Nicolae Stoicescu
               DICTiONAR
AL MARILOR DREGĂTORI DiN TARA ROMÂNEASCĂ
              si m6ldova
3
                  sec. xiv-xvn
         ■111
                                             Editura enciclopedică română Bucureşti, 1971
           *f/ 36/f I
   INTRODUCERE^........................    5
1. ŢARA ROMÂNEASCĂ.....................   13
Secolele XIV-XV .......................   15
Secolul XVI ...........................   29
Secolul XVII .......................... 105
2. MOLDOVA ............................ 259
Secolele XIV-XV ....................... 261
Secolul XVI ........................... 290
Secolul XVII .......................... 338
INTRODUCERE
        Se ştie ci marea boierime a fost pitura conducătoare în statele medievale Ţara Românească şi Moldova; de aceea, istoria politici a acestor state nu poate fi studiată temeinic fără a cunoaşte boierimea fi relaţiile dintre membrii ei, probleme pufin cercetate în ultima vreme. Lucrarea de fată este menită să umple acest gol şi si ofere celor interesaţi datele esenţiale despre rolul politic jucat de membrii clasei boiereşti pină la începutul epocii fanariote.
        De la început atrag atenţia asupra faptului că nu este vorba de o operă de genealogie, aceasta deoarece nu m-am ocupat de toate familiile boiereşti, ci doar de circa 950 de boieri ajunşi mari dregători şi membri ai sfatului şi divanului domnesc şi de urmaşii acestora.
        In afară de datele esenţiale privind pe fiecare dregător fa parte, această lucrare oferă posibilitatea înţelegerii unor probleme deosebit de importante referitoare la organisarea politică şi socială a Moldovei şi Ţării Româneşti. Dintre acestea aş enumera aici pe scurt doar cfteva:
        Datele cuprinse în lucrare lămuresc relaţiile dintre domnie şi marea boierime la conducerea statului, din aceste date desprtnzindu-se o serie de concluzii foarte importante pentru organizarea politică a celor două state feudale româneşti.
        Prima dintre ele este aceea că marea majoritate a dregătorilor (circa 90%) au făcut parte din familii boiereşti cunoscute, datele din lucrare confirmînd „învăţătura" lăsată de Neagoe Basarab Jiului său, Teodoste, că dacă cei „de neam mare" şi rudele domneşti erau destoinici pentru dregătorie „este bine să fie aceia in dregătorii... pentru ci se cuvine si fie şi a fost şi mai Înainte" (subl. ns. — N. S.).
        Folosind membrii clasei boiereşti ca dregători, după cum se „cuvenea" în vremea aceea, domnii încercau să domine sfatul domnesc promovînd în dregătorii rude mai apropiate sau mai îndepărtate ale lor, problemă asupra căreia voi reveni pe larg cu alt prilej. Domnii aveau apoi posibilitatea să ridice între dregătorii lor pe oamenii consideraţi de ei mai credincioşi, chiar dacă unii din aceştia nu făceau parte din marile familii de origină nobilă ale ţării, dar care au format apoi noi familii boiereşti.
        Lucrarea oferi deci posibilitatea să înţelegem cum se ajungea la dregătorii, ca fi modul cum erau înaintaţi in funcţii dregitorii (cursus honorum), care de obicei ocupau fn tinereţe slujbe mai modeste, ajungînd la mari dregitorii dupi ce acumulau o practici suficientă tn conducerea treburilor statului feudal.
        In legătură cu cele arătate mai sus, lucrarea ne ajută să cunoaştem mai bine înverşunata luptă pentru putere dusă intre familiile boiereşti, grupate tn jurul unui domn sau al altuia, tn primul rind dupi legiturile de rudenie şi de interese dintre ele. In aceasti lupţi acerbă pentru mărire şi putere, generatoare de averi fabuloase, sute de boieri şi-au pierdut viaţa; lucrarea abundă tn cazuri de „hicle-nie" (trădare) invocată de numeroşi domni pentru a scăpa de adversarii lor politici.
        O          altă problemă importantă ce poate fi studiată pe baza datelor cuprinse tn această lucrare este aceea dacă a existat sau nu o continuitate între familiile boiereşti din secolele XIV—XV şi acelea din veacurile următoare sau daci — aşa cum s-a susţinut tn ultima vreme — avem de a face cu o boierime noui tn secolele XVI—XVII.
6
Introducere
        Una din cele mai de seamă probleme — care a dat loc la multe discuţii în istoriografia noastră — este aceea a dregătorilor de origine greacă şi a rolului jucat de ei in istoria politică a Ţării Româneşti şi a Moldovei. Din lucrarea de faţă rezultă ci cei mai mulţi dintre aceşti dregători (îndeosebi cei din a doua jumătate a secolului al XVI-lea) au dispărut o datd cu domnii ce-i ridicaseri la dregătorii; alţii, îndeosebi în secolul al XVII-lea, s-au stabilit tn firile române, unde au format familii boiereşti ce s-au românizat destul de repede (Alexeanu, Brătăşanu, Cantacuzino etc., în Ţara Românească, Cantacuzino, Catargi, Palade, Ruset etc., in Moldova).
        Aş mai aminti aici o problemă importantă şi nestudiată tncă, anume aceea a numeroşilor boieri care au ocupat dregătorii atît în Moldova cit şi in Ţara Românească, aceasta ca urmare a strtnselor relaţii dintre cele două ţări surori, ca şi a faptului că ele aveau o organizare politică foarte asemănătoare. Cit priveşte legăturile intense pe plan politic intre cele două ţări şi Transilvania, acestea se reflectă in lucrare prin sutele de solii trimise de domnii acestor ţări tn provincia de peste munţi.
        în sfîrşit, lucrarea prezintă importanţi şi pentru istoria culturii vechi româneşti, oferind date cit mai exacte cu putinţă despre viaţa şi dregătoriile ocupate de marii cronicari din secolul al XVII-lea şi începutul celui următor: Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino stolnicul, Radu Popescu, Nicolae Costin
        Citeva cuvinte despre metoda de lucru utilizată:
        Dregitorii au fost grupaţi pe cele doui provincii istorice, Ţara Româneasci şi Moldova, şi, înliuntrul acestora, pe secole şi in ordine alfabetici, pentru a putea fi găsiţi cu uşurinţă.
        Dregătorii care apar în documente in două secole au fost trecuţi la secolul cînd şi-au inceput cariera politică. De pildă, cei trei fraţi Buzeşti, care au fost mari dregători în timpul domniilor lui Mihai Viteazul şi Radu Şerban, deci atît la sfîrşitul sec. XVI, cît şi la începutul sec. XVII, au fost trecuţi la sec. XVI. (Aşa se explică faptul că in lucrarea de faţă sînt cuprinşi numeroşi dregători de la începutul sec. XVIII — circa 40 — care şi-au început cariera politică la sfîrşitul sec. XVII).
        Dregătorii care au făcut parte dintr-o familie şi au purtat numele acesteia (Băleanu, Buhuş, Cantacuzino, Costin etc.) au fost trecuţi, în ordine cronologică, la numele familiei respective, fădndu-se trimitere de la numele lor de botez la acela de familie (de ex. Şerban, v. Cantacuzino Şerban).
        Cei 35 de boieri care au ocupat dregitorii atît tn Ţara Românească, cît şi în Moldova, au fost trecuţi la ţara de unde erau originari (Boul, Buhuş, Ureche etc. la Moldova) sau la aceea unde s-au stabilit, făcîndu-se trimitere de la o provincie istorică la alta (de ex. la Ţara Românească sec. XVII, la Buhuş Lupaşco s-a trecut v. Moldova).
        Sint cuprinşi în aceasti lucrare toţi marii dregitori despre viaţa, faptele şi familia cărora se cunosc unele ştiri; cei peste 100 de boieri care sînt doar amintiţi ca membri ai sfatului sau divanului domnesc, dar despre care nu ştim nimic altceva, au fost omişi, ei puţind fi găsiţi cu uşurinţă tn indicii de la finele volumelor de documente moldovene publicate de I. Bogdan, M. Costichescu, Gh. Ghi-bănescu etc., în indicii colecţiei Documenta Romaniae Historica şi în indicele de
         ') Asupra importantei lor in cultura noastră medievală voi reveni pe larg in bibliografia istoriei medii româneşti, in curs de alcătuire. Tot aici se va găsi şi bibliografia privind pe domnii care au fost dregători înainte de a ocupa tronul (Neagoe Basarab, Mihai \ Ucazul, Matei Rasarab, Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino, Constantin Brincoveanu etc.).
Introducere
 7
persoane al colecţiei Documente privind Istoria Rom&niei (tn ms. la Institutul de istorie „N. Iorga").
        în afară de marii dregători, membrii obişnuiţi ai sfatului domnesc (banul, logofătul, vornicul, postelnicul, spătarul etc.), am inclus tn această lucrare fi pe dregătorii membri ai divanului (aga, armaşul, clucerul, jitnicerul, portarul, ser-darul etc.) *, ca fi pe boierii fără titluri de dregători care au fost membri ai sfatului domnesc, menfiontnd la fiecare dintre aceştia datele ctnd sint citaţi ca membri tn sfat. Aceste date, ca fi acelea privind pe marii dregători fi anii ctnd au ocupat dregătorii, apar cu litere cursive tn lucrare, pentru a fi urmărite cu mai multă uşurinţă.
        La fiecare dintre acefti dregători fi membri ai sfatului fi divanului domnesc atn indicat (tn măsura tn care am avut posibilitatea să aflu din izvoarele fi lucrările cercetate): numele tatălui, al soţiei, urmafilor fi rudelor mai apropiate şi înrudirile acestora, apoi datele ctrd apar tn documente cu diverse titluri de dregători (cursus honorum), faptele mai deosebite săvtrfite (solii, participări la războaie, „hiclenii" etc.), data morţii, locul unde stnt tnmormtntaţi, ctitoriile (finind seama că foarte mulfi dintre marii dregători sint fi ctitori de biserici fi mănăstiri ) *. La fiecare dregător am indicat in note izvoarele informaţiei (documente 4, cronici, relaţii de călătorie, inscripţii etc.), precum fi bibliografia respectivă.
        Ţin să remarc aci că datele despre acefti dregători sint destul de inegale: pe cind pentru secolele XIV — XV ele Sint foarte sărace (uneori simple menţiuni in sfatul domnesc), la secolele XVI—XVII devin mult mai bogate.
        Menţionez, de asemenea, că, intrucit unele date din listele de dregători din Ţara Românească, publicate tn Studii şi materiale de istorie medie, voi. IV (liste la elaborarea cărora a lucrat fi cel ce semnează aceste rtnduri), nu sint prea exacte, am adus aci o serie de indreptări, amintind in note numai erorile mai insemnate (îndeosebi de identificare) constatate.
        La tntocmirea acestei lucrări am fost ajutat, cu multă amabilitate, de Dan Pleşia, care mi-a comunicat unele informaţii de ordin genealogic şi căruia ii aduc aci caldele mele mulţumiri.
        Pentru a face o cit mai mare economie de spaţiu, am folosit numeroase abrevieri, atît pentru titlurile de dregători, ctt şi pentru fondurile de arhive, periodicele şi lucrările cercetate. Reproduc mai jos lista acestor abrevieri tn ordinea amintită. Am utilizat, de asemenea, cîteva semne convenţionale, a căror semnificaţie se găseşte la sfirşitul listei abrevierilor dregătoriilor.
        *) Dale despre atribuţiile, originea, veniturile etc. fiecăruia dintre aceşti dregători se găsesc in partea a II-a a lucrării mele Sfatul domnesc şl marii dregători din Ţara Româneasca şi Moldova (sec. XIV—XVII), Buc., 1908.
        •) Pentru aceste construcţii şi ctitorii lor a se vedea N. Stoicescu, Bibliografia localităţilor şi monumentelor feudale din Ţara Românească, Buc., 1970 şi Bibliografia monumentelor feudale din Moldova (aMitropolia Olteniei1966—1970).
       *) De mare folos mi-au fost documentele din sec. XVII, nepublicate tncd, aflate tn traducere sau transcrise la Institutul de istorie nN. Iorga" al Academiei de ştiinţe sociale şi politice.
 s
Introducere
             ABREVIERILE FOLOSITE
                                            I.
                                Titluri de dregători
arm. = armaş căm. = câmăraş căp. == căpitan cluc. = clucer corn. = comis f. = fost hat. - hatman is. = ispravnic
is. sc. Buc. = ispravnic al scaunului
Bucureşti
jit. = jitnicer
log. = logofăt
log. vist. = logofăt de vistierie
m. = mare
med.     = medelnicer
pah.     - paharnic
pîrc.    = pîrcâlab
pire.   C. = pîrcâlab   de Chilia
pîrc.   C. A. = pîrcâlab   de     Cetatea Albă
pîrc. H. = pîrcălab de Hotin
pîrc. L. = pîrcălab de Lăpuşna pîrc. N. = pîrcălab de Neamţ pîrc. O. = pîrcâlab de Orhei pîrc. P. = pîrcălab de Poenari pîrc. R. = pîrcălab de Roman pîrc. S. = pîrcălab de Suceava pit. = pitar port. = portar post. = postelnic serd. = serdar slug. = sluger spăt. = spătar
st. C. = staroste de Cernăuţi
st. P. = staroste de Putna
stol. = stolnic
şet. = şetrar
vist. = vistier
vor. = vornic
vor. ţ. jos = vornic al ţării de jos vor. ţ. sus = vornic al ţării de sus
                             II. Semne convenţionale
= căsătorit cu                     +  mort                      Q  îngropat
                               IU. Fonduri de arhive
Acad.         = Acad. R. S. România, ms.
ASB           = Arhivele Statului Bucureşti
A SI          = Arhivele Statului Iaşi
BCS           = Biblioteca Centrală de Stat
MIB           = Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti
                                     IV. Periodice
AARMSI        =          Analele Academiei Române. Memoriile Secţiei Istorice
AIIAI         =          Anuarul Institutului de istorie şi arheologie — Iaşi
AIIC          =                        Anuarul Institutului de istorie — Cluj
Intţoducere
 9
  AC             = Arhivele Olteniei
  BC [           = Buletinul Comisiunii istorice a României
  ©C MI          = Buletinul Comisiunii monumentelor         istoric«
  BC R           = Biserica ortodoxă română
  CI             = Cercetări istorice
  jCI            = Convorbiri literare
  G] I           = Glasul Bisericii
  Xj R           = Literatura şi arta română
  k 1            = Mitropolia Moldovei şi Sucevei
  IMD            = Mitropolia Olteniei
  RK             = Revista arhivelor
  RţiSEE = Revue historique du Sud-est europ^en RE             = Revista istorică
  RJAF           = Revista pentru istorie, arheologie şi filologie
  RIB            = Revista de istorie bisericească
  RIR            = Revista istorică română
  ~Rsl           =  Romanoslavica
  SCIM           = Studii  şi cercetări de istorie      medie
  SMIM           = Studii  şi materiale de istorie      medie
  SMIP           = Studii  priv. la istoria jud. Prahova
  SV             = Studia  Valachica
                         V. Documente şi lucrări diverse
  —  Bogdan, Doc. Ştefan = Bogdan I., Documentele lui Ştefan cel Mare, 2 voi.,
         Buc., 1913.
  —  Bogdan, Relaţiile = Bogdan I., Documente privitoare la relaţiile Ţării Româ-
             neşti cu Braşovul în secolele XV şi XVI, voi. I, Buc., 1905.
  —  Condica vistieriei = Condica vistieriei lui C. Brincoveanu.
  —  Condurachi, Soli şi agenţi = Condurachi Ioan D., Soli şi agenţi ai domnilor
              Moldoveni la Poartă în secolul al XVII-lea, Buc., 1920.
  —  Corfus, Documente = Corfus I., Documente polone privitoare la domnia lui
         Simion Movilă în Ţara Românească, Cernăuţi, 1939.
  —  Costăchescu, Arderea = Costăchescu M., Arderea tirgului Floci şi a Ialomiţei
         tn 1470. Un fapt necunoscut din luptele lui Ştefan cel Mare cu muntenii, Iaşi, 1935.
  —  Costăchescu, Doc. Ştefan = Costăchescu M., Documente moldoveneşti de la
         Ştefan cel Mare, Iaşi, 1933.
  —  Costin = Costin Miron, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Buc., 1958.
  —  Cronicile = Cronicile slavo-române din sec. XV—XVI, publicate de Ioan Bogdan.
         Ediţie revăzută şi completată de P. P. Panaitescu, Buc., 1959.
  —  DIR = Documente privind istoria României, seriile A, Moldova şi B, Ţara
         Românească, veac XIII-XV-XVII (pînă la 1625).
  —  Doc. agrare = Documente privind relaţiile agrare în veacul al XVIII-lea, voi. I,
            Ţara Românească, Buc., 1961; voi. II, Moldova, Buc., 1966.
  —  Doc. btrl. = Antonovici I., Documente btrlădene, 5 voi., Blrlad — Huşi, 1911
         -1926.
  —  Doc. Bistriţa = Iorga N., Documente româneşti din arhivele Bistriţei, 2 voi..
         Buc., 1899-1900.
  10
Introducere
—   Doc. Bogdan = Costăchescu M., Documentele moldoveneşti de la Bogdan voevod
        (1504-1517). Buc.. 1940.
—   Doc. bucovinene = Bălan T., Documente bucovineni, 5 voi., Cernăuţi, 1933—
        1939.'
—   Doc. înainte Ştefan = Costăchescu M., Documente moldoveneşti înainte de Ştefan
        cel Mare. 2 voi.. Iaşi. 1931-1932.
—   DRH = Documenta Romaniae Historica, seriile A, Moldova, şi B, Ţara Româ-
        nească.
—   Drăghiceanu, Mitropolia = Drăghiceanu V., Mitropolia Ttrgoviştei. Note is-
        torice şi arheologice, Buc., 1933.
—   Dragomir S., Documente = Dragomir Silviu, Documente nouă privitoare la
        relafiile Ţârii Româneşti cu Sibiul in secolii XV şi XVI, Buc. (din „Anuarul Institutului de istorie naţională" — Cluj, IV).
—   Erbiceanu, Mitropolia = Erbiceanu Constantin, Istoria Mitropoliei Moldovei
        şi Sucevei şi a Catedralei Mitropolitane din Iaşi. Urmată de o serie de documente, de facsimile şi de portrete privitoare la istoria naţională şi bisericească a românilor, Buc., 1888.
—   Filitti, Arhiva = Filitti I. C„ Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Buc., 1919.
—   Florescu, Citeva neamuri = Florescu G. D., Ceva despre ctteva neamuri boie-
        reşti olteneşti înrudite între ele în veacul al XVII-lea, Buc., 1944.
—   Florescu, Divane = Florescu G. D., Divane domneşti din Muntenia in secolul
        al XV-lea. Dregători şi boieri, 1389—1496. Culese şi adnotate de.... Buc., 1927 (extras din „Rev. arhivelor").
—   Florescu, Divanele = Florescu G. D., Divanele domneşti din Ţara Românească
        1 (1389—1495), Buc., 1943, 371 p. + o spiţă (o altă ediţie, mult Îmbunătăţită, a primei lucrări).
—   Florescu, Mărgineni = Florescu G. D., Genealogia boierilor din Mărgineni din
        secolele al XV-lea şi al XVI-lea (BCI, IX. 1930. p. 1 - 100).
—   Gen. Cant. = Mihai Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, Buc.,
        1902.
—   Gen. doc. = Greceanu Şt. D., Genealogiile documentate ale familiilor boiereşti,
        2 voi., Buc., 1913-1916.
—   Giurescu, Material = Giurescu C., Material pentru istoria Olteniei supt aus-
        triaci, 3 voi. + indice, Buc., 1913—1947.
—   Golimas, Capuchehdile = Goli mas Aurel, Despre capuchehăile Moldovei şi
        poruncile Porţii către Moldova ptnă la 1829. Contribuţii la cunoaşterea raporturilor de drept dintre Moldova şi turci, Iaşi, 1943.
—   Greceanu, l'iafa = Greceanu Radu, Viaţa lui Costandin vodă Brincoveanu,
        ed. Şt. D. Greceanu, Buc., 1906.
—   Inscripţii = Iorga N., Inscripţii din bisericile României, 2 fasc., Buc., 1905 —
        1908.
—   Inscripţii Buc. = Inscripţiile medievale ale României, voi. 1. Oraşul Bucureşti
        (sec. XIV-XVII), Buc., 1965.
—   Ionaşcu, Documente = Ionaşcu I., Documente bucureştene privitoare la pro-
        prietăţile mănăstirei Colţea, Buc., 1941.
—   Ionaşcu, Olt = Ionaşcu I., Biserici, chipuri şi documente din Olt, voi. I, Craiova,
        1934.
—   Iorga, Contribuţiuni = Iorga N„ Contribufiuni la istoria Munteniei, Buc., 1896.
—   Iorga, Doc. Cant. = Iorga N., Documentele familiei Cantacuzino, Buc., 1902.
—   Iorga, Documente = Iorga N.. Documente nouă relative la Petru Şchiopul şi
        Mihai Viteazul. Buc.. 1899.
lalişifw
 II
—  Iorga, Studii istoric* - larg» N., Studii istoric» asupra Chiliei fi CetâfU J/b».
        Boc., 1899.
—  Iepieoace — Ghibăneacu Gh., Iepieoace fi eapise. 4 voi. In dta dooâ pArţl. Iaşi.
        1906-1915.
—  Istoria - Istoria Ţârii RomâmefU, 1290—1090. Letopiseţul Comtmrurintu,
        •A c. Greceacu ii D. ^«»r>nnriirii Bac.. 1960.
—  Istoria de U 1688 la 1717 - Istoria Ţârii Romimtfti de lo octombrie 1688 ptmâ
        la martie 1717, ed. C. Grecaco. Boc., 1959.
—  Ittoriilt — Rada Pop «ca. Istoriile domnilor Ţării Romimtfti, ed. C. Grecescu,
        Bac., 1963.
—  Kogilniceanu — Kogftlniceanu ÎL, Cronicile Româniţi, 3 voL, Boc., 1872—1874.
—  Kraus — Kraas Georg, Cronic* Transilvaniei. 1608—1663, Bac., 1965.
—  Lecca, Familiile boiereşti — Leoca O.G., FmmUiiU boiertfti român*, Boc., 1899.
—  Meteş, Domni fi bouri » Meteş Ştefan, Domni fi boieri din ţările roniânt la
        oroful Cluj fi românii din oroful Cluj, Cluj, 1935.
—  Mircea, Marii logofeţi — Ion Rado Mircea, Morii logo/tfi di» Ţorm Românească,
        Bac., 1941 (extras din „Hrisovul", I, 1941, p. 117-140) (paginaţia e din aceastt revista).
—  Moldaoio ■ Moldavi* v *pohu ftudalxxma, I, Chişinăn. 1961.
—  Neculce — Neculce Ion, Letopiseţul ţării Moldovei şi O ttamă d» cuvinte, ed.
        Iorgu Iordan, ed. a Il-a, Bac., 1959.
—  Notiţe istoric* ■ Melchisedec episcopul. Notiţe istoric* fi archedogice adunate
        d* lo 48 mănăstiri fi bissrici ontic* din Moldova, Bac., 1885.
—  Panaitescu, Cititori — Panaitescu P. P., Călătorii poloni tn ţărils român*.
        Buc., 1930.
—  Panaitescu, Doc. Mihai Vil* aiul — Panaitescu P. P., Document* privitoare
        lo istoria lui Mihai Vitearul, Buc., 1936.
—  Paul de Alep, CăUtoriil* - Paul de Alep, Călătoriile patriarhului Mocan* de
        Antiohia tn ţării* române, 1653-1656, Buc., 1900.
—  Potra, Documente — Potra G., Documente privitoare la istoria orafului Bucu-
        reşti (159i—1821), Boc., 1961.
—  Revoluţiile = Anton Maria del Chiaro, Revoluţiile ValaÂiei, trad. de S. Cris —
        Cristian, Iaşi. 1929.
—  Quellen =■ Quellen tur G*schichte der Stadt Brasso-Kronstadt, 8 voi.
—  Socotelile Braşovului = Iorga N., Socotelile Braşovului fi scrisori româneşti
        către Sfat tn secolul al XVII-lea, Buc., 1899.
—  St. doc. = Iorga N.. Studii şi documente cu privire la istoria românilor. 25 voi..
        Buc., 1901-1913.
—  Surete «=■ Ghib&nescu G., Sure/e şi ixvoade (document* slavo-române). 25 voi..
        Iaşi, 1906-1932.
—  Sxamoakdzy — Crftdun Ioachim, Cronicarul SsamoskOxv fi însemnările lui
        privitoare la români, 1566—1608, Cluj. 1928.
—  Tanoviceanu, Apucături vechi = Tanoviceanu I.. Apucături vechi ale nouri
        fcoale istorice. Nicoloe Iorga et comp. Trei răspunsuri confintnd critica voi. V fi VI din Studii fi documente şi a Istoriei lui Ştefan cel Mart, Buc., 1905.
—  Tesamr — Ttzaur de monumente istorice.
—  Ureche - Ureche Grigore. Letopiseţul fării Moldovei, ed. P. P. Panaitescu,
        ed. a II-a. Buc.. 1958.
—  Vaailescu. Oltenia - Vanlescu AL, Oltenia sub austriac*, 1716-1739, voL I,
        Buc.. 1929.
—  Vere» — Veress A., Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei fi
        Tării Româneşti, 11 voi.. Buc.. 1929-1939.
 12
       Conştient de faptul că In lucrare stnt ţi unele date despre marii dregători care mai pot fi completate sau corectate prin cercetări viitoare mai amănunţite, autorul acestei lucrări Iţi exprimă speranţa că opera sa — prima de acest fel tn literatura noastră istorică — va constitui un instrument de lucru util pentru cercetători fi un mijloc de informare pentru toţi cei pe care îi interesează istoria poporului nostru. Lucrarea poate fi considerată o contribuţie la alcătuirea unui dicţionar al oamenilor politici care au ilustrat istoria României.
       înainte de a Încheia, se cuvine să aduc aici cele mai calde mulţumiri Editurii enciclopedice române care, tnţelegtnd utilitatea unor opere de acest gen, mi-a acordat tot sprijinul pentru publicarea lucrării.
                    1
       ŢARA
ROMÂNEASCĂ
SECOLELE XIV —XV
ALBU. Fără titlu (în sfat) 1415 mart. 28; vor. 1422 oct. 23 1; fără titlu (în sfat) 1424 febr. 28—<1427 > dec. 7; vor. <1428> — 1428 sept. 10 (apare primul în sfat); fără titlu (în sfat) <1429>, 1431 nov. 17 —1436 iun. 25 (apare primul). Epitropul lui Alexandru Aldea, alături de care este amintit în diverse scrisori, ca Aldea şi Albu, fiind duşman al lui Vlad Dracul2. Un Albu — numit „cel Mare" — „s-a ridicat domn peste capul lui Vlad voievod Ţe-peş", care „a eşit cu oaste împotriva lui şi l-a prins şi l-a tăiat, pe el şi pe tot neamul lui" 3.
      1) Cu acest titlu apare intre martorii privilegiului comercial de la această dată (Bogdan, Relaţiile, p. 17). Fără. titlu apare în privilegiul următor din <1424> nov. 10 (ibid., p. 24). 2) Ibid., p. 58, 60. V. şi scrisorile sale către braşoveni (ibid., p. 249—251). Despre el v. şi Florescu, Divanele, p. 35-36. 8) DIR, XVI/3, p. 4.
ALDEA. Fără titlu (în sfat) <1390—1400>; log. <1390—1400>; fără titlu (în sfat) 1391 dec. 27, 1392 ian. 8. Ctitor la m-rea Cutlu-muz, pe care o numea „mănăstirea noastră"
      ») DIR, XIII-XV, p. 66 (doc. 1413 nov. 21). După părerea Ini Stoica Nicolaescu, el ar fi viitorul domn Alexandru Aldea. Alţi istorici sînt de altă părere (v. Florescu, Divanele, p. 32—33).
BADEA (din Cojeşti), ginerele lui Udrişte din Mărgineni, fost şi el membru al sfatului domnesc K Fără titlu (în sfat) 1487 iul. 31. Ca vor., solul lui Basarab Laiotă la braşoveni, împreună cu Dră-ghici spăt.2; /. vor. (în sfat) 1493 sept. 2—10; fără titlu (în sfat)
1494  mart. 16; f. vor. (în sfat) 1494 sept. 13—1500 ian. 29; fără titlu (în sfat) 1500 dec. 13; f. vor. şi fără titlu (în sfat) 1501 mai
24—1508 sept. 10*. La 1509 se pregătea să fugă în Trans., de teama lui Mihnea cel Rău 4. Fără titlu (în sfat) 1510 mai 7. Ctitorul m-rii Grinduri, situată pe ocina Măgurelelor. Strămoşul doamnei Marica Brîncoveanu şi al lui Bîrcă Cojescu m. log. de la începutul sec. XVIII 6.
        1) DIR, XIII-XV, p. 226 şi XVI/l, p. 49, 50. *) Bogdan, Relaţiile, p. 131.8) în tratatul din 1507 dec. 3, Badea vor. figurează alături de un alt Badea „castellanus" (ibid., p. 354). 4) Ibid., p. 307. Despre el v. şi Florescu, Divanele, p. 281. ®) Informaţie de la D. Pleşia.
BALDOVIN. Log. 1391 dec. 27 (trai.), <1398> nov. 21, 1400iul. 20; 1409 mai 11, 1415 mart. 28, iun. 10. Boier „de cinste" al lui Mircea cel Bătrîn *. Scrie privilegiul comercial din 1413 aug. 62.
        !) DIR, XIII-XV, p. 64. ») Bogdan, Relaţiile, p. 6. V. şi Mircea. Marii logofeţi, p. 119.
 16
 Ţara Românească
BARBU, v. Craiovescu Barbu.
BORCEA (din Slătioare). Fără titlu, între martorii privilegiilor din 1422 oct. 23 şi 1431 ian. 30 1; fără titlu (în sfat) 1424 febr. 28—<1424> dec. 12 (apare primul); vor. <1424> după nov. IO2, <1429—1430>; fără titlu (în sfat) <1429>, <1429> dec. 7. Fiul său, Radu al lui Borcea, a fost şi el membru al sfatului domnesc. Strămoşul boierilor din Băleni.
        1) Bogdan, Relaţiile, p. 17 şi 35. 2) Cu acest titlu apare între martorii privilegiului din această dată (ibid,., p. 24).
CAZAN, fiul lui jupan Radu şi al Stanei; frate cu Radu şi Sahac *. Stol. 1431 ian. 30 (acelaşi?)2; log. 1431 nov. 17—1436 iun. 25 (Cazan); log. 1445 aug. 7, 1450 ian. 2; log. 1451 mart. 28 (e probabil fost; în sfat este şi Mihai log.) 3.
      !) Doc. 1450 ian. 2 (DIR, XIII-XV, p. 117). Cazan al lui Sahac pare a fi alt personaj, care apare multă vreme în sfat, deşi G. D. Florescu crede că este unul singur (Divanele, p. 86 şi 139). *) Bogdan, Relaţiile, p. 35. 3) V. şi Mircea, Marii logofeţi, p. 122 — 125.
CAZAN AL LUI SAHAC (nu pare a fi acelaşi cu precedentul) 1. Fără titlu (în sfat), 1451 aug. 1—1453 oct. 4; 1456 apr. 15, 1457 apr. 16; log. 1458 mart. 5—1461 febr. 10; fără titlu (în sfat)
1463   nov. 12—1464 mai 30; log. 1464 iul. 10; fără titlu (în sfat)
1464   aug. 12—1466 iun. 8; log. 1467 ian. 17; fără titlu (în sfat) 1471 ian. 25—1473 sept. 16; 1475 iun. 1—1476 iul. 4; 1478 iun. 3 —sept. 9; vor. (el sau alt Cazan?) 1480 nov. 7—1481 iun.; f. vor. (în sfat) 1482 iul. 13.
       1) V. şi Florescu, Divanele, p. 182—183 şi Mircea, Marii logofeţi, p. 58 — 68, 128— 129. Sînt cel puţin trei Cazan în aceeaşi vreme: Cazan al lui Sahac, Cazan Creţul şi Cazan Bilbaneş, amintiţi împreună ca martori ai sfatului la această dată (DIR. XIII-XV, p. 126). Unul dintre ei este f. log., dar e greu de ştiut cu precizie care. V. şi Florescu, Divane, p. 41, care crede că log. Cazan putea fi Cazan Creţul sau Cazan al lui Sahac; Cazan vist. este alt personaj decît Cazan al lui Sahac (DIR, XIII-XV, p. 162). V. şi DRH, I, indice.
CEGA (din Bucşani). Spăt. 1482 iul. 13. Fiul său, Vlădicul vor. din Bucşani, a fost socrul lui Radu Vodă de la Afumaţi.1
         *) sv, 1970, p. 139.
 Secolele XIV — XV
  17
CÎRSTIAN DIN STĂNCEŞTI. Post. 1471 dec. 12—1472 iul. 28 (cu Drăghici); med. (in sfat) 1473 sept. 16 (acelaşi?; doc. e păstrat în copie) 1; vor. 1483 ian. 27—1485 sept. 7; f. vor. (în sfat) 1488 febr. 4—1500 dec. 13; f. vor. (is.) 1498 iun. 26*;f. vor. şi fără titlu (in sfat) 1501 mai 24—1507 iun. 20.
        ‘) Un portar cu numele Cîrstian a fost trimis de Laiotă Basarab la braşoveni la <c. 1474> (Bogdan, Relaţiile, p. 116). *) V. şi scrisoarea sa către braşoveni (ibid., p. 302 — 303,). La 1571 apr. 3 sînt amintiţi ca nepoţi ai lui Cîrstian vor. din Stânceşti: Dragomir post., Cîrstian spăt., Drăghici şi Negre post. (DIR, XVI/4. p. 10).
CRAIOVESCU BARBU (Barbu de la Craiova, Cralevschi), fiul lui Neagoe de la Craiova; = Negoslava sau Neguţa, nobilă sîrbă, devenită Salomia călugăriţa *.
Fără titlu (jupan Barbu de la Craiova sau Craiovescu 2) (in sfat) 1482 mart. 23; 1487 iul. 31—1494 iul. 22 (apare în sfat cu intermitenţe). împreună cu fraţii săi a fost vlastelinul domnilor Vlad Călugărul, Radu cel Mare şi Vlăduţ voievod3; m. ban (şi ban) 1495 sept. 8—1520 ian. 10 (apare deseori în acest timp fără titlul de ban, doar ca Barbu Cralevschi). în relaţii proaste cu Mihnea cel Rău, împreună cu fraţii şi cu „alt neam al lui", a pribegit peste Dunăre (sept. 1508), de unde revine cu ajutorul turcilor şi alungă pe Mihnea (1510), punînd domn pe Vlăduţ. Vlastelin şi prim sfetnic al lui Neagoe Basarab 4. Uneori apare în sfat alături de Detco ban. înainte de moarte, s-a călugărit cu numele de Pahomie. + fără urmaşi 5. împreună cu fraţii săi, a fost ctitorul m-rii Bistriţa. Tot fam. Craiovescu a cititorit probabil şi bis. Sf. Dumitru din Craiova, precum şi alte m-ri (Sadova, Brîncoveni, Strehaia, Roaba).
        l) AO. 1932, p. 23-24 şi DIR, XVI/l. p. 2. Despre originea nobilă a Negoslavei v. Radu Flora, Din relaţiile sirbo-române, Panciova. 1964, p. 29. *) Aşa i se spune la 1487 iul. 31 (DIR, XIII-XV, p. 188). *) Doc. 1494 mart. 15, 1508 iun. 29, 1510 apr. 1 etc. (DIR, XIII-XV, p. 224 şi XVI/l, p. 47 şi 55). 4) Ibid., p. 89. •) DIR, XVI/5, p. 404 şi St. doc., XV, p. 82. Despre Barbu Craiovescu v. şi Metzulescu Stelian, în jurul unui ctitor bisericesc (GB, 1959, nr. 7—12, p. 657 — 672). Despre Craioveşti şi rolul lor politic Însemnat v.: Filitti I. C., Neamul Craioveştilor (CL, LIII, 1922, p. 194-228, 292-320, 398-416) şi extras; Florescu, Divane, p. 60 — 61; Demetrescu G. Mii., Craiova, moşie a Bassarabilor (AO, I, 1922, p. 16 — 20); Filitti I. C., Banatul Olteniei şi Craioveştii, Craiova, 1932, 123 p. (extras din AO, XI, 1932); Idem, Craioveştii şi rolul lor politic. Buc., 1935 (extras din AO, XIV, 1935, p. 1 — 14); Minea I., începuturile marii bănii de Craiova (AO. XIII, 1934, p. 1-12); Idem. Bănia de la Strehaia (CI. II-III, 1926-1927, p. 259-260); Ştefănescu Şt., Rolul boierilor Craioveşti (n subjugarea Ţării Ro-
 18
Ţara Românească
      mâneşti de către turci, în Studii şi rej. privind istoria României, p. I, 1954, p. 697 — 718; Idem, începuturile băniei de Craiova (SMIM. I, 1956, p. 325 — 332); Idem, Bănia in Ţara Românească, Buc., 1965, cap. II, Craioveştii, p. 77 — 133.
