BIBLIOTECA RROMĂ / RROMANI BIBLIOTEKA Nr. 2
îngrijitorul colecţiei / E kolekciaqo arakhno Prof. Gheorghe SARĂU / o profesoro Gheorghe SARĂU
Lector: ELENA DIATCU
ISBN 973-26-0535-9
GHEORGHE SARĂU
DICŢIONAR RROM
9
(SPOITORESC) - ROMÂN
91
Editura KRITERION Bucureşti
ac
te?
fc\_
r-
Apare cu sprijinul Fundaţiei SOROS pentru o Societate Deschisă
CUVÂNT ÎNAINTE
In România există patru dialecte vorbite de minoritatea rromă, anume, cele ale rromilor căldărari, carpatici, ursari şi spoitori. Trei dintre acestea sunt încadrate grupului de idiomuri vechi balcanice din stratul I de evoluţie, adică, dialectele ursăresc, spoitoresc, şi carpatic (la origine).
Celălalt dialect, căldărăresc, - în fapt, cel mai răspândit dialect rrom din întreaga lume - este încadrat de specialişti în grupurile de idiomuri ale straturilor II - III de evoluţie.
Lingvistul francez (rrom occitan după tată) Marcel Courthiade, depăşind clasicele distribuţii geografice ale idiomurilor rrome după criteriul naţional, procedează la clasificarea idiomurilor după principiul straturilor dialectale, sedimentate succesiv în spaţiul european. Motivaţia unei astfel de abordări are la bază realitatea din teren, anume, diferenţierile dintre un idiom sau altul ce nu pot fi demar-cate clar pe baza isogloselor.
Configuraţia idiomurilor grupate în cele trei straturi, în accepţiunea domnului Mareei Courthiade, se prezintă astfel: Stratul I reuneşte idiomurile vechi rrome, adică cele ale meckarUor, kabujiilor, xandurilor, drindarilor, erliilor, arliilor, bugurjiilor, mahaşerilor, ursarilor, spoitorilor, ale
5
rromilor “carpatici", polonezi, ale celor din Rusia septentrională, cele ale rromilor din Abruzzi (Italia), ale rromilor din Finlanda şi dialectele sinto-manuche.
Stratul II înglobează idiomurile rrome ale:
-cergarilor (din Muntenegru, Bosnia, şi din nordul Albaniei, în care se remarcă o puternică palatalizare a tuturor dorsalelor şi dentalelor);
-	gurbeţilor din Serbia;
-jambazilor (idiom apropiat de cel al “gurbeţilor” (Macedonia); cf. şi român, geambaş (de cai);
-ficirilor şi filipişiilor (din Grecia);
-	o parte din grupul de idiomuri denumite generic “vlah” din Bulgaria şi România.
Stratul III cuprinde idiomul kalderas (id. căldărarilor), cel mai răspândit id. rrom - întâlnit în Europa, în cele două Americi şi în Australia - şi idiomul lovarilor (vorbit şi el pe
o	arie destul de largă (în Europa Centrală, Scandinavia, SUA) şi confundat, uneori, cu idiomul căldărăresc. în raport cu Stratul I, idiomurile din Stratul III cunosc schimbarea africatelor în fricative {ch > s, respectiv, g> z).
Pe lângă aceste idiomuri rrome, mai există şi poga-dialectele (denumite astfel de la dial. pogadi vorbit în Marea Britanic, devenit prototip), care se rezumă la un mic “vocabular dc rudimente de limbă rromanî” (Marcel Kurtiâde Îndrumar metodic pentru folosirea abecedarului de faţă “Sirpustik amare chibăqiri, Toulouse, 1994, 17) grefat pe
6
limba dominantă din ţara în care respectivii vorbitori trăiesc. De ex.: idiomurile ibero-rrome (idiomul calo, grefat pe limbile spaniolă, portugheză, catalană, occitană, bască), idiomurile anglo-rromani (sau “pogadi”, din Marea Bri-tanie, cu varianta scotto-rromanî) etc.
în România, rromii spoitori sunt prezenţi preponderent în orăşelele nord-dunărene din Sud-Vestul, Sudul şi Sud-Estul României (Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Tumu-Măgu-rele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Brăila, Galaţi), dar şi în alte localităţi din Muntenia şi Moldova, aflate pe firul unor ape, în care s-au aşezat, în număr mai mic (Drăgăneşti-Olt, Slatina, Caracal, Drâgăşani, com. Vâlcele din judeţul Buzău etc.).
Pe lângă meseria tradiţională de “cositorari” (“spoitori”), exercitată ocazional de aceştia prin scurte deplasări de câteva zile în satele şi comunele din vecinătatea localităţilor în care vieţuiesc spoitorii - în totalitate sedentari - au îmbrăţişat şi meserii exercitate de autohtoni.
Rromii "spoitori” mai sunt denumiţi şi “cositorari” sau rromi “turci(ţi)” ori “mahomedani”.
Apelativul de rromi “mahomedani” (“turceşti”, “turciţi)”) vizează, în principal, apartenenţa acestora la religia musulmană.
în bibliografia de spccialitatc există extrem de puţine lucrări care să fi făcut obiectul studierii dialectului rromilor spoitori.
La noi, preocupări pentru folclorul spoitorilor a avut avocatul Petre Copoiu, din Giurgiu, din manuscrisele căruia Editura Kriterion a publicat, postum, o culegere de poveşti Rromane paramica (Bucureşti, 1996).
Iată de ce, în contextul puţinătăţii lucrărilor consacrate rromilor spoitori, am purces la publicarea, într-o primă fază, a unui dicţionar rrom (spoitoresc)-român, urmărind ca, pe viitor, să revenim cu noi contribuţii privind accst dialect inedit în spectrul dialectelor rrome din Balcani.
Dialectul spoitorilor este caracterizat atipic, printr-un număr mare de împrumuturi turceşti (13,17% din corpusul balcanic), în raport cu cele greceşti (4,21% din acelaşi corpus), cunoscut fiind faptul că, în general, în dialectele rrome împrumuturile din limba greacă primează. Pe de altă parte, Dicţionarul de faţă înregistrează pe lângă un număr însemnat dc împrumuturi din aria balcanică (regăsite, uneori, cu forme apropiate, în două, trei, patru sau chiar cinci limbi balcanicc) foarte multe elemente lexicale preluate (uncie din ele fiind împrumutate, la rândul lor, din alte limbi balcanice) din limba română.
Această realitate lingvistică, firească de altfel, se explică prin aceea că după ce rromii spoitori s-au desprins de vorbitorii de limbă turcă din sudul Dunării, probabil la sfârşitul secolului trccut, au intrat într-o nouă matcă lingvistică, cea de influenţă românească.
8
Aşadar, substanţiala componentă lexicală românească nu poate fi percepută ca un fapt îngrijorător, deoarece în exprimarea curentă ponderea cuvintelor împrumutate din limbile balcanice se diminuează la mai puţin de jumătate (comparabil cu procentul de reprezentare la nivelul întregului corpus lexical).
Altfel spus, dacă elementul românesc din acest dialect rrom reprezintă 44,64% la nivelul întregului corpus, respectiv 77,08% la nivelul celui balcanic, atunci, în vorbirea curentă, după cum am dedus dintr-o seric de teste aplicate la vorbitorii acestui dialect, procentul scade la 26,13%, iar elementul balcanic general scade de la 57,1% la 45,08%.
Pentru a scoate în evidenţă mai bine zestrea lexicală (pre)balcanică din acest idiom rrom, am considerat utilă anexarea unei liste cu cuvintele inserate în Dicţionar, grupate din perspectiva limbilor donatoare (din ariile prebalca-nică şi balcanică). Aceasta va constitui, totodată, un câştig şi pentru cercetătorii ce vor fi preocupaţi de etimologia cuvintelor rrome din diferitele dialecte ale limbii rromani.
Nu în ultimul rând, aducem mulţumiri, pe de o parte, domnului Petre Marian, din Olteniţa, şi familiei sale, care ne-au oferit răspunsuri la chestionarele de investigare a acestui dialect, şi, pe de altă parte, reputatei specialiste în indo-europenistică, prof. univ. dr. Lucia Wald, care a avut amabilitatea să lectureze manuscrisul şi să formuleze observaţii valoroase de care am ţinut seamă.
AUTORUL
9
ABREVIERI ŞI SEMNE
ABREVIERI
A (în) limba arabă acuz. (cazul) acuzativ. adj. adjectiv; adjectival. adv. adverb; adverbial.
Alb. (în) limba albaneză AR (în) aromână arg. argou; formă argotică. Arm. (în) limba armeană art. articol; articulat.
B (în) limba bulgară card. (numeral) cardinal. cald. căldărăresc; (rromii) căl-dărari. conj. conjuncţie. cuv. cuvânt.
dem. (pronume; adjectiv) demonstrativ. dial. dialect; dialectal. dim. diminutiv; diminutival. et. nec. etimologie necunoscută f. (genul) feminin. fam. familiar.
G. (în) limba greacă
gen. (cazul) genitiv; genitival.
Gr. (în) limba gruzină fiind, limba hindi. hol. (articol; pronume; adjectiv) hotărât.
I	(în) limbile indiene id. idiom
imper. (modul) imperativ. imperf (timpul) imperfect. impers. impersonal. improb. improbabil ind. (modul) indicativ. interj, interjecţie. interog. (pronume, adjectiv) interogativ. intr. (verb) intranzitiv. invar, invariabil. hiv. învechit; formă ieşită din uz. K (în) limba kurdă Ib. limbă.
lingv. lingvistic; lingvistică. loca!, (cazul) locativ. m. (genul) masculin. magh. maghiar; limba maghiară.
11
m.m.c.perf. (timpul) mai mult ca perfect. neg. (adverb; pronume;
adjectiv) negativ. nehot. (adjectiv; pronume) nehotărât. nom. (cazul) nominativ. num. numeral.
O	(în) limba osetă obl. oblic; formă la cazurile oblice. ord. (numeral) ordinal.
P (în) limba persană Pas. (în limba pasto (afgană) p. ext. prin extensiune. peior. peiorativ. perf. (timpul) perfect. pers. persoană; (pronume) personal.
ol.	(numărul) plural. dos. (pronume; adjectiv) posesiv. nref. prefix. irep. prepoziţie. jrez. (timpul) prezent. irob. probabil
pron. pronume; (adjectiv) pronominal.
R (în) limba română recipr. reciproc. refl. (verb; pronume) reflexiv. rel. (pronume) relativ.
S (în) limbi slave s.f substantiv feminin. s.m. substantiv masculin. s.n. substantiv neutru. sg. (numărul) singular. skr. limba sanskrită. spoit, (rromii) spoitori;
(dialectul) spoitoresc.
T (în) limba turcă tr. (verb) tranzitiv. urs. (rromii) ursari; (dialectul) ursăresc. v. vezi. var. variantă. vb. verb; verbal. vb. intr. verb intranzitiv. vb. refl. verb reflexiv. vb. tr. verb tranzitiv. voc. (cazul) vocativ. vulg. vulgar.
12
SEMNE
~ tilda (suplineşte o secvenţă invariabilă din corpul cuvântului-titlu).
> “a dat”
< “provine din”
' accent “grav” (în cazul cuvintelor împrumutate), accent “ascuţit” (pentru a marca locul accentuării în toate situaţiile).
•	Litere care au aceleaşi valori ca şi în limba română: a, b, d, e, f g, h, i, k, l, m, n, o, p, r, s, t, u, v, z.
•	Litere care notează diferit în cele două limbi aceleaşi sunete:
-	în limba rromani: - hi limba română:
ALFABETUL LIMBII RROMANI
X
a
c
c
ch
a
[ts]-/ din cuvântul românesc ţap
[c] ca în grupurile ce, ci
[c*] ca în grupurile ce, ci, dar cu pronunţie
aspirată
[/;] notaţia x apare în cuvinte prebalcanice şi în ccle împrumutate din limbile greacă şi bulgară
13
i	î (apare în cuvinte împrumutate din unele
limbi balcanico)
j	i (la început de cuvânt, la sfârşit de cuvânt şi
în poziţie intervocalică) k	c, ca în cuvântul românesc casă
kh	k!'
ph	ph
rr	r (vibrant şi nazalizat totodată)
s	ş
th	th
w	semiconsoana w (percepută ca un u)
z	j, ca în cuvântul românesc jar
8	t (dar dacă	înainte	se aude sunetul [n] atunci
se pronunţa ţrf])
f	s (dar	dacă	înainte	se	aude	sunetul [n],
atunci se pronunţă [te], ca ( din limba română)
<7	k (c	în	română).	Dacă	înainte	se aude
sunetul [/;], atunci se pronunţă [g]
•	Notaţii pentru diftongi:
ă	-ia, -ea, în	funcţie	de palatalizare
e	-ie-
i	-u-
o	-io-
u	-iu-
14
Dicţionar rrom (spoitoresc) - român
A
abcccdăr/i, -ă s.m. abecedar, ~e; o nev6 ~i abecedarul cel nou.
âbur/os, -dja s.m. abur, ~i; o paji kerla aburos apa produce (face) abur. acliin/o, (-1, -e, -e) adj. 1. ră-m/as (-asă, -aşi, -ase). 2. tă-c/ut (-ută, -uţi, -ute). achola {perf. achiâs; m.sg. achino, f.sg. achini, m.f.pl. achine. vb. I. intr. 1. a rămâne; ach! rămâi!; achiâs i men a rămas gâtul; achiăsas kârkoni rămăsese singur. 2. a tăcea; ac hon! tăceţi! II. refl. a (se) opri; achino el (s-a) oprit, adika adv. adică, âeros s.m. aer.
agor, ~â s.m. capăt, margin/e,
-i; k-o agor o gavesqo la marginea satului, agrâf/i, - ă s.f agraf/ă, -e. ah interj, ah.
ahimâc/i, -ă s.m. prost, proşti, ahimisârla (perf. ahi'misardâs) vb. tr. a amesteca, ah'imisarzola (perf. ahi'misar-dâs) vb. refl. a se amesteca; sar na ah'imisarzona ek eke-qa? cum de nu se amestecă unul cu altul? axojla (perf. axojâs) vb. I. tr. 1. a înţelege, a pricepe; so na axâjsa? ce nu înţelegi?; soske na axojna man? de ce nu mă înţelegeţi? na axojâs el nu a înţeles me axojom eu am înţeles; 2. a simţi; oj nană axojâs ea nu a simţit; II. refl.
1.	a se înţelege; axojasa amen ne înţelegem; na axojne pitmen nu s-au înţeles; 3. a-şi
15
da seama, a înţelege axojâs pes şi-a dat seama, axor, ~â adj. adânc, (~ă, ~i, ~i); subst. o ~ adâncul; o axor o pajisko adâncul apei. axori/mos, -mata s.m. adânci-jn/e, -i. âjde interj, hai, haide, ajnăra adv. mâine; ajnăra ajnăsa ~ mâine dimineaţă, ajnarâq/o, (-i, -e, -e) adj. de mâine; o zis ainarăko ziua de mâine, ajnăţa adv. (de) dimineaţă; în zori; ajnăra ~ mâine dimineaţă.
ajrât adv. 1. aseară; ajratărla de aseară 2. azi noapte, akanâ adv. acum; zi ~ până acum.
akaret/os, -oja s.m. acaret, ~uri. âko interj, iată!
akordion/os, -oja s.m. acor-de/on, -oane; o dat basăla k-o akordidnos tatăl cântă la acordeon.
akvâri/os, -oja s.m. acvari/u, -i; ănG-o ~os în acvariu, akh, ~â s.f ochi, ochi; bi akhenq/o, (-i, -e, -e) orb, (oarbă, orbi, oarbe), akhor, ~d s.f. nuc/ă, -i; risnica akhorenqi râşniţă de nuci. akhorăq/o, (-i, -e, -e) adj. de nucă, al (a, ai, ale) nucii, akhorenq/o, (-i, -e, -c) adj. de nuci, al (a, ai, ale) nucilor, akhorîn, ~d s.m. nuc, ~i. alâm/a, -es s.f. alamă, alămuri, alăw, ~â s.m. nume, nume; thâdas lesko alăw i-a pus numele.
aldalăr1 (perf aldadî) vb. intr., tr. a sări; me na aldăwa eu nu sar; o rakle aldanăr ănd-i kisăj băieţii sar în nisip; aldanilăr nişte pisomă au sărit nişte purici. aldalăr2 (perf. aldadî) vb. tr. a alege, a lua; (me) aldad'im (eu) am ales.
16
ale formă vb. 1. vino! ~ mănQe! vino la mine! 2. ţine; na; poftim, alele interj, alele; vai. alimentâr/a, -es s.f. alimentar/ă, -e. altâr/i, -ă s.m. altar, ~e. altâr/os,-ojas.m. v.altări. alt'i/j, -jâ s. galben, ~i. aluminăq/o, (-i, -e, -e) adj. de aluminiu, alun/a, -es s.f. alun/â, -e. alunic/a, -es s.f aluniţ/ă, -e; o alunices pral i morci aluniţele de pe piele, alvas s.m. halva, alvic/a, -es s.f. (h)alviţă. am prep. v. a n.
ama conj. dar; însă; ci; în schimb; ~hen dar şi; ~sâsi dar numai, amâl, ~â s.m. prieten, ~i; tar o.
amală de la prieteni, amar/o, (-i, -e, -e) pron. adj. pos. al nostru, a noastră, ai noştri, ale noastre; amaro ozi
inima noastră; amarendar decât ai noştri; trasăla amaro zi (noi) ne temem, nmări't/os, (-a, -oja, -es) adj. v.
ci or r o. ambrin, ~a s.f. copac, ~i; pom, ~i.
ambrinâq/o, (-i, -e, -e) adj. de copac (pom), al (a, ai, ale) copacului (pomului), aine pron.pers. (pers. I, sg. nom.) noi; (acuz.) amen pe noi; (dat.) amencje nouă, ne ni; (abl.) amenOar de (către) noi; (soc.) amenţa cu noi.
amenOar pron. pers. v. am e amendisdrla (perf. amendi-sardâs) vb. tr. a amenda, amenqepron. pers. v. ame. amorcăl/a, -es s.f. amorţe/ală, -li; te ucărela la ânQar i amorcăla să o trezească din amorţeală, amorcisârla (perf. amorcisa-jâs) vb. intr. a amorţi;
amorcisajăs mo pirro mi-a amorţit piciorul, âm/os, -oja s.m. ham, ~uri; ma-garisqo ămos ham de măgar, an prep. în; zănla pes sâsi ~ pumenQe se ştie doar între ei; ~ to than în locul tău; -Iade în ea; ~ kadă t'impos în timpul acesta (între timp); ~ kadă problema în problema asta. [an < ăn&a [cm8-o, ănd-i, ânB-ej. ando, (anzi, ande, aude) adj.
adu/s, (-să, -şi, -se). i'inB- prep. ânOa (sub Ibrmelc elidate ând-o, ăn6-i, ânO-o; ând-e) în; ănO-o gras în ca!; ănd-i men în gît; ânQ-o gras-tă în cai; (la cazurile obl.) ănQ-e în; ânG-e lâda în ea. ân0a prep. v. ă n 8-, ânOar prep. din; dintre, printre, între, prin; - o muj din gură, ~ i zis din oraş, ~ o akhâ din ochi, ~ mănOe din mine, ~ lenOe dintre ei (ele), -
amenQe o donQe dintre noi cei doi, ~ o graslâ dintre cai; ~ tumenOe printre voi; ~ lende între ei (ele); o murs zâlas ânQar o gaw bărbatul mergea prin sat. an0re adv. înăuntru, angaji, angaja s.f. braţ, ~e. angazisol (perf. angazisajâs) vb. refl. a se angaja; » bori reusisardâs te angazisol (te girsin) k-i făbrika nora a reuşit să se angajeze (să intre) la fabrică, ungar, ~ă s.m. eărbun/o, -i;
angarenqa cu cărbuni, anglăl I. prep. înaintea; în faţa ~ o kher înaintea casei; ~ tiide înaintea ta. II. adv. înainte, angle adv. înainte, angurs/i, -ă s.f. inel, ~e. animâl/os,-oja s.m. v. manzin. ănla (perf. andăs) vb. I. tr. a aduce; andăs amertqe ne-a adus; te anei Ies să-l aducă;
18
ăn ta Ies! adu-1!; (me) andom la (eu) am adus-o; II. tr. refl. ~ pes a-şi aducc; ~ pe gozăBe a-şi aduce aminte; (me) anuom mânai (eu) mi-am adus. aparât/os, -oja s.m. aparat, ~e; ~os murraimăsko aparat dc ras (bărbierit), apărisola (perf apariseds) vb.
intr.v. inkola. aplikisărla (perf aplikisardâs) vb. tr. v. del a. apropimc adj. invar, apropi/at, (-ată, -aţi, -ate). apropisola (perf. apropisajâs) vb. refl. a se apropia; te na apropisosa să nu te apropii!
arab/os, -oja s.m. arab, ~i; o araboja mojisârna pes k-o Alăh arabii se roagă la Alah.
arai/mos, -mata s.m. greşe/ală, -li; te lachărelpe ~âta să-şi repare greşelile (sale).
arakhela (perf arakhâs) vb.
I.	tr. 1. a găsi, kon rodela, arakhela cine caută, găseşte; kam arakhen veţi găsi. 2. a afla; arakhdm la am aflat-o. 3. a păzi; te arakhel o gono să păzească sacul. 4. a întâlni; na arakhân Ies nu l-ai întâlnit.
II.	refl. ~ pes a se găsi, a se întâlni; (me) arakhdm man kodale niskenca (eu) m-am întâlnit cu vacile acelea; o dat arakhâs pes lăga tatăl s-a întâlnit cu ea.
arakhizola (perf. arakhizajâs) vb. tr. şi refl. recipr. a se întâlni, a se găsi; arakhi-zona (ei, ele) se întâlnesc, arav/do, (-zi, -de, -de) adj. stric/at (-ată, -aţi, -ate) vinov/'at (-ată, -aţi, -ate). arbttr/os, -oja s.m. arbitr/u, -i. arcic s. rn. cositor, a reia (perf. aradâs) vb. intr. a greşi, a strica; na araddm
19
nikhacik nu am greşit nimic; kon arela? cine strică? aresq/o, (-i, -e, -e) adj. de faină, al (a, ai, ale) făinii, arestisârla {perf arestisardâs) v. phandela. arfe/os, -6ja s.m. arici, arici, arisârla {perf arisardâs) vb. tr. a ara; te arisares i phiiw! să ari pământul! arisazola {perf ) vb. refl. tr. a se ara; o traktorişa arisar-zola i phuw cu tractorul se ară pământul, ârk/os, -oja s.m. arc, -uri. armat/a, -es s.f armat/ă, -e; o kak kerdăs but instrîikcia ânO-i armata unchiul a făcut multă instrucţie în armată, armatâq/o, (-i, -e, -e) adj. de armată, al (a, ai, ale) armatei; o armatăqo kolegos coleg de armată, armâq/o, (-i, -e, -e) adj. de varză; zumăţa armăqi cu zeamă de varză.
arm/i, -ă s.f. varză, verze. aro s.m. făină; parno aro faină albă; arQ kokalănqo făină de oase; punga arega pungă cu faină, arr/o, -e s.m. ou, ouă; o arren-ga cu ouă; (me) loljărăw o ~e (eu) roşesc ouăle, artikol/os, -oja s.m. articol, ~e. artist/os, -oja s.m. arti/st, -şti; o cirkosqo ~os artistul de circ.
artizanât/os, -oja s.m. artizanat, ~e; o phral okupisola o artizanatâga fratele se ocupă cu artizanatul; piskiră ~e ştergare de artizanat, artizanatosq/o, (-i, -e, -e) adj. de artizanat, al (a, ai, ale) artizanatului, asăla (perf. asajâs) vb. intr. 1. a râde; o kak asăla but unchiul râde mult. 2. a-şi bate joc, a batjocori; a râde de cineva (ceva); (ame) asăsa lesQar (noi) ne batem
20
joc de el; (tu) asăsa mănOar (tu) râzi de mine. asăw, ~a s.m. moară, mori; o asăw xuzărla misir a. moara macină porumbi; ~ bawlal-jâqo moară de vânt. asfâlt/os, -oja s.m. asfalt, -uri. aspirator/os, -oja s.m. aspirat/or, -oare; o aspiratortga cu aspiratorul, aspirime adj. invar, aspir/at (-ată, -aţi, -ate). aspirisârla (perf. aspirisardâs) vb. tr. a aspira; o păpus ~ ând-o kher o aspiratoriga bunicul aspiră în casă cu aspiratorul, astale s.pl. galbeni. astar/d6, (-zi, -de, -de) adj. prin/s (-să. -şi, -se); ţin/ut, (-ută, -uţi, -ute). astărla (perf. astardâs) vb. tr.
1.	a prinde, a apuca; a lega; o zukel astardâs i phabăj moqa; astardâs Ies o brisint l-a prins (apucat) ploaia; te
astares o bală să prinzi părul; astăr! ţine! prinde!.
2.	a începe să..., a prinde să (a)..., a se apuca să..., a se dezlănţui; astărla te del brisint începe să plouă; (tu) astardăn te basales (tu) ai început (prins) să cânţi; astărla te sunzol a începe să se audă. 3. a ţine (unul la altul) 4. a păstra, a ţine (a menţine), a ţine minte; me mannsă astărna i mol sudri părinţii mei păstrează vinul rece; o termosos astărla o paji sudro termosul ţine apa rece; sar, me astarâw me gozăQe după cum ţin eu minte. 5. a opri; na astardăs nu s-a oprit. 6. a ţine (drumul); o gras astărlas angle calul o ţinea înainte, asar/do, (-zi, -de, -de) adj. lăud/at, (-ată, -aţi, -ate); asardo o diănsBar lăudat de lume.
21
asari/mos, -mata 1, s.m.
laud/ă, -e. 2. lupt/ă, -e. asarla (perf asardâs) vb. I. tr. a lăuda; o kak astardâs te asarel Ies unchiul a prins (a început) să-l laude.
II.	refl. ~ pes a se lăuda; o phrâl asarla pes o zisâţa. asi vb. a putea; te asi de (dacă)
poţi-
asor, ~â s.f ihl'u, -ie; căpăstru, căpestre; i asor xarktimâqi frâul (căpăstrul de aramă), atelier/i, -ă s.m. v. ateli'eros. atelier/os, -oja s.m. atelier, -e; o ~os masinenqo atelierul de maşini, athâr adv. de aici. athe adv. aici [v. şi k a t h e\. aurosq/o, (-i, -e, -e) adj. v. s o-mnakosq o. autobuz/os, -oja s.m. autobuz, ~c.
a va.st :in adv. uşurel; încet, încetişor; za ~! mergi uşurel!; ~ încet, încetişor.
avela (perf. aviâs) vb. intr. I. a veni; prez.: (me) avâwa (eu) vin, (ta) avesa (tu) vii, (ow da) avela (el) vine, (oj deâ) avela (ea) vine, (ame) avâsa (noi) venim, (tume) avena (voi) veniţi, (onâ) avena (ei, ele) vin; perf.: (me) aviom (eu) am venit, (tu) aviân (tu) ai venit, (ow da, oj deâ) aviâs (el, ea) a venit, [(ow da) avino, (oj deâ) ’aviji], (ame) avijâm (noi) am venit, (tume) avine (vei) aţi venit, (onâ) avine (ei, ele) au venit; (imper.) ale! vino! 2. a fi; te avelas (el, ea) să fi fost; te na avâw să nu fiu; putisârla te avei (el, ea) poate să fie;
3.	a avea (în construcţiile de posesiune de la viitor); te avei tul să ai; te avelas Ies (el) să fi avut. aver pron., adj. nehot., invar. alt(ul), alta, alţi(i), alte(le);
22
hen ~ şi alţii (altele); (la cazurile oblice, ca adj. nehot., există f. invar, avre): avre phures pe alt bătrân; avre vesenQar din alte păduri; sar avrenOe ca alţii (altele), (acuz. sg) avres pe altul, avră pe alta, (acuz. pl.) avren pe alţii; avrăn pe altele; (dat. sg.) avresqe altuia; avrăqe alteia, (dat. pl.) avrenqe altora, (locat. sg.) avresde [k-e avresQe] la altul (alta), (locat. pl.) avrenOe [k-e avrenGeJ la alţii, avrănOe la altele, (abl. sg.) avresOăr [tar o aver] din (de la), de (către) altul, avrădar [tar i aver] din (de la) alta, de (către) alta; avrenBar de către alţii, avrănOar de (către) altele, (soc. sg.) avreqa cu altul, avrăga cu alta, (soc. pl.) avrenga cu alţii, avrănga cu altele; ~ felos altfel; ~ cipa altceva.
avion/os, -oja s.m. avi/on, -oane. avrăl adv. v. avr l. avrâldân adv. v.av r i. avrcnq/o, (-i, -e, -c) adj. pos. al (a, ai, ale) altora; o ~o gras calul altora; i ~i borî nora altora; o ~e grastă caii altora, o ~e boră nurorile altora, avri adv. afară; avrăl în afară (de); avrăl lesdar în afară de el; avrăl o kurkesdar în afara zilei de duminică; avraldăn de afară, aws/ln, awsă s.f. lacrim/ă, -i; thawdenas lesqe awsă îi curgeau lacrimile, awzi'n s.f. miere; sar i ~ ca mierea.
awzinâq/o, (-i, -e, -e) adj. de miere, al (a, ai, ale) mierii, awzi's adv. azi, astăzi, azutime adj. invar, ajut/at, (-ată, -aţi, -ate). azutisârla (perf. azutisardâs) vb. tr. a ajuta; aiutisărl
23
(var.: ker jardimi!)', te azu-tisăras tut ame să te fi ajutat (noi).
azutor/os, -oja s.m. ajut/or, -oare; bi ~osqo fără ajutor [v. şi jard'im /].
azutorosq/o, (-i, -e, -e) adj. de ajutor, al (a, ai, ale) ajutorului.
