi ţine promisiunea; v. A-şi lua vorba înapoi. A-ŞI LUA VORBELE ÎNAPOI: Ă-şi retrage cuvintele; A reveni asupra celor spuse; A nu-şi ţine promisiunea; v. A-şi lua vorba înapoi. A-ŞI LUA ZĂUŞ fpop.J: A-şî lua avânt. A-ŞL LUA ZBORUL:-  începe- să meargă repede; A alerga; A scăpa din captivitate; A evada; A-şi închipui; A-şi imagina; (despre aeronave) A decola; A pleca. A-ŞI LUA ZILELE: A se sinucide. A-ŞI LUA ZIUA BUNĂ (DE LA CINEVA SAU DE LA CEVA): A-şi lua rămas bun de la cineva; A considera ceva iremediabil pierdut; v. A-şi lua adio (de la cineva sau de la ceva). A-ŞI LUNGI MÂINILE SPRE LĂCOMIE (înv.): A deveni foarte lacom. A-ŞI LUNGI NASUL: A se obrăznici; v. A lua nas. A-ŞI MAI COBORÎ PRETENŢIILE: A nu mai fi aşa de pretenţios; A se comporta mai modest. A-ŞI MAI PUNE O DOAGĂ: A se drege, a se reface încet; A nu mai fi chiar aşa de nebun. A-ŞI MAI PUNE POFTĂ ÎN CUI: A fi nevoit să renunţe la un lucru dorit; A se şterge pe bot; v. şi A-şi pune pofta în cui. A-ŞI MĂSURA CUVINTELE: A vorbi corect; A nu supăra pe nimeni; A se exprima cu demnitate; v. şi A-şi măsura vorbele. A-ŞI MĂSURA PUTERILE (CU CINEVA): A se lua la întrecere; A se lupta cu cineva. A-ŞI MĂSURA TERMENII: A-şi alege cuvintele pentru a nu supăra pe cineva. A-ŞI MĂSURA VORBELE: A vorbi corect; A nu supăra pe nimeni; A se exprima cu demnitate; v. A-şi măsura cuvintele. A-ŞI MÂNA VIAŢĂ: A trăi; v. /I mâna viaţa. A-ŞI MÂNJI MÂINILE CU...: A se încurca; A se compromite cu.... A-ŞI MÂNCA AMARUL: A duce o viaţă grea. A-ŞI ’ MÂNCA AMARUL CU CINEVA: A duce o viaţă grea cu cineva. A-ŞI MÂNCA AURUL CU LINGURA: A cheltui nemăsurat; A fi foarte bogat; v. A mânca aurul cu lingură. A-ŞI MÂNCA AVEREA: A-şi cheltui averea. A-ŞI MÂNCA AVEREA CU LINGURA: A cheltui nemăsurat; A fi foarte bogat; v. A mânca aurul cu lingura. A-ŞI MÂNCA AVEREA CU LIGUROIUL: A cheltui nemăsurat; A fi foarte bogat; v. A mânca aurul cu lingura. A-ŞI MÂNCA BANII: A-şi cheltui banii. Â-ŞI MÂNCA BANII CU LINGURA: A cheltui nemăsurat; A fi foarte bogat; v. A mânca aurul cu lingura. A-ŞI MÂNCA BANII CU LIGUROIUL: A cheltui nemăsurat; A fi foarte bogat; v. A mânca aurul cu lingura. A-ŞI MANCA BEREGĂŢILE UNUL LA ALTUL: A se duşmăni de moarte; v. şi A-şi mânca bereguşul unul la altul. A-ŞI MÂNCA BEREGUŞUL UNUL LA ALTUL: A se duşmăni de moarte; v. A-şi mânca beregăţile unul la altul. A-ŞI MÂNCA CAPUL (înv., pop.): A se distruge; A se nimici; v. A mânca capul. A-ŞI MÂNCA CARNE DE PE EL: A fi foarte sărac; A nu mai avea ce mânca; v. şi  mânca din carne; A mânca din carne de om; Â-şi mânca ficaţii; A-şi mânca pipota. ^A-ŞI "MÂNCA-CREDINŢA: A-şi pierde cinstea, reputaţia; A-şi mânca încrederea la alţii; v. şi A-şi mânca lefteria; A-şi mânca omenia; A-şi pierde lefteria. A-ŞI MÂNCA CREZAREA: A abuza de încrederea oamenilor. - A-ŞI MÂNCA DE SUB DÂNSUL: A fi foarte zgârcit; v. şi A-şi mânca de sub tălpi; A-şi mânca de sub unghie; A-şi mânca de sub unghii; Â-şi muşca de sub dânsul; A-şi muşca de sub tălpi; A-şi muşca de sub unghie; A-şi muşca de sub unghii. A-ŞI MÂNCA DE SUB TĂLPI: A fi foarte zgârcit; v. A-şi mânca de sub dânsul. A-ŞI MÂNCA DE SUB UNGHIE: A fi foarte zgârcit; v. A-şi mânca de sub dânsul. A-ŞI MÂNCA DE SUB UNGHII: A fi foarte zgârcit; v. A-şi mânca de sub dânsul A-ŞI MÂNCA DIN CĂftNE: Ă fi foarte sărac; A nu mai avea ce mânca;v. A mânca carne de pe el. A-ŞI MÂNCA DIN CARNE DE OM: A fi foarte sărac; A nu mai avea ce mânca; v. A mânca carne de pe el. A-ŞI MÂNCA DIN OCHII: A fi tare zgârcit. "A-ŞLMÂNCA DIN PREŢ: A pierde din valoare. A-ŞI MÂNCA FIGAŢH: A fi foarte sârac; A nu mai avea ce mânca; v. A mânca carne de pe el A-ŞI MÂNCA LEFTEREAUA: A-şi pierde cinstea, reputaţia; A-şi mânca încrederea te alţii; v. A-şi mânca credinţa. A-ŞIMÂNCA LEFTERIA: A-şi pierde cinstea, reputaţia; A-şi mânca încrederea la alţii; v. A-şi mânca credinţa. ^-ŞrMÂNCĂMOANDA^CU CINEVA: A-şi mânca amarul cu cineva. A-ŞI MÂNCA NOROCUL (CU CINEVA SAU CU CEVA): A-şi irosi viaţa; v. şi A-şi mânca tinereţea (cu cineva sau cu ceva); A-şi mânca tinereţile (cu cineva sau cu ceva); A-şi mânca viaţa (cu cineva sau cu ceva); A-şi mânca zilele (cu cineva sau cu ceva). A-ŞI MÂNCA OMENIA: A-şi pierde cinstea, reputaţia; Aşi mânca încrederea la alţii; v. A-şi mânca credinţa. A-ŞI MÂNCA PARALELE: A sărăci. A-ŞI MÂNCA PARALELE CU LINGURA 732 A-ŞI MÂNCA PARALELE CU LINGURA: A cheltui foarte mult; v. şi A mânca paralele cu linguroiul. A-ŞI MÂNCA PARALELE CU LINGUROIUL: A cheltui foarte mult; v. A mânca paralele cu lingura. A-ŞI MÂNCA PIPOTA: A fi foarte sărac; A nu mai avea ce mânca; v. A mânca carne de pe el. A-ŞI MÂNCA TINEREŢEA (CU CINEVA SAU CU CEVA): A-şi irosi viaţa; v. A-şi mânca norocul (cu cineva sau cu ceva). A-ŞI; MÂNCA ŢINEREŢELE ; (CU CINEVA SAU CU CEVA): A-şi irosi viaţa; y. A-şi mânca norocul (cu cineva sau cu ceva). A-ŞI MÂNCA UNGHIILE PÂNĂ LA CARNE: A fi foarte zgârcit. A-ŞI MÂNCA VIAŢA (CU ■; CINEVA SAU CU CEVA): A-şi irosi viaţa; v. A-şi mânca norocul (cu cineva sau cu ceva). A-ŞI MÂNCA ZILELE (CU CINEVA SAU CU CEVA): A-şi irosi viaţa; v. A-şi mânca norocul (cu cineva sau cu ceva). Ă-ŞI MÂNJI REPUTAŢIA: A se compromite; A se face de ruşine. A-ŞI MÂNTUI SUFLETUL: A-şi salva sufletul; A-i fi iertate păcatele. A-ŞI MENŢINE ECHILIBRUL: A nu se compromite; AA nu ceda; A rămâne pe poziţie; v. şi A-şi menţine echilibrul sufletesc A-ŞI MENŢINE ECHILIBRUL SUFLETESC: A nu se compromite; AA nu ceda; A rămâne pe poziţie; \.A-şi menţine echilibrul. A-ŞI MENŢINE HOTĂRAREA: A nu renunţa la hotărârea sa; A nu da la o parte. A-ŞI MENŢINE PĂREREA: A nu renunţa la părerea sa; A nu se da la o parte. A-ŞI MINŢI FOAMEA: A-şi amăgi foamea. A-ŞI MOBILA CAPUL: A dobândi multe cunoştinţe; A se instrui; v. şi A-şi mobila mintea. A-ŞI MOBILA MINTEA: A dobândi multe cunoştinţe; A se instrui; v. A»$î mobila capul. A-ŞI MUIA GÂTUL: A bea un pahar de băutură. A-ŞI MUNCI MINTEA: A-şi bate capul. A-ŞI MURDĂRI MÂINILE: nA face ceva neplăcut; A se implica într-o acţiune murdară; A se compromite. A-ŞI MUŞCA BUZELE: A se căi pentru cele făcute sau spuse; v. şi A-şi muşca buzele de părere de rău; A-şi muşca limba, A-ŞI MUŞCA BUZELE DE PĂRERE DE RĂU: A se căi pentru cele făcute sau spuse; v. A-$i muşca buzele. A-ŞI MUŞCA DEGETELE: A se căi amarnic; A se înfuria; v. şi A-şi muşca degetele mâinii; A-şi muşca mâinile ; A-şi muşca pumnii. A-ŞI MUŞCA DEGETELE MÂINII: A se căi amarnic;  se înfuria; v. A-şi muşca degetele. A-ŞI MUŞCA DE SUB DÂNSUL: A fi foarte zgârcit; v. A-şi mânca de sub dânsul, A-ŞI MUŞCA DE SUB TĂLPI: A fi foarte zgârcit; v. A-şi mânca de sub dânsul. A-ŞI MUŞCA DE SUB UNGHIE: A fi foarte zgârcit; v. A-şi mânca de sub dânsul, A-ŞI MUŞCA DE SUB UNGHII: A fi foarte zgârcit; v. A-şi mânca de sub dânsul. A-ŞI MUŞCA DIN CARNE: A nu mai putea de durere sau de ciudă. A-ŞI MUŞCĂ LIMBA: A se căi pentru cele făcute sau spuse; v. A-şi muşca buzele. A-ŞI MUŞCA MÂINILE:; A se căi amarnic; A se înfuria; v. A-şi muşca degetele. A-ŞI MUŞ(DA PUMNII: A se căi amarnic; A se înfuria; y. A-şi muşca degeţele, A-ŞLMUTA GÂNDUL :(DE LA CINEVA SAU DE LA CEVA): A nu se mai gândi la cineva sau la ceva. A-ŞI MUTA ŞATRA:; A pleca, a se muta cu tot calabalâcul, r : A-ŞIjNECÎNSTINUMELE: A se compromite; A se face de ruşine. A-ŞI NETEZA BARBA: A fi mulţumit; A fi satisfăcut. A-ŞI NUMĂRA ZILELEî A nu mai, avea mult de trăit. A-ŞI OBOSI OCHII: A se holba; A se uita fix la cineva, la ceva. v ... A-ŞI OCUPA LOCUL: A lua locul; A sta la lOCUl SăU. A-ŞIODIHNI OASELE: A se culca; A dormi. A-ŞI ODIHNI OCHII: A sta cu ochii închişi; A nu se mai uita. A ŞItP FACE |CUMj^A LUI: A-şi face rău; v. şi A şi-o face singur cu mâna lui A ŞI-0 FACE PE PIELEA LUI: A suporta consecinţele faptelor sale. ; A ŞI-0 FACE SINGUR CU MÂNA LUI: A-şi face rău; v. A şi-o face cu mâna lui. Ă-ŞI OFERI SERVICIILE CUIVA: A servi unei persoane sau unui scop, unei idei. AŞI-O LUA ÎN CAPî A crede că e deştept; A crede că procedează inteligent. AŞI-O ÎAIA IN TRAISTĂ (pop.): A da de bucluc; A o păţi; v. şi A şi-o pune în traistă. A-ŞI OMORÎ FOAMEA: A- şi potoli foamea; A mânca. A-ŞI OMORÎ PLICTISEALA: A-şi căuta orice de lucru numai ca să treacă vremea mai repede; y. şi A-şiomorî plictisul. A-ŞI OMORÎ PLICTISUL: A-şi căuta orice de lucru numai ca să treacă vremea mai repede; v. A-şi omorî plictiseala. A-ŞI OMORÎ TIMPUL (CU CEVA): A-şi ocupa timpul cu nimicuri; A-şi pierde vremea; v. şi A-şi omori vremea (cu ceva); A-şi omori zilele (cu ceva) . A-ŞI .OMORÎ VREMEA (CU CEVA): A-şi ocupa timpul cu nimicuri; A-şi pierde vremea; v. A-şi omorî timpul (cu ceva). A-ŞI OMORÎ ZILELE (CU CEVA): A-şi ocupa timpul cu nimicuri; A-şi pierde vremea; v. A-şi omori timpul (cu ceva). A-ŞI OPRI RĂSUFLAREA: A-şi ţine respi- 733 A ŞI PĂZI PAROL· A raţia; A respira uşor, fără zgomot; v. şi A-şi opri răsufletul; A-şi opri răsuflul; A-şi opri respiraţia; A-şi opri suflarea; A-şi opri sufletul; A-şi stăpâni răsuflarea; A-şi stăpâni răsufletul; A-şi stăpâni răsuflul; A-şi stăpâni respiraţia; A-şi stăpâni suflarea; A-şi stăpâni sufletul; A-şi ţine inima; A-şi ţine răsuflarea; A-şi ţine răsufletul; A-şi (ine răsuflul; A-şi (ine respiraţia; A-şi ţine suflarea; A-şi ţine sufletul, A-ŞI OPRI RĂSUFLETUL (pop.)i A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI OPRI RĂSUFLUL :(pop.): A-şi^ ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI OPRI RESPIRÂŢIA: A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI OPRI SUFLAREA (pop.): A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI OPRI SUFLETUL (pop.)'. A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, iară zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI-0 PUNE ÎN TRAISTĂ (pop.): A da de bucluc; A o păţi; v. A şi-o lua în traistă. A-ŞI ORGANIZA TIMPUL: A se organiza; A-şi face un program. A ŞI-O SCOATE DIN CAP: A nu mai crede în.... A-ŞI OSTENI MINTEA: A cugeta; A se gândi; A analiza; A cerceta. A-ŞI OŢELI INIMA: A se întări; A se fortifica; A se căli; A deveni mai tare/mai puternic. A-ŞI PAŞTE PRILEJUL (înv.): A pierde vremea fără rost; A pierde vremea în zadar; v. A paşte bobocii. A-ŞI PAŞTE VREMEA (înv.): A pierde vremea fără rost; A pierde vremea în zadar; v. A paşte bobocii. A-ŞI PĂPA BANII: A -şi consuma toţi banii; A rămâne fără niciun ban. A-ŞI PĂSTRA CALMUL: A rămâne calm; v. şi A-şi păstra cumpătul; A-şi păstra sângele rece. A-ŞI PĂSTRA COJOCUL: A fi precaut; A evita riscurile. A-ŞI PĂSTRA CUMPĂTUL: A rămâne calm; v. A-şi păstra calmul. A-ŞI PĂSTRA CURAJUL: A fi curajos; A nu ceda; A nu renunţa. A-ŞI PĂSTRA ECHILIBRUL: A rămâne lîchilibrat, cumpătat. A-ŞI PĂSTRA FIINŢA: A-şi păstra demnitatea; A nu se compromite; v. şi A-şi păstra firea. A-ŞI PĂSTRA FIREA: A-şi păstra demnitatea; A nu se compromite; v. A-şi păstra firea; A-ŞI PĂSTRA FORMA; A rămâne în formă; A nu se deforma. A-ŞI PĂSTRA MORALUL RIDICAT: A nu se compromite; A-şi păstra demnitatea; v. şi A-şi păstra seriozitatea. A-ŞI PĂSTRA O PORTIŢĂ DE SCĂPARE: A lăsa, a găsi, a păstra o cale de scăpare, un mod de rezolvare. A-ŞI PĂSTRA PARTEA LEULUI: A lua partea cea mai mare, cea mai valoroasă; v. A apuca partea leului. A-ŞI PĂSTRA PĂREREA: A nu renunţa la părerea sa; A nu ceda; A nu da înapoi. A-ŞI PĂSTRA SÂNGELE RECE: A rămâne calm; v. A-şi păstra calmul. A-ŞLPĂSTRA SERIOZITATEA: A nu se compromite; A-şi păstra demnitatea; v. A-şi păstra moralul ridicat. A-ŞI PĂSTRA SFATURILE PENTRU SINE: A nu sfătui pe nimeni; A nu da sfaturi nimănui. A-ŞI PĂSTRA SURÂSUL PE BUZE: A surâde mereu; A nu-şi anula surâsul. A-ŞI PĂSTRA TOATE FACULTĂŢILE: A se menţine normal; A-şi menţine mintea curată. Ă-ŞI PĂTA BUNUL NUME: A nu se compromite; A nu se face de ruşine. Ă-ŞI PĂTA MÂINILE CU...: A se băga în...; A se compromite cu.... A-ŞI PĂZI BOBOCII: A fi gură-cască; A-şi pierde vremea; A fi prost; A fi tont. A-ŞI PĂZI CALEA: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. A-ŞI PĂZI COJOCUL: A se teme de bătaie; v. şi A-şi păzi pielea. A-ŞI PĂZI CUVÂNTUL: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v. A se {ine de cuvânt. Â-ŞÎPAZIDE CALE: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. A-ŞI PĂZI DE DRUM: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. A-ŞÎ PĂZI DE DUCĂ; A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. A-ŞI PĂZI DRUMUL: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. V A-ŞI PĂZI DRUMURILE: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. Ă-ŞI PĂZI FĂGĂDUIALA: A-şi -respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A-ŞI PĂZI GURA: A vorbi cu precauţie; A-şi impune discreţia; v. şi A-ţi păzi limba; A-şi păzi limba în gură. A-ŞI PĂZI JURĂMÂNTUL: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A-ŞI PĂZI LIMBA (înv.)i A vorbi cu precauţie; A-şi impune discreţia; v. A-ţi păzi gura.. A-ŞI PĂZr LIMBA ÎN GURĂ (înv.)î A vorbi cu precauţie; A-şi impune discreţia; v. A-ţi păzi gura. A-ŞI PĂZI PAROLA: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt, A-ŞI PĂZI PIELEA 734 A-ŞI PĂZI PIELEA.: A se teme de bătaie; v. A-şi păzi cojocul. , A-ŞI PĂZI TREABA: A se ocupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua lucrul; A nu-şi întrerupe lucrul; v. A-şi căuta de nevoi. A-ŞI PĂZI VORBA:: A-şi respecta ;angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt, A-ŞI PERMITE LUXUL: A îndrăzni; A-şi permite; A avea curajul. A-ŞI PETRECE CEVA ÎN AMINTIRE: A-şi reaminti; A-şi aduce aminte; v. şi A-şi petrece ceva în minte; A-şi petrece ceva prin minte. A-ŞI v PETRECE CEVA ÎN MINTE: A-şi reaminti; A-şi aduce aminte; v. A-şi petrece ceva în amintire. A-ŞI PETRECE CEVA PRIN MINTE: : A-şi reaminti; A-şi aduce aminte; v. A-şi petrece ceva în amintire. A-ŞI PETRECE CONCEDIUL LA. MARE: A se odihni la mare. A-ŞI PETRECE CONCEDIUL LA MUNTE: A se odihni la munte. A-ŞI PETRECE ÎN AMINTIRE: A-şi aminti; A-şi aduce aminte; v. A petrece în amintire. A-ŞI PETRECE ÎN MINTE: A-şi aminti; A-şi aduce aminte; v. A petrece în amintire. A-ŞI PETRECE ÎN MINTE VIAŢA: A-şi reaminti momentele din viaţă. A-ŞI PETRECE NOAPTEA (UNDEVA); ;A rămâne peste noapte undeva; v. A petrece noaptea (undeva). A-ŞI PETRECE NOAPTEA FĂRĂ SOMN: A avea insomnie. A-ŞI PETRECE OCHII: A-şi plimba privirea. A-ŞI PETRECE OCHII DE LA UNUL LA ALTUL: A privi pe fiecare la rând. A-ŞI PETRECE OCHII LA...: A se uita, a se holba la.... Ă-ŞI PETRECE PRIN AMINTIRE: A şi aminti; Ă-şi aduce aminte; y.A petrece în amintire. A-ŞI PETRECE PRIN MINTE: A-şi aminti; A-şi aduce aminte; v. A petrece în amintire. Ă-ŞI PETRECE TIMPUL: A se lenevi; A-şi irosi timpul fără să facă nimic de seamă; v. şi A-şi petrece vremea. Ă-ŞI PETRECE VEACUL (pop.): A trăi; A-şi duce, a-şi petrece viaţa într-un anumit fel; A duce un anumit trai; v. A-şi duce traiul. A-ŞI PETRECE VREMEA: A se lenevi; A-şi irosi timpul fară să facă nimic de seamă; v. A-şi petrece timpul. A-ŞI PIERDE AUTORITATEA: A se compromite; A se face de ruşine; A nu mai fi autoritar. Ă-ŞL PIERDE; AVÂNTUL: A se potoli; A se linişti; A o lua mai moale. A-ŞI PIERDE BUSOLA: A se zăpăci; A fi dezorientat. A-ŞI PIERDE CALEA: A se rătăci; A fi dezorientat; A-şi pierde busola; v. şi A-şi pierde făgaşul. A-ŞI PIERDE CALEA CĂMINULUI: A renunţa la familie; A pleca în lume. A-ŞI PIERDE CALENDARUL: A se zăpăci; A se buimăci; A nu şti în ce zi este. A-ŞI PIERDE CALMUL: A se enerva; A se irita; A-şi manifesta nervozitatea. A-ŞI PIERDE CAPUL: A se emoţiona; A se zăpăci; A-şi pierde cumpătul; A fi condamnat la moarte prin tăierea capului. A-ŞIPERDE CAPULU DUPĂ EA: A o iubi. Ă-ŞI PIERDE CÂMPUL: A se rătăci. A-ŞI PIERDE COMPASUL: A se dezorienta; A nu se putea orienta. A-ŞI PIERDE CONTROLUL: A nu se putea stăpâni; A nu se putea controla. A-ŞI PimU)E CREDINŢA: Afumai crede; A nu mai avea încredere. A-ŞI PIERDE CREDINŢA ÎN CINEVA: A nu mai avea încredere în cineva. Ă-ŞI PIERDE CREDITUL: A se compromite; A nu mai avea credit; A nu se mai bucura de încredere. Ă-ŞI PIERDE CULOAREA: A fi foarte palid; v. şi A-şi pierde culoarea din obraji. A-ŞI PIERDE CULOAREA DIN OBRAJI: A fi foarte palid; v. şi A-şi pierde culoarea, A-ŞI PIERDE CUMPĂTUL: A-şi pierde capul; A-şi pierde calmul; A-şi pierde sângele rece; A nu se mai putea stăpâni; A se enerva; v. A pierde cumpătul. A.ŞI PIERDE CUNOŞTINŢA: A nu mai şti de sine; A leşina; v. şi A-şi pierde simţirea; A-şi pierde simţurile. A-ŞI PIERDE CURSA: A ieşi din cursă; A nu reuşi. A-ŞI PHLRDE DEMNITATEA: A se compromite; A se face de ruşine. A-ŞI PIERDE DIN INFLUENŢĂ: A nu mai putea să influenţeze; A nu mai avea o influenţă mare. A-ŞI PIERDE DIN VALOARE: A se devaloriza; A avea o valoare mai mică; A nu mai fi aşa de valoros, A-ŞI PIERDE ECHILIBRUL: A se dezechilibra; A nu se putea controla; A-şi pierde starea de linişte/de armonie, de stabilitate sufletească; v. şi A-şi pierde echilibrul sufletesc. A-ŞI PIERDE ECHILIBRUL SUFLETESC: A se dezechilibra; A nu se putea controla; A-şi pierde starea de linişte, de armonie, de stabilitate sufletească; v. A-şi pierde echilibrul. A-ŞI PIERDE FĂGAŞUL: A se rătăci; A;fi dezorientat; A-şi pierde busola; v. A-şi pierde calea. A-ŞI PIERDE FIREA: A-şi pierde cumpătul; A-şi pierde stăpânirea de sine; A se descuraja; v. A se pierde cu firea. A-ŞI PIERDE FIRMA: A da faliment; A închide Firma. A-ŞI PIERDE FIRUL: A nu mai avea continuitate în exprimare, în gândire, în scris; A se zăpăci; v. A pierde firul. 735 A-ŞI PIERDE URMA A-ŞI PIERDE FIRUL GÂNDIRII: A nu mai avea continuitate în exprimare, în gândire, în scris; A se zăpăci; v. A pierde firul A-ŞI PIERDE FIRUL IDEILOR: A nu mai avea continuitate în exprimare, în gândire, în scris; A se zăpăci; v. A pierde firul A-ŞI PIERDE FORMA: A se deforma; A arăta altfel. A-ŞI PIERDE GÂNDURILE: A nu mai avea continuitate în exprimare, în gândire, în scris; A se zăpăci ; v. A pierde firul A-ŞI PIERDE GLASUL: A amuţi; A nu mai putea vorbi; v, şi A-şipierde graiul A-ŞI PIERDE GRAIUL: A amuţi; A nu mai putea vorbi; \ . A-şi pierde glasul. A-ŞI PIERDE ILUZIILE: A rămâne dezamăgit, decepţionat. A-ŞI PIERDE IMPORTANŢA: A nu mai fi important; A deveni banal. A-ŞI PIERDE INIMA: A-şi pierde curajul, speranţa, încrederea. A-ŞI PIERDE JUDECATA: A nu mai gândi raţional; A nu mai fi drept; A nu mai judeca normal. A-ŞI PIERDE LEFTERIA: A-şi pierde cinstea, reputaţia; v. A-şi mânca credinţa. A-ŞI PIERDE LINIŞTEA: A se nelinişti; A se agita; A se enerva. A-ŞI PIERDE LOCUL: A fi înlocuit. A-ŞI PIERDE MAUL (CUIVA) (pop.): A-şi pierde cumpătul, curajul; A rămâne perplex; v. A i se lua maul. ' A-ŞI PIERDE MÂNA: A nu mai fi abil, priceput; A nu mai fi apt să facă ceva, A-ŞI PIERDE MINTEA: A înnebuni; A se îndrăgosti lulea; A se îndrăgosti nebuneşte; v. şt A-şi pierde minţile. A-ŞI PIERDE MINTEA CU EL: A se încurca cu un ţicnit; A se certa; A face scandal cu un nebun. A-ŞI PIERDE MINŢILE: A înnebuni; A se prosti; A se îndrăgosti lulea; A se îndrăgosti nebuneşte; v. A-şi pierde mintea. A-ŞI PIERDE NĂDEJDEA: A nu inai spera; A T\ deznădăjduit; v. şi A-şi pierde speranţa; A-şi irâpădi nădejdea; A-şi prăpădi speranţa. A-ŞI PIERDE NOŢIUNEA TIMPULUI: A nu nai şti in ce zi este; A nu mai şti ce ora este. A-Şl PIERDE OBIŞNUINŢA: A renunţa la ibişnuinţele sale; A nu mai ţine la lucruri bine •-unoscute; v. şi A-şi pierde rutina. A-ŞI PIERDE ODIHNA: A nu se mai odihni; A iu avea timp de odihnă. A-ŞI PIERDE PAPUCH: A muri; A-şi da ortul »opii. A-ŞI PIERDE PĂSCĂLIA: A încurca soco-elile; A se zăpăci; v. şi A-şi pierde păscăliile. A-ŞI PIERDE PĂSCĂLIILE: A încurca ocotelile; A se zăpăci; v. A-şi pierde păscălia. A-ŞI PIERDE PÂINEA: A nu mai avea din ce "ăi; A nu mai avea un loc de muncă. A-ŞI PIERDE PIUITA (fam.): A-i pieri cheful de vorbă cuiva; v. A-i pieri piuita. A-ŞI PIERDE PIUITUL (fam.): A-i pieri cheful de vorba cuiva; v. A-i pieri piuita. A-ŞI PIERDE POFTA DE VIAŢĂ: A nu mai dori să trăiască; A fi sătul de viaţă, de trăit. A-ŞI PIERDE PRESTIGIUL: A se compromite; A se face de ruşine. ' A-ŞI PIERDE PREZENŢA DE SPIRIT: A nu se mai descurca; A nu mai găsi o soluţie favorabilă; A nu găsi repede un răspuns potrivit. A-ŞI PIERDE PUTEREA: A slăbi; A nu mai fi puternic; A ceda. A-ŞI PIERDE RĂBDAREA: A nu mai rezista; A nu mai suporta. A-ŞI PIERDE RĂSUFLAREA: A fi foarte obosit, extenuat; A fi pe moarte. A-ŞI PIERDE ROSTUL: A pierde ăVereaj v. şi A-şi pierde rosturile. A-ŞI PIERDE ROSTURILE: A pierde averea, v. A-şi pierde rost. A-ŞI PIERDE RUTINA: A renunţa la obişnuinţele sale; A nu mai ţine la lucruri bine cunoscute; v. A-şi pierde obişnuinţa. A-ŞI PIERDE SĂRITA: A nu se m1 A-ŞI SCOATE OBRAZUL ÎN LUME: A se arăta printre oameni; A apărea în societate; v. A-şi scoate obrazul A-ŞI SCOATE OCHII {PENTRU CINEVA); A fi în stare de orice sacrificiu pentru cineva; A intra şi în foc pentru cineva. A-ŞI SCOATE OCHII CU CEVA: A-şi strica vederea cu o muncă migăloasă. A-ŞI SCOATE OCHII UNUL ALTUIA: A-şi reproşa reciproc. A-ŞI SCOATE PĂLĂRIA (ÎN FAŢA CUIVA); A recunoaşte calităţile, meritele cuiva; v. şi A-şi scoate pălăria de pe cap (în faţa cuiva); A-şi scoate pălăria din cap (în faţa cuiva). A-ŞI SCOATE PĂLĂRIA DE PE CAP (ÎN FAŢA CUIVA): A recunoaşte calităţile, meritele cuiva; v. A-şi scoate pălăria (în faţa cuiva). A-ŞI SCOATE PĂLĂRIA DIN CAP (ÎN FAŢA CUIVA): A recunoaşte calităţile; meritele cuiva; v. A-şi scoate pălăria (în faţa cuiva). A-ŞI SCOATE PAINEA: A-şi asigura prin muncă traiul zilei; A dobândi prin muncă cele necesare unui trai modest; v. A-şi scoate mămăliga. A-ŞI SCOATE PÂRLEALA (fam.): A şi găsi o compensaţie; A se despăgubi. A-ŞI SCOATE SUFLETUL: A alerga, a munci din răsputeri; A se extenua. A-ŞI SCOATE UN FOC: A-şi descărca, a-şi răcori sufletul; A se destăinui; v. şi A-şi scoate un foc de la inimă; A-şi vărsa amarul; A-şi vărsa amarul de la inimă; A-şi vărsa amărăciunea; A-şi vărsa amărăciunea de la inimă; A-şi vărsa apele; A-şi vărsa foc; A-şi vărsa focul; A-şi vărsa focul de la inimă; A-şi vărsa năduful; A-şi vărsa năduful de la inimă. A-ŞI SCOATE UN FOC DE LA INIMĂ: A-şi descărca, a-şi răcori sufletul; A se destăinui; v. A-şi scoate un foc. A-ŞI SCOATE UNGHIILE: A arăta cât este de rea; v. A-şi arăta unghiile. A-ŞI SCOBI DINŢII CU CINEVA (pop.): A vorbi pe cineva de rău. A-ŞI SCRÂNTI LIMBA: A nu putea să pronunţe ceva; A se încurca la pronunţat; v. şi A-şi scrânti limba cu un cuvânt. A-ŞI SCRÂNTI LIMBA CU UN CUVÂNT: A nu putea să pronunţe un cuvânt; A se încurca la un cuvânt; v. A-şi scrânti limba. A-ŞI SCRIE ÎN FRUNTE: A ţine minte; A reţine. A-ŞI SCUIPA BOJOCII (fam.): A expectora des; A depune mari eforturi cu riscul pierderii sănătăţii pentru a realiza ceva; v. şi A-şi scuipa plămânii; A-şi scuipa sufletul. A-ŞI SCUIPA PLAMÂNn (fam.): A expectora des; A depune mari eforturi cu riscul pierderii sănătăţii pentru a realiza ceva; v. A-şi scuipa bojocii , A-ŞI SCUIPA SUFLETUL (fam.); A expectora des; A- depune mari eforturi cu riscul pierderii sănătăţii pentru a realiza ceva; v. A-şi scuipa bojocii. ;■ ‘ A-ŞI SCULA PE CINEVA ÎN CAP: A-şi pune pe cineva în cap; A nu mai putea să scape de cineva. Ă-ŞI SCURGE MÂNIA: A spune ce are pe suflet; A spune tot ce-1 doare. A-ŞI SCURGE OCHH: A plânge foarte mult; v. şi A-şi seca ochii; A-şi seca ochii de lacrimi A-ŞI SCURTA LIMBA: A nu mai vorbi mult; A mai tăcea. A-ŞI SCUTI VIAŢA (înv.): A scăpa cu viaţă dintr-o mare primejdie; v. A scuti viaţa. A-ŞI SCUTURA BUZUNARELE: A-şi cheltui toţi banii. . A-ŞI SCUTURA JUGUL: A se elibera; A deveni liber. A-ŞI SCUTURA PRAFUL DE PE PICIOARE (înv.): A renunţa definitiv la ceva; v. A scutura prafid de pe picioare. A-ŞI SCUTURA PRAFUL DIN PICIOARE (înv.): A renunţa definitiv la ceva; v. A scutura praful de pe picioare. Â-ŞI SCUTURA PULBEREA DE PE PICIOARE (înv.); A renunţa definitiv la ceva; v. A scutura praful de pe picioare. A-ŞI SCUTURA PULBEREA DIN PICIOARE (înv.): A renunţa definitiv la ceva; v. A scutura praful de pe picioare. A-ŞI SCUTURA PURICH (pop.): A scăpa de sărăcie. A-ŞI SECA OCHII: A plânge foarte mult; v. A-şi scurge ochii. A-ŞI SECA OCHII DE LACRIMI: A plânge foarte mult; v. A-şi scurge ochii. A-ŞI SFĂRÂMA CAPUL: A depune eforturi intelectuale; A se gândi intens; A-şi stoarce creierii; A-şi sparge capul; A-şi bate capul; v. şi A-şi sfărâma mintea. A-ŞI SFĂRÂMA CAPUL PENTRU CEVA, CU CEVA: A se tot gândi la ceva; A medita, a căuta soluţii pentru ceva. A-ŞI SFĂRÂMA FIREA: A lua lucrurile prea în serios; A se speria; A se pierde; v. şi A-şi sfărâma firea cu ceva. 747 A-ŞI STRÂMBA GÂTUL DUPĂ CINEVA Â-ŞI SFĂRÂMA FIREA CU CEVA: A lua lucrurile prea în serios; A se speria; A se pierde; v. A-şi sfărâma firea. A-ŞI SFĂRÂMA LANŢURILE: A se elibera; A deveni liber. A-ŞI SFĂRÂMA MINTEA: A depune eforturi intelectuale; A se gândi intens; A-şi stoarce creierii; A-şi sparge capul; A-şi bate capul; v. A-şi sfărâma capul. Â-ŞI SFÂRŞI SUFLAREA (înv.): A fi în agonie; A fi pe pragul morţii. A-ŞI SFII CUVÂNTUL (înv.): A se feri, a se teme să spună în mod deschis ceea ce gândeşte. Ă-ŞrSFH INÎMĂ [f/iv.j: A se simţi ruşinat. A-ŞI SIMŢI GÂTLEJUL USCAT: A avea poftă de a bea ceva; v. şi A-şi simţi gâtul uscat. A-ŞI SIMŢI GÂTUL USCAT: A avea poftă de a bea ceva; v. A-şi simţi gâtlejul uscat. A-ŞI SIMŢI INIMA GREA: A fi îngrijorat; A avea o supărare. A-ŞI SMULGE BARBA: A-şi manifesta durerea, desperarea; v. şi A-şi smulge părul; A-şi smulge părul din cap. Â-ŞI SMULGE PĂRUL: A-şi manifesta durerea, desperarea; v. A-şi smulge barba. A-ŞI SMULGE PĂRUL DIN CAP: A-şi manifesta durerea, desperarea; v. A-şi smulge barba. A-ŞI SPARGE-CAPUL: A se gândi foarte mult; A căuta o soluţie;v. şi A-şi sparge capul cu ceva; A-şi sparge firea cu ceva. A-ŞI SPARGE CAPUL CU CEVA: A se gândi foarte mult; A căuta o so!uţie;v. A-şi sparge capul. Â-ŞI SPARGE FIREA CU CEVA: A se gândi foarte mult; A căuta o soluţie;v. A-şi sparge capul. A-ŞI SPARGE CAPUL PENTRU CEVA: A se gândi foarte mult; A căuta o soluţie;v. A-şi sparge capul. A-ŞI SPARGE GURA ŢIPÂND: A urla; A ţipa; A striga cât îl ţine gura. A-ŞI SPARGE PIEPTUL: A striga din răsputeri; v. şi A-şi sparge pieptul strigând; A-şi sparge pieptul vorbind. A-ŞI SPARGE PIEPTUL DEGEABA: A vorbi zadarnic. A-ŞI SPARGE PIEPTUL STRIGÂND: A striga din răsputeri; v. A-şi sparge pieptul A-ŞI SPARGE PIEPTUL VORBIND: A striga din răsputeri; v. A-şi sparge pieptul. A-ŞI SPĂLA MÂINILE: A nu mal beneficia de...; A nu-şi asuma răspunderea; v. şi A se spăla pe mâini. A-ŞI SPĂLA MÂINILE DE...: A nu mai beneficia de...; A nu-şi asuma răspunderea; v. şi A se spăla pe mâini. A-ŞI SPĂLA OBRAZUL: A-şi face datoria; A-şi îndeplini obligaţiile; v. şi A-şi spăla obrazul de ruşine. A-ŞI SPĂLA OBRAZUL DE RUŞINE: A-şi face datoria; A-şi îndeplini obligaţiile; v. A-şi spăla obrazul. A-ŞI SPĂLA ONOAREA: A-şi redobândi cinstea şi respectul; v. şi A-şi spăla păcatele; A-şi spăla păcatul. A-ŞI SPĂLA PĂCATELE: A-şi redobândi cinstea şi respectul; v. A-şi spăla onoarea. A-ŞI SPĂLA PĂCATUL: A-şi redobândi cinstea şi respectul; v. A-şi spăla onoarea A-ŞI SPĂLA RINDINEUA: A spăla putina; A pleca definitiv; v. A-şi lua rindeaua. A-ŞI SPUNE AMARUL CUIVA: A se destăinui; A-şi face cunoscută durerea. A-ŞI SPUNE CUVÂNTUL: A-şi exprima punctul de vedere. A-ŞI SPUNE In GÂND: A se gândi; A medita; A cugeta. A-ŞI SPUNE PĂREREA: A se exprima în legătură cu ceva; A-şi da cu părerea. A-ŞI SPUNE RĂSPICAT PĂREREA: A se exprima clar în legătura cu ceva; A-şi exprima în mod clar atitudinea. A-ŞI SPUNE PĂSUL CUIVA: A se destăinui; A-şi face cunoscute problemele, necazurile. A-ŞI STĂPÂNI BUCURIA: A nu-şi manifesta bucuria; A se purta normal, calm, liniştit. A-ŞI STĂPÂNI FIREA: A nu-şi manifesta sentimentele; A fi calm, cumpătat, cu sânge rece. A-ŞI STĂPÂNI LACRIMILE: A nu-şi manifesta tristeţea; A fi calm, cumpătat, cu sânge rece. A-ŞI STĂPÂNI LIMBA: A nu spune ce nu trebuie; A vorbi puţin şi la obiect. A-ŞI STĂPÂNI MÂNIA: A nu-şi manifesta supărarea; A fi calm, cumpătat, cu sânge rece. A-ŞI STĂPÂNI NERVII: A nu-şi manifesta supărarea, necazurile; A se purta normal, calm, liniştit. " A-ŞI STĂPÂNI PATIMILE: A nu-şi manifesta patimile; A fi calm, cumpătat, cu sânge rece. A-ŞI STĂPÂNI PASIUNILE: A nu-şi manifesta pasiunile; A fi calm, cumpătat, cu sânge rece. A-ŞI STĂPÂNI RĂSUFLAREA: A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI STĂPÂNI RĂSUFLETUL (pop.): A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI STĂPÂNI RĂSUFLUL (pop.): A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI STĂPÂNI RESPIRAŢIA: A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI STĂPÂNI SUFLAREA (pop.): A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fară zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. ' A-ŞI STĂPÂNI SUFLETUL (pop.): A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. Â-ŞI STOARCE CREIERII: A se chinui să înţeleagă, să-şi aducă aminte. A-ŞI STRAMBA GÂTUL DUPĂ CINEVA: A se uita lung după cineva; A privi mult timp pe cineva. A-ŞI STRÂNGE BUZELE 743 A-ŞI STRÂNGE BUZELE: A fi nemulţumit; A ţine buzele strânse în semn de nemulţumire; v. A avea buzele pungă. A-ŞI STRÂNGE BUZELE PUNGĂ: A fi nemulţumit; A ţine buzele strânse în semn de nemulţumire; v. A avea buzele pungă. A-ŞI STRÂNGE CALABALÂCUL: A-şi aduna lucrurile; A pleca; A părăsi locul. A-ŞI STRÂNGE CATRAFUSELE: A-şi face bagajele şi a pleca; A se căra; A o şterge; v. şi. A-şi. strânge catrafusele. Ă-ŞI STRÂNGE COARNELE: A se potoli; A se linişti. Ă-ŞI STRÂNGE CORTURILE: A se aduna; A pleca. .. A-ŞI STRÂNGE CUREAUA: A face economii; A nu cheltui banii. A-ŞI STRÂNGE FRUNTEA: A se încrunta; A se posomori. A-ŞI STRÂNGE GURA PUNGĂ: A fi nemulţumit; A ţine buzele strânse în semn de nemulţumire; v. A avea buzele pungă. A-ŞI STRÂNGE LEOARDA ACASĂ: A-şi ţine gura; A tăcea. A-ŞI STRÂNGE LA PIEPT PE CINEVA: A îmbrăţişa pe cineva; A-şi manifesta simpatia. A-ŞI STRÂNGE MINŢILE: A se aduna; A judeca normal. A-ŞI STRÂNGE PICOARELE DE PE DRUMURI: A nu mai alerga pe drumuri; A se aşeza la casa lui. A-ŞI STRÂNGE PUMNII: A se aduna; A se cuminţi; A nu mai face rele. Ă-ŞI STRÂNGE SPRÂNCENELE: A se încrunta. A-ŞI STRICA GURA: A vorbi în vânt; A vorbi la pereţi;  pleda fără folos; v. A-şi bate gura de-a surda. A-ŞI STRICA GURA DE-ASURDA: A vorbi în vânt; A vorbi la pereţi; A pleda iară folos; v. A-şi bate gura de-a surda. A-ŞI STRICA GURA DE CLACĂ: A vorbi în vânt; A vorbi la pereţi; A pleda fără folos; v. A-şi bate gura de-a surda. A-ŞI STRICA GURA DEGEABA: A vorbi în vânt; A vorbi la pereţi; A pleda fără folos; v. A-şi bate gura de-a surda. A-ŞI STRICA; GURA DE POAMANĂ: A vorbi în vânt; A vorbi la pereţi; A pleda fără folos; v. A-şi bate gura de-a surda. A-ŞI STRICA GURA ÎN VÂNT: A vorbi în vânt; A vorbi la pereţi; A pleda fără folos; v. A-şi bate gura de-a surda. A-ŞI STRICA GURA lN ZADAR: A vorbi în vânt; A vorbi la pereţi; A pleda fără folos; v. A-şi bate sura de-a surda. A STRICA HATÂRUL CUIVA: A strica pofta, plăcerea cuiva. A-ŞI STRICA OCHII: A -şi strica vederea. A-ŞI STRICA STOMACUL: A-şi deranja stomacul. A-ŞI STRICA VIAŢA: A-şi perturba ordinea, liniştea şi înţelegerea din familie. A-ŞI STROPI MĂSEAUA: A bea; A sa chercheli; A se îmbăta. Ă-ŞI STRUNI GURĂ: A începe să vorbească mai mult; A vorbi mai mult; v. şi A-şi struni limba; A-şi struni limba în gură. A-ŞI STRUNI LIMBA: A începe să vorbească mai mult; A vorbi mai mult; v. A-şi struni gura. A-ŞI STRUNI LIMBA ÎN GURĂ: A începe să vorbească mai mult; A vorbi mai mult; v. A-şi struni gura. A-ŞI STUPI ÎN SÂN: A se feri de o primejdie; A evita un moment de frică; v. şi A-şi stupi sufletul A-ŞI STUPI SULETUL: A se feri de o primejdie; A evita un moment de frică; v. A-şi stupi în sân. A-ŞI SUCI CAPUL: A se uita îndelung dupâ cineva; v. şi A-şi sud capul după cineva.  ŞÎ SUCI GÂTUL DUPĂ CINEVA: A se uita îndelung după cineva; v. A suci capul A-ŞI SUCI MUSTAŢA: A cocheta cu o femeie; v. A face cu mustaţa. A-ŞI SUFLA VENINUL ASUPRA CUIVA: A-şi vărsa mânia pe cineva. A-ŞI SUGE DE SUB UNGHII: A fi foarte zgârcit A-ŞI ŞOPTI lN BARBĂ: A spune ceva încet:, numai pentru sine. A-ŞI ŞTERGE FRUNTEA: A fi obosit; A munci din greu; v. şi A-şi şterge sudoarea de pe frunte. A-ŞI ŞTERGE MÂINILE: A-şi declina, răspunderea. A-ŞI ŞTERGE NASUL CU MÂNECA: A fi prost crescut. A-ŞI ŞTERGE PĂCATELE: A ispăşi o greşeală, q vină; A suferi consecinţele unei greşeli; v, şi A şterge păcatul A-ŞI ŞTERGE PĂCATUL: A ispăşi o greşeală, o vină; A suferi consecinţele unei greşeli; v. şi A şterge păcatele. A-ŞI ŞTERGE SUDOAREA DE PE FRUNTE; Ă fi obosit; A munci din greu; v. A-şi şterge fruntea. A-ŞI ŞTERGE URMELE: A nu lăsa urme. A-ŞI ŞTI BINE ROLUL: A cunoaşte bine lucrurile; A fi bine informat; A-şi face corect treaba. A-ŞI ŞTI LOCUL: A-şi cunoaşte bine locul; A şti bine unde este locui lui. A-ŞI ŞTI LUNGUL NASULUI: A avea simţul măsurii; A avea bună-cuviinţâ; v. A-şi cunoaşte lungul nasului, A-ŞI ŞTI ROSTUL ÎN VIAŢĂ: A şti ce are de făcut; A-şi cunoaşte bine interesele, dorinţele. ; ; A-şi ŞTI VÂRFUL NASULUI: a avea simţul măsurii; A avea bună*cuviinţă; v. A-şi cunoaşte lungul nexului. A-ŞI TĂIA CALE: A-şi croi drum; v. şi A-şi tăia cărare; A-şi tăia drum; A tăia calé; A tăia cărare; A tăia drum. 749 A-ŞI TRAGE RĂSUFLAREA A-ŞI TAIA CĂRARE: A-şi croi drum; v. A-şi tăia cale. A-ŞI TĂIA CRACA DE SUB PICIOARE: A-şi periclita singur situaţia; A-şi periclita singur soarta; v. şi A-şi tăia creanga de sub picioare, A-ŞI TĂIA CREANGA DE SUB PICIOARE A-şi periclita singur situaţia; A-şi periclita singur soarta; v. şi A-şi tăia craca de sub picioare. Â-ŞI TĂIA DRUM: A-şi croi drum; v. A-şi tăia cale. .. A-ŞI TĂIA DRUM PRIN MULŢIME: A ixece înainte; A înainta. A-ŞI TĂIA LANŢURILE: A se elibera. A-ŞI TĂIA MÂNECA ŞI A FUGI: A evita o pagubă mare cu un sacrificiu mic. A-ŞI TĂU PUNŢILE: A întrerupe colaborarea; A nu mai comunica; A întrerupe legăturile; v. şi A-şi tăia toate punţile. A-ŞI TĂIA SINGUR CRACA DE SUB PICIOARE: A-şi periclita singur situaţia; A-şi periclita singur soarta; v. şi A-şi tăia creanga de sub picioare. A-ŞI TĂIA SINGUR CREANGA DE SUB PICIOARE: A-şi periclita singur situaţia; A-şi periclita singur soarta; v. şi A-şi tăia craca de sub picioare. Ă-ŞI TĂIA TOATE PUNŢILE: A întrerupe toată colaborarea; A nu mai comunica; A întrerupe toate legăturile; v. A-şi tăia punţile A-ŞI TĂVĂLI OBRAZUL (pop.): A se compromite. A-ŞI TÂRÎ PICIOARELE: A merge greu; A înainta greu; A o duce greu; v. şi A târşăi picioarele; A-şi târşi picioarele; A-şi târşii picioarele. A-ŞI TÂRÎ ZILELE: A o duce greu; A avea o viaţă grea. A-ŞI TÂRŞÂI PICIOARELE: A merge greu; A înainta greu; A o duce greu; v. A-şi târî picioarele. A-ŞI TÂRŞI PICIOARELE: A merge greu; A înainta greu; A o duce greu; v. A-şi târî picioarele. A-ŞI TĂRŞIIPICIOARELE: A merge greu; A înainta greu; A o duce greu; v. A-şi târî picioarele. A-ŞI TEME COJOCUL: A se teme; A fi precaut; A.fi prudent. A-ŞI TEME PIELEA: A-i fi frică A fi speriat. A-ŞI TOARCE PE LIMBĂ: A se gândi înainte de a vorbi. A-ŞI TOCA AVEREA: A-şi cheltui toată averea; A rămâne sărac. A-ŞI TOCA BANII: A-şi cheltui toţi banii; A rămâne fără niciun ban; v. şi A-şi toca paralele♦ A-ŞI TOCA PARALELE: A-şi cheltui toţi banii; A rămâne fără niciun ban; v. A-şi toca banii. A-ŞI TOCI CĂLCÂIELE DUPĂ CEVA: A fugi; A alerga după ceva; A dori ceva foarte mult; v. şi A-şi toci pingelele după ceva. A-ŞI TOCI COATELE DEGEABA: A învăţa mult timp degeaba; A nu avea niciun folos de la studiile efectuate. A-ŞI TOCI COATELE PE BĂNCILE ŞCO- LII: A învăţa mult timp; A-şi petrece mult timp pe la şcoli. A-ŞI TOCI GURA: A vorbi fară rost şi fără folos; A nu fi ascultat; A nu fi luat în seamă; v. şi A-şi toci gura de-a surda; A-şi toci gura degeaba; A-şi toci gura de pomană; A-şi toci gura vânt; A-şi toci gura în zadar. A-ŞI TOCI GURA DE-ASURDA: A vorbi fară rost şi fără folos; A nu fi ascultat; A nu fî luat în seamă; v. A-şi toci gura. A-ŞI TOCI GURA DEGEABA: A vorbi fară rost şi fară folos; A nu fi ascultat; A nu fi luat în seamă; v. A-şi toci gura. Â-ŞI TOCI GURA DE PO AM ANĂ: A vorbi fară rost şi fară folos; A nu fi ascultat; A nu fi luat în seamă; v. A-şi toci gura. A-ŞI TOCI GURA ÎN VÂNT: A vorbi fără rost şi fără folos; A nu fi ascultat; A nu fi luat în seamă; v. A-şi toci gura. A- ŞI TQCI ÇURA IN ZADAR: A vorbi fără rost şi fără folos; A nu fi ascultat; A nu fî luat în seamă; v. A-şi toci gura. A-ŞI TOCI PINGELELE DUPĂ CEVA: A fugi; A alerga după ceva; A dori ceva foarte mult; v. A-şi toci călcâiele după ceva. A-ŞI TRAGE CIORAPII: A-şi încălţa ciorapii; A se încălţa cu ciorapi. A-ŞI TRAGE CIZMELE: A-şi încălţa cizmele; A se încălţa cu cizme. A-ŞI TRAGE CUVÂNTUL ÎNAPOI: A nu-şi respecta promisiunile; v.A-şi călca cuvântul. A-ŞI TRAGE DE LA GURĂ: A se lipsi de strictul necesar pentru a ajuta pe cineva; A da din puţinul ce are; v. A-şi da bucata de la gură. A-ŞI TRAGE FERMOARUL: A tăcea din gură; v. şi A trage fermoarul. : A-ŞITRAGE GHERSUL: A-şi drege glasul; v. şi A-şi trage glasul. A-ŞI TRAGE GLASUL (pop.): A-şi drege glasul ; v. A-şi trage glasul Â-ŞI TRAGEINCEPUTUL... (înv.): A proveni din...; A deschide din.... A-ŞI TRAGE MĂSURILE (pop.): A-şi chibzui faptele sau vorbele; A-şi lua măsuri. A-ŞI TRAGE MÂNA (înv.): A-şi retrage stăpânirea, autoritatea. A-ŞI TRAGE MÂNA DEASUPRA CUIVA: A nu mai ocroti, a nu mai proteja pe cineva. A-ŞI TRAGE MÂNA DEASUPRA LUI: A nu- 1 mai sprijini; A nu-1 mai ajuta. A-ŞI TRAGE NASUL: A se sfârcâi; v. şi A trage pe nas. A-ŞI TRAGE NEAMUL DIN...: A se trage de la...; A se trage din...; v. A fi de neam de.... A-ŞI TRAGE OBÂRŞIA DIN...: A proveni de la...; v. şi A-şi trage originea din.... A-ŞI TRAGE ORIGINEA DIN...: A proveni de la...; v. şi A-şi trage obârşia din.... A-ŞI TRAGE PĂCATUL: A suferi din cauza unui păcat săvârşit. A-ŞI TRAGE RĂSUFLAREA: A respira greu; A-ŞI TRAGE RĂSUFLETUL 750 A inspira; A se odihni puţin; A se reculege; A se dezmetici; v. şi A-şi trage suflarea; A-şi trage sufletul A-ŞI TRAGE RĂSUFLETUL: A-şi trage sufletul; v. A-şi lua răsuflatul A-ŞI TRAGE SEAMA (reg.): A fi conştient; A realiza; v. A-şi da seama. A-ŞI TRAGE SUFLAREA: A respira greu; A inspira; A se odihni puţin; A se reculege; A se dezmetici; v. A-şi trage răsuflarea. A-ŞI TRAGE SUFLETUL: A respira greu; A inspira; A se odihni puţin; A se reculege; A se dezmetici; v. A-şi trage răsuflarea. : A-ŞI TRAGE RĂSUFLAREA: A mai odihni un pic. Ă-ŞI TRAGE MANA DESUPRA LUI: A nu-1 mai sprijini; A nu-1 mai ajuta. Ă-ŞI TRAGE PICIORUL: A şchiopăta. A-ŞI TRAGE SEAMA: A-şi da seama; A pricepe. A-ŞI TRAGE SPUZA PE TURTA SA: A căuta să tragă un folos pentru sine. A-ŞI TRAGE SUFLETUL: Ă-şi trage sufletul; v. şi A-şi lua răsuflatul A-ŞI TRAGE UN GLONTE ÎN CAP: A se sinucide; A se împuşca; v. şi A trage un glonte în frunte; A trage un glonţ în cap; A trage un glonţ în frunte; A-şi trece un glonte în cap; A trece un glonte în frunte; A trece un glonţ în cap; A trece un glonţ în frunte. Ă-ŞI TRAGE UN GLONTE ÎN FRUNTE: A se sinucide; A se împuşca; v. A trage un glonte în cap. A-ŞI TRAGE UN GLONŢ ÎN CAP: A se sinucide; A se împuşca; v. A trage un glonte în cap. A-ŞI TRAGE UN GLONŢ ÎN FRUNTE: A se sinucide; A se împuşca; v. A trage un glonte în cap. A-ŞI TRAGE VEACUL O'/iv.,): A trăi; v. şi A-şi trage viaţa. A-ŞI TRAGE VIAŢA ffnvj: A trăi; v. A-şi trage veacul A-ŞI TRAGE VORBA: A reveni asupra celor afirmate anterior. A-ŞI TRĂGĂNA TRAIUL: A o duce greu; A trăi de azi pe mâine; v. şi A trăgăna o viaţă. A-ŞI TRĂI DIN PLIN VIAŢA: A o duce bine; A avea de toate; A nu duce niciun fel de lipsuri. A-ŞI TRĂI TRAIUL: A se bucura de viaţă; A duce un trai bun; A trăi cum poate; v. şi A-şi trăi viaţa. Ă-ŞI TRĂI TRAIUL ŞI A-ŞI MÂNCA MĂLAIUL: A trăit mult; A se apropia de moarte. A-ŞI TRĂI UN TRAI ŞI CU AL MORŢII DOUĂ: A trăi rău; A fi zgârcit. A-ŞI TRĂI VIAŢĂ: A se bucura de viaţă; A duce un trai bun; A trăi cum poate; v. A-şi trăi traiul A-ŞI TRĂI VIAŢĂ BUNĂ: A se înţelege bine cu cineva; A convieţui în înţelege; v. şi A trăi viaţă dulce. A-ŞI TRĂI VIAŢA CÂRPITĂ CU AŢĂ: A o duce greu; A avea o viaţă grea. A-ŞI TRĂI VIAŢA DULCE: A se înţelege bine cu cineva; A convieţui în înţelege; v. A trăi viaţă bună. A-ŞI TRECE AMARUL: A se descurca cu greu; A nu o duce bine. A-ŞI TRECE DIN VREME: A-şi pierde vremea; A face să treacă timpul mai uşor; A-şi omorî timpul; v. şi A-şi trece vremea. A-ŞI TRECE UN GLONTE ÎN CAP: A se sinucide; Ă se împuşca; v. A trage un glonte în cap. A-ŞI TRECE UN GLONTE ÎN FRUNTE: A se sinucide; A se împuşca; v. A trage un glonte în cap. A-ŞI TRECE UN GLONŢ ÎN CAP: A ,se sinucide; Ă se împuşca; v. A trage un glonte în cap. A-ŞI TRECE UN GLONŢ ÎN FRUNTE: A se sinucide; A se împuşca; v. A trage un glonte în cap. ,A-ŞI TRECE VEACUL (pop.): A trăi; A-şi duce, a-şi petrece viaţa într-un anumit fel; A duce un anumit trai; v. A-şi duce traiul A-ŞI TRECE VREMEA: A-şi pierde vremea; A face să treacă timpul mai uşor; A-şi omorî timpul; v. A-şi trece din vreme. A-ŞI TURNA CENUŞA ÎN CAP: A se căi; A se pocăi în public; v.A-şipune cenuşa în cap. ' A-ŞI TURNA CENUŞA PE CAP: A se căi; A se pocăi în public; v. A-şi pune cenuşa în cap, A-ŞI TURNA COMPLICII: A-şi divulga colaboratorii de la o acţiune. A-ŞI TURTI NASUL: A-şi pierde bună reputaţie, cinstea, onoarea; v. A cădea cu nasu-în terci. A-ŞI ŢŢNE BĂRBATUL SUB PAPUC: Ă-şi conduce bărbatul în familie. A-Îşi ŢINE CAPUL SUS: A fi mândru; A se îngâmfa; A face pe grozavul. A-ŞI ŢINE CLAMPA: A tăcea; A fi discret; v. şi A-şi clanţa; A-şi ţine gura; A-şi ţine limba; A-şi ţine piscul A-ŞI ŢINE CLANŢA: A tăcea; A fi discret; v. A-şi clampa. A-ŞI ŢINE COADA BÂRZOI: A se mândri; A se făli. A-ŞI ŢINE CUMPĂTUL: A păstra calmul; A fi cumpătat; A rămâne cumpătat; v. A ţine cumpătul A-ŞI ŢINE CURAJUL: A nu intra în panică. A-ŞI ŢINE CUVÂNTUL: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A-ŞI ŢINE DE DATORIE SĂ...: A se considera dator, obligat să...; v. şi A-şi da datorinţă să... A-ŞI ŢINE DE DATORINŢĂ SĂ...: A se considera dator, obligat să... ; v. A-şi da datorie să.... A-ŞI ŢINE FĂGĂDUIALA: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A-ŞI ŢINE FIREA: A-şi păstra cumpătul; A se stăpâni; A nu-şi pierde curajul. 751 A-ŞI UMPLE CUIBUL CA PUPĂZA A-ŞI ŢINE FRUNTEA ÎN SUS: A fi mândru; A fi îngâmfat. A-Şl ŢINE GÂNDUL LA CEVA: A se gândi permanent la ceva. A-ŞI ŢINE GURA: A tăcea; A fi discret; v. A-şi clampa. A-ŞI ŢINE GURA CUSUTĂ: A tăcea; A şti să păstreze o taină, un secret; v. A avea gura cusută. A-ŞI ŢINE GURA STRÂNSĂ: A tăcea; A şti să păstreze o taină, un secret; v. A avea gura cusută. A-ŞI ŢINE INIMA (pop.): A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI ŢINE INIMA CU DINŢII: A-şi stăpâni emoţiile; A-şi face curaj; v. şi A-şi ţine inima în dinţi; A-şi ţine împrejurimile în mână. A-ŞI ŢINE INIMA ÎN DINŢI: A-şi stăpâni emoţiile; A-şi face curaj; v. A-şi ţine inima cu dinţi. ;■ A-ŞI ŢINE ÎMPREJURIMILE ÎN MÂNĂ: A-! şi stăpâni emoţiile; v. A-şi ţine inima cu dinţi. I A-ŞI ŢINE ÎNGERII: A nu-şi pierde cumpătul; A-şî ţine firea. A-ŞI ŢINE JURĂMÂNTUL: A-şi respecta angajamentul, promisiunea; v.vt se ţine de cuvânt. A-ŞI ŢINE LIMBA: A tăcea; A fi discret; v. A-şi clampa. A-ŞI ŢINE LIMBA ÎN GURĂ: A nu vorbi; A ..tăcea,/. A-ŞI ŢINE MÂINILE ACASĂ: A nu-şi întinde mâinile după ceva sau spre cineva. A-ŞI ŢINE MÂINILE DE CEVA (pop.): A se abţine de la ceva; v. şi A-şi ţine mâinile de la ceva. A-ŞI ŢINE MÂINILE DE LA CEVA (pop.): A se abţine de la ceva; v. A-şi ţine mâinile de ceva. A-ŞI ŢINE MUZICUŢA (pop.)'. A tăcea. /■ A-ŞI ŢINE, NĂSUL ÎN SUS: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A fi cu nasul în sus. : A-ŞI ŢINE NASUL ÎN VÂNT: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v.A fi cu nasul în sus. A-ŞI ŢINE NASUL MAI SUS: A fi /îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A umbla cu nasul pe sus. A-ŞI ŢINE NASUL PE SUS: A fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v.A fi cu nasul în sus. A-ŞI ŢINE NASUL SUS: - A·; fi îngâmfat, obraznic, sfidător; v. A fi cu nasul în sus. A-ŞI ŢINE PAROLA: A -şi respecta angajamentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A-ŞI ŢINE PLISCUL: A tăcea; A fi discret; v. A-şi clampa. A-ŞI ŢINE RANGUL: A trăi pe măsura locului ocupat în societate. A-ŞI ŢINE RĂSUFLAREA: A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI ŢINE RĂSUFLETUL (pop.): A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, iară zgomot; v. A-ji opri răsuflarea. A-ŞI ŢINE RĂSUFLUL (pop.): A-şi ţine respi- raţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI ŢINE RÂSUL: A nu mai râde; A se opri din râs. A-ŞI ŢINE RESPIRAŢIA: A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI ŢINE SAŢUL: A se sătura; î " A-ŞI ŢINE ŞIRUL: A avea continuitate, coerenţă, logică în privinţa...; v. A ţine şir de.... A-ŞI /ŢINE-SUFLAREA (pop.): -A-şi: ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. A-ŞI ŢINE SUFLETUL (pop.): A-şi ţine respiraţia; A respira uşor, fără zgomot; v. A-şi opri răsuflarea. /A-ŞI /ŢINE TOCMEALĂ: A respecta o învoială, o înţelegere; v.A se ţine de tocmeală. : A-ŞI ŢINE TRAIUL (pop.): A face faţă cheltuielilor necesare: vieţii; A se întreţine; A trăi. u A-ŞI ŢINE VORBA: A-şirespecta angaja-, mentul, promisiunea; v. A se ţine de cuvânt. A-ŞI Ţ'INE ZILELE: A itrăi; A-şi duce, a-şi petrece viaţa într-un anumit fel; A duce un anumit trai; v. A-şi duce traiul. A-ŞI ŢINTI OCHII ASUPRA CUIVA: A privi atent pe cineva; A se holba la cineva. A-ŞI UDA GÂTLEJUL: A bea puţin pentru a-şi potoli setea; v. şi A-şi uda gura. A-ŞI UDA GURA: A bea puţin pentru a-şi potoli setea; v. A-şi uda gâtlejul A-ŞI UITA DE NĂRAV: A se purta civilizat; v. şi A-şi uita năravul acasă. i,A-ŞIr UITA;: NĂRAVUL ACASĂ: A se purta civilizat; v. A-şi uita de nărav. >i:! A-ŞI ■■UITA ŞI ANUL :: ŞL CEASUL: A iuta complet. A-ŞI UMFLA BURDUHANUL: A se sătura; A mânca mult. A-ŞI UMFLA BURTA DOLDOAŞE: A plesni de sătul; v. şi A-şi umfla burta doldora. A-ŞI UMLA BURTA DOLDORA: A plesni de sătul; v. A-şi umfla burta doldoaşe. , A-ŞI ŢJ1VIFLA BUZUNARELE: = A fura cât a putut de mult. A-ŞI UMFLĂ NASUL: A se purta cu mândrie, cu orgoliu; A se îngâmfa; v. A se umfla în nări. A-ŞI UMFLA NĂRILE: A se purta cu mândrie, cu orgoliu; A se îngâmfa; v. A se umfla în nări. A-ŞI UMPLE BURTA: A mânca bine; A mânca mult; A se sătura; v. şi A-şi umple stomacul A-ŞI UMPLE BUZUNARELE: A obţine o sumă mare de bani; A se îmbogăţi; v. şi A-şi umple buzunarul; A-şi umple punga. A-ŞI UMPLE BUZUNARUL: A obţine o sumă mare de bani; A se îmbogăţi; v. A-şi umple buzu-narid. A-ŞI UMPLE CUIBUL CA O PUPĂZA (pop.): A fi murdar; A avea obiceiuri proaste. A-ŞI UMPLE CUIBUL CA PUPĂZA: A fi singur; A nu avea pe nimeni. A-ŞI UMPLE PAHARUL OCHI 752 A-ŞI UMPLE PAHARUL OCHI: A-i fi sete. A-ŞI UMPLE PIPOTA (reg.): A se îmbăta; v. şi A-şi umple pipota. A-ŞI UMPLE PUNGA: A obţine o sumă mare de bani; A se îmbogăţi; v.A-şi umple buzunarul. A-ŞI UMPLE SACUL: A realiza un câştig mare; A mânca foarte mult. A-ŞI UMPLE STICLELE: A avea ce bea; A avea de băut.·'','"": A-ŞI UMPLE STOMACUL: A mânca bine; A mânca mult; A se sătura; v. A-şi umple burta. A-ŞI UMPLE: TIMPUL CU CEVAr A iface ceva; A nu sta degeaba. A-ŞI UMPLE TIMPUL LIBER: A face ceva în timpul liber; A nu sta degeaba. A-ŞI UNGE GÂTUL: A bea ceva. A-ŞI URl ZILELE: A se sătura de viaţă; A-şi dori moartea. A-ŞI URMA CALEA: A-şi continua drumul; A merge mai departe; v. şi A-şi urma drumul. A-ŞI URMA DRUMUL: A-şi continua drumul; A merge mai departe; v. A-şi urma calea. A-ŞI URMA VORBA: A se ţine de cuvânt. A-ŞI URNI PIATRA DIN CASĂ: A-şi mărita fata. ' ’i\···;1·· A-ŞI USCA RUFELE LA ACELAŞI SOARE CU CINEVA: A fi apropiat, intim cu cineva; A avea interese comune cu cineva; v. şi A-şi usca rufele la un soare cu cineva. A-ŞI USCA RUFELE LA UN SOARE CU CINEVA: A fi apropiat, intim cu cineva; A avea interese comune cu cineva; v. A-şi usca rufele la acelaşi soare cu cineva. A-ŞI USCA RUFELE MURDARE PE GARDUL VECINULUI: A fi în relaţii bune cu vecinii. A-ŞI UŞURA INIMA: A se simţi mai puţin mâhnit; A-şi vărsa focul. A-ŞI VÂRSA AMARUL: A-şr descărca,! a-şi răcori sufletul; A se destăinui; v. A-şi scoate un foc. A-ŞI VĂRSA AMARUL DE PE INIMĂ: A-şi descărca, a-şi răcori sufletul; A se destăinui; v.A-şi scoate un foc. Â-ŞI VĂRSA AMĂRĂCIUNEA: A-şi descărca, a-şi răcori sufletul; A se destăinui; v. A-şi scoate un foc. A-ŞI VĂRSA AMĂRĂCIUNEA DE PE INIMĂ: A-şi descărca, a-şi răcori sufletul; A se destăinui; v. A-şi scoate un foc. A-ŞI VĂRSA APELE: A-şi descărca, a-şi răcori sufletul; A se destăinui; v. A-şi scoate un foc. Ă-ŞI VĂRSA FOCUL: A-şi: descărca, a-şi răcori sufletul; A se destăinui; v. A-şi scoate un foc. A-ŞI VĂRSA FOCUL DE PE INIMĂ: A-şi descărca, a-şi răcori sufletul; A se destăinui; v. A-şi scoate un foc. A-ŞI VĂRSA FOCUL PE CINEVA: A se răzbuna; a-şi descărca mânia pe cineva, A-ŞI VĂRSA MAŢELE: A vomita foarte tare; v. şi A-şi vărsa măruntaiele; A-şi vărsa şi maţele; A-şi vărsa şi măruntaiele. A-ŞI VĂRSA MĂRUNTAIELE: A vomita foarte tare; v. A-şi vărsa maţele. A-ŞI VĂRSA MANIA ASUPRA CUIVA: A-şi descărca mânia, furia asupra cuiva; A se răzbuna pe cineva; v. şi A-şi vărsa năduful asupra cuiva; A-şi vărsa necazul asupra cuiva; A-şi vărsa venin«/ asupra cuiva. A-ŞI VĂRSA NĂDUFUL: A -şi descărca, A-şi răcori sufletul; A se destăinui; v. A-şi scoate un foc. A-ŞT VĂRSA NĂDUFUL ASUPRA CUIVA: A-şi descărca mânia, furia asupra cuiva; A se răzbuna pe cineva; v. A-şi vărsa mânia asupra cuiva. A-ŞI VĂRSA NĂDUFUL DE PE INIMĂ: A-şi descărca, A-şi răcori sufletul; A se destăinui; v. A-şi scoate un foc. A-ŞI VĂRSA NECAZUL ASUPRA CUIVA: A-şi descărca mânia, furia asupra cuiva; A se răzbuna pe cineva; v. A-şi vărsa mânia asupra cuiva. A-ŞI VĂRSA SÂNGELE (PENTRU CINEVA SAU CEVA): A se sacrifica; A-şi da viaţa pentru cineva sau ceva; v: A-şi da sângele (pentru cineva sau ceva). A-ŞI VĂRSA SUFLETUL: A-şi povesti necazul; A se destăinui. A-ŞI VĂRSA TOLBA CU VEŞTI: A aduce noutăţi; A comunica ştiri noi. A-ŞI VĂRSA ŞI MAŢELE: A vomita foarte tare; v. A-şi vărsa maţele. A-ŞI VĂRSA ŞI MĂRUNTAIELE: A vomita foarte tare; v. A-şi vărsa maţele. A-ŞI:VĂRSĂ VENINUL ASUPRA CUIVA: A-şi descărca mânia, furia asupra cuiva; A se răzbuna pe cineva; v. A-şi vărsa mânia asupra cuiva. A-ŞI VÂRÎ CAPUL CA STRUŢUL: A se preface că nu vede, că nu ştie; A se feri de ochii lumii; v. A-şi ascunde capul în nisip. A-ŞI VÂRÎ CAPUL ÎN NISIP CA STRUŢUL: A se preface că nu vede, că nu ştie; A se feri de ochii lumii; v. A-şi ascunde capul în nisip. A-ŞI VÂRÎ CAPUL ÎN ŞTREANG: A se sinucide; A se spânzura. A-ŞI VÂRÎ CAPUL LA...: A se băga la stăpân. A-ŞI VÂRÎ CAPUL SĂNĂTOS SUB EVANGHELIE: A se căsători; A se vârî într-o belea fără a fi nevoie; v. A se vârî sănătos sub evanghelie. A-ŞI VÂRÎ CĂPUL SĂNĂTOS SUB PATRAFIR: A se căsători; A se vârî într-o belea fără a fi nevoie; v. A se vârî sănătos sub evanghelie. A-ŞI VÂRÎ CAPUL SUB ARIPĂ: A dormi; A se culca. A-Şr VÂRÎ CAPUL TEAFĂR SUB EVANGHELIE: A se căsători; A se vârî într-o belea fără a fi nevoie; v. A se vârî sănătos sub evanghelie. A-ŞI VÂRÎ CAPUL ZDRAVĂN SUB EVANGHELIE: A se căsători; A se vârî într-o belea fără a fi nevoie; v. A se vârî săn ătos sub evanghelie. 753 A-ŞI VEDEA DiUJMUL A-Şl VÂRÎ CEVA ÎN CAP: A reţine, a memora ceva. A-ŞI VÂRÎ COADA ÎN CEVA: A se băga în ceva; A se amesteca, a interveni în ceva. A-ŞI VÂRÎ COADA PESTE TOT: A se amesteca în treburi care nu-1 privesc. A-ŞI VÂRÎ DEĂVOLUL COADA UNDEVA: A urzi intrigi; A provoca neînţelegeri; v. A-şi băga diavolul coada undeva. A-ŞI VÂRÎ DEGEABA ÎN ptECHI: A auzi, a afla degeaba; A nu reacţiona la ceea ce aude. A-ŞI VÂRÎ DIAVOLUL COADA UNDEVA: A urzi intrigi; A provoca neînţelegeri; v. A-şi băga diavolul coada undeva. A-ŞI VÂRÎ DRACUL COADA UNDEVA: A urzi intrigi; A provoca neînţelegeri; v. A-şi băga diavolul coada undeva. Ă-ŞI VÂRÎ ÎN CAP CĂ... : A crede că.... A-ŞI VÂRÎ MÂINILE PÂNĂ-N COATE: A fura mult fară jenă, fără ruşine. A-ŞI VÂRÎ MÂNA ÎN FOC PENTRU CINEVA: A garanta pentru cineva. A-ŞI VÂRÎ MICHIDUŢA COADĂ UNDEVA: A urzi intrigi; A provoca neînţelegeri; v. A-şi băga diavolul coada undeva. A-ŞI VÂRÎ MINŢILE-N CAP: A se cuminţi; v. A băga minţile în cap. A-ŞI VÂRÎ NASUL ÎN CEVA, UNDEVA: A se amesteca, a interveni în ceva, undeva. A-ŞI VÂRÎ NASUL ÎN TOATE: A se amesteca peste tot; v. A-şi băga nasul peste tot. A-ŞI VÂRÎ NASUL PESTE TOT: A se amesteca peste lot; v. A-şi băga nasul peste tot. A-ŞI VÂRÎ NASUL UNDE NU-Î FIERBE OALA: A se amesteca în treburi care nu-1 privesc; v. A se amesteca unde nu-i fierbe oala. A-ŞI VÂRÎ PE DRACUL ÎN SÂN: A se înfuria; A se mânia. A-ŞI VEDEA CALEA: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. A-ŞI VEDEA DE...: A se îngriji de...; A fi preocupat de.... A-ŞI VEDEA DE-ALE SALE:  nu se băga în treburile altora; A se ocupa de lucrurile sale; v. şi A-şi vedea de căiţii săi; A-şi vedea de lucrul său; A-şi vedea de fuse şi mosoare. A-ŞI VEDEA DE-ALE SUFLETULUI: A se conforma normelor bisericeşti; A se îngriji de mântuirea sufletului; v. şi A-şi căuta de-ale sufletului. A-ŞI VEDEA DEASUPRA NECAZULUI: A nu ţine la necaz; A trece peste unele probleme; A-şi vede liniştit de treabă, m A-ŞI VEDEA DE CALE: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui, A-ŞI VEDEA DE CASĂ: A avea grija gospodăriei. A-ŞI VEDEA DE CĂLŢII SĂI: A nu se băga în treburile altora; A se ocupa de lucrurile cale; v. A-şi vedea de ale sale. A-ŞI VEDEA DE COADA MĂTURII: (Despre femei) A-şi vedea de gospodărie; v. şi A-şi vedea de coada tigăii. A-ŞI VEDEA DE COADA TIGĂII: (Despre femei) A-şi vedea de gospodărie; v. A-şi vedea de coada măturii.. A-ŞI VEDEA DE DATORIA SA: A se ţine de obligaţiile sale; A nu-şi neglija obligaţiile. A-ŞI VEDEA DE DRUM: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. A-ŞI VEDEA DE DUCĂ: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. A-ŞI VEDEA DE FUSE Şi MOSOARE: A nu se băga în treburile altora; A se ocupa de lucrurile cale; v, A-şi vedea de ale sale. A-ŞI VEDEA DE LUCRUL SĂU: A nu se băga în treburile altora; A se ocupa de lucrurile sale; v. A-şi vedea de ale sale. A-ŞI VEDEA DE LUNGUL NASULUI: A se purta corect; A nu se băga unde nu e treaba lui; v. şi A-şi vedea lungul nasului. A-ŞI VEDEA DE NECAZURILE PROPRII: A-şi rezolva problemele, necazurile sale. ·..... A-ŞI VEDEA DE NEVOI: Ase ocupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua lucrul; A nu-şi întrerupe lucrul; v. A-şt căuta de nevoi, A-ŞI VEDEA DE SĂRĂCIE (înv., pop.): A se interesa de cineva; A purta de grijă cuiva; v. A căuta de rând cu cineva. Â-Şl VjEDEA DE SUFLET: A se conforma normelor bisericeşti; A se îngriji de mântuirea sufletului; v. A-şi căuta de-ale sufletului. A-ŞI VEDEA DE TREABA LUI: A se ocupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua : lucrul; A:■ - nu-şi întrerupe lucrul; v. A-şi căuta de nevoi. ; A-ŞI VEDEA DE TREABĂ: A se ofcupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua lucrul; A nu-şi întrerupe lucrul; v. A-şi căuta de nevoi. A-ŞI VEDEA DE TREBURI: A se ocupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua lucrul; A nu-şi întrerupe lucrul; v. A-şi căuta de nevoi. A-ŞI VEDEA DE TREBURILE LUI: A se ocupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua lucrul; A nu-şi întrerupe lucrul; v. A-şi căuta de nevoi. A-Şl· VEDEA DE TREBURILE SALE: A se ocupa de propriile interese; A nu se amesteca în treburile altora; A-şi continua lucrul; A nu-şi întrerupe lucrul; v. A-şi căuta de nevoi. A-ŞI VEDEA DE SUFLET: A-şi vedea de treaba sa, de probleme sale. A-ŞI VEDEA DRUMUL: A pleca în drumul lui; A nu se amesteca în treburile altuia; A-şi vedea de treabă; v. A se duce în calea lui. A-ŞI VEDEA LINIŞTIT DE DRUM 754 A-ŞI VEDEA LINIŞTIT DE DRUM: A merge liniştit la drum; A-şi vedea de treburile sale. A-ŞI VEDEA LUNGUL NASULUI: A se purta corect; Ă nu se băgă unde nu e treaba lui; v. A-şi vedea de lungul nasului. A-ŞI VEDEA SACII ÎN CAR: A-şi rezolva treburile şi a riu-i păsa de treburile altora; v. A-şi pune sacii în car. Ă-ŞI VEDEA SACII ÎN CĂRUŢĂ: Ă-şi rezolva treburile şi a nu-i păsa de treburile altora; v. A-şi pune sacii în car. Ă-ŞI VEDEA SAŢUL CU OCHII: Ă se sătura şi el în fine. A-ŞI VEDEA VISUL CU OCHII: A i se împlini dorinţa, visul cuiva. A-ŞI VENI DE ACASĂ: A înţelege; A se dumiri; A se lămuri. A-ŞI VENI ÎN CHEF: A-şi căpăta voia bună; A-şi recăpăta bună dispoziţie. A-ŞI VENI ÎN CUNOŞTINŢĂ: A-şi regăsi discernământul; A se dezmetici; A-şi da seama; A se lămuri în legătură cu o situaţie; v. şi A-şi reveni în minţi; A-şi reveni la cunoştinţă. A-ŞI VENI ÎN FIRE: A-şi recăpăta cunoştinţa; A se trezi la realitate într-o stare de leşin, din somn; A-şi recăpăta cumpătul; A-şi recăpăta stăpânirea de sine; v. A-şi reveni în fire. A-ŞI VENI ÎN MINTE (pop.): A-şi veni în fire; A deveni înţelept. Ă-ŞI VENI ÎN MINŢI (fam.): A-şi regăsi discernământul; A se dezmetici; A-şi da seama; A se lămuri în legătură cu o situaţie; v. A-şi reveni în cunoştinţă. A-ŞI VENI ÎN ORI: A-şi recăpăta cunoştinţa; A se trezi la realitate într-o stare de leşin, din somn; A-şi recăpăta cumpătul; A-şi recăpăta stăpânirea de sine; v. A-şi reveni în fire. A-ŞI VENI ÎN PUTERI: A-şi recăpăta cunoştinţa; A se trezi la realitate într-o stare de leşin, din somn; A-şi recăpăta cumpătul; A-şi recăpăta stăpânirea de sine; v. A-şi reveni în fire. Ă-ŞI VENI ÎN SIMŢIRE: A-şi recăpăta cunoştinţa; A se trezi la realitate într-o stare de leşin, din somn; A-şi recăpăta cumpătul; A-şi recăpăta stăpânirea de sine; v. A-şi reveni în fire. ; ; A-ŞI VENI ÎN SIMŢIRI: A-şi recăpăta cunoştinţa; A se trezi la realitate într-o stare de leşin, din somn; A-şi recăpăta cumpătul; A-şi recăpăta stăpânirea de sine; v. A-şi reveni în fire. A-ŞI VENI ÎN ŞINE: A-şi recăpăta cunoştinţa; A se trezi la realitate într-o stare de leşin, din somn; A-şi recăpăta cumpătul; A-şi recăpăta stăpânirea de sine; v. A-şi reveni în fire. A-ŞI VENI ÎN VÂRSTĂ (înv., pop.): A depăşi vârsta adolescenţei şi a deveni matur; v. A sosi la măsura vârstei. A-ŞI VENI LA CUNOŞTINŢĂ (fam.): A-şi regăsi discernământul; A se dezmetici; A-şi da seama; A se lămuri în legătură cu o situaţie; v. A-şi reveni în cunoştinţă. A-ŞI VENI LA VÂRSTĂ (înv., pop.): A depăşi vârsta adolescenţei şi a deveni matur; v. A sosi la măsura vârstei. A-ŞI VINDE ONOAREA: A se compromite; A se dezonora, A-ŞI VINDE PÂNĂ ŞI CĂMAŞA: A vinde tot ce are; v. şi A-şi vinde şi cămaşă; A-şi vinde şi cămaşa de pe el. A-ŞI VINDE PIELEA: A vinde totul; A bea totul; A cheltui totul; v. A bea pielea. A-ŞI VINDE PIELEA DE PE EL: A vinde totul; A bea totul; A cheltui totul; .v. A bea pielea. A-ŞI VINDE PIELEA DE PE SINE: A vinde totul; A bea totul; A cheltui totul; v. A bea pielea. A-ŞI VINDE SCUMP PIELEA: A lupta cu înverşunare cauzând pierderi inamicului; v. şi A-şi vinde scump viaţa. A-ŞI VINDE SCUMP VIAŢA: A lupta cu înverşunare cauzând pierderi inamicului; v. A-şi vinile scump pielea. A-ŞI VINDE SUFLETUL: A deveni om rău; v. şi A-şi vinde sufletul diavolului; A-şi vinde sufletul dracului. A-ŞI VINDE SUFLETUL DIAVOLULUI: A deveni om rău; v. A-şi vinde sufletul. A-ŞI VINDE SUFLETUL DRACULUI A deveni orii rău; v. A-şi vinde sufletul. A-ŞI VINDE ŞI CĂMAŞA: A vinde tot ce are; v, A-şi vinde până şi cămaşa. A-ŞI VINDE ŞI CĂMAŞA DE PE EL: A vinde tot ce are; v.A-şi vinde până şi cămaşa. A-ŞI VINDE ŞI PIELEA DE PE EL: A vinde totul; A bea totul; A cheltui totul; v. A bea pielea. A-ŞI VINDE ŞI PIELEA DE PE SINE: A vinde totul; A bea totul; A cheltui totul; x. A bea pielea. A-ŞI VINDE ŢARA: A-şi trăda ţara; A lucra împotriva intereselor ţării. A-ŞI VREA S-O VĂD ŞI PE ASTA!: Aşa ceva nu se va întâmpla niciodată. A-ŞI ZÂMBI A RÂDE: A râde; A surâde; v. şi A zâmbi a râde. A-ŞI ZICE ÎN GÂND: A se gândi; A medita. A-ŞI ZBÂRLI BLANA: A i se ridica blana; A se supăra; A se mânia; A se îngrozi; A se speria.:, A-ŞI ZBÂRLI PĂRUL: A i se ridica părul; A se supăra; A se mânia; A se îngrozi; A se speria. A-ŞI ZBÂRLI PENELE: A i se ridica penele; A se supăra; A se mânia; A se îngrozi; A se speria. A-ŞI ZBURA CREIERII: A-şi trage un glonte în cap; A se sinucide. A-ŞI ZORNĂI PINTENI: A se grăbi; A se zori. A ŞOPTI ÎN BARBĂ: A spune ceva încet; A spune ceva în taină. A ŞOPTI ÎN BISERICĂ (pop.): A bârfi; A cleveti. A ŞOPTI CEVA LA URECHE CUIVA: A spune cuiva la ureche un secret; v.  şopti la ureche. A ŞOPTI LA URECHE: A spune cuiva la ureche un secret; v. şi A şopti la ureche. 755 A ŞTI CÂT ÎI FACE OSUL A ŞOPTI PE LA COLŢURI: A bârfi; A cleveti. A ŞOVĂI ÎN FAŢA UNEI DIFICULTĂŢI: A nu fr hotărât; A se eschiva; A nu fi decis să ia o hotărâre; v. şi A şovăi în faţa unei piedici neaşteptate. u:··· A ŞOVĂI ÎN FAŢA UNEI PIEDICI NEAŞTEPTATE: A nu fi hotărât; A se eschiva; A nu fi decis să ia o hotărâre; v. A şovăi în faţa unei dificultăţi. A ŞOVĂI ÎNTRE DOUĂ PĂRERI: A nu fi decis; A nil fi hotărât. AŞTEAPTĂ CĂ-Ţi ARĂT EU ŢIE: Ai să vezi ce vei .păţi. ::'; ĂŞŢEAPŢĂ, MURGULE, SĂ PAŞTI IARBA VERDE!: Mai rabdă până dă norocul peste tine! AŞTEAPTĂ SĂ-I PICE MURA-N GURĂ: A aştepta o pomană, un ajutor; v. şi Aşteaptă să-i vie de-a gata. AŞTEAPTĂ SĂ-I VIE DE-A GATA: A aştepta 0 pomană, un ajutor; v. Aşteaptă să-i pice mura-n gură. . . .......... A ŞTERGE BINE FARFURIA: A mânca tot; Ai fi fost tare foame. A ŞTERGE CÂTEVA PALME (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme. A ŞTERGE CEVA CU BURETELE: A uita ceva; A ierta ceva; A şterge o datorie, o obligaţie. A ŞTERGE CU BURETELE (CEVA): A da uitării o greşeală a cuiva. A ŞTERGE CUIVA O PALMĂ: A da cuiva o palmă; A pălmui pe cineva. A ŞTERGE CEVA CU O CÂRPĂ: A anula ceva; A ierta ceva. A ŞTERGE DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI (PE CINEVA SAU CEVA): A face să dispară fără urme; A distruge; A nimici; A ucide pe cineva; v. A rade de pe faţa pământului. 1 A ŞTERGE DE PE RĂBOJ (PE CINEVA SAU CEVA): A da uitării; A scăpa de o datorie. A ŞTERGE DE PRAF: A face curăţenie; v. şi A şterge praful. A ŞOPTI DIN INIMĂ (PE CINEVA): A da uitării pe cineva; v. şi A şterge din minte (pe cineva). A ŞTERGE DIN MEMORIE: A uita; A nu mai ţine minte. A ŞTERGE DIN MINTE (PE CINEVA): A da uitării pe cineva; v. şi A şterge din inimă (pe cineva). A ŞTERGE LA PALME CUIVA: A bate pe cineva; A pălmui pe cineva. A ŞTERGE NUMELE CUIVA DE PE LISTĂ: A exclude, a da afară pe cineva; v. şi A şterge pe cineva de pe listă. A ŞTERGE O PALMĂ (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A ŞTERGE O SCATOAICĂ (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A ŞTERGE PALME (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme A ŞTERGE PE CINEVA DE PE LISTĂ: A exclude, a da afară pe cineva; v. A şterge numele cuiva de pe listă. A ŞTERGE PRAFUL: A face curăţenie; v. şi A şterge de praf. A ŞTERGE PUTINA (fam.): A fugi, a pleca din faţa unui pericol, din faţa unei situaţii neplăcute; A pleca furiş; A o şterge; v. A rade putina. A ŞTERGE TOATE URMELE: A nu lăsa nicio urmă; v. şi A şterge urmele. A ŞTERGE TRECUTUL CU BUREŢELE: A trece cu vederea; A da uitării; A ierta; A nu mai ţine seamă. A ŞTERGE URMELE: A nu lăsa urme; v. A şterge toate urmele. A ŞTERPELI CUIVA CEVA DE SUB NAS: A lua, a fura ceva din faţa cuiva. A ŞTI ADÂNC DIN CĂRŢI (pop.): A fi foarte învăţat.... ..... :' A ŞTI BINE CEVA: A fi bine informat, bine documentat despre ceva. A ŞTI CA APĂ: A cunoaşte în detaliu; A şti pe din afară; A şti pe de rost; v. A cunoaşte ca pe apă. A ŞTI CA PE APĂ (CEVA): A şti pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A ŞTI CA PE TATĂL NOSTRU (CEVA): A şti pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. ......... ■" A ŞTI CARŢE: A şti să citească; A avea noţiuni elementare de scriere şi citire; A avea cunoştinţe temeinice într-un anumit domeniu; A fi învăţat. A ŞTI CÂT AU UITAT ALŢII: A nu şti multe; A şti foarte puţin. A ŞTI CAT BABA MEA: A nu şti nimic. ; A ŞTI CÂTE-N LUNĂ ŞI-N STELE: A şti foarte mult; A fi foarte învăţat. A ŞTI CÂTE PARALE FACE CINEVA: A fi lămurit, edificat în privinţa valorii, caracterului, meritelor cuiva;:: A ŞTI CÂTE PARALE PACE FRANCUL: A cunoaşte valoarea banilor; A nu cheltui necontrolat. A ŞTI CÂT ÎI FACE OSUL (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. şi A şti cât îi face pielea (cuiva); A şti cât îi face osul (cuiva); A şti cât îi face pielea (cuiva); A şti cât îi plăteşte osul cuiva; A şti cât îi plăteşte pielea cuiva; A şti cât îi poate osul cuiva; A şti cât îi poate pielea cuiva; A şti ce-iface osul; A şti ce-i face pielea; A şti ce-i plăteşte osul; A şti ce-i plăteşte pielea; A şti ce-i poate cojocid; A şti ce-i poate osul; A şti ce-i poate pielea; A vedea cât îi face osul (cuiva); A vedea cât îi face pielea (cuiva); A vedea cât îi face osul (cuiva); A vedea cât îi face pielea (cuiva); A vedea cât îi plăteşte osul cuiva; A vedea cât îi plăteşte pielea cuiva; A vedea cât îi poate osul cuiva; A vedea cât îi poate A ŞTI CÂT H FACE PIELEA 756 pielea cuiva; A vedea ce-i face osul; A vedea ce-i face pielea; A vedea ce-i plăteşte osul; A vedea ce- i plăteşte pielea; A vedea ce-i poate osul; A vedea ce-i poate pielea. A ŞTI CÂT ÎI FACE PIELEA (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva).  ŞTI CÂT ÎI PLĂTEŞTE OSUL (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva). A ŞTI CÂT li PLĂTEŞTE PIELEA (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva), A ŞTI CAT llPOATE COJOCUL CUIVA: A şti de ce e în stare cineva; A şti cât îl ţine cureaua pe cineva.  ŞTI CAT ÎI POATE OSUL (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v.Aşti cât îi face osul (cuiva). A ŞTI CÂT ÎI POATE PIELEA (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva). A ŞTI CÂT PREŢUIEŞŢE CEy SAU CINEVA: A nu-şi face iluzii despre ceva sau cineva; A şti din experienţă că nu trebuie să contezi pe ceva sau pe cineva. A ŞTI CE ARE DE FĂCUT: A-şl cunoaşte obligaţiile; A-şi cunoaşte treburile. Ă §TI CE ĂU UITAT ALŢII: A nu şti nimic. A ŞTI CE HRAM POARTĂ CINEVA: A şti cu ce se ocupă cineva; A şti de partea cui este. ' A ŞTI CE-I FACE OSUL (CUIVA): A şti ce poate, de ce este în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul. A ŞTI CE-I FACE PIELEA (CUIVA): A şti ce poate, de ce este în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul A ŞTI CE-I OMENIA: A fi bine crescut; A-şi cunoaşte limitele; A se purta corect. A ŞTI CE-I PLĂTEŞTE OSUL (CUIVA): A şti ce poate, de ce este în stare cineva; A şti cate parale face cineva; v. A şti cât îi face osul :: A ŞTI CE-I PLĂTEŞTE PIELEA: (CUIVA): A şti ce poate, de ce este în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul A ŞTI CE-I POATE COJOCUL (CUIVA): A şti ce poate, de ce este în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul A ŞTI CE-I POATE OSUL, (CUIVA): A şti ce poate, de ce este în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul A ŞTI CE-I POATE PIELEA (CUIVA): A şti ce poate, de ce este în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul. A ŞTI CE-I ŞI CUM E: A fi informat despre ceva; v. A afla ce-i şi cum e. Ă ŞTI CE-I TREBUIE CUIVA: A cunoaşte nevoile, problemele, necazurile cuiva. A ŞTI CE-L POATE TĂIA CAPUL PE CINEVA: A şti de ce este în stare cineva. A ŞTI CE ŞI CUM: A fi informat despre ceva; v. A afla ce-i şi cum e. A ŞTI CEVA CA APĂ: A cunoaşte, a şti ceva foarte bine; v. şi A şti ceva ca-n palmă; A. şti ceva ca pe apă; A şti ceva ca pe tatăl nostru; A şti ceva ca pe propriul său buzunar; A şti ceva ca pe un cal breaz; A şti ceva pe degete; A Şti ceva pe de rost; A şti ceva pe din afară; A şti de parcă ar bea apă. A ŞTI CEVA CA-N PALMĂ: A cunoaşte, a şti ceva foarte bine; v. A şti ceva ca apă. Ă ŞTI CEVA CA PE APĂ: A cunoaşte, a şti ceva foarte bine; v. A şti ceva ca apă. A ŞTI CEVA CA PE TÂTĂL NOSTRU: A cunoaşte, a şti ceva foarte bine; v. A şti ceva ca apă. A ŞTI CEVA CA PE PROPRIUL SĂU BUZUNAR: A cunoaşte, a şti ceva foarte bine; v. A şti ceva ca apă. A ŞTI fcEVA CA PE UN CAL BREAZ: A cunoaşte, a şti ceva foarte bine; v, A şti ceva ca apă. , A. |ŞŢL:CEVA:.jipE MULT: A eunqaşte ;cey a de mult timp. A ŞTI CEVĂ DIN EXPERIENŢĂ: A avea experienţă în ceva. A ŞTI CEVA DIN INTUIŢIE: A intui ceva, A ŞTI CEVA DIN SURSA SIGURĂ: A fi bine informat;  fi corect informat; A avea sursele sale de informare. A ŞŢI CEVA PE DEGETE: A cunoaşte, a şti ceva foarte bine; v. A şti ceva ca apă. Ă ŞTI CEVA PE DE ROST: A cunoaşte, a şti ceva foarte bine; v. A şti ceva ca apă. A ŞTI CEVA PE DINAFARĂ: A cunoaşte, a şti ceva foarte bine; v. A şti ceva ca apă. Ă ŞTI CE VĂ VAG: A cunoaşte ceva vag, în : mare, aproximativ. >;■; A ŞTI CE VREA: A-şi cunoaşte interesele. . A ŞTI CHICHIREZUL: A cunoaşte secretul a ceva. A ŞTI CHICHIŢELE: A; cunoaşte amănuntele; A cunoaşte la amănunt,. A ŞTI CU CINE AI DE-A FACE: A-şi cunoaşte partenerul, interlocutorul, A ŞTI CUIVA BUBA: A: cunoaşte punctul slab al cuiva. A §TI CUIVA MELEAGUL: A cunoaşte secretele cuiva; A-i şti gândurile. Ă ŞTI CUM SĂ FACĂ UN LUCRU: A fi bine pregătit; A cunoaşte cum se face un lucru. A ŞTI CUM SĂ IEI PE) CINEVA: A cunoaşte cum să te apropii, cum să discuţi cu cineva; v. şi A şti cum să-l iei pe cineva. A ŞTI CUM SĂ-L IEI PE CINEVA: A cunoaşte cu să te apropii, cum să discuţi cu cineva; v. A şti cum să iei pe cineva. A ŞTI CUM STAI: A-şi cunoaşte situaţia. A ŞTI CUM STAU LUCRURILE: A fi bine informat. A ŞTI CUM TREBUIE MÂNUIT CEVA: A avea experienţa necesară, a cunoaşte bine cum se mânuieşte ceva, : ?57 A ŞTI PAPARA CUIVA A ŞTI CU CERTITUDNE: A fi ferm convins; \ cunoaşte precis. A ŞTI CU PRECIZIE: A cunoaşte cu precizie; \ şti la amănunt. A ŞTI CU SIGURANŢĂ: A cunoaşte în mod ;igur. A ŞTI DE-A ROSTUL (CEVA): A şti pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A ŞTI DE CUVÂNT: A fi ascultător; A fi supus; v. A înţelege de cuvânt. A ŞTI DE DRAQUL CUIVA: A face pe placul :uiva; A iubi pe cineva. Ă ŞTI DE FRICĂ CUIVA: A se teme de :ineva; v. şi A şti de frică; A şti frică. A ŞTI DE FRICĂ: A se teme de cineva; v.A şti le frica cuiva. A ŞTI DE GLUMĂ: A avea simţul umorului. A ŞTI DE ROST (CEVA) {Îm'.J: A şti pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A ŞTI DE ROST CUIVA: A şti, a fi informat despre cineva; v. şi A şti de rostul cuiva; A şti de seama cuiva; A şti de urma cuiva, A ŞTI DE ROSTUL CUIVA: A şti, a fi informat despre cineva; v. A şti de rost cuiva. A ŞTI DESPRE CE E VORBA: A fi informat despre ce este vorba. A ŞTI DE URMA CUIVA: A da de urma cuiva; A şti unde se află cineva. A ŞTI DIN SECURE TOPORIŞTE: A şti puţin din ce trebuie să ştie. A ŞTI LECŢIĂ: A şti ce are de făcut; A fi bine informat. A ŞTI DE OMENIE: A se purta omenos, elegant, politicos. A ŞTI DE PARCĂ AR BEA APĂ: A cunoaşte, a şti ceva foarte bine; v.A şti ceva ca apă. A ŞTI DE PĂPUŞA UNUI LUCRU: A cunoaşte toate amănuntele; A fi bine informat. A ŞTI DE ROST CEVA: A şti, a fi informat despre cineva; v. A şti de rost cuiva. A ŞTI DE SEAMA CUIVA: A şti, a fi informat despre cineva; v. A şti de rost cuiva. A ŞTI DE ŞTIREA CUIVA: A avea informaţii despre cineva; A avea în grijă pe cineva; v. A afla de ştirea cuiva. A ŞTI DE URMA CUIVA: A avea informaţii, veşti despre cineva; v. Ai se şti de urmă cuiva. A ŞTI DE VORBĂ: A se ţine de cuvânt, A ŞTI DIN AUZITE: A cunoaşte despre cineva, sau ceva din auzite; A auzi despre cineva sau ceva. A ŞTI DINCOTRO BATE VÂNTUL: A cunoaşte sensul evoluţiei lucrurilor şi a se adapta acestuia. A ŞTI DIN VEDERE (PE CINEVA): A cunoaşte pe cineva după înfăţişare, fără a fi făcut cunoştinţă; v. A cunoaşte din vedere (pe cineva), A ŞTI FRICĂ: A se teme de cineva; v. A şti de frica cuiva. A ŞTI HAR CUIVA (înv.)'. A fi recunoscător faţă de cineva.; v. A cunoaşte har cuiva. A ŞTI HARUL UNUI LUCRU: A se pricepe la ceva. A ŞTI ÎN CE APĂ SE ADAPĂ CINEVA: A şti ce fel de om este; A şti câte parale face cineva; v. şi A şti în ce ape se adapă cineva; A şti în ce apă se scaldă cineva; A şti în ce ape se scaldă cineva. A ŞTI ÎN CE APĂ SE SCALDĂ CINEVA: A şti ce fel de om este; A şti câte parale face cineva; v. A şti în ce apă se adapă cineva. A ŞTI ÎN CE APE SE ADAPĂ CINEVA: A şti ce fel de om este; A şti câte parale face cineva; v. ,4 şti în ce apă se adapă cineva. A ŞTI IN CE APE SE SCALDĂ CINEVA: A şti ce fel de orn este; A şti câte parale face cineva; v. A şti în ce apă se adapă cineva. : ; ŞTIL CE SĂ SE AŞTEPTE: A-şi cunoaşte viitorul; A cunoaşte ce va urma. A ŞTI LA CE UŞĂ SĂ BATĂ: A cunoaşte unde să caute, unde să se intereseze; A cunoaşte de cine depinde. A ŞTI LECŢIA: A vorbi sau a proceda după cum a fost învăţat de cineva; A se comporta în mod corespunzător într-o anumită împrejurare; v. şi A şti rolul. ; A ŞTI LECŢIA CA; PE APĂ: A şti bine, a învăţa bine lecţia; A şti bine ce trebuie să facă. A ŞTI LUCRURILE DE-A FIR A PĂR: A cunoaşte lucrurile în amănunt. A ŞTI MAI MULT DECÂT SPUL A nu spune tot ce ştie; A cunoaşte mult mai multe. A ŞTI ÎN MĂRE: A nu şti totul; A cunoaşte în general.  ŞTI MĂSURA: A cunoaşte, a respecta măsura; A nu întrece, a nu depăşi măsura. A ŞTI MOAREA CUIVA:: A cunoaşte firea, obiceiurile cuiva; v.A cunoaşte moartea cuiva. A ŞTI MULTE: A cunoaşte multe lucruri; A fi bine informat, bine documentat. A ŞTI NUMAI DE BÂTĂ: A nu înţelege de vorbă bună; A şti numai tie jfricâ, Wt>ătaie;'v.şi A şti numai de ciomag. A ŞTI NUMAI DE CIOMAG: A nu înţelege de vorbă bună; A şti numai de frică, de bătaie; v, A şti numai de bătâ,  ŞTI O GRĂMADĂ DE LUCRURI: A fi bine informat; şti de toate. A ŞTI PAPARA CUIVA (pop.)\ A cunoaşte slăbiciunile, defectele cuiva; A şti câte parale face cineva; v, şi A şti păpara cuiva; A şti patarama cuiva. A ŞTI PATARANA CUIVA (pop.)i A cunoaşte slăbiciunile, defectele cuiva; A şti câte parale face cineva; v.  şti papara cuiva. A ŞTI PAPARA CUIVA (pop.)\ A cunoaşte slăbiciunile, defectele cuiva; A şti câte parale face cineva; v. A şti papara cuiva. A ŞTI PE DEGETE: A cunoaşte în detaliu, A ŞTI PE DE ROST (CEVA): A şti pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v.A recita ca apa. A ŞTI PE DINAFARĂ (CEVA): A şti pe dinafară; A cunoaşte foarte bine; v. A recita ca apa. A ŞTI PAPARA CUIVA: A cunoaşte felul drastic de a fi al cuiva. A ŞTI PAT ARAMA CUIVA 758 A ŞTI PATARAMA CUIVA: A şti ce fel de om e cineva; A-i cunoaşte slăbiciunile sau defectele. A ŞTI PE CINEVA CA PE PROPRIUL SĂU BUZUNAR: A cunoaşte pe cineva foarte bine; A cunoaşte totul despre cineva; v. şi A cunoaşte pe cineva ca pe un eai breaz. A ŞTI PE CINEVA CA PE UN CAL BREAZ: A cunoaşte pe cineva foarte bine; A cunoaşte totul despre cineva; v. şi A cunoaşte pe cineva ca pe propriu său buzunar. A ŞTI PE CINEVA DIN VEDERE: A cunoaşte pe cineva din vedere; Ă fi mai văzut pe cineva. A ŞTI PE DE ROST: A cunoaşte, a spune din memorie; v. şi A şti pe dinafară. A ŞTI PE DINAfĂRĂ: A cunoaşte, a spune din memorie; v. A şti pe de rost.. A ŞTI PE DRACU: A nu şti nimic; A fi un ignorant.  ŞŢI PE DRACUL GOL: A şti foarte mult. A ŞTI PREA BINE CEVA: A cunoaşte foarte bine ceva. A ŞTI PREŢUL CUIVA, A CEVA: A şti câţi bani face cineva, ceva; A cunoaşte preţul cuiva, a ceva. A ŞTI RÂNDUL: A respecta ordinea; A nu încălca ordinea. A ŞTIRBI AUTORITATEA CUIVA: A compromite pe cineva; A face de ruşine pe cineva; V. şi A ştirbi reputaţia cuiva. A ŞTIRBI REPUTAŢIA CUIVA: A compromite pe cineva; A face de ruşine pe cineva; v, A ştirbi autoritatea cuiva. A ŞTI ROLUL: A vorbi sau a proceda după cum a fost învăţat de cineva; A se comporta în mod corespunzător într-o anumită împrejurare; v. A şti lecţia. A ŞTI ROSTUL CUIVA: A şti sensul, mersul uni lucru; A fi familiarizat cu ceva; v. A cunoaşte rostul. A ŞTI ROSŢUL LUCRURILOR: A şti ce are de făcut; v. şi A şti rostul unui lucru. A ŞTI ROSTUL UNUI LUCRU: A şti ce are de făcut; v. A şti rostul lucrurilor. A ŞTI ROSŢURILF; jOJIVA: A, şti sensul, mersul uni lucru; A fi familiarizat cu ceva; v. A cunoaşte rostul. A ŞTI SĂ DEA CU BOEÎ: A ghici în bobi. A ŞŢI SĂ DEA CU GURA: A şti să vorbească; A vorbi frumos, elegant; A folosi cuvinte potrivite. A ŞTI SĂ IASĂ BASMA CURATĂ: A şti să se descurce; A şti să învingă, A ŞTI ŞĂ INTRE SUB PIELEA OMULUI: A şti să se pună bine cu cel de care are nevoie; v. şi A şti să-şi joace caii. A ŞTI SĂ LE MINTĂ: A minţi cu dibăcie. A ŞTI SĂ DESCHIDĂ UŞA DIN DOS: A şti cum să dea mită; A şti cum să mituiască. A ŞTI SĂ SE DESCURCE ÎN yiAŢĂ: A cunoaşte cum să se descurce în viaţă; A fi descurcăreţ. A ŞTI SĂ SE IMPUNĂ: A cunoaşte cum să-şi impună punctul de vedere, cum să facă să fie ascultat, urmat, respectat. 1 A ŞTI SĂ SE ÎNVÂRTEASCĂ: A se descurca prin şmecherie, prin viclenie.  ŞTI SĂ SE STRECOARE: A şti să-şi facă treburile. A ŞTI SĂ-ŞI CROIASCĂ DRUM ÎN VIAŢĂ: A-şi cunoaşte drumul, calea. A ŞTI SÂ-ÎI FOLOSEASCĂ PUMNII:A şti să te baţi. ’  ŞTI SĂ-ŞI JOACE CAII: A şti să se pună bine cu cel de care are nevoie; v. A şti să intre sub pielea omului. A ŞTI SĂ TE APERI: A fi pregătit de apărare; Ă cunoaşte cum să se apere. A ŞTI ŞĂ TE PORŢI ÎN LUME:A fi bine educat; A cunoaşte cum trebuie să se poarte în lume, A ŞTI SĂ UNGI PE CINE TREBUIA: A şti de cine depinde; A şti cine hotărăşte; A şti pe cine trebuie sâmituieşti. A ŞŢI SCRÂNCIOBUL CUIVA: A cunoaşte pe cineva de mici, din leagăn. A ŞTI SEAMA (CUIVA SAU A CEVA) (pop.): A fi familiarizat cu cineva sau cu ceva; v. A cunoaşte seama. A ŞTI SEAMA LA CEVA: A fi familiarizat cu ceva. A ŞTI SEAMĂ (CUIVA SAU A CEVA) (pop.): A fi familiarizat cu cineva sau cu ceva; v. A cunoaşte seama. A ŞTI ŞI MĂSELELE DIN GURA CUIVA: A şti totul despre cineva; A şti orice lucru; A şti tot; v. şi A şti şi pe dracu şi pe ta-su; A şti şi pe dracu unde şade. A ŞTI ŞI PE DRACU ŞI PE TA-SU: A şti totul despre cineva; A şti orice lucru; A şti tot; v, A şti şi măselele din gură. A ŞTI ŞI PE DRACU UNDE ŞADE: A şti totul despre cineva; A şti orice lucru; A şti tot; v. A şti şi măselele din gură. A ŞTI ŞI TOACA DIN CER: A şti multe lucruri; A face pe atotştiutorul, pe înţeleptul; v. şi A şti şi toaca în cer. A ŞTI ŞI TOACA ÎN CER: A şti multe lucruri; A face pe atotştiutorul, pe înţeleptul; v, A şti şi toaca din cer. A ŞTI ŞTIREA: A afla vestea. A ŞTI TOATE ALEA: A şti de toate; A şti orice lucru. A ŞTI TOATE CHICHIŢELE: A şti foarte bine ceva; v. şi A şti toate colţurile; A şti toate dedesubturile; A şti toate măruntaiele din ceva; A şti toate potecile; A şti toate tertipurile. A ŞTI TOATE COCLAURILE: A cunoaşte bine trenul. A ŞTI TOATE COLŢURILE: A şti foarte bine ceva; v. A şti toate chichiţele. A ŞTI TOATE COTEŢELE: A cunoaşte toate ascunzişurile. 759 A TĂCEA CHITIC A ŞTI TOATE DEDESUPTURILE: A şti foarte bine ceva; v. A şti toate chichiţele. A ŞTI TOATE MĂRUNTAIELE DIN CEVA: A şti foarte bine ceva; v. A şti toate chichiţele. A ŞTI TOATE POTECILE (pop.): A şti foarte bine ceva; v. A şti toate chichiţele. A ŞTI TOATE TERTIPURILE: A şti foarte bine ceva; v. A şti toate chichiţele. A ŞTI TOŢI DRACII: A cunoaşte orice lucru, A ŞTI UNA: A avea idei, convingeri puţine şi de nezdruncinat; A fi statornic în păreri; A nu ceda; v. şi A şti lina şi bună. A ŞTI UNA ŞI BUNĂ: A avea idei, convingeri puţine şi de nezdruncinat; A fi statornic în păreri; A nu ceda; v. A şti una. Ă ŞTI UNDE E BUBA: A cunoaşte problemele; A şti ce trebuie făcut; A şti unde se greşeşte. A ŞTI UN LUCRU DIN AUZITE: A auzi, a asculta bârfe despre cineva, despre ceva. A ŞTIUT SĂ TRĂIASCĂ IN VIAŢA LUI: A trăit bine. A ŞUIERA ÎN BISERICĂ: A nesocoti convenţiile; A fi inoportun; v. A fluiera în biserică. at : A TAPA PE CINEVA DE BANI: A cheltui banii cuiva. A TATONA TERENUL: A se informa înainte de a întreprinde ceva; v.A pipăi terenul2. A TĂBĂCI PIELEA CUIVA: A bate zdravăn pe cineva; A snopi pe cineva în bătaie; v. şi A tăbărî cu lovituri asupra cuiva; A tăbărî cu pumnii asupra cuiva; A tăbărî cu toată puterea asupra cuiva. A TĂBĂRÎ ASUPRA CUIVA: A se năpusti pe cineva; A da năvală asupra cuiva. A TĂBĂRÎ ASUPRA MÂNCĂRII: A se repezi, a veni în grabă la mâncare. A TĂBĂRÎ CU CEARTA PE CINEVA: A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-1 convinge; A certa, a ocări pe cineva; v. A sări cu gura. A TĂBĂRÎ CU GURA ASUPRA CUIVA: A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-I convinge; A certa, a ocări pe cineva; v. A sări cu gura. A TĂBĂRÎ CU GURA PE CINEVA: A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-1 convinge; A certa, a ocări pe cinevn; v. A sări cu gura. A TĂBĂRÎ CU LOVITURI ASUPRA CUIVA: A bate zdravăn pe cineva; A snopi pe cineva în bătaie; v. A tăbăci pielea cuiva. A TĂBĂRÎ CU PUMNII ASUPRA CUIVA: A bate zdravăn pe cineva;, A snopi pe cineva în bătaie; v. A tăbăci pielea cuiva. A TĂBĂRÎ CU TOATĂ PUTEREA ASUPRA CUIVA: A bate zdravăn pe cineva; A snopi pe cineva în bătaie; v. A tăbăci pielea cuiva. A TĂBĂRÎ CU VORBA PE CINEVA: A face cuiva reproşuri pe un ton ridicat; A insista pe lângă cineva pentru a-1 convinge; A certa, a ocări pe cineva; v. A sări cu gura. A TĂCEA CA ĂL ÎN VREJI: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A TĂCEA CA CHITICUL: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A TĂCEA CĂ MELC: A nu scoate un cuvânt; A tăcea chitic; v. şi A tăcea ca melcul A TĂCEA CA MELCUL: A nu scoate un cuvânt; A tăcea chitic; v. A tăcea ca melc.  TĂCEA CĂ MORMÂNTUL: A nu scoate un sunet; v. şl A tăcea ca mortu; A tăcea ca munţii. A TĂCEA CÂMORTU: A nu scoate un sunet; v, A tăcea ca mormântul A TĂCEA CA MUNŢII: A nu scoate un sunet; v. A tăcea ca mormântul A TĂCEA CA NEAMŢUL: A fi foarte tăcut. A TĂCEA CA PĂMÂNTUL: A nu scoate niciun cuvânt;  nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A TĂCEA CA PERETELE: A nu scoate niciun cuvânt;  nu face niciun, zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii, ;. A TĂCEA CA PEŞTELE: A nu scoate. niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. /I fi mut ca munţii. A TĂCEA CA PITICUL: A nu scoale niciun cuvânt; Ă nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v, A jî mut ca munţii. A TĂCEA CĂ PITICUL ÎN BALTĂ: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A TĂCEA CA PORCUL ÎN CUCURUZ: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v.Afi mut ca munţii. A TĂCEA CA PORCUL ÎN DOVLECEI: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; Ă fi tăcut din fire; v.Afi mut ca munţii. A TĂCEA CA PORCUL ÎN PĂPUŞOI: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A ŢĂCEA CA PORCUL M PORUMB: A nu scoate niciun cuvânt;  nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca muririi. A TĂCEA CA PURCEAUA IN DOVLECI: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v.Afi mut ca munţii. A TĂCEA CA UN LEMN: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A TĂCEA CA UN MUT: A nu scoate niciun cuvânt; Ă nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. Ă TĂCEA CA UN PEŞTE: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii.  TĂCEA CHITIC: A nu scoate niciun cuvânt; A TĂCEA CU ÎNCĂPĂŢÂNARE 760 A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v.Afî mut ca munţii. A TĂCEA CU ÎNCĂPĂŢÂNARE: A nu scoate un cuvânt; A nu dori să vorbească. A TĂCEA DIN GURĂ: A nu mai vorbi. A TĂCEA ÎN EL: A nu spune ce are pe suflet. A TĂCEA MÂLC: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A TĂCE MÂLCĂ: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v.  fi mut ca munţii. A TĂCE MÂRC: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A TĂCE MELC: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. Ă TĂCEA MOCĂNIŢĂ: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. /I fi mut ca munţii. A TĂCEA MOLCOM: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A TĂCEA PITIC: A nu scoate niciun cuvânt; A nu face niciun zgomot; A fi tăcut din fire; v. A fi mut ca munţii. A TĂlA ÂPA DE LÂMOÂRĂ: A pune piedici cuiva; A împiedica pe cineva; A face cuiva necazuri. A TĂIA ARIPILE CUIVA: A-i curma cuiva avântul, entuziasmul; A TĂIA AŢA NOROCULUI: A curma norocul; A da în bară. A TĂIA AVÂNTUL (CUIVA): A domoli pe cineva; v. A opri avântul (cuiva). A TĂI BĂNII (înv.): A bate moneda; v. şi A tăia monedă, A TĂIA BARBA CUIVA: A rade pe cineva; A despopi pe cineva. A TĂIA BEREGATA CUIVA* Ă ucide, a omorî pe cineva. ' A TĂIA BUBA: A fac e curăţenie; A face ordine A TĂIA BUCĂŢI: A ucide pe cineva;  ciopârţi pe cineva; A îmbucăţi ceva; v. şi A tăia în bucăţi, A TĂIA BUCĂŢI-BUCĂŢI: ; toca mărunt; A distruge; A nimici; A desfiinţa; A face praf. A TĂIA BUREŢIrA flecări; A vorbi verzi şi uscate; A pălăvrăgi. A TĂIA BURICUL (CUIVA): A potrivi un lucru cum trebuie. A TĂIA CA BRICIUL: A fi foarte ascuţit. A TĂIA CA DINŢII BABEI: (despre unelte) A fi tocit; A fi uzat. A TĂIA CALE: A-şi croi drum; v. A-si tăia calc. A TĂIA CALEA (CUIVA): A ieşi înaintea cuiva; A opri din drum pe cineva; v. şi A tăia drumul cuiva; A tăia ieşirea cuiva. A TĂIA CAPUL CUIVA: A omorî pe cineva; A distruge, a nimici pe cineva; A face un mare rău cuiva. A TĂIA CĂRARE: A-şi croi drum; v. A-si tăia cale. A TĂIA CĂRAREA CUIVA: A opri, a pune piedici cuiva; A împiedica pe cineva să-şi continue drumul; A nu-i permite să progreseze, să înainteze. A TĂIA CĂRĂRILE (pop.): A împiedica activitatea cuiva; a îngrădi libertatea de acţiune a cuiva; v. A scurta cărările cuiva. A ŢĂIA CĂRŢILE: A începe un nou joc de cărţi. A TĂIA CERBICEA CUIVA: A supune pe cineva; A învinge rezistenţa, mândria, aroganţa, trufia cuiva; v. A asupri cerbicea cuiva. A TĂIA CERBICEA CUIVA: A supune pe cineva; A învinge rezistenţa, mândria, aroganţa, trufia cuiva; v. A asupri cerbicia cuiva. A TĂI CERBICIA tUIVA: A supune pe cineva; A Învinge rezistenţa, mândria, aroganţa, trufia cuiva; v. A asupri cerbicea cuiva. A TĂIA CEVA DE LA RĂDĂCINĂ: A distruge, a nimici, a desfiinţa în totalitate ceva; v. şi A tăia ceva din rădăcini, A TĂIA CEVA DIN RĂDĂCINĂ: A distruge, a nimici, a desfiinţa în totalitate ceva; v, A tăia ceva de la rădăcini. A TĂIA CHEFUL: A opri, a interzice cheful. A TĂIA CRACA DE SUB PICIOARE: A-şi face singur rău; A-şi provoca singur necazuri; A-şi pune o situaţie în primejdie. A TĂIA CU ATUUL: (La jocul de cărţi) A bate cu atuul. A TĂIA CU FERESTRĂUL: A sforăi. A TĂIA CUIE: A simţi frigul; A tremura, a dârdâi de frig; v. şi A tăi la cuie. A TĂIA CURAJUL CUIVA: A descuraja, a înfricoşa pe cineva, A TĂIA CUVÂNTUL CUIVA: A descuraja pe cineva. A TĂIA DE- DREPTUL PESTE DEAL: A merge drept, nu pe ocolite. A TĂIA DEPIROTEALĂ: A face să-i treacă cuiva somnul. A TĂIA DIN COADĂ: A scurta; A face mai scurt, : A TĂIA DIN NAS CUIVA: A ruşina, a umili pe cineva; A pune capăt obrăzniciei, îngâmfării cuiva. A TĂIA DIN OBRICARIŢĂ CUIVA (pop.); A struni pe cineva; A-l învăţa minte. A TĂIA DIN RĂDĂCINĂ: A tăia complet; A tăia din temelii; v. A curma din rădăcini. A TĂIA DIN UNGHII CUIVA: A pune pe cineva la punct; A înfrâna îndrăzneala sau obrăznicia cuiva; v. şi A tăia din unghişoară cuiva; A tăia ghearele cuiva. A TĂIA DIN UNGHIŞOARĂ CUIVA: A pune pe cineva Ia punct; A înfrâna îndrăzneala sau obrăznicia cuiva; v.A tăia din unghi cuiva. 761 A TĂIA POFTA CUIVA DE CEVA A TĂIA DRUM: A-şi croi drum; v. Â-si tăia cale. '■ A TĂIA DRUMUL CUIVA (CUIVA): A ieşi înaintea cuiva; A opri din drum pe cineva; v. A tăia calea cuiva. A TĂIA DRUMURILE CUIVA (pop.): A împiedica activitatea cuiva; A îngrădi libertatea de acţiune a cuiva; v. A scurta cărările cuiva. A TĂIA ELANUL (CUIVA): A domoli pe cineva; v. A opri avântul (cuiva). A TĂIA FIRUL DE MĂLAI ÎN OPT: A cerceta ceva cu atenţie exagerată; v. A despica jirul de păr în patru. A TĂIA FIRUL DE PĂR ÎN PATRU: A cerceta ceva cu atenţie exagerată; v. A despica Jirul de păr în patru. A TĂIA FIRUL DE PĂR ÎN ŞAPTE: A cerceta ceva cu atenţie exagerată; v. A despica Jirul de păr în patru. A TĂIA FIRUL ÎN PATRU: A cerceta ceva cu atenţie exagerată; v. A despica firul de păr în patru.  TĂIA FRUNZĂ CÂINILOR: A trândăvi; A nu face nimic; v. şi A tăia frunză la câini; A tăia frunzele câinilor; A toca frunză câinilor; A toca frunză la câini. A TĂIA FRUNZĂ LĂ CÂINI: A trândăvi; A nu face nimic; v. A tăia frunză câinilor. A TĂIA FRUNZELE CÂINILOR: A trândăvi; A nu face nimic; v. A tăia frunză câinilor. A TĂIA FUGA: A curma, a opri fuga. A TĂIA GĂINA CARE FACE OUĂLE DE AUR: A-şi bate joc de noroc; v. şi A tăia găina care face ouăle mari, A TĂIA GĂINA CARE FACE OUĂLE MARI: A-şi bate joc de noroc; v. şi A tăia găina care face ouăle de aur. A TĂIA GHEARELE CUIVA: A pune pe cineva la punct; A înfrâna îndrăzneala sau obrăznicia cuiva\ A tăia din unghi cuiva, A TĂIA GUSTUL CUIVA: A face pe cineva să-şi piardă plăcerea sau pofta pentru ceva. A TĂIA IEŞIREA CUIVA (CUIVA): A ieşi înaintea cuiva; A opri din drum pe cineva; v. A tăia calea cuiva, A TĂIA ÎN BUCĂŢI: A ucide pe cineva; A ciopârţi pe cineva; A îmbucăţi ceva; v, A tăia ^AÎMPREJUR^^e— ^ A ŢĂIA ÎN CARNE VIE: A curma: răul prin măsuri radicale; A fi crud; A fi nemilos. A TĂIA ÎN GRINDĂ: A nu face nimic.,,, A TĂIA LA BRAŞOAVE:; A minţi; A spune minciuni. A TĂIA LA CUIE: A simţi frigul; A tremura, a dârdSi de frig; v. A tăia cuie. A TĂIA LA GOGOŞI: A minţi; v. şi A tăia la ninciuni; A tăia la palavre; A tăia la piroaie; A 'ăia piroaic; A tăia palavre. A TĂIA LA MINCIUNI: A minţi; v. A tăia la *ogoşi. A TĂIA LANŢURILE: A se elibera; A deveni liber. A TĂIA LA PALAVRE: A minţi; v. A tăia la gogoşi. _ A TĂIA LA PIROAIE: A minţi; v. A tăia la gogoşi A TĂIA LA URECHE: A spune ceva cuiva la ureche A TĂIA LA VERZI ŞI USCATE: A trăncăni; Ă pălăvrăgi; A vorbi mult. A TĂIA LIMBA CUIVA: A opri pe cineva să vorbească. Ă TĂIA MÂINILE ŞI PICIOARELE CUIVA: A împiedica pe cineva să înainteze, să progreseze, să se dezvolte. A TĂIA MONEDĂ (înv.): A bate moneda; v. A tăia bani. A TĂIA MUTRA: A se strâmba; A se schimonosi; v. şi A tăia mutre. A TĂIA MUTRE: A se strâmba; A se schimonosi; v. A tăia mutră. A TĂIA NARTUL: A fixa un preţ definitiv de vânzare; A-i fixa un termen; A-i da un soroc cuiva; v. A da nart A TĂIA NAŞUL (CUIVA): A înfrâna elanul cuiva; A pedepsi, a umili, a pune la locul lui pe cine va; v. A frânge nasul (cuiva).  TĂIĂ NODUL GORDIAN: A rezolva tranşant o problemă aparent insolubilă. . A TĂIA O BRAZDĂ: A începe o activitate nouă; A începe ceva nou. A TĂIA PALAVRE: A minţi; v. A tăia la gogoşi, A TĂIA PĂRUL ÎN PATRU: A cerceta ceva cu atenţie exagerată; v. A despica firul de păr în patru, A TĂIA PĂRUL ÎN ŞAPTE: A cerceta ceva cu atenţie exagerată; v. A despica firul de păr în patru. A TĂIA PÂNĂ LA OS: A tăia adânc. A TĂIA PÂRTIE: A începe ceva singur; A-şi croi singur drum în viaţă; v. A croi pârtie. A TĂIA PE CINEVA (fam.)\ A depăşi, a întrece pe cineva. A TĂIA PE CINEVA LA RAMAZAN: A-i fi foarte foame. A TĂIA PIROAIE: A minţi; v. A tăia la gogoşi, A TĂIA PÎROTEALĂ (fam.)·. A tremura de frig; A spune minciuni. A TĂIA PIUITUL CUIVA: A obliga pe cineva să tacă din gură; A nu mai permite cuiva să vorbească; v. şi A tăia pliscul cuiva A TĂIA PLISCUL CUIVA: A obliga pe cineva să tacă din gură; A nu mai permite cuiva să vorbească; v. A tăia piuitul cuiva. A TĂIA POFTA: A face să nu mai dorească, să nu mai aibă chef să facă ceva. A TĂIA POFTA CUIVA DE CEVA: A face ca cineva să nu mai dorească, să nu mai aibă chef să facă ceva. A TĂIA POFTA DE A ZICE CEVA 762 A TĂIA POFTA DE A ZICE CEVA: A face ca cineva să nu mai dorească, să nu mai aibă chef să zică ceva. A TĂIA POŞTA CUIVA: A întrerupe comunicarea cuiva cu lumea; A interzice cuiva să umble cu bârfeli, cu intrigi de la unul la altul. A TĂIA POTECILE CUIVA (pop;): A împiedica activitatea cuiva; A Îngrădi libertatea de acţiune a cuiva; v. A scurta cărările cuiva. A TĂIA PUNŢILE: A întrerupe o colaborare, o conlucrare; v. şi A tăia toate punţile. A TĂIA RĂSUFLAREA CUIVA: A uimi, a ului, a impresiona puternic pe cineva; v. şi A tăia respiraţia cuiva. A TĂIA RĂUL DE LA RĂDĂCINĂ: A lua măsuri energice pentru a stârpi radical un rău; A stopa neînţelegerea; A elimina neplăcerile; v. şi A tăia răul din rădăcină. A TĂIA RĂUL DIN RĂDĂCINĂ: A lua măsuri energice pentru a stârpi radical un rău; A stopa neînţelegerea; A elimina neplăcerile; v. A tăia răul de la rădăcină. A ŢĂIĂ RESPIRAŢIA CUIVA: A uimi, a ului, a impresiona puternic pe cineva; v. A tăia răsuflarea cuiva. A TĂIA SCARA (CUIVA) (pop.): A împiedica pe cineva să facă ceva. A TĂIA SETEA CUIVA: A bloca puterea, violenţa cuiva. A TĂIA ŞI A SPÂNZURA: A face tot ce vrea; A se purta samovolnic; A proceda arbitrar şi abuziv. A TĂIA TOATĂ POFTA: A face să nu mai dorească, să nu mai aibă în niciun chip chef să facă ceva. .. A TĂIA TOATE PUNŢILE: A întrerupe toată colaborarea, toată conlucrarea; v. A tăia punţile. A TĂIA ŢELINĂ: A desţeleni; v. A sparge ţelina. A TĂIA UNGHIILE CUIVA: A înfrâna îndrăzneala sau obrăznicia cuiva; A-l pune la punct. Ă TĂIA VIŢELUL CEL GRAS: A oferi, a da mult. A TĂIA VORBA CUIVA: A opri pe cineva să mai vorbească; A-l pune la tăcere. A TĂIĂ ZILELE CUIVA: A omorî pe cineva. A ŢĂMÂIA PE CINEVA: A se linguşi, a se ploconi la cineva; A copleşi cu laude pe cineva. A ŢĂVĂLI PE CINEVA ÎN NOROI: A-şi bate joc de cineva; A terfeli onoarea cuiva; A aduce pe cineva pe un drum greşit; v. şi A târî în noroi pe cineva. A TÂNDOLI DE ACOLO PÂNĂ ACOLO: A umbla de colo până colo; A lucra încet, fără spor. Ă TÂNDOLI PE STRĂZI: A hoinări; A vagabonda pe străzi. A TÂNJI CU SĂNĂTATEA: A fi bolnăvicios. A TÂNJI DE DORUL DE ŢARĂ: Ă-i fi dor de ţară. A TÂRÎ BARCA PE USCAT: A o duce, a trăi greu. A TÂRÎ DE NAS (PE CINEVA): A stăpâni; A conduce; A dirija după bunul plac pe cineva; A duce cu vorba; A amăgi pe cineva; v. A duce de nas (pe cineva). A TÂRÎI ÎN NOROI (PE CINEVA): A batjocori, a dezonora pe cineva; v. şi A târî în noroi. A TÂRÎI VORBA (pop.): A vorbi tărăgănat. A TÂRÎ ÎN NOROI PE CINEVA: A-şi bate joc de cineva; A terfeli onoarea cuiva; A aduce pe cineva pe un drum greşit; v. A tăvăli pe cineva de nas. A TÂRl PICIORUL (pop.): A şchiopăta; A trage piciorul. A TÂRÎ PRIN JUDECĂŢI PE CINEVA: A da în judecată pe cineva târându-1 mereu pe drumuri; v. A purta prin judecăţi pe cineva. A TÂRI TARGA PE USCAT: A n-o di;ce bine; A trăi rău; v. st A trage barca pe uscat. ĂTÂRNĂ-ŢI POFTĂ ÎN CUI: Nu vei căpăta nimic; v. şi Pune-ţipofta în cui. A TÂRNOSI MANGALELE: A pierde vremea; v. şi A iărhosi mangalul A TÂRNOSI MANGALUL: A pierde vremea; v. A târnosi mangafale* ATÂTA A FOST SĂ FIE: Numai atâta i-a fost sortit.' ' ' , ATÂT A DAT DUMNEZEU: Atât ţi-a fost sortit; Atât avem. ATÂTA CÂT TRĂIESC: Cât voi trăi; Cât va dura viaţa mea. ATÂTA E DE MINE: Eu răspunde de atâta. ATÂT A PUTUT ATÂT A FĂCUT: N-a putut mai mult. ATÂTA I-A FOST: Nu i-a trebuit mai mult; v. şi Atâta i-a fost de ajuns. ATÂTA I-A FOST DAT: Nu i-a fost sortit mai mult. ATÂTA I-A FOST DEAJUNS: Nu i-a trebuit mai mult; v. Atâta i-a fost. ATÂTA I-A FOST VIAŢA: Atât a trăit; v. şi Atâtea i-au fost zilele. ATÂTA I-A TREBUIT: Asta a aşteptat, ATÂTA-J TOT!: Atât şi nimic mai mult! v. Asta-i tot! ATÂTA ÎI MAI LIPSEŞTE: Are mari nevoi; Multe îi lipsesc. ATÂTA li TREBUIE!: Să-l ferească Dumnezeu să faci asta! ATÂTA JAF ÎN CIUPERCI!: Nu-i hicib pagubă; v. şi Atâta pagubă în ciuperci! Atâta jaf în ciuperci! Jaf în ciuperci! Mare pagubă! Pagubă în ciuperci! ATÂTA L-A BOCĂNIT LA CAP: I-a explicat îndelung. ATÂTA LUCRU: Aşa de puţin; Ceva puţin; Puţin din ceva. ATÂTA MAI LIPSEŞTE: Asta mai lipseşte! v. şi Atâta mai trebuie! ATÂTA MAI TREBUIE!: Asta mai lipseşte! v. Atâta măi lipseşte! 763 ATINGE-L LA MOACĂ! ATÂTA MĂ ŢINE CUREAUA: Atâta Am; Atâta pot; Mai mult nu pot. ATATA MĂ ŢINE PUTEREA: Atâta pot; Mau mult nu pot. ATÂTA MINTE AM ŞI EU: Ştiu ce am de făcut. ^ ATÂTA PAGUBĂ!: Nu-i nicio pagubă; Nu e mare pagubă; v. Atâta jaf în ciuperci! ATÂTA PAGUBĂ IN CIPERCI!: Nu-i nicio pagubă; Nu e mare pagubă; v. Atâta jaf în ciuperci! : ATÂTA PAGUBĂ. SĂ AM,EU!: Atâta,să fie necazul meu! v. şi Atâta rău să am eu! ATÂT A PUTUT, ATÂT A FĂCUT: Şi-a dat toată silinţa; Mai mult nu a putui. ATÂTA RĂU SĂ AM EU!: Atâta să fie necazul meu! v. şi Atâta paguba să am eu! AŢÂŢA RĂU ŞĂSFIE!: Acesta să,fie tot răul! ATÂTA S-A MOŞMONIŢ!: A acţionat aşa de încet; A acţionai enervant de încet, ATÂTA TOT!: Atât şi nimic mai mult! v. Asta-i tot! ATÂTA-ŢI TREBUIE!: Să te ferească Dumnezeu să faci asta! ATÂTA VIAŢĂ E ÎN EL: E plin de viaţă. ATÂT CĂ E CAM SCUND: Singurul cusur este că e cam scurt. ATÂTEA NOROACE CÂT FLOACE PE COJOACE: A avut mult noroc; Să ai mult noroc. ATÂT DE MARE I-A FOST FRICA: l-a fost foarte mare frica. ATÂT DE PUŢIN A STAT: A stat foarte puţin. ATÂT I-A DAT PRIN CAP: N-a gândit nici mai mult, nici mai bine. ATÂTEA I AU FOST ZILELE: Atât a trăit; v. Atâtea i-a fost viaja. ATÂT L-A ŢAIAŢ CAPUL: Atât s-a priceput şi el. ATÂT S-A PUTUT: Mai mult nu s-a putut. ATÂT S-A SUCIT, ATÂT S-A ÎNVÂRTIT: S-a mişcat foarte încet. ATÂT ŞI NIMIC MAI MULT: Cât este ajunge; Nu este mai mult; Doar atât; v, şi Nimic mai mult. ATÂT UNII, CÂT ŞI ALŢII: Şi unii, şi alţii. A TE FACE UNA CU PĂMÂNTUL: A te omorî. A TE LOVI LA TOT PASUL DE EL: A avea mereu nevoie de el. A TE LUA DE OCHI: A-ţi fura ochii cu frumuseţea. A ŢE LUCRA PE DIN DOS: A nu şti ce rău ţi se pregăteşte. A TE MINŢI ÎN FAŢĂ: A fi curajos când minte; A nu se teme de om, A TE ORBI DE LA OBRAZ: A te minţi cu neruşinare; v. şi Ateorbiînfajă. A TE ORBI ÎN FAŢA: A te minţi cu neruşinare; v. A te orbi de la obraz, A TERFELI CUIVA IACAUA: A se purta urât cu cineva; A face pe cineva de ruşine. v A TERFELI CUIVA NUMELE: A compromite pe cineva; A-şi bate joc de cineva. A TERMINA CU BINE:A încheia ceva cu bine. A TERMINA CU CINEVA: A rupe reiuţiile; A nu mai sta de vorbă cu cineva. A TERMINA CU SĂNĂTATEA: A se îmbolnăvi. A TERMINA ÎN BĂTĂI: A se recurge ia bătaie; A se bate unul cu altul la sfârşit. A TERMINA ÎN DOI TIMPI ŞI TREI MIŞCĂRI CU CEVA, CU CINEVA: A termina foarte repede cu ceva, cu cineva. A TERMINA LA EGALITATE: A obţine acelaşi număr de puncte; A fi egali; A nu învinge niciunul. A TERMINA RĂU:A o sfârşi rău; A nu ajunge la niciun rezultat.. : A ŢE; SĂPA PE LA SPATE: A-ţi face rău în secret, pe ascuns. A TE SĂPA ŞI TE ÎNGROPA: A-ţi face mult rău. A TE SPĂLA PE BOŢ: A nu mai apuca; A nu mai avea prilejul. / A:TEŞMENI ÎN BĂTĂI (PE CINEVA) (pop.): A sminti în bătaie pe cineva. A TE UNGE CU VORBA: A te vrăji cu vorba. A TE UNGE LA: INIMĂ: A fi foarte plăcut; v. şi A ie unge la süßet. A TE UNGE LA SUFLET:A fi foarte.plăcut; v. A te unge la inimă. ; u A TE VEDEA PRIN EL DE SLAB: E foarte slab. A TE VINDE PE LA SPATE: A te trăda; A te bârfi. A TE VORBI PE DIN DOS: A te bârfi; A te calomnia. A TICĂL INIMA ÎN EL DE FRICĂ: A tremura de frică; A fi cuprins de frică; v. şi A tremura inima în el; A ticăiinima în el de frică. A TICLULO MmCUNĂ: A inventa, a născoci o minciună. A TINDE CURSA (CUIVA) (pop.): A se folosi de mijloace perfide, viclene faţa de cineva; v. şi A tinde lapil (cuim). :,ÂJŢINDE DREAPTA PENTRU CINEVA: A. sprijini o anumită cauză; A interveni pentru ceva, A TINDE LAŢUL (CUIVA) (pop.): A se folosi de mijloace perfide, viclene faţă de cineva; v. A tinde cursa (cuiva). A TINDE MÂNA: A ajuta, a sprijini pe cineva; v. şi A tinde mâna bună; A tinde mâna tare. A TINDE^ MÂNĂ'BUNĂ (pop:): A ajuta, a sprijini pe cineva; v. A tinde mâna. A TINDE MÂNĂ TARE (pop.): A ajuta, a sprijini pe cineva; v. A tinde mâna. A TINDE UNDIŢA: A atrage; A momi. ATINGE-L!: Loveşte-1! ATINGE-L LA MECLĂ!: Loveşte-1 la cap! v. şi Atinge-l la moacă! Atinge-l la scăfârlie! ATINGE-L LA MOACĂ!: Loveşte-1 la cap! v. Atinge-l la meclă. ATINGE-L LA SCĂFÂRLIE 764 ATINGE-L LA SCĂFÂRLIE: Loveşte-1 la cap! v. Atinge-l la meclă. A TIVI BUZELE: A schija un surâs. A TOARCE ÎN FURCĂ: A munci din greu. A TOCA AVEREA: A-şi risipi, a-şi cheltui averea. A TOCA BANII: A-şi risipi, a-şi cheltui banii. A TOCA CAPUL {CUIVA): A cicâli; A sâcâi pe cineva; A bate pe cineva la cap; v. A-i toca la cap (cuiva). A TOCA CÂTE-N LUNĂ ŞI-N SOARE: A spune, A îndruga fel de fel de nimicuri, de fleacuri, de palavre; v. şi A toca câte-n lună şi-n stele; A roca câte verzi şi uscate. A TOCA CÂTE-N LUNĂ ŞI-N STELE:· A spune, a îndruga fel de fel de nimicuri, de fleacuri, de palavre; v. A toca căte-n lună şi-n soare. A TOCA CÂTE VERZI ŞI USCATE: A spune, a îndruga fel de fel de nimicuri, de fleacuri, de palavre; v. A toca câte-n lună şi-n soare. A TOCA DIN GURĂ: A vorbi" întruna; A sporovoi; A flecari. A TOCA FRUNZĂ CÂINILOR: A trândăvi; A nu face nimic; v. A tăia frunză câinilor; A TOCA FRUNZĂ LA CÂINI: A trândăvi; A nu face nimic; v. A tăia frunză câinilor. A TOCA ÎN CAP (CUIVA): A cicâli; A sâcâi pe cineva; A bate pe cineva la cap; v. A-i toca la cap (cuiva). A TOCA LA BUREŢI: A flecari; A vorbi verzi şi uscate; v. şi A toca la verzi şi uscate. A TOCA LA CAP (PE CINEVA): A cicâli; A sâcâi pe cineva; A bate pe cineva la cap; v. A-i toca la cap (cuiva), A TOCA LA PAPUC: A fi cheltuitor; A risipi; v. A bate la papuc. A TOCA LA PINGEA: A fi cheltuitor;  risipi; v. A bate la papuc. A TOCA LA VERZI ŞI USCATE: A flecari; A vorbi verzi şi uscate; v. A toca la bureţi. A TOCA PE CINEVA: A plictisi; A bate la cap pe cineva. A TOCA PE VATRĂ: A lenevi; A trândăvi, A TOCA PE VĂTRAI (reg.): A trăi în mare sărăcie; A sta degeabn; A pierde timpul; v. A bate toaca pe vătrai, A TOCA TOATĂ ZIUA DIN GURĂ: A vorbi tot timpul;  nu se mai opri din vorbit. A TOCA VERZI ŞI USCATE: A trăncăni mereu. A TOCI PRAGUL CASEI CUIVA: A vizita des pe cineva; A veni des în vizită la cineva; v, A toci pragul cuiva. A TOCI PRAGUL CUIVA: A vizita des pe cineva; A veni des în vizită la cineva; v. A toci pragul casei cuiva. A TOCMI CU ANUL: A lua pe un an; v. A angaja cu anul. A TOCMI CU LUNA: A lua pe o lună; v.  angaja cu luna. A TOCMI CU SĂPTĂMÂNĂ: A lua pe o săptămână; v. A angaja cu săptămâna. A TOCMI CU ZIUĂ: Ă lua pe o zi; v. A angaja cu ziua. A TOCMI MÂNA DE LUCRU: A angaja oamenii; A angaja mâna de lucru. A TOCMI PIELEA URSULUI DIN PĂDURE: A vinde ce nu e ai lui; A vinde ce nu are; v. şi A tocmi vulpea din pădure. A TOCMI VULPEA DIN PĂDURE: A vinde ce nu e al lui; A vinde ce nu are; v. şi A tocmi pielea ursului din pădure. A TOPI INIMA (CUIVA): A mistui de dragoste, de dor. ;; A TOPI REZERVA CUIVA: A cheltui, a risipi rezervele cuiva. A TOT AMÂNA PE CINEVA CU VORBA: A nu se ţine de cuvânt; A nu-şi onora promisiunile. A TOT DAT: A dat de repetate ori. A TOT LĂSA DE AZI PE MÂINE: A tot amâna; v. A lăsa de azi pe mâine. A TRADUCE ÎN FAPT: A realiza; A pune în practică. A TRADUCE ÎN FAŢA AUTORITĂŢILOR PE CINEVA: A aduce în faţa unei instanţe judecătoreşti; A da pe mâna justiţiei; v. şi A traduce în faţa justiţiei pe cineva; A traduce în justiţie pe cineva. A TRADUCE ÎN FAŢA JUSTIŢIEI PE CINEVA: A aduce în faţa unei instanţe judecătoreşti; A da pe mâna justiţiei; v. şi A traduce în faţa autorităţilor pe cineva. A TRADUCE ÎN JUSTIŢIE PE CINEVA: A aduce în faţa unei instanţe judecătoreşti; A da pe mâna justiţiei; v. şi A traduce în faţa autorităţilor pe cineva. A TRADUCE ÎN VIAŢĂ: A pune în aplicare un principiu, un plan; A înfăptui; A realiza. A TRADUCE L PRIMĂ VEDERE: A traduce la prima lectură; A TRADUCE LIBER: A traduce direct; A traduce sensul. A TRAGE A BOB DE CIOARĂ: A agoniza; A fi pe moarte. A ■ TRAGE A BOIER: A se comporta ca un boier. A TRAGE AER ÎN PIEPT: A respira aer. ■- A TRAGE A GROAPĂ: A fi pe moarte; v. şi A trage a pământ. - A TRAGE AIUREA ÎN COPACI: A nu nimeri ţinta; A nu fi bun trăgător. A TRAGE ALARMA: A da alarma; A alarma. A TRAGE A MARE: A fi încrezut; A-şi da aere. A TRAGE A MOARTE: A fi în agonie; A trage să moară; v.Afi în gura morţii. A TRAGE ANGHIOASE: A cânta pe nas după psaltire; A sforăi în somn; A dormi; v. şi A trage la aghioase; A trage un aghios. : A TRÂGE A PAGUBĂ: A aduce o pagubă; A face o pagubă; A păgubi. 765 A TRAGE CONDEIUL A TRAGE A PĂMÂNT: A fi pe moarte; v. A trage a groapă. A TRAGE A RĂU: A cobi; A-şi face singur rău. A TRAGE ARMA: A se pregăti de luptă, de atac; A începe ostilităţile, războiul, răscoala; v. A scoate arma. A TRAGE ARMA DIN TEACĂ: A se pregăti de luptă, de atac; A începe ostilităţile, războiul, răscoala; v. A scoate arma. A TRAGE ASUPRA CUIVA: A ochi pe cineva; A descărca arma spre cineva. : ;,A :TRAGE A TRAI; BUN: A căuta să vadă ce este mai avantajos. A TRAGE AŢA PE CINEVA: A fi atras de ceva spre un lucru, spre o faptă primejdioasă; v, şi A trage aţa pe cineva la ceva. A TRAGE AŢA PE CINEVA LA CEVA: A fi atras de ceva spre un lucru, spre o faptă primejdioasă; v. A trage aţa pe cineva. A TRAGE CUIVA UN TROMBON: A minţi; A spune minciuni. A TRAGE BANUL PRIN BARBĂ: A freca de barbă un ban câştigat cu speranţa că îi vor urma alte câştiguri; v. şi A trage gologanul prin barbă. A TRAGE BARCA PE USCAT: A n-o duce bine; A trăi rău; v. A târî targa pe uscat. A TRAGE BĂGARE DE SEAMĂ: A atrage atenţia; v. şi A trage luarea aminte; A trage luarea de seamă. A TRAGE BĂRBI: A inventa; A înşira verzi şi uscate; v. A pune bărbi. A TRAGE BOARE (popA pune aerul în mişcare pentru a se răcori; A-şi face vânt; v. şi A trage vânt. A TRAGE BOBII: A ghici în bobi; v. şi A trage cu bobii; A trage în bobi. A TRAGE BOBI PE SITĂ: A face povestiri; v. A căuta bobi cu sita. A TRAGE BORANGIC: A depăna mătasea de pe gogoşile viermilor de mătase; v. şi A trage gogoşile; A trage mătasea. A TRAGE BRAZDA: A ara; v, şi A trage o braydă; A trage răzoare. A TRAGE CA DUPĂ SFOARĂ: A înţepeni; A alinia; v. A aşeza ca după sfoară. A TRAGE CALE (CUIVA): A lăsa sâ treacă; A ajuta să i treacă; A ajuta să se răspândească; v. A da cale (cuiva).; A TRAGE CALUPUL (CUIVA): A: înşela, a păcăli pe cineva; v. A pune calupul (cuiva). A TRAGE CA PE CIRIPIE: A merge în linie dreaptă; v. A merge ca pe ciripie. A TRAGE CARUL PE USCAT: A scăpa de o belea, de un necaz. A TRAGE CA SĂ MOARĂ: A fi pe moarte. A TRAGE CA UN CAL: A munci din greu; A face muncile grele. A TRAGE CA VIŢELUL LA VACĂ: A nu se despărţi de cineva; A se ţine de cineva; A sta tot limpui pe capul cuiva. A TRAGE CÂTEVA PALME (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v, A arde câteva palme (cuiva). A TRAGE CĂTRE DIVAN: A dori să se odihnească; A lenevi; A trândăvi. A TRAGE CĂTRE JUDECATĂ (PE CINEVA): A chema în faţa unei instanţe judecătoreşti pe cineva; v. şi A trage către lege (pe cineva); A trage în judecată (pe cine va); A trage la judecată (pe cineva); A trage la lege (pe cineva); A trage spre judecată (pe cineva). A TRAGE CĂTRE LEGE (PE CINEVA): A chema în faţa unei instanţe judecătoreşti pe cineva; v. A trage către judecată (pe cineva). A TRAGE CENUŞA PE TURTA SA: A se îngriji de interesul propriu în paguba altora; v. şi A trage cenuşa sub turta sa; A trage jarul pe turta sa; A trage jarul sub turta sa; A trage spuza pe turta sa; A trage spuza sub turta sa. A TRAGE CENUŞA SUB TURTA SA: A se îngriji de interesul propriu în paguba altora; v. A trage cenuşa pe turta sa. A TRAGE CEVA LA MUSTAŢĂ: A fi băut; • A se îmbăta. A TRAGE CHEFURI: A chefui; A face chefuri; v. şi A trage cu chef. A TRAGE CHIBRITUL: A fereca un chibrit pentru a aprinde; A da foc; v. şi A /rage un chibrit, A TRAGE CHIULUL (CUIVA): A înşela, a trage pe sfoară pe cineva; A se sustrage de la o datorie; (Despre elevi) A lipsi de la cursuri; A chiuli; v. şi A trage un chiul,  TRAGE CLAPA CUIVA: A păcăli, :, a înşela pe cineva. A TRAGE CLOPOTELE: A face curte unei femei; A divulga un secret; a bate toba; A anunţa prin sunetul clopotului moartea cuiva. A TRAGE CLOPOTUL: A anunţa prin sunetul clopotului moartea cuiva. A TRAGE CLOPOTUL ÎNTR-0 DUNGĂ: A diyulga un secret; A face curte unei femei. : A TRAGE CONCLUZIA CĂ...: A considera că.,.; v. şi A trage consecinţa că...; A trage încheierea că..:; A trage urmarea că.... A TRAGE CONCLUZIE: A rezuma ideile expuse într-o dezbatere; A încheia; v. şi A trage concluzii; A trage concluziile; A trage o concluzie. A TRAGE CONCLUZIE GREŞITĂ: A rezuma greşit, incorect ideile expuse într-o dezbatere; A încheia greşit, incorect; v. şi A trage o concluzie greşită; A TRAGE CONCLUZIE PRIPITĂ: A rezuma pripit ideile expuse într-o dezbatere; A încheia pripit; v. şi A trage o concluzie pripită. : A TRAGE CONCLUZII: A rezuma ideile expuse într-o dezbatere; v. A trage concluzie. A TRAGE CONCLUZIILE: A rezuma ideile expuse într-o dezbatere; v. A trage concluzie. ATRAGE CONDEIUL: A încărca la socoteală; A păcăli; A înşela. A TRAGE CONSECINŢA CĂ., 766 A TRAGE CONSECINŢA CĂ...: A considera că...; v.:A trage concluzia cu.... A TRAGE CONSECINŢELE: A suporta efectele, urmările unui fapt, unei acţiuni. A TRAGE COPII:···A copia; A face copii. A TRAGE CORTINA: A dezvălui; A destăinui; A acoperi; A ascunde. A TRAGE COVORUL DE SUB PICIOARE: A încurca; A pune piedici; A crea neplăceri. A TRAGE CRUCI: A înjura profanând cele sfinte; v. A înjura de cruce. A TRAGE CU ACUL: 'A coase. A TRAGE CU BANUL: A trage la sorţi. A TRAGE CU BOBII: A ghici în bobi; v. A (rage bobii. A TRAGE CU BURETELE (PESTE CEVA): A nu mai lua în seamă; A trece cu vederea; A şterge; v. A da cu bureicle. A TRAGE CU CASA: A ţine la familia sa. A TRAGE CU CHEF: A chefui; A face chefuri; v. A (rage chefuri. A TRAGE CU CHIOARDA OCHIULUI LA MINE (pop.): A mă pândi; A mă privi duşmănos. A TRAGE CU COADA OCHIULUI (LA CINEVA SAU LA CEVA): A se uita pe furiş; A privi din fugă fără a fi observai; A face cuiva un semn discret cu ochiul; v. şi A privi cu coada ochiului (la cineva sau la ceva). A TRAGE CU COASA: A cosi; v. şi A trage în coasa; A trage la coasă. A TRAGE CU CRUCEA PESTE CEVA: A da uitării; A părăsi; v. şi A trage o cruce; A trage o cruce peste ceva. A TRAGE CU CUTEA: A ascuţi; v. şi A trage cu gresia; A trage pe amnar; A trage pe arcer; A trage pe curea; A trage pe piatră; A (rage pe tocilă A TRAGE CU DINŢII DE BANI: A face mari economii; A nu cheltui mult. A TRAGE CU FUNIA: A măsura cu funia; v. şi A trage cu odgonul. A TRAGE CU GÂLCI: A se umfla; A face gâlci. A TRAGE CU GEANA: A fiice cu ochiul; v. A face cu geana. A TRAGE CU GLOANŢE OARBE: A folosi gloanţe oarbe, gloanţe nepericuloase. A TRAGE CU GRESIA: A ascuţi; v. A trage cu cuiea. A TRAGE CU LOPEŢILE: A vâsli; v. şi A trage din lopată; A (rage la lopată; A (rage la lopeţi; A (rage la lopeţile; A (rage la rame. A TRAGE CU MĂTURA: A mătura. A TRAGE CU NASUL DE TEICĂ (PE CINEVA) (reg.): Ă da în judecată pe cineva; v. A atrage cu nasul în teică (pe cineva); A trage cu nasul la teică (pe cineva). A TRAGE CU NASUL ÎN TEICĂ (PE CINEVA) (reg.): A da în judecată pe cineva; v. A duce cu nasul de teică (pe cineva). A TRAGE CU NASUL LA TEICĂ (PE CINEVA) (reg.): A da în judecată pe cineva; v. A duce cu nasul la teică (pe cineva). A TRAGE CU NĂVODUL: A pescui cu năvodul; v. A da cu năvodul. A TRAGE CU OCHEANUL (înv.):. A privi prin ochean. A TRAGE CU OCHII (LA CINEVA SAU LA CEVA): A se uita pe furiş; A privi din fugă iară a fi observat; A face cuiva un semn discret cu ochiul; v. şi A privi cu coada ochiului (la cineva sau la ceva). A TRAGE CU OCHIUL (LA CINEVA SAU LA CEVA): A se uita pe furiş; A privi din fugă iară a fi observat; A face cuiva un semn discret cu ochiul; v. şi A privi cu coada ochiului (la cineva sau la ceva). A TRAGE CU ODGONUL: A măsura cu funia; v. A trage cu odgonul. A TRAGE CU PERIA: A linguşi; A peria; A curăţa cu peria. A TRAGE CU SECERA: A secera. A TRAGE CU SFOARĂ: A înţepeni; A alinia; v. A aşeza ca după sfoară. A TRAGE CU TUNUL ÎN VRĂBII: A face o treabă inutilă; A face prostii. A TRAGE CU URECHEA: A-şi ciuli urechea; A-şi încorda auzul; A fi foarte atent; A asculta pe la uşi; Aiscodi; A spiona. A TRAGE CU VOLOCUL: A pescui cu năvodul; v. A da cu năvodul. ATRAGE DE HAM: A munci din greu. A TRAGE DE GÂLCI (PE CINEVA): A provoca neplăceri cuiva. A TRAGE DE LIMBĂ (PE CINEVA): A iscodi pe cineva; A descoase pe cineva; A face, a determina pe cineva să vorbească. A TRAGE DE MÂNECA. (PE CINEVA): A in-sista, a stărui pe lângă cineva; A atrage atenţia cuiva; A avertiza pe cineva; v. A rupe mâneca (cuiva). A TRAGE DE MOARTE: A fi pe moarte. A TRAGE DE MUSTAŢĂ PE CINEVA: A forţa, a sili pe cineva; v; şi A trage de păr pe cineva. A TRAGE DE NAS (PE CINEVA): A duce de nas pe cineva. A TRAGE DE PĂMÂNT (CU CINEVA SAU CU CEVA): A izbi, a trânti de pământ; A da de pământ cu cineva sau cu ceva. A TRAGE DE PĂR PE CINEVA: A forţa, a sili pe cineva; v. A trage de mustaţă pe cineva. A TRAGE DE PE URMA CUIVA: A avea necazuri din cauza; cuiva. A TRAGE DE POALĂ PE CINEVA: A se ţine scai de cineva; A atenţiona pe cineva. A TRAGE DE PONOASE DE PE URMA CUIVA: A avea de câştigat de pe urma cuiva. A TRAGE DE PULPANĂ (PE CINEVA): A insista, a stărui pe lângă cineva pentru a obţine ceva. A TRAGE DE SEAMĂ: A fi conştient; A realiza; v. A-şi da seama. A TRAGE DE ŞIRETURI PE CINEVA: A glumi cu cineva; A batjocori pe cineva. 767 A TRAGE ÎN GOL A TRAGE DE TIMP: A tergiversa. A TRAGE DE URECHI PE CINEVA: A atrage atenţia cuiva; A potoli pe cineva. A TRAGE DE ZIUĂ: A miji de ziuă. A TRAGE DIN CAIER: A toarce; v şi A trage din fuior; A trage din furcă. A TRAGE DIN DRUM: A parcurge un drum. A TRAGE DIN FUIOR: A toarce; v. A trage din caier. A TRAGE DIN FURCĂ: A toarce; v. A trage din caier. A TRASGE DIN GREU: A munci din greu. A TRAGE DIN LOPATĂ: A vâsli; v. A trage culopeţile. A TRAGE DIN ŞAPTE UNA:  primi mai puţin decât trebuie. A TRAGE DIN ŢIGARĂ: A fuma; v. A aprinde o ţigară. A TRAGE DRACUL DE COADĂ: A trăi greu; A avea necazuri. A TRAGE DREPT LA ŢINTĂ: A nimeri ţinta; A ochi bine. A TRAGE DRUM (CUIVA): A lăsa să treacă; A ajuta să treacă; A ajuia să se răspândească; v. A da cale (cuiva). A TRAGE DUPĂ SFOARĂ: A induce în eroare; A păcăli; A înşela. A TRAGE DUPĂ SINE: A lua cu sine; A atrage. A TRAGE FĂLCI: A mânca cu lăcomie. A TRAGE FERMOARUL: A tăcea din gură; v. A-şi trage fermoarul. A TRAGE FOLOASE (DIN CEVA SAU DE PE URMA CUIVA); A avea un profit; A obţine ceva; v. A avea folos (din ceva sau de pe urma cuiva). A TRAGE FOLOASE DE PE URMA: / v avea foloase; A culege foloase; A fi folositor; v. şi A trage foloase din urmă; Atrage folos. A TRAGE FOLOASE DIN URMĂ: A avea foloase; A culege foloase; A fi folositor; v. A trage foloase de pe urmă. A TRAGE FOLOS: A avea foloase; A culege foloase; A fî folositor; v. A trage foloase de pe urmă. A TRAGE GHIONTURI: A da ghionturi; A se îmbrânci. A TRAGE GOGOŞILE: A depăna mătasea de pe gogoşile viermilor de mătase; v. A trage borangic. A TRAGE GOLOGANUL PRIN BARBĂ: A freca de barbă un ban câştigat cu speranţa că îi vor urma alte câştiguri; v. A trage banul prin barbă. A TRAGE GRAPA PE USCAT: A o duce greu. A TRAGE GREŞ: A descărca arma fără a nimeri ţinta; v. şi A trage în sec; A trage în vânt. A TRAGE GREU ÎN BALANŢĂ: A avea o mare importanţă; v. A atârna greu în cumpănă. A TRAGE GREU ÎN CUMPĂNĂ: A avea o mare importanţă; v. A atârna greu în cumpănă. A TRAGE GREU LA CÂNTAR: A avea o mare importanţă; v. A atârna greu în cumpănă. A TRAGE GREU LA CUMPĂNĂ: A avea o mare importanţă; v. A atârna greu în cumpănă. A TRAGE GREUL ÎN CUMPĂNĂ: A avea o mare importanţă; v. A atârna greu în cumpănă. A TRAGE HĂIS: A trage într-o parte; A nu fî de acord cu alţii; A se opune părerii generale; v. şi A trage hăisa. A TRAGE HĂISA: A trage într-o parte; A nu fî de acord cu alţii; A se opune părerii generale; v. A trage hăis. Ă TRAGE IGRASIE: (Despre pereţi) A absorbi umezeală. A TRAGE INIMA PE CINEVA: A fi atras, a avea o deosebită plăcere pentru ceva. A TRAGE IŢELE: A unelti în ascuns, cu abilitate; v. A învârti iţele. A TRAGE ÎMPREUNĂ LA JUG: A lucra din greu, din răsputeri. A TRAGE ÎN BQBI: A ghici în bobi; v. A trage bobii. A TRAGE ÎN BOBI LA FUNDUL STICLEI: A face povestiri; v. A căuta bobi cu sita. A TRAGE ÎN BOBI PE FUNDUL STICLEI: A face povestiri; v. A căuta bobi cu sita. A TRAGE ÎN BOBI PE SITĂ: A face povestiri; v. A căuta bobi cu sita. A TRAGE ÎN CALUP (PE CINEVA): A înşela, a păcăli pe cineva; v. A pune calupul (cuiva). A TRAGE ÎN CARNE VIE: A lovi în inamic; A trage în inamic; v. A da în carne vie. A TRAGE ÎN CĂRŢI: A ghici în cărţi. A TRAGE ÎNCHEIEREA CĂ...: A considera că...; v. A träge concluzia că.... A TRAGE ÎN COASĂ: A cosi; v. A trage cu coasa. ATRAGE ÎN CHIP: A fotografia; v. şi Atrage în poză; A trage în tablou. A TRAGE ÎN CODRU: A pleca în codru; v. şi A trage în pădure. A TRAGE ÎN CUMPĂNĂ: A avea o mare importanţă; v. A atârna greu în cumpănă. A TRAGE ÎN CURSĂ (PE CINEVA): A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva v. A atrage în capcană. A TRAGE ÎN CURSE (PE CINEVA): A folosi o viclenie pentru a prinde pe cineva sau pentru a-i face rău cuiva; A pune la încercare pe cineva v. A atrage în capcană. A TRAGE ÎN DINŢI: A mesteca; A mânca; v. A-i trage fălci. A TRAGE ÎN DIVAN: A dori să stea de vorbă cu cineva. A TRAGE ÎN FUŞALĂ1 (pop.): A dărăci; v. şi A trage în hecelă; A trage în piepteni. A TRAGE ÎN GARĂ: A pleca la drum. A TRAGE ÎN GAZDĂ LA CINEVA: A fi găzduit la cineva. A TRAGE ÎN GOL: A nu nimeri; A nu ochii bine. ATRAGE ÎNHAM 768 A TRAGE ÎN HAM: A o duce greu; v. şi A trage la greu; A trage la ham. A TRAGE ÎN HECELĂ (pop.): A dărăci; v. şi A trage în fuşalăi. A TRAGE ÎN JUDECATĂ (PE CINEVA): A chema în faţa unei instanţe judecătoreşti pe cineva; v. A trage către judecată. A TRAGE ÎN LEGE: A încălca legea; A nu respecta legea. Ă TRAGE ÎN PALOŞ (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A TRAGE ÎN PARTEA ŞA (PE CINEVA): A atrage, a câştiga de partea sa pe cineva; v. şi A frage spre partea sa (pe cineva). A TRAGE ÎN PĂDURE; A pleca în pădure; v. A trage în codru. Ă TRĂGE ÎN PIEPTENI: A dărăci; v. şi A trage în fuşalăi, A TRAGE ÎN PIEPT PE CINEVA; A înşela, a păcăli pe cineva. A TRAGE ÎN POZĂ: A fotografia; v. A trage în cJtip. A TRAGE ÎN SABIE (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A TRAGE ÎN SĂBII (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A TRAGE ÎN SEC: A descărca arma fără a nimeri ţinta; v. A trage greş. A TRAGE ÎN ŢEAPĂ (PE CUNEVA): A omorî pe cineva străpungându-1 cu o ţeapă înfiptă în pământ; v, A împlânta în ţeapă (pe cineva). Ă TRAGE ÎNVĂŢĂMÂNT DE PE URMA ...: A învăţa ceva de la...; A învăţa ceva din...; v. şi A trage învăţăminte din urma.... A TRAGE ÎNVĂŢĂMINTE DIN URMĂ...: A Învăţa ceva de la...; A învăţa ceva din...; v. A trage învăţământ de pe urmă. A TRAGE ÎN VÂNT: A descărca arma iară a nimeri ţinta; v. A trage greş. A TRAGE JALUZELELE: A face umbră în încăpere. A TRAGE JARUL PE TURŢA SA: A se îngriji de interesul propriu în paguba altora; v. A trage cenuşa pe turta sa. A TRAGE JARUL SUB TURTA SA: A se îngriji de interesul propriu în paguba altora; v. A trage cenuşa pe turta sa, A TRAGE LA AGHIOASE: A cânta pe nas după psaltire; A sforăi în somn; A dormi; v. A trage aghioase. A TRAGE LA ANGHIOS: A cânta pe nas după psaltire; A sforăi în somn; A dormi; v. A trage aghioase. A TRAGE LA BINE CA MUŞTELE LA MIERE:A fi norocos; A avea noroc. A TRAGE LA CALAPOD: A întinde la calapod; v. şi A trage pe calapod. A TRAGE LA CARTE: A învăţa bine; A fi elev bun. A TRAGE LA CASA LUI: A se duce acasă. A TRAGE LA CÂNTAR: A avea o mare importanţă; v. A atârna greu în cumpănă. A TRAGE LA CHEFURI: A face chefuri. A TRAGE LA CHIUL: A chiuli; A lenevi; A nu face nimic. A TRAGE LA CINEVA: A iubi pe cineva; A-i plăcea de cineva; A vizita des pe cineva. A TRAGE LA COASĂ: A cosi; v. A trage cu coasa. : A TRAGE LA CUREA: A avea o mare importanţă; v. A atârna greu în cumpănă. A TRAGE LA DIVAN (înv.): A se prezenta în faţa divanului cu o cerere, cu o reclamafie; A se adresa divanului; v. A se trage la divan. A TRAGE LA DREAPTA: {Despre vehicule): A coti la dreapta.  TRAGE LA EDEC: A trage o ambarcaţiune cu un odgon împotriva cursului apei. A TRAGE LA FIT (fam.): A absenta, a chiuli de la şcoală. A TRAGE LA FUND: (Despre ambarcaţiuni): A începe să se scufunde. A TRAGE LA FUND PE CINEVA: A compromite pe cineva; A pune pe cineva într-o situaţie neplăcută,  TRAGE LA GAZDĂ: A descinde la un gospodar. Ă TRAGE LA GĂINI: A fura-găini;·. ATRAGE LA GREU: A o duce greu; v. şi A trage în ham. A TRAGE LA HAM: A o duce greu; v. şi A trage în ham. A TRAGE LA HAN: A;bea foarte mult; A fi beţiv; v. şi A trage la mustaţă, A TRAGE LA ÎNDOIALĂ (pop.): A se îndoi de ceva; A pune la îndoială. A TRAGE LA JUDECATĂv(PE CINEVA): A chema în faţa unei instanţe judecătoreşti pe cineva; v. A trage către judecată. A TRAGE LA JUG: A munci peste puteri. A ŢBAGE LA LEGE (PE CINEVA): A chema în faţa unei instanţe judecătoreşti pe cineva; v. A trage către judecată. A TRAGE LĂ LOPATĂ: A vâsli; v, A trage cu lopeţile; A TRAGE LA LOPEŢI: A vâsli; v. A trage cu lopeţile. A TRAGE LA LOPEŢILE: A vâsli; vyA trage cu lopeţile, A TRAGE LA LOTERIE: A juca la loterie. A TRAGE LA MAL: A merge spre mal; A se apropia de mal. A TRAGE LA MAŞINĂ: A coase la maşină. A TRAGE LA MĂSEA: A bea foarte mult; A fi beţiv; v. A duce la han ATRAGE LA MINCIUNI: A minţi foarte mut. A TRÂGE LA MINCIUNI CA LA MAMA LUI: A minţi mereu. 769 A TRAGE NĂDEJDE CA BROASCA DE PĂR A TRAGE LA MUNCI (PE CINEVA): A tortura pe cineva. A TRAGE LA MUSTAŢĂ: A bea foarte mult; A fi beţiv; v. A duce la han. A. TRAGE LA NĂVOADE: A pescui cu năvodul; v. şi A da cu năvodul A TRAGE LA NĂVOD: A pescui cu năvodul; v. şi A da cu năvodul A TRAGE LA BELEA: A trage la necaz; A suporta necazul. A TRAGE LA NIMEREALĂ:;: A trage la întâmplare; A trage după cum se nimereşte. A TRAGE LA OASE: A bate; A lovi; A sări Ia bătaie. A TRAGE LA O CASĂ OMENESCĂ: A cere găzduire la o familie. A TRAGE LA PALME (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palm e (cuiva). A TRAGE LA: PĂCATE: A pătimi pentru păcatele făcute. A TRAGE LA PĂCATE ALTORA: A pătimi pentru faptele altora. A TRAGE LA PĂCATE DE ŞAPTE NEAMURI: A pătimi pentru toate păcatele înaintaşilor săi. ATRAGE LA PIUĂ: (Despre ţesături) A da Ja '■piuă.:·, .v. ■ A TRAGE LA PROCOPSEALĂ: A dori şi el să se procopsească. A TRAGE LA RAME: A vâsli; v, A trage cu lopeţile. A TRAGE LA RĂSPUNDERE (PE CINEVA): A constrânge pe cineva să dea socoteală de faptele proprii; v. A chema la răspundere (pe cineva), A TRAGE LA RINDEA: A bate pe cineva; v. A da la rindea. A TRAGE LA ROATĂ1: A duce greul; v. A fi la roată. A TRAGE LA ROATĂ2: A juca la roata norocului; v . A împinge la roară2. A TRAGE LA ROATĂ DE NOROC: A alege la un noroc bun sau rău; v. şi/l trage la sorţi. A TRAGE LA SEMN: A face exerciţii de lovire a unei ţinte cu săgeţi, cu gloanţe etc.; A lovi ţinta cu o săgeată, cu un glonte etc.; v. şi A trage la ţinta. A TRAGE LA SOAMNE: A dormi; v. şi A trage un pui de somn; A trage un somn, A TRAGE LA SORŢI: A alege Ia un noroc bun sau rău; v. A trage la roată de noroc. A TRAGE LA STÂNGA: (Despre vehicule): A coti la stânga. A TRAGE LA TALION PE CINEVA (Înv.;: A se răzbuna pe cineva. ^ A TRÂGE LA TÂNJALĂ: A munci din greu. Ä TRAGE LA TIPAR: A tipări. A TRAGE LA TIR: A face exerciţii de tragere la ţintă cu o armă de foc. A TRAGE LA TRAI BUN: A vrea să trăiască bine. A TRAGE LA TRAISTĂ: A se orienta spre direcţia din care e rost de câştig. A TRAGE LA ŢINTĂ: A face exerciţii de lovire a unei ţinte cu săgeţi, cu gloanţe etc.; A lovi ţinta cu o săgeată, cu un glonte etc.; v. A trage la ţintă. A TRAGE LA UŞURICĂ: A evita munci grele. A TRAGE LA VÂSLE: A vâsli; A mânui vâslele în apă. A TRAGE LA VOLOC: A pescui cu năvodul; v. şi A da cu năvodul / A-TRAGE LINIE: A demarca; A separa; A despărţi. A TRAGE LIPSĂ: A avea lipsuri; A nu avea ce-i trebuie. A TRAGE LOZUL CÂŞTIGĂTOR: A câştiga la loto; A avea noroc; A fi norocos; v. şi A trage numărul câştigător. A TRAGE LOZUL CEL MARE: A câştiga lozul cel mare; A câştiga foarte mult; A avea un noroc foarte mare; A fi foarte norocos. ■ A TRAGE LUAREA AMINTE: A atrage atenţia; v. A trage băgare de scamă. A TRAGE LUAREA DE SEAMĂ: A atrage atenţia; v. A trage băgare de seamă. A TRAGE LUCRUL MUŞAMA: A muşa-maliza; A face lucrul muşama; v. şi A trage mu-şama. A TRAGE MĂTASEA: A depăna mătasea de pe gogoşile viermilor de mătase; v. A trage bo-rangic. A TRAGE MÂŢA DE COADĂ: A trăi greu; A duce o viaţă plină de privaţiuni; v. şi A trage mâţu de coadă; A trage pe dracul de coadă; A trage pisica de coadă; A trage sărăcia de coadă; A trage targa pe uscat; A ţiiie pe dracul de coadă. ,v. :\:-A TRAGE MÂŢU DE COADĂ: A trăi greu; A duce o viaţă plina de privaţiuni; v. şi A trage mâţu de coadă; A trage mâţa de coadă. A TRAGE MULTE LA ZILELE LUI: A pătimi multe necazuri. A TRAGE MULTE::NECAZURI ÎN VIAŢA LUI: Aiavea multe greutăţi?în viaţă; A trece prin multe obstacole; v. şi A trage multe necazuri în zilele lui. ::; A TRAGE MULTE NECAZURI ÎN ZILELE LUI: A avea multe greutăţi în viaţă; A trece prin multe obstacole; v. A trage multe necazuri în viaţa lui. A TRAGE MUŞAMA: A muşamaliza; A face lucrul muşama; v. A trage lucrul muşama. A TRAGE NĂDEJDE: A spera; A nădăjdui; v. A se da nădejdii. A TRAGE NĂDEJDEA DEGEABA:A spera că se căsătoreşte cu ea. A TRAGE NĂDEJDE CA BABA DE DINŢI: A spera lucruri irealizabile; v. şi A trage nădejde ca broască de păr; A trage nădejde ca prepeliţa de coadă; A trage nădejde ca spinul de barbă; A trage n ădejde ca ursul de coadă A TRAGE NĂDEJDE CA BROASCA DE A TRAGE NĂDEJDE CA PREPELIŢA DE COADĂ 770 PĂR: A spera lucruri irealizabile; v. A trage nădejde ca baba de dinţi, A TRAGE NĂDEJDE CA PREPELIŢA DE COADĂ: A spera lucruri irealizabile; v. A trage nădejde ca baba de dinţi. A TRAGE NĂDEJDE CA SPÂNUL DE BAR-BĂ: A spera lucruri irealizabile; v. A trage nădejde ca baba de dinţi, A TRAGE NĂDEJDE CA URSUL DE COADĂ: A spera lucruri irealizabile; v. A trage nădejde ca baba de dinţi. A TRAGE NĂDEJDE DE CINEVA (pop.)'. A spera să, să ai aproape pe cineva; v. şi A-i trage nădejde cuiva. A TRAGE NIŞTE SCOTOALCE: A bate pe cineva; A trage cuiva nişte pumni. ^ A TRAGE NUMĂRUL CÂŞTIGĂTOR: A câştiga la loto; A avea noroc; A fi norocos; v. A trage lozul câştigător. A TRAGE OASE: A fî obosit; A merge greu, A TRAGE O BĂTAIE CUIVA: A bate pe cineva. A TRAGE O BĂTAIE SORĂ CU MOARTEA: A snopi în bătaie pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. şi A trage o chelfăneală cuiva; A trage o sfântă bătaie; A trage o sfântă de bătaie; A trage o mamă de bătaie cuiva; A trage un toc de bătaie. A TRAGE O BEŞTELEALĂ CUIVA: A certa, a beşteli pe cineva. A TRAGE OBLOANELE: A obloni; A închide cu obloane; v. şi A trage oblonul. A TRAGE OBLONUL: A obloni; A închide cu oblon; v. A trage obloanele. A TRAGE O BRAZDĂ: A ara; v. A trage o brazdă. .ivV:.:·.··.··.·.:. A TRAGE O CACEALMA (CUIVA): A înşela, a păcăli pe cineva; (La jocul de cărţi)·. A lua potul de cărţi mai slabe decât cele ale adversarilor. A TRAGE O CALCAVURĂ (reg.): A da o mamă de bătaie; v. A da o calcavură. A TRAGE O CĂZĂTURĂ: A cădea, A TRAGE O CHELFĂNEALĂ CUIVA: A snopi în bătaie pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A trage o bătaie soră cu moartea A TRAGE O CONCLUZIE: A rezuma ideile expuse într-o dezbatere; v. A trage concluzie, A TRAGE O CONCLUZIE GREŞITĂ: A rezuma greşit, incorect ideile expuse într-o dezbatere; A încheia greşit, incorect; v. A trage concluzie greşită; A TRAGE O CONCLUZIE PRIPITĂ: A rezuma pripit ideile expuse într-o dezbatere; A încheia pripit; v. A trage o concluzie pripită. A TRAGE O COPIE: A copia; A face o copie. A TRAGE O COPITĂ CUIVA: A lovi tare pe cineva; A face cuiva un rău. ATRAGE O CRUCE CUIVA: A da uitării; A părăsi; v. şi A trage cu crucea peste ceva. A TRAGE O CRUCE PESTE CEVA: A da uitării; A părăsi; v. A trage cu crucea peste ceva. A TRAGE O DUŞCĂ: A bea o înghiţitură; v. şi A trage un gât. A TRAGE O DUŞCĂ PE INIMA GOALĂ: A bea un pahar de băutură înainte de masă. A TRAGE O FARSĂ: A înşela, a păcăli pe cineva. A TRAGE O FLEAŞCĂ CUIVA: Apălmui pe cineva; A trage o palmă cuiva. ATRAGE O FRICĂ! A-i fi frică; A se speria. A TRAGE O FUGĂ: A fugi; A o lua la fugă. A TRAGE O HORODINCĂ: A dansa un dans popular. A TRAGE O ÎNGHIŢITURĂ: A bea puţin; A bea o înghiţitură. - A TRAGE O ÎNJURĂTURĂ: A înjura. A TRAGE O LEAPŞA CUIVA: A păimui pe cineva; A da cuiva o palmă. A TRAGE O LOVITURĂ: A lovi, a plesni pe cineva. A TRAGE O MÂMĂDE BĂTAIE CUIVA: A snopi în bătaie pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A trage o bătaie soră cu moartea. A TRAGE O PALMĂ (CUIVA): A păimui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A TRAGE O PAPARĂ (CUIVA): A-i trage o mamă de bătaie cuiva; A certa cu asprime pe cineva; v. şi A trage o papară ca aceea; A trage o papară ca acelea. A TRAGE O PAPARĂ CA ACEEA (CUIVA): A-i trage o mamă de bătaie cuiva; A certa cu asprime pe cineva; v. A trage o papară. A TRAGE O PAPARĂ CA ACELEA (CUIVA): A-îi trage o mamă de bătaie cuiva; A certa cu asprime pe cineva; v. A trage o papară. ATRAGE O PÂRPĂREALĂ (reg.): A lucra, a acţiona cu mare grabă; A da zor; v. A da o pârpăreală. A TRAGE O PÂRPĂREALĂ BUNĂ (reg.): A lucra, a acţiona cu mare grabă; A da zor; v. A da o pârpăreală. A TRAGE O PIELE: A prelucra o piele. A TRAGE O POLIŢĂ ASUPRA CUIVA (înv.): A emite o poliţă cuiva; v. A-i trage o poliţă cuiva. A TRAGE O POLIŢĂ CUIVA (înv.): A emite o poliţă cuiva; v. A-i trage o poliţă cuiva. A TRAGE O RĂFUILĂ CUIVA: A certa, a dojeni, a mustra pe cineva; v. şi A trage o săpu-ncală cuiva. A TRAGE O SĂPUNEALĂ: A certa, a dojeni, a mustra pe cineva; v. A trage o răfuială cuiva. A TRAGE O SCATOALCĂ (CUIVA): A păimui pe cineva; A lovi pe cineva cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A TRAGE O SCĂRMĂNĂTURĂ CUIVA:A bate pe cineva; A trage o bătaie cuiva. A TRAGE O SFÂNTĂ BĂTAIE CUIVA: A snopi în bătaie pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. Atrage o bătaie soră cu moartea. A TRAGE O SFÂNTĂ DE BĂTAIE: A snopi 771 A TRAGE SPAIMĂ în bătaie pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A trage o bătaie soră cu moartea. A TRAGE O SPAIMĂ: A se speria. A TRAGE O SPAIMĂ BUNĂ: A se speria tare. A TRAGE O SPAIMĂ SORĂ CU MOARTEA: A se speria foarte tare. A TRAGE O SPĂLĂTURĂ: A spăla, a curăţa bine. A TRAGE O SPĂLĂTURĂ ZDRAVĂNĂ: A spăla, a curăţa foarte bine. A TRAGE O SPERIETURĂ: A spera; A avea o speranţă. A TRAGE O TONĂ DE; PLÂNS: A plânge foarte mult; A-şi vărsa lacrimile mult timp. A TRAGE O ŢEAPĂ (CUIVA) (înv.): A înşela pe cineva; v. A da o ţeapă. i A TRAGE O ŢIGARĂ: A fuma; v. A aprinde o ţigară. A TRAGE PALME (CUIVA): A pălmui pe cineva; A lovi pe cineva de câteva ori cu palma; v. A arde câteva palme (cuiva). A TRAGE PĂCATELE (CUIVA): A suporta povara păcatelor cuiva; v. şi A trage păcatul cuiva. A TRAGE PĂCATUL (CUIVA): A suporta povara păcatului cuiva; v. A trage păcatele cuiva. A TRAGE PÂRĂ ASUPRA CUIVA {7m'J:A pâri; A reclama pe cineva. A TRAGE PE AMNAR: A ascuţi; v. A trage cu cutea. A TRAGEPE ARCER: A ascuţi; v. A trage cu cutea. A TRAGE PE CALAPOD: A întinde pe calapod; v. A trage la calapod. A TRAGE PE CUREA: A ascuţi; v. A trage cu curea. A TRAGE PE DRACUL DE COADĂ: A trăi greu; A duce o viaţă plină de privaţiuni; v. A trage mâţa de coadă. A TRAGE PE DREAPTA: A se odihni; A dormi după muncă. A TRAGE PE MÂNECĂ: A bea; A fura. A TRAGE PE NAS: A se sfârcâi; v. A trage nasul. A TRAGE PE NICOVALĂ: A prelucra prin batere pe nicovală. A TRAGE PE PIATRĂ: A ascuţi; v. A trage cu curea. A TRAGE PE ROATĂ: A supune torturii cu roată. A TRAGE PE SFOARĂ (PE CINEVA): A amăgi; A înşela; A păcăli pe cineva. A TRAGE PESTE CEVA CU BURETELE: A uita ceva; A da ceva uitării; A ierta greşelile cuiva. A TRAGE PESTE CEVA CU CONDEIUL: A anula ceva; A şterge ceva. A TRAGE PE SUB MUSTAŢĂ: A bea ceva. A TRAGE PE SUB NAS: A mânca; A da pe sub nas. A TRAGE PE TOCILĂ: A ascuţi; v. A trage cu cutea. A TRAGE PICIORUL: A şchiopăta; v. şi A trage un picior. A TRAGE PISICA DE COADĂ: A trăi greu; A duce o viaţă plină de privaţiuni; v. A trage mâţa de coadă. A TRAGE PLAPUMA: A încerca să obţină foloasele numai pentru sine; v. şi A trage ţolul: A TRAGE POLIŢĂ CUIVA (mv.): A emite o poliţă cuiva; v. A-i trage o poliţa cuiva. A TRAGE PONOASE DE LA NOUĂ NEAMURI: A suporta neplăceri de la toate neamurile. A TRAGE PONOASELE: A suferi consecinţele neplăcute ale faptelor, ale purtărilor altuia; A suporta neplăcerile. A TRAGE PONOASELE ALTORA: A suporta neplăcerile altora. ^ A TRAGE PRIN PALOŞ (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A TRAGE PRIN SABIE (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A TRAGE PRIN SĂBII (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omori cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A TRAGE RĂZBOI (înv.): A se război. A TRAGE RĂZOARE: A ara; v. A trage o brazdă. A TRAGE RÂNDUL PE CINEVA (înv.): A se cădea; A se cuveni. A TRAGE RUŞINEA: A se face de ruşine; A se compromite. A TRAGE SABIA: A se pregăti de luptă, de atac; A;începe ostîlîtăţiley războiul, răscoala; v. A scoate arma. A TRAGE SABIA DIN TEACĂ: A se pregăti de luptă, de atac; A începe ostilităţile, războiul, răscoala; v.A scoate arma. A TRAGE SANIA PE USCAT: A o duce, a trăi greu. A TRAGE SĂ MOARĂ (reg.)i A fi în agonie; v.A fi pe moarte. A TRAGE SĂRĂCIA DE COADĂ (pop.): A trăi greu; A duce o viaţă plină de privaţiuni; v. A trage mâţa de coadă. A TRAGE SCURTA (pop.): A duce greul; A suporta consecinţe neplăcute.; A TRAGE SEMNALUL DE ALARMĂ: A atrage atenţia; A avertiza; v. A se trage semnalul de alarmă. A TRAGE SFINTE CRUCI: A da uitării; A părăsi. A TRAGE SFORILE: A unelti în ascuns, cu abilitate; v.A învârti iţele. A TRAGE SOAMNE: A dormi bine. A TRAGE SPADA DIN TEACĂ: A se pregăti de luptă; A fi gatâ de ceartă. A TRAGE SPAIMA SORĂ CU MOARTEA: A se speria foarte tare. A TRAGE SPAIMĂ: A se speria; A se îngrozi. A TRAGE SPAIMĂ BUNĂ 772 A TRAGE SPAIMĂ BUNĂ: A se speria, a se îngrozi tare. A TRAGE SPERANŢĂ: A spera; A nădăjdui; v. A se da nădejdii A TRAGE SPRE CASĂ: A se întoarce acasă. A TRAGE SPRE DIVAN: A sta de vorbă; A sta la taifas. A TRAGE SPRE DREAPTA: A merge pe partea dreaptă a unui drum. A TRAGE SPRE JUDECATĂ (PE CINEVA): A chema în faţa unei instanţe judecătoreşti pe cineva; v. Atrage către judecată. A TRAGE SPRE LEGE: A respecta legea. A TRAGE SPRE PARTEA SA (PE CINEVA): A atrage, a câştiga de partea sa pe cineva; v. A trage în partea sa (pe cineva). A TRAGE SPRE STÂNGA: A merge pe partea stângă a unui drum. ; A TRAGE SPUZA PE TURTA SA: A se îngriji de interesul propriu în paguba altora; v. A trage cenuşa pe turta sa. A TRAGE SPUZA SUB TURTA SA: A se îngriji de interesul propriu în paguba altora; v. A trage cenuşa pe turta sa. A TRAGE STORURILE: A face umbră în încăpere. A TRAGE SUB ASCUŢIŞUL SĂBIEI (PE CINEVA); A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. T A TRAGE SUB PALOŞ (PE: CINEVA):A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A TRAGE SUB SABIE (PE CINEVA); A spintecata ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v. A lua în paloş. A TRAGE SUB SĂBII (PE CINEVA): A spinteca, a ucide, a omorî cu sabia sau cu altă armă pe cineva; v.A lua în paloş. A TRAGE ŞUTURI CUIVA: A lovi cu piciorul pe cineva; A da afară pe cineva. A TRAGE TARE: A munci cu sârg. A TRAGE TARGA PE USCAT: A trăi greu; A duce o viaţă plină de privaţiuni; v. A trage mâţa de coadă. A TRAGE TROMBOANE: A minţi, a păcăli pe cineva. A TRAGE TUTUN (pop.)'. A fuma; v. A bea tutun. A TRAGE ŢĂNCUŞA: (reg.) A împărţi ceva prin tragere la sorţi; v. A face ţăncuşa. A TRAGE ŢĂRÂNA-PE EL (pop.): A înmormânta; A îngropa. A TRAGE ŢEAPĂ: A pedepsi, a sancţiona aspru pe cineva. A TRAGE ŢOLUL: A încerca să obţină foloasele numai pentru sine; v. A trage plapuma. A TRAGE UN AGHIOS: A cânta pe nas după psaltire; A sforăi în somn; A dormi; v. A trage aghioase. A TRAGE UNA ÎN NUMELE TATĂLUI: A lovi, a trage una drept în frunte; v. A lovi în numele tatălui A TRAGE UN ANGHIOS: A cânta pe nas după psaltire; A sforăi în somn; A dormi; v. A trage aghioase. A TRAGE UN CHEF LA TOARTĂ: A chefui îndelung. A TRAGE UN CHIBRIT: A fereca un chibrit pentru a aprinde; A da foc; v. A trage chibritul, A TRAGE UN CHIOT: A chioti; A chiui, r A TRAGE UN CHIUL (CUIVA): A înşela, a trage pe sfoară pe cineva; A se sustrage de la o datorie; (Despre elevi) A lipsi de Ia cursuri; A chiuli; v. A trage chiulul. A TRAGE UN iFEREDEU: A merge Ia băi termale; A merge într-o staţiune la odihnă. A TRAGE UN FOC: A trage cu arma. ATRAGE UN FOLOS: Â; avea uri-câştig, o favoare din ceva sau de pe urma cuiva; v. A avea folos. : ATRAGE UN FRECUŞ (CUIVA): A muştrului zdravăn pe cineva; A-i trage o bătaie ţeapănă cuiva. A TRAGE UN FUM: A fuma o ţigară. : A TRAGE UN :GÂT::A/bea o înghiţitură; v. A trage o duşcă. A TRAGE UN GHIONT: A se ghionti; A se îmbrânci. - A:TRAGE UN GULEAI: Atrage un chef. A TRAGE UN IBRIŞIN CUIVA (pop. A ironiza, a batjocori pe cineva amintindu-i ceva neplăcut; v. şi A trage un ibrişin pe la nas cuiva. A TRAGE UN IBRIŞIN PE LA NAS CUIVA (pop.): A ironiza, a batjocori pe cineva amintindu-i ceva neplăcut; v. A trage un ibrişin cuiva. A TRAGE UN PERDAF (CUIVA): A mustra cu asprime; A săpuni pe cineva; v. A da un perdaf. A TRAGE UN PICIOR (CUIVA): A şchiopăta; v. A trage piciorul. A TRAGE UN PICIOR ÎN FUND: A lovi pe cineva cu piciorul în fund; A da afară pe cineva; v. şi A trage un picior în spate; A trage un şut cuiva. A TRAGE UN PICIOR ÎN SPATE: A lovi pe cineva cu piciorul în fund; A da afară pe cineva; v. A trage un picior în fund. A TRAGE UN PROFIT: A profita; A obţine un profit. A TRAGE UN PROFIT DIN TOATE: A profita din toate; A obţine un profit din toate. A TRAGE UN PUI DE SOMN: A dormi puţin dar bine; v. A trage soamne. A TRAGE UN REFEC (CUIVA): A mustra cu asprime; A lua din scurt pe cineva; v. A lua la refec (pe cineva). A TRAGE UN ROPOT: A ploua scurt şi puternic; v. şi A trage un ropot de ploaie. A TRAGE UN ROPOT DE PLOAIE: A ploua scurt şi puternic; v. A trage un ropot. A TRAGE UN SĂPUN (CUIVA) (reg.): A certa aspru; A face cu ou şi cu oţet pe cineva; v. A face cu săpun şi cu apă rece. A TRAGE UN SOMN: A dormi; v. A trage soamne. 73 A TRĂGĂNA O VIAŢĂ A TRAGE UN SOMN CA LA MAMA LUI: A lormi bine; v. şi A trage un somn pe cinste. A TRAGE UN SOMN PE CINSTE: A dormi »ine; v. A trage un somn ca la mama lui. A TRAGE UN SOMN POPESC: A dormi >ine; A adormi mult. A TRAGE UN ŞFICHI (CUIVA) (reg.): A i oniza pe cineva; A certa pe cineva. A TRAGE UN ŞUT CUIVA: A lovi pe cineva :u piciorul în fund; A da afară pe cineva; v. A trage in picior înfund. A TRAGE UN TAXIM (înv., pop.): A cânta; A jlânge cu hohot. A TRAGE UN TIGHEL: A dojeni, a mustra pe nneva. A TRAGE UN TOC DE BĂTAIE: A snopi în îătaie pe cineva; A bate zdravăn pe cineva; v. A rage o bătaie soră cu moartea. A TRAGE UNUL HĂIS ŞI ALTUL CEA: A iu se înţelege; A avea opinii diferite; v. şi A trage mul hăis şi celălalt cea; A trage umil îhtr-o parte ţi unul în cealaltă; A trage unul la hăui şi altul la tea; A trage unul la hăis şi celălalt la cea A TRAGE UNUL HĂIS ŞI CELĂLALT CEA: A nu se înţelege; A avea opinii diferite; v. A rage unul hăis şi altul cea A TRAGE UNUL ÎNTR-0 PARTE ŞI UNUL ÎN CEALALTĂ: A nu se înţelege; A avea opinii diferite; v. A trage unul hăis şi altul cea. A TRAGE UNUL LA HĂIS ŞI ALTUL LA CEA: A nu se înţelege; A avea opinii diferite; v. A trage unul hăis şi altul cea. A TRAGE UNUL LA HĂIS ŞI CELĂLALT LA CEA: A nu se înţelege; A avea opinii diferite; v. A trage unul hăis şi altul cea. A TRAGE UN ZABRANIC: A fi în doliu. A TRAGE URMAREA CĂ...: A considera că...; v. A trage concluzia cu.... A TRAGE UŞA DUPĂ EL: A închide uşa. - A TRAGE VÂNT (pop.): A pune aerul în mişcare pentru a se răcori; A-şi face vânt; v. A trage boare. A TRAGE VÂRTOS CU INIMĂ: A trage cu putere; A fi puternic; A bea mult; v. şi A trage zdravăn cu inimă. A TRAGE ZDRAVĂN CU INIMĂ: A trage cu putere; A fi puternic; A bea mult; v. şi A trage vârtos cu inimă. A TRAGE ZDRAVĂN LA MĂSEA: A bea mult; A fi beţiv. A TRAGE ZILNIC LA MĂSEA: A fi beţiv, A TRANSFORMA ÎN CENUŞĂ: A arde; A distruge; A nimici. Ă ' TRANSMITE DIN ' GENERAŢIE ÎN GENERAŢIE: A se moşteni din tatâ în fiu. A TRANSPUNE ÎN VIAŢĂ: A aplica; A realiza; înfăptui. A TRASA O SARCINĂ CUIVA: A face pe cineva răspunzător de ceva; A transmite o obligaţie cuiva; A obliga pe cineva să facă ceva. A TRATA AMOR CU CINEVA (fam.): A fi în relaţii de dragoste cu cineva; v. şi A tratarisi amor cu cineva. A TRATA CEVA SUPERFICIAL: A nu face cum trebuie; A lucra superficial. A TRATA CU ASPRIME PE CINEVA: A fi aspru, sever, necruţător faţă de cineva; v. şi A trata cu severitate pe cineva; A trata fără fasoane pe cineva; A trata fără mânuşi pe cineva. A TRATA CU DISPREŢ PE CINEVA: A dispreţui, a nu lua în seamă pe cineva; v. şi A trata de sus pe cineva. i A TRATA CU FLIT (PE CINEVA): A repezi, a pune 1a punct pe cineva; A nu da atenţie cuiva. : A -TRATA CU MĂNUŞI PE CINEVA: A se purta frumos, cu menajamente, cu atenţie; A fi politicos faţă de cineva, cu cineva; A TRATA CU RĂCEALĂ PE CINEVA: A fi indiferent, nepăsător, lipsit de afecţiune faţă de cineva; v. şi A trata rece pe cineva. A TRATA CU REFUZ: (fam.) A refuza; A nu îl de acord. MJO' A TRATA CU RESPECT PE CINEVA: A respecta, a stima, a aprecia pe cineva. A TRATA CU SEVERITATE PE CINEVA: A fi aspru, sever, necruţător faţă de cineva; v. A trata cu asprime pe cineva A TRATA CU UŞURINŢĂ: A trata cu indiferenţă, cu nepăsare; A nu se implica. A TRATA CU VITRIOL: A unge cu vitriol. A TRATA DE LA EGAL LA EGAL PE CINEVA: A considera pe cineva egal cu sine; A se purta ca de la egal Ia egal; v. şi A trata pe picior de egalitate. A TRATA DE SUS PE CINEVA: A dispreţui, a nu lua în seamă pe cineva; v. şi A trata cu dispreţ pe cineva. A TRATA DUPĂ OBRAZ: A trata, a se purta cu cineva după cum merită. A TRATA FĂRĂ FASOANE PE CINEVA: A fi aspru, sever, necruţător faţa de cineva; v. A trata cu asprime pe cineva A TRATA FĂRĂ MĂNUŞI PE CINEVA: A fi aspru; sever, necruţător faţă de cineva; v. A trata cu asprime pe cineva. ATRATA O CAUZĂ: A apăra o cauză. A TRATA PE PICIOR DE EGL1TATE PE CINEVA: A considera pe cineva egâl cu sine; A se purta ca de la egal la egal; v. A trata de la egal la egal pe cineva. A TRATA PROST: A nu trata bine; A nu se purta bine; A dezaprecia, a subaprecia. A TRATA RECE PE CINEVA: A fi indiferent, nepăsător, lipsit de afecţiune faţă de cineva; v. A trata cu răceală pe cine va. A TRATARISI AMOR CU CINEVA (fam.): A fi în relaţii de dragoste cu cineva; v. A trata amor cu cineva. A TRĂGĂNA LA VREME (înv.): A tergiversa; A temporiza. A TRĂGĂNA O VIAŢĂ: A o duce greu; A trăi de azi pe mâine; v. A-şi trăgăna traiul.. A TRĂI BINE 774 A TRĂI BINE: A o duce bine; A avea de toate. A TRĂI BINE CU CINEVA: A se înţelege; A o duce bine cu cineva. A TRĂI BOIEREŞTE: A trăi foarte bine; A avea de toate. A TRĂI CA BANUL ÎN PUNGA ■■■■■SĂRA". CULUI (pop.): A duce un trai greu; A trăi liniştit; v. şi A trăi ca banul în punga ţăranului; A trăi ca paraua în punga săracului; A trăi ca paraua în punga ţăranului. A TRĂI CA BANUL ÎN PUNGA ŢĂRANULUI (pop.): A duce un trai greu; A trăi liniştit; v. A trăi ca banul în punga săracului A TRĂI CA BIMBAŞA: A trăi în belşug, în răsfăţ. A TRĂI CA BUNI VECINI: A avea relaţii bune cu vecinii; A fi un vecin bun. A TRĂI CA CÂINELE CU MÂŢA: A se certa mereu; A se duşmăni; v. A se înţelege ca câinele cu mâţa. A TRĂI CA CÂINELE CU PISICA: A se certa mereu; A se duşmăni; v. A se înţelege ca câinele cu mâţa. ATRÂI CA CÂINELE CU PORCI: A se certa mereu; A se duşmăni; v. A se înţelege ca câinele cu mâţa. A TRĂI CA CÂINELE ÎN CAR: A o duce bine; A trăi bine. A TRĂI CA CÂINELE ÎN PUŢ: A o duce rău; A trăi rău. A TRĂI CA CÂINELE LA STÂNĂ: A o duce bine. A TRĂI CA CÂINII CU MÂŢA: A se certa mereu; A se duşmăni; v. A se înţelege ca câinele cu mâţa. A TRĂI CA CÂINII CU PISICA: A se certa mereu; A se duşmăni; v. A se înţelege ca câinele cu mâţa. A TRĂI CA CÂINII CU PORCII: A se certa mereu; A se duşmăni; v. A se înţelege ca câinele cu mâţa. A TRĂI CA CÂINII PRIN GARI): . \ se certa mereu; A se duşmăni; v. A se înţelege ca câinele cu mâţa. A TRĂI CA CUCU-N FRUNZE: A o duce bine; A fi fericit. A TRĂI CA DIN SEUL LUI: A consuma din rezervă; A trăi din ceea ce ai adunat; A nu mai munci; v. şi A trăi ca din seul său; A trăi ca în seul lui; A trăi ca în seul său; A trăi din propria sa osânză; A trăi din seul său; A trăi în seul său. A TRĂI CA DIN SEUL SĂU: A consuma din rezervă; A trăi din ceea ce a adunat; A nu mai munci; v. A trăi ca din seul lui. A TRĂI CA DINŢII BABEI: A trăi prost A TRĂI CA DOI PORUMBEI: (Despre soţi) A trăi în dragoste şi bună înţelegere; v. A se guguli ca doi porumbei. A TRĂI CA DRACUL ŞI POPA (CU CINEVA) (pop.): A nu se înţelege; A se duşmăni cu cineva. A TRĂI CA FRAŢII: A se înţelege foarte bine. A TRĂI CA FRUNZA PE APÂ: A duce o existenţă nesigură; A trăi la voia întâmplării. A TRĂI CA GĂINA LA MOARĂ: A huzuri. A TRĂI CA GÂSCĂ CU PORCUL: A nu se înţelege; A nu fi în relaţii bune. A TRĂI CA ÎN FLORI DE MĂR: A trăi fericit. A TRĂI CA ÎN PĂMÂNTUL FĂGĂDUINŢEI: A trăi din belşug; A trăi în bunăstare; A trăi ca în sânul lui Avram. A TRĂI CA ÎN PÂNTECELE MAICII: A trăi foarte bine; A o duce minunat; v. şi A trăi ca în pântecele maicii sale; A trăi ca în pântecele mamei sale; A trăi ca în vis. A TRĂI CA ÎN PÂNTECELE MAICO SALE: A trăi foarte bine; A o duce minunat; v, A trăi ca în pântecele maicii A TRĂI CA ÎN PÂNTECELE MAMEI SALE:A trăi foarte bine; A o duce minunat; v. /i trăi ca înjpăntecele maicii. A TRAI CA ÎN SÂN DE RAI: A fi fericit; A trăi bine; v.Afi ca în sân de rai A TRĂI CA ÎN SÂNUL LUI AVRAM: A fi fericit; A trăi bine; v. A fi ca în sân de rai. A TRĂI CA ÎN SÂNUL LUI DUMNEZEU: A fi fericit; A trăi bine; v. A fi ca în sân de rai A TRĂI CA ÎN SEUL CUIVA (pop.): A trăi din ca din munca altuia. A TRĂI CA ÎN SEUL LUI: A consuma din rezervă; A trăi din ceea ce a adunat; A nu mai munci; v. A trăi ca din seul lui. A TRĂI CA ÎN SEUL; SĂU: A consuma din rezervă; A trăi din ceea ce a adunat; A nu mai munci; v. A trăi ca din seul lui A TRĂI CA ÎN ŢARA LUI CREMENE: A trăi ca în; ţara nimănui; A trăi în dezordine, în haos; A nu fi;apărat de nicio lege, A TRAI CA ÎN VIS: A trăi foarte bine; A o duce minunat; v. A trăi ca în pântecele maicii. A TRĂI CA LUMEA: A trăi bine. A TRĂI CA LUPUL ÎN PĂDURE: A o duce bine; a se descurca. r Ai TRĂI CA MÂŢA CU CÂINELE: A nu se înţelege cu cineva; A trăi rău cu cineva; v. A se înţelege ca mâţa cu şoarecele. A TRĂI CĂ MÂŢA CU ŞOARECELE: A nu se înţelege cu cineva; A trăi rău cu cineva: v. A se înţelege ca mâţa cu şoarecele.  TRĂI A :; URMA; PĂSURILE aCUIVA: A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v, şi /I călca în păsurile cuiva. A URMA PAŞII CUIVA: A; urma exemplul c uiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna in purtări cu cineva; v. şi A călca în păsurile cuiva. A URMA PE CINEVA DE APROAPE. A pri- vi, a urmări, a supraveghea pe cineva de aproape. A URMAPE CINEVA DE LA DISTANŢĂ: A privi, a urmări, a supraveghe pe cineva de la o distanţă. A URMA PE CINEVA LA GROAPĂ: A participa la înmormântarea cuiva. A URMA PE CINEVA ORBEŞTE: A face ce-i spune cineva; A nu devia de la ce-i spune cineva. A URMAPE RÂND: A veni unul după altul. A URMA PILDA CUIVA: A se inspira din exemplul cuiva. A URMA SFATUL CUIVA: A ţine la sfaturile cuiva. A URMA UN DRUM: A merge pe o cale; A avea drumul său. A URMA UN TRATAMENT: A se trata; A lua medicamente; v. şi A lua un tratament medical A URMA: UN TRATAMENT MEDICAL: A se trata; A lua medicamente; v. A lua un tratament. A URMA URMA CUIVA: A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v, şi A călca înpăsurile cuiva. A URMA URMELE CUIVA: A urma exemplul cuiva; A moşteni comportamentul cuiva; A semăna în purtări cu cineva; v. şi A călca în păsurile cuiva. A URMĂRI ACELAŞI SCOP: A avea acelaşi scop. A:;Ki \.'r: ■/ A URMĂRI CU ATENŢIE: : A se uita cu atenţie; A acorda o mare atenţie. A URMĂRI CU OCHII: A privi îndelung; Ase holba. A URMĂRI CURSUL EVENIMENTELOR; A fi la zi, a fi bine informat despre cursul evenimentelor. A URMĂRI FOARTE ATENT PE CINEVA: A fi foarte atent la cineva; A nu scăpa din ochi pe cineva, A URMĂRI INAMICUL ÎNDEAPROAPE: A nu se distanţa de inamic; A sta pe aproape; A privi un inamic de aproape. a urmări Îndeaproape pe cineva: a nu se distanţa de cineva; A sta pe aproape de cineva; A privi pe cineva de aproape. ; A URMĂRI: ÎN GRÂBĂ PE CINEVA: A se uita superficial la cineva; A-l privi în trecere. A URMĂRI O IDEE: A se gândi la o idee; A analiza evoluţia unei idei; A avea o idee. A URMĂRI O INTRIGĂ: A avea de gând să creeze o intrigă; A intriga pe cineva. A URMĂRI PÂNĂ ÎN PÂNZELE ALBE: A se ţine tot timpul şi peste tot de cineva; A nu lăsa în pace nicio clipă pe cineva. A URMĂRI PE CINEVA: A se ţine de cineva; A supraveghea pe cineva; A nu lăsa în pace pe cineva. A URMĂRI PE CINEVA CA O UMBRĂ: A se ţine de cineva tot timpul şi peste tot ca o umbră. A URMĂRI PE CINEVA CU DEOSEBIT INTERES: A se ţine de cineva cu deosebit interes. A URMĂRI PE CINEVA CU MARE ATENŢIE: A se ţine de cineva cu mare interes. A URMĂRI PE CINEVA CU PRIVIREA: A privi pe cineva tot timpul; Ă nu-şi lua ochii de pe cineva; A nu scăpa din vedere pe cineva, A URMĂRI PE CINEVA ÎNDEAPROAPE: A A URMĂRI PE FURIŞ PE CINEVA 814 sta aproape de cineva; A nu se depărta de cineva; A-l supraveghea de la o distanţă mică. A URMĂRI PE FURIŞ PE CINEVA: A supraveghea pe ascuns pe cineva. A URMĂRI PE TOT CUPRINSUL ŢĂRII: A umbla după cineva sau după ceva pe tot parcursul ţării. A URMĂRI PROGRESELE CUIVA: A cerceta, a analiza progresele cuiva. A URMĂRI PROPRIILE SALE INTERESE: A-şi apăra propriile sale interese. - A URMĂRI UN ANUMIT SCOP: A avea un anumit scop; A se zbate pentru un anumit scop. A URMĂRI UN AVANTAJ: A căuta, a dori un avantaj.·· A: URMĂRI UN AVANTAJ NECINSTIT: A căuta, a dori un avantaj, necinstit. r A URMĂRI UN CÂŞTIG: A dori să câştige; A urmări să obţină ceva. A URMĂRI UN SCOP: A avea un scop; A se zbate pentru un scop. A URNI DIN LOC: A pune în mişcare. A URZI O INTRIGĂ: A intriga; A crea intrigi; A învrăjbi. A USCA CĂMĂŞILE LA ACELAŞI SOARE CU CINEVA: A fi împreună; A trăi împreună; A lucra împreună. A USCA LACRIMILE CUIVA: A ajuta pe cineva; A face să-şi revină. A USTURA PE CINEVA LA FICAŢI: A face cuiva un mare rău; A necăji tare pe cineva. A UŞURA DE O SARCINĂ: A scăpa de o sarcină; A executa ceva în locul altuia. A UŞURA DE PARALEPE CINEVA (fam,): A jefui pe cineva. AU TRECUT ANII PESTE MINE: Am îmbătrânit. A UZA DE TOATE M^LOACELE: A se folosi de toate mijloacele; A recurge Ia toate mijloacele. AUZI CE DĂ DIN EL!: E de mirare ce poate spune; Să te miri ce poate spune. AUZI CE ÎNDRĂZNEALĂ: Vezi ce neruşinare. AUZI CE SPUNE ACEST OM: Fii atent la ce spune omul acesta. AUZI COLEA!: Ascultă-ma puţin; Ca să yezi ce este în stare să spună. AUZI LA AL NĂRODÎ: Uite ce este în stare să spună prostul acesta. AUZI LA ELI: Ia uite ce este în stare să spună! ; AUZI-MĂ DOAMNE; Dă Doamne să fie aşa. AUZI-ŢI-SAR NUMELE SĂ ŢI SE AUDĂ!: Blestem de moarte. AUZI VORBĂ!: Ce idee! AUZI VORBĂ LA EL!: Ce mai poate spune el; Ce e în stare el să spună. A UZURPA DREPTURILE CUIVA: A încălca drepturile cuiva. av A VAGABONDA DE ACOLO PÂNĂ ACOLO: A umbla de acolo până acolo; A nu sta locului; v. şi A vagabonda dintr-un loc în altul. A VAGABONDA DINTR-UN LOC ÎN ALTUL: A umbla de acolo până acolo; A nu sta locului; v. A vagabonda de acolo până acolo. A VALORA CÂT GREUTATEA LUI ÎN AUR: A fi foarte valoros; A fi deosebit de important. A VALORIFICA UN LUCRU LA MAXIMUM: A pune un preţ maxim; A cere foarte mulţi bani pe un lucru. A VĂRSA FIERE: A fi foarte supărat; A fi foarte furios. A VĂRSA FOC: A-şi descărca sufletul; A se destăinui; A-şi descărca sufletul; v. şi A vărsa venin. A VĂRSA FOC PE NĂRI: (Despre cai) A fi foarte iute şi puternic. A VĂRSA LACRIMI: A plânge; v. şi A vărsa şiroaie de lacrimi. A VĂRSA LACRIMI DE BUCURIE: A plânge de bucurie. A VĂRSA MULTE NĂDUŞELI: A munci din greu; A fi în agonie; A fi pe moarte; v. şi A vărsa multe sudori; A vărsa năduşeli; A vărsa sudori; A vărsa sudori de moarte. A VĂRSA MULTE SUDORI: A munci din greu; A fi în agonie; A fi pe moarte; v. A vărsa multe năduşeli. A VĂRSA NĂDUŞELI: A munci din greu; A fi în agonie; A fi pe moarte; v. A vărsa multe năduşeli. A VĂRSA PE NAS (CEVA) (înv.): A suporta urmările neplăcute ale propriilor fapte; A o păţi; A i se înfunda cuiva; v. A-i da pe nas (cuiva ceva). w A VĂRSA SÂNGE DE OM: A ucide. A VĂRSA SUDORI: A munci din greu; A fi în agonie; A fi pe moarte; v. A vărsa multe năduşeli. A VĂRSA SUDORI DE MOARTE: A munci din greu; A fi în agonie; A fi pe moarte; v. A vărsa multe n ăduşeli. - Ai VĂRSA ŞI MÂŢELE DIN EL: A vomita peste măsură de mult. A VĂRSA ŞIROAIE DE LACRIMI: A plânge; v. A vărsa lacrimi. A VARSA VENIN: A-şi descărca sufletul; A se destăinui; A-şi descărca sufletul; v. A vărsa foc. A VĂZUT LUPUL: A răguşit. A VÂNA GREŞELI:A căuta, a urmări greşeli. A VÂNA PĂSĂRI DIN ZBOR: A vâna, a prinde, a împuşca păsări foarte repede. A VÂNA PEŞTE ÎN APĂ TULBURE: A profita de o neînţelegere, de un conflict. A VÂNA ŞTIRI: A asculta cu atenţie la ce se spune. ^ A VÂNA UN MIRE: A căuta un băiat pentru fata sa. a a;· - 815 A VÂRÎ LA TEMNIŢĂ A VÂNA UN SOŢ: A căuta un bărbat de soţ. A VÂNTURA LUMEA: A călători mult; v. şi A vântura ţările şi mările. A VÂNTURA ŢĂRILE ŞI MĂRILE: A călători mult; v. A vântura lumea. A VÂRÎ CEVA CU DE-A SILA ÎN CAPUL CUIVA: A convinge greu pe cineva; A face greu să înţeleagă. A VÂRÎ CUŢITUL ÎN SPATE CUIVA:A ucide pe cineva pe ascuns. A VÂRÎ DE VIU ÎN GROAPĂ (PE CINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pe cineva). A VÂRÎ DE VIU ÎN MORMÂNT (PE CINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A băga de viu în groapă (j>e cineva). A VARI DE VIU ÎN PĂMÂNT (PE CINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri/supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pe cineva). A VÂRÎ F1TILE: A provoca discordie; A în-vrăjbi; v. A băgajitile. A VÂRÎ FRICA ÎN CINEVA:A speria, a înfricoşa pe cineva. A VÂRÎ INTRIGĂ: A intriga; A unelti; A complota. A VÂRÎ ÎN BELEA PE CINEVA: A băga într-un necaz, într-o încurcătură pe cineva; v. şi A vâri în bucluc pe cineva; A vâri în belea pe cineva. A VÂRÎ ÎN BOALĂ PE CINEVA: A înspăimânta, a îngrozi pe cineva; v. şi A vâri în toate boalele pe cineva. A VÂRÎ ÎN BOALĂ CÂINEASCĂ: A înspăimânta, a îngrozi straşnic pe cineva. A VÂRÎ ÎN.BUCLUC PE CINEVA: A băga într-un necaz, într-o încurcătură pe cineva.; v. A vârî în belea pe cineva. A VÂRÎ ÎN BUZUNAR: A băga în buzunar; A lua pentru sine. A VÂRÎ ÎN CAP: A memora; A ţine minte; A învăţa; A asimila; v. A băga în cap. A VÂRÎ ÎN CAP CUIVA CEVA: A face pe cineva să priceapă ceva. A VÂRÎ ÎN DRACI: A intimida, a înfricoşa pe cineva; A impulsiona; A băga pe cineva în viteză. A VÂRÎ ÎN GROAPĂ (PE CINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pe cineva). A VÂRÎ ÎN GROAZA MORŢII (PE CINEVA): A îngrozi pe cineva; v. A băga în groaza morţii (pe cineva). A VÂRÎ ÎN GROAZĂ (PE CINEVA): A îngrozi pe cineva; v. A băga în groaza morţii (pe cineva). A VÂRÎ ÎN IMPAS (PE CINEVA): A băga într-o situaţie dificilă, într-o încurcătură pe cineva; v. şi A vârî într-o încurcătură (pe cineva). A VÂRÎ ÎN ÎNCHISOARE (PE CINEVA): A închide, a băga la închidere pe cineva; v. şi A vârî în puşcărie (pe cineva); A vâri la răcori (pe cineva); A vâri la puşcărie (pe cineva); A vârî la temniţă (pe cineva). A VÂRÎ ÎN ÎNCURCĂTURĂ (PE CINEVA): A băga într-o situaţie dificilă, într-o încurcătură pe cineva; v. .4 vârî într-un impas (pe cineva). A VÂRÎ ÎN MORMÂNT (PE CINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A baga de viu în groapă (pe cineva). A ;VÂRÎ ÎN PĂCAT (PE CINEVA): A împinge pe cineva să păcătuiască. A VÂRÎ ÎN PĂCATE: A face să păcătuiască, să facăpăcate. A VÂRl ÎN PĂMÂNT (PE CINEVA): A intimida; A înspăimânta pe cineva; A provoca necazuri, supărări de moarte; A omorî pe cineva; A înmormânta pe cineva; v. A băga de viu în groapă (pe cineva). A VÂRl IN PUŞCĂRIE (PE CINEVA): A închide, a băga Ia închidere pe cineva; v. A vâri în închisoare (pe cineva), A VÂRÎ ÎN RĂCORI: A închide, a băga la închidere pe cineva; v. A vârî în închisoare (pe cineva). A VÂRÎ ÎN SPERIEŢI (PE CINEVA): A speria foarte tare; A înfricoşa pe cineva; v. A băga în sperie ţi (pe cineva). A VÂR1 ÎN TOATE BOALELE (PE CINEVA): A speria foarte tare; A înfricoşa pe cineva; v. A băga în sperieţi (pe cineva). A VÂRl ÎN TOATE GROZILE MORŢII (PE CINEVA): A speria foarte tare; A înfricoşa pe cineva; v. A băga în sperieţi (pe cineva). A VÂRÎ ÎN TOATE RĂCORILE (PE CINEVA): A speria foarte tare; A înfricoşa pe cineva; v. A băga în sperieţi (pe cineva). A VÂRÎ ÎN TOATE SPĂIMILE (PE CINEVA): A speria foarte tare; A înfricoşa pe cineva; v. A băga în sperieţi (pe cineva). A VÂRÎ In TOŢI SPERIEŢII (PE CINEVA): A speria foarte tare; A înfricoşa pe cineva; v. A băga în sperieţi (pe cineva). A VÂRI LA BELEA PE CINEVA: A băga într-un necaz, într-o încurcătură pe cineva.; v. A vâri în belea pe cineva. A VÂRÎ LA CAP: A memora; A ţine minte; A învăţa; A asimila; v. A băga în cap. A VÂRÎ LA ÎNCHISOARE (PE CINEVA): A închide, a băga la închidere pe cineva; v. A vârî în închisoare (pe cineva). A VÂRÎ LA PUŞCĂRIE (PE CINEVA): A închide, a băga la închidere pe cineva; v. A vârî în închisoare (pe cineva). A VÂRÎ LA TEMNIŢĂ (PE CINEVA): A închide, a băga la închidere pe cineva; v. A vâri în închisoare (pe cineva). A VÂRÎ MINTEA ÎN CAP CUIVA 816 A VÂRÎ MINTEA ÎN CAP CUIVA: A face pe cineva să priceapă, să înţeleagă; A cuminţi pe cineva. A VÂRÎ MINŢILE LA CAP CUIVA: A face pe cineva să priceapă, să înţeleagă; A cuminţi pe cineva.; v. A băga minţile în cap, A VÂRÎ PE DRACU-N SÂN: A ajuta, a ocroti pe un nerecunoscător; v. A creşte şarpele în sân. A VÂRÎ PE GÂTUL CUIVA CEVA: A obliga să înghită; A obliga să accepte, să primească, ^ :CÎj^A?CEyA: A da pe ascuns ceva cuiva. A VÂRÎ PUMNUL IN GURĂ: (CUIVA): A reduce la tăcere pe cineva; A închide gura cuiva; v. A-i pune pumnul în gură (cuiva). : A.,... VÂRI RÂCĂ:. A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băgafitile. A VÂRÎ SABIA ÎN TEACĂ: A se linişti; A se potoli; A se împăca. A VÂRÎ STRÂMBE: A provoca discordie; A învrăjbi; \.A băgafitile.  VÂRÎ SUB NAS: A tenta, a momi pe cineva. A VÂRÎ SULIŢA JN COASTĂ CUIVA: A forţa, a obliga pe cineva. A VÂRÎ UN FITIL: A provoca discordie; A învrăjbi; v./l băgaJitile. : A VÂRÎ UN GLONŢ In CINEVA: A împuşca, a omorî pe cineva. A VÂRÎ VRAJBĂ: A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băgafitile. A VÂRÎ ZÂZANIE: A provoca discordie; A învrăjbi; v. A băga Jitile. A VÂSLI CU CÂDELNŢĂ: A linguşi pe cineva. A VÂSLI CU NĂDEJDE: A avea încredere; A trăi cu speranţe; A spera. A VÂSLI DIN RĂSPUTERI: A-şi da toată puterea; A-şi depune toată forţă. A VÂSLI ÎNAPOI: A se retrage, v  VÂSLI ÎN SENS INVERS: A avea o altă direcţie; A se opune; A merge invers. A VEDEA AIDOMA: A avea aceeaşi părere; A fi la fel; A fi de acord. A VEDEA AIEVEA:, A vedea clar, limpede. A VEDEA ALBAŢNiCĂPISTERE^o^): A căpăta ceva ca hrană; A se însura, A VEDEA ALBĂ ÎN , STRACHINĂ:A-şi atinge ţinta cu greutate. A VEDEA ASUPRA PROPRIILOR ŞALE INTERESE: A-şi apăra interesele; A avea grijă de interesele sale. A VEDEA AŢA DA ; NU FAŢA: A vedea lucruri uzate, jerpelite, roase. A VEDEA BINE:: A-i ;fi totul clar; A pricepe, a înţelege totul. A VEDEA CAI VERZI: A-şi închipui lucruri imposibile, lucruri de necrezut; v. şi A vedea cai verzi pe pereţi. A VEDEA CAI VERZI PE PEREŢI: A-şi închipui lucruri imposibile, lucruri de necrezut; v. A vedea cai verzi. A VEDEA CA PRIN CEAŢĂ: A nu pricepe; A nu-i fi clar; A nu-şi da seama. A VEDEA CA PRIN CIUR: A vedea neclar, nelămurit, difuz; A vedea ca prin ceaţă; v. A privi ca prin ciur. A VEDEA CA PRIN SITĂ: A vedea neclar, nelămurit, difuz; A vedea ca prin ceaţă; v. A privi ca prin ciur. A VEDEA CA PRINTR-0 PÂNZĂ: A vedea neclar, nelămurit, difuz; A vedea ca prin ceaţă; v. A privi ca prin ciur. A VEDEA CARE PE CARE: A urmări care va învinge, care va fi primul. , :: A, VEE®A.: CA ::ŢOATE, SĂ ·.. FIE - LA LOCUL LOR:  avea grijă ca totul să fie în regulă; A face, a stabili ordine. A VEDEA CĂ...: A avea grijă să..v. ...... Ă VEDEACÂTACGLO: A cunoaşte de departe, de la distanţă; v. A cunoaşte cât acolo. ; A VEDEA CÂT DE ACOLO: A cunoaşte de departe, de la distanţă; v, A cunoaşte cât acolo. A VEDEA CÂT ÎI,FACE;OŞUL .(CyiVA): .A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva). Ă VEDEA CÂT ÎI FACE PIELEA (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva). A VEDEA CÂT ÎI PLĂTEŞTE OSUL (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva). A VEDEA CÂT li PLĂTEŞTE PIELEA (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva). ;,,,A VEDEA CÂT ÎI POATE OSUL (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; y:A şti cât îi face osul (cuiva). A VEDEA CÂT ÎI POATE PIELEA (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti: câte parale face cineva; v, A şti cât îi face osul (cuiva). A VEDEA CE E LIMPEDE PENTRU TOŢI: A-i fi clar şi lui ce este clar tuturora; A înţelege se înţelege toată lumea. A VEDEA CE-I FACE OSUL (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva). A VEDEA CE-I FACE PIELEA;(CyiVA):;A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva). A VEDEA CE-I PLĂTEŞTE OSUL (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva). A VEDEA CE-I PLĂTEŞTE PIELEA (CUIVA): A şti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva). A VEDEA CE-I POATE CAPUL: A încerca ce a-r pute face, de ce este în stare; A-şi folosi capacitatea, forţele. A VEDEA CE-I POATE OSUL (CUIVA): A şti 17 A VEDEA LUCRURILE ÎNŢR-UN ANUMIT FEL e poate, de ce e în stare cineva; A şti câte parale ace cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva). A VEDEA CE-I POATE PIELEA (CUIVA): A ti ce poate, de ce e în stare cineva; A şti câte arale face cineva; v. A şti cât îi face osul (cuiva). A VEDEA CLAR: A pricepe; A-şi da seama; v. i A vedea cum stau lucrurile. Ă VEDEA CU ACEEAŞI OCHI: A avea ace-aşi părere; A fi de acord cu cineva. ' A VEDEA CUM;; STAU: 'LUCRURILE: A iricepe; Ă-şi da seama; v. Ă vedea clar. A VEDEA CU OCHI BUNI (PE CINEVA): A impatiza pe cineva; v. A avea la ochi buni (pe ineva), "A:: VEDEA; CU; OCHII ALTUIA: A nu avea >ăreri proprii; A judeca prin prisma altuia. ^ A yEDEA CU OCHII BUNI (PE; CINEVA): A impatiza pe cineva; v. A avea la ochi buni (pe ineva). .. . Ă VEDEA CU OCHII LUI: A-şi forma o jărere proprie; A aprecia în felul său; v. şi A vedea m ochii săi; A vedea cu proprii săi ochi. A VEDEA CU OCHII MINŢH: A gândi, a :ugeta, a medita la ceva. A VEDEA CU OCHII RĂI (PE CINEVA): A nu îimpatiza pe cineva; v. A avea la ochi răi (pe :ineva). A VEDEA CU OCHH SĂI: A-şi forma o părere îroprie; A aprecia în felul său; v. A vedea cu ochii 'uL Ă VEDEA CU OCHIUL LIBER: A privi cu Dchiul liber; A privi normal. A VEDEA CU PROPRIU SĂI OCHI: A-şi forma o părere proprie; A aprecia în felul său; v. A vedea cu ochii lui. A VEDEA DE CASĂ: A se îngriji de casa sa, ie familia sa. A; VEDEA DE COADA MĂTURII: se ocupa de curăţenie; A face curăţenie prin casă; A se ocupa de treburile case. A VEDEA DE FUSE ŞI MOSOARE: A se ocupa de treburile casei, de gospodărie; v. şi /I vedea de gospodărie. Ă VEDEA DE GOSPODĂRIE: A se ocupa de treburile casei, de gospodărie; v. .-A vedea de gospodărie. A VEDEA DEPARTE: . A avea perspicacitate, clarviziune; A vedea în perspectivă. A;VEDEA DE RÂNDUL CUIVA (înv., pop.): A se interesa de cineva; A purta de grijă cuiva; v. .A căuta de rând cu cineva. A VEDEA DESPRE CE E VORBA: A afla care este situaţia; A afla ce se poate face; v. şi A vedea dincotro bate vântul. Ă VEDEA DINCOTRO BATE ;VÂNTUL:; A afla care este situaţia; A afla ce se poate face; v. A vedea despre ce este vorba. A VEDEA DOAR PÂNĂ ÎN VÂRFUL NASULUI: A fi om mărginit. A VEDEA DUBLU: A fi ameţit de băutură. A VEDEA ÎN CE APĂ SE ADAPĂ CINEVA: A vedea ce poziţie adoptă cineva în cele din urmă; v. şi A vedea în ce apă se scaldă cineva. A VEDEA ÎN CE APĂ SE SCALDĂ CINEVA: A vedea ce poziţie adoptă cineva în cele din urmă; v. A vedea în ce apă se adapă cineva. A VEDEA ÎNAINTE: A prevedea; v. şi A vedea înainte. A VEDEA M CULORI NEGRE: A fi pesimist; A fi neîncrezător. A VEDEA ÎN DEPĂRTATE: A pricepe, a înţelege ce-1 aşteaptă; A-şi da seama de consecinţe, A .VEDEA; ÎN INIMA CUIVA: A înţelege pe cineva; A-şi da seama se petrece cu cineva. A VEDEA lN NEGRU: A fi pesimist; v. şi A vedea totul în culori negre; A vedea totul în negru; A zugrăvi în negru; A zugrăvi totul în negru, A VEDEA ÎN SAPA DE LEMN: A-i fi frică de insucces; A se gândi Ia nereuşită, ,;;Ă VEDEA ÎN pCHi PE CÎNEVA: A se întâlni faţă în faţă cu cineva; A vedea pe cineva la faţă; v. şi A vedea la ochi pe cineva. A VEDEA ÎN ROZ: A fi optimist; A avea încredere; Ă spera; v. şi/i vedea totul în roz. A VEDEA IjN VIS: A visa. A VEDEA LA OCHI PE CINEVA:, A,se întâlni faţă în faţă cu cineva; A vedea pe cineva la faţă; v. şi A vedea la ochi pe cineva. ::A VEDEA LIMPEDE: A-i fi clar; A înţelege totul.., . A VEDEA LUCRURILE ALTFEL: A avea o altă părere; A gândi altfel; A nu fi de aceeaşi părere. ■■ A VEDEA LUCRURILE AŞA- CUM SUNT: A privi lucrurile aşa cum sunt; A vedea adevărata faţă a lucrurilor. ■:·..· A VEDEA LUCRURILE CUM SEjCUVINE: A privi, a vedea, a înţelege lucrurile aşa cum se cuvine; A sesiza adevărata faţă a lucrurilor.; A VEDEA LUCRURILE GREŞIT: A privi, a vedea, a înţelege lucrurile în mod greşit; A nu pricepe, a nu înţelege corect. i j:A,yp)EA-LUCRURILE ÎN ACEEAŞI LUMINĂ CA ŞI ALTCINEVA î A privi, a vedea, a înţelege lucrurile ca şi altcineva. A VEDEA LUCRURILE ÎN ADEVĂRATĂ LOR::: LUMINĂ: A privi, a vedea, a înţelege lucrurile în adevărata lor lumină; A sesiza adevărata faţă a lucrurilor, i A VEDEA LUCRURILE ÎN NEGRU: A privi, a vedea, a înţelege lucrurile în negru; A fi pesimist; A n u mai avea încredere. A VEDEA LUCRURILE ÎN ROZ: A privi, a vedea, a înţelege lucrurile în roz; A fi optimist; A avea speranţe. A VEDEA LUCRURILE ÎNTR-0 LUMINĂ NOUĂ: A privi, a vedea, a înţelege lucrurile într-o lumină nouă; A vedea totul altfel. A VEDEA LUCRURILE INTR-UN ANUMIT FEL: A privi, a vedea, a înţelege lucrurile într-un anumit fel. A VEDEA LUCRURILE JUST 818 A VEDEA LUCRURILE JUST: A privi, a vedea, a înţelege lucrurile în mod corect. A VEDEA LUMEA: A se duce printre oameni; A ieşi în lume. A VEDEA LUMINA: A căpăta viaţă; A se naşte; A veni pe lume; A tipări, a publica cărţi, reviste; v. şi A vedea lumina zilei A VEDEA uMnĂKĂMPEI; (Despre piese de teatru): A intra în repertoriul unui teatru. A VEDEA LUMINA TIPARULUI: (Despre texte): A apărea. A VEDEA LUMINA ZILEI: A căpăta viaţă; A se naşte; A veni pe lume; A tipări, a publica Cărţi, reviste; v. A vedea lumina. A VEDEA MESERIE: A fi meşter bun; v. şi A vedea meserie ca la mama ei. A VEDEA MESERIE CA LA MAMA EI; A fi meşter bun; v. A vedea meserie. A VEDEA MOARTEA CU OCHII: A trece printr-o mare primejdie; A scăpa cu viaţă ca prin urechile acului; v. A da mâna cu moartea. A VEDEA MULT BINE DE LA CINEVA: A i fi îndatorat cuiva; A-i fi îndatorat până peste cap cuiva. A VEDEA NAINTE: A prevedea; v. A vedea înainte. A VEDEA NECLAR: A nu înţelege; A nu-i fi clar; A nu-şi da seama. A VEDEA NEGRU: A nu mai vedea bine de supărare, de mânie; A turba de furie; v. A i se face Întuneric Înaintea ochilor. A VEDEA NEGRU DE FOAME: A fi foarte flămând; A nu mai putea de foame. A VEDEA NEGRU ÎNAINTEA OCHILOR: A nu mai vedea bine de supărare, de mânie; A turba de furie; v. A i se face întuneric înaintea ochilor. A VEDEA O ALTĂ LATURA: A sesiza un alt aspect, o altă înfăţişare; v. şi A vedea o altă latură a problemei. A VEDEA O ALTĂ LATURĂ A PROBLEMEI: A sesiza, a observa un alt aspect, o altă înfăţişare a problemei; v. A vedea o altă latură. A VEDEA O CHESTIUNE ÎNTR-O PROBLEMĂ NOUĂ: A sesiza, a observa o chestiune într-o problemă nouă. A JEDEA O CHESTIUNE ÎNTR-O LUMINĂ NOUĂ: A sesiza, a observa o chestiune într-o lumină nouă. A VEDEA PAIUL ÎN OCHIUL ALTUIA ŞI A NU VEDEA BÂRNA DIN OCHIUL SĂU: A vedea micile defecte ale altora ignorând mărimea propriilor defecte; v. şi A vedea paiul din ochiul altuia şi a nti vedea bârna din ochiul tău. A VEDEA PAIUL IN OCHIUL ALTUIA ŞI A NU VEDEA BÂRNA DIN OCHIUL TĂU: A vedea micile defecte ale altora ignorând mărimea propriilor defecte.; v. A vedea paiul din ochiul altuia şi a nu vedea bârna din ochiul său. A VEDEA PARTEA AMUZANTĂ A LUCRURILOR: A sesiza, a observa partea amuzantă a lucrurilor. A VEDEA PARTEA BUNĂ A LUCRURILOR: A sesiza, a observa partea bună a lucrurilor. A VEDEA PARTEA COMICĂ A LUCRURILOR: A sesiza, a observa partea comică a lucrurilor. A VEDEA PARTEA ÎNTUNECATĂ A LUCRURILOR: A sesiza, a observa partea întunecată a lucrurilor. A VEDEA PARTEA REA A LUCRURILOR: A sesiza, a observa partea rea a lucrurilor. A VEDEA PARTEA RIDICOLĂ A LUCRURILOR: A sesiza, a observa partea ridicolă a lucrurilor. A VEDEA PARTEA URÂTĂ A LUCRURILOR:  sesiza, a observa partea urâtă a lucrurilor. A VEDE PÂNĂ-N POD: A nu vedea deloc. A VEDEA PE CINEVA CU PICIOARELE ÎNAINTE: A vedea pe cineva mort; A vedea un mort. A VEDEA PE (CINEVA LA PICIOARELE CUIVA: A vedea pe cineva cum se umileşte, cum se ploconeşte în faţa cuiva. A VEDEA PE CINEVA PRINTR-O ANUMITĂ PRISMĂ: A sesiza, a observa, a privi pe cineva într-o an unii tă prismă. A VEDEA PE CINEVA PRIN PRISMA SA; A judeca pe cineva după sine, prin prisma sa. A VEDEA PE CINEVA SFÂNTUL: A avea noroc; A da de chilipir; A da de belea; A da de dracul.. A VEDEA PE DRACUL: A o păţi; A da de bucluc; v. şi A da de naiba A VEDEA PE DRACUL GOL: A o păţi rău; A da rău de bucluc. A VEDEA PE NAIBA: Ă o păţi; A da de bucluc; v. A da de dracul. A VEDE PE PICIOARE PE CINEVA: A vedea sănătos pe cineva. A VEDEA PIEZIŞ: A privi bănuitor, iscoditor; A denatura totul; v. şi A vedea totul pieziş. A VEDEA PROST: A nu vedea bine; A nu vedea clar; A fi indus în eroare; v. şi A vedea tulbure. A VEDEA ROŞU: A nu mai vedea bine de supărare, de mânie; A turba de furie; v. A * se face întuneric înaintea ochilor. A vedea roşu Înaintea ochîlor: a nu mai vedea bine de supărare, de mânie; A turba de furie; v. A i se face întuneric înaintea ochilor. A VEDEA ROŞU ÎN FAŢA OCffiLOR: A nu mai vedea bine de supărare, de mânie; A turba de furie; v. A i se face întuneric înaintea ochilor. A VEDEA SAŢ: A se putea sătura de...; A fi mulţumit cu ce are; v. A afla saţ. A VEDEA SCÂNTEI VERZI (pop.): A \edea stele verzi. A VEDEA SITUAŢIA ÎN ADEVĂRATA EI LUMINĂ: A sesiza, a observa adevărata lumină a situaţiei. A VEDEA STELE VERZI: A fi ameţit de pe A VENI CU DUIUMUL rrma unei lovituri; A nu mai putea de durere; v. şi 1 vedea stele verzi în faţa ochilor; A vedea verde n faţa ochilor. A VEDEA STELE VERZI ÎN FAŢA OCHILOR: A fi ameţii de pe urma unei lovituri; A nu mai putea de durere; şi A vedea stele verzi A VEDEA ŞI PRIN ZID: A vedea, a observa, a sesiza tot. A VEDEA TOTUL ÎN CULORI NEGRE: A fi pesimist; v. A vedea în negru. A VEDEA TOTUL ÎN NEGRU: A fi pesimist; v. A vedea în negru. A VEDEA TOTUL ÎN ROZ: A fi optimist; A avea încredere; A spera; v. A vedea în roz. A VEDEA TOTUL PIEZIŞ: A privi bănuitor, iscoditor; A denatura totul; v. A vedea pieziş. A VEDEA TULBURE: A nu vedea bine; A nu vedea clar; A fi indus în eroare; v. şi A vedea prost. A VEDEA ŢĂRMUL: A spera; A avea încredere în reuşită. A VEDEA UNDE BATE CINEVA: A pricepe, a înţelege ce vrea cineva. A VEDEA UN LUCRU DEGRADANT ÎN...: A sesiza, a observa ceva neplăcut în...; v. şi A vedea un lucru dezonorant în.... A VEDEA UN LUCRU DEZONORANT ÎN...: A sesiza, a observa ceva neplăcut în...; v. şi A vedea un lucru degradant în... A VEDEA UN LUCRU PENTRU ULTIMA DATĂ: A privi, a se uita la uri lucru pentru ultima dată; v. şi A vedea un lucru pentru ultima oară. A VEDEA UN LUCRU PENTRU ULTIMA OARĂ: A privi, a se uita la un lucru pentru ultima dată; v. A vedea un lucru pentru ultima dată. A VEDEA UN LUCRU PUS PE ROATE: A sesiza, a observa un lucru pus la punct, un lucru în funcţiune, în evoluţie. A VEDEA UN LUCRU RUŞINOS lN...: A sesiza, a observa un lucru neplăcut în... ^ ■ A VEDEA VERDE ÎN FAŢA OCHILOR: A fi ameţit de pe urma unei lovituri; A nu mai putea de durere; v. A vedea stele verzi. A VEDEA VIITORUL ÎN ROZ: A avea încredere în viitorul său; A spera în succes; A fi tare optimist. A VEGHEA ÎN PICIOARE: A sesiza, a observa ceva în funcţiune; A sesiza, a vedea pe cineva sănătos. AATEGHE VOIA (CUIVA) (pop.): A favoriza, a avantaja pe cineva; v. şi A veghea voie (cuiva). A VEGHEA VOIE (CUIVA) {pop.): A favoriza, a avantaja pe cineva; v. A veghea voia (cuiva). A VENI AGALE: A veni cu pas lent.; A VENI ALENE: A veni cu pas leneş. A VENI AMAR ÎN GURĂ: A veni tare supărat. A VENI ARS LA CINEVA: A veni peste măsură de îngrijorat la cineva. A VENI ARŢAGUL CUIVA: A-i veni cu chef de ceartă, de scandal. A VENI BINE: A se potrivi. A VENI BUFNIND ŞI TRĂZNIND: A veni tare mânios. A VENI BULUC: A se aduna, a se strânge la grămadă, în masă; A se aduna, a se strânge repede. A VENI CA CÂINELE CU COADA ÎNTRE PICIOARE: A veni umilit. A VENI CA CEASUL CEL RĂU: A veni repede; A nu veni la momentul potrivit; A avea ghinion. A VENI CA DRACU: A veni rău; A nu-i sta bine. A VENI CA^HALA PESTE CINEVA: Ă veni cu mare supărare la cineva. ; Ai VENICA;LA EL ACASĂ: A se simţi ca la el acasă. A VENI CA LA MORT: A se aduna în număr foarte mare; v. A se aduna ca muştele la miere. ^ A1 VENI CA LA NUNTĂl A veni vesel. A VENI CA LA POMANĂ: A veni să primească^ să capete ceva. A VENI CAM PE DOS: A nu veni bine. A VENI CĂ MUŞTELE: A se aduna în număr foarte mare; v. A se aduna ca muştele la miere. A VENI CA MUŞTELE LA MIERE: A se aduna în număr foarte mare; v. A se aduna ca muştele la miere. , A VENI CA O APĂ TURBATĂ: A se aduna în număr mare; A se aduna în masă. A VENICAO HALĂ: A veni ca o vijelie. A VENI CA OLTUL PE MATCĂ: A fi pe drum bun. A VENI CA ORBII: A nu se uita pe unde calcă. A VENI CA PISICA PLOUATĂ: A veni umilit. ■■■■■■'■* A VENI CA TOŢI DRACII: A nu veni bine. A VENI CĂ TURNATĂ: A veni bine pe cort. A VENI CA UN ALIBI: A fi considerat un pretext, o scuză, o justificare. A VENI CEASUL-CUIVA: A "fi ^momentul cuiva. A VENI CEVA PRIN SÂRMĂ: A fi comunicat, a fi informat prin telefon;1 A VENI CU BUZA ARSĂ LA CINEVA: A veni la cineva după un ajutor grabnic. v:-:; A VENI CU CĂCIULA ÎN MÂNĂ: A se umili; A cere ajutor; A cerşi. A VENI CU CĂLCÂIELE ÎNAINTE: A fi adus mort. · Ă VENI CU CĂRA PESTE CINEVA: A veni cu ceartă. Ă VENI CU COADA ÎNTRE PICIOARE: A veni ruşinat, umilit. A VENI CU DEMÂNCARE: A aduce hrana. A VENI CU DESLUŞIRE: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. Ă aduce lămurire. A VENI CU DESLUŞIRI:  clarifică, a lămuri, a desluşi; v. A aduce lămurire. A VENI CU DROAIA: A veni cu grămadă; v. şi A veni cu duiumul·, A veni cu ghiotura. A VENI CU DUIUMUL: A venteu grămadă; v. A veni cu droaia. A VENI VU FALCA-N CER 820 A VENI VU FALCA-N CER: A veni plin de mânie. : A VENI CU GHIOTURA: A veni cu grămada; v. A veni cu droaia. A VENI CU GRABA: A veni în trecere. A VENI CU HÂRTIA ÎN PROŢAP (înv ): A se înfăţişa cu o jalbă în vârful unei prăjini pentru a se face remarcat de mulţime şi a putea înmâna jalba domnitorului sau unui demnitar; a cere cu insistenţă şi pe un ton ridicat un drept sau o favoare; v. A purta hârtia în proţap. A VENI CU JALBA ÎN PROŢAP (Înv.): A se înfăţişa cu o jalbă în vârful unei prăjini pentru a se face remarcat de mulţime şi a putea înmâna jalba domnitorului sau unui demnitar; A cere cu insistenţă şi pe un ton ridicat un drept sau o favoare; v. A purta hârtia în proţap. A VENI' CU LĂMURIRE: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. A aduce lămurire. Ă VENI CU LĂMURIRI: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. A aduce lămurire. A VENI CU MÂINILE; ÎN BUZUNAR: A yeni fără bani. A VENI CU MÂINILE ÎN SÂN: A nu aduce nimic. A VENI CU MÂNA GOALĂ: A veni fără nimic; A veni fără niciun ban; A nu aduce nimic; v. şi A veni mâna în sân. A VENI CU MÂNA ÎN SÂN: A: veni iară nimic; A veni fără niciun ban; A nu aduce nimic; v. A veni cu mâinile în sân. A VENI CU NEGURA ÎN CAP: A veni înainte de lăsarea zorilor. A VENI CU NOAPTEA DE TOT: A veni cu mult până la ziua; A veni spre ziua. A VENI CU NOAPTEA ÎN CAP: A veni când încă nu se luminase de ziuă. A VENI CU O DESLUŞIRE: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v.vl aducc lămurire. A VENI CU O LĂMURIRE: A clarifica, a lămuri, a desluşi; v. A aduce lămurire. A VENI CU O NEVOIE LA CINEVA: A veni cu o rugăminte, cu o cerere la cineva. A AVENI CU O OCAZIE: A veni cu un mijloc de locomoţie întâmplător. A VENI CU O SĂRĂCIE DA VACĂ DE ZESTRE: A aduce zestre o vacă prăpădită. A VENI CU PICIOARELE LA SPINARE: A veni pe jos. A VENI CU PLOSCA (reg.): A yeni în peţit; v. A sc duce cu plosca. A VENI CU PONTURI: A face apropouri. A VENI CU RĂSUFLAREA LA GURĂ: A veni repede respirând cu efort vizibil. A VENI CU SUFLETUL LA GURĂ: A veni în goană. ■ A VENI CU TOATĂ SARÂBALIÂ: A veni cu toată familia lui gălăgioasă. A VENI CU TOTUL: A veni să rămână; A nu mai pleca. A VENI CU ŢANDĂRA PUSĂ: A fi pornit pe scandal când a venit; A veni supărat şi arţăgos. A VENI CU ZURBA: A veni cu scandal. A VENI DE-A DREPTUL: A veni pe scara cea mai scurtă. A VENI DE-A GATA CUIVA: A primi ceva pe nemuncite; A primi de-a gata. A VENI DE-A RUDELE: A veni în vizită la rude. A VENI DE-A RUPTUL CAPULUI: A se duce imediat; v. A se duce de-a ruptul capului. A VENI DE-A RUPTUL SUFLETULUI: A se duce imediat; v. A se duce de-a ruptul capului. A VENI DE CU NOAPTE: A veni pe întunericul nopţii. A VENI DE FORMĂ: A veni fără plăcere; v. şi A veni de ochii lumii y,A,VENI: DE HAC :{CUIVA SAU:LA CEVA): A dovedi; A învinge pe cineva; A i-o face cuiva; (Despre boală) A epuiza; A slăbi; ffny.J A răsplăti după cuviinţă pe cineva; (Despre foame, sete) A potoli; (Despre obiecte) A da gata; A distruge; A prăpădi; v, A-i veni de hac (cuiva sau la ceva). A VENI DE HAC UNUI ADVERSAR: A învinge un adversar. vA; VENIRE LA COADA VACII: A fi ţăran simplu.··: .·■■ A VENI DE LA MAMA ©RACULUI: A yeni de departe, cine ştie de ude. ■; A VENI DE LA SINE: A nu se: forţa; A decurge totul firesc. >A ΛΈΝΙ DE OCHII LUMII: A veni fără plăcere; v. A veni deforma. A VENI DE ZOR: A veni de zor. A: VENI DIN AN lN PAŞTI: A veni foarte rar, mai ales de sărbători. A VENI DIN CER: A sosi, a veni, a se întâmpla brusc, pe neaşteptate; v. A pica ca din cer. A VENI DIN, MOMENT ÎN MOMENT: A veni foarte curând. :: A VENI DIN OMENIE: A veni ca om bun deşi nu merită. :A: VENI DIN PARTEA CUIVA: A se prezenta undeva ca trimis, ca reprezentant al cuiva; v. şi A veni în numele cuiva. ■ A VENI DIN PREŢ: A cădea de acord asupra preţului;  stabili, de comun acord, preţul; v. /l rupe preţul. A VENI DINSPRE ZIUĂ: A veni când încă nu se luminează de ziuă. A VENI DIN TOATE ŢĂRILE: A se aduna de peste tot; A se aduna din toată lumea. A VENI DIN URMĂ: A merge în urmă; A sosi printre ultimii. A VENI DRĂGUŞ LA CĂLUŞ: A solicita ajutorul unei persoane care nu te agreează; A avea nevoie de cineva; v. şi A veni drăguş la căuş. A VENI DREPT LA MINE: A veni direct la mine. A VENI DUPĂ CINEVA (pop.): A se căsători cu cineva. 21 A VENI LA CUNOŞTINŢĂ A VENI DUPĂ CINEVA INTR-UN POST: A nlocui pe cineva, a veni în locul cuiva într-un post; ocupa postul cuiva. A VENIENE PE LA GENE: A i se face somn uiva; A picoti.; v. A i se pune Enache pe gene. A VENI FOC DE SUPĂRARE: A veni foarte upărat. ■ A VENI FUGA: A veni foarte repede; A se ipropia în fugă. A VENI GLONŢ: A veni foarte repede; v. şi A >eni în fuga mare; A veni în fugă; A veni în >oana mare; A veni în goană; A veni într-un uflet. A VENI HÂRHOM: A veni grămadă. A VENI HUDUDOIUL: A se revărsa ogaşul; A nunda. A VENI IAR LA PROCHIMEN: A reveni la subiectul în chestiune după o digresiune; A se potrivi; v. şi A veni iarăşi la prochimen; A veni la orochimen, A VENI IARĂŞI LA PROCHIMEN: A reveni la subiectul în chestiune după o digresiune; A se potrivi; v. A veni iar la prochimen. A VENI ÎN AJUTOR (CUIVA): A sări în ajutorul cuiva; A ajuta pe cineva; v. A-i veni în ajutor (cuiva). A VENI ÎN AJUTORUL (CUIVA): Ă sări în ajutorul cuiva; A ajuta pe cineva; v, A-i veni în ajutor (cuiva), A VENI ÎN ATINGERE CU...: A fi în legătură CU... .' A VENI ÎNAPOI: A reveni; A se întoarce. A VENI ÎNCĂRCAT CU DE TOATE: A aduce o mulţime de lucruri. A VENI IN CONFLICT CU CINEVA:  avea un conflict cu cineva; A nu se înţelege cu cineva. A VENI ÎN CONTACT CU...: A se apropia de....; A fi în legătură cu.... A VENI ÎN DOAGA CUIVA: A ajunge în mentalitatea ciudată cuiva. A VENI ÎNFOIAT ACASĂ: A veni supărat. A VENI ÎN FUGA MĂRE: A veni foarte repede; A fugi tare până la destinaţie. - A VEN! ÎN FUGĂ: A veni foarte repede; v. A veni glonţ. A VENI ÎN GOANĂ: A veni repede; v. A veni în fugă. A VENI ÎN GOANA MARE: A veni foarte repede; v. A veniglohţ.^ A VENI ÎN GRABĂ: A veni repede; v. A veni în fugă. A VENI ÎN ÎNTÂMPINAREA CUIVA: A întâmpina pe cineva; v, şi A veni întru întâmpinarea cuiva. A VENI ÎN ÎNTÂMPINAREA DORINŢELOR CUIVA: A susţine interesele, dorinţele cuiva. A VENI ÎN LUME: A se naşte; v. şi A veni pe lume. A VENI ÎN MARE GRABĂ: A veni foarte repede; v. A veni glonţ. A VENI ÎN NAS: A cădea în faţă. A VENI ÎN NUMĂRMARE: A se aduna foarte multă lume. A VENI ÎN NUMELE CUIVA: A se prezenta undeva ca trimis, ca reprezentant al cuiva; v. A veni din partea cuiva. A VENI ÎN PEŢIT: A veni ca să peţească pe cineva. A VENI ÎN RUPTUL CAPULUI: A se duce imediat; v, A se duce de-a ruptid capului. A VENI ÎN RUPTUL SUFLETULUI; A se duce imediat; v. A se duce de-a ruptul capului. A VENI ÎN SCAUN: "A se înscăuna; ;Â^se întrona; v. A intra în scaun. A VENI ÎN SIMŢURILE SALE: A-şi reveni; A se reface; A se simţi bine. A VENI ÎN SLUJBĂ: A veni la serviciu. ; - - A VENI IN SPRIJINUL CUIVA, A CEVA: A sprijini, a susţine pe cineva sau ceva. A VENI ÎN SPRUINUL UNEi PROPUNERI: A susţine, a sprijini o propunere. A VENI ÎN SPUME: A veni în mare fugă. A VENI ÎN TĂRIE (înv.): A fi stăpân. A VENI ÎNTINS LA CINEVA: A veni drept la cineva. A VENI ÎNTR-0 DOARĂ: A veni la un noroc; A veni fară prea mare nădejde. A TENI ÎNTR-0 DUMINICĂ: A cădea într-o duminică; A se întâmpla într-o duminică. A VENI ÎNTR-0 IUFĂ: A veni în mare grabă, A VENI ÎN TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A VENI ÎNTRU AJUTOR CUIVA (CUIVA): A sări în ajutorai cuiva; A ajuta pe cineva; v. A-i veni în ajutor (cuiva). A iVENI ÎNTRU ÎNTÂMPINAREA CUIVA: A întâmpina pe cineva; v. A veni în întâmpinarea cuiva. A VENI ÎNT-UN RĂSUFLET: A veni repede pe cât a putut. A VENI ÎNT-UN SUFLET: A veni foarte repede; v. A veni glonţ. A VENI ÎN ULTIMA CLIPĂ: A sosi în ultimul moment. A -VENI IN VÂRSTĂ (f/iv., pop.): A depăşi vârsta adolescenţei şi a deveni matur; v. A sosi la măsura vârstei. A'VENI ÎN VIZITĂ LA CINEVA: A vizita pe cineva; A face o vizită cuiva. A VENI LA BUCURIE (înv.): Ase bucura. A VENI LA CĂINŢĂ (f/ng: A se căi. r A VENI LA CÂRMĂ: A fi pus, a fi numit, a fi ales Ia conducere; v, şi A veni la conducere. A VENI LA CHESTIUNE: A reveni la problema discutată. A VENI LA COLACI CALZI: A veni la lucruri bune, plăcute şi de-a gata; v. A aştepta colaci calzi. A VENI LA CONDUCERE: A fi pus, a fi numit, a fi ales Ia conducere; v. A veni la cârmă. A VENI LA CUNOŞTINŢĂ: A afla, a fi informat. A VENI LA CUVÂNTUL CUIVA 822 A VENI LA CUVÂNTUL CUIVA: A ajunge la cele spuse, la cele prezise de cineva; A se convinge, recunoaşte că prevederile cuiva sunt adevărate, că sfaturile primite sunt bune; v. şi A veni la spusele cuiva; A veni la vorbele cuiva. A VENI LA DE-A GATA: A veni când totul era gata; A nu contribui cu nimic. A VENI LA FAŢA LOCULUI: A se prezenta la fa(a locului. A VENI LA FIX: A veni exact unde trebuie. A VENI LA GUVERNî A prelua puterea (politică); v.A ajunge la guvern. A VENI LA HAC (CUIVA SAU LA CEVA): A dovedi; A învinge pe cineva; A i-o face cuiva; (despre boală) A epuiza; A slăbi; (înv.) A răsplăti după cuviinţă pe cineva; (despre foame, sete) A potoli; (despre obiecte) A da gata; a distruge; A prăpădi; v. A-i veni de hac (cuiva sau la ceva). A VENI LA HOTĂRÂRE: A lua o decizie; A se hotărî; A ajunge la concluzia că...; v. A face hotărâre. A VENI LA IUŢEALĂ: A veni repede. ■ A VENI LA ÎNDEMÂNĂ: A-i conveni; A-i fi uşor cuiva ceva; v. A-i fi la îndemână. A VENI LA ÎNTÂLNIRE: A se prezenta la o întâlnire stabilită cu cineva. A VENI LA MĂRTURIE (pop.): A se da pe brazdă. A VENI LA MĂSURĂ: A se potrivi; A fi bun. A VENI LA MĂSURA VÂRSTEI (înv., pop.): A depăşi vârsta adolescenţei şi a deveni matur; y. A sosi la măsura vârstei. A VENI LA MĂSURĂ: A atinge o limită dinainte stabilită. A VENI LA MĂSURĂ DE VÂRSTĂ; (înv., pop.): A depăşi vârsta adolescenţei şi a deveni matur; v. A sosi la măsura vârstei. A VENI LA MODĂ: A deveni modem. A VENI LA MOMENT: A veni repede.; ; A VENI LA PACE (CU CINEVA): A face pace; A se împăca cu cineva; A se învoi; A cădea la înţelegere cu cineva; v. A: cădea la pace (cu cineva). A VENI LA PAS: A veni de voie. A VENI LA POALA CUIVA: A se închina, a cădea; A veni înaintea cuiva; A fi la cheremul cuiva; v. A cădea la poala cuiva. A VENI LA POALELE CUIVA: A se închina, a cădea; A veni înaintea cuiva; A fi la cheremul cuiva; v. A cădea la poala cuiva. A VENI LA PREŢ: A cădea de acord asupra preţului; A stabili, de comun acord, preţul; v. A rupe preţul. A VENI LA PRICOPSEALĂ: A se pricopsi. A VENI LA PRIMEJDIE (CU CINEVA) (înv.): A avea un necaz, o supărare cu cineva; A da de bucluc cu cineva; v. A da de primejdie (cu cineva). A VENI LA PROCHIMEN: A reveni la subiectul în chestiune după o digresiune; A se potrivi; v.A veni iar la prochimen. A VENI LA PUTERE: A prelua puterea (politică); v. A ajunge la guvern. A VENI LA RÂND (CINEVA): A veni momentul potrivit pentru a face ceva; v. şi A-i fi rândul (cuiva). A VENI LA SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A VENI LA SCURT TIMP DUPĂ: A veni imediat după cineva; A veni Ia mică distanţă după cineva. A VENI LA SEMN: A ajuns 1a măsură; A ajuns la ţanc. : A VENI LA SOCOTEALĂ: A-i conveni; A-i fi uşor cuiva ceva; v A-i fi la îndemână. A VENI LA SPARTUL IARMAROCULUI: A veni prea târziu; v. şi A veni la spartul târgului. / A ;VENI LA SPARTUL iSTÂNII; A veni la sfârşi t;  veni prea târziu. : A VENI LA SPARTUL TÂRGULUI: A veni prea târziu; y. şi A veni la spartul iarmarocului. A VENI LA SPĂLATUL STRĂCHINILOR A VENI LA SPUSELE CUIVA: A ajunge la cele spuse, la cele prezise de cineva; A se convinge, recunoaşte că prevederile cuiva sunt adevărate, că sfaturile primite sunt bune; v. A veni la cuvintele cuiva. A VENI LA SUBIECT: A se întoarce la tema iniţială după o paranteză; v. şi A veni la subiect. A VENI LA TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A VENI LA ŢANC: A veni Ia timp; A veni la momentul potrivit; v. A pica la ţanc. A VENI LA UN PAS ÎN URMA CUIVA: A se ţine de cineva; A nu merge departe de cineva. A VENI LA URECHILE CUIVA î CEVA: A ajunge ceva Ia cunoştinţa cuiva; A deveni cunoscut. A VENI■■ LA VALE: A se prăvăli; A se rostogoli. A VENI LA VÂRSTĂ (înv., pop.): A depăşi vârsta adolescenţei şi a deveni matur; v. A sosi la măsura vârstei. A VENI LA VORBA MEA: A i se întâmpla ce i-am prezis eu. A VENI LA VORBELE CUIVA: A ajunge la cele spuse, Ia cele prezise de cineva; A se convinge, recunoaşte că prevederile cuiva sunt: adevărate, că sfaturile primite sunt bune; v. A veni la vorbele cuiva.. A VENI MARE: (Despre ape curgătoare) A-şi spori debitul; A-şi ridica nivelul revărsându-se. A VENI MÂNCÂND NORII: A fugi foarte repede; v. A alerga de mănâncă pământul A VENI MÂNCÂND PĂMÂNTUL: A fugi foarte repede; v. A alerga de mănâncă pământul A VENI MOMENTUL: A veni timpul să.... A VENI MOŞ ENE PE LA GENE: A i se face somn cuiva; A picoti.; v. A i se pune Enache pe gene. A VENI NECHEMAT: A veni neinvitat; A veni din propria dorinţă. A VENI NUMAI AŞA: A veni fără un scop anume. A VENI NU ŞTIU CUM: A veni cam ciudat. 323 A VENI TURBAT A VENI O RUPTURĂ DE PLOAIE: A veni o ploaie torenţială. A VENI O TRÂMBĂ DE PLOAIE: A da o ploaie torenţială. A VENI PÂNĂ ACOLO CĂ... (pop.): A ajunge în situaţia că...; A se ajunge în situaţia că...; v. A merge până acolo că..,. A VENI PÂNĂ LA AŢÂŢA CĂ... (pop.): A ajunge în situaţia că...; A se ajunge în situaţia câ...; v. A merge până acolo că.... A VENI PÂNĂ-N POD: A nu veni. A VENI PÂŞ-PÂŞ: A veni tiptil. A VENI PE ARIPI DE VÂNT:.. A veni foarte repede; A primi curaj; A-şi căpăta elan. A VENI PE CAPUL CUIVA:/ Ă incomoda pe cineva; A cauza cuiva greutăţi prin prezenţa sau prin purtarea sa. A VENI PE CĂPRARII: A pune, a aşeza pe categorii. A VENI PE CREDINŢĂ (LA CINEVA) (pop.): A se prezenta la o fată în vederea logodnei. A VENI PE DE-A GATA: A găsi totul de care are nevoie. A VENI PE DOUĂ CĂRĂRI: A veni beat. A VENI PE DRUM DE SEARĂ: A sosi odată cu seara. A VENI PE FUGĂ: A nu putea să stea mult; A se grăbi să plece. A VENI PE FURIŞ: A veni pe ascuns; v. şi A veni pe şest, A VENI PE JOS: A merge pe picioare; v. şi A veni perpedes; A veni per pedes apostolorum. A. VENI PE LUME: A se naşte; v. A veni în lume. A VENI PE NEAŞTEPTATE: A veni M să fie aşteptat; v. şi A veni pe negândite; A veni pe nepusă masă. A VENI PE NEGÂNDITE: A veni fără să fie aşteptat; v. A veni pe neaşteptate. A VENI PE NEPUSĂ MASĂ: A veni iară să fie aşteptat; v. A veni pe neaşteptate A VENI PE PONQSLU (LA CINEVA) (înv. J: A se prezenta înaintea cuiva cu o plângere; A se jeli cuiva; v. A merge pe ponoslu. A VENI PER PEDES: A merge pe picioare; v. A veni pe jos. A VENI PER PEDES APOSTOLORUM: A merge pe picioare; v. A veni pe jos. A VENI PE SCAUN: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun, A VENI PESTE CAP: A se da de-a rostogolul; A face tot ce e omeneşte posibil; v. A se da de-a roată peste cap. A VENI PESTE CAPUL CUIVA: A deranja pe cineva. A VENI PE ŞEST: A veni pe ascuns; v. A veni pe furiş. A VENI PE TAPET: A aduce în discuţie; A fi la ordinea zilei v. A aduce pe tapet. A VENI PE TRON: A se înscăuna; A se întrona; v. A intra în scaun. A VENI PE VATRĂ: A veni pe jos; A veni cu piciorul; v. A umbla pe vatră. A VENI PE VORBĂ: A veni cum a fost înţelegerea, A VENI POCĂIT LA MINE: A veni ruşinat la mine. A VENI POPONEŢ: A apărea ca din senin; A da buzna. A VENI POTOP: A veni mulţime mare; A veni cu grămada; v. şi A veni potop de hune. A VENI POTOP DE LUME: A veni o mare mulţime de oameni. ’ A VENI POTOP DE PLOAIE: A veni o ploaie puternică; A ploua foarte tare; v. şi A veni prăpăd de ploaie; A veni prăpădul pământului. A VENI PRĂPĂD DE CAJLDURĂ: A veni o căldură mare. A VENI PRĂPĂD DE PLOAIE: A veni o ploaie puternică; A ploua foarte tare; v. A veni potop de ploaie. A VENI PRĂPĂDUL PĂMÂNTULUI: A veni o ploaie puternică; A ploua foarte tare; v. A veni potop de ploaie. A VENI PRIN: SÂRMĂ: A fi ■ transmis prin telefon. ■ ■■ A VENI PRIN SCAPĂTUL SOARELUI: A veni odată cu seara. A VENI PUHOI: A năvăli.  VENI RAPĂN: A veni încărcat de bunuri. A VENI RĂU: A veni a nenorocire, a nefericire. A VENI RÂNDUL (CUIVA): A veni momentul potrivit pentru a face ceva; v. şi A-i ft rândul (cuiva). A VENI RÂNDUL PENTRU CEVA: A sosi momentul pentru ceva. A VENI RÂNDURIj RÂNDURI: A veni unii după alţii; A veni multă lume. A VENI ROATA LA ŞTIRBINĂ: A fi-nevoit să ceri ajutorul cuiva pe care l-ai refuzat într-o împrejurare similară; v. şi A veni roată la ştirbină şi drăguş la căuş. A VENI ROATA LA ŞTIRBINĂ ŞI DRĂGUŞ LA CĂUŞ: A fi nevoit să ceri ajutorul cuiva pe care l-ai refuzat într-o împrejurare similară; v. A veni roată la ştirbină. ; A VENI RUPÂND DRUMUL: A fugi foarte repede; v. A alerga de mănâncă pământul. A VENI RUPÂND PĂMÂNTUL: A fugi foarte repede; v. A alerga de mănâncă pământul. A VENI SFOARĂ ACASĂ: A veni .repede acasă; A veni direct acasă. A VENI SINGUR LA HAM: A se apuca din proprie iniţiativă de o muncă grea şi obositoare. : A/VENI TAFTA LA COT: A se potrivi; A se brodi. A VENI TOT UNA: A fi acelaşi lucru; A fi peste tot la fel. A VENI TRAP A-NTÂIA: A veni foarte repede. A VENI TRÂMBA: A veni grămadă. A VENI TURBAT: A veni plin de furie. A VENI VALVÂRTEJ 824 A VENI VALVĂRTEJ: A veni, a sosi foarte repede. A VENI VORBA CĂ...: A ajunge cu discuţia Ia un anumit subiect; A se întâmpla să vorbească despre cineva sau ceva; v. şi A veni vorba de...; A veni vorbă că..,; A veni vorbă de... ; A veni vorbă despre.... A VENI VORBA DE,..: A ajunge cu discuţia Ia un anumit subiect; A se întâmpla să vorbească despre cineva sau ceva; v. A veni vorba că.... A VENI V03RBĂ DE'CÎNEVĂ,-CEVA: A-şi aduce aminte de cineva, de ceva; A pomeni pe ’ cineva sau ceva, A VENI VORBA DESPRE...: A ajunge cu discuţia la un anumit subiect; A se întâmpla să vorbească despre cineva sau ceva; v. vi veni vorba că..,. A VENI VORBĂ CĂ...: A ajunge cu discuţia Ia un anumit subiect; A se întâmpla să vorbească despre cineva sau ceva; v. A veni vorba că.... A VENI VORBĂ DE.»: Ă ajunge cu discuţia la un anumit subiect; A se întâmpla să vorbească despre cineva sau ceva; v. A veni vorba că.... A VENI ZILE NEGRE PENTRU CINEVA: A intra Ia greu; A da de griji, de necazuri. A VEŞTEJI ONOAREA CUIVĂ: A compromite, a batjocori pe cineva. A VIBRA DE EMOŢIE: A fi tare emoţionat; A fi cuprins de emoţii puternice. A VINDE APĂ LA SACAGIU: A face un lucru inutil. A VINDE AVEREA CUIVA CU TOBĂ: A face vânzare publică a averii cuiva. A VINDE BINE UN LUCRU: A efectua, a executa, a face ceva cum trebuie. A VINDE BRAŞOAVE: A spune minciuni; A pălăvrăgi; v. A înşira labraşoave. A VINDECĂ CU LEACURI BĂBEŞTI: A trata cu leacuri băbeşti; A vindeca cu ceaiuri şi cu descântece. A VINDECA PE CINEVA DE; UN NĂRAV: A aduce pe cineva la calea cea bună; A-l determina să renunţe la un nărav; v. şi A vindeca pe cineva de un obicei. A VINDECA PE CINEVA DE UN OBICEI: A aduce pe cineva la calea cea bună; A-l determina să renunţe la un obicei; v. A vindeca pe cineva de un nărav. A VINDE CASTRAVEŢI GRĂDINARULUI: A-şi da aere de cunoscător în faţa cunoscătorului veritabil; A o face pe deşteptul; v, şi A vinde castraveţi Ia grădinar; A vinde pepeni grădinarului; A vinde pepeni la grădinar. A VINDE CASTRAVEŢI LA GRĂDINAR: A-şi da aere de cunoscător în faţa cunoscătorului veritabil; A o face pe deşteptul; v. A vinde castraveţi grădinarului. A VINDE CHILIPIR: A vinde ieftin, A VINDE CIOARA DIN PAR: A vinde ceea ce nu ai; v. şi A vinde pielea ursului din pădure. A VINDE CU AMĂNUNTUL: A vinde cu bucată; A vinde în mici cantităţi; v. şi A vinde cu bucate; A vinde de-a amănuntul; A vinde cu mărunţişul; A vinde en detail; A vinde în detaliu. A VINDE CU BANI GHEAŢĂ: A vinde cu bani în numerar, cu plata pe loc, cu bani lichizi; v. şi A vinde cu bani pcşini; A vinde cu plata imediată; A vinde pe bani. A VINDE CU BANI PEŞINI: A vinde cu bani în numerar, cu plata pe loc, cu bani lichizi; v. şi A vinde cu bani gheaţa. A VINDE CU BENEFICIU: A câştiga din vânzări; v. şi A vinde cu profit. A VINDE CU BUCATA: A vinde la bucată; A vinde în mici cantităţi; v. A vinde cu amănuntul. AVINDE CU DE-AMĂNUNTUL: A vinde Ia bucata A vinde în mici cantităţi; v. A vinde cu amănuntul. A VINDE CU HURTA: A vinde în bloc, cu grămadă, în bloc. A VINDE CU MĂRUNŢIŞUL: ' A vinde la bucată; A vinde în mici cantităţi; v. A vinde cu amănuntul. A VINDE CU PARALĂCUL: A vinde în cantităţi mici. A VINDE CU PLATA IMEDIATĂ: A vinde cu bani în numerar, cu plata pe loc, cu bani lichizi; v. şi A vinde cu bani gheaţă. A VINDE CU PREŢ MARE: A vinde scump; A avea preţuri mari.: ■'r A VINDE CU PROFIT: A câştiga din vânzări; v. A vinde cu beneficiu. A VINDE CU RH)ICAŢA: A vinde cu grămadă, în cantităţi mari; A vinde foarte mult; v. şi A vinde cu toptanul; A vinde en gros.  VINDE CU TOBA: A vinde la licitaţie publică; v. A bate în tobă (cuiva). A VINDE CU TOBA BUNURILE CUIVA: A vinde la licitaţie publică bunurile cuiva; v, A bate în tobă (cuiva). A VINDE CU TOBA: A vinde Ia licitaţie publică; v. A vinde cu toba. A VINDE CU TOBĂ BUNURILE CUIVA: A vinde la licitaţie publică bunurile cuiva; v. v, A vinde cu toba. Ă VINDE CU TOPTANUL: A vinde cu grămadă, în cantităţi mari; A vinde foarte mult; v. A vinde cu ridicata. A VINDE EN DETAIL: A vinde la bucată; A vinde în cantităţi mici; v. A vinde cu amănuntul. A VINDE EN GROS: A vinde cu grămadă, în cantităţi mari; A vinde foarte mult; v. A vinde cu ridicata. A VINDE GOGOŞI: A spune minciuni; v. A înşira gogoşi. A VINDE GOGOŞI DE TUFĂ: A spune minciuni; v. A spune gogoşi. A VINDE ÎN COST: A vinde la un preţ egal cu cel al preţului de cost, al preţului de producţie; v. şi A vinde în preţ; A vinde în preţul de cost; A vinde pe cost. 825 A VINDE TURNUL COLŢEI A VINDE IN CREDINŢĂ: A vinde pe încredere, cu plata ulterioară. A VINDE ÎN DETALIU: A vinde la bucată; A vinde în cantităţi mici; v. A vinde cu amănuntul. A VINDE ÎN PAGUBĂ: A pierde la vânzare; A vinde la un preţ mic. A VINDE ÎN PREŢ: A vinde la un preţ egal cu cel al preţului de cost, al preţului de producţie; v. A vinde în cost. A VINDE ÎN PREŢUL DE COST: A vinde la un preţ egal cu cel al preţului de cost, al preţului de producţie; v. A vinde în cost, A VINDE ÎN VRAC: A vinde fără ambalaj, în grămezi neordonate. A VINDE LA BRAŞOAVE: A spune minciuni; A pălăvrăgi; v. A înşira la braşoave. A VINDE LA DARABANĂ: A vinde în public; A supune licitaţiei; v. şi A vinde la licitaţie; A vinde la mezat. A VINDE LA COST CEVA): A vinde fără câştig; v. şi A vinde la preţul de cost. A VINDE LA GOGOŞI: A spune minciuni; v. A înşira gogoşi. A VINDE LA LICITAŢIE: A vinde în public; A supune licitaţiei; v. A vinde la darabană. A VINDE LA MEZAT: A vinde în public; A ’ supune licitaţiei; v.A vinde la darabană. A VINDE LA PREŢUL DE COST (CEVA): A vinde fără câştig; v. A vinde In cost. A VINDE LA SOLDURI: A vinde mai ieftin marfa rămasă nevândută. A VINDE LA TOBĂ: A vinde la licitaţie publică; v.A vinde cu toba. A VINDE LA TOBĂ BUNURILE CUIVA: A vinde la licitaţie publică bunurile cuiva; v. A vinde cu toba. A VINDE LA VERZI ŞI USCATE: A spune de toate; A vorbi aiurea; A minţi. A VINDE PE ASCUNS: A vinde fără să fie văzut; A vinde la persoanele cunoscute; v. şi A vinde pe sub mână. A VINDE PE BANI: A vinde i cu bani în numerar, cu plata pe loc, eu bani lichizi; v. şi A vinde cu bani gheaţă. A VINDE PE BANI BUNI: A vinde scump; v. şi A vinde pe bani grei. A VINDE PE BANI GREI: A vinde scump; v. A vinde pe bani buni A VINDE PE CINEVA PE TREIZECI DE ARGINŢI: A trăda pe cineva; v. şi A vinde pe cineva pentru treizeci de arginţi A WNDE PE CINEVA PENTRU TREIZECI DE ARGINŢI: A trăda pe cineva; v. şi A vinde pe cineva pe treizeci de arginţi. Ă VINDE PE COST: A vinde la un preţ egal cu cel al preţului de cost, al preţului de producţie; v. A vinde în cost. A VINDE PE CREDIT: A vinde cu plata mai târziu. A VINDE PE ÎNCREDERE: A avea încredere pe cumpărător că va plăti. A VINDE PE NIMIC: A vinde foarte ieftin. A VINDE PE O BUCATĂ DE PÂINE: A da, a oferi pentru o masă, pentru ceva de mâncat. A VINDE PE OCHI: A vinde persoanelor dragi, persoanelor cunoscute; A vinde cui vrea el; v. şi A vinde pe ochi frumoşi A VINDE PE OCHT FRUMOŞI: A vinde persoanelor dragi, persoanelor cunoscute; A vinde cui vrea el; v. A vinde pe ochi. A VINDE PEPENI GRĂDINARULUI: A şi da aere de cunoscător în faţa cunoscătorului veritabil; A o face pe deşteptul; v. A vinde castraveţi grădinarului. A VINDE PEPENI LA GRĂDINAR: A-şi da aere de cunoscător în faţa cunoscătorului veritabil; A o face pe deşteptul; v. A vinde castraveţi grădinarului. A VINDE PE PREŢ DE NIMICA: A vinde foarte ieftin; v. şi A vinde pe un preţ de nimic; A vinde pe un preţ derizoriu. Ă VINDE PE SUB MÂNĂ: A vinde fără sâ fie văzut; A vinde la persoanele cunoscute; v. A vinde pe ascuns. Ă VINDE PEŞTELE DIN BALTĂ: A vinde ceea ce nu are. A YINDE PE UN PREŢ DE NIMIC: A vinde foarte ieftin; v. A vinde pe preţ de nimica, A VINDE PE UN PREŢ DERIZORIU: A vinde foarte ieftin; v. A vinde pe preţ de nimica. A VINDE PIELEA: A vinde totul; A bea totul; A cheltui totul; v. şi A bea pielea.  VINDE PIELEA DE PE LE: A vinde totul; A bea totul; A cheltui totul; v. şi A bea pielea. A VINDE PIELEA URSULUI DIN PĂDURE: A vinde ceea ce nu are; A conta nechibzuit pe ceva; v. A vinde cioara din par. A VINDE PE SUB MÂNĂ: A vinde iară sâ fie văzut; Ă vinde la persoanele cunoscute; v. A vinde pe ascuns. A VINDE PONTUL CUIVA: A spune, a divulga cuiva un secret, o taină; v. şi A vinde secretul cuiva; A vinde un pont cuiva; A vinde un secret cuiva, A VINDE SECRETUL CUIVA: A spune, a divulga cuiva un secret, o taină; v. A vinde pontul cuiva, A VINDE SUB COST: A vinde în pierdere. Ă VINDE SUB PREŢ: A vinde mai ieftin decât l-a costa pe el; A vinde pe un preţ mic. " Ă VINDE ŞI CENUŞĂ DIN VATRĂ (CUIVA): A-i lua toate bunurile cuiva; v. A-i lua şi cenuşa din vatră. A VINDE ŞI PE TATĂ-SĂU: A-i trăda pe toţi; A nu fi corect cu nimeni; A nu fi devotat nimănui. A VINDE ŞI PIELEA: A vinde totul; A bea totul; A cheltui totul; v. şi A bea pielea. A VINDE ŞI PIELEA DE PE EL: A vinde totul; A bea totul; A cheltui totul; v. şi A bea pielea. Ă VINDE TURNUL COLŢEI: Ă fi învinuit de o faptă imposibilă; v. şt A fura turnul Colţei. A VINDE UN PONT CUIVA 826 A VINDE UN PONT CUIVA: A spune a divulga cuiva un secret, o taină; v. A vinde pontul cuiva. A VINDE UN SECRET CUIVA: A spune, a divulga cuiva un secret, o taină; v. A vinde pontul cuiva, A VINDE VIA PE STAFIDE: A face o afacere proastă.'  VIOLA LEGEA: A încălca o lege; A nu respecta o lege. A VIOLĂ O SCRISOARE: A deschide, a citi o scrisoare străină. A VIOLA UN MORMÂNT: A profana, a deschide un mormânt. A yiSĂ CAI VERZI: A înşira lucruri, irealizabile, imposibile; A crede minciuni, bazaconii; v. A crede cai verzi pe pereţi. A VISA CAI VERZI PE PREŢÎ: A înşira lucruri irealizabile, imposibile; A crede minciuni, bazaconii; v. A crede cai verzi pe pereţi. A VISA cy OCHII DESCHIŞI: A plănui; A-şi face planuri de viitor.  VISA DEŞTEPT: A avea halucinaţii. A VISA LA CAI VERZI PE PREŢI: A înşira lucruri irealizabile, imposibile; A crede minciuni, bazaconii; v. şi A crede cai verzi pe pereţi. A VISA LA AND TINEREŢII: A se gândi la tinereţea sa. A VISA LUCRURI DEŞARTE: Ă se gândi la lucruri zadarnice, la lucruri fără folos; v. şi A visa visuri deşarte. A VISA SITUAŢII ÎNALTE: A spera la o funcţie înaltă. A VISĂ ŢĂRILE ŞI MĂRILE: A se gândi la călătorii în lume. A VISĂ URÂT: A avea vise neplăcute. A VISA VISURI DEŞĂRTE: A se gândi la lucruri zadarnice, la lucruri fără folos; v. şi A visa lucruri deşarte. A VIZITA PE CINEVA PE FURIŞ: A trece pe la cineva în fugă, pentru un scurt timp; A face cuiva o vizită foarte scurtă. A voi CEVA ŞI MAI MULTE NU: A dori foarte mult ceva; v. şi A voi şi mai mult nu.  VOI RÂUL (CUIVA): A dori răul cuiva; A avea gânduri rele faţă de cineva; v. j4 cugeta în rău (cuiva). . . A VOI ŞI MAI MULTE.NU: Ădori foarte mult ceva; v.  voi ceva şi mai mult nu. A VORBI AFECTAT: A spune ceva mâhnit, întristat  VORBI AIUREA: A nu-şi controla vorbele; A vorbi de toate şi de toţi; A spune vrute şi nevrute; A spune lucruri fără rost; v. şi A vorbi alandala; A vorbi alandala coconară; A vorbi alandala coconare; A vorbi alături cu drumul; A vorbi anapoda; A vorbi baliverne; A vorbi bazaconii; A vorbi brambura. A VORBI ALANDALA: A nu-şi controla vorbele; A vorbi de toate şi de toţi; A spune vrute şi nevrute; A spune lucruri (ară rost v. A vorbi aiurea. A VORBI ALANDALA COCONARĂ: A nu-şi controla vorbele; A vorbi de toate şi de toţi; A spune vrute şi nevrute; A spune lucruri fără rost v. A vorbi aiurea. A VORBI ALANDALA COCONARE: A nu-şi controla vorbele; A vorbi de toate şi de toţi; A spune vrute şi nevrute; A spune lucruri fară rost v. A vorbi aiurea. A VORBI ALĂTURI CU DRUMUL: A nu-şi controla vorbele; A vorbi de toate şi de toţi; A spune vrute şi nevrute; A spune lucruri fară rost v. A vorbi aiurea. A VORBI ANAPODA: A nu-şi controla vorbele; A vorbi de toate şi de toţi; A spune vrute şi ne vru te; A spune lucruri fară rost v. A vorbiaiurea. A VORBI  PAGUBĂ: A-şi manifesta părerea de rău. A VORBI APĂSAT: A şti să-şi sublinieze vorbele. A VORBI BA DE UNA, BA DE ALTA: A discuta despre mai multe lucruri. A VORBI'BAUVERNE:  >u-şi controla vorbele; Ă vorbi de toate şi de toţi; A spune vrute şi nevrute; A spune lucruri fără rost v.A vorbi aiurea. A VORBI BAZACONII: A nu-şi controla vorbele; A vorbi de toate şi de toţi; A spune vrute şi ne vrute; A spune lucruri fără rost v. A vorbi aiurea. A VORBI BRAMBURA: A nu-şi controla vorbele; Ă vorbi de toate şi de toţi; A spune vrute şi ne vru te; A spune lucruri fără rost v. A vorbi aiurea. A VORBI BURUIENOS (fam.):. A se exprima vulgar; A spune măscări. A VORBI CA DE LA CATEDRĂ: A vorbi afectat, pedant,  VORBI CA DE PE APĂ: A spune ceva frumos, clar, limpede; v. şi A vorbi ca pe apă. A VORBI CA DE PE CARTE: A fi convingător; A vorbi chibzuit; A vorbi cu judecată; A se exprima pretenţios; v. A spune ca de pe carie. A VORBI CA DIN BUTOI: A fi răguşit.  VORBI CĂ DIN CARTE: A fi convingător; A vorbi chibzuit; A vorbi cu judecată; A se exprima pretenţios; v. A spune ca de pe carte. A VORBI CA DIN CODRU: A striga. A VORBI CA DIN PIVNIŢĂ: A vorbi cu timbru profund, grav. A VORBI CAI VERZI PE PEREŢI: A vorbi multe şi de toate; A sporovăi; A flecari; v. şi A vorbi la mahala; A vorbi ca la moară; A vorbi ca o moară stricată. A VORBI CA LA MAHALA: A vorbi multe şi de toate; A sporovăi; A flecări; v. A vorbi cai verzi pe pereţi. A VORBI CA LA MOARĂ: A vorbi multe şi de toate; A sporovăi; A flecări; v. A vorbi cai verzi pe pereţi. A VORBI CA LUMEA ALBĂ: A vorbi cum trebuie; v. şi A vorbi ca lumea luminată. A VORBI CA LUMEA LUMINATĂ: A vorbi cum trebuie; v. A vorbi ca lumea albă. 827 A VORBI CU ÎNFLĂCĂRARE A VORBI CAM ÎN DODII: A vorbi intr-aiurea; v. A grăi cam în dodii. A VORBI CA O MOARĂ STRICATĂ: A vorbi multe şi de toate; A sporovăi; A flecari; v. A vorbi cai veni pe pereţi. A VORBI CA O ŢARCĂ: A vorbi mult şi fără rost; v. A-i umbla gura. A VORBI CA PAPAGALUL: A vorbi tot timpul; A repeta spusele altora; A nu avea:o idee proprie. A VORBI CA PE APĂ.: A spune ceva frumos, clar, limpede; v. A vorbi ca de pe apă. A VORBI CARE MAI DE CARE:; A se întrece la vorbă. A VORBI CĂ SĂ N-ADOARMĂ: A vorbi fără rost; v. şi Vorbeşte ca să se afle în treabă. A VORBI CA SĂ SE AFLE ÎN TREABĂ: A vorbi fără rost; v. Vorbeşte ca să n-adoarmă. A VORBI CA UN FANFARON: A face pe deşteptul; A se manifesta în mod nepoliticos, încrezut, îngâmfat. A VORBI CA UN ORACOL: A vorbi sentenţios, ininteligibil. A VORBI CÂTE-N LUNĂ ŞI-N SOARE: A vorbi mult şi aiurea; A vorbi multe şi de toate; A flecari.; v. şi A vorbi câte-n lună şi-n stele; A vorbi câte vrute şi nevrute; A vorbi ce-i vine la gură; A vorbi verzi şi uscate. A VORBI CÂTE-N LUNĂ ŞI-N STELE: A vorbi mult şi aiurea; A vorbi multe şi de toate; A flecari; v. A vorbi câte-n lună şi-n soare. A VORBI CÂTE VRUTE ŞI NEVRUTE: A vorbi mult şi aiurea; A vorbi multe şi de toate; A flecări; v. A vorbi câte-n lună şi-n soare. A VORBI CE ESTE DE VORBIT: A vorbi ce se cuvine. A VORBI CEGA ŞI PĂSTRUGA (pop.): A flecări. A VORBI CE-I YINE LA GURĂ: A vorbi mult şi aiurea; A vorbi multe şi de toate; A flecări; v. A vorbi câte-n lună şi-n soare. A VORBI CE li VINE LA GURĂ: A vorbi mult şi aiurea; v. A vorbi câte-n lună şi-n soare. A VORBI CE NU SE CUVINE: A: vorbi porcării; A vorbi fără politeţe; A vorbi fără respect; v. şi A vorbi ce nu trebuie. A VORBI CE NU TREBUIE: A vorbi porcării; A vorbi fără politeţe; A vorbi fără respect; v. A vorbi ce nu se cuvine. A VORBI COPILĂRII: A spune lucruri neserioase, lucruri copilăreşti. A VORBI CU ACCENT: A pronunţa cuvintele într-un mod particular. A VORBI CU APRINDERE: A spune ceva cu pasiune, cu afecţiune; A spune ceva din tot sufletul. A VORBI CU BINIŞORUL CU CINEVA: A spune ceva cuiva frumos, cu afecţiune, cu respect. A VORBI CU CĂLDURĂ DE CINEVA: A apune ceva frumos, cu simpatie faţă de cineva. A VORBI CU CUVINTE VOALATE: A nu spune clar, a nu se exprima clar despre cineva sau ceva; v. şi A vorbi cu două înţelesuri. A VORBI CU DISPREŢ DESPRE CINEVA: A dispreţui pe cineva; A vorbi urât despre cineva. A VORBI CU DOUĂ ÎNŢELESURI: A nu spune clar, a nu se exprima clar despre cineva sau ceva; v. şi A vorbi cu cuvinte voalate. A VORBI CU DUH: A vorbi cu talent; A vorbi frumos, A VORBI CU DUŞII DE PE LUME: A vorbi cu morţii. A VORBI CU EMOŢH ÎN GLAS: A fi emotiv, a avea; emoţii când vorbeşte. :-A:·,;VQRBI.,CU .ENTUZIASM: A vorbi cu pasiune, cu entuziasm, cu exaltare; v. şi A vorbi cu exaltare; A vorbi cu foc; A vorbi cu înflăcărare; A vorbi cu însufleţire; A vorbi cu mult foc; A vorbi cu sufletul la gură. A VORBI CU EXALTARE: A vorbi cu pasiu-' ne, cu entuziasm, cu exaltare; v. şi A vorbi cu entuziasm. A VORBI CU FIECARE PE LIMBA ŞA: A se adresa fiecăruia la nivelul său; A spune ceva ca să înţeleagă fiecare. A VORBI CU FOC: A vorbi cu pasiune, cu entuziasm, cu exaltare; v. A vorbi cui entuziasm. A VORBI CU FOLOS: A obţine ce doreşte. A VORBI CU GLASUL ÎNTRETĂIAT DE EMOŢII: A vorbi emoţionat; A se emoţiona vorbind, .o.:..::..; ■ ·. :A VORBI CU:GREU: A pronunţa;greu; A se exprima greu; v. şi A vorbi cu greutate. A VORBI CU GREUTATE: A pronunţa greu; A se exprima greu; v. A vorbi cu greu. A VORBI CU GURA ALTUIA: A vorbi iară înţelegere; A vorbi evaziv, şovăielnic. A VORBI CU GURA CĂMĂŞII, NU CU CAPUL: Vorbeşte ca un prost; A vorbi moale, fără vlagă..: A VORBI CU GURA JUMĂTATE: A vorbi fără convingere; v. şi A vorbi cu gura jumătate; A vorbi cu jumătate de gură. A VORBI CU GURA MARE: A vorbi tare. A VORBI CU GURA MOALE: A vorbi fără convingere; v. A vorbi cu gura jumătate. A VORBI CU GURA PLINĂ: A: mânca şi a vorbi; A vorbi în timpul mesei. A VORBI CU INIMĂ DESCHISĂ: A vorbi sincer, deschis; A nu ascunde nimic în vorbele sale. A VORBI CUIVA CĂ BIN SPATELECALULUI:  se adresa cuiva în treacăt, în silă;  spune dezinteresat ceva cuiva. A VORBI CUIVA, CU CINEVA DE SUS: A fi îngâmfat; A se umfla în pene; A face pe grozavul; v. şi A vorbi cu îngâmfare. A VORBI CUIVA SĂ-I TROSNEASCĂ FĂLCILE: A se adresa cuiva brutal, cu stricteţe, cu ameninţări. A VORBI CU ÎNDRĂZNEALĂ: A fi îndrăzneţ; A se adresa cuiva cu îndrăzneală, cu vorbe ţari; A striga, a ţipa la cineva. A VORBI CU ÎNFLĂCĂRARE: A vorbi cu A VORBI CU ÎNGÂMFARE 828 pasiune, cu entuziasm, cu exaltare; v. şi A vorbi cu entuziasm. A VORBI CU ÎNGÂMFARE: A fi îngâmfat; A se umfla în pene; A face pe grozavul; v. A vorbi cuiva, cu cineva de sus. A VORBI CU ÎNSUFLEŢIRE: A vorbi cu pasiune, cu entuziasm, cu exaltare; v. şi A vorbi cu entuziasm. A VORBI CU ÎNŢELES: A spune clar; A nu complica lucrurile; A spune pe înţelesul tuturor, A VORBI CU JUMĂTATE DE GURĂ: A vorbi fără convingere; v. Ă vorbi cu gura jumătate, Ă VORBI CUM li VINE LA> GURĂ: A blestema necontrolat, cu brutalitate, cu violenţă; v. A blestema cum îi vine la gură, A VORBI CU MULTA ÎNŢELEGERE: A-şi exprima înţelegerea, compasiunea; A vorbi cu simpatie, cu duioşie; v. şi A vorbi cu multă simpatie. A VORBI CU MULTĂ SIMPATIE: A-şi exprima înţelegerea, compasiunea; A vorbi cu simpatie, cu duioşie; v. A vorbi cu multă înţelegere. A VORBI CU MULT FOC: A vorbi cu pasiune, cu entuziasm, cu exaltare; v. şi A vorbi cu entuziasm. A VORBI CU OCOLIŞURI: A nu spune clar; A nu spune direct; A spune pe ocolişuri. A VORBI CU PĂCAT: A aduce învinuiri nedrepte cuiva; A năpăstui pe cineva; v, A grăi cu păcat. A VORBI CU PERDEA LA GURĂ: A vorbi numai pe ocolite despre lucruri ce produc ruşine. A VORBI CU PEREŢII: A vorbi zadarnic; A vorbi Ură a fi ascultat; v. şi A vorbi la pereţi; A vorbi pereţilor. A VORBI CU PICIOARELE: A vorbi anapoda fără gramatică, fără logică; v. A grăi cu picioarele. A VORBI CU PRUNĂ-N GURĂ: A mormăi; A vorbi nedesluşit, ininteligibil; v.A răspunde cu pruna-n gură. A VORBI CURENT O LIMBĂ: A cunoaşte bine o limbă străină. A VORBI CU SUBÎNŢELES: A nu spune clar; A nu se exprima cu claritate; A permite mai multe înţelesuri; v. şi A vorbi cu subînţelesuri. A VORBI CU SUBÎNŢELESURI: A nu spune clar; A nu se exprima cu claritate; A permite mai multe înţelesuri; v, şi Ă vorbi cu subînţeles. ' Ă:: VORBI:; CU : SUFLETUL. ;LA. GURA:: A vorbi cu pasiune, cu entuziasm, cu exaltare; v. şi A vorbi cu entuziasm. A VORBI CU ŞIR: A nu se mai opri din vorbit; A vorbi tot timpul. A VORBI CU TĂRIE: A i vorbi convingător. Ă VORBI CU TÂLC: Ă vorbi înţelept; v. şi A vorbi în tâlcuri. A VORBI CU TÂLCURI: A vorbi înţelept; v. A vorbi în tâlc. A VORBI CU ŢANC (pop.): A vorbi prin semne; A vorbi ininteligibil. A VORBI CU URĂ: A-şi exprima ura. A VORBI CU VERVĂ: A se exprima cu însufleţire, cu avânt. A VORBI CU VOCEA TREMURATĂ: A-i tremura vocea; A fi emoţionat. A VORBI CU VOCE ÎNCEATĂ: A spune ceva încet, în şoaptă; v. şi A vorbi cu vocea scăzută. A VORBI CU VOCE SCĂZUTĂ: A spune ceva încet, în şoaptă; v. A vorbi cu vocea înceată. A VORBI CU VOLUBILITATE: A vorbi cu uşurinţă; A se exprima frumos. A VORBI DE-A BĂŢUL: A vorbi în răspăr; A vorbi enigmatic. A VORBI DE-A SURDA: A vorbi degeaba; A nu fi ascultat; A nu realiza nimic vorbind; v. şi A vorbi de pomană. A VORBI DE BINE (PE CINEVA): A lăuda, a elogia pe cineva; A recomanda pe cineva. A VORBI DE DRAGUL DE  VORBI: A vorbi fără a spune ceva; A vorbi aiurea; A nu spune nimic interesant. A VORBI DE FRÂNGHIE ÎN CASĂ SPÂNZURATULUI: A fi inoportun; v. şi A vorbi de funie în casa spânzuratului. A VORBI DE FUNIE ÎN CASA SPÂNZURATULUI: A fi inoportun; v. A vorbi de frânghie în casa spânzuratului. A VORBI DEGEABA: A nu spune nimic; A vorbi în vânt; A nu fi ascultat de nimeni. A VORBI DE LA CATEDRĂ: A fi profesor; A preda o lecţie. Ă VORBI DE LA EGAL LA EGAL: A se purta ca de la egal la egal; A nu-şî da aere; A nu fi încrezut. A VORBI DE LA SINE: A spune altceva decât i s-a spus să spună. A VORBIDE PARCĂ AR BEA APĂ: A vorbi frumos, clar, limpede. A VORBI DE POMANĂ: A nu fi ascultat; A nu realiza nimic vorbind; V. A vorbi de-a surda. A VORBI DE RĂU: A bârfi, a calomnia, a ponegri pe cineva; v .A grăi de rău (pe cineva). A VORBI DESCHIS: A spune în faţă; A nu-şi ascunde gândurile. A VORBI DESPRE..A se referi la.... A VORBI DE SUS: A face pe încrezutul; A se îngâmfa; A face pe grozavul. A VORBI DE TE SFINŢEŞTE: A te cuceri când vorbeşte; v. şi A vorbi de te unge pe inimă. A VORBI DE TE UNGE PE INIMĂ: A te cuceri când vorbeşte; v. A vorbi de te sfinţeşte. A VORBI DE UNA DE ALTA: A vorbi de toate; A conversa; A purta o discuţie despre mai multe lucruri. A VORBI DIN GUŞĂ: A vorbi neclar; A nu fi înţeles; A vorbi încet de tot. A VORBI DIN CLONDIR: A fi beat. A VORBI DIN INIMĂ: A fi sincer; A vorbi cu sinceritate, cu pasiune, cu prietenie. A VORBI DIN MEMORIE: A repeta spusele altuia din memorie; A spune ce-şi mai aduce aminte. 829 A VORBI lN ICOANE A VORBI DIN OCHI: A comunica prin ochi, prin priviri. A VORBI DIN ŞA: A vorbi de sus; Aii stăpân pe situaţie; A fi îngâmfat.; : A VORBI DIN VÂRFUL BUZELOR: A vorbi cu dispreţ. A VORBI DUPĂ TIPIC: A vorbi cu nmduială; A vorbi chibzuit. A VORBI ENIGMATIC: A spune ceva misterios, tainic; A fi greu de înţeles. A VORBI FĂRĂ ASE GÂNDI: A vorbi aiurea; A nu spune nimic de înţeles; y. şi A vorbi fără a spune nimic, A VORBI FĂRĂ A SPUNE NIMIC: A vorbi aiurea; A nu spune nimic de înţeles; v. A vorbi fără ase gândi. A VORBI FĂRĂ COŢURI: A spune .clar; A spune în faţă; A vorbi pe înţelesul tuturor; v. şi A vorbi fără echivocuri. A VORBI FĂRĂ ECHIVOCURI: A spune clar; A spune în faţă; A vorbi pe înţelesul tuturor; v. A vorbi fără coluri. A VORBI FĂRĂ GLAS: A vorbi răguşit. A VORBI FĂRĂ ÎNCETARE: A vorbi tot timpul; v. şi A vorbi fără întrerupere; A vorbi în prostie; A vorbi în pustiu A VORBI FĂRĂ ÎNCONJUR: A spune direct; A spune în faţă; v. şi A vorbi fără ocolişuri; A vorbi fără ocoluri; A vorbi făţiş; A vorbi franc. A VORBI FĂRĂ ÎNTRERUPERI: A vorbi tot timpul; v. A vorbi fără înconjor A VORBI FĂRĂ MĂSURĂ LA GURĂ: A nu-şi controla vorbele. A VORBI FĂRĂ MIEZ: A nu spune nimic important; A vorbi aiurea. A VORBI FĂRĂ NICIO JENĂ: ; A folosi cuvinte obscene, a vorbi urât fără nicio ruşine; v. şi A vorbi fără sfială. A VORBI FĂRĂ OCOLIŞURI: A spune direct; A spune în faţă; v. A vorbi fără înconjor. A VORBI FĂRĂ OCOLURI: A spune direct; A spune în faţă; y. A vorbi fără înconjor. A VORBI FĂRĂ PERDEA: A vorbi despre lucruri ruşinoase. A VORBI FĂRĂ SFIALĂ: A folosi cuvinte obscene, a vorbi urât fără nicio ruşine; y. A vorbi jără nicio jenă. A VORBI FĂRĂ ŞIR: A vorbi în prostie. A VORBI FĂŢIŞ: A vorbi direct; A spune în faţă; v. A vorbi fără înconjor. A VORBI FIERTE ŞI NEFIERTE (pop.): A spune vrute şi nevrute; A vorbi de toate; v. şi A vorbi multe şi mărunte. A VORBI FOARTE ASPRU CU CINEVA: A certa pe cineva; A striga la cineva; A se adresa cuiva foarte aspru; v. şi A vorbi dur cu cineva. A VORBI FOARTE COLORAT: A folosi un stil colorat, expresiv, viu. A VORBI FOARTE DUR CU CINEVA: A certa pe cineva; A striga la cineva; A se adresa cuiva foarte aspru; v. A vorbi foarte aspru cu cineva. A VORBI FOARTE EXPRESIV: A folosi un stil expresiv, grăitor, sugestiv. A VORBI FRANC: A spune direct; A spune în faţă; v.A vorbi fără înconjor. A VORBI FUMOS DESPRE...: A lăuta pe,..; A spune lucruri frumoase despre.... A VORBI GOGOŞI: A spune minciuni; v. A spune gogoşi A VORBI GOGOŞI DE TUFĂ: A spune minciuni; v. A spune gogoşi. A VORBI GURA FĂRĂ EL: A nu-şi controla spusele. A VORBI IRONIC: A ironiza pe cineva; A vorbi batj ocori tor, înţepător. A VORBI ÎN APĂRAREA CUIVA: A apăra pe cineva; A susţine interesele cuiva. : AVORBIÎN ARGOU: A folosi limbajul argotic, limbaj folosit de vagabonzi, de răufăcători. A VORBI ÎNĂBUŞIT: A vorbi neclar, răguşit, încet. A YQRBI In ĂLE VAVILOANE: a vorbi aiurea, anapoda. ;·. A VORBI In BARBĂ: A spune ceva încet, numai pentru sine. A VORBI ÎN BOBOT (pop.): A orbi fără sens, fără rost; A vorbi aiurea; A vorbi în dodii; y. şi A vorbi în bobote. A VORBI ÎN BOBOTE (pop.): A orbi fără sens, fără rost; A vorbi aiurea; A vorbi în dodii; v. A vorbi în bobot. A VORBI ÎNCET: A comunica, a vorbi încet; A nu vorbi tare ca să nu se audă şi de altcineva. A VORBI ÎN CIMILITURI: A spune cu ghicitori; A nu se exprima clar. A VORBI ÎN CLIŞEE: A se exprima cu formule prestabilite, pompoase. A VORBI ÎNCOLO: A vorbi prostii. A VORBI ÎN CONŢOFURI (pop.): A vorbi în pilde..:/; A VORBI ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ: A fi bine informat; A şti despre ce vorbeşte; A vorbi la subiect. A VORBI ÎN DEŞERT: A vorbi fără a fi ascultat. A VORBI ÎN DODII: A vorbi într-aiurea; v. A grăi cam în dodii. A VORBI ÎN DOI PERI: A vorbi în bătaie de joc. A VORBI ÎN FAVOAREA CUIVA: A apăra, a sprijini pe cineva; A vorbi în interesul cuiva. A VORBI ÎNGĂINAT: A vorbi cu nehotărâre; A vorbi imprecis; v, şi A zice îngăimat. A VORBI ÎN GLUMĂ: A glumi; A face glume. A VORBI ÎN GOL: A vorbi aiurea; A nu fi ascultat de nimeni. A VORBI ÎN GURA MARE: A vorbi cu glas ridicat, vociferând; v. A se boci în gura mare. A VORBI ÎN ICOANE: A purta de vorbă; A duce de nas. A VORBI ÎN IMAGINI 830 A VORBI In IMAGINI: A folosi imagini; A folosi un limbaj bogat; A ocoli adevărul. A VORBI ÎN JARGON: A folosi un limbaj mai mult profesional; A se exprima prin cuvinte puţin cunoscute de toată lumea. A VORBI ÎN METAFOTE:A folosi metafore; A folosi comparaţii. A VORBI ÎN NECAZ: A vorbi la mânie, la enervare. A VORBI ÎN NEŞTIRE: A vorbi mult şi despre toate. A VORBI ÎN PAPAINOAGE: A vorbi de sus; A vorbi în bătaie de joc. ' A VORBI ÎN PARABOLE: A folosi parabole; A se exprima alegoric. A VORBI ÎN PERIPLIZOANE (fam.)'. A face aluzii muşcătoare. A VORBI ÎN PERSOANĂ CU CINEVA A VORBI ÎN PIEZ (înv., pop.): A vorbi cu doua înţelesuri; v. A grăi în piez, A VORBI IN PILDE: A folosi pilde; A da exemple, modele. A VORBI ÎN PONTURI (CUIVA) (pop.): A face aluzie; A face apropouri; v. A bate în ponturi. A VORBI ÎN PROPRIUL SĂU INTERES: A-şi apăra interesele; A se apăra. A VORBI ÎN PROSTIE: A vorbi tot timpul; v. A vorbi fără încetare. A VORBI ÎN PUBLIC: A spune ceva public, în faţa oamenilor. A VORBI ÎN PUSTIU: A vorbi tot timpul; v.A vorbi fără încetare. A VORBI ÎN REPLICĂ: A replica; A riposta; v. A da o replică. A VORBI ÎN SINEA SA: A se gândi la ceva; A medita; A cugeta. A VORBI ÎN SOMN: A vorbi dormind; A spune ceva dormind. A VORBI ÎN STÂNGA ŞI ÎN DREAPTA: A spune la toţi; v. şi A vorbi în târg şi la moară. A VORBI ÎN SUPERLATIVE: A lăuda; A vorbi laudativ; A exagera; A vorbi foarte frumos despre cineva sau ceva. A VORBI ÎN SURDINĂ: A şopti; A vorbi încet; v. şi A vorbi în şoaptă. A VORBI ÎN ŞARADE: A vorbi aluziv, enigmatic. A VORBI ÎN ŞOAPTĂ: A şopti; A vorbi încet; v. A vorbi în surdină. A VORBI ÎN TÂLCURI: A vorbi în pilde; A vorbi figurat, alegoric; v. A răspunde în tâlcuri. A VORBI ÎN TÂRG ŞI LA MOARĂ: A spune la toţi; v. A vorbi în stânga şi în dreapta. A VORBI ÎN TERMENI BUNI PE CINEVA: A vorbi de bine pe cineva. A VORBI ÎN TERMENI ELOGIOŞI: A lăuda pe cineva sau ceva; v. şi A vorbi în termeni elogioşi despre cineva; A vorbi în termeni laudativi. A VORBI ÎN TERMENI ELOGIOŞI DESPRE CINEVA: A lăudă pe cineva; v: şi A Vorbi în termeni elogioşi. A VORBI ÎN TERMENI FOARTE ELOGIOŞI: A lăuda pe cineva foarte tare, foarte mult; v. şi A vorbi în termeni foarte laudativi. A VORBI ÎN TERMENI FOARTE LAUDATIVI: A lăuda pe cineva foarte tare, foarte mult; v. A vorbi în termeni foarte elogioşi. A VORBI ÎN TERMENI FOARTE MĂGULITORI: A linguşi, a flata, a măguli foarte mult pe cineva. A VORBI ÎN TERMENI LAUDATIVI: A lăuda pe cineva; v. şi A vorbi în termeni elogioşi. A VORBI ÎN TERMENI MĂGULITORI: A linguşi, a flata, a măguli pe cineva; v. şi A vorbi măgulitor de cineva.  VORBI ÎN TERMENI RĂI PE CINEVA: A vorbi de rău pe cineva. A VORBI ÎNTR-ĂIUREA: A delira; A bâigui. A VORBI ÎNTRE PATRU OCHI: A vorbi la secret; v. şi A vorbi între patru pereţi. A VORBI ÎNTRE PATRU PEREŢI: A vorbi la secret; v. A vorbi între patru ochi. A VORBI ÎNTR-0 DOARĂ: A vorbi aiurea; A vorbi fără speranţă. A VORBI ÎNTRU AIUREA: A spune prostii; A nu spune nimic inteligent. A VORBI ÎNTRUNA: A nu se opri din vorbit; A vorbi tot timpul. A VORBI ÎNTR-UN CEAS RĂU: A se realiza răulprezis. A VORBI ÎNŢELEPT: ; A spune lucruri inteligente; A vorbi frumos. A VORBI ÎN VĂZDUH (pop.): A vorbi fără a fi luat în seamă. A VORBI ÎN VÂNT: A vorbi aiurea. A VORBI ÎN VOIE: A vorbi cum îi place. A VORBI ÎN ZĂDAR: A vorbi inutil; A nu fi ascultat de nimeni; v. şi A vorbi la mure. A VORBI LA ADRESA CUIVA (CEVA): A spune ceva cu privire la cineva; v. şi A vorbi la adresa cuiva (ceva). A VORBI LA BARĂ: A fi avocat. A VORBI LA ÎNTÂMPLARE: A-şt exprima părerea1 în trecere; A spune şi el ceva din întâmplare. A VORBI LA MURE: A vorbi inutil; A nu fi ascultat de nimeni; v.A vorbi în zadar. A VORBI LA PEREŢI: A vorbi zadarnic; A vorbi fără a fi ascultat; v. A vorbi cu pereţii. A VORBI LA RÂNDUL SĂU: A spune ceva când îi vine rândul. A VORBI LA SUBIECT: A spune exact ce trebuie; A nu bate câmpii. A VORBI LIBER: A ţine un discurs, o prelegere fără a citi, fără a avea textul în faţă. ‘ A VORBI LIMBI DIFERITE: A nu se înţelege unul cu altul; A ţine fiecare pe a lui. A VORBI LUCRURI FĂRĂ ROST: A vorbi despre nimicuri; A nu spune nimic deştept. A VORBI MAI CU GLAS: A vorbi mai tare. A VORBI MAI SALCÂM (pop.): A vorbi 831 A VORBI PRIN SEMNE mieros cu amabilitate exagerată şi falsă; v. şi A vorbi salcâm, A VORBI MAI TALPA-GĂŞTII: A spune nuia prostii. A VORBI MARE: A vorbi tare; A comanda; A vorbi arogant. A VORBI MĂGULITOR: DE CINEVA: A linguşi, a flata, a măguli pe cineva; v. şi A vorbi în termeni măgulitori. A VORBI MOLCOM: A vorbi liniştit, cuminte, la subiect. A VORBI MONOSILABIC: A răspunde prin da sau nu; v. şi A răspunde în monosilabe. A VORBI MULT: A nu se opri din vorbit; A vorbi tot timpul. A VORBI MULTE ŞI MĂRUNTE: A spune vrute şi nevrute; A vorbi de toate; v. A vorbi fierte şi nefierte. A VORBI NECUVIINCIOS: A se adresa nepoliticos; A folosi cuvinte nepotrivite. A VORBI NEIUREA (pop.): A aiura; A vorbi prostii; v. şi A fi în neiurea. A VORBI NEÎNTREBAT: A se băga , a intra singur în vorbă. A VORBI NUMAI DE PUNGI DE BANI: A se lăuda că este bogat; A vorbi numai despre bani. A VORBI NUMAI NĂZNĂI: A spune numai năzbâtii; v. şi A vorbi numai trăsnăi A VORBI NUMAI TRĂSNĂI: A spune numai năzbâtii; v. A vorbi numai năznăi, A VORBI OMENEŞTE: A se adresa, a spune ceva frumos, civilizat, politicos. A VORBI ORDINAR: A vorbi necontrolat, necivilizat. A VORBI PĂSĂREŞTE: A vorbi într-o limbă neînţeleasă; A vorbi inteligibil; v. A grăipăsăreşte. A VORBI PĂTIMAŞ: A se adresa, a spune ceva urât, necivilizat, nepoliticos. A VORBI PÂNĂ RĂGUŞEŞETE: A vorbi tare; A vorbi tot timpul. A VORBI PE-A DREAPTĂ: A spune adevărul. A VORBI PE ACEEAŞI LIMBĂ: A se înţelege. A VORBI PEREŢILOR: A nu fî ascultat de nimeni; A nu avea cu cine vorbi. A VORBI PE CINEVA: A cleveti; A calomnia; A bârfi; v. şi A vorbi pe cineva de rău. A VORBI PE CINEVA DE JRÂU: A cleveti; A calomnia; A bârfi; v. A vorbi pe cineva. A VORBI PE FAŢA: A nu se teme să spună ce gândeşte; A vorbi în prezenţa mai multor persoane. A VORBI PE ÎNŢELES: A spune ceva clar, limpede. A vorbi pe Înţelesul tuturor: a spune ceva clar, limpede, pe înţelesul tuturor. Ă VORBI PE LARG DESPRE CEVA: A vorbi mult, a spune multe despre ceva. A VORBI PE LĂ SPATE: A bârfi; A ponegri; A cleveti, A VORBI PE MUTEŞTE: A vorbi prin semne. A VORBI PE NAS: A vorbi pe nas; A vorbi fâmâit. A VORBI PENTRU PEREŢI: A nu fi ascultat; A vorbi aiurea; v. şi  vorbi pentru surzi. A VORBI PENTRU PLĂCEREA DE A VORBI: A-şi face o plăcere din a vorbi; A vorbi cu multă plăcere. A VORBI PENTRU SINE: A se gândi; A cugeta; A medita. A VORBI PENTRU SURZI: A nu fi ascultat; A vorbi aiurea; v. A vorbi pentru pereţi.. A VORBI PE OCOLITE: A nu spune nimic direct; A coli subiectul discuţiei. A VORBI PE PĂSĂREŞTE: A vorbi în aşa fel ca să nu fie înţeles. A VORBI PE PLACUL CUIVA: A spune ce-i place cuiva. A VORBI PE RADICAL: A întrebuinţa în vorbire neologisme; v. şi A vorbi radical. A VORBI PEREŢILOR: A vorbi zadarnic; A vorbi fără a fi ascultat; v. A vorbi cu pereţii, A VORBI PE SĂTURATE: A vorbi mult; A vorbi cât pofteşte. A VORBI PE SÂRMĂ (CUIVA): A vorbi cu cineva la telefon. A VORBI PE SOCOTEALA CUIVA: A bârfi, a calomnia pe cineva. A VORBI PESTRIŢ: A dori să arate că e om cult. A VORBI PE SUB NAS: A spune ceva foarte încet; A şopti. A VORBI PE ŞLEAU: A spune adevărul direct; A nu menaja pe nimeni. A VORBI PE UN TON LUGUBRU: A spune pe un ton groaznic, jalnic, înfiorător; A spune ceva groaznic, jalnic, înfiorător. A VORBI PE UN TON MUŞCĂTOR: A certa, a insulta pe cineva; A spune cuiva lucruri neplăcute despre el. A VORBI PE UN TON RIDICAT: A striga, a ţipa la cineva. A VORBI PE UN TON SEC: A spune deva clar, limpede şi scurt; A nu comenta nimic. A VORBI PLEVE: A spune lucruri fără nicio valora; A vorbi inutil. A VORBI POLITICOS: A se adresa cuiva politicos, civilizat, la subiect. A VORBI POMPOS: A spune ceva pe un ton înflorit, pretenţios, încărcat. A VORBI PONCIŞ (pop.): A spune fără menajamente; A spune ponciş; v.A vorbiponciş. A VORBI PORCĂRII: A vorbi despre lucruri ruşinoase; v. şi A vorbi porcos. A VORBI PORCOS: A vorbi despre lucruri ruşinoase; v. A vorbi porcării. A VORBI PRĂPĂSTII: A vorbi despre nenorociri, despre dezastre, despre urgii. A VORBI PRIN GESTURI: A se exprima prin gesturi, prin semne; V. şi A vorbi prin semne. A VORBI PRIN PRIVIRI: A-şi transmite mesajele privind. A VORBI PRIN SEMNE: A se exprima prin gesturi, prin semne; v. A vorbi prin gesturi. A VORBI PRIN SOMN 832 A VORBI PRIN SOMN: A vorbi dormind. A VORBI PRINTRE DINŢI: A spune ceva neclar, cu răutate; A şopti ceva.  VORBI PRIPIT: A spune ceva repede; A răspunde în grabă. A VORBI PROSTII: A spune ceva aiurea; A spune numai lucruri inutile. A VORBI PUI ŞI OUĂ (pop.): Ă spune nimicuri; Ă flecari. A VORBI PUSTII (pop,): A aiura; A spune măscări, obscenităţi; v. şi A vorbi pustiu. A VORBI PUSTIU (pop.): A aiura; A spune măscări, obscenităţi; v. A vorbi puştii. A VORBI RADICAL: A întrebuinţa în vorbire neologisme; v. A vorbi pe radical. A VORBI RAR: A spune cuvânt cu cuvânt; A nu se grăbi să spună imediat tot. A VORBI RAZNA: A vorbi ca un nebun. A VORBI RĂSPICAT: A spune clar şi limpede. A VORBI RĂSTIT: A se răsti la cineva; A striga la cineva; A folosi cuvinte în mod brutal. A VORBI RĂU: A bârfi, a calomnia, a ponegri pe cineva; v. A grăi de rău (pe cineva). A VORBI REPEZIT: A spune ceva repede, în grabă, în pripă. Ă VORBI SALCÂM (pop ): A vorbi mieros cu amabilitate exagerată şi falsă; v. A vorbi mai salcâm. A VORBI SARCASTIC: A spune ceva batjocoritor, caustic, usturător. A VORBI SCÂRBE: A vorbi prostii; A folosi cuvinte obscene. A VORBI SERIOS: A comunica, a spune ceva în mod serios, civilizat, la subiect. Ă VORBI SERIOS CU CINEVA: A comunica cu cineva, a spune cuiva ceva în mod serios, civilizat, la subiect  VORBI SINCER: A spune lucruri adevărate; A discuta cu cineva cu sinceritate. A VORBI SOACREI SĂ PRICEAPĂ NORA: A face aluzie la noră; A comunica ceva nurorii vorbind soacrei. A VORBI SPURCAT: A vorbi făra perdea; v. şi A fi spurcat la gură. A VORBI STICLA DIN EL: A fi beat; A nu şti ce vorbeşte. A VORBI STRICAT O LIMBĂ: A nu cunoaşte bine o limbă străină; A nu vorbi corect o limbă străină.  VORBI SURZILOR: A vorbi degeaba; A ni fi ascultat de nimeni. A VORBI SUS ŞI ŢARE: A vorbi despre toate; A spune tot ce ştie; A susţine ceva cu tărie. A VORBI ŞI ĂL DE DUPĂ SOBĂ: A vorbi şi prostul. A VORBI TAM-NESAM: A se băga în vorbă; A se trezi vorbind. A VORBI TĂIOS: A se răsti la cineva; A se exprima scurt şi tare; A nu admite comentarii. A VORBI TOT FELUL DE FLEA.CURI: A vorbi numai lucruri mărunte; A se referi numai la nimicuri. A VORBI TRALALELA: A vorbi alandala; A vorbi aiurea; v. şi A vorbi tralela. A VORBI TRALELA: A vorbi alandala; A vorbi aiurea; v. A vorbi tralalela. A VORBI TURCEŞTE: A vorbi neclar; A i se împletici limba în gură; v. A bolborosi turceşte. A VORBI UNA ŞI A FACE ALTĂ: A nu se ţine de cuvânt; A nu-şi respecta promisiunile. Ă Vorbi urat: a se adresa nepoliticos, urât, necivilizat. A VORBI URÂT CU CINEVA: A se adresa cuiva nepoliticos, urât, necivilizat. A VORBI VERZI ŞI USCATE: A vorbi mult şi aiurea; A vorbi multe şi de toate; A flecari; v. A vorbi câte-n lună şi-n soare. Ă VORBI VORBA LĂ LOCUL EI: A vorbi omeneşte, cu respect. A VORBI VORBA OMENEASCĂ: A vorbi pe înţeles. A VORBI VORBA VERDE OMULUI ÎN FAŢĂ: A spune direct, fără frică. Ă VORBI VRUTE ŞI NEVRUTE: A vorbi aiurea. A VpŢĂ CONTRA: A fi împotrivă; A nu aproba prin vot. A VOTA ÎN UNANIMITATE: A fi de acord toată lumea., Ă VOTA ÎNTR-0 PROBLEMĂ: A se exprima prin vot într-o problemă, Ă VOTA PENTRU: A fi de acord; A aproba prin vot. A VOTA PRIN RIDICARE DE MÂNĂ: A ridica mâna pentru exprimarea votului. : A VREA MURĂ-N GURĂ: A vrea totul de-a gata. A VREA RĂUL (CUIVA): A dori răul cuiva; A , avea gânduri rele faţă de cineva; v. A cugeta în rău (cuiva). A VREA: SĂ FIE ŞI CU CURECHIUL UNS ŞrCUySLĂNINAÎN^PQD: A dori să le aibă pe toate; v. şi A vrea şi cu varză unsă şi cu slănină în pod. : A VREA SĂ FIE ŞI CU VARZA UNSĂ?ŞI CU SLĂNINA ÎN POD: A dori sa le aibă pe toate; v. A vrea să fie şi cu curechiul uns şi cu slănina în pod. A VREA SĂ IA ŞI-N PIELEA: A dori să fie bătut; A dori bătaie. A VREA SĂ RIDICE LUMEA CU UMĂRUL: A dori să facă imposibilul; A se crede foarte puternic. A VREA SĂ ŞŢH DE CE ŞI CUM: A dori să le ştie pe toate. A VREA ŞI GRÂUL SCUMP ŞI FĂINA IEFTINĂ: A dori să fie cum vrea el. A VRUT DUMNEZEU SĂ MAI ZILEASCĂ: l-a mai dat Dumnezeu zile. 833  ZBATE PmN CIUR ŞI ÎN DĂRMON az 'L''' A ZACE LA PAT: A fi grav bolnav; v. şi A zăcea de boală. A ZĂBOVI ASUPRA UNUI CUVÂNT: A nu-şi aduce aminte un cuvânt. A ZĂBOVI CU ANII: A sta prea mult pe unde se duce.  ZĂBOVI CU GÂNDUL: A nu-şi aminti; A-şi aduce greu aminte. Ă ZĂCEA BALTĂ: A stagna; A fi lăsat în părăsire; v. A rămâne baltă. A ZĂCEA BLANĂ: A fi mort; A ZĂCEA DE BOALĂ: A fi grav bolnav; v. şi A zăcea la pat. A ZĂCEA GRĂMADĂ: A sta jos în nesimţire. A ZĂCEA lN PAT: A boli; A sta în pat din cauza unei boli vechi. A ZĂCEA ÎNTINS LA PĂMÂNT: A sta întins, a sta culca pe pământ. Ă ZĂCEA LA GURA VETREI: A sta Ia căldură.  ZĂCEA LA ÎNCHISOARE: A fi întemniţat; v. şi A zăcea la puşcărie. A ZĂCEA LA PUŞCĂRIE: A fi întemniţat; v. A zăcea la închisoare. A ZĂCEA PE COASTE: A sta culcat; A fi bolnav. A ZĂCEA PE CUPTOR: A trândăvi; v. A sta pe cuptor. A ZĂCEA PE VECIE: Ă fi în mormânt. A ZĂCEA POLOG (reg.): A cădea grămadă; v. A cădea polog. A ZĂDĂRNICI PLANURULE (CUIVA): A împiedica realizarea planurilor cuiva; A dejuca un plan, o uneltire cuiva; v. şi A zădărnici proiectele (cuiva); A zădărnici speranţele (cuiva), A ZĂDĂRNICI PROIECTELE (CUIVA): A împiedica realizarea proiectelor cuiva; v. .. A zădărnici planurile (cuiva). A ZĂDĂRNICI SPERANŢELE (CUIVA): A împiedica realizarea speranţelor cuiva; v. Ă zădărnici planurile (cuiva). A ZĂDĂRNICI SPERANŢELE CUIVA: A împiedica, â dejuca speranţele cuiva, A ZĂNGĂNI ARMELE: A ameninţa cu război; v. şi A zăngăni cu război. A ZĂNGĂNI DIN SABIE: A ameninţa cu război; v. A zăngăni armele. Ă ZĂPĂCI PE CINEVA CU VORBA: A vorbi mult; A sâcâi, a enerva pe cineva cu vorbele. A ZĂPĂCI PE CINEVA ÎN BĂTAIE: A bate zdravăn pe cineva. A ZĂRI CA PRIN CIUR: A vedea neclar, nelămurit, difuz; A vedea ca prin ceaţă; v. A privi ca prin sită; A zări ca printr-o pânză. A ZĂRI CA PRIN SITĂ: A vedea neclar, nelămurit, difuz; A vedea ca prin ceaţă; v. A privi caprin ciur. A ZĂRI CA PRINTR-0 PÂNZĂ: A vedea neclar, nelămurit, difuz; A vedea ca prin ceaţă; v. A privi caj)rin ciur. A ZARI ÎN TREACĂT CEVA: A vedea, a observa pe cineva în treacăt. A ZĂRI PENTRU O CLIPĂ: A vedea, a observa pentru o clipă. A ZÂMBI AMAR: A-şi arăta tristeţea, necazul, durerea. A ZÂMBI A RÂDE: A râde; A surâde; v. A-şi zâmbi a râde. A ZÂMBI CUCERITOR: A-şi arăta bucuria fericirea. A ZÂMBI CU GURA PÂNĂ LA URECHI: A râde tare; A-şi exprima toată bucuria; v. şi A zâmbi cu toată faţa; A zâmbi cu toţi dinţii; A zâmbi larg. : Ă ZÂMBI CU TOATĂ FAŢA: A râde tare; A-şi exprima toată bucuria; v. A zâmbi cu gura până la urechi. A ZÂMBI CU TOŢI DINŢII: A râde tare;Ă-şi exprima toată bucuria; v. A zâmbi cu gura până la urechi. A ZÂMBL DULCE: A-şi exprima bucuria, acordul, plăcerea printr-un zâmbet uşor, fin, plăcut; v. şi A zâmbi subţire. i A ZÂMBI ÎN BARBĂ: Ă râde pe ascuns; v. A râde în barbă. A ZÂMBI ÎNTR-UN COLŢ DE DINTE: A zâmbi jenat; A zâmbi răutăcios. A ZÂMBI ÎN VÂRFUL BUZELOR: A zâmbi dispreţuitor. ;  ZÂMBI LARG: A râde tare; A-şi exprima toată bucuria; v.A zâmbi cu gura până la urechi. A ZÂMBI MÂNZEŞTE: A zâmbi forţat, ne-natural; v. şi A zâmbi mânzeşte. ■ A ZÂMBI PE SUB MUSTAŢĂ:;A"Zâmbi pe ascuns; v. A râde în barbă. A ZÂMBI PIEZIŞ: A zâmbi în colţul gurii; A zâmbi strâmb. A ZÂMBI PRINTRE LACRIMI: A zâmbi cu lacrimi în ochi. A ZÂMBI PROSTEŞTE: A zâmbi fară motiv; A râde atunci când nu trebuie; v. A râde prosteşte. : A ZÂMBL SATISFĂCUT: A-şi exprima satisfacţia. A- ZÂMBI SILIT: A fi pus să zâmbească; A zâmbi Iară voia sa. A ZÂMBI STRÂMB: A se strâmba. A ZÂMBI SUBŢIRE: A-şi; exprima bucuria, acordul, plăcerea printr-un zâmbet uşor, fin, plăcut; v. A zâmbi dulce. A ZÂMBI TOATĂ: A zâmbi, a surâde mult; A zâmbi, a surâde tare; v. şi A zâmbi tot. A ZÂMBI TOT: A zâmbi, a surâde mult; A zâmbi, a surâde tare; v. A zâmbi toată. A ZBATE ÎN CIUR ŞI ÎN DÂRMON: A cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dârmon. A ZBATE ÎN CIUR ŞI PRIN DÂRMON: A cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dârmon. A ZBATE PRIN CIUR ŞI ÎN DÂRMON: A A ZBATE PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON 834 cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dărmon. A ZBATE PRIN CIUR ŞI PRIN DĂRMON: A cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dărmon. A ZBATE ŞI ÎN CIUR ŞI ÎN DÂRMON: A cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dărmon. A ZBATE ŞI ÎN CIUR ŞI PRIN DAJRMpî'i: A cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dărmon. A ZBATE ŞI PRIN CIUR Şi ÎN DÂRMON: A cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dărmon. Ă ZBATE ŞI PRIN CIUR ŞI PRIN DÂR-MON: A cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine; A alege, a cântări cuvintele; v. A cerne în ciur şi în dărmon. A ZBÂRCI DIN NAS: A strâmba din nas. Ă ZBÂRCI SPRÂNCENELE: A se încrunta. A ZBIERA CA UN APUCAT: A-şi pierde controlul; A urla; v. şi A zbiera ca un scos din minţi. A ZBIERA CA UN MĂGAR: A striga, a ţipa foarte tare ; A urla. A ZBIERA CA UN SCOS DIN MINŢI: Ă-şi pierde controlul; A urla; v. A zbiera ca un apucat. A ZBIERA CÂT lL ŢINE GURA: A zbiera cât poale de tare. A ZBURA CA GÂNDUL: A veni foarte repede ;v. şi A zbura ca un gând; A zbura ca vântul şi ca gândul.  ZBURA CAPUL CUIVA: A ucide pe cineva. A ZBURA CA' UN GÂND: A veni foarte repede; v. A zbura ca gândul. A ZBURA CA VÂNTUL ŞI CA GÂNDUL: A veni foarte repede; v. A zbura ca gândul. A ZBURA CREIERII CUIVA: Ari trage cuiva un glonte în cap. A. ZBURA CU GÂNDUL: A se gândi departe; A fi cu gândul departe. Ă ZBURA DE UNDEVA: A veni foarte repede de undeva. A ZBURA DIN FLOARE ÎN FLOARE: A-şi schimba des iubitele; A-şi schimba des iubiţii. A ZBURA PE CINEVA DE i UNDEVA: A alunga, a izgoni pe cineva. A ZBURDA DE BINE: A nu mai putea de bine. A ZBURDA INIMA (CUIVA): A fi foarte vesel; A nu mai putea de bucurie; A fi în culmea fericirii; v. A zburda inimă (cuiva). A ZDRĂNGĂNI LA CHITARĂ: A învăţa, a exersa, a cânta prost la chitară; v. şi A zdrăngăni la pian; A zdrăngăni la vioară A ZDRĂNGĂNI LA PIAN: A învăţa, a exersa, a cânta prost la pian; v. Ă zArăngăni la chitară. A ZDRĂNGĂNI LA VIOARĂ: A învăţa, a exersa, a cânta prost la pian; v. A zdrăngăni la chitară. A ZDROBI CUIVA INIMA: A provoca o mare durere sufletească cuiva. A ZGÂNDĂRI O RANĂ VECHE: A reaminti cuiva o veche durere, o suferinţă; A vorbi de lucruri dureroase. A ZGÂRIA AUZUL: (Despre sunete, zgomote) A deranja; A irita. A ZGÂRIA HÂRTIA (fam.): A scrie fără talent. A ZGÂRIA LA URECHE: A produce o senzaţie auditivă neplăcută. A ZGÂRIA PĂMÂNTUL: A ara la mică adâncime. A ZGÂI OCHII: A se holba; A privi lung; A se uita insistent AZI; AICI, MÂINE-N FOCŞANI: Mereu pe drumuri. AZI AŞA, MÂINE AŞA: Situaţia nu se schimbă. A ZICE AMAN: A-şi cere ienare; A-şi cere 'scuze. AZI AŞA, MÂINE AŞA: Lucrurile au continuat la fel; Nimic nu s-a schimbat. A ZICE AMIN: A pune capăt; A înceta; A refuza; A nu fi de acord. A ZICE BA: A refuza; A tăgădui; A se împotrivi; Nu; v. şi A zice nu. A ZICE BAIU (pop.): Nici nu se gândeşte; Nici "vorbă" A ZICE BOGDAPROSTE: A mulţumi celui care dă ceva de pomană. A ZICE CU GURA LUI: A spune chiar aşa; A spune chiar el. A ZICE CU CIUDĂ: A zice din invidie A ZICE CU GURA MOALE: A vorbi fără convingere. A ZICE DA: A fi de acord; A-şi da acordul; A aproba."'