CRAIOVESCU PÎRVU, fiul lui Neagoe de la Craiova; = Neaga din Hotărani1.
M. vor. 1482 mart. 23 (“primul în sfat); 1486 sept. 10 —1493 iun. 16; f. vor. (în sfat) 1493 sept. 2; fără titlu 1494 mart. 16 (vlas-telin); fără titlu (în sfat) 1494 sept. 13—1495 apr. 19; m. vor.
1495   sept. 8—1501 dec. 15; fără titlu şi f. vor. (în sfat) 1502 apr. 30 —1507 iun. 25 (apare de obicei al doilea, după fratele său Barbu); m. vor. 1507 dec. 3 2—1509 iun. 18; vor. (fost) 1510 apr. 1; f. m. vor. şi fără titlu (în sfat) 1510 apr. 24 —1512 mai 26 (cu intermitenţe). + 1512 iun. 3, □ m-rea Snagov3.
Copii: Neagoe —devenit domn sub numele de Neagoe Basarab 4; Preda, ajuns m. ban; Marga = Mareea m. post. şi strămoaşa lui Matei Basarab 6; Vlădaia = Vîlsan Furcovici m. log.
       *) AO, 1932, p. 24 şi DIR, XVI/l, p. 2 (doc. 1501 ian. 28). *) Semnează ca vor. tratatul din această dată (Bogdan, Relaţiile, p. 354). *) Inscripţii,
       I, p. 159. 4) După părerea unor istorici, Neagoe ar fi fost fiul lui Basarab cel Tînăr cu soţia lui Pîrvu Craiovescu (v. Florescu, Divanele, p. 262), ,,Valachica“, 1969, p. 50—53 şi SV, 1970, p. 123. •) V. în amintirea lui C. Giurescu, p. 214.
CRAIOVESCU DANCIU (GOGOAŞE), fiul lui Neagoe de la Craiova ; = Hrusana, fiica lui Gherghina pîrc.1, care era fratele doamnei Rada a lui Vlad Călugărul şi unchiul lui Radu cel Mare.
M. stol. 1483 ian. 27—1483 apr. 17; m. com. 1489 apr. 25—1503 iun. 11; fără titlu (vlastelin) 1494 mart. 16; com. (fost) 1506 aug. 16; m. arm. (în sfat) 1508 iun. 16 —nov. 1 2; m. vor. 1510 apr. 14 —aug. 2; fără titlu (în sfat) 1510 nov. 12; f. m. vor. (în sfat) 1511 ian. 10 2bis. + 1511.
Fiul său, Drăghici „s-a ridicat să vie domn în Ţara Românească" de la Ţarigrad, închinînd averea sa şi a tatălui său turcilor, dar a fost spînzurat la intervenţia lui Şerban banul şi a altor boieri. Averea lor a fost apoi „prădălnicită" şi împărţită boierilor trimişi la Poartă 3. Un alt fiu, Barbu (II), a ajuns m. ban.
        x) AO, 1932, p. 24-25 şi DIR, XVI/l, p. 2. V. şi Florescu, Divanele. p. 251 — 252 şi 256, St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 11 şi pomelnicul m-rii Govora (MO, 1961, nr. 10 — 12, p. 800—801). *) Semnează fără titlu între martorii tratatului din 1507 dec. 3 (Bogdan, Relaţiile, p. 354). *Ws> In acelaşi timp există şi un Danciu pîrc. V. şi SV, 1970, p. 117—118. ») DIR. XVI/5, p. 365 şi 405 (doc. 1588 iun. 13 şi 1589 mai 17).
 Secolele XIV — XV
 19
CRAIOVESCU RADU, fiul lui Neagoe de la Craiova; = Velica din Şitoaia, fiica lui Vintilă Florescu m. vor.1. Frate cu Barbu, Pîrvu şi Danciu Craiovescu.
M. post. 1489 aug. 3—1493 iun. 15 (cu Neagu); m. post. 1493 sept. 10—1501 mai 24; fără titlu (vlastelin) 1494 mart. 16; m. post. 1505 ian. 11 —mart. 26; 1507 febr. 3—1508 iun. 6; fără titlu (vlastelin) 1508 sept. 7; post. 1508 sept. 10. + în lupta de la Tinoasa (c. 1508) „în oastea răposatului Radu voevod cel Bun, fiul lui Vlad voevod Călugărul" a.
Fiica sa, Marga sau Maria, = Şerban m. ban (din Izvorani), fiind strămoaşa lui Radu Şerban voievod s, iar fiul său, Pîrvu (II), a fost m. ban.
        >) AO. 1932. p. 25. 33-36, DIR. XVI/l. p. 2 si voi. In amintirea lui
        C. Giurescu, p. 214. *) DIR. XVI/5. p. 403. •) In amintirea lui C. Giurescu, p. 214.
DAN (Durduca). Fără titlu (in sfat) 1463 nov. 12 (acelaşi?); vor. 1475 iun. 1—1478 sept. 9. A fost strămoşul prin femei al fam. Buzescu şi Drăgoescu (care au ajuns să se judece pentru avere). A fost bunicul Vlădaei, soţia lui Manea Perşanu m. vor.1. Fiica sa Neaga = Dimitrie Ghizdavăţ banul.
      *) Informaţie de Ia D. Pleşia.
DANCIU, v. Craiovescu Danciu.
DIMITRIE (Dumitru)l. Spăt. 1437 apr. 8 *—1441 iun. 30; <1445> ; fără titlu (in sfat)    1445  aug. 7; spăt. 1451     mart. 28; fără titlu
(in sfat) 1451    iul.; spăt. 1451 aug. 1, sept. 30 (apare alternativ
cu Stanciu); fără titlu (in sfat) 1452 aug. 5; spăt. 1453 aug. 2 —oct. 4, 1456     apr.  15; log. (acelaşi?) 746J         nov. 12—1464 mai
30; 1464 aug.     12—1466 iun. 8; 1471 ian.            25 —dec. 12 (apare
alternativ cu Cazan) *.
       *) Un Da mitra a fost solul lui Alexandru Aldea la braşoveni (Bogdan, RtlafiiU, p. 48). ■) Ibid., p. 73. V. şi p. 312. •) V. şi Mircea, Marii logofeţi. p. 129-130.
DIMITRIE GHIZDAVĂŢ = Neaga, fata lui Dan Durduca vor., fost şi el membru al sfatului domnesc. Post. 1475 iun. 1—1476 iul. 4. Solul lui Basarab Laiotă la braşoveni1; fără titlu (in sfat) 1482 mart. 23; spăt. (acelaşi?) 1482 iul. 13; fără titlu (is.) 1484
 20
 Ţar» Românească
apr. 24; fără titlu (in sfat) 1485 apr. 5; ban 1485 apr. 23 (împreună cu Detco; nu apare în sfat ca ban).
 Copii : Dumitra = Tudor din Drăgoeşti m. log.; Vlădaia = Manea Perşanu m. vor.; Manea Ghizdavăţ.
       >) Bogdan, Relaţiile. p. 115.
 DRAGOMIR AL LUI UD RIŞTE, v. Dragomir al lui Manea.
 DRAGOMIR AL LUI MANEA, fiul lui Manea al lui Udrişte vor.; = Neacşa; nepotul lui Vladislav al II-lea *. Fără titlu (in sfat) 1456 apr. 15, 1466 iun. 8, 1467 ian. 15; 1468 mai 18—1492 oct. 9 • (a fost boierul care a apărut de cele mai multe ori în sfatul domnesc în a doua jumătate a sec. XV). Pomenit cînd cu numele de Dragomir al lui Manea, cînd cu acela de Dragomir al lui Udrişte *. Ctitorul bis. din Bucov, unde îşi avea şi casele 4 şi la m-rea Butoiu.
       *) Florescu, Divanele, p. 226 — 227. *) tn indicele la DRH, voi. I, este trecut şi ca vor. In 1463—1465. •) Apare In aceeaşi poziţie In sfat clnd cu nn nume, clnd cu celălalt; In nici un doc. nu apar doaâ personaje diferite, unul cu un nume şi unul cu al doilea. V. şi Florescu, Mărgineni. p. 10 — 11 şi idem. Diveuu, p. 62 — 63 şi Divanele, p. 161 — 162, care dovedeşte că Dragomir Manev şi Dragomir Udrişte sint una şi aceeaşi persoană. V. şi scrisorile sale către braşoveni la Bogdan, Reiatul*, p. 262-269. *) Ibid., p. 296.
 DRAGOMIR IZVORANU *. M. stol. 1496 apr. 14 - 1508 nov. 7. Solul lui Radu cel Mare la braşoveni; domnul îi spune vlastelin şi dregător*. Stol. (is.) 1519 ian. 21. A fost tatăl lui Badea Aiaz Izvoranu, ajuns şi el m. post.
       ') Apare clnd cu numele de Dragomir, clnd cu acela de Izvoranu, iar uneori ca Dragomir Izvoranu (DIR, XVI/l, p. 45). •) Bogdan, Selafiile, p. 218.
 DRAGOMIR ŢACAL1. Fără titlu (in sfat) 1457 apr. 16—1459 sept. 20; vor. 1463 nov. 12—1465 nov. 5 (ca vor., apare doar cu numele de Dragomir) *. Sora sa, Preia, = Nan vor. 3.
       ') D. Pleşia 11 crede strămoşul lui Ţacal, stăptnul satului Costavăţ, a cărui fiică. Silea, a fost soţia lui Mihai banul, fiul lui Stan m. spăt. (cel Gros). *) După părerea lui G. D. Florescu, vor. este Dragomir Ţacal (Divanele, p. 160). ») Bogdan. Relaţiile, p. 112.
 DRĂGHICI AL LUI STOICA (D. Stoicovici, Vintilescu? din Mărgineni), fiul lui Stoica al lui Vintilă, fost şi el membru al sfatului ; frate cu Udrişte *.
 Post. 1471 ian. 25—1473 mai 17; spăt. 1475 iun. 1 —1476 iul.
 Secolele XIV — XV
 21
4. Solul lui Basarab Laiotă la braşoveni2; vor. 1482 iul. 13; f. vor. (în sfat) 1483 ian. 27; fără titlu (in sfat) 1483 iun. 1; f. vor. (în sfat) 1483 iun. 5 —dec. 3; fără titlu (în sfat) 1484 apr. 24 —1493 iun. 16; vor. 1493 sept. 2—1495 iun.; fără titlu: (in sfat) 1496 aug. 1, 1497 ian. 9. Ctitorul m-rii Mărgineni, numită uneori şi Drăghiceşti.
Copii: Stoican, ai cărui fii au ajuns şi ei mari dregători; Neagoe, Drăghici, Maria, Neacşa, Chera, Slavna şi Boba3. Drăghici vor. a fost strămoşul Elinei Cantacuzino postelniceasa.
       *) Despre el v. Florescu, Mărgineni, p. 8 şi urm.; idem. Divane, p. 57 — 58 şi 68 — 69 şi Divanele, p. 183, 292. Datorită faptului că nu apare niciodată alături de Drăghici al lui Stoica din Mărgineni (in sfat fiind citaţi ca martori cînd unul, cînd celălalt), G. D. Florescu consideră că Drăghici al lui Stoica şi Drăghici Vintilescu sint una şi aceeaşi persoană. *) Bogdan. Relaţiile, p. 131. >) DIR. XVI/l, p. 59, V, p. 354-355 şi XIII-XV, p. 252. V. şi Florescu, Mărgineni, p. III şi 31. Despre fiii lui Drăghici v. şi ibid., p. 25 — 51. La 1509, Drăghici şi Stoican se pregăteau să fugă în Trans. de teama lui Mihnea cel Rău (ibid., p. 41 -42;.
FILOS (PILEA?), grec. Log. 1392 ian. 8, 1418 iun. 22 (acelaşi?) (alternează cu Baldovin). Călugărit apoi sub numele de Filotei, a fost autorul unor „pripeale" 1. Pilea a fost ctitorul m-rii Bolintin.
       1) Simedrea Tit, Filoteiu monahul de la Cozia (MO, 1955, nr .10—12. p. 526—541), Mircea, Marii logofeţi, p. 118, 119 — 120, care consideră că sînt două persoane diferite, Filos şi Pilea. I, Ionaşcu, M-rea Bolin-tinul şi DRH, I, indice.
GHERGHINA, fratele doamnei Rada a lui Vlad Călugărul voievod ; unchiul lui Radu cel Mare 1; = Neaga din Topoloveni 2. Com. 1458 mart. 5—1461 febr. 10; jupan (fără titlu, în sfat) 1478 apr. 3; pîrc. (şi m. pîrc.) 3 1501 dec. 15—1507. Vlastelin al lui Radu cel Mare 4. Ctitorul m-rii Nucet. Fiul său, Drăghici, a fost pah. Fiica sa, Hrusana, zisă şi Gogoşoaia5, = Danciu-Gogoaşe Craiovescu m. vor. Gherghina a fost strămoşul boierilor Băleni (prin femei).
      x) Bogdan, Relaţiile, p. 233, DIR, XVI/l, p. 7 şi Panaitescu P. P., Documente slavo-române din Sibiu, p. 13. *) DIR, XVI/3, p. 178. După părerea lui D. Pleşia, Gherghina a fost cumnat cu Voico al lui Tatu, soţiile lor fiind stăpîne în Topoloveni. V. şi Gen. doc., I, p. 259 — 262.
      *) Semnează cu acest titlu primul tratatul din 1507 (Bogdan, Relaţiile. p. 354, Hurmuzaki, II/2, p. 555). V. şi scrisoarea sa către braşoveni la Bogdan, Relaţiile, p. 304. «) Doc. 1501 dec. 15 (DIR, XVI/l, p. 7). Despre el v. şi St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 10 —11.‘) DIR, XVI/3, p. 234. V. şi Bogdan, Relaţiile, p. 17.
 22
 Ţara Românească
MANEA AL LUI UDRIŞTE, frate cu Stoica, şi el membru al sfatului domnesc. Pah. 1432 ian. 201; vor. 1439 aug. 2—1451 mart. 28; fără titlu (în sfat) <1445> —1453 oct. 4 (1454—1455); 1457 apr. 16 (apare cînd ca vor., cînd fără titlu). Fiul său, Dragomir al lui Manea sau al lui Udrişte, a jucat un rol politic însemnat.
        *) Hurmuzaki, 1/2, p.  574 (apare cu numele Mănioc). Despre el     v. şi
        Florescu, Divanele, p. 159 — 160.
MIHAIL (din Ruşi). Grămătic (scrie hrisoave) 1437 apr. 8, aug. 1, 1440 sept. 16. Trimis de Vlad Dracul sol la braşoveni *. Log. 1450 ian. 2—1456 apr. 15.           Duşman al lui Vlad Ţepeş,        s-a refugiat
la braşoveni, cărora domnul le scria că nu-1 poate              ierta2.     Fiul
său a fost Stan m. spăt.
        *■) Bogdan, Relaţiile, p. 82. 2) Ibid., p. 90. V. şi Mircea, Marii logofeţi, p. 126-127.
MILEŢ, fiul lui Dobrotă, şi el fost membru al sfatului domnesc x. Vist., 1422 oct. 23 2, 1424 febr. 28; <1428>, <1429> mai 25, dec. 1; vist. 1431 ian. 303.
       Bogdan, Relaţiile, p. 35. a) Cu acest titlu apare între membrii privilegiului comercial dat de Radu Praznaglava (ibid., p. \1). ®) Ibid., p. 35.
MIRCEA. Com. 1466 iun. 8—1471 ian. 25. A fost prins de Ştefan cel Mare în lupta de la Soci (1471 mart.), dar a scăpat cu viaţă1.
       *) Cronicile slavo-române, p. 17.
NAN PASCAL *. Pah. (el sau celălalt Nan) 1424 febr. 28-^1424> nov. 10; fără titlu (în sfat) 1428 sept. 10, 1431 nov. 17, 1436 iun.
25  — 1437 aug. 1; 1441 apr. 23. Fără titlu, între martorii privilegiilor din 1431 ian. 30 şi 1437 apr. 8 2.
       Este un alt personaj decît celălalt Nan, contemporan cu el, numit şi Sculotă (1421 — 1445). Ei apar împreună la 1431 ian. 30 şi 1437 aug. 1 (Bogdan, Relaţiile, p. 35, DIR, XIII —XV, p. 99).2) Bogdan, Relaţiile, p. 73.
NEAGOE AL LUI BORCEA, fiul lui Radu al lui Borcea, fost şi el membru al sfatului domnesc 1. Fără titlu (în sfat) 1464 mai 30-1465 nov. 5, 1467 ian. 15, 1469 ian. 17; 1471 ian. 25; 1475 iun. 1 — 1476 iul. 4; 1478 apr. 3—sept. 9; 1480 ian. 18; 1482 iul. 13; 1483 ian. 27 —1489 apr. 25, 1491 sept. 3.
         *) Florescu, Divane, p. 42.
 Secolele XIV — XV
 23
NEAGOE DE LA CRAIOVA (Strehăianul), fiul lui Barbu pah. din 1431 — 1436; = Stana, fiica lui Barbu stol. şi apoi cu Vinia, din familia despoţilor sîrbi*. Fără titlu (în sfat) 1475 iun. 1 —iul.
15. Cei patru fii ai săi: Barbu, Pîrvu, Danciu şi Radu Craiovescu, au devenit toţi mari dregători, jucînd un rol de seamă în istoria politică a Ţ. Rom. pînă către mijlocul sec. XVI.
      x) DIR, XVI/l, p. 2. V. şi boierii Craioveşti şi „Valachica", 1969, p. 59.
NEAGU (NEAG), frate cu Mogoş banul; strămoşul prin femei al Vilaiei, soţia lui Dobromir m. ban din sec. XVI. Vor. 1466 iun. 8 —1473 sept. 16 (apare de regulă primul în sfat); fără titlu (în sfat) 1475 iun. 1; f. vor. (în sfat) 1475 iul. 15; 1478 apr. 3
—   sept. 9, 1480 ian. 18, 1481 aug. 16 (primul). Solul lui Basarab Ţepeluş la braşoveni; domnul îl numeşte „marele nostru boier" 1. Bătrîn fiind, scria braşovenilor că „mi-am trudit bătrîneţele mele la Poarta domnului marelui împărat" pentru binele lor2.
        x) Bogdan, Relaţiile, p. 139 şi 144. V. şi scrisoarea sa către braşoveni despre vistieria luată de Basarab Laiotă (ibid., p. 270—272). *) Ibid., p. 272-277; v. şi ibid., p. 356-357.
PETRE ZAMONA1. Fără titlu (în sfat) 1421 iun. 19. Strămoşul vlastelinilor din Baia şi, prin aceştia, al boierilor din fam. Pîrîianu 2.
       *) Un Petru Man (acelaşi?) a fost trimis de Alexandru Aldea In Trans. (Bogdan, Relaţiile, p. 48). Bogdan crede că acesta este din Suceava (ibid., p. 49). *) Danciu Plrlianu, boierul din vremea lui Matei Basarab, se considera descendent dintr-nn boier Danciu Zamona (Florescu, Divanele, p. 53.).
PIPER. Stol. 1466 iun. 8-1473 sept. 16; 1480 nov. 7-1481 iun.; 1482 mart. 23. Solul lui Laiotă Basarab la braşoveni1. Piper stol. a „aşezat" pe Staico log. peste toate averile sale, între care şi jumătate din Bucov. Nepoţii lui Piper se numeau Bîca, Milea şi Stroe2.
         ») Bogdan, Relaţiile, p. 127. *) DIR, XIII-XV, p. 220.
 24
Ţara Românească
RADU, v. Craiovescu Radu.
RADU AL LUI SAHAC, frate cu Sahac 1; = Stana. Fără titlu între martorii privilegiilor din 1413 aug. 6, 1421 mai 17, <1424> nov. 10. Fără titlu (în sfat) 1431 nov. 17, 1436 iun. 25. A avut trei fii: Sahac, Cazan log. şi Radu2.
      *) în privilegiul dat de Mircea cel Bătrîn la 1413 aug. 6, i se spune Radu, frate cu Sahac (Bogdan, Relaţiile, p. 6). în privilegiile din 1421 mai 17 şi nov. 17 i se zice Radu al lui Sahac (ibid., p. 10 şi 13). După părerea lui G. D. Florescu ar fi acelaşi personaj cu Radu, fratele lui Cazan (Divanele, p. 139^. 2) Ibid., p. 139. La 1445 existau trei boieri cu numele de Radu membri în sfat: Radu al lui Borcea, Radu vist. şi Radu com. (DIR, XIII —XV, p. 116). V. şi Dragomir S., Documente, p. 13.
STAICO DIN BUCOV (şi Băjeşti) = Caplea, fiica lui Vlad voievod Călugărul; cumnat cu Radu cel Mare şi cu Vlăduţ voievod *. Log. 1482 iul. 13 (în sfat e şi Vintilă log.); m. log. 1483 ian. 27—1505 mart. 26. „Întîiul sfetnic" al lui Vlad Călugărul, socrul său2 şi vlastelin al lui Radu cel Mare 3. Log. (vlastelin) 1508 sept. 10. + ante 1511 dec. 27 4. Q probabil la m-rea Dealu. Ctitorul bis. din Dragomireşti-Dîmboviţa, unde avea curţi.
Copii: Pîrvu m. com., Jitianu m. stol., Barbu m. stol.5, Preia, Stana, Staico (II) şi Caplea = Neagoe din Periş m. vor. 6. Fiica lui Staico (II) şi nepoata lui Staico log. = Tudor din Orboeşti m. log.7.
      l) DIR, XIII-XV, p. 195 şi XVI/l, p. 74. V. şi pomelnicul m-rii Govora (MO, 1961, nr. 10-12, p. 800-801). a) Doc. 1492 oct. 9 (DIR, XIII-XV, p. 212). V. şi scrisorile sale către braşoveni la Bogdan, Relaţiile, p. 299 — 302. Despre el v. şi Florescu, Mărgineni, p. 15 — 17. 3) Doc. 1508 sept. 10 (DIR, XVI/l, p. 50). 4) Ibid., p. 74. V. şi Mircea, Marii logofeţi, p. 137 — 139). 6) Doc. cit. din 1492 oct. 9 şi 1493 sept. 2 (DIR, XIII-XV, p. 220). V. şi XVI/l, p. 74 şi St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 5 — 6. 6) Florescu, Divanele, pl. de la p. 320 şi DIR, XVI/4, p. 396. 7) Informaţie de la D. Pleşia.
STANCEA (STANCIU) AL LUI ALBU, fiul lui Albu fost şi el membru al sfatului. Fără titlu (în sfat) 1450 ian. 21; vor. 1451 iul. —1456 apr. 15.
          x) In aceeaşi vreme există trei boieri cu numele de Stanciu; la 1436 apar: Stanciu vist., Stanciu, fratele lui Mircea, şi Stance spăt. (DIR, XIII —XV, p. 96). E posibil ca ultimul să fie acelaşi cu Stance al Iui Albu. Un boier Stanciu, cumnat cu Basarab Ţepeluş, a fost solul acestuia la braşoveni la <c. 1478> (Bogdan, Relaţiile, p. 139). După părerea lui G. D. Florescu, acest Stanciu este strămoşul boierilor Bengeşti (Divanele, p. 236, 246). De fapt, el este strămoşul prin femei al boierilor Glogoveni. V. şi Mircea, Marii logofeţi, p. 136—137.
 Secolele XIV — XV
  25
STĂNILĂ AL LUI VASIE, fiul lui Vasie spăt. \ Vor. <7475> 2; fără titlu (in sfat) 1476 mai 8, 1480 apr. 3, 1481 aug. 16; f. vor. (in sfat) 1481 iun. (primul). Fiica sa = Cîrstian din Stănceşti m. vor. s.
        *) Florescu, Divanele, p. 219. *) Bogdan, Relaţiile, p. 268 — 269. *) Informaţie de la D. Pleşia.
STOICA AL LUI VINTILĂ, fiul lui Vintilă; probabil frate cu Drăghici al lui Stoica. Fără titlu (in sfat) 1463 nov. 12—1465 nov. 5 *. Copii: Udrişte şi Drăghici al lui Stoica, deveniţi şi ei dregători 2.
      *) Dupâ părerea lui G. D. Florescu, a fost şi vist. In 1447 (Mărgineni, p. iii; şi pah. la 1458 (ibid., p. 27). *) Ibid., p. III. V. şi p. 15 şi 18-19, unde Drăghici e considerat fiul lui Staico, fratele lui Manea Udrişte
      (părerea aceasta a   fost exprimată In lucrarea aceluiaşi despre divanele
      Ţ. Rom.). V. Divanele, p. 183.
STROE (BUGHEANU). Slug. (in sfat) 1480 nov. 7. (Bugheanu); m. spăt. 1491 sept. 3—1501 dec. 15; m. vor. 1502 mart. 9—1507 dec. 31; f vor. (in sfat) 1508 sept. 7. La 1509 se pregătea să fugă la       Braşov de teama         lui Mihnea cel Rău*; m. vor.       1510 mai 1.
O  fiică a sa, Stana, =      Dtăghici din Floreşti m. vor. 8 A      fost cumnat
cu Tudor din Orbocşti m. log.
       *) Semnează ca „provisor curiae" tratatul de la această dată (Hurmuzaki, II/2, p. 555 şi Bogdan, Relaţiile, p. 354). *) Ibid., p. 306 — 307. *) Florescu, Mărgineni, p. 63.
TATU SÎRBUL. Fără titlu (in sfat) <1428> —1428 sept. 10. Pribeag în Trans. în timpul domniei lui Alexandru Aldea, fiind partizanul lui Vlad Dracull. Fără titlu (in sfat) 1436 iun. 25 —1441 iun. 30 *. Fiul său, Voico, a fost şi el membru al sfatului domnesc.
       *) Florescu, Divanele, p. 73. ') La această dată apare fără titlu in sfat, unde figurează şi Tatu vor., alt personaj declt Tatu (DIR, XIII —XV, p. 108). I. Bogdan credea că vor. e Tatu SIrbul (Relaţiile, p. 46;.
TODOR (TUDOR). Duşman al lui Alexandru Aldea, a fugit în Trans. în timpul domniei acestuia, de unde a revenit cu Vlad Dracul1. Fără titlu (in sfat) 1437 ian. 20—aug. 23 *; 1439 aug. 2—1441 iun. 30; 1450 ian. 2 —1453 oct. 4.
       *) Bogdan, Relaţiile, p. 45. *) Tot fără titlu apare şi Intre martorii privilegiului din 1437 apr. 8 (ibid., p. 73;. V. şi Florescu, Divanele, p. 90, 97, 112.
 26
Ţara Românească
TUDOR (TEODOR). M. vist. (şi primul vist.) 1491 sept. 3 — 1502 mart. 9. Solul lui Vlad Călugărul la braşoveni ca log. (el sau Tudor din Orboeşti?) 1; m. log. 1508 iun. 6 —1509 dec. 5.
       !) Bogdan, Relaţiile, p. 196.
TUDOR DIN ORBOEŞTI, cumnat cu Stroe Bugheanu vor., care l-a înfrăţit pe ocine împreună cu fiica sa, Stana 1. Log. 1475 iun. 1 —1476 iul. 4; log. (fost) 1480 nov. 7. Solul lui Basarab Laiotă la braşoveni, împreună cu Negre vist. 2. A fost primul mare boier din Orboeşti, ai cărui urmaşi au ajuns şi ei dregători în sec. XVI.
       1) DIR, XIII-XV, p. 169 (doc. 1480 apr. 3). 2) Bogdan, Relaţiile, p. 119. V. şi Mircea, Marii logofeţi, p. 130—133.
UDRIŞTE (din Mărgineni), fiul lui Stoica al lui Vintilă *; = Marina, fiica Bobei2; frate cu Drăghici m. vor. Fără titlu (în sfat, primul) 1482 iul. 13z. A fost partizanul lui Basarab Laiotă—cu care a pribegit la Braşov —şi adversarul lui Basarab Ţepeluş4. A avut doi fii: Vintilă şi Radu şi o fiică = Badea din Cojeşti vor.
      i) Florescu, Mărgineni, p. III şi DIR. XVI/4, p. 231. *) DIR. XIII-
      — XV, p. 212. 3) Al. Lapedatu, Vlad vodă Călugărul, p. 18. V. şi Florescu, Divanele, p. 250. 4) Bogdan, Relaţiile, p. 153, 291.
VINTILĂ (FLORESCU), din Floreşti, fiul lui Vîlcsan al lui Florea, fost şi el membru al sfatuluix. Pah. 1468 mai 18—1473 sept. 16 (ca pah. i se spune doar Vintilă); fără titlu (în sfat) 1475 iun.
1 2; log. 1478 ian. 9 —sept. 9; 1480 nov. 7 —1481 aug. 16; 1482 iul. 13. Prin 1481, fiind log., a fugit în Trans. cu diverse lucruri preţioase ale lui Basarab Ţepeluş, deşi era boier din „casa" acestuia. Averea i-a dus-o lui Basarab Laiotă, de partea căruia a trecut, ca şi alţi boieri 3. Fără titlu (în sfat) 1483 iun. 5—1485 sept. 7 (i se spune Florescu); m. vor (Vintilă) 1486 iun. 30; fără titlu (în sfat) 1486 sept. 10—1488 apr. 17. A fost unul din cei mai de seamă boieri ai epocii. Solul lui Basarab Ţepeluş la turci4. □ probabil la m-rea Găiseni, ctitoria fam. sale 6 sau la m-rea Tismana 6.
Copii: Radu şi Drăghici, deveniţi şi ei mari dregători, Stanciu, zis Obraz-Lat, Neacşa = probabil cu Datco, şi Velica = Radu Craiovescu m. post. 7.
        l) Florescu, Divanele, p. 261 — 262. După părerea lui G. D.' Florescu, Vintilă ar fi fost rudă cu Basarab cel Tînăr (Divanele, p. 227 — 229).
                  V. şi p. 258 — 259. *) Un Vintilă stol. (acelaşi?) e trimis ca sol de Basarab
 Secolele XIV —XV
 27
        Ţepeluş la braşoveni (Bogdan. Relaţiile, p. 138—139). *) Ibid., p. 168. V. şi p. 278—279. Despre el v. şi Florescu, Divanele, p. 51, 55, 57 pas-sim. 4) Florescu, Divane, p. 67 (c. 1495). In Divanele, p. 293, se susţine însă că + în 1489. •) Dragomir S., Documente, p. 16. a) Florescu, Divanele, p. 295 (aici se revine asupra părerii mai vechi), iar In voi. în amintirea lui C. Giurescu, p. 248, nota 5, se afirmă, răspicat că Vintilă „nu poate să fie Îngropat la Găiseni". 7) Florescu, Mărgineni, p. II. V. şi p. 25, voi. în amintirea lui C. Giurescu, p. 217 şi 220 şi Mircea, Marii logofeţi, p. 133-136.
VÎLCSAN VLORIN (Vîlcsan al lui Florea). Fără titlu între martorii privilegiilor din 1421 mai 17—nov. 21 1; fără titlu (in sfat) 1421 iun. 1, 1436 iun. 25*; 1440 sept. 16—1441 iun. 30, <1445>. Fiul său, Vintilă Florescu, a devenit şi el membru al sfatului domnesc, iar o fiică a sa = Barbu stol. *.
        i) Bogdan, Relaţiile, p. 10 şi 13. *) tn primul doc. e trecut cu primul nume, în cel de-al doilea ca Vîlcsan al lui Florea. *) Informaţie de la
        D.  Pleşia.
VLAD. Vor. 1480 ian. 18; 1481 aug. 16A fost ucis de Vlad Călugărul, pentru că s-a ridicat domn „peste capul" acestuiaa.
      *) V. şi scrisoarea sa către braşoveni despre vistieria luată de Laiotă Basarab (Bogdan, Relaţiile, p. 270—272). a) Ibid., p. 272 şi Al. Lapedatu, Vlad vodă Călugărul, p. 27 şi 58—60, unde se discută împrejurările In care acesta s-a ridicat domn. După părerea lui D. Pleşia, Vlad vor. a fost frate cu Mogoş banul, care a fost, la rlndul său, bunicul mamei celor trei fraţi Buzeşti (MO, 1965, nr. 5 — 6, p. 408).
VOICIO (Voico). Fără titlu (in sfat) 1392 ian. 8,<1400—1403>, 1415 mart. 28, iun. 22, 1418 iun. 22, 1424 febr. 28-<1429> dec. 1. Apare şi între martorii privilegiilor din 1422 oct. 23, <1424> nov. 10, 1431 ian. 30 l. Era considerat dregător din „casa" lui Alexandru Aldea, pe care l-a slujit „mult" a.
       ») Bogdan, Relaţiile, p. 17, 24, 35. ») DIR, XIII-XV, p. 93.
VOICO DIN BORUŞI. Pribeag în Trans. cu Vlad Dracul, pe care l-a însoţit la Niimberg l. Vor. 1437 ian. 20 —aug. 23 a; fără titlu (in sfat) 1437 iul. 18, 1440 sept. 16-1441 apr. 23.
                   *) Bogdan, Relaţiile, p. 248—249 şi Hurmuzaki, 1/2, p. 750. I. Bogdan
         11 crede acelaşi cu boierul lui Dan al II-lea. *) Cu acest titlu apare primul între martorii privilegiului comercial din 1437 apr. 8 (Bogdan, Relaţiile, P- 73).
 21
 Ţărm Române»tr*
VOICO DOBRIŢA. Fără titlu (in sfat) 1457 apr. 16-1459 sept. 20; 1461 febr. 10; 1464 iul. 10—1466 iun. 8. Unul din cei mai apropiaţi boieri ai lui Vlad Ţepeş \ trecut apoi de partea lui Radu cel Frumos, ca şi alţi boieri.
       *) Despre el v. şi scrisoarea lui Vlad Ţepeş c&tre braşoveni din 1460 iun. 4, din care rezultă că a fost trimis acolo să aducă pe boierii pribegi (Bogdan. RelaţiiU. p. 320-321).
VOICO AL LUI TATU, fiul lui Tatu (Sîrbul), fost şi el membru al sfatului domnesc 1. Pribeag la Braşov la 1476 *; fără titlu (în sfat) 1480 nov. 7—1481 iun.
       l) După părerea lui D. Pleşia, Voico era cumnat cu Gherghina pire., soţiile Jor stăplnind Împreună satul Topoloveni. *) Bogdan. Relaţiile, p. 106.
SECOLUL XVI
AIAZ, v. Badea Aiaz.
ALBU, v. Golescu Albu.
ALBU ROGOZ, fiul lui Nanul Rogoz care „şi-a pierdut capul" pentru fiul său Vor. (jupan) 1528 apr. 21; m. stol. 1539 sept. 10
—  1545 febr. 28.
      *) DIR, XVI/2, p. 43. V. şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 239, nota 7. După părerea lui I. C. Filitti. ar fi fost ucis de Mircea Ciobanul (AO, 1932, p. 328).
ANDREI, frate cu Dumitru m. vor. din Cepturi *.
M. vist. 1589<aug.> —1591 mai 22*. împreună cu fratele său, a fost ctitorul m-rii Sf. Ioan cel Mare (sau Grecesc) din Bucureşti. Fiica sa Cătălina = Preda Buzescu (?).
     *) Informaţie de la D. Pleşia. *) Un Andrei «păt. (acelaşi?) a fost trimis de doamna Ecaterina Salvaressi la Veneţia, tn 1579, să ducă nişte bani surorii sale, Marioara Valarga (N. Iorga, Contribufiuni, p. 28).
ANDREI, v. Mold. sec. XVI.
ANDRONIC, v. Cantacuzino Andronic.
ANGHELACHE, = Stana1. M. port. <1593—1601 >, în care calitate l-a slujit pe Mihai Viteazul „cu sînge vărsat prin ţăii străine" a. A fost ucis de tătari, în vremea domniei lui Radu Şerban, „cînd a fost Stanciu sluger la oaste" *. A avut un fiu, Gheorghe4.
      >) Doc. 1615 ian. 9 şi 1644 iul. 5 (DIR. XVII/2, p. 353 şi ASB, Radu vodă, 11/29). *) Doc. cit. *) Doc. cit. din 1615. 4) Doc. cit.