B
babă s.m. tată (acuz.) babăs tată! bâbo!; (voc.) babuko tăticule!
bagăz/os, -oja s.m. bagaj, ~e; o ~ o pastemenga bagajul cu boarfe.
bax, ~tă s.f. nor/oc, -oace; ~ te del o Del, kăko! noroc să dea Domnul, nene [unchiule]!; ~ hen zor! noroc şi sănătate!; ti ~ norocul tău.
baxta/Iâ, (-jî, -16, -16) I. adj. noroc/os, (-oasă, -oşi, -oase) adj. II. subst. noroc/os,
-oşi (/».), norocoas/ă, -e (f); di o baxtales dă-i norocosului!
bair/i, -ă s.m. deal, ~uri. s.n. baj, ~ă s.f. mânec/ă, -i; i baj si xarni mâneca este scurtă; o ~ă o gadesqe mânecile cămăşii, bâj/a, -es s.f. baie, băi; kerla băja a face baie. bâjer/a, -es s.f. baieră, băieri; o gonesqe băjeres băierile sacului.
bajich/î, -ă s.f. purce/a, -le;
scroaf/ă, -e. bajichă/no, (-ji, -n6, -n6) adj. de porc; bukho kalo ~no ficat de porc. bajich/5, -6 s.m. porc, ~i; di Iert o bajichen! dă-le porcilor!, bakr/f, -ă s.f. oaie, oi. bakr/6, -6 s.m. 1. berbec, -i; 2. (gener. pl.) ~e oi; o ~enqa cu oile. bal, ~â s.m. păr, peri (fire de păr); o zuklenqo bală părul
24
câinilor; o manusesqo bal părul omului, balaj/i, ~ă s.f. copaie, copăi.
tal i ~ sub copaie, balam/î, -ă s.f cucoan/ă, -e;
negustore/asă, -se. baligâr/i, -ă s.m. bălegar, ~e;
~iga cu bălegar, balon/os, -oja s.m. balo/n, -ane; o balonoga cu balonul; o ~os si phucardo balonul este umflat, bâlt/a, -es s.f baltă, bălţi, balton/os, -oja s.m. palt/on, -oane.
bang/o, (-i, -e, -e) adj. strâmb, (~ă,~i,~e). bânk/a, -es s.f. bancă, bănci, banknot/a, -cs s.f. bancnot/ă, -e. bănk/os, -oja s.m. banc, -uri; p-o bănkos o hismecisqo pe bancul de lucru, bar, -ă s.f 1. gard, -uri; o dat lachărla i bar tatăl repară gardul; o paponqi bar gardul bunicilor. 2. cur/te, -ţi.
băr/a, -es s.f. bară, bări. barier/a, -es s.f. barier/ă, -e; ~a trinosqi barieră de tren. bârk/a, -es s.f barcă, bărci, bar/o, (-i, -e, -e) I. adj. mar/e, (-e, -i, -i). II. subst.; o bard lenqo mai marele lor. barola (perf. barijâs (m.) barino, (f.) bariji) vb. intr. a creşte (a se face) mare; grastă barona javăsi caii cresc încet, barr, ~â s.m. piatră, pietre; ândar o - din piatră; pala-lar o barră o siîesQar crapă pietrele de frig. barrorr/o, -e s.m. (dim.) pie-tric/ică, -ele. bâs/i -ă s.f I. prinso/are, -ri; rămăşag, -uri. 2. ambiţi/e, -i. baskulânt/a, -es s.f. basculant/ă, -c. baskulisărla (perf. baskulisar-dăs) vb. tr. a bascula; o şoferi ~ i kisâj şoferul a basculat nisipul, bâs/os, -oja s.m. contrabas, -uri.
25
bast'irla (perf. bastirdi) vb. Ir. a îndesa; bastirdi Ies o vas-tega ănB-o gonâ l-a îndesat cu mâna în sac. baston/os, -oja s.m. bast/on, -oane; o ~ si sastrisko bastonul este de fier [v. şi ruwlT).
basăla (perf. basaldâs) vb. intr.
1.	(k-o instrumentî) a cânta; o raklo — k-o piănos băiatul cântă la pian; basalen! cântaţi! (o cirikle) a cânta; o basno basăla cocoşul cântă.
basalder/i, -ă s.m. lăutar, ~i;
instrument/ist, -işti. bas£la (perf bastâs) vb. intr.
1.	a lătra o zukelă basena câinii latră. 2. (o basno) a cucuriga. basnesq/o, (-i, -e, -e) adj. de cocoş, al (a, ai, ale) cocoşului.
basn/6, -e s.m. cocoş, ~i; ~eă-len! cocoşilor! o ~o basăla
cocoşul cântă; o ~o basela cocoşul cucurigă. basnorr/o, -c s.m.(dim.) cocoşe/l, -i; basnorrea! cocoşe-lule!
batist/a, -es s.f batist/ă, -e; / ~a si ăndar o pambuci batista este din bumbac, bawlajâq/o, (-i, -e, -e) adj. de vânt; vânt/os, (-oasă, -oşi, -oase), al (a, ai, ale) vântului; ~o asăw moară de vânt. bawlăl, -ă s.f. vânt, ~uri; sar i ~ ca vântul; o bawlajăOar de (către) vânt. bawra/16, (-ji, -le, -le) adj. bog/at, (-ată, -aţi, -ate); ~le (reste) manusă oameni (ajunşi) bogaţi, bălcăt/os, (-a, -oja, -es) adj. bălţ/at, (-ată, -aţi, -ate); i niska si ~a vaca este bălţată.
bărbos/os, (-a, -oja, -es) adj.
bărb/os, (-oasă, -oşi, -oase), be interj, mă, măi.
26
băvv, ~d s.m. nun/tă, -ţi; o zamutro hen i hori kerna sukăr băw ginerele ţii mireasa fac nuntă frumoasă, bec/i, (-i, -ă, -ă) I. adj. urâ/t, (-tă, -ţi, -te) II. (adv.) beci (în mod) urât. bckiin adv. poate, probabil, pc semne că; ~ke va poate că da.
bek/os, -oja s.m. bec, ~uri; o ~ o luminăqo becul de iluminat, beng, ~â s.m. drac, ~-i. bengesq/o, (-i, -e, -e) adj. de drac, drăce/sc,(-ască, -eşti, -eşti); al (a, ai, ale) dracului; ~o de pharo al dracului de greu. bem'r (perf. bendi) vb. intr. a plăcea; benir mo zi îmi place.
benla (perf. bendâs) vb.tr. a naşte.
benzcla [benzăla] (perf ben-zăsas) vb. refl. a se naşte; o
păpus bezăsas othe bunicul se născuse acolo, bcnzin/a, -es s.f. benzin/ă, -e. berbek/os,-ojas.m. v. bakro. bcrekeci 1. adj. invar, mul/t, (-tă, -ţi, -te) li. (adv.) berechet, din belşug, bcruj, ~Ă s.f albin/ă, -e. bcrujenq/o, (-i, -e, -e) adj. de albine, al (a, ai, ale) albinelor.
bescla (perf bestâş) vb. intr.
1.	a sta; bestâm so bestom (eu) am stat ce-am stat; (ger.) besindos stând. 2. a locui; bisterdom kon bese-las othe (eu) am uitat cine sta acolo, besi/mos, -mata s.m. 1. şede-r/e, -i. 2. odihn/ă, -e. bewle I. adv. seara; noaptea adv.; ziwse hen ~ ziua şi noaptea; bewlăqe deseară; zi ~ până seara II. subst. f. (sg., pl.): / sukăr ~ noapte
•	(seară) frumoasă.
27
bewlola pcs (perf. bewlăs) vb. intr. refl. impers. a se însera, a se înnopta; civinâ kâna bevlăs pes (el) a venit când s-a înnoptat, bezex, ~âpăcat, ~e; ~ / păcat! bez adj. invar, bej; eksinia bez masă (de culoare) bej. bi 1. prep. (cit genit.) fără; ~ seresqo fără cap; ~ serenqe fără capete; ~ gozăqo fară minte; ~ gosenqe fără minţi. 2. conj. (cu val. de negaţie) fără; ~ te nasalel o vakici. bi- pref. negat, ne-; ~xutando nerupt. bib/î, -ă s.f. mătuş/ă, -i. bibliotek/a, -es s.f. bibliotec/ă, -i.
bibotezime adj. invar, nebo-tez/at, (-ată, -aţi, -ate). biciklet/a, -es s.f. biciclel/ă, -e. bicikletâq/o, (-i, -e, -e) adj. de bicicletă, al (a, ai, ale) bicicletei; bicikletăqo gido-nos ghidon de bicicletă. •
bidon/os, -oja s.m. bid/on, -oane; thudesqo ~os bidon de lapte, bixutan/do, (-zi, -de, -de) adj.
nerup/t, (-tă, -ţi, -te), bikenla (perf. bikendâs) vb. Ir. a vinde; te bikinen len să-i (să le) vândă; (me) biken-dom o kher (eu) am vândut casa.
bikenzola (perf bikenziâs) vb. intr. refl. impers. a se vinde; kathe bikenzola braga aici se vinde bragă. bîl/a, -es s.f. bil/ă, -e; ~es p-o thaw si man trin am trei bile pe aţă.
bilazaw/do, (-zi, -de, -de) adj.
neruşin/at (-ată, -aţi, -ate). birkâci pron, adj. nehot. invar.
câtva, câtăva, câţiva, câteva, birow/os, -oja s.m. birou, ~uri. birowosq/o, (-i, -e, -e) adj. de birou, al (a, ai,ale) biroului; kalendaroja birowosqe calendare de birou.
u
bister/do, (-zi, -de, -de) adj.
uit/at, (-ată, -aţi, -ate). bistrela (perf bisterdâs) vb. tr. a uita; (me) bisterdom te vakerăw tumenqe (eu) am uitat să vă spun. bis num. card. douăzeci; -itdiij douăzeci şi doi, -uek douăzeci şi unu (una), ~ejnă douăzeci şi nouă, bisueflă douăzeci şi şapte, bisuoxto douăzeci şi opt, bisupănc douăzeci şi cinci, bisusâw douăzeci şi şase, bisustăr douăzeci şi patru, bisutrin douăzeci şi trei. bisal/do, -(zi, -de, -de) adj.
trim/is, (-isă, -işi, -ise). bisalela (perf. bisaldâs) vb. tr. a trimite; a goni; bisai kole zuklenl goneşte câinii aceia! bitirla (perf bitirdi) vb. tr. a termina; sa na bitirdi tot n-a terminat, bitirmisi adj. invar. 1. termin/at, (-ată, -aţi, -ate); sawrro seăs
bitirmisi totul era terminat; 2. (cu val. de adj.) gata. bitola (perf. bitojas) vb. refl. a se termina, bi interj, bă.
blât/os, -oja s.m. blat, ~uri;
~oja tortosqe blaturi de tort. blind/os, (-a, -oja, -es) adj. v. lacho.
blok/os, -oja s.m.bloc, ~uri;
-oja ace blocuri înalte, bobok/os, -oja s.m. boboc, ~i;
-os luluzăqo boboc de floare, bob/os, -oja s.m. bob, boabe; -oja misirisqe boabe de porumb.
Bobotăza s.f. Bobotează, bodăwa adv. degeaba, bojerinq/o, (-i, -e, -e) adj. de boieri, al (a, ai, ale) boierilor.
bokser/i, -ă s.m. boxer, ~i. bokh s.f. foame; muie bokhă-6ar morţi de foame, bokha/lo, (-je, -le, -16) adj. flămân/d, (-dă, -zi, -de).
29
bok/i -ă s.f. turt/ă, -e. bokhorr/i, -ă s.f dim. turti-şoar/ă, -e. bolăla {perf. boldiâs) vb. tr. a boteza.
bol/do, (-zi, -de, -de) adj.
botez/at, (-ată, -aţi, -ate). bombon/a, -es s.f. bomboan/ă, -e.
bordej, ~a s.m. bordei, ~e. bor/i, -ă s.f. 1. noră, nurori; 2.
mire/asă, -se. borkân/os, -oja s.m. borcan, ~e;
~ os stiklăqo borcan de sticlă, borz/i, -ă L s.m. împrumut, ~uri, datori/e, -i. EL 1. adj. (invar.) dat/or (-oare, -ori, -oare).
2.	adj. (subs.) borziski de datorie, de împrumut, brâd/os, -oja s.m. brad, brazi, bradosq/o, (-i, -c, -e) adj. de brad, al (a, ai, ale) bradului, brâg/a, -es s.f. bragă, brăgi. bravo interj, bravo, bres, ~â s.m. an, ~i; o terni-măske ~ă anii tinereţii; k-o
maskâr o bresesqo la mijlocul anului; er ~ în fiecare an.
bresenq/o, (-i, -e, -e) adj. de ani, al (a, ai, ale anilor; stare bresenqo kizăj copil (în vârstă) de patru ani. brescsq/o, (-i, -c, -e) adj. de an, al (a, ai, ale) anului, bresindesq/o, (-i, -e, -e) adj de ploaie, al (a, ai, ale) ploii; —o paji apă de ploaie, brisin/t, -dâ s.m. ploaie, ploi;
avri dela ~t afară plouă, bronzosq/o, (-i, -e, -e) adj. de bronz, al (a, ai, ale) bronzului; medalia ~i medalie de bronz, brosk/a, -es s.f.v.zămb a. brunet/os, (-a, -oja, -es) adj. v.
kar azl 'i. bufet/os, -oja s.m. bufet, ~e; ănd-o bukătăriâqo bufetos în bufetul de bucătărie, buhă/s, -des s.m. bivol, ~i; (acuz.) o buhăs pe bivol; o
30
buhăs si Ies singă bivolul are coame, buhâsq/o, (-i, -e, -e) adj. de bivol, al (a, ai, ale) bivolului, bux/lo, (-1, -16, -le) adj. larg, (~ă, ~i, ~i). buk/a, -es s.f. 1. bucată, bucăţi; ek bitka marrâ o bucată de pâine; xuzardăs la bîtkes
-	bitkes a farâmiţat-o bucăţi
-	bucăţi. 2. căţel (de usturoi) bîtkes sirăqe căţei de usturoi.
bukatăr/i, -ă s.m. bucătar, ~i; o ~i kerla xamos bucătarul face mâncare, bukătărl/a, -es s.f bucătări/e, -i.
bukatăriâq/o, (-i, -e, -e) adj. de bucătărie, al (a, ai, ale) bucătăriei, bukluc/i, -ă s.m. gun/oi, -oaie. buk/6, -e s.m. fic/at, -aţi ; ~o kalo ficat, bul, bujă s.f fiind, ~uri (anat.); dela pes buje a avea contact sexual.
bulion/os, -oja s.m. bulion, ~uri. bumbarăk/os, -oja s.m. gândac, ~i; ustadăs p-o ~os a călcat pe gândac, buret/os, -oja s.m. buret/e, -ţi; ~oja sine tazedes bureţii sunt proaspeţi, burik/os, -oja s.m. buric, ~e; o kizajsko ~os buricul copilului.
burnik/a, -es s.f pumn, ~i; ek ~a alt'ijă un pumn de galbeni, but I. adj. invar, mul/t, (-tă, -ţi, -te); ~ diăns multă lume; ~ manusă mulţi oameni; kidiăs ~ frankoja a strâns bani mulţi; (la cazurile obl.); bute - bute bresenQar de mulţi, mulţi ani. II. adv. mult; p-o ~ mai mult; dela ~ oferă (dă) mult. butărla adv. (de) demult, buzn/i, -ă s.f capr/ă, -e. buzan/do, (-zî, -dc, -de) adj.
1.	deşte/pt, (-aptă, -pţi, -pte); 2. iste/ţ, (-aţă, -ţi, -ţe).
31
c
cacârla {perf. cacardâs) vb.
I.	Ir. a încălzi; i daj ~ o xamos mama încălzeşte mâncarea. II. refl. ~ pes a se încălzi, cacimâsq/o, (-i, -e, -e) adj. de căldură, al (a, ai, ale) căldurii, caci/mos, -mata s.m. căldur/ă, -i.
cahâc/i, -ă s.m. 1. ceas, ~uri. 2. oră, ore; kibor si o ~i? cât este ceasul?; o kak nasaldăs ek ~i unchiul a pierdut un ceas.
cambăl/os, -oja s.m. ţambal, ~e.
canc6j, ~a s.f geană, gene; ~ zinzarzi geană lungă, câr/a, -es s.f. ţară, ţări; an sawrre căres o lumăqe în toate ţările lumii, cărânk/a, -es s.f. ţărancă, ţă-rănci.
cărăn/os, -oja s.m. ţăran, ~i; o căranoja chinna o ziw ţăranii seceră (taie) grâul, căi/a, căfâ s.f. prun/ă, -e. cidela {perf. cidias) vb. tr. a trage; (me) cidiom lesqi ek dap (eu) i-am tras (lui) lovitură; cidi sizimisdar! trage de sfoară! cigl/a, -es s.f ţigl/ă, -e; ciglăţa cu ţiglă, cixâj, ~a s.f. tigaie, tigăi. cixajâq/o, (-i, -e, -e) adj. de tigaie, al (a, ai, ale) tigăii. ciknârla adv. de mic. cikn/o, (-1, -6, -6) adj. mic (~ă, ~i, ~i). ciknorr/6, (-1, -6, -6) adj. dim.
micuţ, (~ă, ~i, ~e). cil s.m. unt.
cilesq/o, (-i, -e, -e) adj. de unt, al (a, ai, ale) untului, ci/lo, (-jî, -le, -le) adj. obos/it, (-ită, -iţi, -ite); (me) som cilo khaines (eu) sunt obosit rău.
32
cinla (perf. cindâs) vb. tr. a cumpăra, a târgui; te cinâs so si laz’imi să cumperi ce este necesar; po sukăr cinca cipa mai bine cumperi ceva.
cinorr/o, (-(, -e, -e) adj. v.
ciknorro. cirâx, ~â s.f. papuc, ~i; ~ă kheresqe papuci de casă. cirâl s.m. sg. brânză; o - sino thulo brânza este untoasă (grasă).
cirma/lo, (-ji, -le, -le) adj. viermăn/os, (-oasă, -oşi, -oase).
cirm/o, -e s.m. 1. râm/ă, -e.
2.	vierm/e, -i. cirn/6, (-1, -6, -e) adj. putre/d, (-dă, -zi, -de); / xuxur na-i cirni ciuperca nu este putredă, cirnola (perf.) vb. intr. a putrezi, a deveni putred; kam cirnol (el, ea) o să putrezească.
cisărla (perf cisardăs) vb. tr. a scutura; te cisărca i ambr'in! să scuturi pomul!; i daj ~ o kovâri mama scutură covorul, ciw/do, (-zi, -de, -de) adj. tra/s, (-să, -şi, -se); si ~zi o gras-tesQar este trasă de cal. cirkovnik/os, -oja s.m. ţârcov-nic, ~i.
C
căces adv. într-adevăr. căci/m6s, -mata s.m. adevăr, -iui.
căc/o, (-1, -e, -e) 1. adevăr/at, (-ată, -aţi, -ate). 2. drept, (dreaptă, drepţi, drepte), căjnik/os, -oja s.m. ceainic, ~e. căi'sq/o, (-i, -e, -e) adj. de ceai, al (a, ai, ale) ceaiului; paji —o apă de (pentru) ceai. căjar/d6, (-zi, -de, -de) adj.
sătur/at, (-ată, -aţi, -ate). căjărla (perf ceajardâs) I. vb. tr. a sătura; II. refl. —pes
33
a se sătura; (me) âăjardomas man (eu) mă săturasem, căk aclv. chiar; ta ~ de chiar, îălisirla (perf cealîsti) vb. intr. a munci, a lucra; a trudi; o manusa âălistîlar but oamenii au lucrat mult.
:ăn/k, ~gâ s.f. pici/or, -oare;
genunchi, genunchi, căon/os, -oja s.m. v. căuj. căr, ~â s.f 1. iarbă, ierburi.
2.	fân.
căra s.f. ceară; ~ beruenqi ceară de albine [v. şi mom]. cărâq/o, (-i, -e, -e) adj. de ceară, al (a, ai, ale) cerii, cărarela (perf. cărardâs) vb. tr. a pune să pască; te cărarel len să-i pască, căreia (perf. cărdas) vb. tr. a linge; o niskes cărena nişte Ion vacile ling nişte sare. căr/o, -e s.m. strachină, străchini; castr/on, -oane; ~e posikăqe străchinile de pământ.
că61a (perf. ) vb. tr. a paşte; o grastâ âărona p-i văzi caii | pasc pe câmp. căsk/a, -es s.f ceaşcă, ceşti, căuj, ~â s.m. v. căânos. cek6r (perf. cektî) vb. intr. a pleca; a pomi; a se căra; (me) mangom te cekerim (eu) am vrut să plec; cek! pleacă!, cară-te!. cel ort. adj., pron. adj. dem. (urmat de adv. maj formează super. reiat.) cel, cea, cei, cele; ~ maj ... cel (cea, cei, cele) mai...; ~ maj sukăr cel (cea, cei, cele) mai frum/os, (-oasă, -oşi, -ose). celik/os, -oja s.m. ţurc/ă, -i;
celikosde la ţurcă. cember/i, -ă s. basma, ~le. centimetr/os, -oja s.m. centi-metr/u, -i. cerb/os, -oja s.m. cerb, ~i. cerxâ/n, -jâ s.f. ste/a, -le. cerk/os, -oja s.m. cerc, ~uri; o cerkonga cu cercurile.
34
ccrncl/a, -cs s.f cemc/ală, -luri; ~a mavîs cerneală albastră, cer/os, -oja s.m. cer, ~uri; vazela pes k-o ~os se înalţă la cer.
cersetor/os, -oja s.m. cerşetor, —i [v. şi manglildr «]. cik, ~ă s.f nor/oi, -oaie; ~ bari noroi mare. cika/lo, (-ji, -le, -lc) adj. noroi/os, (-oasă, -oşi, -oase), cikăt, ~ă s.m. frun/te, -ţi. ciklc/i, -ă s.m. ciocan, ~e; o cikisa cu ciocanul, cima adv. puţin; po ~ mai puţin; denas amân ~ ne dădeau puţin; po ~ sar mai puţin decât, cimanikos câtva; puţin, ciinitiris s.m. cimitir, ~e; o evre-inqo ~ cimitirul evreiesc, cingădcla (perf. cingadiâs) vb. tr. a striga, a chema; a invita; cingădi Ies! chea-mă-1! (strigă-1! pofteşte-1!).
cingadin/o, (-£, -c, -e) adj. strig/al, (-ată, -aţi, -ate), che-m/at, (-ată, -aţi, -ate), pof-t/it, (-ită, -iţi, -ite). cingdr, ~a s.f ceartă, certuri; scandal, ~uri; kerla ~ a se certa [v. şv.xăla pes]. cingarăq/o, (-i, -e, -e) adj. de ceartă; de scandal, al (a, ai, ale) scandalului, cipa pron., adj. nehot. ceva;
hen aver ~ şi altceva, cires/a, -es s.f. cire/aşă, -şi; ek kofî ~enţa un coş cu cireşi, circsenq/o, (-i, -e, -e) adj. de cireşi, al (a, ai, ale) cireşilor; ambr'in ciresenqo cireş.
cirikl/o, -e s.m. păsăroi (orice pasăre dc sex masculin). cirk/os,-oja xm.circ, -uri. cirkosq/o, (-i, -e, -e) adj. de circ, al (a, ai, ale) circului; o ~ o artistos artistul de circ. cirkulăci/a, -es s.f. circulaţi/e, -i.
35
cirkulaciaq/o, (-i, -e, -e) adj. al (a, ai, ale) circulaţiei, cirkulisârla (perf. cirkulisar-dâs) vb. intr. a circula, cism/a, -es s.f. cizrn/ă, -e. cis/16, (-1, -Ic, -le) adj. slab, (~ă, ~i, ~e). cism/ă, cdes s.f. cişme/a, -le; i bar o âismăqi gardul cişmelei.
citisârla (perf citisardâs) vb.
■ tr. a citi; o phuro citisârla o ziăros bătrânul citeşte ziarul, cobâj, ~a s.m. cioban, ~i; o ~ thola thut ăriQ-o kazânos ciobanul pune laptele în cazan.
cob/os, -oja s.m. ciob, ~uri; coboja gledanosqe cioburi de oglindă, cokolât/a, -es s.f ciocolat/ă, -e; ~a thudega ciocolată cu lapte.
cok/os, -oja s.m. cioc, ~uri; xutadăs âăkâga (el, ea) a rupt cu ciocul.
cor, ~â s.m. hoţ, ~i s.m., tâlhar, ~i; cor a! hoţule! coraxâj, ~d s.f. strigoaic/ă, -e. coral adv. pe furiş, pe ascuns, câraldăn adv. v. ciorăl. cor/do, (-21, -de, -dc) adj.
fur/at, (-ată, -aţi, -ate). corkin/a, -es s.f. ciorchin/e, -i; —a drakhenqi ciorchine de struguri, cornăq/o, (-i, -e, -e) adj. de hoaţă, al (a, ai, ale) hoaţei, corn/i, -ă s.f. hoaţ/ă, -e. covvrr/6, (-1, -e, -e) adj. sărac, (~ă, ~i, ~e); sărman, (~ă,	~i,	~e); amăr/ât,
(-âtă, -âţi, -âte); biet, biată, bieţi, biete; câwrri lâdar! biata de ea! cuc/f, -ă s.f ţâţ/ă, -e. cuc/o, (-1, -c, -6) adj. gol (goală, goi, goale), cudă s.f. ciudă; (me) merâwas de ~ (eu) muream de ciudă, cugulisârla (perf. cugulisardâs) vb. tr. a ciuguli; i papin
36
cugulisardăs boboja misi-risqe ănd-i bar gâscă a ciugulit boabe de porumb în curte.
cumudela (perf dumudiâs) vb. tr. a săruta, a pupa; cumu-dine Ies o dat hen i daj l-au sărutat tatăl şi mama. curr/i, -ă s.f cosiţ/ă, -e, coadă, cozi (de păr); cură zinzarde cozi lungi; bală kaQăr o ~ă păr (fire de păr) din cozi (cosiţe), cutur/a, -es s.f ciutur/ă, -i; xaingăqi ~a ciutură de fântână.
Ch
che interj, fă, făi. chăj, ~ă s.f. fată, fete; lenqi chăj fata lor; i daj o âhăga mama cu fata; chinga cu fete; ~j cikni fetiţă, chăm, ~â s.m. obra/z, -ji; o chăm si parno sar o thiit obrazul este alb ca laptele.
chămiz/i, -ă s. lovitură pe obraz.
chăr s.m. praf; ăn6-o kabinetos seăs ~ în cabinet era praf; ~ kerdăs pes s-a făcut praf. chărcsq/o, (-i, -e, -e) adj. de praf, al (a, ai, ale) prafului; nâros ~o nor de praf. chă/w, -ve s.m. băi/at, -eţi; o ~w thâla pe dandă băiatul îşi spală dinţii; o dat ânla o chăves tatăl îl aduce pe băiat; o chave dena duma ko telefânos băieţii discută la telefon, chăworr/î, -ă s.f feti ţ/ă, -e (de rrom).
chăworr/6, -e s.f. băieţe/1, -i (de rrom). chil interj, fa!
chila (perf. chidâs) vb. tr. a băga, a pune, a aşeza; chide len andre i-au băgat înăuntru.
chila pes (perf. dhidâs pes) vb. intr. refl. 1. a se pune, a se
37
aşeza, a sc băga; na chi tul ănd-o pherăs! nu te băga în vorbă!; chi tut! aşază-te!
2.	a se urca, a se sui, a sc cocoţa; (me) chidom - an o-pre m-am urcat sus. chin/do, (-zi, -dc, -dc) adj. tăi/at, (-ată, -aţi, -ate), rup/t, (-tă, -ţi, -te) adj.; xurbiizo chindo pepene tăiat; kastă chinde lemne tăiate, chinimâsq/o, (-i, -e, -c) adj. de tăiat; lăma ~i lamă de tăiat, chînla {perf. chindiâs) vb. tr. a tăia; a rupe; i mămi chiuia ek luluzi bunica rupe o floare; chinen marrâ! tăiaţi pâine!; (me) chindom kastă (eu) am tăiat lemne, chip, chibă s.f. limb/ă, -i. chudela {perf. chudiâs) vb. tr.
a arunca, chungăr, ~d s.m. scuip/at, -aţi. chungâdela (perf. chungadăs) vb. intr., tr. a scuipa; chun-gădaw tut ănd-o muj! te
scuip în (pe) faţă!; ow da ~ rat el scuipă sânge, chungâdi/mos, -mata s.m.
scuipătur/ă, -i. churenq/o, (-i, -e, -e) adj. de cuţite, al (a, ai, ale) cuţitelor, chur/î, -ă s.f. cuţit, ~e. chuw/do, (-zi, -dc, -de) adj. băg/at, (-ată, -aţi, -ate).
D
da adv. şi, de asemenea; avela o phral da vine şi fratele; tu ~ şi tu; kibor gozi si Ies ~! câtă minte are şi el! dadenq/o, (-i, -e, -e) adj. de taţi, al (a, ai, ale) taţilor, dadesq/o, (-i, -e, -e) adj. de tată, al (a, ai, ale) tatălui, dadorr/o, -c s.m. dim. tătic, ~i. daj, ~d s.f. mam/ă, -e; me deăOar de (către) mama mea; amare denOar de (către) mamele noastre; dăle! mamă!
38
dâkă conj. dacă. damig/ăna, -enes s.f. dami-ge/ană, -ne; trine okănqi ~ăna damigeana de trei ocale.
dandărla (perf dandardâs) vb. tr., intr. a muşca; kăna inervisărca Ies, ~ tut când îl enervezi, te muşcă, dân/t, -dă s.m. din/te, -ţi. dap (în construcţii de tipul: ~ o) de (către), dap, dabă s.f. lovitur/ă, -i; cidias lesqi ek dap i-a tras o lovitură; diăs len dap (el, ea) i-a lovit, dat, dada s.m. tată, taţi; o dades seâs Ies... tatăl avea; di Ies, o dades! dă-i tatălui! dâtin/a, -es s.f. datin/ă, -i. davăs s.m. judecată, proces; dela ăn9-o davăs a da în judecată, de prep. de prep. sa kidă ~ buzanzi tot aşa de deşteaptă; vaj ~ mănqe! vai mie!
deăq/o, (-i, -e, -e) adj. de mamă, al (a, ai, ale) mamei. d£ci conj. deci; aşadar; prin urmare.
deini/mos, -mata s.m. nebuni/e, -i; kibor -mata kerna o kizajă! câte nebunii fac copiii!
dein/o, (-1, -e, -6) adj. nebu/n, (-nă, -ni, -ne), deki'ndărla adv. de când. deki't adv. decât [v. şi s ă c i s]. Del s.m. v. £> ev el. dela (perf. diâs) vb. I. tr. a da, a aplica; di len drom! dă-le drumul!; na diăs man nikhacik nu mi-a dat nimic; ~ duma a vorbi, a discuta; ~ trat a striga; a ţipa; (despre câini) a lătra; ~ selemi a saluta [a da salutul cuiva]; ~ “lacho zis!” a da “bună ziua!”; ~ ănd-o davăs a da în judecată; ~ jak a da foc; a aprinde; ~ mus a mirosi, a emana un miros; diăs lesqe
39
mus i-a mirosit (lui); ~ dap a lovi; ~ brisint a ploua; ~ cacimos a încălzi, a emana căldură; ~ .o singenga a împunge. II. intr. a intra; delas ănd-o kher intră în casă; HI. refl. ~ pes 1. a se da; di tut tele! dă-te jos! 2. a se certa; i phuri hen o phurâ dena pumen bătrâna şi bătrânul se ceartă; o kak diăs pes lăga unchiul s-a certat cu ea; 3. dela pes gozi a-şi da seama. 4. dela pesqe duma a se vorbi, a se înţelege, dep de (către); dep o bokse-risQar de (către) boxer, der conj. v.zer. derâw, ~d s.m. gârl/ă, -e. derawesq/o, (-i, -e, -e) de gârlă; al (a, ai, ale) gârlei; pas o mâlos derawesqo lângă malul gârlei, derbede/os, -oja s.m. derbe-de/u, -i; o -ândar de (către) derbedei.
desenimakâs/qo, (-i, -e, -e)
adj. de desenat, desenisârla (perf. desenisar-dâs) vb. tr. a desena; me desenisarâw ek ambr'in eu desenez un pom. destul adv. destul, des num. cord. zece; (num. adv.) des dewră; (num. distr.) po des câte zece; de ~ bres de zece ani; (la cazurile oblice) dese; ~e fran-kânqe banknotes bancnote de zece franci, desuduj num. card. doisprezece.
desueftă num. card. şaptesprezece.
desuejna num. card. nouăsprezece.
desuek num. card. unsprezece, desuoxto num. card. optsprezece.
desupânc num. card. cincisprezece.
40
desusow num. card. şaisprezece.
desustâr num. card. paisprezece.
desutrin num. card. treisprezece, detot adv. de tot.
Dev61, ~â s.m. Dumneze/u, -i; Devlă! Doamne!; Somnăla Devia! Sfinte Doamne!; Ach o Devleţa! La revedere! [“Rămâi cu Dumnezeu!”]; ta Dvlega! La revedere! [“Mergi cu Dumnezeu!”], devenime adj. invar, deven/it, (-ită, -iţi, -ite). devenisârla [perf devenisajâs) vb. intr. a deveni.