·· A ZICE DE FLORILE MĂRULUI: Ă se preface; A nu spune adevărul; A nu vorbi serios; v. şi A zice de gura lumii. A ZICE DE GURA LUMII: A se preface; A nu spune adevărul; A nu vorbi serios; v, A zice de florile mărului. A, ZICE DE LA OBRAZ: (CEVA CUIVA): A spune deschis, fără menajamente, verde cuiva ceva; v. A arunca de la obraz. A ZICE DIN GURĂ: A vorbi; A spune. A ZICE DIN VIOARĂ: A cânta la vioară. Ă ZICE DOUĂ CALDE CUIVA: A certa, a înjura pe cineva; A se răsti la cineva; v. şi A zice două vorbe cuiva. A ZICE DOUĂ VORBE CUIVA: A certa, a înjura pe cineva; A se răsti la cineva; v. A zice două calde cuiva. A ZICE ÎNGĂIMAT: A vorbi cu nehotărâre; A vorbi imprecis; v. A vorbi îngăimat. A ZICE NU: A nega; A se opune; A refuza; A tăgădui; A se împotrivi; v. A zice ba. A ZICE NUMAI AŞA: A vorbi de formă ca să nu tacă. ; 835  ZVÂRLI ŞPERLĂ ÎN OCHII CUIVA A ZICE NU ZĂU: A nu fi de acord; A se îndoi; A nu crede. A ZICE OBLU (pop.)i A vorbi deschis, iară ocolişuri; v. A grăi oblu. A ZICE PĂSĂREŞTE: A vorbi Intr-o limbă neînţeleasă; A vorbi inteligibil; v. A grăipăsăreşte. A ZICE PE NUME: A rosti numele cuiva; A numi pe cineva; v. A chema pe nume. A ZICE PE PĂSĂREŞTE: A vorbi într-o limbă neînţeleasă; A vorbi inteligibil; v. A grăi păsăreşte. A ZICE RUPŢ-ALESr (înv ):; Anspune;/clar, lămurit; A spune de la obraz; v. A spune rupt-ales. A ZICE UNUL HĂIS'ŞÎ CELĂLALT CEA: A nu fi uniţi; A nu colabora; A dori fiecare altceva. A ZICE VORBĂ MARE: A se angaja, a promite solemn. AZI CEVA, MÂINE CEVA: Zilnic câte ceva. A ZICE ZĂU (pop.): Ajura ; A se jura. A ZIDI DIN PAJIŞTE: A face din temelii; v. A face din pajişte. A ZIDI O FEREASTRĂ: A propune o colaborare, o conlucrare; A face lumină într-o problemă. AZI HÂR, MÂINE HÂŢ (reg.): Azi ceartă, mâine bătaie. AZ1-MÂINE: Foarte repede; O zi, două. AZI MUNCIM PE BANI: Azi primim salariul. AZI-NOAPTE: în cursul nopţii trecute; Noaptea trecută; v. Astă-noapte AZI O ŢÂRĂ, MÂINE O ŢÂRĂ, SE ADUNĂ: Azi puţin, mâine puţin, se adună. A ZIS DE RĂU DE MINE: M-a criticat; M-a bârfit; v. şi A zis rău de mine. A ZIS-O PE-A DREAPTĂ: A spus adevărul, A ZIS RĂU DE MINE: M-a criticat; M-a bârfit; v. A zis de rău de mine. A ZORI CU O TREABĂ: A obliga pe cineva să facă ceva să termine ceva mai repede. A ZORI DEGEABA PE CINEVA: A insista, a solicita degeaba cuiva să facă ceva mai repede, să lucreze mai mult. A ZORI PE CINEVA SĂ PLĂTEASCĂ: A obliga pe cineva să plătească mai repede. A ZUGRĂVI CA ÎN REALITATE: A vorbi despre lucruri adevărate; A prezenta real; A nu denatura nimic în spusele sale; v. şi A zugrăvi fără să-l înfrumuseţeze. A ZUGRĂVI CÂT MAI APROAPE DE REALITATE: A prezenta, a descrie cât mai aproape de realitate. A ZUGRĂVI FĂRĂ SĂ-L ÎNFRUMUSE- ŢEZE: A vorbi despre lucruri adevărate; A prezenta real; A nu denatura nimic în spusele sale; v. A zugrăvi ca în realitate. A ZUGRĂVI ÎN CULORI NEFAVORABILE: A bârfi; A ponegri; A vorbi urât despre cineva. A ZUGRĂVI ÎN NEGRU: A fi pesimist; v. A vedea în negru. A ZUGRĂVI TOTUL lN NEGRU: A fi pesimist; v. A vedea în negru. .... A· ZVÂCNI lN SUS: A sări, a ţâşni, a se repezi în sus. A ZVÂNTA ÎN BĂTAIE.{PE CINEVA): A bate măr pe cineva; v. şi A zvânta în bătăi (pe cineva). A ZVÂNTA ÎN BĂTĂI (PE CINEVA): A bate măr pe cineva; v. A zvânta în bătaie (pe cineva). A ZVÂRLI AFARĂ DIN CAMERĂ PE CINEVA: A da afară, a alunga din cameră pe cineva. A ZVÂRLI CU BARDA ÎN LUNĂ: A face o prostie; A face o nebunie; A face ceva neplăcut; v. A azvârli cu barda în Dumnezeu. A ZVÂRLI CU CĂCIULA ÎN CÂINI: A mânca ceva foarte gustos; A avea o mâncare foarte gustoasă. A ZVÂRLI CU NOROI (PE CINEVA): A-l insulta; A-l batjocori; A calomnia pe cineva; v. A izbi cu noroi (pe cineva). A ZVÂRLI CU PIATRĂ (ÎN CINEVA): A calomnia, a ponegri pe cineva; v. A arunca cu piatră (în cineva). A ZVÂRLI CU PIETRE (ÎN CINEVA): A calomnia, a ponegri pe cineva; v. A arunca cu piatră (în cineva). A ZVÂRLI MOARTEA ÎN ŢIGANI: A arunca vina pe altul. A ZVÂRLI PE CINEVA ÎN STRADĂ: A da afară pe cineva; A-l alunga în stradă; v: şi A azvârli pe drumuri pe cineva. A ZVÂRLI PE DRUMURI PE CINEVA: A da afară pe cineva; A-l alunga în stradă; v. A azvârli pe cineva în stradă. A ZVÂRLI PRAF ÎN OCHII (CUIVA): A încerca să inducă în eroare (pe cineva); A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. A ZVÂRLI ŞPERLĂ lN OCHII CUIVA: A încerca să inducă în eroare pe cineva; A prezenta denaturat realitatea, adevărul; v. A arunca cu nisip în ochi. Ă ĂL CU PAIE, ĂL CU FÂN, ĂL CU MĂMĂ-LIGA-N SÂN: (Veche comandă militară) Stâng! Drept! Stângui ! Ţine cadenţa! Ţine pasul! ĂLA EU, ĂLA EU: Se spune despre cei ce vor să facă ceva. ĂLA OM!: Acesta este un om de valoare. ĂLA ZIC ŞI EU: Da, de acord cu cel propus. ĂLA ZIC Şl EU NOROC!: Ce noroc mare! ĂLA ZIC ŞI EU TATĂ: Buh tată! ■ i ; ĂSTA NU ŞTIE MULTE: Fereş te - te de prost, ĂSTA ODÂTĂ OM (pop.): Om adevărat.;: B BA AIA-I VORBĂ!: Ba deloc! Nicidecum! v. şi Ba că chiar! BA AICI, BA COLEA: Din loc în loc; Pe alocuri; Din când în când; v. şi Ba aici, ba colo; Ba încoace, ba încolo; Ici colea; Ici colo; Ici şi colea; Ici şi colo; Pe aici, pe colea; Pe aici pe colo. BA AICI, BĂ COLO: Din loc în loc; Pe alocuri; Din când în când; v. şi Ba aici, ba colea. BA AZI, BA MÂINE: Cine ştie când; La Sfântul Aşteaptă; Amânare fără sfârşit. ^ BABA BĂTRÂNĂ N-ARE SĂRBĂTOARE: în cursul călătoriei nu eşti obligat să respecţi posturile şi sărbătorile. BABA BĂTRÂNĂ NU SE SPERIE DE DRUGA GROASĂ: 0 babă nu se sperie de vorbe tari; Lupul nu se sperie de blana de oaie; v. şi Baba bătrână nu se sperie de furcă; Babă bătrână nu se teme de druga groasă; Baba bătrână nu se teme de pâine moale. BABA BĂTRÂNĂ NU SE SPERIE DE FURCĂ: O babă nu se sperie de vorbe tari; Lupul nu se sperie de blana de oaie; v. Baba bătrână nu se sperie de druga groasă. BABA BĂTRÂNĂ NU SE TEME DE DRUGA GROASĂ: O babă nu se sperie de vorbe tari; Lupul nu se sperie de blana de oaie; v. Baba bătrână nu se sperie de druga groasă. BABĂ BĂTRÂNĂ NU SE TEME DE PÂINEA MOALE: O babă nu se sperie de vorbe tari; Lupul nu se sperie de blana de oaie; v. Baba bătrână nu se sperie de druga groasă. BABA CĂLĂTOARE N-ARE SĂRBĂTOARE: Faci de toate la drum. BĂBA-CLOĂNŢĂ: Femeie bătrână, urâtă şi rea; v. şi Baba-hârcă. BĂBA-COTOROANŢĂ: Femeie bătrână şi neîngrijită. BABĂ-HÂRCA: Femeie bătrână, urâtă şi rea; v. şi Baba-cloanţă. BĂBA-DOCHIA: Primele zile ale lunii martie; v. şi Baba-Marta. BABA FERECĂ ŞI DESFERECĂ: O babă ie ştie pe toate. BABA-I CALUL DRACULUI: A învechit în rele. BABA-MARTA: Primele zile ale lunii martie; v. Baba-Dochia. BABA TACE CĂ N-ARE CE FACE: O babă tace numai când este obligată să tacă; O babă vorbeşte tot timpul. BABĂ FERECĂ ŞI DESFERECĂ: Face vrăji. BABĂ FRUMOASĂ ŞI COPIL CUMINTE CINE A MAI POMENIT: Toate la locul lor; Toate la timpul lor. BA BINE CĂ NU!: Evident că nu! Se înţelege! Sigur că da; Bineînţeles. BA CĂ BINE ZICI!: Aşa e; Cum spui tu. BA CĂ CHIĂR1: Nici vorbă! Da de unde? v. şi Că chiar. BĂ CĂ CHIAR2!: Ba deloc! Nicidecum! v. Ba aia-i vorbă! BĂ'CĂ E TUNSĂ, BĂ CĂ E RASĂ: Ba că-i una, ba că-i alta; v. şi Ba tunsă, ba rasă; C-o fi tunsă, c-o fî rasă. BA CĂ-I CÂRC, BĂ CĂ-I MÂRC: C-o fi c-o păţi; Ceartă; Ciorovăială; v. şi Ba cârc, ba mârc; Că hâr, că mâr; Că-i câr, că-i mâr; Că-i cârc, că-i mârc; Că-i hâr, că-i măr; Că o fi, că n-o fî; Că o fi, că o drege; Că o fi, că o păţi; C-o fi, c-o păţi; C-o fi una, c-o fi alta; Hâr încoace, hâr încolo. BA CĂ-I HAR, BA CĂ-I MÂR (pop.): Ba aşa, ba aşa; Ba una, ba alta; v. Ba că-i cârc, , ba că-i mârc. BA CĂ-I TEACĂ, BACĂ-I PUNGĂ (pop.): Ba aşa, ba aşa; Ba una, ba alta; v. Ba că-i cârc, ba că-i mârc. BA CĂ-I TUNSĂ, BA CĂ-I RASĂ (pop.): Formula de ironizare a unei susţineri nesigure. BA CĂ-I UNA, BĂ CĂ-I ALTĂ (pop.): Ba aşa, ba aşa; Ba una, ba alta; v. Ba că-i cârc, ba că-i mârc. BĂ CÂRC, BA MÂRC: C-o fi c-o păţi; Ceartă; Ciorovăială; v. Ba că-i cârc, ba că-i mârc. BA CEEĂ3Ă CEEA Ba aşa, ba aşa; Ba una, ba alta; v. Ba că-i una, ba că-i alta. BA CHIAR: Şi în plus; Dimpotrivă. BA CHIAR AŞA-II: Sigur că-i aşa! Aşa este 'sigur! BA C-O FI, BA CĂ N-O FI:' Şovăială; Nehotărâre. : ■ ■ ..... BA C-O FI AŞA, BA CĂ N-O FI AŞĂ: Se spune când se repetă speranţa cu teama, BĂ C-O FI AŞA, BĂ C-O FI PE DINCOLO: Se spune când lipseşte speranţa cu privire la obiectul discuţiei. ;B CUM DE NU!: Fără îndoială! Desigur! Fireşte! BA CU UNUL, BA CU LATUL: Cu foarte multă lume; Cu toată lumea. BA DA!: Ba zău! într-adevăr! Da! BA DELOC!: în nicîun caz! Nu este posibil! BA DE UNA, BA DE ALTA: De toate; Despre toţi şi despre toate. BA DIMPOTRIVĂ: Din contra; Nici vorbă. BA DIN UNA, BA DIN ALTA: Şi de aici, şi de acolo; Din toate câte puţin. BA E ALBĂ, BA E NEAGRĂ: Ba aşa ba aşa; C-o fi, c-o păţi; Susţineri contradictorii. BA E CURMĂTURĂ, BA E FORFECAT URĂ 838 BA E CURMĂTURĂ, BA E FORFECĂTU-RĂ: E un îndărătnic; E un cârcotaş, BA E LAIE, BA-I BĂLAIE: Ba e una, ba e alta; v. şi Că e laie că-i bălaie; Că e laie, că e bălaie. BA E, BA NU E!: Şi este şi nu este! Nu este tot timpul., ......... BAGAJ DE CUNOŞTINŢE: Cantitatea de cunoştinţe de care dispune cineva. BAGAJ DE MÂNĂ: Lucrurile luate într-o călătorie. BAGĂ BANII ÎN; CURUL LU FIU-SĂU:Î1 ajută foarte mult pe fiul său. BAGĂ BEŢE ÎN ROATE:: Pune piedici; Se împotriveşte. BAGĂ BINE IN CAP: Să nu uiţi! v. şi Bagă bine în cap ce-ţi spun; Bagă la cap; Bagă-fi bine încapi BAGĂ BINE IN CAP CE-ŢI SPUN: Să nu uiţi! v. Bagă bine în cap! BAGĂ CU DUPLA: Bagă, pune, aduce mult. BAGĂ CU GHIOTURA: Aruncă la grămadă; Bagă prea mult. BAGĂ DE SEAMĂ!: Fii atent c-o păţeşti! BĂGĂ FITILE: învrăjbeşte; Provoacă o ceartă, o neînţelegere; v. şi Bagă intrigi; Bagă zâzanie. BAGĂ INTRIGI: învrăjbeşte; Provoacă o ceartă, o neînţelegere; v. Bagă jitile. BAGĂ-N GURĂ!: Mănâncă! BAGĂ ÎN EL CA UN SPART: Mănâncă mult şi tot nu se mai satură; v. şi Bagă în el şi nu se mai satură; Bagă în gură mereu. BAGĂ IN EL ŞI NU SE MAI SATURĂ: Mănâncă mult şi tot nu se mai satură; v. Bagă în el ca lin spart. BAGĂ ÎN GURĂ MEREU: Mănâncă mult şi tot nu se mai satură; v. Bagă în el ca un spart. BAGĂ LA CAP!: Să nu uiţi! v. Bagă bine în cap! BĂGĂ LA MOTOR!: Pune mai multă forţă; Lucrează mai bine! BAGĂ MÂNĂ ÎN BUZUNARUL OMULUI BAGĂ-ŢI BINE ÎN CAP!: Să nu uiţitv. Bagă bine în cap! BAGĂ-ŢI ÎN BILĂ; Ia ieama! v. şi Bagă-ţiîn cap; Bagă-fi în căpăţână; Bagă-fi în devia; Bagă-fi în minte; Bagă-fi în tărtăcufă. BAGĂ-ŢI ÎN CAP: Ia seama! v. Bagă-ţi în bilă. BĂGĂ-ŢI ÎN CĂPĂŢÂNĂ: Ia seama! Ţine minte! v. Bagă-fi în bilă. BAGĂ-ŢI ÎN DEVLĂ: Ia seama! v. Bagă-fi în bilă. BAGĂ-ŢI ÎN MINTE: Ia seama! Ţine minte! v. Bagă-fi în bilă. BAGĂ-ŢI ÎN TĂRTĂCUŢĂ: Ia seama! v. Bagă-fi în bilă. BĂGĂ UN CUŢIT RECE ÎNTRE COASTE: I-a făcut un mare rău; L-a surprins; L-a uluit. BAGĂ ZÂZANIE: învrăjbeşte; Provoacă o ceartă, o neînţelegere; v. Bagă Jitile. BAG DE SEAMA: Pare-mi-se; Se vede; v. şi Bag de seama că...; Bag de seamă; Bag de seamă că...; Bag seama; Bag seama că; Bag seamă; Bag seamă că...; Cum bag de seamă; Cum bag de seamă că...; Cum bag seama; Cum bag seama că; Cum bag seamă; Cum bag seamă că...; BAG DE SEÂMA CĂ...: Pare-mi-se; Se vede; v. Bag de seama. BAG DE SEAMĂ: Pare-mi-se; Se vede; v. Bag seama; Bag seamă. BAG DE SEAMĂ CĂ...: Pare-mi-se; Se vede; v. Bag seama că...; Bag seamă că.... BAG MÂNA ÎN FOC CĂ...: Garantez pentru... BAG MÂNA ÎN FOC PENTRU EL: Garantează pentru el. BAG SEAMA: Pare-mi-se; Se vede; v. Bag de seama. BAG SEAMA CĂ...: Pare-mi-se; Se vede; v. Bag de seama că.... BAG SEAMĂ: Pare-mi-se; Se vede; v. Bag de seama. BAG SEAMĂ CĂ...: Pare-mi-se; Se vede; v. Bag de seama că.... BA-I CHIAR AŞA!: Aşa este în mod sigur. BA ICI, BA COLEA: în toate părţile; Pretutindeni; v. şi Ba ici, ba colo. : BA ICI, BA COLO: în toate părţile; Pretutindeni; v. şi Ba ici, ba colea. .; BAIE DE SÂNGE: Mare vărsare de sânge. BAIE DE SOARE: Expunere prelungită a corpului la acţiunea razelor de soare. BA ÎNCĂ: Mai mult: decât atât; Chiar mai mult decât atât; în plus; v. şi Şi încă. BA ÎNCOACE, BA ÎNCOLO: Din loc în loc; Pe alocuri; Din când în când; v. Ba aici, ba colea. BALAMUCUL ÎL MĂNÂNCĂ: Nu mai iese din balamuc; Va intra în balamuc şi acolo va muri. BALANŢA ÎNCLINĂ ÎN FAVOAREA LUI: Adevărul este de partea lui. BÂLÎVERNE: Vorbe goale; Cuvinte fără sens. BALON DE SĂPUN: Vorbărie goală; Proiecte inconsistente. _ BANC FĂRĂ PERDEA: Glume cu termeni obsceni. BAN CU BAN SE ADUNĂ: Puţin câte puţi şi se rezolvă; încet, Încet şi se face, BANI ALBI PENTRU ZILE NEGRE: Economie de bani pentru nevoi. BANI ARUNCAŢI PE FEREASTRĂ: Bani cheltuiţi Iară niciun rost. BANI AU ŞI ŢIGANn: Oricine poate avea bani, obraz nu. BANI BĂTUŢI: Bani în numerar; Suma care este imediat la îndemână; v. şi Bani buni; Bani gata; Bani gheafă; Bani lichizi; Bani număraţi; Bani peşin. BANI BĂTUŢI PE MUCHIE: Bani buni; Bani câştigaţi greu. BANI BUNI: Bani în numerar; Suma care este imediat la îndemână; v. Bani bătuţi. BANI CURAŢI: Bani câştigaţi cinstit, BANI DE BUZUNAR: Bani pentru cheltuieli mărunte. 839 i BATĂ-L CRUCEA! BANI DE CHELTUIALĂ: Suma de bani destinată nevoilor zilnice. BANI DE COŞNIŢĂ: Sumă cheltuită zilnic într-o gospodărie pentru alimente; v. şi Bani pentru coşniţă. BĂNI DE HARAM: Banii furaţi; Banii obţinuţi pe nedrept. BĂNI DE HÂRTIE: Bancnote; Hârtie-monedă. BANI DE-I GĂSEŞTI ÎN DRUM ŞI TOT TREBUIE SĂ-I NUMERI: Banii se numără la primirea, la obţinerea lor. BANI GATA: Bani în numerar; Suma care este imediat la îndemână; v. Bani bătuţi. BĂNI GHEAŢĂ: Bani în numerar; Suma care este imediat la îndemână; v. Bani bătuţi. BĂNI GREI: Suma mare de bani. BANII GROSULUI (înv.): Pedeapsă în bani luată de la cei întemniţaţi. BANII JOS: Plata pe loc; Plata imediat; v. şi Bani pe masă. BANU N-ADUC FERICIREA CI NUMĂRUL LOR: Banii rezolvă totul; Banii au mare putere; v. şi Banii n-aduc fericirea dacă sunt puţini; Banii n-aduc fericirea dar e bine să-i ai; Banii n-aduc fericirea dar numărul lor da. BĂNII N-ÂDUC FERICIREA DACĂ SUNT PUŢINI: Banii rezolvă totul; Banii au mare putere; v. Banii n-aduc fericirea ci numărul lor. BANII N-ĂDUC FERICIREA DAR E BINE CÂND ÎI AI: Banii rezolvă totul; Banii au mare putere; v. Banii rt-aduc fericirea ci numărul lor BANII N-ADUC FERICIREA DAR NUMĂRUL LOR DA: Mulţi bani, multă fericire; V. Banii n-aduc fericirea ci numărul lor, BANII NU AU MIROS: Banii sunt buni ori de unde ar verii. BĂNII PE MASĂ: Plata pe loc; Plata imediat; v. Bani jos, BANII VERZELOR (reg.): Bani care se adună de la nuntaşi după jocul miresei. BANI ÎN BUZUNAR: Bani disponibili. ; BANI ÎN TUFĂ!: Nimic! Fără niciuri ban! v. şi Bani, tufă! BANI LA CIORAP: Bani economisiţi. BANI LICHIZI: Bani în numerar; Suma care este imediat la îndemână; v. Bani bătuţi. BANIMURDĂRÎ: Bani câştigaţi necinstit, BANI NUMĂRAŢI: Bani în numerar; Suma care este imediat la îndemână; v. Bani bătuţi. BANI PENTRU COŞNIŢĂ: Sumă cheltuită zilnic într-o gospodărie pentru alimente; v. Bani de coşniţă. BANIPEŞIN: Bani în numerar; Suma care este imediat la îndemână; v. Bani bătuţi. ■ BANI, TUFĂ!: Nimic! Fără niciun ban! v. şi Bani în tufă! BANIŢA CU CARE DAI, CU ACEEA PRIMEŞTI: Cât dai atâta primeşti; Vei fi ajutat după cum ai ajutat tu pe altul. BAN LA BAN TRAGE: Cine are, uşor poate avea mai mult; v. şi Banul ban unde zăreşte, acolo se rostogoleşte; Anul face bani. BĂ NU: Nicidecum. BANUL BAN UNDE ZĂREŞTE, ACOLO SE ROSTOGOLEŞTE: Cine are, uşor poate avea mai mult; v. Ban la ban trage. BANUL DESCHIDE UŞILE FĂRĂ CHEI: Cu bani poţi face brice; Banii au o mare putere; v. şi Banul e o mică roată ce-nvârteşte lumea toată; Banul este cheia cu care se deschide orice uşă; Banul închide şi deschide B ANUL E OCHIUL DRACULUI: Fuga după bani este periculoasă. BANUL E O MICĂ ROATĂ CE-NVÂRTEŞ-TE LUMEA TOATĂ: Cu bani poţi face orice; Banii au o mare putere; v. Banul deschide uşile toate. BANUL ESTE CHEIA CU CARE SE DESCHIDE ORICE UŞĂ: Cu bani 'poţi face orice; Banii au o mare putere; v. Banul deschide uşile toate. BANUL FACE BANI: Cine are, uşor poate avea mai mult; v. Ban la ban trage. BANUL ÎNCUIE ŞI DESCUIE: Cu bani poţi face orice; Banii au o mare putere; v. Banul deschide uşile toate. BANUL STRÂNGĂTORULUI ÎN MÂNA CHELTUITORULUI: Unul strânge," economiseşte, altul cheltuieşte, risipeşte; Tatăl adună, fiul risipeşte; v. şi Banul strângătorului în mâna risipitorului. BANUL STRÂNGĂTORULUI ÎN MÂNA RISIPITORULUI: Unul strânge, economiseşte, altui cheltuieşte, risipeşte; Tatăl adună, fiul risipeşte; v. Banul strângătorului în mâna cheltuitorului. BANUL""TEI)UCE, BANUL TE ADUCE: Banii au mare putere; Umbli mereu după bani. BA NU ZĂU (pop.): Serios? Chiar aşa? Ei, bine! Vorbesc serios, dacă-ţi spun; v. şi Ba zău. BA PE PĂCATE!: Regret, nu se poate. BABĂ DE ARICI: Barbă ţepoasă. BĂRBĂ ÎN FURCULIŢĂ: Barbă cu părţile laterale mai lungi decât mijlocul BARBĂ LAS-O SA SE DUCĂ, CAPUL SĂ TRĂIASCĂ: Ce este important trebuia apărat, reţinut, ·. BARBĂ MARE ŞI MINTE N-ARE: Nu în toate cazurile vârsta aduce şi minte. * BARCA LUI NOE: Salvarea; Mijloc de saivare. BAROMETRUL E ÎN CREŞTERE: Creştere a presiunii atmosferice. BA SĂ MĂ IERŢI!: Te rog să mă ierţi! Trebuie să mă ierţi!. BA SĂ-ŞI PUNĂ POFTA-N CUI: Nu se poate; Ne se aprobă; Nu sunt de acord. BA SĂ VEZI: Trebuie să vezi; Trebuie să înţelegi. BASMUL CU COCOŞUL ROŞU: Povestea fără sfârşit; Povestea care se repetă mereu. BATĂ-L CRUCEA!: Drac; Diavol; v. şi Bate-l toaca; Ucide-l crucea; Ucide-l toaca; Ucigă-l crucea; Ucigă-l toaca. BATĂ-L CUCU! 840 BATĂ-L CUCUI: Dă-I naibii! Lasă-1 în pace! v. şi Bată-l vina! BATĂ-L DUMNEZEU!: Dumnezeul să-i plătească! BATĂ-L DUMNEZEU SĂ-L BATĂ!; Atâta noroc să aibă! Să aibă parte de noroc; v. şi Bate-l vină să-l bată! BATĂ-L TOĂCA!: Drac; Diavol; v. Bată-l crucea. BATĂ-L VINA!: Dă-1 naibii! Lasă-1 în pace! y. Bată-l cucu! BA.TA.-L VINA SĂ-L BATĂ!: Atâta noroc.să aibă! Să aibă parte de noroc; v. şi Bate-l Dumnezeu să-l bată! BATĂ-TE-AR DUMNEZEU!: Atâta noroc să ai!.... ... BĂTĂ-TE-ÂR DUMNEZEU SĂ TE BATĂ!: Atâta noroc să ai! Să ai parte de noroc. BĂTĂ-TE FOCUL!: Arde-te-ar focul! v. şi Bată-te focul să te bată. BÂTĂ-TE FOCUL SĂ TE BATĂ: Arde-te-ar focul! v. Bată-tefocul. BĂTĂ-TE NOROCUL!: Să ai parte de noroc; v. şi Bată-te norocul să te bată; Bată-te să te bată. BATĂ-TE NOROCUL SĂ TE BATĂ!; Să ai parte de noroc; v. Bată-te norocul. BATĂ-TE PESTE GURĂ!: Bate-te peste gură să nu se împlinească spusele; v. şi Bate-ţi gura! BĂTĂ-TE ŞĂ TE BATĂ!: Să ai parte de noroc; v. Bată-te norocul. BÂTE APĂ IN PIUĂ: Nu face nimic util. BATE CRÂNGUL SĂ SARĂ IEPURELE: Agită; Instigă; Provoacă. BATE FIERUL CÂT E CALD: Treaba trebuie făcută la timp; Totul trebuie făcut Ia timpul său; v. şi Bate fierul până-i cald; Bate fierul până-i cald, că dacă se va răci, în zadar vei muncii. BATE FIERUL PÂNĂ-I CALD: Treaba trebuie făcută la timp; Totul trebuie făcut la timpul său; v. Bate fierul cât e cald, BATE FIERUL PÂNĂ-I CALD, CĂ DACĂ SE VA RĂCI, ÎN ZADAR VEI MUNCI: Treaba trebuie făcută la timp; Totul trebuie făcut Ia timpul său; v. Bate fierul cât e cald. : BĂŢE-i.;URMÂ; CU ;CÎOMACUL; Fă ceva să nu mai revină, să nu-1 mai văd. BATE ÎN LEMN!: Să nu se împlinească cele spuse. BATE LABA!: Facem tranzacţii! Dă mâna cu mine! v. şi Bate mâna! Bate palma? BATE L OCHI: E suspect; E ceva suspect. BATE MÂNA!: Facem tranzacţii! Dă mana cu mine! v. Bate laba! BATEM PALMA?:: Facem tranzacţii! Dai mâna cu mine! v. Batem laba? BATE NUCILE PÂNĂ NU CADE FRUNZA: Treaba trebuie făcută până la capăt. BATE PALMA: Face o tranzacţie cu cineva; Dă mâna cu cineva. BATE ŞAUA SĂ PRICEAPĂ IAPA: Face apropouri; Face aluzie la adresa cuiva. BATE-TE PESTE GURĂ!: Bate-te peşte gură să nu se împlinească spusele; Retrage-ţi cuvintele; v. şi Bate-ţi gura! BATE-ŢI GURĂ!: Bate-te peste gură să nu se împlinească spusele; v. Bate-te peste gură!< BATE VÂNTUL: Totul e pustiu; v. şi Bate vântul, latră câinii. BAŢE VÂNTUL, LATRĂ CÂINII: Totul e pustiu; v. Bate vântul. BAT-O FOCUL!: Las-o naibii; Nu lua în seama. BĂ TU!: Nu ei, ci tu! ; rBA TU EŞTI AŞA!: Nu ei, ci tu eşti aşa! B TUNSĂ, BA RASĂ: Ba că-i una, ba că-i alta; v. Ba că e tunsă, bacă e rasă; Ori tunsă, ori rasă. BA UNA, BA ALTA: De la una la alta; Şi una şi alta; v. şi Când una, când alta, BA ZĂU (pop.): Serios? Chiar aşa? Ei, bine! Vorbesc serios, dacâ-ţi spun; v. Ba nu zău. BĂGARE DE SEAMĂ1: Atenţie; Precauţie. : ; BĂGARE DE SEAMĂ2: Stimă, consideraţie. BĂGAT ÎN SEAMĂ: Luat în consideraţie; v. şi Luat în seamă; Ţinut în seamă. BĂGĂTOR, DE SEAMĂ:. Persoană fără ocupaţie; Observator, supraveghetor. BĂIAŢ BUN: Băiat educat, politicos, harnic; v. şi Băiat de încredere. BĂIAT BUN DA BEA APĂ DIMINEAŢĂ: E beţiv. BĂIAT DE B^;:;GATA:;:Copii;|cu părinţi bogaţi; v. şi Băiat cu bani gheaţă. BAIĂT DE BANI GHEAŢĂ: Copil cu părinţi bogaţi; v. Băiat cu bani gata. BĂIAT DEŞTEPT CU MUCII PE PIEPT: Om de nţmic. BĂIAT DE TREABĂ: Om vesel, petrecăreţ. BĂIAT LA ŢOATEi Bun la toate; angajat la toate treburile patronului. BĂIAT LA VIŢE: Păstor la vite. BĂNUIAM ŞI EU: Aveam şi eu bănuielile mele; suspectam şi eu, BĂNUIESC^CĂ.. Eu cred că.... BĂRBAT DE ÎNCREDERE; Băiat educat, politicos, harnic; v. Băiat bun. BĂRBAT DE STAT: Persoană oficială; Persoană cu 6 funcţie poli ţi că înaltă. BĂRBAT, NU TUFĂ!: Bărbat potent. BĂRBATUL EI NU MAI E BUN DE NIMIC: Bărbatul ei este impotent. BĂRBATUL E MILA CĂŞII: Potenţa bărbatului determină viaţa din casă, BĂRBATUL E STÂLPUL CĂŞII: Bărbatul are grija generală a casei; Bărbatul susţine familia. BĂRBATUL SĂ FIE PUŢIN MAI FRUMOS CA DRACUL: Bărbatului i se cer curaj şi forţă şi mai puţin frumuseţe. BĂRBATUL SĂ POARTE CĂCIULA: Bărbatul să se poarte ca un bărbat. BĂRBI!: Minciuni! Vorbe goale! BĂTAIA E DIN RAI: E bună şi bătaia; v. şi Bătaia e ruptă din rai. 141 BEAT DE NE MAI POATE BĂTAIA E RUPTĂ DIN RAI: E bună şi >ătaia; v. Bătaia e din rai. BĂTAIE DE ARIPI: Zbor. BĂTAIE DE CAP: Trudă, osteneală. BĂTAIE DE CONŞTIINŢĂ: Remuşcare; v. şi tătaie de cuget; Mustrarea conştiinţei; Mustrarea cugetului; Mustrare de conştiinţă; Mustrare de ruget; Mustrări de conştiinţă. BĂTAIE DE CUGET: Remuşcare; v. Bătaie de '■onştiinţă. BĂTAIE DE JOC: Batjocură. BĂTĂTOR LA OCHI: Care atrage atenţia; zbitor; Frapant. BĂTÂND DIN PALME: Foarte repede; într-o :lipă; Câtuşi de puţin; Deloc; v. şi Cât ai arunca :u securea; Cât ai azvârli cu piatră; Cât ai azvârli m praştia; Cât ai bate din amnar; Cât ai bate din mimă; Cât ai bate din palme; Cât ai bate în imnar; Cât ai bate în palme; Cât ai frige un ou. BĂTRÂN, BĂTRÂN DA ÎI DĂ IN GÂND: Se nai gândeşte la femei. BĂTRÂN CA LUMEA: Foarte bătrân. BĂTRÂN UITAT DE MOARTE: Om foarte jătrân, BĂTUCIT LA CAP: Sâcâit; Enervat; BĂTU-L-AR DUMNEZEU!: Să-I pedepsească Dumnezeu; Să nu aibă noroc. BĂTUT DE BRUMĂ: Distrus de brumă. BĂTUT DE DUMNEZEU: Prost. BĂTUT DE TOATE VÂNTURILE: Trecut Drin multe în viaţă; v. şi Bătut de vânturi. BĂTUT DE VÂNTURI: Trecut prin multe; v. Bătut de toate vânturile. BĂTUŢ ÎN CAP: Prost. BĂTUT MĂR: Bătut zdravăn; Bătut foarte tare· BĂTUT PE MUCHIE: (Despre sume de bani) întreagă; Până la ultima centimă. BĂŢUL ARE DOIJĂ CAPETE: O poţi păţi şi :u; Nu face rău altuia că te poate aştepta şi pe tine, BĂUNE DE PROST: E peste măsură de prost. .. BĂUTURA DE TE PUNE JOS: Băutură tare, BĂUTURA E BUNĂ CÂND E TĂINUITĂ: Băutura e mai bună la cârciumă; v. şi Băutura e buna la cârciumă că e tăinuită. BĂUTURA E BUNĂJ DA SĂ-I PUI AŞTERNUT: E bine să mănânci când consumi alcool; Nu se bea pe burtă goală. BĂUTURA EBUNĂ DA SĂ TE ŢII DE EA: ironie la adresa beţivilor. BĂUTURA E BUNĂ LA CÂRCIUMĂ CĂ E TĂINUITĂ Băutura e mai bună la cârciumă; v. Băutura e bună la cârciumă BĂUTURA E CE E, MÂNCAREA E FUDULIE: De băut trebuie băut, de mâncat mai puţin. BĂUTURA I-A PUS CAPUL: A murit din sauza băuturii. BÂŢ ŞI CU TINE: Vei primi şi tu bătaie. BE CA SĂ SE DREAGĂ: Bea a doua zi după beţie ca să se refacă. BEA CU CHIOTA: Bea şi dă chiote de băutură; v. şi Bea cu chiuita BEA CU CHIUITA: Bea şi dă chiote de băutură; v. Bea cu chiot a BEA CU CINZEACĂ: Bea cu sticluţă de 50 de centimetri cubi. BEA DE-L ADUNĂ DE PRIN ŞANŢURI: Se îmbată; v. şi Bea de merge din şanţ în şanţ; Bea de merge pe două cărări; Bea de se turteşte. BEA DE MAMA FOCULUI: Bea foarte mult. BEA DE MERGE DIN ŞANŢ ÎN ŞANŢ: Se îmbată; v. Bea de-l aduni de prin şan pui. BEA DE MERGE PE DOUĂ CĂRĂRI: Se îmbată; v. Bea de-l aduni de prin şanţuri BEÂ;'DE 'NUrMAI POATE: Bea forte mult; Este u mare bejiv. BEA DE SEACĂ FÂNTÂNA: E însetat rău. BEA DE SE TURTEŞTE: Se îmbată; v. Bea de-l aduni de prin şanţuri. BEA DE STINGE: Bea foarte mult; E beţiv mare; v. şi Bea de usucă; Bea de usucă pământul; Bea de zvântă pământul; Bea în neştire Bea până- l mai ţin picioarele BEA DE USUCĂ: Bea foarte mult; E beţiv mare; v, Bea de stinge. BEA DE USUCĂ PĂMÂNŢUL: Bea foarte mult; E beţiv mare; v. Bea de stinge. BEA DE ZVÂNTĂ: Bea foarte mult; E beţiv mare; v. Bea de stinge. BEA DE ZVÂNTĂ PĂMÂNTUL: Bea foarte mult; E beţiv mare; v. Bea de stinge. BEA, DAR ^-ŞI BEA MINŢILE: Bea cu măsură. ·. BEA DUPĂ EL: îi bea băutura; îi cheltuieşte banii pe băutură. BEA, GRIGORE, AGHEASMĂ: E constrâns să facă ceva; v. şi Bea, Grigore, aiasmă. BEA, GRJGORE, Âl^SMA: E constrâns să facă ceva; v. Bea, Grigore, agheasma. BEA ÎN NEŞTIRE: Bea foarte mult; E beţiv mare; v. Bea de stinge. BEA LA LAPTE CA ŞERPII: Bea mul lapte. BEA PÂNĂ NU-L MAI ŢIN PICIOARELE: Bea foarte mult; E beţiv mare; v. Bea de stinge. BEA PE INIMA GOALĂ: Bea pe nemâncate. BEA ŞI TRECE STICLA MAI DEPARTE: Bea şi dă altuia să bea şi el, BEAT CRIŢĂ: Foarte beat; v. şi Beat crup; Beat cuc; Beat de cap; Beat de nu mai poate; Beat lemn; Beat lulea; Beat mort; Beat tun; Beat tură; Mort de beat. BEAT CRUP: Foarte beat; v. Beat criţă. BEAT CUC: Foarte beat; v. Beat criţă. BEAT DE BUCURIE: Foarte bucuros. BEAT DE FERICIRE: Foarte fericit; v. şi Beat de glorie. BEAT DE CAP: Foarte beat; v. Beat criţă. BEAT DE GLORIE: Foarte fericit; v. Beat de fericire. BEAT DE-L LING CÂINII LA GURĂ: Foarte beat; v. Beat criţă. BEAT DE NE MAI POATE: Foarte beat; v. Beat criţă. BEAT LEMN 842 BEAT LEMN: Foarte beat; v. Beat criţă. BEAI’ LULEA: Foarte beat; v. Beat criţă. BE AT MORT: Foarte beat; v. Beat criţă. BEAT TUN: Foarte beat; v. Beat criţă. BEAT TURTĂ: Foarte beat; v. Beat criţă. BELEAUA E PE EL GÂT CAPRĂ: Are necaz mare. BELEŞTE OCHII PE UNDE TRECI: Uită-te bine pe unde calci. BELEŞTE ŢAPU: Nu poate face nimic; Face pe dracu. BENGA ŞTIE CUM: Dracu ştie cum; Nu ştiu. BEŞIÎN BALTĂ ŞI GÂLGÂIE LA'NAS: Nu face altuia răul câ se răsfrânge şi asupra ta. BEŢIA DRAGOSTEI: Dragoste adânca, Dragoste puternică. BEŢIA SUCCESULUI: Fericit, · încântat de succese.· BEŢIA VICTORIEI: Fericit, încântai de vic-torie. BEŢIE DE CUVINTE: Stil umflat, bombastic. BEŢIE DE STUPEFIANTE: Stare de ameţeală provocată de introducerea stupefiantelor în organism; v. şi Beţie rece. BEŢIE LA CATARAMĂ: Beţia adâncă; Foarte beat; v. şi Beţie Ia toartă. BEŢIE LA TOARTĂ; Beţia adâncă; Foarte beat; v. Beţie Ia cataramă. BEŢIE RECE: Stare de ameţeală provocată de introducerea stupefiantelor în organism; v. Beţie dc stupefiante. BEŢIVULUI ŞI DRACUL li IESE CU OCAUA ÎNAINTE: Beţivul găseşte oriunde prilej să bea. BIET DE TINE!: Săracul, sărmanul de tine! BIETUL DE EL!: Săracul, sărmanul de el! BIETUL DE MINE!: Săracul, sărmanul de mine! :: BINE AI VENIT!: Eşti binevenit! BINE AM MAI NIMERIT-O!: Am ghicit-o bine! Bine am făcut!; v. şi Bine am nimerit-o! BINE AM NIMERIT-O!: Am ghicit-o bine! Bine am fUcut!; v. Bine am mai nimerit-o! BINE, AŞA SĂ RĂMÂNĂ!: Aşa e în regulă. BINE AŢI VENIT! Sunteţi bineveniţi! - BINE A ZIS CINE A ZIS!: E adevărat ce spune zicala. BINE CĂ...: Noroc că...; Este bine că.... BINE CĂ A DAT DUMNEZEU: Bine că ă reuşit; Bine că s-a realizat. BINE CĂ Ai VENIT!: Ai venit Ia momentul potrivit. ■ BINE CĂ AM SCĂPAT DE EL: Norocul nostru că am scăpat de el. BINE CĂ AŢI VENIT!: Aţi venit la momentul potrivit. BINE CREDINCIOS (înv.): Ortodox; Pravoslavnic; v. şi Bun credincios; Drept credincios; Prea bine credincios; Prea bun credincios; Prea drept credincios. BINECUVÂNTEZ CEASUL lN CARE...: Blagoslovesc ceasul în care....; Să fiţi fericiţi din ceasulîn care.... BINECUVÂNTEZ ZIUA ÎN CARE...: Blagoslovesc ziua în care....; Să fiţi fericiţi din ziua în care.... BINE, DACĂ E PE AŞA!: Dacă aşa stau lucrurile, totul e în regulă ! BINE DE BINE: E bine! E în regulă! BINE DE TINE!: Tu o duci bine. BINE DISPUS: Are o dispoziţie bună; Este vesel, plin de viaţă. BINE FACE: Ebine; v. şi Bine faci. BINE FACI:Ebine;v. Bine face. BINE FACI, BINE GĂSEŞTI: Binele fôcul se întoarce şi asupra ta. BINE FĂCUT: Chipeş; Om chipeş; v. şi Bine făcut, bine legat. BINE FĂCUT, BINE LEGAT: Chipeş; Om chipeş; v. Bine făcut. BINE I-A FĂCUT!: A procedat bine. BINE INTENŢIONAT: Cu intenţii, cu gânduri bune. BINEÎNŢELES!: Sigur că da; Clar. BINELE AŞTEAPTĂ ŞI RĂU: După un bine e posibil să vină şi un rău. BINELE ACESTA NU-L DORESC NICI DUŞMANILOR: E un mare rău. : BINELE CU BINE SE RĂSPLĂTEŞTE: Faci bine, primeşti bine. BINELE NÜL CUNOŞTI DECÂT DUPĂ CE NU-L Al: Mereu regretăm binele de care ne-am bucurat. BINELE SE FACE MAI GREU ŞI RĂUL MAI UŞOR: E uşor să faci un rău, dar un bine mult mai greu. BINELE SE UITĂ: Binele primit se uită repede. BINE, MĂ, BINE!: Dacă tu spui, e în regulă! BINE; NĂSCUT (înv.): De familie bună; De neam. BINE, NEBINE; ASTA E: Că ne place, că hu ne place, acesta este adevărul. BINE PE DRACU: E rău; Nu e deloc bine. BINE PLASAT: Bine investit; Bine alocat. BINE-RĂU: De bine, de rău; Fie cum o fi. BINE-RĂU, RĂMÂNE DE VĂZUT: Nu ştim dacă e bine sau rău. BINE SPUS!: Bună idee! Ai dreptate! v. şi Bine zici! Bine zis! BINE ŢI-A FĂCUT!: Aşa îţi trebuie! Să te înveţi minte! BINEVOIŢI A PERMITE SĂ...: Vă rugăm să ne permiteţi să.... BINE ZICI!: Bună idee! Ai dreptate! v. Bine spus! BINE ZIS!: Bună idee! Ai dreptate! v. Bine spus! BINIŞOR!: Destul de bine; Uşurel!. BIROU DE INFORMAŢII: Serviciul care oferă informaţii. BLAJIN SĂ-L PUI LA BUBĂ: (Despre $43 BORŞ CU ŞTIR nimeni) Foarte bun; v. şi Blajin să i pui la rană\ 3lajin să-l pui pe bubă; Blajin să-l pui pe rană; 'iun de legai la bubă; Bun de legat la rană; Bun le legat pe bubă; Bun de legat pe rană; Bun de tus în rană; Bun de pus la bubă; Bun de pus la 'ană; Bun de pus pe bubă; Bun de pus pe rană; Bun de pus pe rană să te vindeci; Bun să-l legi la mbă; Bun să-l legi la rană; Bun să-l legi pe nibă; Bun să-l legi pe rană; Bun să-l pui la bubă; 3un să-l pui la rană; Bun să-l pui pe bubă; Bun 'ă-lpui pe rană; De pus pe rană să ie vindeci, A BLAJIN SĂ-L PUI LA RANĂ: (Despre 3ameni) Foarte bun; v. şi Blajin să-l pui la bubă, Ă BLAJIN SĂ-L PUI PE BUBĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă.  BLAJIN SĂ-L PUI PE RANĂ: (Despre aameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BLÂND CA UN MIEL: Om foarte bun; v. şi Blând ca un porumbel. BLÂND CA UN PORUMBEL: Om foarte bun; şi Blând ca un miel. BLESTEMAT FIE îl blestem pe....! Blestem....! v. şi Blestemat să fie...! BLESTEMAT SĂ FIE...!: îl blestem pe....! Blestem....! v. Blestemat fie...! BLESTEMĂ CA IEREMIA: Blestemă, înjură, luleşte tot timpul; v. şi Blestemă de se scutură 'ărâna din pod. BLESTEMĂ DE) SE SCUTURĂ ŢĂRÂNA DIN POD: Blestemă, înjură, huleşte tot timpul; v. Blestemă ca Ieremia. BLID DE LINTE: Răsplată neînsemnată primită ca preţ al unei josnicii. BLOCADĂ MARITIMĂ: Blocarea navigaţiei; /. şi Blocadă navală. BLOCADĂ NAVALĂ: Blocarea navigaţiei; v. Blocadă maritimă. BOALA COPIILOR: Epilepsie; v. şi Răul copiilor; Răutatea copiilor. BOĂL I-A MÂNCAT CAPUL: A înnebunit; S-a ţicnit. BOALA N-ARE SĂRBĂTOARE; Boala merge înainte fără nicio oprire; BOALA NU ÎNTREABĂ: Boala nu cere voie să se instaleze. BOALA S-A COMPLICAT: 1 s-a înrăutăţit starea sănătăţii; I s-a agravat boala. BOALA ŞTIUTĂ E PE JUMĂTATE VINDECATĂ: E bine să cunoşti de ce boală suferi. BOALĂ CÂINEASCĂ (pop.): Umflarea a abdomenului la sugari. BOALĂ DE PLOSCĂ (pop.): Beţie. BOALĂ DE ZAHĂR (pop.): Diabet. BOALĂ l-A 'pCAT CAPUL: L-a ucis boala. BOALĂ LUMEASCĂ (pop.): Boală venerică. BOALĂ LUNGĂ (pop.): Tifos; v. şi Boala mare. ' BOALĂ LUNGĂ, MOARTE SIGURĂ:Boala grea duce la moarte. BOALĂ MARE (pop.): Tifos; v. Boala lungă. BOALĂ SEACĂ (pop ): Tuberculoză. BOALĂ UCIGĂTOARE: O boală foarte grea; O boală mortală. BOALĂ USCATĂ (pop.): Atrofie. BOB CU BOB: Cu grijă şi cu răbdare. BOB CU BOB, SE ADUNĂ: Puţin câte puţin se adună; Cu grijă şi cu răbdare şe adună. BOB NUMĂRAT: întocmai; Exact; în cele mai mici amănunte; Totul este socotit; v. şi Bobi număra fi. BOBI NUMĂRAŢI: întocmai; Exact; In cele mai mici amănunte; Totul este socotit; v. şi Bob numărat. BOBOC DE FATĂ: O fată foarte frumoasă. BOBOCII PE GÂŞTE VOR SĂ LE ÎNVEŢE SĂ ÎNOATE: De multe ori copii cred că sunt mai deştepţi decât părinţii lor. BOB PÂHĂV: Bob sec; v. şi Bob secăciv. BOB SECĂCIV: Bob sec; v. Bob pâhav. BOCCIU LA CAP: (pop.) Tâmpit. BOGATUL CU FOLOASELE ŞI SĂRACUL CU PONOASELE: De cele mai multe ori săracul nu primeşte nimic iar bogatul totul, BOGAŢI^ GREŞEŞTE ŞI SĂRACUL ÎŞI CERE IERTĂCIUNE: Bogatul nu sc consideră niciodată vinovat, săracul mereu. BOGATUL MĂNÂCĂ CÂND ÎI E FOAME, IAR SĂRACUL CÂND GĂSEŞTE: Persoana bogată are de toate, săracul niciodată. BOGĂŢIE DE CUVINTE: Vorbă multă; Vorbărie? BOIERII SUNT ACASĂ?: Gazda e acasă? Omenii buni sunt acasă? BOII ARĂ ORZUL ŞI CAII ÎL MĂNÂNCĂ: Oamenii săraci lucrează pentru cei bogaţi; v. şi Boii ară şi caii mănâncă. BOII ARĂ ŞI CAII MĂNÂNCĂ: Oamenii săraci lucrează pentru cei bogaţi; v. Boii ară şi caii mănâncă. BOII BĂTRÂNI FAC BitAZDA DREAPTĂ: Un om experimentat face o treabă bună, BOII SE LEAGĂ DE COARNE ŞI OMUL DE CUVÂNT: Cuvântul dat trebuie respectat; Promisiunea nu trebuie neglijată; v. şi Boii se leagă de coarne şi omul de limbă; Boul se leagă de coarne şi omul de limbă. BOII SE _LEĂGĂ DE COARNE ŞI OMUL DE LIMBĂ: Cuvântul dat trebuie respectat; Promisiunea nu trebuie neglijată; v. Boii se leagă de coarne şi omul de cuvânt. BOLNAV DE MOARTE: Este pe moarte; Este foarte grav bolnav; v. şi Bolnav de moarte. BOLNAV MORT: Este pe moarte; Este foarte grav bolnav; v. Bolnav mort. BOLTĂ CEREASCĂ: Firmamentul; v. şi Bolta cerului. BOLTA CERULUI: Firmamentul; v. Bolta cerească. BORŢĂ ÎN CER: O poznă, o năzbâtie mare. BORŞ CU ŞTIR: Lucru de nimic; Persoană bătrână şi urâtă. BORŞUL LA FOC ŞI PEŞTELE ÎN IAZ 844 BORŞUL LA FOC ŞI PEŞTELE ÎN IAZ: Nu are ce-i trebuie; Nu are necesarul de materiale; Nu este pregătit pentru o treabă. BOT CU OCHI: Om prost. BOT DE CĂLUŞ: Persoană guralivă. BOTEZUL FOCULUI: Prima participare activă la o luptă. BOT IN BOT: Faţă în faţă; Unui lângă altul. BOU A FOST ŞI BOU A RĂMAS: Nu s-a schimbat cu nimic; Este aceeaşi persoana. BOUL ARE LIMBĂ LUNGĂ DAR NU POATE VORBI: Omul prost se dă singur de gol; Omul prost se face singur de ruşine; v. şi Boul are limbă lungă dar nu poate vorbi; Boul are limbă mare dar nu poate vorbi. Boul are limbă lungă dar nu poate SĂ VORBEASCĂ: Omul prost se dă singur de gol; Omul prost se face singur de ruşine; v. Boul are limbă lungă dar nu poate vorbi. BOUL ARE LIMBĂ MĂRE DAR NU POATE SĂ VORBEASCĂ: Omul prost se dă singur de gol; Omul prost se face singur de ruşine; v. Boul are limbă lungă dar nu poate vorbi. BOUL DE CEĂ: Boul înjugat la stânga. BOUL SE LEGĂGĂ DE COĂRNE ŞI OMUL DE LIMBĂ: Cuvântul dat trebuie respectat; Promisiunea nu trebuie neglijată; v. Boii se leagă de coarne şi omul de cuvânt. BRAŢ DE FIER: Braţ puternic, vânjos. BRAŢE DE MUNCĂ: Muncitori. BRAŢ LA BRAŢ: Cu braţul trecut sub braţul altuia; v. şi La braţ. BRAVO!: Felicitări! v. şi Bravo ţie! BRAVO ŢIE!: Felicitări! v. Bravo! BRÂNZĂ BUNĂ ÎN BURDUF DE CÂINE: Om harnic dar cu foarte multe vicii; Are multe calităţi dar nefolosite. BRÂNZĂ DE IEPURE: Ceea ce nu există. BRĂUL CERULUI '(pop.): Curcubeul; v. şi Cununa cerului. BRĂUL LUMINOS ĂL CERULUI: Calea laptelui; v. Crfingul cerului, BROASCĂ MICĂ FACE GURA MARE: Şi cel mic poate face lucruri măreţe, BROASCA NU CÂNTĂ PE USCAT: Dacă vrei muzică, oferă ceva de băut. BROASCĂ S-A MÂNIAT PE BALTĂ: S-a supărat prostul pe cei de la care trăieşte. BRR, CE FRIG!: Este frig foarte tare; E ger mare. BUBĂ REA CÂT O SARMA!: Mare necaz; Greutate mare. BUCATĂ CU BUCATĂ: Puţin câte puţin; v. şi Bucăţică cu bucăţică. BUCĂŢI ALESE DIN AUŢORI: Antologie de texte literare. BUCĂŢICĂ CU BUCĂŢICĂ: Puţin câte puţin; v. Bucată cu bucată. BUCĂŢICĂ GRASĂ: Partea cea mai bună; O parte foarte bună. BUCĂŢICĂ RUPTĂ: Leit; Identic; v. Bucăţică tăiată. BUCĂŢICĂ RUPTĂ DIN...: Leit ca...; Exact ca...; Identic ca... BUCĂŢICĂ RUPTĂ TATĂ-SĂU. (Despre copii): Seamănă leit cu tatăl său; v. şi Izbit capul lui tată-său; Tatăl-său în picioare BUCĂŢICĂ TĂIATĂ: Leit; Identic; v. Bucăţică ruptă. BUCHEA CĂRŢII: Foarte învăţat; Bine pregătit; Citit. BUCHE VECHE: Literă chirilică; v. şi Literă veche. BUCURIE COPLEŞITOARE: O mare bucurie; v. şi Bucurie exuberantă. BUCURIE E?MeRĂNTĂ:; 0 mare bucurie; v. Bucurie copleşitoare. BUCURIE RĂUTĂCIOASĂ: O exprimare a răutăţii. : BUCUROŞI DE OASPEŢI?: Suntem bine primiţi? Vă bucuraţi că am venit? BUN AJUNS!: Bine ai venit!; v. şi Bun ajun-sul; Bună venire. BUN AJţJNSUL!: Bine ai venit!; v. Bun ajuns. BUNĂ CALE!: Drum bun! v. şi Cale bună! BUNĂ CREŞTERE::Educaţie aleasă; Cei şapte ani de acasă. BUNĂ DE PRIPAS (pop.): (Despre vacă) Care fată în fiecare an. BUNĂ DIMINEAŢA!: Vă dorim Bună dimineaţă! BUNĂ DIMINEAŢĂ, BABĂ, CASTRAVEŢI PE IĂRBĂ, iVIĂMĂ: Una se spune şi alta se aude; Habar nu are despre ce este vorbă.: BUNĂ DISPOZIŢIE: O stare sufletească bună, blândă; O atitudine binevoitoare. BUNĂ IDEE!: O idee bine gândită, .bine judecată.,..,·,;.,,...,., BUNĂ PACE!: Să aveţi pace! Să aveţi noroc! BUNĂ PĂRERE (mv.J: Mulţumire; Bucurie; v. şi Părere bună; Părere de bine, ..B.UNĂRÂNDUIALĂ: Ordine; Comandantul. BtJNĂ, REA, ÎMI FĂCEAM TREABA CU EA: E lucrul meu şi-l vreau înapoi, BUNĂ SĂ-ŢI FIE INIMA!: Să fi fericit! Să ai noroc! BUNĂ SEARA!: Să vă Fie seara bunăi v. şi Seară bună! BUNĂ TREABĂ!: Proastă treabă; y. şi Na-ţi-o bună1! BUNĂ TREABĂ, N-AM CE ZICE!: Totul este în regulă! S-o crezi tu că e bine aşa! BUNĂ VENIRE!''(înv.): Bine ai venit!; v. Bun ajuns. BUNĂ ZIUA!: Vă doresc o zi bună!: BUNĂ ZIUĂ, BABĂ FLOARE!: îţi doresc o zi bună surdule! v. şi Bună ziua, babă surde! BUNĂ ZIUA, BABĂ SURDĂ!: îţi doresc o zi bună surdule! v. Bună ziua, babă Floare. BUNĂ ZIUA CĂCIULĂ, CĂ STĂPÂNUL N-ARE GURĂ!: N-ai gură să spui Bună ziua? BUNĂ ZIUA ŢI-ĂM DAT, BELEA MI-AM CĂPĂTAT: Faci cuiva bine în defavoarea ta. 845 BUN SĂ-L LEGI PE RANĂ BUN BĂIAT!: De treabă om! BUN-BUNUŢ: Destul de bun. ; V ; BUN CA PÂINEA: Un om foarte bun; v. şi Bun ca pâinea caldă; Bun ca pâinea cea buna; Bun ca pâinea cea caldă; Bun ca pâinea cea de grâu; Bun ca pâinea lui Dumnezeu; Bun ca pita caldă. BUN CA PÂINEA CALDĂ: Un om foarte bun; v. Bun ca pâinea. BUN CA PÂINEA CEA BUNĂ: Un om foarte bun; v. Bun ca pâinea. BUN CA PÂINEA CEA CALDĂ: Un om foarte bun: v. Bun ca pâinea. BUN CA PAINEA CEA DE GRĂU: Un om foarte bun: v. Bun ca pâinea. BUN CA PAINEA LUI DUMNEZEU: Un om foarte bun; v. Bun ca pâinea. BUN CA PITA CALDĂ: Un om foarte bun; v. Bun ca pâinea. BUN CREDINCIOS (fnv.): Ortodox; Pravoslavnic; v. Bine credincios. BUN CUGETĂTOR (înv.)'. Bine intenţionat; v. şi De bine cugetător. BUN DE ARUNCAT: Nu este bun de nimic; v. şi Bun de dat la coş; Bun de aruncat la gunoi; Bun de dat pe râpă; Bun de nimic. BUN DE BUTUCI: Cam prostuţ. BUN DE CLANŢĂ: Bun de gură; Vorbăreţ. BUN DE CULES: Trebuie cules; Este copt. BUN DE DAT CU CĂCIULA ÎN CÂINI: Foarte gustos; Foarte bun; v. şi Bun să dai cu căciula în câini BUN DE DAT LA COŞ: Nu este bun de nimic; v. Bun de aruncat. BUN DE DAT LA GUNOI: Nu este bun de nimic; v. Bun de aruncat. BUN DE DAT PE RÂPĂ: Nu este bun de nimic; v. Bun de aruncat. BUN DE FĂCUT CU VARZĂ: (Despre om) Prost; (Despre obiect) De proastă calitate. BUN DE GURĂ: Vorbăreţ; Limbut; Abil; Convingător. BUN DE LEGAT LA BUBĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN DE LEGAT LA RANĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN DE LEGAT PE BUBĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui Ia bubă. BUN DE LEGAT PE RANĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN DE MÂNĂ: îndemânatic. BUN DE MÂNCAT: Este gustos; Este bine pregătit; Este copt; Nu este otrăvitor. BUN DE NIMIC: Nu este bun de nimic; v. Bun de aruncat. BUN DE PAHAR: îi place să bea; Este bun băutor de alcool. BUN DE PAŞI (înv.): Sprinten; v. şi Bun de picioare; Bun de picior; Iute de picior. BUN DE PICIOARE: Sprinten; v. Bun de paşi. BUN DE PICIOR: Sprinten; v. Bun de paşi BUN DE POCINOG (pop.): Aducător de noroc; Bun de saftea. BUN DE PUS ÎN RAMĂ (irotu): Necorespunzător; Urât; Râu. BUN DE PUS ÎN RANĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN DE PUS LA BUBĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN DE PUS LA RANĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN DE PUS PE BUBĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN DE PUS PE RANĂ: (Despre oameni) Foartebun;v. Blajin să-l pui la bubă. BUN DE PUS PE RANĂ SĂ TE VINDECI: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN DE SĂMÂNŢA: (Despre oameni) Prolific, BUN DE ŞTREANG: Bun de spânzurătoare; Care merită să fie spânzurat; v. şi De ştreang. BUN DE TIPAR:1 Pregădt şi avizat pentru a fi tipărit. BUN DIN FIRE: Bun din naştere. BUN GĂSIT! (pop.): Bine te-am găsit! BUNE OFICII: Intervenţie binevoitoare în scopul unei concilieri; Servicii făcute cuiva, BUNIC DIN PARTEA MAMEI: Tatăl mamei. BUNIC DIN PARTEA TATĂLUI: Tatăl tatălui. BUN ÎNTÂLNIŞUL!: Bine v-am întâlnit! BUN LA INIMĂ: Milos; îndurător; v. şi Bun la suflet. BUN LA ORICE: Bun la toate; Bun de toate; Priceput Ia toate; v. şi Bun la toate. BUN LA SUFLET: Milos; îndurător; v. Bun la inimă. BUN LA TOATE: Bun la toate; Bun de toate; Priceput la toate; v. Bun la orice. BUN LA TOCMEALĂ, RĂU LA SOCOTEALĂ: Rău platinic. BUN NEAM (invj: Nobleţe; Distincţie. BUN-PLAC: Capriciul cuiva; Voia cuiva. BUN PLATNIC: Persoană care îşi îndeplineşte bine obligaţiile băneşti. BUN RĂMAS!: Rămâneţi cu bine! v. şi Rămas bun! BUN, RĂU: Aşa şi aşa; Şi bun şi rău; Aşa cum este; v. şi Bun şi rău. BUN, RĂU CUM O FI: Aşa cum este. BUN SĂ DAI CU CĂCIULA-N CÂINI: Foarte gustos; Foarte bun; v. Bun de dai cu căciula în câini. BUN SĂ-L LEGI LA BUBĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN SĂ-L LEGI LA RANĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN SĂ-L LEGI PE BUBĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN SĂ-L LEGI PE RANĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN SĂ-L PUI LA BUBĂ 846 BUN SĂ-L PUI LA BUBĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să i pui la bubă. BUN SĂ-L PUI LA RANĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN SĂ-L PUI PE BUBĂ: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN SĂ-L PUI PE RANĂ:(Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. BUN SOSIT!: Bine ai venit! ? BUN SUFLET DE OM: Om bun. 7 : BUN ŞI APROBAT: Om bun şi prietenos. BUN ŞI RĂU: Aşa şi aşa; Şi bun şi rău; Aşa cum este; v. Bun rău. BUN VENIT!: Bine ai venit! Eşti bine venit! BUN ZDRAVĂN: Sănătos; Voinic. BURDUF DE CARTE: Foarte învăţat; Care a citi mult. BURICUL DEGETULUI: Vârful degetului. BURICUL PĂMÂNTULUI: Cel mai important dintre toţi; Centrul pământului, BURSĂ NEAGRĂ: Comerţ clandestin. BURTĂ DE POPĂ: Burtă mare; Cel care mănâncă şi bea mult. BURUIANĂ DE VORBĂ: Rachiu. BURUIANA PROASTĂ CREŞTE ŞI PE PIATRĂ: Oamenii răi sunt peste tot; v. şi Buruiana rea creşte şi in drum; Buruiana rea creşte şi pe piatră. BURUIANA REA NU PIERE: E greu de evitat un om rău; Răutatea este peste tot. BURUIANĂ REA CREŞTE Şi ÎN DRUM: Oamenii răi sunt peste tot; v. Buruiana proastă creşte şi pe piatră. BURUIANA REA CREŞTE ŞI PE PIATRĂ: Oamenii răi sunt peste tot; v. Buruiana proastă creşte şi pe piatră. BUTIĂ IŢI DĂ VINUL CE ARE ÎNTR-ÂN-SA: Omul poate oferi doar ceea ce are, ceea ce ştie. BUTOI FĂRĂ FUND: Beţiv; Cel care bea mult. BUTURUGA MICĂ RĂŞŢQĂRN jCĂRUL MARE: Lucrurile mărunte pot avea efecte mari. c CA ACEEA (pop.): Foarte mare; Puternic; însemnat; v. şi Ca acela, CA ACELA (pop.): Foarte mare; Puternic; însemnat; v. Ca aceca. CA ACU: De parcă s-ar petrece acum; v. şi Ca acum. CA ACUM: De parcă s-ar petrece acum; v. Ca acu. ' CA ADAOS: Ca supliment; Ca completare. CA ALBINA LA ROIUL SĂU PETRECE: O duce foarte bine. CA ALTĂ AIA: Ca o ciudăţenie; Ca o pocitanie; Ca un monstru; v. şi Ca altă arătare. CA ALTĂ ARĂTARE: Ca o ciudăţenie; Ca o pocitanie; Ca un monstru; v. Ca altă aia. CA APA: Repede; Uşor. CA APUCAT: Ca un nebun. CA APUCAT DE ALTE ALEA: Care se enervează repede; Care este chinuit de diavol. CA ATARE: Deci; în consecinţă. CA ATÂŢIA ALŢII: Ca şi mulţi alţi. CA BRAGA ÎN ZIUA DE PAŞTI: Nu este nimerit; Nu este potrivit; Nu este bun. CA CATRANUL: Foarte negru; v. şi Cum c catranul. CA CAND: Ca şi cum; De parcă; v. şi Ca şi când. .. CA CÂJT1 (pop.): Cam cât? CA CÂT TE-AR PIŞCĂ UN PURICE: Foarte uşor; Foarte slab. CA CE? (pop.): Cam ce? Pentru ce? Cu ce scop? CA CE CĂ? (înv.): Pentru că; Deoarece. CA CE CHESTIE?: Din ce cauză? Care. e problemă? CA CEEA CE (înv.): Ca umil care; Deoarece. CA CERUL DE PĂMÂNT: Foarte departe; Foarte diferit. CA CHIFTEAUA ÎN SOS: Este potrivit; A nimerit-o bine. CA CIO ARA-N PAR: Foarte puţin timp; Pe fugă; Pe apucate; v. şi Cât cioara-n par. CA CIORILE: în număr mare; Cu zgomot mare. CA CRISTALUL: Foarte clar; Foarte limpede; foarte curat. CA CUM: Ca şi cum; De parcă; v. şi Ca şi cum. CA CUM TE-AR PIŞCĂ UN AURICE: Foarte puţin; Imperceptibil; v. şi Ca şi cum te-ar pişcă un purice; Cât te-ar pişcg. un purice. CADAVRU AMBULANT: Om foarte slab; Om foarte palid; v. şi Cadavru viu. CADAVRU VIU: Om foarte slab; Om foarte palid; v. Cadavru ambulant. CADE CA PISICA ÎN PICIOARE: Reuşeşte mereu; Scapă mereu; Iese cu abilitate din încurcături; v. şi Cade tot ca pisica în picioare. CADE CUM E MAI RĂU: O păţeşte cum e mai rău; Iese cel mai rău. CADE EL ÎN GÂT: O va păţi el; Va avea el necazuri. CA DE EXEMPLU...: Să dăm exemplu pe..; Să exemplificăm cu.... CA DE FRICA MORŢII: Foarte mult; Febril. CA DE IERI: De curând; v. şi De ieri. CADE IN,CÂRNELEGE: Cade în săptămâna antepenultimă din dulcele Crăciunului. CADE ÎN SEAMA LUI: Este obligaţia lui. CADE ÎN ZI BUNĂ: Se va întâmpla când trebuie. CA DE LA ALB LA NEGRU: Cade la o extre-mă la altă. CADE LA BĂNUIALĂ:;începe să bănuiască. CADE LA BOALĂ: Se îmbolnăveşte; Zace Ia pat. CA DE LA BĂRBAT LĂ BĂRBAT: în mod sincer; în mod corect. CA DE LA CER LA PĂMÂNT: Foarte mare; Foarte mult; Complet diferit; v. şi Ca între cer şi pământ. CA DE LA OM LA OM: în mod sincer, deschis; Prieteneşte. CADE LA ZAR: Va fi nimerit; Vine la mâna noastră........ CA DE OBICEI: În mod obişnuit. CA DE O MUCHIE DE CUŢIT: Ca de ceva râu, ceva riscant, ceva periculos. CA DE O PRAŞTIE: La mică distanţă; Foarte aproape; v. şi Cât ajungi cu praştia; Cât dai cu praştia; Cât de o praştie. CADE PARA MĂLĂIAŢĂ ÎN GURA LUI NĂTĂFLEAŢĂ: Leneşul aşteaptă totul de-a gata; Vine bine; Vine cum trebuie. CADE PE MÂNA DREAPTĂ: Vine bine; Vine cum trebuie. CADE PE MOALE: Cade bine; Se rezclvă cum trebuie. CADE PE TARE: Care rău; Nu se rezolvă cum trebuie. CA DE PE TIPSIE: Pe nemuncite; De-a gata. CA DE TIPAR (pop.): (Despre scris) Frumos; Caligrafic. CADE TOT CA PISICA ÎN PICIOARE: Reuşeşte mereu; Scapă mereu; Iese cu abilitate din încurcături; v. Cade ca pisica în picioare. CA DIN BUN SENIN: Pe neaşteptate; Dintr-o dată; Fără veste; v. şi Ca din senin; Ca din chiar senin; Din bun senin; Din chiar senin; Din senin. CA DIN CHIAR SENIN 848 CA DIN CHIAR SENIN: Pe neaşteptate; Dîntr-o dată; Fără veste; v. Ca din bun senin. CA DIN CONDEI: Elegant; Aranjat; Dichisit; v. şi Ca scos din cutie. CA DIN CUTIE: îmbrăcat foarte îngrijit; Foarte gătit* CA DIN GURĂ DE ŞARPE: Foarte tare; Grozav; Straşnic; v. şi Ca în gură de şarpe. CA DIN PALMĂ: Fără a băga de seamă; Iute. CA DIN POVESTE: Foarte frumos; Ca în basme; v. şi Ca în poveste; Ca în poveşti. CA DIN PRAŞTIE: Cu mare viteză; împrăştiat; Răsfirat. CĂ DIN TOPOR: Grosolan; Fără fineţe; Necioplit. CA DIN SENIN: Pe neaşteptate; Dintr-o dată; Fără veste; v. Ca din bun senin. CA DOUĂ PICĂTURI DE APĂ: Leit; Identic; La fel. CA DOVADĂ: Drept dovadă. CA DUPĂ CEAS: Foarte exact;; Foarte punctual. CA DUPĂ RĂBOJ: Ca din carte; Cuvânt cu cuvânt; v. şi Ca pe răboj. CA FASOLEA ÎN ZIUA DE PAŞTI: Nepotrivit. CAFEA RUSEASCĂ (pop.)'. Băutură alcoolică. CA FRUNZĂPE APĂ: Uşor; Lent. V i CA FRUNZA ŞI CA IARBĂ: Foarte mult; în număr foarte mare; v. şi Câtă frunză şi câtă iarbă; Câtă frunză şi iarbă; Câtă papură în baltă; Câtă pulbere şi spuză (reg.). CA FUIORUL POPII (pop.): De prisos; Inutil. CA FULGERUL: Foarte repede. CĂ FULGUL: Foarte uşor CA FULGUL PE APĂ: Foarte uşor, Lipsit de greutate; La voia întâmplării; Nesigur; Incert. CA HELGEA: Foarte slab; Piele şi os; v. şi Cum e helgea. CA IDEE: Ca o părere; A un cuget. CA IERI: De curând; Parcă a fost ieri; v. şi Ca ieri-alaltăieri. CĂ IERI-ALATĂIERI: De curând; Parca a fost ieri; v. Ca ieri. CA IEŞIT DIN MINŢI: Ca un nebun. CAI VERZI PEPEREŢI: Ceva imposibil, irealizabil. CA ÎN CHIP ;DE... (pop.): în loc de; De peste tot; v. şi Ca un fel de...; Chip că. CA ÎNGERII: Blând; Cuminte; Ascultător.: CA ÎN GURĂ DE ŞARPE: Foarte tare; Grozav; Straşnic; v. Ca din gură de şarpe. CA ÎN PALMĂ: Cu suprafaţă netedă; Clar; Foarte bine; Amănunţit; v. şi Ca-n palmă. CA ÎN PARADIS: Deosebit de bine; Deosebit de frumos. CA ÎN POVESTE: Foarte frumos; Ca în basme; v. Ca din poveste. CA ÎN POVEŞTI: Foarte frumos; Ca în basme; v. Ca din poveste. CA ÎNTRE CER ŞI PĂMÂNT: Foarte mare; Foarte mult; Complet diferit; v. Ca de la cer la pământ. CA ÎN TURNUL BABILON: Confuzie; Dezordine. CA ÎN VIS: Foarte frumos; Deosebit de frumos. CA LA CAPRA PODULUI: Se vaită; Se plânge în gura mare. CA LA CARTE: Aşa cum trebuie; Cum e bine; v. şi Cum scrie la carter. CA LA COMEDIE: Ca la teatru; Ca la bâlci; v. şi Ca la o comedie. ■ CA LA CORT: Ca ţiganii. CA LA MOARĂ: Pe rând; Intr-un permanent du-te-vino. ; ; CA LA O COMEDIE: Ca la teatru; Ca la bâlci; v. Ca la comedie. ' CA LA PALMĂ: Neted; Curat. CA LA POMANĂ: în număr foarte mare. CA L SITA CUMETRn";(fnv.):rMereu; :v. şi Ca la sită. CA LA SITĂ (i/ivj: Mereu; v. Ca la sita cumetrii. CA LA ŞATRĂ (fam.): în mare dezordine şi murdărie. CA'LA UŞA CORTULUI: Fără ruşine; Ca ţiganii. CALCĂ A POPĂ: Se vede de pe acum că va ajunge cineva. : : CALCĂ CĂ DIN POD: Face paşi mari. CALCĂ CA PE ACE: Merge încet; Calcă cu atenţie/' CALCĂ CA URSUL: Face paşi mari şi rari. CALCĂ DE TREI ORI ÎNTR-UN LOC: A reveni mereu; A se uita cu atenţie; A verifica bine. CALCĂ DIN ŢENCHI ÎN ŢENCHI: A merge foarte încet şi foarte atent. CALCĂ IN BOBOTE: A umbla iară rost, fără ţintă. - CALCĂ ÎN GROPI DE POST: Este foarte ’ prost. ’■ CALCĂ PE URMELE LUI TAŢĂ-SĂUr îl imită pe tatăl său. CALCĂ POPEŞTE: Â-şi da aere; A face pe grozavul. CALD CA LA BAIE: Foarte cald. CAL DE ALERGĂTURĂ: Persoană hărţuită; Persoană muncită peste măsură; Persoană întrebuinţată Ia toate corvezile. CAL DE BĂTAIE: Cel care duce greul, care trebuie să suporte orice. CAL DEPRAŞTIE: CaMăturaş; Cal înhămat în afara hulubelor; Lăturalnic; dosnic. CALD LA PUNGĂ: Bogat. CALDNE^IŢESCî Frig. CALEA BĂTUTĂ ESTE CEA MAI SCURTĂ: Drumul cunoscut este cel mai scurt; Calea ştiută este cea mai uşoară. CALEA BUNĂ: Cale ştiută; Drum spre succes. CALEA DE MIJLOC ESTE CEA MAI BU-NĂ:Să nu exagerăm; Să nu ne delăsăm. CALEA DREAPTĂ ESTE CEA MAI BUNĂ: S49 CAM DUPĂ O SĂPTĂMÂNĂ Drumul drept, fapta cinstită sunt cele mai bune lucruri. CALEA-VALEA!: Mai merge! Fie! Treacă meargă! CALE BĂTĂTORITĂ: Drum umblat; Cale cunoscută. ' CALE BĂTUTĂ!: Să ai parte de o călătorie uşoară. CALE BUCALĂ: Gură. CALE BUNĂ!: Drum bun! v. Bună cale! CALE DE...: O distanţă de........... ALE DE DOUĂ ZILE: Distanţă ce poate fi parcursă în două zile. CALE DE IEŞIRE: Scăpare; Reuşită. . CALE DE ÎNTOARCERE: Revenire. CALE DE MIJLOC: Soluţie intermediară; Atitudine de compromis; v. şi Drum de mijloc; Linie de mijloc. CALE DE-O POŞTĂ: De la o distanţă relativ mare; De departe; Până departe; v. şi De la o poştă; De o poştă. CALE DE O PRÂNZARE: Vine la masa de prânz. CALE DE O ZI: Distanţa ce poate fî parcursă într-o zile. CALE DE PATRU CEASURI: Distanţă ce poate fi parcursă în patru zile. CALE NEÎNTOARSĂ: Moarte; Deces. CALIC CA ŞOÂpICELE BISERICII: Foarte sărac; v. şi Calic ca şoarecele de biserică; Calic ca şoarecele din biserică; Calic ca şoarecele în biserică; Calic lipit; Calic lipit pământului; Sărac ca şoarecele bisericii; Sărac ca şoarecele de biserică; Sărac ca şoarecele din biserică; Sărac ca şoarecele în biserică; Sărac lipit; Sărac lipit pământului. CALIC CA ŞOARECELE DE BISERICĂ: Foarte sărac; v. Calic ca şoarecele bisericii CALIC CA ŞOARECELE DIN BISERICĂ: Foarte sărac; .v. Calic ca şoarecele bisericii. CALIC CA ŞOĂRECELE ÎN BISERICĂ: Foarte sărac; v. Calic ca şoarecele bisericii. CALIC DOBÂNDIT: Un sărac îmbogăţit. CALIC LIPIT: Foarte sărac; v. Calic ca şoarecele bisericii CALIC LIPIT PĂMÂNTULUI: Foarte sărac; v. Calic ca şoarecele bisericii CALIC NEVOIE MARE: Calic grozav, straşnic; Calic care face pe grozavul. CAL NĂRĂVAŞ: Cel care are deprinderi rele. CĂLRĂUDEtoSCĂ: Cal nărăvaş. CAL ŞARG: Cal cu părul galben deschis. CALUL BĂTRÂN CU GREU SE ÎNVAŢĂ LA HAM: Persoana în vârstă nu se mai poate schimba; v. şi Calul bătrân nu se mai învaţă în buiestru; Calul bătrân nu se mai învaţă la ham; Calul bătrân nu se mai pune la ham. CALUL BĂTRÂN NU SE ÎNVAŢĂ ÎN BUIESTRU: Persoana în vârstă nu se mai poate schimba; v. Calul bătrân cu greu se învaţă la liant. CALUL BĂTRÂN NU SE MAI ÎNVAŢĂ ÎN BUIESTRU LA HAM: Persoana în vârstă nu se mai poate schimba; v. Calul bătrân cu greu se învaţă la ham. CALUL BĂTRÂN NU SE PUNE LA HAM: Persoana în vârstă nu se mai poate schimba; v. Calul bătrân cu greu se învaţă la ham. CALUL BUN SE LAUDĂ SINGUR: Lucrul bun se impune singur; Omul bun se observă uşor; v. şi Calul bun se vede de la iesle; Calul bun se vede din grajd. CALUL BUN SE VEDE DE LA IESLĂ: Lucrul bun se impune singur; Omul buh se observă uşor; v. Calul bun se laudă singur. CALUL BUN SE VEDE DIN GRAJD: Lucrul bun se impune singur; Omul bun se observă uşor; v. Calul bun se laudă singur. CALUL, CĂ E CU PATRU PICIOARE ŞI TOT SE POTICNEŞTE: Oricine poate greşi. CALUL DE DAR NU SE CAUTĂ ÎN GURĂ: Lucrurile primite în dar se iau aşa cum sunt; v. şi Calul de dar nu se caută la dinţi. CALUL DE DĂR NU SE CĂUTĂ LA DINŢI: Lucrurile primite în dar se iau aşa cum sunt; v. Calul de dar nu se caută în gură. CALUL DRACULUI: Femeie bătrâna şi rea. CALUL PAŞTE UNDE-L PRIPONEŞTI: Harnicul lucrează unde-1 pui. CALUL RÂIOS GĂSEŞTE COPACUL SCORŢOS: Nevoia îl învaţă pe om să se descurce. CA LUMEA: Aşa cum trebuie; Aşa cum se cuvine. """" CA LUMINA ZILEI: Clar; Limpede. CAM ACELĂŞI LUCRU: Aproximativ acelaşi lucru. CAM ASTA E TOT: Mai mult nu există. CiĂM ĂŞĂ CEVA: Aproximativ aşa ceva. C MAI BA: Nicidecum. ·, CA MAÎ BINE: Cum e mai bine; Cât de bine CĂ MAI JOS: Cum este mat jos. CA MAI SUS: Cum este mai sus. CAM ĂSTA AVEAM DE SPUS: Nu am nimic de spus mai mult. CAM ASTA E TOT: Aproximativ asta este totul; v. şi Cam asta e totul CAM ASTA E TOTUL: Aproximativ asta este totul; v. Cam asta e tot. CAM AŞA: Aproximativ aşa. CAM ÂŞÂ CEVA: Aproape, aproximativ aşa ceva. CAM AŞA ŞI ESTE: Aproape că aşa şi este. CAM ATÂTICA: Foarte puţin. CA MĂSURĂ PREALABILĂ: Cum a fost stabilit în prealabil. CA MÂINE: Peste puţin timp; Curând; v. şi Ca mâine-poimâine. CA MÂINE-POIMÂINE: Peste puţin timp; Curând; v. Ca mâine. CAM CÂND: Cu aproximaţie când. CAM DE...: Aproximativ de felul.... CAM DEPARTE: Destul de departe. CAM DUPĂ O SĂPTĂMÂNA: Peste aproape o săptămână. CAM GREU 850 CAM GREU: Destul de greu. CAM MULŢI: Destul de mulţi. CAMPANIE AGRICOLĂ: Perioada de munci agricole intense. CAMPANIE ELECTORALĂ: Acţiunea realizată In vederea obţinerii succesului în alegeri. CAMPANIE DE PRESĂ: Mobilizare a opiniei publice prin articole de presă. CAM PE VREMEA ACEEA: Cam pe atunci. CAM PUNE MÂNA: E hoţ; Fură. CAM TARE DE URECHI: Cam surd; Destul de surd. CAM TÂRZIU: Destul de târziu. CAM TOT ÂCOLO VINE: Se aşează, se pune, se plasează aproape tot acolo. CAMUSCA-N LAPTE- Nepoftit; Inoportun. CA MUŞCAT DE ŞARPE: Brusc; Cu violenţă; Foarte speriat. CA NAPUL: Gol puşcă; Sărac; v. şi Ca un nap; Gol ca napul; Gol ca un nap. CA-N BRÂNZĂ: Fără a întâmpina rezistenţă; Uşor.'' CA NAIBA: Foarte urât; Nepotrivit. CA NEALTĂDATĂ: Cum nu a mai fost; Cum nu s-a mai întâmplat; v. şi Ca nealtedăţi; Ca nealtul: Ca nimeni altul. CA NEALTEDĂŢI: Cum nu a mai fost; Cum nu s a mai întâmplat; Ca ceva neobişnuit; v. Ca nealtadata. CA NEALTUL: Ca ceva neobişnuit; v. Ca nealtădată. CA NEBUN: Nebuneşte; Prosteşte. CA NELUMEA: Anapoda; Contrar bunului simţ; v. şi Ca neoameni. CA NEOAMENII: Anapoda; Contrar bunului simţ; Anormal; Prost; Incorect; v. Ca nelumea. CANCI!: Nimic! Deloc! Sfârşit! Gata! CĂ NICIODATĂ: Cum nu s-a mai întâmplat vreodată. CA NIMENI ĂLTUL: Ca ceva neobişnuit; v. Ca nealtădată. CA NISIPUL: Foarte mult; în număr foarte mare; v. şi Ca nisipul mării; Ca stelele cerului şi ca nisipul mării; Ca stelele cerului şi cât nisipul mării; Cât frunza codrului; Cât nisipul; Cât nisipul mării. CA NISIPUL MĂRII: Foarte mult; în număr foarte mare; v. Ca nisipul. CĂ-N PALMĂ: Cu suprafaţă netedă; Clar; Foarte bine; Amănunţit; v. Ca în palmă. CANTITATEA NEGLIJABILĂ: O cantitatea foarte mică. CA OAMENII: Omeneşte; Corect. CA O APĂ TURBATĂ: Prosteşte; Nebuneşte. CA O BARBĂ TURCEĂSCĂ: Zbârcit la faţă; v. şi Cu obraz de barbă turcească. CA O BOMBĂ: Ca o mare surpriză. CA O CURCĂ PLOUATĂ: Descurajat; Abătut; Trist; v. şi Ca o găină plouată. CA O GĂINĂ PLOUATĂ: Descurajat; Abătut; Trist; v. Ca o curcă plouată. CA OILE: Cu grămada; în dezordine; Fără discernământ; Orbeşte. CA O MORIŞCĂ: Foarte mult; Foarte repede; Foarte tare. CA OMUL: Cum se întâmplă; Cum i s-ar putea întâmpla oricui; v. şi Ca toţi oameni. CA OMU LÂNGĂ CASA LUI: Ca un gospodar. CA O NĂLUCĂ: Foarte repede. CA O PIATRĂ DE MOARĂ: Foarte greu. CA O SFÂRLEAZĂ: Foarte repede; Cât ai clipi din ochi. CA OUL: Fragil. CAPACITATE DE MUNCĂ: Posibilitatea, disponibilitatea de a muncii. CAP AI, MINTEA CE-ŢI MAI TREBUIE?: Frumos eşti dar şi prost. CA PASĂREA PE CRACĂ: Liber; Independent.'^ CA PAŞA: Foarte frumos; Foarte bine; Luxos; Bogat. . CĂ PĂMÂNTUL: Profund; Adânc; De tot; Cu desăvârşire; în niciun fel; Pământiu. v. CAPATUL LUMII: îndepărtare mare; Distanţa mare. CAPĂTUL ZILEI: Spre seară. CAP BUN LA TOATE: Persoană bună la toate lucrările; Persoană aptă de orice muncă. CAP DE ACUZARE (jur.): Motivul principal al acuzării. CAP DE AFIŞ: Primul nume dintr-o listă de persoane afişate în ordinea valorii lor; Cel mai important; Cel mai cunoscut. CAP DE AN: început de an. CAP DE AŢĂ: Absolut nimic. CAP DE BANCĂ: Cap tare; Tare de cap; Prostănac; v. şi Cap de fier; Cap de lemn. CAP DE BOSTAN: Om prost; v. Cap de bou. CAP DE BOU: Om prost; v. şi Cap de bostan. CAP DE CRAP, CREIER DE IEPURE: Om prost. CAP DE CUC: Prost; Nătărău. CAP DE FAG: Cap tare; Tare de cap; Prostănac; Om prost; v. Cap de bancă. CAP DE FAMILIE: Cel care întreţine, care conduce o fam iile. CAP DE FIER: Cap tare; Tare de cap; Prostănac; Om prost; v.Cap de bancă. CAP DE IARNĂ: 1 decembrie. CAP DE JUG: Persoană aptă pentru munci grele. CAP DE LEMN: Cap tare; Tare de cap; Prostănac; Om prost; v. Cap de bancă. CAP DE LUME: începutul sau sfârşitul lumii; Margine; Lucru de mare preţ; Lucru mare; v. şi Cap de ţară. CAP DE POD: Loc aflat pe teritoriul inamic, dincolo de un curs de apă, de un defileu; Forţele armate care ocupă acest loc. CAP DE PRIMĂVARĂ: 1 martie; v. şi Capul primăverii. 851 CAPUL DE-ARFI SĂNĂTOS CĂ BELELE CURG SINGURE CAPDE RÂND: începutul unui rând. CAP DE TIGVĂ: Om prost, imbecil. CAP DE ŢARĂ: începutul sau sfârşitul ţării; Margine; Lucru de mare preţ; Lucru mare; v. Cap de lume. CA PE ACE: Nerăbdător; Neastâmpărat; v. şi Cape ghimpi; Cape jeratic. CA PE APĂ: în mod curent, obişnuit. CA PE AŢĂ: Drept; Aliniat. ? CA PE CIRIPIE (reg.): în linie dreaptă; întins. CA PE DRACUL: Ca pe un om plin de păcate, un om rău, un om crud. CA PE GHIMPI: Nerăbdător; Neastâmpărat; v. Cape ace. CA PE GURĂ DE LUP: Mănâncă lacom; Vorbeşte mult. CA PE HOŢII DE CAI: (A bate) Tare, puternic.'"'·; CA PE JERATIC: Nerăbdător; Neastâmpărat; v. Cape ace. CA PE MÂNECA CĂMĂŞII: Foarte uşor. ; CA PE NOI (reg.): Cum se cuvine; Cum trebuie. CA PE NOTE: Perfect; Aşa cum trebuie. CA PEPENELE: Gras; Voluminos; CA PE PRAVILĂ (înv.): După lege; Conform legii; Drept; Just; v. şi Cu pravilă; După pravilă; Pe pravilă. CAPE RĂBOJ: Cu socoteală; Cu evidenţă. CA PE ROATE: Repede; Fără piedici. CA PEŞTELE ÎN APĂ: Liber; Frumos; Independent. CA PEŞTELE PE USCAT: Greu; Anevoios. CAPETE DE ACUZARE (jur.): Motive pe care se întemeiază acuzarea. CA PE UNT: Uşor; Fără piedici. CAPITAL DE CUNOŞTINŢE: Bagaj de cunoştinţe; Pregătire profesională. CAPITULARE NECONDIŢIONATĂ: Capitulare fară condiţii, fară rezerve. ■■ CAP ÎN CAP: Cu părţile extreme apropiate, alăturate; v. şi Cap la cap. CAP ÎNCORONAT: Rege; împărat; CAP LA CAP: Cu părţile extreme apropiate, alăturate; v. Cap în cap. CAP LA TOATE: Cel mai importat; Cel mai valoros. CAP LIMPEDE: Ultimul corector, ultimul lector la un ziar. CA PLUMBUL: Greu; Anevoios. CAP MARE, MINTE PUŢINĂ: Om prost; v. şi Cap pătrat. CAP PĂTRAT: Om prost; v. Cap mare, minte puţină. CA PE NOI (reg.): Cum se cuvine; Cum trebuie; Straşnic; Foarte tare. CA PE NOTE (fam.): Perfect; Aşa cum trebuie. CA PEPENELE: Gras; v. şi Ca un pepene; învelit ca pepenele; învelit ca un pepene. CA PE PUII DE POTÂRNICHE: în toate părţile; în număr foarte mare; v. şi Capotârnichile; Ca puii de potârniche. CA POTÂRNICHILE: în toate părţile; în număr foarte mare; v. Ca pe puii de potârniche. CAPE RĂBOJ: Ca din carte; Cuvânt cu cuvânt; v. Ca după răboj. CAPRA FACE, OAIA TRAGE: Unul greşeşte, altul plăteşte; v. şi Capra face pozna: Unul greşeşte, altul plăteşte; v. şi Capra face şi oaia şi oaia pate; Capra face pozna şi oaia pate ruşinea. CAPRA FACE ŞI OAIA PATE (pop.): Unul greşeşte, altul plăteşte; v. Capra face, oaia trage. CAPRA FACE POZNA ŞI OAIA PATE RUŞINEA (pop.): Unul greşeşte, altul plăteşte; v. Capra face, oaia trage. CAPRA MOARE DE RÂIOASĂ ŞI CU COADA TOT BÂRZOI: Omul murdar, zdrenţăros moare mândru şi îngâmfat; v. şi Capra moare de râioasă şi cu coada tot în sus. CAPRA MOARE DE RÂIOASĂ ŞI CU COADA TOT ÎN SUS: Omul murdar, zdrenţăros moare mândru şi îngâmfat; v. Capra moare de râioasă şi cu coada tot bârzoi. CAPRA NU SE DUCE DE BUNĂ VOIE LA TĂIERE: Nimeni nu renunţă de bună voie la viaţă. CAPRA RÂIOASĂ POARTĂ COADA ÎM-BÂRLIGÂTA: Om murdar, zdrenţăros dar mândru şi îngâmfat; v. Capră râioasă. CAPRA SARE MASA ŞI IADA SARE CASA: Copilul îşi întrece părinţii. CAPRĂ RÂIOASĂ: Om murdar, zdrenţăros dar mândru şi îngâmfat; v. şi Capra râioasă poartă coada îmbârligată. CA PREVEDERE: Pentru evitarea unor riscuri; Pentru prevenirea lucrurilor neplăcute; v. şî De prevedere. CA PRIN FARMEC: în mod miraculos; Pe neaşteptate; v. şi Ca prin magie; Ca prin minune; Ca printr-un farmec. CA PRIN MAGIE: în mod miraculos; Pe neaşteptate; v. Ca prin farmec. CA PRIN MINUNE: în mod miraculos; Pe neaşteptate; v. Ca prin farmec. CA PRINTR-UN -FARMEC: în mod miraculos; Pe neaşteptate; v. Ca prin farmec. CAPRIN URECHILE ACULUI:: Foarte greu; Anevoios. CA PRIN VIS: în mod imprecis, vag. CAP SAU PAJURĂ: Faţă sau dosul unei medalii, al unei monede. CAP SĂJFIE CĂ BELELE CURG SINGURE: Necazurile vin singure; v. şi Capul de-arfi sănătos că belele curg singure; Capul să trăiască că belele curg. CAP SEC: Prost; Zevzec. CAP SUCIT: Persoană zăpăcită, prostită. CA PUII DE POTÂRNICHE: In toate părţile; în număr foarte mare; v. Ca pe puii de potârniche. CAPUL BUCATELOR: Locul de onoare la masă; v. şi Capul cinstei; Capul mesei. CAPUL CINSTEI: Locul de onoare la masă; v. Capul bucatelor. CAPUL I>E-AR FI SĂNĂTOS CĂ BELELE CAPUL DE MĂGAR NU ALBEŞTE NICIODATĂ 852 CURG SINGURE: Necazurile vin singure; v.Cap să fie că belele curg singure. CAPUL DE MĂGAR NU ALBEŞTE NICIODATĂ: Capul prostului nu cărunţeşte. CAPUL FACE, CAPUL DREGE: Fiecare răspunde de faptele sale; v. şi Capul face, capul trage. ; CAPUL FACE, CAPUL TRAGE: Fiecare răspunde de faptele sale; v. Capul face, capul drege. CAPUL LA CUTIE!: Fereşte-te! ^ CAPUL LA DREAPTA!: Priveşte spre dreapta! CAPUL LEGII (înv,, pop )\ Preot. CAPUL LOCULUI: Partea cu care începe ceva; Inceput,;:; CAPUL LUŢE UN VULCAN: Din capul lui pot izbucni tot felul de idei. CAPUL MESEI: Locul de onoare la masă; v. Capul bucatelor. CAPUL NEAMULUI: Unicul ; strămoş al mai multor familii. CAPUL PLECAT SABIA NU-L TAIE: Cine se supune nu păţeşte nimic. CAPUL PRIMĂVERII: 1 martie; v. Cap de primăvară, CAPUL PROST ARE VREJI MULŢI: Omul prost poate fi uşor descoperit; Cine-i prost, uşor se observă. CAPUL RĂUTĂŢILOR: Iniţiatorul, coordonatorul răutăţilor, al fărădelegilor; v. şi Capul relelor. CAPUL RELELOR: Iniţiatorul răutăţilor; v. Capul răutăţilor. CAPUL SĂPTĂMÂNII: Ziua de luni. CAPUL SUS!: Curaj! Priveşte înainte! CAPUL SĂPTĂMÂNII: Luni. CAPUL SĂ TRĂIASCĂ CĂ BELELEL CURG: Necazurile vin singure; v. Cap să fie că belele curg singure. CAP UMPLUT CU TĂRÂŢE: Cap prost; Om prost. v,;'î CARACTERE DOBÂNDITE: însuşiri, particularităţi dobândite. CARACTERE EREDITARE: însuşiri, particularităţi ereditare; v. şi Caractere moştenite. CARACTERE MOŞTENITE: însuş iri, particularităţi moştenite; v. şi Caractere ereditare. CARACTER SPECIFIC: însuşire, particularitate specifică. CARĂ CU CARUL: Duce mult; la mult. CARĂ MEREU LA GURĂ: Mereu mănâncă. CA RĂSPLATĂ PENTRU...: Drept răsplată, drept mulţumire pentru.... CA RĂSPUNS LA...: Drept răspuns, drept atitudine la.... CARĂ-TE DE AICI!: Pleacă de aici!. CARĂ-TE DE PE CAPUL MEU!: Lasă mă în pace! . CAR CU BOI: Oameni proşti. CARE ALTA: Care altceva? CARE ALTUL: Care altcineva? CARE CUM POATE: După puterile, după posibilităţile fiecăruia; v. şi Cine cum poate; Cum poate. CARE CUM S-AR PRINDE...: Care cum înţelege..; Care cât pricepe.... CARE CUM VREA: Fiecare după voinţa sa. CARE DE CARE: La concurenţă; Pe întrecute; v. şi Care de care mai...; Care mai de care mai...; Unul mai... decât altul CARE DE CARE MAL..: La concurenţă; Pe întrecute; v. Care de care. CARE DE CARE MAI FRUMOS: Unul mai frumos decât altul. CARE DE PE UNDE: Fiecare din altă parte, din altă direcţie. CARE E ACOLO?: Cine e acolo? CARE E DRUMUL SPRE...: încotro s-o iau spre... . CA REGULĂ GENERALĂ: Ca un principiu, ca un obicei general valabil. CARE IN CARE?: Cine pe cine? CARE ÎNCOTRO: Fiecare pe unde poate; în toate direcţiile; v. şi Care încotro poate; Cine încotro; Cine încotro poate. CARE ÎNCOTRO POATE: Fiecare pe unde poate; în toate direcţiile; v. Care încotro. " CARE; MAI DE CARE: La concurenţă; Pe întrecute; v. Care de care, CARE MAI DE CARE MAL..: La concurenţă; Pe întrecute; v. Care de care mai.,.. ii CARE PE CARE?: Cine îl va întrece sau birui pe celălalt? CARE PE UNDE APUCĂ: Fiecare pe unde poate; v. Care încotro. v ■ CARE SUNT CONDIŢIILE DUMNEAVOASTRĂ?: Ce pretenţii aveţi? : CARE ŞI PE UNDE: Care pe unde poate; Cine şi încotro. CARE VA SĂ ZICĂ: Deci; Prin urmare; Cu alte cuvinte; Ceea ce înseamnă. :CARE VÂNT TE ADUCE?: Cu ce ocazie pe la noi? CARE ZICICĂ EŞTI ACELA, MĂ?: Cine e acolo? CAR FUNERAR: Dric. >0 CARNE ALBĂ: Came de pasăre său de peşte. CARNE DE TUN: Masă de militari trimişi pe front. CARNE DIN CARNEA CUIVA: Copilul cuiva. CARNE FĂRĂ CIOLAN NU SE POATE: Nu se poate fără greutăţi, fără necazuri. CARNE VIE: Fete, femei obligate să se postituieze. CA ROUĂ: Fraged; Proaspăt; Curat. CARTE ALBASTRĂ: Publicaţie oficială a unui guvern, cu documente justificative privitoare la o problemă politică; v. şi Carte albă; Carte neagra. CARTE ALBĂ: Publicaţie oficială a unui guvern cu documente justificative privitoare la o problemă politică; v. Carte albastră. CARTEA NEAMULUI (înv.)". Genealogie. 853 CA SĂ-MI TREACĂ DE URÂT CARTE CU LIMBĂ DE MOARTE (înv.): Testament. ■ CARTE DE AFURISENIE: Scrisoare din partea unui arhiereu de ameninţare cu anatemă în caz de sperjur; v. şi Carte de blesteme. CARTE DE AUR: Lucrare iundamentală într-un domeniu; Carte preferată; v. şi Carte de căpătâi. CARTE DE BLESTEM: Scrisoare din partea unui arhiereu de ameninţare cu anatemă în caz de sperjur; v. Carte de afurisenie. CARTE DE CĂPĂTÂI: Lucrare fundamentală într-un domeniu; Carte preferată; v. Carte de aur. CARTE DE DESPĂRŢENIE (înv.): Sentinţă de âivoTţy v. şi Carte de despărţire; Carte de lăsă-ciune. CARTE DE DESPĂRŢIRE (Înv.): Sentinţă de divorţ; v. Carte de despărţenie. CARTE DE LĂ5ĂCIUNE (înv.): Sentinţă de divorţ; v. Carte de despărţenie. CARTE DE JUDECATĂ (înv.): Sentinţă jude-câtoreascfi. ^ CARTE DE MUNCĂ: Carnet de muncă; CARTE DE SOROC (fnvj: Somaţie de plată. CARTE DE ŞCOALĂ: Manual. CARTE DE TELEFON: Lista abonaţilor Ia un post telefonic. CARTE DE VIZITĂ: Bucată de carton cu numele, profesiunea şi adresa unei persoane. CARTE FACE PE OM, ŞI ALTOIUL PE POM: învăţătura are o mare importanţă pentru un om. CARTE NEAGRĂ: Publicaţie oficială a unui guvern cu documente justificative privitoare la o problemă politică; v. Carte albastră. CARTRE POŞTALĂ: Bucată de carton cu însemnări scrise sau tipărite pentru corespondenţă. CARTE POŞTALA ILUSTRATĂ: Bucată de carton cu o ilustrată pe o parte şi cu însemnări scrise sau tipărite pe cealaltă folosită pentru corespondenţă. CASA ACCEŞORULU: Spaţiul în care se deplasează cabina unui accesor. CASA A MARE (reg,): Cea mai mare cameră a casei ţărăneşti; v. şi Casa cea mare; Casa mare. CASA A MICĂ (rcg.): Camera în care locuieşte familia ţărănească; y. şi Casa cea mică; Casa mică. CASA CEA MARE (reg.): Cea mai mare ca-meră a casei ţărăneşti;_v. Casa d mana. CASĂ CE MICĂ (reg.): Camera #în care locuieşte familia ţărănească; v. Casa a mică, CASA DE JOS (înv.): Camera deputaţilor. CASA DE SUS (înv.): Senatul. CASA ERA CASĂ, MAS A ERA MASĂ: Ordine într-o familie. CASA GREA, MUIEREA REA: Probleme; Necazuri, Greutăţi; v. şi Casa grea, nevasta rea. CASA GREA, NEVASTA5 REA: Probleme; Necazuri, Greutăţi; v. Casa grea, muierea rea. CASA-I A MEA, UŞĂ E A TA: Să pleci din casa mea. CASA LUI E PE UNDE APUCĂ: Nu are o casă a lui; Nu are o familie. CASA MARE (reg.): Cea mai mare cameră a casei ţărăneşti; v. Casa a mare. CASA MICĂ (reg.): Camera în care locuieşte familia ţărănească; v. Casa a mică. CA SARDELELE: înghesuiţi; v. şi Ca sarde-lele în cutie; Ca sardelele în putină. CA SARDELELE ÎN CUTIE: înghesuiţi; v. Ca sardelele. CA SARDELELE ÎN PUTINĂ: înghesuiţi; v. Ca sardelele. CA SAREA ÎN OCHI: Foarte rău, neplăcut, respingător. ·. CASA SUFLETULUI (pop.): Capul pieptului. CASĂ BĂTRÂNEASCĂ: Casă părintească. CASĂ DE BANI: Dulap sau lădiţă de fier în care sunt ţinuţi bani, hărţii de valoare, documente; v. şi Casă de fier. CASĂ DE BILETE: Ghişeu unde se eliberează biletele. CASĂ DE CURVĂSĂRIE: Bordel; v. şl Casă de curve; Caisă de toleraţi ţă. CASĂ DE CURVE: Bordel; v. Casă de curvă-sărie. CASĂ DE FIER: Dulap sau lădiţă de fier în care sunt ţinuţi bani, hărţii de valoare, documente; v. Casă de bani. CASĂ DE HOŢI: Familie de hoţi. CASĂ DE JUDECATĂ: Judecătorie. :: CASĂ DEOAMENIDE TREABĂ: O familie fericită; O familie prietenoasa. CASĂ DE PIATRĂ!: Căsătorie fericită! CASĂ DE SĂNĂTÂREr Sanatoriu. : CASĂ DE TOLERANŢĂ: Bordel; v. CiWo de curvăsărie. CASĂ DE VECI: Mormânt. CASĂ DE VINDECARE (fhwj: Spital. ^ CASĂ GREA: FamiHe numeroasă şi -greu de întreţinut. CASĂ ÎN CARE CÂNTĂ COCOŞUL: Familia în care dictează bărbatul. 'CASĂlN;CARE CÂNTĂ: GĂINA: Familia în care dictează femeia. CASĂ IN DOiPEREŢI: Căsătorie nefericită, CASĂ ÎN DOI PEREŢI ŞI UŞA PRIN POD: O căsnicie nereuşită; v. şi Casă în trei pereţi şi uşa prin pod. CASĂ ÎN TREI PEREŢI ŞI UŞA PRIN POD: O căsnicie nereuşită; v. şi Casă în doi pereţi şi uşa prin pod. CA SĂ LE SPUNEM LUCRURILOR PE NUME: Să vorbim cu sinceritate; Să nu fugim de adevăr. CA SĂ MĂ EXPRIM ALTFEL: Cu alte cuvinte; Ca să fiu clar; Deci; Prin urmare; v. şi Ca să mă exprim astfel. CA SĂ MĂ EXPRIM ĂSTFEL: Cu alte cuvinte; Ca să fiu clar; Deci; Prin urmare; v. Ca să mă exprim altfel. CA SĂ-MI TREACĂ DE URÂT: Ca să nu mă plictisesc. CA SĂ NU LUNGIM VORBA 854 CA SĂ NU LUNGIM VORBA: Pe scurt; Intr-un cuvânt; v, şi Ca să nu mai lungim vorba. v CA SĂ NU MAI LUNGIM VORBA: Pe scurt; într-un cuvânt; v. Ca să nu lungim vorba. CA SĂ NU MAI VORBIM DE...: Să nu mai zic şi de..; v. şi Ca să nu mai vorbim despre,... CA SĂ NU MAI VORBIM DESPRE...: Să nu mai zic şi de..; v. Ca să nu mai vorbim de.... CA SĂ NU ZIC VORBA MARE: Şă nu spun ce gândesc; Să nu spun adevărul. CA SĂ SPUNEM AŞA: Să vorbim şi noi. CA SĂ VEZI!: Ce idee! Nu ţi-am spus eu? CA SĂ VORBIM DESCHIS: Să spunem adevărul; Să nu ne ascundem; v. şi Ca să vorbim pe şleau. ■ CA SĂ VORBIM PE ŞLEAU:; Să spunem adevărul; Să nu ne ascundem; v. Ca să vorbim deschis. CA SĂ ZIC AŞA: Ca să mă exprim astfel. CA SĂ ZICEM AŞA: Ca să ne exprimăm astfel. CASCADĂ DE RÂS: Hohot prelungit de râs, CASCĂ GURA CÂT POŢI SĂ ÎNGHIŢI: Fă gura mare. CASCĂ A SOMN: E somnoros. CASCĂ OCHII!: Uită t-e bine; Deschide bine ochii. CASCĂ OCHII PE UNDE TRECI!: Fii atent pe unde calci! CASCĂ SĂ TE ÎNGHITĂ: Face gura mare. CA SCĂPAT DE LA BALAMUC: Ca un nebun; v. şi Ca scăpat din balamuc; Ca scos din minţi. CA SCĂPAT DIN BALAMICi Ca un nebun; v. Ca scăpat de la balamuc. CASCĂ URECHILE LA VORBA MEA!; Fii atent la ce-ţi spun! CA SCÂNDURA: Foarte slab. a CA S-O SCURTĂM: Să spunem pe scurt; Să nu lungim vorba. CA SCOS DIN CUTIE: Elegant; Aranjat; Dichisit; v. Ca din cutie. CA SCOS I)IN MINŢI: Ca un nebun; v o Ca scăpat de la balamuc. CA SEMN CĂ...: Pentru a arăta, a dovedi sau a întări că...; Ca dovadă că...; Ca probă că...; v. şi Ca semn de...; In semn că...; în semn de.,.; Spre semnul.... CA SEMN DE...: Pentru a arăta, a dovedi sau a întări că...; Ca dovadă că...; Ca probă că...;v. Ca semn că.... CA SITA LA CUMĂTRĂ: Foarte des. CA SPUZA ŞI CA IARBA: Foarte mult; în cantitate mare. CA STELELE CERULUI ŞI CA NISIPUL MĂRII: Foarte mult; în număr foarte mare; v. Ca nisipul. CA STELELE CERULUI ŞI CÂT NISIPUL MĂRII: Foarte mult; în număr foarte mare; v. Ca nisipul. CASTELE ÎN SPANIA: Visuri irealizabile; Planuri fantastice; Iluzii deşarte. CA ŞI...: Precum..; La fel cu.... CA ŞI CÂND: Ca şi cum; ; Parcă De parcă; v. Ca când. CA ŞI CÂND A IEŞIT DIN OU: Ca la început; Neiniţiat; Neinstruit. CA ŞI CÂND AI PUNE-O LA PERETE: Ca şi cum ai face-o publică. CA ŞI CÂT TE-AR PIŞCĂ UN PURICE: Foarte puţin; De scurtă durată; Fără durere mare. CA ŞI CUM: Ca şi cum; De parcă; v. Ca cum. CA Şl CUM AI VORBI LA PEREŢI: Ca şi cum nu te ascultă nimeni; Ca şi cum n-ar băga nimeni în seamă ce spui. ;>CAiŞI; CUM NIMIC NU S-A ÎNTÂMPLAT: Totul este în ordine; v. şi Ca şi cum nu s-a întâmplat nimic. CA ŞI CUM NU S-A ÎNTÂMPLAT NIMIC: Totul este în ordine; v. Ca şi cum nimic nu s-a întâmplat. CA ŞI, CUM NU S-AR FI ÎNTÂMPLAT NIMIC: Totul este în ordine; v. Ca şi cum nimic nu s-a întâmplat, CA ŞI CUM TE-AR PIŞCĂ UN PURICE: Foarte puţin; Imperceptibil; v. Ca cum te-ar pişcă un purice. CATĂ CEARTĂ MEREU: Este dispus, pregăti t mereu să se certe. CATĂ ICI, CATĂ COLO: Puţin aici, puţin acolo. CATĂ-L LA DRACU ÎN PRAZNIC: Caută-I foarte departe. CATĂ, NOD ÎN PAPURĂ: Caută greşeli, cusururi acolo unde nu există; v. şi Caută nod în papură. CATĂ-ŢI DE AL TALE: Vezi-ţi de treaba ta. CATĂ-ŢI DE RUM: Vezi-ţi de drumul tău. CATĂ-ŢI LA LUNGUL NASULUI: Stai la locul tău; Nu face pe grozavul. CA TOŢI OAMENII: Cum se întâmplă; Cum i s-ar putea întâmpla oricui; v. Ca omul. CATRANDElU fpop.j: Extrem de...; Foarte. CA UN AC: Ascuţit; Subţire. CA UN ARC: Sprinten; Activ; Suplu... CAUN BAN ÎN DOUĂ PUNGI (reg): Sărac şt fudul. CA UN CEASORNIC: Exact; Corect; Punctual. CA UN DESPERAT: Ca un nebun. CA UN FĂCUT: Parcă-i vrăjit, necurat; Parcă-i făcătură. CA UN FEL DE... (pop.): în loc de; De peste tot; v. Ca în chip de.... CA UN ÎNGER: Frumos; Elegant; Fin. CA UN MOTĂN PLOUAT: Abătut. CAUN NEBUN: Necontrolat; Nestăpânit. CĂ UN NAP: Goi puşcă; Sărac; v. Ca napul. CA UN PAŞĂ: Luxos; Foarte bine. CA UN PEPENE: Gras; v. şi Ca pepenele. CA UN PUI DE BOGDAPROSTE: Nenorocit; Ca vai de el. CA UN ROI FĂRĂ MATCĂ: Dezorientat; Zăpăcit; Bezmetic. 855 CĂDERE DE APĂ CA UN SINGUR OM: în unanimitate; La unison. CA UN TRĂSNET DIN SENIN: Pe neaşteptate. CA UN TRUP FĂRĂ SUFLET: Ca un mort. CA UNTUL: Uşor; Fără efort. CA UN ŢAP LOGODIT: Prost; Ţeapăn; Aiurit. CA URMARE: în consecinţă; v. şi Drept urmare. CA URMARE Ă...: în consecinţă a.... CĂUTĂ A CEARTĂ MEREU: Dispus sa se certe; Cu chef de ceartă; v. şi Caută ceartă; Caută ceartă cu lumânarea aprinsă. CĂUTĂ ACUL ÎN CARUL CU FÂN: Căută imposibilul; Face ceva imposibil de realizat; v. şi Caută cu lumânarea aprinsă şi tot nu găseşte, CĂUTĂ CEARTĂ: Dispus să se certe; Cu chef de ceartă; v. Caută a ceartă mereu. CAUTĂ CEĂRTĂ CU LUMÂNAREA A» PRINSĂ: Dispus să se certe; Cu chef de ceartă; v. Caută a ceartă mereu. CĂUTĂ CE N-Ă PIERDUŢ: Umblă după furat; Umblă fără rost. CAUTĂ CU LUMÂNAREA APRINSĂ ŞI TOT NU GĂSEŞTE: Caută imposibilul; Face ceva imposibil de realizat; v. Caută acul în carul cu fân. CAUTĂ CU MINTEA SALVAREA: Se gândeşte, meditează la o salvare, la o ieşire dintr-o situaţie neplăcută. CĂUTĂ CUM VINE ROSTUL: Încearcă să priceapă, să înţeleagă cum stau lucrurile. CAUTĂ CURELE UNDE CÂINII AU ROŞ ŞI TEIE: Nu caută unde trebuie; Este pe o cale greşită. CAUTĂ ÎN DINŢI CALUL DE DAR: Nu este mulţumit cu ceea ce a primit. CAUTĂ ÎN SUS, CAUTĂ ÎN JOS: Caută peste tot. CĂUTĂ LULEAUA ŞI EL CU EA ÎN GURĂ: Nu ştie ce face; Nu se poate controla. CAUTĂ-MĂ PE-AFARĂÎ (fam,): Şterge-o! întinde-o! CAUTĂ NOD IN PAPURĂ: Caută : greşeli, cusururi acolo unde nu există; v. Cată nod în papură. CAUTĂ PE ALTUL!: Găseşte-ţi ah fraier! CAUTĂ. PE DRACU: î-şi face de lucru; îşi produce singur încurcăturile; Nu caută nimic. CAUTĂ PQTCOAVE DE CAI MORŢLCaută lucruri imposibil de găsit. CAUTĂ-ŢI DE CALE!: Vezi-ţi de drum. CĂUTĂ>ŢrDE CASĂ ŢÂÎ: Vezi-ţt de casa ta, de ale tale. CAUTĂ-ŢI DE DRUM!: Vezi-ţi de treabă; Nu te amesteca în treburile altora; v. şi Caută-ţi de drumul tău!; Cuiă-ţi de treabă! CAUTĂ-ŢI DE. DRUMUL TĂU!; Vezi-ţi de treabă; Nu te amesteca în trebuirile altora; v. Caută-ţi de drum. CAUTĂ-ŢI DE TREABĂ!: Vezi-ţi de treabă; Nu te amesteca în treburile altora; v. Caută-ţi de drum. CAUTĂ-ŢI ÎN PUNGĂ!: Scoate banii! Plăteşte! CAUTĂ UN CLENCI DE CARE SĂ SE AGAŢE: încearcă imposibilul. CAUTĂ ZIUA DE IERI: Se gândeşte la trecutul său. CA VAI DE CAPUL EI: Vrednică de compătimire; Vrednică de plâns. CA VAI DE CAPUL LUI: Vrednic de-compătimire; Vrednic de plâns; v. şi Ca vai de el; Ca vai de mama lui; Ca vai de zilele lui. CA VAI DE DUMNEZEU: Foarte rău; Deosebit de neplăcut; v. şi Ca vai de om. CA VAI DE EL: Vrednic de compătimire; Vrednic de plâns; v. Ca vai de capul lui. CA VAI DE LUME: Aflat într-o situa{ie foarte grea, într-o stare mizerabilă. CA VAI DE MAMA LUI: Vrednic de compătimire; Vrednic de piâns; v. Ca vai de capul lui. CA VAI DE OM Foarte rău; Deosebit de neplăcut; v. Ca vai de Dumnezeu. CA VAI DE ZILELE LUI: Vrednic de compătimire; Vrednic de plâns; v. Ca vai de capul lui. CA VÂNTUL: Foarte repede; v. şi Ca vântul şi ca gândul. CA VÂNTUL ŞI CA GÂNDUL: Foarte repede; v. Ca vântul. CAZ DE CONŞTIINŢĂ: Dificultatea de a decide asupra justeţii propriilor fapte, idei, atitudini; v. şi Proces de conştiinţă. CAZ DE FORŢĂ MAJORĂ: Situaţia căreia nu ne putem opune. CAZ DE URGENŢĂ: Ceva foarte urgent. CAZIERUL JUDICIAR: Fişă de evidenţă a eventualelor condamnări judiciare. CAZUL E URGENT: E ceva foarte urgent. CĂ AŞA ŞI PE DINCOLO: Aşa cum s-a spus mai sus; In felul în care se cunoaşte; Aşa şi aşa. , CĂ: BINE MAI ZICI!: Este adevărat ce spui; Aşa este. CĂ BINE ZICE!: Are perfectă dreptate; Aşa este; v. şi Că bine zici! CĂ BINE ZICI!: Ai perfectă dreptate; Aşa este; v. Că bine zice! CĂCĂREAZĂ ZIUA AIUREAZĂ ŞI NOAP-TEA VISEAZĂ CĂ CÂR, CĂ MÂR: C-o fi c-o păţi; Ceartă; Ciorovăială; v. Ba că-i hâr, ba că-i măr. CĂ CHIAR: Nici vorbă! Da de unde? v. Ba că chiar. CĂ DE AIA POARTĂ CĂCIULA ÎN CAP: Trebuie să se poarte ca un bărbat. CĂDEREA DIN DREPTATE (înv., jur.): Pierdere a unui proces. CĂDEREA IERNII: Venirea iernii. CĂDEREA NOPŢII: Venirea nopţii. CĂDERE DE APĂ: Diferenţă de nivel între două puncte ale unui curs de apă. CĂDERE DIN DREPTATE 856 CĂDERE DIN DREPTATE: Pierdere a unui drept. CĂ DOARĂ N-O CURGE SÂNGE: Nu este nimic grav; v. şi Că doară n-o pica sânge; Că doar n-o curge sânge; Că doar n-o pica sânge; Că doar nu piere lumea; Că doar nu se face gaura în cer; Că n-o curge sângele; Că n-o pica sângele; Că nu se face gaura în cer. CĂ DOARĂ N-O PICA SÂNGE: Nu este nimic grav; v. şi Că doară n-o curge sânge. CĂ DOAR N-O CURGE SÂNGE: Nu este nimic grav; v. Că doară n-o curge sânge. CĂ DOAR N-O PICA SÂNGE: Nu este nimic grav; v. Că doară n-o curge sânge. CĂ DOAR NU ERA SĂ.,.: Ca nu putea să... . CĂ DOAR NU PIERE LUMEA: Nu este nimic grav; v. Că doară n-o curge sânge, CĂ DOAR NU SE FACE GAURA ÎN CER: Nu este nimic grav; v. Că doară n-o curge sânge. CĂ E LAIE, CĂ E BĂLAIE: Ba e una, ba e alta; v. Ba e laie, ba-i bălaie. CĂ E LAIE, CĂ-I BĂLĂIE: Ba e una, ba e alta; v. Ba e laie, ba-i bălaie. CĂ HÂR, CĂ MAR: C-o fi c-o păţi; Ceartă; Ciorovăială; v. şi Ba că-i cârc, ba câ-i inârc. CĂ-LCÂR, CĂ-I MÂR: C-o fi c-o păţi; Ceartă; Ciorovăială; v. şi Ba că-i cârc, ba că-i măre. CĂ-I HĂIS, CĂ-I CEA (pop.); C-o fi, c-o păţi. CĂ-I HÂR, CĂ-I MÂR: C-o fi c-o păţi; Ceartă; Ciorovăială; v. Ba că-i hâr, ba că-i mâr. CĂ-I SUCITĂ, CĂ-I ÎNVÂRTITĂ: Că e una, că e alta; v. şi Că sucită, că învârtită, CĂ-I UNÂ, CĂ-I ALTA (pop.): Ba aşa, ba aşa; Ba una, ba alta; v. Ba că-i una, ba că-i alta, CĂ LĂ DEÂL,CĂ ;LA VALE: Ba aşa, ba aşa; Ba una, ba alta; v. Ba că-i una, ba că-i alta, CĂLĂTORIE BUNĂ!: Drum bun! " CĂLĂTORIE DE MJNTĂ: Lună de miere. CĂLĂTORIE SPRÂBCENATĂ fironj: Drum bun! Călătorie plăcută! CĂLĂTORULUI ÎI ŞÂDE BUNE CU DRUMUL: Să nu stai prea mult la cineva; Vizitele scurte sunt cele mai bune. CĂLCARE CU OMOR (înv., jur.): Jaf cu crimă. CĂLCĂTOR DE JURĂMÂNT (Înv.): Sperjur. CĂLCÂIUL LUI AHILE: Punct nevralgic. CĂLDURĂ TROPICALĂ: Căldură ; toridă; Foarte mare căldură. CĂLIT ÎN LUPTĂ: întărit, oţelitîn luptă. CĂMAŞĂ DE FIER: Platoşă; v. şi Cămaşă de zale. CĂMAŞĂ DE FORŢĂ: Cămaşă specială pentru imobilizarea temporară a nebunilor. CĂMAŞĂ DE ZALE: Platoşă; v. şi Cămaşă de fier. CĂMAŞĂ DE ZILE NEGRE: Cămaşă neagră de doliu. CĂMAŞĂ E MAI APROAPE DECÂT SUMANUL: Interesele proprii sunt mai importante decât cele ale altora. CĂ N-O CURGE SÂNGE: Nu este nimic grav; v. şi Că doară n-o curge sânge. CĂ N-O PICĂ SÂNGE: Nu este nimic grav; v. şi Că doară n-o curge sânge. CĂ NU: Nu; Nici vorbă, CĂ NU MAI VINE ODATĂ: De ce întârzie aşa demult. CĂ NU SE I?ĂCE GAURA ÎN CER: Nu este nimic grav; v. şi Că doară n-o curge sânge, CĂ O FI, CĂ N-O FI: C-o fi c-o păţi; Ceartă; Ciorovăială; v. Ba că-i cârc, ba că-i măre. CĂ O FI, CĂ O DREGE: C-o fi c-o păţi; Ceartă; Ciorovăială; v. Ba că-i cârc, ba căi-i mârc. CĂ O FI, CĂ O PĂŢI: C-o fi c-o păţi; Ceartă; Ciorovăială; v. Ba că-i cârc, ba că-i mârc. CĂPUŞA VIEI: Mugur de viţă din care se dezvoltă coardele şi rodul, CĂPTUŞEALĂ DE SCÂNDURI: (pop., fam.) Coşciug. CĂRUŢĂ DE POŞTĂ (înv.): Poştalion. CĂRUŢELE GOAIJE MULT VUIET FAC: Capul gol face mult zgomot; Omul prost face multă gălăgie. CĂ SĂ VEZI: Ia te uită; Când colo. CĂ SUCITĂ, CĂ ÎNVÂRTITĂ; Că e una, că e alta; v. Că-i sucită, că-i învârtită. CĂTAI DUPĂ EL: L -am căutat, CÂŢip: APUSUL SOARELUI: Spre seară. CĂTRE SEARĂ: La lăsatul serii; Pe înserate; în amurg; v. şi De către seară; înspre seară; Pe seară; Spre seară. CĂTRE SPARTUL IARMAROCULUI: Spre sfârşit; La terminare. ■ CĂTRE ZIUA: înainte de ivirea zorilor; Spre dimineaţă; v. şi Despre ziuă; De ziuă. CĂUTĂ DREPT ÎNAINTEA OCHILOR: Caută drept în faţă. CĂUTAI PÂNĂ "AMEŢII: Am căutat foarte mult timp; Am căuta peste tot; v, şi Căutai până mă lua mama dracului; Căutai până zisei că nu mai sunt eu, CĂUTAI PÂNĂ MĂ LIPSII: Am renunţat să mai caut. căutai: până MĂ luă mama dracului: Am căutat foarte mult timp; Am căutat peste tot; v. Căutai până ameţi. CĂUTAI PÂNĂ ZISEI CĂ NU MAI SUNT EU: Am căutat foarte mult timp; Am căutat peste tot; v. Căutai până ameţi CĂ VINE AZI, CĂ VINE MÂINE: Tot promite că vine; Nu e sigur când va veni. CĂZUT DIN CER: Apărut din senin; Complet străini de cele ce se petrec în jurul său; Luat pe nepregătite; v. şi Căzut din lună; Picat ca din cer; Picat ca din lună; Picat din cer; Picat din lună. CĂZUT DIN LUNĂ: Apărut din senin; Complet străin de cele ce se petrec în jurul său; Luat pe nepregătite; v. Căzut din cer. CĂZUT ÎN CAP: Tâmpit; Prostit. CĂZUT ÎN PRUNCIE: Senil; Ramolit; Căzut în mintea copiilor. 857 CÂND ÎI VINE GUSTUL CĂZUT PE GÂNDURI: îngândurat. CAINE-CÂINEŞTE: (Foarte greu; \ Cu multă greutate; Cu chiu cu vai. CÂINELE NU POATE DACĂ NU VREA CĂŢEAUA: Dragoste cu sila nu se poate.; CÂINE RĂU!: Atenţie, câinele muşcă! CÂINELE CARE LATRĂ NU MUŞCĂ: Omul vorbăreţ nu poate fi rău. CÂINELE MĂNÂNCĂ DE UNDE ALEARGĂ: Pentru mâncare trebuie muncit. CÂINII LATRĂ, CARAVANA TRECE: Nu lua în seamă vorbele altora; v. şi Câinii latră, vântul bate. CÂINII LATRĂ, VÂNTUL BATE: Nu lua în seamă vorbele altora; v. Câinii latră, vântul bate. CÂINOS L SUFLET: Om foarte râu. CÂMP DE ACTIVITATE: Domeniu; de activitate; Specialitatea. CÂMPUL E CU OCHII ŞI PĂDUREA CU URECHILE: Sub cerul liber poţi vedea până departe, în pădure poţi auzi, CÂMP VIZUAL: Porţiunea de spaţiu care poate fi cuprinsă cu privirea. CAND ACOLO: Ca apoi; Şi apoi. CÂND ÂŞĂ, CÂND ÂŞÂ: Ba într-un fel, ba în altul. CÂND AICI, CÂND ACOLO: Ba aici, ba acolo. CÂND ACOLO CE SĂ VEZI: Ca apoi ce să vezi; Şi apoi ce să vezi, CÂND AJUNGI LA O ADICĂ: La momentul hotărâtor; La momentul potrivit; Când va fi cazul; v. şi Când e vorbă la o adică; Când o fila adică; Când o fi la o adică. CÂND BURTĂ-I PLINĂ, TRUPUL CERE ODIHNĂ: După masă trebuie să te odihneşti puţin. CÂND... CÂND...: Uneori... alteori...; Ba.., ba..,. CĂND-CÂND (înv.r pop.): Din clipă în clipă; Cât pe ce să...; Aproape să...; în orice moment; v. şi Când de când; De când de când. CÂND CÂNTĂ COCOŞUL IN PRAG, O SĂ-ŢI VINĂ OASPEŢI: Cocoşul poate anunţa venirea oaspeţilor. CÂND COLEA: în loc de asta; Deodată; v, şi Când colea se să vezi?; Când acolo; Când colo ce :ă vezi? CÂND COLEA CE SĂ VEZI?: în, loc de asta :e este?; Deodală; v. Când colea. CÂND COLO: în loc de asta; Deodată; v. Când wlea. CÂND COLO CE SĂ VEZI?: în loc de asta ce :ste7; Deodată; v. Când colea. CÂND CU GÂNDUL NU GÂNDEŞTE: Când îici nu te aştepţi; v. şi Când cu gândul nu visezi CÂND CU GÂNDUL NU VISEZI: Când nici iu te aştepţi; v. Când cu gândul nu gândeşti. CAND DE CÂND (înv., pop.): Din clipă în .lipă; Cât pe ce să...; Aproape să...; în orice noment; v. Câtid-când. CÂND DE UNA, CÂND DE ALTA: Ba de una, ba de alta. CÂND DOI SE CEARTĂ AL TREILEA CÂŞTIGĂ: La orice ceartă cineva profită. CÂND E BRÂNZĂ, NU-I BĂRBÂNŢĂ: Când ai una, n-ai alta. CÂND ERA BUNICA FATĂ (fam.): De foarte multă vreme; v. şi Când era bunica fată mare; Când era mama fată; Când era mama fată mare. De când era bunica fată; De când era bunica fată mare; De când era mama fată; De când era mama fată mare. CÂND ERA BUNICA FATĂ MARE (fam): De foarte multă vreme; v. Când era bunica fată. CÂND ERA; MAMA FATĂ (fam.): De foarte multă vreme; v. Când era bunica fată. CÂND.ERA MAMA FATĂ MARE (fam.): De foarte multă vreme; v. Când era bunica fată. CÂND :ERA :;SOMNUL MAI DULCE: La momentul cel mai plăcut, : CÂND ERA TETE A FLĂCĂU (fam.): De foarte mult timp; Demult; v, şi De când era tetea flăcău. CÂND EŞTI PRINTRE LUPI, URLI CU EI: Trebuie sâ faci ce fac semenii tăi, CĂ^ momentul hotărâtor; La momentul potrivit; Când va fi cazul; v. şi Când ajungi la o adică. CÂND GAURĂ ÎN APĂ SE VA PUTEA FACE./,vop.): Niciodată; v. şi Când lupul şi mielul împreună vor paşte şi leul cu boul împreună vor mânca; Când mi-o creşte iarbă-n barbă; Când /«ίο creşte iarbă-n palmă; Când mi-o creşte păr în palmă; Când mi-oi vedea ceafa; Când o creşte iarbă-n barbă; Când o da din piatră lapte; Când o da din piatra lapte; Când o face broasca nuci; Când o face plopul mere şt răchita mere dulci; Când o face plopul mere şi răchita micşunele; Când o face spânul barbă; Când o prinde mâţa peşte; Când o prinde mâţa peşte şi coada de urs o creşte; Când or înflori căpşunile iarna; Când or zbura bivolii; Când se va împrieteni şoarecele cu pisica; Când se va lipi cerul de pământ; Când s-o întoarce gârla; Când ţi-i vedea ceafa; Când ţi-o creşte păr în palmă; Când ţi-oi vedea ceafa; Când va creşte coada ursului; Când va creşte păr în palmă; Când va da din piatră lapte; Când va face broasca păr; Când va face spânul barbă; Când vor zbura bivolii. CÂND li ABATE: Când o fi momentul. dÂND Ii BÂTE CUIVA CEĂSUL: Când îi va sosi momentul să moară, CÂND ÎI DAU TULEILE: Când va începe să-i crească barba. CÂND li VA CREŞTE PĂR ÎN PALMĂ: Niciodată. CÂND ÎI VINE CHEFUL: Când va dori; Când va avea chef; v. şi Când îi vine frustul; Când îi vine pofta; Când îi vin hachiţele; Când îl apucă; Când îl apucă dracii. ~ CÂND ÎI VINE GUSTUL: Când va dori; Când va avea chef; v. Când îi vine cheful. CÂND ÎI VINE POFTA 858 CÂND ÎI VINE POFTA: Când va dori; Când va avea chef; v. Când îi vine cheful CÂND ÎI VIN HACHIŢELE: Când va dori; Când va avea chef; v. Când îi vine cheful CÂND ÎL APUCĂ: Când va dori; Când va avea chef; v. Când îi vine cheful CÂND ÎL APUCĂ DRACII: Când va dori; Când va avea chef; v. Când îi vine cheful CÂND ÎL ÎNJURI, TRAGE CĂCIULA PE URECHI: Nu vrea să audă când i se reproşează ceva. CÂND ÎŢI SPUN: Dacă îţi spun; Trebuie să mă crezi. CÂND LA UNUL, CÂND LA ALTUL: Şi de Ia unul şi de la altul. CÂND LUPUL ŞI MIELUL ÎMPREUNĂ VOR PAŞTII ŞI LEUL CU BOUL ÎMPREUNĂ VOR MÂNCA: Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND MI-O CREŞTE IARBĂ-N BARBĂ: Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND MI-0 CREŞTE IARBĂ-N PALMĂ: Niciodată; v. Când gaura în apă se va putea face. CÂND MI-0 CREŞTE PĂR ÎN PALMĂ: Niciodată; v. Când gaură apă se va putea face. CÂND MI-0 FACE COLIVA: Când voi muri CÂND MI-O! VEDEA CEAFA: Niciodată; v. Când gaura în apă se va putea face. CÂND NICI NU CREZI: Când nici nu te vei aştepta; Pe neaşteptate; v. şi Când nici nu te aştepţi; Când nici nu visezi; Când nici prin cap itu-ţi trece. CÂND NICI NU TE AŞTEPŢI: Când nici nu te vei aştepta; Pe neaşteptate; v. Când nici nu crezi. CAND NICI NU VISEZI: Când nici nu te vei aştepta; Pe neaşteptate; v. Când nici nu crezi. CÂND NICI PRIN CAP NU-ŢI TRECE: Când nici nu te vei aştepta; Pe neaşteptate; v. Când nici nu crezi CÂND O CÂNTA ŞTIUCA ÎN BALTĂ (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND O CREŞTE IARBĂ-N BARBĂ (pop.,): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND O DA DIN PIATRA LAPTE (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND O DA DUMNEZEU: Când o fi; Cine ştie când. CÂND O FACE BROASCA NUCI (pop.): Niciodată; v.Câttd gaură în apă seva putea face. CAND O FACE PLOPUL PERE ŞI RĂCHITA MERE DULCI (pop ): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. a CÂND O FACE PLOPUL PERE ŞI RĂCHITA MICŞUNELE (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND O FACE SPÂNUL BARBĂ (popj: Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND O FI: Nu are importanţă când; Oricând; v. şi Când oft să fie; Când o să fie. CÂND O FI LA ADICĂ: La momentul hotă- râtor; La momentul potrivit; Când va fi cazul; v. şi Când ajungi la o adică. CÂND O FI LA O ADICĂ: La momentul hotărâtor; La momentul potrivit; Când va fi cazul; v. şi Când ajungi la o adică. CÂND O FI SĂ FIE: Nu are importanţă când; Oricând; v. Când o fî. CÂND O PRINDE MÂŢA PEŞTE (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND O PWNDE MÂŢA PEŞTE ŞI COADA DE URS O CREŞTE (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND OR ÎNFLORI CĂPŞUNILE IARNA (pop.): Niciodată; v. Când gaura în apă se va putea face. CÂND OR ZBURA BIVOLII (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. :CÂND 0::SĂ FIE: Nu are importanţă când; Oricând; v. Când ofi. CÂND TE FAŢĂ, CÂND PE DOS: Când aşa, când aşa; în toate felurile. CÂND PISICĂ _NU-I ACASĂ, ŞOARECII JOACĂ PE MASĂ: Când stăpânul nu-i acasă, slugile fac ce vor ele. CÂND PREAMULT, CÂND DELOC: Odată prea mult, odată nimic; Ba prea mult, ba nimic. CÂND PRINDE MĂMĂLIGA COAJĂ: Când va prinde curajul; Când va deveni îndrăzneţ. CĂND S-A LIPIT CERUL DE PĂMÂNT: Niciodată. CÂND SEACĂ APA, SE CUNOAŞTE PREŢUL FÂNTÂNII: La nevoie totul are o valoare. CÂND SE BATE ZIUA CU NOAPTEA: Spre dimineaţă; Spre seară. CÂND SE BĂTEAU MUICII CAP ÎN CAP: Niciodată. .... CÂND SE BĂTEAU URŞII ÎN COADĂ: Foarte demult; Din vremuri străvechi. CÂND SE CRAPĂ DE ZIUĂ: Dis-de-dimi-neaţa. CÂND SE IVEŞTE OCAZIA: Când apare ceva ocazional; Când soseşte un anume moment; v. şi Când se va ivi ocazia. CÂND SE ÎNGÂNĂ ZIUA CU NOAPTEA: Spre seara; Spre dimineaţa. : CÂND V SE ÎNGROAŞĂ GLUMA: Când lucrurile capătă o amploare nedorită; Când lucrurile devin îngrijătoare. CÂND SE VA IVI OCAZIA: Când apare ceva ocazional; Când soseşte un anume moment; v. Când se iveşte ocazia. CÂND SE VA ÎMPRIETENI ŞOARECELE CU PISICA (pop,): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND SE VA LIPI CERUL DE PĂMÂNT (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND S-O ÎNTOARCE GÂRLA (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND STĂ SOARELE LA CHINDIE: La apusul soarelui. 859 CÂT AI BATE DIN PALME CÂND ŞI CÂND: Câteodată; Din timp în timp; Uneori; v. şi Din când în când. CÂND TE APUCĂ: Când nu mai rezişti; Când nu mai suporţi. CÂND TE-APUCĂ MULT TE ŢINE?: N-ai de gând să isprăveşti odată. CÂND TE BAGI ÎN MOCIRLĂ TE MĂNÂNCĂ PORCII: Eşti Ia fel ca cei cu care te împrieteneşti. CÂND TRECI PRIN ŢARA ORBILOR ÎNCHIDE ŞI TU UN OCHI: Adapteazâ-te cât de cât Ia mediul înconjurător. CÂND ŢI-E LUMEA MAI DRAGĂ: Când nici nu te gândeşti la ceva neplăcut; Când ţi-e mai binei CÂND ŢI-E VIAŢA MAI DRAGĂ: în cele mai plăcute momente. CÂND ŢM VEDEA CEAFĂ (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND ŢI-O CREŞTE PĂR ÎN PAMĂ fpopJ: Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND ŢI-OI VEDEA CEAFA (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND UMBLI CU MÂINILE ÎN MIERE ÎŢI LINGI DEGEGTELE: Cine împarte parte îşi face. CÂND UNA, CÂND ALTA: De la una la alta; Şi una şi alta; v. Ba una, ba alta. CÂND UNUL, CÂND ALTUL: De la unul, la altul; Şi unul şi altul; v. şi Când unul, când celălalt. CÂND UNUL, CÂND CELĂLALT ALTUL: De la unul, Ia altul; Şi unul şi altul; v. Când unul, când altul. CÂND VA CREŞTE COADA URSULUI (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va vuteaface. când va creşte păr pe palmă (pop.y. Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND VA DA DIN PIATRA LAPTE (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND VA FACE BROASCA PĂR (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND VA FACE PLOPUL PERE (pop.): Siiciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND VA FACE PLOPUL PERE ŞI RĂCHITA MICŞUNELE (pop.): Niciodată; v. Când laură în apă se va putea face. CÂND VA FACE SPÂNUL BARBĂ (pop.): Niciodată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂND VINE SOARELE-N CHINDIE: Când ipune soarele. CÂND VOI SECERA SCUMPI A: Când voi eftini lucrurile. CÂND VORBEŞTI CU NEBUNUL, FI-ŢI ÎBURĂTURA LA ÎNDEMÂNĂ: Fii atent când :şti în preajma nebunilor. CÂND VOR ZBURA BIVOLn (pop.): Nicio-Iată; v. Când gaură în apă se va putea face. CÂNEPA DRACULUI (pop.): Părul femeii. CÂNTA-ŢI-AR POPA LA CAP!: Vede-te-aş nort! v. şi Cânta-ţi-arpopa la cap să-ţi cânte!. CÂNTA-ŢI-AR POPA LA CAP SĂ-ŢI CÂNTE!: Vede-te-aş mort! v. Cânta-ţi-ar popa la cap! CÂNTĂ CA LA MORT: Cântă trist; Nu cântă frumos. CÂNTĂ CE NU S-A POMENIT DE FRUMOS: Cântă foarte frumos. CÂNTĂ COCOŞII A VREME REA: Se anunjă vreme rea; Se schimbă vremea. CÂNTĂ DE DOR: îi este dor. CÂNTĂ DE FOC: Este înfocat. CÂNTĂ DE INIMĂ ALBASTRĂ: Cântă trist, îndurerat. CÂNTĂ DE INIMĂ REA: Este trist. CÂNTĂ DE MAMA FOCULUI: Este înfocat; Cântă foarte frumos. ’’ "CÂNTĂT)E; STĂ SOARELE-N LOC: Cântă foarte frumos; v. şi Cântă de-ţi moaie inima; Cânta dumnezeieşte. ■ CÂNTĂ DE-ŢI MOAIE ÎNÎMA: Cântă foarte frumos; v.A cânta de stă soarele în loc. ■ CÂNTĂ DUMNEZEIEŞTE: : Cântă foarte frumos; v. Cântă de stă soarele în loc. CÂNTĂ DUPĂ URECHE: Nu cântă după note; Cântă ca un ora simplu; v. şi Cântă lăutăreşte. CÂNTĂ GĂINÂ-N CASĂ: Soţia conduce casa. CÂNTĂ LĂUTĂREŞTE: Nu cântă după note; Cântă ca un om simplu; v. şi Cântă după ureche. CÂNTĂ POPEŞTE: Cântă ca un popă. GÂNTEC^BĂTRÂNESC: Cântec moştenit din bătrâni. CÂNTEC DE INIMĂ-ĂLBÂSTRĂ: Cântec trist. h..-u;..··. CÂNTEC DE LEAGĂN: Cântec de legănat. CÂNTECUL LEBEDEI: Ultima operă elaborată de un artist în timpul viejii. CÂR-MÂR: C-o fi c-o păţi; Ceartă; Ciorovăială; v. şi Gâră-mâră CÂRA-MÂRA: C-o fi c-o păţi; Ceartă; Ciorovăială; v. Câr-mâr. CÂRCĂIE DE BANI: E foarte bogat; Are mulţi bani. CÂRCĂIE DE PĂDUCHI: Are foarte mulţi păduchi; E plin de păduchi. CÂT ACOLO: Mai încoio. CÂT AI'ARUNCĂ: CU SECUREA: Foarte repede; într-o clipă; Câtuşi de puţin; Deloc; v. Bătând din palme. CÂT AI AZVÂRLI CU PIATRA: Fo;irte repede; într-o clipă; Câtuşi de puţin; Deloc; v. Bătând din palme. CÂT ĂI AZVÂRLI CU PRAŞTIA: Foarte repede; într-o clipă; Câtuşi de puţin; Deloc; v. Bătând din palme. CÂT ĂI BATE DIN AMNAR: Foarte repede; Într-o clipă; Câtuşi de puţin; Deloc; v. Bătând din palme. CÂT AI BATE DIN PALMĂ: Foarte repede; într-o clipă; Câtuşi de puţin; Deloc; v. Bătând din palme. CÂT AI BÂTE DIN PALME: Foarte repede; CÂT AI BATE In amnar 860 Intr-o clipa; Câtuşi de puţin; Deloc; v. Bătând din palme, CÂT AI BATE lN AMNAR: Foarte repede; într-o clipă; Câtuşi de puţin; Deloc; v. Bătând din palme. ^ CÂT AI BATE ÎN PALME: Foarte repede; într-o clipă; Câtuşi de puţin; Deloc; v. Bătând din palme. . . CÂT AI BEA O ŢIGARĂ: Foarte repede; v. şi Cât ai fuma o ţigară; Cât ai sfârşi o ţigară. CÂT AI CLIPI: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. şi Cât ai clipi cu ochii; Cât ai clipi din ochi; Cât ai da din cremene; Cât ai da în amnar; Cât ai da în cremene; Cât ai plesni din bici; Cât ai plesni din palme; Cât ai plesni în palme; Cât ai rupe un Jir de păr din cap; Cât ai rupe un păr; Cât ai rupe un par din cap; Căt ai scăpăra; Cât ai scăpăra amnar; Cât ai scăpăra din amnar; Cât ai scăpăra dintr-un amnar; Cât ai spune peşte; Cât ai zbate din amnar; Cât ai zice cârc; Cât ai zice cărc Frangoîeo! Cât ai zice mei; Cât ai zice miau; Cât ai zice peşte; Cât ai zice tatăl nostru; Cât qjunge praştia; Cât chioreşti un şoarece; Cât clipeala ochiului; Cât clipeşti; Cât clipeşti cu ochii; Cât clipeşti din ochi; Cât dai în cremene; Cât s-ar rupe un fir de păr; Cât s-ar rupe un fir de păr din cap; Cât s-ar rupe un păr; Cât se-nvâr-teşte o roată; în clipeală; într-o clipă; într-o clipeală; într-o clipeală de ochi; într-o clipită; într-o secundă. CÂT AI CLIPI CU OCHII: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT AI CLIPI DIN OCHI: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT AI DA DIN CREMENE: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT AI DA ÎN AMNAR CREMENE: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT AI DA ÎN CREMENE: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT Al FRIGE UN OU; Foarte repede; într-o clipă; Câtuşi de puţin; Deloc; v. Bătând din palme. CÂT AI FUMA O ŢIGARÂ;: Foarte repede; v. Cât ai bea o ţigară. CÂT AI PLESNI DIN BICI; Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT AI PLESNI DIN PALME: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂŢ AI PLESNI ÎN PALME: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. \ CÂT AI PUNE PE O MUCHIE DE CUŢIT: Extrem de puţin. CÂT Al RUPE UN FIR DE PĂR DIN CAP: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT Al RUPE UN PĂR: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT AI RUPE UN PĂR DIN CAP: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT AI SCĂPĂRA: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. . v CÂT AI SCĂPĂRA AMNAR: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT AI SCĂPĂRA DIN AMNAR: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT AI SCĂPĂRA DINTR-UN AMNAR: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT A SFÂRŞI O ŢIGARĂ: Foarte repede; v. Cât ai bea o ţigară. CÂT AI SPUNE PEŞTE: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT AI: ZBATE DIN ' AMNAR: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ăi clipi. i CÂŢ AI ZICE CARC: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. -.CÂT AI ZICE CÂRC, FRANGOLEO!: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. :: CÂT/: AI ZICE MEI: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂŢ AI ZICE MIAU: Imediat; Numaideclit; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT: AI ZICE PEŞTE: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT AI ZICE TATĂL NOSTRU: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT AJUNGE SĂGEATĂ: Imediat; Numaidecât;^Foarte repede;v.iCâtui clipi. CÂT AJUNGI CU PRAŞTIA: La mică distanţă; Foarte aproape; v. Ca de o praştie. ; CÂT; AMINUL: De loc; Câtu-şi de puţin; v. şi Cât îi aminul. CÂT'ANUME COSTĂ?: Care-i este preţul exact? CÂT ANUL DE MARE: Foarte mare. CÂTĂ APĂ PE DUNĂRE: Foarte mult. :: CÂT APUCI ÎNTRE^DEGETE: Foarte puţin. CÂTĂ FRUNZĂ, CÂTĂ IARBĂ: Foarte mult; în număr foarte mare; v, Ca frunza şi ca iarba. CÂTĂ .FRUNZĂ, ŞI CÂTĂ IARBĂ:: - Foarte mult; în număr foarte mare; v. Ca frunză şi ca iarba. CÂTĂ FRUNZĂ ŞI IARBĂ: Foarte mult; în număr foarte mare; v. Ca frunza şi ca iarba. , CÂTĂîPĂPURÂJn BALTĂ: Foarte mult; In număr foarte mare; v. Ca frunza şi ca iarba. CÂTĂ PULBERE rŞliSPUZĂ (reg.)î Foarte mult; în număr foarte mare; v. Ca frunza şi ca iarba. ■:, CÂTĂ SUDOARE M-A COSTAT!: Ce efc.rt mare am depus! CÂTĂ VREME: Atâta timp cât; Cât durează. CÂT BATE OCHIUL: Până la orizont; v. şi Cât poate cuprinde cu ochii; Cât poate cuprinde ochiul CÂT BATE PUŞCA: La o distanţa destul de mare. CÂT CAPUL SUB SABIA GELATULUI (înv.): Foarte puţi n timp. CÂTCE... (reg.): Imediat ce.... CÂT CE POATE: Cât îl ţin puterile; v. şi Cât ce pot; Cât ce poţi; Cât ce putem. CÂT CE POT; Cât mă ţin puterile; v. şi Cât ce poate. 861 C ATE ÎN LUNĂ ŞI IN STELE CÂT CE POŢI: Cât mă ţin puterile; v. şi Cât ce poate. CÂT CE PUTEM: Cât mă ţin puterile; v. şi Cât ce poate. CÂT CERUL PE PĂMÂNT: Veşnic; v. şi Cât cerul şi pământul; Cât e cerul şi pământul; Cât îi cerul şi pământul; Câtu-i cerul şi pământul, CÂT CERUL ŞI PĂMÂNTUL: Veşnic; v. Cât cerul pe pământ. CÂT CHIORĂŞTI UN ŞOARECE: Imediat; Numaidecât;’Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT CÎOARA-N PAR: Foarte puţin timp; Pe fugă; Pe apucate; v. Ca cioara-n par. CÂT CLIPEALA OCHIULUI; Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT, CLIPEŞTI: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT CLIPEŞTI CU OCHII: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT CLIPEŞTI DIN OCHI: Imediat; Numai-iecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT COLEA: Aproape; în apropiere; La o parte; v. şi Cât acolo; Maicât colea: CÂT COLO: Aproape; în apropiere; La o parte; /. Cât acolo. CAT CERUL ŞI PĂMÂNTUL: Veşnic; v. Cât wrulpe pământ. CÂT CHIORĂŞTI UN ŞOARECE: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT CIOARA-N PÂR: Foarte puţin timp; Pe ‘ugă; Pe apucate; v. Ca cioara-n par. CÂT CLIPEALA OCHIULUI: Imediat; Nu-naidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT CLIPEŞTI: Imediat; Numaidecât; Foarte epede; v. Cât ai clipi. CÂT CLIPEŞTI CU OCHII: Imediat; Numai-lecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT CLIPEŞTI DIN OCHI: Imediat; Numai-lecât; Foarte repede; v. Cătai clipi. CÂT COLEA: Aproape; în apropiere; La o >artej v. şi Cât acolo; Mai cât colea. CÂT COLO: Aproape; în apropiere; La o parte; \Cât acolo. - CÂT COSTĂ?; Ce preţ are? CÂT CUCUL: Niciodată; v. şi Cât îi cucul. CÂT CUPRINZI CU OCHH: Cât vezi cu ichii. CÂT DAI CU PRAŞTIA: La mică distanţă; ?oarte aproape; v. Ca de o praştie. CÂT DAI ÎN CREMENE: Imediat; Numai-ecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT DE ACOLO: De departe; De la distanţă; . şi Cât colo. ^ CÂT DE CÂT: Cât de puţin; Foarte puţin. CÂT DE ACOLO: De departe; De la distanţă; . Cât acolo. CÂT DE CURÂND: Cât de repede; v. şi Cât mi curând. CÂT DE CURÂND POSIBIL: Cât de repede osibil; Foarte repede. CÂT DE MULT: Foarte mult; Oricât de mult. CÂT DE O MUCHIE DE CUŢIT: Puţin. CÂT DE O PRAŞTIE: La mică distanţă; Foarte aproape; v. Ca de o praştie. CÂT DE PUŢIN: în cât de mică măsură; în foarte mică măsură; Foarte puţin; v. şi Cât de puţinei. ^ CÂT DE PUŢINEL (înv.): în cât de mică măsură; în foarte mică măsură; Foarte puţin; v. şi Cât de puţin. :::V : CÂT DESPRE...: In legătură cu... CÂT DESPRE EL, NU; MERITĂ: VORBIT: Ceea ce îl priveşte pe el, nici nu trebuie vorbit. CÂT DESPRE MINE: Ceea ce mă priveşte pe mine. ■CÂT DESPRE MINE CRED CĂ...: Ceea ce mă priveşte pe mine, cred că.... CÂT; DESPRE ^ REST...: Ceea ce' priveşte restul.... CÂT DOISPREZECE: Foarte mult; Mult de tot. CÂTE ALEA TOATE: Cât toate ia un loc. ; CÂTE ALTE: Multe; v. şt Câte altele, CÂTE ALTELE: Multe; v. Câte alte. CÂT E ANUL DE MARE: Timp îndelungat. CÂTE BORDEIE, ATÂTEA OBICEIE: Fiecare^cu părerea sa; v. şiCâte capete atâtea căciuli; Câte capete, atâtea păreri; Câte case, atâtea obiceiuri. ^1 CÂTE CAPETE, ATÂTEA CĂCIULI: Fiecare cu părerea sa; v. Câte bordeie, atâtea obiceie. CÂTE CAPETE, ATÂTEĂ PĂRERI; Fiecare cu părerea sa; v. Câte bordeie, atâtea obiceie, CÂTE CASE, ATÂTEA OBICEIURI: Fiecare cu părerea sa; v. Câte bordeie, atâtea obiceie. CÂT E CEASUL?: Ce ora este? v; şi Cât e ceasul la ora ăsta? "CÂTE CEASUL L ORA ASTA? (pop:): Ce ora este? v. Cât e ceasul? CÂTE CEVA: Anumite lucruri; Unele lucruri; v. şi Câte oarece. CÂT E CUCUL: Cu niciun chip; Cât e lumea şi pământul; Niciodată; v; şiPână-i cucul. CÂT E DE ATUNCI?: E mult timp de atunci. CATE DOI-1ŢREI: Câţiva; Câteva; v. şi Câte patru-cinci; Câte trei-patru. ‘ CÂTE HĂUL!; Niciodată; Sub niciun preţ; v. şi Cât e hăul şi dudăul! Cât e hăul şi pârâul! Cât hăul! Cât hăul şi dudăul! Cât hăul şi pârâul! Câtu-i hăul! CÂT E HĂUL ŞI DUDĂUL!: Niciodată; Sub niciun preţ; v. Cât e hăul CÂT E HĂUL ŞI PÂRÂUL!: Niciodată; Sub niciun preţ; v. Cât e hăul. CÂTE HELEA: Toate. CÂTE ÎN LUNĂ ŞI ÎN SOARE: Foarte multe; Tot felul de nimicuri, de prostii, de minciuni; v. şi Câte în lună şi în stele; Câte şi câte; Câte şi mai câte; Câte şi mai multe; Câte vrute şi nevrute. CÂTE ÎN LUNĂ ŞI ÎN STELE: Foarte multe; Tot felul de nimicuri, de prostii, de minciuni; v. Câte în lună şi în soare. CÂTE ÎI VIN CUIVA LA GURĂ 862 CÂTE ÎI VIN CUIVA LA GURĂ: Tot ce a spus; v. şi Câte îi vin cuiva pe limbă. CÂTE ÎI VIN CUIVA PE LIMBĂ: Tot ce a spus; v. Câte îi vin cuiva la gură. CÂT E LUMEA: Dimotdeauna; In vecii vecilor; Pentru totdeauna; Nemărginit; Imens; Niciodată; v. şi Cât e lumea şi pământul; Cât îi lumea şi pământul; Cât lumea; Cât lumea şi pământul; De când e lumea; De când e lumea şi pământul; De cânde pământul. CÂT E LUMEA DE MARE: Foarte mult. CÂT E LUMEA ŞI PĂMÂNTUL: Din totdeauna; în vecii vecilor; Pentru totdeauna; Nemărginit; Imens; Niciodată; v. Cât e lumea. CÂTE ÎN LUNĂ ŞI-N; STELE: ^Der toate; Foarte mult. CÂT E NEGRUL BOBULUI: Foarte puţin; în cantitatea cea mai mică posibilă; v. şi Câtu-i negru bobului. CÂT E NEGRU SUB UNGHIE: Foarte puţin; Deloc; v. şi Cât negru sub unghie; Nici cât ai chiorî un purice; Nici cât e negru sub unghie; Nici cât negru sub unghie; Nici cât o ciupitură de purice; Nici cât tina sub o unghie; Nici cât un capăt de aţă; Nici cât un fir de aţă; Nici cât un fir de păr; Nici cât un grăunte de muştar; Nici cât un purice; Nici cât un vârf de ac; Nici cât un vârful acului. CÂTE NIMICURI TOATE!: Lucruri mărunte, neînsemnate. CÂTE NIŢEL: Câte jDuţin. CÂTE-N LUNĂ ŞI ÎN SOARE: Foarte mult; foarte mare; v. şi Câte-n lună şi-n stele; Câi e pământul CÂTE-N LUNĂ ŞI-N SŢELE: : Foarte ;mult; foarte mare; v. Câte-n lună şi în soare. CÂTE OARECE: Anumite lucruri; Unele lucruri; v. Câte ceva. CÂTE PATRU: Patru la un loc; Patru deodată. CÂTE PATRU-CINCI: Câţiva; Câteva; v. Câte doi-trei. CÂT E PĂMÂNTUL: Foarte mult; foarte mare; v. Câte-n lună şi în soare. CÂT E PRUTUL ŞI PĂMÂNTIL: Foarte mult; v. şi Cât îi Prutul şi pământul. CÂTE PUŢIN: Pe rând;' încetul cu încetul; Încet-încet; v. şi Câte puţin; Puţin câte puţin; Puţin, puţin. CÂTE PUŢIN, PUŢIN: Pe rând; încetul cu încetul; Încet-încet; v. Câte puţin. CÂTE SĂ FIE: Puţine;'CâteVă. CÂTE ŞI CÂTE: Foarte multe; Tot felul de nimicuri, de prostii, de minciuni; v. Câte în lună şi în soare. CÂTE ŞI MĂI CÂTE: Foarte multe; Tot felul de nimicuri, de prostii, de minciuni; v. Câte în lună şi în soare. CÂTE ŞI MAI CÂTE AM PĂTIMIT: Am primit foarte multe; Am primit fel şi fel de lucruri. CÂTE ŞI MAI MULTE: Foarte multe; Tot felul de nimicuri, de prostii, de minciuni; v. Câte în lună şi în soare. CÂTE TOATE: Toate; Totul; împreună; Laolaltă. CÂTE, TREI: Trei la un loc; Trei împreună. CÂTE TREI-PATRU: Câţiva; Câteva; v. Câte doi-trei. CATE UN: Ceva; Careva; v. şi Câte una. CÂTE UNA: Ceva; Careva; v. Câte un. ,: CÂTE UNA STRAŞNICĂ: Ceva deosebit. CÂTEUNUL: Pe rând, unul după altul; v. şi Tot câte unul; Unul câte unul CÂTE VRUTE ŞI ; NEVRUTE: Foarte multe; Tot felul de nimicuri, de prostii, de minciuni; v. Câte în lună şi în soare. CÂT: E VULPEA DE VICLEANĂ ŞI -TOT CADE IN CAPCANĂ: Cât de viclean să fie, tot va fi prins, tot se va da de gol. CÂTE ZILE O AVEA: Toata viaţă lui; Cât va trăi. CÂTE ZILE VEI AVEA: Toata viaţă ta; Cât vei trăi. CÂTE ZILE VOI AVEA: Toata viaţa mea; Cât voi trăi. CÂT E ZIUĂ DE MARE: Toata ziua; v. şi Cât e ziulica de mare. CÂT E ZIULICA DE MARE: Toată ziua; v. Cât e ziua de mare. CÂT FACE?: Cât costă?; Ce preţ are?;, CÂŢ FRUNZA CODRULUI: Foarte mult; în număr foarte mare; v. Ca nisipul, r CAT HĂUL!: Niciodată! Sub ntciun preţ! v. Cât e hăul! CÂT: HĂUL ŞI DUDĂUL!: Niciodată! Sub niciunpreţ! v. Cât e hăul! CÂT HĂUL ŞI;::PÂRĂUL!: Niciodată!; Sub niciun preţ! v. Cât e hăul! CÂT ICI, CÂT COLEA: Peste puţin timp; Nu după multă vreme. : CÂT ÎI AMINUL: De loc; Câtu-şi de puţin; v. Cât aminul. CÂT ÎI CEREŢNIMA CUIVA: Cât vrea; Cât pofteşte, cineva. CÂT ÎI CERUL ŞI PĂMÂNTUL: Veşnic;: v. Cât cerul pe pământ. CÂT ÎI CUCUL: Niciodată; v. Cât cucul CÂT ÎI LUMEA: Niciodată; în niciun moment; v. şi Cât e lumea şi pământul CÂT ÎI LUMEA ŞI PĂMÂNTUL: Niciodată; în niciun moment; v. Cât e lumea. CÂT li POATE CAPUL (CUIVA): Ce este în stare să facă cineva; Cât poate suporta cineva; v. şi Cât îi poate mâna (cuiva); Cât îi poate osul (cuiva); Cât îi poate pielea (cuiva); Cât îl ţin balamalele; Cât îl ţin baierele; Cât îl ţin curelele; Cât îl ţine cureaua; Câi îl ţine gâtlejul; Cât îl ţine gura; Cât îl ţin puterile; Ce îi poate capul (cuiva); Ce îi poate mâna (cuiva); Ce îi poate osul (cuiva); Ce îijjoate pielea (cuiva); Ce poate osul (cuiva). CAT ÎI POATE COJOCUL CUIVA: Cât rezistă; Cât e în stare cineva. 863 CÂT PRIVEA.. CÂT ÎI POATE MÂNA (CUIVA): Ce este în stare să facă cineva; Cât poate suporta cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva). CÂT ÎI POATE OSUL (CUIVA): Ce este în stare să facă cineva; Cât poate suporta cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva), CÂT ÎI PpATE PIELEA (CUIVA): Ce este în stare să facă cineva; Cât poate suporta cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva). CÂT ÎI POFTEŞTE INIMA CUIVA: Cât doreşte; Tot ce doreşte, CÂT ÎI PRUTUL ŞI PĂMÂNTUL: Foarte mult; v. şi Cât e Prutul şi pământul, CÂT ÎL DUCE CAPUL: Cât pricepe; Cât poate să înţeleagă; Cât se pricepe. 'CAT ÎL ÎNCAPE PIELEA: Cât 'poate; Cât rezistă. . CÂT ÎL ŢIN BALAMALEL: Ce este în stare să facă cineva; Cât poate suporta cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva). CÂT ÎL ŢIN BĂIERELE: Ce este în stare să facă cineva; Cât poate suporta cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva). CÂT IL ŢIN CURELELE: Ce este în stare să facă cineva; Cât poate suporta cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva). CÂT IL ŢINE CUREAUA: Ce este în stare să facă cineva; Cât poate suporta cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva). CÂŢ IILŢINE GÂTLEJUL: Ce este în stare să facă cineva; Cât poate suporta cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva). CÂT IL ŢINE GURA: Ce este în stare să facă cineva; Cât poate suporta cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva). CÂT ÎL ŢIN PICIOARELE: Cu toată energia; Din răsputeri. CÂT ÎL ŢIN PUTERILE: Ce este în stare să facă cineva; Cât poate suporta cineva; v. Cât îi voate capul (cuiva). CÂT IMI PERMITE BUZUNARUL: Câţi bani im. CÂT ÎŢI POATE CMJUL: Cât poţi; Cât rezişti. CÂT LUMEA: Întotdeauna; Peste tot. CÂT LUMEA NU MAI VEZI OM DIN EL: Niciodată nu vei mai întâlni un om ca el. CÂT LUMEA ŞI PĂMÂNTUL: Niciodată; în liciun moment; v. Cât e lumea. CÂT MAI CURÂND: Cât de repede; v. Cât de urând. CÂT MAI DE GRABĂ: Cât mai repede. CÂT MAI DEVREME POSIBIL: Cât mai re-■ede posibil. CÂT MAI ESTE ÎNCĂ TIMP: Cât nu e prea îrziu; Cât nu am depăşit timpul; v. şi Cât mai este tnp. CÂT MAI ESTE TIMP: Cât nu e prea târziu; !ât nu am depăşit timpul; v. şi Cât mai este încă mp. CÂT MAI REPEDE: Să ne grăbim; în graba lare. CÂT MAI TÂRZIU: Să nu ne grăbim; Nu e nicio grabă. CÂT MAI VÂRTOS: Cu atât mai mult; Cu atât mai guţin; v. şi Cu cât mai vârtos. CAT MALUL: Foarte mare; Foarte gras; Enorm. - CÂT NEGRU SUB UNGHIE: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie CÂT NISIPUL: Foarte mult; în număr foarte mare; v. Ca nisipul. CÂT NISIPUL MĂRII: Foarte mult; In număr foarte mare; v. Ca nisipul. CÂT NUMERI PÂNĂ LA TREI: Repede. > CÂT O FI: Ce avem; Cât avem. . ·, CÂT O FACE: Cât o costa. CÂT O FUGĂ DE CAL: Repede. CÂT OI FI EU PE LUMEA ASTA: Cât voi trăi; v. şi Cât oi Jî eu pe pământ. CÂT OI FI EU PE PĂMÂNT: Cât voi trăi; v. Cât oi Jî eu pe lumea asta. CÂT O OALĂ DE PRAZNIC: Mare; Voluminos. CÂT O SĂ-I MAI ALERGE CAII?: Cât o să mai trăiască? CÂT O ŢINE: Cât o dura; Cât o rezista. CÂT O ZI DE POST: Mult; Lung; Mare. CÂT P-AICI SĂ...: Era gata, gata să..; v. şi Cât pe ce să...., CÂT PAPURĂ ÎN BALTĂ: Mult; în cantitate mare; v. şi Cât păr în cap. ■, CÂT PATRU: Mult. : ^ CÂT PĂMÂNTUL: Mare; Lung; Voluminos., CÂT PĂR ÎN CAP: Mult; în cantitate mare; v. Cât papură în baltă. CÂT PĂR ÎN PALMĂ: Nimic; Deloc; v. şi Cât păr pe broască; Câţi peri în barbă; Câţi peri în palmă; Câţi peri în podul palmei; Câţi peri pe broască, ■ CÂT PĂR PE BROASCĂ:: Nimic; Deloc; v. Cât păr în palmă. CÂT PE-ACI: Era gata, gata; v. şi Cât pe-aici; Cât pe ce; Cât pe colo. CÂT PE-AICI: Era gata, gata; v. Cât pe-aci. CÂT PE CE: Era gata, gata; v. Cât pe-aci. CÂT PE CE SĂ...: Era gata, gata să.,; v. Cât p-aici să.... CÂT PE COLO: Era gata, gata; v. Cât pe-aci. CÂT PENTRU...: în ceea ce priveşte..; Cât este nevoie pentru.... CÂT POATE; Cât este în stare; Cât rezistă; Cât ştie; Cât se pricepe; Cât are. -CÂT POATE CUPRINDE CU OCHIUL: Până la orizont; v. Cât bate ochiul. CÂT POATE CUPRINDE OCHIUL: Până la orizon t; v. Cât bate ochiul. CÂT POFTEŞTI: Cât de mult; Oricât. CÂT PRIVEA...: Referitor la...; Cu privire la...; În privinţa...; Sub aspectul.v. Cât priveşte; în ceea ce privea; în ceea ce priveşte; în cc privea; în ce priveşte. CÂT PRIVEŞTE 864 CÂT PRIVEŞTE: Referitor la...; Cu privire la...; în privinţa...; Sub aspectul...; v. Cât privea. CÂT PUMNUL: Foarte mic; Foarte mare; v. şi Cât un pumn. CÂT PUTEM: Cât avem; Cât suntem în stare; Cât rezistăm. CÂT S-A FĂCUT LUMEA. DE REA: Ce rea a devenit lumea; Ce răi au devenit oamenii CÂT S-AR RUPE UN FIR DE PĂRî Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT S-AR RUPE UN FIR DE PÂR DIN CAP: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Ca/ ai clipi, CAT S-AR RUPE UN PĂR: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi CÂT SĂ...: Numai ca sâ.... ; CÂT SĂ CHIORĂŞTI UN ŞOARECE: Foarte puţin; v. şi Cât să orbeşti un şoarece; Cât să orbeşti un şoarece chior; Nici căi să chiorăşti un şoarece. CÂT SĂ ORBEŞTI UN ŞOARECE: Foarte puţin; v. Cât să chiorăşti un şoarece. CÂT SĂ ORBEŞTI UN ŞOARECE CHIOR: Foarte puţin; v. Cât să chiorăşti un şoarece. CÂT SĂ-ŞI PRINDĂ POFTA: Foarte puţin; Deloc; v. şi De poftă; Doar de poftă; Măcar de poftă; Numai de poftă. CÂT SĂ TE ŞTERGI LA OCHI: într-o clipă; Foarte repede; v. şi Cât să ie ştergi la un ochi; Cât te-ai freca la ochi; Cât te-ai freca la un octii;Cât te-ai întoarce intr-un picior; Cât te-ai scobi în măsea; Cât te-ai şterge la ochi; Cât te-ai şterge la un ochi; Cât te scobeşti în dinte; Cât te scobeşti într-un dinte; Cât ţi-ai lega nojiţa; Cât ţi-ai lega noiţa la un picior; Cât ţi-ai lega nojiţele; Cât ţi-ai lega nojiţele la un picior. CÂT SĂ TE ŞTERGI LA UN OCHI: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât să te ştergi la ochi CÂT SE-NVÂRTEŞTE O ROATĂ: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. CÂT SE SCOALĂ, CATĂ-N OALĂ: Cum se scoală îi este foame. CÂT SE POATE: Cât este posibil; Cât se rezistă. : ■ a····;-' CÂT SE POATE DE... (pop.): în cel mai înalt grad; Extrem de; Din calea-afară de; v. şi Cum se poate mai...; Cum nu se mai poate de; De nu se mai poate; Nu se mai poate de. CAT SE POATE DE BINE: Foarte bine; Foarte frumos. CÂT SE POATE MAI... (pop.): în cel mai înalt grad; Extrem de; Din calea-afară de; v. Cum se poate de.... CÂT STAU RĂSĂRITELE DE APUS (înv.): Foarte departe. CÂT ŞAPTE: Foarte mult; v. şi Cât şaptesprezece. CÂT ŞAPTESPREZECE: Foarte mult; v. Cât şapte. CÂT TE-AI FRECA LA OCHI: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât să te ştergi la ochi. CÂT TE-AI FRECA LA UN OCHI: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât să te ştergi la ochi. CÂT TE-AI ÎNTOARCE ÎNTR-UN PICIOR: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât să te ştergi la ochi. CÂT TE-AI SCOBI ÎN MĂSEA: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât să te ştergi la ochi. CÂT TE-AI ŞTERGE LA OCHI: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât să te ştergi la ochi. CÂT TE-AI ŞTERGE LA UN OCHI: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât să te ştergi la ochi. CÂT TE-AR PIŞCĂ UN PURICE: Foarte puţin; Imperceptibil; v. Ca cum te-ar pişcă un purice. CÂT TE LASĂ INIMA: Cât doreşti; Cât poţi. CÂT TE MAI MOŞEŞTI?: Mai durează mult? Nu poţi mai repede? CÂT TE SCOBEŞTI ÎN DINTE: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât să te ştergi la ochi. CÂT TE SCOBEŞTI ÎNTR-UN DINTE: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât şă te ştergi la ochi. CÂT TIMP: Atâta vreme cât CÂT TOATE ZILELE: Uriaş; Imens; v. şi Cât toate zilele de mare. CÂT TOATE ZILELE DE MARE: Uriaş; Imens; v. Cât toate zilele. CÂT TRĂIEŞTI ÎNVEŢI: Toată Viaţă învăţăm. CÂT ŢI-AI LEGĂ NOJIŢĂ: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât să te ştergi la ochi. CÂT ŢI-AI LEGA NOJIŢA LA UN PICIOR: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât să te ştergi la ochi. CÂT ŢI-AI LEGA NOJIŢELE: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât să te ştergi la ochi. CÂT ŢI-AI LEGĂ NOJIŢELE LA UN PICIOR: într-o clipă; Foarte repede; v. Cât să te ştergi la ochi. ' CÂT ŢINE DUMNEZEU LUMEA (rcg.)\ Tot timpul.· CÂTU-L CERUL ŞI PĂMÂNTUL: Veşnic; v. Cât cerul pe pământ. CÂTU-ILIĂULÎ: Niciodati»! Sub niciun preţ! v. Cât e hăul! CĂTU-I LUMEA ŞI VILEAGUL: Tot timpul; Veşnic. CĂTU-I NEGRUL BOBULUI: Foarte puţin; în cantitatea cea mai mică posibilă; v. Cât e negrul bobului. CÂT UN :CAL DE CEL RUSEŞTI (pop.): Foarte mare.. CÂT UN FIR: Foarte subţire; Foarte mic. CÂT UN FIR DE MAC: Foarte mic; v. şi Cât unghia; Cât un grăunte de ntac; Cât un grăunte de muştar; Cât un sâmbure de mac. CÂT UNGHIA: Foarte mic; v. şi Cât un fir de mac. CÂT UN GRĂUNTE DE MAC: Foarte mic; v. şi Cât un fir de mac. CÂT UN GRĂUNTE DE MUŞTAR: Foarte mic; v. şi Cât un jir de mac. 865 CE APUCĂTURI! CÂT UN LUCRU MARE: Foarte mult; Foarte tare; Mult de tot; Din calea afară. CÂT UN MAL: Mare; Voluminos; Gras; v. şi Cât un munte. CÂT UN MUNTE: Mare; Voluminos; Gras; v. Cât un mal. CÂT UN PUMN: Foarte mic; Foarte mare; v. Cât pumnul. CÂT UN SÂMBURE DE MAC: Foarte mic; v. şi Cât un fir de mac. * CÂTUŞI DE PUŢIN: Foarte puţin; în cantitate neînsemnată. CÂT VA DA DIN: DEGET: Cât va trăi. CÂTVA TIMP: O bucată de vreme; O vreme. CÂT VEACUL: Niciodată. CÂT VEDEAI CU OCHII: Cât cuprinzi cu privirea; Până foarte departe; v. şi Cât vezi cu ochiul; Cât vezi cu ochii. CÂT VEZI CU OCHII: Cât cuprinzi cu privirea; Până foarte departe; v. Cât vedeai cu ochii. CÂT VEZI CU OCHIUL: Cât cuprinzi cu privirea; Până foarte departe; v. Cât vedeai cu ochii. CÂT VREI!: Oricât; Orice cantitate; Cât doreşti. CĂŢEA DE VREME: Vreme foarte rea; Vreme foarte urâtă. CĂŢEL DE USTUROI: Bulb mic de usturoi. CÂŢI AM BOTEZAT EU: Pe mulţi i-am pus la ■punct eu. CÂŢI BANI FACE?: Cât costă? Ce preţ are? CÂŢI IEPURI LA BISERICĂ: Nimic. CÂŢI PERI ÎN BARBĂ: Nimic; Deloc; v. Cât păr în palmă. CÂŢI PERI ÎN PALMĂ: Nimic; Deloc; v. Cât păr în palmă. CÂŢI PERI ÎN PODUL PALMEI: Nimic; Deloc; v. Cât păr în palmă, CÂŢI PERI PE BROASCĂ: Nimic; Deloc; v. Cât păr în palmă. CEA, BOU, CEA! :Ţine dreapta, boule! CE A CĂUTATA A GĂSIŢ: Asta a vrut, asta a primit; v. şi Ce a căutat aia a găsit. CE A CĂUTATA AIA A GĂSIT: Asta: a vrut, asta a primit; v. Ce a căutat a găsit. CE-A DA DUMNEZEU: Ce noroc o avea. CE A DA TÂRGUL ŞI NOROCUL (reg,): Cum c-o nimeri; Cum o dea Dumnezeu; v. şi Ce o da târgul şi norocul; Cum a da târgul şi norocul; Cum o da târgul şi norocul;^ CEA DE APOI (învJ: în sfârşit; La urma urmelor; Cea din urmă; Ultima; v. şi Cea mai de apoi. CEA DE PE URMĂ: Pentru ultima oară; Ultima dorinţă; Ultima dorinţă înainte de moarte; v. şi Cea din urmă; Cea după urmă; Cea mai de pe urmă; Cea mai din urmă; Cea mai după urmă. CEA DIN URMĂ: Pentru ultima oară; Ultima dorinţă; Ultima dorinţă înainte de moarte; v. Cea de pe urmă. CEA DUPĂ URMĂ (reg.): Pentru ultima oară; Ultima dorinţă; Ultima dorinţă înainte de moarte; v. Cea de pe urmă. CEAFĂ GRASĂ: Bogat; Cu influenţă; Bădăran; Mojic; v. şi Ceafă groasă. CEAFĂ GROASĂ: Bogat; Cu influenţă; Bădăran; Mojic; v. Ceafă grasă. : CE A FOST, A FOST: S-a terminat ce a fost; Ce a fost nu mai există. CE A FOST VERDE S-A USCAT, CE A FOST DULCE S-A PĂPAŢ: Tot ce a fost bun s-a terminat; N-a mai rămas nimic din ceea ce a fost bun. CE Al?: Ce te-a apucat? CE-AI CĂUŢAT AI GĂSIT: Asta ai vrut, asta ai primit. .CE-AI CĂUTAT SĂ-Î DAI?: De ce i-ai dat-o? CE-Ai CĂZUT PE GÂNDURI CA : BABA ÎNTRE : SCÂNDURI: Eşti tare îngândurai, întristat. CE AI DE GÂND?: Ce vei face? Ce doreşti? v. şi Ce ai de gând să faci? CE AI DE GÂND SĂ FACI?: Ce vei face? Ce doreşti? v. Ce ai de gând? : ; CE-AI FĂCUT DE... ?: Ce ţi s-a întâmplat d CE-AI PĂŢIT?: Ce ţi s-a întâmplat? Ce te-a apucat? CE AI ZICE?: Ce^părere ai avea? :■■■ CE AI ZICE CÂND...?: Ce părere ai avea când...? CE Al· ZICE DACĂ...?: Ce părere ai avea dacă? CEA LUME: Lume de apoi; Luinea cealaltă; (în basme) Celălalt tărf.m; v. şi Ceea lume. CEA MAI DE APOI (înv,): în sfârşit; La urma urmelor; Cea din urmă; Ultima; v. Cea de cpoi. CEA MAI DE PE URMĂ: Pentru-ultima pară; Ultima dorinţă; Ultima dorinţă înainte de moarte; v. Cea de pe urmă. :U';: CEA, MAI DIN URMĂ: Pentru ultima oară; Ultima dorinţă; Ultima dorinţă înainte de moarte; v. Cea de pe urmă. CEA MAI DUPĂ URMĂ (reg.): Pentru ultima oară; Ultima dorinţă; Uitima dorinţă înainte de moarte; v. Cea de pe urmă. : CEA MAI FRUMOASĂ PAGINĂ ;DIN VIAŢA LUI: Cele-mai frumoase momente din viaţa lui..··: CEA MAI MARE PARTE:.Majoritatea; în bună măsură; v. şi in cea mai mare parte. XEA MAI MARE PARTE DIN...: Majoritatea din.... CE-AM AVUT ŞI CE-AM PIERDUT: Nu mă afectează; Nu mă interesează. CE AM DE PLATĂ?: Cât am de plătit? CE AMESTEC AM EU: Nu este treaba mea. CE AM EU DE ACOLO?: Ce mă priveşte? Ce-mi pasă? Ce câştig eu din asta? CE AM ŞI EU DE ACOLO?: Cât este partea mea? Eu cât primesc? CE AM ZIS EU?: Nu v-am spus eu? Ai văzut că am avut dreptate? CE APUCĂTURI!: Ce atitudine necivilizată! CE ARE A FACE? 866 CE ARE A FACE?: Ce contează? Ce legătură are? CE-AR FI?: Ce-aş avea de pierdut?; Ce s-ar întâmpla? v. şi Ce mi-ar fi? CE-AR FI SĂ SCHIMBĂM SUBIECTUL: Să nu mai vorbim despre asta; Să ne ocupăm de altceva." CEAS BUN: Moment favorabil, prielnic; v, şi Ceasul bun. CEAS CU CEAS: în fiecare moment; Permanent. CEAS RĂU: Moment nefavorabil, neprielnic; v. şi Ceasul rău; Ceas slab; Ceasul slab. CEAS RĂU E DE VINĂ: Momentul nefavorabil, neprielnic este de vină. j CEAS SLAB: Moment nefavorabil, neprielnic; v. Ceas rău. CEAS DE NĂVALĂ (înv.)'. Ceas de cumpănă. CEASUL BUN: Moment favorabil, prielnic; v. Ceas bun. CEASUL CEL DE PE URMĂ: Ultimele clipe de viaţă; v. şi Ceasul cel mai de pe urmă; Ceasul de apoi; Ceasul de moarte; Ceasul de pe urmă; Ceasul din urmă; Ceasul morţii. CEASUL CEL MAI DE PE URMĂ: Ultimele clipe de viaţă; v. Ceasul cel de pe urmă. CEASUL DE APOI: Ultimele clipe de viaţă; v. Ceasul cel de pe urmă. CEASUL DE MOARTE: Ultimele clipe de viaţă; v. Ceasul cel de pe urmă. CEASUL DE NAŞTERE: Momentul naşterii; v. şi Ceasul naşterii. CEASUL DE PE URMĂ: Ultimele clipe de viaţă; v. Ceasul cel de pe urmă. CEASUL DIN URMĂ: Ultimele clipe de viaţă; v. Ceasul cel de pe urmă. CEASUL MORŢII: Ultimele clipe de viaţă; v. Ceasul cel de pe urmă. CEASUL NAŞTERII: Momentul naşterii; v. Ceasul de naştere. CEASUL RĂSPLATEI CEASUL RĂU: Moment nefavorabil, neprielnic; v. Ceas rău. CEASUL SLAB: Moment nefavorabil, neprielnic; v. Ceas rău. CEASUL SOCOTELILOR: Momentul răspunderii; Momentul verificării, CEASUL SUPREM: Moment decisiv. : CEATA LUI PAPUC: Ceată de copii gălăgioşi; Colectiv neorganizat, nedisciplinat. CE-AŢI ZICE DESPRE...?: Care e părerea voastră despre...? CE AUD?: Ce a-i spus? CE AUDE DOSUL NU AUDE FAŢA: Greu se află ce vorbeşte lumea. CE, AU NĂVĂLIT TURCn?: Ai răbdare, nu-i nicio grabă; v. Au năvălii turcii? CE AVEM LA MASĂ?: Ce vom mânca astăzi? CEEA LUME: Lumea cealaltă. CE E AL TĂU E PUS DEOPARTE: Toată cinstea pentru tine; Ce faci tu este deosebit. CE BAFTĂ!: Ce noroc î CE BEI?: Fac cinste. CE BINE!: Mă bucur; E foarte bipe. CE BINE AR FI DACĂ...!: Ar fi foarte bine dacă.... CE BRUMĂ...: Ce puţin...; Nimica toată...: CE BRUMĂ AM PUTUT AGONISI: Puţinul pe care l-am putut aduna. ^ CE CALE SĂ ALEGEM?: Pe unde s-o luăm? încotro să plecăm? CE CAUŢI ACI?: De ce ai venit aici? CE CĂCI (înv.): Pentru ce? De ce? CE CHESTIE!: Ce situaţie! CE CIORILE...!: Ce dracu...? Ce naiba...? CE CONTEAZĂ?; Ce rost mai are? CE CUM Oricum; Oricare. CE DANDANA!: Ce încurcătură! CE DE: Cât de mult...; Ce mult... ; v. şi Ce de-a-...; Ce de mai...; Ce mai de.... CE DE-A...: Cât de mult...; Ce mult... ; v. Ce de..:. ■■■■■■ ■■<:■■ ■ . . CE DE BĂTAIE DE CAP!: Ce necazuri! Ce probleme! CE DE LUME!: Ce multă lume! v. şi Ce de omenire. CE DE MAI...: Câi de mult...; Ce mult... ; v. Ce de.... ■ CE DE OMENIRE: Ce multă lume! v. Ce de lume! CE DORIŢI?: Cu ce vă pot fi de ajutor? CE DRACU...!: Mai lasă-mă în pace....! CE DRACU AI?: Ce te-a apucat? Ce doreşti? CE DRACU ERA SĂ-I MAI FAC?: Nu puteam să-i mai fac nimic. CE DUMNEZEU!: Ce mai vrei? CE E?: Ce s-a întâmplat? v. şi Ce e această? CEEA CE ARE IMPORTANŢĂ PENTRU MINE, ESTE CĂ...: Important pentru mine este că.... CE E ACEASTA?: Ce s-a întâmplat? v. Ce e? CEEA CE ERA DE DEMONSTRAT?: Ce trebuia dovedit? CE E AL MEU E ŞI AL TĂU: Tot ce am eu îţi aparţine şi ţie. CE E PE MINE E ŞI ÎN LADĂ: Alte haine nu mai am. CEEA LUME: Lumea de apoi; Lumea cealaltă; (în basme) Celălalt târâm; v. Cea lume. CE E BINE,NU E RĂU: Ce e bine, e bine. CE E DE FĂCUT!: Care este soluţia? Cum s-o rezolvăm? CE E DREPT: într-adevăr; De fapt; v. şt Ce~i drept. CE E DREPT NU-I PĂCAT: Adevărul nu trebuie să supere; Adevărul rămâne adevăr. CE E-N GUŞĂ ŞI-N CĂPUŞĂ: Nu este în stare să ţină un secret; Vorbeşte deschis. CE E RĂU ÎN ASTA?: Cu ce am greşit? Ce nu e bine? CE, EŞTI COPIL?: Fii cuminte, nu-i de tine! Nu te prosti! 867 CE ISPRAVĂ ĂI MAI FĂCUT? CE FAC Al TĂI?: Cum o mai duc ai tăi? CE FACE?: Ce? Cum? Cum se poate? N-am auzit bine? CE FACE DREAPTA SĂ NU ŞTIE STÂN-GA:Ţine secrete unul faţă de celălalt; Se ascund unul de celălalt. CE FACEM AZI?: Cu ce ne vom ocupa azi? CE FACE ŞI CUM FACE?: Ce mai face şi cum se mai simte? CE FACI?: Cum o mai duci? Cum îţi merge? v. şi Ce mai faci? CE FACI DE...: Unde vei fi de...? Cum vei petrece de...? CE FACI SEARA?: Cu ce te ocupi seara? CE FEL DE...: Ce soi de.... CE FEMEIUŞCĂ!: Ce femeie drăguţă! v. şi Ce mai femeiuşcă! CE FIGURĂ!: Ce om! Ce atitudine! CE FOLOS?: Păcat! Nu are niciun folos; La ce bun? Degeaba! CE FOLOS AI TU?: Nu vei avea niciun folos; Nu vei câştiga nimic. CE FOLOS CĂ...?: La ce foloseşte dacă...? La ce-mi foloseşte dacă... ? v. şi Ce folos dacă...; Ce folos de.... CE FOLOS DACĂ...?: La ce foloseşte dacă...? La ce-mi foloseşte dacă... ? v. Ce folos că.... CE FOLOS DE...?: La ce foloseşte dacă...? La ce-mi foloseşte dacă... ? v. Ce folos că.... CE GHINION!: Un mare nenoroc; O mare neşansă. CE HORĂ O SĂ MAI IASĂ DIN ASTA!: Ce se va mai întâmpla cu asta? Va ieşi un mare scandal din asta! CE HRAM POARTĂ?: Cine este? Cu ce se ocupă? De partea cui este? CE HRAM PORŢI: Cine eşti? Cu ce se ocupi? De partea cui eşti? CE-I ADUCE?: Ce-i foloseşte; Ce-i pasă? CE LA FI TATEI, I-A FI ŞI MAMEI: Toată lumea va fi egală; Toţi oamenii au aceleaşi drepturi. CE-I AL MEU E AL MEU, CE-I AL TĂU E ŞI AL MEU: Ale mele sunt numai ale mele, ale tale sunt ale noastre. CE-I AL LUI, E AL LUI: Este un om deosebit; Este o persoană deosebit de valoroasă. CE I-A PLESNIT; PRIN MINTE?: La ce s-a mai gândit? Ce i-a mai trecut prin minte? CE I-A VENIT?: Ce l-a apucat? De ce face asta? CE IAU PE MERE DAU PE PERE: Nu câştigă pe nimic; Nu are niciun folos. CE-I CE VIN DUPĂ NOI: Urmaşii noştri; v. şi Ce-i ce vor veni după noi. CE-I CE VOR VENI DUPĂ NOI: Urmaşii noştri; v. Ce-i ce vin după noi. CEI CU BOTUL BREAZ: Cei foarte cunoscuţi. CEI CU MAPA ŞI CEI CU SAPA: Unii muncesc, alţii se plimbă; Nu toată lume are chef de lucru. CEI DE ACASĂ: Familie; Rudele. CE-I DE CAPUL TĂU?: Ce-i de tine? CE IDEE!: Ce gândire frumoasă! CE-I DE FĂCUT?: Ce ne facem? Cum ieşim din încurcătură? CE IDIOT!: Ce om prost! CE-I DREPT: Intr-adevăr; De fapt; v. Ce e drept. CE-I DREPT E DREPT: Ce e bine, e bine. CE IESE DIN PISICĂ ŞOARECI MĂNÂNCĂ: Copii seamănă cu părinţii lor; v. şi Ce naşte din găină râcâie pământul; Ce n(işte di:i pisică şoareci mănâncă. CE-I FĂCUT E BINE FĂCUT: Cârefăcuţ este făcut bine. CE-I In GUŞĂ, ŞI-N CĂPUŞĂ: Spune exact ceea ce gândeşte. CE-I ÎN MĂNĂ NU-I MINCIUNĂ: Succesul este numai ceea ce eşti sigur că ai realizat. CE IMPORTANŢĂ' ARE?: Nu mat are nicio importanţă. CE INTERES AM?: Eu nu am niciun interes. CE ÎNSEAMNĂ7 ASTA?: * Nu "înţeleg ce se petrece! Nu admit aşa ceVa! De ce aţi făcut asta? v. şi Ce înseamnă toate astea? :CE;INSEAMNĂ TOATE ASTEA?: Nu înţeleg ce se petrece! Nu admit aşa ceva! De ce aţi făcut asta? v. Ce înseamnă asta? CE-I -LIPSEŞTE CHELULUI? TICHIE DE MĂRGĂRITARI: El doreşte un lucru nepotrivit cu situaţia sa. CE-I MAI RĂU E CĂ...: Nu este bine că...; CE IMPORTANŢĂ ARE?: Nu mai are nicio importanţă, ^ CE-I PASĂ?: Lui nu-i pasă. CE-I PE CAPUL TĂU?: De ce nu te porţi normal? CE-I PE DÂNSUL ACEEA-I ŞI-N LADĂ: Nu are alte haine decât ce-i pe el. CE-I POATE CAPUL (CUIVA): Ce este în stare să facă cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva). CE-I POATE COJOCUL: De ce este în stare; Ce răutăţi poate crea. CE ÎIPOATE MÂNA (CUIVA): Ce este în stare să facă cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva). CE-I POATE OSUL (CUIVA): Ce este în stare să facă cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva). CE-I POATE PIELEA (CUIVA): Ce este în stare să facă cineva; v. Cât îi poate capul (cuiva). CE-I PORUNCĂ? (fam.): Ce·doreşti? CE-I PREA MULT STRICĂ: Nu e bine să depăşim măsura; Să nu depăşim măsura. CEI RĂMAŞI ÎN VIAŢĂ: Cei care au scăpat de la o moarte sigură. CE I S-A NĂZĂRIT?: Ce i-a trecut prin minte? Ce i-as venit? Ce l-a apucat? CE ISPRAVĂ AI FĂCUT?: Ce răutate ai comis? v. şi Ce ispravă ai mai făcut? CE ISPRAVĂ AI MAI FĂCUT?: Ce răutate ai mai comis? v. Ce ispravă ai făcut? CE-I VINE CUIVA LA GURĂ 868 CE-I VINE CUIVA LA GURĂ: Ce doreşte cineva să spună; v. şi Ce-i vine cuiva pe limbă. CE-I VINE CUIVA PE LIMBĂ: Ce doreşte cineva să spună; v, şi Ce-i vine cuiva la gură. CE ÎNĂLŢIME AVEŢI?: Cât sunteţi de înalt? CE ÎNSEAMNĂ ASTA?: Nu înţeleg ce se petrece! Nu admit aşa ceva! De ce a-ţi făcut asta? v. şi Ce înseamnă toate astea? CE ÎNSEAMNĂ TOATE ASTEA?: Nu înţeleg ce se petrece! Nu admit aşa ceva! De ce a-ţi făcut asta? v. Ce înseamnă asta? CE L-A APUCAT ?: Ce i-a venit? Ce i-a trecut prin cap? CELA DE ACELA (înv.): Care mai de care CE L-A GĂSIT?: Ce l-a apucat? v. şi Ce l-a apucat? CE L-A GĂSIT DE...?: Ce I-a apucat de ...? CE L-A PRINS?: Ce l-a apucat? v. Ce l-a prins? CELĂLALT TĂRÂM: Lumea cealaltă; v. şi Alt tărâm. CEL CE S-A FRIPT CU TERCI SUFLĂ ŞI ÎN IAURT: Păţitul este foarte precaut, CEL CE SE CADE: Cel în drept; Cel competent; v. şi Cel de se cade. CEL CE SE ÎNEACĂ SE APUCĂ ŞI DE UN FIR DE PAI: Cel aflat Intr-o situaţie dificilă, recurge la toate mijloacele pentru a scăpa. CEL CU CĂCIULA ROŞIE (pop.): Dracul; v. şi Cel cu coarne; Cel de pe comoară. CEL CU COARNE (pop.): Dracul; v. Cel cu căciula roşie. CEL CU PRICINĂ ŞADE ÎN ODIHNĂ ŞI CEL FĂRĂ VINĂ PLÂNGE ŞI SUSPINĂ: Vinovatul e liber, nevinovatul e pedepsit. ; CEL DE APOI: Ultimul. CEL DE PE COMOARĂ (pop.): Dracul; v. Cel cu căciula roşie. CEL DE PE URMĂ: Ultimul; v. şi Cel din urmă; Cel după urmă. CEL DE SE CADE: Cel în drept; Cel competent; v. Cel ce se cade. CEL-DE-SUS: Dumnezeu. - CEL DIN BALTĂ: Cel lăsat în părăsire; Cel ce nu mai interesează pe nimeni. CEL DIN URMĂ: Ultimul; v. Cel de pe urmă. CEL DUPĂ URMĂ (reg.): Ultimul; v. Cel de pe urmă. CELE BUNE!: Vă doresc numai bine! CELE BUNE SĂ SE ADUNE, CELE RELE SĂ SE SPELE: Să avem parte numai de lucruri buhe, cele rele s& dispară; v. şi Cele rele să se spele, cele bune să se adune. CELE DE CUVIINŢĂ: Cele cuvenite; Cele necesare. CELE DE MAI SUS: Ce s-a spus mai înainte; v. şi Cele menţionate mai sus. CELE MENŢIONATE MAI SUS: Ce s-a spus mai înainte; v. Cele de mai sus. CELE PATRU PĂRŢI ALE LUMII; Toată lumea; Peste tot; v. şi Cele patru puncte cardinale. CELE PATRU PUNCTE CARDINALE: Toată lumea; Peste tot; v. Cele patru părţi ale lumii. CELE PĂMÂNTEŞTI: Cele omeneşti. CELE RELE SĂ SE SPELE, CELE BUNE SĂ SE-ADUNE: Să avem parte numai de lucruri bune, cele rele să dispară; v. Cele bune să se adune, cele rele să se spele. CELE SFINTE: Sfânta cuminecătură. CEL FĂRĂ DE FUND (înv.): Abis; Haos. ^ CEL MAI BUN DINTRE CEL MAI BUNI: Persoană unică; Primul. : CELMAL..CU PUTINŢĂ: Foarte...; Extrem de... . CEL MAIPRIMA: Cel mai bun. ; CEL MULT: Atât; Numai; în cel mai bun caz; în cel mai fericit caz. CEL PE JOS ŞI CEL CĂLARE ANEVOIE SE INVOIESC: Nu există o colaborare, o comunicare între cei săraci şi cei boga|i. CEL PUŢIN: în cel mai rău caz; Măcar; v. şi.Pt’ puţin. CEL TÂRZIU: într-un timp socotit ca termen ultim; v. Cel mai târziu. . r CE LUCRU MAI E ŞI ĂSTA?: Ce se petrece? Ce s-a întâmplat? CELUI FLĂMÂND PITA-I ÎN GÂND: Cine n-are tot la ce n-are se gândeşte; v. şi Celui flămând tot pâinea-i în gând; Celui flămând tot pita-i în gând. CELUI FLĂMÂND TOT PÂINEA-I ÎN GÂND: Cine n-are tot la ce n-are se gândeşte; v. Celui flămând pita-i în gând. CELUI FLĂMÂND TOT PITA-I ÎN GÂND: Cine n-are tot Ia ce n-are se gândeşte; v. Celui flămând pita-i în gând. CE MAI...?: La ce bun...? Ce rost are...? v. şi Ce mai atâta.:.? ■■ CE MAI ALA-BALA?: Ce atâta discuţie? Ce se mai petrece? ■ CE MAI ATÂTA...?: La ce bun atâta...? Ce rost are atâta...? v. Ce atâta...? CE MAI ATÂTA VORBĂ?: Gata cu vorbăria; v. şi Ce mai vorbă? ; i CE MAI CALEA-VALEA: Ce să mai lungim vorba în zadar? v. Ce mai încoace, încolo? Ce mai încoace şi-ncolo? Ce mai încolo, încoace; Ce mai la deal, la vale? Ce mai tura-vura învârtitură. ::. .' 'CE MAI DE...: Cât dei mult.;.v Ce mult... ; v. Ce de____ CE MAI E NOU?: Ce s-a mai întâmplat în ultima vreme? Ce noutăţi aveţi. CE MAI FACI?: Cum o mai duci? Cum îţi merge? v. Ce faci? CE MAI FEMEIUŞCĂ!: Ce femeie drăguţă! v. Ce femeiuşcă! CE MAI ÎNCOACE, ÎNCOLO?: Ce să mai lungim vorba în zadar? v. Ce mai calea-valea. CE MAI ÎNCOACE ŞI-NCOLO?: Ce să mai lungim vorba în zadar? v. Ce mai încoace, încolo? CE MAI ÎNCOLO, ÎNCOACE?: Ce să mai lungim vorba în zadar? v. Ce mai calea-valca. 869 CE-O DA TÂRGUL ŞI NORODUL CE MAI LA DEAL, LA VALE?: Ce să mai lungim vorba în zadar? v. Ce mai calea-valea. CE MAI NOU?: Ce s-a mai întâmplat? ; CE MAI PROCOPSEALĂ!: Nicîun câştig; Niciun folos. CE MAI STAI?: Ce aştepţi? CEL MAI TÂRZIU: într-un timp socotit ca termen ultim; v. şi Cel târziu. CE MAI TREABĂ!: Nu mă interesează! Nu mă priveşte pe mine! CE MAI TURA-VURA: Ce să mai lungim vorba; Ce mai încoace-încolo. CE MAI TURA-VURA INVÂRTITURĂ: Ce să mai lungim vorba în zădar? v. Ce mai calea-valea, CE MAI VESTE-POVESTE? (pop,)·. Ce mai e nou? Ce s-a mai întâmplat? v. şi Ce veste-poveste. CE MAI VORBĂ?: Gata cu vorbăria; v. şi Ce mai atâta vorbă? CE MAI VREI?: Ce tot insişti? - - v CE MAI ZICI?: Cum o mai duci? Ce mai faci? CE MĂ COSTĂ?: N-am ce pierde! CE MĂ ŞTIU A FACE?: Ce să fac? Cum să mă descurc? v. şi Ce să ştiu face? CE MI-AR FI: Ce-aş avea de pierdut? Ce s-ar întâmpla?; v. Ce ar fi? CE MICĂ E LUMEA?: Iar ne-am întâlnit; v. şi Ce mică-i lumea. CE MICĂ-I LUMEA: Iar ne-am întâlnit; v. Ce mică e lumea. CE MI-E BABA RADA, CE MI-E RADA BABA: Nu există nicio diferenţă; Ori Una, ori alta, tot acelaşi lucru; Mi-e tot una; E tot una; v. ş Ce mi-e Dina, ce mi-e Călina; Ce mi-e Hristea, ce mi-e Cristea; Ce mi-e junghiul, ce mi-e tuşea; Ce mi-e Tanda, ce mi-e Manda; Ce mie Tetea, ce m-e Bentea; Ce mi-e Teşea, ce mi-e Beşea; Ce mi-e una, ce mi-e alta. CE MI-E DINA, CE MI-E CĂLINA: Nu există nicio diferenţă; Ori una, ori alta, tot acelaşi lucru; Mi-e tot una; E tot una; v. Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba. CE MI-E HRISTEA, CE MI-E CRISTEA: Nu există nicio diferenţă; Ori una, ori alta, tot acelaşi lucru; Mi-e tot una; E tot una; v. Ce nti-e baba Rada, ce mi-e Rada baba. CE MI-E JUNGHIUL, CE MI-E TUŞEA: Nu există nicio diferenţă; Ori una, ori alta, tot aceiaşi lucru; Mi-e tot una; E tot una; v. Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba. CE MI-E MÂINE, CE MI-E POIMÂINE: Nu există nicio diferenţă; Ori una, ori alta, tot acelaşi lucru; Mi-e tot una; E tot una; v. Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba. CE MI-E TANDA, CE MI-E MANDA: Nu există nicio diferenţă; Ori una, ori alta, tot acelaşi lucru; Mi-e tot una; E tot una; v. Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba. CE MI-E TENTEA, CE MI-E BENTEA: Nu există nicio diferenţă; Ori una, ori alta, tot acelaşi lucru; Mi-e tot una; E tot una; v. Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada babp. CE MI-E TEŞEA, CE MI-E BEŞEA: Nu există nicio diferenţă; Ori una, ori alta, tot acelaşi lucru; Mi-e tot una; E tot una; v. Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba. CE MI-E UNA, CE MI-E ALTA: Nu există nicio diferenţă; Ori una, ori alta, tot acelpşi lucru; Mi-e tot una; E tot una; v. Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba. CE MINUNE CĂ...: E de mirare că.,. ; v. şi f minune că. . . i CE-MI PASĂÎ: Nu mă interesează; Nu mă priveşte. CE-MI PASĂ MIE DACĂ...: Nu mă interesează dacă..., CE-MI TOT ÎNDRUGI: Nu mai vorbi aiurea; Nu mă interesează balivernele tale. CE-MI TREBUIE::MIE ASTA?: Eu nu am nevoie de aşa ceva. CE-MI VĂZURĂ OCHII?: Nu credeam că o să văd aşa ceva. : CE MUTRĂ!: Ce om imposibil! Ce om nesuferit! CE NAIBA!: Ce mai vrei; Cum de e posibil aşa ceva. CE NAIBA FACI?: Ce tot faci acolo? Ce prostii mai faci? CE N-AŞ DA CA SĂ...!: Aş da orice cu să...! CE N-AŞ DACA SĂ FIEÂŞĂ: Aş da orice ca să fie aşa. CE NAŞTE DIN GĂINĂ RÂCÂIE PĂMÂNTUL: Copii seamănă cu părinţii lor; v. Ce iese din pisică şoareci mănâncă. CE NAŞTE DIN PISICĂ ŞOARECI MĂNÂNCĂ: Copii seamănă cu părinţii lor; v. Ce iese din pisică şoareci mănâncă. CE NĂTĂRĂU!: Cât este de nătărău; v. şi Ce neghiob; Ce prost. CE NE FACEM?: Cum ieşim din această încurcătură? CE, NE«CE: Ce e, ce nu e, ce te interesează. CE NEGHIOBI: Cât este de neghiob; v. Ce nătărău. CE NENOROCIRE!: Mare nenorocire! CE NOROC!: Mare noroc! CE NOROC PE MINE!: Ce şanse am! CE NOSTIM!: Foarte hazliu; Foarte drăguţ. CENTRU DE GREUTATE: Partea mai grea a unei chestiuni, CENTRUL ATENŢIEI: Centrul preocupărilor. CENTRU NEVRALGIC: Partea dificilă a unei chestiuni, a unei situaţii; v. şi Punct nevralgic. CENTRU UNIVERSITAR: Oraşul cu mai multe universităţi. CE NUME VREI SĂ-I PUI?: Cum vrei să-l botezi. CE, NU ŞTII ROMÂNEŞTE?: Nu înţelegi ce-ţi spun? CE-O DA TÂRGUL ŞI NORODUL (reg,): CE O FI, O FI 870 Cum c-o nimeri; Cum o da Dumnezeu; v. Ce a da târgul şi norocul. CE O FI, O FI: întâmplă-se orice! v. şi Ce o ji, să fie! ·, CE O FI, SĂ FIE!: în tâmplă-se orice! v. Ce o fi, o fi! CE ORĂ E?: Câte ceasul? CE-O SĂ IASĂ DIN ASTA?: Cum se va rezolva?·: -a:/·. CE O SĂ SPUNĂ LUMEA?: Lumea ne va condamna; Oamenii nu vor fi de acord. CE PACOSTE!: Ce nenorocire! Ce necaz! CE PAŞTI ACOLO? (fam.): De ce : nu eşti atent? Ce păzeşti? v. şi Ce paşti aici? CE PAŞTI AICI? (fam.): De ce nu eşti atent? Ce păzeşti? v. Ce paşti acolo? CE PĂCAT!: Cât îmi pare de rău! Cc pagubă! Regret! -.-v,': CE PĂCAT DE...: îmi pare rău, regret de.... CE PĂCATELE?: Ce naiba? v. şi Ce păcatul? CE PĂCATUL?: Ce naiba? v. Ce păcatele? CE PĂMÂNT? Ce Dumnezeu? Ce naiba? CE PĂRERE AI?: Tu cum crezi? Care este atitudinea ta? CE PE APĂ NU CURGE: O nimica toată; Foarte puţin. CE PLICTISEALĂ!: E tare plicticos!: v CE POATE OSUL (CUIVA): Ce este în stare să facă cineva; v. Cât îi poate capul. CE POT FACE PENTRU DUMNEAVOASTRĂ?: Cu ce vă pot ajuta? CE PROST!: Cât este de prost; v. Ce nătărău. CE PROSTIE!: E o prostie! CERCUL CUNOŞTINŢELOR: Prieteni; Colaboratori; Colegi. CERC VICIOS: Greşeală de logică. CERE CÂT NU FACE: Cere prea mult; Are un preţ prea mare. CERE PE LA UŞILE OAMENILOR: Cerşeşte. CE RISIPĂ DE TIMP!: Ce pierdere de timp! CE ROST ARE?: La ce bun? La ce foloseşte? CE ROST ARE EL AICI?: Ce caută el aici? , CE ROST ARE SĂ...?: Ce importanţă are să... * CE ROSŢ AU TOATE ACESTEA?: Xa ce folosesc toate acestea? CE ROST MAI ARE: Nu mai are nicîun rost. CERUL CURAT DE TRĂSNET NU SE TEME: Nevinovatul nu se teme de legi. CERUL SĂ FIE LĂUDAT!: Slavă Domnului! CERUL ŞI PĂMÂNTUL: Mult; Totul; Orice. CE RUŞINE!: E o mare ruşine, CE S-A FĂCUT CINEVA?: Ce a devenit cineva? CE S-A FĂCUT CU...?: Cc s-a întâmplat cu...; Ce a devenit? CE S-A ÎMTÂMPLAT?: Despre ce este vorba? CE S-A ÎMTÂMPLAT CU EL?: Ce ştii despre el? CE SĂ CRED DESPRE ACEASTA?: Nu am nicio părere despre aceasta. CE SĂ FAC? CEAC-PAC: Nu e nimic de făcut. CE SĂ-I FACI?: Nu-1 mai poţi ajuta. CE SĂ FACI DACĂ N-AI VACI? MULGI CAPRELE ŞI TACI: Nu ai ce face; Nu e nimic de făcut. CE S-A FĂCUT CINEVA?: Ce a devenit cineva? CE S-A FĂCUT CU...?: Ce s-a întâmplat cu...; Ce a devenit? CE S-A ÎMTÂMPLAT?: Despre ce este vorba? CE S-A ÎMTÂMPLAT CU EL?: Ce ştii despre el? CE SĂ MAI SPUN!: Nu mai am ce spune. CE SĂ MAI VĂD!: Nu mai am ce vedea. CE SĂ MAI VEZI?: Nu mai este nimic de făcut. -V: CE SĂ MAI VORBIM!: Nu mai avem ce vorbi! CE SĂ SPUN?: Nu mai am ce spune; v. şi Ce să spun mai mult? SE SĂ SPUN MAI MULT?: Nu mai am ce spune mai mult; v. şi Ce să spun? CE SĂ ŞTIU FACE?: Ce să fac? Cum să mă descurc? v. Ce mă ştiu a face? CE SĂ VADĂ?: Să vadă întâmplarea; Nici că i-ar trece prin minte. CE SĂ VĂD?: Sâ văd întâmplarea; Nici că mi-ar trece prin minte. CE SĂ VEZI?: Să vezi întâmplarea; Nici că ţi-ar trece prin minte; Nu mai ai ce vedea. CE SĂ ZIC!: Nu mai am ce zice. CE SCANDAL!: Este un scandal foarte mare. CE SE ASCUNDE IN SPATELE ACESTEI AFACERI?: Care este secretul acestei afaceri? CE SE MAI AUDE?: Ce noutăţi mai aveţi ? Ce mai este nou? CE SENS ARE ASTA?: De ce aţi făcut asta? CE SENS ARE SĂ...: Ce rost are să..; v. şi Ce sens mai are să.... CE SENS MAI ARE SĂ...: Ce rost are să..; v. CV sens are să.... CE SE PETRECE?: Ce se întâmplă?, ^- ■: CE SITUAŢIE!: Este o situaţie-neplăcută, dificilă.·::; CE S-O ALEGE DE CAPUL LUI?: Vai de capul lui; Vai de el. CE SOARTĂ ŞI PE CAPUL LUI!: Ce necazuri are şi el! CE SPUI!: Despre ce este vorba? Poftim! CE STAI?: Ce te uiţi la mine! De ce nu faci nimic? CE STAI AŞA PE GÂNDURI?: La ce te gândeşti? CE STAI DE VORBEŞTI?: Lasă vorba şi treci la treabă. CE STRICĂ?: De ce nu e bine? CE STRIC EU?: Ce râu fac eu? y — CE ŞI CE?: Cine cu cine? CE ŞI CUM?: Cine şi cum? CE-ŞI FACE OMUL CU MÂNA LUI NICI 171 CE VÂNT TE ADUCE PE AICI? DRACUL NU MAI DESFACE: Cel mai mare rău î cel făcut sieşi. CE ŞTIE SATUL NU ŞTIE BĂRBATUL: 3ărbatul este ultimul care află că soţia sa are un imant. CE ŞTII...: Cine poate şti... . CE ŞTII TU CE-I AIA CIOARA ŞI LA CE ÎNĂLŢIME ZBOARĂ?: Nu eşti bine informat; Nu cunoşti adevărul. CE TE ADUCE AICI?: Ce cauţi aici? De ce ai /enit aici? CE ŢE-A APUCAT?: Ce ţi-a venit? Ce ai? v. şi Oe te-a găsit? Ce te-a găsit de...?Ce te-aprins? CE TE-A GĂSIT?: Ce ţi-a venit? Ce ai? v. Ce e-a apucat? CE TE-A GĂSIT DE...?: Ce ţi-a|venit de...? De ai de...? v. Ce te-a apucat? CE ŢE-A PRINS?: Ce te-a apucat? Ce ai? v. Ce e-a apuca? CE TE CREZI?: Ce socoteşti? Ce crezi; Ce Dărere ai? CE TE DOARE?: Ce nu-ţi convine? Ce nu e în ardine? Ce nu merge? CE TE INTERESEAZĂ?: Ce te amesteci în treburile care nu te privesc? v. şi Ce te interesează 76 tlHG? CE TE INTERESEAZĂ PE TINE?: Ce te imesteci în treburile care nu te privesc? v. Ce te •nteresează? CE TE MIRĂ?: Ce ţi se pare ciudat, curios? CE TE PRIVEŞTE? (fam.): De ce crezi ceea ce >e spune? CE TE ŢI COADĂ DUPĂ MINE?: De ce mă urmăreşti? CE TOT CÂNŢI ACOLO?: Ce tot spui? Ce vorbeşti acolo? CE TOT FACEŢI?: Ce mai faceţi? CE TOT FACI?: Ce mai faci? CE TOT FACI DE...?: Ce mai faci de... ? CE TOT ÎNDRUGI?: Ce tot vorbeşti? Ce tot zici? v. şi Ce tot îndrugi acolo? Ce tot spui? CE TOT ÎNDRUGI ACOLO?: Ce vorbeşti acolo? Ce tot zici acolo? v. Ce tot îndrugi? CE TOT MOŞEŞTI ACOLO?: Ce te niocâi acolo; Ce tot faci acolo? CE TOT SPUI?: Ce vorbeşti acolo? Ce tot zici acolo? v. Ce tot îndrugi? CE TREABĂ ĂI CU...?: Ce te interesează? CE TREABĂ AM CU...?: Ce mă priveşte pe mine...? v. şi Ce treabă am eu...? CE TREABĂ AM EU...?: Ce mă priveşte pe mine...? v. Ce treabă am cu ...? CE TREABĂ MAI E ŞI ASTA?: De ce aţi făcut asta? CE TREABĂ ARE CU...?: Ce legătură are cu...? CE TUPEU!: Ce nesimţire la el! Ce obrăznicie la el! CE ŢI-A MAI TRĂSNIT PRIN CAP?: La ce te mai gândeşti? CE ŢI-A VENIT?: Ce te-a apucat de...? N-ai altceva mai bine de făcut decât să...? v. şi Ce ţi-a venit de...; Ce ţi-a venit să...? CE ŢI- VENIT DE...?: Ce te-a apucat de...? N-ai altceva mai bine de făcut decât să...? v. Ce ţi-avenit. CE ŢI-A VENIT SĂ...?: Ce te-a apucat să...? N-ai altceva mai bine de făcut decât să...? v. Ce ţi· a venit. CE-ŢI DOREŞTE INIMA?: Ce mai doreşti? Ce mai vrei? CE ŢI-E?: Ce te-a apucat? Ce ai? CE ŢÎ-E BUN?: îţi place? Pentru tine e bun? CE ŢIE NU-ŢI PLACE ALTUIA NU-I FACE: Nu face rău altuia căci nici ţie nu-ţi place. CE ŢI-E SCRIS, ÎN FRUNTE ŢI-E PUS: Nimeni nu-şi poate ocoli soarta. CE ŢI-E ŞI CU...: Ia te uită ce face...; Ia te uită ce spune..; v. şi Ce ţi-i şi cu.... CE ŢI-I ŞI CU...: Ia te uită ce face...; Ia te uită ce spune..; v, şi Ce ţi-e şi cu.... CE-ŢI PASĂ?: Ce te interesează? CE-ŢI SPUNEAM EU?: Eu ţi-am spus. CE-ŢI TRECE PRIN CAP: La ce te gândeşti? v. şi Ce-ţi trece prin gând; Ce-ţi trece prin minte? CE-ŢI TRECE PRIN GÂND: La ce te gândeşti? v. Ce-ţi trece prin cap? CE-ŢI TRECE PRIN MINTE?: La ce te gândeşti? v. Ce-ţi trece prin cap? CE-ŢI VENI?: Ce te-a apucat? CE-ŢI VENI DE...?: Ce te-a apucat de...? . CE-ŢI VINE SĂ .,.?: Ce te-a apucat să...? CE URÂT MIROASE!: Pute! Nu este un lucru curat. CEVA-CEVĂ: Câtuşi de puţin. V.';,". CEVA DE FELUL ACESTA: Ceva asemănător; v. şi Ceva în genul ăsta. CEVA ÎN GrEI^UL ACESTA: Ceva asemănător; v. Ceva în felul ăsta. CEVA MOCNEŞTE AICI: Se pregăteşte ceva neplăcut aici; Ceva nu este bine aici; v. şi Ceva nu e în ordine; Ceva nu e în regulă. CEVA NU E ÎN ORDINE: Se pregăteşte ceva neplăcut aici; Ceva nu este bine aici; v. şi Ceva mocneşte aici. CEVA NU E ÎN REGULĂ: Se pregăteşte ceva neplăcut aici; Ceva nu este bine aici; v. şi Ceva mocneşte aici. CE V-A PRINS?: Ce va apucat? :j:'; CE VĂ SĂ ZICĂ CU ĂSTA?: Ce înseamnă acest lucru; Ce vrei să spui cu asta? CE VA VREA: Ce va dori. - CE VĂD ACOLO?: Ce se petrece acolo? Ce este acolo? CE VĂ PIERDEŢI VREMEA!: Apucaţi-vă de lucru! Nu mai staţi degeaba! CE VÂNT TE-ABATE?: Cu ce treabă ai venit pe la noi? v. şi Ce vânt te aduce? Ce vânt de aduce pe aici? CE VÂNT TE-ADUCE?: Cu ce treabă ai venit pe la noi? v. Ce vânt te abate? CE VÂNT TE ADUCE PE AICI?: Cu ce treabă ai venit pe la noi? v. Ce vânt te abate? CE VÂNT TE ADUCE PE LA MINE? 872 CE VÂNT TE ADUCE PE LA MINE?: Cu ce treabă ai venit pe la mine? CE VÂRSTĂ ÎI DAI?: Câţi ani crezi că are? Ce vârstă crezi că are? CE VESTE-POVESTE? (pop.): Ce mai e nou? Ce s-a mai întâmplat? v. Ce mai veste «poveste. CE VORBĂ!: Ce-a spus? La ce te referi? CE VREA SĂ ZICĂ?: La ce se referă? Despre ce vorbeşte? v. şi Ce vrea să zică cu asta? CE VREA SĂ ZICĂ CU ASTA?: La ce se referă ? Despre ce vorbeşte? v, Ce vrea să zică? CE VREI DE LA MINE?: Lasă-mă în pace; Ce mai vrei? CE VREI SĂ BEI?: Cu ce să te servesc? CE VREI SĂ ZICI?: La ce te referi? Despre ce vorbeşti? v. şi Ce vrei să zici cu asta? CE VREI SĂ ZICI CU ĂSTA?: La ce te referi cu asta? Despre ce vorbeşti? v. Ce vrei să zici? CE VREI ŞI CE NU VREI: De toate. " CE VREŢI DE FAPT?: Care este scopul vostru adevărat? Care este adevăratul vostru interes? CE VREŢI DE FAPT DE LA MINE?: Ce interese aveţi la mine? Care este adevăratul vostru interes la mine? CE ZI AVEM AZI?: Ce zi din săptămână este astăzi? CE ZICI?: Ce părere ăi? Ce ai spus? Poftim! CE ZICI DE O PLIMBARE?: Facem o plimbare? Mergem să ne plimbăm? CE ZICI DE UNA CA ASTA?: Ce spui despre o faptă ca asta? CE ZOR AI?: Ce harnic eşti? De ce te grăbeşti? CHEF NENEACO CU BANII BABACHII: Chef pe cheltuiala altuia. CHEIA ŞI LACĂTUL: Totul; Alfa şi omega; începutul şi sfârşitul. CHEIA UNUI MISTER: Dezlegarea unui mister. CHEIE DE BOLTĂ: Bolţar. CHEIE DE CIFRIJ: Sistem după care se înlocuiesc literele şi cifrele reale cu altele convenţionale. CHEIE FRANCEZĂ: Unealtă de metal reglabilă; v. şi Cheie universală. CHEIE UNIVERSALĂ: Unealtă de metal reglabilă; v. Cheie franceză. CHEL CA-N PALMĂ: Chel complet; Fără niciun fir de păr în cap. CHELTUIE BANI FĂCUŢI PE NEFĂCUŢI: Face cheltuieli inutile, nesocotite. CHELTUIE CU GHIOTA: Cheltuie, risipeşte foarte mult; .v. şi Cheltuie cu nemiluită. CHELTUIE CU NEMILUITA: Cheltuie, risipeşte foarte mult; v. Cheltuie cu ghiota. CHELTUIE DE UNDE N-ARE: Cheltui banii altora. CHELULUI NUMAI CHEL SĂ NU-I ZICI: Omul nu vrea să cunoască adevărul despre el. CHESTIUNEA ESTE CĂ...: Problemă este că.... CHESTIUNEA ESTE DACĂ...: Problemă este dacă.... CHESTIUNE ARZĂTOARE: Problemă importantă, deosebită. CHESTIUNE DE ÎNCREDERE: Problemă de cinste, de bună-credinţă. CHESTIUNE DE ONOARE: Onoarea; Problemă de cinste. CHESTIUNE SECUNDARĂ: Problemă neimportantă, da mâna a doua. CHEZĂŞIA SUCCESULUI: Cheia succesului; Calea spre succes. CHIÂR ACUM: în momentul acesta. CHIAR AICI: La locul acesta; în acest loc. CHIĂR ASUPRA FAPTULUI: Chiar la locul faptului. '·’·■ CHIAR AŞA?: Exact aşa? CHIAR ĂŞÂ!: Exact aşa! Întocmai! CHIAR AŞA DE FRAIER MĂ CREZI!: Ai o părere foarte proastă despre mine; v. şi Chiar aşa de prost mă crezi? CHIAR AŞA DE PROST MĂ CREZI!: Ai o părere foarte proastă despre mine; v. Chiar aşa de fraier mă crezi? CHIAR ATUNCI CÂND...: Chiar în situaţia în care..; Tocmai în situaţia în care.... CHIAR AZI: Tocmai azi. CHIAR CĂ...: întocmai ca...; Leit ca...; v. şi Chiar cum___ CHIAR, CĂ ĂLŢa TREABĂ N-ĂM: Pe mine chiar că nu mă interesează. CHIAR CĂ ARE DE UNDE: Chiar că nu este sărac. " CHIAR, CĂ BINE ZICI: Chiar că aşa este. CHIAR CUM,..: întocmai ca...; Leit ca...; v. Chiar că.... CHIĂR DACĂ...: Cu toate că...; Şi dacă,,.; Deşi; v. şi Chiar de.... CHIAR DE...: Cu toate că...; Şi dacă...; Deşi; v. Chiar dacă— CHIAR DE AZI: începând chiar cu ziua de astăzi. CHIAR DE LA ÎNCEPUT: încă de la început. ; CHIĂR DIN ACEASTĂ'SECUNDĂ: începând cu momentul în care ne aflăm; Chiar din această clipă; în acest momentV v. şi Chiar din secunda aceasta; Din această secundă; Din secunda aceasta. CHIAR DIN PRIMA SECUNDĂ: Chiar de la început; Din prima clipă; Din primul moment; v, şi Din prima secundă. CHIAR DIN SECUNDA ACEASTA: începând cu momentul în care ne aflăm; Chiar din această clipă; în acest moment; v. Chiar din această secundă. CHIAR EL: El însuşi. CHIAR ÎN CLIPA ACEEA: Exact în momentul acela. CHIAR ÎN MULOC: Exact la mijloc. CHIAR ÎN VÂRF: Exact la vârf. CHIAR ÎN ZIUĂ ACEEA: Exact în ziua aceea. CHIAR LA ÎNCEPUT: Exact la început. CHIAR LÂNGĂ: Exact lângă. 873 CINE-MI EŞTI, CINE-MI EŞTI CHIAR ŞI: Până şi. CHIAR ŞI ATUNCI: Exact şi atunci. CHIAR ŞI ATUNCI CÂND...: Exact şi atunci când.... CHIAR ŞI DIN GAURĂ DE ŞARPE: Exact şi dintr-un loc foarte ascuns. CHIAR Şt EL: Până şi el. CHIAR ŞI ÎN ACEST CAZ: Exact şi în acest caz. CHILIPIR DE FRASIN: Lucru foarte ieftin. CHIN LA EL CA LA HOŢII DE CAI: Un chin, un necaz, o belea mare. CHINUIT DE REMUŞCĂRI: Are remuşcări; Regretă. CHINURILE FACERII: Chinurile naşterii. CHINURILE MORŢII: Agonie. :; ; CHIOARA: Orbeşte; v. şi De-a chioara. CHIP CĂ...: Chiar dacă..., CHIP CIOPLIT (înv,): Idol. CHIP DE... (pop.): în loc de; De peste tot; v. Ca în chip de... CHIP DE GRAI (mvj: Expresie. CHIP SCRIS (înv.): Pictură. CHIP ŞI SEAMĂ: Pe deplin; întru totul. CHIP TURNAT (fnvj: Statuie de bronz; y. şi Chip vărsat. CHIPURI ŞI MIJLOACE: Tot felul de mijloace. CHIPUL OMULUI E OGLINDA SUFLETULUI: Pe faţa omului poţi citi starea lui sufletească. CHIP VĂRSAT {înv.): Statuie de bronz; v. Chip turnat. CHIT CĂ...: Cu toate că...; Chiar dacă... CHIT CU...: Chiar cu... CHIT PE CHIT: Egal CHIU ŞI VAI: Foarte greu; Foarte rău. CI DAR: Numai. CI DIMPOTRIVĂ: Din contră. CIFRELE GRĂIESC DE LA SINE: Din cifre rezultă adevărul. CIFRE GRĂITOARE: Date clare, elocvente, convingătoare. CI MAI BINE: Mult mai bine. CINCI CÂŞTIG, ŞAPTE MĂNÂNC,CE RĂMÂNE DAU CU DOBÂNDĂ: Nu reuşesc să fac nicio economie. CINCI DEGETE SUNT LA O MÂNĂ ŞI NU SEAMĂNĂ: UNUL ; CU ALTUL: Oamenii se deosebesc unii de alţii, Oamenii nu sunt la fel, CINE ALEARGĂ DUPĂ DOI IEPURI NU PRINDE NICIUNUL: Cine nu-şi vede de drumul său pierde tot; v. şi Cine fuge după doi iepuri nu prinde niciunul; Cin e umblă după doi iepuri nu prinde niciunui CINE ALEGE, CULEGE: Pretenţiosul rămâne cu mâna goală. CINE ARE MINTEA ÎNTREAGĂ ÎN CARTEA ALTORA NU SE BAGĂ: Să nu te amesteci în treburile altora; Să-ţi vezi de treaba ta. CINE ARE NOROC LA CĂRŢI NU ARE NOROC ÎN DRAGOSTE: Cine învaţă, cine lucrează nu are timp de pierdut. CINE ARE PIPER MULT PUNE ŞI ÎN IAURT: Cine are prea mult, îşi bate joc de ce are. CINE ARE TREABĂ?: Pe cine interesează? Cui îi pasă? v. şi Cine ce treabă are? CINE ARE URECHI DE ĂtlZIT SĂ AUDĂ: Să audă cine trebuie să audă. CINE AR FI CREZUT?: Nu-i vine să cred; Este imposibil! CINEMA AUZIT DE PĂCALĂ CUNOAŞTE ŞI PE TÂNDALĂ: Cel ce ştie ceva uşor poate afla şi restul. ; CINE CAUTĂ GĂSEŞTE: Cine munceşte are. CINE CÂŞTIGĂ TIMP CÂŞTIGĂ TOTUL: Cine nu leneveşte câştigă ce-i trebuie. CINE CE ÂRE CU MINE?: Nu are nimeni nimic cu mine; Eu nu sunt dator nimănui. CINE CE CAUTĂ AIA AFLĂ: Ce cauţi de aia dai. CINE CERE NU PIERE DAR NICI NUME BUN NU ARE: Cine nu munceşte nu e bine văzut. CINE CE TREABĂ ARE?: Pe cine interesează? Cuî îi pasă? v. Cine are treabă? CINE...CINE...: Unul... altul.... CINE CU CINE: Unul cu ... altul cu..,.:, CINE CUM POATE: După puterile, după posibilităţilefiecăruia; v. Care cum poate. CINE DĂ DIN MÂINI NU SE ÎNEACĂ: Cine munceşte nu o duce rău. CINE DĂ MAI MULT?: Cine plăteşte mai bine? CINE DUMNEZEU ŞTIE: Nimeni nu ştie. ; CINE E LA APARAT?: Cu cine vorbesc la telefon? CINE E MÂNCAT DE ŞARPE SE TEME ŞI DE ŞOPÂRLĂ: Cine a păţit-o este foarte precaut; v. şi Cine e muşcat de şarpe se teme şi de şopârlă. CINE E MUŞCAT DE ŞARPE SE TEME ŞI DE ŞOPÂRLĂ: Cine a păţit-o este foarte precaut; v. Cine e mâncat de şarpe se teme şi de şopârlă, A CINE" FACE, LUI li FACE: Cine munceşte pentru el munceşte. CINE FUGE DUPĂ DOI IEPURI NU PRINDE NICIUNUL: Cine nu-şi vede de drumul său pierde tot; v. Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul. " CINE 'FURĂ AZI UN OU MÂINE VA FURA UN BOU: Hoţia se învaţă, se perfecţionează. CINE-I CA EL?: Nu e nimeni ca el. ' CINE ÎMPARTE: PARTE-ŞI FACE:' Când împărţi, ai partea ta. CINE ÎNCOTRO: Fiecare pe unde poate; în toate direcţiile; v, Care încotro. CARE ÎNCOTRO POATE: Fiecare pe unde poate; în toate direcţiile; v. Care încotro. CINE MÂI ŞTIE?: Nu se ştie; v. şi Cine ştie. CINE MĂ OPREŞTE?: Nu mă poate opri nimeni. CINE-MI EŞTI, CINE-MI EŞTI: Cine mai eşti şi tu? CINE N-A GUSTAT AMARUL NU ŞTIE CE E ZAHĂRUL 874 CINE N-A GUSTAT AMARUL NU ŞTIE CE E ZAHĂRUL: Când treci prin greutăţi, ştii să apreciezi succesele. CINE NAIBA ŢI-A MAI SPUIS ŞI ASTA?: De unde ni auzit aşa ceva? CINE N-ARE OCHI NEGRI SĂRUTĂ ŞI ALBAŞTRI: Trebuie să te mulţumeşti cu ce ai, cu ce poţi. CINE NECINE, CETE INTERESEAZĂ?: Nu te interesează cine este. - CINE NU CAUTĂ NU GĂSEŞTE: Daca munceşti, ai de toate. CINE NU DĂ CU CAPUL DE PRAGUL DE SUS NU-L VEDE PE CEL DE JOS: Cine a păţit o dată, are grijă ce face. CINE NU RISCĂ NU CÂŞTIGĂ: Ca să câştigi, trebuie să şi rişti. CINE PLEACĂ DE DIMINEAŢĂ DEPARTE AJUNGE SEARA: Hărnicia se răsplăteşte; v. şi Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge; Cine se scoală de devreme departe ajunge, CINE POATE OASE RODE, CINE NU, NICI CARNE MOALE: Cine ştie se descurcă. CINE POATE ŞTI?: Cine poate şti? Habar n-am; v. şi Eu ştiu? Mai ştiu eu?; Ştiu şi eu?. CINE RÂDE LA URMĂ, RÂDE MAI BINE CINE S-A ARS CU BORŞ SUFLĂ ŞI-N IAURT: Tot păţitu-i priceput; v. şi Cine s-a ars cu ciorbă suflă şi-n iaurt; Cine s-a ars în borş suflă şi-n iaurt; Cine s-a ars în ciorbă suflă şi-n iaurt; Cine ş-a fript în borş sujlă şi-n iaurt; Cine s-a fript în ciorbă suflă şi-n iaurt; Cine s-a fript în ciorbă suflă şi-n lapte; Cine s-a fript în foc suflă şi în soc; Cine s-a fript în supă suflă şi-n iaurt; Cine s-a fript în supă suflă şi-n lapte; Cine s-a fript în zeamă suflă şi-n iaurt; Cine s-a fript în zeamă suflă şi-n lapte. CINE S-A ARS CU CIORBĂ SUFLĂ ŞI-N IAURT: Tot păţitu-i priceput; v. Cine s-a ars cu borş suflă şi-n iaurt. CINE S-A ARS ÎN BORŞ SUFLĂ ŞI-N IAURT: Tot păţitu-i priceput; v. Cine s-a ars cu borş suflă şi-n iaurt. CINE S-A ARS ÎN CIORBĂ SUFLĂ ŞI-N IAURT: Tot păţitu-i priceput; v. Cine s-a ars cu borş sujlă şi-n iaurt. CINE S-Ă FRIPT ÎN BORŞ SUFLĂ ŞI-N IAURT: Tot păţitu-i priceput; v. Cine s-a ars cu borş suflă şi-n iaurt. CINE S-Ă FRIPT ÎN CIORBĂ SUFLĂ ŞI-N IAURT: Tot păţitu-i priceput; v. .Cine s-a ars cu borş suflă şi-n iaurt. CINE S-A FRIPT ÎN CIOIUÎĂ SUFLĂ ŞI-N LAPTE: Tot păţitu-i priceput; v. Cine s-a ars cu borş suflă şi-n iaurt. CINE S-A FRJPŢ ÎN FOC SUFLĂ ŞI ÎN SOC: Tot păţitu-i priceput; v. Cine s-a ars cu borş sujlă şi-n iaurt. CINE S-A FRIPT ÎN SUPĂ SUFLĂ ŞI-N IAURT: Tot păţitu-i priceput; v. Cine s-a ars cu borş sujlă şi-n iaurt. CINE S-A FRIPT ÎN SUPĂ SUFLĂ ŞI-N LAPTE: Tot păţitu-i priceput; v. Cine s-a ars cu borş sujlă şi-n iaurt. CINE S-A FRIPT ÎN ZEAMĂ SUFLĂ ŞI-N IAURT: Tot păţitu-i priceput; v. Cine s-a ars cu borş sujlă şi-n iaurt. CINE S-A FRIPT lN ZEAMĂ SUFLĂ ŞI-N LAPTE: Tot păţitu-i priceput; v. Cine s-a ars cu borş sujlă şi-n iaurt. CINE SĂ-L MAI ŞTIE ŞI PE ACESTA!: Nu-1 cunoaşte nimeni. CINE SEAMĂNĂ VÂNT CULEGE FURTUNĂ: Cine face rău de rău va avea parte. CINE SE AMESTECĂ ÎN TĂRÂŢE ÎL MĂNÂNCĂ PORCII: Cine se bagă unde nu-i locul lui, rău o păţeşte; v. şi Cine se bagă în lături îl mănâncă porcii; Cine se bagă în tărâţe îl mănâncă porcii. CINE SE ASEAMĂNĂ SE ADUNĂ: Cei de acelaşi fel se adună, CINE SE BĂGĂ ÎN LĂTURI ÎL MĂNÂNCĂ PORCII: Cine se bagă unde nu-i locul lui, rău o păţeşte; v. Cine se amestecă în tărâţe îl mănâncă porcii. CINE SE BĂG^MTĂRÂŢE ÎL MĂNÂNCĂ PORCII: Cine se bagă unde nu-i locul lui, rău o păţeşte; v. Cine se amestecă în tărâţe îl mănâncă porcii. CINE SE BAGĂ ÎNTRE LUPI TREBUIE SĂ URLE: Trebuie să te porţi ca cei în mijlocul cărora eşti. CINE SE CULCĂ CU CÂINELE SE SCOALĂ CU PURICII: Nu tc poţi deosebi de cei in mijlocul cărora trăieşti. CINE SE DUCE LA MOARĂ SE UMPLE DE FĂINĂ: Mediul are o influenţă mare asupra omului; v. şi Cine umblă cu fier se umple de ruginii. CINE SE FACE OAIE ÎL MĂNÂNCĂ LUPII: Cine se preface poate avea mari necazuri. CINE SE JOACĂ CU F;OCUL SE FRIGE: Nu te atinge de lucruri periculoase. CINE SE LAUDĂ SINGUR, SE OCĂRĂŞTE PE SINE: Nu e bună lauda de sine; Trebuie să iii destul de prost ca să te lauzi singur. CINE SE SGOĂLĂ DE DIMINEAŢĂ DEPARTE AJUNGE: Hărnicia se răsplăteşte; v. Cine pleacă de dimineaţă departe ajunge seara. CINE SE SCOALĂ DE DEVREME DEPARTE AJUNGE: Hărnicia î se răsplăteşte; v. Cine pleacă de dimineaţă departe ajunge seara. : CINE SE SCUZĂ SE ACUZĂ: Vinovatul nu se poate ascunde. CINE SE TEME DE BRUMĂ SĂ NU SĂDEASCĂ VIE: în viaţă numai curajoşii au succes; v. şi Cine se teme de vrăbii nu seamănă mălai; Cui îi e frică de brumă nu sădeşte viţa. CINE SE TEME DE VRĂBII NU SEAMĂNĂ MĂLAI: In viaţă numai curajoşii au succes; v. Cine se teme de brumă să nu sădească vie. CINE STRICĂ?: Nu strică nimeni. 875 COADĂ DE TOPOR CINE ŞTIE?: Nu se ştie; v. Cine mai ştie. CINE ŞTIE CÂND: Nu se ştie când.;: CINE ŞTIE CÂT: Ceva însemnat, important deosebit; v. şi Cine ştie ce. CINE ŞTIE CE: Ceva însemnat, important deosebit; v. Cine ştie cât. CINE ŞTIE CE COACE EL!: Nimeni nu ştie :e pregăteşte el, CINE ŞTIE CINE: Cineva însemnat, important, deosebit. ■ CINE ŞTIE PE UNDE ÎI STICLESC OCHII: Cine ştie pe unde se află în clipa de faţa. CINE ŞTIE SĂ PITEASCĂ: ŞTIE SĂ ŞI GĂSEASCĂ: Cine economiseşte are. CINE ŞTIE UNDE?: Nu ştie nimeni unde. CINE ŞTIE UNDE-L POARTĂ GÂNDUL?: Cine ştie la ce se gândeşte? CINE TACE CONSIMTE: Cine nu se opune jste de acord. CINE TACE MERGE ÎN PACE: Cine nu se jagăîşi vede liniştit de drumul său. CINE TE CREDE?: Nu te crede nimeni. CINE UBLĂ CU FIER SE UMPLE DE RUGINĂ: Mediul are o influenţă mare asupra omului; /. Cine se duce la moară se umple de făină. CINE UMBLĂ DUPĂ DOI IEPURI NU PRINDE NICIUNUL: Cine nu-şi vede de drumul ;ău pierde tot; v. Cine aleargă după doi iepuri nu trinde niciunul. CINE VORVEŞTE? O CUTRĂ CA EA?: Ia te lită cine vorbeşte; Ea nu are dreptul să scoată îiciun cuvânt. CINE VREA SĂ MĂNÂNCE MIEZUL TRE-31JIE SĂ SPARGĂ NUCA: Ca să obţii ce doreşti, iste nevoie să munceşti. CIOARA ÎN LOC DE PRIVIGHETOARE slU SE VINDE: Fiecare cu valoarea lui. CIOCUL MIC!: Mai taci din gură! CIOPLIT ÎN PATRU MUCHII: Pus la patru ice; Dichisit. CIORBĂ LUNGĂ: Vorbe goale; Ciorbă slabă, nconsistentă. CIRCUIT DE GLOANŢE: Foc continuu de irmamenl. CIRCULAŢIE ÎN SENS UNIC: Circulaţie într- > singură direcţie a autovehiculelor. CIRCULAŢI, VĂ ROG: Mergeţi, vă rog. CIRCULĂ ZVONUL CĂ..Se vorbeşte că...; >e zvoneşte că... . CIRCULĂ ZVONURI NELINIŞTITOARE: >e aud veşti periculoase. CITESC IN EL CA-N CARTE: Îmi dau seama egândeşte, CITEŞTE PE SĂRITE: Nu citeşte textul întreg ; ■Ju face treaba ca lumea. CIUDAT NEAM DE OM: Un om dintr-o amilie ciudată. CIUHĂ, BUHĂ DIN PĂDURE: Cel care mblă noaptea. CIUPEŞTE LA BANI PE UNDE POATE: race rost de bani de mai multă lume. CIUPIT DE VĂRSAT: Cu urme de vărsat de vânt pe faţă. CIUR FĂRĂ VĂCĂLIE: Mare clevetitor; Mare bârfitor. CLACA LUI DUMNEZEU (pop.)·. Război; Luptă. ' CLAIE PESTE GRĂMADĂ: Unii peste alţii; În dezordine; Cu nemiluita. CLAR CA BUNĂ ZIUA: Foarte clar. ^viv CLAR CA LUMINA ZILEI: Evident; v. şi Clar ca ziua; Limpede ca lumina zilei; Limpede ca ziua, CLAR CA VACA: Nu există nicio claritate, CLAR CA VACA, SFÂNT CA SULA POPII: Mare confuzie. CLAR CA ZIUA: Evident; v. şi C/flr ca lumina zilei. .AT.IA CLAR DE LUNĂ: Lumina strălucitoare de lună. CLASA ÎNTÂI: De cea mai bună calitate; Foarte bun; v. şi Clasa primă; De clasă; De clasa întâi; De clasa întâia; De mare clasă; De prima clasă. CLASA-PRIMA: De cea mai bună calitate; Foarte bun; v. Clasa întâi. CLATINĂ DIN CAP CA VIPERA: Este foarte periculos. : CLĂDEŞTE CASTELE ÎN SPANIA: Nu face nimic inteligent. CLĂDIT PE NISIP: A lucra fără succes; A bate pasul pe loc. CUPĂ DE CLIPĂ: Permanent; Continuu. CLOPOTUL DUPĂ SUNET ÎNDATĂ SE CUNOAŞTE: Omul se cunoaşte după vorbă; v. şi Clopotul după sunet se cunoaşte. CLOPOTUL DUPĂ SUNET SE CUNOAŞTE: Omul se cunoaşte după vorbă; v. şi Clopotul după sunet îndată se cunoaşte. COACE EL CEVA: Pregăteşte el ceva. COACE UN PIETROI: Nu face nimic util. COADA-I GRASĂ!: Urma alege; Sfârşitul să fie bun. COADA OBUZULUI (înv.): Ariergardă; v. şi Coada oştii; Coada oştirii; Coada taberei. COADA OŞTH (înv.): Ariergardă; v. Coada obuzului. COADA OŞTIRII (înv.): Ariergardă; v. Coada obuzului. COADA RĂŢOIULUI: (Despre mustaţă, şuviţe de păr) Cu vârfurile răsucite în spirală; v. şi Coadă de răţoi. COADA TABEREI (înv.): Ariergardă; v.Coada obuzului. COADA VACII: De origine rurală; v. şi Get-beget coada vacii. COADA VEACULUI (pop.): Sfârşitul lumii. COADĂ DE CÂINE: Om de nimic. COADĂ DE RĂŢOI: (Despre mustaţă, şuviţe de păr) Cu vârfurile răsucite în spirală; v. Coadă răţoiului. ^ COADĂ DE TOPOR: Instrument, unealtă în mâna duşmanului. COADĂ LUNGĂ, MINTE SCURTĂ 876 COADĂ LUNGĂ, MINTE SCURTĂ: Femeile au putina minte; v. şi Fustă lungă, minte scurtă. COATE-GOALE: Sărăntoc; Vagabond, : n - COBORÂT CU HÂRZOBUL DIN CER: De viţă nobilă; Mândru; îngâmfat. COCĂ DE BEAT: Beat foarte tare. C-0 FALCĂ !N CER ŞI CU ALTA ÎN PĂMÂNT: înfuriat la culme; Foarte nervos; v. şi C-o falcă în cer şi cu una în pământ. C-0 FALCĂ IN -CER îŞI : CU' UNA lN PĂMÂNT: înfuriat la culme; Poarte nervos; v. G»a falcă în cer şi cu alta în pământ, C-0 FI, C"0 PĂŢI: Ceartă; Ciorovăială; v, Ba că-i cârc, ba că-i mârc. C-0 FI TUNSĂ, C-0 FI RASĂ: Ba câ-i una, ba că-i alta; v. Ba că e tunsă, bacă e rasă. C-0 FI UNA, C-0 FI ALTA (pop.): Ba aşa, ba aşa; Ba una, ba alta; v. Ba că-i una, bă că~i alta. COGEAMITE OMUL (pop.): Om mare; Om înalt.'·. COLAC PESTE PUPĂZĂ: Un necaz în plus; Pe deasupra; v. şi Pupăza peste colac. COLEA, COLEA: Când şi când; Din când în când. COLEA... DINOLEA: Pe de-o parte..., pe de altă parte.... COLEA ŞI COLEA: Pe alocuri; Ici şi acolo; Foarte rar; v. şi Colo şi colo. COLORIT LOCAL: Aspecte specifice unei zone, unei populaţii dinlr-o zonă. COLO ŞI ACOLO: Pe alocuri; Ici şi acolo; Foarte rar; v. Colea şi colea, COLŢ CU...: La intersecţie cu... . COLŢ DE PÂINE: O bucată de pâine. COMERŢ DE DETALII: Vânzare cu bucata; Vânzare în cantităţi mici; Vânzare cu amănuntul. COMOARA MEA!: Dragostea mea! Fericirea mea! COMPARATIV CU...: Faţă de..;; v. şi în comparaţie cu.... COMPLET TREAZ: Care nu a băut nimic. COMPLEX DE INFERIORITATE; Neîncredere în forţele proprii. CONACUL CEL DE APOI (înv.): Moartea. CONCOMITENT CU...: în acelaşi timp cu..;; Simultan cu... . CONCURS DE ÎMPREJURĂRI: Hazard; Jocul întâmplării. CONDIŢII DE EXISTENŢĂ: împrejurările în care trăieşte cineva; v. şi Condiţii de trai; Condiţii deviaţă. V CONDIŢII DE MUNCĂ: împrejurările în care munceşte cineva. ^ CONDIŢII DE PLATĂ: împrejurările în care face plata. CONDIŢII DE TRAI: împrejurările în care trăieşte cineva; v. Condiţii de existenţă. CONDIŢII DE VIAŢĂ: împrejurările în care trăieşte cineva; v. Condiţii de existenţă. CONDOLEANŢELE MELE!: Regret pierderea suferită de tine. CONFERINŢĂ DE PRESĂ: întâlnirea unei personalităţi cu reprezentanţii presei. CONFLICT DE INTERESE: încurcarea intereselor proprii cu interesele altuia. CONFORM AŞTEPTĂRILOR: După cum era şi de aşteptat. CONFORM CU Potrivit cu.... CONFORM CU INSTRUCŢIUNILE DUMNEAVOASTRĂ: După cum aţi indicat. CONFORM CU ORIGINALUL: După original; Egal cu originalul. CONFORM FACTURII:: După i cum este con-semnat în factură, CONFORM HOTĂRÂRII SALE: După hotărârea sa; Cuma hotărât el. CONFORM LEGII: După lege; Cum prevede legea. CONFORM OBICEIULUI: După obicei; Cum e obiceiul. CONSIDERĂ CĂ-N-AM SPUS NIMIC: Fă-te că nu m-ai auzit. CONSIDERÂND CĂ...: Având în vedere că... CONSIMŢĂMÂNT MUTUAL: Acord reciproc neexprimat formal; v. şi Consimţământ tacit. ■. CONSIMŢĂMÂNT TACIT: - Acord- reciproc neexprimat formal; v. Consimţământ mutual. CONŞTIENT DE IMPORTANŢA...: Care îşi dă seama de importanţa.... CONŞTIINŢA DATORIEI: Conştient de obligaţiile sale, CONTRA COST: Contra valoare; Sume egale cu valoarea obiectului. CONTRA CURENTULUI: împotriva opiniei unui grup.: ;s;·.:■■■ CONTRA NUMERAR: Plata în numerar, îCONTRA RAMBURS: Plata la primirea obiectului. ::'-v· ··:,'·· : CONTRAR AŞTEPTĂRILOR: La ceea ce nu se aştepta, nu spera nimerii; v. şi Contrar tuturor aşteptărilor, CONTRAR TUTUROR AŞTEPTĂRILOR: La ceea ce nu se aştepta, nu spera nimeni; v. Contrar aşteptărilor. CONTRA VOINŢEI MELE: împotriva celor aşteptate de mine. CONTRA VOINŢEI SALE: împotriva celor aşteptate de el. COPĂCEL, COPĂCEL: încet şi cu grijă, v: :: COPIE EXACTĂ: Seamănă leit. - COPILAL NIMĂNUI: Orfan. COPIL DE CASĂ: Fecior în casă; v. şi Copil din casă; Copil în casă. COPIL DE DUPĂ GARD: Copil nelegitim; v. şi Copil de izbelişte; Copil de tufă Copil din flori; Fecior de după gard; Fecior de izbelişte; Fecior din flori. COPIL DE IZBELIŞTE: Copil nelegitim; v. Copil de după gard. COPIL DENATURAT: Copil care dovedeşte sentimente contrare privind raporturile dintre părinţi şi copii. &77 CRUCEDE OM COPIL DE SUFLET: Copil înfiat. COPIL DE TUFĂ: Copil nelegitim; v. Copil de după gard. / ^ COPIL DE ŢÂŢĂ: Sugar; v. şi Copil hrănit la piept. COPIL DIN FLORI: Copil nelegitim; v. Copil de după gard. COPIL DIN CASĂ: Fecior în casă; v. Copil de casă. COPIL ÎN CASĂ: Fecior în casă; v. Copil de casă, COPIL HRĂNIT LA PIEPT: Sugar; v. Copil de ţâţă. COPIL RĂMAS DE MAMĂ: Orfan de mamă. COPILUL CU MOAŞE MULTE RĂMÂNE CU BURICUL NETĂIAT: Nu e bine să-şi dea toată lumea cu părerea; Nu e bine să se amestece cu toţii într-o problemă; v. şi Copilul cu multe moaşe rămâne cu buricul netăiat; Copilul cu prea multe moaşe rămâne cu buricul netăiat. COPILUL CU MULTE MOAŞE RĂMÂNE CU BURICUL NETĂIAT: Nu e bine să-şi dea toată lumea cu părerea; Nu e bine să se amestece cu toţii într-o problemă; v. Copilul cu moaşe multe rămâne cu buricul netăiat. COPILUL CU PREA MULTE MOAŞE RĂMÂNE CU BURICUL NETĂIAT: Nu e bine să-şi dea toată lumea cu părerea; Nu e bine să se amestece cu toţii într-o problemă; v. Copilul cu moaşe multe rămâne cu buricul netăiat. COPLEŞIT DE DURERE: Cuprins de durere; Cu dureri mari. COPLEŞIT DE GRIJI: Cuprins de griji; Cu griji mari. COPLEŞIT DE TREBURI: Cuprins de treburi; Cu multe treburi. COPT LA MINTE: Deştept. CORB LA CORB NU-ŞI SCOATE OCHII: Prietenii nu se ceartă. CORNUL ABUNDENŢEI: Belşug; v. şi Cor-nul îmbelşugării. CORNUL ÎMBELŞUGĂRII: Belşug; v. şi Cornul abundenţei. CORP DELICT: Corp, obiect legat de o infracţiune; v. şi Corpul delict. CORP LA CORP: Faţă în faţă; Pieptiş. CORPUL DELICT: Corp, obiect legat de o infracţiune; v. Corp delict. COSTE CÂT O COSTA: Indiferent cât costă. COŞCOVE PRĂJITE: Nimicuri;^Vorbe goale, COTELEŞTE PA LÂNGĂ CASĂ: A cotrobăi, a scotoci pe lângă casă. COT LA COT: Alături; împreună. - COTUL ŞI PIŞCOTUL: Nu-mi pasă; Ce-am avut şi ce-am pierdut. CRAI DE CURTEA VECHE: Haimana; Derbedeu; Om destrăbălat. CRAI DE GHINDĂ: Om de nimic. CRAPĂ LEMNELE DE FRIG: Ger puternic; v. şi Crapă pietrele de frig şi p'ganii de ilic; Crapă pietrele de ger. CRAPĂ PIETRELE DE FRIG ŞI ŢIGANII DE ILIC: Ger puternic; v. Crapă pietrele de frig: CRAPĂ PIETRELE DE GER: Ger puternic; v. Crapă pietrele de frig. CRAPĂ ZORILE: Se luminează de zi, CRĂPATUL ZILEI: Ivirea zorilor; Zorii zilei. CRĂPA-I-AR NUMELE (pop.): Dracul. CRĂPA-I-AR OCHII-N CAP SĂ-I CRAPE: Să nu aibă noroc; Să dea de necazuri mari. CRÂNGUL CERULUI: Calea laptelui; v. şi Brâul luminos al cerului. CRED ŞI EU! Nu-i de mirare! Ba bine că nu! CREIERII - MUNŢILOR: Locurile cele mai înalte şi mai greu accesibile ale munţilor. CREMA SOCIETĂŢII: Partea cea mai inteligentă a unei societăţi, CRESCUT ÎN iMĂTASE: Crescut în belşug; Răsfajat; v. şi Crescut în puf. CRESCUT ÎN PUF: Crescut în belşug; Răsfăţat; v. Crescut în mătase. CRESCUT ÎN VATĂ: Crescut cu o grijă exagerată. CREŞTE-AI MARE: Să fii sănătos! v. Creşte-ai mare! CREŞTE CA DIN PĂMÂNT: Creşte foarte repede; Creşte foarte mare. CREŞTE CÂINELE SĂ-ŢI MĂNÂNCE VINELE: Nu toţi copii îşi respectă părinţii. CREŞTE IARBA SUB EL: E tare leneş. CREŞTE ÎN PROSTIE: Creşte foarte inult; Creşte foarte mare; Creşte foarte repede. CREŞTE LA VOIA INTÂMLĂRII: Creşte iară nicio regulă; Creşte când se întâmplă. .·- CREŞTE SUFLETUL-N EL: Se bucură; Este încântat; Este fericit. CREŞTE VĂZÂND CU OCHII: Creşte repede. CREŞTI: MARE: Să fii sănătos! v. Creşte-ai mare! CRIMĂ DE RĂZBOI: Crimă împotrivă legilor şi a uzanţelor războiului. CRIMINAL DE RĂZBOI: Persoană' care în timpul unui: război se face vinovată de crimă împotriva legilor şi a uzanţelor războiului. CRITICĂ DE JOS: Critica subalternilor. CROIEŞTE LA MINCIUNI: Minte. - CRUCEA AMIEZII: Amiază; Miezul zilei; v. şi Crucea zilei. CRUCE ÂJUTĂ!: Doamne ajută! CRUCEA NOPŢII: Miezul nopţii. CRUCEA TA: Povara ta; Obligaţiile tale. CRUCEA ZILEI: Amiază; Miezul zilei; v. şi Crucea amiezii. CRUCE DE AUR CU NOI ÎN CASĂ!: Invocaţie rostită atunci când se pomeneşte numele diavolului; v. şi Crucea de aur în casă! CRUCE DE AUR ÎN CASĂ!: Invocaţie rostită atunci când se pomeneşte numele diavolului; v. Crucea de aur cu noi în casă! CRUCE DE OM: Bărbat în toată puterea; v. şi Cruce de voinic. CRUCE DE VOINIC 878 CRUCE DE VOINIC: Bărbat în toată puterea; v. Cruce de om. CRUCILE SATULUI: Mijlocul satului; v. şi în crucile satului. CRUCIŞ: în formă de cruce; v. şi în cruce. CRUCIŞ ŞI CURMEZIŞ: în lung şi în lat; v. şi în cruciş şi în curmeziş. CRUDA CU NESĂRATA: Bine amestecat cu rău; v. şi Crudă şi nesărata. CRUDA Şi NESĂRATA: Bine amestecat cu rău; v. Crudă cu nesărată. . CU ACEASTĂ RĂNDUIALĂ (înv.): în acesî mod; Astfel; v. şi Cu asta rănduială. CU ACEEAŞI MĂSURĂ: în acelaşi mod; v, şi Cu acelaşi cântar. CU ACEEAŞI UŞURINŢĂ: Tot aşa de uşor. CU ACELAŞI CÂNTAR: în aceiaşi mod; v. Cu acelaşi cântar. CU ACESTEA CU TOATE: (înv.): Cu toate acestea; v. şi Cu aceste cu toate. CU ACESTE CU TOATE (înv.): Cu toate acestea; v. şi Cu acestea cu toate. CU ADEVĂRAT: într-adevâr. ^ ; CU AJUTORUL...: Ajutat de......... CU AJUTORUL CUIVA: Ajutat, sprijinit de cineva. . ■ CU ALAI: Cu fast; Cu solemnitate. CU ALTĂ OCAZIE: Când se va mai ivi ocazia. CU ALTE CUVINTE: Adică, Ai: CU AMĂGIRI: Cu promisiuni irealizabile; Cu înşelătorie. CU AMÂNDOUĂ MÂINILE: Cu: toată bunăvoinţa; Din toată inima; v. şi Cu mână bună. CU AMĂNUNTUL: în detaliu; în amănunţime; v. şi Cu de-amănuntul; Cu de-a mărunta; De-a mărunta. CU ANASÂNA: Cu forţa; Cu de-a sila. CU ANEVOIE: Cu greu; Cu dificultate. CU ANII: Cu timpul; Pe măsura trecerii timpului. CU ANTICIPAŢIE: Anticipat. CU ANUMITE REZERVE: Nu prea sigur; Nu prea convins. CU APROPIERE? în, apropiere; Aproape; Apropiat. CU APROXIMAŢIE: Aproximativ. CU ARMA ÎN MANĂ: înarmat. CU ASCUNZIŞURI: Cu şiretlicuri; Lipsit de sinceritate. CU ASCUŢIME: Dur; Cu duritate; Cu asprime; v. şi Cu asprime. CU ASENTIMENTUL: Cu acordul. CU ASPRIME: Dur; Cu duritate; Cu asprime; v. Cu ascuţime. CU ASTA, BASTA!: Şi cu aceasta, gata! v. Cu asta pace bună! CU ASTA L-A DAT GATA: Cu asta !-a învins. CU ASTA NU-I DE GLUMIT: Este un lucru serios CU ASTA PACE BUNĂ!: Şi cu aceasta, gata! v. Cu asta, basta! CU ASTĂ RĂNDUIALĂ ffm-.j: în acest mod; Astfel; v. Cu această rânduială. CU ASUPRA DE MĂSURĂ: Prea mult; Exagerat; Din cale-afară; şi Peste măsură. CU ATÂTA MAI MULT: într-o măsură şi mai mare ; v. şi Cu atât mai mult; Cu atâta mai vârtos; Cu atât mai vârtos. CU ATÂTA MAI PUŢIN: într-o măsură şi mai mică; v. şi Cu atât mai puţin. CU ATÂTA MAI VÂRTOS: într-o măsură şi mai mare; v. Cu atâta mai mult. v ·,··: CU ATÂT MAI BINE: Aşa e mult mai bine. CU ATÂT MAI MULT: într-o şi mai mare măsură; v. Cu atâta mai mult. CU ATÂT MAI MULT CU CÂT...: într-o măsură mai mare cu cât.... CU ATÂT MAI PUŢIN: într-o măsură şi mai mică ; v. Cu atâta mai puţin. CU ATÂT MAI RĂU: E cum nu se poate mai rău. j···-·;·.·..··.··.': CU ATÂT MAI VÂRTOS: într-o măsură şi mai mare; v. Cu atâta mai mult. ;: CU ATÂT S-A ALES: Asta-i tot ce a primit, cu ce a dobândit. CU ATENŢLA ÎNCORDATĂ: Foarte atent. CU ATENŢIE: Atent. _ CU AZI, CU MÂINE: în curând; în scurt timp. CU BARBĂ ÎN PIEPT: Mort. CU BANII CUMPERI ŞI BRÂNZĂ DE IEPURE: Cu banii se poate orice. CU BANI GHEAŢĂ: Cu bani în numerar; v. şi Cu bani lichizi; Cu bani peşin. CU BANI LICHIZI: Cu bani în numerar; v. Cu bani gheaţă. CU BANI PEŞIN: Cu băni în numerar; v. Cu bani gheaţă. CU BĂGARE DE SEAMĂ: Cu grijă; Cu atenţie; Cu precauţie. CU BĂTAIE: Puţin peste greutatea solicitată. CU BINE: Cu :sănătate; Sănătos; Cu bunăvoinţă. CU BINECUVÂNTAREA CUIVA: Cu acordul cuiva. CU BINELE: Cu duhul blândeţii; v. şi Cu binişor; CubinişoruL CU BINIŞOR: Cu duhul blândeţii; v. Cu binele. CU BINIŞORUL: Cu duhul blândeţii; v. Cu binele. CU BRAŢELE DESCHISE: Din toată inima; v. şi Cu braţele întinse. CU BRAŢELE ÎNCRUCIŞATE: Mort; v. şi Cu braţele întinse. CU BRAŢELE ÎNTINSE: Din toată inima; v. Cu braţele deschise. CU BRAŢELE PUSE CRUCE: Mort; v. Cu braţele încrucişate. CU BRIO: Cu mare succes; Cu multă însufleţire. CU BUCATA: Cu amănuntul; CU BUCHE: Cu o semnificaţie; Cu un tâlc. CU BUCURIE: Bucuros. CU BUNA: Cu vorbe bune; Cu binişorul. 879 CU CHIBZUIALĂ CU BUNĂ ÎNCREDINŢARE: Cu siguranţă; Sigur; v. şi Cu încredinţare, CU BUNĂ NEVOINŢĂ (înv.): Cu râvnă; Cu elan; Cu greu; Zelos; v. şi Cu mare nevoinţă; Cu multă nevoinţă; Cu nevoinţă; Cu toată nevoinţă. CU BUNĂ PACE: Cu bună înţelegere; Cu armonie. CU BUNĂ RÂNDUIALA: Ordonat; Cum se cuvine; Cu chibzuială; v. şi Cu multă rânduială; Cu rânduială; Cu toată rânduială; După toată rânduiala. CU BUNĂ SEAMĂ: Cu certitudine; Desigur; Cu adevărat; v. şi De bună seamă. CU BUNĂ ŞTIINŢĂ: în cunoştinţă de cauză; în mod conştient. CU BUNĂ TOCMEALĂ: Cu înţelege; Cu prietenie. CU BUNĂ TREABĂ (înv.):; Harnic; Priceput; Capabil; De omenie; Cumsecade; (reg) Cum trebuie; Bine; v. şi Cu treabă1; De treabă. CU BUNĂVOINŢĂ: Binevoitor. CU BUNĂ VREME: Pe timp de pace; Pe timp frumos. CU BUN CHIP (înv.): Cinstit. CU BUN PROERESIS (CUIVA): De bunăvoie; Din proprie iniţiativă; Nesilit de nimeni; v. şi De bun proeresul (cuiva); Din bun proeresul (cuiva). CU BURTA LA GURĂ: Gravidă; Însărcinată; v. şi Cu burta mare. CU BURTA MARE: Gravidă; însărcinată; v. Cu burta la gură. CUBURT PLINĂ: Sătul CU BUZELE UMFLATE: înşelat; Păcălit. CU BUZUNARELE DOLDORA: Bogat; Cu mulţi bani; v. şi Cu buzunarele doldora de bani. CU BUZUNARELE DOLDORA DE BANI: Bogat; Cu mulţi bani; v. Cu buzunarele doldora. CU CALE: Drept; Potrivit; Rezonabil. CU CAP: Deştept; Inteligent. CU CAPUL DESCOPERIT: Cu creştetul descoperit; v. şi Cu capul gol. CU CAPUL GOL: Cu creştetul descoperit; v. Cu capul descoperit. CU CAPUL ÎN JOS: Supărat; Trist; Umilit; Cu fundul în sus; Pe dos; v. şi Cu capu-njos. CU CAPUL ÎN PIEPT: Cu capul plecat; v. şi Cu fruntea în piept, CU CAPUL ÎNTRE UMERI: Drept; Plin de sine. CU CAPUL LIMPEDE: Lucid; Deştept; Inteligent. CU CAPUL LULEA DE...: Ameţit, zăpăcit de.... CU CAPUL PLECAT: Umilit; Supus; Umil. CU CAPUL SĂU: Singur; Fără însoţitori; El însuşi; în persoană; v. şi însuşi cu capul său; Singur cu capul său. CU CAPU-N JOS: Supărat; Trist; Umilit; Cu fundul în sus; Pe dos; v. Cu capul în jos. CU CARUL: Mult; O cantitate mare. CU CAŞ LA GURĂ: Lipsit de experienţă; v. şi Cu caşul Ia gură. CU CAŞUL LA GURĂ: Lipsit de experienţă; v. Cu caş la gură. CU CĂCIULA ÎN CAP: Cu capul acoperit. CU CĂCIULA ÎN MÂNĂ: Supus; Umil. CU CĂMAŞĂ: îmbrăcat numai cu cămaşa; v. şi în cămaşă. CU CĂŢEL, CU PURCEL: Cu tot avutul; Cu toată familia; Cu toţii; v. şi Cu căţel şi cu purcel CU CĂŢEL ŞI CU PURCEL: Cu tot avutul; Cu toată familia; Cu toţii; v. Cu căţel, cu purcel. CU CÂRDUL (pop.): Mulţi; în număr mare. ; CU CÂT DAI?: Ce preţ are? Cât costă? ' ' CU CÂT MAI REPEDE CU ATÂT MAI BINE: Mai repede e mult mai bine; întârzierile crează probleme. CU CÂT MAI VÂRTOS: Cu atât mai mult; Cu atât mai puţin; v. Cât mai vârtos. CU CAT SE VINDE?: Ce preţ are? CU CÂT TRECE TIMPUL: Pe măsură ce trece timpul. CU CEAFĂ GROASĂ: Bogat; Cu influenţă; Bădăran. CU CEA MAI MARE GRIJĂ: Foarte atent. CU CEA MA MARE'SFINŢENIE: Cu evlavie; Cu respect; Cu veneraţie; în mod corect; Cu rigurozitate; v. şi Cu măre sfinţenie; Cu sfinţenie. CU CEASUL ÎN MÂNĂ: Foarte punctual. CU CEASURILE: Mult timp; Timp mai îndelungat. CU CE CHIP?: în ce fel? în ce mod? Cum? v. şi în ce chip? CU CE DREPT?: Cum de-ţi permiţi? Nu ai niciun drept. ;; CU CELE MAI BUNE URĂRL Expri marea bunelor urări. : CU CE M-AM ALES?: Ce am câştigat eu? Eu nu am primit nimic. " CUCE OBRAZ?: Cu ce îndrăzneală? Cum? CU CE-O FI: Indiferent cu ce; v. şi Cu ce s-o SSsL CV CE S-Ă ALES?: Nu s-a ales cu nimic.; CU CE SCOP?: Ce a urmărit? CU CE S-O GĂSI: Indiferent cu ce; v. Cu ce o fi CU CE TREABĂ AŢI VENIT?::Aţi adus tot ce trebuie? : CU CEVA CU TOT: Totul; Complet/ CU CE VĂ POT FI DE FOLOS?: Cu ce vă pot ajuta? v. şi Cu ce vă pot servi? CU CE VĂ POT SERVI?: Cu ce vă pot ajuta? v. Cu ce vă pot fi de folos? CU CHEF: Bine dispus. CU CHELTUIALA CUIVA: Pe seama cuiva; Cu banii cuiva. CU CHELTUIALĂ: Scump; Costisitor. CU CHEZĂŞIA CA...: Cu condiţia ca ...; v. şi Cu chezăşia să.... CU CHEZĂŞIA SĂ...: Cu condiţia să ...; v. şi Cu chezăşia ca.... CU CHIBZUIALĂ: Cu înţelepciune; Cu prudenţă; v. şi Cu chip şi chibzuială. CU CHICA TARE 880 CU CHICA TARE: Voinic; Puternic; sănătos; v. şi Tare de chică; Tare de vâna; Tare în coş. CU CHINUITA: Cu nemiluita; Foarte mult; Nenumărat; v. şi Cu de-a chinuita. CU CHIP CA..,: în aşa fel încât; Cu intenţia să...; v. şi Cu chip ca să...; Cu chip dea..,. CU CHIP CA SĂ,..: în aşa fel încât; Cu intenţia să... ; v. Cu chip ca— CU CHIP CĂ...: Sub pretext că.... X'%7 CU CHIP DE A ...: în aşa fel încât; Cu intenţia să...; v. Cu chip ca....... . CU CHIP SĂ...: în aşa fel încât; Cu intenţia să... ; v. Cu chip ca.... CU CHIP ŞI CHIBZUIALĂ: Cu înţelepciune; Cu prudenţă; v. Cu chibzuială. CU CHIPUL ACESTA: în felul acesta; Astfel; v. şi în chipul acesta; într-acest chip. CU CHIU, CU VAI: Cu greu; Cu trudă; După multă osteneală; v. şi Cu chiu şi vai; Cu mare chiu şi vai; Cu vai-nevoi. CU CHIUITA: Cu nemiluita; Foarte mult; v. şi De~a chiuita. CU CHIU ŞI VAI: Cu greu; Cu trudă; După multă osteneală; v. Cu chiu, cu vai. CU CINE AM CINSTEA?: Pe cine sunt onorat să cunosc? v. şi Cu cine am onoarea? Cu cine am plăcerea? CU CINE AM ONOAREA: Pe cine sunt onorat să cunosc? v. Cu cine am cinstea? <:u CINE, CU NECINE: Ce-ţi pasă cu cine; Indiferent cu cine, CU CINSTE: în mod onorabil; Cinstit; Cu faţa curată. CU CINSTEA MORI DE FOAME: E greu de trăit ca un om cinstit; v. şi Cu cinstea mori în drum. CU CINSTEA MORI ÎN DRUM: E greu de trăit ca un om cinstit; v. şi Cu cinstea mori de foame. CU CINE AM PLĂCEREA?: Pe cine sunt onorat să cunosc? v. Cu cine am cinstea? CU CIOPORUL (reg.): Cu toptanul; Cu ridicata.· ·. CU CIUDĂ: Cu mânie; Enervat. CU CLARITATE: Clar;^Limpede;_Desluşst. CU COADĂ BĂRZOI: îngâmfat; încrezut. CU COADA INTRE PICIOARE: Ruşinat; Umilit; v. şi Cu coada între vine. CU COADA ÎNTRE VINE: Ruşinat; Umilit; v. Cu coada între picioare. CU COADA OCHIULUI: Pe furiş; Pe neobservate. CU COARNE: Exagerat; De necrezut. CU COLŢURI: Colţuros; v. şi în colţuri. CU CONCURSUL...: Cu ajutorul..; Cu sprijinul... . CU CONDIŢIA CA SĂ...: Cu obligaţia de a.... CU CONDIŢIA SĂ...: Cu obligaţia să.... CU CONSECINŢE: Cu urmări. CU CONSECVENŢĂ: în mod consecvent. CU CONSIDERAŢIE: Cu stimă; Cu respect. CU CONSIMŢĂMÂNTUL: Cu acordul. CU CONSIMŢĂMÂNTUL TUTUROR: Cu acordul tuturor. CU CONŞTIINŢA CURATĂ: A fi cinstit; A nu fi făcut nicio răutate pe seama cuiva. CU CONVINGERE: Ferm; hotărât. CU CREDINŢĂ: Credincios. CU CREZĂMÂNT: Cu adevărat; într-adevăr. CUC SĂ CLOCEASCĂ ŞI ŢIGANUL SĂ MUNCEASCĂ N-AM VĂZUT: Multor ţigani nu le place munca. CU CUMPĂT .{înv.): Chibzuit; Cumpătat; v. şi Cu cumpăt bun. ... CUCUMPĂT BUN (înv.): Chibzuit; Cumpătat; v. Cu cumpăt. CU CUNUNIE: Căsătorit legitim. CU CURĂJ: Curajos. CU·*·CU TOT: La un loc cu...;Laolaltă cu...; v. şi Cu...cu totul; Cu totul; Cu tot cu— CU...CU TOTUL: La un loc cu...; Laolaltă cu... ; v. Cu...cu tot. CU CUŢITUL LA QÂT: Ameninţat; Sub ameninţări. CU CUVÂNT CA... (înv.): Cu condiţia ca...; v. şi Sub cuvânt ca. ■\ CU CUVÂNT CĂ... (înv.): Sub pretext că...; Pc motiv că...; v. şi Cu cu vânt de...; Pentru cuvântul.că. ..; Sub cu vânt că; Sub cuvânt de.... CU CUVÂNT DE... ffm’J: Sub pretext că...; Pe motiv că...; v. Cu cuvânt că... CU CUVIINŢA: Cum trebuie; Cum se cuvine; Cuviincios; Corect; v, şi De cuviinţă; După cuviinţă; în cuviinţă., CU DARE DE MÂNĂ: Generos; Darnic. CU: DÂNSA NU FACI STRÂNSA: Cu ea nu vei duce o căsnicie fericită. ; . : CU DE-A"CHIU^ Foarte mult; Nenumărat; v. Cu chinuita. CU DEADINSUL: Morţiş; Neapărat; Premeditat; Anume; v. şi Cu dinadinsul; Cu tot dinadinsul. CU DE-A FRICA ..(înv.): Sub ameninţare; Prin forţă; De frică; v. şt Cu frică, CU DE-ÂMĂNUNTUL: în detaliu; în amănunţime; v. Cu amănuntul. CU DEA SILĂ: Cu;forţa; Forţat; Abuziv; Fără voie; v. şi Cu de silă; Cu sila; Cu silă; De-a sila; De sila; De silă; în silă. CU DE-A TĂRIA (înv.): Tare; Puternic; Categoric; Ferm; Cu ; intensitate; Cu împuternicire legală; (reg.) Cu forţa; v. şi Cu mare tărie; Cu multă tărie; Cu tăria; Cu tărie; Cu toată tăria; în mare tărie; în multă tărie. CU DE DESTUL (înv.): Destul. v CU DE LA EL PUTERE: Din proprie iniţiativă. CU DE LA SINE PUTERE (înv.): Din propria iniţiativă; v. şi Cu puterea sa. CU DEOSEBIREA CĂ...: Spre opoziţie că..; v. şi Cu deosebire că.... CU DEOSEBIRE: în \ mod deosebit; în mod special; Mai ales. 581 CUGETĂTOR DE DUMNEZEU CU DEOSEBIRE CĂ...: Spre opoziţie că..; v, Cu deosebirea că.... CU DEOSEBIRE DE...: Cât se poate de..; Foarte....·'.: ·,■■.■ :,·■:. p-y CU DEPĂRTARE (înv.): Cu greu; Departe., ; CU DESĂVÂRŞIRE: In totalitate; complet. CU DE SILĂ: Cu forţă; Forţat; Abuziv; Fără /oie; v. Cu de-a sila. CU DESPERARE: în mode desperat; Din toate puterile; Aprig. CU DEZGUST; Cu aversiune; Cu scârbă; Cu silă. CU DICHIS: Cu toate cele necesare; Cu grijă; v. ji Cu tot dichisul. CU DINADINSUL: Morţiş; Neapărat; Premeditat; Anume; v. Cu dinadinsul. CU DISPREŢ: în mod dispreţuitor. CU DOR: Duios; Pătimaş. CU DOSUL ÎN SUS: Indispus; Supărat. CU DOUĂ DEGETE (înv.): Şovăitor. CU DOUĂ FEŢE: Prefăcut; Făţarnic. CU DOUĂÎNŢELESUM: Echivoc; Ambiguu. CU DOUĂ TĂIŞURI: Cu avantaje şi cu dezavantaje CU DRACI: Afurisit; Cu răutate. CU DRAG: Din toată inimă; Bucuros. CU DRA.GĂ INIMĂ: Cu tot sufletul; Cu mare plăcere; v. şi Cu toată inima; Din inimă; Din toată inimă. CÜ DRAGOSTE: Plin de iubire. CU DRAGOSTEA NU E DE GLUMIT CU DREPT: Adevărat; Drept; Sincer; v. şi Cu dreptul CU DREPTATE: Drept. CU DREPT, CU NEDREPT: Cu dreptate, fără dreptate; Aşa cum este, bună, rea. CU DREPT CUVÂNT: Pe bună dreptate; în mod întemeiat. CU DREPTUL: A.devărat; Drept; Sincer; v. Cu drept. CU DROAIA: În număr mare; v. şi Cu duiumul. CU DUBLA; Dublu. CU DUH: Cu spirit; Inteligent. CU DUHUL BLÂNDEŢII: Blând; Cu bini-şorul. CU DUIUMUL: în număr mare; v. Cu droaia. CU DULCE (Înv.).· Plăcut. ; CU DULCEAŢĂ: Cu bunătate; Plăcut. ; CU DUMNEZEU ÎNAINTE!: Noroc! Succes! CU DURERE ÎN INIMĂ: Cu mare necaz; Cu mare supărare; Cu părere de rău. CU DURERE ÎN SUFLET: Cu părere de rău; Cu regret, CU DURLIGILE GOALE: Desculţ; Cù picioarele goale, CU EXCEPŢIA...: în afară de.... CU EXCEPŢIA CELOR DE FAŢĂ: în afara celor de faţă. CU EXCEPŢIE ...: în afară de...; Afară de.... CU FAŢA; CURATĂ: Nevinovat; Cinstit; v. şi Cu obraz curat. CU FAŢA ÎN JOS: Trist; Supărat. CU FĂJ ÎN SUS: Mândru; încrezut. CU FARĂ-TIMP (înv.): Cu întârziere; La vreme nepotrivită. CU FERMITATE: Cu hotărâre; Cu tărie morală. CU FIECARE ZI: Cu zilele care trec; Cu fiecare pas. ; CU FIERBINŢEALĂ: Cu căldură; Cu febră. CU FOC: Cu înflăcărare; Cu înfocare. CU FOC ŞI CU PARĂ: Arzător; Fierbinte; Disperat; v. şi Cu foc şi cu potop. CU FOC ŞI CU PÂRJOL: Foarte intens şi foarte repede; v. şi Cu mare foc şi pârjol; Cu pârjol CU FOC ŞI CU POTOP '(înv.): Arzător; Fierbinte; Disperat; v. Cu foc şi cu pară. ; CU FOLOS: Util; Folositor. vCU FpRŢA:;Cu,dela şine.;^t CU FORŢE COMUNE: împreună; în colaborare.: -U ■' iUi'i.U'V CU FORŢE NOI: Cu vigoare, · cu tărie : mâi mare; v. şi Cu forţe proaspete. CU FQRŢE PROASPETE: Cu vigoare, cu tărie mai mare; v. Cu forţe noi. CU FRENEZIE: Ca în delir; Pasionat, CU FRCÂLUI DUMNEZEU: Pios; Evlavios, CU FRICĂ (’f/ivj.· Sub ameninţare; Prin forţă; De frică; v. Cu de-a frica. CU FRUMUŞELUL: Cu binişorul. CU FRUNTEA ÎN PIEPT: Cu capul plecat; v. Cu capul în piept. CU FRUNTEA PLECATĂ:. Umilit; întristat; Supărat.·, v:y CU FRUNTEA SENINĂ: Vesel; Bine dispus, CU: FRUNTEA;SUS: Curajos; Plin de îndrăz-neală. ■,.'rCU· FRUNZA ŞI CU IARBA: în număr foarte mare; Totul; Toată lumea. : CU FUNDUL ÎN DOUĂ LUNTRE: Nehotărât; Indecis; Făţarnic. CU FUNDUL ÎN SUS: întristat; Supărat. CU FUGA: Repede; Imediat. ; CU FURIE: Extrem de furios; Cu putere mare. CU GAIDELE ÎN SUS(reg.): Cu picioarele în sus. :·.·····. CU GĂLĂGIA: Cu zgomot puternic; Cu tărăboi. CU GÂNDUL: în gând. CU GÂNDUL AIUREA: Distrat. CU GÂNDUL DE A...: Cu intenţia de a .... CU GÂNDUL SĂ...: Intenţionând să.... CU GÂSCĂ-N BARBĂ: Cărunt. CU GÂSCĂ-NTRAISTĂ: Vinovat, v CU GENUNCHII LA GURĂ: Ghemuit; Strâns. CUGETARE BUNĂ (înv.): Intenţie bună. CUGETARE REA YÎnvJ: Intenţie rea. CUGETĂTOR DE DUMNEZEU: Pios; Evlavios. CUGET CURAT 882 CUGET CURAT: Conştiinţă liniştitoare, împăcată cu sine; v. şi Cuget drept. CUGET DREPT: Conştiinţă liniştitoare, împăcată cu sine; v. Cuget curat. CU GHIOTURA: De-a valma; Nemăsurat; Din belşug. CU GLAS PIERDUT: încet; Potolit; Liniştit. CU GLAS TARE: Urlând; Ţipând. CU GRABĂ: Pe fugă; Grăbit; în grabă. CU GRAI DE MOARTE: Ca ultimă dorinţă exprimată pe patul morţii; v. şi Cu limbă de moarte. CU GRĂMADA: Cu duiumul; Cu nemiluita; Foarte mult. CU GREŞEALĂ (mv.): Greşit; Din greşeală. CU GREU: Cu mare dificultate; Anevoie; v. şi Cu greutate; Cu mare greu; Cu mare greutate. CU GREUTATE: Cu mare dificultate; Anevoie; v. Cu greu. CU GRIJA: Foarte îngrijorai; v. şi Cu mare grijă. CU GROSUL: Din greu; Mult; Gros; v. şi Din gros. CU GURA CĂSCATĂ: Foarte atent; Cu mare atenţie; v. şi Cu gura proţăpită. CU GURA JUMĂTATE: Fără voie; De anevoie; Fără convingere; v. şi Cu jumătate de gură; Cu jumătate gură. CU GURA-N SUS: Cu toată gura; Hotărât; v. şi Cu gura plină. CU GURA PE JUMĂTATE: Cu nehotărâre; Fără convingere. CU GURA PLINĂ: Cu toată gura; Hotărât; v. Cu gura-n sus. CU GURA PROŢĂPITĂ: Foarte atent; Cu mare atenţie; v. Cu gura căscată. CU GURA RECE: Pe nemâncate; Pe nemâncate şi nebăute. CU GURĂ MARE: Cu cearta; Cu scandal. CU GUST: Gustos; Inteligent; Foarte bine. CU HAMIŞA (regj: Cu înşelăciune; în mod fraudulos. CU HAPCA: Cu de-a sila; Cu forţa; v. şi Cu japca. CU HATALM (rep): Cu forţa; Cu silă. CU HAZ: Nostim; Plăcut; Hazliu. CU HOTĂRÂRE: Fără şovăială; în mod hotărât; v. şi Cu toată hotărârea. CU HURTA (reg.): Cu ridicata; Cu toptanul; Cu grămada. CUIB DE INTRIGI: Situaţie greu de stăpânit; Ceartă; Neînţelegere; Răutate; v. şi Cuib de viespi. CUIB DE VIESPI: Situaţie greu de stăpânit; Ceartă; Neînţelegere; Răutate; v. Cuib de intrigi. CUI CE-I PASĂ: Nimănui nu-i pasă. CUI CU CUI SE SCOATE: O pasiune nouă face să se uite pasiunea dinainte; v. şi Cui cu cui se scoate afară; Cui pe cui scoate; Cui pe cui scoate afară. CUI CU CUI SE SCOATE AFARĂ: O pasiune nouă face să se uite pasiunea dinainte; v. Cui cu cui se scoate. CUI DE TEI: Lucru în care nu poţi avea încredere; Lucru, afirmaţie, act lipsit de temei. CU IFOS: Cu foc; Puternic. CUI I-AR FI DAT PRIN CAP ?: Cine s-ar fi gândit? v. şi Cui Uar fi dat prin minte? Cui Uar fi trecut prin cap? Cui i-ar fi trecut prin minte? CUI I-AR FI DAT PRIN MINTE?: Cine s-ar fi gândit? v. Cui Uar fi dat prin cap? CUI I-AR TRECUT PRIN CAP?: Cine s-ar fi gândit? v. Cui Uar fi dat prin cap? CUI I-AR TRECUT PRIN MINTE?: Cine s-ar fi gândit? v. Cui Uar fi dat prin cap? CU IMPARŢIALITATE: Cu obiecdvitate; Cu detaşare; v. şi Cu toată imparţialitatea. CUI ÎI E FRICĂ DE BRUMĂ NU SĂDEŞTE VIŢA: în viaţă numai curajoşii au succes; v. Cine se teme de brumă să nu sădească vie. CU INIMA CA PĂMÂNTUL: Tare supărat, trist, necăjit. CU INIMA CURATĂ: Cu tot sufletul; Cu foarte mare plăcere; Fără griji; Bine dispus; v. şi Cu inima dreaptă; Cu inima uşoară; Cu inima întreagă. CU INIMA DESCHISĂ: Cu sinceritate; Cu francheţe. CU INIMA DREAPTĂ: Cu tot sufletul; Cu foarte mare plăcere; Fără griji; Bine dispus; v. Cu inima curată. CU INIMA FRIPTĂ: Cu durere, cu supărare mare; Cu mâhnire; Cu tristeţe. CU INIMA GREA: Cu greaţă; Cu senzaţie de vomă. ::··· CU INIMA ÎMPĂCATĂ: Cu conştiinţa împăcată, liniştită, curată. CU INIMA ÎNDOITĂ: Cu nesiguranţă; Cu nehotărâre; v. şi Cu inima pe jumătate; Cu inima strânsă. ■ ■ CU INIMA ÎNTREAGĂ: Cu tot sufletul; Cu foarte măre plăcere; v. Cu inima curată. CU INIMA OŢELITĂ: Cu energie, cu putere mare. ^ · CU INIMA PE JUMĂTATE: Cu nesiguranţă; Cu nehotărâre; v. Cu inima îndoită. CU INIMA PUICĂ-.jndrăgostit v CU INIMA RĂCITĂ: Speriat; îngrozit; v. şi Cu inima răcorită. CU IMMA RĂCORITĂ: Speriat; îngrozit; v. Cu inima răcorită. CU INIMA SĂRITĂ: Necăjit; întristat; v. şi Cu inima zdrobită. CU INIMA STRÂNSĂ: Cu nesiguranţă; Cu nehotărâre; v. Cu inima îndoită. CU INIMA UŞOARĂ: Cu tot sufletul; Cu foarte mare plăcere; Fără griji; Bine dispus; v. Cu inima curată. CU INIMA ZDROBITĂ: Necăjit; întristat; v. Cu inima sărită. CU INIMĂ: Curajos; Inimos ; Energic; Cu viaţă. CU INIMĂ BUNĂ: Bucuros. CU INSISTENŢĂ: Cu stăruinţă. 883 CUM ADICĂ? CU INTENŢIA DE A...: Cu gândul, cu planul de a v. şi Cu intenţia să.... CU INTENŢIA EXPRESĂ DE A FACE CEVA: Decis, hotărât să se apuce de ceva. CU INTENŢIA SĂ...: Cu gândul, cu planul de a v. Cu intenţia de a.... CU INTENŢIE: Intenţionat. CU INTENŢII BUNE: Bineintenţionat, CU INTERMITENŢE: Cu întreruperi; Intermitent. CUI PE CUI SE SCOATE: O pasiune nouă face să se Uite pasiunea dinainte; v. Cui cu cui se scoate. cur PE CUI SE SCOATE AFARĂ: O pasiune nouă face să se uite pasiunea dinainte; v. Cui cu cui se scoate. CU IUBOSTE (înv.): Cu drag. CU IUŢEALA FULGERULUI: Aproape instantaneu; Instantaneu; v. şi Cu iuţeala glonţului. CU IUŢEALA GLONŢULUI: Aproape instantaneu; Instantaneu; v. şi Cu iuţeala fulgerului. CU IZBÂNDĂ: Biruitor; Victorios. CUM ÎI CÂNTĂ, AŞA JOACĂ: Nu iese din cuvântul cuiva; Ascultă cu fidelitate de cineva. CU ÎNCEPERE DE AZI: începând de azi; De acum înainte. CU ÎNCETINITORUL: încetişor; Fără graba; v. şi Cu încetişorul. CU ÎNCETIŞORUL: încetişor; Fără grabă; v. Cu încetinitorul. CU ÎNCETUL: Foarte încet; Puţin câte puţin; Cu mare băgare de seamă; v. şi Încet-încet; încetul cu încetul. CU ÎNCLINAŢIE PENTRU CEVA: Cu vocaţie; Cu dispoziţie pentru ceva. CU ÎNCONJUR: Pe ocolite; Pe departe; Indirect; v. şi Cu înconjururi. CU ÎNCONJURURI: Pe ocolite; Pe departe; Indirect; v. Cu înconjur. CU ÎNCORDARE: Cu concentrare a atenţiei, a memorie, a voinţei; Cu agravare; Cu înăsprire. CU ÎNCREDINŢARE: Cu siguranţă; Sigur, v. Cu bună încredinţare. CU ÎNDÂRJIRE: Cu înverşunare; Cu întă-râtare. CU ÎNDELUNGUL (înv.): Timp îndelungat. CU ÎNDESTULARE: Din abundenţă; în mare măsură; Din belşug. CU ÎNDOIRE (înv.): Nesigur; îndoielnic. CU ÎNFOCARE: Cu înflăcărare; Cu pasiune. CU ÎNLESNIRE: Cu uşurinţă; Lesne; Uşor. CU ÎNSUFLEŢIRE: Cu avânt; Cu entuziasm. CU ÎNTÂRZIERE: După timpul la care era aşteptat. CU ÎNŢELEPCIUNE: Chibzuit; înţelept. CU ÎNŢELES: .Cu o semnificaţie adâncă; Sugerând o anumită concluzie. CU ÎNVERŞUNARE: înverşunat; Pornit. CU JALBA ÎN PROŢAP: Cu o cerere insistentă. CU JALE: Jalnic; Trist. CU JAPCA: Cu de-a sila; Cu forţa; v. Cu hapca. CU JIND: Cu ardoare; Plin de dorinţă. CU JUDECATĂ: Cu bun-simţ; Cu tact. CU JUMĂTATE DE GLAS: încetişor; Aproape în şoaptă; v. şi Cu jumătate glas. CU JUMĂTATE DE GURĂ: Fără voie; De anevoie; Fără convingere; v. Cu gura jumătate. CU JUMĂTATE DE INIMĂ: Cu nesiguranţă; Cu nehotărâre. -CU JUMĂTATE DE PREŢ: Cu preţul redus 1a jumătate. CU JUMĂTATE GLAS: încetişor; Aproape în şoaptă; v. Cu jumătate de glas. CU JUMĂTATE; GURĂ: Fără voie; De anevoie; Fără convingere; v. Cu gura jumătate. CU LACRIMI ÎN OCHI: Plângând. CU LACRIMI ÎN SÂNGE: Tare îndurerat, întristat, supărat. ;' v -: CU LASĂ-MĂ SĂ TE LAS, NU FACI PALATE, NICI BUCATE: Lene; Trândăvie. CU LĂCOMIE: Lacom. CULCĂ-TE PE ACEA URECHE: Stai cuminte; Nu te agita; v. şi Culcă-te pe o ureche. - CULCĂ-TE PE O URECHE: Stai cuminte; Nu te agita; v. Culcă-te pe acea ureche. CULEGE CE-AS AMÂNAT: Prieşte ce a dorit; Primeşte plata pentru munca depusă. CU LIMBA DE UN COT: Cu eforturi mari; Cu munca grea; v. şi Cu limba scoasă; Cu limba scoasă de un cot. CU LIMBA SCOASĂ: Cu eforturi mari; Cu munca grea; v. Cu limba de un cot. CU LIMBA SCOASĂ DE UN COT: Cu eforturi mari; Cu munca grea; v. Cu limba de un cot. :i ■■ ■ ■' ■ CU LIMBĂ DE MOARTE: Ca ultima dorinţa exprimată pe patul morţii; v. Cu grai de moarte. CU LINGURA ÎŢI DĂ MIERE Şl CU COADA-ŢI SCOATE OCHII: Cu o mână te ajută cu alta îţi face rău. CU LIPIC: încântător; Atrăgător; Seducător; v. şî Cu lipici. CU LIPICI: încântător; Atrăgător; Seducător; v. Culipic. CULOARE LOCALĂ: Trăsăturile caracteristice ale unei ţări, ale unei epoci. CU LOPATA: în mare cantitate; Cu grămada. CU LUARE-AMINTE: Atent; Cu grijă;; Cu atenţie. CU LUNA: Cu plata la sfârşitul fiecărei luni. CU LUNILE: Timp de luni de zile. CU LUX: Luxos. _ CU LUX DE AMĂUNT: Foarte amănunţit. CUM A DA TÂRGUL ŞI NOROCUL (reg.): Cum s-o nimeri; Cum o da Dumnezeu; v. Ce a da târgul şi norocul. CUM A DAT DUMNEZEU: Cum e sortit; Cum o fi. CUM ADICĂ?: Ce vrei să spui? Unde vrei să ajungi? v. Adică cum? CUM A FOST TOCMEALA 884 CUM A FOST TOCMEALA: După înţelegere; Cum s-au înţeles. CU MAIAUA ÎN CAP (pop.): Ameţit de băutură; v. şi Cu maiaua la cap. CU MAIAUA LA CAP (pop.): Ameţit de băutură; v. Cu maiaua în cap. CUM AI DA-O, TOT RĂU E: Nu e bine în niciun fel. CUM ALZICE: Ca de pildă; Altfel spus; v. şi Cum s-ar zice; Cum s-ar chema; Cum se chema. CUM . AM CUMPĂRAT-0, AŞA O VÂND: Cum am auzit-o aşa o spun mai departe. CUM AM SPUS MAJ SUS: După cum a mai fost amintit. CUM MAI MERGE?: Ce mai faceţi? Cum vă mai descurcaţi? CU MAi MULT SAU MAI PUŢIN SUCCES: Cu nu succes modest; Cu un succes nu prea mare. CUM MAI STAI?: Ce mai faci? Cum o mai duci? CUM MAI STAI CU SĂNĂTATEA?: Eşti sănătos? O duci bine cu sănătatea?; CUM MAI STAŢI?: Ce mai faceţi? Cum o mai duceţi? CUM MAI STAŢI CU SĂNĂTATEA: Sunteţi sănătos? O duceţi bine cu sănătate? CU MARE ALAI: Cu pompă. CU MARE CAZNĂ: Cu chin; Cu chin şi vai; Cu greu. CU MARE CE: Cu mare greutate; După multă osteneală. CU MARE CHIU ŞI VAI: Cu greu; Cu trudă; După multă osteneală; v. Cu chiu, cu vai. CU MARE FOC ŞI CU PÂRJOL: Foarte intens şi foarte repede; v. Cu foc şi pârjol, CU MĂRE GREU: Cu mare dificultate; Ane-voie; v. Cu greu, ■■ ■■;;' ■ CU MARE GREUTATE: Cu mare dificultate; Anevoie; y . Cu greu, CU MARE GRIJĂ: Foarte îngrijorat; v. Cu gryă. CU MARE NEVOIE (pop.): Dificil; Foarte greu; Primejdios; Periculos; v. şi Cu multă nevoie; Cu nevoi. CU MARE NEVOINŢĂ (înv.): Cu râvnă; Cu elan; Cu greu; Zelos; v. Cu bună nevoinţă, CU MARE POMPĂ: Cu alai; Cu fast.; : CU MARE PREŢ: (pop.) Foarte; scump; Pe mulţi bani; Foarte preţios; Foarte valoros; v. şi Cu Prel· · CU MARE PRIINŢĂ (înv.): Cu multă bunăvoinţă; Cu multă amabilitate; Devotat; Credincios; Folositor; Util; v. şi Cu priinţă; De marc priinţă; De priinţă. CUMARE RECLAMĂ: Cu multă ludă. CU MARE RUŞINE (pop.): Foarte ruşinos; Umilitor; Dezonorant; v. şi Cu multă ruşine; De mare ruşine; De multă ruşine. CU MARE SERIOZITATE: Cu convingere; Cu tărie; Fără glumă; în mod serios; Cu multă atenţie; Temeinic; în mod competent; v. şi Cu seriozitate; Cu toată seriozitatea. CU MARE SFINŢENIE: Cu; eylavie; Cu respect; Cu veneraţie; In mod corect; Cu rigurozitate; v. Cu cea mai mare sfinţenie. CU MARE TĂRIE: Tare; Puternic; Categoric; Ferm; Cu intensitate; (înv.) Cu împuternicire legală; (reg.) Cu forţa; v. Cu de-a tărie. CU MARE TIRAJ: Care apare într-un număr mare de exemplare; v. şi Cu tiraj; De mare tiraj; De tiraj. CU.MARE UŞURINŢĂ: Cu multă; uşurinţă; Superficial. CUM AR FI...: De exemplu; De pildă; Bu-năoară. CUM ASTA?: Cum se poate? Este imposibil! v. Cum aşa. CUM AŞA?: Cum se poate? Este imposibil! v. Cum asta. CUM Ă VENIT AŞA S-A DUS: Repede a venit, repede s-a cheltuit, CUM  VRUT ' DUMNEZEU: Cum a fost sortit. CU MĂIESTRIE: Priceput; Cu talent. ; CU MĂRUNTUL: Cu amănuntul. CU MĂRUNŢEAUA SE FACE HAZNAUA: La succes se ajunge incet, încet; CU MĂRUNŢIŞUL (înv.): în cantitate mică; în detaliu. CU MĂRUNŢIŞURI: Cu lucruri neînsemnate. : CU MĂSURA: Chibzuit; Cumpătat, Ponderat. a CUM,MĂ-VEZI ŞI CUM TE VĂD: Absolut cert, evident, sigur. CU MÂINILE;;;;CRUCIŞ::Impasibil; s Inactiv; Fără nicio grijă; Fără bătaie de cap; v. şi Cu mâinile încrucişate1; Cu mâinile în piept; Cu mâinile în sân; Cu mâinile în şold; Cu mâinile în şolduri. : CU : MÂINILE GOALE: Fără niciun dar; Neînarmat. CU-MÂINILE ÎNCRUCIŞATE1: Impasibil; Inactiv; Fără nicio grijă; Fără bătaie de cap; v. şi Cu mâinile cruciş. CU MÂINILE ÎNCRUCIŞATE2: Inactiv; Cu mâinile împreunate în semna de închinăciune, de respect; Decedat; Mort; v, şi Cu mâinile încrucişate la piept; Cu mâinile încrucişate pe piept; Cu mâinile la piept; Cu mâinile pe piept; Cu mâna în şold; Cu mâna în şolduri. cu mâinile Încrucişate la piept: Inactiv; Cu mâinile împreunate în semn de închinăciune, de respect; Decedat; Mort; v. Cu mâinile încrucişate2. CU MÂINILE ÎNCRUCIŞATE PE PIEPT: Inactiv; Cu mâinile împreunate în semna de închinăciune, de respect; Decedat; Mort; v. Cu mâinile încrucişate2. CU MÂINILE ÎN PIEPT: Impasibil; Inactiv; Fără nicio grijă; Fără bătaie de cap; v. Cu mâinile cruciş. CU MÂINILE ÎN SÂN: Impasibil; Inactiv; Fără 385 CUM E NAŞUL E ŞI FINUL licio grijă; Fără bătaie de cap; v. Cu mâinile :ruciş. CU MÂINILE ÎN ŞOLD: Impasibil; Inactiv; Fără nicio grijă; Fără bătaie de cap; v. Cu mâinile :ruciş. CU MÂINILE IN ŞOLDURI: Impasibil; inactiv; Fără nicio grijă; Fără bătaie de cap; v. Cu nâinile cruciş. CU MÂINILE LA PIEPT: Inactiv; Cu mâinile împreunate în semn de închinăciune, de respect; Decedat; Mort; v. Cu mâinile încrucişate2. CU MÂINILE LEGATE: Fără putere; Inapt; Fără nicio posibilitate. CU MÂINILE PE PIEPT: Inactiv; Cu mâinile împreunate în semna de închinăciune, de respect; Decedat; Mort; v. Cu mâinile încrucişate2. CU MÂINI SIGURE: Tare; Puternic/; ■ CU MÂNA BUNĂ: Cu toată bunăvoinţa; Din oată inimă; v. Cu amândouă mâinile. CU MÂNA DE SARE: O cantitate de sare cât încape într-o mănă. CU MÂNA GOĂLĂ: Fără a aduce nimic; Fără 1 lua nimic. CU MÂNA ÎN ŞOLD: Impasibil; Inactiv; Fără licio grijă; Fără bătaie de cap; v. Cu mâinile :ruciş. CU MÂNA ÎN ŞOLDURI: Impasibil; Inactiv; Fără nicio grijă; Fără bătaie de cap; v. Cu mâinile miciş. CU MÂNA LARGĂ: Cu dărnicie. CU MÂNA LUI: Chiar el; Direct; Personal; Fără intervenţia nimănui. CU MÂNA MEA: Chiar eu; Direct; Personal; Fără intervenţia nimănui. CU MÂNA PE CONŞTIINŢĂ: Cu toată sinceritatea. CU MÂNA PE CUGET: A-şi da seama; A lua în consideraţie. CU MÂNA PE INIMĂ: Cu sinceritate. CU MÂNA PROPRIE: Cu mâna Iui; Chiar el. CU MÂNA DESCHISĂ: Cu dărnicie; Cu generozitate; v. şi Cu mâna largă; Cu mâna plină. CU MÂNA LARGĂ: Cu dărnicie; Cu generozitate; v, Cu mâna deschisă. CU MÂNA PLINĂ: Cu dărnicie; Cu generozitate; v. Cu mâna deschisă. CUM BAG DE SEAMA: Pare-mi-se; Se vede; /. Bag de seama. CUM BAG DE SEAMA CĂ...: Pare-mi-se; Se /ede; v. Bag de seama. CUM BĂG DE SEAMĂ: Pare-mi-se; Se vede; /. Bag de seama. * CUM BAG DE SEAMĂ CĂ...: Pare-mi-se; Se /ede; v. Bag de seama. CUM BAG SEAMA: Pare-mi-se; Se vede; v. 3ag de seama. CUM BAG SEAMA CĂ...: Pare-mi-se; Se /ede; v. Bag de seama. CUM BAG SEAMĂ: Pare-mi-se; Se vede; v. Bag de seama. CUM BAG SEAMĂ CĂ...: Pare-mi-se; Se vede; v. Bag de seama. CUM BINE ŞTII: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. şi Cum bine ştim; Cum bine ştiţi; Cum ştii; Cum ştim; Cum ştiţi; După câte se ştie; După câte ştii; După câte ştii tu; După câte ştiu; După câte ştiu eu; După cum bine şti; După cum bine ştim; După cum bine ştiţi; După cum se ştie; După cum şti; După cum ştim; După cum ştiţi; Precum bine şti; Precum bine ştim; Precum bine ştiţi; Precum se Ştie. CUM BINE ŞTIM: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. Cum bine ştii. CUM BINE ŞTIŢI: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. Cum bine ştii. CUM CA SĂ.^;;^îv.):;Petîtru ca;să...;'Cusco- pul de a.... ..... CUM CĂ...: Că.... CUM CE: De îndată ce...; Imediat ce...; v. şi De cum şi...; îndată cum.... CUM DĂ : DUMNEZEU:; Cum: o fi; Cum e norocul. CUM DE...: Cum se face că...; Din ce pricină;. .; De ce:.v:. CUM DE NU!: De ce nu? Fireşte! Vorba să fie! Da de unde? v. şi Cum nu! Cum să nu! CUM DEVINE CAZUL: Aşa cum stau1 lu-crurile. CUM DOREŞTI: După voia ta. CUM DOSIŢI: După voia voastră. CUM DRACU!: Este imposibil! "CUMBRĂCU?:Ce-riaiba?" ·' - : ; CUM E: Ca şi; Ca; Precum. ' CUM E BOIERUL AŞA E ŞI SLUGA: Boierul hoţ, boierul zgârcit îl învaţă pe slugă să fure; v. şi Cum e boierul e şi sluga, CUM E BOIERUL E ŞI SLUGA: Boierul hoţ, boierul zgârcit îl învaţă pe slugă să fure; v. şi Cum e boierul aşa e şi sluga, CUM E CATRANUL: Foarte negru; v. Ca catranul. ' CUM E CAZUL DE FAŢĂ: Aşa cum este acum. CUM E DATA: După obicei; v. şi Cum e datina; Cum e obiceiul; Cum e rândul CUM E DAŢINA: După obicei; y. şi Ciim e data. CUM E HABARUL?: Cum e? Cum merge treaba? CUM E HELGEA: Foarte slab; Piele şi os; v. Ca helgea. CUM E LEGEA: Cum se cuvine; Cum se cade, CUM E MAI RĂU: Cea mai proastă soluţie; Cea mai neplăcută situaţie, CUM E NAŞUL E ŞI FINUL: Şi-a găsit perechea; v. şi Cum e naşul şi finul; Cum e omul aşa e şi femeia; Cum e stăpânul aşa e şi sluga; Cum e Tanda e şi Marida; Cum e târgul, şi norocul; Cum e tingirea aşa şi capacul; Cum e tingirea, şi capacul; Cum e turcul, şi pistolul; CUM E NAŞUL ŞI FINUL 886 După sac şi peticul; Şi-a găsit sacul peticul; Şi-a găsit tingirea capacul; Şi-a găsit tingirea capacul şi lelea bărbatul. CUM E NAŞUL ŞI FINUL: Şi-a găsit perechea; v. Cum e naşul e şi finul CUM E MAI...: Cât se poate mai.... CUM E OBICEIUL: După obicei; v. şi Cum e data. CUM E OMUL AŞA E ŞI FEMEIA: Şi-a găsit perechea; v. Cum e naşul e şi finul CUM ERA DE AŞTEPTAT:, Precum; se putea prevedea; v. şi Cum era şi de aşteptat. CUM ERA ŞI DE AŞTEPpTAT; Precum se putea prevedea; v. Cum era de aşteptai. CU MERIT: Merituos; v şi De merit CUM E SACUL, ŞI, PETICUL: Şi-a găsit perechea; v. Cum e naşul e şi finul CUM E SFÂNTUL AŞA ŞI TĂMÂIA: Omagiul se măsoară după importanţa persoanei; v. şi Cum e sfântul şi colacul; Cum e sfântul şi tămâia; CUM E SFÂNTUL, ŞI COLACUL: Omagiul se măsoară după importanţa persoanei; v. Cum e sfântul aşa şi tămâia. CUM E SFÂNTUL ŞI TĂMÂIA: Omagiul se măsoară după importanţa persoanei; v. Cum e sfântul aşa şi tămâia. CUM E STĂPÂNUL AŞA E ŞI SLUGA: Şi-a găsit perechea; v. Cum e naşul e şi finul. CUM ESTE ŞI DREPT: După dreptate; După corectitudine. CUM E TANDA, AŞA E ŞI MANDA: Şi-a găsit perechea; v. Cum e naşul e şi finul. CUM E TANDA E ŞI MANDA: Şi-a găsit perechea; v. Cum e naşul e şi finul CUM E TÂRGUL, ŞI NOROCUL: Şi-a găsit perechea; v, Cum e naşul e şi finul CUM E TINGIREA, AŞA. ŞI CAPACUL: Şi-a găsit perechea; v. Cum e naşul e şi finul. CUM E TINGIREA, ŞI CAPACUL: Şi-a găsit perechea; v. Cum e naşul e şi finul. CU METODĂ: Sistematic; Metodic. CUM E TURCUL, ŞI PISTOLUL: Şi-a găsit perechea; v. Cum e naşul e şi finul CUM E VREMEA?: Cum e timpul? Cum e afară? Ce mai este nou? CU MIC CU MARE: Fără deosebire; Toţi. CU MIEZ: Semnificativ; Substanţial. CU MIILE: în cantitate foarte mare; în număr foarte. ' CU MIJLOACELE EXISTENŢE: Cu ce dispune. CU MILA DOMNULUI: Prin voia lui Dumnezeu; Cu voia lui Duhinezeu; v. şi Cu mila lui Dumnezeu; Din mila Domnului; Din mila lui Dumnezeu; Prin mila Domnului; Prin mila lui Dumnezeu. CU MILA LUI DUMNZEU: Prin voia lui Dumnezeu; Cu voia lui Dumnezeu; v. şi Cu mila Domnului. CU MILĂ (pop )\ Jalnic; Dureros. CU MINE NU-ŢI MERGE: Pe mine nu mă poţi înşela, păcăli, învinge. CU MINTE: Cu judecată sănătoasă. CU MINTEA LIMPEDE: Cu calm; Cu judecată; Corect; Cinstit. CU MINUNE (înv.): Uimitor. ^ ; CUM ÎI BUNĂ ZIUA, AŞA-I MULŢUMI-TUL: După cum te porţi tu cu mine, aşa mă port şi eu cu tine. CUM ÎI PLESNEŞTE ÎN CAP: Cum îi vine; Cum poate; Cum poate mai bine; v. şi Cum îi plesneşte prin cap; Cum îi trăsneşte în cap; Cum îi trăsneşte prin cap;. CUM ÎI PLESNEŞTE PRIN CAP: Cum îi vine; Cum poate; Cum poate mai bine; v. Cum îi plesneşte în cap. CUM II POFTEŞTE INIMA: După voia Iui; După cura doreşte ei. CUM ÎI TRĂSNEŞTE ÎN CAI*: Cum îi vine; Cum poate; Cum poate mai bine; v. Cum îi plesneşte în cap. CUM îl ŢÂŞNEŞTE PRIN CAP: Cum îi vine; Cum poate; Cum poate mai bine; v. Cum îi plesneşte în cap. CUM ÎI VINE: Cum îl apuca. CUM ÎI VINE LA GURĂ: Spune ce vrea; Spune cum vrea; v. şi Cum îi vine pe limbă. CUM ÎI VINE PE LIMBĂ: Spune ce vrea; Spune cum vrea; v. Cum îi vine la limbă. CUM ÎI VINE PE ŢĂCĂLIE: Cum doreşte; Cum are chef. CUM ÎL DAI?: Cu ce preţ îl vinzi? : CUM ; ÎL, DUCE CAPUL: Cât poate; Cum poate. CUM ÎL J^BD Cât rezistă; Cât poate suporta; Cum de mai rezistă? CUM ÎL RABDĂ LOCUL?: Cum de nu-i este ruşine? v. şi Cum îl rabdă pământul? CUM ÎL RABDĂ RĂMÂNŢUL?: Cum de nu-i este ruşine? v. şi Cum îl rabdă locul? CUM ÎL TAIE CAPUL: După pofta lui; Cum doreşte el. LCUM;ÎL TRAGE INIMA: Cum îi este plăcerea; Cum îi este pofta. ... CUM ÎŢI CÂŞTIGI VIAŢA?:: Cu ce te ocupi? Unde lucrezi? CUM ÎŢI MAI MERGE?: Cum te descurci? Cum o mai duci? v. şi Cum îţi merge? CUM ÎŢI MERGE?: Cum te descurci? Cum o mai duci? v. Cum îţi mai merge? CUM ÎŢI VEI AŞTERNE AŞA VEI DORMI: Cum vei munci, cum vei proceda aşa vor fi şi rezultatele; v. Cum îţi vei găti, aşa vei prânzi. CUM ÎŢI VEI GĂTI AŞA VEI PRÂNZI: Cum vei munci, cum vei proceda aşa vor fi şi rezultatele; v. Cum îţi vei aşterne aşa vei dormi. CUM L-A FĂCUT MĂ-SA: Foarte; Deosebit de. CUM M-A FĂCUT MAMA: Foarte; Deosebit de; în pielea goală; v. şi Cum te-a făcut mama. ►87 CU MOMELE, CU ŞOŞELE CUM MAI POŢI? (înv.): Ce mai faci? Cum o nai duci? CUM MAI STAI?: Ce mai faci? Cum o mai luci? CUM MĂI STAI CU SĂNĂTATEA?: Eşti ănătos? CUM MAI STAŢI?: Ce mai faceţi? Cum o mai luceţi? CUM MAI STAŢI CU SĂNĂTAŢEA?: lunteţi sănătoşi. CUM MĂ VEZI ŞI CUM TE VĂD: Absolut ert; Evident; Sigur. CU MÂINILE NOASTRE: Din munca noastră. CU MÂINILE VOASTRE: Din munca voastră. CU MÂNA: De mână; Manual. ■ CU MÂNA CUIVA: Cu ajutorul cuiva. CU MÂNA GOALĂ: Fără a aduce sau a lua eva; Fără a-şi fi atins scopul. CU MÂNA MEA: Direct; Personal; Din proprie niţiativă; v. şi Cu mână ta. CU MÂNA PE CONŞTIINŢĂ: Cu conştiinţa :urată; Sincer, v. şi Cu mâna pe inimă. CU MÂNA PE INIMĂ: Cu conştiinţa curată; îincer; v. Cu mâna pe conştiinţă. CU MÂNA TA: Direct; Personal; Din proprie niţiativă; v. Cu mâna mea. CU MÂNĂ BUNĂ: Cu toată bunăvoinţa; Din oată inima; v. Cu amândouă mâinile. CU MÂNCARE (înv.): Roditor. CUM DRACU?: Cum de e posibil aşa ceva? v. i Cum Dumnezeu? CUM DUMNAZEU?: Cum de e posibil aşa eva? v. Cum dracu? CUM MERGE?: Cum te descurci? v. şi Cum nerge treaba? Cum merg lucrurile? Cum merg reburile? CUM MERGE TREABĂ?: Cum te descurci? '. Cum merge? CUM MERG LUCRURILE?: Cum te des-urci? v. Cum merge? CUM MERG TREBURILE?: Cum te des-urci? v. Cum merge? CU METODĂ: Metodic. CU MIC CU MARE: Cu toţii; Toată lumea; v. i Cu mic şi mare. CU MIC ŞI MARE: Cu toţii; Toata lumea; v. fu rnic cu mare. CU MEZ: Cu tâlc; Substanţial. CU MIILE: Foarte multă lume. CU MILA LUI DUMNEZEU: Cum o da )umnezeu; Cum îi este norocul. CU MINE NU-ŢI MERGE: Pe ..mine nu mă toţi înşela, păcăli, învinge. CU MINTEA ÎNTREAGĂ: Cu înţelepciune; :u judecată; Inteligent. CU MINUŢIE: înarmat. CUM MI-AR STA MIE...?: Cum aş putea eu â-mi permit...? CUM MI-0 FI SCRIS: Cum mi-o fi dat; Cum ai-e sortit. CUM NAIBA?: Cum de e posibil aşa ceva? CUM, NECUM: Cum o fi; într-un fel oarecare. CUM NU!: De ce nu? Fireşte! Vorbă să fie! Da de unde? v. Cum de nu! CUM NU E ALTUL: Fiind singurul; v, şi-Cum nu e altul în lume. CUM NU E ALTUL ÎN LUME: Fiind singurul în lume; v. Cum nu e altui CUM NU ESTE?: De ce nu se găseşte; Cum de nu există. CUM NU MI-E MIE SĂ MĂ FAC POPĂ: Nu are niciun chef. CUM NU S-A DOVEDIT: Nu există nicio dovadă. CUM NU SE AFLĂ: Cum nu mai există; Fără asemănare; Extraordinar; v. şi Cum nu se mai află; Cum nu se mai află pe lume; Cum nu se mai află sub soare. CUM NU SE MAI AFLĂ: Cum nu mai există; Fără asemănare; Extraordinar; v. Cum nu se află. tUM NU SE MÂI ÂFLĂ PE LUME: Cum nu mai există pe lume; Fără asemănare pe lume; Extraordinar; v. Cum nu se află. CUM NU SE MAL AFLĂ SUB SOARE: Cum nu mai există sub soare; Fără asemănare sub soare; Extraordinar; v. Cum nu se află. CUM NU SE MÂI POATE DE... (pop.): în cel mai înalţ grad; Extrem de; Din calea-afară de; v. Cum se poate de... CUM NU ŞE POAŢE MAI BINE: Extrem de bine; Extraordinar de bine. CUM NU SE POATE MAI MULT: Extrem de mult; Extraordinar de mult. CUM NU-S EU POPĂ: Eu nu cred aşa ceva; Aşa ceva nu este adevărat. CUM NU ŞI... (înv.): pi şt cum nu.... CUM OARE?: Nu înţeleg; Cum de e posibil? CU MOARTEA-N SUFLET: Disperat; Deznădăjduit. CUM O DĂ DUMNEZEU: Cum o fi; Cum îi este norocul. CUM O DA TRÂRGUL ŞI NOROCUL (reg.): Cum c-o nimeri; Cum o dea Dumnezeu; v. Ce a da târgul şi norocul. ;CUMpDESŢIE: Modest. CU MODRU (reg.): Potrivit; Nimerit; v. şi La modru. CUM 6 DUCI?: Ce mai faci? Cum te descurci? CUM O DUCI CU SĂNĂTATEA?: Eşti sănătos? v. şi Cum stai cu sănătatea; Cum staţi cu sănătatea. CUM O FI: Nu are importanţă cum. CUM O FI SĂ FIE: Nu are importanţă cum dar să fie. CUM O IEŞI NUMAI SĂ IASĂ: Nu are importanţă cum dar să iasă; v. şi Cum o ieşi să iasă. *CUM O IEŞI SĂ IASĂ: Nu are importanţă cum dar să iasă; v. Cum o ieşi numai să iasă. CUM O MAI HĂLĂDUIEŞTI?: Cum o mai duci? Ce mai faci? CU MOMELE, CU ŞOŞELE: Cu nimicuri; Cu înşelătorii; v. şi Cu şoptele, cu moinele; Cu şoptele CU MOŢ 888 Şi moinele; Cu şoşele, cu nomele; Cu şoşele, cu toanele; Cu şoşele şi tocmele; Cu tocmele, cu montele; Cu tocmele şi moinele. CU MOŢ: Grozav; însemnat; Cu vază; v. şi Cu moţ în frunte; Mai cu moţ. CU MOŢ ÎN FRUNTE: Grozav; însemnat; Cu vază; v. Cu moţ. CUM O VREA DUMNEZEU: Cum o fi; Ce noroc o avea. CUMPĂNĂ DE MOARTE: Pericol de moarte; v. şi Cumpănă de pierire; Cumpănă de viaţa. CUMPĂNĂ DE PIEIRE: Pericol de moarte; v. Cumpănă de moarte. CUMPĂNĂ DE VIAŢĂ: Pericol de moarte; v. Cumpănă de moarte. CUMPĂNA NOPŢII: Miezul nopţii. CUMPĂTUL VREMII: V remea moderată, echilibrată. CUM POATE: După puterile, după posibilităţile fiecăruia; v. Care cum poate. CUM RĂMÂNE?: Ce se întâmplă...? v. şi Cum rămâne cu...? ^ CUM RĂMÂNE CU...?: Ce se întâmplă cu...? v. Cum rămâne...? CUM S-A DOVEDIT: După cum a rezultat; După cum s-a constatat. CUM S-AR CHEMA: Ca de pildă; Altfel spus; v. Cum ai zice. CUM S-AR MÂI ZICE: Cu alte cuvinte. CUM S-AR ZICE: Ca de pildă; Altfel spus; v. Cum ai zice. CUM SĂ CRED AŞA CEVA: Eu mu cred aşa ceva. ;:···'·'· CUM SĂ FAC CA SĂ...?: în ce chip să procedez ca să...? v. şi Cum să fac să...? CUM SĂ FAC SĂ...?: în ce chip să procedez ca să... ? v. Cum să fac ca să.,. ? CUM SĂ NU!: Desigur; De ce nu? Fireşte! Vorbă să fie! Da de unde? v. Cum de nu! CIM SĂ PROCEDĂM?: Ce trebuie să facem? CUM SĂ SPUN?: Ce să mai zic? CUM SCRIE LA CARTE: Aşa cum trebuie; Cum e bine; v. Ca la carte. CUM SE BRODEŞTE: Cum se nimereşte; La nimereală. CUM SE CHEAMĂ: Ca de pildă; Altfel spus; v. Cum ai zice. CUM SE CHEAMĂ ĂSTA?: Ce trebuie să înţeleg prin asta? CUM SE CUVINE: După cum se cere; Cum se cade; Temeinic. CUM SE FACE CĂ...?: Cum e posibil că... ? v, şi Cum se face de...? CUM SE FACE DE...?: Cum e posibil că... ? v. Cum se face că...? CUM SE NIMEREŞTE: Cum dă Dumnezeu; Oricum. CUM SE POATE?: Cum e posibil? De necrezut! CUM SE POATE AŞA CEVA?: Cum de e posibil aşa ceva? v. şi Cum se poate una ca asta? CUM SE POATE UNA CA ASTA?: Cum de e posibil aşa ceva? v. Cum se poate aşa ceva? CUM SE SPUNE: Adică; v. şi Cum se zice. CUM SE VINDE?: Ce preţ are? Este căutat? CUM SE ZICE: Adică; v. Cum se spune. CUM S-O NIMERI: La întâmplare. CUM SPUNE PROVERBUL: Cum se spune în popor. CUM STAI?: Ce mai faci? Cum o mai duci? CUM STAI CU...?: Cum o duci cu...? CUM STAI CU SĂNĂTATEA?: Eşti sănătos? v. Cum o duci cu sănătatea? CUM STAŢI?: Ce mai faceţi? Cum o mai duceţi? CUM STAŢI CU SĂNĂTATEA?: Sunteţi sănătoşi? v. Cum o duci cu sănătatea? CUM STAU LUCRURILE?: Ce mai e nou? v. şi Cum stau treburile? CUM STAU TREBURILE: Ce mai e nou? v. Cum stau lucrurile? CUM STĂM CU...?: Care e situaţia cu.... CUM ŞL..: La fel ca...; întocmai ca...; Precum şi. CUM ŞI CE: Explicit; Detaliat; Amănunţit; v. şi Cum şi cii ce chip; Cum şi în ce chip; Cunt şi în cefei. CUM ŞI CU CE CHIP: Explicit; Detaliat; Amănunţit; v. Cum şi ce. CUM ŞI ÎN CE CHIP: Explicit; Detaliat; Amănunţit; v. Cum şi ce. CUM ŞI ÎN CE FEL: Explicit; Detaliat; Amă-nunţit; v. Cum şi ce. CUM ŞTII: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. Cum bine ştii. CUM 'ŞTIM: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. Cum bine ştii. CUM ŞTIŢI: După cum este cunoscut. CUM, TATARILQR, DE-A STRICAT-O?: De ce a stricat-o? : CUM TE-A FĂCUT MAMA: Foarte; Deosebit de; în pielea goală; v. Cum m-a făcut mama. cum te-a Îndreptat dumnezeu: După cum ţi-e norocul. CUM TE CHEAMĂ?: Ce nume ai? CUM TE MÂI LAUZI?: Cu ce te mai lauzi? Ce-ai mai {acut? v. şi Cum te mai proslăveşti? CUM TE MAI PROSLĂVEŞTI?: Cu ce te mai lauzi? Ce-ai mai făcut? v. Cum te mai lauzi? CUM TE MAI SIMŢI?: Ce mai faci? Cum o mai duci? v. şi Cum te simţi? CUM TE SIMŢI?: Dî mai faci? Cum o mai duci? v. Cum te mai simţi? CUM TE VĂD ŞI CUM MĂ VEZI (fam.}\ Mai încape vorbă? Pe onoarea mea! CUM TREBUIE: Aşa cum se cuvine; Cum se cade; Bine. CUM ŢI-E BUNĂ ZIUA, AŞA-I ŞI MULŢUMITĂ: Cum te porţi tu cu mine, aşa mă voi purta şi eu cu tine. CUM ŢI-E HABARUL?: Cum iţi merge? Cum stau lucrurile? 889 CUNEPUSĂMASĂ CUM ŢI-O FI SCRIS LA CARTE: Cum ţi e sortit. CUM ŢI SE PARE?: Ce părere ai? CU MULT: Peste măsură. ■ CU MULTĂ BUCURIE: Din toată inima. CU MULTĂ CAZNĂ: După multe eforturi; Cu greutate. CU MULTĂ GREUTATE: Foarte greu; Cu mult efort; Cu multă trudă. CU MULTĂ NEVOIE Dificil; Foarte greu; Primejdios; Periculos; v. Cu mare nevoie. CU MULTĂ NEVOINŢĂ (înv.): Cu râvnă; Cu elan; Cu greu; Zelos; v.Cu bună nevoinţă. CU MULTĂ RĂ^UIĂLĂi? Ordonat; Cum se cuvine; Cu chibzuială; v. Cu bună rănduialăi. CU MULTĂ REZEREVĂ: Cu mari îndoieli; Cu nesiguranţă; Cu suspiciuni. CU MULTĂ RUŞINE (pop.): Foarte ruşinos; Umilitor; Dezonorant; v. Cu mare ruşine. CU MULTĂ TĂRIE: Tare; Puternic; Categoric; Ferm; Cu intensitate; (înv.) Cu împuternicire legală; Cu forţă; v. Cu de-a tărie. CU MULTĂ UŞURINŢĂ: Fără efort; Uşor. CU MULT ÎNAINTE: înainte de tot; v. şi Cu mult mai înainte; Cu mult timp în urmă. CU MULT MAI ÎNAINTE: înainte de tot; v. Cu mult înainte. CU MULT MAI RĂU: într-o stare mult mai rea; în condiţii mult mai rele. CU MULT TIMP ÎN URMĂ: înainte de tot; v; Cu mult înainte. CU MULŢUMIRI PENTRU...: Mulţumim pentru... . CU MULŢUMITĂ (înv., pop.): Cu vorbe de mulţumire. CU MUSTĂŢILE ÎN PREPELEAC: Cu mustăţile răsucite sau întoarse în sus. CU MUSTRARE: Cu reproş. CUM VA DA DUMNEZEU: Cum ne e sortit; v. şi Cum va vrea Dumnezeu; Cum vrea Dumnezeu. CUM VA VREA!: Cum va dori! După dorinţa lui! v, şi Cum vă convine! CUM VA VREA DUMNEZEU: Cum ne e sortit; v. Cum va da Dumnezeu. > CUM VĂ CONVINE!: Cum veţi dori! După dorinţa voastră! v. şi Cum vă convine! CUM VINE ĂSTA?: Ce vrea să spună asta? Ce înseamnă asta? CUM VINE VORBA: Cum se zice. CUM VREA DUMNEZEUrCum ne e sortit; v. Cum va da Dumnezeu. CUM VREI: Cum pofteşti; Cum crezi că e mai bune. CU NARA BUNĂ: Cu simţ fin; v. şi Cu nări bune. CU NART: Cu măsură; Cu socoteală. CU NASUL ÎN JOS: Ruşinat; Umilit; Supărat; v. şi Cu nasul lăsat în jos. CU NASUL ÎN ŞOLD, CU MÂNA-N VÂNT: Este nepotrivit; Nu corespunde. CU NASUL ÎN VÂNT: Mândru; încrezut; Obraznic; v. şi Cu nasul pe sus; Cu nasul sus. CU NASUL LĂSAT ÎN JOS: Ruşinat; Umilit; Supărat; v. Cu nasul în jos. CU NASUL PE SUS: Mândru; încrezut; Obraznic; v. Cu nasul în vânt. CU NASUL SUS: Mândru; încrezut; Obraznic; v. Cu nasul în vânt. CU NASUL ZBÂRCIOG: Cu aere de superioritate; Dispreţuitor. ' CU NĂSU-N ŞOLD, CU MÂNĂ ÎN VÂNT CU NAZAR: (Despre cai) Sperios; Nărăvaş. CU NĂBĂDĂI: Plin de temperament; Năbădăios. CU NĂDEJDE: De încredere; Puternic; v. şi De nădejde. CU NĂRI BUNE: Cu simţ fin; v. Cu nară bună. CU NĂPASTE: Cu nenorocire mare; Cu pacoste. CU NĂRILE ÎN VÂNT: Semeţ şi avântat. CU NĂVALĂ (înv.): Năvalnic. CU NEADORMIRE (înv.): Atent; Cu grijă. ;;" CU NEASTÂMPĂR: Nerăbdător; Cu nerăbdare, CU ;NEÂŞf EPTARE (înv.): Imediat; Neîntâr-ziat. CU NEBĂGARE : DE SEAMĂ: Cu lipsă de atenţie; Din neglijenţă; Din imprudenţă. CU NECAZ: Anevoie; Dureros. CU NECESITATE: în mod necesar. CU NEDREPT: în mod samavolnic; Contrar dreptăţii; v. şi Pe nedrept. CU NEDUMERIRE: în neştire; Fără rost; Nedumerit. CU NEFOLOSINŢĂ (înv.): Fără folos. ' CU NEÎNCREDERE (înv.): Continuu; Necontenit. CU NEÎNDEMÂNĂ rfiivj: Greu; Dificil; Cu eforturi. CU NEÎNDURARE: Fără milă; Cu cruzime. CU NEJUDECATĂ: Fără a fi fost judecat; Abuziv; Samavolnic. CU NEMARĂ (fmO: Nesigur; Problematic. CU NEMILOSTIVIRE (înv.): Fără milă; Fără cruţare; Nemilos. CU NEMILUITA: Din belşug; Cu ghiotura; v. şi Cu nenumărata. CU NENUMĂRATA: Din belşug; Cu ghiotura; v. Cu nemiluita. CU NEORÂNDUIALĂ ■■■(înv.): în dezordine; Alandala. CU NEPĂSARE: Nepăsător. CU NEPLĂCERE: Fără nicio plăcere. CU NEPREGET: Fără întârziere; Fără şovăire. CU NEPUSA ÎN MASĂ (fam.): Repede; Surprinzător; Brusc; v. şi Cu nepusa în masă; Cu nepus în masă; Pe nepusă masă. CU NEPUSĂ MASĂ (fam.): Repede;, Surprinzător; Brusc; v. Cu nepusa în masă. CU NEPUS ÎN MASĂ 890 CU NEPUS ÎN MASĂ (fam.): Repede; Surprinzător; Brusc; v. Cu nepusa în masă. CU NEPUTERE .(înv.): Imposibil; Imaginar; Ireal; v. şi Cu neputinţă. CU NEPUTINŢĂ: Imposibil; Imaginar; Ireal; v. Cu neputere. CU NERĂBDARE: Nerăbdător; v. şt în nerăbdare. CU NERVII ÎNCORDAŢI: Foarte nervos; Foarte agitat. CU NERVOZITATE: Nervos; Cu crispare; Cu nerăbdare. CU NESAŢ: Cu patimă nepotolită; Cu aviditate. CU NESTRĂMUTARE: Ferm; Neabătut. , CU NEŞTIINŢĂ: Cu prostie; Din lipsă de informare. CU NEVINOVĂŢIE: Cu candoare. CU NEVOI (pop.): Dificil; Foarte greu; Primejdios; Periculos; v. Cu mare nevoie. CU NEVOIE: Compromis; Forţat; Silit; (înv.) Necesar; De trebuinţă; v. şi De nevoie; Din nevoie. CU NEVOINŢĂ1 (CUIVA) (înv.): Prin munca asiduă a cuiva; v. şi Prin nevoinţa (cuiva). CU NEVOINŢĂ2 (înv.): Cu râvnă; Cu elan; Cu greu; Zelos; v. Cu bună nevoinţă. CUNFUNDAT ÎN GÂNDURI: îngândurat.· CU NIClOIOTĂ: Cu absolut nimic. CU NICIUN CHIP: în niciun caz; Sub nicio formă; v. şi Cu niciun preţ; în niciun chip; Nici într-un chip. CU NICIUN PREŢ: în niciun caz; Sub nicio formă; v. Cu niciun chip. CU NIMEREALĂ (înv.): Adecvat; Judicios; Potrivit. CU NIMIC: în niciun fel; Deloc; v. şi De nimică. CU NI, NI, NI ŞI NA, NA, NA: Cu tot felul de prostii. CU NOAPTE: Dis-de-dinimeaţă; Foarte devreme; v. şi Cu noaptea în cap; De cu noapte1; De cu noaptea; De nopate\ CU NOAPTEA-N CAP: Dis-de-dimineaţă; Foarte devreme; v. Cu noapte. A CUNOAŞTE CA PE APĂ: A cunoaşte în detaliu; A şti pe din afară; A şti pe de rost; v, A şti ca pe apă. CUNOAŞTE CEVA, CEVA: Are cunoştinţe modeste. CUNOAŞTE CEVA DESPRE MINE: Ştie ceva despre mine. CU-N OCHI LA FĂINĂ ŞI ALTUL LA SLĂNINĂ (fam.): Cruciş. ?^ 3; CU NOIMA: Logic; Cu judecată; înţelept; Semnificativ; Cu subînţeles. CU NOROC: Cu succes; în avantajul cuiva, CUNOSC QMUL DUPĂ OBRAZ: Faţa omului îmi spune cum este, cum se simte, ce atitudine are. CUNOSCUT CA UN CAL ALB: Foarte cunoscut; v. şi Cunoscut ca un cal breaz. CUNOSCUT CA UN CAL BREÂZ: Foarte cunoscut; v. Cunoscut ca un cal alb. CUNOSCUT DIN VEDERE: L-am mai văzut undeva. CUNOSCUT SUB NUMELE DE...: Numit; Poreclit. CUNOŞTINŢE DE SUPRAFAŢĂ: Informaţii superficiale. CU-N PANTOF ŞI C-O OPINCĂ: Nici ţăran, nici orăşean. CU NUMĂR: însemnai; Numărat. CU NUME CĂ...: Sub titlu de...; Având numele de...; Sub pretext că...; v. şi Cu nume de...; Cu numele că...; Cu numele de...; Cu nume să...; Cu numele să.... CU NUME DE...: Sub titlu de...; Având numele de...; Sub pretext că...; v. Cu numecă.... CU NUMELE: In forma; în aparenţă. CUNUMELE CĂ...: Sub titlu de...; Având numele de..,; Sub pretext că...; v. Cu nunie că.... CU NUMELE DE...: Sub titlu de...; Având numele de...; Sub pretext că...; v. Cu nume că.... CU NUMELE SĂ...: Sub titlu de...; Având numele de..,; Sub pretext că.,.; v,.Cu nume că.... CU NUME SĂ...: Sub titlu de...; Având numele de...; Sub pretext că..,; v. Cu nume că.... CU NUMIREA CUIVA (înv.): în favoarea cuiva. CU NUMIRE CĂ.,.: Cu titlu de,,.; Sub pretextul...; v. şt Cu nuntire de... ; Cu numiri de.... CU NUMIRE DE...: Cu titlu de...; Sub pretextul.,.; v. Cu numire că... CU NUMIRI DE...: Cu titlu de...; Sub pretextul...; v. Cu numire că... CUNUNA CERULUI (pop.): Curcubeul; v. Brâul cerului. CUNUNĂ DE LAURI: Faimă; Glorie. CU NURI: (Despre femeie) Atrăgătoare; Apetisantă; Favorabilă. CU OASELE GOALE: Gol de tot; Dezbrăcat complet. CU bĂSELE PISATE (pop.): Foarte obosit; Bătut măr. CU OBRAZ CURAT: Nevinovat; Cinstit; v. Cu faţa curată. CU OBRAZ DE BABĂ TURCEASCĂ: Zbârcit la faţă; v. Ca o barbă turcească. CU OCHII CÂRPIŢI: Somnoros; v. şi Cu ochii cârpiţi de somn; Cu ochii împrejmuiţi de somn. CU pCHK CÂRPIŢI DE SOMN: Somnoros; v. Cu ochii cârpiţi. CU OCHII CÂT CEAPA: Cu ochii umflaţi de plâns; v. şi Cu ochii cât cepele. CU OCHII CÂT CEPELE: Cu ochii umflaţi de plâns; v. Cu ochii cât ceapa. CU OCHII CERNIŢI: Cu ochii trişti; întristat. CU OCHII HOLBAŢI: Cu ochii căscaţi; v. şi Cu ochii larg deschişi. CU OCHII ÎMPĂIENJENIŢI DE SOMN: Somnoros; v. Cu ochii cârpiţi. CU OCHII ÎNCHIŞI: Orbeşte; Fără discernământ; Pe de rost; Fără greutate. CU OCHII ÎN JOS: Ruşinat; Umilit; Supus. 891 CU PICĂŢELE CU OCHII ÎN PATRU: Foarte atent. CU OCHII LARG DESCHIŞI: Cu ochii căscaţi; v. Cu ocliii holbaţi. CU OCHII PIERDUŢI: Privind în gol; în extaz; v. şi Cu ochii răzleţi. CU OCHII RĂZLEŢI: Privind în gol; în extaz; v. Cu ochii pierduţi. CU OCHII ŢAGLĂ: Cu ochii pironiţi; Cu ochii ţintă.. CU OCHII ŢINTĂ LA...: Cu privirea pironită la...; v. şi Cu ochii ţintă pe...; Cu privirea ţintă pe... ; Cu privirea ţintă pe... . CU OCHII ŢINTĂ PE.. .: Cu privirea pironită pe...; v. Cu ochii ţintă la.... CU O OCHIRE: Dintr-o privire; Foarte repede; v. şi Cu o singură ochire; Dintr-o chiţire; Dintr-o ochire. CU OCHIUL LIBER: Fără ajutorul unui instrument optic. CU OCOL: Ocolind; Indirect; v. şi Cu ocoleală; Cu ocolişuri. CU OCOLEALĂ: Ocolind; Indirect; v. Cu ocol CU OCOLIŞURI: Ocolind; Indirect; y Cu ocol CU O FALCĂ ÎN CER ŞI ALTA ÎN PĂMÂNT: Cuprins de mânie; Furios la culme; v. şi Cu o falcă în cer şi cu una în pământ; Cu o falcă în cer şi cu alta în pământ; Cu o falcă în cer şi una în pământ. CU O FALCĂ ÎN CER ŞI CU ALTA ÎN PĂMÂNT: Cuprins de mânie; Furios la culme; v. Cu o falcă în cer şi cu alta în pământ. CU O FALCĂ ÎN CER ŞI CU UNA ÎN PĂMÂNT: Cuprins de mânie; Furios la culme; v. Cu o falcă în cer şi cu alta în pământ. CU O FALCĂÎN CER ŞI UNA In PĂMÂNT: Cuprins de mânie; Furios la culme; v. Cu o falcă în cer şi cu alta în pământ. CU O FLOARE NU SE FACE PRIMĂVARĂ: Un singur gest nu rezolvă o problemă. CU OMENIE: Omeneşte; Cu bunătate. CU O MIGALĂ PENIBILĂ: Deosebit de migălos. CU O OCHIRE: Dintr-o privire; Foarte repede; v. şi Cu o singură ochire; De la prima ochire; Dintr-o ochire; Dintr-o singură ochire. CU O PRECIZIE DE CEASORNIC CU ORA: Angajat şi plătit după un tarif orar. CU ORÂNDUIALĂ: Organizat; Cu rost. CU ORBIRE: Fără a se mai gândi; Orbeşte. CU ORICE CHIP: Cu orice preţ; Cu tot dinadinsul; Pe toate căile; v. şi în orice chip; în tot chipul CU ORICE MIJLOACE: Pe toate căile; v. şi Cu orişice mijloace; Prin orice mijloace; Prin orice mijloc; Prin toate mijloacele. CU ORICE PREŢ: Cu oricâte eforturi; Cu orice risc; Cu orice condiţii. CU ORICE RISC: Indiferent de riscuri; Cu orice preţ. CU ORICINE: Indiferent cu cine. CU ORIŞICE MIJLOACE: Pe toate căile; v. Cu orice mijloace. CU OSÂNZĂ: Bogat; Cu avere. CU OSÂNZĂ LA PÂNTECE: Cu burta grasă; Cu burta mare. CU OSEBIRE: În special; Mai ales; Foarte. CU O SINGURĂ CONDIŢIE: Este condiţionat numai de un element. CU O SINGURĂ OCHIRE: Dintr-o privire; Foarte repede; v. Cno ochire. CU OSTENTAŢIE: în mod ostentativ; Demonstrativ. CU OTUZBIRUL: (înv., pop.) Cu de-a sila. CU O VOCE STINSĂ: Cu voce slabă; în şoaptă. CU 6 VOCE TREMURĂTOARE: Speriat; Înfrigurat; Tare bolnav. CU O ZI MĂI ÎNAINTE: Înainte cu o zi. CU PACE: Cu linişte; Cu bunătate; Cu bine. CU PACOSTE (îm’.): Pe nedrept. CU: PARALÂCUL (înv.;,·-pop.): Cu bani puţini; în cantitate mică. / CU PARUL: Cu de-a sila; Cu forţa. CU PASIUNE: înflăcărat. CU PAŞI REPEZI: Repede; Grabnic. CU PATIMĂ: Pătimaş. CU PATOS: Afectiv; Emfatic; înflăcărat; Entuziast. ;:W.; CU PĂCAT: Greşit; Nedrept; Condamnabil. CU PĂLĂIUĂ ÎNŢR^O yPARŢE: Vesel; Bine dispus; Băut; v. şi Cu pălăria pe o ureche; Cu pălărie dată pe ceafă. CU PĂLARIĂ PE O URECHE: Vesel; Bine dispus; Băut; v. Cu pălăria într-Q ureche. CU PĂLĂRIE DATĂ PE CEAFĂ:; Vesel; Bine dispus; Băut; v. Cu pălăria într-o ureche. CU PĂRERE CĂ... (înv.): Sub pretextul că.... CU PĂRERE DE RĂU: Cu regret. CU PĂRINŢIE: Părinteşte. CU PĂR PE: LIMBĂ: Bădăran; Necioplit. CU PĂRTINIRE:,Cu favoruri; Cu proiecţie. :: CU PĂRUL BÂRZOI: Cu părul zbârlit, ciufulit; v. şi Cu părul vâlvol CU PĂRUL COLILIE: Cu părul complet alb. CU PĂRUL VÂLVOI: Cu părul zbârlit, ciufulit; v. Cu părul bârzoi. CU PĂSTRU (înv., pop.): Cu măsură; Cu economie. CU PÂNTECELE LIPIT DE COASTE: Lihnit de foame. CU; PÂNZELE ÎNTINSE: înaintează;; Merge înainte; Se dezvoltă; v. Cu pânzele sus. CU PÂNZELE SUS: înaintează; Merge înainte; Se dezvoltă; v. Cu pânzele întinse. CU PĂRJOL: Foarte; intens şi foarte repede; v. Cit foc şi pârjol CU PERDEA: Decent; Pe ocolite; Indirect; v. şi Mai cu perdea. CU PERICOLUL VIEŢII: în mare pericol. CU PICĂTURĂ: Câte puţin; încet; Cu greu. CU PICĂŢELE: (Despre oameni) Nostim; Plin de haz; Picant; v. şi Nostim şi cu picăţele. CU PICIOARELE 892 CU PICIOARELE: Anapoda; Aiurea; Prost. CU PICIOARELE GOALE: Desculţ. CU PICIOARELE ÎN SUS: întors pe dos. CU PICIORUL: Pe jos; v. şi Pe picioare. CU PICIORUL ÎN SCARA MURGULUI: Făcut în grabă; Făcut din fugă. CU PIEILE (înv., pop.)·: Complet dezbrăcat; v, şi Cu pieile; Cu pieile goale; Cu pielea goală; Cu pieile; în piele; în pielea goală. CU PIEILE GOALE (înv., pop.): Complet dezbrăcat; v. Cu pieile. CU PIELEA (înv., pop.): Complet dezbrăcat; v. şi Cu pieile. CU PIELEA GOALĂ: Complet dezbrăcat; v. Cu pieile. CU PIELE DE IEPURE ÎN SPATE: Fricos; v. şi Cu pielea de iepure în spinare. CU PIELE DE IEPURE ÎN SPINARE: Fricos; v. Cu pielea de iepure în spate. CU PIEPTUL DESCHIS: Direct; Fără teamă; v. şi Cu pieptul gol. CU PIEPTUL GOL: Direct; Fără teamă; v. Cu pieptul deschis. CU PIPER: (Despre glume) Picant; Uşor indecent. CU PLATĂ: Care se plăteşte; Care costă. CU PLĂCERE: Bucuros; Din toată inima; N-ai pentru ce (Ca formula de răspuns la mulţumirile exprimate de cineva); împăcat; Liniştit. CU POALA: în cantitate mare. CU POATE ŞI CU DACĂ NIMENI NU SE-MBRACĂ: Succesul depinde de muncă şi nu de vorbe. CU POFTĂ: Din toată inima. CU PORŢILE DESCHISE: Cu mare bucurie; Cu prietenie. CU PORŢILE ÎNCHISE: în secret. CU POTCOAVĂ: (Despre scriere) Chirilică. CU POTRIVEALĂ (reg.): Nimerit; Potrivit; Corespunzător; v. şi La potriveală CU PRAVILĂ (mv.): După lege; Conform legii; drept; Just; v. Ca pe pravilă. CU PRECAUŢIE: Cu grijă; Cu băgare de seamă. CU PRECĂDERE: în primul rând; Mai ales; înainte de toate. CU PRECUGETARE fi/iv-J: Pus la cale dinainte; Săvârşit în mod premeditat; v. şi Cu premeditare. CU PREDILECŢIE: Mai ales; îndeosebi; v. şi De predilecţie1. CU PREFERINŢĂ: Mai ales; Cu deosebire. CU PREMEDITARE: Pus la cale dinainte; Săvârşit în mod premeditat; v. Cu precugetare. CU PRETENŢIE: Pretenţios; De rafinament; Cu infatuare; v. şi Cu pretenţii. CU PRETENŢII: Pretenţios; De rafinament; Cu infatuare; v. Cu pretenţie. CU PREŢ: (pop.) Scump; Pe mulţi bani; Preţios; Valoros; v. Cu mare preţ. CU PREŢ REDUS: La preţ mic; Ieftin. CU PREŢUL...: în schimbul.... CU PREŢUL VIEŢn: Cu sacrificiul vieţii; v. şi Cu riscul vieţii. ^ CU PRICINA: în discuţie; în cauză. CU PRICINĂ: Vinovat; v. Cu pricini; De pricină; De pricini. CU PRICINI: Vinovat; v. Cu pricină. CU PRnNŢĂ (înv.): Cu bunăvoinţă; Cu amabilitate; Devotat; Credincios; Folositor; Util; v.Cu mare priinţă. CU PRILEJ fmv.j: Mult; Din belşug; Aducător de rele (în superstiţii). CU PRILEJUL: Cu ocazia. CU PRIMA POŞTĂ: Cu prima ocazie; Foarte repede. CU'PRIMEJDIE '-(pop:): Primejdios; De rău augur. CUPRINS DE FURIE: înfuriat. "'v: CUPRINS DE UIMIRE: Uimit. CU PRIORITATE: în mod special; Mai ales; în primul rând. CU PRISOS: Cu vârf şi îndesat; Peste normal; (înv.) Excesiv; (înv.) Exagerat. CU PRISOSINŢĂ: Mai mult decât trebuie; în plus; v. şi Cu prisosire; De prisosire; De priso-sin ţă; Din prisosinţă. ; CU PRISOSIRE Mai mult decât trebuie; în plus; v. Cu prisosinţă. 1 CU PRIVEGHERE (înv.): Cu luare aminte; Cu grijă; Cu atenţie. CU PRIVINŢĂ LA...: în ziua precedentă; în ajunul.;.; v. şi în preziua.... CU PRIVIREA LA...: Referitor la...; Privitor la...; în privinţa.... CU PRIVIREA ŢINTĂ LA...: Cu privirea pironită la...; v. Cu ochii ţintă la,... CU PRIVIRE ŢINTĂ PE...: Cu privirea pironită pe.,.; v.Cu ochiiţintă la.... CU PROBABILITATE: în mod probabil. CU PROFUNZIME: Din plin; Din abundenţă; în mare cantitate. CU PROMPTITUDINE: în mod prompt; Repede şi la timpul potrivit. CU PROPRn MEI OCHI: Personal. CU PROTECŢIE: Influent. CU PRUDENŢĂ: în mod prudent; Prudent. CU PUMNII: în mare cantitate; v. şi Cu pumnul. CU PUMNII STRÂNŞI: Ameninţând; Mani-festându-şi mânia. CU PUMNUL: în mare cantitate; v. Cu pumnii. CU PUNGA GOALĂ: Sărac. CU PUNGA GROASĂ: Bogat. CU PUTERE: Extrem de mult; Extrem de tare; Cu toată râvna; Cu toată voinţa; Din răsputeri; v. şi Cu toată puterea; Cu toate puterile; Din putere; Din toată puterea; Din toate puterile. CU PUTEREA (reg.): De-a valma; Grămadă. CU PUTEREA SA (înv.): Din proprie iniţiativă; v. Cu de la sine putere. 893 CURSA ÎNARMĂRILOR CU PUTINŢĂ: Posibil; Admisibil; (înv.) Bogat, înstărit; v. şi Cu putinţi, CU PUTINŢI (Înv.): Posibil; Admisibil; (înv.) Bogat, înstărit; v. Cu putinţă. CU PUŢIN MAL..: Ceva mai... CU PUŢIN TIMP ÎNAINTE: Ceva mai înainte. CU RABAT: Cu reducere. CU RAITA ÎN SUS (reg.): Răsturnat; Dat peste cap. CURAJ!: Să ai curaj! CU RANIŢA ÎN SPINARE: La drum. CURATĂ NEBUNIE: Mare prostie; Mare nesocotinţă; v. şi Curată prostie. CURATĂ PROSTIE: Mare prostie; Mare nesocotinţă; v. Curată nebunie. CURATĂ SOCOTEALĂ: Lucru curat, indiscutabil. CURAT CA LACRIMA: Foarte curat; v. şi Curat ca un pahar; Curat ca vioara; Curat cum e vioara; Curat lună; Curat vioară. CURAT CA UN PAHAR: Foarte curat; v. Curat ca lacrima. CURAT CA VIOARA: Foarte curat; v. Curat ca un pahar, CURAT CHILIPIR: Foarte ieftin; Pe un preţ avantajos. CURAT CUM E VIOARA: Foarte curat; v. Curat ca lacrima,^ CURAT LUNĂ: Foarte curat; v. Curat ca lacrima. CURAT MAMĂ-SA: Leit mamă sa. CURAT VIOARĂ: Foarte curat; v. Curat ca lacrima. CU RĂBDARE ŞI TĂCERE SE FACE AGURIDĂ MIERE·. Cu răbdare se rezolvă mult; v. Cu răbdarea treci marea. CU RĂBDAREA TRECI MAREA: Cu răbdare se rezolvă mult; v. şi Cu răbdare şi tăcere se face agurida miere. CU RĂGAZ: Fără grabă; Pe îndelete. . ^ CU RĂRUNCHII ZDROBIŢI: Tare îndurerat, necăjit, supărat; v. şi Cu rărunchii zdrobiţi de mâhnire. CU RĂRUNCHII ZDROBIŢI DE MÂHNIRE: Tare îndurerat, necăjit, supărat; v. Cu rărunchii zdrobiţi. CU RĂSTIRE: Răstit; v. şi Cu răstiri. CU RĂSTIRI: Răstit; v. Cu răstire. u CU RĂSUFLAREA LA GURĂ: Abia respirând. CU RĂSUFLAREA TĂIATĂ: Emoţionat puternic; Tare speriat; îngrozit. CU RĂUTATE: Răutăcios; Maliţios. CU; RÂMA MICĂ PRINZI PEŞTELE MARE: Cu puţin efort se pot obţine succese mari; v. şi Cu râmă mica se prinde peştele mare. CU RÂMA MICĂ SE PRINDE PEŞTELE MARE: Cu puţin efort se pot obţine succese mari; v. Cu râma mică prinzi peştele mare. CURÂND-CURÂND: în foarte scurt timp. CURÂND DUPĂ ACEEA: Imediat după aceea. CURÂND SAU MAI TÂRZIU: Acum sau altădată; Odată şi odată; v. şi Devreme sau mai târziu; Mai curând sau mai târziu; Mai devreme sau mai târziu; Maitârziu ori mai curând. CU RÂNDUIALĂ: Ordonat; Cum se cuvine; Cu chibzuială; v. Cu bună rânduială CU RÂNDUIALĂ LA CAP: Chibzuit, CU RÂNDUL: Cu schimbul. CU RÂVNĂ: Cu zel; Cu ardoare. ·,' CUREFERIRELA.;.: Referitor la..., CU REGULARITATE: în mod regulat. ;; CU REGRET: Cu părere de rău; v. şi Cu tot regretul. ^ CU REGULĂ (înv): Ordonat; Rânduit. CURENT BE IDEI: Ansamblu de idei, de opinii. CURENT LITERAR: Mişcare literară. CU REPETIŢIE: De mai multe ori. CU : RESPECŢ:: Respectând; Exprimându-şi respectul; v. şi Cu respectul. CU RESPECT LA...: în ceea ce priveşte...; Faţă de...; v. şi în respectul.... V: CU RESPECTUL: Respectând; Exprimându-şi respectul; v. Cu respect. v. CU REZERVA CĂ...: în afară de...; Cu îndoială că.... CU REZERVĂ: Cu îndoială. CU REZOLUŢIE: Cu hotărâre. CURG BELELELE PE EL: Are mari necazuri; v. şi Curg necazurile pe el. ^ CURGE ..CA PE AŢĂ: Merge, bine; v. şi Curge ca pe mână; Curge ca picătură. CURGE CA PE MANĂ: Merge bine; v. Curge ca pe aţă. CURGE . -CU PICĂTURA: Merge bine; v. Curge ca pe ată. CURGE SÂNGELE NOIAN: :·. iese mult sânge; Are mari necazuri; v. şi Curge sângele şuvoi. ; CURGE SÂNGELE ŞUVOI: Iese mult sânge; Are mari necazuri; v. Curge sângele noian. CURGE VALE: Curge mult; Se scurge în jos. CURG MUŞTERni CA MUŞTELE LA MIERE: Se vindebine; Are cumpărătorii CURG NECAZURILE PE EL: Are mari necazuri; v. Curg belelele pe el ... CURG PĂDUCHII PE EL: E plin de păduchi; Este foarte neîngrijit. CURG PIEILE PE EL: E foarte slab; Este epuizat. CURG SUDORILE DE PE EL: Se chinuieşte mult; Munceşte din greu; Transpiră mult. CURG ZILELE: Trec zilele. CU RIDICATA: în cantităţi mari. CU RISCUL VIEŢII: Cu sacrificiul vieţii; v. Cu preţul vieţii. CU RISIPIRE: Din abundenţă; Din belşug CU ROD: Roditor; (despre pomi) Fructifer, încărcat cu fructe; v. şi De rod; Pe rod. CU ROST: Cu rândiuală; Judicios. CURSA ÎNARMĂRILOR: Efort intens de militarizare. ;/ CURS DE VREME 894 CURS DE VREME (înv.): Termen; Dată; v. şi Curs de vremi. CURS DE VREMI (înv.): Termen; Dată; v. şi Curs de vreme. CURSUL LUMII: Evoluţia lumii. CU RUPERE DE INIMĂ: Cu mare durere; Cu mari sacrificii. CU RUPTA (reg.): în acord; Cu ziua; Cu săptămâna, Cu luna; Cu toptanul; En gros; (Despre cantitatea muncii) Impusă; Dinainte stabilită; v. şi Cu ruptu; Cu ruptul. CU RUPTOARE (înv.): Cu toptanul; Cu ridicata; Cu ruptul. CU RUPTU (reg.): în acord; Cu ziua; Cu săptămâna, Cu luna; Cu toptanul; En gros; (Despre cantitatea muncii) Impusă; Dinainte stabilită; v. Cu rupta. CU RUPTUL (reg.): în acord; Cu ziua; Cu săptămâna, Cu luna; Cu toptanul; En gros; (Despre cantitatea muncii) Impusă; Dinainte stabilită; v. Cu rupta. CU RUŞINE: Dezonorat; Compromis; v. şi Plin de ruşine. CU SABIA ÎN MÂNĂ: Gata de luptă, de atac; v. şi Cu sabia scoasă. CU SABIA SCOASĂ: Gata de luptă, de atac; v. Cu sabia în mână. CU SACUL: în cantitate foarte mare; Din abundenţă. CU SALUTĂRI DE LA...: Ai salutări de la.... CU SAŢIU '(înv.)