BADEA DIN COJEŞTI, v. sec. XIV-XV.
BADEA DIN CRIVINA (sau din Dobruşa) 1; = Vlădaia *. M. pah. 1501 mai 24 —1509 iun. 19 >.
       ') Din doc. din 1520 sept. 2 şi 1604 apr. 20 rezulta ca a dat satul Crivina m-rii Dobruşa (DIR. XVI/l, p. 161 şi XVII/l. p. 118). ■) Doc. cit. din 1604. ') După părerea lui I. Bogdan, el este Badea vor. care se pregătea să fugă In Trans. la 1509 (Relaţiile, p. 307;. E mult mai probabil că acest Badea e Badea din Cojeşti f. vor. Badea „pincerna" semnează tratatul din 1507 dec. 3 (ibid., p. 355).
BADEA AIAZ IZVORANU (Badea al lui Izvoranu), fiul lui Dragomir Izvoranu, fost şi el membru al sfatului domnesc ;= Caplea, care era rudă cu boierii Buzeşti şi care a devenit apoi soţia lui Ghiorma
  30
Ţara Românească
post.1. Stol. (Izvoranu) 1520 iul. 14 (is.)2; m.post. 1525febr. 10; 1525 sept. 11 —1527 iul. 19; 1528 oct. 28; m. stol. 1529 mai 12
—  aug. 3; m. post. 1530 mai 22; 1532 aug. 16; 1534 sept. 6 —
1541   aug. 13*; post. şi f. post. (in sfat şi is.) 1542 febr. 20—1545 ian. 16. Fiul său s-a numit Pătraşco, iar o fiică a sa, Maria, = Radu cluc. din Băleni 4 a fost mama lui Udrea Băleanu m. ban.
      !) Informaţie de la D. Pleşia. *) Cu numele de Izvoranu este trecut şi intre boierii care au luptat contra turcilor In vremea domniei lui Radu de la Afumaţi (MO, 1961, nr. 10—12, p. 804). 8) Badea post. este amintit la 1538 şi in socotelile braşovene (Quellen, II, p. 580, 581). *) în amintirea lui C. Giurescu, p. 224. Şt. Greceanu arată că Badea a fost bunicul Grâjdanei Băleanu, sora lai Udrea m. ban (Gen. doc., I, p. 261).
BADEA BOLOŞIN DIN BĂDEŞTI, fiul lui Boloşin m. pit.1 M. vist. 1568 iul. 10—1570 febr. 1; m. stol. 1570 mart. 22—1576 nov. 25. Ctitorul m-rii Cobia sau Boloşin (1571—1572). O fiică a sa = Radu com. din Cepari, iar fiica acestuia = Balea m. spăt. 2, nepotul doamnei Stanca, soţia lui Mihai Viteazul.
       *) Tatăl său Boloşin a murit In luptele cu turcii (GB, 1967, p. 802).
       ») DIR,   XVI/6, p. 190 şi XVII/l, p. 298.
BADEA DIN             BUCŞANI. M. cluc. 1554 apr.    26 —ante  1556 apr. 3;
f. m.  cluc 1556 apr. 3. Ca m. cluc., trimis  de Pătraşcu cel            Bun
în Trans. (1554) 1. A slujit lui Pătraşcu cel Bun „cu vărsare de sînge". Pribeag în Trans., de unde vine cu oaste; + în lupta de la Şerpăteşti contra boierilor partizani ai doamnei Chiajna 2. Fiul său a fost Udrişte pah. şi pit.; fiica acestuia, Elina, = Papa Greceanu; Udrişte a avut cu Voica şi doi fii, Staico şi Badea3, din care se trag boierii Bucşani din sec. XVII.
      *) Hurmuzaki, XI, p. 791. *) Istoria, p. 50 — 51 şi Istoriile, p. 55. •) Doc. 1594 iul. 7 şi 1617 iun. 18 (DIR, XVI/6, p. 138 şi XVII/3, p. 160).
BADEA ZĂLBĂU (ZEMLĂU), din Coteştifiul lui Stanciu şi frate cu Vlaicu pah.2. Com. (is.) 1537 iun. 28; m. com. 1539 sept. 10—1545 apr. Sol. în Trans. 3 M. pah. 1545 mai—1546 iul. 6; m. spăt. 1547 ian. 10 — dec. 8; 1550 iun. 5. A fost probabil cumnatul lui Belcio din Coteşti m. vor.
        *) In prima jumătate a sec. XVI a mai trăit un boier Badea din Coteşti, care a fost tatăl lui Lăudat m. cluc. (în amintirea lui C. Giurescu, P- 221). Acest Badea din Coteşti era urmaşul unor boieri: Badea, Vlaicu şi Radu, cărora li se Întărea stăplnirea satului Coteşti la 1452 aug. 5 (DIR. XIII-XV, p. 124-125). ») Informaţie de la D. Pleşia. *) Quellen,
 Secolul XVI
 31
BALAUR = Anca, sora lui Mihnea vist. din Bădenil. Log. (II) is. 1523 apr. 4 —1527 iul. 19. A participat la luptele lui Radu de la Afumaţi cu turcii2. M. log. 1528 apr. 21 —iun. 6. + ante 1536 febr. 143. Copii: Radu, Mihnea pîrc. şi Balaur4.
      1) DIR, XVI/l. p. 179 şi II. p. 200, Gen. doc., I. p. 68 şi Florescu, Divanele. p. 334. *) MO, 1961, nr. 10-12, p. 804 şi GB, 1967, p. 812. 3) DIR, XVI/2, p. 200. *) Florescu, Divanele, p. 334. într-o trad. rom. a unui doc. din 1569 oct. 16 se spune că Balaur med. a fost tăiat de Mircea Ciobanul, iar urmaşii săi au pribegit (DIR, XVI/3, p. 332).
BALEA DIN CÎRŢOCLEŞŢT, fiul lui Dragomir m. stol. şi nepotul doamnei Stanca, soţia lui Mihai Viteazul; frate cu Mandea m. com.; = Caplea, nepoata lui Badea Boloşin m. stol. şi fiica lui Radu com. din Cepari 1. Spăt. 1598 iun. 20 2; m. spăt. 1599 dec. 28-1600 iun. 17; 1600 iul. 9; spăt. (fost) 1602 apr. 6-1610 mart. 23. La 1602 nov. 8, cînd apare ca martor la testamentul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, e considerat „sluga doamnelor" 3. El s-a îngrijit şi de înmormîntarea doamnei Stanca 4. A avut trei fii: Ivan, Radu şi Gheorghe 6, care nu au ajuns dregători.
      *) DIR, XVII/l, p. 298. La 1609 iul. 4 se spune că soţia sa. Caplea, era fiica lui Radu com. şi nepoata jitelniţei Boloşina (ibid., p. 397). *) Un Balea post. a fost solul lui Mihnea Turcitul în Trans. la 1582 (Hurmuzaki, XI. p. 824). 8) DIR, XVII/l, p. 66. «) Ibid., p. 105. ») Informaţie de la D. Pleşia.
BALEA DIN ŞUICI = Grăjdana. Port. 1576 mai 15-1579 mai 20. Sol în Trans. (1579) x; m. com. 1584 ian. 27 —sept. 24.
      *) Hurmuzaki, XI, p. 818. V. şi ibid., p. 873, unde se spune că un Balea (altul?) se îndrepta ca sol spre Cluj la 1560.
BARBU, v. Craiovescu Barbu (II şi III).
BARBU DETCOVICI (al lui Detco), fiul lui Detco ban*; = Muşa2. Pîrc. P. (şi is.) 1528 aug. 16—1530 mai 22; vist. (?) 1529 apr. 14 3; fără titlu (în sfat) 1533 apr. 26; m. post. 1533 mai 27—1534 mai 23. Dregător din „casa" lui Vlad voievod4. M. post. 1537 iun. 9. Nepotul său de frate a fost Detco (din Brînco-veni) m. arm.
        !) DIR, XVI/2, p. 65 şi 137. *) Greceanu Şt., Grecii, p. 12. 3) Barbu Detco vist. e amintit printre martorii diatei lui Pîrvu Craiovescu (DIR, XVI/2, p. 60). *) DIR. XVI/2, p. 141. V. şi GB, 1967, p. 812-813.
  32
 Ţara Românească
BARBU (din Boldeşti), fiul lui Udrea din Boldeşti m. vor.; = Neacşa1. M. com. 1537 apr. 22—1539 mai 18. A pierdut ocina pentru „rea hiclenie", ante 1539 sept. 142. Fiica sa, Rada, = jupan Cîrstian, care era fiul lui Şerban port. şi al Slavnei 3.
      i) DIR. XVI/2, p. 229 şi III, p. 214. 2) Ibid., II, p. 261. ») DIR, XVI/3, p. 214 — 215; v. aci şi pomelnicul fam., dat m-rii Snagov.
BARBU DIN PIETROŞANI, fiul lui Toma banul; ginerele lui Mircea Ciobanul1. Pribeag în timpul domniei lui Radu Paisie. M. vist.
1545  apr. —iun. 6; m. spăt. 1545 iun. 16—1546 iul. 5. A fost trimis cu o solie de boieri în Trans. ca să convingă pe boierii pribegi acolo să se întoarcă în ţară (1546) 2. M. vor. 1547 ian. 10
—  iul. 1. A fugit în Trans. cu o sumă mare de bani; cerut de Mircea Ciobanul, a fost adus de doi turci şi ucis la Bucureşti, la 2 apr. 1548 3.
Fiica sa, Caplea, = Tatu log. din Văcăreşti, predecesor al fam. Văcărescu, iar o altă fiică s-a numit Borba4.
      !) Quellen, III, p. 403 şi IV, p. 506. 2) Ibid., III, p. 351. 3) Ibid., IV,
      p. 507-508 şi    Hurmuzaki, XI, p. 351.  V. şi RIB, I,        1943, nr. 3,
      p. 66. «) DIR, XVI/4, p. 57, 67 şi GB, 1965, nr. 11-12, p. 1125. BĂDICA (din Hotărani) (Badea, Radu Bădica), fiu natural al lui Radu cel Mare, văr primar cu Neagoe Basarab1; frate cu Stroe m. post. M.post. 1517 iun. 5 — 1520 aug. 6; m. com. 1520 sept. 2—1521 nov.     30; 1523 iul. 11 —1524 iul. 24 2.     Ajuns domn,          a fost ucis
de turci în 1524, fiind □ m-rea Dealul         de fratele său       Radu de la
Afumaţi.
       *) Istoria, p. 43, Istoriile, p. 38. V. şi AO, 1932, p. 151-153, MO. 1961, nr. 7 — 9, p. 504 şi „Valachica", 1969, p. 54—58. 2) T. Palade crede că Badea com. este acelaşi cu Badea (Izvoranu) post. (Radu de la Afumaţi, p.
(BĂLEANU), v. Pătru din Băleni, Radu din Băleni, Udrea din Băleni.
BĂRCAN DIN MERIŞANI (din Miroşi?); Bucşanu, numit astfel deoarece „de moşie se trăgea din Bucşani" 1; fiul lui Dragomir log. din Miroşi 2. Log. (diac) 1583 apr. 27 —1590 aug. 16; scrie hrisoave: 1583 apr. 27, 1586 nov. 8, 1590 apr. 19 etc.; log II <1593 ——1601 > 3; scrie un zapis <1594> aug. 17; log. <1601 mai>; m. vist. (al lui Mihai Viteazul, în Trans. şi Mold.) 1600 mart. 25
—  aug. 18*; m. stol. (acelaşi?) 1604 mai 17-1610 dec. 10*.
 Secolul XVI
 33
împreună cu alţi boieri, a ridicat domn pe Mihai cam., împotriva lui Radu Mihnea, care-1 prinde şi ucide (1611)6, confiscîndu-i averea7.
Fiul său, Pătraşco din Bucşani, post. şi pîrc. 8, a avut doi fii: Pă-traşco Urziceanu şi Badea Bucşanu, care au ajuns dregători în sec. XVII. Pătraşco a avut şi o fiică, Neacşa = Negoiţă Văcărescu 9, tatăl lui Ianache Văcărescu.
       ») Istoria, p. 89. *) DIR, XVI/5. p. 267. s) Doc. 1619 sept. 17 (DIR, XVII/3, p. 420). Tot cu titlul de log. figurează şi în lista boierilor care ar fi fost arestaţi la 1599 de Mihai Viteazul, sub acuzaţia de complot împotriva domnului (SMIM, V. p. 186-188). *) Veress, VI, p. 156. V. şi doc. din 1605 aug. 23, din care rezultă că era vist. cînd Mihai Viteazul fusese înfiînt de poloni (DIR, XVII/l, p. 192) şi N. Iorga. Documente, p. 57. ‘) La 1601 sept. 8 şi <1604>, Barcan log. este amintit între boierii principali ai ţării, care urmau să primească daruri şi scrisori din partea împăratului Rudolf al II-lea (Hurmuzaki, XII, p. 1231 şi Veress, VII, p. 216). Dintr-o scrisoare a regelui Matias al II-lea din 1612 rezultă că Barcan stol. era considerat la această dată printre boierii râmaşi credincioşi lui Radu Şerban (Hurmuzaki, IV /l, p. 479).*) Istoria, p. 89 —91, Istoriile. p. 84 şi cronica lui Matei al Mirelor (Tezaur, I, p. 335). 7) Doc. 1646 iun. 28 (ASB, ms. 1233, f. 439—440). V. şi Demetrescu G. Mii., Un document privitor la stolnicul Bărcan („Neamul rom. lit.“, II, 1910, p. 359-363). 8) Doc. 1646 iun. 28. 1655 ian. 16. 1658 mai 25 (ASB, ms. 1233, f. 439-440. Copii. VII/198 şi Brlncoveni, VIII/10). •) Doc. 1664 mart. 20 (ASB, Mitr., CXLV/11).
BĂRCAN DIN TÎRNAVA (Merişani). M. spăt. 1558 febr. 11-1559 nov. 25; m. com. 1560 mart. 6—1568 apr. 31.
       *) Trecut cu acest titlu între „boierii mari" în pomelnicul m-rii Argeş (BOR, 1965, nr. 3—4, p. 311). El face parte din acelaşi neam cu Bărcan din Miroşi şi Merişani (v. precedentul).
BENGA, v. Stanciu al lui Benga.
BOGDAN. Log. (boier) sol în Trans. (1553 şi 1556)M. log. 1558 febr. 11—1564 febr. 27. Ca „magnus lugofott", sol al lui Mircea Ciobanul în Trans. (1558) 2. Fiul său s-a numit Tatu 3.
      J) Veress. I. p. 160 şi Hurmuzaki. XI. p. 789. *) Hurmuzaki, XI, p. 798. •) DIR. XVI/3. p. 234 (doc. 1567 apr. 5).
BOGDAN DIN POPEŞTI, moldovean, probabil din familia lui Bogdan vodă, cumnat cu Radu cel Mare, a doua soţie a sa fiind Caplea, fiica lui Vlad Călugărull, fosta soţie a lui Staico din Băjeşti m. log. M. spăt. 1502 mart. 9—1505 ian. 20; m. log. 1505 mart. 26—1507 dec. 32; 1510 apr. 24—aug. 2; m. vor.
 34
 Ţara Românească
1510 sept. 8—1512 ian. 9. Duşman al Craioveştilor, îndeamnă pe Vlăduţ voievod să-i persecute. Ucis de Neagoe Basarab (1512) 3. Fiul său din prima căsătorie, Danciu, a ajuns şi el mare dregător.
       x) Istoriile, p. 25, St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 326 — 327, Gen. doc., II, p. 358 — 359. Căsătoria sa a constituit motivul rupturii dintre Radu cel Mare şi patriarhul Nifon. 2) Cu titlul de „summus cancellarius et secretarius" semnează tratatul încheiat la această dată (Bogdan, Relaţiile, p. 355). 3) „Studii", 1968, nr. 5, p. 928. V. şi SV, 1970, p. 116.
BUZESCU RADU (Radu Buză din Cepturoaia) \ fiul lui Radu al lui Buzea m. arm. 2; frate cu Preda şi Stroe B.; = Stanca, fiica Velicăi Boldescu 3 şi apoi cu Preda, fiica lui Mihalcea Cara-gea banul 4. Rudă cu Mihai Viteazul şi cu Radu Şerban.
In timpul domniilor lui Petru cel Tînăr, Alexandru Mircea şi Mihnea Turcitul a fost pribeag în Trans., împreună cu fraţii săi 5. Post. 1575 febr. 12—1581 mai 9; fără titlu 1575 iun. 5; m. com. 1585 ian. 13—iun.; f. m. com. (şi com.) 1587 ian. 206—mai 4; m. arm. 1588 apr. 1 — 1589 iun. 13; f. m. arm. (şi arm.) 1590 apr. 18 — 1592 dec. 1; m. spăt. 1593 ian. 9—aug. 18; f. m. spăt.
1593    dec. 2—1594 mai 27. împreună cu cei doi fraţi ai săi, a jucat un rol foarte important în timpul domniei lui Mihai Viteazul. A participat la luptele cu tătarii din 1594 7 şi a fost solul lui Mihai Viteazul la Sigismund Bâthory (1594) 8 şi la împăratul Rudolf al II-lea, la Praga 9. M. cluc. (apare şi în sfat) <1595> febr. 14
—   <1600> iun. 1. A însoţit pe Mihai Viteazul la Alba Iulia (dec. 1596) 10. A semnat jurămîntul faţă de împăratul Rudolf al II-lea
(1598)  11 şi tratatul cu Andrei Bâthory (1599) 12. în acelaşi an, se afirmă că ar fi fost arestat de Mihai Viteazul sub acuzaţie de complot şi că ar fi scris, cu alţi dregători, boierilor pribegi, cerînd domn pe Simion Movilă 13. Cum în toamna anului 1599 a condus ostile Olteniei în Trans., împreună cu banul Udrea14, aceste ştiri sînt greu de crezut, afirmaţie valabilă pentru toţi boierii credincioşi în general lui Mihai Viteazul. A rămas un timp în Trans., fiind trimis în sept. 1600 de Mihai Viteazul la George Basta la Alba Iulia 1S. F. m. cluc. 1600 iun. 25—1601 mai 15. După înfrîngerea lui Mihai Viteazul, a mers cu acesta la împărat (1601) 16. Cluc. (fost) 1601 iul. 9. După uciderea lui Mihai Viteazul, i-a înmormîntat capul la m-rea Dealul, deşi cronicarul afirmă că cei trei fraţi „să hiclenise de cătră Mihai vodă şi să închinase la Simeon"16 bis. în mart. 1602 se afla cu fraţii săi şi cu Mîrza în Trans. 17, de unde au trecut în Ţ. Rom., jucînd un rol de seamă în izgonirea lui Simion Movilă 18 şi la alegerea ca domn a lui
 Secolul XVI
 35
Radu Şerban 19, cu care se înrudea. în timpul domniei acestuia, cei trei fraţi au fost atotputernici, făcînd numeroase abuzuri 20. M. cluc. 1602 sept. (şi cluc.) (primul in sfat) 1602 oct. 4—1610 ian. 20. în această calitate, a fost sol la Praga (1603) şi a mers în Trans. (1604) 21. în relaţii foarte bune cu Radu Şerban, care-i botează fiul, Radu, ajuns m. ban 22. Radu Şerban îl considera: vlastelin, dregător, prim sfetnic „şi mai mult din casa domniei mele" 2S. + după 10 ian. 1610, cînd îşi face diata, fiind bolnav din nov. 1608 24. Ctitor la m-rile Căluiu —unde a fost □ 25 — Stăneşti şi Dobruşa.
A avut trei copii: Stroe, mort de mic; Maria = Ianachi Catargi banul26 şi care a lăsat „multe sate şi moşii" fratelui ei, Radu 27 ajuns m. ban.
                *) Aşa i se spune la 1577 iul. 28 (DIR, XVI/4, p. 289). *) Doc. 1581 mai
        9 şi 1583 oct. 22 (ibid., V, p. 22 şi 139;. După cum rezultă din marele hrisov din 1656 iun. 10, în care se afirmă că m-rea Seaca — ctitorită de Manea Perşanu m. vor. — „a fost făcută din temelie de bunicii Buzeşti-lor" (Acad., Suluri nr. 64 şi „Tinerimea română", I, 1898, p. 89 — 117) şi dintr-un alt doc. din 1685 ian. 6 (ASB, Hurezi, V/5), boierii Buzeşti se considerau descendenţi din Manea Perşanu şi Vlad banul. Din doc. din 1656 rezultă că boierii Buzeşti erau urmaşii unor mari boieri din sec. XV. Ei susţineau că au moştenit averi de la strămoşii lor „jupaniţa Neaga, fata lui Durducă, şi de la fiul ei Manea Ghizdavăţ şi de la surorile lor, jupaniţele Dumitra şi Vlădaia". Dan Durduca este probabil m. vor. din sec. XV, iar Dumitra şi Vlădaia au fost soţiile lui Teodor din Dră-
        5oeşti m. log. şi Manea Perşanu m. vor. (RIB, I, 1943, nr. 3, p. 55 — 56). ntr-un studiu apărut recent ( Contribuţii la istoricul m-rii Stăneşti — Vîlcea şi al ctitorilor ei, în MO, 1965, nr. 5 — 6, p. 407 — 417), D. Pleşia a arătat că mama celor trei fraţii Buzeşti, Maria, era fiica lui Giura log., fiul vitreg al lui Harvat m. log.; Giura şi soţia sa. Vilaia, erau descendenţi din Mogoş banul şi fiul acestuia, Mogoş spăt., primul dintre aceştia fiind frate cu Vlad fost m. vor. în a doua jumătate a sec. XV. Buzeştii sînt apoi rude cu Dobromir banul şi cu Dumitru post., primul soţ al Stancăi, doamna lui Mihai Viteazul, care Dumitru era şi el coborîtor din Giura log. Buzeştii nu sînt deci boieri „noi", cum s-a afirmat în ultima vreme, ci descendenţii unor boieri din sec. XV —XVI. V. şi RIAF. voi. XII, partea Il-a, 1911, p. 299 şi DIR, XVII/2, p. 390, unde Mogoş banul şi fiul său, Mogoş spăt., sînt consideraţi bunicii Buzeştilor. 3) Doc. 1600 iun. 25 şi 1656 iun. 10 (DIR, XVI/6, p. 384 şi Acad., Suluri, nr. 64). <) Doc.: 1606 nov. 23. 1630 mart. 10. 1642 iun. 16 etc. (DIR. XVII/l. p. 231-232, ASB, Mitr., LXXXIX/4 şi A. N., CXII/44). Ea □ la mitropolia din Tîrgovişte (DIR, XVII/l, p. 477). 6) Veress, I, p. 316 (doc. 1572). V. şi doc. din 1575 iun. 5 (DIR, XVI/4, p. 178), unde se vorbeşte de pribegia lui jupan Radu Buzescu (tatăl său) în timpul domniei lui Mircea Ciobanul. Intr-un doc. din 1587 ian. 20 se spune că cei trei fraţi „au fost peste munte" în timpul domniei lui Mihnea Turcitul şi acesta le-a luat satele. Ei s-au întors şi domnul le-a restituit satele, pentru care au adus „cărţi vechi de moştenire". V. şi doc. din 1587 mai
 36
Ţara Românească
4,  unde se spune că Radu achiziţionase o ocină „Încă tn pribegie. In Ţara Ungurească" (ibid.. p. 307). Szamoskozy afirmă că Radu Buzescu a fost printre aprozii şi stolnicii lui Ştefan Bâthory, principele Trans. (ed. cit., p. 138). Despre pribegia boierilor munteni In vremea domniei lui Mihnea Turcitul v. şi interesanta scrisoare a acestuia din 1579 apr. 4 (Veress, II. p. 163). •) In listele publicate In SMIM. IV. p. 575, este trecut ca m. com. Intre 1585 nov. 6 şi 1591 mai. La 1587 ian. 20 era însă sigur f. m. com. (DIR. XVI/5, p. 288). 7) Istoria, p. 57. •) Istoria, p. 55. •) St. doc., XI, p. 99. 10) Szamoskozy, p. 109. V. şi Hurmuzaki, 111/1. p. 275-276. n) Hurmuzaki. XII, p. 359. ») Hurmuzaki, III/l, p. 330-331. “) SMIM. V, p. 186-188. “) Istoria, p. 73. ») Hurmuzaki, IV/l, p. 147. Szamoskdzy — care are cuvinte frumoase despre Radu Buzescu — crede că el şi Stoica vist. ar fi Împiedicat pe Mihai Viteazul să ucidă pe nobilii maghiari din Trans. (p. 127 — 128). Intr-o variantă a Letopiseţului Cantacuzinesc se afirmă că Radu trebuia să fie trimis cn Stoica post. să ducă pe Nicolae Pătraşcu ca domn In Mold., dar Mihai Viteazul s-a răzglndit şi a pus in Mold. nişte boieri să „ţină" ţara (MO,
1961,  nr. 7-9, p. 520-521). »•) La 1 mai 1601 se afla la Caşovia (Hurmuzaki, IV/l, p. 250). La 8 sept. 1601, Împăratul Rudolf al II-lea scria celor trei fraţi Buzeşti (txibus fratibus Buşeşti) separat de restul celorlalţi boieri (ibid., XII, p. 1230). M Ws) Istoria, p. 83. lT) Quellen, V, p. 321. Hurmuzaki, S. II/2, p. 123-127. “) Istoria, p. 83-84. Cronica ţării explică ridicarea celor trei fraţi împotriva lui Simion Movilă prin (aptul că „n-au mai putut răbda atlta răutate" cită făceau mercenarii aduşi de domn (Istoria, p. 83J. La 1601 iun. 30, Ieremia Movilă scria regelui Poloniei că cei trei fraţi Buzeşti „au ridicat toată ţara contra fratelui meu (Simion Movilă — N. S.), pe care l-au Înconjurat din toate părţile" (Hurmuzaki, S. II/2, p. 39). V. şi salvconductul dat de regele polon Sigismund al III-lea lui „Radula Bozowsld" pentru a duce tratative in numele boierilor răsculaţi Împotriva lui Simion Movilă (Corfus, Documente, p. 28—29).“) La 1601 dec. 10 fraţii Buzeşti erau consideraţi ca fiind sprijinul principal al lui Radu Şerban (Hurmuzaki, S. II/2, p. 77). Dintr-o scrisoare a lui Ioan Potocki din 1602 febr. 21 rezultă ci cei trei fraţi fugiseră apoi la generalul George Basta in Trans., de unde se pregăteau să revină in Ţ. Rom. cu Radu Şerban, ales domn de ei (ibid., p. 104; v. şi p. 127, 194). După o altă informaţie, i s-ar fi oferit lui Radu B. tronul (N. Iorga, Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul fi Radu Şerban, p. 11). Buzeştii erau, de altfel, rude cu Radu Şerban (v. C. Spontoni, Historia della Transilvania, p. 188—189 şi MO, 1965, nr. 5-6, p. 411, nota 31). “) Hurmuzaki. IV/l. p. 327. unde se spune că cei trei fraţi făceau mult rău „sărăcimii" şi domnul „nu Îndrăzneşte să spună nimic". V. şi scrisoarea lor către Împăratul Rudolf al II-lea (Veress. VI. p. 470-471) şi ibid., VII, p. 160. 164-165, 169, 216 passim. “) Meteş, Domni fi boieri, p. 28 — 29, Szamoskdzy, p. 179, 183. V. şi Veress E., Epistolae G. Basta, II, p. 433, unde se spune că, la 1604, aştepta la Sibiu bani de la imperiali pentru Radu Şerban. V. şi voi. I, p. 419, 421, II, p. 124, 332 şi scrisoarea sa către Consiliul imperial din 1604 (Hurmuzaki, IV/l, p. 393-394). “) Doc. 1645 nov. 30 (MIB. nr. 13977). ») DIR, XVII/l, p. 210, 281. “) Ibid., p. 425. La 1610 mai 4 era mort (ibid., p. 463**) Piatra de mormlnt poartă data de 18 ian. 1610 (RIAF, voi. XII, partea Ii-a, 1911. p. 305 - 306). *•) Doc. 1636 mai 20 (ASB. Radu vodă. III/4). ”) Doc. <1653 febr. - mai>
12  (MIB, nr. 13061).
 Secolul XVI
  37
       Despre el v. şi Minea I., Radu Buzescu clucer, ban de Craiova (CI, VIII
       —  IX, 1932—1933, nr. 1, p. 228); Ionaşcu I., Mihai Viteazul şi autorii tratatului de la Alba Iulia. 1595 (AIIC, t. V, 1962, p. 129-133); Florescu G. D., Un sfetnic al lui Matei Basarab, p. 82, nota 1.
       Despre Buzeşti v.: Buzescu G. S., Reconstituiri istorice privind neamul Buzeştilor din veacul XV ptnă in veacul XVIII, Sibiu, 1933 — 1936; Drăghiceanu V., Lămuriri asupra Buzeştilor după pisaniile fundaţiunilor lor (BCMI, IV, 1911, p. 119 — 124); Ionaşcu I., Precuvintare la Anuarul Şcolii normale „Preda Buzescu" din Slatina pe anii 1927 — 1930, p. III
       —  VIII; Odobescu Al., Tabela genealogică a familiei Buzeştilor, întocmită cu ajutorul monumentelor acestei familii şi al unor documente vechi („Analele Soc. Acad. Rom.", t. X, 1878, secţ. II, p. 325 — 327); Ştefulescu Al., Gorjul istoric, Tg. Jiu, 1904, p. 289 — 292; Ştefulescu Al., Tirgul Jiului, Tg. Jiu, 1905 (cap. IV, intitulat Buzăştii); Tocilescu Gr. G., Vieaţa lui Preda, Radu şi Stroia Buzescu („Col. lui Traian", II, 1871, nr. 27-32); RIR, 1941-1942, p. 82 etc.
       Menţionez că, întruclt partea din cronica Ţării Româneşti de la sfîrşitul sec. XVI şi începutul sec. XVII este plină de faptele Buzeştilor, s-a vorbit de o „cronică a Buzeştilor" (v. N. Iorga, Cronicile muntene, p. 313 şi P. P. Panaitescu, începuturile istoriografiei in Tara Românească, în SMIM, V, p. 210-214).
BUZESCU PREDA, fiul lui Radu Buzea m. arm.x; frate cu Radu şi Stroe B.; = Cătălina, fiica lui Andrei vist. (?)a. V. şi Radu Buzescu. Pribeag în Trans. în timpul domniilor lui Petru cel Tînăr, Alexandru Mircea şi Mihnea Turcitul. Fără titlu 1575 febr. 12—iun. 5; 1581 mai 9; post. 1583 oct. 22; pah. 1585 ian. 28—1587 mai 4; fără titlu 1586 aug. 13, 1587 febr. 14; spăt. 1588—1593 ian 15. Mihai Viteazul l-a făcut m. post. 1594 oct. 4\ 1595 iun. 12—1599 dec. 28. împreună cu fratele său, Stroe, a salvat de la moarte pe Mihai Viteazul din lupta de la Vidin (sept. 1598), în care „multă bărbăţie arătară Buzeştii “2 bis. Cu toate acestea, se afirmă că ar fi fost arestat de Mihai Viteazul în 1599, împreună cu fraţii săi şi alţi boieri, sub acuzaţia de complot şi pentru că ar fi făcut parte dintre dregătorii care au scris boierilor pribegi, cerînd ca domn pe Simion Movilă (1599) 3. în acelaşi an, a semnat tratatul cu Andrei Bâthory 4. După cucerirea Mold., a fost trimis cu Marcu vodă la Iaşi, pe care Mihai Viteazul vroia să-l pună domn (vara 1600) 5, fiind silit însă de poloni să se retragă. în oct. 1600 era cerut de nobilii maghiari revoltaţi contra lui Mihai Viteazul ca ostatic, alături de alţi trei boieri „de frunte" ®. A luptat împotriva oştilor turceşti (1600). Post. (fost) 1601 nov. 5. împreună cu fraţii săi, a jucat un rol de seamă în izgonirea lui Simion Movilă (1602) şi în alegerea ca domn a lui Radu Şerban, care l-a făcut m. ban 1602 aug. 16—1608 mai 19. împreună cu fraţii săi, a fost vlastelin şi prim sfetnic al lui Radu Şerban, care l-a trimis în solie
 38
Ţara Românească
la imperiali7. A luat parte şi la luptele contra tătarilor, cînd s-a salvat într-o pădure8. + ante 20 aug. 1608 9.
 A avut un fiu, Barbu, şi o fiică Maria sau Mara = Teodosie Cor-beanu m. ban 10. După moartea lui Preda, în vremea domniei lui Radu Mihnea, soţia şi fiica sa „au avut greutate şi nevoie pentru datoria lui Preda banul şi pentru împrumutul pe care l-au pus domnii", trebuind să vîndă din sate n.
       ») Doc.: 1581 mai 9, 1583 oct. 22 şi 1656 iun. 10 (DIR, XVI/5, p. 22, 139 şi Acad., Suluri, nr. 64). 2) Inscripţii Buc., p. 731 şi doc. 1611 nov. 16 (DIR., XVII/2, p. 21). * bis) Istoria, p. 71. ®) SMIM, V, p. 186-188. *) Hurmuzaki, III, p. 330-331. ») Istoria, p. 79. •) Veress, VI,
                 p. 218. 7) DIR, XVII/l, p. 132. V. şi p. 260. 309 etc. 8) Veress, VII,
       p. 209 şi 221. •) DIR, XVII/l, p. 358. V. şi doc. din 1600 dec. 21 (ibid., XVI/6, p. 333). V. şi sigiliul său ca m. ban în SCIM, I, 1950, p. 148.
       10) Doc. cit. din 1611 nov. 16 şi 1620 mai 6 (DIR, XVII/3, p. 519) şi MO, 1961, nr. 10—12, p. 699 şi urm. şi „Revue des £tudes roumaines", III-IV, 1957, p. 29-35. «) Doc. 1620 iul. 15 (DIR. XVII/3, p. 580). Despre el v. şi AO, 1929, p. 219, Veress, VII, p. 177, 216 etc.
BUZESCU STROE, fiul lui Radu al lui Buzea m. arm. şi al Măriei1; frate cu Radu şi Preda B.; = Sima, fiica lui Gheorghe Pribeagul din Bogdăneşti, care era fratele lui Ivan Norocea m. log. 2; Sima era nepoata de soră a jupaniţei Vilaia sau Tomaia, soţia lui Dobromir m. ban şi rudă cu doamna Stanca 3. V. şi Radu Buzescu. Pribeag în Trans. în timpul domniilor lui Petru cel Tînăr, Alexandru Mircea şi Mihnea Turcitul. Fără titlu 1575 febr. 12—iun. 5; 1581 mai 9; com. II 1583 oct. 22; fără titlu 1586 aug. 13; com. (fost?) 1586 ian. 26—1587 mai 4; fără titlu 1587 febr. 14; post. 1591 iul. 2 — 1593 ian. 15. A însoţit pe Mihai Viteazul în pribegia sa în Trans. şi la Constantinopol4, de unde a fost trimis de domn înainte, ca să-i asigure tronul 6. Mihai Viteazul îl face m. agă (în sfat) 1594 mart. 26. Solul lui Mihai Viteazul în Mold. la Aron Tiranul, pentru pregătirea alianţei antiotomane (1594) 6. M. stol. 1594 dec. 13—1600 iul. 9. Alături de fraţii săi, a participat la luptele cu turcii şi tătarii din 1594—1595. A fost trimis de Mihai Viteazul la Sigismund Bâthory pentru a cere ajutor înainte de lupta de la Călugăreni7. Se afirmă că ar fi fost arestat de Mihai Viteazul în 1599, împreună cu fraţii săi şi alţi boieri, sub acuzaţia de complot şi că ar fi făcut parte dintre dregătorii care au scris boierilor pribegi, cerînd domn pe Simion Movilă (1599) 8. în acelaşi an a semnat tratatul cu Andrei Bâthory ®. A fost solul lui Mihai Viteazul la poloni în 1600, împreună cu Gh. Racz 10. După moartea lui Mihai Viteazul, ar fi fost cerut ca domn de o solie
 Secolul XVI
 39
de boieri u. Stol. (fost) 1601 nov. 5. A fost solul lui Radu Şerban la împăratul austriac, unde a slujit „foarte cu bună şi credincioasă slujbă" 12. M. stol. 1602 aug. 12 —oct. 2. -f la 2 oct. 1602, în urma rănii căpătate în lupta cu tătarii la Ogretin, din 13 sept. 160218. □ m-rea Stăneşti, ctitoria fam. sale; inscripţia de pe piatra de mormînt îi povesteşte isprăvile. Nu a avut urmaşi.