Devlcsq/o, (-i, -e, -e) adj. de Dumnezeu, dumnezeiesc; al (a, ai, ale) lui Dumnezeu, dewr/i, -ă s.f. oară, ori; dată, dăţi; (în formarea num.) duj dewră de două ori; pânda
ek ~i încă o dată; ni ek ~i nici o dată; ek ~i o dată. di vb. tr. (forma de imper. a vb.
dela) \.dela. dians, diândes s.m. lume, oameni sawrre ~ toată lumea (toţi oamenii); p-o okâr ~ pe lumea cealaltă; po ~ lumea sa (lui); o ~ kerna hismeci oamenii lucrează; but ~ multă lume; asardo o -tar lăudat de lume. dib/i, -ă s.m. fund, -uri; o ~ o gonesqo fundul scaunului; o pirăqo ~ fundul oalei, diferisărla (perf diferisardâs) vb. intr. a diferi; onă dife-risărna maskăr lenQe ele diferă între ele. dikhcla (perf dikhiâs) vb.
I.	tr. a vedea; a privi, a se uita la ceva, a zări; dikh ta Ies! uite-1!; (me) na dikhom Ies sukăr (eu) nu am văzut bine. EL intr. a vedea, a îngriji, a avea în
41
îngrijire pe cineva; (me) dikhăwa tuQar (eu) văd de tine. III. refl. 1. impers. a se vedea, a se zări; eko, dik-hela pes o zis! iată, se vede (zăreşte) oraşul! 2. a se uita la ceva (cineva); (me) dikhăwa man othe (eu) mă uit acolo.
dikhi/m6s, -măta s.m. veder/e, -i; k-o ~os la vedere, dili/mâs, -măta s.m. nebuni/e, -i; na maj kerla ~ măta nu mai face nebunii, din/do, (-zi, -dă, -d£) adj. lov/it, (-ită, -iţi, -ite); o sosoj seăs dindo merimasQăr iepurele a fost lovit de moarte, dinias v.dîans. dinzola {perf. dinzojas) vb.
refl. a se da. direktor/os, -oja s.m. director, ~i.
disinir (perf. disindi) vb. I. refl. a se gândi; a reflecta; (me) disinirim k-e tuQe (eu) mă
gândesc la tine; o phral so disindi? fratele ce s-a gândit? II. intr. a gândi, a crede, a socoti; a cugeta; na disinircin kidă? nu gândeşti (socoţi, crezi) aşa? disinmăk/os, -oja s.m. gând, -uri; sar ~ ca gândul, disola (perf. disadâs) vb. I. refl. impers. a se vedea, a se zări; a apărea, a se arăta; na ~ sukăr nu se vede bine; sar ~ (după) cum apare (se arată). II. tr. a arăta cuiva ceva; disa lesqi i zis! arată-i oraşul!
divirla (perf divirdi) vb. tr. a răsturna, doktoric/a, -es s.f doctoriţ/ă, -e.
doktor/os, -oja s.m. doctor, ~i; avrăl o ~os6ar în afară de doctor, dolâp/i, -ă s.m. dulap, ~uri. dolok adv. deloc, ddmn/a, -es s.f. doamn/ă, -e.
42
domn/os, -oja s.m. domn, ~i. dop/os, -oja s.m. dop, ~uri; -as gumăqo dop de gumă. dor/i, -ă s.f. frânghi/e, -i; fimi/e, -i; o gras cidela o dorădar calul trage de frânghie [v. şi: s iz îni i ]. dosela {perf doslăs) vb. tr. a mulge; te doses o niskăl să mulgi vaca! dowrulusi drept/ate, -ăţi s.f o dades seăs Ies ~ tatăl avea dreptate, dowrus I. adv. drept; direct; aviăs ~ khere a venit drept (direct) acasă; vaker ~! spune drept! II. adj. dre/pt (-aptă, -pţi, -pte); arbitros si corec/t, (-tă, -ţi, -te), drab, ~â s.m. iarbă pentru descântat; ~ kerko medicament.
drabărla {perf. drabardâs) vb.
tr. a descânta; a ghici, drabarn/î, -ă, s.f. doftoroaie, ghicitoare.
drakh, ~d s.f. strugur/e, -i. drakhenq/o, (-i, -e, -e) adj. de struguri, al (a, ai, ale) strugurilor, drom, ~ă s.m. drum, -uri; dine ~ au dat drumul; dikh te dromesGar! vczi-ţi de drumul tău! dud/os, -oja s.m. dud, duzi. dudosq/o, (-i, -e, -e) adj. de dud, al (a, ai, ale) dudului, duh/os, -oja s.m. duh, -uri; te trasas o khaine duhosdar! să te temi de duhul rău! duj mm. card. doi, două; (num. distr.) po - câte doi (două); po - po - doi câte doi; o ~ zene amândoi; hen o - amândoi; ânO-o than kole donqo în locul celor doi; (abl.) ~ okănqo phari-mos greutate de două ocale;
-	polonQar de doi poli. dukhâla (perf dukhajâs) vb.
I.	intr. a durea; impers. ~ mo soro mă doare capul.
43
II.	refl. impers. ~ mari othe khaines mă doare tare acolo, dum/a, -es s.f. vorb/ă, -e; dela ~a a vorbi [v. şi p h e r â s ]. du m/o, -c s.m. umăr, umeri;
spin/are, -ări dumuk, ~â s.f. pumn, ~i. dur adv. departe, duran/do, (-zi, -de, -de) adj. îndepărt/at, (-ată, -aţi, -ate); ~do gaw sat îndepărtat, durn/i, -ă s.f but/oi, -oaie. dusmâj, ~â s.m. duşman, ~i dusmânk/a, -es s.f. duşmanc/ă, -e.
dusmanisârla (perf. dusmani-sardăs) vb. tr. a duşmăni; a urî.
E
e interj, e!
eftâ mim. card. şapte; (mim.
adv.) ~ dewră de şapte ori. ejnâ num. card. nouă; (num. adv.) ~ dewră de nouă ori.
ek I. 1. num. card. unu, una; (la caz. oblice) eke: eke kuzuţa cu un miel; eke siniăga cu o masă. 2. num. distr. ~ po ~ unul (una) câte unul (una).
II.	art. nehot. un, o; ~ dat un tată; ~ daj o mamă. ID. pron. nehot. unul, una; ~ ekega unul cu altul; ekesqe unuia; ~ănQar grastă unul din(tre) cai. ekipament/os, -oja s.m. echipament, ~e; o ~os sino ma-vis echipamentul este albastru, eko interj, uite!, iată! eksâmen/os, -oja s.m. examen, ~e; na reusisardăs k-o ~ nu a reuşit la examen, ekskursi/a, -es s.f. excursi/e, -i. elefânt/os, -oja s.m. elefan/t, -ţi.
elev/a, -es s.f. el ev/ă, -e. elev/os, -oja s.m. elev, ~i. elkăzîn I. s.m. primăv/ară, -eri;
II.	loc. advr. ănG-o ~ în pri-
44
măvară, în timpul primăverii.
er L adj., pron. nehot. fiecare; oricare; ii. (in loc. adv.): ~bres în fiecare an. ertime adj. invar, v.j er ti m e. ertisdrla {perf. ertisardâs) vb.
tr. v.j e r t i s 6. r l a. eskavator/i, -ă s.m. excavat/or, -oare.
etâz/os, -oja s.m. etaj, ~e; ek ~os, po opre un etaj mai sus. evreinq/o, (-i, -c, -e) adj. de evrei, al (a, ai, ale) evreilor.
F
fâbrik/a, -es s.f fabric/â, -i. fâjd/a, -es s.f. 1. dobân/dâ, -zi; o ~ăga cu dobândă.
2.	profit, -uri. făpt/a, -es s.m. v.keri/mâ s, -m ă t a. farâs/i, -ă ,v. m. v.f or âs i. farfuri/a, -es s.f. farfuri/e, -i. fâr/os, -oja s.m. far, -uri; o ma-
sinâqe —oja farurile maşinii, fasuj s.m. fasole; lîtsui. lasuîsq/o, (-i, -e, -e) adj. de fasole, al (a, ai, ale) fasolei;
o	boboja ~i boabe de fasole.
feli/a, -es s.f. feli/e, -i; ek ~a cirâl o felie de brânză; ~es xurbuzesqi felii de pepene, ferâr/i, -ă s.m. fierar, ~i. fcricimc adj. invar, feric/it, (-ită, -iţi, -ite). ferisâria (perf. ferisardâs) vb. tr. a feri; o zukel - amen o sapesQar câinele ne fereşte de şarpe; Devia ferisăr! Doamne fereşte! fesnik/os, -oja s.m. sfeşnic, ~e. fiidj pron., adj. nehot. cutare, filănka pron., adj. nehot. cută-riţă.
film/os, -oja s.m. film, ~e; me dikhom o ~os eu am văzut filmul.
financisâria (perf. financisar-dds) vb. tr. a finanţa; o
45
pâpits pulisărla te fmart-cisarel tut bunicul poate să tc finanţeze, fir/os, -oja s.m. fir, ~e; poso-măqe firoja fire de lână. flaner/a, -es s.f flanel/ă, -e. flujer/os, -oja s.m. fluier, ~e. foj/a, -es s.f. 1. bancnol/ă, -e; / ~a eke frankosqi bancnota de lin franc. 2. foaie, foi;
i	~a o lilesqi foaia de hârtie, fol/a, -es s.f. foaie, foaie, forâs/i, -ă s.m. făraş, ~e. form/a, -es s.f. form/ă, -e; i forma nakhesqi forma nasului, formime adj. invar, form/at, (-ată, -aţi, -ate). fotogrâf/i, -ă s.m. fotograf, ~i. fotografi/a, -es s.f fotografi/e, -i. fotoli/os, -oja s.m. fotoli/u, -i. frânk/os, -oja s.m. ban, ~i; franc, ~i; nasela pal o ~dja a alerga după bani. frankonq/o, (-i, -e, -e) adj. de franci (bani), al (a, ai, ale) francilor (banilor).
frankosq/o, (-i, -e, -e) adj. de ban (franc), al (a, ai, ale) banului (francului), frigider/i, -ă s.m. frigider, ~e. friska s.f. frişca; tdrtos friskâga tort cu frişcă. frizer/i, -ă s.m. frizer, ~i; bărbier, ~i; o ~i murrela frizerul bărbiereşte, frin/a, -es s.f. frân/ă, -e; ~a vastesqi frână de mână. frukt/a, -es s.f. fruct/ă, -e;
fruct, ~e. frunz/a, -es s.f. [v. patraj]. fulg/os, -oja s.m. v.porr. fund/a, -es s.f lund/ă, -es; ~a zilei fundă galbenă, furkulic/a, -es s.f. furculiţ/ă, -e. furela (perf. furlati') vb. I. tr. a arunca, a azvârli; furia! aruncă!; (ame) fitrlâsa Ies k-o zukelă (noi) îl azvârlim la câini; furlati Ies avri (el, ea) l-a azvârlit (aruncat) afară. II. refl:. ~ pes a se arunca; a plonja; o phrală
46
furlena pes ănQ-i jak fraţii se aruncă în foc. fust/a, -es s.f fust/â, -e; ~es posomăke fuste de lână.
G
gadcsq/o, (-i, -e, -e) adj. de cămaşă, al (a, ai,, ale) cămăşii; i baj o ~i mâneca cămăşii.
gadenq/o, (-i, -e, -e) adj. de cămăşi, al (a, ai, ale) cămăşilor, gadorr/o, -c s.m. dim. cămă-şuţ/ă, -e. gainâc/i, -ă s.m. găinaţ, ~i. gârd/a, -es s.f. gardă, gărzi, garcla (perf. garadâs) vb. I. tr. a ascunde; (me) garadom o frankoja (eu) am ascuns banii. II. refl. ~ pes a se ascunde; sar te garăs ame? cum să ne ascundem? garâf/a, -es s.f. garoafă, -e. gat, gadâ s.m. cămaşă, cămăşi.
gata adj. invar, (cu val. de adv.) gata. gavcsq/o, (-i, -c, -e) adj. de sat, al (a, ai, ale) satului; k-o agor o gavesqo la marginea satului.
gaw, ga vă s.m. sat, ~e; ănQ-o maskăr o gavesqo în mijlocul satului, gawn/o, -e s.m. 1. săte/an, -ni; o ~enQar de (către) săteni.
2.	ţăran, ~i. gâz/os, -oja s.m. petrol lampant (gaz); gaz, ~e. gazli, -ă s.f. persoană de sex feminin din afara etniei rromilor. gazikancsOe adv. într-altă limbă; pe limba “gagiilor”. gaz/6, -e s.m. persoană de sex masculin din afara etniei rromilor. ge- (rădăcina la formele de perf. şi compusele cu perf. ale vb. intr. (\.)zăla. gem/i, -ă s.m. ghem, ~e.
47
gem/os, -oja s.m. v. gem i. get/a, -es s.f. gheată, ghete, gicisărla (perf. gicisardâs) vb. tr. a ghici; gicisăr mănqi o drom! ghiceşte-mi drumul! [v. şi: drabărla]. gicitor/a, -es s.f ghicitoare, ghicitoare (persoană care se ocupă cu ghicitul), gicitor/i, -ă s.m. ghicitor, ~i; (me) zanăwa eke ~is (eu) cunosc un ghicitor, gicitor/os, -oja s.m. v. g i c i-t o r i.
gidon/os,-oja s.m. ghidon, -uri; ~os bicikletăqo ghidon de bicicletă, gind/a, -es s.f. ghind/ă, -e. gozdân/os, -oja s.m. ghiozdan, ~e; ~os skolăqo ghiozdan de şcoală, gi'rla (perf. girdi) vb. intr. a intra; gir! intră!; o sap girdi ănB-o gat şarpele a intrat în cămaşă, givet/a, -es s.f. chiuvet/ă, -e.
gizin I. s.m. toamn/ă, -e.
II.	Ioc. adv.: ănQ-o ~ în toamnă, toamna, gîndăk/os, -oja s.m. gândac, ~i [v. b u m b a r ă k o s]. gYskân/os, -oja s.m. gâscan, ~i. s.m.
gledân/os, -oja s.m. oglin/dă, -zi.
glob/os, -oja s.m. glob, -uri. gldt/a, -es s.f. gloat/ă, -e; sawr-re ~ăga cu toată gloata, godin/os, -oja s.m. godin, -uri. goj, ~â s.m. câm/at, -aţi. gon/o, -e s.m. sac, ~i; maşina gonenga maşină cu saci. gos/o, -e s.m. excrement, ~e. gozer, ~a, adj. cumin/te, -ţi. goz/î, -ă s.f. 1. min/te, -ţi; bi gozăq/o, -i, -e, -e tară minte; bi gozenqo, -i, -e, -e fără minţi; kibor ~i si Ies da! câtă minte are şi el!
2.	adv. aminte (în expr.) ănla pe gozâde a-şi aduce aminte. 3. seamă: (în expr.)
48
dela pes gozi a-şi da seama, gozn/i', -ă s.f. balig/ă, -i. gras, ~tâ s.m. cal, cai; grastea! calule!; di o grastes! dă-i calului! grasn/i, -ă s.f iapă, iepe. grastâic/a, -es s.f castrave/te, -ţi. grast£nq/o, (-i, -e, -e) adj. de cai, al (a, ai, ale) cailor; o ~e poră cozile de cai. grastesq/o, (-i, -e, -e) adj. de cal, al (a, ai, ale) calului; o cikăt o ~o fruntea calului; o ~esqe akhă ochii calului. grastorr/6, -e s.m. dim. căluţ, ~i.
grăzd/os, -oja s.m. grajd, ~uri;
o	~os niskenqo grajdul de vite (vacilor), grebl/a, -es s.f grebl/ă, -e. gri adj. invar, gri, cenuşiu, grdp/a, -es s.f. groapă, gropi;
kisatsqi ~a groapă de nisip, gudârla (perf gudiâs) vb. tr. a îndulci.
gudi/mos, -mata s.m. 1. dulce, dulciuri (mai ales la pl.)
2.	îndulcir/e, -i. gud/6, (-1, -6, -c) adj. 1. dulc/e, (-e, -i, -i); boboja ~e boabe dulci. 2. gust/os, (-oasă, -oşi, -oase); zumi ~i ciorbă gustoasă, guler/os, -oja s.m. guler, ~e; o neve ~oja gadenqe gulerele noi de cămăşi, gum/a, -es s.f. gum/ă, -e; dâpos ~ăqo dop de gumă. guraliv/os, (-a, -oja, -es) v.
muj alo. gurmus/6, -e s.m. 1. şobolan, ~i [v. şi k i c i r ă n o s],
2.	şoarec/e, -i; ~e pakhenqa şoareci cu aripi (lilieci), gurn/î, -ă s.f. bivoliţ/ă, -e; o ~enca cu bivoliţele, gur/o, -e s.m. bou, boi. guster/os, -dja s.m. guşter, ~i. gutuj/a, -es s.f. gutuie, gutui.
49
X
xabăr/i, -ă s.m. veste, veşti, xain/k, -gâ s.f 1. fântân/ă, -i.
2.	izv/or, -oare. xaingâq/o, (-i, -e, -e) adj. de
fântână, al (a, ai, ale) fântânei; ~j bar gardul fântânii, xdla (perf xajâs) vb. L tr.intr. a mânca; sosqe na xăsa? de ce nu mănânci? II. refl. recipr. (fig.) ~ pes a se certa (a se mânca); săsi te xan pumen doar să se certe (mănânce), xa/lo, (-ji, -le, -le) adj. 1. mânc/at, (-ată, -aţi, -ate). 2. ros, (roasă, roşi, roase).
3.	cheli/os, (-oasă, -oşi, -oase); xalo seresqo chelios.
xamâsq/o, (-i, -e, -e) adj. de mâncare, al (a, ai, ale) mâncării; comestibil, de mâncat.
xa/mâs, -mâţa s.m. mâne/are, -ăruri.
xamusărla (perf xamusardâs) vb. tr. a spoi (vasele de bucătărie) cu cositor, a cositori. xan/d6, (-zi, -de, -de) adj.
1.	mânc/at, (-ată, -aţi, -ate).
2.	ros, roasă, roşi, roase, xanzola (perf. hanziâs) vb.
impers. refl. a se mânca; (onâ) xanzona kerawde (ei, ele) se mănâncă fierte (fierţi).
xarikerla (perf. xarikerdâs) vb.
tr. a spăla, xarkuma s.f. aramă, xarkumâq/o, (-i, -e, -e) adj. de aramă, al (a, ai, ale) aramei;
i	asor ~i frâul de aramă, xarkumâr/i, -ă arămar, ~i. xarnar/do, (-zi, -de, -de) adj.
scurt/at, (-ată, -aţi, -ate). xarn/o, (-i, -6, -e) adj. scur/t, (-tă, -ţi, -te), xarrâla (perf xarrodâs) I. vb. tr. a pieptăna. EL refl. ~ peski a se pieptăna.
50
i
xTjela pes (perf xVndâs pes) vb.
refl. a defeca. xYnzăj, ~â s.f closet, ~e. xiw, ~ă s.f gaură, găuri, xiwărla (perf huwardâs) vb. tr. a găuri; (tu) te hi’wares o kas! (tu) să găureşti lemnul, xnanuk, ~â s.m. cuscr/u, -i; avine hen o ~â au venit şi cuscrii.
xoxaw/do, (-zi, -de, -de) adj. mincin/os, (-oasă, -oşi, -oase).
xoxojla (perf xoxadăs) vb. tr. a minţi; a înşela, a păcăli; hen
-	pânda mai şi minte; o zamutro xoxa-dăs pe sas-Iren ginerele şi-a înşelat socrii; (me) xoxadom tut! (eu) te-am păcălit! xoji, xojă s.f 1. mâni/e, -i; sawrri xoji toată mânia.
2.	(anat.) fiere; bil/ă, -e. xojăme adj. invar. 1. mâni/os, (-oasă, -oşi, -oase). 2. supă-r/at, (-ată, -aţi, -ate).
xojisola (perf. xojsiâs) vb. refl. a se supăra; te na xojsol să nu se supere, xomdt/os, -oja s.m. jug, ~uri; te thowâs len k-o ~os să-i punem la jug. xoraxăj, ~â s.m. turc, ~i; tar o ~â de la turci, xoraxa/no, (-ji, -nc, -ne) adj.
turce/sc, (-ască, -şti, -şti), xor/os, -oja s.m. hor/ă, -e. xuceia (perf. xuciâs) vb. intr. a scăpa; i niska xuciâs avri vaca a scăpat afară, xuxurr, -ă s.f. ciuperc/ă, -i. xujola (perf. xujăs) vb. intr. a coborî; xujân! coborâţi! xum, ~as.rn. muc, ~i. xuma/lo, (-ji, -lt‘, -le) muc/os, (-oasă, -oşi, -oase), xumer s.m. cocă; aluat, -uri. xurainiâsq/o, (-i, -e, -e) adj. v.
uraimâsqo. xurbuz/o, -c s.m. pepen/e, -i.
~o chindo pepene tăiat, xur/do, (-Ti, -de. -de) adj. 1. mic, (~ă, ~i, ~i); 2. scun/d, (-ă, -zi,
51
-de); kheră ~e case scunde;
3.	mărun/t, (-tă, -ţi, -te). xurela vb. tr. v.urela. xutan/do, (-zi, -de, -de) adj.
1.	rup/t, (-tă, -ţi, -te). 2. sfâ-şi/at, (-ată, -aţi, -ate). xutela [perf xutandâs) vb.
I.	tr., intr.l. a rupe. 2. a sfâşia. II. refl..; ~ pas a se rupe (sfâşia), xuzărla (perj.' xuzardâs) vb. tr. a măcina, a fărâmiţa; o asăw ~ ziw moara macină grâu.
H
haj interj, hai! hăjde interj, haide! hej interj, hei!
hen conj. 1. şi; seăs ~ o direk-toros othe era şi direc-torul acolo; ~ rasăj ~ cor şi popă şi hoţ. 2. s.n. plus (cu val. de prep.): ~ k-o plus; cu. hismec/i, -ă s.m. treabă, treburi; munc/ă, -i; servici/u,
-i; dikhâwa me ~isdar îmi văd de treaba mea; kerla ~i a lucra, a face treaba, hismecisq/o, (-i, -e, -e) adj. de lucru, al (a, al, ale) lucrului; o bânkos o ~o bancul de lucru.
I
i	art. hot.(encl., pentru s.f., la nom. sg.) i grasni iapa. ibrik/os, -oja s.m. ibric, ~e;
ceainic, ~e. ider {perf. idertî) vb. tr. a restitui, a înapoia, id/os, -oja s.m. 1. lucru, ~uri; idoja (x)uraimâsqe lucruri de îmbrăcat; îmbrăcăminte. 2. obiect, ~e; 3. chesti/e, -i. ilec/i, -ă s.m. ilic, ~e. importânt/os, (-a, -oja, -es) adj. importan/t, (-tă, -ţi, -te); so si ~os ce este important, indăja s.m. rude; bi pe inda-Inqo fără rudele sale.
52
inervisârla (perf. inervisardâs) vb. tr. a enerva; kăna iner-visărca Ies, dandărla tul dacă îl enervezi, te muşcă, ingela (perf. ingeldâs) vb. tr. a duce, a conduce; a purta; a căra; ingel Ies! du-1! con-du-1!
ingelimâsq/o, (-i, -e, -e) adj. de cărat; si pharo ~i este greu de cărat, ingelzola (perf ) vb. intr. a fi cărat, a se căra; o vapo-rânga ~ / marfa. inkan/do, (-zi, -de, -de) adj.
sco/s, (-asă, -şi, -ase), inkânla (perf. inkandâs) vb. tr.
1.	a scoate; a extrage; o dbktoros inkandâs i thar doctorul a extras măseaua; pal inkanăsa Ies şi-l scoatem. 2. a scoate (a emana, a eşapa); / motoreta inkânla thuw motoreta scoate fum. 3. (despre apă) a seca.
inkola (perf. inkijâs) vb. intr.
1.	a ieşi; o sap inkolas avri şarpele ieşea afară. 2. a încăleca, a se urca, a sc sui; inkon! încălecaţi! instrukci/a, -es s.f. instrucţi/e, -i; kerla ~a a face instrucţie.
instrumcnt/os, -oja s.m. instrument, ~e. interesau t/os, (-a, -oja, -es) adj.
interesan/t, (-tă, -ţi, -te), invitisârla (perf invitisardăs) vb. tr. a invita, invitime adj. invar, invit/at, (-ată, -aţi, -ate). ipâs, ipasalâ s.f. jumăt/ate, -ăţi; ~ ănOar o zukelâ jumătate din câini, irgâc/i, - ă s.r.i. arga/t, -ţi; ~ea! argate!
irisărla (perf. irisajâs) vb. refl.
1.	a (se) înapoia, a (se) întoarce 2. a se răsturna; i bârka irisajâs barca s-a răsturnat.
53
it/o, -oja adj. (sg. m. f, pl. m. f) iute, iuţi adj. (sg. m. f. pl. m. /); ager (~ă, ~i, ~e). iven/t, -dă s.m. iarnă, ierni; (loc. adv.) ănd-o ~t în iarnă, în timpul iernii, ivesq/o, (-i, -e, -e) adj. de zăpadă, al (a, ai, ale) zăpezii; manus ivesqo om de zăpadă, iw, ~â s.m. zăpadă, zăpezi, izvor/os, -oja s.m. v. x a i n k.
jadî'mi s.m. pas, paşi; si Ies o ~ javâsi (el) are pasul lent. jaga/16, (-ji, -lc, -le) adj.
foc/os, (-oasă, -oşi, -oase), jak, ~ă s.f. foc, -uri; dela - a da foc, a aprinde; lela - a lua foc.
jalo, (jaji, jale, jale) adj. crud (crudă, cruzi, crude), necopt (necoaptă, necopţi, necoapte).
jardi'mi s. ajut/or, -oare; kerla
-	a ajuta, jarmarok/os, -oja s.m. v.
oboros. jasârla (perf. jasardi) vb. intr. a trăi; kibor jasarcin cât trăieşti; na maj j as ar im lenga nu trăiesc cu ei (ele), jaiirc/i, -ă s.m. iaurt, -uri; ja-urciţa cu iaurt, javâsi I. adj. invar. înce/t, (-ată, -ţi, -te), len/t, (-tă, -ţi, -te), calm, (~ă, ~i, ~e) II. adv. încet, lent, uşor; calm; o grastă zâna — p-o drom caii merg încet pe drum. jertime adj. invar, iert/at, (-ată, -aţi, -ate); - o Devles-6ar iertat de Dumnezeu, jertisărla (perf. jertisardas) vb. tr. a ierta; jertisâr mani iartă-mă! jil, ~ă s.m. hârti/e, -i; carte, cărţi.
jilesq/o, (-i, -e, -e) adj. de hârtie, al (a, ai, ale) hârtiei.
54
jlndra s.f. somn; ăndar i~ din somn; lela Ies i~ (pe el) îl ia somnul.
jubîr/ă, -es s.f. iubir/e, -i. [v. mangi/mâs, -mata].
jubisârla (perf. jubisardăs) vb. tr. şi refl. recipr. a (se) iubi; na — Ies nu-1 iubeşte, [v. şi m an gel a].
i
împakisola (perf împăkisajâs) vb. tr. refl. recipr. a se împăca; k-o agor, o xna-mikă 'tmpăkisajne în cele din urmă, cuscrii s-au împăcat.
împrumut/os, -oja s.m. împrumut, -uri.
inkovoime adj. invar. înco-voi/at, (-ată, -aţi, -ate).
6
găm/os, -oja s.m. v. zăm/os.
găut/a, -es s.f geantă, genţi, gimnâstika s.f. gimnastică; o chăw kerla ~ băiatul face gimnastică, girâf/a, -es s.f giraf/ă, -e. gurguv/ăvva, -eles s.f. giurgiu-ve/a, -le; ~elenqa cu giur-giuvele.
K
k-c prep. ke (la cazurile oblice) v. ke.
k-i [prep. ka + art. i] la; ~ văzi ia câmp; ~ skola la şcoală, k-o [prep. ka + art. o] la; ~ maskăr la mijloc; ~ kherâ la case; ~ grastă la cai;
-	bibă la mătuşi. ka pron. dem. acest(a); ăsta; ~ (o) kokalos acest os (osul acesta), ~ manus acest om [v. şi ka ka]. ka-r (în construcţii cu art. hot. o (m.,sg.), i (f, sg.), o (m„ f, pl.)) v. kaBăr.
55
kabăs, kabâdes adj. 1. gras, (~ă), graşi, grase; peperă kabâdes ardei graşi; mare, mari; volumin/os, (-oasă, -oşi, -oase), kabinct/os, -oja s.m. cabinet, ~e.
kacimănde adv. undeva, kacfk pron. neg. nimic; nana leâs kacik n-a luat nimic, kadă pron. dem. acest(a); ~ lâhos acest ţigan; kadalega cu acesta; cm ~ tîmpos în acest timp; kadales dikhela orkom pe acesta îl vede oricine.
kadană pron. dem. aceştia, acestea; ~ frankbja aceşti bani; ~ rakaica aceste mănuşi, kadă pron. dem. aceasta; asta; an ~ problema în problema asta;
kadalâki pentru asta; las po bari kadalăQar ruşine mai mare ca aceasta [var.: kakă]. kaddw/os, -oja s.m. cadou, ~ri.
kafe/s, ~des s.f. cafe/a, -le. kafcsq/o, (-i, -e, -e) adj. de cafea, al (a, ai, ale) cafelei; ~o gono sac de cafea, kaxn/i, -ă s.f. găin/ă, -i; o baznâ o kaxnenga cocoşul cu găinile, kajăr/do, (-zi, -de, -de) adj.
înnegr/it, (-ită, -iţi, -ite). kajârla (perf. kajardom) vb. I. tr. a înnegri; me kajarăwa eu înnegresc; kajaren! înnegriţi! II. refl. ~ pe a se înnegri; me kajardomas man eu mă înnegrisem, ka/lo, (-ji, -Ic, -16) negru, (neagră, negri, negre); ăndar o parno tu kerca ~â din alb faci negru, kak, ~â s.m. unchi, unchi s.m.;
kăkol unchiule! kakă pron. dem. acesta; ~ kas acest lemn; ~ gras acest cal [v. şi ka]. kakajă pron. dem. aceasta; ~ leleka această barză.