\ îndelung; Mult timp. CU SAU FĂRĂ CUVÂNT: Pe vorbite sau pe tăcute. CU SĂLBĂTICIE: Fioros; Crunt; Crud. CU SĂNĂTATE: în condiţii bune; Fără necazuri; Cu bine. CU SĂPTĂMÂNĂ: Pe timp de o săptămână; Timp de o săptămână. CU SĂPTĂMÂNILE: Timp de mai multe săptămâni; Timp îndelungat. CU SÂNGE ALBASTRU: De familie nobilă; De neam mare; v. şi De sânge albastru, CU SÂNGE IUTE: Impulsiv; Fără stăpânire. CU SÂNGE RECE: Cu calm; Cu stăpânire de sine. CU SÂRG: în grabă; Imediat; Cu repeziciune; v. şi De sârg; în sârg. CU SCAUN LA CAP: Cu judecată temeinică; Chibzuit; Cumpătat; v. şi Cu scaun la judecată; Cu scaun la minte. CU SCAUN LA JUDECATĂ: Cu judecată temeinică; Chibzuit; Cumpătat; v. Cu scaun la cap. CU SCAUN LA MINTE: Cu judecată temeinică; Chibzuit; Cumpătat; v. Cu scaun la cap. CU SCĂZĂMÂNT (înv.): în mod incomplet. CU SCÂRBĂ: Care produce neplăcere, scârbă; împotriva voinţei sale; Cu forţă; v. şi De scârbă. CU SCHEPSIS: Bine socotit; Chibzuit; Gândit. CU SCHIMBUL: Rând pe rând; Alternativ. CU SCOPOS (înv.): In vederea...; în inte- resul...; Cu intenţia; v. şi Cu scopul...; în scopul... . CU SCOPUL...: în vederea...; în interesul...; Cu intenţia; v. Cu scopos. CU SCOPUL DE A...: Urmărind să.... CU SCRISOARE (înv.): în scris; v. şi Cu scrisul. CU SCRISUL:în scris; v. Cu scrisoare. CU SCUMPĂTATE (înv.): Cu drag; Cu plăcere; Cu scumpete. CU SEAMĂ:(înv.): Cu rost. CUSEMEŢIE: în mod semeţ; Semeţeşte. CU SENINĂTATE: Cu calm; Cu indiferenţă; Calm; Liniştit. CU SENTIMENT (fam,): Cu pasiune. CV SERIOSUL: Cu toată seriozitatea; Cu toată convingerea; Fără glumă. CU SEmOZITATE: Cu convingere; Cu tărie; Fără glumă; în mod serios; Cu multă atenţie; Temeinic; în mod competent; v. Cu mare seriozitate. CU SETE: Cu putere; Cu înverşunare; Foarte tare; Cu pasiune; Cu lăcomie; Cu multă poftă; v. şi însete. CU SEU (reg.): (Despre oameni) Respectat; Bine văzut. ■:· ···· ■ ■ ··’■···· CU SFĂTOŞENIE: Cu înţelepciune. CU SFIALĂ: Sfios; Temător; v. şt Cu sfiiciune; Cusfiire. CU SFIICIUNE: Sfios; Temător; v. Cu sfială. CU SFIIRE: Sfios; Temător; v. Cu sfială. CU SFINŢENIE: Cu evlavie; Cu respect; Cu veneraţie; în mod corect; Cu rigurozitate; v. Cu cea mai mare sfinţenie. CU SIGURANŢĂ: Indiscutabil; Negreşit; în mod hotărât; Ferm. CU SILA: Cu forţă; Forţat; Abuziv; Fără voie; v. Cu de-a sila. CU SILĂ: Cu forţă; Forţat; Abuziv; Fără voie; v. Cu de-a sila. CU SILNICIE (înv.): Cu forţă; în forţă; Cu silă; v. şi în silnicie; Prin silnicie. CU SINGURĂ DEOSEBIRE CĂ...: Cu excepţia a.. CU SINCERTATE: Sincer; Din toată inimă. CU SISTEM: Ordonat; Disciplinat; Metodic. CU SITA LA CUMĂTRU: Foarte des. CU SITUAŢIE: Cu o stare materială; Cu o poziţie materială bună. CU SOCOTEALĂ CĂ... (înv.): Cu condiţia ca.... CU SPAIMĂ ÎN SUFLET: Cu mare frică; Cu mare spaimă CU SPANGĂ: Cu brutalitate. CU SPATELE LA LUMINĂ: Culcat cu faţa în jos; Culcat pe burtă. CU SPOR: Cu mare randament; Spornic; Repede. CU SPUMĂ LA GURĂ: Furios, mânios din cale-afară. CU STAMBOALA: Din belşug; Foarte mult. CU STARE: Bogat; înstărit. 895 CU TITLU CONSULTATIV CU STEA ÎN FRUNTE: Cu totul deosebit; Fără egal; v. şi Cu stemă înfrunte. CU STEMĂ ÎN FRUNTE: Cu totul deosebit; Fără egal; v. Cu stea în frunte. CU STIMĂ: Cu respect {Exprimarea stimei, a respectului la sfârşitul unei scrisori) v. şi Cu stimă şi consideraţie. CU STIMĂ ŞI COSIDERAŢIE: Cu respect (Exprimarea stimei, a respectului la sfârşitul unei scrisori) v. Cu stimă. CU STRĂŞNICIE: Cu asprime; Cu severitate. CU STRÂNGERE DE INIMĂ: Cu un puternic sentiment de durere, de teamă, de spaimă. CU SUBŢIRELE: Uşor; Delicat. ^ CU SUCCES: Cu reuşită; Cu izbândă. CU SUDOAREA FRUNŢII: Prin muncă. CU SUFLET: Cu însufleţire; Cu elan. CU SUFLETUL ÎN PALMĂ: Ameninţat în orice clipă de moarte; Stăpânit de teamă. CU SUFLETUL LA GURĂ: Cu răsuflare tăiată; Aproape de moarte. CU SUFLETUL PE BUZE: în agonie; Pe moarte. CU SURLE: Cu zgomot mare; Cu scandal. CU SURLE ŞI TOBE: Cu multă zarvă; v. şi Cu surle şi trâmbiţe; Cu surle şi trompete. CU SURLE ŞI TRÂMBIŢE: Cu multă zarvă; v. Cu surle şi tobe. CU SURLE ŞI TROMPETE: Cu multă zarvă; v. Cu surle şi tobe. CUSUR SUBŢIRE: Viciu slab. CU SUSUL ÎN JOS: întors pe dos. CUSUT CU AŢĂ: Greu; Plin de necazuri, CUSUT CU AŢĂ ALBĂ: Bătător la ochi; Izbitor, Flagrant. CU ŞAPTE COJOACE: Foarte greu; Anevoios. CU ŞART: Cu rost; Cu socoteală. CU ŞARTUL CUVENIT: Cu rostul, cu socoteala cuvenită. CU ŞEZĂMÂNT (f/ivj: Stabil; Sigur. CU ŞIR: Coerent; Logic. CUŞMĂ FRIGIANĂ: Bonetă frigiană. CU ŞOAPTĂ: încet; Cu vocea scăzută; v. şi în şoaptă; în şoapte. CU ŞOPTELE, CU MOMELE: Cu nimicuri; Cu înşelătorii; v. Cu montele, cu şoşele. CU ŞOŞELE, CU MOMELE: Cu nimicuri; Cu înşelătorii; v. Cu momele, cu şoşele. CU ŞOŞELE CU TOCMELE: Cu nimicuri; Cu înşelătorii; v. Cu momele, cu şoşele. CU ŞOŞELE, ŞI MOMELE: Cu nimicuri; Cu înşelătorii; v. Cu momele, cu şoşele. CU ŞOŞELE ŞI TOCMELE: Cu nimicuri; Cu înşelătorii; v. Cu momele, cu şoşele. CU ŞPRIŢUL ÎN NAS: Băut; Beat. ^ CU ŞTIINŢA CUIVA: Cu asentimentul cuiva; Cu cunoştinţa cuiva. CU ŞTIINŢĂ1 (rar): învăţat; Instruit; Erudit. CU ŞTIINŢĂ2: Ştiind ceva; Având cunoştinţă de ceva; Fiind conştient; Cu voie; v. şi întru ştiinţă; Prin ştiinţă. CU ŞTIINŢĂ DE CAUZĂ: în cunoştinţă de cauză. CU ŞTIRE (înv.): Pe ştiute. CU ŞTIREA CUIVA: Cu învoirea, încuviinţarea cuiva. CU ŞTREANGUL DE CÂT: intr-o situaţie foarte dificilă. CU TABIET: Cu deprinderi fixe; Cu ritual; v. şi Cu tabieturi. CU TABIETURI: Cu deprinderi fixe; Cu ritual; v. Cu tabiet. CU TĂHMIN (înv.): Aproximativ; v. şi Cu tahminuri. CU TAHMINURI (înv.): Aproximativ; v. Cu tahmin. CU TAINĂ ...(înv.): Secret; Tainic; Misterios; (pop.)Poarte apropiat; Intim; v. şi De taină. CUTARE ŞI CUTARE: Acesta şi acela; Acesta şi acesta. CU TAXA INVERSĂ: Plăteşte chematul la telefon. CU TĂCERE: Fără a vorbi; Fără a crâcni; în linişte; încet; Pe ascuns; Pe neobservate; v. şi în tăcere; întru tăcere. CU TĂCIUNELE ÎN NAS: Cu ură; Cu re-pulsie. CU TĂGADĂ: Pe ascuns; v. şi Pe tăgadă. CU TĂLABA: Cu grămadă; în număr mare. CU TĂRIA (înv.): Tare; Puternic;'Categoric; Ferm; Cu intensitate; Cu împuternicire legală; (regi) Cu forţa; v. Cu de-a tărie. CU TĂRIE: Tare; Puternic; Categoric; Ferm; Cu intensitate; (înv.) Cu împuternicire legală; (reg.) Cu forţa; v. Cu de-a tărie. CU TĂRIE DE CUVÂNT: Vorbind puternic; Fără renunţare la cuvântul său; Fără cedare. CU TÂLC: Cu subînţeles; Cu rost; Cu socoteală. CU TÂMPLE ARGINTII: Bătrân; Cărunt. CU TEMEI :Trairiici Solid; Chibzuit; Cu socoteală; Serios; Temeinic; Potrivit; Nimerit; (reg.) In toi. CU TEMEINICIE: Serios; Temeinic. CU TEMELIE (înv.): Cu sârguinţă; Cu stăruinţă; Temeinic. CU TICNĂ (înv.): în pace; Cu mulţumire; Lipsit de griji; Prielnic; Folositor; Potrivit; v. şi Cu tic n cală. CU TICNEALĂ (înv.): în pace; Cu mulţumire; Lipsit de griji; Prielnic; Folositor; Potrivit; v. Cu ticnă. CU TIMPUL: La vremea potrivită; La timpul său; După ceva timp; încetul cu încetul; Odată şi odată; v. şi Cu vreme; Cu vremea; Cu zăbavă. CU TIMPUL AL SĂ-ŢI DAI SEAMA: Timpul le rezolvă pe toate. CU TINEREŢE: Tinereşte; Viguros; Proaspăt CU TIRAJ: Care apare într-un număr mare de exemplare; v. Cu mare tiraj. CU TITLU CONSULTATIV: Cu valoare de consultaţie. CU TITLU DE.. 896 CU TITLU DE...: S ub formă de...; Cu caracter de...; Cu scop de... . CU TITLU DE EXPERIENŢĂ: Pentru experienţă. CU TITLU DE ÎNCREDERE: Pentru încredere. . CU TOANE: Capricios; Inconsecvent; Răsfăţat. CU TOATĂ...: în ciuda...; în pofida...; v. şi Cu toate; Cu tot2; Cu toţi CU TOATĂ BUCURIA; n Din toată inima; Foarte bucuros. CU TOATĂ CĂ...: Cu toate acestea; Chiar aşa fiind...; Admiţând că...; v. şi Cu toate că...; Cu tot Că.... CU TOATĂ CINSTEA: Deosebit de cinstit; Foarte cinstit. CU TOATĂ CONSIDERAŢIA .: Cu toată stimă...; Cu tot respectul.... CU TOATĂ DISCREŢIA: în mod discret. CU TOATĂ HQTĂRĂREA: Fără şovăială; în mod hotărât; v. Cu hotărâre. CU TOATĂ IMPARŢIALITATEA: Cu obiectivitate; Cu detaşare; v. Cu imparţialitate, CU TOATĂ INIMA: Cu tot sufletul; Cu mare plăcere; v. şi Cu dragă inimă; CU TOATĂ NEVOINŢĂ (înv.): Cu râvnă; Cu elan; Cu greu; Zelos; v.Cu bună nevoinţă. CU TOATĂ PUTEREA: Extrem de mult; Extrem de tare; Cu toată râvna; Cu toată voinţa; Din răsputeri; v. Cu putere. CU TOATĂ RÂNDUIALĂ: Ordonat; Cum se cuvine; Cu chibzuială; v. Cu bună rânduială. CU TOATĂ REZERVA: Fără nicio garanţie. CU TOATĂ SERIOZITAŢEA: Cu convingere; Cu tărie; Fără glumă; în mod serios; Cu multă atenţie; Temeinic; în mod competent; v. Cu mare seriozitate, CU TOATĂ STIMA: Cu foarte mult respect. CU TOATĂ TĂRIA: Tare; Puternic; Categoric; Ferm; Cu intensitate; (înv.); Cu împuternicire legală; (reg.) Cu forţa; v. Cu d$-a tărie. CU TOATĂ VITEZA: Foarte repede. , v CU TOATE...: în ciuda...; în pofida...; v. Cu toată. CU TOATE ACESTEA: Totuşi; v. şi Cu toate astea. CV TOATE ASTEA: Totuşi; v Cu toate acestea. CU TOATE CĂ.;.: Cu toate acestea; Chiar aşa fiind..,; Admiţând că...; v. Cu toată că.... CU TOATE CIRCUITELE ÎN PRIZĂ: Cu totul pus în funcţiune. CU TOATELE: Toate împreună. CU TOATE PÂNZELE SUS: Cu viteza mare. CU TOATE PUTERILE: Extrem de mult; Extrem de tare; Cu toată râvna; Cu toată voinţa; Din răsputeri; v. Cu putere. CU TOATE STĂRUINŢELE DEPUSE: Cu tot efortul. CU TOATE URECHILE: Ascultând cu mare atenţie. CU TOCMELE, CU MOMELE: Cu nimicuri; Cu înşelătorii; v. Cu moinele, cu şoşele. CU TOCMELE ŞI MOMELE: Cu nimicuri; Cu înşelătorii; v. Cu momele, cu şoşele. CU TON (înv.)\ Cu glas tare. CU TOPTAN (înv.)i în cantitate mare; Cu ridicata; Din belşug; v. şi Cu toptanul. CU TOPTANUL: în cantitate mare; Cu ridicata; Din belşug; v. Cu toptan. CU TOPUZUL (înv.): Cu silă; Cu forţă; Cu brutalitate. CU TOT1...: La un loc cu...; Laolaltă cu... ; v. Cu...cu tot. CU TOT2...: în ciuda...; în pofida.,.; v. Cu toată. CU TOŢ ;CALABALÂCUL: Cu toate, neplăcerile; Cu tot scandalul. ; CU; TOT CĂ...: Cu toate acestea; Chiar aşa fiind...; Admiţând că...; v.Cu toată că.... CU TOT CONFORTUL: Civilizat; Confortabil; Plăcut. : CU TOT CU...: La un loc cu...; Laolaltă cu...; v. Cu...cu tot. CU TOT CU CINEVA, CEVA: împreună. CU TOT DICHISUL: Cu toate cele necesare; Cu grijă; v. Cu dichis. CU ŢOT^ DIN^INŞUL: Morţiş; Neapărat; Premeditat; Ânume; v. Cu dinadinsul. CU TOT DRAGUL: Cu toată dragostea; Cu multă iubire. CU TOT EFORTUL DEPUS: Cu toată strădania; Cu toată străduinţa. CU TOT NATUL: Cu toţii ; Cu toată lumea; v. şi Cu tot natul şi Banatul. CU TOT NATUL ŞI BĂNATUL: Cu toţii; Cu toată lumea; v. Cu tot natul. CU TOT REGRETUL: Cu multă părete de rău; v. Cu regret. CU TOT RESPECTUL: Cu toată consideraţia; Cu toată stima v. şi Cu tot respectul cuvenit cuiva. CV TOT RESPECTUL CUVENIT CUIVA; Cu toată consideraţi cuvenită cuiva; Cu toată stimă cuvenită cuiva; v. Cu tot respectul. CU TOT ROSTUL: Cu tot ce trebuie. CU TOT SERIOSUL: Foarte serios. CU TOT SUFLETUL: Cu mare plăcere; Din toată inima. CU TOT ŞARTUL: în perfectă ordine. CU TOT TACÂMUL: Cu tot ce trebuie; Cu totul necesar. CU TOTUL: în totalitate; în întregime; Foarte; v. şi Cu totului tot; Cu totului totul; Cu totuluş tot; De tot; De tot cu totul;; De tot în totul; De tot întru totul; De totul; în totul; în totului tot; întru tot; întru tot cu totul; întru tot în totul; întru totul; întru totului tot; întru totuluş tot. CU TOTUL CU...: La un loc cu...; Laolaltă cu...; v. Cu...cu tot. CU TOTUL DEOSEBIT: Care este aparte; Care nu seamănă cu nimeni. CU TOTUL NEVINOVAT: Absolut nevinovat. 897 CUVÂNT CIOPLIT CU TOTUL ŞI CU TOTUL: în întregime; Pe de-a întregul. CU TOTUL TOT (înv.)i In totalitate; în întregime; Foarte; v. Cu totul. CU TOTULUI TOT: în totalitate; în întregime; Foarte; v. Cu totul CU TOTULUI TOTUL: în totalitate; în întregime; Foarte; v. Cu lutul CU TOTULUŞ TOT (înv.): în totalitate; în întregime; Foarte; v. Cu totul CU TOT ZORUL: Repede; în grabă; v. şi Cu zor; Cu zorul CU TOŢI în ciuda...; în pofida...; y. Cu toata. CU TOŢII: Toţi împreună; Toată-lumea; v. şi Cu toţi în păr; Cu toţii în păr. * CU TOŢI In PĂR: Toţi împreună; Toată lumea; v. Cu toţii. CU TOŢII ÎN PĂR: Toţi împreună; Toată lumea; v. Cu toţii. CU TRAGERE DE INIMĂ: Cu mare bucurie; Cu dorinţă sinceră. CU TRAISTA-N BĂŢ: Sărac; Calic; Cerşetor; v. şi Traistă-n băţ. CU TRĂSURA DE LA MASA (fam.): Pe jos; Cu piciorul. CU TREABĂ1 (înv.): Harnic; Priceput; Capabil; De omenie; Cumsecade; (reg.) Cum trebuie; Bine; v. Cu bună treabă. CU TREABĂ2: Pentru a rezolva ceva; în interes personal sau de serviciu; v. şi Cu treburi. CU TREBUINŢĂ (înv.): în mod necesar. V; CU TREBURI: Pentru a rezolva ceva; In interes personal sau de serviciu; v. Cu treabă2. CU TRECERE: Prin care se trece. CU TREMUR: Tremurând; înfiorându-se; v. şi Cu tremuri CU TREMURI: Tremurând; înfiorându-se; v. Cutremur. CU TRUDĂ: Cu greutate; Foarte greu. ■ CU TRUDĂ MARE: Cu greu; Cu efort mare. CU TRUFIE: Cu aroganţă; Arogant; Trufaş. CU TRUP ŞI SUFLET: Cu totul; în întregime; Fără rezerve; Cu toată fiinţa sa; Foarte devotat; Extrem de legat; v. şi Cu trupul şi cu sufletul; Trup şi suflet. CU TRUPUL ŞI CU SUFLET: Cu totul; în întregime; Fără rezerve; Cu toată fiinţa sa; Foarte devotat; Extrem de legat; v. Cu trup şi suflet. CU ŢĂRÂNA ÎN GURĂ: Mort; Răposat. CU ŢÂFNA PE LIMBĂ (reg.): Pus pe ceartă; Arţăgos. CU ŢÂRA (pop.): Cu ţârâită. CUŢIT CU DOUĂ TĂIŞURI: Procedeu, soluţie cu avantaje şi cu dezavantaje. CU ŢUICĂ IN NAS: Băut; Beat. CU UIMIRE: Uimit. CU UNA, CU DOUĂ: Uşor; Repede. CU UN AER GRAV: Cu severitate; Cu asprime. CU UN BOT DE UN COT: Bosumflat; Supărat. CU UN CAP MAI MARE: Puţin mai mare; Ceva mai mare. CU UN CAP MAI SUS: Puţin mai sus; Ceva mai sus. CU UN CEAS MAI CURÂND: Ceva mai devreme; Puţin mai devreme; v. şi Cu un ceas mai devreme. CU UN CEAS MAI DEVREME: Ceva mai devreme; Puţin mai devreme; v. şi Cu un ceas mai curând. _... CU UN CUGET: în consens; în deplin acord; v. şi Intr-un cuget. CU UN CUVÂNT: într-un cuvânt, v „ CU: UN; GĂINAŢ: DE CIOARĂ^NU SE SPURCĂ MAREA: O mică răutate nu schimbă lucrurile. CU UN CUVÂNT:SUBŢIRE: Cu muhă fineţe; Pe ocolite.: CU UN GLAS: împreună; Deodată; v. şi Cu un grai; Intr-un glas; într-un grai. CU :UN GRAI: împreună; Deodată; v. Cu un glas. CU UN OCHI LA FĂINĂ ŞI CU ALTUL LA SLĂNINĂ: Le vrea pe toate; v. şi Cu un ochi la gaie şi cu altul la tigaie; Cu im ochi Ha slănină şi cu altul la făină. CU UN OCHI LA GAIE ŞI CUiALTUL LA TIGAIE: Le vrea pe toate; Chiorâş; v. Cu un ochi la făină şi cu altul lă slănin ă. CU UN OCHI LA RĂSĂRIT ŞI CU ALTUL LAiAPUS: Chiorâş. CU UN OCHI LA SLĂNINĂ ŞI CU ALTUL LA-FĂINĂ: Le vrea pe toate; Chiorâş; v. Cu un ochi la făină şi cu altul la slănină. CU UN OCHI RÂDE Î ŞI CU ALTUL PLÂNGE: Nu se poate controla. CU UN PICIOR ÎN GROAPĂ: Pe moarte; într-o situaţie foarte grea; v. şi Cu un picior în groapă şi cu altul afară. CU UN PICIOR ÎN GROAPĂ ŞI CU UNUL AFARĂ: Pe moarte; Intr-o situaţie foarte grea; v. Cu un picior în groapă. CU UN PLAN SUBŢIRE: Foarte fin; Discret. CU UN TREMUR ÎN GLAS: Cu voce nesigură; Speriat; îngrijorat; v. şi Cu un tremur în voce, CU UN TREMUR ÎN VOCE: Cu voce nesigură; Speriat; îngrijorat; v. Cu un tremur în glas. CU URÂT (înv.): Urât; Neplăcut. CU URECHEA CIULITĂ: Foarte atent la ce se vorbeşte. CU UŞILE DESCHISE: Public; Să ştie toată lumea. CU UŞILE ÎNCHISE: în secret; Să nu afle nimeni. CU UŞORUL: încetişor; Fără grabă. CU UŞURINŢĂ: Lesne; Uşor; Cu indiferenţă. CU VAI-NEVOÎE: Cu greu; Cu trudi; După multă osteneală; v. Cu chiu, cu vai. CUVÂNT CIOPLIT fmv.j: Exprimare rafinată, aleasă, cizelată. CUVÂNT CU CUVÂNT 898 CUVÂNT CU CUVÂNT: întocmai; Fără nicio modificare. CUVÂNT DE DESCHIDERE: Prima cuvântare la deschiderea unei adunări. CUVÂNT DE ONOARE: Asigurare, garantare a adevărului celor afirmate. CUVÂNT DE ORDINE: Dispoziţie dată de un superior, m CUVÂNT GREU: Vorbă hotărâtoare; Vorbe de ocară, de dojană. CUVÂNT INTRODUCTIV: iPartea introductivă; Introducere; Textul care deschide o carie; v. şi Cuvânt înainte. CUVÂNT ÎNAINTE: Partea introductivă; Introducere; Textul care deschide o carte; v. şi Cuvânt introductiv, CUVÂNT NĂIMIT: Angajament; Promisiune. CUVÂNTUL E AL LUI ŞI ŞI-L IA ÎNAPOI CÂND VREA: Realizarea promisiunii depinde de el. CUVÂNTUL FACE MAI MULT DECÂT O TRAISTĂ DE BANI: Promisiunea, cuvântul dat au o importanţă foarte mare. CU VÂRF: Plin până la refuz. CU VÂRF ŞI ÎNDESAT: Mult; Din belşug; Bine umplut; Arhiplin. CU VIAŢĂ: Viu. CU VIGOARE: Viguros; Vioi. CUVINTE BICIUITOARE: Cu cearta; Cu ocară. CUVINTE DIN BĂTRÂNI: Vorbele; sfaturile lăsate de bătrâni. CUVINTE FĂRĂ ROST: Vorbe goale; Vorbe Iară niciun sens. CUVINTE GRELE: Vorbe de ocară. CUVINTE ÎNCRUCIŞATE: Joc distractiv-educativ dc cuvinte. CUVINTE MARI: Angajament solemn; Jurământ. CU VITEZA DE...: Având viteză de.... ^ CU VITEJIE: Vitejeşte. CU VOCE ASCUŢITĂ: Strigând; Ţipând; v. şi Cu voce tare. CU VOCE BLÂNDĂ: încet; în şoaptă; v. şi Cu voce înceată. CU VOCE ÎNCEATĂ: încet; îh şoaptă; v. Cu voce blândă. CU VOCE TARE: Strigând; Ţipând; v. Cu voce ascuţită. CU VOIA CUIVA: Cu aprobarea, cu acordul cuiva. CU VOIA DUMNEAVOASTRĂ: Cu permisiunea, cuacordul dumneavoastră. CU VOIE: Liber; în pauză. ■ CU VOIE BUNĂ: Cu bună dispoziţie CU VORBA CĂ...: Spunând că.... - CU VREME: La vremea potrivită; La timpul sau; După ceva timp; încetul cu încetul; Odată şi odată; v. Cu timpul. CU VREMEA: La vremea potrivită; La timpul său; După ceva timp; încetul cu încetul; Odată şi odată; v. Cu timpul : : CU ZĂBAVĂ: ^ La vremea potrivită; La timpul său; După ceva timp; încetul cu încetul; Odată şi odată; v. Cu timpul CU ZÂMBETUL PE BUZE: Vesd; Bine dispus. ,·:■ ?? CU ZECILE: Mulţi; Multe. CU ZILELE A MÂNĂ: în mare primejdie; Cu frica în sân; v. şi Cu zilele în mâini; Cu zilele în mână. CU ZILELE ÎN MÂINI: în măre primejdie; Cu frica în sân; v. şi Cu zilele a mână. CU ZILELE ÎN MÂNĂ: în mare primejdie; Cu frica în sân; v. şi C« zilele a mână. CU ZIUA: Pe durata unei zile; Pentru o zi. CU ZIUA-N CAP: Dimineaţa; Când se face ziuă. CU ZOR: Repede; în grabă; v. Cu tot zorul CU ZORUL: Repede; în grabă; v. Cu tot zorul. D DAC-A FĂCUT PASUL ACESTA...: Dacă a recurs la aceasta...; Dacă a procedat aşa... . DACĂ AI CHEF: Dacă doreşti. DACĂ AI DAT UITĂ, DACĂ AI LUAT POMENEŞTE: Nu mai pomeni ce bine ai făcut, mulţumeşte doar celui care te-a ajutat pe tine. DACĂ AI INTRAT ÎN HORĂ, TREBUIE SĂ JOCL Dacă te-ai apucat de un lucru, trebuie să mergi înainte. dacă am Înţeles bine.. Cred că am înţeles bine.... DACĂ AR FI DUPĂ MINE...: Dacă eram eu întrebat.... DACĂ AŞA-I POVESTEA...: Dacă e vorba despre aşa ceva...; Dacă spui aşa ceva...; v. şi Dacă aşa stau lucrurile,..; Dacă aşa ţi-e vorba.... DACĂ AŞA STAU LUCRURILE...: Dacă e vorbă despre aşa ceva...; Dacă spui aşa ceva...; v. Dacă aşa-i poveste.... DACĂ AŞA ŢI-E VORBA...: Dacă e vorba despre aşa ceva...; Dacă spui aşa ceva..,; v. Dacă aşa-ipoveste.... DACĂ AŞ FI ÎN LOCUL TĂU...: Eu în locul tău.... DACĂ BABA AR AVEA COSIŢE I S-AR ZICE LELE: Fiecare trebuie să stea la locul său; v. şi Dacă badea ar avea roată ar fi tramvai; Dacă cocoşul ar face ouă ar Ji găină. DACĂ BADEA AR AVEA ROATE AR FI TRAMVAI: Fiecare trebuie să stea la locul său; v. Dacă baba ar avea coşife i s-ar zice lele. DACĂ COCOŞUL AR FACE OUĂ AR FI GĂINA: Fiecare trebuie să stea la locul său; v. Dacă baba ar avea coşife i s-ar zice lele. DACĂ CUMVA...: In cazul că..., DACĂ;DAI, N-AI: Păstrează şi vei avea; v. şi Dacă dai, n-ai, ia nu mai da să vezi cum ai; Dai, n-ai; Dai, n-ai, ia nu mai da să vezi cum ai. DACĂ DAI, N-AI, IA NU MAI DA SĂ VEZI CUM AI: Păstrează şi vei avea; v. Dacă dai, n-ai. DACĂ DA SAU BĂ?: Eşti de acord sau nu? v. şi Dacă da sau nu? DACĂ DA SAU NU: Eşti de acord sau nu? v. Dacă da sau ba? DACĂ DĂ DUMNEZEU: Cum o fi; După noroc. DACĂ DIN ÎNTÂMPLARE: Dacă se nimereşte; Dacă apare din întâmplare. Mî- DACĂ DRAGOSTE NU ESTE, NIMIC NU ESTE: Cu dragoste şi înţelegere se poate face orice. DACĂ E BAL, BÂL SĂ FIE: Dacă doriţi scandal, facem scandal. DACĂ E CAZUL: Dacă consideraţi că va fi nevoie; v. şi Dacă e necesar; Dacă e nevoie; Dacă este cazul; Dacă e vorba aşa; Dacă e vorbă pe aşa; Dacă găsifi cu cale. DACĂ E NECESAR: Dacă consideraţi că va fi nevoie; v. Dacă e cazul, DACĂ E NEVOIE: Dacă consideraţi câ va fi nevoie; v. Dacă e cazul. ; DACĂ ESTE CAZUL: Dacă consideraţi că va fi nevoie; v. Dacă e cazul. , BACĂ ESTE POSIBIL: Dacă consideraţi că va fi posibil. DACĂ E VORBA AŞA: Dacă consideraţi că va fi nevoie; v. Dacă e cazul. DACĂ E VORBA PE AŞA: Dacă consideraţi că va fi nevoie; v. Dacă e cazul. DACĂ GĂSIŢI CU CALE: Dacă consideraţi că va fi nevoie; v. Dacă e cazul. DACĂ-I ASTFEL TREABA: Dacă aşa stau lucrurile; v. şi Dacă-i treaba aşa. DACĂ-I CU PUTINŢĂ: Dacă va fi posibil. DACĂ-1 LEGE, SE ÎNŢELEGE: Dacă este obligatoriu, se execută; DACĂ-I PE ACEEA (pop.): Dacă aşa stau lucrurile. DACĂ-I TREABA AŞA: Dacă aşa stau lucrurile; v. Dacă-i astfel treaba. DACĂ ÎŢI CERE INIMA: Dacă doreşti aşa de mult.: DACĂ ÎŢI CONVINE: Dacă eşti de acort. DACĂ ÎŢI SURÂDE (fam.): Dacă îţi convine. DACĂ L^CRURELE STAU AŞA: Dacă e aşa cum spui. DACĂ M-AŞ POTRIVI LA TOT CE SE SPUNE; Nu mă potrivesc la tot ce se spune. DACĂ MĂ PICI CU CEARĂ: Cu niciun preţ; Nicidecum; v. şi Dacă mă pici cu lumânarea; Dacă mă picuri cu ceară; Dacă mă picuri cu lumânarea; Nici dacă mă pici cu ceară; Nici dacă mă pici cu 4umânarea;^Nipicdqţă· mă picuri cu ceara; Nici dacă mă picuri cu lumânarea; Nici să mă pici cu ceară; Nici să mă pici cu lumânarea; Nici să mă picuri cu ceară; Nici să mă picuri cu lumânarea. DACĂ MĂ PICI CU LUMÂNAREA: Cu niciun preţ; Nicidecum; v. şi Dacă mă picuri cu ceară. DACĂ MĂ PICURI CU CEARĂ: Cu niciun preţ; Nicidecum; v. şi Dacă mă picuri cu ceară. DACĂ MĂ PICURI CU LUMÂNAREA: Cu niciun preţ; Nicidecum; v. Dacă mă picuri cu ceară. DACĂ-MI ADUC BINE AMINTE: După cât îmi amintesc; v. şi Dacă-mi amintesc bine. DACĂ-MI AMINTESC BINE: După cât îmi amintesc; v. Dacă-mi aduc bine aminte. DACĂ MINTEA AR CREŞTE PE TOATE CĂRĂRILE AR PAŞTE-O Şi MĂGĂRII 900 DACĂ MINTEA AR CREŞTE PE TOATE CĂRĂRILE AR PAŞTE-O ŞI MĂGARII: Nu de la oricine poţi învăţa ceva bun. DACĂ N-AI CU CINE, N-AI: Nu ai cu cine discuta, lucra, colabora. DACĂ N-AI NIMIC ÎMPOTRIVĂ...: Dacă nu te superi...; Dacă eşti de acord.... DACĂ N-AR FI...: Să nu fi fbst„. . DACĂ N-AR FI LA MIJLOC...: Dacă nu s-ar opune...; Dacă n-ai avea piedici.... DACĂ NEMA PUTERINŢA, GEABA CHICHIREZ GĂLCEAUA: Renunţă dacă nu eşti în stare. DACĂ NU...: în caz contrar; Altfel; v. şi De nu... . DACĂ NU CUMVA...: Să nii fi fost cumva.... DACĂ NU CURGE, PICĂ: Tot primeşti câte ceva; Tot câştigi ceva. DACĂ NU E UNA, E ALTA: Una trebuie să fie. ■·· '-"■·■■■■'- DACĂ NU GREŞESC...: Cred că nu greşesc...; Cred că nu mă înşel.... DACĂ NU MĂ ÎNŞEALĂMEMORIA: Dacă-mi aduc bine minte. DACĂ NU MĂ ÎNŞEL: Dacă nu greşesc cumva; v. şi De nu mă înşel. DACĂ NU PUI TU MÂNA, NICI DUMNEZEU NU PUNE MILA: Munceşte ca să ai ce-ţi trebuie. DACĂ NU VĂ E CU BĂNAT: Dacă nu vă deranjează; v. şi Dacă nu vă supăraţi. DACĂ NU VĂ SUPĂRAŢI: Dacă nu vă deranjează; v. Dacă nu vă e cu bănat. DACĂ NU VINE MUNTELE LA MAHO-MED VINE MAHOMED LA MUNTE: Cineva trebuie să cedeze. DACĂ O IEI AŞA: Dacă interpretezi astfel lucrurile. DACĂ PUI BAN PESTE ! BAN SE FACE CURÂND MORMAN: Trebuie să economisim. DACĂ PUTEM SPUNE AŞA: Dacă se poate considera aşa. DACĂ SE IVEŞTE PRILEJUL: Cum se iveşte o ocazie. DACĂ STAI SĂ TE GÂNDEŞTI: Dacă te gândeşti bine. DACĂ STAU ŞI MĂ GÂNDESC: Dacă mă gândesc bine. DACĂ STĂM SĂ NE GÂNDIM: Daca ne gândim bine. DACĂ ŞI PARCĂ SE PLIMBAU ÎN BARCĂ: Nimic nti este sigur; Totul este relativ. DACĂ TĂCEA, FILOZOF RĂMÂNEA: Nu trebuie să se bage unde nu se pricepe DACĂ TĂCEAI, FILOZOF RĂMĂNEAI: Nu te băga unde nu te pricepi. DACĂ TE IEI DUPĂ TOATE MUŞTELE: Nu te lua după toţi proştii. DACĂ TE IEI DUPĂ VORBELE LUMII: Nu asculta la calomnii şi la bârfe. DACĂ-ŢI DĂ INIMA BRÂNCI: Dacă te îndeamnă inima. DACĂ ŢI-I VORBA DE-AŞA!: Dacă tu consideri aşa! v. şi Dacă zici tu! DACĂ-ŢI PLACE: Dacă îţi convine; Dacă eşti de acord. DACĂ-ŢI PLACE URDA, PAŞTI TURMA: Ca să ai ce-ţi trebuie, trebuie să munceşti. DACĂ VA FI CAZUL: Dacă va fi nevoie; Dacă va trebui. DACĂ VĂ CONVINE: Dacă vă place aşa; Dacă vreţi aşa. DACĂ VREA DUMNEZEU...: Dacă veţi avea norocul.... ^ DACĂ VREI SAMĂ ASCULŢI: Trebuie să ţii cont de ce spun eu. DACĂ ZICI TU!: Dacă tu consideri aşa! v. Dacă ţi-i vorba de-aşa! DA DE U^E!: Nici vorbă de aşa ceva. : DAI CU BANIŢA ŞI SCOŢI CU CIURUL: împrumuţi dar greu primeşti înapoi; v. şi Dai cu baniţa şi scoţi cu lingura; Dai cu baniţa şi-ţi dă cu lingura. ■■ DAI CU BANIŢA ŞI SCOŢI CU LINGURA: împrumuţi dar greii primeşti înapoi; v. Dai cu baniţa şi scoţi cu ciurul. DAI CU BANIŢA ŞI-ŢI DĂ CU LINGURA: împrumuţi dar greu primeşti înapoi; v. Dai cu baniţa şi scoţi cu ciurul DÂI, N-AI: Păstrează şi vei avea; v. Dacă dai, n-ai. DAI, N-AI, IA NU MAI DA SĂ VEZI CUM AI: Păstrează şi vei avea; v. Dacă dai, n-ai. D-A ÎNDĂRĂTELE: Cu spatele înainte; De la coadă la cap; Pe dos; v. şi D-a-ndărătelea; De-a îndărătelea; De-a-ndărătelea. DAMĂ DE CONSUMAŢIE: Prostituată. ; D-A MINUNE (reg.): Numai aşa; Din pură curiozitate. D-A-NCÂTELEA: Din răsputeri. D-A-NDĂRĂTELEA: Cu spatele înainte; De la coadă la cap; Pe dos; v. D-a îndărătele. DA-N FUGĂ (reg.y. Pe apucate. - D-A-N PICiOĂRE: în picioare; Stând în picioare; v. şi D-a-n picioarele. D-Â-N PICIOARELE: în picioare; Stând în picioare; v. D-a-n picioare. DÂR-ĂR1MÂIBÂÎ: Să i ia naiba!; DAR CE-S PROSŢ?: Eu nu sunt prostul tău. DAR CUM SĂ NU: Desigur; Cu plăcere. DAR DIN DAR SE FACE} RAI: Ajutând pe alţii faci un mare bine. DAREA TRECE MAREA: Prin dărnicie faci cuiva un mare bine. DARE DE MÂNĂ: Dărnicie; Generozitate; Binefacere. DARE DE SEAMĂ: Raport; Referat; Relatare a unor fapte. DARE ÎN JUDECATĂ: Chemare în faţa unei instanţe judecătoreşti. 901 DĂ-I COLAC ŞI LUMÂNARE DARE ÎN VILEAG: Divulgare; Dezvăluire; Scoatere la iveală; v. şi Dare pe faţă. DARE PE FAŢĂ: Divulgare; Dezvăluire; Scoatere la iveală; v. Dare în vileag. DAR INCĂ: Cu mult mai mult; Cu mult mai puţin; v. şi încă-mi-te. DAR NU CINE ŞTIE CÂT: Puţin; v. şi Dar nu ştie ce. DAR NU CINE ŞTIE CE: Puţin; v. Dar nu ştie cât. DARUL DAT LA VREME E DAR ÎNDOIT: Ajutorul dat la timp este de mare folos. DA SAU BA!: Accepţi sau nu? Eşti de acord sau nu? D-A ŞIRU freg.): Necontenit; Neîntrerupt; Minuţios; Amănunţit; v. şi D-e-a-n şiru. DATA TRECUTĂ: Cealaltă dată; în trecut. DATA VIITOARE: în viitor. DAT DRACULUI: Forte rău; Afurisit. DATE PERSONALE: Date referitoare Ia o persoană. DAT FIIND: întrucât. DAT FIIND CĂ ...: Deoarece; Pentru că; întrucât. DAT ÎN MĂ-SA: Al naibii; Dificil; Rău; v. şi Dat naibii. DAT NAIBII: Al naibii; Dificil; Rău; v. Dat în mă-sa. ■: DATORIA DE ONOARE: Datorie care angajează cinstea, demnitatea cuiva. DATORIA E CA RĂIA: Greu scapi de o datorie/:':. :■ DATOR VÂNDUT: Foarte dator; Cu datorii mari. DAT PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON: Experimentat; Uns cu toate alifiile; v. şi Dat prin ciur şi prin sită; Dat şi prin ciur şi prin ăârmon; Dat şi prin ciur şi prin sită; Trecut prin ciur şi prin dârmon; Trecut prin ciur şi prin sită; Trecut şi prin ciur şi prin dârmon; Trecut şi prin ciur şi prin sită. DAT PRIN CIUR ŞI PRIN : SITĂ: Experimentat; Uns cu toate alifiile; v. Dat prin ciur şi prin dârmon. DAT Şl PRIN CIUR Şl PRIN DÂRMON: Experimentat; Uns cu toate alifiile; v. Dat prin ciur şi prin dârmon. DAT ŞI PRIN CIUR : Şî PRIN SITĂ: Experimentat; Uns cu toate alifiile; v. Dat prin ciur şi prin dârmon.^ DAT UITĂRII: Uitat; Neglijat; Dat la o parte. DAU CU TOATĂ INIMA: Ofer cu mare bucurie; v. şi Dau din toată inimă. DAU DE UNDE AM, DE UNDE N-AM: Voi da întotdeauna; Voi da mereu. DAU DIN TOATĂ INIMA: Ofer cu mare bucurie; v. Dau cu toată inimă. DAU EU DE TINE: Te voi găsi eu; v. şi Dau eu faţa cu tine. DAU EU DE TINE!: Te prind eu! v şi Dau eu faţa cu tine! DAU EU FAŢA CU TINE: Te voi găsi eu; v. Dau eu de tine. DAU EU FAŢA CU TINE!: Te prind eu! v. Dau eu de tine! DĂ CÂT DE CÂT: Dă ceva. DĂ CÂT E NEVOIE SĂ DAI: Dă cât eşti obligat să dai; Să dai toată sună. DĂ CÂT TE LASĂ INIMA: Dă cât vrei; Dă cât poţi. DĂ CATE UNA DIN EL DE TE CRUCEŞTI: Spune câte ceva de rămâi uimit. DĂ CEA BOILOR: Ia-o la dreapta. DĂ CE E NEVOIE SĂ DAI: Dă de eşti obligat să dai; Să dai tot ce eşti obligat să dai. a'· DĂ CE ŞI CE: Dă ceva/ ; ^ DĂ CE TREBUIE: Să dai ce este nevoie să dai. DĂ COTUL: Coteşte; Schimbă direcţia. > DĂ CU NASUL PESTE TOT: Se amestecă peste tot; îşi bacă nasul peste tot. : DĂ CU NECAZUL LA^SPATE: Uită necazurile. DĂ CU O MÂNĂ ŞI IA CU ALTA: Ce dă ia înapoi. DĂ CU PAHARUL DE DUŞCĂ: Bea un pahar de băutură.. :■ v DĂ CU RÂTU CA PORCU: Se compromite; Se face de ruşine. DĂ CU UŞURINŢĂ DIN CASĂ: îşi: risipeşte averea. DĂDEA INIMA DIN MINE: Eram tare; agitat, afectat, mişcat; v. şi Dădea inima să sară din mine. DĂDEA INIMA SĂ SARĂ DIN MINE: Eram tare agitat, afectat, mişcat; v. Dădea inima din mine. DĂ DE BĂUT: Face cinste cu băutură. DĂ DE POMANĂ: Face pomană; :■· ;· DĂ DIN COADĂ PE LÂNGĂ MINE: A se învârti pe lângă cineva; A se linguşi pe lângă cineva în mod josnic. DĂ DIN COLŢ ÎN COLŢ: A se zbate din toate puterile pentru a ieşi dintr-o încurcătură. DĂ:DINEL:Vomită. ; : - - DĂ DIN MÂINI DACĂ VREI SP IEŞI LA MAL: Face tot posibilul pentru a scăpa dintr-o încurcătură. DĂ, DOAMNE!: Doamne, ajută! Să ai noroc! v. şi Dă Doamne bine! DĂ, DOAMNE BINE!: Doamne* ajută! Să ai noroc! v. Dă Doamne! DĂDU O LENE PESTE MINE: Nu am niciun chef să fac ceva. DĂ GURĂ!: Spune! Vorbeşte! DĂ HĂIS BOILOR: îa-o la stânga. DĂ-I BICI, DĂ-I BICI!: Grăbeşte-te, grăbeşte-te! DĂ-I CEA!: Ia-o la dreapta. DĂ-I CE E DEDAT: Trebuie să dai tot ce ai de dat. DĂ-I CE I-AI DA: Să dai ce vrei să dai. DĂ-I COLAC ŞI LUMÂNARE: Dă-i de pomană. DĂ-I CU SCUIPAT 902 DĂ-I CU SCUIPAT: Scuipă-L DĂ-I DOAMNE GÂNDUL ĂL BUN!: îi dorim să ia o hotărâre înţeleaptă. DĂ-I DOUĂ PALME SĂ-I INTRE ÎN CAP: Obligă-1 să-şi schimbe părerea. DĂ-I DREPTUL OMULUI: Să-i dai ce i se cuvine, DĂ-I DRUMUL!: Pleacă! Eliberează-I! Lasă-1 în pace! DĂ-I DRUMUL CĂ MOARE!: Lasă-1 în pace că nu se simte bine! DĂ-I DRUMUL LA PAS!: Mergi mai repede! DĂ-I DRUMUL SĂ PLECE!: Lasă-1 să plece! DĂ-I, IEI, NU DAI, NU IEI: Dacă dai itu, primeşti şi tu, dacă nu dai, nu primeşti. DĂ-I HĂIS!: Ia o la stânga! > ; ^ ^ DĂ-I ÎNAINTE MEREU: Mergi înainte; Să nu-ţi schimbi direcţia. DĂ-I LA FĂLCUŞ!: Dă-i una peste gură! DĂ-I OMULUI CE ESTE AL OMULUI: Să-i dai tot ce i se cuvine. DĂ-I PACE!: Lasă-1 în voia lui! Lasă-1 în plata domnului! DÂ-I PE CE L-AI DA: Vinde-l pe orice preţ. DĂ-I PE LA NAS: Tentează-1; Momeşte-1. DĂ-I PESTE GURĂ!: Loveşte-1 peste gură! DĂ-I SEMN: Pe neaşteptate. DĂ-I ŞI AZI, DĂ-I ŞI MÂINE: Trebuie să-i dai tot timpul. DĂ ÎNAPOI CU ŢARAITA: Restituie cu greu un împrumut. DĂ ÎNTR-0 PARTE: A ignora; A renunţa la ceva.: DĂ-L DRACULUI: Lasă-1 în pace; v. şi Dă-l încolo !Dă~I prăpădului! DĂ-L ÎNCOLO!: Lasă-1 în pace; v. Dă-l dracului! :: DĂ-L PRĂPĂDULUI: Lasă-1 în pace; v. Dă-l dracului! DĂ MEREU: Ajută mereu. DĂ-MI, DOAMNE GÂNDUL ROMÂNULUI CEL DE PE URMĂ: Luminează-mă, Doamne, înainte de a greşi! v. şi Dă-mi, Doamne, mintea românului cea de pe urmă! DĂ-MI, DOAMNE MINTEA ROMÂNULUI CEA DE PE URMĂ: Luminează-mă, Doamne, înainte de a greşi! v. Dă-mi, Doamne, gândul românului cel de pe urmă! DĂ-MI O IDEE: Spune-mi ce să fac. DĂ-MI PACE!: Lasă-mă în pace! DĂ-MI SĂ-ŢI DAU: Dacă-mi dai tu mie, îţi dau şi eu ţie. DĂ-0 CĂ-I MAI ZIC CEVA: Ia să-i mai spun ceva. DĂ-0 ÎNCOLO DE TREABĂ: Lasă-te de prostii. DĂ PE LA MINE DIN JOI ÎN PAŞTI: Trece foarte rar pe la mine. DĂ SÂNGE: Sângerează. DĂ, ŞI GATA SOCOTEALA: Plăteşte şi scapă de o datorie. DĂ ŞI-ŢI DAU: Dacă-mi da tu, îţi dau şi eu. DĂ-TE CIORILOR: Lasă-mă în pace. DĂ-TE CIORILOR DE AICI: Pleacă de aici; Lasă-mă în pace. DĂ-TE DRACULUI LA O PARTE!: Fă loc! Du-te mai încolo! v. şi Dă-te la o paişpe! Dă-te la o parte! Dă-te mai acana! Dă-te mai încolea; Dă-te mai încolo. DĂ TE LA O PAIŞPE: Fă loc! Du-te mai încolo! v. Dă-te dracului la o parte! DĂ-TE LA O PARTE!: Fă Ioc! Du-te mai încolo! v. Dă-te dracului la o parte! DĂ-TE LA O PARTE DUPĂ CAPUL MEU: Lasă mă în pace. DĂ-TE MAI ACANA!: Fă loc! Du-te mai încolo! v. Dă-te dracului la o parte ! DĂ-TE MAI ÎNCOACE!: Vino mai încoace! DĂ-TE MAI ÎNCOLEA!: Fă loc! Du-te mai încolo! v. Dă-te dracului la o parte! DĂ-TE MAI ÎNCOLO!: Fă loc! Du-te mai încolo! v. Dă-te dracului ta o parte! DĂ-ŢI NECAZUL LA O PARTE: Lasă supărările; Nu te mai necăji. DĂ-ŢI PESTE GURĂ!: Să nu se adeverească ce ai spus;Taci din gură! Nu mai vorbi! DE ABANOS: Foarte negru, DE-A BABA OARBA: Fără rost; Pe nevăzute. DE-A BERBELEACA: De-a rostogolul; De-a dura; v. şi De-a berbeleacul DE-A BERBELEACUL: De-a rostogolul; De-a dura; v. De-a berbeleaca. DE-ABIA ÎŞI MAI TRAGE SUFLETUL: E foarte obosit; E pe moarte; Nu mai are mult de trăit. DE-ABIA M-AM ŢINUT: Cu greu am rezistat. DE-ABIA MĂ ŢINEAM PE PICIOARE: Cu greu am rezistat să stau în picioare. DE-ABIA STĂ: E foarte grăbit; Numai că nu cade din picioare de oboseală, de somn. - ^ DE-A BINELE: De tot; v. şi De-abinelea. DE-A BINELEA: De tot; v. De-a binele. DE-A BUŞELE: Târându-se pe brânci; v. şi De- ■, a buşile; De-a buşilea. DE-A BUŞILE: Târându-se pe brânci; v. De-a buşele. DE-A BUŞILEA: Târându-se pe brânci; v. De-a buşele. DE-A CAPUL: De la începutul rândului; Cu alineat nou; Din nou; De la început. ; DE ACASĂ: Făcut în casă. DE-A CALAREA: De pe cal; Din fuga calului; Fără odihnă; Fără linişte; v. şi De-a-n-călare; De-an-călarele;De călare. DE-A CÂTELE (pop.): Din răsputeri; Foarte tnult; v. şi De-a câtelea; Din câte. DE-A CÂTELEA (pop.): Din răsputeri; Foarte mult; v. De-a câtele. DE-A CĂŢEAUA (pop.): Pe-o ureche; Pe-o parte. DE ACEEA: Din această cauză; v. şi De aia. DE ACEEAŞI FĂINĂ CU CINEVA: De aceeaşi calitate umană cu cineva; v. şi De aceeaşi 903 DE-A LUNGUL VEACURILOR tagmă cu cineva; De aceeaşi teapă cu cineva; De o făină cu cineva; De o tagmă cu cineva; De o teapă cu cineva DE ACEEAŞI PĂRERE: De părere identică. DE ACEEAŞI TAGMĂ CU CINEVA: De aceeaşi calitate umană cu cineva; v. De aceeaşi făină cu cineva. DE ACEEAŞI TEAPĂ CU CINEVA: De aceeaşi calitate umană cu cineva; v. De aceeaşi făină cu cineva. DE ACELAŞI CALIBRU: De dimensiuni identice. DE ACELAŞI FEL: La lei; Identic; v. şi De acelaşi soi. DE: ACELAŞI SOI: La fel; Identic; v. De acelaşi fel. DE-ACHIOARĂ: Orbeşte; \ Chioara. DE-A CHIUITA: Cu nemiluita Foarte mult; v. Cu chiuita. DE-A COASTA: Pieziş; Oblic; într-o rână; Din lateral; Din părţi; v şi De-a crucişul; Din coaste; Din coaste. DE ACOLO: Pornind, începând de acolo. DE ACORD!: Bine, mă învoiesc! DE-A CRUCIŞUL (înv.): Pieziş; Oblic; într-o rână; Din lateral; Din părţi; v De-a coasta. DE ACTUALITATE: Care se petrece sau care interesează în momentul de faţă. DE-A CUFUNDUL: Cufundai. DE ACUM ÎNAINTE: începând de acum; După aceea; Mai departe; v. şi De acum încolo; De aici înainte; A aici încolo; De astăzi înainte; De astăzi încolo; De atunci înainte; De atunci încolo; De azi înainte; De mâine înainte; De mâine încolo, DE ACUM ÎNCOLO: începând de acum; După aceea; Mai departe; v. De acum înainte. DE ACUM ÎNTR-UN AN: Peste un an. DE ACUM ÎN...ZILE: Peste... zile. DE-A CURMEZIŞ: Transversal; De-a latul; în diagonală; v. şi De-a curmezişul a DE-A CURMEZIŞUL: Transversal; De-a latul; în diagonală; v. De-a curmeziş. DE-A DEOCHIULr Deocheat; Vrăjit. ;■; DE-A DOUA OARA (reg.): De-al doilea. ; DE-A DREAPTA: Pe drept; Cinstit. DE-A DREAPTA ŞI DE-A STÂNGA: Peste tot; în toate direcţiile. DE-Ă DREPTUL: Fără ocolişuri;; Corect;, în faţă... . DE-A DURA: Peste cap. DE- FIE CUM: Cum o fi; Oricum. DE-A FIR A AŢĂ: Cu de-amănuntul; Cu minuţiozitate; Cu acribie; v. şi De-a fir a păr; Din fir a aţă; Din fir a păr; De-a fir până-n aţă; De-a fir până-n păr; Din fir a aţă; Din Jir apăr; Din fir în aţă; Din fir în fir; Din fir în păr;Din fir până-n aţă; Din fir până-n păr, DE-A FIR A PĂR: Cu de-amănuntul; Cu minuţiozitate; Cu acribie; v. De-a fir a aţă. DE-A FIR PÂNĂ-N AŢĂ: Cu de-amănuntul; Cu minuţiozitate; Cu acribie; v. De-a fir a aţă. DE-A FIR PÂNĂ-N PĂR: Cu de-amănuntul; Cu minuţiozitate; Cu acribie; v. De-a fir a aţă. DE-A FRUMUŞELUL: Cu de-a amănuntul; DE-A GATA: Fără osteneală; Pe nemuncite; v. şi Pe de-a gata. DE-A HANDRAMANDRA: Fără rost. DE AIA: Din această cauză; v. De aceea. DE AIA ARE OMUL GURĂ: Vorbeşte; De ce taci? DE AIA, CA SĂ SE MIRE PROŞTII: Nu trebuie să ştii tu totul. DE AIA EŞTI OM CU CĂCIULĂ-N CAP: Trebuie să te porţi ca un bărbat. -i'DE AIA ÎI DAU GURII r SĂ MĂNÂNCE: Lasă-mă să vorbesc, DE AIA N-ARE URSUL COADĂ: Vezi acuma şi tu care e cauza, irv.: DE AIA NU MAI POT EU!: Puţin îmi pasă mie! ^0 DE AICI: Pornind, începând de aici. v : DE AICI COLEA: începând de aici şi până acolo, y·.· ·/· v.' DE AICI DE COLEA: începând de aici, de acolo. DE AICI ÎNAINTE: începând de acum; După aceea; Mai departe; v. De acum înainte. DE AÎCMNCOLO: începând de acum; După aceea; Mai departe; v. De acum înainte, whu: DE AICI TE IA POPA!: Dacă mergi mai departe, vei muri. DE-A ÎNDARĂTELEA: Cu spatele înainte; De la coadă la cap; Pe dos; v. şi D-a îndărătele. DE-A ÎNTOARSELE: Pe dos. DE AJUNS: Destul; Suficient. DE AJUNS ŞI DE ÎNTRECUT: Din plin; Cu prisosinţă; v. şi De ajuns şi de rămas. DE AJUNS ŞI DE RĂMAS: Din plin; Cu prisosinţă; v. şi De ajuns şi de întrecut. DE-A LATUL: în curmeziş._ DE ALĂTURI: Din vecini; Învecinat. DEAL CU DEAL SE AJUNGE, DAR ÎNCĂ OM CU OM: Indiferent de greutăţi, om cu om se poate revedea; v. şi Deal cu deal se întâlneşte, dar încă om cu om. DEAL CU DEAL SE ÎNTÂLNEŞTE, DAR ÎNCĂ OM CU OM: Indiferent de greutăţi, om cu om se poate revedea; v. Deal cu deal se ajunge, dar încă om cu om. DE-ALDE ASTEA: Din acestea; De acest fel. DE-ALDE TINE: Ca tine; De felul tău. DE-AL DOILEA RANG: De calitate a doua; De gradul al doilea; v. şi De rangul al doilea. DE-AL DRACULUI: Din răutate; Din capriciu. DE ALE GURII: De mâncare; Alimente; Hrană. DE ALTFEL: Din alt punct de vedere. DE-A LUNGUL: în sensul: lungimii; în lungime; v. şi în lung; în lungul DE-A LUNGUL ŞI DE-A LATUL: Peste tot. DE-A LUNGUL VEACURILOR: De când e lumea; Tot timpul. : DE-A MAI MARE DRAGUL 904 DE-A MAI MARE DRAGUL: Cu multă plăcere; Cu mare bucurie. DE-A MĂRUNTA: în detaliu; în amănunţime; v. Cu amănuntul. DE-A MÂNA (reg.): în lanţ; Necurmat. DE-A MÂNA DREAPTĂ: în dreapta; La dreapta; v. şi Pe mâna dreaptă. DE-A MÂNA STÂNGĂ:' în stânga; La stânga; v. şi Pe mâna stângă. DE-A MÂNĂ (Înv.): Apropiat; Intim; (Despre lupte) Corp la corp. DE AMBELE PĂRŢI: Peste tot; Şi aici şi acolo. DE-A MIRARE: Surprinzător; Uimitor; v. şi De mirare2; De mirat. DE AMORUL ARTEI: în mod dezinteresat/ ■ DE-A-NCĂLARE: De pe cal; Din fuga calului; Fără odihnă; Fără linişte; v. De-a calarea. DE-A-NCĂLARELE: De pe cal; Din fuga calului; Fără odihnă; Fără linişte; v. De-a calarea. DE AN CE MERGE (înv.): Pe măsură ce trece timpul; Tot mai mult; v. şi De an ce merge; De ce merge; De ce trece; De zi ce merge; De zi ce trece; Pe ce merge; Pe ce trece. DE AN CE TRECE (înv.): Pe măsură ce trece timpul; Tot mai mult; v. şi De an ce merge. DE-A-NDÂRĂTELEA: Cu spatele înainte; De la coadă la cap; Pe dos; v. şi D-a îndărătelea. DE-A-NDOASELE: Pe dos; Invers; v. şi De-a-ndoaselea. DE-A-NDOASELEA: Pe dos; Invers; v.De-a-ndoasele. DE ANI DE ZILE: De mulţi ani. DE ANI E MARE, DAR MINTE N-ARE: E cam prostuţ; Nu e prea deştept. DE ANI ŞI ANI: De multă vreme; De demult. DE-A-N PICIQARE (fam.): în poziţie verticală; v. şi De-an picioarele; in picioare. DE-A-N PICIOARELE (fam.): în poziţie verticală; v. De-an picioare. DE ANSAMBLU: în ansamblu; Unitar. ^ i ^ DE-A-N ŞIRU (reg.): Necontenit; Neîntrerupt; Minuţios; Amănunţit; v, şi D-a şiru; De-a şirul. DE-Ă POANCA (reg.): La întâmplare; Fără o ţintă precisă. DE-Ă PPNCIŞUL: în contra; împotrivă. DE-Ă PRIMĂ (înv.): De la început; înainte de toate; Mai întâi; v. şi De prima; Din printă. DE-A PRINSELEA: Alergându-se unul pe altul; încercând să ajungă, să prindă unul pe celălalt; v. şi De-a prinsul DE-A PRINSUL: Alergându-se unul pe altul; încercând să ajungă, să prindă unul pe celălalt; v. De-a prinselea. DE APROAPE: La mică distanţă. DE-A PROSTĂVALĂ: Din prostie. DE-A PROSTUL (pop.): Degeaba; în zadar; Fără noimă; v. A proasta. DE-A PURURI: în veci; Pentru totdeauna. DE-A RĂTĂCITĂ freg.): Iîai-hui; Razna. DE-A RÂND: Unul după altul; Consecutiv; Conform ordinii stabilite; v. şi De-a rândul1; La rând. DE-A RÂNDA (reg.): De la un cap la altul; Peste tot; Pretutindeni; v. şi De-a rândul; Pe de-a-n rând; Pe de-a rând; Pe tot d-ea rândid. DE-A RÂND CU... (reg:): Alături de...; Lângă... . DE-A RÂNDUL1: Unul după altul; Consecutiv; Conform ordinii stabilite; v. De-a rând. M DE-A RÂNDUL2 (reg.): De la un cap la altui; Peste tot; Pretutindeni; v. De-a rânda. î DE-AR FI CU PUTINŢĂ: Dacă ar fi posibil. -DE-A ROSTOGOL (mv.): D-ea dura; De-a berbeleacul; v. şi De-a rostogolul; De-a iărtăcuţă; De-a tăvalul; De-a tăvălugul; De-a tăvălugul; De-a trăvală; De-a tampura; De-a vălătucul. DE-A ROSTOGOLUL: D -ea aura; De-a berbeleacul; v. De-a rostogol. : DE-A SĂNIUŞUL: Alunecând; Alunecând pe gheaţă. DE-A SĂRITA: Sărind; în salturi. DE-A SCOS LIMBA DE-UN COT: Foarte mult; Din răsputeri; v. şi De i-a ieşit limba de-un cot; De şi-a scos limba de-un cot; De şi-a scos ochit DE-A SILA: Cu forţă; Forjat; Abuziv; Fărâ voie; v. Cu de-a sila. DE-A SILĂ: Cu forţă; Forţat; Abuziv; Fără voie; v. Cu de-a sila. :. UE ASTA NU-I BAI (reg.): Nu face inimic; Nu e nici o pagubă; v. şi J)e asta nu mi-i bai; Nu-i bai; Nu~i bai că...; Nu-i niciun bai; Nu-i niciun bai că,,.^::':-’:y DE ASTA NU MI-I BAI (reg.Nu face nimic; Nu e nicio pagubă; v. De asta nu-i bal DE ASTĂ DATA: Cu această ocazie; Acum. DE ASTĂZI: ÎNAINTE: începând fa: astăzi; După aceea; Mai departe; v. De acum înainte. DE ASTĂZI ÎNCOLO: începând de astăzi; După aceea; Mai departe;; v. De acum înainte. DE-A STÂNGA: De partea stângă; Rău; Nepriceput. DEASUPRA AMIAZULUI: La zenit. DE-A SURDA: în van; Zadarnic; v. şi De surda. DE AŞA MANIERĂ: în aşa fel; v. şi De manieră; De o manieră. DE-A ŞIRU (înv.): în coloană; v. De-a-n şir. DE-A ŞIRUL (înv.): în coloană; v. De-a-n şir, DE-AŞ ŞTI CĂ...: Chiar de-ar fi să..,; Chiar dacă... ; v. şi Să ştiu că...; Să ştiu bine că...;Să ştiu de bine că.... DE-A ŞUIU (reg.): Ghemuit; Pe vine. DE-A TĂRTĂCUŢA: De-a dura; De-a berbeleacul; v. De-a rostogol DE-ATĂTA^GURĂÎMI HĂUIE CAPUL: Prea multă vorbărie. DE-A TĂVALUL: De-a dura; De-a berbeleacul; v. De-a rostogol DE-A TĂVĂLIŞUL: De-a dura; De-a berbeleacul; v. De-a rostogol 905 DE, CĂ NU MĂNÂNCĂ DIN PATULUI TĂU DE-A TĂVĂLUGUL: De-a dura; De-a berbeleacul ; v. De-a rostogol. DE-A TÂRÂIŞUL:Târându-se pe jos. DE-A TÂRÂITA: Târâş; v. şi De-a târâta. DE-A TÂRÂTA: Târâş; v. De-a târâita. DE-A TÂRŞĂITELE: Astfel încât să se frece de ceva; v. şi Pe târşâîte. DE ATÂTA AMAR DE VREME: De foarte mult timp; v. şi De atâta veac de vreme; De atâta vreme. DE ATÂT AM FOST ÎN STARE: Atât am putu eu. DE ATÂTA VEAC DE VREME: De foarte mult timp; v. De atâta amar de vreme. DE ATÂTA VREME: De muit timp; v. De atâta amar de vreme. DE ATÂTEA ORI: De multe ori; De foarte multe ori; De nenumărate ori. DE-A TRÂVALĂ (reg.): De-a dura; De-a berbeleacul; v. şi De-a rostogol. DE A TREIA MÂNĂ: De calitate proastă. DE ATUNCI: Din momentul acela; Din clipa aceea. DE ATUNCI ÎNAINTE: începând de atunci; După aceea; Mai departe; v. De acum înainte. DE ATUNCI ÎNCOACE: De atunci până în prezent. DE ATUNCI ÎNCOLO: începând de atunci; După aceea; Mai departe; v. De acum înainte. DE-A ŢAMPURA (reg.): De-a dura; De-a berbeleacul; v. De-a rostogol. DE-A ŢIIŞ (înv.): Ţinând cu mâna ceva;v. şi De m- ^ DE AUR: Foarte bun; Deosebit. DE-A VALMA: împreună; Laolaltă; Claie peste grămadă; În nerânduială; În dezordine;■(jur.) în comun. DE-AVANGARDĂ: Vagabondând; Umblând aiurea. DE-A^ VĂLĂTUCUL: D-ea dura;; De-a berbeleacul; în mare grabă; Foarte repede; v. De-a rostogol. DE AVUT, ARE: Sigur că are. DE AZI: începând cu ziua de azi. DE AZI ÎNAINTE: începând de acum; După aceea; Mai departe; v. De acum înainte. DE AZI ÎN NOUĂ ZILE: Peste două zile. v DE AZI ÎN OPT ZILE: Peste opt zile. DE AZI lNTR-0 SĂPTĂMÂNĂ: Peste o săptămână. DE AZI PÂNĂ MÂINE: în foarte scurt timp. DE AZI PE MÂINE: De pe o zi pe alta. ^ DE-A AZVÂRLITA: De aruncat. DE BANC: în glumă; De glumă; Neserios. DE BAŞTINĂ: Autohton; Din acel loc; Neaoş. DE BAZĂ: Fundamental; Esenţial. DE BELŞUG NU SE VAITĂ NIMENI DE BINE CE... (fam.): Abia; Cu toate că. DE BINE CUGETĂTOR (fnv.j: Bine intenţionat; v. Bun cugetător. DE BINE, DE RĂU: Mai mult sau mai puţin. DE BOGDAPROSTE: De pomană; Pe degeaba. DE BOU TE FEREŞTI DIN FAŢĂ, DE CAL DIN SPATE ŞI DE PROST DIN TOATE PĂRŢILE: Este foarte greu sa te fereşti de un om prost. DE BRAC (reg.): Netrebnic, Prost. DE BRAZDĂ: (Despre vite înjugate) De dreapta; v. şi Din brazdă. DE BRONZ: Din bronz. DE BUN AUGUR: Favorabil; Prielnic. ■ DE BUNĂ-CREDINŢĂ: Cinstit; Onest; De încredere. DE BUNĂ SEAMĂ: Cu certitudine; Desigur; Cu adevărat; v. Cu bună seamă. DE BUNĂ TREBUINŢA (reg.): De mare folos. DE BUNĂVOIE: Nesilit deriimeni. ^ DE BUNĂ VREME: Pe mult timp. DE BUN GUST: Cuviincios; Cum trebuie. ; DE BUN NEAM: Dintr-o familie nobilă, însemnată; v. şi De neam1; De neam buri; De neam mare: DE BUN PROERESUL (CUIVA): De bunăvoie; Din proprie iniţiativă; Nesilit de nimeni; v. Cu bun proeresis (cuiva). DE BUZUNAR: Care se poartă în buzunar;· De mici dimensiuni; De cheltuială. DE CALITATE: Foarte bun; Calitativ; v. şi De calitate bună; De calitate superioară. DE CALITATE BUNĂ: 'Foarte bun; Calitativ; v. De calitate. DE CALITATE INFERIOARĂ: Foarte prost; Inferior; Fără nicio calitate; v. şi De calitate proastă. DE CALITATE PROASTĂ: Foarte prost; Inferior; Fără nicio calitate; v. De calitate inferioară. DE CALITATE SUPERIOARĂ: Foarte bun; Calitativ; v. De calitate. DE, CA OMUI^CU MUIEREA LUI: Ca un soţ cu soţia lui; Intim; Prietenesc; Cu drag. DE, CA OMUL LA CASA LUI; Ca la el acasă; Ca în sânul familiei. DE CAP Capital; Fundamental. DE CAP SĂ-ŢI FIE!: Să se abată asupra ta! Să ai numai necazuri! DE CAPUL LUI: După cum îl taie capul. DE CAPUL MEU: După cum mă taie capul. DE CAPUL SĂU: După cum îl taie capul. DECAPUL TĂU: După cum te taie capul. DE CARE-AR FI: Ori de care; Orice. ; DE CART: De serviciu pe bordul unei nave; în executarea obligaţiilor de serviciu. DE CASĂ: Făcut în casă. DE, CĂ SĂ VEZI ŞI TU: Acum îţi dai seama şi tu. DE CĂCIULĂ: De persoană; Pentru fiecare persoană. DE CĂLARE: De pe cal; Din fuga calului; Fără odihnă; Fără linişte; v. De-a călarea. DE, CĂ NU FATĂ LĂ MINE: Eu nu am nicio treabă; Pe mine nu mă interesează. DE, CĂ NU MĂNÂNCĂ DIN PATULUI DE, CĂ NU TE ALEGE NIMENI 906 TĂU: Nu răspund eu de faptele Iui; Nu este In îngrijirea, în supravegherea mea. DE, CĂ NU TE ALEGE NIMENI: Stai cuminte; Vezi-ţi de treabă. DE CĂPĂTAT: Obţinut prin cerşit; Primit în dar. DE CĂPETENIE: De frunte; Principal; Capital. DE CĂTRĂ... (înv.): Cu privire Ia...;în privinţa... . DE CĂTRE SEARĂ (înv.):La lăsatul serii; Pe înserate; La amurg; v. Către seară. DE CĂTRE ZIUĂ: Spre ziuă DE CÂND: Din momentul în care...; Din vremea în care...; v. şi De pe când. DE CÂND ADAM RAJBADAM: De : multă vreme; De mult timp; v. şi De când a fost bună fată; De când a nins în căruţă; De când zbura gâscă din frigare; De când cu lupii albi; De când cu lupii ăi albi; De câtid lupii albi. DE CÂND A FOST BUNA FATĂ: De multă vreme; De mult timp; v. De când Adam Rabadam, DE CÂND A NINS ÎN CĂRUŢĂ: De multă vreme; Demult; v. De când Adam Rabadam. DE CÂND A ZBURAT GÂSCĂ DIN FRIGARE: De multă vreme; Demult; v. De când Adam Rabadam. DE CÂND CU...: în vremea; Din vremea...;Pe vremea...; v. şi Pe când cu.... DE CÂND JIDOVII ŞI CU TĂTARII (pop.): Din vechime; Cu mult timp în urmă. DE CÂND CU LUPII ALBI: De multă vreme; De mult timp; v. De când Adam Rabadam. DE CÂND CU LUPII ĂI ALBI: De multă vreme; De mult timp; v. De când Adam Rabadam. DE CÂND CU MOŞ ADAM: Din timpuri imemorabile; Din moşi strămoşi; v. şi De când cu moşii verzi. DE CÂND CU MOŞII VERZI: Din timpuri imemorabile; Din moşi strămoşi; v. De când cu moş Adam. DE CÂND CU TATA NOE: Din timpuri imemorabile; Din moşi strămoşi; v. De câifd cu moş Adam. DE CÂND DE CÂND... (înv., pop.): Din clipă în clipă...; Cât pe ce să...; Aproape să...; în orice moment; y.Când-când..,. DE CÂND E LUMEA: Dintotdeauna; în vecii vecilor; Pentru totdeauna; Nemărginit; Imens; Niciodată; v. Cât e lumea. ^ DE CÂND E LUMEA LUME: Dintotdeauna; în vecii vecilor; Pentru totdeauna; Nemărginit; Imens; Niciodată; v. Cât e lumea. DE CÂND E LUMEA ŞI PĂMÂNTUL: Dintotdeauna; în vecii vecilor; Pentru totdeauna; Nemărginit; Imens; v. Cât e lumea. DE CÂND E PĂMÂNTUL: Dintotdeauna; în vecii vecilor; Pentru totdeauna; Nemărginit; Imens; Niciodată; v. Cât e lumea. DE CÂND ERA BUNICA FATĂ (fam.): De foarte multă vreme; v. Când era bunica fată. DE CÂND ERA BUNICA FATĂ MARE (fam.): De foarte multă vreme; v. Când era bunica fată. DE CÂND ERA MAMA FATĂ (fam.): De foarte multă vreme; v. Când era bunica fată. DE CÂND ERA MAMA FATĂ MARE (fam.): De foarte multă vreme; v. Când era bunica fată. DE CÂND ERA TETEA FLĂCĂU (fam.): De foarte mult timp; Demult; v. Când era tetea flăcău. DE CÂND FĂCEA PLOPUL MERE ŞI RĂCHITA MICŞUNELE: De foarte mult timp. DE CÂND L-A FĂCUT MAICA-ŞA: De când este pe lume; Dintotdeauna; v. şi De când l-a făcut mama; De când l-a făcut mă-sa; De când maica l-a făcut; De când maică-sa l-a făcut; De când mă-sa l-a făcut. DE CÂND L-A FĂCUT MAMA: De când este pe lume; Dintotdeauna; v. De când l-a făcut maica-sa. DE CÂND L-A FĂCUT MĂ-SA: De când este pe lume; Dintotdeauna; v. De când l-a făcut maica-sa.^ DE CÂND LUMEA: Dintotdeauna; v. şi De când lumea şi pământul. DE CÂND LUMEA ŞI PĂMÂNTUL: Dintotdeauna; v. De când lumea. DE CÂND LUPII ALBI: De multă vreme; De mult timp; v. De când Adam Rabadam. DE CÂND M-A FĂCUT MAICA: De când sunt pe lume; Dintotdeauna; v. şi De când m-a făcut maică-mea; De când m-a făcut mama; De când maica mea m-a făcut; De când mama m-a făcut; De când muma m-a făcut. DE CÂND M-A FĂCUT MAICĂ-MEA: De când sunt pe lume; Dintotdeauna; v. De când m-a făcut maica. DE CÂND M-A FĂCUT MAMA: De când sunt pe lume; Dintotdeauna; v. De când m-a făcut maica, r DE CÂND MAICA L-A FĂCUT: De când este pe lume; Dintotdeauna; v. De când l-a făcut maica-sa. DE CÂND MAICĂ-MEA M-A FĂCUT:-De când sunt pe lume; Dintotdeauna; v. De când m-a făcut maica. DE CÂND MAICĂ-SA L-A FĂCUT: De când este pe lume; Dintotdeauna; v. De când l-a făcut maica-sa. DE CÂND MAICĂ-TA TE-A FĂCUT: De când eşti pe lume; Dintotdeauna; v. De când mă-ta te-a făcut;; De când te-a făcut maică-ta; De când te-a făcut mă-ta; De când te-au făcut doi părinţi. DE CÂND MAMA M-A FĂCUT: De când sunt pe lume; Dintotdeauna; v. De când m-a făcut maica. DE CÂND MĂ-SA L-A FĂCUT: De când este pe lume; Dintotdeauna; v. De când l-a făcut maica-sa. DE CÂND MĂ-TA TE-A FĂCUT: De când eşti pe lume; Dintotdeauna; v. De când maică- ta te-a făcut. DE CÂND MUMA M-A FĂCUT: De când 907 DE GE SĂ NE ASCUNDEM DUPĂ DEGET sunt pe lume; Dintotdeauna; v. De când m-a făcut maica. DE CÂND MUSCALII CU COADĂ (pop.): De demult; v. şi De când nemţii cu coadă. DE CÂND NEMŢII CU COADĂ (pop.): De demult; v. De când muscalii cu coadă, DE CÂND PLOUĂ CÂRNAŢI: (în basme) De mult; De demult; Niciodată; v. De când plouă cu câmaţi; De când se potcovea puricele; De când se bateau urşii în coadă; De când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci şi nouă de oca de fier. DE CÂND PLOUĂ CU CÂRNAŢI (în basme) De mult; De demult; Niciodată; v. De când plouă cântaţi. DE CÂND SCRIA MUSCA PE PERETE: De demult; Niciodată; v. şi De când scria musca pe pereţi; De când se scrie musca pe perete; De când sc scrie musca pe pereţi. DE CÂND SCRIA MUSCA PE PEREŢI: De demult; Niciodată; v. De când scria musca pe pere DE CÂND SE SCRIA MUSCA PE PERETE: De demult; Niciodată; v. De când scria musca pe vere. DE CÂND SE POTCOVEA PURICELE: (în basme) De mult; De demult; Niciodată; v. De când 'două cântaţi. DE CÂND SE BĂTEAU URŞII ÎN COADĂ 7/i basme) De mult; De demult; Niciodată; v. De ?ândplouă cântaţi. DE CÂND SE POTCOVEA PURICELE LA UN PICIOR CU NOUZECI ŞI NOUĂ DE OCA DE FIER: (în basme) De mult; De demult; Niciodată; v. De când plouă cântaţi. DE CÂND SE SCRIA MUSCA PE PERETE: De demult; Niciodată; v. De când scria musca pe iere. DE CÂND SE SCRIA MUSCA PE PEREŢI: De demult; Niciodată; v. De când scria musca pe iere. DE CÂND SUNT: De când trăiesc; Dintot-leauna; Niciodată. DE CÂND TATA MOŞU (reg.); De foarte nultă vreme; De când era bunica fată. DE CÂND TE-A FĂCUT MAICĂ-TA: De :ând eşti pe lume; Dintotdeauna; v. De când naică- ta te-a făcut. DE CÂND TE-A FĂCUT MĂ-TA: De când :şti pe lume; Dintotdeauna; v. De când maică'-ta e-a făcut. ■. DE CÂND TE-AU FĂCUT DOI PĂRINŢI: )e când eşti pe lume; Dintotdeauna; v. De când naică- ta te-a făcut. DE CÂND TE TOT BAT LA CAP: De mult nsist la tine; De mult încerc să te conving. DE CÂND ŢI-O COC EU ŢIE: De mult mă regătesc să mă răzbun împotriva ta. DE CÂND TRĂIEŞTE: Toată viaţa ta, DE CÂND VEACUL: Foarte de demult; De and lumea. DE CÂNTECUL CUCULUI: în zadar; De-eaba; De florile mărului. DE CÂT: în măsura în care; După cum; v. şi Din cât; După cât; întru cât; Pe cât. DE CÂT...: De atât...; Cu cât...cu atât.. .; v. şi Precât.... DECÂT CU PROSTUL LA CÂŞTIG, MAI BINE CU DEŞTEPUL LA PAGUBĂ: Cel mai bine este să eviţi pe proştii; Cel mai bine este să ai de a face cu oameni deştepţi. DECÂT DOI„ŢI-OI DA” MAI BINE UN „NA”: Nu primite; Nu am încredere în promisiuni. DE CÂTE ORI: în repetate rânduri; Adesea; v. şi De multe ori1. DE CÂTE ORI..., DE ATÂREA ORI: De fiecare dată; Ori de câte ori; Adesea. DE CÂTEVA ORI: De mai multe ori. DE CÂT O JUDECATĂ DREAPTĂ, MAI BINE O PACE STRÂMBĂ: Nu e bine să ai de a face cu tribunale. DE CÂT SĂ-I DUC GRIJA, MAI BINE DORUL: Decât: să stea sărac lângă mine, mai bine să fie bogat oriunde în lume. DE CAT TIMP EŞTI AICI?: Eşti de mult aici? Aştepţi de mult? DECÂT UN AN CIOARĂ, MAI BINE O ZI ŞOIM: Demnitatea şi onoarea sunt la cel mai înalt preţ. * , DECÂT UN CAR DE MINTE, MAI BINE UN DRAM DE NOROC: Norocul în viaţă este cel mai important. DE CÂTVA TIMP: De la un anumit timp; Nu de mult timp. DE CÂTVA TIMP ÎNCOACE: In ultima vreme; De curând; v. şi De la o vreme; De la o vreme încoace. DE CE: Pentru că., Din cauză că.... DE CE?: Din ce cauză? în ce scop? Cum de,..? v. şi Drept ce? DE CEA MĂI MĂRE NECESITATE: Absolut trebuitor; Indispensabil; v. şi De mare necesitate; De primă necesitate. DE CE ATÂTA CIUDĂ PE TINE?: De ce eşti aşa de pornitîmpotriva cuiva sau a ceva? DE CE MERGE: Pe măsură ce trece timpul; Tot mai mult; v. De an ce merge. DE CE, DE NECE: De aia. DE CE DRACU?: Oare de ce? Din ce cauză? v. şi De ce dracu? DE...CE E: Atât e de..,; Aşa e de.,., DE CELE MAI MULTE ORI: Cel mai frecvent; Cel mai des. DE CE NAIBA?: Oare de ce? Din ce cauză? v. De ce dracu? DE CE NU?: Da; Desigur; Cum să nu? Sunt de acord.: DE CE OARE?: Oare de ce? Din ce cauză? v. De ce dracu? DE, CE SĂ-I FACI?: Nu ai ce-i face; Trebuie să accepţi. DE CE SĂ MĂ ASCUND DUPĂ DEGET: Nu are rost să mă feresc. DE CE SĂ NE ASCUNDEM DUPĂ DEGET: Nu are rost să ne ferim. DE CE SĂ N-O SPUN PE-A DREAPTĂ? 908 DE CE SĂ N-O SPUN PE-A DREAPTĂ?: Trebuie să spun adevărul. DE CE SĂ TE LEGI LA CAP DACĂ NU TE DOARE?: Să nu-ţi faci inutil probleme. DE CE SE AMESTECĂ?: Să nu se bage unde nu e treaba lui; v. şi De ce se bagă? DE CE SE BAGĂ?: Să nu se bage unde nu e treaba lui; v. De ce se amestecă? DE CE SE TEME OMUL NU SCAPĂ: De soartă nu poate fugi nimeni. DE CE TREABĂ?: Din ce cauză? DE CE TE AMESTECI?: Să nu te bagi unde nu e treaba ta; v. şi De ce te bagi? DE CE TE BAGI?: Să nu te bagi unde nu e treaba ta; v. De ce te amesteci? DE CE TE TEMI NU SCAPI: De ce ţi-e sortit nu poţi fugi; v. şi De ce ţi-e scris nu scapi. DE CE TREABĂ (reg.): De ce? Din ce cauză? Pentru ce? DE CE TRECE: Pe măsură ce trece timpul; Tot mai mult; v. De an ce merge. DE CE ŢI-E SCRIS NU SCAPI: De ce ţi-e sortit nu poate fugi; v. De ce te temi nu scapi. DE CHIP?: Ce mod? In ce măsură? în ce formă? DE CHITEALĂ (înv.): Falsificat; Măsluit. DE CINSTE (înv.): Cinstit; Onest; Vrednic de încredere; Cast; Feciorelnic; Credincios; Cu trecere; Cu vază; De onoare; De mare importanţă; Pe gratis; De pomană. DE CIRCUMSTANŢĂ: De ocazie; Ocazional; De formă; Formal. DE CIUDĂ: Din necaz; Din supărare. DE CLACĂ: Fărăjolos; Degeaba. DE CLASA ÎNTÂI: De cea mai bună calitate; Foarte bun; v. Clasa întâi. DE CLASA ÎNTÂIA: De cea mai bună calitate; Foarte bun; v. Clasa întâi. DE CLASĂ: De cea mai bună calitate; Foarte bun; v. Clasa întâi. DE COCON (înv.): De copil; Din copilărie. DE COLEA COLEA: Dintr-un loc într-altu; încoace şi încolo; în sus şi în jos; Fără niciun rost; Dintr-una, dintr-alta; v. şi De colea până colea; De acolo; De acolo până acolo. DE COLEA PÂNĂ COLEA: Dintr-un loc într-altul; încoace şi încolo; în sus şi în jos; Fără niciun rost; Dintr-una, dintr-alta; v. De colea colea. DE COLO COLO: Dintr-un loc într-altu!; încoace şi încolo; în sus şi în jos; Fără niciun rost; Dintr-una, dintr-alta; v. De colea colea. DE COLO PÂNĂ COLO: Dintr-un loc într-altul; încoace şi încolo; în sus şi în jos; Fără niciun rost; Dintr-una, dintr-alta; v. De colea colea. DE COMANDĂ: Executat în urma unei comenzi; Potrivit exigenţelor clientului; Fără tragere de inimă; Prefăcut; Simulat. DE COMĂ (arg.): Extraordinar; Nemaipomenit. DE COMPETENŢĂ: De formă; Din amabilitate. DE COMUN ACORD: Cu acordul tuturor părţilor. DE CONDIŢIE: Cu pretenţii; Deosebit; Foarte bun; v. şi De condiţie bună. DE CONDIŢIE BUNĂ: Cu pretenţii; Deosebii; Foarte bun; v. şi De condiţie. DE CONDIŢIE MODESTĂ: De pretenţii modeste; De calitate modestă. DE CONIVENŢĂ CU...: în complicitate cu.... DE CONTRABANDĂ:Trecut peste graniţă în mod clandestin; Realizat prin înşelăciune; Fals. DE COPIL: Din copilărie; v. şi De mic copil. DE CREDINŢĂ (înv.): Vrednic de a fi crezut; Demn de încredere; Credincios. DE CU BUNĂ VREME: De mult timp. . v DE CU DIMINEAŢĂ: Devreme; Dis-de-di-mineaţă; Foarte dimineaţă. DE CU FRICĂ (mv.J: Cu frică. DE CU IARNĂ: Din iarnă; Fiind încă iarnă. DE CU; ÎNNOPTATELE: îndată ce ■■■, s-a înnoptat. DE CUM: Decât; De îndată.; DECUM (pop.): Cu atât mai puţin; Darămite; Necum. '0·: :DECUM AŞA: Vorbă să fie! într-adevăr? Ce spui? DE CUMU ŞI... (înv.): De îndată ce...; Imediat ce...; v. Cum ce.... DE CU NOAPTE1: Dis-de-dimineaţă; Foarte devreme; v. Cu noapte. DE CU NOAPTE2: Foarte devreme; Dis-de-dimineaţă; v. şi De cu noaptea. DE CU NOAPTEA1: Dis-de-dinirneaţă; Foarte devreme; v. Cu noapte. DE CU NOAPTEA2: ■■ Foarte devreme; Dis-de dimineaţă; v. De cu noapte2. ^ DE CURÂND: Cu puţin timp înainte; De puţin timp; Nu demult; Recent; v. şi De curândăvreme. DE CURÂNDĂ VREME: Cu puţin timp înainte; De puţin timp; Nu demult; Recent; v. De curând. DE CUREA: Făcut din curea. DE CURTE: (Despre oameni) Curtean; (Despre animale şi păsări) Domestic. DE CU SEĂRA: încă din timpul serii; Din timpul serii; în timpul serii; Din prima parte a nopţii; Până la miezul nopţii; v. şi De cu seară. DE CU SEARĂ: încă din timpul serii; Din timpul serii; în timpul serii; Din prima parte a nopţii; Până la miezul nopţii; v. De cu seara. DE CU SEARĂ PÂNĂ-N ZIUĂ (înv.): Toacă noaptea; în tot timpul nopţii; în fiecare noapte; v. şi Din seară până-n zori. DE CU TINEREŢE: De tânăr; Din tinereţe. DE CU TOAMNA: Din toamnă; Fiind încă toamnă; v. şi De toamnă1. DE CU VARA: Din vară; Fiind încă vară. DE CUVÂNT: îndată; Pe loc; De încredere; Parolist. DE CUVIINŢĂ: Cum trebuie; Cum se cuvine; Cuviincios; Corect; v. Cu cuviinţă. DE CU VREME: Din timp; La vreme. 909 DE FIECARE ZI DE CU ZIUA: Dis-de-dimineaţă; în zori; v. şi De cu ziuă; De cu zorile. DE CU ZIUĂ: Dis-de-dimineaţă; în zori; v. De cu zorile. DE CU ZORILE: Dis-de-dimineaţă; în zori; v. De cu ziua. DE DATA ACEASTA: Acum; Cu această ocazie; v. şi De data asia. DE DATA ASTA: Acum; Cu această ocazie; v. De data această. DE DATĂ RECENTĂ: Nu de mult timp. DE DATORIA CUIVA: Obligaţia cuiva. DE DATORIE: Obligaţie. DE DÂRVALĂ: De corvoadă; La cheremul tuturor. DE DEASUPRA: Peste. DE DEMULT: Cu mult timp în urmă. DE DEPARTE: De la mare distanţă; Din depărtare.^·' DE DEPARTE CALU-ŢI BATE, DE A-PROAPE OCHII-ŢI SCOATE: La distanţă e suportabil, în apropiere e imposibil; v. şi De departe trandafir, de aproape borş cu ştir. DE DEPARTE TRANDAFIR; DE APROAPE BORŞ CU ŞTIR: La distanţă e suportabil, în apropiere e imposibil; v. De departe calu-ţi bate, de aproape ochii-ţi scoate. DE DIFERITE FELURI: Diferit; Variat; De tot felul. DE DIFERITE MĂRIMI: Diferit; Variat; De toate mărimile. DE DIMINEAŢĂ PÂNĂ ÎN SEARĂ:Toată ziua; în fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; v. şi De dimineaţă până noaptea; De dimineaţă până seară; De dimineaţă până în seara; De dimineaţă până seara; Dimineaţă până în seara; Dimineaţa până noaptea; Dimineaţa până seara; Dimineaţă Şi până seara. DE DIMINEAŢA PÂNĂ NOAPTEA: Toată ziua; în fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; v. De dimineaţă până în seară. ^ DE DIMINEAŢA PÂNĂ SEARA: Toată ziua; în fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; v. De dimineaţă până în seară. DE DIMINEAŢĂ: Devreme; Cu noapte în cap. DE DIMINEAŢĂ PÂNĂ ÎN SEARA: Toată eiua; în fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; v. De dimineaţă până în seară. ^ DE DIMINEAŢĂ PÂNĂ SEARA: Toată ziua; în fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; v. De dimineaţă până în seară. DE DIMINEAŢĂ ŞI PÂNĂ SEARA: Toată ziua; în fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; v. De dimineaţă până în seară. DE DINAINTE: Aflat în faţă. DE DINAPOI: Aflat în spate. DE DINCOACE: Aflat încoace. DE DINCOACE DE...: Aflat încoace de.... DE DINCOLO DE...: Aflat încoace de.... DE DISPREŢUIT: Aflat în dispreţ, în dispreţuire. DE DOAMNE-AJUTĂ: De seamă; De oarecare valoare. DE DOLIU: Care se foloseşte pentru exprimarea durerii la moarte şi după moarte unei rude. DE DOR: Cu dorinţa de a vedea sau de a revedea pe cineva. DE DORUL LELEI: Fără rost; Fără ţintă; La întâmplare. DE DOUĂ ORI: Dubiu. DE DOUĂ ORI MAI TARE CA...: Dublu mai tare ca.... DE DOUĂ ORI PE ATÂT: Dublu ca atât. DE DRAGUL ARTEI: în mod dezinteresat. : DE DRAGUL BUNEI-CUVHNŢE: Elegant; Cinstit; Corect. DE DRAGUL CUIVA: Din dragoste, din prietenie pentru cineva; v. şi De dragul ochilor cuiva. DE DRAGUL LUI: Din dragoste, din prietenie pentru el. DE DRAGUL OCHILOR CUIVA: Din dragoste, din prietenie pentru cineva; v. De dragul cuiva. DE DRAGUL PRECIZIEI: Din dorinţa de precizie, de exactitate. DE DREAPTA: De partea dreaptă; De politică de dreaptă. DE DREPT: Conform legii; în mod legitim; Firesc. DE DREPT COMUN: Conform dreptului comun; Referitor la dreptul comun. DE DULCE (relg.): Care este permis numai în perioadele între posturi. ■ DE DURATA: Care durează.; DE DUZINĂ: Care are o calitate inferioară; Prost; Mediocru. DE EFECT: Atractiv; Impresionant. DE ELITĂ: Ales; Deosebit; Distins. DE ESTRADĂ: (Despre muzică, spectacole) Distractiv şi variat. DE EXEMPLU: De pildă; Bunăoară. DE FAMILIE BUNĂ: Dintr-o familie cinstită; Dintr-o familie de oameni cumsecade. DE FAPT: în realitate; Efectiv. - DE ; FAŢADĂ: De formă; Pentru a salva aparenţele. DE FAŢĂ: Care se află prezent; Care aparţine prezentului. DE FAŢĂ CU...: Care se află prezent cu.... DE FEL: De la natură; Din fire; De neam; De origine; De loc; v. şi De felul lui; De felul meu; De felul tău, DE FEL DIN...: De origine din.... DE FELUL LUI: De la natură; Din fire; De neam; De origine; De loc; v. Defel. DE FELUL MEU: De la natură; Din fire; De neam; De origine; De loc; v. Defel DE FELUL TĂU: De la natură; Din fire; De neam; De origine; De loc; v. Defel. DE FIECARE DATĂ: întotdeauna; Mereu; Tot timpul. DE FIECARE ZI: Zilnic. DEFIER 910 DE FIER: Tare; Neînduplecat; Sever. DE FLANC: într-o parte. DE FLORI DE CUC: Degeaba; în zadar; De pomană; v. şi De flori de măr; De florile mărului, DE FLORI DE MĂR: Degeaba; în zadar; De pomană; v. De flori de cuc. i DE FLORILE MĂRULUI: Degeaba; în zadar; De pomană; v. De flori de cuc. DE FOC: Focos; înfocat; Aprins; v. şi Plin de foc. w . DE FOCUL INIMII: înfocat; înflăcărat; A-prins; v. şi De foc şi inimă albastră; De foc şi inimarea. , DE FOC Şî INIMĂ ALBASTRĂ: înfocat; înflăcărat; Aprins; v. De focul inimii. DE FOC ŞI INIMĂ REA: înfocat; ^înflăcărat; Aprins; v. De focul inimii. DE FOLOS: Folositor; Util; v. şi De vreun folos. DE FORMA: De ochii lumii. J / ; DE FORŢĂ: Foarte capabil. DE FRICĂ: De teamă; Temându-se. DE FRICA LUI DUMNEZEU, DRACUL A ÎNCEPUT A FACE FÂNTÂNI ŞI PODURI: Frica face ordine; Frica poate schimba atitudinea oamenilor răi. DE FRUNTE: De calitate superioară; însemnat. DE FRUPT: De dulce. ■ DE GALĂr De sărbătoare; Festiv. DE GATA: Fără să muncească; Pe nemuncite; Din munca altuia. DEGEABA POARTĂ PĂLĂRIA ÎN CAP: Degeaba se consideră bărbat; Nu este demn de a fi bărbat. DEGETE BOANTE: Degete scurte şi groase. DE GRABĂ: Grabnic; Repede. DE GREU: Mult; Tare; Adânc; v. şi Din greu; în greu, :-vn; DE GURA CUIVA: De calomniile, de bârfelile cuiva; De vorbele cuiva. ; DE GURA LUI MI-AM LUAT:LUMEA ÎN CAP: Din cauza calomniilor, bârfelilor vorbelor, lui am plecat în lume. : · DE GURA LUI NICI BRACUL NU SCAPĂ: De calomniile, de bârfelile, de vorbele lui; nimeni nu scapă. DE GURA LUMII: Din cauza calomniilor, bârfelilor vorbelor lumii. DE HAIMANA: Fără căpătâi; Fără stăpân. DEHARAM: La:voia întâmplării; Fără stăpân; Degeaba; De pomană; Pe nedrept. DE HARAM AM LUAT, DE BARAM AM DAT: De pomană am primit, de pomană s-a dus; v. şi De haram a venit, de baram s-a dus; De haram vine, de haram se duce. DE HARAM A VENIT, DE HARAM S-A DUS: De pomană am primit, de pomană s-a dus; v. De haram am luat, de haram am dat. DE HARAM VINE, DE HARAM SE DUCE: De pomană am primit, de pomană s-a dus; v. De haram am luai, de haram am dat. DE HARŢI: De post; Pentru perioada de post. DE HATÂRUL CUIVA: Pe placul, de dragul cuiva; v. şi Pentru hatârul cuiva. DE HATÂRUL UNUI LUCRU: De dragul unui lucru. DE I-A IEŞIT LIMBA DE-UN COT: Foarte mult; Din răsputeri; v.De-a scos limba de un cot. DE IARNĂ: Pentru iarnă; Necesar în timpul iernii; Care se face iama. DE ICI COLEA: De aici în altă parte; De aici şi din altă parte; Dintr-una într-alta; v. şi De ici, de colea. ·:. DE ICI, DE COLEA: De aici în altă parte; De aici: şi din altă parte; Dintr-una într-alta; v. De ici colea. DE ICI, DE COLO: Dintr-unai dintr-alta. DE-I CRAPĂ MĂSELELE: Foarte tare; Foarte mult; v. şi De-i pocnesc măselele; De-i sar măşelele; De-i trosnesc măselele; De-şi culege măselele; De-şi culege măselele pe jos. K DE IERI: De curând; v. Ca de ieri, DE IERI, DE ALALTĂIERI: De dată recentă. DE IERI PÂNĂ ASTĂZI: De scurtă durată; Destul de repede. DE-I MERGE COLBUL: Zdravăn; Tare; Violent; v. şi De-i merge untul; De-i merg fulgii; De-i merg peticele; Să-i meargă colbul; Să-i meargă fulgii; Să-i meargă peticele; Să-i meargă untul. DE-I MERGE UNTUL: Zdravăn; Tare; Violent; v. De-i merge colbul. DE-I MERG FULGII: Zdravăn; Tare; Violent; v. De-i merge colbul. DE-I MERG PETICELE: Zdravăn; Tare; Vio-lent; v. De-i merge colbul. DEuIMPORTANŢĂ PRIMORDIALĂ: De o foarte mare importanţă; De primă importanţă; Esenţial. DE INIMĂ REA: De supărare; De enervare. DE /.INTERES /GENERAL:: De importanţă socială; Util societăţii. DE INVIDIE: De necaz, de ciudă provocate de succesele cuiva. - DE-I POCNESC MĂSELELE: Foarte tare; Foarte mult; v. De-i crapă măselele DE3 SAR MĂSELELE: Foarte tare; Foarte mult; v. De-i crapă măselele DE ISPRAVĂ: Vrednic; Remarcabil. ; DE ISTOV (pop.): Cu totul; Complet; Definitiv; Perfect. DE-I TRECI CU VEDEREA: A nu, lua în seamă; A nu-i da importanţa cuvenită; A neglija; A omite. DE-I TROSNESC MĂSELELE: Foarte tare; Foarte mult; v. De-i crapă măselele. DE IZBELIŞTE: Părăsit de toţi; Lăsat la voia întâmplării; Fără stăpân. DE IZNOAVĂ fmv.J; Din nou; încă o dată; De la capăt. DE ÎMPRUMUT: Imitat; Copiat de la alţii. DE ÎNALTĂ ŞCOALĂ: Care dă dovadă de o pregătire excelentă, de o măiestrie desăvârşită. 911 DE LA NATURĂ DE ÎNCERCARE: De verificare; De probă. DE ÎNCHIRIAT: De dat cu chirie; De luat cu chirie. DE ÎNDATĂ: Imediat; îndată. DE ÎNDATĂ CE.. .: Imediat... ce; îndată ... ce. DE ÎNDATĂ CE VA FI POSIBIL: Imediat, îndată ce va fi posibil. DE ÎNDATĂ CE VOI PUTEA: Imediat, îndată ce voi putea. DE ÎN TOATE PĂRŢILE (înv., reg.): Pretutindeni; Peste tot; în toate direcţiile; v. şi De toate părţile; Din toate părţile; în toate părţile; Prin toate părţile DE ÎNTOARSELEA: De întoarcere din drum; De revenire. DE ÎNŢELES: Putând fi înţeles de oricine. DE JALE: Trist; Jalnic; De plâns. : DE JĂRATIC: Arzător. DE JOI PÂNĂ APOI: La nesfârşit; Mereu; v. şi De joi până mai apoL DE JOI PÂNĂ MAI APOI: La nesfârşit; Mereu; v. De joi până apoi. DE JOS: Din mulţime; Din mase; Din popor. DE JOS ÎN SUS: în întregime; Peste tot. DE JUG: Apt pentru a fi înjugat. DE JUR ÎMPREJUR: în toate părţile; Din toate părţile. DE LA ADAM: De la început; De la începutul lumii; v. şi De la începutul începutului. DE LA A LA Z: De la început până la sfârşit; Totul; în întregime; v. şi De la alfa la omega; De la A până la Z; De la A până Z. DE LA ALFA LA OMEGA: De la început până la sfârşit; Totul; în întregime; v. De la A la Z. DE LA A PÂNĂ LA Z: De la început până ia sfârşit; Totul; în întregime; v. De la A la Z. DE LA A PÂNĂ Z: De la început până la sfârşit; Totul; în întregime; v. De la A la Z. DE LA BUN ÎNCEPUT: Din primele momente; Din capul locului; v. şi De la cap; De la cap ăi. DE LA CAP; Din primele momente; Din capul locului; De la început; v. De la bun început. DE LA CAPĂT: Din primele momente; Din capul locului; De la început; v. De la bun început. \ DE LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI: De foarte departe; v. şi De la marginea pământului; De la marginile pământului; Din capătul pământului; Din marginea pământului; Din margini de pământ; Din margini de peste pământ; Din marginile pământului; Din margini peste pământ; La capătul pământului; La marginea pământului; La marginile pământului. DE LA CAP LA COADĂ: De la început până la sfârşit; Integral, în totalitate. DE LA CAZ LA CAZ: După împrejurări; v. şi Din caz în caz. DE LA CELE PATRU VÂNTURI: Din toate părţile. DE LA COARNELE PLUGULUI: De la ţară. DE LA CREŞTET PÂNĂ ÎN TALPĂ: De sus până jos; în întregime; Peste tot coipul; v. şi De la creştet până în tălpi; De la creştet până la picioare; Din creştet până în talpă; Din creştet până în tălpi; Din talpă până în cap; Din talpă până în creştet; Din talpă până în creştetul capului; Din talpă până la creştet; Din talpă până la creştetul capului; Din tălpi până în creştet; Din tălpi până în creştetul capului; Din tălpi până la creştet; ; Din tălpi până la creştetul capului; Din tălpi până la subsuori. DE LA CREŞTET PÂNĂ ÎN TĂLPI: De sus până jos; în întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. DE LA CREŞTET PÂNĂ LA PICIOARE: De sus până jos; în întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. > DE LA DISTANŢĂ: De departe, v DE LA BUN ÎNCEPUT: De la capăt; Din capul locului; v. şi De la început; Dintru început. ■; DE LA DOUĂ NEAMURI: De mult; Din vechime. o DE LA FIECARE DUPĂ CAPACITATEA SA, FIECĂRUI DUPĂ MUNCA SA: De la fiecare cât poate, fiecăruia cât merită. DE LA EGAL LA EGAL: Ca fiind în aceeaşi situaţie, pe aceeaşi treaptă cu partenerul cu cineva; în condiţii de egalitate. DE LA INIMĂ: Cu sinceritate; Cu dragoste; Cu prietenie. DE LA ÎNCEPUT: De la capăt; Din capul locului; v. De la bun început. DE LA ÎNCEPUT PÂNĂ LA SFÂRŞIT: în întregime; Total. DE LA ÎNCEPUTUL ÎNCEPUTULUI: De la început; De la începutul lumii; v. De laAdam. DE LA MARE PÂNĂ LA MARE Pe întreg pământul. DE LA MARGINEA PĂMÂNTULUI: De foarte departe; v; De la capătul pământului DE LA MARGINI PÂNĂ LA MARGINILE PĂMÂNTULUI: De foarte departe; v. De la capătul pământului DE LA MARGINILE PĂMÂNTULUI: De foarte departe; v. De la capătul pământului DE LA MÂNA PÂNĂ LA GURĂ: în scurt timp; Foarte repede. DE LA MIC LA MARE: Toată lumea; Toţi oameni. DE LA MOŞI DE LA STRĂMOŞI: Moştenind de la înaintaşi; v. şi De la moşi la strămoşi; De la moşi strămoşi; Din buni străbuni; Din moşi de la strămoşi; Din moşi la strămoşi; Din moşi strămoşi DE LA MOŞI LA STRĂMOŞI: Moştenind de la înaintaşi; v. De la moşi de la strămoşi DE LA MOŞI STRĂMOŞI: Moştenind de la înaintaşi; v. De la moşi la strămoşi DE LA NAŞTEREA LUI HRISTOS: în era noastră; Din era noastră; Al erei noastre; v. şi-După naşterea lui Hristos. DE LA NATURĂ: Din naştere; înnăscut; (înv.) DE LA NOUĂ NEAMURI 912 în mod natural; Pe cale naturală; v. şi Din natură; Din n uscare; Din născută. DE LA NOUĂ NEAMURI: De toate; felurile; v. şi De nouă neamuri. DE LA O BUCATĂ DE VREME: De la un timp; In ultimul timp. DE LA OCHI IN OCHI: Cu îndrăzneală; în faţă; Fără menajamente; v. şi De la ochi ia ochi; Verde în ochi. DE LA OCHI LA OCHI:; Cu îndrăzneală; în faţă; Fără menajamente; v. De la ochi în ochi. DE OCOL: Care ocoleşte; Ocolit; Indirect; v. şi De ocoleală. DE OCOLEALĂ: Care ocoleşte; Ocolit; Indirect; v. De ocol. DE LA O EXTREMĂ ÎNTR-ALTĂ: A trece de la o atitudine la alta opusă. DE LA OLALTĂ: Laolaltă; Împreună. DE LA OM LA OM: Din mână în mână; ;v. şi De la imul la altul; De la süßet la süßet. DE LA O POŞTĂ: De la o distanţă relativi mare; De departe; Până departe; v. Cale de-o poştă. DE LA O SECUNDĂ LA ALTA: Foarte repede; îndată; Numaidecât; Din clipă în clipă; v. şi De la secundă la secundă; Din secundă în secundă; Dintr-o secundă într-alta; în două secunde, DE LA O VREME: în ultima vreme; De curând; v. De câtva timp încoace. DE LA O VREME ÎNCOACE: în ultima vreme; De curând; v. De câtva timp încoace. DE LA O ZI LA ALTA: Zilnic; Foarte repede; Văzând cu ochii. DE LA PĂDURE: Necivilizat; Necioplit;: Necivilizat; Necioplit; v. şi Dc/jflrff/re. ; DE LA PĂMÂNT: De jos. DE LA PRIGON (reg.): (Despre animale de tracţiune): Prins, înhămat de tânjală, la mijloc (Când sunt mai multe perechi)', v. şi Din prigon; în prigon. DE LA PRIMĂ ÎNCERCARE: Da la început; De la prima verificare. DE LA PRIMA MÂNĂ: De cea mai bună calitate;v. şi De la prima sursă. DE LA PRIMA QCHIRE: Dintr-o privire; Foarte repede; v. Cu o ochire. DE LA PRIMA SURSĂ: De cea mai bună calitate;v. De la prima mână. DE LA PRIMA TENTATIVĂ: De la prima încercare de a săvârşi o infracţiune. DE LA PRIMA VEDERE: De la prima întâlnire. DE LA RĂDĂCINĂ: Cu totul şi definitiv. DE LARGĂ RESPIRAŢIE: De mare întindere. DE LA ROATE (reg.): Foarte tare; Straşnic. DE T^A SECÜDÄ LA SECUNDĂ: Foarte repede; îndată; Numaidecât; Din clipă în clipă; v. De la o secundă la altă. DE LA SINE: Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v. şi De la sine însuşi; De sine; De sine însuşi; Dintre sine; De şinele; De sinene; De sine singur; De sineşi; Din sine; Din şinele; Din sinene; Din sineşi; Dintre sine; Dintre şinele; Dintre sinene; Dintre sineşi; Singur de sine; Singur de la sine; Singur dintru sine. DE LA SINE ÎNSUŞI: Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v. De la sine. DE LA ŞINELE (înv.): Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v. De la sine. DE LA SINENE (înv.): Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v. De la sine. DE LA SINE SE ÎNŢELEGE: A se subînţelege; A fi evident, clar, firesc; v. A fi de la sine. DE LA SINEŞI (înv.): Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v. De la sine. DE LA SINEŞI SE ÎNŢELEGE A se subînţelege; A fi evident; clar, firesc; v. A fi de la sine. DE LA SUFLET: Cu toată sinceritatea, toată prietenia, toată dragostea. DE LA SUFLET LA SUFLET: Din mână în mână; v. De la ont la om. DE LA TATĂ LA FIU: Transmis/de-a lungul generaţiilor; Din generaţie în generaţie, v. şi De la tată la prunc; De la tată pe Jiu; De la tată pe prunc; Din tată în fiu; Din tată în prunc. DE LA TATĂ LA PRUNC: Transmis de-a ; lungul ; generaţiilor; Din generaţie în generaţie, v. De la tată la fiu. A DE LA TATĂ PE FIU: Transmis de-a lungul generaţiilor; Din generaţie în generaţie, v. De la tată la fiu. :■( DE LA TATĂ PE PRUNC: Transmis de-a lungul generaţiilor; Din generaţie în generaţie, v. De la tată la fiu. DE LA TOARTA CERULUI: (în basme şi în credinţele populare) Toţi pe care i-ar avea cerul. DE LA TOARTA PĂMÂNTULUI: f/n basme şi în credinţele populare) Toţi pe care i-ar avea pământul. ■ ^ DE LA ŢARĂ: De ia sat; Sătesc; Ţărănesc; v. şi De ţară. -DECLAiUN CAP LA ALTUL: Peste tot; în întregime; v. şi De la un capăt la altul; De la un capăt la celălalt. - DE LA UN CAPĂT LA ALTUL: Peste tot; în întregime; v. De la un cap la altul. DE LA UN CAPĂT LA CELĂLALT: Peste tot; în întregime; v. De la un cap la altul. DE LA UN CÂRD DE VREME: De mai mulţi ani ; De nu timp încoace; v. şi De im cârd de ani; De un cârd de vreme. DE LA UN RÂND DE VREME (reg.): De ia o vreme; v. şi De la un timp; De la un timp de vreme; De la un timp încoace; Dintr-un timp. DE LA UN TIMP: De la o vreme; v. De la un rând de vreme. DE LA UN TIMP DE VREME (reg.): De la o vreme; v. De la un rând de vreme. 913 DE MILĂ SĂ NU- DE LA UN TIMP ÎNCOACE: De la o vreme; v. De la un rând de vreme, DE LA UNUL LA ALTUL: Din mână în mână; v. De la om la om. DE LA VLĂDICĂ LA OPINCĂ: Toţi; Din toate straturile societăţii; v. şi De la vlădică până la opincă. DE LA VLĂDICĂ PÂNĂ LA OPINCĂ: Toţi; Din toate straturile societăţii; v. De la vlădică la opincă. DE LEAC1: Care vindecă; Vindecător, DE LEAC2: Deloc; v. şi Nici de leac. DE LIPSĂ: Necesar; Indispensabil. DELOC: Nicidecum. _ DE LUNGĂ DURATĂ: Care durează mult. DE LUX: Care nu e de primă necesitate; Excesiv de elegant; De calitate superioară. DE MAHALA: Care aparţine sau este specific mahalalei; Grosolan; Vulgar. DE, MAI FĂ CEVA DACĂ POŢI:; Nu mai ai nicio şansă. DE MAI NAINTE: Mai demult; Anterior; y. şi De înainte DE MAI MULTE ORI: în mod repetat; v. şi De multe ori2; în mai multe rânduri; în multe rânduri. DE MAINTE (înv.): Mai demult; Anterior; v. De mai nainte. DE MAI TÂRZIU: Ulterior. DE MAMA FOCULUI: Foarte; Deosebit de...; Puternic; Tare. DE MAMĂ: în linie maternă, v. şi Despre mamă; Dinspre mamă. DE MANIERA: în aşa fel; v.De aşa manieră. DE MARAMET/i/iv., regi): Degeaba. DE MARCĂ: De firmă; Distins; Marcat. DE MARE ANVERGURĂ: De proporţii mari; Imens. DE MARE CIRCULAŢIE: Foarte răspândit.; DE MARE CLASĂ: De cea mai bună calitate; Foarte bun; v. Clasa întâi. de mare Importanţă: Foarte important; Deosebit. DE MARE NECESITATE: Absolut trebuitor; Indispensabil; v. De cea mai mare necesitate. DE MARE PREŢ: Foarte scump; v. şi De mult preţ; De preţ. DE MARE PRIINŢĂ Cu mare bună- voinţă; Cu multă amabilitate; Devotat; Credincios; Folositor; Util; v. Cu mare priinţă. DE MARE PRIMEJDIE: Extrem de primejdios; Care anunţă un mare pericol; Extraordinar; Grozav; v. şi De primejdie. DE MARE RUŞINE (pop.): Foarte ruşinos; Umilitor; Dezonorant; v. Cu mare ruşine, DE MARE SENZAŢIE: Senzaţional; v. şi De senzaţie. DE MARE TIRAJ: Care apare într-un număr mare de exemplare; v. Cu mare tirqj, DE MARE TONAJ: (Despre vehicule) Care are o mare capacitate de încărcare. : DE MARE TREBUINŢĂ: Deosebit de folositor; De mare folosinţă. DE MARE VALOARE: Deosebit de valoros. DE MARGINE (înv,): Mărginaş; Periferic. DE MASĂ: Care cuprinde, care antrenează o întreagă colectivitate. DE MĂGAN (reg.): -Singur; Din proprie iniţiativă; După plac; Pe de rost; De capul lui. DE MĂRGĂRIT: Bătut, încrustat cu perle; v.-şi De mărgăritar. DE MĂRGĂRITAR: Bătut, încrustat cu perle; v. De mărgărit. DE MÂKlT (pop,): Potrivit pentru căsătorie; v. şi De măritat. DE MĂRITAT: Potrivit pentru căsătorie; v.De mărit. DE MĂTASE: Mătăsos; Moale; Lucios. DE MÂINE: Care urmează zilei de azi; Din viitor; Viitor. DE MÂINE ÎNAINTE: ; începând de mâine; După aceea; Mai departe; x.De acum înainte, h i DE MÂINE ÎNCOLO: începând de mâine; După aceea; Mai departe; v. De acum înainte. iDE:MÂINE lNTR-0/SĂPTĂMÂNĂ: Peste o săptămână. DE MÂNA:A DOUA: De calitate inferioară. DE MÂNA A TREIA: De o calitate deosebit de inferioară.' z.··;;·:·.·.;· DE MĂNA ÎNTÂI: De calitate superioară; De prim ordin. DE MÂNĂ: Executat manual; (Despre: unelte) Acţionat manual. DE MÂNĂ FORTE: Cu mare putere; Cu o forţă deosebită. DE MÂNCARE: Comestibil. iDEMÂNCAT: Pentru mâncare, :: DE MÂNTUIALĂ: Superficialv -DE MERIT: Merituos; v. Cu merit. ;DE MESERIE: Calificat într-un anumit domeniu; De specialitate, ■ DE MIAZĂZI: Sudic; De sud. DE MIC: Din copilărie; De copil. DE MIC COPIL: Din fragedă copilărie; v. De copil. ' DE MICĂ IMPORTANŢĂ: Puţin important; Nu prea important. ' DE MIERE: (Despre oameni) Bun; Generos. DE MII DE ORI: De foarte multe ori. DE MIJLOC: Situat în centru; Potrivit ca dimensiuni; Mijlociu; Obişnuit; Banal; Mediocru; Moderat; Ponderat. DE MIJLOC DE... (înv.): Din; Dintre; v. şiDm mijlocul.... DE MILA (CUIVA): Din compătimire pentru cineva; v. şi De milă. DE MILĂ: Din compătimire pentru cineva; v. De mila (cuiva). DE MILĂ, DE SILĂ: De voie, de nevoie; Vrând, nevrând,; v. şi De silă, de milă. DE MILĂ SĂ NU...: Cu grijă să nu cumva.... DE MINE NU SCAPI CU UNA CU DOUĂ 914 DE MINE NU SCAPI CU UNA CU DOUĂ: Nu te voi lâsa în pace; Cu mine vei avea de furcă. DE MINE TE LOVEŞTI MEREU:Tot timpul şi pretutindeni te vei lovi de mine. DE MINTEA LUI: Din proprie iniţiativă. DE MINTEA MEA: Din proprie iniţiativă. DE MINTEA TA: Din proprie iniţiativă. DE MINUNE:; Admirabil; Extraordinar; Foarte bine; Excepţional; Grozav. DE MIR: (Despre clerici) Care nu face parte din tagma călugărească; (Despre cult) Care nu dispune de o biserică. DE MIRARE1: Surprinzător; Uimitor; v. De-a mirare. DE MIRARE2: Demn de a fi admirai; Admirabil; v. şi Vrednic de mirat. DE MIRAT (înv.)·. Surprinzător; Uimitor; v.De-a mirare. DE MIRAZ (reg.): Minunat; Straşnic. DEMIT: Fabulos; Fantastic; Ca-n basme. DE MIZERIE:Mizerabil; Sărăcăcios. DEMN DE A FI CUNOSCUT: Trebuie cunoscut; Merită cunoscut. DEMN DE ADMIRAŢIE: Trebuie admirat; Merită admirat. DEMN DE ATEŢIE: Vrednic de a fi luat în seamă. DEMN DE CREZARE: Care inspiră încredere; Credibil. DEMN DE LAUDĂ: Demn de a fi lăudat; v. şi Demn de toată lauda; Vrednic de laudă; Vrednic de toată lauda. DEMN DE LUAT ÎN CONSIDERAŢIE: Trebuie luat în consideraţie; Merită luat în consideraţie. DEMN DE O SOARTĂ MAI BUNĂ: Trebuie să aibă o soartă mai bună; Trebuie să aibă o soartă mai bună. DEMN DE TOATĂ LAUDA: Demn de a fi lăudat; v. Demn de laudă. DE MOARTE: Mortal; : Mortuar; Funerar; Grozav; Teribil. DE MODĂ: Modern; (Despreoameni) Foarte cunoscut; Apreciat la un moment dat; v, şi La modă. ,v. DE MODĂ VECHE: Depăşit; Demodat; (des-, pre oameni) Cu concepţii învechite, depăşite; v. şi De veche modă. DE MODRU-N AFARĂ (reg.): Din caie-afară. DE MOMENT: De scurtă durată; Momentan; Efemer; Trecător; v. şi De un moment. DE MONOLIT: Trainic; De nezdruncinat. DEMONSTRAŢIE DE FORŢĂ: Ameninţare cu forţă. DE MOŞIA LUI... (im'.): Ereditar; Originar din...; De loc din...; v. şi De moşie. DE MOŞIE (fm'J: Ereditar; Originar din...; De loc din...; v. De moşia lui.... DEM-O ŢINE DUMNEZEU (pop.): Să dea Dumnezeu; să mă ajute Dumnezeu; Să am noroc. DE MOŞTENIRE (înv.): Ereditar. DE MUCAVA: (Despre oameni) Fără personalitate. DEMULT: De timp îndelungat; v. şi De multă vreme. DE MULTĂ RUŞINE (pop.): Foarte ruşinos; Umilitor; Dezonorant; v. Cu mare ruşine. DE MULTĂ VREME: De timp îndelungat; v. Demult. DEMULT CE: Deoarece; Din cauză că. DE MULTE FELURI: De fel şi fel; Diferit. DE MULTE MÂINI: De toate felurile; v. şi De toată mâna. DE MULTE ORI1: în repetate rânduri; Adesea; v. De câte ori. DE MULTE ORI2: în mod repetat; v. şi De mai multe ori. DE MULTICEL: De destui de multă vreme; Vechi; v. şi De multişor. DE MULTIŞOR: De destul de multă vreme; Vechi; v. De multicel. DE MULT PREŢ (înv.): Foarte scump; v. De mare preţ. DE MULŢĂMIRE (înv.): Mulţumitor; Acceptabil,; DE MULŢĂMITĂ: Drept mulţumire. DE MUZEU: Rar; Preţios; Demn de a sta în muzeu; Depăşit; Vechi. DE NAŞTERE: De loc; De origine din...; De naţionalitate; v. şi De naşterea sa; Din naştere. DE NAŞTEREA SA: De loc; De origine din...; De naţionalitate; v. De naşterea. DE NATURĂ SĂ...: în măsură sa,.;; Capabil să.... DE NAŢIUNE (înv., reg.): Din popor. DE NĂDEJDE: De încredere; Puternic; v. Ch nădejde. DE NĂPRASNĂ: Pe neaşteptate; Fulgerător; v. şi Din năprasnă. DE -NĂSCARE: Cu; care s-a născut cineva; Original. DE-N COASTĂ (înv.): Pieziş; Oblic; într-o rână; Din lateral; Din părţi; v. De-a coasta. DE NEA: Alb strălucitor; Marmorean. ; DE NEAM1: Dintr-o familie nobilă, însemnată; v. De bun neam. ; DE NEAM2; De origine; De naţionalitate; (Despre viţă-de-vie, pomi fructiferi) De soi bun. DE NEAM BUN: Dintr-o familie nobilă, însemnată; v. De bun neam. DE NEAM ÎN NEAM: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; în veci; v. şi De neam şi neam; Din neam in neam; Din neam până în neam; în neam şi în neam; în neam şi neam; Până la neam şi neam. DE NEAM MARE: Dintr-o familie nobilă, însemnată; v. De bun neam. DE NEAM PÂNĂ ÎN NEAM: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; în veci; v. De neam în neam. DE NEAM PROST: Dintr-o familie rău famată. DE NEAM ŞI NEAM: Din generaţie în 915 DE NU PLOUĂ, MĂCAR PICURA generaţie; Din tată în fiu; în veci; v. De neam în neam. DE NEAMUL LUI: De origine; De naţionalitate. ■ DE NEBIRUIT: De neînvins; Puternic; Tare. DE NECAZ: în ciudă; De mânie. DE NECAZUL... (CUIVA SAU A CEVA); Din pricina... cuiva sau a ceva; De răul.... cuiva sau a ceva. DE NECLINTIT: Imposibil de mişcat din loc; Ferm; Neînduplecat. DE NECONCEPUT: Imposibil; Absurd. DE NECONTESTAT: Care nu poate fi contestat; Incontestabil. DE NECREZARE: Incredibil; v. ş\ De necrezut. ) DE NECREZUT: Incredibil; v. Denecrezare. DE NEDESCRIS: Imposibil de descris; Indescriptibil. DE NEGOŢ ■.(înv.)·. Destinat vânzării; De vânzare; Comercial. DE NEIERTAT: Care nu poate fi iertat; Inpardonabil. DE NEÎMPĂCAT: Care nu poate fi împăcat. DE NEÎNCHIPUIT: Care; depăşeşte puterea închipuirii; Inimaginabil; Foarte; Extrem de...; Excepţiona de... , DE NEÎNDREPTAT: Care nu poate fi îndreptat. DE NEÎNDUPLECAT: Care nu poate fi înduplecat. DE NEÎNDURARE: Care nu poate fi îndurat; v. şi De neîndurat. DE NEÎNDURAT: Care nu poate fi îndurat; v. De neîndurare. DE NEÎNLĂTURAT: Care nu poate fi înlăturat; Inevitabil. DE NEÎNTORS: Care nu poate fi întors. DE NEÎNTRECUT: Care nu poate fi întrecut. DE NEÎNŢELES: Care nu poate fi înţeles; Ininteligibil. DE NELOCUIT: în care nu se poate locui. DE NEMÂNCAT: Care nu poate fi mâncat. DE NEMÂNCATE (reg.): Dis-de-dimineaţă. DE NEMICĂ (înv.): în niciun fel; Deloc; v. Cu nimic. DE NENUMĂRATE ORI: Foarte des; De foarte multe ori; v. şi De nenumărate rânduri. DE NENUMĂRATE RÂNDURI: Foarte des; De foarte multe ori; v. De nenumărate ori. DE NERECUNOSCUT: Care nu poate fi recunoscut; Foarte mult schimbat. DE NEREZOLVAT: Care nu poate fi rezolvat; foarte greu; Foarte complicat, DE NESUFERIT: Care nu poate fi suferit; Respingător; Apatic. DE NESUPORTAT: Care nu poate fi suportat; Foarte greu; Anevoios; Neprietenesc; Duşmănos. DE NETĂGĂDUIT: Care nu poate fi tăgăduit. DE NETOLERAT: Care nu poate fi tolerat; De nepermis. DE NETREABĂ (înv.): Fără valoare; Fără importanţă; Nefolositor. DE NETRECUT: Care nu poate fi întrecut; Foarte bun; Foarte tare. DE NEUITAT: Care nu poate fi uitat. - DE NEVINDECAT: Care nu poate fi vindecat. DE NEVOIA... (înv.): Din cauza...; Datori tă. DE NEVOIE: Compromis; Forţat; Silit; (înv.) Necesar; De trebuinţă; v. Cu nevoie. DE NEVOIE MĂNÂNCI ŞI MERE PĂDUREŢE: Sărăcia te obligă să faci şi lucruri mai puţin plăcute; v. şi De nevoie mănânci (şi pere pădureţe; De nevoie omul mănâncă şi mere pădureţe; De nevoie omul mănâncă şi pere pădureţe DE:--NEVOIE-MĂNÂNCI Şi PERE ? PĂDUREŢE: Sărăcia te obligă să faci şi lucruri mai puţin plăcute; v. De nevoie mănânci şi mere pădureţe. DE NEVOIE OMUL MĂNÂNCĂ ŞI MERE PĂDUREŢE: Sărăcia te obligă să faci şi lucruri mai puţin plăcute; v. De nevoie mănânci şi mere pădureţe. DE NEVOIE OMUL MĂNÂNCĂ ŞI PERE PĂDUREŢE: Sărăcia te obligă să faci şi lucruri mai puţin plăcute; v. De nevoie mănânci şi mere pădureţe. DE NICIO ISPRAVĂ: Care nu este bun ide nimic; Incapabil. DE NICIO TREBUINŢĂ: Nefolositor; Inutil. DE NICIUNELE: De niciun fel; Nimic.: : DE NICIUN FEL: Defel; Deloc. . DE NICIUN FOLOS: Nefolositor; Inutil. DE NIMIC: Fără valoare; Lipsit de importanţă; Lipsit de orice-merit; Fără caracter; v. şi întru nimic. DE NOAPTE1: Care acţionează, care lucrează în timpul nopţii; (Despre păsări, animale, insecte)’, Care-şi desfăşoară activitatea în:timpul nopţii. DE NOAPTE2: Dis-de-dinimeaţă; Foarte devreme; v. Cu noapte. ■ DE NORD: Nordic. : DE NOROCUL (CUIVA) (înv.): ■ Care este potrivit cu soarta, cu destinul cuiva. DE NOU: ff/iv.; pop.): De la început; Din temelie; încă o dată; Iarăşi; (înv.) De curând; Recent; v. şi Din nou. DE NOUĂ NEAMURI: De toate felurile; v. De la nouă neamuri. DE NU ...: în caz contrar; Altfel; v. Dacă nu.... DE NU MAI ARE ARGINŢI: A sărăcit; Nu mai are bani. DE NU MAI POATE DE...: Este foarte Este extrem de...; v. şi Nu mai poate de.... DE NU MAI POT DE...: Sunt foarte ...; Sunt extrem de...; v. şi Nu mai pot de.... DE NU MAI POŢI DE...: Eşti foarte Eşti extrem de...; v. şi Nu mai poţi de.... DE NU MĂ ÎNŞEL: De nu greşesc cumva; v. Dacă nu mă înşel. DE NU PLOUĂ, MĂCAR PICURĂ: Puţin, dar tot primeşti ceva; v. şi De nu plouă, picură. DE NU PLOUĂ, PICURĂ 916 DE NU PLOUĂ, PICURĂ: Puţin, dar tot primeşti ceva; v. De nu plouă, măcar picură. DE NU SE MAI POATE (pop.)·. în cel mai înalt grad; Extrem de; Din calea-afară de; v. Cum se poate de.... DE NU SE MAI ŢINE MINTE: Nu se mai ţine minte; Erau foarte mulţi; Erau foarte multe. DE NU SE POATE MAI...: Este peste măsură...; Este prea mult.... DE OAMENI: Din cauza oamenilor; Pentru oameni. DE OBICEI: De regulă; în mod obişnuit; în genere. DE OBŞTE: Comun; General; Public; împreună; în comun; în mod obişnuit; De obicei; în genere. DE-O BUCATĂ DE VREME: De la un anumit timp. DE-O BUNĂ BUCATĂ DE VREME: De la un timp destul de îndelungat. DE OCARĂ: Ruşinos; Compromiţător. DE OCAZIE: Potrivit unei anumite împrejurări; Potrivit pentru o anumită împrejurare; Apărut întâmplător; Cumpărat sau vândut ocazional, din întâmplare dar avantajos. DE OCHII BUNI: De dragul cuiva. DE OCHII LUMII: Pentru a salva aparenţele; De formă; De faţadă; v. şi Pentru ochii lumii. DE OCOL: Ocolit; Indirect. DE OCUPAŢIE: Care ocupă temporar un teritoriu, o ţară. DE ODINIOARĂ: Cu puţin timp înainte. DE O FĂINA CU CINEVA: De aceeaşi calitate umană cu cineva; v. De aceeaşi făină cu cineva. DE-O FI SĂ DĂM DE EA: Dacă o vom găsi. DE O FI ŞI O FI: Dacă se va ivi; Dacă se va întâmpla. DE-O ÎNTÂMPLARE: Pentru orice eventualitate; v. şi De orice întâmplare; De toată întâmplarea; Pentru orice întâmplare. DE OLAC: Care aparţine poştei sau poştalionului; Destinat transportului călătorilor şi al corespondenţei; Iute; Repede. DE OLALTĂ (pop.): De-a valma; Unul de altul; Unul de celălalt. DE O MANIERĂ: în aşa fel; v. De aşa manieră. DE O MANIERĂ ALEASĂ: în mod deosebit; Foarte politicos; Cu amabilitate. DE O MĂRGINIOARĂ (reg .): La periferie. DE O MĂSURĂ: Egal; La fel; v. şi Pe o măsură. : DE OMENIE: Bun; Cumsecade; Cinsdt; Ospitalier; (reg., Despre fete) Fecioară; Virgină. DE ONOARE: De încredere; Onorabil; De demnitate; De frunte; Onorific; v. şi De onor. DE ONOR (înv:): De încredere; Onorabil; De demnitate; De frunte; Onorific; v. De onoare. DE O PALMĂ: Foarte mic. DE-O PARIGORIE: De hatârul cuiva. DE O PARTE DE ALTĂ PARTE: într-un loc..., în altul; Dintr-un punct de vedere..., din alt punct de vedere...; Aici..., acolo...; v. şi Pe de o parte..., pe de altă parte. DE-O PILDĂ: De exemplu; v. şi De pildă; Spre pildă. DE O POŞTĂ: De la o distanţă relativ mare; De departe; Până departe; v. Cale de-o poştă. DE-O PRIGORIE (reg.): De hatârul cuiva; v. şi în parigorie. DE O PROBĂ: De încercare; De verificare; v. şi De probă. DE ORAŞ: Care provine de la oraş; Care are caracteristicile, aspectul de la oraş. DE ORDIN: Cu caracter...; De natură...; v. şi De ordinul DE ORDINAR (înv.): De obicei; în mod obişnuit; v. şi De ordinară. DE ORDINARĂ (înv.): De obicei; în mod obişnuit; v. De ordin. DE ORDINE... (înv.j: De domeniul...; De natură... . DE ORDINUL: Cu caracter..;; De natură...; v. De ordin. DE ORICE ÎNTÂMPLARE: Pentru orice eventualitate; v. De-o întâmplare. DE ORIGINE: De provenienţă; De natură; De baştină; De neam; De naţionalitate; Originar. DE-O SEAMĂ (CU CINEVA): De aceeaşi vârstă; De aceeaşi generaţie cu cineva; La fel; deopotrivă; v. şi De samă1 (cu cineva). DE O SEAMĂ CU...: Egal cu...; La fel ca.... DE-O SEAMĂ DE VREME: De un anumit timp. DE O ŞCHIOAPĂ (fam.): Foarte mic; Mare; Foarte mare; Foarte mult; Gros. DE O TAGMĂ CU CINEVA: De aceeaşi calitate umană cu cineva; v. De aceeaşi făină cu cineva. DE O TEAPĂ CU CINEVA: De aceeaşi calitate umană cu cineva; v. De aceeaşi făină cu cineva. DE OŢEL: Foarte tare; Asemenea oţelului. DE O VÂRSTĂ CU...: De aceeaşi vârstă cu.... DE O VEŞNICIE: De foarte mult timp; Din-totdeauna. DE SEAMA CUIVA: De aceeaşi vârstă cu cineva. DE PARADĂ: Festiv; Sărbătoresc; De formă; De ochii lumii. DE PARADIS: Splendid; Minunat. DE PARCĂ: Ca şi cum. DE PARCĂ AR BEA APĂ: Foarte uşor; Fără niciun efort. DEPAROLĂ: De cuvânt ■ DE PARTEA CEALALTĂ: Dincolo; în partea opusă. DE PARTEA CUIVA: Susţine, sprijină pe cineva. ·- DE PARTEA DREAPTĂ: Pe dreapta; La dreapta. DEPARTE CA CERUL DE PĂMÂNT: Foarte departe; La mare distanţă. 917 DEPOPĂ DEPARTE COTEIUL DE IEPURE: Este departe de adevăr; v. şi Departegriva de iepure. DEPARTE DE...: Nici vorbă să.... DEPARTE DE A FI: Nici vorbă să fie; Nici nu se pune problema. DEPARTE DE MINE: Nu am nicio legătură; Pe mine nu mă priveşte. DEPARTE DE MINE ACEST GÂND: Nici nu mă gândesc la aşa ceva; Nici nu mă interesează aşa ceva. : DEPARTE DE MINE; GÂNDUL...: Nici nu mă gândesc...; Nici nu mă interesează ... . DEPARTE GRIVA DE IEPURE: Este departe de adevăr; v. Departe coteiul de iepure. DE PATRU ORI: împătrit. DE PĂDURE: Necivilizat; Necioplit; v. De la pădure. DE PĂMÂNT: Făcut din pământ; (înv.) Pământean. DE PĂŢIT, AM PĂŢIT-O: E adevărat, am avut un necaz. DE PE: Din jur; De lângă. DE PE ACOLO: încă de acolo. DE PE ACUM: încă de acum. DE PE ATUNCI: încă de atunci. DE PE BĂNCILE ŞCOLII: încă din băncile şcolii; încă la vârsta de elev; încă de mic. DE PE CÂND: Din momentul în care...; Din vremea în care...; v. De când. DE PEDEASUPRA: Şi mai mult; Şi peste cele promise. DE PE EA: Jos. DE PE EL: Jos. DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI: De moarte; De distrugere; De nimicire, DE PE JOS: De jos, DE PE LOC: Fără să se deplaseze; Stând nemişcat; v. şi Din loc. DE PE O ZI PE ALTA: De azi pe mâine. DE PERETE: Destinat a fi fixat pe perete, DE PERIFERIE: De mâna a doua; Marginal; Provincial. DE PE PLEAŞCĂ: Pe gratis; v. şi De pleaşcă. :DE PE RÂS A DAT-O PE PLÂNS: ■:= S-a schimbat complet. DE PE RUDĂ, DE PE SĂMÂNŢĂ -(pop. )i Pe toţi; Fără excepţie; Până la unul; Fără cruţare; Peste tot; v. şi Pe rudă pe sămânţa; Pe rudă şi pe sămânţă. DE PESTE DRUM: Aproape; La mică distanţă. DE PESTE LUME: Foarte departe; La ’ mare distanţă. DE PESTE NOUĂ MĂRI ŞI NOUĂ ŢĂRI: De foarte departe; De la o distanţă foarte mare; v. şi De peste şapte mări şi şapte ţări DE PESTE ŞAPTE MĂRI ŞI ŞAPTE ŢĂRI: De foarte departe; De la o distanţă foarte mare; v. De peste nouă mări şi nouă ţări. DE PE TATĂ LA FIU: Transmis de-a lungul generaţiilor; Din generaţie în generaţie; v. şi De pe tată la prunc; De pe tată pe fiu; De pe tată pe prunc; Din tată in fiu; Din tată în prunc. DE PE TATĂ LA PRUNC: Transmis de-a lungul generaţiilor; Din generaţie în generaţie; v. De pe tată la fiu. DE PE TATĂ PE FIU: Transmis de-a lungul generaţiilor; Din generaţie în generaţie; v. De pe tată la Jiu. ·:DE PE TATĂ PE PRUNC: Transmis de-a lungul generaţiilor; Din generaţie în generaţie; v. De pe tată la fiu. ;DE PESTE TOT: în tot locul. : ; DE PE URMA CUIVA: De la cineva. : DE PE URMĂ; Ultimul. DE PE VREMEA LUI ADAM BABADAM: De foarte mult timp; De demult; v. şi De pe vremea lui Han-tătar; De pe vremea lui Noe; De pe vremea lui Papură-vodă; De pe vremea lui Pazvante; De pe vremea lui Pazvante chiorul. DE PE VREMEA LUI HAN-TĂTAR: De foarte mult timp; De demult; v. De pe vremea lui Adam Babadan. DE PE VREMEA LUI NOE: De foarte mult timp; De demult; v. De pe vremea lui Adam Babadan. DE PE VREMEA LUI PAPURĂ-VODĂ: De foarte mult timp; De demult; v. De pe vremea lui Adam Babadan. DE PE VREMEA LUI PAZVANTE: De foarte mult timp; De demult; v. De pe vremea lui Adam ■ Babadan. DE PE VREMEA LUI PAZVANTE CHIORUL: De foarte mult timp; De demult; v. De pe vremea lui Adam Babadan. DE PIATRĂ: Tare; Dur; Rezistent. DE PILDĂ: De exemplu; v. De-o pildă. DEPINDE -DE GUST: Gusturile nu se discută; Fiecare cu gustul sau. DEPINDE DE ÎMPREJURĂRI: Depinde de contextul, de condiţiile în care apare. DE PISICĂ: în felul pisicii. DE PLANTON: De serviciu; De pază; De garda. DE PLĂCERE: Din plăcere; Cu plăcere. DE PLĂTIT: Care trebuie plătit; De achitat. DE PLÂNS: Vrednic de milă; Jalnic. DE PLEAŞCĂ: Pe gratis; v. De pe pleaşcă. DE PLOP: (Despre rudenie) îndepărtat. DE PLUMB: Greu; Profund; Adânc; întunecat; Plumburiu. DE POFTĂ: Foarte puţin; Deloc; v. Cât să-şi prindă pofta. DE POLITEŢE1: Protocolar; Politicos; Amabil. DE POLITEŢE2: Din obligaţii; De etichetă; Formal; De formă; v. şi Din politeţe; Pentru politeţe. \ : DE POMANĂ: Gratuit; Inutil; Degeaba; Zadarnic. DE POMINĂ: De neuitat; Memorabil, DE POPĂ (pop.): (Mâncare) De post; (Ziuă) în care se posteşte; De post. DE POPULARIZARE 918 DE POPULARIZARE: Care se adresează unui public larg. DE PORUNCĂ (reg.): Constrâns; Silit. DE PORUNCEALĂ. (pop.): Făcut la indicaţiile, la dorinţele, la comanda cuiva; Făcut aşa cum doreşte cineva; De comandă; v. şi După porunceală; în porunceală; Pe porunceală. DE POSLEDE (înv.): Obişnuit; De rând. DE POST: (Mâncăruri) Gătite fără came şi fără grăsime animală; (Zile) în care se recomandă postul; în care se posteşte. DE POSTRIG YmvJ: (Despre cărţi bisericeşti): Care servesc la ceremonia intrării cuiva în rândul călugărilor; (Despre oameni) Care aparţin prin călugărie, unei mănăstiri. DE POŞTĂ: Poştal. DE POTCĂ (pop.): Arţăgos; Certăreţ. ^ DE POTRIVA..,: La fel cu...; Asemenea, egal cu...; Pe măsura...; v. şi La potrivă; Pe potrivă. DE POVARĂ: (Despre animale) Care cară poveri; Folosite pentru cărat poveri. DE POVAŢĂ: Care îndrumă; Care povăţuieşte; Care foloseşte cuiva ca exemplu, ca sfat, ca îndemn. DE POVESTE (înv.): Care poate povesti, în calitate de martor, faptele petrecute; Niciunul; Nici de sămânţă. DE PRAZNIC (înv.): (Despre îmbrăcăminte) Care se poartă în zilele de sărbătoare; De gală; Festiv.'.'·’ DE PRĂSILĂ: (Despre animale domestice) Selecţionat pentru reproducere. DE PRECAUŢIE: Care preîntâmpină sau încearcă să preîntâmpine un pericol, un necaz posibil. DE PRECIZIE: (Despre aparate, insîntmente) Care funcţionează cu mare exactitate; Foarte exact. DE PREDILECŢIE1: Mai ales; îndeosebi; v. şi Cu predilecţie. DE PREDILECŢIE2: Preferat; Favorit; Obişnuit; Frecvent. DE PREFERAT: în mod preferabil. DE PREFERINŢĂ: Mal·ales; Cu deosebire. DE PRESTIGIU: Prestigios. DE PREŢ: Scump; v. De mare preţ. DE PREVEDERE: Pentru evitarea unor riscuri; Pentru prevenirea lucrurilor neplăcute; v. Ca prevedere. DE PREZENT: în momentul de faţă;în zilele noastre; Azi; Acum; v. şi în prezent DE PRICE (înv.): Care constituie prilej de neînţelegere; de dispută, de ceartă; Care este potrivnic; Duşman. DE PRICINĂ: Vinovat; v. Cu pricină. DE PRICINI: Vinovat; v. Cu pricină. DE PRIINŢĂ ffnv.): Cu bunăvoinţă; Cu amabilitate; Devotat; Credincios; Folositor; Util; v. Cu mare priinţă, DE PRIMA CALITATE: Cel mai bun; v. şi De prima mână. DE PRIMA (înv.): De la început; înainte de toate; Mai întâi; v. De-a prima. DE PRIMA CLASĂ: De cea mai bună calitate; Foarte bun; v. Clasa întâi. DE PRIMAMÂNĂ: Cel mai bun; v. De prima calitate. DE PRIMĂ NECESITATE: Absolut trebuitor; Indispensabil; v. De ce mai mare necesitate. DE PRIMĂVARĂ: Care se efectuează, care are loc primăvara; (Despre plante sau părţi ale lor): Care cresc, care se dezvoltă în timpul primăverii; Primăvăraîic; (despre sămânţa plantelor) Care se aseamănă în timpul primăverii; Din care cresc plante primăvară. ■--DE PRIMEJDIE: Primejdios; Care atlunţă un pericol; Extraordinar; Grozav; v. De marc primejdie. DE PRIMIRE: Care poate fi primit; Acceptabil; (Despre încăperi) Destinat oaspeţilor, vizitatorilor sau solicitanţilor; (Despre ore, zile) în care se primesc oaspeţii; In care este permis accesul. ; DE PRIM ORDIN: De prima importanţă; De cea mai bună calitate; Excelent; v. şi De primul ordin. DE PRIMPREJUR: Care se află în jur; învecinat; înconjurător; Vecin. DE PRIM RANG: De cea mai bună calitate; Superior; Excelent. DE PRIMUL ORDIN: De primă importanţă; De cea mai bună calitate; Excelent; v. De prim ordin. DE PRIMUL RANG: De prima clasă; ■ De calitatea întâi; De gradul întâi; De frunte; v. şi De rangul întâi. DE PRINCIPII: Care are caracter teoretic, general şi preliminar; v. şi De principiu. DE PRINCIPIU: Care are ;caracter teoretic, general şi preliminar; v. De principii: DEPRINDEREA E A DOUA NATURĂ: Obişnuinţa înlocuieşte tendinţele naturale; v. şi Deprinderea se face fire; Obişnuinţa e a doua natură. DEPRINDEREA SE FACE FIRE: Obişnuinţa înlocuieşte tendinţele naturale; v. şi Deprinderea e a doua natură. DE PRIN PARTEA LOCULUI: De pe acolo, v. şi De prin părţile locului; Din partea locului; Din părţile locului. DE PRIN PĂRŢILE LOCULUI: De pe acolo; v. De prin partea locului. DE PRIN PREAJMA...: Din jurul; Din apropierea; Din vecinătatea cuiva sau a ceva; v. şi De prin preajma; Din preajma..... ;JDE PRIN PREAJMĂ...: Din jurul; Din apropierea; Din vecinătatea cuiva sau a ceva; v. şi Din preajma.... DE PRIN VECINĂTATE: Din apropiere; în preajmă; Prin preajmă; v. şi Prin vecinătate. DE PRIN VECINI: Care este în apropiere; Care este prin apropiere; v. şi Prin vecini. DE PRIPAS: (Despre animale domestice, mai ales despre câini) Fără stăpân; (Despre copii) Părăsit; Abandonat; Nelegitim; Din flori; (Despre oameni) Străin, Venetic. 919 DE SAPĂ DE PRISOS: Din belşug; Din plin; Abundent; Peste obişnuit; Fără rost; Inutil; Zadarnic; v. şi De prisoseală; De prisosit. DE PRISOS SĂ SPUN CĂ...: Este inutil să susţin că.... -r; DE PRISOSEALĂ: Din belşug; Din plin; Abundent; Peste obişnuit; Fâră rost; Inutil; Zadarnic; v. De prisos. DE PRISOSINŢĂ (înv.): Mai mult decât trebuie; în plus; v. Cu prisosinţă. DE PRISOSIRE (înv.): Mai mult decât trebuie; în plus; v. Cu prisosinţă. DE PRISOSIT: Din belşug; Din plin; Abundent; Peste obişnuit; Fără rost; Inutil; Zadarnic; v. De prisos. DE PROASPĂT (fm'J: De curând; De puţină vreme; v. şi Din proaspăt. DE PROBĂ: De încercare; De verificare; v. De o probă. DE PROFESIUNE: De meserie; Specialist în ■ ceva. h . ■ ■ DE PROGRES: (Despre oameni) Progresist. DE PROPORŢII: Mare; Voluminos. DE PROST GUST: Deplasat; Nepotrivit. ·; DE PROTECŢIE: Care sprijină, ajută, ocroteşte, protejează. DE PROVINCIE: Situat în provincie; Specific provinciei. DE PURTARE: (Despre îmbrăcăminte, încălţăminte) Care se poartă în mod obişnuit; De toate zilele; De lucru; (Despre animale) Care se folosesc la muncă; De muncă; De tracţiune. DE PURTAT: De îmbrăcat; De îmbrăcăminte. DE PUS LA NAFTALINĂ: (Despre lucruri) Care nu mai poate servi la nimic; Vechi; Demodat; (Despre oameni) Cu idei învechite; Dat uitării; Despre care nu se mai vorbeşte. DE PUS PE RANĂ SĂ TE VINDECI: (Despre oameni) Foarte bun; v. Blajin să-l pui la bubă. DE PUTEREA SA (înv.): De sine stătător; Independent; Liber, DE PUŢIN (sport): La foarte mică distanţă; La foarte mică diferenţă. DE PUŢINĂ IMPORTANŢĂ: Nu prea important; DE PUŢINE ORI: Rareori. DE RANGUL AL DOILEA: De calitatea a doua; De gradul al doilea; v. şi De al doilea rang. DE RANGUL ÎNTÂI: De prima clasă; De calitatea întâi; De gradul întâi; De frunte; v. De primul rang. DE RASĂ: Superior; Ales; De soi bun. DE RĂDĂCINĂ (înv.): De bază; Fundamental. DE RĂU (înv.): Duşmănos; Supărător. DE RĂU AUGUR: Semn rău; Desfăşurarea nefavorabilă a unui lucru. DE RĂU CUGETĂTOR (înv.): Rău intenţionat; v. şi Rău cugetător, DE RĂUL CUIVA: Din pricina răutăţii cuiva. DE RÂND: Din popor; Comun; Obişnuit; De serviciu; (regJ Alături; Unul lângă altul. DE RÂNDUL... (înv., pop.): .în privinţa...; Referitor la.. ;;v. şi Din rândul.... DE RÂNDUL ACESTA: De data asta; v. şi De rândul ăsta. DE RÂNDUL ĂSTA: De data asta; v. De rândul acesta. DE RÂNDUL TRAIULUI (reg.): De hrană. DE RÂS: Fără valoare; Ruşinos; De ocară. DE RÂSUL CURCILOR: De ocară; De batjocură; Ridicol; Compromiţător; v. şi De râsul găinilor; De râsul lumii. DE RÂSUL GĂINILOR: De ocară; De batjocură; Ridicol; Compromiţător; v.De râsul curcilor. DE RÂSUL LUMII: De ocară; De batjocură; Ridicol; Compromiţător; v. De râsul curcilor. DE RÂVNĂ: Cu sârguinţă; Cu zel; Cu ardoare. DE REA-CREDINŢĂ: Atitudine incorectă, necinstită; Perfidie. DE REGULĂ: Obişnuit; în mod normal. DE REPETATE ORI (înv.): De multe ori; Adesea; v. şi în repetate rânduri. DE RESORTUL CUIVA: De competenţa cuiva; De specialitatea cuiva; în atribuţiile cuiva. DE RESORTUL SĂU: De competenţa sa; De specialitatea sa; în atribuţiile sale. i ■ DE REŞEDINŢĂ: Care serveşte drept sediu; Rezidenţial. : 'i DE REVOLUŢIE: Generat prin rotaţia unei drepte, a unei curbe sau a unei Figuri geometrice în jurul unei drepte fixe. :: DE REZERVĂ: Menit să înlocuiască; Destinat a fi folosit în anumite condiţii. . DE REZIDENŢĂ: De reşedinţă. - ^ DE RIDICAT LA CER (înv.): Vrednic de laudă. DE RIGOARE: Cerut de o anumită situaţie; De etichetă. DE ROD: (Despre pomi) Roditor; Fructifer, încărcat cu fructe; v. Cu rod. DE ROST (înv.): Prin viu grai; Oral; Verbal; închipuit; Inventat; Din proprie iniţiativă; De la sine. DE RUDĂ (pop.): De prăsilă; Foarte puţin; De leac. DE RUDĂ BOGATĂ: De neam bogat. DE RUDĂ BUNĂ: De neam bun. DE RUDĂ MĂRE: De neam mare. DE RUDĂ MICĂ (înv.): De origine modestă; v. şi De rudă rea. DE RUDĂ REA (înv.): De origine modestă; v. De rudă mică. DE RUŞINE: (Despre cuvinte, expresii) Ruşinos; Indecent; Vulgar. DE SABIE (înv.): Capabil să poarte sabia sau arma pentru a lupta. DE SACRIFICIU: Sacrificat DE SALON: Specific lumii mondene; Specific societăţii bune; Care se produce intr-un salon. DE SALVARE: Care se foloseşte pentru a salva. DE SANTINELĂ: Care serveşte la pază. ■ DE SAPĂ: Capabil să lucreze cu sapâ. DE SAŢ 920 DE SAŢ: în mare cantitate; De ajuns; Din belşug; Din plin; (înv.) Săţios; v. şi De saţiu; Până la saţ; Până la saţiu. DE SAŢIU: în mare cantitate; De ajuns; Din belşug; Din pjin; (î?iv.) Săţios; v. De saţ. DE SĂMÂNŢĂ: Bun pentru semănat; Pentru semănat; De prăsilă; v. şi Pentru sămânţă. DE SĂPTĂMÂNĂ: Care este de serviciu pe timp de o săptămână. ; DE SĂPTMÂNI DE ZILE: Pe durata a câteva săptămâni; Durează de câteva săptămâni. DE SĂRBĂTOARE: (Despre zile) în care se sărbătoreşte cineva sau ceva; Pentru sărbătoare; Festiv; v. şi De sărbători. DE SĂRBĂTORI: (Despre zile) în care se sărbătoreşte cineva sau ceva; Pentru sărbătoare; Festiv; v. De sărbătoare. DE SÂMBRĂ (reg.)'. în tovărăşie; împreună. DE SÂN: (Despre copii) Sugar, . ■■ ■ ■ DE SÂNGE: Roşu;'Sângeriu; Crud; Sângeros; (Despre lacrimi) de mare durere. DE SÂNGE ALBASTRU: De familie nobilă; De neam mare; v. Cu sânge albastru. DE SÂRG: în grabă; Imediat; Cu repeziciune; v. Cu sârg. DE SCARĂ...: într-un anumit raport numeric; v. şi La seara...; La scară...; Pe scara...; Pe scară.... DE SCAUN: Care constituie reşedinţa monarhului sau a cârmuirii; De reşedinţă. DE SCÂRBĂ: Care produce neplăcere, scârbă; împotriva voinţei sale; Cu forţa; v. Cu scârbă. DE SCHELET: (Despre fiinţe sau părţi ale corpului omenesc) Foarte slab; Scheletic. DESCHIS LA CAP: Deştept; Inteligent; v. şi Deştept la minte; Descuiat la cap; Descuiat la vorbă. DESCHIS LA MINTE: Deştept; Inteligent.; v. Deştept la cap. DESCHIS LA VORBĂ: Sincer; v. şi Descuiat la vorbă. DESCHIZĂTOR DE DRUMURI: Pionier. DE SCOARŢĂ: (Despre părinţi, fraţi, surori) Vitreg. DE SCRIS: Cu care se scrie; Pe care se scrie. DESCUIAT LĂ CĂP: Deştept; Inteligent.; v, Deştept la cap. DE§CUIÂT Ă MINTE: Deştept; Inteligent.; v. Deştept la cap. DESCUIAT LA VORBĂ: Sincer; v. Deschis la vorbă..., DE SCURTĂ RESPIRAŢIE: De mică întindere. DE SEAMA: La fel cu...; Asemenea, egal cu...; Corespunzător cu...; (ThvJ Din firea....; Din temperamentul..,, DE SEAMĂ1 (CU CINEVA) (reg.): De aceeaşi vârstă; De aceeaşi generaţie cu cineva; La fel; Deopotrivă; v. De-o samă (cu cineva). DE SEAMĂ2: Cu însuşiri deosebite; Ieşit din comun; De mare importanţă în ierarhia socială; De o valoare remarcabilă. DE SEARA PÂNĂ DIMINEAŢA: în tot timpul nopţii; în fiecare noapte. DE SEARĂ: Din timpul serii; De cu seară; Care se poartă în timpul serii sau al nopţii. DE SEC (pop.): De post; Pentru post. DE SENZAŢIE: Senzaţional; v. De mare senzaţie. DE SERIE: Fabricat, confecţionat după acelaşi tip; Comun; Obişnuit; Banal, DE SERVICIU: în tura de lucru la serviciu; De gardă; în folosinţă curentă, efectivă şi zilnică; Care se referă la serviciu. DE SFINX: Enigmatic; Misterios. DE SILĂ: Cu forţă; Forţat; Abuziv; Fără voie; v. Cu de-a sila. DE SILA, DE MILĂ: De voie, de nevoie; Vrând, ne vrând; v. De milă, de silă. DE SINE: Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v. De la sine. DE SINE ÎNSUŞI: Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v. De la sine. DE ŞINELE (înv,): Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v. De la sine.. : DE SINENE (înv.): Din iniţiativă proprie; Cu mijloace,:resurse proprii; Independent de -cineva sau de ceva; v. De la sine. DE SINE SINGUR: Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v. De la sine. DE SINE STĂTĂTOR: Independent; Nesupus altuia; Pe propriile sale picioare. : ^ DE SINEŞI (T/ivJ: Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva;v. De la sine: DE SINEŞI SE ÎNŢELEGE ■(înv.): A se subînţelege; A fi evident, clar, firesc; v. A fi de la : sine. DE SIRENĂ: Deosebit de frumos, încântător, fermecător; Amăgitor. DESPĂRŢIRE DE PAT (înv.) Divorţ. DE SPERIAT: Ieşit din comun; Extraordinar. DESPRE CÂNTĂTORI: Pe la cântatul cocoşilor; Când se luminează de ziuă; v. şi La cântă-tori; Până în cântători; Pe la cântători. DESPRE CE E VORBA?: Despre ce se discută? DESPRE CHIPUL LUI '(înv,): Cât despre el; Din partea lui, DESPRE CINE-I VORBA?: Despre cine se discută? DESPRE MAMĂ: în linie maternă, v. De mamă. DESPRE PARTEA (CUIVA SAU A CEVA): Din punctul de vedere al cuiva; Cât despre...; Referitor la...; în privinţa...; v. şi Din partea (cuiva sau a ceva); Dinspre partea (cuiva sau a ceva). 921 DE TOATE LOCURILE DESPRE PRIMĂVARĂ (înv., re#.): în ajun de primăvară; v. şi Spre primăvară. DESPRE TATĂ (înv.)'. în linie paternă; v/şi De tată; Dinspre tată. DESPRE ZIUĂ: înainte de ivirea zorilor; Spre dimineaţă; v. Către ziuă- DE STATURĂ MICĂ: Scund. DE STINGE PĂMÂNTUL: Peste măsură de mult; Excesiv; Exagerat; v. şi De zvântăpământul DE STRAJĂ: De pază; De gardă. DESTULĂ VORBĂ!: Mai tăceţi din gură! Gata cu vorbăria! DESTUL DE BUN: Suficient de bun. DESTUL DE DES: Suficient de des. DESTUL DE MULT TUVIP: Timp destul de îndelungat. DESTUL SĂ SPUN CĂ...: Este suficient să spun că.... DE SUB NAS: Din faţă. DE SUFLET: Cu pasiune; Cu convingere; Foarte mult. DE SUPRAFAŢĂ: Superficial. DE SURDA: în van; Zadarnic; v. De-a surda. DE SUS: Cu superioritate. DE SUS PÂNĂ JOS: în întregime; v. şi De sus şi până în talpă; Din vârf şi până în talpă. DE SUS ŞI DE ÎNCEPUT (înv.)·. Din capul locului; înainte de toate. DE SUS ŞI PÂNĂ ÎN TALPĂ: în întregime; v. De sus până jos. DE ŞAGĂ: în glumă; într-o doară; La întâmplare; v. şi în şagă. DE ŞATRĂ: Ţigănesc; Grosolan; Necuviincios; Vulgar. DE ŞI-A SCOS LIMBA DE-UN COT: Foarte mult; Din răsputeri; v. De a scos limba de-un cot. DE ŞI-A SCOS OCHII: Foarte mult; Din -âsputeri; v. De a scos limba de un cot. DE-ŞI CULEGE MĂSELELE: Foarte tare; Foarte mult; v. De-i crapă măselele. DE-ŞI CULEGE MĂSELELE DE PE JOS: Foarte tare; Foarte mult; v, De-i crapă măselele DE-ŞI SCOATE OCHII: Foarte mult; Din ăsputeri; v. De a scos limba de-un cot. DE ŞOC: (Despre unitate militară) Care are de ndeplinit o misiune importantă şi dificilă de luptă jfensivă. DEŞTEPT CA OAIA: Prost; v. şi Deştept ca mia lui Roman; Deştept ca vaca lui Stanciu, DEŞTEPT CA OAIA LUI ROMAN: Prost; v. deştept ca oaia, DEŞTEPT CA VACA LUI STANCIU: Prost; Deştept ca oaia. DEŞTEPT FOC: Foarte deştept; Deosebit de nteligent. DEŞTEPTUL FĂGĂDUIEŞTE ŞI PROSTUL TRAGE NĂDEJDE: Să nu crezi în promisiuni. DE ŞTREANG: Bun de spânzurătoare; Care ierită să fie spânzurat; v. Ban de ştreang. DE TAGMA CUIVA: Din gaşca cuiva. DE TAINĂ: Secret; Tainic; Misterios; (pop.) Foarte apropiat; Intim; v. Cu taină. : DE TALIA CUIVA: De talentul, de valoarea cuiva. DE TALIE: De talent; De valoare. DE TALIE MONDIALĂ: Renumit; Cunoscut în toată lumea. DE TATĂ: în linie paternă; v. Despre tată. DE TARABĂ: Mahalagesc; De mahala. DETAŞAT PE LÂNGĂ...: Deplasat temporar la.... .. ... DE TĂVĂLEALĂ: (Despre haine) De lucru; Rezistent la purtat. DE TÂNĂR: De timpuriu; De mic. "BETEÂMĂ^CĂ.;.: Speriat că.... DE TEATRU: Care se prezintă pe scenă; Care se întrebuinţează în spectacol; Care se ocupă de literatura dramatică şi cu reprezentarea acesteia pe scenă; Afectat; Teatral. DETE DUMNEZEU DE ŢE ÎNTpREEŞI LA TIMP: Bine că ai reuşit să soseşti la timp. DETE DUMNEZEU O MILĂ- DE PLOAIE: Bine că a plouat. DETE MÂŢU-N PUTINEL: Adatde bine. DE TEMEI: De bază; Fundamental; Greu; Dificil; De încredere. DE TEMELIE: Fundamental; Principal; Esenţial; (reg.) Autohton; Băştinaş. DE TEREN: Care lucrează sau care se foloseşte pe teren. DE TICN (înv.): Prielnic; Potrivit; Favorabil. DE TIMPURI: De timp lung; De demult. : DE TIMPURIU: Din timp; Devreme. DE TIRAJ: Care apare Într-un număr mare de exemplare; v. Cu mare tiraj. DE "TOALETĂ: Care serveşte la curăţirea şi îngrijirea corpului; v. şi Pentru toaletă. DE TOAMNĂ1 (înv.): Din toamnă; Fiind încă toamnă; v. De cu toamnă. DE TOAMNĂ2: Care se referă, care ţine de anotimpul toamnei; De toamnă. DE TOATĂ FORMĂ/reg-.): Variat; Felurit; Fel de fel; v. De toate felurile. DE TOATĂ'FRUMUSEŢEA: Foarte frumos; Minunat. DE -TOATĂ ÎNTÂMPLARE A:; Pentru orice eventualitate; v. De-p întâmplare. DE -TOATĂ MÂNA: De toate felurile; v. De multe mâini. DE TOATĂ NOSTIMADA: Foarte nostim; Amuzant. DE TOATĂ ORÂNDUIALA: De tot felul. DE TOATĂ ZIUA: De fiecare zi; Cotidian; v. şi De toate zilele. DE TOATE: Lucruri de diferite feluri; De variate feluri; în total; v. şi De toţi. DE TOATE FELURILE: Variat; Felurit; Fel de fel; v. şi De toată forma; De toate neamurile; De tot felul; De tot neamul; De tot soiul. DE TOATE LOCURILE: Pretutindeni; Peste tot; în toate direcţiile; v. De în toate părţile. DE TOATE MĂRIMILE 922 DE TOATE MĂRIMILE: De toate felurile; Felurit. DE TOATE NEAMURILE: Variat; Felurit; Fel de fel; v. De toate felurile. DE TOATE PĂRŢILE: Pretutindeni; Peste tot; în toate direcţiile; v. De în toate părţile, DE TOATE ZILELE: De fiecare zi; Cotidian; v. De toată ziua, DE TOCMEALĂ: De învoială; De acord. DE TOT: în totalitate; în întregime; Foarte; v. Cu totul DE TOT CU TOTUL: în totalitate; în întregime; Foarte; v. Cu totul DE TOTDEAUNA;: De.-la început; De când lumea; Din toate timpurile; Tot timpul; Mereu; Necontenit; v. şi Dintotdeauna. DE TOT FELUL: Variat; Felurit; Fel de fel; v. De toate felurile. DE TOT ÎN TOTUL: în totalitate; în întregime; Foarte; v. Cu totul DE TOT ÎNTRU TOTUL: în totalitate; în întregime; Foarte; x Cu totul. DE TOT NEAMUL: Variat; Felurit; Fel de fel; v. De toate felurile. DE TOT SOIUL: Variat; Felurit; Fel de fel; v. De toate felurile. DE TOTUL: în totalitate; în întregime; Foarte; v Cu totul DE TOŢI: în total; v. De toate. DE TRANDAFIR: Asemenea trandafirului ca frumuseţe sau culoare; v. şi De trandafiraş. DE TRANDAFIRAŞ: Asemenea trandafirului ca frumuseţe sau culoare; v. De trandafir. DE TRANZIŢIE: De trecere; Intermediar; Tranzitoriu. DE TREABĂ: Harnic; Priceput; Capabil; De omenie; Cumsecade; (reg.) Cum trebuie; Bine; v. Cu bună treabă. DE TREBUIALĂ: Necesar; Folositor; Trebuincios; v. şi De trebuinţă. DE TREBUINŢĂ: Necesar; Folositor; Trebuincios; (înv.) Potrivit; Propice; v. De trebuială. DE TREI ORI PE ATĂŢ:Detrei ori mai mult. DE TREI PARALE: De proastă calitate. DE TRISTĂ AMINTIRE: O întâmplare tristă; Un eveniment neplăcut; v. De tristă memorie. DE TRISTĂ MEMORIE? O întâmplare tristă; Un eveniment neplăcut; v. De tristă amintire. DE TROPICE: Din regiuni tropicale; De la tropice. DE TRUFĂ: (Despre nume) De râs; De batjo-cură. DE TRUP (CU CINEVA) (f/ivj: Care este născut din...; Care este din aceeaşi părinţi cu cineva; De sânge; v. şi De un trup. DE TUNET: Răsunător; De zgomot puternic; Puternic; Ca tunetul. DETURNARE DE FONDURI: Fraudă financiară; Delapidare. DE ŢARĂ: De la sat; Sătesc; Ţărănesc; Din provincie; De la ţărani; v. De la ţară. DE-ŢI BAGI DEGETELE IN OCHI: {Despre întuneric) Beznă; v. şi De-ţi scoţi ochii cu degetele. DE ŢI-E MAI MARE DRAGUL: Foarte bine; Foarte frumos, ; DE-A ŢIIŞ (înv.): Ţinând cu mâna ceva; v. şi De ţiiş. DE-ŢI SCOŢI OCHII CU DEGETELE: (Despre întuneric) Beznă; v. De-ţi bagi degetele în ochi. DE ŢIIŞ (înv.): Ţinând cu mâna ceva; v. De-a ţiiş. DE-ŢI SCOŢI OCHII CU DEGETELE (Despre întuneric) Beznă; v. şi De-ţi bagi degetele în ochi. DE ULTIMĂ ORĂ: Foarte nou; Actual.: ;;,; DE UN CAR DE ANI: De mai mulţi ani; De foarte mult timp; v. şj De un cârd de ani; De un cârd de vreme. DE UN CÂRD DE ANI: De mai mulţi ani; De un timp încoace; v. De la un cârd de vreme. DE UN CÂRD DE VREME: De mai mulţi ani; De un timp încoace; v. De la un cârd de vreme. DEUNDE!: Imposibil! DE UNDE AI RĂSĂRIT?: De unde ai apărut? De unde vi? DE UNDE E, DE UNDE NU E, ÎI VOM DA CEVA: Să dăm fiecăruia câte puţin care cere. ■■:: DE UNDE EŞTI DE PĂMÂNT?: Unde te-ai năSCUt?·:·;;..; DE UN DEGET: Puţin. DE UNDE NU...: Că dacă nu.... DE UNDE NU E, NICI DUMNEZEU NU CERE: Nimeni nu te obligă să dai dacă nu ai. DE UNDE O FI, DE UNDE N-O FI: Indiferent de unde; De oriunde; v. şi De unde oi avea, de unde n-oi avea. DE UNDE OI AVEA, DE UNDE N-OI AVEA: Indiferent de unde; De oriunde; v. şi De unde o fi, de unde n-o fi. DE UNDE PÂNĂ ACUM.,.: în timp ce până acum... . DE UNDE PÂNĂ UNDE: Nu se ştie cum. r , DE UNDE S-A POMENIT AŞA ; CEVA?: Unde ai auzit aşa ceva? Cine a mai iac ut aşa ceva? ; DE UNDE SĂ-I ŢRĂSNEAŞCĂ LUI PRIN MINTE?: Cum să-şi închipuie. DE UNDE SĂ NU FIE AŞA?: Cum să nu fie aşa? Cine-şi permite să facă altceva? DE'UÎSIDE SĂ ŞTIU?: Nu am de unde să ştiu? Eu nu am habar de aşa ceva? DE UNDE ŞI DE UNDE: Cum adică? In ce fel? în ce împrejurare?De când? De ce? v. şi De unde şi până unde? DE UNDE ŞI PÂNĂ UNDE?: Cum adică? în ce fel? în ce împrejurare?De când? De ce? v. De unde şi pe unde? DE UNDE ŞI PÂNĂ UNDE MĂ CUNOŞTI TU PE MINE?: în ce împrejurare m-ai cunoscut tu pe mine? DE UNDE ŞTI?: Cine ţi-a spus? Cum ai aflat? 923 DICIPÂNĂDICI DE UNDE SĂ-I TRĂZNEASCĂ LUI PRIN MINTE: Cum de i-a trecut prim minte. DE UNDE VINE VÂNTUL?: De unde vine beleaua? DE UN FEL: De o singură specie. DE ULTIMA ORA: în ultimul moment; Foarte curând; Nu de mult. DE UN MARE MERIT: De stimă; De laudă. DE UN MOMENT: De scurtă durată; Momentan; Efemer;Trecător; v. De moment. DE UN NEAM: De aceeaşi origine. DE-UN RÂND (reg.): De data asta; Deocamdată. DE UN TRUP (CU CINEVA) (înv.): Care este născut din...; Care este din aceeaşi părinţi cu cineva; De sânge; v. De trup. DE UNUL SINGUR: Neînsoţit; Neasistat de cineva.' DE URGIE: Aducător de nenorocire. DE UZ PERSONAL: De folosinţa unei persoane.' DE VALOARE: (Despre lucruri) Valoros; Preţios; Scump; (Despre oameni) Important; Merituos; Valoros/1''· DE VALOARE EGALĂ CU...: De aceeaşi valoare ca şi.... DE VARĂ: Care se efectuează sau care se practică în timpul verii; Care se poartă vara; (Despre plante) Care rodesc în timpul verii; (Despre fructe) Care se coc vara. DE VARVARIC (pop.): (Despre mustăţi) Cu vârfurile lungi şi răsucite; v. şi In varvaric. DE VAZĂ: De frunte; Vestit; Cunoscut. DE VÂNZARE: Oferit spre vânzare; Destinat vinderii. DE VEAC: Din cele mai vechi timpuri; Din moşi strămoşi; v. şi Din veac. DE VEACURI: De foarte multă vreme; De moşi-strămoşi. DE VECHE MODĂ: Depăşit; Demodat; (Despre oameni) Cu concepţii învechite, depăşite; v, şi De modă veche. DE VECI: De-a pururi; în eternitate; Pentru totdeauna; (bis.) Etern; Veşnic; (jur.;1 înv.) Pe termen nelimitat; (în construcţii negative) Niciodată; v. şi De vecie; în veac de veac; în veacul veacului; în veci; în vecia veacului; în veci de veci; în vecie; în vecii vecilor; Pe veci; Pe vecie. DE VECIE: De-a pururi; în eternitate; Pentru totdeauna; (bis.) Etern; Veşnic; (jur., înv.) Pe termen nelimitat; (în construcţii negative) Niciodată; v. De veci. DE VEGHE: Care veghează; Veghetor. DE VIAŢĂ: Vesel; Sociabil/Căruia îi place să petreacă. DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE: Cu in efort suprem; Ci înverşunare; Din toate puterile. DE VIITOR: Cu perspective frumoase. DE VIS (fam.): Foarte frumos; De o frumuseţe ireală. DE VIU: Fiind încă în viaţă. DE VOIE, AU NEVOIE: Vrând-nevrând; Forţat; v. şi De voie, de nevoie. DE VOIE, DE NEVOIE: Vrând-nevrând; Forţat; v. şi De voie, de nevoie. DE VOIE ORI DE NEVOIE: Vrând-nevrând; Forţat; v. şi De voie, de nevoie DEVOTAT TRUP ŞI SUFLET: Foarte devotat; A fi prieten foarte devotat cuiva. DE VREI, DE NU VREI: Fie că doreşti, fie că nu doreşti. DE VREME CE,..: Din moment ce.... DE VREME RECE: Pentru timp rece; Pentru zile friguroase. DEVREME SAU MAI TÂRZIU: Acum; sau altădată; Odată şi odată; v. Curând sau mai târziu. : DE'-VREUN FOLOS: Folositor; Util; v. De folos. / DE ZAHĂR: Foarte bun; Gentil; Serviabil; Foarte simpatic. dezbracă un sfânt şi Îmbracă pe ALTUL (fam.): Face datorii noi pentru a plăti pe cele vechi. DEZBRĂCAT DE PIELE: Ce caracterul urât dat pe faţă; Cu masca scoasă; v. şi Dezbrăcat lupul de pielea oii. DEZBRĂCAT LUPUL DE PIELEA OII: Ce caracterul urât dat pe faţă; Cu masca scoasă; v. Dezbrăcat de piele, DE ZECE OIU CÂNTĂREŞTE ŞI O DATĂ CROIEŞTE: Trebuie să te gândeşti înainte de a lua o hotărâre; v. şi De zece ori chiteşte şi o dată croieşte, DE ZECE ORI CHITEŞTE ŞI O DATĂ CROIEŞTE: Trebuie să te gândeşti înainte de a lua o hotărâre; v. şi De zece ori cântăreşte şi o dată croieşte. DE ZI CE MERGE (înv.): Pe măsură ce trece timpul; Tot măi mult; v. De an ce merge. , DE ZI CE TRECE (înv.): Pe măsură ce trece timpul; Tot mai mult; v. De an ce merge. DE ZI CU ZI: Zilnic. DE ZI ÎN ZI: De azi pe mâine. ; DE ZILE MARI: Deosebit; Solemn; Excepţional. DE ZILELE MELE: în viaţa mea; De când sunt pe lume. DE ZILE NEGRE: De momente grele. DE ZIUĂ: înainte de ivirea zorilor; /Spre dimineaţă; v. Către ziuă. , DESPRE ZIUĂ: înainte de ivirea zorilor; Spre dimineaţă; v. Către ziuă. DEZLEAGĂ-ŢI IAPA DE LA GARD!: vorbeşte limpede, lămurit. DE ZOR: Din plin; Cu elan. DE ZVÂNTĂ PĂMÂNTUL: Peste măsură de mult; Excesiv; Exagerat; v. De stinge pământul. DIAMETRAL OPUS: Cu desăvârşire opus; De neîmpăcat. DIAVOL ÎMPIELIŢAT: Persoană foarte rea. DICI PÂNĂ DICI (pop.): Pe o distanţă scurtă; De aici şi doar până acolo. DICI ŞI DE ACOLO 924 DICI ŞI DE ACOLO (pop.): Din toate părţile; Şi de aici şi de acolo; v. Dici şi dincolo. DICI ŞI DINCOLO (pop.): Din toate părţile; Şi de aici şi de acolo; v. şi Dici şi de acolo. DIFERENŢĂ CA DE LA CER LAPĂMÂNT: O diferenţă foarte mare. DIFERENŢĂ DE OPINIE: Păreri diferite; Deosebire de păreri. ^ ^ DIMINEAŢA PANĂ ÎN; SEARA: Toată ziua; în fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; v. De dimineaţa până în seara. ^ DIMINEAŢA PÂNĂ NOAPTEA: Toată ziua; în fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; y. De di-mincaţăpână în seara. DIMINEAŢĂ PÂN SEARA: ;Ţoată ziua; în fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; y. De dimineaţă până în seară. j. DIMINEAŢA ŞI PÂNĂ SEARĂ: Toată ziua; în fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; v. De dimineaţă până în seară. ^ DIMINEAŢĂ PÂNĂ ÎN SEARA: Toată ziua; In fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; v. De dimineaţă până în seară. DIMINEAŢĂ PÂNĂ NOAPTEA: Toată ziua; În fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; v. De dimineaţă până în seară. DIMINEAŢĂ PÂNĂ SEARA: Toată ziua; în fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; v. De dimineaţă până în seară. _ DIMINEAŢĂ ŞI PÂNĂ SEARA: Toată ziua; în fiecare zi; Zilnic; Tot timpul; Mereu; v. De dimineaţă până în seară. DIN ABUNDENŢĂ: Mult; în cantitate mare. DIN ACEA ORĂ (înv.): Din vremea aceea; în vremea aceea; Din acel moment; în acel moment; v. şi întru aceea oră. DIN ACEA SECUNDĂ: Din clipa aceea; Din momentul acela; v. şi Din acest moment. DIN ACEASTĂ CAUZĂ: De aceea; v. şi Din acest motiv. DIN ACEASTĂ SECUNDĂ:;începând cu momentul în care ne aflăm; Chiar din această clipă; în acest moment.; v, Chiar din această secundă. DIN ACELAŞI ALUAT: De acelaşi fel; La fel ca ceilalţi. DIN ACEL MOMENT: De atunci; Din clipa aceea; v. şi Din momentul acela. DIN ACEST MOMENT: Din clipa aceea; Din momentul acela; v. Din acea secundă. DIN ACEST MOTIV: De aceea; v, Din această cauză. DIN ACEST PUCT DE VEDERE: Privind lucrurile din această priză, DIN ADÂNCUL JTIINŢEI: Din tot sufleţul; Cu toată sinceritatea; Cu toată prietenie. DIN ADÂNCUL INIMII: Din tot sufletul; Cu tot dinadinsul; Foarte mult; v. şi Din adâncul inimii mele; Din adâncul sufletului; Din adâncul sufletului meu. DIN ADÂNCUL INIMII MELE: Din tot su- fletul; Cu tot dinadinsul; Foarte mult; v. Din adâncul inimii. DIN ADÂNCUL SUFLETULUI: Din tot sufletul; Cu tot dinadinsul; Foarte mult; v. Din adâncul inimii. DIN ADÂNCUL SUFLETULUI MEU: Din tot sufletul; Cu tot dinadinsul; Foarte mult; v. Din adâncul inimii DIN AFARĂ: în exterior. : : DIN AFARĂ MĂR FRUMOS ŞI-NĂUNTRU GĂUNOS: Chiar dacă pare la suprafaţă bine, corect, cinstit, în sufletul lui poate fi un om de nimic. DIN ALTĂ PARTE: Adus de undeva; Nu e de aici. DIN ALTE POTOAPE (reg.): Din moşi-stra-moşi; De demult. DIN ALTE PUNCTE DE VEDERE:... După părerea altora; După cum consideră alţii.: DIN ALTE ŢJMPURI: De altădată; De demult. DIN AN ÎN AN: în fiecare an; De la un an la altui. DIN AN ÎN PAŞTE: Foarte rar; v, şi Din im în Paşti; Din Paşti 111 Crăciun; Din Paşti în Paşti. DIN AN ÎN PAŞTI: Foarte rar; v. Din an în Paşti. DIN ANI UIŢAŢI: De foarte mult timp; De ..demult. DIN APROAPE ÎN APROAPE: Pas cu pas; încetul cu încet. DIN APROPIERE: La mică distanţă. DIN ^AŞTA; NU ; VEI:;pU3PA!:;:Nu vei primi nimic din aceasta. ;· DIN AUZITE: După. cum se vorbeşte; De la lume. DIN BĂBĂLUC Din moşi-strămoşi; Din timpuri străvechi. : DIN BĂŢRÂNI: Din moşi-strămoşi;: DIN BELŞUG: în cantitate mare; Din plin, : DIN BIROU: Fără legătură cu realitatea din . afară, .-j:.; :.,;., DIN BOB ÎN BOB: Amănunţit; Detailat. DIN BORTA ŞARPELUI,(reg.): într-un loc ascuns greu de descoperit; v. şi Din bortă de şoarece; Din borta şoarecelui; Din gaură de şarpe; Din gaură de şoarece; Din gaura şarpelui; Din gaura şoarecelui; în bortă de şarpe; in borta de şoarece; în borta şarpelui; în borta şoarecelui; în gaură de şarpe; în gaură de şoarece; în gaura şarpelui; în gaura şoarecelui. DIN BORTA ŞOARECELUI (reg.): într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din borta şarpelui. DIN BORTĂ DE ŞARPE (reg.): într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din borta şarpelui DIN BORTĂ DE ŞOARECE (reg.): într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din borta şarpelui. DIN BRĂZDA: (Despre vite înjugate) De dreapta; v. De brazdă. DIN; BUNI STRĂBUNI: Moştenind de la înaintaşi; v. De la moşi la strămoşi. DIN BUN PROERESIS (CUIVA): De bunăvoie; 925 DIN DAR AU VENIT, ÎN DAR S-AU DUS Din proprie iniţiativă; Nesilit de nimeni; v. Cu bun proeresis (cuiva). DÎN BUN SENIN: Pe neaşteptate; Dintr-o dată; Fără veste; v. Ca din bun senin. DIN CALCUL: După socoteala noastră. D31N CALE-AFARĂ: Neobişnuit; Extraordinar; Exagerat; Cu greu de crezut; v. Afară de orăn-duială. DIN CALE AFARĂ DE..: Neobişnuit; Extraordinar; Exagerat; Cu greu de crezut; v. Afară de orânduială. DIN CAP1: Inventat; Imaginat. DIN CAP2: De la început; v. şi Din capăt. DliN CAPĂT: De la început; v. Din cap7. DIN CAPĂT PÂNĂ ÎN CAPĂT: De la început până Ia sfârşit; De la o extremitate la alta: v. şi Din cap în cap; Din cap până în cap. DIN CAPĂTUL PĂMÂNTULUI: De foarte departe; v. De la capătul pământului. DIN CAP ÎN CĂP: De la început până Ia sfârşit; De la o extremitate la alta; v, Din capăt până în capăt. : ^ : ■ DIN CAP PÂNĂ ÎN CAP: De la început până la sfârşit; De la o extremitate la alta; v. Din capăt până în capăt. DIN CAP PÂNĂ ÎN PICIOARE: De sus până jos; în întregime. DIN CAPUL CĂPISTERII: De unde ai, oricât de puţin ai avea. DIN CAPUL LOCULUI: înainte de a începe ceva;înainte de oriunde altceva; De Ia bun început. DIN CAPUL SCĂRII: Tocmai de sus. DIN CARE CAUZĂ?: Din ce motiv? v. şi -Din ce cauză? DIN CASĂ ÎN CASĂ: De la om la om. DIN CAUZA...: Din pricina...; Pe motiv de...; v. şi Din cauză de.... DIN CAUZAACEASTA: De aceea. DIN CAUZĂ CA...: Pentru că...; Fiindcă; Deoarece. DIN CAUZĂ DE...·. Din pricina...; Pe motiv de...; v. Din cauza.... DIN CAUZA DE BOALĂ: Fiind bolnav; DIN CAZ ÎN CAZ (reg.)i După împrejurări; v. De la caz la caz. DIN CÂND ÎN CÂND: Câteodată; Din timp în timp; Uneori; v. Când şi când. ■DIN CÂT: în măsura în care; După cum; v. De zât. DIN CÂTE (pop.): Din răsputeri; Foarte mult; y. De-a căţele. DIN CÂTE AM AFLAT: După cum vorbeşte umea; După cum se aude. DIN CE/înv.·}: Din care pricină; Motiv pentru ;are. DIN CEAS ÎN CEAS: Din clipă-n clipă; Din Tioment în moment. DIN CE CAUZĂ?: Din ce motiv? v. Din care :auză? DIN CE IN CE: Tot mai mult; Pe măsura recerii timpului. DIN CE ÎN CE MAI BINE: Pe măsură ce trece timpul tot mai bine. DIN CE ÎN CE MAI MULT: Pe măsură ce trece timpul tot mai mult, DIN CE ÎN CE MAI RĂU: Pe măsură ce trece timpul tot mai rău, DIN CELE PATRU COLŢURI ALE LUMII: Din toate părţile lumii; v. şi Din cele patru vânturi. DIN CELE PATRU VÂNTURI: Din ' toate părţile lumii; v. Din cele patru colţuri ale lumii DIN CE PARTE DE LOC?: De unde? Din ce Ioc? DIN CER: Din senin; Pe neaşteptate. DIN CE S-ĂU LUAT?: Din ce cauză se ceartă? DIN CHIAR SENIN (înv.): Pe neaşteptate; Dintr-o dată; Fără veste; v. Ca din bun senin. DIN CIUR ÎN DÂRMON: Din rău în mai rău. DIN CLIPĂ ÎN CLIPĂ: Din moment în moment; în orice moment. DINCOACE DE.,.: Mai aproape de________ DIN COADA DE CÂINE NU FACI SITA DE MĂTASE: Nii oricine aste bun pentru orice; v, şi Din coada de câine sita de mătase nu se face. DIN COADA DE CÂINE SITA DE MĂTASE NU SE FACE: Nu oricine aste bun pentru orice; v. Din coada de câine nu faci sita de mătase, DIN COASTE: Pieziş; Oblic; într-o rână; Din lateral; Din părţi; v De-a coasta. DINCOLO DE...: Mai departe de.... DINCOLO DE HOTAR: în afara ţării; în ţări străine; v. şi Dincolo de hotare; Peste hotar; Peste hotare. DINCOLO DE HOTARE: în afara ţării; în ţări străine; v. Dincolo de hotar. DINCOLO DE MORMÂNT: După moarte. DINCOLO DE ORICE LIMITA: Peste orice măsură. DIN CONSIDERAŢII PENTRU CINEVA: Din stimă, din respect pentru cineva. DIN CONTRĂ: Dimpotrivă; Invers; v. şi Din contră. DIN CONTRĂ: Dimpotrivă; Invers; v. Din contra. DINCOTROf BATE VÂNTUL: De unde vine pericolul; Ce intenţii are. DIN COPILĂRIE: De mic. DIN CREŞŢETy PÂNĂ ÎN TALPĂ: De sus până jos; în întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. DIN CREŞTET PÂNĂ ÎN TĂLPI: De sus până jos; în întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. DIN CREŞTET PÂNĂ LA PICIOARE: De sus până jos; în întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. DIN CURIOZITATE: De curios. DIN CUVÂNT ÎN CUVÂNT (înv.): Cuvânt cu cuvânt DIN DAR ĂU VENIT, lN DAR S-AU DUS: Din ce primeşti e bine să dai şi altora. DIN DEPARTE 926 DIN DEPARTE: De la distanţă; v. şi Din depărtare; Din depărtări, DIN DEPĂRTARE: De Ia distanţă; v. Din departe. DIN DEPĂRTĂRI: De la distanţă; v. Din departe. DIN DEPRINDERE: Din obişnuinţă; După obicei. DIN DISTANŢĂ ÎN DISTANŢĂ: Din loc în loc. DIN DOASCĂ ÎN DOASCĂ: De la început până la sfârşit; Din scoarţă în scoarţă. DIN DOBITOC NU-L MĂI SCOATE: îl consideră prost. DIN DOUĂ CUVINTE: Din câteva vorbe; v. Din două vorbe. DIN DOUĂ ÎN DOUĂ: Fiecare a două; v. şi Din două nna. DIN DOUĂ UNA: Fiecare a două; v. Din două în două. DIN DOUĂ VORBE: Din câteva cuvinte; v. Din două cuvinte, DIN EXPERIENŢĂ: Din cele realizate; Din cele suferite; Din cele învinse; v. şi Din proprie experienţă. DIN FAŞĂ: De la naştere; De foarte mic.; DIN FAŢĂ: Care se află înainte. DIN FERICIRE: Printr-un concurs de împrejurări favorabile. DIN FIR A AŢĂ: Cu de-amănuntul; Cu minuţiozitate; Cu acribie; v. De-a jir a aţă. DIN FIR A PĂR: Cu de-amănuntul; Cu minuţiozitate; Cu acribie; v. De-a jir a aţă. DIN FIRE: De la natură; Nativ. DIN FIR ÎN ĂŢĂ: Cu de-amănuntul; Cu minuţiozitate; Cu acribie; v.De-ajîr a aţă. DIN FIR ÎN FIR: Cu de-amănuntul; Cu minuţiozitate; Cu acribie; v. De-a jir a aţă. DIN FIR IN PĂR: Cu de-amănuntul; Cu minuţiozitate; Cu acribie; v. De-a jir a aţă. DIN FIR PÂNĂ-N AŢĂ: Cu de-amănuntul; Cu minuţiozitate; Cu acribie; v. De-a fir a aţă. DIN FIR PÂNĂ-N PĂR: Cu de-amănuntul; Cu minuţiozitate; Cu acribie; v. De-a fir a aţă. DIN FRAGEDĂ PRUNCIE: Printr-un concurs de întâmplări favorabile. DIN FUGA CALULUI: Foarte repede. DIN FUGĂ: în treacăt; în grabă; v. şi In fugă. DIN FUNDUL LUMII: De la o distanţă foarte mare; De foarte departe. DIN FUNDUL PĂMÂNTULUI: Cu orice preţ; Neapărat; v. şi Din pământ2; Din pământ din iarbă verde; Din pământ din piatră seacă. DIN FUNDUL RĂRUNCHILOR: Din toate pureriie;întins; v. şi Din rărunchi; Până în fundul rărunchilor. DIN FUNDUL SUFLETULUI: Din tot sufletul; Cu toată dragostea. DIN GAURA ŞARPELUI: într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din bortă şarpelui. DIN GAURA ŞOARECELUI: într-un ioc ascuns greu de descoperit; v. Din borta şarpelui. DIN GAURĂ DE ŞARPE: într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din borta şarpelui DIN GAURĂ DE ŞOARECE: într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din borta şarpelui. DIN GENERAŢIE ÎN GENERAŢIE: Din tată în fiu. DIN GLUMĂ: Glumind; în glumă. ; DIN GRABĂ: La repezeală; în grabă. DIN GREŞEALĂ: Din nebăgare de seamă; Fără intenţie; v. şi în greşeală. DIN GREU: Mult; Tare; adânc; v. De greu DIN GROS: Din greu; Mult; Gros; v. Cu grosul DIN GURA MINCINOSULUI NICI ADEVĂRUL NU SE VEDE: Cine minte, minte,cu succes. DIN GURĂ E UŞOR DE FĂCUT: Să vorbească poate oricine; v. şi Din gură e uşor de zis; Din gură le face pe toate; Din gură le face pe toate; Din gură poate oricine. DIN.GLfRĂ E;|yşpR::DE^ZIS:,Să:Vorbească poate oricine; v. Din gură e uşor de făcut. DIN GURĂ ÎN GURĂ: Pe cale orală; De la om Ia om. -V DIN GURĂ ÎN GURĂ, S-A DUS VESTEA: Lumea a răspândit vestea; Vestea s-a răspândit de la Om la Om. DIN GURĂ LE FACE PE TOATE: Să vorbească poate oricine; v. Din gură e uşor de făcut. DIN GURA POATE ORICINE: Să vorbească poate oricine; v. Din gură e uşor de făcut. DIN ^HĂŢ: Vecin. ; i:; DIN HĂIS: Din stânga. DIN IGNORANŢĂ: Din incultură; Din lipsă de educaţie; Din prostie. DIN INIMĂ: Cu tot sufletul; Cu mare plăcere; v. Cu toată inimă. DIN INADVERTENŢĂ: Din neatenţie; Din lipsă de atenţie. DIN ÎMPUTERNICIREA CUIVA: împuternicit fiind de cineva; La împuternicirea cuiva. DIN ÎNCURCĂTURĂ ÎN ÎMPLETICIRE: Din rău în mai rău. DIN INDESŢULARE (înv.): .Suficient; Destul; Cât trebuie; Cât trebuie şi ceva deasupra; Din belşug. DIN ÎNDEMNUL...: îndemnat fiind de...; La stăruinţa.... ^ DIN ÎNTÂMPLARE: Pe neaşteptate; Pe nepregătite; Ocazional; v. şi Pre întâmplare, DIN JOI ÎN PAŞŢI: Foarte rar. ^ DIN JOSUL: Din partea mai puţin înaltă; în partea mai puţin înaltă; v. şi în josul DIN LAC IN PUŢ: Din rău în mai rău. DIN LĂCOMIE: Lacom; Cu aviditate. DIN LÂNĂ DE BROASCĂ: Din nimic. DIN LEAGĂN: Din fragedă copilărie; De la început. DIN LEAGĂN PÂNĂ ÎN MORMÂNT: Toată viaţă. DIN LINS ÎN LINS S-A AJUNS: A reuşit prin ploconeală, prin linguşire, prin umilinţă. 927 DIN PARTEA DIN LIPSĂ DE...: Din cauză că lipseşte ceva; v. şi în lipsă de... . DIN LIPSĂ DE BANI: Din sărăcie. DIN LIPSĂ DE BUNĂVOINŢĂ: Din răutate. DIN LOC: Fără să se deplaseze; Stând nemişcat; De pe loc. DIN LOC ÎN LOC: De acolo până acolo; Ici şi acolo. ■ DIN LUMEA ÎNTREAGĂ: De peste tot. ; DIN MARGINEA PĂMÂNTULUI: De foarte departe; v. De la capătul pământului. DIN MARGINI DE PĂMÂNT: De foarte departe; v. De la capătul pământului. DIN MARGINILE PĂMÂNTULUI: De foarte departe; v. De la capătul pământului. DIN MARGINI PESTE PĂMÂNT: De foarte departe; v. De la capătul pământului. DIN MĂRĂDIC ÎN MĂRĂDIC (rep: Din moşi-strămoşi. DIN MÂNĂ ÎN MÂNĂ: De la unul la altul; v. ?i Dintr-o mână în altă. DIN MEMORIE: Din amintire; Pe de rost. : DIN MERS: Fără a se opri din deplasare; în :impul mersului. DIN MICĂ COPILĂRIE: Din tinereţe; De mic. DIN MULOC: Central; Situat în centru; Din :entru; în plin; (înv.) în devălmăşie. DIN MIJLOCUL...: Din; Dintre; v. De mij-ocul.... DIN MILA DOMNULUI: Prin voia lui Dumnezeu; Cu voia lui Dumnezeu; v. şi Cu mila Dom-lulut. DIN MILA LUI DUMNEZEU: Prin voia lui Dumnezeu; Cu voia lui Dumnezeu; v. şi Cu mila Domnului. DIN MINUT IN MINUT: Dintr-u moment în iltul.;::- DIN MOMENT CE...: De moment ce...; De 'reme ce ; Dat fiind că.... DIN MOMENT ÎN MOMENT: Din clipă în :Iipă. DIN MOMENTUL ACELA: De atunci, Din lipa aceea; v. Din acel moment. DIN MOMENTUL ACESTA: Din clipa asta; )e acum înainte. DIN MOMENTUL ÎN CARE...: Din clipa în ■are.... DIN MOŞI DE LA STRĂMOŞI: Moştenind de 1 înaintaşi; v. De la moşi la strămoşL DIN MOŞI LA STRĂMOŞI: Moştenind de la iiaintaşi,v. De la moşi la strămoşi. DIN MOŞI STRĂMOŞI: Moştenind de la laintaşi; v. De la moşi la strămoşi, DIN MOTIV DE...: Motivând că.... DIN MOTIVE BINE ÎNTEMEIATE: Având îotive serioase. DIN MOTIVE DE FORŢĂ MAJORĂ: Având îotive independente de voinţa lui. DIN MOTIVE DE SĂNĂTATE: Fiind bolnav. DIN NAŞTERE: De loc; De origine din...; De aţionalitate; \\De naşterea. DIN NATURA: Din naştere; înnăscut; firav.) în mod natural; Pe cale naturală; v. De la natură. DIN NĂPRASNĂ: Pe neaşteptate; Fulgerător; v. De năprasnă. DIN NARAV (înv.): Conform obiceiului; v. şi întru nărav. DIN NĂSCARE (înv.): Din naştere; înnăscut; în mod natural; Pe cale naturală; v. De la natură. r DIN NĂSCUTĂ (fm\): Din naştere; înnăscut: în mod natural; Pe cale naturală; v. De la natură. T)IN NEAM ÎN NEAM: Din generaţie în generaţi e; Din tată în fiu; în veci; v. De neam în neam. DIN NEAM PÂNĂ lN NEAM: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; în veci; v. De neam în neam. DIN NEATENŢIE: Fiind neatent. DIN NEBĂGARE DE SEAMĂ: Din neatenţie; Din neglijenţă; v. şi Din nebăgare în seamă. DIN NEBĂGARE ÎN SEAMĂ: Din neatenţie; Din neglijenţă; v. Din nebăgare de seamă. DIN NEFERICIRE: Din păcate; v. şi Din nenorocire. DIN NEGLIJENŢĂ: Fiind neglijent. DIN NEGURA VREMURILOR: De foarte mult timp; Din timpuri îndepărtate. DIN NENOROCIRE: Din păcate; v. Din nefericire. DIN NEOBIŞNUINŢĂ: Fiind neobişnuit; Fiind lipsit de experienţă. DIN NEŞTIINŢĂ: Fiind neinstruit; Fiind lipsit de pregătire profesională. DIN NEŞTIRE: Din nebăgare de seamă; Involuntar. DIN NEVOIE: Compromis; Forţat; Silit; (înv.) Necesar; De trebuinţă; v. Cu nevoie. DIN NIMICA TOATĂ: Din ceva neînsemnat, neimportant, DIN NIMIC, TOT NIMIC: Când nu este, nu este. DIN NOAPTE (reg.): Dis-de-dimineaţă; Foarte devreme; v. Cu noapte. DIN NOAPTE-N NOAPTE: De la o noapte la alta; Fără întrerupere; Mereu. DIN NOROCIRE (pop.): Din fericire. DIN NOU: De la început; Din temelie; încă o dată; Iarăşi; (înv.) De curând; Recent; v. De nou. DIN OBIŞNUINŢĂ: în virtutea deprinderii; Potrivit obiceiului; v. şi După obişnuinţă; Prin obişnuinţă. DIN OCHI: Estimativ. DIN OCHI MIERE, DIN GURĂ FIERE: într-un fel arată, în alt fel gândeşte. DIN OFICIU: Fără a fi consultat; Obligatoriu; Oficial, DIN OM ÎN OM: De la unul la altul. DIN ORĂ ÎN ORĂ: La intervale de o oră. DIN PARTEA (CUIVA SAU A CEVA): Din punctul de vedere al cuiva; Cât despre...; Referitor la...; în privinţa...; v. Desprepartea (cuiva sau a ceva. DIN PARTEA LOCULUI 928 DIN PARTEA LOCULUI: De pe acolo; v. De prin partea locului. DIN: PARTEA MAMEI: Din neamul, din familia mamei; v. şi Dinspre partea mamei. DIN PARTEA MEA...: Din: punctul meu de vedere... DIN PARTEA MEA FĂ CE VREI: Eu nu am nimic împotrivă; Poţi să faci ce vrei. DIN PARTEA TATĂLUI: Din neamul, din familia tatălui; v. şi Dinspre partea tatălui DIN PAŞTI ÎN CRĂCIUN: Foarte rar; v. Din an în Paşti. DIN PAŞTI ÎN PAŞTI: Foarte rar; v. Din an în Paşti........ DIN PĂCATE: Din nenorocire;; Din nefericire; Spre regretul cuiva; (reg) Din întâmplare. DIN PĂDURE: Sălbatic; Fără maniere; Necioplit. DIN PĂMÂNT1: De jos. DIN PĂMÂNT2: Cu orice preţ; Neapărat; v. Din fundul pământului. DIN PĂMÂNT DIN IARBĂ VERDE: Cu orice preţ; Neapărat; v. Din fundul pământului, DIN PĂMÂNT DIN PIATRĂ SEACĂ: Cu orice preţ; Neapărat; v. Din fundul pământului. DIN PĂRŢILE LOCULUI: De pe acolo; y. De prin partea locului. DIN PĂŢITE: Din experienţă. DIN PÂNTECELE MAMEI: înainte de a mă naşte; De la naştere. · DIN PLIN: Din abundenţă; Din belşug; Cu prisosinţă. DIN POARTĂ-N POARTĂ: Din casă în casă; Dintr-un loc în altul, DIN POLITEŢE: Din obliga|ii;De etichetă; Forma); De formă; v. De politeţe2. DIN POMANĂ fi/n'.j: De demult; Din moşi-strămoşi. DIN POPOR: De origine socială modestă. DIN PRAG ÎN PRAG: De la om la om; Din casă în casă. DIN PRÂNZ PÂNĂ-N CINĂ /mv.): Toată după amiază....... DIN PREAJMA: Din jurul; Din apropierea; Din vecinătatea cuiva sau a ceva; v. De prin preajma... DIN PREZIUA: In ziua precedentă; în ajunul... ; v. şi în preziua.... DIN PRICINA...: Din cauza.;.; Datorită...; Ca urmare a.,.; Din vina...;v. şi Din pricină de.... DIN PRICINĂ CĂ,..: Pentru că...; Deoarece...; Fiindcă. DIN PRICINĂ DE...: Din cauza..;; Datorită...; Ca urmare a.,.; Din vina,. .;v. Din pricina.... DIN PRIETENIE: Prieteneşte; Cu stimă. DIN PRIGON (reg.j. (Despre animale de tracţiune): Prins, înhămat de tânjală, la mijloc (când sunt mai multe perechi); v. De la prigon. DIN PRIMA LOVITURĂ: La prima încercare. DIN PRIMA SECUNDĂ: De la început; Din prima clipă; Din primul moment; v. Chiar din prima secundă. DIN PRIMĂ (înv.): De la început; înainte de toate; Mai întâi; v. De-a prima. DIN PRIMUL MOMENT: De la început. DIN PRINCIPIU: \ Conform unui punct de vedere hotărât. DIN PRISOSINŢĂ: Mai mult decât trebuie; în plus; v. Cu prisosinţă. DIN PRIVIREÂ...: Referitor la...; Privitor la...; în privinţa.(înv.): Din punctul de vedere...; Din perspectiva...; v. Cu privire la.... U DIN PRIVIRL^Cu privirea; Din ochi. DIN PROASPĂT (pop.): De curând; De puţină vreme; v. De proaspăt. DIN PROFIL: >Dintr-o parte a feţei sau a corpului; v, şi în profil. , DIN PROPRIE EXPERIENŢĂ: Din cele realizate; Din cele suferite; Din cele învinse; v. Din experienţă. DIN PROPRIE INIŢIATIVĂ: Fără îndemnul altuia. DIN PROPRIE VOINŢĂ: La dorinţa sa; La propria sa dorinţă. : DIN PROSTIE: Din incultură; Din lipsă de educaţie. DIN PROST NU-L MAI SCOATE: A-i socoti prost tot timpul. ;; DIN PUNCT DE VEDERE: în privinţa; Sub raportul; Luând în consideraţie... ; v. şi Din punctul de vedere al.... DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV: în privinţa aspectelor calitative. DIN PUNCT DE VEDERE FORMAL: în privinţa aspectelor formale. DIN PUNCT ÎN PUNCT: Unul după altul; Fiecare pe rând; în mod amănunţit; Detaliat; Pe larg; v. şi Punct cu punct. DIN PUNCTUL DE VEDERE AL: în privinţa; Sub raportul; Luând în consideraţie... ; v.; Din punctul de vedere.... DIN PURĂ CURIOZITARE: De curios. DIN PURĂ RĂUTATE: De răutate. DIN PUTERE: Extrem de mult; Extrem de tare; Cu toată râvna; Cu toată voinţa; Din răsputeri; v. Cu putere. DIN RĂDĂCINĂ: Cu totul; Definitiv; Radical. DIN RĂRUNCHI: Din toate puterile; întins; v. Din fundul rărunchilor. DIN RĂSPUTEREA: Din toate puterile; Cu toată forţa; v. şi Din răsputeri; Din toată răsputerea; Din toate răsputeri; Din toate răsputerile. DIN RĂSPUTERI: Din toate puterile; Cu toată forţa; v. Din răsputerea. DIN RĂSTIMP ÎN RĂSTIMP: Din când în când; Uneori; v. şi în răstimp; în răstimpuri; La răstimpuri; Pe la răstimpuri; Prin răstimpuri. DIN RĂU ÎN MAI RĂU: De la o belea mai mică, la o belea mai mare. DIN RĂUL CUIVA: De răutatea cuiva. DIN RĂUTATE: De răutate. DIN RĂZBUNARE: De răzbunare. 29 DIN TEMEI DIN RÂNDUL... (înv., pop.): în privinţa...; Re-;ritor la...;v. De rândul... DIN RESPECT PENTRU CINEVA: Respec-ind pe cineva. DIN ROŞU (Despre clădire): Netencuită; v. şi w roşu; La roşu. DIN RUDĂ ÎN RUDĂ: Din neam în neam; Din eneraţie în generaţie; v. şi în rudă de rudă. DIN SĂPTĂMÂNĂ ÎN SĂPTĂMÂNĂ: Sâptă-lânal; v. şi Săptămână de săptămână DIN SÂNUL...: Dintre.;.; Din mijlocul.... DIN SCOARŢĂ ÎN .SCOARŢĂ; De la prima la Itima pagină; v. şi Din scoarţă până în scoarţă. DIN SCOARŢĂ PÂNĂ ÎN SCOARŢĂ: De la rima la ultima pagină; v. Din scoarţă în scoarţă. DIN SCURT: De aproape. DIN SCUTECE: Din pruncie; Imediat după aştere. DIN SEAMĂ AFARĂ: Fără număr;: Nenu-îărat; Imens;Fără socoteală; Din cale afară de...; ară asemănare; Fără seamăn; v. şi Fără chip; 'ără chip şi fără seamă; Fără chip şi seamă; 7ără de număr; Fără de seamă1; Fără număr; "ără rost1; Fără rost şi fără seamă; Fără rost şi eamă; Fără seamă; Fără seamă de.... DIN SEARĂ PÂNĂ-N ZORI: Toată noaptea; ii tot timpul nopţii; în fiecare noapte; v. De cu eară până-n ziuă. DIN SECUNDA ACEASTĂ: începând cu mo-îentul în care ne aflăm; Chiar din această clipă; în cest moment.; v. Chiar din această secundă. DIN SECUNDA ACEEA: Din clipa aceea; Din cel moment. DIN SECUNDĂ ÎN SECUNDĂ: Foarte repede; ndată; Numaidecât; Din clipă în clipă; v. De la o scundă la altă. DIN SENIN: Pe neaşteptate; Dintr-o dată; Fără este; v. Ca din bun senin. DIN SFERT DE ORĂ ÎN SFERT DE ORĂ: oarte des; v. şi Din sfert în sfert de oră. DIN SFERT ÎN SFERT DE ORĂ: Foarte des; . Din sfert de oră în sfert de oră. DIN SIMPATIE: Din afinitate; Din atracţie. DIN SIMPATIE PENTRU...: Din; afinitate entru...; Din atracţie pentru.... DIN SIMPLĂ ÎNTÂMPLARE: Incidental; «tr-o doară. DIN SINE: Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, ssurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; .De la sine.. DIN ŞINELE (înv.): Din iniţiativă proprie; Cu lijloace, resurse proprii; Independent de cineva au de ceva; v. De la sine.. DIN SINEŞI (înv.): Din iniţiativă proprie; Cu lijloace, resurse proprii; Independent de cineva au de ceva; v. De la sine... . DINSPRE PARTEA (CUIVA SAU A CEVA): >in punctul de vedere al cuiva; Cât despre...; deferitor la...; în privinţa.;.; v. Despre partea zuiva sau a ceva. DINSPRE MAMA: în linie maternă, v. De mamă. DINSPRE PARTEA MAMEI: Din neamul, din familia mamei; v. Din partea mamei. DINSPRE PARTEA TATĂLUI: Din neamul, din familia tatălui; v. Din partea tatălui. DINSPRE TATĂ: în linie paternă; v. Despre tată. DIN SPUSE: De la oameni; Din auzite. DIN SPATE: Din urmă; Din umbră. DIN STÂNGA: De partea stângă, a DIN SUDOAREA FRUNŢII: Din mu.xă; Din trudă; v. şi Din sudorile frunţii. DIN SUDORILE CRUNŢII: Din muncă; Din trudă; v. Din sudoarea frunţii. DIN SUFLET: Cu toată dragostea şi sinceritatea; v. şi Din tot sufletul. DIN SURSĂ SIGURĂ: : De la : o persoană de încredere. : DIN : TABLĂ: ÎN TABLĂ: Din scoarţă în scoarţă. : :DIN TAGMA CUIVA: Din gaşca cuiva. DIN TALPĂ: pin temelie.;;;: DIN TALPĂ PÂNĂ ÎN CAP: De sus până jos; în întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. DIN TALPĂ PÂNĂ ÎN CREŞTET: De sus până jos; în întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. DIN TALPĂ PÂNĂ ÎN CREŞTETUL CAPULUI: De sus până j os; In întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. _ DIN TALPE PÂNĂ ÎN CAP: De sus până jos; în întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. DIN TATĂ ÎN FIU: Transmis de-a lungul generaţiilor; Din generaţie în generaţie, v. De la tată la fiu. DIN TATĂ ÎN PRUNC: Transmis de-a lungul generaţiilor; Din generaţie în generaţie, v. De la tată la fiu. DIN ;TĂLPI PÂNĂ ÎN CREŞTET: De sus până jos; în întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. ■ -DIN ;TĂLPL;PÂNĂ ÎN CREŞTETUL CAPULUI: De sus până jos; în întregime; Peste tot coipul; v. De la creştet până ui talpă. DIN TĂLPI PÂNĂ LA CREŞTET: De sus până jos; în întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. : DIN TĂLPI:: PÂNĂ LA CREŞTETUL: CAPULUI: De sus până jos; în întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. DIN TĂLPI PÂNĂ-N SUBSUORI: De sus până jos; în întregime; Peste tot corpul; v. De la creştet până în talpă. - DIN TĂRIA.;. (înv.): în virtutea...; Ca urmare a...; v. şi Prin tăria.... DIN TEAMĂ: De frică. DIN TEIE, DIN CURMEIE: Pretexte neîntemeiate. DIN TEMEI: în întregime; Cu totul; v. şi-Din temeiuri; Din temelie; Din temelii. DIN TEMEIURI 930 DIN TEMEIURI: în întregime; Cu totul; v. Din temei. DIN TEMELIE: în întregime; Cu totul; De tot; v. şi Din temelii. DIN TEMELII: în întregime; Cu totul; De tot; v. Din temelie. DINTE PENTRU DINTE: Totul se plăteşte. DIN TIMP: înainte de a fi prea târziu; Din vreme. DIN TIMP ÎN TIMP: Din când în când; în răstimpuri; Uneori; v. şi Pe la timpi. DIN TIMPURI STRĂVECHI: De foarte mult timp; De demult. DIN TINEREŢE: De mic. DIN TOATĂ INIMA: Cu tot sufletul; Cu mare plăcere; v. Cu toată inimă. DIN TOATĂ PUTEREA: Extrem de mult: Extrem de tare; Cu toată râvna; Cu toată voinţa; Din răsputeri; v. Cu putere. DIN TOATĂ RĂSPUTEREA: Din toate puterile; Cu toată forţa; v. Din răsputerea. DIN TOATE COLŢURILE: De pretutindeni; Pretutindeni; v. şi Din toate colţurile lumii; în toate colţurile. DIN TOATE COLŢURILE LUMII:? De pretutindeni; Pretutindeni; v.Din toate colţurile. DIN TOATE LOCURILE: De pretutindeni; De peste tot; în toate direcţiile; v. Din toate părţile. DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE:După părerea tuturor; Aşa cum susţin cu toţii; v. şi Din toate unghiurile. DIN TOATE PUTERILE: Extrem de mult; Extrem de tare; Cu toată râvna; Cu toată voinţa; Din răsputeri; v. Cu putere. DIN TOATE RĂSPUTERI: Din toate puterile; Cu toată forţa; v. Din răsputerea. DIN TOATE RĂSPUTERILE: Din toate puterile; Cu toată forţa; v.Din răsputerea. DIN TOATE PĂRŢILE: De pretutindeni; De peste tot; în toate direcţiile; v.De în toate părţile. DIN TOATE TIMPURILE: Dintotdeauna. - DIN TOATE UNGHIURILE: ;După părerea tuturor; Aşa cum susţin cu toţii ;v. Din toate punctele de vedere, DIN TOCMEALĂ (înv.): Din fire; De la natură. DIN TOPOR: Grosolan; Necioplil. / DIN TOT CE ŞTIU PÂNĂ ACUM: Din câte cunosc eu. DINTOTDEAUNA: De la începu; Tot timpul; Mereu; Neconteni t; v. De totdeauna. DIN TOT SUFLETUL: Cu toată dragostea şi sinceritatea; v. Din suflet. DINTR-ACOLO: Din partea aceea. DIN TRĂITE: Din proprie experienţă. DIN TREACĂT: în trecere; în fugă. DIN TRECUT: De altădată; De odinioară; De demult. DINTRE SINE/înv J: Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v. De la sine. DINTRE ŞINELE (înv.): Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v.De la sine. DINTRE SINENE (înv.): Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v. De la sine. DINTRE SINEŞI (înv.): Din iniţiativă proprie; Cu mijloace, resurse proprii; Independent de cineva sau de ceva; v. De la sine. DINTR-O ARUNCĂTURĂ DE OCHI: Cu o singură privire. DINTR-O CHITIRE (reg.): Dintr-o privire; Foarte repede; Dintr-o ochire; v. Cu o ochire. DINTR-O DATĂ: Imediat; într-o ciipă; v. şi Dintr-o singură dată, DINTR-O BELEAÎN ALTA: De la un necaz la altul. DINTR-O BUCATĂ: Integru; De caracter. DINTR-O CLIPĂ ÎN ALTA: Din moment în moment. -vi?·. .HIî;· DINTR-O LOVITURĂ: La o sirigură încercare; v. şi Dintr-o singură lovitură. DINTR-O MÂNĂ ÎN ALTĂ: De la unul la altul; v. şi Din mână în altă, DINTR-O OCHIRE: Dintr-o privire; Foarte repede; v. Cu o ochire. DINTR-O PARTE: Pe de o parte; Dintr-un punct de vedere. ; DINTR-O PARTE ÎN ALTA: Pe de o pane la alta.:: DINTR-O PRIVIRE: Imediat ce s-a uitat; Dintr-o ochire. DINTR-O RĂSUFLARE: Dintr-o dată; Pe nerăsuflate; v. şi Dintr-o singură răsuflare. DINTR-O SĂRITURĂ: Dintr-o încercare; Dintr-o dată. DINTR-O SECUNDĂ 1NTR-ALTA: Foarte repede; îndată; Numaidecât; Din clipă în clipă; v. De la o secundă la alta. DINTR-O SINGURĂ DATĂ:^imediat; într-o clipă; v. Dintr-o dată. ■· DINTR-O SINGURĂ LOVITURĂ: La o singură încercare; v. şi Dintr-o lovitură. DINTR-O SINGURĂ OCHIRE; Dintr-o privire; Foarte repede; v. Cu o ochire. DINTR-O SINGURĂ RĂSUFLARE: Dintr-o dată; Pe nerăsuflate; v. şi Dintr-o suflare; Dintr-o singură răsuflare. DINTR-O SUFLARE: Dintr-o dată; Pe nerăsuflate; v. Dintr-o singură răsuflare. DINTR-O TRĂSĂTURĂ: Dintr-o dată; Fără a sta mult pe gânduri; v. şi Dintr-o trăsătură de condei. DINTR-O TRĂSĂTURĂ DE CONDEI: Dintr-o dată; Fără a sta mult pe gânduri; v. Dintr-o trăsătură. DINTR-O TRĂSURĂ: Dintr-o dată; Fără a sta mult pe gânduri; v. Dintr-o trăsătură. DINTR-O TRĂSURĂ DE CONDEI: Dintr-o dată; Fără a sta mult pe gânduri; v. Dintr-o trăsătură. DINTR-O VEDERE: La prima vedere. 931 DISCUŢIE FURTUNOASĂ DINTR-0 VREME (rar): De la o vreme; v. De la un rând de vreme. DINTRU ÎNCEPUT: De la capăt; Din capul locului; v. De la bun început. DINTRU ÎNTÂI: înainte de toate; în primul rând. DINTR-UNA ÎN ALTA: De la una la alta. DINTR-UN ALT PUNCT DE VEDERE: După felul cum priveşte lucrurile altcineva; v. şi Dintr-un alt unghi de vedere. DINTR-UN ALT UNGHI DE VEDERE: După felul cum priveşte lucrurile altcineva; v. Dintr-un alt punct de vedere. DINTR-UN ALUAT: La fel; Identic. ■·, vw DINTR-UN ANUMIT PUNCT DE VEDERE: După cum priveşte cineva lucrurile într-un anumit fel. DINTR-UN CAPĂT LA ALTUL: Peste tot. DINTR-UN CONDEI: Dintr-o dată. DINTR-UN CUVÂNT (pop.): Fără a sta la gânduri; Imediat. DINTR-UN FOC: Imediat; Pe loc; La prima încercare; v. şi Dintr-un salt. DINTR-UN MOMENT ÎN ALTUL: Dintr-o clipă în alta; v. şi Dintr-un moment într-altul. DINTR-UN MOMENT ÎNTR-ALTUL: Dintr-o clipă în alta; v. Dintr-un moment în altul, DINTR-UN MOTIV SAU ALTUL: Indiferent de motiv. DINTRU-NTÂI (înv.): Mai întâi; înainte de toate; De la bun început. DINTR-UN SALT: Imediat; Pe loc; La prima încercare; v. Dintr-un foc. DINTR-UN ZBOR: în fugă, Repede; Dintr-o dată; Dintr-o singură mişcare; v. şi Din zbor; în zJbor. DIN ŢÂŢÂNI: Cu totul; Din rădăcini. DIN ŢEAVĂ (fam.): Direct; Dintr-o dată. DIN UMBRĂ: în secret; Pe nevăzute. DIN UNA, DIN ALTA: Din vorbă în vorbă; v. şi Din una în alta. DIN UNA ÎN ALTA: Din vorbă în vorbă; v. Din una, din alta. DIN URECHE ÎN URECHE: De la om la om; De la unu la altul; Peste tot. DIN VĂZUTE: După cum a văzut DIN VÂNT A VENIT ŞI ÎN VÂNT S-A DUS: Aşa cum a venit, aşa s-a dus. DIN :■VÂRF ŞI PÂNĂ ÎN TALPĂ: în întregime; v. De sus până jos. DIN VÂRFUL BUZELOR: în şoaptă. DIN VEAC: Din cele mai vechi timpuri; Din moşi strămoşi; v. De veac. DIN VECHI: Din bătrâni; Din moşi-strămoşi; Din vechime. DIN VECHIME: De foarte mul timp; De Ia moşi-strămoşi. j DIN VECINĂTATE: Din apropiere; în preajmă; Prin preajmă; v. De prin vecinătate. DIN VECINI: Care este în apropiere; Care este prin apropiere; v. De prin vecini. DIN VEDERE: Privind. DIN VIAŢĂ: Pe când trăia. DIN VINA CUIVA: Din cauza cuiva. DIN VORBA MEA SĂ NU IEŞI: Să nu-mi calci cuvântul; Să faci exact ce ţi-am spus. DIN VORBĂ ÎN VORBĂ: Discutând; Din una în alta. DIN VREME: Din timp; La timp. ‘ DIN VREMEA DE DEMULT: Din timpuri vechi; Din străbuni; Din moşi-strămoşi; v. şi Din vremea lui Han-tăiar; Din vremea lui Papură-vodă; Din vremuri; Din vremuri străvechi. DIN VREMEA «LUI HAN-TĂTAR:: Din timpuri vechi; Din străbuni; Din moşi-strămoşi; v. Din vremea de demult. ; ;DIN riVREME ÎN VREME: Câteodată; Din timp; în timp; La răstimpuri. DIN VREMEA LUI PAPURĂ-VODĂ: Din timpuri vechi; Din străbuni; Din moşi-strămoşi; v. Din vremea de demult DIN VREMURI: Din timpuri vechi; Din străbuni; Din moşt-strămoşi; v. Din vremea de demult. DIN VREMURI STRĂVECHI:; Din timpuri vechi; Din străbuni; Din moşi-strămoşi; v. Din vremea de demult. DIN ZARE PÂNĂ-N: ZARE: Tot universul. DIN ZĂRI: De dimineaţă; Dis-de-dimineaţă. DIN ZBOR: în fugă; Repede; Dintr-o dată; Dintr-o singură mişcare; v. Dintr-un zbor. DIN ZI DIN NOAPTE: Fără lîncetare; Mereu; într-una; Tot timpul; v, şi Din zi şi până-n noapte; Din zori până-n noapte; Din zori şi până-n noapte; Şi zi şi noapte; Şi ziua şi noaptea; Toată ziua şi toată noaptea; Zi şi noapte; Ziua noaptea; Ziua şi noaptea « DIN ZI IN ZI: De azi pe mâine; Pe zi ce trece; Din ce în ce. DIN ZI ŞL NOAPTE: Fără încetare; Mereu; într-una; Tot timpul; v. Din zi şi din noapte. DIN ZL ŞI PANÂ-N NOAPTE: Fără încetare; Mereu; într-una; Tot timpul; v. Din zi şi din noapte. [ DIN ZI ŞI PÂNÂ-N SEARĂ: Toată ziua; v. şi Din zori şi până seară. < v DIN ZORI ÎN PRÂNZ:,Toată dimineaţă, DIN ZORI PÂNĂ-N NOAPTE: Fără încetare; Mereu; într-una; Tot timpul; v. Din zi şi din noapte. DIN ZORI ŞI PÂNĂ-N NOAPTE: F?ră încetare; Mereu; într-una; Tot timpul; v. Din zi şi din noapte.' DIN ZI ŞI PÂNĂ-N SEARĂ: Toată ziuă; v. Din zori şi până seară. DIN ZVONURI: Din bârfeli; Din vorbe; După cum vorbeşte lumea. DIRECT DE LA SURSĂ: în mod nemijlocit; De la sursă. DISCUŢIE FĂRĂ PRETENŢH: Vorbe goale; Palavre. DISCUŢIE FURTUNOASĂ: Discuţie violentă; Mare agitaţie. DIS-DE DIMINEAŢĂ 932 DIS-DE DIMINEAŢĂ: Foarte de dimineaţă; în zorii zilei. DITAMAI OMUL: Om foarte mare; Om foarte înalt. DOAMNE AJUTĂ!: Să ai noroc! Să avem noroc! v. ş Doamne apără! Doamne apără şi fereşte! Doamne apără şi păzeşte! DOAMNE AJUTĂ GUI STRĂNUTĂ!: Urare de sănătate pentru cei ce a strănutat. DOAMNE APĂRĂ!: Să ai noroc! Să avem noroc! v Doamne ajută! DOAMNE, APĂRĂ ŞI FEREŞTE!: Să ai noroc! Să avem noroc! v. Doamne ajută! DOAMNE, APĂRĂ ŞI PĂZEŞTE»: Să ai noroc! Să avem noroc! v. Doamne ajuiă! DOAMNE, CE VORBĂ ŢI-A IEŞIT DÎN GURĂ!: Aşa să fie cum ai spus! Să se adeverească ce ai spus! DOAMNE, DUMNEZEULE!: Vai de noi! Ce nenorocire! DOAMNE, FEREŞTE!: Să ne ferească Dumnezeu de aşa ceva. DOAMNE IA-MĂ!: Vreau să mor! Nu ? mai vreau să trăiesc! v. şi Doamne ia-mă tupe mine! DOAMNE IA-MĂ TU PE MINE!: Vreau să mor! Nu mai vreau să trăiesc! v. Doamne ia-mă! DOMNE, IARTĂ-MĂ!: (Fonnulă întrebuinţată după rostirea sau numai gândirea unei injurii) Dumnezeu să mă ierte! DOAMNE, PĂZEŞTE!: Domne fereşte! Vai de mine! Deloc; Nicidecum; v. şi Doamne păzeşte şi apără!; Păzit-a sfântuUDoamne sfinte! DOAMNE, PĂZEŞTE ŞI APĂRĂ!: Domne fereşte! Vai de mine! Deloc; Nicidecum; v. Doamne păzeşte! DOMNE SFINTE!: Domne fereşte! Vai de mine! Deloc; Nicidecum; v. Doamne păzeşte! DOARĂ NU S-O FACE GAURĂ ÎN CER: Nu se va întâmpla nimic. DOAR AŞA: De formă; Nimic serios. DOAR ATÂT CĂ ...: Numai că...; v. şi Doar că nu.... DOAR CĂ»..: Atâta numai că...; (înv.) De abia...; îndată ce... v. şi Doar cât; Doar ce; Fără cât; Fără ce; Nuntai atâta că...; Numai că; Numai cât. DOAR'CĂ NU...: Numai că...; v. Doar atât că.... DOAR CÂT...: Atâta numai că..;; fmvj De abia...; îndată ce. .. v. Doar că.... DOAR CE...: Atâta numai că...; (înv.) De abia...; îndată ce. .. v. Doar că... . DOAR CE A DESCHIS OCHII LA LUME: Doar ce a ieşit în lume; Doar ce a venit printre oameni. DOAR DACĂ: Cu condiţia. DOAR DE ...: Numai de.... DOAR DE POFTĂ: Foarte puţin; Deloc; v. Cât să-şi prindă pofta. DOAR-DOAR: Poate, poate; v. şi Doar, doar. DOAR, DOAR: Poate, poate; v. Doar-doar. DOAR GURA E DE EL: Numai vorbe de laei. DOARME BUŞTEAN: Doamie adânc; v. şi Doarme de poţi să tai lemne pe el; Doarme de să tai lemne pe el; Doarme dus; Doarme greu; Doarme în prostie; Doarm e neîntors; Doarme sănătos; Doarme ţapăn. DOARME CA LA SÂNUL MAMEI: Doarme liniştit; v. şi Doarme ca-n patul lui; Doarme ca un copil; Doarme fără griji; Doarme liniştii cu capul pe perna lui DOARME CA-N PATUL LUI: Doarme liniştit; v. Doarme ca la sânul mamei DOARME CA UN COPIL: Doarme liniştit; v. Doarme ca la sânul mamei. DOARME CU FRICĂ: Doarme neliniştit; v. şi Doarme cu frica în sân. DOARME CU FRICĂ ÎN SÂN: Doarme neliniştit; v. Doarme cu frică. DOARME CU GĂINILE ŞI SE SCOALĂ CU COCOŞII: Se culcă devreme şi scoală dis-de-dimineaţă. DOARME CU GURA CĂSCATĂ: Sforăie, DOARME DE-A-N PICIOARELE: E foarte obosit; Pică de somn; E încet la treabă; Se mişcă cu greutate; v. şi Doarme pe picioare. DOARME DE POŢI SĂ TAI LEMNE PE EL: Doarme adânc; v. Doarme buştean. .·- DOARME DE SĂ TAI LEMNE PE EL: Doarme adânc; v. Doarme buştean. DOARME DESFĂCUT: Doarme gol. DOARME DIN PICIOARE: îi este tare somn; Este adormit. DOARME DUS: Doarme adânc; v. Doarme buştean. DOARME FĂRĂ GRIJI: Doarme liniştit; v. Doarme ca la sânul mamei. DOARME GREU: Doarme adânc; v. Doarme buştean. DOARME IEPUREŞTE: Doarme cu mare ■'atenţie. DOARME ÎN PROSTIE: Doarme adânc; v. Doarme buştean. DOARME ÎNTRUNA: Mereu doarme; Mereu este somnoros. DOARME LA CÂTE UNA: Nu este atent la toate. DOARME LA PICIOARELE PATULUI: Doarme pe jos; Doarme beat. - DOARME LINIŞTIT CU CAPUL : PE; PERNA LUI: Doarme liniştit; v. Doarme ca la sânul mamei : :: :: - :- DOARME NEÎNTORS: Doarme adânc; v. Doarme buştean. DOARME ODATĂ CU GĂINILE: Se culcă devreme. DOARME PE EL: E tare somnoros. DOARME PE PICIOARE: E foarte obosit; Pică de somn; E încet la treabă; Se mişcă cu greutate; v. Doarme de-a-n picioarele. DOARME SĂNĂTOS: Doarme adânc; v. Doarme buştean. ?33 DOI ŞICU DOI FAC PATRU DOARME SOMNUL DE VECI: Este decedat; şi Doarme somnul drepţilor. DORME SOMNUL DREPŢILOR: Este decelat; v. Doarme somnul de veci. DOARME ŞI PĂMÂNTUL SUB OM: E o linişte desăvârşită. DOARME ŢAPĂN: Doarme adânc; v. Doarme buştean. DOARME UŞOR: Adoarme repede; Doarme liniştit. DOAR ; N-AI MÂNCATMĂTRĂGUNĂ! 'fam.): Doar nu te-ai prostit; Doar nu eşti nebun. DOAR N-A MANCAT : CEAPA CIORII! fam.): Doar nu s-a prostit; Doar nu este nebun. DOAR N-AM BĂUT CERNEALĂ (fam.): Doar nu m-am prostit; Doar nu sunt nebun; Doar n-am înnebunit; v. şi Doar n-am băut cucută; Doar n-am băut gaz; Doar ti-am mâncat bureţi; Doar n-am mâncat ciuperci; Doar n-am mâncat lauri; Doar n-am mâncat laurii; Doar n-am mâncat laurii; Doar n-am mâncat măselariţă; Doar n-am mâncat m ătrăgun ă. DOAR N-AM BĂUT CUCUTĂ (fam.): Doar nu m-am prostit; Doar nu sunt nebun; Doar n-am înnebunit; v. Doar n-am băut cerneală. DOAR N-AM BĂUT GAZ (fam.): Doar nu m-am prostit; Doar nu sunt nebun; Doar n-am înnebunit; v. Doar n-am băut cerneală. DOAR N-AM MÂNCAT AMÂNDOI DIN-TR-0 STRACHINĂ: Nu eşti egal cu mine. DOAR N-AM MÂNCAT BUREŢI (fam.): Doar nu m-am prostit; Doar nu sunt nebun; Doar n-am înnebunit; v. Doar tt-am băut cerneală. DOAR N-AM MÂNCAT CIUPERCI (fam.): Doar nu m-am prostit; Doar nu sunt nebun; Doar n-am înnebunit; v. Doar n-am băut cerneală. DOAR N-AM MÂNCAT LAURI (fam.): Doar nu m-am prostit; Doar nu sunt nebun; Doar n-am înnebunit; v. Doar n-am băut cerneală. DOAR N-AM MÂNCAT LAURII (fam.): Doar nu m-am prostit; Doar nu sunt nebun; Doar n-am înnebunit; v. Doar n-am băut cerneală. DOAR N-AM MÂNCAT MĂSELARIŢĂ (fam.): Doar nu m-am prostit; Doar nu sunt nebun; Doar n-am înnebunit; v. Doar n-am băut cerneală. DOAR N-AM MÂNCAT MĂTRĂGUNĂ (fam.): Doar nu m-am prostit; Doar nu sunt nebun; Doar n-am înnebunit; v. Doar n-am băut cerneală. DOAR N-AM OMORÂT; PE CINEVA: De ce să sufăr eu, că doar n-am nicio vină; v. Doar n-am omorât pe mama; Doar n-am omorât pe nimeni; Doar n-am omorât pe tata. Doar n-am omorât pe tata şi pe mama; Doar n-am omorât pe tata şi pe mama; Parcă am omorât pe marna; Parcă am omorât pe tata; Parcă am omorât pe tata şi pe marna; Parcă n-am omorât pe mama; Parcă n-am omorât pe tata; Parcă n-am omorât pe tata şi pe mama. DOAR N-AM OMORÂT PE MAMA: De ce să sufăr eu, că doar n-am nicio vină; v. Doar n-am omorât pe cineva. DOAR N-AM OMORÂT PE NIMEN: De ce să sufăr eu, că doar n-am nicio vină; v. Doar n-am omorât pe cineva. DOAR N-AM OMORÂT PE TATA: De ce să sufăr eu, că doar n-am nicio vină; v. Doar n-am omorât pe cineva. DOAR N-AM OMORÂT PE TATA ŞI PE MAMA: De ce să sufăr eu, că doar n-am nicio vină; v. Doar n-am omorât pe cineva. DOAR N-AM USCAT CĂMĂŞILE LA ACELAŞI SOARE: între noi - doi nu există nicio legătură; Nu avem de a face unul cu altul; v. Doar n-am uscat cămăşile pe acelaşi gard. DOAR N-AM USCAT CĂMĂŞILE PE ACELAŞI GARD: între noi doi nu există nicio legătură; Nu avem de a face unul cu altui; v. şi Doar n-am uscat cămăşile la acelaşi soare. DOAR N-O SĂ IAU PĂMÂNTUL CU MINE PE LUMEA; AILALTĂ: Cine moare nu ia nimic cu el. DOAR N-O SO FACĂ BORTĂ lN CER: Nu se va întâmpla nimic, DORA NU A CĂZUT DIN LUNĂ: Trebuie să priceapă; Trebuie sase dea pe brazdă. : DOAR :NU; ARDE SATUL:: Nu ;se petrece nimic deosebit; v. şi Doar nu curge sânge, r DOAR NU CURGE SÂNGE: Nu se petrece nimic deosebit; v. şi Doar nu arde satul. DOAR NU DAU TĂTARII?: Ai răbdare, nu-i nicio grabă; v. Au năvălit turcii? DOAR NU DAU TURCII?: Ai răbdare, nu-i nicio grabă; v. Au năvălit turcii? DOAR NUMAI: Numai aşa, DOAR NU MAI CÂŞTIGAT LA BELCIUGE: Nu pofi să-mi pretinzi ce-ţî trece prin cap. DOAR NU S-O FACE GAURĂ IN CER (pop.): Nu va fi paguba prea mare; Nu se va întâmpla nimic. DOAR NU VIN TĂTARII?: Ai răbdare, nu-i nicio grabă; v. Au năvălit turcii? ... DOAR NU VIN TURCII?: Ai răbdare, nu-i nicio grabă; v. Au năvălit turcii? DOCĂNE LA MINE TOATĂ ZIUA: Mă bate la cap, mă cicăleşte toată ziua. DOI CÂTE DOI: în rând cate doi. DOINA ŞTIE, DOINA CÂNTĂ: Ceea ce ştie aia face; v. şi Doina ştie, doina zice. DOINA ŞTIE, DOINA ZICE: Ceea ce ştie aia face; v. Doina ştie, doina cântă. DOI OCHI VAD MAI BINE DECÂT UNUL: E bine să ai colaboratori; Nu e bine să lucrezi singur. DOI PEPENI ÎNTR-0 MÂNĂ NU POŢI ŢINE: Nu poţi face două lucruri deodată; v. şi Doi pepeni într-o mână nu se pot ţine. DOI PEPENI INTR-O MÂNĂ NU SE POT ŢINE: Nu poţi face două lucruri deodată; v. Doi pepeni într-o mână nu poţi ţine. DOI ŞI CU DOI FAC PATRU: Ce este clar, este cl ar şi pentru mine; v. şi Două şi cu două fac patru. DOMICILIU FORŢAT 934 DOMICILIU FORŢAT: Localitate de domiciliu obligatoriu. DOMNUL CUTARE: O anumită persoană. DOMNUL MAI ŞTIE: Doar Dumnezeu, care le ştie pe toate ar putea să spună; Cine mai ştie; v. şi Domnul ştie; Dumnezeul mai ştie; Dumnezeul ştie; Numai Domnul mai ştie; Numai Domnul ştie; Numai unul Domnul mai ştie; Numai imul Domnul mai ştie; Numai unul Domnul ştie; Numai Dumnezeu mai ştie; Numai Dumnezeu ştie; Numai unul Dumnezeu mai ştie; Dumnezeul ştie! Numai unul Dumnezeu ştie. DOMNUL SĂ-L ODIHNEASCĂ:(Formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei morţi): Să-i fie ţărâna uşoară; v. şi Domnul să-l odihnească în pace. DOMNUL SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE: (Formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei morţi): Să-i fie ţărâna uşoară; v. Domnul să-l odihnească. DOMNUL ŞI STĂPÂNUL (pop.): Soţ. - DOMNUL ŞTIE: Doar Dumnezeu, care le ştie pe toate ar putea să spună; Cine mai ştie; v. Domnul mai ştie. DOP DE SACA: Om scund şi îndesat; Om bondoc. V·; ;v:····· DOR DE DUCĂ: Dor de drum; Dor de plecare. DORESC SĂ ACCENTUEZ FAPTUL CĂ .: Insist asupra faptului.... DORESC SĂ MAI ACCENTUEZ FAPTUL CĂ...: Mai insist asupra faptului.... DORINŢELE ZĂMISLESC GÂNDURI: Dorinţa de ceva, de cineva te determină să te gândeşti la ceva, la cineva. DORMI-AI SOMNUL CEL DE VECI: Să mori; v. şi Dormi, dormire-ai mort! DORMI CUM ŢI-AI AŞTERNUT: Trăieşti după cum ai muncit. DORMI, DORMIRE-AI MORT!: Să mori! v. şi Dormi-ai somnul cel de veci. DORMI ÎN PACE!: (Formulă prin care se imploră liniştea sufletului celui mort); Să-ţi fie ţărâna uşoară! v. şi Odihnească în pace! DORUL MEU DE DOR7 TÂNJEŞTE: Mi-e tare dor. DOS LA FAŢĂ: A o lua la fugă; A o şterge. DOUĂ CĂPĂŢĂNI ÎNTR-0 CĂCIULĂ: Două persoane cu acelaşi gând, cu aceeaşi părere. DOUĂ ŞI CU DOUĂ FAC PATRU: Ce este clar, este dar şi pentru mine; v. Doi şi cu doi fac patru. DOUĂ VORBE ŞI UN CUVÂNT: Câteva cuvinte; Pe scurt. DRACE!: Răule! Păcătosule! DRAC ÎMPELIŢAT: Rău; Afurisit; Isteţ; Poznaş; v. şi Dracul gol. DRAC MORT AI MAI VĂZUT?: Omul rău mereu scapă. DRAC MORT NU S-A VĂZUT: Omul rău scapă. DRACU ARE COARNELE MARI: Oamenii răi pot fi foarte periculoşi. DRACUE AL TĂU!: Tu o păţeşti! DRACUL-A GĂSIT: Nimeni nu l-a găsit. DRACU L-A ÎMPINS: Nimeni nu l-a împins. DRACU L-A LUAT: A murit. DRACUL L-A PUS: Nimeni nu l-a pus. DRACUL CÂND N-ARE CE FACE ÎŞI CÂNTĂREŞTE COADA: Când nu ai ce face, te ţi de prostii. " DRACUL GOL: Râu; Afurisit; Isteţ; poznaş; v. Dracîmpieliţat. DRACUL MAI ÎNŢELEGE: Nimeni nu înţelege. .;:i DRACUL MAI ŞTIE: Cine mâi ştie; v. şi Dracul ştie. -: ■ DRACUL NU DOARME: Duşmanii sunt me-reu activi. DRACUL NU E AŞA DE NEGRU CUM ÎL ZUGRĂVESC OAMENII: Răul nu e aşa de mare cum pare; v. şi Dracul nu e aşa de negru cum se spune. DRACUL NU E AŞA DE NEGRU CUM SE SPUNE: Răul nu e aşa de mare cum pare; v. Dracul nu e aşa de negru cum îl zugrăvesc oamenii DRACUL NU TACE BISERICI, NICI PUŢURI LA RĂSPÂNTII: Omul rău nu face bine nimănui. DRACUL SĂ-L IA!: Să dea de naiba, de necazuri! v. şl Dracul să-l pieptene! Dracul să te ia! Dracul s-o ia! DRACUL SĂ-L PIEPTNE!: Să dea de naiba, de necazuri! v. Dracul să-l ia. DRACUL SĂ TE IA!: Să dai de naiba, dc necazuri. DRACUL S-O IA!: Să dea de naiba, de necazuri ! DRACU SĂ-I PIEPTENE PE TOŢI: Să-i ia dracu pe toţi; Să dea de belea cu toţii. DRACU SĂ-L MAI ÎNŢELEAGĂ: Nimeni nu-1 înţelege. DRACU-ŞI BAGĂ COADA ÎN TOATE: Omul rău se bagă peste tot. DRACU ŞTIE: Cine mai ştie; v. Dracul mai ştie. DRACU ŞTIE CÂND: Cine ştie când. DRACU ŞTIE CINE: Cine ştie cine. DRACU ŞTIE UNDE: Cine ştie unde. - DRAGĂ DOAMNE!: Aşa-zicând; v. şi Drăgu-liţă Doamne. DRAG MI-E DE TIME, DAR DE MINE MI SE RUPE INIMA: Cel mai drag mi-e de mine; Interesul meu este cel mai important; v. şi Drag mi-e de tine, dar mai drag de mine. DRAG MI E DE TIME, DAR MAI DRAG DE MINE: Cel mai drag mi-e de mine; Interesul'meu este cel mai important; v. şi Drag mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima. DRAGOSTEA CEA DINTÂI NU SE UITĂ: începutul se uită greu. >35 DUCĂ-SE ÎN PUSTIU! DRAGOSTEA E OARBĂ: Când iubeşti faci nulte greşeli; v. şi Dragoste-pacoste. DRAGOSTE CU SILA NU SE FACE: Forţat iu se poate face nimic; v. şi Dragoste cu sila nu se wate. DRAGOSTE CU SILA NU SE POATE: Forţat iu se poate face nimic; v. Dragoste cu sila nu se race. DRAGOSTE-PACOSTE: Când iubeşti : faci nulte greşeli; v. Dragostea e oarbă. DRAGOSTE PLATONICĂ: Dragoste formală. DRĂCIA DRACULUI!: Ce încurcătură! Nu se soaţe! DRĂGULIŢĂ DOAMNE!: Aşa-zicând; Ce drăguţă!; v. Dragă Doamne. DRĂGUŢUL DE EL!: Ce băiat bun! DREPT ACEEA: Prin urmare. f DREPTATEA A MÂNCAT-O LUPII: Nu mai sxistă dreptate, cinste şi onoare; v. şi Dreptate, câţi Iepuri la biserică. DREPTATEA NU VINE SINGURĂ LA OM: Pentru dreptate trebuie să te lupţi. DREPTATE, CÂŢI IEPURI LA BISERICĂ: Nu mai există dreptate, cinste şi onoare; v. şi Dreptatea a mâncat-o lupii. DREPT CA BRADUL: Foarte înalt; v. şi Drept ca brazii. DREPT CA BRAZII: Foarte înalt; v. Drept ca bradul. DREPT CA FUNIA ÎN SAC: încovoiat; încolăcit; Necinstit; v. şi Drept ca funia în traistă; Drept ca şarpele în sac; Drept ca şarpele în traistă. DREPT CA FUNIA ÎN TRAISTĂ: încovoiat; încolăcit; Necinstit; v. Drept ca funia în sac. DREPT CA LUMÂNAREA: Drept; Neîncovoiat. :: DREPT CARE CERTIFICĂM: Pentru care garantăm. DREPT CA ŞARPELE ÎN SAC: încovoiat; încolăcit; Necinstit; v. Drept ca funia în sac. DREPT CA ŞARPELE ÎN TRAISTĂ: încovoiat; încolăcit; Necinstit; v. Drept ca funia în sac. ■/■y: DREPT CE?: Din ce cauză? în ce scop? Cum de.*.? v. şi Drept ce? DREPT CINE MĂ IEI? (fam.): Nu cumva mă confunzi? Mă iei drept altul, DREPT CONSECINŢĂ: Ca urmare; Drept urmare. ;,· DREPT CREDINCIOS (înv.): Ortodox; Pevo-slavnic; v. Bine credincios. DREPT EFECT: Urmare. DREPT ÎNAINTE: înainte; v. şi Drept în faţă. DREPT ÎN FAŢĂ: înainte; v. Drept înainte. DREPT ÎN MIJLOC: Exact la mijloc. DREPT MULŢUMITĂ: Foarte mulţumită. DREPT NUMELE (CUIVA SAU A CEVA) (în.): Invocând numele cuiva sau a ceva ca simbol al unei credinţe, în cinstea cuiva, ca prinos adus cuiva; Din partea cuiva; Invocând autoritatea cuiva sau repre- zentând pe cineva; v. şi în numele (cuiva sau a ceva); Pe numele (cuiva sau a ceva). DREPT PEDEAPSĂ: Ca pedeapsă. DREPT RĂSPLATĂ: Ca recompensă. DREPT RĂSPLATĂ PENTRU...: Ca răsplată pentru.... DREPT RĂSPUNS: Ca răspuns. DREPT SCUZĂ: Ca scuză. DREPTUL CELUI MAI TARE: Cel mai tare are drepturi mai mari. DREPTUL: LUI DUMNEZEU: Dumnezeul decide. DREPTUL PUMNULUI: Cel puternic are mai multe drepturi. xjrmARE: în consecinţă; v. şi Ca urmare. DRUM BĂTUT: Drum umblat. DRUM BUN!: Călătorie plăcută! - DRUM BUN, CALE - BĂTUTĂ!: Călătorie plăcută! DRUM CĂLCAT: Drum umblat, bătut, practicabil- DRUM CRUCIŞ: Răspântie; Cruce de drum. DRUM CU GLONŢANE: (pop.) Drum anevoios; v. şi Drum cu Itopine; Drum cui hopuri. DRUM CU HOPINE: (pop.) Drum anevoios; v. Drum cu glonţane. DRUM CU HOPURI: (pop.) Drum anevoios; v. Drum cu glonţane. DRUM DE MULOC: Soluţie intermediară; Atitudine de compromis; v. Cale de mijloc. DRUM ÎNCHIS: Progresul, evoluţia, înaintarea oprită. DRUM LUNG DE-ŢI OUĂ GĂINA ÎN TRAISTĂ: O cale foarte lungă. ^ DRUMUL FĂRĂ ÎNTOARCERE: Moarte; v. şi Drumul neîntors. DRUMUL SOROC N-ARE: Călătoriile,-drumurile nu se termină niciodată. DRUMURI ÎN RĂSCRUCE: Drum încrucişat cu unul sau cu mai multe drumuri. DRUMURILE NOASTRE SE DESPART: Aici ne despărţim; Părerile noastre sunt diferite. DRUM NEÎNTORS: Moarte; v. Drumul fără întoarcere. DUCĂ-SE DRACULUI!: La naiba! Să mă lase în pace! V. Ducă-se în boală! Ducă-se la dracu; Ducă-se naibii; Ducă se opt şi cu a brânzei nouă. DUCĂ-SE ÎN BOALĂ!: La naiba! Să mă lase în pace! v. Ducă-se dracului! DUCĂ-SE ÎN PUSTIA! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. şi Ducă-se în pustii! Ducă-se în pustiu! Ducă-se la pustia! Ducă-se la pustii! Ducă-se la pustiu! Ducă-se-n pustietate! Ducă-se pe apa sâmbetei; Ducă-se pe pustia! Ducă-se pe pustii! Ducă-se pe pustiu !Ducă-se pe urlaţi! DUCĂ-SE ÎN PUSTII! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! DUCĂ-SE ÎN PUSTIU! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! DUCĂ-SE la dracu 936 DUCĂ-SE LA DRACU: La naiba! Să mă lase în pace! v. Ducă-se dracului! DUCĂ-SE LA PUSTIA\ (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! DUCĂ-SE LAPUSTII! (pop:, fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! DUCĂ-SE LA PUSTIU! (pop:, fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! DUCĂ-SE NAIBII: La naiba! Să mă lase în pace! v. Ducă-se dracului! DUCĂ-SE-N PUSTIETATE! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! DUCĂ-SE OPT ŞI CU A BRÂNZEI NOUĂ: La naiba! Să mă lase în pace! v. Ducă-se dracului! DUCĂ-SE PE APA SÂMBETEI! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! DUCĂ-SE PE PUSTIA! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! DUCĂ-SE PE PUSTII! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! DUCĂ-SE PE PUSTIU! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! DUCĂ-SE PE URLAŢI (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! DUCEA GREUL CUM PUTEA: Rezistă cum poate; Se chinuieşte foarte mult. DUCE CÂINI LA APĂ: Face ceva inutil; Nu face ce trebuie. DUCE LA TĂVĂLEALĂ: Rezistă;-Nu-se distruge. DUCE-S-AR ÎN PUSTIA! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Duce-s-ar în pustii! Ducă-se în pustiu! Duce-s-ar la pustia! Duce-s-ar la pustii! Duce-s-ar pe pustia; Duce-s-ar pe pustii! Duce-s-ar pe pustiu! DUCE-S-AR IN PUSTII! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Duce-s-ar e în pustia! DUCE-S-AR ÎN PUSTIU! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Duce-s-ar în pustia! DUCE-S-AR LA PUSTIA! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Duce-s-ar în pustia! DUCE-S-AR LA PUSTII! (pop:, fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! ^DUCE-S-AR LA PUSTIU! (pop., fum.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Duce-s-ar în pustia! DUCE-S-AR PE PUSTIA! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Ducă-se în pustia! DUCE-S-AR PE PUSTII! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Duce-s-ar în pustia! DUCE-S-AR PE PUSTIU! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de el; v. Duce-s-ar în pustia! DUCE-TE’ÂI ÎN PUSTIA! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de tine! v. şi Duce-te-ai în pustii! DUCE-TE-AI ÎN PUSTII! (pop:, fam.): Nu vreau să mai ştiu de tine! v. Duce-te-ai în pustia! DUCE-TE-AI ÎN PUSTIU! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de tine! v. Duce-te-ai în pustia! DUCE-TE-AI LA PUSTIA! (pop.:fam.): Nu vreau să mai ştiu de tine! v. Duce-te-ai în pustia! DUCE-TE-AI LA PUSTII! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de tine! v, Duce-te-ai în pustia! DUCE-TE-AI LA PUSTIU! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de tine! v. Duce-te-ai în pustia! DUCE-TE-AI PE PUSTIA! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de tine! v. Duce-te-ai în pustia! DUCE-TE-AI PE PUSTII! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de tine! v. Duce-te-ai în pustia! DUCE-TE-AI PE PUSTIU! (pop., fam.): Nu vreau să mai ştiu de line! v. Duce-te-ai în pustia! DUCE VIAŢA GREA: A o duce greu; A: nu avea cele necesare. ■DULCE CA ;MIEREA:rFoarte^dulce;/Foarte plăcut; v. şi Dulce ca zahărul; Dulce de-ţi lingi buzele. DULCE CA ZAHĂRUL: Foarte dulce; Foarte plăcut; v. Dulce ca mierea. DULCE DE SĂ-ŢI TOT LINGI BUZELE: Foarte dulce; Foarte plăcut; v. Dulce ca mierea. BULCELALIMBĂ, AMAR LA INIMĂ: Una spune şi alta gândeşte. DUMNEZEU CU MILA!: Cum o da Dumnezeu! DUMNEZEU DĂ DAR NU ADUCE ACASĂ: Chiar dacă primeşti un ajutor, trebuie să şi munceşti; v. şi Dumnezeu îi dă omului, dar în traistă nu bagă. DUMNZEU ÎI DĂ OMULUI, DAR ÎN TRAISTĂ NU BAGĂ: Chiar dacă primeşti un ajutor, trebuie să şi munceşti. DUMNEZEU ÎMPUŞCĂ ŞI CU COADA MĂTURII: Dumnezeu te poate condamna în orice situaţie şi în orice moment. DUMNEZEU ÎŢI DĂ, DAR ÎN OBOR NU-ŢI BAGĂ: Foloseşte te de norocul ivit; Foloseşte te de ce ai; de cepoţi;v.şi Dumnezeuîţi dă dar în patul nu-ţi bagă; Dumnezeu î(i dă dar în traista nu-ţi bagă; Dumnezeu îţi dă dar nu-ţi bagă în gură; Dumnezeu îţi dă dar nu-ţi bagă în traistă. DUMNEZEU ÎŢI DA, DAR ÎN PĂTUL NU-ŢI BAGĂ: Foloseşte te de norocul ivit; Foloseşte te de ce ai, de ce poţi; v. Dumnezeu îţi dă dar în obor nu-ţi bagă. DUMNEZEU IŢI DĂ, DAR ÎN TRAISTĂ NU-ŢI BAGĂ: Foloseşte te de norocul ivit; Foloseşte te de ce ai, de ce poţi; v. Dumnezeu îţi dă dar în obor nu-ţi bagă. DUMNEZEU ÎŢI DĂ, DAR NU-ŢI BAGĂ ÎN GURĂ: Foloseşte te de norocul ivit; Foloseşte te de ce ai, de ce poţi; v. Dumnezeu îţi dă dar în obor nu-ţi bagă. DUMNEZEU ÎŢI DĂ, DAR NU-ŢI BAGĂ ÎN TRAISTĂ: Foloseşte te de norocul ivit; Foloseşte te de ce ai, de ce poţi; v. Dumnezeu îţi dă dar în obor nu-ţi bagă. DUMNEZEUL ĂL DIN TĂU: Dracul. DUMNEZEULE!; Vai de mine! Ce nenorocire! Ce fericire! v. şi Dumnezeule sfinte! DUMNEZEULE MARE!: Se va face dreptate; Dreptatea va învinge! DUMNEZEULE SFINTE!: Vai de mine! Ce nenorocire! v. Dumnezeule! 937 DUPĂ GÂT SE PARE DUMNEZEUL LE VEDE PE TOATE: Nicio fapta rea nu rămâne nepedepsită* DUMNEZEUL SĂ-L ODIHNEASCĂ: Formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei morţi. DUMNEZEUL SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE: (Formulă prin care se invocă îndurarea lui Dumnezeu pentru cei morţi) DUMNEZEU MAI ŞTIE: Doar Dumnezeu, care le ştie pe toate, ar putea să spună; Cine mai ştie; v. Domnul mai ştie, DUMNEZEU MI-E MARTOR: Am spus adevărul; v şi Dumnezeu ini-i martor. DUMNEZEU MM MARTOR: Am spus adevărul; v. Dumnezeu mi-e martor; DUMNEZEU NU BATE CU BÂTA: La fapte rele vine şi pedeapsa dar nu imediat; v. şi Dumnezeu nu bate cu parul. DUMNEZEU NU BATE CU PARUL: La fapte rele vine şi pedeapsa dar nu imediat; v. Dumnezeu nu bate cu bâta. DUMNEZEU NU DOARME: Există cineva care te urmăreşte tot timpul. DUMNEZEU NU SE UITĂ ÎN GURĂ LA TOŢI PROŞTII: Vorbele proştii or nu se iau în seamă. DUMNEZEU SĂ-L IERTE!: Dumnezeu să-i ierte păcatele! v. şi Dumnezeu să-l primească! DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ!: Să-i fie ţărâna uşoară! v. şi Dumnezeu să-l odihnească în pace! DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE!: Să-i fie ţărâna uşoară! v. Dumnezeu să-l odihnească. DUMNEZEU SĂ NE PĂZEASCĂ: Să avem noroc. DUMNEZEU SĂ-L PRIMEASCĂ!: Dumnezeu să-i ierte păcatele! v. Dumnezeu să-l terţe! DUMNEZEU SĂ TE AIBĂ ÎN PAZĂ: Să ai noroc; v. şi Dumnezeu să te binecuvânteze; Dumnezeu să te răsplătească; Dumnezeu să te vadă. DUMNEZEU SĂ TE BINECUVÂNTEZE: Să ai noroc; y. şi Dumnezeu să te aibă în pază. DUMNEZEU SĂ TE RĂSPLĂTEASCĂ: Să ai noroc; v. Dumnezeu să te aibă în pază. DUMNEZEU SĂ TE VADĂ!: Să ai noroc; v. Dumnezeu să te aibă în pază. DUMNEZEU SFÂNTUL ŞTIE: Cine ştie? Nu ştie nimeni. DUMNEZEU ŞTIE: Doar Dumnezeu, care le ştie pe toate ar putea să spună; Cine mai ştie; Nu se ştie! Ştiu eu cum o fi! v. Domnul mai ştie. DUNĂRE DE FURIOS: Tare mânios; Turbat de mânie; v, şi Dunăre de mânios; Mânios Dunăre. DUNĂRE DE MÂNIOS: Tare mânios; Turbat de mânie; v. Dunăre de furios. DUPĂ ACEASTA: Apoi; Pe urmă; v. şi După aceea. . DUPĂ ACEEA: Apoi; Pe urmă; y. După această. DUPĂ APARENŢE:: După cum arată; După cum se prezintă; v. si După arc şi săgeată. DUPĂ ARC ŞI SĂGEATĂ: După cum arată; După cum se prezintă; v. După aparenţe. DUPĂ ATÂTA TIMP: După un timp îndelungat; v. şi După atâta vreme. DUPĂ ATÂTA VREME: După un timp înde-' lu ngat; v. După atâta timp, DUPĂ BĂTĂLIE MULŢI VITEJI SE ARATĂ: La necazuri sunt puţini, la foloase multă lume apare; v. şi După război mulţi viteji se arată. wDUPĂtBUNUL LUI PLAC:ţDupă pofta, după dorinţa lui. ;DUPĂ: BUNUL PLAC AL CUIVA: Dupâ ca-priciul cuiva. ; DUPĂ CALCULELE ,MELE: După părerea mea; Din punctul meu de vedere. DUPĂ CAP ŞICĂCIULĂ; Fiecăruia după cât merită. DUPĂ CAPUL MEU: După părerea mea; v. şi După mintea mea. DUPĂ CARE: După aceea; Apoi. ; DUPĂ CÂT: în măsura în care; După cum; v. De cât. : DUPĂ CÂTE...: După cum pare... . DUPĂ CÂTE AM VĂZUT: După cum arată; După cum se vede. /· DUPĂ CÂTE CRED EU: După părerea mea; Din punctul meu de vedere. DUPĂ CÂTE ÎMI ADUC AMINTE: Dacă îmi amintesc bine; Dacă nu mă înşel. DUPĂ CÂTE ÎMI AMINTESC: Dacă-mi aduc bine aminte. DUPĂ CÂTE MI SE PARE: Dacă nu mă înşel; După cum arată; v. şi După câte pricep eu; DUPĂ CÂTE PRICE? EU: Dacă nu mă înşel; După cum arată; v. şi După câte mi se pare. DUPĂ CÂTE S-AU ÎNTÂMPLAT: Având în vedere cele întâmplate, DUPĂ CÂTE SE ŞTIE: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. Cum bine ştii, DUPĂ CÂTE ŞTII: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. Cum bine ştii. DUPĂ CÂTE ŞTII TU: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. Cum bine ştiL DUPĂ CATE ŞTIU: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. Cum bine ştii. : DUPĂ CÂTE ŞTIU EI: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. Cunt bine ştii. DUPĂ CÂTE ŞTIU EU: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. Cum bine ştii. DUPĂ CÂT MĂ TAIE CAPUL: După cât mă pricep eu; După cum înţeleg eu. DUPĂ CÂT SE ARATĂ: După cum pare. DUPĂ CÂT SE PARE: Se pare că; După cum pare. DUPĂ CÂT SE SPUNE 938 DUPĂ CÂT SE SPUNE: După cele auzite de la lume DUPĂ CÂT SE ŞTIE: După cum este cunoscut. DUPĂ CÂT ŞTIU: După informaţiile mele; După cât sunt de informat; v. şi După cât ştiu eu. DUPĂ CÂT ŞTI: După informaţiile tale; După cât eşti de informat; v. şi După cât şti tu. DUPĂ CÂT ŞTI TU: După informaţiile tale; După cât eşti de informat; v. După cât şti DUPĂ CÂT ŞTIU EI: După informaţiile lor; După cât sunt de informaţi. DUPĂ CÂT ŞTIU EU: După informaţiile mele; După cât sunt de informat; v. După cât ştiu. DUPĂ CÂTE VĂD: După cum se vede; După cum pare. DUPĂ CE...: Pe lângă faptul că...; v. şi După ce că... . DUPĂ CE A MURIT LEUL ŞI MĂGARUL DĂ DIN COPITE: Dacă nu este ordine, fiecare face ce vrea. DUPĂ CE APUNE SOARELE LAUDĂ ZIUA: Unele lucruri sunt bune numai după ce dispar, după ce nu mai există. DUPĂ CE CĂ...: Pe lângă faptul că...; v.După că.... DUPĂ CE-ŢI DEGERĂ URECHILE DEGEABA MAI PUI CĂCIULA: Totul trebuie făcut la timp. DUPĂ CHIP CA... (înv.): La fel cu.... DUPĂ CHIPUL ŞI ASEMĂNAREA CUIVA: După înfăţişarea cuiva; întocmai ca; Leit cineva; v. şi După chipul şi obrazul cuiva. DUPĂ CHIPUL ŞI OBRAZUL CUIVA: După înfăţişarea cuiva; întocmai ca; Leit cineva; v. După chipul şi asemănarea cuiva. DUPĂ COLŢ: Aproape; în apropiere. DUPĂ CREASTĂ SE CUNOAŞTE PUICA: Omul se cunoaşte după cum arată, după cum se prezintă. DUPĂ CUM: Cum; în felul în care; Aşa cum. DUPĂ CUM A FOST SĂDITj AŞA A ŞI RĂSĂRIT DUPĂ CUM BATE VÂNTUL: După cum e situaţia; A fi realist; A prevedea. DUPĂ CUM BINE ŞTII: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. şi Cum bine ştii. DUPĂ CUM BINE ŞTIM: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. şi Cum bine ştii. DUPĂ CUM BINE ŞTIŢI: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. şi Cum bine ştii. DUPĂ CUM DE... ffiiv.): După cât de... . DUPĂ CUM E CAZUL: După împrejurări; După situaţie. DUPĂ CUM E DATA: După obicei; După obişnuinţă. DUPĂ CUM ERA DE AŞTEPTAT: După cum era şi normal; După cum trebuia să se întâmple. DUPĂ CUM E TINGIREA ŞI CAPACUL: După om şi răsplata. DUPĂ CUM li VINE CHEFUL: După bunul plac. DUPĂ CUM Ol VISA LA NOAPTE: Să mă mai gândesc. DUPĂ CUM SE ARATĂ: După cum îl văd; v. şi După cum separe. DUPĂ CUM SE PARE: După cum îl văd; v. După cum se arată. DUPĂ CUM SE PREZINTĂ CAZUL: După cum par lucrurile. DUPĂ CUM SE SPUNE: După cum spune lumea. DUPĂ CUM SE ŞI CUVINE: Corect; Cinstit. . DUPĂ CUM SE ŞTIE:: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. şi Cum bine ştii. DUPĂ CUM "SE VEDE: Din câte se poate observa. DUPĂ CUM S-O ÎNTÂMPLA: Cum o fi. DUPĂ CUM SUNĂ VECHEA ZICALĂ: După cum spuneau bătrânii. /·.: DUPĂ CUM ŞTII: Potrivit; informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. şi Cum bine ştim. DUPĂ CUM ŞTIM: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v/şi Cum bine ştim. ; DUPĂ CUM ŞTIŢI: Potrivit informaţiilor existente; După cum ne este cunoscut; v. şi Cum bine ştim. DUPĂ CUM URMEZĂ: După cum va evalua; După cum se va prezenta. DUPĂ CUVIINŢĂ: Cum trebuie; Cum se cuvine; Cuviincios; Corect; v. Cu cuviinţă. DUPĂ DATINĂ: Conform obiceiului; Conform tradiţiei, i DUPĂ DIFERENŢĂ: Cu diferenţă. DUPĂ DORINŢA CUIVA: După cum doreşte cineva; Pe placul cuiva. : DUPĂ DREPTATE: După iege; Just. DUPĂ EL...: Din punctul lui de vedere. DUPĂ EXEMPLUL: Luând exemplul. DUPĂ FAPTĂ ŞI RĂSPLATĂ: Răsplata este pe măsura faptei; v. şi Pentru faptă şi răsplată. DUPĂ FIINŢA SA: în esenţă; în fond. DUPĂ FURTUNĂ VINE ŞI VREME BUNĂ: După o neplăcere vine şi o bucurie; v. şi După nor vine senin; După ploaie cer senin; După ploaie chepeneag; După ploaie vine şi senin; După ploaie vreme bună. DUPĂ FUS ŞI MOSORUL: După omul şi respectul; v. şi După oală şi capac; După turc şi pistolul; După pasăre şi oul. DUPĂ GLAS SE CUNOAŞTE PASĂREA: După vorbă se cunoaşte omul. DUPĂ GUST: După dorinţă; După poftă. DUPĂ GUSTUL MEU: După dorinţa mea; După pofta mea. ■ 939 DUPĂ REGULILE STABILITE DUPĂ ÎMPREJURĂRI: După cum se întâmplă; Potrivit circumstanţelor. DUPĂ LEGE: Potrivit legii; Just; Legal. DUPĂ MĂSURA: Potrivit cu...; Proporţional cu...; v. şi în măsura; Pe măsura, DUPĂ MĂSURĂ: (Despre îmbrăcăminte, încălţăminte) Potrivit cu dimensiunile corpului; v. şi Pe măsură. DUPĂ MERIT: Cât merită; Cât face. DUPĂ MINE: După părerea mea. DUPĂ MINE, POTOPUL: Nu-mi pasă ce se va întâmpla după plecarea sau după moartea mea; v. şi După mine vine potopul. DUPĂ MINE VINE POTOPUL: Nu-mi pasă ce se va întâmpla după plecarea sau după moartea mea; v. După mine potopul DUPĂ MINTEA MEA: După părerea mea; v. După capul meu. DUPA MODELUL: Luând modelul. DUPĂ MULTĂ TOCMEALĂ: După negocieri îndelungate. DUPĂ MULTĂ VREME: După timp îndelungat; După mult timp. DUPĂ MUTRA LUI: După condiţia lui socială. DUPĂ NAŞTEREA LUI HRISTOS: în era noastră; Din era noastră; Al erei noastre; v. De la naşterea lui Hristos. DUPĂ NATURĂ: Din aşternut; înnăscut; (înv.) în mod natural; Pe cale naturală; v. De la natură. DUPĂ NOI, POTOPUL: Ce ne pasă ce va fi după noi. DUPĂ NOR VINE SENIN: După o neplăcere vine şi o bucurie; v. După furtună vitte şi vreme bună. DUPĂ OALĂ ŞI CAPAC: După omul şi respectul; v. După fus şi mosorul. DUPĂ OBICEI: Din obicei; Cum e obiceiul. DUPĂ OBIŞNUINŢĂ: în virtutea deprinderii; Potrivit obiceiului; v. Din obişnuinţă. DUPĂ OBRAZ: Asemănător cuiva; v. şi După obrazul cuiva; Pre obraz; Pre obrazul cuiva. DUPĂ OBRAZUL CUIVA: A semănător cuiva; v. După obraz. DUPĂ O BUCATĂ DE VREME: Peste un timp; După o vreme. DUPĂ OCHI: După cum îi place. DUPĂ OLALTĂ: Unul după altul fără întrerupere.· DUPĂ O LUNĂ: Peste o lună. DUPĂ O MATURĂ CHIBZUIALĂ: După o analiză adâncă. DUPĂ O PĂRERE: După părerea cuiva. DUPĂ O SĂPTĂMÂNĂ: Peste o săptămână. DUPĂ O SCURTĂ PERIOADĂ: Peste puţin timp. DUPĂ PASĂRE ŞI OUL: După omul şi respectul; v. După fus şi mosorul. DUPĂ PĂREREA GENERALĂ: După cum susţine toată lumea. DUPĂ PĂREREA MEA: Eu cred; v. şi După părerea mea personală. DUPĂ PĂREREA MEA PERSONALĂ: Eu cred; v. După părerea mea. DUPĂ PĂREREA TUTUROR: După cum cred ceilalţi. DUPĂ PLAC: După voia cuiva ; După gustul cuiva; v. şi După placul cuiva; Pe plac; Pe placul cuiva. DUPĂ PLACUL CUIVA: După voia cuiva ; După gustul cuiva; v. După plac. DUPĂ PLACUL INIMII: ii După dorinţa Iui; După chef; v. şi După plăcere. DUPĂ PLĂCERE: După dorinţa Iui; După chef; v: După placul inimii, j DUPĂ PLOAIE CER-SENIN: După i o neplăcere vine şi o bucurie; vi După furtună vine şi vreme bună. DUPĂ PLOAIE CHEPENEAG::Dupăioine-plăcere vine şi o bucurie; v. După furtună vine şi vreme bună. DUPĂ PLOAIE VINE Şî SENIN: După o neplăcere vine şi o bucurie; v. După furtună vine şi vreme bună. DUPĂ PLOAIE VREME BUNĂ: După o neplăcere vine şi o bucurie; v. După furtună vine şi vreme bună. DUPĂ POAMĂ SE CUNOAŞTE POMUL, DUPĂ FAPTĂ OMUL: Fapta, activitatea, munca îl descriu pe om. DUPĂ POFTA INIMII: Pe gustul cuiva;: Pe placul cuiva,; v. şi Pe pofta inimii DUPĂ POFTA INIMII MELE: După cum doresc eu. DUPĂ PORUNCEALĂ (pop.j: FăcutJa indicaţiile, la dorinţele, la comanda cuiva; Făcut aşa cum doreşte cineva; De comandă; v. De porunceală. DUPĂ POTRIVA ... (înv,)'. Conform cu...; Corespunzător cu... . DUPĂ PRAVILĂ (înv.): După lege; Conform legii; drept; Just; v. Cape pravilă. DUPĂ PUTERE: Câtăiputere are; După forţă. DUPĂ^ PUTEREA...[?«v.j: în virtutea...; în baza...; In temeiul...; în schimbul...; v. şi în puterea. DUPĂ PUTERILE MELE: Cât pot eu; Cât sunt eu în stare. 3 ; DUPĂ PUTINŢĂ: Pe măsura puterilor; Pe măsura posibilităţilor; în limita. DUPĂ PUŢINĂ VREME: Curând; Peste puţină vreme; v. şi După scurt timp; După scurtă vreme; în scurt; în scurt timp; în scurtă vreme; La scurt timp; La scurtă vreme; Peste scurtă vreme; Peste scurte zile; Peste scurt timp. DUPĂ RĂZBOI MULŢI VITEJI SE ARATĂ: La necazuri sunt puţini, la foloase multă lume apare; v. După bătălie mulţi viteji se arată. DUPĂ RÂNDUL: Când îi vine rândul. DUPĂ RÂNDUIALĂ: După ordinea .stabilită; Potrivit unei rânduieli; După obicei; v. şi După regulile stabilite; După şart; După toate regulile; După toate regulile artei. DUPĂ REGULILE STABILITE: După ordi- DUPĂ ROADE SE CUNOAŞTE POMUL 940 nea stabilită; Potrivit unei rânduieli; După obicei; v. După rănduială. DUPĂ ROADE SE CUNOAŞTE POMUL: Munca şi rezultatele muncii îl reprezintă pe un om. DUPĂ SAC ŞI PETICUL; Şi-a găsit perechea; v. Cum e naşul e şi finul. DUPĂ SCURT TIMP: Curând; Peste puţină vreme; v. După puţină vreme. DUPĂ SCURTĂ VREME: Curând; Peste puţi nă vreme; v. După puţină vreme. DUPĂ SEMUIRE... (înv.): în raport cu...; Potrivit cu.... DUPĂ SOCOTEALA MEA; : După: părerea mea; Din punctul meu de vedere. DUPĂ SPUSELE MELE: Pe baza celor spuse de mine. DUPĂ ŞART: După ordinea stabilită; Potrivit unei rânduieli; După obicei; v. După rănduială. DUPĂ TATĂ: Aşa cum spune, cum face tata. DUPĂ TINGIRE, ŞI CAPACUL: După sac, şi peticul; Şi-a găsit sacul peticul; v. Cum e tingire şi capacul. DUPĂTIPIC DUPĂ TOATĂ POBABILITATEA (înv.): După cât se pare; Probabil; Poate; Pe semne; v. şi După toate probabilităţile. DUPĂ TOATĂ RĂNDUIALĂ: Ordonat; Cum se cuvine; Cu chibzuială; v. Cu bună rănduială. DUPĂ TOATE: Din toate punctele de vedere. DUPĂ TOATE APARENŢELE: După cum se pare. DUPĂ TOATE PROBABILITĂŢILE: După cât se pare; Probabil; Poate; Pe semne; v. După toată probabilitatea. DUPĂ TOATE REGULILE: După ordinea stabilită; Potrivit unei rânduieli; După obicei; y.După rănduială. DUPĂ TOATE REGULILE ARTEI: După ordinea stabilită; Potrivit unei rânduieli; După obicei; v. După rănduială. DUPĂ TOIUL CUIVA: Pe măsura, pe potriva cuiva. ■■■ . . DUPĂ TRUP: După origine. DUPĂ TURC ŞI PISTOLUL: După omul şi respectul; v. După fus şi mosorul. DUPĂ ULTIMA MODĂ: Modem; v. şi După ultimul jurnal. DUPA ULTIMUL :'· JURNAL: ■; Modem; v. şi După ultima modă. DUPĂ UMILA MEA PĂRERE: După modesta mea opinie. DUPĂ UNA CALDĂ, UNA RECE: Nu sunt toate la fel; După unii bine, după alţii rău. DUPĂ UN ANUMIT TIMP: Peste un timp; După o anumită perioadă de timp; v. şi După un timp. - DUPĂ UN TÂRZIU (reg.): După mult timp; După multă aşteptare; La o vreme; v. şi în târzie vreme; în târziu; într-o târzie vreme; intr-un târziu. DUPĂ UN TIMP: Peste un timp; După o anumită perioadă de timp; v. După un anumit timp. DUPĂ VOIA INIMII: Cât doreşte; Cum doreşte; După cum doreşte. DUPĂ VREMURI: De demult. DURERE DE BURTĂ: Necazuri; Probleme; v. şi Durere de cap. DURERE DE CAP: Necazuri; Probleme; v. Durere de burtă. DURERILE FACERII: Durerile naşterii. :: DUR ÎN CAR, DUR ÎN CĂRUŢĂ: Mişcare continuă; Agitaţie multă; Vorbă multă şi iară rost; Discuţie, taifas, vorbărie fără sfârşit; v. şi Dur încoace, dur încolo; Dur în jos, dur în sus; Dur la deal, dur la vale. DUR ÎNCOACE, DUR ÎNCOLO: Mişcare continuă; Agitaţie multă; Vorbă multă şi fară rost; Discuţie, taifas, vorbărie fară sfârşit; v. Dur în car, dur în căruţă. DUR ÎN JOS, DUR lN SUS; Mişcare continuă; Agitaţie multă; Vorbă multă şi Ura rost; Discuţie, taifas, vorbărie fără sfârşit; v. Dur în car, dur în căruţă. DUR ÎN SUS, DUR IN JOS: Mişcare continuă; Agitaţie multă; Vorbă multă şi fără rost; Discuţie, taifas, vorbărie fară sfârşit; v. Dur în car, dur în căruţă. DUR LA DEAL, DUR LA VALE: Mişcare continuă; Agitaţie multă; Vorbă multă şi fără rost; Discuţie, taifas, vorbărie fără sfârşit; v. Dur în car, dur în căruţă. DUS DIN LUME: Mort; v, şi Diţs pe cm lume; Dus de pe lume. DUS PE CEA LUME: Mort; v. Dus din lume. DUS PE GÂNDURI: îngândurat. DUS ŞI DUS A FOST: A plecat şi nu s-a mai întors. DUŞII DE PE LUME: Mort; v. Dus din lume. DUŞMAN DE MOARTE: Un duşman periculos.·;: DU-TE CĂ E GEROASĂ: Fugi să n-o păţeşti; v. şi Du-îe că e groasă rău la spatele tău; Du-te că nu e de glumă. : DU-TE CĂ E GEROASĂ RĂU LA SPATELE TĂU; Fugi să n-o păţeşti; v. Du~te că e groasă. DU-TE CĂ NU E DE GLUMĂ; Fugi; să n-o păţeşti; v. Du-te că e groasă. DU-TE CU DUMNEZEU!: Mergi sănătos! Lasă-mă în pace! DU-TE, DACĂ TE TRAGE AŢA LA MOARTE!; E periculos să te duci. DU-TE DE TE PLIMBĂ! (/am.J: Vezi-ţi de treabă! Lasă-mă în pace!. DU-TE DIN FAŢA OCHILOR MEI!: Să nu îe mai văd. DU-TE DRACULUI!: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v. şi Du-te încolo de urât; Du-te în păcate; Du-te în pisici! Du-te la dracu! Du-te la dracul!Du-te la dracul focului; Du-te naibii! Du-te la păcatele! Du-te păcatele mele; Du-te pe apa sâmbetei; Du-te pârlii!Du-te pe urlaţi! 941 DU-TE-VINO du-te Încolo !: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v. Du-te dracului! DU-TE ÎNCOLO DE URÂT!: Pleacă de aici!: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v, Du-te dracului! DU-TE ÎN PACE!: (Formulă de urare la despărţire) Du-te sănătos! v. şi Mergi în pace! Rămâi fu pace! Umblă în pace! DU-TE ÎN PĂCATE!: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v. Du-te dracului! DU-TE ÎN PISICI!: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v. Du-te dracului! DU-TE ÎN PLATĂ DOMNULUI: Vezi-ţi de drum! Du-te unde ştii! Lasă-mă în pace! DU-TE ÎN ŞTIÎffiA DOl^NULUÎÎ:Du-te unde vrei! Pleacă de aici! DU-TE LA DRACU1: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v. Du-te dracului! DU-TE LA DRACUL!: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v. Du-te dracului! DU-TE LA DIACUL FOCULUI!: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v, Du-te dracului! DU-TE LA NAIBA!: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v. Du-te dracului! DU-TE LA PĂCATELE!: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v. Du-te dracului! DU-TE ODATĂ!: Pleacă! Ce mai aştepţi? DU-TE, PĂCATELE MELE!: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v. Du-te dracului! DU-TE PÂRLII: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v. Du-te dracului! DU-TE PE ÂP SÂMBETEI!: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v. Du-te dracului! DU-TE PE URLAŢI !: Pleacă de aici! Să pleci din faţa mea! v. Du-te dracului! DU-TE SĂNĂTOS!: Drum bun! Vezi-ţi de drum! DU-TE SĂ NU-ŢI AUD DE NUME!: Pleacă de aici! Să nu mai ştiu de tine! v. şi Du-te să nu mai aud de tine! Pleacă să nu te mai văd! Pleacă şi să-ţi vină numele! DU-TE SĂ NU MAI AUD DE TINE: Pleacă de aici! Să nu mai ştiu de tine! v, Du-te să nu-ţi aud de nume! DU-TE ŞI SĂ NU TE MAI VĂD: Pleacă de aici! Să nu mai ştiu de tine! v. Du-te să nu-ţi aud de nume! DU-TE ŞI SĂ TE TOT DUCI: Du-te şi să nu te mai întorci! DU-TE ŞI SĂ-ŢI VINĂ NUMELE: Pleacă de aici! Să nu mai ştiu de tine! v. Du-te să nu-ţi aud de nume! DU-TE UNDE A DUS DRACUL ROATA ŞI MUTUL IAPA: Piei din ochii mei; Să nu te mai văd; v. şi Du-te unde a dus surdul roata şi mutul iapa. DU-TE UNDE A DUS SURDUL ROATA ŞI MUTUL IAPA: Piei din ochii mei; Să nu te mai văd! v. Du-te unde; a dus dracul roata şi mutul iapa. py-ŢE UNDE A-I VEDEA CU OCHII: Du-te încotro vrei! DU-TE UNDE POFTEŞTI (fam.): Du-te unde vrei, numai pleacă de aici. : DU-TE-VINO: încolo şi încoace; Agitaţie perpetuă. E E ACESTA OM DE CINSTE CUN SUNT EU FATĂ MARE: Nu este ora serios; Nu este cinstit; Nu este corect. E ÂCOLO-ŞÂ (pag.): Uite-1 acolo. E ACRU LA BURTĂ: E om rău. ' E ADEVĂRAT CUM MĂ VEZI ŞI CUM TE VĂD : Este foarte adevărat. EA FACE ÎN CASĂ ŞI PE ALE OMULUI ŞI PE ALE MUIERII: Ea face totul în casă. E AFARĂ DIN CALE: Merge pe un drum greşit. E AFUMAT BINE: E tare beat. E ALĂTURI CU ADEVĂRUL: Nu spune adevărul. E ALBASTRĂ: Este o situaţie grea. E ALB PESTE TOT: E palid. E AL DRACU DE NU SE MAI POATE: Este un om foarte rău. E AL DRACULUI DE GREU: E foarte greu. E AL MAI AL MAI (pop.): Este cel mai bun; v. şi E al mai prima. E AL MAI PRIMA (pop.): Este cel mai bun; v. E al mai mai. E AL NIMĂNUI: Nu are pe nimeni. E APĂ CHIOARĂ: E aliment prea diluat; Este lipsit de gust; Vorbe lipsite de miez.; Nu conţine nimic. EA PE EL A DESCHIS OCHII: Este primul pe care l-a iubit; Este prima ei dragoste. E A PLOAIE: Va ploua; Se anunţă ploaia. E APROAPE DE MINTEA COCOŞULUI: Este cunoscut de toată lumea. E APROAPE DE MINTEA OMULUI: Este destul de clar. E APROAPE SIGUR CĂ...: Are încredere că.... E ARDEI IUTE NU ALTA: E sprinten; E vioi; E neastâmpărat; E iute din fire; E supărăcios. E ARS DE FRICĂ: Este foarte tare speriat, EA SPUNEA, EA AUZEA: Nimeni nu o ascultă. E AŞA ŞI AŞA: E şi bun şi rău; Aşa cum este; Este şi într-un fel şi într-altuî. E AŞCHIE DE SLAB: Este foarte slab. E AŞCHIE DE USCAT: Este tare uscat; Este tare slab. EA ŞTIE...: Numai ea ar putea să spună. E ATINS LA INIMĂ: E tare supărat; E tare jignit; E insultat. EA ŢINE CHELTUIALA CĂŞII: Ea întreţine casa; Ea are grijă de nevoile casei. E AUTENTIC: Este conform fcu adevărul. E BĂIAT LA TOA^E: E bun la. toate; Face toate treburile casei. ' E BĂTUT DE SOARTĂ: Are multe necazuri, multe probleme; Nu este fericit. E BĂTUT ÎN CAP: E prostuţ; Nu e întreg la minte. E BÂTĂ: Nu ştie nimic. E BEAT CRUP: Este foarte beat; v. şi E beat de-l ling câinii la gură; E beat de nu mai poate; E beat să-i storci ceapă la nas. E BEAT i)E-L LING tĂINII LA GURĂ: Este foarte beat; v. E beat crup. E BEAT DE NUMAI POATE; Este foarte beat; v. E beat crup. E BEAT SĂ-L STORCI CEAPĂ LA NAS: Este foarte beat; v. E beat crup. E BELEA MARE: Este un necaz mare; Este o situaţie foarte neplăcută. E BINE: Totul e în ordine. E BINE CU BINE: Când e bine, e bine. E BINE ÎNSURAT DACĂ ŢINE DOUĂ MUIERI: Are o căsnicie nefericită. E BINE ÎNSURAT DACĂ ŢINE DRUMUL: E om da casă dacă-şi vede de drumul său. . E BINE VĂZUT: Este apreciat, stimat. E BLEG LA GURĂ: Vorbeşte prostii. E BLEG LA INIMĂ: Se supără repede; Este prea sensibil. E BOB NUMĂRAT: Este exact; Este întocmai; Este limpede, lămurit; Este amănunţit. E BOBOTITĂ TOATĂ (pop.): Este tare supărată; Este înfuriată E BOIER GOL: Face pe mândru; Se fereşte de muncă. E BOLNAV LA CAP: Nu este normal; E ţicnit; v. şi £ bolnav la minte. E BOLNAV LA MINTE: Nu este normal; E ţicnit; v. E bolnav la cap. E BOU CU OCHI: E_un om prost. E BRICI LA VORBĂ: Vorbeşte frumos. E BUN CA RACHIUL VINEREA ŞI VINUL SÂMBĂTA: E foarte bun. E BUN CU BUN ŞI E RĂU CU RĂU: Cu oamenii buni se poartă bine, cu cei răi se poartă rău. E BUN DE ALDĂMAŞ: Trebuie să facă cinste cu băutură; v. şi E bun de cinste. E BUN DE ARAT CU DEŞTIUL:Are mâinile foarte murdare. E BUN DE ARUNCAT: Nu e bun de nimic. E BUN DE CARNE: Se vindecă uşor de o rană. E BUN DE CINSTE: Trebuie să facă cinste cu băutură; v. E bun de aldămaş. E BUN DE CONDEI: Scrie frumos. E BUN DE DAT DIN GURĂ: E vorbăreţ; Vorbeşte mult. 943 E CĂTRE ZIUĂ E BUN DE DAT DIN GURĂ DAR LA TREABĂ, BA: E numai vorba de el; Numai vorbeşte dar nu face nimic; v. şi E bun de gură şi rău de treabă. E BUN DE GURĂ: E numai vorba de el; Vorbeşte mult şi cu uşurinţă; Se pricepe să-şi pledeze cauza. E BUN DE GURĂ ŞI RĂU DE TREABĂ: E numai vorba de el; Numai vorbeşte dar nu face nimic; v. şi E bun de dat din gură dar ia treabă ba. E BUN DE MIROSIT: Simte imediat; Se descurcă uşor. E BUNDE PAHAR: Rezistă la băutură. E BUN DE PAHAR ŞI DE VORBE: Rezistă la băutură şi la vorbărie. E BUN DE PUS LA RANĂ: E o persoană foarte bună; E un om cu suflet bun. E BUN DE SĂMÂNŢĂ: E prolific; E bun de păstrat şi folosit pentru reproducere E BUN DE ŞOALDE: E priceput la vicleşuguri, la şmecherii, la minciuni; E BUN DE TOT: Este foarte bun. E BUN DE VORBĂ: Vorbeşte mult şi cu uşurinţă. E BUN LA INIMĂ: Este un om bun, un om plin de bunătate. E BUN PĂMÂNTUL CĂ-L ŢINE: Este un om rău, un om plin de răutate; v. şi" FĂRĂ A STA LA GÂNDURI: Fără a se mai gândi; Fără îndoieli; Imediat. ; FĂRĂ ASTÂMPĂR:; Neastâmpărat; Nepotolit; v. şi Fără de astâmpăr. ;FĂRĂ A-ŞLFACE GRUI: Fără a se nelinişti; Fără a se îngrijora. FĂRĂA ŞTLBECHIU: A nu şti nicio boabă; v. şi A nu şti bechiu. FĂRĂ ATÂTA VORBĂRIE: Fără multă vorbă; Pe scurt. FĂRĂ A ŢINE SEAMA :DE...: Fără a avea în vedere şi...; Fără a ţine cont şi de.... ;:: ,. . : · FĂRĂ AUTORITATE: Lipsit de autoritate; Neautoritar. FĂRĂ AVERTISMENT PREALABIL: Fără nicio atragere a atenţiei. FĂRĂ BANCURI: Fără glume; în mod serios. FĂRĂ BARBĂ: Imberb. FĂRĂ BAZĂ: Neîntemeiat; Inconsistent. FĂRĂ BĂRBI: Fără minciuni; Fără a înşira verzi şt uscate. FĂRĂ BĂTAIE DE CAP: Fără frământare; Fără nelinişte; Fără chin sufletesc; Fără osteneală. FĂRĂ BRUMĂ DE CEVA: Fără nimic; O nimica toată din ceva. FĂRĂ BUNĂ RÂNDUIALĂ (înv.)·. Dezordonat; Haotic; La întâmplare. 967 FARA DE LEAC DE. . FĂRĂ CALE: Nepotrivit; Nedrept; Incorect; Necuviincios; v. şi Fără de cale. FĂRĂ CAP: Prosteşte; Ca un prost. FĂRĂ CAPĂT: Fără sfârşit; v. şi Fără de capăt. FĂRĂ CAP, FĂRĂ PICIOARE Lipsit de sens, de logică; v. şi Fără cap şi coadă; Fără cap şi fără coadă; Fără cap şi fără picioare; Fără cap şi picioare. FĂRĂ CAP ŞI COADĂ: Lipsit de sens, de logică; v. Fără cap, fără picioare. FĂRĂ CAP ŞI FĂRĂ COADĂ: Lipsit de sens, de logica; v. Fără cap, fără picioare. FĂRĂ CAP ŞI FĂRĂ PICIOARE: Lipsit de sens, de logică; v. Fără cap şi fără coadă. FĂRĂ CAP ŞI PICIOARE: Lipsit de sens, de logică; v. Fără cap, fără picioare. FĂRĂ CAUZĂ: Fără nici un motiv; Din propria plăcere. FĂRĂ CĂPĂTÂI: (Despre oameni) Fără adăpost; Fără rost; Fără ocupaţie; Sărac; Vagabond; v. şi Fără de căpătâi. FĂRĂ CÂND (înv.) Afară doar dacă. FĂRĂ CÂT.. .: Atâta numai că..:,(înv.) De abia...; îndată ce... v. şi Doar că.... FARA CE...: Atâta numai că...;(7>jvJ ■ De abia...; îndată ce... v. şi Doar că.... FĂRĂ CEREMONIE: Fără protocol; Neprotocolar; v. şi Fără ceremonii. FĂRĂ CEREMONII: Fără protocol; Neprotocolar; v. şi Fără ceremonie. FĂRĂ... CEVAŞI (înv.): Fără niciun.... FĂRĂ CHEF: Fără nicio plăcere. FĂRĂ CHIBZUIALĂ: Nechibzuit; Necugetat. FĂRĂ CHICHIREZ (pop.): Fără haz;: Fără niciun farmec. FARA CHIP: Fără număr; Nenumărat; Imens; Fără socoteală; Din cale afară de...; Fără asemănare; Fără seamăn; v. Din seamă afară. FĂRĂ CHIP ŞI FĂRĂ SEAMĂ: 'Fără număr; Nenumărat; Imens; Fără socoteală; Din cale afară de...; Fără asemănare; Fără seamăn; v. Din seamă afară. FĂRĂ CHIP ŞI SEAMĂ: Fără număr; Nenumărat; Imens; Fără socoteală; Din cale afară de..,; Fără asemănare; Fără seamăn; v. Din seamă afară. FĂRĂ CINSTE: Necinstit; Lipsit de castitate; De ruşine; De ocară; y. şi Fără de cinste. FĂRĂ CISLĂ ff/jv.): Nenumărat. FĂRĂ COMENTARII: Convingător; Elocvent prin el însuşi. FĂRĂ COMPLIMENT: Fără curtenie; Ne-protocolar; Fără înconjur; De-a dreptul; Fără fasoane; Pe faţă; Verde; Limpede; Curat; v. şi Fără complimente. FĂRĂ COMPLIMENTE: Fără curtenie; Fără înconjor; Neprotocolar; De-a dreptul; Fără fasoane; Pe faţă; Verde; Limpede; Curat; v. Fără compliment, FĂRĂ COMPROMISURI: Fără nicio compromitere; Totul este în regulă. FARA CONDIŢII: Necondiţionat; Fără obiecţii; Fără pretenţii. FĂRĂ CONSECINŢE: Fără urmări; Fără niciun necaz. FĂRĂ CONSIDERAŢIE: Fără a ţine seama sau socoteala de nimic; v. şi Fără nicio consideraţie. FĂRĂ CONTENIRE: Necontenit; Neîncetat; Continuu. FĂRĂ CONTINUITATE: Nu mai continuă; Se întrerupe. FĂRĂ CONVINGERE: Fără tragere de inimă; Neconvingător. " FĂRĂ CRÂCNEĂLĂ: Fără împotrivire. FĂRĂ CREDINŢĂ: Necredincios în căsătorie; Infidel; Necinstit; Perfid; Răutăcios. FĂRĂ CRUŢARE: Necruţător. FĂRĂ CUMPĂT: Necumpătat; Nechibzuit. FĂRĂ CUSUR: Fără imperfecţiuni; Fără defecte; Fără vicii. : FĂRĂ CUVÂNT: Lipsit de cuvânt; (înv.) Pe nedrept. , FĂRĂ CUVnNŢĂ: Nepotrivit; Necuviincios; v. şi Peste cuviinţă. FĂRĂ DE-ALDE ASTEA!: Lasă-te de postii! v. şi Fără de-astea! FĂRĂ DE APĂRARE: Lipsit de ^ apărare; v. Fără apărare. . FĂRĂ DE ASEMĂNARE: Fără seamăn; Fără egal; v. Fără asemănare. FĂRĂ : DE ASTÂMPĂR: Neastâmpărat; v. Fără astâmpăr. FĂRĂ DE-ASTEA!: Lasă-te de postii! v. Fără de-alde astea! FĂRĂ DE CALE: Nepotrivit; Nedrept; Incorect; Necuviincios; v. Fără cale. FĂRĂ DE CAPĂT: Fără sfârşit; v. Fără capăt. FĂRĂ DE CĂPĂTÂI: (Despre oameni) Fără adăpost; Fără rost; Fără ocupaţie; Sărac; Vagabond; v. Fără căpătâi. FĂRĂ DECÂT (înv.): Decât...; Afară de...; Cu excepţia...v. şi Fără numai. FĂRĂ DE CINSTE: Necinstit; Lipsit de castitate; De ruşine; De ocară; v. Fără cinste. FĂRĂ DE DUMNEZEIRE (înv,): Lipsă de credinţă. FĂR DE FRICĂ: Neînfricat; Viteaz. FĂRĂ DE GREAŢĂ (înv.): Blând. FĂRĂ DE GREŞ: Negreşit; Desigur; Fără greşeli; Fără defecte; v. şi Fără greş. FĂRĂ DE ÎNCETARE: Neîncetat; v. şi Fără încetare. ÎĂRĂ DE ÎNDOIALĂ: Neîndoios; Neîndoielnic; v. şi Fără îndoială. FĂRĂ DE ÎNDOIRE (înv.): Fără îndoială; Fără ezitare; Cu siguranţă. FĂRĂ DE ÎNŢELES: De neînţeles; De nemaiauzit. FĂRĂ DE LEAC DE...: Fără niciun pic de... ; v. şi Fără leac de.... FĂRA DELEGE 968 FĂRĂ DE LEGE: Nelegiuire; Nelegiuit; Păcătos; Mişel; v. şi Fără lege. FĂRĂ DE MÂRGINE: Nemărginit; Foarte întins; Nesfârşit; Intens; Puternic; Nestăvilit; v, şi Fără de margini. FĂRĂ DE MĂRGINI: Nemărginit; Foarte întins; Nesfârşit; Intens; Puternic; Nestăvilit; v, Fără de margine. FĂRĂ DE MATERIE ffnv.J; Spiritual; Imaterial; v. şi Fără materie. FĂRĂ DE MĂSURARE (mvJ:Din cale-afară; Exagerat; Lipsit de măsură; Peste măsură; Foarte mare; Nemăsurat; v. şi Fără de măsură; Fără măsurare; Fără măsură. f FĂRĂ DE MĂSURĂ: Din cale-afară; Exagerat; Lipsit de măsură; Peste măsură; Foarte mare; Nemăsurat; v. Fără de măsurare. FĂRĂ DE MILĂ: Crud; Nemilos; v. şi Fără milă. FĂRĂ DE MINTE: Lipsit de raţiune; Nesocotit; Nebun; în mod nesocotit; (înv.) Faptă nechibzuită; Prostie; Nebunie; v. şi Fără de minţi; Fără minte; Fără minţi. FĂRĂ DE MINŢI: Lipsit de raţiune; Nesocotit; Nebun; în mod nesocotit; (înv.) Faptă nechibzuită; Prostie; Nebunie; v. Fără de minte. FĂRĂ DE MITĂ (înv.): Cinstit; Incoruptibil. FĂRĂ DE MOARTE: Nemuritor; Etem; (despre obiecte) Durabil; (înv.) Nemurire; v. şi Fără moarte. FĂRĂ DE NEVOIE: în mod inutil; în mod gratuit; De amorul artei; v. şi Fără necesitate; Fără nevoie; Fără nicio necesitate; Fără nicio nevoie; Fără nicio trebuinţă; Fără nicio trebuinţă Şi nevoie; Fără trebuinţă. FĂRĂ DE NICIO SEAMĂ (înv.): Fără rost; v. şi Făra de seamă2; în seamă de nimica. FĂRA DE NICIO SFIALĂ: Cu îndrăzneală; Cu neruşinare; v. şi Fără de sfială; Fără nicio sfială; Fără sfială, FĂRĂ DE NICIUN SENS: De neînţeles; Fără rost; v. şi Fără de sens; Fără niciun sens; Fără sens. FĂRĂ DE NICIUN RĂSTIMP (înv.): Fără întrerupere; Continuu; v. şiFără de răstimp. FĂRĂ DE NICIUN TEMEI: Fără nicio bază; Nemotivat; Nejustificat. FĂR DE NOROC: Fără succes; In dezavantajul cuiva; v. şi Fără noroc. FĂRĂ DE NUMĂR: Nenumărat; Imens;; Fără socoteală; Din cale afară de.Fără asemănare; Fără seamăn: v. Din seamă afară. FĂRĂ DE NUME: Necunoscut; Neştiut; Ne-identificat; Anonim; Obscur; v. şi Fără nume. FĂRĂ DE OMENIE: Inuman; v. şi Fără omenie. FĂRĂ-DE-OMENIE ; (înv.): Neomenie; Inuman ; v. şi Fără-omenie. FĂRĂ DE OSÂNDĂ (înv.): Fără vină; Nevinovat; v. Fără osândă. FĂRĂ DE PATĂ: Curat; Neprihănit; v. şi Fără pată. FĂRĂ DE PĂCAT: Nevinovat; Drept; Legiuit; Fără scrupule; v. şi Fără păcat, FĂRĂ DE PĂRERE (înv.): Neîndoielnic; Sigur; v. şi Fără părere. FĂRĂ DE PĂSARE (pop.): Nepăsător; v. şi Fără păs; Fără păsare. FĂRĂ DE PRECURMARE ffnv.j: Continuu; Neîncetat; Neîntrerupt; Permanent; v. şi Fără precurmare. FĂRĂ DE PREGET: Neîntârziat; Imediat; Fără încetare; Neîntrerupt; Continuu; Neconvenit; v. şi Fără preget; Fără pregetare. FĂRĂ DE PRELUNGIRE (f/m): Imediat; Numaidecât; v. şi Fără prelungire. FĂRĂ DE PRESTEALA (i/îvj: Imediat; Neîntârziat; îndată; v, şi Fără presteală. FĂRĂ DE PREŢ: Mult stib valoarea reală; Foarte ieftin; Inestimabil; Nepreţuit; v. şi Fără preţ." FĂRĂ DE PRICE (înv,): Cu supunere; Fără a protesta; Fără a se revolta; Fără a admite replică. FĂRA DE PRICINĂ: Fără justificare; în mod nemotivat; Din senin; Fără niciun motiv; v. şi Fără nicio pricină; Fără pricină.^ FĂRĂ DE PRIHANĂ: /Lipsit de păcate; Nevinovat; Neprihănit; Curat; Virgin; Cast; v. şi Fără prihană. FĂRĂ DE PRIINŢĂ (înv.): în mod obiectiv; Fără părtinire; Neprielnic; Nefavorabil; Nefolositor; v. şi Fărăpriinţă. FĂRĂ DE PUTINŢĂ (înv.): Imposibil; Cu neputinţă; v. şi Fără putinţă. FĂRA DE RĂGAZ: Necontenit; Continuu; v. şi Fără răgaz. FĂRĂ DE RĂSPUNS (înv.): Fără replică; FĂRĂ DE RĂSTIMP (înv.): Fără.întrerupere; Continuu; v. Fără de niciun răstimp. FĂRĂ DE RÂND (înv.): Nechibzuit; Nesocotit; v. şi Fără rând. FĂRĂ DE ROST: Dezordonat; Haodc; Făra sens; De prisos; Inutil; v. şi Fără niciun rost; Fără rost2. FĂRĂ DE RUŞINE: Fără jenă; Obraznic; Cu tupeu; Neruşinat; v. şi Fără de nicio ruşine; Fără ruşine, · FĂRĂ DE SAŢ: Lacom; Nesătul; Nepotolit; Neistovit; v. şi Fără saţ. FĂRĂ DE SĂVÂRŞIRE (înv.): în mod continuu; Veşnic. FĂRĂ DE SEAMĂ1.: Fără număr; Nenumărat; Imens; Fără socoteală;:Din cale afară de...; Fără asemănare; Fără seamăn; v. Din seamă afară. FĂRĂ DE SEAMĂ2 (înv.): Fără rost; v. şi Fără de nicio seamă. FĂRĂ DE SEAMĂN; Incomparabil; Inegalabil; Neasemănat; Neobişnuit; Ieşit din comun; Extraordinar; Nemaipomenit;Fără asemănare; v. şi Fără seamăn. FĂRĂ DE SENS: De neînţeles; Fără rost; v. Fără de niciun sens. 969 FĂRĂ MATERIE FĂRĂ DE SFÂRŞIT: Interminabil; Nesfârşit; v. şi Fără sfârşit. FĂRĂ DE SFIALĂ: Cu îndrăzneală; Cu neruşinare; v. Fără de nicio sfială. FĂRĂ DE SUFLARE: Fără viaţă; Mort; Cu respiraţia oprită. FĂRĂ DE ŞTIINŢĂ: Neştiind; Neavând cunoştinţă de ceva; Nefiind conştient; Fără voie; Incult; Ignorant; v. şi Fără ştiinţă. FĂRĂ DE ŞTIRE: Pe neaşteptate; Deodată; v. şi Fără de veste; Fără ştire; Fără veste. FĂRĂ DE ŞTIREA CUIVA: Fără învoirea, încuviinţarea cuiva; v. şi Fără ştirea cuiva, FĂRĂ DE TAGĂ (înv.): Netăgăduit; Neîndoielnic; Fără ezitare; Fără şovăire; v. şi Fără tagă. FĂRĂ DE TĂGADĂ: în mod sigur; Incontestabil; v. şi Fără de tăgăduială; Fără tăgadă; Fără tăgăduială. FĂRĂ DE TĂGĂDUIALĂ: în mod sigur; Incontestabil, v. Fără de tăgadă. FĂRĂ DE TEMEI: Neîntemeiat; Fictiv; v. şi Fără niciun temei; Fără temei; Lipsit de temei. FĂRĂ DE TREABĂ (înv.): Fără temei; Nefundat; Nejustificat; v. şi Fără treabă. FĂRĂ DE TRUDĂ (înv.): Care nu oboseşte niciodată. FĂRĂ DE VESTE: Pe neaşteptate; Deodată; v. Fără de ştire. FĂRĂ DE VINĂ: Nevinovat; v. şi Fără vină. FĂRĂ DE VOIE: Involuntar; v. şi Fără voie. FĂRĂ Dfi VRERE: Fără să dorească; Fără să vrea; Involuntar. FĂRĂ DISCERNĂMÂNT: Fără a judeca, fară a aprecia lucrurile la justa lor valoare; A proceda superficial. \ FĂRĂ DISCUŢIE: Fără îndoială; Indiscutabil. FĂRĂ DOAR ŞI POATE: Neapărat; Desigur; Necondiţionat; Fără îndoială; Precis; Sigur. FĂRĂ DREPT DE APEL: Fără dreptul de a nu accepta o hotărâre judecătorească. FĂRĂ DUBIU: Neîndoielnic; Fără îndoială; Fără nesiguranţă; în mod sigur. FĂRĂ EFECT: A nu produce nicio impresie; A nu lăsa nicio urmă. FĂRĂ EGAL: Inegalabil; Unic în felul Iui. FĂRĂ EXAGERĂRI!: Fărăamplificări peste măsură; Fără deformare a realităţi, w FĂRĂ EXCEPŢIE: Fără deosebire. FĂRĂ EXPERIENŢE: Fără deosebire. - FĂRĂ EXPRESIE: Inexpresiv. FĂRĂ EZITARE: . Fără şovăială; Fără nehotărâre. FĂRĂ FASOANE: Fără mofturi. FĂRĂ FOC: La rece; La frig; Fără încălzire. FĂRĂ FOLOS: Inutil. FĂRĂ FRÂU: Neînfricat. FĂRĂ FRICĂ: Curajos. FĂRĂ FUND: Fără capăt; Interminabil; Nesfârşit; (înv.) Abis; Prăpastie. FĂRĂ GÂNDURI: Decis; Hotărât. FĂRĂ GLUMĂ!: într-adevăr! Serios! v. şi Fără glume. FĂRĂ GLUME!: într-adevăr! Serios! v. Fără glumă. FĂRĂ GRAI: Mut. FĂRĂ GREŞ: Negreşit; Desigur; Fără greşeli; Fără defecte; v. Fără de greş. FĂRĂ GREŞEALĂ: Corect. FĂRĂ GREUTATE: Uşor. FĂRĂ GRIJĂ: Fără temeri; Fără teamă. FĂRĂ. GURĂ!: Linişte! FĂRĂ GUST: Lipsit de gust bun; Fad; v, şt Para niciun gust. FARA HAZ: Lipsit de haz; în moa serios, calculat, corect, FĂRĂ IEŞIRE: Fără nicio soluţie; Fără rezolvare."·'"'""""" . FĂRĂ IMPORTANŢĂ: Neimportant. FĂRĂ INDICAŢIE DE SURSĂ: Fără a divulga de unde ştie, de unde are, FĂRĂ INTENŢIE: Neintenţionat; Involuntar. FĂRĂ ÎNCETARE: Neîncetat; v. Fărăde înce-tare\ FĂRĂ ÎNCONJUR: Drept; Neocolit; Direct; De la obraz; în faţă, FĂRĂ ÎNDOIALĂ: Neîndoios; Neîndoielnic; v. Fără de îndoială. FĂRĂ ÎNDURARE: Neîndurat. FĂRĂ ÎNTÂRZIERE:: Neîntârziat; Imediat; Numaidecât; Fără preget; Punctual. FĂRĂ ÎNTRERUPERE: Neîntrerupt;, Continuu; Permanent. FĂfâ ÎNŢELEPCIUNE: Lipsit de înţelepciune. FĂRĂ ÎNŢELES: Fără noimă; Absurd; v. şi Fără niciun înţeles. FĂRĂ. JENA: Fără ruşine; în mod nesimţit. v;. FĂJpi JUD^ Prosteşte. FĂRĂ LEAC: (Despre boli) Incurabil; Nevindecabil; (Despre deprinderi, obişnuinţe) Incorigibil. FĂRĂ LEĂC DE...: Fără niciun pic de... ; v. Fără de leac de.... fărăIM Drept; Legiuit; Fără scrupule; v. şi Fără milă de păcat. FĂRĂ LEGĂTURĂ: Neavând: nicio legătură; Cu totul izolat. FĂRĂ LEGE: Nelegiuire; Nelegiuit; Păcătos; Mişel; v. Fără de lege. FĂRĂ LIMITĂ: Nelimitat. FĂRĂ LUCRU: Şomer. FĂRĂ LUPTĂ: De la sine; Uşor; De pomană. FĂRĂ MARGINE: Nemărginit; Foarte întins; Nesfârşit; Intens; Puternic; Nestăvilit; v. Fără de margine. FĂRĂ MARGINI: Nemărginit; Foarte întins; Nesfârşit; Intens; Puternic; Nestăvilit; v. Fără de margine. FĂRĂ MARTORI: în secret; Pe ascuns. : FĂRĂ MATERIE (fnvj: Spiritual; Imaterial; v. Fără de materie. FĂRĂ MĂSURARE 970 FĂRĂ MĂSURARE: Din cale-afară; Exagerat; Lipsit de măsură; Peste măsură; Foarte mare; Nemăsurat; v. Fără de măsurare. FĂRĂ MĂSURĂ: Din cale-afară; Exagerat; Lipsit de măsură; Peste măsură; Foarte mare; Nemăsurat; v. Fără de măsurare. FĂRĂ MENAJĂMENTEî/Fără tact, iară grijă faţă de sensibilitatea cuiva. FĂRĂ MIJLOCIRE (înv.) Nemijlocit. FĂRĂ MILĂ: Crud; Nemilos; v. Fără de milă. FĂRĂ MILĂ DE PĂCAT: Nevinovat; Drept; Legiuit; Fără scrupule; v. Fără leac de păcat. FĂRĂ MINTE: Lipsit de raţiune; Nesocotii; Nebun; în mod nesocotit; (înv.) Fapta nechibzuită; Prostie; Nebunie; v. Fără de minte. FĂRĂ MINŢI: Lipsit de raţiune; Nesocotit; Nebun; în mod nesocotit; (înv.) Fapta nechibzuită; Prostie; Nebunie; v. Fără de minte. FARA MOARTE: Nemuritor; Etern; (Despre obiecte) Durabil; (înv.) Nemurire; v. Fără de moarte. FĂRĂ MOFTURI: Fără motive lipsire de temei. FĂRĂ MOTIV: Nejustificat. FĂRĂ MULTĂ TEVATURĂ: Repede; Fără mult Scandal; Fără mullă gălăgie. FĂRĂ MULTĂ VORBĂ': Pe scurt; în câteva cuvinte. FĂRĂ MULTĂ ZĂBAVĂ: Imediat; Neîntârziat; v. şi Fără prea multă zăbavă; Fără zăbavă. FĂRĂ MURMUR: Fără a se împotrivi; Fără a crâcni. FĂRĂ MUSTRARE A CUGETULUI: Fără remuşcări; Fără scrupule; v. şi Fără mustrare de cuget; Fără mustrări de cuget FĂRĂ MUSTRARE DE CUGET: Fără remuşcări; Fără scrupule; v. Fără mustrarea cugetului. FĂRĂ MUSTRĂRI DE CUGET: Fără remuşcări; Fără scrupule; v. Fără mustrarea cugetului FĂRĂ NEAM ŞI FĂRĂ ŢARĂ: Singur pe lume; Izolat. FĂRĂ NECESITATE: în mod inutil; în mod gratuit; De amorul artei; v. Fără de nevoie. FĂRĂ NEVOIE: în mod inutil; în mod gratuit; De amorul artei; v. Fără de nevoie. FĂRĂ NICIO CONSIDERAŢIE: Fără a ţine seama sau socoteala de nimic; v. Fără consideraţie. FARĂ NICIO IMPORTRANŢĂ: Neimportant; Inutil. FĂRĂ NICIO ISPRAVĂ: Nu e bun de nimic; Nu e de încredere. ^ FĂRĂ NICIO NECESITATE: în mod inutil; în mod gratuit; De amorul artei; v. Fără de nevoie. FĂRĂ NICIO NEVOIE: în mod inutil; în mod gratuit; De amorul artei; v. Fără de nevoie. FĂRĂ NICIO NOIMĂ: Fără sens; Fără judecată; Prostesc; Absurd; v. şi Fără noimă. FĂRĂ NICIO PRICINĂ: Fără justificare; în mod nemotivat; Din senin; v. Fără de pricină. FĂRĂ NICIO RĂNDUIALĂ (înv.): în dezordine; Excesiv; Exagerat; Nechibzuit; Nesocotit; v. şi Fără rănduială. FĂRĂ NICIO RESTRICŢIE: Fără reţinere; Fără rezerve; v. şi Fără restricţie; Fără restricţii. FĂRĂ NICIO RUŞINE: Fără jenă; Obraznic; Cu tupeu; Neruşinat; v. Fără de ruşine. FĂRĂ NICIO SEAMĂ (înv.)\ Fără rost; v. şi Fără de seamă2. FĂRĂ NICIO SFIALĂ: Cu îndrăzneală; Cu neruşinare; v. Fără de nicio sfială. FĂRĂ NICIO TEMELIE (înv.): Fictiv; Neîntemeiat. FĂRĂ NICIO TREBUINŢĂ: în mod inutil; In mod gratuit; De amorul artei; v. Fără de nevoie. FĂRĂ NICIO TREBUINŢĂ ŞI NEVOIE: în mod inutil; în mod gratuit; De amorul artei; v. Fără de nevoie. FĂRĂ NICIUN CĂPĂTÂI: Fără căpătâi. FĂRĂ NICIUN CHICHIREZ: Lipsit de noimă; Fără sens; Fără rost; Inutil. FĂRĂ NICIUN FEL DE ÎNDOIALĂ: în mod sigur. FĂRĂ NICIUN GUST: Lipsit de gust bun; Fad; v. Fără gust. FĂRĂ NICIUN ÎNŢELES: Fără noimă; Absurd; v. Fără înţeles. FĂRĂ NICIUN MOTIV: Nejustificat. FĂRĂ NICIUN PIC DE...: Lipsit cu totul de...; v. şi Fără un pic de_ FĂRĂ NICIUN PIC DE MILĂ: Crud; Nemilos; Neîndurător. FĂRĂ NICIUN ROST: Dezordonat; Haotic; Fără sens; De prisos; Inutil; v. Fără de rost. FĂRĂ NICIUN SCRUPUL: Care nu ţine seamă de nicio consideraţie morală în - atingerea scopului propus; v. şi Fără scrupul; Fără scrupule; Lipsit de scrupul; Lipsit de scrupule. FĂRĂ NICIUN SENS: De neînţeles; Fără rost; v. Fără de sens. FĂRĂ NICIUN SISTEM: Dezordonat; Anarhic; Incoerent; v. şi Fără sistem. FĂRĂ NICIUN TEMEI: Neîntemeiat; Fictiv; v. Fără de tentei. FĂRĂ NOIMĂ: Fără sens; Fără judecată; Prostesc; Absurd; v. Fără nicio noimă. FĂRĂ NOROC: Fără succes; în dezavantajul cuiva; v. Fără de noroc. FĂRĂ NUMAI (f/jv.): Decât...; Afară de...; Cu excepţia...v. Fără decât. FĂRĂ NUME: Necunoscut; Neştiut; Neidentificat; Anonim; Obscur; v. Fără de nume. FĂRĂ NUMĂR: Nenumărat; Imens; Fără socoteală; Din cale afară de...; Fără asemănare; Fără seamăn; v. Din seamă afară, FĂRĂ NUMĂR ŞI FĂRĂ SEAMĂ: Mulţi şi de tot felul; v. şi Fără număr şi seamă. FĂRĂ NUMĂR ŞI SEAMĂ: Mulţi şi de tot felul; v. Fără num ăr şi fără seani ă. FĂRĂ OBRAZ: Obraznic; Bădăran; Mojic. FĂRĂ OBRĂZNICIE: Corect; Cinstit. 971 FĂRĂ REPLICĂ FARA OCOL: Direct; Fără menajamente; v. şi Fără ocolişuri. FĂRĂ OCOLIŞURI; Direct; Fără menajamente; v. Fără ocol FĂRĂ OCUPAŢIE; Fără serviciu; Şomer; Fără nicio obligaţie; Fără nicio treabă. FĂRĂ ODIHNĂ; în continuă mişcare; Neastâmpărat; Mereu; Neîncetat. FĂRĂ O DOAGĂ: Cam ţicnit; Cam prostănac. FĂRĂ O LEGĂTURĂ jCU...: Independent de... . FĂRĂ O LESCAIE: Fără niciun ban; Foarte sărac; v. şi Fără o para; Fără o para chioară. FĂRĂ OMENIE: Inuman; v. Fără de omenie. FĂRĂ-OMENIE (înv.): Neomenie; Inuman; v. Fără-de-omenie. FĂRĂ-OMENIRE: Neomenie; Inuman; v. Fără-de-omenie. FĂRĂ O PARA: Fără niciun ban; Foarte sărac; v. Fără o lescaie. FĂRĂ O PARA CHIOARĂ: Fără niciun ban; Foarte sărac; v. Fără o lescaie. FĂRĂ OPRIRE: Neîntrerupt; Necontenit. FĂRĂ ORIZONT: Cu vederi înguste; Fără perspectivă. FĂRĂ OSÂNDĂ ■■(înv.): Fără vină; Nevinovat; v. Fără de osândă. FĂRĂ OSEBIRE: Fără deosebire; întocmai; Identic. FĂRĂ PAS: Fără ordine; Fără clarificarea lucrurilor, importanţelor, urgenţelor. FĂRĂ PATĂ: Curat; Neprihănit; v. Fără de pată._ FĂRĂ PAUZĂ:Tot timpul; Neîntrerupt; Fără răgaz. FĂRĂ PĂCAT; Nevinovat; Drept; Legiuit; Fără scrupule; v. Fără de păcat. FĂRĂ PĂRERE (înv.): Neîndoielnic; Sigur; v. şi Fără de părere.. FĂRĂ PĂRTINIRE: Nepărtinitor; Imparţial.: FĂRĂ PĂS (pop.): Nepăsător; v. Fără de păsare. FĂRĂ PĂSARE (pop.): Nepăsător; v. Fără de păsare. FĂRĂ PERDEA: Exprimat pe faţă; Fără înconjur; Indecent; Pe şleau. FĂRĂ PERECHE: Incomparabil;; Nemaipomenit; Unic în felul său. FĂRĂ PESTEALĂ (înv.): Imediat; Neîntârziat; îndată; v. Fără de presteală. ■ FĂRĂ PIC DE: Niciun pic; Nimic; De loc. FĂRĂPIC DE RUŞINE: Cu neruşinare. FĂRĂ PIC DE VUŢĂ: Pe moarte; Decedat. FÂitĂ PIERDERE DE VREME (înv.): Imediat. FĂRĂ PLATĂ: Gratis; Gratuit. FĂRĂ PLĂCERE: în silă; Fără voie. FĂRĂ PLOD (înv.): Sterp. FĂRĂ POPAS: Neîntrerupt; Continuu; v. şi Fără popasuri. FĂRĂ POPASURI: Neîntrerupt; Continuu; v. Fără popas. FĂRA PORC DE CRĂCIUN SUNT MORT: Trebuie să am un porc de Crăciun. FĂRĂ POTOL (reg.): Neîncetat; Continuu; nepotolit. FĂRĂ PREA MULTĂ ZĂBAVĂ: Imediat; Neîntârziat; v. Fără multă zăbavă. v FĂRĂ PRECEDENT: Care este aşa cum nu a mai fost; Nemaiîntâlnit; Nemaipomenit; Extra-ordi nar; v. şi Fără precedente. FĂRĂ PRECEDENTE (înv.): Care este aşa cum nu a mai fost; Nemaiîntâlnit; Nemaipomenit; Extraordinar; v. Fără precedent. FĂRĂ PRECURMARE (înv.): Continuu; Neîncetat; Neîntrerupt; Permanent; v. Fără de pre-curmare. FĂRĂ PREGET:-Neîntârziat; Imediat; Fără încetare; Neîntrerupt; Continuu; Necontenit; iv:F'ără de preget. FĂRĂ PREGETARE: / Neîntârziat; Imediat; Fără încetare; Neîntrerupt; Continuu; Necontenit; v. Fără depreget. , FĂRA PREJUDECĂŢI: Fără idei precon-cepute. FĂRĂ PRELUNGIRE (înv ): Imediat; Numaidecât; v. Fără de prelungire.; FĂRĂ PREMEDITARE: Fără a pune la cale, fără a premedita, fără a plănui o acţiune. FĂRĂ PRETENŢIE: Modest; Simplu; Natural; v. şi Fără pretenţii. FĂRĂ PRETENŢII: Modest; Simplu; Natural; v. Fără pretenţie. FĂRĂ PREŢ; Mult sub valoarea reală; Foarte ieftin; Inestimabil; Nepreţuit; v. Fără de preţ. FĂRĂ PRICINĂ: Fără justificare; în mod nemotivat; Din senin; v. Fără de pricină. FĂRĂ PRIETENIE: Lipsit de amabilitate; Fără afecţiune; Neprietenos; Rece. FĂRĂ PRIHANĂ: Lipsit de păcate;^Nevinovat; Neprihănit; Curat; Virgin; Cast; v. Fără de prihană. ;FĂRĂiPRIINŢĂ;fi>ivJ: în mod obiectiv; Fără părtinire; Neprielnic; Nefavorabil; Nefolositor; v. Fără de priinţâ FĂRĂ PRIPĂ: Pe îndelete; Fără grabă; v. şi Fără pripeală. FĂRA PRIPEALĂ: Pe îndelete; Fără graba; v. Fărăpripă. FĂRA PUTINŢĂ (înv.): Imposibil; Cu neputinţă; v. Fără de putinţă. FĂRĂ RĂGAZ: Necontenit; Continuu; v. Fără de răgaz, : FĂRĂ RĂSUFLARE: Mort. FĂRĂ-RĂU (înv.): Nevinovăţie. FĂRĂ RÂND (înv.): Nechibzuit; Nesocotit; v. şi Fără de rând. FĂRĂ RÂNDUIALĂ (înv.): în dezordine; Excesiv; Exagerat; Nechibzuit; Nesocotit; v. Fără nicio rânduială. FĂRĂ REPLICĂ: Definitiv. FĂRĂ REPAUS 972 FARA REPAUS: Neîntrerupt; Continuu. FĂRĂ REPLICĂ: La care nu se poate replica, FĂRĂ RESTRÂNGERE: întreg; Fără restricţii; Deplin, FĂRĂ RESTRICŢIE: Fără reţinere; Fără rezerve; v. Fără nicio restricţie, FĂRĂ RESTRICŢII: Fără reţinere; Fără rezerve; v. Fără nicio restricţie. FĂRĂ REZERVĂ; Fără reticenţe; v. şi Fără rezerve. : FĂRĂ REZERVE; Fără reticenţe; v. Fără rezervă. FĂRĂ REZULTAT: Fără efect; Inutil, - FĂRĂ RIVAL: Inegalabil; Fără pereche; Fără asemănare. FĂRĂ ROST1: Fără număr; Nenumărat; Imens; Fără socoteală; Din cale afară de.,,; Fără asemănare; Fără seamăn; v. Din seamă afară. FĂRĂ ROST2: Dezordonat; Haotic; Fără sens; De prisos; Inutil; v. Fără de rost. FĂRĂ ROST ŞI FĂRĂ SEAMĂ: Fără număr; Nenumărat; Imens; Fără socoteală; Din cale afară de...; Fără asemănare; Fără seamăn; v. Din seamă afară. FĂRĂ ROST ŞI SEAMĂ: Fără număr; Nenumărat; Imens; Fără socoteală; Din cale afară de..,; Fără asemănare; Fără seamăn; v. D/n seamă afară. FĂRĂ RUŞINE: Fără jenă; Obraznic; Cu tupeu; Neruşinat; v. Fără de ruşine. FĂRĂ SAŢ: Lacom; Nesătul; Nepotolit; Neistovit; v. Fără de saţ. FĂRĂ SĂ CLIPEASCĂ DIN OCHI: Imediat; Numaidecât; Pe loc; v. şi Fără să clipeşti. FĂRĂ SĂ CLIPEŞTI: Imediat; Numaidecât; Pe Ioc; v. Fără să clipească din ochi. FĂRĂ SĂ COSTE NIMIC: Pe gratis; Fără niciun ban. FĂRĂ SĂ MAI PUNEM LA SOCOTREALĂ: Fără să luăm în considerare; Fără să mai socotim; FĂRĂ SĂ MAI VORBIM DESPRE...: Fără să mai amintim şi.... FĂRĂ SĂ MĂ LAUD: Fără să mă mândresc; Fără să mă fălesc.■ ^ FĂRĂ SĂMÂNŢĂ (pop.): Steril; Sterp. FĂRĂ SĂ PIARDĂ NICIO CLIPĂ: Imediat; Pe loc; Urgent; v. şi Fără să stea mult pe gânduri. FĂRĂ SĂ STEA MULT PE GÂNDURI: Imediat; Pe loc; Urgent; v. Fără să piardă nicio clipă. FĂRĂ SĂ SUFLE: Fără să scoată un cuvânt; A nu protesta; A nu crâcni. FĂRĂ SĂVÂRŞIT (înv.):^Etern; Veşnic. FĂRĂ SCAMATORII: în mod corect, cinstit, sincer. FĂRĂ SCHIMBARE (înv.): Fără întrerupere; Necontenit; Mereu. FĂRĂ SCRUPUL: Care nu ţine seamă de nicio consideraţie morală în atingerea scopului propus; v. Fără niciun scrupul. FĂRĂ SCRUPULE: Care nu ţine seamă de nicio consideraţie morală în atingerea scopului propus; v. Fără niciun scrupul. FĂRĂ SEAMĂ: Fără număr; Nenumărar.; Imens; Fără socoteală; Din cale afară de...; Fără asemănare; Fără seamăn; v. Din seamă afară. FĂRĂ SEAMĂ DE...: Fără număr; Nenumărat; Imens; Fără socoteală; Din cale afară de...; Fără asemănare; Fără seamăn; v. Din seamă afară. FĂRĂ SEAMĂN: Incomparabil; Inegalabil; Neînsemnat; Neobişnuit; Ieşit din comun; Extraordinar; Nemaipomenit;Fără asemănare; v. Fără de seamăn. FĂRĂ SENS; De neînţeles; Fără rost; v. Fără de niciun sens, FĂRĂ SENTIMENT (jam.)\ Cu indiferenţă; Indiferent; Rece. FĂRĂ SERVICIU: Şomer; v. şi Fără slujbă. FĂRĂ SFÂRŞIRE: Fără încetare; Mereu; Necontenit. FĂRĂ SFÂRŞIT: Interminabil; Nesfârşit; v. Fără de sfârşit. FĂRĂ SFIALĂ: Cu îndrăzneală; Cu neruşinare; v, Fără de nicio sfială, FĂRĂ SIMŢIRE: Fără cunoştinţă; Leşinat; v. şi Fără simţiri. FĂJEtĂ SIMŢIRI: Fără cunoştinţă; Leşinat; v. Fără simţire. FĂRĂSINE (înv:); Nesocotit; Nechibzuit. FĂRĂ SISTEM: Dezordonat; Anarhic; Incoerent; v. Fără niciun sistem. FĂRĂ SLUJBĂ: Şomer; v. Fără serviciu. ■ FĂRĂ SMINTEALĂ: în mod absolut; Negreşit. FĂRĂ SOCOTEALĂ: Fără niciun interes; Fără niciun scop. FĂRĂ SOŢ: Impar. FĂRĂ SPERANŢE DE ÎNDREPTARE: Nu poate fi îndreptat, refăcut, FĂRĂ SPOR: Lipsit de randament; Fără niciun spor. FĂRĂ STARE: Neliniştit. ^ĂRĂ STĂPÂN: Haimana; De capul lui. FĂRĂ SUCCES: Nu garantează, nu oferă niciun succes. FĂRĂ SUFLARE: Neînsufleţit; Mort, FĂRĂ SUFLET: Câinos; Rău; Duşmănos. FĂRĂ SUPĂRARE: Fără să ne supărăm; Fără să ne necăjim. FĂRĂ ŞAGĂ: In mod serios, FĂRĂ ŞEZĂMÂNT (înv.): Instabil; Nesigur. FĂRĂ ŞIR: (Despre scriere, vorbire) Incoerent; Fără legătură logică. FĂRĂ ŞMECHERII: în mod corect, cinstit, prietenesc. FĂRĂ ŞOVĂIRE: în mod hotărât; Cu curaj; Cu demnitate. FĂRĂ ŞTIINŢA CUIVA: Fără asentimentul cuiva; Fără cunoştinţa cuiva. FĂRĂ ŞTIINŢĂ: Neştiind; Neavând cunoştinţă de ceva; Nefiind conştient; Fără voie; Incult; Ignorant; v. Fără de ştiinţă. 973 FECIOR DE LELE FĂRĂ ŞTIRE: Pe neaşteptate; Deodată; v, Fără de ştire. . FĂRĂ ŞTIREA CUIVA: Fără ; învoirea, încuviinţarea cuiva; v. Fără de ştirea cuiva. FĂRĂ TAGĂ (înv,): Netăgăduit; Neîndoielnic; Fără ezitare; Fără şovăire; v. şi Fărătagă. FĂRĂ TALIE: (Despre oameni) Gras; Obez; (despre haine) Care cade drept fără să marcheze talia. FĂRĂ TĂCERE (înv,): Fără pauză; Necontenit. FĂRĂ TĂGADĂ: în mod sigur; Incontestabil, v. Fără de tăgadă. FĂRĂ TĂGĂDUIALĂ: în mod sigur; Incontestabil, v. Fără de tăgadă. FĂRĂ TEAMĂ: Cu curaj; Fără frică, j■; FĂRĂ TEMEI: Neîntemeiat; Fictiv; ;v, Fără de temei, FĂRĂ TICNEALĂ (înv.): Obositor; Greu; Incomod.; FĂRĂ TIHNĂ: Neîncetat; Fără odihnă. FĂRĂ TOCMEAJLĂ: Fără negociere; Aşa cum e stabilit. FĂRĂ TRAGERE DE INIMĂ: Fără plăcere; în silă. FĂRĂ TRĂSURĂ (înv.): Fără bătaie de cap; Fără urmări neplăcute. FĂRĂ TREABĂ (înv.): Fără temei; Nefundat; Nejustificat; v. Fără de treabă. FĂRĂ UN BAN ÎN: PUNGĂ: Sărac; Fără nicîun ban; v. şi Fără niciun chior în buzunar; Fără niciun sfanţ, FĂRĂ UN CHIOR ÎN BUZUNAR: Sărac; Fără niciun ban; v. Fără niciun ban în pungă. FĂRĂ UN CUVÂNT DE PRISOS: Fără cuvinte inutile; Exact cât trebuie; Fără multă vorbărie. FĂRĂ UN PIC DE...: Lipsit cu totul de...; v. Fără niciun pic de.... PĂRĂ, UN SFANŢ: Sărac; Fără niciun ban; v. Fără niciun ban în pungă. FÂJ^ VALOARE::Lipsit de valoare, /; n'FĂRĂ VESTE: Pe neaşteptate;: Deodată; v. Fără de ştire. FĂRĂ VIAŢĂ: Epuizat; Istovit; Mort. FĂRĂ VINĂ: Nevinovat; v. Fără de vină. : FĂRĂ iVINO-NCOACE: Fără atracţie; Respingător. FĂRĂ VLAGĂ: Epuizat; Istovit; Sleit de putere. FĂRĂ VOIE: Involuntar; v. Fără de voie. FĂRĂ VORBĂ MULTĂ: în câteva; cuvinte; Pe scurt. FĂRĂ-VOROAVĂIfiiv.): Linişte; Tăcere. î FĂRĂ VREME: Prea de timpuriu; înainte de momentul potrivit. FĂRĂ VRERE: Fără voinţă; Silit; Obligat. FĂRĂ ZARVĂ: în linişte; Fără gălăgie. FĂRĂ ZĂBAVĂ: Imediat; Neîntârziat; v. Fără iiultă zăbavă FĂ SPRE EL! (pop.): Du-te spre el! FĂ SPRE NOI! (pop.): Vino spre noi! FĂ-TE CĂ NU E NIMIC (pop.) Nu băga de seamă; Poartă-te ca şi cum nu auzi, nu vezi; v. şi Fă-te că nu se întâmplă nimic; Fă-te că nu te interesează; Fă-te că nu te priveşte; Fă-te că nu vezi. FĂ-TE CĂ NU E VORBA DE TINE (pop.): Nu băga de seamă; Nu asculta; Poartă-te ca şi cum nu ai fi auzit. FĂ-TE CĂ NU MĂ VEZI (pop.):; Nu mă ^ băga în seamă; Poartă-te ca şi cum nu auzi, nu vezi. FĂ-TE CĂ NU SE ÎNTÂMPLĂ; NIMIC:; Nu băga de seamă; Poartă-te ca şi cum nu auzi, nu vezi; v. Fă-te cănu e nimic, , FĂ-TE CĂ NU TE INTERESEAZĂ: Nu băga de seamă; Poartă-te ca şi cum nu auzi, nu vezi; v. Fă-te că nu e nimic. FĂ-TE CĂ NU TE PRIVEŞTE: Nu băga de seamă; Poartă-te ca şi cum nu auzi, nu vezi; v. Fă-te cănu e nimic. - FĂ-TE ; CĂ NU: VEZI: Nu băga de seamă; Poartă-te ca şi cum nu auzi, nu vezi; v. Fă-te cănu e nimic. FĂ-TE C-O IEI DIN LOC (pop.): Pleacă! Ia o la drum! FĂ-TE FRATE CU DRACUL PÂNĂ TRECI LACU: Suportă unele neplăceri până nu-ţi faci treaba; v. şi Fă-te frate cu dracul până treci puntea. FĂ-TE FRATE CU DRACUL PÂNĂ TRECI PUNTEA: Suportă unele neplăceri până să-ţi faci treaba; v. Fă-te frate cu dracul până treci Iacii. FĂ-TE ÎNCOA! fpo/î.J:::Vino încoace! FĂ-TE MAI ACANA!: Vino mai aproape! v. şi Fă-te mai hacanaî FĂ-TE MAI HAC AN A!: Vino mai aproape! v. Fă-te mai acana! FĂ-TE MAIÎNCOLO!: De-te mai încolo! :FĂ-TE PÂNĂ AICI! (pop.): Vino până aici! FĂTUL MEU: Copilul meu. FĂ-ŢI CRUCEC-AI SCĂPAT: Bucură te că ai scăpat; Bucură-te că n-ai .păţit nimic; ; FĂ-ŢI: r POMANĂ t CU; / i MINE!: - v; Ajută-ma! Sprijină mă! Dă-mi o mână de ajutor! FECIOR BOIERESC (înv.): Slujbaş pe moşia unui boier. FECIOR DE BABĂ (pop.): Copil slab; Copil prost; Prostănac. FECIOR DE BANI GATA: Copil de oameni avuţi; Cheltuitor; Risipitor. FEClok DE CASĂ (înv.): Valet. FECÎOR DE DOMN: Prinţ. FECIOR DE DRUM: Hoţ tâlhar de drumul mare. FECIOR DE DUPĂ GARD: Copil nelegitim; Bastard; v. Fecior de izbelişte; Fecior de iele; Fiu de lele; Pui de lele. FECIOR DE GHINDĂ FĂCUT ÎN TINDĂ: Copil nelegitim; Bastard; v. Copil de după gard. FECIOR DE IZBELIŞTE: Copil nelegitim; B astard; v. Copil de după gard. FECIOR DE LELE: Copil nelegitim; Bastard; Şmecher; Şiret; Ticălos; v. Copil de după gard FECIOR DE SUFLET 974 FECIOR DE SUFLET: Copil de suflet; Copil înfiat. FECIORI DE GHINDĂ FĂTAŢI ÎN TINDĂ (iron.): Persoană cu fumuri de nobleţe. FECIOR DIN FLORI: Copil nelegitim; Bastard; v. Copil de după gard. FEL DE FEL DE...: Diferite feluri de... ; v. şi Feluri de feluri de. .1; FEL DE FEL1 DE LUME: Lume diferită; Oameni diferiţi; Lume de tot soiul. , FEL DE VIAŢĂ: Modul de a duce viaţa; v.şi Felul de a privi viaţa. iFEL ŞI CHIP: Diferit; Variat; De iot soiul; v. şi Feluri şi chipuri. FEL ŞI CHIP...: Diferit...; Variat...; De tot soiul;.'·:.■■ !·^·; FELUL DE A PRIVI VIAŢA: Modul de a duce viaţa; v. şi Felul de viaţă. FELURI DE FELURI DE...: Diferite feluri de...; v. Fel defel de.... FELURIME DE...: Fel de fel de...; v. şi Felurimi de.... FELURIMI DE...: Fel de fel de...; v. Felurime de.... /■MĂ*·; FELURI ŞI CHIPURI: Diferit; Variat; De lot soiul; v. Fel şi chip. FEMEIE GOALĂ ŞI PAHARUL PLIN, ASTA E MOARTEA MEA: Femeile şi cheful sunt viaţa mea. n :;.o FEMEIE IERTATĂ: Femeie în vârstă care nu mai are ciclu; v. şi Femeie iertată de Dumnezeii. FEMEIE IERTATĂ DE DUMNEZEU: Femeie în vârstă care nu mai are ciclu; v. Femeie iertată. FEMEIE ÎNCEPUTĂ DE ALTUL: Fată care a mai avut relaţii de dragoste înainte de căsătorie. FEMEIE LA TOATE: Femeie de serviciu care face singură toate treburile într-o casă. FEMEIE MUNCITOARE: Femeie harnică. FEMEIE REA DE MUSCĂ: Femeie imorală. FEREASCĂ DUMNEZEU!: Doamne fercşie! în niciun caz; Nicidecum! v. şi Ferească sfântul! Ferit-a Dumnezeu ! Ferit-a sfântul! Să te ferească Dumnezeu! Să te ferească sfântul! FEREASCĂ SFÂNTUL!: Doamne fereşte! în niciun caz; Nicidecum! v. Ferească Dumnezeu! FEREASTRĂ FALSĂ: Minciună; Păcăleală. FERECAT CU ŞAPTE PECEŢI: Păzit cu străşnicie; Cu neputinţă de aflat; v. şi Încuiat cu şapte peceţi. FEREŞTE LA O PAIŞPE! (pop.): Dă-te la o pane! Fă loc! FEREŞTE MĂ, DOMNE, DE ARUNCĂTURI: Să nu am parte de proşti, de răi, de nesimţiţi; v, şi Fereşte-mă, Doamne, de făcături; Fereşte-m ă, Doamne, de judecata prostului. FEREŞTE-MĂ, DOMNE, DE FĂCĂTURI: Să nu am parte de proşti, de răi, de nesimţiţi; v. Fereşte mă, Doamne, de aruncături. FEREŞTE-MĂ, DOMNE, DE JUDECATA PROSTULUI: Să nu am parte de proşti, de răi, de nesimţiţi; v. Fereşte-mă, Doamne, de aruncături. FEREŞTE-MĂ, DOMNE, DE PRIETENI CĂ DE DUŞMNII MĂ FERESC SINGURI: Fereşte mă, Doamne, de oameni răi. FEREŞTE-TE!: Fi atent! Dă-te la o parte! Fă loc!. FEREŞTE-TE DE FUNDUL CALULI ŞI DE OCHIUL ŞEFULUI: Fereşte te de toată lumea. FEREŞTE-TE DE LUPUL ÎMBRĂCAT ÎN PIELE DE OAIE: Fereşte te de linguşitori. FERI ÎN LĂTURI! (pop.): Dă-te la o parte! Fă loc! FERICE DE MINE!: Ce norocos sunt! FERICE DE TINE!: Ce norocos eşti! 1 FERICIREA NU ; SE CUMPĂRĂ, NU SE VINDE: Fericirea trebuie câştigată prin muncă, prin purtare; FERIT-A DUMNEZEU!: Doamne fereşte! în niciun caz; Nicidecum! v. Ferească Dumnezeu! FERIT-A SFÂNTUL!: Doamne fereşte! în niciun caz; Nicidecum! v. Ferească Dumnezeu! FERIŢI BUZUNARELE! r Atenţie, aici sunt hoţi! FERMECA OCHIUL ŞI RĂNEŞTE INIMA: Ce este frumos provoacă suferinţe. FI ATENT!: Aienţie! Ai grijă! FIE!: Accept! AdmitîAşa să se facă! FIECARE ARE PĂSĂRICĂ LUI: Fiecare cu ciudăţeniile lui, FIECARE CU DAMBLAUA LUI: Fiecare are cheful, pofta, pasiunea sa; v. şi Fiecare cu goanga lui; Fiecare cu păsărică lui; Fiecare cu treaba lui; Fiecare în legea lui; Fiecare îşi are păsărică lui; Fiecare îşi ştie păsul. FIECARE CU DURERILE LUI: Fiecare are problemele sale. ^ FIECARE CU GOANGA LUI: Fiecare are cheful; pofta, pasiunea sa; v. Fiecare cu damblaua lui. FIECARE CU GUSTUL LUI: Fiecare are plăcerea, pofta,;■ gustul său; v. şi Fiecare după gustul său. FIECARE CU MESERIA LUI: Fiecare face ce ştie, ce poate, ce a învăţat. FIECARE CU PĂSĂRICĂ LUI: Fiecare are cheful, pofta, pasiunea sa; v. Fiecare cu damblaua lui. FIECARE CU TREABA LUI: Fiecare are cheful, pofta, pasiunea sa; v. Fiecare cu damblaua lui. FIECARE DUPĂ GUSTUL SĂU: Fiecare are plăcerea, pofta, gustul său; v. şi Fiecare cu gustul său.. FIECARE ÎN LEGEA LUI: Fiecare are chefui, pofta, pasiunea sa; v. Fiecare cu damblaua lui, FIECARE ÎŞI ARE PĂSĂRICĂ LUI: Fiecare are chefui, pofta, pasiunea sa; v. Fiecare cu damblaua lui FIECARE ÎŞI ŞTIE PĂSUL: Fiecare are cheful, pofta, pasiunea sa; v. Fiecare cu damblaua lui. 975 FII CUMINTE CA-NAINTE, NU FI PROST CUM AI FOST! FIECARE LUCRU LA TIMPUL SĂU: Totul trebuie făcut la timp, nici mai târziu, nici mai devreme; v. şi Fiecare lucru la vremea sa. FIECARE LUCRU LA VREMEA SA: Totul trebuie făcut la timp, nici mai târziu, nici mai devreme; v. Fiecare lucru la timpul său. FIECARE MEDALIE ÎŞI ARE REVERSUL: Totul are o parte bună şi una mai puţin bună; v. şi Fiecare medalie îşi are reversul ei. FIECARE MEDALIE Îşi ARE REVERSUL EI; Totul are o parte bună şi una mai puţin bună; v. Fiecare medalie îşi are reversul. FIECARE PÂINE CU FĂRÂMITURILE EI: Fjecare îşi cunoaşte slăbiciunile; v. şi Fiecare îşi ştie buba. FIECARE PENTRU SINE: Fiecare are grijă numai pentru sine. FIECARE SĂ-ŞI CUNOASCĂ LUNGUL NASULUI: Fiecare trebuie să ştie ce poate şi până unde poate. FIECARE SE LEAGĂ UNDE-L DOARE: Fiecare îşi apără locurile, punctele, momentele mai slabe; v. şi Fiecare ştie unde-l bate ciubota; Fiecare ştie unde-l bate gheata; Fiecare ştie unde-l bate pantoful; Fiecare ştie unde-l strânge ciubota; Fiecare ştie unde-l strânge gheata; Fiecare ştie unde-l strânge opinca; Fiecare ştie unde-l strânge pantoful. FIECARE-ŞI ŞTIE BUBA: Fiecare îşi cunoaşte slăbiciunile; v. şi Fiecare pâine cu fărâmiturile ei. FIECARE ŞTIE UNDE-L BATE CIUBOTĂ: Fiecare îşi apără locurile, punctele, momentele mai slabe; v. Fiecare se leagă unde-l doare. FIECARE ŞTIE UNDE-L BATE GHEATA: Fiecare: îşi apără locurile, punctele, momentele mai slabe; v. Fiecare se leagă unde-l doare. FIECARE ŞTIE UNDE-L BATE PANTOFUL: Fiecare îşi apără locurile, punctele, momentele mai slabe; v. Fiecare se leagă unde-l doare. FIECARE ŞTIE UNDE-L DOARE: Fiecare îşi cunoaşte necazurile, nevoile; v. şi Fiecare ştie unde-l doare măseaua. FIECARE ŞTIE UNDE-L DOARE MĂ-SEÂUA: Fiecare îşi cunoaşte necazurile, nevoile; v. Fiecare ştie unde-l doare. FIECARE ŞTIE UNDE-L > STRÂNGE CIUBOTA: Fiecare îşi apără locurile, .punctele, momentele mai slabe; v. Fiecare se leagă unde-l doare. FIECARE ŞTIE UNDE-L STRÂNGE GHEATA: Fiecare îşi aparii locurile, punctele, momentele mai slabe; v. Fiecare se leagă unde-l doare. FIECARE ŞTIE UNDE-L STRÂNGE OPINCA: Fiecare îşi apără locurile, punctele, momentele mai slabe; v. Fiecare se leagă unde-l doare. FIECARE ŞTIE UNDE-L STRÂNGE PANTOFUL: Fiecare îşi apără locurile, punctele, momentele mai slabe; v. Fiecare se leagă unde-l doare. FIECARE TRAGE FOCUL PE OALA LUI: Fiecare caută un folos pentru sine; v. şi Fiecare trage spuza pe oala lui. FIECARE TRAGE SPUZA PE OALA LUI: Fiecare caută un folos pentru sine; v. Fiecare trage focul pe oala lui. FIECARE ZI CU GRUA EI: Fiecare zi aduce alte probleme. , FIE CĂ E AŞA, FIE CĂ E ALTFEL: Indiferent cum este. FIE, CĂ FACE! (pop.)'