        ») Doc. 1581 mai 9 şi 1583 oct. 22 (DIR, XVI/5, p. 22 şi 139). 2) Doc. 1646 iun. 10, <1671 mai> etc. (St. doc., VI, p. 601, Acad., C/174, ASB, Bradu, VI/11). Gheorghe = cu o fiică a lui Stănciulea banul din Dră-goeşti. După cum rezultă dintr-un doc. din 1619 sept. 28, Sima a avut „multă nevoie şi greutăţi" de la Radu Mihnea (DIR, XVII/3, p. 426 — 427); ea era sora lui Chirca pah., soţul Despei, nepoata lui Dobromir banul (doc. 1635 ian. 21, ASB, Hurezi, XIV/l, ep. Rîmnic, CII/8). V. şi Din istoria Basarabilor I. Sima stolniceasa Buzeasca (LAR, VII, 1903, p. 88), AO, 1935, p. 116-117 şi 1938, p. 11-12; Ionaşcu I., Răspuns d-lui I. C. Filitti, p. 17-18 şi DIR, XVI 1/2, p. 73. Ea nu a fost sora lui Teodosie Rudeanu, cum se afirmă în Ist. rom., II/l, ed. IV, p. 301 a lui C. C. Giurescu.a) Doc. 1628 iun. 10 (MIB, nr. 26884 şi Filitti, Arhiva, p. 211). 4) Szamoskdzy, p. 100. *) Ibid., p. 101. •) Istoria, p. 55. 7) Ibid., p. 56, 60 şi indice. 8) SMIM, V, p. 186-188. •) Hurmuzaki,
        III, p. 330-331. 10) Szamoskozy, p. 137-138. “) Veress, VI, p. 464. La p. 468 se spune însă „Vister Stoyko". Tot „Stoiza" numeşte şi C. Spontoni pe boierul care a refuzat să ia domnia (Historia della Transilvania, p. 188). “) DIR, XVII/l, p. 302. La 1602 el se afla la Viena (Veress
        E., Epistolae G. Basta, I, p. 700). După părerea lui George Basta, Stroe ar fi fost „fedelissimo" (foarte credincios) împăratului austriac (ibid.,
        II, p. 111). V. şi Veress, VI, p. 482 şi 485, unde Stroe e considerat „fra-tello di Radul Vaivoda" şi cel mai puternic personaj din ţară (poten-tissimo personaggio di la). V. şi ibid., VII, p. 14 — 15, 20, 45, Meteş Şt., Domni şi boieri, p. 28 şi Obedeanu C. V., Stroe Buzescu (AO, VII, 1928, p. 25 — 28, cu 1 spiţă genealogică). 13) DIR, XVII/l, p. 135 şi Inscripţii,
        I, p. 169 — 170. In cronica ţării se arată c&, după luptă, „trecînd la Braşov să se vindece, acolo au pierit" (Istoria, p. 86 — 87,). Despre lupta sa cu tătarii v. şi C. Spontoni, op. cit., p. 209.
CALOTĂ (din Stoeneşti şi Slăveni) = Neacşa, fiica lui Vlad Călugărul; cumnat cu Radu cel Mare şi cu Vlăduţ voievod*. Is. (fără titlu) 1498 sept. 25; m. vist. 1502 apr. 30—1509 iun. 192. La 1509 se pregătea să fugă în Trans. de teama lui Mihnea cel Rău3; f. vist. (vlastelin) 1510 mai 27; m. com. 1511 dec. 27—1512 ian. 8; deşi cumnat cu Vlăduţ vodă, Neagoe Basarab îl face m. vor. 1512 mai 26 —1520 apr. 10. Prim sfetnic al lui Neagoe Basarab, care-1 considera din „casa" sa4. F. m. vor. (în sfat) 1520 aug. 6 —nov. 16. + ante 1525 sept. 11 5.
 40
Ţara Românească
O fiică a sa, Stana, = Drăgan m. post. ucigaşul lui Radu de la Afumaţi, iar o altă fiică Velica = Drăghici din Mărgineni m. spăt. ®.
      *) DIR, XVI/l, p. 58, AO, 1932, p. 163, Florescu, Mărgineni, p. 62— 64. 2) Semnează tratatul încheiat la 1507 dec. 3, ca thesaurarius, alături de Alb thesaurarius (Bogdan, Relaţiile, p. 355 şi Hurmuzaki, II/2, p. 555). 3) Bogdan, Relaţiile, p. 306-307. 4) DIR, XVI/l, p. 121 (doc. 1517 iun. 18) şi SV, 1970, p. 121. într-o variantă a Letopiseţului Can-tacuzinesc se afirmă că boierul Calotă a „hiclenit" pe Vlăduţ voievod şi i-a tăiat capul (MO, 1961, nr. 7-9, p. 504). 5) DIR, XVI/l, p. 192. ®) în doc. din 1512 iun. 4 sînt amintite două fiice: Stanca şi Caplea (DIR, XVI/l, p. 77). G. Florescu, Mărgineni, p. 63, crede că a avut trei fiice.
CALOTĂ DIN LIPOV1 (Bozianu), fratele lui Dobromir m. ban şi rudă cu doamna Stanca a lui Mihai Viteazul; = Calea, fiica lui Danciu din Brîncoveni m. vor. 2 şi cu Stana (din Lazuri), fosta soţie a lui Borcea Bucşanu log.3. A fost cumnatul lui Matei Basarab şi rudă cu boierii Buzeşti şi cu Mihai Viteazul.
Post. (slugă domnească) 1577 iun. 15; ban 1577 iul. 28—1579 oct. (în acest timp fratele său era m. ban). A pribegit probabil în timpul domniei lui Petru Cercel (1583—1585). M. slug. 1587 nov. 18. A strîns birul din jud. Olt în timpul domniei a doua a lui Mihnea Turcitul. Cluc. 1591 mai 21—1595 mai 4. A fost unul din cei mai de seamă boieri ai lui Mihai Viteazul, căruia i-a fost credincios. M. spăt. 1595 iun. 5—iul. 24; m. ban <1596>febr. 7—febr. 16; f. m. ban (în sfat) 1596 apr. 14—iun. 25; 1597 sept. 27 —oct. 6*. împreună cu alţi dregători, se crede că ar fi scris boierilor pribegi, cerînd domn pe Simion Movilă (1599) 6. M. ban 1599 sept. 19—1600 mart. 25 6. + în luptele cu turcii, la Tîrgovişte, în toamna anului 1600. Nu a avut copii. Ctitor la m-rea Lipovul. A fost cumnat cu Hamza din Spineni şi cu Pîrvu banul din Mihăeşti7.
        *) Se numea din Lipov deoarece avea moşie acolo (doc. 1577 iun. 15 şi iul. 28, DIR, XVI/4, p. 280 şi 288). 2) DIR, XVII/l, p. 431 şi AO, 1932, p. 132 şi 1935, p. 46-47. V. şi Gen. doc., II, p. 317-318. ») DIR, XVI/4, p. 315, VIII/2, p. 23 şi Filitti, Arhiva, p. 36. V. şi DIR. XVII/l, p. 431, unde se spune că fusese însurat înainte cu jupaniţa..., mama lui Avram post. O nepoată a Stanei, Cătălină, = Vîlcu log.; o fiică a lor, Maria, = Panait din Hotărani (DIR, XVII/2, p. 23). V. şi St. doc.,
        V, p. 641 şi RIR, 1941 — 1942, p. 83—84. 4) în calitate de ban, semnează ultimul dintre marii dregători ai ţării jurămîntul din 1598 către împăratul Rudolf al II-lea (Hurmuzaki, XII, p. 359). 5) SMIM. V, p. 186-188. In acelaşi an a semnat tratatul cu Andrei Bâthory (Hurmuzaki, III, p. 330—331). •) La <1599 —1600> Calotă banul primea 100 de săbii pentru dorobanţii din Strehaia (Panaitescu. Doc. slave din Sibiu, p. 37). 7) DIR, XVII/l, p. 53. Despre Calotă v. şi: AO, 1929. p. 222 şi P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, p. 77.
 Secolul XVI
 41
(CANTACUZINO) IANE, v. Iane (Cantacuzino?).
CANTACUZINO ANDRONIC, grec; fiul lui Mihai Cantacuzino Şei-tanoglu; = Irina, fiica lui Iacob Ralli1. Rudă cu Mihai Viteazul?2 închis de sultan împreună cu tatăl său (care a fost ucis în 1578)3. M. vist. 1591 iun. 1—1592 mai 28; 1592 iul. 15. A sprijinit venirea pe tron a lui Mihai Viteazul4, care l-a făcut m. ban 1593 nov. 10; vist. (fost) <1594> mai 19. A făcut „multă" slujbă dreaptă şi credincioasă lui Mihai Viteazul6. M. vist. 1599 dec. 28—1600 iul. 9 (în Ţ. Rom. al lui Nicolae Pătraşcu). La <c. 1600> era pentru încheierea păcii cu turcii 6. Lăsat de Mihai Viteazul cu alţi trei boieri „să ţie" Mold. (vara 1600) 7. Trimis apoi ca sol de Mihai Viteazul la turcii din Giurgiu (toamna 1600) 8. Ctitorul m-rii Banu din Buzău.
Fiul său. Constantin, a fost m. post. al lui Matei Basarab, de la el pornind puternica fam. Cantacuzino. Alţi doi fii ai săi, Toma şi Iordache, au ajuns mari dregători în Mold., unde s-a format o altă fam. de dregători.
       1) Filitti, Arhiva, p. XXV—XXVI; N. Iorga, Contribuţiuni la istoria Munteniei, p. 17 — 18 şi „Studii", 1966, nr. 4, p. 638 — 639. 2) Intr-o relaţie italiană din <c. 1600> i se spune „parente del Voievoda" (Veress,
       VI,  p. 95). După. părerea lui D. Pleşia şi G. D. Florescu (Originea lui Mihai Viteazul, ms.), Andronic ar fi fost frate cu Tudora, mama lui Mihai Viteazul, şi cu Iane banul. înrudirea cu Mihai Viteazul ar explica apropierea dintre cei doi bărbaţi şi sprijinul acordat de Andronic lui Mihai la luarea tronului. *) Hurmuzaki, IV/2, p. 103. *) Ibid., XI, p. 373—374 şi DIR, A, XVI/4, p. 96 — 97. In scrisoarea adresată de Andronic Cantacuzino lui Petru Şchiopul referitor la numirea lui Mihai Viteazul ca domn se spune că „m-am îndîrjit şi eu şi am făcut pe banul Mihai domn al Vlahiei. Am judecat că el este mai bun decît ceilalţi şireţi de bei, care nu arată nici un semn nici de la tată, nici de la mamă". £1 considera că Mihai „este vrednic să păstorească un popor". V. şi scrisoarea lui Ieremia, patriarhul de Constantinopol, către Petru Şchiopul, din 1593 nov., în care se afirmă că Andronic „are acum trecere mare la împărăţie" (Hurmuzaki, XI. p. 370). ») DIR, XVI/6, p. 119. Ca vist., semnează alături de marii boieri ai ţării jurămîntul către împăratul Rudolf al II-lea din 1598 (Hurmuzaki, XII, p. 359). Este trecut şi între martorii tratatului din 1599 cu Andrei Bâthory, avînd tot titlul de vist. (Hurmuzaki,
        III, p. 330—331). •) Veress, VI, p. 95. 7) Istoria, p. 78. 8) Hurmuzaki, IV/2, p. 30. La 1601 sept. 8 este amintit primul dintre boierii care trebuiau să primească scrisori de la imperiali (Hurmuzaki, XII, p. 1231). Despre el v. Iorga N., Despre Cant., p. XL—XLIV; I. Ionaşcu, Din viaţa şi din activitatea stolnicului Constantin Cantacuzino (1640—1716) („Studii", 1966, nr. 4, p. 637) şi Ionescu Gh. Dimitrie, Precizări privind viaţa şi activitatea stolnicului Constantin Cantacuzino (ibid., 1969, nr. 2, p. 289 — 295). I. Ionaşcu susţine că Andronic vist. lui Mihai Viteazul nu este aceeaşi persoană cu Andronic Cantacuzino, iar D. Ionescu pledează pentru teza identităţii celor două persoane. Pentru amănunte a se vedea Gh. Florescu şi D. Pleşia, Originea lui Mihai Viteazul (ms).
  42
Ţara Românească
CARAGEA MIHALCEA1 (din Cocorăşti) 2, grec din Chios 3; probabil frate cu Constantin, negustor grec care aproviziona armata turcă; = Marula din Cocorăşti, fiica unui strănepot al lui Vlad voievod Călugărul4. A fost socrul lui Radu Buzescu m. cluc. şi rudă cu Mihai Viteazul 6.
M. ban 1583 sept. 5 —dec. 10; is. la zidirea m-rii Tutana, de către Mihnea Turcitul; /. m. ban (in sfat) 1584 aug. 28, după care nu mai este amintit pînă în vremea domniei lui Mihai Viteazul, cînd a jucat un rol politic deosebit de important. F. m. ban, vlastelin al lui Mihai Viteazul, 1594 mai 28 6. Solul lui Mihai Viteazul la Praga, oprit în Trans. (1595) 7. Trimis de domn să ardă Dîrstorul 8. F. m. ban. 1596 <ian. —aug.> —1596 aug. 7. împreună cu ginerele său Radu Buzescu, a însoţit pe Mihai Viteazul la Alba Iulia (dec. 1596) 9. Solul lui Mihai Viteazul la Praga şi Viena (1597, 1599 şi 1600) 10. A semnat alături de marii boieri jurămîntul către împăratul Rudolf al II-lea (1598) 11 şi tratatul cu Andrei Bâthory
(1599)  12. A însoţit pe Mihai Viteazul în Trans.; ban (la Alba Iulia) 1600 mart. 25. A fost lăsat de Mihai Viteazul ca locţiitor al său în Trans., în timpul campaniei în Mold. 13. în această calitate, a dus tratative cu comisarii imperiali14. Ban (la Iaşi) <1600> iun. 1 16. După înfrîngerea lui Mihai Viteazul în Trans., l-a însoţit pe acesta în vizită la împărat; la 1601 mai 1 se afla la Caşovia, împreună cu Radu Buzescu cluc., ginerele său ie. Fiind unul din cei mai apropiaţi sfetnici ai lui Mihai Viteazul, a fost strangulat din ordinul lui George Basta la 19 aug. 160117. □ m-rea Mărgineni. A avut un fiu, Pătraşco spăt., care a murit de tînăr şi trei fiice: Preda = Radu Buzescu m. cluc. şi mama lui Radu Buzescu m. ban 18; Mihna = Drăghici spăt. din Cîrsteşti, cu care a avut pe Pătraşco post. şi pe Pană 19; Mihna a fost soacra lui Radu Co-corăscu m. vist. şi log. al lui Matei Basarab; a treia fiică Marica = Badea spăt. din Albeşti, cu care a avut pe Preda spăt. din Albeşti = Stanca, fiica lui Pîrvu Rudeanu log., ce a devenit apoi soţia lui Condilo m. post. Marica s-a călugărit sub numele de Mag-dalena 20.
       *) Semnează greceşte cu numele de Caragea (v. Hurmuzaki, XII, p. 747). De obicei i se spune banul Mihalcea. *) Aşa ti zice fiica sa la 1634 iul. 28 (ASB, Dep. Cocorâscu, nr. 28). V. şi doc. din 1638 febr. 21 (Idem, A. N., CXI/35). •) V. scrisorile sale din 1583 către Marioara Vallarga, sora doamnei Ecaterina Salvaressi, soţia lui Alexandru Mircea, tn care Îşi spune Mihalcea banul lui Mihnea Turcitul şi Mihail Piscio sau Piştion din Chios (N. Iorga, Contribuţiuni, p. 46 — 52). V. şi idem. Documente, p. 56 şi Hurmuzaki. XIV/l, p. 63-67. «) Doc. 1610 mai 28. 1626 (DIR.
 Secolul XVI
 43
XVII/l, p. 475 şi DRH, voi. XXI, p. 31). 6) George Basta îl numeşte „parente del Valacco" (se referă la Mihai Viteazul). (A. Veress, Epistolae et acta G. Basta, I, p. 39). «) DIR. XVI/6, p. 121. 7) Veress, IV, p. 253. 8) Istoria, p. 58. •) Szamoskdzy, p. 109, Hurmuzaki, III/l, p. 275 — 276. 10) Istoria, p. 76, Veress, V, p. 52, VI, p. 139, Iorga N., Documente, p. 42, RI, I, 1916, p. 165-167, Quellen, V, p. 290, 434 etc. «) Hurmuzaki, XII, p. 359.12) Hurmuzaki, III, p. 330—331. în acelaşi an se afirmi că ar fi fost închis de domn şi eliberat, fiind bănuit de participare la complot împotriva sa (SMIM, V, p. 186—188). 1S) V. scrisorile lui Mihai din 4 şi 6 mai 1600 (Hurmuzaki, IV/l, p. 45 — 46). Din timpul şederii sale în Trans., ni s-a păstrat o foarte bogată corespondenţă de la el şi despre el (v. ibid., p. 57-59, 61-62, 63-67 passim, XII, p. 619-620, 747 — 748, 902 — 907, 912 — 913, 925 — 927 passim, Monumenta Comitialia Regni Transylvaniae, IV, p. 501 — 503, 508 — 511, Meteş, Domni şi boieri, p. 12—16. 14) Cînd aceştia au fost arestaţi de log. Teodosie Rudeanu, Mihai Viteazul l-a certat (Hurmuzaki, IV/l, p. 81). în Trans. el se intitula: „delegat plenipotenţiar al ilustrisimului domn Mihai la Statele şi ordinele ardelene" (Szadecki L., Erdely es Mihaly vayda, p. 301 — 303 şi St. Nicolaescu, Doc. de la Mihai Viteazul, p. 23, 24, 27), „locţiitor şi consilier al prea ilustrului domn" (Hurmuzaki, IV/l, p. 58, 61, 62 etc.), „cel mai înalt (summus) consilier" (ibid., p. 12) sau „locţiitor la domnia Transilvaniei şi supremul consilier al prea ilustrului domn" (ibid., XII, p. 929 J. Aci a primit de la domn Uioara şi parte din domeniul aparţinînd Măriei Cristina, soţia lui Sigismund Bâthory. 1#) V. şi informaţia din 30 iun. 1600, în care se spune că Mihai Viteazul îl aştepta, în Trans., să-i aducă 800 ce oameni (Veress, VI, p. 389). w) Hurmuzaki, IV/l, p. 250. 1T) Szamoskozy, p. 159, C. Spontoni, Historia della Transilvania, p. 171. V. şi RHSEE, 1938, p. 226. La 1601 sept. 8 nu mai este citat printre boierii ţării (Hurmuzaki, XII, p. 1231). La 1606 nov. 23, Radu Şerban afirmă că Mihalcea a murit în vremea cînd turcii şi tătarii făceau „multă amestecătură" în ţară (DIR, XVII/l, p. 233). El nu pomeneşte nimic de George Basta. Despre banul Mihalcea v. şi: Karadja C. I., Sur l’origine des Karadja (RHSEE, 1938, p. 222-226); Filitti, Arhiva, p. 254; Condurachi I. D., Diplomaţi români din trecut (sec. XIV—XVII) („Ţara Bîrsei", IX, 1937, nr. 6, p. 499-522 şi X, 1938, nr. 1, p. 3-19); Tocilescu Gr., Banul Mihalcea („Col. lui Traian", III, 1872, nr. 29 — 33,
IV,  1873, nr. 2 — 3); AO, 1929, p. 220 şi 1932, p. 331. V. şi impresiile lui Beduccino şi Ciro Spontoni despre banul Mihalcea, pe care-1 considerau un om de rînd, grec, care vînduse carne sărată şi vite la Constan-tinopol, de unde a venit în ţară cu Petru Cercel. Mihalcea era un om înţelept şi cu multe cunoştinţe. Trei surori ale lui Mihalcea fuseseră măritate cu mari boieri ai ţării (N. Iorga, Un nou izvor cu privire la Mihai Viteazul şi Radu Şerban, p. 8—10 şi C. Spontoni, Historia della Transilvania, p. 170 — 171). w) Doc.: 1606 nov. 23, 1639 aug. 10, 1642 iun. 16 (DIR, XVII/l, p. 233, Acad., DXCII/201 şi ASB. A. N., CXII/44) “) Doc. <1624—1625> şi 1638 ian. 30 (DIR. XVII/4, p. 458 şi ASB, Cotroceni, LVII/6). 20) Doc. 1610 mai 28 şi 1634 apr. 10 (ASB, ms. 454, f. 223 şi dep. Cocorăscu, nr. 28). V. şi pomelnicul fam. Cocorăscu de la m-rea Argeş, unde figurează Magdalena şi Mihna (BOR, 1965, nr. 3-4, p. 314).
CĂLINESCU, v. Ivan Călinescu.
CĂPĂŢÎNĂ, v. Radu Căpăţînă.
CHISAR DIN LEOTEŞTI (şi din Dărmăneşti)1 = Voica2. (Face parte din neamul boierilor din Pietroşani, din care mai fuseseră ucişi cîţiva pentru hiclenie).
Fără titlu 1569 ian. 6; cluc. 1577 iul. 22 3—1580 iun. 22 4; m. log. 1585 apr. 12—1586 oct. 11; f. m. log. (în sfat) 1586 dec. 15; tn. vor. 1586 dec. 18—/589 mart. 21 6; m. log. 1589 apr.20—iul.19 ; f m. log (în sfat) 1590 apr. 8; m. log. (alături de Andrei)
1594  iun. 3. A făcut parte din solia care a încheiat tratatul de la Alba Iulia6 (1595), defavorabil lui Mihai Viteazul, care l-a păstrat totuşi ca m. log. 1595 dec. 2—1596 sept. 8. Ucis apoi de domn pentru că a complotat împotriva sa (1596)7.
Fraţii săi, Pătru vătaf, Stepan stol., Stan şi Tatul, nu au fost dregători, ca şi fiii lui Chisar: Chisar post., Dumitran şi Grama şi fiii lui Chisar post., Pătru post. şi Preda8; la < 1641 ian. > 20 aceştia din urmă erau boieri mici la roşii aleşi9. O fiică a lui Chisar log., Stanca, = Vlad10.
      *) în listele publicate în SMIM, IV, p. 569, i se spune din Dărmăneşti, deoarece avea ocină acolo (DIR, XVII/4, p. 215). *) Doc. 1601 febr. 26 (DIR. XVII/l, p. 2). 3) La 1577 iul. 22 Chisar cluc. era trimis la Braşov după doctor pentru domn (Hurmuzaki, XI, p. XXXII). 4) La 1638 febr. 20 sj susţine că a fost şi slug. şi spăt. (ASB, Căldăruşani, XXXIII/8). 6) V. şi Hurmuzaki, XI, p. 832, 833, 836 passim. ®) Ionaşcu I., Mihai Viteazul fi autorii tratatului de la Alba Iulia, 1595 (AIIC, V,
      1962, p. 125). V. şi AO. 1929, p. 231-232. 7) SMIM. III, p. 86. V. şi Hurmuzaki, III/l, p. 277 — 278. 8) Doc. cit. din 1638 febr. 20 şi din 1601 febr. 26 (DIR, XVII/l, p. 2). •) ASB. Căldăruşani, LXVIII/l. 10) DIR, XVII/l, p. 2. (Aci se spune Stanca a lui Vladul, fiica lui Chisar). într-un doc. din <1604—1609> nov. 20 se spune însă Stanca „fiica lui Vlad al lui Chisar f. m. log." (ibid., p. 147).
CÎRSTIAN (din Stănceşti)1. M. post. 1525 iul. 24, 1526 apr. 1.
       ‘) El ar putea fi Cîrstian Şupitul, hiclean faţă de Radu de la Afumaţi (DIR, XVI/l. p. 194).
CÎRSTIAN (II) DIN STĂNCEŞTI, fiul precedentului (?); = Neacşa, fiica lui Staico Şintescu din Popeştix, cumnat cu Iane m. post. M. spăt. 1545 mai—iun. 6. Copii (ai săi?) Frujina şi Radu post., care nu a avut urmaşi şi care se considera nepotul lui Socol vor. din Răzvad2.
        !) Informaţie de la Dan Pleşia.*) DIR, XVI/4, p. 241; Doc. 1602 şi <1624> iun. 27 (DIR, XVII/l, p. 68 şi IV, p. 434). V. şi DIR, XVI/5, p. 401.
 Secolul XVI
 45
COADĂ, rudă cu boierii din Cislău1. Ban 1522—1525. A participat la luptele lui Radu de la Afumaţi cu turcii2. Cluc. (jupan) 1529 iun. 11; m. cluc. (is. şi în sfat) 1538 nov. 21—1541 febr. 10. Fuge în Trans. cînd are loc răzvrătirea lui Şerban banul8. M. vor.
1542   ian. 10—1545 febr. 28. A avut un rol de seamă în politica de supunere faţă de turci dusă de Radu Paisie4. Ucis de Mircea Ciobanul (1546)6. Ctitorul bis. Roşie din Tîrgovişte, numită şi a lui Coadă vor. 6.
Fiica sa, Stana7, a pribegit în Trans. în timpul domniei lui Mircea Ciobanul, împreună cu fratele ei, Teodosie8. Fratele lui Coadă s-a numit Radu com.9, fiind şi el ucis împreună cu Coadă.
       i) Informaţie de la D. Pleşia. ») MO, 1961, nr. 10-12, p. 804 şi GB, 1967, p. 813. s) RIB, 1943, nr. 3, p. 60. El este amintit de Aloisio Gritti într-un raport din toamna anului 1534 cu numele de „boierul vestit numit Coda, care este marele portar"; In această calitate, fusese trimis de Vlad Vintilă voievod cu alţi boieri şi cu un grup de ostaşi să împrăştie pe locuitorii satelor aflate In drumul pe care urma să meargă Gritti şi oştenii săi pentru ca aceştia „să nu găsească nicidecum hrană". (A. Decei, Două documente turceşti privitoare la Aloisio Gritti, ms.). 4) „Bal-cania", 1941, p. 460, 478. •) Istoria, p. 48, Istoriile, p. 51 — 52. V. şi Ostermayer, Chronyk, p. 35—36, text reprodus şi In voi. în amintirea lui C. Giurescu, p. 245, nota 3 şi Quellen, IV, p. 506. Despre relaţiile sale cu Trans. pe cînd era m. cluc. v. ibid., II, p. 619—620, III, p. 101, 103, 117, 119 etc. •) DIR. XVII/2, p. 86. 7) DIR, XVI/3, p. 231 şi VI, p. 56. 8) Ibid., IV. p. 187 şi Quellen, III, p. 408. •) Quellen, III, p. 259, 260.
COCI (NICOLAE), amăut din Arvanitohori, lîngă Tîmovo1. M. com. (Mold.) 1593 mart. 12—apr. 20. Ban (Ţ. Rom.) 1593 iun. 6; m. post. 1593 oct. 25—1594 iul. 22; m. pah. (Mold.) 1594 sept. 3 —dec. 7. Apoi din nou în Ţ. Rom. (acelaşi?); m. post. 1595 oct. 2; m. ban (?) < 1595 > iul. 13; m. com. 1611 mart. 29—mai 9 (probabil fiul său). □ m-rea Stelea din Tîrgovişte. Fiii săi, Vasile, Gheorghe şi Gavril au ajuns mari dregători în Mold., iar Vasile a devenit domn, sub numele de Vasile Lupu.
        *) Acest boier a constituit obiectul a multe studii ţi articole. In timp ce I. C. Filitti considera că Nicolae, tatăl lui Vasile Lupu, este fiul lui Coci m. post. al lui Mihai Viteazul (v. Tatii şi bunicul lui Vasile Lupu, în „Mişcarea", 23 sept. 1936, In voi. Citeva documente. Buc., 1936, p. 19 şi idem, Iarişi Vasile Lupu Coci, în „Mişcarea", 26 nov. 1936), N. Iorga crede că Coci este tatăl lui Vasile Lupu (RI, XXII, 1936, p. 372). V. Lupu declara el însuşi că este fiul lui Nicolae m. agă (Inscripţii,
        I, p. 113). V. şi N. Iorga, Genealogia lui Vasile Lupu (St. doc., III, p. 31), Babinger Fr., Originea şi sfirşitul lui Vasile Lupu, Buc., 1937;
 46
Ţara Românească
      Ursăcescu A. V., Numele de familie al voievodului Moldovei Vasile Lupu („Universul", 3 aug. 1936, p. 8); Idem, Obiecte din muzeul episcopiei Huşilor (BOR, XLVI, 1928, p. 31-33) şi St. doc., XI, p. 114-115.
CONSTANTIN, v. Frangopol Constantin.
CONŢEA, v. Gonţea.
CORCODEL, v. Andrei (Corcodel) (Mold.).
CRAIOVESCU (BARBU, DANCIU, PlRVU şi RADU), v. sec. XIV - XV.
CRAIOVESCU PREDA, fiul lui Radu C., văr cu Neagoe Basarab1. Fără titlu (în sfat) 1517 iun. 18; jupan (is.) 1519 nov. 29; m. ban 1520 apr. 10—1521 iul. 4. în timpul domniei lui Neagoe Basarab, „a căzut într-o mare nevoie dinspre nişte turci, pentru o datorie", trebuind să-şi vîndă un sat2. După moartea lui Neagoe Basarab, „s-au înălţat domn..., ca să ţie domniia lui Theodosie, nepotu-său, dar a fost bătut şi ucis de partizanii lui Radu Călugărul „despre partea Buzăului" (1521), la Tîrgovişte3. Fiul său, Barbu (III) a fost şi el m. ban.
       *) AO, 1932, p. 26-27. 2) Doc. 1613 ian. 13 (DIR, XVII/2, p. 136).
       3) Istoria, p. 42, Istoriile, p. 37 — 38. V. şi varianta din MO, 1961, nr. 7 —9, p. 504, unde se spune că boierii „n-au vrut să-l iubească" (adică nu l-au acceptat ca domn).
CRAIOVESCU PÎRVU (II), fiul lui Pîrvu (I) C.1; frate cu Preda Craiovescu şi Neagoe Basarab. M. post. (?) 1511 mart. 22; m. post. 1511 iul. 1—10. Nu apare în sfatul fratelui său Neagoe Basarab. După moartea lui Teodosie, a susţinut candidatura lui Radu de la Afumaţi, trecînd apoi de partea lui Vladislav al III-lea. M. ban 1523 iul. 12—1529 apr. 14. Bate şi goneşte cu oştile sale pe Vladislav al III-lea (1525), care vrusese să-l facă din m. ban „postelnic în casă"2. + la 1529 apr. 14, cînd declară că „astăzi m-a despărţit Dumnezeu... de această lume" 3. □ m-rea Bistriţa, ctitoria familiei.
                   1) AO, 1932, p. 27. Despre el v. şi Palade T., Radu de la Afumaţi,
                   p. 75. V., de asemenea, copia Letopiseţului Cantacuzinesc, unde se spune
                   că, după moartea lui Mihnea, „Pîrvuleştii" au fost la Ţarigrad şi l-au
        pus domn pe Vlăduţ şi că tot ei l-au ridicat domn pe Neagoe (MO, 1961, nr. 7 — 9, p. 503 — 504). a) Istoria, p. 46, Istoriile, p. 43 şi St.
        Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 38 — 39. După moartea lui Neagoe Basarab, a fost în Trans., unde a primit o danie de pămînt de la regele
                   Ludovic al II-lea, împreună cu Harvat log. şi Oancea vist. (Veress,
                   Acta et epistolae, I, p. 126-128 şi 139-140). V. şi GB, 1967, p. 823.
        8) DIR, XVI/2, p. 60 şi Inscripţii, I, p. 196. V. şi scrisoarea sa la S. Dragomir, Documente, p. 64 — 66 şi SV, 1970, p. 135.
 Secolul XVI
 47
CRAIOVESCU BARBU (II), fiul lui Danciu C.; = sora lui Moise vodă1. M. post. 1523 apr. 4; m. ban 1529 sept. 25—1530 aug. 7. + în lupta de la Viişoara (aug. 1530), alături de cumnatul său, Moise vodă, după care i s-au confiscat averile pentru hiclenie faţă de Vlad înecatul2.
       *) AO, 1932, p. 27 şi 1939, p. 408. V. şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 229—230, nota 2 şi scrisoarea sa către sibieni (P. P. Panaitescu, Doc. slavo-române din Sibiu, p. 29-30). *) AO, 1932, p. 165 şi DIR. XVI/2, p. 116. V. şi doc. din 1572 apr. 26, unde se spune că Pîrvu şi Barbu ban au luat parte la lupta de la Clejani, în fruntea slugilor lor (DIR, XVI/4, p. 69).
CRAIOVESCU BARBU (III), fiul lui Predam, ban1; văr cu Barbu (II) C. m. ban2. M. ban 1534 mart. 17—1535 aug. 20. A fost ultimul boier cu numele de Craiovescu care a ocupat dregătorii8. Urmaşii familiei prin femei au continuat însă să fie dregători.
      ») AO. 1932, p. 27 şi DIR. XVI/2, p. 157. 8) V. în amintirea lui C. Giurescu, p. 230. 3) După părerea lui G. D. Florescu, fiul său ar fi fost Nicolae zis Basarab, pretendent la tron în 1566 (ibid., p. 240, nota 2). După o veche tradiţie, banul Barbu (III) ar fi fost Q m-rea Sadova (v. I. Donat, Cine este banul Mărăcine?, în AO. 1934, p. 31—38).
CRĂCEA (din Boldeşti) \ fiul lui Udrea din Boldeşti m. vor.
Vist. II (?) 1532 sept. 14a;m. pah. 1541 febr. 6—1544 mai 20.
     x) După părerea lui G. D. Florescu, Crăcea a fost „indiscutabil" din Boldeşti, fiind tăiat la 1568 şi □ m-rea Snagov (în amintirea lui C. Giurescu, p. 241, nota 3). Acest Crăcea e fiul lui Dragomir din Boldeşti. *) Amintit cu acest titlu în pisania m-rii Verbila („Mon. Oficial", 1878, p. 3929).
CRĂCIUN DIN BÎRSEŞTT. Pah. 1547 aug. 19; m.pah. 1547 dec. 8 —1548 apr. 18; (fost) pah. (is.) 1548 mai 7. Pribeag în Trans. de teama lui Mircea Ciobanul (1548)x. M. vist. 1553 ian. 25 — mart. 20; fără titlu 1557 nov. 20. A fost tatăl lui Datco cluc. din Bîrseşti şi al lui Mija din Urdari, primul boier din fam. Urdăreanu *.
      *) RIB, I. 1943, nr. 3, p. 66. *) Informaţie de la D. Pleşia.
DAN DANILOVICI1 = Vlada sau Vlădaia2. Rudă prin alianţă cu Mihnea Turcitul. Grămătic (scrie un hrisov) <1570—1576 > febr. 23; log. (scrie hrisoave) 1576 iun. 18, 1577 iun. 3; grămătic (scrie
 48
 Ţara Românească
hrisoave) 1583 mai 20; log. II 1585—1586; vist. II <1586—1590> sept. 5 — <ante 1591 mai 5>; f. vist. (scrie un hrisov) 1591 mai 5; m. vist. 1592 mai 15 —iun. 17; f. m. vist. <1593>apr. 20 —1593 iun. 14. în casele sale din Bucureşti au fost ucişi turcii de către Mihai Viteazul în toamna anului 1594 3. A făcut parte dintre boierii care au încheiat tratatul de la Alba Iulia (1595) 4. Fiind unul din cei mai mari duşmani ai lui Mihai Viteazul, a oferit bani lui Albert Kiraly să se retragă din bătălia de la Călugăreni 6. A pribegit apoi în Mold., de unde cerea, la 1599, cancelarului Zamoisky domn pe Simion Movilă 6. în acelaşi an, primea, împreună cu alţi boieri pribegi, o scrisoare de la boierii munteni, în care aceştia îi cereau să intervină la Ieremia Movilă pentru domnia lui Simion 7. A revenit în ţară cu acesta din urmă şi cu oastea polonă. M. log. (al lui Simion Movilă) 1601 ian. 26—1602 afr. 12; m. vor. 1602 mai 1 —iun. 21. A rămas credincios Movileştilor; la 1603 febr. 10 cerea protecţia regelui polon împreună cu alţi boieri munteni 8. La 1604 era pribeag în Mold., plîngîndu-se cu alţi boieri comisarilor imperiali din Trans. de starea rea a ţării •. După moartea sa, soţia lui, Vlădaia, „a căzut în datorie la un turc din Giurgiu" 10. Ctitorul m-rii Mărcuţa din Bucureşti, numită şi a lui Dan vor. n.