56
v
kakaji, kakajă s.f. căldare, căldări.
kakanâ pron. dem. aceştia, acestea.
kakă pron. dem. aceasta, asta; so sanlar ke si ~? ce credeţi că este asta? [v. var. kadă]. kalcuja s.m. ciorapi; ~ poso-măqe ciorapi de lână. kaldarin/a, -es s.f. central/ă, -e (termic/ă, -e). kâldârâr/i, -ă s.m. căldărar, ~i. kale pron. dem. kakă şi kadă [kakă] (la cazurile oblice); o muj ~ gadesqo gura acestei cămăşi; ~ goneqa cu acest sac; ~ lahos pe acest ţigan; sar kalende ca aceştia; kalenQar de (către) aceştia (acestea), kalendâr/i, -ă s.m. calendar, ~e; amaro ~i calendarul nostru.
kalorifer/i, -ă s.m. calorifer, ~e; kaloriferinga cu calorifere.
kalpâc/i, -ă s.m. căciul/ă, -i. kam1 (formă invar. (vb. kamela “a vrea; a dori”, folosită pentru exprimarea viitorului) voi (vei, va, vom, veţi, vor)...; ozumănt ~ aves atunci vei veni (fi); ~ arakhen veţi găsi; ~ avei o să (va) veni (fi); pală sar kam keres h'ismeci după cum vei lucra, kam2 adv. cam. kâmer/a, -es s.f. camer/ă, -e. kamil/a, -es s.f cămil/ă, -e. kamion/os, -oja s.m. cami/on, -oane.
kan, ~ă s.m. urech/e, -i; o kană o grastenqi urechile cailor. kanâ1 pron., adj. dem. aceş-ti(a), aceste(a), ăştia, astea;
—	gadă aceste cămăşi; ~ pu-rumă aceste cepe; (la cazurile oblice: kadale (kale) phendar de la aceste surori; nişte lazaimâta sar kalende (kadalenQe) na dikhâm
57
pânda nişte ruşini ca acestea n-am mai văzut; kale phralenga cu aceşti fraţi; kadalenQar de (către) aceştia (acestea). kâna2 adv., conj. 1. când; ~ hen ~ când şi când. 2. dacă. kân/a3, -es s.f. ceaşcă, ceşti; can/ă, -e; kanenga posikăqe cu ceştile de lut; kâna thudesqi cană de lapte, kândela (perf kandiâs) vb. tr., intr. a asculta; o chăve kândena hen respektisârna o profesorin băieţii îi ascultă şi îi respectă pe profesori; o kak kandiâs pe chaven unchiul şi-a ascultat copiii, kang/î, -ă s.f. piepten'e, -i. kantâr/i, -ă s.m. cântar, ~e. kapâc/i, -ă s.m. capac, ~e; piri ~iga oală cu capac, kaprior/a, -es s.f. căprioar/ă, -e; i ~a xâla căr căprioara mănâncă iarbă.
«ir, ~â s.m. penis, ~uri.
karamio/i, -ă s.m. întuneric, karazli, karazlides adj. invar.
brun/et, (-etă, -eţi, -ete). karl7î, -ă s.f cui, ~e; kerpedej ~enqo cleşte de cuie. karia adv. încoace, karik adv. încotro, kărt/a, -es s.f. carte, cărţi [v. şi jil].
kartier/os, -oja s.m. cartier, ~e. kartof/i, -ă s.m. cartof, ~i. karuc/a, -es s.f. căruţ/ă, -e; ~a
o	grastenga căruţă cu cai. karr/6, -e s.m. ţep, ~i; ~e zor ale ţepi lari. kaset/a, -es s.f. caset/ă, -e. kasier/a, -es s.f. casier/ă, -e. kăsk/a, -es s.f. cască, căşti; ~a telefonosqi cască de telefon, kaskăd/a, -cs s.f. cascad/ă, -e. kdsqi pron. interog. kon (în cazul dativ) cui. kastel/os, -oja s.m. castel, ~e. kastron/os, -oja s.m. castr/on, -oane.
kas, ~tă s.m. lemn, ~e; ânOar o ~ din lemn.
58
kaskavâlos s.m. caşcaval, kaskavalosqo, (-i, -e, -e) adj. de caşcaval, al (a, ai, ale) caşcavalului, kastcsq/o, (-i, -e, -e) adj. de lemn, al (a, ai, ale) lemnului, kastu/no, (-jf, -nc, -ne) adj. din lemn.
kat, -ă s.f. foarfece, foarfece; o katăţa cu foarfecele. kat(h)c adv. 1. aici; kăt(h)ar de aici [var.: at(h)e] 2. unde, încotro, kathc adv. v. kat(h)e. kâuza, -es s.f cauz/ă, -e; ănQar ikâuza... din cauza... kazân/i, -ă s.m. v. kaz ăn os. kazăn/os, -oja s.m. cazan, ~e;
căld/are, -ări. kazmâ/wa, -«lcs s.f cazma, ~le. kaOar	L	prep.	1.	către,
(în)spre. 2. de la. II. adv. (pe;	de)	unde.	[var.	ka-r,
contrasă,	urmată de	art. o
sau	/: ka-r o	gaw	“spre
sat”].
kărisdrla (perf kărisardâs) vb.
tr., intr. a căra. ke 1. (prep. ka la cazurile oblice) la; ~ lenQe la ei (ele); ~ sosqe? la ce?; — mo gras la calul meu. 2. conj. că, pentru că; căci; so sanlar ke si? ce credeţi că este? 3. (suplineşte pron. interog. so “ce” şi pron. in-terog.-rel. sawo, sawi, sawe “care”); otthe sin-o — diăs Ies acolo este cel căruia i-a dat; ek lăhos ~ seăs othăr un rrom ce era pe acolo, kerărla (perf. kerardâs) vb. tr. a fierbe; tu kerărca tu fierbi; ami kerarăsa noi fierbem, keraw/do, (-zi, -de, -de) adj. fiert, (fiartă, fierţi, fierte); xanzâna ~de se mănâncă fierţi (fierte); si ~zi este fiartă.
ker/do, (-zi, -de, -de) adj. lac/ut (-ută, -uţi, -ute); ~do mănQar făcut de mine.
59
kerimăsq/o, (-i, -e, -e) adj. de făcut; si man ek hismeci ~i am o treabă de făcut, keri/mos, -măta s.m. 1. fapt/ă, -e. 2. facer/e, -i. kerk/o, (-i\ -c, -e) adj. amar, (~ă, ~i, ~e). kerla {perf. kerdâs) vb. I. tr.
1.	a face; i daj ~ xamos mama face mâncare; o k'izajâ kerna spârtos copiii fac sport; 2. ~ himeci a face treabă. 3. ~ jardimi a ajuta; te kerăw titqi jardimi să te ajut. 4. ~ cingarâ a se certa, a face scandal. 5. a costa; o gat ~ but cămaşa costă mult. 6. a produce; ~ aburos a produce abur. II. refl.; ~ pes a se (pre)face; ow da kerdâs pes el s-a (pre)făcut; te keres tut! să te faci! kerpedej, ~a s.m. cleşt/e, -i; o ~ karfenqo cleştele de cuie. kerzola {perf. kerzosajâs) vb. refl. a se face; dlkh sar ~!
vezi cum se face! kesti/a, -es s.f. chesti/e, -i [v. şi
i	dos].
kcs, keza s.m. mătase, mătăsuri; ânQar o kes din mătase, ki/a, -es s.f. cheie, chei. kiăr adv. chiar; ~ palâl chiar după; ~ te [dăkă] chiar dacă.
kibor I. pron., adj. interog. (invar.) cât, câtă, câţi, câte; ~ frankdja mangâs? câţi bani a cerut? ~ si o cahăci? cât este ceasul? II. adv. 1. (in construcţia corelativă kidibor... kibor atât (atâta, atâţia, atâtea) ...cât (câtă, câţi, câte). 2. (tu exclamaţii sau interogaţii) cât de (uneori calchiindu-se prepoziţia de din limba română ~ de “cât de”: kibor de but “cât de mult”, “oricât”). 3. prep.(in comparaţii) ~ tute cât tine.
60
kibore {adj. interog. kibor la cazurile oblice)', ~ fran-konqa? cu câţi lei? kibric/i, -ă s.m. chibrit, ~uri. kidă adv. aşa; sa - tot aşa; de asemenea; la fel; na-l ~? nu-i aşa? kidcla {perf. kidiâs) vb. I. a aduna, a strânge, a culege; i chăj ~ htluză fata adună flori. II. refl.; ~ pes a se strânge; (ame) kidăsas amen othe (noi) ne strângem acolo, kidibor adv., pron., adj. nehot.
I.	atât; (în expr.) sa - tot atât, ku - cu atât. II. pron., adj. nehot. (invar.) atât, (atâta, atâţia, atâtea); ~ frankâja kibor mangăs atâţi(a) bani câţi a cerut. kidin/6, (-1, -e, -e) adj. strân/s, (-să, -şi, -se), adun/at, (-ată, -aţi, -ate). lcildc/i, -ă s.m. chiloţi; ~ă mur-sikane chiloţi bărbăteşti.
kiloinetr/os, -oja s.m. kilo-metr/u, -i. kiosk/os, -oja s.m. chioşc, -uri.
kisa/lo, (-jî, -le, -le) adj. astfel de; ~le kheră astfel de case; ~le idoja astfel de chestii; ~le lenOar dintr-acestea. ldsăj, ~â s.f. nisip, -uri; ănd-i kisăj în nisip; - zilei nisip galben.
ldci'rân/os, -oja s.m. şobolan, —i. [v. şigurmuso], kîlc/os, -ă s.m. câlţi. ki'nd adv. când; dekindărla de când [v. şi kană2]. ki'ri'isârla (perf. kinisardâs) vb.
intr. a cârâi.
Mrkar {perf. kîrti) vb. tr. a tunde; o kak — o kizais unchiul îl tunde pe copil. kir(k)m'is/i, (-i, -ă, -ă) adj.
tun/s, (-să, -şi, -se), kîrlig/os, -oja s.m. cârlig, ~e. kisti'rla (perf kîstirdî) vb. tr. a strânge, a strangula.
61
kistigisdrla (perf. kîstigisar-dâs) vb. tr. a câştiga; o pianistos kistigisardas ek medalia pianistul a câştigat o medalie, kîzăj, ~â s.m. copi/1, -i; o k'izais pe copil; i thar o ~ kizaisqi măseaua copilului, ki'zaînq/o, (-i, -e, -e) adj. 1. de copii, al (a, ai, ale) copiilor; kole trine~i[e] celor trei copii. 2. copilăr/esc, (-eas-că, -eşti, -eşti), kizaisq/o, (-i, -e, -e) adj. de copil, al (a, ai, ale) copilului; gozî ~i minte de copil, klâm/a, -es s.f. clam/ă, -e; o ~es te astares o bală clame de prins părul, klâs/a, -es s.f. clas/ă, -e. klopot/os, -oja s.m. clopot, -e; o ~qs na măria panda clopotul nu mai bate. idosk/a, -es s.f. cloş/că, -ti; i ~a cugulisardăs ănQ-i bar cloşca a ciugulit în curte.
kocăj, ~â s.m. ştiule/te, -ţi; coce/an, -ni; boboja barona p-o kocăj boabele cresc pe ştiuleţi.
kocăk, kocăkă s.f. 1. nastur/e, -i; pastil/ă, -e; bulin/ă, -e; kocăk seresqi pastilă de cap (pentru durere de cap); kocăk ozesqi pastile de inimă.
kocîk, ~â s.f genunchi, genunchi.
kodâ pron., adj. dem. acel(a); cel; ăla; (acuz.) kodoles pe acela; kodale (var. kole); ~ zukel acel câine, câinele acela; ko(da)le zuklega cu câinele acela, cu acel câine.
kodană1 pron., adj. dem. v. konă\
kodană2 pron., adj. dem. v. konă2.
kodă pron., adj. dem. (a)ceea; cea; aceea; aia; (la cazurile oblice) kodale (vor kole)
62
kole lelekâţa cu acea barză (cu barza aceea), kodowâ pron., adj. dem. v. kodă.
kofetări/a, -es s.f. cofetări/e, -i s.f; k-i ~a arakhesa gudi-măta la cofetărie găseşti dulciuri, kof/i, -ă s.m. coş, -uri (împletite); ~ia fruktenţa coşuri cu fructe, kojăpron., adj. dem. v. kodă. kojln, ~â s.m. piept, -uri; o basnesqo - si zoralo pieptul cocoşului este puternic, kokal/o, -a [-oja] s.m. os, oase; mas ~ănqa came cu oase; kan cirnol lesqe kokala o să-i putrezească oasele, kdk/os, -oja s.m. coc, -uri (de păr).
kokosti'rk/os, -oja s.m. cocostârc, ~i.
kolăj, —â s.m. cure/a, -ele; -pantalunăqo curea de pantalon.
kolc/os, -oja s.m. colţ, -uri. koleg/os, -oja s.m. coleg, ~i. kolivi/a, -es s.f. colivi/e, -i. kolol/os, -oja s.m. 1. roată, roţi; ~os masinăqo roată de maşină. 2. sul, -uri. kolor/a, -es s.f. culoare; ăndar sawre ~es din toate culorile, kolorime adj. invar, color/at, (-ată, -aţi, -ate). komandisârla (perf. komandi-sardâs) vb. tr. a comanda, kombtn/a, -es s.f. combin/ă, -e;
~a ziwesqi combină de grâu. komb/os, -oja s.m. nod, -uri. koincrteiâl/os, (-a, -oja, -es) adj. comercial, (~ă, ~i, ~e). komin/a, -es s.f. coş, -uri (de evacuat fumul), kon pron. interog.-rel. cine; (acuz.) kas pe cine, (gen.) kâsq/o (-i, -e, -e) al (a, ai, ale) cui, (dat.) kâsqi (kăsqe) cui, (locat.) ke kăsde Ia cine, (abl.) kâsBar [var.: tar kâsOe) de la (din) cine, de
63
către cine, (soc.-instr.) kăga cu cine; me vakerdom kăsqi na zănla eu i-am spus cui nu ştie.
konâ1 pron., adj. dem. acei(a); cei; ăia; (la acuz.) ko(do)len pe aceia; (la cazurile obl.) ko(dâ)16; kole zuklenga cu acei câini, cu câinii aceia (ăia); ănd-o than kole don-qo în locul celor doi. konă1 pron., adj. dem. acele(a); cele; alea; (la acuz.) ko(do)-len; (la cazurile oblice) ko(da)le; ko(da)le lelekenga cu berzele acelea, (cu acele berze); diferisărla kolendar diferă de acelea, konâk/os, -oja s.m. conac, ~e; o~os bojerinqo conacul boierilor, koncinisârla (perf. koncinisar-dâs) vb. tr. a conţine, kondici/a, -es s.f condiţi/e, -i. konducisârla (jjerf. conduci-sardâs) vb. tr. a conduce.
konkurs/os, -oja s.m. concurs, ~uri; ~os pianosqo concurs de pian.
kdn/os, -oja s.m. con, ~uri (de brad).
konsultisdrla (perf. konsulti-sardâs) vb. tr. a consulta; o doktoros ~ o nawsalen doctorul îi consultă pe bolnavi, kontra prep. contra; împotrivă, korb/os, -oja s.m. corb, ~i. korekt/os, (-a, -oja, -es) adj. 1. corec/t, (-tă, -ţi, -te); po cima ~os mai puţin corect.
2.	caclo (-/, -e, -e) drept (dreaptă, drept, drepte), koria adv. încolo; po ~ mai încolo.
korkoni adj. invar, singur, (-ă, -i, -e); za ~! du-te singur! korn/os, -oja s.m. corn, coame [v. şi sin g]. kor/o, -e s.m. brăţ/ară, -ări. korp/os, -oja s.m. corp, ~uri; o paparudenqa ~os corpul fluturilor.
64
kort'os, -oja s.m. cort, ~uri. kos/a, -es s.f. coas/ă, -e. kostom/os, -oja s.m. costum, ~e; ~oja mursikane costume bărbăteşti, kotdj, ~a s.m. motan, ~i. kotor, ~â s.m. 1. cârp/ă, -e.
2.	bucată, bucăţi; ek ~ than o bucată de loc. kothc adv. aici. kovlintir/i, -ă s.m. coviltir, ~e. kovor/i, -ă s.m. cov/or, -oare; i daj cisărla ~i mama scutură covorul, kovor/os, -oja s.m. v. ko-v ori.
kowâ pron., adj. dem. v. ko-dowL kowâr/i, -ă s.m. ghem, ~e. kowjar/do, (zi, -dc, -de) adj.
mui/at, (-ată, -aţi, -ate). kowj/lo, (-1, -le, -16) adj.
moale, (moale, moi, moi), kowrr/i, -ă s.f. oarb/ă, -e. kowrr/o, -e s.m. orb, ~i. kozokăr/i, -ă s.m. cojocar, ~i.
kracunosq/o, (-i, -e, -e) adj. de Crăciun, (al, a, ai ale) Crăciunului, krăk/a, -es s.f cracă, crăci;
creangă, crengi, krâtic/a, -es s.f. cratiţă, cratiţe. krccimc adj. invar. încreţ/il, (-ită, -iţi, -ite). krcc/os, (-a, -oja, -es) adj. creţ, (creaţă, ~i, ~e). kredinc/a, -es s.f. credinţ/ă, -e; sawrri ~a toată credinţa.
kredincos/os, (-a, -oja, -es) adj. credinci/os, (-oasă, -oşi, -oase), krem/a, -es s.f crem/ă, -e; dela —aga a da cu cremă (a face pantofii cu cremă); ~a sekerisqi thari cremă de zahăr ars. kridn/os, -oja s.m. crei/on, -oane.
krosetisârla (perf. kroseti-sardâs) vb. Ir. a croşeta, kruc/ă, -es s.f cruc/e, -i.
65
ku prep. (< Ib. română cu “cu”; apare în calcuri româneşti) cu.
kuc/i, -ă s.f. sămânţă, seminţe; o phabajăqe ~ă seminţele de măr; luluzi kucenqi floarea soarelui [“floare de seminţe”], kufar/os, -oja s.m. cufăr, cufe-re; ladă, lăzi. kujb/os, -oja s.m. cuib, ~uri. kuji, kujă s.f cot, coate, kuk/os, -oja s.m. cuc, ~i. kukurigisărla (perf kukurigi-sardăs) vb. intr. a cucuriga. [v. şi bcis a la], kulor/ă, -es s.f. culo/are, -ri; mi ~ă ke bent'r mo zi si grios culoarea mea preferată este griul.
kumnât/a, -es s.f. v. zestăj. kumotros, kumetră s.m. cu-mătru, cumetri, kurk/a, -es s.f. curc/ă, -i. kurkân/os, -oja s.m. curcan, ~i.
kurk/6, -e s.m. 1. săptămân/ă, -i; pal â duj kurke după cele două săptămâni; zisă o kur-kesqe zilele săptămânii. 2. duminic/ă, -i; avrăl o kurkes-dar în afară de duminică, kusi'k, ~â s.f. brâ/u, -ie; o thui-mos o kusikâqo grosimea brâului. kusk/a, -es s.f. cuşcă, cuşti, kuti/a, -es s.f. cuti/e, -i. kuzu/s, -des s.m. mie/l, -i; ied, iezi; o kuzunga cu mieii.
Kh
khaikâsqi pron. nehot. v.
khojik. khaincs adv. 1. rău; po ~ mai rău. 2. foarte; ~ importănto foarte important. 3. tare; ~ phuro tare bătrân; ~ bari-mănqo tare şi mare. khaini/mos, -măta s.m. răut/a-te, -ăţi; lenqe ~măga cu răutatea lor.
66
khai'n/o, (-1, -«, -c) adj. rău, (rea, răi, rele) periculos, (-oase, -oşi, -oase), khaj, ~â s.f. (anat.) vânt, -uri. ktaak, ~â s.f. subsu/oară, -ori. kham, ~â s.m. soare, sori. khamesq/o, (-i, -e, -e) adj. de soare, al (a, ai, ale) soarelui; okelără khamesqe ochelari de soare, khamn/î, -ă s.f. gravid/ă, -e. khangcr/i, -ă s.f biseric/ă, -i. khella (perf. kheldâs) I. vb. tr. a juca; a dansa; o chă khenla xorâs fetele joacă hora. II. vb. refl. a se juca; o zukelă khenla pesqi o to-pâţa câinii se joacă cu mingea; (me) khelăwa mănqe lăga (eu) mă joc cu ea. kher, ~â s.m. cas/ă, -e. kherâl(dân) adv. de acasă, klierc adv. acasă, khcresq/o, (-i, -c, -c) adj. 1. de casă, al (a, ai, ale) casei.
2.	domestic (~ă, ~i, ~e).
khojî s.f. seu, unsoare. khoja/16, (-ji, -Ic, -Ic) adj. un-sur/os, (-oasă, -oşi, -oase), khojik	pron. nehot.	cineva;
(acuz.) khajikăs pe cineva; (dat.) khaikăsqi cuiva, khuides adv. împletit, ldiui/do, (-zi, -de, -de) adj.
împlet/it, (-ită, -iţi, -ite). khur, ~ă s.f călcâi, ~e. khur/o, -e s.m. mânz, mânji, khuvvcla (perf. khuwidâs) vb. tr. a împleti; te khuwin pu-menqi (ei, ele) să-şi împletească.
L
la1 pron. pers. oj “ea” (la acuz., sg.) pe ea, o; (pos.) si - ea are. la2 pron. pers. v. lăq i2. lachăr/do, (-zi, -de, -de) adj. repar/at, (-ată, -aţi, -ate); îndrept/at, (-ată, -aţi, -ate). lachărla (perf. lacheardâs) vb. tr. 1. a repara; lachăr tu da i
67
bar! repară şi tu gardul!.
2.	a îndrepta; te lachărel pe araimăta să-şi îndrepte greşelile, aches adv. bine. achi/mos, -măta s.m. 1. bine.
2.	bunătate (faptă bună), bunătăţi. 3. favoare, favoruri; (me) kerdom tuqe o ~mos (eu) ţi-am făcut favoarea.
ich/o, (-i, -e, -e) adj. bun, (~ă, ~i, ~e); blând, (-dă, -zi, -de), id/a, -es s.f. ladă, lăzi. ihînk/a, -es s.f. ţigancă, ţigănci [v. şi rromni]. th/os, -oja s.m. ţigan, ~i; rrom, ~i be, laho! măi, ţigane!, ikat/os, -oja s.m. lacăt, —e. qe1 pron., adj. pos. v. lăq o. qe2 pron. pers. oj “ea” (la dat., sg.) v. lăq i2. qi1 pron., adj. pos. v. Iăqo. qi2 pron. pers. oj “ea” (la dat., sg.) ei, îi, -i-; di ~ te xal! dă-i (ei) să mănânce!
lăq/o, (-i, -e, -e) pron., adj. pos. al (a, ai, ale) ei; ân6-o than —o în locul ei; ~o dat tatăl ei; ~e phrală fraţii ci; ~i phen sora ei; ~e akhâ ochii ei. lâkrim/a,-es v. aws in. lalăwa, laleles s.f lale/a, -le. lal/o, -e s.m. mut, muţi. lăm/a, -es s.f. lam/ă, -c; ~a murraimăsqi lamă de ras; —a chinimăsqi lamă de tăiat.
lâmb/a, -es s.f. lamp/ă, -e; ~a peretosqi lampă de perete, lancisdr/i, -ă s.m. lănţiş/or, -oare; ~i somnakosqo lănţişor de aur. lănc/os, -6ja s.m. lanţ, —uri;
cahâci ~oţa ceas cu lanţ. lantern/a, -es s.f. lantern/ă, -e. lăţa pron. pers. oj “ea” (la soc.
sg.) cu ea. las, laza s.f. ruşin/e, -i; ek bort las o mare ruşine ţv. şi lazaimâs].
68
lautăr/i, -ă s.m'. lăutar, ~i [v. şi basalderi]. laziini I. adj. invar, necesar, (~ă, ~i, ~e), trebuinci/os, (-oasă, -oşi, -oase), util, (utilă, utili, utile). II. vb. tr. unipers. şi impers. trebuie, este necesar: tu ~ te zanes tu trebuie să ştii; so si ce este necesar?; sar si ~ cum trebuie. III. vb. intr. a avea (a fi nevoie) de ceva; nti-i mâneji ~ nu am nevoie; si ~ trebuie (este nevoie). IV. nevoie, nevoi; si mănqi ~ am nevoie, lazai/mos, -măta s.m. ruşin/e, -i; ruşin/are, -ări; ~măs8ar de ruşine, din cauza ruşinii, la/.ăla (perf. lazawziâs) vb. refl. a se ruşina; lesqo ozi laiâla el se ruşinează.
Iazan/do, (-zi, -dc, -dc) adj.
ruşin/os (-oasă, -oşi, -oase). lăOar pron. pers. oj “ea” (la abl., sg.) din (de la) ea, de (către) ea.
lăOc pron. pers. oj “ea” (la loc., sg.) în ea, la ea; ăn8-e ~ în ea.
lăgan/os, -oja s.f. leagăn, ~e; ~oja kizainqi leagăne de copii.
legum/a, -es s.f legum/ă, -e. legă, leges s.f. leg/e, -i; i legă o zisăqi legea oraşului, lela (perf. liăs) vb. tr. a lua; (imper.) li! ia!; len! luaţi!; fu kam Ies i phabâj tu vei lua mărul; ~ jak a lua foc; ~ les i lîndra a-1 lua (apuca) somnul.
lclek/a, -es s.f. barză, berze; di o lelekă(qi) te xal! dă-i berzei să mănânce! lcn pron. pers. onă “ei, ele” (la acuz. pl.) pe ei; pe ele; li ~! ia-i! (ia-le!). lcnşa pron. pers. onâ “ei, ele” (la soc. -instr.) cu ei (ele). IcnOar pron. pers. onâ “ei, ele” (la abl. pl.) dc la (din) ei (ele), de (către) ei (ele).
69
IcnOe pron. pers. onă “ei, ele” (la locat. pl.) la ei (la ele), în ei (în ele); ke ~ la ei (ele); pala ~ după ei (ele). lenqe1 pron., adj. pos. v.
le nq o. lcnqe2 pron. pers. onă “ei, ele” (la dai. pl.) v.lenq i2. lenqi1 pron., adj. pos. v. len-qo.
lenqi2 pron. pers. onă “ei, ele” (la dat. pl.) lor, -le-, li; di ~ o kocăkă! dă-le nasturii! lenq/o, (-i, -e, -e) pron., adj. pos. al (a, ai, ale) lor; ~o gras calul lor; ~i mămi bunica lor; ~e graslâ caii lor; ~e akhă ochii lor. lentos adv. v.javăs i.
Ies1 1. pron. pers. ow da “el” (la acuz. sg.) pe el, îl -1-; o kak andâs ~ unchiul l-a adus. 2. (în construcţiile pentru marcarea posesiunii (imposesiunii)) si ~ el are; na-i ~ el nu are.
Ies2 pron. pers. ow da “el” (la dat. sg.) v. / es q leşa pron. pers. ow da “el” (la soc.-instr. sg.) cu el.
Icsqe1 pron., adj. pos. v.
les q o.
Icsqe2 pron. pers. v. I e s q i'. Iesqi1 pron. pers. ow da “el” (la dat. sg.) lui, îi, -i-; so andăs ~? ce i-a adus (lui)?; cidiăs ~ ek dap (el, ea) i-a tras (lui) o lovitură.
Iesqi2pron., adj. pos. v. lesqo. lesq/o, (-i, -e, -e) pron., adj. pos. al, (a, ai, ale) lui; —o khur călcâiul lui; ~i daj mama lui; ~e dandă dinţii lui; ~e akhă ochii lui.
IesOar pron. pers. ow da “el” (la abl. sg.) de la (din) el, de (către) el, despre el; avrăl ~ (în) afară de el.
Ies0e pron. pers. ow da “el” (la locat. sg.) la (în) el; sar ~ ca el; ke ~ la el.
70
lew/os, -oja - s.m. leu, lei (şi moneda), ligăn/os, -oja s.m. lighe/an, -ne; ~oja thowimăsqi lighe-ne de spălat, liliăk/os, -oja s.m. liliac, lilieci (şoarec/e, -i cu aripi.), linâj, ~ă I. s.m. vară, veri; sawrro ~ toată vara. II. loc. adv:, ăn6-o linăj vara (în timpul verii), lipimc adj. invar, lip/it, (-ită, -iţi» -ite). lojărhi {perf. lojărdâs) vb. tr. a înroşi; (me) lojără(w) o arre (eu) roşesc ouăle, lojăla (perf lojâs) vb. refl. ~ pes\ a se înroşi; (me) lojăw ma(n) (eu) mă înroşesc, lokomotiv/a, -es s.f loco-motiv/ă, -e; o lokomotivă-Qar de (către) locomotivă. IokhesOe adv. uşor; lesne; ~ te vakeres... uşor de zis... lokh/o, (-1, -e, -e) I. adj. uşor, (uşoară, uşori, uşoare) II.
adv. lokho uşor; mcmqi si lokho (mie) îmi este uşor. lol/o, (-jf, -le, -le) adj. roşu, (roşie, roşii, roşii); / pori o lole grastâscji coada calului roşu.
Ion s.m. sare; te cărrel nişte ~ să lingă nişte sare.
Ion/do, (-21, -de, -de) adj.
săr/at, (-ată, -aţi, -ate). loncsq/o, -i, -e, -e) adj. de sare, al (a, ai, ale) sării; mina ~i mină de sare. lopât/a, -es s.f. lopată, lopeţi. lowaflo, (-ji, -le, -le) adj.
băn/oş (-oasă, -oşi, -oase). Iucisârla (perf. lucisardâs) vb.
intr. a luci [v. şi sila r], Iuluzăq/o (-i, -c, -e) adj. de floare, al (a, ai, ale) florii; bobâkos ~o boboc de floare, luluzenq/o, (-i, -e, -e) adj. de flori, al (a, ai, ale) florilor; văzes ~i vaze de flori, luluz/î, -ă s.f. floare, flori; i ~i kucenqi floarea soarelui.
71
lurrrin/a, -es s.f. lurr.in/ă, -i; de ~ă, al (a, ai, ale) ~ii. luminăq/o, (-i, -c, -e) adj. de lumină, al (a, ai, ale) luminii; o bekos o ~o becul de lumină.
luminisârla (perf. luminisar-dâs) vb. tr., intr. a lumina, lună adv. lunea, în ziua de luni.
M
ma pron. pers. v. m a n. maci/inos, -măta s.m. beţi/e, -i. mac/î, -ă s.f. muscă, muşte; o —enţa cu muştele, mâcos, -oja s.m. maţ, ~e. macinisarla (perf. macinisar-dâs) vb. tr.v. xuz cirl a. machesq/o, (-i, -e, -e) adj. de peşte, al (a, ai, ale) peştelui.
nach/o, -e s.m. peşt/e, -i. nagăr/i, -ă s.m. măgar, ~i. nagan'sq/o, (-i, -e, -c) adj. de măgar, al (a, ai, ale) măga-
rului; ~o amos hamul măgarului.
magazî/a, -es s.f. magazi/e, -i. magazin/os, -oja s.m. magazin, ~e.
maxarimc adj. invar, spurc/at, (-ată, -aţi, -ate). nia(li)niud/ă, -edcs s.f mah-mude/a, -le. maj adv. mai 1. (intră în construcţiile de comparativ şi superlativ relativ); ~ sukăr mai frumos; cel ~ sukăr cel mai frumos. 2. (cu verbe ce exprimă caracterul durativ, repetabilitatea); (me) na ~dikhom kadă! (eu) n-am mai văzut aşa ceva! majmuc/a, -es s.f maimuţ/ă, -e. makarâw/a, -cs s.f macara, —le; i ~a sillăr ănd-o kham macaraua luceşte în soare, mâk/os, -oja s.m. mac, ~i. niakosq/o, (-i, -c, -c) adj. de mac, al (a, ai, ale) macului; kucă ~i seminţe de mac.
72
malăja s. m.pl. mălai, malâk/os, -oja s.m. bivol, ~i;
matahală, -e. mâl/os, -oja s.m. mal, ~uri. mamalig/a, -cs s.f. mămălig/ă, -i.
măm/i, -ă s.f. bunic/ă, -i; o mamenga cu bunicile; amare mamendar de (către) bunicile mele. inan1 pron. pers. mc “eu” (la acuz. sg.) pe mine, mă, mi; puchelas man (el, ea) , mă întreba.
man2 pron. pers. mc “eu” (la dat. sg.) v. mănqi. mânţa pron. pers. mc “au” (la soc.) cu mine. mnnOar pron. pers. me “eu” (la abl., sg.) de (către) mine. mânOe pron. pers. me “eu” (la locat.) la (în) mine; pasai ~ (pe) lângă mine; tar ~ de la mine; anOăr ~ din mine. mânqepron. pers. v. m ănq i. mangcla (perf. mangâs) vb. tr.