. Merită! FIE CE-O FI!: întâmplă-se orice!Indiferent ce se va întâmpla; v. şi Fiece o fi! FIE CE O FI:: întâmplă-se orice! Indiferent ce se va întâmpla. FIE EL ŞI TATA DE LA GROAPĂ: Oricine, indiferent cine ar li. ; ; FIE-I ŢĂRÂNĂ UŞOARA!: Odihnească-se în pace! v, şi Să-i fie ţărâna uşoară. FIE-I ŢĂRÂNA UŞOARĂ CA PIATRA DE MOÂRĂ!: Să nu aibă linişte în mormânt! ; FIERBE SÂNGELE ÎNTR-ÎNSUL CA iNTR-O COAJĂ DE RAC MORT: Nu face nicio mişcare; Este inactiv complet; Nu face;doi bani; Este inu til; v. şi Fierbe sângele într-însul ca într-un rac mort, FIERBE SÂNGELE ÎNTR-ÎNSUL CA ÎNTR-UN RAC MORT: Nu face nicio mişcare; Este inactiv complet; Nu face doi bani; Este inutil; v. şi Fierbe sângele într-însul ca într-o coajă de rac mort. FIERUL RĂU NU PIERE: Omul rău este mereu prezent; Răutatea nu dispare. FIE ŞI AŞA!: Treacă de la mine. FIE-ŢI GURA AURITĂ: Să se facă aşa cum ai spus; Să se adeverească ce ai spus. ,·, FIE-ŢI MILĂ!: Ai milă! Iartă şi tu! FIE VORBA ÎNTRE NOI: Ceea ce ştim să rămână între noi, să nu afle nimeni. A FI EXEMPLU: A fi printre cei mai buni; A 11 demn de urmat. FIGURA ASTA NU MERGE: Aşa ceva nu se poate; v. şi Figura asta nu se prinde. FIGURA ASTA NU SE PRINDE: Aşa ceva nu se poate; v. Figura asta nu merge. , FIGURA DESCHISĂ: Om sincer. FIGURA NU MERGE: Nu se acceptă aşa ceva; v. şi Figura nu se prinde. FIGURA NU SE PRINDE: Nu se acceptă aşa ceva; y. Figura nu merge. FII AMABIL ŞI...: Te rog să...;v. şi Fi bun şi.... FII ATENT!: Atenţie! Bagă de seamă! Nu neglija! FII BINEVENIT!: Ne bucurăm că ai venit. FII BUN!: Te rog să fii atent; Dacă nu te superi; Te rog frumos! FII BUN ŞI...: Te rog să...; v. Fii amabil şi.... FII CALM!: Calmează-te! FIICĂ A EVEI: Femeie. FII CUMINTE: Ai grijă ce faci; Controlează-te. FII CUMINTE CA-NĂINTE, NU FI PROST FII FĂRĂ GRIJĂ 976 CUM AI FOST!: Potoleşte-te! Bagă-ţi minţile în cap! FII FĂRĂ GRIJĂ: Să nu ai nicio grijă; Să nu-ţi faci probleme. FII FĂRĂ TEAMĂ!: Să nu-ţi fie frică! FI-I-AR DE RÂS SĂ-I FIE!: Al naibii să fie! Să nu aibă parte de fericire! FII LA LOCUL TĂU!: Stai cuminte! Vezi-ţi de treburile tale! Nu te băga în treburile altora! v. şi Fii la locul tău! FII MAI VERDE!: Arată-te mai puternic, mai tânăr. FIINDCĂ VENI VORBA: Pentru că ne-am amintit FIINŢĂ DE FAŢĂ f/m-J: Prezenţă. FIIPE PĂCE!: Fii liniştit! Nu-ţi face griji! FII SALON! (arg.)·. Ţine-te de cuvânt! Nu fi mojic! FII, TE ROG, BUN!: Te rog să fii amabil! FII PE PACE!: Stai în linişte! Vezi-ţi de treburile tale. FIR-AR A DRACULUI: Blestemat să fie! v. şi Fir-ar ai dracului! Fir-ar al dracului! Fir-ar ale dracului! Fir-ar ei iacă cui! FIR-ĂR Al DRACULUI: Blestemat să fie! v. Fir-ar a dracului! FIR-AR AL DRACULUI: Blestemat să fie! v. Fir-ar a dracului! FIR-ĂR ALE DRACULUI: Blestemat să fie! v. Fir-ar a dracului! FIR-AR EI IACĂ CUI! (pop.): Blestemat să fie! v. Fir-ar a dracului! FIR CĂLĂUZITOR: Idee conducătoare; Direcţie de urmat; Linie de conduită. FIR CU FIR: Bucată cu bucată; v. şi Fir de Jir. FIR DE FIR: Bucată cu bucată; v. Fir de fir. FIR ROŞU: Idee de bază prezentă permanent. FIRUL APEI: Cursul apei; Linia care indică viteza cea mai mare a unei ape în matca ei curgătoare. FIRUL VIEŢII: Timpul cât trăieşte cineva. ; FIŢI AMABIL! : Fiţi bun ! Vă rog ! FI-ŢI-ARDE RÂS...: Să-ţi fie ruşine.... FIU DE LELE: Copil nelegitim; Bastard; v. Copil de după gard. FIU-MEU A INTRAT ÎN ÎNCURCĂTURI: Fiul meu a făcut o prostie; Fiul meu are necazuri. FLĂCĂU STĂTUT: Flăcău înaintat în vârstă; v. şi Flăcău tomnatic. FLĂCĂU TOMNATIC: Flăcău înaintat în vârstă; v. Flăcău stătut. FLĂMÂND CA UN LUP: înfometat foarte tare. FLEACURI: Nimicuri; Palavre; Om de nimic. FLOAREA TINERETULUI: Partea cea mai bună, cea mai interesantă a tineretului. FLOAIÜS L URECHE: Bagatelă; Fleac; Mărunţiş. FLUIERĂ A PAGUBĂ: îşi manifestă, fluierând, părerea de rău pentru o pierdere suferită, pentru o nereuşită. FLUIERĂ-N BISERICĂ: Om de nimic. FLUIERĂ-N BUTE (reg.): Beţivan. FLUIERĂ-VÂNT: Om fără căpătâi; Haimana; v. şi Flutur ă-vînt. FLUTURĂ-VÂNT: Om fară căpătâi; Haimana; v. Fluieră-vînt. FOAIE VERDE LOBODĂ, GURA LUMII SLOBODĂ: Lumea este liberă să spună ce vrea. FOAME BREAZĂ: Foame foarte mare. FOAME DE LUP: Foame mare. FOAMEA E CEL MA BUN BUCĂTAR: Omul flămând mănâncă orice mâncare. Î’OAMEA GONEŞTE PE LUP DIN PĂDURE: Flămândul face orice pentru a mânca; v. şi Foamea pe lup îl scoate afară din pădure. FOAMEA PE LUP ÎL SCOATE AFARĂ DIN PĂDURE: Flămândul face orice pentru a mânca; v. Foamea îl goneşte pe lup din pădure. FOARTE ADEVĂJRAT: Adevărul adevărat. FOARTE CĂUTAT: Este cerut de cumpărători; Este bine vândut. - ■: ■ FOARTE DRĂGUŢ DIN PARTEA TA: Ai făcut un lucru frumos. FOARTE PROBABIL: Este posibil. FOC BENGAL: Foc de artificii. FOC DE...: Foarte...; Deosebit de.... FOC DE IUTE: Foarte harnic; Foarte repede; v. şi Iute foc. FOC DE PAIE: Entuziasm sau pasiune trecătoare; Fleac; Bagatelă. FOC ŞI PARĂ: Foarte supărat; Mare nenorocire; Multe primejdii. FOC ŞI SCRUM (reg.): Durere foarte mare; Pagubă foarte mare. FOLOSIT CURENT: în uz de fiecare zi; în folosinţă zilnică. FONDUL PROBLE&iEÎ: Esenţa lucrului; Baza. FOR INTERIOR: Conştiinţă. FORMAŢIUNI DE LUPTĂ: Forţe înarmate. FORME GENEROASE: Forme pline, planturoase. FORMULĂ DE POLITEŢE: Forma convenţională de adresare. FORŢĂ ARMATĂ: Puterea militară; Armată. FORŢĂ DE MUNCĂ: Personal de producţie; v. şi Forţă de producţie FORŢĂ DE PRODUCŢIE: Totalitatea personalului Reproducţie şi aimijloacelor ^producţie. FORŢĂ FIZICĂ: Putere; Rezistenţă. FORŢĂ MOBILIZATOARE: Putere de a mobiliza, de a aduna, de a întruni. FORŢĂ MORALĂ: Curaj; Tărie sufletească. FORŢĂ VITALĂ: Forţă de bază; Forţă esenţială, fundamentală. FORURILE COMPETENTE: Autoritate, organ, instanţă în competenţa căruia intră, FOST-AI LELE: Ai fost şi tu ceva cândva. FRAGED LA GURĂ: Indiscret; Flecar; Gură-slobodă; v. şi Fraged la limbă. FRAGED LA LIMBĂ: Indiscret; Flecar; Gură-slobodă; v. Fraged la gură. 977 FUGI CU URSUL CĂ SPERII COPIII! FRATE, FRATE DAR BRÂNZA-I PE BANI: Afacerile sunt afaceri; în afaceri nu există sentimentalisme; în viaţă totul se plăteşte; v. şi Frate, frate dar turta-i pe bani. FRATE, FRATE DAR TURTA-I PE BANI: Afacerile ;sunt afaceri; în afaceri nu există; sentimentalisme; în viaţă totul se plăteşte; v. Frate, frate dar brânza-i pe bani. FRAŢI BUNI: Fraţi de la acelaşi tată şi aceeaşi mamă. FRAŢI DE CRUCE: Foarte buni : prieteni, nedespărţiţi, legaţi prin jurământ până la moarte. îFĂRĂ DE FRICĂ: Total liber; Cu mare curaj; Fără teamă; Liniştit; v. şi Fără frică; Fără nicio frică. : FĂRĂ FRICĂ: Total liber; Cu mare curaj; Fără teamă; Liniştit; v. Fără de frică. FĂRĂ NICIO FRICĂ: Total liber; Cu mare curaj; Fără teamă; Liniştit; v. Fără de frică. FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ: Fraze încâlcite alcătuite de cuvinte greu de rostit a căror corectă pronunţare devine obiect de întrecere. FRĂŢIE DE CRUCE: Tovărăşie, prietenie până la moarte între fraţi de cruce. FRÂNELE PUTERII: Piedicile, obstacole ce ţin în loc o acţiune, un proces. FRÂNT DE OBOSEALĂ: Istovit, extenuat, epuizat de oboseală. FRICOS CA UN IEPURE: Foarte fricos. FRIG DE CRAPĂ PIETRELE: Frig cumplit; v. şi Ger de crapă pietrele. FRIGUL MORŢII: Foarte frig, FRUCTUL OPRIT: Lucru interzis. FRUMOASĂ AFACERE: O afacere rentabilă. ■; FRUMOASĂ DE PICĂ: Foarte frumoasă.i FRUMOASĂ ISPRAVĂ: Lucra bine făcut; v. şi Frumoasă treabă. FRUMOASĂ ISPRAVĂ AI FĂCUT!: Ai făcut ceva foarte bine; v. şi Frumoasă ispravă ai făcut, nimic de zis! Frumoasă treabă,n-am ce zice! FRUMOASĂ ISPRAVĂ AI FĂCUT, NIMIC DE ZIS!: Ai făcut ceva foarte bine, n-am ce spune; v. Frumoasă ispravă ai făcut! FRUMOASĂ TREABĂ: Lucru bine făcut; v. Frumoasă ispravă. FRUMOASĂ TREABĂ, N-AM CE ZICE!: Ai făcut ceva foarte bine, n-am ce spune!; v. Frumoasă ispravă ai făcut! FRUMOS CA O CADRA (pop): Frumos ca un tablou. FRUMOS DE MUC (reg.): Foarte frumos. FRUMOS DE PICĂ: Foarte frumos. FRUMOS DIN PARTEA TA: Bine ai făcut. FRUMOS EXEMPLAR: Frumos reprezentant. FRUMOS ÎŢI ŞADE: Ţi se potriveşte; îţi stă bine. FRUNTEA SUS!: Curaj! Nu te lăsa! FRUNTE TEŞITĂ: Frunte turtită; Om prost. FRUNZĂ VERDE LOBODĂ, GURA LUMI-I SLOBODĂ: Fiecare are dreptul să spună ce vrea; Nimeni nu poate opri lumea să vorbească. FRUNZELE SUNT ÎNCĂ VERZIl· Trebuie să mai avem răbdare. FUDUL DE O URECHE: Surd; v. şi Surd de ureche. FUDUL DE URECHE: Surd; v. Surd de o ureche. FUGA FUGUŢA: Foarte repede; Repede de tot. FUGA-I RUŞINOASĂ DAR E SĂNĂTOASĂ: Nu e ruşinos să încerci să scapi dintr-un necaz. FUGE CÂT VEDE CU OCHII: Fuge pe unde poate. FUGE DE EL CA DE DRACU: Nu vrea să se mai întâlnească cu el; Nu vrea să-l mai vadă. FUGE DE-I PÂRÂIE ^ CĂLCÂIELE: Fuge foarte repede; Fuge ca din puşcă; v. şi Merge de-i părăie călcâiele. FUGE vDE-I SAR: COPITELE: Fuge foarte repede; v. şi Fuge de-i scapără picioarele; Fuge de-i sfârâie călcâiele; Fuge de nu-i vezi copitele; Fuge de mama focului; Fuge de mănâncă norii; Fuge de-şi scoate ochii; Fuge de zvântă; Füge de zvântă pământul; Fuge mâncând pământul FUGE DE-I SCAPĂRĂ PICIOARELE· Füge foarte repede; v. Fuge de-i sar copitele. FUGE DE-I SFÂRÂIE CĂLCÂILE: Fuge foarte repede; v. Fuge de-i sar copitele. FUGE DE-I NU-I VEZI COPITELE: Fuge foarte repede; v. Fuge de-i sar copitele. FUGE DE MAMA FOCULUI: Fuge foarte repede; y. Fuge de-i sar copitele, FÜGE DE MĂNÂNCĂ NORn: Fuge foarte repede; v. Fuge de-i sar copitele. FUGE DE PĂGUBĂ: Fuge de o pierdere; Vrea să scape de o pierdere. FUGE DE PLOAIE ŞI DĂ ÎN NOROAIE: De ce fuge nu scapă; Fuge de una şi dă de alta. FUGE DE-ŞI SCOATE OCHII: Fuge foarte repede; v. Fuge de-i sar copitele. EUGE ;DE ZVÂNTĂ:* Fuge foarte repede; v. Fuge de-i sar copitele: FUGE DE ZVÂNTĂ; PĂMÂNTUL: Fuge foarte repede; v. Fuge de-i sar copitele. FUGE ÎN RĂPI: Se distruge; Se nimiceşte. ^ v FUGE MÂNCÂND PĂMÂNTUL: Fuge foarte repede,;; : V;· - FUGI CU CĂRA DE PE MINE!: Lasă-mă în pace! Pleacă de aici! v. şi Fugi cu cară de peste mine! Fugi cu câră după mine! Fugi cu ursul! Fugi cu ursul că sperii copii!; Fugi de-aici! Fugi deda, nu mă băga în necaz! Fugi de peste capul meu! Fugi de peste mine! Fugi la naiba! FUGI CU CÂRA DE PESTE MINE!: Lasă mă în pace! Pleacă de aici! v. Fugi cu câră de pe mine! FUGI CU CÂRA DUPĂ MINE!: Lasă-mă în pace! Pleacă de aici! v. Fugi cu câra de pe mine! FUGI CU URSUL: Lasă-mă în pace! Pleacă de aici! v. Fugi cu câra de pe mine! FUGI CU URSUL CĂ SPERII COPIII!: Lasă-mă în pace! Pleacă de aici! v. Fugi cu câră de pe mine! FUGI DE-ACOLO! 978 FUGI DE-ACOLO!: Da de unde! Ce tot spui! FUGI DE-AICI!: Pleacă de aici! FUGI DECIA, NU MĂ BĂGA ÎN NECAZ! (pop,): Lasă-mă în pace! Pleacă de aici! v. Fugi cu câră de pe mine! FUGI DE PESTE CAPUL MEU!: Lasă-mă în pace! Pleacă de aici! v. Fugi cu câră de pe mine! FUGI DE PESTE MINE!: iasă mă în pace! Pleacă de aici! v. Fugi cu câră de pe mine! FUGI ÎNCOLO!: Du-teîncolo! Nu te cred!. FUGI LA NAIBA!: Lasă-mă în pace! Pleacă de aici! v. Fugi cu câră de pe mine! FULGUIE PE GER: A început să ningă. FUMATUL INTERZIS!: ;Aici nu se fumează; v. şi Fumatul oprit! Fumatul strict interzis! Fumatul strict oprit! FUMATUL OPRIT!: Aici nu se fumează! v. Fumatul interzis! FUMATUL STRCT INTERZIS!: Aici nu se fumează! v. Fumatul interzis! FUMATUL STRICT OPRIT!: Aici nu se fumează! v. Fumatul interzis! FURĂ CA-N CODRU: Se fură mult; v. şi Fură ca-n pădure; Fură cât şapte; Fură cloşcă de pe ouă; Fură de n-am văzut. FURĂ CA-N PĂDURE: Se fură mult; v. Fură ca-n codru. FURĂ CÂT ŞAPTE: Se fură mult; v.Fură ca- ii codru. FURĂ CLOŞCĂ DE PE OUĂ: Se fură mult; v. Fură ca-n codru, FURĂ DE N-AM VĂZUT: Se fură mult; v. Fură ca-n codru. FURĂ DE PĂLĂNGEŞTE (rcg.): Fură tot ce apucă; Fură de peste tot; Fură permanent şi cu îndemânare; v. şi Fură de stinge; Fură de usucă; Fură de usucă pământul; Fură de zvâniă; Fură fără frică; Fură în văzul lumii; Fură ouăle de sub cloşcă; Fură oul de sub cloşcă; Fură oul de sub ţurcă; Fură pe capete; Fură pe faţă. FURĂ DE STINGE: Fură tot ce apucă; Fură de peste tot; Fură permanent şi cu îndemânare;v. Fură de pălăngeşte. FURĂ DE USUCĂ: Fură tot ce apucă; Fură de peste tot; Fură permanent şi cu îndemânare;v. Fură de pălăngeşte. FURĂ DE USUCĂ PĂMÂNTUL: Fură tot ce apucă; Fură de peste tot; Fură permanent şi cu îndemânare; v. Fură de pălăngeşte. FURĂ DE ZVÂNTĂ: Fură tot ce apucă; Fură de peste tot; Fură permanent şi cu îndemânare; v. Fură de pălăngeşte. FURĂ FĂRĂ FRICĂ: Fură tot ce apucă; Fură de peste tot; Fură permanent şi cu îndemânare;v. Fură de pălăngeşte. FURĂ ÎN VĂZUL LUMII:; Fură tot ce apucă; Fură de peste tot; Fură permanent şi cu înde-mânare;v. Fură de pălăngeşte. FURĂ OUĂLE DE SUB CLOŞCĂ: Fură tot ce apucă; Fură de peste tot; Fură; permanent şi cu îndemânare;v. Fură de pălăngeşte. FURĂ OUL DE SUB CLOŞCĂ: Fură tot ce apucă; Fură de peste tot; Fură permanent şi cu îndemânare; v. Fură de pălăngeşte FURĂ OUL DE SUB ŢARCĂ: Fură tot ce apucă; Fură de: peste i tot;; Fură permanent şi cu îndemânare; v. Fură de pălăngeşte. FURĂ PE CAPETE: Fură; tot ce apucă; Fură de peste tot; Fură permanent şi cu îndemânare;v. Fură de pălăngeşte. FURĂ PE FAŢĂ: Fură tot ce apucă; Fură de peste tot; Fură permanent şi cu îndemânare; v. Fură de pălăngeşte. ■FURĂ ŞI SE JURĂ: Hoţ mincinos. FURĂ UNUL DE LA ALTUL: Se fură, se mint unul pe altul. FURCA DRUMULUI (pop.): Bifurcaţie; Răspântie. FURCA PIEPTULUI (anat.): Extremitate inferioară a sternului. FURIE STĂPÂNITĂ: Stăpânire de sine; Controlul manifestărilor proprii. FURNICAR DE OAMENI: Mulţime de oameni. FURTUNĂDE APLAUZE: Aplauze puternice. FURTUNĂ ÎNTR-UN PAHAR CU APĂ: O nimica toată; Niciun necaz; Ceva trecător. FUSTĂ LUNGĂ, MINTE: SCURTĂ: - Femeile au puţină minte; v. Coadă lungă, minte scurtă. GALBEN CA CEARA:; Palid de spaimă, de frică, din cauza unei boli etc.; v. şi Galben ca lămâia; Galben ca şafranul; Galben ca turta de ceară. GALBEN CA LĂMÂIA: Palid de spaimă, de frică, din cauza unei boli etc.; v. Galben ca ceara. GALBEN CA ŞOFRANUL: Palid de ; spaimă, de frică, din cauza unei boli etc.; v. Galben ca ceara, GALBEN CA TURTA DE CEARĂ: Palid, de spaimă, de frică, din cauza unei boli etc.; v. Galben ca ceara. GALBEN DE FRICĂ; Tare speriat; Tare fricos. GALBEN DE FURIE: înfuriat tare; v. şi Galben de mânie. GALBEN DE GRAS: Gras tare. GALBEN DE MÂNIE: .înfuriat tare; v. şi Galben de furie. GALBEN LA FAŢĂ: Palid. GARANTAT DE MINE: Eu garantez. GARĂ FLUVIALĂ: Ansamblul de instalaţii pe cheiul unui port fluvial destinate încărcării şi descărcării călătorilor şi a bagajelor; v. şi Gară maritimă. GARĂ MARITIMĂ: Ansamblul de instalaţii pe cheiul unui port maritim destinate încărcării şi descărcării călătorilor şi a bagajelor; v. Gară fluvial. GARDĂ DE ONOARE: Subunitatea militară care prezintă onorurile; Pază simbolică instituită în semn de respect la ocazii solemne. GARDĂ PERSONALĂ: Grup de persoane însărcinat cu paza vieţii unui demnitar. GARD DE BLĂNI: Gard de scânduri. GATA A...: E pregătit să... GATA, AJUNGE!: Terminaţi! Potoliţi-vă! GĂT DE...: Pregătit de.... GATA DE LUPTĂ: Pregătit de luptă. GATĂ DE PLECARE: Pregătit de plecare. GATA DE PLIMBARE: Pregătit de plimbare. GATA FĂCUT: Deja făcut; Nemuncit; v. şi Gata preparat. GATA-GATA SĂ...: Cât pe aici.... GATA-GATA SĂ CADĂ: Cât pe aici să cadă. GATA-GATA SĂ SE VÂNDĂ: Cât pe aici să se vândă. GATA LA ORICE: Pregătit pentru orice. GATA ORICÂND: Pregătit pentru orice moment.; GATA PENTRU ORICE EVENTUALITATE: Pregătit pentru orice eventualitate. GATA PENTRU ULTIMUL AMĂNUNT: Pregătit până la cel mai mic amănunt; v. şi Gata pentru ultimul nasture. GATA PENTRU ULTIMUL NASTURE: Pregătit până la cel mai mic amănunt; v. Gata pentru ultimul amănunt. GATA PREGĂTIT: Pregătit. GATA PREPARAT: Gata făcut; Nemuncit; v. Gata făcut. GATA SĂ...: Cât pe aici să..., GATA SĂ PRINDĂ PE CINEVA: Cât pe aici să prindă pe cineva. GATA SOCOATA (pop.): Lucrurile sunt clare; Totul este pus la punct; v. şi Gata socoteală, ; GATA SOCOTEALA: Lucrurile sunt clare; Totul este pus la punct; v. Gata socoata. :-:0 GAURĂ DE ŞARPE: Loc ferit folosit ca ascunzătoare; v. şi Gaură de şoarece. GAURĂ DE ŞOARECE: Loc ferit folosit ca ascunzătoare; v. Gaură de şarpe. GAZ AERIAN: Gaz combustibil; v. şi Gaz de iluminat. GAZ IDEAL: Gaz extrem de rafinat; v. şi Gaz perfect, GAZ DE ILUMINAT: Gaz combustibil; v. Gaz aerian. GAZE NATURALE: Gaze combustibile care emană din pământ. GAZ PERFECT: Gaz extrem de rafinat; v. Gaz ideal GAZ LICHEFIAT: Amestec de gaze combustibil e uş o r li che fi abi Se. GÂDILĂ-MĂ SĂ RÂD: Fă-mă să râd. GĂINA BĂTRÂNĂ FACE CIORBA BUNĂ: Persoana experimentată face un lucru bine; v. şi Găina bătrână face supă bună; Găina bătrână face zeamă bună. GĂINA BĂTRÂNĂ FACE SUPĂ BUNĂ: Persoana experimentată face un lucru bine; v. şi Găina bătrână face ciorbă bună. GĂINA BĂTRÂNĂ FACE ZEAMĂ BUNĂ; Persoana experimentată face un lucru bine; v. Găina bătrână face ciorbă bună. GĂINA CARE CÂNTĂ DIMINEAŢA N-ARE OU: Cine nu se apucă de lucru de dimineaţă, nu are succese mari. GĂINA CARE CÂNTĂ NU OUĂ: Munca este singura cale spre succes. GĂINA CARE CÂNTĂ SEARA, DIMINEAŢĂ N-ARE OU: Seara trebuie să te odihneşti, nu să petreci; v. şi Găina care cântă seară, nu se ouă dimineaţa, GĂINA CARE CÂNTĂ SEARA, NU SE OUĂ DIMINEAŢA: Seara trebuie să te odihneşti, nu să petreci; v. Găina care cântă seară, dimineaţa n-are ou. GĂINA CARE CLOCEŞTE NICIODATĂ GĂINA CARE SE VEDE ÎN TĂRÂŢE DĂ CU PICIORUL 980 NU E GRASĂ: După naştere mamele sunt slabe, istovite, epuizate. GĂINA CARE SE VEDE ÎN TĂRĂŢE DĂ CU PICIORUL: Cine are prea mult risipeşte. GĂINA ÎNAINTEA COCOŞULUI NU CÂNTĂ: Soţul conduce casa. GĂINĂ PLOUATĂ: Supărat; Fără chef. GĂINA VECINULUI E MAI GRASĂ: Ce are altul pare mereu mai bun. :· ^ - GĂLĂGIE CA LA LAVRA EVREIASCĂ: Linişte completă. GĂLĂGIE CA-N IAD: Gălăgie mare; Zgomot puternic; v. şi Gălăgie de iad; Gălăgie de nu se mai înţelege om cu om; Gălăgie de se saltă cerul în sus. GĂLĂGIE DE IAD: Gălăgie mare; Zgomot puternic; v. Gălăgie ca-n iad. GĂLĂGIE DE NU SE MAI ÎNŢELEGE OM CU OM: Gălăgie mare; Zgomot puternic; v. Gălăgie ca-n iad, GĂLĂGIE DE SE SALTĂ CERUL ÎN SUS: Gălăgie mare; Zgomot puternic; v. Gălăgie ca-n iad. GĂSEŞTI PARALE ÎN DRUM ŞI TOT TREBUIE SĂ LE NUMERI: Ce primeşti, ce iei trebuie verificat, controlat. GĂTIT CA UN GINERE: îmbrăcat frumos, elegant, în haine noi. GĂTIT NEVOIE MARE:' Aranjat, îmbrăcat, gătit foarte bine. GÂNDESC, DECI EXIST: Numai cine gândeşte se poate considera om normal. GÂNDEŞTE CĂ-I TRAS PRIN INEL: Are impresie că e subţirel, că nu gras; v. şi Gândeşte că-i tras prin mărgea; Gândeşte că-i trastprintr-o mărgea; Gândeşte că-i tras printr-o verigă; Gândeşte că-i tras printr-un inel; Gândeşte că-i tras prin verigă. GÂNDEŞTE CĂ-I TRAS PRIN MĂRGEA: Are impresie că e subţirel, ca nu gras; v. Gândeşte că-i tras prin inel. GÂNDEŞTE CĂ-I TRAS; PRINTR-0 MĂRGEA: Are impresie că e subţirel, că nu gras; v. Gândeşte că-i tras prin inel. GÂNDEŞTE CĂ-I TRAS PRINTR-0 VERIGĂ: Are impresie că e subţirel, că nu gras; v. Gândeşte că-i tras prin inel. GÂNDEŞTE CĂ-I TRAS PRINTR-UN INEL: Are impresie că e subţirel, că nu gras; v. Gândeşte că-i tras prin inel. GÂNDEŞTE CĂ-I TRAS PRIN VERIGĂ: Are impresitfcă e subţirel, că nu gras; v. Gândeşte că-i tras prin inel. GÂNDEŞTE-TE CĂ...: Să ai în vedere că.... GÂNDEŞTE-TE LA MIRAREA MEA; Să iei în seamă şi mirarea mea. GÂNDEŞTE-TE LA SURPRINDEREA MEA: Să iei în seamă şi surprinderea mea. GÂNDEŞTE-TE LA UIMIREA MEA: Să iei în seamă şi uimirea mea. GÂNDEŞTE-TE LA ULUIREA MEA: Să iei în seamă şi uluirea mea. GÂNDINDU-MĂ CA UN PROST: Reflectând ca un neinformat. GÂNDUL ACESTA NU-I TRECE NICIODATĂ PRIN MINTE: La aşa ceva nu se gândeşte niciodată. GÂND LA GÂND CU BUCURIE: Ne-am gândit în acelaşi timp unul la altul; Şi eu doream să ne întâlnim; Şi eu m-am gândit la asta. GÂNDUL BUN VINE PESTE NOAPTE: Noaptea e cel mai bun sfetnic. GÂNDUL ZBOARĂ DE LA UNA L ALTA: Se gândeşte la toate. GÂNDURI FĂRĂ ŞIR: O mulţime de gânduri. GÂNDURILE CUIVA I LE POŢI CITI PE FAŢĂ: De pe faţă se poate observe şi ce gândeşte omul:·' GÂNDURILE OMULUI SUNT RĂSUCITE RĂU: Gândurile omului sunt de tot felul. GÂNDURI NEGRE: Teama; Frică; Sperietură. GÂRGÂIE DE BANI: Are bani mulţi. GÂRGÂIE DE PĂDUCHI: E pliri de păduchi. GÂSCĂ BUNĂ DE JUMULIT: Om care poate fi uşor exploatat; v. şi Gâscă de jumulii; Gâscă numai bună de jumulit. GÂSCĂ DE JUMULIT: Om care poate fi uşor exploatat; v. Gâscă bună de jumulii. GÂSCĂ NUMAI BUNĂ DE JUMULIT: Om care poate fi uşor exploatat; v; Gâscă bună de jumulit. GEABA MAI PORŢI CĂCIULĂ!: Nu te porţi ca un bărbat adevărat. GEABA MERGI, GEABA TE DUCI, GEABA STRICI NIŞTE PAPUCI; Tot ce faci este inutil; Nu eşti în stare să faci nimic util. GELOZIA ÎL CUPRINSE DIN NOU: Este din nou gelos. GEME PĂMÂNTULIE plin; E mult. GEME PĂMÂNTUL DE CINEVĂ: E plin de cineva; Sunt foarte mulţi; GEME PĂMÂNTUL DE LUME: E multă lume. GEME PĂMÂNTUL DE OAMENI: Sunt mulţi oameni; E o mulţime de oameni. GEME PĂMÂNTUL DE PROŞTI: Sunt mulţi proşti; E o mulţime de proşti. GENEROS CU BANII: Darnic, mărinimos cu banii. GENEROS CU PROMISIUNILE: Promite multe, face puţine. GENEROS FAŢĂ DE CINEVA: Darnic, mărinimos faţă de cineva. GER CA DE BOBOTEAZĂ: Un ger foarte mare; v. şi Ger de crapă pietrele; Gerul bobotezei. GER DE CRAPĂ PIETRELE: Un ger foarte mare; v. Ger de bobotează. GERUL BOBOTEZEI: Un ger foarte mare; v. Ger de bobotează. GER USCAT: Ger mare fără ninsori. 981 GRAS CA TÂRNUL GET-BEGET: Din moşi-strămoşi; De la început. GHEAŢA CEDEAZĂ: încep să dispară dificultăţile; Situaţia normală începe să revină. GHEAŢA REZISTĂ: Dificultăţile rezistă; Situaţia normală nu a revenit; v. şi Gheaţa (ine. GHEŢA SE RUPE: Dificultăţile au dispărut; Situaţia normală a revenit. GHEAŢA ŢINE: Dificultăţile rezistă; Situaţia normală nu a revenit; v. şi Gheaţa rezistă. GHETELE ÎMI SUNT PREA :: STRÂMTE: Am tot felul de neplăceri; v. şi Ghetele îmi sunt strâmte. ■: GHETELE ÎMI SUNT STRÂMTE: Am tot felul de neplăceri; v. şi Ghetele îmi sunt prea strâmte. GHICI!: Tu ce crezi!. GHICI GHICITOAREA MEA: Cine ştie. GHINIONUL NAIBII: Mare ghinion; Mare necaz. ■■■ GLAS CARE STRIGĂ ÎN PUSTIU: Vocea pe care nimeni nu o aude; v. şi Glas în pustiu; Glasul celui de strigă în pustie. GLAS ÎN PUSTIU: Vocea pe care nimeni nu o aude; v, Glas care strigă în pustiu. GLASUL CELUI DE STRIGĂ ÎN PUSTIE: Vocea pe care nimeni nu o aude; v. Glas care strigă în pustiu, GLASUL SÂNGELUI: înclinare firească de dragoste pentru familie, pentru o rudă. GLOABA DRACULUI: Persoană foarte slabă. GLORIA ŢĂRII: Onoare, mărire, slăvire a ţării, GLORIE DE CAFENEA: Glorie fără valoare, fără importanţă. GLUMA-GLUMĂ, TREABA-TREABĂ: Când glumim, glumim, când muncim, muncim. GLUMA N-A AVUT NICIUN SUCCES: A fost o încercare fără niciun succes; v. şi Gluma n-a avut succes. GLUMA N-A AVUT SUCCES: A fost o încercare fără nici un succes; v. Gluma n-a avui niciun succes. : GLUMA SE FACE CEARTĂ: De la glumă se trece uşor la ceartă; v. Gluma se îngroaşă. gluma se Îngroaşă: De la glumă se trece uşor la ceartă; v. Gluma se face ceartă. GLUMĂ DE PROST GUST: O glumă ibarte proastă cu termeni indecenţi; v. şi Gluma grosolană; Glumă lipsită de gust; Glumă nesărată. GLUMĂ GROSOLANĂ: ' O glumă foarte proastă cu termeni indecenţi; v. Glumă de prost gUSi. GLUMĂ LIPSITĂ DE GUST: O glumă foarte proastă cu termeni indecenţi;Glumă de prost gust. GLUMEŞTI!: Cred că nu spui serios! Da de unde! Nici vorbă! Nu se poate! GLUMĂ NESĂRATĂ: O glumă foarte proastă cu termeni indecenţi; v. Glumă de prost gust. GLUMIŢI!: Nu se poate! Cred că nu vorbeşti serios! v. şi Glumiţi, desigur! GLUMIŢI, DESIGUR!: Nu se poate! Cred că nu vorbeşti serios! v. Glumiţi! GOALĂ CUM A FĂCUT-O MĂ-SA: Complet goală. GOANĂ DUPĂ AUR: Lăcomie de bani, de avere, de avuţie. GOANĂ DUPĂ AVERE: Lăcomie de avere. GOANA DUPĂ AVUŢIE: Lăcomie de avuţie. GOANĂDUPĂ BANI: Lăcomie de bani. GOANĂ DUPĂ BOGĂŢII: Lăcomie de bogăţie; v. şi Goană după îmbogăţire, GOANĂ DUPĂ ÎMBOGĂŢIRE: Lăcomie de bogăţie; v. Goană după bogăţii. GOANĂ NEBUNĂ: Alegare în toate; părţile; Alergare permanentă. . GOANĂ ŞI PRIGOANĂ: Prăpăd; Nenorocire. GOGOAŞĂ UMFLATĂ: O minciună mare. GOGOŞI: Minciuni. GOGOŞI DE TUFĂ: Nimic; Deloc; Minciuni. GOL CA DEGETUL: Complet gol; v. şi Gol ca napul; Gol ca un nap; Got ca un pistol; Gol pistol; Gol făcăleţ; Gol-goluţ; Gol nap; Gol pilug; Gol pistol; Gol puşcă GOL CA NAPUL: Complet gol; v. Gol ca degetul. GOL CA UN NAP: Complet got; v. Gol ca degetul. GOL CA UN PISTOL: Complet gol; v.Golca degetul. GOL DE AER: Vid. GOL FĂCĂLEŢ: Complet gol; v. Gol ca degetul. GOL-GOLUŢ: Complet gol; v. Gol ca degetul, GOLIŢI PAHARELE!: Beţi! GOL NAP: Complet gol; v. Gol ca degetul. GOL PILUG: Complet gol; v. Gol ca degetul GOL PISTOL: Complet gol; v. Gol ca degetul GOL PUŞCĂ: Complet gol; v. Gol ca degetul. GOL PÂNĂ LA MIJLOC: Pe jumătate gol. GOLUL SE UMPLE: Plămândul se satură. GRABA STRICĂ TREABA: Să nu iie grăbim; Să lucrăm calm şi tară grabă. GRABNIC LA MANIE; : Iritabil; Irascibil; v. iute de mânie; Iute la mânie. / ^GRASvCAiFLUIERUL: Foarte sîab; v. şi Gras ca gratia; Gras ca o cobză; Gras ca o dropie; Gras ca scorpia; Gras ca tărnul; Gras cobză; Gras de-i numeri coastele GRAS CA GRATIA: Foarte slab; v. Gras ca fluierul. GRAS CA O COBZĂ: Foarte slab; v. Gras ca fluierul. GRAS CA O DROPIE: Foarte slab; v. Gras ca fluierul GRAS CA PEPENELE: Foarte gras; şi Gras ca un pepene; Gras cât malul; Gras pepene; Gras şi gros; Gras tobă, GRAS CA SCORPIA: Foarte slab; v. Gras ca fluierul GRAS CA TÂRNUL: Foarte slab; v. Gras ca fluierul GRAS CA UN PEPENE 982 GRAS CA UN PEPENE: Foarte gras; v. Gras ca pepenele. GRAS CÂT MALUL: Foarte gras; v. Gras ca pepenele, GRAS COBZĂ: Foarte slab; v.Gras ca fluierul GRAS DE-I NUMERI COASTELE: Foarte slab; v. Gras ca fluierul GRAS LA CEAFĂ: Gras; bogat; Influent. GRAS PEPENE: Foarte gras; v. Gras ca pepenele. GRAS ŞI GROS: Foarte gras; v. Gras ca pepenele. GRAS TOBĂ: Foarte gras; v. Gras ca pepenele. GRATUITĂŢILE SUNT SUSPENDATE:; Nu se mai acordă nimic gratuit. GRAŢIE LUI: Mulţumită lui. U GRAŢIOS CA 0 LEBĂDĂ: Foarte graţios. GRĂBEŞTE-TE!: Mergi mai repede! Depune eforturi mai mari. . GRĂBEŞTE-TE ÎNCET!: Nu face nimic în graba mare! GRĂDINĂ DE BĂIAT: Un băiat foarte bun. GRĂDINĂ DE OM: Un om foarte bun. GRĂUNTE DE ADEVĂR: Un pic de adevăr. GRĂMEZI DE...: Mulţime de... . GRÂU NUMAI BOB ŞI BOB: Grâu foarte curat; Grâul fără corpuri străine. GREA CA PEPENELE: Foarte grea; v. şi Grea ca un pepene. GREA CA UN PEPENE: Foarte grea; v. Grea ca pepenele. GREOI LA MINTE: Cam prostuţ. GREŞEALA ARE ŞI IERTARE: Unele greşelile pot fi iertate. GREŞEALA E A TA: Tu ai greşit. GREŞEALA E GREŞEALĂ ORICUM AI LUA-O: Greşeala trebuie tratată ca pe o greşeală. GREŞEALĂ IREPARABILĂ: O greşeală foarte mare; v. şi Greşeală strigătoare la cer. GREŞEALA MĂRTURISITĂ E PE JUMĂTATE IERTATĂ: Cine-şi recunoaşte^ greşeala trebuie iertat. GREŞEALĂ STRIGĂTOARE LA CER: O greşeală foarte mare; v. Greşeală ireparabilă. GREŞEŞTE NUMAI LA DAT ŞI DELOC LA LUAT: Dă puţin, ia mult. GREU DE CAP: Cam prostuţ. GREU DE ÎNDURAT: Foarte neplăcut; Foarte dificil; v. şi Greu de înghiţit; Greu de mistuit. GREU DE ÎNGHIŢIT: Foarte neplăcut; Foarte dificil; v. Greu de îndurat. GREU DE MISTUIT: Foarte neplăcut; Foarte dificil; v. Greu de îndurat. GREU DE MULŢUMIT: Foarte pretenţios; v. şi Greu de satisfăcut. GREU DE SATISFĂCUT: Foarte pretenţios; v. Greu de mulţumit. GREU DE SOMN: Doarme foarte mult; Are somn adânc. GREU DE SUPORTAT: Foarte dificil; Lipsit de educaţie. GREU DE TRAS PE SFOARĂ: Greu de păcălit. GREU DE O URECHE: Cam surd; v. şi Greu de ureche. GREU DE URECHE: Cam surd; v. şi Greu de o ureche. GREU DE VÂNDUT: Cam scump; Cu preţul prea mare; Nesolicitat la piaţă. GREU ÎNCERCAT: Trecut prin multe necazuri, prin multe greutăţi. GREU LA DEAL CU BOII MICI: Este greu dacă nu ai cu cine, cu ce face o treabă. GREU LA DEAL, GREU LA VALE: E silit să facă ceva cu posibilităţi materiale reduse; v. şi Greu la deal şi greu la vale; Greu la deal şi rău la vale GREU LA DEAL ŞI GREU LA VALE: E silit să facă ceva cu posibilităţi materiale reduse; v. Greu la deal, greu la vale. GREU LA DEAL ŞI RĂU LA VALE: E silit să facă ceva cu posibilităţi materiale reduce; v. Greu la deal, greu la vale. GREU LA DEAL, UŞOR LA VALE: Toată lumea fuge de muncile grele. GREUL A TRECUT: Am scăpat de greutăţi. GREU MAI TRECE Şl TIMPUL ACESTA!: Ce plictiseală! GREU O MAI IA DIN LOC: Ce greu porneşte; Cu greu pleacă la drum. GREUL PE MINE SE LASĂ: Partea cea mai grea cade pe mine. GREU PENTRU CINEVA: Pentru cineva nu va fi uşor. GREUTĂŢILE ŞI NECAZURILE VIEŢII: Toate încurcăturile vieţii. 1 GROAZNICĂ CORVOADĂ: Obligaţii neplăcute; Muncă silită. GROAZNICĂ PLICTISEALĂ: O plictiseală mare. GROS DE CAP: Greoi la minte. GROS DE OBRAZ: Neobrăzat; Nesimţit; Prost educat. GROS ÎN CEAFĂ: Bogat; Cu influenţă; bădăran; Mojic; v. şi Gros la ceafă. GROS LA CEAFĂ: Bogat; Cu influenţă; bădăran; Mojic; v. Gros în ceafă, GROS LA PUNGĂ: Bogat; Cu bani mulţi; cu stare. : GROAZA MORŢII: Frica morţii! GROZĂVI: Minunat! Deosebit! GROZAVĂ IDEE!: Ce idee bună; Este o idee bună! GROZAV DE BUN: Foarte bun. ; ; GROZAV DE FIERBINTE: Foarte fierbinte. GROZAV DE MULTĂ LUME: Foarte multă lume. GROZAV DE PUŢIN: Foarte puţin. GROZAV DE VESEL: Foarte vesel. GROZAV MAI EŞTI!: Faci pe grozavul! Faci pe nebunul! Te dai mare! 983 GUTUIE TĂFĂLOAG GROZAV MĂ BUCUR CĂ TE VĂD: Mă GURĂ AM, LIMBĂ N-AM: Nu am ce spune; bucur foarte mult că te văd. Nu pot vorbi. GROZAV PRIETEN MI-A IFOST!: Nu mi-ai GURĂ BOGATĂ: Vorbăreţ, fost un prieten bun!. GURĂ CASCĂ: Leneş; Cei care-şi pierde vre- GUNOI STRADAL: Haimanale; Vagabonzi. mea degeaba; v. şi Gură căscată. GURA!: Linişte! GURĂ CĂSCATĂ: Leneş; Cei care-şi pierde GURA BATE FUNDUL: Vorbele, cuvintele vremea degeaba; v. Gură cască. spuse pot face mult rău. GURĂ CLEVETITOARE: Bârfi tor; Clevetitor. GURA ÎI MELIŢĂ: Vorbeşte mult. GURĂ DE APĂ: Instalaţia care serveşte pentru GURA LUMII: Bârfele; Clevetire. a lua apă. GURA LUMII DOAR PĂMÂNTUL O ASŢU- GURĂ DE FOC: Armă de foc. PĂ: Nimeni nu poate opri gura lumii; v. şi Gura GURĂ DE INCENDIU: Gură de apă cu furtun lumii n-o astupă nici pământul; Gura lumii nu- montat mai pământ astupă; Gura lumii numai pământ GURA DE RAI: Ţinut, mediu foarte frumos. aşteaptă; Gura lumii numai pământul o astupă. GURĂ FLĂMÂNDĂ: Om flămând. GURA LUMII N-O ASTUPĂ NICI PĂMĂN- GURĂ LA GURĂ: Foarte aproape unul de TUL: Nimeni nu poate opri gura lumii; v. Gura : celălalt; v. şi Gură-n gură. lumii doar pământul o astupă. ; GURĂ LARGĂ: Cel care vorbeşte mult şi tare. '''fcURĂ LUMII NUMAI PĂMÂNT AŞTEAP- GURĂ MULTĂ SĂRĂCIA OMULUI: Vor- TĂ: Nimeni nu poate opri gura lumii; v. Gura bărie nu aduce nici un folos. lumii doar pământul o astupă. GURĂ NESPĂLATĂ: Gura care pronunţă GURA LUMII NUMAI PĂMÂNTUL \0 ;· cuvinte necuviincioase. ASTUPĂ: Nimeni nu poate opri gura lumii; v. GURĂ-N GURĂ: Foarte : aproape unul de Gura lumii doar pământul o astupă celălalt; v. Gură-n gură. GURA LUMII SLOBODĂ: Oamenii sunt liberi GURĂ REA: Intrigant; Bârfitor; v. şi Gurile să vorbească ce vor. rele. GURA LUMII, VADUL MĂRII: Bârfele lumii GURĂ SPARTĂ: Vorbăreţ; Cei care nu poate sunt trecătoare. v ■: ţine un secret; Om flecar. GURA MAHALALEI: Bârfele oamenilor simplii. GURILE RELE: Intriganţi; Bârfîtori; v. şi Gură GURA NU CERE CHIRIE: Gura omului e rea. liberă; Omul poate spune liber ce vrea; y. şi Gura GUSTARE RECE: Mâncare rece. nu ţine chirie; Gura omului e slobodă GUSTUL DASCĂLULUI NU-I CA AL GURA NU ŢINE CHIRIE: Gura omului e PREOTESEI: Fiecare cu poftele lui. liberă; Omul poate spune liber ce vrea; v. Gura nu GUSTUL DISPUTĂ NARE: Gusturile nu se cere chirie. comentează, GURA OAMENILOR: Vorbe; Bârfe; Clevetiri; GUSTUL OMULUI ESTE MARE BOIER: v. şi Gura satului; Gura târgului Gusturile şi plăcerile de multe ori determină GURA OMULUI E SLOBODĂ: Gura omului e :purtarea omului, liberă; Omul poate spune liber ce vrea; v. Gura nu GUSTURILE NU SE DISCUTĂ: Fiecare cu cere chirie. gusturile lui. GURA SATULUI: Vorbe; Bârfe; Clevetiri; y. : GUTUIE ŢĂFĂLOAGĂ: Persoană H moale, Gura oamenilor. molâie; Persoană cu mişcări încete, GURA TÂRGULUI: Vorbe; Bârfe; Clevetiri; v. Gura oamenilor. H HABAR N-AI!: Nu şti nimic! HABAR N-AM: Nu ştiu nimic. HABAR N-AM CINE E: Nu ştie cine este. HABAR N-ARE: Nu ştie nimic;v ; HABAR N-ARE DE NIMIC: Nu ştie nimic din nici un domeniu. HAI ACASĂ!: Să mergem acasă! HAI BĂIEŢI!: Începeţi băieţi! Să mergem băieţi!·":·'' HACHIŢE DA BABĂ TURCEASCĂ: mofturi; Lucruri neserioase. HAIDA-DE!: Mai lasă-mă în pace! Vezi-ţi ; de treabă! HAIDE, DĂ-I DRUMUL!: începe! Porneşte! Pleacă!. HAI, DĂ-I DRUMUL ŞI SPUNE-MI ŞI MIE!: Spune-mi şi mie! HAIDE-DE!: Fie şi aşa! Treacă-meargă; v. şi Haide, fie aşa cum spui! HAIDE, FIE AŞA CUM SPUI: Fie şi aşa! ■ Treacă-meargă; v. Haide-de! HAIDE-HAI!: Lasă; Vezi tu; Bine, bine, acum pleacă! Să nu te mai văd! v. şi Haide-haide! Haide-hi! Haide-hui! HAIDE-HAIDE!: Lasă; Vezi tu; Bine, bine, acum pleacă! Să nu te mai văd! v. Haide‘hai! HAIDE-HI!: Lasă; Vezi tu; Bine, bine, acum pleacă! Să nu te mai văd! v. Haide-hai! HAIDE-HUI!: Lasă; Vezi tu; Bine, bine, acum pleacă! Să nu te mai văd! v. Haide-hai!. HAIDE, SĂ NU TE MAI VĂD!: Pleacă de aici! HAI, EXPLICĂ-TE!: Te rog să-mi explici! HAI, FII BĂIAT BUN!: Te rog să-ţi vezi de treabă! HAINA FACE PE OM: Depinde şi de cum eşti îmbrăcat. HAINA ÎI ŞADE BINE: H frumos îmbrăcat; li stă bine cu aceste haine. HAINA ll VINE CA TURNATĂ: Haina este exact pentru el. HAINA NU FACE PE OM: Nu are importanţă cum este îmbrăcat, HAINĂ LA DOUĂ RÂNDURI: Haina cu două rânduri de nasturi. HAINE DE BISERICĂ: Haine curate; Haine noi. HAINE DE COMANDĂ: Haine cusute la un croitor. HAINE DE DOLIU: Haine negre. HAINE DE GATA: Haine cusute la o fabrică de confecţii; v. şi Haine gaia, HAINE DE ÎNMORMÂNTARE: Haine pentru un mort. HAINE DE ORAŞ: Haine curate, frumoase. HAINE DE PURTARE: îmbrăcăminte purtată în fiecare zi; Haine de lucru; v, şi Haine de tăvăleală; Haine de toată ziua; Haine de toate zilele. HAINE DE TĂVĂLEALĂ: îmbrăcăminte purtată în fiecare zi; Haine de lucru; v. Haine de purtare. HAINE DE TOATĂ ZIUA: îmbrăcăminte purtată în fiecare zi; Haine de lucru; v. HAINE DE TOATE ZILELE: îmbrăcăminte purtată în fiecare zi; Haine de lucru; v. HAINE GATA: Haine cusute la o fabrică de confecţii; v. Haine de gata. HAI, NOROC!: Sănătate! Noroc! HAI SĂ GOLIM STICLA: Hai sa bem. HAI SĂ ÎNCERC!: Vrei să.încerc! Vrei să vezi! HAI SĂ ÎNCERCĂM!: Vrei să încercăm! Vrei să • vedem cum e! HAI SĂ=MERGEM!: Plecăm! Să plecăm! - HAI SĂ NE DISTRĂM PUŢIN!: Trecem la : distracţie! - HAI SĂ NE ÎNTRECEM!: Facem o întrecere! HAI SĂ NE PLIMBĂM PUŢIN!: Mergem la o : plimbare! Facein o plimbare. ; ^ HAI SĂ-ŢI VĂD MERSUL! (pop.): Pleacă! întinde-o de aici! " HAI S-O FACEM ŞIP-ASTA!: Să încercăm şi asta! / HAIT, PIEI DIN OCHII MEÎ!: Pleacă din faţa mea! Pleacă de aici! .... HAITĂ DE CÂINI: Câine rău. ;; HAI, TREZEŞTE-TE!: încearcă să înţelegi! HAI VITEJILOR!: Veniţi dacă aveţi curaj! La drum vitejilor! HALAL!: Bravo! " HALAL, FRUMOS ÎŢI ŞADE!: Bravo, frumos îţi vine!" HALAL MIE (fam.): Bravo! V. şi Halal să-mi fie. HALAL PRIETEN!: Aşa prieten, mai bine lipsă! N-am nevoie de aşa prieten! HALAL SĂ-I FIE (fam.): Bravo! îl felicit! Să-i fie de bine! V. Hala mie! HALAL SĂ-MI FIE (fam.): Bravo! HALAL SĂ-ŢI FIE! (fam.): Bravo! Te felicit! Să-ţi fîe de bine! v. şi Halal ţie! HALAL TREABĂ!: Frumos lucrat; Urât lucru; Urât lucru! HALAL ŢIE (fam,): Bravo! Te felicit! Să-ţi fie de bine! v. Halal să-ţi fie! HANGIU ŞI OM DE TREABĂ: Două situaţii greu de comparat. HARAM CĂ... (pop.):?âcat că...;Degeaba.... HARAM, CU... (pop.): Păcat cu.... HARAM DE... (pop.): Vai de.... HARAM DE CAPUL VOSTRU!: Halal de voi! 985 HUZURUL BOGATULUI PE SPINAREA SĂRACULUI HARAMUL DE HARAM DE HARAM SE DUCE: Lucrul câştigat pe nedrept se pierde precum s-a dobândit; v. şi Haramul de haram de haram se face; Haramul de haram de haram vine; Haramul de haram haram se face; Haramul de haram haram vine. HARAMUL DE HARAM DE HARAM SE FACE: Lucrul câştigat pe nedrept se pierde precum s-a dobândit; v. Haramul de Haram de haram se duce. HARAMUL DE HARAM DE HARAM VINE: Lucrul câştigat pe nedrept se pierde precum s-a dobândit; v. Haramul de haram de haram se duce. HARAMUL ^DE «ARAM-HARĂM;; SE; DUCE: Lucrul câştigat pe nedrept se pierde precum s-a dobândit; v. Haramul de haram de haram se duce HARAMUL DE HARAM HARAM SE FACE: Lucrul câştigat pe nedrept se pierde precum s-a dobândit; v. Haramul de haram de haram se duce. HARAMUL DE HARAM HARAM VINE: Lucrul câştigat pe nedrept se pierde precum s-a dobândit; v. Haramul de haram de haram se duce. HARAM PE CAPUL LUI!: Să n-aibă parte! Să piardă tot ce are! HAR DOMNULUI!: Slavă Domnului; Mulţumesc lui Dumnezeu! HAR DUMNEZEIESC: Ajutor, dar Dumnezeiesc. HARNIC CA O ALBINĂ: Foarte harnic; v. şi Harnic ca o furnică. HARNIC CA O FURNICĂ: Foarte harnic; v. Harnic ca o albină. HARNIC DE MĂNÂNCĂ FOC: Foarte harnic; v. şi Iute de mănâncă foc. HĂRŢUIT DE CREDITORI: Are mari datorii; Nu-şi plăteşte datoriile. HĂT DEPARTE: Foarte departe. HĂT ÎN HĂT CU.. .: Vecin cu.,.; v. într~un hat cu...P:':·1^ HĂT ŞI BINE: Mult şi bine; Fără sfârşit. - HÂRDĂUL LUI PETRACHE (fam.): Arest; închisoare. HÂR ÎNCOACE, HÂR ÎNCOLO (pop.): Ba aşa, ba aşa; Ba una, ba alta; v. Ba că-i cârc, ba că-i mârc. HÂŢ ÎN DREAPTA, HĂŢ ÎN STÂNGA: Ba la dreapta, ba la stânga; Când încoace, când încolo. HÂŢ ÎN SUS, HÂŢ ÎN JOS: Ba în jos, ba în sus; Ba încoace, ba încolo. HEI!: Auzi! Mă! v. şi Hei, mă! HEI, BAGĂ DE SEAMA!: Fii atent! Uită-te pe unde treci! HEI HO!: Opreşte-te! Stai pe loc! HEI, MĂ!: Auzi! Mă! v. şi Hei! HODOROG-TRONC: Brusc; Din senin; Pe nea neaşteptate; v. şi Hoăoronc-tronc; Hodorong-tronc HODORGNC-TRONC: Brusc; Din senin; Pe nea neaşteptate; v. Hodorog-tronc. HODORONG-TRONC: Brusc; pin senin; Pe nea neaşteptate; vi Hodorog-tronc. HOLTEI DE CÂINE Câine fără;stăpân. V HOP DE-O PARTE (reg.): Ţicnit; Apucat; Ieşit din minţi; v. şi Hop într-o parte. HOP ÎNTR-0 PARTE (reg.): Ţicnit; Apucat; Ieşit din minţi; v. şi Hop de-o parte. HOP ŞIEL: Iată-î şi pe ei;  venit şi el. HOP UN CAL: Un singur cal trage o căruţă încărcată; v. şi Opt pe un cal; Opt un cal, HORi HOR, HOR PENTRU UN TOPOR (pop.): Se certa pentru fleacuri, HOTĂRÂT LUCRU: Cu siguranţă. ; HOŢ CA O COŢOFANĂ: :Şmecher; Om:ştrengar; Om şiret. ■ ■■■■■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ .... HOŢ DE BUZUNARE:: Pungaş;: Hoţ de lucruri "micii HOŢ DE CODRU: Haiduc, i HOŢ DE DRUMUL MARE: Hoţ foarte primejdios; Bandit. HOŢ DE GĂINI: Găinar . HOŢUL NEPRINS E NEGUSTOR CINSTIT: Nu se ştie cine e cinstit şi cine e hoţ. HUZURUL BOGĂTULUI PE SPINAREA SĂRACULUI: Bogaţii trăiesc din munca săracilor. I-A ADUNAT DUMNEZEU POTECILE: A murit. I-A ADUS VORBĂ DE LA...: A adus un mesaj de la... . IA AICI!: Ţine! Serveşte! I-A AJUNS O VOBĂ LĂ URECHE: A aflaL .:; I-A AJUNS PE LA NAS: A.aflat; A mirosit. I-A ALES PE SPRÂNCEANĂ: I-a ales după gustul, după plăcerea lui. I-A AMUŢIT GURA: A tăcut; N-a mai scos nicio vorbă. I-A APUS STEAUA: Este în declin, în decădere; A pierit. i-a Aranjat trampa: i-a mijlocit o; afacere, o întâlnire. I-A ARĂTAT DRUMUL: L-a dat afară. I-A ARUNCAT ÎN CÂRCĂ: I-a dat ca obligaţie; L-a obligat să facă ceva; v. şi I-a aruncat în spate. I-A ARUNCAT lN SPATE: l-a dat ca obligaţie; L-a obligat să facă ceva; v. l-a aruncat în cârcă. I-A ARS O HORA: A dansa în horă cu mare pasiune; v. şi /I arde o horă înainte. I-A ARS O HORĂ ÎNAINTE: A dansa în horă cu mare pasiune; v. A arde o horă. I-A ARS O PALMĂ: L-a pălmuit; I-a dat o palmă. I-ARUNCĂ O BUCATĂ DE PÂINE CA LA CÂINE: îi oferi cuiva puţină mâncare. : - I-ARUNCĂ SARE IN OCHI: Caută să-l înşele. IA ASCULTĂ!: Fii atent la ee-ţi spun! IA AŞA!: Ţine aici!. - I-A ATÂRNAT GREUTATEA ÎN SPINARE: A dat o vină pe cineva; A obiigat pe cineva să facă ceva; v. şi I-a atârnai în spinare; I-a atârnat în spate. I-A ATÂRNAT ÎN SPINARE: A dat o vină pe cineva; A obligat pe cineva să facă ceva; v. I-a atârnai greutate în spinare. I-A ATÂRNAT LA SPATE: A dat o vină pe cineva; A obligat pe cineva să facă ceva; v. I-a atârnat greutate în spinare. I-A ATÂRNAT ŞTREANGUL DE GÂT: L-a constrâns să facă un lucru. I-A ATÂRNAT TINICHEAUA DE COADĂ: L-a dat afară din slujbă. I-A ATÂRNAT VINA LA SPATE: A aruncat vina pe el. I-A BĂGAT FRICA ÎN OASE: L-a speriat foarte tare, I-A BĂGAT MINŢILE ÎN CAP: L-a potolit; L-a determinat să fie mai atent, să se gândească mai bine. I-A BĂGAT NETRAI IN CASĂ: I-a provocat neînţelegere în familie; v. şi I-a băgat pe dracu în casă. I-A BĂGAT PE DRACU-N CASĂ: I-a provocat neînţelegere în familie; v. I-a băgat netrai în Casă. i I-A BĂGAT PE TOŢI ÎN ACEEAŞI OALĂ: A amestecat lucrurile, persoanele diferite. I-A BĂGATJpyir^N,GÂT: L-a obligat să tacă v. şi l-a băgatpumnu-n gură. I-A BĂGAT PUMNU-N GURĂ: L-a obligat să tacă v. I-a băgat pumnu-n gât. I-A BĂTUT CEASUL: E pe moarte; A murit. ; I-A BĂTUT UN CUI ÎN INIMĂ: L-a speriat; L-a îngrozit. I-A BRODIT DUMNEZEU: L-a ajutat Dumnezeu. ■ .'i/.·: - ;J ; IAC-AŞA: în felul acesta; Precum v-am spus; v. şi Iaca aşa. . IA CARÂ-TE DE AICI!: Pleacă de aici! IACĂ AŞA: în felul acesta; Precum v-am spus; v. Iac-aşa. IACĂ AŞA SE DUC BANII: Banii se cheltuiesc uşor. .·■ IACĂ CE...: Uite ce.... IACĂ DE AIA N-ARE URSUL COADĂ!: Acum vezi şi tu Cîire e cauza. IACĂ DE AIA NU MAI POT EU: Puţin îmi pasă. i IACĂ-MĂ!: Am venit! IACĂ POZNA!:Ca;să vezi! I-A CĂRAT TOT DIN CASĂ: I-a luat tot din casă. IACĂ ŞI ADAM!: Uite-1 şi pe el! s IACĂ-TE CE RĂSPLATĂ PRIMESC: Nicio răsplată nu am primit. I-A CĂZUT BELEAUA PE CAP: A dat de necazuri, de belele, I-A CĂZUT CLOŢA PE OUĂ: A început să-i meargă mai bine. I-A CĂZUT CU DRAG: S-a îndrăgostit de ei, de ea; v, şi I-a căzut la inimă. I-A CĂZUT CU TRONC: A venit pe neaşteptate. I-A CĂZUT GREU: I-a venit neplăcut, jenant. I-A CĂZUT GREU LA INIMĂ: La supărat, I-a întristat rău; v. şi I-a căzut inima de la Ioc; I-a căzut leşin la inimă. I-A CĂZUT INIMA DE LA LOC: La supărat, l-a întristat rău; v. I-a căzut greu la inimă. I-A CĂZUT ÎN LABĂ: L-a prins; De acum depinde de el; v. şi I-a căzut în mreje; I-a căzut în palmă; I-a căzut la mână; I-a căzut pe mână. 987 I-A DAT CU COADĂ PE LĂ NAS I-A CĂZUT ÎN MREJE: L-a prins; De acum depinde de el; v. I-a căzut în labă. I-A CĂZUT ÎN PALMĂ: L-a prins; De acum depinde de el; v. l-a căzut în labă. I-A CĂZUT ÎN SPINARE: I-a venit în grijă, în sarcină, în obligaţie; v. şi I-a căzut pe cap. I-A CĂZUT ÎN VATRĂ: Ă venit nepoftit; v. şi I-a căzut plocon în vatră. I-A CĂZUT LA AŞTERNUT: S-a culcat cu el. I-A CĂZUT LA INIMĂ: S-a îndrăgostit Ide el, de ea; v. I-a căzut cu drag. I-A CĂZUT LĂ MÂNĂ: L -a prins; De acum depinde de el; v. I-a căzut în labă. I-A CĂZUT LA PICIOARE: Se milogeşte, se umileşte la el. I-A CĂZUT LEŞIN LA INIMĂ: L-a supărat, I~ a întristat rău; v. I-a căzut greu la inimă. I-A CĂZUT LIMBA ÎN GURĂ: A amuţit I-A CĂZUT PÂNZA DE PE OCHIiA început să înţeleagă, să vadă adevărul. I-A CĂZUT PE CAP: I-a venit în grijă, în sarcină, în obligaţie; v. I-a căzut pe cap. I-A CĂZUT PE MÂNĂ: L-a prins; De acum depinde de el; v. I-a căzut în labă. I-A CĂZUT PLOCON ÎN VATRĂ: A venit nepoftit; v. şi I-a căzut în vatră. I-A CĂZUT RĂU: Nu i-a venit bine; Nu i-a convenit. I-A CĂZUT RÂNZĂ: A făcut hernie. I-A CĂZUT SÂNGELE-N PICIOARE: E cuprins de groază; A înlemnit de spaima; A încremenit; v. şi I-a căzut sângele-n vine I-A CĂZUT SÂNGELE-N VINE: E cuprins de groază; A înlemnit de spaimă; A încremenit; v. I-a căzut sângele-n picioare, I-A CĂZUT SCAUNUL DE SUB FUND: A pierdut locul. I-A CĂZUT STEAUA: A decădea; A fi în declin; A pieri. I-A CĂZUT VĂLUL: A începe să înţeleagă, să judece limpede; A-şi recăpăta - seninătatea, vioiciunea; v. şi I-a căzut vălul de pe ochi. I-A CĂZUT VĂLUL DE PE OCHI: A începe să înţeleagă, să judece limpede; A-şi recăpăta seninătatea, vioiciunea; v. l-a căzut vălul, I-A CÂNTAT CUCUL: E pe moarte; v. şi I-a cântai cucul în faţă; I-a cântat cucul în spate. I-A CÂNTAT CUCUL ÎN ;CASĂ: A rămas singur cuc; E singur în casă: v. şi I-a cântat cucuveaua în casă, I-A CÂNTAT CUCUL ÎN FAŢĂ: E pe moarte; v. I-a cântat cucul. I-A CÂNTAT CUCUL ÎN PUNGĂ: E sărac. I-A CÂNTAT CUCUL ÎN SPATE: E pe moarte; v. I-a cântat cucul. I-A CÂNTAT CUCUVEAUA PE CASA: A rămas singur cuc; E singur în casă; v. I-a cântat cucul în casă, I-A CÂNTAT POPA AGHIOSUL: A murit. I-A CÂRPIT DOUĂ PALME: I-a dat două palme. I-A CÂRPIT O PALMĂ: I-a dat o palmă. I-A CERUT MÂNA: A cerut-o în căsătorie. I-A CERUT SOCOTEALĂ: I-a cerut să dea explicaţii. I-A CIUPIT UN SĂRUT: A dorit s-o sărute. I-A COBIT DE RĂU: I-a prevăzut o neplăcere, un necaz; v. şi I-a cobit rău. I-A COBIT RĂU: I-a prevăzut o neplăcere, un necaz; v. şi l-a cobit de rău. I-A COPT-O: I-a făcut un rău. I-A CRESCUT CARNEA LA LOC: S-a vindecat; S-a făcut bine. I- -CRESCUT MUSTAŢA "ÎN OALĂ: E beţiv; Are mustăţi lungi cu capetele lăsate în jos. I-A CRESCUT NASU: A devenit obraznic, nesimţit. I-A CRESCUT NASU LA LOC CA ŞI CUM NU EL A FOST LA MITITICA: A devenit din nou încrezut, obraznic. I-A CRESCUT PĂR ÎN PALMĂ: Nu face nimic; Pute de leneş ce e. IA CU DUBLA: Ia foarte mult; v. şi Ia cu toptanul I-A CUMPĂRAT PE TOŢI DE PARTEA LUI: I-a mituit pe toţi. I-A CURMAT DUMNZEU ZILELE: A decedat. IA CU TOPTANUL: Ia foarte mult; v. la cu dubla, IA DACĂ AI DE UNDE: Nu mai este nimic; Au luat totul. I-A DAT BĂTAIE CA LA CATARAMĂ: L-a bătut foarte tare; L-a snopii în bătaie; v. şi I-a dat bătaie până-h cer; I-a dat bătaie soră cu moartea. I-A DAT BĂTAIE DE CAP: I-a creat necazuri; I-a făcut neplăceri. I-ADAT BĂTAIE PÂNĂ-N £ER: L-a bătut foarte tare; L-a snopit în bătaie; v. I-a dat bătaie ca la cataramă. I-A DAT BĂTAIE SORĂ CU MOARTEA: L-a bătut foarte tare; L-a snopit în bătaie; v. I-a dat bătaie ca la cataramă. I-A DAT BĂTĂI DE INIMĂ: L-a speriat; L-a emoţionat. I-A DAT BOLI LUMEŞTI: L-a îmbolnăvit de sifilis. I-A DAT BRÂNCI: L-a împins, l-a îmbrâncit pe cineva. I-Ă DAT BRÂNCI lN PRĂPASTIE: L-a împins, l-a îmbrâncit pe cineva în prăpastie; I-ar face cuiva un mare rău. I-A DAT CA LA UN MILOG: I-a dat foarte puţin. I-A DAT CA UN CUŢIT PRIN INIMĂ: L-a ucis cu un cuţit; I-a făcut un mare rău; L-a făcut să sufere. I-A DAT CE I SE CUVENEA: I-a dat partea lui. I-A DAT CEP BUTOIULUI: A scos dopul la un butoi plin. I-A DAT CU COADĂ PE LA NAS: L-a făcut I-A DAT CU MATAUZUL PE LA NAS 983 de ruşine pe cineva; v. şi I-a dat cu nătăuzul pe la nas; I-a dat cu opinca în nas. 1-A DAT CU MĂTAUZUL PE LA NAS: L-a făcut de ruşine pe cineva; v. I-a dat cit coadă pe la nas. I-A DAT CU OPINCĂ ÎN NAS: L-a făcut de ruşine pe cineva; v. I-a dat cu coadă pe la nas. I-A DAT CU PICIORUL: L a alungat; L a dat afară; v. şi I-a dat cu piciorul în fund. I-A DAT CU PICIORUL ÎN FUND: L-a alungat; L-a dat afară; v. I-a dat cu piciorul. I-A DAT CU SÂC: A luat pe sus pe cineva; L-a dispreţuit; L-a desconsiderat; v. şi I-a dat cu tifla. I-A DAT CU TIFLA: A luat pe sus pe cineva; L-a dispreţuit; L-a desconsiderat; v.Iradat cusâc, I-Ă DAT CU UŞA-N CAP: A nu-i permite să între; A-i trânti uşa. I-A DAT DE CAP: L-a descurcat; L-a găsit; v, şi l-a dat de căpătâi. I-A DAT DE CĂPĂTÂI: L-a descurcat; L-a găsit; v. I-a dat de cap. I-A DAT DE FURCĂ: I-a tot .necazuri; I-a dat belele. I-A DAT DE GÂNDIT: L-a pus pe gânduri; L-a determinat să nu aibă încredere. I-A DAT DE ÎNŢELES: L-a făcut să înţeleagă. I-A DĂT DE LEAC: L-a vindecat. I-A DAT DE LUCRU: L-a angajat; I-a oferit un post; L-a pus la treabă. I-A DAT DE ŞTIRE: L-a înştiinţat; I-a făcut cunoscut. I-A DAT DE URMĂ: L-a găsit; L-a descoperit; A dat de el. I-A DAT DE VESTE: L-a informat; I-a adus la cunoştinţă. I-A DAT DIN CAP: L-a aprobat; Şi-a exprimat acordul; I-a făcut un semn. I-A DAT DIN OMENIE: X-a ajutat din bunătate. I-A DAT DREPTUL; I-a acordat ce-i revine. I-Ă DAT DREPTUL DE PE LĂTURI: L-a avantajat; I-a acordat ceva pe ne drept. I-A DAT DRUMUL CU MÂINILE PE SÂN: L-a dus spre cimitir. I-A DAT DRUMUL· DE-AICI ÎNCOLO: I-a permis de aici încolo. I-A ; DAT DUMNEZEU, BĂIAT: I-a născut nevasta un fiu. I-A DAT DUMNEZEU, GÂI^UL BUN: i-a venit un gând bun; S-a gândii să facă un bine. I-A DĂT DUMNEZEU .MINŢEAfpiN! URMĂ: Şi-a revenit; A început să vadă adevărul, să gândească, să judece bine. I-A DAT DUMNEZEU ZILE DE TRĂIT: A scăpat cu viaţă; A scăpat de moarte; Mai are zile de trăit. I-A DAT FATA DUPĂ EL: I-a dat fata de nevastă. I-A DAT FRÂUL LIBER: I-a permis să facă ce vrea; I-a dat libertate totală; v. şi I-a dat mână liberă. I-A DAT FUDULIA PRIN PIELE: Este foarte îngâmfat, fudul, încrezut. I-A DAT GATA: I-a învins; I-a lichidat. I-A DAT GATA LA PĂMÂNT: I-a trântit la pământ; l-a învins. I-Ă DAT GHES: L-a îndemnat; L-a îmboldit. I-A DAT GHES INIMA: L-a îndemnat, l-a îmboldit inima;: L-a îndemnat, l-a îmboldit dragostea. I-A DAT IACĂ CE: Nu i-a dat nimic, LA DAT INIMA BRÂNCI: L-a îndemnat,; l-a îmboldit dragostea. : I-A DAT ÎNAPOI CU VÂRF ŞI ÎNDESAT: I-a întors mai mult decât a împrumutat, decât era dator. I-Ă DAT ÎN CAP: L-a lovit, A omorât pe cineva; A,atacat ;pe cineva cu vorba; L-a învins într-o discuţie; v. şi A dat la cap. I-A DAT ÎN GAT: L -a nenorocit; L-a distrus. I-A DATÎN MĂSELE: L-a lovit; L-a plesnii; L-a pălmuit. I-A DAT LA CAP: L-a lovit, A omorât pe cineva; A atacat pe cineva cu vorba; L-a învins într-o discuţie; v. I-a dat în cap. î-A DAT MÂNĂ LIBERĂ: l-a permis să facă ce vrea; l-a dat libertate totală; v. I-a dat frâul liber. I-A DAT MULTĂ BĂTAIE DE CAP: I-a făcut multe neplăceri, multă bătaie de cap. I-A DAT MULT DE FURCĂ: I-a făcut multe greutăţi. ; I-Ă; DAT MURĂ-N GURĂ: l-a dat totul de-a gata. \.vî= : I-A DAT NAS: I-a permis prea multe; I-a permis să se obrăznicească; v. şi I-a dat prea mult nas, I-A DAT OALA-N FOC: S-a supărat; S-a înfuriat, I-A DAT O BĂTAIE DE I-AU MERS FULGII: La bătut foarte tare; L-a snopit în bătaie; v. şi I-a dat o bătaie mamă-mamă; I-a dat o mamă de bătaie; I-a dat o palmă de l-a sprijinii în alta; I-a dat o scărmăneală bună; I-a dat o sfântă de bătaie I-A DAT O BĂTAIE MAMĂ-MAMĂ: L-a bătut foarte tare; L-a snopit în bătaie; v. I-a dai o bătaie de i-au mers fulgii I-A DAT OBRAZ: I-a îngăduit prea mult. IA DAT-O LA MIR: L-a lovit în cap. I-A DAT O MAMĂ DE BĂTAIE: L-a bătut foarte tare; L-a snopit în bătaie; v. l-a dat o bălaie de i-au mers fulgii I-A DAT O PALIVÎĂ ŞI L-A PRIJONIT ÎN ALTA: L-a bătut foarte tare; L-a snopit în bătaie; v. I-a dat o bătaie de i-au mers fulgii. I-A DAT O SCĂRMĂNEALĂ BUNĂ: L-a bătut foarte tare; L-a snopit în bătaie; v. I-a dat o bătaie de i-au mers fulgii. I-Ă DAT O SFÂNTĂ DE BĂTAIE: L-a bătut foarte tare; L-a snopit în bătaie; v. l-a dat o bătaie de i-au mers fulgii. I-A DAT O TREABĂ DE FĂCUT: L-a pus la lucru; I-a dat de lucru. 989 I-A FĂCUT PE POFTĂ I-A DAT PAPUCII: La alungat; L-a dat afara; L-a expediat; v. şi l-a dat paşuşu. I-A DAT PAŞUŞU (pop.): L-a alungat; L-a expediat; v. l-a dat papucii I-A DAT PATALAMA LA MÂNĂ: I-a dat actul în mână; v. şi I-a dat scris la mână. I-A DAT PÂINEA ÎN MÂNĂ: L-a angajat; L-a primit în serviciu. I-A DAT PE LA NAS: L-a tentat, l-a momit pe cineva. I-A DAT PE NAS: Nu i-a venii bine; I-a ieşit ceva prosL I-A DAT PESTE CAP: I-a încurcat lucrurile; v. şi I-a dat planul peste cap. I-A DAT PESTE COTOAÎE: Nu i-a permis; v. şi I-a dat peste mânu. I-A DAT PESTE MÂNĂ: Nu i-a permis; v; I-a dat peste cotoaie. I-A DAT PESTE NAS: I-a ficut reproşuri; L-a pus la punct. I-A DAT PESTE OCHI: L-a plesnit; I-a dat o palmă. I-A DAT PESTE RÂT: L-a plesnit; I-a dat o palmă. I-A DAT PESTE TOT: L-a bătut tare; L-a lovit peste tot. I-A DAT PLANUL PESTE CAP: I-a încurcat lucrurile; v. şi I-a dat peste cap. I-A DAT PLATA CUVENITĂ: l-a plătit corect; I-a dat ce merita. I-A DAT POALELE PESTE CAP: L-a compromis; L-a făcut de râs. I-A DAT POTECA: L-a izgonit; L-a alungat. I-A DAT PREA MULT NAS: I-a permis prea rnulte; I-a permis să se obrăznicească; v. şi l-a dat nas. I-A DAT PRIN CAP: I-a trecut prin minte; S-a gândit la aşa ceva. I-A DAT PRIN PIELE: A păţit-o; A suferit consecinţele unui fapt. I-A DAT PRIN PIELE LĂCOMIA: A păţit-o; A suferit consecinţele lăcomiei. I-A DAT SCRIS LA MÂNĂ: I-a dat actul în mână; v. I-a dat patalama la mână. I-A DAT ŞI CENUŞA DIN VATRĂ: I-a dat tot. ■ ■■·, I-A DAT TREABA PESTE CAP: L -a încurcat; I-a făcut probleme. I-A DAT UNA DE-A VĂZUT STELE VERZI: L-a lovit foarte tare; V. şi I-a dat una de l-a făcut ciocârlie; I-a dat una de să-l ţină minte. I-A DAT UNA DE L-A FĂCUT CIOCÂRLIE: L-a lovit foarte tare; v, I-a dat una de-a văzut stele verzi. I-A DAT UNA DE SĂ-L ŢINĂ MINTE: L-a lovit foarte tare; v. I-a dat una de-a văzut stele verzi. I-A DAT UNA LA CEAFĂ: L-a lovit la ceafă. I-A DAT UNA LA FALCĂ: L-a lovit la falcă. I-A DAT UNA LA MĂSELE: L-a lovit la măsele. I-A DAT UN BRÂNCI: L-a îmbrâncit. I-A DAT UŞA-N CAP: Nu i-a permis să intre; v. şi I-a dat uşa-n nas. I-A DAT UŞA-N NAS: Nu i-a permis să intre; v. I-a dat uşa-n cap, I-A DAT UN TOC DE BĂTAIE: L-a bătut bine. I-A DAT VORBA: I-a promis I-A DAT VREO CÂTEVA: L-a lovit de câteva ori.'· : I-A DAT VREO DOUĂ DE CHELTUIALĂ: La lovit de două ori; L-a lovit de câteva ori. IA DE GUSTĂ!: Gustă, te rog! IĂ DEÎA!:Ta cât vrei! IA DEMĂNÂNCĂ!: Mănâncă! IA DE MĂNÂNCĂ, IA CU MAMA!: Mănâncă, te rog! I-A DESCHIS CAPUL: L-a făcut să priceapă. I-A DESCHIS CARIERA: L-a ajutat să-şi facă o carieră. I-A DESCHIS MOARTEA UŞA: E pe moarte. I-A DESCHIS PORŢILE: L-a primit cu bucurie. IADUL PE PĂMÂNTIA: O viţă foarte grea. IA FĂ BINE ŞI TACI!: Te rog să taci! Să nu mai scoţi niciun cuvânt. I-A FĂCUT BUCATA: L-a păcălit; v. şi I-a făcut festa. I-A FĂCUT CAPUL CALENDAR: L-a zăpă-cit. I-A FĂCUT CU CIOBU: L-a fermecat; v. şi/-« făcut cu ulceaua; l-a făcut cu ulcica, I-A FĂCUT CU OCHIUL: l-a făcut un semn cu ochiul; L-a avertizat printr-un semn cu ochiul, I-A FĂCUT CU ULCEAUA: L-a fermecat; v. I-a făcut cu ciobu. I-A FĂCUT CU ULCICA: t-a fermecat; v. l-a făcut cu ciobu. I-A FĂCUT DE PETRECANIE: I-a făcut un râu; L-a pus într-o situaţie dificilă; L-a ucis. ; l-A FĂCUT DE URÂT: L-a întreţinut la singurătate; I-a făcut companie; A stat cu el, ■ I-A FĂCUT DUMNEZEU PARTE DE...: A avut parte de.... I-A FĂCUT FALĂ: S-a mândrit cu el; Era mândru de el. I-A FĂCUT FELUL: L-a ucis; L-a dat data; L-a nimicit. 1- FĂCUT FESTA: L-a păcălit; v. I-a făcut bucata. I-A FĂCUT HATÂRUL: l-a făcut plăcerea; I-a satisfăcut o dorinţă; v. şi I-a făcut pe plac; I-a făcut pe poftă; I-a făcut pe voie; I-a făcut poftă I-Ă FĂCUT ÎN CIUDĂ: L-a supărat; L-a necăjit; A fost împotrivă; v. şi l-a făcut în necaz. I-A FĂCUT ÎN NECAZ: L-a supărat; L-a necăjit; A fost împotrivă; v. l-a făcut în ciudă. I-A FĂCUT PARTE: I-a dat şi lui o parte. I-A FĂCUT PE PLAC: I-a făcut plăcerea; I-a satisfăcut o dorinţă; v. l-a făcut hatârul. I-A FĂCUT PE POFTĂ:T-a făcut plăcerea; I-a satisfăcut o dorinţă; v. l-a făcut hatârul. I-À FĂCUT PE VOIE 990 I-A FĂCUT PE VOIE: I-a făcu: plăcerea; I-a satisfăcut o dorinţă; v. l-a făcut hatârul, I-A FĂCUT POFTĂ: I-a făcut plăcerea; I-a satisfăcut o dorinţă; v. I-a făcut hatârul I-A FĂCUT PONTUL: I-a spus un secret. I-A FĂCUT PRIMIREA: L-a primit frumos. I-A FĂCUT SCANDĂL: Lr-a certat; I-a vorbit urât. I-A FĂCUT SEMN DE PLECARE: L-a atenţionat că trebuie să plece. I-A FĂCUT SEMN DIN OCHI: L-a atenţionat printr-un semn din ochi. I-A FĂCUT TOATE FAVORURILE: I-a făcut toate plăcerile, toate dorinţele; v. şi I-a făcut toate voile. I-A FĂCUT TOATE VOILE: I-a făcut toate plăcerile, toate dorinţele; v. I-a făcut toate favorurile. I-Ă FĂCUT TRAMPĂ: I-a aranjat o afacere. I-A FĂCUT VÂNT: L-a alungat; L-a dat afară; v. şi I-a făcut vânt din casă. I-Ă FĂCUT VÂNT DIN CASĂ: L-a alungat; L-a dat afară; v. I-a făcut vânt. I-A FĂCUT ZILE AMARE: L-a necăjit mult timp; A dus o viaţă grea cu ea. I-A FOC LA SUPĂRARE: Se supără foarte tare; Se înfurie la supărare. I-A FORŢATMANA: L-a obligat. I-A FOST MULT PÂNĂ SĂ AFLE: Greu a aflat. ... I-A FRÂNT OASELE: L-a bătut tare. I-A FUGIT SOMNUL: Nu-i mai este somn; Nu mai poate dormi. I-Ă FURAT INIMĂ: L-a făcut s-o iubească. I-A FURAT ŞAUA COCOŞULUI ŞI BOBOCII PISICII: N-a furat mare lucru; N-a furat nimic. I-A FURAT VORBA DIN GURĂ: A spus tocmai ce a vrut să spună altul; L-a întrerupt. ,. I-A GĂSIT CLENCIUL: A găsit pricină, motiv de ceartă. I-A GĂSIT HIBA: I-a dat de cusur, de slăbiciune, de punctul lui slab; v. şi I-a găsit punctul slab. . I-A GĂSIT LEACUL: L-a vindecat; L-a îndreptat; L-a adus pe calea cea bună. I-Ă GĂSIT PUNCTUL SLAB: I-a dat de cusur, de slăbiciune, de punctul iui slab; v. I-a găsit hiba. I-Ă GĂSIT VINĂ:  pus vina pe el; L-a învinovăţit. I-A GHICIT PĂSUL: A înţeles, şi-a dat seama ce doreşte el. I-A GREŞIT CROIUL: Nu a planificat bine; A făcut la greşeli. IA IA-O DIN LOC!: Pleacă de aici! I-A IEŞIT BĂUTURA PE CREŞTET: S-a îmbătat; v. şi I-a ieşit băutura pe nas. I-A IEŞIT BĂUTURA PE NAS: S-a îmbătat; v. I-a ieşit băutura pe creştet. I-A IEŞIT BINELE PE NAS: A făcut binele şi a primit răul. I-A IEŞIT CU GOL ÎN CALE: Nu l-a primit, nu l-a întâmpinat bucuros. I-A IEŞIT CU PLIN ÎN CALE: L-a primit, l-a întâmpinat cu multă bucurie. I-A IEŞIT DE BINE: Va avea noroc. I-A IEŞIT DE RĂU: Nu va avea noroc. I-A; IEŞIT DUPĂ PLAC: S-a întâmplat după cum a dorit el; v. şi I-a ieşit după placul inimii. I-A IEŞIT DUPĂ PLACUL INIMII: S-a întâmplat după cum a dorit el; v. I-a ieşit după plac. :;, I-A IEŞIT INIMA; DIN EL: . S-a speriat foarte tare; v. şi I-a intrat spaima în inimă; I-a intrai spaima în oase; I-a intrat spaima în suflet. I-Ă IEŞIT INIMA DIN EL DE BUCURIE: A fost foarte bucuros; Nu mai putea de bucurje. a ...v I-Ă IEŞIT INIMĂ DIN EL DE EFORT: A fost foarte obosit; Nu mai putea de oboseală. I-A IEŞIT INIMA DIN EL DE FERICIRE: A fost foarte fericit; Nu mai putea de fericire. I-A IEŞIT LUPUL ÎN CALE: A dat, de un ghinion, de p piedică. I-A IEŞIT MINCIUNA PE NAS: S-a descoperit că e mincinos. I-Ă IEŞIT MOARTEA ÎN CALE: E pe moarte; A murit. I-A IEŞIT NOROCU-N DRUM: A dat de noroc; A avut noroc. ;■ I-A IEŞIT O PISICĂ NEAGRĂ ÎN CALE: Va avea ghinion; Nu va avea noroc. ; : I-A IEŞIT PĂMÂNTU-N FAŢĂ: E pământiu la chip. I-A IEŞIT PE DE-A ÎNDOASELEA: S-a petrecut invers dorinţei sale; v. şi I-a ieşit pe dos. I-A IEŞIT PE DOS: S-a petrecut invers dorinţei sale; v. I-a ieşi de-a îndoaselea. I-A IEŞIT PRIN PIELE: A avut neplăceri mari; A suferit; v. şi I-a ieşti râsul prin piele. I-Ă IEŞIT RĂUTATEA PE FAŢĂ: Se vedea pe faţă că este un om rău. I-A IEŞIT RASUL PRIN PIELE: A avut neplăceri mari; A suferit; v. I-a ieşit prin piele. I-Ă IEŞIT SPINUL ;DIN INIMĂ: A scăpat de un mare necaz. I-A IEŞIT SUFLETUL: A murit; v. şi I-a ieşit sufletul din gură. I-A IEŞIT SUFLETUL ALERGÂND: A alergat foarte mult; A obosit alergând. I-A IEŞIT SUFLETUL DIN GURĂ: A murit; v . I-a ieşit sufletul I-A IEŞIT UN SFÂNT DIN GURĂ: A spus ceva inteligent.; A spus o vorbă bună. I-A IEŞIT UN POPĂ ÎN CALE: Azi nu va reuşi; Azi nu va avea succes. I-A INTRAT BARBA-N GURĂ: E pe moarte. I-A INTRAT BOALA ÎN OASE: E foarte bolnav. I-A INTRAT CA UN SPIN ÎN OCHI: A dat de necaz; Are o problemă. ; I-A INTRAT FRICA-N OASE: E foarte speriat; Nu mai poate de frică. 991 IA LOC! I-A INTRAT FRIGU-N OASE: îi este tare frig; Nu mai poate de frig. I-A INTRAT GROAZA-N OASE: S-a îngrozit; S-a speriat foarte tare. I-A INTRAT ÎN CAP: A reţinut; A memorat. I-A INTRAT ÎN INIMĂ: L-a supărat Tău; T-a creat un necaz. I-A INTRAT ÎN MÂNĂ: L-a prins; A pus mâna pe ei; Dispune de cineva, de ceva. I-A INTRAT ÎN SÂNGE: iS-a obişnuit; Şi-a însuşit.·.; I-A INTRAT MOARTEA ÎN CASĂ ŞI NU S-A LĂSAT PÂNĂ NU I-A LUAT PE TOŢI CU EA: Au murit toţi dintr-o familie, a I-A INTRAT MOARTEA ÎN OASE: E foarte bolnav; E pe moarte. I-A INTRAT MOARTEA ÎN SUFLET: E pe moarte. I-A INTRAT NECAZU-N CASA: Are necazuri, neînţelegeri în casă. I-A INTRAT NOROCU-N CASĂ: Are înţelegere în casă; O duce bine cu familia sa. I-A INTRAT PĂMÂNTU-N GURĂ: A decedat. I-A INTRAT PE NAS: A dat de naiba; Are o problemă. I-A INTRAT PE O URECHE ŞI I-A IEŞIT PE ALTA: Nu ascultă de nimeni; Nu bagă de seamă ce i se spune. I-A INTRAT PE SUB PIELE: A câştigat bunăvoinţa, încrederea sau dragostea cuiva. I-A INTRAT SPAIMA IN INIMĂ: S-a speriat foarte tare; v. l-a ieşit inima din el. I-A INTRAT SPAIMA ÎN OASE: S-a speriat foarte tare; v. I-a ieşit inima din el. I-A INTRAT SPAIMA ÎN SUFLET: S-a speriat foarte tare; v. I-a ieşit inima din el. I-A INTRAT ŞARPELE ÎN PUNGĂ: A cheltuit toţi banii; Nu mai are niciun ban. I-A INTRAT UN CUI ÎN COASTĂ: l-a intrat în suflet o temă; Are un mare necaz; v. şi I-a intrai un cui în inimă. I-A INTRAT UN CUI ÎN INIMĂ: l-a intrat în suflet o teamă; Are un mare necaz; v. I-a intrat un cui în coastă. I-A INTRAT UN SFÂR ÎN INIMĂ: Suferă mult; E copleşit de dor, de dragoste. IA IMAGINEAZĂ-ŢI!: Tnchipuie-ţi! îţi dai seama! V. şi l-a închipuie-ţi! I-A ÎMBĂTRÂNIT ÎN VATRĂ: Şi-a petrecut toată viaţa în localitatea sa. I-A ÎMPUIAT URECHILE: L-a ameţit cu vorba; L-a zăpăcit. I-A ÎNCĂPUT ÎN MÂNĂ: L-a prins. IA ÎNCHIPUIE-ŢI!: : Imaginează-ţî! îţi dai seama! I-A ÎNCHIS OCHII: L-a ucis. I-A ÎNDESAT CÂTEVA DUPĂ CAP: I-a dat câţiva pumni după cap. I-A ÎNGHEŢAT SÂNGELE ÎN VENE: S-a speriat foarte tare; v. şi I-a îngheţat şi măduva din oase. I-A ÎNGHEŢAT ŞI MĂDUVA DIN OASE: S-a speriat foarte tare; v. I-a îngheţat sângele în vine. aî- I-A ÎNGHIŢIT ATÂTEA ŞI ATÂTEA: L-a iertat de foarte multe ori; I-a suportat foarte multe neplăceri. I-A ÎNTINS CURSA: I-a plătit în acelaşi mod; S-a răzbunat. I-A ÎNTORS CEAFA: Nu-1 mai ia în seamă; îl desconsideră; Nu mai stă de vorbă cu el; v. şi I-a întors dosul; I-a întors fundul; I-a întors spatele. I-A ÎNTORS DATORIA: Şi- a achitat datoria: S-a achitat de datorie. I-A ÎNTORS DIN CAPETE: L-a zăpăcit. I-A ÎNTORS DOSUL: Nu-Î măi ia în seamă; li desconsideră; Nu mai stă de vorbă cu el; v. l-a întors ceafa. I-A ÎNTORS FUNDUL: Nu-l mai ia în seamă; îl desconsideră; Nu mai stă de vorbă cu el; v. 1-a întors ceafa. ' : I-A ÎNTORS SPATELE: Nu-1 mai ia în seamă; îl desconsideră; Nu mai stă de vorbă cu el; v. l-a întors ceafa. I-A ÎNTORS VOIA: Nu-i mai face pe plac. IA LA EL!: Ia te uită la el! : IA::LA^EL^CE^SPUNE!::Ia^te uită la el ce spune! IA LASĂ-MĂ-N PACE!: Pleacă de atei! Dă-mi pace! :Ţ-A LĂSAT CU VIAŢĂ: Nu i-a ucis; v. şi ba lăsat în viaţă. I-A LĂSAT GURA APĂ: Are o mare poftă pentru ceva; Doreşte ceva foarte mult. I-A LĂSAT ÎN AER: Nu-i mai ajută; Nu se mai ocupă de ei; l-a abandonat. I-A LĂSAT ÎN VIAŢĂ: Nu i-a ucis; v. l-a lăsat cu viaţă. I-A LĂSAT O PORTIŢĂ DE SCĂPARE: T-a oferit o ocazie de reuşită. IA-L DACĂ AI DE UNDE: Nu mai ştie nimeni unde este. IA-L DE AICI!: Ia-I din faţa mea! Du-1 de aici! Dă-1 la o parte! IA-L DE PE MINE CĂ-L OMOR: Ia-l de pe capul meu! Eliberează mă de el! Nu mai vreau să-l văd. IA-L DE UNDE NU-I: A dispărut; S-a făcut nevăzut; S-a topit. ^ I-A LEGAT PUTERILE: L-a făcut inofensiv, nepericulos. I-A LEGAT TINICHEAUA DE COADĂ: L-a dat afară din slujbă cu aprecieri negative. I-A LIPIT DOUĂ PALME: L-a lovit de două ori cu palma; I-a dat două palme. IA-L ÎNCET: Poartă-te frumos cu el; v. şi Ia-l încet, cu tişurelu. IA-L ÎNCET CĂ SPUNE TOT: Poartă te frumos cu el că-ţi spune tot. IA-L ÎNCET, CU UŞURELU: Poară te frumos cu el; v. 1-al încet. IA LOC!: Şezi! I-A LUAT BALAMALELE 992 I-A LUAT BALAMALELE: L-a enervat; L-a înfuriat. I-A LUAT BOALA CA CU MÂNA: L-a vindecat complet. I-A LUAT CĂCIULA DIN CAP: L-a compromis; Şi-a bătut joc de el. I-A LUAT CĂMAŞA DIN SPINARE: I-a luat tot. I-A LUAT CÂNEPA AVA (pop.)'. A găsit ce-a căutat.., I-Ă LUAT CURAJUL: L-a descurajat; L-a speriat. I-A. LUAT DRACU D1N PAP0RNIŢĂ:Dracul l-a sărăcit; A sărăcit; v. şi l-a luat Dumnezeu din paporniţă. I-A LUAT DRACU MINŢILE: S-a ţicnit; A înnebunit; v. şi I-a luat Dumnezeu minţile. I-A LUAT DUMNEZEU DIN PAPORNIŢĂ: Dracul l-a sărăcit; A sărăcit; v. I-a luat dracu din paporniţă. I-A LUAT DUMNEZEU GURA: Nu mai poale vorbi; Nu scoate o vorbă; Tace; v. şi I-a luat Dumnezeu limba. I-A LUAT DUMNEZEU LIMBA: Nu mai poate vorbi; Nu scoate o vorbă; Tace; v. l-a luat Dumnezeu gura. I-A LUAT DUMNEZEU MĂSURA: Nu mai are nicio limită; Depăşeşte orice măsură. I-A LUAT DUMNEZEU MÂNA ŞI PICIORUL: A paralizat. I-A LUAT DUMNEZEU MINŢILE: S-a ţicnit; A înnebunit; v. l-a luat dracu minţile. I-A LUAT DUMNEZEU SAŢUL: Nu mai are poftă de mâncare. ; ’ I-A LUAT DUMNEZEU SAŢUL, AŞA MĂNÂNCĂ: Mănâncă fără nicio poftă; Mănâncă în silă.·, I-A LUAT DUMNEZEU ŞI A SCĂPAT DE CHIN: A decedat şi a scăpat de durere; i / I-A LUAT DUMNEZEU ZULE LA TIMP: A decedat la timp. I-A LUAT FECIORIA: A dezvirginat-o; v. şi I-a luat fetia. [ y;. I-A LUAT FETIA: A dezvirginat-o; v. I-a luat fecioria. CMO I-A LUAT FRICA: îi este frică de el. ; I-A LUAT GÂTUL: L -a omorât. I-A LUAT GREUL DIN SPINARE: I-a făcut un bine; L-a ajutat; L-a scăpat de un necaz. I-A LUAT GURA: L-a făcut să tacă; v. şi I-a luat limba. I-A LUAT INIMA FOC: A se supăra foarte tare; A avea o durere mare. I-A LUAT ÎN NUME DE RĂU: îl priveşte cu ochi răi; Nu ţine la cineva. I-A LUAT JUDECATA: L-a zăpăcit. ^ I-A LUAT LIMBA: La făcut să tacă; v. şi I-a luat limba. I-A LUAT LUMEA DE FRICĂ: Lumii îi este frică de el. I-A LUAT LUMEA SEAMA: L-a luat lumea în grijă; E apărat, e ocrotit de lume. I-A LUAT MAŢELE PE CUŢIT: L-a ucis; L-a spintecat. I-A LUAT MAU: L-a amuţit; L-a redus la tăcere. I-A LUAT MĂLAIUL DE LA GURĂ: L-a dat afară din slujbă. J . I-A LUAT MĂSURĂ: A bate pe cineva. I-A LUAT MÂNA ŞI PICIORUL: L-a blocat; L-a împiedicat; I-a pus piedici; A nu-i lăsa nicio posibilitate de a acţiona. I-A LUAT NĂRAVUL: S-a luat după el; Face ca el. I-A LUAT OCHII: L-a păcălit; L-a înşelat; L-a fermecat; L-a orbit; v. şi I-a luat văzu; I-a luat vederea; î-a luat vederile. I-A LUAT OCHII CU AVEREA: L-a păcălit, L-a înşelat cu promisiuni. I-A LUAT OCHII CU NIMICĂRII: L-a păcălit, L-a înşelat cu nimicuri; v. şi l-a luat ochii cu nimicuri. I-A LUAT OCHII CU NIMICURI: L-a păcălit, L-a înşelat cu nimicuri; v. I-a luat ochii cu ni-micării. I-A LUAT OCHII DE LAEL: A facut-o să-l uite. rI-A;LUAT-0:DEiSUB^NASîT-a luat ciinlfaţă; I-a luat de sub ochi. I-A LUAT OFUL DE LA INIMĂ: I-a făcut un bine; L-a ajutat; L-a scăpat de un necaz. I-A LUAT-O ÎNAINTE:L-a întrecut.; j I-A LUAT-O ÎNAINTE CU VORBA: A spus-o primul; A vorbit mai mult decât el. I-A LUAT O MÂNĂ ŞI UN PICIOR I-A LUAT PARTEA::::L-a:: apărat; A fost de partea lui. I-A LUATPE LA SPATE: I -a atacat în secret; I-a luat pe neaşteptate.; ' I-A LUATPE RÂND: l-a luat unul după altul; v, şi l-a luat rând cu rând. I-A LUAT PERDEAUA DE PE OCHI: L-a {acut să vadă adevărul; I-a deschis ochii. I-A LUAT PICIOARELE: L-a doborât la pământ. I-A LUAT PIELEA DE PE EL: I-a luat tot ce avea; v. şi I-a luat şi pielea de pe el; I-a luat şi cămaşă din spinare; I-a luat şi cenuşă din vatră. I-A LUAT PIUITUL: L-a redus Ia tăcere; L-a ucis. I-A LUAT PORUMBEIUL DE LA FOC: I-a dejucat, i-a zădărnicit planurile. . I-A LUAT RÂND CU RÂND: I-a luat unul după altul; v. l-a luai pe rând. I-A LUAT SUFERINŢA CA CU MÂNA: L-a vindecat total; I-a făcut un mare bine; L-a ajutat mult; v. şi I-a luat suferinţa cu mâna. I-A LUAT SUFERITĂ CU MÂNA: L-a vindecat total; I-a făcut un mare bine; L-a ajutat mult; v. I-a luat suferinţa ca cu mâna. I-A LUAT ŞAUA COCOŞULUI: Nu avea ce să-i ia; Nu i-a luat nimic. 993 I-A MUIAT CIOLANELE I-A LUAT ŞI CĂMAŞA DIN SPINARE: I-a luat tot ce avea; v. I-a luat şi pielea de pe el. I-A LUAT ŞI CENUŞA DIN VATRĂ: I-a luat tot ce avea; v. l-a luat şi pielea de pe el. I-A LUAT ŞI PIELEA DE PE EL: I-a luat tot ce avea; v. l-a luat şi pielea de pe el. I-A LUAT UN PAC DE TUTUN: I-a cumpărat un pachet de tutun. I-A LUAT VĂZU: L-a păcălit; L-a înşelat; L-a fermecat; L-a orbit; v. I-a luat ochii. I-A LUAT VEDEREA: L-a păcălit; La înşelat; L-a fermecat; L-a orbit; v. I-a luat ochii, i I-A LUAT VEDERILE: L-a păcălit; L-a înşelat; L-a fermecat; L-a orbit; v. l-a luat ochit I-A LUAT VITELE LA GLOABĂ: I-a dat o amendă; L-a pus să plătească o amendă. I-A LUAT VORBA: A spus tocmai ce a vrut sâ spună altul; L-a întrerupt; v. şi I-a luat vorba din gură. I-A LUAT VORBA DIN GURĂ: A spus tocmai ce a vrut să spună altul; L-a întrerupt; v. I-a luat vorba. I-A MAI ARS O PALMĂ: I-a mai dat o palmă; l-a mai pălmuit o dată. I-A MAI CĂZUT DIN COADĂ: S-a mai potolit; A mai revenit la realitate; v. şi I-a mai căzut din nas; A mai căzut din ţâfnă. I-A MAI CĂZUT DIN NAS: S-a mai potolit; A mai revenit la realitate; v. l-a mai căzut din coadă. I-A MAI CĂZUT DIN NAS DE CÂND CU...: S-a mai potolit; A mai revenit la realitate de când cu... . I-A MAI CĂZUT DIN ŢÂFNĂ: S-a mai potolit; A mai revenit la realitate; v. I-a mai căzut din coadă. IA MAI LASĂ-MĂ ÎN PACE!: Dă-mi pace! Nu mă mai plictisi! IA MAI SCUTEŞTE-MĂ!: Mai lasă-mă în pace! v. şi Ia mai slăbeşte-mă! Ia mai slăbeşte-mă la cap! IA MAI SLĂBEŞTE-MĂ: Mai lasă-mă în pace! v. Ia mai scuteşte mă. IA MAI: SLĂBEŞTE-MĂ!: Mai lasă-mă în pace! v. la mai scuteşte mă. IA MAI SLĂBEŞTE-MĂ LA CAP!: Mai lasă-mă în pace! v. Ia mai scuteşte-mă. IA MAI SPUNE!: Te ascult! Zi! ^ IA MAI TACĂ-ŢI FLEANCA!: Ia mai taci din gură! IA MAI TĂIAT DIN NAS: L-a mai potolit; L-a trezit la realitate. IA MAI TĂIAT DIN NAS CÂTE UNUL: L-a mai potolit câte unul; La trezit la realitate câte unul. IA MAI TĂIAT DIN UNGHIUŢĂ: L-a mai potolit; L-a mai adus la realitate. IA MAI ZI-I CÂTE UNA!: I-a mai potoleşte-1! I-A MAS CIREADA DE BOI ÎN PÂNTECE: Are o foame de lup; v. şi l-a mas şoarecii în pântece; Parcă i-a mas cireada de boi în pântece; Parcă i-a mas şoarecii în pântece. IA MAS O CIREADĂ DE BOI ÎN PÂNTE- CE: Are o foame de lup; v. I-a mas cireadă de boi în pântece. IA MAS ŞOARECII ÎN PÂNTECE: Are o foame de lup; v. I-a mas cireadă de boi în pântece. IA MĂCAR DE POFTĂ: Gustă. IA-MĂ ÎNCET!: Potoleşte te! Nu te repezi! IA MÂNA!: Nu atinge! Nu pune măna! I-A MÂNCAT CAPUL: L-a distrus; L-a nimicit; L-a omorât. I-A MÂNCAT CIOARA COLACUL: A murit. I-A MÂNCAT PÂINEA: A fost în serviciul, în slujba lui; A trăit din mila Iui. I-A MÂNCAT TOT ROSTUL: L -a încurcat rău; I-a pus piedici. I-AM CITIT GÂNDURILE: Ştiu ce gândeşte; Ştiu ce vrea; L-am înţeles; v. şi l-am citit gândurile pe faţă; l-am citi în ochi. : I-AM CITIT GÂNDURILE PE FAŢĂ: Ştiu ce gândeşte; Ştiu ce vrea; L-am înţeles; v. l-am citit gândurile. I-AM CITIT ÎN OCHI: Ştiu ce gândeşte; Ştiu ce vrea; L-am înţeles; v. I-am citit gândurile : I-AM CROIT VREO DOUĂ: I-am dat vreo două palme; l-am dat vreo doi pumni. I-AM DAT BA DE UNA, BA DE ALTA: I-am dat de toate. I-AM BATiCALEA: L -am trimis de aici; ]-am dat drumul. I-AM DAT CREZARE: L-am crezut. . I-AM DAT DE CAP: L-am descurcat; i: - Î-AM DAT ÎN CAP: L-am lovit în cap. I-AM DAT UN BUŞ: L-a îmbrâncit; L-a trântit. I-A MERS BUHU: I-a mers vestea; A ajuns de pomină; v. şi l-a mers numele. ; I-A MERS CÂT I-A MERS: S-a putut cât s-a putut; Acum nu-i mat merge; Acum nu mai poate; v. şi I-a mers cât i-a mers dar acum mai ho. I-A MERS CÂT I-A MERS DAR ACUM MAI HO: S-a putut cât s-a putut; A nu-i mai merge; Acum nu mai poate; v. I-a mers cât i-a mers. I-A MERS CU CINE Î-A MERS: I-a păcălit pe cine a putut; Nu a putut să-i păcălească pe toţi. I-A MERS LA INIMĂ: I-a plăcut foarte muli. I-A MERS NUMELE: I-a mers vestea; A ajuns de pomină; v. şi I-a mers buhu. 1-AMERSHĂU ÎN VITE: Nu a avut succes Ia creşterea vitelor. I-A MERS VESTEA: I-a mers vestea; A ajuns de pomină; v. şi I-a mers buhu. I-AM FĂCUT CRUCE ÎMPRUMUTULUI: Nu mai am nicio speranţă că să-mi restituie împrumutul primit de la mine. I-AM FĂCUT PIELEA TOBĂ: L-a bătut zdravăn. I-AM INTRAT LA INIMĂ: Ţine foarte mult la mine; Mă iubeşte foarte mult. I-AM ITRAS UN PERDAF DE CEARTĂ: L-am certat, l-am mustrat aspru; I-am tras o săpuneală. I-A MUIAT CIOLANELE: L-a bătut zdravăn; v. şi I-a mutat fălcile din loc. I-A MURIT MOARTEA 994 I-A MURIT MOARTEA: Va mai trăi mult. I-A MUTAT FĂLCILE DIN LOC: L-a bătut zdravăn; v. şi I-a muiat ciolanele. I-AM VORBIT ÎN VORBĂ: I-am spus ceva; I-am promis ceva. I-AM ZIS ÎNTR-O DOARĂ: I-am spus-o ia întâmplare; I-am spus-o la noroc. r l-AM ZIS-O: L -am certat; v. şi I-am zis vreo două; l-am zis vreo două să mă pomenească. I-AM ZIS VREO DOUĂ: L-am certat; v. 1-am zis-o. ■ I-AM ZIS VREO DOUĂ SĂ MĂ POMENEASCĂ: L-am certat; v. I-am zis-o. ■ IA-0 DIN LOC’: Pleacă de aici! -IA-0 ÎNCET: Nu te grâbi.i I-A ORBIT OCHII CU AVEREA: L-a păcălit cu averea. I-A ORBIT OCHII CU NIMICURI: L-a păcălit cu lucruri de nimic. I-A ORBIT VEDERILE: L-a păcălit; L-a înşelat. IA, PĂI DA CUM?: Nici vorbă; Nici vorbă de aşa ceva. I-A PĂZIT CALEA: L-a urmărit. I-A PICAT DRAG LA INIMĂ: L-a îndrăgit. I-A PICAT GREU LA INIMĂ: Nu i-a plăcut; A suportat greu; v. şi I-a picat greu la stomac. I-A PICAT GREU LA STOMAC: Nu i-a plăcut; A suportat greu; v. I-a picat greu la inimă. I-A PICAT ÎN GENUNCHI: A-l ruga foarte mult; A se ploconi; A se umili; A se linguşi, I-A PICAT ÎN LABĂ: L -a prins; A pus mâna pe el. I-A PICAT ÎN SPINARE: Trebuie să se îngrijească de cineva sau de ceva; De acum are obligaţii faţă de cineva, de ceva. I-A PICAT ÎN VATRĂ: I-a fost oaspete nepoftit.·, I-A PICAT UN GĂINAŢ DE PĂSĂRICĂ: Va avea noroc. I-A PIERDUT DRACUL MĂSURA: A întrecut măsura; Nu se mai poate stăpâni. I-A PIERDUT URMA: Nu-1 mai poate găsi; Nu mai ştie unde este. I-A PIERIT GLASUL: A amuţit; Nu mai scoate niciun cuvânt. I-A PISAT CAPUL CA A ŞARPE: L-a bătut zdravăn; L-a snopit în bătaie; v. şi I-a pisăgit capul ca a şarpe.: I-A PISĂGIT CAPUL CA A ŞARPE: L-a bătut zdravăn; L-a snopit în bătaie; v. I-a pisat capul ca a şarpe. I-A PLĂTIT CU VÂRF ŞI ÎNDESAT: I-a plătit prea mult; A plătit-o prea scump. I-A PLECAT MINTEA CU SORCOVA: S-a prostit; S-a ţicnit. I-A PLESNIT O PALMĂ: L-a pălmuit. I-A PLUŢĂIT O PALMĂ PE OBRAZ: L-a pălmuit pe obraz, I-A PRINS BELCIUGUL DE NAS: L-a potolit; I-a trezit minţile din cap. V I-A PRINS BINE: I-a fost de folos; A avut un folos. ' I-A PRINS BINE DE ÎNVĂŢĂTURĂ DE MINTE: A înţeles bine; I-a folosit ca o lecţie; A luat aminte; A băgat la cap. I-A PRINS BINE LA CEVA: I-a fost de folos; I-a folosit la ceva. I-A PRINS BOLEŞNIŢA PE TOŢI DE ACASĂ: S-au îmbolnăvit cu toţii. I-A PRINS SLĂBICIUNEA: I-a aflat punctul slab; I-a aflat preferinţele, poftele, pasiunile. / I-A PRINS TINICHEAUA DE COADĂ: L-a dat afară din slujbă cu aprecieri şi caracterizări negative. . I-A PUS ARDEI ÎN CIORBĂ: L-a aţâţat; L-a iritat; v. şi I-a pus ardei sub coadă. I-A PUS ARDEI SUB COADĂ: L-a aţâţat; L-a iritat; v. I-a pus ardei în ciorbă. I-A PUS ASTUPUŞ (pop.): L-a astupat; I-a pus dop. I-A PUS AVEREA PE NUMELE SĂU: I-a dăruit toată averea. I-A PUS BEŢE ÎN ROATE: I-a pus piedici; I-a făcut dificultăţi; I-a zădărnicit o acţiune. I-A PUS BICIUL PE SPINARE: L-a bătut; L-a biciuit. I-A PUS BOTNIŢĂ LA GURĂ: Nu-i permite să mai vorbească; L-a redus la tăcere; v. şi I-a pus lacăt la gură; l-a pus lacăt pe gură; I-a pus zăbală la gură. I-A PUS CAPAC: E prea mult; E prea de tot; v. şi I-a pus capacul cu aste. I-A PUS CAPACUL CU ASTA: E prea mult; E prea dc tot; v. l-a pus capac. I-A PUS CAPUL: I-a pus viaţa în pericol; L-a pus să garanteze cu capul, mv;· I-A PUS CAPUL JOS: L-a ucis; I-a pus viaţa în pericol; L-a pus să garanteze cu capul. I-A PUS CĂLUŞ: Nu-i permite să mai vorbească; v. şi I-a pus căluş în gură. I-A PUS CĂLUŞ ÎN GURĂ: Nu-i permite să mai vorbească; v. I-a pus căluş. I-A PUS CÂT NU POATE DUCE ÎN SPINARE: L-a încărcat prea tare; I-a dat prea multe obligaţii. I-A PUS COARNE: (Despre soţie) A făcut dragoste cu alt bărbat; v. şi I-a pus coarne cât ale cerbului I-A PUS COARNE CÂT ALE CERBULUI: (Despre soţie) A făcut dragoste cu alţi bărbaţi; v. I-a pus coarne. I-A PUS CUŢITUL: L-a forţat să facă ceva; L-a ameninţat cu moartea; v. şi l-apus cuţitul la gât; 1-a pus mâna în beregăţi; l-a pus mâna în bereguş. I-A PUS CUŢITUL LA GÂT: L-a forţat să facă ceva; L-a ameninţat cu moartea; v. l-apus cuţitul. I-A PUS DE FAŢĂ: I-a adus de martori. I-A PUS DUMNEZEU MÂNA-N CAP: A avut noroc; Da dat norocul peste el; v. şi l-a pus Dumnezeu mână în creştet. I-A PUS DUMNEZEU MÂNA ÎN CREŞTET: 995 I-A RĂMAS IN MINTE A avut noroc; A dat norocul peste el; v. I-a pus dumnezeu mâna-n cap. I-A PUS FAŢĂ: L-a aranjat; L-a făcut frumos. I-A PUS FAŢĂ ÎN FAŢĂ: I-a confrunta; A-a aşeza alături pentru a-i confrunta. I-A PUS FOC PE RANĂ: L-a enervat; L-a instigat; l-a provocat. I-A PUS GÂND RĂU: Are intenţii rele faţă de el; v. şi l-a pus gândul. I-A PUS GÂNDUL: Are intenţii rele faţă de el; v I-a pus gând rău. I-A PUS ÎN PICIOARE: T-a făcut bine; I-a vindecat; v. şi I-a pus în picioare din boală; I-a pus pe picioare; I-a pus pe picioare din boală. I-A PUS ÎN PICIOARE DIN BOALĂ: T-a făcut bine; I-a vindecat; v. l-a pus în picioare. I-A PUS ÎN PICIOARE ÎN DOI TIMPI ŞI TREI MIŞCĂRI: I-a făcut bine foarte repede; I-a vindecat foarte repede; v. şi I-a pus pe picioare în doi timpi şi trei mişcări. I-A PUS ÎNTREBĂRI PESTE ÎNTREBĂRI: L-a tot întrebat; S-a tot interesat. I-A PUS LACĂT LA GURĂ: Nu-i permite să mai vorbească; L-a redus la tăcere; v. I-a pus botniţă la gură. I-A PUS LACĂT PE GURĂ: Nu-i permite să mai vorbească; L-a redus la tăcere; v. I-a pus botniţă la gură. I-A PUS LA PICIOARE:T-a oferit; I-a dat: T-A PUS MÂINILE PE PIEPT: L -a omorât; L-a ameninţat cu moartea; L-a speriat. I-A PUS MÂNA ÎN BEREGÂŢI: L-a forţat să Încă ceva; L-a ameninţat cu moartea; v. I-a pus cuţitul. I-A PUS MÂNA ÎN BEREGUŞ: L-a forţat să facă ceva; L-a ameninţat cu moartea; v. I-a pus cuţitul. I-A PUS MÂNA ÎN CAP: L-a ameninţat cu moartea; L-a speriat; v. şi I-a pus mâna-n gât; I-a pus mâna-n piept; I-a pus unghia în gât. T-A PUS MÂNA-N GÂT: L-ă ameninţat■ cu moartea; L-a speriat; I-a pus mâna în cap. T-Ă PUS MÂNA-N PIEPT: L-a ameninţat cu moartea; L-a speriat; l-a pus mâna în cap. I-A PUS MOŢ CU ASTA: A exagerat; A înflori t lucrurile. I-A PUS NUME: L-a botezat; L-a poreclit; v. şi I-a pus numele. I-A PUS NUMELE: L-a botezat; L-a poreclit; v. I-a pus nume. I-A PUS OALA: L-a păcălit; L-a înşelat. I-A PUS O ÎNTREBARE DE L-A ÎNCUIAT: I-a pus o întrebare grea. I-A PUS O VORBĂ BUNĂ: L-a lăudat. I-A PUS PALMA ÎN CAP: L-a blagoslovit; L-a felicitat. I-A PUS PALMA ÎN PIEPT: L-a liniştit; L-a potolii. I-A PUS PÂINEA ÎN BRAŢE: L-a angajat; I-a oferit un serviciu; v. şi l-apus pâinea în mână. I-A PUS PÂINEA ÎN MÂNA: L-a angajat; I-a oferit un serviciu; v. I-a pus pâinea în braţe. I-A PUS PE PICIOARE: I-a făcut bine; I-a vindecat; v. I-a pus îhpicioare. I-A PUS PE PICIOARE DIN BOALĂ: I-a făcut bine; I-a vindecat; v. I-a pus în picioare. I-A PUS PE PICIOARE ÎN DOI TIMPI ŞI TREI MIŞCĂRI: I-a făcut bine foarte repede; I-a vindecat foarte repede; v. l-a pus pe picioare în doi timpi ş trei mişcări. I-A PUS PE TOŢI ÎN PICIOARE: I-a făcut bine pe toţi; I-a vindecat pe toţi. ^ I-A PUS PUMNU-N PIEPT: L-a ameninţat; L-a speriat. I-A PUS PIELEA ÎN SARAMURĂ: L-a făcut să sufere; I-a făcut necazuri; v. şi I-a pus pielea la argăseală. I-A PUS PIROSTRIILE ÎN CAP: A cununa pe cineva; A căsători pe cineva. I-A PUS PIELEA LA ARGĂSEALĂ:: L-a făcut să sufere; I-a făcut necazuri; v. I-a pus pielea în saramură. I-A PUS PE UMERI CÂT NU POATE DUCE: A obliga pe cineva să facă mai mult decât poate; A trasa cuiva prea multe obligaţii. I-A PUS POTÂNGU: l-a pus lanţul; L-a legat; Nu-i dă libertatea. I-A PUS SARE PE COADĂ: L-a alungat; L-a făcut să plece fără să ştie unde; A pierdut un obiect; A nu şti unde se află un obiect, ■■ - I-A PUS SARE; PE RANĂ: L-a instigat; L-a provocat; L-a întărâtat; L-a enervat. I-A PUS STÂLP LA CAP: L-a înmormântat. I-A PUS SULA ÎN COASTĂ: L-a obligat, l-a forţat să facă ceva ce nu doreşte; v. şi I-a pus suliţă în coastă. I-A PUS SULIŢA ÎN COASTĂ: L-a obligat, 1-a forţat să facă ceva ce nu doreşte; v. I-a pus sulă în coastă I-A PUS TULUMBA LA PĂMÂNT: Laculcat, l-a doborât la pământ. ; I-A PUS ULCICA: L-a fermecat. I-A PUS UNGHIA ÎN GÂT: L-a ameninţat cu moartea; L-a speriat; l-apus mâna în cap. T-A PUS ZĂBALA LA-GURĂ: Nu-i permite să mai vorbească; L-a redus la tăcere; v. I-a pus botniţă la gură. IAR A SCOS CAPUL ÎN LUME: Iar a ieşit printre oameni. I-A RAS O PALMĂ: L-a pălmuit; I-a dat o palmă. I-A RĂMAS CĂMAŞA: E foarte sărac; v. şi l-a rămas doar cămaşa. I-A RĂMAS DE GURĂ: Are doar ce mânca. I-A RĂMAS DOAR CĂMAŞA: E foarte sărac; v. 1-a rămas cămaşa. I-A RĂMAS INIMA LA EA: S-a îndrăgostit de ea. I-A RĂMAS ÎN CÂRCĂ: Este obligaţiaTui; Trebuie să-l întreţină; v. şi I-a rămas în spinare. I-A RĂMAS ÎN MINTE: A memorat; Nu a uitat. l-A RĂMAS ÎN SPINARE 996 I-A RĂMAS ÎN SPINARE: Este obligaţia lui; Trebuie să-l întreţină; v. I-a rămas în cârcă. I-A RĂMAS ÎN VATRĂ: ! -a rămas în casă. I-A RĂMAS LA RĂMĂŞAG: A pierdut rămăşagul. I-A RĂMAS NUMELE: Se mai vorbeşte despre el; Mai este încă pomenit. I-A RĂMAS VORBA-N GÂT: N-a terminat de spus. ■■■ I-A RĂSĂRIT ÎN CALE: I-a apărut pe neaşteptate; L-a surprins; L-a uluit. I-A RĂSFRÂNT VORBA: I-a întors vorba; L-a contrazis; v. şi I-a repezii vorba; I-a retezat cuvântul; I-a retezat vorba. IARĂŞI ŞI-A DAT ÎN PETIC: A greşit din nou. IARBĂ BUNĂ PRIN MĂRĂCINI: Om bun cu năravuri proaste. IARBĂ PISCUITĂ ŞI CĂRCĂLITĂ: Ce nu este de niciun folos. IARBĂ REA: Om rău; Persoană needucată, proastă. IARBA REA NU PIERE: Omul rău mereu scapă. I-A REPEZIT VORBA: I-a întors vorba; L-a contrazis; v. I-a răsfrânt vorba. I-A RETEZAT CUVÂNTUL: I-a întors vorba; L-a contrazis; v. I-a răsfrânt vorba, I-A RETEZAT DIN UNGHII: L-a pus la punct; L-a înfruntat; v. şi I-a retezat unghia; I-a scurtat ghearele;l-a tăiat unghiile; I-a tăiat unghia. I-A RETEZAT INIMA: I-a făcut un mare rău; I-a provocat o durere. I-A RETEZAT-O DIN CAPUL LOCULUI: L-a pus la punct de la început; Nu i-a permis nimic de la începu; v. şi I-a retezat-o scurt de la bun început. I-A RETEZAT-O SCURT DE DOI: L-a pus la punct; Nu i-a permis nimic. I-A RETEZAT-O SCURT DE LA BUN ÎNCEPUT: L-a pus la punct de la început; Nu i-a permis nimic de la început; v. l-a retezat-o din capul locului. I-A RETEZAT UNGHIA: L-a pus la punct; L-a înfruntat; v. l-a retezat din unghii. I-A RETEZAT VORBA: I-a întors vorba; L-a contrazis; v. l-a răsfrânt vorba. I-A RIDICAT DUMNEZEU ZILELE: A decedat.",:: I-A RIDICAT POALELE ÎN CAP: A-l face de ruşine; A-l compromite. IAR ÎNCEPE!: Nu se mai astâmpără! v. şi Iar, mă! ■■■■■:■■■ I-AR LINGE ŞI TĂLPILE: Este tare supus; E în stare de orice să-i facă numai pe plac. I-AR LUA OMULUI ŞI PIELEA DACA-AR PUTEA: E un om nemilos; E mare avar. IAR, MĂ!: Nu se mai astâmpără! v. Iar începe! IARNA CU ŞAPTE COJOACE: lamă foarte rea, foarte grea. IARNĂ GREA, FEMEIE REA: O viaţă imposibilă. IAR O IEI CU DACĂ?: Iar nu eşti sigur; Iar pui condiţii. IAR ŞI-A DAT ÎN PETIC: A greşit di nou; Iar a făcut o prostie. IAR ŞI IAR: Se repetă mereu; Revine mereu, IARTĂ-MĂ!: Terog să mă ierţi! -v , IARTĂ-M CĂ TE DERANJEZ:: Scuză-mă de deranj. IARTĂ MĂ DE DATA ACESTA: De data această terog să mă ierţi. , IARTĂ-MI_ DOAMNE PĂCATELE CA „SĂ MĂ APUC SĂ FAC ALTELE: Păcatele se repetă mereu; Nu scăpăm;defăcutpăcate.:î I-ARUNCĂ, O .BUCATĂ DE PÂINE CA LA CÂINE: I-a dat foarte puţin; L-a ajutat, l-a sprijinit foarte slab. I-ARUNCĂ SARE ÎN OCHI: A înşela, a păcăli pe cineva. I-A RUPT FLORICICA: A;dezvirginat-o. I-A RUPT URECHILE: La bătut zdravăn; L-a tras de urechi. IAR VENI ŞI PE CAPUL MEU: Se repetă; Revine cu pretenţii. I-AR VINDE ŞI MĂSELELE DIN GURĂ: Vinde tot ce are, tot ce poate. ·, IAR VINE CU VORBA PESTE MINE: Revine cu certuri, cu reproşuri, cu pretenţii. / ; I-A SĂGETAT: INIMA: :A simţi t o durere fizică puternică; v. şi l-a săgetat o durere în inimă. I-A SĂGETAT O; DURERE ÎN INIMĂ: A simţi t o durere fizică puternică; v. I-a săgetat în inimă. IA; SĂ ÎNCERC ŞI EU: Voi încerca şi eu. I-A: SĂRIT DE GÂT:; L-a copleşit cu , manifestări de dragoste. : I-A SĂIUT ÎN GÂT: A sărit la bătaie. ? : I-ASĂRIT MUŞTARUL: S-a supărat; S-a enervai; v. şi I-a sărit ţandăra; I-a sărit ţâfna. IrA SĂRIT ŢANDĂRA: S-a supărat; S-a enervat; v. I-a sărit muştarul. I-A SĂRIT ŢÂFNA: S-a supărat; S-a enervat; v. l-a sărit muştarul. IA SĂ TE AUZIM!: Cântă! Vorbeşte! Spune! IA SĂ VAD! : Arată ce ştii; Arată ce poţi; v. şi Ia să vedem. IA SĂ VEDEM!: Arată ce ştii; Arată ce poţi; v. Ia să văd. I-Ă SCĂPAT CUVÂNTUL DIN GURĂ: A spus-o din neatenţie; S-a divulgat; v. şi I-a scăpat din gură; l-a scăpat vorba din gură. I-A SCĂPAT DIN GHEARE: I-a fugit; A scăpat; S-a eliberat; v. şi l-a scăpat din mână. I-A SCĂPAT DIN GURĂ: A spus-o din neatenţie; S-a divulgat; v. I-a scăpat cuvântul din S»ră. I-A SCAPAT DIN MANA: I-a fugit; A scăpat; S-a eliberat; v. I-a scăpat din gheare. I-A SCĂPAT PRINTRE DEGETE: S-a strecurat cu dibăcie, pe neobservate. 997 I-A TĂIAT CUVÂNTUL I-A SCĂPAT UN SFÂNT DIN GURĂ: A spus din greşeală un mare adevăr, I-A SCĂPAT VORBA DIN GURĂ: A spus-o din neatenţie; S-a divulgat; v. 7-a scăpat cuvântul din gură. I-A SCORNIT VORBE URÂTE: A minţit; A insultat pe nedrept pe cineva. I-A SCOS BASMA CURATĂ: I-a scos nevinovaţi. I-A SCOS COARNE LUMEA: A exagerat, a înflorit lumea. I-Ă SCOS DIN CUCĂIÂLĂ: I-a prins uşor, fără mari dificultăţi. I-A SCOS GĂRGĂUNII DIN CAP: L-a adus la calea Cea bună; I-a băgat minţile în cap; L-a făcut să înţeleagă. I-A SCOS LA LUMINĂ: I-a adus la calea cea bună; I-a făcut să înţeleagă. I-A SCOS NUME RĂU: L-a defăimat; L-a calomniat; v, şil-cr scos nume urâte. I-A SCOS NUME URÂTE: L-a defăimat; L-a calomniat; v. I-a scos nume rău. I-A SCOS PE NAS: I-a reproşat; l-a făcut imputări. I-A SCOS PERII ALBI: A tachina, a agasa, a plictisi pe cineva. I-A SCOS PRIN OCHI: La forţat, l-a obligat să dea tot, să spună tot. I-A SCOS ŞI DINŢH DIN GURĂ: I-a luat tot ce avea; : I-A SCOS ŞI SUFLETUL DIN EL: L-a necăjit, l-a supărat foarte tare. I-A SCURTAT GHEARELE: L-a pus la punct; L-a înfruntat; v. I-a retezat din unghii. I-A SCURTAT LIMBA: I-a interzis să mai vorbească; I-a închis gura. I-A SCURTAT NASUL: L-a pus la punct; L-a trezit la realitate. IA SEAMA LA MINE: Nu uita ce ţi-am spus; Ţine cont de spusele mele. IA SEAMĂ!: Fii atent! Bagă de seamă! Nu uita! I-A SLĂBIT HARCUL: I-a slăbit forţa; Nu mai are putere. I-A SOSIT VELEATUL: E pe moarte; I-a sosit timpul să moară. I-A SPART CASA: I-a distrus familia., ; V I-A SPART CASA FEMEII: A distrus familia femeii. I-A SPUS ARICIUL LA URECHE: A presimţit; A bănuit. I-A SPUS CU TOT DINADINSUL: I-a spus în mod expres; I-a spus în special; I-a spus intenţionat. I-A SPUS lN TAINĂ: I-a spus în secrete, pe ascuns. I-A SPUS-O CU GRIJĂ: I-a spus-o cu mare atenţie; v. şi l-a spus-o cu luare anunţe. I-A SPUS-O CU LUARE AMINTE: I-a spus-o cu mare atenţie; v. I-a spus-o cu grijă. Î-A SPUS-O DE LA OBRAZ: I-a spus deschis; I-a spus adevărul în faţă; I-a vorbit fără menajamente; v, I-a spus-o verde înjaţă. I-A SPUS-O VERDE IN FAŢĂ: I-a spus deschis; I-a spus adevărul în faţă; I-a vorbit fară menajamente; v. şi I-a spus-o de la obraz; I-a spus verde în faţă; I-a trântit-o de la obraz; I-a trântit- o în obraz. I-A SPUS TOT DIN FIR-APĂR: l-a spus totul de la început la sfârşit. I-A SPUS VERDE ÎN FAŢĂ: I-a spus deschis; I-a spus adevărul în faţă; I-a vorbit fără menajamente; v. I-a spus-o verde în faţă. I-ASTAT CEASUL: Nu-i mai merg bine lucrurile; Are necazuri; v. şi I-a stat plugul. I-A STAT PLUGUL: Nu-i mai merg bine lucrurile; Are necazuri; v. I-a stat ceasul I-A STINS DUMNEZEU ZILELE: A decedat. I-A STRÂNS MÂNA: L-a salutat. - I-A STRÂNS PUMNII: L-a ameninţat; Şi-a manifestat mânia. I-A SUCIT CAPUL: L-a zăpăcit; L-a prostit; v. şi I-a sucit minţile. I-A SUCIT GÂTUL: L-a determinat să facă ce vrea el, să asculte de el; L-a distrus; L-n nimicit. I-A SUCIT MINŢILE: La zăpăcit; L-a prostit; v. l-a sucit capul. Î-A SUFLAT FĂTA: ■ I-a luat fata; I-a luat iubita. I-A SUFLAT-O DE SUB NAS:/I-a luat-o din faţa lui. I-A SUNAT CEASUL: E: pe moarte; v. şi I-a sunat coliva-n piept. I-A SUNAT COLIVA-N PIEPT: E pe moarte; v. I-a sunat ceasul. I-A SUPT ŢÂŢELE DE ; LE-A ;· v FĂCUT FLEAŞCĂ: ^Asupttot laptele. ^ I-A SUPT SÂNGELE CA O CĂPUŞĂ: L-a distrus; l-a nimicit; l-a luat tot. ; I ŞAPTE PIEI DE PE OM: îi exploatează foarte mult. IA ŞAUA LA SPINARE!: Treci la muncă! Apucă-te de treabă! ; I-A ŞTERS O PALMĂ: I-a dat o palmă; L-a pălmuit. IA TACI!: Nu mai vorbi! Taci din gură! IATĂ CĂ VINE!: Vine şi el! Uite-1! v. şi lată-l; lată-l ca vine! lată-l venind! IATĂ CE: Fii atent la ce-ţi spun. IATĂ CE AI DE FĂCUT: Uite care este treaba ta.; ' IATĂ CE CRED EU: Fii atent la ce cred eu, IATĂ CE GÂNDESC EU: Fii atent la ce gândesc eu. IATĂ CE NUMESC EU MUZICĂ: Fi atent ce cred eu că este muzică. IATĂ CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ VORBEŞTI PREA MULT: Mai taci din gură. - IATĂ CUM DEVINE CAZUL: Uite despre ce este vorba. I-A TĂIAT CUVÂNTUL: Nu-i mai permite să vorbească. I-A TĂIAT DRUMUL 998 I-A TĂIAT DRUMUL: Nu-i mai permite să înainteze, să-şi vadă de drum. I-A TĂIAT-O DIN CAPUL LOCULUI: l-a interzis de la început. I-A TĂIAT COADĂ DE LA NOADĂ: îi pune piedici. 1-A TĂIAT DIN UNGHIUŢĂ: L-a pus la punct; L-a înfruntat; v.I-a retezat din unghii. I-A TĂIAT IEPURELE CALEA: Va avea ghinion; Nu va avea noroc. I-A TĂIAT UNGHIA: L-a pus la punct; L-a înfruntat; v. I-a retezat din unghii. I-A TĂIAT UNGHIILE: L-a pus la punct; L-a înfruntat; v. l-a retezat din unghii. I-A TĂIAT VORBA: l-a închis gura; Nu i-a mai dat voie să vorbească. IATĂ-I CĂ SOSESC!: Uite că vin! IATĂ-L!: Vine şi el! Uite-1! v. Iată că vine! IATĂ-L CĂ VINE!: Vine şi el! Uite-1 i v. Iată că vine! IATĂ-L VENIND: Vine şi el! Uite-1! v. Iată că vine! IATĂ-MĂ!: Am venit! IATĂ-NE!: Am venit! IATĂ-NE AJUNŞI!: Am sosit! v ; IATĂ-NE DIN NOU: Am, venit din nou. IAŢĂ-TE ÎN SFÂRŞIT: în sfârşit, ai venit şi tu. IATĂ O CONSOLARE: Iată o mângâiere, o împăcare, o alinare, IATĂ UNDE AM AJUNS!: Uite ce s-a întâmplat! Uite ce a ieşit! IATĂ UNDE ERAI: Te-am găsit; Aici erai? y. şi Iată unde-mi erai. IATĂ UNDE-MI ERAI: Te-am găsit; Aici erai? v. Iată unde erai. I-ATÂRNĂ VIAŢA DE UN FIR DE PĂR: Este în mare pericol. IA-TE DE MÂNĂ CU EL: Sunteţi la fel. IA-TE DE TREABĂ!: Apucă te de lucru! Treci la treabă! IA TE UITĂ!: Ca să vezi! IA TE UITĂ ACOLO!: Ce vezi acolo? IA TE UITĂ LA EL!: Ce obraznic e? Cum îşi permite! IA TE UITE FLEOŞC: Puţin îmi pasă. I-A TRAS CLAPA: La păcălit; L-a înşelat. I-A TRAS NĂDEJDEA DEGEABA:;A sperat inutil. J-A TRAS O BUŞEALĂ SORĂ CU MOARTEA: L-a bătut zdravăn; L-a snopit în bătaie; v. şi I-a tras o mumă de bătaie; I-a tras un ioc de bătaie. I-A TRAS O DOJENEALĂ: L-a certat; L-a mustrat.': I-A TRAS-O ÎN NUMELE TATĂLUI: L-a bătut; v. şi I-a tras-o la chelie; I-a tras-o la cocoaşă; I-a tras-o la mir; I-a tras-o la moacă', I-A TRAS-O LA CHELIE: L-a bătut; v. şi I-a tras-o în numele tatălui. I-A TRAS-O LA COCOAŞĂ: L-a bătut; v, şi I-a tras-o în n urnele tatălui. I-A TRAS-O LA MIR: L-a bătut; v. şi I-a tras- o în numele tatălui. I-A TRAS-O LA MOACĂ: L-a bătut; v. şi l-a tras-o în numele tatălui. I-A TRAS O MUMĂ DE BĂTAIE: L-a bătut zdravăn; L-a snopit în bătaie; v. I-a tras o buşeală soră cu moartea, I-A TRAS O PALMĂ ŞI L-A SPRIJINIT CU ALTA: L-a pălmuit; I-a tras palme. I-A TRAS POTCOAVELE: A-l lovi pe la spate. .· I-A TRAS UNA DE-A VĂZUT: STELE VERZI: I-a dat un pumn. . :·:·; Î-A TRAS UNA LA MIR: l-a dat una ia cap. i:: I-A TRAS UNA: LA MOACĂ: L-a pălmui t; I-a dat o palmă; v. şi I-a trântit o palmă în obraz. I-A TRAS UN TOC DE BĂTAIE: L-a bătut zdravăn; L-a snopit în bătaie; v. I-a tras o buşeală soră cu moartea, : I-A TRĂNTIŢ-O DE LA OBRAZ: I-a spus deschis; l-a spus adevărul în faţă; l-a vorbit fără menajamente; v. I-a spus-o verde în faţă. I-A TRÂNTIT-O IN OBRAZ: I-a spus deschis; I-a spus adevărul în faţă; l-a vorbit iară menajamente; v. I-a spus-o verde în faţă. I-A TRÂNTIT O PALMĂ IN OBRAZ: L-a pălmuit; I-a dat o palmă; v. I-a tras una la moacă. I-Ă TRÂNTIT UŞA-N CAP^Nu^yrut să-l primească; v. şi I-a trântit uşa-n nas. :V I-A TRÂNTIT UŞA-N NAS: Nu a vrut să-l primească; v. l-a trântit uşa-n cap. T-A TRECUT OS PRIN OS: E foarte obosit; E istovit de oboseală. I-A TRECUT AVEREA PE NUMELE SĂU: l-a donattoatâ averea. I-A TRECUT CU VEDEREA: L-a iertat. I-A TRECUT IEPURELE CALEA: N-o să aibă noroc. I-A TRECUT POFTA: Nu mai are poftă; Nu mai doreşte. I-A TRECUT TOIUL: A depăşit măsura; S-a liniştit, . I-Ă TRECUT VELEATUL: E pe moarte. :: I-A TRECUT VREMEA: A îmbătrânit. I-A TRIMIS O MÂNĂ DE AJUTOR: L-a ajutat; L-a sprijinit. I-A TRIMIS VORBĂ PRIN CĂLĂTOR: L-a anunţat; L-a înştiinţat. I-A TURNAT O CASĂ DE COPII: ! -a născut mulţi copii. I-A TURNAT SARE PE RANĂ: L-ă aţâţat; L-a instigat; L-a provocat. ■ I-A TURNAT ULEI PE RANĂ: I-a alinat necazurile; I-a vorbit cu înţelegere, cu pasiune. I-A TURTIT FESUL: A supărat pe cineva printr-o gafă, o greşeală. IA-ŢI NĂDEJDEA!: Nu mai spera! Nu mai există nicio speranţă. I-A ŢINUT DRUMUL: L-a însoţit; L-a urmărit. I-A ŢINUT PUMNII: L-a încurajat. IA-ŢI PAPUCII!: Pleacă de aici! 999 I-AU VENIT PANDALIILE I-AU CRESCUT COARNE DE CERB: S-a făcut rău; Nu te mai poţi înţelege cu el; v. şi l-au crescut coarne de drac; l-au crescut coarnele; I-au crescut corniţele. I-AU CRESCUT COARNE DE DRAC: S-a făcut rău; Nu te mai poţi înţelege cu el; v, l-au crescut coarne de cerb. I-AU CRESCUT COARNELE: S-a {acut rău; Nu te mai poţi înţelege cu el; v. bau crescut coarne de cerb. I-AU CRESCUT COARNIŢELE: S -a făcut rău; Nu te mai poţi înţelege cu el; v:I-au crescut coarne de cerb 'i I-AU CRESCUT URECHILE DE FOAME: îi este tare foame; Nu mai poate de foame. I-AU CURS FULGII: A păţit-o rău; A avut mari necazuri. I-AU CURS LACRIMI AMARE: A fost tare supărat; A avut necazuri. I-AU DE UNDE-O FI: Cine ştie unde o fi. I-AU FĂTAT PLOŞNIŢELE: E foarte murdar la el. I-AU FUGIT BOII DE ACASĂ: E indispus; Nu are chef de nimic. I-AU IEŞIT BOBII BINE: A avut succes; A reuşit. I-AU IEŞIT VORBE: Este bârfit; ÎI bârfeşte lumea. I-AU INTRAT PROSTIILE ÎN CAP: S-a prostit; S-a ţicnit. I-A UITAT DUMNEZEU MĂSURA: Depăşeşte limitele; Nu se controlează; Face prostii. IA UITE!: Vezi) Fii atent! IA UITE-ACUM-NA!: Vezi ce ai făcut? IA UITE, BĂ!: Vezi ce a făcut? IA UITE CE DĂ DIN EL: Vezi ce face? IA UITE LA EL!: Vezi de ce este în stare? IA UITE SCĂRŢ!: Pe mine nu mă interesează. I-AU ÎNFLORIT OBRAJII: E sănătos; E bine dispus. :: I-AU MÂNCAT ALŢII DREPTUL: I-au luat alţii şi partea lui. I-AU MÂNCAT CAPUL FEMEILE: Umblă după femeie; li plac femeile. I-A UMFLAT COJOCUL: I-a furat cojocul. I-A UNS OCHII CA SĂ ŢĂCĂ: I-a dat o mită; L-a mituit să tacă. I-A UNS OCHII CU CEVA: L-a mituit cu ceva. I-A UNS OCHII CU NIMICURI: L-a mituit cu lucruri neimportante; L-a mituit slab. I-AU UNS PORŢILE CU CATRAN: Şi-au bătut joc de el; L-au batjocorit; v. şi I-au uns porţile cu catran şi le-au aruncat în drum. I-AU UNS PORŢILE CU CATRAN ŞI LE-AU ARUNCAT ÎN DRUM: Şi-au bătut joc de el; L-au batjocorit; v. I-au uns porţile cu catran. I-AU PUS ÎN CÂRCĂ VINA: Au aruncat, au pus vina pe el; L-au declarat vinovat. I-AU PUS ÎN SPATE CÂT NU POATE DUCE: I -au dat prea mult de lucru; I-au creat prea multe obligaţii; v. şi I-au pus în spinare cât nu poate duce. I-AU PUS ÎN SPATE ŞI CE E ŞI CE NU E: L-au învinuit de toate, şi de ce trebuia şi de ce nu trebuia. I-AU PUS ÎN SPATE VINA ALTUIA: L-au învinuit de vina altuia. I-AU PUS ÎN SPINARE CÂT NU POATE DUCE: l-au dat prea mul de lucru; I-au creat prea multe obligaţii; v. I-au pus în spate cât nu poate duce. I-AU PUS ÎN VEDERE: L-au avertizat; L-au ameninţat. I-AU PUS-O ÎN NAS: L-a supărat; L-a jignit. I-AU PUS-O SUB: NAS: L-a instigat; L-a provocat.·: I-AU RĂMAS CIOLANELE PE ACOLO: A murit undeva departe. I-AU RĂMAS OASELE PE UNDE L-OR FI TRIMIS: A murit pe acolo unde l-au trimis. I-AU RĂMAS OCHII BLEOJDIŢI LA EA: Se uită cu dragoste la ea. : I-AU RĂMAS OCHII LA EA: O iubeşte tot pe ea. I-AU RĂMAS POTCOAVELE: Nu a mai rămas cu nimic. I-AU RĂSĂRIT DINŢII: A devenit periculos. I-AU RĂSPUNS ÎNTR-O DATĂ: I-au răspuns imediat. : ·:I-A URMĂRIT URMA:: L-au urmărit; L-au supravegheat. I-AU SĂRIT OCHII DIN CAP: A depus un efort foarte mare; v. şi I-au sânt ochii pe foc. I-AU SĂRIT OCHII PE FOC: A depus un efort foarte mare; v. I-au sărit ochii din cap. I-AU SCĂPAT BOII ÎN LUCERNA: A scăpat controlul; I-a scăpat din mână. I-AU SCORNIT VORBE CU EL: L-au bârfit; L-au calomniat. I-AU SECAT OCHII DIN CAP DE ATÂTA PLÂNS: A plâns foarte rnult; A avut mari·; necazuri; v. şt I-au secat ochii din cap de plâns. I-AU SECAT OCHII DIN CAP DE PLÂNS: A plâns foarte mult; A avut mari necazuri; v. I-au secat ochii din cap de atâta plâns. I-AU SLĂBIT PUTERILE: Este epuizat; Este istovit; Nu mai are putere. ; I-AU STRÂNS BULUC: I-au adunat la un loc; I-au adunat în masă; v. şi I-au adunat bulug. ; I-AU STRÂNS BULUG: I-au adunat la un Ioc; I-au adunat în masă; v. şi I-au adunat buluc. ; I-AU VENIT DRACII: S-a enervat; Şi-a ieşit din minţi; v. şi I-au venit pandaliile; I-au venit toanele; I-a venit bâzdâcul; I-a venit goanga; l-a venii părţagul. I-AU VENIT LACRIMILE ÎN OCHI: A început să plângă. I-AU VENIT NEBUNIILE LA CAP: S-a ţicnit; Nu se mai controlează; Face prostii. I-AU VENIT PANDALIILE: S-a enervat; Şi-a ieşit din minţi; v. l-au venit dracii. I-AU VENIT PEŢITORII iooo I-AU VENIT PEŢITORII: Au venit s-o pe-ţească. I-AU VENIT TOANELE: S -a enervat; Şi-a ieşit din minţi; v. I-au venit dracii. LAUZI VORBĂ PE EL!: Ce tot spune acolo! De ce spune asta? I-AUZI VORBĂ PE TINE!: Ce tot spui acolo! De ce spui asta? IA, VALEA!: Pleacă de aici! IAVAŞ-IAVAŞ: încet; Binişor; Fără grabă. I-A VĂRSAT MAŢELE CU CUŢITUL: L-a înjunghiat."^ I-A VÂNDUT ŞI CENUŞA DIN VATRĂ: I-a vândut tot.; I-A VÂNDUT PONTUL: I-a spus un secret; I-a dat cheia pentru o problemă; L-a învăţat cum şi ce. I-A VÂRÂT PUMNUL ÎN GURĂ: I-a închis gura; Nu-i mai permite să vorbească. ; I-A VENIT AMAR ÎN GURĂ: A se supăra; A se necăji; A nu mai putea. I-A VENIT APA LA MOARĂ: S-au schimbat împrejurările în favoarea lui. I-A VENIT BĂTAIE LA INIMĂ: S -a enervat; S-a intrigat; S-a supărat tare. I-A VENIT BÂZDÂCUL: S-a enervat; Şi-a ieşit din minţi; v. I-au venit dracii. I-A VENIT BURTA LA GURĂ: S-a îngrăşat foarte tare; (Despre femei) Este gravidă în ultima lună. I-A VENIT CEASUL: Este pe moarte; v. şi/-a venit ceasul morţii. I-A VENIT CEASUL MORŢII: Este ■ pe moarte; v. l-a venit ceasul. I-A VENIT CHEF: Are chef; Este dispus. I-A VENIT DE BIC: (Despre vacă) Vrea la taur; v. şi I-a venit de bou;I-a venit de goană; I-a venit de goniţă; I-a venit de taur. 1-A VENIT DE BOU: (Despre vacă) Vrea ia taur; v. I-a venii de bic. I-A VENIT DE DUCĂ: Vrea să plece la drum; v. şi I-a venit de plecare; I-a venit dor de ducă. I-A VENIT DE GOANĂ: (Despre vacă) Vrea la taur; v. I-a venit de bic. I-A VENIT DE GONIŢĂ: (Despre vacă) Vrea la taur; v. I-a venit de bic. I-A VENIT DE :HAC: L-a pus la punct; L-a făcut inofensiv. I-A VENIT DE PLECARE: Vrea să plece la drum; v.I-a venit de ducă. I-A VENIT DE TAUR: (Despre vacă) Vrea la taur; v. I-a venit de bic. I-A VENIT DE VIER: ;Vrea ceva cu mare pasiune; Doreşte ceva foarte mult; (Despre scroafă) Vrea la vier; v. şi I-a venit de vierăt; I-a venit purcelii de vier; I s-a făcutpurcelii de vier. I-A VENIT DE VIERÂT: Vrea ceva cu mare pasiune; Doreşte ceva foarte mult; (Despre scroafă) Vrea la vier; v. I-a venit de vier. I-A VENIT DIN CER PLOCON: A primit un cadou neaşteptat. I-A VENIT DOAR NUMELE: A murit undeva departe; v. şi I-a venit doar numele de unde a fost plecat. I-A VENIT DOAR NUMELE DE UNDE A FOST PLECAT: A murit undeva departe; v. l-a venit doar numele. I-A VENIT DOR DE DUCĂ: Vrea să plece la drum; v. I-a venit de ducă. I-A VENIT GÂNDU-ĂL BUN: S-a cuminţit; S-a făcut înţelegător, bun. I-A VENIT GOANGA: S-a enervat; Şi-a ieşit din minţi; v:I-au venit dracii. I-A VENIT IAPA LA HĂŢ: S-a chivernisit; G duce bine. T-AM VENIT IAR DÂRDOR DE ÎNSURĂTOARE: Vrea din nou să se însoare. 1-A VENIT INIMA LA LOC: S-a potolit; S-a liniştit. i I-A VENIT ÎN AJUTOR: L-a ajutat; L-a sprijinit; I-a dat ajutor. I-A -VENIT :ÎN’ CAP: ; Se gândeşte la ceva; Meditează la ceva; v. şi I-a venit în gând; I-a venit în minte. I-A VENIT ÎN: GÂND:; Se: gândeşte la ceva; Meditează la ceva; v. I-a venit în cap. I-A VENIT ÎN MINTE: ^Se%ândeşte la ceva; Meditează la ceva; v. l-a venii în cap. ■■ I-A VENIT ÎN NAS:; A::primit de-a gatr, v. şi I-a venit la nas; I-a venit plăcintă. :T-Ai VENIT LANAS: Aprimit de-a gata; v. I-a venit în nas. I-A VENIT MINTEA DIN URMĂ: S-a cuminţit; S-a potolit; v. şi I-a venit minteala cap. I-A VENIT MINTEA:LA: CAP: ;S-a cuminţit; S-a potolit; v. I-a venit mintea din urma. I-A VENIT NUMELE: A murit undeva departe. I-A VENIT O RĂIME DE LA INIMĂ: E supărat profund; îl urăşte din toată inimă. :i-A VENIT PÂRŢAGUL (pop.): S-a enervat; Şi-a ieşit din minţi; v. I-au venit dracii. I-A VENIT PE CHELIE: I-a trecut prin cap. I-A VENIT PLĂCINTA: A" primit de-a gata; v. l-a venit în nas, T-A VENIT POFTA: I s-a făcut poftă. I-A VENIT POFTA LA LOC: I-a revenit pofta; îi este din nou poftă. 1-A VENIT PURCELn DE VIER: (Despre scroafă) Vrea la vier; v. I-a venit de vier. I-Ă VENIT RÂNDUL: E rândul iui acum. I-A VENIT SĂNĂTATEA LA LOC: S-a făcut bine; S-a însănătoşit. I-A VENIT SĂ RÂDĂ: L-a apucat râsul. : Î-A VENIT SÂNGELE' ÎN CAP: 5-a înfuriat; S-a enervat; v. şi I-a venit sângele în faţă I-A VENIT SÂNGELE ÎN;FAŢĂ: S-a înfuriat; S-a enervat; v. I-a venit sângele în cap. I-A VENIT SFÂRŞITUL: A decedat. I-A VENIT SILĂ DE EL: I s-a făcut silă de el; Nu-1 mai suportă. I-A VENIT SOROCUL: E pe moarte; Se sfârşeşte. 1001 I L-A SCOS DE SUB NAS I-A VENIT SUFLETUL LA LOC: S-a potolit; S-a liniştit. I-A VENIT TIMPUL SĂ...: A sosit momentul să... . IA VEZI!: Bagă de seamă! Fii atent! Nu te obrăznici! IA VIN COLEA!: Vino încoace! Apropie~te de mine!. I-A VORBIT DE SUS: A .făcut pe încrezutul, pe îngâmfatul. I-A VORBIT ÎN FAŢĂ: I-a spus direct; I-a spus adevărul în faţă; v. şi I-a zis-o de la obraz; I-a zis-o pe faţă; I-a zis-o pe şleau. I-A;ZIS AŞA ŞI PE DINCOLO: Nu a răspuns direct; A tot vorbit departe de subiect. A I-A ZIS DE LA OBRAZ: I-a spus direct; I-a spus adevărul în faţă; v, I-a vorbit în faţă. I-A ZIS ÎNTR-O DOARĂ: I-a zis în treacăt; v. şi l-a zis numai aşa. ; I-A ZIS LA ÎNTÂMPLARE: I-a spus ceva întâmplător. I-A ZIS NUMAI AŞA: I-a zis în treacăt; v. I-a zis într-o doară. I-A ZIS-O DE LA OBRAZ: I-a spus direct; I-a spus adevărul în faţă; v. I-a vorbit în faţă. I-A ZIS-O PE FAŢĂ: I-a spus direct; I-a spus adevărul în faţă; v. I-a zis-o în faţă. I-A ZIS-O PE ŞLEAU: I-a spus direct; I-a spus adevărul în faţă; v. I-a zis-o în faţă. I-A ZIS PREA PUŢIN FAŢĂ DE CÂT MERITĂ: Nu l-a criticat tare; Nu i-a reproşat multe. I-A ZIS UNA BUNĂ: L-a criticat tare; I-a reproşat multe; I-a vorbit dur; v. şi I-a zis una să-l pomenească; l-a zis vorbe grele. I-A ZIS UNA SĂ-L POMENEASCĂ: L-a criticat tare; I-a reproşat multe; I-a vorbit dur; v. I-a zis una bună. I-A ZIS VORBE GRELE: L -a criticat tare; I-a reproşat multe; I-a vorbit dur; v. I-a zis una bună. I-A ZIS VREO DOUĂ: I-a reproşat; Şi-a exprimat nemulţumirea. IBOSTEA ARGINTULUI (înv.): Zgârcenie; Avarie; v. şi Ibosiea banilor. IBOSTEA BANILOR (înv.): Zgârcenie; Avarie; v. iIbostea argintului. ICI COLEA: Din loc în loc; Pe alocuri; Din când în când; v. şi Ba aici, ba colea. ICI COLO: Din loc în loc; Pe alocuri; Din când în când; v. şi Ba aici, ba colea. ICI ŞI COLEA: Din loc în loc; Pe alocuri; Din când în când; v. şi Ba aici, ba colea. ICI ŞI COLO: Din loc în loc; Pe alocuri; Din când în când; v. şi Ba aici, ba colea. ICRĂ DE PĂMÂNT: Pământ moale. ICRE VERZI: Lucruri inexistente, imaginare. IDEEA ÎI SURÂDE: Pare-se că e de acord. : IDEI DEMODATE: Păreri învechite. IEFTIN CA BRAGA: Foarte ieftin. IEFTIN IEI, PUŢIN PORŢI: Cumperi lucruri ieftine şi puţin rezistente. IEFTIN LA FĂINĂ ŞI SCUMP LA MĂLAI: E zgârcit cu cele mărunte, neînsemnate dar risipitor cu cele de valoare; v. şi Ieftin la făină şi scump Ia tărăţe. IEFTIN LA FĂINĂ ŞI SCUMP LA TÂRÂ- ŢE: E zgârcit cu cele mărunte, neînsemnate dar risipitor cu cele de valoare; v. Ieftin la făină şi scump la mălai. IEFTIN ŞIBUN: Nu e scump dar e bun. IEFTIN ŞI PROST: Nu e scump dar nu este bun. ' : IERI CA ASTĂZI: Nimic nou; Nimic schimbat. ilERI-DIMINEAŢÂ: In timpul dimineţii trecute. IERI-NOAPTE: In timpul nopţii trecute. IERI-SEARA: i:! în timpul /. serii precedente; Aseară; v. şi Ieri seară. IERI-SEARĂ: tatimpul oserii precedente; Aseară; v. Ieri seara. IERTARE DE VAMĂ (înv.): Scutire de vamă. IERTAŢI-MI EXPRESIA!: Vă rog să-mi scuzaţi cele spuse. IERTAŢI-MI ÎNDRĂZNEALA: Vă rog să-mi scuzaţi îndrăzneala. I-E SCRISĂ VINA PE FAŢĂ: Se vede pe faţa ta că eşti vinovat. I-E SCRISĂ MOARTEA PE NAS: Este pe moarte. I-E SCRIS ÎN FRUNTE:: Se poate observa uşor. I-E SCRIS ÎN PALMĂ: Se poate citi în palmâ. IESE CU PARUL LA LUME; Sare la bătaie. IESE CU SCANDAL: Se ceartă. IESE CU ŞUCĂR MARE: Se ceartă foarteilare; Nu se înţeleg deloc. IESE CU ZEAMA LUNGĂ: Vorbărie multă; Nimic consistent :; IESE:LA SPĂLATi/amj: Trece; Se uită. IEŞI!: Pleacă de aici! v. şi Ieşi afară! IEŞI AFARĂ!: Pleacă de aici! v. Ieşi! IEŞIT DIN COMUN: Neobişnuit. IEŞIT DIN GÂND ffiivj: Scos din minţi; Nebun. IEŞIT DIN MINTE: Nebun; v. şi Ieşit din minţi. IEŞIT DIN MINŢI: Nebun; v. Ieşit din minte. IEŞIT DIN MODĂ: Demodat, Aq. : IEŞITtDIN îUZ: Nu se mai foloseşte; Scos din folosinţă. IEŞIT LA SOARE: S-a decolorat. . IEŞIT LA SPĂLAT: S-a curăţat. IEŞIŢI TOŢI DINTR-UN TIPAR: Pe acelaşi calapod; v. şi Ieşiţi toţi după un tipar, r IEŞIŢI TOŢI DUPĂ UN TIPAR: Pe acelaşi calapod; v. Ieşiţi toţi dintr-un tipar. I L-A BĂGAT CU SILĂ PE GÂT: L-a obligat să-l ia; v. şi I l-a băgat pe gât; l-l vâră pe gât. I L-A BĂGAT PE GÂT: L-a obligat să-l ia; v. I l-a băgat cu silă pe gât, I L-A DAT PE MÂNĂ: L-a predat. ;; I L-A SCOS DE SUB NAS: I l-a luat din faţa lui. I L-A UMPLUT CU VÂRF ŞI ÎNDESAT 1002 I L-A UMPLUT CU VÂRF ŞI ÎNDESAT: L-a umplut foarte tare; L-a umplut la maximum. I LE-A FĂCUT UITATE PE TOATE: A uitat totul. ILUZIILE I S-AU SPULBERAT: Nu mai are nicio iluzie. I-L VÂRĂ PE GÂT: L-a obligat să-i ia; v. I l-a băgat cu silă pe gât. IMPOSIBIL DE CREZUT: De necrezut. IMPOZITUL SÂNGELUI (înv.): Obligativitatea serviciului militar. INAPT PENTRU MUNCĂ: Incapabil de a muncii. INAPT PENTRU SERVCIUL MILITAR: Incapabil pentru serviciul militar. INDIFERENT DACĂ...: Chiar dacă.... INDIFERENT DE...: Chiar de.... INDIVID FĂRĂ SCRUPULE: Nesimţit; Mojic; Bădăran. INDUCERE ÎN EROARE: înşelăciune; Păcăleală. INDUS ÎN EROARE: înşelat; Păcălit. :j INIMA ÎN EL E MARE: E un om bun. - - INIMA ÎN EL E MARE DAR PUTERINŢA MICĂ: Doreşte dar nu poate. INIMĂ ALBASTRĂ: Suflet trist; Melancolie; întristare; Jale. INIMĂ DE AUR: Om foarte bun la suflet. INIMĂ DE PIATRĂ: Om tare; Om destoinic; Om neschimbător. INIMĂ DE TATĂ: Om bun, milos, darnic. INIMĂ DE VARZĂ: Miezul verzii. INIMĂ DREAPTĂ: Om drept. INIMA ÎMPIETRITĂ: Om izolat, însingurat, rece. INIMĂ ÎNFLĂCĂRATĂ: Om avântat, pasionat. INIMĂ LARGĂ: Om bun, binefăcător, darnic, prietenos. INIMĂ REA: Mâhnire; întristare. INTERESUL POARTĂ FESUL: Banul este totul în lume. INTRAREA OPRITĂ: Nu este permis să se intre înăuntru. INTRARE ÎN SERVICIU: începerea programului de lucru. INTRĂ PE DAIBOJ (pop.)x Intrare pe gratis. INVITĂM PUBLICUL SĂ.;.: Rugăm publicul să... . 1-0 FACE: Se va răzbuna. ^ IRONIA SOARTEI: Jocul neaşteptat al sorţii; v. şi Ironia sorţii. IRONIA SORŢII: Jocul neaşteptat al sorţii; v. Ironia spartei. I S-A ABURIT PRIVIREA: S-a înfuriat; S-a supărat tare. I S-A ANIMAT UN OS ÎN GÂT: A avea neplăceri; A da de necazuri. I S-A ARUNCAT LA PICIOARE: Se umileşte înaintea cuiva. 1 S-A ATÂRNAT DE GÂT: L-a copleşit cu dragoste, cu îmbrăţişări. I S-A AUZIT DE NUME: A decedat undeva departe. I S-A DEZLEGAT LIMBA: A început să vorbească; v. şi I s-a dezlegat limba în gură. I S-A DEZLEGAT LIMBA ÎN GURĂ: A început să vorbească; v. I s-a dezlegat limba. I S-A DUS ÎNAINTE: A evoluat; A progresat. I S-A DUS ÎN CALE: S-a dus să-l întâmpine. I S-A DUS SUFLETUL: A decedat. I S-A FĂCUT DE CAP: Vrea să facă prostii, nerozii, lucruri necugetate. I S-A FĂCUT DE CUCI: Vrea să fie singur; Nu mai are nevoie de nimeni. I S-A FĂCUT DE DUCĂ: Are chef de plecare; Doreşte să plece la drum. I S-A FĂCUT DE FEMEI: Vrea să iubească o femeie. I S-A FĂCUT DE ÎNSURAT: Vrea să se însoare; v. şi / s-a făcut de muiere, trebuie însurat. I S-A FĂCUT DE MUIERE, TREBUIE ÎNSURAT: Vrea să se însoare; v. I s-a făcut de însurat. I S-A FĂCUT DE UMBLAT: Are chef de drum; Doreşte să plece la drum. ^ I S-A FĂCUT GURA IASCĂ: I s-a uscat gura; îi este tare sete. I S-A FĂCUT GURA PUNGĂ: Şi-a strâns buzele în semn de nemulţumire; v. şi I s-a făcut gura pungă parcă ar fi mâncat mere coricove. 1 S-A FĂCUT GURA PUNGĂ PARCĂ AR FI MÂNCAT MERE CORICOVE: Şi-a strâns buzele în semn de nemulţumire; v. I s-a făcut gura pungă. I S-A FĂCUT LUMINĂ IN FAŢA OCHILOR: Şi-a revenit; A început să judece. I S-A FĂCUT MILĂ: A devenit milos. I S-A FĂCUT MILĂ DE DRACU: A fost milos cu cine nu trebuia. - i I S-A FĂCUT NEAJUNSURI MARI: Are mari lipsuri; Nu mai are aproape nimic. I S-A FĂCUT NETRAI ÎN CASĂ: Are o viaţă grea, nefericită în familie. I S-A FĂCUT PURCELII DE VIER: Vrea ceva cu mare pasiune;^Doreşte ceva foarte mult; (Despre scroafă) Vrea Ia vier; v. I-a venit de vier. I S-A FĂCUT SEMN: A fost prevenit; A fost ■atenţionat;: I S-A ÎMPLINIT: A reuşit; A avut succes, i ; I S-AÎMPLINIT VISUL: A obţinut ceea ce şi-a dorit. I S-A ÎNCUIBAT SĂRĂCIA ÎN CASĂ: Este foarte sărac; Are o familie foarte săracă; I S-AU ÎNECAT CORĂBIILE: A dat de naiba; Are mari necazuri. I S-A ÎNTÂMPLAT CEVA: Are o neplăcere. I S-A ÎNTORS RÂNZA PE DOS: I s-a făcut silă; Nu mai suportă; v. şi / s-a întors stomacul pe dos. I S-A ÎNTORS STOMACUL PE DOS: I s-a făcut silă; Nu mai suportă; v. I s-a întors rânza pe dos. 1003 I S-A URÂT DE EL I S-A ÎNTUNECAT MINTEA: S-a înfuriat; Nu mai judecă; Face prostii. I S-A ÎNTUNECAT OBRAZUL: A se indispune; A se supăra; A se înfuria. I S-A ÎNVĂŢAT MINTEA CU CARTEA: îi place să citească, să înveţe. I S-A LIPIT DE INIMĂ: Ţine mult la el; îi place foarte mult de el. 'O·;; I S-A LIPIT PÂNTECELE DE ŞIRA SPINĂRII: E foarte,slab; îi este tare foame. I S-A LUMINAT DE ZIUĂ LA CÂMP: S-a dus foarte devreme la câmp. I S-A LUMINAT: ÎNAINTEA, OCHILOR: Şi-a revenit; A acceptat adevărul. I S-A LUMINAT IN CAP: A priceput; A început să gândească; v. şi 7 s-a luminai la minte. I S-A LUMINAT LA MINTE: A priceput; A început să gândească; v. 1 s-a luminat la cap. I S-A MAI LUAT DIN COADĂ: L-au mai potolit; L-au adus spre calea cea: bună; v. şi I s-a mai retezat din coadă. I S-A MAI RETEZAT DIN COADĂ: L-au mai potolit; L-au adus spre calea cea bună; v.7 s-a mai luat din coadă. 1 S-A MUIAT INIMA: S-a potolit; S-a liniştit. I S-A MUIAT TOT CURAJUL: Nu mai este aşa de curajos. I S-A MUIAT VOCEA A PLÂNS: E gata să plângă. I S-A PĂRUT CAM PE DOS: Nu crede că e bine; Are o altă părere. I S-A PUS ARDEI SUB COADĂ: A instigat; E aţâţat. I; S-A PUS CUŢITUL: A fost ameninţat cu moartea. I S-A PUS ÎNAINTE: I s-a pus în cale; I-a tăiat ■drumul. I S-A PUS JUNGHIUL: A începutsă-l doară; v. şi I s-a pus un cârcel; l-a pus un cârcel pe picior. : I ^-A PUS NĂDUFUL ÎN PIEPT: E tare supărat; Are necazuri mari. I S-A PUS O SCARĂ BUNĂ: Are un sprijin serios; Ester ajutat. ii S-A PUS SARE PE COADĂ: A plecat nu se ştie unde; (Despre obiecte) Estc pierdut; Nimeni nu ştie de ele. 1 S-A PUS UN CÂRCEL: A început să-l doară; v. 1 s-a pus un cârcel. I S-A PUS UN CÂRCEL PE PICIOR: A început să-l doară piciorul; v. Is-a pus un cârcel. I S-A PUS UN NOD ÎN CAPUL PIEPTULUI: Are o problemă foarte grea; Greu o să găsească o soluţie. I S-A RĂTĂCIT MINTEA: S-a zăpăcit; S-a ţicniL 1 S-A REVĂRSAT PÂNTECELE: A fi foarte gras; A fi obez. I S-A RIDICAT PĂRUL VÂLVOI ÎN CAP: S-a înfuriat; S-a îngrozit; S-a speriat tare. I S-A RIDICAT SÂNGELE LA CAP: S-a înfuriat; S-a supărat; v. şi I s-a suit sângele în cap. I S-A RUPT CĂRUŢA ÎN DRUM: A avut un ghinion; I s-a oprit înaintarea, progresul, evoluţia. I S-A SCURTAT COJOCUL: A dat de greu; Are multe de făcut. I S-A SCURTAT MINTEA: Nu mai pricepe; S-a prostit. I S-A SFÂRŞIT AŢA DE PE GHEM: E pe moarte. I S-A SLĂBIT VÂNA: Nu mai are putere; E istovit; E epuizat; v. şt /s-a subţiat aţa. i : I S-A STINS LUMINA OCHILOR: A decedat. I S-A STINS NOROCUL: Nu mai are noroc; A dat de necazuri. - I S-A; STRÂNS INIMA: Simte o nelinişte, o îngrijorare, o teamă; v. şi / s-a strecurat in inimă. i i>:S-A STRECURAT iN INIMĂ: Simte o nelinişte, o îngrijorare, o teamă; v. / s-a strâns inima. I S-A SUBŢIAT,AŢA:;;Nu: mai are putere; E istovit; E epuizai; v. I s-a slăbit vâna. . I S-A SUIT SÂMGELE ÎN CAP: S-a înfuriat; S-a supărat; v. I s-a ridicat sângele la cap. i I S-A SUIT VINUL LA CAP: S-a îmbătat, i I S-A TRAS DIN FACERE: A murit la naştere. I S-A TRAS DIN NIMIC: A murit Iară a fi bolnav; v. şi 1 s-a tras din puţin; l s-a tras moartea din nimic toată. I S-A TRAS DIN; PUŢIN: A murit fără: a fi bolnav; v. I s-a tras din nimic. I S-A TRAS MOARTE DIN NIMICA TOATĂ: A murit fără a fi bolnav; :y.i I s-a tras din nimic. I S-AU: AUZIT VORBE: > A fost calomniat, -bârfit. ,· I S-AU CĂLCAT;GÂŞTELE: Gâscanul a călcat gâştele; Totul este în regulă; Va avea un succes în muncă. I S-AU ÎMPLINIT ZILELE: Este pe moarte. I S-AU ÎNECAT CORĂBIILE: A dat de necazuri, de neplăceri, de belele. I S-AU LUNGIT URECHILE DE FOAME: îi este foarte foame; Nu inai poate de foame. ; L S-AU MUIAT BALAMALELE: Ţ-au slăbit puterile; Şi-a pierdut forţa; A îmbătrânit. 1 S-AU UDAT OCHII DE PLÂNS: A început să plângă. I S-A URCAT SÂNGELE LA CAP: S-a înfuriat; S-a scandalizat. t S-ÂU ÜETEZAT BRAŢELE: Nu mai are nicio putere; Nu mai poate face nimic. I S-A URÂT CU BINELE: Comite imprudenţe; îşi pune viaţa în pericol. I S-A URÂT CU RĂUL DE ACASĂ: Nu mai suportă mizeria de acasă; v. şi / s-a urât cu urâtul de acasă. I S-A URÂT CU URÂTUL DE ACASĂ: Nu mai suportă mizeria de acasă; v. 1 s-a urât cu răul de acasă. 1 S-A URÂT DE EL: Nu-î mai suportă; Nu-1 mai doreşte. I S-A URCAT BĂUTURA LA CAP 1004 I S-A URCAT BĂUTURA LA CAP: S-a îmbătat. I S-A URCAT GLORIA LA CAP: A devenit încrezut, îngâmfat, nesimţit din cauza succeselor sale.'·'·' I S-A URCAT LA CAP: A devenit încrezut, îngâmfat, nesimţit. · · I S-A URCAT SÂNGELE LA CAP: S-a înfuriat; S-a scandalizat. I S-AU RETEZAT BRAŢELE: Nu mai are nicio putere; Nu mai poate face nimic. I S-A USCAT SUFLETUL: E tare necăjit; E plin de necazuri. I S-AU SCURTAT ZILELE: Nu mai are mult de trăit. I S-AU SFÂRŞIT ZILELE DE PE MOSOR: A decedat; v. ji I s-au sfârşit zilele după mosor, I S-AU SFÂRŞIT ZILELE DUPĂ MOSOR: A decedat; v.7s-au sfârşit zilele de pis mosor. I S-AU STINS ZILELE: A decedat. ^ I S-AU SUIT COPIII ÎN CAP: Are greutăţi cu întreţinerea copiilor; v. şi Is-au urcat copiii în cap. I S-AU ŞTERS URMELE: Nu mai ştie nimeni unde este; A dispărut fără urmă. I S-AU URCAT COPUI ÎN CAP: Are greutăţi cu întreţinerea copiilor; v. I s-au suit copiii în cap. I S-AU URCAT ÎN CREŞTET: A devenit obraznic; întrece orice măsură. I S-A VĂRSAT SÂNGELE ÎN CAP: S-a îngrozit; S-a înfuriat; v. şi I s-a vărsat sângele la cap. I S-A VĂRSAT SÂNGELE LA CAP: S-a îngrozit; S-a înfuriat; v. I s-a vârsat sângele în cap. I S-A ZBÂRLIT PĂRU-N CAP DE GROAZĂ: S-a îngrozit; S-a speriat straşnic; v. şi 7 se ridică părul în dreptul capului. I SE APROPIE VREMEA: E pe moarte. I SE CITEA BOALA PE FAŢĂ: Se vedea că este bolnav. I SE CITEA PE FAŢĂ: Se vedea; Nu putea fi ascuns; v. şi l se cunoştea pe faţă. I SE CUNOAŞTE PE ^FAŢĂ: îl; controlează peste tot; v. I se citea pe faţă. ; I SE DUSESE BOUL: A avut, a, suferit o pierdere. I SE GĂSEA ÎN CASĂ: Avea în casă; Era în casa lui. I SE ÎNCURCĂ LIMBA ÎN GURĂ: Nu mai poate scoate o vorbă; A amuţit. I SE ÎNNODAU LACRIMILE SUB BĂRBIE: Plângea foarte mult. I SE LIPESC BANII DE DEGETE: Ajunge uşor la bani; Câştigă uşor; Este hoţ. I SE NĂZARE DIN NIMIC: Se supăra şi fară motiv; Este foarte sensibil. I SE OFERĂ PE TAVĂ: A primit de-a gata. I SE PARE PREA MULTE: Crede că e prea mult; Consideră că e exagerat. I SE POATE ÎNTAMPLA ORICUI: E un lucru obişnuit; Nu trebuie intrat în panică. I SE PUNE SOARELE DREPT INIMĂ: A devenit un om bun, darnic, binevoitor. I SE RIDICĂ PĂRUL ÎN DREPTUL CAPULUI: S-a îngrozit; S-a speriat straşnic; v. I s-a zbârlit păru-n cap de groază. I SE SCĂLDAU OCHII ÎN LACRIMI: Plângea foarte tare. I SE SCURG OCHII DUPĂ CINEVA, CEVA: îi place mult de cineva, de ceva. I SE SCURG OCHII DUPĂ FETE: îi plac mult fetele. I SE ŢINE DIN PUŢIN: Nu iva mai dura mult. I SE UITĂ ÎN CALE: ll urmăreşte. î I SE UITĂ ÎN FARFURIE: îl controlează peste tot; v. şi I se uită şi în farfurie. I SE UITĂ In GURĂ: Se uită la ce spune; Se uită la ce mănâncă. I SE UITĂ ŞL ÎN FARFURIE: îl controlează peste tot; v. I se uită în farfurie. I SE VĂD DREVELE GÂTULUI DE SLAB CE E: Este'foartfr slab; i; I SE VĂD MUSTĂŢILE DE LA OALĂ; Are mustăţi lungi cu vârfurile lăsate în jos. I SE VĂD MUSTĂŢILE DE VIN DE LA OALĂ: Este un beţiv." i I SE VEDE CHESTIA: Este gol. I SE VEDE DUŞMĂNIA IN OCHII: Nu-şi poate ascunde duşmănia; v. şi 7 se vede duşmănia pe faţă. ■■■■■■ I SE VEDE DUŞMĂNIA PE ^FAŢĂ: Nu-şi poate ascunde duşmănia; v. / se vede duşmănia în ochi. I SE VEDE MINCIUNA - PE: :FAŢĂ: Nu-şi poate ascunde minciuna; v. I se vede minciuna pe nas. v I SE VEDE MINCIUNA PE NAS: Nu-şi poate ascunde minciuna; v. I se vede minciuna pe faţă. I SE VEDE PĂSĂRICĂ: Este goală. I SE VEDEA PE FAŢĂ: Nu se poate ascunde; Totul se vede, ISE VEDE SĂRĂCIA: Este sărac. I SE VEDE SOCOTEALA: Este gol. ISPRĂVEŞTE CU PROSTIILE!: Termină! Revino la realitate! Ajunge cu prostiile! v. şi Isprăveşte cu prostiile acestea! ISPRĂVEŞTE CU PROSTIILE ACESTEA!: Termină! Revino la realitate! Ajunge cu prostiile! v. Isprăveşte cu prostiile. ISPRĂVIŢI!: Terminaţi! Potoliţi-vă! v. şt Isprăviţi odată! ISPRĂVIŢI ODATĂ!: Terminaţi! Potoliţi-vă! v. Isprăviţi! ISTORIA SE REPETĂ, ISUSE HRISTOA-SE!: Totul se repetă; Nimic nu dispare pentru totdeauna. ISTORIA VECHE: Epocă istorică încheiată sau pe cale să se încheie, pe cale de a lua sfârşit; (înv.) Antichitate; v. Evul vechi. IUBEŞTE ŞI PLĂTEŞTE: Dragostea costă. IUŞCĂ DE FEMEIE: O femeie plină de temperament. IUTE CA ARDEIUL: Foarte iute; Foarte piperat; v. şi Iute ca focul. lOOfi IZMA IADULUI IUTE CA FOCUL: Foarte iute; Foarte piperat; v. Iute ca ardeiul IUTE CA FULGERUL: Sprinten; Care se produce prompt; v. şi Iute ca gândul; Iute ca o săgeată; Iute ca o sfârlează; Iute ca prăsnelul; Iute ca săgeata; Iute ca un prâsnel; Iute ca vântul. IUTE CA GÂNDUL: Sprinten; Care se produce prompt; v. Iute ca gândul. IUTE CA O SĂGEATĂ: Sprinten; Care se produce prompt; v. Iute ca fulgerul IUTE CA O SFÂRLEAZĂ: Sprinten; Care se produce prompt; v. Iute ca fulgerul. IUTE CA PRÂSNELUL:-Sprinten; Care se produce prompt; v.lute ca fulgerul· IUTE CA SĂGEATA: Sprinten; Care se produce prompt; v. Iute ca fulgerul IUTE CA UN PRÂSNEL: Sprinten ; Care se produce prompt; v. Iute ca fulgerul IUTE CA VÂNTUL: Sprinten; Care se produce prompt; v. Iute ca gândul IUTE DE MĂNÂNCĂ FOC: Foarte harnic; v. Harnic de mănâncă foc. IUTE DE MÂNIE: Iritabil; Irascibil; v. Grabnic la mânie. IUTE DE MÂNĂ: Hoţ; Bătăuş. IUTE DE PICIOR: Sprinten; v. Bun de paşi. IUTE DE PUMN: Bătăuş. IUTE DE UN PICIOR: Gata de plecare; Gata de drum. IUTE DIN FIRE: Harnic; Muncitor; Foarte activ. IUTE FOC: Foarte harnic; Foarte repede; v. Foc de iute. . IUTE LA FIRE: Sensibil; Uşor iritabil. IUTE LA MAŢE (re#.): Arţăgos; v. şi Strâmt la maţe. IUTE LA MÂNIE: Iritabil; Irascibil; v. Grabnic la mânie. IUTE ŞI DEGRABĂ: Imedi at; îndată. lUTÂŢEALĂ DE MÂNĂ: Viteză mare în mişcarea mâinii; Repeziciune; Hoţie. IZBIT CAPUL LÎJI TATĂ-SĂU: (Despre copii) Seamănă leit cu tatăl său; v. Bucăţică ruptă fatăsău. IZMA IADULUI: Floare fără miros, fără culoare plăcută; Nenorocire; Necaz. A I ÎI ABATE: îi trece prin minte să facă ceva; I se năzare; îi vine în gând. ÎI ADUCE ŞI LAPTE DE PASĂRE: îi oferă de toate; îi dă lot ce doreşte. ÎI APUNE STEAUA: ÎI ridică în slăvi; îi acordă o atenţie deosebită. li ARDE FOCUL LA INIMĂ:VA avea b durere, o supărare mare. ÎI ARDE FOCUL LA TĂLPILE PICIOARELOR: 1.1 aşteaptă o primejdie apropiaîâ. ÎI ARDE PĂMÂNTUL SUB PICIOARE: Este foarte grăbit; Nu mai are răbdare; Merge, aleargă repede, ÎI ARD LUMÂNĂRILE ÎN INIMĂ: E pe moarte. ÎI ARD LUMÂNĂRILE LA CAP: A decedat. ÎI ARE LA BUZUNAR PE TOŢI: A dispune de toţi; A-i avea pe toţi în puterea sau la dispoziţia sa. ÎI BAGĂ ŞI PE NAS ŞI PE GURĂ: A-l îndopa. ÎI BAGĂ VINĂ: îl învinuieşte; îl face vinovat. ÎI BATE ÎN PUMNI: îi face în ciudă; A-l lua în râs. ÎI BATE VÂNTUL PRIN BUZUNARE: A nu avea niciun ban. ÎI CADE BINE: îi vine bine; îi place; îi prieşte. ÎN CARE ZI ANUME?: Când? în ce zi ? ÎI CAUTĂ CÂRĂ: îl necăjeşte; îl supără; îi stă pe cap. ÎI CAUTĂ DRUMURILE: îl urmăreşte; Se ţine după cineva. II CAUTĂ ÎN COARNE: îl răsfaţă; îi intră în voie; ÎI ascultă. ÎI CĂŞUNASE PE MINE: Nu mă lasă în pace; Mă plictiseşte. ÎI CĂŞUNĂ DIN SENIN: Se înfurie pe moment; Se enervează fără niciun motiv. ÎI CÂNTĂ CUCUL ÎN CASĂ: Are noroc. ÎI CÂNTĂ CUCUL ÎN PUNGĂ: E lefter; Nu are niciun ban. ÎI CÂNTĂ LA URECHE: li tace pe plac. ÎI CHIORĂIE MAŢELE DE FOAME: E tare flămând; Nu a mâncat de mult timp. ÎI CRAPĂ BURTA DE SĂTUL: A mâncat foarte mult. ÎI CRAPĂ BUZA DE NEVOIE: Are mare nevoie de ceva; Duce mare lipsă de ceva. ÎI CRAPĂ BUZA DE SETE: Este însetat; Nu mai poate de este. ÎI CRAPĂ OCHII DE DURERE: îl doare foarte tare; Are dureri mari. ÎI CUNOAŞTE OGODUL: îi cunoaşte plăcerile, nevoile, interesele. ÎI CURGE TĂRÂŢA DIN CAP: E un prost; Nu este bun de nimic. ÎI CURGE UNTURA PE NAS: E foarte slab; v. şi /i dă untura pe nas. îl CURGE VORBA DIN GURĂ: Vorbeşte frumos; Vorbeşte mult. O CURG MUCII ÎN GURĂ: E încă neinstruit; E încă mic şi nepriceput. ÎI CURG PLOCOANELE: Primeşte cadouri; Este mituit. ÎI CURG SUDORILE MORŢII: E pe moarte, ÎI DAI XJN DEGET;ŞI«ŢI IA MÂNA TOATĂ: Doreşte mai mult; Nu este mulţumit cu ce are. ÎI DAU MULŢLŢÂRCOALE: Şe învârt mulţi în jurul lui; îi acordă multă lume atenţie. ^ II DĂ CU DOAMNE AJUTĂ: Se roagă mereu; Se roagă tot timpul; v. şi îi dă zor cu Doamne ajută. ÎI DĂ CU GURĂ: Vorbeşte mult; Nu se mai opreşte din vorbit; v. şi îi dă cu fleanca; îi dă cu tranca fleanca; îi dă înainte cu gura; îi dă mereu cu fleanca; îi dă mereu cu tranca fleanca ÎI DĂ CU FLEANCA: Vorbeşte mult; Nu se mai opreşte din vorbit; v. îi dă cu gura. ÎI DĂ CU PAHARUL: A bea mult; A tot bea. ÎI DĂ CU TRANCA FLEANCA: Vorbeşte mult; Nu se mai opreşte din vorbit; v. îi dă cu gura. ÎI DĂ INIMA BRÂNCI: A dori foarte mult ceva; A se simţi atras de ceva, de cineva; A simţi un imbold pentru a face ceva. ÎI DĂ ÎNAINTE: Nu_ se mai opreşte; Nu încetează; v. îi dă întruna; îi dă mereu înainte. ÎI DĂ ÎNAINTE CU GURA: Vorbeşte mult; Nu se mai opreşte din vorbit; v. îi dă cu gura. ÎI DĂ ÎNTRUNA: Nu se mai opreşte; Nu încetează; v. îi dă înainte. ÎI DĂ LUMEA CU PICIORUL: Lumea nu profită de o situaţie favorabilă; Lumea îl respinge; Lumea nu mai vrea să mai ştie de cineva sau de ceva. ÎI DĂ LUMEA PESTE NAS: îi face lumea reproşuri; îl pune lume Ia punct. ÎI DĂ MEREU CU FLEANCA: Vorbeşte mult; Nu se mai opreşte din vorbit; v. îi dă cu gura. ÎI DĂ MEREU CU TRANCA FLEANCA: Vorbeşte mult; Nu se mai opreşte din vorbit; v. îi dă cu gura. ÎI DĂ MEREU ÎNAINTE: Nu se mai opreşte; Nu încetează; v. îi dă înainte, ÎI DĂ NECAZUL DE NOD: Este foarte necăjit; Este nenorocit. ÎI DĂ UNTURA PE NAS: E foarte slab; v. îi curge untura pe nas. 1007 ÎI MERGE GURA CA O MOARĂ ÎI DĂ ZOR CU DOAMNE AJUTĂ: Se roagă mereu; Se roagă tot timpul; v. îi dă cu Doamne ajută. o: ÎI DUCE GRIJĂ: Se îngrijeşte de el; îi pasă, este îngrijorat de cineva. Ii duce PE TOŢI ÎN SPINARE: îi întreţine pe toţi; Are grijă de toţi. ÎI E MAI APROAPE CĂMAŞA DECÂT HAINA ALTUIA: îi pasă mai mult de el decât de alţii; Interesele sale sunt mai presus de ale străinilor. ÎI ESTE DE TREBUINŢĂ: îi este necesar; îi este1 util.';"' ÎI ESTE SCRIS PE FAŢĂ: Se vede pe faţă; Se poate observa uşor. ÎI E URAT CA DE MOARTE: Nu-i place. ÎI FACE CU OCHIUL: îi face semn cu ochiul. ÎI FACE OCHI DULCI: îi place de ea; îi face curte. ÎI FACE TOATE VOILE: îi satisface toate dorinţele. ÎI FLUIERĂ VÂNTUL PRIN OASE: Este îmbrăcat subţire; Nu este îmbrăcat bine; Nu are pe el haine călduroase. ÎI FLUIERĂ VÂNTU-N PUNGĂ: Nu are niciun ban; Este lefter. ÎI FUGE PĂMÂNTUL DE SUB PICIOARE: Nu este sigur pe situaţie; Nu este stăpân pe situaţie. ÎI FUG OCHII CA ARGINTUL VIU: Priveşte insistent cu admiraţie sau cu dragoste; v. şi îi fug ochii în cap ca argintul viu; îi fug ochii în cap ca mărgelele; îi fug ochii în toate părţile ca argintul viu; îi joacă ochii în cap; îi joacă ochii în cap ca argintul viu; îi joacă ochii în cap ca mărgelele. II FUG OCHII DE LA UNUL LA ALTUL: Se uită când la unul, când la altul. ÎI FUG OCHII DUPĂ TOATE FETELE: Admiră pe toate fetele; Se uită cu dragoste la toate fetele. ÎI FUG OCHII ÎN CAP CA ARGINTUL VIU: Priveşte insistent cu admiraţie saucu dragoste; v. îi fug ochii ea argintul viu: îl FUG OCHII ÎN CAP CA MĂRGELELE: Priveşte insistent cu admiraţie sau cu dragoste; v.îi fug ochii ca argintul viu. II FUG OCHII ÎN TOATE PĂRŢILE CA ARGINTUL VIU: Priveşte insistent cu admiraţie sau cu dragoste; v. îi fug ochii ca argintul viu ÎI HONCĂNE PÂNTECELE DE FOAME: îi este foarte foame; Nu mai poate de foame. ÎI IA MUSCĂ DE LA NAS: îl ţine din scurt; îi face observaţii. ÎI IA ROŢILE DE LA SANIE: Nu poate să-i facă nimic. ÎI IESE GREU VORBA DIN GURĂ: Este tăcut; Vorbeşte puţin. ÎI ÎMPARTE JUDECATA: Este de acord cu el. ÎI ÎNCUIE UŞA, SARE PE FEREASTRĂ: Nu renunţă uşor; Nu se lasă bătut. ÎI ÎNOTAU OCHII ÎN LACRIMI: Este gata-gata să plângă; v. şi îi joacă ochii-n lacrimi ÎI ÎNTOARCE LUMEA SPATELE: Nu-i acordă nimeni nicio atenţie; Nu-1 bagă nimeni în seamă. ÎI ÎNTOARCE VORBA: îi răspunde nepoliticos; îi răspunde obraznic. ÎI ÎNVÂRTE PE TOŢI DUPĂ DEGETE: Face ce vrea cu alţii; îi duce de nas pe alţii. ÎI JOACĂ OCHII ÎN CAP: Priveşte insistent cu admiraţie sau cu dragoste; v. îi fug ochii ca argintul viu II JOACĂ OCHII ÎN CAP CA ARGINTUL VIU: Priveşte insistent cu admiraţie sau ; cu dragoste; v. îi fug ochii ca argintul viu îl JOACĂ OCHII ÎN CAP CA MĂRGELELE: Priveşte insistent cu admiraţie sau cu dragoste; v. îi fug ochii ca argintul viu. ÎI JOACĂ OCHII-N LACRIMI: Este gata-gata să plângă; v. îi înotau ochii-n lacrimi. ÎI JOACĂ PE PLAC: îi face pe plac. ÎI JOACĂ ŢÂŢELE SUB CĂMAŞĂ: l-au crescut sânii. ÎI JUDECĂ MINTEA CA BRICIUL: Este foarte: deştept; Este deosebit de inteligent; v. şi îi merge mintea. ÎI LASĂ GURA APA: Doreşte foarte mult ceva; Are poftă de ceva; îi este poftă de ceva. ÎI LICĂIE OCHII-N CAP CA LA LUP: Priveşte cu mare atenţie; A holbat ochii. ÎI LIPSESC MULTE DOAGEr Nu este normal; Nu este în toate minţile; v. şi îi lipseşte o doagă, îl LIPSEŞTE O DOAGĂ: Nu este normal; Nu este în toate minţile; v. îi lipsesc multe doage. ÎI MĂNÂNCĂ CÂINII DIN BUZUNAR: Este foarte mic de statură; E bleg; E prost; v. şi îi mănâncă câinii din traistă; îi mănâncă raţele din buzunar; îi mănâncă raţele din traistă. ; ÎI MĂNÂNCĂ CÂINII DIN TRAISTĂ: Este foarte mic de statură; E bleg; E prost; v. îi mănâncă câinii din buzunar. ÎI MĂNÂNCĂ RAŢELE DIN BUZUNAR: Este foarte mic de statură; E bleg; E prost; v. îi mănâncă câinii din buzunar, ÎI MĂNÂNCĂ RAŢELE DIN TRAISTĂ: Este foarte mic de statură; E bleg; E prost; v. îi mănâncă câinii din buzunar. ÎI MERGE BURTĂ: S-a îngrăşat; Mănâncă mulL ÎI MERGE GURA CA MELIŢA: Vorbeşte mult şi repede; Dă din gură; v. şi îi merge gura ca moara hodorogită; îi merge gura ca o coţofană; îi m erge gura ca o moară; îi merge gura mamă-mamă. ÎI MERGE GURA CA MOARA HODOROGITĂ: Vorbeşte mult şi repede; Dă din gură; v. îi merge gura ca nteliţa. ÎI MERGE GURA CA O COŢOFANĂ: Vorbeşte mult şi repede; Dă din gură; v. // merge gura ca meliţa. ÎI MERGE GURA CA O MOARĂ: Vorbeşte mult şi repede; Dă din gură; v. îi merge gura ca nteliţa. ÎI MERGE GURA MAMĂ-MAMĂ 1008 ÎI MERGE GURA MAMĂ-MAMĂ: Vorbeşte mult şi repede; Dă din gură; v. îi merge gura ca meliţa. ÎI MERGE IN PLIN: O duce foarte bine; Are succese peste tot; v. şi îi merg toate din plin. ÎI MERGE MINTEA -:Este foarte deştept; Este deosebit de inteligent; v. îi judecă mintea ca briciuL ÎI MERGE NUMELE DE OM CINSTIT:,E cunoscut ca un om prost; E considerat un om prost. ÎI MERG MÂINILE CA OCHII MORTULUI: Este foarte leneş; Nu face nimic. îl MERG: TOATE DIN ;RLÎN:: O duce foarte bine; Are succese peste tot; y. îi merge în plin. v ÎI MERG TREBURILE PROST: Nu se descurcă bine; Nu are niciun succes. Y\ ÎI MUEAU OCHH DE SOMN: îi este somn; E pe adormite. ÎI MIJEŞTE MUSTAŢA: Surâde; Este bine dispus; Este de acord. II NINGE ŞI îl PLOUĂ: E veşnic supărat, posomorât, posac; v. şi îi ninge şi îi plouă mereu; îi ninge şi plouă; îi plouă şi îi ninge; îi plouă şi ninge;Parcă îi ninge şi îi plouă; Parcă ii ninge şi îi plouă mereu; Parcă îi ninge şi plouă; Parcă îi tot ninge şi îi plouă; Parcă îi tot ninge şi plouă; li NINGE ŞI ÎI PLOUĂ MEREU : E veşnic supărat, posomorât, posac; v. îi ninge şi îi plouă. ; II NINGE ŞI PLOUĂ: E veşnic supărat, posomorât, posac; v. îi ninge şi îi plouă. ÎI NUMERI OASELE: Este foarte slab. ÎI PARE RĂU: Regretă. ÎI PÂNDEŞTE CALEA: îl urmăreşte. ÎI PLACE SĂ PUNĂ MÂNA: îi /place să lucreze, să facă ceva; îi place să sustragă, să fure; li place să facă rost de ceva; îi place să aresteze, să prindă pe cineva.·:; vr:v; ÎI PLESNEŞTE INIMA DE CIUDĂ; Este deosebit de invidios. ÎI PLOUĂ ŞI ÎI NINGE:-E veşnic supărat, posomorât, posac; v. îi ninge şi îi plouă. ÎI PLOUĂ ŞI NINGE: E veşnic supărat, posomorât, posac; v. îi ninge şi îi plouă. li POARTĂ DE GRIJĂ: îl întreţine; Este îngrijorat de situaţia lui. îl POARTĂ DUŞMĂNIA: îl duşmăneşte; îi urăşte; îl poartă gând rău. îl POARTĂ FRICA: Are frică faţă de el; îi este frică de el. ÎI POARTĂ PICĂ: Are necaz pe el. ÎI POARTĂ RÂC CĂ E OM VRĂJMAŞ: Are necaz pe el; ÎI duşmăneşte. li POARTĂ SÂMBETELE: îi urăşte; îi poartă gând rău. li PUNE ÎN SOCOTEALĂ ŞI...: îi ia în calcul şi...; A inclus la socoteală şi v. şi îi pune la socoteală şi.... îl PUNE LA SOCOTEALĂ ŞI...: îi ia în calcul şi...; A inclus la socoteală şi ...; v. îi pune în socoteală şi.... li PUPĂ MÂNA CA LA POPĂ: îi este supus; II stimează foarte mult. ÎI RÂDE MUSTAŢA: Este satisfăcut; Este bucuros; Este bine dispus. ÎI RÂD OCHII DE BUCURIE: Este foarte mulţumit; Este foarte bine dispus. ÎI REVINE MERITUL: Meritul este al lui. ÎI SALTĂ INIMA DE BUCURIE: Este foarte bine dispus; Este foarte bucuros. ÎI SARE BÂZDÂCUL: Se supără; Se enervează; Se înfurie. : ÎI SCAPĂRĂ CĂLCÂIELE: Dă din picioare; Bate din picioare de nerăbdare; Este nerăbdător; Este extrem de dornic. IÎ SCAPĂRĂ CEVA PRIN CAP: îi trece ceva prin minte; I-a venit ceva în minte; v. şi îi scapără ceva prin minte. ÎI SCAPĂRĂ CEVA PRIN MINTE: îi trece ceva prin minte; l-a venit ceva în minte; v. îi scapără ceva prin cap. ÎI SCAPĂRĂ MĂSELELE MÂNCÂND: Mănâncă cu lăcomie. : ; ÎI SCAPĂRĂ MINTEA: E inteligent; E foarte deştept. ; H SCAPĂRĂ OCHII: Este foarte atent; I se citeşte inteligenţa în ochi. ÎI SCAPĂRĂ PICIOARELE: Este extrem de neastâmpărat; E foarte dornic. ÎI SCAPĂRĂ VORBELE NU ALTA: E foarte convingător. ti fcCHIMBĂ CA PE ULCELE: Ii schimbă foarte des. ÎI SCOATE MEREU, OCHH CU...: îi jepro-şează mereu cu...; A-i aduce mereu aminte de o chestiune neplăcută; v. şi î~i scoate ochii cu.... ÎI SCOATE OCHII CU..;: îi reproşează mereu cu...; A-i aduce mereu aminte de o chestiune neplăcută; v. î-i scoate mereu ochii cu II SCOATE OCHII CU AMANTUL: A-i reproşa mereu relaţia ei cu amantul. ÎI SCOŢI GREU VORBA DIN GURĂ: Vorbeşte foarte puţin;Răspunde foarte rar. ^ ÎI SEÂMĂNĂLUI TAICĂ-SĂU BUCĂŢICĂ RUPTĂi Seamăhă leit cu tatăl său.· " ÎI SOARBE VORBELE DIN GURĂ: Este foarte atent la ce spune el. ÎI STĂ BINE: I se potriveşte. ÎI DĂ ÎNAINTE: Nu se mai opreşte; Nu încetează; v. îi dă întruna. ÎI STĂ ÎN COĂSTĂ: îl incomodează; îi pune obstacole; îi pune piedici. ÎI STĂ ÎN GÂT: Nu-1 suferă; Nu se poate împăca cu ceva, cu cineva. ÎI STĂ ÎN MÂNĂ: Depinde de el; Dispune de toate posibilităţile. ll STĂ ÎN MINTE: Nu a uitat; îsi aduce aminte; Este în stare. ÎI STĂ ÎN PUTERE: Are dreptul; Are posibilitatea; Are puterea. ÎI STĂ ÎN PUTINŢĂ: Are mijloacele necesare 1009 lL ARE lN VEDERE DE BÎNE de a face ceva; Are posibilitatea necesară de a face ceva. li DĂ ÎNAINTE: Nu se mai opreşte; Nu încetează; v. îi dă întruna. ÎI ŞTIE PAPARA: îi ştie de frică, ÎI ŞTIU EU BUBA: Ştiu eu ce-1 doare, ÎI ŞTIU Şl DINŢII DIN GURĂ: îl cunoaşte foarte bine. ÎI TAIE GURA FIER ŞI OŢEL: Vorbeşte mult şi tăios; Vorbeşte verzi şi uscate. ÎI TOACĂ DINŢII-N OŢEL: L-a obligat să tacă; Nu i-a mai permis să vorbească. ÎI TOT DĂ CU PAHARUL PESTE CAP: Bea foarte mult. ÎI TOT NINGE ŞI PLOUĂ: Are mereu necazuri; Este mereu nemulţumit; v. şi îi tot ninge şi plouă întruna; îi tot plouă şi-i ninge. ÎI TOT NINGE ŞI PLOUĂ ÎNTRUNA: Are mereu necazuri; Este mereu nemulţumit; v. îi tot ninge şi plouă. ÎI TOT PLOUĂ ŞI-I NINGE:_ Are mereu necazuri; Este mereu nemulţumit; v. îi tot ninge şi plouă. ÎI TRAGE CLOPOTELE: îi face curte; O iubeşte. ÎI TRAGI CU CÂRLIGUL VORBA DIN GURĂ: Vorbeşte foarte rar; Vorbeşte foarte puţin; v. şi îi tragi cu cleştele vorba din gură. ÎI TRAGI CU CLEŞTELE VORBA DIN GURĂ: Vorbeşte foarte rar; Vorbeşte foarte puţin; v. îi tragi cu cârligul vorba din gură. ÎI TRAGE CU PERIA: îl linguşeşte, ÎI TRAGE ÎNAINTE CU PAHARUL: Bea tot timpul. ÎI TREC MULŢI BANI PRIN MÂNĂ: Cheltuieşte fară socoteală; E un risipitor. ÎI TREMURĂ BUZA A PLÂNS: E gata să plângă. ÎI TURUIE GURA: Vorbeşte repede şi mult, ÎI ŢÂŢÂIE ŢÂRTIŢĂ DUPĂ EL: îl iubeşte foarte mult; E îndrăgostită de el. ÎI ŢINE CALEA: îl urmăreşte; Doreşte să-l atace; v. şi îi {ine calea la drum; îi ţine calea la potecă. ÎI ŢINE CALEA LA DRUM: îl urmăreşte; Doreşte să-l atace; v. îi {ine calea. ÎI ŢINE CALEA LA POTECĂ: îl urmăreşte; Doreşte să-l atace; v. îi {ine calea. ÎI ŢINE COARDA: îi face pe iplac. " ÎI ŢINE CONTRA: Opune rezistenţă. ÎI ŢINE DE FRIG: ÎI protejează de frig. ÎI ŢINE HANGUL: îl susţine; îl protejează. ÎI ŢINE ISONUL: îl sprijină;TÎ susţine verbal; v. şi îi {ine partea. ÎI ŢINE PARTEA: îl sprijină; îl susţine; v. îi ţine isonul. ÎI ŢINE PIEPT: Rezistă; Nu se dă bătut; îl înfruntă. ÎI ŢINE PUMNUL STRÂNS: E alături de el; îl sprijină moral. ÎI ŢINE ŞpCOTEALA: îl unnăreşte; îl verifică; v. şi îi ţine socoteala la toate. ÎI ŢINE SOCOTEALA LA TOATE: ÎI urmăreşte Ia toate; ÎI verifică la toate; v. îi ţine socoteala. , ÎI ŢINE TIRA: ÎI sprijină; îl ajută. ÎI ŢINE UŞA DESCHISĂ: Este binevenit oricând la el. ÎI ŢIN LUMÂNAREA: Este pe moarte. ; ÎI ŢIN OGODUL: îl cinstesc; ÎI respectă. ÎI ŢIN PARTE: Sunt de partea Iui; II sprijină; v. şl îi ţin partea. ÎI ŢIN PARTEA: Sunt de partea Iui; îl sprijină; v. îi ţin parte. ÎI ŢIUE URECHILE: îi vâjâie capul. 11 UMBLA LIMBA-N GURĂ MAMĂ-MA-MĂ: Vorbeşte mult şi repede;Vorbeşte tot timpul; v.şi/i umblă limba-n gură, nu jucărie. ÎI UMBLĂ LIMBA-N GURĂ, NU JUCĂRIE: Vorbeşte mult şi repede;Vorbeşte tot timpul; v, îi umblă limba-n gură mamă-mamă. |j xjmbLĂ MINTEA: Este deştept; Este priceput. ,·■·.. ^ ÎI UMBLĂ MOARĂ: îi merg lucrurile bine, ll URMEAZĂ PAŞII:: Merge pe urmele Iui; Vrea să facă ce face el. ii VĂ VENI ŞI LUI RÂNDUL: Se va face şi el mare; Va deveni şi el capabil să facă ceva. ÎI \^DEA TU PE DRACU: Ai să dai de necazuri; Vei avea mari probleme. ./II VINDE CÂSA CU TOT; îi vinde totul. "ÎI VINDE AVEREA CU TOT: îi vinde toată averea.. ÎI VINE DE RÂS: Are chef să râdă. ÎI VORBEŞTE PE ALŢII ŞI PE EL NU SE VEDE: Bârfeşte pe toată lumea. ll VORBEŞTE PEŞTE UMĂR: Nu este politicos; îi dispreţuieşte, ÎL AMÂNĂ DE AZI PE MÂINE: Nu se ţine de cuvânt; Nu-şi respectă promisiunea. ÎL AM MĂI APROAPE: îi este mai apropiat, mai intim, mai drag. ÎI, AUDE LĂ INIMĂ: E îndrăgostit; E îngrijorat. IL ARDE LA LINGUREA: Are arsuri la tubul digestiv. ÎL ARDE PE GÂT: Are poftă de băutură; Doreşte să bea. IL ĂRDE PE INIMĂ: Este îndrăgostit; Este îngrijorat, ÎL ARE CU CEVA LA MÂNĂ: Depinde de el; Este la dispoziţia lui. ÎL ARE DE PARTEA LUI PE...: îl susţine, îl sprijină.... ÎL ARE ÎN OCHI DE BINE: îl apreciază; îl simpatizează. ÎL ARE ÎN VEDERE: Nu l-a uitat; Nu-1 va uita.; Se îngrijeşte de el; Are planuri în legătură cu el; îl va promova. ÎL ARE ÎN VEDERE DE BINE: îl va promova. îl are la buzunar 1010 ÎL ARE LA BUZUNAR: îl mituieşte; îl corupe. ÎL ARE LA DEGETUL MIC: îi este cu mult superior. IL ARE LA ÎNDEMÂNĂ: îi poate folosi oricând; Poare dispune de el. ÎL AŞTEAPTĂ MOARTEA ACASĂ ŞI EL UMBLĂ PRIN SAT: Nu este de găsit; Nu stă locului; v. şi îi caută moartea pe acasă şi el pe drumuri; îl caută moartea pe acasă şi el prin veci«/; ÎI caută norocul acasă şi nu-l găsi ÎL ATRAGE CU FARMECUL: L-a fermecat. ÎL ATRAGE VIAŢA UŞOARĂ: Nu-i place să muncească; Ii place să petreacă. ÎL BATE LA CAP: ÎI plictiseşte; îl cicăleşte. ÎL BATE VÂNTUL: E foarte slab; E numai piele şi os; v. şi îl bate vântul de slab. ÎL BATE VÂNTUL DE SLAB: E foarte slab; E numai piele şi os; îl bate vântul. ÎL CAUTĂ MOARTEA PE ACASĂ ŞI EL PE DRUMURI: Nu este de găsit; Nu stă locului; v. îl caută moartea acasă şi el umblă prin sat, ÎL CĂUTĂ MOARTEA PE ACASĂ ŞI EL PRIN VECINI: Nu este de găsit; Nu stă locului; v. îl caută moartea acasă şi el umblă prin sat. ÎL CAUTĂ NOROCUL ACASĂ ŞI NU-L GĂSI: Nu este de găsit; Nu stă locului; v. îl caută moartea acasă şi el umblă prin sat. ÎL CÂNTĂREA DIN OCHI: îi stabileşte valoarea privindu-1;îl apreciază privindu-1. ÎL CIUPE DE BANI: îi ia bani puţin câte puţin. ÎL CREZI ATÂT DE PROST?: Să nu crezi că e prost. ÎL CUNOAŞTE DIN VEDERE: !l cunoaşte foarte puţin; îl cunoaşte superficial. ÎL CUNOSC DE APROAPE: îl cunosc bine; v. şi îl cunosc mai din aproape. ÎL CUNOSC MAI DIN APROAPE: ÎI cunosc bine; v. îl cunosc mai de aproape. ÎL DAI CĂ POPA: Îl vei da în mod sigur. IL DOARE DE NU MAI POATE: Puţin îi pasă.' ÎL DOARE ÎN COT: Puţin îi pasă. ÎL DOARE ÎN DOS DE EL: Puţin îi pasă de el; v. şi îl doare înfund de el. IL DOARE IN FUND DE EL: Puţin îi pasă de el; v. îl doare în dos de el ÎL DOARE ÎN INIMĂ: E mâhnit; Suferă; Îi pasă de ceva, de cineva; v. şi îl doare în suflet; îl doare la inimă. ÎL DOARE ÎN SUFLET: E mâhnit; Suferă; îi pasă de ceva, de cineva; v. îl doare m inimă. ÎL DOARE LA INIMĂ: E mâhni t; Suferă; îi pasă de ceva, de cineva; v. îl doare în inimă. ÎL DOARE LA LINGUREA: îl doare stomacul. ÎL DOR TOATE ALEA: Este tare bolnav; îl doare peste tot. ÎL DUCE CU VORBA: Face promisiuni mincinoase; îl minte. ÎL DUCE CU MINCIUNĂ: îl minte; v. şi îi duce cu muia; îl duce cu ni, ni, ni şi na, na, na; îl duce cu preşul; îl duce cu şoşele, cu montele; îl duce cu vraja; îl duce cu zăhărelul; îl duce de nas; îl poartă vorbă; îl poartă cu zăhărelul; îl poartă de nas. ÎL DUCE CU MUIA: îl minte; v. îi duce cu minciună. ÎL DUCE CU NI, NI, NI ŞI NA, NA, NA: îl minte; v. îi duce cu minciună. ÎL DUCE CU PREŞUL: îl minte; v. îi duce cu minciună. ■ ÎL DUCE CU PUTEREA: ÎI obligă; ÎI forţează. ÎL DUCE CU ŞOŞELE, CU MOMELE: îl minte; v. îi duce cu minciună. ÎL DUCE CU VRAJA: ÎI minte; v. îi duce cu minciună. ; ÎL DUCE CU ZĂHĂRELUL: îl minte; v. îi duce cu minciună. ÎL DUCE DE NAS: îl minte; v. îi duce cu minciună ÎL DUCE ÎN CÂRCĂ: ll întreţine; îi poartă de grijă. IL DUCE MUIEREA DE NAS: Face ce-i spune soţia; Ascultă de soţia sa. ÎL FRIGE PĂMÂNTUL SUB TĂLPI: A luat-o la fugă; A plecat fugind. ÎL GÂDILĂ PE LIMBĂ: A-l descoase; A-l face să vorbească. ÎL ÎMPUNGE ORZUL (reg.): îi merge foarte bine; E îmbuibat; v. şi // împunge ovăsul; îl înţeapă orzul; ÎI înţeapă ovăsul. ÎL ÎMPUNGE OVĂSUL (reg.): îi merge foarte bine; E îmbuibat; v. îl împunge orzul. ÎL ÎNCÂNTĂ CU VORBA: îi vorbeşte frumos. ÎL ÎNDEAMNĂ INIMA: îl îmboldeşte, ÎI stimulează inima. ÎL ÎNDEASĂ CU DE TOATE: îi oferă de toate. ÎL ÎNDOAPĂ CU DE TOATE, ŞI PE GURĂ ŞI PE FUND: L-a pus la Îngrăşat. ÎLÎNGHITE DIN OCHI: îi place; îl iubeşte; v. şi îl mănâncă din ochi. ÎL ÎNŢEAPĂ ORZUL (reg.): îi merge foarte bine; E îmbuibat; v. îl împunge orzul. ÎL ÎNŢEAPĂ OVĂZUL (reg.): îi merge foarte bine; E îmbuibat; v. îl împunge orzul. ÎL JOACĂ ÎN PALME: tFace ce vrea cu el; v. şi îl joacă cum vrea; îl joacă dirindeaua; îl joacă dirindele; îl joacă pe degete. ^ ÎL JOACĂ CUM VREA: Face ce vrea cu el; v. îl joacă în palme. ÎL JOACĂ DIRINDEAUA: Face ce vrea cu el; v. îl joacă în palme. ÎL JOACĂ DIRINDELE: Face ce vrea cu el; v. îl joacă în palme. ÎL JOACĂÎN PALME: Face ce vrea cu el; v. şi îl joacă cunt vrea; îl joacă dirindeaua; 11 joacă dirindele; îl joacă pe degete. ÎL JOACĂ PE DEGETE: Face ce vrea cu el; v. îl joacă în palme. ÎL MĂNÂNCĂ DIN OCHI: îi place; îl iubeşte; v. îl înghite din ochi. 1011 ÎL ŢINE LEGAT DE FUSTA EI ÎL MĂNÂNCĂ PALMA: Are chef să bată pe cineva. ÎL MĂNÂNCĂ PALMĂDREAPTĂ: Semn că ar trebui să dea o sumă de bani; Va da bani. ÎL MĂNÂNCĂ PALMĂ ŞŢÂNGĂ: Semn că ar trebui să primească o sumă de bani; Va primi bani.'' ÎL ; MĂNÂNCĂ SPINAREA: Va Oprimi bătaie; Va fi bătut. ÎL MĂRITĂ PE FIU-SĂU LĂ MUIERE: Fiul său s-a mutat în casa soţiei sale. ÎL OCOLEŞTE CU VORBA: Nu vrea să-i spună adevărul. ÎL OCOLEŞTE DE LA ŞAPTE POŞTE: ;:Nu vrea să-i întâlnească; Nu vrea să stea de vorbă cu el; Nu vrea să se vadă cu el. ÎL PAŞTE MOARTEA: Este în pericol de moarte; Viaţa lui este în pericol. ÎL PAŞTE NECAZUL: îi aşteaptă un mare necaz. ÎL PAŞTE PRIMEJDIA: îl aşteaptă o primejdie. iJ:' IL POARTĂ CU VORBĂ: îl minte; v. îi duce cu minciună. ÎL POARTĂ CU ZĂHĂRELUL: îl minte; v. îi duce cu minciună. ÎL POARTĂ DE NAS: îl minte; v /î duce cu minciună. ÎL POARTĂ PE DEGETE: Face ce vrea cu ei; El este la cheremul lui. ÎL POŢI NUMĂRA PE DEGETE: Este forte puţin; Sunt foarte puţini. IL RAD DE NU SE VEDE: Am să-i fac un mare necaz; Am să-i pun la punct. ÎL RÂD ŞI CURCILE: Toată lumea râde de el. ÎL ROADE UN VIERME LA INIMĂ: Are un mare necaz. ÎL SOARBE DIN OCHI: îl priveşte cu mare dragoste; îl admiră; ÎI iubeşte, ÎL STRÂNGE ÎN SPATE: E speriat; îi este frică. ÎL SUFLĂ DE PE FAŢA PĂMÂNTULUI: Este foarte slab; E numai piele şi os; v. şi îl suflă vântul de slab; îl tine apa de slab. ÎL SUFLĂ VÂNTUL DE SLAB: Este foarte slab; E numai piele şi os; v. îl suflă de pe "faţa pământului. ÎL TRAGE DE LIMBĂ: Vrea să-l descoasă; Vrea să-l facă să-i spună ceva. ÎL TOÂCĂ LĂ CAP: îl plictiseşte; îl enervează; îi sâcâie. ÎI TRĂGEA CU DINŢII DIN SPATE:îi pune piedici; Nu-i permite să progreseze, să avanseze. ÎL TOACĂ DE BANI: îi ia mulţi bani; îi cere mereu bani. ÎL ŢINE APA DE SLAB: Este foarte slab; E numai piele şi os; v. îl suflă de pe faţa pământului. ÎL ŢINE CA PE O SLUGĂ: îl pune să-i facă de toate; îl pune să lucreze pentru el. ÎL ŢINE CA PE UN CÂINE: Se poată urât cu el. ÎL ŢINE CA PE UN MILOG: îl hrăneşte de pomană. ÎL ŢINE CU ZILE: îl ţine în viaţă. ÎL ŢINE DE BĂRBAT: Este măritată cu el. ÎL ŢINE DE CUREA: îl opreşte; îi interzice. ÎL ŢINE DE GÂT: Nu-i permite să mişte; Nu-i acordă niciun drept. ÎL ŢINE DE MÂNĂ: îl simpatizează; îl iubeşte. ÎL ŢttîE DE MÂNĂ DEOPARTE: Nu-i dă voie să se apropie, să se amestece. ÎL ŢINE DE RĂU: îi interzice. ÎL ŢINE DE VORBA: îi opreşte din muncă. ÎL ŢINE DIN CALE: îl dă Ia o parte. ÎL ŢINE DIN SCURT: îl supraveghează cu atenţie. ÎL ŢINE ÎN BRAŢE: îl alintă; îi protejează; îl ajută să scape. ÎL ŢINE ÎN CALE: îi lasă să meargă; îl ţine în aproape. ÎL ŢINE ÎN COARDĂ: îşi Susţine părerea. ÎL ŢINE ÎN COARNE: Se împotriveşte cu putere. ÎL ŢINE ÎN FRÂU: Nu-1 lasă să facă prostii; v. şi îl ţine în pripon. ÎL ŢINE ÎN LOC: Nu-i permite să progreseze, să avanseze. > ÎL ŢINE ÎN MĂRE CINSTE: îi acordă o foarte mare atenţie, o foarte mare onoare. ÎL ŢINE ÎN MÂNĂ: Dispune de el; Nu-i permite să facă prostii. ÎL ŢINE IN OCHI BUNI: Are o părere bună despre el. ; ÎL ŢINE ÎN PODUL PALMEI: Are mare grijă de el; îl protejează. ÎL ŢINE ÎN PRIPON: Nu-1 lasă să facă prostii; v. îl ţine în frâu. ÎL ŢltiEÎN SPINARE: îi întreţine. ÎL ŢINE ÎNŢR-UN DIJ-TE VINO: ÎI pune mereu pe drumuri; Nu-1 lasă în pace. IL ŢINE LA DISTANŢĂ: Nu-i permite să se apropie; Nu-1 consideră prieten; îl obligă să se poarte civilizat; v. şi îl ţine la respect. ÎL ŢINE LA PAT: E bolnav; ^ ÎL ŢINE LA PASTRAMA: Nu-l hrăneşte bine; îl Iasă să facă foame. ÎL ŢINE LAPÂRNAIE: îi ţine la închisoare; v. şi îl ţine la răcoare. ÎL ŢINE LA PURTAT: Se foloseşte de el; îl foloseşte. ^ ÎL ŢIN LA RĂCOARE: îl ţine la închisoare; v. îl tine la pârnaie. IL ŢINE LA RESPECT: Nu-i permite să se apropie; Nu-1 consideră prieten; îl obligă să se poarte civilizat; v. îl ţine la distanţă. ÎL ŢINE LEGAT DE EA: Nu-i permite s-o părăsească, să se despartă de ea; v. şi 11 ţine legat de ea prin copii. , ÎL ŢINE LEGAT DE EA PRIN COPII: Nu-i permite s-o părăsească, să se desparte de ea; v. îl ţine legat de ea. ÎL ŢINE LEGAT DE FUSTA EI: Nu-i permite să stea departe de ea; Este mereu împreună cu ea. ÎL ŢINE PE.. 1012 ÎL ŢINE PE...: Este soţul ei. ÎL ŢINE PE BANI: îi dă bani. ÎL ŢINE PE BĂUTURĂ: îi dă de băut. ÎL ŢINE PE MÂNCARE: li dă de mâncare. ÎL ŢINE PE SOCOTEALA LUI: ÎI întreţine. ÎL ŢINE SUB CĂLCÂI: îi comandă; ÎI conduce; II supune; v. şi îl ţine sub picior. ÎL ŢINE SUB OBROC: Îl ţine ascuns de ochii lumii. ÎL ŢINE SUB PICIOR: îl comandă; ÎI conduce ; îl supune; v. îl ţine sub călcâi ÎL ŢINE ZĂLOG: îl ţine ca o garanţie. ÎL VEDE CU OCHI BUNI: îl apreciază.; : ÎL VEDE CU OCHI RĂI: ÎI desconsideră; Nu-1 apreciază. ÎL VINDE ŞI PE TATĂ-SĂU: Vinde tot ce are; Toarnă pe toată lumea. ÎL. VOIREA ÎN SPATE: Îl bârfea; , v. şi71 vorbea pe la spate. ÎL VORBEA PE LA SPATE: ÎI bârfea; v îl vorbea în spate. ÎL VORBEŞTE DE BINE: ÎI laudă. ÎL VORBEŞTE DE BINE ÎN FAŢĂ ŞI ÎN. SPATE .DE .RĂU: îl bârfeşte; Se manifestă duplicitar. ÎMBRACÂT CA UN PISTOL: Complet gol; în pielea goală; Sărac; v. Gol ca degetul ÎMBRĂCAT CIVIL: Poartă haine civile. ÎMBRĂCAT CU HAINE DE cblVÎANDĂ: Poartă haine făcute la comandă. ÎMBRĂCAT LA TREI A CE: îmbrăcat foarte elegant. ÎMBRĂCAT PISTOL: Complet gol; în pielea goală; Sărac; v. Gol ca degetul. ÎMBRĂCAT PUŞCĂ: Compleţi gol; în pielea goală; Sărac; v. Gol ca degetul ÎMBUFNA CU VORBA: A-şi manifesta, a-şi exprima supărarea. IMI ARDEAU OBRAJII DE RUŞINE: Mi-a fost tare ruşine; Nu mai puteam de ruşine. ÎMI ARDE DE ALTELE: Am chef de altceva; Am chef de ceva nou. ÎMI BATE CUGETUL (înv.): Mă frământă gândul. ÎMICALCĂ PE NERVI: Mă enervează. ÎMI CONVINE: Accept; Sunt de acord. : ÎMI CRAPĂ OBRAZUL DE RUŞINE: îmi este foarte tare ruşine. ÎMI CRAPĂ OCHII ÎN CAP DE DURERE: Am o mare durere; Mă doare foarte tare. ÎMI E NU ŞTIU CUM SĂ-SPUN: Nu-mi dau seama ce este cu mine. ÎMI ESTE INDIFERENT: Nu-mi pasă; Nu mă interesează. ÎMI ESTE DEAL ŞI (CEAŢĂ ÎNAINTEA OCHLOR: Nu văd nimic în faţa ochilor. ÎMI FACE MARE PLĂCERE: Sunt foarte bucuros; Mă bucură foarte mult. ÎMI FACE TREBUINŢĂ: îmi este de folos. ÎMI FACE TREBUINŢĂ DE LUCRUL MEU ŞI VENI DUPĂ EL: Am venit după obiectul meu împrumutat de tine. ÎMI FUG PRINTRE DEGETE TOŢI BANII: Cheltuiesc foarte mult. ÎMI JUCA PĂMÂNTUL IN FAŢA OCHILOR DE AMEŢEALĂ: Am fost foarte ameţit; Nu mă simţeam bine. ÎMI MERGE PROST: Nu reuşesc nimic; Nu am niciun succes; Nu mă descurc bine; v. şi. îmi merg toate de-a-ndoaselea; îmi merg toate pe dos. ÎMI MERG TOATE DE-A-DOĂSELEA: Nu reuşesc nimic; Nu am niciun succes; Nu mă descurc ^bine; v. îmi merge prost. ÎMI MERG TOATE PE DOS: Nu reuşesc nimic; Nu am niciun succes; Nu mă descurc bine; v. îmi merge prost. ÎMI MERG TOATE STRUNĂ: Am mari succese; Mă descurc foarte bine. ÎMI PARE BINE CĂ...: Mă bucur că...; Sunt încântat de.... ÎMI PARE FOARTE RĂU DE...: Regret foarte mult; Mă doare că... . ÎMI PARE RĂU: Regret; Nu-mi place. ÎMI PIERD VREME CU TINE: Nu eşti bun de nimic; Nu am niciun folos de la tine. ; ÎMI PLACEĂICI: Mă simt bine aici. , ÎMI PLACE ŞĂ CRED: M-aş bucura să fie aşa; Vreau să cred; M-aş bucura să fie aşa. ÎMI PLACE SĂ CRED CĂ...: Vreau să cred că...; , ÎMI POARTĂ PICĂ: E supărat pe .mine;: Are necaz pe mine. ÎMI PUN CAPUL CĂ...: Garantez că...; Sunt sigur că.... ÎMI SAR OCHII: Iese în: evidenţă; Se distinge. ÎMI SAR OCffil DIN CAP: A păţit-o rău; A dat de belea. ÎMI SPUNE INIMA: Aşa simt eu. ÎMI STĂ CA P#MU-N NAS: Nu-mi place deloc; Nu-1 mai suport; v. şi îmi stă ca un ghimpe în inimă; îmi stă în gât. . . .: ÎMI STĂ CA UN GHIMPE ÎN INIMĂ: Nu-mi place deloc; Nu-1 mai suport; v. îmi stă capiperu-n nas. ■ V:JMI STĂ ÎN CALE: Mă împiedică; îmi face greutăţi. ÎMI STĂ ÎN GÂT: Nu-mi place deloc; Nu-1 mai suport; v. îmi stă ca piperu-n nas. IMI STĂ ÎN SPINARE: Eu îl întreţin; Mă deranjează; Mă incomodează. ; ÎMI STĂ PE LIMBĂ: Era să-i zic. ÎMI STĂ PE LIMBĂ SĂ-I ZIC: E gata-gata să-i spun; E cât pe aci să-i spun. ÎMI STĂ PE LIMBĂ ŞI NU POT SĂ-I ZIC: Nu pot să-i spun; Nu-mi vine să-i spun; v. şi îmi umblă pe limbă da nu pot să-l zic; îmi umblă vorbă prin gură şi nu pot să4 zic. ÎMI ŢIUIE URECHEA DREAPTĂ: O să primesc o veste bună; E un semn bun; E de bine. ÎRII ŢIUI^ UORECHEA STÂNGĂ: O să primesc o veste rea; E un semn rău; E de rău. ÎMI UMBLĂ CUVÂNTUL PRIN GURĂ: Îl ştiu da nu-mi pot aduce acum aminte. 1013 ÎN ACEST CAZ ÎMI UMBLĂ FURNICILE PRIN OCHI. A nu vedea clar; A avea probleme cu vederea. ÎMI UMBLĂ O IDEE PRIN CAP: Mă tot gândesc Ia ceva. IMI UMBLĂ PE LIMBĂ: Este cât pe aci să spun. ÎMI UMBLĂ PE LIMBĂ ŞI NU POT SĂ-L ZIC: Nu pot să-i spun; Nu-mi vine să-i spun; v. îmi stă pe limbă da nu pot să-l zic. ÎMI UMBLĂ PRIN CAP ŞI NU ŞTIU DE UNDE SĂ TE IĂU: îmi amintesc de dine dar nu ştiu cine eşti. JMI UMBLA PRIN GURĂ DÂR; NU POT SĂ-I ZIC PE NUME: Nu-mi aduc aminte de numele lui. ÎMI UMBLĂ PRIN GURĂ ŞI NU POT SĂ-I ZIC: Nu pot să-i spun; Nu-mi vine să-i spun; v. îmi stă pe limbă da nu pot să-l zic. ÎMI VĂD DE ALE MELE: Eu mă ocup de treburile, de grijile, de problemele mele. ÎMI VÂJÂIE MOTORUL (arg.): Mă doare capul; Sunt zăpăcit; Sunt năucit. IMI VINE CA TURNATĂ: îmi stă foarte bine. ÎMI VINE GREUŢĂ.. .: Mi se face silă; Nu-mi place deloc. ^ ÎMI VINE LA MERCHEZ (înv.): îmi convine; îmi este la îndemână. ÎMI VINE SĂ CRED: Nu am niciun motiv să nu cred; Ar trebui să cred. ÎMI VINE SĂ MĂ DUC DRACULUI: Nu mă simt deloc bine; Nu am niciun succes; îmi merge foarte prost. ÎMI VINE SĂ MĂ TOT DUC: Am chef să plec undeva. . . . ÎMI VINE SĂ-MI DAU CU PUMNII ÎN CAP DE NECAZ: Sunt tare necăjit; Am necazuri mari. ÎMI VINE SĂ NU MAI DAU OCHII CU LUMEA: îmi este ruşine de ceea ce am făcut. ÎMI VINE SĂ TE DÂU DE TOŢI PEREŢII: Mu te mai pot suporta. ÎMI VINE SUCĂLETE PE MINE: S-a repezit je mine. ÎMPELIŢATULE!: Nenorocitule! Vagabon-iule! ÎMPIEDICAT LĂ VORBĂ:; Vorbeşte greu; \bia scoate un cuvânt. ÎMPIEDICĂ LA DEAL ŞI DFSPIEDICĂ LA ^ALE: îi merge greu; Se descurcă greu; Nu are nari succese. ÎMPOVĂRAT DE ANI: Bătrân; în vârstă. ÎMPOVĂRAT DE MUNCĂ: Are mult de ucru; Lucrează mult. ÎMPREUNĂ CU.. .: Laolaltă cu...; în acelaşi imp cu...; v. şi împreună şi cu.,,. ÎMPREUNA ŞI CU...: Laolaltă cu.,.; în acelaşi imp cu...; v. împreună cu.... ÎMPROŞCAT: Neadunat; Necontrolat; Nestă-lânit. ÎMPUŞCAT ÎN ARIPĂ: împiedicat să pro-:reseze; înfrânat. ÎMPUŞCAT ÎNTR-O ARIPĂ: Tare beat; Beat aort. ÎMPUŞCĂ'N LUNĂ: Om nesocotit, extravagant. ÎN ABSENŢĂ. în lipsa.... ÎN ABSTRACT: Imaginar; Ireal; Teoretic. ÎN ABSURD: Lipsit de realitate; Ireal. ÎN ACEA SECUNDĂ: Chiar atunci; Chiar în clipa aceea; Chiar în momentul acela; Pe moment; Pe Ioc; v. Chiar în acea secundă. ÎN ACEASTĂ CONJUNCTURĂ: în aceste condiţii; în acest caz; v. şi în această situaţie. ÎN ACEASTĂ PRIVINŢĂ: Din acest punct de vedere; Sub acest aspect; Sub un anumit aspect; Sub unele aspecte; Sub acest raport; v. şi în această privire; în asta privinţă; în multe privinţe; în multe priviri; în toate privirile; într-o anumită privinţă; într-o anumită privire; într-o oarecare privinţă; într-o oarecare privire; în unele privinţe; în unele priviri. ÎN ACEASTĂ PRIVIRE: Din acest punct de vedere; Sub acest aspect; Sub un anumit aspect; Sub unele aspecte; Sub acest raport; v. în această privinţă, _ „ ' ÎN ACEASTĂ SECUNDĂ: în clipa această; în momentul acesta; Pe loc; v. şi în secunda această. ^ ÎN ACEASTĂ SITUAŢIE: în aceste condiţii; în acest caz; v. în această conjunctură. ÎN ACEEĂŞI MĂSURĂ: La fel de...; v. şi în egală măsură. ÎN ACEEAŞI ORDINE DE IDEI: în acelaşi sens; în sensul acesta. ÎN ACEEAŞI SITUAŢIE CU CINEVA: La fel; Identic; v. şi în acelaşi fel; în acelaşi mod; în acelaşi sens; în acelaşi spirit. ÎN ĂCEEAŞI ;ZI ACEEAŞI POVESTE: Lucrurile se repetă; Nimic nu se schimbă. ÎN ACELAŞI p5L: :La ;!fel; Identic; v. în aceeaşi situaţie cu cineva. ÎN ACELAŞI MOD: La fel; Identic; v. în aceeaşi situaţie cu cineva. ÎN ACELAŞI SCOP: Urmărind un scop comun. ÎN ACELAŞI SENS: La fel; Identic; v. în aceeaşi situaţie cu cineva. ÎN ACELAŞI SPIRIT: La fel; Identic; v. în aceeaşi situaţie cu cineva. ÎN ACELAŞI TIMP: Totodată; Simultan; Concomitent; De asemenea; v. şi într-acelaşi timp. ÎN ACELAŞI TIMP CU...: Concomitent cu...; Paralel cu...; împreună cu.... ÎN ACEL CEAS: în momentul acela; Atunci; Imediat; Pe loc; v. şi într-acel ceas. ÎN ACEL COLŢ DE LUME: Acolo departe; Undeva departe. ÎN ACELE LOCURI: Pe acolo; Undeva departe; v. şi în aceste locuri. ÎN ACELE SECUNDE: Chiar atunci; Chiar în clipa aceea; Chiar în momentul acela; Pe moment; Pe loc; v. şi Chiar în acea secundă. ÎN ACEL MOMENT: Chiar atunci; v. şi /h momentul acela. . ÎN ACEST CAZ: în asemenea împrejurare; în ÎN ACEST CHIP 1014 atari circumstanţe; v, şi în cazul acesta;într-un asemenea caz. ÎN ACEST CHIP: în felul acesta; în modul acesta. ÎN ACESTE CQÎŞDIŢII: în condiţiile aceste; în asemenea condiţii. ÎN ACESTE LOCURI: Pe acolo; Undeva departe; v. în acele locuri. ÎN ACEST MOMENT: Chiar acum; v. în momentul acesta. ÎN ACEST SCOP: Pentru această. ÎN ACEST SENS: Cu privire Ia...; în această privinţă; în legătură cu problema în discuţie; Care se referă la problema în discuţie. ÎN ACEST TIMP: Atunci. ÎN ACTIVITATE: în câmpul muncii. INACŢIUNE: Activ. ÎN ADANCIMEA TIMPULUI: Foarte de mult timp.. ÎN ADÂNCIMILE TAINICE ALE LUMII: Din secretele mari ale lumii. ÎN ADÂNCUL IERNII: Pe la mijlocul iernii; Pe iarna cea mai grea. ÎN ADÂNCUL INIMn: Din toată inima. ÎN ADÂNCUL NOPŢII: Noaptea târziu, ÎN ADÂNCUL PĂDURII: La umbra pădurii. ÎN ADÂNCUL PĂMÂNTULUI: La mare adâncime. ÎN ADÂNCUL SUFLETULUI: Din tot sufletul. ÎN ADEVĂR: Cu adevărat; v. şi într-adevăr; întru adevăr. ÎN ADEVĂRATA LUMINĂ: Exact; Precis; v. şi în adevărata sa lumină; în adevăratul înţeles. IN ADEVĂRATA SA LUMINĂ: Exact; Precis; v. în adevărata lumină. ÎN ADEVĂRATUL ÎNŢELES: Exact; Precis; v. în adevărata lumină. ÎN ADEVĂRATUL ÎNŢELES AL CUyÎN-TULUI: Cu adevărat; Absolut; Exact; Precis; v. şi Cu adevăratul sens; Cu adevăratul sens al cuvântului; în înţelesul cel mai adevărat al cuvântului; în înţelesul cel mai exact al cuvântului; în înţelesul cel mai înalt al cuvântului; în înţelesul cel mai pur al cuvântului; în sensul cel mai adevărat al cuvântului; în sensul cel mai exact al cuvântului; în sensul cel mai înalt al cuvântului; în sensul cel mai pur al cuvântului. ÎN ADEVĂRATUL SENS: Cu adevărat; Absolut; Exact; Precis; v. Cu adevăratul înţeles al cuvântului. ÎN ADEVĂRATUL SENS AL CUVÂNTULUI: Cu adevărat; Absolut; Exact; Precis; v. Cu adevăratul înţeles al cuvântului. ÎN ADINS: Intenţionat. ÎN ADOLESCENŢĂ: La prima tinereţe. ÎN A DOUA COPILĂRIE: Mult mai târziu. ÎN AER: Afară; într-un loc neacoperit; v. şi în aer liber; La aer; La aer curat; La aer liber. ÎN AER LIBER: Afară; într-un loc neacoperit; v. în aer. ÎN AFARA BĂTĂH PUŞTII: în siguranţă. ÎN AFARA CAZULUI CONTRAMANDĂRII: Doar dacă nu se contramandează. ÎN AFARA CAZULUI PRIMIRII UNOR INIDICAŢII CONTRARE: Doar dacă se primesc indicaţii contrare. ÎN AFARA CAZULUI PRIMIRII UNOR ORDINE CONTRARE: Doar dacă se primesc ordine contrarii. ÎN AFARA CAZULUI PRIMIRII UNOR PĂRERI CONTRARE: Doar dacă se primesc păreri contrarii. ÎN AFARA CAZULUI REVOCĂRII: Doar dacă se revocă. ÎN AFARA CAZULUI UNEI ÎNŢELEGERI CONTRARE: Doar dacă apare o înţelegere contrară. ÎN AFÂRA CAZULUI UNEI ÎNŢELEGERI ÎN ÂLT SENS: Doar dacă apar înţelegeri de alt sens. ÎN AFARA CHESTIUNII: în afară de subiect; Cu totul altceva. în Afară competiţiei: Care nu face parte din competiţie. Din concurs; v. şi în afara concursului. " ÎN AFARA CONCURSULUI: Care^nu face parte din competiţie. Din concurs; v. In afara competiţiei. ÎN AFARA LEGH: Ilegal. ÎN AFARA ORAŞULUI: Care nu face parte din oraş.'... ÎN AFARA ORELOR DE ŞCOALĂ: Pe timpul liber. ÎN AFARA PRIMEJDIEI: Fără niciun pericol; în afară de orice pericol. ÎN AFARA SOCIETĂŢII OMENEŞTI: Care nu ţine de societatea omenească. ÎN AFARA SUBIECTULUI: Care nu ţine de subiect. ÎN AFARA UNQR PĂRERI CONTRARE: Numai dacă nu apar unele păreri contrare. ÎN AFARA YEDERH CUIVA: Care nu intră în vederile cuiva. ÎN AFARĂ DE...: Mai puţin...; Fără... Fără a mai socoti şi.... , IN APARĂ DE ACEASTA: Pe lângă aceasta. JN AFARĂ DE ACEEA: Care nu se referă: la aceea. ÎN AFARĂ DE CAZUL...: Cu excepţia situaţiei de... . ÎN AFARĂ DE CAZUL CÂND...: Numai în ÎN AFARĂ DE CAZUL ÎNŢELEGERII CONTRARE: Doar dacă apare o înţelegere contrare. ÎN AFARĂ DE CAZUL ÎNŢELEGERI DE ALT SENS: Doar dacă apare o înţelegere de alt sens. ÎN AFARĂ DE CAZUL PRIMIRII: Doar dacă se primeşte. IN AFARĂ DE CAZUL PRIMIRII UNOR 1015 ÎN AMONTE INDICAŢII CONTRARE: Doar dacă se primesc indicaţii contrare. ÎN AFARĂ DE CAZUL PRIMIRII UNOR ORDINE CONTRARE: Doar dacă se primesc ordine contrare. lN AFARĂ DE CEI PREZENŢI: Cu excepţia celor prezenţi; Care nu se referă la cei prezenţi ÎN AFARĂ DE CHESTIUNE...: Care nu ţine de chestiunea... . ÎN AFARĂ DE COMPETIŢIE: Care nu ţine de competiţie. ÎN AFARĂ DE CONCURS: Care nu ţine de concurs, ÎN AFARĂ DE DISCUŢIE ...: Care nu ţine de discuţia... ÎN AFARĂ DE ORICE BĂNUIALĂ: Care-nu poate fi bănuit. ÎN AFARĂ DE ORICE COMPARAŢIE: Car4 nu poate fi comparat. ÎN AFARĂ DE ORICE DISCUŢIE: Car4 nu poate fi comentat; Despre care nu se poate discuta. In AFARĂ DE ORICE PERICOL: Care nu se află în niciun pericol. ÎN AFARĂ DE ÎNDOIALĂ: în mod sigur; Incontestabil. ÎN AFARĂ DE PERICOL: în mod sigur; Fără niciun pericol. ÎN AFARĂ DOAR DE...: Cu excepţia a.... ÎN AGONIE: Pe moarte; Muribund. ÎNAINTAT DE ZILE: Vârstnic; Bătrân; înţelept; Venerabil; v. şi înaintat în zile; înaintat în vârstă; Vechi de zile; Vechi de vârstă. ÎNAINTAT ÎN ZILE: Vârstnic; Bătrân; înţelept; Venerabil; v. înaintat de zile. a ÎNAINTAT ÎN VÂRSTĂ: Vârstnic; Bătrân; înţelept; Venerabil; v. înaintai de zile. ÎNAINTEA EREI NOASTRE: înainte de Hristos. ÎNAINTE-ALERGĂTORIU {înv.}: Precursor. ÎNAINTEA OCHILOR CUIVA: După opinia, După părerea cuiva; în .. faţa cuiva; v. şi în ochii cuiva. ÎNAINTE! (mii): Avansaţi! înaintaţi! ÎNAINTE CUVÂNTARE: Cuvânt înainte; Prefaţă. ÎNAINTE DE A...: Până să...; Până a nu...; v. şi înainte să...; Mai înainte de a...; Mai înainte să............. ÎNAINTE DE A SE APUCA DE TREABĂ: Până a începe o treabă. ÎNAINTE DE HRISTOS: înaintea erei noastre; v. şi înainte de naşterea lui Hristos; Mai înainte de Hristos; Mai înainte de naşterea lui Hristos. ÎNAINTE DE MIEZUL NOPŢII: Până la miezul nopţii. ^ ÎNAINTE DE NAŞTEREA LUI HRISTOS: înaintea erei noastre; v. înainte de Hristos. ÎNAINTE DE ORICE: în primul rând. ÎNAINTE DE PLECARE: La pornire. ÎNAINTE DE RÂND: Peste rând. ÎNAINTE DE REVĂRSATUL ZORILOR: Foarte de dimineaţă; Dis-de-dimineaţă. ÎNAINTE DE TERMEN: Foarte repede; Peste aşteptările noastre; v. şi înainte de vreme. ÎNAINTE DE TIMP: Prea de vreme; înainte de termen; Prematur. ÎNAINTE DE TOATE: în primul rând; v. şi Mai întâi. ÎNAINTE DE VREME: Foarte repede; Peste aşteptările noastre; v. înainte de termen. ÎNAINTE, MARŞ! (mii): Porniţi înainte! ÎNAINTE-MERGĂTOR: înaintaş; Precursor; Om cu vederi înaintate. ÎNAINTE SĂ...: Până să...; Până a nu..,; v. înainte dea— ÎNAINTE VREME: Mai de mult; Odinioară. IN AJUN: Cu puţin înainte. ÎN AJUNUL...: Cu puţin înainte de.,.. ÎN ALT CHIP: Altfel. ÎN AL DOILEA RÂND: Apoi; Pe urmă; în plan secundar. ÎN AL NOUĂLEA CER DE BUCURIE: Foarte bucuros; Deosebit de bucuros. ÎN AL ŞAPTELEA CER: Foarte sus; Foarte înalt. ÎN AL ŞAPTELEA RĂND: Mai la urmă; Printre ultimii. ÎN ALTĂ PARTE: în alt loc; Altundeva; Aiurea. . . ÎNALT CA BRADUL DAR PROST CA GARDUL: Nu prea inteligent; Cam prostuţ. ÎNALT CÂT CERUL: Foarte înalt; Bine crescut; Bine dezvoltat; v . şi înalt cât o prăjină. ÎNALŢ CÂT O PRĂJINĂ: Foarte înalt; Bine crescut; Bine dezvoltat; v, înalt cât cerul. ■: ÎN ALT, CHIP: în .alt mod; Altfel; Altcum; Altminteri; v. şi într-alt chip. ÎNALTELE PĂRŢI CONTRĂCŢA^ŢE: Părţile semnatare ale unui contract, ale unei înţelegeri. ÎN ALTE RÂNDURI: Pe altă cale; v. şi în alt rând. ÎN ALTE TIMPURI: Altădată; În trecut; Odinioară; v. şi în alte vremuri; în alţi timpi. ÎN ALTE VREMURI: Altădată; în trecut; Odinioară; v. în alte timpuri. ÎNALT: ÎN RANG: Superior; Excelent; De calitate cea mai bună. ÎN ALT RÂND: Pe altă cale; v. în alte rânduri. ÎN AL TREILEA RÂND: La urma urmei; în plan secundar. ; ÎNALTUL CERULUI: Bolta cerească; văzduh. ÎN ÂLŢI TIMTI (înv.): Altădată; în trecut; Odinioară; v. în alte timpuri. ÎN AMĂNUNT: în detaliu; Detaliat. ÎN AMBELE CAZURI: Fără nicio excepţie. ÎN AMINTIREA...: în memoria... . ÎN AMINTIREA PREZENTULUI: în cinstea prezentului; în cinstea celor de azi. ÎN AMINTIREA TRECUTULUI: în cinstea, în slăvirea trecutului; în cinstea celor ce au fost. ÎN AMINTIREA VECHII NOASTRE PRIETENII: în cinstea vechii noastre prietenii. ÎN AMONTE: în susul apei; Către izvoi. ÎN AMURG 1016 IN AMURG: Pe înserat. ÎN AMURGUL VIEŢII: La bătrâneţe. ÎN ANSAMBLU: în general. ÎN ANUMITE CONDIŢII: în situaţii speciale. ÎN ANUMITE LIMITE: în dimensiuni stabilite. ÎN APARENŢĂ: La prima vedere; După exterior. IN APĂ PANĂ LA GĂT: în mare pericol. ÎN APĂRAREA...: Apărând...; Protej and.... ÎN APĂRĂRE ACESTEI OPINII: Apărând, protejând această opinie. ÎN APĂRAREA ACESTEI PĂRERI: Apărând, protejând această părere, ÎN APĂRAREA ACESTUI PUNCT DE VEDERE: Apărând, protejând acest punct de vedere. ÎN APELE TERITORIALE: în coastele unui stat. ÎNAPOI CU TOATĂ VITEZA: Retragere rapidă. ÎN APROPIERE: Nu departe. : ÎN APROPOIEREA ..: Nu departe de... ÎN APROXIMATIV ...: Circa. . ÎNARMAT PÂNĂ ÎN DINŢI: Foarte înarmat. lN ARMONIE CU...: în acord, în înţelegere cu...; Cu acordul lui.... ÎN ASCENSIUNE: în creştere. ÎN ASCUNSUL INIMII: în secret; v. şi în ascunsul sufletului; în ascunzişurile inimii; în ascunzişurile sufletului ÎN ASCUNSUL SUFLETULUI: în secret; v. în ascunsul inimii ÎN ASCUNZIŞURILE INIMII: în secret; v. în ascunsul inimii ÎN ASCUNZIŞURILE SUFLETULUI: în secret; v. în ascunsul inimii ÎN ASEMENEA CAZURI: în situaţi de acest fel; v. şi în asemenea condiţii; în asemenea situaţie; în asemenea situaţii ÎN ASEMENEA CONDIŢII: în situaţii de acest fel; v. în asemenea cazuri ÎN ASEMENEA SITUAŢIE: în situaţii de acest fel; v. în asemenea cazuri. ÎN ASEMENEA SITUAŢII: în situaţii de acest fel; v. în asemenea cazuri. ÎN ASTA CONSTĂ TOATĂ GREUTATEA: Aici este buba. ÎN ĂSTA PRIVINŢĂ: Din acest punct de vedere; Sub acest aspect; Sub un anumit aspect; Sub unele aspecte; Sub acest raport; v. în această privinţă. ÎN AŞA CHIP...: Astfel.. ; v. şi în aşa fel...; în aşa grad__ ÎN ÂŞĂ FEL..Astfel...; v. în aşa chip. ÎN AŞA FEL ÎNCÂT SĂ...: Astfel încât să.... ÎN AŞA GRAD...: Astfel...; v. în aşa chip. ÎN AŞA HAL CĂ...: în aşa măsură căr. . ÎN AŞA MĂSURĂ: în acest fel; în modul acesta. ÎN AŞTEPTARE: Aşteptând; Fiind pregătit. ÎN AŞTEPTAREA...: Aşteptând să; Fiind pregătit să. ÎN AŞTEPTAREA RĂSPUNSULUI DUMNEAVOASTRĂ: Depinde de poziţia dumneavoastră. ÎN ATARE CAZURI: în asemenea situaţii. ÎN ATARE CONDIŢII: în asemenea condiţii. ÎN ATARE ÎMPREJURARE: în asemenea împrejurare. IN ATENŢIA CUIVA: Pentru cineva anume. ÎN AUZUL TUTUROR: Public; Deschis. ÎN AVAL: La vale; în jos. ÎN AVANGARDA...: în fruntea.... IN AVANGARDĂ: în frunte. ÎN AVANTAJUL CUIVA: în interesul cuiva. ÎN IÎÂNI: Bogat. ÎN BARBĂ: Pe ascuns; Numai pentru sine. "ÎNBATJOCURĂ: In bătaie de joc. ÎN BAZA,..: Pe baza a...; în conformitate cu... IN BÂZA LEGII: Legal. ÎN BĂTAIA: în raza de acţiune. ÎN BĂTAIA PISTOLULUI: în raza de acţiune a pistolului. ÎN BĂTAIA PUŞTII: în raza de acţiune a puştii. ÎN BĂTAIA SOARELUI: La soare. ÎN BĂTAIA TUNULUI: în raza de acţiune a tunului. :: ÎN BĂTAIA VÂNTULUI: Neocrotit; Neprotejat; Expus la neplăceri. ÎN BELŞUG: Din plin; în cantitate marc. ÎN BENEFICIU CUIVA: în interesul, în folosul cuiva. ÎN BEZNAiÎSffi^ prostie. ÎN BLOC: împreună; Laolaltă. ÎN BOBOTE: Fără rost; La întâmplare; Fără nicio socoteală. ÎN BORTA ŞARPELUI (reg.): într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din borta şarpelui. ÎN BORTA ŞOARECELUI (reg.): într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din borta şarpelui 'ÎN BORTĂ DE ŞARPE (reg.): într-un loc ascuns, greu de descoperit; v. Din bora şarpelui ÎN BORTĂ DE ŞOARECE (reg.): într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din borta şarpelui ÎN BRAŢE: Cu braţele petrecute în jurul corpului cuiva. IN BRÂNCI: Pe mâini şi pe picioare; De-a buşilea; Târându-se. IN BUCLUC: într-o situaţie neplăcută; în belea; în încurcătură. ÎN BUNĂ CONDIŢIE: în condiţii corespunzătoare. ÎN BUNĂ ÎNŢELEGERE: Cu înţelegere; Cu relaţii prieteneşti. ÎN BUNĂ MĂSURĂ: Majoritatea; în cea mai mare parte. ÎN BUNĂ ORDINE: Ordonat; Curat; Corect. ÎN BUNĂ PACE: în linişte; Fără incidente; v. şi în pace. IN BUNĂ PARTE: în mare măsură. ÎN BUNĂ REGULĂ: în ordine; Aşa cum se cuvine; După toate regulile; Veritabil; în lege; v. şi 1017 ÎNCĂ PE PATUL MORŢII în perfectă regulă; în regulă; în toata regulă; La buna regulă; La perfectă regulă; La regulă. ÎN BUNĂ STARE: Fără defecţiuni; Corect; Sănătos. ÎN BUTUL CUIVA (reg.): în ciuda, în pofida cuiva. ÎN CADRUL...: în ambianţa...; în mediu.... ... ÎN CADRUL ANUMITOR LIMITE: în limitele unor probleme, ale unui subiect, ale unei acţiuni. IN CAI DE POŞTĂ (înv.): Cu ajutorul poştalionului. ÎN CALITATE DE...: Cu dreptul de...; Fiind... . ÎN CANTITĂŢI CONSIDERABILE: Destul de mult. ÎN CANTITĂŢI INDUSTRIALE: Enorm de mult. ÎN CANTITĂŢI MARI: Foarte muit. ÎN CANTITĂŢI MICI: Foarte puţin. : ÎN CAP: Exact; Fix; v. şi în capăt. ÎN CAPĂT1: Exact; Fix; v. în cap. ÎN CAPĂT2: În frunte. ÎN CAP CU CINEVA: Controlat de cineva. ÎN CAP DE NOAPTE (pop.): După ce se întunecă; v. şi în capul nopţii. ÎNCAPE VORBĂ?: Mai încape discuţii? E de la sine înţeles; v. şi Mai încape vorbă? Nu mai încape vorbă. ÎN CAPUL BUCATELOR: în frunte; La loc de cinste. ÎN CAPUL MESEI: La loc de cinste. ÎN CAPUL NOPŢII (pop.): După ce se întunecă; v. în cap de noapte. ÎN CAPUL SCĂRII: Sus; Deasupra. ÎN CARE CEAS: Când; în clipa; în momentul; v. şi în ceasul care...; în ceasul ce...; în ce ceas. IN CARNE ŞI ÎN OASE: în persoană; v. şi în carne şi oase. IN CARNE ŞI OASE: în persoană; v. în carne şi în oase. ÎN CAUZĂ: Implicat; în discuţie. ÎN CAZ AFIRMATIV: În eventualitatea unui răspuns afirmativ. ÎN CAZ CĂ...: în eventualitatea că...; v. şi în cazul că...; în caz când...; în cazul când...; în caz de...; La caz că...; La cazul că.... ÎN CAZ CĂ LIPSEŞTE: Dacă nu va fi prezent; Dacă nu va exista. ÎN CAZ CĂ NU VINE: Dacă nu va veni. - ÎN CAZ CONTRAR: Altfel; Altminteri. ÎN CAZ DE...: Dacă se întâmplă să. . .. ÎN CAZ DE FORŢĂ MAJORĂ: În caz de nevoie. ÎN CAZ DE NECESITATE: Dacă va fi necesar. ÎN CAZ DE NEVOIE: Dacă va fi nevoie. ÎN CAZ DE PERICOL: Dacă apare un pericol. ÎN CAZ DE URGENŢĂ: Dacă apare o urgenţă. ÎN CAZ EXTREM: în condiţii deosebite. ÎN CAZUL ACESTA: în asemenea împrejurare; în atari circumstanţe; v. în acest caz. ÎN CAZUL CĂ.........: în eventualitatea că...; v. în caz că.... ÎN CAZUL CÂND...: în eventualitatea că.,.; v. în caz că.... ÎN CAZUL CEL MAI BUN: în cea mai bună situaţie. ÎN CAZUL CEL MAI FAVORABIL: în situaţia cea mai favorabilă. ÎN'CĂZUL CEL MAI EERICIT: în situaţia cea mai fericită. ÎN CAZUL CEL MAI RĂU: în situaţia cea mai rea. .' : : ÎN; CAZUL DAT: în situaţia dată; În această situaţie. ÎN .CAZUL DE FAŢĂiVÎn situaţia de faţă; în această situaţie. ÎN CAZUL IERNII: Pe timp de iarnă. ÎNCĂ CINEVA: Nu singur. ÎNCĂ CUM : Foarte mult; În mare măsură^ ÎNCĂ DE...: în eventualitatea că...; v. în caz că.... ···"■""" ÎNCĂ DE COPIL: Din copilărie. ÎNCĂ DE LA...: Cu începere de la... . ÎNCĂ DE LA ÎNCEPUT: De Ia bun început. ÎNCĂ DE PE ACUM: Din acest moment; De acum.. ÎNCĂ DIN...: începând din..., ÎNCĂ DIN FAŞĂ: De mic copil. ■ ÎNCĂ MAI MULT: Mai mult decât atât. ÎN CĂMAŞĂ: îmbrăcat numai cu cămaşa; v. Cu cămaşă. ÎNCĂ-MI-TE: Cu mult mai mult; Cu mult mai puţin; v. Dar încă. INCĂ N-AM GĂSIT TIMPUL SĂ...: Sunt foarte ocupat; a multe pe cap. ÎNCĂ NICIODATĂ: Este pentru prima dată. ; ÎNCÂNTAT DE CUNOŞTINŢA: Mă bucur că te-a cunoscut. ÎNCĂ NU: Mai încolo; Mai târziu. ÎNCĂ NU ESTE TÂRZIU: Mai este timp; Se mai poate. ÎNCĂ NU S-A COPT PLĂCINTA: E prea devreme; Să mai aşteptăm. ÎNCĂ O BOROBOAŢĂDE-A LUI: E încă o prostie, o greşeală, o scăpare de ale lui. ÎNCĂ O DATĂ: Să repetăm; Din nou. ÎNCĂ O DATĂ PE ATÂT: Dublu; v. şi încă o dată pe atâta; încă pe atât; încă pe atâta ÎNCĂ O DATĂ PE ATÂTA: Dublu; v. şi încă pe atât. ÎNCĂ O DATĂ ŞI JUMĂTATE: Mai trebuie destul; Nu este suficient. ÎNCĂPĂŢÂNAT CA UN CATÂR: Foarte încăpăţânat. ÎNCĂ PE ATÂT: Dublu; v. încă o dată pe atât. ÎNCĂ PE ATÂTA: Dublu; v. încă o dată pe atât. ÎNCĂ PE PATUL MORŢII: încă pe când era pe moarte. ;; ÎNCĂ PUŢIN 1018 ÎNCĂ PUŢIN: Mai trebuie puţin. INCĂ ŞI MAI PUŢIN: Nu aşa de mult; Mai puţin de atât. IN CĂTRE ZIUĂ: La luminatul zilei. ÎN CĂUTAREA...: Căutând.... IN CĂUTAREA CUIVA: Căutând pe cineva. ÎN CĂUTAREA FERICIRII: Căutând fericirea. ÎN CĂUTAREA UNEI SLUJBE: Căutând un serviciu. ÎN CĂUTAREA UNUI POST: Căutând un post...... ÎN CĂUTARE DE...: Căutând pe...; Căutând o...; Căutând un... . ÎN CĂUTARE DE LUCRU: Căutând de lucru. ÎNCÂLCIREA LIMBILOR: Neînţelegere; Vorbire neclară; Confuzie. ÎN CÂMP DESCHIS: La aer curat; Pe câmpie; Pejaţă. ÎNCÂNTAT DE...: Fericit de...; Bucuros de... ÎNCÂNTAT DE CUNOŞTINŢĂ:"Sunt bucuros că v-am cunoscut. ÎNCÂNTAT LA CULME: Foarte fericit; Foarte bucuros. ÎNCÂNTAT SĂ AFLE CEVA: Foarte fericit, foarte bucuros că a aflat. ÎN CÂRCĂ (pop.): în spate. ÎN CÂŞTIG: Cu folos. IN CÂTE SUNTEM AZI?: Ce zi a lunii e azi? ÎN CÂTEVA CLIPE: Foarte repede; Imediat. ÎN CÂTEVA CUVINTE: Pe scurt. ÎNCÂT PRIVEA: Referitor la...; Cu privire la...; în privinţa...; Sub aspectul...; v. Cât privea. ÎNCÂT PRIVEŞTE: Referitor la...; Cu privire la...; În privinţa...; Sub aspectul...; v. Cât privea. ÎN CEEA CE PRIVEA: Referitor la...; Cu privire la...; În privinţa,..; Sub aspectul,..; v. Cât privea. ÎN CEEA CE PRIVEŞTE: Referitor la...; Cu privire la...; în privinţa...; Sub aspectul...; v. Cât privea. ÎN CEA DE PE URMĂ: La urma urmelor; în sfârşit; v. şi în cea din urmă; în cea după urmă; în cea mai de pe urmă; în cea mai din urmă; în cea mai după urmă; în cele de pe urmă; în cele din urmă; în cele după urmă; în cele mai de pe urmă; în cele mai din urmă; în cele mai după urmă. ÎN CEA DIN URMĂ: La urma urmelor; în sfârşit; v. în cea de pe urmă. ÎN CEA DUPĂ URMĂ (re,?.): La urma urmelor; în sfârşit; v. în cea din urmă. ÎN CEA MAI BUNĂ FORMĂ: Foarte bine pregătit. ÎN CEA MAI DE PE URMĂ: La urma urmelor; în sfârşit; v. în cea de pe urmă. ÎN CEA MAI DIN URMĂ: La urma urmelor; în sfârşit; v. în cea de pe urmă. ÎN CEA MAI DUPĂ URMĂ (reg.): La urma urmelor; în sfârşit; v. în cea din urmă. ÎN CEA MAI MARE MĂSURĂ: în majoritate; Cel mult; Cu cele mau multe drepturi. ÎN CEA MAI MARE NEVOIE: Cel mai necesar; De cea mai mare nevoie. ÎN CEA MAI MARE PARTE: Majoritatea; în bună măsură; v. Cea mai mare parte. ÎN CEA MAI PERFECTĂ ORDINE: Perfect; Fără niciun cusur; v. şi în cea mai perfectă stare. ÎN CEA MAI PERFECTĂ STARE: Perfect; Fără niciun cusur; v. şi în cea mai perfectă ordine. ÎN CE APĂ ŞE SCALDĂ?: Ce fel de om e? Ce opinie sau intenţie are? în ce dispoziţie sufletească se află? v. şi în ce ape se scaldă? ÎN CE ÂPE SE SCALDĂ?: Ce fel'de om e? Ce opinie sau intenţie are? în ce dispoziţie sufletească se află? v. în ce apă se scaldă? ÎN CEASUL AL DOISPREZECELEA: În ultimul moment; Cu o clipă înainte de a fi prea târziu, ÎN CEASUL CARE...: Când; în clipa; în momentul; v. în care ceas. ÎN CEASUL CE...: Când; în clipa; în momentul; v. încare ceas. ÎN CEASUL DE...: În clipa în care... ÎN CE CALITATE?: Cu ce drept? ÎN CE CATEGORIE SE ÎNCADREAZĂ?: Din ce categorie face parte. ÎN CE CEAS?: Când; în clipa; în momentul; v. în care ceas. ÎNCEARCĂ NUMAI!: Să nu îndrăzneşti! ..;.ÎNCEARCĂ SĂ TE ABŢII: Stăpâneşte-te; Nu te băga. ÎNCEARCĂ ŞI AI SĂ VEZI!: Dacă îndrăzneşti o vei păţi. ÎN CEĂRTĂ CU CINEVA: Nu se înţelege cu cineva. ÎN CEASUL AL DOISPREZECELEA: în ultimul moment. ÎN CEASUL MORŢII:; Pe;moarte; în ultimele clipe din viaţă. IN CE CHIP?: Cum? ? în ce fel? în ce mod? Cum? v. şi Cu ce fei? ÎN CE CONSTĂ DEOSEBIREA?: Cum se deosebeşte? Prin ce se deosebeşte? ÎN CEEA CE MĂ PRIVEŞTE: Referito, la mine. :ÎN CEEA CE MĂ PRIVEŞTE, NU ĂM NIMIC ÎMPOTRIVĂ: Nu sunt împotriva; Eu sunt de acord. ^ÎN CEEA CE PRIVEA...: Referitor la...; v. şi în ceea ce priveşte.... IN CEEA CE PRIVEŞTE...: Referitor la...; v. în ceea ce privea. ÎN CE FEL?: Cum? v. şi în ce chip? ÎN CE HAL AI AJUNS!: Eşti într-o stare jalnică! v. şi în ce hal eşti! ÎN CE HAL EŞTI !: Eşti într-o stare jalnică! v. în ce hal ai ajuns! ÎN CELE DE PE URMĂ: La urma urmelor; în sfârşit; v. în cea de pe urmă. ÎN CELE DIN URMĂ: La urma urmelor; în sfârşit; v. în cea de pe urmă. 1019 ÎN CHEPENG ÎN CELE DUPĂ URMĂ (reg.): La urma urmelor; în sfârşit; v. în cea din urină. ÎN CELE MAI BUNE RELAŢII: Sunt prieteni foarte buni. ÎN CELE 1VIAI DE PE URMĂ: La urma urmelor; In sfârşit; v. în cea de pe urmă. ÎN CELE MAI DIN URMĂ: La urma urmelor; în sfârşit; v. în cea de pe urmă. ÎN CELE MAI DUPĂ URMĂ (reg.): La urma urmelor; In sfârşit; v. în cea din urmă. ÎN CELE MAI ÎN URMĂ: La sfârşit; La capăt. ÎN CELE MAI MICI AMĂNUNTE: Foarte detaliat; Foarte amănunţit. ÎN CELE MĂI MULTE CAZURI: Foarte frecvent. ÎN CELE MAI STRÂNSE RELÂŢII:Deosebit de apropiat; Intim. ÎN CELE PATRU COLŢURI: în toate direcţiile; Pretutindeni; Fără urmă; v. şi în cele patru vânturi; în cele patru zări; în patru colţuri; în patru vânturi; în patru zări. IN CELE PATRU VÂNTURI: în toate direcţiile; Pretutindeni; Fără urmă; v. în cele patru coljuri. IN CELE PATRU ZĂRI: în toate direcţiile; Pretutindeni; Fără urmă; v. în cele patru colţuri. ÎN CEL MAI BUN CAZ: în situaţia cea mai bună; Cel mult. ÎN CEL MAI FERICIT CAZ: în situaţia cea mai bună. ÎN CEL MĂI ÎNALT GRAD: La vârf. ÎN CEL MAI MA^ GRAD: în majoritate, ÎN CEL MAI RĂU CAZ: în situaţia cea mai rea; Cel puţin. ÎN CEL MAI SCURT TIMP: Foarte repede. ÎN CE MĂ PRIVEŞTE: Din punctul meu de vedere. ÎN CE MĂSURĂ?: Cât? Cum? ÎN CE MOD?: Cum? ÎN CE NE-ĂM BĂGAT!: E o situaţie neplăcută! ÎN CENTRUL...: Principalul..... ÎN CENTRUL EVENIMENTELOR: La mylo-cul acţiunilor. ÎN CE PARTE?: În ce direcţie? Unde? ÎNCEPÂND CU...: Pornind cu.... ÎNCEPÂND DE LA.V: Pornind dela... . ; - ÎNCEPE BALUL: încep necazurile; începe circul. ÎNCEPE SĂ BATĂ VÂNTUL: Se va schimba timpul. ÎNCEPE SĂ ÎNCĂRUNŢEASCĂ: îmbătrâneşte. ÎN CE PRIVEA: Referitor la...; Cu privire la...; în privinţa...; Sub aspectul...; v. Cât privea. ÎN CE PRIVEŞTE:,Referitor la...; Cu privire la...; în privinţa...; Sub aspectul...; v. Cât privea. ÎN CE PRIVINŢĂ?: La ce vă referiţi? ÎNCEPUT DE NEBUNIE: Prostire; Aiureală; v. şi început de ţicneaiă. ÎNCEPUT DE ŢICNEALĂ: Prostire; Aiureală; v. şi început de nebunie. ÎNCEPUT ŞI SFÂRŞIT: De la un cap la altul; v. si începutul şi sfârşitul. ÎNCEPUTUL E GREU: Primul pas e greu. ÎNCEPUTUL ŞI SFÂRŞITUL: De la un cap la altul; v. început şi sfârşit. ÎN CER: Sus de tot. ÎN CE RAPORTURI EŞTI CU...?: Ce relaţii ai cu... ? ÎN CERC: De jur împrejur. ÎNCERCAREA HAZARDATĂ: Pas riscant. ÎNCERCAREA MOARTE N-ARE: E bine să încerci. Încercând să lăsăm glumele la o PARTE: Să devenim serioşi. încercând sa vorbim serios: sa ne lăsăm de glume; Să vorbim serios. ÎNCERC OUŞOĂRĂ JENĂ: Puţin mă jenez. ÎN CERCURI ÎNALTE: În straturi sociale superioare. IN CERCURILE AUTORIZATE: La instituţiile, Ia persoanele autorizate, ÎN CERCUmE BENflE WORMAŢE: La instituţiile, la persoanele bine informate. ÎN CERCURILE ;ÎNALŢE; Xa instituţiile, la persoanele cu mari răspunderi. ÎN CE RELAŢIE .EŞŢI^CU...?: Cum te înţelegi cu...? ÎN CERURI: Foarte sus. ÎN CE SCOP?: Ce doreşti? Ce urmăreşti? : ÎNCETARE DIN VIAŢĂ: Moarte. ÎNCETAŢI ODATĂ!: Terminaţi! ÎNCET CA MELCUt: Foarte.încet.. V . , ÎNCET : DAR SIGUR: Nu se grăbeşte; Este foarte atent. ÎNCETEAZĂ CU ĂSTA!: Ţemună! ^Opreşte-te! V- şi încetează odată! încetează odată cu asta! ÎNCETEAZĂ ODATĂ!: Termină! Opreşte-te! v. încetează cu asta! ÎNCETEAZĂ ODATĂ "cu ĂSTA!: Termină! Opreşte te! v. încetează cu asta! ^ÎNcSt-ÎNCEŢ: Foarte încet; Puţin câte puţin; Cu mare băgare de seamă; v. Cu încetul. ÎNCET, ÎNCET DEPARTE AJUNGI: Să nu te grăbeşti; Mergi încet. ÎNCET LA TREABĂ: Leneş; Lipsit de interes. ÎNCET ŞI SIGUR: Cu mare atenţie. ÎNCETUL CU ÎNCETUL: Foarte încet; Puţin câte puţin; Cu mare băgare de seamă; v. Cu încetul. ÎNCETUL CU ÎNCETUL DEPARTE A-JUNGI: Să nu te grăbeşti; Să ai răbdare; v. şi încetul cu încetul se face agurida miere; încetul cu încetul se face oţetul. ÎNCETUL CU ÎNCETUL SE FACE AGURIDA MIERE: Să nu te grăbeşti; Să ai răbdare; v. încetul cu încetul departe ajungi. ÎNCETUL CU ÎNCETUL SE FACE OŢETUL: Să nu te grăbeşti; Să ai răbdare; v. încetul cu încetul departe ajungi. ÎN CHEPENG: Putându-se ridica şi coborî pe verticală. ÎN CHESTIE 1020 ÎN CHESTIE: (Despre subiecte în dezbatere, despre teme, probleme) în discuţie; v. şi în chestiune. ÎN CHESTIUNE: (Despre subiecte în dezbatere, despre teme, probleme) în discuţie; v. în chestie. ÎNCHIDE GURA!: Taci! v. şi închideţi fleanca! ÎNCHIDE GURA CĂ INTRĂ MUSCA ÎN EA: Taci din gură! v. şi închide gura că intră muştele. ÎNCHIDE GURA CĂ INTRĂ MUŞTELE: Taci din gură! v, închide gura că intră musca. ÎNCHIDE GURA ODATĂ!: Mm taci odată!; ÎNCHID3E-I GURA CU CEVA!: Fă-1 să tacă! ÎNCHIDE-ŢI FLEANCA!: Taci! v. închide gura! ÎNCHIDE UŞA PE DINAFARĂ!: Ieşi afară! ÎN CHINURILE FACERII: La naştere; ; ;; ÎN CHIP/fiiv.)\ Pe faţă; Făţiş; Deschis. ÎN CHIP ASEMĂNĂTOR: Aproape la fel, :' ; ÎN CHIP DE...: Sub formă de...; Sub înfăţişare de...; Deghizat în...; Ca semn de...; În semn de.;.. ÎN CHIP DE ŞEDERE: într-o doară; Pentru a nu sta degeaba. ÎN CHIP DE OMAGIU: Din admiraţie faţă de cineva. ÎN CHIP EMPIRIC: Bazat pe experienţă, ÎN CHIP MECANIC: Automat. ÎNCHIPUIEŞTE-ŢI!: îţi dai seama! ÎN CHIPUL ACESTA: În felul acesta; Astfel; v. Cu chipul acesta. ÎN CHIPUL DE. : în felul de...; în calitatea de...; în formă de...; în loc de...; Ca şi când ar fi...; Sub pretextul că...; v. şi într-un chip de.... ÎN CHIPUL URMĂTOR: Uite cum: ÎNCHIS CU ŞAPTE LACĂTE: închis deosebit de bine, deosebit de sigur; v. şi închis cu şapte pecefi. : ÎNCHIS CU ŞAPTE PECEŢI:lnchis deosebit de bine, deosebit de sigur; v. şi închis cu şapte lacăte, ÎN CIFRE ROTUNDE: Aproximativ. ÎN CINE BAŢI?: La cine te referi? v. şi în cine loveşti? în cine dai? ^ lN CINE BĂI?: La cine te referi? v, în cine baţi? IN CINE LOVEŞTI?: La cine te referi? v. în cine baţi? ÎN CINSTE (înv:): Cinstit; Onest; Vrednic de încredere; Cast; Feciorelnîc;Credincios; Cu trecere; Cu vază; De onoare; De mare importanţă; Pe gratis; De pomană; v. De cinste. ÎN CINSTEA CUIVA: Pentru a cinsti pe cineva; Spre laudă; Spre gloria cuiva; v. şi Spre cinstea cuiva. ÎN CIORAPI: Neîncălţat, ÎN CIUDA...: în necazul.... ÎN CIUDA BUNULUI SIMŢ: Neserios; Necinstit; Incorect. ÎN CIUDA CUIVA: Cu intenţia de a provoca nemulţumirea, supărarea cuiva; în pofida cuiva sau a ceva; v. şi în ciudă. ÎN CIUDA ÎMPOTRIVIRII: Cu toate ca unii se împotrivesc. · ÎN CIUDA OPOZIŢIEI: Cu toată opoziţie. ÎN CIUDĂ TUTUROR GREUTĂŢILOR: Cu toate greutăţile. ÎN CIUDĂ: Cu intenţia de a provoca nemulţumirea, supărarea cuiva; în pofida cuiva sau a ceva; v. în ciuda cuiva. ÎN CIVIL: îmbrăcat în haine ciyile. ÎNCLINAT SĂ CREADĂ CĂ...: El crede că... ÎNCLINAT SĂ FACĂ CEVA: Vrea să facă ceva.; ÎNCLINAT SPRE: Tinde spre. ; ÎNCLINAT SPRE BINE: Vrea binele. ÎNCLINAT SPRE DREAPTA: Ţine cu dreapta; Merge spre dreapta. ;; ÎNCLINAT ;SPRE ROMANTISM: îi: place romantismul. 1 ÎNCLINAT SPRE STÂNGA: Ţine cu stânga; Merge spre stânga. ÎNCLINAŢIE CĂTRE VIAŢA DE FAMILIE: Jine la viaţa de familie; v. şi înclinat pentru viaţa de familie; înclinat spre viaţa de faihîlie. ÎNCLINAŢIE PENTRU VIAŢA DE FAMILIE: Ţine la viaţa de familie; v. înclinat către viaţa de familie. ÎNCLINAŢIE SPRE VIAŢA DE FAMILIE: Ţine la viaţa de familie; v. înclinat către viaţa de familie. ÎN CLIPA ACEEA: Chiar atunci. ÎN CLIPALĂ: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi ÎN CLIPĂ: Cât ai clipi din ochi; Numaidecât; v. şi într-o clipă ÎN CLIPEALĂ: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. ÎNCOACE ŞI ÎNCOLO: în toate părţile; v. şi încoace şi încolea; încoace şi încolo. ÎNCOA ŞI ÎNCOLEA: în toate părţile; v. încoace şi încolo. INCO ŞI ÎNCOLO: în toate părţile; v. încoace şi încolo. ÎN COADA MASELOR: La urmă; Ultimul. ÎN COADA MESEI: Ultimul. ÎN COLIVIE: Închis. ÎN COLOANĂ: în rând. ÎNCOLO ŞI ÎNCOA (popi): în toate părţile; v. şi încolo şi încoace. ÎNCOLO ŞI ÎNCOACE: în toate părţile; v. încolo şi încoa. ÎN COLŢURI: Colţuros; v. Cu colţuri. ÎN COMPANIA CUIVA: împreună cu cineva. ÎN COMPARAŢIE CU...: Faţă de... ; v. Comparativ cu.... ÎN COMUN: Laolaltă; împreună. ÎN CONCLUZIE: Prin urmare. ÎN CONCORDANŢĂ: Corespunzător. ÎN CONDIŢII AVANTAJOASE: Avantajos. 1021 ÎN CURS DE DESFĂŞURARE ÎN CONDIŢII PROMIŢĂTOARE: Promiţător. ' ÎN CONDIŢII SIMţLARE: Similar. ÎN CONFLICT CU...: Certat cu.... ÎN CpNFdMlTATE CU...: Potrivit cu...; Conform cu.... ÎN CONFORMITATE CU ÎNŢELEGEREA ÎN VIGOARE: Corect. ÎN CONFORMITATE CU LEGEA: Lega]. ÎN CONFORMITATE CU PROPRIA SA DORINŢĂ: După dorinţa sa. ÎN CONFORMITATE CU REGULAMENTUL: După regulament. IN CONSECINŢĂ: Ca urmare; Prin urmare. ÎN CONSIDERAŢIUNE: Ţinând seama de.... ÎN CONSTRUCŢIE: în curs de construire. ÎN CONTACT CU...: în legătură cu...; Referitor la.... ÎN CONTINUARE: Fără întrerupere; Continuu; v. şi In continuu. IN CONTINUU: Fără întrerupere; Continuu; v. şi în continuare. ÎN CONTRA: împotriva. ÎN CONTRA CURENTULUI: împotriva majorităţii; v. şi în contra vântului ÎN CONTRADICTORIU: în dezacord cu...; în opoziţie ...; v. şi în contra vântului. ÎN CONTRADICŢIE CU...: în dezacord cu...; în opoziţie cu.... ÎN CO CU...: Spre deosebire de.... ÎN CONTRATIMP: Inoportun; Nepotrivit. ÎN CONTRA VÂNTULUI: împotriva majorităţii; v. în contra curentului. In CONTRA VOINŢEI SALE: în dezacord cu el; împotriva lui. ÎN C^TUL CUIVA: Pe seama cuiva. , _ ÎN CONTUL DATORIEI: Pentru achitarea unei datorii. ÎN CONTUMACIE: în lipsă; Fără să fi fost prezent la proces. IN CONVALESCENŢĂ: Pe cale de însănătoşire. ÎN COPILĂRIE: Când era mic. ÎN COR: Toţi deodată; La unison. ÎN COSTUMUL LUI ADAM: îri pielea goală. ÎNCOTRO DUCE ACEST DRUM?: în ce direcţie mergem? ÎNCOTRO TE»A ÎNDREPTAT ■ DUMNEZEU : Vezi-ţi de drumul tău. ÎNCOTRO VEDE CU OCHII: Oriunde; Indiferent unde; v. şi Unde îl duc ochii. ÎN CRĂPATUL ZORILOR: Dis-de-dimineaţă. ÎNCREDERE ÎN SINE: Sigur pe sine. ÎNCREDINŢAT CĂ.. .: Fiind sigur că.... ÎN CREDINŢĂ (înv.): într-adevăr; Zău! ÎN CREIERII MUNŢILOR: în locuri înalte şi greu accesibile. ÎN CREIERII NOPŢH: La miezul nopţii; v. şi în crucea nopţii. ÎNCRESTEAZĂ-ŢI-O PE FRUNTE: Noteazâ-ţi; Să nu uiţi. ÎN CREŞTERE: în evoluţie; Mic; Tânăr. ÎN CRIZĂ DE MATERIAL: în lipsă de materiale. ÎN CRUCE: în formă de cruce; v. Cruciş. ÎN CRUCEA NOPŢII: La miezul nopţii; v. în creierii nopţii. ÎN CRUCILE SATULUI: Mijlocul satului; v. Crucile satului IN CRUCIŞ: în formă de cruce; v. Cruciş. : ÎN CRUCIŞ ŞI ÎN CURMEZIŞ: în lung şi în lat; v. Cruciş şi curmeziş. Încuiat cu şapte peceţl Păzit cu străşnicie; Cu neputinţă de aflat; v. Feaecat cu şapte peceţi. ;;,lN..CULIŞE: în secret. ÎN CULME: Foarte; v. şi La culme. . ; .M .CULMEA^ BUCURIEI: Foarte bucuros; Deosebit de bucuros. , ÎN CULMEA .DEZNĂDEJDII: Foarte deznă-dejduit; Deosebit de deznădejduit. ÎN CULMEA DISPERĂRII: Foarte disperat; Deosebit de disperat. ,i:ÎN CULMEA FERICIRII: Foarte fericit; Deosebit de fericit. , ÎN CULMEA FURIEI: Foarte furios; Deosebit de furios. IN CULMEA GLORIEI: Faimos; Renumiţi IN CULMEA MIZERIEI: Foarte mizerabil; Deosebit de mizerabil. ÎN CUMPĂNA NOPŢII: La miezul nopţii. ;TN CUMPĂNĂ:în echilibru; Indecis. Nehotărât. ; IN CUMPLIT .Pentru totdeauna; Pe vecie; v. şi La cumplit; Până în cumplit; Până la cumplit. ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ: Cunoscând bine lucrurile. ÎN CURÂND: în scurt timp; Nu peşte multă vreme; v. şi Peste curând. ÎNCURCAT ÎN VORBE: Neclar; Cu exprimare încurcată; v. şi încurcat la vorbă. ; ÎNCURCAT LA VORBĂ: Neclar; Cu exprimare încurcată; v. încurcat cu vorbe. : ÎNCURCĂ «LUME: împiedicat; Nepriceput; Confuz. :: ÎNCURCĂŢURĂ DE MAŢE (pop;); Ocluzie intestinală. ÎNCURCĂTURI FINANCIARE: Probleme financiare; Lipsă de bani. ÎN CURENT CU...: La zi cu...; Informat. ÎN CURMEZIŞ: în lat; De-a latul; Foarte; Grozav de. ÎN CURMEZIŞUL: în lung şi în lat; Peste tot. ÎN CURS: în desfăşurare.; ^ - ÎN CURS DE...: Cât durează...; Pe durata...; în timpul...;v. şi în cursul; în decurs de.... ÎN CURS DE AMELIORARE: Se ameliorează; Se reface. ÎN CURS DE APARIŢIE: Apare. ÎN CURS DE DESFĂŞURARE: Se desfăşoară; Are loc, ÎN CURS DE EXAMINARE 1022 IN CURS DE EXAMINARE: Se examinează; în timpul examinării. ÎN CURS DE EXECUŢIE: Pe cale de a fi executat; Se execută. ÎN CURS DE ÎNDEPLINIRE: Se îndeplineşte. ÎN CURS DE NEGOCIERE: Se negociază. ÎN CURS DE ÎMPĂRĂŢIE: Se repară. ÎN CURS DE REZOLVARE: Pe cale de a fi rezolvat; Se rezolvă. ÎN CURSUL.. .: Cât durează...; Pe durata...; în timpul...; v. în curs de.... ÎN CURSUL ACESTEI SĂPTĂMÂNI: în timpul acestei săptămâni; Pe durata acestei săptămâni . ÎN CURSUL DIMINEŢII: în timpul dimineţii; Pe durata dimineţii. SN CURSUL DRUMULUI: în timpul drumului; Pe durata drumului. ÎN CURSUL LUNII VIITOARE: In timpul ; Pe durata. ÎN CURSUL NOPŢU: în timpul nopţii; Pe durata nopţii. IN CURSUL SĂPTĂMÂNII: în timpul săptămânii; Pe durata săptămânii. ' In CURSUL TIMPULUI: Pe durata timpului disponibil. IN CURSUL ZILEI: In timpul zilei; Pe durata zilei. ÎN CUTARE LOC: în locul acela. ÎN CUTARE ZI: în acea zi. ÎN CUVIINŢĂ: Cum trebuie; Cum se cuvine; Cuviincios; Corect; v. Cu cuviinţă. ÎN CUVINTE CLARE: Clar; Limpede; v. şi în cuvinte fără echivoc. ÎN CUVINTE FĂRĂ ECHIVOC: Clar; Limpede; v. în cuvinte clare. IN DAR: Dăruit. INDÂTA MARE (pop.): Imediat; Pe loc; Repede. 1 - ÎNDATĂ CÂT... (înv.): Imediat ce...; Când; După ce...;v. De îndată ce.... ÎNDATĂ CE...: Imediat ce...; Când; După ce...;v. De îndată ce.... ÎNDATĂ CUM...: De îndată ce...; Imediat ce...; v. Cum ce.... ÎNDATORAT FAŢĂ DE CINEVA: Cu datorii, cu obligaţii faţă de cineva. ÎNDATORAT PÂNĂ ÎN GÂT: îndatorat foarte tare; v. şi în datorii până în gât; în datorii până peste urechi. ÎN DATORII PÂNĂ PESTE URECHI: îndatorat foarte tare; v. îndatorat până în gât. ÎN DAUNA: în pagubă; Contra; împotriva. ÎNDĂRĂTNIC CA UN CATÂR: Tare încăpăţânat; Deosebit de recalcitrant. ÎNDĂRĂTUL GRAŢIILOR: La închisoare. ÎNDEAJUNS CA SĂ-ŢI IEI CÂMPII: îngrozitor; De nesuportat. ÎNDEAJUSDE...: Suficient de.... ÎN DE-AMĂNUNTUL: Amănunţit; Pe îndelete. ÎN DEBANDADĂ: în dezordine; Haotic. ÎN DECLIN: în decădere. ÎN DECURS DE...: Cât durează...;’Pe durata...; în timpul...;v. în curs de.... ÎN DECURS DE UN AN: Pe timp de un an. ÎN DECURSUL...: în timpul...; Pe durata.... ÎN DECURSUL TIMPULUI: în timp; Pe durată. ÎN DEFAVOAREA CUIVA: în paguba cuiva; Spre necazul cuiva. ■ ÎN DEFECT: Incorect; Stricat. ÎN DEFENSIVĂ: în apărare. ÎN DEFICIT CU...: Cu lipsuri de.... ÎN DEFINITIV: în fond; In urma urmelor. IN DELEGAŢIE: Pe teren; Plecat din localitate, dinţară. ÎNDEOBŞTE: în mod obişnuit; în general. ÎNDEOSEBI: Mai ales; Mai cu seamă. ÎN DEPĂRTARE: La o distanţă mare. ÎNDEPĂRTĂRI: La distanţe mari. ÎN DEPLASARE: Pe teren; Plecat din localitate; Plecat din ţară. ÎN DEPLINĂ CONCORDANŢĂ: Corespunzător; Corect. ÎN DEPLINĂ LIBERTATE: După bunul plac; Nestingherit; v. şi în libertate; în toată libertatea. ÎN DEPLINĂTATEA FACULTĂŢILOR SALE: Normal; Deştept; v. şi în deplinătatea facultăţilor sale mintale. ÎN DEPLINĂTATEA FACULTĂŢILOR SALE MINTĂLE: Normal; Deştept; v. în deplinătatea facultăţilor sale. IN DEPLINUL ÎNŢELES AL CUVÂNTULUI: Clar; Limpede. : : IN DEPOZIT: La adăpost. ÎN DE PRISOS: Din belşug; Din plin; Abundent; Peste obişnuit; Fără rost; Inutil; Zadarnic; v. De prisos. ÎN DE SÂRG: în grabă; Imediat; Cu repeziciune; v. Cu sârg. ÎN DESCREŞTERE: în scădere; în micşorare. IN DE SEARĂ: La lăsatul serii; Pe înserate; în amurg; v. Către seară. ÎN DESPERARE: Cu deznădejde; v. şi în desperare de cauză. ÎN DESPERARE DE CAUZĂ: Cu deznădejde; v. în desperare. ÎN DEŞERT: în gol; Fără ţintă; în van; Zadarnic. ÎN DETALIU: Detaliat. ÎN DETRIMENTUL...: în dauna. ÎN DEVĂLMĂŞIE: în comun; De-a valma. ÎN DEVENIRE: în formare; în curs de transformare; în curs de evoluţie. ÎN DEZACORD: Contra; împotrivă. ÎN DEZACORD CU...: în contra cu... ; împotrivă la... IN DEZORDINE: Dezordonat; Neglijent; Neordonat. ÎN DEZORGANIZARE: Dezorganizat; Dezordonat. 1023 ÎN FAŢA.., ÎN DIMINEAŢA URMĂTOARE: Mâine dimineaţa.1" ÎN DIRECŢIE OPUSĂ: în sens invers. ÎN DISCUŢIE: Despre care este vorba.: ÎN DISPERARE DE CAUZĂ: Fără nicio speranţă. ÎN DISPONIBILITATE: La dispoziţie. ÎN DIVERSE ÎMPREJURĂRI: Cu diferite împrejurări; La diferite împrejurări. IN DIVERSE OCAZII: Cu diferite ocazii; La diferite ocazii. ÎN DIVERSE RÂNDURI: Cu diferite rânduri ; La diferite rânduri. ÎN DIZGRAŢIA CUIVA: Neacceptat de cineva; Duşmănit de cineva. ÎN DIZGRAŢIE: Neacceptat; Duşmănit. IN DOI: împreună cu încă o persoană. ÎN DOI CRACI (pop.)·. Ridicat în două picioare şi crăcănat. ÎN DOI PERI (pop.): (Despre animale) Care are pârul din fire amestecate de două culori; (Despre oameni) Cărunt; Care este între două stări; Nedefinit; Confuz. ÎN DOI TIMPI ŞI TREI MIŞCĂRI: Foarte repede; Cât ai clipi din ochi. ÎN DOLIU: Care poartă doliu; îndoliat. ÎN DORUL LELII: într-o doară; Anapoda; Aiurea. ÎN DOS: în spate. ÎN DOUA: Pe din două. ÎN DOUĂ CU...: Pe din două cu.... ÎN DOUĂ CUVINTE: Pe scurt; v şi în două vorbe. ÎN DOUĂ MINUTE: într-o clipă; îndată; Imediat; Curând; v. Intr-un minut. ÎN DOUĂ SECUNDE: Foarte repede; îndată; Numaidecât; Din clipă în clipă; v. De la o secundă la altă, ÎN DOUĂ VORBE: Pe scurt; v în două cuvinte. ......... ÎN DRAGUL LELII: Fără rost; Degeaba. ÎNDRĂGOSTIT LULEA DE CINEVA: îndrăgostit foarte tare de cineva; v. şi îndrăgostit mort de cineva; îndrăgostit nebuneşte de cineva; îndrăgostit până peste urechi de cineva. ÎNDRĂGOSTIT MORT DE CINEVA: îndrăgostit foarte tare de cineva; v. îndrăgostit lulea de cineva. ÎNDRĂGOSTIT NEBUNEŞTE DE CINEVA: îndrăgostit foarte tare de cineva; v. îndrăgostit lulea de cineva. ÎNDRĂGOSTIT PÂNĂ PESTE URECHI DE CINEVA: îndrăgostit foarte tare de cineva; v. îndrăgostit lulea de cineva. ÎNDRĂZNESC SĂ SPUN CĂ...: îmi permit să spun că... ':;;o ÎN DREAPTA: în partea dreaptă. ÎN DREAPTA ŞI ÎN STÂNGA: Peste tot; Pretutindeni. ÎNDREPTAT ÎNTR-O DIRECŢIE: Orientat spre ceva. ÎNDRUGĂ DE LA MOŞI, STRĂMOŞI: Minte foarte mult;Vorbeşte aiurea; v. şi îndrugă la gogoşi; îndrugă la moşi pe groşi; îndrugă la verzi şi uscate; îndrugă nişte lână pe tălpici; îndrugă minciună peste minciună; îndrugă ce e şi ce nu e. ÎNDRUGĂ LA GOGOŞI: Minte foarte mult; Vorbeşte aiurea; v. îndrugă de la moşi, strămoşi. ÎNDRUGĂ LA MOŞI PE GROŞI: Minte foarte mult;Vorbeşte aiurea; v. îndrugă de la moşi, strămoşi. ÎNDRUGĂ LA VERZI ŞI USCATF: Minte foarte mult;Vorbeşte aiurea; v. îndrugă de la moşi, strămoşi. ÎNDRUGĂ MINCIUNĂ PESTE MINCIUNĂ: Minte foarte mult;Vorbeşte aiurea; v. îndrugă de la moşi, strămoşi. ÎNDRUGĂ NIŞTE LÂNĂ PE TĂLPICI: Minte foarte muk;Vorbeşte aiurea; v. îndrugă de la moşi, strămoşi ÎNDRUGĂ ŞI CE E ŞI CE NU E: Minte foarte mult; Vorbeşte aiurea; v. îndrugă de la moşi, strămoşi. ÎN DRUM: în trecere. ÎN DRUM SPRE...: în trecere spre.... ÎN DUNGĂ: într-o parte. ÎNDURĂ-TE!: Fie-ţi miiă! ÎN DURERILE FACERII: La naştere. ÎN ECHILIBRU: Echilibrat. ÎN EGALĂ MĂSURĂ: La fel de...; v. în aceeaşi măsură. ÎN ELEMETUL SĂU: La locul potrivit. Vv ÎN EMBRION: La începutul începutului. :, · ÎN ESENŢĂ: în ultimă analiză. ÎN ETATE: în vârstă; Bătrân. :: ; ÎN EVANTAI: în formă de raze care pornesc dintr-un punct şi formează un cerc. ÎN EVENTUALITATEA: în caz că. ÎN EXCES: Fără măsură; Excesiv. ÎN E5CERCIŢIU: La instrucţie/ \ ÎN EXERCIŢIUL FUNCŢIUNII: în timpul serviciului legal. ÎN EXTAZ FAŢĂ DE.. Izolat, retras faţă de... ÎN EXTERIOR: Pe din afară; în afară. ÎN EXTRAS: Reprodus aparte; Reprodus fragmentar. ÎN FAPT: în realitate. ÎN FAPTĂ (înv.): De fapt; în fapt. ÎN FAPT DE SEARĂ: La începutul serii; v. şi în faptul serii. ÎN FAPT DE ZI: La începutul zilei; v. şi în faptul dimineţii; înfăptui zilei. ÎN FAPTUL DIMINEŢII: La începutul zilei; v. în fapt de zi. ÎN FAPTUL SERII: La începutul serii; v. şi în fapt de seară. ÎN FAPTUL ZILEI: La începutul zilei; v. în fapt de zi ÎN FAŞĂ: La început. ÎN FAŢA...: Dinaintea...; în văzul.... ÎN FAŢA LUMII 1024 ÎN FAŢA LUMII: în mod public; v. şi în faţa tuturor. ÎN FAŢA OCHILOR: Pe faţă, ÎN FAŢA UNEI DILEME: Cu nesiguranţă; în dilemă. ÎN FAŢA TUTUROR: în mod public; v. în faţa lumii. ÎN FAŢĂ: Dinainte. ÎN FAŢĂ MUMĂ, ÎN DOS CIUMĂ: Făţarnic; Ipocrit. ÎN FAŢĂ ZICE UNA ŞI ÎN SPATE ALTA: Este un om mincinos, riesincer, de neîncredre. ÎN FĂVOĂREA CUIVA: Spre binele, spre folosul cuiva. ÎN FEL DE CHIP: Nemişcat; încremenit. INTEL ŞI CHIP: Fel de fel; TotTelul; în toate modurile posibile; v. Fel şi chip. ÎN FELUL ACESTA: Astfel. ÎN FELUL LUI: După cum ştie el; v, şi în felul său; în genul lui. ÎN FELUL SĂU: După cum ştie el; v. în felul lui. ÎN FELURIMI (înv.): în diferite feluri; v. şi Pe felurime, ÎN FELURI ŞI CHIPUIU (înv.): Fel de fel; Tot felul; în toate modurile posibile; v. Fel şi chip. ÎN FIECARE AN: Anual. ÎN FIECARE CLIPĂ: Mereu; v. şi în fiecare moment. ÎN FIECARE MOMENT: Mereu; v. în fiecare clipă. IN FIECARE ZI: Zilnic; v. şiîn fiecare ziulică. ÎN FIECARE ZIULICĂ: Zilnic; v. în fiecare zi. IN FIERBINŢEALĂ LUPTEI: în toiul luptei. ÎN FIINŢĂ: Real; Existent. ÎN FINAL: La sfârşit; La capăt. IN FINE: în sfârşit. ÎNFIPT CA CIOARA-N PAR: Nemişcat. ÎN FIRE: In toate minţile; Cu scaun la cap; v. şi în toată firea. ÎN FIREA LUCRURILOR: în mod normal. ÎN FLAGRANT: Izbitor; Care sare în ochi. ÎN FLAGRANT DELICT: Descoperit; în momentul săvârşirii unui delict. ^ ÎN FLANC: Unul în spatele altuia; v. şi în flanc câte unul. ÎN FLANC CÂTE UNUL: Unul în spatele altuia; v. în jian. IN FLĂCĂRI: Arzând; În foc. ^ ÎN FLOARE: înflorit. ÎN FLOAREA JUNEŢII: în plină tinereţe; v. şi în floarea tinereţii; în valoarea vârstei; în floarea viejii. IN FLOAREA TINEREŢII: în plină tinereţe; v. în floarea juneţii. " ÎN FLOAREA VÂRSTEI: în plină tinereţe; v. în floarea juneţii. IN FLOAREA VIEŢII: în plină tinereţe; v. în floarea juneţii. ^ ^ ÎN FOCUL...: în plină acţiune.a...; în toiul.... ÎN FOCUL DISCUŢIEI: în toiul discuţiei. ÎN FOCUL LUPTEI: în toiul luptei; în plină luptă. ÎN FOLOSUL (CUIVA): în beneficiul cuiva. ÎN FOND: De fapt; în realitate. ÎN FONDURI: Bogat; Cu bani. IN FORMĂ: Bine dispus; v. şi în formă bună. ÎN FORMĂ BUNĂ: Bine dispus; v. Informă. ÎN FORMĂ DE...: Ca o...; Ca un.... ÎN FORMĂ DE CUPĂ: Ca o cupă. ÎN F’ORMĂ DE TABLETĂ: Ca o tabletă. ÎN FORMĂ MARE: Mare; Voluminos. ÎN FORMĂ PROASTĂ: Prost prezentat; Incorect. ÎN FRUNTE: Primul; La conducere. ÎN FRUNTEA BUCATELOR: La loc de cinste la o masa; v. şi în fruntea mesei. ÎN FRUNTEA CLASEI: Cel mai bun elev dinu-o clasă. ... Iii. FRUNTEA.. MEŞEI: La ioc de cinste la o masă; v. în fruntea bucatelor. ;;ÎN 'îfRUNŢEĂ..pi^Ţ^MIŞCÂJlI: Conducător al unei mişcări. ÎN FRUNTE CU...: Condus de... . ÎN FUGĂ CĂILOR: În galop; v. şi Din fuga calului. ÎN FUGA CALULUI: în galop; v. Din fuga cailor. ÎN FUGA CEA MAI MARE: Cel mai repede. ÎN FUGA MARE: Foarte repede. ÎN FUGĂ: în treacăt; în gTahh,v,Dinfiigă. ÎN FUNCŢIE DE...: Dependent de.... ÎN FUNCŢIE DE ÎMPREJURĂRI: Dependent de împrejurări. ÎN FUNDUL LUMII: La capătul lumii; Foarte departe; v. şi în fundul pământului. V INFUNDUL PĂMÂNTULUI: La capătul lumii; Foarte departe; v. în fundul lumii. ÎN FUNDUL SUFLETULUI: în interior;. Pe ascuns. ÎN FURCULIŢĂ: (Despre barbă) Cu părţile laterale mai lungi decât mijlocul. ; ÎNFURIAT LA CULME: Foarte supărat. ÎN FURIŞ: Pe ascuns. ÎN FUS: În formă de fus. ÎN GAJ: Depus ca amanet, ca zălog, ca o garanţie. M(3ĂLOP:îniugă. . ÎN GALOP ÎÎSfŢINS: Repede; Iute. ·,;/ ÎN GARANŢIE: Care nu a depăşit termenul de garanţie. ÎN GARDĂ: în apărare; Cu precauţie. ÎN GAURA ŞARPELUI: într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din bortă şarpelui. ÎN GAURA ŞOARECELUI: într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din bortă şarpelui. ÎN GAURĂ DE ŞARPE: într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din bortă şarpelui. ÎN GAURĂ DE ŞOARECE: într-un loc ascuns greu de descoperit; v. Din bortă şarpelui. ÎN GÂND: Ca o idee; Doar se gândeşte. 1025 ÎN IZBELIŞTEA PRIMEJDIILOR ÎN GÂNDURI NEGRE: Cu intenţii rele. ÎN GENERAL: Din punct de vedere general; Fără a intra în amănunte; De obicei; v. şi în genere. ÎN GENERAL VORBIND: Analizând în general; Privind lucrurile în general, i ÎN GENERE: Din punct de vedere general; Fără a intra în amănunte; De obiceUv, fn genere. ÎN GENUL...: De tipul...; în felul.... ÎN GENUL LUI: După cum ştie ei; v. în felul lut ÎN GENUNCHI: Cu genunchii pe pământ. ’ ÎN GERMEN: Aflat în stadiul iniţial; înainte de a se dezvolta. ÎNGER PĂZITOR: Cel care veghează asupra cuiva, care are grijă de sănătatea cuiva. ÎN GHEARELE MORŢII: Pe moarte. ÎNGHEAŢĂ CĂŢEUA: IN PAIE:: Ger i foarte puternic; v. şi îngheaţă răsuflarea în zbor de ger. ÎNGHEAŢĂ RĂSUFLAREA ÎN ZBOR DE GER: Ger foarte puternic; v. îngheaţă căţeaua în paie. ÎNGHEŢAT BOCNĂ (pop.): Foarte îngheţat; Degerat; v. şi îngheţat ciocan; îngheţat toacă; îngheţat tun. ÎNGHEŢAT CIOCAN (pop.): Foarte îngheţat; Degerat; v. îngheţat bocnă. ÎNGHEŢAT DE FRICĂ: Speriat foarte tare. ÎNGHEŢAT PÂNĂ ÎN MĂDUVA OASELOR: A suportat un ger foarte puternic. ÎNGHEŢAT TOACĂ (pop.): Foarte îngheţat; Degerat; v. îngheţat bocnă. ÎNGHEŢAT TUN: Foarte îngheţat; Degerat; v. îngheţai bocnă. ÎNGHESUIŢI CA SARDELELE: Tare înghesuiţi. ÎNGHITE ORICE MINCIUNĂ: Suportă orice minciună. ÎNGHITE ORICE TRĂSNABE: Suportă orice trăsnaie. ÎNGHITE ŞI TACI!: Rabdă! ÎNGHIT-O ŞI PE ASTA: Suportă şi pe asta. ÎN GLUMĂ: Glumind, l· ÎN GOANA CALULUI: Repede: > ÎN GOANA CEA MAI MARE: Cu cea mai mare viteză. ÎN GOANA MARE: Foarte repede. : ÎN GOANĂ: Repede; Alergând. ÎN GOANĂ DUPĂ...: Alergând după...; Dorind mult.... ÎN GRABA CEA MAI MARE: Foarte repede; Cât de repede poate. ÎN GRABĂ: Grăbit; Repede. ÎN GRABĂ MARE: Foarte repede. ÎN GRADUL CEL MAI ÎNALT: Cel mai mult; v. si în gradul cel mai marc. IN GRADUL CEL MAI MARE: Cel mai mult; v. şi în gradul cel mai înalt. ÎNGRAŞĂ PORCUL ÎN AJUN: E târziu să reuşească; Prea târzi u s-a apucat ÎN GRAŢIILE CUIVA: Cu încrederea, cu bunăvoinţa cuiva. ÎN GREŞEALĂ: Din nebăgare de seamă; Fâră intenţie; v. Din greşeală. ÎN GREU: Mult; Tare; Adânc; v. De greu. ÎN GREUL IERNII: Pe ger mare; Prin zăpada mare. ÎN GRIJĂ: Sub ocrotire. ÎNGRIJITOR DE EDIŢIE: Cel care a pregătit o ediţie. - : ÎNGROPAT INTR-UN LOC: Uitat; .Ascuns; Pus deoparte. ÎNGROZITOR!: Groaznic! ÎN GRUPURI: Pe grupe. ÎN GRUPURI-GRUPURÎ: Puţini câte puţini. ■ ÎN GURA LUMII: Bârfit de toată lumea; v. şi în gura tuturor. IN: GURA MARE - Cu voce tare. IN GURA TUTUROR: Bârfit de toată lumea; v. în gura lumii. ÎNGUSTIME DE MINTE: Prostie; Lipsă de inteligenţă. ÎN HAINE CIVILE: îmbrăcat ca un civil. ÎN HAINE DE GALĂ: îmbrăcat în haine de sărbătoare. ÎN HAINE DE SEARĂ: îmbrăcat In haine de seară. ÎN HAINELE DE DUMINICĂ: îmbrăcat în haine de duminică; îmbrăcat în haine curate. ÎN HALAT ŞI ÎN PAPUCI: îmbrăcat de casă. : ÎN HARUL " DOMNULUI (înv.):·· Fără nicio cauză. ÎNHĂMAT LA TREABĂ: Preocupat de treburile sale. ÎN HORĂ: La dans: ÎN IMEDIATĂ APROPIERE: Poarte aproape. ÎN IMEDIATĂ VECINĂTATE: Foarte aproape de casa lui. ÎN IMPAS: în dificultate, i ÎN INCINTA ORAŞULUI: In oraş; Prin oraş. ÎN INIMA CODRULUI: în mijlocul codrului. ÎN INIMA LUI: în sinea sa; v. şi în inima sa. ÎN INIMA PĂDURII: în mijlocul pădurii. ÎN INIMA SA: în sinea sa; v;· în inima lui. IN" INTERESUL CAUZEI COMUNE: în folosul cauzei comune; v. şi în interesul cauzei noastre comune. ÎN INTERESUL CAUZEI NOASTRE COMUNE: în folosul cauzei comune; v, în interesul cauzei comune. ÎN INTERESUL CUIVA: în folosul cuiva. ÎN INTERESUL DUMNEAVOASTRĂ: în folosul dumneavoastră. ÎN INTERESUL ORAŞULUI: în folosul oraşului. ÎN INTERVAL DE O LUNĂ: Pe durata unei luni. ÎN INTERVAL DE O SĂPTĂMÂNĂ: Pe durata unei săptămâni. ÎN IPOTEZA CĂ...: în cazul că...; în situaţia în care. ÎN IZBELIŞTEA PRIMEJDIILOR: Intr-o In izbeliştea vântului 1026 situaţie neplăcută, dificilă, anevoioasă; v. şi în izbeliştea vântului. ÎN IZBELIŞTEA VÂNTULUI: într-o situaţie neplăcută, dificilă, anevoioasă; v. în izbeliştea primejdiilor. IN ÎNALTUL CERULUI: în văzduh; v. şi în slava cerului ÎN ÎNALTUL VĂZDUHULUI: în cer; Foarte SUS. ÎN ÎNCHEIERE: La sfârşit. ÎN ÎNCURCĂTURĂ: într-o neplăcere. ÎN ÎNTÂMPINAREA: în calea cuiva; La primirea cuiva. IN ÎNTÂRZIERE FAŢĂ DE...: în urma faţă de...; După... . ÎN ÎNTRECERE CU...: Angajat într-o întrecere cu.... ÎN ÎNTREGIME: Integral; Peste tot; De tot; Cu totul. ^ ÎN ÎNTUNERIC: Fără lumină; Pe nevăzute, ÎNŢEAPĂ: CU LIMBA: Vorbeşte urât; Foloseşte cuvinte nepotrivite. ÎN ÎNŢELESUL CEL MAI ADEVĂRAT AL CUVÂNTULUI: Cu adevărat; Absolut; Exact; Precis; v. Cu adevăratul înţeles al cuvântului. ÎN ÎNŢELESUL CEL MAI EXACT AL CUVÂNTULUI: Cu adevărat; Absolut; Exact; Precis; v. Cu adevăratul înţeles al cuvântului. ÎN ÎNŢELESUL CEL MAI ÎNALT AL CUVÂNTULUI: Cu adevărat; Absolut; Exact; precis; v. Cu adevăratul înţeles al cuvântului. ÎN ÎNŢELESUL CEL MAI PUR AL CUVÂNTULUI: Cu adevărat; Absolut; Exact; Precis; v. Cu adevăratul înţeles al cuvântului. ÎN ÎNVĂLMĂŞEALA LUPTEI: în:toiul luptei. ÎN JOACĂ: Din glumă; în mod neserios. ÎN JOSUL: Din partea mai puţin înaltă; în partea mai puţin înaltă; v. Din josul. ÎN JOSUL APEI: La vale. ÎN JOSUL PAGINII: La subsol. ÎN JOSUL UNUI RÂU: La vale. ÎNJUGĂ SACI LA CAR ŞI HAI LA MOARĂ SĂ MĂCINĂM BOII: Nu vezi ce prostii spui? ÎN JUR: .Circa. :: ÎNJURĂ DE ALE SFINTE: Vorbeşte urât înjurând. ÎN JUR DE...: Circa. .V. ÎN JURUL: în preajma...; Aproape...; Relativ la.... ÎN JURUL A...: Circa.... ÎN JURUL TALIEI: De jur împrejur. ÎN LANŢ: Unul după altul. ÎN LARG: Departe de ţărm. ÎN LARGĂ MĂSURĂ: Foarte mult; în cantitate mare; v. şi în mare măsură, ÎN LARGUL COASTEI: Pe malul mării; Pe malul oceanului. ÎN LARGRUL MĂRII: Departe pe mare. ÎN LARGUL SĂU: După plăcerea lui; După pofta inimii sale. ÎN LARGUL UNUI LOC: Pe toată suprafaţa. ÎNLĂTURI: La o parte. ÎN LĂŢIME: Pe toată lăţimea. ÎN LĂŢIŞ ŞI-N CURMEZIŞ (pop.): în toate direcţiile; In lung şi în lat. ÎN LEAGĂN: Sugar. ÎN LEGĂTURĂ CU...: Referitor la.... ÎN LEGE: De-a binelea; Cu totul; Adevărat. ÎN LEGEA CUIVA: în felul cuiva; Cum se pricepe. ’ ÎN LEGEA LUI: După cum doreşte el. ÎN LEGITIMĂ APĂRARE: în apărare împotriva unei agresiuni. ÎNLEMNIT DE GROAZĂ: îngrozit. ÎNLEMNIT DE SPAIMĂ: înspăimântat. ÎN LIBERTATE: După bunul plac; Nestin-gherit; v. în deplină libertate. ÎN LIMBAJ JURIDIC: Cu termeni juridici. ÎN LIMITA COMPETENŢEI: După posibilităţi ; După-cât este de competent. ÎN LIMITA POSIBILITĂŢILOR: Atât cât poate; Atât cât se poate; Cât se va putea; Cât va putea;v. şi în măsura posibilităţilor; în măsura posibilului. ÎN LIMITELE BUNEI CUVIINŢE: în mod civilizat. ; ÎN LIMITELE LEGII: în mod legal. ÎN LIMITE NORMALE: în mod normal. - ÎN LINIA...: în dreptul...; La nivelul...; v. şi La linia.... /,/; ÎN LINIE: în şir drept. ÎN LINIE BĂRBĂTEASCĂ: După tată; Din partea tatălui. ÎN LINIE DE FRONT: Pe front. ÎN LINIE DE LUPTĂ: în luptă. ÎN LINIE DREAPTĂ: Drept; Direct. ÎN LINE GENERALE:; în general; în genere; v. şi în linii mari. IN LINII MARI: în general; In genere; v. în linii generale, ÎN LINIŞTE: Pe linişte. ÎN LINIŞTEA NOPŢII: Noaptea fără gălăgie. ÎN LIPSA: în absenţa. ÎN LIPSA CUIVA: în absenţa cuiva. ÎN LIPSA MEA: în absenţa mea. ÎN LIPSĂ: Dacă nu ai; în loc de. IN LIPSĂ DE.......: Din cauză că lipseşte ceva; v. Din lipsă de.... ÎN LIPSĂ DE ALTCEVA: Dacă nu ia altceva. ÎN LIPSĂ DE BANI: Dacă nu ai bani. ^ r r ÎN LIPSĂ DE CEVA MAI BUN:iiDacă nu ai ceva mai bun. ÎN LOC: Neclintit; Imediat; Pe acest loc. ÎN LOC DE...: înlocuind cu...; Substituind CU...··. ÎN LOC DE A...: Renunţând dea.... ÎN LOC DE ACEASTA: Renunţând la aceasta. ÎN LOC SĂ...: Renunţând să.... ÎN LOC SĂ FIE MULŢUMIT: Putea să fie mulţumit. IN LOC SIGUR: în siguranţă. ÎN LOCUL...: înlocuind.... 1027 IN MINTE ÎN LOCUL CUIVA: înlocuind pe cineva, ÎN LOCUL TĂU, EU,..: Eu, dacă aş fi în locul tău,.. ' ■■v··· ; V ^ ÎN LUMEA BUNĂ: Printre oamenii buni; în înalta societate. ÎN LUMEA CELOR VII: Printre oameni. ÎN LUMEA DREPŢILOR: Printre cei decedaţi. ÎN LUMEA ÎNTREAGĂ: Peste tot. ÎN LUMEA LARGĂ: In locuri îndepărtate; Pretutindeni. ÎN LUMEA TOATĂ: Pretutindeni; Peste tot; v, şi în toată lumea. IN LUMINA...: Pe baza.... ÎN LUMINA FAPTELOR: Pe baza celor întâmplate. - v ■ = ^ ÎN LUNG: în sensul lungimii; în lungime; v. De-a lungul. ÎN LUMGIME: în sensul lungimii; în lungime; v. De-a lungul. ÎN LUNGIŞ ŞI ÎN CURMEZIŞ: în toate direcţiile; Pretutindeni; De-a lungul şi de-a latul; v. şi în lung şi în curmeziş; în lungul şi în curmezişul; în lung şi în lat; în lungul şi în latul; ÎN LUNG ŞI ÎN CURMEZIŞ: în toatedirecţi-ile; Pretutindeni; De-a lungul şi de-a latul; v. în lungiş şi în curmeziş. ÎN LUNG ŞI ÎN LAT: în toate direcţiile; Pretutindeni; De-a lungul şi de-a latul; v. în lungiş şi în curmeziş. . ..,v. ÎN LUNGUL: în sensul lungimii; în lungime; v. De-a lungul. ÎN LUNGUL DRUMULUI: Pe tot drumul. ÎN LUNGUL ŞI ÎN CURMEZIŞUL: în toate direcţiile; Pretutindeni; De-a lungul şi de-a latul; v. în lungiş şi în curmeziş. ÎN LUNGUL ŞI ÎN LATUL: în toate direcţiile; Pretutindeni; De-a lungul şi de-a latul; v. în lungiş şi în curmeziş. ÎN LUPTĂ CORP LA CORP: în luptă dreaptă ÎN MAI MULTE RÂNDURI: în mod repetat; v. De mai multe ori. ÎN MAJORITATE: Ce mai mare parte. ÎN MAJORITATEA CAZURILOR: în cea mai mare parte a necazurilor. ÎN MARE: Pe scară largă; în rezumat; Pe scurt; Comerţ cu ridicata. ÎN MARE AGITAŢIE: Cu multă agitaţie. ÎN MARE CANTITATE: Foarte mult. ÎN MARE CRIZĂ DE...: în mari lipsuri de.... ÎN MARE FORMĂ: Foarte mult; Enorm; Bine dispus. IN MARE GRABĂ: Foarte repede. ÎN MARE ÎNCURCĂTURĂ: Cu necazuri mari. ÎN MARE MĂSURĂ: Foarte mult; în cantitatea mare; v. în largă măsură. ÎN MARE NUMĂR: Numeros. ÎN MARE PARTE: Majoritatea; în bună măsură; v. Cea mai mare parte. ÎN MARE PERICOL: într-o situaţie periculoasă. ÎN MARE SECRET: Să nu ştie nimeni; v. şi în mare taină. ÎN MARE TAINĂ: Să nu ştie nimeni; v. în mare secret. ÎN MARE TĂRIE: Tare; Puternic; Categoric; Ferm; Cu intensitate; (înv.) Cu împuternicire legală; (reg.) Cu forţa; v. Cu de-a tărie. ÎN MARE ŢINUTĂ: îmbrăcat elegant; Cu comportare, cu atitudine elegantă.: ; ÎN MARE VITEZĂ: Foarte repede. > ÎN MARE VOGĂ: Cu faimă; Cu renume. ÎN MARŞ: Mărşăluind. ÎN MASĂ: în cantitate mare; Masiv; în număr mare; Cu toţii. ÎN MATERIE DE...: în ceea ce priveşte.... ÎN MĂRIME NATURALĂ: în mărime reală. ÎN MĂRUNTAIELE PĂMÂNTULUI; în adâncul pământului. ÎN MĂSURĂ: Potrivit cu...; Proporţional cu...; v. După măsura. ÎN MĂSURA ÎNGĂDUITĂ: Cât este permis, ÎN MĂSURA ÎNGĂDUITĂ DE ÎMPREJURĂRI: După împrejurări. ; ÎN MĂSURA POSIBILITĂŢILOR: Atât cât poate; Atât cât se poate; Cât se va putea; Cât va putea; v. în limita posibilităţilor. ÎN MĂSURA POSIBILULUI: Atât cât poate; Atât cât se poate; Cât se va putea; Cât va putea; v. în limita posibilităţilor. ÎN MĂSURĂ NEÎNSEMNATĂ: Puţin; în cantitate mică; v şi în mică m ăsură.; ÎN MĂSURĂ SĂ...: Capabil să.... ..-.-ÎN MÂINI BUNE: în siguranţă. : ; . ÎN MÂNA DREAPTĂ: în dreapta. ; ■ : ÎN MÂNA STÂNGĂ: în stânga,;- ÎN MÂNĂ: Sigur. ÎN MEDIE: Cam jumătate. IN MIC: La amănunt. IN MICĂ MĂSURĂ: Puţin; în cantitate mică; v. în mică măsură. ■ ÎN MIEZ DE IARNĂ: în mijlocul iernii. ; a ÎN MIEZ DE VARĂ: în mijlocul verii. ÎN MIEZUL NOPŢII: în mijlocul nopţii. ÎN MIEZUL ZILEI: în mijlocul zilei; La amiază. ÎN MIJLOC: La mijloc; între; Printre; în timpul; în toiul; v. şi în mijloc de...; în mijlocul...; întru mijloc de...; Pe mijlocul...; Prin mijloc. ÎN MIJLOC DE,..: La mijloc; între; Printre; în timpul; în toiul; v. în mijloc. ÎN MIJLOCUL...: La mijloc; între; Printre; în timpul; în toiul; v. în mijloc. ÎN MIJLOCUL IERNII: La jumătatea iernii. ÎN MIJLOCUL VERII: La jumătatea verii. ÎN MIJLOCUL ZILEI: La jumătatea zilei; La amiază ÎN MINIATURĂ: De dimensiuni foarte mici; Miniatural; La scară redusă; în mic. ÎN MINORITATE: Cei mai puţini. ÎN MINTE: în gând. ÎN MINUTUL ACELA % 1028 ÎN MINUTUL ACELA: în acea clipă; în acel moment. ÎN MIŞCARE: Activ; Agitat; încordat; Tulburat. ÎN MIZERIE: Mizerabil. 1 ^ ÎN MOD AMICAL: Prieteneşte. ÎN MOD BENEVOL: De bună voie. ÎN MOD BRUTAL: Necivilizat; Incult. ÎN MOD CERT: Sigur. ÎN MOD CONFIDENŢIAL: în secret. ÎN MOD CONTINUU: Neîntrerupt. " ; ÎN MOD CORESPUNZĂTOR: Adecvat. : ÎN MOD DELIBERAT: După o chibzuire prealabilă; Intenţionat. ÎN MOD DEOSEBIT: Altfel; Distins; Remarcabil. ÎN MOD DESCHIS: Sincer; Pe faţă. ÎN MOD ECHITABIL: Normal; Corect; Nepărtinitor. ■ ÎN MOD EXCEPŢIONAL: Deosebit; Excelent; Foarte bine. ÎN MOD FIRESC: Normal; Natural. ÎN MOD FRAUDULOS: Făcut cu înşelăciune; Bazat pe fraudă. ÎN MOD INCIDENTAL: Din întâmplare; Ocazional; Neintenţionat; v. şi în mod întâmplător. ÎN MOD INDIRECT: Produs prin mijlocirea cuiva. ■ ..... ÎN MOD INTENŢIONAT: Cu premeditare; Pregătit. ÎN MOD INTIM: Apropiat; Prietenos; Afectuos. ÎN MOD ÎNDREPTĂŢIT: Pe bună dreptate; Pe drept; Motivat. ÎN MOD ÎNTÂMPLĂTOR: Din întâmplare; Ocazional; Neintenţionat; v. în mod incidental. ÎN MOD ÎNTEMEIAT: Sprijinit pe argumente solide; Puternic; Consolidat. ÎN MOD MERITORIU: Vrednic de apreciere; Merituos. ÎN MOD METODIC: Care se conformează unei metode. ÎN MOD NECESAR:; Obligatoriu; Neapărat; Cu necesitate; Fără doar şi poate. . w ÎN MOD NEOFICIAL: Particular. ÎN MOD OBIŞNUIT: Curent; Frecvent; Normal. ■: ÎN MOD OBLIGATORIU: Neapărat; Cu necesitate; Fără doar şi poate. ; ÎN MOD OCAZIONAL: De ocazie; întâmplător. ÎN MOD ORGANIC: indisolubil; inseparabil. ÎN MOD PROGRESIV: Cu dezvoltare neîntreruptă. ÎN MOD PROVERBIAL: Bine cunoscut; Vestit. ÎN MOD REGULAMENTAR: După regulament; Ordonat. ÎN MOD SERIOS: Cu seriozitate. ÎN MOD SIGUR: Cu siguranţă; Neîndoielnic. ÎN MOD SUPERFICIAL: Cu superficialitate. ÎN MODUL ACESTA: Astfel. ÎN MODUL CEL MAI AVANTAJOS: Care oferă cele mesaje mai multe. ÎN MODUL DIRECT: Fără intermediari; Nemijlocit, ÎN MOMENTELE LIBERE: în timpul liber; în pauză. ÎN MOMENTUL ACELA: Chiar atunci; y. în acel moment. ÎN MOMENTUL ACESTA: Chiar acum; v. în acest moment. ÎN MOMENTUL CRITIC: Într-o situaţie neplăcută. IN MOMENTUL DE FAŢĂ: Acum. ÎN MOMENTUL ÎN 'CARE...: Atunci când. IN MONOLIT: Dintr-un singur bloc de piatră. ÎMPIELIŢATULE!: Afurisitule; Blestematule! Dracule! ÎN MUCHII: Care are mai multe suprafeţe ce se intersectează; v. şi în patru muchii; în trei muchii. ÎN MULTĂ TĂRIE: Tare; Puternic; Categoric; Ferm; Cu intensitate; (înv.) Cu împuternicire legală; (reg.) Cu forţa; v. Cu de-a tărie. ÎN MULTE CAZURI: Deseori. IN MULTE FELURI ŞI CHIPURI (înv.): Fel de fel; Tot felul; în toate modurile posibile; v. Fel şi chip. ;;ÎN :MULTE PRIVINŢE: Din acest punct de vedere; Sub acest aspect; Sub un anumit aspect; Sub unele aspecte; Sub acest raport; v. în această privinţă. ÎN MULTE PRIVIRI: Din acest punct de vedere; Sub acest aspect; Sub un anumit aspect; Sub unele aspecte; Sub acest raport; v. în această privinţă. ÎN MULTE RÂNDURI: în mod repetat; y.De mai multe ori. ÎN MURGIT: în amurg; Spre seară. ÎN NASUL CUIVA: Sub ochii cuiva; v. şi Sub nas; Sub nasul cuiva. ÎN NÂTURĂ: în realitate; Aievea; în produse; în obiecte. ÎN NĂDEJDEA...: În speranţa____ . ÎN NEĂM ŞI ÎN NEAM: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; în veci; v. De neam în neam. ÎN NEAM ŞI NEAM: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; În veci; v. De neam în neam. ÎN NEASTÂMPĂR: în continuă mişcare; Agitat; Neliniştit. ÎN NECAZ: în ciudă; Spre necaz. ÎN NECAZUL...: în ciudă.... ÎN NECAZUL CUIVA: În ciuda cuiva; Spre necazul cuiva. ÎNNEGLIJEU: îmbrăcat sumar. ÎN NEGRE fmvj: În doliu; În haine de culoare neagră; y. şi în negru. ÎN NEGRU: în doliu; în haine de culoare neagră; v. în negre. ÎN NEGURA VREMII: în trecutul îndepărtat; v. şi în negura vremurilor. 1029 ÎN PASUL CALULUI ÎN NEGURA VREMURILOR: în trecutul îndepărtat; v. în negura vremii. ÎN NENUMĂRATE ORI: Foarte des; De foarte multe ori; v. De nenumărate ori, ÎN NENUMĂRATE RÂNDURI: Foarte ; des; De foarte multe ori; v. De nenumărate ori. ; ÎN.NEODIHNĂ;(invJ: îngrijorat; Neliniştit. ÎN NEORÂNDUIALĂ: Dezordonat. ÎN NEPĂSARE (pop.): Nepăsător; Vesel; Distrat. : ÎN NERĂBDARE: Nerăbdător; v. Cu nerăbdare. ÎN NEREGULĂ: Incorect; Ilegal. ÎN NESIMŢIRE: Cu indiferenţă; Cu răceală. ÎN NEŞTIRE: Fără să-şi dea seama; Distrat; Involuntar; Fără rost; Fără sens; Fără socoteală; Fără măsură; La nesfârşit. ÎN NEVĂZUT: în gol. : v:Î. IN NEVOIE: Lipsit de ceva; în suferinţă; în necaz. ..... ÎN NEVOINŢĂ (înv.): Chinuit; Torturat. ÎN NICIO PARTE: Pe loc; Niciunde. ^ ÎN NICIO PRIVINŢĂ: Din niciun punct de vedere. ÎN NICIUN ALT LOC: Nicăieri; Pe loc. ÎN NICIUN CAZ: Nici vorbă; Imposibil. ÎN NICIUN CHIP: în niciun caz; Sub nicip formă; v. Cu niciun chip. ÎN NICIUN EEL: în niciun caz; Sub nicip formă; v. Cu niciun chip. ÎN NOAPTE (reg.): Dis-de-dimineaţă; Foarte devreme; v. Cu noapte. ÎN NOAPTEA TIMPURILOR: în vremuri imemoriale, străvechi. ÎN NODURI: Încâlcit; Nepieptănat. ÎN NUMĂR: Cu socoteală; Complet; Exact. / ÎN NUMĂR COMPLET: Toată lumea; Cu toţii; Totul. ÎN NUMĂR DE...: Total. ÎN NUMĂR MARE: Lume multă; Mulţi; Multe. ÎN NUMĂR MIC: Puţini. ÎN NUMĂRUL: Printre...; Dintre...; v. Din numărul.... ÎN NUMELE (CUIVA SAU A CEVA): Invocând numele cuiva sau a ceva ca simbol ai unei credinţe, în cinstea cuiva, ca prinos adus cuiva; Din partea cuiva; Invocând autoritatea cuiva sau reprezentând pe cineva; v. Drept numele (cuiva sau a ceva). ÎN NUMELE LEGII: Pe baza legii; în conformitate cu legea. ÎN NUMERAR: (Despre plăţi) Cu bani lichizi, gheaţă, peşin. ÎN OCHII: Direct; Fără menajamente; De la obraz; v. De la ochi. ÎN OCHII CUIVA: După opinia, după părerea cuiva; în faţa cuva; v. înaintea ochilor cuiva. ÎN ONOAREA ... (CUIVA SAU A CEVA): Spre laudă.,.; Spre cinstea cuiva sau a ceva. ÎN OPOZIŢIE CU...: In contrast cu...; Spre deosebire de.... ÎN ORDINE!: în regulă; Aşa cum se cuvine. ÎN ORDINE ALFABETICĂ: După alfabet. ÎN ORDINEA PRIORITĂŢILOR: După prioritate. ÎN ORDINEA STABILITĂ: Cum este stabilit. ÎN ORDINE INVERSĂ: Invers;-Anormal. - ÎN ORICE CAZ: în orice împrejurare; Orice s-ar întâmpla; Oricum; v. şi în tot cazul. ÎN ORICE CHIP: Cu orice preţ; Cu tot dinadinsul; Pe toate căile; v. Cu orice chip. ÎN ORICE CLIPĂ: Când doreşte; v. şi în orice moment. ÎN ORICE FEL: Cum doreşte. .; ^ ÎN ORICE ÎMPREJURARE: în orice situaţie. ÎN ORICE MOMENT: Când doreşte; v. în orice clipă. IN ORICE PRIVINŢĂ: Din orice punct de vedere. In ORICE RĂU E ŞI :UN BINE: După un rău vine şi un bine. ÎN ORICE SITUAŢIE: Oricând. ÎN ORIGINAL: în forma primară; Necopiat; Netradus. ÎN OSÂNDIRE (pop.): Chinuit; Expus la chinuri. ÎN PACE: în linişte; Fără incidente; v; în bună pace. ÎN : PAGUBA... (CUIVA; SAU A CEVA): Aducând un prejudiciu cuiva sau la ceva. ÎN PAGUBĂ: Fără câştig material; în pierdere, ÎN PANĂ: în defecţiune; Defect; Stricat. ÎN PANĂ DE 3ANI:,Fără bani. : ÎN PANTĂ: Înclinat; Pieziş.:: ÎN PARANTEZĂ: în treacăt; v. şi în paranteză fie spus; în paranteză Jîe zis. ÎN PARANTEZĂ FIE SPUS: în treacăt fie spus; v. în paranteză. ÎN PARANTEZĂ FIE ZIS: în treacăt fie zis; v. în paranteză. IN PARIGQRIE (reg.): De hatârul cuiva; v. De-o parigorie. ÎN PARTE: în oarecare măsură; Parţial; Separat; Unul câte unul; Aparte; Confidenţial; Reciproc; în special; în mod deosebit; Care se face în mod proporţipnal; (Despre arendare) în dijmă; Cu plata unei dijme; (înv.) Personal; Individual. ,vÎN PARTEA LOCULUI: Prin acele Iccuri; Pe acolo; v, şi Prin partea locului. ÎN PARTICULAR: în mod deosebit; în special; Mai ales; într-un grup restrâns; Separat; Confidenţial. ÎN PAS: în mersul liber; încet; v. şi în pasul calului; La pas; La pasul calului). ÎN PAS ACCELERAT: Repede; în grabă; în fugă; v. şi în pas forţat; în pas vioi. IN PAS CU MODA: Modern. ÎN PAS CU VREMEA: Actual; Modern. : ÎN PAS FORŢAT: Repede; în grabă; în fugă; v. în pas accelerat. IN PASUL CALULUI: în mersul liber; încet; v. în pas. In pas vioi 1030 ÎN PAS VIOI: Repede; în grabă; în fugă; v. în pas accelerat. ÎN PATRU: în patru părţi egale. ÎN PATRU COLŢURI: In toate direcţiile; Pretutindeni; Fără urmă; v. în cele patru colţuri. ÎN PATRU LABE: în mâini şi în picioare. ÎN PATRU MUCHII: Care -are mai-multe suprafeţe ce se intersectează; v. în muchii IN PATRU VÂNTURI: în toate direcţiile; Pretutindeni; Fără urmă; v. în cele patru colţuri. ÎN PATRU ZĂRI: în toate direcţiile; Pretutindeni; Fără urmă; v. în cele patru colţuri. ÎN PAZA: în grijă; în seama (cuiva). ÎN PĂR: Cu toţii; Toţi cei de faţă; Prezenţi cu toţii.·' ÎN PĂRĂSIRE: Abandonat; Părăsit; în ruină. ÎN PĂRŢI EGALE: La fel; Egal. j ' ÎN PĂSTRARE: La loc sigur; La adăpost; La închisoare; v. şi La păstrare. ÎN PÂRG: La începutul coacerii. ÎN PELERINAJ: In călătorie; în călătorie spre locuri sfinte. ÎN PENSIUNE: în gazdă. ÎN PERFECTĂ ARMONIE: în relaţii foarte bune; în înţelegere deplină. ÎN PERFECTĂ CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ: Cu informaţii la zi; Perfect informat. ÎN PERFECTĂ ORDINE: Ordonat; Aranjat. ÎN PERFECTĂ REGULĂ: în ordine·. Aşa cum se cuvine; După toate regulile; Veritabil; în lege; v. în bună regulă. ÎN PERFECTĂ STARE: Fără niciun cusur. ÎN PERICOL DE CONTAMINRE: Pericol de infectare, de molipsire; v. şi în pericol de îmbolnăvire. ÎN PERICOL DE ÎMBOLNĂVIRE: Pericol de infectare, de molipsire; v. în pericol de contaminare. ■ ..... ÎN PERICOL DE MOARTE: Viaţa în pericol. ÎN PERICOL DE MOLIPSIRE: Pericol de infectare, de îmbolnăvire. ÎN PERINI DE PUF: A creşte, a trăi confortabil; A nu duce lipsă de nimic; v. A creşte în perine de puf. ÎN PERMANENŢĂ: Fără întrerupere; în mod permanent. ÎN PERSOANA SĂ (înv.): Personal; v. şi în persoană. ÎN PERSOANĂ: Personal; v. în persoana sa. ÎN PERSPECTIVĂ: Respectând "regulile de prezentare a obiectelor în spaţiu; Ţinând seamă de depărtarea relativă a obiectelor. IN PEŢIT: (Dus) ca să peţeâscă pe cineva. ÎN PICAJ: Aproape vertical. ÎN PICIOARE1: în poziţie verticală; v. De-an picioare. ÎN PICIOĂRE2: De sus până jos; în întregime; v. şi în picioare2. IN PIELE (f/iv., pop.): Complet dezbrăcat; v. Cu pieile. ÎN PIELEA ALTUIA: în locul altuia. ÎN PIELEA CUIVA: Complet dezbrăcat; v. Cu pieile. ÎN PIELEA GOALĂ: Complet dezbrăcat; v. Cu pieile. ÎN PIERDERE: Fără câştig; Cu deficit. ÎN PIEZ (înv.): Pieziş, ÎN PILDĂ1... (înv.): Cu aluzie la...; Referitor la. ÎN PILDĂ2'(înv.): Chipurile; Sub pretext. ÎN PIZMA CUIVA (înv.): în necazul, în ciuda cuiva. ÎN PLATA DOMNULUI: în voia soartei; v. şi în plata lui Dumnezeu. IN PLATA LUI DUMNEZEU: în voia soartei; v. în plata Domnului. ÎN PLETE: Cu părul lung. ÎN PLIC ÎNCHIS: în secret. ÎN PLIC ÎNCHIS DAR NELIPIT: Cine vrea poate citi un text adresat altcuiva. ÎN PLIN...: în toiul...; în miezul...;v. şi în plină____ „ '../ ÎN PLIN AVÂNT: în toiul activităţii; în plină desfăşurare. ÎN PLINĂ...: în ţoiul...; în miezul...; v. în plin.... ^ ÎN PLINĂ ACTIVITATE: în totul activităţii; în toiul desfăşurării; v. şi în plină desfăşurare. ÎN PLINĂ DESFĂŞURARE: în toiul desfăşurării; în toiiil activităţii; v. în plină activitate. ÎN PLINĂ GLORIE: Glorios. ÎN PLINĂ IARNĂ: în toiul iernii. ÎN PLINĂ ÎNFLORIRE: In toiul înfloririi. ÎN PLINĂ MATURITATE: La maturitate totală. ÎN PLINĂ PUTERE: In toiul puterii. ÎN PLINĂ STRADĂ: în mijlocul străzii. ÎN PLINĂ VARĂ: în toiul verii. ÎN PLINĂ VITEZĂ: La viteza cea mare. ÎN PLINĂ ZI: în toiul zilei. IN PLIN CÂMP: Sub cerul liber. ÎN PLIN GALOP: La galopul cel mare. ÎN PLIN MERS: în toiul mersului. ÎN PLIN SEZON: în toiul sezonului. ÎN PLIN SOARE: La soarele cel mai arzător; La căldura cea mai mare. ÎN PLIN TRAP: La trapul cel mai tare. ÎN PLINUL...: în mijlocul...; în miezul...; în toiul.... ÎN PLUS: Pe lângă aceasta; Pe deasupra. ÎN POANCĂ (reg.): Pieziş; Oblic; Chiorâş. ÎN POFIDA... (CUIVA, A CEVA): împotriva cuiva sau a ceva. ÎN POM: într-o mare încurcătură.. ÎN PONCE (reg.): în contradictoriu; în răspăr. ÎN POPASURI: Agale; Alene; Cu intermitenţe. ÎN PORT: In îmbrăcăminte. ÎN PORUNCEALĂ (pop.): Făcut la indicaţiile, la dorinţele, la comanda cuiva; Făcut aşa cum doreşte cineva; De comandă; v. De porunceală. ÎN POSESIE: în stăpânire. 1031 ÎN PUSTIU ÎN POSESIA DATELOR PROBLEMEI: Do- . cumentat; Informat. ÎN POSESIA TUTUROR DATELOR PROBLEMEI: Bine documentat; Bine informat. ÎN POSESIA TUTROR FACULTĂŢILOR SALE MINTALE: Normal; Inteligent. ■ ÎN POTCOAVĂ: În formă deisemicerc. - ÎN POZIŢIE (pop.): (Despre femei) Gravidă; însărcinată. ÎN POZIŢIE INTERESANTĂ: Pe un loc interesant; Cu o părere interesantă. ÎN PRACTICĂ: în mod efectiv; Concret; în realitate. : ÎN PRAGUL...: Aproape de...; în ajunul.... ÎN PRAGUL FALIMENTULUI: Puţin înainte de faliment. ÎN PRAGUL MATURITĂŢII: Puţin înainte de maturitate. ÎN PRAGUL MORŢII: Pe moarte; înainte de moarte. IN PRAGUL UŞII: La intrare. IN PRAVILĂ (înv.): In poziţie de tragere. ÎN PREAJMA..,: în jurul...; împrejurul...; În apropierea...; v. şi Prin preajma.... ÎN PREAJMĂ: în jur, împrejur; în apropiere; în vecinătate; v. şi Prin preajmă. ÎN PREALABIL: înainte de; întâi. ÎN PREDMETUL (CUIVA, A CEVA) (înv.): Relativ la cineva, la ceva; Privitor la cineva, la ceva; în ceea ce priveşte cineva sau ceva. ÎN PREGĂTIRE: Pe punctul de a...; Gata-gata să... . ÎN PRELUNGIREA...: în imediată apropiere...; Lângă...; Lipit de... . ÎN PRELUNGUL: Cu prelungire; Alungit. ÎN PRESCURT (mv.): în rezumat; Pe scurt. ÎN PREVENŢIE: în mod preventiv. ÎN PREVIZIUNEA...: în eventualitatea că... . ÎN PREZENT: în momentul de faţă; în zilele noastre; Azi; Acum; v. De prezent. In PREZENŢA... (CUIVA SAU A CEVA): în faţa...; Alături de cuiva sau de ceva. ÎN PREZENTUL CAZ:jn situaţia de acum. ÎN PREZILELE (înv.): în zilele următoare.... ÎN PREZIUA: In ziua precedentă; în ajunul... ; v. Din preziua.... ÎN PRIGON (reg.): (Despre animale de tracţiune): Prins, înhămat de tânjală, la mijloc (Când sunt mai multe perechi)·, v. De la prigon. ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ: La început; înainte de toate. ÎN PRIMA LINIE: Cel mai aproape de duşman. ÎN PRIMA TINEREŢE: În adolescenţă. ÎN PRIMĂ AUDIŢIE: Care se execută pentru prima oară în faţa publicului, ÎN PRIMA VARĂ: în timpul primăverii; în fiecare primăvară; în cursul primăverii trecute; în cursul primăverii viitoare. ÎN PRIMĂVARA VIEŢII: în tinereţe. ÎN PRIMEJDIE: în pericol. ÎN PRIMEJDIE DE MOARTE: în pericol de moarte. ÎN PRIMELE ORE ALE DIMINEŢII: La crăpatul zorilor. IN PRIMELE RÂNDURI: înainte de toate. ÎN PRIMUL LOC: înainte de toate; Mai întâi; v. şi în primul rând. IN PRIMUL RÂND: înainte de toate; Mai întâi; v. în primul loc. ÎN PRINCIPAL: Cu precădere; Mai ales; în primul rând; în linii mari. ÎN PRINCIPIU: Din punct de vedere teoretic; în linii generale; în fond; Principai. ; ÎN PRIPĂ: Repede; Iute; Grabnic; v. De pripă. ÎN PRIPITE (pop.): în mare grabă; Foarte repede; Grabnic. ÎN PRIVEALA... (CUIVA) (înv.): în prezenţa...; în văzul...; în vederile... (cuiva); v. şi în priveliştea...(cuiva). ÎN PRIVELIŞTEA... (CUIVA) (înv.): în prezenţa...; în văzuL..; în vederile... cuiva; v. şi în priveliştea... (cuiva). ÎN PRIVELIŞTE: în văzul lumii; în public; La vedere; v. şi Spre privelişte. ÎN PRIVINŢA.. .: Referitor la...; Privitor la...; în privinţa..;; Sub aspectul...; Sub raportul...; în comparaţie cu...; v. Cu priviriţă la.... ÎN PRIVINŢA ASTA: în ceea ce priveşte; Referitor la. ÎN PRIVIREA...: Referitor la...; Privitor Ia...; în privinţa...; (înv.): Din punctul de vedere...; Din perspectiva...; (înv.) în văzul...; în prezenţa...; v. Cu privire la... . v ÎN PROASPĂTĂ VREMEA (înv.); ■ înscurtă vreme; Numaidecât; Imediat. ÎN PROCES CU CINEVA: în judecată cu cineva. :'.■■■- ÎN PROFIL...: Dintr-o parte a feţei sau a corpului; v. Din profil. ÎN PROFITUL CUIVA: în folosul cuiva. ÎN PROPORŢIA CUVENITĂ: Proporţional; De proporţii normale. - ÎN PROPORŢIA ÎN CARE...: în situaţia în care.... ÎN PROPORŢIE CU...: Proporţional cu...; Potrivit cu.... ÎN PROPORŢII BINE DOZATE: Bine pro-porţionat; Bine dozat. ÎN PROPRII SĂI OCHI: Pentru sine. ÎN PROPTĂ (reg.): în contra...; împotrivă.... IN PROSTIE: Fără măsură; Fără socoteală; în neştire. IN PROVINCIE: La ţară. ÎN PUBLIC: în faţa oamenilor; în văzul lumii. ÎN PULBERE: Umilit; v. Cu fruntea în pulbere. ÎN PUNCTELE ESENŢIALE: La locurile cele mai importante; în momentele cele mai însemnate. ÎN PUSTIE (pop.): Zadarnic; Inutil; Degeaba; v. şi în pustiu. ÎN PUSTIU: Zadarnic; Inutil; Degeaba; v. în pustie. ÎN PUTERE 1032 ÎN PUTERE: în deplinătatea capacităţilor fizice şi intelectuale; încă în vigoare; în plină sănătate; Plin de sevă, de vigoare; Aflat în momentul culminant; în toi; Care dispune de autoritate; Aflat la putere; în plină dezvoltare; înfloritor; Prin forţa armată; Cu forţă; Prin violenţă; Cu de-a sila; v. şi în puteri; în toată puterea; La putere. ÎN PUTEREA...: în virtutea.;.; în baza...; în temeiul...; în schimbul...; v. După puterea, ÎN PUTEREA CALULUI (pop.): în goana calului; în mare grabă. ÎN PUTEREA CUVÂNTULUI: în înţelesul adevărat, deplin al cuvântului; Pe deplin; Cu desăvârşire; v. şi în toatăputerea cuvântului : ÎN; PUTEREA LEGII: In conformitate cu prevederile legale; După lege. ÎN PUTEREA NOPŢII: în plină noapte. ÎN PUTEREA VÂRSTEI: în plină vigoare; -v, şi în puterea vieţii; în toată puterea vârstei; în toată puterea vieţii ÎN PUTEREA VIEŢII: în plină vigoare; v. în puterea vârstei ÎN PUTERE DE... (înv.): în materie de...; în ceea ce priveşte. ÎN PUTERI: în deplinătatea capacităţilor fizice şi intelectuale; încă în vigoare; în plină sănătate; Plin de sevă, de vigoare; Aflat în momentul culminant; în toi; Care dispune de autoritate; Aflat la putere; în plină dezvoltare; înfloritor; Prin forţa armată; Cu forţa; Prin violenţă; Cu de-a sila; v.'7/i putere. ÎN PUŢIN: în curând; în scurt timp; într-un viitor foarte apropiat; v. şi Peste puţin. ÎN PUŢINĂ VREME: în viitorul apropiat; v. şi în puţintică vreme; Peste putină vreme; Peste puţintică vreme; Peste piiţin timp. ^ IN PUŢINE CEASURI: Peste câteva ceasuri; în viitorul foarte apropiat; într-un ti mp foarte scurt; v. şi în puţine zile. ÎN PUŢINE CUVINTE: în rezumat. ÎN PUŢINE ZILE: Peste câteva zile; în viitoral foarte apropiat; într-un timp foarte scurt; v. în puţine ceasuri. ÎN PUŢINTICĂ VREME: în viitorul apropiat; v. în puţină vreme. ÎN PUŢIN TIMP: în viitorul apropiat; v. în puţină vreme. ÎN RAPORT CU...: In comparaţie cu...; Faţă de.... . ÎN RATE: Plătit eşalonat. ; ÎN RAZA VOCII: Până unde se aude vocea lui. ÎN RĂGAZ: întihnă. : ÎN RĂSĂRITUL ZILEI: Dis-de-dimineaţă. ÎN RĂSPĂR: împotrivă direcţiei fireşti de creştere a firelor de păr; împotriva direcţiei fireşti de mişcare; Contrar; Potrivnic; Echivoc. ÎN RĂSPĂRUL...: împotriva...; în contra...; în ciuda...; în pofida... . ÎN RĂSTIMP: între timp; Din când în când; Uneori; v. Din răstimp în răstimp. ÎN RĂSTIMPURI: Din când în când; Uneori; v. Din răstimp în răstimp. ÎN RĂU: Spre neplăcut. ÎN RÂND: La fel; Egal; Deopotrivă. ÎN RÂND CÂTE UNUL: Unul câte unul. > ■ ÎN RÂND CU CINEVA: împreună cu cineva. ÎN RÂND CU LUMEA: Ca lumea; Normal, : ÎN RÂNDUL CUIVA: A avea grijă de cineva. ÎN RÂNDUL ÎNTÂI: Printre primii. ÎN RÂNDUL OAMENILOR: Ca oamenii. ÎN RÂNDURI STRÂNSE: Uniţi; împreună. : ÎN REALITATE: De fapt; Efectiv. A ÎN REGIE PROPRIE: Executat cu mijloacele beneficiarului. ÎN REGRES: Regresiv; în decădere, v A ■ ÎN REGULĂ: în ordine; Aşa cum se cuvine; După toate regulile; Veritabil; în lege; v. în bună regulă. IN RELAŢII AMICALE: Prieteneşte; în prietenie. ÎN RELAŢII BUNE CU CINEVA: în prietenie cu cineva. ÎN RELAŢII CU CINEVA: Colaborând cu cineva; înţelegându-se cu cineva. ÎN RELAŢII DE BUNĂ ZIUA CU CINEVA: în relaţii reci; în raporturi sumare. ÎN RELAŢII DE PRIETENIE CU CINEVA: în prietenie cu cineva. IN RELAŢII FAMIILIARE: Rudă, neam cu cineva. ÎN RELAŢII RECI: în raporturi Ia distanţă; în raporturi neamicale. ÎN RELAŢII STRÂNSE: CU CINEVA: în relaţii foarte bune cu cineva, - r ÎN RELIEF::: Ieşit în afară dintr-un plan; Proeminent7 ÎN REPARAŢIE: Se repară. ÎN REPAUS: Se odihneşte; Face pauză. ’ A ÎN REPEJUNE (pop.): Repede; Iute; v. Cu repejune. ÎN REPETATE RÂNDURI: De multe ori; Adesea; v. De repetate ori. ÎN REPRIZE: Pe rând; în etape. ÎN RESPECTUL...: în ceea cc priveşte...; Faţă de...; v. Cu respectul la.... ÎN REVĂRSATUL ZORILOR: Spre ziuă. ÎN RESTANŢĂ: Restanţier. ÎN REZERVĂ; La dispoziţie pentru a fi utilizat la nevoie; Pentru orice eventualitate; (Despre militari) Care nu face parte din cadrele active ale armatei. ÎN REZUMAT: Pe scurt. ÎN RISIPĂ: în dezordine; în ruină. ÎN RITMUL ACESTA ÎN ROBIE: La puşcărie. ÎN ROIURI: în grupuri; în cete. ÎN ROND: Face inspecţie. ÎN ROPOT: În fugă; într-o fugă; v. şi într-un ropot. ÎN ROŞU (Despre clădire): Netencuită;v. Din roşu. 1033 ÎN SECUNDELE ACELEA ÎN ROTOCOALE: în formă de cerc; în spirală; De jur împrejur; v. şi în rotocol -ÎN ROTOCOL: în formă de cerc; în spirală; De j ur împrejur; v. în rotocoale. ÎN RUDĂ DE RUDĂ (înv.): Din neam în neam; Din generaţie în generaţie; v. Din rudă în rudă. ÎNRUDIRE ÎNDEPĂRTATĂ: Ruda îndepărtată; v. şi înrudit de departe. ÎNRUDIT DE DEPARTE: Rudă îndepărtată; v. înrudire îndepărtată. ÎN RUINĂ: Ruinat; v. şi în ruine. ÎN RUINE: Ruinat; v. în ruină. ^ ÎN RUPTUL CAPULUI1 (pop.): Foarte repede; într-o fugă. - IN RUPTUL CAPULUI2: Nicidecum; în niciun caz; Cu niciun preţ; Pentiu nimic în lume; v. De-a ruptul capului ÎN RITMUL ACESTA: Aşa de repede; Aşa de încet. 7 / ÎN SARCINA în seamă...; în grija...; în atribuţia...; în legătură cu...; Pe seama...; Asupra...; v. şi Pe sarcina.... ÎN SARCINĂ: în seamă; în obligaţie. ÎN SAŢ: în mare cantitate; De ajuns; Din belşug; Din plin; (f/m) Săţios; v. De saţ. ÎN SAŢIU: în mare cantitate; De ajuns; Din belşug; Din plin; (înv.) Săţios; v. De saţ. ÎN SĂNĂTATEA...!: Urare la închinarea unui pahar de băutură; în onoarea.,.; în cinstea...; v. şi Pentru sănătatea... ! ÎNSĂNĂTOŞIRE GRABNICĂ! (Urare): Să te faci repede bine. ÎN SĂRĂCIE: Din greu; Cu mare neajunsuri. ÎN SĂTUL (pop.): Până Ia saţietate; Foarte mult; Din belşug; Din plin; v. şi în săturare; Pe săturate; Pe săturatelea. ÎN SĂTURARE: Până Ia saţietate; Foarte mult; Din belşug; Din plin; v. în sătul ÎN SÂMBURE: în embrion. ÎN SÂNGE: Plin de sânge; în mod sângeros. ÎN SÂNUL...: în cuprinsul... în interiorul... . ÎN SÂNUL FAMILIEI: în cadrul familiei; în familiei; Cu membrii familiei. ÎN SÂNUL LUI AVRAM: A trăi bine; A fi fericit. ^ ^ ÎN SÂNUL NATURII: în natură; La aer curat, ÎN SÂNUL PĂMÂNTULUI: în centrul pământului. ÎN SÂRG: în grabă; Imediat; Cu repeziciune; v. Cu sârg. IN SCHIMB...: în locul...; Pentru...; Ca echivalent; Drept compensaţie; v. şi în schimbul ÎN SCHIMBUL·...: în locul...; Pentru...; Ca echivalent; Drept compensaţie; v. în schimb. In scopul.. în vederea...; în interesul...; Cu intenţia; v. Cu scopul. ÎN SCOPUL ACESTA: Cu acest interes. ÎN SCOPUL DE...: Dorind să.... ÎN SCOPUL DE A FACE CEVA: Dorind să facă ceva. ÎN SCOPURI CARITABILE: De binefacere; în folosul oamenilor săraci; v. şi 7» scopuri filantropice. IN SCOPURI FILANTROPICE: De binefacere; în folosul oamenilor săraci; v. în scopuri caritabile. ÎN SCOPURI MAI BUNE: Pentru ceva mui bun. ÎNSCRIERE ÎN FALS: Atacarea unui act în faţa justiţiei ca neautentic; Contestare formală a valabilităţii unui declaraţii. ÎN SCRIS: Prin intermediul unui text scris; Pe hârtie. ÎN SCURT: în puţine cuvinte; Concis; Sumar; în rezumat; în concluzie; într-un cuvânt; v. şi în scurtă vorbă; în scurtă '■■'voroavă; în scurte cuvinte; întru scurt; Pe scurt; Pe scurtă vorbă; Pe scurtă voroavă; -IN SCURTĂ DIASTEMĂ Curând; Peste pujjnă vreme; v. După puţină vreme. IN SCURTĂ VORBĂ (mv): în puţine cuvinte; Concis; Sumar; în rezumat; în concluzie; într-un cuvânt; v. în scurt. IN SCURTĂ VOROAVĂ (înv.): în puţine cuvinte; Concis; Sumar; în rezumat; în concluzie; într-un cuvânt; v. în scurt. ÎN SCURTĂ VREME: Curând; Pest^ puţină vreme; v. După puţină vreme. ÎN' SCURTE ^CUVINTE: în puţine; cuvinte; Concis; Sumar; Tn rezumat; în concluzie; într-un cuvânt; v. în scurt. ■■ ÎN SCURT TIMP: Curând; Peste puţină vreme; v. După puţină vreme. ÎN SEAMA CUIVA: în sarcina cuiva; în obligaţia cuiva; în contul cuiva; în posesia cuiva; La dispoziţia cuiva; în favoarea, în interesul, în folosul cuiva; v. şiîn seamă; Pe seama cuiva; Pe seamă. ÎN SEAMĂ: în sarcina cuiva; în obligaţia cuiva; în contul cuiva; în posesia cuiva; La dispoziţia cuiva; în favoarea, în interesul, în folosul cuiva; v. în seama cuiva. ÎN SEAMĂ DE NIMICA (înv.): Fără rost; v. Fără de nicio seamă. ÎN SEARĂ: în timpul serii; Seara; v. şi La seară. IN SEC: (Despre tuse) Fără flegmă; Uscată; (pop.) Degeaba; în lipsuri; în nevoi; în goi; în aer; în prăpastie. . IN SECRET: Fără martori; Într-un grup restrâns; în particular; Separat; Pe ascuns; v. şi în secretar. ÎN SECRETAR: Fără martori; într-un grup restrâns; în particular; Separat; Pe ascuns; v. în secret. ÎN SECUNDA ACEASTA: în clipa aceasta; în momentul acesta; Pe loc; v. în această secundă. ÎN SECUNDA ACEEA: Chiar atunci; Chiar în clipa aceea; Chiar în momentul acela; Pe moment; Pe loc; v. Chiar în acea secundă. ÎN SECUNDAR: în al doilea rând; în subsidiar. ÎN SECUNDELE ACELEA: Chiar atunci; ÎN SEMIPROFIL 1034 Chiar în clipa aceea; Chiar în momentul acela; Pe moment; Pe loc; v. Chiar în acea secundă. ÎN SEMIPROFIL: Astfel încât să se vadă numai o parte din profil. ÎN SEMN CĂ.. Pentru a arăta, a dovedi sau a întări că...; Ca dovadă că...; Ca probă că...;v."Cc semn că.... ÎN SEMN DE.. .: Pentru a arata, a dovedi sau a întări că...; Ca dovadă că...; Ca probă că...;v. Ca semn că... . ÎN SEMN DE RESPECT: Din respect; Expri-mându-şi respectul. ÎN SENS CONTRAR: Opus. ÎN SENS CONTRAR: ACELOR CEASORNICULUI: Opus mersului acelor ceasornicului. IN SENS FIGURAT: Figurativ. ÎN SENS SPECIAL: Special; Aparte; Deosebit. ; ÎN SENSUL...: în direcţia; în spiritul.,.; Către; Spre; Potrivit vederilor, părerilor cuiva. ÎN SENSUL BUN: într-adevăr. ÎN SENSUL BUN AL CUVINTELOR: Exact aşa cum trebuie. ÎN SENSUL CĂ...: Şi anume; Cu alte cuvinte; Adică..·. ÎN SENSUL CEL MAI ADEVĂRAT AL CUVÂNTULUI: Cu adevărat; Absolut; Exact; Precis; v. Cu adevăratul înţeles al cuvântului. ÎN SENSUL CEL MAI EXACT AL CUVÂNTULUI: Cu adevărat; Absolut; Exact; Precis; v. Cu adevăratul înţeles al cuvântului. ÎN SENSUL CEL MAI ÎNALT AL CUVÂNTULUI: Cu adevărat; Absolut; Exact; Precis; y. Cu adevăratul înţeles al cuvântului. ÎN SENSUL ; CEL MAI ÎNGUST: Cel puţin aşa. ÎN SENSUL CEL MAI PUR AL CUVÂNTULUI: Cu adevărat; Absolut; Exact; Precis; v. Cu adevăratul înţeles al cuvântului. ÎN SENSUL CEL MAI STRICT: Exact uşa; v. şi în sensul riguros; în sensul riguros al cuvântului; în sensul strici; în sensul strict al cuvântului. ÎN SENSUL CURENTULUI: După cum merg lucrurile; v. şi în sensul curentului apei ÎN SENSUL CURENTULUI APEI: După cum merg lucrurile; v. în sensul curentului. ÎN SENSUL PROPRIU: Exact ce s-a spus; v. şi în sensul propriu al cuvintelor. ÎN SENSUL PROPRIU AL CUVINTELOR: Exact ce s-a spus; v. în sensul propriu. ÎN SENSUL PROST: în sensul neplăcut; v. şi în sensul prost al cuvântului. ÎN SENSUL PROST AL CUVÂNTULUI: în sensul neplăcut; v. în sensul prost. ÎN SENSUL RIGUROS: Exact aşa; v. în sensul cel mai strict. ÎN SENSUL RIGUROS AL CUVÂNTULUI: Exact aşa; v. în sensul cel mai strict. ÎN SENSUL STRICT: Exact aşa; v. în sensul cel mai strict. ÎN SENSUL STRICT AL CUVÂNTULUI: Exact aşa; v. în sensul cel mai strict. ÎN SENSUL URMĂTOR...: După cum urmează____ - ÎN SERIE: într-un mare număr de exemplare; în număr mare. ÎN SERPENTINĂ: Cu colţuri; Cu şerpuituri; Cu serpentine. ÎN SERVICIE (înv.): De actualitate; Actual; Valabil la un moment dat. ÎN SERVICIUL...:în folosul...; în interesul...; în slujba... . ÎN SERVICIUL ACTIV: în câmpul muncii. ÎN SERVICIUL CUIVA: Angajatul cuiva. - ÎN : SERVICIU PERMANET: -Angajat permanent. :-yy;y ÎNSERAT DE...: Dornic de.... ÎNSETAT -DE RĂZBUNARE:Dornic de răzbunare. ÎN SETE: (reg.): Cu putere; Cu înverşunare; Foarte tare; Cu pasiune; Cu lăcomie; Cu multă poftă; v. Cu sete. ÎN SFÂRŞIT: în cele din urmă; In fine; La urma urmei; La urma urmelor. r ÎN SFÂRŞIT...: S-a terminat...; E gata.... :: ÎN SFERE ÎNALTE: în societate Înaltă. ÎN SIGURANŢĂ: în afara pericolului. ÎN SILĂ:; Cu forţă; Forţat; Abuziv; Fără voie; v. Cu de-a sila. ÎN SILNICIE (înv.): Cu forţă; în forţă; Cu silă; v. Cu silnicie. ÎN SINE: în gândul, în mintea cuiva; în propria conştiinţă v. şi întru sine. - P ÎN SINEA MEA: în gândul meu; în mintea mea; în propria mea conştiinţă; v. şi în sine-mi. ÎN SINEA SA: în gândul lui; în mintea sa; în propria sa conştiinţă. ÎN SINE-MI: în gândul meu; în mintea mea; în propria mea conştiinţă; v. în sinea mea. ÎN SITUAŢIA ACTUALĂ: Acum; Astăzi; în condiţiile de azi. ÎN SLAVA CERULUI: în văzduh; v. în înaltul cerului \ ÎN SLUJBA CUIVA: Angajatul cuiva. ÎN SLUJBĂ: Angajat. ÎN SOCIETATE: Printre oameni. IN SPATELE: în apărare; în sprijin;în susţinere. ÎN SPATELE CUIVA: în apărarea, în sprijinul, în susţinerea cuiva. ^ ÎN SPECIALITATE: în meserie; în domeniu. ÎN SPECIALITATEA LUI: în meseria lui; în domeniul lui. ÎN SPEŢA: în cazul de faţă; în cazul dat. ÎN SPIRITUL CORECTITUDINII: în sensul real al corectitudinii. ÎN SPIRITUL ECHITĂŢII: în sensul real al echităţii. ÎN SPIRITUL LEGH: în sensul real al legii. ÎN SPIRITUL VREMII: în concordanţă cu realitatea. ÎNSPRE CĂDERE (înv.): Spre asfinţit. 