A avut mai multe fiice; una = Preda din Rumceni şi Cislău m. stol.; alta, numită Maria, = Hrizan post. din Bărbăteşti; a treia a fost mama lui Marco Danovici, ajuns şi el mare dregător în sec. XVII şi a fratelui său, Tatu; o altă fiică a sa =Lupu Mehedinţeanu m. pah.12.
      1) Aşa semnează la 1603 febr. 10 (Hurmuzaki, S. II/2, p. 265). *) Doc.: <1612> sept., 1629 mai 12 şi 1643 ian. 17 (DIR, XVII/2, p. 109, Acad.. CCVI/46 şi ASB. Sf. Apostoli. XVI-XVII/2). V. şi AO, 1928, p.232. *) Szamoskozy, p. 101. 4) V. Ionaşcu I., Mihai Viteazul şi autorii tratatului de la Alba Iulia, 1595 (AIIC, t. V, 1962. p. 126-128). •) Stavrinos, Vitejiile (Tezaur, I, p. 294 — 295) şi Szamoskozy, p. 104. •) Hurmuzaki.
      S. II/l, p. 487-490. V. şi RI, 1933. p. 23-24. 7) SMIM, V. p. 186
      —  188. 8) Hurmuzaki. S. II/2, p. 265 (Îşi spune vel log.). înainte de aceasta, mai fusese In Polonia, ca sol al lui Simion Movilă (ibid., p. 6).
      •) Ibid., S. II/2. p. 333-335 şi IV/l. p. 405 - 406. V. şi Panaitescu. Călători, p. 13. 10) AO. 1938, p. 83. ») Doc. 1601 iul. 4 (DIR. XVII/l, p. 18). “) Doc. cit. din <1612> sept. şi 1613 mart. 7 (DIR, XVII/2, p. 159). V. şi Filitti, Arhiva, p. 210 şi D. Pleşia, O completare cu privire la Lupu Mehedinţeanu (MO. 1964, nr. 5-6, p. 471-473).
 Secolul XVI
 49
(is.) 1519 mai 6. Fiul său, Radu al lui Danciu, a fost şi el dregător *.
      1) Semnează tratatul încheiat cu Ungaria la această dată ca „spatarius" (Bogdan, Relaţiile, p. 355). *) Menţionez că un Gherghina Danciulor (fiul lui Danciu) figurează în pomelnicul m-rii Argeş între boierii căzuţi în luptele cu turcii (BOR. 1965. nr. 3-4, p. 310). V. şi SV, 1970, p. 122—123.
DANCIU DIN BRÎNCOVENI, fiul lui Vîlsan din Caracal şi al Măriei, care era fiica lui Detco din Brîncoveni; = Stanca din Hotărani1; a fost tatăl lui Matei din Brîncoveni, devenit domn sub numele de Matei Basarab. Danciu şi fratele său, Radu post., împreună cu verele lor primare, Marga şi Vişana, erau strănepoţii jupaniţei Marga cea bătrînă, sora lui Neagoe Basarab şi a lui Preda Craiovescu m. ban. * Din acest motiv, Matei Basarab îşi spunea nepotul lui Neagoe Basarab şi se considera descendentul acestuia.
Post. 1573 iun. 25—1579 dec. 4; pribeag în Trans. ante 1579 apr. 30*; arm. (?) <1581—1582> sept. 19; m. arm. (in sfat) 1583 mai 21. După mazilirea lui Petru Cercel (1585), a fugit cu acesta în Trans. 4, de unde a revenit apoi; f. m. arm. (şi arm.) <1588> ian. 8—<1590> mai 3; m. vor 1591 iun. 1—1593 aug. 18. A dat satul Băileşti lui Iane banul ca să-i „scoată" dregătorie de la Ştefan Surdul*; f. m. vor. 1594 aug. 29; m. spăt. (el?) 1594 dec. 13—1595 febr. 12. + în Trans. în 1595, fiind □ bis. din Alba Iuliaa, de unde a fost adus şi □ apoi la m-rea Amota de către Matei Basarab (1646).
Copii: Barbu post. şi Matei agă, ajuns domn sub numele de Matei Basarab, şi o fiică, Calea, = Calotă m. ban şi apoi cu Stanciu m. pah.7. Fraţii lui Danciu, Datco şi Radu post. = Neaga din Goleşti, nu au fost dregători 8.
       >) Doc. 1597 iun. 30 şi 1598 mai 24 (DIR. XVI/6, p. 280, 317). V. şi Gen. ioc., II, p. 319. Vllsan a fost frate cu Matei ban şi amindoi fii ai Marg&i, soţia lui Mareea m. post., rudă cu Craioveştii (DIR, XVI/4, p. 378 şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 214). *) Doc. 1589 mai 17. foarte important pentru descendenţa Craioveştilor şi legăturile de rudenie dintre Radu Şerban fi Matei Basarab (DIR, XVI/5, p. 404). V. şi pomelnicul de la m-rea Argeş, In care figurează tot neamul acestor boieri (BOR, 1965, nr. 3—4, p. 305). V. şi ioc., II. p. 308 şi urm. şi 336 şi urm., AO, 1932, p. 30-31 şi p. 138-141, 1934, p. 49-57 şi 1936, p. 353.») DIR. XVI/4, p. 379. In doc. se spune c& fiii lui Vllsan au fost pribegi In Trans. „acum In zilele domniei mele". V. şi Hurmuzaki, XI, p. 825.
       *) Veress. III, p. 75 şi 78-79. •) Doc. 1603 iun. 25 (DIR. XVII/l, p. 94). •) Doc. 1597 iun. 30 şi 1603 dec. 28 (ibii., XVI/6, p. 280, XVII/l, p. 105). V. şi 5/. doc.. V, p. 638-641. 7) Doc. cit. din 1603 iun. 25 şi 1603 dec. 28 şi cel din 1598 mai 23 (ibii., XVI/6, p. 317). După părerea
 50
Ţara Românească
       lui N. Iorga, soţia lui Calotă, Stanca, a fost văduva lui Danciu (St. doc., V, p. 641). V. şi Chiriţă I., Boierii Brîncoveni. Fiii lui Vîlsan (AO, XII, 1933, p. 49 — 57) şi St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 302 — 303. ») DIR. XVI/4, p. 112, 379 şi V. p. 415.
DANCIU AL LUI BOGDAN (din Popeşti), fiul lui Bogdan din Popeşti m. vor. (din prima căsătorie a acestuia). Post. (is.) 1520 mart. 16; m. post. 1520 sept. 4—1523 apr. 14; tn. pah. 1526 apr. 3 —1527 iul. 19; m. com. 1530 iun. 25—1531 dec. 17; m. pah. 1533 ian. 16 —febr. 12 \
Copii: Bogdan, Radu şi Neacşa. Primii doi nu au devenit mari dregători2. Fiul lui Bogdan, însă, Danciu, a ajuns şi el mare dregător, din el trăgîndu-se boierii din Popeşti-Şinteşti. Radu, care a pribegit în Trans. în vremea domniei lui Petru cel Tînăr3, a fost bunicul lui Danciu din Doiceşti, tatăl lui Colţea şi Udrea Doi-cescu. La rîndul său, Neacşa a avut şi ea doi fii: Radu şi Nedelco 4.
       !) Un Danciu com. este amintit ca sol în Trans. la 1534 (Quellen, II, p. 368 — 371, 399, 402, 404). în anul următor i se spune pah. (ibid., p. 417), iar în 1538 un Danciu pire. primea danii în Trans. (ibid., p. 578). ») DIR, XVI/3, p. 51. ») Ibid., IV, p. 201 (doc. 1575 aug. 29).
       4) Doc. 1645 aug. 13 (ASB. Radu vodă, VII/7).
DANCIU (II) DIN POPEŞTI \ fiul lui Bogdan, care era fiul lui Danciu al lui Bogdan m. com. Post. II (hotamic) 1576 febr. 26; post. (fost?) 1577 iul. 8; tn. post. 1580 ian. 4—1582 mai 25; m. stol. 1582 iun. 4—1583 iun. 10; m. spăt. 1584 febr. 5 —mart.
11; m. vor. 1584 apr. 28 —1585 mart. 25. A fugit cu Petru Cercel în Trans. (1585), la mazilirea acestuia2. □ m-rea Radu vodă din Bucureşti 3.
       *) Avea ocină la Popeşti, pe care a dăruit-o m-rii Vieroş la 1577 iul. 8 (DIR, XVI/4, p. 286). 2) Veress, III, p. 75 şi 78-79. ®) Doc. 1645 aug. 13 şi 1648 aug. 20 (ASB, Radu vodă, VII/7 şi Peceţi 64).
DETCO (din Izvorani), rudă cu Craioveştii1. Ban (în sfat alături de Barbu Craiovescu) 1510 nov. 12; ban (hotamic) 1511 apr. 22; ban (is.) 1511 nov. 28; ban (în sfat) 1511 dec. 27 — 1512 ian. S, 1512 sept. 3 —oct. 11, 1513 oct. 24; vlastelin 1514 dec. 14; ban 1515 ian. 11 —mart. 16. + în lupta de la Tîrgovişte, alături de Craioveşti. Fiul său, Barbu Detcovici, a ajuns şi el mare dregător. Un alt fiu al lui Detco a fost tatăl lui Detco (din Brîncoveni) m. arm.
          *> SV, 1970, p. 117—118, unde se spune că a fost m. ban în 1494.
DETCO (DATCO) (din Izvorani şi Brîncoveni), nepot de fiu al lui Detco banul de la începutul sec. XVI; = Calea din Brînco-
 Secolul XVI
 51
veni, fiica Neacşei, soţia lui Peia m. port. şi nepoata lui Harvat m. log.1; nepotul de frate al lui Barbu Detcovici m. post. 2.
Post. 1533 mai 30; cluc. (jupan) 1539 apr. 25; m. arm. 1541 febr. 10 —1545 febr. 28. Dregător devotat lui Radu Paisie, care-1 dăruieşte pentru slujbă dreaptă şi credincioasă3. Fiica sa, Maria, == Vîlsan din Caracal, fiul Margăi, cu care a avut pe Danciu vor., Detco şi Radu 4. Detco arm. a fost bunicul boierilor Caraioveşti-Brincoveni, care au dat ţării doi domni: Matei Basarab şi Constantin Brincoveanu.
      ») DIR. XVI/2. p. 302- 303, AO. 1932. p. 137 şi 370-373. V. şiC«»i. doc.. II. p. 305-308. «) DIR. XVI/2, p. 141. »)  DIR. XVI/2.   p. 304.
      «) V. şi pomelnicul m-rii Argeş (BOR, 1965, nr.  3-4. p. 305)  şi  SV.
      1970, p. 118.
DETCOVICI, v. Barbu Detcovici.
DDCU (II) DIN IZVORANI, frate cu Vlaicu din Izvorani pîrc. P. şi cu Şerban m. ban l. Com. 1509 nov. — dec. 3 (în sfatul lui Mircea voievod); îndepărtat din funcţie de Neagoe Basarab; m. com. 1522febr. 3—1523apr. 4. A luptat contra turcilor în vremea domniei lui Radu de la Afumaţi *. Pire. P. 1533        apr. 15 —nov.     18;
m. pire. P. (in sfat) 1534 mart. 17 —1535 apr.         10.
      ») DIR, XVI/2, p. 131. •) MO. 1961, p. 804.
DIMA. Post. (el?) 1585 apr. 12; m. stol. 1591 iun. 1-1592 febr. 6; m. spăt. 1592 febr. 18. Ucis de Mihai Viteazul la 1594 nov. 23, □ m-rea Snagov; pe piatra de mormînt este stol. 1.
      >) Inscripţii, I. p. 161. In acelaşi timp este şi un Dimola m. cluc. (1591 oct. 23). m. stol. (1592 mart. 28 — 1593 ian. 25. şi m. pah. (1593 mai 18 — aug. 18).
DOBROMIR (DIN RUNCU), frate cu Calotă banul şi cu Gheorghe log.; = Vilaia, fiica lui Giura log. sau Toma banul (?), nepoata lui Manea, strănepoata lui Mogoş spăt., mătuşa Simei, soţia lui Stroe Buzescu l.
M. ban 1568 iul. 19-1569 oct. 28; f m. ban (in sfat) 1570 ian. 30, 1570 iul. 22; m. ban 1570 sept. 26; f. m. ban (in sfat) 1571 apr. 10, iun. 14, 1572 ian. 9, 12, apr. 7; m. ban 1572 iun. 7; f. m. ban (in sfat) 1572 iul. 28, oct. 9; m. ban 1573 ian. 1. F. m. ban 1573 mai 29. Vlastelin şi prim sfetnic al lui Alexandru Mircea şi al lui Mihnea Turcitul*; m. ban 1573 iul. 28. F. m. ban (in sfat) 1574 ian. 10, 15, febr. 13, 18, apr. 12, mai 25 (ca is. e m. ban); m. ban 1574 dec. 18. F. m. ban (in sfat) 1575 ian. 17,
  52
Ţara Româneasci
25, 26, iul. 1, aug. 22, <1575 sept. —1576 aug.>, 1575 dec. 23, 1576 febr. 15, apr. 28, iun. 2; m. ban 1576 iun. 30, 1577 ian. 9, apr. 10; ban 1577 apr. 16; tn. ban 1577 iun. 3, iul. 7—17, aug. 30; f. m. ban (in sfat) 1577 dec. 16; tn. ban 1578 apr. 14 —iul. 7; aug. 12 —oct. 20; dec. 13; f. tn. ban (in sfat) 1579 apr. 4—16; m. ban 1579 apr. 28; ban (in sfat) 1579 mai 4; f. tn. ban (in sfat) <1579> iun. 20, 1579 sept. 1; tn. ban 1579 oct.; f. tn. ban (in sfat) 1579 nov. 12—dec. 2; <1580> ian. 10; tn. ban 1580 febr. 20; f. m. ban (in sfat) 1580 mai 14; tn. ban <1581—1582> ian. 8; f. m. ban (in sfat) 1581 dec. 8; tn. ban 1582 mart. 7, mai 25, iun. 9 (singurul dregător care apare atît de mult timp cu titlul de ban şi f. ban). Incercînd să fugă peste munte în Trans. la numirea ca domn a lui Petru Cercel (1583), a fost oprit de locuitorii unor sate din Gorj şi Vîlcea, care l-au jefuit de o avere imensă („preţ de 7 poveri"). Văzînd că nu poate trece peste munţi, s-a întors la Petru Cercel şi „şi-a plecat capul". Domnul l-a iertat şi i-a restituit satele a, dar l-a ucis mai tîrziu 4. □ m-rea Radu vodă din Bucureşti înainte de 1587 febr. 6, împreună cu soţia sa 6. Fiul său, Mihail post., + tînăr (1586) □ în acelaşi loc •. Dobromir a fost ctitorul bis. din Runcu şi al m-rii Lipovul. Fratele său, Gheorghe, a fost preot şi log.7 şi bunicul lui Dumitru Filişanu mare dregător în sec. XVII.
        >) Doc. 1628 iun. 10, 1645 ang. 22 (MIB, nr. 26884 fi ASB, Radu vodl, III/5). V. şi MO, 1965, nr. 5—6, p. 408. Despre el v. şi Ştefulescu A)., Gorjul istorie, p. 203 — 204, Bilaşa D., Dobromir mare ban al Craiovei, 1568-1583 (MO. XII, 1960, nr. 1-2, p. 24-41); Filitti C. I „Mama fi sofia lui Mihai Viteazul, Buc., 1934, p. 21—22 şi St. Nicolaesca, Doc. slavo-române. p. 299 - 300. •) DIR. XVI/4. p. 110 şi V. p. 1 (doc. 1573 mai 29 şi <1581 — 1582» ian. 8). V. şi sigiliul siu ca m. ban In SCIM,
        I.  1950. p. 147. •) Doc. 1587 nov. 18 (DIR, XVI/5, p. 336). «) Istoria, p. 53, Istoriile, p. 66. V. şi doc. din 1586 mai 30. unde se afirmi ci i s-a Inttmplat moarte „cumpliţi, firi limbi" (DIR. XVI/5, p. 241). în alt doc., din 1587 febr. 14, se spune doar ci i „s-a Inttmplat moarte In zilele lui Petru voevod" (ibid., p. 298). Intr-o relaţie despre uciderea a trei mari boieri de citre Petru Cercel In 1584, In care se precizeazi ci tăierea a avut loc „la paştele acestea", este amintit cu titlul numai m. vor., nu şi m. ban, deşi acesta era un personaj mai important (Veress,
        II. p. 302). Despre legiturile sale cu Trans. v. şi Hurmuzaki, XI, p. 878. 880. •) DIR, XVI/5. p. 295 şi 298. •) Ibid., p. 295. V. şi doc. din 1645 aug. 22 (ASB. Radu vodi, III/5) şi St. doc., V. p. 438, 444. *> Doc. 1569 mai 8 (Rsl, XI. 1965, p. 346). V. şi doc. din 1586 aug. 13 (DIR, XVI/5. p. 259).
DRAGOMIR (din Boldeşti), fiul lui Udrea m. vor. din Boldeşti; = Marga (călugărită Efrosina). M. post. 1545 mart. 25 —iun. 6 1;
 Secolul XVI
 53
1546  mai 29 —oct. 3; m. post. (is.) 1546 oct. 5. Un fiu al său, jupan Udrea, a fost tăiat de Mircea Ciobanul la 1552 nov. 14, fiind □ la m-rea Snagov2. Alţi trei fii: Crăcea, Radu stol. şi Barbu, au fost ucişi de Alexandru Mircea la 1569, fiind □ în acelaşi loc 3.
      *) Un Dragomir post. e amintit la Braşov în 1537 (Quellen, II, p. 517). ») Inscripţii. I. p. 159. 3) Ibid., p. 159-160.
DRAGOMIR DIN CÎRŢOCLEŞTI, fiul lui Mandea şi al Neacşei din Pietroşani; frate cu doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul şi cumnatul domnului. Pribeag în timpul domniei lui Alexandru Mircea1. Post. 1588 nov. 28—1589 mart. 21; m. stol. 1593 dec. 7 —dec. 20; deşi cumnat, domnul nu-1 păstrează prea mult în dregătorie; f. m. stol. 1596 iun. 19. Fiii săi, Balea şi Mandea, au ajuns şi ei mari dregători ai lui Mihai Viteazul.
       !) Doc. 1596 inn. 19 (DIR. XVI/6, p. 221).
DRAGOMIR DIN CEPTURILE (Pietroşani), frate cu Toma banul din Pietroşani. Arm. <1512—1521 >; m. spăt. 1525 febr. 10—1526 aug. 22; m. vist. 1529 mai 12 —oct. 31; m. spăt. 1530 iun. 15 — iul. 6; merge în Trans. cu Vlad înecatul (1530); /. spăt. (în sfat) 1533 apr. 26—1534 sept. 6. A fost ucis pentru „rea hiclenie" înainte de 1535 mai 7, cu care ocazie i s-au confiscat „toate averile" 1, deoarece a complotat împotriva lui Vlad Vintilă. Ctitorul m-rii Verbila (1532), împreună cu Toma banul din Pietroşani. Fiilor lui Dragomir „li s-a întîmplat pribegie în ţări străine" (probabil după uciderea tatălui lor). O nepoată de a sa. Calea, = Dumitru m. vor. din Cepturi şi Dădeşti 2 din vremea domniei lui Mihai Viteazul.
     x) DIR, XVI/2, p. 181. Detalii despre Dragomir spăt. aflăm dintr-un raport al lui Aloisio Gritti din 1534. în acest raport se spune că Dragomir spăt. fusese comandantul oştirii Ţ. Rom., trimisă cu Gritti „la slujba cetăţii Esztergom", unde a dat dovadă de „credinţă" faţă de Poartă. Gritti nu îl aminteşte printre boierii ucişi de Vlad Vintilă (Vîlsan log., Stan pîrc. şi Peia port.) (A. Decei, Două documente turceşti privitoare la Aloisio Gritti, ms.). La 1559 iun. 9 se spune că Dragomir arm. din Cepturile primise ocină de la Neagoe Basarab (ibid., III, p. 98). *) Doc. 1582 ian. 8 (DIR, XVI/5, p. 43 — 44). Despre el v. şi T. Palade. Radu de la Afumaţi, p. 82 şi GB, 1967, p. 816-817.
DRAGOMIR IZVORANU, v. sec. XIV - XV.
DRAGOMIR (DIN LUCIANI) 1 = Maria din Fălcoi 2. M. vor. 1568 iul. 19—1569 oct. 28; f. m. vor. (în sfat) 1570 ian. 30, iul. 22
 54
Ţara Românească
şi sept. 26; m. vor. 1570 oct. 8 — 1574 aug. 7; f. m. vor. (în sfat) 1574 dec. 18—1580 nov. 24 (cu intermitenţe). Vlastelin şi prim sfetnic al lui Alexandru Mircea (deşi era f. vor.) 3. Trimis cu oastea de Alexandru Mircea contra lui Vintilă vodă, în timpul luptelor din 15744. Favorit al lui Alexandru Mircea, i-a luat satele lui Calotă post. 5; f. m. vor. 1583 apr. 30. Fiul său, Pătru din Luciani, a fost m. spăt.
       *) După cum rezultă dintr-un doc. din 1571 apr. 10, satul Luciani i-a fost dăruit de Drăghici şi Udrişte din Mărgineni, iar Dragomir l-a dat apoi mitropoliei din Tîrgovişte (DIR, XVI/4, p. 12). V. tot acolo şi pomelnicul neamului său. a) Ibid., p. 123 (doc. 1573 oct. 23). 3) Ibid., p. 449 (doc. 1580 febr. 6). 4) Istoria, p. 52, Istoriile, p. 61. *) DIR, XVI/6, p. 109.
DRAGOMIR DIN ORBOEŞTI, frate cu Tudor m. log., Dragu m. stol. şi Stroe m. spăt.; = Neacşa. M. spăt. 1541 aug. 13—1545 mart. 25. Pribeag, probabil, cu fratele său Tudor, în vremea domniei lui Mircea Ciobanul, care a tăiat pe ceilalţi doi fraţi, Dragu şi Stroe. M. vist. 1554 mai 25—1557 nov. 20 1] ca „supremus thesaurarius", sol al lui Pătraşcu cel Bun în Trans. (1554) pentru „causa Ztanillae" 2. După moartea lui Pătraşcu cel Bun, a pribegit în Trans. împreună cu soţia sa, care se afla încă acolo la 1566 3.
                     Un Dragomir arm. e amintit în Trans. la 1553 (Hurmuzaki, XI, p. 789). 2) Ibid., p. 791. 3) Veress, I, p. 264 şi Hurmuzaki, XI, p. 797.
DRAGOMIR DIN ŞUICI (şi Cepari), fratele lui Şuica vor.; = Marga. M. slug. 1519 <ian.—aug.> 10—<1525 apr. —aug.>; dregător din „casa" lui Neagoe Basarab *. Fiica sa a fost Neacşa 2. Dragomir a fost bunicul lui Ioan şi Radu din Cepari 3, deveniţi şi ei dregători.
      ') DIR, XVI/l, p. 138 (doc. 1519 <ian. — aug.> 10). Din acest doc. rezultă că avea satul Cepari de zestre. a) Ibid. V. şi Hurmuzaki, XI, p. 844, unde este amintit Dragomir „Schwcka". Menţionez că, în pomelnicul m-rii Argeş, între boierii căzuţi în luptele cu turcii, sînt trecuţi doi boieri cu numele de Dragomir, unul spăt. şi unul vist. (BOR, 1965, nr. 3—4, p. 310). Este posibil ca unul din cei doi să fie acesta. 8) Informaţie de la D. Pleşia. V. şi GB, 1967, p. 823-824.
DRAGU, v. Drăghia.
DRAGU DIN ORBOEŞTI, frate cu Tudor m. log., Dragomir m.
spăt. şi Stroe m. spăt. M. post. 1525 sept. 11; 1525 nov. 13; 1526
 Secolul XVI
 55
ian. 7—1527 iul. 19; 1527 sept. 10—nov. 101; tn. stol. 1535 aug. 30—15Ş9 mai 18. A fost tăiat de Mircea Ciobanul la 1545 2.
       J) Dragul post. este amintit la 1534 ca          sol în Trans. (Quellen, II,
       p. 347, 350). 2) Istoria, p. 48 şi Istoriile, p. 52.
DRĂGAN (din Merişani-Bucşani) = Stana, care era fiica Neacşei, fiica  lui Vlad Călugărul, şi a lui Calotă              m.                  vor. *.   M. post. 1523
iul.   11 — 1525 apr. 19; post. 1525 sept.              11;                   post. (is.) 1528 apr.
21; post. (fost) < 1529 > febr. 11. Ucigaşul lui Radu de la Afumaţi, împreună cu Neagoe m. vor. din Periş, cumnatul său2. Trimis împreună cu Neagoe vor. cu oştile ţării de Moise vodă în Trans. 3. Ucis de Moise vodă (1530) 4.
        *) AO, 1932, p. 163 şi DIR, XVI/l, p. 192. a) Istoria, p. 46 şi Istoriile, p. 43. Uciderea domnului s-ar fi făcut din porunca sultanului, deoarece Radu se „depărtase" de I. Zâpolya, favoritul sultanului (SV, 1970, p. 138). 8) Hurmuzaki. XI, p. 853, AO, 1932, p. 164. V. şi Quellen, IV, p. 499, unde se afirmă că a fost ucis de Moise vodă. V. şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 204, nota 2. *) MO, 1961, nr. 7 — 9, p. 506. V. şi GB. 1967, p. 822-823.
DRĂGAN. M. spăt. 1523 iul. 11-1524 iul. 24 (al lui Vladislav III)K M. log. 1525 mai 30—iul. Mort în luptele din această vreme.
      *) V. şi Quellen, I, p. 452.
DRĂGHIA (Dragu). M. cluc. (is.) 1542 mart. 20-1544febr. 9; m. Post. (altul?) 1547 dec. 8—1548 apr. 18. Pribeag în Trans. de teama lui Mircea Ciobanull.
       l) RIB, I, 1943, nr. 3, p. 66. Soţia lui „Dragulaz Kwlcheraza" (Dragul cluc.) era pribeagă în Trans. la 1566 (Veress, I, p. 266).
DRĂGHICI (din Greci). M. port. (is.) 1543 sept. 27—1547 apr. 30; m. vist. (acelaşi?) 1547 dec. 8—1548 apr. 18. Pribeag în Trans. de teama lui Mircea Ciobanul (1548)x.
       *) RIB, I, 1943, nr. 3, p. 66. El ar putea fi strămoşul lui Radu şi Şerban Greceanu din sec. XVII.
DRĂGHICI VDiTILESCU DIN FLOREŞTI, fiul lui Vintilă Florescu m. vor. 1; cumnat cu Radu Craiovescu, care ţinea pe Velica, sora sa; = Stana, fiica lui Stroe Bugheanu m. vor. 2.
M. pah. 1512 mai 26—1523 apr. 4 3; m. vor. 1525febr. 10—iul. 24; f m. vor. (în sfat) 1525 sept. 8—1531 nov. 5 (apare uneori şi ca m. vor., deşi tn. vor. era Manea Perşanu); m. vor. 1531 nov.
 56
Ţara Românească
 5—1533 dec. 27. Vlastelin şi prim sfetnic al lui Vlad înecatul4; /. m. vor. (în sfat) 1534 mart. 17—mai 23; m. pîrc.mP. (primul în sfat) 1534 sept. 6 —1535 ian. 11; f m. vor. (în sfat) 1534 sept. 12—1537 iun. 286 (apare un timp alternativ cu titlurile de f. m. vor. şi pîrc.). Ctitorul m-rii Găiseni (Strîmbul) —unde a fost □ „el şi soţia lui şi fiii lui şi toate rudele lor“ 6.
 A avut mai mulţi copii: Stroe (Pribeagul), devenit şi el mare dregător; Neacşa = Radu din Drăgoeşti m. log.; Maria din Flo-reşti, care a fost mama lui Radu Florescu m. cluc.7 şi Voica = Vintilă din Cornăţeni, devenit şi el m. vor. 8. Precum vedem, o familie puternică de mari dregători.
      1) DIR, XVI/2, p. 350 şi IV, p. 9. 2) Florescu, Mărgineni, p. 63 şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 235. 3) Un Drăghici fără titlu semnează între martorii tratatului din 1507 dec. 3. (Bogdan, Relaţiile, p. 355). El este probabil boierul Drăghici care la 1509 se pregătea să fugă în Trans. de teama lui Mihnea cel Rău (ibid., p. 305,). Despre el v. şi Florescu, Mărgineni, p. 42 — 48, idem, Vintilă I din Cornăţeni, în voi. în amintirea lui C. Giurescu, p. 209 — 211, Palade T„ Radu de la Afumaţi, p. 79-80 şi GB, 1967, p. 820-821. «) DIR. XVI/2, p. 93. *) Amintit ca sol în Trans. la 1535 (Quellen, II, p. 401). •) Doc. 1605 nov. 15 (DIR, XVII/l, p. 200). V. şi St. doc., XV, p. 48. 7) DIR, XVI/2, p. 350. 8) Doc. 1604 sept. 16 şi 1605 apr. 14 (DIR. XVII/l, p. 143 şi Rsl, XI, 1965, p. 348). V. şi doc. din 1622 iun. 1, unde se spune că Vintilă log. era bunicul Măriei (DIR, XVII/4, p. 137).
 DRĂGHICI DIN MĂRGINENI (Drăghici al lui Stoican) *, frate cu Udrişte m. vist.; nepot de fiu al lui Drăghici al lui Stoica m. vor. 2; = Velica, fiica lui Calotă m. vor. 3 şi nepoata lui Radu cel Mare.
 Fără titlu 1510 mai 27; m. com. 1525 sept. 8—1529 oct. 31 4; m. spăt. 1530 oct. 4—1535 iul. 12 6; /. spăt. (în sfat şi is.) 1536 apr. 3—1545 febr. 28 (cu intermitenţe); spăt. (fost) 1538 iul.
 16, 1544 mart. 15; m. ban 1545 mart. 25— apr. De teamă să nu fie ucis de Mircea Ciobanul, a fugit în Trans. (mai 1545) 6. A fost trimis deseori în solie în Trans.7. A avut trei copii: Radu, Drăghici şi Frujina 8.
         *) Aşa i se spune la 1530 oct. 4 (DIR, XVI/2, p. 86). Despre Stoican şi fiii săi v. şi Florescu, Mărgineni, p. 25 şi urm. *) DIR, XVI/l, p. 59,
         II, p. 76 şi 249 şi IV, p. 231. 3) DIR, XVI/3, p. 311 şi Florescu, op. cit., p. 63. *) Un Drăghici, solul lui Radu Bădica voievod tn Trans., este amintit la 1523 (Quellen, I, p. 528). *) Drăghici spăt. este pomenit adeseori în socotelile braşovene (Quellen, II, p. 353, 621 — 622). •) Quellen,
         III, p. 265 şi IV, p. 505 — 506. 7) Florescu. op. cit., p. 59 şi Quellen, III, p. 351. V. şi ibid., p. 103, 186. I. R. Mircea a arătat că, în timpul răz-
 Secolul XVI
 57
       vT&tirii lui Şerban banul, a fugit la Braşov (RIB, 1943, nr. 3. p. 60). 8) DIR, XVI/3, p. 311. Despre el şi urmaşii săi v. şi Florescu, Mărgineni, p. 53—64 şi 78 — 79 şi T. Palade, Radu de la Afumaţi, p. 82—83.
DUMITRU DIN CEPTURI1 (Dumitru cel Bătrîn, din Dădeşti şi din Epoteşti)2; = Calea, soră cu Caplea, ambele nepoatele lui Dragomir din Cepturi m. spăt. 3. (Calea era fiica lui Toma banul din Pietroşani şi rudă cu Chisar din Leoteşti) 4.
Pribeag împreună cu soţia sa în timpul domniei lui Alexandru Mircea5. M. vist. 1570 oct. 8—1574 aug. 7; m. cluc. 1574 dec. 11 —1579 apr. 4; tn. cluc. (în sfat) 1574 dec. 18; 1575 febr. 3, 1579 apr. 4; tn. spăt. 1579 apr. 20—1584 ian. 8; tn. ban 1584 ian. 27—1585 sept. 13; tn. log. 1587 apr. 30—1589 mart. 21; m. vor. 1589 apr. 20—iul. 19; f. m. vor. (în sfat) 1590 apr. 8; f. m. vor. 1590 apr. 24; m. log. 1591 iun. 1 — 1592 aug. 27. A fost unul din dregătorii cei mai de seamă ai lui Mihai Viteazul; f. m. log. (în sfat) 1594 iun. 3—1597 sept. 27. A fost membru al soliei care a încheiat tratatul de la Alba Iulia (1595) ®; m. vor. 1597 mart. 23—1602 mart. 9. în calitate de „iudex generalis", semnează, primul dintre marii boieri, jurămîntul către împăratul Rudolf al II-lea din 1598 şi tratatul cu Andrei Bâthory din 1599 7. A fost trimis cu oastea de Mihai Viteazul contra turcilor care veneau să-i „apuce" scaunul domnesc (1598) 8. După unele ştiri, ar fi fost arestat în 1599, cînd s-a descoperit un complot contra domnului 9 şi ar fi scris boierilor pribegi, cerînd domn pe Simion Movilă 10. Totuşi, cînd Mihai Viteazul a trecut în Trans., l-a lăsat locţiitor al său (locotenent) la Tîrgovişte n. Vor. (fost) 1602 mai 25; /. m. vor. (în sfat) 1603 apr. 19—1604 sept. 12 u. A avut una din cele mai lungi cariere de mare dregător din epoca sa (34 de ani).
A avut doi fii: Dragomir post. şi Stoica spăt.; Dragomir = Voica, sora lui Preda Floricoiul, care a fost ginerele lui Mihai Viteazul, a avut două fiice: Rada = Staico Rudeanu pah. şi apoi cu Marco Danovici m. pah. şi Cătălina = Dima, fiul lui Malcoci slug. din Căpreni şi Nica com. din Găvăneşti. Stoica spăt. a fost tatăl lui Dumitraşco Filipescu, care a deschis seria marilor dregători din această familie1S. Fratele lui Dumitru, Andrei, a fost şi el mare dregător.
        *) Avea ocine la Cepturile (doc. 1571 dec. 10, 1579 mart. 28 etc.; DIR, XVI/4, p. 51 şi 366). *) Întrucît avea ocine şi la Dădeşti (v. doc. din 1585 oct. 11. DIR, XVI/5, p. 209 şi 443), în listele publicate în SMIM.
        IV,  este trecut cu aceste trei nume. I. Ionaşcu a arătat însă că este vorba de una şi aceeaşi persoană. (Mihai Viteazul şi autorii tratatului de la
 58
 Ţara Românească
      Alba Iulia, 1595, în AIIC, t. V, 1962, p. 121-123). 3) Doc.: 1571 dec. 10. 1582 ian. 8, 1623 iul. 15 şi 1628 febr. 28 (DIR, XVI/4, p. 51. V. p. 43, XVII/4, p. 300 şi ASB, Cotroceni, XXXVII/9). 4) Informaţie de la D. Pleşia. 6) DIR, XVI/4, p. 366-367 (doc. 1579 mart. 28). •) I. Ionaşcu, op. cit. 7) Hurmuzaki, III, p. 330—331 şi XII, p. 359. 8) Istoria, p. 69.») SMIM. V, p. 186-188. 10) Ibid.11) Hurmuzaki, XII, p. 519-520. 12) La <1604> era considerat unul din principalii boieri ai ţării, care urmau să primească scrisori şi daruri din partea împăratului Rudolf al II-lea (Veress, VII, p. 216). Despre el v. şi AO, 1929, p. 222 — 223 şi RIR, 1941-1942, p. 83, nota 3. 13) Doc.: 1618 apr. 25, 1630 nov. 3, 1645 apr. 24 (DIR, XVII/3, p. 218, ASB. Cotroceni, XVII/3 şi XXXVII/13).
DUMITRU (DIN VĂCĂREŞTI). M. vist. 1514 iul. 23-1521 nov. 30. A murit probabil în cursul luptelor cu turciix. A fost predecesorul boierilor Văcăreşti din sec. XVII—XVIII.
       *) BOR, 1965, nr. 3-4, p. 310 şi GB, 1967, p. 808.
FARCAŞ DIN BRABOVA. Agă 1597 iul. —1606 ian. 1. Trimis de Mihai Viteazul cu oaste să atace Vidinul, unde e bătut de turci (iul. 1597) La 1599 a mers cu oştile lui Mihai Viteazul în Trans., unde a fost numit căpitan al cetăţii Făgăraş (1600) 2. A participat apoi la luptele duse de Radu Şerban. Fiii săi, Giura pah. şi Stepan, nu au mai ajuns dregători 3.