1.	a cere; a vrea; a dori; kibor mangâs? Cât ceri? Mangesa te keres, ker tiiqi! Vrei să faci, fa-ţi!; na mangâs te besel pânda n-a vrut să mai stea; hen me mangâm ta cekerlm şi (eu) am vrut să plec. 2. a iubi; na ~ la nu o iubeşte.
inangi/mos, -mata s.m. 1. ce-rcr/e, -i; rugăm/inte, -inţi.
2.	rugăciun/e, -i, 3. dorinţ/ă, -i, vrer/e, -i; iubir/e, -i.
mănqi pron. pers. me “eu” (la dat. sg.) mie, îmi, -mi-; di ~! dă-mi! ker ~ kadă! fa-mi asta!; ~ si lokho mie îmi este uşor; vaker ~! spune-mi!
manglitor/ă, -es s.f. cerşetoare, ccrşetoare.
manglitor/os, -oja s.m. cerşetor, ~i.
manus, ~â s.m. 1. om, oameni; ivesqo ~ om de zăpadă; ek ~ gavendar un om de la ţară;
73
2.	(pl.) părinţi; pe manu-senga cu oamenii săi. tnanuscnq/o, (-i, -e, -c) adj. de oameni, al (a, ai, ale) oamenilor; o kher me ~e casa părinţilor mei. manuscsq/o, (-i, -e, -e) adj. de om, al (a, ai, ale) omului, manzin, ~â s.m. lighioan/ă, -e;
dihanie, dihănii; animal, ~c. mârcă adv. marţi, marţea; în ziua de marţi, mărci s.f marţi, mar/do, (-zi, -de, -de) adj. băt/ut, (-ută, -uţi, -ute); karfa ~de cuie bătute, mărf/a, -es s.f. marfă, mărfuri; kibâr kerla i ~a? cât face marfa?
nargaritâr/i, -ă s.m. mărgăritar, ~e. nari/mos, -mata s.m. 1. bătaie, bătăi. 2. răzb/oi, -oaie. nârla (pes) (perf. mardâs) vb. Ir. (refl.) a (se) bate; na mar dom lut nu te-am bătut;
o faroja mărna dur farurile bat departe; astardăs le marel a început să bată. martor/os, -oja s.m. martor, ~i; sawrre martoronga lenqe cu toţi martorii săi. marresq/o, (-i, -c, -c) adj. de pâine, al (a, ai, ale) pâinii; ek felia ~i o felie de pâine, marr/o, -e s.m. pâin/e, -i; mano thudega pâine cu lapte; duj gone marrega doi saci cu pâine, mas, ~a s.m. carne, cărnuri; ~ kokalănga came cu oase. măsik, ~a s.m. lun/ă, -i; o ~a o bresesqi lunile anului, masin/a, -cs s.f. maşin/ă, -i; ~a cikni maşină mică. masinăq/o, (-i, -e, -e) adj. de maşină, al (a, ai, ale) maşinii; o ~e faroja farurile maşinii; kolâlos masinăqo roată de maşină, maskâr I. s.m. 1. mijloc, ~uri.
2.	centr/u, -e. 3. miez, -uri;
74
o ~ o raciaqo miezul nopţii.
II.	prep. printre, între; ~ pumende între ei. maskarun/o, (-1, -c, -c) adj.
mijloci/u, (-e, -i, -i). ma/to, (-ci, -te, -te) adj. beat (beată, beţi, bete), mavi/s, -des adj. albastr/u, -â, albaştri, albastre; o gal si ~s cămaşa este albastră; o gadă si ~des cămăşile sunt albastre, măzară s.f. mazăre, mazarăq/o, (-i, -c, -e) adj. de mazăre, al (a, ai, ale) mazărei. mărg/ăwa, -eles s.f. [v. m i-riklo]. me1 pron. pers. (la nom. sg.) eu. me2 pron., adj. pos. mo “al meu”, mi “a mea”, me “ai, ale mele” (la cazurile oblice) al (a, ai, ale) mele; di ~ ka-kosqi! dă-i unchiului meu!; ~ rromnăqa cu nevasta mea; ~ gonenga cu sacii mei; ~ se-
resQar din capul meu; vaker me chenqi! spune-le fetelor mele!
medăh/a, -es s.f. medali/e, -i. mejos s.m. mei; kucă mejisqi seminţe de mei. melai/mos, -măta s.m. murdări/e, -i. mcla/16, (-jî, -le, -ic) adj.
murdar, (~ă, ~i, ~e). inelk/os, -oja s.m. melc, ~i. memori/a, -es s.f memori/e, -i; ănd-i ~a lăqi în memoria ei [v. şi g o 2 /]. men, mea s.f gât, ~uri; duk-hăla man ănd-i men mă doare în gât. mereos adv. mereu; tot timpul, meri/mos, -măta s.m. moarte, morţi.
meria (perf. muljâs; muno-9ar) vb. intr. a muri; o ruw na ~ si-lesdar lupul nu moare de frig. mesk/a, -es s.f. urs, urşi; i ~a xâla awzin ursul mănâncă miere.
75
mester/os, -oja s.m. meşter. ~i; o ~os lachărla i bar meşterul repară gardul, metr/os, -oja s.m. metr/u, -i; o ~oja cu metrul, mi pron., adj. pos.(un posesor de gen m. sau f, de pers. I şi un obiect posedat, de gen f.) a mea; ~ daj mama mea. mi/a, -es s.f mi/e, -i; po ek ~a câte o mie. miliciân/os, -oja s.m. milili/an, -eni [v. şi seral o]. militâr/i, -ă s.m. militar, ~i; (acuz.) o ~is pe militar; o ~in pe militari. min/a1, -es s.f plăcint/ă, -c. min/a2, -es s.f min/ă, -c; ~a lonesqi mină de sare. mineral/os', -oja s.m. mineral, ~e.
minerâl/os2, (-a, -oja, -es) adj. mineral, (~ă, ~i, ~e); paj ~os apă minerală, ministr/os, -oja s.m. ministru, miniştri; Ies kerde Ies ~os el
a fost numit ministru [pe el l-au făcut ministru], minus adv. minus [v. şi b i ]. mirăsa, mirese s.f mireasă, mirese, [v. şi bor i\. mirikl/o, -e s.m. mărge/a, -le;
len si len ~e ele au mărgele, mirisola (perf mirisojâs) vb. refl. a se mira; mirisosa so-ţa te miri cu ce. misir/i, -ă s.m. porumb, ~i; o ~is si Ies boboja porumbul are boabe, mistrec/os, -oja s.m. mistreţ, ~i; balTcho ~os porc mistreţ.
inistri/a, -es s.f mistri/e, -i. mişto adv. bine. miz, mingă s.f. vulv/ă, -e. merkurea adv. miercurea, în ziua de miercuri, merkuri s.m. miercuri, ziua de miercuri, mez/os, -oja s.m. miez, -uri; o kokalosqo ~os miezul (măduva) osului.
76
miner/i, -ă s.m. mâner, ~e; o cixajăqo ~i mânerul tigăii. mo pron., adj. pos. al meu; ~ kak unchiul meu; ~ phra-lesqo asarimos lauda fratelui meu. mobil/a, -es s.f. mobil/ă, -e. inojăk/o, (-i, -e, -e) adj. de vin, al (a, ai, ale) vinului, mojisari/mâs, -mata rugămin-/te, -ţi; sawrre -mănga cu toate rugăminţile, mojlsărla {perf. molîsardâs) vb.
I.	tr. a ruga. n. refl. a se ruga; onă mojîsărna k-o Alăh ei (ele) se roagă la Alah. mol, mojă s.f. vin, ~uri; parni mol vin alb; ek okăs mol o oca de vin. moli/a, -es s.f moli/e, -i; mo-liendar de (către) molii, mom s.f. ceară, mom/i, -ă s.f lumân/are, -ări. moned/a, -es s.f. mone/dă, -zi; ~a ekhe frankâsqi monedă de un franc.
morc/i, -ă s.f. piele, piei; pral i morci de pe piele, morkov/os, -oja s.m. morcov, ~i. morla (perf. morjâs) vb. tr. (refl.) ~ (pes) a (se) freca; (onă) mârnas pumen pu-mare dumega (ei, ele) se frecau cu spatele lor. mormint/os, -oja s.m. mormânt, morminte.
-mos, -mata suf. abstract', su-karimos frumuseţe, mosorimâsq/o, (-i, -e, -e) adj. de măsurat, al (a, ai, ale) măsuratului; rigla ~i riglă de măsurat, mosori/mos, -mata s.m. mă-sur/are, -ări. mosorisărla (perf mosorisar-dâs) vb. tr. a măsura; (ame) mosorisarăsa o metroga (noi) măsurăm cu metrul; mosorisăr o thut! măsoară laptele!
mosq/o, (-i, -e, -e) adj. de gură, al (a, ai, ale) gurii.
77
mos/a, -cs s.f moaş/ă, -c; i zestâj dusmănisărla o mosă cumnata o duşmăneşte pe moaşă.
motor/i, -ă s.m. mot/or, -oare. mudârla (perf. mudardâs) vb. tr. 1. a omorî, a ucide; na mudăr man! nu mă omorî!
2.	(despre lumină) a stinge.
3.	(despre sete) a potoli, muj, ~a s.m. 1. gur/ă, -i; pher-
de monţa cu gurile pline. 2. faţă, feţe. muja/lo, (-ji, -Ic, -lc) adj.
guraliv, (~ă, ~i, ~e). mujisq/o, (-i, -c, -c) adj. v.
m o s q o. mujorr/o, -c s.m. (dim.) 1.
guriţ/ă, -e. 2. feţişoar/ă, -e. mukhcla (perf mukhâs) vb. tr. a lăsa; a părăsi; te na maj mukhes Ies! să nu-1 mai laşi!; mukhom la am părăsit-o. mulcumimc adj. invar, mulţu-m/it, (-ită, -iţi, -ite); ~ o grastendar mulţumiţi de cai.
mulo, (niujî, muie, muie) adj. mort, (moartă, morţi, moarte); mulo bokhăQar mort de foame.
muncitor/i, -ă s.m. muncitor, ~i; o —inqo hismeci treaba muncitorilor, mîint/ă, -es s.f. mun/te, -ţi; tal o ~es sub munţi, mur/a, -es s.f. mur/ă, -e. murs, ~ă s.m. bărb/at, -aţi. mursesq/o, (-i, -e, -e) adj. de bărbat, al (a, ai, ale) bărbatului.
niursikan/o, (-i, -c, -c) adj. bărbăt/esc, (-ească, -eşti, -eşti).
mursi/mos, -măta s.m. bărbă-ţi/e, -i. murus, ~â s.m. v. mur s. murusn/i, -ă s.f. femeie, femei, murraimâsq/o, (-i, -e, -e) adj. dc bărbierit, al (a, ai, ale) bărbieritului; ~i lama lamă de bărbierit, murraimos s.m. bărbierit.
78
murrcla (perf. murreljâs) vb.
tr. a bărbieri, musafir/i, -ă s.m. musafir, ~i. mus/i, -ă s.f. braţ, ~e; o -ienţa cu braţele, muskulos/os, (-a, -oja, -es) adj.
muscul/os, (-oasă, -oşi, -oase), musorr/i, -ă s.f. (dim.) brăţi-ş/or, -oare. mustăc/a, -es s.f must/aţă, -ăţi; o papusqi ~a mustaţa bunicului.
musulmân/os, (-oja, -a, -es) adj. musulman, (~ă, ~i, ~e). mus, ~d s.f. 1. miros, -uri; bi ~ăq/o, (-i, -e, -e) fară miros; dela mus sukăr a mirosi frumos. 2. (-beci) duho/are, -ri; puto/are, -ri. musam/ăs, -ades s.f. muşama, ~le.
musecelos s.m. muşeţel; -os samaime muşeţel uscat, muskaimos s.m. lene; o hîs-meci nasalla o - munca alungă lenea.
muska/Io, (jî, -Ie, -Ie) adj. leneş, (~ă, ~i, ~e); putur/os, (-oasă, -oşi, -oase), muter, ~â s.m. urin/ă, -e. muterla (perf muterdâs) vb.
1.	tr. a urina. 2. refl. a se urina.
\
N
n-asî v. na.
na 1. adv. nu; -di! nu da!; sar na? cum să nu?. 2. (în construcţii invar, cu vb. asî “a putea; a fi capabil, a fi în stare să...”: na-asi > rt-asf) a nu putea (eu nu pot, tu nu poţi, el (ea) nu poate, noi nu putem, voi nu puteţi, ei (ele) nu pot); ~ kerca sakăs lega nu poţi să glumeşti cu el; ~ arakhesa la nu poţi să
o	găseşti, na-i [na si] 1. nu este, nu există. 2. (în construcţii ce marchează lipsa posesiunii)
79
~ man nu am, ~ tu tu nu ai, (...) ~ /e« ei, ele nu au. m-s [na sas] v. nană-s. taj, ~ă s.m. deget, ~e; o -ciknd degetul mic. lâjba s.f.	(in	imprecaţii)
naiba; te lei Ies i ~! să-l ia naiba!
iâj/os, -oja s.m. nai, -uri; -oja basalimâsqi naiuri de cântat.
lakh, ~ă s.m. nas, -uri; o - o manusesqo nasul omului, lakha adv. nu.
îakhcla (perf. nakhadâs) vb.
I.	intr. a trece; o masines nakhena p-o podos maşinile trec pe pod. II. tr. a înghiţi; o basno nakhadâs len cocoşul le-a (i-a) înghiţit, lakhesq/o, (-i, -e, -e) adj. de nas, al (a, ai, ale) nasului, îanâ adv. na (prin redupli-care) nu. lanâ-s [nană sas] 1. nu era, nu exista. 2. a nu avea (~ man
(eu) nu am avut,- tu(t) (tu) nu ai avut, - Ies (el) nu a avut, - la (ea) nu a avut,
-	amen (noi) nu am avut, ~ tumen (voi) nu aţi avut,
-	len (ei, ele) nu au avut. nang/o, (-1, -e, -e) adj. 1. gol
(goală, goi, goale). 2. des-pui/at, (-ată, -aţi, -ate). năs/a, -cs s.f naş/ă, -e. nasălla (perf nasaldâs) vb. tr. a pierde; (me) nasaldom la (eu) am pierdut-o; nasălca to timpos îţi pierzi timpul, nasai/do, (-zî, -de, -de) adj.
pierd/ut, (-ută, -uţi, -ute). nasela (perf. nastâs) vb. intr. a fugi; a alerga; o sosoj nas-tăs avri iepurele a fugit afară, naşi v.n- asi.
nasindos (forma de ger. a vb.
nascla) alergând; fugind. nasdnq/6, (-i, -c, -c) adj. de naş, al (a, ai, ale) naşilor, năs/os, -oja s.m. naş, ~i.
80
nawsa/lo, (-ji, -le. -Ic) 1. adj. bolnav, (~ă, ~i, ~e) 2. s.m. nawsal/o, -e bolnav, ~i. nawsali/mos, -mata s.m. boală, boli; ferisăr tut o nawsali-matenQar! fereşte-tc de boli! negustor/i, -ă s.m. negustor, ~i. nekăz/os, -oja s.m. necaz, -uri;
kodale ~oţa cu necazul acela, nekczisârla (perf nekezisar-dăs) vb. intr. a necheza; o gras ~ calul nechează. nepot/a, -es s.f. nepoat/ă, -e. ncpot/os, -oja s.m. nep/ot, -oţi. nev/o, (-1, -e, -c) adj. nou, (nouă, noi, noi); pantaluna nevi pantalon nou. ni I. adv. nici; ~ na nici nu. II.
conj. ni... ni... nici... nici... nickh pron. neg. nimeni; (acuz.) niekhes pe nimeni, (gen.) niekhesq/o, (-i, -e, -e) al, (a, ai, ale) nimănui, (locat.) niekhesOe la (în) nimeni, (abl.) niekhesdar de (către) nimeni, despre ni-
meni, de la (din) nimeni; niekhega cu nimeni, niekhdcwri adv. niciodată. niekherigâOe adv. nicăieri; în nici o parte; niciunde, nikovâl/a, -cs s.f. nicoval/ă, -e. nikhacimânde adv. nicăieri, niciundc. nikhacik 1. adv., pron. neg. nimic; na kerla pânda ~ nu mai face nimic. nikliaci'(k)sq/o, (-i, -e, -e) adj. de nimic; ~o manus om de nimic.
nisâj, ~â s.m. semn, ~e; rachiu, ~uri (la căsăslorie). nisk/a, -cs s.f. vac/ă, -i; o ~es dena o singenţa vacile împung cu coamele [“dau cu coamele”], niskcnq/o, (-i, -c, -e) adj. de vite, al (a, ai, ale) vitelor, nişte art. nehot. (precede substantivele la pl. pentru a indica o cantitate nedeterminată) nişte.
81
nowăzeci num. card. nouă/cci; ~ si unu nouăzeci şi unu, ~ si doj nouăzeci şi doi, ~ si trej nouăzeci şi trei, ~ si patru nouăzeci şi patru, ~ si cinci nouăzeci şi cinci, ~ si sase nouăzeci şi şase, ~ si săpte nouăzcci şi şapte, - si opt nouăzcci şi opt, ~ si nâwă nouăzeci şi nouă.
numimc adj. invar, num/it, (-ită, -iţi, -ite).
0
01	art. hot (pentru s.m. la nom. sg.): o grast calul.
02	art. hot. o', i, sau o3 (la cazurile oblice): o grasteqa cu calul; o dajăţa cu mama; o grastcnţa cu caii,
03	art. hot. (pentru s.m. sau s.f,
la nom. pl.):	o dajă
mamele; o dadă taţii.
obor/os, -oja s.m. iarmar/oc, -oace.
odanâ pron., adj. dem. aceia, acelea; kană avine ~? când au venit aceia? (acelea)? odă/s, -des s.f odaie, odăi; an p-i ~ în odaia sa. oficer/i, -ă s.m. ofiţer, ~i. oxto num. card. opt; ~ dewră de opt ori. oj pron. pers. (pers. a Ill-a, f, nom. sg.) ea. oj dă pron. pers. v. o j. ojola (perf. ojâs) vb. refl. a se naşte; me ojom ănd-o bres... eu m-am născut în anul... ok/âs, -des s.f. 1. oca, ~le. 2.
litr/u, -i. okelâră s.f pl. ochelari; sap okelaringa şarpe cu ochelari.
okojncr pron., adj. dem. ceilalţi, celelalte; (la cazurile oblice:	okojre);	(acuz.)
okojren pe ceilalţi, pe celelalte; (locat.) sar okojrende precum ceilalţi. okojrigâOc adv. dincolo.
82
okolisnrla (perf. okolisardâs) vb. tr. a ocoli; okolisăr! ocoleşte! okor pron., adj. dem. invar. celălalt, cealaltă; p-i — rik pe partea ccalaltă; ~ phral celălalt frate; (adv.) ~ zis alaltăieri; poimâine (la cazurile oblice) okojre: okojre gonesdar din celălalt sâc.
okupisola (perf. okupisâjas) vb. refl. a se ocupa; o phurâ ~ o artizanatoqa bătrânul se ocupă cu artizanatul, olăr/os, -oja s.m. olar, ~i; o ~os kerla piră olarul face oale.
onă pron. pers. (pers. a IlI-a, m.,f, nom., pl.) ei, ele. oprdl prep. deasupra; ~ i sinia deasupra mesei; ~ o soro deasupra capului. oprăl(dân) adv. pe sus. opre adv. sus.
oprisdrla (perf. oprisardâs) vb.
tr. a opri; oprisăr la! opreş-te-o!
optzcci num. card. optzeci; ~ si unu optzeci şi unu, ~ si doj optzeci şi doi, ~ si trej optzeci şi trei, ~ si patru optzeci şi patru, ~ si cinci optzeci şi cinci, — si sase optzeci şi şase, ~ si săpte optzeci şi şapte, ~ si opt optzeci şi opt, ~ si nâwă optzeci şi nouă. or conj. v. ori. orgnj, ~â s.m. pătur/ă, -i. organizime adj. invar, orga-niz/at, (-ată, -aţi, -ate). organizisărla (perf. organizi-sardâs) vb. tr. a organiza, ori conj. 1. dar, însă. 2. sau; ori...ori. 3. duj ~ duj kerna star doi ori doi fac patru, orkăna adv. oricând, orkathe adv. oriunde, ori încotro, orkompron. nehot. v.orkon. orkon pron. nehot. oricine, orsăr adv. oricum.
83
orsâw pron., adj. hehot. oricare; ~ zis oricarc zi. orzos s.m. orz. othe adv. v.ko the. oval/os, (-a, -oja, -es) adj.
oval, (~ă, ~i, ~e). ow da pron. pers. (pers. a IlI-a, m., nom. sg.) el. ozcsq/o, (-i, -e, -e) adj. de inimă; al (a, ai,, ale) inimii; kocăk ozesqi pastilă pentru durerea de inimă, ozi, oză s.m. inim/ă, -i; laz.âla mo-zi mănGar îmi este ruşine [“se ruşinează inima din mine”]; o sukarimos benir mo-zi îmi place frumuseţea [“frumuseţea îmi place (îmi umple inima)”], ozumânt adv. atunci.
P
p-e pron., adj. pos v. pe'. p-il [< prep. pa + art. hot., f. sg. i] pe; p-i phuw pe pământ.
p-i2 pron., adj. pos. v. p i. p-o1 [< prep. pa + art. hot. m. nom. sg. o sau < prep. pa + art. hot m., f, nom. pl. o] pe; p-o than pe loc; p-o kastă pe lemne; p-o akhă pe ochi.
p-o1 pron., adj. pos. v. po. pa prep. pe; (apare numai sub formele elidate p-i, p-o, rezultate din asocierea prep. pa cu substantive precedate de art. hot. i (nom., f., sg.), o (nom., m., sg.) sau o (nom., m., f., pl.). pacaimos s.m. încredere; si man ~ ânG-e lăGe (eu) am încredere în ea. pacăla (perf. pacajâs) vb. a crede; me pacăwa ănd-o Del eu cred în Dumnezeu, pacârla (perf. pacardâs) vb. I. tr. a înfăşură; II. refl. ~ pes a se înfăşură; (ow dă) pacardăs pes ănd-o thaw (el) s-a înfăşurat în aţă.
84
pahali's, pahalides adj. invar.
scump, (~ă, ~i, ~e) painâr/i, -ă s.m. bâlci, -uri. paj, pajă s.m. apă, ape; xain-gâqo paj apă de fântână; paj minerălos apă minerală; paj zoralo apă tare. pajărla {perf. pajărdâs) vb. tr. a uda; i chăj ~o luluză fata udă florile, pajisq/o, (-i, -e, -e) adj. de apă, al (a, ai, ale) apei; piri ~i oală de (pentru) apă; p-o okor rik o ~i pe partea cealaltă a apei. paj/lo, (-»', -le, -lc) adj. ud, (udă, uzi, ude), pakct/os, -oja s.m. pachet, ~e. pal I. conj. 1. (leagă două propoziţii de acelaşi tip) şi; sirio tharo ~ thărla este încins şi arde. 2. (cu valoare de coordonare) deci; prin urmare; sirio tharo ~ thărca lut este încins şi te arzi.
3.	iar, dar; ~ o paj sino
mavis iar apa este albastră.
4.	însă; ~ na-s sukăr însă nu era bine. II. adv. apoi. pal-i (prep. pală + art. i) după;
~ cingăr după nuntă, pal-o (prep. pala + art. o) după; ~ sosoj după iepure;
—	gr astă după cai; — xaingâ după fântâni, pală (<palâl) prep. (introducând complemente circumstanţiale) după; ~ lenQe după ei (după ele), ~ tuQe după tine, ~ tumenQe după voi; ~sar după cum. palâl prep. v. pal ă. palari/a, -es s.f. pălări/e, -i. palât/os, -oja s.m. palat, ~e. palazâj, ~a s.m. pătlăge/a, -le. pale adv. iar, iarăşi, palet/a, -es s.f. paiet/, -e; ~a tenisosqi paletă de tenis, pallar (perf. pallatî) vb. intr. a crăpa; o barră pallalar o silesdar pietrele crapă de frig; ham pallasilar o
85
bobokdja vor plesni bobocii, pâlos/os, -oja s.m. paloş, ~e. palpai prep. în spatele, pâlpâie adv. înapoi, îndărăt, în urmă.
pambuci s.m. bumbac; vată. pân/a, -es s.f. pană, pene [v. şi por r]. pănc num. 1. card. cinci.
2.	distr.; po ~ câte cinci.
3.	col.; hen o ~ tuscinci.
4.	adv.; ~ dewră de cinci ori. 5. (la cazurile oblice, în varianta sonorizată z: pânze; avrăl kodale panzcnOar în afara celor cinci; pânze okănqi de cinci ocale.
pânda adv. 1. (cu sens modal) încă; basalde ~ duj au cântat încă doi; ek dewri încă o dată. 2. (cu sens temporal, indicând caracterul durativ sau repetativ al acţiunii) mai; na kerdăs ~ nikhacik n-a mai lăcut nimic; na sine
~ nu mai sunt [nu mai există].
pânglik/a, -es s.f panglic/ă, -i. pânze num. v.pânc. pantalun/a, -es s.f pantalon, ~i; ~a nevi pantalon nou. pantalunâq/o, (-i, -e, -e) adj. de pantalon, al (a, ai, ale) pantalonului; kolăj ~o curea de pantalon, pantof/i, -ă s.m. pantof, ~i; ~ă zujenqi pantofi de femei; ~ea mursenqi pantofi de bărbaţi.
papagâl/os, -oja s.m. papagal, ~i.
papagalosq/o, (-i, -e, -e) adj. de papagal; ~e porre pene de papagal, paparud/a, -es s.f. flutur/e, -i; o chăw astărla ~en băiatul prinde fluturi, papin, ~a s.f. gâscă, gâşte, papiot/a, -es s.f papiot/ă, -e;
~es thawenqe papiote de aţă. pâpus, ~a s.m. bunic, ~i.
86
papus/a, -cs s.f. păpuş/ă, -i. paramic/a, -es s.f. pove/ste, şti. paramiccnq/o, (-i, -c, -e) adj. de poveşti; o gono ~o traista cu poveşti, pârbriz/os, -oja s.m. parbriz, -uri; ~os masmăqo parbriz de maşină, parkă adv. parcă, pârk/os, -oja s.m. parc, -uri; za hen desa o ~ostar! mergi şi dai de parc! parnărla (perf pamardâs) vb. Ir. a înălbi; (me) parna-răw o pasternă eu înălbcsc rufele.
parni/mos, -mata s.m. albeaţă.
2.	înălbir/e, -i. parni/no, (-jî, -ne, -nc) adj.
înălb/it, (-ită, -iţi, -ite). parn/o, (-i, -e, -e) adj. alb, (~ă, ~i, ~e).
parnola (perf. pamijâs); (m.) parnino, (f.) pamiji, (m. f, pl.) pamine) vb. refl.a. se albi, a se înălbi; o pasternă
parnineOar rufele s-au înălbit.
pârt/ă, -cs s.f. parte, părţi; ek ~ă ăndar lende o parte din ele [v. r i k]. paruwi/mos, -mata s.m. schimb, —uri.
pâsar/a, -es s.f. pasăre, păsări; sar o ~es sastrisqe ca (nişte) păsări din fier [v. ciriklo]. pâs/os, -oja s.m. v. / a d im i. pâst/a, -es s.f. past/ă, -e; ~a dandenqi pastă de dinţi, pastern/i, -ă s.f. 1. ruf/ă, -e; / rromnt thola ~ă k-i maşina ihowimăsqi romeaua spală rufe la maşina de spălat.
2.	boarf/ă, -e; o bagăzos o pasternenţa bagajul cu boarfe. 3. îmbrăcăminte; ~ea xarkumăqe îmbrăcăminte de armată, pastil/a, -es s.f. pastil/ă, -e. pastîrma s.f. pastramă. pas prep. (< pasă < pasai “lângă”, uneori în forme
87
elidate pas-o, pas-i, pas-o) lângă; - o kher lângă casă; ~ /' phabăj lângă măr; ~ mănOe lângă mine, ~ lude lângă tine, ~ lesde lângă el, ~ Iade lângă ea, ~ amcnde lângă noi, ~tumende lângă voi, ~ lende lângă ei (ele), pasa prep. (< pasăl) v. pas. pasăl prep. lângă (în accst dial. funcţionează preponderent sub forma pas) fv. p a i], pasărla (perf. pasardâs) vb. tr.
a culca (pe cineva), pasi/no, (-ji, -nc, -nc) adj.
culc/at, (-ată, -aţi, -ate). pasola (perf. pasiâs (hi.) pasinâ, (f.) pasiji, (m. f pl.) pasine) vb. intr. a dormi; a se culca; i pisăj pasolas but pisica dormea mult; pasiăn lâga? te-ai culcat cu ea?
pât/os, -oja s.m. pat, ~uri; perawdo k-o patos căzut la pat.
patrâj, ~a s.m. frunză, -e; o~ o ambrinaqo frunza copacului.
patron/os, -oja s.m. patron, ~i. patrulea num. ord. al ~ al patrulea; na dikhom dekit o al patrulea nu l-am văzut decât pe-al patrulea, patusârla (perf. patusardâs) vb.
tr. a acoperi, a înveli, pazăr/i, -ă s.m. târg, -uri; negoţ, -uri. pauj, ~a s.m. păun, ~i; o pauis si Ies penes zinzarde păunul are pene lungi, părincoja s.m. (pl.) părinţi [v.
şi m a n u .v], părisola (perf. părisajas) vb. I. refl. a i se părea; mănqe ~ mie mi se pare; lesqe pări-sajăs lui i s-a părut. II. intr:, lesqe (lăqe) avela lui (ei) îi pare; lesqe (lăqe) avijâs lui (ei) i s-a părut, păstâj/a, -es s.f. păst/aie, -ăi; ~a mazarăqi păstaie de mazăre.
88
pa tur/a, -es s.f. pătur/ă, -i; ~a posomăqi pătură de lână. pe1 pron., adj. pos (la nom. pl., m. sau f. şi la cazurile oblice) al său, a sa, ai săi, ale sale; ~ araimâla greşelile sale; ~ sastrega cu socrul său; o kak xoxadâs pe sastren unchiul şi-a înşelat socrii. pe2pron. refl. v. pes. pedăl/a, -es s.f. pedal/ă, -e. peinda num. card. cincizeci, pek/lo, (-1, -16, -16) adj. copt, (coaptă, copţi, coapte), pcla (perf. piljâs) vb. tr. 1. a bea. 2. a suge; o buretos ~ o paj buretele suge apa. 3. ~ titi a fuma [a bea tutun], pelikân/os, -oja s.m. pelican, ~i.
pcnduduj num. card. cincizeci şi doi.
pendueftă num. card. cincizeci şi şapte.
pcnducjnă num. card. cincizeci şi nouă.
penduek num. card. cincizeci şi unu.
pcnduoxto num. card. cincizeci şi opt. pendupânc num. card. cincizeci şi cinci, pendusow num. card. cincizeci şi şase.
pendustâr num. card. cincizeci şi patru.
pcndutrin num. card. cincizeci şi trei.
penic/a, -es s.f. penij/ă, -e; ~a skriimăsqi peniţă de scris.
penzar/do, (-zi, -de, -de) adj.
cunosc/ut, (-ută, -uţi, -ute). pcnzârla (perf. penzardăs) vb. 1. tr. a cunoaşte, a recunoaşte; Ies me penzardom Ies pe el l-am cunoscut. 2. refl.; ~ pes a se (re) cunoaşte; ame penzardâm amen noi ne-am cunoscut. peper/i1, -ă s.m. ardei, ardei; ~ă kabâdes ardei graşi.