1035 ÎN TĂRCOL ÎNSPRE LARG: Spre largul mării; v. şi înspre mare. ÎNSPRE MARE: Spre largul mării; v. înspre larg- ÎNSPRE OLALŢĂ: Unul către altul. ÎNSPRE SEARA: La lăsatul serii; Pe înserate; în amurg; v. Către seară. ÎN SPRIJINUL: în susţinere; în protecţie. ÎN STARE BRUTĂ: Brut; Neprelucrat. ÎN STARE BUNĂ: Bun; Folosibil/ ÎN STARE DE AREST:' Arestat. v -ÎN STARE DE EBRIETATE: Beat. ÎN STARE DE FUNCŢIONARE: Bun; Folosibil. ÎN STARE DE NEFUNCŢIONARE: Stricat; Deteriorat. ÎN STARE DE ORICE: Capabil de orice. v ÎN STARE DE RĂZBOI: în război. ÎN STARE EXCELENTĂ: Foarte bun; Excelent. ÎN STARE NATURALĂ: Natural; Curat. ^ ÎN STARE NĂSCÂNDĂ: în curs de formare; în stadiul iniţial; în fază incipientă; La naştere. ÎN STARE NOUĂ: Nou; Nefolosit. ÎN STARE NOU-NOUŢĂ: Nou-nouţă; Nefolosită de nimeni. ÎN STARE PROASTĂ: Stricat; Deteriorat; De nefolosit. ÎN STARE SĂ FACĂ CEVA: Capabil; Pregătit; Instruit. ÎN STĂPÂNIREA UNUI LUCRU: Cu foarte bună pregătire. ÎN STIL CLASIC: în mod obişnuit. ÎN STIL MARE: Foarte mult; în cantităţi mari; Cu amploare. ÎN STOC: Ca rezervă; În plus. ÎN STOLURI: în număr mare. ÎN STRĂFUNDUL SUFLETULUI: în adâncul sufletului; în interior. ÎN STRĂFUNDURILE INIMII: în adâncul inimii; în interior. ÎN STRÂNSĂ COLABORARE: Colaborând tot timpul cu cineva. ÎN SUBORDINEA CUIVA: Supus cuiva.; \ ÎN SUBSIDIAR: În al doilea rând; Pe deasupra. ÎN SUBSTANŢĂ: Pe scurt; În rezumat. ; ; ; ; ÎN SUBURBII: în cartiere mărginaşe. ÎN SUCALĂ: în cercuri; în spirală," ÎN SUDOAREA FRUNŢII: Prin munca grea. ÎN SUMĂ TOTALĂ DE; în totalul; de bani de... ' ÎN SURDINĂ: încet. ^ ÎN SUS: Spre înălţime. ÎN SUSPENSIE: Nesigur. ÎN SUS ŞI ÎN JOS: Peste tot. ÎN SUSUL APEI; La urcuş; v. şi în susul dealului. ÎN SUSUL DEALULUI: La urcuş; v. şi în susul apei. ÎNSUŞI CU CAPUL SĂU: Singur; Fără însoţitori; El însuşi; în persoană; v. Cu capul său. ÎN ŞAGĂ: în glumă; într-o doară; La întâmplare; v. De şagă. ÎN ŞANTIER: în lucru; în curs de elaborare; v. şi Pe şantier. ÎN ŞATRANGE: în carouri; Cadrilat ÎN ŞIPOT: în vârtej. ÎN ŞIR: Succesiv; Consecutiv; La rând; Unul după altul; Imediat; Numaidecât; v. şi în şirag; într-un şir; într-un şirag; La şir; La şirag. ÎN ŞIRAG: Succesiv; Consecutiv; La rând; Unul după altul; Imediat; Numaidecât; v. în şir. INŞIRARE ‘ DE VORBE GOALE: Vorbărie; Palavrageală. ÎNŞIRĂ-TE MĂRGĂRITE: Fonnida prin care se arată ca un basm continuă, ÎN ŞIR INDIAN: Unu! după altul. : ÎN ŞIRURI STRÂNSE: Aproape unul de latul; Unul lângă altul. ÎN ŞOAPTĂ: Încet; Cu vocea scăzută; v. Cu şoaptă. ÎN ŞOAPTE: Încet; Cu vocea scăzută; v. Cu şoaptă. ÎN ŞOPOT: în şoaptă; Pe şoptite. ÎN TAINĂ: Pe scurt; în secret; Discret; (reg.) Zadarnic; v. Cu taină'. ÎN TALIE: Numai în costum. ÎN TALUZ: în pantă. ÎN TĂCERE: Fără a vorbi; Fără a crâcni; În linişte; încet; Pe ascuns; Pe neobservate; v. Cu tăcere. ÎN TĂCEREA NOPŢII: în liniştea nopţii. " ÎN TĂLPI: în mişcare; în acţiuni. ÎN TĂRIA MEA: în puterea mea. ÎN TĂRIE: în putere; Puternic; Tare. ; ÎNTÂIĂŞI DATA: Pentru prima oară. ÎNTÂIA VENIRE (bis.): Venirea lui Isus Hristos în lume prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu; v. şi întâia venire a lui Isus Hristos; întâiul venit; întâiul venit al lui Isus Hristos. ÎNTÂIA VENIRE A LUI ISUS HRISTOS (bis.): Venirea lui îsus Hristos în lume prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu; v. întâia venire. ÎNTÂIA VREME (înv.): Mai întâi; Mai înainte. ÎMTÂI GÂNDEŞTE, APOI PORNEŞTE: Gândeşte -te bine înainte de a începe ceva. ÎNTÂI ŞI ÎNTÂI: înainte de toate; În primul rând; v. şi Mai întâi şi mai întâi. ÎNTÂIUL VENIT (bis.): Venirea lui Isus Hristos în lume prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu; v. întâia venire. ÎNTÂIUL VENIT AL LUI ISUS HRISTOS (bis.): Venirea lui Isus Hristos în lume prin întruparea sa ca Fiul lui Dumnezeu; v. întâia venire. ÎNTÂLNIRI ÎNTÂMPLĂTOARE: Cunoaştere din întâmplare. ÎNTÂMPLARE NOROCOASĂ: Moment plăcut; Moment fericit. ÎNTÂMPLĂTOR ÎL CUNOSC: L-am cunoscut întâmplător; îl cunosc foarte jîuţin. ^ ÎN TÂRCOL (pop.): în cerc; în jurul; Împrejur; v. şi în târcolul; La târcolul. ÎN TÂRCOLUL 1036 ^ ÎN TÂRCOLUL (pop.): In cerc; în jurul; împrejur; v. în tărcoL IN TÂRG ŞI LA MOARĂ (pop.): Peste tot. ÎN TÂRZIE VREME: După mult timp; Dupâ multă aşteptare; La o vreme; v. După uit târziu. ÎN TÂRZIU: După mult timp; După multă aşteptare; La o vreme; v. După un târziu, ÎN TEMEIUL.,.: Bazat pe...; v. şi Pe temeiul... . ÎN TEMEIUL FAPTULUI CĂ...: Pe baza faptului că... . ÎN TEORIE: Fără a afecta activitatea practică; Teoretic. ÎN ŢEPTIL (înv.): în taină; Pe ascuns. ÎN TERASE: Dispus, aşezat pe porţiuni de teren cu terase. ÎN TERMEN: La data fixată, prevăzută, stabilită; v. şi La termen. ÎN TERMEN DE...: Până Ia...; Pe durata de... ÎN TERMENI BUNI CU CINEVA: în relaţii bune cu cineva. ÎN TERMENI CATEGORICI: în mod hotărât. ÎN TERMENI MATEMATICI: Prin calcul, ÎN TERMENI MODERAŢI: Cu calm; Cu linişte; Fără excese. ÎN TERMENI PRECIŞI: Exact; Fără excepţii. ÎN TERMENUL PRESCRIS: După cum este stabilit; v. şi în termenul reglementar. ÎN TERMENUL REGLEMENTAR: După cum este stabilit; v. în termenul prescris. ÎN TERŢA CU CINEVA: în relaţie cu o persoană asupra căreia actul juridic dat nu produce efecte. , ÎN TEZĂ GENERALĂîn general. ; IN TIHNĂ: în linişte; în pace; în voie; Liniştit; Nestingherit; Tihnit; v. Cu tihnă. ÎN TIMP: în viitor. ÎN TIMP CE...: în vreme ce...; Pe când.... IN TIMP DE PACE: în linişte; în condiţii prielnice. ÎN TIMP SCURT: De scurtă durată; Care dureazăfoarte pujin. ÎN TIMPUL: In perioada. ÎN TIMPUL ACESTA: Acum. ÎN TIMPUL CÂND...: Atunci când, ÎN TIMPUL CÂT...: Cât timp... ■ : ÎN TIMPUL CÂT ERA ÎN: FUNCŢIE:: Cât timp a lucrat; Când era în funcţie. ÎN TIMPUL CURSURILOR: în timpul anului şcolar; în timpul anului universitar.: ÎN TIMPUL DE FAŢĂ: Acum; în momentul de acum. / ÎN TIMPUL IERNII: Pe timp de iarnă; Iarna. ÎN TIMPUL LIBER: Când e liber; v. şi în timpul său liber. ÎN TIMPUL NOPŢII: Noaptea. ÎN TIMPUL SĂU LIBER: Când e liber; v. în timpul liber. ÎN TIMPUL ŞCOLII: Cât durează anul şcolar. ÎN TIMPUL ŞEDERn SALE: Cât timp a fost aici. ÎN TIMPUL VERH: Vara. ÎN TIMPUL ZILEI: Ziua. ÎN TIMP UTIL: La timp. ÎNTINDE COMPASUL: Măsoară. ÎNTINDE-I UN DEGEŢ ŞI-Q SĂ-ŢI IA TOATĂ MÂNA: îi dai puţin şi el vrea totul. ÎNTINDE-O DE AICI!: Pleacă de aici. ÎNTUŞODE-ŢE CÂT TE AJUNGE PLAPUMA!: Acţionează numai în limitele posibilităţilor proprii; Nu cheltui mai mult decât ai; v, şi întindc-te cât ţi-e pielea; întinde-te cât fi-e plapuma. ÎNTINDE-TE CÂT ŢI-E PIELEA: Acţionează numai în limitele posibilităţilor proprii; Nu cheltui mai mult decât ai; v. întinde-te cât te ajunge plapuma, ÎNTINDE-TE CÂT ŢI-E PLAPUMA: Acţionează numai în limitele posibilităţilor proprii; Nu cheltui mai mult decât ai; v. întinde-te cât te ajunge plapuma, ÎNTINDE-TE MASĂ, SCOALĂ-TE MASAI: A aştepta totul de-a gata; A servi mai multe serii de invitaţi; v. şi întinde-te masă strânge-te masă; Pune-te masă, scoală-te masă; Pune te masă, strânge-te masă. ÎNTINDE-TE MASĂ, STRANGE-TE MASĂ!: A aştepta totul de-a gata; A servi n;ai multe serii de invitaţi; v. şi întinde-te masă, scoală-te masă. : ÎN TINE:În:sinea ta... .V:. v··;. ÎN TINEREŢE: Când eşti tânăr. INTINEREŢEA...: Când erai tânăr... . ; ÎNTINS CÂT ERA DE LUNG: .Culcat la pământ; v. şi întins cu burta la pământ; întins cu burta pe pământ. : ÎISITINS CU BURTA LA PĂMÂNT: Culcat la pământ; v. întins cât era lung. ÎNTINS CU BURTA PE PĂMÂNT: Culcat la pământ; v. întins cât era lung. ÎN TOAMNĂ: în timpul toamnei; v. şi Pe toamnă. ÎN TOANE BUNE: Bine dispus; v. şi în toată formă. ÎN TOANE PROASTE: Prost dispus. IN TOATĂ CINSTEA: în mod sincer.^ ÎN TOATĂ CLIPĂ: în fiecare clipă; în fiecare moment. ÎN TOATĂ CLIPEALĂ: In orice clipă; v. şi in toată clipeală de ochi. ÎN TOATĂ CLIPEALĂ DE OCHI: In orice clipă; V. şi în toată clipeală. IN T()ĂTĂ DIÎVIINEAŢA: în fiecare dimineaţă; în fiecare moment. ÎN TOATĂ FIREA: în toate minţile; Cu scaun la cap; v.în fire. ÎN TOATĂ FORMĂ: Bine dispus; v. în toane bune. ÎN TOATĂ INIMA: Complet; în întregime; Total. ÎN TOATĂ LIBERTATEA: După bunul plac; Nestingherit; v. în deplină libertate. ÎN TOATĂ LINIŞTEA: Potolit; Liniştit, 1037 ÎN TOT CAZUL ÎN TOATĂ LUMEA: Pretutindeni; Peste tot; v. in lumea toată. ÎN TOATĂ LUNA: în fiecare lună. ÎN TOATĂ NOAPTEA: în fiecare noapte; în fiecare moment. ÎN TOATĂ PUTEREA: în deplinătatea capacităţilor fizice şi intelectuale; încă în vigoare; în plină sănătate; Plin de sevă, de vigoare; Aflat în momentul culminant; în toi; Care dispune de autoritate; Aflat la putere; In plină dezvoltare; înfloritor; Prin forţa armată; Cu forţă; Prin violenţă; Cu de-a sila; în întregime; Pe deplin, v. în putere. In TOATĂ PUTEREA CUYANl|ULyi: în înţelesul adevărat, deplin al cuvântului; Pe deplin; Cu desăvârşire; v. în puterea cu vântului. ÎN TOATĂ PUTEREA VÂRSTEI: în plină vigoare; v. în puterea vârstei. IN TOATĂ PUTEREA VIEŢII: în plină vigoare; v. în puterea vârstei. ^ ÎN TOATĂ REGULA: în ordine;^Aşa cum se cuvine; După toate regulile; Veritabil; în lege; v. în b ună regulă. ÎN TOATĂ SĂPTĂMÂNA: în fiecare săptămână; Pe parcursul unei săptămâni. ÎN TOATĂ SEARA: în fiecare seară. ÎN TOATĂ SECUNDĂ: în fiecare moment; în orice clipă; Continuu; întruna; Clipă de clipă; Fără întrerupere; Minut de minut; v. şi Secundă de secundă; Secundă după secundă. ÎN TOATĂ STRĂLUCIREA FRUMUSEŢII: Foarte frumos; Deosebit. ÎN TOATĂ TIHNĂ: în linişte; în pace; în voie; Liniştit; Nestingherit; Tihnit; v. Cu tihnă. ÎN TOATĂ VREMEA: în fiecare clipă; Mereu; Necontenit; v. şi în toate vremi. ÎN TOATĂ VREMEA ASTA: Acum; Mereu. ÎN TOATĂ ZIUA: în fiecare zi; Zilnic; v. şi în toate zilele. / ÎN TOĂTE AMĂNUNTELE: La cele-mai mici amănunte. ÎN TOATE CHIPURILE (Înv.): Fel de fel; Tot felul; în toate modurile posibile; v. Fel şi chip. ÎN TOATE COLŢURILE: De pretutindeni; Pretutindeni; v. Din toate colţurile. ÎN TOATE COLŢURILE LUMII: .De pretutindeni; Pretutindeni; v. Din toate colţurile. ÎN TOATE COLŢURILE ŢĂRII: Pretutindeni; Peste toţi. ÎN TOATE DIRECŢIILE: în toate părţile; Peste tot. ÎN TOATE DOMENIILE: Peste tot; în toate direcţiile; în toate sferele. ÎN TOATE FELURILE: Fel de fel; Tot felul; în toate modurile posibile; v. Fel şi chip. ÎN TOATE GENURILE: De iot ălul. ÎN TOATE LOCUIOLE: Pretutindeni; Peste tot; în toate direcţiile; v. De în toate părţile. ÎN TOATE MINŢILE: Peste tot; La toată lumea. ÎN TOATE MINUTELE (înv.): Tot timpul; Permanent; v. şi în tot minutul. ÎN TOATE PĂRŢILE: Pretutindeni; Peste tot; în toate direcţiile; v. De în toate părţile. ÎN TOATE PRIVINŢELE: Din toate punctele de vedere. ÎN TOATE PRIVIRILE: Din acest punct de vedere; Sub acest aspect; Sub un anumit aspect; Sub unele aspecte; Sub acest raport; v. în această privinţă. ÎN TOATE RESPECTELE: Din toate punctele de vedere; întru totul; v. şi în tot respectul ÎN TOATE TIMPURILE: întotdeauna; Mereu; v. şi în toţi timpii IN TOATE UNGHERELE: Peste tot. ÎN TOATE VREMI (înv.): în fiecare clipă; Mereu; Necontenit; v. în toată vremea. ÎN TOATE ZILELE: în fiecare zi; Zilnic; v. în toată ziua. ÎN TOCMAI CA...: Chiar aşa de...; Precis ca.... ÎNTOCMAI CUM TREBUIE: Cum era şi bine. ÎN TOI: în plină desfăşurare. IN TOIÂG: în sprijin; în baston.: ÎN TOIUL CUIVA: Potrivit felului de a fi al cuiva, ÎN TOIUL TERNII: în timpul iernii; Pe la mijlocul iernii; în plină iarnă. ..... IN TOIUL LJJPŢEI: In plină luptă. în timpul luptei. ' ÎN TOIUL MUNCII: în timp ce muncea, v;;; ÎN TOIUL' NOPŢII: în plina noapte; în timpul nopţii; Pe la mijlocul nopţii. : : ; : ' IN TOIUL SCANDALULUI: în plin scandal. ÎN TOIUL SEZONULUI: în plin sezon. : ÎN TOIUL VERII: In timpul verii; Pe Ia mijlocul verii; în plină vară. IN TON CU...:Iri concordanţă cu.... ÎN TOPTAN: în cantitate mare; Cu ridicata; Din belşug; v. Cu toptan. ÎN TORENT: Din belşug; Din plin. ÎN TORENTE: Foarte mare; Torenţial. ÎNTOÎ^ĂTURA;MEDALIEI: Alt aspect, adesea opus şi neplăcut, al unui lucru; v. şt Reversul medaliei. ÎNTORSĂTURĂ A ROŢII NOROCULUI: Schimbarea norocului; Inversarea norocului. ÎNTORS PE DOS: Inversat. ÎN TOT: în totalitate; în întregime; v. Cu totul In TOT ACEST TIMP: Tot timpul; Pe toată durată. IN TOTAL: Cu totul; Una peste asalta; Peste tot; Pe de-an-ntregul. ^ ÎN TOTALITATE: în întregime; Tot; întreg; v. şi în totalitatea ei; în totalitatea lui ÎN TOTALITATEA EI: în întregime; Tot; întreg; v. în totalitate. ^ ÎN TOTALITATEA LUI: în întregime; Tot; întreg; v. în totalitate. ÎN TOT AMĂNUNTUL: Foarte amănunţit. ÎN TOT ANUL: în fiecare an. ÎN TOT CAZUL: în orice împrejurare; Orice s-ar întâmpla; v. în orice caz. ÎN TOT CEASUL 1038 IN TOT CEASUL: în Fiecare ceas; în fiecare moment. IN TOT CHIPUL1 (înv-J: Fel de fel; Tot felul; în toate modurile posibile; v. Fel şi chip. ÎN TOT CHIPUL2: Cu orice preţ; Cu tot dinadinsul; Pe toate căile; v. Cu orice chip. ÎN TOT CURSUL...: Tot timpul...; Cât durează... . ÎN TOT CURSUL ANULUI: Tot anul; în tot anul. ÎN TOT CURSUL VÎEŢH: Toată viaţa, ÎNTOTDEAUNA PROASPĂT: Mereu proaspăt; Mereu nou. IN TOT LOCUL: Pretutindeni; v. şi Pe tot locul; Peste iot; Peste tot locul ÎN TOT MINUTUL (înv.): Toi timpul; Permanent; vîn tot minutul ÎN TOT MOMENTUL: În fiecare moment; în fiecare clipă. ÎN TOT MODUL (reg.): în fel şi chip. IN TOT RESPTECTUL: Din toate punctele de vedere; întru totul; v. în toate respectele. ÎN TOT SOIUL: Variat; Felurit; Fel de fel; v. De toate felurile. ÎN TOT TIMPUL: Fără încetare;: întruna; Neîncetat; Mereu; v. şi Tot timpul. IN TOT TIMPUL IERNn: Peste toată iarna. ÎN TOT TIMPUL NOPŢII: Peste toata noaptea. . . ÎN TOT TIMPUL VERII: Peste toată vara; ÎN TOT TIMPUL VIEŢII: Toată viaţa ÎN TOTUL: în totalitate; în întregime; Foarte; v. Cu totul ÎN TOTULUI TOT: în totalitate; în întregime; Foarte; v. Cu totul ÎN TOŢI TIMPI: întotdeauna; Mereu; v. şi în toate timpurile. IN TOVĂRĂŞIA...: împreună cu...; în compania... . ".V, ''. ■ ÎN TOVĂRĂŞIE: în asociaţie; Ca părtaş. ÎNTR-ACEEA: în acel timp. ^ ÎNTR-ĂCEEĂ CE... (înv.): în timp ce...; Pe când. ÎNTR-ACELAŞI TIMP: Totodată; Simultan; Concomitent; De asemenea; v. în acelaşi timp. ÎNTR-ACEL CEAS: în momentul acela; Atunci; Imediat; Pe Ioc; v. în acel ceas. ÎNTR-ACEŞT CEAS: în această clipă; Acum; Imediat. ÎNTR-ACEST CHIP: în felul acesta; Astfel; v. Cu chipul acesta. ÎNTR-ACOLO: în partea aceea; În direcţia aceea;încolo. ÎNTR-ADEVĂR: Cu adevărat; v. în adevăr. ÎNTR-ĂDINS: Intenţionat. ÎN TRADUCERE...: Cu alte cuvinte.. ÎNTR-AIURE: în altă parte; Fără ţintă; La întâmplare; Aiurea; v. şi într-aiurea. ÎNTR-AIUREA: în altă parte; Fără ţintă; La întâmplare; Aiurea; v. într-aiure. ÎNTR-ALERGATE (înv.): Alergând. ÎNTR-ALES: Pe alese. ÎNTR-ALT: Altfel. ÎNTR-ALT CHIP: în alt mod; Altfel;’ Altcum; Altminteri; v.în alt chip. ÎN TRANZIT: în trecere. ÎN TRAP MARE: Fuga; Cu viteză mare; Foarte repede; v. şi în trap rapid. ÎN TRAP RAPID: Fuga; Cu viteză mare; Foarte repede; v. în trap mare. ÎNTR-ASCUNS: Pe ascuns; în taină. :...,. ;ÎN TRATĂMENT: Se tratează; Ia medicamente. ÎNTR-ATÂT: Atât cât este. INTR-ATÂTA,ÎNCÂT..,: Aşa încât. ; IN TRĂGĂTORI (mii): în linie; La distanţă unul de altul în vederea tragerii cu arma. ÎN TRĂSĂTURI GENERALE: În general; în mare. ÎN TRÂMBĂ: în val; în şir; La grămadă. ÎNŢREABĂ-MĂ SĂ TE ÎNTREB!: Degeaba mă întrebi că n-am habar; Nu ştiu mai mult decât tine. ÎNTREABĂ-ŢI INIMA CĂ EA ŞTIE ^ ÎN TREACĂT: Trecând; în trecere; Pe scurt; în câteva cuvinte; Trecător; Vremelnic. , ÎNŢREÂCĂT FIE SPUS: în trecere, în fugă, la repezeală fie spus; v. şi în treacăt fie zis. ÎN ŢREACĂŢ FIE ZIS: în trecere, în fugă, Ia repezeală fie zis; v. în treacăt fie apus. ÎNTRE ACESTEA: Printre ele; Alături de acestea. ÎNTRE ALTELE: Printre altele; Alături de altele. INTRE BAROS ŞI NICOVALĂ: Cum este mai rău; v. şi între ciocan şi nicovală; între două focuri. ÎN TREBUINŢA CUIVA (înv.): Pentru necesităţile cuiva. ÎNTRE CEI PATRU PEREŢI: Singur; Izolat. ÎN TRECERE: La repezeală; în fugă; în treacăt; Pe scurt; în câteva cuvinte; Fără a insista; Fugar; Pasager; Trecător. ÎNTRE CER ŞI INTRE PĂMÂNT AI DRA-CU OAMENII MAI SUNT: Sunt mulţi, oameni răi pe lume. ; INTRE CER ŞI PĂMÂNT: În aer. ÎNTRECI MĂSURA: Depăşeşti limitele. ÎNTRE CIOCAN ŞI NICOVALĂ: Cum este mai rău; v. între baros şi nicovală. ÎNTRECUSE MĂSURĂ LA BĂUTUTĂ: A băut prea mult. ÎN TRECUT: Altădată; Odinioară. ÎN TRECUTUL ÎNDEPĂRTAT: De demult; Departe în trecut. INTRE DOUĂ FOCURI: Cum e mai rău; v. între baros şi nicovală. ÎNTRE DOUĂ NU TE PLOUĂ: E bine sa ai două iubite. ÎNTRE DOUĂ NU TE PLOUĂ DAR NICI BINE NU-ŢI MERGE: E bine să ai două iubite dar e foarte riscant. 1039 ÎNTR-O LUMINĂ FAVORABILĂ Intre două rele alegi pe cea mai BUNĂ: întotdeauna există a cale mai bună. ÎNTRE DOUĂ VÂRSTE: Nici prea tânăr, nici prea bătrân. ÎNTREG DE MINTE: Cu judecata normală; v. şi întreg la minte. ÎNTREGÎNTREGUŢ : Complet; Neatins. ÎNTREG LA MINTE: Cu judecata normală v. întreg de minte. Întreg şi nevătămat: Complet; Neatins; Aşa cum l-a făcut mama. ÎNTREGUL ADEVĂR Şl NUMAI ADEVĂR: Tot adevărul. ÎNTREGUL EŞAFODAJ DE ARGUMENTE: O mulţime de argumente. ÎN TREI MUCHII: Care are mai multe suprafeţe ce se intersectează; v. în muchii. ^ INTRE LUMEA FEŢEI (înv.): înaintea cuiva; în faţa cuiva; v. şi Intre lumea ochilor. ÎNTRE LUMEA OCHILOR (înv.): înaintea cuiva; în faţa cuiva; v. între lumea feţei. ÎN TREMUR: înfiorat; Tremurând; v. şi în tremuri ÎN TREMURI (înv.): înfiorat; Tremurând; V. în tremur. ÎNTRE NOI DOI ACUM!: Noi doi trebuie să ne înţelegem. ÎNTRE NOI FIE SPUS: Să rămână între noi; v. şi între noi fie vorba. ÎNTRE NOI FIE VORBA: Să rămână între noi; v. si între noi fie spus. INTRE OL ALTĂ (înv., pop.): Unul cu altul; Unul pe altul; Reciproc. INTRE PATRU OCHII: Confidenţial; Fără martori; v. şi între patru pereţi. ÎNTRE PATRU PEREŢI: Confidenţial; Fără martori; v. între patru ochi. ÎNTREPRINS ÎNTR-UN MOMENTUL FAVORABIL: Efectuat în condiţii optime. ÎNTREPRINS LA MOMENTUL OPORTUN: Efectuat la timp; v. şi întreprins la timpul oportun. ÎNTREPRINS LA TIMPUL OPORTUN: Efectuat la timp; v. întreprins la momentul potrivit. ÎN TREPTE: în etape; Treptat. ÎNTRE TIMP: în acest răstimp; v. şi între timpuri. INTRE TIMPURI: în acest răstimp; v: între timp. ÎNTRE UNUL ŞI ALTUL: Intre cei doi; Pe unul sau pe altul. ÎNTRE VIAŢĂ ŞI MOARTE: în agonie. ÎNTRE VIS ŞI VIAŢĂ: îndepărtat de realitate; Foarte frumos; Minunat. ÎN TRIPLU i EXEMPLAR: De trei ori; în tei exemplare. ÎNTR-0 ALTĂ ORDINE DE IDEI: Din alt punct de vedere. ÎNTR-0 ALTĂ PĂRERE: De o altă părere. ÎNTR-0 ANUMITĂ MĂSURĂ: O parte; Mai puţin. INTR-O ANUMITĂ PRIVINŢĂ: Din acest punct de vedere; Sub acest aspect; Sub uh anumit aspect; Sub unele aspecte; Sub acest raport; v. în această privinţă. INTR-O ANUMITĂ PRIVIRE: Din acest punct de vedere; Sub aceSt' aspect; Sub un anumit aspect; Sub unele aspecte; Sub acest raport; v. în această privinţă. ' ÎNTR-O OARECARE MĂSURĂ: Nici prea mult, nici prea puţin; v. şi într-o măsură oarecare. ÎNTR-0 OARECARE PRIVINŢĂ: Din acest punct de vedere; Sub acest aspect; Sub un anumit aspect; Sub unele aspecte; Sub acest raport; v. în această privinţă. ÎNTR-O OARECARE PRIVIRE: Din acest punci de vedere; Sub acest aspect; Sub un anumit aspect; Sub unele aspecte; Sul) acest raport; v. în această privinţă. ÎNTR-0 ASEMENEA MĂSURĂ: în felul acesta; Astfel; v. şi într-o atare măsură. ÎNTR-0 ATARE MĂSURĂ: în felul acesta; Astfel; v. într-o asemenea măsură. ÎNTR-0 BUNĂ DIMINEAŢĂ: într-o dimineaţă oarecare. i-"- ÎNTR-0 BUNĂ ZI: într-o zi oarecare; Cândva; Odată; v. şi într-o zi; Într-una din zile. ÎNTR-0 CERCARE (pop.): într-o doară; De ■probă. ÎNTR-0 CLIPĂ: Cât ai clipi din ochi; Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. tNTR-0 CLIPEALĂ: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. ÎNTR-0 CLIPEALĂ DE OCHI: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât di clipi, lNTR-0 CLIPITĂ: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi ÎNTR-0 CLIPITĂ NENOROCITĂ: într-un moment greu. ÎNTR-O DISPOZIŢIE BELICOASĂ: într-o stare sufletească proastă; v. şt într-o dispoziţie proastă. ÎNTR-0 DISPOZIŢIE BUNĂ: într-o stare sufletească bună. ÎNTR-0 DISPOZIŢIE PROASTĂ BELICOASĂ: Intr-o stare sufletească proastă; v. într-o dispoziţie belicoasă. . ÎNTR-0 DOARĂ: La noroc; La încercare. ÎNTR-O DUNGĂ: Cam prostuţ; Nu - prea normal, ÎNTR-0 EPOCĂ ÎNDEPĂRTATĂ: Foarte de mult în urmă. ÎNTR-0 FORMĂ SAU ALTA: într-un fel. ÎNTR-O FUGĂ: Foarte repede; La repezeală. ÎNTR-0 GREA ÎNCURCĂTURĂ: Cu mari dificultăţi; Cu mari necazuri. ÎN TROICĂ: (Despre cai) înhămaţi câte trei în troică. . ÎNTR-0 ÎNTINSOARE: într-un suflet; Fără întrerupere. ÎNTR-O LUMINĂ FAVORABILĂ: în mod plăcut; v. şi Într-o lumină prielnică. ÎNTR-O LUMINĂ prielnică 1040 ÎNTR-0 LUMINĂ PRIELNICĂ: în mod plăcut; v. într-o lumină favorabilă. ÎNTR-0 MARE MĂSURĂ: Majoritatea; Cea mai mare parte. ĂNTR-0 MARGINE (pop.): Pe o parte; într-o rână.·,·. ÎNTR-O MĂSURĂ CONSIDERABILĂ: într-o măsură destul de mare; Destul de mult. ÎNTR-0 MĂSURĂ MAI MICĂ: Mai puţin. ÎNTR-0 MĂSURĂ OARECARE: Nici prea mult, nici preapuţin; v. şi într-o oarecare măsură. ÎNTR-0 MANIE: .Furios. ■:;:>! ■ ÎNTR-0 MICĂ DE CEASfÎfiv., pop.): Foarte repede; în câteva clipe; v. şi Pe o mică de ceas. ÎNTR-0 MICĂ 1VLĂŞURĂ: Destul de puţin. ÎNTR-0 NIMARĂ: într-o ocazie oarecare. ÂÎNTR-0 NIMICA ■■.(înv.): Deloc; Câtuşi de puţin; v. şi întru nimic2. INTR-O NOAPTE: Cândva noaptea. ÎNTR-0 ORĂ: Pe durata unei ore; Nu prea mult..·; ÎNTR-0 PARTE: într-o latură; Pieziş; Aparte; Izolat. ÎNTR-0 PARTE ... ÎNTR-ALTA: Şi aici şi acolo. ■ ÎNTR-0 PARTE ŞI ALTA: în direcţii opuse; v. şi într-o parte şi în alta; într-o parte şi într-alta. ÎNTR-0 PARTE ŞI ÎN ALTA: în direcţii opuse; v. într-o parte şi alta. ÎNTR-0 PARTE ŞI ÎNTR-ALTA: în direcţii opuse; v. într-o parte şi alta. ÎNTR-0 PĂRERE: într-o doară; La întâmplare; (pop.) Insistent; Stăruitor. ÎNTR-0 POTRIVĂ: În egală măsură; La fel sau asemănător cu cineva sau cu ceva; Adecvat; Potrivit. ; ÎNTR-0 POZIŢIE ÎNALTĂ: într-o; funcţie înaltă. ÎNTR-O PRIVINŢĂ: Dintr-un punct de vedere. ÎNTR-O RÂNĂ: (Despre oameni) A plecat pe o parte, pe q coastă; (Despre obiecte) înclinat; Strâmb; v. şi Pe o rână. ÎNTR-0 SECUNDĂ: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. ÎNTR-0 SINGURĂ CULOARE: Unicolor.; ÎNTR-0 SITUAŢIE AVANTAJOASĂ: Avantajos; Cu avantaje. ÎNTR-O SITUAŢIE CRITICĂ: Foarte neplăcut; Tare trist; Cu mari probleme; v. şi într-o situaţie desperată; într-o situaţie deznădăjduită; într-o situaţie dificilă; într-o situaţie fără ieşire. ÎNTR-0 SITUAŢIE DESPERATĂ: Foarte neplăcut; Tare trist; Cu mari probleme; v. într-o situaţie critică. ÎNTR-0 SITUAŢIE DESTUL DE CRITICĂ: Destul de neplăcut; Cam trist; Cu unele probleme; v. şi într-o situaţie destul de dificilă. ÎNTR-0 SITUAŢIE DESTUL DE DIFICILĂ: Destul de neplăcut; Cam trist; Cu unele probleme; v. şi într-o situaţie destul de critică. INTR-0 SITUAŢIE DEZNĂDĂJDUITĂ: Foarte neplăcut; Tare trist; Cu mari probleme; v. într-o situaţie critică. ÎNTR-0 SITUAŢIE DIFICILĂ: Foarte neplăcut; Tare trist; Cu mari probleme; v. într-o situaţie critică. ÎNTR-0 SITUAŢIE FĂRĂ IEŞIRE: Foarte neplăcut; Tare trist; Cu mari probleme; v. într-o situaţie critică. ÎNTR-0 STARE DE PLÂNS: Foarte neplăcut; Tare trist. ÎNTR-0 SUFLARE: Pe loc; Imediat. ÎNTR-0 TÂRZIE VREME:,După mult timp; După multă aşteptare; La o vreme; v. După un târziu. ÎNTR-0 TINSOARE (înv.): Repede; In goană. ÎNTR-O TOANĂ: De la o vreme; Lai un moment dat; într-un răstimp. ÎNTR-0 TOANĂ DE DĂRNICIE: Dispus să dea; Darnic. ;ÎNTR-0 URECHE: Smintit; Ţicnit. : ÎNTR-0 VREME: Cândva; Un timp. ÎNTR-0 ZI: într-o zi oarecare; Cândva; Odată; v. într-o bună zi. ÎNTR-0 ZI SAU ALTA: Odată şi odată; Cândva. ; : ÎNTRU ACEEA ORA (înv.): Din vremea aceea; în vremea aceea; Din acel moment; în acel moment; v. Din aceea ora. ÎNTRU ADEVĂR: Cu adevărat; v. în adevăr. ÎNTRU CÂT: În măsura în care; După cum; v. De cât. ÎNTRUCÂT PRIVEA...: Referitor la...; Cu privire la...; în privinţa,..; Sub aspectul...; v. Cât privea.:. '■ ·.■ ÎNTRUCÂT PRIVEŞTE...: Referitor îa...; Cu privire la...; în privinţa...; Sub aspectul...; v. Cât privea. A ÎNTRU CEVA (înv.): în vreo privinţă; Ceva; Puţin. INTRU CONFIRMAREA CĂRUIA: Pentru confirmare. - ÎNTRU DEŞERT (înv.): Zadarnic. ÎN TRUFĂ (înv.): Pentru a se mândri; Pentru a Fi lăudat; v. şi în trufie; Pre trufă; Pre trufie; Spre trufă; Spre trufie. , IN TRUFIE (înv.): Pentru a se mândri Pentru a fi lăudat; v. în trufă. ÎNTR-UNACCES DE FURIE: La furie. ÎNTR-UNA DIN ZILE: într-o zi oarecare; Cândva; Odată; v. într-o bună zi. ÎNTR-UNA DIN ZILELE ACESTEA: În curând; v. şi într-una din zilele următoare. ÎNTR-UNA DIN ZILELE URMĂTOARE: în curând; v. într-una din zilele acestea. ÎNTR-UN ANUMIT- SENS:TDintr-un anumit punct de vedere. ÎNTRU MIJLOC DE...: La mijloc; Între; Printre; în timpul; În toiul; v. în mijloc. ÎNTRU MULŢI ANI!: La mulţi ani!. ÎNTR-UN AN: Pe durata unui an. INTR-UN ANUMIT FEL: într-un mod. 1041 ÎNTR-UN ŞOLD INTR-UN ANUMIT SENS: Dintr-un anumit punct de vedere. ÎNTR-UN ASEMENA GAZ: în asemenea împrejurare; în atari circumstanţe; v.în acest caz. INTR-UN BUC (pop.): Foarte repede; Imediat. ÎNTR-UN CAZ DAT: într-o situaţie cunoscută. ÎNTR-UN CAZ EXTREM: La extremă. ÎNTR-UN CEAS: Peste o oră; Pe durata unei ore. ^ ÎNTR-UN CEAS BUN!: Să fie cu noroc; v. şi Săjîe într-un ceas bun! INTR-UN CEAS DE FURIE: La supărare: ÎNTR-UN CEAS RĂU: într-un moment neplăcuta ÎNTR-UN CHIP (pop.): La fel; în aceiaşi fel; Fără deosebire. ÎNTR-UN CHIP DE...: în felul de...; în calitatea de...; în formă de...; în loc de...; Ca şi când ar fi...; Sub pretextul că...; v.în chip de.... ÎNTR-UN CHIP SAU ALTUL: Intr-un fel. ÎNTR-UN CUGET: în consens; în deplin acord; v. Cu un cuget. ÎNTR-UN CUVÂNT: în unanimitate; Intr-un glas; Pe scurt; în rezumat. ÎNTR-UN DUH: Foarte repede; Pe loc. ÎNTRUNEŞTE MULTE CALITĂŢI: Destul de valoros; Cu multe calităţi. ÎNTR-UN FEL: Cumva; v. şi într-un fel-oare-care. ÎNTR-UN FEL OARECARE: Cumva; v. şi într-un fel oarecare. ÎNTR-UN FEL SAU ALTUL: Aşa sau aşa; Se va găsi o soluţie. ÎNTR-UN FUND DE PROVINCIE: Departe; într-un loc izolat. ÎNTR-UN GÂND: De aceeaşi părere; v. Gând la gând. V: „ ÎNTR-UN GLĂS: împreună; Deodată; v. Cu un glas. ÎNTR-UN GRAI: împreună; Deodată; v. Cu un glas. v;·..·;. ÎNTR-UN HAL FĂRĂ DE HAL: într-o stare de nedescris; v. şi Într-un hal fără hal. ÎNTR-UN HAL FĂRĂ HAL: într-o stare de nedescris; v. Într-un hal fără de hal ÎNTR-UN HAT CU... - Vecin cu...; v. Hai în hat cu.... ÎNTRU MULŢI ANI!: La mulţi ani!; ÎNTRU NĂRAV (înv.): Conform obiceiului; v. Din nărav. ÎNTRU NIMIC1 (înv.')i Fără valoare; Lipsit de importanţă; Lipsit de orice merit; Fără caracter; v. De nimic. ÎNTRU NIMIC2 (înv.): Deloc; Câtuşi de puţin; v. într-o nimica. ÎNTR-UN MINUT: într-o clipă; îndată; Imediat; Curând; v. şi în două minute. ÎNTR-UN MOD ASEMĂNĂTOR: Aproape ca acolo; Aproape ca atunci. ÎNTR-UN MOD NESATISFĂCĂTOR: Cu nemulţumiri; Cu dezacord; Incomplect. ÎNTR-UN MOD RESTRÂNS: Puţin; într-un număr mai mic. ÎNTR-UN MOMENT DE ABSENŢĂ: Cât a lipsit; Cât a absentat. ÎNTR-UN MOMENT DEFAVORABIL: în momentul cel mai greu; v. şi într-un moment nepotrivit; într-un moment nefavorabil; într-un moment nepotrivit. ÎNTR-UN MOMENT DE NEATENŢIE: în clipa în care a fost neatent. INTR-UN MOMENT DE NECHIBZUINŢĂ: Din nechibzuinţă. ^ ÎNTR-UN MOMENT DE RĂGAZ: în pauză; în timpul odihnei. ÎNTR-UN MOMENT FAVORABIL: La momentul potrivit. * ÎNTR-UN MOMENT HOTĂRÂTOR: în momentul cel mai important. ÎNTR-UN -MOMENT -NEFAVORABIL: în momentul cel mai greu; v. într-un moment defavorabil. ÎNTR-UN MOMENT NEPOTRIVIT: în momentul cel mai greu; v. într-un moment defavorabil. ÎNTR-UN NECAZ: La nervi; în disperare. ÎNTR-UN NOROC: La nimereală; La întâmpinare; v. şi La noroc. _ ÎNTR-UN PEŞ (pop.): Pe o parte; într-o rână; înclinat; Pieziş; Oblic. ÎNTR-UN PICIOR: Foarte repede; într-o clipă. ÎNTR-UN RĂSTIMP: La un moment dat; De la o vreme; Deodată. ÎNTR-UN RĂSTIMP DE...: La o vreme de...; După un timp de... . : ÎNTR-UN RĂSTIMP DE CÂŢIVA ANI: După câţiva ani. ■ ÎNTR-UN RĂSTIMP OARECARE: La un ° moment dat. ÎNTR-UN RĂSTIMP SCURT: După ;puţin timp. ÎNTR-UN RĂSUFLET: Foarte repede. ÎNTR-UN RÂND* Odată; La un moment dat. ÎNTR-UN ROPOT: La unison; v. şi într-un sigur glas. ÎNTR-UN SENS: Dintr-un punct de vedere. ; ÎNTR-UN SENS INOFENSIV: în mod liniştit. ÎNTR-UN SENS LARG: în general. ÎNTR-UN SINGUR GLAS: La unison; v. în-tr-un ropot. ÎNTR-UN SINGUR RÂND: O singură dată. ÎNTR-UN SINGUR ŞIR: La un rând. ÎNTR-UN SPIRIT DE ÎNŢELEGERE: Cu bună înţelegere. ÎNTR-UN SUFLET: Foarte repede; în goană. ÎNTR-UN ŞIR: Succesiv; Consecutiv; La rând; Unul după altul; Imediat; Numaidecât; v.în şir. ÎNTR-UN ŞIRAG: Succesiv; Consecutiv; La rând; Unul după altul; Imediat; Numaidecât; v. //: şir. ÎNTR-UN ŞOLD: Aplecat într-o rână; Strâmb; (reg.) Culcat pe o parte, pe o coastă. Intr-un târziu 1042 INTR-UN TÂRZIU: După mult timp; După multă aşteptare; La o vreme; v. După.un-târziu. ÎNTR-UN TÂRZIU DE NOAPTE: Noaptea târziu.. ÎNTR-UN TIMP (reg.): La un moment dat. ÎNTR-UN TIMP MAI LUNG SAU MAI SCURT: Acum sau altădată; La o dată oarecare; Odată şi odată; Mai curând sau mai târziu. ÎNTR-UN VIITOR APROPIAT: Peste scurt timp. ÎNTR-UN VIITOR ÎNDEPĂRTAT: Peste un timp îndelungat. INTR-UN VIITOR NESIGUR: în nesiguranţă; Fără mari speranţe în viitor. ÎNTRU PUŢINEL (reg.): Puţin lipseşte ca...; Mai că... . ÎNTRU SAŢ: în mare cantitate; De ajuns; Din belşug; Din plin; (înv.) Soţios; v. De saţ: INTRU SAŢIU: în mare cantitate; De ajuns; Din belşug; Din plin; (înv.) Saţios; v. De saţ. INTRU SCURT (înv.): în puţine cuvinte; Concis; Sumar; în rezumat; în concluzie; într-un cuvânt; v. în scurt. ÎNTRU SINE: în gândul, în mintea cuiva; în propria conştiinţă v. în sine. ÎNTRU ŞTIINŢĂ: Ştiind ceva; Având: cunoştinţă de ceva; Fiind conştient; Cu voie; v. Cu ştiinţă2. .^v·; ÎNTRU TAINĂ: Pe scurt; în secret; Discret; (reg.) Zadarnic; v. Cu taină2. _ INTRU TĂCERE: Fără a vorbi; Fără a crâcni; în linişte; încet; Pe ascuns; Pe neobservate; v. Cu tăcere. ÎNTRU TĂRIE (înv.): în siguranţă; în stare de asigurare. INTRU TOATĂ DEPLINIREA (înv.): Cu totul; Peste tot; Cu desăvârşire. ÎNTRU TOT (înv.): în totalitate; în întregime; Foarte; v. Cu totul. ÎNTRU TOT CU TOTUL: în totalitate; In întregime; Foarte; v. Cu totul. ÎNTRU TOTUL: în totalitate; In întregime; Foarte; v. Cu totul. ÎNTRU TOTULUI TOT: în totalitate; în întregime; Foarte; v. Cu totul. INTRU UN CUGET: în consens; în deplin acord; v. Cu un cuget. ÎNTUNERIC BEZNĂ: întuneric deplin. ÎNTUNERIC CA ÎN IAD: întuneric beznă. ÎNTUNERIC SĂ-L TAI CU CUŢITUL: întuneric beznă; v. şi întuneric să-l tai cu cuţitul de gros ce e; întuneric să-ţi dau cu de get ele-it ochi. ÎNTUNERIC SĂ-L TAI CU CUŢITUL DE GROS CE E: Întuneric beznă; v. întuneric să4 tai cu cuţitul. ÎNTUNERIC SĂ-ŢI DAI CU DEGETELE-N OCHI: întuneric beznă; v. întuneric să4 tai cu cuţitul. IN TURMĂ: Cu grămada; în grămadă. ÎN TURNEU: (Despre artişti sau ansambluri artistice): în deplasare. ÎN TUŞĂ (sport): Dincolo de marginea terenului de joc. IN ŢARA ORBILOR CHIORU-I ÎMPĂRAT: Şi-au găsit perechea. ÎN ŢARA UNDE UMBLĂ CÂINII CU COVRIGI ÎN COADĂ: La locul cu multe promisiuni. ÎN ŢĂCĂEALĂ:în pas ritmic; La pas; v. şi La ţăcăneală; Pe ţăcăneală. ÎN ŢĂRI STRĂINE: In străinătate. ÎN ŢEL (pop.): în bătăi a puştii; v. şi în ţelul puştii. ÎNŢELEG: E clar. : ÎNŢELEG CE VREI SĂ SPUI: Te-am înţeles. ÎNŢELEGE DE CUVÂNT!: Ascultă de vorbă bună! ÎNŢELEGE MĂ BINE!: Trebuie să mă înţelegi bine.: ÎN ŢELINĂ: Necultivat; Părăginit. ÎN ŢELUL PUŞTII (pop.): în bătaia puştii; v. înţel. iv·: ÎNŢEPAT LA LIMBĂ: Ameţit de băutură; Beat; Ironic; Sarcastic. : ÎNŢEPAT LA MINTE: Isteţ; Vioi: \ ÎNŢEPAT LA VORBĂ: Aspru; Folosind cuvinte aspre, dure, tăioase. ; ÎNŢEPENIT :DE FRIG: Pătruns de frig ÎNŢESAT DE LUME: Foarte aglomerat; Plin de lume. ÎN ŢINUTĂ DE CĂLĂTORIE: Îmbrăcat în haine de călătorie. ÎN ŢINUTĂ DE PARADĂ: îmbrăcat în haine de paradă; îmbrăcat în haine de gală, ÎN ŢINUTĂ DE SEARĂ: îmbrăcat în haine de seară, ÎN ŢINUTĂ SUMARĂ: îmbrăcat,sumar.;.-n, . ÎNŢOLIT LA MARELE FIX: îmbrăcat foarte elegant; v. şi îmbrăcat la marele şpit. ÎNŢOLIT LA MARELE ŞPIŢ: îmbrăcat foarte elegant; v. îmbrăcat la marele fix. ÎN ULTIMA ANALIZA: In cele din urmă; La urma urmelor; Până la urmă; v. şi La ultimă analiză;; La ultimă instanţă. ? In ULTIMA CLIPĂ: în ultimul moment; v. în ultima secundă. ÎN ULTIMA SECUNDĂ: În ultimul moment; v. în ultima clipă. ÎN ULTIMĂ ANALIZĂ: în cele din urmă; La urma urmelor; Până la urmă; v. şi La ultima analiză ÎN ULTIMĂ INSTANŢĂ: În cele din urmă; La urma urmelor; Până la urmă; v. La ultima analiză. ÎN ULTIMELE ZILE: La sfârşit; În partea finală. · ÎN ULTIMII ANI: În ultimul timp; Nu de mult. ÎN ULTIMUL GRAD: Peste măsură; în faza cea mai avansată; La un stadiu extrem. ^ ÎN ULTIMUL MOMENT: în ultima clipă; înainte de a fi prea târziu. ÎN ULTIMUL TIMP: Nu demult; De curând; Mai la urmă. ÎN UNANIMITATE: La unison; Cu toţii. 1043 In viaţă lN UNELE LOCURI: Pe alocuri. IN UNELE PRIVINŢE: Din acest punct de vedere; Sub acest aspect; Sub un anumit aspect; Sub unele aspecte; Sub acest raport; v. în această privinţă. ÎN UNELE PRIVIRI: Din acest punct de vedere; Sub acest aspect; Sub un anumit aspect; Sub unele aspecte; Sub acest raport; v. în această privinţă. , ÎN URMA...: în spatele...; îndărătul. ÎN URMARE: în consecinţă; v. Ca urmare. ÎN URMA URMELOR (pop.): în cele din urmă; într-un târziu. ÎN URMĂ: în spate; îndărăt; Dinapoi. ÎN URMĂ CU CÂŢIVA ANI: Nu de muIt timp; Acum câţiva ani. ÎN VALUL APEI: Aiurea; Fără urme.: v ; ÎN VALURI: în mod succesiv şi în mare cantitate; v. şi în valuri-valuri; Valuri-valuri. ÎN VALURI^VALURI: în mod succesiv şi în mare cantitate; v. în valuri. ÎN VAL VÂRTEJ: în mare grabă; Foarte repede, ÎN VAN: Degeaba; Inutil; Zadarnic. ÎN VARVARXC (pop.): (Despre mustăţi) Cu vârfurile lungi şi răsucite; v. Deyarvaric. ÎNVAŢĂ LA TINEREŢE CA SĂ ŞTII LA BĂTRÂNEŢE: Meseria se învaţă în tinereţe. ÎNVAŢĂ OUL PE GĂINĂ: Au ajuns copiii să- i înveţe pe părinţi; v. şi învaţă puiul pe găină. ÎNVAŢĂ PUIUL PE GĂINĂ: Au ajuns copiii să-i înveţe pe părinţi; v. învaţă oul pe găină. ! ÎN ÎNVĂLMĂŞAGUL LUPTEI: în toiul luptei. ÎNVĂLUIT ÎN CEAŢĂ: Neclar; Confuz. ÎNVĂLUIT ÎN MISTER: Misterios; Nedesluşit^ Tainic. ÎNVĂŢARE DE MINTE: Experienţă; Prudenţă; Băgare de seamă; v. şi învăţătură de minte. ÎNVĂŢAT CU...: Obişnuit cu.... ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR: Şcoala primară; Primele patru clase. ÎNVĂŢĂTURĂ: : DE MINTE: Experienţă; Prudenţă; Băgare de seamă; v. învăţare de minte. ÎNVĂŢUL ĂRE ŞI DEZVĂŢ: Cine s-a obişnuit se poate şi dezobişnui. ÎN VĂZUL...: în faţa...; Faţade.... IN VĂZUL LUMII: Pe faţă; Fără ascunzişuri; v. şi în văzul tuturor. IN VĂZUL TUTUROR: Pe faţă; Fără ascunzişuri; v. în văzul lumii. ÎN VÂJÂIALĂ: Ameţit. ÎN VÂNT: În gol; în sus; Fără folos; Zadarnic. ÎN VÂRFUL BAIONETEI: Cu răutate; Cu duşmănie. IN VÂRFUL DEGETELOR: Tiptil; încet; Fără zgomot. ÎN VÂRFUL PICIOARELOR: Fără zgomot; Tiptil. IN VÂRFUL SCĂRII: Sus de tot. ÎN VÂRSTĂ: Bătrân. ÎN VÂRSTĂ DE ... ANI: în etate de... ani. ÎN VÂRSTĂ FRAGEDĂ: Tânăr; De tânăr; în tinereţe. ÎNVÂRTE NIŞTE TREBURI: Face ceva; Se ocupă cu ceva. ÎN VEAC DE VEAC: De-a pururi; în eternitate; Pentru totdeauna; (bis.) Etern; Veşnic; (jur., înv.) Pe termen nelimitat; (în construcţii negative) Niciodată; v. De veci. ÎN VEACUL VEACULUI: De-a pururi; In eternitate; Pentru totdeauna; (bis.) Etern; Veşnic; (jur., înv.) Pe termen nelimitat; {în construcţii negative) Niciodată; v. De veci. n IN VECHIME: Foarte de demult; Cu mulţi ani în urmă : ÎNVECHIT ÎRRELE: ; A făcut numairău; Obişnuit numai cu răul; v. şi Învechit în zile rele. ÎNVECHIT ÎN ZILE RELE: A; făcut numai rău; Obişnuit numai cu răul; v. învechit în rele, ÎN VECI: De-a pururi; în eternitate; Pentru totdeauna; (bis.) Etern; Veşnic; (jur., Înv.) Pe termen nelimitat; (în construcţii negative) Niciodată; v. De veci. ÎN VECIA VEACULUI: De-a pururi; în eternitate; Pentru totdeauna; (bis.) Etern; Veşnic; (jur., înv.) Pe termen nelimitat; (în construcţii negative) Niciodată; v. De veci. ■ ■ ·. IN VECI DE VECI: De-a pururi; În eternitate; Pentru totdeauna; (bis.) Etern; Veşnic; (jur., înv.) Pe termen nelimitat; (în construcţii negative) Niciodată; v. De veci. ÎN VECIE: De-a pururi; În eternitate; Pentru totdeauna;î (bis.) Etern; Veşnic; (jur., înv.) Pe termen nelimitat; (în construcţii negative) Niciodată; v. De veci. : ÎN VECII VECILOR: De-a pururi; în eternitate; Pentru totdeauna; (bis.) Etern; Veşnic; (jur., înv.) Pe termen nelimitat; (în construcţii negative) Niciodată; v. De veci. . :ŢN;-yECINĂŢAŢEţ:ln apropiere; Pe undeva pe aproape; în preajma; v. şi în vecini; Prin vecinătate; Prin vecini, ÎN VECINĂTATEA..,:: în apropierea.în jurul,.în preajma...; Puţin înainte de...; în timpul apropiat de.... ÎN VECINI: în apropiere; Pe undeva pe aproape; în preajma; v. în vecinătate. ÎN VEDEALĂ (înv., pop.): în văzul tuturor; în public; Pe faţă; v. şi La vcdeală. ÎN VEDEREA.,.: în scopul...; Pentru.... ÎN VELIGIAS (înv.): In voce tare; Cuglas puternic. ÎNVELIT CA PEPENELE: Gras; v. şi Ca pepenele. ÎNVELIT CA UN PEPENE: Gras; v. şi Ca pepenele. IN VIAŢA CIVILĂ: în viaţa de familie; în timpul liber; v. şi în viaţa particulară. ÎN VIAŢA PARTICULARĂ: în viaţa de familie; în timpul liber; v. în viaţa civilă. ÎN VIAŢĂ: Viu; Cât timp trăieşte. In viaţa şi-n trai 1044 ÎN VIAŢĂ ŞI-N TRAI (reg.): Niciodată. ÎN VID: în gol; Cu privire fixă; Zadarnic; Fără rezultat; în van. ÎN VIGOARE: In folosinţă; Valabil; Actual. ÎN VIITOR: De azi înainte.. ÎN VINĂ: Vinovat. ÎN VIPIA LUPTEI: în toiul luptei; în febra luptei.·'· ÎN VIRTUTEA...: Pe baza...; în puterea...; Ca urmare a.... ÎN VIRTUTEA FAPTULUI CĂ...: Pe baza faptului că... . ÎN VIRTUTEA FUNCŢIEI SALE: Pe baza funcţiei sale. ÎN VIRTUTEA LEGII: Pe baza legii. ÎN VIRTUTEA TRATATULUI: Pe baza tratatului. '■: ÎN VOCE: Cu vocea tare; Cântând frumos. ÎN VOIA...: În largul lui... ÎN VOIA CEA BUNĂ: Cu bunăvoinţă; Cu bunătate. * ÎN VOIA DOMNULUI: După cum e sortit; v. şi în voia întâmplării; în voia soartei; în voia valurilor. ÎN VOIA ÎNTÂMPLĂRII: După cum e sortit; v. în voia domnului ÎNVOIALĂ DREAPTĂ: înţelegere corectă. ÎN VOIA SOARTEI: După cum e sortit; v. în voia domnului. ^ ÎN VOIA VALURILOR: După cum e sortit; v. în voia domnului. ÎN VOIE: Liber. ÎN VORBĂ ŞI FAPTĂ: Complet; în întregime; De la promisiuni la făcut. ÎN VREMEA ACEEA: Atunci. _ ; ; ÎN VREMEA DE FAŢĂ: Acum; în acest timp. ÎN VREMEA MEA: Când eram eu tânăr; Când eram eu puternic. ÎN VREMEA VECHE: Pe vremuri; Pe timpuri; De demult; v. şi în vremuri apuse; De vremuri de demult. ÎN VREME CE: În timp ce. ÎN VREME CÂND... (Înv.): Din moment ce...; Câtă vreme. . .. ÎN VREME DE RĂZBOI: în timpul războiului. ÎN VREMURI APUSE: Pe vremuri; Pe timpuri; De demult; v. în vreme veche. ÎN VREMURI CA ACESTEA: Pe timpuri ca acum; Când era ca acum. ÎN VREMURI DE AZI: Astăzi; Acum. ^ i ÎN VREMURI DE DEMULT: Pe vremuri; Pe timpuri; De demult; v. în vreme veche. ÎN VREMURI DE GREA CUMPĂNĂ: Pe timpuri grele, dificile, insuportabile. ÎN VREMURI DE RESTRIŞTE: în situaţii grele; în perioada marilor pericole. ÎN VREMURILE DE DEMULT: Foarte de mult; De mult timp. ÎN VREMURILE NOASTRE: Astăzi; în zilele noastre. ÎN VREMURILE DE ODINIOARĂ: Cu puţin timp înainte. ÎN VREMURI STRĂVECHI: Foarte de de-mult. ÎN VREMURI TRECUTE: în trecut; Demult; Cândva. ÎN ZADAR: Zadarnic. ÎN ZARE: La orizont; în depărtare; v. şi în zări. ÎN ZĂRI: La orizont; în depărtare; v. în zare. ÎN ZBOR: în fugă, Repede; Dintr-o dată; Dintr-o singură mişcare; v. Dintr-un zbor. ÎN ZDRENŢE: Rupt; în haine vechi; Sărac. ÎN ZDRENŢE DIN CAP PÂNĂ ÎN PICIOARE: Foarte sărac. ÎNZESTRAT CU O LOGICĂ DE FIER: Corect; Inteligent; Deosebit de logic. ÎN ZIGZAG: În linie frântă. ÎN ZILELE CE VOR VENI: în viitor; în cele ce urmează. ÎN ZILELE DE ALTĂDATĂ: Demult; Cândva; în trecut. ' ÎN ZILELE NOASTRE: Astăzi; Acum. '- ÎN ZIUA CUTARE: în ziua stabilită; într-o zi precisă; La o dată stabilită; v. şi în ziua hotărâtă. ÎN ZIUA DE ASTĂZI: Acum; în acest moment; v. şi în ziua de azi. : 1 ÎN ZIUA DE AZI: Acum; în acest moment; v. în ziua de astăzi. ÎN ZIUA HOTĂRÂTĂ: în ziua stabilită; într-o zi precisă; La o dată stabilită; v. în ziua cutare. IN ZIUĂ: în zori; v. şi La ziuă. ÎN ZORI: Spre ziuă; Când începe a se lumina ziua; v. şi în zori de zi; în zori de ziuă; în zorii zilei. ÎN ZORI DE ZI: Spre ziuă; Când începe a se lumina ziua; v. în zori. ÎN ZORI DE ZIUĂ: Spre ziua; Când începe a se lumina ziua; v. în zori. ÎN ZORII ZILEI: Spre ziuă; Când începe a se lumina ziua; v. în zori. ÎŞI AŞTEAPTĂ IGNATUL: (Despre porc): Aşteptă să fie tăiat, să fie sacrificat. ÎŞI BAGĂ NASU ÎN TREBURILE ALTORA: Se amestecă unde nu-i este locul; v. şi îşi bagă nasu peste tot; îşi bagă nasu unde nu-i fierbe oala. ÎŞI BAGĂ NASU PESTE TOT: Se amestecă unde nu-i este locul; v. îşi bagă nasu în treburile altora. ÎŞI BAGĂ NASU UNDE NU-I FIERBE OALA: Se amestecă unde nu-i este locul; v. îşi bagă nasu în treburile altora. ÎŞI CAUTĂ DE SĂNĂTATE: Merge la medic; v. şi îşi caută sănătatea. ÎŞI CAUTĂ DREPTURILE ÎN JUDECATĂ: Se judecă cu cineva. IŞI CAUTĂ FEMEIE DE CASĂ: Vrea să se însoare. IŞI CAUTĂ INTERESUL: Se ocupă de treburile sale. 1045 ÎŢI RUP ŞI ŢIE DE UNDE AM, DE UNDE N-AM ÎŞI CAUTĂ LOCUL DE MUNCĂ: îşi caută de lucru; Vrea să se angajeze undeva. ÎŞI CAUTĂ PRICINA: Nu stă la locul său; Vrea să se certe cu cineva. ÎŞI CAUTĂ SĂNĂTATEA: Merge la medic; v. îşi caută de sănătate. ÎŞI CUNOĂŞTE NAŞUL NEPOŢII; îşi cunoaşte interesele. IŞI DĂ AERE: Face pe grozavul. ÎŞI DĂ DE POMANĂ: Face pomană; Dă de pomană. ÎŞI DĂ DE SUFLET: Dă de pomană. ÎŞI DĂ DIN INIMĂ: Dă cu mult drag. ÎŞI DĂ INTERESUL: Depun eforturi; Este cointeresat./,'::::· ÎŞI DĂ SUFLETUL DIN EL: Depune eforturi mari; Face ceva cu multă dragoste; v. şi îşi dă şi inima din el. ÎŞI DĂ ŞI INIMA DIN EL: Depune eforturi mari; Face ceva cu multă dragoste; v. îşi dă sufletul din el, ÎŞI DUCE ZILELE: Trăieşte; Este încă în viaţă. ÎŞI FĂCE JOCUL: îşi rezolvă problemele sale. ÎŞI FACE MUSTAŢA ÎN PANTOFLAre pantofii foarte bine lustruiţi. ÎŞI FACE NERVI DE POMANĂ: Se enervează fără niciun motiv. ÎŞI FACE PLANUL CA ŢIGANUL: Nu-şi face planuri serioase; realizabile. ^ IŞI FACE SINGUR RĂU: Nu se controlează; îşi creează singur probleme. ÎŞI FACE SPAIMA CA CALU DE BĂŞINĂ: Se sperie degeaba; Se sperie iară motiv. ÎŞI FURĂ UNU LA ALTUL CĂCIULA: înşeală unul pe altul; Se înşeală reciproc. ÎŞI ÎNCURCĂ CAII CUM VREA: Face ce vrea; Face cum îi place. ÎŞI MAI AUDE ŞI VORBE CU EL: Au început să-l’bârfească. ÎŞI MĂNÂNCĂ DIN OCHI: Priveşte pe cineva cu mult drag. ÎŞI MĂNÂNCĂ ZILELE CU EA: O duce foarte greu cu ea; Nu se înţelege de loc cu ea. ÎŞI MĂNÂNCĂ ZILELE CU EL: O duce foarte greu cu el; Nu se înţelege de loc cu el. ÎŞI MĂNÂNCĂ ZILELE UNUL CU ALTUL: O duc foarte greu unul cu altul. ÎŞI PETRECE OCHII DE LA UNUL LA ALTUL: Se uită unul Ia altul. ÎŞI PIERDE VREMEA: Nu face nimic util, folositor. ^ ÎŞI PLÂNGE AMARUL: E tare supărat; v. şi îşi plânge durerea; îşi plânge plânsetu. IŞI PLÂNGE DUREREA: E tare supărat; v. îşi plânge amarul. ÎŞI PLÂNGE PLÂNSETU: E tare supărat; v. îşijjlânge amarul. IŞI POARTĂ BINE FEMEIA: Soţia lui este frumos îmbrăcată; Soţia lui poartă haine frumoase. ÎŞI PUNE VIAŢA ÎN JOC: Se expune la pericol. ÎŞI RÂDE ÎN BUZĂ: Este satisfăcut; Este mulţumit. ÎŞI RESPECTĂ VORBA PÂNĂ-N POD: Nu se ţine de cuvânt. IŞI SCOT OCHII UNUL LA ALTUL: Se ceartă unul cu altul; Nu se înţeleg deloc unei cu altul. ÎŞI SPARGE PIEPTUL DEGEABA: Strigă în zadar, IŞI TÂilEŞTE NIŞTE AMĂRÂTE DE ZILE: O duce foarte greu. ÎŞI TEME COJOCUL: îi este frică; Este speriat; v. şi îşi teme pielea. ^1 TEME PIELEA: fi este frică; Este speriat; v. îşi teme cojocul. ÎŞI TRAGE DE LA GURĂ: Face economii mari; Este tare zgârcit. ÎŞI TRAGE PĂCATELE: Suferă din cauza păcatelor sale; Plăteşte pentru păcatele sale. ÎŞI TRAGE PĂCATELE DE LA NOUĂ NEAMURI: Suferă; din cauza altora; Ispăşeşte păcatele altora. ÎŞI ŢINE BĂRBATUL SUB PAPUC: ÎI face pe bărbatul el s-o asculte. ÎŞI ŢINE FRUNTEA SUS: Se poartă mândru. ÎŞI ŢINE INIMA ÎNDINp: A-şi face curaj; A se îmbărbăta. ÎŞI ŢINE ZILELE: Se întreţine singur.; IŞI ŢINE ZILELE CU NIMICURI: Se întreţine din greu; O duce destul de greu. ÎŞI ZGÂNDĂRĂ BUBA: Se aţâţă, se enervează singur. ÎŢI ARĂT EU!: Să vezi ce bătaie vei primi de la mine!. ÎŢI CÂRNEŞTI NASUL: A se arăta nemulţumit; A strâmba din nas. ÎŢI CERE ŞI PE DRACU PE EL: Cere foarte mult; A pus un preţ foarte mare; v. şi îţi cere şi pe mă· sa şi pe ta-su. ÎŢI CERE ŞI PE MĂ-SA ŞI PE TA-SU: Cere foarte mult; A pus un preţ foarte mare; v. îţi cere şi pe dracu pe el. ÎŢI DAU CANCIUL: Nu-ţi dau nimic; Nu-ţi dau deloc; v. şi îţi dau când ţi-oi vedea ceafa, ÎŢI DAU EU ŢIE: Ai să vezi ce vei păţi cu mine. ÎŢI DAU UNA DE AUZI CÂINII ÎN GIURGIU: Să te fereşti de lovitura mea. ÎŢI DĂ CÂND ŢI-OI VEDEA CEAFA: Nu-ţi dau nimic; Nu-ţi dau deloc; v. îţi dau canciul. IŢI FACE CINSTE: Este o onoare pentru tine. ÎŢI FACE MILĂ SĂ-L VEZI: Este într-o situaţie dificilă; Arată foarte prost. ÎŢI FURĂ OCHII: Te orbeşte; Te face să nu mai vezi bine. Iţi PIERE TOT CHEFUL DIN LOC: Te dezamăgeşte;Te face să nu mai doreşti nimic. ÎŢI PIERE TOT CHEFUL SĂ...: Te dezamăgeşte să...; Te face să nu mai doreşti.... ÎŢI RUP ŞI ŢIE DE UNDE AM, DE UNDE N-AM: Chiar dacă am puţin, voi împărţi cu tine. ÎŢI SARE ÎN OCHI DE DEPARTE 1046 ÎŢI SARE ÎN OCHI DE DEPARTE: îl poţi observa de la distanţă; E vizibil de departe. ÎŢI SCOT EU MINCIUNILE DIN NAS: Te voi face eu om serios; Te voi învăţa eu minte. ÎŢI SCOT EU ŢIE DINŢII DIN GURĂ: Te voi plesni peste gură. ÎŢI SFÂŞÂIE INIMA: Te îndurerează; Te întristează. : ÎŢI SPUN CA LA MAMA MEA: îţi spun cu toată sinceritatea; Mă destăinui cu toată încrederea; v. şi îţi spun ca la un frate; îţi spun ca lui Dumnezeu; îţi spun cu mâna pe inimă; îţi spun din adâncul inimii; îţi spun din toată inima; îţi spun pe ce am mai scump; îţi spun pe Dumnezeul meu; îţi spun pe ochii mei; îţi spun pe ochii mei din cap. ÎŢI SPUN CA LA UN FRATE: îţi spun cu toată sinceritatea; Mâ destăinui cu toată încrederea; v. îţi spun ca la mama mea. ÎŢI SPUN CĂ LUI DUMNEZEU: îţi spun cu toată sinceritatea; Mă destăinui cu toată încrederea; v. îţi spun ca la mama mea. ÎŢI1 SPUN CU MÂNA PE INIMĂ: îţi spun cu toată sinceritatea; Mă destăinui cu toată încrederea; v. îţi spun ca la mama mea. ÎŢI SPUN DIN ADÂNCUL INIMII: îţi spun cu toată sinceritatea; Mă destăinui cu toată încrederea; v. îţi spun ca la mama mea. ÎŢI SPUN DIN CAPUL LOCULUI: îţi spun de Ia bun început. ÎŢI SPUN DIN TOATĂ INIMA: îţi spun cu toată sinceritatea; Mă destăinui cu toată încrederea; v. îţi spun ca la mama mea. ÎŢI SPUN PE CE AM MAI SCUMP:.îţi spun cu toată sinceritatea; Mă destăinui cu toată încrederea; v. îţi spun ca la mama mea. ÎŢI SPUN PE CUVÂNT: Ai cuvântul meu. ÎŢI SPUN PE, DllMNEZEUL vMEU; Iţi spun cu toată sinceritatea; Mă destăinui cu toată încrederea; v. îţi spun ca la mama mea. ÎŢI SPUN PE OCHII MEI: îţi spun cu toată sinceritatea; Mă destăinui cu toată încrederea; v. îţi spun ca la mama mea. ÎŢI SPUN PE OCHII MEI DIN CAP: îţi spun cu toată sinceritatea; Mă destăinui cu toată încrederea; v. îţi spun ca la mama mea. ÎŢI STĂ MINTEA ÎN LOC: E de necrezut; E incredibil; Inimaginabil. ÎŢI TREBUIE CURAJ: Să fii curajos; Să ai curaj. ÎŢI VEDE ŞI CE AI ÎN SUFLET: Te cunoaşte foarte bine; Nu poţi avea secrete faţă de el, ÎŢI VINE SĂ-ŢI IEI CÂMPII ÎN CAP: Ai vrea să pleci în lume; Nu mai vrei să vezi pe nimeni; v. şi îţi vine să-ţi iei lumea în cap. ÎŢI VINE SĂ-ŢI IEI LUMEA ÎN CAP: Ai vrea să pleci în lume; Nu mai vrei să vezi pe nimeni; v. îţi vine să-ţi iei câmpii în cap. J JAF ÎN CIUPERCI!: Nu-i nicio pagubă; v. Atâta jaf în ciuperci! JOACĂ DRACU PE ŢURLOAIE (reg.): Se petrec lucruri ciudate, suspecte. JOACĂ CUM ll CÂNTĂ: Face ce i se spune; v. şi Joacă după cum îi cântă. JOACĂ DUPĂ CUM li CÂNTĂ: Face ce i se spune; v. Joacă cum îi cântă. JOACĂ UN JOC MARE: Riscă foarte mult; Se expune 1 a riscuri mari. JOI DUPĂ ;PAŞTI: Niciodată; La sfântul aşteaptă; v. şi Joi mai de-apoi, JOI MAI DE-APOI: Niciodată; La sfântul aşteaptă; v. Joi după Paşti. JOS ARMELE!: Vrem pace! Jos războiul! JOS MÂINILE: Nu atingeţi! Nu atacaţi! JOS PĂLĂRIA!: Toată admiraţia! JUDECATĂ DE APOI: Judecată solemnă în faţa lui Dumnezeu. JUDECATĂ DIN URMĂ: Judecată de după moarte ; v. şi Judecată Dumnezeiască; Judecată supremă. JUDECATĂ DREAPTĂ E NU MAI DE APOI: Judecata după moarte e cea mai dreaptă. JUDECATĂ DUMNEZEIASCĂ: Judecată de după moarte; v. Judecată Dumnezeiască. JUDECATĂ SUPREMĂ: Judecată de după ; v. Judecată Dumnezeiască. JUDECATĂ STRÂMBĂ: Judecată nedreaptă; v. şi Judecată cu picioarele. JUDECĂ CU PICIOARELE: Judecată nedreaptă; v. Judecată strâmbă. JUDECĂ PE STRÂMB: Nu judecă după lege; Nu judecă drept. JUDECĂTOR MINCINOS: Judecător incorect care nu judecă după lege. JUMA-JUMA: împărţit la două părţi egale; y. şi Jumi-juma. JUMĂTATE DE PICĂTURĂ: Virgulă. JUMĂTATE DE MĂSURĂ: Incomplet; Incorect; Pe jumătate corect. JUMI-JUMA: împărţit la două părţi egale; v. Jumd'juma. JURĂMÂNT STRÂMB: Jurământ mincinos; Minciună. JUR-ÎMPREJUR: în toate părţile; Din toate părţile; v. De jur-împrejur. JUR PE MAMA MEA: Jur solemn; v. şi Jur pe ochii din cap. JUR PE ocm DIN CAP: Jur solemn; v. Jur pe mama mea. JUR ŞI lNTR-0 MIE DE BISERICI C-AŞA E: Jur solemn că aşa este; Jur solemn că nu mint, LA ACEEAŞI ÎNĂLŢIME: La aceeaşi distanţă; De aceeaşi valoare. LA ACELAŞI NIVELi^De aceeaşi valoare. LA ACTIV: Pe seama; în contul. LA ACTIVUL SĂU: Pe seama sa; în contul său. LA ADĂPOST: în siguranţă; Aparat; Ferit; Protejat.1 LA ADĂPOST DE CEVA: Apărat, protejat de ceva. LA ADĂPOST DE NEVOI: Lipsit de nevoi. LA ADĂPOST DE ORICE PERICOL: în afara oricărui pericol. LA ADĂPOST DE ORICE RĂU: Apărat de orice neplăcere, de orice necaz. LA ADĂPOSTUL...: Apărat de...; Protejat de...; La umbra...; Sub pretextul.... LA ADĂPOSTUL ÎNTUNERICULUI: Apărat de întuneric; Protejat de întuneric. LA ADĂPOSTUL LEGII: Apărat, protejat de lege. LA ADĂPOSTUL NOPŢII: Apărat, protejat de noapte. LA ADĂPOSTUL USCATULUI: Apărat, protejat de teren uscat. LA ADÂNCI BĂTRÂNEŢE: Foarte bătrân; v. şi La adânci bătrâneţi. LA ADÂNCI BĂTRÂNEŢI: Foarte bătrân; v. La adânci bătrâneţe, LA ADICĂ: La drept vorbind; în cazul dacă. LA A DOUA CITIRE: Citind din nou; v. şi La o a doua lectură. LA A DOUA LECTURĂ: Citind din nou; v. La o a doua citire. LA ADRESA CUIVA: Se adresează cuiva; E pentru cineva. L-A ADUS CEASU RĂU: A făcut un pas greşit. L-A ADUS DRACU: A venit nedorit, nepoftit. L-A ADUS LA CALEA CEA BUNĂ: T-a arătat drumul cel bun. L-A ADUS LA REALITATE: L-a trezit la realitate. L-A ADUS LA SAPĂ DE LEMN: L-a sărăcit de tot. L-A ADUS LA VORBA LUI: S-a adeverit ceea ce a spus el. L-A ADUS NEVOIA PESTE MINE: A venit la mine să scape de necazuri. L-A ADUS PE LUME: L -a născut. L-A ADUS UNDE A VRUT EL: I-a făcut pe poftă; A făcut cum a dorit el. LA AER: Afară; într-un loc neacoperit; v. în aer. LA AER CURAT: Afară; într-un loc neacoperit; v. în aer. LA AER LIBER: Afară; într-un Ioc neacoperit; v. în aer. L-A AJUNS FRICA: I s-a făcut frică, L-A AJUNS FRIGUL: I s-a făcut frig. L-A AJUNS MOARTEA PE DRUM: A murit în călătorie; A murit pe drum. LA:;AJUI^ŞiNEPUTERJSA: Nu mai are nicio putere; Este epuizat fizic; v, şi L-a ajuns neputinţa. ■:L-AAJUNS^PUŢINŢArNu mai are nicio putere; Este epuizat Fizic; v. L-a ajuns neputerea. L-A AJUNS NEVOIA: Are mare nevoie; Duce mari lipsuri. L-A AJUNS NOAPTEA PE DRUM: S-a înnoptat când încă era pe drum, L-A AJUNS OBOSEALA: A obosit; S-a epuizat; Nu mai are forţă. L-A AJUTAT DUMNEZEU: A avut mare noroc. L-A AJUTAT PE DRACU: N-a ajutat pe nimeni. ^ L-AJUTĂ DRACU: Nu-1 ajuta nimeni. LA ALEGERE: Opţional; Pe alese. L-A ALERGAT TOT CÂMPUL: A fugit mult după el. L-A ALES PE SPRÂNCEANĂ: A ales ceea a VrUt. M LA ALŢII!: Să nu mi se întâmple mie! Să fie departe de mine! LA AMAN: La necaz; La nevoi. LA ANANGHIE: La mare strâmtoare; La greu; La necaz. LA ANUL: Anul viitor. LA ANUL CÂND O FĂTA MOTANUL: Niciodată; v. şi La anul când o-nflori bostanul; La anul când va făta bostanul; La anul când va făta motanul; La anul cu bostanul; La anul cu brânza; La anul şi la mulţi ani! LA ANUL CÂND O-NFLORI BOSTANUL: Niciodată; v. La anul când o făta motanul. LA ANUL CÂND VA FĂTA BOSTANUL: Niciodată; v. La anul când o făta motanul LA ANUL CÂND VA FĂTA MOTANUL: Niciodată; v. La anul când o făta motanul. LA ANUL CU BOSTANUL: Niciodată; v. La anul când o fata motanul. LA ANUL CU BRÂNZA: Niciodată; v. La anul când o făta motanul. LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI!: Niciodată; v. La anul când o făta motanul. LA APOGEU: La culme; La un punct culminant. LA APOGEUL GLORIEI: La culmea gloriei; La punctul culminant al gloriei. 1049 L-A BUFNIT RÂSUL LA APRINSUL LUMÂNĂRILOR: La căderea serii; v. şi Pe la aprinsul lumânărilor. LA APRINSUL LUMINILOR: Spre seara; Seară; La căderea nopţii. L-A APUCAT BURTA: îl doare stomacul; Are diaree. L-A APUCAT MOARTEA CÂND ÎI ERA LUMEA MAI DRAGĂ: A murit când o ducea cel mai bine. L-A APUCAT STRĂNUTATU: A început să strănute. L-A APUCAT TREACĂTU: A început să treacă; A trece la repezeală. L-A APUCAT TREMURICIUL: A început să tremure; S-a speriat. L-A APUCAT URDINAREA: Trece foarte des; A început să umble pe acelaşi drum. y; L-A APUCAT URINARE: Vrea să facă pipi. ? LA APUS: Spre sfârşit; Spre apus; în direcţia apusului. LA APUSUL SOARELUI: Spre seară; Când se lasă noaptea; v. şi La asfinţitul soarelui. L-A ARS LA FICAŢI: A simţit o durere puternică; îl frământă grijile, necazurile; L-a supărat foarte tare; L-a înfuriat. L-A ARS LA PUNGĂ: l-a luat mulţi bani. LA ARME!: Pregătiţi armele! Pregătiţi-vă să trageţi! LA ASALT!: Atacaţi! v. şi La atac! LA ASFINŢITUL SOARELUI: Spre seară; Când se lasă noaptea; v. La apusul soarelui, LA AŞA BARBĂ, AŞA RĂSĂTURĂ: După cum e omul. LA AŞA CAP, AŞA CĂCIULĂ: Cum e omul, aşa sunt şi puterile lui. L-A AŞTEPTAT CA PE CODRU VERDE: L-a aşteptat cu mare bucurie; v. şi L-a aşteptat ca pe pâinea caldă; L-a aşteptat cu de toate. L-A AŞTEPTAT CA PE PÂINEA CALDĂ: L-a aşteptat cu mare bucurie; v. L-a aşteptat ca pe codru verde. L-A AŞTEPTAT CU DE TOATE: L-a aşteptat , cu mare bucurie; v. L-a aşteptat ca pe codru verde. L- AŞTEPTAT MOARTEA ACASĂ: A venit acasă şi a murit; Cum a venit acasă a murit. LA ATAC!: Atacaţi! v. La asalt! L-Ă ATINS CU VORBĂ: L-a jignit; I-a spus vorbe înţepătoare; L-a atins la punctul slab; v. şi L-a atins în pălărie; L-a atins în soartă; L-a atins la bătătură. L-Ă ATINS ÎN PĂLĂRIE: L-a jignit; I-a spus vorbe înţepătoare; L-a atins la punctul slab; v. L-a atins cu vorba. L-A ATINS ÎN SOARTĂ: L-a jignit; I-a spus vorbe înţepătoare; L-a atins la punctul slab; v. L-a atins cu vorba. L-A ATINS LA BĂTĂTURĂ: L-a jignit; I-a spus vorbe înţepătoare; L-a atins la punctul slab; v. L-a atins cu vorba. L-A ATINS LA MÂNCĂTOARE: L-a lovit peste gură. L-A ATINS LA MIR: L-a lovit în cap; I-a dat în cap. L-A ÂTINS LA RANĂ: I-a atins punctul sensibil; v. şi L-a atins unde doare mai tare. L-A ATINS UNDE DOARE MAI TARE: I-a atins punctul sensibil; v. L-a atins la rană. L-A ATRAS MOARTEA AFARĂ DIN CASĂ: A fost înmormântat. LA AUZUL...: Auzind...; Simţind.... LA BAZA...: în temeiul...; în sprijinul. . - L-A BĂGAT CU DEŞTIUL LA ŢÂŢÂNA UŞII: L-a chinuit; L-a obligat. L-A BĂGAT DE UNDE A IEŞIT: L-a înjurat de mamă. L-A BĂGAT ÎN BOALĂ: L-a înnebunit; L-a zăpăcit; L-a îngrozit. L-A BĂGAT ÎN CĂMAŞĂ DE FORŢĂ: A înfricoşa pe cineva; A îngrozi pe cineva. :L-A BĂGAT; ÎN COFĂ: L-a învins cu argumente; L-a înfundat. ;.u L-A BĂGAT ÎN DRACI: L-a intimidat; L-a înfricoşat; L-a impulsionat; L-a băgat în viteză; L-A BĂGAT IN GURA LUMII: L-a bârfit; L-a vorbit de rău. L-A BĂGAT ÎN GURAiLUPULUI: L-a pus în pericol; L-a expus unui pericol mare. L-A BĂGAT ÎN NĂBĂDĂI: I-a creat greutăţi, necazuri,: probleme; v. şi L-a băgat în necaz; L-a băgat în toate aleaj L-a băgat în toate boalele. L-A [ BĂGAT ÎN NECAZ: I-a creat greutăţi, necazuri, probleme; v. L-a băgat în năbădăi. i L-A BĂGAT ÎN PÂINE: I-a > acordat ^ un serviciu; L-a angajat. L-A BĂGAT ÎN RĂCORI: L-a băgat la închisoare. :L-A BĂGAT ÎN TOATE ĂLEA: I-a creat greutăţi , necazuri, probleme; v. L-a băgat în năbădăi. L-A BĂGAT ÎN TOATE BOALELE: I -a creat greutăţi, necazuri, probleme; v. L-a băgat în năbădăi. L-A BĂGAT ÎN VITEZĂ: L-a obligat sâ muncească mai repede. L-A BĂGAT LA IDEI: L-a pus pe gânduri, i LA BĂGAT LA RĂU: I-a făcut rău; I-a făcut o nedreptate. L-A BĂGAT SUB MASĂ: L-a îmbătat. LA BĂTAIA TOBELOR: La licitaţie. LA BĂTRÂNI AŢA SE ŢINE DIN PUŢIN: Sănătatea bătrânilor este foarte şubredă. LA BEŢIE SE CUNOAŞTE OMUL: Omul puternic se îmbată greu. LA BINE ŞI LA RĂU: Şi când e bine şi când e rău. LA BORD: Pe puntea navei; îmbarcat. LA BOTUL CALULUI:: în picioare; La repezeală. LA BRAŢ: Cu braţul trecut sub braţul altuia; v. Braţ la braţ. LA BRODEALĂ: La nimereală; La întâmplare. L-A BUFNIT RÂSUL: A început să râdă; A luat-o în râs. LA BUNĂ REGULĂ 1050 LA BUNĂ REGULĂ: în ordine; Aşa cum se cuvine; După toate regulile; Veritabil; în lege; v. în bună regulă. LA BUNĂ VEDERE!: La revedere! (Formulă de salut la plecare). LA BUNUL PLAC AL...: După dorinţa Iui...; La cheful lui.... LA BURSA NEAGRĂ: La negru. LA CALEA JUMĂTATE: La mijlocul drumului; v. şi La jumătate de cale; La jumătate de drum. LA CALENDELE GRECEŞTI: Niciodată; La Sfântul-Aşteaptă; La Paştele Cailor. LA CAPĂT DE LUME: Foarte departe; La o depărtare mare; v. şi La capătul lumii LA CAPĂT DE MASĂ ŞI LA COLŢ DE ŢARĂ: Loc prielnic, ferit de pericole; v. şi La mijloc de masă şi la colţ de ţară. LA CAPĂTUL LUMII: Foarte departe; La o depărtare mare; v. La capăt de lume. LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUIfFoarte departe; v. De la capătul pământului. LA CAPĂTUL PUTERILOR: Epuizat; Vlăguit. LA CAPĂTUL RĂBDĂRILOR: La grea încercare; Cu greu; La limită. LA CARE: După aceea; v. După care. ^ LA CASA LUI: în gospodărie; în linişte; în fericire, ;■:■■■:: --î- LA CATARAMĂ: Foarte strâns; Foarte straşnic. ■ LA CAZ CĂ...: în eventualitatea că...; v. în caz că.... LA CAZ DE: în eventualitatea că...; v. în caz că.... LA CAZ DE NEVOIE: Dacă va fi nevoie; Dacă vom fi obligaţi; Dacă nise va impune. LA CAZUL CĂ...: în eventualitatea că...; v.în caz că.... LA CAZUL CAND: în eventualitatea că...; v. în caz că.... LA CĂDEREA NOPŢII: Când s-a întunecat. LA CĂDEREA SERII: Pe înserat. LA CĂLCAT PE BĂTĂTURĂ: L -a atins la punctul sensibil; L-a supărat; L-a jignit; v. şi L-a călcat pe bombeu; L-a călcat pe bubă; L-a călcat pe coadă; L-a călcat pe opincă; L-a călcat pe picior. LA CĂLCAT PE BOMBEU: L-a atins la punctul sensibil; L-a supărat; L-a jignit; v. L-a călcat pe bătătură. LA CĂLCAT PE BUBĂ: L-a atins la punctul sensibil; L-a supărat; L-a jignit; v. L-a călcat pe bătătură. L-A CĂLCAT PE COADĂ: L- a atins la punctul sensibil; L-a supărat; L-a jignit; v. L-a călcat pe bătătură. LA CĂLCAT PE OPINCĂ: L-a atins la punctul sensibil; L-a supărat; L-a jignit; v. L-a călcat pe bătătură. L-A CĂLCAT PE PICIOR: L -a atins la punctul sensibil; L-a supărat; L-a jignit; v. L-a călcat pe bătătură. L-A CĂLCAT URSU: A dat de necazuri; Are mari probleme. LA CÂNTĂTORI: Pe la cântatul cocoşilor; Când se luminează de ziuă; v. Despre cântători. LA CÂRMA STATULUI: La conducerea statului. ■- LA CÂT AJUNGE (CINEVA) (înv.): în ce hal ajunge cineva; Cât de mult decade cineva; v. şi La cât vine cineva. LA CÂT MI-A DAT NOROCUL: Cum îmi va fi norocul; Cum îmi va fi sortit. ^LA- CÂT MI-A STA CAPUL (CU CINEVA) (pop.): Cum o voi scoate la capăt cu cineva. ■:■■■' LA CÂT MI-A STA NOROCUL (pop.): Cât noroc voi avea. LA ;CÂT:SE CIFREAZĂ ÎN TOTAL?: Care este totalul? La cât se ridică totalul? V. şi La cât se urcă în total? /LAi-CÂT-m URCĂ ÎN TOTAL?: Care este totalul? La cât se ridică totalul? v. La cât se cifrează în total? LA CÂT VINE'(CINEVA) -(înv.): în ce hai ajunge cineva; Cât de mult decade cineva; v. La cât ajunge cineva. LAC DE APĂ: Foarte transpirat; V; şi Lac de năduşeală; Lac de sudoare; Leoarcă de apă; Leoarcă de năduşeală; Leoarcă de sudoare. LAC DE^ NĂDUŞEALĂ: Foarte transpirat; v. Lac de apă. LAC DE SUDOARE: Foarte transpirat; v. Lac de apă. LA CE?: Pentru ce? LA CE AJUTĂ?: La ce foloseşte? La ce este bun? LA CEAS DE NEVOIE: într-un moment dificil; în vreme de restrişte; La necaz; în caz de trebuinţă; v. şi La loc de nevoie; La nevoie; La vreme de nevoie; La zi de nevoie. L-A CEBĂLUIT ÎN BĂTAIE: L-a bătut foarte tare, LA CE BUN?: Din ce cauză? în ce scop? 'Ciui de...? v.Dece? LA CE FOLOS?: Cu ce scop? Pentru ce? LA CE FOLOSEŞTE?: La ce este bun? Pentru ce se foloseşte? LA CELĂLALT CAPĂT AL LUMII: Foarte departe; La o distanţă foarte mare. LA CEL BOGAT ŞI DRACUL ÎI LEAGĂNĂ COPIII: Cine are bani poate obţine tot ce-şi doreşte. LA CEL MAI ÎNALT NIVEL: Cel mai sus; Primul. LA CE NAIBA?: De ce? Pentru ce? Din ce cauză? LA CERERE: Când se solicită. LA CEREREA CUIVA: La solicitarea cuiva. LA CEREREA GENERALĂ: La solicitarea generală; Las solicitarea tuturor. 1051 LÂDISPOZIŢIE LA CEREREA VOASTRĂ: La solicitarea voastră. LA CE SĂ ZIC?: La ce sa răspund? LA CE SERVEŞTE...?: Pentru ce este bun...? La ce este folositor...? LA CE TE GÂNDEŞTI?: Ce te frământă? LA CE TE PUTEAI AŞTEPTĂ DE LA».: De la... nu te puteai aştepta la nimic bun. LA CHEIE: Bun pentru locuit; Complet finisat. LA CHEMAREA CUIVA: Invitat de cineva. LA CHEMAREA' TOBELOR: Invitaţi, che-maţi prin bătaia tobelor. L-A CHEMAT MOARTREA LA POARTĂ: A murit la poartă; A murit la intrare. LA CHEREMUL CUIVA: Lâ dispoziţia cuiva." LA COADA...: La urma...; La capătul.... LA COADĂ COZII: Tocmai la capăt; Ultimul. LA COADĂ: Pe ultimul loc; La rând; LA COBORÂRE: în declin. LA COLŢ DE ŢARĂ ŞI LA MIJLOC DE MASĂ: Niciunde; Cine ştie unde. LA COMANDĂ: Executat în urma linei comenzi; Potrivit exigenţelor clientului; Fără tragere de inimă; Prefăcut; Simulat; v. De comandă. LACOM DE CÂŞTIG: Dornic de bani. LACOM DE MÂNCARE: Cu mare poftă de mâncare. LA COSIT MOARTEA DIN PICIOARE: A murit pe loc. LA COTITURA: La schimbare de direcţie. LA COVRIGI: în sărăcie. LACRIMI DE BUCURIE: Foarte bucuros; Plânsul de bucurie. LACRIMI DE CROCODIL: Lacrimi foarte mari; Plânsul cu lacrimi foarte mari. LAC SĂ FIE CĂ BROAŞTE SUNT DESTULE: Ocazii să fie, că amatorii ne lipsesc; Să fie de toate, are cine să le consume. LA CULCARE: Seara. LA CULME: Foarte; v. în culme. L-A CUMPĂRAT PE BANI GREI ŞI PE ACESTA: L-a costat scump. LA CUMPLIT (înv.): Pentru totdeauna; Pe vecie; v. în cumplit. , LACUNELE CULTURII SALE: Lipsurile din pregătirea sa culturală. L- CUHŢ SOMNUL: îi este tare somn. LA CURENT: Informat. - ^ LA CURENT CU CEVA: Informat de ceva. ^ LA CUŢITE: Certat; în relaţii proaste. LA CUŢITE CU CINEVA: Certat cu cineva; în relaţii proaste cu cineva. LA DATA DE...: în ziua de... L-A DAT AFARĂ DIN PÂINE: L-a scos de la serviciu; L-a lăsat fătă slujbă; v. şi L-a dat afară din slujbă. L-A DAT AFARĂ DIN SLUJBĂ: L- a scos de la serviciu; L-a lăsat fără slujbă; v. L-a dat afară din pâine. L-A DAT AFARĂ PE UŞĂ: L-a scos din casă. L-A DAT DE GLOABĂ: L-a amendat. L-A DAT DE GOL: L-a divulgat; v. şi L-a dat în gât. L-A DAT DIIACU CU A DE L-A FĂCUT: L-a blestemat; L-a înjurat; v. şi L-a dat dracului; L-a dat în aia măsii; L-a dat răului. L-A DAT DRĂCULUÎ: L-a blestemat; L-a înjurat; v. L-a dat dracu cu a de l-a făcut.' L-A DAT DUPĂ MÂNĂ: L-a scos de pe mână. L-A DATÎNĂIĂMĂSII* L-a blestemat; L-a înjurat; v. L-a dat dracu cu a de l-a făcui. L-A DAT ÎN GÂT: L-a divulgat; v. L-a dat de gol. ; L-A DAT LALEGE: L-a dat în judecată; v. şi L-a dat pe mâna legii. L-Ă DAT PE MĂNA LEGII: L-a dat în judecată; v. Lra dat la lege. L-A DAT LA SPATE: L-apus mai la urmă. LA DATORIEi La serviciu; La obligaţii. L-A DAT PE APA SÂMBETEI: L-a aruncat. L-A DAT PE GÂT: L-a băut. L-A DAT PESTE CAP: A băut paharul dintr-o sorbitură. LlA DAT PIERDUT:L-a declarat pierdut; Nu mai ştie unde este. L-A DAT RĂULUI:1 L-a blestemat; L-a înjurat; v. L-a dat dracu cu a de l-a făcut. L-A DAT TRAP A-NTÂIA: A plecat în fugă. L-A DĂULAT ÎN BĂTAIE: L-a snopit în bătaie; v. şi L-a des minţit în bătaie; L-a desnodat în bătaie; L-a deşelat în bătaie; L-a deşuchiat în bătăi; L-a distrus în bătaie. LA DEAL: în sus. U DEAL CU OPINTELE ŞI LA VALE CU OPRELE (pop.): E la fel de greu de urcat ca şi de coborât. ■■ LA DEAL DE...: în sus de.... LA DEPĂRTARE: Departe; La o anumită distanţă. L-A DESCUSUT CU VORBA: A aflat tot ce dorea de la el. L-A DESFĂCUT BUCATĂ CU BUCATĂ: L-a dezmembrat; L-a făcut bucăţi. 1 T.-Ă DESMINŢIT ÎN BĂTAIE (pop.): L-a snopit în bătaie; v. L-a dăulat în bătaie. :";;L-A DESNODAT ÎN BĂTAIE (pop.): L-a snopit în bătaie; v. L-a dăulat în bătaie. L-A DEŞELAT ÎN BĂTAIE: L -a snopit în bătaie; v. L-a dăulat în bătaie. L-A DEŞUCHIAT ÎN BĂTAIE (pop.): L-a snopit în bătaie; v. L-a dăulat în bătaie. LA DEZGHEŢUL ZĂPEZII: La venirea primăverii. LA DISCREŢIA...: La bunul plac al lui...; v. şi La dispoziţia.... LA DISCREŢIE: Din belşug; Cât vrei; Cât pofteşti. LA DISPOZIŢIA...: La bunul plac al lui...; v. şi La discreţia.... LA DISPOZIŢIA DUMNEAVOASTRĂ: La dorinţa dumneavoastră. LA DISPOZIŢIE: La bunul plac. LA DISTANŢĂ 1052 LA DISTANŢĂ: La o anumită depărtare. L A DISTRUS ÎN BĂTAIE: L-a snopit în bătaie; v. L-a dăulatîn bătaie. L-A DOBORÂT BOALA LA PAT: E bolnav la pat. L-A DOBORÂT DIN PICIOARE: Nu a mai rezistat; L-a pus la pământ; v. şi L-a doborât la pământ. L-A DOBORÂT LA PĂMÂNT: Nu a mai rezistat; L-a pus la pământ; v. L-a doborât din picioare. L-A DOBORÂT MOARTEA: A decedat. LA DOI ANI. O DATĂ: /Destul de rar; Din doi în doi ani. LA DOI METRI SUB PĂMÂNT: în mormânt. LA DOI PAŞI: Foarte aproape. LA DOI PAŞI DE...: Foarte aproape de.... LA DOI PAŞI DISTANŢA DE...: Foarte aproape de.... LA DOMICILIU: Acasă. LA DORINŢA CUIVA: După cum a dorit cineva. LA DOUĂ CASE DE AICI: Cu două case mai încolo. LA DOUĂ SĂPTĂMÂNI: Din două în două săptămâni; v. şi La două săptămâni odată. LA DOUĂ SĂPllMÂM ODATĂ: Din două în două săptămâni; v. La două săptămâni. LA. DOUĂ. ZILE: Din două în două zile; y. şi La două zile odată. LA DOUĂ ZILE ODATĂ: Din două în două zile; v. La două zile. LA DRACU!: Ducă-se dracului! v. şi La dracu cu el! La dracul! LA DRACU CU ELI: Ducă-se dracului! v. La dracu! LA DRACU-N PRAZNIC (fam,): Foarte departe; Unde şi-a înţărcat dracul copii. LA DRACUL!: Ducă-se dracului! v. La dracu! LA DREAPTA: Ţine dreapta; Mergi pe partea dreaptă, /-v; : LA DREPT GRĂIND: în fond; La urma urmelor; în realitate; De fapt; v. şi La drept vorbind. LA DREPT VORBIND: în fond; La urma urmelor; în realitate; De fapt; v. La drept grăind. LA DREPT VORBIND CA DE LA OM LA OM: Vorbind cu sinceritate ca doi prieteni. LA A DOUA CITIRE: Citind din nou; v. şi La o a doua lectură. LA DRUM: în călătorie; Pe drum. L-A DRUM LUNG S-O IEI ÎNCET: Nu te grăbi la o treabă de durată. LA DUCERE: încolo. LA DURERE: Cu mare durere. LA DUS CINE ŞTIE UNDE: Nu se ştie unde 1-a dus. LA EDECUL CUIVA: La cheremul cuiva; La remorca cuiva. LA EGALITATE: În mod egal. LA EL BANII NU ŢIN: Cheltuieşte foarte mult. LA ETAJUL DE DEASUPRA: Mai sus cu un etaj; v. şi La etajul de sus. LA ETAJUL DE SUS: Mai sus cu un etaj; v. Le etajul de deasupra. LA EXPIRAREA TERMENULUI: După ce trece termenul stabilit. LA EXTREM: Până la ultima limită; v. şi La extremitate. LA EXTREMITATE: Până Ia ultima limită; v. La extrem. LA FAŢA LOCULUI: Unde s-a petrecut fapta. L-A FĂCUT CA PE ALBIA DE PORCI: L-a certat foarte tare; L-a insultat foarte tare; v. şi L-a făcut ca pe porc; L-a făcut cum i-a venit la gură; L-a făcut cu ouă şi cu oţet; L-a făcut de doi bani; L-a făcut de două parale. L-A FĂCUT CA PE EL: L-a determinat să-l imite, să facă ce face şi ei. L-A FĂCUT CĂ PE NAIBA: N-a făcut nimic bine. L-A FĂCUT CA JPE î*ORC: L-a certat foarte tare; L-a insultat foarte tare; v. L-a făcut ca pe albia de porci. L-A FĂCUT CEAPĂ CU APĂ: L-a făcut de râs. L-A FĂCUT CUM IA VENIT LA GURĂ: L a certat foarte tare; L-a insultat foarte tare; v. L-a făcut ca pe albia de porci. L-A FĂCUT CU OUĂ ŞI CU OŢET: L-a certat foarte; tare; L-a insultat foarte tare; v. L-a făcut ca pe albia de porci, L-A FĂCUT DE DOI BANI: L-a certat foarte tare; L-a insultat foarte tare; v. L-a făcut ca pe albia de porci. L-A FĂCUT DE DOUĂ PARALE: L -a certat foarte tare; L-a insultat foarte tare; v. L-a făcut ca pe albia de porci L-Ă FĂCUT DE JOACĂ PE FRÂNGHIE: L-a obligat să facă ce i se spune. L-A FĂCUT DE N-A MAI SUFLAT O VORBA: L-a determinat să tacă din gură; v. şi L-a făcut de n-a mai suflat un cuvânt; L-a făcut de n-a mai zis cârc; L-a făcut de n-a mai zis nimic. L-A FĂCUT DE N-A MAI SUFLAT UN CUVÂNT: L-a determinat să tacă din gură; v. L-a făcut de n-a mai suflat o vorbă. L-A FĂCUT DE N-A MAI ZIS CÂRC: L-a determinat să tacă din gură; v. L-a făcut de n-a mai suflat o vorbă. L-A FĂCUT DE N-A MAI ZIS NIMIC: L-a determinat să tacă din gură; v. L-a făcut de n-a mai suflat o vorbă. L-A FĂCUT DE OCARĂ ÎN FAŢA LUMII: L-a certat în public; v. şi L-a făcut de râsul lumii. L-A FĂCUT DE RÂSUL LUMII: L-a certat în public; v. L-a făcut de ocară în faţă lumii. L-A FĂCUT DIN CAL MĂGAR: L-a ponegrii; L-a denigrat. L-A FĂCUT DIN OM NEOM: L-a distrus; L-a nimicit; v. şi L-a făcut harcea-parcea. 1053 L-A ÎNDEMNAT UNUL ŞI ALTUL LA RELE T-A FĂCUT HARCEA-PARCEA: L-a distrus; L-a nimicit; v. L-a făcut din om neom. L-A FĂCUT IEPURE SCĂPAT: L-a alungat. L-A FĂCUT LUNĂ: L-a curăţat foarte bine. L-A FĂCUT LUCIU: L-a făcut să strălucească; L-a curăţat foarte bine. L-A FĂCUT MĂGAR: L-a jignit; L-a insultat; v. şi L-a făcut porc; L-a făcut vită. L-A FĂCUT PIERDUT: Nu mai ştie unde este; Nu-1 mai găseşte. L-A FĂCUT PORC: L-a jignit; L-a insultat; v. L-a făcut măgar, L-A FĂCUT PRAF: L-a distrus; L-a nimicit. L-A FĂCUT SÂNGE: L-a bătut;foarte tare; v. şi L-a făcut tobă de bătaie; L-a făcut una cu pământul L-A FĂCUT TOBĂ DE BĂTAIE: L-a bătut foarte tare ; v. L-a făcut sânge. L-A FĂCUT UNA CU PĂMÂNTUL: L-a bătut {omt&taie\v. L-a făcut sânge. L-A FĂCUT VITĂ: L-a jignit; L-a insultat; v. L-a făcut măgar. LA FEL: întocmai; Aidoma.. LAFEL CU...: întocmai ca;..; Aidoma ca.... LA FEL DE BINE: Tot aşa de bine. LA FEL DE BREJI: Tot aşa de buni. LA FEL DE BUN: Tot aşa se bun. LA FEL, LA FEL: Identic. LA FEL ŞI EU: Tot aşa şi eu. LA FIECARE DiOI ĂNI: Odată la dpi ani; Din doi în doi ani; v. şi La fiecare doi ani odată. LA FIECARE DOI ANI ODATĂ: Odată la doi ani; Din doi în doi ani; v. La fiecare doi ani. LA FIECARE DOUĂ ZILE: Odată la două zile; Din două în două zile; v. şi La fiecare două zile odată. LA FIECARE DOUĂ ZILE ODATĂ: Odată la două zile; Din două în două zile; v. şi La fiecare două zile LA FIECARE ÎNTORSĂTURĂ A LUCRURILOR: La fiecare schimbare a situaţiei. LĂ FIECARE PĂS: Pesté tot; Pretutindeni; Necontenit; v. şi La fiece pas; La tot pasul. LA FIECE PAS: Peste tot; Pretutindeni; Necontenit; v. La fiecare pas. LĂ FIX: Exact; Cu exactitate. L-A FULGERAT CU PRIVIREA: L-a privit cu asprime; I-a aruncat o privire aspră. L-A FURAT AGHIUŢĂ: A dat de naiba; A dat de necazuri. L-Ă FURAT SOMNUL: A adormit. L-A FURAT VORBA DIN GURĂ: A spus ce nu trebuia. - LA FURCITURA DRUMULUI: La încrucişare de drumuri; La intersecţie. L-A GĂSIT URMĂ: Au dat de el. LA GHEAŢĂ: La frig; La rece. LA GRĂTAR: Fript pe grătar. LA GURA SOBEI: La căldură; Lângă sobă. LA HURTA: La întâmplare; Cum se nimereşte; şi La hurtă LA HURTĂ: La întâmplare; Cum se nimereşte; v. La hurta. LA IARNĂ: Când va veni iama; La iama viitoare. L-A IERTAT DUMNEZEU: A murit; v. şi L-a iertat Dumnezeu de chinuri. L-A IERTAT DUMNEZEU DE CHINURI: A murit; v. L-a iertat Dumnezeu. LA IEŞIRE DIN CASĂ: La plecare. LA INFINIT: Fără limită; Neîncetat. LA INSISTENŢA CUIVA: La dorinţa cuiva. LĂINTERVALE: Din Ump în timp.;: LA INTERVALE FOARTE APROPIATE: La scurt timp; Aproape unul după altul; v. şi La intervale foarte scurte. ■ LA INTERVALE FOARTE SCURTE: La scurt timp; Aproape unul după altul; v. La intervale foarte apropiate. LĂIUŢEALĂ: Repede; Cu repeziciune. L-A IZBIT CU SFECLA-N NAS: L-a jignit; L-a insultat; L-a făcut de ruşine. L-A ÎMPINS CÂT COLO: L-a îndepărtat; L-a dat mai încolo; L-a dat deoparte. L-A ÎMPINS CU GURA DE LA SPATE: L-a convins să facă ceva; v. şi La împins cu vorba. L-A ÎMPINS CU VORBA*L-a convins să facă ceva; v. L-a împins cu gura de la spate. L-A ÎMPINS NEVOIA DE LA SPATE: A fost nevoit; A fost obligat; v. şi L-a împins obejdia de la spate. L-A ÎMPINS OBEJDIE DE LA SPATE: A fost nevoit; A fost obligat; v. L-a împins nevoia de la spate. L-A ÎMPINS PĂCATUL: A păcătuit. L-A ÎMPINS PE MĂRGINEA PRĂPASTIE!: I-a făcut un mare rău. L-A ÎMPUŢINAT DE CAP: L-a prostit. LA ÎNĂLŢIME: Foarte sus. LĂÎNĂLŢIMEA...: Sus până la.... LA ÎNĂLŢIMEA OBLIGAŢIILOR: Aşa cum cer obligaţiile. LA ÎNĂLŢIMEA SARCINILOR: Aşa cum cer sarcinile. la Înălţimea situaţiei: Aşa cum cere situaţia. LA ÎNCEPUT: Când începe, i - LA ÎNCEPUTUL ANULUI: Când începe anul. LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI: Când Începe secolul. L-A ÎNCOI-rŢIT SĂRĂCIA: Este foarte sărac. L-A ÎNCONDEIAT DIN CONDEI: A scris urât despre el. L-A INDĂRÂNAT BOALA (pop.) : L-a învins boala. LĂ ÎNDEMÂNA CUIVA: Fiind îndemnat de cineva. LA ÎNDEMÂNĂ: în apropiere; La dispoziţie. L-A ÎNDEMNAT NECURATU: L-a pus dracul să facă aşa ceva. L-A ÎNDEMNAT UNUL ŞI ALTUL LA RELE: L-a îndemnat unul şi altul să facă lucruri rele. LA ÎNDEMNUL CUI? 1054 LA ÎNDEMNUL CUI?: Cine l-a îndemnai? LA ÎNDEMNUL CUIVA: A fost îndemnat de cineva. * L-A ÎNGHIŢIT PĂMÂNTUL: A murit; A dispărut fără urmă v. A intrai în pământ. L-A ÎNGHIŢIT PĂMÂNTUL CU ZILE:A murit de tânăr, L-A ÎNGRĂŞAT PEPENE: S-a îngrăşat foarte tare. L-A ÎNJURAT FAŢĂ DE TOŢI: L-a insultat în public. L-A ÎNJURAT ÎN FAŢĂ: L-a insultat; l-a vorbit.urât. L-A ÎNSEMNAT MOARTEA PE FAŢĂ: L-a ameninţat cu moarte. l-a ; Înşelat dintr-un condei·. L-a înşelat Iară nicio dificultate. .. LA ^ÎNTÂMPLARE: în neştire; Cum,se nimereşte; în neştire; Intr-un noroc; v. în voia întâmplării. LA ÎNTOARCERE: Când s-a întors; La revenire.; . LA ÎNTOARCEREA CUTVA: La revenirea cuiva. LA ÎNŢĂRCAT DRACUL: Este prost,crescut; Este un bădăran, un mitocan. LA ÎNŢĂRCAT SCARAOŢCHI (pop.): E foarte şiret; E foarte viclean. L-A ÎNŢEPAŢ DIN CONDEI: A scris împotriva lui; L-a ponegrit în scris. L-A ÎNVĂŢAT DE BINE: L-a educat frumos; v. şi L-a învăţat de omenie. L-A ÎNVAŢAT DE OMENIE: L-a educat frumos; v.Z-a învăţat de bine. L-A ÎNVAŢÂŢ PE RĂU: L-a educat prost; L-a învăţat Ia rele. L-A JUCAT ÎN PICIOARE: L-a bătut tare; v. şi L-a jucat în picioare la pământ. L-A JUCAT ÎN PICIOARE LA PĂMÂNT: L-a bătut tare; v. L-a jucat în picioare. LA JUDECATĂ: La proces; La judecătorie. LA JUMĂTATEA DISTANŢEI: Pe la mijlocul drumului. LA JUMĂTATEA PANTEI: Pe la; mijlocul pantei. LA JUMĂTATEA POVÂRNIŞULUI: Pe Ia jumătatea urcuşului. LA JUMĂTATE DE CALE: La mijlocul drumului; v. La cale jumătate. LA JUMĂTATE DE DRUM: La mijlocul drumului; v. La cale jumătate. L-A JUPUIT DE TOT: I-a luat tot; v. şi L-a jupuit de viu; L-a jupuit şi de pielea de pe el. L-A JUPUIT DE VIU: I-a luat tot; v. L-a jupuit de tot. L-A JUPUIT ŞI DE PIELEA DE PE EL: I-a luat tot; v. L-a jupuit de tot. LA LARGUL SĂU: După cura vrea el; După pofta inimii sale. L-A LĂSAT AŞA: Nu i-a lăsat nimic. L-A LĂSAT CA PE NIMENI DE PE LUME: L-a lăsat nenorocit, distrus, fară nimic. L-A LĂSAT CU DEGETUL ÎN GURĂ: L-a amuţit; L-a uluit; A rămas perplex; v. şi L-a lăsat cu gura căscată; L-a lăsat cu inima arsă; L-a lăsat cu inima friptă; L-a lăsat cu măna la inimă; L-a lăsat cum e mai rău; L-a lăsat cu oful la inimă; L-a lăsat fără o vorbă; L-a lăsat fără vorbă. L-A LĂSAT CU GURA CĂSCATĂ: L-a amuţit; L-a uluit; A rămas perplex; v. L-a lăsat cu degetul în gură. L-ALĂSAT CU INIMA ARSĂ: L-a amuţit; L-a uluit; A rămas perplex; v. L-a lăsat cu degetul în gură. L-A LĂSAT CU INIMA FRIPTĂ: L-a amuţit; L-a uluit; A rămas;perplex; v. L-a lăsat cu degetul în gură. ..: L-A LĂSAT CU MÂNA ÎNTINSĂ ■ L-A LĂSAT CU MÂNA LA INIMĂ: L-a amuţit; L-a uluit; A rămas perplex; v. L-a lăsat cu degetul în gură. L-A LĂSAT CUM E MAI RĂU: L-a amuţit; L-a uluit; A rămas perplex; v. L-a lăsat cu degetul în gură. L-A LĂSAT CU OFUL LA INIMĂ: L-a amuţit; L-a uluit; A rămas perplex; v. L-a lăsat cu degetul în gură. L-A LĂSAT CURAJUL: S-a; descurajat. L-A LĂŞAŢ,Cy VIAŢĂ: Nu l-a omorât. L-Ă LĂSAT DE BĂRBAT: S-a despărţit de el. L-A iLASAT DE CAPUL LUI: L-a lăsat în pace; I-a permis să facă ce vrea; v. şi L-a lăsat de capul lui pe lume; L-a lăsat după capul lui. L-A LASAT DE CAPUL LUI PE LUME: L-a lăsat în pace; I-a permis să facă ce vrea; v. L-a lăsat de capul lui. iy ■< L-A LASAT DE RÂS; L-a făcut de râs; L-a compromis. ^L-A LĂS4Ţ DIN GURĂ: L-a eliberat; Nu-I mai ponegreşte; Nu-1 mai critică. L-A LĂSAT DOAR CU CĂMAŞA PE EL: L-a lăsat foarte sărac; v. şi L-a lăsat fluierând a pagubă; L-a lăsat fluierând în buze. ' L-Ă LĂSAT DUPĂ CAPUL LUI: L-a lăsat în pace; I-a permis să facă ce vrea; v. L-a lăsat de capul lui. L-A LĂSAT FĂRĂ PÂINE: L-a dat afară din serviciu; L-a concediat; v. şi L-a lăsat fără pită. L-A LĂSAT FĂRĂ PITĂ: L-a dat afară din serviciu; L-a concediat; v. L-a lăsat fără pâine; L-A LĂSAT FĂRĂ O VORBĂ: L-a amuţit; L-a uluit; A rămas perplex; v. L-a lăsat cu degetul ui gură. L-A LĂSAT FĂRĂ VORBĂ: L-a amuţit; L-a uluit; A rămas perplex; v. L-a lăsat cu degetul în gură. L-A LĂSAT FLUIERÂND A PAGUBĂ: L-a lăsat foarte sărac; v. L-a lăsat doar cu cămaşa pe el. L-A LĂSAT FLUIERÂND ÎN BUZE: L-a 1055 L-A LOVIT CHELIA lăsat foarte sărac; v. L-a lăsat doar cu cămaşa pe el. L-A LĂSAT FOCULUI: L-a lăsat în pace; Nu-I mai interesează. L-A LĂSAT GOL: L-a lăsat fără nimic; I-a luat tot; v. şi L-a lăsat gol puşcă; L-a lăsat încins cu tei; L-a lăsat lefter; L-a lăsat luci; L-alăsat lucit; L-a lăsat muritor de foame; L-a lăsat obleagă; L-a lăsat pe drumuri; Lra lăsat sărac lipit pământului; L-a lăsat sărac luci L-A LĂSAT GOL PUŞCĂ: L-a lăsat fară nimic; I-a luat tot; v. L-a lăsat gol. L-A LĂSAT ÎN AER: Nu l-a ajutat cu nimic; Nu a făcut nimic pentru el. L-A LĂSAT ÎN APELE LUI: L-a lăsat în pace; L-a lăsat în voia lui; v. şi L-a lăsat în boii lui; L-a lăsat în doagele lui; L-a lăsat în legea lui; L-a lăsat în pasul lui; L-a lăsat în plata Domnului; L-a lăsat în voia soartei; L-a lăsat în zeama lui; L-a lăsat să-şi facă de cap; L-a lăsat să-şi facă mendrele. L-A LĂSAT ÎN BOII LUI: L-a lăsat în pace; L-a lăsat în voia lui; v. L-a lăsat în apele lui. L-A LĂSAT ÎNCINS CU TEI: L-a lăsat fară nimic; I-a luat tot; v. L-a lăsat gol. L-A LĂSAT ÎN DOAGELE LUI: L-a lăsat în pace; L-a lăsat în voia lui; v. L-a lăsat în apele lui. L-A LĂSAT ÎN LEGEA LUI: L-a lăsat în pace; L-a lăsat în voia lui; v. L-a lăsat în apele lui. L-A LĂSAT ÎN PACE: Nu mai vrea nimic de la el. L-A LĂSAT ÎN PASUL LUI: L-a lăsat în pace; L-a lăsat în voia lui; v. L-a lăsat în apele lui. ■; L-A: iLĂSAT ÎN PLATA DOMNULUI: L-a lăsat în pace; L-a lăsat în voia lui; v. L-a lăsat în apele lui. ■-.· - L-A LĂSAT ÎN SAPĂ DE LEMN: L-a lăsat foarte sărac. L-A: LĂSAT ÎN SPINAREA MEA: L-a lăsat să-l întreţin, să-l îngrijesc eu. L-A LĂSAT ÎN UMBRĂ: Nu l-a mai luat în seamă. L-A LĂSATÎN VIAŢĂ: Nu l-a omorât. L-Ă LĂSAT ÎN VOIA LUI: L-a lăsat în pace. L-Ă LĂSAT ÎN VOIA SOARTEI: L-a lăsat în pace; L-a lăsat în voia lui; v. L-a lăsat în apele lui. L-A LĂSAT ÎN ZEAMĂ LUI: L-a lăsat în pace; L-a lăsat în voia lui; v. L-a lăsat în apele lui. L-Ă LĂSAT LA VATRĂ: L-a eliberat din armată; A terminat stagiul militai. L-A LĂSAT LEFTER: L-a lăsat fără nimic; I-a luat tot; v. L-a lăsat gol. L-A LĂSAT LEMN: L-a uimit; L-a uluit. L-A LĂSAT LUCI: L-a lăsat fără nimic; I-a luat tot; v. L-a lăsat gol. L-A LĂSAT LUCIT: L-a lăsat fără nimic; I-a luat tot; v. L-a lăsat gol. L-A LĂSAT MURITOR DE FOAME: L-a lăsat fără nimic; I-a luat tot; v. L-a lăsat gol. L-A LĂSAT OBLEAGĂ: L-a lăsat fără nimic; l-a luat tot; v. L-a lăsat gol. L-A LĂSAT PE DRUMURI: L-a lăsat Iară nimic; I-a luat tot; v. L-a lăsat gol, L-A LĂSAT RECE: Nu-1 mai interesează persoana lui. L-A LĂSAT SĂ DEA CU CAPUL DE TOŢI PEREŢII: L-a lăsat iară niciun ajutor, fără nimic, iară nimeni. L-A LĂSAT SĂ DEA CU NASUL DE RUŞINE: L-a lăsat să se facă de ruşine. L-A LĂSAT SĂ DEA CU OCHII PESTE FOC: L-a lăsat să dea de pericol. L-A LĂSAT SĂ DEA DE EA: L-a lăsat s-o găsească. L-A LĂSAT SĂ DEA DE GREU: L-a lăsatîn sărăcie. A- i > L-A LĂSAT :SĂ DEA TOT DIN EL: L -a lăsat să muncească. : L-ALĂSAT SĂNĂTATEA: S-a îmbolnăvit. L-A LĂSAT SĂRAC LIPIT PĂMÂNTULUI: L-a lăsat iară nimic; I-a luat tot; v. L-a lăsat gol. L-A LĂSAT; SĂRAC LUCI: L-a lăsat iară nimic; I-a luat tot; v, L-a lăsat gol. L-A LĂSAT SĂ-ŞI FACĂ DE CAP: L-a lăsat în pace; L-a lăsat în voia lui; v. Lra lăsat în apele lui, L-A LĂSAT SĂ-ŞI FACĂ MENDRELE: L-a lăsat în pace; L-a lăsat în voia lui; v. L-a lăsatîn apele lui. a;·: L-A LĂSAT TOACĂ: A rămas slab şi neputincios. L-ALĂSAT TROACĂ: L-a lăsat fără nimic; A rămas iară nimic. ■ L,A LĂSAT ZBÂRNĂIND DIN BUZE: A plecat strigând, înjurând. L-A LEGAT COBZĂ: L-a legat strâns; v. şiX-a legat cot la cot. L-A LEGAT COT LA COT: L-a legat strâns. L-A LEGAT DE EA COPILUL: Nu poate divorţa din cauza copilului lor. LA LIMITĂ: L-a extremitate; La graniţă. LA LINIA...: în dreptul...; La nivelul...; v. şi Lalinia.... LA LOC: Acolo unde stătea de obicei. ·'· LA LOC ARM!: Armele jos! LA LOC COMANDA! (fam.): S-a schimbat planul de bătaie. LA LOC DE CINSTE: La loc de onoare; La cel mai onorabil loc. LA LOC DE NEVOIE: într-un moment dificil; în vreme de restrişte; La necaz; în caz de trebuinţă; v. La ceas de nevoie. LA LOC SIGUR: In siguranţă; Protejat; Apărat. LA LOCUL CUVENIT: La locul potrivit; Acolo unde trebuie; v. şi La locul potrivit. LA LOCUL DE MUNCĂ: La muncă; Acolo unde munceşte. LA LOCUL LUI: Acolo unde-i este locul. LA LOCUL POTRIVIT: La locul potrivit; Acolo unde trebuie; v. La locul cuvenit. L-A LOVIT CHELIA: A chelit. L-A LOVIT ÎN PĂLĂRIE 1056 L-A LOVIT ÎN PĂLĂRIE: L-a insultat; L-a jignit. L-A LOVIT LA LUMINA OCHILOR: L-a plesnit peste ochi. L-A LUAT AGHIUŢĂ: A dat de âracu; A decedat; v. şi L-a luat benga; L-a luat ucide-l toaca. L-A LUAT APA: S-a înecat; v. şi L-a luat apa de la moară. L-A LUAT APA DE LA MOARĂ: S-a înecat; v. L-a luat apa. L-A LUAT BENGA: A dat de dracu; A decedat; v. L-a luat aghiuţă. L-A LUAT BOALA DIN URMĂ: S-a îmbolnăvit din nou; E bolnav la pat. L-A LUAT CA DIN OALĂ: L-a prins uşor; L-a descoperit uşor; v. şi Lra luat ca din strachină; L-a luat cât ai zice peşte. L-A LUAT CA DIN STRACHINĂ: L-a prins uşor; L-a descoperit uşor; v. L-a luat ca din oală. L-A LUAT CAM AŞA: Cam aşa a fost. - L-A LUAT CÂT AI ZICE PEŞTE: L-a prins uşor; L-a descoperit uşor; v L-a luat ca din oala. L-A LUAT CU BINE: S-a purtat bine cu el; v. şi Lra luat cu binele; L-a luat cu binişoru; L-a luat cu blândeţe; L-a luat cu căldură; L-a luat cu domolul; L-a luat cu dulceagul; L-a luat cu frumosul; L-a luat cu gluma; L-a luat cu încetişorul; L-a luat cu măguleli; L-a luat cu meşteşug; L-a luat cu şoşele, cu moinele; L-a luat cu vorba; L-a luat cu vorbă bună. L-A LUAT CU BINELE: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT CU BINIŞORU: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT CU BLÂNDEŢEA: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT CU CĂLDURĂ: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT CU DOMOLUL: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT CU DULGEACUL: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT CU FORŢĂ: L-a obligat; L-a forjat. L-A LUAT CU FRUMOSUL: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT CU GHIOTURA: L-a luat la grămadă, cu totul, fără selecţie. L-A LUAT CU GLUMA: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT CU HUIDEO: Ă strigat, a ţipat, a urlat la el; L-a insultat; L-a jignit; v. şi L-a luat cu huidu; L-a luat cu huidu-hu; L-a luai cu huo. L-A LUAT CU HUIDU: A strigat, a ţipat, a urlat la el; L-a insultat; L-a jignit; v. L-a luat cu huideo. L-A LUAT CU HUIDU-HU: A strigat, a ţipat, a urlat la el; L-a insultat; L-a jignit; v. La luat cu huideo. L-A LUAT CU HUO: A strigat, a ţipat, a urlat la el; L-a insultat; L-a jignit; v. L-a luat cu huideo. L-A LUAT CU ÎNCETIŞORUL: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT CU MĂGULELI: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT CU MÂNA LUI: L-a luat personal. L-A LUAT CU MEŞTEŞUG: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. Î L-A LUAT -CU RĂSTEALA: S-a -răstit; A strigat, a ţipat la el; v. şi L-a luat cu resteul. L-A LUAT CU RĂUL: S-a purtat urât cu el. L-A LUAT CU RESTEUL: S-a răstit; A strigat, a ţipat la el; v. L-a luat cu resteală. L-A LUAT CU ŞOŞELE, CU MOMELE: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. ^ L-A LUAT CU UŞORUL: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. ■:·.· L-A LUAT CU UŞURELU: S-a purtat btne cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT CU VORBA: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de el; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT CU VORBĂ BUNĂ: S-a purtat bine cu el; S-a apropiat cu frumosul de ei; v. L-a luat cu bine. L-A LUAT DÂNDĂRĂT CU JURDEAUA: S-a năpustit asupra lui cu jurdeaua. L-A LUAT DE BOGAT: L-a considerat bogat. L-A LUAT DE CEAFĂ: L-a apucat de ceafa. L-A LUAT DE CHILIPIR: L-a luat ieftin; L-A LUAT DE FRAIER: L-a considerat-fraier. L-A LUAT DE FRUMOS: L-a considerat frumos. L-A LUAT DE NEBUN: L-a considerat nebun. L-A LUAT DE-O PARTE: L-a tras de-o paiie. L-A LUAT DE PARTEA LUI: L-a primit, l-a acceptat de partea lui. L-A LUAT DE PE URMĂ: L-a ajuns din urmă; v. şi L-a luat din urmă. L-A LUAT DE POMANĂ: L-a luat pe gratis; L-a luat foarte ieftin. .·: L-A LUAT DE PROST: L-a considerat prost. L-A LUAT DE SUS: I s-a adresat cu obrăznicie, cu îngâmfare. 1 L-A LUAT DINDĂRĂT: L-a luat pe la spate. L-A LUAT DIN PIELE: L-a cumpărat făcut din piele. L-A LUAT DIN PRIMUL FOC: A reuşit din prima încercare; v. şi L-a luat din scurt; L-a luai dintr-unfoc. L-A LUAT DIN SCURT: A reuşit din prima încercare; v. L-a luat din primul foc. 1057 L-A LUAT LA DĂRĂCIT L-A LUAT DINTR-UN FOC: A reuşit din prima încercare; v. L-a luat din primul foc. L-A LUAT DIN URMĂ: L-a ajuns din urmă; v. L-a luat de pe urmă. L-A LUAT DUMNEZEU: A decedat. L-A LUAT DUPĂ URMĂ: L-a urmărit. L-A LUAT FĂRĂ VESTE: L-a luat fară să ştie nimeni. ■■ L-A LUAT FIRUL APEI: S -a înecat, L-A LUAT FORŢAT:· L-a obligat să vină cu el; L-a luat fără voia lui. L-A LUAT FRIGUL: I s-a făcut frig. L-A LUAT GAIA: A murit, a L-A LUAT IN...: L-a inclus în,..; L-a înjurat de.'.. . L-A LUAT In BATJOCURĂ: L-a batjocorit; L-a insultat; v. |i L-a luat în băşcălie. L-A LUAT IN BĂŞCĂLIE: L-a batjocorii; L-a insultat; v. L-a luat în batjocură. L-A LUAT ÎN BĂTAIE: A început să-I bată; v. şi L-a luat în bice; L-a luat în brânci; L-a luat în buşi; L-a luat în fabrică; L-a luat în furci; L-a luat în gheare; L-a luat în pene; L-a luat în pinteni; L-a luat în peniţă; L-a luat în pleasna; L-a luat în pleasna biciului; L-a luat în plesne; L-a luat în primire; L-a luat în tărbacă; L-a luat la bătaie; L-a luat la bumbăceală; L-a luat Ia buşeală; L-a luat la buşi; L-a luat la ciomage; L-a luat la dărăcit; L-a luat la depănat; L-a luat la forfecat; L-a luat la frecangeală; L-a luat la ghionturi; L-a luat Ia poceală; L-a luat la rapainoage; L-a luat la săpuneală; L-a luat la suceală; L-a luat la trei-păzeşte. L-A LUAT ÎN BĂTAIE DE JOC: L-a insultat; L-a jignit; Şi-a bătutjoc de el. L-Ă LUAT ÎN BAZĂ: L -a pus la bază. L-A LUAT ÎN BICE: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT ÎN BRAŢE: L -a îmbrăţişat. L-A LUAT ÎN BRÂNCI: A început sâ-1 bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT IN BUŞI: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT ÎN CONDEI: L-a criticat în scris; A scris urât despre el. L-A LUAT ÎN FABRICĂ: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT, ÎN FOCURI: S-a răstit la el; L-a certat; v. şi L-a luat în răsuială; L-a luat în rapainoage; L-a luat în răspăr. L-A LUĂT ÎN FURCI: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT ÎN GHEARE: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT ÎN GLUMĂ: A crezut să e glumă; Nu a luat-o în serios. L-A LUAT ÎN HRĂPI: I s-a făcut silă de el. L-A LUAT ÎN NUME DE RĂU: L-a considerat un om rău; v. şi L-a luat in ochi de rău. L-A LUAT ÎN OCHI DE BINE: L-a considerat un om bun. L-A LUAT ÎN OCHI DE RĂU: L-a considerat un om rău; v. L-a luat în nume derău. L-A LUAT ÎN PENE: A început să-l bată; v. Ια luat în bătaie. L-A LUAT IN PENIŢĂ: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-ALUAT ÎN PIEPT: L-a apropiat de el. L-A LUAT ÎN PIEZ: A început să-şi bată joc de el; v. şi L-a luat în popârptri. L-A LUAT ÎN PINTENI: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT ÎN PLEASNĂ: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT ÎN PLEASNA BICIULUI: A început să-I bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT IN PLESNE: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT ÎN POPÂRŢURI: A început să-şi bată joc de el; v. L-a luat în piez. L-A LUAT ÎN PRIMIRE: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT ÎN RAPAINAGE: S-a răstit la el; L-a certat; v. L-a luat în focuri. L-A LUAT ÎN RĂSPĂR: S-a răstit Ia el; L-a certat; v. L-a luat în focuri. L-A LUAT ÎN RÂS: A început să râdă, să-şi bată joc de el. " L-A LUAT ÎN RÂSUIALĂ: S-a răstit la el; L-a certai; v. L-a luat în focuri. L-A LUAT ÎN SEAMĂ: I-a acordat o anumită atenţie. L-A LUAT ÎN TĂRBACĂ: A Început să-I bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT ÎN TOATE FELURILE: A încercat în toate felurile. ; ■ L-A LUAT lNTR-0 DOARĂ: A început din întâmplare. ; L-A LUAT -ÎN VEDERE DE RĂU: L-a considerat un om rău. L-A LUAT LA BANI MĂRUNŢI: ■ I-a cerut socoteală; A început să-l cerceteze; v. şi L-aluat la bob mărunt. L-A LUAT LA BĂTAIE: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A^LUAT LĂ-BOB' MĂRUNT: I -a cerut socoteală; A început să-l cerceteze; v. L-a luat la bani mărunţi. L-A LUAT LA BUMBĂCEALĂ: A început să- 1 bată; v. L-a luat la bătaie. L-A LUAT LA BUŞEALĂ: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT LA BUŞI: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT LA CĂTARE: Âînceput să-l caute. L-A LUAT LA CEARTĂ: A început să-I certe. L-A LUAT LA CICĂLEALĂ: A început să-l cicălească. L-A LUAT LA CIOMAGE: A început să ! bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT LA DĂRĂCIT: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT LA DEPĂNAT 1058 L-A LUAT LA DEPĂNAT: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT LA DOJENEALĂ: A început să-l dojenească; v. şi L-a lua la dojenit, L-A LUAT LA DOJENIT: A început să-l dojenească; v. L-a lua la dojeneală. L-A LUAT LA FORFECAT: A început să-l bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT LA FRECANGEALĂ; A început să-l bată; v. L-a luat la bătaie. L-A LUAT LA GHIONTURI: A început să-i bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT LA ÎNTÂMPLARE:; A luat unul din ele. u L-A LUAT LA ÎNTREBĂRI: A început să pună întrebări. L-A LUAT LA ÎNVÂRTEALĂ: A început să-l mintă, să-l păcălească. L-A LUAT LA MUŞTRU: A început să-l certe; v. şi L-a luat la muştruluială. L-A LUAT LA MUŞTRULUIALĂ: A început să-l certe; v. L-a luat lamuştru. L-A LUAT LA OCHI: A început să-l suspecteze; A început să-l urmărească. L-A LUAT LA POCEALĂ: A început să-I bată; v. L-a luat în bătaie, L-A LUAT LA RAPAINOAGE: A început şă-I bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT LA RÂND: Le-a luat pe toate; Le-a luat într-o anumită ordine. L-A LUAT LA REFEC: L-a criticat; L-a luat din scurt; L-a mustrat aspru; v. şi L-a luat la refenea. L-A LUAT LA REFENEA: L-a criticat; L-a luat din scurt; L-a mustrat aspru; v. L-a luat la rejec. L-A LUAT LA REPEZEALĂ: S-a repezit la el. L-A LUAT LA ROST: I-a reproşat; L-a certat. L-A LUAT LA SĂPUNEALĂ: A început să-î bată; v. L-a luat în bătaie. L-A LUAT LA SOCOTEALĂ: l-a cerut socoteală; L-a tras la răspundere. L-A LUAT LA SUCEALĂ: A început să-l bată; v. L-a luai în bătaie. L-A LUAT LA. ŢREIPĂZEŞTE: A început să-1 bată; v. L-a luat la bătaie. L-A LUAT LA ZOR: L -a certat. L-A LUAT LUMEA; LA OCHI: II suspectează lumea. L-A LUAT LUMEA :LA ROST:; ÎI ceartă lumea. L-A LUAT MAI MULT FORŢAT: L-au dus fără voia lui. L-A LUAT MAMA DRACULUI: A dat de necazuri; v. şi L-a luat naiba. L-A LUAT MOARTEA: A decedat. L-A LUAT NAIBA: A dat de necazuri; v. L-a luat mama dracului. L-A LUAT NĂVÂRLIILE: S-a înfuriat. L-A LUAT PE BRÂNCI: L-a dus cu forţa; L-a luat forţat. L-A LUAT PE LA SPATE: Nu î s-a adresat direct; L-a luat pe departe. L-A LUAT PE NEAŞTEPTATE: L-a surprins; v. şi L-a luat pe negândite; L-a luat pe nepregătite; L-a luat pe nepusă masă. L-A LUAT PE NEGÂNDITE: L-a surprins; v. L-a luat pe neaşteptate. L-A LUAT PE NEPREGĂTITE: L-n surprins; v. L-a luat pe neaşteptate. L-A LUAT PE NEPUSĂ MASA: L-a surprins; v. L-a luat pe neaşteptate. L-A LUAT PE NU ÎN BRAŢE: Nu este de acord; Nu cedează; Nu se iasă. L-A LUAT PE SUS: L-a luat cu el; L-a arestat. L-A LUAT POPA: L-au dus la cimitir; v. şi L-a luat popa cu picioarele înainte. L-A LUAT POPA CU PICIOARELE ÎNAINTE: L-au dus la cimitir; v. L-a luat popa. L-A LUAT RÂSUL: A început să râdă; A dat în râs. ··:· L-A LUAT SOMNUL:! s-a făcut somn. ; L-A LUAT SPAIMA: S-a speriat. L-A LUAT SUB ARIPA SA: îl protejează. L-A LUAT ŞI CU RĂUL ŞI CU BINELE: A încercat în toate felurile. L-A LUAT TÂRÂŞ: L-a luat cu el forţat. L-A LUAT UCIDE-L TOACA: A dat de dracu; A decedat; v. L-a luat aghiuţă. L-A LUAT UŞOR: S-a purtat elegant cu el. : L-A LUAT VÂNTUL PE SUS: E foarte slab; E foarte uşor; îl duce vântul. v·. ·.···.. L-A LUAT VRÂND NE VRÂND: L-a luat în mod obligatoriu. L-A LUCRAT FĂRĂ SĂ FIE OMUL VI-NOVAT:l-a făcut un mare rău unui om nevinovat. L-A LUCRAT ÎN FOI DE VIŢĂ: I-a făcut un mare rău; L-a pedepsit deosebit de aspru. LA LUMINA...: La vedere..v.··:^ LA LUMINA; LUNII: Pe lună; Pe ţimp de lună. LA LUMINA MARE: Clar; Public; La vedere. LA LUMINA STELELOR: Noaptea cu: cerul ■senin, LA LUMINA ZILEI: Ziua; La amiaza mare. LA LUMINĂ: Pe lumină; Public; Clar,: ■ ■ L-A LUNGIT LA PĂMÂNT: L-a culcat, l-a trântit la pământ. LA LUPTĂ: în luptă; Cu îndârjire; Cu forţă. 1L-AM ADUNAT DE PE DRUMURI: Nu avea niciun stăpân; Era vagabond. LA MAHALA: La periferia oraşului. LA MAI MARE!: îţi urez să fii avansat cât mai repede. LA MAMA CIORILOR: Foarte departe; La capătul pământului; La dracu-n praznic; v. şi La manta dracului. LA MAMA DRACULUI: Foarte departe; La capătul pământului; La dracu-n praznic; v. La mama ciorilor. L-AM APUCAT PE CÂND TRĂIA: L-am cunoscut pe când trăia. 1059 LA MOMENTUL HOTĂRÂTOR L-AM APUCAT ŞI EU: L-am cunoscut şi eu pe când trăia. LA MARE (înv.): La maturitate. LA MARE DEPĂRTARE: La o distanţă mare; Foarte îndepărtat. LA MĂRE DISTANŢĂ: Foarte îndepărtat.; LA MARE ELEGANŢĂ: Foarte elegant. . LA MARE FIX (fam.): Impecabil; Perfect; Fără cusur; v. şi La marele fix. LA MARELE FIX (fam.): Impecabil; Perfect; Fără cusur; v. La mare fix. LA MĂRE NECAZ: La multe neplăceri, multe necazuri, multe probleme. LA MĂRE SECRET: Să nu ştie nimeni. LA MARE STRÂMTOARE: La o sărbătoare deosebită. LA MARGINEA ABISULUI: Aproape de o mare nefericire, de un mare necaz; v, şi Pe marginea prăpastiei. LA MARGINEA DRUMULUI: Alături cu drumul. LA MARGINEA PĂDURII: Alături cu pădurea. ..... LA MARGINEA PĂMÂNTULUI: Foarte departe; v. De la capătul pământului. LĂ MARGINEA PRĂPASTIEI: Aproape de o mare nefericire, de un mare necaz; v. Pe marginea abisului. LA MARGINILE PĂMÂNTULUI: Foarte departe; v. De la capătul pământului. LA MASĂ: In timpul mesei. ; ■ LA MAXIMUM: în cel mai înalt grad; Până Ia refuz.: LA MĂSURĂ (mvj: Exact; Precis. LA MÂNCARE CA LUPUL ŞI LA LUCRU CA BUTUCUL: Leneş; Puturos; v. şi La mâncare lup şi la treabă vulpe. LA MÂNCARE LUP ŞI LA TREABĂ VULPE: Leneş; Puturos; v. La mâncare ca lupul şi la lucru ca butucul L-A MÂNCAT FRIPT ŞI-L ARE PE SUFLET: L-a distrus; L-a nimicit. L-A MÂNCAT PĂMÂNTUL: A murit. L-Ă MÂNCAT PE TĂ-SU ŞI O S-O MĂNÂNCE ŞI PE MĂ-SA: L-a distrus pe tata, o v-a distruge şi pe mama. L-Ă MÂNCAT PUŞCĂRIA: Este la puşcărie. L-AM CÂNTĂRIT piN^IViÂNĂ: A aprecia greutatea cuiva, a ceva din mână. L-A.M CÂNTĂRIT DIN OCHI: A aprecia greutatea cuiva sau a ceva din ochi. LA MEZAT: La licitaţie. LA MICĂ DISTANŢA: Aproape; în apropiere. LA MffiZ DE CALE: La mijlocul distanţei; La jumătatea drumului; v. şi La mijloc de drum; La mijlocul drumului. LA MIEZUL NOPŢII: La mijlocul nopţii. LA MIJLOC: La mijloc; între; Printre; în timpul; în toiul; v. în mijloc. LA MIJLOC DE DRUM: La mijlocul distanţei; La jumătatea drumului; v. La miez de cale. LA MIJLOC DE MASĂ ŞI LA COLŢ DE ŢARĂ: Loc prielnic, ferit de pericole; v. La capăt de masă şi la colţ de ţară. LA MIJLOCUL DRUMULUI: La mijlocul distanţei; La jumătatea drumului; v. La miez de cale. LA MILIMETRU: Exact; Cu precizie. LA MINE NU MERG CHESTII DIN ASTEA: Eu nu admit, nu permit aşa ceva; v. şi La mine nu merg lucruri din astea; La mine nu merg poveşti din astea; La mine nu ţin chestii din astea; La mine nu ţin lucruri din astea; La mine nu ţin poveşti din astea. LA MINE NU MERG LUCRURI DIN ASTEA: Eu nu admit, nu permit aşa ceva; v. La mine nu merg chestii din astea. LA MINE NU MERG POVEŞTI DIN ASTEA: Eu nu admit, nu permit aşa ceva; v. La mine nu merg chestii din astea. LA MINE NU ŢIN; CHESTII DIN ASTEA: Eu nu admit, nu permit aşa ceva; v. La mine nu merg chestii din astea. LA MINE NU ŢIN LUCRURI DIN ASTEA: Eu nu admit, nu permit aşa ceva; v. La mine nu merg chestii din astea. LA MINE MJ ŢIN POVEŞTI DIN ASTEA: Eu nu admit, nu permit aşa ceva; v. La mine nu merg chestii din astea. ; LA MINTEA COCOŞULUI: Uşor de înţeles; Clar; v. şi La mintea omului. LA MINTEA OMULUI:... Uşor de înţeles; Clar; v. La mintea cocoşului. LA MINUT: Imediat; Pe loc. L-AM ÎNFRUNTAT CU MÂNA GOALĂ: L-am învins uşor. L-AM ÎNŢELES DIN CAPUL LOCULUI: L-am înţeles de ia început; Pentru mine totul a fost clar de la început. L-AM LUAT LA ZOR: L-am certat; I-am reproşat. LrAM MIROSIT EU CÂTE PARALE FACE: Mi-am dat seama ce fel de om este; v. şi L-am mirosit eu ce fel de om este. L-AM MffiOSIT EU CE FEL DE OM ESTE: Mi-am dat seama ce fel de om este; v. L-am mirosit eu câte parale face. LĂ MOARA LĂ HÂŢA-PÂRŢA: Aiurea; Cine ştie unde. LA MOARTE!: Omorâţi-1! LA MODĂ: Modern; (Despre oameni) Foarte cunoscut; Apreciat la un moment dat; v. De modă. LA MODRU: Potrivit; Nimerit; v. Cu modni, LA MOMENT: Imediat; Pe loc. LA MOÎWENTUL CULMINANT: La culme. LA MOMENTUL CULMINANT ĂL DISCUŢIEI: La discuţia cea mai aprinsă. LA MOMENTUL DECISIV: în momentul cel mai important; v. şi La momentul hotărâtor; La momentul oportun. LA MOMENTUL HOTĂRÂTOR: în momentul cel mai important; v. La momentul decisiv. LA MOMENTUL OPORTUN 1060 LA MOMENTUL OPORTUN: în momentul cel mai important; v. La momentul decisiv. LA MOMENTUL POTRIVIT: în momentul cel mai important; v, La momentul decisiv. L-A MOMIT CU CEVA: L-a înşelat cu ceva. LA MOŞ-AŞTEAPTĂ: Niciodată; Cine ştie când; v. şi La moşii ăi verzi. LA MOŞII ĂI VERZI: Niciodată; Cine ştie când; v, La moş-aşteaptă. L-AM PRINS CU RUDĂ: L-am prins asupra faptului. L-AM PUS LA PUNCT: L-am potolit; L-am liniştit. L-AM RAS: l-am luat toţi banii. LA MUCURI DE ŢIGĂRI: La mare sărăcie. LA MULŢI ANI!: î(i urez să trăieşti încă mulţi ani. LA MUNCA CÂMPULUI: Cu munca la câmp, la ogor. L-A MUŞCAT ŞARPELE DE INIMĂ: A avut un mare necaz; v. şi L-a muşcat un câine de vine. L-A MUŞCAT UN CÂINE DE VINE: A avut un mare necaz; v. L-a muşcat şarpele de vine. L-A MUŢIT DUMNEZEU: Nu mai scoate nicio vorbă. LA NAIBA!: Numămai interesează! LA NAIBA-N PRAZNIC: Niciodată; Niciunde. L-A NĂUCIT ÎN BĂTAIE: L-a bătut foarte tare. LA NEBUNIE: Enorm; v. şi Până la nebunie. LA NECAZ: într-un moment critic, dificil. LA NEGATIV: Cu sens negativ; Invers. LA NEGRU: Cu preţ de speculă. LA NEMĂRGINIRE: (înv.): La infinit; v. şi Până la nemărginire. LA NEMURIRE (fam ): Fără sfârşit; Veşnic. LA NESFÂRŞIT: Fără întrerupere; Necontenit. LA NEVOIE: într-un moment dificil; în vreme de restrişte; La necaz; În caz de trebuinţă; v. La ceas de nevoie. LA NIMEREALĂ: La întâmplare; Fără a gândi; Fără a chibzui. LA NIVEL ÎNALT: în cercuri înalte: La persoane cu o pregătire superioară; La persoane cu funcţii înalte. „ LĂ NIVELUL».: în regiunea...; în dreptul.... LA NOAPTE: în timpul nopţii următoare. LA NOI: Acasă; în casa noastră; în familia noastră; în satul sau în_ oraşul nostru; în părţile noastre; în ţara noastră; în lumea noastră; v. şi Pe la noi. LA NORD DE..,: în partea de nord faţă de.... LA NOROC: La nimereală; La întâmpinare; v. într-un noroc. LĂNSAT BINE ÎN AFACERI: Se descurcă bine în afaceri. LANSAT ÎN AFACERI: Face afaceri. LANSAT ÎN AFACERI PE PICIOR MARE: Face afaceri mari. LA NUMĂR:Toţi; Toată lumea. LA O ADICĂ: La nevoie; La drept vorbind. LA OARECARE DEPĂRTARE: La o anumită depărtare. LA OARECARE DISTANŢĂ: La o anumită distanţă. LA O ARUNCARE DE BĂŢ: La mică distanţă; Foarte aproape; v. şi La o aruncătură de piatră; La o azvârlitură de băţ. LA O ARUNCARE DE PIATRĂ: La mică distanţă; Foarte aproape; v. La o aruncătură de băţ. LA O ASEMENA DISTANŢĂ: La această distanţă; v. şi La o atare distanţă. LA O ATARE DISTANŢĂ: La această distanţă; v.La o asemenea distanţă. LA O AZVÂRLITURĂ DE BĂŢ: La mică distanţă; Foarte aproape; v. La o aruncătură de băţ, LA O BĂTAIE DE GLONŢ: Până unde bate glonţul. LĂ O BĂTAIE DE PISTOL: Până unde bate pistolul. LA O BĂTAIE'DE PUŞCĂ: Până unde bate puşca; v. şi La o bătaie de puşcă distanţă. LA O BĂTAIE DE PUŞCĂ DEPĂRTARE: Până unde bate puşca; v.La o bătaie de puşcă. LA OCAZIE: De ocazie. L-Ă OCĂRÂt DE-L ŞTIE 6 LUME ÎNTREAGĂ: L-a făcut de ruşine în faţa lumii. LA O CERCETARE MAI ĂTENTĂ: Analizând mai atent. LA O COTITURĂ: La o deviere; La o schimbare a dirccţiei. LA O DISTANŢĂ DE...: La o depărtare de.... LA O DISTANŢĂ FOARTE MICĂ DE...: Foarte aproape de... . LA O DISTANŢĂ POTRIVITĂ: Potrivit de distanţat. L O DISTANŢĂ PREA MARE DE...: La o depărtare foarte mare de.... LA O DISTANŢĂ RESPECTABILĂ: Destul de îndepărtat. L-A OFTICAT LĂ;iNIMĂ: S-a supărat tare. L-A OMOÎ^Ţ;.qy.';Î^NA LUI: L-a ucis personal. L-A OMORÂT CU ZILE: L-a omorât de tânăr. L-A OMORÂT FĂRĂ RUDĂ DE PĂCAT: L-a omorât fără nicio consecinţă, L-A OMORÂT ÎN BĂTAIE: L-a bătut până l-a omorât. LA OMUL SĂRAC NICI BOII NU TRAG: Unui om sărac toate merg prost; v. şi La omul sărac s-a frânt sula biciului. LĂ OMUL SĂRAC S-A FRÂNT SULA BIGULUI: Unui om sărac toate merg prost; v. La om ul sărac nici boii nu trag. LA O NEVOI...: în caz de nevoie... . LA O ORĂ IMPOSIBILĂ: La un moment imposibil. LA O ORĂ ÎNAINTATĂ DIN NOAPTE: Noaptea târziu. LA O ORĂ NEPOTRIVITĂ: La un moment nepotrivit 1061 LA PREŢUL PIEŢEI LA O PARTE: într-o latură; Pieziş; Aparte; Izolat; v. într-o parte. LA O PARTE! - Fereşte-te! Fă loc! LA O PARTE DIN DRUM!: Eliberează drumul! LA ORA ACEEA: în acest timp. LA ORA ACTUALĂ: în prezent; Acum; v. şi La ora asta. LA ORA ASTA: în prezent; Acum; v. şi La ora actuală. LA ORA CULCĂRII: La culcare. LA ORA. FIXATĂ: La momentul fixat; v. şi La ora fixă. LA ORA FIXĂ: La momentul fixat; y. La ora fixată. ....... LA ORA MESEI: La masă; în timpul mesei. ; LĂ ORA STABILITĂ: La momentul stabilit. L-A ORBIT DIN OCHI: L-a făcut să nu mai vadă. L-A ORBIT LA OCHI DE NU MĂI VEDE CE FACE EA: L-a făcut să nu mai vadă ce face ea. ........ LA ORDIN!: Sunt la dispoziţia dumneavoastră! LA ORDINE: La dispoziţie. L ORDINEA DE ZI: De actualitate; Important; Pe ordinea de zi a şedinţei, a consfătuirii; v. şi La ordinea zilei. LA ORDINEA ZILEI: De actualitate; Important; Pe ordinea de zi a şedinţei, a consfătuirii; v. La ordinea de zi. L ORDINELE CUIVA: La dispoziţia cuiva. LA ORDINELE DUMNEAVOASTRĂ!: La dispoziţia dumneavoastră!. LA ORE MICI: După miezul nopţii; Târziu. LA ORICE ORĂ: în orice moment. L ORIGINE: La început. LA ORIZONT: In depărtare. LA O SĂRITURĂ DE AICI : Foarte aproape; v. La o azvărlitură de băţ. LA O ŞCHIOAPĂ (fam): Foarte aproape. L O VÂRSTĂ ÎNAINTATĂ: Bătrân. LA O VREME: De la un timp. LA PAROXISM: Cu intensitate maximă; Insuportabil; v. şi Până la paroxism. LA PARTE: Care este angajat; cu plata într-o anumită proporţie din beneficiul realizat. LĂ PARTER: Jos; La sol. ’ ’ LA PAS: în mersul liber; încet; v. în pas, LA PĂS CU VREMEA: Modern. LA PASUL CALULUI: în mersul liber; încet; v. în pas. ....... LA PAŞTELE CĂILOR: Niciodată; v. şi La paştele calului. LA PAŞTELE CALULUI: Niciodată; v. La paştele cailor. LA PATRU ACE: Foarte frumos; Foarte modem.... LA PAUZĂ: în timpul pauzei dintre actele unui spectacol, dintre reprizele unei întreceri sportive, dintre orele în instituţiile de învăţământ. LA PĂMÂNT: întins; Culcat pe jos; Deprimat; Demoralizat; învins; Ruinat. LA PĂRERE (înv.): La prima vedere; în aparenţă. LA PĂSCUT: La păstorit; v. şi La păşunat; La păşune. LA PĂSTRARE: La loc sigur; La adăpost; La închisoare; v. în păstrare. LA PĂŞUNAT: La păstorit; v. La păscut. LA PĂŞUNE: La păstorit; v. La păscut. LA PÂNDĂ: La urmărire. LA PÂRNAIE: La puşcărie. LA PENSIE: Pensionat, a LA PERFECTĂ REGULĂ: în ordine; Aşa cum se cuvine; După toate regulile; Veritabil; în lege; v. în bună regulă. LA PERFECŢIE: în mod desăvârşit; Perfect. LA PERSOANA ÎNTÂI: Intim; Apropiat. LA PEŞTE: La pescuit. LA. PIAŢĂ: La cumpărături. LĂ . PICIOARELE CUIVA: : La dispoziţia. cuiva, ... L-A PIERDUT DIN OCHII: Nu l mai vede; Nu ştie unde este; v. L-a pierdut din vedere, L-A PIERDUT DIN VEDERE: Nu l mai vede; Nu ştie unde este; v. L-a pierdut din ochi. LA PLĂCINTE ÎNAINTE^ LA R^ ÎNAPOI: Leneş; Puturos. LA PLĂCINTE MULŢI SE ADUNĂ:; Leneşi; Puturoşi. >-A/ ;■ ·.;;; LA PLECARE: înainte de a pleca. LA PLECAREA SA: înainte de plecarea sa. L-A PLESNIT;;ÎN PĂ.LĂRIE:. L-a insultat; L-a jignit. LA PLURAL: Cu dumneavoastră; Cu respect. L-A POCNIT ÎN MOALELE CAPULUI: La lovit la cap. LA POALELE DEALULUI: înainte de deal., LA POALELE MUNTELUI: Inainte de munte, LĂPOARTA^IULUIiUa intrare în rai., LA POARTĂ VEŞNICIEI: La intrare într-un cimitir. LA POMUL LĂUDAT SĂ NU TE PUCI CU SACUL: Nicîo laudă exagerată nu este adevărată. LA PQNT: în momentul oportun; La fix; La timp; La ţanc; v. şi Lapunct. LA POPI INTRĂ ŞI PEUŞĂ^ŞI PE COŞ: Un popă primeşte de toate. LA PORNIRE: La plecare. LĂ PORUNCĂ: La ordin. LA POST: La datorie. LA POSTUL MEU: La datoria mea, L-A POTCOVIT DUMNEZEU: Aşa i-a fost soarta. LA POTRIVĂ: La fel cu...; Asemenea, egal cu...; Pe măsură...; v. De potrivă. L POTRIVEALĂ (reg): Nimerit; Potrivit; Corespunzător; v. Cu potriveală LA PRÂNZ: La amiază. LA PREŢ: Scump L-A PREŢUIT DIN OCHI: L-a apreciat din vedere. L PREŢUL PIEŢEI: Cum se vinde la piaţă. LA PREŢUL ZILEI 1062 LA PREŢUL ZILEI: Cum se vinde astăzi; La ce preţ se vinde astăzi. LA PRIGON (reg,): (Despre animale de tracţiune): Prins, înhămat de tânjală, la mijloc (Când sunt mai multe perechi); v. De la prigon. LA PRILEJ (înv.): La momentul potrivit. LA PRIMA IMPRESIE: După prima impresie. LA PRIMA ÎNCERCARE: După prima încercare. LA PRIMA OCAZIE: Cu prima ocazie. · LA PRIMA OCHIRE: După prima ocazie. LA PRIMA ORA: Pentru prima dată. LA PRIMA VEDERE: Prima impresie. LA PRIMĂVARĂ: în cursul primăverii Viitoare. LA PRIMIREA ACESTEI ŞTIRI: La aflarea acestei ştiri. L-A PRINS ASUPRA FAPTULUI: L-a prins furând; v. şi L-a prins cu mâna în traistă; L-a prins cu mâna prea lungă; L-a prins cu mâţa în sac; L-a prins cu raţa-n traistă. " L-A PRINS BĂTĂTURĂ: îl doare la bătătură; ÎI atinge la locul sensibil. L-A PRINS BOALA: S-a îmbolnăvit. L-A PRINS BUCURIA: S-a îmbucurat; L-A PRINS CA-N CLEŞTE: îl ţine strâns; Nu-i dă drumul. L-A PRINS CU CIOARA VOPSITĂ: L-a prins minţind; v. şi L-a prins cu fofârlica; L-a prins minţind; L-a prins cu ocaua mică. L-A PRINS CU FOFÂRLICA: L-a prins minţind; v. L-a prins cu cioara vopsită. L-A PRINS CU MÂNA ÎN TRAISTĂ: L-a prins furând ; v. L-a prins asupra faptului. L-A PRINS CU MÂNA PREA LUNGĂ: L-a prins furând; v. L-a prins asupra faptului. L-A PRINS CU MÂŢA ÎN SAC: L-a prins furând; v. L-a prins asupra faptului. L-A PRINS CU MINCItJNA: L-a prins minţind; v. L-a prins cu cioara vopsită. L-A PRINS CU OCAUA MICĂ: L-a prins minţind; v. L-a prins cu cioara vopsită. L-A PRINS CU RAŢA-N TRAISTĂ: L-a prins furând; v. L-a prins asupra faptului. L-A PRINS CU ŞOALDÂ: L-a prins cu şmecherii, cu vicleşuguri. L-A PRINS CU VORBA: A aflat ce a spus; L-a determinat să spună tot, L-A PRINS CU DĂRNICIA: L-a apucat dărnicia. L-A PRINS DE CEAFĂ: L-a ameninţat. L-A PRINS DE FRAIER: L-a considerat fraier. L-A PRINS DE MÂNECĂ: I-a atras atenţia. L-A PRINS DE PROST:L-a considerat prost. L-A PRINS DE RUDĂ: L-a luat de prăsilă, de reproducţie. L-A PRINS DORUL: îi este dor L-A PRINS DUREREA DE INIMĂ: Are necazuri; Are necazuri; v. şi L-a prins focul de inimă. L-A PRINS FĂRĂ VESTE: Nu arenici o veste; Nu ştie nimic despre el. L-A PRINS FOCUL DE INIMĂ: Are necazuri; v. L-a prins durerea de inimă. L-A PRINS FRICA: I s-a făcut frică. L-A PRINS FRIGUL: I s-a făcut frigul. L-A PRINS GRABA: A început să se grăbească. L-A PRINS GURA PE DINAINTE: A spus ce nu trebuia. L-A PRINS ÎN CAPCANĂ: L-a păcălit; A pus mâna pe el; v. şi L-a prins în laţ; L-a prins în mreje; L-a prins în cotitură; L-a prins la înghesuială; L-a prins la cotitură; L-a prins la înghesuială; L-a prins la strâmtoare, L-A PRINS ÎN CULPĂ: L-a găsit vinovat. L-A PRINS ÎN ÎNCURCĂTURĂ: L-a găsit într-o situaţie neplăcută. L-A PRINS IN LĂŢ: L-a păcălit; A pus mâna pe el; v. lu-aprins în capcană. L-Ä PRINS ÎN MREJE: L-a: păcălit; A pus mâna pe el; v. L-a prins în capcană. L-A PRINS ÎNTRISTAREA: S-a întristat; S-a posomorât. L-A PRINS IN NEVOIE:; L-a găsit în mari nevoi, în märe sărăcie. L-A PRINS LA COTITURĂ;4 X-a păcălit; Ă pus mâna pe el; v. L-aprins în capcană. L-A PRINS LA HARŢĂ: A început să se certe cu ei, ; L-A PRINS LA ÎNGHESUIALĂ: L-a păcălit; A pus mâna pe el; v. L-aprins în capcană, L-A PRINS LA MÂNĂ: A pus mâna pe el. L-A PRINS LA STRÂMTOARE: L-a păcălit; A pus mâna pe el; v. L-a prins în capcană. L-A PRINS LĂCOMIA DE LA BĂTRÂNEŢE: A devenit lacom la bătrâneţe. L-A PRINS MIRAREA: S-a mirat. L-A PIÜNS MOĂRTEA ÎN SOMN: A murit dormind. L-A PRINS PE UNDE A NINS ŞI NU S-A PRINS: A dat de necaz fară să-şi dea seama. L-A PRINS SOMNUL: A adormit. L-A PRINS SOMNUL MOARTE: A murit; v. şi A prins un somn moarte. L-A PRINS SPAIMA: S-a înspăimântat. L-A PRINS UN SOMN MOARTE: A murit; v.  prins somnul moarte. L-A PRINS VREMEA NEPUTINŢELOR: A îmbătrânit. L-A PRINS VREMEA PE DRUM: A călătorit mult; S-a stricat timpul pe durata călătoriei. LA PRISOS (înv.): Deoparte; în rezervă; Ca economie. LA PRIVIREA (cuiva): Referitor, privitor la cineva; în privinţa cuiva. L-A PIVIT DE SUS: L-a dispreţuit; L-a jignit. L-A PIVIT ÎN ALBUL OCHILOR: L-a privit drept în ochii. LA PROPRIU: în mod real, corect, obiectiv; De adevăratelea. LA PRORĂ: La conducere; Pe un post de conducere; v. şi L-a provă. 1063 LA REGULĂ LA PROVĂ: La conducere; Pe un post de conducere; v. La proră, LAPTE DE BOU: Lucru rar; Lucru scump, LAPTE DE CUC: Ceva imposibil. LAPTELE DĂ ÎN FOC: Situaţia este încurcată; Lucrurile încep să iasă la iveală. LAPTELE S-A STRICAT: S-au încurcat lucrurile, LAPTEPRINS: Lucru încurcat: L-APUCAT BOALA: S-a îmbolnăvit. L-APUCAT BOALA LU CALACHE: S-a ţicnit; A înnebunit. L-APUCAT BURTA: îl doare burta; Are diaree. ■ L-APUCAT DORUL: I s-a făcut dor. L-APUCAT FOAMEA: I s-a făcut foame. L-APUCAT GURA PE DINAINTE: A spus ce nu trebuia să spună. L-APUCAT INIMA: Are probleme de sănătate cu inima. L-APUCAT LAUDA: A început să se laude. L-APUCAT MOARTEA PE DRUM: A murit la drum. LA PUNCT: în momentul oportun; La fix; La timp; La ţanc; v. La pont, LA PUPITRU: în calitate de dirijor. LA PURTĂTOR: Fără a avea numele titularului; Care este emis fără a fi nominalizat. L-A PUS BĂUTURA JOS: S-a îmbătat. L-A PUS CU BOTUL LA PĂMÂNT: L-a potolit; L-a liniştit; v. şi L-a pus cu botul pe labe; L-a pus cu capul în gard; L-a pus cu cornul la pământ; L-a pus cu ochii pe foc; L-a pus cu spatele la zid, L-A PUS CU BOTUL PE LABE: L-a potolit; L-a liniştit; v. L-a pus cu botul la pământ. L-A PUS CU CAPUL ÎN GARD: L-a potolit; L-a liniştit; v. L-a pus cu botul la pământ. L-A PUS CU CORNUL LA PĂMÂNT: L-a potolit; L-a liniştit; v. L-a pus cu botul la pământ. L-A PUS CU OCHII PE FOC: L-a potolit; L-a liniştit; v. L-a pus cu botul la pământ, L-A PUS CU SPATELE LA ZID: L-a potolit; L-a liniştit; v. L-a pus cu botul la pământ. L-A PUS CU TĂLPILE PE FOC: La alungat; L-a izgonit; L-a pus pe fugă. L-A PUS DRACU SĂ...: Dracul l-a îndemnat să...; v, şi L-a pus naiba să.... L-A PUS DUMNEZEU LA ÎNCERCARE: A fost pus la încercare. L-A PUS IN BRÂNCI: La pedepsit; L-a sancţionat. ■ L-A PUS ÎN PÂINE: I -a dat un loc de muncă. L-A PUS JOS: L-a doborât. L-A PUS JOS BĂUTURA: S-a îmbătat. L-A PUS LA CALE: La pus la treabă. L-A PUS L A CAZANE: L-a sancţionat; L-a pedepsit. L-A PUS LA COLŢ: L-a pedepsit; L-a sancţionat. L-A PUS LA ÎNCERCARE: L -a încercat. L-A PUS LA ÎNGRĂŞAT: îl hrăneşte foarte bine. L-A PUS LA LOCUL LUI: L-a potolit; L-a liniştit. L-A PUS LA TREABĂ: L-a obligat să muncească. L-A PUS LA ZID: L-a făcut de ruşine; v. şi L-a pus la zidul ruşinii. L-A PUS LA ZIDUL RUŞINII: L-a făcut de ruşine; v. L-a pus la zid. L-A PUS NAIBA SĂ...: Dracul l-a îndemnat să...; v. L-a pus dracu să... . L-A PUS NECURATUL LA CALE: Dracul 1-a îndemnat. L-A PUS PE DRUMURI: L-a alungat; L-a dat afară. L-A PUS PE FUGĂ: L-a alungat; L-a izgonit; v. şi L-a pus pe goană. L-A PUS PE GOANĂ: L-a alungat; L-a izgonit; v. L-a pus pe fugă. L-A PUS PE JAR: L-a speriat; L-a trezit la realitate; v. şi L-a pus pe jăratic. L-A PUS PE JĂRATIC: L-a speriat; L-a speriat; L-a trezit la realitate; v. L-a pus pe jar. L-A PUS SUB CĂLCÂI: L-a subordonat; L-a supus.: LA PUTERE: în deplinătatea capacităţilor fizice şi intelectuale; încă în vigoare; In plină sănătate; Plin de sevă, de vigoare; Aflat în momentul culminant; în toi; Care dispune de autoritate; Aflat Ia putere; în plină dezvoltare; înfloritor; Prin forja armată; Cu forţă; Prin violenţă; Cu de-a sila; v.7« putere. LA PUŢINĂ VREME: După puţin timp. LA RADIO: Transmis prin radio. L-ARATĂ LUMEĂ CU DEGETUL: Lumea are o părere proastă despre el. ’ ·· L-ARATĂ i LUMEA PE HOŢ: Este considerat de lume un hoţ, L-ARATĂ POTECĂ: Le indică drumul, calea, direcţia. LA RĂCOARE (fam.): La închisoare; v. şi La răcoreală. LA RĂCOREALĂ (fam.): La închisoare; v. La răcoare. LĂ RĂSĂRITUL SOARELUI: pis-de-dimi-neaţă. ' LA RĂSTIMPURI: Din când în când; Uneori; v. Din răstimp în răstimp. L-A RĂZBIT FRIGUL LA RĂZBOI: în luptă; în apărare; La atac. LA RÂND: Unul după altul; în ordine. LA. RÂNDUL MEU: La momentul potrivit pentru mine; în urma altora; v. şi Pe rândul meu LA RÂNDUL TĂU: La momentul potrivit pentru tine; în urma altora; v. şi Pe rândul tău. LA REA MOARĂ AM DEJUGAT: Rău am ajuns, LA RECE: Cu calm. LA REGULĂ: în ordine; Aşa cum se cuvine; LA REMORCĂ 1064 După toate regulile; Veritabil; în lege; vîn bună regulă. LA REMORCĂ: Remorcat. LA REPEZEALĂ: în grabă. L-A REPEZIT DE NU S-A VĂZUT: Nu-ţi dai seama Ia repezeală. LA REVĂRSATUL ZORILOR: Dis-de-dimi-neaţă. LA REVEDERE!: Cu bine! Ne mai vedem!. L-AR FI ÎMPUŞCAT ŞI PE TA-SU: Este în stare de orice rău; Este un om nesocotit. LA RIGOARE: în caz de extremă necesitate. LARG DE MANĂ: Darnic; v. şi Larg la pungă; Larg la süßet. LARG LA PUNGĂ: Darnic; v. Larg de mână, LARG LA SUFLET: Darnic; v. Larg de mână. L-AR LUA CU MÂINILE AMÂNDOUĂ: Ar primi cu bucurie. LA ROŞU (Despre clădire): Netencuită; v. Din roşu. L-AR TĂIA ŞI PE TATĂ-SĂU: Este un om foarte rău, foarte periculos. LA RUGĂMINTEA: CUIVA:; La intervenţia cuiva."..;.;:.. L-A RUPT ÎN BĂTAIE: L-a bătut foarte tare. L-AR VINDE ŞI PE TA-SU ŞI PE MĂ-SA: Este în stare de orice. LA SAPĂ: La săpat. LA SAPĂ DE LEMN: La sărăcie. ; LA SARE: în saramură; La muncă silnică în saline. ■ LAS ASTA ÎN VOIA TA: Să fie cum vrei tu; v. şi Las asta la discreţia ta. LAS ASTA;LA DISCREŢIA TA: Să fie cum vrei tu; v. Las asta în voia ta. LASĂ AIURELILE!: Adună-te! Lasă prostiile!. LASĂ APA: Nu te mai juca cu apa. LASĂ ASTA!: Fă altceva! Schimbă subiectul! v. şi Lasă astealLasă astea acum! LASĂ ASTA ÎN GRUA MEA: Mă voi ocupa eu de asta. LASĂ ASTEA!: Fă altceva! Schimbă subiectul! v. Lasă asta! LASĂ ASTEA ACUM: Fă altceva! Schimbă subiectul! v. Lasă asia! LASĂ CĂ Nu numai, în afară de faptul că... LĂSĂ CĂ MĂI E ZÎ ŞÎ MÂINE: Să nu facem totul astăzi; Să nu ne grăbim, mai este timp; v. şi Lasă că mai sunt zile; Lasă că mai sunt zile de la Dumnezeu; Lasă că nu e timpul pierdut. LASĂ CĂ MAI SUNT ZILE: Să nu facem totul astăzi; Să nu ne grăbim, mai este timp; v. Lasă că mai e zi şi mâine. LASĂ CĂ MAI SUNT ZILE DE LA DUM-NEZEU: Să nu facem totul astăzi; Să nu ne grăbim, mai este timp; v. Lasă că mai ezi şi mâine. LASĂ CĂ NU E TIMPUL TRECUT: Să nu facem totul astăzi; Să nu ne grăbim, mai este timp; v. Lasă că mai e zi şi mâine. LASĂ CĂ NU FATĂ ÎN VATRA TA: Pe tine nu te priveşte; Nu are de a face cu tine. LASĂ CĂ NU FATĂ LA TINE- Nu te>priveşte pe tine; Nu are legătură cu tine. LASĂ CĂ NU MERGE LA JUG: Nu te îngrijora că nu face munca grea. LASĂ CĂ ŞTIM NOI: Ştim şi noi câte ceva; v. şi Lasă că ştim noi ce ştim. . LASĂ CĂ ŞTIM NOI CE ŞTIM: Ştim şi noi câte ceva; v. Lasă că ştim noi. LASĂ CĂ ŞTIU EU: Cunosc bine situaţia şi nu pot fi indus în eroare; v. şi Lasă că ştiu eu ce ştiu. LASĂ CĂ ŞTIU EU CE ŞTIU: ; Cunosc bine situaţia şi nu pot fi indus în eroare; v. Lasă că ştiu eu. ·;·:/·. mv·::·; ,v.:':jU'·:■-■·. LASĂ CĂ-ŢI ARĂT EU!: Ai să vezi tu! Ai să vezi ce vei păţi de la mine; v. şi Lasă că-ţi arăt eu ţie! Lasă că-ţiplătesc eu ţie! , LASĂ CA-ŢI iARĂT EU ŢIE!: Ai să vezi tu! Ai să vezi ce vei păţi de Ia mine; v.Lasă că-ţi arăt eu! rXX^X. LASĂ CĂ-ŢI PLĂTESC EU!: Ai să vezi tu! Ai să vezi ce vei păţi de Ia mine; v. Lasă că-ţi arăt eu! LASĂ CÂINIISĂiSE MĂNÂNCE ÎNTRE EI: Lasă-i pe proşti să se certe. LASĂ, CÂTE NU ZICE OMUL LA NECAZ: Când eşti supărat poţi spune multe lucruri,neplăcute. - LASĂ DE DORIT: Nu este prea bun; Nu este cum trebuie; v. şi Lasă destul de mult de dorit LASĂ DESTUL DE MULT DE DORIT: Nu este prea bun; Nu este cum trebuie; v. Lasă de dorit. LASĂ FLEACURILE!: Fii serios!; Apucă-te de treabă! LASĂ GĂLĂGIA!: ;Să fie linişte! Taci din gură! Tacă-ţi fleanca! LASĂ GLUMA!: Fii serios!; vw LASĂ-L CIORILOR!: Nu-I mai băga în seamă! Lasă-1 în pace!v. şi Lasă-l cu Dumnezeu! Lasăi-l dracului! Lasă-l dracului de bărbat! Lasă-l în boii lui! Lasă~l încolo! Lasă-l încolo de afurisit; Lasă- l naibii! Lasă-l nevoii! Lasă-l păcatelor! LASĂ-L CU DUMNEZEU!: ■ Nu-1 mai băga în seamă! Lasă-l în pace! v.şiLdsă-l ciorilor. vLASĂ-L : DRACULUI!:·Nu-1 mai băga în seamă! Lasă-I în pace! v. şi Lasă-l ciorilor. LASĂ-L DRACULUI DE BĂRBAT!: Nu-1 mai băga în seamă! Lasă-l în pace! v. şi Lasă-l ciorilor.^ LASĂ-LE TOATE DEOPARTE: Mai renunţă la ceva; Nu le lua pe toate în seamă. LASĂ-L ÎN BOII LUI!: Nu-1 mai băga în seama! Lasă-I în pace! v. şi Lasă-l ciorilor. LASĂ-L ÎNCOLO!: Nu-1 mai băga în seamă! Lasă-l în pace! v. şi Lasă-l ciorilor. LASĂ-L ÎNCOLO DE AFURISIT!: Nu-1 mai băga în seamă! Lasă-l în pace! v. şi Lasă-l ciorilor. LASĂ-L ÎN PACE!: Dă-i pace! Nu te mai lega de el! LASĂ-L ÎN VRUTA LUI: Lasă-l să facă ce vrea ei. LASĂ-L NAIBII: Nu-1 mai băga în seamă! Lasă-l în pace! v. şi Lasă-l ciorilor. 1065 L-A SCOS DIN BALAMALE PE OM LASĂ-L NEVOII: Nu-1 mai băga în seamă! Lasă-lîn pace! v. şi Lasă-lciorilor. LASĂ-L PĂCATELOR: Nu-1 mai băga în seamă! Lasă-I în pace! v. şi Lasă-l ciorilor, LASĂ-L PE MÂNA MEA!: Lasă câ-i arăi eu! LASĂ-L SĂCRETULUI DE TUTUN (pop.): Mu mai fuma! Lasă-te de fumat! iLASĂ-L SĂ INTRE!: Poate intra! ■ - : LASĂ-L SĂ PLECE, CĂ PE URMĂ...: Să plece el că noi vom şti să.... LASÂ-L SĂ SE BATĂ CU CAPUL DE TOŢI PEREŢII: Lasă-l în pace lsă facă ce vrea. : ) ' LASĂ-L SĂ-ŞI SAPE SINGUR GROAPA ŞI VA CĂDEA SINGUR ÎN EA: Lasă-l să-şi facă singur râu; Lasă-l în pace să facă ce vrea. LASĂ LUCRURILE ÎN PACE: Să lăsăm totul :n pace; v. şi Să lăsăm lucrurile moarte. LASĂ LUCRURILE MOARTE: Să lăsăm lotul în pace; v. Să lăsăm lucrurile în pace. LASĂ MAI BINE PE POIMÂINE: Să amânăm totul. LASĂ-MĂ CU NEBUNIILE TALE: Schimbă subiectul; Treci Ia altceva. LASĂ -MĂ ÎN PA CE!: Nu te mai lega de mine! v. şi Lasă-mă păcatele mele; Lasă-mă să-mi înghit ţălbinarea; Lasă-mă să-mi tihnească îmbucătura « gât; Lasă-mă te rog! LASĂ-MĂ PĂCATELE MELE!: Nu te mai lega de mine! v. şi Lasă-mă în pace! LASĂ-MĂ SĂ-MI ÎNGHIT GĂLBINAREA: Mu te mai lega de mine! v. şi Lasă-mă în pace! LASĂ-MĂ SĂ-MI TIHNAESCĂ ÎMBUCĂTURA ÎN GÂT: Nu te mai lega de mine! v. şi Lasă-mă în pace! LASĂ-MĂ SĂ PLEC: Dă-mi drumul. LASĂ-MĂ SĂ PRIVESC: Ce frumos este; Ce xumos eşti. LASĂ-MĂ SĂ TE LAS: Om apatic, neglijent, :omod. LASĂ-MĂ, TE ROG!: Nu te mai lega de mine! şi Lasă-mă în pace! LASĂ-MI TIMP DE GÂNDIRE: Să mă mai : jândesc. LASĂ MOFTURILE!: Fii serios! Lasă preten-iile! LASĂ MULT DE DORIT: Nu este prea bun; sfu este cum am dorit eu/ LASĂ NASUL ÎN JOS CÂND MĂ VEDE: îi■ iste ruşine să se uite la mine. LASĂ, NU TE DERANJA: Nu am nevoie de yutorul tău; v. şi Lasă, nu-ţi bate capul. LASĂ, NU-ŢI BATE CAPUL: Nu am nevoie ie ajutorul tău; v. Lasă, nu te deranja. LASĂ OMUL SĂ FACĂ CE VREA: Lasă-l în jace; Nu te mai lua de el; v. şi Lasă omul să răiască aşa cum vrea el. LASĂ OMUL SĂ TRĂIASCĂ AŞA CUM /REA EL: Lasă-l în pace; Nu te mai lua de el; v. ’msS omul să facă ce vrea. LASĂ PE MÂINE!: S-o amânăm pentru mâine. LASĂ PROSTIILE!: Termină cu prostiile! Nu mai spune prostii! v, şi Lasă smiorcăiala! Lasă-te de matrapazlâcuri! LASĂ SĂ MEARGĂ: Nu te opune; Nu pune piedici. LASĂ SMIORCĂIALA!: Termină cu prostiile! Nu mai spune prostii! v. şi Lasă prostiile! LASĂ-TE DE BANCURI!: Nu mai glumi! Fii serios! Lasă-te de braşoave! Lasă-te de glume! Lasă-te de glume proaste! Lasă-te de goange! LASĂ-TE DE BRAŞOAVE!: Nu mal· -glumi! Fii serios! Lasă-te de bancuri! LASĂ-TE; DE GLUME!: Nu mai glumi! Fii serios! Lasă-te de bancuri! LASĂ-TE DE GLUME PROASTE!: Nu mai glumi! Fii serios! Lasă-te de bancuri! LASĂ-TE DE GOANGE!: Nu mai glumi! Fii serios! Lasă-te de bancuri! LASĂ-TE DE MATRAPAZLÂCURI!: Termină cu prostiile! Nu mai spune prostii! v. şi Lasă prostiile! LASĂ-TE PĂGUBAŞI: Renuriţă! LASĂ-TE PE MINE!: Bazează-te pe mine! Contează pe mine! LASĂ TU VORBA AIA: Numai vorbi aiurea; Nu mai îndruga la prostii. ; LASĂ VORBA!: Taci din gură! LA SÂNGE: Foarte ţare; Foarte mult; Extrem de aspru; Până la distrugere; v. şi Până la sânge. LA SCARA...: Intr-un anumit raport"numeric; v. De scară.... LA SCARA DE...: în raport numeric de.... ■ LA S CAR A MURGULUI: Degeaba; Repede; Niciodată. LA SCARĂ...: într-un anumit raport numeric; v. De scară.... LA SCARĂ MICROSCOPICĂ: Extrem de mic; Extrem de redus. LA SCARĂ REDUSĂ: Foarte mic; Destul de mic. i;··.:. LAS CĂ/.;: Vei-vedea că.... LAS CĂ m5 CERE MÂNCARE: Păstrează-1 că poate să-ţi fie de folos. L-A SCĂPAT GURA: A spus ceva ce nu dorea să spună. LA SCĂPĂTAT: La apusul soarelui. LA ; SCENĂ: DESCHISĂ: În timpul - spectacolului; In timp ce cortina este ridicată; La vedere; v. în scena deschisă. L-A SCOS APA LA MAL: A scăpat cu bine dintr-o primejdie sau dintr-o nenorocire. L-Ă SCOS CURĂŢ CĂ LĂCRIMĂ: I -a scos, 1-a declarat nevinovat; v. şi L-a scos curat ca lumina zilei. L-Ă SCOS CURAT CA LUMINA ZILEI: L-a scos, l-a declarat nevinovat; v. L-a scos curat ca lacrima. L-A SCOS DEASUPRA NECAZULUI: L-a salvat de necazuri; L-a ajutat; L-a sprijinit. L-A SCOS DE FRAIER: L-a considerat fraier. L-A SCOS DIN BALAMALE PE OM: L-a înfuriat; L-a scos din sărite. L-A SCOS DIN IARNĂ 1066 L-A SCOS DIN IARNĂ: L-a ajutat să iasă din i ama; L-a întreţinut pe timp de i amă. L-A SCOS DIN ÎMPUŢICIUNE: L -a ajutat mult; L-a salvat de la mizerie; v. şi L-a scos din mizerie; L-a scos din mocirlă; L-a scos din necaz; L-a scos din necaz; L-a scos din noroi; L-a scos din pepeni; L-a scos din prăpastie. L-A SCOS DIN MATCĂ: L-a alungat; L-a izgonit. . . L-A SCOS DIN MINŢI: L-a zăpăcit; L-a înnebunit. L-A SCOS DIN MIZERIE: L-a ajutat mult; L-a salvat de la mizerie; v. L-a scos din împuficiune. L-A SCOS DIN MOCIRLĂ: L-a ajutat mult; L-a salvat de la mizerie; v. L-a scos din împuţi-ciune. u:·.· L-A SCOS DIN NECAZ: L-a ajutat mult; L-a salvat de la mizerie; v. L-a scos din împuţiciune. L-A SCOS DIN NOROI: L-a ajutat mult; L-a salvat de la mizerie; v. L-a scos din împuţiciune. L-A SCOS DIN PÂINE: L-a dat afară din serviciu; L-a lăsat iară serviciu. L-A SCOS DIN PEPENI: L-a ajutat mult; L-a salvat de la mizerie; v. L-a scos din împuţiciune. L-A SCOS DIN PRĂPASTIE: L-a ajutat mult; L-a salvat de la mizerie; v. L-a scos din împu-ticiune... L-A SCOS DIN RĂBDĂRI: L -a enervat; L-a scos din sărite; v. şi L-a scos din răbdări pe om. L-A SCOS DIN RĂBDĂRI PE OM: L-a enervat; L-a scos din sărite; v. L-a scos din răbdări. L-A SCOS DIN ROSTUL LUI: L-a deranjat; L-a perturbat. L-A SCOS DIN RUŞINE: I-a spălat obrazul; L-a scăpat de o neplăcere. L-A SCOS DIN SĂRĂCIE: L-a scăpat de mizerie; L-a ajutat mult. L-A SCOS DINTRE CEI VII: L-a ucis. L-A SCOS DIN ŢÂŢÂNI: L-a enervat; L-a supărat foarte tare; v. şi L-a scos din ţâţâni pe om. L-A SCOS DIN ŢÂŢÂNI PE OM: L-a enervat; L-a supărat foarte tare; v. L-a scos din ţâţâni. L-A SCOS ÎN BRAŢE: L-a dus în braţe. L-A SCOS ÎN BRÂNCI: L-a izgonit; L-a alungat. L-A SCOS ÎN DRUM: L-a eliminat;L-a scos din circulaţie. L-A SCOS ÎN PATRU LABE: L-a alungat afară. L-A SCOS ÎN LUME: L-a adus printre oameni; L-a scos în public. L-A SCOS LA CIUPERCI: L-a dus la sărăcie; L-a sărăcit; v. şi L-a scos la covrigi; L-a scos la dude. L-A SCOS LA COVRIGI: L-a dus la sărăcie; L-a sărăcit; v. L-a scos la ciuperci. L-A SCOS LA DUDE: L-a dus la sărăcie; L-a sărăcit; v. L-a scos la ciuperci. L-A SCOS LA IARBĂ VERDE: Au ieşit la aer curat. L-A SCOS LA LIMAN: L-a salvat, l-a scăpat dintr-o situaţie dificilă. L-A SCOS LA LUMINA ZILEI: L-a scos la vedere. L-A SCOS LA:LUMINĂ: L-a scăpat dintr-o primejdie; L-a scos dintr-o încurcătură. L-A SCOS LA VÂNZARE: L-a pus la vânzare. L-A SCOS ŢAP ISPĂŞITOR: L-a declarat vinovat; v. şi L-a scos vinovat. L-A SCOS VINOVAT: L-a declarat vinovat; v. L-a scos ţap ispăşitor. LA SCURTA VREME: Curând; Peste puţină vreme; v. După puţină vreme. LA SCURT TIMP:;Curând; Peste puţină vreme; v. După puţină vreme. LA SEAMĂ (reg.y. Preţuit; Apreciat; Important. LA SEARĂ finvj: în timpul serii; Seara; v. în seară. LA SECRET: Fără martori. ■■■; LA SECUNDĂ: Imediat; Numaidecât; Foarte repede; v. Cât ai clipi. L-A SEMĂNAT ÎN PARTEA TATEI: Semăna cu tatăl său. LA SFÂNTU-AŞTEAPTĂ: Niciodată. LA SFÂRŞIT: La capăt; La urmă. LA SFÂRŞITUL ZILEI: Seara; Spre seară.; LA SIGUR (fam.): Sigur. LA SIMPLUL GÂND CĂ...: Găndindu-mă doar că.... LA SIMPLUL GÂND i AL...: Gândindu-mă doar la.... LAS LA APRECIEREA TA: După cum vei considera tu. L-A SNOPIT ÎN BĂTAIE: L-a bătut foarte tare; v. şi L-a stricat în bătaie; L-a topit în bătaie; L-a uscat în bătaie. LA SOARE: La bătaia soarelui. LA SOARE TE PUTEAI UITA, DAR LA CINEVA BA: E foarte frumos. LAS-O BALTĂ!: Abandonează acest ..subiect! Renunţă! Nu mai insista! Las-o aşa cum este! Nu te mai frământa! v. şi Las-o încurcată! Las-o moartă! Las-o moartă-n cânepă; Las-o moartă-n păpuşoi. LAS-O FIARTĂ!: Renunţă! Nu te mai băga! LAS-O ÎNCOLO DE TREABĂ: Opreşte-te! Nu te mai obosi. LAS-O ÎNCURCATĂ!: Abandonează acest subiect! Renunţă! Nu mai insista! Las-o aşa cum este! Nu te mai frământa;! v. Las-o baltă! LAS-O MAI DOMOL!: Potoleşte-te! Nu te mai agita! v. şi Las-o mai încet! Las-o mai moale! LAS-O MAI ÎNCET!: Potoleşte-te! Nu te mai agita! v. Las-o mai domol! LAS-O MAI MOALE!: Potoleşte-te! Nu te mai agita! v. Las-o mai domol! LAS-O MOARTĂ!: Abandonează acest subiect! Renunţă! Nu mai insista! v. Las-o baltă! LAS-O MOARTĂ-N CÂNEPĂ! (pop.): Abandonează acest subiect! Renunţă! Nu mai insista! Las-o aşa cum este! Nu te mai frământa! v. Las-o baltă! ■ ' ■ 1067 LA TOARTA PĂMÂNTULUI LAS-O MOARTĂ-N PĂPUŞOI! (pop.;: Abandonează acest subiect! Renunţă! Nu mai insista! Las-o aşa cum este! Nu te mai frământa!v. Las-o baltă! LAS-O PE SEAMA...: Las-o să o rezolve.... LA SPARTUL IARMAROCULUI: La sfârşit de tot; Prea târziu; v. şi La spdhul târgului; Pe la spartul iarmarocului; Pe la spartul târgului. LA SPARTUL TÂRGULUI: La sfârşit de tot; Prea târziu; v. La spartul iarmarocului LA SPĂLAT: Să se cureţe; Să se spele. LAS PE MINE!: Mă voi ocupa eu! O voi rezolva eu! L-Ă SPURCAT O PĂSĂRICĂ: L-a murdărit, l-a pătat o păsărică. LA STĂPÂN NOU, SLUGI NOI: Fiecare stăpân îşi are slugile sale. LA STÂNGA!: Ţine stânga! Mergi pe partea stângă! LA STÂNGA-ÎMPREJUR!: înapoi! LA STRÂMTOARE: La loc îngust; La înghesuială. L-A STRÂNS CU ŢÂŢÂNA: La forţat; /L-a obligat; v. şi L-a strâns cu ţâţâna uşii; L-a strâns cu uşa; L-a strâns la ţâţâna uşii; L-a strâns la ţâţâna uşii. L-Ă STRÂNS CU ŢÂŢÂNA UŞII: L-a forţat; L-a obligat; v. L-a strâns cu ţâţâna. L-A STRÂNS CU UŞA: La forţat; L-a obligat; v. L-a strâns cu ţâţâna. L-A STRÂNS DE GÂT: A sărit la el; A sărit să- 1 bată. L-A STRÂNS DUMNEZEU: A decedat; v. şi L-a strâns Dumnezeu la sine; L-a strâns moar-tea;L-a strâns moartea la sine; L-a strâns pe cineva Dumnezeu; L-a strâns pe cineva Dumnezeu la sine. L-A STRÂNS DUMNEZEU LA" SINE: A decedat; v. şi L-a strâns Dumnezeu, L-Ă STRÂNS LA PIEPT: L-a îmbrăţişat. L-A STRÂNS LA ŢÂŢÂNA: L-a forţat; L-a obligat; v. L-a strâns cu ţâţână L-Ă STRÂNS LĂ ŢÂŢÂNĂ UŞII: L-a forţat; L-a obligat; v. L-a strâns cu ţâţâna. L-A STRÂNS MOARTEA: A decedat; v. şi L-a strâns Dumnezeu. L-A STRÂNS MOARTEA LA SINE: Ă decedat; v. şi L-a strâns Dumnezeu, L-A STRÂNS PE CINEVA DUMNEZEU: A decedat; v. şi L-a strâns Dumnezeu. L-A STRÂNS PE CINEVA DUMNEZEU LA SINE: A decedat; v. şi L-a strâns Dumnezeu. L-A STRICAT ÎN BĂTAIE: L-a bătut foarte lare; v. L-a snopit în bătaie. L-A STRIVIT CA PE UN PĂDUCHE: L-a omorât. LA SUBIECT: Despre o chestiune, o temă despre care este vorba. LA SUD: în partea sudică. LA SUD DE...: în partea sudică de.... LA SUPRAFAŢA APEI: Pe apă LA SUPRAFAŢĂ: Deasupra; Afară. LA SUTĂ: în procente. LA ŞCOALĂ: La învăţătură; La învăţat. LA ŞIR (înv.): Succesiv; Consecutiv; La rând; Unul după altul; Imediat; Numaidecât; v, în şir. LA ŞIRAG (înv.): Succesiv; Consecutiv; La rând; Unul după altul; Imediat; Numaidecât; v. în şir. L-A ŞTERS DE PE RĂBOJ: La plata datoriilor; La achitarea obligaţiilor. LA TABĂRĂ (pop.): La război; Pe front; La bătălie; v. în tabără LĂ TAINĂ: Pe scurt; în secret; Discret; (reg.) Zadarnic; v. Cu taină2. LA TALIE: îmbrăcat numai în haină sau;numai în rochie, fără pardesiu sau fără palton; v. în talie. LAŢAVĂ: Gătit în tava pusă la cuptor. LĂ TĂRCOLUL (pop.); în cerc; în jurul; împrejur; v. în târcol. LAT DE UN PICIOR: De lăţimea piciorului; Lat cât un picior...... LA TEATRU: La spectacol. LĂ TEATRUL NAŢIONÂL SE JOACĂ OTHELLO: La Teatrul Naţional :se prezintă piesa Othello. LA TELEFON: ftin telefon. ; LA TELEFON ESTE...: ■ Prin telefon îţi vorbeşte... , LA TEMEI (reg.): în cantitatea mare; Din belşug" "" LA TEMELIA: La baza. LĂ TERMEN: La data fixată, prevăzută, stabilită; v. în termen. LA TIMP: La momentul potrivit; La vreme, LA TIMPUL CUVENIT: La data stabilită; v. şi Im timpul fixat. LA TIMPUL FIXAT: La data stabilită; v. La timpul cuvenit. LA TIMPUL LOR: Orice trebuie făcut ia momentul potrivit; v. şi Toate la timpul lor; Toate la vremea lor; Toi lucrul la timpul său. LA TIMPUL POTRIVIT: Atunci când trebuie. LĂ TIMPUL ŞI LA LOCUL CUVENIT: Atunci când şi unde trebuie; v. La timpul şi la locul potrivit; La timpul şi locul cuvenit; La timpul şi locul potrivii. LA TIMPUL ŞI LA LOCUL POTRIVIT: Atunci când şi unde trebuie; v. La timpul şi la locul cuvenit. LA TIMPUL ŞI LOCUL CUVENIT: Atunci când şi unde trebuie; v. Im timpul şi la locul cuvenit. LA TIMPUL ŞI LOCUL POTRIVIT: Atunci când şi unde trebuie; v. La timpul şi la locul cuvenit. LAT ÎN SPATE: Bine făcut; Voinic. "'7, \ LA TOÂMNĂ: Când va veni toamna; în timpul toamnei viitoare. LA TOARTĂ (fam.): Zdravăn; Straşnic; Strâns; Tare. LA TOARTA PĂMÂNTULUI: (în basme sau LA TOATĂ ÎNTÂMPLAREA 1068 in credinţele populare) Cercel în formă de inel al pământului. LA TOATĂ ÎNTÂMPLAREA: Oricum s-ar întâmpla; în orice caz. LA TOATĂ URMA: In fond; La o adică; v. şi La urma urmei; La urma urmelor. L- TOCAT CA PE UN PICIOR DE PORC: L-a mâncat tot; L-a distrus; L-a tocat tot. L-A TOPIT ÎN BĂTAIE: L-a bătut foarte tare; v. L-a snopit în bătaie. LA TOT CEASUL: Mereu; Tot timpul. LA TOT PASUL: Peste tot. LA TOT PASUL TE LOVEŞTI DE EL: Peste toi dai de el. LA TRAP: In goana mare. LA TRAP UŞOR: La alergare uşoară. / L-ATRAS AŢĂ /SĂ FACĂ'FAPTA:. A fost împins din interior să facă aşa ceva; A dorit să facă aşa ceva. L-ATRAS AŢA SĂ MOĂRĂ: A dorit să moară. L-A TRAS CU OŢET: L-a acrit. L-A TRAS CURENTUL: A stat la curent de aer, : L-A TRAS DE GÂLCI: L-au certat; I-a reproşat. L-A TRAS DE LIMBĂ: L-a descusut. L-A TRAS DE MANĂ: L-a făcut atent; v. şi L-a tras de mânecă. L-A TRAS DE MÂNECĂ: L-a făcut atent; v. L-a tras de mânecă. L-A TRAS DE PARTEA LUI: L-a atras, I-a câştigat de partea sa. L-A TRAS DE PĂR: L-a forţat; L-a obligat. L-A TRAS DE RĂCEALĂ: I-a făcut o frecţie. L-ATRAS DRACUL DE LIMBĂ: L-a descusut cineva; A spus singur ce nu trebuia să se afle, L-A TRAS DRUMUL: A avut chef să plece la drum. L-Ă TRAS INIMA: Aşa a dorit el. L-A TRAS ÎN DEGETE: A făcut ce vrea cu el; L-a dus de nas. L-A TRAS ÎN JUDECATĂ: L-a dat în judecată. L- TRĂS ÎN PIEPT: L-a păqălit; L-a înşelat. L-A TRAS ÎN PRĂPASTIE: L -a nenorocit; L-a distrus. L-A TRĂS LA RĂSPUNDERE:. L-a făcut răspunzător; I-a cerut socoteală; v. şi L-a tras la socoteală. L-Ă TRAS : L SOCOTEALĂ: L-a făcut răspunzător; I-a cerut socoteală; v. L-a tras la răspundere. L-Ă TRAS SOMNUL: I-a fost somn. LATRĂ CA CÂINII LA STELE: Vorbeşte aiurea; Nu ştie ce spune; v. şi Latră ca un urs; Latră din gură vrute şi ne vrute; Latră şi el ca câinele la lună. LATRĂ CA LA URS: Vorbeşte aiurea; Nu ştie ce pune; v. Latră ca un câine la stele. LATRĂ DIN GURĂ VRUTE ŞI NEVRUTE: Vorbeşte aiurea; Nu ştie ce pune; v. Latră ca un câine la stele. LĂTRA ŞI EL CA CÂINELE LA LUNĂ: Vorbeşte aiurea; Nu ştie ce pune; v. Latră ca un câine la stele. LA TREABĂ!: La muncă! Munciţi! VK,;" LA TREI ORE DE...: După trei ore de la.... LA ŢANC: La momentul potrivit; Exact cum sau când trebuie; Tocmai; Fix; v. şi La ţanc; Pe 0- „ „ LA ŢARA: In provincie. ^ LA ŢĂCĂNEALĂ: în pas ritmic; La pas; v. în ţucăneală. LA ŢEFT (pop.): La momentul potrivit; Exact cum sau când trebuie; Tocmai; Fix; v. La ţanc. L-AU AJUNS BĂTRÂNEŢILE: A îmbătrânit. L-ĂU AJUNS PĂCATELE I)IN URMĂ: îşi plăteşte păcatele făcute în trecut. L-AU AJUNS ŞLPE EL: A păţit-o şi el; S-a îmbolnăvit şi el. L-AU AJUISIS ZILELE: A îmbătrânit; S-a. îmbolnăvit. ; " L-AU APUCAT NĂVÂRLIILE: L-au apucat furiile; A dat în epilepsie. \ L-AU BĂGĂT DUŞMÂNII . :lN PĂMÂNT:. L-au distrus, l-au nimicit duşjnanii. L-AU BĂGAT LA DUBA: L-au luat cu duba; A fost arestat. L-AU CĂLCAT HOŢII: Ă fost furat; l-au intrat hoţii în casă. LAUDA DE SINE NU MIROASE BINE: Nu e bine să te lauzi singur. LAUDĂ-MĂ,GURĂ: Lasă-mă să mă laud; v. şi Laudă-mă gură că-ţi dau băutură. LAUDĂ-MĂ GURĂ CĂ-ŢI DAU BĂUTURA: Lasă-mă să mă laud; v. şi Laudă-mă gură. L-AU FURAT SFIINŢII: L-au furat cei care ar trebui să-l apere; L-au furat cei cu putere, cei cu legile în mână. L-A UITAT MOARTEA: Nu mai moare odată; Este foarte bătrân; Este foarte bolnav, L-A UITAT SFÂNTU PE UNDE S-A DUS: Nimeni nu ştie pe unde s-a dus; v, şi L-a uitat şi uitai a rămas. L-A UITAT ŞI UITAT A RĂMAS: Nimeni nu ştie pe unde s-a dus; v. şi L-a uitat sfântu pe unde s-adus. L-ĂU ÎNCOLŢIT: L -au prins la strâmtoare; S-au luat de el; S-au năpustit asupra lui; v. şi L-au încolţit din toate părţile; L-au încolţit la colţ. L-AU ÎNCOLŢIT DIN TOATE PĂRŢILE: L-au prins la strâmtoare; S-au luat de el; S-au năpustit, asupra lui; v. şi L-au încolţit. L-ĂU ÎNCOLŢIT LA COLŢ: L-au prins la strâmtoare; S-au luat de el; S-au năpustit asupra lui; v, şi L-au încolţit. L-AU LĂSAT SĂ MOARĂ CA UN CÂINE: Nu !-a ajutat nimeni; Nu i-a sărit nimeni în ajutor. L-AU LĂSAT PUTERILE: Nu mai poate; Nu mai are putere. LA ULTIMA EXTREMITATE: La maximum. 1069 L-A URMĂRIT PÂNĂ-N PÂNZELE ALBE LA ULTIMĂ NEVOIE: în ultimă instanţă; în cea din urmă. L-AU LUAT ALTE GÂNDURI: Se gândeşte la altceva. L-AU LUAT AŞA DE FRUMUŞEL: S-au purtat frumos cu el. L-AU LUAT DE GÂT: Au'sărit la el; S-au năpustit să-l bată. L-AU MÂNCAT DUŞMANII: A suferit mult din cauza duşmanilor; Duşmanii i-au făcut mare rău; v. şi L-au mâncat duşmanii cu zile; L-au mâncat duşmanii de viu; L-aii mâncat fript duşmanii; L-au mâncat fript vrăjmaşii L-AU MÂNCAT DUŞMĂNII CU ZILE: A suferit mult din cauza duşmanilor; Duşmanii i-au făcut mare rău; v. L-au mâncat duşmanii L-AU MÂNCAT DUŞMANII DE VIU: A suferit mult din cauza duşmanilor; Duşmanii i-au iacut mare rău; v. L-au mâncat duşmanii L-AU MÂNCAT FRIPT DUŞMANII: A suferit mult din cauza duşmanilor; Duşmanii i-au făcut mare râu; v. L-au mâncat duşmanii. L-AU MÂNCAT FRIPT VRĂJMAŞII: A suferit mult din cauza duşmanilor; Duşmanii i-au făcut mare rău; v. L-au mâncat duşmanii. L-AU MÂNCAT TOT CA PE UN PICIOR DE PORC: L-au distrus; L-au nimicit; N-a mai rămas nimic din el. LA UMBRĂ: La odihnă. L-Ă UMFLAT PLÂNSUL: A izbucnit în plâns. L-A UMFLAT RÂSUL: A izbucnit în râs. / LA UNA: La o femeie. LA UN AN O DATĂ: Anual. LA UN DEGET DE...: Foarte aproape de.... LA UN FIR DE PĂR: Foarte puţin. LA UN GAND: De aceeaşi părere; v. Gând la gând. LA UN LOC: înipreună; Laolaltă. 7 LA UN LOC CU...: în acelaşi loc cu.,.; împreună cu.... LA UN MOMENT DAT: La un moment anume. LA UN MORT CATÂPLASME: Lucru inutil; v. şi La un mort ventuze. LA UN MORT VENTUZE:, Lucru inutil; v. La unmortcătaplasme. LA UN NIVEL ÎNALT: Foarte sus; Sus de tot. LA UN PAHAR: în timp ce se bea; La chef; La petrecere; v. şi La un pahar cu vin; La un pahar devin. LA UN PAHAR CU VIN: în timp ce se bea; La chef; La petrecere; v. La un pahar. LA UN PAHAR DE VIN: în timp ce se bea; La chef; La petrecere; v. La un pahar. LĂ UN PĂS: Foarte aproape; Aproape de tot. LA UN PAS DE...: Foarte aproape de...; Aproape de tot de... LA UN PĂS DE IZBÂNDĂ: Foarte aproape de .succes; Aproape de tot de succes; v. şi La un pas de succes. LA UN PAS DE SUCCES: Foarte aproape de succes; Aproape de tot de succes; v. La un pas de izbândă. LĂ UN PAS DE VICTORIE: Foarte aproape de victorie; Aproape de tot de victorie. LA UN PAS DE MOARTE: Foarte aproape de moarte; Aproape de tot de moarte, LA UN PAS DE RUINĂ: Foarte aproape de ruină; Aproape de tot de ruină. 7 LA UN PĂHĂREL: Bea un păhărel de alcool. LA UNPREŢ ACCESIBIL: Destul de ieftin; Nu prea scump;v. şi La un preţ modest. LĂ UN PREŢ DE NIMIC: Foarte ieftin; La un preţ foarte mic; v. şi La un preţ scăzut. LA UN PREŢ MARE: Foarte scump; v. şi La un preţ ridicat. LA UN PREŢ MODEST: Destul de ieftin; Nu prea scump; v. La un preţ accesibil. LĂ UN PREŢ RIDICAT: Foarte scump; v. La un preţ mare. LA UN PREŢ SCĂZUT: Foarte ieftin; La un preţ foarte mic; v. La un preţ de nimic. ... L-AU PUS NECAZURILE LA :PĂMÂT: A murit din cauza multor necazuri. LA UN RÂND: Pe un singur rând; v. şi La un singur rând. LA UN SINGUR RÂND: Pe un singur rând; v. La un rând, L-A UNS PE SUFLET: L-a bucurat foarte mult; I-a creat o mare satisfacţie. LA UN TIMP: La un moment oarecare; La o vreme. LA UN TIMP NEPOTRIVIT: Când nu trebuia. LĂ UNU ŞI JUMĂTATE: La ora unu şi jumătate. L-AU PRINS BĂŢRÂNEŢELE DIN URMĂ: E foarte bătrân. L-ĂU PRINS FIORII DE MOARTE: îi este frică de moarte. ........ L-AU PRINS NĂBĂDĂILE: S-a mâniat; S-a înfuriat; v. şi L-au prins pandaliile. L-AU PRINS PANDALIILE: S-a mâniat; S-a înfuriat; v. L-au prins năbădăile. L-AU PRINSTOATE BOLILE DIN LUME: Este foarte bolnav; Suferă de mai multe boli. L-AU PUS BINE DUŞMANH: I-au făcut mare rău duşman»; v. şi L-au pus jos duşmanii L-AU PUS ÎN LEMN: L-au pus în coşciug. L-AU PUS ÎN TRON: L-au ridicat la tron; L-au întronat. L-ĂU PUS JOS DUŞMANH: l-a făcut mare rău duşmanii; v. L-au bine jos duşţnanii LA URCARE: în secret; Să nu audă nimeni. LA URECHEA CUIVA: Cuiva în secret; Să audă numai el. LA URMA URMEI: în fond; La o adică; v. La toată urma. LA URMA URMELOR: în fond; La o adică; v. La toată urmă. LA URMĂ: în spate; La sfârşit. LA URMĂ I)E TOT: La sfârşit de tot. L-Ă URMĂRIT PÂNĂ-N PÂNZELE ALBE: L-a urmărit peste tot; A mers după el peste tot. L-A USCAT ÎN BĂTAIE 1070 L-A USCAT IN BĂTAIE: L-a bătut foarte tare; v. L-a snopit în bătaie. L-AU SCOS CU PICIOARELE ÎNAINE DIN CASĂ: L-au scos din casă în coşciug. L-AU SCOC CU:TARGA: L-au dus cu targa; L-au dus cu greu. L-A USTURAT LA PUNGĂ: A plătit mult; A dat mulţi bani. L-AU TRECUT TOATE APELE: A trecut prin mari necazuri. LA VALE: în sensul coborâşului; Spre capătul de jos; în direcţia în care curge o apă; în sensul cursului apei, LA VARĂ CAILOR (reg.): Niciodată. : LA VARĂ: în timpul verii următoare. LA VĂZUT SFÂNTUL: A dat de mari necazuri; A dat de belea. LA VÂRSTĂ DE...: La etatea de..,; în etate de... LA VÂRSTA MEA: La etatea mea; La anii mei. LA VÂRSTA TA AI PUTEA SĂ...: La etatea ta ai putea să...; La anii tăi ai putea să.... LA VEDEALĂ (înv., pop.): în văzul tuturor; în public; Pe faţă; v. în vedeaîă, LA VEDERE: în văzul tuturor; în pmblic; Deschis. LA VEDEREA...: La observarea...; La apariţia... . LA VEST: în partea vestică; Spre vest. LA VEST DE...: în partea vestică de...; Spre vest... LA VIITOR: în viitor; Spre viitor. / LA VOIA ÎNTÂMPLĂRII: La întâmplare; întâmplător. L VREME: La timp; Fără întârziere. LA VREMEA ASTA!: în condiţiile actuale! Acum! Astăzi!. LA VREMEA SA: La timpul său; Când era el tânăr. LA VREME DE...: La timp de...;în timp de... LA VREME DE NEPUTETRE: Când n-o să mai poată; Când va fi fără putere. LA VREME DE NEVOIE: într-un moment dificil; în vreme de restrişte; La necaz; în caz de trebuinţă; v. La ceas de nevoie. LA VREMEA ASTA...: Acum când— L VREME DE NEVOIE: Când este nevoie; Când e mare nevoie. LA VREME POTRIVITĂ: Atunci când trebuie."1''' LA VREO O MIE DE...: Circa o mie de.... L ZDUP: La închisoare. LA ZI: în ziua, la data convenită; Fără întârziere; Zilnic. LA ZI ANUME: într-o anumită zi; într-o zi înainte stabilită; v. şi La zi anumită. L ZI ANUMITĂ: într-o anumită zi; într-o zi înainte stabilită; v. La zi anume. LA ZI DE NEVOIE: într-un moment dificil; în vreme de restrişte; La necaz; în caz de trebuinţă; v. La ceas de nevoie. LA ZILELE MELE: Atunci când eu doresc. LA ZILE MARI: De sărbători. LA ZIUĂ: în zori; v. şi în ziuă. LA ZORITUL ZORILOR: în zori. LĂCAŞ DE VECI: Mormânt. LĂCOMEŞTE LA MÂNCARE: Mănâncă mult; Mănâncă cu poftă. LĂCOMIA STRICĂ OMENIA: Nu e bine să fi lacom. LĂIV1URIRE UN^I PROBLEME: Clarificarea situaţiei. LĂPTIŞOR DE MATCĂ: Ceva foarte bun; Ceva foarte dulce. LĂRGIME A ORIZONTULUI: O informare, o documentare mai bună. LĂSAŢI COPILĂRIILE!: Treceţi 1a lucruri serioase! Fiţi serioşi! v. şi Lăsaţi fleacurile. LĂSAŢI FLEACURILE!: Treceţi ia lucruri serioase! Fiţi serioşi! v. şi Lăsaţi copilăriile! LĂSAŢI: LIBERĂ INTRAREA: Nu blocaţi intrarea. LĂSĂŢI LUCRURILE SĂ-ŞI URMEZE CALEA LOR FIREASCĂ: Nu blocaţi o evoluţie normală, firească; v. şi Lăsaţi lucrurile să-şi urmeze cursul lor firesc. LĂSAŢI; LUCRURILE SĂ-ŞI URMEZE CURSUL LQR FIRESC: Nu blocaţi o evoluţie normală, firească; v. Lăsaţi lucrurile să-şi urmeze calea lor firească. LĂSAŢI-MĂ ŞĂ ÎNCERC ŞI EU: Permiteţi să încerc şi eu; v. şi Lăsaţi să încerc şi eu; Lăsaţi să-mi încerc şi eu puterea. LĂSAŢI PE MINE: Mă voi-ocupa eu; v. şi Lăsaji pe seama mea. , LASAŢI PE SEAMA MEA: Mă voi ocupa eu; v. Lăsaţi pe mine. ' LĂSAŢI SĂ ÎNCERC ŞI EU: Permiteţi să încerc şi eu; v. Lăsaţi-mă să încerc şi eu. lăsaţi şa-mi Încerc şi eu puterea: Permiteţi să încerc şi eu; v. Lăsaţi-mă să încerc şi eu. LĂSAŢI VORBĂ!: Vă rog să nu mai vorbiţi! Cer linişte! LĂSĂM PE ALTĂ DATĂ: Se amână pentru altă dată. LĂSÂND GLUMA LA O PARTE: Să Fim serioşi. LĂSÂND LA O PARTE...: Să nu mai reamintim... . LĂSÂND L O PARTE FAPTUL CĂ...: Şă nu mai amintim faptul că.... LĂSÂND LA O PARTE LAUDA DE SINE: Să nu ne mai lăudăm singuri. LĂUTARUL COARDE VEDE, COARDE VISEAZĂ: Fiecare meşter la meşteşugul său visează. LÂNA E FOARTE CĂUTATĂ: Lâna se vinde bine. LÂNĂ-N LÂNĂ: Deosebit de intim. LÂNGĂ DRUM: Alături cu drumul. LÂNGĂ OLALTĂ: Unul lângă altul; Unul pe lângă altul; Alături; v. şi Pe lângă olaltă. 1071 LENEŞUL MÂI MULT ALEARGĂ, SCUMPUL MAI MULT PĂGUBEŞTE LÂNGĂ SEARĂ: La lăsatul serii; Pe înserate; în amurg; v. Către seară. LÂNGĂ ŢĂRM: Aproape de mal; La mal; Pe mal. LEACUL FIE ORI NU FIE, PLATA BABIII SE ŞTIE: Leacul trebuie plătit indiferent de valoarea sa în tratament. LEACURI BĂBEŞTI: Leacuri recomandate de femei, de babe. LEACURI DE ŞARLATAN: Leacuri -false; Leacuri fără nicio valoare medicală. LEACURI PENTRU ACASĂ: Medicamente care se pot lua acasă. LEAFA E BOB NUMĂRAT: Are un salariu foarte mic. LE-A FĂCUT GRĂMADĂ LAPĂMÂNT: Le-a distrus; Le-a nimicit; Le-a omorât; v. şi Le-a făcut palanca la pământ; Le-a făcut viermii pământului. LE-A FĂCUT PALANCA LA PĂMÂNT: Le-a distrus; Le-a nimicit; Le-a omorât; v. Le-a făcut grămadă la pământ. LE-A FĂCUT VIERMII PĂMÂNTULUI: Le-a distrus; Le-a nimicit; Le-a omorât; v. Le-a făcut grămadă la pământ. LEGA CALŢAVETA: E supus fiinţei iubite. LEAGĂ CĂŢEAUA!: Tacă-ţi gura! Nu mai vorbi! v. şi Leagă-ţifleanca! LEAGĂ-L DE GARD ŞI DĂ-I PAIE: E un bou; E un idiot. LEAGĂ MĂGARUL DE GARD: Fă ordine; Dă-1 pe prostul afară. LEAGĂ PARAUA CU ZECE NODURI: Fă economii; Să economiseşti banii. LEAGĂ-ŢI FLEANCA!: Tacă-ţi gura! Nu mai vorbi! v. Leagă căţeaua! LE-A LUAT DUPĂ CEAFĂ: S-a năpustit asupra lui. ■ LE-A LUAT PE SPINARE: Le-a dus în spinare. LE-AM PUS BINE: Le-am ascuns bine; Le-am pus la un Ioc sigur; v. şi Le-am pus bine unde le-ani pus. LE-AM PUS BINE UNDE LE-AMPUS Le-am ascuns bine; Le-am pus la un loc sigur; v. Le-am pus bine. LE-A PUS BINE: Le-a ascuns bine; Le-a ascuns la un loc sigur. LE-A PUS LA ADĂPOST: Le-a adăpostit. - LE-A PUS LA ADĂPOST DE VREMEA REA: Le-a adăpostit de vremea rea. LE-A PUS PALANCA LA PĂMÂNT: Le-a aruncat la pământ; Le-a trântit la pământ. LE ARE PE ALE GOSPODĂRIEI: Este un gospodar bun. LE CATĂ CU LUMÂNAREA: Singur îşi caută necazurile; Singur îşi face probleme. LE CAUŢI CU LUMÂNAREA: Singur îţi cauţi necazurile; Singur îţi foci probleme. LE FACE CUM NU TREBUIE: Lucrează bine. LE FACE DE-A OACĂ: Le face cum apucă. LE FACE FĂRĂ PERDEA; Le face pe faţă. LE FACE TOATE PE DOS: Nu face nimic bine. LEGAT DE GLIE: îşi iubeşte ţara. LEGAT DE PĂMÂNT: îşi iubeşte pământul. LEGAT PRIN JURĂMÂNT: A jurat; A depus jurământ. LEGAT PRINTR-UN CONTRACT: Are un contract; A semnat un contract. LEGĂTURI DE SÂNGE: Rudă; Neam. LEGEA CELUI MAI TARE: Cel mai tare are mereu dreptate. LEGEA CIRCULAŢIEI: Regulile de circu-laţie. LEGEA E LEGE: Unde-i lege nu-i tocmeală; Nimeni nu-i mai presus de lege, : LEGEĂ E O BARIERĂ PE CARE LEII O SAR, CĂŢEII TREC PE DEDESUPT, IAR BOII SE LOVESC DE EA: Numai oamenii simpli răspund în faţa legilor; Bogaţii şi şmecherii nu au frică de lege. LEGEA FIRII: Obiceiul pământului; Tradiţie; v. şi Legea naturală; Legea nescrisă; Legea pământului. LEGEA JUNGLEI: Luptă acerbă fără scrupule pentru existenţă. LEGEA NATURALĂ: Obiceiul pământului; Tradiţie; v. Legea firii. LEGEA NESCRISĂ: Obiceiul pământului; Tradiţie; v. Legea firii. LEGEA TALIONULUI: Lege după care un vinovat este pedepsit pentru ceea ce a făcut el altuia. LEGEA PĂMÂNTULUI: Obiceiul pământului; Tradiţie; v. Legea firii. LEGUMEŞTE : MÂNCAREA: Pune multe legume în mâncare. LE IA LA SPATE: Le duce în spinare. LE IEIE PESTE CEAFĂ: Le duce după ceafa; A fost lovit după ceafă. LEIT TATĂ-SĂU: Seamănă perfect cu tatăl său. LE ÎNVÂRTEŞTE PE TOATE PE DEGETE: Face ce vrea; Face totul după dorinţa sa, ' ··; LEMNUL STRÂMB FOCUL ÎL ÎNDREAPTĂ: Pe omul rău numai moartea îl îndreaptă. LENEA E CUCOANĂ MARE: E greu să scapi de lene; v. şi Lenea e împărăteasă mare. LENEA E CUCOANĂ MARE CARE N-ARE DE MÂCARE: Lenea duce la sărăcie; v. şi Lenea e împărăteasă mare care n-are de mâncare. LENEA E ÎMPĂRĂTEASĂ MARE: E greu să scapi de lene; v. Lenea e cucoană mare. LENEA E ÎMPĂRĂTEASĂ MARE CARE N-ARE DE MÂCARE: Lenea duce la sărăcie; v. Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare. LENEA E MAMA TUTUROR VICIILOR: Lenea poate provoca mari neplăceri. LENEŞ LA FĂCUT TEMELE: Nu-i place să-şi facă temele. LENEŞUL MAI MULT ALEARGĂ, SCUM- LEOARCĂ DE APĂ 1072 PUL MAI MULT PĂGUBEŞTE: Leneşul nu are ce mânca, scumpul nu-şi poate vinde marfa. LEOARCĂ DE APĂ: Foarte transpirat; v. Lac de apă. LEOARCĂ DE NĂDUŞEALĂ: Foarte transpirat; v. Lac de apă. LEOARCĂ DE SUDOARE: Foarte transpirat; v. Lac de apă. LEPĂDARE DE SINE: Renunţare la identitatea sa. LEPĂDAT DE SINE: A renunţat la identitatea sa. LEPĂDAT DE SUFLET: Şi-a vândut sufletul. LEPĂD AŢI-VĂ : DE y; PREJUDECĂŢILE ACESTEA!: Prejudecăţile nu fac bine nimănui. LE-A PUS MOŢ LA TOATE: :Face pe grozavul peste tot; Exagerează peste tot. : LE SCOATE DE LA EL DIN BURTĂ:Minte; v. şi Le spune din burtă. LESNE CREZĂTOR: Crede pe oricine şi orice. LESNE DE ZIS, GREU DE FĂCUT: De vorbit e uşor, de făcut e greu. LE SPUNE DIN BURTĂ: Minte; v. Le spune de la el din burtă. LEŞINAT DE FOAME: Foarte flămând. LEŞINAT DE OBOSEALĂ: Foarte obosit. LE TRAGE DE PE URMELE ALTORA: Are necazuri din partea altora; Plăteşte pentru greşelile altora. LEU-PARALEU: înfuriat peste măsură. : : LIBER!: Poţi să pleci! LIBER ARBITRU: Arbitru fără obligaţii faţă de nimeni.:. ;-yy LIBER DE...: Lipsit de...;Nestingherit de..;. LIBER DE PREJUDECĂŢI: Fără prejudecăţi. LIBER ŞI NESILIT DE NIMENI: De bună voie. LIBERTATE DE MIŞCARE: Poate merge unde doreşte. LIMBA-I MAI TĂIOASĂ DECÂT ORICE BRICI: Vorbele altora pot fi foarte periculoase; v. şi Limba taie mai rău decât sabia. LIMBA OASE N-ÂRE:yPoţi: spune ce vrei şi cum vrei. LIMBA TAIE MAI RĂU DECÂT SABIA: Vorbele altora pot fi foarte periculoase; v. Limba e mai tăioasă decât orice brici. LIMBĂ ASCUŢITĂ: Cuvinte aspre, jignitoare, necivilizate; Persoană care vorbeşte urât, icare jigneşte, care insultă; v. şi Limbă rea; Limbă slobodă; Limbă veninoasă. LIMBĂ DE LEMN: Exprimare ambiguă, stereotipă cultivată de politicieni. LIMBĂ: DESPICATĂ: Vorbire clară, liniştită, detailată; Persoană care vorbeşte clar, liniştit, detaliat. LIMBĂ DE ŞARPE: Persoană bârfi toare. LIMBĂ ÎNCĂRCATĂ: Vorbire neclară, confuză; Persoană care vorbeşte neclar, confuz.; v. şi Limbă încurcată. LIMBĂ ÎNCURCATĂ: Vorbire neclară, con- fuză; Persoană care vorbeşte neclar, confuz; v. Limbă încărcată. LIMBĂ LUNGĂ: Vorbărie multă; Persoană vorbăreaţă, LIMBĂ PĂSĂREASCĂ: Fel de a vorbi greu de înţeles; Grai argotic, şcolăresc. LIMBĂ REA: Cuvinte aspre, jignitoare, necivilizate; Persoană care vorbeşte urât, care jigneşte, care insultă; v. Limbă ascuţită. LIMBĂ SLOBODĂ: Cuvinte aspre, jignitoare, necivilizate; Persoană care vorbeşte urât, care jigneşte, care insultă; v. Limbă ascuţită. LIMBĂ VENINOASĂ: Cuvinte aspre, jignitoare, necivilizate; Persoană care vorbeşte urât, care jigneşte, care insultă; v. Limbă ascuţită. ^ LIMPEDE CA LACRIMA: Foarte clar. LIMPEDE CA LUMINA ZILEI: Evident; v. şi Clar ca lumina zilei. LIMPEDE CA VIOARA: Foarte limpede; Foarte clar; v. şi Limpede cum c vioara. LIMPEDE CA ZIUA: Evident; v. şi Clar ca lumina zilei. LIMPEDE CUM E VIOARA: Foarte limpede; Foarte clar; v. Limpede ca vioara. LINGE-BLIDE: Om sărac; Parazit; Om de nimic. LINGUŞEALA ŞI MINCIUNA : SUNT SURORI BUNE: A linguşi şi a minţi merg împreună. LINIE DE CONDUITĂ: Mod de purtare; Atitudine; Fel de a fi. LINIE DE MIJLOC: Soluţie intermediară; Atitudine de compromis; v. Cale de mijloc. LINIŞTE!: Să nu mai vorbiţi! Să nu scoateţi nicio vorbă! LINIŞTEA DINAINTEA FURTUNII: Linişte periculoasă.- LINIŞTE DE MORMÂNT: Linişte desăvârşită; v. Tăcere de mormânt; Tăcere mormântală. LINIŞTE SUFLETEASCĂ: Calmul; Potolirea; Meditaţie. LINIŞTEŞTE-TE!: Stai cuminte! LINIŞTIT CA UN PUI DE GĂINĂ ÎN CUIB: Foarte, deosebit de liniştit. LINIŞTIŢI-VĂ!: Potoliţi-vă! Faceţi linişte! LIPIREA AFIŞELOR INTERZISĂ!: Nu aveţi voie să lipiţi afişe! v. şi Lipirea ({fişelor strict interzisă! LIPIREA AFIŞELOR STRICT INTERZISĂ: Nu aveţi voie să lipiţi afişe! v. Lipirea afişelor interzisă! LIPSA VEŞTILOR NU E SEMN BUN: E rău să nu ai nicio veste. LIPSĂ DE...: Nevoie de...; Necesitare de... i LIPSĂ DE BUN-SIMŢ: Fără niciun fel. de bun-simţ. LIPSĂ DE CLARITATE: Fără niciun fel de claritate. LIPSĂ DE CONSECVENŢĂ: Fără niciun fel de consecvenţă. LIPSĂ DE CURAJ: Fără niciun fel de curaj. LIPSĂ DE EDUCAŢIE: Fără niciun fel de educaţie. 1073 LOCUL ŞI MOMENTUL SUNT IMPORTANTE LIPSA DE IDEI: Fără niciun fel de idei. LIPSĂ DE METODĂ: Fără niciun fel de metodă. LIPSĂ DE ORIZONT; Fără niciun fel de orizont. LIPSĂ DE RAFINAMENT; Fără niciun fel de rafinament. LIPSĂ DE RĂSPUNDERE; Fără niciun fel de răspundere. LIPSĂ DE VOINŢĂ: Fără niciun fel de voinţă. LIPSĂ LA CÂNTAR: Greutate mai mică decât cea normală; Furt la vânzare. LIPSESC EFECTELE: Fără niciun fel de efecte. LIPSESC PROBELE: Fără niciun fel de probe. LIPSESC STOCURILE: Fără niciun fel de stocuri. LIPSIT DE MIJLOACE: Fără niciun fel de mijloace. LIPSIT DE AGRESIVITATE: Fără agresivitate. LIPSIT DE AJUTOR: Fără ajutorul nimănui. LIPSIT DE BANI: Fără bani; Sărac. LIPSIT DE BUNĂVOINŢĂ: Fără bunăvoinţă; Cu răutate. LIPSIT DE CHEF: Fără chef. LIPSIT DE CONSECVENŢĂ: Fără consecvenţă; Inconsecvent. LIPSIT DE CONŢINUT: Fără conţinut; Gol LIPSIT DE CURIOZITATE: Fără curiozitate. LIPSIT DE CURTENIE: Fără curtenie. LIPSIT DE DEMNITATE: Fără demnitate; Nedemn. LIPSIT DE DISCERNĂMÂNT: Fără discernământ. LIPSIT DE EFECT: Fără efect LIPSIT DE FOND: Fără fond. LIPSIT DE GLORIE: Fără glorie. LIPSIT DE GUST: Fără gust LIPSIT DE IMPORTANŢĂ: Fără importanţă; Neimportant. LIPSIT DE INTERES: Fără interes; Dezinteresat.'' LIPSIT DE ÎNSEMNĂTATE: Fără însemnătate. LIPSIT DE JENĂ: Fărăjenă. LIPSIT DE JUDECATĂ: Fără judecată; Iidgic. LIPSIT DE OMENIE: Fără omenie; Bădăran; Mitocan. LIPSIŢ DE ORICE TEMEI: Fără orice temei; Neîntemeiat. LIPSIT DE ORICE VALOARE: Fără nicio valoare. LIPSIT DE POLITEŢE: Fără politeţe; Nepoliticos. LIPSIT DE POPULARITATE: Fără popularitate. LIPSIT DE PREJUDECĂŢI: Fără prejudecăţi. LIPSIT DE RAŢIUNE: Fără raţiune; Iraţional. LIPSIT DE RESPECT FAŢĂ DE...: Fără respect faţă de.... LIPSIT DE SCRUPUL: Care nu ţine seamă de nicio consideraţie morală în atingerea scopului propus; v. Fără niciun scrupul. LIPSIT DE SCRUPULE: Care nu ţine seamă de nicio consideraţie morală în atingerea scopului propus; v. Fără niciun scrupul. LIPSIT DE SENS: Fără sens; Neclar; Confuz; LIPSIT DE SUFLET: Fără suflet; Răutăcios. LIPSIT DE TACT: Fără tact; Nepriceput, LIPSIT DE TEMEI: Neîntemeiat; Fictiv; v. Fără de temei. LIPSIT DE VALOARE: Fără valoare. LIPSIT DE VIAŢĂ: Fără viaţă; Dezinteresat; Moale; Slab. : LIPSIT DE VLAGĂ: Fără vlagă; Fără putere; Slab. LIPSIT DE VOINŢĂ: Fără voinţă; Dezinteres. li s-Ă stricat Căruţa In drum: Lucrarea s-a oprit în timpul desfăşurării ei. LISTA CELOR CĂZUŢI ÎN RĂZBOI: Lista oamenilor împuşcaţi pe front. : LISTĂ CHELTUIELILOR: Totalul cheltuielilor. LISTA ELECTORALĂ: Lista candidaţilor pentru votare. LISTA MORŢILOR: Lista celor care au murit. LISTA NEAGRĂ: Lista cu persoane a căror viaţă este în pericol. LITERATURĂ PENTRU COPII: Beletristica destinată copiilor de şcoală. LITERĂ CU LITERĂ: Fiecare parte; Totul; Unul câte unul. LITERĂ DE EVANGHELIE: Lucru absolut sigur. LITERĂ DE 6 ŞCHIOAPĂ: Literă de mărime mare, LITERĂ VECHE: Literă chirilică; v. Buche veche. LITURGHIE CU BRAGĂ: Aiureală; Prostie. LOCAŞ ALĂRTELOR: Muzeu. ;■ LOCAŞ AL CULTELOR: Biserică : LOCAŞ AL ŞTIINŢELOR: Academie. LOCAŞ DE VECI: Mormânt. LOC COMUN: Idee banală. LOC DE CINSTE: Cel mai important loc; Loc de cea mai mare onoare, de cea mai mare cinste; v. şi Loc de onoare. LOC DE HRANĂ: Pământ arabil; v. şi Pământ de hrană. LOC DE ONOARE: Cel mai important loc; Loc de cea mai mare onoare, de cea mai mare cinste, v. Loc de cinste. LOC DE REFUGIU: Adăpost; Loc sigur, LOC DE VECI: Mormânt; Loc pentru morminte sau cavouri. LOC RĂU: Răspântie locuită de duhuri r£le. LOCUL ACŢIUNII ESTE...: Loc de activitate 6St€* · ·············■ LOCUL ŞI MOMENTUL SUNT IMPORTANTE: Să ţinem seama de locul şi de momentul unei acţiuni. LOCURI ALBE 1074 LOCURI ALBE: Locuri necunoscute, nedescifrate, necercetate. LOCURI NUMAI ÎN PICIOARE: Există numai locuri de stat în picioare. LOIAN DE SÂNGE:_Plin de sânge. LOVIT CU LEUCĂ: Ţicnit; Anormal; v. şi Lovit cu leucă în cap. LOVIT CU LEUCĂ ÎN CAP: Ţicnit; Anormal; v. Lovit cu leucă. LOVIT DE TRĂSNET: Trăsnit; Care a suferit o întâmplare nefericită, dezastruoasă venită pe neaşteptate. LOVITURA MĂGARULUI: Gest prostesc; Atitudine imbecilă. LOVITURĂ A SOARTEI: întâmplare/nefericită, dezastruoasă venită pe neaşteptate, v. şi Lovitură de trăsnet. LOVITURĂ DE BURSĂ: Speculaţie bursieră reuşită. LOyiTURĂ DECISIVĂ: Lovitură finală; Lovitură hotărâtoare. LOVITURĂ DE GRAŢIE: Lovitură finală ucigătoare. LOVITURĂ DE MAESTRU: Lovitură; bine aplicată. LOVITURĂ DE STAT: Schimbare bruscă a conducerii unui stat. LOVITURĂ DE TEATRU: Farsă; încercare ireală, irealizabilă; Lovitură neînsemnată. LOVITURĂ DE TRĂSNET: întâmplare nefericită, dezastruoasă venită pe neaşteptate; v. Lovitură a soartei. LOVITURĂ DUPĂ LOVITURĂ: Lovire repetata, neîntreruptă. LOVITURĂ FATALĂ: Ultima lovitură care a produs moartea. LOVITURĂ ÎN PLIN: Lovitură puternică şi în locul cel mai dureros. LOVITURĂ JOASĂ: Lovirea în partea de jos a corpului; v. şi Lovitură sub centură. LOVITURĂ SUB CENTURĂ: Lovirea în partea de jos a corpului; v. şi Lovitură sub centură. LOVITURILE CĂDEAU CA PLOAIA: Se lovea tot timpul; Lovirea nu înceta. LUA-L-AR BENGA: Ducă-se dracului; v. şi Lua-l-ar dracu; Lua-l-ar naiba. LUĂ-L-ĂR DRACU: Ducă-se dracului; v. şi Lua-l-ar benga. LUA-L-AR NAIBA: Ducă-se dracului; v. şi Lua-l-ar benga. LUAREA MĂSURILOR NECESARE: Rezolvarea tuturor problemelor impuse. LUAIffi AMINTE: Re{inere; Memorare; Băgare de seamă. LUAREA UNEI HOTĂRÂRI: Formularea unei decizii. LUARE DE CONTACT: Contactare. LUARE DE MITĂ: Primirea unei mite. LUARE DE POZIŢIE: Fixarea unei poziţii. LUAT DE IELE: Val-vârtej; încremenit; Paralizat; v. Ca luat de iele. LUAT ÎN CmRIE: Acordarea unui spaţiu de închiriat. LUAT ÎN SEAMĂ: Luat în consideraţie; v. Băgat în seamă. LUAT-TE-AR BENGA!: Du-te dracului! v. şi Luat-te-ar dracu ! Luat-te ar naiba ! LUAT-TE-AR DRACUL!: Du-te dracului! v. Luat-te-ar benga! LUAT-TE-AR NAIBA!: Du-te dracului! v. Luat-te-ar benga! LUAŢI LOC!: Staţi jos! ; LUĂTOR ÎN RÂS (înv.): Jignitor. LUÂND ÎN CONSIDERARE: Având : în vedere. LUCRARE COTATĂ LA MINIM: Lucrare foarte slabă, foarte proastă. LUCRARE DE O REÂiĂ VALOARE: Lucrare foarte bună; v. Lucrare de un real merit. LUCRAT DE MÂNTUIALĂ: Nu e lucrat bine; E lucrat prost; v. şi Lucrat la repezeală; Lucrat superficial. LUCRARE DE UN REAL MERIT: Lucrare foarte bună; v. şi Lucrare de o reală valoare. . LUCRAT LA REPEZALĂ: Nu e lucrat bine; E lucrat prost; v. Lucrat de mântuială. LUCRAT SUPERFICIAL: Nu e lucrat bine; E lucrat prost; v. Lucrat de mântuială. LUCREAZĂ MÂNĂ ÎN MÂNĂ: Lucrează împreună. LUCREAZĂ PE ALŢII PE LA SPATE: îi toarnă pe alţii pe ascuns. LUCREAZĂ PRIN BABE: Se foloseşte de vrăjile babelor; Se foloseşte de influenţa babelor. LUCRU AJUNS DE POVESTE: Este un lucru foarte cunoscut. LUCRU AMESTECAT MIROASE Ă RAHAT: E bine să lucrezi singur; E bine să nu te amesteci la lucru cu nimeni; v. şi Lucru amestecat nu e bun; Lucru amestecat pute a rahat. :; LUCRU AMESTECAT NU E BUN: E bine să lucrezi singur; E bine să nu te amesteci la lucru cu nimeni; v. Lucru amestecat miroase a rahat. LUCRU AMESTECAT PUTE A RĂHAT: E bine să lucrezi singur; E bine să nu te amesteci la lucru cu nimeni; v. Lucru amestecat miroase a rahat. LUCRU AUTENTIC: O lucrare valoroasă. LUCRU BUN DE ARUNCAT: Lucm care nu este bun de nimic, LUCRU BUN LA NOUĂ LUNI SE VEDE: Copilul se naşte la nouă luni. LUCRU BUN NU SE FACE BĂTÂND DIN PALME: Un lucru bun se realizează foarte greu. LUCRU CA LUMEA:Un lucru bine făcut. LUCRU CA PENTRU ALTUL: Un lucru făcut la repezeală. LUCRU CA PENTRU MINE: Un lucru făcut cu mare grijă. LUCRU CARACTERISTIC PENTRU EA: Ceva specific pentru ea. 1075 LUCRURILE STAU BALTĂ LUCRU CARACTERISTIC PENTRU O FEMEIE: Ceva specific pentru o femeie. LUCRU CARE NU ESTE DE NASUL ORICUI: Nu oricine poate face o asemenea lucrare. LUCRU CARE MERGE CA PE ROATE: Totul merge bine. LUCRU CIUDAT: E ceva ciudat. LUCRU CU BUCLUC: E ceva cu probleme. LUCRU CU DICHIS: E ceva cu toate cele necesare; Lucru de la care nu lipseşte nimic. LUCRU CURIOS: Ceva curios; Ceva care trezeşte curiozitate. LUCRU CU TOTUL IEŞIT DIN COMUN: Ceva deosebit, aparte, unic. LUCRU DE CLACĂ: Lucru obişnuit, comun. LUCRU DE LUAT ÎN CONSIDERARE: Lucru interesant. LUCRU DE MARE FOLOS: Ceva foarte folositor. LUCRU DE MÂNTUIALĂ: Ceva făcut superficial. LUCRU DE NIMIC: Fapt lipsit de importanţă. LUCRU DE TOPOR: Ceva neşlefuit, nefinisat, lucrai la repezeală; v. şi Lucru din topor. LUCRU DIN TOPOR: Ceva neşlefuit, nefinisat, lucrat la repezeală; v. Lucru de topor. LUCRU DRACU-N CASA POPII: Lucru necurat în casa unui preot. LUCRU DRĂCU ŞI CU TINE ACUM: Ce mai vrei şi tu acum. LUCRU FĂCUT: Vrajă; Farmec. LUCRU FĂCUT DE FEMEIE: Ceva neterminat; Ceva făcut la repezeală; v. şi Lucru făcut fără cap şi fără coadă. LUCRU FĂCUT ÎN GRABĂ: Ceva făcut la repezeală. LUCRU FĂRĂ CAP ŞI FĂRĂ COADĂ: Ceva neterminat; Ceva făcut la repezeală; v. Lucru făcut de femeie. LUCRU FĂRĂ NICIUN DUMNEZEU: Un lucru nefolositor, inutil. LUCRU IMPOSIBIL DE REALIZAT: Ceva foarte greu de făcut. LUCRU ÎNCEPUT E PE JUMĂTARE FĂCUT: Ce se începe se şi termină; E important să începi că de terminat vei termina. LUCRU ÎN CURS DE EXECUŢIE: Ceva încă în lucru; Ceva încă netenninat. LUCRU LA TIMP DĂRUIT, PREŢUIEŞTE ÎNDOIT: Dacă vrei să dăruieşti, dăruieşte la timp. LUCRUL DRACULUI: Un lucru foarte greu de făcut; Ceva necurat. LUCRUL ÎN SINE: în interiorul lucrului; Lucrul ca atare. LUCRUL LĂSAT PE MÂINE, AŞA ŞI RĂMÂNE: Ce poţi face azi, nu lăsa pe mâine. LUCRUL OMULUI E LUCRUL OMULUI: Ce-şi face omul e cine făcut. LUCRU MARE: Lucru sau fiinţă de seamă, de valoare; Extraordinar; Grozav. LUCRU MĂRUNT: Ceva mic, neînsemnat, iară mare valoare. LUCRU MIŞCĂTOR: Ceea ce poate fi mutat din loc; v. şi Lucru mobil. LUCRU MOBUL: Ceea ce poate fi mutat din loc; v. Lucru mişcător. LUCRU OMENESC: Ceva normal. LUCRU RĂU NU PIERE: Greu se scapă de ceva rău, neplăcut, nedorit; v. şi Lucru rău piere greu. LUCRU RĂU PIERE GREU: Greu se scapă de ceva rău, neplăcut, nedorit; v. Lucru rău nu piere. .. LUCRURI DE NIMIC: ? Lucruri ' fără nicio valoare, fără nicio trebuinţă. LUCRURILE AU AJUNS LA ■! UN PUNCT MORT: Lucrurile s-au împotmolit. LUCRURILE AU IEŞIT BINE: Totul s-a terminat cu bine. LUCRURILE AU IEŞIT CURÂND LA IVEALĂ: Lucrurile acum au devenit publice. LUCRURILE AU LUAT ALTA ÎNTOR-SURĂ: Lucrurile s-au schimbat; Nu mai este nimic la fel; v. şi Lucrurile iau altă întorsătură. LUCRURILE IAU ALTĂ ÎNTORSĂTURĂ: Lucrurile s-au schimbat; Nu mai este nimic la fel; v. Lucrurile au luat altă întorsătură. LUCRURILE IAU O ÎNTORSĂTURĂ FERICITĂ: Lucrurile s-au schimbat în bine; Totul merge bine. LUCRURILE ÎNEP SĂ CAPETE FORMĂ: Lucrurile încep să se finiseze; v. şi Lucrurile încep să se contureze. LUCRURILE ÎNCEP SĂ SE CONTUREZE: Lucrurile încep să se finiseze; v. Lucrurile încep să capete formă. LUCRURILE ÎŞI URMEAZĂ CURSUL: Lucrurile merg normal. LUCRURILE MERG MAI BINE: Totul merge mai bine; Totul este mai bine. LUCRURILE NU SE VOR ÎNCHEIA AICI: Nimic nu se termină, nu se încheie aici; Totul va continua; v. şi Lucrurile nu se vor opri aici; Lucrurile nu şe vor sfârşi; Lucrurile nu vor rămâne aici. LUCRURILE NU SE VOR OPRI AICI: Nimic nu se termină, nu se încheie aici; Totul va continua; v. Lucrurile nu se vor încheia aici. LUCRURILE NU SE VOR SFÂRŞI: Nimic nu se termină, nu se încheie aici; Totul va continua; v. Lucrurile nu se vor încheia aici. LUCRURILE NU VOR RĂMÂNE AICI: Nimic nu se termină, nu se încheie aici; Totul va continua; v. Lucrurile nu se vor încheia aici. LUCRURILE SE SCHIMBĂ: Totul se va schimba; Nimic nu rămâne la fel. LUCRURILE SE VOR ARANJA: Totul se va aranja. LUCRURILE SE VOR ÎNDREPTA: Totul se va îndrepta. LUCRURILE STAU BALTĂ: Nimic nu este pus la loc; Nimic nu este aranjat cum trebuie. LUCRURILE STAU PROST 1076 LUCRURILE STAU PROST: Lucrurile nu merg bine. LUCRURILE SUNT ÎNCURCATE: Totul este încurcat. LUCRURILE VORBESC DE LA SINE: Totul reiese de Ia sine. LUCRU SEMNIFICATIV: Ceva cu o anumită semnificaţie; Un lucru important. LUCRU STĂ PE LOC: Lucrul nu progresează, nu avansează. LUCRU TIPIC PENTRU CINEVA: Este ceva tipic, specific pentru el. '■'LUI'li ARDE DE ÎNCURCAT: Vrea să încurce lucrurile. LUMEA ALBĂ (pop.):Lumea reală. LUMEA ARPE: ŞI: :BABA "SE ' PIAPTĂNĂ: Unii lucrează mereu, ai (ii stau degeaba. LUMEA BUNĂ: Oameni educaţi, corecţi, cinstiţi. LUMEA CA LA BAL: Milita Iunie: '; LUMEA CEALALTĂ: Lumea sau timpul de după moarte; v. şi Vremea cealaltă. LUMEA DE APOI: Decedaţii. LUMEA DE PE LUME: Foarte multă Jume; Foarte mult; Totul; v. şi Lume peste lume. LUMEA E BĂLŢATĂ: Nu sunt toţi oamenii la fel. LUMEA E MICĂ: Te poţi întâlni cu oricine oriunde, oricând. LUMEA ÎNCEPE SĂ BÂRFEASCĂ: Oamenii încep să bârfească. LUMEA LARGĂ: Toată lumea; v. şi Lumea mare. LUMEA LE. ŞTIE PE ALE EI ŞI EU PE ALE MELE: Fiecare îşi cunoaşte nevoile sale. LUIVIEA LITERELOR: Scriitorii. LUMEA MARE: Toată lumea; v. şi Lumea largă. LUMEA MOARE DE TĂTARI ŞI EL BEA CU LĂUTARI: Nu se sinchiseşte; Nu-ipasa de nimic; v. şi Lumea moare şi baba se piaptănă; Lumea piere de tătari şi el bea cu lăutari; Lumea piere şi baba se piaptănă; Ţara moare de tătari şi el bea cu lăutari; Ţara piere de tătari şi el bea cu lăutari. LUMEA MOARE ŞI BABA SE PIAPTĂNĂ: Nu se sinchiseşte; Nu-i pasă de nimic; v. Lumea moare de tătari şi el bea cu lăutari. LUIVIEA N-ARE HABAR: Nimeni nu ştie nimic. LUMEA NEAGRA: Duhurile rele în basme. LUMEA NOUĂ: Nou veniţi. :;"M· LUMEA OCHILOR: Pupila ochilor. LUMEA OCHIULUI: Pupila ochiului. : LUMEA PIERE DE TĂTARI ŞI EL BEA CU LĂUTARI: Nu se sinchiseşte; Nu-i pasă de nimic; v. Lumea moare de tătari şi el bea cu lăutari. LUMEA PIERE ŞI BABA SE PIAPTĂNĂ: Nu se sinchiseşte; Nu-i pasă de nimic; v. Lumea moare de tătari şi el bea cu lăutari. LUMEA TOATĂ: Foarte mulţi oameni; v. şi O lume; O lume întreagă; O lume toată. LUMEA ŢI-E DESCHISĂ: Poţi merge unde vrei în lume; Lumea te aşteaptă. LUMEA VECHE: Epocă istorică încheiată sau pe cale să se încheie, pe cale de a lua sfârşit; (mvj Antichitate; v. Evul vechi. LUME CA LA URS: Foarte multă lume; O mulţime de oameni. LUME DE PE LUME: Mulţime de oameni; Toată lumea. LUME DUPĂ LUME: O mulţime de oameni în permanentă mişcare. LUME, LUME, SĂRIŢI LUME!: Ajutor! LUME NOUĂ: Nou veniţi. LUME PESTE LUME: Foarte multă lume; Foarte mult; Totul; v. Lumea de pe lume. LUME PESTRIŢĂ: Oameni diferiţi; Oameni de diferită stare socială; Oameni de diferită inteligenţă, de diferită vârstă etc.; v. şi Lume pistriţă. LUME PISŢRIŢĂ: Oameni diferiţi; Oameni de diferită stare socială; Oameni de diferită inteligenţă, de diferită vârstă etc.; v. Lume pestriţă. LUME VECHE: Antichitatea; Epocă istorică încheiată sau pe cale de a lua sfârşit; v. Istoria veche. LUMINA E ÎN SCĂDERE: Se întunecă; Se lasă seara; v. şi Lumina scade. LUMINĂ OCHILOR: Văzul. LUIVHNA SCADE: Se întunecă; Se lasă seara; v. şi Lumina e în scădere. LUMINA SE ŞŢECQARĂ PRINTRE/..: Se vede lumina prin___ LUMINA STRĂBATE: Lumina trece; Lumina străpunge; v. şi Lumina străpunge. LUMINA STRĂPUNGE: . Lumina: trece; Lumina străpunge; v. Lumina străbate. LUMINAT DE SOARE: însorit. LUMINAT LA MINTE: Inteligent; Deştept. LUMINĂ CftlOARÂ: Lumină insuficientă; Lumină slabă. ' LUNA DE MIERE: Prima lună după nuntă. LUNA ESTE ÎN CREŞTERE: Se măreşte luna. LUNĂ LUI TRAIST-N BĂŢ (reS.): Luna martie; Vremea când începe lucrul la câmp. LUNA S-Ă IVIT PE CER: A apărut luna pe cer; v. şi Luna s-a înălţat pe cer. LUNA S-A ÎNĂLŢAT PE CER: A apărut luna pe cer; v; şi Lună s-a ivit pe cer. LUNĂ DE MIERE: Prima lună după căsătorie. LUNĂ SEACĂ (reg.,).· Lună nouă.; LUNG CA O ZI DE POST: Faune lung; Interminabil, LUNG CÂT O POMANĂ: Foarte lung; v. şi Lung cât o prăjină; Lung cât pomana. LUNG CÂT O POMANĂ ŢIGĂNEASCĂ: Foarte lung în timp sau în spaţiu; v. şi Lung cât pomana ţigănească; Mare cât o pomană ţigănească; Mare cât pomană ţigănească. LUNG CÂT O PRĂJINĂ ŞI PROST CÂT O GĂINĂ: înalt şi prost. LUNG CÂT PRĂJINA: Foarte lung; v. Lung cât o pomană. 1077 LUX DE AMĂNUNTE LUNG CĂT POMANA ŢIGĂNEASCĂ: Foarte lung în timp sau în spaţiu; v. Lung cât o pomană ţigănească. LUNG CÂT PRĂJINA: Foarte lung; v, Lung cât o pomană. LUNG DE MAŢE (reg.): Lacom. LUNGEŞTE VORBA: Vorbeşte mult. LUNI DE-A RÂNDUL: Pe mai multe luni; în câteva luni; Timp îndelungat; v. şi Luni de zile; Luni în şir; Luni întregi. LUNI. DE ZILE: Pe mai multe.luni: în câteva luni; Timp îndelungat; v. Luni de-a rândul. LUNI ÎN ŞIR: Pe mai multe luni; în câteva luni; Timp îndelungat; v. Luni de-a rândul. LUNI ÎNTREGI: Pe mai multe luni; în câteva luni; Timp îndelungat; v. Luni de-a rândul LUP BĂTRÂN: Om în vârstă înaintată; Om bătrân; Cel care ştie multe; Cel care a trecut prin multe. LUP-DE-MARE: Focă; Marinar experimentat LUP ÎMBRĂCAT ÎN PIELE DE OAIE: Om rău care vrea să pară bun; Om prefăcut. LUP ÎN BLANĂ DE OAIE: Om prefăcut; Persoană nesinceră; Persoană vicleană; v. şi Lup în pielea oii; Lup în piele de oaie. LUP ÎN PIELEA OH: Om prefăcut; Persoană nesinceră; Persoană vicleană; v. Lup în blană de oaie. LUP ÎN PIELE DE OAIE: Om prefăcut; Per-: soană nesinceră; Persoană vicleană; v. Lup în blanădeoaie. LUPTA E EGALĂ: Forţele sunt egale. LUPTA PENTRU EXISTENŢĂ: Muncă depusă pentru câştigarea mijloacelor de existenţă; v. şi Luptă pentru existenţă. LUPTA PENTRU PACE: Propagarea păcii şi înţelegerii; împotrivirea la actele de război, de agresiune. LUPTĂ CORP LA CORP: Luptă faţă în faţă. LUPTĂ DE ARIERGARDĂ: Lupta în spatele frontului. LUPTĂ DREAPTĂ: O luptă pentru ceva bun, cinstit, drept. LUPTĂ PENTRU EXISTENŢĂ: Muncă depu- să pentru câştigarea mijloacelor ele existenţă; v. Lupta pentru existenţă. LUPTĂ PENTRU PUTERE: Luptă pentru dominaţie, pentru obţinerea unei puteri asupra cuiva, a ceva, LUPTĂ PENTRU SUPREMAŢIE: Lupta pentru dominaţie, pentru acaparare, pentru cucerire. LUPTĂ PE VIAŢĂ ŞI PE MOARTE: Luptă crâncenă, puternică, sângeroasă, nemiloasă. ,, LUPTĂ PIEPTIŞĂ: Luptă faţă în faţă; Luptă piept 1« piept. LUPTE CLASICE: Lupte la care procedeele tehnice se aplică mimai Ia partea superioară a corpului. LUPTE DE STRADĂ: Dezordine scandal, bătăi pe stradă. . T^UL^ ÎL LA- TRĂ CÂINII: De uh bătrâni nu se sperie nimeni, LUPUL FURĂ ŞI DIN OILENUMĂRATE: Hoţul fură de toate; v. şi Lupul mănâncă şi din oile numărate. LUPUL ÎŞI SCHIMBĂ PĂRUL DAR NĂRAVUL BA: Unii se pot schimba numai formal, în suflet niciodată; v. şi Lupul părul-şi schimbă dar năravul ba. LUPUL1 MĂNÂNCĂ ŞI DIN OILE NUMĂ-RATE: Hoţul fură de toate; v. şi Lupul fură şi din oile numărate. : j upul MORALIST: Cel care dă sfaturi cică-litoare, plictisitoare. : LUPUL NU ŞE SPERIE DE PIELEA OII: De oamenii buni nu se sperie nimeni. LUPUL PĂRlj-ŞI SCHIJĂ DAR NĂRAVUL BA: Unii se pot schimba numai formal, în suflet niciodată; v. Lupul îşi schimba părul dar năravul ba. LUPUL SE MĂI ÎNTOARCE PE UNDE A MÂNCAT OĂIĂ: Criminalul se mai întoarce pe unde a ucis. LUPUL TE PÂRĂŞTEj LUPUL TE JUDECĂ: Tu nu ai niciodată niciun drept. LUSTRUIT CĂ OGLINDA: Foarte bine lustruit; Strălucitor; v. şi Lustruit ca sticla. LUSTRUIT CĂ STICLA: Foarte bine lustruit; Strălucitor; v. Lustruit ca oglinda. LUX DE AMĂNUNTE: Foarte amănunţit. M M-A AJUNS OSTENEALA: Am obosit. MAI ĂNŢĂRŢ (reg): Acum doi ani, MAI APOI: După aceea; Fără termen fix. MAI APOI DE...: După....... MAI APOI DE TOÂTE (înv.): în cele din urmă. MAI APROAPE CĂMAŞA DECÂT COJOCUL: Mai uşor faci ceva pentru tine sau pentru familia la decât pentru un străin; v. şi Mai aproape cămaşa decât sumanul; Mai aproape dinţii decât părinţii; Mai aproape pielea decât cămaşa. MAI APROAPE CĂIVLĂŞA DECÂT SUMANUL: Mai uşor faci ceva pentru tine sau pentru familia ta decât pentru un străin; v. Mai aproape cămaşa decât cojocul. MAI APROAPE DINŢII DECÂT PĂRINŢII: Mai uşor faci ceva pentru tine sau pentru familia ta decât pentru un străin; v. Mai aproape cămaşa decât cojocul. MĂI APROAPE PIELEA DECÂT CĂMAŞA: Mai uşor faci ceva pentru tine sau pentru familia ta decât pentru un străin; v. Mai aproape cămaşa decât cojocul MAI ARE CEVA SUFLET: Este încă un om bun; v. şi Mai are o mână de sujlet în el MAI ARE NAS SĂ DEA OCHII CU MI-NE?:Cum de-şi permite să dea ochii cu mine? MAI ARE O MÂNĂ DE SUFLET ÎN EL: Este încă un om bun; v. Mai are ceva sujlet MĂI ARE ZILE DE TRĂIT: Va mai trăi. M-A BĂGAT ÎN TOŢI SPERIEŢI: M-a speriat foarte tare. M-A FĂCUT DE RUŞINE: M-a compromis. : M-A FĂCUT DE RUŞINE FAŢĂ DE LUME: M-a compromis în faţa lumii. M-A FĂCUT DE RUŞINE FAŢĂ DE OM: M-a compromis în faţa omului. MAI ABITIR CA...: Măi mult, mai tare, mai bine, mai ceva ca.... MAI AI GURĂ SĂ...?: Mai ai curajul, tupeul să.,.? v. încă mai ai gură să... ? MAI AI MUTRA SĂ...?: Mai ai curajul, tupeul să...? v. încă mai ai gură să...? MAI ALALTĂIERI: De curând; De puţină vreme; Deunăzi; v. şi Mai ieri-alaltaieri MAI AL DRACULUI CA DRACU: Un om foarte rău. MAI ALES: în special; Cu deosebire. MAI ALTFEL: Nu chiar aşa; Oarecum diferit; Deosebit. MAI AM SCANDAL ÎN CASA CU MUIEREA DIN CAUZA ASTA: Soţia mea este încă supărată din cauza asta. MAI AN: Anul trecut; Cu câţiva ani în urmă. MAI ASCULTĂ ŞI DE-ALE MUIERII CĂ N-O FI FOC: E bine să ţi cont şi de ce spune soţia, MAI AŞA: Nu chiar aşa cum ar trebui. MAI AŞA, MAI AŞA: Aşa şi aşa; Când aşa, când aşa. MAI AVAN: E straşnic; E grozav; E cumplit. : MAI AVEM O BUNĂ BUCATĂ DE DRUM: Mai avem mult de mers. MAI BA: Nici vorbă; Nici pomeneală. r MAI BINE: Mai degrabă. MAI BINE CAP IN SAT DECÂT COADĂ LA ORAŞ: Nu e rău să trăieşti şi la ţară. ' : MAI BINE C^VA DECÂT NIMIC: Ne mulţumim cu puţin; v. şi Mai bine decât nimic. MAI BINE DE...: Mai mult de.... MAI BINE DECÂT NIMIC: Ne mulţumim cu puţin; v. Mai bine ceva decât nimic, MĂI BINELE ESTE DUŞMANUL BINELUI: Ne mulţumim cu ce avem. MAI BINE LIPSĂ: Mai bine deloc; Mai bine renunţ, MAI BINE MAI TÂRZIU DECÂT NICIODATĂ : E bine oricând.: MAI BINE MI-AR LUA DUMNEZEU ZILELE: Mai bine aş muri. MAI BINE MORT DECÂT AŞA: E foarte rău; E tare greu; E tare neplăcut. MAI BINE N-AR MAI; FI: Ar fi mai bine dacă: n-ar mai exista. MAI BINE S-AR DUCE DRACU: Ar fi mai bine dacă l-ar lua dracul. MĂI BINE SĂ NU VORBIM DESPRE...: Ar fi mai bine să nu mai pomenim.... MAI BINE SĂRAC ŞI CURAT: E mai - bine să fiî cinstit chiar dacă eşti sărac. MAI BINE UN BAN IN PUNGĂ DECÂT FĂGĂDUIÂLĂ LUNGĂ: Promisiunile nu : au nicio valoare. MĂI BINE ZICÂND: Mai exact; Mai precis. MAI BINE ZIS: Cu alte cuvinte. MAI CAUTĂ ŞI LA OBRAZUL OMULUI: Trebuie să şti şi ce fel de om este. MAI CĂ: Aproape că; v. şi Mai că mal MAICĂ DE A DOUA OARĂ (reg.): Mamă vitregă. MAI CĂ MAI: Aproape că; v. Mai că. MAICĂ PRECISTĂ!: Doamne fereşte! MAI CÂT COLEA: Aproape; în apropiere; La o parte; v. Cât acolo. MAI CEVA (reg.): Mai de soi; Mai frumos; Mai bun. MAI COLEA DE...: Ceva mai departe de.... MAI CREDINCIOŞI OCHII DECÂT URE- 1079 MAI MARE RÂSUL NAIBII CHILE: E mai bine să vezi cu ochii tăi decât să asculţi ce spun alţii. MAI CU BINELE, MAI CU RĂUL: Mai aşa, mai aşa; Şi aşa, şi aşa; v. şi Mai cu una, mai cu alta. MAI CU CAP: Mai deştept; Mai înţelept. MAI CU MOŢ: Mai răsărit; Mai treaz; (Exprimare) mai plastică, mai aleasă; v. Cu moţ. MAI CU PERDEA: Decent; Pe ocolite; Indirect; v. Cu perdea. MAI CURÂND: Mai degrabă; Mai lesne; Mai bucuros. MAI CURÂND SAU MAI TÂRZIU: Acum sau altădată; Odată şi odată; v. Curând sau mai târziu. MAI CU SEAMĂ: Mai ales; îndeosebi; v. şi Mai de temei. MAI CU UNA, MAI CU ALTA: Mai aşa, mai aşa; Şi aşa, şi aşa; v. Mai cu binele, mai cu răul. MAI DAU EU OCHII CU TINE!: Te prind eu! Pun eu mâna pe tine! MAI DE ACOLO: Puţin mai încolo. MAI DE DOAMNE AJUTĂ: Ceva mai bun. MAI DEGRABĂ: Mai curând; Mai uşor; Mai bine. MÂI DE TEMEI (înv.): Mai ales; îndeosebi; v. Mai cu seamă. . MAI DE UNA, MAI DE ALTA: De toate şi despre toţi. MAI DEUNĂZI: Nu de mult timp; v. şi Mai ieri; Mai ieri-alaltăieri. MAI DE VALE: Mai în jos. MAI DE VOIE, MAI DE NEVOIE: Până la urmă s-a rezolvat; Până Ia urmă a acceptat. MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU: Acum sau altădată; Odată şi odată; v. Curând sau mai târziu. MAI DIHAI...: Mai ceva.... MAI DIN ACOLO: La o distanţă mai mare/ MAI E MULT PÂNĂ ATUNCI?: Când se termină? Mai durează mult? MAI E NEVOIE (reg.): Mai este de îndurat; Mai va; Mai va până.... MAI E ŞI MÂINE ZI: E timp şi mâine; Să nu ne grăbim că avem timp; v. şi Mai e şi mâine zi; Mai e şi ziua de mâine, MAI E VORBĂ?: Mai încape discuţia? E de la sine înţeles; v. încape vorba? MAI E ŞI ZIUA DE MÂINE: E timp şi mâine; Să nu ne grăbim că avem timp; v. şi Mai e şi mâine zi. MAI E ZI ŞI MÂINE: E timp şi mâine; Să nu ne grăbim că avem timp; v. şi Mai e şi mâine zi. MĂI GUSTĂ PÂNĂ S-O COACE!: Stai să se coacă! Stai să fie gata! MAI IERI: Nu de mult timp; v. Mai deunăzi. MAI IERI-ALALTĂIERI: Nu de mult timp; v. Mai deunăzi MAI ÎNAINTE: Mai demult; v. şi Mainte. MAI ÎNAINTE DE A...: Până să...; Până a nu...; v. înainte de a.... MAI ÎNAINTE DE HRISTOS: înaintea erei noastre; v. înainte de Hristos. MAI ÎNAINTE DE NAŞEREA LUI HRISTOS: înaintea erei noastre; v. înainte de Hristos. MAI ÎNAINTE DE TOATE: în primul rând. MAI ÎNAINTE SĂ...: Până să...; Până a nu...; v. înainte de a... . MAI ÎNCAPE DISCUŢIE?: Desigur; Fără nicio îndoială; v. şi Mai încape îndoială? < MAI ÎNCAPE ÎNDOIALĂ?: Desigur; Fără nicio îndoială; v. Mai încape discuţia? MĂI ÎNCAPE VOSBĂ?: Mai încape discuţie? E de ia sine înţeles; v. încape vorbă? MAI ÎNCOACE: Mai aproape; în vremea din urmă; Recent. MĂI ÎNCOACE DE...: Dincoace de.... ;; MAI ÎNCOLO: Mai departe; Mai târziu. MÂI ÎN GLUMĂ MÂI ÎN RÂS ÎMI FĂCUI POFTADE ZIS: Mai glumim şi noi; v. şi Mai în glumă mai în serios. MAI ÎN GLUMĂ MAI ÎN SERIOS: Mai glumim şi noi; v. Mai în glumă mai în râs îmi făcui pofta de râs. MAI ÎN GRABĂ: Mai degrabă; Mai:bine.;; ? MAI ÎNTÂI: în primul rând; v. înainte de toate. MAI ÎNTÂI EU: Eu sunt primul. MĂI ÎNTÂI POTOLUL: întâi sămâncăm. MAI ÎNTÂI ŞI MAI ÎNTÂI: înainte de toate; în primul rând; v. întâi Şi întâi '■ MĂI LĂSĂ ŞI TU DIN GURĂ!: Mănâncă mai puţin. .·.... MAI LA UNA, MAI LA ALTA: Mai încolo, mai încoace. MAI LASĂ-TE DE IORDANE: Fii şi tu serios. MAI LA VALE: în cele ce urinează; în continuare. MĂI LIPSEA UNA CĂ ĂSTA: Asta ne mai trebuia. MAI-MAI: Cât pe ci; Aproape de tot. MAI-MAÎCĂ.;.: Aproape că.... : MAI-MAI SĂ...: Cât pe ci să.... MÂI MARE: Mai mult. MAI MARE DARAUA DECÂT OCAUA: Niciun folos; Niciun câştig. ; MĂI MĂRE DRAGUL: Vrednic de a fi admirat; Foarte bine:; Foarte frumos; v. şi De-a mai mare dragul. MAI MARE DRAGUL SĂ...: Mare bucurie să.... MAI MARELE: Şeful; Stăpânul. MĂI MĂRE MILĂ: Vrednic de milă; Demn de a fi compătimit; Foarte tare; Foarte mult. MÂI MARE NECAZUL: Mai mare supărarea MAI MARE PACOSTEA: Mai mare răutate; Mai mare neplăcere. MAI MARE PORCUL DECÂT COTEŢUL: Lucrurile stau invers; Ceva nu e în regulă. MAI MARE RÂSUL DRACULUI: S-a făcut de ruşine; S-a compromis; v. şi Mai mare râsul naibii. MAI MARE RÂSUL NAIBII: S-a făcut de ruşine; S-a compromis; v. Mai mare râsul dracului. MAI MARE RUŞINE 1080 MAI MARE RUŞINE: E ruşinos; E umilitor; E dezonorant; v. E mai mare ruşine. MAI MARE RUŞINEA: E ruşinos; E umilitor; E dezonorant; v. E mai mare ruşine MAI MARE RUŞINEA DE EL: E ruşinos din partea lui; E umilitor, e dezonorant din partea lui. MAI MARE RUŞINEA DRACULUI: E o ruşine, e un compromis mare MAI MERGE CUM MĂI MERGE: Nu merge cum trebuie; Nu merge bine. MAÎMILĂ MI-EDE MINE DECÂT DE TINE: Fiecare ţine mai mult lu sine decât la altul. MAT MIŞCA CEVA L XINE?: Mai eşti în stare de ceva? MĂI MOALE FOCUL: Un foc mai slab. MAI MOALE ŞI TU GURA: Mai taci din gură. MAI MULT: în plus; Peste toate. : MAI MULT AŢĂ DECÂT FAŢĂ: O nimica toată; Foarte puţin; O cantitate neînsemnată; v. şi Mai scumpă aţa decât faţa, MAI MULTĂ PRUDENŢĂ NU STRICĂ: Fi mai prudent. MAI MULTĂ TREABĂ FACI CU TACE-REA: Taci şi lucrează. MAI MULT CA...: Cu mult mai mult ca...; v. şi Mai mult decât.... MAI MULT CA NICIODATĂ: Foarte mult; v. şi Mai mult ca oricând; Mai mult ca orice; Mai mult decât se poate exprima în cuvinte; Mai mult decât se poare îndura; Mai mult decât se poate spune MAI MULT CA ORICÂND: Foarte mult; v. Mai mult ca niciodată. MAI MULT CA PROBABIL: Sigur; Neîndoielnic; v, şi Mai mult ca sigur; Mai mult decât probabil; Mai mult decât sigur. MAI MULT: CA SIGUR: Sigur; Neîndoielnic; v. Mai mult ca probabil. MAI MULT CE... (înv.): Atât numai câ.... MAI MULT DECÂT...: Cu mult mai mult ca...; v. Mai mult ca... MAI MULT DECÂT ATÂT: Cu mult mai mult.. .·■, MĂI MULT DECÂT DESTUL: Este suficient.: MAI MULT DECÂT;ORICE: Foarte mult; v. Mai mult ca niciodată. MAI MULT DECÂT PROBABIL: Sigur; Neîndoielnic; v. Mai mult ca probabil. MAI MULT DECÂT SE POATE EXPRIMA ÎN CUVINTE: Foarte mult; v. Mai mult ca niciodată. MAI MULT DECÂT;SE PQAŢE INDURA: Foarte mult; v. Mai mult ca niciodată. MĂI MULT DECÂT SE POĂTE SPUNE: Foarte mult; v. Mai mult ca niciodată. MAI MULT DECÂT SIGUR: Sigur; Neîndoielnic; v. Mai mult ca probabil. MAI MULT DECÂT TREBUIE: Peste măsură. MAI MULT DE GURA LUMII: Mai mult de formă; v. şi Mai mult de ochii lumii. MAI MULT DE JUMĂTATE: Peste jumătate. MAI MULT DE OCHII LUMII: Mai mult de formă; v. Mai mult de gura lumii, MAI MULT DE-O GRĂMADĂ: Foarte puţin. MAI MULT DE O GROAZĂ: Nu prea mult; Destul de puţin. MAI MULT DE O ORĂ: Peste o oră. MAI MULTE CEASURI ÎN ŞIR: Timp îndelungat. MAI MULT ÎNCĂ: Şi mai mult. MAI MULT MORT: Aproape mort; v. şi Mai mult mort decât viu. MAI MULT MORT DECÂT VIU: Aproape mort; v. Mai mult mort. MÂI MULT NU TE POŢI AŞTEPTA DE LA EL: Asta e tot ce pateu face, ce poate oferi el. MAI MULT ORI MĂI PUŢIN: într-o măsură oarecare; Întrucâtva; Cam; v. şi Mai mult sau mai puţin; Mult-pUţin. ...MAIMjJLXSĂU MAI PUŢIN: într-o măsură oarecare; întrucâtva; Cam; v. Mai mult ori mai puţin. MAI-NĂINTE GRĂITORIU (înv.): Profet; Proroc. MAI NIMIC: Aproape nimic; Foarte puţin. ; MAINTE: Mai demult; v.Mai înainte. MĂI PASĂ DE ZI CEVA?: Cui îi pasă ce spui tu? MÂI PE BRODEALĂ: Pe nimerite; La întâmplare; v. şi Mai pe brodite, mai pe nimerite. MAI PE BRODITE, MAI ?E ^I^RITE: Pe nimerite; La întâmplare; v. Mai pe brodeală. : MAI PREJOS (DECÂT CEVA SAU CINEVA): Inferior cuiva sau la ceva. : MAI PREŞUS (DECÂT CEVA SAU CINEVA): Superior cuiva sau la ceva. MĂI PRESUS DE...: Mai important ca... ■; Superior faţă de... . MAI PRESUS DE TOATE: Cel mai important; Cel mai bun. MĂI PUNE CEVA: Mai adaugă ceva; Mai dă ceva. MAI PUŢIN: Afară de..,; în afară;de...; Cu excepţia..., MAI RAR...: Rar să.,.; Nu prea des.... MAI RAR OM CA EL: Un om foarte bun. MAI RĂMÂNEŢI CU BINE!: Să fiţi sănătoşi! v, şi Mai rămâneţi cu sănătate! MAI RĂMÂNEŢI CU SĂNĂTATE: Să fiţi sănătoşi! v. Mai rămâneţi cu bine! · MAI RĂMÂNE VORBA?: Desigur! Fără îndoială! MAI RĂMÂNE VORBA DE...: Mai rămâne să se discute despre... .; v. şi Mai rămâne vorba despre.... MAI RĂMÂNE VORBA DESPRE...: Mai rămâne să se discute despre....; v. Mai rămâne vorba de.... MAI RĂU CA DRACUL: Foarte rău; Insuportabil; v. şi Mai rău de aşa nu se poate. 1081 MAMA, CA MAMA MAI RĂU DE AŞA NU SE POATE: Foarte rău; Insuportabil; v. Mai rău ca dracul MAI RĂU TE RUPI CÂND TE CÂRPEŞTI: Prin cârpirea lucrului uzat nu se rezolvă mare lucru. MAI SCAPĂ LA PAŞTELE CAILOR: Nu va scăpa niciodată, MAI SCUMPĂ AŢA DECÂT FAŢA: 0 nimica toată; Foarte puţin; O cantitate neînsemnată; v, Mai mult aţa decât faţa. MAI SUS AMINTIT: Amintit mai înainte. : MAI ŞTII?: Parcă poţi să ştii? MAI ŞTII CUM VINE VREMEA; Mai ştii ce se poate întâmpla; Cine ştie cum va fi; v. şi Nu ştii cum vine vremea. MAI ŞTII MINUNEA?: Cine ştie? Se prea poate; Nu e exclus; v. şi Mai ştii păcatul? MAI ŞTII PĂCATUL?: Cine' ştie? Se prea poate; Nu e exclus; v. Mai ştii minunea? MAI ŞTIU EU?: Cine poate şti? Habar n-am; v. Cine poate şti? IVÎAI ŞTIU EU CÂT?: Nu prea ştiu eu cât. ., MAI ŞTIU EU CE?: Nu prea ştiu eu ce. MAI ŞTIU ŞI EU?: Nu prea ştiu eu. MAI TACĂ-ŢI MUZICUŢA!: Taci din gură! Nu mai vorbi! v, şi Mai taci dracii din gură! Mai taci odată din gură! MAI TACI DRĂCU DIN GURĂ!: Taci din gură! Nu mai vorbi! v. Mai tacă-ţi muzicuţa. MĂI TACI ODATĂ DIN GURĂ!: Taci din gură! Nu mai vorbi! v. Mai tacă-ţi muzicuţa. MĂI TARE (înv., pop.): Mai degrabă; Mai ales, MAI TÂRZIU ORI MAI CURÂND: Acum sau altădată; Odată şi odată; v. Curând sau mai târziu. MĂI TOT AŞA: Aproape la fel; Ca şi până acum. MAI TREACĂ, MEARGĂ: Mai treacă de la noi; v. şi Mai trece ce mai trece. MAI TRECE CE MAI TRECE: Mai treacă de la noi; v. Mai treacă, meargă. MĂI UNA, MAI ALTĂ: Una, alta. :. MAI VA: Va mai trece timp; v. şi Mai va până atunci. MAI VA PÂNĂ ATUNCI: Va mai trece timp până atunci; v. Mai va. MAI VÂRTOS: Mai puternic; Mai tare. MĂI VEZI DE ĂLŢli CĂ CU MINE NU-ŢI MERGE: Pe mine să mă laşi în pace; Lasă-mă în pace! MAI VEZI ŞI PE ALŢII: Lasă-mă în pace!: : MAI VORBIM NOI: O să ne mai vedem; Mai stăm noi de vorbă. MĂI ZI DACĂ AI CE: Nu mai ai ce spune. MAI ZILELE TRECTE: Nu de mult. M-A ÎMPINS CU GHIOLDUL: Mi-a făcut un semn. M-A ÎMPINS PĂCATU: Am făcut o greşeală; Am păcătuit. M-A ÎNDEMNAT CU BANII: Mi-a oferit o sumă de bani. m-a Înfruntat din ochi: M-a convins din privire. MAJORITATEA ABSOLUTĂ: Mare majoritate; Număr de voturi egal cu jumătate şi cel puţin unul din total. MAJORITATEA CELOR PREZENŢI: Cei mai mulţi din cei de faţă. MAJORITATEA PRIETENILOR...: Cea mai mare parte a prietenilor. MAJORITATEA RELATiyĂ: Numărul cel mai mare de voturi obţinut de cineva. MAJORITATE DE DOUĂ TREIMI: Peste două treimi. MAJORITATE EVIDENTĂ:,Cea mai mare parte. MAJORITATE SPECIALĂ: Mcijoriţate stabilită. MAJORITATE ZDROBITOARE: Cea mai mare parte; Aproape în întregime. M-A LĂSAT CU:i BUZA CRĂPATĂ: M-a înşelat; v. şi M-a lăsat cu buzele umflate. , ,M-A LĂSAT CU BUZELE UMFLATE:. M-a înşelat; v. M-a lăsat cu buza crăpată. M-A LĂSAT ÎN MIJLOCUL DRUMULUI: M-a părăsit; v. şi M-a lăsat pe drumuri. M-A LĂSAT PE DRUMURI:: M-a părăsit; y. şi M-a lăsat în mijlocul drumului. M-A LĂSAT RECE: Puţin îmi pasă. MAL DE FEMEIE: Femeie mare şi grasă. . ... MAL DE OM: Bărbat mare şi gras. MrA LUAŢ AŞA ŞI PE DINCOI^: A încercat să mă păcălească; A încercat să mă convingă. M-A: LUAT: CAM AŞA: : A .început, să-mi vorbească tot aşa. ; .;,^^,Î^Ţ|;CU..ALimE: A vorbit despre altceva; v. şi M-a luat cu alte vorbe. . M-A LUAT CU ALTE; VORBE: A vorbit despre altceva; v. M-a luat cu altele. M-A LUAT CU DUHUL BLÂNDEŢII: Mi s-a adresat cu politeţe, cu bunătate. M-A LUAT CU FOAME: Mi-e foame, ^ M-Ă LUAT CU GÂNDURILE: Mă tot gândesc. M-Ă LUAT CU GLUMA: A început să glumească. M-A LUAT CU LACU ŞI DRACU: A vorbit de toate aiurea. M-A LUAT CU VORBA PE DEPARTE: A început vă vorbească departe de subiect. / M-A LUAT CU ZORUL: A început repede, A lut viteza de la început. M-A LUAT GAIA: Am încurcat-o. M-A LUAT GURA PE DINAINTE: Am spus ce nu trebuia. . M-A LUAT ÎN PENE: S-a repezit la mine. M-A LUAT LA SIGUR: Era sigur că mă va convinge. M-A LUAT LA VALE: M-a dat în jos. M-A LUAT O LENE: Mi-e lene; M-a cuprins lenea. M-A LUAT UN DOR DE CAP: Mi e tare dor. MĂMĂ, CA MAMA: Aşa sunt mamele. ; MAMA FOCULUI 1082 MAMA FOCULUI: Foarte; Deosebit; Puternic; Tare; Straşnic; Grozav; v. De mama focului. M-AM AMĂRÂT CA VAI DE MINE: M-am supărat foarte tare; v. şi M-am amărât cum numai Dumnezeu ştie. M-AM AMĂRÂT CUM NUMAI DUMNEZEU ŞTIE: M-am supărat foarte tare; v. M-am amărât ca vai de mine. M-AM AMĂRÂT ŞiNGUR-SINGUREL: Mi-am făcut singur necazuri. M-AM AMĂRÂT TOT: Sunt tare supărat. MAMA CARE-ŞI GUGULEŞTE COPIII: Orice mamă îşi iubeşte copiii, MAMA MEA CÂND M-A NĂSCUT MI-A LEGAT O STICLĂ DE GÂT: Eu beau de mic. MAMA MEA, DOAMNE!: Ce greu îmi este! Cât de mult sufăr. M-AM ARS!: Am dat de naiba. M-AM CURĂŢAT!: Am încurcat-o! ; MAMA ÎMPUNGE ŞI EU TRAG, FAC O CĂMAŞĂ CU DRAG: Pot să fac ceva numai ajutat de cineva. MAMĂ DE BĂTAIE: O bătaie zdravănă. MAMĂ DRAGĂ: Dragul meu. MAMĂ, MAMĂ, SĂ TE ŢI!: Cine ştie ce ne mai aşteaptă! M-AM FĂCUT CĂ NU VĂD: Nu am vrui să vadă că mă uit. M-AM FĂCUT TOT O APĂ: Sunt ud leoarcă. M-AM ÎMBRĂCAT SUBŢIRE ŞI-AM TREMURAT GROS: Trebuia să mă îmbrac mai gros. M-AM LUAT CU TAINA ŞI-AM UITAT MĂMĂLIGA PE FOC: M-am luat cu vorba şi am uitat ce am de făcut. ‘ M-AM LUAT DUPĂ CAPUL MEU: Am {acut ce am vrut et. M-AM LUAT DUPĂ GURA TA: Am ascultat de tine; v. şi M-am luat după vorba ia. M-AM LUAT DUPĂ UN CAP DE FEMEIE: A asculta de o femeie. M-AM LUAT DUPĂ UNUL CA TINE: Am ascultat de unul ca tine. M-AM LUAT DUPĂ VORBA TA: Am ascultat de tine; v. M-ăm luat după gura ia, M-AM LUAT DUPĂ VORBELE UNUIA ŞI ALTUIA: Am ascultat de unu! şi de altul. s M-AM PRIGORIT DE SETE: Mi-e tare sete; Nu mai pot de sete. M-AM SĂTURAT DE ATÂTA VORBĂ: Ajunge cu vorbăria; Nu mai vreau vorbe. M-AM SĂTURAT SĂ TOT AŞTEPT: Nu mai vreau să aştept. M-AM STRICAT LA INIMĂ: Mă doare inima; Sunt tare supărat; v, şi M-am zdruncinat rău la inimă. M-AM SUPĂRAT DE NU MAI VĂD ÎNAINTEA OCHILOR: Sunt foarte tare supărat. M-AM TOPIT!: Am păţit-o! Am plecat! M-am evaporat! v. şi Ne-am topit! M-AM UŞURAT LA INIMĂ: M-am liniştit. M-AM ZDRUNCINAT RĂU LA INIMĂ: Mă doare inima; Sunt tare supărat; v. M-am stricat la inimă. MANDAT DE ARESTARE: Act pentru arestare. MANDAT PG-ŞTAL: Act pentru expedierea sau ridicarea unui colet poştal. MANTA DE VREME REA: Persoană luată în seamă numai la caz de nevoie. M-A OMORÂT TOT CA PE CÂINE: M-a chinuit foarte mult. M-A PIŞCAT UN PURICE: Avem purici; M-a înţepat un purice; Nu e mare lucru. M-A PRINS O FOAME DE LUP: îmi este tare foame. ■M-A PRINS OBEJDEIA; Am speranţa; Sper. M-A PRINS PE ;NEGÂNDITE: Nu eram pregătit; Nu eram în temă. M-A PRINS PE PICIOR GREŞIT: M-a păcălit; M-a descoperit. M-A PRINS UN SUGHIŢAT DE NU SE MAI OPREŞTE: Sughit cu neîncetare. : 7 M-A PUS PĂCATUL: Am păcătuit. V ■: M-A PUS PE GÂNDURI: Am început să mă îndoiesc. MAREA CU SAREA: De toate; Totul. MAREA DEVINE AGITATĂ: Se stncâ timpul; Se încurcă lucrurile. MAREA E ÎN FLUX: Marea creşte; Situaţia evoluează. MAREA E ÎN REFLUX: Marea scade; Situaţia decade. ; MĂREA E LIBERĂ: Totul este liber. MĂREA MAJORITATE: Cea mai mare parte. MARE BAFTĂ: Mult noroc. MARE BĂFTOS!: Să ai mult noroc! MĂRE BRÂNZĂ!: Mare lucru! Nu e cine ştie ce! ■" ' ' ... MARE CA DIMESIUNI: De dimensiuni mari. MARE CÂT MALUL: Foarte mare; v. şi Mare cât o oală de praznic. MARE CAT O OALĂ DE PRAZNIC: Foarte mare; v. Mare cât malul MARE CÂT O POMANĂ: Foarte lung în tiirp sau în spaţiu; v. Lung cât o pomană ţigănească. MARE CÂT O ZI DE POST:’ Foarte mare; Foarte iung; De durată mare;Interminabil; v. Cât o zi de post. MARE CÂT POMANA ŢIGĂNEASCĂ: Foarte lung în timp sau în spaţiu; v. Lung cât o pomană ţigănească. MARE CÂT UN DOP: Mic; De proporţii mici. MARE CÂT UN DOP DE SACĂ: Destul de mare. MARE COMEDIE (pop.): Mare ciudăţenie; Mare minune. MARE DISTRACŢIE: O distracţie în toată regula. MARE E DUMNEZEU: Dumnezeul e cel mai mare. MARE E DUMNEZEU, PUTERNIC E DRA- CU: Omul bun e mare, omul rău e puternic. 1083 M-A SURPRINS OSTENEALA MARE E GRĂDINA DOMNULUI: Mulţi proşti sunt pe lumea asta; v. şi Mare e grădina lui Dumnezeu; Mare e grădina ta, Doamne, de intră atâtea dobitoace; Mare-i grădina lui Dumnezeu; Mare-i hambarul tui Dumnezeu MARE E GRĂDINA LUI DUMNEZEU: Mulţi proşti sunt pe lumea asta; v. Mare e grădina domnului, MĂRE E GRĂDINA TA, DOAMNE, DE INTRĂ ATÂTEA DOBITOACE: Mulţi proşti sunt pe lumea asta; v. Mare e grădina domnului. MARE GRANGUR: O persoană foarte puternică, foarte bogată, foarte importantă. MARE GREU {DE CEVA): Cantitate mare de ceva. ... MĂRE HOŢ EŞTI!: Ce şmecher eşti! MĂRE-I GRĂDINA LUI DUMNEZEU: Mulţi proşti sunt pe lumea asta; v. Mare e grădina domnului. MARE-I HAMBARUL LUI DUMNEZEU: Mulţi proşti sunt pe lumea asta; v. Mare e grădina domnului. MARE ISPRAVĂ AI FĂCUT: Ai făcut un lucru foarte bun. MARE LA INIMĂ: Om inimos; Om bun; Om darnic. IVIARELE PUBLIC: Publicul. MARE LUCRU: Lucru care impresionează, care uimeşte; Lucru lipsit de importanţă; Lucru nesemnificativ; N-aş crede să; N-aş crede să nu. MARE LUCRU CĂ...: Mă mir că.... MARE LUCRU DACĂ...: M-aş mira dacă... ; v. şi Mare minune dacă.... MARE MINCINOS MĂI EŞTI!: Tare mult minţi! Tot ce spui minţi! MARE MINUNE: Cine ar fi crezut? Cine şi-ar fi închipuit? (reg.) Foarte frumos; Foarte bun; v, şi Minune mare, MARE MINUNE CĂ...: M-aş mira/dacă..; ; v. Mare lucru dacă.... MARE MINUNE DE LA DUMNEZEU!: E o adevărată minune! MARE MINUNE SĂ...: N-aş crede să...; Ar îl de mirare să...; v. şi Mare minune să nu.... MARE MINUNE SĂ NU...: N-aş crede să nu...; Ar fi de mirare sâ nu...; v. Mare minune să... MARE MINUNE ŞI CU TINE!: Mare suqiriză mi-ai făcui! MARE NERVOZITATE: Mult necaz. MARE NOROC!: Ce noroc! MARE PAGUBĂ!: Nu-i nicio pagubă; v. Atâta jaf în ciuperci! MARE PARTE: Majoritatea; în bună măsură; v. Cea mai mare parte MARE PARTE DIN...: Majoritatea din...; în bună măsură din...; v. Cea mai mare parte, MARE PARTE DINTRE...: Majoritatea dintre...; în bună măsură dintre...; v. Cea mai mare parte. MARE PĂPCAT: îmi pare rău; v. E mai mare păcat. MARE PĂCATUL: îmi pare rău; v. E mai mare păcat. MARE PLICTISEALĂ!: Ce plictiseală! MARE POZNĂ: O prostie mare. MĂRE PROCOPSEÂLĂ!: Ce procopseală! MARE PUTERE: Stat mare, puternic. MARE RUŞINE: E ruşinos; E umilitor; E dezonorant; v. E mai mare ruşine. MĂRE RUŞINEA: E ruşinos: E umilitor; E dezonorant; v. E mai mare ruşine. MĂRE SCOFALĂ!: Mare lucru! O nimica toată! MARE SPECIALIST ÎN...: Um specialist de prinia clasă în.... MĂRE ŞL ŢÂRE: Foarte puternic; Deosebit; Renumit; Influent; v. Tare şi mare. MARE ŞMECHER!: Descurcăreţ 1 a toate. MĂRE TRĂSNAIE!: O marc prostie!.· MARE TREABĂ!' (imn.): Mare lucru! Niinic deosebit! MARE TREABĂ ŞI ASTA!: Nimic deosebit. MĂRE ŢINUTĂ: Elegant; Modem. MARFĂ DE DUZINĂ: Lucru obişnuit. MARGINEA RĂBDĂRII: Limita răbdării; Răbdarea pe sfârşite. MĂRINÂR DE APĂ DULCE: Marinar pe un fluviu. MARINARII PE COVERTĂ: Marinarii : pe punte....... M-AR MANCA DAC-AR PUTEA: Mi-ar face un mare rău dacă ar putea. MARTIE DIN POST NU LIPSEŞTE: El nu poate lipsi de la nimic; Ei este prezent peste tot. MARTOR DE MESERIE: Martor plătit pentru mărturie mincinoasă. MARTOR OCULAR: Persoana care a văzut cum s-a petrecut un fapt. MARTORUL ACUZĂRII: Martorul celui care acuză, care a deschis un proces. MARTORUL APĂRĂRII: Martorul celui care se apără, celui care e dat în judecată. MARTOR MI-E DUMNEZEU DIN CER: Eu spun numai adevărul. MASA ALEGĂTORILOR: Totalitatea alegătorilor. MASA E GATA: Poftiţi la masă! Masa e pregătită! v. şi Masa e servită! MASA E SERVITĂ!: Poftiţi la masă! Masa e pregătită! v. şi Masa e gata! MASA ÎNTINSĂ MUSAFIRI AŞTEAPTĂ: Masa e pregătită. MASĂ-NTINSĂ: Multă lume la masă. MASĂ ROTUNDĂ: Masa de discuţii, de tratative. MASĂ ŞI CASĂ: Totul. MASĂ VERDE: Nutreţ pentru vite; Furaj. M-A SECAT LA INIMĂ: M-a;supărat foarte tare. MASELE LĂRGI POPULARE: Poporul. M-A SURPRINS OSTENEALA: Ma miră atâta osteneală din partea lor. MAŞINA LUCREAZĂ FĂRĂ CUSUR 1084 MAŞINA LUCREAZĂ FĂRĂ CUSUR: Maşina este foarte bună; Totul merge foarte bine. MAŞINA MERGE: Totul este în regulă. MAŞINA NU FUNCŢIONEAZĂ: Lucrurile stau pe loc; v. şi Maşina nu lucrează; Maşina nu merge, MAŞINA NU LUCREAZĂ;; Lucrurile stau pe loc; v. Maşina nu funcţionează. MAŞINA NU MERGE: Lucrurile stau pe loc; v. Maşina nu funcţionează. MAŞINĂ DE RĂZBOI: Mijloace, forţă folosită într-un conflict militar. M-A TRECU APA: Am transpirat; M-am speriat tare. M-A TRIMIS LA DRACU: M-a dat afară; M-a insultat. MAŢE-FRIPTE: Om sărac; Om rău; Om zgârcit. MAŢE-GOALE (fam.): Om sărac; v. şi Maţe-prăjite; Maţe-rupte; Maţe-sparte. MAŢE PRĂJITE (fam.)'. Om sărac; v. Maţe-goale. MAŢE-RUPTE (fam.): Om sărac; v. Maţe-goale, MAŢE-SPĂRTE (fam.): Om sărac; v. Maţe-goale. M-AU DURUT CUVINTELE LUI: M-a supărat ce a spus. M-AU LĂSAT PICIOARELE CÂND ĂM AUZIT: M-au întristat cele auzite. M-AU LĂSAT PICIOARELE DE FRICĂ: M-am speriat foarte tare. M-A USTURAT LA INIMĂ: M-a durut; M-a supărat tare. M-A ZBURAT VÂNTUL PE DEDESUPT: M-a dus vântul; Eram în aer. MĂ AMÂNĂ DE AZI PE MÂINE: Nu se ţine de cuvânt; v. şi Mă amână de joi până mai apoi; Mă amână la Paştele cailor. MĂ AMÂNĂ DE JOI PANA MAI APOI: Nu se ţine de cuvânt; v. Mă amână de azi pe mâine. MĂ AMÂNĂ LA PAŞTELE CAILOR:; Nu se ţine de cuvânt; v. Mă amână de azi pe mâine. MĂ AŞTEPTAM LĂ ASTA: Eram sigur că va fi aşa. MĂ BATE GÂNDUL SĂ...: Intenţionez să... , MĂCAR ATÂT: Câtuşi de puţin. MĂCAR CĂ...: Deşi; Cu toate că...; v, şi Măcar că ce... MĂCAR CĂ CE,..: Deşi; Cu toate că...; v. Măcar cit.. . MĂCAR CĂ MOR: Cu toate riscurile. MĂCAR CEVA: Absolut nimic; v. şi Măcar cevaşi; Nimic ceva; Nimic cevaşi. MĂCAR CEVAŞI: Absolut nimic; v. Măcar ceva. MĂCAR DACĂ...: Chiar dacă.... MĂCAR DE...: Chiar de.... MĂCAR DE AR FI POSIBIL: Dacă ar fi posibil; Dacă ar exista măcar o posibilitate. MĂCAR DE JOI ÎN PAŞTI: Măcar din când în când. MĂCAR DE MĂ LAS PE MINE ŞI TOT II DAU: îi voi da cu orice risc. MĂCAR DE N-AR FI AŞA: Chiar dacă ar iî altfel. MĂCAR DE-OI RĂMÂNE LEFTER: Chiar dacă nu voi avea niciun ban în buzunar. MĂCAR DE POFTĂ: Foarte puţin; Deloc; v. Cât să-şi prindă pofta. MĂCAR IN CEASUL AL DOISPREZECELEA: Măcar în ultimul moment; v. şi Măcar în ceasul morţii. MĂCAR ÎN CEÂSUL MORŢII: Măcar -în'ultimul moment; v. Măcar în ceasul al,doisprezecelea. MĂCAR SĂ...: Chiar şi.... MĂCARSĂ-MÎ DEA CÂTE-N LUNĂ ŞI ÎN SOARE; Orice mi-ar promite; Oricât mi-ar da. MĂ CEARCĂ: UN JUNGHI (pop.); începe să mă supere un junghi. MĂ CREDE CU DEGETUL ÎN GURA:’ El crede că eu sunt un copii mic; Un începător, un nepriceput. / ' MĂ CREZI ATÂT DE PROST?: Chiar nu ai încredere în mine? MĂ CUPRINDE MIRAREA: Nu mă aşteptam să te miri, MĂ, DE DĂ-L!: Lasă-1 în pace! Nu-1 mai băga în seamă. MĂ DOARE DE ALTUL: Eu am grijă de ceea ce este al meu. MĂ DOARE ÎN CALC ĂI! (fam.): Nu-mi pasă! v. Mă doare în călcâi! MA:DOAREMc6t! (yamj: >iu,mi pasă! v. şi Mădoare-ncoi! MĂ DOARE ÎN FUND: Puţin îmi pasă; v. şi Mă doare în spate. MĂ DOARE !r^ FUI^D DE TINE: Puţin îmi pasă de tine; v. şi Mă doare în spate de tine. MĂ DOÂRE ÎN SPATE: Puţin îmi pasă; v. şi Mă doare înfund, MĂ DOĂRE ÎN SPATE DE TINE: Puţin îmi pasă de tine; v. Mă doare înfund de tine, MĂ 'FACI SĂ RÂD!: Nu eşti serios! Nu vorbeşti serios! MĂ FÂLFÂIE CEVA!: Puţin îmi pasă. MĂGARUL MEU E CAL DE RASĂ: Sunt mulţumit cu ce am. MĂGARULUI NU-I POŢI DOVEDI CĂ E MĂGAR: Pe omul prost nu-1 poţi convinge că e prost. MĂ GÂNDESC ŞI LA ZIUA DE MÂINE: Am grijă şi de viitor. MÂI DRĂCIE! MĂI SĂ FIE!: Nu-mi vine să cred! v. şi Măi, să fie! MĂI, SĂ FIE!: Nu-mi vine să cred! v. şi Măi drăcie, măi să fie! MĂ IUBEŞTE DIN GURĂ: Doar spune că mă iubeşte. MĂ ÎMPINGE CU VORBA: încercă să mă convingă. MĂ ÎNTOARNĂ INIMA (reg.): Simt nevoia să.... " 1085 MĂNÂNCĂ DUPĂ ĂL NĂROD MĂ ÎNTREB CE O SĂ ZICĂ LUMEA: Mă interesează bârfele prin lume. MĂ ÎNŢEAPĂ IN FIECĂRE ZI CU VORBA: Mă jigneşte în fiecare zi; Mereu îmi vorbeşte urât. MĂ JENEAZĂ PANTOFII: Mă strâng pantofii. MĂ JUR PE DUMNEZEU: Jur pe ce am mai drag. MĂLAI MARE: Om mâncăcios; Om bleg. MĂ LAS ' PEîlpiE ŞI LUI ÎI DAU: îl voi ajuta în mod sigur; îl voi ajuta cu orice sacrificiu. MĂ LASĂ RECE!: Nu mă interesează, ' MĂ LIPSESC!: Nu am nevoie; Nu-mi trebuie. MĂMĂLIGĂ CĂŞCĂLITĂ: Mămăliga moale, rară; O treabă făcută prost; v. şi Mămăligă ne/iartă; Măm ăligă pripită Ia foc iute. MĂMĂLIGĂ NEFIARTĂ: Mămăligă moale, rară; O treabă făcută prost; v. Mămăligă căşcăliiă. MĂMĂLIGĂ PRIPITĂ LA FOC IUTE: Mămăliga moale, rară; O treabă făcută prost; v. Mămăligă căşcăliiă. MĂ ^MĂNÂNCĂ DE-MI SAR OCHII DIN CAP: îmi vine să mă scarpin; v. şi Mă mănâncă de nu mai pot. MĂ MĂNÂNCĂ DE NU MAI POT îmi'vine să mă scarpin; v. Mă mănâncă de-mi sar ochii din cap. MĂ MĂNÂNCĂ DE VIU: E tare supărat pe mine; Mă'Va certa urnt. .................... MĂ MĂNÂNCĂ NASUL: E semn că voi primi bătaie. ;. MĂ MĂNÂNCĂ PALMA DREAPTĂ: O să dau bani. MĂ MĂNÂNCĂ PALMA STÂNGĂ:; O să primesc bani. MĂ MĂNÂNCĂ PALMELE: O să mă bat cu cineva. MĂ MIRAM EU SĂ...: Eram sigur că...; N-am nicio îndoială că...; v. şi MS miram eu să nu.... 1VIĂ. MIRAM EU SĂ NU...: Eram sigur că...; N-am nicio îndoială că...; v. şi Mă miram eu să... MĂ MIRĂ FAPTUL CĂ...: Mă mir că.... MĂ MIR CE TE GĂSI: Nu-mi dau seama ce doreşti. MĂ, MOR CU TB^E DE GÂT!: Mă, te omor! MĂ MUSTRĂ CONŞTIINŢA: Regret; îmi pare rău; y...şi MS mustră cugetul. MĂ MUSTRĂ CUGETUL: Regret; îmi: pare rău; v. şi Mă mustră conştiinţa. MĂNÂNCĂ BANI CU LINGURA: Cheltuieşte foarte mult. MĂNÂNCĂ BANII LU TA-SU: Cheltuieşte banii tatălui său. MĂNÂNCĂ CA DE FRICA MORŢII: Mănâncă foarte mult; v. şi Mănâncă ca neoamenii; Mănâncă ca nişte sparţi; Mănâncă cât patru; Mănâncă cât şapte; Mănâncă cu gura de foc; Mănâncă cu gura plină; Mănâncă cu gura de lup; Mănâncă de face podină; Mănâncă de-i pocnesc fălcile; Mănâncă de-i scapără măselele; Mănâncă de parcă ar fi spart; Mănâncă din cale afară de mult; Mănâncă dumicat peste dumicat; Mănâncă după cel nărod; Mănâncă în neştire; Mănâncă în prostie; Mănâncă parcă ar fi spart; Mănâncă peste măsură; Mănâncă prea din cale afară; Mănâncă repede, repede să nu-i ia cineva dinainte; Mănâncă şi din ochi; Mănâncă şi un curcan fript, nu te pune cu el; Mănâncă toată ziua. MĂNÂNCĂ CA NEOAMENII: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ CA .NIŞTE ;;SPĂRŢI: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica marţii. MĂNÂNCĂ CA PORCII: Mănâncă necivilizat. MĂNÂNCĂ CARTEA: Citeşte mult. MĂNÂNCĂ CA UN SPART LA ALTUL: Mănâncă foarte mult la altul. MĂNÂNCĂ CÂND APUCĂ ŞI CE O FI: Mănâncă de toate şi când are. MĂNÂNCĂ CAT DĂ DUMNEZEU: Mănâncă cât are. MĂNÂNCĂ CÂT PATRU: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. 'MĂNÂNCĂ CÂT ŞAPTE: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ CU GURA PLINĂ: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ CU GURĂ DE FOC: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ CU GURĂ DE LUP: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ fcU LINGURA MARE: Minte cu neruşinare. MĂNÂNCĂ CU OCHII: Admiră; Priveşte cu plăcere. MĂNÂNCĂ DACĂ AI CE: Nu:ai ce mânca. MĂNÂNCĂ DE BATE PIATRA ÎN FAŢA LUI: Mănâncă foarte mult; Mănâncă zgomotos. MnÂNCĂ DE FACE PADINĂ: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ DE-I POCNESC FĂLCILE: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncăca de frica morţii. MĂNÂNCĂ DE-L SCAPĂRĂMĂSELELE: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ DE JOI ÎN PAŞTI: Mănâncă foarte rar. : MĂNÂNCĂ DE LA EL DIN TRAISTĂ: Mănâncă din banii lui. MĂNÂNCĂ DE PARCĂ AR FI SPART: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ DIN CALE AFARĂ DE MULT: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ DIN SPINAREA LUI: ; El îl întreţine; Trăieşte pe spinarea lui. : : MĂNÂNCĂ DUMICAT PESTE DUMICAT: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ DUPĂ ĂL NĂROD: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ DUPĂ EL 1086 MĂNÂNCĂ DUPĂ EL: EI îl.hrăneşte. MĂNÂNCĂ FOC: Pace orice; Este foarte puternic; Este foarte priceput/ MĂNÂNCĂ ÎN m mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ ÎN PROSTIE: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNĂNCĂ-L FRIPT!: Fă borş din el!Spală-ie te pe cap cu el! MĂNÂNCĂ NORI: Se mişcă foarte repede; Parcă zboară când merge. MĂNÂNCĂ O BUCATĂ DE PÂINE ALBĂ: Mănâncă bine. MĂNÂNCĂ-O FRIPTĂ: Fă borş din eai Spală-te te pe cap cu ea! MĂNÂNCĂ O PÂINE AMARĂ: O duce foarte greu; v. şi Mănâncă pâine amară. MĂNÂNCĂ PARCĂ AR FI SPART: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ PAINE AMARĂ: O duce foarte greu; v. Mănâncă o pâine amară. MĂNÂNCĂ PE SPONCI: Mănâncă rar. MĂNÂNCĂ PESTE MĂSURĂ: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ PREA DIN CALE AFARĂ: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ RAHAT: Minte. MĂNÂNCĂ REPEDE, REPEDE, SĂ NU-I IA CINEVA DINAINTE: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ ŞI BEA CÂT ŞAPTE: Mănâncă şi bea foarte mult. MĂNÂNCĂ ŞI CU OCHII: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ ŞI TACI CĂ MAI BINE FACI: Taci şi mănâncă. MĂNÂNCĂ ŞI UN CURCAN FRIPT, NU TE PUNE CU EL: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCĂ TE MIRI CE: Mănâncă foarte puţin şi foarte rar; Mănâncă orice. MĂNÂNCĂ TERCI: Vorbeşte aiurea; Minte. MĂNÂNCĂ TOATĂ ZIUA: Mănâncă foarte mult; v. Mănâncă ca de frica morţii. MĂNÂNCI, CALULE, ORZUL?: îţi place? v. şi Mănânci, calule, ovăz? MĂNÂNCI, CALULE, OVĂZ?: îţi place? v. şi Mănânci, calule, orzul? MĂNÂNCI CIUPERCI?: Ai înnebunit? MĂNÂNCI O PÂINE PÂNĂ ACOLO: E cam departe; E destul de departe. MĂNÂNC MĂMĂLIGĂ CU CEAPĂ ŞI TOT TRĂIESC: Nu voi muri de foame. ; MĂ, OMUL LUI DUMNEZEU!: Ce vrei tu de la mine? MĂ ORBEŞTE DE LA OBRAZ: Mă minte în faţă. MĂ PAŞTE GÂNDUL SĂ...: Mă gândesc la... , MĂ PAŞTE UN GÂND: Mă tot gândesc la ceva; Am de gând să fac ceva.. MĂ PRIND CĂ NU GHICEŞTI: Pun pariu că nu ghiceşti. MĂ PRINDE MIRAREA: Mă tot mir. MĂ PROCOPSIŞI: Mare lucru mi-ai făcut; Mare scofală. MĂ, PUŢĂÎ: Mă, tâmpitule! MĂ, SPURCĂCIUNEA PĂMÂNTULUI: Mă, nenorocitule! MĂR AL DISCORDIEI: Motivul de ceartă; Cauza neînţelegerii; v. şi Mărul discordiei. MĂ RÂCĂIE PE LIMBĂ SĂ-I SPUN: îmi tot vine să-i spun. MĂR FRUMOS ŞI VIERMĂNOS: Nu tot ce e frumos este şi bun. MĂRGINIT LA MINTE: Prostuţ; Prostănac. MĂRINIMOS DIN CALE AFARĂ: Foarte generos. MĂRINIMOS FAŢĂ DE CINEVA: Generos faţă de cineva. : MĂRITĂ-L CU CÂT L-AI MĂRITA: Dă-I pe cât primeşti. MĂ ROGI ÎN CULCARE ŞI ÎN SCULARE: Tot timpul te rogi de mine. MĂRTURIE FALSĂ: Mărturisire mincinoasă; v. şi Mărturie mincinoasă. MĂRTURIE MINCINOASĂ: Mărturisire mincinoasă; v. Mărturie falsă. MĂRTURISESC...: Recunosc.,.. ' MĂRTURISESC CĂ...: Recunosc că.... MĂ RUGA DIN OCHI: Mă ruga cu privirea. MĂRUL DISCORDIEI: Motivul de ceartă; Cauza neînţelegerii; v, Măr al discordiei. MĂRUL MmOS ÎL MĂNÂNCĂ PORCH: Ce este frumos nu ajunge mereu bine. MĂSEA DE MINTE: Speranţa că va ti mai deştept. MĂSOARĂ DE MAI MULTE ORI ŞI CROIEŞTE O DATĂ: Fii atent ce faci; Gândeşte-te bine când iei o hotărâre; v. şi Măsoară de şapte ori şi taie odată. MĂSOARĂ DE ŞAPRE ORI ŞI TAIE O DÂTĂ: Fi atent ce faci; Gândeşte-te bine când iei o hotărâre; v. Măsoară de mai multe ori şi croieşte odată. MĂSOARĂ ŞASE PICIOARE FĂRĂ PANTOFI: E lung de şase picioare; v. şi Măsoară şase picioare fără tocuri. MĂSOARĂ ŞASE PICIOARE FĂRĂ TOCURI: E lung de şase picioare; v. şi Măsoară şase picioare fără pantofi. iVtĂSOÂRĂ'ŢI CUVINTELE: Fii atent ce vorbeşti. MĂSOARĂ-ŢI CUVINTELE CÂND VORBEŞTI CU MINE: Fi atent ce vorbeşti cu mine. MĂ SUPĂR DE MULTE ŞI DE TOATE: Numi mai place nimic; Nu mai vreau pe nimeni şi nimic. MĂSURI DRASTICE: Măsuri foarte severe. MĂSURI PREVENTIVE: Măsuri de prevenţie. MĂ TAIE FOAMEA: Mi e tare foame; v. şi Mă taie la burtă; Mă taie la ramazan. 1087 MÂNCARE DIETETICĂ MĂ TAIE LA BURTĂ: Mi-e tare foame; v. Mă taie foamea. MĂ TAIE LA RAMAZAN: Mi e tare foame; v. Mă taie foamea MĂTĂNĂIE DEGEABA: Se închină degeaba; v. şi Mătănăie de pomană. MĂTĂNĂIE DE POMANĂ; Se închină degeaba; v. şi mătănăie degeaba, MĂ-TĂ PLOUATĂ: Maica ta beată. ^ MĂ TEM CĂ...: Mi se pare că...; Mi-e teamă că..* v MĂ TEM CĂ ĂI DREPTATE: Cred că ai spus un adevăr. MĂ TEM CĂ A PLECAT DEJA: Cred că a plecat deja. : MĂ TEM CĂ E PREA TÂRZIU: Cred că e prea târziu. yiĂ TEM PENTRU VIAŢA TA: Viaţa ta;este în pericol. MĂ TEM SĂ NU FIE PREA TÂRZIU: E prea târziu. MĂ TRECE CU RECE ŞI CU CALD: Sunt tare speriat. MĂ TRECE UN JUNGHI: Mă înjunghie; Am o mare problemă. MĂTURA NOUĂ MĂTURĂ BINE: La început fiecare om îşi dă osteneala. : : MĂTUŞĂ DE PLOP: Nici un fel de rudă. MĂ UIT LA EL ŞI EL LA MINE: Ne holbăm unul la altul. MĂ UIT LA EL ŞI EL, NIMIC: Nu-mi dă nicio atenţie. MĂ URMĂREŞTE UN GÂND: Mă tot gândesc la ceva. MĂ VĂD SILIT SĂ...: Sunt obligat să.... MĂ VEZI CU UN OCHI, TE VĂD CU DOI: Eu te văd mult mai bine; Eu mă uit la tine cu o atenţie mai mare. MÂIE PE UNDE A ÎNSERAT! (reg.): De nu s-ar mai întoarce! v. şi Mâie unde a înserat! MÂIE UNDE Ă INSERAT! (reg.): De nu s-ar mai întoarce! v. Mâie pe unde a înserat! MÂINE FĂRĂ ÎNDOIALĂ: Desigur că mâine. MÂINE ÎL VEI AVEA CU CERTITUDINE: Mâine îl vei primi în mod sigur; v. şi Mâine îl vei avea cu siguranţă; Mâine îl vei avea în mod cert. MÂINE ÎL VEI AVEA CU SIGURANŢĂ: Mâine îl vei primi în mod sigur; v. Mâine îl vei avea cu certitudine. MÂINE ÎL VEI AVEA ÎN MOD CERT: Mâine îl vei primi în mod sigur; v. Mâine îl vei avea cu certitudine. MÂINE ÎNSEAMNĂ NICIODATĂ: Ori azi ori niciodată; Nu cred în ziua de mâine. MÂINE O VEI AVEA CU CERTITUDINE: Mâine o vei primi în mod sigur; v. şi Mâine o vei avea cu siguranţă; Mâine o vei avea în mod cert. MÂINE O VEI AVEA CU SIGURANŢĂ: Mâine o vei primi în mod sigur; v. Mâine o vei avea cu certitudine. MÂINE O VEI AVEA ÎN MOD CERT: Mâine o vei primi în mod sigur; v. Mâine o vei avea cu certitudine. :: MÂINE SEARA: în timpul serii de mâine; Mâine-seară. MÂINI DE AUR: Mâini harnice; Om priceput. MÂINI DE BRÂNZĂ: Mâini nepricepute; Om leneş. MÂINILE SUS!: Predă-te! MÂNA CARE NU ŞTIE ŞĂ SCRIE DĂ VINA PE CONDEI: Prostul face pe altul neştiutor. MÂNA DOMNULUI: Ajutorul Domnului; Ajutorul din cer; v. şi Mâna lui Dumnezeu. MÂNA DREAPTĂ A CUIVA: Protecţia cuiva. MÂNA I S-A VINDECAT: S-a făcut bine. MÂNA LUIi: El a făcut-o! ; ;MÂNA Lm DUMNEZEU: Ajutorul Domnului; Ajutorul din cer; v. Mâna Domnului. ,,..MÂJSA LUNGA PIERDE ÎN PUNGĂ: Hoţul pierde;şi:ce are,, ^ ; MÂNAT DE...: împins de...; Determinat de... MÂNAT DE DORINŢA DE A...: împins de dorinja de a...; Determinat de dorinţa de....■>: MANĂ BIRJAR!: Dă-i drumul! Să mergem! MÂNĂ DE FIER: Persoană energică, autoritară; v. şi Mână foarte. MÂNĂ FORTE: Persoană energică, autoritară; v. şi Mână de fier. MANĂ ÎNDURATĂ (înv.): Generozitate; Dărnicie; v. şi Mână întinsă; Mână slobodă, MÂNĂ ÎN MANĂ: împreună.. v. şi Mănă-n tttână^ MANĂ ÎNTINSĂ (înv.): Generozitate; Dărnicie; v. Mână îndurată. MÂNĂLĂRGĂ: Generos. MANĂ MĂGARUL!: Pleacă de aici! v. şi Mână măgarul de aici! Mână măgarul de pe capul meu! .MÂNĂ MĂGARUL DE AICI!: Pleacă de aici! v. Mână măgarul! MÂNĂ MĂGĂRUL DE PE CAPUL MEU!: Pleacă de aici! v. Mână măgarul! MÂNĂ-N MÂNĂ: împreună.; v. Mână în mână. MÂNĂ SLOBODĂ (înv ): Generozitate; Dărnicie; y. Mână îndurată. MÂNĂ SPARTĂ: Nechibzuit; Risipitor; v. Mânăspariă. _ MÂNCĂI PÂNĂ CRĂPA1: Ara mâncat foarte mult. MÂNCA-L-AR CÂINII: Ducă-se naibii; El nu mă mai interesează; v. şi Mânca l-ar focul. MÂNCA-L-AR FOCUL: Ducă-se naibii; El nu mă mai interesează; v. şi Mânca-l-ar căinii. MÂNCARE ALEASĂ: Mâncare foarte bună. MÂNCARE BUNĂ: Mâncare bine pregătită. MÂNCARE DE DULCE: Mâncare cu came; v. şi Mâncare de frupt. MÂNCARE DE FRUPT: Mâncare cu came; v. Mâncare de dulce. MÂNCARE DIETETICĂ: Mâncare de regim special. MÂNCARE PROASTĂ 1088 MÂNCARE PROASTĂ: Mâncare prost pregătită; Mâncare slabă. MÂNCARE ŞI BĂUTURĂ: De mâncat şi de băut. MÂNCAT DE DATORII: Mâncare neplătită Ia momentul consumului. MÂNCAT DE TOATE ASTEA: Sătul de toate acestea. MÂNCAT DE MOLII: Foarte bătrân; Foarte vechi; învechit; Demodat; v. şt Ros de molii. MÂNCA-TE-ÂR BUBA ŞI SPURCU!: Dă-te de aici! Pleacă! V. şiMâhca-te-arpuricii! MÂNCA-TE-ÂR MAMĂSĂ TEMĂNÂNCE MÂNCA-TE-AR NEICĂ SĂ TE MĂNÂNCE!: Ce frumoasă eşti! MÂNCA-TE-AR PURICII! Dă-te de aici! Pleacă! V. şi MânCa-te-ar buba şi spurcu. MĂNCA-TE-AŞ!: Te-aş mânca de drag ce-mi eşti; v. şi Mânca-ţi-aş ochii MÂNCAT; NEMÂNCAT, PLEC: Eu plec indiferent de situaţie. MÂNCA-ŢI-AI VORBA DIN GURĂ ŞA ŢI-O MĂNÂNCI!: Nu mai vorbi prostii. MĂNCA-ŢI-AŞ OCHII!: Te-aş mânca de drag ce-mi eşti; îmi placi foarte mult; v. Mânca-te-aş! MÂNCA-ŢI-AŞ OCHII SĂ ŢM MĂNÂNC: Te iubesc foarte mult; Tare îmi eşti dragă; v. şi Mânca-ţi-aş sufletul. MÂNCÂ-ŢI-AŞ SUFLETUL: Te iubesc foarte mult; Tare îmi eşti dragă; v. şi Mânca-ţi-aş ochii să ţi-i mănânc. MÂNCAŢI ŞI NU CĂUTAŢI CĂ N-A VEŢI CE: Mâncaţi ce aveţi; Mulţumiţi-vă cu ce aveţi. MÂNCĂM CE A DAT DUMNEZEU: Mâncăm ce avem; Suntem mulţumiţi cu ce avem. MÂNCĂM CE NU TREBUIE: Nu e sănătos ce mâncăm. MÂNCĂM CE S-O GĂSI: Mâncăm ce avem. MĂNCĂM MIERTE-FIERTE: Mâncăm de toate.1 MÂNCÂND PĂMÂNTUL: Mergând foarte repede.'·' MÂNDRU CA UN PĂUN: Foarte îngâmfat; Foarte plin de sine. MÂNDRU NEVOIE MARE: Foarte mândru; Foarte îngâmfat. MÂNECILE ÎMI SUNT CAM SCURTE: Nu mă simt prea bine; Nu mă simt în apele mele. MÂNIOS DUNĂRE: Tare mânios; Turbat de mânie; v. Dunăre de furios. MÂNIOS LA CULME: Foarte supărat. MÂN-O DIN LOC!: Pleacă! MÂŢA ARE NOUĂ SUFLETE ÎN EA: Cine poate, poate; Cine rezistă, rezistă; Este foarte rezistent. MÂŢA BLÂNDĂ: Se poartă frumos; Face pe blândul; Se preface. MÂŢA BLÂNDĂ DE-A DE ZGÂRIE RĂU: Cine face pe blândul poate aduce mari necazuri; v. şi Mâţa blândă zgârie rău. MÂŢA BLÂNDĂ ZGÂRIE RĂU: Cine face pe blândul poate aduce mari necazuri; v. Mâţa blândă de-a de zgârie rău. MÂŢA DACĂ NU AJUNGE LA SLĂNINĂ, ZICE CĂ E MIERCURI: Cine nu poate, spune că nu vrea; v. şi Mâţa dacă nu ajunge la slănină zice că pute. MÂŢA DACĂ NU AJUNGE LA SLĂNINĂ, ZICE CĂ PUTE: Cine nu poate, spune că nu vrea; v. Mâţa dacă nu ajunge la slănină zice că e miercurea. MÂŢA CU CLOPOT NU PRINDE ŞOARECI: Cine se laudă dinainte, nu face nici o ispravă. MĂZGĂLITOR DE HÂRTIE: Persoană care scrie mult şi prost. MEARGĂ ÎI NUMELE: Şă crape! Să moară! Să-i vină numele! (în blesteme) Să nu se mai audă despre el altceva decât numele. -MEĂRGĂaPĂNĂ-L MĂRUL ROS: Merge până Ia capăt. MEARGĂ-TREACĂ!: Mă rog! Fie! Să admitem! Treacă de Ia noi; v. şi Treacă! Treacă-meargă! Teacă şi meargă. MEDIUL AMBIANT: Anturajul. MEMBRELE AMORŢITE DE FRIG: Este foarte frig; v. şi Membrele îngheţate de frig. MEMBRELEÎNGHEŢATE DE FRIG: Este foarte frig; v. Membrele amorţite de frig. MEMBRII PREZIDEAZĂ PRIN ROTAŢIE: Preşedinţii se schimbă prin rotaţie. MEMORIE ÎNŞELĂTOARE: Reţinere slabă de minte; v. şi Memorie slabă. MEMORIE SLABĂ: Reţinere slabă de minte; v. Memorie înşelătoare. MERELE PUTREDE STRICĂ ŞI PE CELE BUNE: Un om rău poate strica şi pe cei buni; v. şi Merele rele strică pe cele bune. MERELE RELE STRICĂ PE CELE BUNE: Un om rău poate strica şi pe cei buni; v. Merele putrede strică şi pe cele bune. MEREU CĂLCAT ÎN PICIOARE: Mereu insultat; Mereu jignit, MEREU CU OCHII PE CINEVA: Mereu urmărind pe cineva. MEREU CU ZÂMBETUL PE BUZE: Mereu bine dispus; v. şi Mereu zâmbăreţ; Mereu zâmbitor.. MEREU ÎN CEARTĂ: Mereu in conflict cu " cineva. MEREU PLECAT: Mereu pe drumuri. MEREU PREZENT ÎN MEMORIE: El nu poate fî uitat. MEREU ŞI MEREU: Din nou şi din nou; Tot timpul. MEREU VECHEA POVESTE: Mereu aceeaşi problemă; v. şi Mereu vechiul refren. MEREU VECHIUL REFREN: Mereu aceeaşi problemă; v. Mereu vechea poveste. MEREU ZÂMBĂREŢ: Mereu bine dispus; v. Mereii cit zâmbetul pe buze. MEREU ZÂMBITOR: Mereu bine dispus; v. Mereu cu zâmbetul pe buze. 1089 MERGE FLUIERÂND MERG BINE AFACERILE: Se descurcă bine. MERGE!: Totul este în ordine! MERGE ALĂTURI CU DRUMUL: Nu este pe calea cea bună. MERGE ALENE PE DRUM: Abia se mişcă. MERGE AMENINŢÂND DE-UN PICIOR: Merge şchiopătând de un picior. MERGE ANAPODA: Nu merge bine; E o mare aiureală. MERGE A-NTÂIA: Merge foarte bine; v. şi Merge ca ceasu; Merge ca la carte; Merge ca pe unt; Merge ca suveică; Merge ca titirezii; Merge ca ţestu; Merge ca uns; Merge călăreşte; Merge de bubuie; Merge de duduie; Merge de vuvuie. MERGE AŞA: Şi aşa e bine. ; MERGE AŞA ŞI AŞA: Merge nici;prea bine, nici prea rău.. MERGE BINE ANU: E un an roditor.; .-v. MERGE CA APA LA: DEAL: Merge foarte prost. MERGE CA BUŞTEANU: Merge cu greu. /; MERGE CA CALUL ÎN BUIESTRU: Merge anapoda; Nu merge bine. MERGE CA CÂINELE PRIN APĂ: Merge prost; Nu merge bine. MERGE CA CEASU: Merge foarte bine; v. Merge a-ntăia. MERGE CA DIN CORNU CAPRII: E la mare încurcătură; E la mare strâmtoare. MERGE CA LA CARTE: Merge foarte bine; v. Merge a-ntăia. MERGE CA MELCUL: Merge încet. MERGE CA PE UNT: Merge foarte bine; v. Merge a-ntăia. MERGE CA RACU: Merge prost; v. şi Merge înapoi ca racul; Merge in pas de rac; Merge de-a îndoaselea; Merge de-a-nboulea; Merge de-andărătelea. MERGE CA SUVEICA: Merge foarte bine; v. Merge a-ntăia. MERGE CA TITIREZU: Merge foarte bine; v. Merge a-ntâia. MERGE CA ŢESTU: Merge foarte bine; v. Merge a-ntâia. MERGE CA UNS: Merge foarte bine; v. a-ntâia. MERGE CA UNS PE GÂT ÎN JOS: E bun de băut. MERGE CĂLĂREŞTE: Merge foarte bine; v. Merge a-ntâia. MERGE: CĂ N-ARE ÎNCOTRO: Trebuie să meargă. ;:: MERGE CÂRMIŞ: Merge cum e condus. MERGE CÂT O MERGE: Nu va dura mult; Nu va mai merge mult timp; v, şi Merge ce merge; Merge cum mai merge. MERGE CE MERGE: Nu va dura mult; Nu va mai merge mult timp; v. Merge cât o merge. MERGE CU CALUL LA ŢĂCĂNEALĂ: Călăreşte foarte repede; Merge călare foarte repede, MERGE CU CAPUL lN JOS: Este trist, supărat, necăjit; v. şi Merge cu nasului jos. MERGE CU CAPUL ÎN NORI: Este încrezut, îngâmfat, plin de sine; v. şi Merge cu nasul pe sus. MERGE CU CARTEA ÎNAINTE: Nu s-a oprit din studiu; Studiază în continuare. MERGE CU CĂLCÂILE ÎNAINTE: A decedat. MERGE CU FUNDU ÎNAINTE: Face totul pe dos. MERGE: CU GURA CĂSCATĂ: PE DRUM: Nu este atent pe unde merge. MERGE CU INCETU: Nu se: grăbeşte. ■;., v MERGE CUM DĂ DUMNEZEU: Merge cum o fi; Merge cum e sortit. MERGE CUM MAI MERQE: Nu va dura mult; Nu va mai merge mult timp; y. Merge cât o merge. MERGE CU NAŞUL ÎN: JOŞ: Este : trist, supărat, necăjit; v. şi Merge cu capul în jos. MERGE; CU NASUL PE SUS. Este încrezut, îngâmfat, plin de sine; v. Merge cu capul în nori. V/MERG::CUTIISE PÂNĂ; LA CAPĂT: Mergefi împreună până la capăt. MERGE CU ZĂPODIA SA: Merge la vale. MERGE DE-A ÎNDOASELEA: Merge prost; v. Merge ca racul. ■.: M ERG E DE-A-NBOULEA: Merge prost; v. Merge ca racul. MERGE DE-A-NDĂRĂTELEA: Merge prost; v. Merge ca racul. MERGE DE BUBUIE: Merge foarte bine; v. Merge a-ntâia. :MERGEfPE :BUNĂ ;VOIE:î Merge,benevol; Doreşte să meargă; v. şi Merge de drag. MERGE DE CARAULĂ: Merge de pază. , MERGE DE DRAG: Merge benevol; Doreşte să meargă; v. Merge de bună voie, MERGE DE DUDUIE:.:. Merge: foarte bine; v. Merge a-ntâia. MERGE DE-I PÂRÂIE CĂLCÂIELE: Fuge foarte repede; Fage ca din puşcă; v. Fuge de-i pârâie călcâiele. MERGE DE NEVOIE: Este obligat să meargă. MERGE DE PARCĂ AR AVEA PICIOARE DE PLUMB: Abia se mişcă; Merge foarte încet; v. şi Merge de parcă are ou în poală. MERGE DE PARCĂ ARE OU ÎN POALĂ: Abia se mişcă; Merge foarte încet; v. Merge de parcă ar avea picioare de plumb. MERGE DE VOIE: Este obligat să meargă; Are mare nevoie să meargă. MERGE DE VUVUIE: Merge foarte bine; v. Merge a-ntâia. MERGE DIN CE ÎN MAI BINE: Lucrurile s-au îndreptat; Totul merge mult mai bine. MERGE DREPT LA ŢINTĂ: îşi cunoaşte ţelul; Nu va devia din drumul său, MERGE FLUIERÂND: Este foarte vesel, foarte bine dispus. MERGE ÎNAPOI CA RACUL MERGE ÎNAPOI CA RACUL: Merge prost; v. Merge ca racul, MERGE ÎNCET DAR BINE: Nu se grăbeşte dar lucrează bine; v, şi Merge încet dar merge bine. MERGE ÎNCET DAR MERGE BINE: Nu se grăbeşte dar lucrează bine; v. Merge încet dar bine, MERGE ÎN DORUL LELII: Abia se mişcă. MERGE ÎN PAS CU TIMPURILE: E modem; E la zi cu informaţiile; v. şi Merge în pas cu vremea. MERGE ÎN PAS CU VREMEA: E modem; E la zi cu informaţiile; v, Merge în pas cu timpurile. MERGE ÎN PAS DE RAC: Merge prost; v. Merge ca racul, MERGE ÎNTR-O ÎNTINSOARE: Merge întruna, fără întrerupere; Merge repede, în goană; v. şi Merge într-o întinsură. MERGE ÎNTR-O ÎNTINSURĂ: Merge întruna, fără întrerupere; Merge repede, în goană; v. Merge într-o întinsoare. MERGE LA CARTE: învaţă; Studiază. MERGE LA GRĂMĂDEALĂ: în asemenea condiţii e bine; v. şi Merge la înghebejeală; Merge la înghesuială MERGE LA ÎNGHEBEJEALĂ: în asemenea condiţii e bine; v, Merge la grămădeală. MERGE LA ÎNGHESUIALĂ; în asemenea condiţii e bine; v. Merge la grămădeală. MERGE LA RISC: Riscă; v. şi Merge la un risc. :y:rr:'· MERGE LA SIGUR: E sigur ce face. MERGE LA ŢARĂ: Merge în provincie. MERGE LA UN LOC: Stă pe loc. MERGE LA UN RISC: Riscă; v. Merge la risc. MERGE LIPA-LIPA: Abia se mişcă; Merge greu. MERGE? MERGE?: Merge ireaba? Totul e în regulă? MERGEM ÎNAINTE: înaintăm; Continuăm. MERGE MORT: Merge prost; Nu merge bine; v. şi Merge pe dos; Merge pe dracii; Merge pe dracu să te ia. MERGEM PE NEGURĂ: Nu avem o viziune clară; Bâjbâim; v. şi Mergem prin negură. MERGEM PRIN NEGURĂ: Nu avem o viziune clară; Bâjbâim; v. Mergem pe negură. MERGE NEVOIT; E obligat, e forţat să meargă MERGE NUMAI PE FĂŢĂRII: E făţarnic, prefăcut, ipocrH, fals; v, şi Merg pe făţări. MERGE PÂNĂ SE RUPE: Nu va mai ţine mult, MERGE PE DOS: Merge prost; Nu merge bine; v. Merge mort. MERGE PE DODEALĂ: Vorbeşte aiurea; Vorbeşte fără şir; Aiurează. MERGE PE DOUĂ CĂRĂRI: E foarte beat; v. şi Merge pe două poteci MERGE PE DOUĂ POTECI: E foarte beat; v. Merge pe două cărări. MERGE PE DRACU: Merge prost; Nu merge bine; v. Merge mort. 1090 MERGE PE DRACU SĂ TE IA: Merge prost; Nu merge bine; v. Merge mort. MERGE PE DRUMUL CEL BUN: Este pe un drum bun; Este pe calea cea dreaptă. MERGE PE FĂŢĂRII: E făţarnic, prefăcut, ipocrit, fals; v. Merge numai pe făţări. MERGE PE GHICITE: Merge la întâmplare; îşi încearcă soarta; v. şi Merge pe nimereală. MERGE PE NIMEREALĂ: Merge la întâmplare; îşi încearcă soarta; v. Merge pe ghicite. MERGE PE URMA LUI TA-SU: Face ce a făcut şi tatăl său. MERGE SFOARĂ: Merge totul foarte bine; v. şi Merge strună; Merge totul ca pe roate. MERGE SPRE BINE: Lucrurile se îndreaptă. MERGE STRUNĂ!: Merge totul foarte bine; v. Merge sfoara. MERGE ŞI AŞA: E bine şi aşa. MERGE ŞI AŞA ŞI AŞA: Merge nici prea bine, nici prea prost; v, şi Merge tiri-tiri. MERGE Şî NU PR3EA: Nu merge prea bine. MERGE ŞMECHERIA: Ne descurcăm destul de bine, MERGE TĂLÂP-TALĂP: Merge aşa şi aşa. MERGE TÂLV: Merge destul de bine. MERGE TÂRÂŞ: Merge cu mare greutate; Merge prost. v. şi Merge târâş-grăpiş. MERGE TARÂŞ-GRĂPIŞ: -Merge cu mare greutate; Merge prost.Merge târâş. MERGE TIiU-TH£I:'Merge nici prea bine, nici prea prost; v. Merge şi aşa şi aşa. MERGE TOT ÎNDĂRĂT; Nu progresează deloc; Dă înapoi; Decade. MERGE TOTUL CA PE ROATE: Merge totul foarte bine; v. Merge sfoară. MERGE TREABA, MERGE?: Cum, mai merg lucrurile? MERGE VÂJÂIND: Merge foarte repede; Merge foarte bine. MERGE VORBA CĂ...: Se spune că...; Se vorbeşte că...; v. şi Vorba merge că... i MERGEŢI CU BINE: Mergeţi sănătoşi! Drum bun! MERGEŢI DREPT ÎNAINTE: Nu .deviaţi; Ţine-ţi drumul. MERGE UNA-ÎNTR-UNA: Tot timpul merge; Nu se opreşte deloc. MERGE VORBĂ CĂ...: Se spune că.......... MERGI AŞA: Du-te aşa cum eşti îmbrăcat. MERGI CU BINE!: (Formulă de urare la despărţire) Mergi sănătos! v. Du-te.în pace! MERGI CU DUMNEZEU!: Vezi-ţi de treaba ta! MERGI CUM POŢI: Descurcă-te cum poţi. MERGI-ÎNCOLO: Lasă-mă în pace! Fugi de aici! Nu mai spune! Extraordinar! v. şi Mergi în treaba ta! Mergi în treabă-ţi! Mergi mai departe! Mergi sănătos! MERGI ÎN PACE!: (Formulă de urare la despărţire) Mergi sănătos! v, Du-te în pace! 1091 MI-A IEŞIT SUFLETUL DIN MINE MERGI ÎN PLATA DOMNULUI: Vezi-ţi de drum! Lasă-mă în pace! MERGI ÎN TRABA TA!: Lasă-mă în pace! Fugi de aici! Nu inai spune! Extraordinar! v. şi Mergi în treabă-ţi! MERGI ÎN TREABĂ-ŢII; Lasă-mă în pace! Fugi de aici! Nu mai spune! Extraordinar! v, şi Mergi în treabă-ţi! MERGI MAI DEPARTE: Lasă-mă în pace! Fugi de aici! Nu mai spune! Extraordinar! v. şi Mergi în treabă-ţi! MERGI SĂNĂTOS!: Lasă-mă în pace! Fugi de aici! Nu mai spune! Extraordinar! v. şi Mergi în treabă-ţi! MERG LA UN CURAJ: Voi încerca! MERG MÂNĂ ÎN MÂNĂ: Se ţin de mână. MERG PÂNĂ ÎN PÂNZELE ALBE:1 Merg până la sfârşit; v, şi Merg până la capăt. MERG PÂNĂ LA CAPĂT: Merg până la sfârşit; v. Merg până în pânzele albe, MERG PE MÂNA LUI: Mă iau după el. MERG ŞI EUÎ: Plec şi eu! MERG TOATE PÂNĂ LA UN PUNCT: Totul are o limită. MERITĂ ÎNCERCARE: E bine să încerci; v. şi Merită să încerci. MERITĂ OSTENEALĂ: E bine să depui un efort; E bine să nu renunţi. MERITĂ SĂ ÎNCERCAŢI: E bine să încercaţi. MERITĂ SĂ ÎNCERCI: E bine să încerci; v. Merită încercare, MERITĂ SĂ TE UIŢI LA EL: E bine să te uiţi la el; Uită-te la el; v. şi Merită să-l vezi. MERITĂ SÂ-L VEZI: E bine să te uiţi îa el; Uită-te la el; v. şi Merită să te uiţi la el. MERITELE LUI SUNT CELE MAI MICI: E1 are cele mai puţine merite, MERIŢI SĂ FI SPÂNZURAT PENTRU ASTA: Ar trebui să fi aspru pedepsit pentru asta, MESAJUL LOR MERGE ŞCHIOPĂTÂND: Mesajul lor va ajunge foarte târziu, MEŞTER DE LA HÂRLĂU: Un meşter nepriceput. MEŞTER DE LA HÂRLĂU STRICĂ BINE FACE RĂU: Un meşter nepriceput nu e bun de nimic. MEŞTER LA RĂSPUNSURI: Ştie să de răspunsuri pe loc, MEŞTER LA TOATE: Priceput la toate, MEŞTERUL LA LUCRU SE CUNOAŞTE: Un meşter bun prin muncă se arată; v, şi Meşterul se cunoaşte la lucru, MEŞTERUL SE CUNOAŞTE LA LUCRU: Un meşter bun prin muncă se arată; v, Meşterul la lucru se cunoaşte. MEŞTEŞUGUL E BRĂŢARĂ DE AUR: Este foarte important să ai o meserie; v, şi Meşteşugul la om e brăţară de aur. MEŞTEŞUGUL LA OM E BRĂŢARĂ DE AUR: Este foarte important să ai o meserie; v. Meşteşugul e brăţară de aur. MEŞTERUL STRICĂ: Un meşter nepriceput; v. şi Meşterul strică şi drege de frică, MEŞTERUL STRICĂ ŞI DREGE DE FRICĂ: Un meşter nepriceput; v. Meşterul strică, METODELE SECRETE: Căile ascunse; Procedee tainice. MI-A ARUNCAT CU PRAF ÎN OCHI: M-a indus în eroare; M-a păcălit; M-a minţit. MI-A CĂZUT INIMA LA PĂMÂNT: Sunt foarte supărat, trist, necăjit. MI-A CERUT INIMA SĂ BEAU UN CIO-FÂC DE RACHIU: Mi s-a făcut poftă de un pahar de rachiu. MI-A CITIT ÎN CĂRŢI: Mi-a ghicit în cărţi- : MI-A DATDE GÂNDIT: M-a pus pe gânduri. MI-ĂDAT: INIMA VESTE: Am presimţit; Mi-am dat seama. MI-A DAT ÎN OBRAZ: M-a jignit; M-a insultat; v, şi Mi-a dat peste obraz. MI-A DAT MOARTEA O AMÂNARE: Mai am de trăit, MI-A DAT O MÂNĂ DE AJUTOR: M-a ajutat. ' ^ MI-A DAT PESTE OBRAZ: M-a jignit; M-a insultat; v, şi Mi-a dat peste obraz. MI-ADUC AMINTE CA ACUM: Mi-aduc bine aminte; îmi amintesc totul MI-ADUC AMINTE CA PRIN VIS: Nu-mi aduc bine aminte; îmi amintesc foarte puţin. MI-A FĂCUT GURA POTROACĂ: Mi s-a acrit în gură. MI-A FĂCUT UN PUSTIU DE BINE: Mi-a {acut un rău. MI-A FEŞTELIT FESUL: Mi-a ficut-o! v. şi Mi-a feştelit iacaua; Mi-a turtit fesul; Mi-a turtit iacaua, MI-A FEŞTELIT IACAUA: Mi-a făcut-o! v. Mi-a feştelit fesul; MI-A FOST MIE RUŞINE DE RUŞINEA LUI: A făcut ceva urât; A procedat necivilizat. MI-A FUGIT DIN MINTE: Am uitat. MI-A FUGIT RUŞINE: M-am ruşinat. ■ - ' MI-A IEŞIT CU GOL ÎN CALE: Nu m-a întâmpinat cum trebuie. MI-A IEŞIT CU PLIN ÎN CALE: M-a întâmpinat cum trebuie. MI-A IEŞIT DIN INMĂ: L-am uitat; Nu-1 mai iubesc. MI-A IEŞIT DIN OCHI: L-au uitat; Nu l-am mai văzut. MI-A IEŞIT ÎN FAŢA OCHILOR: Mi-a apărut în faţă. MI* A IEŞIT PERI RĂI ÎN OCHI: M-a necăjit; M-a supărat. MI-A IEŞIT PISICA NEAGRĂ-N CALE: Voi avea un necaz; Mi se va întâmpla ceva neplăcut. MI-A IEŞIT POPĂ ÎN CALE: Voi avea ^hinion; Voi avea un necaz. MI-A IEŞIT SUFLETUL DIN MINE: Sunt extenuat; Sunt epuizat. MI-AI MÂNCAT ZILELE FRIPTE 1092 MI-AI MÂNCAT ZILELE FRIPTE: Mi-ai făcut mari necazuri. MI-AI TURTIT FESUL: M-ai păcălit; M-ai tras pe sfoară. MI-A ÎNFIPT UN AC LA INIMĂ: M-a supărat foarte tare. MI-A ÎNGHEŢAT CĂMAŞA ÎN SPINARE DE FRICĂ: Mi-a fost tare frică; v. şi Mi-a îngheţat sângele-n vine de ger. MI-A ÎNGHEŢAT SÂNGELE-N VINE DE FRICĂ: Mi-a fost tare frică; v. Mi-a îngheţat cămaşa în spinare de frică. MI-A ÎNGHEŢAT SÂNGELE-N VINE DE GER: Mi-a fost tare frig; v. şi Mi-a îngheţat şi limba-n gură; Mi-a îngheţat şi măduva dinioase de frig; Mi-au îngheţat şi ochii din cap; Mi-au îngheţat mâinile sloi; Mi-au îngheţat mâinile ţurţuri. MI-A ÎNGHEŢAT ŞI LIMBA-N GURĂ: Mi-a fost tare frig; v. Mi-a îngheţai şi sângele-n vine de frig. MI-A ÎNGHEŢAT ŞI MĂDUVA DIN OASE DE FRIG: Mi-a fost tare frig.; v. Mi-a îngheţat şi sângele-n vine de frig. MI-A LUAT FRICA CA CU MÂNA (pop.): M-a liniştit; M-a potolit; v. şi Mi-a luat o greutate de pe inimă. MI-A LUAT-O CU VORBA ÎNAINTE: A început întâi el să vorbească; S-a apropiat vorbindu-mi. MI-A LUAT O GREUTATE DE PE INIMĂ: M-a liniştit; M-a potolit; v. Mi-a luat frica ca cu mâna. MI-A LUAT VORBA DIN GURĂ: A spus tocmai ce am vrut eu să spun. MI-A MAI VENIT INIMA LA LOC: M-am potolit; M-am liniştit. MI-AM AMĂRÂT SINGUR ZILELE: Mi-am făcut singur rău; M-am necăjit singur. MI-A MÂNCAT O GROAZĂ DE TIMP: Mi-a luat mult timp. MI-A MANCATv ZILELE NU ALTA: Tare mult m-a necăjit. MI-A MÂNCAT ZILELE MUNCITE: S-a întreţinut din banii munciţi de mine. MI-AMI CĂLCAT PE INIMĂ: Am cedat; Am lăsat de la mine. MI- MERS LA SUFLET: Mi-a plăcut foarte mult. MI-AM FĂCUT OCHII ROATĂ: M-am uitat de jur împrejur. MI-ÂM LUAT DE LA GURA COPIILOR: Am luat din banii copiilor, MI-AM LUAT DE LA GURĂ SĂ-ŢI DAU ŢIE: Eu ţi-am dat din puţinul pe care îl aveam. MI-AM LUAT MOIMA-N NAS: M-am compromis cu tine; M-am făcut de ruşine cu tine. MI-AM MÂNCAT O SUMĂ DE BANI: Mi-am consumat mulţi bani. MI-AM MÂNCAT SĂNĂTATEA CU VOI: M-am îmbolnăvit muncind pentru voi. MI-AM MÂNCAT VIITORUL CU TINE: Mi-am distrus viitorul cu tine. MI-A MURIT NOROCUL: Nu mai am noroc; Am rămas iară noroc. MI-AM MUŞCAT LIMBA: Mă bârfeşte cineva; v, şi Mi-am muşcat limba, mă vorbeşte cineva de rău. MI-AM MUŞCAT LIMBA, MĂ VORBEŞTE CINEVA DE RĂU: Mă bârfeşte cineva; v. Mi-am muşcat limba. MI-A OMORÂT SUFLETUL DIN, MINE: Sunt foarte obosit, extenuat, istovit; Nu mai am nicio dorinţă. MI-AM PĂTAT OBRAZUL PENTRU TINE: M-am compromis, m-am făcut de ruşine din cauza ta. .O:·.!:·:·; Î7; ;/:i MI-AM PUS ÎN GÂND SĂ...: Intenţionez să... MI-AM PUS OBRAZUL ÎN JOC: Am riscat foarte mult. ·. MI-AM SPĂLAT OBRAZUL DE RUŞINE FAŢĂ DE OM PENTRU TINE: Am făcut totul pentru tine. MI-A PĂTAT OBRAZUL CU RUŞINE: M-am făcut de ruşine; M-am compromis. ^ MI-A PRICEPUT GÂNDUL: M-a înţeles. MI-A PRINS BINE: Mi-a fost de folos. : MI-A PUS CUŢITU-N GÂT: M-a speriat; M-a ameninţat cu cuţitul. : MI-A PUS GÂND RĂU: Vrea să-mi facă rău. MI-A PUS PUMNU-N GURĂ: M-a obligat să tac; Nu mi-a dat voie să vorbesc, .· ; MI-A PUS PUMNU-N PIEPT: M-a speriat; M-a ameninţat. ■ MI-A RĂMAS : INIMA LA EA: Eu o mai iubesc. i MI-A RĂMAS INIMA LA O FEMEIE: Eu mai iubesc o femeie. v MI-A RĂSCOLIT SUFLETUL: M-a perturbat; M-a neliniştit; M-a înfuriat. MI-A SĂRIT INIMA DE LA LOCUL EI: M-am speriat; M-am înfricoşat; v. şi Mi-a sărit inima din Ioc; Mi-a sărit inima din mine; Mi-a sărit inima din piept. S: MI-A SĂRIT INIMA DIN LOC: M-am speriat foarte tare; v. şi Mi-a sărit inima din iitine; Mi-a sărit inima din piept; Mi-a sfârâit inima-n mine; Mi-a stat inima la loc; Mi-a sta inima-n loc. MI-A SĂRIT INIMA DIN MINE: M-am speriat foarte tare; v. Mi-a sărit inima din loc. MI-A SĂRIT INIMA: DIN PIEPT: M-am speriat foarte tare; v. Mi-a sărit inima din loc. MI-A SĂRIT ÎNAINTE: A ieşit înaintea mea. MI-A SĂRIT ÎN CAP: A venit pe capul meu; A venit să se certe cu mine. MI-A SCOS PERII ALBI PE CREŞTET: M-a supărat foarte tare; Mă plictiseşte, mă cicăleşte cu neîntrerupere MI-A SFÂRÂIT INIMA-N MINE: M-am speriat foarte tare; v. Mi-a sărit inimă din loc. MI-A STRICAT INIMA: M-a supăiat; Mi-a făcut un mare rău. 1093 MI-E DE.. MI-A SPUS MIE INIMA: Ara presimţit eu. MI-A SPUS O VORBĂ GREA: M-a insultat; M-a jignit. MI-A STAT INIMA LA LOC: M-am speriat foarte tare; v. Mi-a sărit inima din loc. MI-A STAT INIMA-N LOC: M-am speriat foarte tare; v. Mi-a sărit inima din loc. MI-A TĂIAT POPA CALEA: O să am un ghinion; Azi nu voi avea noroc. MI-A TRECUT OS PRIN OS: A fost foarte greu." ■■ MI-A TRECUT PRIN GÂND CĂ...: M-am gândit că.... MI-A TRECUT PRIN GÂND SĂ...: M-am gândit să.... MI-A TURTIT FESUL: Mi-a făcut-b! v. Mi-a feştelit fesul MI-A TURTIT IACAUA: Mi-a făcut-o! v. M/-a feştelit fesul. MI-AŢI MÂNCAT INIMA-N MINE: M-aţi istovit; M-aţi obosit; M-aţi distrus; v. şi Mi-aţi mâncat snaga.din mine; Mi-aţi mâncat şi ochii din cap. MI-AŢI MÂNCAT SNAGA DIN MINE: M-aţi istovit; M-aţi obosit; M-aţi distrus; v. şi Mi-aţi mâncat inima-n mine. MI-AŢI MÂNCAT ŞI OCHII DIN CAP: M-aţi istovit; M-aţi obosii; M-aţi distrus; v. Mi-aţi mâncat inima-n mine. MI-A ŢINUT DRUMUL: A mers cu mine. MI-A ZBÂRNĂIT BURTA DE RÂS: Am râs cu hohote; Aveam o mare poftă de râs. MI-AU IEŞIT GHIOCEI ÎN PĂR: Am început să cărunţesc. MI-AU IEŞIT OCHII DIN CAP DE DURERE: A fost o durere foarte mare. MI-AU IEŞIT OCHII DIN CAP FOR-ŢÂNDU-MĂ: Am depus un efort foarte mare; v. şi Mi-au ieşit ochii din cap sforţându-mă. MI-AU IEŞIT OCHII DIN CAP MUNCIND: Am muncit foarte mult. MI-AU IEŞIT OCHII DIN CAP SFORŢÂNDU-MĂ: Am depus un efort foarte mare; v. Mi-au ieşit ochii din cap forţânda-mă. MI-ĂU IEŞIT PERI ALBI: A cărunţit.: ■ MI-AU IEŞIT PERI ALBI DE NECAZURI: Am cărunţit de necazuri. mlau Îngheţat mâinile sloi: Mi-a fost tare frig.; v, Mi-a îngheţat şi sângele-n vine de frig. MI-AU ÎNGHEŢAT MÂINILE ŢURŢUR: Mi-a fost tare frig; v. Mi-a îngheţat şi sângele-n vine de frig. MI-AU ÎNGHEŢAT ŞI OCHI DIN CAP: Mi-a fost tare frig; v. Mi-a îngheţat şi sângele-n vine de frig. MI-AU MAS ŞOARECII ÎN BURTA (pop.): Mi-e foarte foame; v. şi Mi-au mas şoarecii în pântece; Parcă mi-au mas şoarecii în burtă; Parcă mi-au mas şoarecii în pântece. MI-AU MAS ŞOARECII ÎN PÂNTECE (pop.): Mi-e foarte foame; v. Mi-au mas şoarecii în burtă. MI-AU MÂNCAT PORCII NOROCUL: Nu mai am noroc; Mi-au distrus norocul oamenii răi. MI-AU MÂNCAT ŞI URECHILE: Mi-au mâncat tot; Au mâncat foarte mult. ^ MI-AU MÂNCAT URECHILE COPIII ĂŞTIA: Copiii mei mănâncă foarte mult. MI-AU MÂNCAT VIAŢA DIN MINE: M-au distrus; M-au nimicit; Mi-au mâncat tot. MI-AU TRECUT PICIOARELE PRIN MINE: Nu mai pot sta în picioare; Nu mai pot merge. - MI-A VENIT AŞA O SFÂRŞEALĂ: M-a cuprins o moleşeală; Nu mai am nicio putere. ; MI-A: VENIT CAM PESTE MÂNĂ: Nu mi-a venit bine; Nu mă aşteptam la asta. ; MI-AU VENIT DRĂCII: M-am înfuriat; M-am răstit. MI-A VENIT DE CAP: A venit pe capul meu; A venit să-l întreţin eu. MI-A VENIT SA MĂ ASCUND ÎN FUNDUL PĂMÂNTULUI DE RUŞINE: Mi-a fost tare ruşine. MI-A VENIT SĂ MOR DE NECAZ: ;M-um necăjit foarte tare. MI-A VENIT ;;SĂ MOR DE-RUŞINE: M-a cuprins o mare ruşine. MI-A ZBURAT GÂNDUL lN ALTĂ PARTE: M-am gândit la altceva. MI-A ZBURAT INIMA DIN MINE DE FRICĂ MICA PUBLICITATE: Anunţuri în mass-media. MIC CÂT UN VÂRF DE AC: Foarte mic; MIC DE ANI: Tânăr; Mediocru; v. şi Mic de zile. MIC DE STAT: De talie mică; MIC DE STAT DAR MARE-N FAPTE: Scund dar deştept; v, şi Mic de stat, mare de sfat. MIC DE STAT, MARE DE SFAT: Scund dar deştept; v. şi Mc de stat, mare-n fapte. MIC DE STATURĂ: Scund. MIC DE SUFLET: Meschin; v. şi Mic la cuget; Mic la süßet. MIC DE ZILE: Tânăr; Mediocru; v. Mic de ani. MICI CHELTUIELI: Cheltuieli cu puţini bani. MIC LA CUGET: Meschin; v. Mic la cuget. MIC LA MINTE: Prostuţ. MIC LA SUFLET: Meschin; v. Mic la cuget, MICUŢII DE EIS: Săracii de ei! MI-E Â.V.: îmi vine să...; îmi arde a...; Am de gând să...; v. şi Mi-e de...; Mi-e să.... MI-E ABSOLUT IMPOSIBIL: Nu pot; Nu este realizabil. MI-E ABSOLUT IMPOSIBIL SĂ...: Nu pot...; Nu este realizabil... . MI-E ABSOLUT INDIFERENT: Puţin îmi pasă; Nu mă interesează. MI-E CĂ...: Mă tem că...; v. şi Mi-e să nu...; Mi-e teamă că.... MI-E DE...: îmi vine să...; îmi arde a...; Am de gând să...; v. Mi-e a.... MI-EDE-A MIRARE 1094 MI-E DE-A MIRARE (pup.): Nu-mi vine să-mi cred ochilor sau urechilor; Sunt surprins. MI-E DE CÂINELE ACESTA: Ce ne facem cu această răutate de om? MI-E DE MIRARE: Mă şi mir; Nu-mi vine să cred. MI-E DRAGĂ CA ZĂPADA CARE VINE: Nu-mi place deloc; Nu mi-e dragă deloc. MI-E EGAL: Nu-mi pasă; Nu mă interesează; v. şi Mi-e indiferent. MI-E FOAME DE NU TE VĂD: Tare mie foame.,· MI-E INDIFERENT: Nu-mi pasă; Nu mă interesează; v, Mi-e egal. MI-E INIMA CÂT UN BOB ;DE MEI:;Sunt tare speriat; v. şi Mi-e inima căt un purice. MI-E INIMA. CÂT;; UN PURICE: Sunt ■ tare speriat; v. Mi-e inima cât un bob de mei. MIELUL BLÂND SUGE LA DOUĂ OI: Omul blând are de câştigat. MIELUL GRAS!: Ce bine e! MI-E DE ZOR: Mă grăbesc. MIE MI-E DE MINE: Pe mine mă interesează persoana mea. MIE MI-E MILĂ DE EL: Sufăr pentru el. , MIE-MI SPUI?: Crezi că eu nu ştiu? MI-E NEGRU ÎN FAŢA OCHILOR: Sunt tare supărat. MIE NU MI-A CÂNTAT CUCU, MI-A CÂNTAT CUCUVEAUA: Tot un drac. MIEROS LA VORBĂ: Vorbeşte frumos; Spune lucruri interesante. MI-E SĂ...: îmi vine să...; îmi arde a...; Am de gând să...; v. Mi-e a.... MI-E SĂ NU...: Mă tem că...; v. şi Mi-e că.... MI-E TEAMĂ CĂ...: Mă tem că...; v. şi Mi-e că.... ) : ;v; MI-E TOT ATÂTA: Nu mă interesează; v. şi Mi-e tot una. MI-E TOT ATÂTA DACĂ.. .: Pe mine nu mă interesează dacă.... MI-E TOT UNA: Nu mă interesează; v. Mi-e tot atâta. MIE UNU NU-MI VINE A CREDE: Nu pot sfi cred.' MI-E URÂT DE OMUL URÂT: Eu nu mâ împac cu un om rău. MIEZUL IERNII: Mijlocul iernii; Iarna cea mai grea. MIEZUL NOPŢII: Mijlocul nopţii; La jumătatea nopţii, MIEZUL PROBLEMEI: Mijlocul problemei; La jumătatea problemei. MIEZUL VERII: Mijlocul verii; La jumătatea veri. MIEZUL ZILEI: Mijlocul zile; La amiază. MI-I DE-A MIRAREA: Mă şi mir. MII DE BOMBE!: Salut! Noroc! MII DE DRACI!: Ce chestie! Ce problemă! La naiba! MII DE MII: Foarte mult; Foarte mulţi; v. şi Mii şi mii; Mii şi sute. MII DE MULŢUMIRI: Multe mulţumiri; Nenumărate satisfacţii. MII DE OAMENI: Mulţime de oameni. MII DE SCUZE!: Vă rog să mă scuzaţi! MII ŞI SUTE: Foarte mult; Foarte mulţi; v. Mii de mii. MIJEA DE ZIUA: Se luminează de ziuă; v, şi Mijesc zorile; Mijeşte de ziuă. MIJESC ZORILE: Se luminează de ziuă; v. Mijeadeziuă. - MIJEŞTE DE ZIUĂ: Se luminează de ziuă; v. Mijeadeziuă. : v;:; A MUI MUSTAŢA (CUIVA): A începe să-i crească mustaţa cuiva; A deveni bărbat; v. A-i miji mustaţa. , A MIJI: MUSTĂCIOARĂ(CUiyA): A începe să-i crească mustaţa cuiva; A deveni bărbat; v. A-i miji mustaţa. ' A MIJI TULEIELE (CUIVA): A începe să-i crească mustaţa cuiva; A deveni bărbat; v. A-i miji mustaţa. MIJLOACE DE LUPTĂ: Totalitatea obiectivelor de luptă. MIJLOACE DE PRODUCŢIE: Totalitatea obiectivelor muncii şi a mijloacelor de muncă. MIJLOC DE SCĂPARE: Mod de apărare. MIJLOCUL CEL MAI SIMPLU: Cel mai simplu mod. MI L-A ARĂTAT DIN OCHI: L-a informat cu privirea. MILA CĂŞII E BĂRBATUL: Bărbatul trebuie să fie milos, iubitor, bun. MILA .DOMNULUI: Slava Domnului,; ■ - MILĂ DE POLIŢIST, LACRIMI DE POPĂ ŞI SUDOARE DE PAZNIC N-Al SĂ VEZI: Aşa ceva nu există. MILĂ DE SILĂ ŞI DOR DE ZOR NU SE POATE: Putoarea şi hărnicia nu se unesc. MILĂ MI-E DE TINE, DAR DE MINE MI ŞE RUPE INIMA: Fiecare are grijă de sine şi mai puţin de altul. MINCINOS DIN FIRE: Mare mincinos. MINCIUNA ARE PICIOARE LUNGI: Cu o minciună poţi bate departe. MINCIUNA ARE PICIOARE SCURTE: Nu se poate minţi tot timpul fără să se afle. ; MINCIUNĂ CÂT TOATE ZILELE: O mare minciună; v. şi Minciună gogonea} Mincitină în prăjină; Minciună patentatăi Minciună sfruntată. MINCIUNĂ CU COADĂ: Exagerare ridicolă; v. şi Minciună cu coarne. MINCIUNĂ CU COARNE: Exagerare ridicolă; v. Minciună cu coadă. MINCIUNĂ GOGONATĂ: O mare minciună; v. Minciună cât toate zilele. MINCIUNĂ ÎN PRĂJINĂ: O mare minciună; v. Minciună cât toate zilele. MINCIUNĂ PATENTATĂ: O mare minciună; v. Minciună cât toate zilele. MINCIUNĂ SFRUNTATĂ: O mare minciună; v. Minciună cât toate zilele. 