       1) Istoria, p. 65. După B. Walther, expediţia lui Farcaş aga la Vidin a avut loc în 1594 (SMIM, III, p. 76). Despre el v. Nicolaescu-Plopşor, Aga Farcaş („Oltenia", III, 1943, p. 190—192) şi N. Stoicescu, Aga Farcaş din Brabova şi popa Stoica logofătul din Fărcaş (MO, 1966, nr. 11 — 12, p. 1002 — 1005). *) Szadecki L., Erdely es Mihaiy vayda, p. 335-336. 3) Doc. 1664 apr. 21 (ASB, ms. 723. f. 437 v.).
FILIP, ginerele lui Udrişte ban din Mărgineni; cumnat cu Radu Şerban, care ţinea pe o soră a soţiei sale *. M. arm. 1589 iul. 5
—  ante <1591 > dec. 12.
      ») Doc. 1589 iul. 5 (DIR, XVI/5, p. 417-418). V. şi Florescu, Mărgineni, p. 83. 2) Un boier, Filip spăt. (acesta sau altul?) a fost trimis de Mihnea Turcitul în Trans. să aducă în ţară boierii pribegiţi cu Petru Cercel (Veress, III, p. 78-79).
FLORESCU RADU, fiul jupaniţei Maria din Floreşti, care a fost fiica lui Drăghici m. vor.1; = Stanca din Drăgoeşti; rudă a boierilor Drăgoeşti2 şi a Buzeştilor. Rudă cu Mihai Viteazul, cu Socol Comăţeanu şi cu doamna Elina a lui Matei Basarab.
M. com. 1591 iun. 1 — 1592 aug. 27. Apropiat al lui Mihai Viteazul, a pribegit împreună cu acesta în Trans. şi la Constantinopol 3; m. com. 1594 sept. 26—1599 dec. 28; a îndeplinit diverse misiuni
 Secolul XVI
  59
în timpul domniei lui Mihai Viteazul; printre altele, a fost trimis să asedieze Hîrşova (1594). După unele ştiri, alături de alţi boieri, s-a adresat în 1599 boierilor pribegi, cerînd domn pe Simion Movilă4; a rămas alături de Radu Şerban m. cluc. (in sfat) 1603 apr. 19—dec. 28. Ucis de „tîlhari" la 1604 iul. 8 5, □ pronaosul mitropoliei din Tîrgovişte •. A avut o soră, Ana, □ m-rea Strîmbu (Găiseni), ctitoria familiei 7 şi un frate Vîlsan (?) log. 8.
       >) Doc. 1626 mai 13 (DRH, voi. XXI, p. 118). V. şi Rsl, XI. 1965. p. 348 - 349. *) DIR. XVII/l, p. 287. La 1610 apr. 10 se spune că Udrişte post. din Drăgoeşti şi soţia sa, Sora, erau strămoşii ei (ibid., p. 445 — 446).
       V. şi In amintirea lui C. Giurescu. p. 226 şi RIR, 1941 — 1942, p. 83 şi pisania crucii din Nămăeşti, din 1599 (ASB, ms. 730, f. 58). *) Sza-moskdzy, p. 100. După părerea lui Dan Pleşia, Radu Florescu ar fi fost urmaşul unui fiu al lui Radu Paisie, domn care — precum se ştie — a fost tatăl lui Pătraşcu cel Bun, care, la rlndul său, a fost tatăl lui Mihai Viteazul. Mihai era deci rudă cu Radu Florescu. *) SMIM, V, p. 186— 188. In acelaşi an a semnat tratatul lui Mihai Viteazul cu Andrei Bâthory (Hurmuzaki, III, p. 330—331). La 1601 sept. 8, se număra printre boierii care trebuiau să primească scrisori de la imperiali (ibid., XII, p. 1231). •) DIR. XVII/l, p. 475. Despre uciderea sa v. şi relaţia din 23 iul. 1604, din care rezultă că asasinii acestui boier „di anticha famiglia" veniseră din Trans. (Veress, VII. p. 210). •) Doc. 1604 sept. 12 (DIR. XVII/l, p. 141) şi cel citat la nota precedentă. T) DIR. XVII/3. p. 500. •) DIR, XVI/6. p. 29. Despre el v. Florescu G. D.. Un s/etnic al lui Matei Basarab, p. 83, n. 1, St. doc., V, p. 682, Hurmuzaki, IV. p. 404.
FRANGOPOL CONSTANTIN (grec) din Zante, fost negustor la Constantinopol; = Lucreţia, sora Ecaterinei Salvaressi, care era soţia lui Alexandru Mircea; fiica soţiei sale era soţia lui Pîrvu din Cioroiaşi m. cluc.1. M. vist. 1578 iul. 2—<1583> iul. 15. La venirea ca domn a lui Petru Cercel (1583), a plecat din ţară cu Mihnea Turcitul, ruda sa.
      l) N. Iorga, Contribufiuni, p. 7 — 8. Intr-o scrisoare din 1577, doamna Ecaterina declara că sora sa a luat de soţ pe Constantin Frangopol „vărul mamei noastre vitrege" (ibid., p. 21). In anul următor, doamna preciza că sora ei 11 luase pe fiul lui Frangopol din Galata, deoarece „nu a vrut să aştepte" o „partidă" mai bună (ibid., p. 25 şi Hurmuzaki, XIV/l, p. 57). La 1586 mai 30 i se spune f. agă.
GHEORGHE DIN PIETROŞANI, frate cu Toma banul K M. com. 1545 mai—1546 iul. 5; m. vist. 1546 ian. 10—sept. 20. A fugit în Trans. de teama lui Mircea Ciobanul (1548) *.
         >) DIR. XVI/2. p. 322. V. şi RIB, I, 1943. nr. 3. p. 62. *) Quellen. III. p. 433. V. şi RIB, I. 1943. nr. 3, p. 62. Un GheorghS vist. este trecut
 60
 Ţara Românească
      în pomelnicul m-rii Argeş între boierii căzuţi în lupta împotriva turcilor (BOR, 1965, nr. 3-4, p. 310).
GHERGHINA, v. sec. XIV-XV.
GHIORMA, grec (din Pogoniani)1; = Caplea, care a fost mătuşa boierilor Buzeşti şi fosta soţie a lui Badea Aiaz Izvoranu m. post. 2. M. post. 1564 mart. 31 —1568 iun. 8 3. Ctitorul bis. numită a lui Ghiorma banul din Bucureşti, devenită apoi biserica Grecilor4; soţia sa a ctitorit biserica numită a Caplei (Sf. Nicolae din Bucureşti). Fiul său, Manta, nu a devenit mare dregător. Fiul Caplei din prima căsătorie, Pătraşco, a fost □ la m-rea Bolintin 5.
      1) Aşa i se spune în pisania bisericii Ghiorma banul (Inscripţii Buc., p. 487,). 2) MO, 1965, nr. 5 — 6, p. 408. •) Cu titlul de m. ban este amintit în sec. XVII, dar este greu de precizat data cînd a ocupat această funcţie. I. C. Filitti credea că în 1566 (AO, 1932, p. 330), dar la acea dată era m. post. Tot cu titlul de Ghiorma ban figurează şi în pomelnicul m-rii Argeş, între grecii ţarigrădeni (BOR, 1965, nr. 3 — 4, p. 313). Despre el. v. Năsturel P. V., Bis. Stavropoleos din Bucureşti, Buc., 1906, p. 1-14. *) Doc. 1631 apr. 23 (ASB, Bradu, XXXIX/l). ®) DIR, XVI/3, p. 190. Filitti, Arhiva, p. 21, nota 1, crede că Ghiorma Alexeanu m. ban din sec. XVII este nepotul lui Ghiorma post.
GIURA DIN STĂNEŞTI, fiul lui Dimitrie Pozob şi al Zorzei, care a devenit apoi soţia lui Harvat m. log.; = Vilaia, fiica lui Mogoş spăt., care era fiul lui Mogoş banul, iar acesta frate cu Neagu m. vor. în sec. XV
A fost membru al soliei de boieri ce au cerut la Poartă învestitura ca domn a lui Radu Bădica 2. A participat la luptele conduse de Radu de la Afumaţi contra turcilor 3. M. post. 1526 febr. 6; pah. 1529 apr. 14 —mai 24; log. II 1530—1532; m. post. 1532 mai 5. A participat la mişcarea condusă de Şerban banul, după care a fugit peste Dunăre 4, unde a murit. Ctitorul m-rii Stăneşti (1536). Copii: Preda, Harvat, Mogoş şi Maria = Radu Buzea m. arm. şi mama celor trei fraţi Buzeşti 6.
      *) D. Pleşia, Contribuţii la istoricul m-rii Stăneşti (Vilcea) şi al ctitorilor ei (MO, 1965, nr. 5 — 6, p. 408 şi urm.). 2) Bogdan, Relaţiile, p. 409. a) MO, 1961, p. 805. *) După informaţiile cuprinse într-un raport al lui Aloisio Gritti din 1534, Giura log. se afla la acea dată refugiat în Haţeg împreună cu fam. sa „din pricina pedepselor şi prigoanelor" lui Vlad Vintilă. împreună cu el se găsea şi Teodor log. din Drăgoeşti (A. Decei, Două documente turceşti privitoare la Aloisio Gritti, ms.). 6) AO, 1938, p. 11. V. şi „Balcania", 1941, p. 473.
(GOLESCU) IVAŞCO (DIN GOLEŞTI), fiul lui Radu Furcovici cluc. din Goleşti1; frate cu Albu Golescu cluc.; = Elina sau Ilina,
 Secolul XVI
 61
fiica lui Udrişte din Mărgineni vist. şi a Ancăi, fiica lui Radu de la Afumaţi 2; Ilina era sora lui Udrişte banul din Mărgineni3. Ivaşco era rudă şi cu Craioveştii (prin Şerban banul din Izvorani) 4. Fără titlu 1557 apr. 8; m. arm. 1568 <iun.> 21; m. stol. 1568 iul. 19 —1569 oct. 28; m. log. 1570 oct. 8—1574 aug. 7. în relaţii foarte bune cu Alexandru Mircea voievod —cu care se înrudea —care-i botează fiul, Vlad post. 5, şi-l numeşte vlastelin, prim sfetnic şi din „casa" sa6. M. vor. 1574 sept. 4—1578 iun. 30. Trimis de Alexandru Mircea în Trans. să aducă pe Dumbravă vor. lui Ioan vodă Viteazul, care-1 atacase „cu înşelăciune" 7. Alături de fratele său, Albu, a arătat o deosebită vitejie în lupta cu Ioan vodă Viteazul, de la Jilişte, cînd au salvat împreună viaţa domnului Ţ. Rom. Ivaşco a fost rănit în această luptă 8. F. m. vor. (în sfat) 1578 iul. 2—1581 febr. 24 (cu intermitenţe); m. vor. 1581 sept. 1
—   <1583> iul. 15. Vlastelin şi prim sfetnic al lui Mihnea Turcitul 9. La numirea ca domn a lui Petru Cercel (1583), a pribegit în Trans. „cu toate averile, cu nevasta şi cu copiii". De aci s-a dus în Polonia, cu speranţa că ruda sa Mihnea va lua din nou tronul şi-l va trimite ambasador la Roma (într-o relaţie e numit unchiul lui Mihnea). A venit din nou în Trans., de unde a fost cerut de Petru Cercel. A fugit apoi în Mold., unde i s-a întîmplat „moarte năpraznică". A fost autorul unui proiect de coaliţie antiotomană 10. □ m-rea Bistriţa (Mold.) la 1584 dec. 20 n. După moartea sa, se spune că soţia sa, Ilina, a luat 1 000 de galbeni de la Mihnea Turcitul să-i schimbe în Trans.; cheltuindu-i, Mihnea vodă i-a confiscat satele 12.
Fiul său, Tudoran slug. din Goleşti, a ajuns şi el mare dregător, în afară de acesta a mai avut un fiu, Vlad post.13.
        *) DIR, XVI/3, p. 54 şi 283. Menţionez că, la 1525 iul. 24, este amintit Ivaşco, fiul lui Baldovin pire. şi al Măriei, stăpîni la Goleşti (DIR, XVI/l, p. 187). Baldovin e considerat precursorul fam. Golescu. *) V. îndeosebi doc. din 1588 iun. 14 şi 1589 iul. 5 (ibid., V, p. 368 şi 418). V. şi ibid.,
        IV, p. 250, XVII/l, p. 358-359, RIAF, voi. X, 1909, p. 85-86, Filitti, Arhiva, p. 20 (care o consideră pe Ilina fiica lui Radu de la Afumaţi) şi Florescu, Mărgineni, p. 72 — 77, care arată că Elina din Mărgineni este nepoata lui Radu de la Afumaţi. ®) Doc. cit. din 1588 şi 1589. 4) AO, 1932, p. 31-32. «) DIR. XVI/3, p. 383 (doc. 1570 nov. 5). 8) Ibid., p. 385. IV, p. 21 passim. 7) Doc. 1575 aug. 22 (ibid., p. 199;. La 1576 febr. 17 Ivaşco vor. era la Sibiu (Veress, II, p. 105). V. şi Hurmuzaki, XI, p. 822 passim. ») Doc. <1577> ian. 30 (DIR, XVI/4, p. 250). •) Doc. 1581 dec. 8 (ibid., V, p. 40;. 10) Veress, II, p. 257, 264
        — 268, 270 — 271, 279, 299 — 302. V. şi Florin Constantiniu, Un proiect românesc de coaliţie antiotomană din ultimul sfert al sec. al XVI-lea („Studii", 1963, nr. 3, p. 673—679). u) Inscripţii, I, p. 39—40. 12) Doc.:
 62
 Ţara Românească
       1589 iun. 13, 1609 ian. 23, 1628 iun. 23 (DIR, XVI/5, p. 416, XVII/l, p. 358, ASB, Radu vodă, XLIII/5). 13) DIR, XVI/3, p. 54 şi 283 (doc. 1557 apr. 8 şi 1568 aug. 13).
GOLESCU ALBU, fiul lui Radu Furcovici din Goleşti cluc., frate cu Ivaşco Golescu m. vor. 1; = Irina, fiica lui Miloş voievod, care era fiul lui Mircea pretendentul 2 şi fratele lui Alexandru Mircea; acesta din urmă era deci unchiul lui Albu Golescu.
Fără titlu 1557 apr. 8; cluc. (jupan) 1568 aug. 25; m. cluc. 1570 nov. 10 —1574 apr. Vlastelin, prim sfetnic şi dregător din „casa" lui Alexandru Mircea 3. A murit în vîrstă de 23 de ani (?) în lupta de la Jilişte, la 1574 apr. 24, cînd toţi boierii „l-au lăsat (pe domn) să-şi piardă capul" 4; Q m-rea Vieroş, ctitorită de el şi de fratele său Ivaşco m. vor. 5. Fiul său a fost Albu post. 6.
       *) DIR, XVI/3, p. 54 şi 283. 2) V. Nicolescu Elie, Miloş vodă (RIAF, voi. IX, 1903, p. 193—199), Florescu, Mărgineni, p. 85 şi St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 330. 3) DIR. XVI/3, p. 385, IV, p. 21. 49, 64 passim. 4) Inscripţii, I, p. 144; v. şi doc. din 1575 ian. 25 şi <1577> ian. 30 (DIR, XVI/4. p. 162 şi 250). 5) Inscripţii, I, p. 141-142 şi 145 şi St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 328 — 330. ®) DIR, XVI/4, p. 250 (doc. cit. din <1577> ian. 30).
GONŢEA, fiul (?) lui Gonţea m. arm. al lui Vladislav al III-lea; = jupaniţa Vişa l. M. pah. 1568 iul. 19—1583 iul. 10 (singurul dregător din această epocă ce a ocupat aceeaşi funcţie fără întrerupere un timp atît de îndelungat). Tăiat de Petru Cercel (1584) 2. Fiul său a fost Neagu log. 3.
      *) DIR, XVI/4, p. 477 (doc. 1580 iun. 4). *) Istoria, p. 53, Istoriile. p. 66. într-o relaţie contemporană se afirmă că tăierea a avut loc „la Paştele acestea" (Veress, II, p. 302). 3) Doc. cit. din 1580 iun. 4.
HAMZA DIN OBISLAV, nepotul lui Hamza din Obislav, care era = cu o fiică a lui Neagoe Strehăianul; rudă cu Craioveştii1 şi cu Neagoe Basarab; = Slavna2 (probabil fiica lui Drăghici al lui Stoica m. vor.) 3.
M. com. 1512 mai 26—1520 iul. 14; m. spăt. 1520 aug. 6—1521 nov. 30. „Hiclean" faţă de Radu de la Afumaţi ante 1522 aug. 4 4; port. (în sfat) 1525 iul. (al lui Vladislav al III-lea); m. vist. 1527 febr. 27—iul. 2; vist. 1529 apr. 14; (fost) vist. (în sfat) 1530 iul. 6; m. ban 1530 nov. 27—1533 dec. 27. Vlastelin şi din „casa" lui Vlad înecatul5, cînd apare însă uneori al treilea sau al patrulea
 Secolul XVI
 63
între membrii sfatului, ca ban ăl Jiului. □ m-rea Glavacioc ante 1535 sept. 9 6. Fiica lui Hamza, Stanca, = Stanciu al Bengăi m. spăt.7.
      1) DIR, XVI/2. p. 104. a) Ibid., p. 191. 3) Florescu, Mărgineni, p. 51 şi Divanele, p. 338. *) DIR, XVI/l, p. 172-173. 8)DIR, XVI/2, p. 104. V. şi Quellen, II, p. 213. •) DIR, XVI/2, p. 191. V. şi doc. din 1624 mai 28 (DIR, XVII/4, p. 413). 7) DIR, XVI/3, p. 328. V. şi Florescu, Mărgineni, p. 48 — 49.
HARVAT (DIN GROZEŞTI) frate cu Ivan Călinescu m. log.; = Maria, fiica lui Ianăş cluc. şi cu Zorza, care a fost mama lui Giura log., bunicul celor trei fraţi Buzeşti.
M. spăt. 1508 iun. 15—1509 iun. 19; m. vist. 1510 apr. 24—1514 iul. 14; m. log. 1514 iul. 23—1522 febr. 3. Vlastelin şi prim sfetnic al lui Neagoe Basarab 2, pe care l-a ajutat probabil la alcătuirea „învăţăturilor" către fiul său Teodosie. Pribeag în Trans. după moartea lui Neagoe Basarab 3, de unde revine în ţară în timpul domniei lui Radu de la Afumaţi. Log. (fost) 1522 aug. 4 (is.); /. log. (în sfat) 1523 apr. 4. -f- în luptele cu turcii 4. Ctitor al m-rii Gura Motrului.
Fiii săi, jupan Alexandru şi Moţea, nu au mai ajuns dregători 5. O fiică a lui Harvat, Neacşa, = Dobrovoe pîrc. şi apoi cu Peia m. port., iar o altă fiică, Mara,= Toma banul. Fiica Neacşei, Calea, = Detco m. arm. din Brîncoveni.
       1) Avea ocină la Grozeşti, pe Jiu (DIR, XVI/l, p. 135). Este foarte probabil croat de origine, refugiat la noi. Despre Harvat v. şi Gen. doc.,
       II, p. 303 — 305, St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 37 şi T. Palade, Radu de la Afumaţi, p. 72-74. *) DIR, XVI/l, p. 114, 135, 141, 167 (doc. 1516 febr. 21, 1518 mai 4. 1519 ian. 28. 1521 apr. 11). 8) Aci a primit, Împreună cu Pîrvu banul şi Oancea vist., p&mînturi de la regele Ludovic al II-lea (Veress. Acta et epistolae, I, p. 126 — 128). V. şi AO, 1932, p. 135, Hurmuzaki, XI. p. 848, Quellen, I, p. 357, 371 etc. 4) Pomelnicul m-rii Argeş, In BOR, 1965, nr. 3 — 4, p. 310. V. şi GB, 1967, nr. 7 — 8, p. 805-807 şi SV, 1970. p. 137. •) DIR. XVI/2, p. 10 şi 214. Un alt fiu al s&u pare a fi fost Ţalapi, care, ca şi fiul său Ţalapi, nu au fost dregători (ibid., IV, p. 429). Despre Alexandru v. şi Veress, op. cit., p. 134.
HARVAT DIN IZVOR. M. port. 1573 aug. 12 —1576 ian. 9 (dregător); m. port. (in sfat) 1574 dec. 18; m. stol. 1576 dec. 30—
1582   iun. 2. Trimis de Alexandru Mircea să împartă satele Craio-veştilor între boierii din Brîncoveni şi jupaniţa Anca din Coiani1. Fiii săi, Ivan post. şi Ţalapi, nu au ajuns dregători 2. Ivan este bunicul fam. Ştirbei din sec. XVII.
        l) Doc. 1612 dec. 18 (DIR, XVII/2, p. 112). *) Ibid.
 64
Ţara Românească
IANE (IANIU) DIN BOLEASCA l. M. pah. 1585 apr. 16 - mai 26;
m. post. 1585 nov. 6—1586 iul. 7; pah. (fost) 1587 ian. 28; m. post. 1587 apr. 30—1590 mart. 25; 1591 mai 22; 1591 dec. 29 —1592 iul. 15; m. pah. 1592 dec. 1-1593 mai 20.
Fiica sa, Neacşa, care avea ocine la Goleşti-Muscel, = Gheorghe din Măgureni m. log. 2 şi apoi cu Ghiorma Alexeanu m. ban; fiii lui Iane: Paraschiva post., Radu şi Tudor, nu au ajuns mari dregători 3. Ei au format familia Boleşteanu.
     !) Doc. 1634 nov. 21 (Acad., XLIII/4). *) Doc. 1634 dec. 12 (Acad., XLIII/3). a) Doc. cit. din 1634 nov. 21 şi Filitti, Arhiva, p. 21.
IANE (CANTACUZINO?) (Ianiu), grec, fratele (?) lui Andronic Cantacuzino; unchiul lui Mihai Viteazul (?) x.
Vist. (Mold.) (el?) 1572—1585 2. Ajută pe Mihnea Turcitul să ia tronul (1585) 3; m. ban 1586 mart. 25—1592 dec. 1 4. Capuchehaie la Constantinopol (1587) 6, în care calitate reprezenta Mold. şi Ţ. Rom., avînd o mare influenţă la schimbarea domnilor. A jucat un rol de seamă în uciderea lui Petru Cercel 6. în vremea domniei lui Ştefan Surdul, a luat satul Băileşti de la Danciu vor. din Brîncoveni ca să-i „scoată" dregătorie de la domn. A ajutat pe Mihai Viteazul să ia tronul şi a contribuit la căderea lui Petru Şchiopul. La 1594 era încă capuchehaie la Poartă 7. După ridicarea lui Mihai Viteazul contra turcilor, de frică să nu fie ucis, s-a turcit8. Fiul său, Apostol, s-a turcit şi el, luînd numele de Curt Salam ceauş. A venit în ţară în timpul domniei lui Leon vodă; fiind „eşit din lege afară", nu i s-a dat voie să stăpînească averea tatălui său 9.
        *) Problema este destul de controversată. Lui Mihai Viteazul i se spune „Epirotae Ianii filius" (Hurmuzaki, III, p. 457 şi P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, p. 18). în cronica lui B. Walther (ed. D. Simonescu, în SMIM,
        III, p. 62) se afirmă că fostul ban Iane (căruia nu i se spune numele) era „avunculus vel matris frater (al lui Mihai —N.S.), gente Graecus, qui et ipse antea dicto Bahni officio functus erat" şi că avea mare trecere la Poartă. V. şi discuţia la N. Iorga, Contribuţiuni, p. 83, nota 1 şi Tanoviceanu I., începutul Cantacuzineştilor în ţările române şi înrudirea lor cu Vasile Lupu („Arhiva" — Iaşi, III, 1892, nr. 1, p. 14 — 32), unde se susţine că Iane nu a fost rudă cu Mihai Viteazul. în lucrarea sa Mama şi sofia lui Mihai Viteazul, Buc., 1934, p. 8 — 10, I. C. Filitti crede că Iane banul nu e Cantacuzino, ci un „om prost, necioplit". V. şi idem. Arhiva, p. XXIII —XXIV şi St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 297. După părerea lui Dan Pleşia şi G. D. Florescu (Originea lui Mihai Viteazul, ms.), Iane ar fi fost şi m. post. al lui Pătraşcu vodă, tatăl lui Mihai Viteazul, care l-a făcut apoi m. ban al Jiului. Apropierea sa de domnul Ţ. Rom. s-ar datora faptului că Iane era fratele Tudorei, mama lui Mihai
 Secolul XVI
 65
       Viteazul şi ţiitoarea lui Pătraşcu vodă. El ar fi fost apoi m. vist. al lui Ioan vodă Viteazul, domn care — precum se ştie — a susţinut la tronul Ţ. Rom. candidatura lui Vintilă, fiul lui Pătraşcu cel Bun. *) Hurmuzaki,
       XI, p. 207 — 209. Menţionez că, In această vreme, exista tn Mold. un dregător tot grec, Iane Calughera din Pogoniana, m. vist. (1583 ian. 6 - 1591 iun. 16 şi 1593 mart. 12 - 1594 dec. 1). V. Mold. ») N. Iorga, Contribuţiuni, p. 81. *) Szamoskdzy afirmă că Iane „a fost paharnicul lui Ştefan vodă" (Surdul) (ed. I. Crăciun, p. 101). E probabil că cronicarul îl confundă cu Iane din Boleasca, ce a fost m. pah. în 1592—1593, cînd Iane Cantacuzino era m. ban. *) V. scrisoarea lui Ioan di Marini Poli din 1587 aug. 31, în care acesta arată că m. ban, „om cuminte şi prieten al domnului", reprezenta laŢarigrad pe Mihnea Turcitul (X. Iorga, op. cit., p. 81 şi 82 — 83). V. şi o scrisoare din 1591 apr. 9 a lui Mihnea Turcitul, în care se spune că banul Iane a fost „agente di tutti i prencipi di Valacchia", în care calitate oprise ajutoarele trimise de aceştia patriarhului de Constantinopol (Veress, III, p. 241). •) Hurmuzaki. XI. p. 733 — 734. 7) Hurmuzaki, IV/2, p. 180. •) Cronica lui C. Daponte. la C. Erbiceanu, Cronicari greci, p. 20. •) Doc. 1631 dec., 1634 febr. 12 etc. (ASB, Radu vodă, XXXIX/11 şi 18) şi St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 298-299.
       Fiind considerat rudă cu Mihai Viteazul, despre Iane (Cantacuzino?) s-a scris destul de mult: Minea I. şi L. T. Boga, Despre Iane mare ban de Craiova şi ceva despre Mihai Viteazul. Iaşi, 1934, 32 p. (din CI, X —XII, 1934 — 1936, nr. 2, p. 33 — 64); Filitti I. C., Cu privire la banul Iane, unchiul lui Mihai Viteazul (AO, XIII, 1934, p. 495-496); Idem. Notiţe olteneşti. Judeţul de Baltă; biserica din Almaj; cu privire la banul Iane, Craiova. 1934; v. şi: AO, 1929. p. 220-221; Hurmuzaki. III, p. 131-132, 134, 152; P. P. Panaitescu. Mihai Viteazul, p. 15, 18 — 21 etc. V. şi SV, 1970, p. 116, unde se spune că ™ fiica lui Staico din Sinteşti.
IANIU (IANE) DIN DÎRZA (după părerea lui D. Pleşia, acelaşi cu Iane Cantacuzino); cumnat cu Cîrstian din Stănceşti m. spăt. M. post. 1554 mai 25 —1557 aug. 23; m. ban <1557> 1560 iun. 30 —1568 mai 25 *.
      *) Un Iane m. vist. este trecut în pomelnicul m-rii Argeş între boierii „greci ţarigrădeni" (BOR, 1965, nr. 3—4, p. 313).
IOAN (DIN BUJORENI) = Neacşa1. Log. („învaţă" la scrierea unui hrisov) 1560 iun. 21*; m. log. 1569 nov. 20—1570 sept. 27; f. m. log. (is.) 1571 aug. 3; f. m. log. (hotamic) ante 1576 ian. 9; log. (fost) 1583 apr. 23 (dată la care era bătrîn). Neavînd copii, a înfiat pe nepotul său de soră, Badea, căruia i-a dat de soţie pe nepoata soţiei sale, Neacşa3.
       *) Doc. 1583 apr. 23 (DIR, XVI/5, p. 98). •) Un Ioan pit. a fost solul lui Mircea Ciobanul la Sibiu în 1552 (Veress, I, p. 103). *) Doc. cit. mai sus.
  66
Ţara Românească
IVAN CĂLINESCU, frate cu Harvat m. log. Cluc. 1504 nov. 21 (vlastelin şi dregător; nu e în sfat); fără titlu, martor în tratatul din 1507 dec. 31; m. stol. 1508 nov. 11 —1509 iun. 11. La 1509 se pregătea să fugă la Braşov, de teama lui Mihnea cel Rău 2; m. stol. 1510 apr. 24—1512 ian. 8; m. log. 1512 mai 26—1513 oct. 24. + cu numele de Ioan călugărul la 1514 febr. 4, □ m-rea Snagov 3.
Fiul său, Bunul, s-a înfrăţit cu Harvat m. stol. pe ocina de la Călineşti 4. Ivan a fost începătorul fam. Ştirbei din Izvorani.
                  *) Bogdan, Relaţiile, p.355 (semnează IvanKalinaczki).®) Ibid.,p. 306 — 307.
            8) Inscripţii, I, p. 161. *) DIR, XVI/4, p. 305 (doc. 1578 ian. 17).
IVAN NOROCEA (din Răzvad) 1 = domniţa Stana, fiica lui Mircea Ciobanul voievod 2. Rudă cu Ivan Rudeanu m. log. şi cu Buzeştii. Sol în Trans. (1559 şi 1560)3. M. post. 1561 oct. 24—1564 ian. 8; m. log. 1564 mart. 31—1568 iun. 8. Întîiul sfetnic şi „din casa" lui Petru cel Tînăr, cumnatul său. Pribeag apoi în Trans. (probabil la 1571), împreună cu fratele său Gheorghe numit Pribeagul4. Aci intră în slujba familiei Bâthory. A fost reprezentantul Trans. la Poartă şi trimis în diverse solii în Mold. După nunta fiicei sale Velica cu Vlad, fiul lui Miloş, Ivan se mută în Mold., unde domnea ruda sa, Petru Şchiopul, şi unde devine pîrc. N. 1589 apr. 24, 1589 mai 23—1590 mart. 26, 1591 apr. 25—30; pîrc. R. 1591 mart. 16; m. vor. ţ. sus 1591 dec. 25—1592 mai 3; hat. 1593 mart. 12 —apr. 20. Se întoarce apoi în Trans., unde participă la înfrîngerea conspiraţiei lui Balthazar Bâthory. Vine în Ţ. Rom., cu gîndul de a converti la catolicism pe locuitorii ei. M. vor. 1594 sept. 26—1597 febr. 6. A slujit „cu vărsare de sînge" pe Mihai Viteazul în luptele cu turcii 6. + ante 1600 apr. 14 7. Ctitorul bis. numită a lui Norocea vor. din Piteşti şi una din cele mai interesante figuri de oameni politici din sec. XVI.
A avut doi fii, Adam şi Petru, şi două fiice, Velica, = Vlad, fiul lui Miloş pretendentul8, apoi cu Fabio Genga 9, prietenă a lui Mihai Viteazul, şi Zamfira = Petre Racz şi Ion Balintit10. O nepoată a lui Ivan, Maria, = Nedelco post. din Mărăcineni u.
                   *) Aşa i se spune la 1601 ian. 26 (DIR, XVII/l, p. 1). *) Doc. 1634 iun.
       11 (Acad., ms. 403, f. 19 v., G. Potra, Documente, p. 11). V. şi Gen. doc., II, p. 378, unde este confundat cu Ivan din Ruda, şi acesta f. m. log. 3) Hurmuzaki, XI, p. 871 şi 873. 4) Greceanu Şt., Pribegia unui boier muntean în secolul al XVI-lea (Ivan vornicul Norocea) („Săptămina politică şi culturală", II, 1911, nr. 31 — 34 din 9, 16, 23 şi 30 iul.); aici se susţine că Ivan log. a avut doi fii: Pătru şi Cristofor; Şt. Meteş, Moşia
Secolul XVI
  67
      ardeleană Cetea a logofătului Ioan din Piteşti şi iobagii săi („Societatea de mîine" — Cluj, 1933, nr. 2, p. 38 — 39, nr. 5, p. 97—98, nr. 6, p. 130— 131); idem. Moşiile domnilor şi boierilor din ţările române tn Ardeal şi Ungaria, Arad, 1925, p. 53 — 58; Dăncilă I., în slujba neamului prin Evanghelie, Sibiu, 1925, p. 81 şi urm. Despre Gheorghe Pribeagul, care a devenit apoi socrul lui Stroe Buzescu cluc., v. AO, 1935, p. 109 şi urm., şi MO. 1963, nr. 7 — 8, p. 551. 6) Chiar în această calitate i se spune tot „Lugofott Iwan" (Hurmuzaki, XI, p. 840). Despre cariera sa politică deosebit de interesantă în Ţ. Rom., Trans. şi Mold. v. Totoiu Georgeta, Rolul logofătului Ivan Norocea în viaţa politici a ţărilor române în a doua jumătate a sec. XVI („Studii", 1963, nr. 2, p. 409 — 426) şi Date noi în legături cu logofitul Ivan Norocea din Piteşti („Apulum",V, 1965, p. 323—345), unde se dau multe amănunte şi despre fam. sa. Autoarea acestor două studii îl crede acelaşi personaj cu Ioan log. V. şi P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, p. 77-78. •) DIR, XVI/6, p. 191. 7) Ibid., p. 372. 8) V. scrisoarea lui Petru Şchiopul din 1587 febr. 17, în care se spune că Vlad voievod „fratele nostru mai mic" (de fapt nepot) a luat de soţie pe fiica logofătului Ivan, nepoata văduvei lui Mircea Ciobanul (Veress, III, p. 97), N. Iorga, Un pact de familie şi o nunti domnească în 1587 (AARMSI, s. III, t. XII, 1931, p. 27-31); idem, Contribuţiuni, p. 81, unde Ioan di Marini Poli declară că Velica era „fiică de fiică a Mircioaei", iar Vlad văr primar al domnului. *) Gen. doc., II, p. 287 — 288, Hurmuzaki, II/5, p. 780, N. Iorga, Documente privitoare la Ivan Norocea şi la Velica Norocea, prietena lui Mihai Viteazul (BCI. X. 1931, p. 93 — 102) şi idem Trei chipuri din veacul al XVII-lea (CL, 1905, p. 117—120), unde se afirmă că a fost soţia lui Petru Cercel. 10) Doc. 1600 apr. 14 şi 1601 ian. 26 (DIR, XVI/6. p. 372, XVII/l, p. 1), Veress, VII, p. 29
      —  30, Florescu. Divanele, p. 84 — 85, Marţian, Zamfira Logofăt („Răvaşul", VII, 1909, p. 361—362) şi Puşcariu I., Două Zamfire, domniţe române trecute în Transilvania (AARMSI, s. II. t. XXIX, 1907. p. 602). “) DIR. XVII/l, p. 413. tn acest doc. se spune că, in vremea domniei lui Radu Şerban, fiica lui Ivan Norocea se afla în Trans. V. şi SV, 1970, p. 136.
IVAN DIN RUDA (Rudeanu) = Maria, fiica lui Neagoe m. vor. din Periş 1; cumnat cu Teodosie banul din Periş 2 (soţia sa era soră cu Teodosie banul).
M. med. 1555 nov. 12—1577 dec. 16. Pribeag în Trans. pînă în timpul domniei lui Mihnea Turcitul3; m. log. 1580 apr. 7—1582 aug. 10; log. (fost; Ivan cel bătrîn) 1589 mai 17; f. m. log. 1590 apr. 24 —iul. 11.
De la el porneşte fam. de dregători Rudeanu (sau din Ruda). A avut şapte fii: Teodosie şi Tudor, ajunşi şi ei dregători şi alţi cinci care nu au devenit dregători 4: Chirca com. = Maria şi apoi cu Neacşa din Bădeni, care a avut ca fii pe Chisar pah. şi Constantin5; Oprea stol., care a avut ca fiu pe Damaschin călugărul; Staico, ce a fost tatăl lui Dragomir log. din Curtişoara = Maria din Ho-tărani; Pîrvu log., care a avut o fiică, Stanca = soţia lui Preda din Cepturoaia şi apoi a lui Condilo m. post.; Ist van log. = Caplea din Maia şi tatăl lui Mitrea slug.6. Ivan a avut şi două fete: Caplea
  68
 Ţara Românească
= Preda cluc. din Ţînţăreni şi mama Zamfirei7 şi Stana = Badea pah. din Grădişte, pîrc. de Făgăraş la 1600.