89
pcper/i2, -ă s.m. kalo ~i;
1.	piper. 2. vânătă, vinete, peperisq/o, (-i, -e, -e) adj.
1.	de ardei, al (a, ai, ale) ardeiului. 2. de piper, al (a, ai, ale) piperului, peraw/do, (-zi, -dc, -dc) adj.
dărâm/al, (-ată, -aţi, -ate). pcrct/os, -oja s.m. pcre/tc, -ţi. pcrctosq/o, (-i, -e, -c) adj. de perete, al (a,	ai,	ale)
peretelui; kalendără pere-tosqe calendar de perete, peri/a, -es s.f.,	peri/e,	-i;
~a kovortscji	perie	dc
covor.
perisărla (perf. perisardâs) vb. Ir. a peria; o păpus ~ pesc/i i uniforma bunicul îşi perie uniforma, periuc/a, -es s.f. periuţ/ă, -e; ~a dandenqi periuţă de dinţi, perla (perf. peljâs) vb. intr. a cădea; /' phabăj perla pral i ambr'in mărul	cade	din
pom.
pern/a, -es s.f pern/ă, -i. per/o, -e s.m. mahala, ~lc;
cartier, ~e. pes pron. refl. (intră în structura vb. refl.) se; dikhela ~ sukăr se vede bine. pcsqe pron. refl. (în dat. sg. pers. a IIl-a,m. sau f.) sieşi; ow da vakerdăs ~ el şi-a zis.
pcsqi pron. refl. v.p esqe. pesOar pron. refl. (în abl. sg. pers. a IlI-am. sau f) de la (din) sine, de (către) sine, prin sine. pcsOe pron. refl. (în locat. sg. pers. a IlI-am. sau f) în (la) sine; o kak vakerdăs an ~ unchiul şi-a zis în sinea sa. petik/os, -oja s.m. petic, ~e; i topa bule petikonqa mingea cu multe petice, peţa pron. refl. (în soc. sg. pers.
a IlI-a, m. sau f) cu sine. pi pron., adj. pos. a sa; ~ chip limba sa.
90
piăc/a, -es s.f piaţă, pieţe; i ~a o zisăqi piaţa oraşului, pianist/os, -oja s.m. pian/ist, -işti.
piăn/os, -oja s.m. pian, ~e. pilăf/os, -oja s.m. pilaf, -uri. pilcai/mos, -mata s.m. căsători/e, -i.
pilcarla (perf. pilcardâs) vb. tr. a căsători; a însura, a mărita; si laz'imi te pilcares Ies trebuie să-l însori, pilt/o, (-ci, -te, -te) adj. căsă-tor/it, (-ită, -iţi, -itc); însu-r/at, (-aţi); mărit/ată, (-ate). pilcola (perf. pilcajăs) vb. refl. a se căsători, a sc însura, a se mărita, pi/mos, -mata s.m. băutur/ă, -i; k-o xamos hen k-o pimos !a mâncare şi la băutură, pip/a, -es s.f. pip/ă, -e. pir/î, -ă s.f. oal/â, -e (de pământ); canistr/ă, -e. pirr/o, -c s.m. pici/or, -oare.
pirorr/i, -ă s.f. (dim.) olicică, olicele. pisâj, ~a s.f pisic/ă, -i. piskir/i, -ă s.m. pros/op, -oape;
ştergar, ~e. pisom, ~â s.m. puric/e, -i. plantisârla (perf. plantisardâs) vb. tr. a planta, plâpum/a, -es s.f. plapumă, plăpumi. plâs/a, -es s.f. plas/ă, -e; - ma-chesqi plasă de peşte, plastikosq/o, (-i, -e, -c) adj. de plastic, al (a, ai, ale) plasticului.
plâz/a, -es s.f. plaj/ă, -e; o chăw kârla ~a băiatul face plajă.
plik/os, -oja s.m. plic, -uri; ~oja tar o amală plicuri de la prieteni, plosk! interj, pleosc! plug/os, -oja s.m. plug, -uri. po I. adv. 1. (se foloseşte în formarea gradului comp. şi superi, rel.) mai; - sukăr
91
mai frumos; ~ cima sar... mai puţin decât... 2. (în formarea numeralelor distributive) ~ trin câte trei; ~trin - trin trei câte trei.
II.	prep. (pa + art. hot. o < p-o) pe; p-o aver kastă pe alte lemne; p-o sâsQe? pe ce? III. pron., adj. pos. al său; po sero capul său; po phrăl fratele său. pod/os, -oja s.m. pod, ~uri. pdft/a, -es s.f. poft/ă, -e; te avei tut ~a! poftă bună! pojnipa adv. apoi; pe urmă;
după aceea; ăma ~ dar apoi. polic/a, -es s.f. poliţ/ă, -e. pol/os, -oja s.m. pol, ~i; po but do polonQar mai mult de doi poli. pomp/a, -es s.f pomp/ă, -c; ~a pajisqi pompă de apă; ~a pucarimăsqi pompă de umflat.
por/i, -ă s.f. coadă, cozi; ~i ele-fantosqi coadă de elefant.
poruncisărla (perf. poruncisar-dâs) vb. tr. a porunci; so po-runcisărca? ce porunccşti? porr, ~ă s.m. 1.. fulg, ~i. 2. pană, pene. posai/mos, -măta s.m. înţepă-tur/ă, -i.
posăwla (perf. posawdâs) vb.
1.	tr. a înţepa; o berujă posawde Ies albinele l-au înţepat. 2. refl. — pes a se înţepa; o zukel posăwlas ănd-o karro căţelul sc înţepa în mărăcine, postâv/os, -oja s.m. postav, -uri.
postavosq/o, (-i, -e, -c) adj. de postav, al (a, ai, ale) postavului; i făbrika ~i fabrică de postav.
pos vb. tr. invar, (la toate pers. de la ind. prez.) pot (poţi, poate, putem, puteţi, pot); ~ te avei poate să vină;
-	mudărla la poţi să o omori.
92
poset/a, -es s.f. poşel/ă, -e. posik s.f. lut; kanenga posikăqe cu ceşti de lut. posikâq/o, (-i, -e, -e) adj. de lut, al (a, ai, ale) lutului, posom s.f. lână; justes ~ăqe fuste de lână; sizimi poso-măqo funie de lână. posomăq/o, (-i, -e, -e) adj. de lână, al (a, ai, ale) lânii; kalcuja ~e ciorapi de lână. post/a, -es s.f. poşt/ă, -e. postaq/o, (-i, -c, -e) adj. de poştă, al (a, ai, ale) poştei; ~e va-gonoja vagoane de poştă, postâr/i, -ă s.m. poştaş, ~i. postăs/i, -ă s.m. v. postări. potkov/a, -es s.f. potcoav/ă, -e; o ~es o grastesqe potcoavele calului, poz/a, -es s.f. poz/ă, -e. pozâr/i, -ă s.m. fotograf, ~i. pozisârla (perf. pozisardâs) vb. tr. refl. a (se) fotografia; haj te pozisarăs amen! hai să ne pozăm!
praxusar/do, (-zi, -de, -de) adj. îngi'op/at (-ată, -aţi, -ate); o mulo si ~do ămd-i phuw mortul este îngropat în pământ, praxusarimâk/os, -oja s.m. în-mormânt/ are, -ări. praxusari/mos, -mâţa s.m. în-monnânt/are, -ări. praxusârla (perf. praxusardâs) vb. tr. a îngropa, pral prep. (în formele pral o, pral i, pral o) de pe; i topa perla ~ i sinia mingea cade de pe masă. prasala (perf. prastâs) vb. tr. a critica; te prasăl Ies să-l critice.
pră în expr. provenită din Ib. română: na ~ nu prea. prec/os, -oja s.m. preţ, -uri; kale preconga ... cu preţurile astea ... primâr/i, -ă s.m. 1. primar, ~i.
2.	bulibaş/ă, -i. primarî/a, -es s.f. primări/e, -i; an pi ~a în primăria sa.
93
primisârla (perf. primisardâs) vb. tr. a primi; o dat na primisardâs Ies tatăl nu i-a primit.
prim/os, (-a, -oja, -cs) mim. ord. (cu val. de adj.) v. s ef ies. prisp/a, -es s.f. prisp/ă, -e. privât/a,-ess.f. v. xinzăj. privatizime adj. invar, privati-z/at, (-ată, -aţi, -ate). privatizisârla (perf. privatizi-sardâs) vb. 1. tr. a privatiza.
2.	refl. ~pes a se privatiza, problem/a, -cs s.f problcm/ă, -e; i -a rezolvisârla pes problema se rezolvă, profesionâl/os, (-a, -oja, -cs) adj. profesional, (~ă, ~i, ~e); o skola ~a şcoală profesională, profesor/a, -es s.f. profcsoar/ă, -e.
profesor/os, -oja s.m. profesor, ~i.
prosop/os, -oja s.m. pros/op, -oape.
prosti/a, -cs s.f. prosti/e, -i; vaj mănqi sa(w)t prostia! vai de mine ce prostie! protestisdrla (perf. protesti-sardâs) vb tr. a protesta; hen o martoroja protestisarde şi martorii au protestat, prusuk, ~â s.f. firimitur/ă, -i. puchcla (perf. puchitâs) vb. tr. a întreba; mangăw te puchăw tut ek cipa! vreau să te întreb ceva! puj, ~â s.m. pui, pui. pukcla (perf. pukadâs) vb. Ir. a pâri, a denunţa, pumar/o, (-1, -e, -c) I. pron., adj. pos. al său, a sa, ai săi, ale sale; (la cazurile oblice şi la nom. pl): pumarc; ~e deâţa cu mama lor; ~e ternimănţa cu tinereţile lor; ~e dumeqa cu spatele lor; o lelekes phagle ~e phakhă berzele şi-au rupt aripile. II. pron. refl. (în forma contrasă pume, la pl., m. şi f, la cazurile oblice)
pe sine, se -s-; o phrală phi-rawde pumen fraţii s-au plimbat HL pron. de întărire (inumai în forma elidată pumc la pl., m. şi f): (acuz.) pumen pe ei înşişi, pe ele însele, (gen.) pumenq/o, (-i, -e, -e) al (a, ai, ale) lor, (dat.) pumenqe (pu-menqi) lor înşişi, lor însele, (locat.) pumenOe în ei înşişi, în ele însele, (abl.) pumendar de (către) ei înşişi, ele însele, (soc.-instr.) cu ei înşişi, cu ele însele.
pumarc pron., adj. pos. v.
pumaro. pumari pron., adj. pos. v.
pumaro. pumd pron. refl., pron. de întărire v. pumaro. pumen pron. v. pumaro. pumenţapron. v. pumaro. pumenOarpron. v. pumaro. pum£n0e pron. v. pumaro. pumenqe pron. v. pumaro. pumdngipron. v.pumaro.
pumenq/o, (-i, -e, -e) pron. v.
pumaro. pung/a, -es s.f. pung/ă, -i; ~a riziţa pungă cu orez; ~es sekeriga pungi cu zahăr, pura/no, (-jî, -ne, -ne) adj.
vech/i, (-e, -i, -i). purrang/o, (-1, -e, -e) adj.
desculţ, (-ă, -i, -e). purum, ~â s.f. ceapă, cepe;
purumăţa cu ceapă, putisârla (perf. putisardăs) vb. tr. a putea, a fi în stare; kibor putisărna cât puteţi; o nawsalo ~ te girsin bolnavul poate să intre; putisărca hen tu te aiutîsares poţi şi tu să te ajuţi. putisarz61a (perf. ) vb. refl. a se putea; so putisarzolas te kerel? ce se putea face?
Ph
phabâj, phabâ s.f. măr, mere; ipâs phabâj jumătate de măr.
95
phagâla (perf.ph&gâs) vb. tr. a sparge; phak o gledănos sparge oglinda!; o lelekes phagle pumare phakâ berzele şi-au rupt aripile. phag/Io, (-i, -le, -16) adj. rupt, (ruptă, rupţi, rupte); spart (spartă, sparţi, sparte), phak, ~a s.f. 1. aripă, aripi; o ~enţa cu aripile. 2. sprijin (fig•)•
phândela (perf. phandiâs) vb.
1.	tr. a lega; o păpus phan-diăs o vast bunicul i-a legat mâna. 2. a închide; phăndi la! închide-o!. II. refl:, ~ pes a se lega; a se închide; o dat phandiâs pes anQrc tatăl s-a închis înăuntru, phandi/mos, -mata s.m. puşcă-ri/e, -i; kam besel k-o ~mos
o	să stea în puşcărie, phan/do, (-zi, -de, -de) adj.
1.	leg/at, (-ată, -aţi, -ate).
2.	înch/is, (-isă, işi, -ise).
pharela (perf. pharadâs) vb. tr. a rupe; a spinteca; a plesni; kon pharadâs tut? cine te-a rupt?
phares adv. greu, în mod dificil.
pharesOe adv. phares (in locat.) la greu; po ~ mai greu; ~ te keres mai greu să faci. pharimâsq/o, (-i, -e, -e) adj. de greutate, al (a, ai, ale) greutăţii, phari/mos, -măta s.m. greu-t/ate, -ăţi; dificult/ate, -ăţi. phar/o, (-î, -c, -e) adj. greu. phazola (perf. phaziâs) vb. tr.
refl. a se frânge, phen, pheâ s.f soră, surori; avrăl te pheădar în afară de sora ta.
phcnla (perf. phendâs) vb. tr. a spune; a zice; so phendăn tu? ce-ai zis tu? pherâs, ~a s.m. 1. glum/ă, -e.
2.	cuvânt, cuvinte. 3. vor-b/ă, -e; o kak mukhăs ~ un-
96
chiul a lăsat vorbă; kăsdar sas inkando? de cine a fost scoasă vorba asta? [v. şi duma}. pher/do, (-zi, -dc, -de) adj. plin, (~ă, ~i, ~e), umplAit, (-ută,-uţi,-ute). phcrla (perf. pherdâs) vb. tr. a umple; pher Ies! umple-1! phik/o, -c I. s.m. 1. txfflăr, umeri; p-o avrenqe ~e pe umerii altora. 2. spate, spate. II. (loc. prep.} k-o ~e în spatele; k-o phikâ o grazdosqi în spatele grajdului; k-o phike o magazi-nosqi în spatele magazinului [v. şi du mo]. phirari/mos, -mata s.f. plimb/arc, -ări; k-o ~mos la plimbare, phirârla (perf phirardâs) vb.
1.	tr. a plimba (pe cineva sau ceva); haj te phirarăw tut o masinăqa! hai să te plimb cu maşina! 2. refl.',
~ pes a se plimba; o k'izajă phirarde pumen ek cima copiii s-au plimbat puţin.
phirla (perf phirdâs) vb. intr. a umbla; a călători; hen o neve gadenga sa melale phirna! şi cu cămăşi noi tot murdari umblă! phirrcla (perf phirradâs) vb. I. tr. 1. a deschide; me phirra-dom la eu am deschis-o;
2.	a desface; i bibi phirra-dăs o gono mătuşa a desfăcut sacul. II. ~ pes a se deschide; o udăr phirradâs pes uşa s-a deschis, phirr/o, (-i,	-c,	-e)	adj.
desch/is, (-isă, -işi, -ise); o udăr sino ~o măndar uşa este deschisă de mine. phow, phowâ s.f. sprânce/ană, -ene.
phral, ~a s.m. frate, fraţi, phralesq/o, (-i, -e, -e) adj. frăţ/esc, (-ească, -eşti, -eşti);
97
mo ~ asarimos lauda fratelui meu. phucar/do, (-zi, -dc, -dc) adj. umfl/at, (-ată, -aţi, -ate); o balonos si ~do lesQar balonul este umflat de el. phucarimâsq/o, (-i, -e, -e) adj. de umflat; pompa ~i pompă de umflat, phucârla {perf. phucardâs) vb. tr. a umfla; za te phueares o kaucukos! mergi şi umflă cauciucul! phukn/i, -ă s.f. bub/â, -e. phur/i, -ă s.f. bătrân/ă, -e; ba-b/ă, -e; ~ie! babo! phuri/mos, -mata s.m. bătrâ-neţ/e, -i. phur/o, -e s.m. bătrân, ~i; moş, ~i; phurea! bătrâne! phus, ~â s.m. pai, ~e. phuw, ~a s.f. pământ, -uri.
R
râc/a, -cs s.f. raţ/ă, -e.
racârla adv. v. rac i. raci adv. 1. ieri; racârla de ieri. 2. seara, în timpul serii. 3. noaptea, în timpul nopţii.
râdi/os, -oja s.m. radio, ~uri. radiokasetofdn/os, -oja s.m.
raidocasetof/on, -oane. râft/os, -oja s.m. raft, ~uri. rakaic/a, -es s.f. mănuş/ă, -i; ~a posomâqi mănuşă de lână.
raket/a, -cs s.f rachet/ă, -e; ~a lenisosqi rachetă de tenis, rakia s.f. rachiu (ţuică), rak/ji, ~jâ s.f. fată, fete (care nu sunt de etnie rromă). rakl/o, -e s.m. băiat, băieţi (care nu sunt de etnie rromă); o kher ekhe rakles-qo casa unui băiat, râk/os, -oja s.m. rac, ~i; lolo sar o ~os roşu ca racul, rândela {perf randiâs) vb. tr.; intr. a roade; răndi o kokalosl roade osul!
98
rapta/16, (-jî, -lc, -Ic) adj. sânger/os, (-oasă, -oşi, -oase), răr/os, (-a, -oja, -es) 1. adj. rar, (~ă, ~i, ~e). 2. adv.; răros rar; o dâktoros avâla ~ doctorul vine rar. rasâj, ~â s.m. pop/ă, -i. rasănk/a, -cs s.f preote/asă, -se. rat1 s.m. sânge.
ral2, ~ă s.f 1. noapte, nopţi; lachi ti ~! noapte bună! sawri ~ toată noaptea. 2. scară, seri. rât/a, -cs s.f. rat/ă, -e; ânB-o ~es o fajdâga în rate cu dobână. răkdr/ă, -es s.f. v. s i l. răkorisărla (perf. răkorisardâs) vb. 1. tr. a răcori. 2. refl.; ~pes a se răcori, remork/a, -es s.f. remorc/ă, -i; maşina remorkăga maşină cu remorcă, rcsla (perf. restâs) vb. intr. a ajunge; (tu) restân khere? ai ajuns acasă?
respektimc adj. invar, res-pect/at, (-ată, -aţi, -ate). respcktisârla (perf. respekti-sardâs) vb. tr. a respecta; ame respektisarăsa o profe-soros noi îl respectăm pe profesor, rcspektos s.m. respect, rest/o, (-1, -c, -c) adj. 1. ajuns, (ajunsă, ajunşi, ajunse).
2.	(şi fig.) înstăr/it, (-ită, -iţi, -ite); ~e manusă oameni înstăriţi, rcusisârla (perf reusisardâs) vb. intr. a reuşi; na reusi-sardăs k-o eksămenos n-a reuşit la examen, revist/a, -es s.f. revist/ă, -e. rez, ~â s.f. viţă de vie, vie. rezol visă rla (perf. rezolvisar-dâs) vb. tr. a rezolva; (me) rezolvisardâm ek pharo hismeci (eu) am rezolvat o treabă grea. rezolvisarzola (perf. rezolvisa-jăs) vb. refl. a se rezolva.
99
ri, -ă s.f pil/ă, -c; setoja riânţa seturi cu pile. ridik/a, -es s.f. ridich/e, -i. rigl/a, -es s.f rigl/ă, -c; ~a mosor im ăsqi riglă de măsurat, rik, rigă s.f parte, pârli; sawrre rigcnBe în toate părţile; p-i okdr rik pe partea cealaltă; ekhe rigâOe împreună.
•iz s.m. orez; riziţa cu orez. Yjos/os, (-a, -oja, -es) adj.
râi/os, (-oasă, -oşi, -oase), i'nd/os, -oja s.m. vând, -uri; ek ~os grastaicenţa un rând de castraveţi.
Ysnic/a, -cs s.f. râşniţ/ă, -e; ~ kafesqi râşniţă de cafea; ~a akhorertqi râşniţă de nuci.
îb/a, -es s.f. roab/ă, -e; an phuw o robăqa! adu pământ cu roaba!
>binct/os, -oja s.m. robinet, ~e; giveta ~oga chiuvetă cu robinet.
robot/os, -oja s.m. rob/ot, -oţi;
~ns kheresqo robot de casă. rodcla (perf. rodiâs) vb. tr., intr. a căuta; kon arakhela cine caută, găseşte; rodi ănd-o gone! caută în saci! roki/a, -es s.f. rochi/e, -i. rost/os, -oja s.m. rost, -uri; te kerăw lenqe da ek ~os să le fac şi lor un rost. roskov/a, -cs s.f. roşcov/ă, -c. rotund/os, (-a, -oja, -es) adj.
rotun/d, (-dă, -zi, -de), rowla {perf. rojâs) vb. intr., Ir. a plânge; o phuro rowlas bătrânul plângea, roz/os, (-a, -oja, -es) adj. roz, (~ă, ~i, ~e). ruginime adj. invar, rugin/it, (-ită, -iţi, -ite). ruksâk/os, -oja s.m. rucsac, -uri. rukun/o, -c s.m. căţe/1, -i. rulot/a, -cs s.f rulot/ă, -e; ~a bi kololonqi rulotă fără roate, ruw, ~ă s.m. lup, ~i; o ~ avela k-o bakre lupul vine la oi.
100
ruw/jî, -jă s.f. băţ, beţe.
Rr
rroj, ~ă s.f. lingur/ă, -i.
rrom, ~ă s.m. rom, ~i; ţigan, ~i; soro ~esqo cap dc rom (ţigan).
rroinancs0c adv. romanes, în manieră romă; ţigăneşte.
ironia/no, (-jf, -ne, -ne) adj.
1.	spoitor/esc, (-cască, -eşti, -eş;i). 2. rom, (~ă, ~i, ~e); ţigăn/csc, (-cască, -eşti, -eşti).
rromn/i, -ă s.f. 1. romni, rom(n)ea; rom(n)ele (p/.); ţigancă, ţigănci. 2. nevastă, neveste; pumare ~enga cu nevestele lor [v. şi lahinka].
S
sa adv. (exprimă persistenţa, continuitatea) tot; ~ delas trat tot striga; ~ ănQ-o kher si tot în casă este; o vas ~
melalo si mâna tot murdară este.
săbi/a, -cs s.f. sabie, săbii, sâcis adv. decât, numai, doar; na dikhom len ~ o staren (eu) nu i-am văzut decât pe cei patru; ~ ke numai că; ~ kidă numai aşa; ~ othe disinirim numai acolo mă gândesc, sakon pron., adj. nehot. fiecare.
salam/os, -oja s.m. salam, -uri;
felies ~osqe felii dc salam, salâri/os, -oja s.m. salari/u, -i. sălb/a, -es s.f salb/ă, -e. sal/i, -ă s.f. cumnat/ă, -e [sora soţiei persoanei de referinţă],
sal/o, -e s.m. cumn/at, -aţi [fratele soţiei persoanei de referinţă],
samaime adj. invar, usc/at, (-ată, -aţi, -ate). samen, ~a s.m.f. iub/it, -iţi; iubit/ă, -e; aman/t, -ţi; aman-
101
t/ă, -e; ibovnic, ~i; ibovnic/ă, -e; samenol iubito!; o samena o samenenţa iubiţii cu iubitele, sâni/a, -es s.f. sanie, sănii, sano, (saji, sanc, sanc) adj. 1. subţir/e, (-e, -i, -i). 2. slab, (~ă, ~i, ~e). sap, ~ă s.m. şarpe, şerpi; ~ oke-laringa şarpe cu ochelari, sâp/a, -es s.f. sap/ă, -e. sapisârla (perf. sapisardâs) vb.
tr. v. tixăiila. sapn/i, -ă s.f. 1. şerpoaic/ă, -c.
2.	şopârl/ă, -e. sapuj, ~a s.m. săpun, -uri. sar adv. 1. ca, cum precum; ~ lesde ca el; ~ o disinmâkos ca gândul. 2. decât; faţă de (comp. de inegalitate)', po cima ~... mai puţin decât...; po ternâ — mănOe mai tânăr decât (faţă de) mine.
sarănda num. card. patruzeci; ~ eftă patruzeci şi şapte; ~
ejnjă patruzcci şi nouă; ~ ek patruzeci şi unu; ~ oxtâ patruzeci şi opt. saranduduj num. card. patruzeci şi doi. sarandupănc num. card.
patruzeci şi cinci, sarandusow num. card. patruzeci şi şase. sarandustâr num. card. patruzeci şi patru, sarandutrin num. card. patruzeci şi trei. şarm/â, -ades s.f sarma, ~ale. sasâq/o, (-i, -e, -e) adj. al (a, ai, ale) soacrei, sâsi adv. v. s ă c i s. sastresq/o, (i-, -e, -e) adj. al (a, ai, ale) socrului, de socru, sastr/i, -ă s.m. metal, ~e; fier; ~ zoralo metal tare. sastrisq/o, (-i, -e, -e) adj. de fier; al (a, ai, ale) fierului, sastr/o, -e s.m. socr/u, -i; k-e mo ~o la socrul meu; pe ~eţa cu socrul său.
102
sastru/no, (-ji, -ne, -ne) adj.
metalic, (~ă, ~i, ~e). sasuj, ~ă s.f soacr/ă, -e. safir/i, -ă s.m. satâr, ~e. saw1 pron., adj. interog. rel. v.
saw (o). saw2 conj. ori; sau. saw(d), sawi, sawe, sawe pron., adj. interog.-relat. care; ce; saw(o) muj melalo si tumen! ce faţă murdară aveţi! sawrr/o, (-«, -e, -6) pron., adj. nehot. tot, toată, toţi, toate; ~o vei toată (întreaga) pă-du-re(a); ~o linâj toată vara; -en-Oar din toate; ândar ~e gavă din toate satele; ~e în total, săgăt/a, -es s.f. săge/ată, -ţi. sălbâtik/os, (-a, -oja, -es) adj.
sălbatic (~ă, ~i, ~e). sălci/os, (-a, -oja, -es) adj.
sălc/iu, (-e, -i, -i). seas f. vb. v. s i. secer/a, -es s.f. secer/ă, -e. secerisarzola (perf. secerisar-zojâs) vb. refl. a se secera.
seftes num. ord. (adjectival) întâiul, întâia; ~ manus întâiul om. sekisârla (perf. sekisardâs) vb.
tr. a seca. sekret/os, -oja s.m. secret, ~e. selem/i, -ă s.m. salut, ~uri; dela ~i a saluta, semafor/i, -oja s.m. semaf/or, -oare.
semănisărla (perf. semăni-sardâs) vb. tr. a semăna; o traktoristos — ziw tractoristul seamănă grâu. semn/os, -oja s.m. semn, ~e; ~os cirkulaciăqo semn de circulaţie, serbime adj. invar, serb/at, (-ată, -aţi, -ate). sertâr/i, -ă s.m. sertar, ~e; ~in-ca cu sertare, ses/i, ~ă s.m. glas, ~uri. set/os, -oja s.m. set, ~uri; -oja rienţa seturi cu pile. sevenîr (perf. sevendi) vb. intr. a deveni bucuros, a se face
103
bucuros, a se bucura; o lăhos sevendi ţiganul s-a bucurat, sfât/os, -oja s.m. sfat, ~uri; sawrre ~oga cu tot sfatul; di man ek ~os! dă-mi un sfat! sfekl/a, -es s.f. sfecl/ă, -e. sfesnik/os, -oja s.m. v. f eşti i k o s. sfint/os, -oja s.m. sfânt, sfinţi [v. şi somnăl], si vb. intr. 1. a fi; a exista; (me) som (eu) sunt, (tu) seăn (tu) eşti, (ow da) si, (el) este, (oj dea) ea este, (ame) seăm noi suntem, (lume) sine (voi) sunteţi, (ona) sine (ei) sunt, odana sine (ele) sunt. 2. (în exprimarea posesiunii) a avea; man si ma eu am, lut si lut tu ai, Ies si Ies el are, la si la ea are, amen si amen noi avem, tumen si tumen voi aveţi, len si len ei (ele) au. sigo adv. repede; khaines ~ foarte repede.
sigonde adv. devreme; rapid, sigur/os, (-a, -oja, -es) adj.
sigur, (~ă, ~i, ~e). sikaimâsq/o, (-i, -e, -e) adj. de învăţat; ~i, sikiăs de învăţat, a învăţat. sik€la (perf. sikiâs) vb. tr. a învăţa; te sikon but! să învăţaţi! silaj, ~â s.m. cleşt/e, -i (de cositorit).
sine f. vb. (< vb. si “a fi”) (ei, ele) sunt; ~ pekle sunt copţi (coapte); ~ sane sunt subţiri.
sini/a, -es s.f masă, mese; pral i ~a de pe masă. siniâq/o, (-i, -e, -e) adj. de masă, al (a, ai, ale) mesei, sino f vb. (< vb. si + cons. n + art. hot. o) este; o magaris-qo ămos ~ po xarno hamul măgarului este mai scurt, sir s.f. usturoi; bukes ~ăqe căţei dc usturoi.
104
sirâq/o, (-i, -e, -e) adj. de usturoi, al (a, ai, ale) usturoiului, situâci/a, -es s.f. situaţi/e, -i; i ~a si tar phari situaţia este grea. siw/d6, (-21, -de, -de) adj.
cus/ut, (-ută, -uţi, -ute). si'wla (perf. siwdâs) vb. tr. a coase; si i rakaica! coase mănuşa! sîkla {perf siktî) vb. tr. a strânge; a strangula; s'ik Ies meădar! strânge-1 de gât! sîmbăta adv. sâmbăta, simbur/a, -es s.f. sâmbur/e, -i. sirm/a, -es s.f. sârm/ă, -e. sîsîisârla (perf. sîsiisardâs) vb. intr. a sâsâi; o papină sisii-sărna gâştele sâsâie. skandâl/os, -oja s.m. scandal, —uri; me na aldâwa k-o ~os eu nu sar la scandal [v. şi cingăr]. skar/a, -es s.f. scară, scări, skâun/os, -oja s.m. scaun, ~e. skorbur/a, -es s.f scorbur/ă, -i; ~a ambrinăqi scorbură în pom.
skrii'măsq/o, -i, -e, -e) adj. de scris; maşina ~i maşină de scris.
skriime adj. invar, scr/is, (-isă, -işi, -ise). skriisârla (perf. skriisardăs) vb. tr. a scrie; skriisăr hen mănqi scrie-mi şi mie! skul/a, -es s.f scul/ă, -e; o gono ~enga sacul cu scule, snop/os, -oja s.m. snop, ~i; ~os zivesqo snop de grâu. so pron. interog. ce; pe ce; ~ sanlar? ce credeţi? ~ si laz'imi? ce este necesar?; (genit.) sosq/o, (-i, -e, -e) ce; care, de ce?, a ce? sosqo muj? care gură? [o gonâsqo muj “gura sacului”], (dat.) sosqe [sâsqi] la ce?, cui?; (locat.) sosde la (în) ce? (abl.) sosdar de (către) ce? prin ce, prin intermediul a ce?, de la (din) ce?, (soc.) sâga cu ce. sob/a, -es s.f. sob/ă, -e.