1095 MI S-AU MUIAT PICIOARLE DE FRICĂ MINCIUNĂ TRANSPARENTĂ: Minciună uşor de sesizat. MINCIUNI GOALE: Mari minciuni. MINTEA DE PE URMĂ: Judecată de după o păţanie. MINTE CÂT ŞAPTE: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. şi Minte ce nu s-a pomenit; Minte cu carul; Minte cu neruşinare; Minte de încheagă apele; Minte de îngheaţă apele; Minte de n-are păr în cap cât minte; Minte de n-are pereche; Minte de rămâi cu gura căscată la el; Minte de rupe pământul; Minte de se opresc apele din loc.; Minte de stă ceasul; Minte de stă niâţa-n coadă; Minte de stă soarele în Ioc; Minte de stinge; Minte de-şi stă ceasul; Minte de zvântă pământul. MINTE CE NU S-A POMENIT: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte, MINTE CU CARUL: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte. MINTE CU NERUŞINARE: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte. MINTE DE ÎNCHEAGĂ APELE: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte. MINTE DE ÎNGHEŢĂ APELE: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte. MINTE DE N-ARE PĂR ÎN CAP CÂT MINTE: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte, MINTE DE N-ARE PERECHE: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte. MINTE DE RĂMÂI CU GURA CĂSCATĂ LA EL: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte. : MINTE DE RUPE PĂMÂNTUL: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte. MINTE DE SE OPRESC APELE ÎN LOC: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte. MINTE DE STAU APELE lN LOC: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte. MINTE DE STĂ CEASUL: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte. MINTE DE; STĂ MÂŢA-N COADĂ: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte, MINTE DE STĂ SOARELE ÎN LOC: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v.'Minte cât şapte. MINTE DE STINGE: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte. MINTE DE-ŢI STĂ CESUL: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte, MINTE DE UN PICIOR: Om prost; Prostănac; v. şi Minte îngustă; Minte uşuratică. MINTE DE ZVÂNTĂ PĂMÂNTUL: Minte foarte mult; Este un mare mincinos; v. Minte cât şapte. · MINTE ÎNGUSTĂ: Om prost; Prostănac; v. Minte de un picior. MINTE SĂNĂTOASĂlN CORP SĂNĂTOS: Omul sănătos are şi o minte sănătoasă. MINTE UŞURATICĂ: Om prost; Prostănac; v. Minte de un picior. MINUNEA MINUNILOR: Lucruri deosebite; Lucruri formidabile. MINUNE MARE: Cine ar fi crezut? Cine şi-ar fi închipuit? (reg,) Foarte frumos; Foarte bun; v. Mare minune. MINUNE SĂ SE MIRE PROŞTII: Nu e cine ştie ce. MINUNI ;DE VITEJIE: Vitejii însemnate; Vitejii deosebite. MI-0 VA PLĂTI: Mă voi răzbuna eu. MIROASE A...: Pare-se că e.... MIROASE A PRAF DE PUŞCĂ: Se apropie războiul. MIROASE- PUTE: E un lucru urât; E ceva respingător. MIROASE-A ŢAP DE ' TE TRĂZNEŞTE: Pute puternic a ţap. MIROASE ; DE TE jSFINŢEŞTE: :■ Pute puternic. MI S-A BĂTUT EL MIE, OCHIUL: Mi s-a arătat un semn, v MI Ş-A FĂCUT GURA PUNGĂ: Mi s-a făcut scârbă.·:·. MI S-A FĂCUT NEGRU ÎN FAŢA OCHILOR: M-am speriat foarte tare. MI S-A ÎNTORS RÂNZA PE DOS: Mi-a venit să vomit; v. şi Mi s-a întors stomacul pe dos; Mi s-au întors maţele în mine; Mi s-au întors maţele pe dos. MI S-A ÎNTORS STOMACUL PE DOS: Mi-a venit să vomit; v. Mi s-a întors rânza pe dos. MI S-A ÎNFIPT UN SPIN ÎN INIMĂ: M-am îngrozit; v. şi Mi s-a înnegurat înaintea ochilor; Mi s-apus o negură în faţa ochilor, r MI S-Ă ÎNNEGURAT ÎNAINTEA OCHILOR: M-am îngrozit; v. şi Mi s-a înfipt un spin în inimă. Ml S-A ÎNSPICAT PĂRUL*. Am început să încărunţesc. MI S-A ÎNTÂMPLAT UNA BUNĂ: Am păţit- O răU. MI S-A MÂNCAT DE CARNE: Ml· s-a ;făcut pofta de carne. MI S-A PUS O NEGURĂ ÎN FAŢA OCHILOR: M-am îngrozit; v, şi Mi s-a înfipt un spin în inimă. MI S-A TĂIAT GLASUL: Am amuţit. w MI S-AU CERNUT PURICII (reg.): Puţin îmi pasă, MI S-AU ÎMPUŢINAT DRUMURILE: Nu mai am unde să mai merg. MI S-AU ÎNTORS MAŢELE ÎNMINE: Mi-a venit să vomit; v. Mi s-a întors rânza pe dos. MI S-AU ÎNTORS MAŢELE PE DOS: Mi-a venit să vomit; v. Mi s-a întors rânza pe dos. MI S-AU MUIAT PICIOARLE DE FRICĂ: M-am speriat foarte tare; v. şi Mi s-au tăiat MI S-AU RETEZAT PICIOARELE CÂND AM AUZIT 1096 genunchii; Mi s-au tăiat picioarele; Mi se taie picioarele. MI S-AU RETEZAT PICIOARELE CÂND AM AUZIT: Era o veste foarte dureroasă. MI S-AU TĂIAT GENUNCHII: M-am speriat foarte tare; v. Mi s-au muiat picioarele de frică. MI S-AU TĂIAT PICIOARELE: M-am speriat foarte tare; v. Mi s-au muiat picioarele de frică. MI S-A USCAT ŞI LIMBA-N GURĂ DE SETE: Mi-a fost tare sete; Era să mor de sete. : MI S-AU STRECURAT BANII PRINTRE DEGETE: Am cheltuit mult fâră să-mi dau seama. MI SE BATE OCHIUL: Presimt ceva; Voi primi o veste. MISE BATE OCHIUL DREPT: Voi pnmi o veste bună. MI SE BATE OCHIUL STÂNG: Voi primi o veste rea. MI SE RUPE INIMA DE MILĂ: Mi-e tare milă. MI SE RUPE SFLETUL: Sufăr foarte mult. MI SE RUPE SFLETUL DE MILA LUI: Mi-e tare milă de el. MI SE TAIE PICIOARELE: M-am speriat foarte tare; v. Mi s-au muiat picioarele de frică. MI SE TAIE POFTA: Nu mai am poftă de mâncare.·'' ■."■·'■ 7· MIŞCARE SINDICALĂ: O acţiune a sindicaliştilor. MIŞCĂ!: Pleacă de aici! v. şi Mişcă din loc! MIŞCĂ A MORT: Se mişcă foarte încet; Abia se mişcă; v. şi Mişcă mort, MIŞCĂ DIN LOC!: Pleacă de aici! v. Mişcă! MIŞCĂ ÎNAINTE!: Mergi înainte! MIŞCĂ MORT: Se mişcă foarte încet; Abia se mişcă; v. Mişcă a mort. MIŞCĂ-TE MÂI REPEDE!: Mergi mai repede!-'·' ' MIŞCĂ-ŢI HOITUL!: întinde-o de aici! Pleacă! v. şi Plimbă-ţi hoitul! MIŞUNĂ ÎN JURUL LUI: Se află în jurul lui. MITING DE PROTEST: Exprimarea publică a nemulţumirii. MIZERABILĂ VREME: Timp nefavorabil. MIZERIE NEAGRA: Mare mizerie. ■ MOACĂ!: Prostule! Prostănacule! MOALE CA CEARA: FoarteT- moale; Nerezistent; v. şi Moale ca untul. MOALE CA MĂTASEA: Fin; Foarte moale. MOALE CA UNTUL: ;FoarteT moale- Nerezistent; v. Moale ca mătasea. MOALE TERCI: (Despre oameni) Bleg. MOARĂ HODOROGITĂ: Gură spartă; Palavragiu; v. şi Moară spartă; Moară stricată. MOARĂ SPARTĂ: Gură spartă; Palavragiu; v. Moară hodorogită. MOARĂ STRICATĂ: Gură spartă; Palavragiu; v. Moară hodorogită. MOARE DE CIUDĂ: îi este tare ciudă. MOARE DE GRIJĂ: Este tare îngrijorat. MOARE DE NECAZ...: îi este tare necaz. .. MOARE DE NECAZ PE MINE: îi este tare necaz pe mine. MOARE DE URÂT: îi este tare urât; Nu are ce face. MOARE DUPĂ EA: O iubeşte foarte mult. 7 MOARE LUMEA DE ZĂPUC: E o mare zăpuşeală. MOARE-N FUNDUL LUI: Moare singur. MOARE SĂ AFLE TOTUL: E dornic să afle totul: ■i-'V·;;;·;: •:7777M7"; MOARE SĂ SE MĂRITE: Doreşte foarte mult să se mărite. MOARTĂ DUPĂ ROCHH: li plac foarte mult rochiile. MOARTEA BATE LA UŞĂ: Moartea e aproape. MOARTEA ÎI ÎMPACĂ PE TOŢI: Moartea îi va i linişti pe toţi; Moartea le rezolvă toate problemele; v. şi Moartea încheie toate socotelile; Moartea le vindecă pe toate; Moartea pe toate le împacă. MOARTEA ÎNCHEIE TOATE SOCOTELILE: Moartea îi va linişti pe toţi; Moartea le rezolvă toate problemele; v. Moartea îi împacă pe tOţi 77·:·; 7V7.7·: ; MOARTEA LE VINDECĂ PE TOATE: Moartea îi va linişti pe toţi; Moartea le rezolvă toate problemele; v. Moartea îi împacăpe toţi MOARTEA LUI LĂSASE UN GOL ÎN FAMILIE: Moartea lui era o mare durere pentru familia sa. ;; MOARTEA MEA: îmi place foarte mult; Mă înnebunesc după; v. E moartea mea, MOARTEA NU NE IA L RÂND CI PE SĂRITE: Fiecare moare când îi vine rândul. MOARTE DE OM: înghesuială; Aglomeraţie mare. " MOARTE PENTRU MOARTE: Răzbunare; v. şi Moarte pentru moarte şi ochi pentru ochi. MOARTE PENTRU MOARTE Şl OCHI PENTRU OCHI: Răzbunare; v. Moarte pentru moarte. MOARTEA PE TOATE LE ÎMPACĂ: Moartea îi va linişti pe toţi; Moartea le rezolvă toate problemele; v. Moartea îi împacăpe toţi. MOARTE VAJNICĂ (jur., înv,): Omor făcut cu premeditare; v. şi Ucidere vajnică. MOAŞĂ-TA PE GHEAŢĂ!: Lasă-mă în pace! Hai sictir! V. şi Moaşa-ta pe gheaţă ca oul de raţă! MOAŞĂ-TA PE GHEAŢĂ CA OUL DE RAŢĂ!: Lasă-mă în pace! Hai sictir! V. Moaşa-ta pe gheaţă! '■ MOCNEŞTE SUPĂRAREA ÎN : EL: -Este foarte supărat. MODA DIN VREMEA ACEEA: Moda de atunci; Moda veche. MOD DE A GÂNDI: Felul de a judeca. MOD DE PRODUCŢIE: Felul în care sunt produse bunurile necesare. 1097 MUIEŢI-S POSMAGII? MOFTURI!: Da de unde! Nici vorbă! MOFTUROS LA...: E pretenţios la.... MOFTUROS LA MÂNCARE: E foarte pretenţios la mâncare. MOMENT DE CULTURĂ: Un act cultural. MOMENT SUPREM: Un act deosebit. " MOMENTUL CEL MAI POTRIVIT: Clipa cea mai oportună. MOMENTUL DECISIV: Clipa decisivă. ; ^ MOMENTUL HOTĂRÂTOR: Clipă hotărâtoare. MONEDĂ CU CURS FORŢAT: Monedă supraevaluată. MORALMENTE VORBIND: Din punct de vedere moral. MOR CA MUŞTELE: Mor foarte mulţi; v. şi Mor pe capete. MOR CU TINE DE GÂT: Nu te voi lăsa în pace. MOR DE FRICĂ: Mi-e tare frică. MOR DE NERĂBDARE SĂ-L CUNOSC: Abia aştept să-l cunosc. MOR DE RUŞINE: Mi-e tare ruşine. MOR DE SPAIMĂ: Sunt tare speriat. : MORI In DRUM DE RUŞINE: E ceva foarte ruşinos; E de o ruşine mare. MORI ŞI NU LE TERMINI PE TOATE: Nu le poţi facejpe toate. MORMÂNT VĂRUIT (îtiv., bis.): icoană care produce o impresie favorabilă ascunzându-se sub aparenţe înşelătoare; v. şi Perete văruit. MOR OILE; SE ÎNGRAŞĂ CÂINII: Moartea unuia face bine altuia. MOR PE CAPETE: Mor foarte mulţi; v. Mor ca muştele. MORT-COPT: Neapărat; Cu orice preţ; Morţiş. MORT DE-A BINELEA: în sfârşit, a murit. MORT DE BEAT: Foarte beat; v. Beat mort. MORTDE OBOSEALĂ: Foarte obosit; MORT DE VIU: (Despre persoane) Foarte slăbit; (Despre obiecte, mai ales despre ţesături) Putred; Rărit; v. Mort pe picioare, MORT PE PICIOARE: (Despre persoane) Foarte slăbit; (Despre obiecte, mai ales despre ţesături) Putred; Rărit; v. Mort de viu. MORT-TĂIĂT: Aproape mort. MORT*VIU: Pe moarte. MORŢII CU MORŢII ŞI VII CU VII!: Asta e viaţa! Asta ni-e soarta! MORMÂNTUL EROULUI NECUNOSCUT: Monument în cinstea eroilor căzuţi pe front. MORMÂNTUL OSTAŞULUI NECUNOSCUT: Monument în cinstea ostaşilor căzuţi pe front. MORMÂNTUL SOLDATULUI NECUNOSCUT: Monument în cinstea soldaţilor căzuţi pe front. MORT-COPT: Obligatoriu, MORT-COPT, E MUSAI SĂ...: Obligatoriu să... . MORT-COPT, PLEC LA LUCRU: Obligatoriu plec la lucru. MORT DE-A BINELEA: A decedat în mod sigur. MORT DE FOAME: Este foarte flămând. MORT DE FOAME ŞI OBOSEALĂ: Este foarte flămând şi obosit. MORTDE FRICĂ: Este foarte speriat. MORT DE INVIDIE: Este foarte invidios. MORTDE MULT: A decedat de mult. MORT DE OBOSEALĂ: Este foarte obosit. MORT DE PICIOARE: îl dor tare picioarele. MORT DE VIU: E tare slăbit; E pe moarte. MORT DUPĂ CINEVA: îiibeşte; mult pe cineva. MORT LA DATORIE: A decedat fîcându-şi datoria. MORT PE CÂMPUL DE BĂTĂLIE: A căzut, a decedat pe câmpul de luptă. MORTUL DE LA GROAPĂ NU SE MAI ÎNTOARCE: Ce a fost, a fost; v. şi Moriiil de la groapă nu se mai întoarce oricât l-ai jeli. MORTUL DE LAGROĂPĂ NU SE MAI ÎNTOARCE ORICÂT L-AI JELI: Ce a fost, a fost; v. şi Mortul de la groapă nu se mai întoarce. MORTUL E DE VINĂ: Vinovatul ; e ce cel păgubit. MORŢII CU MORŢH ŞI Vn CU VII: Chiar dacă cineva moare, viaţa trebuie să meargă înainte. : MORŢII NU VORBESC: Nu se poate afla nimic de la un mort. MOŞL PĂROŞI: Minciuni; Baliverne; v. şi Moşi pe groşi. MOŞI PE GROŞI: Minciuni; Baliverne; v. Moşi păroşi. MOŞ TĂGÂRŢĂ, CU UN PIC DE SĂMÂNŢĂ PE FUND DE TRĂISTUŢĂ: Un bătrân foarte sărac; Un bătrân pe moarte. MOŞU CÂND SE OPINTEŞTE SARE-N SUS DE DOUĂ DEŞTE: Bătrânul nu mai are putere. MOTIVE DE FORŢĂ MAJORĂ: Motive independente de voinţa noastră. MOTIVELE LUI ERAU UŞOR DE ÎNŢELES: Nu era greu de înţeles. MOTIVUL E CLAR: Totul este clar. MOTIVUL PENTRU CARE...: Cauza pentru care... . "MOŢIUNE DE ÎNCREDERE: Exprimarea publică a încrederii. K^ŢIUNE DÎE NEÎNCREDERE: Exprimarea publică a neîncrederii. MUGURII CRAPĂ: Vine primăvara; v, şi Mugurii încolţesc; Mugurii se deschid. MUCrURII ÎNCOLŢESC: Vine primăvara; v. Mugurii crapă. MUGURII SE DESCHID: Vine primăvara; v. Mugurii crapă. MUIEREA ÎN DRACn EI: Femeie rea. MUIERE DE PAT (înv.): Amantă. MUIERUŞE CIUŞE: Prostituată. MUIEŢI-S POSMAGII?: E bine aşa; Eşti mulţumit? MULT A FOST, PUŢIN A RĂMAS 1098 MULT A FOST, PUŢIN A RĂMAS: Nu mai este mult. MULTĂ MINTE-ŢI MAI TREBUIE: Eşti tare prost..; MULTĂ SĂNĂTATE!: Să fii sănătos! MULTĂ VREME A TRECUT: A trecut mult timp; A fost de mult. MULTĂ VREME £>E ACUM ÎNAINTE: Va mai dura mult. MULTĂ ZARVĂ PENTRU NIMIC: Mult scandal inutil. MULT CU MULT NU STRICĂ; Nu e rău să ai mai mult. MULT CU MULTUL: Cine are mai primeşte; Ban la ban trage. MULT DE LUCRU AL NAIBII: Mult de lucru peste măsură. MULT DE TOT: Foarte mult. : , MULT DUPĂ ACEEA: Cu mult timp după aceea. MULTE ALTELE PE ACELAŞI TON: Multe lucruri în acelaşi mod. MULTE CELE (înv., pop.): Lucruri, evenimente, probleme diverse; v, şi Multe de toate; Multe şi de toate; Multe toate. MULTE CELEA: De toate; Multe lucruri. MULTE CHIPURI: în mai multe feluri, MULTE DE TOATE: Lucruri, evenimente, probleme diverse; v. Multe cele. MULTE GÂNDURI ÎMI TREC PRIN MINTE: Mă gândesc la toate. MULTE SE MAI POT ÎNTÂMPLA: Cine ştie ce va mai fi, ce se mai poate întâmpla. MULTE ŞI DE TOATE: Lucruri, evenimente, probleme diverse; v. Multe cele. MULTE ŞI MĂRUNTE: De toate. MULTE TOATE: Lucruri, evenimente, probleme diverse; v. Multe cele. MULT ÎNAINTE: Cu mult timp înainte; v. şi Mult mai înainte. MULT MAL..: Cu mult mai..,. MULT MĂI BINE!: Cu mult mai bine! v. şi Mult prea bine! MULT MÂI BUN!: Cu mult mai bun! MULT MAI DECÂT...: Peste.... MULT MAI DEPARTE: La o distanţă mult mai mare. MULT MAI ÎNAINTE: Cu mult timp înainte; v.Mult înainte. MULT MAI TÂRZIU: Mult mai încolo. ; MULT NOROC!: Să fii norocos! MULT PREA BINE!: Cu mult mai bine! v. Mult mai bine! MULT PREA MULT: Cu mult mai mult. MULT-PUŢIN: într-o măsură oarecare; întrucâtva; Cam; v. Mai mult ori mai puţin. MULT, PUŢIN ASTA E: E bine cât este. MULT, PUŢIN, ATÂT A IEŞIT: E bine cât a ieşit. MULT, PUŢIN, CE-O FI SĂ RĂMÂNĂ PE MASĂ: Să nu mâncaţi tot de pe masă. MULT-PUŢINUL: Este cât este; Cât este e suficient. MULT SUCCES!: Să ai mult succes. MULT ŞI BINE: Foarte mult timp; O veşnicie. MULT ŞI DE TOATE: Tot ce vrei şi cât vrei, MULTUL CU MULT: Foarte mult; v. şi Multul cu pământul. MULTUL CU PĂMÂNTUL: Foarte mult; v. Multul cu multul. MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC: Un scandal pentru nimic. MULŢI CA NISIPUL MĂRII: Foarte mulţi; Enorm de mulţi; v. şi Mulţi câtă frunză, câtă iarbă; Mulţi câtă frunză şi câtă iarbă. MULŢI CÂTĂ FRUNZĂ, CÂTĂ IARBĂ: Foarte mulţi; Enorm de mulţi; v. Mulţi ca nisipul mării. MULŢI CÂTĂ FRUNZĂ ŞI CÂTĂ IARBĂ: Foarte mulţi; Enorm de mulţi; v. Mulţi ca nisipul mării MULŢI CHEMAŢI, PUŢINI ALEŞI: Nu toţi erau buni. MULŢIMEA A COBORÂT: A ieşit lumea. MULŢIMEA A IEŞIT ÎN STRADĂ: A ieşit Uimea în stradă. MULŢIMEA MIŞUNĂ PE STRADĂ: Lumea e pe stradă. MULŢI TREBUIE SĂ HĂIASCĂ CA SĂ SE FACĂ O CĂSĂTORIE: E greu să faci o căsătorie. MULŢI VĂD, PUŢIN CUNOSC: Nu toată lumea ştie ce se petrece; v. şi Mulţi vede, puţini cunoaşte. MULŢI VEDE, PUŢINI CUNOAŞTE (pop. )i Nu toată lumea ştie ce se petrece; v. Mulţi văd, puţini cunosc. MULŢUMESC!: Sunt mulţumit! MUI^TJMESC ^ERULUIÎv Slavă domnului! v, şi Mulţumesc lui Dumnezeu! Mulţumescu-ţi ţie Doamne!; Mulţumescu-ţi ţie Doamne, c-am mâncat şi iar mi-e foame! MULŢUMESC FOARTE MULT!: Mulţumesc în mod deosebit! MULŢUMESC, LA FEL!: Şi eu îţi mulţumea ţie! MULŢUMESC LUI DUMNEZEU: Slavă Domnului; v. Mulţumesccerului! MULŢUMESCU-ŢI ŢIE DOMNE!: Slavă Domnului; v. Mulţumesc cerului! MULŢUMESCU-ŢI ŢIE DOMNE ;: C-AM MÂNCAT ŞI IAR MI-E FOAME!: Slavă Domnului; v. Mulţumesc cerului. MULŢUMEŞTE CERULUI: Slăveşte-1 pe Domnul. MULŢUMEŞTE NOROCULUI: Fii fericit că ai avut noroc. MULŢUMEŞTE OMU CU CE I SE CUVINE: Să nu rămâi dator. MULŢUMEŞTE-TE CU CE AI: Fi mulţumit cu ce oi. MULŢUMIREA PREŢUIEŞTE MAI MULT 1099 MUZICA ÎL LAS RECE DECÂT BOGĂŢIA: Nu fi pretenţios; Păstreazâ-ţi modestia. MULŢUMIRE DE SINE: Satisfacţie personală. MULŢUMIT LA CULME: Foarte satisfăcut. MULTĂ APĂ A CURS: A trecut mult timp. MUMA PĂDURII: Urâtă ca dracu; Foarte urâtă. MUNCA CERE RĂBDARE: La muncă sâ ai răbdare. MUNCA LUI SISIF: Muncă istovitoare; interminabilă; v. şi Muncă de Sisif; Muncile lui Sisif. MUNCĂ BRUTĂ: Muncă grea; Muncă fizică. MUNCĂ DE SISIF: Muncă istovitoare, interminabilă; v. şi Munca lui Sisif, MUNCĂ ÎN ACORD: Muncă normată. MUNCA MULTĂ E BOALĂ CURATĂ: Nu e bine să munceşti prea mult. MUNCĂ SEZONIERĂ: Munca de sezon; Munca temporală. MUNCĂ SILNICĂ: Munca obligatorie. MUNCĂ UŞOARĂ: Activitate uşoară; MUNCESC DE ÎMPRUMUT UNUL LA ALTUL: Se ajută unul pe altul în muncă; Lucrează unul pentru altul. MUNCEŞTE CU CAPUL, NU CU PICIOARELE: Gândeşte-te bine, MUNCEŞTE CU RUPTUL: Munceşte foarte mult; v. şi Munceşte pe rupte. MUNCEŞTE DE-A SURDA: Munceşte de toate. MUNCEŞTE DE DĂ ÎN BRÂNCI: Munceşte mult. MUNCEŞTE ÎN PARTE: Munceşte pământul altuia pe o parte de produse. MUNCEŞTE PE DRACU: Nu face nimic; Nu munceşte. MUNCEŞTE PE NIMICA TOATĂ: Munceşte aproape pe gratis. MUNCEŞTE PE RUPTE: Munceşte ■■ foarte mult; v. Munceşte cu ruptul, MUNCEŞTE PE GEABA (pop.): Munceşte pe nimic; Munceşte pe degeaba. MUNCILE LUI SISIF: Muncă istovitoare, interminabilă; v. şi Muncă lui Sisif. MURAT CA UN ŞOARECE: Foarte ud; Ud până la piele; v. şi Murat ca un şoarece în varză acră; Murat în varză acră; Ud ca un şoarece; Ud cum îi şoaricu; Ud leoarcă, MURAT CA UN ŞOARECE ÎN ? VARZĂ ACRĂ*. Ud până la piele; v. Murat ca un şoarece. MURĂ ÎN GURĂ: De-a gata; Fără efort. MURAT ÎN VARZĂ ACRĂ: Ud până la piele; Ud până la piele; v. Murat ca un şoarece. MURDAR DE SUS PÂNĂ JOS: Murdar peste tot; v. şi Murdar din cap până în picioare. MURDAR DIN CAP PÂNĂ ÎN PICIOARE: Murdar peste tot; v. Murdar din cap până în yicioare. MURDAR LA GURĂ: Vorbeşte urât. MURDĂRIILE ORAŞULUI: Mizeria unui oraş. MURITOR DE FOAME: Foarte sărac. MURITOR DE RÂND: Un om obişnuit. MURTEŞTE PE LA UŞILE ALTORA: Bate pe la uşile altora; Cere de pomană. MUSCA LA ARAT: Un lucru de nimic. MUSTAŢA ÎL CAUTĂ A OALĂ: E beţiv; v. şi Mustaţa îi caută pe oală; Mustaţa îl trage a oală; Mustăţile îi caută pe oală; Mustăţile îl caută a oală; Mustăţile îl trag spre fundul oalei; Mustăţile îl trag spre oală. ■; MUSTÂŢALL CAUTĂ PE OALĂ: E beţiv; v. Mustaţa îl caută a oală. MUSTAŢAlL CAUTĂ Â:OÂLĂ: E beţiv; v. Mustaţa îi caută a oală. MUSTAŢA ÎL TRAGE A^OALĂ: E beţiv; v. Mustaţa îi caută a oală. MUSTĂŢI CA PE OALĂ: Mustăţi lungi cu capetele lăsate în jos; v. şi Mustăţi pe oală. MUSTĂŢILE ÎI CAUTĂ PE OALĂ: E beţiv; v. Mustaţa îi caută a oală. MUSTĂŢILE ÎI CAUTĂ Ă OALĂ: E beţiv; v. Mustaţă îi caută a oală. MUSTĂŢILE ÎL TRAG SPRE FUNDUL OALEI: E beţiv; v. Mustaţa îi caută a oală. MUSTĂŢILE ÎL TRAG SPRE OALĂ: E beţiv; v. Mustaţa îi caută a oală. MUSTĂŢI PE OALĂ: Mustăţi lungi cu capetele lăsate în jos; v. Mustăţi ca pe oală. MUSTEŞTE PĂMÂNTUL: Pământul e umed. MUSTRAREA CONŞTIINŢEI: Remuşcare; v. Bătaie de conştiinţă. MUSTRAREA CUGETULUI: Remuşcare; v. Bătaie de conştiinţa. MUSTRARE DE CONŞHNŢĂ: Remuşcare; v. Bătaie de conştiinţă. MUSTRARE DE CUGET: Remuşcare; v. Bătaie de conştiinţă. -MUSTRĂRI DE-CONŞTIINŢĂ: Remuşcare; v. Bătaie de conştiinţă. MUŞCĂ PĂMÂNTUL CU ' GURĂ DE "DURERE: Are dureri mari, insuportabile. MUŞCĂ-ŢI LIMBAI: Nu mai face preziceri rele. MUTĂ-ŢI GÂNDUL!: Să nici nu te mat gândeşti.! MUTĂ-ŢI GÂNDUL DE LA EA: Nu te mai gândi la ea; Ea nu te mai iubeşte. ; MUTĂ-ŢI HOITUL!: Dă-te mai încolo! ^ MUT CA PEŞTELE: Nu scoate o vorbă; v. şi Mut ca un peşte. MUT CA UN PEŞTE: Nu scoate o vorbă; v. Mut ca peştele, MUT DIN NAŞTERE: S-a născut mut. MUTRA LUI CERE PALME: Este tare obraznic, MUZICA ÎL LASĂ RECE: Nu-1 interesează muzica; Nu-i place muzica N N-A APUCAT SĂ-ŞI VADĂ VISUL CU OCHII: N-a reuşit să-şi ducă la capăt proiectul său. ,, N-A ARANJAT PLOAIE: N-a avut protecţie. N-A AVUT ALTĂ CALE: Era singura soluţie. N-A AVUT DE LUCRU: Ş-a >băgat unde; nu trebuia. N-A AVUT PARTE DE; COPII: Nu a avut copii. N-A AVUT PARTE DE EL: Nu s-a bucurat de el. N-A AVUT PARTE DE GRIJANIE LA; IEŞIREA SUFLETULUI: N-a avut lumânare aprinsă la deces; A murit singur; v. şi N-a avut parte de grijanie şi lumânare la ieşirea sufletului. N-A AVUT PARTE DE GRIJANIE ŞI DE LUMÂNARE LA IEŞIREA SUFLETULUI: N-a avut lumânare aprinsă la deces; A murit singur; v. N-a avut parte de grijanie la ieşirea sufletului. N-A AVUT PARTE DE LINGURĂ: N-a mâncat nimic. N-A AVUT PARTE SĂ-L VADĂ: Nu a putut să-l vadă. N-A AVUT PE LUME PARTE DE...: Nu;s-a bucurat în viaţa lui de— N-A CĂLCAT LA ŞCOALĂ: Nu a fost la ŞCOală. : N-A CLINTIT DIN URECHI: Nu a mituit. NA, CRAPĂ DE TE SATURĂ ODATĂ:Na şi mănâncă cât vrei. N-ADUCE ANUL CE ADUCE . CEASUL: Necazul poate surveni în orice moment.; N-A FĂCUT: MARE SCOFALĂ: N-a reuşit nimic. N-A FĂCUT NIMIC LA ZILELE LUI: Nu a depus niciun efort toată viaţa. N-A FOST DECÂT O GLUMĂ: Doar a glumit. N-A FOST NICIODATĂ VORBA DE AŞA CEVA: Nici nu s-a gândit la aşa ceva; v. şi N-a fost nici vorbă de aşa ceva. N-A FOST NICI VORBĂ; DE AŞA iCEVA: Nici nu s-a gândit Ia aşa ceva; v. N-a fost niciodată vorbă de aşa ceva. N-A FOST SĂ FIE: Aşa a fost sortit. N-A FOST SĂ FIE ŞI CU ASTA BASTA: Aşa a fost sortit şi ajunge cu comentarii. N-A GĂSIT LA NIMENI CREZARE: Nimeni n u l-a crezut. N-AI AVUT DE LUCRU: N-ai avut altceva mai bun de făcut. NAIBA DE,,.: NAIBA-L ŞTIE CE VREA!: Cine ştie ce vrea! v. şi Naiba să-I ştie ce vrea! NAIBA SĂ-L IA!: Ducă-se dracului! NAIBA SĂ-L ŞTIE CE VREA!: Cine ştie ce vrea! v. Naiba-l ştie ce vrea! NAIBA SĂ TE IA!: Du-te dracului! NAIBA ŞTIE!: Cine ştie! .u, NAIBAŞTIE CÂND: Cine ştie când. -V. NAIBA ŞTIE CE: Cine ştie ce. NAIBA ŞTIE CINE: Cine ştie cine. :■.:; NAIBA ;ŞTIE UNDE: Cine; ştie unde. ;/ N-AI CE ALEGE DE LA EL: Nu este bun de nimic; v. şi N-ai ce alege la el. N-AI CE ALEGE LAi^EL: :Nu;este bun: de nimic; v. N-aice alege de la el N-AI CE CĂUTA AICI!: Ce cauţi aici? N-AI CE FACE: Nue nimic de fiicut. ; N-AI CE-I FACE: Nu e nimic de făcut cu el. N-AI CE TE ALEGE: Nu te alegi cu nimic. : N-AI CU CINE TRĂI, N-AI CU CINE MURI: Eşti singur pe lume. N-AI DECÂT!: Treaba ta! Te priveşte! N-AI DECÂT SĂ...: Nu ai altă soluţie decât Să.... N-AI DECÂT SĂ ALEGI: Poţi alege ce vrei. N-AI DE CE: Nu ai niciun motiv. N-A IEŞIT ŢÂŢÂNA BUBOIULUI: Nu s-a terminat tot râul. N-AI GURĂ SA VORBEŞTI: Spune şi tu ceva. N-AI ÎNCOTRO: Nici vorbă! Vorbă să fiei Nici pomeneală! ■.·■/: N-AI NICIUN AMESTEC INTR-ASTA: Nu eşti băgat în aşa ceva; Nu te interesează aşa ceva. N-AI NICIUN PIC DE RUŞINE: Să-ţi fie ruşine obrazului; Eşti: neruşinat; Eşti neobrăzat; v. şi N-ai ruşine? Nu-ţi este ruşine? Nu-ţi este ruşine obrazului? Nu-ţi este niciun pic de ruşine? NAINTE DE...: Mai demult; Anterior; v. De mai nainte. ^ NAINTE VREME: In trecut. : : N-A·. INTRAT VREMEA ÎN SAC:: Mai ies te timp suficient. N-AI PENTRU CE!: Pentru puţin! (Ca formulă·, de politeţe). N-AI PUTEA CE?: Ce nu poţi tu? N-AI RUŞINE?: Să-ţi fie ruşine obrazului; Eşti neruşinat; Eşti neobrăzat; v. şi N-ai niciun pic de ruşine. N-AI UŞĂ LA BORDEI?: Închide uşa! NAIV CA UN COPIL: Foarte naiv. ^ N-AJUNGE NICI PE-O MĂSEA: Foarte puţin. N-A LUAT PE NIMENI ÎN SEAMA: Nu a ascultat de nimeni; Nu a băgat pe nimeni în seamă. N-A MAI AVUT CE ZICE: Trebuia să tacă; Ce era să zică. N-A MAI AVUT CE ZICE CĂ I-A ÎNCHIS GURA: L-a obligat să tacă. 110.1 N-ÂM OCHI LA SPATE N-A MAI AVUT ÎNCOTRO S-O CÂRMEASCĂ: Trebuia să stea pe loc. N-A MAI AVUT PARTE DE ZILE: A murit; v. şi N-a mai avut zile de la Dumnezeu. N-A MAI AVUT ZILE ALBE CU EL: Nu a mai dus-o bine cu el; v. şi Nu a mai avut zile bune cu el. N-A MAI AVUT ZILE BUNE CU EL: Nu a mai dus-o bine cu el; v. Nu a mai avut zile albe cu el. N-A MAI AVUT ZILE DE LA DUMNEZEU: A murit; v. N-a mai avut parte de zile. N-A MAI BĂGAT LINGURA ÎN GURĂ: N-a rnai mâncat de mult. N-A MAI PUTUT ZICE NIMIC: A fost obligat să tacă. N-A MAI ZIS BLEAU: Nu a mai zis nimic, N-A MAI ZIS NICI BLEAU: Wa mai putut scoate niciun cuvânt; v. şi N-a mai zis nici cârc; N-a. mai zis nici pis. N-A MAI ZIS NICI CÂRC: Nu a mai putut scoate niciun cuvânt; v. N-a mai zis nici bleau. N-A MAI ZIS NICI PÂS: Nu a mai putut scoate niciun cuvânt; v. N-a mai zis nici bleau. N-A MAI ZIS NIMENI NIMIC: Nimeni n-a mai spus nimic. N-AM AJUNS SĂ NE LUĂM CĂCIULILE DIN CAP UNUL LA ALTUL: N-am ajuns să ne furăm unul pe altul. N-AM AVUT CE PUNE ÎN GURĂ: Nu am avut ce mânca. N-AM AVUT NICIUN CHIP DE SCĂPARE: Nu am putut scăpa. N-AM AVUT NOROC ŞI PACE: M-a părăsit norocul şi gata. N-AM AVUT ONOAREA: N-am avut plăcerea de a vă cunoaşte; v. şi N-am onoarea. N-AM AVUT VENIRE: Nu am avut chef să vin. NA, MĂ!: Ia! Poftim! NA, MĂ, ŞI TU!: Ia şi tu! N-AM BĂGAT BOII IN PLUG CU TINE: Nu suntem prieteni. N-AM BĂUT CERNEALĂ!: N-am înnebunit! v. şi N-am băut gaz! N-AM BĂUT GAZ!: N-am înnebunit! v. N-am băut cerneală. N-AM CE FACE: N-am ocupaţie; Nu pot .schimba nimic. N-AM CE FACE CU...: N-am niciun folos de pe urma...'·. N-AM CE LE DA ÎN GURĂ LA COPII: N-am cu ce-mi hrăni copii. N-AM CE-MI FACE CAPULUI (înv., popJ: N-am încotro; v. şi Nu ştiu ce să-mi fac capului. N-AM CE ZICE: Nu am ce să-ţi spun. i N-AM CHEF!: Nu am nicio plăcere! N-AM CHEF DE VORBA CU TINE: Nu vreau să vorbesc cu tine, N-A MAI DAT NICIUN SEMN DE VIAŢĂ: Nu mai ştim nimic despre el. N-AM DAT OCHII-N GENE TOATĂ NOAPTEA: Nu am putut dormi toată noaptea. N-A MAI DAT SEMN DE VIAŢĂ: .Nu ştim nimic despre el. N-AM DECÂT: Treaba lor. N-AM DE GÂND SĂ...: Nici prin cap nu-mi trece să... . N-AM FĂCUT MARE BRÂNZĂ: N-am reuşit nimic; Nu am avut niciun succes; v. şi N-am făcut nicio brânză; N-am făcut niciopricopseală. : : N-AM FĂCUT NICIO BRÂNZĂ: N-am reuşit nimic; Nu am avut niciun succes; v. N-am făcut marebrânză. :N-AM ■■■ TĂCUT NICIO PRICOPSEALĂ: N-am reuşit nimic; Nu am avut niciun succes; v. N-am făcut mare brânză, ,N-AM FĂCUTNIMIC!: N-am rezolvat nimic. N-AM FIRE DE PĂR PE CAP CÂTE NECAZURI AM- TRAS:^Am1 tras foarte multe necazuri. N-AM FIRE DE PĂR PE CAP DE CÂTE ORI ŢI-AM SPUS: Ţi-am spus de foarte multe Ori.··: -.-.■.O N-A MIŞCAT DIN URECHI: N a dai bacşiş; N-a mituit. N-AM ÎNŢELES O BOABĂ:N-am înţeles nimic. : N-AM LUAT NIMIC ÎN GURĂ: N-am mâncat nimic. N-AM MAI PUS GURA PE CEVA DE DOUĂ ZILE: N-âm mai mâncat nimic de două zile. :: N-AM MAI VĂZUT LIMPEDE ÎNAINTEA OCHILOR: Mi s-a întunecat în faţa ochilor, N-ÂM MĂRUNT: Nu am bani mărunţi. N-AM MÂNCAT BUREŢI!: Doar nu sunt nebun! v. şi N-am mâncat ciuperci! N-am mâncat laur! N-am mâncat lauri! N-am mâncat măse-lariţă! N-AM MÂNCAT CIUPERCI!: Doar nu sunt nebun! v. N-am mâncat bure fi! N-AM MÂNCAT LAUR!: Doar nu sunt nebuni v. N-am mâncat bureţi! N-AM i MÂNCAT : LAURI!: Doar : nu sunt nebun! v. N-am mâncat bureţi! N-AM MÂNCAT MĂSELARIŢĂ: Doar nu sunt nebun! v. N-am mâncat bureţi! N-AM NICI ÎN CLIN NICI ÎN MÂNECĂ CU EL: Nu am nicio legătură cu el. N-AM NICIO INIMA-N MINE: Nu simt niniic; Nu mâ interesează nimeni. N-AM NICIO PUTINŢĂ: Nu mai am putere; Nu mai pot. N-AM NICI PE miBA: Nu am nimic; Sunt sănătos. i N-ÂM NICIUN AMESTEC: Nu m-am băgat. N-AM NICIUN AMESTEC CU VOI: Nu m-am băgat cu voi; Nu m-am unit cu voi. N-AM NIMIC LA SUFLETUL MEU: Nu am nicio vină; Nu sunt vinovat cu nimic. N-AM OCHI LA SPATE: Nu văd peste tot.; v. şi N-am ochi şi la spate. N-AM OCHI ŞI LA SPATE 1102 N-AM OCHI ŞI LA SPATE: Nu văd peste tot; v. N-am ochi la spate. N-AM ONOAREA: N-am avut plăcerea de a vă cunoaşte; v. N-am avut onoarea. N-AM PĂR ÎN BARBĂ: Foarte mult; în cantitate mare; v. Cât păr în cap. N-AM PĂR ÎN CAP: Foarte mult; în cantitatea mare; v. Cât păr în cap. N-AM PĂR ÎN CAP CÂT...: Foarte mult; In cantitatea mare; v. Cât pâr în cap. N-AM PĂR PE CAP DE CÂTE BELELE AM DAT: Am avut necazuri multe şi mari. N-AM PĂSCUT GÂŞTELE CU TINE!: îţi permiţicam multe! Nu fi obraznic! v, şi Doar n-am păscut gâştele cu tine! N-AM PĂSCUT GÂŞTELE ÎMPREUNĂ!: îţi permiţi cam multe! Nu fi obraznic! v. şi Doar n-am păscut gâştele cu tine! N-AM PĂSCUT PORCII CU TINE!: îţi permiţi cam multe! Nu fi obraznic! v. şi Doar n-am păscut gâştele cu tine! N-AM PĂSCUT PORCII ÎMPREUNĂ!: îţi permiţi cam multe! Nu fi obraznic! v. şi Doar n-am păscut gâştele cu tine! N-AM PĂŞUNAT PORCII CU TINE!: Iţi permiţi cam multe! Nu fi obraznic! v. şi Doar n-am păscut gâştele cu tine! N-AM PĂŞUNAT PORCII ÎMPREUNĂ!: îţi permiţi cam multe! Nu fi obraznic! v. şi Doar n-am păscut gâştele cu tine! N-AM PĂZIT GÂŞTELE CU TINE!: Iţi permiţi cam multe! Nu fi obraznic! v. şi Doar n-am păscut gâştele cu tine! N-AM PĂZIT GÂŞTELE ÎMPREUNĂ!: îţi permiţi cam multe! Nu fi obraznic! v. şi Doar n-am păscut gâştele cu tine! N-AM PĂZIT PORCII CU TINE!: îţi permiţi cam multe! Nu fi obraznic! v. şi Doar n-am păscut gâştele cu tine! n-am păzit porcii Împreună!: îţi permiţi cam multe! Nu fi obraznic! v, şi Doar n-am păscut gâştele cu tine! N-AM POFTĂ: Nu vreau; N-am chef. N-AM PUS GEANĂ PE : GEANĂ TOATĂ NOAPTEA: Nu am dormit toată ntmptea. N-AM PUS STROP ÎN GURĂ: Nu am mâncat nimic, : rn: N-AM SĂ DAU: SOCOTEALĂ: Nu voi da socoteala; Nu voi fi vinovat de nimic. N-ÂM TIMP NICI SĂ MĂ UIT: LA TINE: Sunt foarte ocupat; v. şi N-am timp nici să-mi trag sufletul; N-ant timp nici să mor; N-am timp nici să răsuflu; N-am vreme; N-am vreme nici să răsuflu. N-AM TIMP NICI SĂ-MI TRAG SUFLETUL: Sunt foarte ocupat; v. N-am timp nici să mă uit la tine. N-AM TIMP NICI SĂ MOR: Sunt foarte ocupat; v. N-am timp nici să mă uit la tine. N-AM TIMP NICI SĂ RĂSUFLU:’Sunt foarte ocupat; v. N-am timp nici să mă uit la tine. N-AM TORS PE EL: N-am muncit pentru el. N-AM VĂZUT, N-AM AUZIT: Eu nu ştiu nimic; Pe mine nu mă interesează nimic, N-AM VENIT LA UŞA TA: Nu am venit să-ţi cer nimic. N-AM VREME: Sunt foarte ocupat; v. N-am timp nici să mă uit la tine. N-AM VREME DE TINE: Sunt foarte ocupat, nu am timp de tine. N-AM VREME NICI SĂ RĂSUFLU: Sunt foarte ocupat; v. N-am timp nici sâ mă uit la tine. N-A PLECAT DE TRAI BUN: Am plecat; din cauza mizerie.; N-A PREA CĂLCAT PRIN BISERICĂ: Rar a fost la biserică. N-A PRICEPUT NIMIC DIN LEAC: Nu s-a vindecat cu acest medicament. : : N-A PUS GURA PE^NINIMC LA MASĂ: Nu a mâncat nimic; v. şi Nu a pus nimic în gura. N-A PUS NIMIC DE LA EL: Nu a contribuit cu nimic. N-A PUS NIMIC IN GURĂ: Nu a mâncat nimic; v. Nu a pus gura pe nimic la masă. N-A PUS NIMIC PE EL: Nu s-a îngrăşat deloc; Nu s-a îmbrăcat cu nimic mai gros. N-A RĂMAS NIMIC DE EL: E foarte slab; Nu mai are nicio putere, .W N-A RĂMAS NIMIC DE FĂCUT: Totul este făcut; Nu mai e nimic de făcut pentru cineva sau pentru ceva. iiv; N-A RĂSUFLAT UN CUVÂNT: N-a spus nimic. N-ARE A FACE!: Nu are importanţă; Nu contează; Nu interesează. N-ARE A FACE CU EL: Nu are legătură cu el. N-ARE: A FACE NIMIC UNA CU ALTA: Nu este nicio legătură între ele; v. şi N-are a face una cu alta. N-ARE A FACE UNA CU ALTA: Nu este nicio legătură între ele; v. N-are a face nimic una cu alta. ■ ■ ' N-ARE ALTĂ IEŞIRE: Nu are nicio scăpare, N-ARE ASTÂMPĂR ÎN EL: Nu : se ( poate potoli. N-ARE BOII ACASĂ: Nu este în toate minţile. : N-ARE CAPSĂ JUDECE: Nu se poate controla. N-ARE CASĂ, N-ARE MASĂ: ;N-are niciun căpătâi. N-ARE CĂMAŞĂ ÎN SPINARE: E tare sărac; v. şi N-are cămaşă pe el. N-ARE CĂMAŞĂ PE EL: E tare sărac; v, N-are cămaşă în spinare, N-ARE CE CĂUTA AICI: Locul lui nu este aici, :v.· ilx N-ARE CE FACE: Nu găseşte nicio ieşire. N-ARE CE FACE CU TIMPUL: Are mult timp liber. Nr ARE CE-I FACE: Nu poate să-i facă nimic. N-ARE CE PUNE NICI PE O MĂSEA: N-are ce mânca; v. şi N-are ce pune pe masă; N-are ce-ţi pune dinainte; N-are cu ce pune de mămoHgă. 1103 N-ARE NICI GÂND SĂ.. N-ARE CE PUNE PE MASĂ: N-are ce manca; v. N-are ce pune nici pe o măsea. N-ARE CE SCOATE DUPĂ EL: Nu are ce afla de la el. N-ARE CE SPUNE: Ce să mai spună; Trebuie să tacă. N-ARE CE-ŢI PUNE DINAINTE: N-are ce mânca: v. N-are ce pune nici pe o măsea. N-ARE CHIOARĂ DE PARA: Nu are niciun ban, - N-ARE CU CE: N-are nimic;· N-are cu ce sâ se prezinte; v. şi N-are cu ce face faţă. ’ N-ARE CU CE FACE FAŢĂ. N-are nimic; N-are cu ce să se prezinte; v. N-are cu ce, N-ARE CU CE PUNE DE-MĂMĂLIGĂ: N-are c/2 mânca; v. N-are ce pune nici pe o măsea. N-ARE; CUI SPUNE O VORBĂ;-N-are cu cine discuta. N-ARE .CURAJ NIC: SĂ TAIE UN PUI DE GĂINĂ: E foarte fricos. N-ARE CUVÂNT: Nu se ţine de promisiuni, N-ARE DE A FACE: Nu are nicio legătură. N-ARE DE A FACE CU EA: Nu are nicio legătură cu ea. N-ARE DE A FACE IJNA CU ALTA: Nu are p.!c:c legătură una cu alta. N'.ARE DE ALES: Nu are altă soluţie. N-ARE DE AŞTERNUT: Nu trebuie s? aştepte; Totul este gata. N-ARE DECÂT!: Treaba lui. • N-ARE DECÂT CENUŞA lN VATRĂ: Este foarte sărac; v. şi Nare decât pielea rf? pe el N-ARE DECÂT PIELEA DE PE EL: Este foarte rărac; v, N-ar* decât cenuşa în vatră. N-ARE DE CE: Nu are niciun motiv. N-ARE DE CINE SĂ ! FIE FRICĂ: De ?ihe să aibă frică? N-ARE DEFEL: Estf foarte sărac; N-are de niciun fe!; v. şi N-are de nicicarele; N-are de niciuv,ele; N-are de niciv.n fel. N.ĂRE DE NICICARELE: Este foarte sărac; N-are ;le. nici»in fel; ' N-ARE SNAGĂ ÎN VINELE LUI: Este epuizat; Este istovit. N-ARE STARE ÎN EL: Nu se poate potoli;Este mereu agitat. N-ARE ŞIRUL SPINĂRII: iNu:;are demnitate; Este un lingău. N-ARE TAICA CĂ ŢI-AR DA: Ţi-aş da dar n-am de unde; Aş face dar nu pot; v. şi N-are tetea că ţi-ar da. N-ARE TETEA CĂ ŢI-AR DA: Ţi-aş da dar n-am de unde; Aş face dar nu pot; v. N-are taică că ţi-ar da. .... N-ARE TIMP DEFEL: Este foarte;ocupat.: : N-ARE TIMP NICI SĂ RĂSUFLE: N-are niciun pic de timp liber. N-ARE TRAGERE DE INIMĂ: Nu-1 interesează; N-are chef de nimic. N-ARE TRAI ÎN CASĂ: Nu se înţelege bine cu cei din casă. N-ARE ŢINERE DE MINTE: Uită repede. N-ARE UMBRĂ: Este decedat. : y N-ARE UN BAN LA SUFLETUL LUI: N-are niciun ban. N-ARE UNDE: Nu ştie încotro. N-ARE ZI, N-ARE NOAPTE:; Lucrează tot timpul. N-AR FI CREZUT NICI ÎN VIS: Aşa ceva nu era de crezut. N-AR FI DE MIRARE SĂ...: E posibil să.... N-AR FI LUCRU DE MIRARE: S-ar putea să ne şi mirăm. N-AR FI RĂU SĂ...: Ar fi bine dacă.... N-AR FI SĂRĂCIA DE ACOLO: Necazurile nu se găsesc acolo. N-AR LĂSA EL LUCRUL DIN MÂNĂ TOATĂ ZIULICA: Lucrează toată ziua, f 1105 NĂSCUT ÎNTR-O FAMILIE MARE N-AR MERITA NICI SARE-N OCHI: Nu merită nimic; Nu face nici doi bani. N-AR OMORÎ NICIO MUSCĂ: Este foarte milos. N-AR SPUNE SĂ-L TAI CU CUŢITUL: Este foarte secretos. N-AR STRICA SĂ...: Ar fi bine dacă.... N-ARUNCI CENUŞA DUPĂ SCĂPATUL SOARELUI: Nu arunca jăratic afară după ce se înserează. NAS ACVILIN: Nas coroiat; Nas încovoiat ca ciocul acvilei. N-A SCOS O VORBĂ DIN GURĂ: A tăcut tot timpul. N-ASCULTĂ DE-AL DRACU: Nu ascultă de nimeni de rău ce este. N-ASCULTĂ DE BUNĂ VOIE: Trebuie obligat să asculte şi de altcineva. NAS DE COPOI: A simţit imediat; Şi-a dat seama imediat. NAS ÎN NAS: Faţă în faţă. NAS SUBŢIRE: Persoană sensibilă. NAŞA ŞTIE, NAŞA SĂ VIE: Să vină cine se pricepe. N-AŞ FACE ASTA SĂ MĂ PICI CU CEARĂ: Nu sunt de acord cu aşa ceva în nicio condiţie; v. şi N-aş face-o pentru tot aurul din lume. N-AŞ FACE-O PENTRU TOT AURUL DIN LUME: Nu sunt de acord cu aşa ceva în nicio condiţie; v. N-aş face asta să mă pici cu ceară. NAŞTERE GREA: Problema grea; începutul dificil. N-AŞ VREA SĂ FIU ÎN PIELEA LUI: Nu doresc să fiu în locul lui. N-A TRECUT MULT ŞI...: După un timp scurt.... NA-ŢI-0 BUNĂ1!: Proastă treabă!; v. Bună treabă! NA-ŢI-0 BUNĂ2!: Ei, asta-i! Ce vorbeşti! Fii serios; Da de unde! Nici poveste! v. şi Na-ţi-o burtă că ţi-am frânt-o! Na-ţi-o bună că ţi-am dres-o! Na-ţi-o frântă! Na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o! NA-ŢI-0 BUNĂ CĂ ŢI-AM FRÂNT-O: Ei, asta-i! Ce vorbeşti! Fii serios; Da de unde! Nici poveste! v. şi Na-ţi-o bună2. NA-ŢI-0 FRÂNTĂ: Ei, asta-i! Ce vorbeşti! Fii serios; Da de unde! Nici poveste! v. şi Na-ţi-o bună2. NA-ŢI-0 FRÂNTĂ CĂ ŢI-ĂKî DRES-O!: Ei, asta-i! Ce vorbeşti! Fii serios; Da de,unde! Nici poveste! v. şi Na-ţi-o bună2. NA-ŢI PUTEA CE?: Voi ce nu puteţi? V | NAŢIUNILE BELIGERANTE: Ţările în conflict. NAŢIUNILE FOSTE BELIGERANTE: Foste ţările în conflict. ^ N-AU BANI DE POPĂ: N-au bani de înmormântare. N-AUDE, N-A VEDE: Buimac; Năuc; v. şi N-aude, n-avede, n-a greul pământului, N-AUDE, N-A VEDE, N-A GREUL PĂMÂNTULUI: Buimac; Năuc;v . N-aude, n-avede. N-AU INTRAT ZILELE ÎN SAC:-Nu e sfârşitul lumii; v. Că n-au intrat zilele în sac. N-AU NIMIC DE ÎMPĂRŢIT; Nu au de ce să nu se înţeleagă. N-AU OCHI SĂ SE VADĂ: Nu se, suportă; Sunt certaţi. N-AU PACE ÎN CASĂ: Nu se înţeleg în familie, N-AUZI CE-ŢI SPUN?: Nu face pe surdul! N-AVEA CU CINE-ŞI BATE CAPUL: Nu avea cu cine să se certe. NAVE AFLATE ÎN TRANZIT: Navele în trecere. N-AVEM CE VORBI UNUL CU ALTUL: Nu avem ce spune unul altuia; Nu ne putem înţelege. N-A VENIT DE FLORILE MĂRULUI: Nu a venit degeaba; Nu a venit fără niciun interes. N-A VEŢI PENTRU i;CE!: \Cu-multă plăcere! (Ca răspuns la o mulţumire) N-AM AVUT CE PUNE-N GURĂ: Nu am avut ce mânca. ■■■--■ ■ N-A ZIS NICI BLEAU: N-a scos un cuvânt; v. şi N-zis o boabă. N-A ZIS O BOABĂ: N-a scos un cuvânt; v, N-zis nici bleau. ■■ NĂRAVUL DIN FIRE N-ARE LECUIRE: Cu ce eşti; obişnuit, învăţat, educat cu aia muri; v. şi Năravul din născare leac nu are; Năravul din născare leac nu mai are. NĂRAVUL DIN NĂSCARE LEAC NU ARE: Cu ce eşti obişnuit, învăţat, educat cu aia mori; v. Năravul din fire n-are lecuire. NĂRAVUL DIN NĂSCARE LEAC NU MAI ARE: Cu ce eşti obişnuit, învăţat, educat cu aia mori; v. Năravul din fire n-are lecuire. NĂRĂVIT RĂU: Are năravuri neplăcute. NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU: -Maica .Domnului.··::; NĂSCUT CU CĂIŢĂ: Foarte norocos; v. şi Născut cu căiţa în cap; Născut cu stea în frunte; Născut cu tichia-n cap. NĂSCUT:CU CĂIŢĂ PE CAP: Foarte norocos; v. Născut cu căiţa. NĂSCUT CU STEA ÎN FRUNTE : Foarte norocos; v. Născut cu căiţa. NĂSCUT CU TICHIA ÎN CAP: Foarte norocos; v. Născut cu căiţa. NĂSCUT DIN FLORI: Copil nelegitim. ·--.- NĂSCUT IAR NU FĂCUT: Cu însuşiri .înnăscute.7·-;;: -: ----- NĂSCUT ÎN SĂRĂCIE: Sărac din naştere. ·; - NĂSCUT ÎNTR-0 CASĂ PRINCIARĂ: Venit pe lume într-o casă princiară. NĂS CUT ÎNTR-0 FAMILIE BUNĂ: Venit pe lume într-o familie bună. NĂSCUT ÎNTR-O FAMILIE DE NEGUSTORI: Venit pe lume într-o familie de negustori. NĂSCUT ÎNTR-0 FAMILIE DE NEGUSTORI BOGAŢI: Venit pe lume într-o familie de negustori bogaţi. NĂSCUT ÎNTR-0 FAMILIE MARE: Venit pe lume într-o familie mare. - NĂSCUT ÎNTR-0 FAMILIA NOBILĂ 1106 NĂSCUT ÎNTR-0 FAMILIE NOBILĂ: Venit pe lume într-o familie nobilă. NĂSCUT lNTR-0 ZODIE BUNĂ: Venit pe lume într-o zodie bună. NĂSCUT ÎN ZODIA PORCULUI: Venit pe lume într-o zodie norocoasă. NĂSCUT LEGITIM: Copil legitim. NĂSCUT MORT: Mort la naştere. NĂSCUT NELEGITIM: Copil nelegitim; Bastard. NĂSCUT SUB O STEA NOROCOASĂ BUNĂ: Venit pe lume sub o stea norocoasă. NĂSCUT SUB O STE BUNĂ: Venit pe lume sub o stea bună; Va avea noroc în viaţă. NĂSCUT SUB O STE REA: Venit pe lume sub o stea rea; Nu va avea noroc în viaţă. NĂTÂNGUL SE CREDE MAI ABITIR DECÂT VODĂ: Prostul se crede mereu mai deştept decât alţii. NĂUC DE SOMN: Nedormit de mult; Tare somnoros. NE-A BĂGAT PE TOŢI ÎNTR-O OALĂ: Ne consideră pe toţi la fel. NEADUCERE AMINTE (înv.): Uitare. NE-A DUS: Ne-a păcălit. NEAJUNS DE CAP (pop.): Prost; Zăpăcit; v. şi Neajuns de minte; Neajuns la cap; Neajuns la minte. NEAJUNS DE MINTE (pop.): Prost; Zăpăcit; v. Neajuns de cap. NEAJUNS LA CAP (pop.): Prost; Zăpăcit; v. Neajuns de cap. NEAJUNS LA MINTE (pop.): Prost; Zăpăcit; v. Neajuns de cap. NE-AM ARS!: Am păţit-o! Am încurcat-o! NE-AM DAT CU VORBA: Am tot discutat;v. şi Ne-am luat cu taifasul; Ne-am luat cu taină; Ne-atn luat cu tăinuială; Ne-am luat cu vorba. NE-AM DAT CU VORBA ŞI UITARĂM CIORBA: Am tot discutat şt ne-am uitat obligaţiile; v. şi Ne-am luat cu vorba şi uitarăm de ciorbă. NE-AM DAT LA VORBĂ CU EL: Am tot discutat cu el. NEAM DE...: Ruda cu:... NEAM DE A NOUA SPIŢĂ: Rudă de. foarte departe; v. şi Neam de pe Adam; Neam după Adam; Neam după a noua spiţă. NEAM DE NEAM: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; De când se ştie; v. şi Ne-am de neamul lui; Neam de neamul meu; Neam de neamul tău; Neam din neam; Neam din neamul lui; Neam din neamul meu; Neam din neamul tău. NEAM DE NEAMUL LUI: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; De când se ştie; v. Neam de neam. NEAM DE NEAMUL MEU: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; De când se ştie; v. Neam de neam. NEAM DE NEAMUL MEU N-A FĂCUT AŞA CEVA: Din neamul meu nimeni nu a făcut aşa ceva. NEAM DE NEAMUL TĂU: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; De când se ştie; v. Neam de neam. NEAM DE PE ADAM: Rudă de foarte departe; v. Neam de a noua spiţă. NE-AM DESCURCAT OMENEŞTE:Am ieşit bine din acea situaţie. NEAM DE TRAISTĂ (pop.): Om necioplit; v. şi Neamul lui traistă. NEAM DIN NEAM: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; De când se ştie; v. Neam de neam. NEAM DIN NEAMUL LUI: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; De când se ştie; v. Neam de neam. NEAM DIN NEAMUL MEU: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; De când se ştie; v. Neam de neam. NEAM DIN NEAMUL TĂU: Din generaţie în generaţie; Din tată în fiu; De când se ştie; v. Neam de neam. NEAM DUPĂ ADAM: Rudă de foarte departe; v. Neam de a noua spiţă NEAM DUPĂ A NOUA SPIŢĂ: Rudă de foarte departe; v. Neam de a noua spiţă,. NE-AM DUS PE COPCĂ: Am încurcat-o! Am sfeclit-o! Ne-am ars! î NE-AM ÎNTÂLNIT: NAS ÎN NAS: Ne-am văzut faţă în faţă. :NE-AM ÎNŢELES!: S-a făcut! E în ordine! Excelent! ; NE-AM :LUAT :CU : TAIFASUL: Am tot discutat\v, Ne~am dat cu vorba. ■ ■■ NE-AM LUAT CU TAINA: Am tot discutat;v. Ne-am dat cu vorba. NE-AM LUAT; CU TĂINUIALA: Am tot discutat; v. Ne-am dat cu vorba. NE-AM LUAT CU VORBA: Am tot discutat; v. Ne-am dat cu vorba. NE-AM LUAT CU VORBA ŞI UITARĂM DE CIORBĂ: Am tot discutai şi ne-am uitat obligaţiile; v. şi Ne-am dat cu vorba şi uitarăm de ciorbă. NE-AM POTOLIT FOAMEA CU NIŞTE...: Am mâncat doar nişte.... NE-AM PRICOPSIT!: N-am realizat nimic; N-am obţinut nimic. NEAM PROST: Bădăran; Necioplit. NE-AM TOPIT!: Am păţit-o! Am plecat! M-am evaporat! v. şt M-am topit! NEAMUL LUI TRAISTĂ (pop.): Om necioplit; v. Neam de traistă. NEAMUL OMENESC: Omenirea. ; NE-A PRINS ZĂPUCUL PE DRUM: Ne-a prins zăpuşeala pe drum. NE ARATĂ MÂŢA CA LA ŞOBOLANI: Ne tot sperie cu câte ceva. NEATENT LA CEVA: Nu a băgat ceva de seamă. : - 1107 NEÎNDEMÂNATIC MAI EŞTI! NE-A VĂZUT ÎNCORNORATUL: Dracul ne-a văzut; A încurcat-o. NEBĂGARE DE SEAMĂ: Neatenţie; Lipsă de precauţie; Neglijenţă, v. Din nebăgarea sămii. NEBĂGARE ÎN SEAMĂ: Neatenţie; Lipsă de precauţie; Neglijenţă, v. Din nebăgarea sămii. NEBĂGAT DE SEAMĂ: Trecut cu vederea; Ignorat; Neştiut; Necunoscut; Neglijabil; Imperceptibil; v, şi Nebăgat în seamă. NEBĂGAT ÎN SEAMĂ: Trecut cu vederea; ignorat; Neştiut; Necunoscut; Neglijabil; Imperceptibil; v. Nebăgat de seamă NEBĂGĂTOR DE SEAMĂ(pop.): Indiferent, Nepăsător; Dispreţuitor; Neglijabil; Imperceptibil; v. Nebăgător în seamă. NEBĂGĂTOR ÎN SEAMĂ (pop.): Indiferent, Nepăsător; Dispreţuitor; Neglijabil; Imperceptibil; v. Nebăgător de seamă. NE BRODIM ÎN PĂRERI: Suntem de aceeaşi părere. NEBUN DE-A BINELEA: Chiar că e nebun. NEBUN DE BUCURIE: Foarte bucuros. NEBUN DE DĂ CU BARBA-N CER: Foarte nebun. NEBUN DE DURERE: Foarte îndurerat. NEBUN DE FURIE: Foarte înfuriat. NEBUN DE LEGAT: Nebun de tot; Tare nebun. NEBUN DUPĂ...: îi place mult.... NEBUN DUPĂ CINEVA: îi place mult cineva. NEBUNIE A TINEREŢII: Prostiile tinereţii. NEBUNUL BĂTRÂN E DE DOUĂ ORI MAI NEBUN: Omul bătrân trebuie să-şi controleze faptele. NEBUNUL DĂ CU BARDA-N DUMNEZEU: Nebunul poate face orice prostie; Nebunul nu se poate controla; v, şi Nebunul dă cu barda-n lună. NEBUNUL DĂ CU BARDA-N LUNĂ: Nebunul poate face orice prostie; Nebunul nu se poate controla; v. Nebunul dă cu barda-n Dumnezeu. NECAZURI BĂNEŞTI: Lipsă de bani. NECAZURI FAMILIALE: Probleme de familie. NECAZURILE ŞI INCERTITUDINILE VIEŢII: Problemele vieţii. ; NECESITATE VITALĂ: Mare nevoie. NECHEMĂCIOS ÎNAPOI (mv.j: Irevocabil; v. şi Necbemăcios îndărăt. NECHEMĂCIOS ÎNDĂRĂT (înv.): Irevocabil; v. Necheniăcios înapoi, NECIOPLIT CA UN BĂDĂRAN: Un mitocan, bădăran, mojic. NECUM CĂ... (pop.): Numai că...; Cu toate acestea; Pe lângă că...; Afară că.... NECUM SĂ...: Nici vorbă să...; Nici gând să...; Nici poveste să.... NEDEMN DE UN GENTLEMAN: Un om de doi bani; Un om prost crescut. NEDEMN DE UN SPORTIV: Nu are demnitatea de sportiv. NEDEPĂŞIND CALEA DE ÎNŢELEGERE A CUIVA: în cadrul unei înţelegeri. NEDREPTATE STRIGĂTOARE LA CER: O mare nedreptate. NEGHINA N-O DUCE LA TÂRG: Nu se iese în lume cu lucruri proaste. NEGLIJENT CU ÎNDATORIILE SALE: Şi-a neglijat obligaţiile. NEGRĂITDE. Nespus de... . ^ : NEGRU CA ABANOSUL: Negru intens; Negru complet; v. şi Negru ca catranul; Negrit ca cărbunele; Negru ca cerneala; Negru ca corbul; Negru ca fundul ceaunului; Negru ca noaptea; Negru ca pana corbului; Negru ca păcatul; Negru ca smoala; Negru ca tăciunele; Negru corb; Negru-n negru. NEGRU CA CATRANUL: Negru intens; Negru complet; v. Negru ca abanosul. : NEGRU CA CĂRBUNELE: Negru intens; Negru complet; v. Negru ca abanosul. NEGRU CA CERNEALĂ:· Negru - intens; Negru complet; v. Negru ca abanosul. NEGRU CA CORBUL: Negru intens; Negru complet; v. Negrit ca abanosul. NEGRU CA FUNDUL CEAUNULUI: Negru intens; Negru complet; v. Negru ca abanosul. NEGRU CA NOAPTEA: Negru intens; Negru complet; v. Negru ca abanosul. NEGRU CA PANA CORBULUI: Negru intens; Negru complet; v. Negru ca abanosul. NEGRU CA PĂCATUL: Negru intens; Negru complet; v. Negru ca abanosul. H NEGRU CA SMOALA: Negru intens; Negru complet; v. Negru ca pana corbului. NEGRU CA TĂCIUNELE: vNegru intens; Negru complet; v. Negru ca abanosul. NEGRU CORB: Negru intens; Negru complet; v. Negru ca abanosul. NEGRU LA FAŢĂ CA FUNDUL CĂLDĂRII: Brunet; închis la culoare. -00·^ NEGRU LA INIMĂ CA PANA CORBULUI NEGRU-N NEGRU; Negru intens; Negru complet; v. Negru ca pana corbului. NEGRU PE ALB: Limpede; Neîndoios; In scris. NEGUSTOR CU MARFĂ DE UN LEU: Negustor de mărunţişuri; v. şi Negustor de piei de cloşcă; Negustor de piei de ploşniţă; Negustor de piei de purici; Negustor greu ca fulgul pe apă. NEGUSTOR DE PIEI DE CLOŞCA: Negustor de mărunţişuri; v. Negustor cu marfă de un leu. NEGUSTOR DE PIEI DE PLOŞNIŢĂ: Negustor de mărunţişuri; v. Negustor cu marfă de un leu. NEGUSTOR DE PIEI DE PURICI: Negustor de mărunţişuri; v. Negustor cu marfă de un leu. NEGUSTOR GREU CA FULGUL PE APĂ: Negustor de mărunţişuri; v. Negustor cu marfă de un leu. NE IAU ANII DE PE URMĂ: îmbătrânim. NEÎNDEMÂNATIC MAI EŞTI!: Nu te pricepi la nimic! NEÎNŢELEGERI FAMILIARE 1108 NEÎNŢELEGERI FAMILIARE: Discuţii în familie; Certuri în familie. NELALOCUL LUI: Nepoliticos; Incorect. NEL-CĂTINEL: Încet-încet. NELUARE AMINTE: Nebăgare de seamă; Neatenţie; Neglijenţă; v. şi Neluare de seamă. NELUARE DE SEAMĂ: Nebăgare de seamă; Neatenţie; Neglijenţă; \. Neluare aminte.. NELUAT AMINTE: Nebăgat în seamă; Ignorat; v. şi Neluat de seamă; Neluat în seamă. NELUAT DE SEAMĂ: Nebăgat în seamă; Ignorat; v. Neluat aminte. NELUAT ÎN SEAMĂ: Nebăgat în seamă; Ignorat; v. Neluat aminte. NEMAIGĂSINB NIMIC DE SPUS: Nemaia-vând ceva de spus. NE MAI ÎNTÂLNIM NOI!: Pun eu mâna pe tine! Dau eu de tine. NEMAIPOMENIT DE...: Foarte...; Deosebit de.... NEM AI VORBIND DE...: Să nu mai spunem că.... NE MINTE CU PLOIA: Nici vorbă să plouă. NEMULŢUMITULUI I SE IA DARUL: Trebuie să ne mulţumim cu ce avem. NEMULŢUMIREA CÂŞTIGĂ TEREN: Din ce în ce mai multă lume este nemulţumita. NE NAŞTEM PE RÂND ŞI MURIM PE SĂRITE: Nimeni nu moare când vrea el. NENOROCIREA, CÂND VINE PE CAPUL OMULUI, NU VINE SINGURĂ, ; CI iMAI TRAGE ŞI ALTELE DUPĂ EA: O nenorocire nu vine singură. NENOROCIREA ESTE CĂ...: Durerea este Că.'..'.":' ■ ' NENOROCIRILE ADUSE DE RĂZBOI: Urmările unui război. NENOROCITUL DE MINE!: Săracul, săr-manul de mine! NENOROCITUL DE TINE!: Săracul de tine! NENOROCUL SE ŢINE DE OM CA UMBRA: Greu se scapă de un necaz. NENUMĂRAŢI!: Cei foarte mulţi! NEOMIŢÂND NIMIC, NIMC: Totul; Nimic nu este omis. NEPĂSĂTOR FAŢĂ: DE.. Indiferent faţă de... . NEPĂSĂTOR IN FAŢA PRIMEJDIEI: Lipsit de precauţie; Indolent. NEPĂŢITUL NU CREDE PĂŢITULUI: Numai cine a păţit-o ştie. NEPIEPTĂNATĂ CA LA COADA CĂŢE-LII: Urât pieptănată. NEPOFTITUL N-ARE: SCAUN: Cine nu e poftit nu are ce căuta aici; v, şi Nepoftitul scaun ilare. ' NEPOFTITUL SCAUN N-ARE: Cine nu e poftit nu are ce căuta aici; v. şi Nepoftitul n-are scaun. NEPOTRIVIRE DE CARACTER: Neînţelegere, NEPOTRIVIT CU VÂRSTA: De o vârstă neadecvată. NEPOTRIVIT ÎMPREJURĂRILOR: Neadecvat la situaţia de fată. NEPOTRIVIT IN...: Diferit faţă de... . NEPOTRIVIT LA...: Care nu corespunde pentru... NEPRIETEN DE CA Duşman de moarte. NEPUNÂND LA SOCOTEALĂ: Fără să luăm în seamă. NEPURTARE DE GRIJĂ (fitvj:: Nepăsare; Neatenţie; Neglijenţă. : NERĂBDĂTOR SĂ FACĂ CEVA:, Grăbit, Iară răbdare în muncă. : } ' . NERĂBDĂTOR SĂ; VADĂ CEVA: Grăbit, fărărăbdare să vadă ceva. NERVI DE OŢEL: Foarte rezistent. NERVI ÎNCORDAŢI: Supărat; Enervat; Gata, gatasă... NE SCĂLDĂM ÎNTR-0 APĂ:; Nu suntem departe unul de celălalt. NESPĂLAT LA GURĂ: Vorbeşte urât. .; ■; NESPUS DE...: Foarte...; Deosebit de... , NESPUS DE FRUMOS: Foarte frumos; Deosebit de frumos. NESTARE LA CUVÂNT (înv,): Nerespectare a cuvântului dat; Lipsă de cuvânt. NE STRICĂM LA CEAFĂ: Ne îngrăşăm. NEŞTIUT DR NIMENI: Necunoscut. ;: NETAM-NES AM: Pe neaşteptate; Dintr-o dată. NETAM-NESAM CĂŞUNĂ * PE MINE: Pe neaşteptate sare pe mine; Dintr-o dată se năpusteşte asupra mea. :: NETED CA OGLINDA: Foarte neted. NEŢINÂND -CONT: DE...: Neluând în vedere... . : NEŢINÂND CONT DE FAPTUL CĂ...: Ne-luând în vedere faptul că.... NEŢINÂND SEAMĂ ; DE...: Nciuând seama de... NEVASTA CIZMARULUI N-ARE PANTOFI: Pentru tine e cel mai greu să cheltuieşti. NEVĂZUT-NEAUZIT: Neobişnuit; Extraordinar. NEVINOVAT CA UN PRUNC: Pur; Curat; Cinstit. :: NEVOIA E MAMA ; TUTUROR ? NĂSCOCIRILOR: Nevoia te obligă; De nevoie faci orice; v. Nevoia face voia, NEVOIA FACE VOIA: Nevoia te obligă; De nevoie faci orice; v. şi Nevoia n-are stăpân; Nevoia nu cunoaşte legea; Nevoia e mama tuturor născocirilor; Nevoia învaţă pe om; Nevoia săracă, ce mai pune ea omul la treabă; Nevoia te împinge; Nevoia te împinge de la spate; Nevoia te învaţă ce nu ţi-e voia. NEVOIA ÎNVAŢĂ PE OM: Nevoia te obligă; De nevoie faci orice; v. Nevoia face voia. ; NEVOIA N-ARE STĂPÂN: Nevoia te obligă; De nevoie faci orice; v. Nevoia face voia. 1109 NICI CÂT CHIORÂŞTI UN ŞOARECE NEVOIA NU CUNOAŞTE LEGEA: Nevoia te obligă; De nevoie faci orice; v. Nevoia face voia. NEVOIA SĂ-L ŞTIE: Să aibă şi el nevoie. NEVOIA SĂRACĂ, CE MAI PUNE EA OMUL LA TREABĂ: Nevoia te obligă; De nevoie faci orice; v. Nevoia face voia. NEVOIA TE'ÎMPINGE: Nevoia te obligă; De nevoie faci orice; v. Nevoia face voia. NEVOIA TE ÎMPINGE DE LA SPATE: Nevoia te obligă; De nevoie faci orice; v. Nevoia face voia. NEVOIA TE ÎNVAŢĂ CE NU ŢI-E VOIA: Nevoia te obligă; De nevoie faci orice; v. Nevoia face voia. NEVOIA TE ÎNVAŢĂ ORICE: Nevoia te obligă; De nevoie faci orice; v. Nevoia face voia. NEVOIE MARE: Foarte; Grozav; Din calea afară. NEVOIE URGENTĂ: E ceva foarte urgent. NEZĂBAVĂ VREME ff/ivj: Peste puţină vreme; Curând; Repede. NICĂIERI ÎN ALTĂ PARTE: Numai aici. NICE CARTE (înv.): Niciun fel de. NICE LEACĂ (înv.): Niciun pic; Deloc; v. şi Nici leacă. NICI AIA NU-I DE ARUNCAT: Nu arunca, poate ne va fi folositor; v. şi Nici aia nu-i de azvârlit; Nici aia nu-i de lepădat; Nici asta nu-i de aruncat; Nici asta nu-i de azvârlit; Nici asta nu-ide lepădat. NICI AIA NU-I DE ARUNCAT LA GUNOI: Nu arunca la gunoi, poate ne va fi folositor; v. şi Nici aia nu-i de azvârlit la gunoi; Nici aia nu-i de lepădat; Nici asta nu-i de aruncat la gunoi; Nici asta nu-i de azvârlit la gunoi; Nici asta nu-i de lepădat Ia gunoi. NICI AIA NU-I DE AZVÂRLIT ARUNCAT: Nu arunca, poate ne va fi folositor; v. Nici aia nu-i de aruncat. NIC! AIA NU-I DE AZVÂRLIT LĂ: GUNOI: Nu arunca la gunoi, poate ne va fi folositor; v. Nici aia nu-i de aruncat la gunoi. NICI AIA NU-I DE LEPĂDAT: Nu arunca, poate ne va fi folositor; v.Nici aia nu-i de aruncat. NICI; ALBĂ, NICI NEĂGRĂ: Niciuna, "nici două; Nici aşa, nici aşa; Nici laie, nici bălaie; Nici în car, nici în căruţă, NICI ASTA NU-I DE ARUNCAT: Nu arunca, poate ne va fi folositor; v. Nici aia nu-i de aruncat. NICI ASTA NU-I DE ARUNCAT LA GUNOI: Nu arunca la gunoi, poate ne va fi folositor; v. Nici aia nu-i de aruncat la gunoi. NICI ASTA NU-I DE AZVÂRLIT: Nu arunca, poate ne va fi folositor; v. Nici aia nu-i de aruncat. NICI ASTA NU-I DE AZVÂRLIT LA GUNOI: Nu arunca la gunoi, poate ne va fi folositor; v. Nici aia nu-i de aruncat la gunoi. NICI ASTA NU-I DE LEPĂDAT: Nu arunca, poate ne va fi folositor; v.Nici aia hu-i de aruncat. NICI ASTA NU-I DE LEPĂDAT LA GUNOI: Nu arunca, poate ne va fi folositor; v. Nici aia nu-i de aruncat la gunoi. NICI ASTA NU SE...: Nici asta să nu.... N1CI AŞA: Nici chiar aşa. NICI AŞA, NICI AŞA: în niciun fel; Nicicum. NICI AŞĂNUVV: Poate altfel. , . NICI ATÂT: în şi mai mică măsură; Şi mai puţin; Şi mai puţin decât...; v. şi Nici atâta; Nici atâtica. NICI ATÂTA: în şi mai mică măsură; Şi mai puţin; Şi mai puţin decât...; v. Nici atât. NICI ATÂTICA: în şi mai mică măsură; Şi mai puţin; Şi mai puţin decât...; v. Nici atât. NICI BECHIU: Nimic; deloc. NICI BINE, NICI RĂU: Mediocru; Cu de toate.· NICI BOĂCĂ: Nimic; v. şi Nicio boacă. ^CI BUCĂŢICĂ: Nici câtuşi de puţin. NICI BUNĂ ZIUA; NICI SĂ TE IĂ DRACU: în niciun fel; Nici bine, nici rău; v. şi Nici bun, nici rău; Nici cald, nici rece. NICI BUNA: ZIUA SĂ-MI DAI: Măcar să mă saluţi. NICI BUN, NICI RĂU: în niciun fel; Nici bine, nici rău; v. Nici bună ziuă, nici să ic ia dracu. NICI CA CÂT (înv.): Nicio clipă; Deloc; Câtuşi de puţin; v. şi Nici ca cum1. NICI CA CUM1 (înv.): Nicio clipă;'Deloc; Câtuşi de puţin; v. Nici ca cât. NICI CA CUM2 (înv.): în niciun chip; Deloc; Defel; v. şi Nicicum; Nicidecum. NICI CALD, NICI RECE: în niciun fel; Nici bine, nici rău; v. Nici bună ziuă, nici să te ia dracu. NICI CAL, NICI MĂGAR: (Despre oameni) Cu statut social, profesional ambiguu; Neclar; Confuz; v. şi Nici câine, nici ogar. NICI CAM MAI BA: în niciun fel. NICI CAPUL NU MĂ DOARE: Nici nu-mi pasă; Nici nu mă prieşte. NICICĂ: Desigur că hu. NICI CĂLĂRE;: NICI PE JOS: Nici aşa, nici aşa. NICI CĂ S-A MAI POMENIT AŞA CEVA: E de necrezut; E ceva nemaiauzit. NICI CĂ SE POMENEŞTE!: Nici vorbă! Nici poveste! v. şi Unde se pomeneşte! NICI CĂ SE PUTEA ALTFEL: Era singura soluţie. NICI CĂUTÂND CU LUMÂNAREA: E greu de găsit; Cu mare greutate. NICI CÂINE, NICI OGAR: (Despre oameni) Cu statut social, profesional ambiguu; Neclar; Confuz; v.Nicical, nicimăgar. NICI CÂR, NICI MĂR: Nimic; Niciun cuvânt. NICI CÂT AI SCĂPĂRA DIN AMNAR: Nicio clipă. NICI CÂT AI CHIORI UN PURICE: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie. NICI CÂT CHIORĂŞTI UN ŞOARECE: Puţin de tot. NICI CÂT E NEGRU SUB UNGHIE 1110 NICI CÂT E NEGRU SUB UNGHIE: Foarte puţin; Deloc; Absolut nimic; v. Cât e negru sub unghie. NICI CÂT NEGRU SUB UNGHIE: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie. NICI CÂT O CIUPITURĂ DE PURICE: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie. NICI CÂT PUI PE O MĂSEA: Foarte puţin; v, şi Nici cât pui pe o măsea. NICI CÂT SĂ ASTUPI UN CLOPOT: O cantitate mică. NICI CÂT SĂ CHIORĂŞTI UN ŞOARECE: Foarte puţin; v. Cât să chiorăşti un şoarece. NICI CÂT SĂ PULPE:vO: MĂSEA: Foarte puţin; v. Nici cât pui pe o măsea. NICI CÂT TINĂ SUB O UNGHIE: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie. NICI CÂT UN CAPĂT DE AŢĂ: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie. NICI CÂT UN FIR DE AŢĂ: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie. NICI CÂT UN FIR DE MAC: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie. NICI CÂT UN FIR DE PĂR: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie, NICI CÂT UN GRĂUNTE DE MUŞTAR: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie. NICI CÂT UN PURICE: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie. NICI CÂT:UN VÂRF DE AC: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie NICI CÂT VÂRFUL ACULUI: Foarte puţin; Deloc; v. Cât e negru sub unghie NICI CEA MAI FRUMOASĂ FEMEIE NU POATE DA MAI MULT DECÂT ARE: Fiecare oferă cât poate. NICI CEA MAI MICĂ BĂNUIALĂ: Fără nicio bănuială. NICI CEA MAI MICĂ DOVADĂ: Fără nicio dovadă. NICI CEA MAI MICĂ IDEE: Fără nicio idee. NICI CEA MAI MICĂ SUSPICIUNE: Fără nicio suspiciune. NICI CEA MAI MICĂ ŞANSĂ: Fără nicio şansă. NICI CEA MAI MICĂ, ŞANSĂ DE SCĂPARE: Fără nicio şansă de scăpare. NICI CEA MAI MICĂ ŞANSĂ DE SUCCES: Fără nicio şansă de succes, NICI CEA MAI MICĂ URMĂ: Fără nicio urmă.; NICI CEA..., NICI CEA: Niciunul, nici celălalt; v. şi Nici cela..., nici cela. NICI CELA..., NICI CELA: Niciunul, nici celălalt; v. Nici ceea,.., nici ceea. NICI CHIAR: Nici măcar. NICI CHIAR AŞA: Asta-i din cale-afară. NICI CHIOARĂ DE PARA N-ARE: Nu are niciun ban. NICI COPOI, NICI OGAR: De niciun fel; v. şi Nici cu dracu, nici cu diacon; Nici cu fetele, nici cu nevestele. NICI CU DRACU, NICI CU DIACON: De niciun fel; v. şi Nici copoi, nici ogar. NICI CU FETELE, NICI CU NEVESTELE: De niciun fel; v. şi Nici copoi, nici ogar. NICI CU GÂNDUL N-AM GÂNDIT: Nici nu mi-a trecut prin gând; v. şi Nici cu gândul n-am visat, NICI CU GÂNDUL N-AM VISAT: Nici nu mi-a trecut prin gând; v. Nici cu gândul n-am gândit. NICI CU GÂNDUL NU GÂNDEŞTI: Nici nu-ţi trece prin minte; Nici nu-ţi închipui; Nu te-ai aştepta. : NICICUM: în niciun chip; Deloc; De iei; v. şi Nicicacum2, NICI CU MINE DAR NICI CU TINE: Nici eu, dar nici tu. NICI CU PUNEREA CAPULUI: Nici dacă-mi taie capul. .·■ NICI CURCĂ, NICI CURCAN: Lipsit de o atitudine hotărâtă. NICI CU TINE NU MI-E RUŞINE: Nu eşti nici de alungat. : :i NICI CU VIII, NICI CU MORŢII: Nici prea bine, nici prea prost; între viaţă şi moarte. NICI DACĂ MĂ PICI CU CEARĂ: Cu niciun preţ; Nicidecum; v. şi Dacă mă picuri cu ceară. NICI DACĂ MĂ PICI CU LUMÂNAREA: Cu niciun preţ; Nicidecum; v. şi Dacă mă picuri cu ceară. NICI DACĂ MĂ PICURI CU CEARĂ: Cu niciun preţ; Nicidecum; ;v, şi Dacă mă picuri cu ceară,· ■.·.■.■■■.v·. NICI DACĂ MĂ PICURI CU LUMÂNAREA: Cu niciun preţ; Nicidecum; v. şi Dacă mă picuri cu ceară. NICI DA, NICI BA: încâ nu s-a decis. : NICI DE-AL DRACULUI NU FAC: Nu o voi face numai de ciudă. ;: NICI DE-A RUPTUL CAPULUI: Nicidecum; în niciun caz; Cu niciun preţ; Pentru nimic în lume; v. De-a ruptul capului. NICIDECUM: în niciun chip; Deloc; Defel; v. şi Nicica cum2. NICI DE DOUĂ PARALE: Nu e bun de nimic. NICI DE FRICĂ!: în niciun caz! Odată cu capul! NICI DE GÂND^N-AVEM: Nici nti ne trece prin minte. NICI DE HĂIS, NICI DE CEA: Nu se ştie în ce direcţie, în ce mod. NICI DE LEAC: Deloc; v. De leac2. NICI DE UNA, NICI DE ALTA: De niciun fel. NICI DE SĂMÂNŢĂ- Absolut nimic; Nici urmă; Del oc; v. şi -Nici sămânţă de.... NICI DOUĂ VORBE N-A VORBIT: N-a spus nimic. NICI DRACU!: Nimeni! v. şi Nici dracul! NICI DRACUL!: Nimeni! v. Nici dracu! NICI DRACUL NU-I MAI DĂ DE CAP: Nimeni nu o va clarifica. : 1111 NICI N-A LUAT-O, NICI N-A PUS-O NICI DRACUL NU-L CREDE: Nimeni nu-i mai crede. NICI DRACU N-ARE CE-I FACE: Nimeni n-are ce-i face. NICI DRACU NU LE MAI DESCURCĂ: Nimeni nu le mai descurcă. NICI DRACU NU-L URNEŞTE DIN LOC: Nimeni nu-1 urneşte din loc. NICI DRACU NU SE APROPIE DE UNU CA ACESTA: Nimeni nu se va apropia de o asemenea femeie. NICI DRACU NU SE ATINGE DE EL: Nimeni nu se va atinge de el. NICI DRACU NU ŞTIE: Nimeni nu ştie. ; NICI DUMNEZEU DIN CER NU-L POATE SCĂPA: Nimeni nu-1 poate scăpa. NICI EA NU SE LASĂ DIN GURĂ: Şi ea vorbeşte mult. NICI EU: Eu nu. NICI CÂTUŞI DE PUŢIN: Niciun pic. NICIGÂND!: Nici pomeneală. NICI GÂND DE AŞA CEVA: Nici nu mă gândesc la aşa ceva. NICI GLONŢUL NE SE ATINGE DE EL: De el nu se va atinge nimeni. NICI HĂIS, NICI CEA: Nu ştie încotro. NICI IOTĂ: Niciun pic. NICI ÎL NINGE, NICI ÎL PLOUĂ: N-are nicio grijă; Nici că-i pasă. NICI ÎNAINTE, NICI ÎNAPOI: încă nu e decis încotro; v. şi Nici în cary nici în căruţă; Nici în car, nici în teleguţă; Nici în casă, nici afară; Nici încoace, nici încolo; Nici în dos, nici în faţă. NICI ÎN BURTA MĂ-SI N-A DUS-O AŞA DE BINE: O duce foarte bine; v. şi Nici în burta mâ-si n-a dus-o mai bine. NICI ÎN BURTA MĂ-SI N-A DUS-O MAI BINE: O duce foarte bine; v: Nici în burta mă-si n-a dus-o aşa de bine. NICI ÎN CAR, NICI ÎN CĂRUŢĂ: încă nu e decis încotro; v. Nici înainte, nici înapoi. NICI ÎN CAR, NICI ÎN TELEGUŢĂ: încă nu e decis încotro; v. Nici înainte, nici înapoi. NICI ÎN CASĂ, NICI AFARĂ: încă nu e decis încotro; v. Nici înainte, nici înapoi. NICI ÎN CLIN, NICI ÎN MÂNECĂ: Incâ nu e decis cum. NICI ÎNCOACE, NICI ÎNCOLO: încă nu e decis încotro; v. Nici înainte, nici înapoi. NICI ÎNCOTRO (pop.): în sus şi în jos; în toate părţile; Peste tot dar fără o ţintă precisă. NICI ÎN DOS, NICI ÎN FAŢĂ: încă nu e decis încotro; v. Nici înainte, nici înapoi NICI ÎN MORMÂNT: Cu niciun preţ; în niciun caz; v. şi Nici mort; Nici mort tăiat. NICI ÎN RUPTUL CAPULUI: Nicidecum; în niciun caz; Cu niciun preţ; Pentru nimic în lume; v. De-a ruptul capului. NICI ÎNTR-UN CAZ: în niciun caz. NICI ÎNTR-UN CHIP: în niciun caz; Sub nicio formă; v. Cu niciun chip. NICI ÎN VIS: Nici prin gând. NICI ÎN VIS NU M-AM GÂNDIT LA AŞA CEVA: Nici nu s-a gândit la aşa ceva. NICI LA AMIN: Nici la moarte. NICI LA DEGETUL LUI MIC: Este foarte mic, este foarte neînsemnat pentru el. NICI LA DEGETUL MEU MIC: Este foarte mic, este foarte neînsemnat pentru mine. NICI LAIE, NICI BĂLAIE: Nu se ştie cum; Este aşa şi aşa; Oscilează. NICI LA MILA MEA SĂ NU VINĂ: Să nu ajungă Ia mila mea. NICi LA MOARTEA MEA SĂ NU VINĂ: Să uite de mine. NICI LEACĂ (înv,): Niciun pic; Deloc; v. Nice leacă. NICI LUI DUMNEZEU LUMÂNARE, NICI DRACULUI COLACI: Nu face de niciunele; Nu este de partea nimănui. NICI LUPUL PE BĂLAIE, NICI BĂLAIE PE LUP: Să stea fiecare unde-i este locul; NICI LUPUL SĂTUL, NICI OAIA CU DOI MIEI: Fiecăruia partea lui. - NICI MAI BA: Deloc; Nimic. NICI MAI BINE, NICI MAI RĂU: Tot aşa; Nici prea sărac, nici prea bogat; Exact cum trebuie; v. şi Nici mai mult, nici mai puţin NICI MAI MULT, NICI MAI PUŢIN: Tot aşa; Nici prea sărac, nici prea bogat; Exact cât trebuie; v. şi Nici mai mult, nici mai puţin. NICI MAMA DRACULUI: Nimeni. ; NICI MĂCAR: Nici vorbă. ' NICI MĂCAR ATÂTA LOC CÂT SĂ TE ÎNTORCI: Niciun minim de Ioc. NICI MĂCAR N-A CLIPIT: Nici n-a clipit. NICI MĂCAR N-A VRUT SĂ SE UITE: Nici nu s-a uitat; Nici n-a aruncat o privire; v. şi Nici măcar nu s-a uitat. NICI MĂCAR NU S-A UITAT: Nici nu s-a uitat; Nici n-a aruncat o privire; v. Nici măcar n-a vrut să se uite. NICI MĂCAR UNUL: Niciunul. i NICI MÂNCAT, NICI BĂUT: Şi flămând, şi însetat. NICI MIE NU-MI PICĂ DE SUS: Nici eu nu primesc degeaba. NICI MORT: Cu niciun preţ; în niciun caz; v. Nici în mormânt. NICI MORT NU MĂ LAS: Nu voi ceda niciodată. / NICI MORT TĂIAT: Cu niciun preţ; în niciun caz; v. Nici în mormânt. NICI N-A APUCAT SĂ DESCHIDĂ GURA: Nu a putut să spună nici un cuvânt; Nu i s-a permis să vorbească. NICI N-A DAT CU NASUL ACOLO: Nici n-a trecut pe acolo. NICI N-AI VISAT TU CĂ...: Nici nu s-a gândit să... . NICI N-A LUAT-O, NICI N-A PUS-O: Nu ştie ce să facă, cum să procedeze. NICI N-AM VISAT 1112 NICI N-AM VISAT: Nici nu m-am gândit. NICI N-ARATĂ CÂT ÎL DOARE: Nu se vede cât e de supărat. NICI N-ARE OCHI SĂ MĂ VADĂ: Nici nu vrea să mă vadă. NICI N-A VISAT EL AŞA CEVA: ici nu s-a gândit la aşa ceva; v. şi Nici n-a visat el una ca asta. NICI N-A VISAT EL UNA CA ASTA: Nici nu s-a gândit la aşa ceva; v. Nici n-a visat el aşa ceva NICI N-O IA, NICI N-O PUNE: Nu ştie ce să facă, NICI NU BEA, NICI NU MĂNÂNCĂ: Nu are nevoie de nimic. NICI NU CRÂCNEŞTE: Nu scoate o vorbă; Nu protestează; Nu se împotriveşte. NICI NU CER ALTCEVA: Altceva nu-mi trebuie. NICI NU E DE VORBIT AŞA CEVA: Să nu vorbim despre aşa ceva. NICI NU E DE VORBIT CU EL: Nu avem ce vorbi cu el. NICI NU E NEVOIE DE MAI MULT: Nu-i trebuie de mai mult. NICI NU-I NINGE, NICI NU-I PLOUĂ: E indiferent faţă de tot ce se întâmplă; Nici că-i pasă. NICI NU I SE AUDE GURA: Nu scoate un cuvânt. NICI NU ÎNCAPE VORBA!: Nici vorbă! Nu ne interesează! NICI NU L-A ÎNGHIŢIT PĂMÂNTUL ŞI EA SE ŞI MĂRITĂ: Abia a aşteptat să-i moară soţul ca să se remărite. NICI NU-L NINGE, NICI NU-L PLOUĂ: Nu are niciun efect asupra lui; Nu-1 atinge cu nimic.i NICI NU MAI AM CURAJ CU EL: Mi e frică de el.':.··. NICI NU MAI ÎNCAPE VORBA: Niciodată; Nicio vorbă. NICI NU MAI ŞTIU DE MINE: Sunt foarte ocupat; Sunt foarte zăpăcit. NICI NU MĂ GÂNDESC: Nici prin cap nu-mi trece, NICI NU MĂ GÂNDESC SĂ FAC UNA CA ASTA: Nici prin cap nu-mi trece să fac una ca asta. NICI NUMELE NU I SE MAI ŞTIE: Nu se mai ştie nimic despre cl, NICI NU MI-A TRECUT PRIN GÂND: Nici nu mă gândesc; v. şi Nici nu-mi trece prin cap. NICI NU-MI INTRĂ ÎN PUNGĂ, NICI NUMI IESE (pop.): N-am niciun interes; Mi-e indiferent; v. şi Nici nu-mi plouă, 'nici nu-mi ninge, NICI NU-MI PLOUĂ, NICI NU-MI NINGE: N-am niciun interes; Mi-e indiferent; v. Nici nu-mi intră, nici nu-mi iese. NICI NU-MI RAGE, NICI NU-MI PLÂNGE: Nu mă interesează. NICI NU-MI TRECE PRIN CAP: Nici nu mă gândesc; v. Nici nu mi-a trecut prin cap. NICI NU-MI TRECE PRIN GÂND: Nici nu mă gândesc; v. Nici nu mi-a trecut prin gând. NICI NU PUTE, NICI NU MIROASE: Nu-i nici bun, nici rău. NICI NU S-A CLINTIT: Nu a făcut niciun pas; Nici nu s-a mişcat. NICI NU S-A USCAT BINE CERNEALA: N-a trecut mult timp. NICI NU SE COMPARĂ: Sunt incomparabili. NICI NU SE COMPARĂ CU...: Nu este la fel ca...; Nici nu se apropie de... . NICI NU SE POATE ALTFEL: Era singura soluţie. NICI NU SE RĂCI LA SUBSUOARĂ ŞI-L ÎNGROPARĂ: L -au îngropat foarte repede după ce a murit.; y: NICI NU STAU DE VORBĂ: Nici nu comentez; Nici nu discut. ■: NICI NU-ŞI POATE ÎNCHIPUI :■ CINEVA: Nici nu-i trece prin minte cuiva. NICI NU ŞTII CE BINE AI NIMERITO!: Bucură-te că o duci bine!. NICI NU ŞTII CÂT SUNT DE MULŢUMIT!: Să ştii că sunt foarte mulţumit. NICI NU ŞTIU CÂND S-A DUS ZIUA: Ce repede a trecut ziua. NICI NU ŞTIU, NICI N-AM VĂZUT, NICI ÎN SEAMĂ N-AM:BĂGAT:;Eu nu:ştiu nimic; v. Nici nu ştiu, nici n-am văzut, pe acolo n-am trecut. NICI NU ŞTIU, NICIN-AM VĂZUT, PE ACOLO N-AM TRECUT: Eu nu ştiu nimic; v. Nici tiu ştiu, nici n-am văzut,nici în seama n-am băgat. :■'■■■ (NICI NU TRĂIEŞTE, NICI NU MOARE: Boleşte de multă vreme; Se zbate între: viaţă şi moarte; v. şi Nici trăieşte, nici moare. NICI NU-ŢI-AI ÎNGHIŢIT BINE GĂLBENUŞUL ŞI GATA LA ÎNSURĂTOARE: Eşti prea tânăr de însurătoare; v. şi Nici nu ţt-ai înghiţit bine gălbinarea şi gata la însurătoare. NICI NU-ŢI-AI ÎNGHIŢIT BINE GĂLBI-NAREA ŞI GATA LA ÎNSURĂTOARE: Eşti prea tânăr de însurătoare; v. Nici nu ţi-ai înghiţit bine gălbenuşul şi gată Ia însurătoare. NICI NU-ŢI ÎNCHIPUI: Nu-ţi poţi imagina. NICI NU-ŢI POŢI ÎNCHIPUI CE BINE NEAM DISTRAT: Nu-ţi poţi imagina; Ce bine ne-am distrat. NICI NU-ŢI VINE SĂ RÂZI: Este de necrezut. NICI NU VEDE, NICI NU AUDE: Habar n-are ce se petrece în jurul lui, NICI NU VREA SĂ AUDĂ DE...: Nu-1 interesează... .V::: NICI NU VREAU, NICI NU-MI TREBUIE CEVA MAI BUN: Mie îmi ajungeice şi cât am. NICI NU VREAU SĂ ŞTIU: Nu mă interesează. ; NICI NU VREAU SĂ ŞTIU DE...: Nu mă interesează de.... NICI NU VREAU SĂ AUD DE AŞA CEVA: Nu nul interesează aşa ceva. NICIO ADIERE: Niciun vânticel; Totul ieste deosebit de liniştit. 1113 NICI PRIN CAP NU-MI TRECE NICIiOAIA CU DOI MIEI, NICI LUPUL FLĂMÂND: Totul la locul său. NICIO BOACĂ: Nimic; v. Nici boacă. NICIO BOALĂ FĂRĂ LEAC: Toate bolile trebuie vindecate; Toate necazurile pot fi rezolvate. NICIO CENTIMĂ: Niciun ban. NICIO CERTITUDINE: Nicio siguranţă; Nimic sigur. NICIO CIRTĂ (înv.): Nicio iotă. NICIO COAJĂ DE PÂINE: Nimic. NICIODATĂ CU CAPUL: Nici dacă mor. NICIODATĂ DE CÂND M-A FĂCUT MAMA: Niciodată în viaţa mea. NICIODATĂ NU ZICE BA^ŞI NICIODATĂ DA: Nu-şi dă mereu cu părerea. : NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ: Nu renunţa niciodată. NICIODEOSEBIRE: Este ia fel. NICIO FĂRÂMĂDE...: Nimic din.... NICIO GRIJĂ: Fără probleme. NICIO GURĂ DE APĂ: Nimic. NICIO IOTĂ: Niciun cuvânt. NICIO LEŢCAIE: Niciun bănuţ. NICIO MANGURĂ (reg.): Niciun pic. NICIO MĂSEArNiciun pic. NICIO MIRARE CĂ...: Nu ne surprinde că... NICIO MIŞCARE: Totul stă pe loc. NICIO NĂDEJDE: Fără nicio speranţă; v. şi Nicio şansă. NICIO PARA CHIOARĂ: Niciun ban; v. şi Nicio para frântă. NICIO PARA FRÂNTĂ: Niciun ban; v. Nicio para chioară. NICIO PICĂTURĂ: Deloc; Nimic. NICIO PRIMEJDIE!: Totul este în siguranţă. NICIO RAZĂ DE SPERANŢĂ: Nici cea mai mică speranţă. NICIO SCĂPARE DECÂT FUGA: Fuga e singură şansă, v·.';··· NICIO SECUNDĂ: Câtuşi de puţin; Defel; deloc; Nicidecum; In niciun caz; în niciun fel, In niciun moment; v. în nicio secundă. NICIO ŞANSĂ: Fără nicio speranţă; v. Nicio nădejde. NICIO TEAMĂ!: Fără frică! NICIO ŢÂRĂ (pop ): Deloc; Nimic. NI CIO UMBRĂ DE...: Niciun pic de..., NICIO UMBRĂ DE BĂNUIALĂ: Niciun pic de bănuială. NICIO UMBRĂ DE ÎNDOIALĂ: Niciun pic de îndoială. NICIO VESTE DESPRE CINEVA, CEVA: Nu mai ştim nimic despre cineva, despre ceva, NICIO VORBA!: Da de unde! Nu se poate! NICIO VORBĂ ÎN PLUS: Să nu mai vorbim; Să nu mai aud un cuvânt. NICI PAS: Nicidecum; Câtuşi de puţin; v. şi Niciun pas. NICI PASĂREA CERULUI SĂ NU ŞTIE: Să nu ştie nimeni; Să fie secret total. NICI PASĂREA-N ZBOR NU TRECE: Nu trece nimeni. NICI PE DEPARTE: în niciun caz. NICI PE DEPARTE CÂT I-AR TREBUI: Mult mai puţin decât îi trebuie. NICI PE DEPARTE DE CÂT AR AVEA NEVOIE: Mult mai puţin decât are nevoie. ^ " NICI PENTRU LUMEA TOATĂ: Pentru nimic în lume; Cu niciun preţ; v. şi Nici pentru toată lumea.: NICI PENTRU TOATĂ LUMEA: Pentru nimic în lume; Cu niciun preţ; v. Nici pentru lumea toată. NICI PE O PARTE: Foarte puţin; Doar o mică parte. NICI PESTE CADAVRUL MEU: Nici după moarte mea; Niciodată. NICI PIC DE...: Lipsit cu totul de...; v.Fără niciun pic de.... NICI PICĂTURĂ DE...: Niciun pic de... . NICI PICIOR DE...: Nimeni; Nici ţipenie; v. şi Niciun picior de.... NICI PICIOR DE CINEVA: Nu e absolut nimeni. : NICI PICIOR SĂ:NU MAI RĂMÂNĂ: Să nu rămână nici urmă; Nimeni să nu mai rămână. ■ NICI POMANĂ (reg.):; Nici urmă de,..; Nici poveste; Nici vorbă. NICI POMENEALĂ: Nici vorbă; în niciun caz; Cu niciun chip; Nici urmă; Nimic; v. ş\ Nici pomeneală de...; Nici pomeneală să.... NICI POMENEALĂ DE. Nici vorbă de...; în niciun caz; Cu niciun chip; Nici urmă; Nimic; v. Nici pomeneală. ^ NICI POMENEALĂ DE AŞA CEVA: Nici vorbă de aşa ceva; Să nici nu vă treacă prin gând aşa ceva.·; NICI POMENEALĂ SA...: Nici vorbă să...; în niciun caz; Cu niciun chip; Nici urmă; Nimic; v. Nici pomeneală. NICI POMENEALĂ SĂ VINĂ: Nici vorbă se aşa ceva,· NICIPOMINĂ:; Deloc; Nici ivorbă; v. şi Nici poveste. NICI POVESTE: Deloc; Nici vorbă; v. Nici pomină. NICI PREA DES, NICI PREA RAR: în mod obişnuit; Nu de prea multe ori; Nu de prea puţine ori. rNICI PREA-PREA...: Nici peste măsură de..., Nici grozav de... . NICI PREA-PREA, NICI FOARTE-FOAR-TE: Aşa şi aşa; Potrivit. NICI PRIN CAP NU MI-A TRECUT: Nici nu m-am gândit; v. şi Nici prin gând nu mi-a trecut; Nici prin minte nu mi-a trecut. NICI PRIN CAP NU MI-AR TRECE: Nici nu m-aş gândi; v. şi Nici prin gând nu mi-ar trece; Nici prin minte nu mi-ar trece. NICI PRIN CAP NU-MI TRECE: Nici nu mă gândesc; v. şi Nici prin gând nu-mi trece; Nici prin minte nu-mi trece. NICI PRIN GÂND NU MI-A TRECUT 1114 NICI PRIN GÂND NU MI-A TRECUT: Nici nu m-am gândit; v. Nici prin cap nu mi-a trecut. NICI PRIN GÂND NU MI-AR TRECE: Nici nu m-aş gândi; v. Nici prin cap nu mi-ar trece. NICI PRIN GÂND NU-MI TRECE: Nici nu mă gândesc;v. Nici prin cap nu-mi trece. NICI PRIN GÂND SĂ NU-ŢI TREACĂ: Să nici nu le gândeşti. NICI PRIN MINTE NU MI-A TRECUT: Nici nu m-am gândit; v. Nici prin cap nu mi-a trecut NICI PRIN MINTE NU MI-AR TRECE: Nici nu m-aş gândi; v.-Niciprin cap nu mi-ar trece NICI PRIN MINTE NU-MI TRECE: Nici nu mă gândesc; v. Mei prin cap nu-mi trece. NICI PRIN MINTE SĂ-I TREACĂ: Nici să nu se gândească. NICI PRIN VIS: Niciodată! Nici gând. NICI PRIN VIS NU MI-A TRECUT: Niciodată nu m-am gândit. NICI PUI DE...: Absolut nicio persoană; Absolut nimeni; v. şi Pui de.... NICI PUI DE OM: Nicu o umbră de om; Nimeni, NICI SALCIA POM, NICI BOIERUL OM: Un boier are rareori o atitudine omenească. NICI SALCIA POM, NICI MOJICUL OM: Un mojic are rareori o atitudine omenească. NICI SĂ DAI CU TUNUL: în niciun caz; Nici vorbă. NICI SĂ DAI CU TUNUL NU GĂSEŞTI: Niciodată nu vei găsi. NICI SĂ IEI, NICI SĂ DAI CU UMPRU-MUT: Nu e bine să ai de a face cu împrumuturi; Nici să iei, nici să dai. NICI SĂ MĂ PICI CU CEARĂ: Cu niciun preţ; Nicidecum; v. şi Dacă mă picuri cu ceară. NICI SĂ MĂ PICI CU LUMÂNAREA: Cu niciun preţ; Nicidecum; v. şi Dacă mă-picuri-cu ceară. NICI SĂ MĂ PICURI CU CEARĂ: Cu niciun preţ; Nicidecum; v. şi Dacă mă picuri cu ceară. NICI SĂ MĂ PICURI CU LUMÂNAREA: Cu niciun preţ; Nicidecum; v. şi Dacă mă picuri cu ceară. NICI SĂMÂNŢĂ DE...: Absolut nimic; Nici urmă; Deloc; v. Nici de sămânţă.... NICI SĂ N-AI HABAR: Să nu ştii nimic; Să nu fi auzit nimic. NICI SĂ N-AUD: Nu mă priveşte; Nu mă interesează. NICI SĂ N-AUD DE TINE: Nu mă priveşte, nu mă interesează persoana ta. NICI SĂ N-AUD DE UNUL CA TINE: Nu mă priveşte, nu mă interesează unul ca tine. NICI SĂ NU-I TRĂZNEASCĂ PRIN MINTE: Nici să nu se gândească. NICI SĂ NU-L VADĂ ÎN OCHI: Nu vreau nici să mă întâlnesc cu el. NICI TOATE APELE NU-L MAI SPALĂ: E o nulitate de om; E o pramatie, un mojic, un mitocan. NICI TOATE VORBELE SĂ LE CREZI: Nu crede tot ce se spune. NICI TRĂIEŞTE, NICI MOARE: Boleşte de multă vreme; Se zbate între viaţă şi moarte; v. Nici nu trăieşte, nici nu moare. NICI TU CA DRACU, NICI DRACU CA TINE: Un om în toate felurile; Nici prea, prea, nici foarte, foarte. NICI TU CASĂ, NICI TU MASĂ: Nu are nimic; Nu are pe nimeni. NICI TU CĂŢEL, NICI TU PURCEL: Nu are o casa a sa; Nu are o familie a sa. NICI TU... NICI TU...: Nici aceea, nici cealaltă; Nici acela, nici celălalt; v. Fără tu..., fără tu.... NICI TUNS, NICI RAS: Nicicum; în niciun fel. NICI TU TATĂ, NICI TU MAMĂ: Este orfan. NICI TU UNA, NICI TU ALTA: Nimic. NICI ŢÂRĂ DE... (pop.): Nici urmăde;.,. NICI ŢÂRUCĂ (reg.): Lipsit complet de,..; Niciun pic. NICI ŢIPENIE: Nimeni; v. şi Nici ţipenie de om. NICI ŢIPENIE DE OM: Nimeni; v. Nici ţipenie. NICI ŢIPENIE DE OM NU SE VEDE: Nu e nimeni pe stradă. NICI ŢIPENIE DE OM NU TRECE PE ACOLO: Nu trece nimeni pe acolo. NICI UMBRĂ DE BĂNUIALĂ: Nu are nicio bănui al ă; Nu bănuieşte nimic, : NICI UMBRĂ DE ÎNDOIALĂ: Nu are nicio îndoială; Nu se îndoaie de nimic. NICI UMBRĂ DE ŞANSĂ: Nici minimum de şansă. NICIUNA: Nimic; Nimerii, ■: NICIUNA, NICI ALTA: Fără multă vorbă; îndată; Numaidecât; v. şi Nici una, nici două. NICIUNA; NICI DOUĂ: Fără multă vorbă; îndată; Numaidecât; v. Niciuna, nici aha. NICIUN BĂŢ DE CHIBRIT: Nimic; Niciun pic; v. şi Niciun cap de aţă; Niciun capăt de aţă. NICIUN CAP DE AŢĂ: Nimic; Niciun pic; v. Niciun băţ de chibrit. NICIUN CAPĂT DE AŢĂ: Nimic; Niciun pic; v. Niciun băţ de chibrit. NICIUN CUVÂNT: DESpRE ASTA: Nicio vorbă despre asta; Despre asta nu se mai discută. ; NICIUN CUVÂNT MAL MULT! : Nimic mai mult! Linişte! T ăceţi! NICIUN DERANJ: Nu ne-a deranjat cu nimic. NICIUN DRAM DE...: Lipsit cu totul de...; v. Fără niciun pic de.... NICIUN DRAM DE ÎNŢELEPCIUNE: Cu toată prostie; Niciun gest inteligent, NICIUN DRAM DE RĂUTATE: Fără răutate. NICIUN FEL DE...: Nici urmă de... . NICIUN FEL DE PERSPECTIVĂ: Fără nicio perspectivă. NICIUN FIR DE AŢĂ: Absolut nimic; Nici câtuşi de puţin. NICIUN FRANC: Niciun ban; v. şi Niciun sfanţ. 1115 NIMENI NU E UŞĂ DE BISERICĂ NICIUN GRAM: Absolut nimic. NICIUN GRĂUNTE DE...: Niciun pic de.... NICIUN LUCRU SĂ NU CREZI, CU OCHII PÂNĂ NU VEZI: Nu crede până nu te convingi de adevărata situaţie. NICIUN MOMENT: Nicio clipă. NICIUN NOR NU LE UMBREA FERICIREA: Erau foarte fericiţi. NICIUN OM: Nimeni. NICIUN OMPE LUME: Nimeni în lume. NICIUN PAS: Nicidecum; Câtuşi de puţin; v. Nici pas.' : NICIUN PAS MAÎ DEPARTE!: Rămâneţi pe lOC! ; NICIUN PĂR MAI MULT: Foarte puţin; Deloc; v. Cât c negru sub unghie. NICIUN PERICOL: Totul este In regulă; Totul este sub control. NICIUN PIC DE...: Lipsit cu totul de...; v. Fără niciun pic de... NICIUN PICIOR DE...: Nimeni; Nici ţipenie; v. Nici picior de.... NICI URMĂ: Nu a rămas, nu se mai găseşte nimic. NICIUN SFANŢ: Niciun ban; v. Niciun franc. NICIUN TRANDAFIR FĂRĂ SPINI: Tot ce e frumos are şi părţile sale mai puţin frumoase, NICIUNUL: Nimeni. NICIUNUL DE SĂMÂNŢĂ: Niciunul măcar; Măcar unul. NICIUNUL DIN DOI: Niciunul din cei doi. NICIUNUL DIN EI: Rar care dintre ei ;v. şi Niciunul dintre ei; Niciunul dintr-o mic; Rar care dintr-o sulă. NICIUNUL DINTRE EI: Rar care dintre ei; v. Niciunul din ei. NICIUNUL DINTR-O MIE: Rar care dintre ei; v. Niciunul din ei. NICIUNUL DINTR-O SUTĂ: Rar care dintre ei; ; v. Niciunul din ei. NICIUNUL DIN VOI NU E MAI BREAZ: Sunteţi amândoi la fel; v. şi Niciunul din voi nu e mai breaz ca celălalt. NICIUNUL DIN VOI NU E MAI BREAZ CA CELĂLALT: Sunteţi amândoi la fel; v. Niciunul din voi nu e mai breaz. NICIUNUL, NICI CELĂLALT: Nimeni dintre ei. N ICI UNU MAI DE DOAMNE-AJUTĂ: Niciunul ca lumea; Niciunul bun. NICI URMĂ: Nu se ştie nimic. NICI URMĂ DE.,.: Nu se ştie nimic de.... NICI USTUROI N-A MÂNCAT, NICI GURA NU-I MIROASE: Nu se poate dovedi nimic; Este un om cinstit, curat, nevinovat; Se face că nu ştie nimic despre ceva la cade a luat parte; v. şi Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i pute. NICI USTUROI N-A MÂNCAT, NICI GURA NU-I PUTE: Nu se poate dovedi nimic; Este un om cinstit, curai, nevinovat; Se face că nu ştie nimic despre ceva Ia cade a luat parte; v. Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase.. NICI VÂNT DE VARĂ NU-L BATE: Pe el nu-1 atinge nimeni. NICI VORBĂ: Niciun cuvânt; In niciun caz; Pentru nimic în lume. NICI VORBĂ DE AŞA CEVA!: Aşa ceva nu se poate! v. şi Nici vorbă de una ca asta! Nici vorbă n-a fost! Nici vorbă nu poate fi! NICI VORBĂ DE UNA CA ASTA!: Aşa ceva nu se poate! v. şi Nici vorbă de aşa ceva! NICI VORBĂ N-A FOST!: Aşa ceva nu se poate! v, şi Nici vorbă de aşa ceva! : NICI VORBA NU POATE FI!: Aşa ceva nu se poate! v. şi Nici vorbă de aşa ceva! NICI ZARE: Nici urmă; Nici pic; Defel; Deloc; v. şi Nici zare de.... NICI ZARE DE...: Nici urmă de...; Nici pic de...; Defel; Deloc; v. Nici zare. NICI ZI, NICI NOAPTE: Niciodată; Deloc; v. şi Nici ziua şi nici noaptea. NICI ZIUA ŞI NICI NOAPTEA: Niciodată; Deloc; v. şi Nici zi, nici noapte. : NIMENI ALTCINEVA: Numai el; Cine altcineva.·.^;. NIMENI ALTUL DECÂT...: Numai el, cine altul decât... . : NIMENI DE PE LUME: .Numai el, cine altul din lumea asta; v. şi Nimeni din lume. NIMENI DIN LUME: Numai: el, cine altul din lumea asta; v. Nimeni de pe lume, : NIMENI DIN LUME' N-AR FI PUTUT SĂ FACĂ CEVA MAI BUN: Cine din lume ar iî putut să facă ceva mai bun. NUMEN! NU E CA EL!: Este cel mai bun; Nimeni nu se poate compara cu el. NIMENI N-AR FI PUTUT SĂ FACĂ CEVA MAI BUN: Cine din lume ar fi putut să facă:ceva mai bun. :-NIMENI NU ,E DE NEÎNLOCUIT: Orice om poate fi înlocuit, NIMENI NU E INDISPENSABIL: Se poate renunţa la oricine. NIMENI NU E LEMN DE BISERICĂ: Nimeni nu este iară de păcate; v. şi Nimeni nu e uşă de biserică. NIMENI : NU E PROFET iÎN SATUL i LUI: Nimeni nu e preţuit la adevărata sa valoare de cei care-1 cunosc foarte bine; v. şi Nimeni nu e profet în ţara lui. NIMENI NU E PROFET ÎN ŢARA LUI: Nimeni nu e preţuit la adevărata sa valoare de cei care-I cunosc foarte bine; v. Nimeni nu e profet în satul lui. NIMENI NU E SCUTIT DE ÎNCERCĂRI: Fiecare trebuie să încerce. NIMENI NU ESTE MAI SURD DECÂT CEL CE NU VREA SĂ AUDĂ: Când ceva nu te interesează nu-i acorzi nicio atenţie; v. şi Nimeni nu poate fi mai surd decât cel ce nu vrea să audă. NIMENI NU E UŞĂ DE BISERICĂ: Nimeni nu este fără de păcate; v. Nimeni nu e lemn de biserică. NIMENI NU POATE DA MAI MULT DECÂT ARE 1116 NIMENI NU POATE DA MAI MULT DECÂT ARE: Fiecare face cât poate; Nimeni nu poate să facă mai mult decât poate. NIMENI NU POATE FI MAI SURD DECÂT CEL CE NU VREA SĂ AUDĂ: Când ceva nu te interesează nu-i acorzi nicio atenţie; v. şi Nimeni nu este mai surd decât cel ce nu vrea să audă. NIMENI NU SCAPĂ DE MOARTE: Fiecare om trebuie să moară. NIMENI NU SE NAŞTE TNVĂŢAT: Toată lumea trebuie să înveţe. NIMENI NU-ŞI ŞTIE TIMPUL: Nimeni nu ştie cât va trăi. NIMENI NU ŞTIE: Cine ştie. NIMENI NU ŞTIE NIMIC: Cine ştie ce şi cum este. NIMENI NU ŞTIE UNDE SE AFLĂ: Cine ştie unde se află. NIMENI NU E LEMN DE BISERICĂ: Nimeni nu este fără de păcate; v. şi Nimeni nu e uşă de biserică, NIMENI NU E UŞĂ DE BISERICĂ: Nimeni nu este fără de păcate; v. Nimeni nu e lemn de biserică. NIMENI PE LUME: Niciun om. NIMERESC ORBII SUCEAVA: N-am să mă pierd; Găsesc eu ce caut. NIMICA ALTĂ: Altceva nu; Altcineva nu; v. Nimic alt. NIMIC ALT: Altceva nu; Altcineva nu; v, şi Nimica altă. NIMIC ASEMĂNĂTOR: Care nu seamănă cu nimeni, cu nimic. NIMICA TOATĂ: Infim; Fără însemnătate; Fără valoare; v. şi O nimic toată. NIMIC CEVA (înv.): Absolut nimic; v. Măcar ceva. NIMIC CEVAŞI (înv.): Absolut nimic; v. Măcar cern. NIMIC DE ACEST FEL: Nimic la fel. NIMIC DE FĂCUT: Nu se mai poate face nimic. NIMIC DE FELUL ACESTA: Nu mai există nimic asemănător. NIMIC DEOSEBIT: Nu mai e nimic aparte; v. şi Nimic extraordinar. NIMIC DE PUS ÎN GURĂ: Nimic de mâncat. NIMIC DE PUS PE SPATE: Nimic de dus, de luat.· NIMC DE SEMNALAT: Nu mai ai ce semnala. NIMIC DE SPUS: Nu mai ai ce spune; v. şi Nimic de zis. NIMIC DE ZIS: Nu mai ai ce zice; v. şi Nimic de spus. NIMIC DIN TOATE ACESTEA: Poate altceva. NIMIC EXTRAORDINAR: Nu mai e nimic aparte; v. Nimic deosebit. NIMIC IEŞIT DIN COMUN: Totul este obişnuit; v. şi Nimic neobişnuit. NIMIC ÎN PLUS: Exact cât trebuie. NIMIC MAI ADEVĂRAT: Nu există nici o îndoială; Absolut sigur. NIMIC MAI MULT: Doar atât; v. şi Doar atât şi nimic mai mult. NIMIC MAI SIMPLU: Foarte simplu; Foarte obişnuit. NIMIC MAI UŞOR: Foarte uşor. NIMC NEOBIŞNUIT: Totul este obişnuit; v. Nimic ieşit din comun. NIMIC NOU: Nicio noutate; Totul este Vechi. NIMIC NU E VEŞNIC: Totul este trecător. NIMIC NU-I FĂRĂ OSTENEALĂ: Totul esre greu. NIMIC NU-I REUŞEŞTE: Nu are niciun succes. NIMIC NU JUSTIFICĂ O ASTFEL DE PURTARE: Nu are niciun motiv pentru o asemenea purtare. NIMIC NU-L FACE SĂ ŞOVĂIE: Este hotărât. NIMIC NU-L POATE CLINTI DIN LOC: Este de neclintit. NIMIC NU-L POATE OPRI: Este de neoprit. NIMIC NU-L VA FACE SĂ ŞOVĂIE: Nu va şovăi niciodată; Este foarte hotărât. NIMIC NU MĂ VA ÎMPIEDICA SĂ...: Nu mă voi opri din... . NIMIC NU POATE SĂ NE DESPARTĂ: Suntem nedespărţiţi, v NIMIC NU SE ALEGE: Nu va rămâne nimic. NIMIC NU SE ALEGE DE CAPUL LUI: N-a rămas nimic de ia el. : NIMIC NU SUPĂRĂ MAI' MULT DECÂT ADEVĂRUL: Adevărul e cel mai greu de suportat. NIMIC NU TRĂDA CĂ EL AR FI...: Nimeni nu credea că el ar fi... ■ NIMIC NU-ŢI STĂ ÎN CALE: Nicio piedică. NIMIC PE DEASUPRA: Nimic în plus. NIMIC PE PLACUL CUIVA: Lui nu-i place nimic. NIMIC RĂU: Toate bune; v NIMICURI: Fleacuri; Lucruri mărunte. NIMICURILE VIEŢII: Lucruri neînsemnate din viaţă. NINGĂ-PLOUĂ: Oricând; Orice. NINGE DE ŢI-E MAI MARE DRAGUL: Ninge foarte frumos. NINS DE ANI: (Despre oameni) Bătrân; v. şi Nins de vreme. NINS DE VREME (Despre oameni) Bătrân; v. Nins de ani. NIŞTE HANŢE PE EL: îmbrăcat modest. NIŞTE PĂCATE DE GÂŞTE: Păcale neînsemnate; Păcate uşoare. NIŞTE PĂCATE ŞI CU EL: E şi el un păcătos. NITAM-NISAM: Brusc; Pe neaşteptate; Din senin. NIŢEL CÂTE NIŢEL (reg.): Puţin câte puţin; Treptat. NIŢEL SĂRIT DE PE LINIE: Cam ţicnit; v. şi Niţel scrântit; Niţel trăsnii; Niţel ţâcnit; Niţel ţicnit. : 1117 NOROCUL îi SURÂDE NIŢEL SCRÂNTLT: Cam ţicnit; v. Niţel sărit de pe linie. NIŢEL TRĂSNIT: Cam ţicnit; v. Niţel sărit de pe linie. NIŢEL ŢÂCNIT: Cam ţicnit; v. Niţel sărit de pe linie. NIŢEL ŢICNIT (pop.): Cam ţicnit; v. Niţel sărit de pe linie. NIŢELUŞ FĂCUT: Cam băut; Puţin băut. NIVEL DE VIAŢĂ: Poziţie socială; Modul de a trăi. NIVELUL APEI: Limită; Situaţie; Poziţie. NOAPTEA E CEL MAI BUN SFĂTUITOR: Mai gândeşte-te puţin; Mai ai răbdare până mâine; a’, şi Noaptea e cel mai bun sfetnic; Noaptea e un bun sfătuitor; Noaptea e un bun sfetnic. NOAPTEA E CEL MAI BUN SFETNIC: Mai gândeşte-te puţin; Mai ai răbdare până mâine; v. Noaptea e cel mai bun sfătuitor. NOAPTEA E PE SFÂRŞITE: Se va lumina de ziuă. NOAPTEA E UN BUN SFĂTUITOR: Mai gândeşte-te puţin; Mai ai răbdare până mâine; v. Noaptea e cel mai bun sfătuitor. NOAPTEA E UN BUN SFETNIC: Mai gândeşte-te puţin; Mai ai răbdare până mâine; v. Noaptea e cel mai bun sfătuitor. NOAPTE ALBĂ: Noapte petrecută fără somn; Noapte de vară din regiunile polare. NOAPTEA ORICE PISICĂ E NEAGRĂ: De departe totul pare la fel; v. şi Noaptea orice vacă e neagră; Noaptea şi hâdele sunt frumoase; Noaptea toate pisicile sunt negre; Noaptea toate vacile sunt negre. NOAPTEA ORICE VACĂ E NEAGRĂ: De departe totul pare la fel; v. Noaptea orice pisică e neagră, NOAPTEA ŞI HÂDELE SUNT FRUMOASE: De departe totul pare la fel; v. Noaptea orice pisică i? neagră. NOAPTEA TOATEPISICILE , SUNT NEGRE: De departe totul pare la fel; v. Noaptea orice pisică e neagră. NOAPTEA TOATE VACILE SUNT NEGRE: De departe totul pare la fel; v, Noaptea orice pisică i? neagră. NOAPTEA'TRECUTĂ: Acum o noapte. NOAPTE BUNĂ!: (Urare făcută cuiva înainte , de culcare): Să ai odihnă plăcută pe timp de noapte. NOAPTE CU LUNĂ: Noapte luminată. ·... NOAPTE DE NOAPTE: ,în Fiecare noapte; Mereu; v. şi Noapte după noapte, NOAPTE DUPĂ NOAPTE: în fiecare noapte; Mereu; v. Noapte de noapte. N-O DUCE MULT: E pe moarte; v. şi N-o duce mult cu zilele; N-o mai duce mult. N-O DUCE MULT CU ZILELE: E pe moarte; v. N-o duce mult. NODUL GORDIAN: Problemă foarte grea; Soluţie greu de aplicat. N-O FAC ODATĂ CU CAPUL: Nu accept nici mort. N-O FI FOC: Nu e nimic grav. NOI CEILALŢI: Ceilalţi oameni; Noi de partea cealaltă. NOI ÎN DE NOI: între ai noştri; între cunoscuţi; v. şi Noi între noi. NOI ÎNTRE NOI: între ai noştri; între cunoscuţi; v. Noi în de noi. NOI RÂDEM ŞI PURCEAUA E: MOARTĂ ÎN COTEŢ: Nu ne dăm seama ce necazuri ne aşteaptă. N-O LASĂ ÎN PACE:; Nu-i dă pace;; Se ia mereu de ea. ·.·:·. N-O MAI DUCE MULT: E pe moarte; v. N-o ' duce mult. -- N-O MAI SCOŢI LA CAPĂT CU EL;,Cu el nu te poţi înţelege. NOPŢI DE-A RÂNDNUL: Multe nopţi. NORMAL!: Desigur! Aşa este! NOROC!: (Urare făcută cuiva) Să ai noroc! NOROC BUN!:. (Urare făcută cuiva) Să fii norocos! NOROC CĂ...: Din fericire...; Bine că...;v. A avea noroc că.... NOROC CĂ AI SCĂPAT: Ce bine ca ai scăpat. NOROC CĂ TE-AM ÎNTÂLNIT: Ce bine că te-am întâlnit. . NOROC DE EL: Ce noroc a avut; Ce bine a ieşit. : NOROCIRE CĂ... (pop.): Bine că,..; Noroc că... NOROC DE LA DUMNEZEU CĂ...: : Din fericire...; Bine că.,.;v. A avea noroc că.... NOROC DIN CER PÂNĂ LA PĂMÂNT CĂ...: Din fericire.,,; Bine că...;v. A avea noroc că.... NOROC LA JOC: Câştigul la jocul de noroc, NOROC NEAŞTEPTAT: Surpriză plăcută; Un noroc la care nu se aştepta. NOROC ORB: Mare noroc; Surpriză plăcută neaşteptată; v. şi Noroc porcesc. NORQC /PORCESC: .·; Mare noroc; Surpriză plăcută neaşteptată; v. Noroc orb. NOROC ŞI BUCURIE!: (Urare făcută cuiva): Să ai noroc şi să te bucuri! NOROCU-I DUPĂ CUM ŞI-L FACE OMUL: Norocul nostru depinde de fiecare dintre noi; v. şi Norocul e şi cum şi-l face omul. NOROCUL A VENIT CÂM); NICI NU VISA EL: L-a surprins norocul. NOROCUL... CĂ... Din fericire...; Bine câ...;v. A avea noroc că.... NOROCUL E ORB: Nu se ştie cine va fi norocos şi cine nu. NOROCUL E Şl CUM ŞI-L FACE OMUL: Norocul nostru depinde de fiecare dintre noi; v. şi Norocu-i după cum şi4 face omul. NOROCUL ÎI STĂ ÎMPOTRIVĂ: Nu are noroc. NOROCUL ÎI SURÂDE: îl aşteaptă un noroc; în curând şe va bucura de un noroc. NOROCUL ÎL FAVORIZEAZĂ 1118 NOROCUL ÎL FAVORIZEAZĂ: S-a bucurat de un noroc. NOROCUL ÎL FAVORIZEAZĂ ÎNTOTDEAUNA: Mereu se bucură de câte un noroc. NOROCUL IŢI SURÂDE: Te aşteaptă un noroc; în curând te vei bucura de un noroc. NOROCUL LUI E PUS DEOPARTE: Va avea sigur noroc. NOROCUL LUI S-A SCHIMBAT: Nu mai are noroc; Acum are un altfel de noroc. NOROCUL MI-A SURÂS UN TIMP: Am avut la timp noroc. NOROCUL MI TE-A SCOS ÎN CALE: Noroc că te-am întâlnit; v. şi Norocul mi te-a trimis în cale. NOROCUL MI TE-A TRIMIS ÎN CALE: Noroc că te-am întâlnit; v. şi Norocul mi te-a scos în cale. NOROCUL PROSTULUI: Proştii: au mereu noroc. NOROCUL S-A SCHIMBAT: Acum e un altfel de noroc; Nu mai e acelaşi noroc. N-O SĂ FIE FOC: Mare lucru nu se va întâmpla. N-O SĂ-I MAI CÂNTE CUCU; A decedat. N-O SĂ-MI IAU GÂTUL PENTRU ATÂTA LUCRU: N-o să mă omor pentru aşa ceva. N-O SCOŢI LA CAPĂT CU EL: Cu el nu te vei înţelege; v. şi N-o scoţi la căpătâi cu el; N-o scoţi la socoteală cu el N-O SCOŢI LA CĂPĂTÂI CU EL: Cu el nu te vei înţelege; v. N-o scoţi la capăt cu el N-O SCOŢI LA SOCOTEALĂ CU EL: Cu el nu te vei înţelege; v. N-o scoţi la capăt cu el N-O SPUN CU GÂND RĂU: Eu nu-ţi doresc rău. · NOSTIM ŞI CU PICĂŢELE: (Despre oameni) Nostim; Plin de haz; Picant; v. Cu picăţele. NOSTIM ŞI DISTRACTIV: Plăcut. - NOTĂ DE PLATĂ: Suma totală de plătit. NOTĂ DE PROTEST: Protestare în scris. NOTĂDE RĂSPUNS: Răspuns în scris. : NOTĂ DISCORDANTĂ: Lipsă de concordanţă. NOUĂ MĂRI: Foarte departe; v. şi Nouă mări şi nouă mări; Nouă mări şi ţări; Nouă ţări şi mări; Nouă ţări şi nouă mări; Peste nouă mări, nouă ţări; Peste nouă mări şi nouă ţări; JPeste nouă ţări şi mări; Peste nouă ţări şi nouă mări NOUĂ MĂRI ŞI NOUĂ ŢĂRI: Foarte departe; v. Nouă mări. NOUĂ MĂRI ŞI ŢĂRI: Foarte departe; v. Nouă mări. NOUĂ ŢĂRI ŞI MĂRI: Foarte departe; v. Nouă mări. NOUĂ ŢĂRI ŞI NOUĂ MĂRI: Foarte departe; v. Nouă mări şi nouă ţări. NOU ÎN MESERIE: începător. NOUL NĂSCUT: Sugar; Copil abia născut; Renăscut; v. şi Nou-născut. NOU-NĂSCUT: Sugar; Copil abia născut; Renăscut; v. Noul născut. NOU-NOUŢ: Foarte nou. NOUĂ-NOUŢĂ: Foarte nouă. NOU VENIT: Persoană sosită de curând undeva sau la ceva. N-O VEDE DE MARE CE E: E foarte mare. NU ADMIT: Nu permit; Interzic. NU ADUCE ANUL CE ADUCE CEASUL: Un necaz poate surveni oricând. NU AJUNGE EL PÂNĂ ACOLO: Cred că se va opri la timp. NU AJUNGE NICIPE-O MĂSEA: Este foarte puţin; Este;insuficient. NU AJUTĂ LA NIMIC: Nue de niciun folos. NU ALTCEVA: (Formulă de întărire) Chiar aşa; Întocmai. NU ALUNECA CU MINTEA DE LA UNA LA ALTA: Nu trece de la o problemă la alta. ; NU AM AVUT ONOAREA: Nu am avut noroc să te cunosc până acum. NU AM AVUT ONOAREA SĂ VĂ CUNOSC: Nu am avut noroc să vă cunosc până acum. v NU AM NI CIO VINĂ: Eu nu sunt vinovat. NU ANII CI PUTERINŢA CONTEAZĂ: Important e să fii în putere. NU ARDE!: Stai liniştit! Nu e nicio grabă. i NU APUCĂ ZIUA DE MÂINE: Nu trăieşte până mâine. NU ARE CAP DE RĂU: E foarte rău; v. şi Nu are cap de rău ce e. NU ARE CAP DE RĂU CE E: E foarte rău; v. Nu are cap de rău. NU ARE ÎN CE SPERA: Nu are nicio speranţă. NU ARE LIMBA DE VORBIT: Tace ca mutul. NU ARE NICI DE LEAC: Nu mai are nimic; Mu mai are niciun pic. NU ARE NICIO LEGĂTURĂ: Este complet în afară; v. şi Nu are nimic de-a face NU ARE NIMIC DE-A FACE: Este complet în afară; v. Nu are nicio legătură. ■·.■ NU ARE PREŢ: Este foarte valoros. NU A RIDICAT UN DEGET DE AJUTOR: Nu te-ar ajuta cu nimic. ...: NUAŞ A-NE-A FOST ·. VORBA: Altceva am discutat; în alt mod ne-am înţeles. NU ATÂRNĂ DE MINE: Nu depinde de mine. NU AU  FACE UNUL CUALŢULrîhtre ei nu este nicio legătură. NU AVEM NIMICI DE ÎMPĂRŢIT: Nu există niciun motiv de ceartă. NU BĂGA BÂTA-N FURNICAR!: Nu te amesteca unde nu ai treabă! NU BĂGA ÎN SEAMĂ PE NIMENI: Nu te uita la nimeni; Nu ai de-a face cu nimeni. NU BLOCAŢI IEŞIREA!: Faceţi loc la ieşire! NU CARE CUMVA...?: Care eventual nu...? Care întâmplător nu...? Care nu...? v. şi Nu cumva... ? NU CARE CUMVA SĂ...: în niciun caz să nu...; Doamne fereşte să...; v. şi Nu cumva să...? 1119 NU E DE STAT NU CARE CUMVA SĂ TE MUŞTE ŞARPELE DE INIMĂ: Să nu dai de naiba; Să n-o încurci. NU CĂŞTI OCHII, DESCHIZI PUNGA: Dacă nu eşti atent, plăteşti. NU CĂ..., DAR...: Să nu credeţi cumva că...., însă..,. NU CĂTA CĂ-S MIC: Nu te uita câ-s mic; v. şi Nu căuta că-s mic. NU CĂUTA CĂ-S MIC: Nu te uita că-s mic; v. Nu căta că-s mic: NU CĂ ZIC: Spun şi eu aşa. NU CEVA: Nu altceva; Nu alta. - NU CINE ŞTIE CÂT: Destui de puţin; Puţin; v. şi Nu cine ştie ce, NU CINE ŞTIE CE: Destul de puţin; Puţin; v. Nu cine ştie cât. NU CINE ŞTIE CUM: Nu e ceva deosebii. NU CONTEAZĂ!: Nu are nicio importanţă. NU CREDE ÎN TOATE VORBELE: Nu asculta, nu băga de seamă ce se vorbeşte NU CREDE ÎN TOATE VORBELE LUMII: Lasă lumea să vorbească; Nu băga de seamă ce vorbeşte lumea. NU CRED, ODATĂ CU CAPUL: Nu cred nici mort; Nu voi crede niciodată. NU CRED PENTRU NIMIC lN LUME UNA CA ASTA: Nu voi crede niciodată aşa ceva. NU CUMVA...?: Care eventual nu...? Care întâmplător nu...? Care nu...? v. Nu care cumva...? NU CUMVA SĂ...: în niciun caz să nu..,; Doamne fereşte sâ...; v. Nu care cumva să...? NU CUNOAŞTE LA NAS: Nu se descurcă. NU CUNOAŞTE LA OBRAZ: Nu-şi dă seama. NU CUNOAŞTE MOARTEA: Nu ştie ce-1 aşteaptă. NU DA, DOAMNE, OMULUI CÂT POATE DUCE·:· · NU DAI NICI MUCII PE EL: Este un om de nimic. NU DAU DOI BANI PE EL: Este un om de nimic. NU DAU TĂTARII!: Ai răbdare, nu-i nicio grabă; v. Au năvălit turcii? NU DAU TURCII!: Ai răbdare, nu-i nicio grabă; v. Ah năvălit turcii? NU DĂ DE NIMENI SOCOTEALĂ: Nu răspunde în faţa nimănui. NU DĂ NOROC CU APĂ CĂ ŞE STRICĂ VREMEA: Dacă ciocneşti un pahar, ciocneşte cu ce trebuie. NU DĂ O CEAPĂ DEGERATĂ PE EL: Nu-i acordă nicio atenţie. - NUDĂ_PREŢ: Nu spune cât costă. NU DĂ UNA, DOUĂ: Se lasă cu greu. NU DE ALTA, DAR...: Nu din alt motiv, ci pentru că...; Măcar că.... NU DE FLORILE MĂRULUI: Nu degeaba. NU DE MULT: De puţin timp. NU DESCHIZI BINE OHII, DESCHIZI PUNGA: Nu eşti atent, te costă. NU DOARMEAM: Nu eram în pat. NU DOARME CU GRIJĂ: Nu-1 interesează; Nu-1 sperie. NU DUCE GRIJĂ DE NIMIC: Nu-i pasă de nimic. NU DUCE LIPSĂ DE NIMIC: Are de toate. NU DUPĂ MINE: în faţa mea. NU DUPĂ TÂRZIE VREME (înv., pop.): Nu după mult timp; Curând; v. şi Nu târzie vreme. NU E BĂRBATUL ÎN STARE DE EA: Are nevoie de alt bărbat. NU E BUN DE BĂRBAT: Trebuie divorţat de el. NU E BUN DE... CUM NU SUNT EU DE POPĂ: Nu e făcut pentru.;.; N-are calităţile necesare pentru,... • NU E BUN D-UN TUN (pop.): Nu e bun de nimic. NU E CHIP: Nu se poate; Nu e posibil;:'E peste putinţă; v, şi Nu e de chip. NU E CHIP CU EL: Nu te poţi înţelege cu el, NU E CHIP DE GĂSIT, PARCĂ L-A ÎNGHIŢIT PĂMÂNTUL: Nu se ştie unde este. NU E CINE ‘ŞTIE CE: Nu e mare lucru; v. şi Nu e cine ştie ce grozăvie; Nu e cine ştie cum: NU E CINE ŞTIE CE GROZĂVIE: Nu e mare lucru; v. Nu e cine ştie ce. NU E CINE ŞTIE CINE: Nu e o persoană deosebită. iNU E CINE ŞTIE CUM: Nu e mare lucru; v. Nu e cine ştie ce. NU E COPT LA MINTE: E încă copilăros. NU E DAT ORICUI: Nu e pentru oricine; Nu o areoricine. -NU-E DE ACOLO: E un lucru destul· de important; v. şi Nu e de colea. ■ j NU E DE CHIP: Nu se poate; Nu e posibil; E peste putinţă; v. Nu e chip. NU; E DE COLEA: E un lucru destul de important; v. Nu e de acolo. : NU E DE FALĂ: Nu e de laudă; Nu poate fi lăudat. NU E DE FĂCUT TREABA CU EA: Nu e bună de nimic. NU E DE GLUMIT: Să fim serioşi.:T NU E DE LEPĂDAT: Este încă destul de bun. NU E DE LIPSĂ: Nu trebuie să lipsească. NU E DE MIRARE: Să nu ne mirăm. NU E DE MIRARE CĂ...: Să nu ne mirăm că.... NU E DE-A BUNĂ CU ATÂTA DORMIT PE CAPUL TĂU: Dormi prea mult; Dormi prea des; Dormi tot timpul. NUEDE MUTRA LUI: Nu e de nasul lui. NU E DE NASUL LUI: Nu epentru el. NU E DE NASUL TĂU...: Nu e pentru tine. NU E DE RÂS: Să fim serioşi; S-o luăm în serios. NU E DE RÂS, E DE PLÂS: Nu e de glumit, e grav, e dureros. NU E DE STAT: Să ne apucăm de lucn\ NU E DE VISE RELE 1120 NU E DE VISE RELE: Să fim serioşi; Sâ ne vedem de treabă. :; NU E DICHIU DE EA: Nu e condus de ea. NU EDIN BUTUCI: E şi el om. : n NU E DRACUL ATÂT DE NEGRU CUM PARE: Nu e situaţia aşa de neplăcută. NU E DUPĂ CUM VREA FIECARE: Nu e după pofta fiecăruia. NU EDUPĂ CUM VREAU EU: Nu e după mine» ■ NU E EL OMUL ACELA: Nu de el avem nevoie. NU E FĂCUT PENTRU TREABA ASTA: Nu e persona de care avem nevoie. NU E FORMIDABIL: E destui de bun; Să nu exagerăm; Nu e deosebit. NU E GRÂU FĂRĂ NEGHINĂ: Peste tot există şi oameni iară omenie. NU E ÎN APELE LUI: Nu se simte bine; v. şi Nu e în boii lui; Nu e în cea bună; Nu e în duşii îi buni; Nu e într-ale lui. NU E IN BOU LUI: Nu se simte bine; v. Nu e în apele lui. NUE ÎN CĂDEREA MEA: Nu e de competenţa mea; v. şi Nu e în puterea mea. NU E ÎN CEA BUNĂ STARE: Nu se simte bine; v. Nu e în apele lui. NU E ÎN DUŞII ĂI BUNI: Nu se simte bine; v. Nu e în apele lui. NU E ÎN PUTEREA MEA: Nu e de competenţa mea; v. Nu e în căderea mea. NU E ÎNTREG LA MINTE: E cam ţicnit; v. şi Nueîn toate alea; Nu e în toate minţile. NU E ÎN STARE DE EL: Nu e apt pentru el. - NU E ÎN STARE DE NIMIC: Este incapabil; Nu e bun de nimic. NU E ÎN STARE DE MUIERE: Nu este bun ca bărbat. NU E ÎNŢELES DE NIMENI: Nu-1 acceptă nimeni. NU E ÎN TOATE ALEA: E cam ţicnit; v. Nu e întreg la minte. NU E ÎN TOATE MINŢILE: E cam ţicnit; v. Nu e întreg la minte. NU E ÎN TOATE ZILELE PAŞTII: Nu se petrec în fiecare zi evenimentele deosebite; Nu avem mereu prilej de bucurie. NU E ÎNTR-ALE LUI: Nu se simte bine; v. iV« e în apele lui. NU E LUCRU CURAT: Ceva nu este în regulă. NU E LUCRU CURAT CU EL: La el ceva nu este în regulă. NUI E LUCRU DE DAT: Aşa -ceva nu se împrumută; v. şi Nu e lucru de dat din mână. NUI E LUCRU DE^DAT DIN MÂNĂ: Aşa ceva nu se împrumută; v. Nu e lucru de dat. NU E LUCRU DE GLUMĂ: E un lucru foarte serios. NU E MAI NIMENI: Nu există nicio persoană, niciun om. NU E MARE LUCRU: Nu e ceva greu; v. şi Nu e mare scofală; Nu e nicio scofală; Nu e nicio sfărâială. NU E MARE LUCRU DE CAPUL LUI: Nu e un om serios; v. şi Nu e nicio scofală de capul lut NU E MARE SCOFALĂ: Nu e ceva greu; v. Nu e mare lucru. NU E MOD: Nu e posibil; Nu e chip. NU E MOMENTUL: Să lăsăm pentru altă dată. NU E NEAM DE OM AICI: Nu e niciun om aici.* NU E NEVOIE: Nu trebuia; Nu dorim. NU E NICI CÂINE, NICI OGAR: Nu e ceva clar; Poate fi orice, oricine. ^ ■ NU E NICI DE ZEAMA PRUNELOR: N-are nicio valoare; Nu e bun de nimic; Nu face doi bani; (pop.) Ţuică; Ţuică de calitate inferioară; v. şi Nu e nici de zeamă de prune; Zeamă de prune. NU E NICI DE ZEAMĂ DE PRUNE: N-are nicio valoare; Nu e bun de nimic; Nu face doi bani; (pop.) Ţuică; Ţuică ce calitate inferioară; v. Nu e nici de zeama prunelor. ^ : NU E NICIO AFACERE: Nu un lucru bun; Nu aduce nimic bun. NU E NICIO BRÂNZĂ DE EL: Nu e bun de nimic; v. şi Nu face nicio brânză. NU E NICIO DEOSEBIRE: Nu se deosebeşte cu nimic. NU E NICIO GRABĂ: Sâ nu ne grăbim; NU E NICIO SCOFALĂ:· Nu e ceva greu; v. ■Nu e mare lucru. NU E NICIO SCOFALĂ DE CAPUL LUI: Nu e un om serios; v. Nu e măre lucru de capul lui. NUE NICIO SFÂRĂIALĂ: Nu e ceva greu; v. Nu e mare lucru. :-"-:-:NU;E NICIO SUPĂRARE: :Nu ·trebuie să ne supărăm. NUE NICI PIC: Nu mai are nimic. NU E NICI PICIOR DE OM: Nu e nimeni; v. şi Nu e nici-"ţipenie de om; Nu e picior de om; Nu e ţipenie de om. NU E NICI PRIMUL, NICI ULTIMUL: Nu e pentru prima dată. i NU E NICI ŢIPENI DE OM: Nu e nimeni; v. Nu e niciun picior de om. NU E NICIUN CHIP: în niciun mod nu este posibil. : NU E NICIUN DOAMNE AJUTĂ: Nu foloseşte la nimic. NU E NICIUN ZOR: Nu trebuie să ne grăbim. NU ? E NUMAI UN CÂINE: SCURT : LA COADĂ: Nu este singurul caz. NU E NIMIC!: Nu ne deranjează! NU E NIMIC ADEVĂRATR DIN TOATE ACESTEA: Totul e o minciună. NU E NIMIC DE CAPUL LUI: Nu e bun de nimic; Nu face doi bani. NU E NIMIC DE FĂCUT: Nu există nicio cale de rezolvare; Nu există nicio soluţie. NU E NIMIC DE ÎNŢELES AICI: Nu ai ce afla de aici; De aici nu rezultă nimic. 1121 NU I-A CĂZUT ÎNCĂ CAŞUL DE LA GURĂ NU E NIMIC DE RÂS: Nu trebuie să râdem; E momentul să fim serioşi, NU E NIMIC DE ZIS: Nu mai e nimic de comentat. NU E OM DE ÎNŢELES: Cu el nu te poţi înţelege. NU E OM, E CÂRPĂ: E un om de nimic. NU E OM FĂRĂ GREŞEALĂ: Cu toţii greşim. NU E. OM FĂRĂ PĂCAT: Cu toţi am păcătuit. NU E PĂCAT DE CE INTRĂ ÎN GURĂ, CI DE CE IESE: Important pentru un om este ce spune nu ce mănâncă. NU E PĂDURE FĂRĂ USCĂTURI: In fiecare mediu există şi bădărani. NU E PE GUSTUL MEU: Mie nu-mi place. NU;E PE GUSTUL TĂU: Nu e pentru tine; Ţie n-o să-ţi placă. NU E PENTRU CINE SE PREGĂTEŞTE, Ci PENTRU CINE SE NIMEREŞTE: De multe ori norocul vine la întâmplare şi la cei ce se aşteaptă cel mai puţin. NU E PESTE PĂMÂNT: Nu este aşa de departe. NU E PE VRUTE: Nu e după cum vrem noi. NU E PIC: Nu e absolut nimic. NU E PICIOR DE OM: Nu e nimeni; v. Nu e nici picior de om. NU E PUŢIN LUCRU: E destul de important. NU E RĂU: E destul de bine; Lasă că e bine. NU E SĂNĂTOS LA CAP: E ţicnit; A prostănac. NU ESTE CHIP: Nu e nicio cale; Nu e niciun mod. ' NU ESTE CU NIMENI MAI BUN: Aşa se poartă cu toată lumea, NU ESTE DE CAPUL LUI: Nu face ce vrea el; v. şi Nu este după capul lui. NU ESTE DE NASUL TĂU: Nu este pentru tine. -;:' NU ESTE DUPĂ CAPUL LUI: Nu face ce vrea el; v. Nu este de capul lui. NU ESTE MAI PUŢIN ADEVĂRAT; Este tot atât de adevărat. NU EŞTI ÎN TOATE ALE TALE: Nu eşti în apele tale. NU EŞTI OM, EŞTI UN CÂINE: Eşti un ora foarte rău. NU E TIMP DE...: Nu ne mai putem ocupa şi de... . NU E TIMPUL TRECUT: Nu e prea târziu; Nu e timp pentru a face ceva. NU E TOTUNA: Mie îmi este indiferent. NU E TREÂBA MEA: Eu nu mă bag; Pe mine nu mă interesează. ' NU E TREABA TA: Să nu te bagi; Pe tine nu trebuie să te intereseze. NU E TREABĂ: Nu-i rost; Nu-i speranţă să se întâmple ceva bun. NU E ŢIPENIE DE OM: Nu e nimeni; v. Nu e nici picior de om. NU E UN CAP DE ŢARĂ: Nu aşa departe. NU E UNUL MAI DE BAFTĂ, TOŢI O SAPĂ ŞI-UN PĂMÂNT'.Toţi sunt de nimic; Cu toţi sunt nişte oameni de două parale. NU E UŞOR: Este destul de greu. NU E VORBA DE ASTA: Nu la asta mă refer. NU E VORBĂ CĂ.;.: Nu spunem că...; : NU E VREMEA TRECUTĂ: Mai este timp. NU E VREME DE A...: Nu avem timp de a.... NU FACE: Costă prea mult; Nu e bun, : ;NU FACE DE NASUL CUIVA: Nu este de el; El nu e bun pentru aşa ceva. NU FACE FAŢA CÂT AŢA: Mai mult pierzi decât câştigi; v. şi Nu face pielea cât dubală. NU FACE NICI DOI BANI: Nu e bun de nimic. NU TACE NICT DOUĂ ^PÂRALE: Nu are nicio valoare; Nu e bun de nimic. NU FACE ;MCIO'*BRÂNZĂ: Nu e bun de nimic; v. Nu e nicio brânzâde el. NU FACE NICIO CEAPĂ DEGERATĂ: Nu e bun de nimic; Nu e de niciun folos. ^ NU FACE NICIO TREABĂ: Stă degeaba; Nu ■face nimic,;; ·:Λ ■ NU FACE NICIO TREABĂ CA LUMEA: Nu face nimic bine; Nu termină nimic ce a început. NU FACE NIMIC!: Nu are importanţă! : ;NU FACE NIMIC: Stă degeaba.{; v - NU FACE NIMIC CA: LUMEA: Nu este bun de nimic. : NU FACE NIMIOÎN CASĂ: :Nu lucrează la nimic în casă; Lasă totul să facă alţii în casă, NU FACE NIMIC ODATĂ: Nu termină nimic; Nu duce la capăt nimic. NU FACE PARALELE: Nu merită banii daţi pe el, NU FACE PARALE MULTE:; Nu face mult; Nu merită mulţi bani. NU FACE PIELEA CÂT DUBALĂ: Mai mult pierzi decât câştigi; Vi Nu face faţa cât aţa. NU FACE PE TÂMPITULî Nu spune că nu te pricepi; Nu face pe prostul. NU FACE SĂ...: Nu se face să...; Nu se cuvine să.... NU FACE SĂ-ŢI BAŢI CAPUL: Nu merită, osteneală;· : NU FACE TREABA CA LUMEA: Nu termină nimic bine; Nu duce la capăt nimic. NU FI COPIL!: Poartă-te ca un om matur! NU Fi TU PREA DE TOT: Mai lasă şi tu; Mai trece şi tu cu vederea. : NU FU VIS, FU AIEVEA: Era o realitate; Totul era real. NU GĂSEŞTI NICI DE LEAC: Nu este niciun pic. NU GLUMĂ: De-abinelea; De tot; Serios; Tare. NU GLUMESC: Spun serios. NU-I ARD TĂCIUNII ÎN VATRĂ: E foarte sărac. NU-I A BINE: Nu-i semn bun. NU I-A CĂZUT INCĂ CAŞUL DE LA GURĂ: Este încă foarte tânăr. NU I-A CĂZUT LA SOCOTEALĂ 1122 NU I-A CĂZUT LA SOCOTEALĂ: Nu i-a venit bine. : ; NU I-A FĂCUT NIMIC: Nu l-a supărat cu nimic. NU-I AJUNGI CU PRĂJINA LA NAS: Este foarte încrezut, îngâmfat, plin de sine. NU I-A MAI CĂLCAT PRIN BĂTĂTURĂ: N-a mai venit pe la el; L-a uitat de tot, : : NU I-A MAI DAT DUMNEZEU ZILE: A decedat. NU I-AM ZIS NICI DĂ-TE ÎNCOLO: Nu i-am făcut nicio observaţie. :-: NU: JA MĂCAR UN PAI DE JOS: Nu face nimic; Stă tot timpul degeaba. NU-I AMINTEA LA EA: Nu se mai gândeşte la ea. NU_ I.-A PIERIT ÎNCĂ CAŞUL DE LA GURĂ: E încă destul de tânăr. NU : IA PE NIMENI ÎN: SEAMĂ: Nu-1 interesează nimeni. NU-I ARDE DE NIMIC: Nu are chef de nimic. NU-I ARDE DE UNU CA TINE: Tu nu-1 mai interesezi.,; NU-I ARD TĂCIUNII ÎN VATRĂI: Este foarte sărac. NU I AR MURI MULŢI ÎNAINTE!: De-ar muri mai repede! NU I-A TORS MĂ-SA PE LIMBĂ: E tăcut; Vorbeşte foarte puţin; v. şi Nu i-a tors nimeni pe limbă; Nu i-a tors pe limbă. NU I-A TORS NIMENI PE LIMBĂ: E tăcut; Vorbeşte foarte puţin; v. Nu i-a tors mă-sa pe limbă. NU I-A TORS PE LIMBĂ: E tăcut; Vorbeşte foarte puţin; v. Nu i-a tors mă-sa pe limbă. NU I-A TRECUT PRIN MINTE AŞA CEVA: Nici nu se gândeşte la aşa ceva. NU I-A VENIT BINE: Nu i-a plăcut; Nu a fost de acord. NU I-A VENIT ÎNCĂ RÂNDUL LA MOARĂ: (despre fete) E încă prea tânără. NU I-A VENIT LA ÎNDEMÂNA; Era departe de ei. NU I-A VENIT LA SOCOTEALĂ: Nu era în favoarea lui. NU I-A VENIT VREMEA: Mai are timp. ; ; NU-I BAI: Nu face nimic; Totul e în regulă; Nu e nicio pagubă; v. De asta nu-i bai. NU-I BAI CĂ...: Nu face nimic; Totul c în regulă; Nu e nicio pagubă; v. De asta nu-i bai. NU-I BINE VACII NOASTRE: O să avem probleme; Ne aşteaptă necazuri; v. şi Nu-i bine vacii noastre, că-i vine tata cu pielea în spinare. NU-I BINE VACII NOASTRE, CĂ-I VINE TATA CU PIELEA ÎN SPINARE: O să avem probleme; Ne aşteaptă necazuri; v. Nu-i bine vacii noastre. NU-I CADE COADA!: Nu păţeşte nimic! Nu se prăpădeşte! NU-I CADE MÂNA DACĂ...: Nu va păji nimic dacă...; Nu i se va întâmpla nimic dacă.... NU-I CALCĂ ÎN BĂTĂTURĂ: Nu-1 mai vizitează; Nu mai trece pe la el; v. şi Nu-i calcă în casă. NU-I CALCĂ ÎN CASĂ: Nu-1 mai vizitează; Nu mai trece pe la el; v. Nu-i calcă în bătătură. NU-I CALCĂ ÎN FAŢA OCHILOR: Nu se mai uită la el; Nu se mai uită în ochii lui. NU-I CALCĂ ÎN URMĂ: Nu-1 urinează; Nu face ce şi cum face el. NU-I CAP DE ŢARĂ: Nu este aşa de departe, r ; NU-I CAZUL SĂ NE FACEM ILUZII: Să fim realişti; Să nu ne gândim la mai mult cât este. NU-I CHIP SĂ FACI...: N-ai cum să faci..... :NU-I CINE ŞTIE CE: Nu-Î mare lucru. : NU-I CURAT: E nefiresc, necurat, blestemat; Nu e un lucru cinstit; v. şi Nu-i lucru curat. ; NU-I CUVÂNT (pop.): Nu încape discuţie; Nu încape vorbă; Nici vorbă. NU-I DĂ DE ROSŢ: Nu se descurcă; Nu-i de capăt. ·.·:■■ NU-I DĂ DOAMNE OMULUI CÂT POATE DUCE!: Se poate şi mai rău; Să nu fi pus să faci cât poţi să faci. NU-I DĂ ÎN GÂND SĂ...: Nu-i trece prin minte să.... ·,·: NU-I DĂ MÂNA: N-are curaj. NU-I DĂ NASUL; Nu îndrăzneşte. NU-I DĂ NIMENI CREZARE: Cme să-l creadă? NU-I DĂ PACE: îl deranjează mereu. NU-I DĂ PRIN MINTE: Nici nu se gândeşte. NU-I DĂ RÂND LA VORBĂ: Nu-1 lasă să scoată un cuvânt, j:;;—: NU-I DE GLUMĂ: E lucru serios; v. şi Nu-i de glumit; Nu-i de râs; Nu-i glumă. NU-I DE GLUMIT: E lucru serios; v. şi Nu-i de glumă, y: NU-I DE GLUMIT CU...: E lucru serios cu.... : ; NU-I DE NASUL TĂU: Nu-i de tine. NU-I DE NICIO TREABĂ: Nu e bun de nimic. NU-I DE RÂS: E lucru serios; v. şi Nu-i de glumă. NU-I DE ŞOVĂIT: rSă fim hotărâţi; Şă nu şovăiin. : NU-I DRACUL CHIAR ATÂT/DE NEGRU: Nu este chiar aşa de rău. NU-I DUCE LIPSA: Are: din astea; Are aşa ceva. NU-I E AMINTEA LA ÎNSURĂTOARE: Nici nu se gândeşte la însurătoare. NU IESE DIN GURA SOŢULUI: îşi ascultă soţul; Face ce spune soţul ei. NU IESE NEAM: Nu iese nimeni. - NU-I FACE DE NASUL CUIVA: Nu este pentru ei. NU-I FRUMOS CE-I FRUMOS CI-I FRUMOS CE-MI PLACE MIE: Fiecare cu gusturile sale. ;; NU-1 GLUMĂ: E lucru serios; v. Nu-i de glumă. NU-I GRABĂ: Să nu ne grăbim; Mai este timp. 1123 NU-I PENTRU CINE SE PREGĂTEŞTE, DAR PENTRU CINE SE NIMEREŞTE NU-I IA DIN NAS: Nu se atinge de ce este al lui; Nu-i ia nimic din al lui. NIJ-I IERTAT (înv.): Nu-i îngăduit; Nu-i permis. NU-I IESE DIN CAP: Nu poate uita. NU-I IESE DIN CUVÂNT: îl ascultă cu fidelitate. NU IESE LA SOCOTEALĂ: Nu este bine gândit; Nu-1 interesează. NU-I INTRĂ ÎN CAP: Nu pricepe; Nu înţelege; N u ţine minte. NU-I ÎN: TOATE ZILELE PRAZNIC: Nu e în fiecare zi sărbătoare; Mai trebuie şi lucrat. NU-I LUCRU CURAT: E nefiresc, necurat, blestemat; Nu e lucru cinstit; v. Nu-i curat. NU-I LUCRU DE ŞAGĂ: E o treabă serioasă. ; NU-I MAI AJUNGE CÂT ARE: Vrea şi mai mult. NU-I MAI AJUNGE ZIUA: Lucrează foarte mult; Lucrează tot timpul. NU-I MAI AJUNGI CU PRĂJINA LA NAS: Este foarte încrezut; Este plin de sine; v. şi Nu-i mai ajungi la vârful nasului nici cu scară; Nu-i mai dai de lungul nasului; Nu-i mai dai de nas; Nu-i mai dai nici cu prăjină de nas. NU-I MAI AJUNGI LA VÂRFUL NASULUI NICI CU SCARA; Este foarte încrezut; Este plin de sine; v. Nu-i mai ajungi cu prăjina la nas. NU-I MAI BREAZ DECÂT ALŢII: E la fel ca toţi ceilalţi. NU-I MAI CALCĂ ÎN VATRĂ: Nu mai trece pe la el; Nu-1 mai vizitează. NU-I MAI DA ATÂTA APĂ LA MOARĂ: Nu-1 susţine aşa de mult. NU-I MAI DA DE CĂPĂTÂI: Nu-1 poate rezolva.·, . NU-I MAI DAI DE LUNGUL NASULUI: Este foarte încrezut; Este plin de sine; v. Nu-i mai ajungi cu prăjina la nas. r NU-I MAI DAI DE NAS: Este foarte încrezut; Este plin de sine; v. Nu-i mai ajungi cu prăjina la nas. NU-I MAI DAI NICI CU PRĂJINA DE NAS: Este foarte încrezut; Este plin de sine; v. Nu-i mai ajungi cu prăjina la nas. : NU-I MAI DA, E SĂTUL: Are destul, nu-i mai da. NU-I MAI DĂ MÂNA SĂ DEA OCHII CU LUMEA: Nu mai are interesul să se vadă şi cu alţi oameni; Nu mai are curajul să se vadă şi cu alţi oameni. NU-I MAJ PĂŞESC PRAGUL CÂT OI FI: Nu-1 voi mai vizita niciodată; Nu voi mai trece pe la el niciodată. NU-I MAI PREJOS: Este Ia fel; Nu e mai prost. NU-I MAI SCOŢI DIN MÂNĂ CE-A APUCAT: Nu restituie nimic din ce împrumută. NU-I MAI ŞTIE DE CAP: Nu mai ştie nimic despre el; v. şi Nu-i mai ştie de ştire. NU-I MAI ŞTIE DE ŞTIRE: Nu mai ştie nimic despre el; v. Nu-i mai ştie de cap. NU-I MARE SCOFALĂ:Nu e ceva deosebit. NU-I MARE SCOFALĂ DE CAPUL LUI: Nu e un om deosebit; E la fel ca alţii; v. şi Nu-i mare scofală de el. NU-I MARE SCOFALĂ DE EL: Nu e un om deosebit; E la fel ca alţii; v. Nu-i mare scofală de capul lui. NU-I NEVOIE: Nu trebuie; Avem destul. r: NU-I NICIO AFACERE: Nu e mare lucru; Nu aduce nimic bun. NU-I NICIO BRÂNZĂ DE EL: ;Nu e bun de nimic; v. şi Nu-i nimic de capul lui; Nu-i nicio procopseală de capul lui. ;■ NU-I NICIQ GRABĂ: Avem timp; Să nu ne grăbim. NU-I NICIO PROCOPSEALĂ DE CAPUL LUI: Nu e bun de nimic; v. Nu-i nicio brânză de el NU-I NICI PICIOR DE OM: Nu e nimeni. NU-I NICIUN BAI: Nu face nimic; Nu e nicio pagubă; v. De asta nu-i bai. NU-I NICIUN BAI CĂ...: Nu face nimic; Nu e nicio pagubă; v. De asta nu-i bai. NU-I NIMIC:: Nu face nimic; Lasă că e bine; E în regulă, NU I Î^MIC,DE CAPUL LUI: Nu e. bun de nimic; v. Nu-i nicio brânză de el NU-I NIMIC DE GLUMIT: E un lucru foarte serios; v. şi Nu-i nimic de râs. NU-I NIMIC J>E RÂS: E un lucru foarte serios; v. Nu-i nimic de glumit. NU-I NICIO AFACERE: Nu e mare lucru; Nu aduce nimic bun. NU-1 NIMIC DE SPUS: Nu mat există nimic necunoscut; totul este spus. NU INTRA ÎN VEDERILE LUI: Nu-1 preocupă; Nu-1 interesează. NU-I NUMAI UN CÂINE SCURT DE COADĂ: Mai sunt şi alţii de felul celui în discuţie, NU-I NUMAI UN CÂINE SCURT LA COADĂ: Nu e numai el; Sunt mulţi ca el. NU-I OMUL SĂ...: Fiecare om încearcă să..,. NU-I ; PASĂ CÂTUŞI DE PUŢIN: , Nu-1 interesează cu nimic; Nu-i acordă nicio atenţie. NU-I PASĂ DE...: Puţin îi pasă de.... NU-I. PASĂ DE ALTUL: Puţin îi pasă de altul. NU-I PASĂ DECÂT DE EL: îl interesează numai persoana lui; v. şi Nu-i pasă decât de pielea lui. NU-I PASĂ DECÂT DE PIELEA LUI: ÎI interesează numai persoana lui; v. Nu-i pasă decât de pielea lui. NU-I PASĂ DE LUME: Nu-i pasă de nimeni Nu-1 interesează nimeni. NU-I PASĂ DE UNA CA ASTA: Aşa ceva nu-1 interesează; O asemenea femeie nu-1 interesează. NU-I PASĂ DE ZIUA DE MÂINE: Nu-1 interesează viitorul său, NU-1 PENTRU CINE SE PREGĂTEŞTE, DAR PENTRU CINE SE NIMEREŞTE: Niciodată nu se ştie cine se va folosi de ceea ce s-a pregătit. NU-1 PENTRU TINE 1124 NU-I PENTRU TINE: Aşa ceva tu nu meriţi; Tu e.>ti mult mai bun. NU-I'PE VRUTE: Nu e cum vrem noi; v. şi Nu e pe vrute şi pe nevrute. NU-I PE VRUTE ŞI NEVRUTE: Nu e cum /rerp sau cum nu vrom noi; v. şi Nu e pe vmte. N d-I POSIB rL: Este imposibil. NU-I POŢI SCOATE O VORBĂ: Hu-1 poţi de erminn sâ vorbească, NU-I RĂU: E destul de bine. NU-I ROST: Nu se poate găsi. ' NU I S-A CLINTIT UN FIR DE PĂR DIN CAI: Nu l-^i atins nimeni. NU I S-A STORS O LACRIMĂ DIN OCHI: Nu 1-r influenţat cu nimic; Este insensibil. NU I S-ĂU PRINS COLACII: Nu -i-a reuşit treaba; A dat chix. NU-I SCAPĂ NIMIC: Vede tot; Ştie tot. NU-I SCOŢI DIN CAP NICI CU BOU: Nu-şi va schimba părerea niciodată. NU I SE AUDE GURA: Nu scoate un cuvânt; Tace chitic; v. şi Nu i se aude guriţa. NU I SE AUDE GURIŢA: Nu Scoate un cuvânt; Tace chitic; v. Nu i se aude gura. NU I SE LIPESC BANII DE DEGETE: Cheltuieşte foarte mult; Nu poale economisi nimic, NU I SE MAI AJUNGE NICI CU PRĂJINA LA NAS: Este foarte încrezut. NU I SE MAI ŞTIE DE NUME: A dispărut fară urmă; Nu se mai aude nimic de el. NU-I STAU OCHII ÎN CAP: Se uită peste tot; Se holbează la tot; Nu-i scapă nimic. NU STĂ BINE CU CINE TREBUIE: E certat cu persoane influente. NU-I STĂ BINE CUM ÎI STĂ: Nu face bine ce face. NU-I STĂ ÎN FIRE: Nu este felul lui aşa; Pe el nu-1 interesează. NU-I SUIŞ FĂRĂ COBORÂŞ: Cine urcă trebuie să şi coboare. NU-I ŞI NU-I: Nu este şi gata; v. şi Nu-i şi pace. NU-I ŞI PACE: Nu este şi gata; v.Nu-i şi nu-i. NU-I TACE GURA DE FEL: Vorbeşte tot timpul. NU-I TIHNEŞTE SOMNUL'DE RĂUL LUI: Nu poate dormi din cauza lui. NU-I TOTDEAUNA ; CUM SE CHITEŞTE, CI CUM SE NIMEREŞTE: Soarta e mult mai importantă decât voinţa noastră; Totul e cum e sortit, nu cum e gândit. NU-I TRECE NIMENI PE DINAINTE: Nu se lasă întrecut; Nu poate fi întrecut; Nu poate fi depăşit; NU-I ŢINE DE CALD: Nu aduce niciun folos. NU-I ŢINE NICI DE CALD NICI DE RECE: Nu are nicio importanţă; Nu e de niciun folos. NU-I UN CAP DE ŢARĂ: Nu e aşa de departe. NU-I UNUL MAI BREAZ DECÂT ALTUL: Toţii sunt la fel; Niciunul nu se deosebeşte de ceilalţi. NU-I VINE LA SOCOTEALĂ: Nu-i aduce nimic; Nu are niciun folos. NU-I VORBĂ: E de la sine înţeles; Nu încape vorba. NU-I VREMEA DE ŞAGĂ: Sâ fim serioşi; Nu e momentul să glumim; v. şi Nu-i vreme de şagă; Nu încape gluma. NU-I VREME DE NUMĂRARE: (pop.) Nu-i vreme de pierdut. NU-I VREME DE ŞAGĂ: Să fim serioşi; Nu e momentul să glumim; v. Nu-i vremea de şagă. NU ÎMPINGEŢI!: Staţi la un loc! Nu vă înghesuiţi! NU ÎNCAP DOUĂ SĂBII ÎNTR-O TEACĂ: Nu este loc pentru amândoi; Unul trebuie să cedeze, să se retragă. NU ÎNCAPE:: DISCUŢIA: Desigur; Fără nicio discuţie; Fără nicio îndoială. NU ÎNCAPE GLUMArSâ fim serioşi; Nu e momentul să glumim; v. Nu-i vremea de şagă. -nu încape Îndoială:. Cu siguranţă; în mod sigur; v. şi Nu încape nicio discuţie; Nu încape nicio îndoială. NU ÎNCAPE NICIO DISCUŢIE: Cu siguranţă; în mod sigur; v . Nu încape îndoială. ^NU^ÎNCAPE;îNICIO; !nDOIALĂ:: Cu siguranţă; în mod sigur; v. Nu încape îndoială. NU ÎNCAPE TOCMEALĂ: Nu încape discuţie. NU ÎNCAPE VORBĂ: Mai încape discuţie? E de la sine înţeles; v. încape vorbă? NU ÎNTĂRÂTA CÂINII DIN SAT DE VREI SĂ SCAPI NEMUŞCĂT: Nu te certa cu cei răi dacă vrei să ai pace. NU ÎNTINDE COARDĂ PREA MULT CĂ SE RUPE: Să nu depăşeşti limitele bunului simţ. NU ÎNŢELEGE BOABĂ: Nu pricepe nimic. NU ÎNŢELEGE CU JURĂMÂNT: Jur că nu pricepe nimic. ;NU ÎNŢELEGE CU UNA CU DOUĂ: Pricepe cu greu, NU ÎNŢELEGE NIMIC: Nu pricepe nimic; v. şi Nu pricepe o iotă. NU ÎNŢELEGE O IOTĂ: Nu pricepe nimic; v. ş\ Nu pricepe nimic. -NU ÎNŢELEGIDE BINE: Pricepe cu bine; Nu mă face să te oblig. " NU ÎNŢELEGI ROMÂNEŞTE?:" Ce, nu pricepi? Este aşa de greu să pricepi? NU L-A ÎMPINS NIMENI CU SULA ÎN COASTĂ: Nu l-a obligat, nu l-a forţat nimeni, NU-L AJUTĂ CAPUL: Nu-i deştept; E prostuţ; v. şi Nu-l ajută mintea. NU-L AJUTĂ MINTEA: Nu-i deştept; E prostuţ; v. Nu-l ajută capul. NU-L AJUTĂ PUTERILE: Nu mai este în stare; Nu mai poate. NU L-A LUAT NIMENI PE CREZARE: Nu-l crede nimeni; Nu-l bagă nimeni în seamă, NU L-AM LUAT PE RÂS: Nu mi-am bătut joc de ei. 1125 NU-L PRINZI CU UNA, CU DOUĂ NU-L ARANJEAZĂ HAINA: Nu-i stă bine haina pe ei. NU L-A RĂBDAT INIMA ŞI.. Nu a avut răbdare şi.... NU L-AR DUREA NICI MĂSEAUA: Putea să nu-i pese nimic; N-ar fi avut nicio problemă. ; NU-L ARE LA...: Nu-I ţine la...; Nu-i apreciază.... NU-L ARE LA BURTĂ; Nu-i place de el; Nu-1 suportă; v. şi Nu-l are la inimă; Nu-l are la suflet; Nii'lînghite, NU-L ARE LA INIMĂ: Nu-i place de el; Nu-i suportă; v Nu-l are la burta. NU-L ARE LA SUFLET: Nu-i place de ei; Nu- 1 suportă; v. 'Nu-l are la burtă. NU L-AR MAI RĂBDA PĂMÂNTUL: Cum de mai rezistă; Cum de-1 mai ţine pământul; E un om foarte rău. NU LĂSA PE MÂINE CE POŢI FACE ASTĂZI: Să nu amânăm treburile; Să le facem pe toate la timpul lor. NU-L BĂGA IN SEAMĂ: Persoana lui nu-l interesează. NU-L CURĂŢA DE COAJĂ: Nu-l despica; Lasă-1 aşa cum este. NU-L DĂ MINŢEA AFARĂ DIN CASĂ: Nu e prea deştept; E cam prostuţ; v. şi Nu-l duce capul; Nu-l duce capul decât la atât; Nu-l duce mintea; Nu-l duce mintea atât de departe. NU-L DOARE CAPUL: Puţin îi pasă. NU-L DOARE CAPUL DE ALTUL: Puţin îi pasă de altul. NU-L DORE NIMIC SĂ ZICĂ DIN GURĂ: Poate să spună şi el; Ce dacă spune ceva. NU-L DUC PUTERILE: Nu mai este în stare.; NU-L DUCE CAPUL: Nu e prea deştept; E cam prostuţ; v. Nu-l dă mintea afară din casă. NU-L DUCE CAPUL DECÂT LA ATÂT: Nu e prea deştept; E cam prostuţ; v. Nu-l dă mintea afară din casă. NU-L DUCE CAPUL LA UNA CA ASTA: Nu e prea deştept; E cam prostuţ; v. Nu-l dă mintea afară din casă. NU-L DUCE MINTEA: Nu'■? prea.deştept; E cam prostuţ; v. Nu-l dă mintea afară din casă. NU-L DUCE MINTEA ATÂT DE DEPARTE: Nu e prea deştept; E cam prostuţ; v. Nu-l dă mintea afară din casă. NU LE MAI DĂ DE ROST: Nu le mai descurcă; Nu le mai clarifică; v. şi Nu le mai dă de socoteală. NU LE MAI DĂ DE SOCOTEALĂ: Nu le mai descurcă; Nu le mai clarifică; v. şi Nu le mai dă de rost. NU-L FACE PE DRAC MAI NEGRU DECÂT ESTE: Nu sta lucrurile chiar aşa de râu. NU-L ÎNGHITE: Nu-i place de el; Nu-l suportă; v. Nu-l are la burtă. NU-L ÎNGHIT NICI MORT: Nu-l voi suporta cât voi trăi eu. NU-L LASĂ GRIJILE DE PE URMĂ: Are multe griji; Are multe probleme. NU-L LASĂ JUNGHIUL SĂ RĂSUFLE: Are şi el o durere, o problemă. NU-L LASĂ NICI ÎN RUPTUL CAPULUI: Nu-I va lăsa niciodată. NU-L LASĂ TREBURILE: Vrea să le facă pe toate cu toate că nu prea mai are puterea necesară NU-L MAI DOR DINŢII: Nu-l mai inte^ resează; De acum puţin îi pasă. NU-L MAI DUC PUTERILE: Nu mai este în stare. : NU-L MAI ÎNCAPE: CĂMAŞA: S -a îngrăşat; S-a îngâmfat; Face pe deşteptul. NU-L :,MAI JNCAPE LOCU: /S-a îngâmfat; Face pe deşteptul; v. şi Nu-l mai încape lumea; Nu-l mai încape pielea. NU-L MAI ÎNCAPE LUMEA: S-a îngâmfat; Face pe deşteptul; v. Nu-l mai încape locul : NU-L:MAlJNCAPE/PÎELEA::S-a îngâmfat; Face pe deşteptul; v. Nu-l mai încape locul. NU-L MAI ÎNCAP ÎNCHISORILE: A petrecut mult timp pe la închisori.: NU-L MAI RABDĂ PUTERILE: Nu mai poate; Nu mai este în putere. NU-L MAI ŢIN ARMURII PICOARELOR: Nu mai are forţă; Nu mai este în putere; A îmbătrânit; v. şi Nu-l mai ţin baierele; Nu-l mai ţin baierele inimii; Nu-l mai ţin balamalele; Nu-l mai ţin curelele; Nu-l mai ţine aţa; Nu-l mai ţin îngeri; Nu-l mai ţin picioarele; Nu-l mai ţin puterile, NU-L MAI ŢIN BAIERILE: Nu mai areforţă; Nu mai este în putere; A îmbătrânit; y. Nu-l mai ţin armurii picioarelor. NU-L MAI ŢIN BAIERILE INIMII: Nu mai are forţă; Nu mai este în putere; A îmbătrânit; v, Nu-l mai ţin armurii picioarelor. NU-L MAI ŢIN BALAMALELE:; Nu mai are forţă; Nu mai este în putere; A îmbătrânit; v. Nu-l mai ţin armurii picioarelor. NU-L MAI ŢIN ? CURELELE: Nu mai are forţă; Nu mai este în putere; A îmbătrânit; v. Nu-l mai ţin armurii picioarelor. NU-L MAI ŢINE AŢA: Nu mai are forţă; Nu mai este în putere; A îmbătrânit; v. Nu-l mai ţin armurii picioarelor. NU-L MAI ŢIN ÎNGERII: Nu mai are forţă; Nu mai este în putere; A îmbătrânit; v. Nu-l mai ţin armurii picioarelor: NU-L 'MĂI ŢIN PICIOARELE: Nu mai are forţă; Nu mai este în putere; A îmbătrânit; v. Nu-l mai ţin armurii picioarelor. NU-L MAI ŢIN PUTERILE: Nu mai are forţă; Nu mai este în putere; A îmbătrânit; v. Nu-l mai ţin armurii picioarelor. NU-L MÂI ŢIN PUTERILE NICI SĂ SE DUCĂ AFARĂ CĂ OAMENII: Face pe ei; Este foarte demolat; Este foarte bătrân. NU-L MAI VEZI CÂT AMINUL: Nu-l mai vezi niciodată. NU-L PRINZI CU UNA, CU DOUĂ: Greu dai de el; Este greu de găsit.; NU-L SCAPĂ DIN OCHI 1126 NU-L SCAPĂ DIN OCHI: îl urmăreşte cu privirea; Se uită mereu după el. NU-L SCOATE DIN BOU: Tot timpul l-a considerat prost. NU-L SCOŢI DIN ALE LUI: Nu-l iaci să renunţe; Nu-1 faci să-şi schimbe părerea; v. şi Nu-l scoţi din apele lui; Nu-l scoţi din boii lui. NU-L SCOŢI DIN APELE LUI: Nu-1 faci să renunţe; Nu-1 faci să-şi schimbe părerea; v. Nu-l scoţi din apele lui. NU-L SCOŢI DIN BELEA CU UNA CU DOUĂ: Nu-l poţi scăpa de necazuri aşa de uşor; v. şi Nu-l scoţi din încurcătură cu una cu două. NU-L SCOŢI DIN BOII LUI: Nu-l faci să renunţe; Nu-l faci să-şi schimbei părerea; v. Nu-l scoţi din apele lui. NU-L SCOŢI DIN ÎNCURCĂTURĂ CU UNA CU DOUĂ: Nu-l poţi scăpa de necazuri aşa de uşor; v. Nu-l scoţi din belea cu una cu două; Nu-l scoţi din necaz cu una cu doua* NU-L SCOŢI DIN NECAZ CU UNA CU DOUĂ: Nu-l poţi scăpa de necazuri aşa de uşor; v. Nu-l scoţi din belea cu una cu două. NU-L SCOŢI DIN „NU” CU JURĂMÂNT: Greu îl vei determina să fie de acord; Se va împotrivi mult timp. NU-L SCOŢI DIN PASUL LUI: E greu să-l scoţi din ale lui; v. E greu să-l scoţi din părerile lui. NU-L SCOŢI DIN PĂRERILE LUI: E greu să-l scoţi din ale lui; v. E greu să-l scoţi din pasul lui NUL ŞI NEAVENIT: Refuzat; Anulat. ^ NU-L TAIE CAPUL: Nu-i trece prin minte; Nu gândeşte normal; E cam prostuţ. NU-L ŢINE CUREAUA: Nu este în stare. NU-L ŢINE LOCUL: Nu rezistă. NU LUĂM DE-A FI CUM: Nu admitem orice. NU MAI: Gata; S-a terminat. NU MAI ARE CE SPUNE: Nu mai poate spune nimic; Nu mai are niciun argument. ^ NU MAI ARE COLŢI: Nu mai poate muşca; Nu mai poate face niciun rău: NU MAI ARE GURA CĂSCATĂ LA MINE: Nu-mi mai acordă nicio atenţie; v. şi Nu mai are gura deschisă la mine. NU MAI ARE GURA DESCHISĂ LA; MINE: Nu-mi mai acordă nicio atenţie; v. şi Nu mai are gura căscată la mine. NU MAI ARE LUMEA CUVÂNT: Nu mai poate spune nimeni nimic. NU MAI ARE MOARTE: Este de mare viitor; Este foarte bun. NU MAI ARE NICIUN DUMNEZEU PE LUME: Este un om foarte rău; Nu-şi găseşte niciunde locul; v. şi Nu-şi găseşte niciun rost pe lume. NU MAI ARE NICIUN ROST PE LUME: Este un om foarte rău; Nu-şi găseşte niciunde locul; v. Nu-şi găseşte niciun Dumnezeu pe lume. NU MAI ARE NIMIC DE SPUS: S-a predat; A acceptat; Nu mai scoate nicio vorbă. NU MAI ARE OCHI ÎNAINTEA MEA: Nu-şi mai poate permite nimic în faţa mea; Pentru mine el nu mai are nicio valoare; v. şi Nu mai are ochi întinşi la mine; Nu mai are ochi să se uite la mine. NU MAI ARE OCHI ÎNTINŞI LA-MINE: Nu-şi mai poate permite nimic în faţa mea; Pentru mine el nu mai are nicio valoare; v. Nu mai are ochi înaintea mea. NU MAI ARE OCHI SĂ SE UITE LA MINE: Nu-şi mai poate permite nimic în faţa mea; Pentru mine el nu mai are nicio Valoare; v. Nu mai are ochi înaintea mea. NU MAI ARE OCHI SCOŞI DE LA BĂRBAT: Tot timpul se uită la bărbatul ei; îşi iubeşte mult bărbatul. NU MAI ARE UN AN, DOI: Nu va dura mai mult de un an, doi. -NU MAI ARE URECHI PENTRU MINE: Nu mai vrea să mă asculte. NUMAI AŞA: Fără complicaţii; Simplu; Nemotivat; Dezinteresat; Pe degeaba. NU MAI APUC EU ZIUA AIA: Nu mai trăiesc eu până atunci. NU MAI APUCĂ- ZIUA DE MÂINE: Nu mai trăieşte până mâine. : NU MAI ARE RUŞINE: Nu se mai ruşinează; Nu-i mai este jenă. NU MAI ARE TRAI ÎN CASĂ: Nu se înţelege bine cu cei dina casa sa, cu familia sa. : NUMAI AŞA: Pe degeaba; Degeaba; Dezin-teresat; v. Aja numai. NUMAI AŞA DE AL DRACU: Din răutate; v. şi Numai aşa de boală. NUMAI AŞA DE BOALĂ: Din răutate; v. şi Numai aşa de al dracu. ■ NUMAI AŞA DE GUST: Numai să guste; v. şi Numai aşa de un gust. NUMAI AŞA DE UN GUST: Numai să guste; v. Numai aşa de gust NUMAI ATĂTA CĂ...: Atâta numai că...; (înv.) De abia...; îndată ce... v. şi Doar căi..;. NUMAI ATÂT ÎL LĂSĂ INIMA: Numai atât poate; Numai atât doreşte. NU MAI AU BANII CĂUTARE: Nu mai faci mare lucru cu banii. NU MAI AVEA ASTÂMPĂR ÎN . INIMA LUI: Este mereu agitat; Are tot felul de planuri. NU MAI BEA MÂŢA OŢET: Caută-ţi alt fraier; v. şi Nu mai bea pisica oţet. NU MAI BEA PISICA OŢET: Caută-ţi alt fraier; v. Nu mai bea mâţa oţet. NUMAI BOBUL LUI: Curat bob cu bob. NUMAI CA SĂ...: Doar să.... v NUMAI CA SĂ SE AFLE ÎN TREABĂ: Fără niciun motiv serios. NUMAI CĂ...:'·Dar .:. NUMAI CĂCĂŢIŞURI: Numai lucruri neînsemnate; Numai mărunţişuri. NUMAI CÂND MĂ GÂNDESC ŞI MĂ IA 1127 NU MAI ÎNCAPE ÎNDOIALĂ CU FRIG: Numai gândul la aşa ceva mă îngrozeşte; Este ceva foarte neplăcut. NUMAI CÂT: Atâta numai că...;(mv.jDe abia...; îndată ce... v. şi Doar că.... NUMAI CE: Atâta numai că,..·,(înv.) De abia...; îndată ce... v. şi Doar că.... NUMAI CE-I AL LUI E BUN: Ţine numai la ale lui. NUMAI CINE NU MUNCEŞTE NU ; GREŞEŞTE: Toată lumea face greşeli; Nu există om fără greşeli. NUMAI COLEA: Forte aproape. ; NUMAI CREMA: Cea mai bună parte; Cea mai bună lume, NUMAI CU NUMELE: Numai de formă; Numai în aparenţă. " NUMAI CU NUMELE E MĂRITATĂ: E măritată formal; îşi face de cap chiar dacă e măritată. NUMAI CU PUŢINE EXCEPŢII: Cea mai mare parte; Marea majoritate. NUMAI CU TRUPUL: Numai cu ceea ce era îmbrăcat; Numai cu ce are pe el. NUMAI DACĂ...: Doar dacă...; Cu condiţia ca...; v. şi Numai de...; Numai să.... NU MAI DAI NICIUN PIC: Nu mai dai nimic; Nu mai este deloc darnic. NU MAI DAU EU ÎNAINTE CÂT E LUMEA: Nu voi mai plăti niciodată înainte de când trebuie. NU MAI DĂ OMU-NAINTE CÂT AMINUL CU UNU CA TINE: Cu line nimeni nu poate progresa, nu poate avea un succes; v. şi Nu mai dă omu-nainte cât lumea cu unu ca tine. NU MAI DĂ OMU-NAINTE CÂT LUMEA CU UNU CĂ TINE: Cu tine nimeni nu poate progresa, nu poate avea un succes; v. şi Nu mai dă omu-nainte cât aminul, cu unu ca tine. NU MÂI DĂ PE-ÂICI: Nu mai trece pe la noi. NUMAI DE...: Doar dacă...; Cu condiţia ca...; v. Numai dacă. NUMAI DE GUST: Numai să guste. NUMAI DE L-AŞ PUTEA VEDEA: Nu mai am cum să-1 mai văd. NU MĂI DEPARTE: Chiar în cazul...; Chiar în ceea ce priveşte pe...; Bunăoară; De pildă. NU MAI DEPARTE DECÂT IERI: Chiar ieri; v. şi Nu mai departe de ieri. NU MAI DEPARTE DE IERI: Chiar ieri; v. şi Nu mai departe decât de ieri. NU MAI DEPARTE DE UN CEAS: Acum un ceas; Cu un ceas în urmă. NUMAI DE POFTĂ: Foarte puţin; Deloc; v. Cât sd-şi prindă pofta. NUMAI DE UN GUST: De o poftă; De un capriciu; v. şi Numai pentru un gust. NUMAI DOMNUL MAI ŞTIE: Doar Dumnezeu, care le ştie pe toate ar putea să spună; Cine mai ştie; v. Domnul mai ştie. NUMAI DOMNUL ŞTIE: Doar Dumnezeu, care le ştie pe toate ar putea să spună; Cine mai ştie; v. Domnul mai ştie. NUMAI DOUĂ VORBE SĂ-ŢI SPUN: Ascultă mă puţin; Fii atent ce-ţi spun. NUMAI DRACUL ŞTIE: Cine ştie; Nu ştie nimeni. NUMAI DUMNEZEU ÎI ŞTIE DE ŞTIRE; v şi Numai Dumnezeu ştie de ştire. NUMAI DUMNEZEU MAI ŞTIE: Doar Dumnezeu, care le ştie pe toate ar putea să spună; Ci ne mai ştie; v. Domnul mai ştie, NUMAI DUMNEZEU ŞTIE: Doar Dumnezeu, care le ştie pe toate ar putea să spună; Cine mai ştie; v. Domnul mai ştie. NUMAI DUMNEZEU ŞTIE CUM A FĂCUT: Cine ştie cum a făcut; Nimeni nu ştie cum a făcut; v. Numai Dumnezeu îi ştie de ştire. NUMAI DUMNEZEU""K ŞTIE DE ŞTIRE: Nimeni ştie nimic; Nimeni n-a aflat nimic; v. Numai Dumnezeu îi ştie de ştire. NU MAI E DE TRAI CU EL ÎN CASĂ: Este un om rău; Este un om insuportabil; Cu el nu se poate sta într-o casă. NU MÂI EDE TRĂIT: Viaţa este foarte grea. NU MAI E ÎN TOATE ALE LUI: Nu se simte bine. NUMAI EL ŞTIE CE ZICE: Nu-l înţelege nimeni; Nimeni nu ştie ce vrea el. NU MAI E MULT PÂNĂ DEPARTE: Ceea ce pare îndepărtat, irealizabil urmează să se întâmple în curând. NU MAI E NIMIC DE FĂCUT: Nu mai este nicio speranţă; Totul s-a încheiat. NU MAI E POMANA AIA: S-a terminat; S-a dus chilipirul; v. A înţărcat bălaia! ■ NU MAI ERA NICIUN LOC: Totul era ocupat; Toate locurile erau ocupate; Era o înghesuială foarte mare. r NU MAI EŞTI BUN DE NICI-0 TREABĂ: Nu mai eşti apt de nimic. NU MAI EXISTĂ SCĂPARE: Nu mai este nicio ieşire. -NUMAI FACE PE GROZAVUL!: Nu te mai crede aşa de puternic! NUMAI GURA E DE EL: Vorbeşte tot timpul, promite mereu dar nu face nimic; v; şi Numai gură şi gură toată ziua. NUMAI GURĂ ŞI GURĂ TOATĂ ZIUA: Vorbeşte tot timpul, promite mereu dar nu face nimic; v. Numai gura e de el. NUMAI IATĂ...: Iată că.;.. NU MAI IESE DIN GURA LUMII: Toată lume îl bârfeşte mereu. NU MAI IESE EL DIN ÎNCURCĂTURILE ÎN CARE S-A BĂGAT: El nu mai scapă de necazurile în care a intrat. NU MAI ÎNCAPE DISCUŢIE: Totul este clar; v; şi Nu mai încape îndoială; Nu mai încape nicio discuţie; Nu ntai încape nicio îndoială; Nu mai încape niciun dar. NU MAI ÎNCAPE ÎNDOIALĂ: Totul este clar; v. Nu mai încape discuţie. NU MAI ÎNCAPE NICIO DISCUŢIE 1128 NU MAI ÎNCAPE NICIO DISCUŢIE: Totul este clar; v. Nu mai încape discuţie. NU MAI ÎNCAPE NICIO-ÎNDOIALĂ: Totul este-clar; v, Nu mai încape discuţie. NU MAI ÎNCAPE NieiUNDAR: Totul· este clar; v. Nu mai încape discuţie. NU MAI ÎNCAPE yORBĂ: Mai încape discuţi? E de la sine înţeles; v. încape vorbă? NU MAI ÎNCĂPEA DE LUME; Era foarte multă lume. NU MAI ÎNCĂPEA DE OAMENI: Erau foarte mulţi oameni. NUMAI ÎN GLUMĂ: Fără intenţii, serioase; Fără gânduri rele; Fără gânduri ascunse. NU MAI ÎN MULT: ;SĂ... (înv.): De acum înainte să nu mai.... ;NUMAI LA GĂNDIJL CĂ...: Să mă gândesc doar că... NUMAI LA GURĂ E BUN: E bun numai sfi vorbească, să promită. NUMAI LA UN PAS DE...: Foarte aproape; în imediată apropiere, NU MAI LEAGĂ DOUĂ-N TEI: Nu :mai ştie ce face; Nu se mai descurcă. NU M-AI LUAT DE PE DRUMURI: Nu sunt a nimănui; Am şi eu pe cineva. ^ NU MAI LUNGI VORBA!: Spune pe scurt! Spune concis! Spune clar! NU MAI; MĂNÂNCĂ PISICA OŢET: Aşa ceva nu se va mai întâmpla. NUMAI MÂINI ŞI PICIOARE: Foarte slab. NU MAI MERGEAU BANII: Nu mai puteai să cumperi nimic cu banii. NUMAI NERV: încordat; Puternic. NU MAI NOJEŞTE EL LA MINE: Nu mai trece pe la mine. NUMAI NU: Mereu împotrivă. NUMAI 6CHI ŞI URECHI: Foarte atent. NUMAI O DATĂ: Doar o singură dată. ;. NUMAI O VORBĂ SĂ-ŢI SPUN: Ascultă-mă doar puţin. , NUMAI PE DEGETELE; DE LA O^MÂNĂ DE-ĂI NUMĂRA: Foarte puţin; Nu prea mult. NUMAI PENTRU CĂ...: Doar pe motivul că... NUMAI PENTRU SUFLEŢELUL SĂU: Numai pentru el să fie bine. . NUMAI PENTRU UN GUST:: De o poftă; De un capri ciu; v. Numai de un gust. NUMAI PIELEA LUI :G ŞTIE: Numai el ştie ce a păţit, cât s-a chinuit, NUMAI PIELEA MEA O ŞTIE: Numai eu ştiu ce am păţit, cât m-am chinuit, NU MAI PISA OMUL ; LA CAP: Lasă-I în pace; Nu-1 mai plictisi, r NU MAI POATE DE.,.: Este foarte Este extrem de...; v. De nu maipoate de.... NU MAI POATE DE ILENE: Este foarte leneş. NU MAI POATE DE NECAZ: Este foarte supărat. NU MAI POATE DE RÂIE: Este plin râie.; NU MAI POT DE...: Sunt foarte Sunt extrem de...; v. De nu mai pot de.... NU MAI POT DE BINE: O duc foarte bine. NU MAI POT DE RĂUL TĂU: Sunt foarte supărat pe tine. NU MAI POT DE SĂRĂCIE: Sunt foarte sărac, ■ ' NU MAI POT DE ZĂPUC: E o zăpuşeală imposibilă. NU MAI POT, DOAMNE, DE BOLNAV: Sunt tare bolnav. NU MAI POT EU DE LUME: Puţin îmi pasă de lume, de ce vorbeşte lumea, NU MAI POT EU DE TINE: Puţin îmi pasă mie de tine. NU MAI POŢI DA PICĂ PE MINE: Nu mă mai poţi învinui pe mine. NU MĂI POAŢI DE: Eşti foarte..,; Eşti extrem de...; v. De nu mai poţi de.... NU MAI. PUPI TU: Nu mai vezitu. .·■: NU MAI PUŢIN Măcar în egală măsură; De asemenea; Deopotrivă. -.n, NU MAI PUŢIN DE...: La fel ca..,. NU MAI .RĂMÂNE. VORBĂ: Să nu mai vorbim; Nici vorbă. ; NU MAI RĂMÂNE ÎNDOIALĂ: în mod sigur; Fără nicio îndoială. : NUMAI SAPA ŞI HÂRLEŢL: Numai moartea. NUMAI SĂPA ŞI LOPATA: (Despre oameni): Nu mai are mult de trăit. NUMAI SĂ..,; Doar dacă...; Cu condiţia ca...; v. Numai dacii NUMAI SĂ ŢINĂ: Numai să reziste.,, : NU MAI SCAPĂ CU ZILEi; Numai scapă cu viaţă; Va fi omorât. NU MAI SCOATE BANII DUPĂ EL: Nu câştigă nimic după la el. NU MAI SCOATE OBRAZUL ÎN LUME DE RUŞINE: S-a făcut tare de ruşine în faţa lumii. NUMAI SPUMA: înfierbântat; Tare încălzit. NU MAI SPUNE!: Foarte încins! A alerga prea mult. NU MAI STĂ DUPĂ DRUMURI: Şi-a revenit acasă. NUMAI ŞI NUMAI: Doar şi doar. -.V NUMAI ŞI NUMAI AICI: Doar şi doar aici. NU MAI ŞTIE DE ŞTIREA LUI: Numai ştie nimic despre el. NU MAI ŞTII DE UNDE SARE IEPURELE: Nu mai ştie ce se mai poate întâmpla. NU MAI ŞTIU ÎNCOTRO S-O APUC: Nu ştiu se să mă fac; Nu mai ştiu de ce să mă apuc. NU MAI ŢINE: Nu se mai poate; Nu mai merge. NU MAI ŢINE OMUL ÎN ÎNCURCĂTURĂ, DESCURCĂ-TE CU EL ODATĂ!: Rezolvă-ţi problemele cu acest om. NU MAI ŢINE MULT: Nu se mai poate mult; Nu mai merge mult. NUMAI UN CUVÂNT!: Ascultă-mă puţin! NUMAI UN NEBUN POATE FACE...: Trebuie să fii nebun să faci,.,. NUMAI UNUL DOMNUL MAI ŞTIE: Doar 1129 NU MĂ POT MIRA ÎNDEAJUNS Dumnezeu, care le ştie pe toate ar putea să spună; Cine mai ştie; v. Domnul mai ştie, NUMAI UNUL DOMNUL· ŞTIE: Doar Dumnezeu, care le ştie pe toate ar putea să spună; Cine mai ştie; v. Domnul mai ştie, NUMAI UNUL DUMNEZEU MAI ŞTIE: Doar Dumnezeu, care le ştie pe toate ar putea să spună; Cine mai ştie; v. Domnul mai ştie, NUMAI UNUL DUMNEZEU ŞTIE: Doar Dumnezeu, care le ştie pe toate ar putea să spună; Cine mai ştie; v. Domnul mai ştie. NUMAI UNU ŞI UNU: Cele mai bune exemplare; Cei mai buni. NUMAI URECHI: Ascultă tot ce se vorbeşte. NU MAI VĂD ÎNAINTEA- OCHILOR : DE FOAME: Mi-e tare foame. NU MAI VEDE LUMINA ZILEI: Nu trăieşte până mâine. NU MAI VEZI OM DIN EL CÂT AMINUL: Nu se face bine mciodaia. NUMAI VORBESC O VORBĂ DIN GURĂ: Nu mai spun nimic. NUMAI VORBĂ DE CAPUL LUI: Vorbeşte şi promite tot timpul; v. şi Numai vorbe de capul lui, NUMAI VORBE DE CAPUL LUI: Vorbeşte şi promite tot timpul; v. Numai vorbă de capul lui. NU MAI ZGÂNDĂRA LUCRURILE: Lasă totul aşa cum a fost. NU MAI ZICE NA ÎNDĂRĂT: Nu mai restituie ce a împrumutat. NU M-AM PREGUSTAT NICI PE-O MĂSEA: Am mâncat foarte puţin. NU M-AM PURTAT EU ÎN TINEREŢE, DARMITE LA BĂTRÂNEŢE: Mă simt satisfăcut cum sunt îmbrăcat la vârsta mea; Eu nu sunt fudul. NU M-AŞTEPTAM DIN PARTEA LUI: Aveam încredere în el. ' NU M-ATRECUT VISUL: Eu tot mai sper; Eu tot mai visez la ale mele. NU MĂ ARATĂ NIMENI CU DEGETU: Nu are nimeni nimic cu mine. NU MĂ ARE LA SUFLET: Nu mă place; Nu mă doreşte.'".:1:: NU MĂ ASCULTĂ CUM TREBUIE: Nu ţine cont de părerile mele. NU MĂ BAG DACĂ E AŞA: Eu mă retrag dacă aşa stau lucrurile. ■ NU MĂ; BAG, NU MĂ AMESTEC: Nu este treaba mea; Eu nu mă amestec. NU MĂ LASĂ INIMA: Nu pot; Nu am nicio plăcere.';·:. NU MĂ MAI BÂZÂI ATÂTA: Nu mă cicăli; Nu mă plictisi. NU MĂ COSTĂ NIMIC: E uşor; Nu pretinde efort. NU MĂ DAU BANII AFARĂ DIN CASĂ: Nu am prea mulţi bani. ; H; NU MĂ DAU BĂTUT CU UNA, CU DOUĂ: Eu nu renunţ aşa de uşor, NU MĂ DAU PE ORICINE: Nu mă las bătut; Nu renunţ uşor. NU MĂ DOARE DE ASTA: Nu-mi pasă de aşa ceva. NU MĂ FACE SĂ...: Nu irfă obliga, nu mă determina să.... MU MĂ INTERESEAZĂ: Puţin îmi pasă. :: NU MĂ ÎNCĂLZEŞTE!: Nu-mi ţine de cald; Nu-mi foloseşte la;nimic; Nu rr>3 interesează; Nu mă priveşte. NU''; MĂ; ÎNGHITE ŞI PACE: Nu-i place de mine; Nu mă suportă. NUxMk ÎNNEBUNI: Nu mai spune! Ce vorbeşti? Măi să fie; Nu zău? v. şi Nu mă nebuni; Număomorîl : NU MĂ ÎNŢELEGE GREŞIT!: Să pricepi ce-ţi Spun. Uv.- NU MĂ LASĂ INIMA: Nu pot; Nu am niciun chef. NU MĂi LASĂLUMEA-N PACE: Să mă lase lumea în pace; Lumea mă cicăleşte, mă enervează. ;; NU MĂ LASĂ : PUTERILE: Nu mai;;am puterea necesară. NU MĂ LAS NICI MORT: Nu voi renunţa niciodată; v. şi Nu mă las niciodată cu capu, NU MĂ LAS NICIODATĂ CU CAPU: Nu voi renunţa niciodată; v. Nu mă las nici mort. - NUhMĂ-LEG LA CAP CÂND :NU : MĂ DOARE: Pe mine nu mă; interesează; Eu nu am treabă cu aşa ceva. :';/NU MĂ LUA: AŞA!: Nu-mi vorbi în felul acesta; v, şi Nu mă lua aşa că nu-ţi merge; Nu mă lua pe mine într-o parte. NU MĂ LUA: AŞA: CĂ :NU-ŢI MERGE!: Numi vorbi în felul acesta; Poartă-te mai civilizat; v. Nu mă lua aşa. NU MĂ LUA PE MINE ÎNTR-O PARTE: Nu-mi vorbi în felul acesta; Poartă-te mai civilizat; v. Nu mă lua aşa. MU MĂ/MAI MIRĂ NIMIC: Sunt obişnuit cu de toate; v. şi Nu mă mai mir de nimic, NU MĂ MAI MIR DE NIMIC:; Sunt obişnuit cu de toate; v. Nu mă mai miră de nimic. MU MĂ MAI PRINDE ALTĂTADĂ: Cu mine n-o sa mai aibă de a face. MU MĂiMAI ŢIN PICIOARELE: Nu mai sunt în suire; Nu mai am putere. NU MĂNÂNCĂ MÂŢA OŢET: Nu face el aşa ceva. NU MĂ-NEBUNI!: Nu mai spune! Ce vorbeşti? Măi să fie; Nu zău? v. Nu mă înnebuni. NU MĂ OMOR CU BĂUTURA: Eu nu prea beau; Eu beau foarte puţin; v. şi Nu mă omor după băutură. NU MĂ OMOR DUPĂ AŞA CEVA: Nu-mi place în mod deosebit. NU MĂ OMOR DUPĂ BĂUTURĂ: Eu nu prea beau; Eu beau foarte puţin; v. Nu mă omor cu băutura. NU MĂ OMORÎ!: Nu mai spune! Ce vorbeşti? Măi să fie; Nu zău? v. Nu mă înnebuni. NU MĂ POT MIRA ÎNDEAJUNS: Am rămas uluit. NU MĂ POT PLÂNGE 1130 NU MĂ POT PLÂNGE: O duc destul de bine. NU MĂ POT ŢINE CU PARUL LA LUME: Nu pot comanda lumii; Gura lumii nu o poate opri nimeni. NU MĂ POT ŢINE LA PAS CU EL: Nu-l pot ajunge; Are succese mai mari. NU MĂ PRIVEŞTE!: Nu mâ interesează] Numi pasă! NU MĂ RABDĂ INIMA SĂ;..: Nu pot sa nu... NUMĂRĂTOARE INVERSĂ: ;în sens invers. NUMĂRUL UNU: De primă calitate; Straşnic; Excelent. NU MĂ SCOTEA DIN CUMNATE: îmi tot spune cumnate; Mă tot strigă cumnate; v. si Nu mă scoate din cumnate în sus, cumnate în jos, NU MĂ SCOTEA DIN CUMNATE ÎN SUS, CUMNATE ÎN JOS: îmi tot spune cumnate; Mă tot strigă cumnate; v. Nu mă scoate din cumnate, NU MĂ SCOTEA DIN NEICĂ ŞI ACUN N-ARE OCHI SĂ MĂ VADĂ: Cu toate că eram în relaţii foarte bune, acum nu mai vrea să mă vadă. ; NU MĂ SPERn EU DE TOATE MUŞTELE: Nu-mi pasă mie de toate ciurucurile, de toate nulităţile. NU MĂ SUPĂR CU UNA CU DOUĂ CĂN-AM NAS DE CEARĂ: Eu cedez foarte greu; Nu mâ las învins aşa de uşor; Nu mă supăr din toate nimicurile. NU MĂ TRAGE INIMA: N-am curaj; N-am chef; Nu mă trage aţa. NU MĂ ŢINE PUNGA: Nu mai am bani destui; NUME DE... (Înv.): Socotind că...; Recunoscând drept...; Ca şi...; v. în nume de.... NUME DE BOTEZ: Numele primit Ia botez. NUME DE ÎMPRUMUT: Nume fals. NUMELE DUMNEAVOASTRĂ ÎMI SCAPĂ: Nu-mi aduc aminte cum vă cheamă. NUMELE NEBUNILOR PE TOATE ZIDURILE: Despre proşti vorbeşte toată lumea. NUME MARE: Nume de familie,:- NUME MIC: Nume de botez. NU MERGE PE DODEALĂ: Nu merge Ia întâmplare. NU MERITĂ!: Lasă-1 în pace! Nu te băga! NU MERITĂ NICI MUCII SĂ-I ARUNCI PE EL: Nu face doi bani. ;·;ί NU MERITĂ NICI SARE-N OCHI SĂ-I DAI: Nu merită nici să te superi pe el. NU MERITĂ NINIC: Nu face doi bani; Nu e bun de nimic. NU MERITĂ OSTENEALA!: Nu te băga! Nu facedoibani. NU MERITĂ PARALELE: Ai plătit prea scump; Nu face cât pare. NU MERGE PE PĂRERI: Nu te lua după alţii. NU MERIŢI SĂ TE MAI UIŢI ÎN OCHII MEI: Eu nu vreau să te mai văd. NU MI-A CÂNTAT CUCU: Nu mi-a sosit moartea; v. şi Nu mi-a cântat cucuveaua. NU MI-A CÂNTAT CUCUVEAUA: Nu mi-a sosit moartea; v. Nu mi-a cântat cucu. NU MI-A DAT ÎN GÂND: Nu mi-a trecut prin minte; v. şi Nu mi-a dat prin zând. NU MI-A DAT PRIN GAND: Nu mi-a trecut prin minte; v. Nu mi-a dat în gând. NU MI-A FĂCUT MARE PROCOPSEALĂ: Nu mi-a fost de mare ajutor; Nu mi-a făcut marele bine; v. şi Nu mi-a făcut mare brânză; Nu mi-a făcut mare lucru: NU MI-A FĂCUT MARE BRÂNZĂ: Nu mi-a fost de mare ajutor; Nu mi-a făcut marele bine; v. Nu mi-a făcut mare lucru; Nu mi-a făcut mare procopseală. NU MI-A FĂCUT MARE LUCRU:; Nu mi-a fost de mare ajutor; Nu mi-a făcut marele bine; v. Nu mi-a făcut mare brânză. NU MI-A FĂCUT MARE PROCOPSEALĂ: Nu mi-a fost de mare ajutor; Nu mi-a făcu marele bine; v. Nu mi-a făcut mare brânză. NU MI-AM BĂGAT BOH ÎN PLUG CU TINE: Nu suntem prieteni; Nu suntem asociaţi. ; NU MI-A PICAT BINE: Nu mi-a venit bine; Nu m-am bucurat; M-a cam supărat; v. şi Nu mi-a picat bine la inimă. NU MI-A PICAT BINE LA ININĂ: Nu mi-a venit bine; Nu m-am bucurat; M-a cam supărat v. Nu mi-a picat bine. NU-MI ARDE DE AŞA CEVA: Aşa ceva nu mă interesează. NU-MI ARDE DE EA: Ea nu mă mai interesează. NU-MI ARDE DE GLUMĂ: Să fim serioşi. NU-MI ARDE DE IUBIT: Nu vreau s-o iubesc. NU-MI ARDE DE ÎNSURĂTOARE: Nu vreau să mă însor. ·. NU-MI ARDE DE MÂNCARE: Nu am chef să mănânc. NU-MI ARDE DE RÂS: Nu-mi vine să râd. NU MI-A TRECUT PRIN GÂND: Nici nu mă gândesc. NU MI-A VENIT BINE: Nu mi-a plăcut; Nu m-am bucurat; M-a surprins. NU MI-A ZIS-O UNUL MAI CU CAP: Nu mi-a zis unul mai deştept. NU-MI BATE CAPUL!: Nu mă enerva! Nu mă cicăli! Lasă-mă în pace! NU-MI CONVINE: Nu sunt de acord; Nu accept. NU-MI DĂ INIMA BRÂNCI: Nu am chef. NI MI-E AMINTE DE...: Nu-mi amintesc de...; Nu mi-e minte la...; v. şi Nu mi-e capul la... NU MI-E CAPUL LA.Nu-mi amintesc de...; Nu mi-e mintea Ia...; v. şi Nu mi-e minte de.... NU-MI E CU PUTINŢĂ: Pentru mine este imposibil; Nu sunt în stare. NU MI E GÂNDUL LA ASTA: Nici nu mă gândesc la aşa ceva. NU-MI IESE DIN MINTE: Nu pot uita. NU-MI INTRĂ ÎN CAP: Nu pot reţine; Nu înţeleg. NU-MI ÎNCAPE ÎN CAP: Nu pot reţine. NU-MI LIPSEŞTE NIMIC: Am de toate. 1131 NU PREA E LUME BUNĂ NU-MI MAI STAU PICOARELE TOATĂ ZIULICA: Alerg tot timpul; Lucrez toată ziua. NU-MI MAI VĂD CAPUL DE TREBURI: Am multă treabă. NU-MI PASĂ: Puţin îmi pasă. NU-MI PASĂ DE EL: Puţin îmi pasă de el. NU-MI PĂSA NICIDECUM: Nu-mi pasă de nimeni şi de nimic. NU-MI PLAC ASEMENEA GLUME: E o glumă nelalocul ei. NU-MI PREA PLACE: Nu prea accept; Nu prea sunt de acord. NU MIROASE A BINE: E un lucru periculos; Nu rie aşteaptă ceva bine. NU MIROASE A NAS DE OM: Nu este cinstit; Nu este onorabil. NU-MI STĂ ÎN FIRE: Nu este felul meu; Eu nu fac aşa ceva. NU-MI STĂ ÎN PUTERE: Nu mai am forţă. NU-MI STĂ ÎN PUTINŢĂ: Nu sunt în stare; Nu-mi stă în putere. NU-MI STĂ ÎN ZARE: Nu-1 văd; Nu l-am observat; Nu-mi stă în cale. NI MIŞCĂ ÎN FAŢA MUIERII: Ascultă cu fidelitate de soţia sa; Nu iese din cuvântul soţiei sale. NU-MI ŢINE NICI DE CALD, NICI DE FRIG: Pe mine nu mă interesează; Eu nu am nimic cu aşa ceva; Eu nu am nimic de câştigat din asta; v. şi Nu-mi ţine nici de cald, nici de rece. NU-MI ŢINE NICI DE CALD, NICI DE RECE: Pe mine nu mă interesează; Eu nu am nimic cu aşa ceva; Eu nu am nimic de câştigat din asta; v. şi Nu-mi ţine nici de cald, nici de frig. NU-MI VINE A CREDE mCI MORT; Nu pot crede aşa ceva; N-am mai văzut, n-am mai auzit aşa ceva; v. şi Nu-mi vine a crede ochilor; Nu-mi vine a crede urechilor; Nu-mi vine la socoteală; Nu-mi vine să cred. NU-MI VINE A CREDE OCHILOR: Nu pot crede aşa ceva; N-am mai văzut, n-am mai auzit aşa ceva; v. Nu-mi vine a crede nici mort. NU-MI VINE A CREDE URECHILOR: Nu pot crede aşa ceva; N-am mai văzut, n-am mai auzit aşa ceva; v. Nu-mi vine a crede nici mort. NU-MI VINE LA SOCOTEALĂ: Nu pot crede aşa ceva; N-am mai văzut, n-am mai auzit aşa ceva; v. Nu-mi vine a crede nici mort, NU-MI VINE SĂ CRED: Nu pot crede aşa ceva; N-am mai văzut, n-am mai auzit aşa ceva.; v. Nu-mi vine a crede nici mort. NU-MI VINE SĂ : VĂ SPUN:Nu pot să vă spun. NU MULT DUPĂ...: După puţină vreme. NU MUNCEŞTE MAI NIMIC: Nu face aproape nimic. NU NE-ĂM VĂZUT DE UN CAR DE VREME: Nu ne-am văzut de foarte mult timp. NUNTĂ FĂRĂ CEARTĂ ŞI MOARTE FĂRĂ BĂNUIALĂ NU SE POATE: Marile evenimente aduc mari probleme; v, şi Nunta fără vorbă şi moarte fără bănuială nu se poate; Nunţi fără râs, moarte fără plâns nu se poate, NUNTĂ FĂRĂ VORBĂ ŞI MOARTE FĂRĂ BĂNUIALĂ NU SE POATE: Marile evenimente aduc mari probleme; v. Nunta fără ceartă şi moarte fără bănuială nu se poate. NUNŢI FĂRĂ RÂS, MOARTE FĂRĂ PLÂNS NU SE POATE: Marile evenimente aduc mari probleme; v. Nunta fără ceartă şi moarte fără bănuială nu se poate. NU NUMAI: Mai mult; Mai mulţi. NU NUMAI ATÂT: Mai mult decât atât; Mai mulţi decât atât. NU NUMAI CĂ...: în afară de faptul că...; Pe lângă că.... NU NUMAI...CI ŞL..: În afară de... şi. ...;;r NU OARECUM SĂ... (tnv.): în niciun caz să nu...; Nu care cumva să.... NU ODATĂ: în repetate rânduri; Adesea; v. şi Nu o singură dată. NU O SINGURĂ DATĂ: în repetate rânduri; Adesea; v. Nu o dată. NU PICĂ DIN CER: Nu vine pe gratis; Trebuie muncit; v. şi Nu pică din senin, NU PICĂ DIN SENIN: Nu vine pe gratis; Trebuie muncit; v. Nu pică din cer. NU PIERE LUMEA: Nu-i nicio grabă; v. şi Nu piere târgul. NU PIERE LUMEA DACĂ.Nu se întâmplă nimic dacă... . NU PIERE TÂRGUL: Nu-i nicio grabă; v. Nu piere lumea. NU PLĂTEŞTE NICIO CEAPĂ DEGERATĂ: Nu a plătit nimic; Nu l-a costat nimic; v. şi Nu plăteşte nicio para putreda. NU PLĂTEŞTE NICIO PARĂ PUTREDĂ: Nu a plătit nimic; Nu l-a costa nimic; v. Nu plăteşte nicio ceapă degerată. NU POATE SĂRI PESTE UMBRA LUI: Nu se poate schimba. " NU POT DE MINE: Eu le stau în cale. : NU POT SĂ MĂ'PLÂNG: Eu sunt mulţumit; Nu am de ce să nu fiu mulţumit; v. şi Nu pat să mă plâng, că mă vede Dumnezeu. NU POT;SA;MA PLÂNG, CĂ MĂ VEDE DUMNEZEU: Eu sunt mulţumit; Nu am de ce să nu fiu mulţumit; v. Nu pot să mă plâng. NU POT PENTRU CĂ SĂ SPUN: Nu pot divulga; Nu pot vorbi. NU POT PENTRU CA SĂ ŞTIU: Nu am de unde să ştiu. NU POŢI ORBI TOATĂ LUMEA: Nu-i poţi prosti pe toţi. NU POŢI ÎNDREPTA LUMEA CU UMĂRUL: Nu poţi schimba nimic în lume; Nu poţi face mare lucru. NU POŢI PUNE BAZĂ PE EL: Nu te poţi baza pe el. NU PREA...: Nu chiar...; Nu tocmai.... NU PREA E LUME BUNĂ: Lumea este a naibii, este rea. NU PREA GROZAV 1132 NU PREA GROZAV: Nu aşa de bine. NU PREA SE DĂ XA MUNCĂ: Nu prea are chef de lucru. NU PREA SE LEAGĂ VORBA: Nu prea au chef de discutat. NU PREA SE OMOARĂ CU MIJNCA: Nu prea au chef de muncă. ^ NU PREA ŞTIE MULTE: E impulsiv; E nepăsător la urmările faptei or sale; v. şi Nu ştie multe. NU PREVESTEŞTE NIMIC BUN: Prevesteşte ceva rău. NU PRICEPE CU JURĂMÂNT: Nu poate să priceapă în niciun fel. NU PRICEPE NICI DE-AL DRACULUI: Nu vrea să înţeleagă în niciun fei; v. şi Nu pricepe nici mort. NU PRICEPE NICI MORT: Nu vrea să înţeleagă în niciun fel; v. Nu pricepe nici de al dracului NU PRICEPI OMENEŞTE?: Pricepe când îţi spun! NU PRINDE RĂDĂCINI CU UNA CU DOUĂ: Nu se adaptează uşor, NU PUNE GURA PE: NIMIC: N u: vrea să mănânce nimic. nu rămâne Îndoială: Fără îndoială; în mod sigur; v. şi Nu rămâne nicio îndoială. NU RĂMÂNE NICIO ÎNDOIALĂ: ? Fără îndoială; în mod sigur; v. Nu rămâne îndoială. NU RĂMÂNE VORBĂ: Să nu mai comentăm; Să fim siguri. NU RENTEAZĂ: Nn are niciun rost. NU RIDICĂ MĂCAR UN PAI DE JOS: Nu face absolut nimic. NURII EI ŞI-AU PIERDUT FARMECUL: Nu mai este aşa de frumoasă. NU RUPE O BOABĂ PE ROMÂNEŞTE: Nu ştie niciun cuvânt româneşte. NU S-A ALES CU NIMIC: N-a obţinut nimic. NU S-A ATINS DE EA: N-a pus mâna pe ea. NU S-A AUZIT O VORBĂ DESPRE EA: Despre ea nu se vorbeşte; Ea nu este bârfită, : NU S-A CUNOSCUT CU NIMIC: Nu a avut niciun efect. NU S-A ÎNDOIT DE VORBA LUI: L-a crezut pe cuvânt; A avut încredere în cele spuse de el. NU S-A LIPIT NICIO FEMEIE DE EL: Nu 1-a iubit nicio femeie. / NU S-A LIPIT NIMIC i>E EL: Nu a fost în stare de nimic. NU S-A RĂCIT DE TOT CENUŞA (CUIVA): N-a murit de multă vreme cineva. NU SARE: NAI DEPARTE DE MUMĂ-SA DECÂT AŞCHIA DE TRUNCHI: Seamănă cu mama sa; Este Ia fel ca mama sa. NU S-AR MAI DEZLIPI UNUL DE ALTUL: Sunt foarte uniţi; Sunt foarte buni prieteni. NU S-AR ZICE: Nu pare. : NU SCAPĂ CITOV: Nu scapă întreg; Nu scapă nebătut. NU SCAPĂ DE MÂNA MEA: Pun eu mâna pe el; ÎI iau eu la pumni. NU SCAPĂ^ICI ÎN RUPTUL CAPULUI: Nu are nicio scăpare; Nu are nicio ieşire; v. şi Nu scapă nici mort. NU SCAPĂ NICI MORT: Nu are nicio scăpare; Nu are nicio ieşire; v. Nu scapă nici în ruptul capului. NU SCAPĂ NICIO FEMEIE DIN MÂNĂ: Ce femeie întâlneşte, pune mâna pe ea; v. şi Nu scapă una din mână. NU SCĂPĂ UNA DIN MÂNĂ:.; Ce, femeie întâlneşte, pune mâna pe ea; v. Nu scapă nicio femeie din mână. : NU SCAPI DE DRACU CĂ DAI PESTE TAT-SĂU: Scapi de o belea şi dai de alta; v. şi Nu scapi de una şi dai de alta. NU SCAPI DE MINE CA DE DRACU: E>e mine vei scăpa foarte greu. ; NU SCAPĂ ’DE UNA CĂ DAI DE . ALTA: Scapi de o belea şi dai de alta; v, şi Nu scapi de dracu că dai peste tat-său, NU SCOŢI NIMICA DE LA EL: De la el nu obţii nimic. NU SCOŢI NIMIC DE LA EL: De la el nu scoţi nimic. NU SCOŢI ŢU RĂUL DIN LUME: Nu poţi face bine tuturor, NU SCOŢI UN BAN DE LA EL: Nu vei primi niciun ban de la el. NU SE AFLĂ! (pop.): E imposibil! Nu există. NU SE ALEGE CÂŞTIGUL DIN PAGUBĂ: Din pagubă nu;ai ce câştiga, ; NU SE ALEGE DIN NEAM: Nu te poţi însura cu o rudă.. NTJ ŞE ATINGE MOARTEA DE EL: Nu are moarte; Are mult de trăit. : ^ SE ATING UNUL DE ALTUL: Se feresc unul de altul. . ^ NU SE AUDE NICI DE-AL DRACULUI: De rău ce e, nu dă niciun semn de viaţă. : NU SE AUDE OM PE OM: Nu se aude nimeni. NU SE AUDE ŞOAPTĂ: E o linişte perfectă. NU SE BAGĂ LA NIMICURI: Nu se amestecă; v. şi Nu se bagă la prostii; Nu se bagă pe fleacuri; Nu se bagă pe nimicuri; Nu se bagă pe prostit ; NU SE BAGĂ LA PROSTII: Nu se amestecă; v. Nu se bagă la minciuni. NU SE BAGĂ PE FLEACURI: Nu se amestecă; v. Nu se bagă la minciuni, NU SE BAGA PE NIMICURI: Nu se amestecă; v. Nu se bagă la minciuni. NU SE BĂGĂ PE PROSTII: Nu se amestecă; v. Nu se bagă la minciuni. NU SE BATE TOBA PENTRU SURZI: Cine nu vrea, nu vrea; Nu poţi obliga pe cine nu vrea. NU SE CADE: Nu e bine; Nu are sens; v, şi Nu se cuvine. NU SE COMPARĂ: Nu este ia fel.. ; ; NU SE CUVINE: Nu e bine; Nu are sens; v. Nu se cade. 1132 NU SE PRINDE LUCRU DE EL CÂT AMINUL NU SE D CU NIMIC DE RÂS: Nu se face de ruşine; Este un om serios; v. şt Nu se dă de râs, NU SE DĂ CU UNA CU DOUĂ: Nu cedează uşor. NU SE DĂ DE RÂS: Nu se face de ruşine; Este un om serios; v. şi Nu se dă cu nimic de râs. NU SE DĂ ÎNDĂRĂT DE LA NIMIC: Nu renunţă la nimic; v. şi Nu de să înlături de la nimic. NU SE DĂ ÎNDĂRĂT DE LA TREABĂ: Lucrează bine; Lucrează cu interes; Este un muncitor bun; v. şi Nu se dă înlături de la treabă. nu se dă Înlături de la nîmîc: nu renunţă la nimic; v. Nu de să îndărăt de la nimic. NU SE DĂ ÎNLĂTURI DE LÂTREABĂ: Lucrează bine; Lucrează cu interes; Este un muncitor bun; v. Nu se dă înlături de la treabă. NU SE DĂ NICI MORT: Nu renunţă cu nimic în lume. ■ NU SE DĂRÂMĂ PĂMÂNTUL: Nu se întâmplă nimic; v. şi Se dărâmă pământul? NU SE FACE: Nu e bine; Nu e frumos. NU SE FACE GAURĂ ÎN CER: Nu se va întâmpla mare lucru; Nu se va întâmpla nimic; v. şi Nu se va face gaură în cer; Nu se va face roată în cer; Nu s-o face gaură în cer; Nu s-o face roată în cer· ' ' NU SE IA PE RÂS: Trebuie să munceşti pentru asta. NU SE ÎMPACĂ UN CU ALTA: Nu merge una cu alta; Sunt două lucruri deosebite. NU SE ÎNGHIT UNUL PE ALTUL:Sunt două persoane deosebite; Nu se înţelege unul cu altul. NU SE ÎNGRAŞĂ PORCUL DE AJUN: Nu poţi face ceva serios la repezeală; Pentru o treabă serioasă este nevoie de timp; v. şi Nu se îngraşă porcul la ignat; Nu se mai îngraşă porcul de ajun; Nu se mai îngraşă porcul de ignat. NU SE ÎNGRAŞĂ PORCUL LA IGNAT: Nu poţi face ceva serios la repezeală; Pentru o treabă serioasă este nevoie de timp; v. Nu se îngraşă porcul la ajun. NU SE ÎNŢELEGE DE VORBĂ: Nu pricepe; Nu ia în seamă ce i se spune. NU_SE ÎNŢELEGE OM CU OM DE ATÂTA GĂLĂGIE: E un mare zgomot; Nu se aude ce se vorbeşte; Nu te poţi înţelege cu nimeni de atâta gălăgie. NU SE LASĂ CĂLCAT ÎN PICIOARE: Nu cedează; Nu renunţă; Ţine la personalitatea sa. NU SE LASĂ CU UNA CU DOUĂ:; Nu va renunţa aşa de uşor. NU SE LASĂ DE CAPUL LUI: Ne cedează de la început. NU SE LĂSĂ DE CASA MEA: Se tot ia de mine şi de familia mea; Nu ne Iasă în pace. NU SE LASĂ DE PAHAR: Bea tot timpul; Este tot timpul beat. NU SE LASĂ DE PALAVRE: Vorbeşte tot timpul; Nu-i tace gura deloc. NU SE LASĂ DE RELE CUM NU SE LĂSĂ DE LINGURĂ: Face rele tot timpul; Nu se cuminţeşte deloc. NU SE LASĂ LA MOARTE: Ţine la viaţă; Cu greu va muri. NU SE LASĂ MAI PREJOS: Nu cedează; Nu se compromite. NU SE LASĂ PÂNĂ ÎN PÂNZELE ALBE: Nu va renunţa niciodată. NU SE LEAGĂ UNA CU ALTA: Greu va renunţa; Nu va renunţa aşa de uşor. NU SE LEGA VORBA: Nu ne înţelegeam; Fiecare o ţine pe a lui. NU SE LIPEŞTE CARTEA DE EL: Nu vrea să înveţe; Nu vrea să citească. NU SE LIPEŞTE SOMNUL DE MINE: Nu am somn; Nu pot dormi. nu se mai Îngraşă porcul de ajun : Nu poţi face ceva serios la repezeală; Pentru o treabă serioasă este nevoie de timp; y . Nu s e îngraşă porcul la ajun. "NU " SE MAI ÎNGRAŞĂ PORCUL LA IGNAT: Nu poţi face ceva serios la repezeală; Pentru o treabă serioasă este nevoie de timp; v. Nu se îngraşă porcul la ajun. NU SE MĂI POARTĂ: Nu mai este la modă, NU SE MAI POATE DE... (p^.J:;!n cefinai înalt grad; Extrem de; Din calea-afară de; v. şi Cum se poate mai.... : NU SE MAI RIDICĂ DIN PAT: Nu se nmi face bine; Nu se va mai însănătoşi. : NU SE MAI SĂTURA DE DORMIT: Doarme foarte mult; Tot timpul doarme. NU SE MÂI SPĂLĂ NICI CUNOUĂ APE: Greu se va spăla; Greu se va uita; Se va ţine minte mult timp. NU SE MAI VEDE SCĂPAT DE DATORII: Are foarte multe datorii; E dator vândut. NU SE MERITĂ: Nu e bine; Nu aduce nimic bun; Nu are nicio valoare. NU ŞE OCHEA NIMENI: Nu se holba nimeni; Nu se uita nimeni cu ochii holbaţi. NU SE OMOARĂCU FIREA: Puţin îi pasă; Nu-i interesează. NU SE PLĂTEŞTE: Nu e rentabil; Nu e bine plătit. NU SE POARTĂ OMENEŞTE: Se poarta ca un bădăran, ca un mojic. NU SE POATE APROPIA NIMENI DE EL: Se ţine fudul; Este foarte încrezut. } NU SE POATE PESTE NOAPTE: Nu se poate aşa de repede; Nu e bine la repezeală. NU SE POATE SPUNE IN CUVINTE: Nu e nimic de comentat; Totul este clar. NU SE POTRIVEŞTE:; Nu merge; Nu corespunde. NU SE PRINDE!: Nu mă poţi păcăli! Nu ţine figura! NU SE PRINDE DE EL NIMIC, CA APA DE GÂSCĂ: Nu face nimic; Nu-1 interesează nicio muncă; v. şi Nu se prinde lucru de el cât aminul. NU SE PRINDE LUCRU DE EL CÂT NU SE PUNE NICI DE-AL DRACULUI 1134 AMINUL: Nu face nimic; Nu-I interesează nicio muncă; v. Nu se prinde de el nimic, ca apa de gâscă. NU SE PUNE NICI DE-AL DRACULUI: Nu va dori în niciun caz; Nu acceptă din răutate; v. şi Nu se pune nici în ruptul capului. NU SE PUNE NICI ÎN RUPTUL CAPULUI: Nu va dori în niciun caz; Nu acceptă din răutate; v. Nu se pune nici de-al dracului. NU SE PUNE NICI LA VII, NICI LA MORŢI: Nu vrea să aibă de a face cu nimeni, nici cu cei vii, nici cu cei morţi. NU SE PUNE NICI MORT: Nu ya accepta în niciun caz; v. şi Nu se pune niciodată cu capul; Nu se pune nici picat cu ceară; Nu se pune nici tăiat; Nu se pune orice ar fu NU SE PUNE NICIODATĂ CU CAPUL: Nu va accepta în niciun caz; v. şi Nu se pune nici mort. NU SE PUNE NICI PICAT CU CEARĂ: Nu va accepta în niciun caz; v. şi Nu se pune nici mort. NU SE PUNE NICI TĂIAT: Nu va accepta în niciun caz; v. şi Nu se pune nici mort. NU SE PUNE NIMENI CU EL: Nu vrea nimeni să aibă de a face cu el. NU SE PUNE ORICE AR FI: Nu va accepta în niciun caz; v. şi Nu se pune nici mort. NU SE SIMTE IN PIELEA LUI: Nu se simte bine. NU SE ŞTIE CĂ PĂMÂNTUL: Nimeni nu ştie; Nu se ştie nimic. NU SE ŞŢIE NICIODATĂ: Cine ştie ce se va întâmpla; Se poate întâmpla oricând. NU SE ŞTIE PE CE MÂINI APUCĂ: Nimeni nu ştie ce soartă îl aşteaptă. NU SE ŢINE DE CĂRUŢĂ: Nu ţine pasul cu ceilalţi. NU SE UITĂ EA LA UNUL; CA EL: Ea nu poate iubi pe unul de teapa lui. NU SE UITĂ NICI CU FUNDUL LA EL: Nu-1 bagă în seamă; Nu-i acordă nicio atenţie. NU SE UITĂ PE UNDE CALCĂ: Umblă, calcă, merge necontrolat. .-:· NU SE URNEŞTE DIN LOC CA ŢĂSTUL: Stă tot timpul pe loc; Nu face niciun pas. NU SE VA FACE GAURĂ IN CER: Nu se va întâmpla mare lucru; Nu se va întâmpla nimic; v. Nu se face gaură în cer. NU SE VA FACE ROATĂ ÎN CER: Nu se va întâmpla mare lucru; Nu se va întâmpla nimic; v. Nu se face gaură în cer. NU SE VEDE NICIO MIŞCARE: Totul stă pe loc; Ninieni nu face nimic. NU SE VIZITEAZĂ: Nu fac vizite unul altuia; Nu întreţin relaţii de prietenie. NU SFÂRŞEŞTE BINE O TREABĂ CĂ ŞI ÎNCEPE ALTA: Termini una, încep alta; Lucrezi tot timpul. NU SLĂBI!: Ţine tare! Nu ceda! NU S-O FACE GAURĂ ÎN CER: Nu se va întâmpla mare lucru; Nu se va întâmpla nimic; v. Nu se face gaură în cer. NU S-O FACE ROATĂ ÎN CER: Nu se va întâmpla mare lucru; Nu se va întâmpla nimic; v. Nu se face gaură în cer. NU SPUNE A BINE: Aduce veşti proaste; Nu ne bucură ce spune. , NU STA CĂ-ŢI STĂ NOROCUL: Nu te aşeza că-ţi stă norocul; Stai în picioare că aşa e mai bune. NU STAU ÎN LOC DE EL: Eu nu-1 pot înlocui; Eu nu vreau să-l înlocuiesc. M STAU ÎN LOC DIN CAUZA ASTA: Nu mă pot potoli din cauza asta. NU JŢAU LA CHEREMUL TĂU: Nu sunt la dispoziţia ta. ”: nu; ;pAU :NUMAI ÎN BANII ĂŞTIA: Am bani puţini; Mai am nevoie de nişte bani.: ; NU STAU PE MOALE: O duc destul de greu. NU STĂ BINE CU BANII: Nu prea am destui bani.:.: NU STĂ CU TINE: Nu vrea să Fie cu tine, NU STĂ DE ASTA: Are şi alte treburi. NU STĂ DE EL: Nu-1 aşteaptă pe el. p NU STĂ DELOC: Nu are timp de pierdut; Nu stă deloc. ■| NU STĂ ÎN LOC DE LUME: îi este ruşine de lume să nu facă nimic. NU STĂ ÎN PÂRTIE DE ASTA: Nu se încurcă în orice, cu oricine. NU STĂ ÎN PUTEREA MEA: Nu este de competenţa mea. NU STĂ LA SOCOTEALĂ: Nu judecă bine. NU STĂ LOCULUI: Nu-şi găseşte locul; Este tot timpul în mişcare; v. şi Nu stă locului defel. . NU STĂ LOCULUI.. DEFEL: Nu-şi găseşte locul; Este tot timpul în mişcare; v. Nu stă locului, NU STĂ LUMEA ;DE .. TINE: Nu: -depinde nimeni de tine. , NU STĂ NATURA ÎNTR-UN FIR (pop.): Nu e mare pagubă. NU:STĂ NEAM: Nu stă nimeni. NU STĂTEAM LA MINTEA LUI: Nu mă pun cu mintea lui. MU-S TOATE ZILELE PAŞTI: Nu e în fiecare zi sărbătoare. : NU STRICĂ...: Ar fi bine... . NU STRICĂ SĂ...: Ar fi bine să... . NU STRICĂ SĂ-I PUI O VORBĂ: Ar fi bine să intervii pentru el; Ar fi bine să-l sprijini. NU SUFERĂ COMPARAŢIE: Nu se poate compara. NU SUNT CÂŞTIGAT LA BELCIUGE; Am şi eu o personalitate; Am şi eu meritele mele. NU SUNT DE IERI, DE ALATĂIERI: Am şi eu o anumită experienţă. NU SUNT EU MAI DEDESUPT DE TINE: Nu eşti tu înaintea mea; Nu poţi fi tu mai bun ca mine. NU ŞADE BINE SĂ...: Nu e bine să...; Nu e frumos să.... 1135 NU ŞTIE CINE ŞTIE CÂT NUŞAGA-MAGA (pop,): Nu glumă; Nu joacă; v. şi Nu şagă. NU ŞAGĂ (pop.): Nu glumă; Nu joacă; v. şi Nu şaga-maga. NU ŞI-A DAT EL DRUMUL LA LIMBĂ: încă n-a început el să vorbească liber. NU ŞI-A ŢINUT LIMBA: A divulgat un secret; A spus ce nu trebuie. NU-ŞI BAGĂ IN CÂRD CU NIMENI: Nu se amestecă cu nimeni; îşi vede singur de ale lui. NU-ŞI BAGĂ ÎN PLUG CU UNU CA ACESTA: Nu se pune la treabă aşa de repede. NU-ŞI CREDE OCHILOR: Nu crede ce vede; Nu vrea să creadă ce-i apare înaintea ochilor. NU-ŞI CREDE URECHILOR: Nu crede ce aude; Nu vrea să creadă ce vorbeşte lumea. NU-ŞI CUNOAŞTE LUNGUL NASULUI: Nu-şi vede de ale lui; Se amestecă în treburile altuia. NU-ŞI DĂ NICI MUCII PE EL: Nu dă un ban pe el; Nu are nicio consideraţie pentru el; v. şi Nu-şi dă nici scuipatul pe el; Nu-şi dă nici scuipiciul pe el. NU-ŞI DĂ NICI SCUIPATUL PE EL: Nu dă un ban pe el; Nu are nicio consideraţie pentru el; v. Nu-şi dă nici mucii pe el, NU-ŞI DA NICI SCUIPICIUL PE EL: Nu dă un ban pe el; Nu are nicio consideraţie pentru el; v. Nu-şi dă nici mucii pe el. NU-ŞI IA DIN CAP: Nu poate uita. r NU-ŞI ÎNDOAIE SPINAREA: Nu se ploconeşte. :: A NU-ŞI LUA OCHII DE LA CINEVA: A privi insistent; A urmări cu privirea pe cineva; v. şi A nu-şi lua ochii de pe cineva; A nu-şi mai lua ochii de la cineva; A nu-şi mai lua ochii de pe cineva. .-Vi?.·; A NU-ŞI LUA OCHII DE PE CINEVA: A privi insistent; A urmări cu privirea pe cineva; v. A nu-şi lua ochii de la cineva. NU-ŞI MAI ARE VINDEC:; Nu se poate vindeca. NU-ŞI MAI DEZLIPEŞTE OCHII DE LA EL: Se uită tot timpul la el. NU-ŞI MAI DĂ DE SĂTUL: Este foarte sătul. NU-ŞI MAI GĂSEA LOCUL: Nu stă locului; Este în veşnică mişcare. NU-ŞI MAI GĂSEŞTE STÂMPĂRUL: Nu se astâmpără; Nu se potoleşte. NU-ŞI MAI IESE DIN PIELE: Nu se descurcă; Este tare încurcat. NU-ŞI MAI ÎNCAPE IN CĂMAŞĂ: Este tare încrezut; E plin de sine; v. şi Nu-şi mai încape în piele. NU-ŞI MAI ÎNCAPE ÎN PIELE: Este tare încrezut; E plin de sine; v. Nu-şi mai încape în cămaşă. NU-ŞI MAI LUA OCHH (DE LA CINEVA): A privi insistent; A urmări cu privirea pe cineva; v. A nu-şi lua ochii de la cineva. NU-ŞI MAI RIDICA OCHII DIN PĂMÂNT: Ii este tare ruşine; v. şi Nu-şi mai scoate capul în lume; Nu-şi mai scoate nasul în lume de ruşine NU-ŞI MAI SCOATE CAPUL ÎN LUME: îi este tare ruşine; v. Nu-şi mai ridică ochii din pământ. NU-ŞI MAI SCOATE NASUL ÎN LUME DE RUŞINE: îi este tare ruşine; v. Nu-şi mai ridică ochii din pământ. . NU-ŞI MAI ŞTIE CAPUL: Este foarte ocupat; Are foarte mult de făcut; v. şi Nu-şi mai ştie capul de treburi; Nu-şi mai ştie de cap. NU-ŞI MAI ŞTIE CAPUL DE TREBURI: Este foarte ocupat; Are foarte mult de făcut; v. Nu-şi mai ştie capul. NU-ŞI MAI ŞTIE DE CAP: Este foarte ocupat; Are foarte mult de făcut; v. Nu-şi mai ştie capul NU-ŞI MAI VEDE VINDECU: Nu crede că se va face bine, că se va vindeca. NU-ŞI MĂSOARĂ * CUVINTELE: Vorbeşte necontrolat; Spune tot ce-i trece prin cap; v. şi Nu-şi păzeşte gura; Nu-şi ţine gura. NU-ŞI MĂSURA DRAGOSTEA: Iubea foarte mult; Era foarte tare îndrăgostit. NU-ŞI NU!: Categoric riii; în niciun caz; Sub nicio forma, - NU-ŞI PĂZEŞTE GURA: Vorbeşte necontrolat; Spune tot ce-i trece prin cap; v. Nu-şi măsoară cuvintele. NU-ŞI PLEACĂ CAPUL: Nu se Iasă; Nu se supune nimănui. NU-ŞI ŞTIE MĂSURA LA BĂUTURĂ: Bea foarte mult; Se îmbată foarte tare. NU-ŞI ŢINE FIREA: Nu se controlează; Nu are grijă de ce face. NU-ŞI ŢINE GURA: Vorbeşte .necontrolat; Spune tot ce-i trece prin cap; v. Nu-şi măsoară cuvintele. NU-ŞI ŢINE UDUL: Face pe el. NU-ŞI VA MAI REVENI: Nu se va mai face bine. NU-ŞI VEDE CAPUL DE TREBURI: Este foarte ocupat; Are mult de lucru. NU-ŞI VEDE LUNGUL NASULUI: Nu se controlează; Este foarte încrezut. NU ŞTIE BÂTA: Nu ştie de frică; Nu a fost de mult bătut. NU ŞTIE CĂ-ŞI BA(SĂ CUI STRĂIN ÎN CASĂ: Nu-şi dă seama că-i intră un străin în casă. NU ŞTIE CE-I POATE OSUL; Nu şîie de ce este în stare; Nu-şi dă seama de capacitatea sa; v. şi Nu ştie ce-i poate pielea. NU ŞTII CE-I POATE PIELEA: Nu ştie de ce este în stare; Nu-şi dă seama de capacitatea sa; v. Nu ştie ce-i poate osul. NU ŞTIE CE ŞI CUM: Nu-şi dă seama ce şi cum trebuie făcut. NU ŞTIE CE VORBEŞTE: Vorbeşte aiurea; Nu-şi controlează cuvintele. NU ŞTIE CINE ŞTIE CÂT: Nu se ştie cât a aflat lumea. NU ŞTIE CINE ŞTIE CE 1136 NU ŞTIE CINE ŞTIE CE: Nu este cunoscut ce a aflat lumea. NU ŞTIE DE CUVÂNT: Nu-şi ţine cuvântul; Nu-şi respectă promisiunile. NU ŞTIE DE EL CAND BEA: Se îmbată foarte tare. NU ŞTIE DE GLUMĂ: Nu admite să glumeşti CU el. NU ŞTIE DE OMENIE: Nu ştie să se poarte; E un bădăran, un mojic. NU ŞTIE DE VORBĂ BUNĂ: Cu el nu poţi înţelege omeneşte; El nu reacţionează la o discuţie civilizată.:'::'· NU ŞTIE DE VREME REA:: Lucrează tot timpul. NU ŞTIE DREAPTA CE FACE STÂNGA: Nu ştie unul ce face altul. NU ŞTIE MĂSURA: întrece măsura; Nu se controlează. NU ŞTIE MULTE: E impulsiv; E nepăsător la urmările faptelor sale; v. Nu prea ştie multe. NU ŞTIE NICI CE E AIA CIOARĂ ŞI CÂTE ROŢI ARE: Nu ştie, nu pricepe nimic. NU ŞTIE NICI DE-AŞA, Nld DE-AŞA: Nu ştie de niciunele; Nu-şi dă seama de nimic. ■: NU ŞTIE NICI DE CASĂ, NICI DE MASĂ: Nu are nimic; Nu are pe nimeni. NU ŞTIE NICI DE HĂIS, NICI DE CEA: Nu ştie încotro să o apuce. NU ŞTIE NICI EL CE VREA: Nu-şi dă seama ce e bine, ce e rău. NU ŞTIE NICI PE UNDE CALCĂ: Habar nu are ce face. NU ŞTIE O BOABĂ: Nu ştie nimic; Nu are nici cea mai mică informaţie. NU ŞTIE O BOABĂ ROMÂNEŞTE: Nu vorbeşte româneşte; Nu ştie niciun cuvânt româneşte. NU ŞTIE PE CE LUME E: Nu ştie ce se petrece în jurul lui; v. şi Nu ştie pe ce lume se află; Nu ştie pe ce lume trăieşte. NU ŞTIE PE CE LUME SE AFLĂ: Nu-şi dă seama ce : se petrece în jurul său; Nu înţelege realitatea; v. şi Nu ştie pe ce lume trăieşte. ' NU ŞTIE PE CE LUME TRĂIEŞTE: Nu-şi dă seama ce se petrece în jurul său; Nu. înţelege realitatea; v. Nu ştie pe ce lume se află. NU ŞTIE PREA MULTE: Nu se prea pricepe; Nu prea ştie cu se face ceva; v. şi Nu ştie să încurce două paie. NU ŞTIE SĂ ALEAGĂ NEGHINA DE GRÂU: Nu deosebeşte binele de răul. ; NU ŞTIE SĂ ÎNCURCE DOUA PAIE: Nu se prea pricepe; Nu prea ştie cu se face ceva; v. Nu ştie prea multe. NU ŞTII CUM VINE VREMEA: Mai ştii ce se poate întâmpla; Cine ştie cum va fi; v. Mai ştii cum vine vremea. NU ŞTII DE UNDE SARE IEPURELE: Nu ştii ce surpriză te aşteaptă! v. şi Nu ştii din ce tufă sare iepurele; Nu ştii unde sare iepurele: NU ŞTII DIN CE TUFĂ SARE IEPURELE: Nu ştii ce surpriză te aşteaptă! v. Nu ştii de unde sare iepurele. NU ŞTH ROMÂNEŞTE?: Nu înţelegi ce-ţi spun? Te faci că nu pricepi? NU ŞTII UNDE SARE IEPURELE: Nu ştii ce surpriză te aşteaptă! v. Nu ştii de unde sare iepurele. NU ŞTIU CA PĂMÂNTUL: Habar n-am. . NU ŞTIU CÂT...: Foarte mult; Mult; v. şi Nu ştiu câtă.... NUiŞTIU CÂTĂ...: Foarte mult; Mult; v...Nu ştiu cât.... NU ŞTIU CE: Cine ştie ce; Indiferent; Inexplicabil; Inexprimabil; Bagatelă; Fleac. NU ŞTIU : CE AM: : Cine ştie; ce am, ce m-a apucat. ■!HNU ŞTIU CE 1- TRĂSNIT: Cine ştie ce j-a trecut prin minte. NU ŞTIU CE MI-A îVENITi: ATUNCI: Cine ştie ce m-a apucat atunci; Cine ştie la ce m-am gândit. NU ŞTIU CE-MI VENI: Habar nu am ce m-a apucat. NU ŞTIU CE-MI VINE: iHabar nu am cum am să reacţionez; Nu ştiu ce mă fac să.... NU ŞTIU CE SĂ MAI FAC ŞI ÎNCOTRO S-O APUCrHabarnu am de niei o soluţie, Nu mai ştiu ce să mă fac. NU ŞTIU CE SĂ MAI ZIC DE-AL COPII: Nu mai ştiu ce să mă fac cu copii. NU ŞTIU CE SĂ-MI FAC CAPULUI: (înv., pop.) N-am încotro; v. N-aut ce-mi face capului. : NU ŞTIU CUM: De neînţeles; Ciudat; ■ Bizar; Care nu poate fi exprimat; Inexprimabil. NU ŞTIU DE UNDE SĂ-L IAU PE OMUL ACESTA: Nu-mi aduc aminte unde ne-am cunoscut; Nu mai ştiu cine este. NU ŞTIU DE UNDE SĂ TE IAU: Nu ştiu cine eşti. : NU ŞTIU, N-AM AUZIT: Eu nu ştiu nimic; v. şi Nu ştiu, n-am văzut. VNU.1 ŞTIU,^:N-AM NICI CU SPATELE: Pe mine nu mă interesează; Eu nu ştiu nimic. mj ŞTIU, N-AM VĂZUT: Eu nu ştiu nimic; v. Nu ştiu, n-am auzit. NU ŞTIU PRIN CE MINUNE...: Mă mir cum de a... . NU ŞTIU UNDE: Habar n-am unde. NU ŞTIU, ZĂU (pop.): Mă îndoiesc; Serios că nu ştiu; Mă întreb dacă nu cumva.... NU TÂRZIE VREME (înv., pop.): Nu după mult timp; Curând; v. Nu după târzie vreme. NU TÂRZIU DUPĂ...: Nu mult timp după.... NU TE AGĂŢA DE MINE: Lasă-mă în pace; Nu te lega de mine. NU TE AMESTECA!: Stai de o parte! v. şi Nu te băga! NU TE-A ÎNTREBAT NIMENI DE VORBĂ: De ce te bagi în vorba noastră. NU TE-AM MAI VĂZUT LA OCHI DE NU 1137 NU TE POŢI ŢINE DE PAŞII LUI MAI ŢIN MINTE: Nu ne-am întâlnit de foarte multă vreme. NU TE-AM ŞTIUT PÂNĂ ACUM: Nu am ştiut nimic de tine până acum. NU TE-AM VĂZUT! PÂNĂ: ACUM: Este pentru prima dată când te-am văzut. NU TE ATINGI DE MINE, NU MĂ ATING DE TINE, SCURT PE DOI: Să nu ne apropriem prea mult; Nu vreau să ne cunoaştem mai bine; Să nu te iei de mine că nici eu nu mă voi lua de tine. NU TE BĂGA!: Stai de o parte! v. Nu te apropia! NU TE FACE DE OCARĂ PENTRU ATÂTA LUCRU: Nu lua în seama orice prostie; Fâ-te că nu vezi, că nu auzi. NU TE GÂNDI ÎN ALTĂ PARTE: Fii atent Ia ce-ţi spun; Nu umbla cu mintea aiurea. NU TE BIZUI PE ASTĂ: Să nu ai încredere în aşa ceva; Nu spera Ia nimic. NU TE ÎNGHIT NICI EU PE TINE, NICI TU PE MINE: Noi doi nu ne suferim unul pe celălalt; Suntem în relaţii de duşmănie. NU TE ÎNNODA LA VORBĂ CU MINE CĂ NU EŞTI DE SEAMA MEĂ!: între noi doi există o anumită diferenţă; Tu nu te poţi compara cu mine. NU TE ÎNTINDE CĂ TE RUPI: Nu te băga unde nu-ţi fierbe oala. NU TE ÎNTINDE LA CAŞCAVAL: Nu întinde unde nu ţi-e locul; Stai la locul tău. NU TE ÎNTREABĂ NIMENI DE CE ŢI-E CĂCIULA: Nu-i pasă nimănui ce faci tu. NU TE JENA!: Ai curajul! îndrăzneşte! NU TE JUCA CU ŢARĂ-N BUMBI: Nu face prostii; Nu-ţi permite mai mult decât meriţi. NU TE LASĂ ANGARALELE: Ai prea mult bagaj. NU TE-AM VĂZUT DE UN SECOL: Nu neam întâlnit de mult timp. NU TE DERANJAU Stai Ia locul tău! Nu am nevoie! NU TE ÎNTINDE !: Stai la locul tău! Nu dori mai mult! NU TE ÎNTINDE MAI MULT DECÂT ŢI-E PLAPUMA: Mulţumeşte-te cu ce ai. : NU TE JOCI CU LEGEA: Respectă legile; Nu încălca legile. NU TE JUCA CU FOCUL: Nu te băga unde nu ţi-e locul; Nu depăşi limitele; v. şi Nu ţe juca cu focul că ie pârleşti. NU TE JUCA CU FOCUL CĂ TE PÂRLEŞTI: Nu te băga unde nu ţi e locul; Nu depăşi limitele; v. Nu te juca cu focul NU TE LASĂ CĂŢEII: ; Nu-ţi permit slugile altora. NU TE LASĂ NICI SĂ MORI, NICI SĂ TRĂIEŞTI: Nu te lasă în pace; Se amestecă mereu în viaţa ta. NU TE LĂSA PE URECHEA MEA: Să nu aştepţi să-ţi spun eu ce vorbeşte lumea. NU TE LEGA LA CAP: Nu-ţi face probleme degeaba; Stai liniştit; v. şi Nu te lega la cap daca nu te doare. NU TE LEGA LA CAP DACĂ NU TE DOARE: Nu-ţi face probleme degeaba; Stai liniştit; v. Nu te lega la cp. NU TE LUA DUPĂ MUTRĂ: Nu te uita la mutra lui. NU TE LUA DUPĂ SPUSELE ALTUIA: Nu te lua după ce vorbeşte lumea; Ce-ţi pasă ce vorbeşte lumea, NU ■ TE LUA DUPĂ SPUSELE LUI: Nu ţine cont de ce spune el. NU TE LUA DUPĂ TOATE MINŢILE: Nu ţine cont ce gândesc, cum judecă alţii. NU TE LUA DUPĂ VORBA MEA: Nu ţine cont de ce-ţi spun eu, " NU TE MAI ASCUNDE DUPĂ DEGET: Nu te mai feri; Nu mai face pe intimidatu. NU TE MAI ÎNTÂLNEŞTI CU AŞA CEVA; Nu mai pupi un asemenea noroc sau un asemenea chilipir; v. şi Nu te mai întâlneşti cu pomana asta. NU ;TE -MAI ÎNTÂLNEŞTICU POMANA ASTA: Nu mai pupi un asemenea noroc sau un asemenea chilipir; v. şi Nu ie mai întâlneşti cu aşa ceva. NU TE MAI ÎNTÂLNEŞTI CU TIMPUL PIERDUT: Nu pierde: timpul în zadar; Nu sta ■degeaba'. : :; nu te mai Întâlneşti ; cu vinul ACESTA: Este un vin foarte bun. : NU TE MĂI MOŞI ÂTÂtÂ!: Linişteşte-te! Nu te măi plânge, nu te măi văita atâta! NU TE MAI NECĂJI ATÂTA!: Star liniştit! Nu te ambala degeaba! NU TE MAI SCĂPĂ NIMENI: Nu mai ai nicio scăpare. NU TEMAI SPALĂ DE GURA LUI NICI NOUĂ APE: Te va bârfi peste tot; Va vorbi urât de tine la toată lumea. ^ ^ NU TE MAI VEZr OM DE PE URMA LUÎ: îţi va face un mare rău. NU TE NELINIŞTI DESPRE PARTEA ASTA: Eu nu am nimic cu tine; Eu nu-ţi pretind nimic. NU TE NELINIŞTI DIN CAUZA ACEASTA: Stai liniştit, nu te agita; Nu te enerva din cauza aceasta; v. şi Nu te nelinişti din pricina aceasta. NU TE NELINIŞTI DIN PRICINA ACEAS-TA: Stai liniştit, nu te agita; Nu te enerva din cauza aceasta; v. Nu ie nelinişti din cauza aceasta. NU TE POTRIVI ŞUI: Stai cuminte: Stai ca oamenii. NU TE POŢI BAZA PE EL: Să nu ai încredere în el. NU TE POŢI GÂNDI LA TOATE: Ceva trebuie să neglijezi, să uiţi. NU TE POŢI LIPI DE EL: Se poartă distanţat; Nu vrea să colaboreze cu nimeni. NU TE POŢI ŢINE DE PAŞII LUI: El merge mult mai repede; Nu-1 poţi ajunge; EI face progrese mai mari. NU TE PRINDE FRATE CU DRACU NU TE PRINDE FRATE CU DRACU: Nu te împrieteni cu acest om rău. NU TE PUNE CU UNU CA ACESTA CĂ RÂDE LUMEA DE TINE: Nu te lua la ceartă cu un om de nimic că râde satul de tine, că te compromiţi; v. ş\ Nu te pune cu unu ca acesta că te faci de râs. NU TE PUNE CU UNU CA ACESTA CĂ TE FACI DE RÂS: Nu te lua la ceartă cu un om de nimic că râde satul de tine, că te compromiţi; v. Nu te pune cu unu ca acesta că râde lumea de tine. NU TE PUNE NIMENI SA TRAGI LA: JUG: Lucrează mai încet; Nu te opinti muncind. NU TE SCAPI DE EL CA DE RĂIE: Greu vei scăpa de el. NU TE SINCHISI!: Să ai curaj; Să îndrăzneşti. NU TE SPERIA NICI DE ATÂT: E o nimic toată; Nu ai niciun motiv să te sperii de atâta. NU TE TEME: Fii convins; Fii sigur. NU TE TRAGI CU MINE DE CUREA: Numi eşti egal; Să nu-ţi permiţi prea multe cu mine. NU TE UITA ÎN GURA LUI!: Nu lua în seamă ce spune! Nu te lua după el! Nu-1 crede! NU TE UITA LA O VORBĂ NĂROADĂ: Nu băga de seamă ce spune un prost. NU TE VĂD BINE: Prevăd că vei avea probleme, necazuri; Te aşteaptă mari necazuri. NU TOATĂ LUMEA E OARBĂ: Există şi oameni care pricep despre ce este vorba; Pentru unii totul este clar. NU TOATE MUŞTELE FAC MIERE: Nu-i fiecare om cointeresat să facă ceva; Mai există şi leneşii pe lumea asta. NU TOCMAI: Nu chiar; Pe aproape; în general. NU TOT CE STRĂLUCEŞTE ESTE AUR: Nu este important numai aspectul ci şi conţinutul; Conţinutul este mult mai important decât aspectul exterior. NU TOT CE ZBOARĂ SE MĂNÂNCĂ: Nu ne poate fi de folos tot ce vedem. NU TRĂIESC DE LA TINE: Viaţa mea nu depinde de tine. NU TREBUIE MULT: E suficient şi puţin. NU TRECE NIMIC DE LA EL: Nu cedează la nimic; Nu lasă, şi el, ceva. NU TU NIMIC DE ALE GURH:\Nu are ce mânca; Nu e nimic de mâncare. NU TU..., NU TU...: Nici -aceea, nici cealaltă; Nici acela, nici celălalt; v. Fără tu..,, fără tu.... NU-ŢI-AM DAT LEAFA CAM DEMULT: Te-a plătit nu de mult. NU-ŢI-AR DA NICIUN PAHAR CU APĂ RECE: Nu dă nimic; Este un zgârcit recunoscut; v. şi Nu-ţi-ar da niciun bob de strugure. NU-ŢI-AR DA UN BOB DE STRUGURE: Nu dă nimic; Este un zgârcit recunoscut; v. Nu-ţi-ar da niciun bob de strugure. NU-ŢI-AR DESCHIDE GURA CU JURĂMÂNT: Nu vrea să spună nimic. NU-ŢI-AR MAI CÂNTA COCOŞII: Să nu apuci ziua; Să mori până se face ziuă. NU ŢI-AŞ MAI AUZI NUMELE: Să nu mai aud de tine; Să nu te mai văd viu. NU-ŢI BĂGA NASUL UNDE NU-ŢI FIERBE OALA: Nu te amestecaîn treburile altora. : NU-ŢI CADE NASUL: Dacă te porţi frumos nu vei păţi nimic; Fii fară grijă. ; NU-ŢI CADE NASUL DACĂ...: Nu vei păţi nimic dacă... NU-ŢI DAUDE-AL DRACULUI: Nu-ţi doresc niciun rău. - ; : NU-ŢI DAU NICI DE-AL DRACULUI: Nici măcar rău nu-ţi doresc. :NIU ,ŢI-E: FASOLEAhFIARŢĂ:: ai de aşteptat; Mai ai de lucrat; Trebuie să mai faci ceva. NU-ŢI ESTE NICIUN PIC DE RUŞINE?: Să-ţi fie ruşine obrazului; Eşti neruşinat; Eşti neobrăzat; v. şi N-ai niciun pic de ruşine ■ NU-ŢI ESTE RUŞINE?: Să-ţi fie ruşine obrazului; Eşti neruşinat; Eşti neobrăzat; v. şi N-ai niciun pic de ruşine. NU-ŢI ESTE RUŞINE OBRAZULUI?: Să-ţi fie ruşine obrazului; Eşti neruşinat; Eşti neobrăzat; v. şi N-ai niciun pic de ruşine. NU-ŢI ESTE RUŞINE OBRAZULUI SĂ-ŢI FIE?: Să-ţi fie ruşine obrazului; Eşti neruşinat; Eşti neobrăzat; v. şi N-ai niciun pic de ruşine. : NU-ŢI IADIN;NASrNu pierzi nimic; v. şi Nu-ţi ia din nas dacă...; Nu-ţi pică nasul; Nu-ţi pică nasul dacă.... NU-ŢI IA DIN NAS DACĂ...:. Nu pierzi nimic dacă...; v. Nu-ţi ia din nas. NU-ŢI MAI ARĂTA FASOLELE: Nu mai râde; Nu te mai rânji. NU-ŢI MAI BATE CAPUL DEGEABA CU EL: Nu-ţi pierde timpul cu el; Lasă-1 în pace. :;;:NU:yŢINE: ;:Nu e'; yalabil; :Nu^ejbine; Nu e acceptabil; Nu e bun. NU ŢINE BRAZDA: Mai încearcă odată; Mai depune un efort dar mai mare. NU ŢINE DE FOAME: Nu e de niciun folos; Nu ai nevoie de aşa ceva. NU ŢINE FIGURA!: Nu merge! Nu se poate! NU ŢINE NICI DE CALD, NICI DE FRIG: Nu e de niciun folos; Nu prezintă niciun interes. NU ŢINE LA OSTENEALĂ: Nu rezistă; Nu mai are puterea; Este istovit. NU ŢINE MINTE: Este uituc; Nu mai poate memora. NU ŢINE SOCOTEALĂ: Nu are g-ijă; Nu urmăreşte; Lasă totul la întâmplare. NU-ŢI PICĂ NASUL: Nu pierzi nimic; v. Nu-ţi ia din nas. NU-ŢI PICĂ NASUL DACĂ...: Nu pierzi nimic dacă...; v. Nu-ţi ia din nas. NU-ŢI PRINDE MINTEA CU EL: Nu te asocia cu el; Evită-1. NU-ŢI SPUNEAM EU?: Eu ţi-am spus; Degeaba te-am avertizat. NU-ŢI ŞADE BINE: Nu e bine pentru tine; Nu e de tine. 1139 NU ZI NU NU-ŢI VÂRÎ NASUL UNDE NU-ŢI FIERBE OALA: Nu te băga unde nu-i treaba ta. NU-ŢI VINE MURĂ-N GURĂ: Nu vei primi nimic pe degeaba. NU-ŢI VINE SĂ CREZI!: Aşa ceva nu e de crezut! Este imposibil! Nu se poate! NU UMBLA CU PROSTII!: Fii om serios! Lasă-te de prostii! v. şi Nu umbla cu şoalda. NU UMBLA CU ŞOALDA!: Fii om serios! Lasă-te de prostii! v. şi Nu umbla cu prosti! NU VA MIŞCA UN PAI PENTRU MINE: Nu; face nimic pentru mine. NU VĂ APLECAŢI fN AFARĂ!: Este periculos să scoateţi capul pe geam! NU VĂD CE ROST AU TOATE ACESTEA?: Eu nu-mi dau seama ce importanţă au toate acestea. NU VĂD NIMIC RĂU ÎN ASTA: Cred că nu e rău; Cred că se poate accepta. NU VEDE DE LUNGUL NASULUI: Nu-şi vede de treaba sa; Depăşeşte orice măsură. NU VEDE DINCOLO DE NAS: Nu se poate descurca; Nu este capabil să priceapă lucrurile la adevărata lor valoare; v. şi Nu vede mai departe de lungul nasului. NU VEDE MAI DEPARTE DE LUNGUL NASULUI: Nu se poate descurca; Nu este capabil să priceapă lucrurile la adevărata lor valoare; v. Nu vede dincolo de nas. NU VEDE PE UNDE CALCĂ DE SUPĂRARE: Este foarte supărat. NU VEZI NIMIC DIN MÂNA LUI: De la el nu vei primi nimic. NU VINE DELOC: Nicio speranţă să vină. NU VINE NICI DE-AL DRACULUI: De rău ce este, nu va veni. NU VINE NICI DE-AŞA, NICI DE-AŞ A: Nu va veni de niciun fel. NU VINE NIMENI PESTE TINE: Nu te va ataca nimeni; Nu-ţi va cere nimeni nimic. NU VIN TĂTARII!: Ai răbdare, nu-i nicio grabă; v. Au năvălit turcii? NU VIN TURCII!: Ai răbdare, nu-i nicio grabă; v. Au năvălit turcii? NU VREA CÂT AMINUL: Nu va dori niciodată."·'' NU VREA CU BINELE: Trebuie obligat. - NU VREA CU DAT DRACU: Trebuie luat mai tare. NU VREA CU JURĂMÂNT: Nu vrea să jure. NU VREA DEFEL: Nu doreşte în niciun fel, NU VREA NICI DE-AL DRACULUIL: Nu vrea în niciun fel; v. şi Nu vrea nici în ruptul capului; Nu vrea nici mort; Nu vrea nici voie, nici nevoie. NU VREA NICI ÎN RUPTUL CAPULUI: Nu vrea în niciun fel; v. Nu vrea nici de-al dracului. NU VREA NICI MORT: Nu vrea în niciun fel; v. Nu vrea nici de-al dracului. NU VREA NICI VOIE, NICI NEVOIE: Nu vrea în niciun fel; v. Nu vrea nici de-al dracului. NU VREA, NU VREA: Nici vorbă; Lăsaţi-1 în pace dacă nu vrea. NU VREA ODATĂ CU CAPUL: Numai mort poate ar vrea. NU VREA SĂ AIBĂ OCHII SCOŞI DE LA BĂRBAT: îi este frică de soţul ei. NU VREA SĂ-L MAI VADĂ ÎN OCHI: Nu mai vrea să-l vadă niciodată. NU VREA SĂ ŞTIE DE NIMENI ŞI DE NIMIC: Nu-I interesează nimeni şi nimic, NU VREA SĂ ŞTIE DE NIMIC: Nu-1 interesează nimic. NU VREA SĂ ŞTIE DE VORBĂ: Nu vrea să discute. NU VREA ŞI PACE: Dacă nu vrea lăsaţi-1 în pace. NU VREAU/SĂ AM NICI ÎN CLIN NICIÎN MÂNECĂ CU EL: Nu vreau să am nicio legătură cu el; Pe mine el nu mă interesează. NU VREAU SĂ FIU BĂZÂIT: Vreau să fiu lăsat în pace. NU VREAU SĂ FIU ÎN PIELEA LUI: N-aş dori să fiu în locul lui. NU VREAU ŞI PACE: Lăsaţi-mă în pace că nu mă interesează. NU ZIC BA: Nu sunt împotriva. : NU ZICE HOP PÂNĂ N-AI SĂRIT!: Nu te bucura înainte de a vedea'sfârşitul! Nu te lăuda prea devreme cu o izbândă nesigură! v.; şi Nu zice hop până n-ai sărit pârleazul! Nu zice hop până n-ai sărit şanţul! Nu zice hop până nu intri în joc! Nu zi hop până nu treci şanpd! NU ZICE HOP PÂNĂ. N-AI SĂRIT PÂRLEAZUL!: Nu te bucura înainte de a vedea sfârşitul! Nu te lăuda prea devreme cu o izbândă nesigură! v. Nu zice hop până n-ai sărit! NU ZICE HOP PÂNĂ N-AI SĂRIT ŞANŢUL!: Nu te bucura înainte de a vedea sfârşitul! Nu te lăuda prea devreme cu o izbândă nesigură! v. Nu zice hop până n-ai sărit! NU ZICE HOP PÂNĂ NU INTRI ÎN JOC!: Nu te bucura înainte de a vedea sfârşitul! Nu te lăuda prea devreme cu o izbândă nesigură! v; Nu zice hop până n-ai sărit! NU ZICE NICI BLEAU: Nu scoate niciun cuvânt. NU ZIC NICI DA NICI BA: încă nu s-a hotărât NU ZI HOP PÂNĂ NU TRECI ŞANŢUL!: Nu te bucura înainte de a vedea sfârşitul! Nu te lăuda prea devreme cu o izbândă nesigură! v. Nu zice hop până n-ai sărit! NU ZI NU: Nu refuza niciodată; Nu te opune. o O AFACERE URÂTĂ: Un lucru neplăcut; Un act necinstit. OAIA BESE ŞI CAPRA PĂŢEŞTE RUŞINEA Unul face o prostie şi altul o păţeşte. OAIA NEAGRĂ: Cea mai vinovată persoană; Veşnicul vinovat. OAIE RĂTĂCITĂ: Prostituată. OAIE; RĂÎOASĂ: Femeie rea; Femeie invidioasă, răzbunătoare. OAIA RÂIOASĂ UMPLE TURMA TOATĂ: Un om stricat poate influenţa şi pe alţii; Prostia şi răutatea se transmit cel mai uşor. OALA ACOPERITĂ NU DĂ ÎN FOC: Lucrurile trebuie ferite, protejate, apărate. : OALA LA FOC ŞI IEPURELE ÎN PĂDURE: Planuri irealizabile; Visuri utopice. OALA NU SE UMPLE CU VORBE: Pentru mâncare trebuie să munceşti. OAMENI BUNI!: (Formulă de adresare) Dragi prieteni! OAMENI DE BINE: Oameni cu sufletul bun.; OAMENI DE FELUL TĂU: Oameni ca tine. OAMENI DE RÂND: Oameni obişnuiţi. OAMENI DE STRÂNSURĂ: Adunătură de oameni; Oamenii de tot felul. OAMENI DE TEAPA ŢA: Oamenii ca tine; Oamenii de felul tău. OAMENI DE TOATE CONVINGERILE: Tot felul de oameni; v. şi Oameni de toate nuanţele; Oameni de toată mâna, OAMENI DE TOATE NUANŢELE: Tot felul de oameni; v. Oameni de toate convingerile. OAMENII DE TOATĂ MÂNA;: Tot felulde oameni; v. Oameni de toate convingerile, OAMENII LOCULUI: Oamenii de aici; Oa-meni de pe aici. OAMENII MUNCII: Cei ce muncesc. /, OAMENII OBIŞNUIŢI: Oamenii fără pretenţii; Oamenii simplii din jurul nostru; v. şi Oamenii simpli. OAMENII SIMPLI: Oamenii fără pretenţii; Oamenii simplii din jurul nostru; v. Oamenii obişnuiţi. OAMENII TOT UNUL vŞI UNUL: Cei mai buni oameni; Cea mai bună categorie de oameni. OAMENII ZILEI: Oamenii politici de azi; Persoane publice, cunoscute, apreciate sau huiduite. OASE GOALE: Om foarte slab; Om piele şi os. OASTEA DE STRÂNSURĂ: Armată formată din ţărani, târgoveţi boieri şi slugile lor (în Moldova medievală); Adunătură de tot felul de oameni. OASTEA LUI PAPUC: Mulţime neorganizatâ, indisciplinată. O AM ÎN DEGETUL CEL MIC: Fac ce vreau cu ea. O AZVÂRLITURĂ DE BĂŢ: Aproape; La o distanţă mică. :y;;t O BAFTĂ CHIOARĂ: Un mare noroc O BĂTAIE: SORĂ CU MOARTEA: O bătaie foarte mare; O snopire în bătaie. ^OBICEIUL E ADOUA NAŢURĂ: Obişnuinţa înlocuieşte tendinţele naturale; v. Deprinderea e a doua natură. OBICEIUL LOCULUI: Aşa de obişnuieşte pe acolo; Aşa se obişnuieşte pe aici. j OBICEIUL -PĂMÂNTULUI: Aşa .obişnuiesc oamenii,·: OBIECT DE BATJOCURĂ: Persoană de care-şi bat joc alţii; Persoană insultata, batjocorită, înjosită. OBIECT DEPRIMĂ CLASĂ: Ceva de mare v aloare; Ceva foarte important. ,: OBIŞNUIA SĂ BEA O CAFEA DIMINEAŢA: Din obişnuinţă dimineaţa servea o cafea. OBIŞNUINŢA E A DOUA NATURĂ: Obişnuinţa înlocuieşte tendinţele; naturale; v. Deprinderea e a doua natură. OBIŞNUIT CU...: învăţat cu..... OBIŞNUIT ŞĂ., .: învăţat să.... OBLIGAT DE NEVOIE: Nevoile y îl: obligă; Face totul de nevoie. OBLIGAŢ SĂ FACĂ CEVA: Obligaţiile îl Pun Ia treabă; Nu-şi poate neglija obligaţiile. OBOSIT DE MOARTE: Foarte obosit; Foarte epuizat; Extrem de istovit; v. şi Obosit frânt; Obosit mort; Obosit rău. OBOSIT FRÂNT: Foarte obosit; Fqarte epuizat; Extrem de istovit; v. Obosit de moarte. OBOSIT MORT: Foarte obosit; Foarte epuizat; Extrem de istovit; v. Obosit de moarte. OBOSIT RĂU: Foarte obosit; Foarte epuizat; Extrem de istovit; v. Obosit de moarte, v; i r OBRAZ DE PÂSLĂ: Nesimţire; Obrăznicie; Om fară ruşine; Neobrăzat; v. şi Obraz de scoarţă; Obraz de toval; Obraz gros.^ OBRAZ DE SCOARŢĂ: Nesimţire; Obrăznicie; Om fără ruşine; Neobrăzat; v. Obraz de pâslă. OBRAZ DE TOVAL: Nesimţire; Obrăznicie; Om fără ruşine; Neobrăzat. OBRAZ GROS: Nesimţire; Obrăznicie; Om fără ruşine; Neobrăzat. OBRAZNIC CU CINEVA: Cu purtare necivilizată faţă de cineva. OBRAZNICUL MĂNÂCĂ PRAZNICUL: De multe ori un obraznic învinge. OBRAZ SUBŢIRE: Persoană fină; Persoană pretenţioasă. 1141 ODATĂ ŞI ODATĂ TOT O SĂ VIN OBRAZUL SUBŢIRE CU CHELTUIALĂ SE ŢINE: Demnitatea se menţine destul de greu; v. şi Obrazul subţire cu multă cheltuială se ţine. OBRAZUL SUBŢIRE CU MULTĂ CHELTUIALĂ SE ŢINE: Demnitatea se menţine destul de greu;; v. Obrazul subţire cu cheltuială se ţine. OBSERVĂ CE FAC EU!: Fii atent ia mine! O BUCATĂ BUNĂ DE DRUM: Un drum destul de lung. O BUCATĂ BUNĂ DE VREME: Pe o durată destul de lungă; Un timp destul de îndelungat. O BUCATĂ DE DRUM: O anumită distanţă. O BUCATĂ DE ^ĂINE: Minimum de existenţă; v. şi Un codru de pâine. O BUCĂŢICĂ DE OM: Un om mărunt. O BUCĂŢICĂ DE VREME: Un timp scurt; Foarte puţin timp. O BUNĂTATE DE OM: Un om bun; Un om cumsecade. O CASĂ DE COPII: Copii mulţi. \ O CĂŢEA DE VIAŢĂ: O viaţă foarte grea; O viaţă imposibilă. O CĂŢEA DE VREME: Un anumit timp. OCHENAT ŞI SPRÂNCENAT: Bătător la ochi; Frapant; Strident. OCHI BROŞTEŞTI (pop.)·. Ochi bulbucaţi. OCHI CARE TE BAGĂ-N BOALĂ: Ochi frumoşi; Privire plăcută. OCHI DE BROASCĂ: Ochi holbaţi; Ochi ieşiţi în afară. OCHI DE CIUR: Ochi foarte mici. OCHI DE PISICĂ: Privire ageră; v. şi Ochi de şoim; Ochi de vulpe; Ochi de vultur. OCHI DE ŞOIM: Privire ageră; v. Ochi de pisică. OCHI DE VULPE: Privire ageră; v. Ochi de pisică. OCHI DE VULTUR: Privire ageră; v. Ochi de pisică. OCHII CARE NU SE VĂD SE UITĂ: Ca să nu uiţi pe cineva trebuie să-l vezi mai des. OCHII ÎI IEŞEAU DIN CAP: .S-a holbat; Se uita cu ochii holbaţi; v. şi Ochii îi ieşeau din orbite. OCHII Îl IEŞEAU DIN ORBITE: S-a holbat; Se uita cu ochii holbaţi; v. Ochii îi ieşeau din cap. OCHII ÎI JNOTAU ÎN LACRIMI: Plângea tare; v. şi Ochii i se umplură de lacrimi. OCHII I S-Ăy OPRIT ĂSUî*RA MEA: Se uita la mine; Se holba la mine. OCHII I SE UMPLURĂ-DE LACRIMI: Plângea tare; v. Ochii îi notau în lacrimi. OCHII LUMII: Lumea; Oamenii. OCHII ŞI URECHILE: Este foarte atent la ce vede şi ce aude. OCHII ŢI-AI VĂZUT, OCHII ŢI-AU SĂRIT: Era mai bine să nu vezi; Erai mai liniştit dacă nu vedeai. OCHII VĂD, INIMA CERE: Ce vezi, vrei să şi ai. OCHII VERZI NICIODATĂ SĂ NU-I CREZI: Blondele sunt mai puţin fidele. OCHI ÎN CARE SE CITEŞTE AFECŢIUNEA: În ochii lui poţi vedea o anumită afecţiune. OCHI ÎN CARE SE CITEŞTE PRIETENIA: Ochi prietenoşi; Privire caldă, plină de bunătate. OCHI ÎN OCHI: Faţă în faţă. OCHI MĂRIŢI DE MIRARE: Foarte mirat; Uimit. OCHI PE FAŢĂ, OCHI PE DOS: Tricotajul. OCHI PENTRU OCHI: Răzbunarea este adesea motivată printr-o precedentă răutate; v. şi Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte. OCHI PENTRU OCHI ŞI DINTE PENTRU DINTE: Răzbunarea este adesea motivată printr-o precedentă răutate; v. Ochi pentru ochi. OCHI STINŞI: Om decedat. OCHIU-ŢI BATE, OCHIU-ŢI SCOATE: Semn rău. O CLIPĂ !: Răbdare! : O CLIPĂ, VĂ ROG!:; Aşteptaţi un moment, vă rog! Un moment vă rog! OCNA ÎL PAŞTE: Va ajunge la puşcărie. O COMOARĂ DE OM: Un om deosebit de valoros; OCUPAT PANĂ PESTE CAP: Foarte ocupat. OCUPAŢIE DE FEMEIE; Ocupaţie destinată femeilor; Ocupaţie uşoară. :.. OCUPAŢI-VĂ LOCURILE!: Luaţi loc! pCUPAŢI-VĂ POSTURILE!: Treceţi la locurile voastre! : ,, O CUTĂ DE ZAHĂR: O .urmă de zahăr; Foarte puţin zahăr. ODATĂ: într-o bună zi; Cândva; Mai de mult. ; O DATĂ!: O singură dată! ODATĂ AJUNŞI AICI...: Din moment ce suntem aici... r;.,·.· ODATĂ BĂRBAT!: Ce bărbat! Un bărbat:de mare valoare! ODATĂ CAiNICIODATĂ: O singură dată nu are nicio importanţă; O singură dată nu este rele-vant. ODATĂ CE: Din moment ce; Deoarece; Fiindcă; De vreme ce. ODATĂ:CE NE-AM: ÎNŢELES. CE ROST...: Dacă ne-am înţeles nu mai trebuie să.... ; ; ODATĂ CU CAPUL!: Cu niciun preţ! Nici mort! ODATĂ CU VENIREA.. .: în momentul sosirii... . ;pDAŢĂvCU .VENIREA· PRIMĂVERII: Când începe primăvara. ; ODATĂ ÎN VIAŢĂ: O singură dată cât trăieşti; Extrem de rar. O DATĂ PE AN E PAŞTI:· Trebuie să sărbătorim măcar odată pe an; Odată ai parte de ceva deosebit. ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA: Definitiv. O DATĂ ŞI JUMĂTATE: O cantitate destul de mare; Peste măsură de mare. ODATĂ ŞI ODATĂ: Demult; într-o bună zi; Cândva; Mai devreme sau mai târziu. ODATĂ ŞI ODATĂ TOT O SĂ VIN: Voi veni şi eu; Trebuie să vin şi eu. ODATĂ TREACĂ-MEARGĂ 1142 ODATĂ TREACĂ-MEARGĂ: Prima greşeală se iartă. ODATĂ-Ţi DAU UNA!: Să nu te plesnesc! ODATĂ VEDE NAŞU AIA FINII: Rare sunt ocaziile când poţi vedea totul. O DĂ ORI AŞA, ORI AŞA: Nu ştii cum o dă; Nu ştii ce va face, cum va proceda. ODIHNEASCĂ ÎN PACE!: (Formulă prin care se imploră liniştea sufletului celui mori); v. Dormi în pace! ODIHNEASCĂ-SE ÎN PACE!: (Formulă prin care se imploră liniştea sufletului celui mort); v. Dormi îh pace! O DISCUŢIE FĂRĂ CAP ŞI FĂRĂ COADĂ: O discuţie inutilă. O DISTANŢĂ MICĂ: Apropiere; în apropiere. O DOVADĂ ÎN PLUS: încă o dovadă. O DUC BINE: Am o viaţă bună. O DUC BINE ÎMPREUNĂ: Se înţeleg bine; Duc o viaţă bună. O DUCE BINE CU EL: Se înţelege bine cu el; Duce o viaţă bună cu el. O DUCE BINE CU SĂNĂTATEA: E un om sănătos; Nu are probleme cu sănătatea. O DUCE CA ÎN SÂNUL LUI AVRAM: O duce foarte bine; v. şi O duce ca în sânul mamei; O duce ca în vis. O DUCE CA ÎN SÂNUL MAMEI: O duce foarte bine; v. O duce ca în sânul lui Avram. O DUCE CA-N VIS: O duce foarte bine; v. O duce ca în sânul lui Avram. O DUCE CA PISICA CU CÂINELE: Nu se înţelege de loc cu el; Sunt mereu în ceartă; v. şi O duce ca pisica cu şoarecele. O DUCE CA PISICA CU ŞOARECELE: Nu se înţelege de loc cu el; Sunt mereu în ceartă; v. O duce ca pisica cu câinele. O DUCE CA VAI DE LUME: 0 duce foarte greu; v. şi O duce ca vai de zilele lui. O DUCE CA VAI DE ZILELE LUI: O duce foarte greu; v. O duce ca vai de lume. O DUCE CUM DĂ DUMNEZEU: O duce şi bine şi mai puţin bine; Nu o duce tot timpul bine; v. şi O duce cum poate. O DUCE CUM NUMAI DUMNEZEU ŞTIE: Nu o duce deloc bine; v. şi O duce cum mimai el ştie. O DUCE CUM NUMAI EL ŞTIE: Nu o duce deloc bine; v. O duce cum numai Dumnezeu ştie. O DUCE CUM POATE: O duce şi bine şi mai puţin bine; Nu o duce tot timpul bine; v. O duce cum dă Dumnezeu. O DUCE CUM VREA CU VORBA: Schimbă vorba cum vrea el; Trece de la o vorbă la alta cum doreşte el. : : ' O DUCE CU PUTEREA: Se ţine bine; E încă puternic şi sănătos. O DUCE DE AZI PE MÂINE: O duce greu; Are mari nevoi; Cu greu rezistă de azi pe mâine. O DUCE GREU: Nu o duce deloc bine; Are mari greutăţi. O DUS-O CU SILA: A obligat-o să vină. O FACE CU DICHIS: O face frumos; O aranjează frumos. O FACE CU DE LA EL PUTERE: Face cum vrea el. " O FACE CU OCHII ÎNCHIŞI: O face pe nevăzute; O face din cap. O FACE ŞI CU OCHII ÎNCHIŞI: O face şi pe nevăzute; O face şi din cap. OF, CE PĂCAT!: E mare păcat! OFERTE DE SERVICIU: Posturi libere. OFERTA NU ESTE DE ARUNCAT: Este o ofertă asupra căreia trebuie meditat; v. şi Oferta nu este de dispreţuit. OFERTĂ NU ESTE DE DISPREŢUIT:'Este o ofertă asupra căreia trebuie meditat; v. Oferta nu este de aruncat. O FI!:Tot ce se poate; E posibil; v.· şi O fî că prea o zici cu foc! O FI CĂ PREA-I ZICE CU FOC!: Tot ce se poate; E posibil; v. O fi! O FI, N-O FI: Cine ştie dacă este sau dacă nu este. ■ K;··· O Fî OUL MAI DEŞTEPT DECÂT GĂINA: Nu poate fi oul mai deştept decât găina; Copiii e bine să-şi asculte părinţii. OF, NU MAI POT!: Nu mai rezist! O FRUMUSEŢE DE FATĂ: O fată foarte frumoasă. " :· : '· OF, TARE MĂ DOARE!: Am o durere mare! OFTICAT LA CULME: Tare supărat. O FUGĂ DE CAL; O distanţă potrivită. O FURTUNĂ ÎNTR-UN PAHAR CU APĂ: O nimica toată; Un fleac. O GRĂDINĂ DE OM: O persoană agreabilă; O persoană încântătoare. O GRĂMADĂ: O mulţime. O GRĂMADĂ DE...: 0 mulţime de...; Foarte mulţi.... ;·'· O GRĂMADĂ DE :OAMENI: Foarte mulţi oameni; v. şi O groază de lume. O GROAZĂ DE BANI: Foarte mulţi bani. - O GROAZĂ DE LUME: Foarte mulţi oameni; v. O groază de oameni. O GURĂ DE VIN: Foarte puţin vin. O HĂRŢABALA DE MUIERE (pop.): O femeie neîngrijită; v. şi O hurţnpină de muiere. OHO, ŞI ÎNCĂ CUM!: Cum să nu! încă mai mult! O HURŢUPINĂ DE MUIERE (pop.): O femeie neîngrijită; v. O harfabală de muiere. O IA DE LA ADAM: O ia de la început. O IA PESTE CAL: întrece măsura; v. şi O ia peste câmpi. O IA PESTE CÂMPI: întrece măsura; v. O ia peste cal. O IAU PE PARTEA CEALALTĂ: Schimbă direcţia; Schimbă subiectul. O IDEE: O cantitate redusă; Puţin; v. şi O idee de.... 1143 OM CU VAZĂ O IDEE DE...: O cantitate redusă de...; Puţin; v. şi O idee, O INIMĂ PUSTIE: Un singuratic. O IUŞCĂ DE FEMEIE: O femeie şireată şi plină de temperament. O ÎNTOARCE In TOATE CHIPURILE: O analizează pe toate părţile; v. şi O întoarce pe toate feţele» "■ o Întoarce pe toate feţele: o analizează pe toate părţile; v. şi O întoarce în toate chipurile. O ÎNTOARCE TOT PE-A LUI: Revine mereu la părerea sa. O LEACĂ DE...: Un pic de...; Puţin; v. şi O lecuţă de.... O LECUŢĂ DE...: Un pic de...; Puţin; v. Oleacă de.... OLTEAN CU GURA PLINĂ DE MĂSELE: Oltean lăudăros; v. şi Oltean cu douăzeci şi patru de măsele. OLTEN CU DOUZECI ŞI PATRU DE MĂSELE Oltean lăudăros; v. Oltean cu gura plină de măsele. O LUĂM DE LA ÎNCEPUT: încercăm încă o dată; începem din nou; v. şi O luăm iar de la cap. O LUĂM IAR DE LA CAP: încercăm încă o data; începem din nou; v.O luăm de la început. o lume Întreagă: Foarte mulţi oameni; v. Lume toată. O LUME TOATĂ: Foarte mulţi oameni; v. Lume toată. OMAGIILE MELE!: (Formula de salut respectuos) Vă prezint omagiile mele. O MAI DUCE: O să mai trăiască; Nu va muri de curând. OM AL DRACLUI: Om îndrăcit; Om drăcos; Om plin de draci; v. şi Omul dracului. OM AL FAPTELOR: Persoana care-şi pune în practică proiectele, năzuinţele. O MAMĂ DE BĂTAIE: O bătaie straşnică. O MARE NENOROCIRE: Un necaz mare; O durere mare. O MASĂ COPIOASĂ: O masă bogată; O masă cu de toate. OM AL LUIDUMNEZU: Om cumsecade ; Om binevoitor; Om de treabă; v. şi Om bun; Omul lui Dumnezeu. OM AL NAIBn: Om rău. " O MÂNĂ DE...: Un număr mic din...;Puţin din... O MÂNĂ DE FEMEIE: O femeie mică de statură; O femeie firavă. O MÂNĂ DE OM: Persoană mică de statură; Persoană firavă; v. şi Om puţin la trup. A MÂNĂ SPALĂ PE ALTĂ ŞI AMÂNDOUĂ OBRAZUL: Oamenii trebuie să se ajute între ei. O MÂNDREŢE DE FATĂ: O fată frumoasă. OM BINE ZIDIT: Un om voinic, puternic. OM BUN: Om cumsecade ; Om binevoitor; Om ie treabă; v. şi Om al lui Dumnezeu. OM CA EL N-AI SĂ MAI GĂSEŞTI: Rar asemenea om; Om deosebit; v. şi Om ca el n-ai să mai întâlneşti. OM CA EL N-AI SĂ MAI ÎNTÂLNEŞTI: Rar asemenea om; Om deosebit; v. Om ca el n-ai să mai găseşti. OM CARE FACE UMBRĂ PĂMÂNTULUI DE POMANĂ: O persoană de doi bani; Un om de nimic. OM CA TOŢI OAMENn: Un om la fel ca alţii. OM CU APUCĂTURI PROASTE: Un răufăcător; Un om necivilizat. ' ; OM CU CAP: Om deştept. OM CU CASĂ: Om însurat; Om la casa lui. OM CU CÂNTAR LA CAP: Om cu judecată, cu grijă, cu înţelegere. OM CU DARE DE MÂNĂ: Om darnic. OM CU DOUĂ FEŢE: Om de neîncredere; Om schimbător; Om fără cuvânt. OM CU EXPERIENŢĂ: Om bine pregătit; Om stăpăn pe ceea ce face. OM CU GREUTATE: Persoană cu familie grea; Persoană cu greutate, cu influenţă. OM CU IDEI: Om inteligent, deştept, priceput. OM CU JUDECATĂ: Om serios, calculat, precaut. OM CU MÂNĂ DE FIER: Om dur; Om aspru, sever, pretenţios. OM CUMSECADE: Om cu intenţii bune; Săritor; Binevoitor; v. şi Om cu suflet; Om cu suflet mare. OM CU NĂRĂVEALĂ (pop.): Om cu deprinderi civilizate cu care te poţi înţelege; v. şi Om de nărăveală. OM CU NUME BUN: Om recunoscut; Om cu renume; Om cinstit, binevoitor; v. şi Om cu reputaţie bună; Om cu vază; Om de vază. OM CU PERSPECTIVE: Persoană cu un viitor fericit. OM CU PICIOR DE LEMN: Om molatic, stângaci, nepriceput. OM CU REPUTAŢIE BUNĂ: Om recunoscut; Om cu renume; Om cinstit, binevoitor; v. Om cu nume bun. OM CU ROST: Om cu familie; Om cu gospodărie bună, cu casă bogată; v. şi Om cu situaţie; Om cu stare. OM CU ;SCAUN rLA CAP: Persoană; rezonabilă; v. şi Om cu socoteală. OM CU SITUAŢIE: Om cu familie; Om cu gospodărie bună, cu casă bogată; v. Om cu rost. OM CU SOCOTEALĂ: Persoană rezonabilă; v. Om cu scaun la cap. OM CU STARE: Om cu familie; Om cu gospodărie bună, cu casă bogată; v. Om cu rost. OM CU SUFLET: Om cu intenţii bune; Săritor; Binevoitor; v. Om cumsecade. OM CU SUFLET MARE: Om cu intenţii bune; Săritor; Binevoitor; v. Om cumsecade. OM CU VAZĂ: Om recunoscut; Om cu renume; Om cinstit, binevoitor; v. Om cu nume bun. OM CU VEDERI ÎNGUSTE 1144 OM CU VEDERI ÎNGUSTE: Om redus, retras, neinformat; Om răutăcios. OM CU VIITOR: O persoană cu un viitor fericit.; :·.··, OM CU ZIUA: Persoană angajată şi plătită pe o zi de muncă. OM DE ACŢIUNE: Persoană activă, harnică, vioaie, interesată de tot din jurul său. OM DE AFACERI: Persoană care se ocupă de afaceri, de comerţ, de relaţii interumane de tot felul. OM DE BINE: Persoană altruistă. ; OM: DE BUNĂ CREDINŢĂ: ;Cm sincer, corect, cinstit; v. şi Om de caracter; Om de ispravă; Om de încredere. OM DE CARACTER: Om sincer, cprec t, cinstit; v. Om de bună credinţă. OM DE CONDEI: Scriitor;Ziarist. ;; OM DE CUVÂNT: Om care-şi respectă promisiunile; Om corect. OM DE DUZINĂ: Om obişnuit, fără nicio trăsătură particulară, Iară niciun merit, fură nicio realizare deosebită. OM DE FRUNTE: O persoană evidenţiată, ieşită în relief; O personalitate. OM DE INIMĂ: Un om bun, darnic, săritor. OM DE ISPRAVĂ: Om sincer, corect, cinstit; v. Om de bună credinţă. OM DE ÎNCREDERE: Om sincer,; corect, cinstit; v. Om de bună credinţă. OM DE LA PĂDURE: Om născut şi crescut la pădure; Un om izolat, singuratic; Un om curajos, voinic, descurcăreţ. OM DE LEGĂTURĂ: ; Persoană care ţine legătura cu cineva; Trimisul special; Mesagerul. OM DE,LITERE: Literat.. . OM: DE LUME: Om iubitor de societate, de anturaj, de petreceri. OM DE MASCARADĂ: Hahaleră; Secătură; v. şi Om de nimic. OM DE MIJLOC: Om mediocru; Om de calităţi modeste. OM DE NĂDEJDE: Om de încredere; Prieten adevărat. OM DE NĂRĂVEALĂ (pop.): Om cu deprinderi civilizate cu care te poţi înţelege; v. Om cu nărăveală. OM DE NIMIC: Hahaleră; Secătură; v. Om de mascaradă. OM DE OM: Om deosebit; Om de treabă; Om cumsecade; v. şi Om de omenie. OM DE OMENIE: Om deosebit; Om de treabă; Om cumsecade; v. Om de om. OM DE ONOARE: Om cinstit, corect, drept. OM DE PAIE: Om fără personalitate. OM DE PE STRADĂ: Primul venit; Oricine. OM DE PRISOS: O persoană în plus; Un om nedorit, neinvitat, neaşteptat. OM DE RÂND: Un om obişnuit; Un om din popor, fără pretenţii; Un om modest, cinstit, la locul său. OM DESCHIS: Un om sincer, corect, cinstit. OM DE SEAMĂ: O personalitate; Un om important, cunoscut, stimat. OM DE SPIRIT: Om vesel; Om glumeţ. OM DE STAT: Persoană cu o funcţie înaltă în conducerea statului. OM DE ŞTIINŢĂ: Savant. OM DE TREABĂ (fam.): Persoană cumsecade. OM DE ŢI SE BAGĂ ÎN OCHI: Un om necontrolat, impertinent, băgăcios, insistent. OM DE VAZĂ BUNĂ: Om recunoscut; Om cu renume; Om cinstit, binevoitor; v. Om cu nume bun. OM DE VIAŢĂ: Un om vesel, mereu bine dispus. . OM DE ZAHĂR: O bunătate de om; Un om de omenie. OM DIFICIL: Om greu la cap; Om neînţelegător; Egoist; Avar; Om răutăcios şi plin de sine. OM DIN POPOR: Om obişnuit cu pretenţii modeste. OM DINŢR-0 BUCATĂ: Om integru; Un om corect, cinstit, incoruptibil. :: OM DREPT: Om corect, cinstit. ' OM EXPEpiŢiy: XJn om prompt; Un om iute. OM FĂCUT: Persoană cu stare; Persoană ajunsă la maturitate; Persoană: ajunsă ia independenţă. \ n,· OM FĂRĂ CĂPĂTÂI: Persoană fată niciun scop, fără nicio ţintă; :Un leneş şi dezinteresat de propria sa viaţă. ·.. OM FĂRĂ PRETENŢIL Om modest, cinstit corect. ^ ^ OM FĂRĂ SCRUPULE: Om de nimic; Om de doi bani; O nulitate de om. ,: OM FĂRĂ SOCOTEALĂ: Om nesocotit, necontrolat, dezinteresat de tot şi de toţi. OM FĂRĂ SUFLET: Om rău, meschin; Mojic; Bădăran. OMFOARTE IMPORTANT: -Persoană de o importanţă deosebit; Om deosebit. OM HÂRB UIT: Persoană cu sănătatea zdruncinată.: - O MIE ŞI UNA DE NOPŢI: Foarte mult timp-: O MINCIUNĂ CÂT TOATE ZILELE: O minciună foarte mare. OM INTEGRU: Om cinstit; Om incoruptibil. O MIZERIE DE N-AM VĂZUT: O mare mizerie^ OM ÎNCUIAT: Om lipsit de inteligenţă, nepriceput, prostuţ. OM ÎN TOATĂ FIREA: Om normal; Om în toată puterea. OM ÎN VÂRSTĂ: Om bătrân. OM ÎN VIRTUTE: O persoană cu integri tate morală. OM LA APĂ!: Săriţi, un om se îneacă! OM LACOM DE MUNCĂ: Om harnic, muncitor, silitor. OM LA TOATE: Om bun la toate; Om priceput la toate. 1145 OPINCI RUPTE ŞI ZILE PIERDUTE OM MĂRGINIT: Om slab pregătit; Ora neinstruit; Ora prostuţ. OM MIC DE SUFLET: Ora rău, răutăcios, lipsit de omenie. OMOARĂ LA EL CA LA LUP: Viţa Iui e în pericol; îl paşte moartea. O MOARTE ARE OMUL: Fiecare e dator cu o moarte. OMORI PURICELE PE BURTA LUI: E foarte gras. OM NEPĂSĂTOR: Om dezinteresat; Om lipsit de interes, de chef să facă ceva. OM ODATĂ: Om serios; Om de cuvfuit. OM PIERDUT: Om de nimic; Om dezinteresat; Om sărac; Om fără nimic, fără nimeni. OM PUŢIN LA TRUP: Persoană mică de statură; Persoană firavă; v. şi O mână de om. y OM SFÂRŞIT: Om istovit,) epuizat, lipsit de putere. OM SITUAT: Om bogat, avut, cu de toate. OM TRĂI ŞI OM VEDEA: O să vedem cu timpul; O să ne convingem în viitor. OM TRECUT PRIN CIUR ŞI PRIN DÂR-MON: Om trecut prin toate; Om cu multă experienţă.·:: OMUL ANULUI: Cel mai cunoscut, cel mai apreciat om dintr-un an. OMUL BEAT SE CREDE ÎMPĂRAT: Când nu judeci, crezi în toate. . OMUL BUN DE GURĂ SE DESCURCĂ UŞOR: Cine dă din gură se descurcă mai bine. OMUL CASEI: Om de familie, de casă. r OMUL CÂND SE ÎNSOARĂ-ŞI MAI PUNE O DOAGĂ: Omul însurat devine mai deştept. OMUL CÂT TRĂIEŞTE ÎNVAŢĂ: învăţăm toată viaţa şi murim proşti; v. şi Omul cât trăieşte (ot învaţă. OMUL CÂT TRĂIEŞTE TOT ÎNVAŢĂ: învăţăm toată viaţa şi murim proşti; v. Omul căi trăieşte învaţă. OMUL CEL MAI CINSTIT DIN LUME: Om deosebit de corect, de cinstit, de omenos. OMUL DAT NAIBII: Om răutăcios, invidios, neprietenos, v:·:,..·..·,·.·.:·..·..; . OMUL DE PE STRADĂ: Om obişnuit. OMUL DIN FAŢA MEA: Omul înaintea mea; Persoană din faţă. OMUL DRACULUI: Om îndrăcit; Om drăcos; Om plin de draci; v. Om al dracului. OMUL ESTE TRECĂTOR,’ PE PĂMÂNT RĂTĂCITOR: Viaţa omului nu durează o veşnicie.· OMUL FACE BANI, NU BANII PE OM: Munceşte pentru bani dar nu fi robul banilor. OMUL ÎNŢELEPT FACE CE POATE NU CE VREA: Să faci ce poţi, ce te pricepi. OMUL LA NEVOIE SE CUNOAŞTE: Adevăratul prieten sare în ajutor atunci când ai nevoie de el. OMUL LEGII: Judecător; Procuror; Avocat. OMUL LUI DUMNEZEU: Om cumsecade ; Om binevoitor; Om de treabă; v, şi Om al lui Dumnezeu. OMUL MAI VINE DAR MAI ŞI PLEACĂ: O vizită nu trebuie să dureze mult. ; OMUL MEU: Soţul meu; Supusul meu; Sluga mea. OMUL MOARE ŞI NU LE TERMINĂ PE TOATE:; Niciodată nu le terminăm pe toate în viaţă; Moartea întrerupe munca omului dar nu o termină. OMUL NESTAORNIC NU PRINDE CHEAG: Ca să reuşeşti la ceva, trebuie să stai locului şi să munceşti. OMUL POAMA DRACULUI: Om rău; Om veninos, duşmănos, neprietenos. OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT: Omul trebuie să-şi găsească locul după:puterea sa, după capul său. OMUL PROPUNE ŞI DUMNEZEU DISPUNE: Depinde mai mult de soartă decăt de voinţa noastră. OMUL RĂU E CA UN CĂRBUNE, DACĂ NU SE ARDE, SE ÎNNEGREŞTE: De omul rău trebuie să te fereşti. ·...: ·; .,OMUL SALBA DRACULUI: Om rău; Om plin de răutate. OMUL SE JUDECĂ DUPĂ FAPTE, NU DUPĂ CHIP: Cel mai important e ce poţi face nu cum arăţi. OMUL SFINŢEŞTE LOCUL: De om depinde totul. OMUL TRĂIEŞTE CU SPERANŢA. Fiecare dintre noi are cel puţin o speranţă. OMUL ZILEI: Omul cel mai cunoscut Ia un moment dat : O NATANŢOALĂ DE MUIERE: O femeie nătângă, neîndemânatică, neghioabă; v. şi ; O nairaulă de muiere. O NAŢRAULĂ DE MUIERE: O femeie.nătângă, neîndemânatică, neghioabă; v. O natantoală de muiere. : OjNEBUNIE: Extraordinar; Formidabil Nemaipomenit. O NENOROCIRE: Un mare necaz; O mare durere. O NIMICA TOATĂ: Infim; Fără însemnătate; Fără valoare; v. Nimica toată. O NOTĂ DISCORDANTĂ: Discordie; Neînţelegere. O OAIE RÂIOASĂ UMPLE TOATĂ TURMA: Un om neserios, incorect, răutăcios poate strica pe mulţi alţi oameni. O PACOSTE: O neplăcere; Un necaz, o suferinţă; Un· pm rău. O PALĂ DE LOC: O distanţă foarte mică; O suprafaţă mică de teren, O PALMĂ DE VÂNT: Un teren de mici proporţii. O PERDEA DE FUM: Un fum dens; O încurcătură.; OPINCI RUPTE ŞI ZILE 1PIERDUTE: Treabă făcută inutil; Muncă în zadar. OPINIA MEA ESTE CĂ.. 1146 OPINIA MEA ESTE CĂ...: Eu cred că.. OPINIA PUBLICĂ ÎŞI RIDICĂ GLASUL: Opinia publică se manifestă; Opinia publică se exprimă. O PIŞOAICĂ DE RACHIU: Un rachiu foarte slab. O PODOABĂ DE OM: Un om foarte bun. O PORNIRE A INIMII: Iniţiativă proprie; O idee proprie; O dorinţă sinceră. OPRELIŞTILE ETICHETEI: Limitele bunu-lui simţ. OPREŞTE!: Stai locului! OPRIREA INTERZISĂ!: Nu ai voie să opreşti aici! OPRIŢI MAŞINILE!: Încetaţi activitatea! Opriţi-vă! v. şi Opriţi motoarele! OPRIŢI MOTOARELE!: încetaţi activitatea! Opriţi-vă! v. Opriţi maşinile. O PROSTIE DUPĂ ALTA: Din prostie în prostie; Niciun moment serios. OPT PE UN CAL: Un singur cal trage o căruţă încărcată; v. Hop un cal. OPT UN CAL: Un singur cal trage o căruţă încărcată; v. Hop un cal. O PUNERE LA CALE: O iniţiere; Un aranjament; O încercare. O PUPĂZĂ DE FEMEIE: O femeie împo-poţonată. ORA E ALTA!: Altul e necazul; v. Alta e ora! ORA EXACTĂ: Clipa de faţă; Momentul stabilit. ORA ÎNCHIDERII: încetarea activităţii. ORA MISTERELOR: Momente ciudate; Clipe ireale. ORA REŢINUTĂ: Programarea fixată. ORAŞ CU VESTIGII DIN TRECUT: Oraş cu o istorie veche. ORATORUL A GĂSIT TONUL JUST: Vorbitorul se descurcă bine; Oratorul şi-a cucerit auditoriul. ORATORUL NU MAI TERMINĂ: Oratorul vorbeşte de mult timp; Oratorul şi-a depăşit timpul rezervat. ORĂ CONVENABILĂ: Ora potrivită; Ora stabilita; Ora programată. ORĂ DE ORĂ: Mereu; întruna. ORĂ DE VÂRF: Cea mai mare aglomeraţie. ORĂ NEPOTRIVITĂ: Moment neplăcut. ORB CA NOAPTEA: Nepriceput; Încurcat; Stângaci. ORB DE DĂ ÎN GROPI: Prostuţ; Nepriceput; Incapabil. ORB DE INIMĂ: Nu are niciun sentiment; Nu iubeşte pe nimeni. , ORB DE MINTE: Cam prostuţ; Prostănac. ORB LA PROPRIILE LUI INTERESE: Nu-şi vede interesele; Nu-şi cunoaşte interesele. ORB SĂ FI FOST ŞI TOT VEDEAI: Este imposibil de neatent; Nu este posibil să fie atât de aiurit, de zăpăcit. ORDINEA DE ZI: Tema dezbaterilor stabilită. ORDINEA SE RESTABILEŞTE: Ordinea va fi alta; Se va stabili o altă ordine. ORDINE DE BĂTAIE: Succesiune. ORDINELE SE EXECUTĂ, NU SE DISCUTĂ: Un ordin militar trebuie executat, nu discutat. ORDONAŢI!: La ordinul dumneavoastră! ORE ÎN ŞIR: Timp îndelungat, ORELE FIIND ÎNAINTATE: Fiind foarte târziu. ORELE REŢINUTE ÎN PREALABIL TREBUIE RESPECTATE: Ordinea stabilită nu poate fi modificată; v. şi Orele reţinute trebuie respectate. ORELE REŢINUTE TREBUIE RESPECTATE: Ordinea -stabilită mi poate fi modificată; v. Orele reţinute în prealabil trebuie respectate. ORI A FĂCUT TREABĂ, ORI N-A MAI FĂCUT: A făcut o treabă foarte bună. ORI ALBĂ, ORI NEAGRĂ: Ia o decizie; Ia o hotărâre; v. şi Ori aşa, ori aşa. ORI ASTA, ORI NIMIC, TOT ATÂTA E: Nu este bun de nimic; Nu foloseşte la nimic; Nu avem nevoie de aşa ceva. ORI AŞA, ORI AŞA: Ia o decizie; Ia o hotărâre; v. Ori albă, ori neagră. ORI CAPUL DE PIATRĂ, ORI PIATRA DE CAP: într-un fel sau altul; Fie ce o fi; v. şi Ori cu capul de piatră, ori cu piatra de cap. ORICARE AR FI: Oricine ari fi; Oricine. ORICARE AR FI DIN EI: Oricine din ei; Oricine. ORICARE AR FI SITUAŢIA: Indiferent de situaţie; v. şi Oricare ar fi starea de lucruri. ORICARE AR FT STAREA DE LUCRURI: Indiferent de situaţie; v. Oricare ar fi situaţia. ORI CĂ: Fie că; Probabil. OR1CĂ CĂ, ORICĂ CĂ: Aşa sau aşa; Intr-un fel. ■■ ORICÂND AM CHEF: De câte ori voi dori. ORI CÂNTĂ, ORI NU MAI CÂNTĂ: Cântă foarte frumos. ORICÂT AI VREA...: Orice ai dori.;.] ORICÂT AR COSTA: Indiferent cât costă; v. şi Oricât ar costa. ORICÂT ĂR FACE: Indiferent cât costă; v. Oricât ar costa. ORICÂT ĂR FI: Indiferent cât ar fi. ORICÂT AR PĂjREA DE CIUDAT: Cât de ciudat ar părea; v. şi Oricât de ciudat ar părea. ORICÂT AR PĂREA DE CURIOS; Cât de curios ar fi. ORICÂT DE...: Indiferent de cât...; Indiferent de câţi... . . ORICÂT DE CIUDAT AR FI: Cât de ciudat ar fi. ORICÂT DE CIUDAT AR PĂREA: Cât de ciudat ar părea; v. Oricât ar părea de ciudat. ORICÂT DE CURIOS AR FI: Cât de curios ar fi. 1147 O SĂ TE USTURE ORICÂT DE CURIOS AR PĂREA: Cât de curios ar părea. ORICÂT DE MARE AR FI: Cât de mare ar fi. ORICÂT DE PUŢIN: Cât de puţin ar fi. ORICE AI FACE ŞI ORICE AI DREGE: Indiferent de ce ai face. ORICE AR FI: Orice s-ar întâmpla. ORICE-AR PUTEA SPUNE: Indiferent ce ar putea să spună. ORICE-AR SPUNE: Indiferent ce ar spune. ORICE AŢI SPUNE: Indiferent ce aţi spune. ORICE ÎN AFARĂ DE...: Indiferent : ce dă numai... nu. ORICE LUCRU ARE O LIMITĂ: Totul are o limită; Totul are un sfârşit. ORICE NIMIC ÎL AFECTEAZĂ: Se ocupă de toate nimicurile. ORICE, NUMAI ASTA NU: Poate altceva, dar aşa ceva nu. ORICE OM: Fiecare dintre noi. ORICE PĂCAT POATE FI IERTAT: Păcatele sunt făcute de oameni şi tot oamenii trebuie să le ierte. ORICE S-AR ÎNTÂMPLA: Indiferent de urmări.-·" ORICINE lAR FI: Indiferent cine. ORICINE ŞTIE ASTA!: Este un lucru extrem de cunoscut. ORI CRISTEA, ORI RISTEA: Unul dintre ei; Alege o soluţie din cele două. ORI CU CAPUL DE PIATRĂ, ORI CU PITRA DE CAP: într-un fel sau altul; Fie ce o fi; v. Ori capul de piatră, ori piatra de cap. ORI CU EL, ORI FĂRĂ EL: El nu ne poate fi de niciun ajutor. ORICUM AM PRIVI LUCRURILE: Indiferent de părerea noastră. ORICUM AR FI: Indiferent de cum ar fi. ORICUM AR STA LUCRURILE: Indiferent de situaţie, ORICUM AŢI LUA-O: Indiferent ce aţi face; Indiferent cum aţi proceda. ORICUM L-AI NUMI: Indiferent cum i-ai spune. ORI DE CÂTE ORI: De fiecare dată; în toate cazurile. ORI DE NU...: Dacă nu.... ORI E ALBĂ, ORI E NEARGĂ: Trebuie să fie într-un fel; v. şi Ori e laie, ori bălaie. ORI E LAIE, ORI BĂLAIE: Trebuie să fie într-un fel; v. Ori e albă, ori e neagră. ORIENTAT SPRE...: Sensibil la...; Cointe-resat de.... ORIENTAT SPRE RĂSĂRIT: Sensibil la răsărit; Cointeresat de răsărit. ORI E OM, ORI LA LOC COMANDĂ: Este un om deosebit; v. şi Ori e om, ori nu mai e. ORI E OM, ORI NU MAI E: Este un om deosebit; v. Ori e om, ori la loc comandă. ORI E TUNSĂ, ORI E RASĂ: Indiferent cum este. ORI ÎN CASĂ, ORI AFARĂ: Oriunde ar fi. ORI ÎNCOTRO: Indiferent în ce direcţie. ORI JOACĂ ORI LA LOC COMANDA!: Joacă foarte bine; v. şi Ori joacă ori nu mai joacă! ORI JOACĂ ORI NU MAI JOACĂ!: Joacă foarte bine; v. Ori joacă ori la loc comanda! ORI L-A BĂTUT, ORI NU L-A MAI BĂTUT: L-a bătut foarte tare. ORI LAIE, ORI BĂLAIE: Ori una, ori alta, ORI LA STÂNGA, ORI LA DREAPTA: Trebuie luată o direcţie. ORI O IUBEŞTE, ORI LA LOC COMANDA: O iubeşte foarte mult. ORI, ORI: Alege una din ele; Ia o atitudine, ORI PREA-PREĂ, ORI FOARTE-FOÂRTE: Ori prea pujin, ori prea mult. ORI STAN, ORI CĂPITAN: Unul din ei. : ORIUNDE AR FI: Indiferent unde ar fi. ORIŞICÂT: Indiferent cât; Totuşi. ORIŞICE: Indiferent cei ORI TOTUL, ORI NIMIC: Vreau totul. ORI TUNSĂ^ ORI RASĂ: într-un fel sau altul. ORI UNA, ORI ALTA: Indiferent care; Alege. ORIUNDE AR FI: Indiferent ar fi. ^ ORIZONTUL SE ÎNTUNECĂ: Se apropie seara; Lucrurile se vor schimba în spre rău. : ■ ORTOGRAFIA SA E SLABĂ: Nu cunoaşte regulile de ortografie; Scrie de toate dar prost. O SĂ CURGĂ MULTĂ APĂ PE GÂRLĂ PÂNĂ ATUNCI: Va trece mult timp până atunci. O SĂ FIE CEVA DE CAPUL LUI: Va reuşi; Va avea succes. O SĂ IA LA SFÂNTU-AŞTEAPTĂ: Nu va primi niciodată. O SĂ-I ARĂTĂM NOI: Va vedea el; Nu-l vom lăsa în pace. O SĂ MAI DĂM OCHII UNUL CU ALTUL: Ne vom mai întâlni noi doi. ■ O SĂ MAI TREACĂ MULT: Va mai trebui mult timp. O SĂ MÂNCĂM RĂBDĂRI PRĂJITE: Nu vom avea ce mânca. O SĂ-MI IA ROATELE DE LA SANIE: Nu are ce să-mi facă. :0 SĂ MI-O PLĂTEASCĂ: Va răspunde, va da socoteală el pentru asta. 0_ SĂ-MI SFÂRÂIE ŞI MIIÎ TIGAIA DE CRĂCIUN: Voi avea şi eu came de Crăciun. - ■ O SĂ NE MAI ÎNTÂLNIM LA PĂŞTELE CAILOR: Nu ne vom mai întâlni niciodată; v. şi O să ne mai întâlnim pe lumea cealaltă şi poate nici atunci. O SĂ NE MAI ÎNTÂLNIM LA CÂTE-UN PAHAR DE VIN: Vom mai sta împreună la un pahar de vin, O SĂ NE MAI ÎNTÂLNIM PE LUMEA CEALALTĂ ŞI POATE NICI ATUNCI: Nu ne vom mai întâlni niciodată; v. O să ne mai întâlnim la Paştele cailor. O SĂ TE USTURE: Nu o să-ţi placă; O să te coste mult. O SĂ-ŢI PARĂ RĂU 1148 O SĂ-ŢI PARĂ RĂU: Ai să regreţi. O SCĂPĂRARE DE GENIU: Un om deosebit; O capacitate. O SCÂRBĂ DE OM; Un om de nimic; O nulitate de om. O SCOABĂ DE MUIERE: O femeie foarte slabă şi rea. OS DE DOMN: De origine nobilă; v. şi Os domnesc. OS DOMNESC: De origine nobilă; v. Os de domn. OSEBIT DE...: In afară de...; Pe lângă.... ; O SECUNDĂ!: O clipă! Un minut! Un moment! O SFÂNTĂ DE BĂTAIE: O bătaie zdravănă. OS SFÂNT: Un sfânt; O sfinţenie. ;; O SFOARĂ DE PĂMÂNT: Pământ puţin. ; OS GOL; Om sărac. O SOLUŢIE DE COMPROMIS: O cale de mijloc. O SPAIMĂ DE OM: Un om duşmănos; Un om rău. . ;;; f: O SPUZĂ DE COPII: Un număr foarte mare de copii; O mulţime de copii. O STARE DE PLÂNS: O situaţie jalnică. OSTENEALĂ ZADARNICĂ: Un efort inutil. O STRÂNGERE DE INIMĂ: Un regret; O durere; O neplăcere. OSUL ÎI RĂMASE ÎN GÂT: S-a înecat; Nu a putut să înghită. O SUMĂ DE...: O seamă de...; Un număr de... O SUMEDENIE DE LUCRURI: Un număr mare de lucruri. O TOANĂ: Puţin; Câtva. O ŢÂRĂ (pop.): Un pic; Puţin;y. şi O ţărişoară; O ţărucu. O ŢĂRIŞOARĂ (pop.): Un pic; Puţin; v. O ţâră. O ŢÂRUCĂ (pop.): Un pic; Puţin; v. O ţâră. O ŢINE BOBOTA: Face ceva fără nici un rost. O ŢINE CA GAIA MAŢUL: Nu cedează; Nu se lasă; Nu renunţă. O ŢIP® CA ÎN PALME: Are mare grijă de ea; v. şi O ţine cape o floare. O ŢINE CAPE O FLOARE: Are mare grijă de ea; v. O ţine ca în palme. O ŢINE CA PROSTUL ÎNTR-O URECHE: Nu se lasă; Nu cedează; v. şi O ţine într-o ureche. O ŢINE CA PROSTUL UNA-ÎNTRUNA: Nu renunţă; Repetă mereu acelaşi lucru. O ŢÎISfE CA TUIUL: O ţine ca un steag. O ŢINE DE FEMEIE; S-a însurat cu ea. ; ■ O ŢINE DRUG ÎNAINTE: Merge prosteşte tot înainte O ŢINE FORFOTA: Umblă, se mişca grăbit. OŢINE ÎNTR-O BĂUTURĂ: Bea tot timpul; E mereu beat. O ŢINE ÎNTR-O RĂSULALĂ: Se ceartă lot timpul; Se bate tot timpul. O ŢINE ÎNTR-O TAINĂ: O ţine secret; Nu spune la nimeni. : O ŢINE ÎNTR-O URECHE: Nu se lasă; Nu cedează; v. O ţine ca prostul într-o ureche. O ŢINE INTR-UN DU-TE VINO: Este în veşnică mişcare; Nu stă deloc locului. O ŢINE INTR-UN MAJ: E foarte zgârcit. O ŢINE ÎNTR-UN RÂS: Râde;tot timpul ca prostul. O ŢINE LATĂ: Bea mereu; Se îmbată mereu; Nu se mai trezeşte din beţie. O ŢINE LATĂ CĂ AŞA ŞI PE DINCOLO: Nu vrea să lase băutura; Mereu are motiv să bee.; ■/■■.OBŢINE MEREU PE-A LUI: Nu cedează; Nu acceptă şi o altă părere. O ŢINE NUMAI ÎNTR-UN ZBENGUIT; Se zbenguie tot timpul. O ŢINE PE-A DREAPTĂ: Se poartă corect, cinstit, nepărtinitor. ;n: :: u-; : O ŢINE PE-A LUI: ;Nu renunţă; Nu cedează; Nu acceptă şi părerile altuia; v. şi O (inc sus şi tare; O ţine una-ntr-una; O ţine una şi bună. O ŢINE SUS ŞI TARE: Nu renunţă; Nu cedează; Nu acceptă şi părerile aituia; v. O fifje pe-a lui. O ŢINE TOT ÎNTR-O : VESELIE: Este tot timpul vesel, bine dispus, cu chef; Este lot timpul băut. ■ ,;Mi V; ; ji- O ŢINE UNA-NTR-UNA: Nu renunţă; Nu cedează; Nu acceptă şi părerile altuia; v. O ţine pe-a lui. r; O ŢINE UNA ŞI BUNĂ: :Nu renunţă; Nu cedează; Nu acceptă şi părerile altuia; v. O ţine pe-a lui. OUĂ JUMĂRI: Ouă prăjite amestecate, OUĂ LA PAHAR: Ouă fierte şi servite la pahar. OUĂ OCHIURI: Ouă prăjite neamestecate. OUL DE PAŞTI: Oul ivopsit; Oul roşu. : :; OUL ÎNVAŢĂ PE GĂINĂ: Copilul mai deştept decât părinţii lui. . . OUL LUI COLUMB: Problemă considerată insolubilă dar rezolvată simplu. O UMBRĂ DE OM: O persoană foarte slabă. O VIAŢĂ DE OM: întreagayiaţă. : ; O VORBĂ ANUME: O anume situaţie; Un anume context. O VORBĂ DOAR: Ascultă-mă să-ţi spun doar un cuvânt; Ascultă-mă puţin. ■,····.· \ ; O VREME: Un timp; Un anumit timp. O ZDREANŢĂ DE OM: Un om de nimic; Un om de doi bani. : - O ZGÂRIE RĂU CU BANII: li ia mulţi bani. p PACE BUNĂ!: Să aveţi pace şi linişte!Să aveţi linişte şi fericire! Să fiţi fericiţi! PACE ŢIE: Să ai pace şi linişte! Să ai linişte şi fericire! Să fii fericit! PACE ŢIE Şl SUFLETULUI TĂU: Să ai pace şi linişte! Să ai linişte şi fericire; Să te bucuri de liniştea sufleului tău! PACE VOUĂ!: Să aveţi pace şi linişte! Să fiţi fericiţi; Să aveţi linişte şi fericire! ..·· PACHET DE NERVI: Nervi încordaţi. v PAGUBĂ CĂ,..: Regret că...; Păcat că. : PAGUBĂ DE...: O pierdere de.... PAGUBA E PAGUBĂ: O pierdere este totuşi o pierdere; Nu se mai poate. PAGUBĂ-N CIUPERCI: Nu e nicio pagubă; Puţin îmi pasă. PAHARE PENTRU TOATĂ LUMEA!: Oferiţi băutură tuturor de faţă! Să bea toată lumea! P-AICI ŢI-E DRUMUL !: Pleacă de aici! Să nu te mai văd. PAIUL CÂT E DE MIC ÎŞI ARE UMBRA LUI: Fiecare lucru, cât de mic ar fi, îşi are importanţa sa. PALAVRE VÂNĂTOREŞTI: Poveşti, minciuni, laude vânătoreşti. PALID CA UN MORT: Palid la faţă; Foarte speriat. PANICĂ GENERALĂ: îngrijorare, nelinişte, spaimă generală. PANOU DE ONOARE: Panou pe care sunt prezentaţi cei care s-au distins în muncă. ; PANTOFI COMOZI: Pantofi buni pentru piciorul meu; v. şi Pantofi lejeri, PANTOFI LEJERI: Pantofi buni pentru piciorul meu; v. şi Pantofi comozi PARALE BUNE: Bani destul de mulţi. PARALIZAT DE FRICĂ: Speriat foarte tare; îngrozit. PARA DUPĂ CE SE COACE TREBUIE SĂ CADĂ: Fiecare are un sfârşit. PARC-AR AVEA - MĂRĂCINI ÎN FUND: Nu poate sta locului; Tot timpul în mişcare, PARC-AR COSTA CINE ŞTIE CÂT: Nu costă prea mult; Nu are un preţ mare; v. şi Parc-ar costa cine ştie cât. PARC-AR COSTA O AVERE: Nu costă prea mult; Nu are un preţ mare; v. Parc-ar costa cine ştie cât. PARCAREA INTERZISĂ!: Nu e voie să parchezi aici; v. şi Parcare oprită! PARCAREA OPRITĂ! : Nu e voie să parchezi aici; v. Parcare interzisă! PARCAREA PERMISĂ!: Aici e voie să parchezi. PARC-AR FI ADUNATE CU FURCA: Strânse, adunate, aşezate urât, neordonat, anapoda; v. şi Parcă ar fi puse cu furca. PARC-AR FI CĂZUT DÎN LUNĂ: Nu ştie nimic; Nu se pricepe la nimic. PARC-AR , FI PUSE, CU FURCA: Strânse, adunate, aşezate urât, neordonat, anapoda; v. Parcă ar fi adunate cu furca. PARC-AR FI UN FĂCUT: E un ghinion care nu permite, PARC-AR TRĂI ÎN PĂDURE: Este tare sălbatic; Nu este deloc educat; Nu se înţelege cu nimeni. PARCĂ A APUCAT PE DUMNEZEU DE PICIOR: Este foarte fericit; Este plin de sine; y. şi Parcă a apucat pe Dumnezeu de un picior. PARCĂ A APUCAT PE DUMNEZEU DE UN PICIOR: Este foarte fericit; Este plin de sine; v. Parcă a apucat pe Dumnezeu de picior. PARCA A CĂZUT CERUL PE MINE: M-am . îngrozit; A rămas uluit. PARCĂ A CĂZUT CERUL PE CINEVA: Era groaznic; Era foarte dificil, (PARCĂ ACUM I-A LUAT PÂNZA DE PE OCHI: Abia acum a înţeles; Abia acum şi-a dat scama. PARCĂ A FOST IERI: Parcă s-a petrecut nu demult. PARCĂ AI CĂZUT DIN LUNĂ: Nu pricepi nimic; Nu-ţi dai seama unde te afli; Nu pricepi ce se petrece în jurul tău. PARCĂ A IEŞIT DIN PĂMÂNT: Parcă n-a mai fost pe aici; Parcă n-a văzut nimic. PARCĂ A INTRAT DRACUL ÎN EL: E devenit insuportabil; Este foarte rău. PARCĂ A INTRAT IN PĂMÂNT: Numai ştie nimeni unde este; Nu l-a mai văzut nimeni; v. şi Parcă l-a înghiţit pământul PARCĂ A .ÎNGHIŢIT BĂŢ: Stă drept şi nemişcat; Nu mai face nimic; v şi Parcă a înghiţit un făcăleţ; Parcă ar fi înghiţit un băţ. PARCA A ÎNGHIŢIT UN FĂCĂLEŢ: Stă drept şt nemişcat; Nu mai face nimic; v. Parcă a înghiţit un băţ. PARCĂ A MÂNCAT MĂTRĂGUNĂ: S-a tâmpit; S-a prostit; Nu mai ştie ce face. PARCĂ AM OMORÂT PE MAMA: De ce să sufăr eu, că doar n-am nicio vină; v. Doar n-am omorât pe cineva. PARCĂ AM OMORÂT PE TATA: De ce să sufăr eu, că doar n-am nicio vină; v. Doar n-am omorât pe cineva. PARCĂ AM OMORÂT PE TATA ŞI PE MAMA: De ce să sufăr eu, că doar n-am nicio vină; v. Doar n-am omorât pe cineva. PARCĂ A PICAT CERUL PE MINE 1150 PARCĂ A PICAT CERUL PE MINE: Mi s-a înnegrit în faţa ochilor; Am rămas uluit. PARCĂ A PRINS PE DUMNEZEU DE PI» CIOR: Parcă a dat de o mare fericire, de un mare noroc; Parcă a dat norocul peste el; v. şi Parcă a prins pe Dumnezeu de un picior; Parcă l-a apucai pe Dumnezeu de picior; Parc ăl-a apucat pe Dumnezeu de un picior; Parcă l-a prins pe Dumnezeu de picior; Parcă l-a prins pe Dumnezeu de un picior. PARCĂ A PRINS PE DUMNEZEU DE UN PICIOR: Parcă a dat de o mare fericire, de un mare noroc; Parcă a dat norocul peste el; v. Parcă a prins pe Dumnezeu de picior, PARCĂ A PUS-O PE ŞAPTE;CAI: A plecat cu mare viteză. PARCĂ AR AVEA DREPTATE: Se pare că are dreptate. PARCĂ A RĂSĂRIT DIN PĂMÂNT: Nu se ştie de unde a apărut. PARCĂ ARE DREPTATE: Ca şi cum ar avea dreptate. ■' PARCĂ ARE OASE ÎN PÂNTECE: Nu se apleacă; Nu se îndoaie; Stă tot timpul drept. PARCĂ ARE PRUNE-N GURĂ: Abia se înţelege ce spune. - ^ PARCĂ AR FI CĂZUT DIN NORI: Nu-şi dă seama ce se petrece în jurul lui; Habar n-are unde se află; v. şi Parcă ar fi picat din lună; Parcă a trăit în bârlogul ursului; Parcă e picat din lună; Parcă-i de pe altă lume. PARCĂ AR FI CRESCUT ÎN PĂDURE: Nu se pricepe la nimic; Nu ştie să se poarte; Are tot felul de ieşiri necontrolate; v. şi Parcă ar fi născut în pădure. PARCĂ AR FI ÎNGHIŢIT UN BĂŢ: Stă drept şi nemişcat; Nu mai face nimic; v. Parcă a înghiţit un băţ PARCĂ AR FI NĂSCUT ÎN PĂDURE: Nu se pricepe la nimic; Nu ştie să se poarte; Are tot felul de ieşiri necontrolate; v. Parcă ar fi crescut în pădure. PARCĂ AR FI PE ARCURI: Nu stă locului; Ţopăie tot timpul; Nu are astâmpăr. PARCĂ AR FI PICAT DIN LUNĂ: Nu-şi dă seama ce se petrece în jurul lui; Habar n-are unde se află; v. şi Parcă ar fi căzut din nori. PARCĂ AR FI PLOUAT CU PIPER ÎNTRE EI: Nu se uită unul la altul; Nu comunică între ei. PARCĂ AR FI PUS CU FURCA: E aruncat în dezordine; Nu este deloc rânduit, aranjat. PARCĂ AR FI SCOS DE LA NAFTALINĂ: Pare nou nouţ; Este foarte curat. PARCĂ AR VREA SĂ PLOUĂ: E înnourat; E gata, gata să plouă. PARCĂ AŞ VORBI CU DUŞII DE PE LUME: Nimeni nu-mi răspunde la vorbele mele; Tac cu toţii chitic. PARCĂ A TRĂIT ÎN BÂRLOGUL URSULUI: Nu se pricepe Ia nimic; Nu ştie să se poarte; Are tot felul de ieşiri necontrolate; v. Parcă ar fi crescut în pădure. PARCĂ A TUNAT ŞI A ADUNAT: I-a adunat din toate părţile; A adunat tot felul de oameni; v. şi Parcă a tunat şi i-a adunat. PARCĂ A TUNAT ŞI I-A ADUNAT: I-a adunat din toate părţile; A adunat tot felul de oameni; v. Parcă a tunat şi a adunat. PARCĂ CALCĂ ÎN FARFURII: Nu este deloc atent; Nu este bun de nimic; Umblă cii capul în nori. PARCĂ CALCĂ PE OUĂ: Abia se mişcă. PARCĂ CUI ÎI PASĂ?: Nu-i pasă nimănui. PARCĂ DĂ CU BARDA: Lucrează neatent; Se manifestă necivilizat. PARCĂ DINADINS: Pare intenţionat. PARCĂ DUMNEZEU TE-A TRIMIS: Ce bine că ai venit; Mare noroc că eşti cu noi, PARCĂ E ALTA AIA: Ce arătare; Nu seamănă cu nimic şi cu nimeni. ■ ■■■ PARCĂ E CĂZUT ÎN CAP: S-a tâmpit; S-a prostit; Nu pricepe nimic. PARCĂ E PICAT DIN LUNĂ: Nu-şi dă seama ce se petrece în jurul lui; Habar n-are unde se află; v. şi Parcă ar fi căzut din nori. PARCĂ E RUPT DIN SOARE: E formidabil; E deosebit; E minunat. PARCĂ E SCOS DIN FABRICĂ: E nou nouţ PARCĂ E SFÂRŞITUL LUMII: Stai cuminte; Nu te arunca; Nu te ambala. PARCĂ EU NU ŞTIU: Cunosc bine tot ce se petrece. PARCĂ I-A DAT CINEVA MĂTRĂGUNĂ: Parcă a înnebunit; Parca s-a tâmpit. PARCĂ I-A LUAT CINEVA LIMBA DIN GURĂ: Nu mai scoate niciun cuvânt. PARCĂ I-A LUAT DUMNEZEU MINŢILE: S-a tâmpit; S-a prostit; Nu se mai poate controla. PARCĂ I-A LUAT PÂNZA DE PE OBRAZ: A început să vadă în jurul său, să-şi dea seama, să înţeleagă; v. şi Parcă i-a luat pânza de pe ochi. PARCĂ I-A LUAT PÂNZA DE PE OCHI: A început să vadă în jurul său, să-şi dea seama, să înţeleagă; v. Parcă i-a luat pânza de pe obraz. PARCĂ I-A MURIT MIREASA: E tare îndurerat; A tare necăjii; Are o mare durere. PARCĂ-I DE PE ALTĂ/LUME: Nu-şi dă seama ce se petrece în jurul lui; Habar n-are unde se află; v. şi Parcă ar fi căzui din nori. PARCĂ-I DE TIPAR: Este foarte brumos; Este foarte bine scris. PARCĂ-I FĂCĂTURĂ: Parcă nu-i lucru curat; Pare ceva deosebit; Nu pare la locul său; v. şi Parcă-i e lucru făcut. PARCĂ-I LUCRU FĂCUT: Parcă nu-i lucru curat; Pare ceva deosebit; Nu pare la locul său; v. Parcă-i făcătură. PARCĂ-I PAŞA DIN RUSCIUC: O duce bine; Nu duce lipsuri; v. şi Parcă-i paşa din Rusciuc când bea cafea şi cubic. PARCĂ-I PAŞA DIN RUSCIUC CÂND BEA 1151 PARCĂ-L NINGE ŞI PLOUĂ CAFEA ŞI CIUBUC: O duce bine; Nu duce lipsuri; v. Parcă-ipaşa din Rusciuc, PARCĂ-I PE ALTĂ LUME: Nu-şi revine; Nu-şi dă seama ce se petrece în jurul lui. PARCĂ I S-AU ÎNECAT CORĂBIILE: Este foarte trist; Este foarte dezamăgit; Nu mai are niciun chef; v. şi Parcă-i tot ninge şi-i plouă; Parcă-i tot ninge şi-i plouă întruna; Parcă îi tot ninge şi îi plouă; Parcă îi tot ninge şi îi plouă întruna; Parcă-l ninge şi plouă; Parcă tot îi ninge şi îi plouă. PARCĂ-I TOT NINGE ŞI-I PLOUĂ: Este foarte trist; Este foarte dezamăgit; Nu mai are niciun chef; v Parcă is-au înecat corăbiile. PARCĂ-I TOT NINGE ŞI-I PLOUĂ ÎNTRUNA: Este foarte trist; Este foarte dezamăgit; Nu mai are niciun chef; v Parcă i s-au înecat corăbiile. PARCĂ-I TRAS PRIN INEL: E înalt şi subţire; Nu are deloc burtă; v. şi Parcă-i tras prin mărgea; Parcă-i tras printr-o mărgea; Parcă-i tras printr-o verigă; Parcă-i tras printr-un inel; Parcă-i tras priit verigă; Pare tras prin inel; Pare tras prin mărgea; Pare tras printr-o mărgea; Pare tras printr-o verigă; Pare tras printr-un inel; Pare tras prin verigă. PARCĂ-I TRAS PRIN MĂRGEA: E înalt şi subţire; Nu are deloc burtă; v. Parcă-i tras prin inel., . PARCĂ-I TRAS PRINTR-O MĂRGEA: E înalt şi subţire; Nu are deloc burtă; v. Parcă-i tras prin inel. PARCĂ-I TRAS PRINTR-O VERIGĂ: E înalt şi subţire; Nu are deloc burtă; v. Parcă-i tras prin inel. PARCĂ-I TRAS PRINTR-UN INEL: E înalt şi subţire; Nu are deloc burtă; v. Parcă-i tras prin inel. PARCĂ-I TRAS PRIN VERIGĂ: E înalt şi subţire; Nu are deloc burtă; v. Parcă-i tras prin inel. PARCĂ-I UN FĂCUT: Pare o minune; Pare ceva neverosimil; v. şi Parcă-i un lucru făcut. PARCĂ-I UN LUCRU FĂCUT: Pare o minune; Pare ceva neverosimil; v. Parcă-i un făcut. PARCĂ ÎI ARDE FOC SUB TĂLPI: A luat-o la fugă; A plecat foarte repede; v. şi Parcă îi arde focul la tălpile picioarelor; Parcă îi jăratic de sub tălpi; Parcă îi jăratic la tălpile picioarelor. PARCĂ ÎI ARDE FOCUL LA TĂLPILE PICIOARELOR: A luat-o la fugă; A plecat foarte repede; v. Parcă îi arde foc sub tălpi. PARCĂ ÎI JĂRATIC DE SUB TĂLPI: A luat-o la fugă; A plecat foarte repede; v. Parcă îi arde foc sub tălpi. PARCĂ ÎI JERATIC LA TĂLPILE PICIOARELOR: Ă luat-o la fugă; A plecat foarte repede; v. Parcă îi arde foc sub tălpi. PARCĂ ÎI TOT NINGE ŞI ÎI PLOUĂ: Este foarte trist; Este foarte dezamăgit; Nu mai are niciun chef; v Parcă i s-au înecat corăbiile. PARCĂ ÎI TOT NINGE ŞI ÎI PLOUĂ ÎNTRUNA: Este foarte trist; Este foarte dezamăgit; Nu mai are niciun chef; v Parcă i s-au înecat corăbiile. PARCĂ ÎI TOT PUTE CEVA: Nu se acomodează la mediu; Nu-şi găseşte ceva; Mereu are ceva de reproşat; v. şi Parcă tot îi pute ceva; Parcă toi îi pute ceva de zbârneşte din nas. PARCĂ ÎI TOT PUTE CEVA, DE-I ZBÂRNEŞTE DIN NAS: Nu se acomodează la mediu; Nu-şi găseşte ceva; Mereu are ceva de reproşat; v. Parcă îi iot pute ceva. PARCĂ IMI SAR OCHII DIN CAP: îmi este foarte greu; Nu mai rezist. PARCĂ L-A APUCAT PE DUMNEZEU DE PICIOR: Parcă a dat de o mare fericire, de un mare noroc; Parcă a dat norocul peste el; v. Parcă a prins pe Dumnezeu de picior. PARCĂ L-A APUCAT PE DUMNEZEU DE UN PICIOR: Parcă a dat de o mare fericire, de un mare noroc; Parcă a dat norocul peste el; v. Parcă a prins pe Dumnezeu de picior. M PARCĂ L-A ÎNGHIŢIT PĂMÂNTUL: Numai ştie nimeni unde este; Nu l-a mai văzut nimeni; v. Parcă a intrat în pământ. PARCĂ-L ALUNGĂ TĂTARII: A luat-o la fugă; A plecat foarte repede; N-a mai rămas niciun pic; v. şi Parcă-l alungă tătarii din urmă; Parcă-l alungă turcii; Parcă l-au luat turcii la goană; Parcă-l gonesc turcii. PARCĂ-L ALUNGĂ TĂTARII DIN URMĂ: A luat-o la fugă; A plecat foarte repede; N-a mai rămas niciun pic; v. Parcă-l alungă tătarii. PARCĂ-L ALUNGĂ TURCII: A luat-o la fugă; A plecat foarte repede; N-a mai rămas niciun pic; v. Parcă-l alungă tătarii. PARCĂ L-A PRINS PE DUMNEZEU DE PICIOR: Parcă a dat de o mare fericire, de un mare noroc; Parcă a dat norocul peste el; v. Parcă a prins pe Dumnezeu de picior. PARCĂ L-A PRINS PE DUMNEZEU DE UN PICIOR: Parcă a dat de o mare fericire, de un mare noroc; Parcă a dat norocul peste el; v. Parcă a prins pe Dumnezeu de picior. PARCĂ L-A PUS PE ŞAPTE: CAI: A plecat foarte repede; A pornit cu mare viteză; N-a mai zăbovit nicio clipă. PARCĂ L-A SCOS DRACU ÎN CALEA MEA: Nu trebuia să-l întâlnesc; Am avut ghinion să-l întâlnesc; Nu trebuia să ne vedem. PARCĂ L-AU CĂLCAT RACILE PE PICIOR: E prost dispus; Nu are chef de nimic. PARCĂ L-AU LUAT TURCII LA GOANĂ: A luat-o 1a fugă; A plecat foarte repede; N-a mai rămas niciun pic; v. Parcă-l alungă tătarii. PARCĂ-L GONESC TURCH: A luat-o la fugă; A plecat foarte repede; N-a mai rămas niciun pic; v. Parcă-l alungă tătarii. PARCĂ-L NINGE ŞI PLOUĂ: Este foarte trist; Este foartedezamăgit; Nu mai are niciun chef; v Parcă i s-au înecat corăbiile. PARCĂ-L SCOT BANII DIN CASĂ 1152 PARCĂ-L SCOT BANII DIN CASĂ: Are foarte mulţi bani; E foarte bogat. PARCĂ M-ÂR PIŞCĂ UN PURICE: Nu m-a durut deloc; Mici n-am simţit. PARCĂ MĂNÂNCĂ NUMAI MIERCUREA ŞI VINEREA: E destul de slab; E numai piele şi os; v. şi Parcă mănâncă numai vinerea. PARCĂ MĂNÂNCĂ NUMAI VINEREA: E destul de slab; E numai piele şi os; v. Parcă numâncă numaimiercurea şi vinerea. PARCĂ MI-A DAT CU PARUL ÎN CAP: M-a uluit; M-a surprins; Nu-mi venea să cred; v. şi Parcă mi-a dat cu un fier ars prin inimă; Parcă mi-a trecut cu un fier ars prin inimă. : PARCĂ MI-A DAT CU UN FIER ARS PRIN INIMĂ: M-a uluit; M-a surprins; Nu-mi venea să cred; v. Parcă mi-a dat cu parul în cap. PARCĂ MI-A LUAT CINEVA MINŢILE: Parcă m-am tâmpit; Parcă nu-mi dau seama de nimic. PARCĂ MI-A TRECUT CU UN FIER ARS PRIN INIMĂ: M-a uluit; M-a surprins; Nu-mi venea să cred; v. Parcă mi-a dat cu parul în cap, PARCĂ MI L-A DAT DUMNEZEU DE POMANĂ: Ca şi cum eu nu aş fi muncit pentru el. PARCĂ N-ĂŞ ŞTI: Ştiu foarte bine; Sunt bine informat. PARCĂ N-AM ONORAT PE MAMA: De ce să sufăr eu, că doar n-am nicio vină; Doar n-am omorât pe cineva. PARCĂ N-AM ONORÂT PE TATA: De ce sa sufăr eu, că doar n-am nicio vină; v. Doar n-am omorât pe cineva. PARCĂ N-ĂM ONORAT PE TATA ŞI PE MAMA: De ce să sufăr eu, că doar n-am nicio vină; v. Doar n-am omorât pe cineva. PARCĂ NIMIC NU S-AR FI ÎNTÂMPLAT: Ca şi cum ar fi totul în regulă; Ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. PARCĂ NU-I SUNT BOII ACASĂ: Ceva nu e în regulă cu el; Parcă are nişte probleme; v. şi Parca nu-i sunt toţi boii acasă. PARCĂ NU-I SUNT TOŢI BOII ACASĂ: Ceva nu e în regulă cu el; Parcă are nişte probleme; v. Parcă nu-i sunt boii acasă. PARCĂ NU-L CUNOSC EU CÂTE PARALE FACE: ll cunosc eu foarte bine; Ştiu eu ce fel de om este; Ştiu eu câţi bani dace el. PARCĂ POŢI SĂ ŞTI: Totul este posibil; Cine ştie ce se poare întâmpla. PARCĂ SE BAT CALICII ÎN GURA LUI: Mănâncă cu mare poftă; îi este foarte tare foame; v. şi Parcă se bat calicii la gura lui; Parcă se bat lupii în gura lui; Parcă se bat lupii la gura lui; Parcă se bat turcii la gura lui. PARCĂ SE BĂT CALICn LA GURA LUI: Mănâncă cu mare pofta; îi este foarte tare foame; w şi Parcă se bat calicii în gura lui. PARCĂ SE BAT LUPII ÎN GURA LUI: Mănâncă cu mare poftă; îi este foarte tare foame; v, şi Parcă se bat calicii în gura lui. PARCĂ SE BAT LUPII LA GURA LUI: Mănâncă cu mare poftă; îi este foarte tare foame; v. şi Parcă se bat calicii în gura lui. PARCĂ SE BAT TURCII LA GURA LUI: Mănâncă cu mare poftă; li este foarte tare foame; v. şi Parcă se bat calicii în gura lui. PARCĂ SPUNEAI CĂ.;.: Mi se· pare mie că ai spus că.... PARCĂ STĂ PE ACE: Nu poate sta locului; Nu se poate potoli; Este în veşnică mişcare. PARCĂ ŞTIE CINEVA ZILELE OMULUI: Nimeni nu ştie cât va trăi; Nimeni nu ştie când va muri. PARCĂ TE ALUNGĂ TURCII: Mănânci cu mare poftă; îţi este tare foame. PARCĂ TE-AR PIŞCĂ UN PURICE: De ce nu te potoleşti; Stai locului; Parcă nu te poţi stăpâni. PARCĂ TE-ĂŞ;CUNOAŞTE DE UNDEVA: Mi se pare că ne-am cunoscut -undeva; Pare-se ca suntem cunoştinţe vechi. PARCĂ TOATĂ LUMEA AR FI A LUI: Se simte în largul său; Este foarte plin de sine; Este foarte fericit; v. şi Parcă toată lumea e a lui. PARCĂ TOATĂ LUMEA E A LUI: Se simte în largul său; Este foarte plin de sine; Este foarte fericit; v. Parcă toată lumea ar fi a lui. PARCĂ TOT ÎI NINGE ŞI ÎI PLOUĂ: Este foarte trist; Este foarte dezamăgit; Nu mai are niciun chef; v Parcă i s-au înecat corăbiile. PARCĂ TOT ÎI PUTE CEVA: Nu se acomodează la mediu; Nu-şi găseşte ceva; Mereu are ceva de reproşat v. Parcă îi tot pute ceva. : PARCĂ TOT ÎI PUTE CEVA, DE ZBÂRCEŞTE DIN NAS: Nu se acomodează la mediu; Nu-şi găseşte ceva; Mereu are ceva de reproşat v. Parcă îi tot pute ceva, \ PARCĂ TOT SUGE LA ŢÂŢĂ: Se manifestă ca un copil; Nu se maturizează deloc. ' PARCĂ ŢI-A IEŞIT UN PORUMBEL DIN GURĂ: Mă bucur că ai spus aşa ceva; Mă bucur că aşa gândeşti; v.şiParcă ţi-a ieşit un sfânt din gură. PARCĂ ŢI-A IEŞIT UN SFÂNT DIN GURĂ: Mă bucură că ai spus aşa ceva; Mă bucur că aşa gândeşti; v. Parcă ţi-a ieşit un porumbel din gură. PARCĂ ŢI S-AU ÎNECAT CORĂBIILE: Eşti foarte trist; Eşti foarte dezamăgit; Nu mai ai niciun chef. PARCĂ UMBLĂ CU OCHII LEGAŢI: Nu vede nimic în jurul său; Nu-şi dă seama ce se petrece; Este complet zăpăcit. PARCĂ VĂD CĂ. .IV Mi se pare că.... PARCĂ VREA SĂ PLOUĂ: Se schimbă timpul; Cerul e înnorat; Vine ploaia. PARDON DE EXPRESIE!: Scuzaţi-mi expresia! PARDON, VĂ ROG!: Vă rog să mă scuzaţi! PARE CĂ...: Am impresia că.... PARE DEŞTEPT: Am impresia că este deştept; Lasă o impresie de om deştept. 1153 PĂCAT SĂ.. PARE-SE: Tot ce este posibil; Aşa arată. PĂRE-SE CĂ CEVA NU E ÎN REGULĂ: Am impresia că ceva nu e în regulă; Se pare că nu e totul în regulă. PARE TRAS PRIN INEL: E înalt şi subţire; Nu are deloc burtă; v. Parcă-i tras prin inel I*ARE TRAS PRIN MĂRGEA: E înalt şi subţire; Nu are deloc burtă; v. Parcă-i tras prin inel. PARE TRAS PRINTR-O MĂRGEA: E înalt şi subţire; Nu are deloc burtă; v. Parcă-i tras prin inel. y 'PARE TRAS PRINTR-O VERIGĂ: E înalt şi subţire; Nu are deloc burtă; v. Parcă-i tras prin inel, PARE TRAS PRINTR-UN INEL: E înalt şi subţire; Nu are deloc burtă; v. Parcă-i tras prin inel. PARE TRAS PRIN VERIGĂ: E ; înalt şi subţire; Nu are deloc burtă; v. Parcă-i tras prin inel. PARE UN COPIL: Se manifestă ca un copil; Lasă impresia unui om neexperimentat. PARIEZ O MIE CONTRA UNU CĂ...: Sunt aproape sigur că.... PARIUL SE MENŢINE: Vom paria în continuare; Vom vedea în viitor cine va câştiga. PARTEA BĂRBĂTEASCĂ: Din partea bărbatului; Pentru un bărbat; Partea soţului; v. şi Parte bărbătească. PARTEA FEMEIEASCĂ: Din partea femeii; Pentru o femeie; Pentru soţie; v. şi Parte femeiuşcă. PARTEA DE DINAINTE: Faţa. PARTEA DE DINAPOI: Spatele. PARTEA LEULUI: Partea cea mai mare dintr-un câştig, dintr-un profit comun. PARTEA NOSTIMĂ E CĂ...: Nu-ţi vine să crezi că... PARTEA SUFLETULUI: Interiorul;; în interior; Partea sensibilă. PARTE BĂRBĂTEASCĂ: Din partea bărbatului; Pentru un bărbat; Partea soţului; v. Pari ea bărbătească. PARTE FEMEIEASCĂ: Din partea femeii; Pentru o femeie; Pentru soţie; v. Partea femeiască. PARTE INTEGRANTĂ DIN CEVA; Parte care intră în mod necesar în componenţa unui tot. PARTE ŞI PARTE: Fiecare cu partea sa; Nu toate părţile sunt egale, PARTIDA E PIERDUTĂ: Nu mai avem ce câştiga; Totul este pierdut. PARTIZANI AI PĂCII: Luptătorii, iubitorii de pace şi linişte; Militanţii pentru pace; v. şi Partizanii păcii. PARTIZANII PĂCII: Luptătorii, iubitorii de pace şi linişte; Militanţii pentru pace; v. Partizani ai păcii. PAS ALERGĂTOR: Fuga; Viteză mai mare. PASĂMITE: Pesemne; Probabil. PASĂREA DUPĂ CÂNTEC SE CUNOAŞTE: Te citesc după voce; După vocea ta pricep totul ce e cu tine, PASĂREA ÎŞI ASCUNDE CAPUL DUPĂ ARIPĂ: Fiecare îşi păzeşte capul după cum poate; v. şi Pasărea îşi ascunde capul sub aripă. PASĂREA ÎŞI ASCUNDE CAPUL SUB ARIPĂ: Fiecare îşi păzeşte capul după cum poate; v. Pasărea îşi ascunde capul după aripă. PASĂRE DE PRADĂ: Pasăre răpitoare. PAS ARE-MĂIASTRĂ: Pasăre din basme înzestrată cu însuşiri supranaturale., PASĂRE RARĂ: Lucru deosebit; Persoană rar întâlnită. : PAS CU PAS: încet; fără grabă, v PAS DECISIV: Mişcare hotărâtoare, . : PAS GREU: O mişcare grea; Un act dificil, PASIBIL DE AMENDĂ: Poate fi amendat.:, PASIBIL DE PEDEAPSĂ: Poate fi pedepsit. PASIONAT DE STUDIU: Dornic să înveţe; v. şi Pasionat după studiu. PASIONAT DE ŞTIINŢĂ: Dornic să cerceteze; v. şi Pasionat după ştiinţă. PASIONAŢ DUPĂ STUDIU: Dornic ;săînveţe; v. Pasionat de studiu. PASIONAT DUPĂ ŞTIINŢĂ: Dornic să cerceteze; v. Pasionat de ştiinţă. PAS LĂPĂS: împreună; Unul după altul. PASUL MAI VIOI!: Mergeţi mai repede! PAŞI GREI: Cale grea; Drum greu; înaintare anevoioasă. PAŞTI IARBA PE CARE O CUNOŞTI: Faci ceea ce ştii; Faci ceea ce cunoşti, la ce te pricepi. : PAŞTE, MURGULE, IARBĂVERDE:Vezi-ţ! de treaba ta; Nu te amesteca în treburile altora. PATIMA JOCULUI: Are plăcerea să joace (la cărţi). , PATRU OCHI ŞI .NOUĂ- MINŢI: Multe păreri; Prea mulţi îşi dau cu părerea. PAZA BUNĂ TRECE PRIMEJDIA REA: Să fim precauţi; Să fim atenţi; Să ne ferim. PĂCALĂ^JUDECĂ PE ŢÂNDALĂ: Cum e judecătorul aşa e şi inculpatul. PĂCAT!: Regret! îmi pare rău! PĂCAT:CĂ...: Regret că...;îmi pare rău că.... PĂCAT DE...: îmi pare rău de..., PĂCAT DE DUMNEZEU: Nu se cuvine; Nu e drept; E o mare greşeală; Regret profund. PĂCAT DE EL: îmi pare rău de el. PĂCAT DE MOARTE; Foarte mare păcat. ■ PĂCAT DE ZIUA DE AZI: Un păcat obişnuit, PĂCATELE: EL ALEA MULTE:; Are multe păcate; Este foarte păcătoasă. PĂCATELE MELE!: Vai de mine; Eu ce vină am? De mine de ce vă legaţi? v. şi Păcatele mele cele grele! PĂCATELE MELE CELE GRELE!: Vai de mine; Eu ce vină am? De mine de ce vă legaţi? v. Păcatele mele! PĂCATELE TINEREŢILOR: Păcatele din tinereţe; Păcatele nevinovate; Păcatele plăcute. PĂCAT SĂ...: Ar fi o greşeală să... . PĂCATUL ÎŞI CAUTĂ VINOVATUL 1154 PĂCATUL ÎŞI CAUTĂ VINOVATUL: Păcatele ne aşteaptă; Putem păcătui foarte uşor; E greu să scapi de făcut păcate; v. şi Păcatul îşi urmează vinovatul. PĂCATUL ÎŞI URMEAZĂ VINOVATUL: Păcatele ne aşteaptă; Putem păcătui foarte uşor; E greu să scapi de făcut păcate; v. Păcatul îşi caută vinovatul, PĂCATUL MĂRTURISIT E PE JUMĂTATE IERTAT: Cine recunoaşte poate fi şi iertat. PĂCATUL MEU SĂ FIE: Eu sa fiu de vină. PĂCĂLEALĂ DE 1 APRILIE: Glumele de 1 aprilie. PĂCĂLICIUL PĂCĂLIT: Oricine poate fi păcălit. PĂDUCHE LEŞINAT: Om epuizat, neputincios, incapabil de a face ceva. PĂI, ATUNCI...: Şi, atunci....