      *) DIR, XVI/4, p.142 (doc. 1574 sept., unde se afirmă că sora Măriei, ju-paniţa Caplea, soţia lui Cîrstian, ncavînd fii, şi-a dăruit averea surorei sale şi cumnatului său, Ivan m. med.).2) AO, 1943, p. 46. La 1618nov. 25 se spunea că jupaniţa Caplea din Periş era străbunica lui Vlad Rudeanu m. pah., fiul lui Teodosie m. log. (DIR, XVII/3, p. 270). 3) DIR, XVI/6, p. 42. El să fie probabil acel „Jowan Mederecz", amintit printre pribegi la 1572 mai 16? (Veress, I, p. 316). *) Doc.: 1577 dec. 16, 1617 iul. 15, 1623 febr. 18, 1628 mai 8 (DIR, XVI/4, p. 303, XVII/3, p. 162,
      IV, p. 227, ASB, şc. Ionaşcu, 11/1).s) Doc. <1619> (DIR, XVII/3, p. 452).
      6)  Doc. 1624 mai 20 (ibid., IV, p. 404). 7) Informaţie de la D. Pleşia.
IVAŞCO, v. (Golescu) Ivaşco.
IZVORANU, v. Badea Aiaz Izvoranu.
JIPA. M. port. 1589 iun. 5, dată cînd e miluit de Mihnea Turcitul pentru slujbe făcute în ţări străine x. Frate de cruce cu Ivaşco vor. A pribegit împreună cu alţi boieri, fiind duşman al lui Mihai Viteazul2. Fiul său, Stoica post., nu a mai ajuns dregător 3.
      !) DIR, XVI/5, p. 413. 2) SMIM, V, p. 186-188. 8) Doc. 1620 mai 22 (DIR, XVII/3, p. 531).
JITIANU (din Ruşi), fiul lui Staico m. log., nepotul lui Vlad Călugărul. M. stol. 1514 mai 8—1521 nov. 30; stol. (fost) 1529 apr. 14 (altul?) a participat la luptele lui Radu de la Afumaţi cu turcii \
      l) MO, 1961, nr. 10-12, p. 804, GB, 1967, p. 825 şi SV, 1970, p. 124.
LĂUDAT (din Leurdeni), fiul lui Badea Cotescu; = Voica x. Fără titlu (jupan) 1531—1532; cluc. (jupan) 1533 febr. 7 —mart. 18; m. cluc. (în sfat) 1533 apr. 16. + cu acest titlu la 1533 sept. 2,
□   bis. sa din Hîrteşti-Muscel 2. Copii: Jitian, □ în aceeaşi bis. şi Calea = Sîrbu log. 3 şi mama lui Lăudat din Vlădeni m. log.
       *) Inscripţii, I, p. 126, DIR, XVI/2, p. 128 şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 221. 2) Inscripţii Buc., p. 508 şi Inscripţii, I, p. 125. în Quellen, IV, p. 499 se afirmă că a fost ucis de Moise vodă. 3) DIR, XVI/3, p. 193 (doc. 1564 iun. 12).
LĂUDAT DIN VLĂDENI1, fiul lui Sîrbu log. 2 şi al Calei,, care era fiica lui Lăudat (din Leurdeni) m. cluc3. Grămătic şi log. 1568 mai 23—1579 ian. 10. „învaţă" la redactarea unor hrisoave
1571   iul. 11, 1573 mai 29, 1579 ian. 10. Scrie hrisoave <1571 —
 Secolul XVI
 69
1572  aug.>. M. log. 1582 aug. 12 —<1583> iul. 15. Fiii săi, Tudor log. şi Dragomir post., nu au devenit dregători 4; un alt fiu al său, Radu diac, scria un hrisov la 1588 febr. 9 5.
      *) Aşa i se spune la 1571 mai 2 (DIR, XVI/4, p. 18). 2) DIR, XVI/3, p. 337. 3) Ibid., p. 193. *) Doc. 1610 ian. 10 (DIR, XVII/l, p. 426).
      6) DIR, XVI/5, p. 350.
LECA, v. (Racotă) Leca.
MANDEA, fiul lui Dragomir m. stol.; nepotul doamnei Stanca, soţia lui Mihai Viteazul; frate cu Balea m. spăt. M. com. 1600 mai 15 —iul. 9 (al lui N. Pătraşcu). Com. (fost) 1602 apr. 6—1604 mai 21. Fiica sa, Neacşa, = Drăghici din Măneştix.
      *) Ionaşcu, Documente, p. 14.
MANEA PERŞANU, fiul lui Manea Negrul m. vist. = Vlădaia 2, fiica lui Dimitrie Ghizdavăţ, □ 1528 la m-rea Seaca; cumnat cu Teodor din Drăgoeşti m. log. 3.
Post. (slugă domnească) 1498 sept. 25; cluc. (în sfat) 1512 mai 26; f. cluc. 1519 sept. 16; cluc. (is.) 1520 sept. 2; vlastelin al lui Neagoe Basarab4; m. stol. (el?) 1525 mai 30 —aug. 19 (al lui Vladislav al III-lea); m. vor. 1525 sept. 8 —1527 iul. 19. Vlastelin al lui Radu de la Afumaţi, care-1 considera „din casa" sa5; /. m. vor. (in sfat) 1528 mai 5; vor. 1537 iul. 3. Ctitorul bis. Sf. Nicolae-Androneşti din Tîrgovişte şi al m-rii Seaca 6, unde a fost probabil
      !) DIR, XVI/2, p. 230. V. şi T. Palade, Radu de la Afumaţi, p. 84. *) BCMI, 1940, p. 5. V. şi GB, 1967, p. 815, „Anuarul Com. Mon. ist.“, 1942, p. 144 şi RIB, I, 1943, nr. 3, p. 56. s) Cei doi figurează unul lingă altul în pomelnicul m-rii Argeş între boierii mari ai ţării (BOR, 1965, nr. 3-4, p. 311). 4) DIR. XVI/l, p. 150. 5) DIR, XVI/2, p. 13. •) Pe un patrafir de la această m-re, din 1528 iul., poartă titlul de m. cluc. („Anuarul Com. Mon. ist.", 1942, p. 151); pe piatra de mormint a soţiei sale, din 1528 ian. 2, e insă m. vor.
MANTA. M. post. 1593 febr. 3 —aug. 18; m. pah. 1593 sept. —
1594  oct. 31. Trimis de Mihai Viteazul să asedieze Brăila (1595) 1. M. ban <1596> aug. 31 — 1598 oct. 5. Dispare după această dată.
        *) Istoria, p. 58. Dintr-un doc. din 1594 aug. 29 (DIR, XVI/6, p. 149), rezultă că era rudă cu boierii din Brîncoveni. Menţionez că un Manta post. este trecut în pomelnicul m-rii Argeş între „grecii ţarigrădeni" (BOR, 1965, nr. 3-4, p. 313).
 70
Ţara Românească
MARCEA = Marga, fiica lui Pîrvu (I) Craiovescu şi sora lui Neagoe Basarab M. post. (is.) 1510 apr. 1; m. post. 1510 apr. 24—1512 ian. 8. Copii: Matei ban din Caracal + în lupta de la Boian din 1559, împotriva lui Petru vodă; Vîlsan din Caracal = Maria, fiica Calei din Brîncoveni; Matei = Stanca a avut mai mulţi copii: Radu post., Velica, Marga = Ivan post. şi Caplea = Oxotie aga. Vîlsan a avut trei fii: Danciu, Datco şi Radu; primul a ajuns m. vor.2 şi a fost tatăl lui Matei Basarab.
        Inscripţii Buc., p. 627. Aci figurează ca m. post. la 1518 — 1519. V. şi AO, 1932, p. 29. Menţionez că în sec. XVI a mai existat un Mareea grămătic (doc. 1520 sept. 2, DIR, XVI/l, p. 33). V. şi ibid.,p. 368. Despre el v. Petroşanu Dr., Data Evangheliarului dăruit m-rii Bistriţa de Mareea postelnicul (RIR, VII, 1937, p. 395-397). 2) AO, 1932, p. 29-30, DIR, XVII/l, p. 369 şi SV, 1970, p. 118.
MIHAI (VITEAZUL), fiul Tudorei din Oraşul de Floci1; nepotul (?) lui Iane banul; = Stanca, fosta soţie a lui Dumitru post. din Vîlcăneşti 2, nepoata lui Dragul post. din Măneşti 3; Stanca era fiica Neacşei4.
în tinereţe a fost negustor 5. Pribeag probabil în timpul domniei lui Petru Cercel (1583—1585); ban de Mehedinţi <1588> ian. 1 —nov. 29 (perioadă în care unchiul său Iane era m. ban); m. stol. 1588 dec. 12—1591 mai 22; m. post. 1591 iun. 1 —dec. 18; m. agă <1592> iul. IO6; m. ban <1593> 7. Pribeag, apoi domn (1593—1601).
        J) După cum se ştie, asupra originii şi familiei lui Mihai Viteazul s-au purtat discuţii aprinse In istoriografia noastră mai veche. Menţionez citeva din lucrările mai importante: Crăciun I., Originea lui Mihai Viteazul, Cluj, 1936, 10 p.; Filitti C.I., Mama şi soţia lui Mihai Viteazul (CL, LIII, 1921, p. 609-627) şi Craiova, 1934, 32 p.; Filitti C. I., Cu privire la banul Iane, unchiul lui Mihai Viteazul (AO, XIII, 1934, p. 495—496); Iorga N., I. în jurul lui Mihai Viteazul. II. Originea lui Mihai Viteazul după o cronică românească, Buc., 1936, 33 p.; Minea I. şi L.T. Boga, Despre Iane mare ban de Craiova şi ceva despre Mihai Viteazul, Iaşi, 1934, 32 p. (din CI, X-XII, 1934-1936, nr. 2, p. 33-64); Nicolaescu St., Filiaţiunea lui Mihai Viteazul pe bază documentari, Buc., 1936; idem. Doc. slavo-române, p. 296 — 308; Greceanu, Gen. doc., II, p. 386 şi urm.; Kretzulescu Em., Lămuriri şi întregiri cu privire la familia lui Mihaiu Vodă Viteazul (RIAF, voi. X, 1909, p. 181-191); P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, Buc., 1936, cap. Originea lui Mihai Viteazul; Lupaş I., Tudora, mama lui Mihai Viteazul, în voi. Studii, conferinţe şi comunicări istorice, I, Buc., 1928, p. 117 — 121. 2) Doc. 1613 ian. 16 (DIR, XVII/2, p. 141). V. şi DIR, XVI/5, p. 384. Despre data căsătoriei şi familia primului soţ al Stancăi (care era rudă cu Buzeştii), v. MO, 1965, nr. 5-6, p. 415-416. 8) Doc. 1646 febr. 10 (Acad., CCXCIV/4). 4) DIR, XVI/5, p. 384. ®) V. doc. din 1622 ian. 11, unde se afirmă că
 Secolul XVI
 71
      a fost „neguţătoriu şi boiaren" (DIR, XVII/4, p. 78). ') El Însuşi spune că a fost „mare agă. la Ştefan vodă" (DIR, XVI/6, p. 128). La 1598 sept. 6, Mihai Viteazul Înşiri dregătoriile ocupate de el In ordinea: m. stol., m. post., m. agă şi m. ban (ibid., p. 341). V. şi P. P. Panaitescu, op. cit., p. 23 — 26. 7) El însuşi declara la 1594 febr. 20 că a fost m. ban (DIR, XVI/6, p. 103). V. şi Filitti C. I., Mihai Viteazul mare ban de Craiova (AO, X, 1931, p. 303 — 304), Minea I., Note <Mihai banul> (CI. VIII-IX, 1932-1933, nr. 3, p. 361): AO. 1932, p. 331-332 etc.
BQHAIL (MIHĂILA), fiul lui Stan Debelul m. spăt. (?) l. M. vor. 1583 sept. 5—1584 mart. 11. Tăiat de Petru Cercel (1584) 2.
     l) V. St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 280 — 281. Aci se reproduc şi inscripţiile pietrelor de mormlnt a Hrisafinei, fiica lui Mihai m. ban., moartă în vTemea domniei lui Mihnea Turcitul, şi a lui Constantin, fiul aceluiaşi. *) Istoria, p. 53, Istoriile, p. 66. Dupi cum rezultă dintr-o relaţie din 1584, fostul vornic a fost tăiat, „la Paştele acestea" (Veress,
     II, p. 302).
MIHALCEA, v. Caragea Mihalcea.
MIHAESCU, v. Radu Mihăescu.
MIHNEA DIN BĂDENI, fiul lui Vlad spăt. din „casa" lui Vlad Călugărul şi al jupaniţei Stana 1; cumnatcuBalaurm.log., care ţinea pe o soră a lui 2.
Vătaf 1520 ian. 3; şet. (is.) 1520 nov. 3; m. post. 1525 oct. 23 — dec. 17; post. (is.) 1526 mai 19; m. post 1527 sept. 10—1528 nov. 10; post. (fost) 1535 nov. 23; vist. 1536 febr. 16. Copii: Vlad, Udrişte, Badea post., Preda, Stana = Balog Ianăş, fiul lui Grigore din Boldeşti şi Caplea = Neagoe stol., al căror fiu, Mihalcea din Pătîrlage, a fost începătorul familiei Cîndescu-Mihălcescu 3. Fraţii lui Mihnea, Radu şi Vlad, nu au fost dregători.
      x) DIR, XVI/2, p. 195 şi Florescu, Divanele, p. 334. Greceanu îl considera fiul lui Frăcea, fratele lui Vlad (Gen. doc., I. p. 68), iar N. Iorga îl crede fiul lui Udrişte din Mărgineni (Hurmuzaki. XI. p. XXI). *) DIR, XVI/2, p. 200 (doc. 1536 febr. 16). 3) DIR, XVI/3, p. 382 şi Florescu, op. cit., p. 334.
MIROSLAV DIN RÎFOV origine necunoscută; = nepoata lui Fîrtat vor. (soţia sa era fiica Buicăi, care era fiica lui Fîrtat) 2. Grămătic (log.) 1560 iul. 6 —1571 apr. 10 (scrie foarte des hrisoave); log. (boier) 1576 iul. 15; m. log. 1577 ian. 20—1580 mart. 19; log. (fost) 1580 apr. 19; /. m. log. (in sfat) 1580 mai 14; m. log. 1584 ian. 8—1585 mart. 25. După mazilirea lui Petru Cercel, a fugit cu acesta în Trans. (1585) s, de unde s-a întors apoi la Mih-
 72
Ţara Rom&neasci
nea Turcitul. M. vist. 1586 dec. 18—1589 iul. 19; f. m. vist. 1590 apr. 24; log. (in sfat) 1594 iun. 3; m. log. 1595 febr. 12 —iul. 24. Alături de Dan vor., ar fi uneltit împotriva lui Mihai Viteazul la 1595 4, dar a rămas mai departe în ţară. F. tn. log. (în sfat) 1596 febr. 1 — 1597 oct. 6. A semnat alături de ceilalţi mari boieri jurămîntul către împăratul Rudolf al II-lea la 1598 6. După unele ţ.tiri, ar fi fost arestat de Mihai Viteazul la 1599, sub acuzaţia de participare la complot 6. M. log. (în Ţ. Rom., al lui Nicolae Pătraşcu) 1599 dec. 28—1600 iul. 6; log. (fost) 1602 apr. 6 — mai 25; /. m.log. (in sfat) 1603 apr. 22—1608 mai 29 (cu întreruperi). La 1606 sept. 29 a fost trimis de Radu Şerban, ca boier „de încredere", in fruntea unei solii pentru rezolvarea unor diferende de frontieră cu Trans. 7. □ la mitropolia din Tîrgovişte, împreună cu un fiu al său, Avram post., mort de tînăr 8. Un alt fiu al său, Ionaşco post., nu a devenit nici el mare dregător, ajungînd „în sărăcie şi în datorie şi în neputinţă"9. A fost soţul unei nepoate a lui Cernica m. vor. O fiică a lui Miroslav log., Hierîca, = Ivan post. din Văcăreşti10 a fost bunica lui Ianache Văcărescu, care a fost mare dregător al lui Constantin Brîncoveanu. Miroslav a avut şi un frate, Diicu, care nu a devenit dregător u.
      >) I se spune din Rîfov la 1580 febr. 6 (DIR, XVI/4, p. 450). *) Doc. 1579 aug. 3 {ibid., p. 411). V. şi Florescu, Mărgineni, p. 88—90, unde se afirmă că Miroslav a fost soţul unei fiice a lui Udrişte (II) banul din Mărgineni (deci cumnatul lui Radu Şerban) şi RIR, 1941 — 1942, p. 83, nota 3, unde soţiei sale i se spune Calea. *) Veress, III, p. 75 (i se spune Mirizlau). V. şi p. 78 — 79. 4) Szamoskozy, p. 104. 8) Hurmuzaki, XII. p. 359. •) SMIM, V, p. 187. în acelaşi an a semnat tratatul cu Andrei Bâthory, alături de ceilalţi boieri (Hurmuzaki, III, p. 330—331). La 1601 sept. 8 şi <1604> este enumerat printre boierii de seamă ai ţării care trebuiau să primească scrisori şi daruri din partea imperialilor (Hur-muzaki, XII, p. 1231 şi Veress, VII, p. 216). 7) Ibid., p. 306-307 şi Monumenta Comitialia Rcgni Transylvaniae, V, p. 427 —429. Despre legăturile sale mai vechi cu Trans., v. Socotelile Braşovului, p. 19, Hurmuzaki. XI, p. 837 passim. •) Doc. 1615 iul. 14 (DIR, XVII/2, p. 420). •) Doc.: 1623 nov. 22, 1626 apr. 29, 1633 mart. 11, 1650 aug. 2 etc. (DIR, XVII/4, p. 353, DRH, voi. XXI, p. 105 şi Acad., CLXXXIII/58). 10) Doc. 1637 mart. 15 (ASB, Peceţi, 50). u) Doc. 1579 ian. 11 (DIR, XVI/4, p. 364).
MITKEA DIN HOTĂRANI, fiul lui Dragomir din Curtişoara (?); = Neaga din Cislău, fiica lui Vlaicu vist. din Rumceni şi Cislău \ nepoata lui Ivăniş vor., înfiată de acesta; ajunsă roabă la turci, a fost răscumpărată de Dumitrache Chiriţă m. post. a. Rudă cu Mihnea Turcitul, ceea ce explică duşmănia sa faţă de Mihai Viteazul. M. com. 1569 mart. 25-1574 aug. 7; m. vist. 1574 sept. 4-1578
Secolul XVI
  73
iun. 30. Trimis cu oaste de Alexandru Mircea contra lui Vintilă, domnul pus de Ioan vodă Viteazul (1574) 3. Aduce apoi steagul de domnie al lui Mihnea Turcitul, ruda sa (1577) 4, al cărui prim sfetnic a fost 6; m. vor. 1578 iul. 2—1581 aug. 9; f. m. vor. 1582 <iun —aug.> 10—1583 sept. 6. A fugit în Trans. la venirea ca domn a lui Petru Cercel (1583) 6; m. vor. 1585 apr. 16 — 1586 dec. 17; f. m. vor (în sfat) 1587 ian. 8—1589 mai 19 (cu intermitenţe); m. vor. 1589 <aug.> —1591 mai 22; f. m. vor. (în sfat) 1592 mart. 28 —dec. 3; f. m. vor. 1593 apr. 25; m. log. 1593 mai 18 —aug. 18; m. vor. 1593 oct. 25—1594 sept. 21; vor. (fost)
1595  dec. 28. A făcut parte din solia care a încheiat tratatul de la Alba Iulia7; /. m. vor. (în sfat) 1596 febr. 1 —aug. 13. Ucis de Mihai Viteazul pentru hiclenie (1596)8. Ctitorul bis. Sf. Gheorghe Vechi din Bucureşti, numită şi a lui Mitrea vor. 9, precum şi al m-rii Hotărani-Romanaţi (1587—1588). Nu a avut copii10; ocinele sale au rămas nepoţilor, Drăguşin şi Mihail post., care erau născuţi din doi fraţi u.
      !) Doc. 1575 apr. 5, 1644 ian. 7 (DIR, XVI/4, p. 172, ASB, ep. Argeş, XLVII/6). V. şi Filitti C. I., Neamul doamnei Neaga şi m-rea Aninoasa (azi Buda din Buzău), Buc., <f. a.>. Despre rudele doamnei Neaga v. şi St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 282—283. 2) Doc. 1601 mai 5 (DIR, XVII/l, p. 13). V. şi St. Nicolaescu, op. cit., p. 304. 3) Istoria, p. 52, Istoriile, p. 62. *) Istoria, p. 53. ®) DIR, XVI/4, p. 447 şi 462 (doc. 1580 ian. 20 şi mart. 16). ®) Veress, II, p. 299 — 302 (el este numit aci Dumitru vor.). 7) Ionaşcu I., Mihai Viteazul şi autorii tratatului de la Alba Iulia, 1595 (AIIC, V, 1962, p. 123-124). ») Doc. 1597 iul. 1. 1601 dec. 14 (DIR. XVI/6, p. 281, XVII/l, p. 25). Despre Mitrea v. şi AO, 1929, p. 230, I. Ionaşcu, Documente, p. 9 — 10. 9) Doc. 1664 mart. 6 (Acad., CCC LXXI V/244). 10) DIR. XVI/6, p. 193. u) DIR, XVII/l, p. 190-191.
NEAGOE. M. spăt. 1522 febr. 3—1523 apr. 4. A murit în lupta de la Grumazi1.
      *) Istoria, p. 45 şi Istoriile, p. 39, unde i se spune Tătarul (greşit pentru spătarul). V. şi Florescu, Mărgineni, p. 36. In pomelnicul m-rii Argeş, între boierii căzuţi în luptă cu turcii, figurează doi boieri Neagoe, cu titlul de spăt. şi unul Neagoe vist. (BOR, 1965, nr. 3—4, p. 310 şi GB, 1967, p. 803-804).
NEAGOE = Anca din Coiani, fiica lui Şerban m. ban din Izvorani şi a Măriei, care era fiica lui Radu Craiovescu x. M. ban 1560 iun. 1
—1562 iul. 31; f. m. ban <1563—1567> aug. 13; f. m. ban (în sfat) 1563 oct. 22, 1566 aug. 27] vlastelin şi prim sfetnic al lui Petru cel Tînăr; /. m. ban (is.) 1566 oct. 21; f. m. ban (în sfat)
 74
Ţara Românească
1567 apr. 5—30, 1568 ian. 25. împreună cu soţia sa, Anca, a fost ctitorul bis. din Coiani 2. Fiica sa, Maria, = Radu post. şi apoi cu Nica arm., a fost mama lui Radu Şerban, viitorul domn.
      1) AO, 1932, p. 34, DIR, XVI/3, p. 107, 181. 2) RI, 1924, p. 155.
NEAGOE (BASARAB), fiul lui Pîrvu Craiovescu m. vor. 1 sau al lui Basarab Ţepeluş ?; frate cu Preda banul; =Despina (Branco-vici) 2. Post. 1501 ian. 28; m. post. 1501 dec. 15—1509 iun. 19; m. com. 1510 apr. 24—1511 nov. 28. A participat la luptele Cra-ioveştilor pentru preluarea puterii în ţară, ucigîndu-1 pe Vlăduţ voievod, în locul căruia a devenit domn (1512—1521). □ m-rea Argeş (1521).
    Fiul său, Teodosie, a ajuns şi el domn, iar cele două fiice, Ruxan-dra şi Stanca, au fost soţiile lui Radu de la Afumaţi şi, respectiv, Ştefăniţă vodă.
       *) Istoriile, p.» 33. V. şi AO, 1932, p. 141-151 şi DIR, XVI/5, p. 404 (doc. 1589 mai 17). Neagoe apare alături de cei patru fraţi Craioveşti la 1501 ian. 28 (DIR. XVI/l, p .2). *) V. I. C. Filitti, Despina, princesse de Valachie, fille presumte de Jean Brankovitsch (RIR, I, 1931,f. III, p. 241-250), „Valachica", 1969, p. 47—54, SV, 1970, p. 113 şi urm., 130.
NEAGOE DIN BUDEŞTI, fiul lui Neagoe m. vor. din Periş şi al Caplei, nepoata lui Vlad Călugărul1; frate cu Teodosie m. ban din Periş2. Fără titlu 1543 mai 20; m. vist. 1548 mai 4 —1552 iun. 2; m. pah. (el?) 1553 ian. 25 —mart. 20; m. vist. 1553 iul. 11—20.
            DIR, XVI/4, p. 142. *) DIR, XVI/2, p. 301 şi IV, p. 446.
NEAGOE DIN MĂRGINENI, fiul lui Drăghici vor. din Mărgineni K Fără titlu 1498 febr. 16—1510 mai 27; vlastelin 1510 mai 27; m. com. 1525 mai 30 —aug. 18 (al lui Vladislav al III-lea); m.
post. (acelaşi?) 1527 sept. 10.
      ») DIR, XVI/l, p. 59.
NEAGOE DIN PERIŞ, fiul lui Socol; = Caplea, fiica lui Staico din Băjeşti m. log. şi a Caplei, fiica lui Vlad Călugărulde la care a moştenit o mare avere.
M. post. 1516 nov. 3-1522 febr. 3; m. vist. 1525 febr. 10-1526 aug. 22. Dregător din „casa" lui Radu de la Afumaţi 2; m. vor. 1527 sept. 9—1529 nov. 24. Ucigaşul lui Radu de la Afumaţi (1529), împreună cu Drăgan post., cumnatul său 3. După moartea
 Secolul XVI
 75
lui Radu de la Afumaţi, rămîne un timp stăpîn al ţării, alături de celălalt ucigaş. Trimis de Moise vodă cu oştile în Trans. (1529) *. Ucis de Moise vodă o dată cu Drăgan post. (1530) 6.
A avut mai multe fiice: Maria = Ivan din Ruda m. log. (din care se trag boierii Rudeni); Caplea = Cîrstian, cu care nu a avut copii şi Stana. Fiii lui Neagoe, Neagoe din Budeşti şi Teodosie din Periş, au fost şi ei dregători ®. Neagoe este bunicul boierilor din Bu-cov, Cocorăşti şi Rudeanu, care vor juca un important rol politic.
      ») AO. 1932, p. 163 şi DIR, XVI/l. p. 14-15. V. şi Florescu. Divanele, pl. de la p. 320 şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 246, n. 1. *) DIR, XVI/l, p. 15. Despre el v. şi Veress, Acta et epistolae, I, p. 139. *) Istoria, p. 46, Istoriile, p. 43. 4) AO, 1932, p. 164 şi Hurmuzaki, XI, p. 853. ») Istoria, p. 47 şi MO. 1961 nr. 7-9, p. 506. Despre el v. şi AO, 1939, p. 423 şi 1943, p. 45-47 şi Palade T., Radu de la Afumaţi, p. 78-79. •) DIR. XVI/4. p. 142. V. şi GB. 1967. p. 821-822.
NECULA DIN SMÎRDĂŞTEŢ. M. port. (acelaşi?) 1582 nov. 17
—    ante 1589 apr. 2; m. arm. (in sfat) <1594 după iun. 23>; tn. arm. <1594> aug. 17; arm. 1599 dec. 15; arm. (fost) <1602> aug. 23; f. m. arm. 1608 iun. 15; arm. (fost) 1609 iul. 8—1615 iul. 6; m. pit. (el?) 1619 iun. 28. Fiii săi, Cioane post. şi Gheorghe, nu au ajuns dregători1.
      ») DIR, XVII/4, p. 557.
NEDELCO (din Balaci) = Anca1. M. stol. 1548 mai 4-1552 iul. 2;
1553 iul. 11 —iul. 20; m. vor. 1560 ian. 9—1568 iun. 8. Ctitor la m-rea Tismana, unde a zugrăvit bis. (1565). O fiică a sa = Drăgan banul, cu care nu a avut copii *.
       *) Ştefulescu Al., M-rea Tismana, p. 134. V. şi Gen. doc., I, p. 95 şi urm. «) DIR. XVI/6, p. 40-41.
NEGREA. M. spăt. 1595 dec. 28—1599 sept. 221. Trimis de Mihai Viteazul cu alţi trei boieri să „ţie" Mold. (1600) a. Încercînd să organizeze o mişcare în favoarea lui Mihai Viteazul, împreună cu banul Udrea din Băleni, a fost ucis de Simion Movilă (mai 1601) 8. Fiul său, Ionaşco com., = Neacşa, fiica lui Cernicam. vor., nu a mai ajuns mare dregător4.
        *) Ca spăt. a semnat jurămîntul din 1598 c&tre Împăratul Rudolf al II-lea, alături de ceilalţi mari boieri ai ţării (Hurmuzaki. XII, p. 359).
        *) Istoria, p. 78. ») St. doc., IV. p. V şi Veress. VI. p. 256-257. Refe-rindu-se la uciderea banului Udrea şi a spătarului Negrea de către Simion Movilă, „fără nici o judecată", după ce aceştia s-au „deslipit" de Mihai
 76
 Ţara Românească
       Viteazul şi li s-a garantat viaţa de către Ioan Zamoyski, regele Poloniei scria domnului: „nu putem să lăudăm o purtare aşa de aspră şi de aprigă a măriei tale", şi-i cerea ca boierii „să nu fie lipsiţi de capetele lor fără judecată şi fără dreptate" (I. Corfus, Documente, p. 22 — 23). *) Doc. 1614 iul. 4 (DIR. XVII/2. p. 289).
NICA = Maria din Coiani, care era fiica lui Neagoe m. ban şi a jupaniţei Anca din Coiani*. M. arm. 1586 iul. 18 —ante 1588 iun. 13; f. m. arm. 1588 iun. 13—26; post. II (?) 1589 mai 17 (aşa i se spune în doc.)2. Fiul soţiei sale, Şerban, a ajuns mare dregător şi domn (Radu Şerban) 3.
      !) AO, 1931, p. 34 şi DIR, XVI/5, p. 365 (doc. 1588 iun. 12). 2) Nica post. era solul lui Mihnea Turcitul în Trans. la 1589 (Hurmuzaki, XI, p. 838). 3) Maria din Coiani a mai fost = Radu post. (doc. 1580 mart. 16, DIR, XVI/4, p. 462).
NICOLAE, v. Coci (Nicolae).
OANCEA. Grămătic 1491 sept. 3 — 1510 mai 27 1; cluc. şi grămătic 1507 iun. 20; m. log. 1510 sept. 8—1512 ian. 8. A fost ucis din porunca lui Neagoe Basarab a.
       *) După părerea lui T. Palade, ar fi acelaşi cu Oancea din Batiu (Radu de la Afumaţi, p. 77). 2) „Studii". 1968, nr. 5, p. 928. V. şi SV, 1970, p. 121.
OANCEA (DIN BATIU). Pire. (de P.) 1512 iul. 30-1520 nov. 26; pit. (?) 1515 iul. 26; is. 1518 aug. 16; m. vist. 1522 febr. 3—1524 apr. 4. După moartea lui Neagoe Basarab, s-a refugiat în Trans. (1523) l. A fost membru al soliei care a cerut la Poartă investirea ca domn a lui Radu Bădica 2. S-a „hiclenit", furînd 400 de galbeni d>n averea lui Neagoe Basarab, motiv pentru care Radu de la Afumaţi îi confiscă averea 3. + în cursul luptelor cu turcii, probabil în anul 1524 4. Printre urmaşii săi se numără Ivan din Ruda m. log. .şi I\ an Norocea m. vor. 6.
      *) Aci a primit pămînturi de la Ludovic al II-lea, împreună cu Pîrvu Craiovescu şi Harvat log. (Veress, Acta et epistolae, I, p. 126 — 127, unde i se spune Wancha Vyzther). 2) Bogdan, Relaţiile, p. 171. 3) DIR, XVI/2, p. 47. «) Palade T.. Radu de la Afumaţi, p. 77-78, GB, 1967. p. 809 şi BOR, 1965, nr. 3 — 4, p. 310. •) Informaţie de la D. Pleşia.
OPREA (DIN SĂLĂTRUC?), fiul lui Dan vor.; = Rada, fiica jupaniţei Voica 1. Slug. (jupan) 1533 oct. 13; pit. (el?) 1537 iul. 152; med. (în sfat) 1545 mai 28; m. slug. (is.) 1547 ian. 20;
 Secolul XVI
 77
tn. spăt. 1548 ian. 10 —apr. 18 (acelaşi?); tn. vor. 1548 mai 1 — iul. 2; tn. log. <1548>? Fratele său s-a numit Dragomir*.
      !) DIR. XVI/2, p. 148-149. După părerea lui G. D. Florescu, Oprea vor. ar fi alt personaj (In amintirea lui C. Giurescu, p. 243, nota 3). N. Iorga crede că tot el a fost şi m. log. al lui Mircea Ciobanul (Hur-muzaki, XI, p. II, nota 4). V. şi St. Nicolaescu, Doc.slavo-române, p. 74—75,
      o scrisoare a lui Oprea m. log. *) Un Oprea log. „familiar" al domnului, era sol în Trans. la 1542 (Quellen, III, p. 153), iar un Oprea pah. este amintit la 1535 (ibid., II, p. 418). ») DIR, XVI/2, p. 148.
OXOTIE, grec (din Pogoniani)1; = Caplea, fiica lui Matei al Margăi din Caracal 2. M. agă 1567 dec. 10—1568 mai 23; agă (is.) 1568 Ctitor la m-rea Simo Petru — unde a zidit un turn — şi al mai 23. m-rii Ghiromiriu din Ianina. A fost primul agă din Ţ. Rom.
      *) Oxotie aga este trecut în pomelnicul m-rii Argeş între boierii „greci ţarigrădeni" (BOR, 1965, nr. 3-4, p. 313). *) DIR, XVI/3, p. 260. V. şi AO, 1936, p. 125. Soţia sa era nepoata Margăi (DIR, XVI/4, p. 411).
PANĂ (PANO), grec. M. vist. 1593 ian. 9 —apr. 25;tn. stol. 1593 iul. 19; tn. com. 1593 sept. —1594 sept. 6; m. ban 1598 mart. 25
—  mai 23; semnează ca vist. tratatul lui Mihai Viteazul cu Andrei Bâthory din 1599 1; m. vist. 1601 ian. 26—1602 iun. 20. A slujit prin ţări străine şi cu vărsare de sînge lui Simion Movilă, care l-a răsplătit2; vist. (fost) 1609 ian. 24—aug. 22; /. m. vist. şi vist. (în sfat) 1611 apr. 5—1613 mai 25. Favoritul lui Radu Mihnea, al cărui vlastelin era3 şi în timpul căruia apare uneori primul în sfat, deşi nu avea dregătorie. + ante 1613 nov. 17, cînd o parte din averea sa este întărită ginerelui său, Vasile vist.4. A fost ucis de boierii din Ţînţăreni. □ m-rea Sf. Ecaterina din Bucureşti, numită şi m-rea lui Pană vist. 5.
Fiica sa, Catrina, = Vasile m. vist. 6 a fost mama Măriei, soţia lui Trufanda vist., cu care a început familia Pîrşcoveanu 7.
       ») Hurmuzaki, III, p. 330-331. *) Doc. 1602 febr. 1 (DIR. XVII/l. p. 31). G. D. Florescu arată că Pană l-a ucis pe Moise Szgkely tn lupta de la Braşov din 1603 (Citeva neamuri, p. 23 — 24). Daniile lui Simion Movilă i-au fost întărite şi de Radu Şerban (DIR. XVII/l, p. 360). *) Doc. 1633 apr. 30 (ASB. Cotmeana. X/l şi 2). *) DIR. XVII/2, p. 206-207.
       •) Doc. 1626 febr.-apr. (DRH, XXI, p. 21). •) Doc. cit. din 1613 nov. 17 şi 1673 mai 11 (Acad., CLIX/5). 7) Despre Pană vist. şi fam. sa v. şi LAR, IX, 1905. p. 97—102, unde se dă şi nn arbore genealogic, şi C. Bobulescu, Cronica bisericii Sf. Ecaterina din Bucureşti, Buc., 1927, p. 12-13.
  78
Ţara Românească
PAŞADIA, v. Radu Paşadia.
PĂTRU DIN BĂLENI, frate cu doamna Voica, soţia lui Pătraşcu cel Bun 1 şi cu Radu din Băleni m. cluc. Ban 1569 oct. 16—1582 aug. 27. Făcut mare dregător de Petru Cercel, care se dădea drept fiul lui Pătraşcu cel Bun, şi deci cumnatul lui Pătru din Băleni; m. log. 1583 sept. 5 —dec. 27; f. m. log. 1587 febr. 21 *; log. (fost) ante 1589 iun. 13 (era bătrîn).