105
soja s.f. soia; o asăw xuzărla ~ moara macină soia. sokotel/a, -es s.f socote/ală, -li. sdkr/os, -oja s.m.v. s as tr o. soldăt/os, -oja s.m. sold/at, -aţi.
soluci/a, -es s.f. soluţi/e, -i; i ~a si sajî soluţia este slabă, somnakâj s.m. aur. somnakosq/o, (-i, -e, -e) adj. de aur; al (a, ai, ale) aurului; i salba ~i salbă de aur. somnâl, ~a s.m. sfânt, sfinţi; Somnăla Devia! Sfinte Doamne! sosqe pron. interog. so (în dat.)
de ce? sostă s. pl. izmene, sovela (perf. sunisajâs) vb. tr. intr. a visa; (me) sunisajom nişte kheră (eu) am visat nişte case. spik/os, -oja s.m. spic, ~e; ~oja zivesqe spice de grâu. spojotor/i, -oja s.m. spoitor, ~i, cositorar, ~i.
sportiv/os, -oja s.m. sportiv, ~i.
sportivosq/o, (-i, -e, -e) adj. de sportiv, al (a, ai, ale) sportivului.
stăci/a, -es s.f. staţie, staţii. stat s.m. v. stat os. stătos s.m. (sub forma preluată din Ib. română de stat) stat; magazinos de stat magazin de stat.
stâpin/os, -oja s.m. stăpân, ~i. stăg/os, -oja s.m. steag, ~uri. stikl/a, -es s.f sticl/ă, -e; ~a thudesqi sticlă de lapte, stiklăq/o, (-i, -e, -e) adj. de sticlă, al (a, ai, ale) sticlei, stilow/os, -oja s.m. stilou, ~ri. sti'ng/os, (-a, -oja, -es) adj. stâng, (~ă, ~i, ~i); k-i ~a la stânga, stof/a, -es s.f stof/ă, -e. strâd/a, -es s.f. stradă, străzi, străin/os, (-a, -oja, -es) adj. străin, (~ă, ~i, ~e); ek chip ~a o limbă străină.
106
stup/os, -oja s.m. stup, ~i; ~os beritjenqo stup de albine, suflet/os, -oja s.m. suflet, ~e; kâna o mam'ts merla, o ~os inkola ănQar lesQe când omul moare, iese sufletul din el.
sun/o, -e s.m. vis, ~e, (-uri); si man ekh ~â sukâr am un vis frumos.
superior/os, (-a, -oja, -es) adj.
superi/or, (-oară, -ori, -oare), surl/a, -es s.f. adăpost, ~uri, zid, -uri. susănos s.m. susan, suw, ~â s.f. ac, ~e; ~ thavega ac cu aţă.
S
sâh/os, -oja s.m. şah, -uri. saijzeci mm. card. şaizeci; ~ si cinci şaizeci şi cinci; - si doj şaizeci şi doi; ~ si ndwă şaizeci şi nouă; - si opt şaizeci şi opt; ~ si patru
şaizeci şi patru; ~ si sâpte şaizeci	şi	şapte;	-	si	sâse
şaizeci	şi	şase;	-	si	trej
şaizeci	şi	trei;	~	si	unu
şaizeci şi unu. sakâ/s, -des s.m. glum/ă, -e; o
-	nenga bi ~enqo... cu glume, Iară glume...; (vb.) kerla ~s a glumi.
saliip/a, -es s.f. şalup/ă, -e. samatâ/s, -des sm. 1. zgomot, ~e. 2.	gălăgie;	3.	larmă.
4.	agitaţi/e, -i. 5. zarvă, sânc/os, -oja s.m. şanţ, ~uri;
-oja axorâ şanţuri adânci, sâpk/a, -es s.f. şapcă, şepci, şaptezeci num. card. şaptezeci;
-	si cinci şaptezeci şi cinci;
-	si doj şaptezeci şi doi; - si nâwă şaptezeci şi nouă; ~ si opt şaptezeci şi opt; - si sâpte şaptezeci şi şapte; ~ si sâse şaptezeci şi şase; ~ si trej şaptezeci şi trei, - si unu şaptezeci şi unu.
sef/os, -6ja s.m. şef, ~i.
107
sekcri s.m. zahăr; punges seke-riţa pungi cu zahăr; bi sekerisqo fără zahăr, sekerisq/o, (-i, -e, -e) de zahăr, al (a, ai, ale) zahărului; krema ~i crcmă de zahăr, sel, ~d I. s.f. sut/ă, -e; duj ~ă două sute. II. num. 1. distr. po ~ câte o sută; adv. ~ dewră de o sută de ori.
II.	adj.: selenq/o, (-i, -e, -e) însut/it, (-ită, -iţi, -ite). scral/o, -c s.m. poliţist, poliţişti.
scrcsq/o, (-i, -e, -c) adj. de cap; al (a, ai, ale) capului; kocăk seresqi pastilă contra durerii de cap. ser/o, -c s.m. cap, ~ete; bi ~es-q/o, (-i, -e, -e) fără cap; bi ~enq/o, (-i, -e, -e) fără capcte. sifoner/i, -ă s.m. şifonier, ~e;
~i verdo şifonier verde, sil, ~â s.m. frig, ~uri; o ruw merla ~esdar lupul moare de frig.
silai/mos, -mata s.m. 1. răcoare. 2. frig, ~uri; si man ~măta (eu) am friguri, sila/io, (-ji, -lc, -Ie) adj. fri-gur/os, (-oasă, -oşi, -oase), sing, ~ă s.m. corn, coame; o ~en$a cu coame, sizim/i, -ă s.m. 1. funi/e, -i; ~i posomăqo funie de lână.
2.	sfoară, sfori; o mursă ci-dena o ~isdar bărbaţii trag de sfoară. 3. frânghi/e, -i. sflar (perf. s'ilti) vb. intr. a luci;
o	cahăci ~ ând-o kham ceasul luceşte în soare, skol/a, -cs s.f şcoală, şcoli; k-i ~a la şcoală, skoldq/o, -i, -e, -e) adj. de şcoală, al (a, ai, ale) şcolii, sobolân/os, -oja s.m. v. k i-cirănos. sofer/i, -ă s.m. şofer, ~i. sold/os, -oja s.m. şold, ~uri; tar
o	~os lele de la şold în jos. somăzos s.m. şomaj; (me) man-gom te girăw ând-o ~ (eu) am vrut să intru în şomaj.
108
sopîrl/a, -es s.f şopârl/ă, -e. sorc/os, -oja s.m. şorţ, ~uri; ek khojald ~os un şorţ unsuros, sor/o,-es.m. v. seră. sosăwa, soscles s.f şosc/a, -le. sosoj, ~â s.m. iepur/e, -i. sosojk/a, -es s.f. iepuroaic/â, -e. sow num. 1. card. şase.; kole sowendar de (către) cei şase. 2. distr. v. po ~ şase câte şase. 3. adv. ~ dewră de şase ori. sowâl, ~â s.f mătur/ă, -i; o ~ăga cu mătura, star num. 1. card. patru; na dikhom len dekit o staren nu i-am văzut decât pe cei patru. 2. col.: hen o ~ tuspatru. 3. distr.: ~ po ~ patru câte patru. 4. num. adv.: ~ dewră de patru ori. stergăr/i, -ă s.m. ştergar, ~e. sudraw/do, (-zi, -de, -de) adj.
răc/it, (-ită, -iţi, -ite). sudr/o, (-i, -e, -e) adj. rece, (rece, reci, reci).
sukăr I. adv. 1. bine; po ~ mai bine. 2. frumos; dela mus ~ miroase frumos. II. adj. invar. frum/os, -oasă (la sg.) ~ă (la pl.) frum/oşi, -oase; o ternimăta sine ~ă tinereţile sunt frumoase, sukari/mos, -mata s.m. frumu-seţ/e, -i; sawrre ~măga lesqo cu toată frumuseţea lui. sulaw/do, (-zi, -de, -de) adj. mă-tur/at, (-ată, -aţi, -ate); ~do o sowalăga măturat cu mătura, sulâwla (perf sulawdâs) vb. tr. a mătura; o păpus ~ i bar bunicul mătură curtea, siink/a, -es s.f. şunc/ă, -i. sunla (perf. suiidâs) vb. tr., intr. 1. a auzi; tu şunca so me phendom? tu auzi ce-am zis eu? 2. a asculta; sun man! ascultă-mă! 3. a afla; o ia-mutro na sundăs nikhacik ginerele n-a aflat nimic, sunzdla (perf. sunziâs) vb. refl. a se auzi; a face să se audă;
109
sunziăs avri “trosk!" s-a auzit afară “trosc!”. suts./w. oţet.
sut/o, (-ji, -e, -e) adj. acr/u, (-ă, -i, -e). suw/lo, (-jf, -le, -Ic) adj. umfl/at, (-ată, -aţi, -ate).
T
t-al prep. (< prep. telal; precedând substantive articulate: tal-o, tal-i, tal-o) sub, dedesubtul; ~ o kher sub casă; ~ / pantaluna sub pantalon; ~ o grastă sub cai. ta I. conj. 1. (raporturi de coordonare) şi; za ~ arakh! du-te şi caută! 2. (introduce o propoziţie consecutivă) încât; de; i pantaluna seăs pono-sime ~ thawdelas o zdrences lădar pantalonul era ponosit de (încât) curgeau zdrenţele din el. 3. dar; ~ na mudăr le! dar n-o omorî! II. adv. păi.
taci/mos, -mata s.m. căldur/ă, -i.
taxtâj, ~â s.m. pahar, ~e. talâlprep. v. t-a l. tăios, ~a s.m. barbă, bărbi, tălp/a, -es s.f. talpă, tălpi, taman adv. tocmai, taman, tank, tangă I. adj. tank îngust, ~ă; strâmt, ~ă, tangă înguşti, înguste; strâmţi, strâmte; o gat si tank cămaşa este îngustă. 13. adv. ; tank îngust; strâmt.
-ta(r)1 postp. (cu abl. sg.) de (către); din; de la; prin; prin intermediul; despre; o ma-nuses~ de (către) om; o ga-ves~ din (de la) sat; măn&ar despre mine. tar2 prep. (pereche a postp. -ta(r) precedând, de regulă, substantive articulate sub forma-, tar o, tar-i, tar-o) de la din; dinspre; ~ o ves de la (din, dinspre) pădure; ~ i chăj de la (din, dinspre)
110
fată; ~ o xoraxajă de la (din, dinspre) turci; ~ okor de la celălalt (cealaltă), tasawzola (perf. tasawziâs) vb. refl. a se îneca; o grastă tasawzine sawrre caii s-au înecat toţi. tato, (taci, tate, ta te) adj. căl-dur/os, (-oasă, -oşi, -oase), tăv/a, -es s.f tavă, tăvi. tazes, tazedcs adj. invar, proas-p/ăt, (-ătă, -eţi, -ete); thut ~ lapte proaspăt, tă k/a, -es s.f. teacă, teci; ~es sabienqe teci de săbii. te1 pron., adj. pos. (la nom. pl. şi la toate celelalte cazuri, indiferent de număr) al tău, a ta, ai tăi, ale tale; ~ phrală fraţii tăi; ~ akhă ochii tăi; ~ phrales pe fratele tău; ~ dajă pe mama ta; ~ phra-leţa cu fratele tău; ~ bibăga cu mătuşa ta; ~ phralenga cu fraţii tăi; ~ lelekenga cu berzele tale.
te2 conj. 1. (ca marcă a conjunctivului) să, ca să; ~ zaw (ca) să merg; ~ kerăw (ca) să fac. 2. (conj. subordona-toare) să; te putisaren ~ zan (ca) să poată să meargă; si sukăr te dikhes este bine să vezi. 3. dacă; de; ~ sunla to dat... de (dacă) aude tatăl tău...
tekme/s, -des s.m. şut, ~uri (lovitură cu piciorul), telălprep. v. t-al. tele adv. jos; di Ies ~! dă-1 jos!; ale ~ pral o grast! vino jos de pe cal! telefdn/os, -oja s.m. telefon, -oane; o ~ purano zăla sukăr telefonul vechi simă bine. televizor/i, -ă s.m. televiz/or. -oare.
televizor/os, -oja s.m. v. televizor i. temperatur/a, -es s.f tempe-ratur/ă, -i; / ~a resla ii k-o peinda gradâja temperatura
111
ajunge până la cincizeci de grade, tej/os, -oja s.m. tei, tei. termometr/os, -oja s.m. ter-mometr/u, -e. termos/os, -oja s.m. termos, -uri; ~oja ekskursienqi termosuri de excursie [“de excursii”], ternahăr adj. invar, flăcă/u, -i;
fecioar/ă, -e. ternimăsq/o, -i, -e, -e) adj. de tinereţe, al (a, ai, ale) tinereţii, terni/mos, -mâţa s.m. tinereţ/e, -i.
tern/o, -c s.m. tânăr, tineri; o ~e khenla vblej tinerii joacă volei, te-s (< te aves) să fii! testere/s, -des s.m. ferăstrău, ferăstraie. ti pron., adj. pos. a ta; ~ phen sora ta; ~ bibi mătuşa ta. tigr/os, -oja s.m. tigr/u, -i. tikv/a, -es s.f. tigv/ă, -e.
timbr/os, -oja s.m. timbr/u, -e. timp/os, -oja s.m. timp, -uri; sawrro ~os tot timpul; an kadă ~os în acest timp [v. şi: vakici]. tingir/a, -es s.f tingir/e, -i. titi s.m. tutun; pela - a fuma [“a bea tutun”], ti'rg/os, -oja s.m. târg, ~uri; o ~os o niskenqo târgul de vite.
tîrv/a, -es s.f. cumnat/ă, -e [formulă de adresare între soţia persoanei de referinţă şi soţiile fraţilor persoanei de referinţă], to pron., adj. pos. al tău; ~ than locul tău; an — than... în locul tău.,.~rat sângele tău. tob/a, -es s.f. tob/ă, -e. tokime adj. invar, toc/at, (-ată, -aţi, -ate). tok/os, -oja s.m. toc, -uri; o ~os
o	udaresqo tocul uşii; -oja viorenqi tocuri de vioară [“de viori”].
112
top/a, -cs s.f. ming/e, -i. tort/os, -dja s.m. tort, ~uri. trădela (perf. tradiâs) vb. tr. a mâna; tracii la, o papinâ! mână gâscă! traktdr/i, -ă s.m. tract/or, -oare. traktorist/os, -oja s.m. tractor/ist, -işti. traktdr/os, -oja s.m.v.trak-t ori.
tramvaisq/o, (-i, -e, -e) adj. de tramvai, al (a, ai, ale) tramvaiului.
tramvâj/os, -oja s.m. tramvai, ~e.
trânda num. card. treizeci; (în num. compuse:	trandu-)
tranduduj treizeci şi doi; -eftă treizeci şi şapte; ~ejnjă treizeci şi nouă; ~ek treizeci şi unu; -oxto treizeci şi opt; ~pănc treizeci şi cinci; ~sow treizeci şi şase; ~stâr treizeci şi patru; ~trin treizeci şi trei. trandafir6nq/o, (-i, -e, -e) adj. de trandafiri; al (a, ai,
ale) trandafirilor; o ~e bo-bokoja bobocii de trandafiri.
trandafir/os, -oja s.m. trandafir, ~i.
trăndu- num. card. v. trânda. trâst/os, -oja s..m. traist/ă, -e;
ănd-o ~os în traistă, tras, ~a s.f. 1. frică. 2. temer/e, -i.
trasaimâk/os, -oja s.m. spe-rietur/ă, -i. trasâla (perf. trasawziâs) vb. intr., refl. a se speria, a se teme; na trasă nu te teme! trasa/lo, (-jf, -Ie, -16) adj.
fric/os, (-oasă, -oşi, -oase), trasaw/dd (-zi, -de, -de) adj. speri/at, (-ată, -aţi, -ate); în-fricoş/at, (-ată, -aţi, -ate). trat, ~a s.f. strigăt, ~e; dela ~ a striga, a da strigăt (strigare), trăisola (perf. trăisajâs) vb. intr. a trăi; ke te putisaren te trăisân ca să poată să trăiască [v. şi jasârla].
113
trebuj vb. tr., intr., impers. trebuie; na ~ nu trebuie [v. şi laz'imi]. treilea (al) num. ord. al treilea, tresti/a, -es s.f. tresti/e, -i. tresur/a, -es s.f. trăsur/ă, -i. tribunăl/os, -oja s.m. tribunal, ~c.
trikotisârla (perf. trikotisar-dâs) vb. tr. a tricota, trin num. 1. card. trei; (la cazurile obl.) trine; ~ okănqi de trei ocale. 2. col. hen o ~ tustrei; hen o ~ basne tustrei cocoşi. 3. trin-star trei-patru; p-o dumă trine-stare mursenqo pe spinarea a trei-patru bărbaţi. 4. adv. ~ dewră de trei ori. trin/os, -oja s.m. tren, ~uri. trinosq/o, (-i, -e, -e) adj. de tren, al (a, ai, ale) trenului; bariera ~i barieră de tren. trolcjbuz/os, -oja s.m. troleibuz, ~e. trompet/a, -es s.f. trompet/ă, -c.
trosk! interj, trosc! trunk/ds, -oja s.m. trunchi, -uri; ănd-o ~os o ambrinăqo în trunchiul copacului trup/os, -oja s.m. trup, -uri. trus s.f. sete; o raklâ merelas ~â9ar flăcăul murea de sete; mudăr i~! potoleşte setea! trusan/do, (-zi, -de, -dc) adj.
înset/at, (-ată, -aţi, -ate). tu1 pron. pers. (pers. a Il-a, nom., sg.) tu; tu da şi tu; (acuz.) tu(t) pe tine, te; (gen.) to, ti, te, te al tău, a ta, ai tăi, ale tale; (dat.) tuqi ţie, îţi, -ţi-; (locat.) tude la (în tine); (abl.) tudar de (către) tine; din (de la) tine; despre tine, prin tine; prin intermediul tău; (joc.) titga cu tine; (voc.) tu! tu! tu1 pron. pers. v. tut. tu3 pron. pers. v. tu qe. tufân/os, -oja s.m. tufan, ~i. tuqe pron. pers. tu (la dat., sg.) ţie, îţi, -ţi-; ker ~ [tuqi]!
114
fă-ţi!; so me vakerdom ~ [tuqi]? ce ţi-am spus eu ţie?
tuqi pron. pers. tu (la dat., sg.) v. tuqe.
tumar/o, (-1, -c, -e) pron., adj. pos. al tău, (a la, ai tăi, ale tale).
tume pron. pers. (pers. a Il-a, nom., pl.) voi; (acuz.) tu-men pe voi, vă v-; (gen.) tumar/o (-i, -e, -e) al vostru, (a voastră, ai voştri, ale voastre); (dat.) tumenqi [tumenqe] vouă, vă, vi v-; (locat.) tumenQe la (în) voi; (abl.) tumendar de (către) voi, de la (din) voi, despre voi; prin voi, prin intermediul vostru; (soc.) tu-menga cu voi; (voc.) tume! voi!
tumcn pron. pers. tume (la acuz., pl.) pe voi, vă, v-.
tumcnţa pron. pers. tume (la soc., pl.) cu voi.
tumcnOar pron. pers. tume (la abl. pl.) de (către) voi; din (de la) voi; despre voi; prin voi, prin intermediul vostru.
tumenqe pron. pers. tume (la dat., pl.) vouă, vă, vi, v-, tumenqi pron. pers. v. tumenqe. turbară s.f. turbare, turbât/os, (-a, -oja, -es) adj.
turb/at, (-ată, -aţi, -ate). turbime adj. invar, turb/at, (-ată, -aţi, -ate); o zukelă sine ~ câinii sunt turbaţi, turn/os, -oja s.m. turn, ~uri. tiiţa pron. pers. tu (la soc., sg.) cu tine. tut pron. pers. tu (la acuz., sg.)
pe tine, te. tuOar pron. pers. tu (la abl., sg.) de (către) tine; de la (din) tine; prin tine, prin intermediul tău. tufte pron. pers. tu (la locat., sg.) la (în) tine.
115
Th
thabola (perf thaboljâs) vb.
intr. a arde; a se arde. thagăr, ~d s.m. împăr/at, -aţi;
thagăra! împărate! thagarînq/o, (-i, -e, -e) adj. dc împăraţi, al (a, ai, ale) împăraţilor, thagaresq/o, (-i, -c, -c) adj. de împărat, al, (a, ai, ale) împăratului; împărăt/esc, (-ească, -eşti, -eşti), thagarn/î, -ă s.f. împărăt/ca-sâ, -ese; thgarnie! împărăteasă!
than, ~â s.m. 1. loc, ~uri. 2. ţinut, ~uri; mo ~ locul meu; ihow la ~es9e! pune-o la loc!
thar, ~ă s.f. măse/a, -le; i thar gozăqi măseaua de minte, thar/do, (-zi, -dc, -de) adj.
aprin/s, (-să, -şi, -se), thari/mos, -mata s.m. arsur/ă, -i.
thărla (perf. thardâs) vb. tr. a arde; thar o kastâ! arde lemnele! thar/o, (-i, -c, -c) adj. 1. în-cin/s, (-să, -şi, -se); ars, (arsă, arşi, arse) 2. iute, iuţi; ~o peperi ardei iute. thaw, ~â s.m. a ţ/ă, -e; ~ lolo aţă roşie, thăwdcla (perf. thawdiâs) vb. intr. a curgc, a şiroi; thawdenas lesqe awsă (lui) îi curgeau lacrimile, thowimdsq/o, (-i, -e, -e) adj. de spălat; al (a, ai, ale) spălatului; maşina ~i maşină de spălat, thowi/mos, -mata s.m. spălat, ~uri; spăl/are, -ări. thowla1 (perf. thowdâs) vb.
1.	tr. 1. a pune, a aşeza; thow! pune! aşază! haj le thowăs la! hai să o punem!
2.	a aprinde [“a pune foc”]: thowla jak a aprinde focul, a face foc. 3. a apuca, a
prinde; a pune mâna (să facă ceva): thowla vas. 4. ~ alaw a numi, a pune nume.
II.	refl.: ~ pes a se pune, a se aşeza; o rakle thowde pumen k-o pe thană băieţii s-au aşezat la locurile lor.
thowla2 {perf thowdâs) vb. I. tr. a spăla; i daj ~ o pas-ternă mama spală rufele. II. refl. ~ pes a se spăla; o chăw ~ pe p-o dandâ băiatul se spală pe dinţi; o dat andăs paji te thowăs amen tatăl a adus apă să ne spălăm [v. şi xarikerla].
thowzola (perf. thowzijâs) vb. intr., refl. a se aşeza, a se pune.
tliudcsq/o, (-i, -e, -e) adj de lapte, al (a, ai, ale) laptelui; stilda ~i sticlă de lapte.
thujârla (perf. thujardâs) vb. tr. a îngrăşa; o baligări ~ i phuw bălegarul îngraşă pământul.
thuji/mos, -mâţa s.m. grosi-mIc, -i; o ~mos o kusikăqo grosimea brâului. thujola (perf. thujiâs) vb. intr. a se face (a deveni) gras; a se îngrăşa. thu/lo, (-jî, -le, -lc) adj. gras, (grasă, graşi, grase); gros, (groasă, groşi, groase), thut s.m. lapte; ~ guglo lapte dulce.
thuw s.m. fum; dikhelapes o ~ ănBar i komina se vede fumul din coş.
U
uci/mos, -mata s.m. înălţim/e, -i.
uc/o, (-1, -6, -e) adj. înal/t, (-tă, -ţi, -te), uchăl, ~â s.f. umbr/ă, -e. uchăr/do, (-zi, -dc, -dc) adj. învel/it, (-ită, -iţi, -ite), aco-per/it, (-ită, -iţi, -ite); masma ~zi maşină acoperită.
117
uchărla {perf. uchărdăs) vb. tr. a înveli; uchăr o kizais! înveleşte copilul! udăr, ~d s.m. uş/ă, -i. uxânla {perf. uxandăs) vb.
(in)tr. a săpa. ulcik/a, -es s.f. olicică, olicele; ~es posikăqe olicele dc pământ.
ulcor/os, -oja s.m. urcior, urcioare, ulcj s.m. ulei.
ulic/a, -es s.f. uliţ/ă, -e; o soro
o	~ăqo capătul uliţei, umblat, ~a s.m. tăciun/e, -i. umblav/do, (-zi, -dc, -dc) adj. spânzur/at, (-ată, -aţi, -ale); ~do k-i ambnn spânzurat de pom.
umbicla (perf umbladâs) vb.
tr. a spânzura, umbrel/a, -cs s.f. umbrel/ă, -e; ~a mursesqi umbrelă dc bărbat, undic/a, -cs s.f undiţ/ă, -e; ~a machesqi undiţă de (pentru) peşte.
uniform/a, -cs s.f. uniform/ă, -e; ~a skolăqi uniformă şcolară.
uraimâsq/o, (-i, -e, -e) adj. de îmbrăcat; idoja uraimăsqe lucruri de îmbrăcat, urărla (perf. urdu) vb. intr. a zbura; o lelekes urdulăr but opre berzele au zburat foarte sus.
uraw/do, (-zi, -dc, -dc) adj.
îmbrăc/at, (-ată, -aţi, -ate). urela (perf. urdâs) vb. I. tr. a îmbrăca; / daj ~ la sukăr mama o îmbracă frumos.
II.	refl.: ~ pes a se îmbrăca;
o	kak, akană, ~ pes kdrkoni unchiul se îmbracă, acum, singur.
usârla (perf. usardâs) vb. tr. a frământa, ust, ~â s.m. buz/ă, -e. usta/Io, (-ji, lc, -le) adj. buz/at, (-ată, -aţi, -ate). ustela (perf ustadâs) vb. tr. a călca; a încălca; ustadâs Ies o
118
lalpâga l-a călcat cu talpa; (şi fig.) o basne ustena len, o kaxnăn cocoşii calcă găinile, uzin/a, -es s.f. uzin/ă, -c. uză rIa (perf. uiardâs) vb. tr. a aştepta; kathe uzardăn Ies? unde l-ai aşteptat? uzuz/i, -c, adj. ieflin, ~ă, ieftin/i, ~e; o gadă sine ~e, cămăşile sunt ieftine.
V
va adv. da.
vagon/os, -oja s.m. vag/on, -oane; ~os metrowosqo vagon de metrou, vaj interj, vai; ~ (de) mănqi vai mie, vai de mine. vaker/do, (-zî, -d6, -dc) adj. zis, (zisă, zişi, zise); spus, (spusă, spuşi, spuse); rostit, (-ită, -iţi, -ite); (de)num/it, (-ită, -iţi, -ite), vorb/it, (-ită, -iţi, -ite). vakcrla (perf vakerdăs) vb. I. tr. a zice, a spune, a rosti; a
numi, a denumi; vaker mănqi! spune-mi!; o phrăl astar-dăs te vakerel lesqe ke si deino fratele a început (a prins) să-i spună că este nebun; sar vakerdăs o rasăj? cum a zis popa?; rta-i man so te vakerăw! nu am ce zice; mănqi vakerna... pe mine mă cheamă... [“mie (ei, ele) îmi zic...”]; lesqe vakerna... pe el îl cheamă... [“lui (ei, ele) îi zic...]. II. intr. a vorbi, a glăsui; tu vakerca, tu kerca tu vorbeşti, tu faci. vakerzola (perf. vakerziâs) vb. refl. a se pronunţa, a se rosti, a se (de)numi. vaki'c/i, -ă s.m. timp, ~uri; bi te nasalel o ~i fără să piardă timpul.
vâl/ă, -es s.f vale, văi; ând-i ~ă în vale.
vâl/os, -oja s.m. val, ~uri; ~os stofăqo val de stofa, vapor/i, -ă s.m. vap/or, -oare.
119
vâros s.m. var; parnb sar o ~ alb ca varul, vas, vastă s.m. 1. mână, mâini.
2.	palm/ă, -c. vasi'nq/o, (-i, -e, -e) adj. de Sfântul Vasile. vastesq/o, (-i, -e, -e) adj. de mână, al (a, ai, ale) mâinii; fr 'ina ~i frână de mână. vâtr/a, -es s.f vatră, vetre, văz/a, -es s.f vază, vaze; ~c\v luluzenqe vaze de flori, vaz/do, (-i, -e, -c) adj. ridic/at, (-ată, -aţi, -ate); înălţ/at, (-ată, -aţi, -ate). văzela (perf. vaziâs) vb. I. tr. a ridica, a înălţa. II. refl.; ~ pes a se ridica, a se înălţa, vâz/i, -ă s.f. câmp, ~uri; kibor grastă cărorta p-i ~i? câţi cai pasc pe câmp? verd/o, (-o, -oja, -oja) adj. verde, (verde, verzi, verzi); baj ~o mânecă verde; pcu-kos —o parc verde; parkoja verdoja parcuri verzi; bajă
verdoja mâneci verzi, vesel/os, (-a, -oja, -oja) adj. vesel, ~ă, ~i, ~e); gledanoja ~oja oglinzi vesele, vest/ă, -es s.f v. xabăr i. vcs, ~â s.m. pădur/e, -i. vescsq/o, (-i, -c, -e) adj. 1. de pădure, al (a, ai, ale) pădurii. 2. sălbatic (~ă, ~i, ~e). veveric/a, -es s.f. veveriţ/ă, -c. vi/a, -cs s.f. v. rez. vic/a, -es s.f viţ/ă, -e; snopos ~ăqo snop de viţă. vineri s.f vineri, vinet/a, -es s.f. vânătă, vinete [v. şi palazâj]. vior/a, -es s.f. vioară, viori; / chăj basăla k-i ~a fata cântă la vioară, viordq/o, (-i, -e, -e) adj. de vioară, al (a, ai, ale) viorii, vizavi prep. (cu abl.) vizavi; ~ o kheresdar vizavi de casă; ~ o rromnăGar vizavi de femeie, vinător/i, -ă s.m. vânător, ~i.
120
vi'nză tor/i, -ă s.m. vânzător, ~i. voja s.f. voie; na-i len - (ei, ele) nu au voie. volân/os, -6ja s.m. volan, ~e; ~os masinăqo volan de maşină.
volej s.m. volei; o kizajâ khen-la - copiii joacă volei, vor/os, -oja s.m. văr, veri. vrenicia s.f hărnicie; sawrre vreniciâţa cu toată hărnicia.
vrenik/os, (-a, -oja, -es) adj. harnic, (~ă, ~i, ~e); vrednic, (~ă, ~i, ~e).
W
wudâr, ~â J.m. v. udâr. wuSt, ~â s.m. v. ust.
L
zar, ~ă s.f floc, ~i. zâr/os, -oja s.m. zar, -uri. zebr/a, -es s.f. zebr/ă, -e.
zer conj. v. zerim(a). zcrim conj. (pentru) că; deoarece; întrucât; fiindcă; căci. zer/o, -oja s.m. zero, -uri. zi, ză s.f. cântec, ~e; zi zinzarzi cântec lung. zid/os, -oja s.m. zid, -uri. zinzar/d6, (-zi, -de, -de) adj. lung, (~ă, ~i, ~i); zubuj ~do haină lungă; înt/ins, (-insă, -inşi, -inse). zinzari/m6s, -mata s.m. lungim/e, -i; o kokalânqo ~mâs lungimea oaselor, zinzărla (perf. zinzardâs) vb.