^ ; PĂI, CE CÂNTAI EU PÂNĂ ACUM?:' Ce ţi-am spus eu până acum? PĂI, CUM!: Cum, adică! Adică, cum! PĂI, CU MINE SE PUNE EL?: Nu te pune cu mine! Cu mine nu ai nicio şansă de câştig. PĂI, PĂI, DAR CUM?: Şi tu ce mai vrei de acum. ' PĂI, NU MAI E ACELAŞI LUCRU: S-au cam schimbat lucrurile; Acum este o altă situaţie. PĂI, VEZI?: Acum îţi dai seama? Ai înţeles? PĂLIT CU LEUCA: înşelat; Păcălit; Tras pe sfoară; S-a ţăcănit; v. si Pălit cu leuca în cap. PĂLIT CU LEUCA ÎN CAP: înşelat; Păcălit; Tras pe sfoară; S-a ţăcănit; v. Pălit cu leuca. PĂMÂNT!: Se vede malul! PĂMÂNT DE HRANĂ: Pământ arabil. PĂMÂNT GOL CA DUPĂ LĂCUSTE: Pământ nelucrat, necultivat; Pământ sterp. PĂMÂNT GRAS CA UNTUL: Pământ foarte roditor. PĂMÂNTUL DISPĂRU: Ne-am îndepărtat de mal; v. şi Pământul dispăru din vedere. PĂMÂNTUL DISPĂRU DIN VEDERE: Neam îndepărtat de mal; v. Pământul dispăru. PĂMÂNTUL FĂGĂDUINŢEI:: ? Palestina {După Biblie); Ţinut bogat, mănos, fericit; v. şi Pământul făgăduit. PĂMÂNTUL FĂGĂDUIT: Palestina Bl· blie); Ţinut bogat, mănos, fericit; v. Pământul făgăduinţei. PĂMÂNTUL MAICĂ NOASTRĂ: De la pământ roditor trăim cu toţii. PĂMÂNTUL NE SATURĂ PE TOŢI: După moarte nu mai avem nevoie de nimic. PĂMÂNTUL ŞI TOT CE E ÎN EL: Pământul şi bogăţiile pământului. PĂRĂSIT DE TOŢI: Rămas singur; Neiubit de nimeni. PĂR DE CÂINE: Marfa proastă; Lucru inutil. PĂREREA MEA E SFÂNTĂ: Eu nu-mi schimb părerea; Eu nu cedez în ruptul capului. PĂRERE BUNĂ: O părere bună, folositoare, înţeleaptă. PĂRERE DE BINE: O urare de bine, de fericire, de viaţă lungă. PĂRERE DE RĂU: Un regret. PĂRERE REA: O părere plină de răutate, de ură, de neînţelegere. PĂRERILE DIFERĂ: Fiecare cu părerea sa; v. şi Părerile nu concordă; Părerile sunt împărţite. PĂRERILE NU CONCORDĂ: Fiecare cu părerea sa; v. Părerile diferă. PĂRERILE SUNT ÎMPĂRŢITE: Fiecare cu părerea sa; v. Părerile diferă. PĂRINŢII MĂNÂNCĂ AGURIDĂ ŞI COPIILOR LI SE STERPEZESC DINŢII: Părinţii fac greşeli şi copii lor le plătesc. PĂRTAŞ LA...: Colaborator la... . PĂRUL I S A FĂCUT MĂCIUCĂ: S-a în-grozit; S-a speriat foarte tare. PĂSTRAŢI RESTUL!: Reţineţi restul! PĂSTREAZĂ-ŢI MĂGĂRIILE PENTRU TINE: Nu ne oferi nouă măgăriile, obrăzniciile, prostiile, idioţeniile tale; v. şi Păstrează-ţi obrăzniciile pentru tine. PĂSTREAZĂ-ŢI OBRĂZNICIILE PENTRU TINE: Nu ne oferi nouă măgăriile, obrăzniciile, prostiile, idioţeniile tale; v. Păstrează~ţi măgăriile pentru tine. PĂSTREAZĂ-ŢI OBSERVAŢIILE NUMAI PENTRU TINE: Nu ne interesează păreriie tale. PĂTURA CONDUCĂTOARE: Conducerea; Cei ce conduc; Cei aflaţi la conducere la un moment dat. · PĂZEA!: Fii atent! Fă loc! Dă-te la o parte! PĂZEŞTE DRUMURILE: Bate drumurile; Nu stă locului; Nu se apucă de o treabă; v. şi Păzeşte drumurile Ia lume. PĂZEŞTE DRUMURILE LA LUME: Bate drumurile; Nu stă locului; Nu se apucă de o treabă; v. Păzeşte drumurile. PĂZEŞTE PÂRLEO!: Fă loc! Dă-te la o parte! PĂZEŞTE-TE DE EL!: Ai grijă de relaţiile tale cu el; Să nu ai încredere în el. PĂZEŞTE-TE SĂ NU CAZI: Ai grijă de tine; Fereşte-te de necazuri. PĂZEŞTE-ŢI CALEA TA: Vezi-ţi de drumul tău; Nu te amesteca în treburile altora. ■ PĂZEŞTE-ŢI TREABA TA Şi LASĂ-MĂ PE MÎNETN PACE: Vezi-ţi de treburile tale şi nu te amesteca în ale mele. PĂZITDE...: Apărat de.... PÂINE ALBĂ: Viaţă bună, îmbelşugată. PÂINE AMARĂ: Viaţa grea; Relaţii proaste. PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE: Viaţa noastră obişnuită; Nevoile noastre zilnice; Problemele noastre zilnice; v. şi Pâinea noastră cea de toate zilele. PÂINEA E ÎN GÂNDUL LA OMUL FLĂMÂND: Flămândul se gândeşte mereu la mâncare; Fiecare se gândeşte la problemele sale. PÂINEA LUI DUMNEZEU: Un om foarte bun. PÂINEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE: Viaţa noastră obişnuită; Nevoile noastre 1155 PÂNĂ ÎN MOMENTUL CÂND. . zilnice; Problemele noastre zilnice; v. Pâinea cea de toate zilele. PÂINEA ŞI SAREA TOATĂ MÂNCAREA: O duce greu; Nu prea are ce mânca. PÂINEA USCATĂ ZGÂRIE LA GÂT: Sărăcia face mari necazuri. PÂINEA ZILNICĂ: Nevoile zilnice; Problemele zilnice. PÂINE GOALĂ: Numai pâine; Nimic în afară de pâine; Sărăcăcios. PÂN-ACUM: Până în zilele noastre; Până în clipa asta; v. şi Până astăzi; Până azi; Până în momentul de faţă; Până în prezent; Până în ziua de astăzi; Până în ziua de azi; Până în ziulică de astăzi; Până în ziulică de azi; Până la această dată.^ PÂNĂ ACOLO: Nu mai departe de acolo; Doar până acolo. PÂNĂ ACOLO AM AJUNS: Am ajuns într-o situaţie neplăcută, nedorită. PÂNĂ ACOLO MAI VA: Este încă mult până acolo. PÂNĂ ACUM TOATE BUNE: Nu trebuie să ne plângem; Totul este în regulă; v. şi Până aici toate bune. PÂNĂ ACUM ŢI-A FOST VELEATUL: Până aici ţi-a mers. PÂNĂ ADINEAURI: Până nu de mult. PÂNĂ AICI!: Gata! S-a terminat! Ajunge! PÂNĂ AICI TOATE BUNE: Nu trebuie să ne plângem; Totul este în regulă; v. Până acum toate bune. PÂNĂ ASTĂZI: Până în zilele noastre; Până în clipa asta; v. Până acum. PÂNĂ ATUNCI: Până în clipa aceea. PÂNĂ ATUNCI MAI VA: Până în clipa aceea mai este. : PÂNĂ AZI: Până în zilele noastre; Până în clipa asta; v. Până acum. PÂNĂ AZI INCLUSIV: Inclusiv până în clipa asta. PÂNĂ CÂND?: Nu se mai poate! Termină! Ajunge! PÂNĂ CÂND AJUNGI LA DUMNEZEU ÎŢI IAU SUFLETUL SFIINŢI: Cei din jurul tău sunt mai periculoşi decât şeful cel mare; v. şi Până când ajungi la Dumnezeu te fură sfinţii; Până când ajungi la Dumnezeu te mănâncă sfinţii; Până când ajungi la Dumnezeu te omoară sfinţii; Până la Dumnezeu îţi iau sufletul sfinţii; Până la Dumnezeu te fură sfinţii; Până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii; Până la Dumnezeu te omoară sfinţii, r PÂNĂ CÂND AJUNGI LA DUMNEZEU TE FURĂ SFINŢII: Cei din jurul tău sunt mai periculoşi decât şeful cel mare; v. Până când ajungi la Dumnezeu îţi iau sufletul sfinţii. PÂNĂ CAND AJUNGI LA DUMNEZEU TE MĂNÂNCĂ SFINŢII; Cei din jurul tău sunt mai periculoşi decât şeful cel mare; v. Până când ajungi la Dumnezeu îţi iau sufletul sfinţii. PÂNĂ CÂND AJUNGI LĂ DUMNEZEU TE OMOARĂ SFINŢII: Cei din jurul tău sunt mai periculoşi decât şeful cel mare; v. Până când ajungi la Dumnezeu îţi iau sufletul sfinţii. PANĂ CÂND NU...: Cât timp nu.... PÂNĂ CE?: Ce vrei să se întâmple? Până când?. PÂNĂ CE NU...: Ce nu vrei să.... PÂNĂ DE CURÂND: Nu de mult. PÂNĂ DINCOACE DE...: Mai aproape de.... PÂNĂ DINCOLO DE...: Mai departe de . . PÂNĂ-I CERUL: Pentru totdeauna; Veşnic; v. şi Până-i lumea; Pănă-i lumea şi pământul. PÂNĂ-I CUCUL: Niciodată; Nici vorbă. PÂNĂ-I LUMEA: Pentru totdeauna; Veşnic; v. Până-i cerul. PÂNĂ-I LUMEA ŞI PĂMÂNTUL: Pentru totdeauna; Veşnic; v. Până-i cerul. PÂNĂ I SE UMPLE GĂVANUL: Până se satură; Până-şi face interesele. PÂNĂ ÎI STĂ CAPUL PE UMERI: Cât trăieşte; Toată viaţa; v. şi Până îi stă capul sus. PÂNĂ ÎI STĂ CAPUL SUS: Cât trăieşte; Toată viata v. Până îi stă capul pe umeri. PÂNĂ ÎN ADÂNCUL INIMII: Profund; v. şi Până în adâncul sufletului; Până 'în adâncurile sufletului. PÂNĂ ÎN ADÂNCUL SUFLETULUI: Profund; v. şi Până în adâncul inimii. PÂNĂ ÎN ADÂNCURILE SUFLETULUI: Profund; v. şi Până în adâncul inimii. :i PÂNĂ ÎN BRÂU: Pe la mijloc; Până la mijloc. PÂNĂ ÎN CARNE: Foarte adânc. PÂNĂlNCĂ NU...: Până nu se.... PÂNĂ ÎN CÂNTĂTORI: Până cântă cocoşii; Până spre dimineaţă. PÂNĂ ÎN CELE DIN URMĂ: La urma urmei. PÂNĂ ÎN CELE MAI MICI AMĂNUNTE: Foarte amănunţit; v. şi Până în cel mai mic amănunt. ■ PÂNĂ ÎN CELE MAI MICI DETALII: Foarte detaliat. ; PÂNĂ ÎN CEL M Ai MIC AMĂNUNT: Foarte amănunţit; v. Până în cele mai mici amănunte. ·.. PÂNĂ ÎN CLIPA MORŢII: Toată; viaţa; Până la moarte. PÂNĂ ÎN FUNDUL RĂRUNCHILOR: In întregime; Peste tot; Integral. PANA ÎN GÂT: Peste măsură; Prea mult; v, şi Până la gât. PANA ÎN GLEZNE: Nu prea mult; Cam puţin. PÂNĂ ÎN ÎNALTUL CERULUI: Până sus de tot; v. şi Până în nor; Până în nori; Până la nor; Până la nori. PÂNĂ ÎN MĂDUVA OASELOR: In tot corpul; Peste tot în corp;'v."şi Până în măduvă; Până în oase; Până la măduva oaselor; Până la măduvă; Pân ă la oase. PÂNĂ ÎN MĂDUVĂ: In tot corpul; Peste tot în corp; v. Până în măduva oaselor. PÂNĂ ÎN MOMENTUL CÂND...: Până când nu vine momentul să.... PÂNĂ ÎN MOMENTUL DE FAŢĂ 1156 PÂNĂ ÎN MOMENTUL DE FAŢĂ: Până în zilele noastre; Pana în clipa asta; v. Până acum. PĂNĂ ÎN NOR: Până sus de tot; v. Până în înaltul cerului. PÂNĂ ÎN NORI: Până sus de tot; v. Până în înaltul cerului. PÂNĂ ÎN PĂMÂNT: Până jos de tot, PÂNĂ ÎN PÂNZELE ALBE: Până Ia capăt. PÂNĂ ÎN PREZENT: Până în zilele noastre; Până în clipa asta; v. Până acum. PÂNĂ ÎN TEMELIE: în întregime. PÂNĂ ÎN TIMPUL DIN URMĂ: Până nu de mult. PÂNĂ ÎNTR-0 LUNĂ: în maximum o lună. PÂNĂ ÎNTR-O ORĂ: în maximum o oră. ;PÂNĂ ÎNŢR-0 SĂPTĂMÂNĂ: în maximum o săptămână. PÂNĂ ÎNTR-UN AN: în maximum un an. PÂNĂ ÎNTR-UN CAP DE AŢĂ: Absolut tot. PÂNĂ ÎN ULTIMA CLIPĂ: Până la capăt; Până la sfârşit; v. şi Până în ultimul moment. PÂNĂ :ÎN ULTIMUL MOMENT: /Până la capăt; Până la sfârşit; v. Până în ultima clipă. PÂNĂ ÎN VÂRFUL DEGETELOR: La maximum; Peste tot. PÂNĂ ÎN VECII VECILOR: Veşnic; în veşnicie. PÂNĂ ÎN ZIUA DE ASTĂZI: Până în zilele noastre; Până în clipa asta; v. Până acum. PÂNĂ ÎN ZIUA DE AZI:; Până în . zilele noastre; Până în clipa asta; v. Până acum. PÂNĂ ÎN ZIUĂ: Până se luminează de zi. PÂNĂ ÎN ZIULICA DE ASTĂZI: Până în zilele noastre; Până în clipa asta; v. Până acum.·. PÂNĂ ÎN ZIULICA DE AZI: Până în zilele noastre; Până în clipa asta; v. Până acum. PÂNĂ LA...: Nu mai departe de,.. i PÂNĂ LA ACEASTĂ DATĂ: Până în zilele noastre; Până în clipa asta; v. Până acum. PÂNĂ LA ACEST PUNCT: Pana aici; Nu mai departe de acest punct. PĂNĂ LA ADÂNCI BĂTRÂNEŢI: Până când va fi foarte bătrân. PÂNĂ LA AL ŞAPTELEA NEAM: Foarte departe în viitorul neamului; v, şi Până la a şaptea spiţă. : PÂNĂ LA A ŞAPTEA SPIŢĂ: Foarte departe în viitorul neamului; v. Până la al şaptelea neam. PÂNĂ LA BRÂU: Destul de mult; v. şi Până la butucul roţi; Până la centură. PÂNĂ LA BUTUCUL;R0ŢII: Destul de mult; v. Până la brâu. PÂNĂ LA CAP: Până la sfârşit; v. şi Până la capăt; Până la capătul lumii. PÂNĂ LA CAPĂT: Până la sfârşit; v. Până la cap. PÂNĂ LA CAPĂTUL LUMII: Până la sfârşit; v. Până la cap. PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI: Foarte departe. PÂNĂ LA CENTURĂ: Destul de mult; v. Până la brâu. ; PÂNĂ LA CE PUNCT?: Până unde? Care este limita? PÂNĂ LA CRĂPATUL ZILEI: Până la zi; Până la revărsatul zorilor. PÂNĂ LA DEZGUST: Până la scârbă; Până peste măsură. PÂNĂ LA DUMNEZEU ÎŢI IAU SUFLETUL SFIINŢI: Cei din jurul tău sunt mai periculoşi decât şeful cel mare; v. Până când ajungi la Dumnezeu îţi iau sufletul sfinţii. ..PÂNĂ/LA DUMNEZEU TE FURĂ SFINŢII: Cei din jurul tău sunt mai periculoşi decât şeful cel mare; v. Până când ajungi la Dumnezeu îţi iau sufletul sfinţii. : PÂNĂ ,LA DUMNEZEU TE MĂNÂNCĂ SFINŢII: Cei din jurul tău sunt mai periculoşi decât şeful cel mare; v. Până când ajungi la Dumnezeu îţi iau sufletul sfinţii. PÂNĂ LA DUMNEZEU TE OMOARĂ SFINŢII: Cei din jurul tău sunt mai periculoşi decât şeful cel mare; v. Până când ajungi la Dumnezeu îţi iau sufletul sfinţii. PÂNĂ L EXASPERARE: Până peste măsură; Până la ultima limită. PÂNĂ LA FUND: Până jos; Peste tot. PÂNĂ: LA GÂT: :Peste măsură;; Prea mult; v. Până în gât. : PÂNĂ LA GENUNCHIUL BROAŞTEI: Foarte puţin; La mică adâncime. PÂNĂ LA GLEZNE: Nu prea mult. < ; PÂNĂ: LA : LACRIMI: Tare, îndurerat; Tare trist. PÂNĂ LA MĂDUVA,OASELOR:: în ;tpt corpul; Peşte tot în corp; v. Până în măduva oaselor. PĂNĂ LA MĂDUVĂ: In tot corpul; Peste tot în corp; v. Până în măduva oaselor. PÂNĂ LA MILIMETRU: în totalitate; în întrepime; Până la cele mai mici amănunte, r PANĂ LA MOARTE: Toată viaţă; Până nu moare, PÂNĂ LA NEAM ŞI NEAM: Pentru toate generaţiile viitoare. : : PÂNĂ LA NEBUNIE: La maximum; Fără nicio pauză; Fără nicio încetare. PÂNĂ LA NOI DISPOZIŢII: Totul se opreşte până la noi dispoziţii; v. şi Până la noi instrucţiuni; Până la noi ordine, :: PÂNĂ LA NOI INSTRUCŢIUNI: .Totul se opreşte până la noi instrucţiuni; v. şi Până la noi dispoziţii. PÂNĂ LA NOI ORDINE: Totul se opreşte până la noi ordine v. şi Până la noi dispoziţii. PÂNĂ LA NOR: Până sus de tot; v. Până în înaltul cerului. PÂNĂ LA NORI: Până sus de tot; v. Până în înaltul cerului. PÂNĂ LA OASE: în tot corpul; Peste tot în corp; v. Până în măduva oaselor. PÂNĂXA O CENTIMĂ: Totul; Până la ulti- 1157 PÂNĂ PESTE URECHI mul ban; v. şi Până la o para; Până la para; Până la ultima centimă; Până la ultima lescaie; Până la ultimul ban; Până la ultimul sfanţ. PÂNĂ LA O PARA CENTIMĂ: Totul; Până la ultimul ban; v. Până la o centimă. PÂNĂ LA O VREME: Până la un moment dat. PÂNĂ LA PARA: Toiul; Până la ultimul ban; v. Până la o centimă. PÂNĂ LA PAROXISM: Până la intensitate maximă. PÂNĂ LA PĂMÂNT: Până jos de tot. ^ PÂNĂ LA PICĂTURĂ: Până la amănunt. PÂNĂ LA PIELE: Peste tot; în întregime. PANĂ LA REFUZ: La maximum; v. şi Până la roşu;Până la saturare; Până la saturaţie; Până la saţ; până la saţietate; Până la saţiu; Până la sătul. PANĂ LA ROŞU: La maximum v. Până la refuz. PÂNĂ LA SATURARE: La maximum; v. Până la refuz. PANĂ LA SATURAŢIE: La maximum; v. Până la refuz. PÂNĂ LA SAŢ: La maximum; v. Până la refuz. PÂNĂ LA SAŢIETAT: La maximum; v. Pflwi la refuz. PANĂ LA SAŢIU: La maximum; v. Până la refuz PÂNĂ LA SĂTUL: La maximum; v. Până la refuz- y : PÂNĂ LA SÂNGE: Foarte adânc; Profund. PÂNĂ LA SCADENŢĂ: Până la termenul de plată. PÂNĂ LA SFÂNTUL-AŞTEAPTĂ: Niciodată. PÂNĂ LA SFÂRŞIT: Până la capăt. PÂNĂ LA SFÂRŞITUL VIEŢII: Până la capătul vieţii; Până la moarte. PÂNĂ LA SFÂRŞITUL VIEŢII SALE: Până la capătul vieţii sale ; Până la moartea sa. PANĂ LA SFÂRŞITUL ZILELOR: Până la moarte. PÂNĂ LA SFÂRŞITUL ZILELOR SALE: Până la moartea sa. PÂNĂ LA SUMĂ DE...: Până atinge suma de... . PĂNĂ LA TALIE: Până la mijloc; Destul de mult. PÂNĂ LA ULTIMA CENTIMĂ: Totul; Până la ultimul ban; v. Până la o centimă. PÂNĂ LA ULTIMA LESCAIE Totul; Până la ultimul ban; v. Până la o centimă. PÂNĂ LA ULTIMA PICĂTURĂ: Până Ia moarte; v. şi Până la ultima picătură de sânge; Până la ultima suflare. PÂNĂ LA ULTIMA PICĂTURĂ DE SÂNGE: Până la moarte; v. Până la ultima picătură. PÂNĂ LA ULTIMA SUFLARE: Până la moarte; v. Până la ultima picătură PÂNĂ LA ULTIMUL BAN: Totul; Până la ultimul ban; v. Până la o centimă. PÂNĂ LA ULTIMUL OM: Toată lumea. : PÂNĂ LA ULTIMUL SFANŢ: Totul; Până la ultimul ban; v. Până la o centimă. PÂNĂ LA UN ANUMIT PUNCT: Până la o limită. PÂNĂ LA UN BOB DE LINTE: Tot; în întregime; v. şi Până la un cap de aţă; Până la un capăt de aţă; Până la un fir de păr. PÂNĂ LA UN CAP DE AŢĂ: Tot; în întregime; v. Până la un bob de linte. PÂNĂ LA UN CAPĂT DE AŢĂ: Tot; în întregime; v. Până la un bob de linte. PÂNĂ LA UN FIR DE AŢĂ: Tot; în întregime; v. Până la un bob de linte. PÂNĂ LA UN FIR DE PAR: Tot; în întregime; v. Până la un bob de linte. PÂNĂ LA UN PUNCT: Până la o limită. PÂNĂ LA UN STROP: Foarte puţin. PÂNĂ LA UNUL: Peste un an. · PÂNĂ LA URMĂ: La urma urmelor. ;”· PÂNĂ ;LA " URMĂ^ MULT STĂ ÎNTRE PATRU SCÂNDURI: Moartea e veşnică. PÂNĂ LA ZIUĂ:1 Pâriă se luminează de zi. PÂNĂ MAI ADINEAURI: Până nu de mult. PÂNĂ MOR: Toată viaţa. PÂNĂ-N : :PĂMÂNT: Toată viaţa;' Până îl îngroapă. PÂNĂ-NTR-UN CAPĂT DE AŢĂ: Tot; Complet; în întregime. ! PÂNĂ NU AJUNGI LA PĂRÂU NU RIDICA POALELE: Dacăe nevoie, faci şi ce nu-ţi place. PÂNĂ NU DAI CU CAPUL DE PRAGUL DE SUS, NU VEZI PE CEL DE JOS: piipă ce păţeşti, pricepi mai uşor; v. şi Până nu te loveşti cu capul de pragul de sus, nu vezi pe cel de jos. PÂNĂ ÎW DE MULT: De curând; Cu puţin timp în urmă. PÂNĂ ;NU FACI FOC, ;NU IESE FUM: Nu există nimic fără să lase anumite urme; v. şi Până nu m ănănci usturoi gura nu-ţi miroase. PÂNĂ NU MĂNÂNCI USTUROI GURA NU-ŢI MIROASE: Nu există nimic fără să lase anumite urme; v. şi Până nu faci joc, nit iese fum. PÂNĂ NUMERI LA TREI: Foarte repede; în câteva clipe. PÂNĂ NU SE ASEAMĂNĂ, ;NU SE ADUNĂ: Cine se aseamănă colaborează mâi uşor. PÂNĂ NU TE LOVEŞTI CU CAPUL DE PRAGUL DE SUS, NU VEZI PE CEL DE JOS: După ce păţeşti, pricepi mai uşor; v. şi Până nu dai cu capul de pragul de sus, nu vezi pe cel de jos. PÂNĂ NU VĂD, NU CRED: Cred numai ceea ce văd. PÂNĂ-N ZIUĂ: Până se luminează de zi, PÂNĂ-N ZIUA DE AZI: Până astăzi; Până acum. PÂNĂ O STA VÂNTUL: Până se potolesc lucrurile. PÂNĂ PESTE CAP: Foarte mult; v. şi Până peste urechi. PÂNĂ PESTE URECHI: Foarte mult;'v. Până peste cap. PÂNĂ SĂ NU.. 1158 PÂNĂ SĂ NU...:,Până când o să.... PÂNĂ SCOBEŞTI ÎN DINTE: Foarte repede; v. şi Până scobeşti într-un dinte. PÂNĂ SCOBEŞTI ÎNTR-UN DINTE: Foarte repede; v. Până scobeşti în dinte. PÂNĂ SE CRAPĂ DE ZIUĂ: Până se luminează de zi. PÂNĂ S-O ALEGE ÎNTR-UN FEL: Până se clarifică; Până se ia o decizie. PÂNĂ SUS: Foarte mult. v PANA ŞL..: Chiar şi... . PÂNĂ ŞI ASTĂZI: Chiar şi acum. PÂNĂ ŞI DRACUL SE POARTĂ BINE CU AI LUI: Fiecare trebuie să se poarte frumos cu ai lui. PÂNĂ TÂRZIU: Foarte târziu. y PÂNĂ TÂRZIU NOAPTEA: : Foarte târziu noaptea. PÂNĂ TRECI PODUL, ZI-I MĂGARULUI MOŞULE: Poartă-te frumos până-ţi rezolvi problemele. PÂNĂ UNA-ALTA: Până nu se clarifică. PÂNĂ UNDE?: Cât se mai poate? PÂNĂ UNDE SE POATE: Cât se poate. PÂNTECELE GOL N-ARE URECHI DE ASCULTAT: Nu vorbi omului sărac; Omul sărac n-are timp de discuţii. PÂNZA ŞI NEVASTA NOAPTEA NU SE ALEGE: Deschide bine ochii când alegi . ceva important. PÂRÂ1E CA LUBENIŢA SUB CUSTURĂ: Este foarte copt. y . PE ACELAŞI CALAPOD: La fel; în acelaşi mod; v. şi Pe aceiaşi ton. PE ACELAŞI TON: La fel; în acelaşi mod; v. Pe acelaşi calapod. PE ACOLO: Undeva; Nu ştim precis unde. PE ACOLO... PE DINCOLO: Şi încoace şi încolo.' PE ADRES A...: Adresată lui.... PE AICI: în apropiere; Lângă noi. PE AICI NU MERG CHESTIILE ASTEA: Aşa ceva nu se poate aici; v. şi Pe .aici nu merg lucrurile astea; Pe aici nu ţin chestiile acestea; Pe aici nu ţin lucrurile astea. PE AICI NU MERG LUCRURILE ASTEA: Aşa ceva nu se poate aici; v. Pe aici nu merg chestiile astea. PE AICI NU SE TRECE: Trecerea interzisă. PE AICI NU ŢIN CHESTIILE ASTEA: Aşa ceva nu se poate aici; v. Pe aici nu merg chestiile astea. PE AICI NU ŢIN LUCRURILE ASTEA: Aşa ceva nu se poate aici; v. Pe aici nu merg chestiile astea. PE AICI PE APROAPE: în apropiere de aici; Nu departe de aici; v. şi Pe aici pe colea; Pe aici undeva; Pe aici prin-prejur. PE ÂlCI PE COLEA: In apropiere de aici; Nu departe de aici; v. Pe aici pe aproape. PE AICI PE UNDEVA: în apropiere de aici; Nu departe de aici; v. Pe aici pe aproape. PE AICI PRIN-PREJUR: în apropiere de aici; Nu departe de aici; v. Pe aici pe aproape. PE AICI ŢI-E DRUMUL!: Pleacă de aici! Să nu te mai văd! PE AICI, VĂ ROG!: Poftiţi pe aici! PE ALĂTURI: Pe drumul greşit. ..-y PE ALES: La alegere; v. şi Pe alese. PE ALESE: La alegere; v. Pe ales. PE ALOCUREA: Undeva; Din loc în loc; Nu peste tot; v. şi Pe alocuri. PE ALOCURI: Undeva; Din loc în loc; Nu peste tot; v. Pe aloc urca. PE-A MEA: Părerea, dorinţa voinţa mea.: • '•.PE AN::Ănual.y; ·.: PE;AN CE /MERGE: Pe anul în curs; v. şi Pe an ce trece. PE AN CE TRECE: Pe anul în curs; v. Pe an ce merge. PE-A-NDĂRĂTELEA: Pe dos; Anapoda, y ■ PE APA SÂMBETEI: Pierdut; Aruncat. PE APĂ: Dus de apă. PE APĂ ŞI PE USCAT: Peste tot. PE APROAPE: în apropiere; Nu departe, yy PE APROAPE DE...: în apropiere de...; Nu departe de.... PE APUCATE: Fără nicio ordine; Fără niciun program. ..· PE APUCATELE: Cine apucă; Fără nicio ordine. PE ARIPILE...: Duse de... . PE ARIPILE VÂNTULUI: Dus de vânt. PE ASCUNS: în secret; Pe nevăzute. PE ASEMENEA VREME: Pe un aşa timp; Pe o vreme aşa de rea. PE ASTA N-O MAI CRED: Eu aşa ceva nu cred. ■ y ;.:-,y PE AŞA PROPUNERE DE VREME: Căutaţi o perioadă de timp mai favorabilă; Este o propunere de timp inacceptabilă. PE-A ŢA: Din partea ta; Pe părerea, pe dorinţa, pe voinţa ta. PE ATÂT: Atât cât este; Atât cât oferă; Atât cât cere; v. şi Pe atâta. TE; ATÂTA: Atât cât este;'.Atât/cât oferă; Atât cât cere; v. şi Pe atât. PE ATUNCI: Atunci când a fost. yy PE BARBA CUIVA: Pe răspunderea ta; Pe obrazul tău. PE BARBA LUI: Pe răspunderea lui; Pe obrazul lui. PE BARBA LUI PROPRIE: Pe răspunderea lui proprie; Pe obrazul lui propriu. PE BAZA...: Bazându-de pe... ; v. şi Pe bază de.... :/ PE BAZA RECIPROCITĂŢII: în mod reciproc; v. şi Pe baza unor condiţii de reciprocitate. PE BAZA UNOR CONDIŢII DE RECIPROCITATE: în mod reciproc; v. Pe baza reciprocităţii. :: 1159 PE CÂT SE PARE ÎŢI MERGE BINE PE BAZĂ: Având ca bază. PE BÂZĂ DE..,: Bazându-de pe... ; v. Pe baza.... PE BAZĂ DE ACTE: Cu acte în regulă. PE BAZĂ DE VÂRSTĂ: După vârstă; Dependent de vârstă, PE BĂNCILE ŞCOLII: Ca elev. PE BÂJBÂITE: ; Lipsit de siguranţă; La întâmplare. PE BLAT: Pe gratis; Fără plată. PE BORD: în ambarcaţiune; în avion, ; PE BORDUL...: în ambarcaţiune...;în avion... PE BRÂNCI: Pe mâini şi pe picioare; De-a buşilea. PE BRODITE: La nimereală; La întâmplare, PE BUNĂ DREPTATE: Pe drept vorbind; în mod întemeiat. PE BUNĂ DREPTATE NUMIT...: Pe drept vorbind numit...; în mod întemeiat numit.., .. .. PE BUNE: Pe drept; Adevărat. PE BUZĂ MIERE ŞI ÎN INIMĂ FIERE: Vorbeşte frumos dar face numai rele. PE CAI ŞI LA DRUM: Încălecaţi şi plecaţi PE CALE: în curs; în procesul realizării; Pe drum. PE CALEA...: în cursul..., PE CALEA ADMINISTRATIVĂ: Prin măsuri administrative; v. şi Pe cale administrativă, PE CALEA AERULUI: Cu avionul. PE CALEA ARMELOR: Prin război; Prin atac militar. PE CALEA BUCALĂ: Pe gură; v. şi Pe cale bucală PE CALE ADMINISTRATIVĂ: Prin măsuri administrative; v. Pe calea administrativă. PE CALEA UNDELOR: Prin radio. PE CALE BUCALĂ: Pe gură; v. Pe calea bucală PE CALE CINSTITĂ: în mod cinstit, ■ PE CALE COMERCIALĂ: Prin comerţ. PE CALE DE Ă SE DEMODA: în scurt timp va ieşi din modă. PE CALE DE DISPARIŢIE: In curând va dispărea. PE CALE DISCIPLINARĂ: Prin măsuri disciplinare. PE CALE IERARHICĂ: Prin măsuri ierarhice; Prin supunere. PE CALE INDIRECTĂ: în mod indirect. PE CALE LEGALĂ: în mod legal. PE CALE NECINSTITĂ: în mod necinstit. PE CALE OCOLITĂ: Ocolind; Indirect; în mod indirect; v. şi Pe căi ocolite. PE CALE PAŞNICĂ: în mod paşnic. PE CAL ŞI LA DRUM: încalecă şi pleacă. PE CAP DE LOCUITORI: Pe un locuitor; Pentru fiecare locuitor. PE CAPETE: Pe muchie. PE CATAFALC: Pe postament. PE CATEGORH: Pe grupe; După calităţi; După proprietăţi. PE CĂI NECINSTITE: în mod necinstit; Incorect. PE CĂI OCOLITE: Ocolind; Indirect; în mod indirect; v. Pe cale ocolită. PE CĂPRARII: Pe categorii. PE CĂRARE BĂTUTĂ NU CREŞTE IARBA: Unde e multă lume nu se face treabă. PE CĂRBUNI APRINŞI: Pe foc încins. PE CÂMPUL DE LUPTĂ: în război; Pe front. PE CÂND: Cât va mai dura. PE CÂND CU...: Când va fi.... :: r ,.PE CÂND ERA BUNICA FATĂ: De foarte mult timp; v, şi Pe când era bunica fată mare. PE CÂND ERA BUNICA FATĂ MARE: De foarte mult timp; v. Pe când era bunica fată. PE CÂND^NINGEA PE; 1VHRIŞŢE: Niciodată; v. şi Pe când scria musca pe perete; Pe când se potcovea puricele; Pe când se potcovea puric ele la un picior cu douăzeci şi nouă de oca de fier. PE CÂND SCRIA JVIUSCA PE PERETE: Niciodată; v. Pe când ningea pe mirişte, s PE CÂND SE POTCOVEA PURICELE: Niciodată; v. Pe când ningea pe mirişte. PE CÂND SE POTCOVEA PURICELE LA UN PICIOR CU DOUĂZECI ŞI NOUĂ DE OCA DE FIER: Niciodată; v. Pe când ningea pe mirişte. - PE CÂT...: La ce preţ...; Facem pariu.... PE CÂT CU PUTINŢĂ: Cât se poate de repede; v. şi Pe cât e cu putinţă; Pe cât e posibil. . PE CÂT E CU PUTINŢĂ: Cât se poate de repede; v. Pe cât cu putinţă. PE CÂT E POSIBIL: Cât se poate de repede; v. Pe cât cu putinţă. PE CÂTE ŞTII TU: După cum ştii tu. PE CÂTE ŞTIU EU: După cum ştiu eu. PE CÂT ÎI E CU PUTINŢĂ: Cât poate el de repede; După posibilităţile lui. ; PE CÂT ÎL IARTĂ PUTINŢA: Cât este el în stare; Cât rezistă el. PE CÂT ÎMI E CU PUTINŢĂ: După;cum voi putea eu; După forţele mele; v. şi; Pe cât îmi e posibil; Pe cât îmi stă în putere. PE CÂT ÎMI E POSIBIL: După cum voi putea eu; După forţele mele; v. Pe cât îmi e cu putinţă. PE CAT ÎMI STĂ ÎN PUTERE: După cum voi putea eu; După forţele mele; v. Pe cât îmi e cu putinţă. PE CÂT PARE: După cum arată. PE CÂTPARIEM?: Pe cât punem pariu? PE CÂT PARIEZI?: Pe cât pui pariu; v. şi Pe cât pui rămăşag. PE CÂT PUI PARIU?: Cât pui la pariu? ^ PE CÂT PUI RĂMĂŞAG?: Pe cât pui pariu; v. Pe cât pariezi? PE CÂT SE ARATĂ: După cum pare; v. şi Pe cât separe. PE CÂT SE PARE: După cum pare; v. Pe cât se arată. PE CÂT SE PARE ÎŢI MERGE BINE: După cum pare, o duci bine. PE CÂT SE POATE 1160 PE CÂT SE POATE: După posibilităţi. PR CÂT SE SPUNE: După cele auzite. PE CÂT SE ŞTIE: După cum este cunoscut. PE CÂT ŞTII TU: După cum ştii tu. PE CÂT ŞTIU: După cum ştiu; v. şi Pe cât ştiu eu, PE CÂT ŞTIU EU: După cum ştiu; v. Pe cât ştiu. PE CÂT TE PRINZI?: Cât pui la pariu? Cu cât pariezi? PE CE?: Ce pui Ia bătaie? PE CEALALTĂ PARTE: Pe de altă parte.: PE CEALALTĂ PARTE A STRĂZII: Peste drum. PE CEA MAÎ ÎNALTĂ TREAPTĂ: Cel mia bun; Deosebit; Minunat. : PE: CEA: MĂI:: ÎN ALTĂ TREAPTĂ A' IERARHIEI: Ierarhic pe cea mai înaltă funcţie. ■ PE CEAS:Intr-o oră. ^ PE CE CHESTIE?: De ce? Din ce cauză. PE CEEA LUME: După moarte. PE CE FACEM PARIU?: Pe se punem pariu? Pe ce pariem? PE CE LUME EŞTI?: Unde te trezeşti? Chiar nu pricepi nimic? PE CE MOTIV?: Care este motivul? Din ce cauză? PE CEL PROST ŞI ÎN ZIUA DE PAŞTI ÎL BAT: Prostul trebuie bătut de câte ori e nevoie. PE CE PUNE EL MÂNA, PUNE ŞI DUMNEZEU MILA: Are o mână bună; Lucrează foarte frumos; v. şi Pe ce pune mâna, pune şi Dumnezeu mila. PE CE PUNE MÂNA ÎI MERGE: Are mereu succes la tot ce face. PE CE PUNE MÂNA, PUNE ŞI DUMNEZEU MILA: Are o mână bună; Lucrează foarte frumos; v. Pe ce pune el mâna, pune şi Dumnezeu mila. PE CER: Sus de tot.' PE CE TE PRINZI?: Ce ai fi dorit? Pe ce te bazezi? PE CHELTUIALA;.;: Pe banii ... . - PE CHELTUIALA CUIVA: Pe banii cuiva. PE CINE CADE PĂCATUL: Cine va fi vinovatul. PE CINE CREDEŢI CĂ AM ÎNTÂLNIT?: Cu cine crezi că m-am întâlnit. PE CINE VREI SĂ PROSTEŞTI?: Tu pe mine vrei să mă înşeli? PE CINSTE: Pe onoare. PE CINSTEA MEA: Pe onoarea mea; v. şi Pe crucea mea. PE CINSTITELEA (pop.): în mod cinstit. PE CIUDĂ CĂ...: Cu toate că...; Chiar dacă... PE CLIPITĂ: într-un moment. PE COLO... PE DINCOLO: Pe aici. pe dincolo. PE CONŞTIINŢA MEA: Pe obrazul meu. PE CONT PROPRIU: Pe răspunderea, pe cheltuiala mea. PE CONTRAPAGINĂ: Pe pagina cealaltă; Pe pagina opusă. PE CONTUL MEU: Pe cheltuiala mea; Pe banii mei. PE CREDIT: Pe împrumut bancar. PE CRUCEA MEA!: Pe onoarea mea; v. Pe cinstea mea." PE CURÂND!: Ne vedem în curând! La revedere! PE CUŢITE: Foarte certaţi; Gata, gata să se ia Ia bătaie; în relaţii duşmănoase. PE CUVÂNT: Pe vorbe; Pe promisiuni. PE CUVÂNT CĂ...: Ai cuvântul meu că..., PE CUVÂNT DE ONOARE!: Ai cuvântul de onoare.' PE CUVÂNTUL MEU!: Ai cuvântul meu. PE CUVÂNTUL MEU DE ONOARE!: Ai cuvântul meu de onoare. PE CUVÂNTUL TĂU?: îţi dai cuvântul ; PE DAIBOJ: Pe degeaba; De pomană; v. şi Pe daiboji PE DAIBOJI (pop.): Pe degeaba; De pomană; v. Pe daiboj. PE DATĂ: La o dată. ; PE DATORIE: Cu împrumut. PE DE-A GATA: De pomana; Fără să facă nimic; Fără nicio contribuţie. PE DE ALTĂ PARTE:_Din alt punct de vedere. PE-DE-A-NTREGUL: în întregime. PEDEAPSĂ CAPITALĂ: Condamnare Ia moarte. PE DE-A ROSTUL: Pe de rost; Din cap. PE DEASUPRA: în plus; în afară de. PE DEGEABA: De pomană; Fără niciun ban; v. şi Pe de gratis. PE DE GRATIS: De pomană; Fără niciun ban; v. Pe degeaba. PE DE-NTREG: în totalitate; în întregime. PE DE LA DOS: Prin spate; Din spate. PE DE LA VALE: Din vale; Dinspre vale. PE DE LĂTURI: De la margine; Neesenţial. PE DE O PARTE: Dintr-o parte. PE DE O PARTE...PE DE ALTĂ PARTE: Dintr-o parte... dintr-alta . PE DEPARTE: Indirect; Pe ocolite. PE DEPLIN: în totalitate; în întregime. PE DE ROST: Din cap; Din memorie; v. şi Pe dinafară. PE DEŞELATE: Foarte greu; Cu mari eforturi. PE DIBUITE: Căutând cu mâinile iară să vadă; La întâmplare; La nimereală; v. şi Pe dibuitelea. PE DIBUITELEA (pop.): Căutând cu mâinile fără să vadă; La întâmplare; La nimereală; v. şi Pe dibuite. PE DINAFARĂ: Din cap; Din memorie; v. Pe de rost. PE DINAFARĂ CU VAR ŞI ÎNĂUNTRU CU AMAR: La faţă pare un om bun, în interior este un om rău; Una pare, alta este; v. Pe dinafară mai frumos şi-năuntru găunos; Pe dinafară trandafir, pe dinăuntru borş cu ştir. PE DINAFARĂ MĂR FRUMOS ŞI-NĂ-UNTRU GĂUNOS: La faţă pare un om bun, în 1161 PE LA CÂNTATUL COCOŞILOR interior este un om rău; Una pare, alta este; v. Pe dinafară cu var şi înăuntru cu amar. PE DINAFARĂ TRANDAFIR, PE DINĂUNTRU BORŞ CU ŞTIR: La faţă pare un om bun, în interior este un om râu; Una pare, alta este; v. Pe dinafară cu var şi înăuntru cu amar. PE DINAINTE: în faţă. ;; PE DINAPOI: Pe dos; în spate. PE DINĂUNTRU: în partea interioară. PE DINĂUNTRU ŞI PE DINAFARĂ: Peste tot; Şi înăuntru, şi în afară. PE DINCOACE: In partea această.; ;: PE DINCOLO: Pe acolo; în partea cealaltă, PE DINDĂRĂT: înapoi; Din spate. PE DIN DOS: Din partea cealaltă. PE DIN DOUĂ: în două păiii egale. PE DIN DOUĂ CU...: Pe jumătate cu... . PE DOS: Invers. PE DOUĂ RÂNDURI: Scris la două rânduri. PE DRACUÎ: Nici vorbă! Da de unde! v. şi Pe dracul! PE DRACUL!: Nici vorba! Da de unde! v. Pe dracu! ■ PE DREAPTA: La dreapta; De partea dreaptă. PE DREPT: La drept vorbind; Just; Norma); v. şi Pe drept vorbind. PE DREPTATE: înlr-adevăr. PE DREPT CUVÂNT: La drept vorbind; Just; Normal; v. Pe drept. PE DREPT SAU NU: Indiferent cum; Cinstit sau necinstit; Corect sau incorect; v. şi Pe drept sau pe nedrept. PE DREPT SAU PE NEDREPT: Indiferent cum; Cinstit sau necinstit;Corect sau incorect; v. şi Pe drept sau nu. PE DRIC: în coşciug; Mort. PE DROJDIE: Fără nicio soluţie; încurcat; Dezorientat. PE DRUM: în călătorie. PE DRUMUL BUN: Pe calea bună. PE DRUMUL CEL BUN: Pe calea cea bună. PE DRUMUL CEL MAI SCURT: Pe scurtătură. ' PE DRUMURI: Fără niciun ţel; Umblând ca un vagabond. PE DUCĂ: Pe moarte; Pe terminate.;; ^ PE EL, MĂ, PE EL!: Puneţi mâna pe el! Prindeţi-1. PE FAŢA PĂMÂNTULUI: Pe pământ; Aici. PE FAŢĂ: Direct; Fără ocolişuri. PE FELURIME: în diferite moduri; în diferite feluri. PE FIRUL APEI: Pe cursul unei ape. ; PE FUGĂ: La repezeală. PE FURATE: Prin furt; Prin răpire; Prin hoţie. PE FURIŞ: Pe ascuns. PE GARANŢIE: Cu garanţie; Garantat. PE GÂNDITE: Cu judecată; Cu analiză. PE GÂNDURI:^îngândurat. ; PE GEANTĂ: în încurcătură; La necaz; v. şi Pe jantă. PE GHICITE: La întâmplare; în mod intuitiv; v. şi Pe ghicitelea. PE GHICITELE A (pop. J: La întâmplare; în mod intuitiv; v. Pe ghicite. PE GHIMPI: Fără răbdare; Extrem de nerăbdător. PE GLASUL AL ŞAPTELEA: Fără niciun succes; Fără niciun rezultat. PE GRATIS: Fără bani; De pomană, PE GUSTUL CUIVAi După plăcerea cuiva; Pe interesul cuiva. PE HÂRTIE: în scris. ^ PE ICI, PE ACOLO: în mai multe locuri; v. şi Pe ici, pe colea. PE ICI, PE COLEA: în mai multe locuri; v. Pe ici, pe acolo. : PE ICI ŢI-E DRUMUL: Plecă de aici; Poţi pleca; Nu te reţine nimeni. PE INIMA GOALĂ: Pe nemâncate; Pe stomac u 1 gol; v. şi Pe in Una nemân cată. PE INIMA NEMÂNCATĂ: Pe nemâncate; Pe stomacul goi; v. Pe inima goală. PE INIMĂ: Lâ inimă; După inimă. PE ISPRĂVITE: Pe terminate; în faza finală. PE ÎNCERCATE: Se poate proba; Se poate încerca. PE ÎNCET: Fără grabă; Lent; v. şi Pe încetul. PE ÎNCETUL: Fără grabă; Lent; v. Pe încet. ; PE ÎNDELETE: Cu încetul; Fără grabă; PE ÎNDESATELE: Foarte plin; îndesat peste măsură. ...... PE ÎNFUNDATE: înfundat; Astupat; închis. PE ÎNMURGITE: Spre seara; spre noapte PE ÎNNOPTATE: Spre noapte; La lăsatul nopţii. PE ÎNSERATE: Spre seara. ; PE ÎN TOT LOCUL: Peste tot. PE ÎNTRECUTE: La întrecere. PE ÎNŢELES: în mod clar; Limpede; Care poate înţelege toată lumea; ; v, şi Pe înţelesul tuturor. PE ÎNŢELESUL TUTUROR: în mod clar; Limpede; Care poate înţelege toată lumea; v. Pe înţeles. PE JANTĂ: în încurcătură; La necaz; v. Pe geantă. : PE JERATIC: Pe foc; Fără răbdare; Nerăbdător; Grăbit. PE JOS: La pământ. : PE JUMĂTATE: La j umătate. PE JUMĂTATE DE PREŢ: La jumătate de preţ; Destul de ieftin. ^ PE JUMĂTATE MORT: Pe moarte; în stare gravă; v. şi Pe jumătate mort. PE JUMĂTATE TERMINAT: Pe moarte; în stare gravă; v. Pe jumătate mort. PE LA AMIAZĂ: Pe la prânz; La prânz. PE LA APRINSUL LUMÂNĂRILOR: Spre seară. PE LA CÂNTATUL COCOŞILOR: Spre dimineaţa; v. şi Pe la căutători. PE LA CÂNTĂTORI 1162 PE LA CÂNTĂTORI: Spre dimineaţă; v. Pe la căutatul cocoşilor. PE LA CEASUL ACELA: La acea oră; în momentul acela. PE LA CEASURILE...: în jurul orei...; v. şi Pe la ora.... PE LA CINA CEA BUNĂ: în timpul cinei. PE LA CULCATE: Spre culcare; Spre ora de culcare. PE LA ORĂ...: în jurul orei; y. Pe la ceasurile. PE LA O VREME: Când o veni timpul. PE LA PRÂNZ: în jurul prânzului. PE LA RĂSTIMPURI: Din când, în când; Câteodată; Uneori. PE LARG: Detaliat; Amănunţit. PE LA SPARTUL TÂRGULUI: La sfârşit. ·. PE LA SPATE: în secret; Cu răutate; Din duşmănie. PE LA UTRENIE: De dimineaţă. PE LĂTURI: Alături; Pe o cale nedreaptă. ; PE LÂNGĂ...dn afară... . V PE LÂNGĂ CĂ...: Cu toate că...; Chiar dacă... PE LÂNGĂ ACEASTA: în afară de această. PE LEGEA MEA!: Jur că e aşa! PE LIBER: Fără restricţii. PE LINIA DE PLUTIRE: La suprafaţă; Cu anumită rezistenţă. PE LINIA DREAPTĂ: Drept; Corect; Just. PE LINIA MINIMEI REZISTENŢE: Cu o opoziţie slabă. PE LINIE: Corect; Fără abateri. PE LINIE MOARTĂ: Retras; întrerupt; Oprit. PE LISTA NEAGRĂ A CUIVA: în pericol din partea cuiva. PE LITORAL: Pe malul mării. PE LOC!: Stai! Nu mişca! PE LOC REPAUS! (mii.): De voie! PE LOCURI!: Ocupaţi locurile! Luaţi loc! PE LUME: în viaţă. ’ PE LUMEA ASTA: în aceste condiţii.: PE LUMEA CEALALTĂ: După moarte; în cer. ......... PE LUMINA LUNII: Noaptea cu cerul senin. PE LUMINA ZILEI: Ziua. PE LUMINĂ: Pe faţă; Public; Fără ascunzişuri. PE LUNĂ: Lunar. PE LUP PICIOARELE ÎL HRĂNESC:Viteza de alergare îl ajută să prindă un animal de hrană. PE MAI MULTE VOCI: Cu toţu împreună. PE MAL: Pe nisip; La uscat; v. şi Pe malul apei; Pe malul râului. PE MALUL APEI: Pe nisip; La uscat; v. Pe mal PE MALUL MĂRII: Pe plajă; Pe nisip. PE MALUL RÂULUI: Pe nisip; La uscat; v. Pe mal. PE MARE: Pe vapor. PE MARGINE: La margine; Mai modest. PE MARGINEA....: La marginea...; Cu mo-destie privind... PE MARGINEA PRĂPASTIEI: în faţa unui mare pericol. PE MĂRĂCINI: Prin spini; Anevoios; Cu mari dificultăţi. PE MĂRUNŢITE: Cu amănunţime; La amănunt. PE MĂSURA...: în conformitate.... PE MĂSURA POSIBILITĂŢILOR: După posibilităţi. PE MĂSURA PUTERILOR: După putere; După forţă. PE MĂSURĂ: în conformitate; Conform, PE MĂSURĂ CE...: Din moment ce.... PE MÂINE: Nu facem astăzi, o lăsăm pe mâine. PE MÂINE POIMÂINE: într-o zi mai încolo. PE MÂINI BUNE: în condiţii bune; La loc sigur. PE MÂINILE CUIVA: Sub ocrotirea cuiva; Sub îngrijirea cuiva; v. şi Pe mâna cuiva. PE MALCITE (pop.): Pe tăcute. PE MÂNĂ CUIVA: Sub ocrotirea cuiva; Sub îngrijirea cuiva; v. Pe mâna cuiva, y PE MÂNA DREAPTĂ: Sigur; Cu forţă. PE MÂNA STÂNGĂ: Cu stângăcie; Nesigur. PE MELEAGURI STRĂINE: în străinătate. PE MERIT: Pe drept. PE MIJLOCUL...: Pe la jumătate a.... PE MINE NU MĂ DUCI CU PREŞUL: Eu nu pot fi păcălit; Pe mine nu mă poţi păcăli; v. şi Pe mine nu mă duci cu zăhărelul; Pe mine nu mă prosteşti. PE MINE NU MĂ DUCI CU ZĂHĂRELUL: Eu nu pot fi păcălit; Pe mine nu mă poţi:păcăli; v. Pe mine nu mă duci cu preşul. PE MINE NU MĂ PROSTEŞTI: Eu nu pot fi păcălit; Pe mine nu mă poţi păcăli; v. Pe mine nu mă duci cu preşul. PE MINE SĂ NU CONTAŢI: Eu nu voi veni; Eu nu voi participa; v. şi Pe mine să nu contezi. PE MINE SĂ NU CONTEZI: Eu nu voi veni; Eu nu voi participa; v. şi Pe mine să nu contaţi. PE MINUT: In câteva clipe; Foarte repede; v. şi Pe moment. PE MOARTE: Foarte grav bolnav; Pe ducă. PE MOMENT: în câteva clipe; Foarte, repede; v. Pe minut. PE MOTIV CĂ...: Motivând că... . PE MUCHIE: La limită; v. şi Pe muchie de cuţit. PE MUCHIE DE CUŢIT: La limită; v. Pe muchie. PE MULŢI CAI HAMURILE ÎI MĂNÂNCĂ: Cine munceşte are tot felul de greutăţi. : PE NAIBA!: Nici vorbă! La dracu! PE NĂSĂLIE (pop.): în condiţii grele; Cu mari greutăţi; în mod dificil. PE NEAŞTEPTATE: Dintr-o^dată. PE NEBĂGARE DE SEAMĂ: Pe neobservate; Pe furiş; Pe ascuns; v. şi Pe nebăgare în seamă. PE NEBĂGARE ÎN SEAMĂ: Pe neobservate; Pe furiş; Pe ascuns; v. Pe nebăgare de seamă. 1163 PENTRU LINIŞEA CONŞTIINŢEI PE NEBĂUTE: Fără sâ fi băut; Pe trezie. PE NEBĂUTE ŞI PE NEMÂNCATE: Pe stomacul gol. PE NECUNOSCUTE: Pe neştiute. PE NEDREPT: Din răutate; Fără niciun motiv; Fără nicio justificare; v. şi Pe. nedreptul. PE NEDREPTUL: Din răutate; Fără niciun motiv; Fără nicio justificare; v. Pe nedrept. PE NEÎNTREBATE: Fără nicio consultare; Fără nicio prevenire. PE NEGÂNDITE: Dintr-o dată; Pe loc; Fără nicio judecată. PE NEMÂNCATE: Pe stomacul gol. PE NEMERITATE: Fără niciun merit.; PE NEMUNCITE: Fără să fi făcut ceva; Pe gratis; De pomană; v. şi Pe netrudite. PE NEPREGĂTITE: Fără să fi pregătit ceva; Dintr-o dată; Pe Ioc; v. şi Pe nepusă masă. PE NEPUSĂ MASĂ: Fără să fi pregătit ceva; Dintr-o dată; Pe loc; v. Pe nepregătite. PE NERĂSUFLATE: Fără întrerupere; Foarte repedea; Fără oprire. PE NESIMŢITE: Fără să simtă; Fără să-şi dea seama; Fără să observe. PE NESPĂLATE: Aşa cum sunt; Fără să fie spălate. PE NEŞTIUTE: Fără să fi ştiut; în secret; Pe ascuns; Fără să ţie. PE NETRUDITE: Fără să fi făcut ceva; Pe gratis; De pomană; v. Pe nemuncite, PE NEVĂZUTE: Fără să fi văzut; Pe neobservate. PE NE VE: Pe neştiute; Pe necunoscute; Pe nevăzute. PE NIMERITE: La întâmplare; întâmplător. PE NIMIC: Fără niciun ban; Pe gratis; Pe degeaba. PE NIMICA TOATĂ: Foarte ieftin; Pe foarte puţini bani; v. şi Pe o nimica toată. PE NINSOÂRE: în timp ce ningea; Pe zăpadă. PE NOAPTE: în timpul nopţii; Noaptea. PE NOPTATE: Cu rămânere peste noapte. PE-NTREG: în întregime. PENTRU A AVEA CONŞTIINŢA ÎMPĂCATĂ: Ca să fie mulţumit; Ca să fie satisfăcut; Să nu se considere vinovat, răspunzător; v. şi Pentru liniştea conştiinţei. PENTRU ACEASTĂ: Din această cauză. PENTRU ACEEA: Cu scopul acela. PENTRU ACEST CUVÂNT: Din cauza acestui cuvânt. PENTRU ACEST MOTIV: Din cauza acestui motiv. PENTRU A FI FOARTE EXACT: Ca să nu greşesc; Ca să spun cu exactitate. PENTRU A FI ÎN BUNĂ ORDINE: Ca să rămână totul în bună ordine; Ca sâ nu se provoace dezordinea. PENTRU A NE FACE O IDEE: Ca să ne dăm seama; Ca să ne formăm o idee. PENTRU A NU SPUNE MAI MULT: Ca să nu spune mai mult; Ca să nu spunem totul. PENTRU A NU ŞTIU A CÂTA OARĂ: Este repetat de nenumărate ori; Nici nu se ştie de câte ori a fost repetat. PENTRU ATÂTA LUCRU: Pentru un lucru atât de mic; Pentru ceva atât de puţin. PENTRU A VEDEA CE SE ÎNTÂMPLĂ: Ca să ne dăm seama, ca să înţelegem ce se întâmplă. ; PENTRU BANCUL ACESTA M-AU DAT AFARĂ DE LA GRĂDINIŢĂ: E o glumă destul de proastă; E un banc de două parale. PENTRU BEHEHE, VEI PIERDE ŞI MI-HOHO: Pentru una pierzi şi pe cealaltă; Opreşte-te şi fii mulţumit cu cât ai. : PENTRU BINELE...: Spre binele.... : PENTRU ;BUNĂ. RÂNDUIALĂ: Pentru o anumită ordine. PENTRU CARE MOŢIV?: Din ce cauza? Care e cauza? PENTRU CA SĂ...: Cu scopul de a... . PENTRU CĂ...: Din cauza că... . : PENTRU CE?: De ce? Din ce cauză? PENTRU CEEA CE: în ceea ce priveşte. : PENTRU CE DRACUL?: Ce tot vrei? Ce tot doreşti?;; PRNŢRU CINE S-AR SUPĂRA: Pentru supărăcioşi; Dacă cineva se :va supăra. , PENTRU CONFORMITATE: Ca să confirme exactitatea copiei. PENTRU CUVÂNTUL CĂ...: Din cauza celor spuse că.... PENTRU DETALII MAI AMPLE ADRE-SAŢI-VĂ LA...: Amănunte puteţi obţine de la.... PENTRU DETALII MAI PRECISE ADRE-SAŢ1-VĂ LA...: Amănunte mai precise puteţi obţine de la.... PENTRU; DUMNEZEU!: ■; Ascultă ce-ţi spun! Nu te mai purta aşa! Nu se mai poate aşa ceva! v. şi Pentru numele cerului; Pentru numele lui Dumnezeu. PENTRU EDIFICARE: : Pentru clarificare; Pentru lămurire. PENTRU EFORT: în sprijinul efortului depus; în sprijinul efortului ce trebuie depus. PENTRU FAPTĂ ŞI RĂSPLATA: După fapte se acordă şi o răsplată la acelaşi nivel. ; PENTRU HATÂRUL A CEVA: în interesul a ceva; Pentru o idee a cuiva. PENTRU HATÂRUL CUIVA: în interesul cuiva; Pentru cheful cuiva; Pentru ambiţia cuiva. PENTRU ÎMPLINIREA NUMĂRULUI: Pentru un număr total propus. PENTRU ÎNTÂIA DATĂ: Este pentru prima încercare; v. şi Pentru întâia oară; Pentru prima dată; Pentru prima oară. PENTRU ÎNTÂIA OARĂ: Este pentru prima încercare; v. Pentru întâia dată. PENTRU LINIŞEA CONŞTIINŢEI: Ca să fie mulţumit; Ca să fie satisfăcut; Să nu se considere PENTRU MAI MULTĂ SIGURANŢĂ vinovat, răspunzător; v. Pentru a avea conştiinţa împăcată, PENTRU MAI MULTĂ SIGURANŢĂ: Pentru a fi mai sigur. PENTRU MAI TÂRZIU: Lăsat pentru altă dată. PENTRU MINE AJUNGE: Eu sunt mulţumit; Eu am destul; Eu nu mai vreau; Mie-mi ajunge cât am; v. şi Pentru mine e prea de ajuns. PENTRU MINE E PREA DE AJUNS: Eu sunt mulţumit; Eu am destul; Eu nu mai vreau; Mie-mi ajunge cât am; v. Pentru mine ajunge. PENTRU MOMENT: Pentru un timp foarte scurt; v. şi Pentru o secundă. PENTRU MOTIVUL CĂ.Din cauza că. PENTRU NIMIC!: Nici vorbă! Niciodată! Nu voi accepta niciodată! Nu voi accepta pentru nimic în lume. v. şi Pentru nimic în lume; Pentru nimic în lume n-aş face; Pentru tot aurul din lume. PENTRU NIMICA TOATĂ: Pentru foarte puţin; Pe un preţ foarte mic; v/şi Pentru o nimica toată. PENTRU NIMIC ÎN LUME: Nici vorbă! Niciodată! Nu voi accepta niciodată! Nu voi accepta pentru nimic în lume, v. Pentru nimic. PENTRU NIMIC ÎN LUME N-AŞ FACE-O: Nici vorbă! Niciodată! Nu voi accepta niciodată! Nu voi accepta pentru nimic în lume. v. Pentru nimic. ■ PENTRU NUMELE CERULUI: Ascultă ce-ţi spun! Nu te mai purta aşa! Nu se mai poate aşa ceva! v. Pentru Dumnezeu. PENTRU NUMELE LUI DUMNEZEU!: Ascultă ce-ţi spun! Nu te mai purta aşa! Nu se mai poate aşa ceva! v. Pentru Dumnezeu. PENTRU OCHII LUMII: De ochii lumii; De formă; Fals. PENTRU O MIE DE MOTIVE: Din foarte multe motive. PENTRU OMUL CARE-MI PLACE CALE N-AM ŞI TOT MI-AŞ FACE: Pentru persoana iubită facem mai mult decât trebuie. PENTRU O NIMICA TOATĂ: Pentru foarte puţin; Pe un preţ foarte mic; v. Pe nimica toată. PENTRU ONOR! (mii): Acordaţi onoarea! ; PENTRU O PARA ÎŞI PUNE ŞTREANGUL DE GÂT: îşi riscă viaţa pentru o nimic toată; v. şi Pentru un purice şi-a pus cămaşa pe foc; Pentru un purice aruncă plapumă. PENTRU ORICE EVENTUALITATE: Orice s-ar întâmpla, să fie; v. şi Pentru orice întâmplare. PENTRU ORICE ÎNTÂMPLARE: Orice s-ar întâmpla, să fie; v. Pentru orice eventualitate. PENTRU OS: Pentru un profit; Pentru un interes. PENTRU O SCURTĂ PERIOADĂ: Pentru puţin timp. PENTRU O SECUNDĂ: Pentru un timp foarte scurt; v. Pentru moment. PENTRU O VREME: Pentru un timp neprecizat. PENTRU POLITEŢE: Din politeţe; Pentru a fi, pentru a te purta politicos. PENTRU PRIMA DATĂ: Este pentru prima încercare; v. Pentru întâia dată. PENTRU PRIMA OARĂ: Este pentru prima încercare; v. Pentru întâia dată. PENTRU PUŢIN!: Cu plăcere! Cu multă bucurie! PENTRU PUŢINĂ VREME: Pentru un scurt timp; v. şi Pentru puţin timp; Pentru scurtă vreme. PENTRU PUŢIN TIMP: Pentru un scurt timp; v. Pentru puţină vreme. PENTRU SAU CONTRA: De acord sau împotrivă. PENTRU SCURTĂ VREME: Pentru un scurt timp; v. Pentru puţină vreme. PENTRU SIMPLU MOTIV CĂ...: Doar din cauză că.... PENTRU ŞI CONTRA: De acord şi împotriva. PENTRU TOT AURUL DIN LUME: Nici vorbă! Niciodată! Nu voi accepta niciodată! Nu voi accepta pentru nimic în lume. v. Pentru nimic. PENTRU TOTDEAUNA: Pe vecie; Veşnic. PENTRU UN BLID DE LINTE: Pentru ceva de mâncare; Pentru ceva foarte puţin. PENTRU UN BOB DE LINTE: Pentru ceva foarte puţin. PENTRU UNII MUMĂ IAR PENTRU ALŢII CIUMĂ: Pe unul II sprijină, pe altul îl împiedică; v. şi Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă; Pentru unul mumă iar pentru altul ciumă; Pentru unul mumă, pentru altul cimă. PENTRU UNII MUMĂ, PENTRU ALŢII CIUMĂ: Pe unul îl sprijină, pe altul îl împiedică; v. Pentru unii mumă iar pentru altul cimă. PENTRU UN MOMENT: Doar pentru un timp foarte scurt. PENTRU UN MOTIV SAU ALTUL; Dintr-un motiv sau altul; Dintr-o cauză sau alta; Din cine ştie ce motiv. PENTRU UN PURICE ARUNCĂ PLAPUMA: îşi riscă viaţa pentru o nimica toată; v. Pentru o pară îşi pune ştreangul de gât. ş. PENTRU UN PURICE ŞI-A PUS CĂMAŞA PE FOC: îşi riscă viaţa pentru o nimica toată; v. Pentru o pară îşi pune ştreangul de gât. PENTRU ŢJN TIMP: Doar :pentru o anumită perioadă de timp. PENTRU UNUL MUMĂ JAR' PENTRU ALTUL CIUMĂ: Pe unul ÎI sprijină, pe altul îl împiedică; v. Pentru unii mum ă iar pentru altul ciumă. PENTRU UNUL MUMĂ, PENTRU ALTUL CIUMĂ: Pe unul îl sprijină, pe altul îl împiedică; v. şi Pentru unii mumă iar pentru alţii ciumă: PENTRU UZAJ EXTERN: Se foloseşte în exteriorul corpului; v. şi Pentru uz extern; Pentru uzul extern. PENTRU UZ EXTERN: Se foloseşte în exteriorul corpului; v. Pentru uzaj extern. 1J 65 PE PORUNCEALĂ PENTRU UZUL EXTERN: Se ? foloseşte în ex teriorul corpului; v. Pentru uzaj extern. PENTRU UZUL ŞCOLILOR: Se foloseşte la şcoli. PENTRU VARIAŢIE: Ca divertisment; Ca ceva nou. PENTRU VECIE: în mod veşnic; Pentrn totdeauna; v. şi Pentru veşnicie. PENTRU VEŞNICIE: în mod veşnic; Pentru totdeauna; v. Pentru vecie. PENTRU ZILE NEGRE: : Rezervat pentru momente de sărăcie, de lipsuri materiale. ; PE NUME: Aşa cum îl cheamă. PE NUMELE...: Ce poartă numele........... PE NUMELE CUIVA: în numele cuiva; Pentru cineva. PE O ASTFEL DE VREME: Pe o vreme aşa de urâtă. PE O BAZĂ NOUĂ: Cu o bază nouă. ; PE OCHII MEI!: Jur că aşa este! Ai cuvântul meu! Pe obrazul mei! PE O COASTĂ: Pe deal; în pantă. ; PE OCOLITE: Indirect; Pe departe. PE ODIHNITE: Cu odihnă; Odihnindu-se. ^ PE OL ALTĂ: Unul lângă altul; Alături. PE O MĂSURĂ: După o măsură; In dimensiuni date. PE OMUL BUN ÎL CALCĂ VACILE: Adesea cine e bun e şi prost. . PE O NIMICA TOATĂ: Foarte ieftin; Pe foartepuţini bani; v. şi Pe nimica toată. PE ONOAREA MEA!: Ai cuvântul meu! Pe obrazul meu. PE OPINTEALĂ: Cu greu; Cu o anumită greutate; Nu prea uşor. PE O PISTĂ GREŞITĂ: Pe o cale greşită, incorectă, eronată. PE O RAZĂ DE...: Pe o suprafaţă de... . ■ ; PE ORĂ: Pe timp de o oră; Pe durata unei ore. PE O RÂNĂ: Pe o dungă; Pe o parte a trupului; Strâmb. PE ORICE CALE: în orice mod; Indiferent cum. PE ORICE EVANGHELIE: Indiferent pe ce; Indiferent de religie. PE ORICE VREME: Indiferent de starea timpului; Indiferent de vreme; în orice condiţii. ;: PE ; O SCARĂ ÎNTINSĂ; Pe ţ larg; Mult; Nelimitat; v. şi Pe o scară largă; Pe o scară mare. PE O SCARĂ LARGĂ: Pe i larg; Mult; Nelimitat; v. Pe o scară întinsă. PE O SCARĂ MARE: Pe larg; Mult; Nelimitat; v. Pe o scară întinsă. : PE OSTENEALĂ: Cu o anumită greutate; Nu prea uşor. PE O URMĂ GREŞITĂ: Pe o cale greşită; Incorect. PE O VREME CA ACEASTA: Pe o vreme aşa de rea. \ ^ PE PARCURS: Pe timpul unei călătorii; între timp; Pe traseu; în trecere. PE PARCURSUL.: în limitele,,în parcursul...; în decursul... . PE PAROLA MEA DE ONOARE: Ai cuvântul meu de onoare. PE PATUL DE MOARTE: Pe moarte; v. şi Pe patul morţii. PE PATUL MORŢII: Pe moarte; v. Pe patul de moarte. ; PE PĂMÂNT: Jos. : PE PĂRERE: După părere. PE PIAŢĂ: La piaţă.; PE PICIOARE: în picioare. PE PICIOARELE PROPRII: Stăpân pe sine; Pe cheltuială proprie; Pe întreţinere proprie; v. şi Pe picioarele sale proprii. PE PICIOARELE SALE PROPRII: Stăpân pe sine; Pe cheltuiala proprie; Pe întreţinere proprie; v. Pe picioarele proprii. PE PICIOR DE EGALITATE: în mod egal; La egalitate. PE PICIOR DE PLECARE: Gata de drum. PE PICIOR DE RĂZBOI: In conflict; Pregătiţi de război. PE PICIOR GREŞIT: într-o situaţie neplăcută. PE PIELEA LUI: Pe răspunderea lui; Pe cheltuiala Iui; v. şi Pe pielea sa; Pe pielea sa proprie; Pe propria-i piele; Pe propria răspundere; Pe propria sa piele; Pe propria sa răspundere; Pt: propriul său risc. PE PIELEA SA: : Pe răspunderea : sa; Pe cheltuiala sa; v. Pe pielea lui, l· PE PIELEA SA PROPRIE: Pe răspunderea lui; Pe cheltuiala lui; v. Pe pielea lui. PE PIELEA TA: Pe răspunderea ta; Pe cheltuiala ta; ■ ’ PE PIPĂITE: Nesigur; Pe nevăzute. PE PLAC: După plac; După chef. PE PLACUL CUIVA: După placul cuiva; După cheful cuiva PE PLACUL INIMII: După placul -inimii; După cheful inimii. ; PE PLAN...: în rândul...; De importanţă...; v. şi Pe planul.... PE PLANUL..,: în rândul.,.; De importanţă...; v. Pe plan.... PE PLANUL AL DOILEA: în rândul al doilea; De valoare, de importanţă secundară; v. şi Pe planul al douiea. PE PLANUL AL DOILEA (pop.); în rândul a! doilea; De valoare, de importanţă secundară; v. Pe planul al doilea. PE PLEAŞCĂ: De pomană; Pe gratis; Pe o nimica toată. PE PLOAIE: Pe timp de ploaie. ; n PE POARTA MARE: Prin faţă; Cu toată onoarea. PE POFTA INIMII: După inima sa; După pofta inimii sale. PE POFTĂ: După poftă; După chef. PE PORUNCEALĂ:; La; porunceală; La porunca cuiva, PE POTRIVĂ.. 1166 PE POTRIVĂ;..: Asemenea...; Egal...; Pe măsura... . PE POZIŢII OPUSE: în opoziţie; Invers; Opus. PE PRAGUL MORŢII: Pe moarte; Intr-o stare jalnică. PE PRAVILĂ (pop.): După lege; Legal; Normal. PE PRIMUL PLAN: Cel mai important; Primordial. PE PROPRIA-I PIELE: Pe răspunderea sa; Pe cheltuiala sa; v. Pe pielea lui. PE PROPRIA RĂSPUNDERE: Pe răspunderea sa; Pe cheltuiala sa; v. Pe pielea lui. ? PE PROPRIA SA PIELE: Pe răspunderea sa; Pe cheltuiala sa; v. Pe pielea lui. PE PROPRIA SA RĂSPUNDERE: Pe răspunderea sa; Pe cheltuiala sa; v. Pe pielea lui. PE PROPRIUL SĂU RISC: Pe răspunderea sa; Pe cheltuiala sa; v. Pe pielea lui. PE PUNCTE: Pe cartelă; Raţionat; Esenţial; Aspectele cele mai importante. PE PUNCTUL DE A...: Gata, gata să.... PE PUNCTUL DE A ÎNCEPE: Gală să înceapă. PE PUNCTUL DE A PLECA: Gata să plece. PE PUNCTUL DE A SE DECLANŞA: Gata să se declanşeze. PE PUNCTUL DE A SE PRĂBUŞI: Gata să se prăbuşească. PE PUŢIN: Nu prea scump; Destul de ieftin. PE RĂCOARE: Pe timp răcoros. PE RĂPUNERE: Cu victorie; Cu învingere. PE RĂSPUNDEREA CUIVA: Cu garanţia cuiva. PE RĂSPUNDEREA SA: Cu garanţia sa. ^ PE RĂSUFLATE: Cu popas; Cu odină; PE RÂND: Unul după altul. PE RÂND CA LA MOARĂ: Unul după altul ca la moară. PERECHI, PERECHI: Doi câte doi. PERETE ÎN PERETE: Foarte aproape; Lipit unul de altul. PERETE VĂRUIT: Murdărie ascunsă; Neplăcerile acoperite. PEREŢII AU OCHI: De oriunde te pot vedea. PEREŢII AU OCHI ŞI URECHI: De oriunde te pot vedea şi auzi. PEREŢII AU URECHI: De oriunde te pot auzi. PERFECT!: Foarte bine! Fără nicio greşeală; Fără nicio defecţiune. PERFECT ADEVĂRAT!: Exact aşa este! Acesta este adevărul! PERFECT SĂNĂTOS: Foarte sănătos; Fără nicio problemă de sănătate. PE RISCUL CUIVA: Pe răspunderea cuiva; Pe paguba cuiva. PE RISCUL PROPRIU: Pe propria răspundere; Pe propria pagubă. PE RISCUL SĂU: Pe răspunderea sa; Pe paguba sa; v, şi Pe riscul său propriu. PE RISCUL SĂU PROPRIU: Pe răspunderea sa; Pe paguba sa; v. Pe riscul său. PERMISIILE SUNT SUSPENDATE: Nu se mai permite nimic. PE ROD: Care face fructe. ' PE ROMÂNEŞTE: în limba română; Ca românii. PE ROUĂ: De dimineaţă; v. şi Pe rouă nescu-turată. PE ROUĂ NESCUTURATĂ: De dimineaţă v. Pe rouă. PERSOANĂ CU GREUTATE: O personalitate; Persoană foarte importantă; v. şi Persoană importantă; Persoană influentă. PERSOANĂ DE CONDIŢIE BUNĂ: Om bogat; Om pe o poziţie socială bună. PERSOANĂ DE CONDIŢIE MODESTĂ: Om modest, sărăcuţ, cu multe nevoi. PERSOANĂ DIFICILĂ: Om nesociabil, pretenţios, duşmănos, invidios, certăreţ. PERSOANĂ ' FĂRĂ VLAGA: Om epuizat, istovit, lipsit de energie. : PERSOANĂ IMPORTANTĂ: O personalitate; Persoană foarte importantă; v. Persoană cu greu-tate. PERSOANĂ INFLUENTĂ: O personalitate; Persoană foarte importantă; v. Persoană cu greutate. PERSONAL!: în persoană! PE RUPTE: Fără odihnă; · Fără pauză; în continuu; Cu toată puterea; Cu mare intensitate; v. şi Pe ruptelea. PE RUPTELEA: Fără odihnă; Fără pauză; în continuu; Cu toată puterea; Cu mare intensitate; v. Pe ruptele. PE SALTEA: Jos; întins. PE SARCINĂ: Cu greutate; Ca o povară; Ca un balast; în obligaţia cuiva. PE SĂNĂTATE: Să Fim sănătoşi; în sănătatea noastră. ■ PE SĂPTĂMÂNĂ: Săptămânal. PE MĂRITE: Din când în când; în mod neregulat; v. şi Pe săritele. PE SĂRITELE: Din când în când; în mod neregulat; v. Pe sărite. PE SĂTURATE: Cât doreşte; Cât are nevoie v. şi Pe săturatelea. TE SĂTURATELEA: Cât doreşte; Cât are nevoie v. Pe săturatelea. PE SCARA...: Pe planul...; în limitele.,.; în măsura...; v. şi Pe scară.... PE SCARA;..: Pe /planul...; în limitele...; în măsura...; v. Pe scara... : PE SCARĂ INTERNAŢIONALĂ: Pe plan internaţional. PE SCARĂ ÎNTINSĂ: în măsură mare; în proporţii mari; v. şi Pe scară largă; Pe scară mare. PE SCARA LARGĂ: în măsură mare; în proporţii mari; v. Pe scară întinsă. PE SCARA MARE: în măsură mare; în proporţii mari; v. Pe scară întinsă. PE SCURT: în esenţă; în câteva cuvinte; v. şi Pe scurtă vorbă. 1167 PESTE SCURTE ZILE PE SCURTĂTURĂ: Pe calea cea mai scurtă. PE SCURTĂ VORBĂ: în esenţă; în câteva cuvinte; v. Pe scurt. PE SEAMA...: Pe răspunderea...; în interesul... PE SEAMA CUIVA: Pe răspunderea cuiva; în interesul cuiva. PE SEARĂ: Spre seară. PE SECUNDĂ: într-o secundă. PE SEMNE AŞA I-A FOST SCRIS: Aşa i-a fost sortit; Aşa soartă a avut. PE SFÂNTA DREPTATE: în mod drept, cinstit, legal. PE SFÂRŞITE: Spre terminare. PE SFERT: Mai puţin; Doar un sfert. PE SFERT DE SFERT: Foarte puţin; O parte dintr-un sfert. PE SIGUR: în mod sigur; Cu siguranţă. PE SILABISITE: Silabisind; Citind pe silabe. PE SOCOTEALA ALTUIA: Pe cheltuiala altuia. PE SOCOTEALA CUIVA: Pe cheltuiala cuiva. PE SPEZELE SALE: Pe cheltuia sa; Din munca sa; v. şi Pe spezele sale proprii. PE SPEZELE SALE PROPRII: Pe cheltuieli proprii; Din munca proprie v. Pe spezele sale. PE SPINAREA ALTUIA: Pe cheltuiala altuia; Pe munca altuia. PE SPRÂNCEANĂ: Ce este cel mai bun, cel mai valoros; v. şi Pe sub sprâncene. PESTE AN: La anul. PESTE ANI ŞI ANI: Peste mulţi ani. PESTE AŞTEPTĂRI: Mai mult decât ne aşteptam; Neaşteptat de mult. PESTE BORD: în apă; Considerat nefolositor. PESTE CAP: Fără nicio judecată; Fără nicio analiză; Fără niciun acord. PESTE CAPUL CUIVA: Fără acordul cuiva. PESTE CÂMP: Peste tot; Oriunde. PESTE CÂTEVAMINUTE: în câteva minute. PESTE CÂTVA TIMP: Nu peste mult timp. PESTE DOI ANI: După doi ani. T PESTE DOUĂ CASE: La două case. PESTE DRUM: Vizavi. PESTE FIRE: Peste măsură. PESTE HOTAR: în străinătate; v. şi Peste hotare. PESTE HOTARE: în străinătate; v. Peste ho-tar. PESTE IARNĂ: în timpul iernii. PESTE MĂRI NEGRE: Departe de tot; v. şi Peste mări şi ţări; Peste nouă mări; Peste nouă mări şi nouă ţări; Peste itouă ţări; Peste nouă ţări şi mări; Peste şapte mări; Peste şapte ţări şi şapte mări; Peste şapte ţări şi mări. PESTE MARI ŞI ŢĂRI: ‘Departe de tot; v. Peste mări negre. PESTE MĂSURĂ: Foarte mult; Mult de tot. PESTE MĂSURĂ DE...: Foarte mult de...; Mult de tot.... PESTE MÂNĂ: Incomod; Mai dificil. PESTE MUNŢI ŞI PESTE VĂI: La o depărtare mare; Spaţiu întins. PESTE NOAPTE: în timpul nopţii; v. şi Peste noptiţă. PEŞTE NOPTIŢĂ: în timpul nopţii; v. Peste noapte. PESTE NOUĂ MĂRI: Departe de tot; v. şi Peste mări negre. PESTE NOUĂ MĂRI ŞI NOUĂ ŢĂRI: Departe de tot; v. Peste mări negre. PESTE NOUĂ ŢĂRI: Departe de tot; v. şi Peste mări negre. ' PESTE NOUĂ ŢĂRI ŞI MĂRI: Departe de tot; v. Peste mări negre. PESTE NUMĂR: Mai mult decât trebuie; în număr prea mare. PESTE OCEAN: Foarte departe. PESTE OL ALTĂ: Unul peste altul. PESTE O LUNĂ: La o lună. PESTE O ORĂ: La o oră. PESTE ORÂNDUIALĂ: Peste ordine; Peste regulă; Anapoda. PESTE ORICE MĂSURĂ: Foarte mult; Extrem de mult. PESTE O SĂPTĂMÂNĂ: La o săptămână. PESTE O VREME: La un anumit timp. PESTE PĂMÂNT: Pretutindeni; Peste tot. : PESTE POATE: Foarte mult; Foarte tare. PESTE PRAVILĂ: în discordanţă cii legile, cu normele stabilite. PESTE PUTEREA CUIVA: Foarte greu; Foarte tare; Foarte mult; v. şi Peste puteri; Peste puterile cuiva; Peste putinţa cuiva; Peste putinţă. PESTE PUTEREA DE ÎNŢELEGERE A CUIVA: Peste capacităţile intelectuale ale cuiva. PESTE PUTERI: Foarte greu; Foarte tare; Foarte mult; v. Peste puterea cuiva. PESTE PUTERILE CUIVA: Foarte greu; Foarte tare; Foarte mult; v. Peste puterea cuiva. PESTE PUTINŢA CUIVA: Foarte greu; Foarte tare; Foarte mult; v. Peste puterea cuiva. PESTE PUTINŢĂ: Foarte greu; Foarte tare; Foarte mult; v. Peste puterea cuiva. PESTE PUŢIN: La un timp scurt; După un timp scurt; După nu mult timp; v. şi Peste puţină vreme; Peste puţinică vreme; Peste puţin timp; Peste scurtă vreme; Peste scurte zile; Peste scurt timp PESTE PUŢINĂ VREME: La un timp scurt; După un timp scurt; După nu mult timp; v. Peste puţin. PESTE PUŢINICĂ VREME: La un timp scurt; După un timp scurt; După nu mult timp; v. Peste puţin. PESTE PUŢIN TIMP: La un timp scurt; După un timp scurt; După nu mult timp; v. Peste puţin. PESTE SCURTĂ VREME: La un timp scurt; După un timp scurt; După nu mult timp; v. Peste puţin. PESTE SCURTE ZILE: La un timp scurt; După un timp scurt; După nu mult timp; v. Peste puţin. PESTE SCURT TIMP 1168 PESTE SCURT TIMP: La un timp scurt; După un timp scurt; După nu mult timp; v. Peste puţin. PESTE SEAMĂ: Peste măsură; Exagerat. PESTÉ ŞAPTE MĂRI: Departe de tot; v. Peste mări negre. PESTE ŞAPTE MĂRI ŞI ŞAPTE ŢĂRI: Departe de tot; v. Peste mări negre. PESTE ŞAPTE ŢĂRI ŞI MĂRI: Departe de tot; v. Peste mări negre. PESTE TOT: în tot locul PESTE ŢOŢ ANUL: Te tot parcursul anului. PESTE TOT CEĂSUL: în orice moment. PESTE TOT E LA FEL:, Nu : există niciun fel de deosebiri. PESTE TOT LOCUL: în orice joc. PESTE TOT MOMENTUL: în orice moment. PESTE UN AN: După un am PESTE UN CEAS: După un ceas. PESTE VÂRĂ: Pe timpul verii. PESTE VEACURI ASTEA-S FLEACURI: Totul se va uita peste veacuri. ,·, ;; PESTE ZI: în timpul zilei. PESTE ZI LUCREAZĂ: Toată ziua lucrează. PE STOMACUL GOL: Pe nemâncate. PE STOMACUL PLIN: Pe săturare. PE SUBMĂNĂ: Pe ascuns; Clandestin; v. şi Pe sub mânecă PE SUB MÂNECĂ: Pe ascuns; Clandestin; v. Pe sub mână PE SUB SPRÂNCENE: Ce estre cel mai bun, cel mai valoros; v. Pe sprânceană. PE ŞAPTE CĂRĂRI: Beat. PE ŞART: în ordine; Pe rând. PE ŞEZUTE: Stând jos. PE ŞLEAU: Direct; Fără ocolişuri. PE ŞOPĂIŢE: în şoaptă; încet; v. şi Pe şo· păitele; Pe şoptite; Pe şoptitele. PE ŞOPĂ1TELE: în şoaptă; încet; v. Pe şo- Păîte. vy: ··'·· ; ÎÏ PE ŞOPTITE: în şoaptă; încet; v. Pe şopăite. PE ŞOPT1TELE: In şoaptă; încet; v. Pe şopăite. PEŞTELE CAUTĂ UNDE-I MAI ADÂNC, OMUL UNDE-I MAI BINE: Fiecare fiinţă are locul ei preferat. . PEŞTELE.,CEL MARE' ÎNGHITE PE CEL MIC: Şeful comandă; v. şi Peştele mare înghite pe cel mic. PEŞTELE DE LA CAP SE IMPUTE: Greşelile mari fac superiorii, cele mici fac inferiorii. PEŞTELE MARE ÎNGHITE PE CEL MIC: Şeful comandă; v. Peştele cel mare înghite pe cel mic. PEŞTE, MĂMĂLIGA PRĂPĂDEŞTE: Peştele prăjit e bun cu mămăligă. PE ŞTIUTE: Cunoscând; Ştiind. , PE ŞUIERATE: Şuierând. PE TAINĂ: în secret. ; PE TALIA...: De valoarea...; De iscusinţa... - PE TALIE: De valoare; De iscusinţă. PE TĂCUTE: Fără să scoată un cuvânt; v. şi Pe tăcutelea. PE TĂCUTELEA: Fără să scoată un cuvânt; v. Pe tăcute. PE TĂGADĂ: De nerecunoscut; De refuzat. : PE TÂNDÂLITE (pop.): De lene; De vagabondaj. PE TEMA: Pe baza. PE TEMEI CĂ...: Considerând că.... PE TEMEIUL...: Pe baza.... PE TEMEIUL ACESTA: Această bază; Bazân-du-ne pe aceasta. PE TEMEIURI SERIOASE: Pe consideraţii serioase. PE TERMEN: Pe durata; în termen. PE TERMEN LUNG: Pe durată mai mare. PE TERMEN SCURT: Pe durată mai scurtă. :; PE TICNEALĂ: Pe linişte; în deplină pace; v. şi Pe tihnă; Pe tihnită. PE TIHNĂ: Pe linişte; în deplină pace; v. Pe ticneală. , PE TIHNITE: Pe linişte; în deplină pace; v. Pe ticneală. PE TIMP DE...: în cursul.... ; PE TIMP DE FURTUNĂ: Cât era furtună. PE TIMP DE IARNĂ: în cursul iernii. PE TIMPUL MEU: Când eram eu mai tânăr. PE TIMPURI: Cândva; Mai de mult. , PE TOAMNĂ: Toamna;_Spre toamnă, PE TOATĂ CLIPITA: în orice moment.,, PE TOATĂ LINIA: Peste tot; în întregime; v. şi Pe toate liniile. , PE TOATĂ ZIUA: Pe o zi întreagă. PE TOATE CĂRĂRILE: Peste tot; Pe toate căile; v. şi Pe toate drumurile. . PE ŢOĂTE DRU^ Peste tot; Pe toate căile; v. Pe toate cărările. PE TOATE LE ÎNTOARCE PE DOS: A răvăşit totul; A dat totul peste cap. PE TOATE, LINIILE: Peste tot; în întregime; v. Pe toată linia. PE TOATE MERIDIANELE: în toată lumea; v. şi Pe toate meridianele lumii. PE TOATE MERIDIANELE LUMII: In toată lumea; v. Pe toate meridianele. PE TOATE PĂRŢILE: Peste tot. PE TOATE POTECILE: în toate direcţiile. PE TOT ANUL: în cursul anului întreg : PE TOT CE AM MAI SFÂNT: Jur că nu mint. PE TOT CEASUL: în orice moment; v. şi Pe tot minutul; Pe tot momentul. PE TOT CUPRINSUL ŢĂRII: în toată ţara. PE TOT MINUTUL: în orice moment; v. Pe tot ceasul. PE TOT MOMENTUL: în orice moment; v. Pe tot ceasul. PETRECERE FRUMOASĂ!: Să petreceţi frumos; Să vă simţiţi bine la petrecere. PE TREI SFERTURI: Aproape gata; Aproape de sfârşit. PE ŢANC: Las fix. 1169 PE ZI PE ŢĂCĂNEALĂ: Din nebunie; Din prostie. PE ULTIMA SUTĂ DE METRI: Aproape de sfârşit. PE UN CAP; La o margine; La un capăt. PE UNDE APUCĂ: Pe unde pune mâna. PE UNDE A SĂRIT CAPRA, TREBUIE SĂ SARĂ ŞI IEDUL: Unde a trecut mama, trebuie să treacă şi copilul; Ce a făcut mama, va face şi copilul. PE UNDE: A TRECUT, S-A CUNOSCUT: Pe unde a trecut a lăsat urme. PE UNDE I-AU RĂMAS PICIAORELE: Cine ştie unde a murit. PE UNDE N-A CĂLAT PICIOR DE OM: Pe unde n-a mai trecut nimeni. PE UNDE O LUĂM?: Ce direcţie alegem? PE UNDE PROSTUL SE ÎNEACĂ/ DEŞTEPTUL TRECE CA PE POD: Omul deştept ştie ce face, PE UNDE SCOT CĂMAŞA ?: Nu ştiu cum o să mă descurc. pe unde şi-ă Înţărcat dracul copiii: Cine ştie unde; Foarte departe; v. şi Unde şi-a spart dracul opincile. PE UNDE ŞI-A SPART DRACUL OPINCILE: Cine ştie unde; Foarte departe; v. Unde şi-a înţărcat dracul copii. PE UNDEVA PE ACOLO; Nu ştiu exact unde; Caută pe acolo. .... PE UNDEVA PRIN PREAJMĂ: Pe undeva în apropiere. PE UNELE LOCURI: în unele locuri; Undeva. PE UN PREŢ DE NIMIC: Pe un preţ foarte mic; Foarte ieftin; v. şi Pe un preţ derizoriu. PE UN PREŢ DERIZORIU: Pe un preţ foarte mic; Foarte ieftin; v. Pe un preţ de nimic. PE UN RÂND: Unul după altul. PE UN-TE DUCI, TOT PUI DE PUPĂZĂ: indiferent ce faci, tot prostii faci. PE UN TON AROGANT: Cu aroganţă; Mepoliticos; v. şi Pe un ton înţepat. PE UN TON BLÂND: Cu blândeţe. " V PE UN TON CATEGORIC: Cu hotărâre; v. şi °e un ton tăios. PE UN TON DE REPROŞ: Reproşând; Cu eproşuri. PE UN TON ÎNŢEPAT? Cu aroganţă; Nepoli-icos; v. Pe un ton arogant. PE UN TON MONOTON: Monoton; Fără •iaţă; Fără un interes deosebit. PE UN TON RIDICAT; Cu strigăte; Cu ţipete. PE Uî^ TQN TĂIOS: Cu hotărâre; v. Pe un ton ategoric. PE URMĂ: Apoi; La sfârşit; La urmă, PE URMĂ DE TOT: La urma urmelor, PE URMĂ OM VEDEA: Vom discuta lu fârşit. PE URMELE...: Urmărind........ PE URMELE CUIVA: După cineva; Urmărind e cineva. PE USCAT; Pe teren uscat; Pe pământ. PE USCAT ŞI PE APĂ: Peste tot. PE VAPOR: Pe apă. PE VARĂ: Pe timp de vară; Vara. PE VĂZUTE: Public; Deschis. PE VECI; Veşnic; Pentru totdeauna; v. şi Pe vecie; Pe veşnicie. PE VECIE: Veşnic; Pentru totdeauna; v. Pe veci. PE VERDE: La culoarea verde a semaforului. PE VERESIE: Pe datorie. PE VERŞĂ (pop.): Pe partea cealaltă; Pe dosul paginii. PE VEŞNICIE: Veşnic; Pentru totdeauna; v. Pe veci, PE .VIAŢA MEA: jur pe viaţa mea. PE VIAŢĂ: Cat oi trăi.'. PE VIAŢĂ ORI PE MOARTE: Cu un efort extrem; învingem sau murim; v. şi Pe viaţă şi pe moarte.............. PE yiAŢĂ Şi PE MOARTE: Cu un efort extrem;învingem sau murim; v. şi Pe viaţă ori pe moarte. ; :PE;:yiITQR: în viitor. ;::.,, PE VIU GRAI: Spunând; Vorbind. PE VREMEA.Atunci când... PE VRESME ACEEA;: Atunci; In timpul acela. PE VREMEA CÂND SE POTCOVEAU PURICII CU 99 DE OCA DE FIER: Niciodată; v. şi 7V vremea când umblau câinii cu covrigi în coadă. PE VREMEA CÂND UMBLAU CÂINII CU COVRIGI ÎN COADĂ: Niciodată; v. Pe vremea când se potcoveau puricii cu 99 de oca de fier. PE VREMEA LU PAPURĂ VpDĂ: Foarte demult; v. şi Pe vremea lu Pazvante Chioru. PE VREMEA LU PAZVANTE CHIORU: Foarte demult; v. Pe vremea lu Papură Vodă. PE VREMEA MEA: Când eram eu tânăr. ·; .·· PE VREIVIEA ŞCOLII: în timpul anului şcolar; Când eu eram elev. PE VREME BUNĂ: Pe timp frumos; v..şi Pe vremea tare. PE VREME SLABĂ: Pe timp urât, PE VREME TARE: Pe timp frumos; v. Pe vremea bună, PE VREMURI: De demult; Pe timpuri. PE VREMURI CÂND MERGEAM LA ŞCOALĂ: Când eram elev; Când eram mic; v. şi Pe vremuri când umblam la şcoală. PE VREMIJRI CÂND UMBLAM LA ŞCOALĂ: Când eram elev; Când eram mic; v. Pe vremuri când mergeam la şcoală. PE VRUTE; Cu voie; Cu acordul cuiva. PE VRUTE, PE NEVRUTE: Cu voie şi fără voie; v. şi Pe vrute şi nevrute; Pe vrute şi pe nevrute PE, VRUTE ŞI NEYRUTE: Cu voie şi fără voie; v. Pe vrute, pe nevrute. PE VRUTE ŞI PE NEVRUTE: Cu voie şi fără voie; v. Pe vrute şi nevrute. PE ZI: Zilnic. PE ZI CE MERGE 1170 PE ZI CE MERGE: Astăzi; v. şi Pe zi ce trece. PE ZI CE TRECE: Astăzi; v. Pe zi ce merge. PIANUL E ACORDAT: Totul este în regulă; Totul e bine. PIANUL E DEZACORDAT: Lucrurile nu stau bine; Nimic nu este bine. PIATRA CE SE ROSTOGOLEŞTE NIMIC NU DOBÂNDEŞTE: Cine nu munceşte, nimic nu câştiga. : PIATRA CE SE ROSTOGOLEŞTE NU PRINDE MUŞCHI: Cine se tot plimbă din Ioc în loc, nu-şi poate întemeia o familie. PIATRA DE TEMELIE: Baza; Fundamentul; v. şi Piatră de temelie; Piatra fundamentală. PIATRA DE ÎNCERCARE:; Mijloc de verificare; Dovadă; Indiciu; v. şi Piatră de încercare. PIATRA DIN CASĂ: Fată nemăritată. PIATRĂ FILOZOFALĂ: Teorie fundamentală; Gândire profundă. PIATRA LA DEAL NU MERGE: Nu orice, nu oricine poate face de toate. PIATRA POTICNIREI: Piedică; încurcătură; Nesiguranţă; v. şi Piatră de poticnire; Piatră de poticnitură. . PIATRĂ DE ASCUŢIT: Piatră bună la ascuţit. PIATRĂ DE ÎNCERCARE: Mijloc de verificare; Dovadă; Indiciu; v. Piatra de încercare. PIATRĂ DE POTICNIRE: Piedică; încurcătură; Nesiguranţă; v. Piatra poticnirei. PIATRĂ DE POTICNITURĂ: Piedică; încurcătură; Nesiguranţă; v. Piatra poticnirei. PIATRĂ DE TEMELIE: Baza; Fundamentul; v. Piatra de temelie. PIATRĂ FUNDAMENTALĂ: Baza; Fundamentul; v. Piatra de temelie. PIATRĂ UNGHIULARĂ: Element de bază; Element fundamental. PIAŢA E PROASTĂ: Piaţa prost aprovizionată; v. şi Piaţa e slabă. PIAŢA E SLABĂ: Piaţa prost aprovizionată; v. Piaţa e proastă. PIAŢA SE MENŢINE RIDICATĂ: Preţurile la piaţă se menţin ridicate. PIAZĂ-REÂ: Semn prevestitor al unei întâmplări rele, neplăcute, nedorite. PICAT CA DIN CER: Venit pe neaşteptate; Dezorientat; Nu ştie ce să facă; v. şi Picat ca din lună; Picat din cer; Picat din lună; Picat din soare. PICAT CA DIN LUNĂ: Venit pe neaşteptate; Dezorientat; Nu ştie ce să facă; v. Picat ca din cer. PICAT DIN CER: Venit pe neaşteptate; Dezorientat; Nu ştie ce să facă; v. Picat ca din cer. PICAT DIN LUNĂ: Venit pe neaşteptate; Dezorientat; Nu ştie ce să facă; v. Picat ca din cer. PICAT DIN SOARE: Venit pe neaşteptate; Dezorientat; Nu ştie ce să facă; v. Picat ca din cer. PICĂ CEVA LA AFACEREA ASTA?: Eu câştig ceva la afacerea asta? PICĂ DE COAPTĂ: Este foarte coaptă. PICĂ DE FRUMOASĂ: Este foarte frumoasă. PICĂ ÎN ZI DE POST: Va fi într-o zi de post. PICĂ ÎN ZI REA: Va fi într-o zi nedorită. PICĂ MEREU: Se întâmplă mereu. PICĂ PARĂ MĂLĂIAŢĂ ÎN GURA LUI NĂTĂFLEAŢĂ PICĂTURA CARE UMPLE PAHARUL: Din puţin câte puţin se face mult. PICĂTURĂ CU PICĂTURĂ: Puţin câte puţin; v. şi Pic cu pic; Pic de pic. PICĂTURĂ CU PICĂTURĂ BALTA SE FACE: Puţin câte puţin şi vom reuşi; v. şi Picătură cu picătură se face lacul mare; Pic cu pic se adună; Pic cu pic se strânge.: Puţin câte puţin; v. şi Picătură cu picătură. PICĂTURĂ CU PICĂTURĂ SE FACE LACUL MARE: Puţin câte puţin şi vom reuşi; v. Picătură cu picătură balta face. PICĂTURA MICĂ GĂUREŞTE PIATRA MARE: Chiar: dacă pare neînsemnat, are importanţa Iui; v. şi Picătura mică sparge piatra mare. PICĂTURA MICĂ SPARGE PIATRA MARE: Chiar dacă pare neînsemnat, are importanţa lui; v. Picătură mică găureşte piatra mare. PICĂTURA PLOII PIATRA GĂUREŞTE: Cu insistenţă totul reuşeşte. PICĂTURI DE SOARE: Raze slabe de soare. PIC CU PIC: Puţin câte puţin; v, şi Picătură cu picătură. PIC CU PIC SE ADUNĂ: Puţin câte puţin şi vom reuşi; v. Picătură cu picătură baliaface. PIC CU PIC SE STRÂNGE: Puţin câte puţin şi vom reuşi; v. Picătură cu picătură balta face. PIC DE MINTE N-AI?: Nu eşri deloc deştept; Chiar nu-ţt dai seama ce se petrece? PIC DE PIC: Puţin câte puţin; v. şi Picătură cu picătură. ; PIC DE SOMN: îmi este tare somn; .v. şi Pic de somn din picioare. PIC DE SOMN DIN PIClOĂRE: îmi este tare somn; v. Pic de somn. PICIOARELE I SE ÎNMUIARĂ: Nu mai rezista; Era să cadă. PICIOR PESTE PICIOR: Odihnindu-se; In poziţie comodă. PICTAT DUPĂ NATURĂ: Pictura cu imagini din natură. PÎCtJRĂ A PLOAIE: începe să plouă; v. şi Picură de ploaie. PICURA DE PLOAIE: începe să plouă; v. Picură a ploaie. PIEI DIN FAŢA MEA: Pleacă de aici! v. şi Piei din ochii mei! Pieri din faţa mea; Pieri din ochii mei. PIEI DIN OCHII MEI: Pleacă de aici! v. Piei din faţa mea! PIEI DRACE: Pleacă neseriosule! Pleacă ne-curatule! PIELEA ŞI OSUL: Foarte slab; v. şi Piele şi os. PIELE ŞI OS: Foarte slab; v. Pielea şi osul. PIEPT ÎN PIEPT: Faţă în faţă; v. şi Piept la piept. 1171 PLIMBĂ URSUL! PIEPT LA PIEPT: Faţă în faţă; v. şi Piept în piept. PIEPT LÂNGĂ PIEPT: Unul lângă altul. PIEPTUL AFARĂ!: Drepţi! în poziţie de drepţi! PIERDERE DE TIMP: Aiureală; Lipsă de activitate; Lene. PIERDERI PESTE PIERDERI: O pierdere după alta; Foarte multe pierderi. PIERDE-VARĂ: Om leneş; Puturos. PIERDE VREMEA DE POMANĂ: Nu face nimic; Stă degeaba. PIERI DIN FAŢA MEI: Pleacă de aici! v. Piei din faţa mea! PIERI DIN OCHII MEI: Pleacă de aici! v. Piei din faţa mea! PIERDUT ÎN GÂNDURI: îngândurat. PIERDUT ÎN VISARE: Visător. PDERITOR DE FOAME: Foarte sărat; Lipsit de cele mai elementare surse de viaţă. PIERI-ŢI-AR NUMELE: Să nu mai aud de tine! PIESA N-A AVUT SUCCES: încercarea n-a avut niciun succes; v. şi Piesa n-a prins; Piesa n-a trecut rampa. PIESA N-A PRINS: încercarea n-a avut niciun succes; v. Piesa n-a avut succes. PIESA N-A TRECUT RAMPA: încercarea n-a avut niciun succes; v. Piesa n-a avut succes. PILDĂ VIE: Un exemplu clar. PIPER ÎNTRE VOI, SĂ RÂDEM ŞI NOI: Aş dori să vă certaţi, să nu vă înţelegeţi ca să râdem de VOi. PIRONIT ÎN LOC: Nemişcat; Cuprins de o lene profundă. PIRONIT ÎN LOC DE FRICĂ: Cuprins de frică; înfricoşat. PIRONIT ÎN SCAUN: Nedespărţit de scaun; Cuprins de o lene profundă. PISICA ARE ŞAPTE VIEŢI: Pisica este rezistentă; Pisica are o mare vitalitate; Este un om rezistent; Are o mare vitalitate; v. şi Pisica are şapte vieţi într-însa. PISICA ARE ŞAPTE VIEŢI ÎNTR-ÎNSA: Pisica este rezistentă; Pisica are o mare vitalitate; Este un om rezistent; Are o mare vitalitate; v. şi Pisica are şapte vieti. PISICA BĂTRÂNĂ ZGÂRIE RĂU: Femeia bătrână ştie să se răzbune. PISICA BLÂNDĂ ZGÂRIE RĂU: Femeia blândă ştie să se răzbune. PISICA CU CLOPOŢEI NU PRINDE ŞORICEI: Cine se laudă înainte, nu reuşeşte. PISICĂ PLOUATĂ: Persoană abătută, descurajată, fără chef. ; PISTĂ GREŞITĂ: Cale greşită; Drum greşit. PIŞCĂ LA LIMBĂ: Este puţin acru; Este puţin iute; v. şi Pişcură la limbă. PIŞCURĂ LA LIMBĂ (pop.): Este puţin acru; Este puţin iute; v. Pişcă la limbă. PLATA ÎN NATURĂ: Plata în produse. I / PLATA ÎN NUMERAR: Plata în bani. - PLATA, VĂ ROG!: Vă rog să plătiţi! Scoateţi biletele, vă rog! PLATĂ ÎN RATE LUNARE: Plată lunară a unei părţi din sumă. PLĂCUT LA GUST: Gustos. PLĂCUT LA ÎNFĂŢIŞARE: Frumos; v şi Plăcut la vedere. PLĂCUT LA VEDERE: Frumos; v. Plăcut la înfăţişare. PLĂTESC ŞI NU MĂ DOARE CAPUL: îmi achit datoriile şi sunt liniştit. PLĂTEŞTE CÂT NU FACE: Plătesc mai scump. PLĂTEŞTE CÂT UN CAP DE PEŞTE: Nu plăteşte deloc. ■' PLĂTEŞTE CU VÂRF ŞI ÎNDESAT: Plăteşte prea mult. PLĂTEŞTE LA BUCATĂ: Plăteşte, achită fiecare bucată aparte. PLÂNGE DE FOC: Plânge foarte tare. PLÂNGE DEGEABA: Nu are niciun motiv să plângă. PLÂNGE DE MAMA FOCULUI: Plânge foarte tare; v. şi Plânge de saltă cămaşa de pe el; Plânge de sare cămaşa pe el; Plânge în hohote. PLÂNGE DE SALTĂ CĂMAŞA DE PE EL: Plânge foarte tare; v. Plânge de mama focului PLÂNGE DE SARE CĂMAŞA PE EL: Plânge foarte tare; v. Plânge de mama focului ; PLÂNGE DE UDĂ PĂMÂNTUL: Plânge foarte tare; v. Plânge de mama focului, PLÂNGE DIN FIECE: Dă drumul la lacrimi din orice motiv; începe să plângă din orice. ■PLÂNGE DIN GURĂ: Se face că plânge. PLÂNGE ÎN HOHOTE: Plânge foartt tare; v. Plânge de mama focului. PLÂNGE PĂMÂNTUL SUB EL: E un mare puturos; v. şi Plânge şi pământul sub el. PLÂNGE ŞI PĂMÂNTUL DUPĂ EL: E pe moarte; Pământul lui nu este lucrat; PământuMui este în paragi nă. PLÂNGE ŞI PĂMÂNTUL SUB EL: E un mare puturos; v. şi Plânge pământul sub el. PLÂNSUL CROCODILULUI: Plânsul prefăcut, ipocrit. PLEACĂ!: Să nu te mai văd! Du-te de aici! v. şi Pleacă de aici! PLEACĂ CU GÂLCEAUA DE PESTE MINE !: Lasâ-mă în pace! Să mă laşi în pace. PLEACĂ DE AICI!: Să nu te mai văd! Du-te de aici! v. Pleacă! PLEACĂ SĂNĂTOS!: Du-te cu bine! PLEC ÎNCOTRO M-OR DUCE OCHII: Plec în lume; Plec să nu vă mai văd. PLESNEŞTE DE GRAS CE ESTE: Este foarte gras. PLIMBĂ-ŢI HOITUL!: Dispari de aici! Pleacă de aici! v. şi Plimbă ursul! Plimbă ursul că rugineşte lanţid; Plimbă ursul de aici PLIMBĂ URSUL!: Dispari de aici! Pleacă de aici! v. Plimbă-ţihoitul! PLIMBĂ URSUL CĂ RUGINEŞTE LANŢUL 1172 PLIMBĂ URSUL CĂ RUGINEŞTE LANŢUL: Dispari de aici! Pleacă de aici! v. Plimbă-{i hoitul! PLIMBĂ URSUL DE AICI: Dispari de aici! Pleacă de aici! v. Plimbă-ţi hoitul! PLIMBĂ VORBELE CU LIMBA PRIN GURĂ!: Vorbeşte aiurea. PLIN BUZĂ: Foarte plin; Umplut până la refuz; v. şi Plin cu vârf; Plin îndesat; Plin ochi; Plin până în buze; Plin până la refuz. PLIN CIUCURE DE...: Foarte plin de.... PLIN CU IDEI TRĂSNITE: Are/tot felul de idei trăsnite. PLIN CU VÂRF: Foarte plin; v. Plin buză. /■; PLIN DE BANI CA BROASCA DE PĂR: Nu are niciun ban; Este foarte sărac..:·; PLIN DE BĂRBĂŢIE: Puternic; Apt; Rezistent. PLIN DE BELELE: Are multe necazuri, multe probleme. PLIN DE CĂINŢĂ: Regretă, îi pare rău din suflet; Se căieşte profund. PLIN DE CONŢINUT: Bun; înzestrat; Bogat în de toate.. PLIN DE DUH: Vesel; Glumeţ; Vioi; y. şPlin de foc; Plin de haz; Plin de plăcere; Plin de spirit; Plin de viaţă. PLIN DE ENTUZIASM: Plin de avânt, de înflăcărare, de pasiune. PLIN DE FOC: Vesel; Glumeţ; Vioi; y. Plin de duh. PLIN DE GOLURI: Cu multe lipsuri; Cu multe nevoi. ■ ■ ■ PLIN DE HAZ: Vesel; Glumeţ; Vioi; v.Plin de duh. PLIN DE HOTĂRÂRE: Foarte hotărât. PLIN DE IMPORTANŢĂ: încrezut; îngâmfat; v. şi Plin de orgoliu; Plin de sine PLIN DE MÂNDRIE: Foarte mândru; Foarte plin de sine. ·. PLIN DE NOROC CA BROASCA DE PĂR: Fără niciun noroc; Lipsit total de noroc, ■■ PLIN DE ORGOLIU: încrezut; îngâmfat; v. Plin de importanţă. PLIN DE PLĂCERE: Vesel; Glumeţ; Vioi; v. Plin de duh. PUN DE PREJUDECĂŢI: Fără nici o încredere în nimeni şi în mimic; Suspectând pe toată lumea. PLIN: DE RUŞINE: Ruşinat; Retras; Izolat. PLIN DE SINE: încrezut; îngâmfat; v. Plin de importanţă, PLIN DE SPERANŢE: Cu mari speranţe; Cu mari planuri. PLIN DE SPIRIT: Vesel; Glumeţ; Vioi; v. Plin de duh. PLIN DE SUFLET: Bun; Darnic; Binevoitor. PLIN DE VIAŢĂ: Vesel; Glumeţ; Vioi; v. Plin de duh. PLIN DE VIITOR: Cu un viitor mare. PLIN DE VORBĂ: Vorbăreţ. PLIN ÎNDESAT: Foarte plin; Umplut până la refuz; v. Plin buză. PLIN OCHI: Foarte plin; Umplut până Ia refuz; v. Plin buză. PLIN PÂNĂ ÎN BUZE: Foarte plin; Umplut până la refuz; v. Plin buză. PLIN PÂNĂ LA REFUZ: Foarte plin; Umplut până la refuz; v. Plin buză. PLIN PE TREI SFERTURI: Nu este prea plin. PLOAIA CADE POTOP: Plouă foarte Hare; Ploaie nu glumă; Ploaie torenţială; Plouă ca din cofă; Plouă ca prin sită; Plouă cu cofă; Plouă cu găleata; Plouă cu năstrape; Plouă cu nemiluita; Plouă de parcă s-au rupt baierele cerului; Plouă de parcă s-au rupt părţile cerului; Plouă de varsă; Plouă, Doamne, plouă. PLOAIE CU BĂŞICI: Plouă tare. PLOAIE DE GLOANŢE: O mulţime de gloanţe; Număr mare de gloanţe. PLOAIE DE SĂGEŢI: O mulţime de săgeţi; Număr mare de săgeţi. PLOAIE DE STELE; O mulţime de stele; Număr mare de stele. PLOAIE, NU GLUMĂ: Plouă foarte tare; v. Ploaia cade potop. PLOAIE MĂRUNTĂ: Ploaie de toamnă. PLOAIE TORENŢIALĂ: Plouă foarte tare; v. Ploaia cade potop. PLOPU-I POMUL AL MAI VOINIC, DAR NU-I BUN; NICI DE UN OTIC: Nu înălţimea omului contează ci faptele lui. PLOUĂ CA DIN COFĂ: Plouă foarte tare; v. Ploaia cade potop. PLOUĂ CA PRIN SITĂ: Plouă foarte tare; v. Ploaia cade potop. PLOUĂ CU COFĂ: Plouă foarte tare; v. Ploaia cade potop. PLOUA CU GĂLEATA: Plouă foarte tare; v. Ploaia cade potop. PLOUĂ CU NĂSTRAPE: Plouă foarte tare; v. Ploaia cade potop. PLOUĂ CU NEMILUITA: Plouă foarte tare; v. Ploaia cade potop. PLOUĂ DE PARCĂ S-AU RUPT BĂIE-RELE CERULUI: Plouă foarte tare; v. Ploaia cade potop. PLOUĂ DE PARCĂ S-AU RUPT PĂRŢILE CERULUI: Plouă foarte tare; v. Ploaia cade potop. ■■■ J : ^ PLOUĂ DE VARSĂ: Plouă foarte tare; v. Ploaia cade potop. PLOUĂ, DOAMNE, PLOUĂ!: Plouă foarte tare; v. Ploaia cade potop, PLUS CĂ...: în afară de asta mai e şi.... PLUS DE ASTA: în afară de asta. ;■ PLUTEŞTE CEVA ÎN AER: Se întâmplă ceva; Presimt ceva. PLUTEŞTE ÎN AER: E în aer; Nu este pe pământ; E departe de noi. POALE LUNGI ŞI MINTEA SCURTĂ: Femeile au mai puţină minte. 1173 POALE-N BRÂU: Un fel de plăcintă în formă de plic. POAMA DRACULUI: Femeie rea; Prostituată. POAMA REA NU PIERE: Omul rău rezistă mult. POAMĂ ACRĂ: Persoană rea; Om de nimic; v. şi Poamă rea. POAMĂ BUNĂ!: Femeie imorală; Prostituată. POAMĂ; REA: Persoană rea; Om de nimic; v. Poamă acră. POARTĂ MUSTĂŢILE IN PREPELEAC: Are mustăţile răsucite şi întoarse în sus. POARTĂ-N POARTĂ: Vecini. POARTĂ PANTALONII DEGEABA: Nu pare a fi un bărbat adevărat; v. şi Poartă pantalonii degeaba doar să se înşele muierile. POARTĂ PANTALONII DEGEABA DOAR SĂ SE ÎNŞELE MUIERILE: Nu pare a fi un bărbat adevărat; v. Poartă pantalonii degeaba. POARTĂ-TE FRUMOS!: Controlează-ţi atitudinea! Fii atent ce faci! POARTĂ VORBA DE LA UNUL LA ALTUL: Minte; Bârfeşte; Umblă cu vorbe. POATE CĂ DE, POATE CĂ NU: Nu suntem siguri; Nu suntem decişi; v. şi Poate da, poate nu. POATE DA, POATE NU: Nu suntem siguri; Nu suntem decişi; v. Poate că da, poate că nu. POATE FI CĂ...: Probabil că... POATE FI DE...: Probabil că...; E de.... POATE PICĂ CEVA: Poate câştigăm ceva. POATE SĂ AŞTEPTE MULT ŞI BINE: Nu există nicio speranţă; v. şi Poate să-şi pună pofta în cui; Poate să zică ce-o zice. POATE SĂ FIE POLEIT CU AUR CĂ TOT DEGEABA: Nu am nevoie de aşa ceva indiferent cum ar fi.; ■■vV·: POATE SĂ-ŞI PUNĂ POFTA ÎN CUI: Nu există nicio speranţă; v. Poate să aştepte mult şi bine. POATE SĂ ZICĂ CE-O ZICE: Nu există nicio speranţă; v. Poate să aştepte mult şi bine. POCITANIA PĂMÂNTULUI: Persoană urâtă şi rea; Sluţenie; Monstru. POFTA VINE MÂNCÂND: Muncind primeşti şi cheful de a munci. POFTĂ DE LUP - O poftă mare. POFTĂ BUNĂ!: (Urare Ia masă) Să ai, să aveţi poftă la masă! v. şi Poftă mare! POFTĂ MARE!: (Urare Ia masa) Să ai, să aveţi poftă la masă! v. Poftă bună! POFTEŞTE-L ÎNĂUNTRU: Invită-1 să vină înăuntru. . POFTIM?: Ce doriţi? Nu am înţeles? POFTIM? IA MAI ZM O DATĂ!: Nu am înţeles, repetă ce ai spus. POFTIM LA EL!: Şi eu ţie îţi doresc la fel. POFTIM LA MASĂ!: Ia loc la masă! POFTIM LA MASĂ CU LINGURA DE ACASĂ: Nu oferim nimic altora; Nu dăm nimic pe gratis; v. şi Poftim la masă dacă ai adus de acasă; PORTIŢĂ DE SCĂPARE Poftim la masă dacă ai adus în traistă; Poftim la masă dacă ai în traistă. POFTIM LA MASĂ DACĂ AI ADUS DE ACASĂ: Nu oferim nimic altora; Nu dam nimic pe gratis; v. şi Poftim la masă cu lingura de acasă. POFTIM LA MASĂ DACĂ AI ADUS ÎN TRAISTĂ: Nu oferim nimic altora; Nu dăm nimic pe gratis; v. şi Poftim la masă cu lingura de acasă. POFTIM LA MASĂ DACĂ AI ÎN TRAISTĂ: Nu oferim nimic altora; Nu dăm nimic pe gratis; v. şi Poftim la masă cu lingura de acasă. POFTIM, PENTRU OSTENEALĂ: îa aceşti bani pentru osteneala ta. POFTIM, ŢINE!: Ia aceşti bani. POFTIŢI ÎN VAGOANE!: Urcaţi în vagoane! POFTIŢI LA MASĂ!: Luaţi loc la masă! POIMÂINE-SEARĂ: Destul de târziu; v. şi Poimâine-seară POIMÂINE-SEARĂ: Destul de târziu; v. Poi-mâine-seara. POLITICĂ DE PACE: Dorinţa de pace; Eforturi pentru menţinerea păcii. POLITICĂ DE PE POZIŢII DE FORŢĂ: Ameninţare cu forţă. POLITICOS CA GARDUL: Nepoliticos; Obraznic; Mojic. POLONICUL GOL ZGOMOT MARE FACE: Foamea nu asigură linişte şi pace. - POMENIND'CĂ...: Menţionând că.... :: '■ POM RAPĂN DE FRUCTE: Pom cu fructe bolnave de rapăn. POPA ARE MÂNĂ DE LUAT, NU DE DAT: Popa primeşte dar nu dă. POPA IA ŞI DE PE VIU ŞI DE PE MORT: Preotului i se plăteşte şi pentru cei vii şi pentru cei morţi. POPA NU TOACĂ DEDOUĂ ORI PENTRU O BABĂ SURDĂ: Cine nu pricepe e treaba lui. PORC-DE-CÂINE: Un om foarte rău. PORC-DE-CÂINE CE EŞTI!: Eşti un om foarte rău. PORCUL E CEA MAI DULCE PASĂRE, IAR VARZA CEA MAI FRUMOASĂ FLOARE: Din carne de porc şi varză se găteşte o mâncare delicioasă. PORCUL E SAŢUL CĂŞII: Cine taie un porc. nu rabdă de foame; v. şi Porcul îndestulează casa, PORCUL E TOT PORC ŞI ÎN ZIUA DE PĂŞTI: Omul rău şi necinstit nu se poate schimba de azi pe mâine. PORCUL ÎNDESTULEAZĂ CASA: Cine taie un porc, nu rabdă de foame; v. şi Porcul e saţul casei. PORNIT ÎMPOTRIVA CIJIVA: Adept al cerţii; Gata de ceartă. PORNIT PE SCANDAL: Adept al scandalului; Gata de scandal. PORTIŢĂ DE REZERVĂ: Ieşire de scăpare; v. şi Portiţă de scăpare. PORTIŢĂ DE SCĂPARE: Ieşire de scăpare; v. Portiţă de rezervă. PORT O INIMĂ REA 1174 PORT O INIMĂ REA: Sunt un om răutăcios. PORTRET LEIT: Figură leită; Persoană leită. PORUNCA MEA E SFÂNTĂ: Porunca; mea este obligatorie. POSIBIL, DE CE NU?: Poate fi şi posibil. POST NEGRU: Post fără niciun fel de mâncare. POSTEŞTE ROBUL LUI DUMNEZEU, CĂ N-ARE CE MĂNCA:Dacâ n-ai ce mânca trebuie să posteşti; Sărăcia te obligă la post. POSTUL ESTE LA DISPOZIŢIA MINISTRULUI: Un ministru incompetent poate provoca foamea la populaţie. POŞTA SATULUI: Cel care duce vorbe de al om la om; Bârfitor; Clevetitor. POT ÎNDRĂZNI SĂ...?: Aş putea să-mi permit să... POTCOAVE DE CAI MORŢI: Nimic; Lucruri imposibil de găsit. POTOLEŞTE-TE!: Stai cuminte! Linişteşte-te! v. şi Potoleşte-te odată! POTOLEŞTE-TE ODATĂ!: Stai cuminte! Linişteşte te! v. Potoleşte-te! POTOP DE CUVINTE: Multă vorbărie. POT SĂ JUR: Garantez eu; Pe cuvântul meu; Ai cuvântul meu. POT SĂ SPUN CĂ...: Eu zic că.... POT SĂ VĂ FIU DE FOLOS?: Vă pot ajuta cu ceva? POT SĂ VĂ MAI CER NIŞTE...?: Aş putea să vă mai solicit... ? POTRIVIT CU...: în concordanţă cu.... POTRIVIT CU SITUAŢIA: Având în vedere situaţia; Corespunzător situaţiei. POTRIVIT SPUSELOR TALE: După cum ai spus tu.,'.' POTRIVIT ŞI NEPOTRIVIT: Şi bun şi rău; Care corespunde şi care nu corespunde. POŢI ALEGE CE-ŢI PLACE: la ţi ce doreşti. POŢI FI ÎNCREDINŢAT: Poţi fi sigur. POŢI FI LINIŞTIT: Stai liniştit. POŢI FI SIGUR!: Să nu te îndoieşti! : POŢI FOARTE BINE SĂ ÎNCERCI: încearcă dacă doreşti. POŢI PRINDE IEPURI CU EL: Poţi face mare lucru cu el. POŢI SĂ AŞTEPŢI MULT ŞI BINE!: Aştepţi degeaba. POŢI SĂ· AŞTEPŢI; PÂNĂ LA PAŞTELE CAILOR: Poţi să aştepţi cât vrei; Degeaba aştepţi; v. şi Poţi să aştepţi până poimarţi. POŢI SĂ AŞTEPŢI PANĂ POIMARŢI: Poţi să aştepţi cât vrei; Degeaba aştepţi; v. Poţi să aştepţi pan ă la Paşteie cailor. POŢI SĂ CONTEZI PE ASTA: Contează pe asta; Poţi avea încredere în asta., POŢI SĂ TE BIZUI PE ASTA: Poţi să ai încredere; Te poţi baza pe aşa ceva. POŢI SĂ DAI CU TUNUL: Nici vorbă; Nu ai ce face; Nu vei reuşi nimic. POŢI SĂ FACI PORCII SĂ BEA APĂ DIN FEDELEŞ?: Cu proştii nu ai ce face; Cu proştii nu ieşi ia capăt. POŢI SĂ FII CONVINS: Să fi sigur; Să fi convins. POŢI SĂ FII ÎNCREDINŢAT: Poţi să ai încredere. POŢI SĂ FII LINIŞTIT: Te poţi linişti; Te poţi calma; Stai liniştit; Nu ţi se va întâmpla nimic. POŢI SĂ FII SIGUR: Fi sigur; Să fi sigur POŢI SĂ FII SIGUR CĂ...: Să ai încredere că.... O POŢI SĂ-I PUI CRUCE: Ia-ţi adio; Aşa ceva nu mai vezi. POŢI SĂ JURI?: Garantezi? POŢI SĂ-L ÎNVÂRŢI PE DEGETE: Poţi să faci ce vrei cu ei. :·. POŢI SĂ-MI PUI CAPUL DE VIU PE TOCĂTOR: Poţi să mă omori. POŢI ŞĂ-MI SPUI CAM PE UNDE LOCUIEŞTE?: Spune-mi şi mie unde stă? v. şi Poţi să-mi spui cam pe unde stă? POŢI SĂ-MI SPUI CAM PE UNDE STĂ?: Spune-mi şi mie unde stă? v. şi Poţi să-mi spui cam pe unde locuieşte? POŢI SĂ NU MĂ ÎNTREBI: Te rog să nu mă întrebi; v. şi Poţi să nu mă mai întrebi, f POŢI SĂ NU MĂ MAI ÎNTREBI: Te rog să nu mă mai întrebi; v. Poţi să nu mă întrebi. POŢI SĂ TAI LEMNE PE CINEVA: Este un om bun; v. şi Poţi să tai lemnele pe dânsul; Poţi să tai lemne pe el; Poţi să şi tai lemne pe el. POŢI SĂ TAI LEMNELE PE DÂNSUL: Este un om bun; v. Poţi să tai lemne pe cineva. POŢI SĂ TAI LEMNE PE EL: Este un om bun; v. Poţi să tai lemne pe cineva. POŢI SĂ TAI ŞI LEMNE PE EL: Este un om bun; v. Poţi să tai lemne pe cineva. POŢI SĂ TE BIZUI PE ASTA: Poţi să ai încredere; Te poţi baza pe aşa ceva. POŢI SĂ TE CULCI CA PE ACEA URECHE: Poţi să stai liniştit; v. şi Poţi să te culci ca pe oureche. POŢI SĂ TE CULCI CA PE O URECHE: Poţi să stai liniştit; v. Poţi să te culci ca pe cea ureche. POŢI SĂ TE DAI ŞI ÎN CAP: Poţi să faci ce vrei tot nu vei reuşi; v. şi Poţi să te dai şi peste cap. POŢI SĂ TE DAI ŞI PESTE CAP: Poţi să faci ce vrei tot nu vei reuşi; v. Poţi să te dai şi în cap. POŢI SĂ TE IEIE DE MÂNĂ CU EL: Nu va obţine nimic; Nu va demonstra nimic; Nu ne va convinge cu nimic. POŢI SĂ TE ŞTERGI PE BOT: N-ai să vezi aşa ceva. POŢI SĂ-ŢI ÎNCHIPUI AŞA CEVA?: Poţi să-ţi imaginezi? îţi goţi imagina? POŢI SĂ-ŢI ÎNCHIPUI UŞOR: Poţi uşor să-ţi dai seama. ■; POŢI SĂ VEZI?: Poţi să-ţi dai seama? ^ POŢI STRÂNGE MASA: Nu mai servim; Am terminat cu servitul mesei. 1175 PRE CÂT SE POATE POVESTEA ĂLUIA: Vorba ăluia; Cum ar zice acela că este. POVESTEA CÂNTECULUI:; Vorba aceea; v. şi Povestea vorbei POVESTEA CU COCOŞUL ROŞU: Poveste pentru copii; Aiureli; Vorbe goale; v. şi Povestea cusută cu aţa albă. POVESTEA CUSUTĂ CU AŢA ALBĂ: Aiureli; Vorbe goale; Minciuni; v. Povestea cu cocoşul roşu. POVESTEA E DE DOMENIUL TRECUTULUI: Este o poveste foarte veche. .POVESTEĂ E INVENTATĂ- DIN CAP : ÎN COADĂ: E o minciună; E o născocire; v. şi <· Povestea e o născocire din cap în coadă; Povestea nu ţine câtuşi de puţin. POVESTEA E O NĂSCOCIRE DIN CAP ÎN COADĂ: E o minciună; E o născocire; v. Povestea e inventată din cap în coadă. POVESTEA NU ŢINE CÂTUŞI DE PUŢIN: E o minciună; E o născocire; v. Povestea e inventată din cap în coadă. POVESTEA VORBEI: Vorba aceea; v. Povestea cântecului. POVESTE CU MULTE PERIPEŢII: O poveste încurcată; v. şi Poveste cu vouă neveste. POVESTE CU NOUĂ NEVESTE: O poveste încurcată; v. Poveste cu multe peripeţii. POVESTE LUNGĂ: Vorbă lungă. POVESTE VECHE!: Nimic nou! POVESTEŞTE!: Spune! Spune ce ai de spus! POVEŞTI!: Vorbe goale; Minciuni! POVEŞTI CU ZMEI ŞI ZÂNE: Poveşti pentru copii; Poveşti neadevărate; vorbe goale. POVEŞTI DE ADORMIT COPIII: Minciuni; Vorbe goale. POZIŢIE CHEIE: Cea mai importantă poziţie. POZIŢIE DE DREPŢI: Nemişcat în poziţie verticală. POZNA E ALTA!: Alta era problema; v. şi Pozna era alta! POZNA ERA ALTĂ!: Alta era problema; v. Alta e problema!. PRADA MIZANTROPIEI: Victima neîncrederii; Victima dispreţului. PRADA UNOR FARMECE: Victima unor farmece. PRADĂ CUIVA: Victima cuiva. PRAF ÎN OCIÎI!: Aiureală! Minciună! PRAFUL DE PE TOBĂ: Nimici; Niciun pic. PRAVILA LUMII: Justiţie, dreptate a lumii; Legile universal valabile. PRĂPASTIA SE CASCĂ LA PICIOARELE SALE: Este în faţa unui mare pericol. PRĂPĂDENIA PĂMÂNTULUI: O mare nenorocire; v. Prăpădul pământului PRĂPĂDUL PĂMÂNTULUI: O mare nenorocire; v. şi Prăpădenia pământului. PREA BĂTRÂN PENTRU A FACE CEVA: Om în vârstă, inapt, epuizat, istovit. PREA BINE, DAR...: Foarte bine, însă.... PREA BINE CREDINCIOS (înv.): Ortodox; Pravoslavnic; v. Bine credincios. PREA BUN CREDINCIOS (înv.): Ortodox; Pravoslavnic; v. Bine credincios. PREA DREPT CREDINCIOS (înv.): Ortodox; Pravoslavnic; v. Bine credincios. PREA DE-AJUNS: Suficient; Arhisuficient; v. şi Prea destul. PREA DEPARTE: La o depărtare mai mare. < PREA DESTUL: Suficient; Arhisuficient; v. Prea de-ajutts. ^ PREĂ DE TOT: Peste măsură; întrece orice măsură. PREA DEVREME: Foarte devreme; Cu mult înainte de termen. PREĂ E DE OAIE: Este cât se poate de caraghios. PREĂ FRUMOS CA ŞA FIE ADEVĂRAT: Nu poate fi adevărat; Este imposibil. PREA GREU PENTRU MINE: Este foarte greu pentru mine. PREA ÎI CAUTĂ ÎN CAP: îi iartă prea multe; îl susţine prea mult. PREA LE IEI TOATE DREPT BUNE: Fii mai atent la ce se întâmplă în jurul tău; Nu totul e corect sau cinstit din jurul tău. PREA LE TAIE: Le refuză, le respinge prea multe. PREA MARE CA SĂ SE MAI JOACE CU PĂPUŞILE: A crescut mare. PREA MULT: Foarte mult; Peste măsură de mult. , PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP: Prea mari necazuri. PREA MULTĂ BOIERIE LA ŢINE: Te porţi ca un boier; Prea mult faci pe domnul. PREA MULTĂ GURĂ: Prea multe vorbe; Vorbăria multă. PREA MULT BINE NICI LUI DUMNEZEU NU-I PLACE: Nu e recomandabil ca totul să fie numai de bine; E bun şi câte un necaz. PREA PUŢIN IMPORTĂ DACĂ...: Nu e aşa de important dacă.... PREA PUŢIN ÎMI PASĂ: Prea puţin mă interesează. PREA PUŢIN SPUS: Nu este destul de clar; Mai avem nevoie de unele explicaţii. PREA SUPUSUL DUMNEAVOASTRĂ SERVITOR: Sunt supusul dumneavoastră; Vă stau la dispoziţie. PREA SUSCEPTIBIL: Cu foarte puţină încredere. PREA-ŞI SPARGE PIEPTUL VORBIND: Vorbeşte prea mult; PREA TĂRĂGĂNEZI:;Nu te' grăbeşti deloc. PREA TÂRZIU: Foarte târziu; Nefolositor; Inutil. PREA TE ÎNTREGI CU GLUMĂ!: îţi pernuţi prea multe. PRE CĂTINEL: Prea încet; încet de tot. PRE CÂT SE POATE: După cum este posibil. PRE CHIPUL ŞI ASEMĂNAREA CUIVA 1176 PRE CHIPUL ŞI ASEMĂNAREA CUIVA: După chipul şi obrazul cuiva; v. şi Pre chipul şi obrazul cuiva; După chipul şi semănarea cuiva. PRE CHIPUL ŞI OBRAZUL CUIVA: După chipul şi obrazul cuiva; v. Pre chipul şi asemănarea cuiva. PRE CHIPUL ŞI SEMĂNAREA CUIVA: După chipul şi obrazul cuiva; v. Pre chipul şi asemănarea cuiva. PRECIS PANĂ LA ULTIMUL AMĂNUNT: De foarte mare precizie; De precizie incontestabilă. PRECUM ARFL..: După cura ar fi... . PRECUM BINE ŞTII: După cum bune ştii. PRECUM BINE ŞTIŢI: După cum bune ştiţi. PRECUM DORIŢI: După cum doriţi; După dorinţa voastră. PRECUM S-A MENŢIO NAT MAI SUS: După cum s-a mai spus; După cum a mai fost menţionat. PRECUM SE CADE: După cum se cade; După cum trebuie. PRECUM SE ŞTIE: După cum se ştie; După cum este cunoscut. PRECUM ŞTII: După cum ştii. PRECUM ŞTIŢI: După cum ştiţi. PRECUM URMEAZĂ: După cum urmează. PRECUM VEZI: După cum vezi. PRECUM ZICEŢI: După cum ziceţi. PREDISPUS LA...: Având o predispoziţie la... PREDOMINĂ IMPRESIA CĂ...: Se susţine impresia că... . PREFĂCÂNDU-SE CĂ NU S-A ÎNTÂMPLAT NIMIC: Se preface că nu s-a petrecut nimic. PREGĂTIT ÎNAINTE; Este deja pregătit. PREGĂTIT PENTRU LUPTĂ: Este pregătit să lupte; Este gata de luptă. PREGĂTIT PENTRU ORICE EVENŢUA-LITÂŢE: Este gata dacă va fi nevoie; Este gata pentru orice eventualitate. PRE ÎNCET: Foarte încet. PRE ÎNCETUL: Foarte încetul. PRE ÎNTÂMPLARE: Din întâmplare. PRE MIJLOC DE: Cam la mijloc de. PRE NĂRAV: După obicei; După nărav. PRE OBRAZ: Pe cuvântul, pe garanţia cuiva; v. şi Pre obrazul cuiva, PRE OBRAZUL CUIVA: Pe cuvântul, pe garanţia cuiva; v. Pre obraz. PREOCUPAT DE CEVA: Cointeresat de ceva. PREOCUPAT INTENSr: DE CEVA: Intens cointeresat de ceva. PRE OGOI (pop.): Spre linişte. PRE RÂND: La rând; Unul după altul. PRE RÂNDUL MEU: La rândul meu; La locul meu. PRESAT DE ÎMPREJURĂRI: Obligat de situaţie PRESĂ CORUPTĂ: Mass-medi a scrisă mincinoasă, clevetitoare, incorectă. PRESĂRA CU FLORI: Umplea cu flori; Punea flori peste tot. PRESIMŢIRE NEAGRĂ: Presentiment al unei nenorociri, al unui mare necaz. PRESTE OBIŞNUINŢĂ: Peste măsură; Prea mult. PRESUPUNÂND CĂ...: Admiţând că.... PRESUPUN CĂ...: Admit că.... PRE TOATĂ VREMEA: Tot timpul. PRE TRUFĂ: Cu aroganţă: Cu îngâmfare; v. şi Pre trufie. PRE TRUFIE: Cu aroganţă; Cu îngâmfare; v. Pre trufă. PRE TRUP: Pe corp; Pe tot corpul. PRETUTINDENI DOMNEA CALMUL: Era calm peste tot. PRETUTINDENI DOMNEA LINIŞTEA: Era linişte peşte tot. PREŢ CA DE ...: Aproape ca de-- PREŢ CA LÂ...: Aproape ca îa— PREŢ DE ...: Aproape de__ PREŢ DE COST: Preţ de vânzare. PREŢ DE O ORĂ: Cam o oră; în jur de o oră. PREŢ DE O ORĂ DE MERS CU PICIORUL: Cam o oră, în jur de o oră de mers pe jos. PREŢ DE SÂNGE: Costul unei vieţi; Poate costa o viaţă PREŢ NEGRU: Preţ îa negru ;Preţ mai mare. PREŢUL  FOST RIDICAT DE LA...: S-a ridicat preţul de la...; v. ş Preţuia fost sporit de la.... PREŢUL A FOST SPORIT DE LA...: S-a ridicat preţul de. la...; v. ş Preţul a fost ridicat de la.,,. PREŢUL S-A RIDICAT DE LA... LA: S-a ridicat preţul de la... Ia... . ; PREŢUL SÂNGELUI (înv.): Legea talionului. PREŢUL VA FI REŢINUT DIN SALARIU: Costul celor cumpărate va fî plătit la salariu, PREŢURILE AU FOST REDUSE LA MINIMUM: S-au redus preţurile la minimum. PREŢURILE ĂU SCĂZUT BRUSC: S-au micşorat preţurile în mod brusc. PREŢURILE AU UN CURS SCĂZUT: Preţurile sunt în scădere. PREŢURILE SCAD: Se micşorează preţurile, PREŢURILE SE MENŢIN: Preţurile stau pe Ioc; Preţurile nu se schimbă. PREŢURILE SE MENŢIN LA CEL MAI SCĂZUT NIVEL: Preţurile au rămas din cele mai mici. PREŢURILE SE MENŢIN RIDICATE: Preţurile rămân mari; Preţurile mari nu se schimbă. PREŢURILE SUNT ÎN CREŞTERE: Cresc preţurile; Se ridică preţurile. PREŢURILE SUNT ÎN SCĂDERE: Scad preţurile. PREVĂD CĂ N-O SĂ-I MEARGĂ: Nu cred că va reuşi. PREVĂZUT CU TOT CONFORTUL: Este inclus tot confortul. PREVĂZUT CU TOT CONFORTUL MODERN: Este inclus tot confortul modern. 1177 PRINDE GREU ŞI UITĂ UŞOR PREVESTIRE REA: Prevederea unei nenorociri, unui necaz. PREZENTAŢI ARM!: (mii.) Arătaţi armele! PREZENŢA DUMNEAVOASTRĂ ESTE SOLICITATĂ: Sunteţi solicitat. PREZENŢĂ DE SPIRIT: Prezenţa unei minţi ageră; Prezenţa unui om inteligent. ’ J PREZIDAT DE...: Recomandat de.... PRICEPI CUM DEVINE CAZUL?: îţi dai seama ce se petrece? Ai înţeles cum stau lucrurile? v. şi Pricepi cum devine chestia? Pricepi cum devine treaba? PRICEPI CUM DEVINE CHESTIA?: îţi dai seama ce se petrece? Ai înţeles cum stau lucrurile? v. Pricepi cum devine cazul? PRICEPI CUM DEVINE TREABA?: îţi dai seama ce se petrece? Ai înţeles cum stau lucrurile? v. Pricepi cum devine cazul? PRICEPUT LA CEVA: Care se pricepe la ceva; Care ştie să facă ceva. PRIETEN DE BUNĂ ZIUA: Prieten de ocazie. PRIETEN JURAT: Prieten de nădejde; Prieten sigur. PRIETENI LĂ CATARAMĂ: Prieten foarte bun; Prieten intim. PRIETEN LA TOARTĂ CU CINEVA: Prieten foarte bun cu cineva. PRIETENI PÂNĂ LA MOARŢE: Prieten pe viaţă. PRIETEN ŢI-E SACUL CU MĂLAI ŞI PUNGA CU BANI: Cel mai bine te simţi dacă ai cele necesare vieţii. PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAŞTE: Numai un prieten bun te ajuta la necazuri. PRIETENUL TUTUROR NU E PRIETENUL NIMĂNUI: Nu poţi fi prieten cu toată lumea; Prietenii se aleg. PRILEJUL TE FACE HOŢ: Situaţia te poate pune într-un context necinstit; Poţi deveni hoţ într-un anturaj necinstit. PRIMA APARIŢIE A...: Prima prezenţă a.... PRIMA LOVITURĂ HOTĂRĂŞTE SOARTA BĂTĂLIEI: Este foarte important cum începi o luptă. PRIMA TINEREŢE: Vârsta mică; Tinereţe fragedă. PRIMĂVARA BATE LA UŞĂ: Soseşte primăvara; Primăvara e aproape. PRIMĂVARA VIEŢII: Anii din tinereţe. PRIMEJDIE DE MOARTE: Mare pericol. PRIMEŞTE?: Ţine! Prinde! PRIMIT CU CĂLDURĂ: Primit, întâmpinat cu mare bucurie: v. şi Primit cu cordialitate; Primit în mod cordial PRIMIT CU CORDIALITATE: Primit, întâmpinat cu mare bucurie; v. Primit cu căldură. PRIMIT ÎN MOD CORDIAL: Primit, întâmpinat cu mare bucurie; v. Primit cu căldură. PRIMIŢI ASIGURAREA DEOSEBITEI MELE COSIDERAŢII: Vă apreciem, vă stimăm în mod deosebit PRIMIŢI SALUTĂRILE NOASTRE CELE MAI CORDIALE: Vă salutăm cât se poate de cordial. PRIMIŢI, VĂ ROG, CONDOLEANŢELE MELE: Îmi exprim profundele mele condoleanţe. PRIM PLAN: Lucrul, locul primordial; Locul, lucrul cel mai important; Poziţia primordială; Poziţia cea mai important. PRMJL LUCRU, DIMINEAŢA...: Când mă scol, întâi.... PRIMUL PAS E MAI GREU: începutul este întotdeauna mai greu. PRIMUL VENIT: Cel care a sosit primul PRIMUL VENIT, PRIMUL SERVIT: Avantajele primului venit. PRIN ABSURD: Cu absurditate. PRIN ABUZ: Cu abuz. PRIN ACEASTA...: Cu aceasta.... PRIN ACEEA CĂ...: Cu aceea că... . : PIUN ĂMĂBILITĂŢEAi..: Cu amabilitate. PRIN ANALOGIE: Cu analogie; Prin comparaţie. PRIN ANTICIPARE: Cu anticipaţie. PRIN APROPIERE: Nu prea departe; Apropiind. PRIN AŞTEPTAREA..Aşteptând... PRIN AVION: La avion; Cu avion. PRIN BUNĂ ÎNŢELEGERE: Cu bună înţelegere. PRIN BUNĂ ÎNVOIALĂ: Cu bună învoială. PRII^:.BtîNĂ PURTARE: Cu bună purtare; Cu corectitudine. PRIN BUNĂVOINŢA,..: Cu ajutorul bunăvoinţei... . PRINCIPIU DE BAZĂ: Condiţie esenţială. PRIN COLETĂ PUBLICĂ: Prin donaţie benevolă. PRIN COMPARAŢIE: Comparând. PRIN CONSENS UNANIM: Prin acord comun. PRIN CONSIMŢĂMÂNTUL UNANIM: Prin consimţământul comun. PRIN CONSTRÂNGERE: Cu constrângere. PRIN CONTRABANDĂ: în mod clandestin. PRIN CONTRAST CU...: Spre deosebire de... PRIN CONVINGERE: Cu convingere. PRIN CURIER EXPRES: Dus de un curier special; Trimis printr-un curier expres. PRINDEA FOC CU GURA: Făcea lucruri foarte grele; Făcea lucruri deosebite; Era capabil de tot felul de lucruri. PRINDE BINE ŞI UN CAP DE AŢĂ: Vede foarte bine, iPRINDE, DACĂ MAI AI CE: Nu mai este nimic; Totul s-a terminat. PRIN DEFINIŢIE: Prin însăşi natura lucrului. PRINDE GREU CU MINTEA: Nu prea reţine; Stă prost cu memoria. PRINDE GREU CU URECHEA: Nu prea aude bine. PRINDE GREU ŞI UITĂ UŞOR: Aude greu şi uită repede. PRINDE ORBUL, SCOATE-I OCHII 1178 PRINDE ORBUL, SCOATE-I OCHII: Nu mai ai ce să-i faci. PRIN DOS: Pe la spate; Prin spate. PRIN DREPTUL DE SUCCESIUNE: Prin calitate de succesor. PRIN EXCELENŢĂ: în mod deosebit. PRIN EXCEPŢIE: Cu excepţie. PRIN EXTENSIUNE: Cu extensiune. PRIN FAPTUL CĂ...: Datorită faptului că.... PRIN FOC ŞI SĂBIE: Printr-o luptă grea; Printr-un efort deosebit; Cu toate riscurile. PRIN FORŢA...: Cu forţa i. PRIN FORŢA ÎMPREJURĂRILOR: Datorită împrejurărilor. PRIN FORŢA LUCRURILOR: Datorită contextului. PRIN FORŢĂ: Cu forţă. PRIN GRAI: Vorbind; Prin cuvinte; Comunicând. PRIN GRUĂ...: Cu grijă...; Datorită grijii.... PRIN INTERMEDIUL: Cu ajutorul; Cu mijlocirea. ' PRIN INTERMEDIUL CUIVA: Cu ajutorul cuiva; Cu mijlocirea culca. PRIN ÎMPREJURIMI: în apropiere; Pe aici; Nu departe. PRIN ÎNLOCUIRE: înlocuind. PRIN ÎNŢELEGERE RECIPROCĂ: Cu înţelegere reciprocă Cu bunăvoinţa fiecăruia. PRIN LICITAŢIE PUBLICĂ: La vânzare publică. PRIN MIJLOACE CINSTITE: Pe căile cinstite, corecte, legale v. şi Prin mijloace legale; Prin mijloace licite. PRIMN MIJLOACE LEGALE: Pe căile cinstite, corectei legale; v. Prin mijloace cinstite. PRIN MIJLOACE LICITE: Pe căile cinstite, corecte, legale; v. Prin mijloace cinstite. PRIN MIJLOACE NECINSTITE: Prin căile necinstite, incorecte, ilegale. PRIN MIJLOACE PUŢIN CINSTITE: Prin căile nu prea cinstite, nu prea corecte, nu prea legale. PRIN MIJLOCIREA...: Prin intermediul.... PRIN MILA DOMNULUI: Prin noroc; Având noroc; v. şi Prin mila lui Dumnezeu. PRIN MILA LUI DUMNEZEU: Prin noroc; Având noroc; v. Prin mila Domnului. PRIN MINUNE: Ca o minune; Pe neaşteptate. PRIN MOŞTENIRE: Moştenind. PRIN MUNŢI ŞI PRIN VĂI: Peste tot; v. şi Prin munţi şi văi. PRIN MUNŢI ŞI VĂI: Peste tot; v. Prin munţi şi prin văi. PRIN NEVOINŢA CUIVA: Prin opunerea cuiva; Prin împotrivirea cuiva. PRIN OBIŞNUINŢĂ: Din obişnuinţă. PRIN ORICE MIJLOACE: Cu toate mijlocele; Pe toate căile. PRIN ORICE MIJLOC: Cu orice mijloc; Cu orice cale. PRIN PARTEA ACEEA: Pe acolo; în partea aceea. PRIN PARTEA DE JOS: De jos; De pe pământ; Din vale. PRIN PARTEA LOCULUI: De aici; De pe aceste locuri. PRIN PĂRŢILE NOASTRE: De la noi; Din ţinuturile noastre. PRIN PREAJMA: Din apropiere. PRIN PRISMA...: Din punctul de vedere...; Potrivit cu... . PRIN PROCURĂ: Cu procură; Prin intermediar. PRIN PROPRHLE SALE MIJLOACE: Neajutat de nimeni; Cu ce dispunea pi. . ' PRIN RĂSTIMPURI: Din când în cund; între timp. ; PRIN RIDICARE DE MANA: Prin vot public. PRIN ROTAŢIE: Cu schimbul; Revenind pe rând. PRIN SCĂPĂRI: Datorită scăpărilor; Datorită neglijenţei. PRINS DE VIU: Prins în viaţă. PRIN SERVICIUL DE MESAGERII: Prin poştă. PRIN SILNICIE: Cu silnicie; Cu forţă. PRINS ASUPRA FAPTULUI: Prins când săvârşea o acţiune. : . PRNS DE VIU: Prins în viaţă.^ PRINS ÎN CURSĂ: Păcălit; înşelat; v. şi Prins în laţ. , :.. PRINS ÎN LAŢ: Păcălit; înşelat; v. Prins în laţ. PRINS ÎNTRE DOUĂ FOCURI: Prins la mijloc. PRINS PE I>ÎCipRUL GREŞIT: Surprins într-o situaţie neplăcută. PRIN STRĂINI: Printre necunoscuţi; în străinătate. PRIN SUBSTITUIRE: Prin înlocuire. PRINSUlMlNDERE: Pe neaşteptate. PRIN ŞTIREA CUIVA: Cu aprobarea cuiva; Cu acordul cuiva. PRIN TAINA: în secret. PRIN TANGENTĂ: Prin relaţii, prin leguiuri trecătoare. 'PRIN TĂRIA: Prin forţai ' ^ PRIN TOATE COLŢURILE: Peşte tot; v. şi Prin toate părţile. PRIN TOATE MIJLOACELE: Cu t. ate mijloacele. PRIN TOATE PĂRŢILE: Peste tot; v. Prin toate colţurile. PRINTRE ALTELE: Alături de altele. ’ PRINTRE DINŢI: Neclar; Nedesluşit. PRINTRE NOL Alături de noi; Cu noi. PRINTRE PICĂTURI: Din când în când; Când are puţin timp liber. PRINTRE PRIMII: Printre cei dintâi; Printre cei mai buni. PRINTR-0 INTERVENŢIE PROVIDENŢIALĂ: Printr-un fapt excepţional, deosebit. 1179 PROST CA. GARDUL PRINTR-0 TRĂSĂTURĂ DE CONDEI: într-o clipă; Foarte repede; v. şi Printr-o trăsură de condei PRINTR-O TRĂSURĂ DE CONDEI: într-o clipă; Foarte repede; v. Printr-o trăsătură de condei ■ PRINTR-UN EFORT DE IMAGINAŢIE: Cu o imaginaţie bogată. PRINTR-UN PRIETEN: Cu ajutorul unui prieten. PRIN URMARE: Deci; Astfel că. -PRIN VECINĂTATE: Nu departe; în apropiere; v. şi Prin vecini. PRIN VECINI: Nu departe; în apropiere; v. Prin vecinătate. PRIN VIROAGE ŞI COCLAURI: Prin toate locurile greu de parcurs; Prin locuri foarte dificile, PRIN VIU GRAI: Oral; Prin cuvinte. i PRIN VOIA CELUI DE SUS: Cu ajutorul Iui Dumnezeu; v. şi Prin voia Domnului PRIN VOIA DOMNULUI: Cu ajutorul lui Dumnezeu; v. şi Prin voia celui de sus, PRIN VOT DESCHIS: Votând prin ridicarea mâinii. : PRIVEŞTE OMUL DINTR-O DUNGĂ: Se uită chiorâş ia el. PRIVIRE ACVILINĂ: Privire de vultur; Privire ageră. PRIVIRE ASCUŢITĂ: Privire aspră. . PRIVIRE BOVINĂ: Privire liniştită. PRIVIRE DE ANSAMBLU: Imagine generală; Consideraţii generale. PRIVITOR LA...: Cu referire la. . . PROASPĂT CA O FLOARE: Foarte proaspăt; Deosebit de proaspăt. PROASPĂT ÎN AMINTIREA CUIVA: Neuitat; Rămas in memorie. PROASPĂT ŞI BINE DISPUS: în condiţii optime. PROASPĂT VOPSIT: Vopsit de curând. -PROASTĂ AFACERE!: O afacere nereuşită! Un act necugetat!.:·.· PROASTĂ TREABĂ!: Un act necugetat; O prostie! PROASTĂ TREABĂ, REA TOCMEALĂ: Un act necugetat, o negociere nereuşită. PROASTĂ TREABĂ ŞI CU TINE ACUM: Ai făcut şi ceva necugetat, nereuşit. PROBABIL CĂ DA: Cred că aşa este. PROBĂ DE FOC: încercare puternică; încercare cu forţă. PROBLEMA ESTE IN CURS DE DISCUTARE: Nu este nimic rezolvat. • PROBLEMA ÎN CHESTIUNE: Referitor la ce se discută. PROBLEMA NU E REZOLVATĂ: Nu este nimic clarificat, nimic rezolvat. PROBLEMA SE REDUCE LA...: Chestiunea se reduce la.... PROBLEMĂ ACTUALĂ: Situaţia actuală. PROBLEMĂ ARZĂTOARE: Problemă foarte importantă. PROBLEMĂ CAPITALĂ: Problemă de bază; Problemă fundamentală. PROBLEMĂ CONTROVERSATĂ: Chestiune în controversă. PROBLEMĂ DE CONŞTIINŢĂ: Problema responsabilităţii morale. PROBLEMĂ DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE: O problemă deosebit de grea, deosebit de periculoasă, deosebit de greu de rezolvat. PROBLEMĂ GREU DE REZOLVAT: O chestiune deosebit de încurcată; v. şi Problemă spinoasă, PROBLEMĂ LA ORDINEA ZILEI: Chestiune actuală. PROBLEMĂ LITIGIOASĂ: Chestiune juridică. PROBLEMĂ SPINOASĂ: O chestiune deosebit de încurcată; v. şi Problemă greu de rezolvat. PROBLEME MĂRUNTE: Mărunţişuri; Chestiuni mai puţin importante; PROCES DE CONŞTIINŢĂ: Remuşcare; Regret. PRODUS DE CALITATE: Un lucru bine făcut. PRODUSE ALIMENTARE: Produse de consum. PROFESIUNE DE CREDINŢĂ: Declaraţie publică privind convingerile sale. PROFITĂ DE OCAZIE: Se foloseşte de orice ocazie. PROMISIUNILE SUNT FĂCUTE PENTRU A NU FI ŢINUTE: Trebuie să te ţii de promisiuni. PROMITE CA SĂ PROMITĂ: Degeaba promite; Nu se ţine de promisiuni. PROMITE CA SĂ SE AFLE ÎN TREABĂ: Promite că lucrează, că face ceva util, necesar. PROMITE PUŢIN, FĂ: MULT: Nu fă promisiuni inutile. PROMITE ŞI RĂMÂI CU PROMISUL: Când promiţi, să te ţii de promisiune. PROMPT LA ACŢIUNE: Foarte activ. PROMPT LA RĂSPUNS: Răspunde imediat. PROMPT LA RIPOSTĂ: Ripostează imediat. PROPORŢIONAL CU...: în proporţie cu.... PROPRIA MEA PERSOANĂ: Eu în persoană. PROPRIU-ZIS: De fapt; La drept vorbind. PROPTEAUA GARDULUI: Persoană leneşă. PROPUNEREA Ă FOST RESPINSĂ: Ceea ce a fost propus, n-a fost acceptat. PROPUNEREA A ÎNTRUNIT MAJORITATEA: Majoritatea a acceptat propunerea făcută. PROSTĂNAC: Cam prostuţ; Destul de prost. PROST CA CIZMA: Foarte prost; v. şi Prost ca gardul; Prost ca napul; Prost ca noaptea; Prost de-a binelea; Prost de dă în gropi; Prost făcut grămadă; Prost fără pereche; Prost până peste poate PROST CA GARDUL: Foarte prost; v. Prost ca cizma. PROST CA NAPUL 1180 PROST CA NAPUL: Foarte prost; v. Prost ca cizma. PROST CA NOAPTEA: Foarte prost; v.Prost ca cizma. PROST CRESCUT: Needucat; Prost educat. PROST DAR ARĂTOS: Prost dar frumos. PROST DE-A BINELEA: Foarte; prost; v. Prost ca cizma. PROST DE BUN: Foartetoun. / ^ PROST DE DĂ ÎN GROPI: Foarte prost; v. Prost ca cizma. PROST DISPUS: Indispus; Fără chef. PROST FĂCUT GRĂMADĂ: Foarte prost; v. Prost ca cizma. PROST FĂRĂ PERECHE: Foarte prost; v. Prost ca cizma PROSTIA DIN NĂSCARE LEAC NU MAI ARE: Orice ar face, prostul tot prost rămâne. PROSTIA NU DOARE:! Prostia se suportă uşor. PROSTIE CURATĂ: Mare prostie PROSTII!: Aiurea! Nimic serios! PROSTII ŞI NIMIC ALTCEVA: Numai prostii; Nimic serios. PROST ÎMBRĂCAT: Nu este îmbrăcat frumos. PROST ÎNTREŢINUT: Nu este întreţinut serios. PROST LUCRU: Lucru nefolositor. PROST MAI EŞTI!: Multă prostie în capul; tău! PROST PÂNĂ PESTE POATE: Foarte prost; v. Prost ca cizma. PROST SĂ FII, NOROC SĂ AI: Important e să ai noroc, prostia nu deranjează. PROST TATĂ A MAI AVUT: Eştt prost ca tatăl tău. PROSTUL CÂND S-A FĂCUT ÎMPĂRAT ÎNTÂI PE TATĂ-SĂU L-A SPÂNZURAT: Prostul nu e bun pentru funcţii înalte. PROSTUL ÎNTÂI VORBEŞTE ŞI APOI SE GÂNDEŞTE: Numai un prost vorbeşte iară să se gândească. PROSTUL N-ASUDĂ NICI LA DEAL NICI LA VALE: Pentru un prost nimic nu este importam. PROST VĂZUT: Slab apreciat; Puţin stimat. PRO ŞI CONTRA: Pentru şi împotrivă. PROŞTI, DAR MULŢI: Chiar dacă sunt proşti, ei sunt mulţi. PROVOCARE DE RĂZBOI: Aţâţare la agresiune. PRUDENŢA E AMAM ÎNŢELEPCIUNII: Este forte bine să Fii prudent. PTIU,DRACE!: Vai, ce scârbă! Pleacă de aici! PUICUŢĂ!: Fată frumoasă! Femeie frumoasă. PUI DE BĂTAIE: Un pic de bătaie; O bătaie scurtă. PUI DE BEŢIV: Beţiv; Fiul unui beţiv. PUI DE BOGDAPROSTE: Cerşetor; Sărac lipit pământului. PUI DE CHEF: Chefliu. PUI DE DRAC: Om rău; Om primejdios; Om viclean; v. şi Pui de năpârcă; Pui de şarpe; Pin de viperă. PUI DE GER: Ger slăbuţ; Un pic de ger. ! PUI DE LELE: Copil de curvă; Bastard; Derbedeu. PUI DE MĂMĂLIGĂ: Om de nimic; Om inapt, incapabil. PUI DE NĂPÂRCĂ: Om rău; Om primejdios; Om viclean; v. Pui de drac. PUI DE OM: Ţipenie de om. PUI DE ŞARPE: Om rău; Om primejdios; Om viclean; v. Pui de drac. PUI DE VIPERĂ: Om rău; Om primejdios; Om viclean; v. Pui de drac. PUI DE ZGÂRIE-BRÂNZĂ: Omzgârcit, PUIŞOR CU CAŞ LA BOTIŞOR: Copil mic; v. Puişor cu caş la gură. PUIŞOR CU CAŞ LA GURĂ: Copil mic; v. Puişor cu caş la botişor. PUIUL MAMEI: Copilul mamei; Bebeluş. PUNÂND TOTUL LA SOSOTEALĂ: Luând totul în seamă. ■■■■■■■ PUN CAPUL CĂ,..: Garante?, că.... PUN CAPUL JOS DACĂ NU-I AŞA: Garantez că e aşa. ·■ Vi PUNCT CRITIC: Moment destul de greu. : PUNCT CRUCIAL: Moment hotărâtor; v. şi Punct de cotitură. PUNCT CULMINANT: Culme. PUNCT CU PUNCT: Unul câte unul; Totul, unul după altul. PUNCT DE CONTROL: Loc de control PUNCT DE COTITURĂ: Moment hotărâtor; v. Punct crucial. PUNCT DE ÎNTÂLNIRE: Loc de .întâlnite. PUNCT? DE PLECARE: Loc de plecare; v. şi Punct de pornire. PUNCT DE PORNIRE: Loc de plecare: v. Punct de plecare. PUNCT; DE PRIM AJUTOR: Locul de acordare a primului ajutor. PUNCT DE REPER: Punct de orientare. PUNCT DE SUSPENSIE ^ r PUNCT DE VEDERE: Părere; Poziţie. ; PUNCTEj PUNCTE: Şi aşa mai departe. PUNCT FĂRĂ IEŞIRE: Situaţie fără ieşire; v. şi Punct mort. PUNCT MORT: Situaţie fără ieşire; v. Punct fără ieşire. PUNCT NEVRALGIC: Punct, loc sensibil; v. şi Punct slab; Punctul nevralgic, PUNCT SLAB: Punct, loc sensibil; v. Punct nevralgic. PUNCTUL NEVRALGIC: Punct, ioc sensibil; v. şi Punct nevralgic. PUNE BANII LA CHIMIR: Face economii. PUNE CU DUBLA: Pune mult; v. şi Pune cu grămada. PUNE CU GRĂMADA: Pune mult; v. Pune cu dubla. 1181 PUŞCHEA-ŢI PE LIMBĂ-ŢI PUNE CU NEMILUITA: Pune foarte mult; v. şi Pune cu toptanul PUNE CU PICĂTURA: Pune extrem de puţin. PUNE CU PUŢINTELU: Pune foarte puţin; v. şi Pune cu ţârâita; Pune cu zgârcenie. PUNE CU TOPTANUL: Pune foarte mult; v. Pune cu nemiluita. PUNE CU ŢÂRÂITA: Pune foarte puţin; v. Pune cu puţintelu. PUNE CU ZGÂRCENIE: Pune foarte puţin; v. Pune cu puţintelu. PUNE DE LA EL CÂTE-N LUNĂ ŞI-N STELE: Lasă de la el foarte multe. PUNE INIMĂ LA TOT CE FACE: Face totul cu drag, cu interes. PUNE MÂNA: Ajută. PUNE MÂNA CĂ NU-ŢI CADE DIN UMĂR: Ajută şi tu puţin; Acordă şi tu un mic ajutor; v. şi Pune mâna că nu-ţi cade nasul. PUNE MÂNA CĂ NU-ŢI CADE NASUL: Ajută şi tu puţin; Acordă şi tu un mic ajutor; v. Pune mâna că nu-ţi cade din umăr. PUNE MÂNA CU INIMĂ: Ajută cu bucurie; Ajută din tot sufletul. PUNE MÂNA CU NĂDEJDE: Ajută cu mare speranţă, cu multă nădejde. PUNE MÂNA CU VIAŢĂ: Ajută cu tot sunetul; Ajută cu forţă. PUNE MÂNA MAI CU VIAŢĂ: Depune un efort mai mare; Lucrează mai cu suflet. PUNE MÂNA ŞI TU: Pune mâna, ajută şi tu. PUNE-N GÂND CĂ...: Se gândeşte că... PUNE-O LA CEAFĂ: îngraşă-te. PUNE OSUL, NU STA!: Pune mâna, ajută, nu sta! PUNERE IN LIBERTATE: Eliberare. PUNERE LA COLŢ: Condamnare; Pedepsire. PUNERE LA DISPOZIŢIE: Oferire; Acordare. PUNERE LA PUNCT: Aranjare; Ordine. PUNERE SUB ACUZARE: Acuzare; Trimitere în judecată. PUNE SUFLET ÎN TOATE: Face totul cu mare plăcere. PUNE ŞI TU GURA, NU STA: Ia şi mănâncă, ce stai. PUNE-TE ÎN LOCUL MEU: Fii în locul meu; Ce ai face tu în locul meu? PUNE-ŢI MÂNA PE HOŢ!: Prinde-ţi hoţul! PUNE-ŢI POFTA lN CUI!: Nici vorbă! Nu vei primi niciodată! PUNEŢI-VĂ ÎN LOCUL MEU: Fi-ţi în locul me;u. PUN EU HAMBACUL PE TINE!: Te voi prinde eu! Pun eu mâna pe tine! PUNGA SAU VIAŢA: Banii sau viaţa. PUNGĂ DOLDORA: Punga plină; Bani mulţi; Bogăţie. PUNGĂ LA GURĂ I-A FĂCUT PĂIANJENII: Sărăcie lucie. PUNGĂ UŞOARĂ: Pungă goală. PUN MÂNA ÎN FOC CĂ...: Jură, garantează că... . PUN MÂNA ÎN FOC PENTRU EL: Jură, garantează pentru el. PUN MANA PE FATĂ ŞI IA-O, CĂ ŢI-O IA ALTUL ÎNAINTE: Cine-i primul la fată, fata e a lui. PUPĂ-L ÎN BOT ŞI-I IEI BANUL TOT: Dacă te porţi frumos, obţii ce vrei de la el. PUPĂ-L ÎN BOT ŞI-I PAPĂ TOT: Poartă te frumos că totul va fi în regulă. PUPĂZĂ PESTE COLAC: Nici o nenorocire nu vine singură. PUR ŞI SIMPLU: Nici mai mult, nici mai puţin; Numai şi numai, PUR Şl SIMPLU DE-AL DRACULUI: Numai de al dracului; Numai din răutate. PURTARE DE GRIJĂ: îngrijire; Interes deosebit pentru ceva sau cineva, PURUL ADEVĂR: Adevărul curat. PUS CU FURCA: Pus aiurea; Pus dezordonat. PUS LA AREST: Arestat. ^ ; - " PUS LA CURENT: Informat; înştiinţat. PUS LA DISPOZIŢIA.. ,:Predat spre interesele..'. PUS LA FIX: îmbrăcat foarte frumos. PUS LA GROS (fam.)'. închis; Băgat ia închisoare. PUS LA ÎNCHISOARE: închis la închisoare. PUS LA INDEX: A socoti, a considera pe cineva ca nedemn, ca netrebnic, ca primejdios. PUS LA MARELE FIX: îmbrăcat cu cele mai frumoase haine; v. şi Pus la patru ace. PUS LA PATRU'ACE: Îmbrăcat cu cele mai frumoase haine; v. Pus la marele fix. PUS LA PÂRNAIE: Băgat la închisoare. PUS LA POPREALĂ: A fost oprit. PUS LA STÂLPUL INFAMIEI: Condamnat; Demascat; Dezaprobat; v. şi Pus la zid. PUS LA ZID: -Condamnat; Demascat; Dezaprobat; v. Pus la stâlpul infamiei. PUS PE CALE: început; Pornit; Pregătit. PUS PE CEARTĂ: Cu chef de ceartă. PUS PE CEF: Cu dorinţa de a face chef, de a petrece, de a bea, PUS PE ÎNAVUŢIRE: încearcă să se îmbogăţească. PUS PE LIBER: Eliberat. PUS PE LINIE MOARTĂ: Scos din circulaţie; Tras pe dreapta. PUS PE VERDE: Liber; Permis, PUS SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII: Nesigur; Cu mari îndoieli. PUŞCHEA PE LIMBĂ: Să nu se împlinească ce ai spus; Retrage-ţi vorbele; v. şi Puşchea-ţi pe limbă; Puşchea-ţi pe limbă-ţi. PUŞCHEA-ŢI PE LIMBĂ: Sâ nu se împlinească ce ai spus; Retrage-ţi vorbele; v. Puşehea pe limbă. PUŞCHEA-ŢI PE LIMBĂ-ŢI: Să nu se împli- PUTE A PUSTIU 1182 nească ce ai spus; Retrage-ţi vorbele; v. Puşchea pe limbă. PUTE A PUSTIU: Nu e nimeni; Totul este gol. PUTE DE IA CASA-N SUS: Ceva pute foarte tare; Este un miros foarte greu; v, şi Pute de nu poţi răsufla; Pute de te iei cu mâna se nas; Pute de-ţi cârneşti nasul din loc PUTE DE NU POŢI RĂSUFLA: Ceva pute foarte tare; Este un miros foarte greu; v. Pute de ia casa-n sus. PUTE DE PROST: Arată ca un prost; Se poartă ca un prost. PUTE DE TE IEI CU MÂNA DE NAS: Ceva pute foarte tare; Este un miros foarte greu; y. Pute de ia casa-n sus. PUTE DE-ŢI ; CÂRMEŞTE NASUL DIN LOC: Ceva pute foarte tare; Este un miros foarte greu; v. Pute de ia casa-n sus. PUTEM VORBI ÎN TIMP CE MERGEM: Putem discuta mergând; v. Putem vorbi pe drum. PUTEM VORBI PE DRUM: Putem discuta mergând; v. şi Putem vorbi în timp ce mergem. PUTE PĂMÂNTUL SUB EL: E un leneş notoriu; Nu face nimic; Stă degeaba. PUTEREA DE A FACE ŞI DESFACE: Putea să facă de toate; Putea să facă tot ce dorea. PUTERE DE CUMPĂRARE: Mijloace financiare disponibile. PUTERI DEPLINE: Liber să facă ce vrea; Dreptul de a face ce vrea el. PUTERNIC DE BANI: Cu bani mulţi; Bogat. PUTEŢI FI ÎNCREDINŢAT CĂ...: Fiţi sigur că... . PUTEŢI SĂ MĂ CREDEŢI PE CUVÂNT: Puteţi avea încredere în mine. PUTEŢI SĂ-MI ACORDAŢI CÂTEVA CLIPE?: Aveţi puţin timp pentru mine? PUTEŢI SĂ VĂ LUAŢI DA MÂNĂ: Suntem la fel. PUTINĂ DE MINCIUNI: Mare mincinos. PUTRED DE BANI: Foarte bogat; Plin de bani. PUTRED DE BOGAT: Foarte bogat. PUTRED DE COPT: Foarte copt. PUŢIN A LIPSIT CA SĂ...: Era cât pe aici să...; v. şi Puţin a lipsit să.... PUŢIN A LIPSIT SĂ...: Era cât pe aici să...; v. Puţin a lipsit ca să... PUŢINĂ VIOICIUNE: Cam mole; Inactiv. PUŢIN CÂTE PUŢIN: Un pic câte un pic; Nu prea mult deodată. PUŢIN COMUN: Cam deosebit. PUŢIN CREDINCIOS: Nu prea credincios. PUŢINDAR BUN: Nu prea mult dar bun. PUŢIN DE TOT: Foarte puţin. .PUŢIN DUPĂ ACEEA: Imediat după aceea; Nu mult timp după aceea. PUŢINEL LA FĂPTURĂ: Slăbuţ; Micuţ; v. şi Puţinei la trup; Puţin la trup; Puţintel la trup. PUŢINEL LA TRUP: Slăbuţ; Micuţ; v. Puţinei la făptură. PUŢINEL ŞL..: Mic şi.... PUŢIN FRECVENTAT: Nu prea frecventat; Cu o frecvenţă slabă. PUŢIN ÎI PASĂ CUIVA DE CEVA: Pe nimeni nu-i interesează nimic. PUŢIN ÎMI PASĂ: Pe mine nu mă interesează. PUŢIN ÎNAINTE: Nu cu mult înainte; Nu demult, PUŢIN LA MINTE: Cam prostuţ; Nu prea deştept. PUŢIN LA SIMŢIRE:: Cam nesimţit; Nu prea politicos; Nu prea bine crescut, i :: PUŢIN LA TRUP: Slăbuţ; Micuţ; v. Puţintel la făptură. PUŢIN PROBABIL: Nu este chiar sigur; Există unele dubii; Există o anumită siguranţă. PUŢIN SENSIBIL LA;/.: Cam sensibil la.... PUŢINTEL LA TRUP: Slăbuţ; Micuţ; v. Puţin la făptură, vm PUŢIN TIMP DUPĂ ACEEA: Nu mult după aceea. PUŢIN UZAT: Destul de bun; Nu prea folosit. JPL RABDĂ INIMĂ ŞI TACI: Taci şi rabdă; Ai "răbdare că toate se rezolvă; v. şi Rabdă inimă şi taci ca pământul pe care-1 calci. RABDĂ INIMĂ ŞI TACI CA PĂMÂNTUL PE CARE-L CĂLCLTaci şi, rabdă; Ăi răbdare că toate se rezolvă; v. Rabdă inimă şi taci. RĂBDA ÎN EL: Ţine în el; Nu se destăinuie; Nu se plânge; v. şi Rabdă în inima lui. RABDĂ ÎN IWMA LUI: Ţine în el; Nu se destăinuie; Nu se plânge; v. Rabdă în el. RABDĂ UN CEAS ŞI-I TRĂI UN AN: Cine are răbdare trăieşte mai mult. RACHIU BOTEZAT: Rachiu slab; Rachiu amestecat cu apă. RACHIUL E LAPTELE BĂTRÂNILOR: Rachiul este bun pentru oamenii în vârstă. RADU TE CHEAMĂ: Să vezi ce vei păţi. RAHAT CU APĂ RECE: Nimic serios; Fleacuri; v. şi Rahat cu mac; Rahat cu perje; Rahat cu prune. RAHAT CU MAC: Nimic serios; Fleacuri; v. Rahat cu apă rece. RAHAT CU PERJE: Nimic serios; Fleacuri; v. Rahat cu apă rece. RAHAT CU PRUNE: Nimic serios; Fleacuri; v. Rahat cu apă rece. RAR DE GĂSIT: Nu se găseşte peste tot. RĂBDAREA ARE LIMITE: Răbdarea nu poate fi nelimitată. RĂBDAREA E CA MIEREA: Răbdarea ajută la toate; v. şi Răbdarea e cea mai bună doctorie. RĂBDAREA E CEA MĂI BUNĂ DOC-TORIE: Răbdarea ajută la toate; v. Răbdarea e ca mierea. RĂBDAREA E MAÎV1A ÎNŢELEPCIUNII: înţelepţii apelează des la răbdare. RĂBDAREA EXEMPLARĂ: Foarte mare răbdare; v. Răbdare de fier. RĂBDARE DE FIER: Foarte mare răbdare; v. şi Răbdare exemplară. RĂBDARE DE ÎNGER: Răbdare fină, dezinteresată, curată. RĂBDARE ŞI TUTIM: Pace 7şi linişte; Să avem răbdare. RĂBDĂRI PRĂJITE: Foame; Lipsă de mâncare. RĂMAS BUN!: (Salut la despărţire) La revedere! v. şi Rămâi cu bine! Rămâi în pace! Rămâi sănătos! Rămâneţi cu bine! Rămâneţi sănătoşi! RĂMAS FĂRĂ ANGAJAMENT: Care a pierdut locul de muncă; v. şi Rămas fără serviciu; Rămas fără slujbă. RĂMAS FĂRĂ SERVICIU: Care a pierdut locul de muncă; v. şi Rămas fără angajament. RĂMAS FĂRĂ SLUJBĂ: Care a pierdut locul de muncă; v. Rămas fără angajament. RĂMĂŞIŢE PĂMÂNTEŞTI: Corpul omenesc neînsuflejit. RÂMAI CU BINE!: (Salut la despărţire) La revedere! v. Rămas bun! , RĂMÂI ÎN PACE!: (Salut la despărţire) La revedere[ v. Rămas bun! RĂMÂI SĂNĂTOS!: (Salut la despărţire) La revedere! v. şi Rămas bun! RĂMÂN AL^pUMNEAVOASTRĂ-VCRE-DICIOS: (Formula de salut la despărţire)'. Rămân sincerul dumneavoastră prieten; v. şi Rămân al dumneavoastră sincer. RĂMÂN AL DUMNEAVOASTRĂ SINCER: (Formula de salut la despărţire): Rămân sincerul dumneavoastră prieten; v. Rămân al dumneavoastră credincios. RĂMÂN AL TĂU PE VECIE: (Formula de salut la despărţire) Voi fi prietenul tău toată viaţa. RĂMÂNE CU ATÂT MAI PUŢIN DE FĂCUT: Nu mai este mult de făcut. RĂMÂNE CUM AM VORBIT: Rămâne aşa cum ne-am înţeles. RĂMÂNE CUM O VREA DUMNEZEU: Depinde de ce noroc vom avea; v. şi Rămâne cum vrea ăl de sus. RĂMÂNE CUM VREA ĂL DE SUS: Depinde de ce noroc vom avea; v. Rămâne cum o vrea Dumnezeu. RĂMÂNE DESICHISĂ O SIMGURĂ CALE: Există un singur mod de rezolvare. RĂMÂNE DE VĂZUT CUM...: încă nu se ştie cum... . RĂMÂNE DE VĂZUT DACĂ...: încă nu se ştie diică;... RĂMÂNE ÎNTRE NOI: Nu trebuie sa mai ştie nimeni. RĂMÂNE ORICUM FAPTUL CĂ...: Rămâne valabil faptul câ.... ; RĂMÂNE REALITATEA CRUDĂ CĂ...: Nu putem schimba adevărul neplăcut după care.... RĂMÂNERE ÎN URMĂ: Nu ţine pasul. 77: RĂMÂNE SĂ FIE DOVEDIT: Trebuie dovedit. RĂMÂNEŢI ACOLO!: Nu vă mişcaţi de acolo! Rămâneţi pe Ioc! RĂMÂNEŢI CU BINE!: (Salut la despărţire) La revedere! v. Rămas bun! RĂMÂNEŢI ÎN LARG: Rămâneţi pe mare. RĂMÂNEŢI LA APARAT!: Aşteptaţi puţi la telefon! RĂMÂNEŢI PE LOC!: Nu vă mişcaţi! Nu plecaţi de acolo! RĂMÂNEŢI SĂNĂTOŞI! 1184 RĂMÂNEŢI SĂNĂTOŞI!: (Salut la despărţire) La revedere! v. Rămas bun! RĂMÂN LA CELE SPUSE ÎNAINTE: Rămâne aşa cum ţi-am spus. RĂNIT DE MOARTE: Rănit foarte tare. RĂSĂRITUL ŞI APUSUL: Naşterea şi moartea. RĂSPÂNDIT ÎN CELE PATRU COLŢURI ALE LUMII: Răspândit peste tot; v. şi Răspândit în cele patru vânturi. RĂSPÂNDIT ÎN CELE PATRU VÂNTURI: Răspândit peste tot; v. Răspândit în cele patru colţuri ale lumii. RĂTĂCIT LA MINTE: Ţicnit; Anormal. RĂU AM MAI TĂINUIT-O!: Ai ţinut-o mult la secret! RĂU CUGETĂTOR: Gânditor slab; Analizator nepriceput. RĂU CU RĂU, DAR MĂÎ BINE FĂRĂ RĂU: Cel mai bine e să nu ai nicio problemă. RĂU CU RĂU SE VINDECĂ: La un rău e bine să răspunzi tot cu un rău. RĂU DE CĂLDURĂ: Ameţeli din cauza căldurii mari. RĂU DE CLANŢĂ: Vorbă lungă; Palavragiu; v. şi Rău de gură. RĂU DE FRIG: Greu suportă frigul; E sensibil la frig.'. RĂU DE GURĂ: Vorbă lungă; Palavragiu; v. Rău de clanţa. RĂU DE INIMĂ: Om cu multă răutate; Om răutăcios; v. şi Rău de suflet; Rău la inimă; Rău la suflet. RĂU DE LUCRU: Nu-i place să lucreze; Nu lucrează bine. RĂU DE MÂNĂ: Zgârcit. RĂU DE MUSCĂ: Afemeiat; Curvar. RĂU DE PAGUBĂ: Egoist; Zgârcit. RĂU DE SUFLET: Om cu multă răutate; Om răutăcios; v. Rău de inimă. RĂU FACE: Nu face bine; Nu e bine ce face. RĂU FACI CĂ...: Nu faci bine că.... RĂU INTENŢIONAT: Cu intenţii răutăcioase. RĂU LA AUZ: Răsună urât; Vorbe urâte. RĂU LA INIMĂ: Om cu multă răutate; Om răutăcios; v. Rău de inimă. RĂU LA MÂNIE: Se supără rău; Nu se controlează la supărare. RĂU LA SUFLET: Om cu multă răutate; Om răutăcios; v. Rău de inimă. RĂU LA VĂZ: Nu arată frumos. RĂU LOVIT DE SOĂRTĂ: Cu necazuri; Fără noroc. RĂU PLATNIC: Persoana care îşi plăteşte rău obligaţiile băneşti; Persoana care-şi plăteşte rău şi cu întârzieri obligaţiile băneşti. RĂUTATEA COPIILOR RĂU VĂZUT ; DE CINEVA: Neapreciat, nestimat, nepreţuit de cineva. RĂZBOI DE UZURĂ: Neînţelegeri prelungite, neterminate, nelichidate. RĂZBOI PE VIAŢĂ ŞI PE MOARTE: O luptă foarte grea, foarte periculoasă. RÂD CĂ DE-AI A MI-A LĂSAT DUMNEZEU GURĂ DE RÂS: Eu râd că-mi place să'râd. RÂDEA DE-I SĂLTA BURICUL: Rădea foarte puternic. RÂDE CA NĂRODA-N BÂLCI: Râdea ca prostul; Nu-şÎ controla râsul; v. şi Râde ca proasta-n târg. RADE CA NĂRODU DE CE ÎŞI ADUCE AMINTE: Râde ca prostul; Râde singur; v. şi Râde ca proasta-n târg; Râde în prostie. RADE CA PROASTA-N TÂRG: Râdea ca prostul; Nu-şi controla râsul; v. Râde ca nărodu de ce îşi aduce aminte. RÂDE CIOB DE OALĂ SPARTĂ: Râde săracul de alt sărac; Râde prostul de alt prost; v. şi Râde hârbul de oală spartă, RÂDE CU GURĂ PÂNĂ LA URECHI RÂDE DE MINE: îşi bare joc de mine. RÂDE DE RÂSUL MEU: Nu-i place râsul meu. .... RÂDE DE SĂLTĂ CĂMAŞA DE PE EL: Râde foarte tare; Râde necontroiat; v. şi Râde de sare cămaşa de pe el. RÂDE DE SARE CĂMAŞA DEPE EL: Râde foarte tare; Râde necontrolat; v. Râde de saltă cămaşa de pe el. RÂDE DRACU DE TOŢI: Cu toţii sunt vinovaţi; Cu toţii sunt batjocoriţi. RÂDE'GALBEN: Râde fals, silit. : RÂDE HÂRBUL DE OALĂ SPARTĂ: Râde săracul de alt sărac; Râde prostul de alt prost; v. Râde ciob de oala spartă. RÂDE INIMĂ ÎN MIl^E DE BUCURIE: Sunt foarte bucuros. RÂDE ÎN BARBĂ: Râde pe ascuns. RÂDE ÎN BATJOCURĂ: îşi bate joc de cineva; Batjocoreşte pe cineva. RÂDE ÎN FAŢĂ: îl sfidează; Îşi bate joc de el; v. şi Râde în nas; Râde> în obraz. RÂpE ÎN NAS: îl sfidează; îşi bate joc de el; v. Râde în fată. RÂDE IN OBRAZ: îl sfidează; îşi bate joc de el; v. Râde în faţă. RÂDE ÎN PROSTIE: Râdea , ca prostul; Nu-şi controla râsul; v. Râde ca nărodu de ce îşi aduce aminte. mDEM UNUL DE ALTUL ŞI DE TOŢI RÂDE DRACU: De fiecare râde cineva. RÂDE PE ÎNFUNDATE: Râde foarte ta. RÂDE PE LA SPATE: îl bârfeşte; Râde pe ascuns. RÂD ŞI CÂINII DE EL: Râde toată lumea de el; v. şi Râd şi ciorile de el; Râd şi curcile de el. RÂD ŞI CIORILE DE EL: Rude toată lumea de el; v. Râd şi câinii de el. RAD ŞI CURCILE DE EL: Râde toată lumea de el; v. Râd şi câinii de el. RÂMNEŞTI CA FEMEIA BORŢOASĂ: Ai poftă ca o femeie gravidă. 1185 RUŞINEA PĂMÂNTULUI RÂMNEŞTI LA AL DE ARE: Vrei cu el că este bogat RÂND CU RÂND: Unul după altul; La rând; v. şi Rând pe rând. RÂND PE RÂND: Unul după altul; La rând; v. Rând cu rând. RÂND-RÂND: Un rând după altul; Numai rânduri. RÂNDURI-RÂNDURI: Multă lume; Mulţime; v. şi Rândurile-rândurile; Râuri-râuri. RÂNDURILE-RÂNDURILE: Multă; lume; Mulţime; v. şi Rănduri-răndun. RÂS HOMERIC: Râs puternic; v. şi Râs sănătos. RÂS SĂNĂTOS: Râs puternic; v. Râs homeric. RÂSUL DĂ ŞI-N PLÂNS: De Ia râs se trece uşor şi la plâns; v. şi Râsul e frate cu plânsul. RÂSUL E FRATE CU PLÂNSUL: De la râs se trece uşor şi la plâns; v. Râsul dă şi-n plâns. RÂURI-RÂURI: Multă î lume; Mulţime; v. Rânduri-rânduri. RÂZI LA PLEZNĂ: Râzi foarte mult. REA DE MUSCĂ: Curvă. RECE CA UN SLOI DE GHEAŢĂ: Foarte rece. REDUS LA CEA MAI SIMPLĂ EXPRESIE: Foarte redus; Incult; Prostănac. REFERITOR LA...: Cu privire la.... REGINA BALULUI: Cea mai frumoasă fată Ia un bal. RELAŢII DE MÂNA STÂNGĂ: Nu prea bune relaţii. REPEDE-REPEJOR: Destul de repede. RESTUL VINE DE LA SINE: De restul să nu-ţi faci probleme că vine singur. REVERSUL MEDALIEI: Partea neplăcută a unei situaţii sau a unui lucru. REZERVAŢIE DE VÂNĂTOARE: Terenul, pădurea rezervată pentru vânat. RISIPĂ DE CUVINTE: Vorbărie; Palavrageală. ROATA NOROCULUI: Norocul; Cerc mare numerotat cu numere câştigătoare. ROMAN FOILETON: Roman publicat pe fragmente în periodice. ROMÂN POLIŢIST: Roman cu acţiune poliţistă." •ir·'·: ROS DE MOLII: Plin de molii; Foarte vechi; Uzat. ROŞU CA RACUL FIERT: Foarte roşu. ROŞU DE PICĂ: Plin de ură. ROŞU DE RÂDE: înroşii la fajă de la râs. -: RUDĂ DE TURTĂ 'CRUDA: -Niciun fel de rudă. RUDĂ PRIN ALIANŢĂ: înrudit prin căsătorie. RUDE DE PLOP: Niciun fel de rudă. RUFELE MURDARE SE SPALĂ ÎN FAMILIE: Nu se fac publice neînţelegerile dintr-o familie; Neînţelegerile şi certurile dintr-un cerc intim nu trebuie să devină publice. RUPE PINGELE DEGEABA: Aleargă degea-ba. ■■■•■•■V: -.i·:-.·: RUPTĂ BUCĂŢICĂ: Seamănă leit. RUPTĂDIN SOARE: Foarte frumoasă. RUPT DE OSTENEALĂ: Foarte obosit; Extenuat de muncă. .i.: ...;/. RUPT DIN SOARE: Foarte frumos.; - RUŞINEÎ: Mare ruşine! Ruşine să-ţi fie! RUŞINEA PĂMÂNTULUI: O mare ruşine. s S-A ACHITAT DE DATORIE: Şi-a făcut datoria până Ia capăt. S-A ADUNAT BUBA REA CU OBRINTI-TUL: S-a pus pe făcut rele. S-A ADUNAT DE PE DRUMURI: S-au întors acasă. S-A ADUS DE SPATE: S-a îmbătat. S-A AFUMAT: S-a îmbătat. S-A AFUMAT CU TĂMÂIA DRACULUI: A fumat. S-A ALES CU BUZELE UMFLATE: A rămas cu nimic; Nu a primit nimic. S-A ALES CU CAPUL SPART: A fost lovit la cap. S-A ALES CU CEVA: A primit ceva. ::. v S-A ALES CU FRICA: l-a fost frică. ■; S-A ALES CU MÂNA GOALĂ: Nu a primit nimic; I s-a luat totul. S-A ALES CU MÂNECILE DE LA VESTĂ: Nu a primit nimic; v. şi S-a ales cu nimic; S-a ales cu urletul tobii. S-A ALES CU NECAZUL: Şi-a făcut necaz; A dai de necaz. : S-A ALES CU NIMIC: Nu a primit nimic; v. S-a ales cu mânecile de la vestă. S-A ALES CU NIMICA TOATĂ: A primit foarte puţin. : S-A ALES CU UN ŢÂU: Nu s-a ales cu nimic. S-A ALES CU URLETUL TOBII: Nu a primit nimic; v. S-a ales cu mânecile de la vestă.. S-A'ALES CU ZISU: A rămas cu vorba. S-A ALES DOAR CU PIELEA DE PE EL: A rămas gol; I s-a luat totul; Nu a primit nimic. S-A ALES EL DIN TOŢI SĂ FACĂ ŞI SĂ DREAGĂ: Toate obligaţiile au căzut pe el. S-A ALES ŞUIU ŞI PUIU: S-au găsit doi omeni săraci; S-au găsit doi necăjiţi. S-A ANGAJAT CU ANUL: Lucrează pe durata unui an. S-A APUCAT DE BĂUTURĂ: A început să bea. S-A APUCAT DE EA: Nu o lasă în pace; Umblă mereu după ea. S-A APUCAT DE FEMEI: A devenit afemeiat. S-A APUCAT DE IUBIT: Aleargă după fete, după femei; v. şi S-a apucat de iubiri. S-A APUCAT DE IUBIRI: Aleargă după fete, după femei; v. S-a apucat de iubit. S-A APUCAT DE ÎNCURCĂTURI: Face lucruri negândite; S-a apucat de prostii; v. şi S-a apucat de rele. S-A APUCAT DE RELE ÎNCURCĂTURI: Face lucruri negândite; S-a apucat de prostii; v. S-a apucat de încurcături. S-A APUCAT DE TAINĂ: Face lucruri în .secret. S-A APUCAT DE TREABĂ: Face treaba; S-a apucat de lucru; v. şi S-a aşternut la muncă; S-a aşternut la treabă. S-A: ARUNCAT CU CAPUL ÎNFOC: A riscat foarte mult; A avut mare curaj. S-A-ARUNCAT ÎN PARTEA TATII: Seamănă cu tata. ; S-A ARUNCAT LA -PĂMÂNT: ■; A căzut la pământ; S-a întins pe jos; v. şi S-a aşternut la pământ. . S-A ASIGURAT PE VIAŢĂ: A făcut asigurarea pe viaţă; De acum încolo nu va mai avea probleme toată viaţă. - S-A AŞTERNUT CU BĂTAIA PE EL: A început să-l bată. S-A AŞTERNUT DRUMULUI: A plecat la drum; Şi-a luat drumul; v. şi S-a aşternut la drum. S-A AŞTERNUT LA DRUM:; A plecat la drum; Şi-a luat drumul; v. S-a aşternut drumului. : S-A AŞTERNUT LA PĂMÂNT: A .căzut la pământ; S-a întins pe jos; v. S-a aruncat la pământ. S-A AŞTERNUT PE MUNCĂ: Face treabă. S-a apucat de lucru; v. S-a apucat de treabă. S-A AŞTERNUT PE TREABĂ: Face treabă S-a apucat de lucru; v. S-a apucat de treabă. S-A ATÂRNAT DE EL: Se ţine scai de el; Nu-I mai lasă în pace. S-A BĂGAT CU MÂNA ÎN EL: A intrat în el; L-a pus la punct. S-A BĂGAT CU NASU-N RUŞINE: S-a făcut de ruşine. S-A BĂGAT ÎN HORĂ: A intrat în acţiune; S-a asociat; A intrat în cârdăşie. S-A BĂGAT ÎN HORĂ, TREBUIE SĂ JOACE: S-a asociat, trebuie să acţioneze, S-A BĂGAT ÎN VÂLTOARE: A intrat la învălmăşeală; Şi-a creat probleme. S-A BĂGAT LA STĂPÂN: S-a angajat să lucreze la cineva. S-A BĂGAT PESTE EL: A intrat pestş el; L-a alungat. S-A BĂGAT SINGUR LA APĂ: Şi-a făcut singur rău. S-A BĂTUT CU PALMA PESTE GURĂ: L-a lovit peste gură; L-a făcut să tacă. SABIA LUI DAMOCLES: Un pericol mare. SABIA LUI DUMNEZEU: Judecata cea dreaptă. SABIE CU DOUĂ ACUŢIŞURI: O situaţie cu avantaje şi cu dezavantaje; v. şi Sabie cu două tăişuri. 1187 S-A DUS CU SUFLETUL LA GURĂ SABIE CU DOUĂ TĂIŞURI: O situaţie cu avantaje şi cu dezavantaje; v. Sabie cu două ascuţişuri. S-A BOBOTIT DE TOT: S-a înfuriat foarte tare. .· S-A BOBOTIT PE MINE: S-a înfuriat pe mine. S-A BRODIT BINE: S-a descurcat bine. S-A CĂCAT ÎN SCĂLDĂTOARE: A dat de necazuri; A încurcat-o. S-A CĂIT DIN INIMĂ: I-a:părut foarte rău. S-A CHINUIT CU FOLOS: Efortul Iui a fost răsplătit. S-A CHITIT CU BĂTAIA PE EA: A început s-o bată; v. şi S-a chitii cu ciomagul pe ea. S-A CHITIT CU CIOMAGUL PE EL: A început s-o bată; v. S-a chitit cu bătaia pe ea. S-A CHITIT CUGURA PE ;EL: A sărit cu gura pe el; A început să ţipe la el. S-A CHITIT CU MILITĂRIA PE EL: L-a pus să facă instrucţie militată. S-A CHITIT CU MIZERIA PE EL: A început să-i facă mizerie. S-A CHITIT LUMEA PE AFACERI: A început lumea să facă afaceri; S-a aruncat lumea în afaceri...:;·, S-A CHITIT LUMEA PE HOŢII: A început lumea să-i alunge pe hoţii. S-A CHITIT OMUL CU MUNCĂ: A început omul să muncească. S-A CHITIT PE FĂCUT COPII: S-a pus lumea să facă copii. S-A CHITIT PE OM CA IARNA PE POM: S-a năpustit tare asupra omului. S-A CHITIT PE TREABĂ: S-apus pe treabă. S-A CRICIT PE EL: A strigat, a ţipat la el. S-A CULCAT SĂNĂTOS Şl S-A SCULAT MORT: A murit în timpul somnului; v. şi S-a culcat viu şi s-a sculat mort. S-A CULCAT VIU ŞI S-A SCULAT MORT: A murit în timpul somnului; v. S-a culcat sănătos Şi s-a sculat mort. SACFĂR FUND: Om lacom, nesăţios; Om care are multe de povestit. v SACUL GOL NU STĂ lN PICIOARE: Sacul gol nu este de mare folos. SACUL NU E MARE, DAR E BINE STRÂNS: Nu are mult dar face economii. S-A DAT BAŞCA: S-a retras; S-a izolat; v. şi S-a dat de-a başca; S-a dat Într-o parte. S-A DAT BINELE PE LÂNGĂ EL: Se poartă frumos cu el; Este atent cu el; v. şi S-a dat cu bine pe lângă el. S-A DAT CU BINE PE LÂNGĂ EL: Se poartă frumos cu el; Este atent cu el; v. S-a dat binele pe lângă el. S-A DAT CU TREABĂ: Lucrează toţ timpul; Face mereu câte ceva. S-A DAT DE-A BAŞCA: S-a retras; S-a izclat; v. S-a dat başca. S-A DAT DE-A BERBELEACA: S-a dus peste cap; S-a rostogolit; v. şi S-a dat de-a berbeleacu; S-a dat de-a tumba; S-a dat de cur în sus. S-A DATDE-A BERBELEACU: S-a dus peste cup; S-a dat de-a rostogolul; S-a rostogolit; v. S-a dat de-a berbeleacu S-A DAT DE-A TUMBA: S-a dus peste cap; S-a dat de-a rostogolul; S-a rostogolit; v. S-a dat de-a berbeleaca. • ; S-A DAT DE CUR ÎN SUS: S-a dus peste cap; S-a dat de-a rostogolul; S-a rostogolit; v. S-a dat de-a berbeleaca S-A DAT DE GOL: S-a demascat; S-a trădat; v. şi S-a dat în vileag. S-A DAT DUPĂ EL: S-a luat după el; Face ce face şi ei. S-A DAT lN TREABA LUI: îşi vede de treaba lui; Se ocupă de ale sale. S-A DAT ÎNTR-O PARTE: S -a retras ; S-a izolat; v. S-a dat başca. S-A DAT ÎN s VÂNT; DUPĂ EA: O iubeşte foarte mult. : S-A DAT ÎN VILEAG: S-a demascat; S-a trădat; v. S-a dat de gol. S-A DAT LA BĂUTURĂ: A început sa bea. S-A DAT LA IVEALĂ: S-a aflat; S-a descoperit; A ieşit Ia lumină. S-A DAT PE BRAZDĂ: S-a cuminţit; S-a potolit. ; S-A DATPE LÂNGĂ EA: S-a apropiat de ea, S-A DAT PESTE CAP: A făcut tot posibilul; A depus eforturi mari. S-A DAT PRINS: Nu s-a opus; A lăsat să-l prindă, :.·= v-v : S-A DEDAT CU: BĂUTURĂ: A început să bea mult; v. şi S-a dedat la băutură. S-A DEDAT LA BĂUTURĂ: A început să bea mult; v. S-a dedat cu băutură. S-A DEZBRĂCAT LUPUL DE PIELEA OII: Şi-a arătat adevărata faţă. v ’ '·,.·: S-A DEZMINŢIT DE TOT: A înşelat aşteptările. S-A DUS AŢA LA...: S-a,dus drept la.... S,A DUS BOU ŞI A VENIT; VACĂ: N-a învăţat nimic; Tot prost s-a întors; v. şi S-a dus bou şi s-a întors vacă. S-A DUS BOU ŞI S-A ÎNTORS VACĂ: N-a învăţat nimic; Tot prost s-a întors; v. S-a dus bou şi s-a venit vacă. S-A DUS BUHUL DE EL: A ajuns de pominâ. S-A DUS CA DIN PUŞCĂ: A plecat foarte repede. S-A DUS CA TOPORUL LA FUND: A căzut la fund; Nu a reuşit nimic. S-A DUS CU CAL CU TOT: A dispărut cu tot ce a avut; v. şi S-a dus cu totul. S-A DUS CU FUGA: S-a dus repede; A alergat. S-A DUS CU GÂNDUL PREA DEPARTE: S-a gândit prea mult; l-au trecut prin minte prea multe lucruri. S-A DUS CU SUFLETUL LA GURĂ: A alergat până acolo; S-a dus foarte repede. „ S-A DUS CU TOTUL 1188 S-A DUS CU TOTUL: A dispărut cu tot ce a avut; v. S-a dus cu cal cu tot. S-A DUS CU VORBĂ: S-a dus cu promisiuni; v. şi S-a dus cu vorba vorbită. S-A DUS CU VORBA VORBITĂ: S-a dus cu promisiuni; v. S-a dus cu vorba. S-A DUS DE-A DURA: S-a dat peste cap. S-A DUS DE AICI: A plecat de aici. S-A DUS DE-A ROATĂ: Ocoleşte; S-a dus pe ocol. "■ S-A DUS DE GURA EI: A plecat din cauza ei. S-A DUS DE GURĂ CASCĂ: !S-a dus să-şi piardă timpul degeaba. S-A DUS DE RÂPĂ: S-a distrus; S-a prăpădit. S-A DUS DE TOT: Nu mai este nimic; Nu mai este; Nu mai există. S-A DUS DRACU TIMPU: Am irosit timpul degeaba; S-a scurs inutil timpul. · S-A DUS DUPĂ BĂRBAT: S-a măritat. S-A DUS DUPĂ CAPUL MEU: Am scăpat de el; M-a lăsat în pace. S-A DUS DUPĂ TATA LA GROAPĂ: A murit. S-A DUS DUPĂ ZIUA DE IERI: S-a dus aiurea; Nimeni nu ştie unde s-a dus. S-A DUS DUSULUL: S-a dus de tot; S-a dus departe. S-ADUS GLONŢ: A plecat foarte repede. S-A DUS ÎNAINTE: S-a dus în întâmpinare. S-A DUS ÎN CALEA LUI: S-a dus să-l întâmpine.:· :: s-a dus Încotro vedea cu ochii: s-a dus departe; Nimeni nu ştie unde s-a dus; v. şi S-a dus în lume; S-a dus în lumea largă. S-A DUS ÎN GURA LUPULUI: S-a expus unei primejdii. : S-A DUS IN LUME: S-a dus departe; Nimeni nu ştie unde s-a dus; v. S-a dus încotro vedea cu ochii. S-A DUS IN LUMEA LARGĂ: S-a dus departe; Nimeni nu ştie unde s-a dus; v. S-a dus încotro vedea cu ochii. S-A DUS ÎN PLATA DOMNULUI: A plecat de aici; Şi-a luat tălpăşiţa; Nimeni nu ştie unde s-a dus. S-A DUS IN POIANĂ: S-a dus la aer curat. S-A DUS ÎN SCOC: A dispărut; Nu se mai ştie de el. S-A DUS IN SILĂ: A plecat scârbit. - S-A DUS ÎNTR-UN SUFLET: Ă plecat în mare grabă, S-A DUS LA CARTE: S-a dus la şcoală. r S-A DUS LA CUCUIĂT (pop.): S-a urcat undeva sus de tot. S-A DUS LA DÂRVALĂ: A rămas pe drumuri; Nu mai are din ce trăi. S-A DUS LA DRACUL: Cine ştie unde s-a dus; v. şi S-a dus la naiba. S-A DUS LA DRACU-N PRAZNIC: Nimeni nu ştie unde s-a dus; S-a dus departe de aici. S-A DUS LA DRACUL: Cine ştie unde s-a dus; v. şi S-a dus la naiba. S-A DUS LA LOCUL EI: A venit unde-i este locul. S-A DUS LA NAIBA: Cine ştie unde s-a dus; v. S-a dus la dracul. S-A DUS LA PIERZANIE: S-a dus la moarte sigură. S-A DUS PÂNĂ-N POD: S-a urcat în pad. ■ S-A DUS PE-AICI ÎNCOLO: S-a dus mai departe de aici. S-A DUS PE APA SÂMBETEI: Nu mai este; S-a terminat; S-a distrus; v. şi S-a dus pe copcă. S-A DUS PE CAPUL LUI: S-a dus să-l bată Ia cap pe el; S-a dus să-l întreţină ei. ■ S-A DUSVPE COPCĂ: Nu ;mai este; S-a terminat; S-a distrus; v. S-a dus pe apa sâmbetei. S-A DUS PETJUMEA'AILALTĂ: A decedat. S-A DUS POMANĂ AlÂ: 'Nu mai vezi aşa ceva; Nu se mi dă nimic pe degeaba. S-A DUS: POMINĂ: S-a răspândit veste în lume. S-A DUS PUŞCĂ ÎNR-ĂCOLO: A plecat foarte repede intr-acolo. S-A DUS ŞI MAMĂ-LUI: Nu mai este nimic; S-a terminat totul din ce a fost. S-A DUS TÂLV PESTE TOT: S-a dus prostul peste tot. ' S-A DUS TIMPUL ACELA: Au trecut zilele acelea; Acum e altă situaţie. : ■ ; ■ ‘ S-A DUS TOTUL DE RÂPĂ: S-a distrus totul; Nu mai există nimic. S-A DUS UIETUL DE EL:: A depus un efort mare; A făcut un efort mare; v. şi S-a dus untul din el, S-Ă: DUS UNDE Ă DUS MUTU IAPA ŞI SURDU ROATA: Nimeni nu ştie unde s-a dus; S-a dus departe de tot; v. şi S-a dus unde a înţărcat mutu iapa; S-a dus unde a nins şi nu s-a prins. S-A DUS UNDE A ÎNŢĂRCAT MUTU IAPA: Nimeni nu ştie unde s-a dus; S-a dus departe de tot; v. S-a dus unde a dus mutu iapa şi surdu toata. S-A DUS UNDE A NINS ŞI NU S-A PRINS: Nimerii nu ştie unde s-a dus; S-a dus departe de tot; v. S-a dus unde a dus mutu iapa şi surdu toata. S-A DUS UNTUL DIN EL: A depus un efort mure; A făcut un efort mare; v. S-a dus uleiul din el, ^ S-A DUS VALVÂRTEJ : A plecat în ,· viteză mare; A plecat foarte repede. S-A DUS VESTEA CĂ DIN PRAŞTIE: S-a răspândit vestea foarte repede. S-A DUS VORBĂ: Se vorbeşte; Se zvoneşte. S-A DUS VREMEA AIA: Nu mai sunt zilele acestea. S-Ă DUS VREMEA MULTĂ: A trecut mult timp. S-A FĂCUT!: Gata! Imediat! De acord! Se poate! în regulă! S-A FĂCUT AGURIDA MIERE: S-au schimbat lucrurile; S-a îmbunătăţit situaţia. S-A FĂCUT AL DRACULUI: A devenit foarte rău. 1189 S-A FĂCUT PÂINEA CIR S-A FĂCUT BABA: A îmbătrânit. : ; S-A FĂCUT BLANĂ: A devenit foarte moale. S-A FĂCUT BOCNĂ: S-a întărit; A îngheţat foarte tare. S-A FĂCUT BOT DE CĂLUŞ: S-a bosumflat. S-A FĂCUT BROASCĂ: S-a pitit; S-a aşternut Ia pământ ca să nu fie observat; v. şi S-a făcut broască la pământ. S-A FĂCUT BROASCĂ LA PĂMÂNT: S-a pitit; S-a aşternut la pământ ca sâ nu fie observat; v. S-a făcut broască. S-A FĂCUT BUCĂŢI: S-a spart. : S-A FĂCUT BUTIE: A mâncat mult; S-a umflat la burtă. S-A FĂCUT CA PĂMÂNTUL LA FAŢĂ; S-a înnegrit la faţă; S-a supărat foarte tare. S-A FĂCUT CARABA (pop.): A început să facă zgomot, să ţipe, să urle. S-A FĂCUT CARNEA GHEŢOI PE MINE: Mi-a fost tare irig. S-A FĂCUT CARNE VIE: S-a transformat într-o rană mare. S-A FĂCUT CA TOATE ĂLEA: S-a transformat în tot felul. S-A FĂCUT CĂ SE CĂIEŞTE: S-a prefăcut că-i pare rău. S-A FĂCUT COCÂRLĂ DE FOAME: I s-a făcut o mare foame. S-A FĂCUT CUC: A devenit imposibil. S-A FĂCUT CUNOSCUT: A devenit cunoscut. S-A FĂCUT DE BAFTĂ: A avut noroc; I-a venit norocul. S-AU FĂCUT DE BASNĂ: S-a compromis; Ş-a iacut de ruşine. S-A FĂCUT DE OCARĂ: A devenit demn de dispreţ, de batjocură; S-a compromis. S-A FĂCUT DE RÂS: S- a compromis; S-a făcut de ruşine; v. şi S-a făcut de râs în lume; S-a făcut de râsul lumii. S-A FĂCUT DE RÂS ÎN LUME: S-a compromis; S-a făcut de ruşine; v, S-a făcut de râs. S-A FĂCUT DE RÂSUL LUMII: S-a compromis; S-a făcut de ruşine; v. S-a făcut de râs. S-A FĂCUT DE TREABĂ: A devenit om serios. S-A FĂCUT FERFELIŢĂ: A se zdrenţui; A fi în zdrenţe. S-A FĂCUT FIER: S-a întărit; A devenit tare; A devenit solid. S-A FĂCUT FLEAŞCĂ: A devenit moale, fără energie, molâu. S-A FĂCUT FLENDERIŢĂ (pop.);, A se uza; A fi gata să se ruptă. S-A FĂCUT FOC DE MÂNIE: S-a înfuriat foarte tare. S-A FĂCUT FOC PE EA: S-a înfuriat pe ea. S-A FĂCUT FOC ŞI PARĂ: Este foarte supărat. S-A FĂCUT FRATE CU DRACU PÂNĂ A TRECUT APA: A îndurat multe până a reuşit. S-A FĂCUT GIGEA: S-a făcut frumos. S-A FĂCUT GLOATĂ: S-a transformat în mulţime; S-a adunat multă lume. S-A FĂCUT HO ANCĂ: A îmbătrânit şi a devenit rea. S-A FĂCUT JUMARĂ: S-a topit. S-A FĂCUT LĂCĂRAIE: S-a făcut mult noroi. S-A FĂCUT LEOARC DE APĂ: S-a udat până la piele. S-A FĂCUT LEOARCĂ: S-a uda foarte tare; E plin de apă. -iS-A FĂCUT LINIŞTE: Nu se mai aude nimic; E linişte completă. S-A FĂCUT LINIŞTE CA DE MORMÂNT: E linişte completă; E linişte mormântală. S-A FĂCUT LOIAL: A devenit sincer, cinstit, devotat,: S-A FĂCUT LULEA: :S-a îmbătat tare. S-A FĂCUT LUMEA ■ BULUG: A dat lumea buzna. ■ S-A FĂCUT LUMINĂ AFARĂ: S-a făcut ziua; S-a luminat de zi. S-A FĂCUT LUNTRE ŞI PUNTE; A făcut tot posibilul.: ■ S-A FĂCUT MAI DIHAI CUM A FOST: E mai mult, mai grozav, bun precum a fost. Ş-A FĂCUT MĂGAR MARE: A devenit un obraznic, un mojic, un bădăran. S-A FĂCUT MĂZGUGURĂ: A -început prostul să vorbească. S-A FĂCUT MIEL BLÂND: S-a liniştit; S-a potolit; A devenit cumsecade. S-A FĂCUT MODRIGALĂ: A devenit imposibil. S-A FĂCUT MOTOTOL LA PĂMÂNT: S-a prostit; A devenit molâu, inactiv, dezinteresat. : S-A FĂCUT NĂLOAGĂ LA MOARĂ (pop.): E aglomeraţie; E lume multă. : S-A FĂCUT NEGRU LA FAŢĂ: A înnegrit la faţă de supărare; S-a supărat foarte tare; v. şi S-a făcut negru pământ; S-a făcut pământ; S-a făcut pământ la faţă; S-a făcut tuci. : S-A FĂCUT NEGRU PĂMÂNT: A înnegrit Ia faţă de supărare; S-a supărat foarte tare; v. S-a făcut negru la faţă. S-A FĂCUT NEVĂZUT: A dispărut; Nu I-a mai văzut nimeni. S-A FĂCUT NOAPTE: S-a înnoptat. S-A FĂCUT OALE Şi ULCELE: A murit de mult. S-A FĂCUT O CUTRĂ: A devenit un om de nimic. S-A FĂCUT OM: Ă devenit un om de treabă; A crescut. S-A FĂCUT PĂMÂNT: A înnegrit la faţă de supărare; S-a supărat foarte tare; v. S-a făcut negru la faţă. S-A FĂCUT PĂMÂNT LA FAŢĂ: A înnegrit la faţă de supărare; S-a supărat foarte tare; v. S-a făcut negru la faţă. S-A FĂCUT PÂINEA CIR (pop.): A devenit S-A FĂCUT PORC 1190 pâinea terci; v. şi S-a încelit pâinea; S-a încirat pâinea. S-A FĂCUT PORC: S-a porcit; A devenit un bădăran, un mojic. S-A FĂCUT PRUNĂ DE SUPĂRAT: S-a supărat foarte tare. ' S-A FĂCUT ROŞU DE MÂNIE: S-a supărat foarte tare. S-A FĂCUT RUPTOAREA (pop.): Au scăzut preţurile; v. şi S-a făcut ruptoarea preţului în târg. S-A FĂCUT RUPTOAREA PREŢULUI ÎN TÂRG (pop.): Au scăzut preţurile la târg; v. şi S-a făcut ruptoarea S-A FĂCUT RUPTURA ^ INTRE EI: S-au certat; Nu mai întreţin relaţii de prietenie. S-A FĂCUT SCOABĂ: A slăbit foarte tare. S-A FĂCUT SCOROAJĂ (pop.):; S -a zbârcii; S-a decojit; v. şi S-a făcut scoroj. S-A FĂCUT SCOROJ (pop.): S-a zbârcit; S-a decojit; v. S-a făcut scoroajă, S-A FĂCUT ŞI SE MAI FACE: A fost şi va mai fi. ; S-A FĂCUT ŞOFRAN LA FAŢĂ: A îngălbenit la faţă; S-a speriat foarte tare. S-A FĂCUT TUCI: A înnegrit la faţă de supărare; S-a supărat foarte tare; v. S-a făcut negru la faţă.. S-A FĂCUT TULEAN (pop.): A fugit repede şi pe furiş. S-A FĂCUT TUN:  devenit foarte puternic, voinic, tare. S-A FĂCUT TURTĂ: S -a îmbătat foarte tare; v, şi S-a făcut turtă de beat. S-A FĂCUT TURTĂ DE BEAT: S-a îmbătat foarte tare; v. S-a făcut turtă. S-A FĂCUT ŢUŢ: A rămas uluit; S-a mirat peste măsură. S-A FĂCUT UN MORMAN: S-a adunat o grămadă mare. S-A FĂCUT VACA NEAGRĂ: A devenit veşnic vinovat, veşnic suspectat. S-A FĂCUT VERDE LA BURTĂ: A slăbit foarte tare. S-A FĂCUT VERDE LA FAŢĂ: I s-a făcut tare frig. S-A FĂCUT VUVA (pop.): Cântă ca o tamburină. S-A .FĂCUT ZGÂRGORE DE FRIG: A îngheţat de frig; îi este tare frig. S-A GĂSIT PĂCALĂ CU ŢÂNDALĂ: Ş-au găsit doi tolomaci, S-A GONIT VACA: A dus vaca 1a taur. S-ĂHITIT CU BĂUTURĂ PE EL (pop.): L-a obligat, l-a forţat să bea. S-A ISPRĂVIT CU EL: S-a terminat cu el; Nu mai este bun de nimic. S-A ÎMBĂTAT LULEA: S-a îmbătat foarte tare. S-A ÎMBOHORAT A PLOIE (pop.): Se pregăteşte să plouă; v. şi S-a îmbohorat cerul a ploaie; S-a îmbobural a ploaie; S-a îmbomburat cerul a ploaie. S-A ÎMBOHORAT CERUL A PLOIE (pop.): Se pregăteşte să plouă; v. S-a îmbohorat a ploaie. S-A ÎMBOMBURAT A PLOIE (pop.): Se pregăteşte să plouă; v. 5-a îmbohorat a ploaie. S-A ÎMBOMBURAT CERUL A PLOIE (pop.): Se pregăteşte să plouă; v. S-a îmbohorat a ploaie. S-A ÎMPLINIT LA FAŢĂ: S-a îngrăşat la faţă. S-A ÎMPLINIT PROROCIREA: S a adeverit ceea ce s-a presupus. - S-A ÎMPREUNAT TUŞEA CU JUNGHIUL: O durere nu vine niciodată singură. S-A ÎMPUŢIT AFACEREA: S-au încurcat lucrurile; v. şi S-a împuţit situaţia. S-A ÎMPUŢIT SITUĂŢIĂ: S-au încurcat lucrurile; v. S-a împuţit afacerea. : S-A ÎNCELIT PÂINEA (pop.): A devenit pâinea terci; v. S-a făcut pâinea cir. S-A ÎNCHEIAT!: Gata! S-a terminat! S-A ÎNCHINAT LA TOŢI SFINŢII: I-a rugat pe toţi. S-A ÎNCHIS ÎN EL: S-a retras; S-a izolat. " S-A ÎNCINTAT RÂSU-N ELE: Râd cu hohote. S-A ÎNCINTAT SÂNGELE' ;ÎN FL: ' S-au încălzit; S-au înviorat. S-A ÎNCIRAT PÂINEA (pop.): [ A devenit pâinea terci; v. S-a făcut pâinea cir. S-A ÎNCURCAT CU CINE NU TREBUIE: S-a aliat cu un om rău; v. şi S-a încurcat cu dracu. S-A ÎNCURCAT CU DRĂCU; S-a aliat cu un om rău; v. S-a încurcat cu cine nu trebuie. S-A ÎNCURCAT CU FEMEIA OMULUI: întreţine relaţii de dragoste cu nevasta altuia. S-A ÎNCURCAT CU UNA PĂUNA: întreţine relaţii de dragoste cu Păuna. S-A ÎNCURCAT CU UN OM NEPOTRIVIT: întreţine relaţii de dragoste cu un om nepotrivit pentru ea. m S-A ÎNCURCAT ÎN ŞTIINŢĂ: Nu se pricepe; Nu ştie despre ce este vorba. S-A ÎNDURAT MOARTEA DE EL ŞI L-A LĂSAT SĂ TRĂIASCĂ: Cu toate că i-a făcut un mare rău, l-a iertat. S-A ÎNECAT CA ŢIGANUL LA MAL: S-a încurcat la sfârşit; v. şi S-a înecat tocmai la mal. ; S-A ÎNECAT TOCMAI LĂ MÂL: S-a încurcat la sfârşit; v. S-a înecat ca ţiganul la mal. S-A ÎNFIPT ÎN MINE CU VORBA: S-a aşezat cu mine 1a discuţie. S-A ÎNFUNDAT ÎN CASA LUI: S-a izolat, s-a retras la el acasă. S-A ÎNGRĂŞAT LA BURTĂ: Are burta mare. S-A ÎNGRĂŞAT LA COADĂ CA PORCU: E foarte gras. S-A ÎNGREUNAT CARTEA: A devenit mai greu să înveţe. S-A ÎNGROŞAT LA OBRAZ: A devenit neobrăzat, impertinent, obraznic. S-A ÎNNĂDIT LA AVEREA NEMUNCITĂ DE EL: Trăieşte din averea altuia. S-A ÎNNĂDIT TUŞEA CU JUNGHIUL: Nicio 1191 S-A LUAT CA NĂRODULDUPĂ ALTUL durere nu vine singură.; v. şi S-a întâlnit tuşea cu junghiul S-A ÎNRĂIT LUMEA DE N-ARE PERECHE: Oamenii au devenit foarte răi; v. şi S-a înrăit lumea de nu mai este de trai; S-a înrăit lumea de o să scufunde Dumnezeu pământul pe ea. S-A ÎNRĂIT LUMEA DE NU MAI ESTE DE TRAI: Oamenii au devenit foarte răi; v. S-a înrăit lumea de n-are pereche. S-A ÎNRĂIT LUMEA DE O SĂ SCUFUNDE DUMNEZEU PĂMÂNTUL CU EA: Oamenii au devenit foarte răi; v. S-a înrăit lumea de n-are pereche. S-A ÎNSENINAT LA FAŢA: A devenit mai vesel..·:: S-A ÎNSTRĂINAT DE MINE: Nu mai vine pe la mine; Nu inai întreţine relaţii cu mine. S-A ÎNŞELAT ŞI EA, CĂ DOAR NU E SINGURĂ; Multă lume se înşeală. : ; S-A ÎNTĂRIT TERCIUL: S-a înrăit situaţia. S-A ÎNTÂLNIT TUŞEA CU JUNGHIUL: Nicio durere nu vine singură; v. S-a înnădit tuşea cu junghiul S-A ÎNTÂMPLAT LA MAI MULTE CUCOANE: Multe femei au trecui prin asemenea situaţie. S-A ÎNTEŢIT GLUMA: Gluma devine mai puternică, mai violentă. S-A ÎNTINS CA O ŞARLĂ: S-a întins ca o javră, ca o potaie. S-A ÎNTINS CÂT O POMANĂ ŢIGĂNEASCĂ: Nu se mai termină; Durează foarte mult. S-A ÎNTINS CÂT VEDE CU OCHII CĂ E MORT DUPĂ PĂMÂNT: Doreşte să aibă foarte mult pământ. S-A ÎNTINS PÂN-S-A RUPT: S-a exagerat; S-a întrecut măsura. S-A ÎNTINS VORBA: S-a lungit discuţia. S-A ÎNTORS DIN CALE: Şi-a schimbat direcţia. S-A ÎNTORS DIN DRUM: Şi-a întrerupt călătoria S-A ÎNTORS DIN SUPĂRARE: I -a trecut supărarea. S-A ÎNTORS ÎNTR-O RÂNĂ: S-a înclinat; S-a dat într-o parte. S-A ÎNTORS LUMEA CU FUNDUL ÎN SUS: Totul e pe dos; v. şi S-a întors lumea cu roatele în sus; S-a întors lumea pe dos. S-A ÎNTORS LUMEA CU ROATELE ÎN SUS: Totul e pe dos; v. S-a întors lumea cu fundul în sus. S-A ÎNTORS LUMEA PE DOS: Totul e pe dos; v. S-a întors lumea cu fundul în sus. S-A ÎNTORS ROATĂ: S-au schimbat lucrurile; Acum e o altă situaţie. S-A ÎNTORS ŞI VREMEA MEA: Acum e bine şi pentru mine. S-A ÎNTOVĂRĂŞIT RÂIOSUL CU CHELUL ŞI PĂDUCHIOSUL: S-au găsit trei nenorociţi, trei oameni săraci fără niciun viitor. S-A ÎNŢEPENIT TREABA: Nu mai merge treaba; Totul s-a oprit. S-A ÎNVĂŢAT CA ŢIGANUL CU SCÂNTEIE: Prost învăţat. S-A ÎNVĂŢAT CU GREUL: S-a obişnuit cu necazurile. S-A ÎNVĂŢAT CU TRAI BUN: S-a obişnuit cu o viaţă mai bună. S-A ÎNVĂŢAT CU UŞURICĂ: S-a învăţat cu o viaţă mai uşoară. S-A iÎNVĂŢAT RĂU: Şi-a făcut; obiceiuri proaste. ; S-A ÎNVÂRTIT DE PUŞCĂRIE: A ajuns la puşcărie. SALARIU FIX: Acelaşi salariu în fiecare luă. S-A LĂSAT CU BĂTAIE: Au ajuns la bătaie. S-A LĂSAT CU CEARTĂ: Au ajuns la ceartă. S-A LĂSAT DE CARTE: Nu mai merge la şcoală. S-A LĂSAT DE CĂRUŢĂ: Nu mai lucrează; S-a izolat; S-a retras. S-A LĂSAT DE EA: Nu mai este cu ea; S-a despărţit de ea. S-A LĂSAT DE FLEACURI: :S-a apucat de lucruri frumoase. S-A LĂSAT DE LUCRU: A renunţat la lucru; v. şi S-a lăsat din lucru. S-A LĂSATDE NIMICURI: A trecut; la lucruri serioase; Nu se mai ţine de mărunţişuri. ; S-A LĂSAT DE RELE: A devenit om serios; Nu mai face rele. S-A LĂSAT DIN LUCRU: A renunţatlalucru; v. S-a lăsat de lucru. S-A LĂSAT FURAT DE AI DEŞTEPŢI: L-au păcălit cei mai deştepţi decât el. ■ S-A LĂSAT GREU: A cedat, a renunţat greu. S-A LĂSAT ÎN VOIA SORŢII: A lăsat ca totul să decurgă de la sine. S-A LĂSAT RĂCOARE: S-a răcorit afară. S-A LĂSAT SPRE TÂRG: A plecat spre târg. SALBA DRACULUI: Om rău, necinstit, ticălos. S-A LEGAT CU PUŞCĂRIA DE GÂT: Este mereu la puşcărie. S-Ă LEGAT DE EA: Ţine mult Ia ea. ; S-A LEGAT DE FATA OMULUI: Face curte fetei omului. S-Ă LEGAT DE MUIEREA OMULUI: Face curte soţiei altuia. S-A LINS PE BOT: Nu mai primeşte nimic. S-A LINS PE BUZE: Şi-a exprimat o senzaţie de plăcere. S-A LIPSIT ŞI DE BĂRBAT ŞI DE TOT: A renunţat şi la bărbat şi Ia tot. SALT MORTAL: Figură ; acrobatică foarte periculoasă; Gest periculos; Act de mare curaj. SALTĂ LUMEA-N SUS CU GĂLĂGIA: E o gălăgie insuportabilă. S-A LUAT ACT: S-a consemnat; Au fost informaţi. S-A LUAT CA NĂRODUL DUPĂ ALTUL: S-A LUAT CU EL 1192 S-a luat lumea după el; A câştigat încrederea oamenilor. S-A LUAT CU EL: S-a certat cu el; v. şi S-a luat cu el de gură. S-A LUAT CU EL ÎN GURĂ: S-a certat cu el; v. S-a luat cu el. S-A LUAT CU GÂNDURILE: Se tot gândeşte, tot meditează. S-A LUAT CU LUMEA ÎN GURĂ: Se ceartă cu toată lumea. S-A LUAT CU MÂINILE DE .PĂR: S-a îngrozit; S-a uluit. S-A: LUAT CU PUŞCARIA DE GAT: Mult timp petrece la puşcărie. S-A LUAT GU TREABA: îşi vede de treabă. S-A XUAT CU UNU ŞI : CU ALTU: Se tot ceartă ba cu unu, ba cu altu. S-A LUAT DE BĂUTURĂ: A început să bea. S-A LUAT DE GÂND: Nu-1 mai interesează nimic. - S-A LUAT DE HAIMANALÂC: A început să vagabondeze, să fure, să umble prin lume; A renunţat la muncească. S-A LUAT DE MÂNĂ CU HAIMANALELE: S-a unit cu omenii de nimic. S-A LUAT DE MIRARE: A început să se mire. S-A LUAT DUPĂ ALTUL: Face ce spune altul; v. şi S-a luat după capul altuia. S-A LUAT DUPĂ CAPUL ALTUIA: Face ce spune altul; v. S-a luat după altul. S-A LUAT DUPĂ DRACU: Nu face nimic bun; Face numai rele. S-A LUAT DUPĂ GURA EI: Ţine cont de ce spune ea. S-A LUAT DUPĂ GURA LUMII: Face ce spune lumea. S-A LUAT DUPĂ LUME: Face ce face lumea. S-A LUAT DUPĂ UN HĂLA: Face ce face oricine, ce face o persoană tară căpătâi. S-A LUAT DUPĂ UNUL ŞI-ALTUL: Nu se poartă cu demnitate; Face ce face unul şt altul. S-A LUAT RĂU CU LUMEA: Se ceartă cu toată lumea. S-A LUAT UN NĂROD DUPĂ ALT NĂROD; Cine seamănă se adună. S-A LUMINAT A PLOAIE: Va începe să plouă. S-A LUMINAT CA ZIUA: E clar; E lumina ca ziua. S-A LUMINAT DE ZIUĂ: S-a făcut ziua. S-A LIMINAT L FAŢĂ: S-a înveselit. S-A LUNGIT LA PĂMÂNT: S-a culcai, s-a întins la pământ. SÂLUTĂ-L DIN PARTEA MEA: Transmite-i salutările mele. SALUT ŞI N-AM CUVINTE: La revedere! S-A MÂNTUIT: S-a salvat; S-a vindecat; A scăpat. S-A MÂNTUIT DIN VIAŢĂ: A murit. S-A MIRAT TOT: A rămas uimit. S-A MUIAT GERUL: E mult mai cald; E mult mai bine. S-A NECĂJIT FOC PE EL: E tare supărat pe el. S-A OLICĂIT TOATĂ: Se vaită; Se văicăreşte. SAPA ŞI LOPATA: Moartea; Cimitirul. S-A PLÂNS CU FOLOS: A reuşit, u învins plângându-se. S-A PORNIT CA NEBUNU PE-O PARTE: A schimbat direcţia nemotivat. S-A PORNIT CA SURDA ÎN JOC: S-a dus ca nebunul; S-a apucat de nebunii. S-A PORNIT MOARA: A dat drumul; S-a pus pe treabă. , S-A PORNIT PE PLÂNS: A început să plângă. S- PRINS: A înţeles; Şi-a dat seama. S-A PRINS CA RÂIA DE OM: De el nu mai scapi; S-a lipit de om. S-A PRINS CA SC AIUL DE EL: Nu mai scapă de el. S-A PRINS CU DRACU DE GÂT: S-a luat la ceartă cu un om rău; v. şi S-a prins în câr cu dracu. S-A PRINS CU DRACU DE MÂNĂ: S-a asociat cu un om rău; v. şi S-a pus cu dracu. S-A PRINS CUMINCIUNA: S-a dat de gol. S-A PRINS CU VORBA: A stat de vorbă. - ^ S-A PRINS ÎN CÂR CU DRACU: S-ja luat la ceartă cu un om rău; v. S-a prins cu dracu de gât. S-A PRINS In HORA MORŢII: E pe moarte. S-A PRINS ÎN LAŢ: Au pus mâna pe el; A luat plasa. S-A PRINS LA-CHEF: A început şi el să bea cu oamenii. , S-A PRINS VULPEAÎN SAC: Aluat plasă; A fost păcălit; Au pus mâna pe el. S-A PROCOPSIT CA DRACU-N SPINI: N-a avut niciun noroc. S-A PROCOPSIT PESTE NOAPTE: S-a îmbogăţit foarte repede. S-A PROFITAT DE EA: A înşelat-o; A făcut dragoste cu ea. S-A PUS BINE CU MINE: Cu mine se poartă bine. S-A PUS BINE CU TOŢI: întreţine reiaţii bune cu toată lumea; v. şi S-a pus bine cu unu şi cu altu. ■“ ^ S-A PUS BINE CU UNU ŞI; CU ALTU: întreţine relaţii bune cu toata lumea; v. S-a pus bine cu totii. S-A PUS BINE PE LÂNGĂ EA: întreţine relaţii bune cu ea; Se iubesc. . S-A PUS BINE PE LÂNGĂ EL: întreţine relaţii bune cu el. S-A PUS CHITIT PE AVERE: A adunat o avere bună. S-A PUS CONTRA: Este împotrivă. J S-A PUS CU BĂTAIA PE EL: A început să-l bată; v. şi S-apus cu bâta pe el. S-A PUS CU BĂUTURA PE EL: L-a determinat să bea. S-A PUS CU BÂTA PE EL: A început să-l bată; v. S-a pus cu bătaia pe el. 1193 S-A PUS PE STRÂNSURĂ DE AVERE S-A PUS CU BIRJA PE EL: A început sa l înjure, să-i vorbească ca un birjar. S-A PUS CU BURTA PE CARTE: A început să înveţe. S-A PUS CU CUTRELE: S-a asociat cu lichele, cu secături. S-A PUS CU DRACU: S- a asociat cu un om rău; v. S-a pus cu dracu de mână. S-A PUS CU EL: S-a luat de el; Nu-1 mai lasă în pace. S-A PUS CU GURA PE MINE: A început să mă certe, să-mi vorbească urât. S-A PUS CU LUMEA-N COARNE: S-a luat cu toată lumea la ceartă. S-A PUS CU MILITĂRIA PE EL: L-a pus la punct; L-a pus la muncă. S-A PUS CU MIZERIA PE LE: A început să-l certe, să-l înjure. S-A PUS CU NEBUNU: Şi-a pus mintea cu un ora prost; S-a certat cu un prost. S-A PUS DE-A CURMEZIŞUL: S-a împotrivit; S-a opus; Nu a fost de acord; v. şi S-a pus de-a latul; S-a pus de-a latul patului; S-a pus împotrivă;S-a pus în contra; S-a pus la ambiţie; S-a pus lungiş pe pământ; S-a pus lungiş şi curmeziş; S-a pus popinteu în cale. S-A PUS DE-A LATUL: S-a împotrivit; S-a opus; Nu a fost de acord; v. S-a pus de-a curmezişul. S-A PUS DE-A LATUL PATULUI: S-a împotrivit; S-a opus; Nu a fost de acord; v. S-a pus de-a curmezişul S-A PUS ÎMPOTRIVĂ: S-a împotrivit; S-a opus; Nu a fost de acord; v. S-a pus dc-a curmezişul S-A PUS ÎNAINTEA TRENULULI: Şî-a pus viaţa în pericol; Ă riscat foarte mult. S-A PUS ÎN COLŢI CU EL: A început să se certe cu el; v. şi S-a pus în gură cu el S-A PUS ÎN COLŢI CU LUMEA: Se ceartă cu loată lumea; v. şi S-a pus la colţ cu lumea. S-A PUS ÎN CONTRA: S-a împotrivit; S-a opus; Nu a fost de acord; v. S-a pus de-a curmezişul. S-A PUS ÎN FAŢA CĂŞII: Nu permite nimănui să intre la el; S-a izolat. S-A PUS ÎN GARDĂ: Se apără; Are grijă; E foarte atent, v.:.·' S-A PUS ÎN GURA CU EL: A început să se certe cu el; v. S-a pus în colţi cu el. S-A PUS ÎN PERICOL; Este neatent; Are un curaj mare; S-a expus unui pericol; v. şi S-a pus în primejdie. S-A PUS ÎN POMELNIC: Va fi pomenit; Va rămâne în memorie. S-A PUS ÎN PORI CU ALTUL MAI TARE: Se ceartă cu cine nu trebuie; Se opune unui mai tare. S-A PUS ÎN PRIMEJDIE: Este neatent; Are un curaj mare; S-a expus unui pericol; v. S-a pus în pericol S-A PUS LA ADĂPOST: S-a retras; S-a ascuns; S-a adăpostit, S-A PUS LA AMBIŢIE; S-a împotrivit; S-a opus; Nu a fost de acord; v. S-a pus de-a curmezişul. S-A PUS L/^ COLŢ CU LUMEA: Se ceartă cu toată lumea; v. S-a pus în colţi cu lumea. S-A PUS LENEA PE EL: S-a lenevit; Nu mai are chef de lucru; v. şi S-a pus lenevealăpe el. S-A PUS LENEVEALĂ PE EL: S-a lenevit; Nu mai are chef de lucru; v. S-apus lenea pe el S-A PUS LUMEA CU BĂTAIA PE EL: A sărit lumea să-l bată. S-A PUS LUMEA CU GURA PE EL: A sărit lumea pe el. S-A PUS LUMEA; CU GURA PE MINE: A sărit lumea pe mine. S-A PUS LUNGIŞ PE PĂMÂNT: S-a împotrivit; S-a opus; Nu a fost de acord; v. S-a pus de-a curmezişul S-A PUS LUNGIŞ ŞI CURMEZIŞ: S-a împotrivit; S-a opus; Nu a fost de acord; v. S-a pus de-a curmezişul ' S-A PUS LUNTRE ŞI PUNTE: A făcut tot ce era posibil. ’ S-A PUS PE AFACERI: A început să facă afaceri. S-A PUS PE ALERGAT: A intrat în acţiune; S-a pus pe lucru; v. şi S-a pus pe alergătură. S-A PUS PE ALERGĂTURĂ^ -intrat; în acţiune; S-a pus pe lucru; v. S-a pus pe alergai. S-A PUS PE AVERE: A început să se îmbogăţească; v. şi S-a pus pe strâns avere; S-apus pe strânsuri! de avere. S-A PUS PE CAPUL LUI: îl cicăleşte; Nu-1 lasă în pace. S-A PUS PE CAPUL LUI CU GURA: îl ceartă; îi vorbeşte urât; II ameninţă; v. şi S-a pus pe capul lui cu mizerie. S-A PUS PE CAPUL LUI CU MIZERIA: îl ceartă; îi vorbeşte urât; Îl ameninţă; v. S-a pus pe capul lui cu gura. S-A PUS PE CAPUL LUI SĂ-L OMOARE: Nu-1 lasă în pace; Vrea să-i facă rău; Vrea să-l omoare. S-A PUS PE FURAT: A început să fure. S-A PUS PE IARNĂ: A venit iama; S-a lăsat frig. S-A PUS PE LUCRU: A început să lucreze; S-a apucat de treabă; v. şi S-a pus pe nuincă. S-A. PUS PE MUNCĂ: A început să lucreze; S-a apucat de treabă; v. S-a pus pe lucru. S-A PUS PE PICIOARE: S-a refăcut. S-A PUS PE RÂS CU GURA PÂNĂ LA URECHI: Râdea cu hohote. S-APUS PE ROATE: A început să activeze; S-a pus pe treabă; A ieşit din încurcături. S-A PUS PE SEAMA ALTUIA: A lăsat să fie condus de altcineva. S-A PUS PE STRÂNS AVERE: A început să se îmbogăţească; v. S-apus pe avere. S-A PUS PE STRÂNSURĂ DE AVERE S-A PUS PE STRÂNSURĂ DE AVERE: A început să se îmbogăţească; v. S-a pus pe avere. S-A PUS PE TREABĂ: A început să muncească.. ... S-A PUS PE PLÂNS: A început să plângă. S-A PUS POPINTEU IN GALE: S-a împotrivit; S-a opus; Nu a fost de acord; v. S-a pus de-a curmezişul. S-A PUS VIPLA: S-a întărit; A devenit destul de dificil. S-A PUS ZĂPUCUL: E mare zăpuşeală; S-a încălzit afară foarte tare. S-A RĂCIT ŞI MAMA EI DE MĂMĂLIGĂ: S-a învechit treaba; Nu mă mai interesează. S-A RĂIT LUMEA DE NU MAI ARE CĂFĂ-TÂI: Oamenii au devenit foarte răi, v. şi S-a răii lumea de nu mai are margini; S-a răii lumea de tot. S-A RĂIT LUMEA DE NU MAI ARE MAR-GINLOamenii au devenit foarte răi; v. S-a răii lumea de nu mai are căpătâi. S-A RĂIT LUMEA DE TOT: Oamenii au devenit foarte răi; v. S-a răit lumea de nu mai are căpătâi,. ·. SARCINA MĂ DEPĂŞEŞTE: Această obligaţie este peste puterile mele. SARCINA GREA: O obligaţie dificilă. SARCINĂ UTILĂ: Este o treabă utilă, necesară, binevenită. S-AR CREDE CĂ...: Se pare că.... SAREA LUMII: Ceea ce este mai de preţ, mai valoros; v. şi Sarea pământului; Sarea poporului SAREA PĂMÂNTULUI: Ceea ce este mai de preţ, mai valoros; v. Sarea lumii SAREA POPORULUI: Ceea ce este mai de preţ, mai valoros; v. Sarea lumii. SAREA ŞI MAREA: Totul; Ceva exagerat de mult, imposibil de realizat. SARE ATICĂ: Ironie subţire; Spirit fin. SARE DIN CÂL ÎN MÂL: Trece de la una la alta. SARE ÎN OCHI: Se poate observa uşor. SARE IN OCHI DE LA DISTANŢĂ: Se vede de la distanţă. SARE ÎNTR-UN PICIOR DE BUCURIE: Este foarte bucuros. SARE OAIA ÎN BALTĂ, SAR ŞI ALTELE DUPĂ EA: După un nebun se ia toată lumea. S-A REPEZIT CA CÂINELE: S-a năpustit cu forţă. S-A REPEZIT CU GURA: A început să turuie, să vorbească urât. SARE TONTOROIUL: Ţopăie. S-A RIDICAT DE PE MOARTE: A înviat. S-A RIDICAT ÎMPOTRIVĂ: S-a opus; S-a împotrivit. S-A ROS ŢUICA ÎN BUTOI: S-a băut ţuica din butoi. S-A ROS VINUL ÎN BUTOI: S-a băut vinul din butoi. S-AR PUTEA ÎNTÂMPLA: Este probabil; Este posibil. S-A RUPT PREŢUL: S-au schimbat preţurile. S-A RUPT TUŞEA: Se va face bine; Se îndreaptă lucrurile. :; S-A RUŞINAT TOT: I s-a făcut ruşine. S-A SĂTURAT DE PĂMÂNT: Nu mai vrea să cultive pământul. S-A SĂTURAT DE PRIVIT: Nu mai vrea să privească; Nu mai vrea să stea degeaba. S-A SĂTURATDE TRAIUL DE ACASĂ: Nu mai vrea să stea acasă; Vrea să plece în lume. : S-A. SĂTURAT DE VIAŢA DE ACASĂ: Vrea să plece în lume. S-A SĂTURAT;FINULDE NAŞUL: Se ceartă şi cei apropiaţi. : . Ş-A:; SCÂRBIT; DE VIAŢĂ: Nu mai vrea să trăiască; Nu-i mai place cum o duce; Vrea altceva. S-A SCHIMBAT LA FAŢĂ: S-a făcut frumos. S-A SCHIMBAT VREMEA LA FAŢĂ: S-a făcut timp frumos. S-A SCREMUT MUNTELE ŞI S-A NĂSCUT UN ŞOARECE: Mult efort pentru nimic.,:l ;: S-A SCULAT DE PE PATUL MORŢII: S-a făcut bine; Şi-a revenit. S-A SCULAT ÎN CAPUL OASELOR: S-a ridicat în fund. SfA SCURS TIMPUL: A trecut,: s-a epuizat timpul. S-A SCURS TIMPUL CA: NIMIC : Timpu 1 a trecut foarte repede. S-A SCURS VIAŢA DIN EL: Nu mai trăieşte. S-A SCURS VIAŢA DIN EL PICĂTURĂ CU PICĂTURĂ: A murit încet, încet. S-A SFÂRŞIT: S-a terminat; A luat sfârşit; Nu mai este, ■■ ;■ S-A SFÂRŞIT ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA: Nu seva mai repeta niciodată, u S-A SFÂRŞIT CU...: S-a terminat cu...; A luat sfârşit...; Nu mai este... . S-A SFÂRŞIT CU ELI: S-a terminat cu el; El nu mai are nicio putere. S-A SFÂRŞIT CU; MINE!:: S -a terminat cu mine! Nu mai am nicio putere. S-A SFÂRŞIT DIN VIAŢĂ: A decedat. S-A SLOBOZIT LA BISERICĂ: A vorbit urât la biserică; A spus ce nu trebuia unde nu trebuia. S-A SLOBOZIT LA FÂNTÂNĂ: A făcut pipi în fântână; A făcut ceva urât; S-a purtat cum nu trebuia. ' S-A SPART BUBA: S-a aflat; S-a făcut lumină; S-a dat totul pe faţă; S-a dezvăluit totul. S-A SPART GAŞCA: S-a destrămat o cârdăşie, o clică. S-A SPART GHINIONUL: Am scăpat de un necaz; v. şi S-a spart necazul S-A SPART NECAZUL: Am scăpat de un necaz; v. S-a spart ghinionul S-A SPART TÂRGUL: Nu ne mai înţelegem; înţelegerea nu mai este valabilă. 1195 S-ÂU FĂCUT CIOPOR S-A SPĂLAT PE MÂINI: Se consideră nevinovat; S-a retras. S-A SPERIAT DE MOARTE: S-a speriat foarte tare. S-A SPURCAT DE DULCE: A păcătuit mâncând de dulce în post; A încălcat o anumită ordine. S-A SPURCAT LA FEMEI: Umblă după femei; Este afemeiat. S-A SPURCAT PE EL DE SPAIMĂ: L-a cuprins spaima. S-A STRÂMBAT DE RÂS: A râs foarte mult; v. şi S-a stricat dc râs; S-a topit de râs. S-A STRÂMBAT DIN NAS: Nu i-a plăcut; Nu a fost de acord. S-A STRÂNS ACASĂ DE PE DRUMURI: S-a întors acasă; A revenit acasă; Nu mai bate drumuri. S-A STRÂNS FUNIA LĂ PAR: Se apropie necazurile; Apar problemele. S-A STRÂNS IN EL: S-a izolat; S-a retras. S-A STRÂNS LUMEA CA LA BÂLCI: S-a adunat foarte multă lume; v. şi S-a strâns lumea ca la masă. S-A STRÂNS LUMEA CA LA MASĂ: S-a adunat foarte multă lume; v. S-a strâns lumea ca la bâlci.' S-A STRICAT CALIMERA: S-au încurcat lucrurile; Nu mai merge cum a mers, S-A STRICAT DE RÂS: A râs foarte mult; v. S-a strâmbat de râs. S-A SUIT SCROAFA ÎN COPAC: Nicio minune; Nimic interesant; Un parvenit înfumurat; v. şi S-a suit scroafa în salcie; S-a urcat scroafa în copac; S-a urcat scroafa în salcie. S-A SUIT SCROAFĂ ÎN SALCIE: Nicio minune; Nimic interesant; Un parvenit înfumurat; v. S-a suit scroafa în copac. S-A SUPĂRAT CA VĂCARUL PE SAT: S-a supărat inutil; Supărarea lui nu-i aduce nimic. S-A SUPĂRAT FOC: Este foarte supărat. S-A ŞI FĂCUT: Este gata; S-a şi realizat. S-AŞTEPŢI TU MULT ŞI BINE DE LA MINE UNA CA ASTA: Aşa ceva nu vei obţine niciodată. S-A ŞTERS PE BOT: Nu mai vede el; Nu mai obţine el. SAT FĂRĂ CÂINI: Dezordine; Haos. S-A TOCMIT CU ZIUA: S-a angajat să lucreze cu ziua. S-A TOPIT DE DRAGOSTE: Este tare îndrăgostit. S-A TOPIT DE RÂS: A râs foarte mult; v. S-a strâmbat de râs. S-A TOPITDE RUŞINE: îi este tare ruşine. S-A TRAS DE FUND ÎNDĂRĂT: S-a retras. S-A TRAS LA ADĂPOST: S-a adăpostit; Se fereşte. S-Ă TRAS LA FUND: S-a retras total; S-a închis în sine; Nu mai scoate capul. S-A TRECUT CU FIREA; A {acut mai mult decât trebuia; A exagerat. S-A TRECUT DE ŞAGĂ: Nu mai este de glumit; S-au depăşit limitele. S-Ă TREZIT SINGUR CUC: A rămas singur pe lume; Nu mai are pe nimeni. S-A TREZIT VINUL: Vinul nu mai este tare; S-a evaporat tăria din vin. SATUL ARDE ŞI BABĂ SE PIAPTĂNÂ: Fiecare face ce vrea; v. şi Satul moare şi baba se piaptănă; Satul piere şi baba se piaptănă SAŢUL LUI CREMENE: Satul nimănui; Sat dezorganizat, haotic. SATUL MOARE ŞI BABA SE PIAPTĂNÂ: Fiecare face ce vrea; v. Satul arde şi baba se piaptănă. SATUL PIERE ŞI BABA SE PIAPTĂNĂ: Fiecare face ce vrea; y. Satul arde şi baba se piaptănă. S-A ŢINUT DE CAPUL El: A umblat după ea; A dorit-o. S-AU ADUNAT CIOPOR: S-au adunat o mulţime; S-au adunat grămadă; v. şi S-au adunat ciotcă; S-au adunat claie peste grămadă. S-AU ADUNAT CIOTCĂ: S-au adunat o mulţime; S-au adunat grămadă; v. şi S-au adunat ciopor. S-ĂU ADUNÂ.Ţ. CLAIE.PESŢE GRĂMADĂ: S-au adunat o mulţime; S-au adunat grămadă; v. şi S-au adunat ciopor. S-AU ADUNAT Cp MIC, CU MARE: A venit, s-a adunat toată lumea. S-AU ADUNAT DE PE DRUMURI: Au revenit acasă; Nu mai bat drumurile.' S-ĂU ADUNAT HÂŢA: S-au adunat greoi, încet, alene. ; ;; S-ĂU AŞTERNUT PE TRĂI: Duc o viaţă foarte uşoară. S-AU BĂTUT CU MÂNA GOALĂ: S-au luat la pumni, la palme, S-AU CERTAT FURCĂ: S-au certat foarte tare. S-AU DESCHIS ZĂGAZURILE CERULUI: A început să plouă foarte tare. S-AU DUÎT; TIMPURILE ALEA: Lumea s-a schimbat; Lucrurile s-au schimbat. S-AU DUS TIMPURILE DIN TINEREŢE: Nu mai suntem tineri. : S-AUDUS TOATE PE CE APĂ NU CURGE: Totul s-a schimbat. S-AU DUS TOATE PE APA SÂMBETEI: S-a distrus totul; S-a dărâmat, s-a nimicit totul; Nu mar există nimic din ceea ce a fost. S-AU FĂCUT BUCATELE: A rodit pământul; Avem o recoltă bogată. S-AU FĂCUT BUCATELE DIN PLIN: A rodit foarte bine pământul; Avem o recoltă foarte bogată. S-AU FĂCUT CAIER: S-au strâns; S-au adunat într-un loc. S-AU FĂCUT CIOPOR: S-au adunat Ia grămadă; S-au adunat erupuri-grupuri. S-AU FĂCUT DE BĂLĂLĂU 1196 S-ÂU FĂCUT DE BĂLĂLĂU: S-a făcut de ruşine; S-a compromis; v. şi S-au făcut de băşcălie. S-ÂU FĂCUT DE BĂŞCĂLIE; S-au compromis; v. S-au făcut de bălălău. S-A UITAT LA AVERE, NU LA EA: I-a plăcut de averea ei, nu de ea. S-A UITAT LA BANII EI; A luat-o de nevastă pentru că e bogată. S-Ă UITAT LA HUMĂ; S-a uitat la aspectul exterior,, la înfaţişare. S-A UMFLAT BUTURĂ: S-a îngâmfat, s-a încrezut prostul. S-A IMFLAT PÂNĂ A PLESNIT: S-a umplut prea tare. S-A UMPLUTDE BOLI; S-a îmbolnăvit foarte tare. S-Ă UMPLUT DE BOLÎ LUMEŞTI: : S-a îmbolnăvit de boli sexuale;v. şi S-a umplut de filipeşii. S-A UMPLUT DE BUNE; O duce foarte bine. S-A UMPLUT DE FILIPEŞTI: S-a îmbolnăvit de boli sexuale; v. şi S-a umplut de boli lumeşti. S-A UMPLUT DE GOL: S-a golit; Nu mai are nimic. S-A UMPLUT DE PROCOPSEĂLĂ: A făcut avere; S-a îmbogăţit. S-ÂU ÎNCURCAT BORCANELE: S-au încurcat lucrurile; Apar necazurile; v. şi S-au încurcat iţele; S-au încurcat treburile. S-AU ÎNCURCAT IŢELE: S-au încurcat lucrurile; Apar necazurile; v. S-au încurcat borcanele. S-AU ÎNCURCAT LA UN PAHAR DE BĂUTURĂ: S-au îmbătat. S-AU ÎNCURCAT TREBURILE: S-au încurcat lucrurile; Apar necazurile; v. S-au încurcat borcanele. S-AU ÎNNĂDIT LA CERUT, BA DĂ-MI AIA, BA DĂ-MI AIA; Cer tot timpul; Âu mereu nevoie de câte ceva. S-ÂU ÎNNĂDIT LA RELE: S-au adunat la rele; S-au unit să facă rele. S-AU ÎNTINS LA VORBĂ: Âu căzut de acord. S-AU ÎNTORS LUCRURILE PE; DOS: S-a inversat situaţie; Nu mai este cum a fost. s-au Înţeles dintr-un cuvânt: s-au înţeles foarte repede. s-au Înţeles în spatele lui: s-au înţeles tară să ştie el; V. şi S-au înţeles pe spatele lui. s-au înţeles pe spatele lui : s-au înţeles fără să ştie el; v. S-au înţeles în spatele lui. S-AU LUAT CU FORME: S-au cununat. S-AU LUAT CU MÂINILE DE PĂR: S-au îngrozit; Au rămas uluiţi. S-AU LUAT DE HARŢĂ: Au început să se certe; v. şi S-au luat în gură; S-au luat la harţă; S-au luat la hără. S-AU LUAT DE PĂR: Au început să se bată; v. şi S-au luat de piept; S-au luat piept la piept. S-AU LUAT DE PIEPT: Au început să se bată; v. S-au luat de păr. S-AU LUAT DIN CEARTĂ; Cearta s-a transformat în bătaie. S-AU LUAT DIN LUCRU DE NIMIC: S-au certat, s-au bătut fără niciun motiv. S-AU LUAT ÎN GURĂ: Au început să se certe; v. S-au luat de harţă. Ş-AU LUAT. LA HARŢĂ: Au început să se certe; v. S-au luat de harţă; S-au prins la harţă. S-AU LUAT LA HÂRĂ: Au început să se certe; v. S-au luat de harţă. S-AU LUAT LA PUMNI; Au început să se bată. ;;S-AU;LUAT LA PURECAT:;;AU v;îriceput să controleze, să verifice. : Ş-AU LUAT LA RĂMĂŞEALĂ: S -au luat la prinsoare; Au pariat. ; S-AU LUAŢPIEPT LA PIEPT: Au început .-să se bată; v. S-au luat de păr. S-AU LUAT UNUL CU ALTUL: Face unul ce face celălalt. ,. S-AULUAT ; UNUL DUPĂ i ALTUL: Imită unul pe altul; Face unul ce face altul. SAU MAI CURÂND: Poate mai devreme; Poate mai degrabă. S-A UMFLAT ÎN PENE: A devenit încrezut, îngâmfat. ./· ■ : ' S-Ă UMFLAT BUTUHÂN: S-a săturat peste măsura; S-a umflat la burtă,: S-A UMFLAT PIPOTA IN EI; Au devenit încrezuţi, îngâmfaţi. S-A IBi^LUŢ.IVÎĂŞURA: S-a depăşit limita; S-a trecut graniţa. S-A UMPLUT PAHARUL: A. îndurat prea mult; Nu mai poate suferi. S-A UMPLUT PAHARUL AMĂRĂCIUNII: Nu se mai poate suporta; Este foarte greu; Este o situaţie imposibilă. S-A UMPLUT PAHARUL IUBDĂRII; Nimeni nu mai are răbdare. S-AU PORNIT LA HARŢĂ: Au început să se certe.·■■■■ S-AU PRINS DE GÂT UNUL PE ALTUL: Au început să se bată; v. şi S-au prins de piept. S-AU PRINS DE PIEPT: Au început sâ se bată; v. S-au prins de gât unul pe altul. S-ÂU PRINS LA CHEF: Au început să che-fuiască. S-ÂU PRINS LA HARŢĂ: Au început să se certe; v. S-au luat de harţă. S-AU PUS GRĂMADĂ PE EL: Au năvălit cu toţii asupra lui. S-AU PUS ÎN TAINĂ UNUL CU ALTUL: S-au aşezat să discute; v. şi S-au pus în vorbă. S-AU PUS ÎN VORBA: S-au aşezat să discute; v. S-au pus în taină unul cu altul. S-A URCAT SCROAFA ÎN COPAC: Nicio minune; Nimic interesant; Un parvenit înfumurat; v. S-a suit scroafa în colac. S-A URCAT SCROAFA ÎN SALCIE: Nicio minune; Nimic interesant; Un parvenit înfumurat; v. S-a suit scroafa în copac. 1197 SĂ-I FIE NU ŞTIU CUM PE LĂ NAS S-A URNIT PIATRA DIN CASĂ: I s-a măritat fata. S-AU RUPT ZĂGAZURILE CERULUI: Plouă foarte tare. S-A USCAT DE FOAME: îi este tare foame; Nu prea mai are ce mânca. S-A USCAT DIN PICIOARE: A slăbit. S-A USCAT LA FAŢĂ: A slăbit la faţă. S-AU STRÂNS CÂRD: S-a adunat o mulţime; v. şi S-au strâns ciopor; S-au strâns droaie. S-AU STRÂNS CIOPOR: S-a adunat o mulţime; v. S-au strâns cârd. S-AU STRÂNS DROAIE: S-a adunat o mulţime; v. S-au strâns cârd. S-AU STRÂNS HÂŢĂ: S-au adunat greoi. S-AU STRICAT ÎNTRE EI: S-au certat; Nu se mai înţeleg. S-Ă UŞURAT: Şi-a revenit. S-ĂU TRAS DE AMIAZĂ: E ora prânzului. S-AUZIM DE BINE!: Multă fericire! Toate cele bune! ' ' ' S-A VĂZUT O ZARE DE LUMINĂ: Era o mică speranţă; Se mai putea spera la ceva. S-A VÂNDUT PENTRU UN BLID DE LINIE: S-a compromis pentru nimic; Nu a câştigat nimic din ticăloşenia făcută. S-A VINDECĂT DE A MAI FACE AŞA CEVA: Nu mai are chef să mai facă aşa ceva. S-Ă ZBĂTUT PE LA TOŢI: / i încercat pe la toţi; A încercat în toate părţile. S-A ZGÂRMAT LA PARALE: E zgârcit; Nu este prea darnic. S-A ZIS CU EL: E terminat; Nu mai are mult de trăit. S-Ă ZIS CU GLUMA!: Să trecem la ceva serios; Să lăsăm gluma la o parte. S-A ZIS CU TRAIUL BUN: Am dat de greutăţi; N-o s-o măi ducem aşa de bine, SĂ ADMITEM CĂ...: Să presupunem că.... SĂ ĂI DE UNDE LUA: Să economiseşti; Să faci economii. SĂ ĂI SĂ IEI: Să ai de unde primi; Să ai de primit. .... SĂ AŞTEPTE MULT ŞI BINE: Nu va primi niciodată; Nu va vedea niciodată. SĂ AŞTEPTĂM ŞI A DE MÂINE: Să vedem şi ce va.fi mâine; Să vedem şi ce ni se va întâmpla în viitor. - SĂ AŞTEPTĂM ZIUĂ DE MÂINE: Şă avem răbdare până mâine. SĂ AUZIM DE BINE!: Să aveţi noroc! Să fiţi fericiţi! V. şi Să auzim numai de bine! SĂ AUZIM NUMAI DE BINE!: Să aveţi noroc! Să fiţi fericiţi! v. săauzimde bine! SĂ AVEM IERTARE: Să ne ierte. SĂ BAG CEVA ÎN GURĂ: Să mănânc ceva. SĂ BATEM ÎN LEMN: Să nu se întâmple; Să nu se adeverească. SĂ CREADĂ CINE-O VREA: Eu nu cred aşa ceva; v. şi Să creadă mutu; Să i-o spui lu mutu. SĂ CREADĂ MUTU: Eu nu cred aşa ceva; v. Să creadă cine-o vrea. SĂ CREŞTI MARE!: Să fii sănătos! Să fii fericit!. SĂ DAI CU CĂCIULA ÎN CÂINI: Este foarte bine; Este foarte bun. SĂ DAI CU TUNUL: Nu găseşti nimic; Nu dai de nimeni. SĂ DE DUMNEZEU!: Aşa să fie! SĂ FACI BINE DE...: Fii bun şi... V SĂ FACI BINE SĂ...: fii bun să.... SĂ FIE AŞA: Aşa să se întâmple. SĂ FIE CU IERTĂCIUNE: Să ierte; Să iertăm. SĂFpLCU NOROC!: Noroc să ai! v. şi Să fie într-un ceas bun! SĂ FIE DE SUFLETUL TATII: Să fie de pomana lui tata. ■: SĂ fie EAMAI CU MOŢ DECÂT TOATE: Să pară cea mai frumoasă, cea mai bună, cea mai harnică. ŞĂ FIE ÎNTR-UN CEAS BUN!: Noroc să ai! v. Säße cu noroc! SĂ FIE LINIŞTE DE MORMÂNT: Să se facă o linişte totală.; SĂ FIE MIERE ŞI TOT NU...: Orice mi-ai oferi, eu tot nu.... SĂ FIE PE SUFLETUL CUIVA: Să răspundă cineva. ... SĂ FIISĂNĂTOSÎîSă ai bucurii! Să fii fericit! SĂ FIM ÎNŢELEŞI: Ne-am înţeles; Să nu mai avem vorbe. SĂ FIM SĂNĂTOŞI, CĂ BELELE CURG!: Să nu ne gândim la nimic rău; Sa avem bucurii. . SĂ FIU CUŢU ..DĂCĂ.·*: Să nu ştiu cum mă cheamă dacă... . SĂ FIU ĂL DRACULUI DACĂ...: E nu cred că.,.; v. şi Să fiu al naibii dacă.... ■" SĂ-I CRAPE ^NUMELE: Să nu mai auzim de ei; Să i se piardă numele. , SÄ-I ;pĂM;:;BĂTAIE:.: Să-i dăm drumul; Să mergem înainte. SĂ-I DEA DUMNEZEU!:Aşa să fie! Să aibă norocul acesta! SĂ-I DEA DUMNEZEU DUPĂ GÂNDUL MEU: Să i se întâmple ceea ce îi doresc eu. SĂ-I .. DE DUMNEZEU ODIHNA VÂNTULUI: Şa nu aibă pace; Să nu aibă linişte. SĂ-I DEA DUMNEZEU SĂ...: Să aibă parte de.... · ; : : SĂ IEŞI PE LOC: Au ieşit imediat. : SĂ IEŞI TOT ACUM: Tot acum trebuie să apari, să te manifeşti, să ieşi în public. SĂ-I FIE DE CAP: Să facă ce vrea; Să i se întâmple orice. SĂ-I FIE DE ÎNVĂŢĂTURĂ: Să se înveţe minte. SĂ-I FIE PE LA NAS: Să-i fie ruşine; v. Să-i fie nu ştiu cum pe la nas, SĂ-I FIE NU ŞTIU CUM PE LA NAS: Să-i fie ruşine; v. Să-i fie pe la nas. SĂ-I FIE ŢĂRÂNA UŞOARĂ 1198 SĂ-I FIE ŢĂRÂNA UŞOARĂ: Dumnezeul să-l ierte. SĂ-I MEARGĂ COLBUL: Zdravăn; Tare; Violent; v. şi Să-i meargă fulgii; Să-i meargă peticele; Să-i meargă untul SĂ-I MEARGĂ FULGII: Zdravăn; Tare; Violent; v. Să-i meargă colbul SĂ-I MEARGĂ PETICELE: Zdravăn; Tare; Violent; v. Să-i meargă colbul SĂ-I MEARGĂ UNTUL: Zdravăn; Tare; Violent; v. Să-i meargă colbul SĂ 1-0 SPUI LU MUTU: Eu nu cred aşa ceva; v. Să creadă cine-o vrea. SA ÎNCHIDĂ ŞI EL OCHII: Să moară şi el. SĂ ÎNCHIDĂ ŞI EL OCHII ŞI SĂ NU MAI IA ÎN SEAMĂ TOATE: Să mai ierte şi el; Să nu mai bage în seamă totul. SĂ_ ÎNTOARCEM LUCRURILE ŞI: PE O FAŢĂ ŞI PE ALTA: Să analizăm din toate punctele de vedere. SĂ-L ADUNI DE PE JOS: Să-l recupereze. S-A LĂSAT ÎNŞELATĂ: Nu s-a opus; I-a lăsat să facă ce vor. S-A LĂSAT MUIEREA DE EL: L-a părăsit nevasta. S-A LĂSAT PE...: S-a bazat pe.... S-A LĂSAT PE TÂNJALĂ: S-a lenevit; A tărăgănat. SĂ LĂSĂM ASTA DEOPARTE: Să nu mai gândim la asta. SĂ LĂSĂM GLUMA: Să fim serioşi; v.' şi Să lăsăm gluma la o parte. SĂ LĂSĂM GLUMĂ LA O PARTE: Să fim serioşi; v. Să lăsăm gluma. , SĂ LĂSĂM ŞI PENTRU ZIUA DE MÂINE: Să nu ne grăbim să facem totul astăzi; Mai e şi mâine o zi. SĂ LĂSĂM ŞI PENTRU ZIUA DE MÂINE CEVA DE...: Mai e şi mâine o zi de... SĂ-L BAGI ÎN PUNGĂ: Să ecMomiseşti. SĂ-L BAŢI ÎN PIUĂ CU PISĂLOGUL ŞI SĂ NU-L NIMEREŞTI: Să nu ai noroc; v. şi Să-l baţi în piuă cu pisălogul şi să nu-!poţi nimeri. SĂ-L BAŢI IN PIUĂ CU PISĂLOGUL ŞI SĂ NU-L POŢl·NIMERI: Să nu ai noroc; v. Să-l baţi în piuă cu pisălogul şi să nu-l nimereşti SĂ-L IA DRACU!: Nu mă mai interesează! SĂ-L IEI PE UNUL DE PICIOARE SĂ DAI ÎN CAP LA CELĂLALT: Să-i baţi pe amândoi. SĂ-L MĂNÂNCI DE VIU: Este foarte frumos; Este foarte deştept. SĂ-L MĂNÂNCI DIN OCHI: Să-l priveşti cu dragoste. SĂ-L PICI CU CEARĂ: Poţi să-i faci orice; v. şi Să-l pici cu lumânarea; Să-l picuri cu lumânarea. SĂ-L PICI CU LUMÂNAREA: Poţi să-i faci orice; v. Să-l pici cu ceară. SĂ-L PICURI CU LUMÂNAREA: Poţi să-i faci orice; v. Să-l pici cu ceară, SĂ LUĂM CEVA-N GURĂ: Să mâncăm ceva. SĂ LUNGIM PASUL: Să mergem mai repede. SĂ MAI FIE ŞI UN LUP MÂNCAT DE OAIE: Să se mai întâmple şi invers; Să mai aibă noroc şi un om bun. SĂ MAI IESE FOCUL Dp EL: Să se mai potolească; Să se mai liniştească. SĂ MAI ÎNCHIDĂ OCHII ŞI EL: Să se facă şi el că nu vede totul; Să mai ierte şi el. SĂ MAI TREACĂ APA PE GÂRLĂ: Să mai treacă un timp. SĂ MĂ BATĂ DUMNEZEU: Să nu am noroc. SĂ MĂ IA NAIBA DACĂ...: Să nu am noroc.... SĂ MĂNÂNCE O BUCATĂ DE PÂINE: S-o ducă puţin mai bine. SĂ MĂNÂNCE ŞI EL O BUCATĂ DE PÂINE: S-o ducă şi el puţin mai bine. SĂ MĂ PICI CU CEARĂ: Poţi să-mi faci orice; v. şi Să mă pici cu lumânarea; Să măpicuri cu ceară; Sa mă picuri cu lumânarea. SĂ MĂ PICI CU LUMÂNAREA: Poţi să-mi faci orice; v. Să mă pici cu ceară. SĂ MĂ PICURI CU CEARA: Poţi să-mi faci orice; v. Să mă pici cu ceară. SĂ MĂ PICURI CU LUMÂNAREA: Poţi să-mi faci orice; v. Să mă pici cu ceară. . SĂ MĂ ; TRĂSNEASCĂ DACĂ...: Să mor dacă...'.'. .ŞĂ MĂ TRĂSNEASCĂ DUMNEZEU: Să mor. SĂ MĂ VĂD DIN NOU MERGÂND PE PICIOARE: Să mă fac bine; Să păşesc din nou. SĂMÂNŢA DRACULUI: Om rău. SĂMÂNŢĂ DE,,.: Instigator, aţâţător la...; Instigator, aţâţător de.... :: SĂMÂNŢĂ DE CEARTĂ: Certăreţ. SĂMÂNŢĂ DE GÂLC^VĂ: : Scandalagiu. SĂMÂNŢĂDE VORBĂ: Bun de gură; Dornic de discuţii. SĂ MĂ FEREASCĂ DUMNEZEU!: Să nu am parte de aşa ceva! : SĂ-MI DEA DUMNEZEU DUPĂ GÂND: Să se împlinească gândurile mele. ŞĂ-MI FAC DRUM ŞĂ TREC ŞI PE LA TINE: Sper să am timp să te vizitez şi pe tine; v. şi Să-mi fac vreme să trec şi pe la tine. SĂ-MI FAC VREME SĂ;TREC ŞI PE LA TINE: Sper să am timp să te vizitez şi pe tine; v. Să-mi fac timp să trec şi pe la tine. SĂ-MI RADĂ : MIE' ^ MUSTAŢA: Să mă sancţioneze pe mine; v. şi Să-mi radă mustaţa. SĂ-MI RADĂ MUSTAŢĂ: Să mă sancţioneze pe mine; Să-mi radă mie mustaţa. SĂ-MI RADEŢI MIE MUSTAŢA: Să mă sancţionaţi pe mine; v. şi Să-mi radeţi mustaţa. SĂ-MÎ RADEŢI MUSTAŢA: Să mă sancţionaţi pe mine; Să-mi radeţi mie mustaţa. SĂ-MI RAZI MIE MUSTAŢA: Să mă sancţionezi pe mine; Să-mi razi mustaţa. SĂ-MI RAZI MUSTAŢA; Să mă sancţionezi pe mine; Să-mi razi mie mustaţă. 1199 SĂ NU FACI AŞA CEVA NICI ÎN RUPTUL CAPULUI SĂ-MI SARĂ OCHII DACĂ...: Să n-am fericire dacă...; v. şi Să-mi sară ochii din cap dacă.... SĂ-MI SARĂ OCHII DIN CAP DACĂ..;: Să n-am fericire dacă... ; v: Să-nti sară ochii din dacă.... SĂ-MI SPUI CUŢU DACĂ...: Să-mi uiţi numele dacă...; v. şi Să-mi spui mie cuţu dacă...; Să-mi zici cupi dacă...; Să-mi zici mie cuţu dacă...; Sâ nu-mi mai spui pe nume dacă...; Să nu-mi mai zici pe nume dacă...; Să nu-mi spui pe nume dacă...; Să nu-mi zici pe nume dacă.... SĂ-MI SPUI MIE CUŢU DACĂ;.;: Să-mi uiţi numele dacă...; v. Să-mi spui cuţu dacă,,. r SĂ-MI ZIC! CUŢU DACĂ..V: Să-mi uiţi numele dacă ...; v. şi Să-mi spui cuţu dacă...; Să nu-mi mai spui pe nume dacă... ; SĂ-MI ZICI MIE CUŢU DACĂ;..: Să-mi uiţi numele dacă ...; v. şi Să-mi spui cuţu dacă:.. . SĂ-MI ZICI TU MIE TU!: Să nu-mi spui tu mie pe nume! Să nu vorbeşti cu mine la per tu!. SĂ MOR EU DACĂ..;: Jurcă riu.;.. SĂ MOR EU DACĂ TE MINT PE TINE: Jur că nu mit. SĂ MORI!: Să fim serioşi! Cine te crede! Nici vorbă! SĂ MORI DE RÂS: Să fim serioşi! Cine te crede! Nici vorbă! v. şi Să mori de râs, nu altceva. SĂ MORI DE RÂS, NU ATCEVA: Să fim serioşi! Cine te crede! Nici vorbă! v. Să mori de râs. SĂ NA-LA FACE UNA CU ALTA: Una cu alta nu au nicio legătură. SĂ N-AI NICIO GRIJĂ!: Să fii sigur! Să nu te îndoieşti! SĂ N-AM PARTE: Jur că e aşa. SĂ N-AM PARTE DE... DACĂ...: Să n-am fericire de... dacă.... SĂ N-AM PARTE DE TINE: Să nu am nicio bucurie cu tine. SĂ N-AM PARTE DE TINE DACĂ ŞTIU: Să nu am nicio bucurie cu tine dacă te mint, dacă ştiu. SĂ N-AVEM VORBE: Să nu mai comentăm; Sâ nu mai cerem. SĂNĂTATE, CĂ-I MAL BUNĂ DECÂT TOATE: Cea mai mare bucurie este să fi sănătos; v. şi Sănătatea e cel mai preţios bun; Sănătatea e mai bună ca toate; Sănătatea înainte de toate. SĂNĂTATEA E CEL MAI PREŢIOS BUN: Cea mai mare bucurie este să fii sănătos; v. şi Sănătate, că-i mai bună decât toate. SĂNĂTATEA E MAI BUNĂ CA TOATE: Cea mai mare bucurie este să fii sănătos; v. şi Sănătate, că-i mai bună decât toate. SĂNĂTATEA ÎNAINTE DE TOATE: Cea mai mare bucurie este să fii sănătos; v. şi Sănătate, că-i mai bună decât toate. SĂNĂTATE BUNĂ!: Să fii sănătos! Să fii fericit! SĂNĂTATE DE FIER: O sănătate foarte bună. SĂNĂTATE ŞI VIAŢĂ LUNGĂ..;: Multă fericire... . SĂNĂTOS CA PIATRA: Să fii foarte sănătos! Să te bucuri de multă sănătate. SĂNĂTOS LA CAP: Om normal; v. şi Sănătos la minte. SĂNĂTOS LA MINTE: Om normal; v. Sănătos la cap. SĂNĂTOS LA TRUP ŞI MINŢE: Un om foarte sănătos; v. şi Sănătos tun; Sănătos voinic. SĂNĂTOS TUN: Un om foarte sănătos; v. Sănătos la trup şi minte. SĂNĂTOS VOINIC: Un om foarte sănătos; v. Sănătos la trup şi minte. SĂNĂTOŞI SĂ FIM CĂ BELELE CURG: Să ne bucurăm de viaţă că necazurile nu ne pot ocoli. SĂ NE FIE CU IERTARE: Vă rugăm să ne iertaţi. SĂ NE ÎNŢELEGEM!: Să fie clar! Să nu facem confuzii! Să nu ne enervăm degeaba! v. şi Să ne înţelegem ca oamenii. SĂ NE ÎNŢELEGEM CA OAMENII; Să fie clar; Să nu facem confuzii; Să nu ne enervăm degeaba; v. şi Să ne înţelegem ! SĂ NE; UNGEM GÂTURILE CU CEVA BĂUTURĂ: Să bem ceva! : ; SĂ NE VEDEM CU BINE!; La revedere şi multă sănătate! La revedere şi toate cele bune! :: SĂ NE ;VEDEM SĂNĂTOŞI!: La revedere şi multă sănătate! SĂ NU AUDĂ ÎN RUPTUL CAPULUI: Nu cumva să afle; Nu cumva să i se spună; v. şi Să nu audă nici în ruptul capului. SĂ NU AUDĂ NICIÎN RUPTUL CÂMPULUI: Nu cumva să afle; Nu cumva să i se spună; v. Să nu audă în ruptul capului, SĂ NU BÂTĂ LA OCHI ^ Să nu fie suspect; SĂ NU CARE CUMVA: în niciun caz să nu. SĂ NU CARE CUMVA SĂ....: în niciun caz să... . '■ SĂ NU CARE CUMVA SĂ FACĂ: în niciun caz să nu facă. SĂ NU CREZI: Să nu-ţi treacă prin minte. SĂ NU CUMVA SĂ..;.: Să nu îndrăzneşti să... SĂ NU DAI NICI MUCU PE EL: Nu face doi bani.'··' ■ ■ SĂ NU DISCUTĂM DE POMANĂ: Să nu vorbim în vânt; Să nu vorbim degeaba. SĂ-NU FACEM LUMEA DE RÂS: Sâ nu compromitem pe nimeni; Să nu ne batem joc de nimeni. SĂ NU FACI ASTA NICI DUŞMANULUI: Aşa ceva nu se poate; Să nu faci aşa ceva niciodată; v. şi Să nu faci aşa ceva odată cu capul; Sănii faci aşa ceva nici în ruptul capului; Să nu faci aşa ceva nici cu jurământ. SĂ NU FACI AŞA CEVA ODATĂ CU CAPUL: Aşa ceva nu se poate; Să nu faci aşa ceva niciodată; v. Să nu faci aşa ceva nici duşmanului. SĂ NU FACI AŞA CEVA NICI ÎN RUPTUL CAPULUI: Aşa ceva nu se poate; Să nu faci aşa ceva niciodată; v. Să nu faci aşa ceva nici duşmanului. SĂ NU FACI AŞA CEVA CU JURĂMÂNT 1200 SĂ NU FACI AŞA CEVA CU JURĂMÂNT: Aşa ceva nu se poate; Să nu faci aşa ceva niciodată; v. Să nu faci aşa ceva nici duşmanului SĂ NU FACI CE FACE POPA, CI SĂ FACI CE ZICE POPA: Să nu te iei după faptele altuia SĂ NU FACI CE ZICE POPA, CI SĂ FACI CE FACE POPA: Sâ nu te iei după vorbele altuia. SĂ NU FIE CU BĂNAT: Să nu ne supărăm; Să nu fie cu supărare. ... SĂ NU-L MĂI PRIND PE AICI: Să nu mai calce pe aici; Să nu mai vină pe aici. SĂ NU-L SCOŢI DIN CALEA LUI: Să nu-l deranjezi; Să-l laşi în pace. ŞĂ NU MĂI SCOŢI O VORBĂ DIN GURĂ: Să taci din gură. SĂ NU MAI VORBIM DESPRE ASTA: Să schimbăm vorba; Să discutăm despre altceva. ; SĂ NU MAI, ZICI /NIMIC CĂ TE: BATE DUMNEZEU: Să nu te vaiţi că nu mai ai niciun motiv. SĂ NU MĂ MIŞC DIN LOC DACĂ...: Jur că..·. . SĂ NU-MI FACI VREO NEFĂCUTĂ: Să numi faci niciun rău; Să nu te răzbuni pe mine; V. şi Să nu-mi faci vreun rău. SĂ NU-MI FACI VREUN RĂU: Să nu-mi faci niciun rău; Să nu te răzbuni pe mine; v. şi Să nu-mi faci vreo nefăcută. SĂ NU-MI MAI CALCE PRAGUL: Să nu mai treacă pe la mine; Eu nu-l mai primesc la mine; Nu mai are ce căuta la mine. SĂ NU-MI MAI SPUI PE NUME DACA...: Să-mi uiţi numele dacă ...; v. şi Să-mi spui cuţu dacă.... SĂ NU-MI MAI ZICI PE NUME DACĂ...: Să-mi uiţi numele dacă ...; v. şi Să-mi spui cuţu dacă.... SĂ NU-MI SPUI PE NUME DACĂ...: Să-mi uiţi numele dacă ...; v. şi Să-mi spui cuţu dacă.... SĂ NU-MI UIT VORBA: Să nu uit ce am vrut să zic. SĂ ; NU:MI : ZICEŢI MIE: ;Mie să nu-mi spuneţi; In faţa mea să nu vă scuzaţi.,· SĂ NU-MI ZICI CĂ...: Mie să nu-mi spuneţi că...·.; SĂ NU-MI ZICI PE NUME DACĂ...: Să-mi uiţi numele dacă...; v.şiSă-mispui cuţu dacă.... : SĂ NU NE STRICĂM LA CEAFĂ: Să nu ne îngrăşăm. ŞĂ NU NE ŞTIE LUMEA: Să nu afle nimeni; v. şi Să nu ştie nici pasărea cerului; Să nu ne ştie vântul, nici pământul SĂ NU NE ŞTIE NICI PASĂREA CERULUI: Să nu afle nimeni; v. Să nu ştie lumea. SĂ NU NE ŞTIE STÂNGA CE FACE DREAPTĂ: Să nu afle unii ce facem cu alţii. SĂ NU NE ŞTIE VÂNTUL, NICI PĂMÂNTUL: Să nu afle nimeni; v. Să nu ştie lumea. SĂ NU NE VORBEASCĂ LUMEA: Să nu ne bârfească lumea; Să nu fim calomniaţi. SĂ NU RĂMÂNĂ NICI BOB!: Să dispară cu totul; Să nu rămână nimic; v. şi Să nu rămână piatră pe piatră. SĂ NU RĂMÂNĂ PIATRĂ PE PIATRĂ: Să dispară cu totul; Să nu rămână nimic. v. Să nu rămână nici bob! SĂ NU SĂVÂRŞEŞTI PĂCAT TRUPESC; Sâ nu faci dragoste. SĂ NU SCOŢI O VORBĂ!: Să taci din gură! SĂ NU SE AUDĂ MUSCA!: Să .fie linişte totală! SĂ NU SE AUDĂ, SĂ RĂMÂNĂ ÎNTRE NOI: Să fie secretul nostru, să nu afle,nimeni, v v : SĂ NU SPUI VORBA MARE: Să nu fi obligat să recunoşti; Să nu promiţi nimic; Să nu juri pentru nimic; v. şi Să nu zici vorba mare. ■ ŞĂ/.NU ŞUFLII!: Să nu spui nimănui! Să nu divulgi! . v v.u iiv:-v : ;SĂ NţJ ŢE CĂIEŞTI LA URMA: Să nu-ţi pară rău după aceea. ; SĂ NU ŢE-ÎMPINGĂ PĂCATUL SĂ...: Nu cumva din greşeală să.... SĂ NU TE ÎNVÂRŢI ACUM DE UNA DE LA MINE::NumăobIigasă;teplesnesc.; v--0>v\ SĂ NU TE MAI VĂD ÎNAINTEA OCHILOR ;MEI:,. Să nu mai apari în faţa mea; Nu vreau să te mai văd niciodată; v. şi Să nu te mai văd în ochi. , SĂ NU :,TE MAI VĂD :ÎN OCHI: Să nu mai apari în faţa mea; Nu vreau să te mai văd niciodată; v. Să nu te mai văd înaintea ochilor. ; < SĂ NU TE MIRIDACĂ..;: Să ştii dacă.... SĂ NU TE MUŞTE ŞARPELE: Să nu o păţeşti; Să nu dai de necazuri; v. şi Să nu te muşte şarpele de inimă. SĂ NU TE MUŞTE ŞARPELE DE INIMĂ: Să nu o păţeşti; Să nu dat de necazuri; v. Să nu te muşte şarpele. : ,SĂ NU TE PUNĂ PĂCATUL: Să nu îndrăzneşti. .. ■ SĂ NU TE PUNĂ PĂCATUL SĂ.,.: Să nu îndrăzneşti. Să.... SĂ NU-ŢI CADĂ CU SUPĂRARE: Să nu te supere; Să nu te surprindă; v. şi Să nu-ţi fie cu supărare. SA NU-ŢI FIE CU SUPĂRARE: Să nu te supere; Să nu te surprindă; v. Să nu-ţi cadă cu supărare, vv SĂ NU-ŢI ÎNCHIPUI.. .: Să nu-ţi imaginezi.... SĂNU-ŢI MAI AUD DE NUME!:: Să nu mai aud de tine; Să nu-ţi mai aud de nume. SĂ NU; VĂ CADĂ CU SUPĂRARE!: Să nu vă supăraţi! v.. şi Să nu vă fie cu supărare ! SĂ NU VĂ FIE CU BĂNAT: Să nu luaţi în nume de rău. SĂ NU VĂ FIE CU SUPĂRARE!: Să nu vă supăraţi! v. Să nu vă cadă cu supărare! SĂ NU VĂ FURE ŞARPELE DE INIMĂ!: Să nu deveniţi om rău. SĂ NU VORBESC CU PĂCAT: Să nu spun ce nu trebuie. SĂ NU ZICI CĂ...: Să nu afirm că.. .. SĂ NU ZICI CĂ NU ŢI-AM SPUS: Să nu te faci că nu auzi. 1201 SĂRUTAREA FURATĂ E MAI DULCE SĂ NU ZICI CĂ UNA ŞI CĂ ALTA: Să vorbeşti de una şi de alta; Să nu spui nu ştiu ce. ' SĂ NU ZICI HOP PÂNĂ NU-L SARI: Nu te lăuda până nu reuşeşti. - SĂ NU ZIC VORBA MARE: Să nu fi obligat să recunoşti; Să nu promiţi nimic; Să nu juri pentru nimic; v. Să nu spui vorba mare. SĂPAT ADÂNC ÎN MEMORIA CUIVA: A rămas adânc în memoria cuiva: SĂPTĂMÂNĂ DE SĂPTĂMÂNĂ: în fiecare săptămână. SĂPTĂMÂNI ÎN ŞIR: Pe mai multe săptămâni. SĂ PUNEM BURTA LA CALE: Să mâncăm ceva; v. şi Să punem gura ia cale. SĂ PUNEM GURA LA CALE: Să mâncăm ceva; v. Să punem burta la cale. " SĂ PUNEM, MAI ÎNTÂI, CEVA ÎN GURĂ: înainte de toate, să mâncăm ceva. SĂ PUNEM PUNCT: Să terminăm. SĂ PUNEM RĂUL ÎNAINTE: Să fim precauţi; Să nu ne bucurăm înainte. SĂ PUN PUŢIN CAPUL JOS: Să dorm puţin; Să mă odihnesc puţin. SĂRAC CA ŞOARECELE BISERICII: Foarte sărac; v. şi Sărac ca şoarecele din biserică; Sărac ca şoarecele în biserică; Sărac lipii; Sărac lipii pământului; Sărac luciu; Sărac pistol; SĂRAC CA ŞOARECELE DIN BISERICĂ: Foarte sărac; v. Sărac ca şoarecele bisericii. SĂRAC CA ŞOARECELE ÎN BISERICĂ: Foarte sărac; v. Sărac ca şoarecele bisericii. SĂRAC CU DUHUL: Prostuţ; Tolomac; v. şi Sărac de duh; Sărit de pe linie; Sărit din ţâţâni; Sărman cu duhul. SĂRAC DE DUH: Prostuţ; Tolomac; v. Sărac cu duhul. SĂRAC DE VIAŢĂ: Lipsit de viaţă; Singuratic; Retras; Izolat. SĂRAC LA PUNGĂ: Fără bani; în lipsă de bani. SĂRAC LIPIT: Foarte sărac; v. Sărac ca şoarecele bisericii. SĂRAC LIPIT PĂMÂNTULUI: Foarte sărac; v. Sărac ca şoarecele bisericii. SĂRAC LUCIU: Foarte sărac; v. Sărac ca şoarecele bisericii. SĂRAC PISTOL: Foarte sărac; v. Sărac ca şoarecele bisericii. SĂRAC ŞI CURAT: Sărac dar cinstit. SĂRACUL DE EL!: Vai de el! SĂRAT OCNĂ: Foarte sărat. SĂRAT ŞI PIPERAT: Forte sărat şi piperat; Obscen. SĂRĂCAN DE MINE: Săracul de mine; Vai de mine. ; SĂRĂCIA NU-I RUŞINE!: Să fii sărac nu este o ruşine! SĂRĂCIA ŞI-A FĂCUT CUIB ÎN CASA LUI: E sărac de mult timp. SĂRĂCIE CU CIUCURI: Sărăcie mare; v. şi Sărăcie cu lustru; Sărăcie lucie; Sărăcie neagră; Sărăcie de tot. SĂRĂCIE CU LUSTRU: Sărăcie mare; v. Sărăcie cu ciucuri. SĂRĂCIE LUCIE: Sărăcie mare; v. Sărăcie cu ciucuri. SĂRĂCIE NEAGRĂ: Sărăcie mare; v. Sărăcic cu ciucuri. SĂRĂCIT DE TOT: Foarte sărac. SĂ 'RĂMÂNĂ CALUL PE CĂPĂSTRU: Să rămână sub control. SĂ RĂMÂNĂ CÂŢI AM BOTEZAT EU: Să moară cu toţii. SĂ RĂMÂNĂ CUM O RĂMÂNE NUMAI SĂ SE TERMINE DATĂ: Fie cum o fi doar să se termine odaia; Să se termine odată aşa cum este. SĂ RĂMÂNĂ; ÎNTRE NOI: Să nu afle nimeni; Să ţinem secret; v. şi Să rămână moartă între noi; Să rămână vorba aici;Să rămână vorba între noi ; SĂ; RĂMĂNĂ MOARTĂ ÎNTRE NOI: Să nu afle nimeni; Să ţinem secret; v. Să rămână moartă între noi. v SĂ RĂMĂNĂVORBA AICI: Să nu afle nimeni; Să ţinem secret; v. Să rămână moartă între noi ■■■■'■■- SĂ: RĂMÂNĂ VORBA ÎNTRE NOI: Să nu afle nimeni; Să ţinem secret; v. Să rămână moartă între noi SĂ RĂMÂNEM LA OILE NOASTRE: Să rămână fiecare cu ce are; Să ne vedem fiecare la treburile noastre. SĂ RÂZI TU DE MINE, OM1 CE MĂ: GĂSESC!: Ţti nu poţi râde de mine! Tu nu ai dreptul să râzi de mine! SĂRBĂTORI FERICITE!: Să-ţi petreci fericit sărbătorile! SĂ REVENIM LA SUBIECT: Se ne întoarcem la discuţia noastră; v. şi Să revenim la vorba noastră. r:Sk REVENIM LA VORBĂ NOASTRĂ: Se ne întoarcem la discuţia noastră; v. Să revenim la subiect. SĂRI ŞI NEA ION CĂ ŞI EL E OM: S-a băgat şi el în treabă, nechemat, neîntrebat. SĂIUT DE PE LÎNÎE: Prostuţ; Tolomac; v. Sărac cu duhul. SĂRIT DIN ŢÂŢÂNI: Prostuţ; Tolomac; v. Sărac cu duhul. SĂRITURĂ■ BICIUITOARE: Săritură deosebit de grea; Săritură periculoasă; Schimbare deosebit de grea; Schimbare periculoasă. SĂRITURĂ ÎN ÎNĂLŢIME: Progres însemnat; Dezvoltare, evoluţie vizibilă. SĂRIŢI!: Ajutor! Fugiţi! SĂRIŢI-AR OCHII!: Să te ia dracu. SĂRIŢI, HOŢII!: Ajutor, hoţii! SĂRIŢI, HOŢUL!: Ajutor, hoţul! SĂRMAN CU DUHUL: Prostuţ; Tolomac; v. Sărac cu duhul. SĂRUTAREA FURATĂ E MAI DULCE: E mai dulce ceva primit pe neaşteptate. SĂRUT DREAPTA! 1202 SĂRUT DREAPŢA!: Sărut mâna! SĂRUT MÂINILE!: Respectele mele, doamnă! v. şi Sărut mâna! SĂRUT MÂNA!: Respectele mele, doamnă! v. Sărut mâinile! SĂRUTUL LUI IUDA: Trădare; Făţărnicie; Perfidie. .. . SĂ SCHIMBĂM O VORBĂ: Să stăm puţin de vorbă. SĂ SCHIMBĂM SUBIECTUL!: Să trecem la alt subiect! Să discutăm despre altceva! SĂ SE AUDĂ MUŞCA!: Să se facă linişte! y. şi Să se audă musca zburând! SĂ ŞE AUDĂ ^lUSCA : ZBURÂND!:; Să se facă linişte! v. şi Să se audă musca! SĂ SE DEA EL Şi-N CUR ŞI-N CAP: Să facă ce o vrea, nu va avea niciun succes; v. şi Să se dea şi-n cur şi-n cap şi tot nu va reuşi; Să se dea şi-n fund şi-n cap şi tot nu va reuşi. SĂ SE DEA ŞI-N CUR ŞI-N CAP ŞI TOT NU VA REUŞI: Să facă ce o vrea, nu va avea niciun succes; v. Să se dea el şi-n cur şi-n cap. SĂ SE DEA ŞI-N FUND ŞI-N CAP ŞI TOT NU VA REUŞI: Să facă ce o vrea, nu va avea niciun succes; v. Să se dea el şi-n cur şi-n cap. SĂ SE SPELE PE CAP: Să iaca ce - vrea cu asta.... SĂ SFÂRÂIE!: A se deplasa, a se mişca cu repeziciune. .· SĂ SFÂRŞIM!: Să terminăm! Să punem capăt! SĂ SPUNEM CĂ...: Să admitem că.... SĂ SPUNEM FĂRĂ SUPĂRARE: Să discutăm serios; Să nu supere vorbele noastre. SĂ STĂM DE VORBĂ CA OAMENII: Să discutăm cinstit; Să fim corecţi în discuţia noastră. SĂ STĂM STRÂMB ŞI SĂ JUDECĂM , DREPT: Să ne purtăm corect indiferent se situaţie. : SĂ-ŞI I AMINTEA DE LĂ EĂ: Să înveţe ceva de la ea. SĂ-ŞI VADĂ FIECARE DE TREABA LUI: Să ne ocupăm fiecare de ale noastre. SĂ ŞTIE TOT OMUL: Să fie clar pentru fiecare. . . SĂ ŞTII!: Să nu uiţi; Să ţii minte! Să-ţi fie clar! SĂ ŞTIŢI!: Să nu uitaţi; Să ţineţi minte! Să vă fie clar! SĂ ŞTIU BINE CĂ...: Chiar dacă ştiu că..,; v. şi Să ştiu că...; Să ştiu de bine că.... SĂ ŞTIU BINE CĂ ESTE ŞI MIERE ŞI TOT NU...: Ori ce ar fi, tu nu.... SĂ ŞTIU CĂ...: Chiar dacă ştiu că...; v, şi Să ştiu bine că.... SĂ ŞTIU CĂ MĂNÂNC PĂMÂNT: Orice s-ar întâmpla; în niciun caz. SĂ ŞTIU DE BINE CĂ...: Chiar dacă ştiu că...; v. şi Să ştiu bine că.... SĂ TAI CU CUŢITUL (ÎN FUM): E un fum foarte gros. SĂ TE AUDĂ DUMNEZEU!: Aşa să fie! SĂ TE GĂSESC SĂNĂTOS!: Să ai parte de bucurii! SĂ TE IA DRACU!: Să nu te mai văd! Dispari de aici! v. şi Să te ia naiba! SĂ TE IA NAIBA!: Să nu te mai văd! Dispari de aici! v. şi Să te ia dracu. SĂ TE PĂZEŞTI PÂRLEO!: Să te fereşti de mine, nenorocitule! V. şi Să te ţiipârleo! SĂ TE PRĂPĂDEŞTI DE RÂS, NU ALTCEVA: Am râs foarte mult; Se râdea cu hohote. SĂ TE SPELI CU EL PE CAP: Să faci ce vrei cu ei, eu n-am nevoie. SĂ TE TRĂIASCĂ DUMNEZEU: Să ai o viaţă lungă; Să trăieşti mult şi fericit.: iv SA ŢE ŢII PÂNZĂ: Să fii atent; Să te fereşti; Sărezişti. ,:SĂ;TE,ŢII PÂNZĂ;SĂvNU TE RUPI: Mai rezistă; Nu te lăsa; Nu ceda. :■ ŞĂ;TE;ŢII PÂRLEO!: Să te fereşti de mine, nenorocitule! v. Să te păzeşti pârleo! SĂ TOT AIBĂ...: Să aibă cam.... SĂ TOT AIBĂ DOUZECI, TREIZCi DE ANI: Să aibă cam douăzeci, treizeci de ani. SĂ TOT FIE...: Să fie cam.... SĂ TOT FIE ORA CINCI: Să fie cam ora cinci.· ■ S TOT FI FOST: Să fi fost cam.... SĂ Ţţ>T IEI ŞI SĂ NU SE MAI SFÂRŞEASCĂ: Este foarte mult; Este o cantitate mare; v. şi Să tot iei şi să nu se mai termine. SĂ TOT IEI ŞI SĂ NU SE MAI ŢERMINE: Este; foarte mult; Este o cantitate mare; v. şi Să tot iei şi să nu se mai sfârşească. SĂ TOT PRIVEŞTI LA UNA CA ASTA: Să te tot uiţi; Să nu te mai saturi privind; v. şi Să tot stai să priveşti. SĂ TOT STAI SĂ PRIVEŞTI: Să te tot uiţi; Să nu te mai saturi privind; v. Să tot priveşti la una ca asta. ■ ■: SĂ TOT TRĂIEŞTI AŞA TRAI: O duce foarte bine. SĂ TRAGI CU TUNUL: Nu dai de nimeni; Nu dai de nimic. SĂ TRĂIESC, SĂ TRĂIESC, DAR CU CINE?: E greu să fi singur. SĂ TRĂIESC UŞOR ŞI SĂ CÂNTĂRESC GREU: Să trăieşti bine; Să ai de toate. : SĂ TRĂIEŞTI!: Toate cele bune! SĂ TREACĂ CEASUL RĂU: Să scăpăm de aceste neplăceri. SĂ TRECEM LA FAPTE: Să ne apucăm de treabă. SĂ TRECEM LA OILE NOATRE: Să trecem la problemele noastre. SĂ TRECEM PESTE ASTA: Să uităm; Să lăsăm asta. SĂTUL CA ŞOARECELE ÎN BISERICĂ: Tare flămând. SĂTUL PÂNĂ ÎN GÂT DE...: Nu mai vrea să audă de...; v. şi Sătul până peste cap de.... SĂTUL PANĂ PESTE CAP DE...: Nu mai vrea să audă de...; v. şi Sătul până în gât de.... 1203 SCÂRŢÂIE DIN TOATE ÎNCHEIETURILE SĂTULUL NU CREDE FLĂMÂNDULUI: Cine nu-i pasă de cine n-are. SĂ-ŢI AJUTE DUMNEZEU!: Să ai noroc! Să fii norocos In viaţă! SĂ-ŢI DEA DUMNEZEU CÂT N-OI PUTEA DUCE ÎN SPINARE: Să te ferească Dumnezeu de necazuri foarte mari. SĂ-ŢI FIE DE BINE!: Să ai noroc! Să fii fericit! SĂ-ŢI FIE DE ÎNVĂŢĂTURĂ!: Să bagi la cap! Să înveţi minte! SĂ-ŢI FIE DE NAS!: Să-ţi fie ruşine! v. şi Să-ţi fie în nas; Să-ţi fie în obraz! Să-ţi fie ruşine obrazului! SĂ-ŢI FIE GURA AURITĂ: Aşa să se întâmple; Vorbele tale să se adevărească; v. şi Să-ţi fie gura de aur. SĂ-ŢI FIE GURA DE AUR: Aşa să se întâmple; Vorbele taie să se adevărească; v. Să-ţi fie gura aurită. ^ SĂ-ŢI FIE ÎN NAS!: Să-ţi fie ruşine! v. şi Să-ţi fie de nas! SĂ-ŢI FIE ÎN OBRAZ!: Să-ţi fie ruşine! v. şi Să-ţi fie de nas! SĂ-ŢI FIE RUŞINE OBRAZULUI!: Să-fi fie ruşine! v. şi Să-ţi fie de nas! SĂ ŢII ÎN TAINĂ CE ŢI-AM SPUS EU: Să nu divulgi nimic din ce ai auzit; Să ţii secret tot ce ai auzit.; SĂ-ŢI MAI SPUN UNA ŞI BUNĂ: Să mai auzi ceva interesant. SĂ-ŢI SPUN O VORBĂ ÎNTRE PATRU OCHI: Să-ţi spun ceva la secret. SĂ UDĂM BUCATELE: Să bem un pahar. SĂ VĂD ÎN CE APE SE SCALDĂ: Să vedem ce va face. SĂ VĂD ÎNTÂI CE ŞI CUM: Să-mi dau seama înainte de toate ce şi cum vom acţiona.; SĂ VĂ FIE DE BINE!: Să aveţi noroc! SĂ VĂ IA DRACUL: Să plecaţi de aici; Să nu mai aud de voi. SĂ VEDEM CÂTE PARALE FACE: Să vedem ce valoare are; Să vedem la ce este bun. SĂ VEDEM CE MAI ADUCE ŞI CEASUL ACESTA: Să vedem ce ne mai aşteaptă. SĂ VEDEM CE MAI RĂMÂNE DE FĂCUT: Să ne dăm seama ce mai avem de făcut. D SĂ VEDEM CE O MAI ADUCE ŞI ZIUADE MÂINE: Să vedem ce se va întâmpla mâine. SĂ VEDEM CE PROCOPSEALĂ AI SĂ FACI: Să vedem cum te vei descurca. SĂ VEDEM CUM MERGE SOCOTEALA: Să vedem cum vor evalua lucrurile. SĂ VEDEM ÎN CE APE SE SCALDĂ: Să vedem ce va hotărî. SĂ VEDEM ÎNCOTRO BATE VÂNTUL: Să vedem cum stau lucrurile. SĂ VEDEM PE CINE VA CĂDEA MĂGĂ-REAŢA: Să vedem cine va fi considerat vinovat. SĂ VEDEM PE UNDE SCOATE MÂNECA: Să vedem cum se va descurca. SĂ VENIŢI MÂNCAŢI: Să veniţi după ce aţi servit masa. SĂ VEZI RÂSUL DRACULUI: A fost un râs foarte puternic. : SĂ VEZI ŞI SĂ NU CREZ: Nu o să-ţi vine să crezi chiar dacă o să vezi cu ochii tăi. SĂ VINĂ DE LA SINE: Să apară singur. SĂ VORBIM ÎNTRE PATRU OCHI: Să vorbim numai noi doi. SĂ ZBÂRNÂIE!: Să meargă strună; Să funcţioneze bine. SĂ ZICĂ AMIN: Să-şi pună cruce; Să-şi ia adio. SĂ ZICĂ ORICE-AR ZICE: Lasă lumea să vorbească. SĂ ZICEM: Să admitem; Să considerăm. SĂ ZICEM CĂ...: Să admitem că...; Să considerăm.... SĂ ZICEM CĂ E AŞA: Să admitem aşa ceva.; SÂNGE ALBASTRU: Sânge de nobil. SÂNGELE APĂ NU SE FACE: Tot la un neam ţinem mai mult. SÂNGE DE PRUNĂ: Ţuică. SÂNGELE DOMNULUI: Vinul de împărtăşanie. SÂNGELE I S-A SUIT LA CAP: S-a enervat; Şi-a ieşit din sărite; v. şi Sângele i s-a urcat la cap. SÂNGELE I S-A URCAT LA CAP: S-a enervat; Si-a ieşit din sărite; v. Sângele i s-a suit la cap. SÂNGELE I S-A URCAT LA OBRAJI: S-a îmbujorat; S-a înroşit la faţă. SÂNGE PENTRU SÂNGE: Viaţă pentru viaţă. SÂNGE RECE: Indiferenţă; Dezinteres; Calm. SÂRUT MÂNA!: Respectele mele, doamnă! SCANDAL ÎN LUMEA BUNĂ: Neînţelegerile din înalta pătura socială. : : SCAPĂ CINE POATE: Cine se descurcă, scapă. SCARA CERULUI: Un bărbat foarte înalt. SCĂLDAT ÎN LACRIMI: Care a plâns foarte ■mult. : o-v; SCĂLDAT ÎN LUMINĂ: Luminat din toate unghiurile. SCĂLDAT ÎN SÂNGE: Trecut prin luptă. ; SCĂLDAT ÎN SUDOARE: Obosit, istovit de muncă grea. SCĂPARE DIN VEDERE: Omitere; Nebăgare de seamă. SCÂNTEIERE DE SPIRIT: Sclipire sufletească; Sclipire intelectuală. SCÂRBOS LA GURĂ: Cu un gust neplăcut. SCÂRŢA-SCÂRŢA: Scriere; Scris. SCÂRŢA-SCÂRŢA PE HÂRTIE: Scriere pe hârtie. SCÂRŢÂIE DE BANI: Nu prea mai are bani. SCÂRŢÂIE DIN TOATE BALAMALELE: Nu se ţine bine; Nu este stabil; Nu o duce bine; v. şi Scârţâie din toate încheieturile. SCÂRŢÂIE DIN TOATE ÎNCHEIETURILE: SCÂRŢI ÎNCOACE, SCÂRŢI ÎNCOLO 1204 Nu se ţige bine; Nu este stabil; Nu o duce bine; v. Scârţâie din toate balamalele. SCÂRŢI ÎNCOACE, SCÂRŢI ÎNCOLO: Ba încoace, ba încolo; în veşnică mişcare. SCÂRŢ, MARIŢO!: Să crezi tu! Nici vorbă! SCENA SE DEPLASEAZĂ: -Lucrurile se schimbă; v. şi Scena se schimbă SCENA SE PETRECE LA...: Acţiunea are loc la... . SCENA SE SCHIMBĂ: Lucrurile se schimbă; v. Scena se deplasează. SCHIMBA FEŢE, FEŢE: Nu se putea stăpâni; Nu se putea controla. SCHIMBARE FUNDAMENTALĂ: O cu iotul altă situaţie. SCHIMBARE ÎN BINE: îmbunătăţire; Refacere; Creşterea speranţelor. SCHIMBARE ÎN RĂU: înrăutăţire; Pierdere a speranţelor. SCHIMBĂ TONUL CÂND VORBEŞTI CU MINE: Să discută ca oamenii normali. XX- SCHIMB DE CUVINTE: O discuţie, o conversaţie scurtă. SCHIMBI LOCUL, SCHIMBI NOROCUL; In alt loc, poţi avea un alt noroc. SCHIŢAT FUGITIV: Notat la repezeală; v. şi Schiţat în grabă. SCHIŢAT ÎN GRABĂ: Notat Ia repezeală; v. Schiţat fugitiv. SCOALĂ SUS: Ridică-te în picioare. SCOATE APĂ DIN GURĂ: Vorbeşte mai clar. SCOATE BANI DIN PIATRĂ SEACĂ: Câştigă din orice. SCOATE BANII!: Plăteşte! ^ SCOATE CASTANELE DIN FOC CU MÂNA ALTUIA: Pune pe altul să-i facă treburile neplăcute. SCOATEŢI-VĂ DIN CAPI: Să uitaţi! Să nu vă mai gândiţi la asta! Să nu mai doriţi aşa ceva. SCOPUL SCUZĂ MIJLOACELE: Pentru atingerea unui scop, putem folosi orice mijloace. SCOS CA DIN CUTIE: Foarte frumos; Nou-nOUţ. SCOS DIN CIRCUIT: Anulat; Exclus; Declarat netrebuincios. SCOS DIN CIRCULAŢIE: Dat Ia o parte. SCOS DIN ELEMENTUL LUI: . Enervat; Agitat; v. şi Scos din fire. SCOS DIN FIRE: Enervat; Agitat; v. Scos din elementul lui. SCOS DIN FUNCŢIE: înlocuit; Dat afară; Eliberat din funcţie. SCOS DIN LUPTĂ: Retras; Pus pe liber; Descurajat. SCOS DIN MINŢI: înnebunit; înfuriat; Necontrolat. SCOS DIN NOROI: Adus la suprafaţă; Scăpat de necazuri. SCOS DIN RÂNDUL OAMENILOR: Izolat; Nesocotit; Neapreciat; Alungat. SCOS DIN UZ: Retras din folosinţă. SCOT EU OTRAVA DIN TINE: Te voi face eu om. SCOŢI DUPĂ EL CU BUCĂŢEAUA: Abia scoate câte un cuvânt. SCRIE CU PICIOARELE: Scrie foarte prost. SCRIE-MI DIN CÂND ÎN CÂND: Mai dă şi tu câte o veste despre tine. SCRIITOR ANGAJAT: Scriitor cu preferinţe politice. SCRIS CU MÂNA PROPRIE: Scris nu mâna mea; Scris cu mâna lui. SCRISOAREA A NIMERIT ^LA ALTĂ ADRESĂ: Altcineva a citit scrisoarea noastră. SCUMPA MEA JUMĂTATE: Draga mea soţie.· ^ SCUMPDAR FACE: A meritat atâţia bani. SCUMP FO C: Foarte scump. SCUMP LA TĂRÂŢE ŞI IEFTIN LA FĂINĂ: Zgârcit la nimicuri, darnic la lucruri valoroase; v. şi Scump la tărâţe şi ieftin la mălai> SCUMP LA TĂRÂŢE ŞITEFTIN LA MĂLAI: Zgârcit la nimicuri, darnic la lucruri valoroase; v. Scump la tărâţe şi ieftin la făină. SCUMP LA VEDERE: Greu de văzut; Greu dai de el; Nu prea iese în public. SCUMP LA VORBĂ: Vorbeşte foarte puţin; v. şi Scurt de vorbă; Scurt la vorbă. SCUMPUL MAI MULT PĂGUBEŞTE: Zgârcitul mai mult pierde; Zgârcitul nu câştigă nimic. SCURTĂ SOCOTEALĂ: Nu este o problemă deosebită. SCURTĂVORBĂ: Doar câteva cuvinte. SCURT DE VORBĂ: Vorbeşte foarte puţin; v. Scump la vorbă. SCURTEÂZ-O!: Spune mai pe scurt! Vorbeşte mai puţin, SCURT LA VORBĂ: Vorbeşte foarte puţin; v. Scump la vorbă. SCURT ŞI CUPRINZĂTOR; Pe scurt şi complet; Scurt şi clar. SCURT TIMP ÎNAINTE DE...: Cu puţin înainte de.... SCUTEŞTE-MĂ!: Lasă-mă în pace! ; SCUTEŞTE-NE DE BĂNCURULE TALE!: Nu ne mai interesează glumele tale! v. şi Scuteşte-ne de glumele tale. SCUTEŞTE-NE DE GLUMELE TALE!:; Nu ne mai interesează glumele tale! v. Scuteşte-ne de bancurile tale. SCUTIT DE CEVA: Are o scutire; Se bucură de o scutire. ■ SCUTIT DE CHELTUIELI: Nu plăteşte cheltuielile; Are totul pe gratis. SCUTIT DE IMPOZIT: Nu plăteşte impozite. SCUTIT DE SERVICIUL MILITAR: Nu-şi va face stagiul militar. SCUTIT DE TAXE: Nu plăteşte taxele. SCUTURAT DE VALURI: Trecut prin multe; v. şi Scuturat de vânt. SCUTURAT DE VÂNT: Trecut prin multe; v. Scuturat de valuri. 1205 SE BAGĂ NUMAI PE BANI GREI SCUTURATUL COJOCULUI: Renunţare la ceea ce a fost. SCUZAŢI DERANJUL: Vă rog să mă scuzaţi că v-am deranjat; v. şi Scuzaţi pentru deranj. SCUZAŢI EXPRESIA: Vă rog să scuzaţi ceea ce am spus. SCUZAŢI ÎNTÂRZIEREA: lertaţi-mă că am întârziat. SCUZAŢI-MĂÎ: Iertaji-mă! SCUZAŢI PENTRU DERANJ: Vă rog să mă scuzaţi că v-am deranjat; v. Scuzaţi deranjul. SCUZĂ NESERIOASĂ: Motivarea iraţională; Scuză neadmisă. SCUZELE MELE: Vă rog să mă scuzaţi; - SE AGAŢĂ CA BOALA DE OM: Nu lăsa în pace pe cineva; Agasează pe cineva. SE AGAŢĂ ŞI DE UN FIR DE PAI: Căuta otice scăpare. SE ALEGE EL GRÂUL DE NEGHINĂ: Va scăpa el necazuri. SE ALEGE ÎNTR-0 PARTE: Se pune de o parte. SE ALEGE ÎNTR-UN FEL: Se va găsi o cale, o rezolvare. SEAMĂNĂ CU CINE L-A FĂTAT: Seamănă cu mama sa. SEAMĂNĂ CU EA BUCĂŢICĂ RUPTĂ: Este leit mama sa. SEAMĂNĂ CU _ TATĂL SĂU CA DOUĂ PICĂTURI DE APĂ: Este leit tatăl său. SEAMĂNĂ DAR NU RĂSARE: Nu prea seamănă. SE AMESTECĂ ÎN CIORBA MEA: Se bagă în treburile mele. SE AMESTECĂ ÎN VORBĂ CA MĂRARUL ÎN CIORBĂ: Se bagă în vorbă neîntrebat, nesolicitat. SE AMESTECĂ UNDE NU-I FIERBE OALA: Se bagă unde nu e treaba lui. SE APLEACĂ DUPĂ CUM BATE VÂNTUL: Se schimbă după situaţie; Nu este un om de cuvânt. SE APRINDE CARNEA PE MINE, ; NU ALTA: Mă îngrozesc; Mă înfricoşez. : ^ SE APRINDE DIN NIMIC: Se enervează fără niciun motiv. SE APRINDE DIN NIMICA TOATĂ: Se supără din orice. SE APRINDE INIMA ÎN EL, NU ALTA: Se înfurie; Se îngrozeşte. SE APRINDE ÎNCĂ DIN CE TE MIRI: Se supără din orice. SE APRINDE PĂMÂNTU DE CĂLDURĂ: Este foarte cald. SE APRINDE UŞOR: Se enervează uşor. SE APRINDE UŞOR LA BĂUTURĂ: Se enervează uşor când bea. SE APIUND TĂLPILE PICIOARELOR DE CĂLDURĂ: Este deosebit de cald afară. SEARA NU PREA TÂRZIU: Seara mai devreme. SE ARUNCĂ ÎN NEAMUL MAMEI: Sea- mănă cu cei din neamul mamei; v. şi Se aruncă în partea mamei. SE ARUNCĂ ÎN PARTEA MAMEI: Seamănă cu cei din neamul mamei; v. Se aruncă în neamul mamei. SE ARUNCĂ LA CHELTUIALĂ: Face cheltuieli mari. i SE ARUNCĂ LA VORBĂ: îi place să discute, să vorbească. SE ASCUNDE DUPĂ DEGET: Caută să scape; Nu are nicio scăpare; v. şi Se ascunde după firul de păr; Se ascunde după leuştean. SE ASCUNDE DUPĂ FIRUL DE PĂR: Caută să scape; Nu are nicio scăpare; v. Se ascunde după deget. ;SE ASCUNDE DUPĂ LEUŞTEAN: Caută să scape; Nu are nicio scăpare; v. Se ascunde după deget. SE AU BINE: Se înţeleg bine. SE AU BINE CA FRAŢII: Se înţeleg ca: fraţii. SE AU CA PISICA CU ŞOARECE: Nu se înţeleg bine. SE AUDE CA DIN FUNDUL PĂMÂNTULUI: Se aude foarte de departe. J;U SE AUD MULTE: Se vorbesc de toate, v: SE BAGĂ CA MĂRARU-N CIORBĂ: Se amestecă nepoftit, nesolicitat. ■·.:■■. SE BAGĂ CA MUSCA-N LAPTE: Se amestecă: nepoftit; -vr= SE BAGĂ CA PĂDUCHELE ÎN FAŢĂ: Iese în faţă ca un păduche pe frunte. SE BAGĂ CA PORCU: Se amestecă, intervine cu nesimţire. .·;■ SE BAGĂ ÎN ALE FEMEILOR: Se amestecă în treburile femeilor. SE BAGĂ lN CASA ALTUIA: Se amestecă în treburile casei altuia. SE BAGĂ lN CÂTE ŞI CÂTE: Se bagă în de toate, v- /V?;' SE BAGĂ ÎN CEARTA ALTORA: Se amestecă în relaţiile altora. SE BAGĂ ÎN FOC PENTRU ALTUL:/indiferent de pericol, el intervine pentru altul. SE BAGĂ ÎN OCHII OAMENILOR: Este foarte atent la ce spun oamenii. ; SE BAGĂ ÎN SUFLETUL OMULUI: Insistă prea mult; Nu-i Iasă pe oameni în pace. SE BAGĂ ÎN TAINA ALTORA: Caută sa afle secretele altora. SE BAGĂ ÎN VORBĂ CA MĂRARU-N CIORBĂ: Se amestecă neinvitat în vorba altora; v. şi Se bagă în vorbă nepoftit. SE BAGĂ ÎN VORBĂ NEPOFTIT: Se amestecă în vorba altora neinvitat; v. Se bagă în vorbă ca măraru-n ciorbă. SE BAGĂ LA AVERE: Vrea şi el o parte din avere. SE BAGĂ LA CÂŞTIG: Vrea şi el să câştige. SE BAGĂ NUMAI PE BANI GREI: Se bagă, se amestecă, intervine numai dacă primeşte mulţi bani. SE BAGĂ PE FIR 1206 SE BAGĂ PE FIR: Intervine; Se amestecă. SE BAGĂ PE SUB PIELEA OMULUI: ll linguşeşte; Se pune bine cu el. SE BAT BOII IN LAC ŞI CALCĂ BROAŞTELE: Când se ceartă cei mart şi puternici, necazurile suportă cei mici şi slabi. SE BAT CAP IN CAP: Se contrazic. SE BATE CU CAPUL DE TOŢI PEREŢI: Regretă profund; Le pare foarte rău. SE BATE CU EL PE BURTĂ: Sunt în relaţii bune. SE BATE CU PUMNUL lN PIEPT: Face pe grozavul; Se laudă. SE BAT LUPII LA GURA LUI: Mănâncă cu mare poftă; v. şi Se bat nebunii la gura lui. SE BAT NEBUNII LA GURA LUI: Mănâncă cu mare poftă; v. Se bat lupii la gura lui. SE BAT PE VIAŢA ŞI PE MOARTE: Duc o luptă foarte periculoasă, foarte anevoioasă; SE BUCURĂ DE RĂUL ALTUIA: Se bucură de necazul altora; Nu-i doare durerea altora. SE BUCURĂ DE TRECERE: Au dreptul să treacă, să traverseze. SE BUCURĂ LA UN SĂRAC CA MINE: Vor să primească şi de la un sărac ca mine; Se aşteaptă să primească şi de la un sărac ca mine; v. şi Se bucură şi la unul ca mine. SE BUCURĂ LA UNUL CA MINE: Vor să primească şi de la un sărac ca mine; Se aşteaptă să primească şi de la un sărac ca mine; v. Se bucură la un sărac ca mine. SE CAM UITĂ DUPĂ SOARE: Aşteaptă cu nerăbdare să se termine ziua de lucru. SE CAUTĂ CA PÂINEA CALDĂ: Se caută foarte mult; Este o cerere foarte mare. SE CAUTĂ LA DOCTOR: S-a dus să consulte un medic. SE CĂIEŞTE TOATĂ: îi pare foarte rău. SE CÂRPEŞTE CUM POATE: Se descurcă cum poate; O duce destul de modest. SECERAT ÎN FLOAREA VÂRSTEI: A murit de tânăr; Ă murit în floarea vârstei. SECERĂ MOARTEA LA LUME: Aduce moarte; Provoacă marte. SECERĂ UT^E N-Ă SEMĂNAT ŞI ADUNĂ UNDE N-A SECERAT: Ia ce nu este al lui; Ia de unde n-a muncit; Ia din munca altora. SE CHINUIE CA TOŢI DRACII: Depune eforturi mar; Se descurcă foarte greu; v. şi Se chinuie de mama focului; Se chinuie de moarte SE CHINUIE DEGEABA: Nu are niciun succes; Nu reuşeşte să realizeze nimic. , SE CHINUIE DE MAMA FOCULJUI: Depune eforturi mari/ dracii. SE CHINUIE DE MOARTE: Depune eforturi mar; Se descurcă foarte greu; v. şi Se chinuie ca toţi dracii. SE CLATINĂ PĂMÂNTUL CU MINE: Sunt ameţit; Nu mă simt bine. SE CRAPĂ DE ZORI: Se luminează de zi. SECRET DE FAMILIE: Tainele de familie; Lucrurile secrete ale unei familii. SECRETELE MESERIEI: Tainele meseriei; Lucrurile secrete ale unei familii. SECRETUL A IEŞIT LA IVEALĂ: S-a divulgat un secret; Secretul s-a aflat. SE CULCĂ CU GĂINILE ŞI SE SCOALĂ CU COCOŞII: Se culcă devreme şi se -scoală devreme. SE CULCĂ ODATĂ CU GĂINILE: Se culcă foarte devreme. SE CUNOAŞTE DE LA O POŞTĂ: Este uşor de recunoscut. SE DAU PE SUB MÂNĂ: Se vând pe ascuns. SE DĂ CU CAPUL DE TOŢI PEREŢII: Regretă foarte mult; îi pare foarte rău. SE DĂ DE CEASUL MORŢII: Face tot posibilul; Depune toate eforturile. SE DĂ DE FUND ÎN FUND: Nu^are niciun succes; îi merge din rău în rău. SE DĂ DUPĂ DEGETE: Se fofilează; Nu se bagă; Se ascunde. SE DĂ ÎN VÂNT DUPĂ: Doreşte foarte mult; îi place foarte mult. SE DĂ PE LÂNGĂ MINE CA PISICA: Se linguşeşte pe lângă mine, SE DUCE CA PÂINEA CALDĂ: Se vinde foarte bine. SE DUCE LA EL CU DE-A SILA: Se mărită cu el (ară nicio plăcere. ■■■■:■' SE DUCE VORBA: Se vorbeşte; Se bârfeşte. SE DUC ZILELE-N ZBOR: Trec zilele repede. ■■ SE FACE CĂ...: Se preface că... :V SE FACE CĂ PLĂTEŞTE ŞI EU CĂ MUNCESC: Nici el nU mă plăteşte darnici eu nu muncesc. SE FACE FRATE ŞI CU DRACU: Face orice ca să reuşească. - SE FĂCEA CĂ...: Se prefăcea că.... i -SE FURĂ CA-IN PĂDURE: Se fură foarte mult. '■ SE GRĂBEŞTE CA FATA MĂRE LA MĂRITAT: Nu are răbdare, i" SE IA BINE CU MINE: Se poartă frumos cu mine; v, şi Se ia cu binele pe lângă mine. SE IA CU BINELE PE LÂNGĂ MINE: Se poartă frumos cu mine; v. Se ia bine cu mine. SE IA DE LUME: Se ceartă cu toţii; v. şi Se ia de toţi. SE IA DE TOŢI: Se ceartă cu toţii; v. Se ia de lume. SE IA UNUL DUPĂ ALTUL CA OILE: Umblă unul după altul; Se influenţează reciproc. SE ÎMPART FRĂŢEŞTE: A primit fiecare o parte egalăcu a celorlalţi. SE ÎMPIEDICĂ MEREU DE MINE: Nu are loc de mine; Dă mereu peste mine. SE ÎMPUNG UNUL CU ALTUL CU VORBA: Se ceartă; Reproşează unul altuia. SE IMPUTE BRÂNZA: S-au stricat lucrurile; Treburile nu mai merg bine. 1207 SE LEAGĂ DE ORICE SE ÎNCURCĂ MĂGARII: Se ceartă prostii; v. şi Se încurcă viţeii. SE ÎNCURĂCA VIŢEII: Se ceartă proştii; v. şi Se încurcă măgarii. SE ÎNCURCĂ LUCRURILE: Lucrurile nu mai merg bine. SE ÎNECA DE PLÂNS: A plâns foarte tare. SE ÎNFIGE EA ŞI LA OAMENI CU CASĂ DARMITE LA BĂIEŢI: Este o femei stricată; Este o curvă. SE ÎNFIGE MEREU ÎN FAŢĂ: Se bagă mereu în faţă. SE ÎNFIGE PESTE TOT DUPĂ CĂPĂTUIALĂ: Face tot posibilul să obţină, să primească ceva. SE ÎNFOAIE DEGEABA: Face pe nebunul degeaba; Se umflă în pene degeaba. SE ÎNFOAIE DIN SENIN PE :■ MINE: Se înfurie, se supără degeaba pe mine. SE ÎNFOAIE VÂNTUL ŞI SPARGE NORII: Se va lumina şi la noi; Se vor risipi norii. : SE ÎNFRUNTĂ DOUĂ PIETRE TARI: Se combat, ce ceartă, se opun unul altuia două persoane puternice. SE ÎNGÂNĂ UNUL PE ALTUL: Amăgeşte unul pe altul. SE ÎNGHESUIE CARE MAI DE CARE: Se bagă, se vâră, se împinge unul în altul. SE ÎNGHINĂ ZIUA CU NOAPTEA: Se întunecă; Se face noaptea. SE ÎNGHINĂ ZORILE: Se luminează de zi. SE ÎNGRĂDESC UNUL PE ALTUL: Pune piedici unul altuia. SE ÎNGROAŞĂ GLUMA: Nu mai e de glumit; Treaba devine serioasă. SE ÎNNOADĂ LA VORBĂ: Nu spune clar; Se încurcă la vorbit. SE ÎNTĂRÂTĂ BUBA: Se încurcă lucrurile; v. şi Se întărâtă lucrurile. SE ÎNTĂRÂTĂ CÂINII DEGEABA: Faci scandal degeaba. SE ÎNTĂRÂTĂ LUCRURILE: Se încurcă lucrurile; v. şi Se întărâtă buba. SE ÎNTÂMPLĂ: Orice se poate întâmpla; Se mai întâmplă. SE ÎNTOARCE CA LUPUL: li doare ceafa; Nu-şi poate mişca ceafa. SE ÎNŢELEGE: E clar; £ limpede; Totul e în regulă; Suntem de acord. SE ÎNŢELEGE DE LĂ SINE: E limpede de la sine; Nu e nevoie de nicio explicaţie. SE ÎNŢELEG DIN OCHI: Se înţeleg doar privindu-se; Se înţeleg fără să scoată niciun cuvânt; v. şi Se înţeleg din privire; Se înţeleg între ei din ochi. SE ÎNŢELEG DIN PRIVIRE: Se înţeleg doar privindu-se; Se înţeleg fără să scoată niciun cuvânt; v. Se înţeleg din ochi. SE ÎNŢELEGE DE LA SINE: E limpede de la sine; Nu e nevoie de nicio explicaţie. SE ÎNŢELEGE UNDE BATE: Pricepem ce vrea să spună; Ne dăm seama la ce se referă. : SE ÎNŢELEG ÎNTRE EI DIN OCHI: Se înţeleg doar privindu-se; Se înţeleg fără să scoată niciun cuvânt; v. Se înţeleg din ochi. SE ÎNVAŢĂ RĂU: Nu este bine educat. SE ÎNVÂRTEA CASA CU MINE: îmi era foarte rău; Nu mă simţeam deloc bine; v. şi Se învârtea pământul cu mine. SE ÎNVÂRTEA PĂMÂNTUL CU MINE: îmi era foarte rău; Nu mă simţeam deloc bine; v. Se învârtea casa cu mine. SE ÎNVÂRTE DUPĂ SOARE: Se schimbă după cum bate vântul; Nu este de cuvânt; Nu este om de încredere. SE ÎNVÂRTE EL PĂMÂNTUL DARMITE OMUL: Pentru un om e greu să fie de încredere, să fie de cuvânt. SE ÎNVÂRTE ÎNTR-UN PICIOR: Face de toate; Nu este deloc stabil, corect, cinstit. SE JELEA CA PE MORT: Se jelea, se văita foarte tare; v. şi Se jelea ce n-am văzut; Se jelea de~i plângeai de milă. SE JELEA CE N-AM VĂZUT: Se jelea, se văita foarte tare; v. Se jelea cape mort: SE JELEA DE-I PLÂNGEAI DE MILĂ: Se jelea, se văita foarte tare; v. Se jelea cape mort; SE JOACĂ CU EL CA PISICA CU ŞOARECELE: Se jelea, se văita foarte tare; v. Se jelea ca pe mort. SE JOACĂ CU MOARTEA: E în mare pericol; Face ceva periculos; Nu este precaut. SE JOACĂ CU SOARTA LUI: îşi pune viaţa în pericol; Se expune la mari pericole; v. şi Se joacă cu viaţa lui. SE JOACĂ CU VIAŢA LUI: îşi pune viaţa în pericol; Se expune la mari pericole; v. Se joacă cu soarta lui. . SE LASĂ CU BĂTAIE: Se vor bate; Se vor lua la bătaie. SE LASĂ CU NĂDEJDEA PE ALTUL: Se bazează pe altul. SE LASĂ CU: NĂDEJDEA PE MINE: Se -bazează pe mine. SE LASĂ CU SCANDAL: Se vor certa; Va ieşi scandal. SE LASĂ DUS CU ZĂHĂRELUL: Se lasă păcălit. SE LASĂ JOS NORI DE PLOAIE: în curând va ploua; v. şi Se lasă nori de ploaie. SE LASĂ MEREU: Cedează mereu. : SE LASĂ NORI DE PLOAIE: în curând va ploua; v. Se Iasă jos nori de ploaie. SE LASĂ PĂGUBAŞ: El renunţă. SE LASĂ TOŢI PE MINE: Toţi aşteaptă ajutor de la mine. SE LASĂ VORBIT: Este de acord să discute. SE LASĂ ZORILE: Se luminează de zi. SE LAUDĂ ÎNAINTE: Se laudă înainte de a reuşi. SE LEAGĂ DE ORICE: Nu lasă nimic în pace; Face observaţii la orice. SE LING BOT ÎN BOT 1208 SE LING BOT ÎN BOT: Se înţeleg bine SE LUPTĂ CU VIAŢA: încearcă să reziste; Se lupta sa iasă din încurcătură. SE LUPTĂ ZIUA CU NOAPTEA: Se luminează de zi; Se ivesc zorile. ; SE MĂNÂNCĂ CA CÂINII: Nu se înţeleg deloc; Nu se suportă; v. şi Se mănâncă între ei ca câinii. SE MĂNÂNCĂ ÎNTRE EI CA CÂINII: Nu se înţeleg deloc; Nu se suportă; v. Se mănâncă ca câinii. SE MIRĂ CE-A DAT PESTE EL: A rămas surprins de ce a păţit; Nu-i venea să creadă ce a păţit. SE MIRĂ CE NOROC A DATPESTE EL: A rămas surprins de norocul ce a dat peste el; v. şi Se miră şi el de ce noroc a dat peste el. SE MIRĂ DE CE-A DAT PESTE EL: Nu-i venea să creadă ce a dat peste el. ^ SE MIRĂ O LUME: Toată lumea se mira; Nimănui nu-i venea să creadă. SE MIRĂ ŞI EL DE CE NOROC A DAT PESTE EL: A rămas surprins de norocul ce a dat peste el; v. Se miră şi el ce noroc a dat peste el. SE MIŞCĂ GREU TREABA: Lucrurile merg încet, i SEMNAL DE ALARMĂ: Anunţarea unui pericol.'·'';:'. SEMNAT ŞI PARAFAT: Aprobat; Acceptat. SEMN BUN: Speranţe mari. SEMN CĂ...: Se pare că... . SEMN DE MIRARE: Lucru nesigur; Mari îndoieli. SEMN DE RĂU: Prevestirea unui rău; v. şi Semn prost; Semna rău, SEMN PROST: Prevestirea unui rău; v. Semn de rău. SEMN RĂU: Prevestirea unui rău; v. Semn de rău. SE MUTĂ CA ŢIGANUL CU CORTUL: Nu stă locului. SENS FIGURAT: Sens impropriu. SENS INTERZIS: Interzis în această direcţie. SENS UNIC: într-un singur sens. : SE-NGROAŞĂ GLUMA!: Se încurcă lucrurile; Nu mai este de glumit. SE OBIŞNUIEŞTE SĂ...: E ceva obişnuit să... ; E ceva normal să.... SE PÂRPĂLEŞTE CA PE JERATIC: Nu se poate stăpâni; Nu se poate controla. SE PETRECE ZI DUPĂ ZI: Se petrece, are loc zilnic. SE POARTĂ CUM TREBUIE: Se poartă civilizat. SE POARTĂ CURAT: Poartă haine curate; întreţine curăţenie. SE POATE SPUNE CĂ...: Putem declara că... SE POATE SPUNE CU CERTITUDINE: Putem afirma cu siguranţă. SE POTRIVEŞTE CA NUCA-N PERETE: Nu se potriveşte deloc. SEPOTRIVEŞTE DE MINUNE: Se potriveşte foarte bine. SE PREA POATE!: Este posibil! SE PUNE ÎN RÂCĂ CU LUMEA: Se ceartă cu toată lumea. SE PUNE ÎN RÂCĂ CU MINE: Se ceartă cu mine. SE PUNE VREMEA: Se înrăutăţeşte vremea. SE PUPĂ BOT ÎN BOT UNU CUÂLTU: Se înţeleg foarte bine. SE RÂDE CA NĂRODUL DE CE-ŞÎ ADUCE AMINTE: Râde ca prostul de ce îşi aminteşte. SE REPEDE LA VORBĂ: Sare să spună; Se repede sa vorbească numai el. SE REVARSĂ DE ZORI: Se luminează de ziua/··;; ;■>v.î;: -U/ SERIOS?: Nu-mi vine să cred! Adevărat! SERVICIU CONTRA SERVICIU: Se ajută reciproc. SE SCAPĂ PE EL: Face pe el; Urinează pe el. SE SCAPĂ PE EL DE FRICĂ: Face pe el, urinează pe el de frică. ■ SE SCHIMBĂ CALIMERA: Apar probleme noi; Vin alte vremuri; v. şi Se schimbă lucrurile; Se schimbă situaţia; Se schimbă socoteala; Se schimbă treaba; Se schimbă vorba; Se schimbă vremea. SE SCHIMBĂ LUCRURILE: Apar probleme noi; Vin alte Vremuri; v. Se schimbă calimera. SE SCHIMBĂ SITUAŢIA: Apar probleme noi; Vin alte vremuri; v. Se schimbă calimera. SE SCHIMBĂ SOCOTEALA: Apar probleme noi; Vin alte vremuri; v. Se schimbă calimera. SE SCHIMBĂ TREABA: Apar probleme noi; Vin alte vremuri; v. Se schimbă calimera: SE SCHIMBĂ VORBA: Apar probleme noi; Vin alte vremuri; v. Se schimbă calimera. SE SCHIMBĂ VREMEA: Apar probleme noi; Vin alte vremuri; v. Se schimbă calimera. SE SCOTOCEŞTE DE PARALE: Caută bani prin buzunare. '■ SE SCREME SĂ PLOUĂ: E : gata,4gata să plouă. SE SERVEŞTE CALD: Se mănâncă cald. SE SIMTE CA LA EL ACASĂ: ^Se, simte foarte bine; v. şi Se simte ca la mama acasă; Se simte ca peştelc-n apă; Se simte în largul său; Se simte la largul său SE SIMTE CA LA MAMA ACASĂ: Se simte foarte bine; v. Se simte ca la el acasă. SE SIMTE CA PEŞTELE-N APĂ: Se simte foarte bine; v. Se simte ca la el acasă. SE SIMPTE CĂ PEŞTELE PE USCAT: Nu se simte bine; Nu o duce bine. SE SIMTE CEVA ÎN AER: E un miros neplăcut în aer. SE SIMTE CU MUSCA PE CĂCIULĂ: Se simte vinovat. SE SIMTE ÎN LARGUL SĂU: Se simte foarte bine; v. Se simte ca la el acasă. SE SIMTE ÎN STARE: Se consideră capabil. 1209 SE ŢINE CU DINŢII DE.. SE SIMTE LA LARGUL SĂU: Se simte foane bine; v. Se simte ca la el acasă. SE SPALĂ CA PISICA: Se spală superficial. SE SPALĂ PĂSĂRILE-N PRAF: Va ploua. SE SPARGE DE GRAS: Este foarte gras. SE SPARG TOATE-N CAPUL MEU: Eu sunt considerat singurul vinovat; Eu trebuie să le rezolv pe toate. SE SPERIE CA CALU DEBĂŞINĂ: Se sperie degeaba; Se sperie din orice; v. şi Se sperie de toate muştele; Se sperie şi de iunbra lui. SE SPERIE DE TOATE MUŞTELE: Se sperie degeaba; Se sperie din orice; v. Se sperie ca calu de băşină. SE SPERIE ŞI DE UMBRA LUI: Se sperie degeaba; Se sperie din orice; v. Se sperie ca calu de băşină. SE SPUN MULTE VORBE LA SOCOTEALA LUI: Se vorbeşte mult şi de toate despre el. SE STRÂMBEAZĂ VREMEA: Se înrăutăţeşte vremea; Se schimbă situaţia; Vin zilele mai grele; v. şi Se strică vremea. SE STRÂNGE TOT SATUL: Se adună toată lumea.; ■ SE STRICĂ LUCRURILE: Vin problemele; Apar necazurile; v. şi Se strică situaţia. SE STRICĂ SITUAŢIA: Vin problemele; Apar necazurile; v. Se strică lucrurile. SE STRICĂ VREMEA: Se înrăutăţeşte vremea; Se schimbă situaţia; Vin zilele mai grele; v. Se strâmbează vremea. SE SUFLECĂ LA MÂNECI: Se apucă de lucru.-:· SE SUIE PE TEI BELIT: Face orice; E în stare de.orice. :î SE SUPĂRĂ CA VĂCARUL PE SAT: Se supără inutil. SE SUPĂRĂ DIN NIMIC TOATĂ: Se supără din orice. SE SUPĂRĂ DIN TE MIRI CE: Nici nu-ţi dai seama din ce s-a supărat. SE ŞI MIRĂ CE-A DAT PESTE EL: Nu-şi dă seama ce se petrece. SE TÂRĂŞTEPE BRÂNCI: Abia se mişcă; Cu greu rezistă.··:· SETE DE AUR: Dorinţa mare de avere, de câştig, de bani. SETE DE GLORIE: Dorinţa mare de slavă, de laude, de glorificare. SE TEME DE GURA FEMEII: Nu-i place să fie bârfii, să fie calomniat. SE TEME ŞIDE UMBRA LUI: Se sperie, se fereşte de toată lumea. SETE NEOSTOITĂ: O sete, o dorinţă mare, nepotolită după ceva. SE TOPEŞTE DIN PICIOARE: A slăbit foarte mult; v. şi Se topeşte din picioare ca lumânarea. ŞE TOPEŞTE DIN PICIOARE CA LUMÂNAREA: A slăbit foarte mult; v. Se topeşte din picioare. SE TOPEŞTE ÎN GURĂ: Este foarte gustos. SE TRAGE DE LA UMBRĂ LA SOARE: Leneveşte; Se odihneşte. SE TRAGE DE NEAM BUN: Este de origine bună; Este dintr-o familie deosebită. SE ŢIN CA ÎNTR-UN MAŢ: Nu se despart; Ţin foarte mult unul la altul. SE ŢIN CÂRD: Stau grămadă; v. şi Se (in ciopor. SE ŢIN CIOPOR; Stau grămadă; v. Se ţin cârd. SE ŢIN DE CĂLĂLĂU: Se ţin de prostii; Fac nebunii; v. şi Se ţin de hăhălău, SE ŢIN DE CHEFURI: Fac chefuri; Petrec; Se distrează. SE ŢIN DE HĂHĂLĂU: Se ţin de prostii; Fac nebunii; v. şi Se ţin de călălău. SE ŢIN DE HÂRĂ: Se contrazic; Se ceartă; v. şi Se ţin de tătărâu. SE ŢIN DE HÂRÂIALĂ: Fac zgomot, gălăgie, haos. SE ŢIN DE JOACĂ DE NU LE ARDE DE MÂNCARE: Se joacă foarte; frumos. SE ŢIN DE RUDE: Se consideră neamuri. : SE-ŢIN ■■vDE:-TĂTĂ^UV---Se>:-tbnfâci-Se ceartă; v. Se ţin de hără. SE ŢIN DUPĂ EI CA PUII DUPĂ CLOŢÂ: Nu se despart de ei; Sunt tot timpul după ei. SE ŢINE BĂŢ: Se ţine îngâmfat, plin de sine; v. şi Se ţine băţos. SE ŢINE BĂŢOS: Se ţine îngâmfat, plin de sine; v. Se ţine băţ, SE ŢINE BINE: Arată bine; Este destul de puternic, destul de sănătos. SE ŢINE BINE LA: VÂRSTA LUI: Arată bine Ia vârsta lui. SE ŢINE BINE MOŞU: Arată bine moşi. ^ ; SE ŢINE BOGAT: Este încă bogat. 3-- SE ŢINE CA LIPITOAREA DE OM: Nu lasă omul în pace. : SE ŢINE CA MÂNZUL DUPĂ TAPĂ: Nu se desparte de ea. SE ŢINE CA PULBEREA DUPĂ CÂINE: Se fine tot timpul după el; Nu-Masă deloc în pace; v. şi Se ţine ca râia de om; Se ţine ca scaiete de om; Se ţine ca umbra după el. SE ŢINE CA RÂIĂ DE OM: Se ţine tot timpul după el; Nu-I lasă deloc în pace; v. Se ţine ca pulberea după câine. SE ŢINE CA SCAIETE DE OM: Se; ţine tot timpul după el; Nu-I lasă deloc în pace; v. Se ţine ca pulberea după câine. SE ŢINE CA UMBRA DE EL: Se ţine tot timpul după el; Nu-I lasă deloc în pace; v. Se ţine ca pulberea după câine. SE ŢINE CĂ E CINEVA: Se crede,; se consideră mare şi tare. SE ŢINE CĂIT: Se totcăieşte; Regretă mereu. SE ŢINE COADĂ DUPĂ MINE: Nu mă lasă în pace deloc; Se ţine tot timpul după mine. SE ŢINE CU CINEVA: Iubeşte pe cineva. SE ŢINE CU DINŢII DE...: Nu cedează, nu se SE ŢINE CU DINŢII ŞI CU GHEARELE DE.. 1210 Iasă în niciun caz de; v. şi Se ţine cu dinţii şi cu ghearele de.... SE ŢINE CU DINŢII ŞI CU GHEARELE DE...: Nu cedează, nu se lasă în niciun caz de... ; v. Se ţine cu dinţii de.... SE ŢINE CU EA: Este iubitul ei. SE ŢINE CU GURA LA EL: ÎI tot ceartă; v. şi Se ţine cu gura pe el. SE ŢINE CU GURA PE EL: îl tot ceartă; v. Se ţine cu gura la el. ŞE ŢINE CU MÂINILE PE BURTĂ DE RÂS: Râde cu hohote, ^ y SE ŢINE CU NASUL PE SUS: Este îngâmfat, încrezut, plin de sine. SE ŢINE CU TOT SATUL: Are relaţii sexuale cu bărbaţii din tot satul. SE ŢINE BĂLĂLĂU: A fi moale, prost, neghiob. SE ŢINE DE BĂUTURĂ: Bea mereu; v. şi Se ţine de beţivani. SE ŢINE DE BEŢIVANI: Bea mereu; v. Se tine de băutură. SE ŢINE DE BOACĂNE: Face boacăne, neghiobii, prostii. SE ŢINE DE BOAŢE: A face pozne, năzbâtii, boroboaţe; v. şi A face boroboaţe. SE ŢINE DE BGROBOANŢE: A face pozne, năzbâti i, boroboaţe; v. A face boaţe. SE ŢINE DE BRAŞOAVE: Se ţine de minciuni, de palavre. SE ŢINE DE CĂLĂLĂU: Se ţine de prostii; Face nebunii. SE ŢINE DE CĂRA MEA: Insistă pe lângă mine. SE ŢINEDE CÂRĂ: Stăruie pe lângă cineva. SE ŢINE DE CÂRCOTE: Se ceartă cu cineva, SE ŢINE DE COADĂ: Stă la coadă; Aşteaptă Ia o coadă, la un rând. SE ŢINE DE CURUL EI: Umbla după ea; O iubeşte. SE ŢINE DE CUVÂNT: Este de cuvânt; Nu-şi neglijează promisiunile. SE ŢINE DE DARAVEL CU LUMEA: Are necazuri, belele cu lumea. SE ŢINE DE DRĂCII: Face pozne, năzbâtii drăcovenii; v. şi Se ţine de drăcovenii. SE ŢINE DE DRĂCOVENII: Face : pozne, năzbâtii drăcovenii; v. şi Se ţine de drăcii. SE ŢINE DE EL: Nu-1 lasă în pace; Umblă mereu după el. SE ŢINE DE FĂGĂDUI: Promite; -Face promisiuni. SE ŢINE DE FEMEIA OMULUI: Umblă după femeia altuia; Este amantul unei femei măritate. SE ŢINE DE FUSTA EI: Se ţine de ea; Umblă după ea; O iubeşte. SE ŢINE DE GLUME: Face glume; Glumeşte; Face pozne. SE ŢINE DE GOANGE: Face glume proaste; Este neserios. SE ŢINE DE GOGLEZE: Face afirmaţii lipsite de însemnătate. SE ŢINE DE GOGOŞI: Minte; Spune minciuni. SE ŢINE DE IORDANE: Se ţine de lucruri neserioase; Umblă cu vorbe goale. SE ŢINE DE PANGLICI: Face şarlatanii, excrocherii. SE ŢINE DEPARTE DE EL: Nu se apropie de el; Nu comunică, nu colaborează cu el. SE ŢINE DE PAŞII LUI: A sta aproape de el; A nu se îndepărta de el; v. şi Se ţine de poalele lui. SE ŢINE DE POALELE LUI: A sta aproape de el; A nu se îndepărta de el; v. Se ţine de paşii lui. SE ŢINE DE RELE: Face numai rele; Nu se mai cuminţeşte. SE ŢINEDE ŞOTII: Face numai: glume; Nu se mai maturizează deloc; v. şi Se ţine de trăsnăi ; oSE.ŢINE DEŞTEPT: Face pe deşteptul; Se consideră deştept. : SE ŢINE DE TRĂSNĂI: Face numai glume; Nu se mai maturizează deloc; v. Se ţine de şotii. SE ŢINE DE TREABĂ: Lucrează; îşi vede de treabă. SE ŢINE DE TACLALE: îi place să stea de vorbă; îi place să converseze; v, şi Se ţine de vorbă. SE ŢINE DE VORBĂ: îi place să stea de vorbă; îi place să converseze; v; Se ţine de taclale. SE ŢINE DRUG: Face pe lingău; Se linguşeşte langăcineva. SE ŢINE DUPĂ EA CA MÂNZUL DUPĂ IAPĂ: Nu se desparte de ea; O iubeşte foarte mult. SE ŢINE DUPĂ FUSTE: Umblă după femei. SE ŢINE FUNIE: Nu se desparte de nimeni; Umblă după cineva; v. şi Se fine lanţ. SE ŢINE GATA: Este mereu pregătit; Este gata în orice moment. SE ŢINE INTR-UN FIR DE AŢĂ: Este foarte slab; Nu mai rezistă; v. şi Se ţine într-un fir de păr. SE ŢINE ÎNTR-UN FIR DE PĂR: Este foarte slab; Nu mat rezistă; v. Se ţine într-un fir de aţă. SE ŢINE ÎN UMBRĂ: Stă izolat; S-a retras; Nu este observabil. SE ŢINE LA DRUM CU PARUL: Nu mai are încredere în nimeni; Este mereu în pericol. SE ŢINE LAIE: Face zgomot; Umblă în ceară, în grupuri. SE ŢINE LA ÎNĂLŢIME: Rezistă bine; Face faţă; Este încă foarte bun. SE ŢINE LANŢ: Nu se desparte de nimeni; Umblă după cineva; v. Se ţine funie. · SE ŢINE LA PICIOARELE MELE: Stă mereu lângă mine; Este la dispoziţia mea. SE ŢINE LIPIT DE MINE: Nu se desparte ce mine; Stă mereu lângă mine. SE ŢINE MARE DE NOI: Face pe grozavul; Se poartă ca un încrezut. SE ŢINE MARE-TARE: Se crede puternic, rezistent. SE ŢINE MĂREŢ: Este mândru, încrezut, îngâmfat. 1211 SE UITĂ DINTR-O PARTE LA OM SE ŢINE MORT DUPĂ EA: O iubeşte foarte mult. SE ŢINE NOROCUL DUPĂ MINE CA PULBEREA DUPĂ CÂINE: Nu prea am noroc; Nu sunt o persoană norocoasă. SE ŢINE NUMAI DE NEFĂCUTRI: Face numai prostii; Se ţine numai de lucruri rele, SE ŢINE NUMAI ÎNTR-UN FIR DE AŢĂ: Nu mai este rezistent; Se poate rupe uşor; Nu mai ţine mult; v. şi Se fine numai într-un fir de păr. SE ŢINE NUMAI ÎNTR-UN FIR DE PĂR: Nu mai este rezistent; Se poate rupe uşor; Nu mai ţine mult; v. Se ţine numai într-un Jir de aţă. SE ŢINE SCAI DE OM: Nu lasă omul în pace; Umblă tot timpul după el. SE ŢINE TARE: Rezistă bine; Nu cedează; Nu se lasă. SE ŢIN FUNIE: Umblă unul după altul; v. şi Se ţin lanţ. SE ŢIN LAIE: Umblă ca o ceată zgomotoasă şi dezorganizată. SE ŢIN LANŢ: Umblă unul după altul; v. Se ţin funie. SE ŢIN MÂNDRELE DE EL: îl iubesc femeile; Are succes la femei. SE ŢIN RELELE DE MINE: Am numai necazuri; Nu mai scap de necazuri. SE ŢIN ROAIE: Se adună o mulţime; Se ţin în grupuri unul după altul. SE ŢIN RUDE: Se consideră neamuri. SE ŢIN ŞIR CA CÂINII DUPĂ CĂŢEA: Umblă unul după altul; Sunt mereu împreună. SE ŢIN TARE: Rezistă bine. SE UITAU UNII LA ALŢII: Privea unul pe celălalt. SE UITAU UNII LA ALŢII ŞI DĂDEAU DIN UMERI: Privea unul pe celălalt şi nu ştiau ce să facă. SE UITĂ CA BOUL: Priveşte ca prostul; Se uită aiurea. SE UITĂ CA LA DRACU: Se uită urât; îl priveşte cu ură. SE UITĂ CA LA DUMNEZEU: ÎI admiră. SE UITĂ CA LA NU ŞTIU CE: Are o privire nedesluşită, neclară. Confuză; Nu ştie ce vrea. SE UITĂ CA O FLOARE: O priveşte ca pe o floare; O iubeşte mult. ^ SE UITĂ CA LA UN NIMIC: ÎI desconsideră; îl priveşte ca pe o nulitate. SE UITĂ CA MÂŢA ÎN CALENDAR: Nu pricepe nimic; Nu-şi dă seama despre ce este vorba; v. şi Se uită ca pisica în calendar; Se uită ca viţelul la poarta nouă. SE UITĂ CA O CUTRĂ: Se uită cu răutate, cu duşmănie, cu invidie, cu ură; v. şi Se uită ca toţi dracii. SE UITĂ CA PISICA ÎN CALENDAR: Nu pricepe nimic; Nu-şi dă seama despre ce este vorbă; v. Se uită ca mâţa în calendar. SE UITĂ CA PISICA ÎN TIGAIE: îi estre poftă; I s-a făcut foamete. SE UITĂ CA TOŢI DRACII: Se uită cu răutate, cu duşmănie, cu invidie, cu ură; v. Se uită ca o cutră. SE UITĂ CA VIŢELUL LA POARTA NOUĂ: Nu pricepe nimic; Nu-şi dă seama despre ce este vorbă; v. Se uită ca mâţa în calendar. SE UITĂ CU ALBUL OCHILOR: Nu-1 vede; Nu se uită cum trebuie. SE UITĂ CU ALŢI OCHI: Acum priveşte cu mai multă căldură, cu mai multă simpatie; Acum priveşte cu mai multă răutate, cu mai multă antipatie. SE UITĂ CU ALŢI OCHI LA MINE: Acum mă priveşte cu mai multă căldură, cu mai multă simpatie; Acum mă priveşte cu mai multă răutate, cu mai multă antipatie. SE UITĂ CU COADA OCHIULUI: Se uită pe ascuns, pe furiş.: SE UITĂ CU DRAGOSTE: Se uită cu mult drag, cu bunătate, cu simpatie. SE UITĂ CU ÎNŢELEGERE: îşi manifestă înţelegerea, acordul, consimţământul. SE UITĂ CU ÎNŢELES: Comunică prin pri-vire; Pricepe tot ce vede. SE UITĂ CU MIRARE: Se miră de ceea ce vede. ^ SE UITĂ CU NIŞTE OCHI MARI LA MINE: îşi holbează ochii Ia mine. SE UITĂ CU OCHII CĂ TOT DEGEABA: Degeaba priveşte; Inutil priveşte; v. şi Se uită cu ochii că tot n-are ce face; Se uită cu ochii că tot tiare nicio putere. SE UITĂ CU OCHII CĂ TOT N-ARE CE FACE: Degeaba priveşte; Inutil priveşte; v. Se uită cu ochii că tot degeaba, SE UITĂ CU OCHII CĂ TOT N-ARE NICIO PUTERE: Degeaba priveşte; Inutil priveşte; v. Se uită cu ochii că toi degeaba. SE UITĂ CU OCHII CÂT CEPELE: Se holbează la mine; v. şî Se uită cu ochii mari la mine. SE UITĂ CU OCHII LA DE MĂNÂNCĂ (pop.): Are poftă de mâncare; îi este foame. SE UITĂ CU OCHI MARI LA MINE: Se holbează la mine; v. Se uită cu ochii cât cepele. SE UITĂ CU OCHI RĂI LA MINE: Mă priveşte cu răutate, cu ură. -SE UITĂ CU PRIETENIE: Mă priveşte cu prietenie, cu simpatie. SE UITĂ CU SFIALĂ: Priveşte cu neîncredere în sine, cu timiditate, cu sentiment de ruşine. SE UITĂ CU UN OCHI LA FĂINĂ ŞI CU ALTUL LA SLĂNINĂ: Se uită în toate părţile; Ar dori de toate; v. şi Se uită cu un ochi la gaie şi cu altul la tigaie; Sc uită în cer, se uită în pământ; Se uită încoace, se uită încolo; Se uită pe acolo, se uită pe dincolo. SE UITĂ CU UN OCHI LA GAIE ŞI CU ALTUL LA TIGAIE: Se uită în toate părţile; Ar dori de toate; v. Se uită cu un ochi la făină şi cu altul la slănină. SE UITĂ DINTR-O PARTE LA OM: îi priveşte câş; Se uită pe ascuns, în secret. SE UITĂ DOAR SĂ IA 1212 SE UITĂ DOAR SĂ IA: Doreşte doar să primească, să obţină ceva. 'SE UITĂ DUPĂ ALTUL: Iubeşte pe ait bărbat. SE UITĂ ÎN CER, SE UITĂ lN PĂMÂNT: Se uită în toate părţile; Ar dori de toate; v. Se uită cu un ochi la făină şi cu altul la slănină. SE UITĂ ÎN CHIONDORÂŞ: Se uită chiorâş, încruntat, posomorât. SE UITĂ ÎNCOACEj SE UITĂ ÎNCOLO: Se uită în toate părţile; Ar dori de toate; v. Se uită cu un ochi la făină şi cu altul la slănină. SE UITĂ ÎN GURA OMULUI CÂND VORBEŞTE; Se uită la om cu care vorbeşte; v. şi Sc uită în ochii omului când vorbeşte. ;SE ■ UITĂ·::.-ÎN OCHII OMULUI CÂND VORBEŞTE: Se uită la om cu care vorbeşte; v. Se uită în gura omului când vorbeşte. SE UITĂ ÎN ZARE: Priveşte la depărtare. SE UITĂ ÎN ZAREA LUMÂNĂRII SĂ CAUTE SĂMÂNŢA DE OU: Verifică dacă oul este bun de pus la clocit. SE UITĂ LA EA CA LA OCHII DIN CAP: O priveşte cu multă dragoste. M SE UITĂ LA EL CA LA SOARE: îi priveşte cu multă dragoste. SE UITĂ LA MINE CA LUPUL: Mă priveşte cu răutate SE UITĂ LA MINE, SĂ LE FAC EU PE TOATE: Speră că le voi face eu pe toate. SE UITĂ LA OM CA PRIN; GEAM: Nu-1 priveşte cu simpatie; îşi manifestă o anumită simpatie. SE UITĂ LA TINE CU TÂLC: Te priveşte cu subînţelesuri; Vrea să-ţi comunice ceva prin privire. ■ ·.';. SE UIŢĂ LUNG: Priveşte înainte; Priveşte în larg; Priveşte în zare. SE UITĂ LUNG LA MINE: Nu-şi mai ia ochii de la mine; Se tot uită la mine. SE UITĂ LUNG ŞI DIŞERAT: Se uită lung fără nicio ţintă; Priveşte în van. SE UITĂ MOARTEA: LA MINE, E DUPĂ UŞĂ: Se apropie moartea; Nu mat am mult de trăit. SE UITĂ OCHI In OCHI: Se uită fix unui ia altul. SE UITĂ PE ACOLO, SE UITĂ PE DINCOLO: Se uită în toate părţile; Ar dori de toate; v. Se uită cu un ochita făină şi cu altul la slănină. SE UITĂ PE FURIŞ: Priveşte în secret; Se uită pe ascuns. : SE UITĂ PESTE UMĂRT,A;EL: Jl desconsideră; Nu dă doi bani pe el. SE UITĂ PE SUB GENE: !l priveşte cu sfidare; v. şi Se uită sub sprâncene la om. SE UITĂ PE SUB SPRÂNCENE LA OM: ÎI priveşte cu sfidare; v.Se uită sub gene. SE UITĂ PIEZIŞ LA OM: Se uită cu ironie, cu răutate. SE UITĂ SĂ-ŞI FACĂ TREBURILE CU NIMIC: încearcă să obţină ceva pe degeaba. SE UITĂ SOARELE ÎN BRÂNCI: E destui de frig; Soarele nu prea încălzeşte; v. şi Se uită soarele îndărăt. SE UITĂ SOARELE ÎNDĂRĂT: E destul de frig; Soarele nu prea încălzeşte; v. Se uită soarele în brânci. SE UITĂ SOARELE PRINTRE NORI: Cerul este înnorat. SE VĂD PE ASCUNS: Se întâlnesc în secret. SE UITĂ TOŢI ÎN SPINAREA MEA: Se uită toţi pe ascuns; Se uită toţi după mine. SĂ UITĂ TOŢI LA MINE: ;Mă priveşte toată lumea. . SE UITĂ ŢAPOŞ LA MINE: Se uită drept la mine. .·· SE UITĂ VRÂJMĂŞOS: Se uită duşmănos, plin de ură. ·:·:·■■ SE UMFLĂ ÎN PENE: S-a îngâmfat; Este încrezut; E plin de sine; v. şi Se umflu în pipotă; Se umflă pipota în el. SE UMFLĂjN PIPOTĂ: S-a îngâmfat; Este încrezut; E plin de sine; v. Se umflă în pene. SE UMFLĂ:LA MINE: Se răsteşte, strigă la mine; Face pe deşteptul cu mine. ..■■■.SE UMFLĂ PIPOTA ÎN EL: S-a îngâmfat; Este încrezut; E plin de sine; v. Se umflă în pene. SE VARSĂ ZIUA: Se luminează de zi; v. şi Se varsă zorile. SE VARSĂ ZORILE: Se luminează de zi; v. şi Se varsă ziua. SE VÂNTURĂ-LUMEA: Trece tot felul de oameni. SE VÂRA ÎN SUFLETUL OMULUI: Vrea să afle tot; Se bagă în intimităţile omului. r; SE VÂRĂ PE SUB PIELE OMULUI: Se linguşeşte, se ploconeşte cu speranţa că va obţine ceva. -ih: ■ SE VÂRĂ PESTE TOT ÎN FAŢĂ: Vrea să fie mereu în faţă, să fie mereu primul. SE VEDE CĂ...: E clar că. . , ; v. şi Se vede cât acolo că...; Se vede de cât acolo că.... SE VEDE CÂT COLO CĂ...: E clar că...; v. şi Se vede că.... SE VEDE CU OCHIUL LIBER: E clar; E vizibile; Se poate observa, constata uşor. . SE VEDE DE CÂT COLO CĂ...: E clar că...,; v. şi Se vede că.... SE VEDE DE LA DISTANŢĂ:, Se poate observa de depărtare; v. şi Se vede de la o poştă. SE VEDE DE LA O POŞTĂ: Se poate observa de depărtare; v. Se vede de la distanţă. SE VEDE DUPĂ OCHI CĂ...: Din privirea lui se poate observa că... . SE VEDE DUPĂ OCHI CĂ MINŢI: Din privirea ta se vede că nu spui un adevăr. SE VEDE LA OCHI: Se vede în faţă. SE VEDE TREABA CĂ...: Se poate observa că.... SE VINDE LA OCHI: Se vinde la vedere; Se vinde public. SE VINDE PE BANI: Se poate cumpăra. SE ; VINDE; PE-SUB :MÂNĂ: Se vinde pe ascuns; Se vinde Ia negru. 1213 SLABĂ NĂDEJDE SEXUL FRUMOS: Femeie. SEXUL SLAB: Femeie. SEXUL TARE: Bărbat. SE ZBATE CA APA PE MAL: Munceşte din greu; Trăieşte modest; v. şi Se zbate ca frunza plopului SE ZBATE CA FRUNZA PLOPULUI: Munceşte din greu; Trăieşte modest; v. şi Se zbate ca apa pe mal. SE ZBATE CA PEŞTELE PE USCAT: Duce o viaţă grea. SE ZBATE CU NECAZURILE: Are mari necazuri; O duce greu. SE ZBATE CU SĂRĂCIA ÎN GÂT: Este foarte sărac; O duce foarte greu. ■■■■ SE ZBATE DE MOARTE: Este pe moare. SE ZGÂRMĂ LA BUBĂ: Atinge un : loc sensibil, un loc dureros. SE ZICE: Lumea vorbeşte. SEZON MORT: Nu există nicio activitate; Totul a încetat. SE ZOREŞTE DE ZIUĂ: Se grăbeşte dis-de-dimineaţă. ■ SFÂNTA ZI DE ASTĂZI: Ce zi frumoasă e astăzi. SFÂRŞEŞTE CU GLUMA!: Să terminăm cu glumele; Nu mai este loc pentru glume; Să trecem Ia lucruri serioase. SFÂRŞIT DE OBOSEALĂ: Am scăpat de acest efort. SFÂRŞITUL E APROAPE: Nu mai e mult piină ia sfârşit. SFÂRŞITUL ÎN NUMĂRUL VIITOR: Ultima parte va fi publicată în numărul viitor al publicaţiei. SFÂRŞITUL LAUDĂ ÎNCEPUTUL: Sfârşitul este mai important decât începutul; La sfârşit vedem ce am început. SFÂRŞITUL LUMII: Dispariţia omenirii; Ceva foarte periculos, foarte rău; Ceva dezastruos. SFERĂ DE ACTIVITATE: Domeniul în care activează; Specialitate. SFOARĂ DE MOŞIE: Un teren îngust dintr-o moşie. SFORUL APEI: Firul apei; Cursul apei. SFREDELUL DRACULUI: Acţiune necurată; Iniţiativă necugetată. SIGUR: Cu siguranţă; Precis; Exact. SIGURANŢĂ DEPLINĂ: Certitudine sigură; Lipsă de orice îndoială. SIGUR CA MOARTEA: Deosebit de sigur. SIGUR CĂ DA!: N u încape nicio îndoială! SIGUR DE SINE: Stăpân pe sine; Stăpân pe forţele sale; v. şi Sigur pe sine. SIGUR DE SUCCES; Garantează un succes sigur. SIGUR PE SINE: Stăpân pe sine; Stăpân pe forţele sale; v. Sigur de sine. SILIT DE ÎMPREJURĂRI SĂ...: Situaţia îl obligă să.... SILIT DE MIZERIE: Mizeria îl obligă. SILIT DE URGIA VREMII: Urgia vremii îl obligă. SILIT FIIND: Fiind obligat. ^ SIMPLU CA BUNĂ ZIUA: în mod sigur era obligat. SIMPLU MURITOR: Om simplu; Om din popor. SIMTE O RANĂ LA INIMĂ: Are o problemă; Are un necaz. SIMTE-TE CA LA TINE ACASĂ: Te rog sa te simţi bine. SIMŢ AL ORIENTĂRII: Puterea de se descurca. SIMŢ DE RĂSPUNDERE: Asumarea răspunderii.···-^ SIMŢEAM CRESCÂDU-MI PIELEA DE GĂINA: ;M-am speriat; M-am îngrozit. SIMŢIŢI-VĂ CA ACASĂ!: Vă rog să vă simţiţi bine. ;-- SINCER VORBIND: Fiind sincer; Vorbind cu sinceritate. SINGUR: Fără nimeni.V: SINGURA NOASTRĂ : SPERANŢĂ: Unica noastră nădejde. SINGUR CUC: Singur pe lume. SINGUR CU GHIDUL SĂU: EI şi îndrumătorul său:y ■ SINGUR DE LA SINE: în principiu este singur. SINGUR LA PĂRINŢI: Nu mai are fraţi sau surori. SINGUR-SINGUREL: Absolut singur. ■ : : SINGUR ŞI-A CROIT SOARTA: Totul şi-a făcut singur; Nu s-a bucurat de ajutorul nimănui; v, şi Singur şi-a croit viitorul său. SINGUR ŞI-A CROIT VIITORUL SĂU: Totul şi-a făcut singur; Nu s-a bucurat de ajutorul nimănui; v. Singur şUă croit soarta. SINGUR ŢI-AI FĂCUT-O : Singur eşti de vină. SITA NOUĂ CERNE BINE: La început fiecare lucrează atent şi bine. SITA NOUĂ ŞADE ÎN CUI: Tot ce e nou stă frumos. SITUAŢIA ACTUALĂ: Momentul de faţă. - SITUAŢIA S-A MAI AMELIORAT: Este o situaţie mai bună; Sunt condiţii mai uşoare. SITUAŢIA S-A MAI DESTINS:^ Lucrurile par mai bune; Lucrurile se îndreaptă. ■ ■ SITUAŢIE EXPLOZIVĂ: Situaţie insuportabilă, SITUAŢIE FĂRĂ IEŞIRE: Nu există nicio scăpare. SITUAŢIE JENANTĂ: Este jenant; Este neplăcut; v.