I.	tr. a întinde; a lungi.
II.	refl.; - pes a se întinde; a se lungi; o ruw zinzardâs pe p-o gono lupul s-a întins (s-a lungit) pe sac.
zis1, ~â s.f. oraş, ~e; zisălen!
oraşelor! zis2, -a s.m. ziuă, zile; sawrro
-	toată ziua; o kalenda-rosqo - ziua calendarului, zisâq/o, (-i, -e, -e) adj. 1. de
121
oraş, al (a, ai, ale) oraşului;
o	maskâr o ~o centrul oraşului. 2. de zi, al (a, ai, ale) zilei.
zise adv. ziua, în timpul zilei; hen ~ hen bewle şi ziua şi noaptea, zisola pes (perf zisiâs) vb. intr. refl. a se face ziuă, a se lumina.
zisorr/i, -ă s.f. (dim.) orăşel, ~e. zivcsq/o, (-i, -e, -e) adj. de grâu, al (a, ai, ale) grâului; kombina ~i combină de (secerat) grâu. ziw s.m. grâu. zmc/os, -6ja s.m. zme/u, ~i. zmeosq/o, (-i, -e, -e) adj. de zmeu, al (a, ai, ale) zmeului, zor, ~â s.f puter/e, -i; sănătate; bax hen zor! noroc şi sănătate! zora/lo, (-ji, -le, -le) adj. sănăt/os, (-oasă, -oşi, -oase); puternic, (~ă, ~i, ~e); tare, (tare, tari, tari); aspr/u,
(-â, -i, -e); o dandâ sine ~le dinţii sunt sănătoşi; paji ~lo apă tare; karre ~le ţepi tari.
zorărla (perf. zorardâs) vb. L tr. a vindeca, a însănătoşi; o dat zorardâs o phrales tra-sâOar tatăl l-a vindecat pe frate de frică II. tr. refl. ~pes a se vindeca (pe el însuşi).
zorola (perf zorâjas) vb. refl. a se însănătoşi, a se face sănătos, zubuj, ~a s.m. hain/ă, -e. zugrăvisârla (perf. zugrâvi-sardâs) vb. tr. a zugrăvi, zum/i, -ă s.f ciorb/ă, -e; zeamă; ~i armăki zeamă de varză.
Z
zăb/a, -ess.f. v. zămba. zâla (perf. gejâs) vb. intr. 1. a merge; a se duce; za kor-konil du-te singur!; (me)
122
zăwas othe (eu) aş fi mers acolo. 2. ~ anglc a înainta.
3.	~ pasăl... a trece pe lângă...; a părăsi, zâmb/a, -es s.f. broa/scă, -şle. zâm/os, -oja s.m.o gledanosqo ~ geamul oglinzii, zamutr/o, -c s.m. giner/e, -i; o zamutro kerdâs ek sukăr bar ginerele a făcut un gard frumos.
zandârm/i, -ă s.m. jandarm, ~i;
o	~i arakhela i zis jandarmul păzeşte oraşul, zandârm/os, -oja s.m. v.zan-dâr mi. zdnla (perf zandâs) vb. Ir., intr. a şti; a cunoaştc; (me) zanăwas ke avela (eu) ştiam că vine. zen/6, -e s.m. ins, inşi. zcs, ~â s.m. cumn/at, -aţi [persoanei de referinţă i se adresează astfel soţia fratelui (persoanei de referinţă)], zestâj, ~a s.f. cumnat/ă, -e
[soţia fratelui soţiei persoanei dc referinţă i se adresează astfel soţiei persoanei de referinţă], zgăb/os, -oja s.m. jgheab, -uri;
~os kastesko jgheab de lemn. zi prep. (în sintagmele ~ k-o, ~ k-i şi k-o) până; ~ k-i zis până la (în) oraş; ~ k-o gaw până la sat; ~ k-o grastâ până la cai. zin/do, (-zi, -dc, -de) adj. viu, (vie, vii, vii), zîl/to, (-ci, -tc, -tc) adj. galben, (~ă, ~i, ~e); kisâj ~ci nisip galben, zipos prep. până. zoj s.m. joi.
zoja adv. joi(a), în ziua de joi. zok/os, -oja s.m. joc, ~uri; ~os sakosqo joc de şah. zonglisârla (perf. zonglisardâs) vb. tr. a jongla, zudekime adj. invar, judec/at, (-ată, -aţi, -ate). zudekisola (perf zudekisajâs)
123
vb. refl. a se judeca; o xna-mikâ zudekisajne k-o tribu-nălos cuscrii s-au judecat la tribunal, zukătorJos, -oja s.m. jucător, ~i.
zukcl, ~ă s.m. câine, câini, zuklenq/o, (-i, -c, -e) adj. de câini, al (a, ai, ale) câinilor, zuk/ji, -ă s.f câţe/a, -le. zul/to, (-ci, -te, -te) adj. v. z ii t o.
zunga/lo, (-ji, -Ic, -Ic) I. adj.
urât, (urâtă, urâţi, urâte). II. adv.: ~lesQe (în mod) urât. zuw, ~d s.f păduch/e, -i. zuwa/lo, (-ji, -le, -lc) adj. păduchi/os, (-oasă, -oşi, -oase).
zuwjăq/o, (-i, -e, -e) adj. de femeie, al (a, ai, ale) femeii, zuwjenq/o, (-i, -c, -e) adj. de femei, al (a, ai, ale) femeilor, zuwjî, zuwjă s.f. femeie, femei.
Distribuţia elementelor lexicale din idiomul rromilor spoitori (din punctul dialectal Olteniţa) în funcţie de limba donatoare:
I.	Limbile indiene (I)
a)	achola (achino), agor, ajrăt, akh, akhor, akhorin, amaro (amari, amare, amare), ame (amen, amenq/o, -i, -e, -e, amenqi (amenqe), amenOe, amenOar, amenqa), an-, angăr, anglă(î) (angle), ănla, anO- (o, i, o), ănOar, anOre, arakhela, ard, arrd, asăla, astărla, asărla, asi, athe ((k)athe), avela, aver, avri, awsin, awzis, baj, bajîcho (bajXchi), bakro, bakri, bal, bango, bard, barola, barr, basăla, basela, basno, bawlăl, bawralo, băw, beng, beruj, besela, bikenla, bilazawdă, bistrela, bis, bisalela, bokh (bokhalo), bolela, bres, buxlo, buko, but, bu(t)zando, cacărla (cacimos), cikno, cil, cilâ, cinla, cirăl, cirnola, caco, cajarla, cank, car, carărla, carela, caro, carola, cik, cingădela, cingăr, cip, ciriklâ, cislo, cor (coral, corela, corni), cuci, cumudela, curri, chaj, cham, chamizi, char, chaw, che, chila, chinla, churi, dab, dant (dandărla), dat, deino, Del (Devei), dela, des, dikhela (dikhimâs), dori, drab (drabărla), drakh, duj, dukh (dukhăla), dumo, dur, ek, garela, gat gaw, gawuno, gazo (gazi), ge- (<vb. zăla), goj, gono, gozi, gudo (gudimos, gudărla), guro (gurnî), xaink, xarnd, xarrâla, xoxojla, xuxurr, xutela (xutando, bixutando), inkânla, inkola, (i)pas, ivent, iw, jak, jagalo, jil, jindră, kadă (kadană), kadă, kadalăqi), kalo (kajardo, kajărla),
kam, han, kană (kadană), kăndela, karia. karik, karro, kast, kat, kathe (k)athe), kadar, k-o (-i, -o, -o), kerko, kerla (kerdo, kerimăsqo), kidă, kidela (ktdino), kojwld, kolin, kon (kas, kăsq/o, -e, -e). kâsqe, (kăsqi), kăsOe, kăsOar, kăţa), kibâr, kidibor, kisalo, kodă (kodowă), konă ((k)odană), korîa, kowă (kodowă), kuji, kham, khenla, kher, khojik, kJuir, khuwela, lacho (laches, lachimos, lachărla), la(n), (lâq/o,	-e, -e), lăqi (lăqe), lăQe,
lădar, laţa), las (laiăla, lazando), lela, len (lenq/o, (-1, -e, -e), lenqi (lenqe), lende, lanQar, lânţa), Ies (lesq/o, (-i, -e, -e), Iesqi (lesqe), lesQe, lesQar, leţa), linaj. lokho (lokhes), lolo (lojărla, lojola), Ion (londo), macimos (mato), maclio, man (mânqi (mănqe), mănOe, mănQar, mănga), mangela, maniis, măria (marimos), marro, mas, măsik, maskăr, me, melalo (melajîmos), men, merla (merimos, mulo), miriklo, mo, mudăria, muj (mosqo), muk(h)ela, inurrela, mtir(u)s, musi, na (nană, ni), naj, nakh, nakhela, nango, nasăla, nasela, n-asi, nevo, ni (niekh), niekhrigăOc, nikhacik, odană ((k)odană), oj (oj, dă), okojncr, okojrigâQe, okor, onă, oprăl(dăn), opre, othe ((k)othe), ow (ow da), pa, pacaimos, paj (pajărla), pane, parno (parnimos, parnino, parnăla, parnold), pasa(l) (pase), pznzărla (penzardo), peklâ, pela (pimâs), perăwla (perawdo), perla, De(s), pi, piri, pirro, pisăm, po, pori, posăwla (posaimos), posik, pral. prasăla, puchela, pumar/6 (-i, -e, -e), pumen (pumenq/o (-i, -c. -<?), pumenqi (pumenqe), pumenQe, pumenQar, ptimcnţa), pttrano, .purrango, phabăj, phagăla (phaglo), phak, phăndela (phandimos, phando), pharela, pharo (phares, pharimos), p'nen, phcnla, pherăs, phârla (pherdo), phiko,
126
phirărla (phirarimos), phirla, phirrela (phirro), phow, phral, phucărla (phucardo, phucarimăsq/o. -e, -e), pinibu, phiir/o (-/, -e, -e) (phurimos), phus. phuw, raci, rândela, rakji, raklo, raptalo (rai), rasăj, rat, rodela, rroj, rrom (rroman/6 (-/, -e, -e)), rowla, sakon, salo, sano, sap (sapnt), sar, sastri (sastruno), sastrâ, sasuj, saw/o (-/, -e, -e), sawrr/o (-i, -e, -e), si, sigâ. sikcla (sikaimos), siwla (siwdo), so (sosq/o, (-/, -e, -e), sosqi (sosqe), sosOar, sosQe, soţa), somnakăj (somnakosq/o, -e, -e)), sonmâl. suw, sel, serală, sero, sil. sing, sosoj (sosojka), sow. star. sudro, sukăr (sukarimâs) sulăwla (sowăl, sidawdo), sănia, sul, smvlâ, tasavzola, tato (cacimos), telăl (tele), terno (ternimos), ti, trădela, tras (tra-sala, trasalo, trasaimos, trasawdo), trin, trus (trusando), tu (tut, tuqi (tuqc), tuOe, tudar, tuţa), ttimâ (lumen, tumar/o (-/, -e, -e), tumenqi (tumenqe), tumenQe, tumenOar, tumenţa), thabola, than, thar, thărla (tharo, tharimos), thaw, thăwdela, thowla, (thowimos), tliulo (thujărla, thujola, thujîmos), tiuit, thuw, tico (iicimos), uchăl (uchărla, uchărdo), urărla, urela (urawdâ), umblăl (umblăwla, untblawdo), ust, ustela, vakerla (vakerdo), va, vas (vastă (pl.)), zis (“zi”, zise), ziw, zăla, zamutro, zânla, zenâ, zindo, zukel, zuki, zuwjî, zuw (zuwalo), -Oar, -Qe, -qo (-qi, -qe, -qe), -qi (-qe), ga.
b)	A sc vedea mai jos şi cuvintcle rrome ce prezintă configuraţii etimologice multiple în limbile:
I - P - Arm. - K - T: bax (baxtalo)
I - P - Arm. - K: kowrro I - P - Arm. - G: koc(ik)
I - P - O: ruw
127
I - P - K: angursi, bi, bori
I	- P - Alb.: kar
I	— P: akanâ, bar, bibi brisint, cirmo (cirmalâ), mol, porr, rik, tank, udăr
I	- Arm.: khuro
I	- K: alăw, daj
I- G: cidela “a trage" (cf. vb. gr. cupco “a târî, a trage” vb.
ind. dela “a da”).
I	- Alb.: xâla (xamos) “a mânca” (cf. şi alb. ha “a mânca”).
II.	Limba pasto (Pas.)
Elementele rrome cc se apropie de unele forme din această limbă se regăsesc în următoarele configuraţii etimologice multiple: Pas. - P - O: antăl
Pas. - P- K- A- T-R: dusmăj (dusmănka)
III.	Limba persană (P)
a)	asor, buzni, cerxân, derâw (derawesqo), gurmusâ, xurbuzo, xurdâ, kes, kusik, kJiangeri, posom (posomăqo), resla (resto), vei (vesesq/o, -i, -e, -e).
b)	Cuvinte rrome ce prezintă configuraţii etimologice multiple în limbile:
P - Arm. - O: arcic P - Arm. - burnik, cikăt, xnnter P - Arm. - K - T: mom, momi
128
P - Arm. - K - T - G: zor (zoralo, zorărla)
P - O - G: cirăx
P- K: asăw, awzin, dosela, rez, sir, văzela, zis, (“oraş";
zisâq/o, -e, -e), zisorri)
P - K - T - Alb.: bezex, sinia, taxtâj P - T: vakici P-AR: x'iw (xiwărla).
c)	A se vedea şi configuraţiile etimologice multiple prezentate anterior:
I- P- Arm. - K-T;I-P - Arm. - K; I- P- Arm. - G; I-P-0;I-P-K;I-P - Alb. şi I - P, respectiv: Pas. P - O; Pas. - P- K — A-T-R.
IV.	Limba armeană (Arm.)
a)	boki (bokorri), gras (grasni, grastenq/o, (-i, -e, -e), gras-tesq/o, (-/, -e, -e), grastorro), xnamik, kocăk, kotor, morci, rukunâ, thagăr (thagarni, thagaresq/o, (-/, -e, -e)).
b)	Cuvinte rrome ce prezintă configuraţii etimologice comune în limbile:
Arm. - K: ozi (ozesq/o, (-i, -e, -e));
Arm. - G: balaji;
Arm. - Alb.: te.
c)	A se vedea şi configuraţiile etimologice prezentate anterior:
I	- P - Arm. - K - T; I - P - Arm. - K; I - P - Arm. - G;
I	-Arm.; P - Arm. - O; P - Arm.; P - Arm. - K - T; P - Arm. - K - T - G.
129
V.	Limba osctă (O)
A se vedea configuraţiile etimologice multiple prezentate anterior: I - P - O; Pas. - P - O; P - Arm. - O şi P - O - G.
VI.	Limba gruzină (Gr.): căfa, cancoj, khoji.
VII.	Limba kurdă (K)
a)	axor, benir, benla (benzeia), căuj, ingela, orgăj, manzin(ă), uzărla, zi-
b)	A se vedea şi configuraţiile etimologice multiple prezentate anterior:
I	- P - Arm. - K - T; I - P - Arm. - K; I - P - K; I - K; Pas. - P- K- A- T-R;P - Arm. - K - T; P - Arm. K - T - G; P - K; P - K - T; Arm. - K.
VIII.	Limba turcă (T)
a)	ah'imăci, ahimisarzola, altalăr, allin, babă, basî, bastirla, beci, bekim, birlcâc(i), bitirla, biiha, cisărla, ceker, cikici, da, davăs, der (zerim), dîans, dibi, disinir (disinmăkos), divirla, dowrulusi (dowrus), er, fijda, fdăj, furela, girla, gizin, hismeci, ileci, jadimi, jardimi (kerla ~), jasărla, karazli, kerpedej, kirkărla (kir(k)mUi), ki'zăj, kuzus, lazimi, mavis, onâ, ozumănt, pahalis, pallăr, samen, sesi, sevenir, s’ikla, sakăs, samatăs, sizimi, s’ilăr, testeres, titi, zerim (der).
130
b)	Cuvinte rrome ce prezintă configuraţii etimologice multiple în limbile:
T - K - A: dewri, khaino (khaines, khainimâs);
T - G leleka;
T - G - B: celikos, cembcri, malăkos, painări, topa;
T - G - B - R: ah, (h)ăjde, alvăs, avastân, berekeci, dolăpi, irgăci, kantări, kapăci, kazăni, kafcs, mămăligă, musamăs, okăs, pantaluna, pas firmă, peperi, rakia, satiri, zubuj;
T - B: ama, bairi, borzi, cahăci, hen, kabâs, kalpăci, kolăj, malăkos, misiri, pambuci, selemi, sekeri, tazes;
T - B - R: bukluci, cismă, hejl, javăsi, kibrici, odăs, palaiăj, sarma.
b)	A sc vedea şi configuraţiile etimologice multiple prezentate anterior: I - P - Arm. - K - T; Pas. - P- K- A- T-R; P - Arm. - K - T; P - Arm. - K- T-G;P-K-T - Alb.; P - T) cât şi cclc următoare: G - T - A - Alb.; R(<T); R (T - G - B).
IX.	Limba greacă (G)
a)	angaji, armi, drom, eftă, ejnă, xarkiim, xoji (xojăme, xojisola), i, tdos, irisărla, kakaji, kalcuja, karfi, kdfi, kdkalo, kiici, kurko, luluzi, maxarime, metmi, o, oxto, păle, pânda, papin, păpus, paramlca, peinda, praxusardo, ri, ruwlî, sarănda, trănda, vasinq(o) (-/, -e, -e), văzi, zumi.
b)	Cuvinte rrome ce prezintă configuraţii etimologice multiple în limbile:
G - T - A — Alb.: seftâs;
131
G - B - R: cixâj:
G — R: kocăj.
c)	A se vedea şi configuraţiile etimologice multiple prezentate ulterior (I-P - Arm. -G; 1 + G; P- Arm.-K-T-G; P-O -G; Arm. -G;P-0-G;T-G;T-G-B;T-G-B-R-B - G); sau care urmează: R(<G); R (T - G - B).
X.	Limba albaneză (Alb.)
a)	mus (muskalâ, muskaimos), săcis (săsî).
b)	A se vedea şi configuraţiile etimologice multiple prezentate anterior:
T - P - Alb.; I - Alb.; P - K - T - Alb.; Arm. - Alb.; G - T
-	A - Alb.
XI.	Limba bulgară (B)
a)	căk, duma, cko, gledănos, xomâtos, kom'ina, lahina, lahos, meska, mojisărla (mojîsarimos), ni, raka'ica, zâmba, zilto.
b)	Cuvinte îrome cu forme apropiate în limbile B - G: paparuda, riz.
c)	A se vedea şi configuraţiile etimologice multiple prezentate anterior (T-G-B;T-G-B-R;T-B;T-B-R, G-B-R) sau care urmează: R (T - G - B).
XII.	Limbile slave (S) (altele decât bulgara)
a)	balanti.
132
b)	A se vedea în secţiunea rezervată cuvintelor de origine română (R), subdiviziunea 5 referitoare la împrumuturile româneşti în dialectul rromilor spoitori (provenite, la rândul lor din limbi slave).
XIII.	Cuvinte rrome (din idiomul spoitorilor) cu etimologie necunoscută (Et. nec.)
axojla, ajnă(ra), ajnâ(ţa), ale!, ambr'in (ambrinaq/o, (-/, -e, -e), astale, bewle (bewlola pes), bumbarăkos, cima, cimanikos, cipa, dep, durnî, elkăz'in, xarikerla, xucela, xujola, xumalo, xuzărla, indăja, kaldarina, kisăj (şi în lb. română cu etimologie improbabilă), kieirănos, kdrkoni, mina (“plăcintă”), năjba (cf. în lb. A na’ib), nlska, pacărla, pasternî, pasola (pasino), pilcărla (pilto, pilcola), pojnlpa, prmuk, purum, samaime, tăios, trat, zinzărla (zinzardâ, zinzarimos), zes, zestâj.
XIV.	Limba română (R)
împrumuturi româneşti in dialectul rromilor spoitori, la rândul lor provenite din alte limbi
1.	împrumuturi româneşti da origine T în idiomul rromilor spoitori:
a)	preluate direct din limba T: akaretos, cobăj, derbedeos, dudos (dudosqo), gdzdăn, naj;
b)	existente şi în limbile G şi B cu forme apropiate: farăsi, ibrikos, jaurci, gănta, gurguvăwa, kaskavălos, kazmăwa, kibrlci,
133
kăskos, konăkos, lalăwa, ligănos, mahmudă, majmuca, makarâwa, musafiri, palazâj, pilăfos, răftos, s'irma, sâba (şi K), susânos, tava, zăros, zâmos.
2.	împrumuturi româneşti de origine G, regăsite şi în alte limbi balcanice (de la caz la caz, în T, Alb. şi B):
bobăkos, cimitiris, farfuria, fasiij (fasuisqo), felia, funda, fusta, garâfa, kortos, kiirka, kutia, magazia, mărgaritâră, mistria, moneda, nitfâros, palătos, papagălos (jiapagaTosqo), pasta, pătos, pelikănos, plapuma, plikos, prosopos, rigla, sertări, siguros, strada, trandafiros (trandafir onqo, vapâri, zugrâvisârla).
3.	împrumuturi româneşti, la origine posibil albaneze;
baligări, brădos (bradosqo), bukurdsos, cokos, mâlos, sim-
bura, trâstos, vâtra.
4.	împrumuturi româneşti de origine bulgară;
a)	Cuvinte cu forme apropiate în limbile B şi R; mâkos, mârkovos, gusteros, sânia, săpka, sko/a (skolâqo), tikva, tokos.
b)	Cuvinte întâlnite, uneori, cu forme apropiate, şi în alte limbi balcanice: giskânos, grebla, guralivos (şi: mujalo), kirligos, klos-ka, kolcos, krâka, oboros, patkdva, rdspldtime, râskova, stăpinos, sobolânos (şi: ki'cirânos), vopsăwa.
5.	împrumuturi româneşti în id. rromilor spoitori, la origine slave (S), existente şi în:
a)	bulgară (B); borkânos, dithos, evreinqo, izvoros (şi: xaink), kamila, kilcios, kâsa, kozokâri, lâncos, lebăda, lipime, lopăta, plugos, polica, răkos, rănime, (s)fesnikos, snâpos, stikla (stiklâqo), trebuj, trestia, iilâj, itlica, vâros, veselos, vestă (şi: xabări), vâja, zidos, zmeos (zmeosqo).
134
b)	bulgară (B) şi albaneză (Alb.) cu forme apropiate: magări.
c)	diferite limbi slave (altele decât bulgară), regăsite - în forme apropiate — şi în alte limbi balcanice: balta (şi în Alb.), bobos, bojerlnqo, cirkovnikos, citisărla, cudă, datina, dăruime, (s)fesnikos, glota, grăzdos, ito, jubisărla (şi: mangela), jub'iră (şi: mangimos), mkovoime, kldpotos, kolivia, kotoj, molia, năsos (năsa, nasânqo), nikovăla, perna, plăsa, podos, postăvos (posta-vosqo), pră, primisărla, prostia, rindos, rdkia, săbia, sfătos, sfekla, sfintos, simbăta, stropităra, tirgos, trăisola, triipos, îindica, vălos, veverica, vinovătos, vităzos, vrenikos (vrenicia), zgăbos.
d)	în afară de acestea, o serie de cuvinte rrome din idiomul rromilor spoitori cu origine necunoscută în limba donatoare, română (R), cunosc uneori, forme apropiate şi în alte limbi.
Aşa sunt, de pildă, elementele:
bordej, corkina, cugulisârla, ferisârla, fliijeros, friska, fulgos, gata, gicisârla, grdpa, gutuja, krătica, krecos (krecome), malăja, mazără, melkos, mosa, motănos, musecelos, năjba (cf. A. na ’ib cel ce ţine locul; necuratul), nekăzos, palar'ia, păstăja,peria, punga, răca, roba, skorbura, skula, stingos, străinos, sopirla.
6.	împrumuturi româneşti propriu-zisc (în dialectul rromi-lor spoitori din Olteniţa)
în această categorie sunt incluse, în general, cuvinte rrome provenite din limba română, ele însele fiind rezultatul unor împrumuturi relativ recente din alte limbi decât cele balcanice:
abecedări, aburos, adikă, ăeros, agrăfi, ăko, akordionos, a/cvă-rios, alama, alelei, alimentara, altări (altăros), aluminăqo, aluna
135
(alunica), amăritos (şi: ciorro), amendisârla, amorcăla (amorci-sărla), angazisol, animălos, aparătos, apărisâla (şi: inkâlă), apli-kisărla (şi: dela), apropime (apropisâla), arăbos, arbitros, ar'icos, arisărla, arisazola, ărkos, armata (armatăqo), artîkolos, artîstos, artizanătos (artizanatosqo), asfâltos, aspiratoros (aspirime, aspiri-sărla, atelieri (atelieros), aurosqo (şi: somnakosqo), autobiizos, avionos, azutisărla (azutime, az.utoros, azutorosqo), bagăzos, bali-gări, balbnos, baltonos, banknola, bănkos, bara, bariera, bărka, baskulănta (baskulisărla), băsos, bastonos, batista, bălcătos, benzina, berbekos (şi: bakro), biblioteka, bicikleta (bicikletâqo), bido-nos, bila, birowos, blătos, blindos (şi: lacho), blokos, Bobotăza, bokseri, bombona, braga, bravo!, bronzosqo, broska, (şi: zămba), brunet os (şi: karazlî), bufetos, biika, bukătări, bukăiăria (bukă-tăriăqo), bidionos, buretos, burlkos, căra, cărănka (cărănos), clgla, căjnikos, câisqo, căra (şi: mom), căska, cel, centimetros, cerbos, cerkos, cer os, cerşetor os (şi: manglitori), cokolăta, ciresa (ciresenqo), clrkos (cirkosqo), cirkulăcia (cirkulisărla), cirkula-ciăqo), cîsma, cutura, dăkă, damigăna, deci, dekind(ărla), dekit (şi: săcis), desenisărla (desenimăsqo), destul, detot, devenisârla (devenime), diferisărla, direktoros, doktorica, doktoros, dolok, domna, domnos, dopos, ekipamentos, eksămenos, ekskiirsia, elefântos, eleva (elevos) ertisărla (jertisârla), ertime (jertime), iskavatori, etăzos, fibrika, făpta (şi: kerimâs), far os, fer ari, fericime, filmos, financisărla, firos, foja, foia, forma (formime), fotogrăfi (fotografia), fotolios, frănkos (frankonqo, frankosqo), frigideri, fr'tska, frizeri, frina, friikta, frunza, firkullca, gainăci,
136
garda, gemi (gemos), geta, giddnos, ginda, giveta, gindăkos (şi: bumbarăkos), globos, godinos, gri, gîileros, guma, importăntos, inervisârla, instrukcia, instrumentos, interesăntos, invitisărla (invitime), jarmardkos (şi: obâros), jertime (şi: ertime), jertisârla (ertisărla), impăkisola, imprumutos, gămos (şi: zămos), gimnăs-lika, girafa, kabinetos, kadâwos, kalendări, kămera, kamionos, kapriora, kărta, kartieros, kartbfi, karuca, kaseta, kasiera, kăska, kaskăda, kastelos, kaslrbnos, kăuza, kărisârla, kestia (şi: idos), kia, kiloci, kilometros, k'ind, kiriisărla, kistigisârla, kiăma, klăsa, kofetăria, kokos, kokostirkos, kolegos, kolora (kolorime), komandi-sârla, kombina, komerciălos, koncinisârla, kondicia, konducisărla, konkursos, konsultisărla, kbrttra, korbos, korektos (şi: caco), kor-nos (şi: sing), korpos, kostomos, kovori (şi: kovoros), kracunosqo, kredinca (kredincosos), krionos, krosetisârla, krîică, kufăros, kuj-bos, kiikos, kukurigisărla (şi: basală), kidoră, kumnăta (şi: zestâj), kurkănos, kiiska, lăkrima (şi: awsiri), lămba, lancisori, lanterna, lautări (şi: basalderi), lăganos, leguma, legă, lent os (şi: javăsi), lokomotiva, lucisârla (şi: sillar), lumina (luminăqo, luminisărld), lună, măcos, macinisărla (şi: xuzărla), magazinos, mărci (mărea), marfa, mărtoros, maşina (masinăqo), mărgăwa (şi: miriklo), medalia, mejos, memoria (şi: gozt), mereos, mesteros, metros, mia, miliciănos (şi: serală), militări, mina “mină”, minerălos, minis-tros, minus (şi: bi), mirăsa (şi: borî), miriklo (şi: mărgăwa), mirisâla, mistrecos, merkuri (merkură), mezos, mineri, mobila, mormintos, mosorisârla (mosorimăsqo, mosorimâs), motori, mul-cumime, muncitori, muntă, mura, muskulosos, mustăca, musulmă-
137
tos, negustori, nekezisârla, nepota (nepotos), nişte, oficeri, ikelără, okolisărla, olăros, organizisărla (organizime), ori, ârzos, ivălos, paketos, paleta, pălosos, pănglika, pantofi, papiota, wpusa, parbrizos, părkă, părkos, părtă (şi: rik), păsara, păsos, yastila, patrdnos, patrulă, pauj, părincoja (şi: mantisă), părisola, lătura, pedala, penica, peretos, (peretosqo) perisărla şi periuca < peria, cu et. nec.), petikos, piăca, pianistos (piănos), pipa, pisâj, ■Aantisărla, plastikosqo, piaza, plbsk!, pofta (< sl.), pâlos, pompa, •wruncisărla, pos, poşeta, posta (postăqo), postări (postăsi), poza (pozări, pozisărla), precos, primări, primaria, prtmos (şi: seftes), prispa (probabil < sl.) privatizisârla (privatizime), problema, pro-fesionălos, profesbra, profesoros, protestisârla, putisărla, putisar-zola, rădios, radiokasetofonos, raketa, râros, răta, răkoră (râkori-sârla), remorka, respektos, (respektisârla, respektime), reusisărla, revista, rezolvisărla (rezolvisarzola), ridika, rijosos, risnica, robi-netos, robotos, rostos, rotundos, rozos, ruginime, ruksăkos, rulota, salămos, salărios, sălba, sapisârla, săgăta, sălbătikos, sălc'ws, secera (secerisarzola), sekisârla, sekretos, semafori, semânisărla, semnos, serbime, setos, situăcia, sisiisărla, skandălos, skăra, skăunos, skriisârla (skriime, skriimăsqo), soja, sokotăla, sokros (şi: sastro), soldătos, soliicia, spikos, sportivos (sportivâsqo), stăcia, stătos, stilowos, stofa, stitpos, siifletos, superioros, săhos (joc de şah), sajzeci, şalupa, săncos, şaptezeci, sefos, sifoneri, şoferi, soldos, somăzos, sorcos, sosăwa, stergări, sitnka, tălpa, tăka, telefonos, televizori (televizoros), temperatura, tejos, termo-metros, termosos, tigros, toba, tokime, tortos, traktori (traktoros),
138
traktoristos, tramvăjos (tramvaisqo), treilă, tresiira, tribunălos, trikotisărla, trinos (trinosqo), trolejbuzos, trompeta, troskl, trunkos, turbătos (turbime), tiirnos, ulc'tka, ulcoros, umbrela, uniforma, uzina, vagonos, vâlă, vaza, verdos, vica (şi: rez), vineri, vine ta (şi: palazăj), vidra (viorăqo), vizavi, vinători, vinzători, volănos, vâlej, zebra, zero, tudekisola (zudekime), zukătoros.
zmmM THSTiTflTOiSî m wim ÎFIMAR CiRŢi ti.52.bQT
Cuprins
Cuvânt înainte.....................................................
Abrevieri şi semne ................................................	1
Alfabetul limbii rromani ..........................................	1
Dicţionar rrom (spoitoresc)-român .................................	1
Distribuţia elementelor lexicale din idiomul rromilor spoitori (din punctul dialectal Olteniţa) în funcţie de limba donatoare .............................................................	12
Tehnoredactor : FLOR.ICA BUDNIC
Bun de tipar : 20.04.1998. Fomat: 32 / 70 x 100. Coli de liar : 4,5.