şi Situaţie neplăcută. SITUAŢIE NEPLĂCUTĂ: Este jenant; Este neplăcut; v. Situaţie jenantă. SITUAŢIILE DISPERATE CER SOLUŢII DISPERATE: Pentru fiecare situaţie diferită se cer şi soluţii diferite. SLABĂ LEGĂTURĂ: Nu există o legătură bună. SLABĂ LEGĂTURĂ DE PRIETENIE: Prietenie slabă; Prietenie nesinceră.s SLABĂ NĂDEJDE: Nicio speranţă. SLAB CA O SCOABĂ 1214 SLAB CA O SCOABĂ: Elev slab. SLAB CA UN ÎNGER: Slăbuţ şi firav. SLAB CA UN OGAR: E numai piele şi oase; v. şi Slab ca un ţâr. SLAB CA UN ŢÂR: E numai piele şi oase; v. şi Slab ca un ogar. SLAB DE CAP; Cam prostuţ; Prostănac; v. şi Slab de minte. SLAB DE CARACTER: Lipsit de caracter; Incorect; Necinstit. SLAB DE DUH: Slab; Retras; Tăcui; Izolat; v. şi Slab de fire; Slab de inimă; Slab de înger. SLAB DE FIRE: Slab; Retras; Tăcut; Izolat; v. Slab de duh. SLAB DE INIMĂ: Slab; Retras; Tăcut; Izolat; v. Slab de duh. SLAB DE-I NUMERI COASTELE::;E numai piele şi os; v. şi Slab de-ipoţi număra coastele. SLAB DE-I POŢI NUMĂRA COASTELE: E numai piele şi os; v. Slab de-i nimeri coastele. SLAB DE ÎNGER: Slab; Retras; Tăcut; Izolat; v. Slab de duh. SLAB DE-L BATE VÂNTUL: Foarte slab; v. şi Slab de-l suflă vântul; Slab mort. SLAB DE-L SUFLĂ VÂNTUL: Foarte slab; v. Slab de-l bate vântul SLAB DE MINTE: Cam prostuţ; Prostănac; v. Slab de cap. SLAB DE PIEPT: Fără rezistenţă; Fără forţă; v. şi Slab de vână; Slab de vână pentru ceva; Slab din fire. SLAB DE VÂNĂ: Fără rezistenţă; Fără forţă; v. Slab de piept. SLAB DE VÂNĂ PENTRU CEVA: Fără rezistenţă; Fără forţă; v. Slab de piept. SLAB DIN FIRE: Fără rezistenţă; Fără forţă; v. Slab de piept, SLABE SPERANŢE!: Nicio speranţă! Nicio nădejde! SLAB LA MATEMATICĂ: Nu· se pricepe la matematică. SLAB MORT: Foarte slab; v. Slab de-l bate vântul ; : . . SLAVA DOMNULUI!: îi/mulţumim lui Dumnezeu! v. şi Slavă Domnului! Slavă lui Dumnezeu. SLAVĂ DOMNULUI!: îi mulţumim lui Dumnezeu! v. Slava Domnului! SLAVĂ LUI DUMNEZEU!: îi mulţumim lui Dumnezeu! v. Slava Domnului! SLAVĂ MAICII DOMNULUI!: îi mulţumim Maicii Domnului! ^ SLAVĂ ŢIE, DOAMNE!: îţi mulţumim ţie Doamne! SLĂBEŞTE-MĂ!: Lasă-mă în pace! SLÂBEŞTE-MĂ CU PROSTIILE TALE: Lasă-mă în pace cu prostiile tale. SLĂBIT DE BOALĂ: Foarte bolnav; v. şi Slăbit de febră. SLĂBIT DE FEBRĂ: Foarte bolnav; v. Slăbit de boală. SLOBOD LA MÂNĂ: Darnic. SLUGA DUMITALE!: La dispoziţia dumitale! SLUGA DUMNEAVOASTRĂ!: La dispoziţia dumneavoastră! SLUJBA-I SLUJBĂ: Obligaţiile de serviciu nu se discută. SMĂLŢAT CU FLORI: împodobit cu flori. SMULS DE PENE: Chinuit rău. ^ SOACRĂ POAMĂ ACRĂ: Soacra nu prea este iubită. ; - SOARBE-ZEAMĂ: Foarte sărac. SOARE CU DINŢI: Senin dar frig. SOARELE ASFINŢEŞTE: Soarele apune; Se apropie noaptea; v. şi Soarele e în deseară; Soarele scapără-n seară. SOARELE E ÎN CRUCE: Soarele e la amiază; v. şi Soarele e în cruce amiazăzi; Soarele e în cruci; Soarele e în scaun. SOARELE E ÎN CRUCE AMIAZĂZI: Soarele e la amiază; v. Soarele e în cruce. SOBELE E ÎN CRUCI: Soarele e la amiază; v. Soarele e în cruce. SOARELE E lN DESEARĂ: Soarele apune; Se apropie noaptea; v. Soarele asfinţeşte. : SOARELE E ÎN SCAUN: Soarele e la amiază; v. Soarele e în cruce. SOARELE RĂSARE: Apare soarele. SOARELE SCAPĂRĂ-N SEARĂ: Soarele apune; Se apropie noaptea; v. Soarele asfinţeşte. SOARELE ŞI-A FĂCUT APARIŢIA: A apărut soarele. ..SOARTA A VRUT CAEU SĂ...: Norocul meu a vrut ca eu să... . iimzM;':::: SOARTA A VRUT AŞA: Aşa mi-a fost soarta. SOARTA E CUM ŞI-O FACE OMUL: Soarta depinde şi de om. SOARTA E SCHIMBĂTOARE: Soarta se mai poate şi schimba. - SOARTA; ÎI :E PECETLUITĂ; Aceasta este soarta lui, alta n-are. SOARTA AMARĂ: O soartă tristă; O soartă dureroasă, S-O BEI CU . APA NEÎNCEPUTĂ: ;E foarte frumoasă; E foarte dulce; E foarte sănătoasă. SOCIETATEA E ÎN LICHIDARE: Instituţia nu mai poate dura mult; în curând se va închide instituţia. SOCOTEALA DE ACASĂ NU SE POTRIVEŞTE CU CEA DIN TÂRG: Acasă judeci într-un fel, afară intr-altul. SOCOTEALA E SOCOTEALĂ: Obligaţiile sunt obligaţii; Drepturile sunt drepturi. SOCOTEALĂ DEASĂ - FRĂŢIE ALEASĂ: Relaţiile cinstite sunt cele mai durabile. SOI RĂU: Neam prost; Om rău. S-O IAU CU ÎNCEPUTUL: Să pornesc de la început. S-O ÎNVÂRTI ŞI EL DE VREUNA: O să-şi găsească şi el o femeie. S-O LĂSĂM BALTĂ!: Să punem capăt! Să terminăm! 1215 SPIRITUL EPOCII S-O LĂSĂM ÎNCURCATĂ: S-o lăsăm aşa cum este; v. şi S-o lăsăm moartă. S-O LĂSĂM MOARTĂ; S-o lăsăm aşa cum este;v. S-o lăsăm încurcată, i SOLDAT PROST; Soldat fără grad militar; v. şi Soîdatui-tufă. SOLDATUL-TUFĂ: Soldat fără grad militar; v. şi Soldat prost. S-O LUĂM PE-A DREAPTĂ; Să spunem ceea ce este drept. S-O LUĂM PE-A REA MAI ÎNTÂI: Să începem cu partea rea; v. şi S-o luăm pe-a strâmbă. S-O LUĂM PE-A STRRÂMBĂ: Să începem cu partea rea; v. S-o luăm pe-a rea mai întâi. S-O LUĂM ŞI PE-A DREAPTĂ: Să începem cu partea bună. SOMN ADÂNC: Moarte; Somn profund; v. şi Somn de plumb; Somn greu. SOMNDE PLUMB: Moarte; Somn profund; v. Somn adânc. SOMN GREU: Moarte; Somn profund; v. Somn adânc. SOMN IEPURESC; Somn uşor. ; SOMNUL CEL DE PE URMĂ: Moarte; v. şi Somnul cel de veci; Somnul cel lung; Somnul cel veşnic; Somnul de pe urmă; Somnul de veci; Somnul morţii. SOMNUL CEL DE VECI: Moarte; v. Somnul cel de pe urmă. SOMNUL CEL LUNG; Moarte; v. Somnul cel de pe urmă. SOMNUL CEL VEŞNIC: Moarte; v. şi Somnii/ cel de pe urmă. SOMNUL DE PE URMĂ: Moarte; v. Somnul cel de pe urmă. SOMNUL DE VECI: Moarte; v, Somnul cel de pe urmă. SOMNUL MORŢII: Moarte; v. Somnul cel de pe urmă. SOMN UŞOR!: Noapte bună! Să ai un somn plăcut!:; SORA MEA, SĂ MORI ŞI MAI MULTE NU, DACĂ NU ERAI TU: Am avut mare noroc că erai tu, sora mea. • SORĂ BUNĂ: Soră după lată şi mamă; v. şi Sora dreaptă. SORĂ DE LAPTE: Fata care a supt la mama mea când eram şi eu sugar. SORĂ DE LINGURĂ: Fata cu care am crescut, am copilărit împreună; v. şi Soră de soartă. SORĂ DE SOARTĂ: Fata cu care am crescut, am copilărit împreună; v. Soră de lingură. SORĂ DREAPTĂ; Soră după tată şi mamă; v. Soră bună. SORĂ VITREGĂ: Fata mamei vitrege cu alt S0{'.·: : S-O ROTUNJESC CU TINE LA UN CAP: S-o termina odată; Să punem capăt. SORŢI DE IZBÂNDĂ: Şansă; Posibilităţi de reuşită. SOSIT DE CURÂND DE LA...; Nu de mult a sosit de la...; Este proaspăt venit de la.... SOSIT LA MOMENT OPORTUN: A venit chiar când trebuia; v. şi Sosi la moment potrivit: SOSIT LA MOMENT POTRIVIT: A venit chiar când trebuia; v. Sosi la moment oportun. SOSIT LA TIMP: Nu a avut nicio întârziere. S-O SPUIE LUI MUTU: Eu nu cred aşa ceva. S-O SPUN DESCHIS: S-o spun cu toată sinceritate. SPAIMA GĂINILOR: Puţin îmi pasă; Nu mă interesează; Nu prezintă niciun interes. SPALĂ CAPUL MĂGARULUI: Fă ce vrei cu el; Te priveşte; v. şi Spală-tepe cap. v.;SPALĂ-TE PE :CAP!; - Fă ce vrei cu el! Te priveşte! ,!SPALĂ-TE PE CAP CU...: Fă ce vrei cu...; E treaba ta ce faci cu.„ . SPALĂ-TE PE CAP CU EL: Fă ce vrei cu el; Pe mine nu mă interesează. SPĂLAŢI-VĂ PE CAP!: Faceţi ce vreţi cu asta! Vă priveşte!; v. Spală capul măgarului. SPĂLAŢI-VĂ PE CAP CU...: Faceţi ce vreţi cu...; E treaba voastră ce faceţi cu.... SPATE ÎN SPATE: Lipit unul de altul. SPECIALIZAT ÎNTR-O LIMBĂ: Cunoaşte foarte bine o limbă. SPECTACOLUL M-A RĂSCOLIT: A fost un spectacol deosebit. 4 A ; SPERANŢĂ DEŞARTĂ: Slabă: speranţă; Nicio speranţă. SPER CĂ DA: Cred că se poate; Cred că se va rezolva. SPER CĂ NU; Cred că nu se poate; Cred că nu se va rezolva. SPER CĂ NU S-A ÎNTÂMPLAT NIMIC RĂU: Sper că totul este în regulă. SPER CĂ NU VĂ DERANJEZ: Cred că prezenţa mea nu vă deranjează. SPER DIN TOATĂ INIMA: Am mari speranţe. SPERIE LUPUL CU PIELELA OII: Nu avem de ce să ne fie frică. : SPER SĂ-L VĂD MAI DES: Sper că-1 voi vedea în curând. SPER SĂ NE VEDEM CÂT MAI DES: Sper să ne vedem în curând. SPIRIT ACID: Om dificil; Om necomunicativ; Om râu. SPIRIT CRITIC: Persoană pretenţioasă. SPIRIT DE CONTRADICŢIE: Iubitor de discuţii în contradicţie. SPIRIT DE INIŢIATIVĂ: Apt de iniţiativă. SPIRIT DE OBSERVAŢIE: Apt de a sesiza, de a observa, de a-şi da seama de realitate. SPIRITELE SUNT AGITATE: Totul este în mişcare; Cu toţii sunt agitaţi, indignaţi, nepotoliţi. SPIRIT GREOI: Caracter greu accesibil; Caracter insuportabil. SPIRITUL EPOCII:; Moment de actualitate; Poziţie contemporană. SPIRITUL PUBLIC 1216 SPIRITUL PUBLIC: Poziţia publicului; Interesele publice, SPIRITUL UNEI LIMBI; Specificul, punctul esenţial al unei limbi. SPIRITUL VREMII; Poziţie contemporană epocii respective. SPOR LA LUCRU!: Succes în muncă! v. şi Spor la muncă! SPOR LA MUNCĂ!: Succes în muncă! v. Spor la lucru! SPOR ŞI BERECHET: J Să aveţi spor şi să câştigaţi bine. SPRE BINELE CUIVA: Spre fericirea, spre norocul cuiva. SPRE BINELE DUMNEAVOASTRĂ: Spre fericirea, spre norocul dumneavoastră. SPRE CEA MAI MARE PARTE: Spre majoritate. SPRE CINSTEA CUIVA: Spre onoarea, spre mulţumirea cuiva. SPRE DEOSEBIRE DE...: Deosebindu-se de... SPRE FOLOS...: în folosul...;:Spre binele.,,; v. şi Spre folosul... SPRE FOLOSUL...: în folosul.,.; Spre binele...; v. şi Spre folos.... SPRE LAUDA LUI DUMNEZEU: Mulţu-mindu-i Iui Dumnezeu. SPRE MAI BINE: Pe calea succesului. SPRE MAREA LUI MIRARE: S-a mirat foarte mult; Nu-i venea să creadă. SPRE MAREA LUI SATISFACŢIE: a fost tare satisfăcut. SPRE MAREA MEA BUCURIE: M-am bucurat foarte mult. SPRE MAREA MEA MIRARE: M-am mirat foarte mult. SPRE MAREA MEA PĂRERE DE RĂU: Spre marele regret al meu. SPRE MAREA MEA SURPRINDERE: Am rămas tare surprins. SPRE MAREA SATISFACŢIE A CUIVA: Cineva sa bucurat de multă satisfacţie. - SPRE MAREA SUPĂRARE A CUIVA: Cineva a fost tare supărat. SPRE MARELE MEU REGRET: Ara regretat foarte mult. SPRE MARE BUCURIE A CUIVA: S-a bucurat foarte mult. SPRE MARE DEZAMĂGIE A CUIVA: A fost tare dezamăgit. SPRE MARE PĂRERE DE RĂU A CUIVA: Cuiva o să-i pară rău. SPRE MARE RĂU: A fost un lucru neplăcut. SPRE NENOROCIREA LUI: A avut ghinion; Nu a avut noroc. SPRE NENOROCUL MEU: Eu nu am avut noroc;'··7;'···-'·' SPRE NEPLĂCEREA LUI: Din nefericire pentru el. SPRE NOROCUL MEU: Eu am avut noroc. SPRE POMENIRE: Să se pomenească. SPRE PRIMĂVARĂ: La apari ţi a primăverii. SPRE PRIVELIŞTE: Spre o perspectivă; Spre ceva visător. SPRE RUŞINEA LUI: Să-i fieruşine. SPRE RUŞINEA MEA: Să-mi fie ruşine. SPRE RUŞINEA MEA TREBUIE SĂ RECUNOSC: Regret, dar recunosc. SPRE RUŞINEA MEA TREBUIE SĂ RECUNOSC CA...: Regres, dar recunosc că.... SPRE SEARĂ: Când se întunecă; Mai spre sfârşitul zilei. SPRE SEMN CĂ...: Se pare că.;.; v. şi Spre semn de.... SPRE SEMN DE...: Se pare că...; v. şi Spre semn că.... SPRE SEMNUL: Se pare că; Se anunţă; Pare. SPRE - SFÂRŞITUL SĂPTĂMÂNII: Spre terminarea săptămânii. SPRE SFÂRŞITUL ZILEI: Spre seară.: SPRE SLAVA DOMNULUI: Spre mulţumirea domnului. SPRE ŞTIINŢA TUTUROR: Să afle cu toţii; Să fie informaţi cu toţii. ■:; SPRE ŞTIINŢĂ: Să afle; Să fie informat. 0 : SPRE SUPĂRARE A CUIVAr Supărând pe cineva/; SPRE TOAMNĂ: Mai la toamnă; Când apare toamna. ; SPRE TRUFĂ: Cu aroganţă; Cu îngâmfare; Spre aroganţă; Spre îngâmfare; v. şi Spre trufie. SPRE TRUFIE: Cu aroganţă; Cu îngâmfare; Spre aroganţă; Spre îngâmfare; v. Spre trufă. SPRE ZIUĂ: Când se luminează afară. SPRINTEN CA PRÂSNELUL: Deosebit de sprinten. SPUMEGĂ RĂUTATEA ÎN EL: Este o persoană foarte rea. ■v- SPUMOS CA ŞAMPANIA: Foarte spumos. SPUN CU ORICE PREŢ: Indiferent de supărare, eu o spun. SPUNE CE AI DE SPUS: Spune tot ce doreşti. ■,nSPUNE-.iCE/AI ÎN BURTĂ: Spune tot ce te doare. . :0T SPUNE CE N-AM AUZIT DE CÂND MAMA M-A FĂCUT: Spune: lucruri foarte interesante; Spune lucruri cu totul noi; v. şi Spune ce n-am auzit de când sunt pe lume; Spune ce nici n-ai auzit; Spune ce nici nu ţi-ai închipuit. SPUNE CE N-AM AUZIT DE CÂND SUNT PE LUME: Spune lucruri foarte interesante; Spune lucruri cu totul noi; v. Spune ce n-am auzit de când marna m-a făcut. SPUNE CE NICI N-Al GÂNDIT: Ştie multe; Cunoaşte tot felul de lucruri; Este foarte bine informat. SPUNE CE NICI NU ŢI-AI ÎNCHIPUIT: Spune lucruri foarte interesante; Spune lucruri cu totul noi; v. Spune ce n-am auzii de când mama m-a făcut. ^ SPUNE CE NU SE CADE: Vorbeşte nepoliticos; Vorbeşte murdar; v. şi Spune ce nu trebuie. 1217 STAI MEREU SPUNE GE NU TREBUIE: Vorbeşte nepoliticos; Vorbeşte murdar; v. Spune ce nu se cade. SPUNE CE VREI: Vreau să ştiu ce vrei. SPUNE CUM E ŞI NIMC MAI MULT: Explică-mi doar cum. SPUNE DE LA FICAŢI: Spune cu durere; v. şi Spune de la inimă. SPUNE DE LA INIMĂ: Spune cu durere; v. Spune de la ficaţi. SPUNE DESCHIS CE VREI?: Explică-ne sincer ce doreşti? SPUNE DREPT, MU VRĂJEŞTE: Vorbeşte cinstit. ■ SPUNE DUPĂ CUM A FOST; Povesteşte-ne , cum a fost. SPUNE EL SINGUR CE-L DOARE: O să ne spună el singur ce doreşte. SPUNE FAŢA CUM ŢI-E VIAŢA: înfăţişarea feţii poate arăta şi ce fel de condiţii de viaţă ai. SPUNE-I ASTA DIN PARTEA MEA: Comunică-! asta, informează-1 despre asta din partea mea. SPUNE-I CUM VREI!: Explică-mi cum să fac. SPUNIi-I DIN PARTEA MEA: Comunică-i, informează-1 din partea mea. SPUNE-I DREPT ÎN FAŢĂ CĂ ARE OBRAZUL GROS: Adresează-te lui cu duritate că este nesimţit. SPUNE-I-0 DE LA OBRAZ: Spune-i fără ocolişuri. SPUNE-I OMULUI VERDE-N FAŢĂ: Spune adevărul; Vorbeşte cu sinceritate. SPUNE-I ROMÂNEŞTE: Spune-i să înţeleagă. SPUNE LA GOGLEZE: Spune vorbe frumoase dar fără niciun sens. SPUNE LA PROSTI: Spune tuturora. SPUNE LIMPEDE: Exprimă te clar. SPUNE-MI CU CINE TE ADUNI CA SĂ-ŢI SPUN CINE EŞTI: Eşti la fel ca şi cei cu care-ţi petreci timpul; Se adună cine se aseamănă. SPUNE-MI CURAT CE AI?: Fi sincer şi spune-mi ce te doare? SPUNE-MI DE UNDE-ŢLETSTE SOŢIA CA SĂ-ŢI SPUN DE UNDE EŞTI: Soţul se adoptă uşor la obiceiurile soţiei. SPUNE-MI DREPT: Fii drept. SPUNE-MI CINSTIT: Fii cinstit; z SPUNE-MI MIE CE FOC TE ARDE LA INIMĂ?: Vorbeşte-mi despre necazurile, despre durerile tale; v. şi. Spune-mi ce te apasă pe suflet? Spune-mi ce te doare pe tine? Spune-mi ce te roade pe tine? SPUNE-MI MIE CE TE APASĂ PE SUFLET?: Vorbeşte-mi despre necazurile, despre durerile tale; v.. Spune-mi ce foc te arde la inimă? SPUNE-MI MIE CE TE DOARE PE TINE: Vorbeşte-mi despre necazurile, despre durerile tale; v. Spune-mi ce foc te arde la inimă? SPUNE-MI MIE CE TE ROADE PE TINE: Vorbeşte-mi despre necazurile, despre durerile tale; v. Spune-mi ce foc te arde la inimă? SPUNE-MI SINCER!: Fii sincer şi spune-mi! SPUNE MULTE DE MINE: Mă bârfeşte; Mă calomniază. SPUNE MULTE ŞI DE TOATE PE SEAMA ALTORA: A bârfit mult;T-a calomniat pe toţii. SPUNE MULTE ŞI NEVRUTE: Spune de toate; A* spus şi ce a vrut şi ce nu a vrut. SPUNE ODATĂ!: De ce taci! Nu mai tăcea! Vorbeşte! SPUNE TAINĂ CUM A FOST: Spune şi nouă secretul tău. : :ŞPUNE-TOT CE AI ÎN BURTĂ: Spune tot ce ai pe suflet. SPUNE TOTUL LA LUME: Nu ascunde nimic de lume. SPUNE TU CU GURA TA: Povesteşte singur; Spune-ne tu direct. ; SPUNEŢI CE AVEŢI PE INIMĂ: Spuneţi tot ce vă doare. -' SPUNEŢI-MI CE ŞI CUM: Ce se petrece; Cum stau lucrurile. SPUNE VERDE ÎN FAŢĂ LA ORICARE: Vorbeşte cinstit;/Spune în faţă; Nu-şi ascunde vorbele. SPUNE VERZI ŞI USCATE: Vorbeşte aiurea; Spune de toate; v. şi Spune vrute şi nevrute, l·: SPUNE VORBA ROMÂNEASCĂ CA SĂ TE ÎNŢELEAGĂ OMUL: Spune "clar ca să te pricepem. SPUNE VRUTE ŞI NEVRUTE: Vorbeşte aiurea; Spune de toate. SPURCAT LA : GURĂ: Vorbeşte -nepoliticos; Foloseşte cuvinte obscene. SPURCATULDE EL: Nenorocitul! Bădăranul! Mojicul! STAI AŞA!: Nu pleca! Mai stai un pic! Nu te mişca! STAI AŞA CĂ STAI BINE!: E bine aşa cum eşti; v. şi Stai aşa cum eşti/ STAI AŞA CUM EŞTI!: E bine aşa cum eşti; v. Stai aşa că stai bine! STAI BLÂND; Stai cuminte; Fii cuminte. STAI CĂ TRAG!: Opreşte-te că trag! STAI-CĂ-ŢI DAU ŞI EU ŢIE DE CHELTUIALĂ!: Te prind eu pe tine; O să primeşti tu de Ia mine ce meriţi. STAI COLEA: Ia loc. STAI CUMINTE!: Nu te prostii; Nu face prostii! STAI DREPT, NU TE APLECA!: Stai aşa cum eşti! STAJ JOS!: Ia loc! STAI LA UN LOC: Nu te mai agita; v. şi Stai liniştit! Stai locului; Stai mereu; Stai pe loc. STAI LINIŞTIT!: Nu te mai agita; v. Stai la un loc. STAI LOCULUI: Nu te mai agita; v. Stai la un loc. STAI MAI ÎNCET: Nu te mai grăbi. STAI MEREU: Nu te mai agita; v. Stai la un loc. STAI NIŢEL! 1218 STAI NIŢEL!: Aşteaptă puţin! v. şi Stai o clipă! STAI O CLIPĂ!: Aşteaptă puţin! v. Stai niţel! STAI PÂNĂ ÎNVERZEŞTI: Poţi să aştepţi cât vrei; v. şi Stai pân-o trece pământul prin tine. STAI PÂN-0 TRECE PĂMÂNTUL PRIN TINE: Poţi să aştepţi cât vrei; v. Stai până înverzeşti. STAI PE LOC: Nu te mai agita; v. Stai la un loc. STAI PUŢIN: Aşteaptă puţin. STAI, SĂ NE STEA PEŢITORII: Ia loc te rog; simte-te ca la tine casă. STAI SĂ-ŢI SPUN!: Ai răbdare să-ţi povestesc! v. şi Stai să vezi! STAI SĂ VEZI!: Ai răbdare să-ţi povestesc! v. Stai să-ţi spun! STAI STRRÂMB ŞI JUDECĂ DREPT: Nu face rău nimănui indiferent de situaţie. STANĂ DE PIATRĂ: Situaţie încremenită nemişcată; Persoană încremenită, nemişcată. STAN PĂŢITUL: Cel care are trecut prin multe necazuri, care a avut multe probleme. STAREA EI MĂ ÎNGRIJOREAZĂ: Este într-o situaţie grea. STAREA LUI E DISPERATĂ: Este într-o situaţie grea. STAREA LUI S-A ÎNRĂUTĂŢIT: Sănătatea lui este mult mai slabă. STARE A SĂNĂTĂŢII: Sănătate; STARE CIVILĂ: Căsătorit sau necăsătorit. STARE DE ALARMĂ: Pericol. STARE DE LUCRURI: Situaţie actuală. STARE DE SPIRIT: Dispoziţie sufletească; v. şi Stare sufletească. STARE EXCEPŢIONALĂ: Poziţie foarte bună. STARE SUFLETEASCĂ: Dispoziţie sufletească; v. Stare de spirit. STATORNIC ÎN DRAGOSTE: Iubeşte aceeaşi persoană. STATUL SUNT EU: Puterea este în mâinile mele. STAŢI AŞA!: Aşteptaţi un moment! Un minut, văxog!:: - STAŢIONAREA ÎNTERZISĂ!: Nu staţionaţi: aici! STAU BOT ÎN BOT DE : VORBĂ: Vorbesc faţă în faţă. STAU CLAIE PESTE GRĂMADĂ: Stau îngrămădiţi. STAU DE PÂNDĂ: Pândesc. : STAU DE TAINĂ LA POARTĂ: Stau ascunşi la poartă; Urmăresc de la poartă. \ STAU ÎN PICIOARE PENTRU TOŢI: Rezistă mai bine ca alţii; Este foarte rezistent. STAU ÎNTRE PATRU OCHI: Stau, discută singuri. STAU LA CIUBUC: Aşteaptă sâ câştige un ban. STAU LA CHEF: îmi fac un capriciu. STAU LIOTĂ: S tau grămadă. STAU OCHI ÎN OCHI UNUL CU ALTUL: Stau unul lângă altul. STAU POARTĂ ÎN POARTĂ: Casele lor se învecinează. STAU PROST CU PLĂMÂNII: Au probleme de sănătate cu plămânii; Suferă de tuberculoză. STAU TOŢI DE CAPUL LUI: Toată lumea îi încurajează, îl îndeamnă, îl sprijină; v. şi Stau toţi pe capul lui. STAU TOŢI GHEM ÎN JURUL MEU: S-au adunat toţi în jurul meu. STAU TOŢI PE CAPUL LUI;: Toată lumea îl încurajează, îl îndeamnă, îl sprijină; v. şi Stau toţi de capul lui. STAU UMĂR LA UMĂR: Stau unul ; lângă altul. STĂ AGĂŢAT: Stă prins de ceva; Depinde de ceva, de cineva. STĂ BATAL ÎN CASĂ: :Nu s-a căsătorit; Stă singur. STĂ BINE CU DE-ALE GUIUI: Are ce mânca. STĂ CA BOUL: Nu se pricepe la nimic; Nu are nicio părere. STĂ CA BUŞTEANUL ÎN CALEA OMULUI: încurcă lucrurile altora; Pune1 tot felul de piedici; Nu se dă la o parte. STĂ CA CUCUL PE CRACĂ: Stă singur, Nu are pe nimeni din familie. STĂ CA CURCA PLOUATĂ: Stă întristat, dezamăgit, indispus; Nu are niciun chef de nimic. STĂ CA DE PIATRĂ; Stă nemişcat; Nu face nimic; Stă izolat; Nu comunică cu nimeni; v. şi Stă ca stană de piatră. STĂ CA IARNA GREA: Nu se mişcă; Nu face nimic. STĂ CA MOACĂ: Stă ca prostul; v. şi Stă ca oaia lui Roman. : STA CA; OAIA LUI ROMAN: Stă ca prostul; v. Stă ca moacă. SRTĂ CA SFÂNTUL: Face pe sfântul STĂ CA STANĂ DE PIATRĂ: Stă nemişcat; Nu face nimic; Stă izolat; Nu comunică cu nimeni; v. Stă ca piatră. STĂ CA PE ACE: Nu stă locului; Nu se poate stăpâni; v. şi Stă ca pe cărbuni; Stă ca pe foc; Stă ca pe ghimpi; Stă ca pe jar; Stă ca pe mărăcini; Stă ca pe spini. STĂ CA PE CĂRBUNI: Nu stă locului; Nu se poate stăpâni; v. Stă ca pe ace. STĂ CA PE FOC: Nu stă locului; Nu se poate stăpâni; v. Stă ca pe ace. STĂ CA PE GHIMPI: Nu stă locului; Nu se poate stăpâni; v. Stă ca pe ace. STĂ CA PE JAR: Nu stă locului; Nu se poate stăpâni; v. Stă ca pe ace. STĂ CA PE MĂRĂCINI: Nu stă locului; Nu se poate stăpâni; v. Sta ca pe ace. STĂ CA PE SPINI: Nu stă locului; Nu se poate stăpâni; v. Stă ca pe ace. STĂ CA PISICA LA GAURĂ: Pândeşte; Ur- 1219 STĂ DE CAPUL LUI TOATĂ ZIUA măreşte; Aşteaptă să-i pice ceva; v. şi Stă ca şobolan la gaură STĂ CA PROSTU; Nu face nimic folositor; îşi iroseşte timpul degeaba; ; v. şi Stă ca prostul'cu capul între urechi; Stă ca tontul, STĂ CA PROSTUL CU CAPUL ÎNTRE URECHI; Nu face nimic folositor; Îşi iroseşte timpul degeaba; v. Stă ca prostu, STĂ CA ŞOBOLANUL LA GAURĂ: Pândeşte; Urmăreşte; Aşteaptă să-i pice ceva; v. Stă ca pisica la gaură, STĂ CA TONTUL: Nu face nimic folositor; îşi iroseşte timpul degeaba; ; v. Stă ca prostu. STĂ CA UN SPIN ÎN OCHII LA TOŢI: îi deranjează pe toţi; Provoacă probleme tuturora. STĂ CA VIŢELUL LA POARTA NOUĂ: Nu-şi dă seama ce se petrece în jurul lui; Nu se descurcă singur. STĂ CĂLARE PE CAPUL MEU: Tot timpul mă deranjează, mă cicăleşte, mă enervează; v. şi Stă călare pe mine. STĂ CĂLARE PE MINE: Tot timpul mă deranjează, mă cicăleşte, mă enervează; v, Stă călare pe capul meu, STĂ CALARE PE SPATELE MEU: Tot timpul doarme în patul meu. STĂ CE STĂ ŞI...: Nu stă mult şi...; Stă puţin Şi···'·."':': ' „ STĂ COLEA, LA O PALMA DE PAMANT: Stă aproape de noi; v; şi Stă coleşică. STĂ COLEŞICĂ: Stă aproape de noi; v. Stă colea, la o palmă de pământ, STĂ CU BĂUTURA-N NAS: Tot timpul este beat. STĂ CU BURTA LA SOARE: Doarme tot timpul; Se odihneşte tot timpul. STĂ CU BURTA PE CARTE: învaţă tot timpul. STĂ CU CAPUL IN NORI: Nu-şi dă seama ce are de făcut; Nu este conştient de ce se petrece în jurul lui; Nu pricepe realitatea. STĂ CU CAPUL ÎN PIEPT: A decedat, STĂ CU CAPUL ÎN SAC: Nu este apt de a face ceva util; Nu este bun de nimic; v. şi Stă cu capul între urechi STĂ CU CAPUL ÎNTRE URECHI: Nu este apt de a face ceva util; Nu este bun de nimic; v. Stă cu capul în sac. STĂ CU CĂCIULA; ÎN MÂNĂ ÎN FAŢA MEA: Se ploconeşte în faţa mea; Mereu cere câte ceva de la mine. STĂ CU CĂCIULA PE URECHI: Nu vede, nu aude pe nimeni; Nu-1 interesează nimeni şi nimic. STĂ CU CEASURILE: Stă mult; Face vizite lungi. . STĂ CU DEGETUL ÎN GURĂ: Nu face nimic; Cască gura. STĂ CU DINŢII LA STELE: Doarme; Stă culcat; Priveşte aiurea; Visează. STĂ CU FRICA-N SÂN: îi este tare frică; E tare speriat, * STĂ CU GRIJĂ DE LUCRU OMENESC: Are grijă de ce are de făcut; Nu-şi neglijează obligaţiile. STĂ CU GURA CĂLARE PE EL: îl ceartă tot timpul; îl sfătuieşte mereu; v. şi Stă cu gura pe el. STĂ CU GURA PE EL: îi ceartă tot timpul; îl sfătuieşte mereu; v. Stă cu gura călare pe el. STĂ CU LUMÂNAREA ÎN NAS: A decedat. STĂ CU MÂINILE ÎN BUZUNAR; Nu face nimic; Nu pune mâna pe nimic; v. şi Stă cu mâinile în sân; Stă cu mâinile în şolduri, STĂ CU MÂINILE ÎNCRUCIŞATE LA PIEPT: A decedat. STĂ CU MÂINILE ÎN SÂN: Nu facs nimic; Nu pune mâna pe nimic; v. şi Stă cu mâinile în sân. STĂ CU: MÂINILE :lN ŞOLDURI: Nu face nimic; Nu pune mâna pe nimic; v. şi Stă cu mâinile * în-sân. STĂ CU NASUL BÂZOI:, E îngâmfat; ; E încrezut; Face pe nebunu; v, şi Stă cu nasul pe sus. STĂ CU NASUL PE SUS: E îngâmfat; E încrezut; Face pe nebunu; v. şi Stă cu nasul bâzoi. STĂ CU OCHII ÎN STELE: Priveşte aiurea; Visează; v. şi. Stă cu ochii pe stele ca nebunul. STĂ CU OCHII NUMAI DUPĂ FURAT: Se uită doar la ce ar putea fura. STĂ cu OCHII PE EL: îi urmăreşte; îl supraveghează. STĂ CU OCHII PE GEAM: Priveşte lumea; Nu comunică cu nimeni. STĂ CU OCHII PE MINE: Mă urmăreşte; Mă supraveghează. . STĂ CU OCIIII PE STELE CA NEBUNUL: Pri veşte aiurea; Visează; v. Stă cu ochii în stele. STĂ CUMINTE: Nu face prostii; îşi vede de treabă. STĂ CU PĂMÂNTUL ÎN GURĂ: Este înmormântat; v. şi Stă cu pământul în piept; Stă cu ţărâna în burtă. STĂ CUPĂMÂNTUL ÎN PIEPT: Este înmormântat; v. Stă cu pământul în piept. STĂ CU PRIVIRILE ÎN GURA OMULUI: Se uită direct Ia om; Ascultă cu atenţie ce i se spune. STĂ CU URECHILE LA PÂNDĂ:; Pândeşte; Ascută cu mare atenţie. STĂ CU URECHILE PLEOŞTITE: Nu-i pasă; Nu-1 interesează; Nu bagă de seamă.; STĂ CU URECHILE ŢĂPOI: Şi-a căscat urechile; Ascultă cu băgare de seamă. STĂ CUR ÎN CALE: încurcă lucrurile. STĂ CU TOPORUL LA BRÂU: Este pregătit să se bată; Are apucături de bătăuş. STĂ CU ŢĂRÂNA ÎN BURTĂ PIEPT: Este înmormântat; v. Stă cu pământul în piept. STĂ DE-A RAZNA: Nu face nimic; Stă degeaba; v. Stă de florile mărului. STĂ DE CAPUL LUI: Nu-1 lasă în pace; Insistă mereu pe lângă el; 11 struneşte; îl îndeamnă; v. şi Stă de capul lui toată ziua. STĂ DE CAPUL LUI TOATĂ ZIUA: Nu l STĂ DE CARTE 1220 lasă în pace; Insistă mereu pe lângă el; îl struneşte; îl îndeamnă; v. Stă de capul lui. STĂ DE CARTE: învaţă:■; ■ STĂ DE FLORILE MĂRULUI; Nu face nimic; Stă degeaba; v. şi Stă de-a razna; Stă de lemn Tănase; Stă de pomană; Stă de tala-tala; Stă gura cască; Stă la tala-tala. STĂ DE LEMN TĂNASE; Nu face nimic; Stă degeaba; v. Stă de florile mărului. STĂ DEOPARTE: S-a retras; Nu se bagă. - STĂ DE PAZĂLA MORT: Stă de veghe. - STĂ DE PIATRĂ: Stă nemişcat; Marchează un loc. STĂ DE POMANĂ: Nu face nimic; Stă degeaba; v. Stă de florile mărului. STĂ DE TAINĂ: Vorbeşte cu cineva; v. şi Stă de vorbă; Stă la taclale; Stă la taifas. SĂ DE TALA-TALA: Nu face nimic; Stă degeaba; v. Stă de florile mărului. STĂ DE VORBĂ: Vorbeşte cu cineva; v. Stă de taină. STĂ DE VORBĂ ŞI TĂCEREA FACE CIORBĂ: Pierde timpul degeaba. STĂ DIN LUCRU: Leneveşte; Lucrează încet şi puţin.;: STĂ FĂRĂ FRICĂ: Nu-i este frică de nimeni; Este sigur pe sine. STĂ GALMĂ PE CAPUL MEU: Nu mă lasă în pace; Mă plictiseşte, mă cicăleşte tot timpul. STĂ GURĂ CASCĂ: Nu face nimic; Stă degeaba; v. Stă de florile mărului. STĂ ÎN CAPUL BUCATELOR: Stă la masă la locul de onoare; v. şi Stă în capul mesei. STĂ ÎN CAPUL MESEI: Stă la masă la locul de onoare; v. Stă în capul bucatelor. STĂ ÎN CAPUL OMULUI: îl plictiseşte, îl cicăleşte pe om. STĂ ÎN CAPUL OASELOR: Stă în fund; Stă pe şezut STĂ ÎNCHIS CA LA PUŞCĂRIE: Este la puşcărie. STĂ lN COASTĂ: Stinghereşte, deranjează pe cineva. STĂ ÎN CUMPĂNĂ: Nu este sigur; încă nu este hotărât; Se îndoieşte; v. şt Stă la gânduri; Stă la îndoială. STĂ ÎN CURU MUIERII TOATĂ ZIUA: îşi ; petrece tot timpul lângă soţie. STĂ ÎN PIELEA GOALĂ: Stă dezbrăcat. STĂ ÎN PLOAIE: Este plouat; Nu se fereşte. STĂ ÎN PUTEREA MEA: Eu dispun; Eu pot decide. STĂ ÎN PUTERILIS MELE:: Sunt în stare; Sunt capabil; Pot. STĂ ÎN SCÂNDURĂ: A decedat. STĂ ÎNTRUNA PE CAPUL MEU: Mă pisează, mă cicăleşte tot timpul. STĂ ÎN UMBRĂ: S-a retras; Nu se bagă, nu se amestecă. STĂ LA CUCURIGU: Locuieşte la etajele superioare; Stă foarte sus. STĂ LA GÂNDURI: Nu este sigur; încă nu este hotărât; Se îndoieşte; v. Stă în cumpănă. STĂ LA IVEALĂ: Se vede; Se poate observa; S-a înfăţişat. STĂ LA ÎNDOIALĂ: Nu este sigur; încă nu este hotărât; Se îndoieşte; v. Stă în cumpănă. STĂ LA LOCUL LUI: îşi vede de treburile lui. STĂ LA MASĂ: Serveşte masa; Mănâncă. STĂ LA PALAVRE CU LUMEA ÎN DRUM: Discută cu oamenii din drum. STĂ LA SFAT: Se sfătuieşte; Se documentează; : STĂ LA TACLALE: Vorbeşte cu cineva; v. Stă de taină. STĂ LA TAIFAS: Vorbeşte cu cineva; v. Stă de taină. :: STĂ LĂ TALA-TALA: Nu face nimic; Stă degeaba; v. Stă de florile mărului. STĂ LA TOCMĂ: Se tocmeşte; Negociază. STĂ LA UN PAHAR DE BĂUTURĂ: Bea şi el un pahar. STĂ LÂNGĂ URECHEA PODULUI: Ascultă ce bârfeşte lumea. STĂ LIPCĂ: Stă neclintit; Nu se mişcă dintr-un lac. ........ STĂ MÂRLĂ PE FÂRLĂ: Doi trântori stau unul lângă altul. STĂ MINTEA ÎN LOC: Te uimeşte; Te dă gata. STĂM LA UN PAHAR DE VESELIE: Bem şi noi un pahar de băutură. STĂ MOTOTOL: Stă fară niciun chef de ceva; Stă complet demoralizat. - STĂ MOŢ ÎN FRUNTEA ALTORA: S-a aşezat nemişcat în fruntea altora; Vrea să fie şeful altora. STĂ PARCĂ I-AR VENI DE LA MOŞIE: Cheltuieşte de parcă ar avea o moşie mare; Nu face nimic de parcă i-ar veni de la o moşie pe care nu o are. STĂ PÂNĂ-ŞI UITĂ DE EL: Face Vizite foarte lungi; Stă foarte mult într-o vizită. STĂPÂNEŞTE-TE!: Potoleşte-te! Adună-te! Controlează-te! STĂPÂNIRE DE SINE: Calmul; Decenţă; Autocontrol; Controlul propriilor fapte. STĂPÂNIT DE FRICĂ: Este Înfricoşat; Este cuprins de o mare frică. STĂPÂNIT DE O IDEE: Are o idee; îl obsedează o idee. STĂPÂN PE SINE: Calm; Decent; Controlat. STĂPÂN PE SITUAŢIE: Nu-i scapă nimic; Nu pierde nimic; Nu este în niciun pericol. STĂ PE BRÂNCI: Stă de-a buşilea. STĂ PE CAPUL LUI: îl pisează; îl ameţeşte; Nu-1 lasă în pace. STĂ PE CĂRBUNI: Nu are astâmpăr; Nu se potoleşte; v. şi Stă pe foc; Stă pe ghimpi; Stă pe jeratic; Stă pe mărăcini STĂ PE DREPTUL LUI: Locuieşte, stă pe proprietatea lui. STĂ PE DRUMURI: Nu are o casă, o locuinţă; Nu are un adăpost. 1221 STRAŞNICĂ PO VESTE! STĂ PE FOC: Nu are astâmpăr; Nu se potoleşte; v. Stă pe cărbuni. STĂ PE GÂNDURI; Se tot gândeşte; încă nu este hotărât. STĂ PE GHIMPI: Nu are astâmpăr; Nu se potoleşte; v. Stă pe cărbuni. STĂ PE JERATIC: Nu are astâmpăr; Nu se potoleşte; v. Stă pe cărbuni. STĂ PE LOC: Nu şe deplasează; Nu pleacă niciunde. STĂ PE MĂRĂCINI: Nu are astâmpăr; Nu se potoleşte; v. Stă pe cărbuni. STĂ PE-O BUCĂ: Stă într-o parte; Nu stă drept; v. şi Stă pe-o fâsnă. STĂ PE-O FÂSNĂ: Stă într-o parte; Nu stă drept; v. Stă pe-o bucă. STĂ PE PICIOR MARE: 0 duce foarte bine. STĂPE PICIOR DE PLECARE: Este pregătit de drum; Este gata să plece. STĂPE PICIOARELE LUI: Are tot ce-i trebuie; Se întreţine singur. STĂ PE PINTENI: Este gata de plecare. STĂ PERETE ÎN PERETE CU EL: Sunt vecini apropiaţi. STĂ PIATRĂ PE CAPUL OMULUI: Plictiseşte tot timpul pe om; îl cicăleşte; îl indispune. STĂ PICIOR PESTE PICIOR: Stă comod; Se manifestă ca un şef, ca o persoană bogată, STĂ POSĂCLIT: Are o dispoziţie proastă; Este lipsit de veselie, de bucurie. STĂ POTINTEU ÎN CALE: Stă nemişcat din cale; Pune piedici altora. STĂ POTOL: Stă liniştit; Stă la locul lui. STĂ PROST CU SĂNĂTATEA: Nu prea este sănătos. STĂ RĂU CU BANII: Nu mai are bani; v. şi Stă rău de bani. STĂ RĂU CU DE-ALE GURII: Nu prea are ce mânca. — STĂ RĂU DE BANI: Nu mai are bani; v. Stă rău cu bani. STĂ SĂ FETE; Aşteaptă să nască. STĂ SĂ ÎNCEAPĂ PLOAIA: Va începe să plouă; v. şi Stăsăplouă. STĂ SA PLECE: Este pregătit de drum. STĂ SĂ PLOUĂ: Va începe să plouă; v. Sta să înceapă ploaia. STĂ SCRIS CĂ...: Este sigur că.... STĂ SINGUR CUC: Nu are pe nimeni din familie. STĂ SLAB CU URECHILE: Nu prea aude; Nu aude bine. STĂ SMIRNĂ: Stă cuminte; Nu scoate un cuvânt. STĂ STICLU LA MINTE: S-a prostit, Nu prea e deştept. STĂ SUB PAPUCUL MUIERH: Face ce-i spune soţia; Ascultă de soţia sa. STĂ SUCĂLETE PE EL: Nu-1 lasă în pace; Nu se desparte de el. STA ŞI EL ACUM INTRE PATRU BLÂNI: Este în sicriu; Este înmormântat. STĂ TOATĂ ZIUA CU BURTA-N SUS: Doarme toată ziua. STĂ TOATĂ ZIUA CU GURA LA URECHEA LUI: îi vorbeşte, îl sfătuieşte toată ziua. STĂ TOATĂ ZIUA CU GURA PE EL: îl ceartă toată ziua. STĂ TOATĂ ZIUA GURĂ-N GURĂ: Se sărută toată ziuă; Stau lipiţi toată ziua. ; STĂTU NU GLUMĂ: A stat cam mult timp. STĂ ŢINTUIT LA PAT: Zace la pat. STĂ ŢINTUIT LOCULUI: Nu se mişcă din Ioc; Stă nemişcat. STĂ TOATĂ ZIUA CĂLARE PE CAPUL MEU: Mă deranjează, mă plictiseşte, mă cicăleşte ■ toată ziua. STÂLP DE CAFENEA: Vizitator des, 1 a cafenea; Client frecvent Ia cafenea. STÂLPUL BĂTRÂNEŢELOR: Baza, esenţialul pentru cei bătrâni. : STÂLPUL CASEI: Stăpânul casei; Cel care întreţine o casă; v. şi Stâlpul familiei: STÂLPUL FAMILIEI: Stăpânul casei; Cel care întreţine o casă; v. Stâlpul casei. STÂNGA-N: ; PREJUR!; (mii): Ordin de întoarcere cu 180 de grade. :; STEA DE MĂRIMEA ;ÎNŢÂI: Cea mai mare, cea mai importantă stea. STEAG ÎN BERNĂ: Exprimarea doliului prin poziţia steagului. STEA CĂLĂUZITOARE: ;ldee, concepţie de .bază. ■ STEAUA LUI A APUS: El nu mai este printre cei mai buni; v. şi Steaua lui păleşte. STEAUA LUI PĂLEŞTE: El nu mai este printre cei mai buni; v. Steaua lui a apus. STIL CONCIS: Exprimare scurtă, ,· concisă, laconică; v. şi Stil lapidar. ’ STIL FAMILIAR: Exprimare familiară, : STIL LAPIDAR:; Exprimare scurtă, concisă, laconică; v, Stil concis. î STIL NEÎNGRIJIT: Exprimare neîngrijită. STIL PLAT: Exprimare lipsită de valoare, de imaginaţie; Exprimare neinteresantă. STIL SOBRU: Exprimare sobră. STINGE TIGAIA CĂ VîNE POTAÎA: Adună mâncarea că vine flămândul.; STOMACUL NU ŞTIE CARTE: Dacă ţi-e foame mănânci orice ai. : ■ STRANIU LUCRUÎ: Ceva ciudat! STRAŞNICI: Foarte bine; Foarte frumos; Deosebit! STRAŞNIC A! LUCRAT: Ai lucrat foarte frumos. STRAŞNICĂ FATĂ!: O fată deosebită; O fată foarte bună. STRAŞNICĂ IDEE!: O idee deosebită; O idee interesantă. ^ STRAŞNICĂ PĂCĂLEALĂ!: O păcaleală interesantă! STRAŞNICĂ POVESTE!: O poveste deosebită! STRAŞNIC BĂIAT 1222 STRAŞNIC BĂIAT: Un băiat deosebit. STRAŞNIC MAI ŞTII SĂ TE PORŢI: Te porţi foarte frumos; Te porţi foarte urât. STRĂIN DE CEVA: Neinformat; Necunoscător. ' STRÂMBEAZĂ DIN NAS: Face nazuri; Face mofturi. STRÂMT LA MAJE: Slab; Flămând. : - STRÂMTORI BĂNEŞTI: Lipsuri, crize băneşti. STRÂNGE DIN UMERI: Stai mai drept. STRÂNGE ÎN SPATE: îndreaptă-ţi spatele. STRÂNGEŢI LEOARBA ACASĂ!: Taci din gură! STRÂNGEŢI RÂNDURILE!: Adunaţi-vă! Mergeţi mai apropiaţi; Ţineţi distanţa dintre voi mai mică. STRÂNS CU UŞA: Obligat; Forţată" ; STRÂNS DIN TOATE PĂRŢILE: Obligat, forţat de toată lumea. STRICAT PÂNĂ In MĂDUVA OASELOR: Incorect; Necinstit. STRICĂ MÂNCAREA DEGEABA PE EL: Pentru el mâncarea nu mai are prea mare valoare; v. şi Strică mâncarea de pomană pe el STRICĂ MÂNCAREA DE POMANĂ PE EL: Pentru el mâncarea nu mai are prea mare valoare; v. şi Strică mâncarea de pomană pe el STRICTUL NECESAR: Minimum necesar; Minimum obligatoriu. STRICT VORBIND: Exprimându-ne concis; Spunând doar cele necesare. STRIGĂ CA ÎN CÂMP: Urlă, ţipă cât îl ţine gura. STRIGĂTOR LA CER: îngrozitor; Inadmisibil; De nepermis. STRIGĂTUL CATALOGULUI: Verificarea prezenţei într-o clasă. STROP CU STROP: Puţin câte puţin. STRUGURII SUNT ACRII: Nu poate să ajungă; Nu are acces; Nu poare reuşi. SUB ACEST APECT: Din acest punct de vedere. SUB ACEST RAPORT: în această relaţie; Din acest punct de vedere. SUB ACUZAŢIA CĂ...: învinuindu-1 că... . SUB ADĂPOSTUL...: Sub acoperirea... / SUB AMENINŢAREA ^ PEDEPSEI ; CU MOARTEA: La ameninţarea cu pedeapsa capitală. SUB APARENŢA PRIETENIEI: Sub o prietenie falsă. SUB ARIPA OCROTITOARE A CUIVA: Sub apărarea cuiva; Sub protecţia cuiva. SUB ARME: în armată. SUB ASPECTUL...: Având în vedere... SUB AŞTEPTĂRI: Foarte puţin; Mai puţin decât ne aşteptam. SUB AUSPICIILE CUIVA: Sub patronajul, sub protecţia cuiva. SUB AUTORITATEA...: Sub protecţia...; Cu autoritate.... SUB BAGHETA LUI: Sub comanda lui; Sub dirijarea lui. SUB BENEFICIU DE INVENTAR: în mod provizoriu; Sub rezerva controlului ulterior. SUB BOLTA CERULUI: Sub cerul liber. SUB BRAŢ: La braţ. SUB CĂLCÂI: Subordonat; Supus. SUB CĂLCÂIUL ASUPRITORULUI: Subordonat, supus asupritorului; Sub dominaţia asupritorului; v. şi Sub cizma asupritorului SUB CELE MAI BUNE AUSPICn: Sub cel mai bun patronaj; Sub cea mai bună protecţie. SUB CER: La aer curat; v. şi Sub cerul deschis; Sub cerul gol; Sub cerul liber. SUB CER DESCHIS: La aer curat; v. Sub cer. SUB CERUL GOL: La aer curat; v. Sub cer. SUB CERUL LIBER: La aer curat; v. Sub cer. : SUB CERURI MAI CALDE: în zone geografice mai călduroase. SUB CHEIE: închis; încuiat; v. şi Sub lacăt. SUB CINCIZECI DE ANI: La vârsta de sub cincizeci de ani; Pe o durată de sub cincizeci de ani. SUB CIZMA ASUPRITORULUI: Subordonat, supus asupritorului; Sub dominaţia asupritorului; v. Sub călcâiul asupritorului SUB:CONDUCEREĂ.'.: Condus dei· ;. ; - SUB CONTROL: Controlat; Supus controlului. : SUB CONTROLUL...: Controlat de...; Supus controlului... . : : SUB CONTROLUL STATULUI: Controlat de stat; Supus controlului de către stat; SUB CUVÂNT CĂ...: Sub pretextul că.;. . : ^: SUB CUVÂNT DE...: Sub pretextul de.... SUB DOMINAŢIA CUIVA: în stăpânirea cuiva. SUB DOMNIA...: Pe timpul domniei.... SUB EFECTUL ANESTEZICULUI: Anesteziat. SUB EGIDA CUIVA: Sub ocrotirea, sprijinul, protecţia cuiva. SUB FORMA...: în formă de..Sub aspectul... SUB GLIE: în mormânt, SUBIECT DELICAT: O chestiune care cere mare băgare de seamă. SUBIECTUL MERITĂ ATENŢIE: O chestiune care trebuie analizată cu o anumită atenţie. SUB IMPERIUL...: Dominat de...; Influenţat de.... SUB IMPERIUL NECESITĂŢII: Impus de necesităţi. SUB INFLUENŢA ALCOOLULUI: Băut SUB INFLUENŢA CUIVA: Influenţat de cineva. SUB INPULSUL MOMENTULUI: Determinat de moment. SUB ÎNFĂŢIŞAREA SA ADEVĂRATĂ: în forma sa reală. SUB ÎNGRIJIREA...: îngrijit de.... SUB ÎNGRIJIREA MEDICALĂ: îngrijit de medici. 1223 SUB UN NUME FALS SUB JURĂMÂNT: Cu angajament solemn. SUB LACĂT: închis; încuiat; V; Sub cheie. SUB LINIA DE PLUTIRE: La suprafaţă. SUB MANTAUA ÎNTUNERICULUI: Ocrotit, protejat de întuneric; v. şi Sub protecţia întunericului. SUB MASCA: Sub înfăţişare falsă; Mascat. SUB MÂNĂ: La negru; în secret. SUB MEDIA GENERALĂ: Desturde slab; Destul de puţin. SUB MOTIV CĂ...: Motivând că.... SUB MOTIVUL...: Motivând.... SUB NARCOZĂ: Inconştient. SUB NAS: în faţă. SUB NASUL CUIVA: în faţa cuiva. SUB NASUL TUTURORA: In faţa tuturor. SUB NICIUN CUVÂNT: în niciun caz; v. şi Sub niciun gând; Sub niciun motiv; Sub niciun pretext. SUB NÎOUN GÂND: în niciun caz; v. Sub niciun cuvânt. SUB NICIUN FEL DE NUME: Fără niciun ■nume. -1 SUB NICIUN MOTIV: în niciun caz; v. Sub niciun cuvânt. SUB NICIUN PRETEXT: în niciun caz; v. Sub niciun cuvânt. SUB NIVELUL CERUT: Puţin; Destul de modest; v. şi Sub nivelul marji; Sub nivelul mediu. SUB NIVELUL MĂRJI: Puţin; Destul de modest; v. Sub nivelul cerut. SUB NIVELUL MEDIU: Puţin; Destul de modest; v. Sub nivelul cerut. SUB NUME...: Având numele.... SUB NUME CĂ...: Sub pretextul că... v. şi Sub numele că.... SUB NUME DE...: Având numele de...; v. şi Sub numele de.... SUB NUME FALS: Purtând un nume fals v. şi Sub numele fals; Sub un nume fals. SUB NUME SĂ...: Sub pretextul să... v. şi Sub numele să.... SUB NUMELE CĂ...: Sub pretextul că... v. Sub nume că.... SUB NUMELE DE...: Având numele de...; v. Sub nume de.... SUB NUMELE FALS: Purtând un nume fals v. Sub nume fals. SUB NUMELE SĂ...: Sub pretextul că.V. v. Sub nume să.... SUB OBLĂDUIREA CUIVA: Cu aprobarea, cu acordul cuiva. SUB OCHII CUIVA: în faţa cuiva; în prezenţa cuiva. SUB OCHII NOŞTRI: în faţa noastră; în prezenţa noastră. SUB O FORMĂj Intr-un fel. SUB O FORMĂ SAU ALTA: într-un fel sau altul. SUB ORDINELE CUIVA: La ordinul cuiva. SUB ORICE CRITICĂ: Foarte prost; îngrozitor. SUB PAPUC: Supus; Condus; Dirijat. SUB PATRONAJUL CUIVA: Patronat de cineva. SUB PRESIUNE: Presat; Obligat. SUB PREŞEDINŢIA...: Avându-I ca preşedinte pe... · SUB PRETEXT...: Având ca pretext.... SUB PRETEXT CĂ...: Având ca pretext că.... SUB PRETEXTUL...: Având pretextul.... SUB PRETEXTUL CĂ...: Având pretextul Că... . 'i7'·· : SUB PRISMA...: Din punct de vedere...;în lumina... . SUB PRIVIRILE CUIVA: în faţa cuiva; în prezenţa cuiva. ? SUB PROTECŢIA...: Protejat, apărat, ocrotit de.... SUB PROTECŢIA ÎNTUNERICULUI: Ocrotit, protejat de întuneric; v. Sub protecţia întunericului. SUB PUTEREA CUIVA: La dispoziţia cuiva. SUB RAPORT: Din acest punct de vedere; Sub aspectul; v. şi Sub raportul SUB RAPORTUL: Din acest punct de vedere; Sub aspectul; v. Sub raport. SUB REDACŢIA...: Redactat de.,; . ; SUB REZERVA...: Cu rezervă...; în afarâde... SUB REZERVA CĂ.,.: Cu rezerva că..,. SUB SEARĂ: Seara; Spre noapte. SUB SECHESTRU: Sechestrat; SUB SEMNĂTURA CUÎVA: Semnat, aprobat de cineva. ' SUB SEMNUL CUIVA, A CEVA: Sub egida, sub auspiciile cuiva sau a ceva. ^ SUB SEMNUL ÎNDOIELII: Cu neîncredere; Cu îndoieli. .-l·:·.·;: SUB SOARE: Pe pământ; în lume; SUB SUPRAVEGHERE: Supravegheat; Urmărit. SUB TIPAR: La tipografie; Se tipăreşte. SUB TITLUL DE...: Cu caracter de.... SUB TOATE ASPECTELE: Din toate punctele de vedere. SUB TOATE RAPORTURILE: Din diverse puncte de vedere; Din toate punctele de vedere. SUB TOATE REZERVELE: Cu toate reţinerile; Cu toate îndoielile. SUB TUTELĂ: Cu sprijin; Cu ocrotire; Cu protecţie. SUBŢIRE CA O SURCEA: Foarte slab; v. şi Subţire ca un fus. SUBŢIRE CA UN FUS: Foarte slab; v. Subţire ca o surcea. SUBŢIRE LA PUNGĂ: Destui de sărac; Cu bani puţini. SUB REZERVA: Cu rezervă; Cu excepţia, SUB UN NUME FALS: Purtând un nume fals v. Sub nume fals. SUB VALOAREA NOMINALĂ 1224 SUB VALOAREA NOMINALĂ: Mal puţin decfit valoarea minimală. succesul Întrece aşteptările: un succes peste aşteptări; Un succes foarte mare. SUDOAREA MORŢII: Chinurile morţii; v. şi Sudoare de moarte; Sudori de moarte; Sudorile morţii. SUDOARE DE MOARTE: Chinurile morţii; v. Sudoarea morţii. SUDORI DE MOARTE: Chinurile morţii; v. Sudoarea morţii. SUDORILE MORŢII: Chinurile morţii; v. Sudoarea morţii. SUFLĂ DES ÎN FUNDUL OLII: Rămâne des fără mâncare. SUFLĂ ÎN FOI: Fumează. - SUFLĂ-N TRAISTA-GOALĂ: Nu mai are nimic; Este foarte sărac. SUFLET CĂLĂTOR: Persoană nestabilă, nestatornică, schimbătoare. SUFLETUL MI-0 MAI DA PE AICI: Eu n-am să mai calc pe aici. SUFLEŢELUL MEU: Iubirea mea; Dragostea mea; Scumpul meu. SUGHIT, MĂ VORBEŞTE CINEVA DE RĂU: Mă bârfeşte cineva. SULA ŞI CĂCIULA: Puţin îmi pasă; Nici nu mă interesează. SUMA SE RIDICĂ LA...: Totalul banilor este de.... SUMĂ ROTUNDĂ: Suma totală în general. SUMEDENIE DE LUCRURI: O grămadă de lucruri; Nenumărate lucruri. SUNĂ A DOGIT: Pare cu doagele plesnite, desfăcute. SUNĂ A GOL: Pare gol; v. Sună a oală. SUNĂ A OALĂ: Pare gol; v. şi Sună a gol SUNĂ BINE: Pare frumos; Pare credibil. SUNĂ CINEVA: E cineva la uşă; v. şi Sună cineva la uşă; Sună soneria. SUNĂ CINEVA LA UŞĂ: E cineva la uşă; v. Sună cineva. SUNĂ CLOPOTUL; Sună de intrare; Sună de ieşire; v. şi Sună clopoţelul SUNĂ CLOPOŢELUL: Sună de intrare; Sună de ieşire; v. Sună clopotul. SUNĂ DE IEŞIRE: Sună clopotul de ieşire. SUNĂ DE INTRARE: Sună clopotul de intrare. SUNĂ SONERIA: E: cineva la uşă; v. Sună cineva. ( SUNT ANI LA MIJLOC: Au trecut destui ani. SUNT BALTĂ DE APĂ: Sunt ud până la piele. SUNT BUNI NUMAI DE CĂLĂLĂU: Sunt buni numai de petreceri, de chefuri, ; SUNT CINCI DEGETE LA O MÂNĂ ŞI NU SE SEAMĂNĂ UNUL CU ALTUL, DARMITE OM CU OM: Oamenii nu seamănă între ei. SUNT CONVINS: Sunt sigur. : SUNT CU OASELE PISATE: Sunt foarte obosit; Sunt istovit. SUNT DE ACELAŞI CALIBRU: Sunt la fel; Sunt de aceeaşi valoare. SUNT DE ACELAŞI SÂNGE: Sunt rude. SUNT DE O MĂSURĂ: Sunt la fel; Nu se deosebesc. SUNT DE PĂREREA...: Eu cred că.... SUNT DE PARTEA LUI: Eu ţin cu el. SUNT DUŞMANI DE MOARTE UNUL CU ALTUL: Se urăsc foarte tare. SUNTEM CHIT: Nu mai avem nicio datorie unul faţă de altul. SUNTEM INFORMAŢI CĂ...: Am fost informaţi că; Ni s-a spus că.... SUNTEM ÎN FAŢA FAPTULUI: Suntem Ia faţa locului. :vV^\U·":· SUNTEMlN ÎFAŢAiFAPTULUt ÎMPLINIT: Suntem obligaţi să acceptăm o situaţie dată. ; SUNTEM ÎNTRE NOI: Suntem între prieteni. SUNTEM LA UN PAHAR DE BĂUTURĂ: Bem şi noi un pahar. SUNTEM LA UN PAHAR DE VORBĂ: Stăm şi noi de vorbă; v. şi Suntem la un pahar di taină. SUNTEM LA UN PAHAR DE TAINĂ: Stăm şi noi de vorbă; v. şi Suntem la un pahar de vorbă. SUNTEM PE DRUMUL CEL BUN: Mergem pe calea cea bună. SUNTEM RUDĂ DE DEPARTE: Suntem neam uri îndepărtate. r: SUNTEM SOLIDARI: Suntem uniţi; Ţinem unul la altul. SUNTEŢI LA APARAT?: Mă auziţi? Puteţi vorbi la telefon cu mine? SUNTEŢI BUN SĂ-MI DAŢI SAREA...: Vă rog să-mi daţi solniţa... . SUNTEŢI FUMĂTOR?: Fumaţi? SUNTEŢI RUGAT SĂ ASISTAŢI LA...: Vă rugăm să asistaţi la... . . SUNTEŢI RUGAT SĂ LUAŢI PARTE LA...: Vă rugăm să participaţi la...: SUNTEŢI SERVIT?: Aţi primit ce aţi co-mandat? o.-: SUNT FĂCUŢI PE ACELAŞI CALAPOD: Sunt la fel; Nu se deosebeşte unul de celălalt. \ SUNT ÎNCREDINŢAT: Sunt convins; Am încredere. SUNT ÎN PLOP: Sunt distrus; Nu mai pot face nimic; Nu mai am nimic; v. şi Sunt la pământ. SUNT ÎN RĂCĂ CU BĂTRÂNII: Sunt certat cu părinţii. SUNT lN STĂRE SĂ...: Am capacitatea să...; Pot să.... SUNT ÎNTRE CIOCAN ŞI NICOVALĂ: Sunt într-o situaţie neplăcută. SUNT LAC DE APĂ: Sunt ud pâriă la piele; Sunt foarte ud; Sunt foarte transpirat. SUNT LA CUŢITE UNUL CU ALTUL: Suntem certaţi foarte tare. SUNT LA MARE ÎNCURCĂTURĂ: Am probleme, am necazuri mari. SUNT LA PĂMÂNT: Sunt distrus; Nu mai pot face nimic; Nu mai am nimic; v. Sunt în plop. 1225 SURD DE TOT SUNT MAI MULTE LUCRURI ÎN JOC: Există mai multe implicaţii. SUNT MAI MULTE PIEI DE MIEL DECÂT DE OAIE: Nu ducem lipsă de nimic; Avem de toate. SUNT MÂNCAT EU DE-AI DE TINE: Am mai cunoscut eu persoane ca tine; v. şi Sunt mâncat eu de unu ca tine. SUNT MÂNCAT EU DE GREUTĂŢI: Am mai trecut eu prin greutăţi. î SUNT MÂNCAT EU' - DE MINCIUNILE TALE: Am mai suferit eu din cauza minciunilor tale. SUNT MÂNCAT EU DE NEAMURI: Am mai suferit eu din cauza neamurilor. SUNT MÂNCAT EU DE NECAZURI: Am mai trecut eu prin necazuri. SUNT MÂNCAT EU DE TINE: Am mai fost eu necăjit de tine. SUNT MÂNCAT EU DE UNU CA TINE. Am mai cunoscut eu persoane ca tine; v. Sunt mâncat eu de-ai ca tine. SUNT MULTE COCLEŢE: Sunt multe încurcături; Sunt multe neclarităţi. SUNT NECONSOLAT: Nu am nicio consolare, nicio mângâiere. SUNT PĂŢIT: Am mai trecut prin asta. SUNT PE DRUMUL BUN: Mă aflu pe o cale corectă. SUNT PE PICIOR DE PACE: Ne înţelegem bine; Nu aven nicio neînţelegere. SUNT PE PICIOR DE PLECARE: Sunt pregătit de drum. SUNT PE PICIOR DE RĂZBOI: Sunt foarte certaţi; Nu se înţeleg deloc. SUNT PETE ŞI ÎN SOARE: Nimeni nu este perfect. SUNT PIERDUT!: Am dat de naiba! Am încurcat-o! SUNT SĂTUL CA DE MERE ACRE: Nu mai am nevoie de nimeni şi de nimic; v. şi Sunt sătul ca de mere coricove; Sunt sătul ca de mere pădureţe; Sunt sătul până în gât. SUNT· SĂTUL CA DE MERE CORICOVE: Nu mai am nevoie de nimeni şi ds nimic; v. Suni sătul ca de mere acre. SUNT SĂTUL CA DE MERE PĂDUREŢE: Nu mai am nevoie de nimeni şi de nimic; v, Sunt sătul ca de mere acre. SUNT SĂTUL PÂNĂ ÎN GÂT: Nu mai am nevoie de nimeni şi de nimic; v. Sunt sătul ca de niBrc aere* SUNT * SEMNE DE PLOAIE: Se apropie ploaia. SUNT SEMNE DE VREME REA: Se va strica vremea. SUNT SFÂRŞIT DE LA INIMĂ: Am probleme de sănătate cu inima. SUNT SIGUR: Am o siguranţă totală. SUNT SPUZĂ DE MULŢI: Nu sunt apreciat de multă lume; Stau în ochii multora. SUNT STĂPÂN PE TIMPUL MEU: Fac ce vreau cu timpul meu. SUNT TOT O APĂ: Sunt ud până la piele. SUNT TOŢI DE O ZEAMĂ: Cu toţii sunt la fel; Nu se deosebeşte cu nimic unul de celălalt; v. şi Sunt toţi o apă şi-un pământ. SUNT TOŢI LA O VORBĂ: S-au înţeles împreună. SUNT TOŢI O APĂ ŞI-UN PĂMÂNT: Cu toţii sunt la fel; Nu se deosebeşte cu nimic unul de celălalt; v. Sunt toţi de o zeamă. SUNT TRECUT PRIN AŞA CEVA: Am mai văzut aşa ceva; Am mai trecut prin aşa ceva. SUNT TUFĂ: Nu ştiu nimic; Habar n-am. SUNT-UNII: DE - SE; ' ŢIN NECAZURILE LANŢ DE EI: Există şi ghinionişti pe lume. SUPĂRAT FOC: Foarte supărat; v. şi Supărat la culme; Supărat nu glumă. SUPĂRAT LA; CULME: Foarte supărat; v. Supărat foc. SUPĂRAT NU GLUMĂ: Foarte supărat; v. Supărat foc. SUPERIOR ÎN GRAD: Cu un grad mai înalt. SUPUNERE OARBĂ: Credinţă, devotament total. SUPUS ATACURILOR CRITICII: Expus la critică. SUPUS AUTORITĂŢII CUIVA: Credincios, devotat cuiva. SUPUS CA UN MIELUŞEL: Credincios, devotat complet. SUPUS CONDUCERII CUIVA. Condus, coordonat, îndrumat de cineva. SUPUS CONTROLULUI GURNAMENTAL: Controlat de guvern. SUPUS CONTROLULUI .STATULUI: Controlat de stat. SUPUS DOMINAŢIEI CUIVA: Dominat de cineva; Lipsit de libertate de cineva. SUPUS EMBARGOULUI: Cu embargoul impus. SUPUS FOCULUI CRITICII: Luat de focul criticii; Criticat foarte dur; Expus la critică. SUPUS LA GREA ÎNCERCARE: Pus la mari încurcături. SUPUS PĂCATULUI: Păcătuieşte. SUPUS PUTERII CUIVA: Subjugat de cineva. SUPUS TAXELOR VAMALE: Obligat să plătească taxele vamale. SUPUS UNOR GRELE ÎNCERCĂRI: Trecut prin necazuri mari. SUPUS UNUI INTEROGATORIU SEVER: Interogat foarte dur. SURCICA NU SARE DEPARTE DE TRUNCHI: Copilul seamănă cu părinţii lui. SURDA LA...: Nu ascultă...; Nu bagă de seamă.... SURD DE AMBELE URECHI: Nu aude nimic; Surd complet; v. şi Surd de tot; Surd toacă; Surd tun. . ' SURD DE TOT: Nu aude nimic; Surd complet; v. Surd de ambele urechi. SURD TOACĂ 1226 SURD TOACĂ: Nu aude nimic; Surd complet; v. Surd de ambele urechi. SURD TUN: Nu aude nimic; Surd complet; v. Surd de ambele urechi. SURDUL NU AUDE, DAR LE POTRIVEŞTE: Chiar dacă nu auzi, le poţi potrivi. SURPRINS DE PLOAIE: A fost plouat; L-a udat ploaia. SURPRINS LA CEAŢĂ: A dat de ceaţă. SURPRINS LA CULME: Descoperit ia cel mai înalt grad. SURPRINS PE VIU: Surprins în acţiune. SUSCEPTIBIL DE A FI DOVEDIT: Este posibil să se dovedească. ; SUSCEPTIBIL: DE AMELIORARE: Trebuie făcute ameliorări. SUSCEPTIBIL DE ÎMBUNĂTĂŢIRI: Trebuie făcute îmbunătăţiri. SUS INIMA!: Bucură-teţ Fii vesel! SUS MÂINILE!: Ridică-ţi ambele mâini! SUS, PUI DE URS: Urcă te mai sus. SUS PUS: Ridicat într-o funcţie înaltă. SUS ŞI TARE: Cu toată convingerea. SUSŢIN CĂ...: Sunt sigur că.... SUTA ÎN SUTĂ: în totalitate; în întregime; v. şi Sută în sulă. SUTĂ LA SUTĂ: în totalitate; în întregime; v. şi Sută în sulă. SUTE DE...: Număr mare de.... . / SUTE /DE MILIOANE: Număr foarte : mare; Foarte mulţi; O mulţime; v. şi Sute şi mii; Sute şi sute. / SUTELE MERITĂ SLUTELE, IAR MIILE FURIILE: Cu banii poţi obţine orice. SUTE ŞI MII: Număr foarte mare; Foarte mulţi; O mulţime; v. Sute de milioane. SUTE ŞI SUTE: Număr foarte mare; Foarte mulţi; O mulţime; v. Sute de milioane. Ş ŞADE CA CÂINELE: Nu face nimic; Aşteaptă ceva pe degeaba. ŞADE CA CÂINELE DE PRIPAS: Rătăceşte de acolo pană acolo. ŞADE CA GĂINA INTE LEMNE: O duce foarte greu. ŞADE CA MOROIUL PE CAPUL MEU: Numi dă pace; Mă cicăleşte; Mă plictiseşte. ŞADE CA PE GHIMPI: Nu se simte bine; Vrea să plece; Abia aşteaptă să plece. : ŞADE CU FUNDUL ÎN DOUĂ LUNTRI: încă nu s-a hotărât, nu s-a decis, nu ştie de partea cui să fie.' ŞADE CU FUNDUL PE BANI: Are foarte mulţi bani. ŞADE DRACUL ÎN BALTĂ ŞI RÂDE DE ALTUL: Un prost râde de altul; v. şi Şade hârdul în vale şi râde de oale. ŞADE HÂRDUL ÎN VALE ŞI RÂDE DE OALE: Un prost râde de altul; v. şi Şade dracul în baltă şi râde de altul. ŞADE RĂU: Nu se cade; Nu se cuvine. ŞADE RUŞINE (pop.)·. Este ruşinos; Este ruşinos să.... ŞADE TOT ABANOS, ŢEAPĂN ŞI VÂRTOS: Face în continuare pe grozavul; Face în continuare pe deşteptul. ŞAPTE APE ŞI UN RACHIU: Bea mai mult apă decât alcool. ŞAPTE POŞTE ŞI UN PAS: Distanţă foarte mare. ŞARPELE, CÂND I SE FACE DE MOARTE, IESE ÎN DRUM: Nimeni nu e scutit de moarte. ŞEDINŢĂ DESCHISĂ: Şedinţa la care pot participa şi cei neinvitaţi. ŞERBUL DUMNEAVOASTRĂ: Sunt sluga dumneavoastră; v. Sclavul dumneavoastră. ŞEZI BINIŞOR!: Fii cuminte! ŞEZI CĂ TOT BANII ĂIA ll DAI; Stai jos că nu te costă nimic. ŞEZI CU BINIŞORUL: Stai cuminte, ŞEZI LA UN LOC!: Stai lă locul tău; Nu te mai mişca din loc în loc. ŞI-A ABĂTUT GÂNDUL: Şi-a schimbat părerea. ŞI-A AFLAT NAŞUL: S-a cuminţit; A dat de belea; Nu i se mai permite; v. şi Şi-a aflat omul; Şi-a găsit naşul; Şi-a găsit omul. ŞI-A AFLAT OMUL: S-a cuminţit; A dat de belea; Nu i se mai permite; v. Şi-a aflat naşul. ŞI-A AFLAT TIMP: Şi-a făcut timp liber. ŞI-A AFLAT TINGEREA CAPACUL: Omagiul se măsoară după importanţa persoanei; Şi-a găsit sacul peticul; v. şi Şi-a aflat tingirea capacul şi lelea bărbatul; Şi-a găsit hârbul capacul şi lelea bărbatul; Şi-a găsit tingirea capacul; Şi-a găsit tingirea capacul şi lelea bărbatul. ŞI-A AFLAT TINGEREA CAPACUL ŞI LELEA BĂRBATUL: Omagiul se măsoară după importanţa persoanei; Şi-a găsit sacul peticul; v. Şi-a aflat tingirea capacul. ŞI-A AJUNS SCOPUL: A realizat ce a dorit; v. şi Şi-a ajuns ţinta; Şi-a atins plinită. ŞI-A AJUNS ŢINTA: A realizat ce a dorit; v. Şi-a ajuns scopul. ŞI-A AMĂRÂT VIAJA CU EL: O duce foarte greu cu el. ŞI-A AMĂRÂT ZILELE: Trăieşte greu; O duce greu. : f ŞI-A AMESTECAT DRACUL COADA: S-a băgat, s-a amestecat cineva în treburile lor. ŞI-A ARUNCAT CAPUL ÎN BELEA: A dat de naiba; A făcut ceva necugetat; Şi-a făcut singur un mare rău; v. şi Şi-a aruncat singur capul în belea. ' £I-A ARUNCAT CĂCIULA DIN CAP LA PĂMÂNT: A început să chefuiască; Se declară foarte mulţumit. ŞI-A ARUNCAT COpEuL PE DRUMURI: Şi-a abandonat copilul. ŞI-A ARUNCAT PRVIREA PE FEREASTRĂ: A privit prin fereastră. ŞI-A ARUNCAT PRIVIREA ROATĂ: A privit în jurul său. ŞI-A ARUNCAT SINGUR CAPUL ÎN BELEA: A dat de naiba; A făcut ceva necugetat; Şi-a făcut singur un mare rău; v. Şi-a aruncat capul în belea. ^ ŞI-A ARUNCAT VINA UNUL PE ALTUL: învinuieşte unul pe altul. ŞI-A ATINS PLINITĂ: A realizat ce a dorit; v. Şi-a ajuns scopul. ŞI-A BĂGAT DRACUL COADA: S-a amestecat, a intervenit un om rău. ŞI-A BĂGAT SUFLETUL ÎN PĂCAT: A păcătuit; A făcut un păcat mare. ŞI-A BĂGAT SUFLETUL-N IAD: A făcut ceva foarte rău. ŞI-A BĂGAT ŞI EL COADA: S-a amestecat şi ei; v. şi Si-a băgat şi el râtu. ŞI-A BĂGAT ŞI EL RÂTU: S-a amestecat şi el; v. Si-a băgat şi el coada. ŞI-A BĂGAT UN GHIMPE ÎN PANTALONI: Şi-a făcut singur un rău. ŞI-A BĂUT AVEREA: A dat pe băutură toată averea. ŞI-A CĂLCAT CUVÂNTUL: Nu s-a ţinut de cuvânt, de promisiune. ŞI-A CĂLCAT PE INIMĂ 1228 Şl-A CĂLCAT PE INIMĂ: A renunţat cu greu; Cu greu s-a declarat de acord. ŞI-A CĂUTAT DRUMUL ÎN VIAŢĂ: Şi-a văzut de viaţa sa; Şi-a ales calea sa. ŞI-A CHELTUIT ŞI OCHII DIN CAP CU EL: L-a costat foarte mult; A dat pentru el tot ce a avut ŞI-A CHINUIT VIAŢA CU EA: A trăit; A dus-o greu cu ea. ŞI ACUM!: Şi ce vom face acum! ŞI ACUM: Jar acum; De acum. ŞI ACUM LA TREABĂ!: Iar acum la muncă! Treceţi acum la lucru! ŞI-A DAT ARAMA PE FAŢĂi Si-a arătat adevărata faţă; A arătat cine este de fapt. ŞI-A DAT COPILUL DE SUFLET: Şi-a dat copilul la înfiat. ŢI-A DAT CU PRESUPUSU: A presupus; Şi-a dat cu părerea. ŞI-A DAT CUVÂNTUL: A promis; A făcut o promisiune. ŞI-A DATDRUMUL LA GURĂ: A început să vorbească; v. şi Şi-a dat drumul la vorbă. ŞI-A DAT DRUMUL LA VORBĂ: A început să vorbească; v. Şi-a dat drumul la gură. ŞI-A DAT ÎN PETIC: S-a compromis; S-a făcut de ruşine. ŞI-A DAT OCHII PESTE CAP: E afectat; Face fasoane; E pe moarte; A murit. ŞI-A DAT POALELE ÎN CAP: Se comportă imoral; îşi face de cap. ŞI-A DAT SUFLETUL: A decedat. ŞI-A DAT ŞI SUFLETUL DIN EL: A depus eforturi foarte mari. ŞI-A DAT TOATĂ SILINŢA: A făcut tot ce a putut. ■ . ŞI-A DESCHI INIMA LA MINE: A fost sincer cu mine; Mi-a spus tot ce-1 doare; v. şi Şi-a deschis sufletul către mine. ŞI-A DESCHIS SUFLETUL CĂTRE MINE: A fost sincer cu mine; Mi-a spus tot ce-I doare; v. Şi-a deschis inima la mine. ŞI-A DESCHIS URECHILE: A început să asculte; A început să ţină cont de ce i se spune. ŞI ADICĂ CE?: Ce mai vrei? Ce vrei să mai spui? ŞI-A FĂCUT CURAJ: S-a încurajat singur. ŞI-A FĂCUT DE DRAGOSTE: · S-a îndrăgostit. . . . ŞI-A FĂCUT DE VORBĂ: A găsit momentul potrivit să-i spună. ŞI-A FĂCUT DRUM ÎN VIAŢĂ: S-a descurcat; A reuşit în viaţă. ŞI-A FĂCUT INTERESUL: Şi-a rezolvat problemele. ŞI-A FĂCUT INTERESUL CU MINE: Şi-a rezolvat problemele cu ajutorul meu. ŞI-A FĂCUT MÂNA CU.. Lucrează bine cu... . ŞI-A FĂCUT MÂNĂ BUNĂ: Se pricepe; Lucrează bine. ŞI-A FĂCUT MENDRELE: Şi-a făcut de cap; A făcut ceea ce a dorit. ŞI-A FĂCUT MOARTE: Şi-a provocat moartea. ŞI-A FĂCUT NASUL MĂTURĂ: îşi bagă nasul peste tot. ŞI-A FĂCUT-O CU MÂNA LUI: Singur şi-a iacut-o. ŞI-A FĂCUT ROSTUL LUI: Se descurcă; îşi vede de treburile iui. ŞI-A FĂCUT SINGUR CURAJ: S-a încurajat singur. ŞI-A FĂCUT SINGUR MOARTE: Şi-a distras singur viaţa; Şi-a curmal viaţa. - Şî-A FĂCUT TIMP SĂ...: A avut timp să.... Şi-A FĂCUT VÂNT: Şi-a luat avânt; A plecat repede. ŞI-A GĂSIT HÂRBUL CAPACUL ŞI LELEA BĂRBATUL: Omagiul se măsoară după importanţa persoanei; Şi-a găsit sacul peticul; v. Şi-a aflat tingirea capacul. ŞI-A GĂSIT NAŞUL: S-a cuminţit; A dat de belea; Nu i se mai permite; v. Şi-a aflat naşul. . ŞI-A-GĂSIT NOROCUL:\A dat de noroc. ; ; ŞI-A GĂSIT OMUL: S-a cuminţit; A dat de belea; Nu i se mai permite; v. Şi-a aflat naşul. . ŞI-A GĂSIT PROSTUL: A dat de cineva care să-l asculte, care să facă ce spune el. .·:■■ ŞI-A GĂSIT SACUL PETICUL: Şi-a găsit perechea; v. Cum e naşul e şi finul. ŞI-A GĂSIT TINGIREA CAPACUL: Omagiul se măsoară după importanţa persoanei; Şi-a găsit sacul peticul; v, Şi-a aflat tingirea capacul ŞI-A GĂSIT TINGIREA CAPACUL Şl LELEA : BĂRBATUL: Omagiul se măsoară după importanţa persoanei; Şi-a găsit sacul peticul; v. Şi-a aflat tingirea capacul. ŞI-A GĂSIT UNUL MAI CA LUMEA: A dat de ceva mai bun. ŞI-A GREŞIT SOCOTEALA: S-a înşelat; Nu a reacţionat corect. ŞI-A ÎNCĂRCAT SUFLETUL DE PĂCATE: A păcătuit mult; A făcut multe păcate. - : i ŞI-A ÎNCORDAT URECHILE: Ascultă cu atenţie. şl a Înecat amarul (pop.y. a băut până nu mai ştie de el; v. şi Şi-a înecai sufletul. ŞI-A ÎNECAT SUFLETUL^.;: A băut până nu mai ştie de el; v. Şi-a înecat amarul ŞI-A ÎNGHIŢIT SUSPINELE: S-a potolit; A iertat. : v-;: : ŞI ALTELE DE ACELAŞI FEL: Toate erau la fel; v. şi Şi altele de acelaşi gen. ŞI ALTELE DE ACELAŞI GEN: Toate erau la fel; v. şi Şi altele de acelaşi fel ŞI ALŢII DE ACEEAŞI TEAPĂ: Cu toţii de aceeaşi factură. ŞI-A LUAT BELEA PE CAP: Şi-a făcut singur rău. ŞI-A LUAT CATRAFUSELE: A plecat. SI-A LUAT CÂMPII: A plecat în lume. - 1229 ŞI-A PUS CAPUL PENTRU TINE ŞI-A LUAT CUVÂNTUL ÎNAPOI: Şi-a retras promisiunile; v. şi Şi-a luat cuvântul îndărăt; Şi-a luat vorba înapoi; Şi-a luat vorba îndărăt. ŞI-A LUAT CUVÂNTUL ÎNDĂRĂT: Şi-a retras promisiunile; v. Şi-a luat cuvântul înapoi ŞI-A LUAT DE GÂND: Nu-1 mai interesează; Nu se mai gândeşte; v. şi Şi-a luat gândul ŞI-A LUAT DIN SPINARE: A scăpat de unele greutăţi. SI-A LUAT FATA ZBORUL: A plecat; S-a dus; S-a măritat. ŞI-A LUAT GÂNDUL: Nu-1 mai interesează; Nu se mai gândeşte; v. Şi-a luat de gând. ŞI-A LUAT GÂNDUL DE LA EA: 'Ea nu-1 mai interesează; Nu se mai gândeşte la ea. ŞI-A LUAT IZMENELE PE BĂŢ: A plecat la drum; A plecat în lume; v. şi Şi-a pus traista în băţ. ŞI-A LUAT LUMEA ÎN CAP:  plecat în lume. ŞI-A LUAT MÂNA DE PE EL: El nu-1 mai interesează; Nu se mai gândeşte la el. ŞI-A LUAT NASUL LĂ PURTARE: S-a obrăznicit; A devenit nesimţit. ŞI-A LUAT NASUL PE SUS: Nu-I ; mai interesează; Nu se mai gândeşte; v. şi Şi-a luat-o în capul lui. ŞI-A LUAT NĂDEJDEA: Nu mai are nicio speranţă; Şi-a pierdut orice speranţă. ŞI-A LUAT NĂDEJDEA CĂ MAI SCAPĂ CU VIAŢĂ: Nu mai spera că va scăpa cu viaţa; Era sigur că va muri. ŞI-A LUAT NĂDEJDEA CĂ-ŞI MAI VEDE BANH: Nu mai spera că-şi va primi banii înapoi; Era sigur că şi-a pierdut banii împrumutaţi, ŞI-A LUAT NĂDEJDEA DE LA LUCRU: Nu mai spera că va fi angajat, că va primi de lucru. ŞI-A LUAT-O IN CAPUL LUI: Nu-1 mai interesează; Nu se mai gândeşte; v. Şi-a luat nasul pe sus. ŞI-A LUAT PAPUCII: A plecat; S-a dus; v. şi Şi-a luat valea; Şi-a luat vânt; Şi-a hiat zborul. ŞI-A LUAT PARTEA: Ă primit partea ce-i revenea. ŞI-A LUAT PARTEA LEULUI: A luat cea mai mare parte. ŞI-A LUAT PAŞUŞU: Se pregăteşte de plecare; A plecat. ŞI-A LUAT RĂSPUNDEREA; Şi-a asumat răspunderea; A luat toată răspunderea pe el. ŞI-A LUAT SEAMA: Şi-a dat seama. ŞI-A LUAT ŞÎŞTIREAUA^opJ: A pus mâna pe par; Se pregăteşte de bătaie. ŞI-A LUAT TĂLPĂŞIŢA: S-a dus; A plecat. ŞI-ALUAT TROACELE ŞI A PLECAT: Şi-a adunat lucrurile şi a plecat de aici; v. şi Şi-a luat ţoalele şi a plecat. ŞI-A LUAT ŢOALELE ŞI A PLECAT: Şi-a adunat lucrurile şi a plecat de aici; v. Şi-a luat troacele şi a plecat. ŞI-A LUAT VALEA: A plecat; S-a dus; v. Şi-a luat papucii. ŞI-A LUAT VÂNT: A plecat; S-a dus; v. Şi-a luat papucii ŞI-A LUAT VORBA ÎNAPOI: Şi-a retras promisiunile; v. Şi-a luat cuvântul înapoi. ŞI-A LUAT VORBA ÎNDĂRĂT: Şi-a retras promisiunile; v. Şi-a luat cuvântul înapoi ŞI-A LUAT ZBORUL: A plecat; S-a dus; v. Şi-aluat papucii. ŞI-A LUAT ZILELE: S^ sinucis. V; /;? ŞI-ALUAT ZIUA BUNĂ: Şi-a luat la revedere; A plecat; S-a dus. ŞI-A MÂNCAT AVEREA PÂNĂ LA BLANĂ: Şi-a consuma toată averea. ŞI-A MÂNCAT LEFTEREAUA (pop.): Şi-a pierdut încrederea; Nu mai are nimeni încredere în el. ..... ŞI-A PETRECUT sÎN MINTE VIAŢA: A judecat fiecare pas; A cugetat; S-a controlat mult. ŞI-Ă PIERDUT CAPUL: S-a ţicnit; A luat-o razna; Nu mai judecă. ŞI-A PIERDUT CAPUL DUPĂ EA: O iubeşte foarte mult. ŞI-A PIERDUT CUMPĂTUL: Nu se mai controlează; Nu mai judecă.': ŞI-A PIERDUT CUNOŞTINŢA: Nu mai ştie de el; Nu se mai controlează. ŞI-A PIERDUT NĂDEJDEA: Nu mai are nicio speranţă. . ' - ŞI-A PIERDUT PÂINEA: Nu mai are un loc de muncă. Şi-Ă PIERDUT RĂBDAREA: Nu mai are răbdare. ŞI-Ă PIERDUT SAŢUL: A devenit lacom; I s-a făcut foame. . ŞI-Ă PIERDUT URMA ÎN LUME: Numai ştie nimeni de el, ŞI-Ă PIERDUT VIAŢĂ: A decedat. ! ŞI-A PIERDUT VREMEA DE POMANĂ: Şi-a pierdut timpul; Nu i-a reuşit nimic; Nu a avut niciun succes, nicio realizare, ŞI APOI?: După aceea ce o să fie? ŞI APOI CE DACĂ?: Ce-mi mai pasă mie; Pe mine nu mă mai interesează. ŞI-Ă' PRINS MINTEA CU ĂL NĂROD: S-a băgat ca prostul unde nu-i treaba lui. ŞI-ă:;£b^ EL: ■ S-a pus Ia discuţii cu el; Nu avea ce discuta cu el. ŞI-A PRINS OCHII DE EA: O iubeşte pe ea. ŞI-A PUS BOTNIŢĂ ÎN GURĂ: Tace din gură; Nu scoate niciun cuvânt. ■ \ ŞI-A PUS CAPĂT ZILELOR: S-a sinucis. ŞI-A PUS CAPUL ÎN PERICOL: S-a expus pericolului. ŞI-A PUS CAPUL LA CONTRIBUŢIE: A judecat; A cugetat; v. şi Şi-a pus capul la treabă; Şi-a pus mintea la treabă. ŞI-A PUS CAPUL LA TREABĂ: A judecat; A cugetat; v. Şi-a pus capul la contribuţie. Şî-A PUS CAPUL PENTRU TINE: A intervenit pentru tine; Te-a sprijinit. ŞI-A PUS CENUŞA lN CAP 1230 ŞI-A PUS CENUŞA ÎN CAP: Şi-a cerut scuze. ŞI-A PUS lN CAP: A întrecut măsura; A luat-o razna. ŞI-A PUS LACĂT LA GURĂ: Tace din gura; Nu scoate niciun cuvunt. ŞI-A PUS MÂINILE PE PIEPT: A decedat. ŞI-A PUS TOJŢEA CU ĂL NĂROB: S-a certat cu un prost; v. şi Şi-apus mintea cu alnărodoi; Şi-a pus mintea cu al nebun. ŞI-A PUS MINTEA CU AL FÎĂRppOÎ (pop.)\ S-a certat cu un prost; v. Şi-apus mintea cu alnărod. ŞI-Ă PUS MINTEA CU AL NEBUN: S-a certat cu un prost; v. Şi-a pus mintea cu al nărod. ŞI-A PUS MINTEA LA GURĂ ŞI-A CLĂTINAT DIN CÂP: Ă spus tot ce avea pe suflet. ŞI-A PUS MINTEA LA TREABĂ: A judecat; A cugetat; v. Şi-a pus capul la contribuţie. ŞI-Ă PUS OBRAZUL PENTRU EL: A intervenit pentru el; L-a sprijinit. ŞI-A PUS OHII lN JOS: I-a fost ruşine; S-a ruşinat. ŞI-A PUS TOATĂ NĂDEJDEA lN.A avut mari speranţe în... . ŞI-A PUS TOATĂ PUTEREA LULAdepus tot efortul; A muncit cu toată forţa. ŞI-A PUS TRAISTA PE BĂŢ: A plecat la drum; A plecat în lume; v. Şi-a luat izmenele în băţ. ŞI-A PUS UNA ÎN GÂND: Are un scop. ŞI-A PUS UN GÂND ÎN MINTE: Şi-a propus ceva. ŞI-A PUS UNGHIA ÎN GÂT: I-a părut foarte rău; A regretat profund. ŞI-A PUS UN SEMN SĂ NU UITE: Şi-a notat să nu uite. ŞI-A RĂCIT GURA DE POMANĂ: A vorbit, a insistat degeaba. ŞI-AR DA ŞI SUFLETUL: Era în stare de orice sacrificiu; v. şi Şi-ar da şi viaţa. ŞI-AR DA ŞI VIAŢA: Era în stare de orice sacrificiu; v. Şi-ar da şi sufletul ŞI-A RIDICAT NASUL PREA MULT: S-a : îngâmfat prea tare; Face prea mult pe de Şi-a săltat nasul prea sus. ŞI-A RIDICAT NASUL PREA SUS: S-a îngâmfat prea tare; Face prea mult pe deşteptul; v. Şi-a ridicat nasul prea mult. ŞI-AR MÂNCA BEREGĂŢILE UNUL ALTUIA: Ar ucide unul pe altul; S-ar bate până Ia moarte; v. şi Şi-ar mânca beregăuşul unul altuia. ŞI-AR MÂNCA BEREGUŞUL UNUL ALTUIA: Ar ucide unul pe altul; S-ar bate până la moarte; v. şi Şi-ar mânca beregăţile unul altuia, ŞI-AR MÂNCA ŞI TINA DE SUB UNGHIE: E îngrozitor de zgârcit. ŞI-A RUPT DE LA GURA COPIILOR: A economisit de la mâncarea copiilor. ŞI-A RUPT DE LA GURĂ: Şi-a economisit din mâncare. ŞI-A SĂLTAT NASUL PE SUS: S-a îngâmfat prea tare; Face prea mult pe deşteptul; v. Şi-a ridicat nasul prea mult, ŞI-A SPĂLAT OBRAZUL DE RUŞINE: S-a schimbat; A devenit un om de onoare. ŞI-AR VINDE ŞI PIELEA DE PE EL SĂ-ŞI SCAPE COPILUL: Ar face orice sacrificiu pentru salvarea copilului său. ŞI ASTA ÎNCĂ NU E TOTUL: Mai este încă foarte mult; v. şi Şi asta nu e totul ŞI ASTA NU E TOTUL: Mai este încă foarte mult; v. Şi asta încă nu e totul ŞI ASTFEL VORBI DOMNUL: în acest mod a spus domnul. ŞI-A STRÂNS GURA PUNGII: S-a strâmbat. ; ŞI ĂŞA-I RĂU, ŞI AŞA-I RĂU: în niciun fel nu este bine. şi AŞA-lMAl DEPARTE: Se mai poate continua. ŞI-A TRAS RĂSUFLAREA: Şi-a revenit. ŞI-Ă TRĂIT TRAIUL: A îmbătrânit; l-a trecut vremea; v. şi Şi-a trăit traiul, şi-a mâncat mălaiul ŞI-A TRĂIT Ţ^iţJL, ŞI-A^ MÂNCAT MĂLAIUL: A îmbătrânit; I-a trecut vremea; v. Şi-a trăit traiul ŞI AŞA, ŞI AŞA: Oricum; Intr-un fel, ŞI AŞA ŞI SUNT: Nu sunt altfel; Aşa se prezintă. ŞI ĂTUNCI?: Şi acum ce mai vrei? Şl-A ŢINUT CUVÂNTUL: Nu şi-a încălcat promisiunea. ŞI-ÂU CÂRPIT NEVOILE: S-au descurcat; . Au rezistat. .·. ; ŞI-A UITAT DE^NĂRAV: S-au îndreptat; Nu mai au pretenţii prea mari. ŞI-A UITAT NĂRAVUL ACASĂ: Se poartă civilizat. .. ..... . ŞI-AU MÂNCAT AMARULÎMPREUNĂ: Au trăit mult timp împreună. ŞI- UMFLAT BURTA DOLDOAŞE: S-a săturat; A mâncat bine; v. şi Şi-a umflai burta doldore. ŞI-A UMFLÂŢBURT DOLDORE: S-a săturat; A mâncat bine; v, şi Şi-a umflat burta dol-doaşe, ŞI-A UMFLAT BUZUNARELE: A câştigat : mulţi bani. ŞI-A URMAT VORBA: S-a ţinut de cuvânt; Nu şi-a încălcat promisiunea. ŞI AU TRĂIT FERICIŢI PÂNĂ LA ADÂNCI BĂTRÂNEŢI: Au fost fericiţi toată viaţa. ■ ŞI-A VĂZUT SAŢUL CU OCHII: A ajuns să trăiască bine. ŞI-A VĂZUT VISUL CU OCHII: Şi-a înfăp-tuit visele, dorinţele, idealurile. ŞI-A VÂNDUT SCUMP PIELEA: A rezistat mult timp; A luptat, s-a opus până Ia epuizare. ŞI-A VÂNDUT SUFLETUL: ' Şi-a ^trădat interesele; Şi-a trădat prietenii; A trecut de partea duşmanilor; v. şi Şi-a vândut sufletul diavolului. ŞI-A VÂNDUT SUFLETUL DIAVOLULUI: 1231 ŞI SEARA ŞI DIMINEAŢA ŞI AMIAZĂZI Şi-a trădat interesele; Şi-a trădat prietenii; A trecut de partea duşmanilor; v. Şi-a vândut sufletul ŞI-A VÂNDUT ŞI CĂMAŞA DE PE EL: Nu mai are niciun ban; Este foarte sărac. ŞI-A VÂRSAT AMARUL: A spus tot ce-J doare. ŞI-A VÂRSAT ŞI MAŢELE DIN EL: A vomitat tot; A dat tot afară din el. ŞI-A VÂRSAT VENINUL PE MINE: ; S-â răzbunat pe mine; M-a certat pe mine. ŞI-A VENIT ÎN FIRE: Şi-a revenit; S-a potolit. ŞI CÂND .TE GÂNDEŞTI CĂ...: Dacă-ţi dai seama că..;; '■ ■ ŞI CÂTE ALTELE: Şi încă multe. ŞI CÂTE ŞI MAI CÂTE: Foarte multe. ŞI CE DACĂ?: Puţin îmi pasă! v. şi Şi ce-i cu asta? ŞI CE-I CU ASTA?: Puţin îmi pasă! v. Şi ce dacă. ŞI CELELALTE: Toate; Toată lumea; Totul. ŞI CE MAI ŞTII?: Mai ai noutăţi? Mai şti ceva? ŞI CU ASTA, BASTA!: Am terminat discuţia! ŞI CU ASTA M-AM DUS LA CULCARE: De acum eu mă retrag. ŞI CU ASTA, PUNCT: Cu asta s-a terminat. ŞI CU UNII ŞI CU ALŢII: Cu toţii; Fără nicio deosebire. ŞI CU VARZA UNSĂ ŞI CU SLĂNINĂ ÎN POD: Toată lumea mulţumită. ŞI DA ŞI NU: în toate felurile; Şi cu bine şi cu rău. ŞI DĂ-I ŞI DĂ-I ÎNAINTE!: Tot înainte! Să nu ne oprim! > ŞI DE RÂS ŞI DE PLÂNS: De tot felul; De toate. ŞI DIMINEAŢA ŞI SEARA: Toată ziua; Zilnic; în fiecare zi; Tot timpul; Mereu; v. Seara şi dimineaţa şi amiazăzi. ŞI DIMINEAŢA ŞI SEARA ŞI AMIAZĂZI: Toată ziua; Zilnic; în fiecare zi; Tot timpul; Mereu; v. Seara şi dimineaţa şi amiazăzl ŞI DUPĂ TOATE...: La urma urmei.... ŞI GATA!: S-a terminat! Nu mai este! ŞI EU!: Pe mine să nu mă excludeţi. ŞI EU LA FEL!: Nu eu nu am altă părere; Şt eu sunt de acord. ŞI EXPERIENŢA E BUNĂ LA CEVA: E bine să ai o anumită experienţă. ŞI LATĂ CĂ...: în sfârşit uite că.... ŞI ÎNCĂ: Mai mult decât atât; Chiar mai mult decât atât; în plus; v. Ba încă. ŞI ÎNCĂ CUM!: O să vedeţi cum! ŞI ÎNCĂ MULTE ALTELE: Mai sunt şi multe altele; Numărul lor este destul de mare. ŞI ÎNCĂ MULŢI ALŢII: Mai sunt şi mulţi alţii; Numărul lor este destul de mare ŞI ÎN SFÂRŞIT,..: Şi la urma urmei.... ŞI ÎNTR-UN CAZ ŞI ÎN ALTUL: în toate cazurile; în toate felurile. ŞI L-A BĂGAT ÎN SUFLET: îi iubeşte; îl apreciază; îl stimează. ŞI L-A LUAT PE SUFLET: A decis sS-1 întreţină, să se îngrijească de el. ŞI L-APRINS DUŞMAN: Şi l-a făcut duşman. ŞI L-APUS ÎN CAP: Nu mai scapă de el; Nu-1 mai suportă. ŞI L-AR BĂGA ÎN SÂN CU DRAG: îi iubeşte foarte mult. ŞI MAI...: încă.... ŞI MAI AŞA ŞI MAI AŞA: Şi mai bine, şi mai puţin bine." ŞI MAI CE?: Ce mai vrei? Ce pretenţii mai ai? ŞIMAI CINE?: Pe cine mai vrei? Ce pretenţii mai ai? ŞI MAI CUM?: Cum mai vrei? Ce pretenţii mai Şi MAI DECÂT...: Şi mai mult, şi mai grozav; v. încă şi mai decât.... Şl MAI DEPARTE?: Apoi? în continuare ce a mai fost? ŞI MAI MULT DECÂT ATÂT: Nimic altceva decât...; în orice caz; Neapărat; v. şi Şi mai multe nu; Şi mai mult nu. ŞI MAI MULTE NU: Nimic altceva decât...; în orice caz; Neapărat; v. Şi mai mult decât atât, ŞI MAI MULT NU: Nimic altceva decât...; în orice caz; Neapărat; v. Şi mai mult decât atât. ŞI MAI ŞI: Ceva mai mult. ŞI MAI ŞI DECÂT...: Şi mai mult, şi mai grozav; v. încă şi mai decât.... ŞI MAI UNDE: Unde mai vrei; Unde mai spui; Pe unde crezi. ŞI-N CASĂ STĂ CU CĂCIULA ÎN CAP: La el acasă e tare frig. ŞI-N DEAL ŞI-N VALE: Peste tot; v. şi Şi-n sus şi-n jos. SI-N SUS ŞI-N JOS: Peste tot; v. Şi~n deal şi-n vale. ŞI NU MAI ŞTIU CE: Şi câte şi mai câte. ŞI ODATĂ M-AM POMENIT CU EL PESTE MINE: A venit la mine pe neaşteptate, pe neanunţate. ŞI-O FACE SINGUR CU MÂNA LUI: Singur îşi face rău; Singur îşi provoacă necazuri. ŞI PACE: Să fie linişte; Cred că ne-am înţeles, ŞI PACE BUNĂ: Şi gata; Şi lasă-mă în pace. ŞI P-ACIŢI-E DRUMUL!: Poţi să pleci! Nu te reţine nimeni! ŞI PE URMĂ!: Şi ce se va întâmpla pe urmă? - ŞI PEREŢII AU URECHI: Tot ce spunem pot auzi şi alţii. ŞIRET CA OAIA: Cam nepriceput; Cam încuiat. ŞIRET CA O VULPE: Foarte şiret; Deosebit de viclean; v. şi Şiret ca vulpea. ŞIRET CA VULPEA: Foarte şiret; Deosebit de viclean; v. şi Şiret ca o vulpe. ŞIROAIE DE LACRIMI: Multe, multe lacrimi. ŞI SEARA ŞI DIMINEAŢA: Toată ziua; Zilnic; în fiecare zi; Tot timpul; Mereu; v. Seara şi dimineaţa şi amiazăd. ŞI SEARA ŞI DIMINEAŢA ŞI AMIAZĂZI: ŞI SEARA ŞI DIMINEAŢA ŞI ÎNTR-AMIAZÂZI 1232 Toată ziua; Zilnic; în flecare zi; Tot timpul; Mereu; v. Seara şi dimineaţa şi amiazăzL ŞI SEARA ŞI DIMINEAŢA ŞI ÎNTR-A-MIAZĂZI: Toată ziua; Zilnic; în fiecare zi; Tot timpul; Mereu; v. Seara şi dimineaţa şi amiazăzL Şl TOATE CELELALTE: Şi încă multele.; ŞI TU ŞI EU: Amândoi; împreună cu tine. ŞI UITE-AŞA S-AU DUS BANII; ;|n felul acesta s-au cheltuit toţi banii. ŞI UMBLĂ SĂ ŞI-O DOMOLEASCĂ: încearcă să împace lucrurile. : ŞI UNDE MAI PUI CĂ...: Dacă mai adaugi şi.... ŞI UNUL ŞI CELĂLALT; Amândoi; Ambii. ŞI ZI AŞA, AI!: Şi spui că aşa este, nu! ŞI ZI AŞA CU; CHESTEA AIA A NOASTRĂ: Deci aşa stau lucrurile, problemele noastre. ŞI ZI ŞI NOAPTE: Fără încetare; Mereu; întruna; Tot timpul; v. Din zi şi din noapte. m ŞI ZIUA ŞI NOAPTEA: Fără încetare; Mereu; într-una; Tot timpul; v. Din zişi din noapte. ŞOAPTE CÂT CIUBOTA DE AUDE ŞI CUMĂTRĂ ŞOARECI DE BILIOTECĂ: Cititori pasionaţi. ŞOLD AN VITEAZUL: Om fricos ŞONTÂC-ŞONTÂC: Şchiopătând. ŞTERGE-O!: Pleacă de aici! v. şi Şterge-o din loc! ŞTERGE-O DIN LOC!: Pleacă de aici! v. Şterge-o! ŞTERGEŢI BALELE! (pop.): Taci! Ţine-ţî gura! ŞTERGEŢI MUCII! (fam.): Vezi-ţi de nasul tău) ? ŞTIA PREA MULTE: Este prea deştept; Este foarte informat; Le ştie pe toate. ŞTIE CALUL CE CĂLĂREŢ ÎL ÎNCALECĂ: Ştie cu cine are de a face. ŞTIE CA PE APĂ: Ştie foarte bine; v, şi Ştie ca pe Tatăl nostru. ŞTIE CA PE TATĂL NOSTRU: Ştie.foarte bine; v. şi Ştie ca pe apă. ŞTIE CE AU UITAT ALŢII: Nu prea ştie nimic. ŞTIE DUMNEZEU: Să nu ne facem probleme, cine trebuie să ştie, ştie; v. şi Ştie el, Dumnezeu, ce face. ŞTIE EL CE SPUNE: Este bine: informau ; ŞTIE EL CE ŞTIE!: Cunoaşte multe secrete. ŞTIE EL, DUMNEZEU, CE FACE: Să nu ne facem probleme, cine trebuie să ştie, ştie; v. Ştie Dumnezeu. ŞTIE ÎN MARE: Cunoaşte în general. ŞTIE NUMAI DE BÂTĂ: Ştie numai de frică. ŞTIE PE DINAFARĂ: Ştie din cap. ŞTIE PE DRACU: Nu ştie nimic. ŞTIE SĂ DEA DIN COATE: Ştie să se descurce; v. şi Ştie să dea din mâini şi din coate; Ştie să dea din mâini şi din picioare. ŞTIE SĂ DEA DIN GURĂ: Ştie să vorbească; Ştie să convingă. $TIE SĂ DEA DIN MÂINI ŞI DIN COATE; Ştie să se descurce; v .Ştie să dea din coate. ŞTIE SĂ DEA DIN MÂINI ŞI DIN PICIOARE: Ştie să se descurce; v .Ştie să dea din coate. ŞTIE SĂ DEA DIN ŞALE: Ştie să muncească. ŞTIE SĂ SE STRECOARE: Se descurcă uşor; v. şi Ştie să-şi joace caii. ŞTIE SĂ-ŞI JOACE CAII: Se descurcă uşor; v. Ştie să se strecoare. ŞTIE SĂ VINĂ LA POMANĂ: Ştie să profite. ŞTIE ŞI LA DEAL ŞI LA VALE: Ştie de toate; Cunoaşte multe; v. şi Ştie şi pe dracu şi pe ta-su; Ştie şi pe dracu unde şade; Ştie şi toaca-n cer; Ştie toate alea. i ŞTIE şi PE DRACU ŞI PE TA-SU: Ştie de toate; Cunoaşte multe; v. Ştie şi la deal, şi la vale. ŞTIE ŞI PE DRACU UNDE ŞADE: Ştie de toate; Cunoaşte multe; v. Ştie şi la deal, şi la vale. ŞTIE; ŞI ŢOACA-N CER: Ştie de toate; Cunoaşte multe; v. Ştie şi la deal, şi la vale. ŞTIE TOATE ALEA: Ştie de toate; Cunoaşte multe; v. Ştie şi la deal, şi la vale. ŞTIE TOATE COCLAURILE: Cunoaşte totul; Ştie toate locurile; v. şi Ştie toate coteţele. ŞTIE TOATE COTEŢELE: Cunoaşte totul; Ştie toate locurile; v. Ştie toate coclaurile. ŞTIE TOŢI DRACII: Ştie de toate; Face de toate. ŞTIE VORBA DE LA MINE: Asta o ştie de la mine. ■ŞTII BINE CĂ...: Iţi daisseama că...··. ŞTII BINE CĂ MINŢI: îţi dai seama că minţi. ŞTII CĂ AI HAZ?: Ştii că eşti amuzant, că eşti nostim? ŞTII C-AI S-O PĂŢEŞTI: O să dai de necazuri; Să ştii că nu scapi. ŞTII CĂ ARE HAZ?: Ştii că e amuzant, că e nostim? ŞTII CĂ E BUNĂ!: E ; o treabă: bună; E în regulă. ';v. ŞTn CĂ EŞTI BINE?: Exprimă mirarea, dezaprobarea în faţa unei propuneri, a unei afirmaţii care nu-ţi convine; v. şi Ştii că eşti nostim? Ştii că mi-ai plăcut? Ştii că-mi placi? H ŞTH CĂ EŞTI NOSTIM?: Exprimă mirarea, dezaprobarea în faţa unei propuneri, a unei afirmaţii care nu-ţi convine; v. Ştii că eşti bine? ŞTII CĂ MI-AI PLĂCUT?: Exprimă mirarea, dezaprobarea în faţa unei propuneri, a unei afirmaţii care nu-ţi convine; v. Ştii că eşti bine? ŞTII CĂ-MI PLACI?: Exprimă mirarea, dezaprobarea în faţa unei propuneri, a unei afirmaţii care nu-ţi convine; v. Ştii că eşti bine? ŞTII CE: Fii atent la mine. ŞTII CE?: Fii atent! Ascultă! v. şi Ştii ceva? Ştii una; Ştiţi ce? Ştiţi ceva? Ştiţi una? ŞTII CE ÎNSEAMNĂ SĂ...: îţi dai seama ce reprezintă,..; v. şi Ştii tu ce înseamnă să.... ŞTII CEVA?: Fii atent! Ascultă! v. Ştii ce? ŞTII CINE: îi cunoşti. 1233 ŞUBRED CA UN CASTEL DE CĂRŢI DE JOC ŞTII, COLEA: Zdravăn; De soi; De seamă; Extraordinar; v. şi Ştiţi, colea. ŞTII FOARTE BINE: îţi este bine cunoscut. ŞTII SĂ TACI?: Mai taci din gură! ŞTII TU CE ÎNSEAMNĂ SĂ...: îţi dai seama ce reprezintă... ; v. Ştii ce înseamnă să.... ŞTII TU CE ŞTI: Ai motivele tale pentru a gândi, a spune, a face astfel. ŞTII UNA ?: Fii atent! Ascultă! v. Ştii ce? ŞTIŢI CE?: Fiţi atenţi! Ascultaţi! v. Ştii ce? ŞTIŢI CEVA? Fiţi atenţi! Ascultaţi! v. Ştii ce? ŞTIŢI CINE: îl cunoaşteţi.; ŞTIŢI, COLEA: Zdravăn; De soi; De seamă; Extraordinar; v. Şti, colea. ŞTIŢI UNA? Fiţi atenţi! Ascultaţi! v. Ştii ce? ŞTIU BINE CĂ...: Bineînţeles că...; Fireşte că...; v. Doar ştiu bine că.... ŞTIU CĂ...: Bineînţeles că...; Fireşte că...; v. Doar ştiu bine că.... ŞTIU CĂ AI FĂCUT-O FIARTĂ: Ştii că ai încurcat-o; Ştii că ai fâcut o prostie. ŞTIU CE ŞTIE TOATĂ LUMEA: Arr. aflat şi eu ce vorbeşte lumea. ŞTIU EU ?: Cine poate şti? Habar n-am; v. Eu ştiu? ŞTIU EU CÂT ÎI PLĂTEŞTE PIELEA: Ştiu câţi bani face; Cunosc ce valoare are; Ştiu de ce este în stare. ŞTIU EU CE ŞTIU: Am motivele mele pentru a gândi, a spune, a face astfel, ŞTIU EU ÎN CE APĂ SE SCALDĂ: Eu cunosc ce face el. .••...•ŞTIU.-Şi EU?: Cine poate şti? Habar n-am; v. Eu ştiu? .....ŞUBRED CA UN CASTEL DE CĂRŢI DE JOC: Slab; Epuizat; Incapabil. T TABLĂ DE MATERII: Conţinutul; Cuprinsul. TABLOUL E DOAR O COPIE: Nu este o imagine reală; Nu este un tablou original; v. şi Tabloul e doar o reproducere; Tabloul e o copie; Tabloul e o reproducere. TABLOUL E DOAR O REPRODUCERE: Nu este o imagine reală; Nu este un tablou original; v. Tabloul e doar o copie. TABLOUL E O COPIE: Nu este o imagine reală; Nu este un tablou original; v. Tabloul e doar o copie. TABLOUL E O REPTODUCERE: Nu este o imagine reală; Nu este un tablou original; v. Tabloul e doar o copie. TACĂ-ŢI CAŢA!: Nu mai vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. şi Tacă-ţi clanţa! Tacă-ţi clon pil! Tacă-ţi fleanca! Tacă-ţi fleoanca! Tacă-ţi gaiţa! Tacă-ţi gura! Tacă-ţi leoarbă! Tacă-ţi meliţa! Tacă-ţi pliscul! Tacă-ţi pupăza!Taci! Taci din gură! Taci, tocăilo! Tacă-ţi gura! TACĂ-ŢI CLANŢA!: Nu mai vorbi; Nu mat scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ţi caţa! TACĂ-ŢI CLONŢUL!: Nu mai vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ţi caţa! TACĂ-ŢI FLEANCA!: Nu mai vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ţi caţa! TACĂ-ŢI FLEOANCA!: Nu mai vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ţi caţa! TACĂ-ŢI GAIŢA!: Nu mai vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ţi caţa! TACĂ-ŢI GURA!: Nu mai vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ţi caţa! TACĂ-ŢI GURIŢA!: Nu mai vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ţi caia! TACĂ-ŢI LEOARBĂ!: Nu mâi vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ţi caţa! TACĂ-ŢI MELIŢA!: Nu mai vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ţi caţa! TACĂ-ŢI PLISCUL!: Nu mai vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ţi caţa! TACĂ-ŢI PUPĂZA: Nu mai vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ti caţa! TACĂ-VĂ CAŢA!: Nu mai vorbiţi; Nu mai scoateţi niciun cuvânt! v. şi Tacă-vă clanţa! Tacă-că clonţul; Tacă-vă fleanca! Tacă-vă fleoanca! Tacă-vă gaiţa! Tacă-vă leoarbă; Tacă-vă meliţa; Tacă-văjpliscul! Tacă-vă pupăza! TACA-VĂ CLANŢA!: Nu mai vorbiţi; Nu mai scoateţi niciun cuvânt! v. Tacă-vă caţa! TACĂ-VĂ CLONŢUL!: Nu mai vorbiţi; Nu mai scoateţi niciun cuvânt! v. Tacă-vă caţa! TACĂ-VĂ FLEANCA!: Nu mai vorbiţi; Nu mai scoateţi niciun cuvânt! v. Tacă-vă caţa! TACĂ-VĂ FLEOANCA!: Nu mai vorbiţi; Nu mai scoateţi niciun cuvânt! v. Tacă-vă caţa! TACĂ-VĂ GAIŢA!: Nu mai vorbiţi; Nu mai scoateţi niciun cuvânt! v. Tacă-vă caţa! TACĂ-VĂ GURA!: Nu mai vorbiţi; Nu mai scoateţi niciun cuvânt! v. Tacă-vă caţa! TACĂ-VĂ GURIŢA!: Nu mai vorbiţi; Nu mai scoateţi niciun cuvânt! v. Tacă-vă caţa! TACĂ-VĂ LEOARBĂ!: Nu mai vorbiţi; Nu mai scoateţi niciun cuvânt! v. Tacă-vă caţa! TACĂ-VĂ MELIŢA!: Nu mâi vorbiţi; Nu mai scoateţi niciun cuvânt! v. Tacă-vă caţa! TACĂ-VĂ PLISCUL!: Nu mai vorbiţi; Nu mai scoateţi niciun cuvânt! v. Tacă-vă caţa! : TACĂ-VĂ PUPĂZA!: Nu mai vorbiţi; Nu mai scoateţi niciun cuvânt! v. Tacă-vă caţa! TACE CA ĂLA ÎN VREJI: Tace ca porcul. TACE CA MORMÂNTUL: Nu scoate niciun cuvânt; v. şi Tace ca mortu; Tace ca pământul; Tace ca peştele; Tace ca peştele în apă; Tace ca porcu-n porumb; Tace ca piirceaua-n dovleci; Tace smirnă. TACE CA MORTU: Nu scoate niciun cuvânt; v. Tace ca mormântul. TACE CA PĂMÂNTUL; Nu scoate niciun cuvânt; v. Tace ca mormântul. TACE CA PEŞTELE: Nu scoate niciun cuvânt; v. Tace ca mormântul. TACE CA PEŞTELE ÎN APĂ: Nu scoate niciun cuvânt; v. Tace ca mormântul. TACE CA PORCU-N PORUMB: Nu scoate niciun cuvânt; v. Tace ca mormântul TACE CA PURCEAUA-N DOVLECI: Nu scoate niciun cuvânt; v. Tace ca mormântul TACE DE FRICĂ: îi este tare frică; Nu scoate un cuvânt de frică; îi este frică să vorbească. TACE DE GURA EI: Nu vrea să se certe cu ea. TACE ÎN EL: Nu spune nimic; Ţine totul In el. TACE ŞI COACE: Tace şi-şi face planuri; Tace şi se pregăteşte de răzbunare; v. şi Tace şi i-o coace. TACE ŞI FACE: Tace şi-şi vede de treburile sale; v. şi Tace şi le face. TACE MEREU: Foarte rar vorbeşte; Scoate rar câte un cuvânt. TACE ŞI 1-0 COACE: Tace şi-şi face planuri; Tace şi se pregăteşte de răzbunare; v. şi Tace şi coace TACE ; ŞI LE FACE: Tace şi-şi vede de treburile şale; v. Tace şi face. TACE ZMIRNĂ: Nu scoate niciun cuvânt; v. Tace ca mormântul. TACI!: Nu mai vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ţi caţa! TACI CÂ-I BNE!: Fii mulţumit cu ce ai! 1235 TĂRIE DE CARACTER TACI DIN GURĂ!: Nu mai vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tacă-ţi caţa! TACI SĂ TAC: Dacă taci tu, tac şi eu. TACI, TOCĂILO!: Nu mat vorbi; Nu mai scoate niciun cuvânt! v. Tăcă-ţi caţa! TACI TU, SĂ VORBESC EU!: Mai taci din gură să scot şi eu un cuvânt. TAC MĂ CHEAMĂ: Eu tac din gură; Eu nu mai scot niciun cuvânt. TAICĂ TĂU A FOST GEAMGIU?: Dă te la o parte că nu văd de tine. TAIE CA BRICIUL: Taie foarte bine; Este foarte ascuţit. TAIE FIRUL DE PĂR ÎN PATRU: Este foarte chiţibuşar. TAIE FRUNZĂ LA CÂINI: Stă degeaba; Nu face nimic. TAIE ÎN CARNE VIE: Nu iartă pe nimeni. TAIE LA GOGOŞI: Minte; v. şi Taie la minciuni; Taie la palavre; Taie la piroaie. TAIE LA MINCIUNI: Minte; v. Taie la gogoşi. TAIE LA PALAVRE: Minte; v. Taie la gogoşi· TAIE LA PIROAIE: Minte; v. Taie la gogoşi. TA1E-MĂ, OMOARĂ-MĂ CĂ MAI MULT NU POT: Asta este tot ce pot eu. TAIE-PAIE: Nu este bun de nimic; Nu este capabil de nimic; Om leneş. TAIE ŞI SPÂNZURĂ: El comandă; Ei decide; El este şeful. TALER CU DOUĂ FEŢE: Om Iară cuvânt; Un mincinos. TALMEŞ-BALMEŞ: Haos; Dezordine. TALPĂ CASEI: Cel care întreţine o casă. TALPA IADULUI: Loc respingător; Loc groaznic/' TALPA ŢĂRII: Baza unei ţări. TAMAN PE TAMAN: în mod egal; ■■ f ^ TANTI PE TANTI: Jumătate şi jumătate; în mod egal. TARE CA FIERUL: Foarte puternic; Foarte rezistent; v. şi Tare ca oţelul; Tare ca piatra; Tare ca potângul; Tare de fire; Tare de vână; Tare de virtute. TARE CA OŢELUL: Foarte puternic; Foarte rezistent; v. Tare ca JieruL TARE CA PIATRA: Foarte puternic; Foarte rezistent; v. Tare ca fierul. TARE CA POTÂNGUL: Foarte,,puternic; Foarte rezistent; v. Tare ca fierul. TARE DE CAP: încăpăţânat. TARE DE CEAFĂ: Prostuţ. TARE DE CHICĂ: Sănătos; Gras; voinic; Bogat; v. şi Tare în chică. TARE DE FIRE: Foarte puternic; Foarte rezistent; v. Tare ca fierul TARE DE INIMĂ: E curajos; E rezistent; v. şi Tare de suflet. TARE DE ÎNGER: Curajos; Rezistent; Cu voinţa fermă. TARE DE O URECHE: Nu aude prea bine; v. şi Tare de ureche. TARE DE TOT: Foarte tare. TARE DE SFAT: Bun de dat sfaturi. TARE DE SUFLET: E curajos; E rezistent; v. Tare de inimă. TARE DE URECHE: Nu aude prea bine; v. Tare de o ureche. ^ TARE DE VÂNĂ: Foarte puternic; Foarte rezistent; v. Tare ca fierul. TARE DE VIRTUTE: Foarte puternic; Foarte rezistent; v. Tare ca fierul. TARE DRĂGUŢ DIN PARTEA TA: Ai făcut un gest frumos. TARE ÎN CHICĂ: Sănătos; Gras; Voinic; Bogat; v. Tare de chică. TARE ÎN COLŢI: Răutăcios. v: TARE ÎN COŞ: Sănătos; Zdravăn. TARE ÎN GURĂ: Intrigant; Bârfitor. y - TARE LA MATEMATICĂ: Bun la matematică; Se pricepe la matematică. TARE MAI EŞTI CURIOS!: Eşti foarte curios. TARE MAI EŞTI NEOBRĂZAT!: Eşti tare nesimţit. TARE ŞI RĂSPICAT: Clar şi limpede; Pe înţelese. TARE PLACAT!: Foarte frumos! TARE PE POZIŢIE: Rezistent; Nu cedează; Nu renunţă. TARE PE SITUAŢIE: Stăpân pe situaţie. TARE MI E TEAMĂ CĂ...: Nu cred că...; Mă îndoiesc că.... TARE ŞI MARE: Puternic; Voinic. TA-TA-TÂ; CE DE VORBE GOALE: Nimic; Minciuni; Palavre. TATĂL DRACILOR: Omul răutăţilor. TATĂ-SĂU ÎN PICIOARE: Seamănă leit cu tatăl său. TĂCEREA E CA MIEREA: Tăcerea e ceam, mai bună; Cel mai bine este să taci; v. şi Tăcerea e de aur. TĂCEREA E DE AUR: Tăcerea e cea mai bună; Cel mai bine este să taci; v. Tăcerea e ca mierea. TĂCEREA-I DE AUR ŞI VORBA-I DE ARGINT: Nu e bine să vorbeşti mult. TĂCEREA ÎNSEAMNĂ APROBARE: Cine nu răspunde, aprobă. TĂCERE MORMÂNTALĂ: Linişte totală; Niciun sunet. TĂCUT CA MORMÂNTUL: Nu se aude; Nu scoate niciun cuvânt; v. şi Tăcut ca un peşte. TĂCUT CA UN PEŞTE Nu se aude; Nu scoate niciun cuvânt; v. Tăcut ca mormântul. TĂIOS CA BRICIUL: Foarte ascuţit TĂMÂIA-DRACULU1: Tutun. TĂNASE TOT TĂNASE: Prostul e tot prost. TĂRIE DE CAP: încăpăţânare. TĂRIE DE CARACTER: Corectitudine; Cinste. TĂRIE DE CERBICE 1236 TĂRIE DE CERBICE: Dârzenie; Neînduple-care. TÂLHAR LA DRUMUL MARE: Hoţ; Pungaş; Om de nimic. TÂNĂRĂ GENERAŢIE: Tineretul. TÂRĂŞTE ALENE DINCOLO PÂ.NĂ ACOLO: îşi trage zilele; Leneveşte; Nu face nimic; v. şi Târăşte targa pe uscat. TÂRĂŞTE A LENE DUPĂ EL: Abia se mişcă. TÂRĂŞTE TARGA PE USCAT: îşi trage zilele; Leneveşte; Nu face nimic; v. Târăşte a lene dincolo până acolo. TÂRÂIE BRÂU: Om care-şi pierde vremea degeaba; Om care nu face nimic. TĂRÂMUL CELĂLALT:: Cealaltă parte; Partea opusă. TÂRAŞ-GRĂPIŞ: Cu mare greutate; Anevoie; v. şi Târâş-gropiş. TÂRÂŞ-GROPIŞ (pop ): Cu mare greutate; Anevoie; v. Târâş-grăpiş. TÂRGUL LUI,, CREMENE: Târg foarte scump; Preţuri foarte mari. TÂRGUL N-ARE SUPĂRARE: La târg fiecare vinde cum vrea; La târg fiecare cumpără ce vrea; Vânzătorul şi cumpărătorul nu se înţeleg asupra preţului. TĂRŢA-PÂRŢA: Nimic serios: O prostie; v. şi Târţa-pârţa mai nimic; Târţa, pârţa şi nimic. ŢÂRŢA-PÂRŢA MAI NIMIC: Nimic serios; O prostie; v. Târţa-pârţa. TĂRŢA-PÂRŢA ŞI NIMIC: Nimic serios; O prostie; v. Tâirţa-pârţa. TÂRZIE VREME: Oră târzie. TÂRZIU ÎN NOAPTE: Pe la miezul nopţii. TÂRZIU SPRE SEARĂ: Când s-a înnoptat bine. TEAFĂR SĂNĂTOS: Complet sănătos; v. şi Teafăr şi nevătămat. TEAFĂR ŞI NEVĂTĂMAT: Complet sănătos; v. Teafăr sănătos. TE AJUT DIN TOT CE POT: Te ajut cum pot. TEAMA E CU OCHII MARI:, Are o; teamă mare; îi este tare frică. TE-AM CREZUT PÂNĂ LA UN PUNCT: Nu te-am crezut până la capăt. TE ARANJEZ EU!: îţi stau în cale? ,; TE-AŞ BĂGA IN SÂN DACĂ Al·; ÎNCĂPEA DE URECHI: Ai urechi prea mari; Eşti un prost ca un măgar; v. şi Te-aş băga în sân dar nu încapi de urechi. TE-AŞ BĂGA ÎN SÂN DAR NU ÎNCAPI DE URECHI: Ai urechi prea mari; Eşti un prost ca un măgar; v. Te-aş băga în sân dacă ai încăpea de urechi. TE BAGI ÎN TĂRÂŢE, .TE MĂNÂNCĂ PORCII: Nu te băga cu proştii. TE CRED!: Am încredere în tine! TE CRED ŞI EU!: Şi eu am încredere în tine! TE FAC O CARTE?: Vrei să facem un joc de cărţi? TE FAC O TABLĂ?: Vrei să facem un joc de table? TE IA VÂNTUL PE SUS: E un vânt foarte puternic; Eşti foarte slab. TE JOCI CU ŢARA ÎN BUBI?: îţi pui tu mintea cu mine? Te pui tu cu mine? v. şi Te joci cu (ara în nasturi? TE JOCI CU ŢARA ÎN NASTURI?: îţi pui tu mintea cu mine? Te pui tu cu mine? v. Te joci cu (ara în bumbi? TELELEU-TĂNASE: Zăpăcit; aiurit;Prost. ., TE MĂNÂNCĂ COJOCUL?: Vrei bătaie? v. şi Te mănâncă pielea? Te mănâncă spatele? ŢE MĂNÂNCĂ PIELEA?: Vrei bătaie? v. Te mănâncă cojocul? TE MĂNÂNCĂ SPATELE?: Vrei bătaie? v. Te mănâncă cojocul? TEMĂTOR DE. DUMNEZEU: Credincios; Religios.:;, TE MI^, NU?:;Nu-ţi vine să crezi, nu? TE MIRI CEiNirnica toată; Foarte puţin; v. şi Te miri ce şi mai nimic, TE MIRI CE ŞI MAI NIMIC: Nimica toată; Foarte puţin; v. Te miri ce. ;TE;MIRLCINE: Un individ oarecare; Oricine; Cineva. .m r:<· TE MIRI CUM: Cumva; într-un fel; în toate felurile. TE MIRI UNDE: Undeva; Pretutindeni; Peste tot. TEMPERATURA E ÎN CREŞTERE: Se încălzeşte. TEMPERATURA E ÎN SCĂDERE: Se răceşte. ■ .·!■■; ,Ţ TEMPERATURA T S-AjMICATnA /făcut febră. . TE OI POTCOVI EU PE TINE: Te prind eu pe tine; îţi dau e ţie să mă ţii minte. TE POMENEŞTI CĂ,..: îţi dai seama că... } TE PRINDE:MIRAREA: începi să te miri; Nu-ji vine să crezi. TE PUPĂ ÎN BOT ŞI-ŢI IA DIN PUNGĂ TOT: Se poartă frumos doar să4;dai ceva. : ; TE PUPĂ; MĂ-TA IN PALTON DE SCÂNDURI: Te sărută maică-ta mort. TERCHEA-BERCHEA: Neserios; Nu ştie nimic. TERIBILĂ CĂLDURĂ!: O căldură foarte mare. TERITORII SUB TUTELĂ: Teritorii "sub protecţie. TERMINAŢI ODATĂ!: Destul! Ajunge! TERMINĂ!: Ajunge! Pune capăt! v. şi Termină cu asia! Termină cu fleacurile! Termină cu gluma! Termină cu prostiile!; Termină odată! TERMINĂ CU ASTA!: Ajunge! Pune capăt! v. Termină! TERMINĂ CU FLEACURILE!: Ajunge! Pune capăt! v. Termină!: Ajunge! Pune capăt! v. Termină! 1237 TOATAŞLEAHTA TERMINĂ CU GLUMA!: Ajunge! Pune capăt! v. Termină! TERMINĂ CU PROSTIILE!: Ajunge! Pune capăt! v. Termină! TERMINĂ ODATĂ!: Ajunge! Pune capăt! v. Termină! TERMOMETRUL ARATĂ 5 GRADE: Temperatura este de 5 grade. TE SUPERI PENTRU ATÂTA LUCRU?: Nu băga în seamă toate nimicurile; Te superi degeaba. TIGVA GOALĂ:.Om prost. TIMP DE CÂTEVA MOMENTE: Câteva clipite. TIMP DE MULŢI ANI: Ani de-a rândul. TIMP DEORE IN ŞIR: Câteva ore bune. : TIMP MORT: Timp lipsit de activitate. TIMP PLOIOS: Perioadă în care plouă. TIMP URÂT: Timp neplăcut, enervant, plin de neplăceri. TIMPI MORŢI: Perioade de timp lipsiţi de activitate.'"'·"' TIMPUL CE VA VENI: Viitorul. TIMPUL COSTĂ BĂNI: Timpul nu trebuie irosit." TIMPUL DESCHIDE LACĂTELE CELE MAI FERECATE: Să avem răbdare că vom reuşi. TIMPUL E CUM NU SE POATE MAI BUN: Sunt momentele cele mai plăcute, TIMPUL E SCURT: Mereu nu avem timp suficient. TIMPUL NU AŞTEAPTĂ: Să nu întârziem. TIMPUL PIERDUT NU SE MÂI ÎNTOARCE: Ce e pierdut, irosit nu se mai întoarce. TIMPUL PRESEAZĂ: Avem foarte puţin timp; Timpul este scurt. TIMPUL SE SCURGE ÎNCET: Timpul trece greu. TIMPUL TOATE LE COACE: în timp totul se rezolvă; v. şi Timpul va dovedi; Timpul vindecă toate rănile; Timpul vindecă totul. TIMPUL TRECE: Timpul se scurge; Timpul se duce. ■ TIMPUL VA ARĂTA: Vom vedea în viitor. TIMPUL VA DOVEDI: în timp totul se rezolvă; v. Timpul toate le coace, TMPUL RĂNILE: în timp totul se rezolvă; v. Timpul toate le coace. TIMPUL VINDECĂ TOTUL: în timp totul se rezolvă; v. Timpul toate le coace. TIMPUL ZBOARĂ: Timpul trece foarte repede.; . : TINEREŢEA E TRECĂTOARE: Nu suntem veşnic tineri. TINEREŢE DINTÂI: Prima ; tinereţe; Adolescenţă. TINERI ÎNSURĂŢEI: Tineri căsătoriţi. TINGIRE SPOITĂ: Un lucru de nimic. TIRIMI DOINA, TIRIMI CĂLINA: Una nu se deosebeşte de cealaltă; Ambele sunt la fel. TIVA, BĂIETE!: Şterge-o băiete! TOAMNA SE NUMĂRĂ BOBOCII: Toamna ne dăm seama ce am realizat tot anul. TOAMNĂ LUNGĂ, IARNA GREA: Perioadă grea; Momente neplăcute. TOARCE PE LIMBĂ: Vorbeşte necontenit. TOARNĂ CA DIN COFĂ: Plouă foarte tare; v. şi Toarnă ca din găleată; Toarnă cu cofă; Toarnă cu găleata. TOĂRNĂ CA DIN GĂLEATA: Plouă foarte tare; v, Toarnă ca din cofă. TOARNĂ-CU COFĂ: Plouă foarte tare; v. Toarnă ca din cofă. TOARNĂ CU GĂLEATĂ: Plouă foarte tare; v. Toarnă ca din cofă. : TOARNĂ IAURT PESTE SMÂNTÂNĂ: Strică un lucru bine făcut. TOARNĂ-N EL::DE-I DUDUIE GÂTUL: Mănâncă foarte muit, foarte lacom; v. şi Toarnă-n el de-i gâlgâie în fundul gâtului, la om uşor. TOARNĂ-N EL DE-I GÂLGÂţE ÎN FUNDUL; GÂTULUI," LA OMUŞOR: Mănâncă foarte mult, foarte lacom; v, Toarnă-n el de-i duduie gâtul. TOARNĂ LA GOGOŞI: Minte. TOARNĂ NUMAI DE-ALE GOGONATE: Minte tot timpul; Spune numai minciuni. ; ;;:-u TOATĂ BANDA: Cu toţii; v. şi Toată gaşca; Toată lumea; Toată şleahta; Toată trupa. TOATĂ DIMINEAŢA: Timp îndelungat. TOATĂ GAŞCA: Cu toţii; v. Toată banda. TOATĂ LUMEA: Cu toţii; v, Toată banda. : TOATĂ LUMEA Ă SCĂPAT CU BINE: Cu toţii scăpăm cu bine; Nimeni nu va păţi nimic. TOATĂ LUMEA FĂRĂ EXCEPŢII: Cu toţii fără riicio excepţie. TOATĂ LUMEA; GÂNDEŞTE CA MINE: Cu toţii sunt de acord cu mine. ; TOATĂ LUME LA POSTURI!: Ocupaţi posturile! TOATĂ LUMEA PE BORD!: Treceţi pe bord! TOATĂ LUMEA PE PUNTE!: Ticceţi pe punte! - TOATĂ LUMEA ŞTIE ASTA: Cu toţii ştim asta. TOATĂ LUMEA TREBUIE SĂ TRĂIASCĂ: Să trăim cu toţii. TOATĂ LUMEA ; VORBEŞTE ^ DESPRE ASTA: Numai despre asta se vorbeşte.' TOATĂ NOAPTEA: Pe parcursul întregii nopţi. TOATĂ PASĂREA PE LIMBĂ EI PIERE: Fiecare cu problemele sale. TOATĂ PRESA ERA TN FIERBERE: Presa aducea o serie de ştiri contradictorii. TOATĂ SĂPTĂMÂNA: în cursul întregii săptămâni. TOATĂ SUFLAREA: Toată lumea; v. şi Toată suflarea omenească. TOATĂ SUFLAREA OMENEASCĂ: Toată lumea; v. Toată suflarea. TOATĂ ŞLEAHTA: Cu toţii; v. Toată banda. TOATĂ TRUDA E ÎN ZADAR 1238 TOATĂ TRUDA E ÎN ZADAR: Eforturile noastre au fost zadarnice. TOATĂ TRUPĂ: Cu toţii; v. Toată banda. TOATĂ VREMEA: Tot timpul. TOATĂ ZIUA: Pe parcursul întregii zile; v. şi Toată ziulica, TOATĂ ZIUA BUNĂ ZIUA: Am fost deranjat pe parcursul întregii zile. TOATĂ ZIUA E CU DRACU-N GURĂ: înjură tot timpul. TOATĂ ZIUA Şi TOATĂ NOAPTEA: Şi ziua şi noaptea; Neîntrerupt. TOATĂ ZIUA TRANCÂ-FLEANCĂ: Vorbeşte tot timpul. TOATĂ ZIULICA: Pe parcursul întregii zile; v. Toată ziua. TOATE ACESTEA: Totul. TOATE ALEA: Toate. TOATE AMĂNUNTELE: Până Ia ultimul amănunt; v. şi Toate detaliile. TOATE ASTEA-S PROSTII: Toate astea nu au nicio valoare; v. şi Toate astea sunt absurde; Toate astea sunt minciuni; Toate astea sunt născociri; Toate astea sunt numai pretexte; Toate astea sunt vorbe goale. TOATE ASTEA SUNT ABSURDE: Toate astea nu au nicio valoare; v. Toate astea-s prostit TOATE ASTEA SUNT MINCIUNI: Toate astea nu au nicio valoare; v. Toate astea-s prostii. TOATE ASTEA SUNT NĂSCOCIRI: Toate astea nu au nicio valoare; v. Toate astea-s prostit TOATE ASTEA SUNT NUMAI PRE-TEXTE:Toate astea nu au nicio valoare; v. Toate astea-s prostii. TOATE ASTEA SUNT VORBE GOALE: Toate astea nu au nicio valoare; v. Toate astea-s prostii. TOATE AU O LIMITĂ: Totul trebuie limitat. TOATE AU UN SFÂRŞIT: Nimic nu e veşnic; v. şi Toate sunt până la o vreme. TOATE BELELE PE CAPUL MEU: Am avut parte numai de lucruri neplăcute. TOATE BUNE: Totul este în regulă; v. şi Toate bune şi frumoase; Toate bune şi la locul lor. TOATE BUNE PÂNĂ ACUM: Până acum totul este în regulă. TOATE BUNE ŞI FRUMOASE: Totul este în regulă; v. Toate bune. TOATE BUNE ŞI FRUMOASE, DAR...: Totul este în regulă dar.... TOATE BUNE ŞI LA LOCUL LOR: Totul este în regulă; v. Toate bune. TOATE CA TOATE, DAR...: Totul este în regulă, dar... - TOATE CA TOATE, ÎNSĂ...: Totul este în regulă, însă.... TOATE CA TOATE, NUMAI...: Totul este în regulă, numai.... TOATE CA TOATELE, DAR...: Toate sunt în regulă, dar.... TOATE CELE: Totul; v. şi Toate celea. TOATE CELEA: Totul; v. Toate cele. TOATE CELE BUNE: Vă doresc numai binele. TOATE CELELALTE: Toate; Totul. TOATE DE ACEAŞI MĂRIME: Toate la fel. TOATE DETALIILE: Până la ultimul amănunt; v. Toate amănunte. TOATE DREPTURILE REZERVATE: Nu se poate atinge nimeni de drepturile lui.: : ' TOATE DRUMURILE DUC LA ROMA: Totul trece printr-un centru. TOATE ERAU ÎMPOTRIVA: Nu era nimic de partea noastră. TOATE FAC PARTE DIN; RUTINA; /ZILNICĂ: Toate sunt nişte lucruri obişnuite. TOATE GREUTĂŢILE AU FOST ÎNFRÂNTE: Am scăpat de greutăţi. TOATE ll MERG DIN PLIN: Toate îi merg bine. TOATE LA TIMPUL LOR: Pentru fiecare lucru există un moment prielnic; v. şi Toate la vremea lor. TOATE LA VREMEA LOR: Pentru fiecare lucru există un moment prielnic; v. Toate la timpul lor. TOATE LUCRURILE CU URMĂRILE LOR: Fiecare problemă are o urmare, un ecou. TOATE MERG ALANDALA: Nimic nu este în ordine; v, şi Toate merg anapoda. TOATE MERG ANAPODA: Nimic nu este în ordine; v. Toate merg alandala. TOATE PÂNZELE SUS!: Cu viteză înainte! TOATE SE ARANJEAZĂ!: Totul se rezolvă! TOATE SE ÎNVÂRTEAU ÎNAINTEA OCHILOR: Aveam mari ameţeli. TOATE SE SPARG ÎN CAPUL MEU: Eu eram vinovat de toate. TOATE SUNT PÂNĂ LA O VREME: Nimic nu e veşnic; v. Toate au un sfârşit. TOATE VORBEAU ÎMPOTRIVA: Totul se împotrivea. TOBĂ DE CARTE: Foarte învăţat; Foarte bine pregătit; v. şi Tobă de învăţătură. ..... TOBĂ DE ÎNVĂŢĂTURĂ: Foarte .· învăţat; Foarte bine pregătit; v. Tobă de carte. TOBĂ DE ŞTIINŢĂ: Un specialist bine pregătit. TOCMAI ACUM ŢI-AI GĂSIT!: Nu ai ales momentul potrivit. TOCMAI AICI: Aşa de departe, TOCMAI AICI E GREŞEALĂ: Greşeala se află aici. TOCMAI AICI E NOSTIMADA: Momentul nostim, momentul plin de haz aici se află; v, şi Tocmai aici e partea comică. TOCMAI AICI E PARTEA AMUZANTĂ: Momentul amuzant aici se află. TOCMAI AICI E PARTEA COMICĂ: Momentul nostim, momentul plin de haz aici se află; v. Tocmai aici e nostimada. TOCMAI AICI E POANTA: Poanta se află exact aici. 1239 TOT CE DORIŢI TOCMAI A ÎMPLINIT 5 ANIŞORI: Acum este în vârstă de 5 ani. TOCMAI ASTA!: Exact asta! TOCMAI ASTA ŞI VREAU: Exact asta şi vreau; v. şi Tocmai asta vreau, TOCMAI ASTA VREAU: Exact asta şi vreau; v. Tocmai asta şi vreau. TOCMAI AŞA!: Exact aşa! TOCMAI AŞA CREDEAM ŞI EU: Exact aşa credeam şi eu. TOCMAI ATUNCI: Exact atunci. TOCMAI AZI: Exact azi TOCMAI BINE: Chiar bine. TOCMAI BUN.Chiar bun... V,; TOCMAI CÂND...: Chiar când...; Chiar în momentul când... . TOCMAI CEEA CE TREBUIE: .Exact ce trebuie; v. şi Tocmai ce trebuie. TOCMAI CEEA CE SE CADE: Exact ceea ce se cade; v. şi Tocmai ce se cade. TOCMAI CE TREBUIE: Exact ce trebuie; v. Tocmai ceea ce trebuie TOCMAI CE SE CADE: Exact ceea ce se cade; v. Tocmai ceea ce se cade. TOCMAI DE-A-NDOASELEA: Exact pe dos. TOCMAI DE ASTA E NEVOIE: Exact de astae nevoie. TOCMAI DIMPOTRIVĂ: Exact contra. TOCMAI EL!: Exact el! Chiar ei! TOCMAI ÎN ASTA CONSTĂ GREŞEALA: Exact aici constă greşeala. TOCMAI ÎN FAŢA MEA: Exact în faţa mea. TOCMAI LA TIMP: Exact la timp. TOCMAI LA TANC: Exact la fix. TOCMAI MI-A TRECUT PRIN MINTE: Nu de mult m-am gândit şi eu. TOCMAI PE TOCMAI: Pe jumătate; în mod egal. TOCMAI TU TE-AI GĂSIT SĂ...: Tu nu ai motive să_ TOCMAI TU TE PLÂNGI!: Tu nu ai motive să te plângi. TQCMĂ ŢIGĂNEASCĂ, PLATĂ ROMÂNEASCĂ: Nici tocmeala, nici plata nu fac doi bani. TOCMEALĂ ÎN TÂRG ŞI URSUL ÎN CRÂNG: Vinde ce nu are; Face un lucru inutil; v. şi Tocmeşte pielea şi ursul e în pădure; Tocmeşte pielea ursului din pădure. TOCMEŞTE PIELEA ŞI URSUL E ÎN PĂDURE: Vinde ce nu are; Face un lucru inutil; v. Tocmeală în târg şi ursul în pădure. TOCMEŞTE PIELEA URSULUI DIN PĂDURE: Vinde ce nu are; Face un lucru inutil; v. Tocmeală în târg şi ursul în pădure. TOIAGUL BĂTRÂNEŢELQR: Sprijin pentru oameni bătrâni. TOIAGUL BĂTRÂNEŢELOR SALE: sprijin pentru vârsta sa, pentru bătrâneţea sa. TOMA NECREDINCIOSUL: Necredinciosul. TON DE COMANDĂ: Ton poruncitor. TONUL FACE MUZICA: Contează mult felul în care se spune ceva. TOPENIA PĂMÂNTULUI: Din cale .afară; Peste măsură; Căldură foarte mare; Arşiţă. TOPOR DE OASE: Greutăţi mari; Suferinţe mari. TORENT DE INJURII: O mulţime de injurii; v. şi Torent de invective. TORENT DE INVECTIVE: O mulţime de injurii; v. Torent de injurii. TOT ACOLO VEI AJUNGE: Nu ai altă destinaţie.; TOT AIA Eî: Este exact aşa; Nu există nicio diferenţă. .... TOT AI SĂ DAI DE DRACUL ÎNTR-O BUNĂ Zi: Odată şi odată vei da de necazuri; v. şi Tot ai să dai de dracul până la urmă. ; TOT AI SĂ DAI DE DRACUL PÂNĂ LA URMĂ: Odată şi odată vei da de necazuri; v. Tot ai să dai de dracul într-o bună zi. TOTAL FALS: Absolut incorect; Complet incorect. TOTAL GREŞIT: Absolut greşit; Complet greşit. TOTAL LIPSIT DE IMPORTANŢA: Fără nicio importanţă. TOTAL LIPSIT DE SEMNIFICAŢIE: Fără nicio semnificaţie. TOTALUL SE RIDICĂ LA...: Suma este de... . ■■■. TOT ACELAŞI: Tot el. ■■■ TOT AIA E: Nn e nimic nou. TOT ANUL: Anul intreg. ■ TOT ASTFEL; La tel; Nu-i diferit. TOT AŞA DE,..; L .ijei^e.... , - TOT AŞA DE ATÂT: La fel; v. şi Tot aşa de atâta. TOT AŞA DE Al A TA: La fel; v. Tei aşa de atâta. ;■■■. TOT AŞA DE SIGUR CUM MĂ CHEAMĂ ION: Absolut sigur; Fără nicio îndoială. TOT AŞA ŞI EU: Şi eu la fel. TOT AŞA ŞI IAR AŞA: Fâră nicio schimbare. TOT ATÂT: La lei; Nici mai-mult raci mai puţin; v. şi Tot atâta; Tot atâta-i. TOT ATÂTA: La tel; Nici mai mult nici mai puţin; v. Tot atât. TOT ATÂTĂ-Î: La fel; Nici mai mult nici mai puţin; v. Tot atât. f TOT ATÂT CÂT...: La fel ea.. /. TOT ATUNCI: în aceiaşi timp. TOT AURUL DIN LUME SĂ-MI DAI: Pentru nimic în lume; v. şi Tot aurul din lume să-mi fi dat. TOT AURUL DIN LUME SĂ-MI FI DAT: Pentru nimic în lume; v. Tot aurul din lume să-mi dai. TOT AVUTUL MEU: Tot ce am. TOT CALABALÂCUL: Toate lucrurile, TOT CE DORIŢI: Cât doriţi. TOT CE E MAI SFÂNT 1240 TOT CE E MAI SFÂNT: Cele mai sfinte lucruri. TOT CE E MULT, NU E BINE: Ce e mult, nu trebuie să fie şi bine; v. şi Tot ce e prea mult, nu e sănătos. TOT CE MAI RĂMÂNE: Cât a mai rămas. TOT CE POATE FI MAI SIMPLU: Cât mai simplu. TOT CE E PREA MULT, NU E SĂNĂTOS: Ce e mult, nu trebuie să fie şi bine; v. Tot ce e mult, nu e bine. TOT CE FACE EL E MINUNAT: El face numai lucruri minunate. TOT CE-I CADE ÎN MÂNĂ: Cât apucă. TOT CE POATE FI MAL SIMPLU: Numai ceea ce este foarte simplu. TOT CE SE FURĂ IESE LA SOARE: Până la urmă toate hoţiile se află, TOT CE SEPOATE: Cât este posibil. ^ TOT CE-ŢI POFTEŞTE INIMA: Tot ce ai dori. TOT CE VREI, NUMAI...: Tot ce ai dori, numai.... TOT CHIPUL: De tot felul. TOT COCOŞUL PE GUNOIUL SĂU CÂNTĂ: Pentru fiecare există un loc sfânt. TOT CUIUL ÎŞI ARE GAURĂ: Fiecare îşi are locul său. TOT DE MINE ARE PARTE: Tot de mine dă. TOT DE O ZEAMĂ: Cu toţii sunt Ia fel; v. şi Toi într-o căciulă. TOT DINTR-O CĂCIULĂ: Cu toţii sunt la fel; v. Tot de o zeamă. TOT DOI BANI ŞI UN ORT: Cu toţii sunt de aceeaşi valoare; v. şi Tot doi lei şi un ort. TOT DOI LEI ŞI UN ORT: Cu toţii sunt de aceeaşi valoare; v. Tot doi bani şi un ort. TOT DRUMUL: Pe tot parcursul. ^ TOT E BINE CĂ...: Ne bucură faptul că.... TOT E CEVA: Âm avut un anumit succes; Nu e de aruncat. TOT EL MAI ARE NAS SĂ VORBEASCĂ: Tot el s-a găsit să spună. TOT FELUL DE...: Fel şi fel de,.;.. TOT FELUL DE BELELE ŞI TOATE ÎN CAPUL BABII MELE: Toate necazule cad pe noi. TOT ÎNAINTE!: Să nu ne oprim! Să ţinem drumul nostru! TOT ÎNCEPUTUL ,E GREU: La .fiecare început sunt greutăţi. TOT LUCRUL LA TIMPUL SĂU: Fiecare lucru îşi are momentul său; Să nu ne pripim. TOT MAI....: Şi mai...; încă mai.... TOT MAI TARE: Şi mai tare. TOT NAŞUL ÎŞI ARE NAŞ: Tot omul găseşte pe cineva care să-I pună la punct. TOT NATUL: Toată lumea. TOT O APĂ ŞI UN PĂMÂNT: Nimeni nu e mai deosebit. TOT OLARUL LAUDĂ OALA SA: Fiecare îşi laudă lucrul său; v. şi Tot ţiganul îşi laudă calul; Tot ţiganul îşi laudă ciocanul. TOT OMUL: Fiecare om; Toata lumea. TOT PĂCATUL ÎŞI CAUTĂ VINOVATUL TOT PĂCATUL ÎŞI URMEAZĂ VINOVATUL TOT PĂŢITU-I PRICEPUT: Cine a dat de un necaz, se fereşte de altul. TOT RĂUL SPRE BINE: Şi de la un moment neplăcut se poate învăţa ceva. TOT SAU NIMIC: în întregime; In totalitate; Nu dorim parţial. TOT SOIUL DE...: Fel şi fel de.... TOT TARE-MARE, TOT TARE-MARE?: Mai cu forţă, mai cu forţă! TOT TIMPUL: Neîncetat; Mereu. TOT ŢIGANUL ÎŞI LAUDĂ CIOCANUL: Fiecare îşi laudă lucrul său; v. Tot olarul laudă oala sa. TOT ŢIGANUL ÎŞI LAUDĂ CALUL: Fie-care îşi laudă lucrul său; v. Tot olarul laudă oala sa. TOTU-I BINE CÂND SE TERMINĂ CU BINE: Cel mai mult contează cum se termină lucrurile; v. şi Totu-i bine când se sfârşeşte bine; Totu-i e bine când se termină cu bine; Totu-i e bine ce sfârşeşte cu bine; Totul e bine ce se termină cu bine; Totul e bine când sfârşeşte cu bine: Totul e bine ce se termină cu bine; Totul e bine ce sfârşeşte cu bine; Totul e bine dacă se termină cu bine; Totul e bine dacă sfârşeşte cu bine. TOTU-I BINE CÂND SE SFÂRŞEŞTE BINE: Cel mat mult contează cum se termină lucrurile; v. şi Totu-i bine când se termină cu bine. TOTU-I BINE CE SE TERMINĂ CU BINE: Cel mai mult contează cum se termină lucrurile; v. Totu-i bine când se termină cu bine. TOTU-I BINE CE SFÂRŞEŞTE CU BINE: Cel mai mult contează cum se termină lucrurile; V. Totu-i bine când se termină cu bine, TOTUL!: Fără nicio excepţiei în întregime! -TOTUL -A-CĂZUT' ;BALTĂ:"Nimic hu;s-a păstrat intact. TOTUL A IEŞIT CUM NU SE POATE MAI BINE: Ăm reuşit; Am avut succes. TOTUL A ÎNCETAT!: S-a oprit totul! TOTUL ARE O LIMITĂ: Există o limită peste tot. TOTUL DEPINDE DE ÎMPREJURĂRI: împrejurările sunt foarte importante. TOTUL DEPINDE NUMAI DE TINE: Tu eşti singurul răspunzător; Tu hotărăşti singur totul. TOTUL E AIUREA: Nimic nu e cum trebuie; v. şi Totul e aiurea în tramvai. TOTUL E AIUREA ÎN TRAMVAI: Nimic nu e cum trebuie; v. Totul e aiurea. TOTUL E ARANJAT: Totul e în regulă. TOTUL E BINE CÂND SE SFÂRŞEŞTE CU BINE: Cel· măi mult contează cum se termină lucrurile; v. Totu-i bine când se termină cu bine. 1241 TOŢI, PE CAPETE TOTUL E BINE CÂND SE TERMINĂ CU BINE: Cel mai mult contează cum se termină lucrurile; v. Totu-i bine când se termină cu bine. TOTUL E BINE CE SE TERMINĂ CU BINE: Cel mai mult contează cum se termină lucrurile; v. Totu-i bine când se termină cu bine. TOTUL E BINE CE SFÂRŞEŞTE CU BINE: Cel mai mult contează cum se termină lucrurile; V. Totu-i bine când se termină cu bine. TOTUL E BINE DACĂ SE TERMINĂ CU BINE: Cel mai mult contează cum se termină lucrurile; v. Totu-i bine când se termină cu bine. TOTUL E BINE DACĂ SFÂRŞEŞTE CU BINE: Cel mai mult contează cum se termină lucrurile; v. Totu-i bine când se termină cu bine. TOTUL E CU PUTINŢĂ CÂND VREA OMUL: Trebuie doar să vrei; v.■■■şi Totul e cu putinţă numai să vrea omul TOTUL E CU PUTINŢĂ NUMAI SĂ VREA OMUL: Trebuie doar să vrei; v. Totul e cu putinţă când vrea omul TOTUL E CU SUSUL ÎN JOS: Totul e întors pe dos; Nimic nu este în ordine; v. şi Totul e pe dos. TOTUL E DEŞERTĂCIUNE!: Nimic nu are nicio valoare. TOTUL E ÎN ORDINE: Totul e ia locul lui; Este o ordine generală. TOTUL E ÎNŞELĂTORIE: Nimic nu este adevărat. TOTUL E PE DOS: Totul e întors pe dos; Nimic nu este în ordine; v. Totul e cususul în jos: TOTUL E PIERDUT!: Nu mai avem nicio şansă! TOTUL ESTE INCLUS ÎN PREŢ: Preţul conţine toate costurile. TOTUL ESTE ÎMPOTRIVA TA: Nimic nu este în favoarea ta. TOTUL I-A SURÂS: l-a plăcut totul; ; I-au plăcut toate lucrurile. TOTUL ÎI REUŞEŞTE: Are un succes general; Nu a avut niciun eşec. TOTUL LA POTRIVEALĂ: Totul la nimereală; Nimic nu este sigur. TOTUL LA TIMPUL SĂU: Să nu ne grăbim; Avem timp. ·.·■ TOTUL MERGE CA PE ROATE: Totul merge foarte bine; în toate avem succes; v. şi Totul merge de minune; Totul merge straşnic. TOTUL MERGE DE MINUNE: Totul merge foarte bine; în toate avem succes; v. Totul merge ca pe roate. TOTUL MERGE STRAŞNIC: Totul merge foarte bine; în toate avem succes; v. Totul merge ca pe roate. TOTUL PARE FRUMOS LA DISTANŢĂ: De la distanţă totul pare frumos; Dacă nu cunoşti bine ceva, e uşor să-l aprobi. TOTUL S-A DUS PE APĂ: Totul s-a distrus; Nu mai avem nimic. TOTUL S-A OPRIT BRUSC: A încetat totul brusc; Numai acuveazănimic. TOTUL S Ă TERMINAT: Am terminat cu toate. TOTUL SAU NIMIC: Nu primim parţial; Vrem totul; Dacă nu ne daţi totul, nu vrem nimic. “TOTUL SE AFLĂ: Nimic nu poate fi tăinuit veşnic. TOTUL SE FACE AUTOMAT: Totul vine de la sine; Pentru nimic nu trebuie să intervii; v. şi Totul se face de la sine. TOTUL SE FACE DE LA SINE: Totul vine de la sine; Pentru nimic nu trebuie să intervii; v. Totul se face automat. TOTUL SE ÎNTOARCE ÎMPOTRIVA MEĂrNu e nimic de partea mea; Toată lumea mă duşmăneşte. TOTUL SE VA: ARANJA CU BINE: Totul se va termina cu bine. TOTUL SE VERIFICĂ ÎN PRACTICĂ: în practică este totul verificat. TOTUL TREBUIE ŞĂ. AIBĂ UN ÎNCEPUT: Fiecare lucru îşî are începutul său. TOT UNA: Indiferent; Oricum. TOT UNA ŞI UNA: Cele mai bune. " TOT UN BOU ŞI O BELEA: Niciun lucru ca lumea. TOT UN DRĂC: Totul este la fel; Nu există nicio diferenţă. TOT UNUL ŞTUNUL: Care de care mai bun. TOT VORBIND DE UNA ŞI DE ALTA: Tot aducând vorba de la una Ia alta. TOŢI AFARĂ DE,..: Toată lumea cu excepţia TOŢI BĂIEŢII SUNT LA: FEL: Nu există diferenţe mari între băieţi. TĂŢI BĂTRÂNII SUNT AŞA: 'Niciun bărbat nu e altfel. TOŢI CA UNUL: Sunt foarte urtiţi; v. şi Toţi ca unul şi unul ca toţi. TOŢI CA UNUL ŞI UNUL CA TOŢI: Sunt foarte uniţi; v. Toţi ca umil TOŢI CÂŢI SUNTEŢI: Toată lumea; Cu toţii fără nicio excepţie. TOŢI CEILALŢI: Ceilalţi împreună. TOŢI DEODATĂ: împreună. : TOŢI DEŞTEPŢII DIN PARTEA LOCULUI: Numai cei deştepţi de aici. TOŢI DINTR-0 CĂCIULĂ SCOŞI: Sunt la fel cu toţii; Nu se deosebeşte unul de celălalt. TOŢI FĂRĂ EXCEPŢIE: Toată lumea fără nicio excepţie. TOŢII CU TOŢII: Toată lumea împreună. TOŢI ÎN PĂR: Cu toţii la un Ioc. TOŢI LA UN LOC NU POT ADUNA CINCI PARALE: Nu fac doi bani; Nu sunt buni de nimic. TOŢI OAMENII SUNT MURITORI: Fiecare e dator cu o moarte; v. şi Toţi sunt egali în faţa morţii. TOŢI, PÂNĂ LA UNUL:' Cu toţii până la ultimul. TOŢI,PE CAPETE: Cu toţii. TOŢI PENTRU UNUL ŞI UNUL PENTRU TOŢI 1242 TOŢI PENTRU UNUL ŞI UNUL PENTRU TOŢI: Sunt foarte uniţi. TOŢI SUNT BINE VENIŢI: Toată lumea este binevenită. TOŢI SUNT EGALI ÎN FAŢA MORŢII: Fiecare e dator cu o moarte; v. Toţi oamenii sunt muritori. TOŢI SUNT LA FEL: Toată lumea este la fel. TOVARĂŞ DE VIAŢĂ: Soţ; Soţie. TRADUS ÎN FAŢA CURŢII MARŢIALE: Dat în judecată la Curtea Marţială. TRAFICANT DE CARNE VIE: Intermediar pentru prostituate. TRAG CA DE OAIA MOARTĂ DIN MINE: Toţi vcr ceva de Ia mine. TRAG COPIII DE EL: Copiii îi cer tot timpul câte ceva. TRAGE A BOIER: Vrea să se îmbogăţească. TRAGE A TRAI BUN: Tinde spre un trai, bun; Vrea să trăiască bine. TRAGE A PLOAIE: Se apropie ploaia. TRAGE BARCA PE USCAT: Nu mai poate face nimic; Nu i-a reuşit nimic; Trăieşte în sărăcie; Trăieşte în lipsuri; v. şi Trage grapa pe uscat; Trage targa pe uscat. TRAGE, CĂ AŞA ŢI-A TREBUIT: Lucrează dacă aşa ai dorit. TRAGE CĂ N-ARE CE FACE: Este obligat să lucreze. TRAGE CU CASA: Ţine la casa sa; Lucrează pentru casa sa. TRAGE CU COADA OCHIULUI SPRE MINE: Mă urmăreşte pe ascuns; Se uită la mine pe furiş. TRAGE DE TRAS: Lucrează, nu stă. TRAGE DIN GREU: Lucrează din greu; Depune eforturi mari. TRAGE FOLOS DIN TOATE: Are succes în toate. TRAGE GRAPA PE USCAT: Nu mai poate face nimic; Nu i-a reuşit nimic; Trăieşte în sărăcie; Trăieşte în lipsuri; v. Trage barca pe uscat. TRAGE LA BINE CA MUŞTELE LA MIERE: îi place viaţa mai uşoară; Tinde spre un trai mai bun. TRAGE LA JUG CA BOUL: Lucrează foarte mult. TRAGE LA MINCIUNI: Minte cu neruşinare; v. şi Trage la minciuni ca la mama lui. TRAGE LA MINCIUNI CA LA MAMA LUI: Minte cu neruşinare; v. Trage la minciuni. TRAGE LA NECAZURI DE PE URMA COPIILOR: Are mari necazuri din cauza copiilor. TRAGE LA PĂCATE: Păcătuieşte continuu. TRAGE LA PĂCATE DE ŞAPTE NEAMURI: Plăteşte pentru păcatele neamurilor. TRAGE LA PĂCATELE ALTORA: Plăteşte pentru greşelile altora. TRAGE LA PROCOPSEALĂ: Vrea să câştige cât mai mult. TRAGE LA SORŢI: îşi încercă norocul. TRAGE LA TÂNJALĂ: Nu are chef de lucru; Leneveşte. TRAGE LA TRAI BUN: Vrea să trăiască mai bine. TRAGE LA UŞURICĂ: Caută muncă mai uşoară. TRAGE MÂŢUL DE COADĂ: Nu face nimic; Stă degeaba. TRAGE NĂDEJDEA CA ŞPÂNU DE BARBĂ: Nu are nicio speranţă. TRAGE PE DRACU DE COADĂ: Nu se astâmpără; îşi caută belea. TRAGERE DE INIMĂ: Dorinţă; Interes; Plăcere. TRAGERE LA SORŢI: încercarea norocului.; TRAGE SFORILE: Unelteşte pe ascuns; Unelteşte cu dibăcie TRAGE TARE: Lucrează mult. TRAGE ŢARGA PE USCAT: Nu mai poate face nimic; Nu i-a reuşit nimic; Trăieşte în sărăcie; Trăieşte în lipsuri; v. Trage barca pe uscat. TRAI CU VĂTRAI:: Viaţă grea, plină ; de neînţelegeri. TRAI, NENEACO, CU BANII: O viaţă foarte bună.· : TRAI PE VĂTRAI: Viaţă uşoară; Viaţa lipsită de griji. TRAISTĂ GOALĂ: Sărăcie. TRAISTĂ UŞOARĂ, BABĂ CHIOARĂ ŞI TRAISTĂ GOALĂ: Mare sărăcie; Mare mizerie. ŢRANCA-FLEANCA, MERE ACRE: Vorbe goale; Palavre; v. şi Treanca-fleanca, trei lei perechea, ŢRANCA-FLEANCA, TREI LEI PERECHEA: Vorbe goale; Palavre; v. Treanca-fleanca, mere acre. TRANSMITE-LE SALUTĂRI DIN PARTEA MEA: Salută-i din partea mea. TRANSMITE-ŢI MAI DEPARŢE: Daţi mai departe.,, TRANSPIRAT LEOARCĂ: Foarte transpirat. TRAS CA PRIN INEL: Subţire; Zvelt; Slăbuţ; v. şi Tras ca printr-un inel; Tras prin inel; Trns printr-un inel. TRAS CA PRINTR-UN INEL: Subţire; Zvelt; Slăbuţ; v. Tras ca printr-un inel. TRAS CU FRÂNGHIA: Scos cu greu; Rezolvat foarte greu. TRAS LA FAŢĂ: Slăbit. TRAS LA SORŢI DINTRE...: Ales dintre... TRAS PE SFOARĂ: înşelat; Păcălit. : ; TRAS PRIN INEL: Subţire; Zvelt; Slăbuţ; v. Tras ca prin inel. TRAS PRINTR-UN INEL: Subţire; / Zvelt; Slăbuţ; v. Tras ca prin inel. TRATAT DE...: Studiu de.... TRATAT DE MEDIC: Sub îngrijire medicală. TRĂGĂTOR DE SFORI: Şmecher; Abil; Isteţ. TRĂIASCĂ... î: Să trăiască... ! TRĂIASCĂ-N VECI: Să trăiască veşnic. 1243 TREAPTA CEA MAI ÎNALTĂ TRĂIESC CA LUMEA: O duc bine; Nu duc lipsuri. TRĂIEŞTE CA CÂINELE CU PISICA: Nu se înţelege de ioc; Se ceartă mereu. TRĂIEŞTE CA GĂINA LA MOARĂ: O duce foarte bine; Are de toate; v. şi Trăieşte ca în sân de rai; Trăieşte ca în sânul lui Avram. TRĂIEŞTE CA ÎN SÂN DE RAI: O duce foarte bine; Are de toate; v. Trăieşte ca găina la moară. TRĂIEŞTE CA ÎN SÂNUL LUI AVRAM: O duce foarte bine; Are de toate; v. Trăieşte ca găina la moară. TRĂIEŞTE CA VAI DE EL: O duce foarte greu. TRĂIEŞTE CU CINE POATE: Iubeşte pe cine poate. TRĂIEŞTE CU EL ÎN COASTĂ: Nu se înţelege de loc cu el. TRĂIEŞTE CUM DĂ DUMNEZEU: O duce cum îi este norocul, TRĂIEŞTE DE AZI PE MÂINE: Nu o duce bine; O duce destul de greu. TRĂIEŞTE DE PE URMA MEA: Eu îl întreţin. TRĂIEŞTE DE POMANĂ: Nu face nimic; Toată ziuă leneveşte. TRĂIEŞTE DIN SEU: Trăieşte din rezerve; Mai are destule rezerve. TRĂIEŞTE DIN VÂNT: Nu are din ce trăi; Nu are nici cele mai necesare. TRĂIEŞTE PĂTIMIT: A pătimit mult; Are o experienţă bogată. TRĂIEŞTE PE CINSTE: O duce foarte bine; v. şi Trăieşte pe picior mare, TRĂIEŞTE PE PICIOR MARE: O duce foarte bine; v. Trăieşte pe cinste. TRĂIEŞTE PE SINAREA ALTUIA: Altcineva îl întreţine; Trăieşte din banii altuia. TRĂIEŞTE TRAI CU VĂTRAI: Duce o viaţă grea, plină de neînţelegeri. TRĂIEŞTE TRAI PE VĂTRAI: Duce o viaţă uşoară, o viaţă lipsită de griji. ; TRĂIEŞTE ŞI TRĂIEŞTE BINE: Este în viaţă şi o duce foarte bine. TRĂIEŞTE VIAŢA DE CÂINE: Duce o viaţă foarte grea. TRĂI-TE-AR CERUL: Să dea Domnul să trăieşti mult; v. şi Trăi-te-ar Domnul; Trăi-tc-ar Dumnezeu; Trăi-te-ar trăsură. TRĂI-TE-AR DOMNUL: Să dea Domnul să trăieşti mult; v. Trăi-te-ar cerul. TRĂI-TE-AR DUMNEZEU: Să dea Domnul să trăieşti mult; v. Trăi-te-ar cerul TRĂI-TE-AR TRĂSURĂ (pop.): Să dea Domnul să trăieşti mult; v. Trăi-te-ar cerul TRĂSNI-L-AR!: Să n-aibă noroc! Să crape! TRĂSNITĂ IDEE!: O idee ciudată; O mare îndrăzneală. TRĂSNIT CU LEUCĂ: Ţicnit; Prostănac; v. şi Trăsnit cu leuca în cap. TRĂSNIT CU LEUCA ÎN CAP: Ţicnit; Prostănac; v. Trăsnit cu leucă. TRĂSNIT DE ŢUICI: Beat. TRĂSNI TE-AR !: Să n-ai noroc! Să crapi! TREABA BINE ÎNCEPUTĂ E PE JUMĂTATE FĂCUTĂ: Tot ceea ce este început, e bine început. TREABA E CĂ...: Problema e că.... TREABA LUI: îl priveşte. TREABA LUI CUM SE DESCURCĂ: îl priveşte cum se descurcă. TREABA MEA: Mă priveşte. TREABA MERGE ANAPODA: Lucrurile nu merg bine; v. şi Treaba merge prost. TREABA MERGE CA PE ROATE: Lucrurile merg foarte bine; v. şi; Treaba merge din plin; Treaba merge strună. TREABA MERGE DIN PLIN: Lucrurile merg foarte bine; v. Treaba merge ca pe roate. TREABA MERGE PROST: Lucrurile nu merg bine; v. Treaba merge anapoda. TREABA MERGE STRUNĂ: Lucrurile merg foarte bine; v. Treaba merge ca pe roate. TREABA NU-I TOCMAI CURATĂ: Nu e lucru tocmai curat; Există unele suspiciuni. TREABA NU-I UŞOARĂ: E problema destul de grea: ; TREABA NU O FACI CU GRABA: Să nu lucrezi de mântuială. : TREABA STĂ AŞA ...: Problema este.;:. : TREABA TA!: Te priveşte! TREABA TUTUROR E TREABA NIMĂNUI: De fiecare problemă trebuie să răspundă cineva. ·; TREABĂ DE MÂNTUIALĂ: Lucru âcut superficial. .·■ TREABĂ E TREABĂ: Munca e muncă. TREABĂ GREA: O problemă grea; Un lucru greu, TREABĂ GREA, NU GLUMĂ: O problemă foarte grea. iTREACĂ DE LA MINE:: Eu nu mă amestec; Eu mă dau Ia o parte. TREACĂ DELA TINE: Nu te amesteca; Dă-te la o parte. TREACĂ-MEARGĂ: Fie cum o fi; v. şi Treacă, meargă; Treacă şi meargă. TREACĂ, MEARGĂ: Fie cum o fi; Treacă-meargă. TREACĂ ŞI MEARGĂ: Fie cum o fi; v. Treacă-meargu. TREANCA-FLEANCA: Vorbărie; Palavre. TREANCA-FLEANCA, MERE ACRE: Vorbărie multă; Palavre fără sfârşit; v. şi Treanca-fleanca, trei lei perechea. TREANCA-FLEANCA, TREI LEI PERECHEA: Vorbărie multă; Palavre iară sfârşit; v. Treanca-jleanca, mere acre. TREAPTA CEA MAI ÎNALTĂ: Poziţie superioară. TEÂZ DE-A BINELEA 1244 TEAZ DE-A BINELEA: Nu este băut; Nu doarme. TREBUIA SĂ AJUNGEM ŞI LA ASTA: E bine că am ajuns şi lu asta. • TREBUIA SĂ FIE GATA: Cred că este gata. TREBUIA SĂ FII MAI ÎNŢELEPT: Era bine să fi fost mai înţelept, TREBUIA SĂ MOARĂ: Era pe moarte. TREBUIA SĂ NU TE LAŞI PĂCĂLIT: Nu trebuia să cedezi. TREBUIE ACŢIONAT REPEDE: Era bine să fi acţionat imediat. TREBUIE NEAPĂRAT: Era obligatoriu. TREBUIE ORECARÎ EFORTURI: Era nevoie de unele eforturi. TREBUIE PUS TOTUL LA BĂTAIE: Era necesar să se ofere totul. : ■ - TREBUIE RELEVAT CĂ...: Era bine să fi relevat că... . — TREBUIE RISCAT TOTUL: E nevoie să riscăm totul. TREBUIE SĂ AŞTEPTĂM SĂ SE POTOLEASCĂ FURTUNA: E nevoie să aşteptăm să se liniştească vremea. TREBUIE SĂ EXISTE O LIMITĂ ÎN TOATE: E nevoie de o limită în toate. ^ TREBUIE SĂ FACEM CEVA SAU PIERIM: Ca să scăpăm e nevoie să facem ceva. TREBUIE SĂ FACEM FAŢA LA MULTE COMENZI: E nevoie să facem faţa multor comenzi. TREBUIE SĂ FACI O ALEGERE: E nevoie să alegem. TREBUIE SĂ FIE CEVA LA MIJLOC: Precis este ceva la mijloc. TREBUIE SĂ FIE MÂNA LUI: A fost sigur mâna lui. TREBUIE SĂ FIE O FEMEIE LA MIJLOC: Este sigur o femeie la mijloc. TREBUIE SĂ FIE UN DRAC LA MIJLOC: în mod sigur este ceva la mijloc. TREBUIE SĂ FIE VREUN ŞIRETLIC LA MIJLOC: In mod sigur este o păcăleală la mijloc, TREBUIE SĂ FI SUGHIŢAT DE MULTE ORI: Ai fost pomenit de câteva ori. TREBUIE SĂ CURGĂ MULTĂ APĂ; PE DUNĂRE: Trebuie să mai treacă mult timp; v. şi Trebuie să curgă multă apă pe gârlă; Trebuie să mai curgă multă apă pe Dunăre; Trebuie să mai curgă multă apă pe gârlă; Trebuie să mai treacă multă apă pe Dunăre; Trebuie să mai treacă multă apă pe gârlă; Trebuie să treacă multă apă pe Dunăre; Trebuie să treacă multă apă pe gârlă. TREBUIE SĂ CURGĂ MULTĂ APĂ PE GÂRLĂ: Trebuie să mai treacă mult timp; v. Trebuie să curgă multă apă pe Dun ăre. TREBUIE SĂ I SE SPUNĂ DE MAI MULTE ORI: E necesar să-i tot repetăm aceste vorbe. TREBUIE SĂ ÎNDURI CEVA CE NU POŢI ÎNDREPTA: Ce nu poţi îndrepta, e nevoie să înduri. TREBUIE SĂ ÎNŢELEGI BINE CĂ.;.: E bine să pricepi că... . TREBUIE SĂ LĂSĂM SĂ SE POTOLEASCĂ FURTUNA: Să mai aşteptăm să se •liniştească vremea. TREBUIE SĂ LĂSĂM TOATE AŞA CUM SUNT: Nu trebuie schimbat nimic; Să nu ne atingem de nimic. TREBUIE SĂ-L CONVINGI: E necesar să-l convingi. TREBUIE SĂ-L IEI CU BINIŞORUL: Nu e bine să nu-1 bruscam. TREBUIE SĂ MAI CURGĂ MULTĂ APĂ PE DUNĂRE: Trebuie să mai treacă mult timp; v. Trebuie să curgă multă apă pe Dunăre. TREBUIE SA MAL CURGĂ MULTĂ APĂ PE GÂRLĂ: Trebuie să mai treacă mult timp; v. Trebuie să curgă multă apă pe Dunăre. TREBUIE SĂ MAI MĂNĂCI MĂMĂLIGĂ: Trebuie să mai creşti. TREBUIE SĂ MAI TREACĂ MULTĂ APĂ PE DUNĂRE: Trebuie să mai treacă mult timp; v. Trebuie să curgă multă apă pe Dunăre. TREBUIE SĂ MAI TREACĂ MULTĂ ÂPĂ PE GÂRLĂ: Trebuie să mai treacă mult timp; v. Trebuie să curgă multă apă pe Dunăre. TREBUIE SĂ MĂRTURISESC CĂ...: Sunt obligat să recunosc că... . TREBUIE SĂ-MI CÂŞTIG ŞI EU EXIS-TENŢA: Trebuie să trăiesc din ceva; Trebuie :;â muncesc. TREBUIE SĂ O ŞTERG: E timpul să plec din loc; v. şi Trebuie să plec. : TREBUIE SĂ PLEC: E timpul să plec din ioc; v. Trebuie să o şterg. TREBUIE SĂ RECUNOAŞTEM: E momentul să recunoaştem. TREBUIE SĂ RECUNOAŞTEM CĂ..;: E momentul să recunoaştem că.... TREBUIE SĂ RISCĂM TOTUL: E nevoie de un risc total. TREBUIE SĂ - SCHIMBĂM ^AERUL: E necesar să ieşim la aer curat. TREBUIE SĂ SPUN CĂ...: E necesar să spun că... , ··.·/:···!'··; /·.;·: - TREBUI^ SĂ SPUNEM IN APĂRAREA LUI CĂ...: In apărarea lui e nevoie să declarăm că.... TREBUIE SĂ STEA IN CASĂ: Nu^are voie sâ iasădincasă. TREBUIE SĂ ŞI PLECAŢI: E timpul să plecaţi de aici. TREBUIE SĂ TE ÎNTINZI CÂT ŢI-E PLAPUMA: Nu e bine să-ţi depăşeşti posibilităţile. TREBUIE SĂ TRĂIESC ŞI EU DIN CEVA: Fiecare om are nevoie de ceva ca să pată rezista, ca să poată trăi. TREBUIE SĂ TREACĂ MULTĂ APĂ PE DUNĂRE: Trebuie să mai treacă mult timp; v. trebuie să curgă multă apă pe Dunăre. TREBUIE SĂ TREACĂ MULTĂ APĂ PE 1245 TREPTAT-TREPTAT GÂRLA; Trebuie să mai treacă mult timp; v. Trebuie să curgă multă apă pe Dunăre. TREBUIE SĂ TRECI PRIN ASTA*. A trebuit sâ păţeşti şi asta. TREBUIE S-O IEI MEREU DE LA CAPĂT: E necesar s-o iei mereu de la capăt. TREBUIE S-O LUĂM DIN LOC: E timpul să plecăm. TREBUIE TRATAT CU STRĂŞNICIE: Sâ fie tratat cu severitate. TREBURILE AU MERS ANAPODA: Totul a mers prost. TREBURILE MERG CEVA MAI BINE: Acum lucrurile merg ceva mai bine. TREBURILE MERG, MAI BINE: Acum lucrurile merg mai bine. TREC ANII: Timpul trece. TRECE CĂ E VREME RECE: Totul trece. TRECE CA PE LÂNGĂ O MOARĂ PUSTIE: Nici nu se uita la el când trece; v. şi Trece ca pe lângă o moară pustie. TRECE CA PE LÂNGĂ O MOARĂ STRICATĂ Nici nu se uită la el când trece; v. Trece ca pe lângă o moară pustie. TRECE CU VEDEREA: Nu bagă de seamă; Nu ia în serios. TRECE DIN FLOARE IN FLOARE: Trece de la o femeie la alta. TRECE PRIN EL: îl străpunge; Nici nu se uită Ia el; v. şi Trece prin el ca prin brânză; Trece prin el la iuţeală. TRECE PRIN EL CA PRIN BRÂNZĂ: îl străpunge; Nici nu se uită la el; v. Teceprin el. TRECE PRIN EL LA IUŢEALĂ: îl străpunge; Nici nu se uită la el; v. Trece prin el. TRECERE A TIMPULUI: Scurgere de timp; v. şi Trecere de vreme. TRECEREA INTERZISĂ: Nu e voie să treci pe aici; v. şi Trecerea oprită. TRECEREA OPRITĂ: Nu e voie să treci pe aici; v. Trecerea interzisă. TRECERE CU VEDEREA: Iertare; Nebăgare de seamă. TRECERE DE LA O EXTREMĂ LA ALTA: Exagerări în ambele părţi. TRECERE DE MĂSURĂ: Exagerare foarte mare. TRECERE DE VREME: Scurgere de timp; v. Trecere a timpului. TRECERE DIN VIAŢĂ: Deces; v. şi Trecere în moarte, TRECERE ÎN MOARTE: Deces; v. şi Trecere din viaţă. TRECERE IN REVISTĂ: Examinare, cercetare succesivă. TRECERE ÎN REZERVĂ Eliberare din funcţie. TRECERE LIBERĂ: Pe aici e voie să treceţi. TRECERE PE SUB SOARE: Viaţă; Existenţă. TRECERE PRIN SITĂ: Strecurare. TRECERE SUB TĂCERE: Lipsă de informare; Lipsă de pomenire. TRECE TIMPUL: Timpul se scurge; v. şi Trece vremea. TRECE TIMPUL VĂZÂND CU OCHII: Timpul se scurge foarte repede. ; TRECEŢI LA LOC!: Luaţi loc! TRECE VREMEA: Timpul se scurge; v. Trece vremea. TRECE VREMEA CĂLĂREŞTE: Timpul se scurge foarte repede; v. şi Trec zilele călăreşte. TRECI PE LA MINE: Te aştept Ia mine. TRECI PODU ŞI ÎNGHIŢI NODU: E greu să treci peste un pericol. TRECUT DE FLOAREA VÂRSTEI: A trecut de cea mai activă perioadă din viaţă. -.TRECUT · ,DE MIJLOCUL , VIEŢII: :' Se apropie de bătrâneţe. TRECUT DE ORA CINCI: Este ora cinci şi câteva minute. ; TRECUT DE :PRIMA TINEREŢE: Este om în toată firea. ·.■ TRECUT DE ,TREIZECI DE. ANI: Este în floarea vârstei. ·. TRECUT PRIN CIUR ŞI DÂRMON: A trecut în viaţă prin multe; v. şi A trecut prin ciur şi prin dârmon; A trecut prin ciur şi prin sită; A trecut şi prin ciur şi prin sită. TRECUT PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON: A trecut în viaţă prin multe; v. A trecut prin ciur şi dârmon. ■ VV?:;; TRECUT PRIN CIUR ŞI PRIN SITĂ: A trecut în viaţă prin: multe; v. A trecut prin ciur şi dârmon. TRECUT PRIN ŞCOALĂ: Are o pregătire bună. TRECUT SUB TĂCERE: Nu a divulgat; O ocolit; Nu a mai pomenit. TRECUT ŞI PRIN CIUR ŞI PRIN SITĂ: A trecut în viaţă prin multe; v, A trecut prin ciur şi dârmon. TRECUTUL NU SE MAI ÎNTOARCE: Ce a trecut nu mai revine. TREC ZILELE CĂLĂREŞTE: Timpul se scurge foarte repede; v. Trece vremea călăreşte. TREl-TREI: La egal. TREMURĂ CARNEA PE EL CA PIFTIA: îi este tare frică; v. şi Tremură carnea pe el de fiică; Tremură ca varga; Tremur de-i clănţăne dinţii; Tremură de-i sare cămaşă de pe el; Tremură vargă de frică. TREMURĂ CARNEA PE EL DE FRICĂ: îi este tare frică; v. Tremură carnea pe el ca piftia. TREMURĂ CA VARGA: îi este tare frică; v. Tremură carnea pe el ca piftia. TREMURĂ DE-I CLĂNŢĂNE DINŢII: îi este tare frică; v. Tremură carnea pe el ca piftia. TREMURĂ DE-I SARE CĂMAŞA DE PE EL: îi este tare frică; v. Tremură carnea pe el ca piftia. TREMURĂ VARGĂ DE FRICĂ: îi este tare frică; v. Tremură carnea pe el ca piftia. TREPTAT-TREPTAT: încet, încet. TREZIREA A FOST CUMPLITĂ 1246 TREZIREA A FOST CUMPLITĂ: Revenirea la realitate nu este aşa de plăcuta. TIMIŞ ÎN FAŢA CURŢII MARŢIALE: Trimis să-l judece Curtea Marţială. TRIM1TE-L LA MINE!: Să vină la mine! TRIMITE-MI VEŞTI, TE ROG: Informea-ză-mă şi pe mine, te rog. TRISTĂ AFACERE:Insucces. TRONC, MARGHIOALĂ: Flecuri; Nimicuri; v. şi Tronc, Mărica; Trosc cu băta-n baltă; Trosc-pleosc. TRONC, MĂRICĂ: Flecuri; Nimicuri; v. Tronc, Marghioală. TROSC!: Poc! Bum! - TROSC CU BĂTA-N BALTĂ: Flecuri; Nimicuri ; v. Tronc, Marghioală. TROSC-PLEOSC: Flecuri; Nimicuri; v. Tronc, Marghioală, TRUFAŞULUI ÎI DĂ ŞI DUMNEZEU ÎMPOTRIVĂ: Omul trufaş nu are niciun susţinător. TRUP DE OM: Corp omenesc, TRUP DIN TRUPUL CUIVA: Copilul cuiva. TRUP LA TRUP: Corp la corp; Faţă în faţă. TRUP ŞI SUFLET: în totalitate; Totul. TRUPUL ÎI ERA ZGUDUIT DE SUSPINE: Suspina adânc. TU ERAI CARE ŞUIERAI?: De ce m-ai strigat? TU EŞTI PRIMUL LA RÂND: Cu tine începem. TUFĂ DE OM: O nulitate; Un om de nimic. TUFĂ DE VENEŢIA: Nimic; Deloc. TUFĂ-N BUZUNAR: Nimic; Om fără bani; v. şi Tufă-n pungă. TUFĂ-N PUNGĂ: Nimic; Om fără bani; v. şi Tufă-n buzunar. TULBURĂTOR DE. .. : Enorm de. . .. TULEA!: Fugi! Pleacă de aici! v. şi Tulea, băiete! Tule-o! Tule-o, băiete! TULEA, BĂIETE!: Fugi! Pleacă de aici! v. Tulea! TULE-O!: Fugi! Pleacă de aici! v. Tulea! TULE-O, BĂIETE!: Fugi! Pleacă de aici! v. Tulea! TUN DE BEAT: Foarte beat. TUNDE OAIA , DAR NU-I LUA PIELEA: Nu cere omului peste puterile lui. TUNDE-O NAE!: Pleacă de aici! TURA-VURA: Vorbă lungă; Pălăvrăgeală. TURCUL PLĂTEŞTE!: Are cine să plătească! TUR DE FORŢĂ: Acţiune care cere efort. TUR DE ORIZONT: Observare succesivă a unui teren. TURN DE FILDEŞ: Izolare de viaţă, de realitate, TUR-RETUR: Dus-întors. TURTIT CA O LIPIE: Slab; Subţire; Piele şi os. TURTIT DE BĂUTURĂ: Beat. TU SPUI, TU AUZI: Nu te ascultă nimeni. ; TU TE-AI GĂSIT SĂ...: Nu eşti tu chemat să.... TUTUNUL E BURUIANA DRACULUI: Tutunul e otravă. TU ZICI RASĂ, EA ZICE TUNSĂ: Nu vă înţelegeţi; Nu puteţi cădea de acord; Procedaţi în contradictoriu. ŢAC-PAC: Repede; Cât ai clipi din ochi; v. şi Ţaca-paca, ŢACA-PACA: Repede; Cât al clipi din ochi; v. Ţac-pac. ŢANC PE ŢANC: Fix pe fix; La timpul potrivit. ŢANDĂRA NU SARE DEPARTE DE TRUNCHI: Copilul seamănă cu părinţii lui. ŢAP ISPĂŞITOR: Veşnic considerat vinovat; Vinovat fără vină. ŢARA ARDE ŞI BABA SE PIAPTĂNĂ: Fiecare îşi vede de problemele lui indiferent de importanţa lor generală; v. şi Ţara arde şi vecina se dă în leagăn; Ţara moare de tătari şi el bea cu lăutari; Ţara moare şi baba se piaptănă; Ţara moare şi vecina se dă în leagăn; Ţara piere de tătari şi el bea cu lăutari; Ţara piere şi baba se piaptănă; Ţara piere şi vecina se dă în leagăn. JARA ARDE ŞI VECINA SE DĂ ÎN LEAGĂN: Fiecare îşi vede de problemele lui indiferent de importanţa lor generală; v. Ţara arde şi baba se piaptănă. ŢARA E LARGĂ!: Du-te unde vrei! ŢARA FĂGĂDUINŢEI: Ţară foarte bogată; Ţara tuturor realizărilor. ŢARA HIMERELOR: Iluzie; Imaginaţie. ŢARA LUI CREMENE: Loc iară stăpân unde fiecare face ce vrea; v. şi Ţara lui Han-tătar; Ţara lui Papuc; Ţară lui Papură-vodă; Ţara nimănui. ŢARA LUI HAN-TĂTAR: Loc fară stăpân unde fiecare face ce vrea; v. Ţara lui Cremene. ŢARA LUI MOŞ-ENE: Vis; Somn. ŢARA LUI PAPUC: Loc fără stăpân7 unde fiecare face ce vrea; v. Ţara lui Cremene. ŢARA LUI PAPURA-VODĂ: Loc fără stăpân unde fiecare face ce vrea; v. Ţara lui Cremene. JARA MOARE DE TĂTARI ŞI EL BEA CU LĂUTARI: Fiecare îşi vede de problemele lui indiferent de importanţa lor generală; v. Ţara arde şi baba se piaptănă. ŢARA MOARE ŞI BABA SE PIAPTĂNĂ: Fiecare îşi vede de problemele lui indiferent de importanţa lor generală; v. Ţara arde şi baba se piaptănă. ŢARA MOARE ŞI VECINA SE DĂ ÎN LEAGĂN: Fiecare îşi vede de problemele lui indiferent de importanţa lor generală; v. Ţara arde şi baba se piaptănă. ŢARA NIMĂNUI: Loc fără stăpân unde fiecare face ce vrea; v. Ţara lui Cremene. ŢARA PIERE DE TĂTARI ŞI EL BEA CU LĂUTARI: Fiecare îşi vede de problemele lui indiferent de importanţa lor generală; v. Ţara arde şi baba se piaptănă. ŢARA PIERE ŞI BABA SE PIAPTĂNĂ: Fiecare îşi vede de problemele lui indiferent de importanţa lor generală; v. Ţara arde şi baba se piaptănă. JARA PIERE ŞI VECINA SE DĂ ÎN LEA-GAN: Fiecare îşi vede de problemele lui indiferent de importanţa lor generală; v. Ţara arde şi baba se piaptănă: ŢARA UNDE CURGE LAPTE ŞI MIERE: Imaginaţie; Iluzie; Vis; v. şi Ţara unde umblă câinii cu covrigi în coadă. ŢARA UNDE UMBLĂ CÂINII CU COVRIGI ÎN COADĂ: Imaginaţie; Iluzie; Vis; v. Ţara unde curge lapte şi miere. ŢĂRANUL E TALPA ŢĂRII: Fiecare ţară are grijă de hrănirea populaţiei ei. ŢÂNDRĂ-MANDRĂ ŞI FLĂMÂNDĂ: Frumoasă dar săracă. ŢÂRĂ CU ŢÂRĂ: Puţin câte puţin. ŢI-AI GĂSIT!: Ai dat de ce căutai! A- dat de naiba! v. şi Ţi-ai găsit-o! ŢI-AI GĂSIT-O!: Puţin câte puţin. ŢI-AI GĂSIT OMUL: Acest om nu merită atenţia ta; Cu acest om nu te vei descurca. ' ■■■ ŢI-AI TRĂIT TRAIUL, ŢI-AI MÂNCAT MĂLAIUL: Eşti prea bătrân. ŢI-ARĂT EU ŢIE!: Pun eu mâna pe tine! ŢI-A SCĂPAT O GREŞEALĂ: Ai greşit; Ai (acut o greşeală. ■ ŢI-E MAI MARE DRAGUL SĂ...: Este foarte frumos să... . ^ ŢI-E MAI MARE GREUL SĂ...: Este foarte greu să.... ■ :' ^ ŢI-E MAI MARE GROAZA: E îngrozitor. ŢI-E MAI MARE GROAZA SĂ...: E îngrozitor să.... ŢI-E MAI MARE MILA: Ţi se face milă. ŢI-E RUDĂ?: Sunteţi_ neamuri ? : ŢINÂND SEAMA CĂ...: Având în vedere că... ŢINÂND SEAMA DE CINEVA, DE CEVA: Având în vedere pe cineva, ceva. -ŢINÂND SEAMA DE TOATE: Avându-le în vedere pe toate. ŢINE AICI!: Prinde! Pune mâna! ŢINE AŞA, ŢINE AŞA!: E frumos aşa! ŢINE ATÂTEA GURI DE COPII: Hrăneşte atâţia copii. ŢINE BANII CU DINŢII: Face mari economii. ŢINE BANn LA CIORAP: Strânge banii; v. şi Ţine banii la saltea. ŢINE BANII LA SALTEA: Strânge banii; v. Ţine banii la ciorap. ŢINE CAII!: Ai grijă de cai! ŢINE CA LA DUMNEZEU: îl apreciază, îl iubeşte foarte mult; v. şi Ţine ca la ochii din cap. ŢINE CA LA OCHII DIN CAP 1248 ŢINE CA LA OCHII DIN CAP: îl apreciază, îl iubeşte foarte mult; v. Ţine ca la Dumnezeu. ŢINE CALEA LA LUME: îi întâmpină pe oameni; Le taie calea oamenilor. ŢINE CAPUL PE SUS: Este foarte încrezut. ŢINE COADA ÎN SUS DE RÂIE; Face pe fudulul aşa mizerabil cum este. ŢINE CU MINE: Este de partea mea. ŢINE CU TOT DINADINSUL: insistă foarte mult. ŢINEDE EL: Depinde de el, : - ŢINE DE SĂMÂNŢĂ: Este folosit pentru semănat. ·. ŢINE DREPT TOT AŞA: Nu schimbadirecţia; Mergi tot aşa. ŢINE DRUMURILE: Umblă prin lume.; ^ ŢINE DUMNEZEU CU MINE: Dumnezeul mă apără. ŢINE ÎN EL: îl apreciază; îl iubeşte. ŢINE LA BANI: Economiseşte; Nu cheltuieşte inutil. ŢINE LA BĂTAIE: Rezistă la bătaie. ŢINE LA BĂUTURĂ: Greu se îmbată/ ŢINE LA CASĂ: Se îngrijeşte de casa Iui. ŢINE LA DÂRVALĂ: Rezistă la munci fizice grele; v. şi Ţine la tăvăleală. ŢINE LA DRUM: Rezistă la mersul pe jos. ŢINE LA EL CA LA LUMINA OHILGR: îl apreciază, îl iubeşte foarte mult. ? ŢINE LA MÂNDRIE: E mândru; E fudul; v. şi Tine mândria la inimă. ' ŢINE LA RÂNDUIALĂ: îi place ordinea. ŢINE LA TĂVĂLEALĂ:; Rezistă la munci fizice grele; v. Ţine la dârvală. ŢINE LA VREMEA REA: E bun pentru timp nefavorabil. .. ŢINE LA ZILE: Nu-şi iroseşte timpul. ŢINE LEGĂTURA: Nu a întrerupt legăturile. ŢINE LUCRURILE DIN SCURT: Controlează totul; Nu lasă nimic nesupravegheat. ■ ŢINE LUMEA DE EL: Multă lume depinde de el. ŢINE MÂNDRIA LA INIMĂ: E mândru; E fudul; v. Ţine la mândrie. ŢINE MINTE CE-ŢLSPUN EU:;Sâ nu uiţi ce |i-am spus; v. şi Ţine minte ce-ţi spun eu c-ai să ajungi la vorba mea; Tine minte de la mine. ŢINE MINTE : CE-ŢL SPUN /-EU/'/ C-AI / SĂ AJUNGI LA VORBA MEA: Să nu uiţi ce ţi-am spus; v. Ţine minte ce-ţi spun eu. ŢINE MINTE DE LA MINE: Să nu uiţi ce ţi-am spus; v. Ţine minte ce-ţi spun eu, ŢINE MINTE PÂNĂ-N POD: Uită repede; Nu poate memora; Nu ţine minte; v. şi Ţine minte până-n tindă. ŢINE MINTE PÂNĂ-N TINDĂ: Uită repede; Nu poate memora; Nu ţine minte; v. Ţine minte până-n pod. ŢINE MORŢIŞ: Insistă foarte mult. ŢINE PASUL CU VREMEA: Este la zi cu toate noutăţile. ŢINE PIEPT NEVOILOR: Face faţă tuturor problemelor. ŢINE POSTURILE: Posteşte. ŢINE RÂNDUIALA POSTURILOR: Posteşte de câte ori e nevoie. ŢINE RÂNDUL: Stă Ia rând. ŢINE SACUL DE GURĂ: Face economii mari. ŢINE SECRET: Nu vrea să divulge nimic. ŢINE SOARTA ÎN MÂNĂ: E stăpân pe sine. ŢINE SUPĂRAREA: Se supără repede; Nu iartă uşor; Supărarea îi trece greu. h ŢINE-TE!: Ai grijă să nu cazi! v. şi Ţine-te bine!Ţine-te bine c-acu-i-acu! ŢINE-TE//BINE!: Ai; grijă să nu cazi! v. Ţine-te! ŢINE-TE BINE C-ACU-I-ACU!: Ai grijă să nu cazi! v. Ţine-te!^ ...... /: ŢINE-TE PÂNZĂ:; Rezistă! Nu ceda! v. : şi Ţine-te pânză, nu te rupe! Ţine-te pânză să nu te rupi. ,·,ŢINE-TEPÂNZA, NU TE RUPE!: Rezista! Nu ceda! v, Ţine-te panza. : ŢINE-TE PÂNZĂ, SĂ NU TE RUPI!: Rezistă! Nu ceda! v. Ţine-tepânză. ŢINE-TE,jPÂRLEO!: Pun eu mâna pernei v. şi Ţine-te să te ţii! Ţine-te să ic ţii, Pârlea! 'ŢINE-TE SĂ TE ŢII!: Pun eu mâna pe tine! v. Tine-te, Pârleo! ŢINE-TE SĂ TE ŢII, PÂRLEO!: Pun eu mâna pe tine! v. Ţine-te, Pârleo! ŢINE-ŢI BOTUL!: Nu mai vorbi! Taci din gură! v. şi Ţine-ţi clanţa! Ţine-ţi clonţid! Tine-ţi fleanca! Tine-ţi gaiţa! Tine-ţi gura! Tine-ţi pliscul! Tine-ţi pupăza! / ŢINE-ŢI CLANŢA!: Nu mai vorbi! Taci din gură! v. Ţine-ţi botul! W - ŢINE-ŢI CLONŢUL!: Nu mai vorbi! Taci din gură! v. Ţine-ţi botul! ŢINE-ŢI FLEANCA!: Nu mai vorbi! Taci din gură! v. Ţine-ţi botul! / ŢINE-ŢI :FLEGANCA!:/Nu mai vorbi! Taci din gură! v. Ţine-ţi botul! ŢINE-ŢI GAIŢA!: N u mai ivorbi! Taci; din gură! v. Ţine-ţi botul! ŢINEAŢI GURA!: Nu mai vorbi! Taci din gură! v. Ţine-ţi botul! ŢINE-ŢI PLISCUL·!: Nu mai vorbi! Taci din gură! v. Ţine-ţi botul! ŢINE-ŢI PUPĂZA!: Nu mai vorbi! Taci din gură! v. Ţine-ţi botul! ŢINEŢI-VĂ BOTUL!: Nu mai vorbiţi ITăceţi din gură! v. şi Ţineţi-vă clanţa! Ţineţi-vă clonţul! Ţineţi-vă fleanca! Ţineţi-vă Fleoanca! Ţineţi-vă gaiţa; Ţineţi-vă gura; Ţineţi-vă pliscul! Ţineţi-vă pupăza! ŢINEŢI-VĂ CLANŢA!: Nu mai vorbiţi .'Tăceţi din gură! v. Ţineţi-vă botul! ŢINEŢI-VĂ CLONŢUL!: Nu mai vorbiţi! Tăceţi din gură! v. Ţineţi-vă botul! ŢINEŢI-VĂ FLEANCA!: Nu mai vorbiţi! Tăceţi din gură! v. Ţineţi-vă botul! 1249 Ţi S-A ÎNFUNDAT ŢINEŢI-VĂ FLEOANCA!: Nu mai vorbiţi! Tăceţi din gură! v. Ţineţi-vă botul! ŢINEŢI-VĂ GAIŢA!: Nu mai vorbiţiITSccţi din gură! v. Ţineţi-vă botul! ŢINETI-VĂ GURA!: Nu mai vorbiţiSTăceţi din gură! v. Ţineţi-vă botul! ŢINEŢI-VĂ PLISCUL!: Nu mai vorbiţi!Tăceţi din gură! v. Ţineţi-vă botul! ŢINEŢI-VĂ PUPĂZA!: Nu mai vorbiţi [Tăceţi din gură! v. Ţineţi-vă botul! ŢIN-TE TARE CĂ E NOAPTEA MARE: Trebuie să rezişti toată noaptea cu nevasta tânără. ŢINTUIT DE GROAZĂ: Este îngrozit. ŢINTUIT DE O VRAJĂ: Este vrăjit. ŢINTUIT IN PAT: Zace la pat; v. şi Ţintuit la pat. ■■ ŢINTUIT LA PAT: Zace la pat; v. Ţintuit la pat, ŢINTUIT LA PĂMÂNT: Culcat la pământ; S-a ruinat; Este la pămflnt cu averea. ŢINTUIT LOCULUI: Este obligat să stea nemişcat. ŢINTUIT PE SCAUN: Este nevoit să stea pe scaun. ŢIPĂ CA DIN GURĂ DE ŞARPE: Ţipă, udă foarte tare. /;ŢIPĂ HAINELE PE EL: /Este foarte slab; Atârnă hainele pe el. :: ŢIPĂ /INIMA !N MINE DE DURERE: Am o durere foarte tare. : ; - ŢI S-A ÎNFUNDAT: Ai încurcat-o; Ai dat; de belea. u UCIDE-L CRUCEA: Să-l ia naiba; Să nu aibă noroc; Să moară; v. şi Ucide-l toaca; Uciga-l crucea; Ucigă-l toaca. UCIDE-L TOACA: Să-l ia naiba; Să nu aibă noroc; Să moară; v. Ucide-l crucea. UCIGĂ-L CRUCEA: Să-I ia naiba; Să nu aibă noroc; Să moară;'v. Ucide-l crucea. 1 UCIGĂ-L TOACA: Să-l ia naiba; 'Să nu aibă noroc; Să moară; v. Ucide-l crucea. UD CA UN CÂINE PLOUAT. Ud până la piele; v. şi Ud ca un câine plouat; Ud ca un şoarece; Ud ciciulete; Ud cum îi şoarece; Ud leoarcă; Ud până la oase; Ud până las piele. UD CA UN ŞOARECE: Ud complet; v. Ud ca un câine plouat. UD CICIULETE: Ud până la piele; v. Ud ca un câine plouat. UD CUM ÎI ŞOARECE: Ud până la piele; v. Ud ca un câine plouat. UD DE SUDOARE: Transpirat foarte tare. UD LEOARCĂ: Ud până Ia piele; v. Ud ca un câine plouat. UD PÂNĂ LA OASE: Ud până la piele; v. Ud ca un câine plouat. UD PÂNA LA PIELE: Ud până la piele; v. Ud ca un câine plouat. UITĂ DE LA MÂNĂ LA GURĂ: Nu ţine minte; Uită foarte repede. UITĂ-L PE DRAGU: Vine un om de nimic. UITĂ-TE BINE LA BANI CĂ NU-I MAI VEZI UITĂ-TE ÎN SPATE: Fi atent la spate. UITĂ-TE LA MINE: Fii atent la ce-ti spun. UITĂ-TE NUMAI PUŢIN!: Fi atent un minut la mine! UITĂ-TE PE UNDE MERGI!: Vezi pe unde calci! Fii atent ce faci! v. şi Uită-te unde mergi! UITĂ-TE UNDE MERGI!: Vezi pe unde calci! Fii atent ce faci! v. Uită-te pe unde mergi! UITÂNDU-TE LA EL AI ZICE...: Privindu-1 îţi vine să spui... . UITE AŞA!: Nu mă interesează; Ce poţi să-mi faci! Aşa vreau eu. UITE ATÂTA DE ÎNALT!: Aşa de mare este. UITE CE E!: Fii atent cum stau lucrurile! UITE CUM A FOST TAINA: Fii atent cum neam înţeles. UITE CUM VĂD EU LUCRURILE: Fii atent care e părerea mea. UITE POPA, NU E POPA: Când este, când nu este; Ba este, ba nu este UITE UNDE AM AJUNS?: Vezi în ce situaţie proastă am ajuns? ULCIORUL NU MERGE DE MULTE ORI LA APĂ: Totul are un sfârşit; în toate există şi limite. ULTIMA CASĂ DE PE STRADĂ: Cea mai urâtă casă de pe stradă. ULTIMA EXPRESIE A...: De cea mai înaltă calitate a.u . ULTIMA MODĂ: Cel mai modem. / ULTIMA ORĂ (in presă): Ultimele noutăţi. ULTIMA PICĂTURĂ: Ultima poziţie; Ultima manifestare; Ultima intervenţie. ULTIMELE DETALII: Cele mai noi detalii. ULTIMELE EVENIMENTE: Cele mai noi întâmplări. ULTIMELE RETUŞURI: Cele mai noi reproşuri. ULTIMII ANI AI VIEŢII: Bătrâneţe. ULTIMUL CUVÂNT: Cel mai interesant; Concluziile. ULTIMUL, DAR NU CEL MAI PUŢIN ÎNSEMNAT: Cel din urmă în enumerare, nu în importanţă; v. şi Ultimul, dar nu în ordinea importanţei. ULTIMUL, DAR NU ÎN ORDINEA IMPORTANŢEI: Cel din urmă în enumerare, nu în importanţă; v. Ultimul, dar nu cel mai puţin însemnat. ULTIMUL DINTRE ULTIMII: Cel mai prost; Cel mai rău. ULTIMUL LUCRU CARE SĂ MĂ ÎNGRIJOREZE: Lucrul acesta nu mă îngrijorează deloc. ULTIMUL RĂCNET: Cel mai bun; v. şi Ultimul strigăt. ULTIMUL RĂCNET AL MODEI: Cel mai modern; v. Ultimul strigăt al modei. ULTIMUL STRIGĂT: Cel mai bun; v. Ultimul răcnet. ULTIMUL STRIGĂT AL MODEI: Cel mai modem; v. Ultimul răcnet al modei. UMĂR LA UMĂR: Unul lângă altul; Uniţi; Solidari. UMBLĂ ANAPODA: Umblă necontrolat; Umblă fără niciun ţel; Face lucruri inutile; v. şi Umblă bleambă; Umblă bleandereu; Umblă brambura; Umblă ca un câine turbat; Umblă ca natraula; Umblă ca nătărăul; Umblă ca nebunul; Umblă ca neisprăvit; Umblă ca nimeni pe lume; Umblă ca troala; Umblă ca un câine de pripas; Umblă ca vodă prin lobodă; Umblă creanga. UMBLĂ BLEAMBĂ (pop.): Umblă necontrolat; Umblă Ură niciun ţel; Face lucruri inutile; v. Umblă anapoda. UMBLĂ BLENDEREU (pop.): Umblă necontrolat; Umblă fără niciun ţel; Face lucruri inutile; v. Umblă anapoda. 1251 UMBLĂ CU ŞOALDĂ UMBLĂ BRAMBURA: Umblă necontrolat; Umblă fără niciun ţel; Face lucruri inutile; v. Umblă anapoda. UMBLĂ CA CÂINELE TURBAT: Umblă necontrolat; Umblă fără niciun ţel; Face lucruri inutile; v. Umblă anapoda. UMBLĂ CA CRAIUL DUPĂ FEMEI: Este tare afemeiat. UMBLĂ CA NATRAULA Y/jo/j.J: Umblă necontrolat; Umblă fără niciun ţel; Face lucruri inutile; v. Umblă anapoda. UMBLĂ CA NĂTĂRĂUL: Umblă necontrolat; Umblă fără niciun ţel; Face lucruri inutile; v. Umblă anapoda, UMBLĂ CA NEBUNUL: Umblă necontrolat; Umblă fără niciun ţel; Face lucruri,;inutile; v. Umblă anapoda. UMBLĂ CA NEISPRĂVIT: Umblă necontrolat; Umblă fără niciun ţel; Face lucruri inutile; v. Umblă anapoda UMBLĂ CA NIMENI PE LUME: Umblă necontrolat; Umblă Ură niciun ţel; Face lucruri inutile; v. Umblă anapoda. UMBLĂ CA PARAUA DIN MÂNĂ ÎN MÂNĂ: Este o femeie stricată. UMBLĂ CA SFÂRLEAZA: Se mişcă foarte repede; Face totul repede; v. şi Umblă ca titirezul; Umblă ca zvârlugă. UMBLĂ CA TITIREZUL: Se mişcă foarte repede; Face totul repede; v. Umblă ca sfârleaza. UMBLĂ CA TROALA (pop.): Umblă necontrolat; Umblă fără niciun ţel; Face lucruri inutile; v. Umblă anapoda. UMBLĂ CA ŢÂSTUL: Se umflă. UMBLĂ CA UN CÂINE DE PRIPAS: Umblă necontrolat; Umblă fără niciun ţel; Face lucruri inutile; v. Umblă anapoda. UMBLĂ CA VODĂ PRIN LOBODĂ: Umblă necontrolat; Umblă fără niciun ţel; Face lucruri inutile; v. Umblă anapoda. UMBLĂ ^A ZVÂRLUGA: ; Se,mişcă ifoarte repede; Face totul repede; v. Umblă ca sfărleaza. UMBLĂ CÂINII CU COLACI ÎN COADĂ: E mare belşug; v. şi Umblă câinii cu covrigi în coadă. UMBLĂ CÂINII CU COVRIGI ÎN COADĂ: E mare belşug; v. Umblă câinii cu colaci în coadă. UMBLĂ CREANGĂ: Umblă necontrolat; Umblă fară niciun ţel; Face lucruri inutile; v. Umblă anapoda. UMBLĂ CU BÂRFĂ: Bârfeşte; Calomniază. UMBLĂ CU BINE!: Mergi sănătos! Drum bun! UMBLĂ CU BINELE PE LÂNGĂ EL: Se poartă frumos cu el. UMBLĂ CU CAPUL ÎNTRE UMERI: Este om cu judecată; Face ceea ce trebuie. UMBLĂ CU CAPUL SUS CA SPICUL CEL GOL: Este prost dar îngâmfat. UMBLĂ CU CÂRPELI: Nu face nimic ca lumea; Se ocupă de lucruri neînsemnate, neimportante; Se ocupă de mărunţişuri. UMBLĂ CU CIOARA VOPSITĂ: Minte; Spune minciuni; Face şmecherii, înşelăciuni; v. şi Umblă cufofârlica. UMBLĂ CU CIOMAGUL ÎN SPINARE: Mereu este pregătit de bătaie. UMBLĂ CU COADA PE SUS: Este încrezut, îngâmfat; Face pe deşteptul. UMBLĂ CU DEDESUPTURI: Caută în partea tăinuită, ascunsă, neştiută. UMBLĂ CU DUŞII DE PE LUME: Vorbeşte cu morţii. UMBLĂ CU EL CA CU OUL SPART: Este foarte atent cu el. UMBLĂ CU EL CA CU / SFINTELE MOAŞTE: Este foarte atent cu el; Se poartă cu ele cu mare atenţie. UMBLĂ CU FOFÂRLICA: Minte;Spune minciuni; Face şmecherii, înşelăciuni; v. Umblă cu cioara vopsită. UMBLĂ CU FUNDUL ÎN DOUĂ LUNTRII: Nu s-a hotărât; încă nu ştie de partea cui să fie; Serveşte ambele părţi. UMBLĂ CU GURA DE LA UNUL LA ALTUL; Bârfeşte; Duce vorba; UMBLĂ CU LIMBA SCOASĂ DUPĂ BANI: Are mare nevoie de bani; v. şi Umblă cu limba scoasă după câştig. UMBLĂ CU LIMBA SCOASĂ DUPĂ CAŞ-TIG: Are mare nevoie de bani; v. Umblă cu limba scoasă după bani. UMBLĂ CU LIMBA SCOASĂ DUPĂ CHILIPIR: Caută să obţină ceva fără efort; Caută lucruri ieftine, -n UMBLĂ CU MÂNA ÎNTISĂ LA ALŢII: Cerşeşte; Cere de pomană. UMBLĂ CU MILOAGĂ: Se milogeşte; Cerşeşte de la laţii. ■ UMBLĂ CU MINCIUNI: Minte; Spune minciuni. u: UMBLĂ CU NI, NI, NI ŞI NA, NA, NA: Se fofilează; Fuge de muncă mai grea; Caută să se strecoare, să scape de obligaţii. 4 UMBLĂ CU NOAPTEA ÎN CAP: Se scoală foarte de dimineaţă. UMBLĂ CU PERIUŢĂ: Se linguşeşte; Este un linguşitor. UMBLĂ CU POTLOGĂRII: Face lucruri urâte; Este un pungaş, un escroc, un şarlatan. UMBLĂ CU SĂRU-MÂNA PE LA TOŢI: Se milogeşte pe la toţi; Se ploconeşte la toţi. UMBLĂ CU RÂTUL PE SUS: Este foarte încrezut. UMBLĂ CU ŞAGA-MAGA (pop.): E neserios; Umblă cu păcăleli; v. şi Umblă cu şichiri-michiri. UMBLĂ CU ŞICHIRI-MICHIRI (pop.): E neserios; Umblă cu păcăleli; v. şi Umblă cu şaga-niaga. UMBLĂ CU ŞMECHERII: Umblă cu păcăleli, cu înşelăciuni, cu minciuni; v. şi Umblă cu şoaldă. UMBLĂ CU ŞOALDĂ: Umblă cu păcăleli, cu înşelăciuni, cu minciuni; v. Umblă cu şmecherii. UMBLĂ CU ŞUŞOTELI PE LA URECHILE ALTORA 1252 UMBLĂ CU ŞUŞOTELI PE LA URECHILE ALTORA: Bârfeşte; Duce vorbe. UMBLĂ CU TOŢI DE GÂT: H prieten cu toată lumea. UMBLĂ CU TRAISTA PE BĂŢ: E sărac; Nu mai are nimic; Cere de pomană; Cerşeşte. :/ - UMBLĂ CU UŞURICĂ: Caută muncă uşoară; Caută câştig fără efort. UMBLĂ CU ZILELE-N MÂNĂ: Nu mai are mult de trăit. UMBLĂ DE CAPUL LUI: Face ce vrea. UMBLĂ DE N-AM VĂZUT: AŞA CEVA: Nu stă locului; Este tot timpul pe drumuri. ; UMBLA DE PARCĂ ARE OUĂ ÎN POALĂ: Este foarte atent; Are multă grijă 3 UMBLĂ DE POMANĂ: Umbiă, se zbate, face în zadar; v. şi Umblă de-a surda. UMBLĂ DE-A SURDA: Umblă, se zbate, face în zadar; v. Umblă de pomană. UMBLĂ DIN BĂRBAT ÎN BĂRBAT: Este o femeie stricată. UMBLĂ DIN DOCTOR ÎN DOCTOR: Este foarte bolnav. UMBLĂ DIN FEMEIE lN FEMEIE: Este tare afemeiat. UMBLĂ DIN UŞĂ ÎN UŞĂ: Bate pe ia toate uşile; Caută ajutor; Are mai nevoi. UMBLĂ DUPĂ CĂPĂTUIALĂ: Umblă la cerşea-Jă; Umblă să ceară de la alţii cele necesare traiului. UMBLĂ DUPĂ CÂRCOTE: Caută motive de ceartă; Este mereu dispus să se certe; v. şi Umblă după cârcote cu lumânarea. UMBLĂ DUPĂ CÂRCOTE CU LUMÂNAREA: Caută motive de ceartă; Este mereu dispus să se certe; v. Umblă după cârcote. UMBLĂ DUPĂ CHILIPIR: Caută ceva ieftin; Caută să cumpere ceva sub preţ. UMBLĂ DUPĂ DOI IEPURI DEODATĂ: Urmăreşte în aceiaşi timp două scopuri diferite.1 UMBLĂ DUPĂ ELE: Este afemeiat; v. şi Umblă după femei; Umblă după fuste; Umblă după fuste creţe; Umblă în crailâc, UMBLĂ DUPĂ FEMEI: >; Este afemeiat; v. Umblă după ele. UMBLA DUPĂ FUSTE: Este afemeiat; v. Umblă după ele, UMBLĂ DUPĂ FUSTE CREŢE: Este. afemeiat; v. Umblă după ele. UMBLĂ DUPĂ ÎNVÂRTEALĂ: Caută câştiguri uşoare; Caută venituri nemuncite; v. şi Umblă după procopseală; Umblă după procopseală pe spinarea altora. UMBLĂ DUPĂ PROCOPSEALĂ: Caută câştiguri uşoare; Caută venituri nemuncite; v. Umblă după învârteală, UMBLĂ DUPĂ PROCOPSEALĂ PE SPINAREA ALTORA: Caută câştiguri uşoare; Caută venituri nemuncite, v. Umblă după învârteală, UMBLĂ DUPĂ UŞURELU: Caută munci uşoare; Evită să muncească din greu; v. şi Umblă după uşurică. UMBLĂ DUPĂ UŞURICĂ: Caută munci uşoare; Evită să muncească din greu; v. Umblă după uşurelu, UMBLĂ DUPĂ ZIUA DE IERI: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. şi Umblă fără căpătâi; Umblă fără nicio socoteală; Umblă fără niciun rost; Umblă gură-cască; Umblă hai-hui; Umblă handra; Umblă honănău; Umblă huci-marginea; Umblă în dorul lelii; JJmblă în hoinăreală; Umbla în vâjâială; Umblă la dracu-n praznic; Umblă lela pe uliţă; Umblă să se afle în treabă; Umblă teleleu; Umblă teleleu-Tăndse: : „ UMBLĂ FĂRĂ CĂPĂTÂI: Hoinăreşte; Vagabondează; JBate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ FĂRĂ NICIO SOCOTEALĂ: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ FĂRĂ NICIUN ROST: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ FORFOTA: Umblă grăbit de acolo până acolo. UMBLĂ FRIPT: A păţit-o; Se fereşte; Umblă cu atenţie. UMBLĂ GURĂ-CASCĂ: Bate uliţele; Umblă aiurea; Hoinăreşte; Vagabondează;v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ HAI-HUI: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ HAIMANA: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate ultţeie; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. y UMBLĂ HAIMANA PRIN UŞILE ALTORA: Fură; Merge la furat. i/UMBLĂ/HANDRA fpopJ: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate:uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ HONĂNĂU (pop.): Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ HUCI-MARGINEA: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. : UMBLĂ INCOTOŞMĂNIT: Umblă îmbrăcat gros, Umblă înfofolit. UMBLĂ ÎN CRAILÂC: Este afemeiat; v. Umblă după ele. UMIÎLĂ ÎN DORUL LELII: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umbiă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ ÎN DRACI: Umblă foarte mult; Umblă tot timpul. UMBLĂ ÎNFOFOLIT: Umblă îmbrăcat gros; v. şi Umblă înhăimurat. UMBLĂ ÎNHĂIBURAT (pop.): Umblă îmbrăcat gros; v. Umblă înfofolit. UMBLĂ ÎN HOINĂREALĂ: Hoinăreşte; Va- 1253 UNA E SĂ ZICI ŞI ALTA SĂ FACI gabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ ÎN STÂNGA ŞI ÎN DREAPTA: Umblă peste tot; Caută peste tot. UMBLĂ ÎN PACE: îşi vede de treabă. UMBLĂ IN VÂJÂIALĂ: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ LA ALE SFINTE: înjură; Vorbeşte urât. UMBLĂ LA BANI: Cheltuieşte mult. UMBLĂ; LA DRACU-N PRAZNIC: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ LELA PE ULIŢĂ: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă duj)ă ziua de ieri. UMBLA NUMAI DUPĂ APUCAT: Caută să obţină ceva fără muncă. UMBLĂ PE ALĂTURI: Nu este cinstit; Comite abateri, infracţiuni; v. şi Aumbla pe alături cu drumul; A umbla pe căi greşite. UMBLĂ PE ALATURI CU DRUMUL: Nu este cinstit; Comite abateri, infracţiuni; v. A umbla pe alături. UMBLĂ PE CĂI GREŞITE: Nu este cinstit; Comite abateri, infracţiuni; v. A umbla pe alături. UMBLĂ PE DOUĂ CĂRĂRI: E foarte beat; v. şi Umblă pe şapte cărări. UMBLĂ PE DRUMURIL JUDECĂŢII: Se judecă.,,.:;: _ UMBLĂ PE PAPAINOAGE: Vorbeşte de sus; îşi bate joc. ■ UMBLĂ PE TOATE CĂILE SĂ...: Încearcă prin toate posibilităţile să..., UMBLĂ PE ŞAPTE CĂRĂRI: E foarte beat; v. Umblă pe două cărări. UMBLĂ PE UNDE A ÎNŢĂRCAT DRACU COPni: S-a dus departe; Nimeni nu mai ştie unde s-a dus. ■ UMBLĂ PE URMELE LUI TA-SU: Face ce a făcut şi tatăl lui. UMBLĂ PE UŞA DIN DOS: Se fereşte; Se ascunde; Nu vrea să-I vadă lumea. UMBLĂ PLOUAT: Umblă supărat; Nu mai are chef de nimic. UMBLĂ PRIN ODĂI: Fură. UMBLĂ PURCEAUA CU PAIUL ÎN GURĂ: 0 să plouă. UMBLĂ SĂDEA DE DRACU: îşi caută singur necazul. UMBLĂ ŞĂ DEZGROAPE MORŢH: Caută imposibilul; încearcă să afle ceva din trecut. UMBLĂ SĂ FACĂ RĂU: E pregătit, e predispus să se certe, să se bată cu oricine. UMBLĂ SĂ IA PE NIMIC: Caută să cumpere ieftin, pe bani puţini. UMBLĂ SĂNĂTOS!: Drum bun! Să fii fericit! UMBLĂ SĂ SE AFLE ÎN TREABĂ: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ SFÂRLEAZĂ: Se mişcă foarte repede UMBLĂ ŞI EL CÂT MAI POATE: Mai iubeşte şi el câte o femeie cât mai poate. UMBLĂ TELELEU: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ TELELEU-TĂNASE: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLA TERCHEA-BERCHEA: Hoinăreşte; Vagabondează; Bate uliţele; Umblă aiurea; v. Umblă după ziua de ieri. UMBLĂ TURTĂ DE BEAT: Este foarte beat. UMBLĂ-ŢI PE CALE: Vezi-ţi de drum. UMBLĂ MŞUREL: Ai grijă ce faci; Fii foarte atent; Nu te avânta. UMBLĂ VORBA: Se vorbeşte. UMBLĂ VORBA CĂiU: Se vorbeşte că,... ■ UMBLĂ ZVONUL CĂ...: Se zvoneşte că.... UMBLU -CU BOALA PE - MINE: Sunt tare bolnav dar nu stau la pat. ^ UMFLAT DE MÂNDRIE: Mândru; Încrezut; înfumurat. UMFLAT DE ORGOLIU: Foarte orgolios. .■ UMFLAT DE VANITATE:' înfumurat; îngâmfat.··· ;- : UMFLAT IN PENE: încrezut; îngâmfat. ; UMILA MEA PERSOANĂ: Persoana mea modestă;; m : UMPLEŢI PAHARELE!: Să bem! v. şi Umpleţi-vă paharele! UMPLEŢI-VĂ PAHARELE!: Să bem! v. Umpleţi paharele. . UMPLUT. LA :; MAXIMUM: Arhiplin; Foarte plin. r.O UNA A VORBI ŞI BAŞCA Ă ÎNŢELEGE: Nu se înţelege ce se vorbeşte. -UNA A ZICE ŞI ALTA A GÂNDI: E uşor să vorbeşti aiurea, să nu gândeşte când vorbeşti, v:. UNA BUNĂ ŞAPTE RELE: Puţi bine şi mult rău.' :■ --Mi -UNA: BUNĂ, ZECE RELE, AŞA AU FOST ZILELE MELE: Am dus o viaţă foarte grea. UNA CA ACEASTA: Aşa ceva. UNA CA ALTA: La fel; Identic. UNA CA ASTA NU ÎNGHIT!: Aşa ceva nu permit! UNA CA ASTA NU SE FACE: Aşa ceva nu se face. UN ACELA: Un nenorocit. UNA CU ALTA: La un loc. UNA CU PĂMÂNTUL: Nimicit; Distrus. UNA blNDOUĂ: Alege; Hotărăşte. UNA, DOUĂ: Foarte repede; La repezeală; imediat; Pe loc. UNA E SĂ PROMIŢI ŞI ALTA SĂ FACI: E uşor să promiţi; v. şi Una e să zici şi alta s-o faci; Una e să zici şi alta s-o faci. iUNA E SĂ ZICI ŞI ALTA SĂ FACI: E uşor să promiţi; v. Una e să promiţi şi alta să faci. UNA E SĂ ZICI ŞI ALTA S-O FACI 1254 UNA E SĂ ZICI ŞI ALTA S-O FACI: E uşor să promiţi; v. Una e să promiţi şi alta să faci. UNA LA MÂNĂ: în primul rând; înainte de toate. UNA MAI... DECÂT ALTA: Se deosebesc; Nu sunt ia fel. UN AN MAI TÂRZIU: Peste un an. UNA PENTRU ALTA: în compensare. UNA ŞI ALTA: Printre altele. · UNA PESTE ALTA: în mare; Luate împreună. UNA VORBIM ŞI ALTA FUMĂM: Una promitem şi alta facem. UNA VORBIM ŞI BAŞCA NE -ÎNŢELEGEM: Degeaba vorbim, tot nu ne înţelegem. ■ UN BOB ZĂBAVĂ: Un moment numai; Doar un minut. UN BOBOC DE FATĂ: O fata foarte frumoasă. UN CEAS BUN DE DRUM: Am mers pe drum mai mult de o oră. UNCHI DE PLOP: Rudă foarte îndepărtată. UN CODRU DE PÂINE: O bucata mare de pâine. UN CUVÂNT ARUNCAT: O vorbă spusă cu o anumită intenţie. UNDE A DUS MUTU IAPA: Cine ştie unde; Foarte departe; v. şi Unde a dus surdul roata şi mutul iapa; Unde a înţărcat dracul copiii; Unde a înţărcat dracul iapa. UNDE A DUS SURDUL ROATA ŞI MUTUL IAPA: Cine ştie unde; Foarte departe; v. Unde a dus mutul iapa. UNDE AI AJUNS?: Ce ai obţinut? Ce nevoie ai avut? UNDE AI AJUNS CU LUCRUL?: Până unde ai ajuns cu lucrarea? Mai ai mult de lucru? UNDE AI ÎNVĂŢAT SĂ VORBEŞTI AŞA?: Nu e frumos ce spui! Vorbeşte mai politicos. UNDE A ÎNŢĂRCAT DRACUL COPIII: Cine ştie unde; Foarte departe; v. Unde a dus mutul iapa. UNDE A ÎNŢĂRCAT DRACUL IAPA: Cine ştie unde; Foarte departe; v. Unde a dus mutul iapa. UNDE A MERS MIA, MEARGĂ ŞI SUTA: Dacă tot ne-a costat aşa de mult, putem să mai dăm încă puţin; v. şi Unde merge mia, merge şi suta; Unde s-a dus mia, ducă-se şi suta. Unde s-adus. mia, meargă şi suta. UNDE AM RĂMAS?: Până unde am ajuns? Unde ne-am oprit? UNDE AM ZIS EU, DE AIA: Pentru că am spus-o eu. UNDE A STUDIAT?: Ce facultate a urmat? ^ UNDE AU GĂSIT AŞA CEVA?: Cum de le-a trecut aşa ceva prin cap. UNDE BAŢI?: La ce te referi? Unde vrei să ajungi? UNDE BAŢI ŞI UNDE CRAPĂ: Una urmăreşti şi altceva se obţine; Nu se obţine la sfârşit mereu ce se doreşte la început; v. şi Unde baţi şi unde răsare; Unde baţi şi unde tună; Unde dai şi unde crapă; Unde dai şi unde răsare; Unde dai şi unde tună; Unde o plesneşti şi unde crapă; Unde o plesneşti şi unde răsare; Unde o plesneşti şi unde tună. UNDE BAŢI ŞI UNDE RĂSARE: Una urmăreşti şi altceva se obţine; Nu se obţine la sfârşit mereu ce se doreşte la început; v. Unde baţi şi unde crapă. UNDE BAŢI ŞI UNDE TUNĂ: Una urmăreşti şi altceva se obţine; Nu se obţine la sfârşit mereu ce se doreşte la început; v. Unde baţi şi unde crapă. UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ: Dna urmăreşti şi altceva se obţine; Nu se obţine la sfârşit mereu ce se doreşte Ia început; v. Unde baţi şi unde crapă. : UNDE DAI ŞI UNDE RĂSARE: Una urmăreşti şi altceva se obţine; Nu se obţine la sfârşit mereu ce se doreşte ia începui; v. Unde baţi şi unde crapă. UNDE DAI ŞI UNDE TUNĂ: Una urmăreşti şi altceva se obţine; Nu se obţine la sfârşit mereu ce se doreşte la început; v. Unde baţi şi unde crapă. UNDE DĂ DUMNEZEU POMANA AIA!: De-am avea şi noi un asemenea noroc!; ; UNDE DĂ PĂRINTLE, CREŞTE: Exigenţele părinţilor pot fi de folos copiilor. UNDE DRACUL AI DISPĂRUT?: Nu te-am mai văzut de mult; Pe unde ai umblat? v. şi Unde dracul te-ai dus? Unde naiba ai dispărut? Unde naiba ai fast? Unde naiba te-ai dus! UNDE DRACU L-AM PUS?: Nu mai ştiu unde l-am pus. UNDE DRACUL O FI?: Nu mai ştiu unde este, unde se află; v. şi Unde naiba o fi? H UNDE DRACUL POATE FI?: Cine ştie unde este? V. şi Unde, Dumnezeu, o fi? Unde, Dumnezeu, poate Ji?Unde naiba poate fi? UNDE DRACUL TE-AI DUS?: Nu te-am mai văzut de mult; Pe unde ai umblat? v. şi Unde dracul ai dispărut? UNDE DUCE ASTA?: Ce se va întâmpla? UNDE, DUMNEZEU, O FI?: Cine ştie unde este? v. Unde dracul poate fi? UNDE, DUMNEZEU, POATE FI?: Cine ştie unde este? v. Unde dracul poate Ji? UNDE E IEŞIREA?: Ce cale vedeţi? Cum se va rezolva? ;î·'· UNDE E POMANA AIA: De am avea un asemenea noroc. UNDE E PUTERE E ŞL DREPTATE: Dreptate au aceia care au şi puterea de partea lor. UNDE-I AŢA SUBŢIRE ACOLO SE RUPE: Locul nesigur e cel mai slab. UNDE-I NOROCUL SĂ...: Ce bine ar fisă.... UNDE ÎL DUC OCHII: Unde va dori. UNDE ÎN ALTĂ PARTE?: Nu există o altă parte. UNDE ÎŢI ERAU GÂNDURILE: La ce te gândeai? UNDE ÎŢI STAU PICIOARELE ÎŢI VA STA ŞI CAPUL: Vei fi ucis; Vei muri. UNDE LOCUIŢI?: De unde sunteţi? v. şi Unde staţi cu casa? 1255 UN DRAM DE SĂNĂTATE UNDE MAI PUI CĂ...: Dacă mai adaugi şi.... UNDE MĂNÂCĂ CINCI LINGURI MĂNÂNCĂ ŞI ŞASE: Nu e greu să mai hrăneşti un om lângă cei pe care îi ai ;v, Unde mănâncă trei guri, mănâncă şi a şasea. UNDE MĂNÂCĂ TREI GURI MĂNÂNCĂ ŞI A PATRA: Nu e greu să mai hrăneşti un om lângă cei pe care li ai; v. Unde mănâncă cinci linguri, m ănâncă şi a patra. UNDE MERGE MIA, MERGE ŞI SUTA: Dacă tot ne-a costat aşa de mult, putem să mai dăm încă puţin; v. Unde a mers mia, meargă şi suta. UNDE NAIBA A DISPĂRUT CARTEA ?: Nu mai ştiu unde am pus cartea. UNDE NAIBA AlDISPĂRUT?: Nu te-am mai văzut de mult; pe unde ai umblat? v. şi Unde dracul ai dispărut? - UNDE NAIBA AI FOST?: Nu te-am mai ivăzut de mult; Pe unde ai umblat? v. şi Unde dracid ai dispărut? UNDE NAIBA AI PUS?: Nu te-am mai văzut de mult; Pe unde ai umblat? v. şi Unde dracul ai dispărut? UNDE NAIBA O FI?: Nu mai ştiu unde este, unde se află; v. Unde dracul o fi? UNDE NAIBA POATE FI?: Cine ştie unde este? v. Unde dracul poate fi? UNDE NAIBA TE-AI DUS?: Nu te-am mai văzut de mult; Pe unde ai umblat? v. şi Unde dracul ai dispărut? UNDE N-ARE BANI...:Cu toate că nu are bani.... UNDE NU E CAP VAI DE PICIOARE: Unde nu e judecata sănătoasă, nici viaţă bună nu este. UNDE-O PLESNEŞTI ŞI UNDE CRAPĂ: Una urmăreşti şi altceva se obţine; Nu se obţine la sfârşit mereu ce se doreşte la început; v. Unde baţi şi unde crapă. UNDE-O PLESNEŞTI ŞI UNDE RĂSARE: Una urmăreşti şi altceva se obţine; Nu se obţine la sfârşit mereu ce se doreşte la început; v. Unde baţi şi unde crapă. UNDE-O PLESNEŞTI ŞI UNDE TUNĂ: Una urmăreşti şi altceva se obţine; Nu se obţine la sfârşit mereu ce se doreşte la început; v. Unde baţi şi unde crapă. UNDE O SĂ DUCĂ ASTEA?: La ce ne putem aştepta? v. şi Unde o să ducă toate astea? UNDE O SĂ DUCĂ TOATE ASTEA?: La ce ne putem aştepta? v. Unde o să ducă astea? UNDE PLEACĂ VAPORUL?: în ce direcţie o vom lua? UNDE POPA NU TOACĂ: Foarte departe. UNDE PUI...: Dacă mai adăugăm.... UNDE PUNE EL - MÂNA, PUNE ŞI DUMNEZEU MILA: Intervenţia lui este mereu binevenită. UNDE S-A DUS MIA, DUCĂ-SE ŞI SUTA: Dacă tot ne-a costat aşa de mult, putem să mai dăm încă puţin; v. Unde a mers mia, meargă şi suta. UNDE S-A DUS MIA, MEARGĂ ŞI SUTA: Dacă tot ne-a costat aşa de mult, putem să mai dăm încă puţin; v. Unde a mers mia, meargă şi suta. UNDE S-A MAI POMENIT AŞA CEVA?: Cine a mai văzut aşa ceva? UNDE S-A MAI POMENIT SĂ...?: Cine a mai văzut să...? UNDE SĂLĂŞLUIEŞTE RACHIUL MINTEA E PRIBEAGĂ: Omul beat nu judecă drept. UNDE-S DOI PUTEREA CREŞTE: Unirea face forţă. UNDE SE CEARTĂ DOI, RÂDE AL TREILEA: Când se ceartă doi, niciunul nu câştigă. UNDE SE GĂSEŞTE?: Unde crede că se află; v. şi Unde se pomeneşte? : UNDE :SE; POMENEŞTE?: Unde crede că se află; v. Unde se găseşte? UNDE STAŢI CU CASA?: De unde sunteţi? v. Unde locuiţi? UNDE ŞI-A ÎNŢĂRCAT DRACUL COPIII: Foarte departe; Nimeni nu ştie unde; v. şi Unde şi-a pierdut dracul potcoavele; Unde şi-a spart dracul opincile; Unde umblă câinii cu covrigi în coadă. UNDE ŞI-A PIERDUT DRACUL POTCOAVELE: Foarte departe; Nimeni nu ştie unde; v. Unde şi-a înţărcat dracul copii. UNDE ŞI-A SPART DRACUL OPINCILE: Foarte departe; Nimeni nu ştie unde; v. Unde şi-a înţărcat dracul copii. UNDE ŞI UNDE: Din loc în loc; Nu peste tot. UNDE TE-A ÎNDREPTAT DUMNEZEU: Cum ţi-o fi norocul. UNDE TE MĂNÂNCĂ?: Ce te doare? Care e problema ta? UNDE TE POMENEŞTI?: Unde crezi că te afli? v. şi Unde ie trezeşti? Unde te visezi? UNDE TE TREZEŞTI?: Unde crezi că te afli? v. Unde te pomeneşti? UNDE TE VISEZI?: Unde crezi că te afli? v. Unde te pomeneşti? ■ ' ■ ■■ ■ UNDE TUNĂ ŞI UNDE FULGERĂ: Unde se petrec lucrurile cele mai importante. ' UNDE ŢI-AU FOST OCHII?: Trebuia să te uiţi măi bine.’ UNDE-ŢI FACI VEACUL?: Unde locuieşti? UNDE-ŢI STAU PICIOARELE ÎŢI VA STA ŞI CAPUL: Te voi ucide; Vei fi ucis. UNDE-ŢI ZBOARĂ GÂNDURILE?: Lă ce te gândeşti? UNDE UMBLĂ CÂINII CU COVRIGI lN COADĂ: Foarte departe; Nimeni nu ştie unde; v. Unde şi-a înţărcat dracul copiii UNDEVA TREBUIE SĂ ŞTII SĂ TE OPREŞTI: Toate au un capăt/ UNDE VREA SĂ BATĂ?: Ce urmăreşte? UNDE VREI SĂ AJUNGI?: Ce urmăreşti? UN DIAVOL: Un om foarte rău. ^ ’ UN, DOI, TREI ŞI...!: Câţiva şi...! Doar câţiva şi...! ; UN DRAM DE BUNĂVOINŢĂ: Puţină bunăvoinţă. UN DRAM DE SĂNĂTATE: Puţină sănătate. UNEORI ŞI DRACUL SPUNE ADEVĂRUL 1256 UNEORI ŞI DRACUL SPUNE ADEVĂRUL: Un adevăr poate veni şi din partea unui duşman. UN ESCROC DE MÂNA ÎNTÂIA: Cel mai mare escroc. UN FIR DE PĂR A LIPSIT CA...: A lipsit extrem de puţin ca...; Mai trebuia foarte puţin ca..v. şi Un fir de păr a lipsii să.... UN FIR DE PĂR A LIPSIT SĂ...: A lipsit extrem de puţin ca...; Mai trebuia foarte puţin ca....; v. Un Jir de păr a lipsit ca,... UN FEL DE A SPUNE: Un:mod de exprimare; Un mod de a se scuza. UNGE UŞA SĂ NU TE AUDĂ BĂRBATU: Fii atentă că bărbatul tău poate afla. UNIC ÎN FELUL LUI: Nimeni nu este cu el; Nimeni nu poate fi comparat cu el. ·; UNII, ALŢII: Tot felul de oameni. ; UNII BUNI, ALŢII RĂI, ALŢII NICI BUNI, NICI RĂI: Oameni de tot felul. ^ UNII CU ALŢII: Împreună; v. şi Unii şi alţii, UNIREA FACE PUTEREA: împreună sunt mai puternici. UNII ŞI ALŢII: împreună; v.Unii cu alţii. UNIŢI PRIN TAINA CĂSĂTORIEI: Cununaţi. UN INDIVID SUSPECT: O persoană în care nu poţi avea încredere. UN LAT DE MÂNĂ: Puţin; v. şi Un lat de palmă. UN LAT DE PALMĂ: Puţin; v. Un lat de mână. UN LINGE BLIDE: Un parazit; Un om de nimic. UN LUCRU FĂCUT CUM A DAT DUMNEZEU: Un lucru făcut bine. UN MARE MĂNCÂU: O persoană care mănâncă mult. UN MARE NUMĂR DE...: O mulţime de... ; v. şi Un număr mare de.... UN NUMĂR DE...: Câţiva...; Un număr de...: UN NUMĂR MARE DE...: O mulţime de... ; v. Un mare număr de... . UN „NU” SCURT ŞI CUPRINZĂTOR: Refuz categoric.:::·: UN NU ŞTIU CE: Habar n-am ce. UN NU ŞTIU CINE: Habar n-am cine. UN NUŞTIU CUM: Habar n-am cum. UN OM AŞEZAT: Un om Ia locul lui; Un om potolit/controlat; Un om serios. UN OM BINE LEGAT: Un om solid. UN OM CU EXPERIENŢĂ: Un ;om bine pregătit. UN OM ŞI JUMĂTATE: Un om deosebit; Un om minunat. UN PIC: Numai puţin; Foarte puţin. UN PROST ŞI JUMĂTATE: Un om foarte prost; Un nepriceput. UN PUMN DE OM: Un omuleţ; Un om nedezvoltat. UN SÂMBURE DE ADEVĂR: Un pic de adevăr. UN TIMP: O perioadă; O anume durată. UN TRAI CU VĂTRAI: Viaţă uşoară lipsită de greutăţi; v. şi Un trai şi cu vătrai. UN TRAI PE VĂTRAI: Viaţă grea plină de certuri, de neînţelegeri. UN TRAI ŞI UN VĂTRAI: Viaţă uşoară lipsită de greutăţi; v. Un trai cu vătrai. UNU, DE SĂMÂNŢĂ: Foarte puţin; Puţin doar de mare nevoie. UNUIA ŞI ALTUIA: La toată lumea. UNUL...ALTUL...: Unul este... altul nu este... UNUL A LĂSAT-O DEUEA ŞI ALTUL A LUAT-O DE BUNĂ: Noul stăpân o ia mereu de bună. rUNUL CA ACESTA: Un asemenea om. UNUL CA ALTUL: Persoane la fel; Persoane care nu se deosebesc una de alta. UNUL CA UNUL: Toţi foarte buni. -UNUL CÂTE UNUL: Unul după altul; La rănd. UNUL CU ALTUL: împreună. UNUL CU ARATUL ŞI ATÂŢIA CU MÂNCATUL: Unul munceşte pentru toţi. UNUL CU FOLOASELE ŞI ALTUL CU PONOASELE: Unul munceşte; altul se foloseşte; v. şi Unul cu ponosul, altul cu folosul; Unul face altul trage ponosul, UNUL CU PONOSUL ŞI ALTUL CU FOLOSUL: Unul munceşte, altul se foloseşte; v. Unul cu foloasele şi altul cu ponoasele. UNUL DE-AI NOŞTRI: Un prieten de al nostru; O rudă de a noastră. UNUL DIN ZECE: Foarte puţini. UNULDUPĂ ALTUL: La rând. :M UNUL FACE ALTUL TRAGE PONOSUL: Unul munceşte, altul se foloseşte; v. Unul cu foloasele şi altul cu ponoasele. UNUL HĂIS ŞI ALTUL CEA: Nu sunt uniţi; Nu se înţeleg; v. şi Unul la răsărit, altul la apus; Unul pe faţă, altul pe dos; Unul trage la stânga, altul la dreapta. Unul una, altul alta; Unul zice hăis, altul cea. ^ UNUL ÎNTR-O MIE: Extrem de puţini; Extrem de rari. ::UNUL LA RĂSĂRIT, ALTUL LA APUS: Nu sunt uniţi; Nu se înţeleg; v. Unul hăis, altul cea. UNUL LÂNGĂ ALTUL: Uniţi; împreună. ■UNUL MAI CEVA DECÂT ALTUL: Care de care mai bun. : UNUL MAI DEŞTEPT - DECÂT i ALTUL: Care de care mai deştept. UNUL MAI GROZAV DECÂT ALTUL: Care de care mai grozav. UNUL PE ALTUL: Unul împotriva altuia. UNUL PE FAŢĂ, ALTUL PE DOS: Nu sunt uniţi; Nu se înţeleg; v. Unul hăis, altul cea. UNUL PENTRU ALTUL: Uniţi. UNUL SINGUR: Fără ajutorul nimănui; Numai unul. UNUL ŞI ACELAŞI LUCRU: Nimic deosebit; Nimic nou. UNUL ŞI INDIVIZIBIL: Unul dar bun. 1257 UŞURINŢĂ LA VORBIRE UNUL TRAGE LA STÂNGA, ALTUL LA DREAPTA: Nu sunt uniţi; Nu se înţeleg; v. Unul hăis, altul cea, UNUL UNA, ALTUL ALTA: Nu sunt uniţi; Nu se înţeleg; v. Unul hăis, altul cea. UNUL ZICE HĂIS ŞI ALTUL CEA: Nu sunt uniţi; Nu se înţeleg; v. Unul hăis, altul cea. UN VĂL DE FRIG: O perioadă rece. ; UN VEAC DE OM: O viaţă de om. URA STRÂMBĂ GURA: Ura nu face nimănui bine. URÂCIOSUL DE BĂRBATU-MEU: Bărbatul meu este urât şi rău. URÂT CA CIUMA: Foarte urât; v, şi Urât ca dracii; Urât ca noaptea; Urât de mama focului; Urât foc, URÂT CA DRACU: Foarte urat; y. Urât ca ciuma. URÂT CA NOAPTEA: Foarte urât; v. Urât ca ciuma. URÂT DE MAMA FOCULUI: Foarte urât;; v. Urât ca ciuma. URÂT DIN PARTEA LUI: Nu e bine din partea lui. : URÂT FOC: Foarte urât; v. Urât ca ciuma. URCAREA ÎN AUTOBUZ PRIN SPATE: Urcaţi în autobuz prin spate. URCAŢI-VĂ ÎN ŞA!: Poftiţi în şa! URCAŢI-VĂ ÎN TRĂSURĂ!: Poftiţi în trăsură! URCÂŢI-V ÎN VAGOANE!: Poftiţi în vagoane! URCAŢI-VĂ PE BORD!: Poftiţi pe bord! URCAŢI-VĂ REPEDE!: Vă rog să vă;urcaţi repede! URCAŢI, VĂ ROG!: Vă rog să urcaţi! URCAŢI-VĂ, VĂ ROG!: Vă rog să vă urcaţi! URCAREA PRIN SPATE: Urcaţi prin spate. URCIORUL NU MERGE DE MAI MULTE ORI LA APĂ: Totul se termină odată; Nimic nu rezistă veşnic. URDINĂ MEREU AFARĂ: Are diaree. : URDINĂ MEREU LA MINE: Vine mereu la m ine; Mă vizitează des. URECHI CLĂPĂUGE: Urechi atârnate în jos; Urechi foarte mari. URMA ALEGE: La sfârşit se alege. URMAREA ÎN NUMĂRUL VIITOR: Va continua în numărul următor. URMĂ PROASPĂTĂ: Urmă de foarte curând. URMĂREŞTI yREUN SCOP?: Vrea să obţină ceva? Are vreun scop? URMĂRIT DE GHINION: Are ghinion. URMĂRIT DE O IDEE: Are o idee fisă. URMĂRIT DE UN BLESTEM: A fost blestemat. URMĂTORUL, VĂ ROG!: Cine urmează! USCAT CA IASCA: Foarte uscat. USCAT CA O TOACĂ: Foarte slab; Piele şi os; v. şi Uscat toacă; Uscat ţâr. USCAT TOACĂ: Foarte slab; Piele şi os; v. Uscat ca o toacă. USCAT ŢÂR: Foarte slab; Piele şi os; v. Uscat ca o toacă. UŞA, CĂ MOARE MĂTUŞA: Faceţi loc; Eliberaţi accesul; Nu blocaţi uşa. UŞA E PE JUMĂTATE ÎNCHISĂ: Accesul ne este permis tuturor. UŞA S-A DESCHIS: Intrarea este posibilă; Intrarea este liberă. UŞOR CA BUNĂ ZÎUA: Este foarte uşor; v. şi Uşor ca fulgul; Uşor ca o pană. UŞOR CĂ FULGUL: Este foarte uşor; v. Uşor ca bună ziua, UŞOR CA O PANĂ: Este foarte uşor; v. Uşor ca bună ziua. UŞOR,CUM NU;SE MAI POATE: Este deosebit de uşor. UŞOR DE ÂBORDÂT: Nu e greu de abordat UŞOR DE CAP: Om deştept, inteligent, priceput. UŞOR DE CONVINS: Uşor de convins. UŞOR DE DIGERAT: Nu e greu de digerat; Nu e greu de suportat. UŞOR DE FURAT: Nu e greu de furat. UŞOR DE ÎMBROBODIT: Nu e greu de îmbrobodit, de păcălit. UŞOR DE PUS: Nu e greu de pus. UŞOR DE SPUS: Nu e greu să spui; E uşor să vorbeşti; v. şi Uşor de zis. UŞOR DE SPUS, DAR GREU DE FĂCUT: Nu e greu să spui, e greu să faci; E uşor să vorbeşti, e greu să aplici; v. şi Uşor de zis, dar greu de făcut. UŞOR DE STÂRNIT: Nu e greu de stârnit. UŞOR DE SUPORTAT: Nu e greu de suportat. UŞOR DE TOLERAT: Nu e greu de tolerat. UŞOR DE ZIS: Nu e greu să spui; E uşor să vorbeşti; v. Uşor dezis. UŞOR DE ZIS, DAR GREU DE FĂCUT: Nu e greu să spui, e greu să faci; E uşor să vorbeşti, e greu să aplici; v. Uşor de spus, dar greu de făcut. UŞOR ŞI REPEDE: Fără greutate şi la repeziciune. UŞUREL!: Nu te grăbi! .. UŞUREL CU FATA DODII CĂ FĂRÂMI BRÂUL SOBII: Umblă uşor cu o fată; Poartă-te frumos cu o fată; v. şi Uşurel cu fata popii că fărâmi brâul sobii. UŞUREL CU FATA POPII CĂ FĂRÂNI BRÂUL SOBU: Umblă uşor cu o fată; Poartă-te frumos cu o fată; v. Uşurel cu fata dodii că fărâmi brâul sobii. UŞUREL LA MINTE: Deştept; Priceput. UŞURINŢĂ LA VORBIRE: Exprimare uşoară. VACĂ BUNĂ DE MULS: Ora bun de exploatat. VACĂ DE MULS: Bun de exploatat. : VACĂ HULUBĂ: Vacă cenuşie. VACĂ ÎNCĂLŢATĂ: Persoană proastă, VACCINUL NU A PRINS: Vaccinul nu a avut efect; Intervenţia nu a avut succes. VACI N-AVEM, Bp,NZĂ MÂNCĂM; Nu muncim dar avem ce ne trebuie. VA CURGE MULTĂ APĂ PE DUNĂRE:'Va mai trece mult timp; v. şi Va mai curge multă apă pe gârlă. VĂ CURGE MULTĂ APĂ PE GÂRLĂ: Va mai trece mult timp; v. Va mai curge multă apă pe Dunăre. VA FI BINE ŞI LA VARĂ CALD: Vor veni şi pentru noi zile mai bune. VA FI CUM VA DA DUMNEZEU: Va fi cum ne-o fi soarta; Va Fi cum ne este sortit; v. şi Va fi cum vrea Dumnezeu. VA FI CUM VA VREA DUMNEZEU: Va fî cum ne-o fi soarta; Va fi cum ne este sortit; v. Va fi cum va da Dumnezeu. VAI, CE TOALETĂ!: Ce toaletă frumoasă aveţi! VAI DE CAPUL CUIVA!: Vai de el! v. şi Vai de cojocul cuiva; Vai de păcatele cuiva! Vai de pielea cuiva! Vai de sufletul cuiva! Vai de zilele cuiva! Vai şi amar de capul cuiva! Vai şi amar de mama cuiva! Vai şi amar de pielea cuiva! Vai şi amar de sufletul cuiva! Vai şi amar de zilele cuiva! VAI DE CAPUL LUI!: Vai de el! v. şi Vai de cojocul lui! Vai de mama lui! Vai de mămăliga lui! Vai de păcatele lui! Vai de pielea lui! Vai de steaua lui! Vai ide sufletul lui! Vai de zilele lui! Vai lui! Vai şi amar de capul lui! Vai şi amar de el! Vai şi amar de mama lui! Vai şi amar de pielea lui! Vai şi amar de sufletul lui! Vai şi amar de zilele lui! VAI DE CAPUL MEU!: Vai de mine! v. şi Vai de mine şi de mine! Vai de păcatele mele! Vai de pielea mea!Vai de steaua mea! Vai de sufletul meu! Vai de zilele mele! Vai şi amar de capul meu! Vai şi amar de mama mea! Vai şi amar de mine! Vai şi amar de pielea mea! Vai şi amar de sujletul meu! Vai şi amar de zilele mele! VĂI DE CAPUL TĂU: Vai de tine! v. şi Vai de cojocul tău! Vai de mămăliga ia! Vai de păcatele tale; Vai de pielea ItiUVai de steaua lui! Vai de sufletul lui! Vai de zilele lui! Vai şi amar de capul lui! Vai şi amar de mama lui! Vai şi amar de pielea lui! Vai şi amar de sufletul lui! Vai şi amar de tindVai şi amar de zilele lui! VAI DE CASA UNDE CÂNTĂ GĂINA: Nu e bine ca soţia să comande într-o casă, VAI DE CEL CE NU SE BUCURĂ NICIODATĂ: Trebuie să ne mai şi bucurăm de câte ceva. VĂI DE COJOCUL CUIVA!: Vai de el! v. Vai de capul cuiva. VAI DE COjbcUL LUI!: Vai de el! v. Vai de capul lui. VAI DE COJOCUL TĂU: Vai de tine! v. Vai de capul tău! VAI DE MAMA LOR!: Vai de ci! VĂI DE MAMA LUI!: Vai de el! v. Vai de. capul lui. VAI'DE MĂMĂLIGĂ LUI!: Vai de el! v. Vai de capul lui. VAI DE MĂMĂLIGA TA!: Vai de ţine. VAI DE MINE ŞI DE MINE!: Vai de mine! v. Vai de capul meu! VAI DE PĂCATELE CUIVA!: Vai de el! v. Vai de capul cuiva. VAI DE PĂCATELE LUI!: Vai de el! v. Vai de capul lui yAI DE PĂCATELE MELE!: Vai de mine! v. Vai de capul meu ! VAI DE PĂCATELE TALE!: Vai de tine! v. Vai de capul tău ! VAI DE PIELEA CUIVA!: Vai de el! v. Vai de capul cuiva. VAI DE PIELEA LUI!: Vai de el! v. Vai de capul lui. VAI DE PIELEA MEA!: Vai de mine! v. Vai de capul meu! . VAI DE PIELEA TA!: Vai de tine! v. Vai de capul tău! VAI DE STEAUA LUI!: Vai de el! v. Vai de capul lui. VAI DE STEAUA MEA!: Vai de mine! v. Vai de capul meu! VAI DE STEAUA TA!: Vai de tine! v. Vai de capul tău! VAI DE SUFLETUL CUIVA!: Vai de el! v. Vai de capul cuiva. VAI DE SULETUL LUI!: Vai de el! v/ Vai de capul lui. VAI DE SULETUL MEU!: Vai de mine! v. Vai de capul meu! VĂI DE SULETUL TĂU!: Vai de tine! v. Vai de capul tău! VAI De TINE DACĂ Să te ferească Dumnezeu să.... VAI DE ZILELE CUIVA!: Vai de el! v. Vai de capul cuiva. 1259 VĂRSATUL ZORILOR VAI DE ZILELE LUI!: Vai de el! v. Vai de capul lui. VAI DE ZILELE MELE!: Vai de mine! v. Vai de capul meu! VAI DE ZILELE TALE!: Vai de tine! v. Vai de capul tău! VAI, LĂSAŢI!: Mulţumesc, nu trebuie! VAI LUI!: Vai de el! v. Vai de capul lut VAI ŞI AMAR!: Ce greu va fi! VAI ŞI AMAR DE...!: Ce greu va fi de..,! VAI ŞI AMAR DE CAPUL CUIVA!: Vai de el! v. Vai de capul cuiva. VAI ŞI AMAR DE CAPUL LUI!: Vai de el! v. Vai de capul lui. VAI ŞI AMAR DE CAPUL MEU!: Vai de mine! v. Vai de capul meu! VAI ŞI AMAR DE CAPUL TĂU!: Vai de tine! v. Vai de capul tău! VAI ŞI AMAR DE EL!: Vai de el! v. Vai de capul lui. VAI ŞI AMAR DE MAMA CUIVA!: Vai de el! v. Vai de capul cuiva. VAI ŞI AMAR DE MAMA LUI!: Vai de el! v. Vai de capul lui. VAI ŞI AMAR DE MAMA MEA!: Vai de mine! v. Vai de capul meu! VAI ŞI AMAR DE MAMA TA!: Vai de tine! v. Vai de capul tău! VAI ŞI AMAR DE MINE!: Vai de mine! v. Vai de capul meu! VAI ŞI AMAR DE PIELEA CUIVA!: Vai de el! v. Vai de capul cuiva. VAI ŞI AMAR DE PIELEA LUI!: Vai de el! v. Vai de capul lui. VAI ŞI AMAR DE PIELEA MEA!: Vai de mine! v. Vai de capul meu! VAI ŞI AMAR DE PIELEA TA!: Vai de tine! v. Vai de capul tău! VAI ŞI AMAR DE SUFLETUL CUIVA!: Vai de el! v. Vai de capul cuiva. VAI ŞI AMAR DE SUFLETUL LUI!: Vai de el! v. Vai de capul lui. VAI ŞI AMAR DE SUFLETUL MEU!: Vai de mine! v. Vai de capul meu! VAI ŞI AMAR DEŢINE!: Vai de tine! v. Vai de capul tău! VAI ŞI AMAR DE ZILELE CUIVA!: Vai de el! v. Vai de capul cuiva. VAI ŞI AMAR DE ZILELE LUI!: Vai de ei! v. Vai de capul lui. VĂI ŞI AMĂR DE ZILELE MELE!: Vai de mine! v. Vai de capul meu! VAI ŞI AMAR DE ZILELE TALE!: Vai de tine! v. Vai de capul tău! VAI, VAI!: Ce să-fi spun! VALEA!: Plecă de aici! VALEA PLÂNGERII: Pământul: ca un loc al suferinţei. VALUL VREMII: Trecere a vremii; v. şi Valurile lumeşti; Valurile lumii; Valurile vieţii; Valurile vremii. VALURILE LUMEŞTI: Trecere a vremii; v. Valul vremii. VALURILE LUMII: Trecere a vremii; v. Valul vremii. VALURILE TINEREŢII: Inconsecvenţe inerente vârstei tinere. VALURILE VIEŢII: Trecere a vremii; v. Valul vremii. VALURILE VREMII: Trecere a vremii; v. Valul vremii. VALURI, VALURI..Unui după altul... v: VALVÂRTEJ: Dezordine; învălmăşeală. ^ - VA-MAI CURGE MULTĂ APĂ PE DUNĂRE: Va mai trece mult timp; v. şi Va mai curge multă apă pe gârlă. VA MAI CURGEMULTĂ APĂ PE GÂRLĂ: Va mai trece mult timp; v. Va mai curge multă apă pe Dunăre. VA MAI TRECE MULT PÂNĂ CÂND...: Va mai trece mult timp până când... . /■ VARA, IARNA...:Indiferent când..;; VARGA LUI DUMNEZEU: E foarte rău; E foarte aspru; E crunt. ' VA SĂ ZICĂ: Prin urmare; Ar trebui să fie; Cu alte cuvinte. VATRĂ PĂRINTEASCĂ: Casă părintească. : VA URMA:* Continuă; VA VENI LA PAŞTELE CAILOR: Nu va veni niciodată, v.;,. VA VENI NEGREŞIT: în mod sigur va veni. VAX ALBINA!: Nimic! Zero! Nici vorbă! VĂD NEGRU ÎN FAŢA OCHILOR CÂND DAU CU OCHII DE EL: Eu nu-1 mai pot suporta. VĂD PREA BINE CĂ...: îmi dau seama că.... VĂD, SPRE PĂREREA MEA DE RĂU, CĂ...: Regret că.... VĂDUVĂ DE PAIE: Soţia care trăieşte o perioadă de timp iară soţul ei. VĂDUV DE PAIE: Soţul care trăieşte o perioadă de timp iară soţia lui, ■ VĂR DE PLOP: Rudă foarte îndepărtată. VĂD EU CETE DOARE: Eulmî dau seama ce probleme ai. VĂD EU UNDE VREI SĂ AJUNGI: Eu îmi dau seama unde vrei să ajungi. VĂ LAS CU BINE!: Toate cele bune! ■:,· VĂRSAREA SERII: înserare. VĂRSARE DE SÂNGE: Măcel;-..Masacru; Ucidere în masă. VĂRSAT DE VÂNT: Varicelă. VĂRSARE DE ZIUĂ: Ivirea zilei; v. şi Vărsat de ziuă; Vărsat de zori; Vărsatul zorilor. VĂRSAT DE ZIUĂ: Ivirea zilei; v. Vărsare de ziuă. VĂRSAT DE ZORI: ivirea zilei; v. Vărsare de ziuă. VĂRSAT MARE (pop ): Scarlatină. VĂRSAT MIC: Pojar. VĂRSAT NEGRU: Formă gravă de variolă. VĂRSATUL ZORILOR: Ivirea zilei; v Vărsare de ziuă. VĂ SUPĂRĂ FUMUL? 1260 VĂ SUPĂRĂ FUMUL?: Permiteţi să fumez în prezenţa dumneavoastră? VĂZÂND CU OCHII: Observând; Convin-gându-se. VĂZÂND ŞI FĂCÂND: Să vedem când vom face. VĂZDUHUL RĂSUNĂ DE STRIGĂTE: Sunt multe ţipete, multe strigăte. VĂZUT CU OCHII RĂI DE CINEVA; Cineva are o părere proastă despre noi. VĂZUT DIN AFARĂ: Analizând numai din privire. VĂZUT DINĂUNTRU; Privindu-i elementele constitutive; Analizfmdu-1 din interior. : VĂZUT DIN EXTERIOR: Privit pe dinafară. VÂND CE-AM CUMPĂRAT: îmi dau: seama cu ce m-am ales. VÂND CUM AM CUMPĂRAT; Eu o spun aşa cum am auzit-o. VÂNT RĂU: Veste proastă. VÂNTUL BATE DIN SPATE: Pericolul vine de la spate. VÂNĂTOR DE ZESTRE: Cel care. caută să se însoare cu o fată bogată. VÂNTUL L-A DAT JOS: Este foarte slab, deosebit de neputincios; v. şi Vântul l-a trântit jos. VÂNTUL L-A TRÂNTIT JOS; Este foarte slab, deosebit de neputincios; v. Vântul l-a dat jos. VÂNTUL NE TAIE FEŢELE: Bate un vânt foarte puternic. : VÂNTUL SE ÎNTEŢEŞTE: Vântul devine din ce în ce mai puternic. VÂNTUL ŞI-A SCHIMBAT DIRECŢIA CĂTRE NORD: Vântul bate spre nord. VÂNZARE LA MEZAT: Vânzare prin licitaţie. VÂNZĂTOR DE BRAŞOAVE: Mincinos; v. şi Vânzător de gogoşi. VÂNZĂTOR DE GOGOŞI: Mincinos; v. Vânzător de braşoave. VÂRTOS LA CAP: Dârz; încăpăţânat; îndărătnic. ■' VEAC DE AUR: Perioadă istorică de înflorire a vieţii materiale şi culturale, VEACUL DE MIJLOC; Evul mediu. VECHI CA PĂMÂNTUL: Foarte vechi; v. şi Vechi cât lumea; Vechi de când lumea. VECHI CÂT LUMEA: Foarte vechi; v. Vechi ca pământul, VECHI DE CÂND LUMEA: Foarte vechi; v. Vechi ca pământul, VECHI DE ZILE: Bătrân; v. şi Vechi în zile. VECHI ÎN ZILE: Bătrân; v. Vechi de zile. VEDE DEPARTE: Poate să prevadă evoluţiile viitoare; îşi dă seama ce s-ar putea întâmpla în viitor. VEDE DOAR IN VÂRFUL NASULUI: Nu-şi dă seama ce se petrece în jurul său; v. şi Vede până-n pod. VEDE PAIUL DIN OCHII VECINULUI, DAR NU VEDE BÂRNA DIN OCHII SĂI: Cu uşurinţă critică pe alţii dar nu-şi vede enormele sale greşeli. VEDE PÂNĂ*N POD: Nu-şi dă seama cepe petrece în jurul său; v. Vede doar în vârful nasului. VEDERI LARGI: Privire de ansamblu. VEDE TOATE ÎN NEGRU: Nu găseşte nici o ieşire, nicio cale de scăpare. VEDE TOT, ŞTIE TOT; El se laudă că vede şi că ştie tot. VENEA DE ZOR: Venea imediat; Venea în grabă; Venea repede. VENEA MÂNCÂND NORil: Venea foarte repede; v. şi Venea mâncând pământul; Venea rupând pământul. : VENEA/MÂNCÂND PĂMÂNTUL: Venea foarte repede; v. Venea mâncând norii. VENEA RUPÂND PĂMÂNTUL: Venea foane repede; v. Venea mâncând norii. : VENI-I-AR DE DUCĂ SĂ-I VINĂ: Să plece; Să se ducă. NENI-ŢI-AR NUMELE1; Să nu mai aud de el; Să moară acolo unde este. VENIŢI LA CHESTIUNE!: Reveniţi la subiectul discuţiei noastre. VENIŢI ŞI FACEŢI LUMINĂ!: Să veniţi şi să rezolvaţi. VENI VORBA DESPRE...: S-a pomenit.. / VERDE CA BRADUL: Tare; Voinic; Tânăr; v. şi Verde ca stejarul. VERDE CA STEJARUL: Tare; Voinic; Tânăr; v. Verde ca bradul VERSAT ÎNTR-UN DOMENIU:Specialist, c.xperl într-un domeniu. VERSAT ÎN TOATE CHICHIŢELE: Specialist, expert până la cele mai mici amănunte; v. şi Versat în toate dedesubturile. VERSAT ÎN TOATE DEDESUBTURILE; Specialist, expert până la cele mai mici amănunte; v. Versat îh toate chichiţele. VERZI ŞI USCATE: De toate; Te toate felurile. VESEL DIN FIRE: "MereU / bine /dispus; Mereu vesel; v. şi Vesel şi bine dispus; Vesel nevoie mare. /■'/■// // ■:/ VESEL NEVOIE MARE; Mereu bine dispus; Mereu vesel; v. Vesel din fire. VESEL Şî BINE DISPUS: Mereu bine dispus; Mereu vesel; v] Vesel din fire. VEŞNIC ACELAŞI CÂNTEC: Vorbeşte mereu despre aceiaşi lucru. VEŞNIC PE DRUM: Cea mai mare parte a timpului e pe drum; Mai mult e pe drum decât acasă. VEŞTILE PROASTE SE RĂSPÂNDESC CA FULGERUL: O veste proastă, o ştire rea se află imediat. VEŞTILE AU TRANSPIRAT CURÂND: S a ailat imediat, VEZI!: Fii atent! VEZI BINE!: îţi dai^seama! VEZI BINE CĂ...: îţi dai seama că.... 1261 VINE CA LA NUNTĂ VEZI CĂ ACUŞI UZI POALA CĂMĂŞII!: Nu mă obliga să dau în tine. VEZI CĂ EU NU ŞTIU MULTE: Fii atent că eu nu suport orice. VEZI C-0 ÎNCURCI!: Fii atent să nu mă supăr pe tiriel VEZI DEDESUBT: Analizează şi ce nu este la vedere. VEZI, DOAMNE,,.: Se vorbeşte că... . VEZI MAI JOS: Vezi ce scrie în continuare, VEZI MAI SUS: Vezi ce scrie mai sus. VEZI PAIUL DIN OCHIUL ALTUIA ŞI NU VEZI BÂRNA DIN OCHIUL TĂU: Critici altuia orice greşeală mică iar ţie nu-ţi Vezi marile tale greşeli. VEZI PE VERSO: Vezi şi dincolo. VEZI SĂ CITEŞTI FĂRĂ SĂ SĂRI NIMIC!: Citeşte totul Ia rând. VEZI SĂ NU CAZI!: Ai grijă pe unde calci! VEZI SĂ NU LUNECE!: Ai grijă să nu-ţi scape. VEZI SĂ NU TE POMENEŞTI CU...: Ai grijă să nu dea peste tine.... VEZI TU PE DRACU: Ai să dai de necazuri; Vei avea neplăceri; v. şi Vezi tu pe ăracu unde şcuîe; Vezi tu pe mama dracului. VEZI TUPE DRACU UNDE ŞADE: Ai să dai de necazuri; Vei avea neplăceri; v. Vezi tu pe dracii. VEZI TU PE MAMA DRACULUI: Ai să dai de necazuri; Vei avea neplăceri; v. Vezi tu pe dracii. VEZI-ŢI DE ALE TALE: Nu te băga în treaba altuia; v. şi Vezi-ţi de colţul tău; Vezi-ţi de nevoile tale; Vezi-ţi de treabă; Vezi-ţi de treburile tale. VEZI-ŢI DE CÂLŢUL TĂU: Nu te băga în treaba altuia; v. Vezi-ţi de ale tale. VEZI-ŢI DE NEVOILE TALE: Nu ie băga în treaba altuia; v. Vezi-ţi de ale tale. VEZI-ŢI DE TREABĂ: Nu te băga în treaba altuia; v. Vezi-ţi de ale tale. VEZI-ŢI DE TREBURILE TALE: Nu te băga în treaba altuia; v. Vezi-ţi de ale tale. VIAŢA DE APOI: Viaţă de după moarte. VIAŢA E CA AŢA: Viaţa e foarte scurtă şi nesigură.... VIAŢA li STĂ ÎNTR-UN FIR DE AŢĂ: Viaţa lui este în pericol; v. şi Viaţa lui atârnă de un fir de păr. VIAŢA LUI ATÂRNĂ DE UN FIRDE PĂR: Viaţa lui este în pericol; v. Viaţa îi stă într-un fir de păr. VIAŢA LUI ERA AMARĂ: A dus o viaţă foarte grea; v. şi Viaţa sa a fost un lung calvar. VIAŢA NU E O VEŞNICĂ PETRECERE: în viaţă trebuie să te lupţi; v. şi Viaţa nu e o veşnică sărbătoare. VIAŢA NU E O VEŞNICĂ SĂRBĂTOARE: în viaţă trebuie să te lupţi; v. Viaţa nu e o veşnică petrecere. VIAŢA OMULUI E CA FLOAREA CÂM- PULUI: Viaţa omului e foarte scurtă; Viaţa omuiui nu durează veşnic. VIAŢA SA A FOST UN LUNG CALVAR: A dus o viaţă foarte grea; v. Viaţa lui era amară. VIAŢA VIITOARE: După moarte, VIAŢĂ CÂRPITĂ CU AŢĂ: Viaţă grea; v, şi Viaţă cusută cu aţă; Viaţă legată cu aţă. VIAŢĂ CUSUTĂ CU AŢĂ: Viaţă grea; v. Viaţă cârpită cu aţă. VIAŢA DE CÂINE: Viaţă foarte grea; Viaţă deosebit de grea; v. şi Viaţă de iad; Viaţă porcească. VIAŢA DE-UÂD: Viaţă foarte grea; Viaţă deosebii de grea; v. Viaţă de câine. VIAŢĂ FĂRĂ DE MOARTE: Veşnicie. viaţă Îndestulată: viaţa bogata. VIAŢĂ -LEGATĂ CU ' AŢĂ: Viaţa "grea; v. Viaţă cârpită cu aţă. VIAŢA OMENEÂiSCĂ:: Viaţă normală; Viaţă frumoasă. VIAŢĂ PLĂCUTĂ, TRAI PE ROZE: Viuţă ■ foarte frumoasă. VIAŢĂ PORCEASCĂ: Viaţă foarte grea; Viaţă deosebi t de grea; v. Viaţă de câine. VICTORIA NE APARŢINE: Vom învinge. VIII ŞI MORŢII: Cei de azi şi cei de ieri. VIITORUL LUI E STRĂLUCIT: Are un viitor strălucit; Va duce b viaţă foarte frumoasa. VIITORUL :0 VA ARĂTA: Ne vom convinge cu cele ce vor urma. VIN ACUŞ: Sosesc în câteva clipe. VINAE A TA: Tu eştide vină. VIN CÂŞ: Nu vin bine; Nu corespund. VIN CIOPOR: Vin grămadă; v. şi Vin cu duiumul; Vin cu ghiotura. VIN CU DUIUMUL: Vin grămadă; v. Vin ciopor. VIN CU GHIOTURA: Vin grămadă; v. Vin ciopor. VINE CU NECAZUL PESTE MINE:'Mă ne-căjeşte pe mine. VINDE CASTRAVEŢI LA GRĂDINAR: Vorbeşte despre lucruri arhicunoscute. VINDE CU TOPTANUL: Vinde totul; Vinde la grămadă. VINDE-O PE CE-AI VINDE-O: Dă o la orice Pret> :: ;f ': · VINDE PIELEA URSULUI DIN PĂDURE: Vinde ce nu eîncă a lui. VINDE ŞI PE TATĂ-SĂU: Ar vinde tot ce are; Ar vinde, ar înşela pe oricine. VINE AGALE: Vine încet; Merge încet; v, şi Vine agale. VINE ALENE: Vine încet; Merge încet; v. V/ne agale. VINE BINE: E bun; Corespunde. VINE CA DRACU: Nu este bun; Nu corespunde; v. şi Vine cam pe dos; Vine cam toţi dracii. VINE CA LA EL ACASĂ: Se simte îa mine ca la el acasă. VINE CA LA NUNTĂ: Vine ca la petrecere. VINE CA LA POMANĂ 1262 VINE CA LA POMANĂ: Vine doar să primească ceva, VINE CAM CIUDAT: Nu prea vine bine; Este cam ciudat. VINE CAM PE DOS: Nu este bun; Nu corespunde; v. Vine ca dracii. VINE CA TOŢI DRACII: Nu este bun; Nu corespunde; v. Vine ca dracu. VINE CA TURBATĂ: A venit foarte furioasă, deosebit de agitată. VINE CA VIJELIA: A venit în fugă. VINE CĂLĂREŞTE: Vine pe cal. VINE CU BUCURIA PE EL: Vine foarte bucuros. VINE CU BUZA ARSĂ LA MINE:; Vine înfuriat la mine. VINE CU CALUL NUMAI SPUMĂ: Vin călare cu viteza foarte mare; Vine cu calul la galop. VINE CU CĂLCÂIELE ÎNAINTE: Vine mort. VINE CU FALCA ÎN CER: Vine strigând, urlând. VINE CU PICIOARELE LA SPINARE: Se întoarce foarte repede; Revine foarte repede. VINE CU PROSTOVANUL: îl aduce pe un om prost, nepriceput, incapabil de ceva. VINE CU TOATE PE CAPUL MEU: Toate necazurile cad pe mine. VINE DE CEA: Vine pe dreapta. VINE DE HĂIS: Vine pe stânga. VINE DE-A-NDĂRĂTELEA: Vine cu spatele. VINE DE-A ROSTOGOLU: Se dă peste cap. VINE DE LA COADA VACII: Vine de la ţară. VINE DE LA MĂMA DRACULUI: Vine de foarte departe. VINE DIN AN ÎN PAŞTI: Vine foarte rar. VINE DREPT: Vine direct. VINE DREPT LA ŢINTĂ: Vine direct la ţintă. VINE HUDUDOIUL: Se întinde o vale strâmtă şi adâncă. VINE ÎN DOUĂ: Vine pe jumătate. : >v ' VINE ÎNTR-0 FÂSNĂ: Nu vine bine; Nu corespunde; v. şi Vine într-o parte. VINE ÎNTR-0 PARTE: Nu vine bine; Nu corespunde; v. Vine într-o fâsnă. VINE LA ANUL, PE VREMEA ASTA: Vine exact peste un an. . . VINE LA SFÂNTUL-AŞTEAPTĂ: Nu va veni niciodată. VINE LA SOCOTEALĂ: Va 11 băgat în seamă; Este inclus. VINE LA URMĂ: Se pune după aceea; Se pune ultimul. VINE LA VALE: Se întinde o vale. VINE NU ŞTIU CUM: Nu ştim cum o să vină. VINE PĂŞ-PÂŞ: Vine foarte încet; Vine pas cu pas. VINE PE CAPUL MEU: Vine să mă deranjeze; Vine să ceară ceva; Vine să-l ajut. VINE PE DE-A GATA: Vine când totul este gata. VINE PE DOS: Nu vine bine; Nu se potriveşte. VINE PE DOUĂ CĂRĂRI: Este beat. VINE PE DREAPTA: Se poate folosi pe partea dreapta. VINE PE FUGĂ: Vine în trecere. VINE PE FURIŞ: Vine pe ascuns, VINE PE MĂNA STÂNGĂ: Se poate folosi pe mâna stângă. VINE POTOP DE LUME: Vine foarte multă lume. VINE POTOP DE PLOAIE: Va începe o ploaie foarte puternică; v. şi Vine prăpăd de ploaie. VINE PRĂPĂD DE CĂLDURĂ: Se va lăsa o căldură foarte mare. VINE PRĂPĂD DE PLOAIE: Va începe o ploaie foarte puternică; v. Vine potop de ploaie. VINE TOT UNA: Se repetă acelaşi lucru. VINE UNA CALDĂ ŞI ALTA: RECE: Primim ba una bună, ba una rea. VINE VALEA: Se întinde o vale. / VINE VORBA DIN BĂTRÂNI: Să ne amintim de vorba aia bătrânească. VINO IMEDIAT: Să vii imediat. / : VINO ÎNCOACE: Apropie te. . VINO NEAPĂRAT!::Să vii obligatoriu! : VINO ODATĂ: Vino mai repede, VINO PE LA NOI: Treci pe la noi.: VINO SĂ PUNEM LUCRURILE LA PUNCT: Vino să ne lămurim. VINO SĂ NE VEZI: Fă-ne o vizită. VINO-ŢI ÎN FIRE: Revino-ţi; Adunăue. VIN POTOP: Vin foarte mulţi. VIN TOATE LA TIMPUL LOR: Totul se va petrece la timpul său. VIN TOATE PE UMERII LUI: To -te necazurile cad pe el; Pe toate trebuîe să le rezolve el. ; VINUL ALEGE PElOM: Fiecare rom are preferinţele sale faţă de vin. V: : VINUL I S-A URCAT LA CAP: S-a îmbătat. VINUL ÎNTUNECĂ JUDECATA: Vinul te zăpăceşte; v. şi Vinul întunecă mintea. VINUL ÎNTUNECĂ: i MINTEA: Vinul te zăpăceşte; v. Vinul întunecă judecată. VISELE TREBUIE INTEPRETATE INVERS: Să nu crezi in vise. -K'/îa VISEPLĂCUTE!: Somn uşor! Noapte bună! VISEZI!: Fii om serios! Unde ai pomenit aşa ceva. ■ VITĂ ÎNCĂLŢATĂ: Neam prost; Un om de nimic. VITEAZCA UN LEU: Cu foarte mare vitejie. VITEZA MAXIMĂ ÎNAINTE!: Porniţi cu;cea mai mare viteză! VITEZA MAXIMĂÎNAPOI!: întoarceţi-vă cu cea mai mare viteză. VIŢA CE N-ADUCE ROD SE TAIE. Ce nu e folositor, se aruncă. VIŢA DE VIR TOT ÎNVIE, CEA DE BOZ, TOT: ROGOZ: Ceea ce este de calitate nu are moarte. VIŢELUL DE AUR: Bogăţie. VIŢELUL DUPĂ BALEGĂ SE CUNOAŞTE 1263 VORBĂ LUNGĂ SĂRĂCIA OMULUI CE BOU VA FI: Dacă mănâncă bine viţelul va deveni un bou puternic. VIU ORI MORT: Indiferent cum; v. şi Viu sau mori. VIU SAU MORT: Indiferent cum; v. Viu ori mort. VIU ŞI NEVĂTĂMAT: Sănătos şi voinic; v. şi Viu-viuleţ; Viu-viuţ. VIU-VIULEŢ: Sănătos şi voinic; v. Viu şi nevătămat. VIU-VIUŢ: Sănătos şi voinic; v. Viu şi nevătămat. VIZAVI DE...: Peste drum de.... VIZIBIL CU OCHIUL LIBER: Se poate vedea liber. VIZIBILITATE NULĂ: Nu se mai vede nimic în faţa noastră. VIZIBIL LA MICROSCOP: Extrem de minuscul. VIZITEAZĂ-MĂ CÂND VREI: Fă-mi o vizită când doreşti. VOCEA I SE PIERDU ÎN DEPĂRTARE: Abia se mai auzea. VOCEA ÎI SCĂZU: Are o voce slabă; v. şi Vocea îi slăbi. VOCEA ÎI SLĂBI: Are o voce slabă; v. Vocea îi scăzu. VOCEA ÎI TREMURĂ DE EMOŢIE: Foarte emoţionat. VOIA LA DUMNEATA CA LA BANUL GHICA: De tine depinde; Tu hotărâşi. VOINIC NEVOIE MARE: Foarte voinic; Grozav de voinic. VOM TRĂI ŞI VOM VEDEA: Vom vedea în viiton VOM VEDEA: O să vedem. VORBA ACEEA: Aşa cum se şde; Aşa cum se spune; v. şi Vorba aia; Vorba ăluia; Vorba cântecului. VORBA AIA: Aşa cum se ştie; Aşa cum se spune; v. Vorba aceea. VORBA ĂLUIA: Aşa cum se ştie; Aşa cum se-spune; v. Vorba aceea. VORBA 'ĂLUIA DE Ă ZIS...: Aşa cum se spune că.... VORBA CÂNTECULUI: Aşa cum se ştie; Aşa cum se spune; v. Vorba aceea. VORBA CLEVETITOARE MOARTE N-ARE: Clevetirile nu se vor opri niciodată. VORBA CUIVA E LEGE: Ce pretinde cineva trebuie respectat. VORBA DULCE MULT ADUCE: Vorbind frumos îţi faci prieteni. VORBA DULCE OASE FRÂNGE: Cu vorbe frumoase poţi învinge multe piedici. VORBA E CĂ...: Se pare că.... VORBA E DE ARGINT, TĂCEREA E DE AUR: E mai bine să taci decât să vorbeşti. VORBA EI: După cum spunea ea. VORBA E VORBĂ: Cuvântul dat trebuie respectat; v. şi Vorba-i vorbă. VORBA-I VORBĂ: Cuvântul dat trebuie respectat; v. Vorba e vorbă. VORBA ÎNTRE NOI: Să rămână între noi; Să nu afle nimeni. VORBA LA MINE E SFÂNTĂ: Eu îmi respect promisiunile. VORBA LUI: După cum spunea el. VORBA LUI NU ARE GREUTATE; El nu-şi respectă promisiunile. VORBA MERGE CĂ...: Se spune că... V VORBA MULTĂ SĂRĂCIA OMULUI: Vorbăria nu foloseşte nimănui. VORBA NU SE ÎNŢOĂRCE CU CARUL: Cuvântul dat trebuie respectat. VORBA PROSTULUI: După cum spunea un prost. VORBA ROMÂNEASCĂ ARE DOUĂ ÎNŢELESURI: Cuvintele pot avea mai multe înţelesuri. VORBA SĂ RĂMÂNĂ VORBĂ: Cuvântul dat trebuie respectat. VORBA VINE: Am ajuns cu discuţia la un anumit subiect. VORBA VORBĂ ADUCE: De la o discuţie se trece uşor la alta; O discuţie poate genera alta. VORBA ZBOARĂ ŞI NU RĂMÂI CU NIMIC: Să nu ai încredere în vorbele nimănui. VORBĂ CU MINE SĂ NU-ŢI MAI FACI: Cu mine să nu mai stai de vorbă; în faţa mea să nu mai promiţi nimic. VORBĂ CU PAPUCI: Vorbă care se răspândeşte repede.:·· VORBĂ CURATĂ: Vorbă clară, categorică. VORBĂ CU TÂLC: Vorbă cu subînţelesuri. VORBĂ CU VORBĂ: Cuvânt cu cuvânt VORBĂ DE CLACĂ:;: Flecăreală; " Vorbă inutilă; Vorbă neserioasă. VORBĂ DE DUH: Cuvânt subtil; Cuvânt inteligent. VORBĂ DE OM BEAT: Vorba beţivilor; v. şi Vorbă de om la beţie. VORBĂ DE OM LA BEŢIE: Vorba beţivilor; v. Vorbă de om beat. VORBĂ DE OM LA NECAZ: Vorba omului supărat. VORBĂ DE OM NĂROD: Vorba prostului. VORBĂ DIN TOPOR: Cuvânt grosolan, necioplit. ^ VORBĂ E CĂ...: Se spune că...; Se pare că,,.. VORBĂ E CĂ CE NE FACEM: Nu mai ştim ce să ne facem. VORBĂ FĂRĂ ŞART: Vorbă fără niciun sens; Vorbă goală. VORBĂ GOALĂ: Vorbă iară niciun sens. VORBĂ GREA: Cuvânt decisiv. VORBĂ-i VORBĂ: Cuvântul dat trebuie respectat. ^ ^ VORBĂ ÎN VÂNT: Minciună; Promisiune neadevărată. VORBĂ LUNGĂ: Om flecar. VORBĂ LUNGĂ SĂRĂCIA OMULUI: Vorbăria nu duce la nimic; Prin vorbărie nu se obţine VORBĂ MARE 1264 nimic; v. şi Vorbă multă sărăcia omului; Vorbă multă, treabă puţind. VORBĂ MARE: Angajament solemn. VORBĂ MULTĂ SĂRĂCIA OMULUI: Vorbăria nu duce Ia nimic;;Prin; vorbărie nu se obţine nimic; v. Vorbă lungă sărăcia omului. VORBĂ MULTĂ, TREABĂ PUŢINĂ: Vorbăria; nu duce la nimic; Prin vorbărie nu se obţine nimic; v. Vorbă lungă sărăcia omului VORBĂ SĂ FIE!: Ei şi! Nici pomeneală. VORBE!: Promisiunii Poveşti! Minciuni! VORBEA DIN DURERE: Era îndurerat. VORBE BĂBEŞTI: Poveşti; Vorbe goale. VORBE DE CATIFEA: Cuvinte frumoase. VORBE DE CLACĂ: Flecăreală; v şi Vorbe în vânt; Vorbe fără rost. VORBE DE CUMĂTRĂ: Bârfeli;Clevetiri. VORBE DE DUH: Cuvinte subtile; Cuvinte inteligente. VORBE DE HAZ: Glume; Vorbe spirituale; v. şi Vorbe de spirit, VORBE DE SPIRIT: Glume; Vorbe spirituale; v. Vorbe de haz. VORBE FĂRĂ ROST: Flecăreală; v. Vorbe de clacă. VORBE FĂRĂ ŞIR: Vorbărie. VORBE GOALE: Cuvinte iară niciun sens. VORBE ÎN DOI PERI: Răstire; Ton aspru. VORBE ÎN VÂNT: Flecăreală; v. Vorbe de clacă. VORBELE FRUMOASE NU FAC VARZA GRASĂ: Numai cu vorbe nu se obţine nimic; v. şi Vorbele nu ţin de foame. VORBELE: NU ŢIN DE FOAME: Numai cu vorbe nu se obţine nimic; v. Vorbele frumoase nu fac varza grasă. VORBE MARI: Angajamente solemne. VORBE MUŞCĂTOARE: Critică; Cuvinte critice.;;· VORBESC SERIOS: Spune lucruri serioase, cugetate. ,,/, VORBE ŞI IAR VORBE: Numai vorbe, munca deloc. VORBEŞTE ANAPODA: Spune prostii. VORBEŞTE ATÂTA!: Vorbeşte foarte mult. VORBEŞTE CA DIN BUTOI: Are o voce foarte groasă; v. şi Vorbeşte ca din oală. VORBEŞTE CA - DIN OALĂ: Are o voce foarte groasă; v. Vorbeşte ca din butoi 1/ VORBEŞTE CA LUMEA: Vorbeşte ciar; Spune lucrurilor pe nume. VORBEŞTE CA PE BĂRĂGAN: Vorbeşte urât; Foloseşte un limbaj necivilizat. VORBEŞTE CA SĂ N-ADOARMĂ: Vorbeşte aiurea; Nu spune nimic interesant; v. şi Vorbeşte ca să se afle în treabă; Vorbeşte de dragid vorbitului; Vorbeşte degeaba; Vorbeşte de pomană; Vorbeşte fără măsură la gură; Vorbeşte în vânt; Vorbeşte în zadar; Vorbeşte razna. VORBEŞTE CA SĂ SE AFLE ÎN TREABĂ: Vorbeşte aiurea; Nu spune ; nimic interesant; v. Vorbeşte ca să n-adoarmă. VORBEŞTE CAM MULT: Vorbeşte tot timpul; Nu se mai opreşte din vorbit. VORBEŞTE CAM MULTE: Vorbeşte/ de toate; Spune tot ce-i trece prin cap; v. şi Vorbeşte câte-n lună şi-n stele. VORBEŞTE CARE MAI DE CARE: Vorbesc cu toţii; Toată lumea spune ce vrea. VORBEŞTE CÂTE-N LUNĂ ŞI-N STELE: Vorbeşte de toate; Spune tot ce-i trece prin cap; v. Vorbeşte cam m uite. VORBEŞTE CE ESTE DE VORBIT: Spune ce trebuie spus. VORBEŞTE CE NU TREBUIE: Spune tot felul de prostii. VORBEŞTE CU COCOLOŞU-N GURĂ: Nu se înţelege ce spune;Nu vorbeşte clar. VORBEŞTE CU DICHIS: Vorbeşte cu subînţelesuri. VORBEŞTE CU FOLOS: Spune lucruri utile. VORBEŞTE Cp GURA CĂMĂŞII:Vorbeşte aiurea; Nu apune nimic clar. VORBEŞTE CU GURA MARE: Vorbeşte tare; Ţipă cât îl ţine gura. VORBEŞTE CU GURA MOALE: Vorbeşte încet şi rar. , VORBEŞTE CU JUMĂTATE DE GURĂ: Abia spune ceva ca lumea. ^VORBEŞTE CUM/ SE VORBEŞTE: Vorbeşte ca lumea. vm·'· VORBEŞTE CU PEREŢII: Nu-1 ascultă nimeni; v. şi Vorbeşte de-a surda; Vorbeşte pentru pereţi; Vorbeşte pentru surzi. VORBEŞTE DE-A SURDA: Nu-1 ascultă nimeni; v. Vorbeşte cu pereţii VORBEŞTE DE BINE: Laudă. VORBEŞTE DE DRAGUL VORBITULUI: Vorbeşte aiurea; Nu spune nimic interesant; v. Vorbeşte ca să n-adoarmă. VORBEŞTE DE FUNIE ÎN CASA SPÂNZURATULUI: Aminteşte lucruri ce nu trebuie amintite. VORBEŞTE DEGEABA: Vorbeşte aiurea; Nu spune nimic interesant; v. Vorbeşte ca să n-adoarmă. VORBEŞTE DE LA EL: Afirmaţiile îi aparţin. VORBEŞTI DE LUP ŞI LUPUL LA UŞĂ: Abia l-a pomenit, el a şi apărut. VORBEŞTE DE POMANĂ: Vorbeşte aiurea; Nu spune nimic interesant; v. Vorbeşte ca să n-adoarmă. VORBEŞTE DE TE SFINŢEŞTE: Vorbeşte foarte inimos; v. şi Vorbeşte de te unge la inimă. VORBEŞTE DE TE UNGE LA INIMĂ: Vorbeşte foarte frumos; v. Vorbeşte de te sfinţeşte. VORBEŞTE DE TOT CE-I TRECE PRIN MINTE: Spune tot la ce se gândeşte. VORBEŞTE DIN CLONDIR: Este băut. VORBEŞTE DIN GUŞĂ: /Vorbeşte gros; Vorbeşte afectat. 1265 VRABIA DIN MÂNĂ FACE MAI MULT DECÂT CIOARA DIN PAR VORBEŞTE DINTR-UN DINTE: Critică; Atacă cu vorbele sale. VORBEŞTE DIN VÂRFUL BUZELOR: Abia scoate un cuvânt în şoaptă. VORBEŞTE FĂRĂ LOGICĂ: Spune numai aiureli, VORBEŞTE FĂRĂ MĂSURĂ LA GURĂ: Vorbeşte peste tot; Vorbeşte tot timpul; v. şi Vorbeşte în târg şi la moară. VOIEŞTE FĂ.RĂ PERDEA: Foloseşte cuvinte obscene.; v. şi Vorbeşte porcos. ■ VORBEŞTE FORNĂIT: Nu pronunţă clar. VORBEŞTE GURA FĂRĂ EL: Nu : se controlează ce spune. VORBEŞTE ÎN BOBOTE: A vorbi fără rost; A vorbi la întâmplare. VORBEŞTE ÎN ACOLO: Spune altora; Nu-mi spune mie. VORBEŞTE ÎN DODII: A aiura; A vorbi fără şir. VORBEŞTE ÎN DOI PERI: Se răsteşte; Ridică tonul. VORBEŞTE ÎN DORUL LELH: Abia scoate câte un cuvânt. VORBEŞTE ÎN NEŞTIRE: Nu se mai opreşte din vorbit; Vorbeşte tot timpul. VORBEŞTE ÎN STÂNGA ŞI ÎN DREAPTA: Vorbeşte peste tot; Vorbeşte tot timpul; v. şi Vorbeşte în târg şi la moară. VORBEŞTE ÎN TÂRG Şl LA MOARĂ: Vorbeşte peste tot; Vorbeşte tot timpul; v. Vorbeşte în stânga şi în dreapta. VORBEŞTE ÎN VÂNT: Vorbeşte aiurea; Nu spune nimic interesant; v. Vorbeşte ca să n-adoarmă. VORBEŞTE ÎN VÂRFUL LIMBII: A scoate câteva cuvinte alene, fără niciun scop; A şopti ceva neclar. VORBEŞTE ÎN ZADAR: Vorbeşte aiurea; Nu spune nimic interesant; v. Vorbeşte ca să n-adoarmă. VORBEŞTE LUMEA!: Se bârfeşte! Lumea comentează! VORBEŞTE NEA ION CĂ ŞI EL E OM: Vorbeşte aiurea; Nu spune nimic: interesant; v. Vorbeşte ca să n-adoarmă. VORBEŞTE NUMAI A PUNGI DE BANI: Se gândeşte numai la bani. VORBEŞTE NUMIA NĂZNĂI (pop.): Spune numai prostii; v. şi Vorbeşte numai trăsnăi. VORBEŞTE NUMAI TRĂSNĂI: Spune numai prostii; v. Vorbeşte numai năznăi. VORBEŞTE OMENEŞTE: Spune ca lumea. VORBEŞTE PE-A DREAPTA: Spune adevărul; Afirmă corect. VORBEŞTE PE FAŢĂ: Spune omului în faţă. VORBEŞTE PE ÎNŢELES: Vorbeşte clar, limpede, concis. VORBEŞTE PE LIMBA BOULUI: Nu scoate niciun cuvânt. VORBEŞTE PE MUTEŞTE: Nu *j>e prea înţelege ce spune. VORBEŞTE PE NAS: Nu vorbeşte clar; Nu se înţelege bine ce spune. VORBEŞTE PE SĂTURATE: Vorbeşte cfit doreşte; Nu se mai opreşte din vorbit, ; v VORBEŞTE PE; ŞLEAU: Spune lucrurilor pe nume; Spune omului în faţă. VORBEŞTE PENTRU PEREŢI: Nu-1 ascultă nimeni; v. Vorbeşte cu pereţii. VOIEŞTE PENTRU SURZI: Nu-1 ascultă nimeni; y. Vorbeşte cu pereţii. VORBEŞTE PESTRIŢ: Nu spune adevărul; Se preface; Recurge la viclenii. VORBEŞTE PORCOS:; Foloseşte cuvinte obscene; v. Vorbeşte fără perdea, VORBEŞTE RAZNA: Vorbeşte; aiurea; Nu spune nimic interesant; v. Vorbeşte ca să n-a-doarmă, vorbeşte să te poată Înţelege OMUL!: Spune clar şi răspicat ce ai de spus! VORBEŞTE SINGUR PE DRUM: Merge pe drum şi vorbeşte cu sine. VORBEŞTE SPURCAT: Spune cuvinte nepoliticoase; v. Vorbeşte spurcat la gură. VORBEŞTE SPURCAT LA GURĂ: Spune cuvinte nepoliticoase, VORBEŞTE STICLA NU EL: E beat, VORBEŞTE TOT CE-I TRECE PRIN GU· RĂ: Spune de toate; v. şi Vorbeşte vrute şl nevrute. VORBEŞTE VORBA LA LOCUL EI: Spune lucrurilor pe nume. VORBEŞTE VORBA OMENEASCĂ: Vorbeşte frumos, elegant, politicos, VORBEŞTE VORBA VERDE OMULUI ÎN FAŢĂ: Spune deschis, clar, limpede. VORBEŞTE VRUTE ŞI NEVRUTE: Spune de toate; v. Vorbeşte tot ce-i trece prin gură, ^ -/VORBEŞTI îCA,SĂ-:-NU,TACI: Pălăvrăgeşti; Nu spui nimic inteligent.; : VORBEŞTI DE LUP -VŞI: LUPUL LA UŞĂ: Abia l-am pomenit, el a şi apărut. VORBEŞTI SERIOS?: Aşa crezi? Nu glumeşti? VORBE TARI: Cuvinte decisive. VORBIM, GLUMIM ŞI PURCEAUA E MOARTA ÎN COTEŢ: Vorbăria nu e nimănui de niciun folos. VORBIM PE ACEAŞÎ LIMBĂ: Ar trebui sâ ne înţelegem. VORBIM UNA, BAŞCA NE ÎNŢELEGEM: Fiecare spune ce vrea dar nu-i ascultat de nimeni. VOT DESCHIS: Vot prin ridicare de mână. VOT PRIN RIDICARE DE MÂNĂ: Vot deschis. VOT UNANIM: în unanimitate. VOTURILE PENTRU ŞI VOTURILE CONTRA: Totalul voturilor. VRABIA DIN MÂNĂ FACE MAI MULT VRABIA MĂLAI VISEAZĂ 1266 DECÂT CIOARA DIN PAR: Nu da ce ai pe ce ţi se promite. VRABIA MĂLAI VISEAZĂ: Fiecare se gândeşte la ceva mai bun. VRÂND NEVRÂND: Obligatoriu. VREA MAREA CU SAREA: Vrea totul. VREA OUL SĂ ŞTIE MAI MULT DECÂT GĂINA: Vrea să fie mai deştept decât cei mai în vârstă. : VREA PE DRACU: Nu vrea nimic. VREA SĂ FIE CINEVA: Vrea să se afirme. VREA SĂ-I MĂNÂNCE ZILELE: Vrea să-l necăjească. --A· VREA SĂ ÎMPACE ŞI CAPRA ŞI VARZA: Vrea să împace toată lumea. VREA SĂ ZICĂ: Ar dori să spună. VREA ŞI NU PREA: Nu este încă hotărât. ; VREA TOTUL ORI NIMIC: Nu se mulţumeşte cu mai puţin. VREA TOTUL PE DE-A GATA: Vrea totul pe gratis, nu vrea să muncească. VREA TOTUL PE TAVĂ: Vrea să fie servit. VREAU SĂ SPUN CĂ...: Eu zic că... . VREDNIC DE AMINTIT: Trebuie amintit. VREDNIC DE ATENŢIE: Trebuie să i se acorde o anumită atenţie. VREDNIC DE LAUDĂ: Trebuie lăudat. VREDNIC DE MILĂ: Se află într-o stare jalnică; Să ne fie milă de el. VREDNIC DE O CAUZĂ MAI BUNĂ: Merită mai mult; Este apt pentru ceva mai serios. VREDNIC DE POALA CUIVA: E bun de ţinut în braţe. VREDNIC DE POMENIRE: Trebuie pomenit. VREDNIC DE STIMĂ: Trebuie stimat. VREDNIC DE TOATĂ LAUDĂ: Merită lăudat. VREI CALULE OVĂZ?: Sigur că vrei şi tu? VREI, NU VREI: Chiar dacă nu vrei. VREI, NU VREI, BEA GLIGORE AGHEASMĂ: Chiar dacă nu vrei, trebuie să accepţi. VREI SĂ INSINUEZLCĂ...: Vrei să spui că... VREI SĂ-MI DAI O MÂNĂ DE AJUTOR?: Vrei să mă ajuţi? VREI SĂ-MI FACI UN SERVICIU?: Vrei să mă serveşti? VREI SĂ SPUI CĂ.Afirmi că.... VREI SĂ SUGEREZI CĂ...: Ne sugerezi că.. VREI SĂ TE CÂRPEŞTI ŞI MAI MULT TE RUPI: E greu să repari un lucru slab; Ce e vechi trebuie înlocuit. VREI SĂ ZICI CĂ...: Susţii că.,.; Afirmi că... VREI UN FUM?: Vrei să fumezi? ^ VREMEA A; FOST; NASOALĂ: A fost timp urât. VREMEA AMENINŢĂ A FURTUNĂ: Se ameninţă o furtună; Vine furtună. VREMEA CEALALTĂ: Vremea de după moarte; v. şi Vremea de apoL VREMEA DE APOI: Vremea de după moarte; v. Vremea cealaltă. VREMEA E CAM ÎNCHISĂ: S-ar putea să plouă. VREMEA E ÎNAINTE:E târziu. VREMEA E ÎN CURS DE AMELIORARE: Timpul se ameliorează. VREMEA E ÎN CURS DE ÎMBUNĂTĂŢIRE: Timpul se îmbunătăţeşte. VREMEA E ÎN CURS DE RĂCIRE: Timpul în răcire. VREMEA E ÎN; SCHIMBARE: Timpul se schimbă. · L '' VREME ÎNNEGURATĂ: Timp întunecat, ceţos. VREMEA LE VINDECĂ PE TOATE: Cu timpul toate necazule se sting. VREMEA LUI A TRECUT: A îmbătrânit. VREMEA PATULUI: Timp de culcare. VREMEA POSOMORÂTĂ: Vreme neplăcută. VREMEA PROMITE SĂ FIE FRUMOASĂ: Timpul va rămâne tot frumos; v. şi Vremea se menţine tot frumoasă. VREMEA SE ÎNDREAPTĂ: Se face timp frumos. VREMEA SE MENŢINE FRUMOASĂ: Timpul va rămâne tot frumos; v. Vremea promite să fie frumoasă. VREMEA VINE ŞI TRECE: Totul este trecător; v. şi Vremea vine, vremea trece. VREMEA VINE, VREMEA TRECE: Totul este trecător; v. Vremea vine şi trece. VREME BUNĂ: Timp plăcut. VREME CÂINEASCĂ: Vreme rea. : VREME ÎNDELUNGATĂ:Timp îndelungat. VREMEPLOIOASĂ: Timp ploios. VREME REA: Timp neplăcut; Momente grele, - VREME ^REA, ^NEVĂSTA MEA: Am o nevastă rea. z':··-· VREME URÂTĂ: Timp neplăcut. VREMUIEŞTE VREMEA:1 Se va schimba vremea. VREMURI DE RESTRICŢIE: Timpuri grele; Timpuri de renunţări la cele bune; Timpuri de modestie. '■■VREMURI·'·' GRELE: Zile" grele; Necazuri, probleme multe. VREMURILE CE VOR VENI: Viitorul. VREMURILE ERAU TULBURI: Nu aveam nicio siguranţă; Era un pericol permanent. VREMURILE S-AU ÎNRĂUTĂŢIT: S-a stricat timpul; Timpurile sunt mai grele. VREMURI NESIGURE: Situaţie nesigură. VREO DOI: Circa doi. VREO DOUĂ: Circa două. VREŢI SĂ BII^EVblŢI: Fiţi amabil. VREŢI SĂ FIŢI ATĂT DE BUN SĂ...: Fiţi amabil şi.... VREŢI SĂ FUMAŢI?: Doriţi să aprindeţi ţigara? VREŢI SĂ-MI DAŢI SAREA?: Vă rog să-mi apropiaţi solniţa. 1267 VUVUIE UN VÂNT AFARĂ VREŢI SĂ-MI FACEŢI FAVOAREA SĂ...: Fiţi amabil şi.... VREŢI SĂ VĂ ASOCIAŢI?: Doriţi să intraţi în asociaţie? VRUTE ŞI NE VRUTE: De toate; La grămadă VULPEA BĂTRÂNĂ NU CADE ÎN CURSĂ: Cine ştie, se fereşte; Deştepţii se descurcă; v. şi Vulpea bătrână nu cade în cursă; Vulpea bătrână nu se prinde. VULPEA CARE DOARME NU PRINDE GĂINI: Cine nu munceşte, nu are. VULPEA CÂND N-AJUNGE LĂ STRUGURI ZICE CĂ SUNT ACRII: Cine nu poate, spune că nu vrea; v. şi Vulpea dacă nu ajunge la struguri zice că sunt acrii; Vulpea nu vrea struguri că sunt acrii. VULPEA DACĂ NU AJUNGE LA STRUGURI ZICE CĂ SUNT ACRU: Cine nu poate, spune că nu vrea; v. Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acrii VULPEA NU VREA STRUGURI CĂ SUNT ACRII: Cine nu poate, spune că nu vrea; v. Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acrii. VULPE BĂTRÂNĂ: Mare şmecher, isteţ, descurcăreţ; Om priceput la toate; v. şi Vulpoi bătrân. VULPE BĂTRÂNĂ NU CADE ÎN CURSĂ;: Cine ştie, se fereşte; Deştepţii se descurcă; v. Vulpea bătrână nu cad în cursă. •VULPE BĂTRÂNĂ" NU SE PRINDE: Cine ştie, se fereşte; Deştepţii se descurcă; v. Vulpea bătrână nu cad în cursă. VULPOI BĂTRÂN: Mare şmecher, isteţ, descurcăreţ; Om priceput la toate; v. Vulpe bătrână, VUVUIE UN VÂNT AFARĂ: Afară bate un vânt puternic. z ZARURILE AU FOST ARUNCATE: Hotă-' rărea a fost luată; Soarta a fost hotărâtă; v. şi Zarurile sunt aruncate. ZARURILE SUNT ARUNC AŢE:Hotărârea a fost luată; Soarta a fost hotărâtă; v Zariirile au fost aruncate. ZĂU!: Aşa este! ZĂU?: Nu cred! Nu se poate! ZĂU AŞA!: Sigur că e aşa! ZĂU CĂ DA!: Sigur că da! ZĂU CĂ NU!: Sigur că nu! ZÂMBEŞTE DIN VÂRFUL BUZELOR: Zâmbeşte pe ascuns; v. şi Zâmbeşte într-un colţ de dinte. ZÂMBEŞTE ÎNTR-UN COLŢ DE DINTE: Zâmbeşte pe ascuns; v. Zâmbeşte din vârful buzelor. ZÂMBEŞTE VINOVAT: Recunoaşte că e vinovat. ZBÂRLIT CA UN ARICI: Ciufulit. ZDRAHON DE FEMEIE: Femeie voinică; Femeie grasă. ZDROBIT DE DURERE: Foarte îndurerat. ZEAMĂ DE AMNAR: Bătaie. ZEAMĂ DE CLOPOT: Moartea; v. şi Zeama de hârleţ. ZEAMĂ DE FRANCI: Bani mulţi. ZEAMĂ DE HÂRLEŢ: Moartea; v. Zeama de clopot. ZEAMĂ DE PRUNE: Ţuică. ZEAMĂ DE STRUGURI: Vin. ZEAMĂ DE VORBE: Vorbe goale; Vorbărie deşartă. ZEAMĂ LUNGĂ: Mâncare neconsistentă; v. şi Zeama lungă să se-ajungă. ZEAMĂ LUNGĂ SĂ SE-AJUNGĂ: Mâncare neconsistentă; v. Zeama lungă. ZECI DE MILIOANE: Foarte mulţi; Enorm de mulţi. ZGÂRCIT LA VORBĂ: Tăcut; Retras. ZGOMOT CA-N IAD: Un zgomot foarte tare; v. şi Zgomot de iad. ZGOMOT DE IAD: Un zgomot foarte tare; v. Zgomot ca-n iad. ZGOMOTUL CONVERSAŢIEI: Gălăgie. ZI!: Spune! Te ascult! ZI ANIVERSARĂ: Aniversare. ZIC AMIN: Pun capăt; încetez. ZICĂ CINE CE VREA: Să spună cine ce vrea. ZI CĂ NU E AŞA: Să nu spui că nu e aşa. ZIC BA: Nu sunt de acord. ZICE CÂTE UNA DE RĂMÂI CU GURA CĂSCATĂ: Vorbeşte afectat, cu pasiune;; Expune frumos; v. şi Zice câte una de rămâi mut; Zice câte una de rămâi trăsnit. ZICE CÂTE U^ DE RĂMÂI IVIUT: Vorbeşte afectat, cu pasiune; Expune frumos; v. Zice câte una de rămâi cu gura căscată. ZICE CÂTE UNA DE RĂMÂI TRĂSNIT: Vorbeşte afectat, cu pasiune; Expune frumos; v. Zice câte una de rămâi cu gura căscată. ZICE CE ZICE ŞI GATA: A spus ce a vrut să spună şi a tăcut. ZICE DA: Este de acord. : ZICE NUMAI: Zice de;formă; v. şi Zice numai aşa; Zice şi el din gură. ZICE NUMAI ĂŞÂ: Zice de formă; v. Zice numai. ZICE PE DOS: Spune invers. ZICE ŞI EL DIN GURĂ: Zice de formă; v. Zice numai. ZICE UNA ŞI FACE ALTA: Nu se ţine de cuvânt. ZICE UNUL ŞI ALTUL CĂ...: Vorbeşte lumea că,.., ZICI DOAMNE DĂ-MÎ, NU DOAMNE IA- MI: Tot omul vrea numai să primească nu să şi dea. ZI CU ZI: în fiecare zi; Zilnic; v. şi Zi de zi. ZIC ZĂU!: Garantez că e aşa! ZID CHINEZESC: Ceva imposibil de cucerit; Ceva imposibil de cuprins; Ceva enorm, ZI DE DRUM: Zi de călătorit. ZI BE DULCE: Zi fără post, ZI DE MUNCĂ: Zi lucrătoare. ZI DE NENOROCIRE ŞI AMĂRĂCIUNE: O zi foarte tristă. ZI DE POST: Ziua când se posteşte. ZI DE REAPUS: Zi de odihnă. ZI DE SĂRBĂTOARE: Sărbătoare; Zi de sărbătorit. ZI DE VARĂ PÂN-N SEARĂ: Tot timpul. ZI DE ZI: în fiecare zi; Zilnic; v. Zi cu zi. ZI DUPĂ ZI: O zi după alta; Mereu; Fără întrerupere. ZIDURILE AU URECHI: Tot ce spui poate fi auzit şi de alţii. ZM DI CALULUI ŞI SĂ MERGEM: S-o pornim la drum. ZI-I ÎNAINTE!: Spune mai departe! Vorbeşte în continuare! ZM MAI TARE DIN GURĂ: Vorbeşte mai tare. ZI-I ODATĂ!: Spune! Te ascult! ZI-I PE NUME: Spune-i deschis; Spune-i în faţă. ZM SĂI ZIC: Cum ai spus că-1 cheamă. , ZI-I UŞOR AŞA NAINTE: Nu te opri, vorbeşte în continuare. 1269 ZVON MINCINOS ZI-ÎNTÂI: Prima zi din lună. ZI LA ZI MUNCĂ: în fiecare zi se munceşte; Zilnic la muncă. ZILE CANICULARE: Zile foarte călduroase. > ZILE DE CUMPĂNĂ: Zile de mare importanţă. ZILE DE FRUPT: Zile de dulce; Zile fără post. ZILE DE NEVOIE: Zile grele; Zile cu multe greutăţi. ZILE DE VÂRF: Zile cu multă activitate. ZltE ÎNTREGI: Timp îndelungat; v. şi Zile în Şir. ZILE ÎN ŞIR: Timp îndelungat; v. Zile întregi. ZILELE ACESTEA: Cu puţin timp în urmă. ZILELE-I SUNT NUMĂRATE: Nu mai are mult de trăit; v. şi Zilele îi sunt numărate. ZILELE ÎI SUNT NUMĂRATE: Nu mai are mult de trăit; v. Zilele-i sunt numărate. ZILELE SCAD: Timpul se scurtează. ZILELE SE LUNGESC: Timpul se întinde. ZILELE SUNT NUMĂRATE: Nu sunt zile multe; Sun puţine zile la număr. ZILELE TREC: Timpul trece repede.: ; . ZILELE TRECUTE: Nu de mult. ZI NU DACĂ POŢI: Refuză dacă poţi. ZI PLĂCUTĂ AMINTIRII MELE: 0 să-mi aduc cu mare plăcere de această zi. ZIS ŞI FĂCUT: De acord; S-a trecut las executare. ZI ŞI NOAPTE: Tot timpul; Fără încetare; Necontenit; v. şi Ziua şi noaptea. ZIUĂ AMIAZĂ MĂRE: Amiaza; Prânzul; v. şi Ziua în amiaza mare; Ziua la amiaza mare; Ziua în nămiez; Ziua miaza mare; Ziua-n amiaza mare ZIUA BUNĂ DE DIMINEAŢĂ SE CUNOAŞTE: Lucrul bun se observă de Ia început; Bunătatea omului se constată de Ia început; v. Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. ZIUA BUNĂ SE CUNOAŞTE DE DIMINEAŢĂ: Lucrul bun se observă de la început; Bunătatea omului se constată de la început; v. Ziua bună de dimineaţă se cunoaşte. ZIUA DE APOI: După moarte. ZIUA DE ASTĂZI: Vremea în care trăim; Azi; Acum. ZIUA DE IERI: Trecutul, ZIUA DE MÂINE: Viitorul. ZIUA DE NAŞTERE: Data la care s-a născut cineva; v. şi Ziua naşterii. ZIUA ÎN AMIAZA MARE: Amiaza; Prânzul; v. Ziua amiaza mare. ZIUĂ ÎN NĂMIEZ: Amiaza; Prânzul; v. Ziua amiaza mare. ZIUA ÎNTREAGĂ: Toată ziua; Pe toată durata a zilei; v. şi Ziua toată; Ziulică întreagă. ZIUA JUDECĂŢII DE APOI: Ziua morţii. ZIUA LA AMIAZA MARE: Amiaza; Prânzul; v . Ziua amiaza mare. ZIUA MIAZA MARE: Amiaza; Prânzul; v. Ziua amiaza mare:. ZIUA-N AMIAZA MARE: Amiaza; Prânzul; v. Ziua amiaza mare. : - ZIUA NAŞTERII: : Data Ia care s-a născut cineva; v. Ziua de naştere. ZIUA NUMELUI CUIVA: Onomastica cuiva. ZIUĂ SCADE: Se micşorează ziua. ZIUA SE APROPIE DE SFÂRŞIT: Se apropie ■seara; v:W· ZIUA SE LUNGEŞTE: Creşte ziua. ZIUA SOCOTELILOR:: Clarificarea lucruri lor. ZIUA ŞI NOAPTEA: Tot timpul; Fără încetare; Necontenit; v. şi Zi şi noapte. ZIUĂ TOATĂ: Toată: ziuă; Pe toată durata a zilei; v. Ziua întreagă. ZIUA URMĂTOARE: A doua zi; Mâine; ZIULICĂ ÎNTREAGĂ: Toată ziua; Pe toată durată a zilei; v. Ziua întreagă. ZOBIT DE OBOSEALĂ: Foarte obosit. ZONĂ DENtlCLEARITIZATĂ: Zonă fără radiaţii nucleare. ZONĂ INTERZISĂ: Acces interzis/ : ZORILE SE ARATĂ: Se luminează de zi; v. şi Zorile se arată. ZORILE SE IVESC: Se luminează de zi; v. Zorile se arată. ZOR-NEVOIE: Straşnic; Grozav; v şi Zor nevoie mare. ; ; ZOR-NEVOIE MARE: Straşnic; Grozav; v. ' Zor nevoie. ZOR-NEVOIE SĂ..,: E urgent să.i.. ZOR-ZOR: în mare grabă; Repede; ZVON MINCINOS: Veste jTiincinoasă; Minciună. BIBBIOGRAFIE Nicolae ANDREI, Ion Constantin Tănase, Dicţionar de locuţiuni, expresii şi sintagme româneşti, Bucureşti, Oscar Prinţ & Societatea pentru învăţătura Poporului Român, 2004. Al. ANDRIESCU, Valoarea stilistică a expresiilor idiomatice, Studii şi cercetări ştiinţifice, Filologie, Iaşi, 1/1983. Mioara AVRAM, Folosirea unorunităţi frazeologice, LR, Bucureşti, 6/1986. ■ Dorina BĂRBUŢ, Ion NIJLOVEANU, Expreşii populare româneşti şi locuţiuni - Dicţionar - {Bucureşti, 1995]. A. BANTAŞ, L. LEV1ŢCHI, A. GHEORGHIŢOIU, Dicţionar frazeologic romăn-englez, Bucureşti, Teora, 1999. V. BĂLTEANU, Spiritualitate şi limbă populară. Expresii populare româneşti cu substrat mitico-magic şi folcloric, Iaşi, Junimea, 2001. Doina BĂRBUŢ, Ion MULOVEANU, Expresii populare româneşti şi locuţiuni, Editura „Suflet Românesc”, Craiova, 1995. , ! Maria BOIAN, Expresii româneşti cu conţinut istoric, Cluj, CL, 2/1971. I. BERG, Dicţionar de cuvinte, expreşii, citate celebre, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1969. 1 Gh. BOLOCAN, Tatiana VORONŢOVA, Elena ŞODOLESCU-SILVESTRU, Iustina BURCI, Dicţionar frazeologic român-rus,voi. 1,12, Craiova, Editura Universitaria, 1999. I.BOROIANU, Conceptul de unitate frazeologică; Tipuri de unităţi frazeologice, Bucureşti, I, LL, 1/1974; II, 2/1974. Grigore BNRÂNCUŞ, Paralele frazeologice româno-albaneze, Bucureşti, SCL, 4/1960 Grigore BRÂNCUŞ, Vocabularul autohton al limbii române. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1983. Vasile BREB AN, Gheorghe BULGĂRE, Doina GRECU, Ileana NEIESCU, Grigore RUSU, Aurelia STAN, Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969. Vasile BREBAN, Dicţionar al limbii române contemporane. De uz curent. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980. Vasile BREB AN,D/c//onar general al limbii române. [Bucureşti], Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987. V. BREBAN, Gh. BULGĂR, D. GRECU, I: NEIESCU, G. RUSU, A. STAN, Dicţionar de expresii şi locuţiuni româneşti, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1969. Gh. BULGĂRE, Studii de stilistică şi limba literară; Bucureşti, 1971. I-A CANDREA, Gh. ADAMESCU, Dicţionarul enciclopedic ilustrat. L-A CANDREA, Partea I, Dicţionarul limbii române din trecut şi de astăzi, Bucureşti, Editura „Cartea românească”, 1931. N. CHOMSICY, Cunoaşterea limbii, Bucureşti, 1996. D. COJOCARU, Frazeologia. Concepte de bază, Bucureşti, 2004. D. COJOCARU, Frazeologie şi cultură, Bucureşti, 2004. Gheorghe COLŢUN, Aspecte ale frazeologiei limbii române, Chişinău, 1997. Eugen COSTESCU, Dicţionar frazeologic român-italian, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979. Alexandru DOBRESCU (Coordonator), Dicţionar de expreşii şi locuţiuni româneşti, Iaşi, Mydo Center, 1997. Gabriela DUDA, Dicţionar de locuţiuni ale limbii române, Bucureşti; AII Educaţional, 2002. Gabriela DUDA,. Aglaia GUGUI, Mărie Jeanne WOJCICKI, Dicţionar de expreşii şi locuţiutii ale limbii române, Bucureşti, Editura Albatros, 7955. S. DUMITRĂSCEL, Până-n pânzele albe. Expresii româneşti, ediţia a doua, revăzută şi augmentată, Iaşi, Institutul European, 2001. 1271 DICŢIONAR FRAZEOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE Florica DUMITRESCU, Locuţiunile verbale în limba română, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1958. N. GAVRILUŢĂ, Hermeneutica simbolismului religios. Studii şi eseuri, Iaşi, 2003. Elena GORUNESCU, Dicţionar frazeologic francez român şi român-francez, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981. Th. HRISTEA, Sinteze de limba română, Bucureşti, 1984. Th. HRISTEA, Din problemele frazeologiei române, Bucureşti, LR, 2/1987. Ştefana KALDIEVA-ZAHARIEVA, Dicţionar frazeologic român-bulgar .PşwbucKa- ötmapcm (ppa3eojiozwwH pemuK, Sofia, Editura Academiei Bulgare de Ştiinţe „Prof. Marin Drinov", 1997.. Leon LEVIŢCH1, Andrei BANTAŞ, Andreea GHEORG1ŢOIU, Dicţionar frazeologic romăn-englez, ediţia a 2-a, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981. H. MANTSCH, A. ANUŢEI, H. KELP, Dicţionar frazeologic român-german, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979. Florin MARCU, Constant MANECA, Dicţionar de neologisme, Ediţia a IlI-a, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1978. Olga MUR VAI, Dicţionar frazeologic român-maghiar, Sprinter Publisher. Valeria NEAGU; Maria Gabriela NECHEŞ, Tudora ŞANDRU MEHEDINŢI, Maria Melania ALBU, Dicţionar frazeologic spanioUromân, Univers Enciclopedic. Bucureşti, 2008. A. NEGREANU, Dicţionar de expresii român-francez, Bucureşti, AH Educaţional, 2000. C. NEGREANU, Structura proverbelor româneşti, Bucureşti, 1983. Constantin TEODOROVICI, Rafael PISOT, Dicţionar român-spaniol de expresii şi locuţiuni, Iaşi, Polirom, 2005. Constantin TEODOROVICI, Rafael PISOT, Dicţionar român spaniol de expresii şi locuţiuni, Polirom, Iaşi, 2005. H. TIKTIN, Rumänisch-deutsches Wörterbuch, Vol. I-III, Cluj-Napoca, Clusium, 2000-2005. Mile TOM1CI, Zur genesis phreaseologischer Einheiten am Beisiel slavischer und nichtsîavicher Sprachen im Balkanraum, Phraseologie und ihre Aufgaben, Mennheim, 1983, pp. 234-243. Mile TOMIC, O odnosu iztnedu teorije i prakse u tretiranju frazeoloskih jedinica, Z problemöw frazeologii polskej i slawianskej, IV, Varşovia, 1986, pp. 237-242; republicat în Knjizevni zivot, XXX, 1, Timişoara, 1987, pp. 87.88.: Mile TOMIC1, Dicţionar român - macedonean, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică- Skopje, Makedonska kniga, 1986. Mile TOMICI, Dicţionar român - sârb, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005. A. VOLCEANOV, G. VOLCEANOV, Dicţionar de argou şi expresii familiare ale limbii române, Bucureşti, Livpress, 1998. A. I ZANNE, Proverbele românilor. Proverbe, zicători, povăţuiri,cuvinte adevărate, asemănări, idiotisme şi cimilituri:! (Reeditare rezumativă, ediţie îngrijită de C. Ciuchindel), Bucureşti, Editura Tineretului, 1959. Balade populare româneşti. 1-lli. Ediţii critice de folclor-genuri. Bucureşti, Editura pentru literatură, 1964. : ■· Dicţionar explicativ al limbii române, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1998. Dicţionartd limbii române, I-II, Bucureşti, Sosec, Tom I, partea 1 (A+B): 1913; Tom I, partea 11 (C): 1940; Tom II, partea I (F-I): Imprimeria naţională, 1934; Tom II, partea II (fase. I: J - lacustru; fase. II: ladă-lepăda; fasc. III, lepăda-lojniţă): 1937-1944. Dicţionarul limbii române, Tomul VI-XI1I, M-Z, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1966-2005. Dicţionarul limbii române, Tomul I, partea 1 -6, D, Bucureşti, Editura Academiei Român, 2006-2008. Dicţionartd limbii române literare contemporane, I-IV, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1955-1957. . Dicţionarul limbii române modeme, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1958. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2005. . Micul dicţionar academic, voi. I-IV, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2001-2003. MILE TOMICI 1272 DICŢIONAR FRAZEOLOGIC AL LIMBII ROMANE DICTIONARY OF ROMANIAN PHRASES AND11 COLLOCATIONS (ABSTRACT) This paper includes over 65, 000 phrasemes and their phonetical, morphological and lexical variants. By phraseme one can understand any figuraţi velyused linguistic construction which bas ils own stylistic value and bears a certain importance within the communication in the Romanian language. The use of archaic, regional and dialectal or obsolete forms has been avoided. These forms, however, bave not completely been overlooked, particularly those frequently used in folklore and in the Romanian literature. Our selection is based on the existent sources, i.e. Romanian dictionaries. bilingual dictionaries of phraseology that also include the Romanian phrasemes and collocations from the bilingual dictionaries that have been published in Romania and abroad. We are of the opinion that the present paper is but a first attempt to elaborate a Dictionary of phraseology of the Romanian Language containing not only a sériés of positive aspects but also a certain number ofinaccuracies triggered by the spécifiés of such an approach, though independent of the author’s good intentions. ^ The future éditions of this Dictionary, devised by younger researchers, will at least double the number of phrasemes. It is then that ail kinds of studies regarding the Romanian phraseology will be performed within the linguistic context of the Balkans, Europe or the Romance languages. The order of the phrasemes in the Dictionaiy is strictly phonetical. Each phraseme is considered a particular lexeme in itself without any pause between its components. We have submitted to a thorough analysis ail the stratégies used so far in the dictionaries of phraseology and we have drawn the conclusion that the habituai order of presenting words in a dictionary is strictly alphabetical. Therefore, the classification of the phrasemes according to lcey words raises certain issues such as the difficulty of finding whichever phraseme or the question of deciding upon one or several key words within the phraseme. In most cases, the choice of a key word is based on purely subjective or, at least, extralinguistic reasons. (it is the first nounof the phraseme, it is the most important noun of the phraseme etc.). We believe that the phraseology will shortly reassess the status of a key word, its importance and the necessity of pointing it out after a semantic anaiysis in which the key word bears no greater importance than its other equally important components; reference is made to nouns, adjectives, verbs, and adverbs within a phraseme. We fully agree that the phraseme is a combination of éléments that are equal in value and able to provide a certain semantic meaning when put together. The semantic meaning of a phraseme is drawn from literature and the linguistic field research we performed whenever a completion of the semantic value in the case of certain phrasemes was needed. Further research will reveal not only a greater number of Romanian phrasemes but also additional values within the phrasemes presented by us in this paper. The semantic meanings of a phraseme are inexhaustible in the geographical areas we have already studied, and especially in new ones. The structure of an entry in the Dictionaiy is as follows: The phraseme is printed in normal bold capitals, and when necessary followed by one or several abréviations in italics and between parantheses (bis., înv., iron. etc.); a hyphen separates the phraseme from its meanings in normal print, followed by the abréviation v. şi, that recalls ali the phrasemes sharing the same semantic meanings. These variants are recorded in alphabetical order and v. makes reference to their basic form which has always been considered as the first to be mentioned in the Dictionaiy when taldng into account only its phonetic form. A ADUCE LA REALITATE {PE CINEVA) (TO BRING SMB. BACK TO THE WORLD OF REALITY): 1273 DICŢIONAR FRAZEOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE A determina pe cineva să vadă adevărata faţă a lucrurilor (To force smb. to see smb’s true colours); v. şi A chema la realitate (pe cineva); A readuce la realitate (pe cineva). A CHEMA: LAIUÎA.LITAŢE v (PECINEVA) (BRING SMB; BACK TO-EARTH): A determina pe cineva să vadă adevărata faţă a lucrurilor (To force smb. to see smb's true colours); v. A aduce la realitate (pe cineva). A READUCE LA REALITATE (PE cineva) (TO bring smb. to reason): A determina pe cineva să vadă adevărata faţă a lucrurilor (To force smb. to see smb’s true colours); v. A aduce la realitate (pe cineva). A CERNE ÎN CIUR ŞI ÎN DÂRMON (TO GO THROUGH SMTH. WITH A FINE TOOTH COMB): A cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine (to closely examine); A alege, a cântări cuvintele (to choose, to weigh one’s words); v. şi A cerne prin ciur şi prin dârmon; A cerne prin ciur şi prin sită; A cerne şi în ciur şi în dârmon; A cerne şi prin ciur şi prin dârmon; A trece prin ciur şi sită; A trece şi prin ciur şi prin dârmon; A zbate în ciur şi în dârmon; A zbate în ciur şi prin dârmon; A zbate prin ciur şi în dârmon; A zbate prin ciur şi prin dârmon; A zbate şi în ciur şi în dârmon;  zbate şi prin ciur şi prin dârmon. A CERNE PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON (TO GO THROUGH SMTH. WITH A FINE TÔOTH COMB): Ă cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine (to closely examine); A alege, a cântări cuvintele (to choose, to weigh one's words); v. A cerne în ciur şi în dârmon. ACRU CA ŢIŢEIUL (reg.) (AS SOUR AS CRUDE OIL): Foarte acru (very sour); v. şi ; Acru ţiţei. ACRU ŢIŢEI (reg.): Foarte acru; v. Acru ca ţiţeiul, VAI DE CAPUL CUIVA! (POORFELLOWÏ): Vai de el! (Poor thing!); V.ş\Vai decojocul cuiva; Vai de păcatele cuiva ! Vai de pielea cuiva ! Vai de sufletul cuiva! Vai efe zilele cuiva ! Vai şi amar de capiii cuiva ! Vai şi amar de mama cuiva! Vai şi amar de pielea cuiva! Vai şi amar de sufletul cuiva! Vai şi amar de zilele cuiva! VAI ŞI AMAR DE ZILELE CUIVA! (POOR SOUL!): Vai de el! (Poor thing!); v. Vai de capul cuiva. This paper has the follovving structure: Introduction Dictionary of Romanian Phrases and Collocations Bibiiography Abstract (in English, French and Russian) Contents. ...... ■ ■ ... ....... We take great pleasure in thanking Ph.D. Lavinia Mocanu for skillfully and pro-fessionally proofreading the whole text. The second proofreading was performed by us, therefore, the author is fully résponsible for any inaccuracy in the text. MILE TOMICI 1274 DICTIONNAIRE PHRASÉQLQGIQUE DE LA LANGUE (RÉSUMÉ) Le présent ouvrage comprend plus de 65.000 phrasèmes et leurs variantes phonétiques, morphologiques et lexicales. Par phrasème on comprend toute construction à sens figuré et à valeur stylistique propre ayant une certaine importance linguistique dans la communication en roumain. Les formes archaïques, régionales, dialectales ou vieillies ont été évitées. Toutefois, on n’en a pas exclu toutes les formes, surtout celles qui sont plus fréquemment employées dans le folklore ou la littérature roumaine. À l’origine de notre sélection il y a les sources attestées, les dictionnaires explicatifs de la langue roumaine, les dictionnaires bilingues de phraséologie où l’on retrouve les phrasèmes roumaines, les expressions roumaines présentes dans les dictionnaires bilingues publiés en Roumanie ou à l’étranger. Selon nous, le présent ouvrage constitue une première démarche en vue de l’élaboration d’un Dictionnairephraséologique de la langue roumaine qui renferme toute une série d’aspects positifs mais aussi des échappées engendrées par la spécificité d’un ouvrage de ce genre, apparues malgré les intentions de son auteur. Les prochaines éditions de ce Dictionnaire, mises au point par les spécialistes plus jeunes, pourront au moins augmenter le nombre de phrasèmes. C’est alors qu’on pourra faire toutes sortes d’études à l’égard de la phraséologie roumaine, dans le contexte balkanique, européen ou bien des langues romanes. La classification des phrasèmes dans le Dictionnaire est faite strictement par ordre phonétique. Chaque phrasème est envisagé en tant que lexôme à part, sans qu’il y ait des pauses entre les éléments composants. On a analysé toutes les stratégies usitées jusqu’à présent par les dictionnaires phraséologiques et on est parvenu à la conclusion que ceux qui se serviraient d’un tel Dictionnaire étaient déjà habitués à l'enchaînement des formes analysées dans un dictionnaire par ordre strictement alphabétique. Le fait d’ordonner les phrasèmes selon les mots-clé soulève une série de difficultés afin de trouver un phrasème et remet en cause la fixation d’un ou plusieurs mots-clé dans un phrasème. Dans plusieurs situations, le choix d’un mot-clé repose sur des motifs tout à fait subjectifs ou, au moins, extralinguistiques (il est le premier nom dans le cadre du phrasème; il est le nom le plus important dans le cadre du phrasème etc.). On pense que, très bientôt, la phraséologie procédera de nouveau à l’analyse du statut d’un mot-clé, de son importance et de la nécessité de le mettre en valeur par une analyse sémantique où le mot-clé n’acquiert pas d’importance au détriment des autres éléments composants aussi importants tels: les noms, les adjectifs, les verbes et les adverbes d’un phrasème. On partage tous l’opinion que le phrasème est une combinaison d’éléments à valeur égale dont ï’ensemble peut uniquement offrir un certain contenu sémantique. Le contenu sémantique d’un phrasème est relevé de la littérature de spécialité et des enquêtes linguistiques qu’on a effectuées nous-mêmes chaque fois qu’une complétion de la valeur sémantique d’un tel ou tel phrasème s’est avérée nécessaire. Les nouvelles recherches apporteront non seulement un plus grand nombre de phrasèmes roumains mais aussi de nouvelles valeurs des phrasèmes déjà analysés dans le présent ouvrage. Le contenu sémantique d’un phrasème est inépuisable dans les contextes géographiques déjà étudiés, mais surtout dans de nouveaux contextes géographiques! La structure d’une entrée du dictionnaire se présente comme suit: Le phrasème est marqué par des lettres en gras et en caractères normaux, suivi, le cas échéant, par une ou plusieurs sigles en italiques et entre paranthèses (bis., înviroti. etc.); après le tiret on en indique le(s) sens noté(s) en caractères normaux; la notation v. §i introduit tous les phrasèmes ayant le même contenu sémantique. Ces variantes se retrouvent à la place imposée 1275 DICŢIONAR FRAZEOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE par l’ordre alphabétique et l’abréviation v. renvoie à la forme de base toujours considérée comme première référence dans le Dictionnaire uniquement selon sa forme phonétique, ignorant tout autre critère. A ADUCE LA REALITATE (PE CINEVA) (RAMENER QUELQU’UN À LA RÉALITÉ): A determina pe cineva să vadă adevărata faţă a lucrurilor; v. şi A chema la realitate (pe cineva); A readuce la realitate (pe cineva). A CHEMA LA REALITATE (PE cineva) (RAPPELER À LA RÉALITÉ): A determina pe cineva să vadă adevărata faţă a lucrurilor); v. A aduce la realitate (pe cineva). A READUCE LA REALITATE (PE CINEVA) (RAPPELER À LA RÉALITÉ): A determina pe cineva să vadă adevărata faţă a lucrurilor); v. A: aduce la realitate (pe cineva). A CERNE ÎN CIUR Şl ÎN DÂRMON (PASSER AU CRIBLE): A cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine (Examiner de près); A alege, a cântări cuvintele (bien choisir ses mots, peser ses mots); v. şi A cerne prin ciur şi prin dârmon; A cerne prin ciur şi prin sită; A cerne şi în ciur şi în dârmon; A cerne şi prin ciur şi prin dârmon; A trece prin ciur şi sită; A trece şi prin ciur şi prin dârmon; A zbate în ciur şi în dârmon; A. zbate în ciur şi prin dârmon; A zbate prin ciur şi în dârmon; A zbate prin ciur şi prin dârmon; A zbate şi în ciur şi în dârmon; A zbate şi prin ciur şi prin dârmon. A CERNE PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON (PASSER AU CRIBLE): A cerceta cu de-amănuntul; A analiza bine (Examiner de près); A alege, a cântări cuvintele (Bien choisir ses mots, peser ses mots); v. A cerne în ciur şi în dârmon. ACRU CA ŢIŢEIUL (reg.) (AIGRE COMME LE PÉTROLE): Foarte acru (très aigre); v. şi Acru ţiţei. ACRU ŢIŢEI (reg.) (AIGRE PÉTROLE): Foarte acru (très aigre); v. Acru ca ţiţeiul VAI DE CAPUL CUIVA! (PAUVRE DE...!): Vai de el! (Pauvre de lui!) ; v. şi Vai de cojocul cuiva; Vai de păcatele cuiva! Vai de pielea cuiva! Vai de sufletul cuiva! Vai de zilele cuiva! Vai şi amar de capul cuiva! Vai şi amar de mama cuiva! Vai şi amar de pielea cuiva! Vai şi amar de sufletul cuiva! Vai şi amar de zilele cuiva! VAI ŞI AMAR DE ZILELE CUIVA! (ETRE BIEN À PLAINDRE): Vai de el! (Le malheureux!; Malheur à lui!) ; v, Vaide capul cuiva. Le présent ouvrage a la structure suivante: Partie introductive Dictionnaire phraséologique de la langue roumaine Bibliographie Résumé (en anglais, français et russe) Table des matières. Nous tenons à remercier Madame Lavinia Mocanu, docteur ès lettres, pour avoir corrigé l’ensemble de ce texte avec l’habileté et le sérieux qui la caractérisent. Le deuxième corrigé a été effectué par nous-mêmes, par conséquent, les échappées dans le texte appartiennent à son auteur. MILE TOMICI 1276 €>PA3EOJIOrHHECKHH CJIOBAPL· PYMMHeKOrO mMEA ^ - (PE3VME) flani-iaa paôoTa co,aepïKiiT 65.000 (f)pa3eM h hx BapuaHTbi, (|)OHeTHliecKiïe, Mop^ojiorHHecicHe lï jieKÇHKajiBHLie BapHai-iTbi. Hepœ (ppaarn noHHMaeM pa3Hbie BtipavKeHiw c nepenocHoM Mbicjibio ( c nepenocnbiM 3HalieHIieM)? C COSCTDeHHOH CTHJIHCTHHeCKOÎî OCOGOH OLieHKOH, KOTOpaH IiMeeT OCOÔOe jiHHrBiicTHHecivoe 3HaHeiîHe b coo6iuenmi b pyMbincKoîi iiiiTepaiype. ApxaimccKHe i|)opMfci, pernoHajibHbie, ^HajieicrHbie imii CTapwe hx ii36eîKcUin. Ile iiciciiiOMenLi Bce 4)op.Mbi sthx, ocoôeiiiîo Te, icoTopbie BCTpenaioTCfl onenb nacTO b KeHHH, cylucctBy 10miic b yttByxjisbiHHbix cjiOBapiix, 0iiy6jiHK0BannLie b cTpane h 3a py6e>KOM. Ho ; HarneMy yoe/iciieinno, sra paooia; BCTaer riepBon nonbiTKoîï ;, ;r cocTaBiieumi (j)pa3eojioniHecKoro cjiOBapfl b pyMbiiiCKOM H3biice, hto co^epjKiiT pa3Hbie noji o>ici it e ji l> h b i e acneicTbi, ho h mhoto ne^ocTaTKOB, onpe^eniiiomHe cneHHKH0CTb c^enaTb pa3Hbie HCCJieziOBaHHii, hto nacaeTcji pyMbiHCKafl t{)pa3eojionifl, na GaincancKOM jinurBUCTinecKOM KoirreKCTe, poManciuiM ium eBponeHCKHM. b yriopflAOHHOCTb <])pa36M b Cjionape nano e^ejiaTb neo6xo.aisMo no : ^OHeTHHecKowy nopajiKy. Ka/KUbùi c|)pa3eM oHirraeTCii ;■ ocoobim jicicccmom uc3 nepeMCH Mevicay cocTaBn«iomnMii 3JieMenTaMn. AHaJiH3npoBanH Bce bo3mo}Khoctii, ynoxpeSnmoiHHe &o cirx nop b (j)pa3eojioniHecicHX ctioBapax h iipimiJin k BbiBoay, hto Te; icoTopbie 6y^)T HCnOJlbSOBaTb T3K0H CjlOBapb, OHH yik'e npiIBblICJlH C P acn 0 JIO )K e H M e M3H ajl H3 0 B aH H hix (|)OpM B CnoBape, tohho b antJjaBHTHOM nopamœ. ycTponcTBO (J)pa3eM no cjioBaM-KJitoH cTaaiiT onenb MHoro BonpocoB, 3aTpy^HîieT oHeiib MHoro Hai'iTii ojn-iy (j)opMy, npoBomipyer pasiibie COMHeHHfl, HTO KacaeTCfl (J)HKCamiiî OtfHOrO HJIH MHOrHX C/10B-KJ110H 113 OJ2HOÎÎ (J)pa3CM. B pa3HWX CJiyHMX Bbioop C.IOBa-KJllOM OCHOBbIBaeTCfl Ha CyÔ'beKTHBHOîÎ MOTHpOBKe, co bccm cyG'beKTHBHbie b KaKOH-TO Mepe- b HejimirBncTtiHecKHX pa.Micax {3mo nepaoe cyu\ecmeumej\bHoe U3 (ppa3e.\ia, 3mo cauoe eaDicnoe cymeamumenbnoe 113 odnoü (]}pa3e.\tbi u m.d.). CHH'raeM mto 3a Kpancoe BpeMfi 4>pa3eojion«î 6y^eT peaiiajiiniipoBaTb CTaiy'c o^Horo cjioaa-iauoii, ero 3HaHeHne h HeooxoAHMoeTL· sto b ceMaHTHHecKOM anajiH3e, rjxe cjiobo icnicm ne HMeeT ocoooro 3HaHCHHii, KaK ocTajibHbie, Ba>KHbie cocTaBJiiiiomHe sjieMeiïTbi, HMeeM b Bimy HMü cymecTBHTejibHoe, hmîi npiiiiaraTejibuoe, ruaronbi h:iiapenii« »3 o/ihoh (}>pa3eMi.i. Mbi Bce corjiacHbi, hto (j)pa3eM-3Tû KOMÔiiHamî« sjieMeHTOB ; c 0flHHaK0BbiMH oueHicaMH ; ( 3HaHeHHJiMH), h KüTopbie TOiibKo BMecTe MoryT oica3aTb onpeüejieHiioe ceMaHTHHecicoe coaepMcamie. CeMcmmimecKoe coôepycanue o^hoh (^paseMbi, Bbiôpano H3 jiHTepaTypbi no CneUHaJlbHOCTH H H3 JIHHrBHCTHHeCKHX paCCne^OBaHHH, C^e^aHbl HaMH, KOr^a Mbi CHHTaJIH, hto sto HeoSxo^HMO KOMrnieTHpoBaTb ceMaHTHHecKiie ctohmocth b pa3Hbix if)pa3eMax. HoBbie iiccjie^OBaHmi npiniecyT ne TOJibKO 6ojibmoe KOJiHHecTBO pyMbiHcicHx (JjpaaeM, ho h HOBbix ueHHOCTen 4>pa3eM, y>ice aHajiH3HpoBaHHbix b dtoh paSoTe. CeMaHTHHecKoe co,aep}KaHHe ohhoh (|)pa3e\ibi HeticnepnaeMoe b reorpa^imecKOM KomeiccTe, yvice npocywAeHw, ho oco6eHHO a hoblix reorpatjiHMecKiix KOHTeiccTax. CmpyKmypa odnozo apmiuam U3 Cnoeapn c^e^yioiuee: 0pa3ejii OTMeneu npflMbiM SonflOM (/), cite^yeT TaM, r^e Hy>KH0 ( b cKo6icax), o^hoh hjîh 1277 DICŢIONAR FRAZEOLOGIC AL LIMBII ROMÂNE HecKOJii.KHMH a66peBHaTypaMH, aaHLi irrajib hhckhmh 6yKBaMii (bis=6uc, inv.- o6pa3oaatiue, iron. - uponmecKuu u m.d.)\ oTAejibno MajieHbKofi THpe yKa3biBaeTCH cmbicji hjih cm&icjju OflHOH (J)pa3eMbI, 3anHCaHHOH HOpMaJlbHBIMH 6yKB3MH, nocne ICOTOpOH Hepe3 V. si (li), npHBOflflTCH BCe ^pa3eMbI, KOTOptie UMeiOT O^HHaKOBHH ( OflHHaKOBOe) CHMaHTIiHeCKHH cmlicji (cHMaHTHMecKoe co^epîKaHHe), 3th BapnaHTbi abjuhotcji Ha cbohx MecTax b cbocm nopaaKe. :: (ppaieMa ~ 3armcaH0 ( OTMenena /) npjiMOH a66peBiiaTypofi, cjie^yer Taw, rae"ny>KHO (Me>K#y cicoGivaMii) o^Ha hjih HeciiOJibKO aSopeBuaryp, ^anbî HTajibiiHCKHMii SyKBaMH (bis-6uc, inv.- o6pa3oeanue, iron.-uponmecKiui u m.â,)\ oxqenbHO nepe3 THpe OTMe^aeTca CMbICH HJIH CMbICJIbl OJ1HOH iJ)pa3eMM, HanHCaHHOH HOpMaJILHbIMH 6yKBaMH, nocne KOTOpLÎX Hep63 V. si (îl), C OflHHM H TeM îlie CeMaHTHHeCKHM COitep>KaHHeM. 3tH BapHaHTLÎ JIBJIHIOTCÎI Ha CBoeM MecTe b aji^aBHTHOM nopii^ice, r,ge tiepe3 v. “b”, yica3aHa ocnoBHasi (|}opMa, Koiopyio c^HTaioT Bcer^a, n0,q06paHH0îi b CjioBape, r^e tojihco eg OHeTH*iecKafl cfiopMa, a ne nocjie .qpyroii icpiiTepHH. A ADUCE LA REALITATE (PE cineva) - BEPHYTL· K ^EâCTBHTEJILHOCTH ( KOrO-JT.): HacTaimaTb oSparaTb na nyx& hcthhli icoro-ji.; v. si şi A chema ia realitate (pe cineva); A readuce la realitate (pe cineva). A CHEMA LA REALITATE (PE cineva): BBI3BATB K PEAJIBHOCTH (KOrO-JL) -3acTaBHTb icoro-JiH6o, HToSbi oh h ona yoexiejiH HacTOiimee jihuo aerneii; v. A aduce la realitate (pe cineva), A READUCE LA REALITATE (PE CINEVA): riPHBECTH BHOBL· IC PEAJILHOCTH (KOFO-J1.) - 3acraBH'ri> Koro-jm6ot hto6h oh hjih oHa yse^ejiH HacToamee jihuo Bemeîi; v. A aduce la realitate (pe cineva). A CERNE ÎN CIUR ŞI ÎN DÂRMON: IIEPEMLIBATL· KOCTOTOI KOMY-JIHEO -Pa36HTi> no KocTOHKaM; riposep^TL· oneHi* TmaTejibHo; Xopomo anajiHSHpoBaTb; Bbi6npaTb, oSflyMLiBaTb; v. si A cerne prin ciur şi prin dârmon; A cerne prin ciur şi prin sită; A cerne şi în ciur şi în dârmon; A cerne şi prin ciur şi prin dârmon; A trece prin ciur şi sită; A trece şi prin ciur şi prin dârmon; A zbate în ciur şi în dârmon; A zbate în ciur şi prin dârmon; A zbate prin ciur şi în dârmon; A zbate prin ciur şi prin dârmon; A zbate şi în ciur şi în dârmon; A zbate şi prin ciur şi prin dârmon. A CERNE PRIN CIUR ŞI PRIN DÂRMON: IIEPEMBIBATt KOCTOMKÎI KOMY-JIHBO - PiccjieflOBaTb TiuaTen&Ho; AHajiH3HpoBaTb xopomo; BbioiipaTb h npoayMLi-BaTb cjioBa; CipejiîiHbiii aopoSeii; TepibiH KaJian; v. A cerne în ciur şi în dârmon. ACRU CA ŢIŢEIUL (reg.)- OHEHL· KHCJIMM (pez.): yHtiJibiii, cep^HTbm, yrpiOMbiH; v. şi Acru ţiţei. ACRU ŢIŢEI (reg.) - OHEHL· KHCJIMM (pez.): yHHJibm, cep^HTLiH, yrpioMbm; v. Acru ca ţiţeiul. VAI DE CAPUL CUIVA! - FOPE KOMY-JIHBO!: E\iy rcaju»! Tope KOMy-Ji.! 3anjiaraTb rOJlOBOHÎ Be^Kaii ero rojioByimca! Ax, nponana mos MaMyuiita! Be^Haii ero rojioBymiKH3Hb, H3B0flHTb; v. şi Vai de cojocul cuiva; Vai de păcatele cuiva! Vai de pielea cuiva! Vai de sufletul cuiva! Vai de zilele cuiva! Vai şi amar de capul cuiva! Vai şi amar de mama cuiva! Vai şi amar de pielea cuiva! Vai şi amar de sufletul cuiva! Vai şi amar de zilele cuiva! VAI ŞI AMAR DE ZILELE CUIVA - TOPE EMY!: ICncjibiH, yrpioMHH, ropbKaji pe#bKa; v. Vai de capul cuiva. 3Ta pa6oîa HMeeT cjieflyiomyio cTpyiciypy: BooAHaii rjiaoa (X>pa3cojioniHecKHH cjiOBapb pyMMHCKoro hsmkg BH6jiiiorpa4)iifl MILE TOMUCi 1278 Pe3iOMe (Ha anrjîHHCKOM,ÿpanuy3CKOM h pyccKOM H3biKax) Co^epæamie . Y nac ocoßoe y&OBOubCTBHe no6jiaro,napHTL· 3thm cnocoGow noônaro^apHTL· Γ-îicy ,0p. Προφ. JlaBHHHH MoicaHy 3a HcnpaBJieHHe Bcero TencTa, çqejiaH c Ôojimhhm noHHMaHiieM h oco6oh cepbë3HOCTtio. Βτοροε HcnpaBJieHHe 6buio c^ejiano ηβμη, Taie hto Dce oihiiGkh, nafmeHLie b τεκοτβ dtoh paöoTH, npimaAneMcaT aBTopy. CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE ABREVIERI .......... DICŢIONAR........... A ........... ........................................................................6 .................................................. ..............7 ........................................................................7 ..................... ........................... . . 7 ......................................................................64 .......................................................................77 .......... .......... .. ................. ....................103 ....................................................................139 ....................................................................140 .......................................................................241 .....................................................................245 ....................................................................245 ......................................................................331 ....................................................................351 ......................................;..i.......353 ....................................................................403 .....................................................................423 ....................................................................466 ............E..........................................................479 ......................................................531 ....................................................................559 .......................................................................700 ....................................................................759 ...............;i........................................................789 .......................................................................800 ....................................................................814 .....................................................................833 ..................................................................836 ..................................................................837 ..................................................................847 ..................................................................899 ..................................................................942 ......................................................................963 ....................................................m.979 ....................................................................984 .......................................................................986 ..................................................................1006 ..................................................................1047 ..................................................................1048 ..................................................................1078 .....................................................................1100 ......................................................................1140 ..................................................................1149 ..................................................................1183 ..................................................................1186 ..................................................................1227 ..................................................................1234 ..................................................................1247 .....................................................................1250 ................ .. ....... .....1258 ................................................................1268 BIBLIOGRAFIE 1270 REZUMAT (Engleză, Franceză, Rusă)............................................................................1272 aa.... ab ... ac .... ad ... ae.... af .... ag... ah ... ai ... aî ... ... al ... am . an .. oo... apar ... as ... aş ... at ... aţ ... au .. av... az ... A ... B .... C ... D.... E ... F .... G... H... I .... 1 .... J .... L ... M.ii N ... O... P ... R... S ... ş ... T ... Ţ... u... V... z...