Copii: Ivaşco, ce a devenit şi el mare dregător, Pătru post., Radu post., Ivan slug., Dumitru cluc.; Ivan a avut două fete: Stana şi Erina 3. iar fiul lui Dumitru, Mihăilă arm., nu a devenit mare dregător 4.
      *) AO. 1929, p. 230. Despre el v. şi Gen. doc., I, p. 263. *) Un Petre log. se afla la 1585 In Trans., cu alţi boieri, printre care şi Radu cluc. (Hurmuzaki. XI. p. 830). *) Doc. 1631 nov. 10 (MIB, nr. 27212). La 1618 oct. 10 sint amintiţi Pitru post. şi Ivaşco, fii mai mici, şi Dumitru cluc. şi Radu post., fii mai mari (DIR, XVII/3. p. 251). 4) Doc. 1640 febr. 16 (MIB, nr. 27223). Despre Băleni v.: Gen. doc., I, p. 259-340; Hasdeu. Etymologicum Magnum, III, col. 3031 — 3048; Lecca, Familiile boiereşti, p. 21-27; Filitti C. I., Arhiva, p. 16-56.
PĂTRU DIN LUCIANI, fiul lui Dragomir m. vor.1; = Păuna, fiica Lucreţiei, care era sora doamnei Ecaterina Salvaressi, soţia lui Alexandru Mircea voievod şi mama lui Mihnea Turcitul2. Soţia sa era deci nepoata lui Alexandru Mircea şi vara lui Mihnea Turcitul. Prin căsătorie, era cumnat cu Pîrvu din Cioroiaşi m. cluc. Cluc. (jupan) 1580 febr. 6 —mart. 12; m. spăt. 1585 apr. 16 —
1591  mai 22; favorit al lui Mihnea Turcitul, care l-a trimis sol în Trans.8. Spăt. (fost) <1591—1592>—1594 apr. 3.
       ») Doc. 1580 febr. 6 şi 1617 febr. 16 (DIR. XVI/4, p. 449, XVII/3. p. 100). *) N. Iorga, Contribuţiuni, p. 7 şi 77. Ioan di Marini Poli — cumnatul său — îi spune spătarul cel mare „Richiacana". *) Hurmuzaki, XI. p.832 şi 835. Despre abuzurile sale v. DIR, XVI/6, p. 110.
PEIA = Neacşa, fiica lui Harvat m. log.*. M. port. (în sfat) 1526 febr. 6; port. 1527 sept. 10, 1529 apr. 14, sept. 25; 1533 sept. 5—10. Ucis de Vlad Vintilă (1534) 2. O fiică a sa, Calea, = Datco m. arm. (din Brîncoveni).
       *) AO. 1932. p. 135 şi DIR. XVI/2. p. 39 şi 311. Dintr-un doc. din 1533 sept. 5, rezultă că mama Neacşei se numea Maria şi era fiica lui Ianăş cluc. [ibid., p. 145). V. şi pomelnicul m-rii Argeş, unde este trecut tot neamul acesta de boieri (BOR. 1965, nr. 3-4. p. 305). V. şi GB, 1967, p. 825 — 826. *) Dintr-un raport al lui Aloisio Gritti, din anul 1534,
 Secolul XVI
 79
      rezultă că Peia era „ghiaur sîrb" şi că a fost trimis de Vlad vodă In acel an să ducă haraciul la Poartă, însoţindu-1 apoi pe Gritti în Ţ. Rom. Tot el informase pe turci despre intenţia lui Vlad Vintilă de a se răscula, motiv pentru care a fost ucis de domn la Piteşti, Împreună cu Vîlsan log. şi Stan pîrc. (A. Decei, Două documente turceşti privitoare la Aloisio Gritti, ms.).
PERŞANU, v. Manea Perşanu.
PÎRVU, v. Craiovescu Pîrvu.
PÎRVU DIN CIOROIAŞI, fiul lui Stepan m. cluc.1; = Benetta sau Benedetta, fiica Lucreţiei, care era sora doamnei Ecaterina Salvaressi, soţia lui Alexandru Mircea a. Soţia sa era deci nepoata lui Alexandru Mircea şi vara lui Mihnea Turcitul, Pîrvu fiind om de „casa" acestora. Prin căsătorie, era cumnat cu Pătru din Luciani m. spăt.
Cluc. II 1574   ian. 4, 1577 mai 20,  1578 dec. 13; m.cluc. 1579 dec. 4
—1583 ian.      3. A plecat cu   ruda sa, Mihnea Turcitul, la Poartă
la venirea ca domn a lui Petru Cercel (1583) *; a revenit după domnia acestuia; m. cluc. 1586 iul. 18—1587 apr. 8; m. cluc. (in sfat) 1587 ian. 8 —ian. 28; f. m. cluc. (1588—1589) apr. 14. dată la care    miluia  o slugă  care îl slujise „prin ţări străine" 4;
f. cluc. 1589   apr. 1; tn. log. 1589 aug. —1591 mai 22. L-a slujit
pe Mihnea Turcitul în exilul său la Tripoli *. A pribegit cu Mihnea Turcitul şi a murit la Ţarigrad, rămînînd dator cu 40 000 de aspri, „birul lui în ţară" 6.
       1) DIR, XVI/4, p. 128, 354 şi VI, p. 83. *) Iorga N.. Contribuţiuni. p. 7.
       ») DIR, XVI/5, p. 362. «) Ibid., p. 353. •) Ibid., p. 458 (doc. 1590 iun. 19).
       •) Ibid., IV, p. 128 şi AO. 1932, p. 444 - 445.
PÎRVU DIN DRĂGOEŞTI, fiul lui Tudor m. log., frate cu Radu m. log. din Drăgoeştix. Pribeag peste Dunăre după eşuarea răzvrătirii lui Şerban banul (1539), răscumpărîndu-şi viaţa de la turci*. A revenit în ţară cu Mircea Ciobanul. Pire. (de P.) 1545 sept. 24; m. post. 1546 iun. 30—1547 sept. 20 8. A pribegit la Braşov de teama lui Mircea Ciobanul (1548) 4. Fiul său, Udrişte, a ajuns şi el mare dregător (tot post.).
         *) DIR, XVI/2, p. 331 şi 386. I. R. Mircea Îşi exprima unele îndoieli cu privire la filiaţia acestuia (RIB, I, 1943, nr. 3, p. 65). *) Ibid., p. 61.
         V. şi Ionaşcu, Olt, p. 160, 168. •) Un Pîrvu post. este amintit ca sol în Trans. la 1536 (Quellen, II, p. 462, 464). 4) După părerea lui I. R. Mircea, ar fi murit In pribegie (RIB, I, 1943, nr. 3, p. 68, 123).
 80
 Ţara Românească
PÎRVU DIN RUŞI, fiul lui Staico m. log. şi al Caplei, nepotul de soră al lui Radu cel Mare; = cu sora lui Dimitrie Iacşici *. M. com. 1504 iun. 15—1508 nov. 11 2. Ucis de Mihnea cel Rău (1509), care i-a necinstit soţia; aceasta ar explica uciderea lui Mihnea de către Iacşici.
       x) Florescu, Divanele, pl. de la p. 320. V. şi Mircea, Marii logofeţi, p. 138—139.2) Semnează tratatul din 1507 dec. 3 (Bogdan, Relaţiile, p. 355).
PREDA, v. Buzescu Preda, Craiovescu Preda.
(RACOTĂ) LECA, albanez 1; fiul Creaţei sau Cheraţei2; frate cu Miho Racotă, devenit şi el mai tîrziu mare dregător.
Agă <1598—1599>. A fost trimis de Mihai Viteazul cu oaste în ajutorul Oradiei Mari, asediate de turci (1598) 3. A complotat împotriva lui Mihai Viteazul, pe care urma să-l asasineze în înţelegere cu turcii (1599). Prins, a fost „muncit şi ars“ din porunca domnului 4. A fost iertat, cu condiţia să meargă în Trans. să intre în serviciul lui Andrei Bâthory şi apoi să-l trădeze. A rămas în Trans. în timpul cît aceasta a fost ocupată de Mihai Viteazul, fiind numit căpitan al cetăţilor Gherla şi Chioar 6. Agă (la Alba Iulia, în sfat) 1600 iul. 6. La cererea lui Gaspar Komiş, a predat cetăţile ce conducea (sept. 1600), părăsind pe Mihai Viteazul6 şi uşurînd astfel unirea trupelor maghiare cu Basta şi înfrîngerea domnului, fapt pentru care a fost răsplătit de imperiali7, primind şi blazon nobiliar. A rămas apoi în Trans. La 1603 a însoţit pe Nica vist. în solia acestuia la imperiali 8. + ante 1606 aug. 17 9, lăsîndu-şi soţia şi mama în mizerie, deşi slujise imperialilor10. Nu a avut urmaşi; la 1614 cea mai apropiată rudă a sa se considera Ghinea Racotă, fiul fratelui său, Miho u.
      *) I se spune „Leka aga albanez" (Veress, VI, p. 357). El afirmă că era din Tarnov (Tyrnabon) din Tesalia (Hurmuzaki, XII, p. 1246). V. şi Szamoskozy, p. 159. 2) Doc. 1606 aug. 17 şi 1640 mart. 16 (DIR, XVII/l, p. 224 şi ASB, Actele Fotescu —Nasopol). 3) Szamoskozy, p. 111 —
      112. 4) Hurmuzaki, XII, p. 478, 515, SMIM, V, p. 186-198. în acelaşi an a semnat tratatul cu Andrei Bâthory (Hurmuzaki, III, p. 330 — 331).
      *) Veress, VI, p. 100-101, 131-132, 139-140, 164, Hurmuzaki, IV/l, p. 90, 106, 128 — 131 passim, XII, p. 781, Meteş, Domnişi boieri, p. 8—10, Szadeczki L., ErdSly es Mihaly vajda, p. 340, St. doc., I —II, p. 22, 23, 28, Veress E., Epistolae G. Basta, I, p. 413, 451, II, p. 178, 186, 251, 294, 314, 322, 323, 335, 336. în scrisorile sale din 1600 semna Leca „consilia-rius et capitaneus" al lui Mihai Viteazul (Hurmuzaki, XII, p. 799, 939, 1016 etc.). •) Veress, VI, p. 178-179, 186-187. 7) Ibid., p. 344, VII, p. 95, 118, 127, 128, 139-142, 158-159 passim, Hurmuzaki, XII, p. 1078, 1111, 1246, III, p. 27 şi IV/l, p. 332, 337. V. şi scrisoarea sa către imperiali, alături de fraţii Buzeşti, din 1601 nov. 5 (Veress, VI, p. 471). «) Ibid., VII, p. 169-175. ®) Doc. cit. mai sus.10) Veress, VIII, p. 34-35.
 Secolul XVI
 81
       Aci se spune că avea un frate, Nikati, pe care Veress 11 crede Nica vist. In realitate, Nica a fost făcut „fecior de suflet" de mama lui Leca (doc. cit. din 1606 aug. 1). “) DIR. XVII/2, p. 319 şi 345. Despre Leca v. şi Motogna V., Contribuţie la istoria lui Mihai Viteazul. I. Un trădător: Aga Leca (RI, 1934, p. 126-139), SMIM. V. p. 181-182, Lecca, Familiile boiereşti, p. 310 şi urm., I. Strbu, Mihai Viteazul, II, p. 236 şi urm. etc.
RADU DIN BĂLENI, frate cu Pătru din Băleni m. log. 1; = Maria, fiica lui Badea Aiaz Izvoranu m. post.2 Făcut dregător de Petru Cercel, care se pretindea fiul lui Pătraşcu cel Bun, ce fusese soţul unei surori a fraţilor Băleni. M. cluc. (in sfat) 1585 ian. 28; pribeag în Trans. după domnia lui Petru Cercel3. Cluc. (amintit) < 1587> ian. 28. Copii: Udrea, ajuns şi el mare dregător; Grăjdana = Leca m. spăt.; Badea post. —văr cu Ivaşco vor. —care nu a devenit dregător; Zamfira, = Hrizea port., iar fiica ei, Melania,= Para post. 4.
      *) DIR, XVII/3. p. 345. *) Doc. 1587 febr. 3 (DIR. XVI/5. p. 295).
      V. şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 224. s) Un Radu cluc. se afla fn 1585 In Trans. împreună cu alţi boieri, printre care şi P&tru log. (Hurmuzaki. XI, p. 830). 4) Filitti, Arhiva, p. 25. DIR. XVI/6. p. 333 şi Gen. doc., I. p. 279.
RADU DIN BOLDEŞTI, fiul lui Dragomir m. post. şi al jupaniţei Maria1. M. stol. 1554 mai 25—1557 nov. 20. Pribeag în Trans.; revenit în ţară, a fost ucis de Alexandru Mircea (1568) 2. Murise înainte de 1569 iul. 2*.
      ») DIR, XVI/3. p. 320. *) Istoria, p. 52. ») Doc. cit. din 1569 RADU AL LUI BUZEA (Buzescu) \ fiul lui Vlad banul8; = Maria, fiica lui Giura log. din Stăneşti s. Pribeag în Trans. de teama lui Mircea Ciobanul, revine în ţară în domnia lui Alexandru Mircea, după care fuge din nou în Trans., de unde revine în vremea domniei lui Mihnea Turcitul. M. arm. 1583 oct. 22—1585 apr. 19. + la 1589 oct. 224. Tatăl celor trei fraţi Buzeşti: Radu, Preda şi Stroe, ajunşi toţi mari dregători.
      ») Doc. 1604 iun. 29 (DIR. XVII/l. p. 133). *) Doc. 1685 ian. 6 (ASB. Hurezi, V/5). *) MO, 1965. nr. 5-6, p. 412. *) RIAF, voi. XII, partea a Il-a, p. 300-304.
RADU, v. Buzescu Radu, Florescu Radu.
RADU CĂPĂŢlNĂ (din Sălătruc?). M. spăt. 1512 mai 26 —1520 iul. 14. M. vor. (Radu, acelaşi}) 1522 febr. 3—1523 apr. 4. A murit în luptele cu turcii *.
      *) Radn vor. figurează In pomelnicul m-rii Argeş Intre boierii căzuţi în luptele cu turcii (BOR. 1965, nr. 3—4, p. 310). V. şi GB, 1967, nr. 7—8, p. 804, Palade T., Radu de la Afumaţi, p. 77 şi SV, 1970, p. 121.
 82
 Ţara Românească
RADU DIN CEPARI, nepotul lui Dragomir din Cepari şi Şuiei m. slug.; = fiica lui Badea Boloşin m. stol. M. com. 1580 dec. 30 — 1583 iun. 15; m. pah. 1585 iul. 14 — oct. 22. Pribeag în Trans.1. Fiica sa, Caplea, = Balea m. spăt., care era nepotul doamnei Stanca, soţia lui Mihai Viteazul.
      1) DIR, XVI/6, p. 167 (doc. 1595 mart. 10).
RADU DIN CEPTUROAIA (sau din Oteteliş), fiul lui Gherghina post.; frate cu Balica hat. din Mold.; = Calea, fiica lui Radu Calomfirescu post. Rudă cu boierii Buzeşti. Post. 1581 mai 9—
1592  nov. 26; vist. II <1593—1594>; m. post. 1594 dec. 14—1595 iun. 5; 1600 ian. 14—iul. 9 1. Un fiu al său, Preda cluc., a fost ginerele lui Mihai Viteazul. O soră a lui Preda, Voica, = Dragomir, fiul lui Dumitru din Cepturi m. vor.
      *) La <c. 1604> Radu post. era considerat unul din boierii principali ai ţării care urmau să primească daruri şi scrisori de la împăratul Rudolf al II-lea (Veress, VII, p. 216). V. şi MO, 1970, nr. 1-2, p. 76.
RADU DIN DRĂGOEŞTI, fiul lui Tudor m. log. din Drăgoeşti1; = Neacşa, fiica lui Drăghici Vintilescu m. vor. 2; cumnat cu Stroe Pribeagul m. ban şi cu Vintilă din Cornăţeni m. vor.
M. log. 1545 iun. 6—1547 nov. 3. Vlastelin şi prim sfetnic al lui Mircea Ciobanul 4. A fost trimis de domn în solie în Trans. pentru a convinge pe boierii pribegi să se întoarcă6. Pribeag la Sibiu, unde a fugit cu o sumă mare de bani ai lui Mircea Ciobanul (1548 —1554) 6. Revenit în ţară, rămîne aci în timpul domniei lui Pătraşcu cel Bun, pribegind din nou, împreună cu fiul său Tudor, la revenirea pe tron a lui Mircea Ciobanul (1558) 6. Revenit din nou în ţară, e ucis de Alexandru Mircea, la 1 sept. 1568 7, împreună cu fiul său Tudor post. 8. Fiul său, Tudor, = Maria, fiica lui Pătraşcu cel Bun, nu a mai ajuns dregător, ca şi fiul său, Radu Bidiviul post. 9. O fiică a lui Radu m. log., Mara, □ m-rea Govora (1570) 10.
        *) DIR, XVI/2, p. 368. V. şi Ionaşcu, Olt, p. 159—168 (cu foarte multe ştiri despre el şi fam. sa). *) DIR, XVI/2, p. 351 şi IV, p. 55-56. s) Un Radu log., „familiar" al domnului, este amintit în socotelile braşovene la 1539 (Quellen, II, p. 627). După cum au arătat St. Nicolaescu şi
        I. R. Mircea, Radu şi fraţii săi ar fi fugit peste Dunăre după eşuarea răzvrătirii lui Şerban banul din 1539, de unde s-au răscumpărat de la turci, dînd tot ce au avut (RIB, I, 1943, nr. 3, p. 61). V. şi pag. urm. despre boierii Drăgoeşti. 4) DIR, XI/2, p. 358 şi 368 (doc. 1547 iun. 19 şi sept. 20). *) Quellen, III, p. 351. ®) Tocilescu, 534 documente, p. 361, St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 77 — 79 şi Veress, I, p. 284. 7) Hurmuzaki,
 Secolul XVI
  83
      XI. p. VIII şi 799. V. şi Veress. I. p. 283-284. 8) Istoria, p. 51, Istoriile. p. 59. Despre pribegia lui v. şi doc. din 1613 mai 22 (DIR. XVII/2, p. 189) şi Veress, I. p. 278. După părerea lui I. R. Mircea, Radu log. ar fi luat parte la lupta de la Boian (RIB, I, 1943, nr. 3, p. 73). Cum acest Radu este amintit după boieri mai puţin importanţi, este problematică participarea sa la această luptă. •) Doc. 1619 oct. 29 (DIR, XVII/3, p. 430 - 431). 10) Inscripţii. I, p. 480 şi AO, 1927, p. 277. V. şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 230, nota 9 şi RIB, 1943, nr. 3. p. 71.
RADU FURCOVICI (Radu Furcă, din Goleşti); = Caplea (Golescu) pe care i-a „dat-o" Radu Paisie 1; probabil fiu al lui Radu al lui Furcă m. cluc. de la sfîrşitul sec. XV. M. spăt. 1527 febr. 27— 1529 oct. 31; m. vist. 1529 nov. 24—1533 apr. 26; f. m. vist. (in sfat) 1534 mart. 17—apr. 3; m. duc. <1535—1545>; vist. (fost) 1535 apr. 10 —1538 nov. 17. Luptă alături de Radu Paisie contra lui Stroe Pribeagul la Fîntîna Ţiganului; salvează în luptă vistieria domnului*; vist. (fost) <1542—1543> oct. 23; pribeag în timpul domniei lui Mircea Ciobanul3. M. pah. 1554 mai 25—1556 iul. 20;    m. cluc. 1556 mai 4—1557 nov. 20. în timpul domniei                    lui
Pătraşcu cel    Bun, a fost prins şi legat de Socol            m. vor., fiind je-
fuit în aceeaşi vreme de Stanciu al Bengăi 4. în afară de Albu Golescu şi Ivaşco din Goleşti, care au ajuns şi ei mari dregători, a mai avut un fiu, Vlad com. 6. O fiică a sa, Neacşa din Goleşti = Radu din Brîncoveni, a avut o fiică, Maria, = David post. din Brîncoveni, fiul Ilcăi, cu care a avut mai mulţi fii: Preda, Danciu şi Stana e.
       *) DIR, XVI/2, p.  254. *) Ibid. şi p.     294 (doc. 1538 nov. 17 şi <1542-
       1543> oct. 23). V. şi doc. din    1576 dec. 30 (ibid., IV, p. 245). ») Doc.
       cit. din 1576 dec. 30 şi 1585 oct. 19 (ibid., V. p. 210). La 1558 se spunea la Sibiu că s-au luat informaţii despre armată de la Radu cluc. „capi-taneus exercitus" (Hurmuzaki, XI, p. 868 — 869). 4) DIR, XVI/4, p. 21. •) DIR. XVI/6, p. 150. •) Doc. 1610 apr. 30 (DIR, XVII/l, p. 457). V. şi Gen. doc.. II, p. 318-319 şi GB. 1967. p. 817.
RADU AL LUI MĂŢIL (din Buiceşti) 1; = Voica, fiica lui Ivan vor. şi sora lui jupan Pîrvu2. Şet. (in sfat) 1523 sept. 12 (al lui Vladislav al III-lea) 3. A fost membru al soliei de boieri care a cerut la Poartă investitura ca domn a lui Radu Bădica 4. M. log. 1525 febr. 10 —iul. 24 (al lui Radu de la Afumaţi); /. log şi log. (in sfat) 1525 sept. 8, 1526 ian. 7; m. log. 1526 apr. 1; f. log. (in sfat) 1526 apr. 3\ m.     log. 1526       mai        18; f. m. log. (in sfat) 1526
mai    19; m. log. 1526   mai 20 (apare              alternativ cu Tudor m. log.);
f. log. 1527 iul. 19;/. log. (în sfat) 1530 mai 22. Dregător din „casa" lui Radu de la Afumaţi 6.
Ţara Românească
A avut un fiu, Stoica al lui Măţil, care, la rîndul său, a avut două fiice, Maria şi Sofica 6.
      i) Ionaşcu, Olt, p. 4-5. *) DIR. XVI/2, p. 23. •) In acelaşi sfat apar trei dregători cu numele de Radu: Radu Bughenescu pit.. Radu al lui Vasie arm. şi acest Măţil (DIR, XVI/l, p. 177). 4) Bogdan, Relaţiile, p. 171. •) DIR, XVI/2, p. 23. După părerea lui G. D. Florescu, „va fi căzut şi el în bâtălia de la Vuşoara" (în amintirea lui C. Giurescu, p. 226, nota 7). •) DIR. XVII/3, p. 110 (doc. 1617 mart. 17).
RADU MIHĂESCU \ nepotul lui jupan Vîlturul 2; = Neacşa, fiica lui Vintilă din Cornăţeni m. vor., fosta soţie a luiStănilăm. vor. 3. M. log. 1568 iul. 19—1569 oct. 28; f. m. log. (în sfat) 1570 ian. 30.
      x) Aşa i se spune la 1568 sept. 5 (DIR, XVI/3, p. 287). De obicei e numit simplu Radu. *) Ibid., p. 278. s) Informaţie de la D. Pleşia. Neacşa a fost mama lui Stanciu log. II, socrul lui Buzinca m. com.
RADU PAŞADIA (din Balomireşti), ginerele jupaniţei Alexandra x. M. pah. 1525 febr. 10—1526 iul. 12; m. post. 1529 mai 12 —nov. 24; 1532 apr. 23-1533 apr. 26; m. pah. 1533 nov. 15-1536 febr. 14; 1544 iun. 2—1545 ian. 16; f. m. pah. (în sfat) 1545 mai 28—1546 iul. 2; m. log. 1547 nov. —1548 apr. 18 (a urmat în această funcţie tot unui Radu, din Drăgoeşti).
A avut doi fii: Radu post. şi Dragomir, care nu au fost dregători 2. Fiul lui Dragomir al lui Paşadia, Radu post., nu a devenit nici el mare dregător 3. Fiica lui Radu post. s-a numit Rada 4.
      l) DIR, XVI/3, p. 234 (doc. 1567 apr. 5). Radu Paşadia este trecut In pomelnicul m-rii Argeş între boierii mari ai ţării (BOR, 1965, nr. 3—4, p. 311). ») DIR, XVI/4, p. 129 (doc. 1574 ian. 4). V. şi Hurmuzaki. XI. p. 787, unde un „filio Paschedya, servitor Radul Wayvode", este menţionat la 1553 la Braşov. La 1534 un Drăghici Paşadia spăt. este de asemenea amintit In Quellen, II. p. 372. a) Doc. 1605 nov. 16, 1622 ian. 30 (DIR. XVII/l, p. 201, IV. p. 89). *) Doc. 1614 mai 6 (Ibid.,
      II, p. 273).
RADU ŞERBAN, v. Şerban din Coiani. ROGOZ, v. Albu Rogoz.
RUDEANU TEODOSIE (din Ruda), fiul lui Ivan din Ruda (Rudeanu) m. log.1 şi al Măriei, sora lui Teodosie banul din Periş; = Stanca, fiica lui Radu (?) ban şi cu Dobra (din Măneşti?)2. Rudă prin alianţă cu Dumitru din Cepturi m. vor. al lui Mihai Viteazul şi înrudit cu domnul.
 Secolul XVI
  85
Fără titlu 1577 dec. 16. Pribeag în Trans. M. spăt. 1584 apr. 28— sept. 14; spăt. (fost) 1593 mai 18; a fost unul din cei mai de seamă dregători ai lui Mihai Viteazul; m. vist. 1594 dec. 13—1596 sept. 23; m. log. 1596 sept. 28—1599 aug. 29. în calitate de log., a semnat jurămîntul către împăratul Rudolf al II-lea din 1598 şi tratatul cu Andrei Bâthory din 1599 3. Nemulţumit de politica lui Mihai Viteazul, împreună cu alţi boieri ar fi scris boierilor pribegi, cerînd domn pe Simion Movilă (1599) 4. A mers în Trans. cu Mihai Viteazul, unde a arestat pe comisarii imperiali 6. M. log. (la Iaşi) <1600> iun. 1. Trimis ca sol la împăratul Rudolf al II-lea pentru a cere „să-i lase Ardealul" lui Mihai Viteazul (1600) 6. După înfrîngerea lui Mihai Viteazul, a trecut de partea Movileştilor, fiind menţinut în funcţie de Simion Movilă6 bis; w. log. 1602 mai 1 —iun. 21. A pribegit în Mold. cu Simion Movilă 7. La 1603 febr. 10 scria, alături de alţi boieri pribegi, de la Iaşi, cerînd protecţia regelui polon ®. A revenit apoi în ţară, dar Radu Şerban nu l-a mai făcut dregător; f. m. log. 1605 febr. 4, 1612 apr. 25, 1617 iul. 15, 1618 apr. 20 —iun. 20 (apare rar în doc.); m. log. (al lui Gavril Movilă) 1618 aug. 20 —dec. 30; f. m. log. 1620 ian. 12—18. Ctitorul m-rii Flămînda—Argeş, unde □ la 1621 mai 28 9. A alcătuit cronica oficială a primei părţi a domniei lui Mihai Viteazul (1593—1597), care s-a păstrat în traducerea lui Balthasar Walther.
A avut mai mulţi fii: Vlad, ajuns m. log., ca şi tatăl său; Staico pah. 10; Teodosie pah., devenit Theofil monahul11; Andrei cluc. 12 şi Dobra = Stanciu log. din Cepari şi mama lui Ivaşco Ceparul13 din sec. XVII. Staico a fost silit de Leon vodă să-şi vîndă satele, pentru a plăti împreună cu fratele său, Vlad, suma de 6 000 de galbeni cu care tatăl său ar fi rămas dator lui Petru Cercel14; Staico = Rada din Găvăneşti, fiica lui Dragomir, fiul lui Dumitru m. vor. din Cepturi, şi a Voicăi, sora lui Preda Floricoiul, a avut mai mulţi fii: Preda post., Tudosie post. şi căp. şi Staico post. 1S. O fiică a lui Staico s-a numit Vilaia 16. Fiii lui Tudosie căp.: Matei, Pană şi Constantin, nu au ajuns mari dregători 17. La rîndul său, Teodosie-Theofil monahul a avut doi fii: Chirca din Curtişoara şi Teodosie cluc.18, al cărui fiu, Matei Rudeanu, a devenit şi el mare dregător.
                 x) Filitti îl crede fiul mitropolitului Teofil, frate cu Ivan din Ruda (Arhiva,
                  p. 88, n. 3). *) BCMI, 1934, p. 39 şi doc. 1612 apr. 29 (DIR, XVII/2,
                 p. 65). V. şi RIR, 1941-1942, p. 83, nota 3. *) Hurmuzaki, XII, p. 359
                 şi III, p. 330-331. 4) SMIM. V, p. 186-188. V. şi RI, 1933, p. 23-24.
                 8) Veress, VI. p. 126, 154-155, Hurmuzaki, IV/l. p. 53-58. El semna
 86
Ţara Românească
      „în absentia Illustrissimi domini principis locumtenens, consiliarius et cancellarius" sau „intimus consiliarius" (Hurmuzaki, XII, p. 944). După părerea lui Szamoskdzy, ar fi Îndemnat pe Mihai Viteazul să ucidă pe nobilii unguri din Trans. (p. 131). Bartolomeu Pezzen nu are cuvinte prea frumoase despre Teodosie, pe care-1 considera un mojic (Hurmuzaki, IV/l, p. 58). V. şi Hurmuzaki, XII, p. 342-344, 793, 806-807, 880-881, 885 — 886, 944 — 945, I. Lupaş, Patru scrisori româneşti din timpul stăpînirii ardelene a lui Mihai Viteazul, în voi. Studii, conferinţe şi comunicări istorice, I, Buc., 1928, p. 126. •) Istoria, p. 79. V. şi scrisoarea din 1600 oct. 4, prin care se cerea arestarea sa (Veress, VI, p. 220).6bls) Simion Movilă recunoştea că Teodosie Rudeanu „a fost totdeauna credincios"; cu toate acestea, cu prilejul luptelor pentru tron, mercenarii poloni îl jefuiseră şi pe el, prădîndu-i „toată averea" şi luîndu-i cîteva mii de galbeni (I. Corfus, Documente, p. 48). La 1601 sept. 8 se găsea însă printre boierii cărora urma să li se trimită scrisori imperiale (Hurmuzaki, XII, p. 1231).
      7) La 1713 oct. 13 se spune că „au pribegit în ţara Moldovei", de unde s-a întors în vremea domniei lui Radu Şerban (Doc. agrare, I, p. 261). ®) Hurmuzaki, S. II/2, p. 265. în scrisoarea din 1604 apr. 9 a boierilor pribegi nu mai figurează, ceea ce poate dovedi că se întorsese în ţară (ibid., p. 333-335). ») BCMI, 1934, p. 39. La 1622 nov. 12 se spune că stăpînea împreună cu Turturea pah. ocină la Glina (DIR, XVII/4, p. 204). 10) Doc. 1628 <apr.-iun.> 1, 1648 iul. 20 (Acad., CXVIII/42, ASB, Peceţi nr. 63). ll) Doc. 1638 iul. 22 (Acad., CDLXVIII/82). “) Doc. 1642 mai 8 (ASB, Zlătari, XII/9). 1S) DIR, XVII/l, p. 65. M) Doc. 1632 aug. 15 (Acad., CLXXXIII/175 şi I. Ionaşcu, Răspuns d-lui I. C. Filitti cu cîteva acte privind pe boierii Rudeni, Craiova, 1935, p. 14). u) Doc.: 1636 iul. 11, 1637 apr. 17 şi 1656 iul. 16 (ASB, ms. 719, f. 253 şi Amota, IV/l, publicat şi de Ionaşcu I., op. cit., p. 16—17 şi în AO, 1935, p. 115. 1#) Doc. 1660 iun. 12 (ASB, Radu vodă, XVII/5). 17) Doc. 1675 oct. 12 (ASB, Mitr., CLVIII/15). “) Doc. 1638 oct. 20 (Acad., LXXV/198). La 1698 aug. 23 se spunea că din seminţia lui Teodosie şi a fratelui său Vlad se trăgeau: Hrizea şi Apostolache, fiii Iui Dumitraşcu cluc. Rudeanu, Vlad şi Socol, fiii lui Vlad Rudeanu pah., Constantin, fiul lui Teodosie Rudeanu căp., şi Mihai, fiul lui Radu Rudeanu post. (ASB, ep. Rîmnic, LXXX/4 a).
      Despre Teodosie Rudeanu v.: Sacerdoţeanu A., Autografe ale lui Teodosie, mare logofăt al lui Mihai Viteazul (RA, IV/2, 1941, p. 396—397); Ionaşcu I., Mihai Viteazul şi autorii tratatului de la Alba Iulia, 1595 (AIIC, t. V, 1962 p. 128-129).
(RUDEANU), v. Ivan din Ruda.
SAVA 1. M. arm. 1599—1600. A fost unul din dregătorii importanţi ai lui Mihai Viteazul. A semnat tratatul cu Andrei Bâthory din
1599   2. în acelaşi an, ar fi scris boierilor pribegi, cerînd domn pe Simion Movilă 3. în Trans. a fost folosit de Mihai Viteazul în diferite misiuni 4. A fost trimis apoi, cu alţi trei boieri, să „ţie" Mold. (vara 1600) 6. Din Mold. a revenit în Trans., încercînd să ajute cu oaste pe Mihai Viteazul, dar a fost respins la Prejmer. în oct.
1600   era cerut de nobilii ardeleni răsculaţi ca ostatic al lui Mihai Viteazul, împreună cu alţi trei boieri „de frunte" *. După uciderea
 Secolul XVI
 87
domnului, a fost prins şi chinuit, ca fiind unul dintre credincioşii acestuia 7. O fiică a sa = Neagu căm.8
      *) La 1594, Sava banul sîrb scria din Vîrşeţ că a venit „între noi" Mihai Viteazul, care a văzut oştile pe care se poate bizui (Veress, IV, p. 78 — 79). Deli Sava a fost apoi căpitan de haiduci sîrbi (Szamoskdzy, p. 172). ») Hurmuzaki. III, p. 330-331. 3) SMIM, V, p. 186-188. *) Iorga, Documente, p. 35, Hurmuzaki, XII, p. 517-518, 528-529. V. şi Veress,
      V,  p. 329-330, St. doc., I-II, p. 16. 22-23. ‘) Istoria, p. 78. •) Veress,
      VI, p. 218. 7) Quellen, V, p. 302. ») Doc. 1619 iun. 5 (DIR, XVII/3, p. 375).
SEMCA DIN ŞITOAIA, frate cu Mareea post., care era cumnat cu Neagoe Basarab. M. spăt. 1510 iun. 18—1512 ian. 8; slug. <1515—1517> oct. 17-1518 aug. 16; slug. (is.) 1517 nov. 22 K
      1) E posibil ca el să fi fost slug. şi înainte de a fi fost spăt.; un Semca slug. este amintit în vremea domniei lui Radu cel Mare (Bogdan, Relaţiile, p. 231). V şi SV, 1970. p. 121.
SÎRBU DIN CERNEŢI, frate cu popa Stan; = Marinax. M. stol.
1593   oct. 25 —dec. 2; 1594 ian. 4 —oct. 31. □ m-rea Tismana ante 1599 dec. 15 2.
      *) Doc. 1612 oct. 8, 1647 ian. 14 (DIR, XVII/2, p. 113, ASB, Tismana, XI/3). *) DIR. XVI/6, p. 363.
SOCOL DIN RĂZVAD (şi din Cornăţeni). Stol. (is.) <1542—1543> oct. 23 (acelaşi?). Pribeag probabil în vremea domniei lui Mircea Ciobanul. M. vor. 1554 apr. 26—1557 nov. 20. Vlastelin şi prim sfetnic al lui Pătraşcu cel Bun Trimis de domn în Polonia să aducă pe Isabela şi pe Ioan Sigismund în Trans.2. Pribeag în Trans. în timpul domniilor lui Mircea Ciobanul şi Alexandru Mircea, împreună cu fiul său, Radu stol. 3. Radu a fost ucis apoi de Alexandru Mircea. O fiică a sa, Erina sau Irina, = Drăghici vor. din Comă-ţeni a fost mama lui Socol Comăţeanu care a ajuns mare dregător în sec. XVII *.
       x) DIR, XVI/3, p. 56 (doc. 1557 mai 22). a) Istoria, p. 49 şi Istoriile, p. 53-54. V. şi Hurmuzaki, XI, p. 793, 794, 796 etc. 3) Doc. 1634 iul. 11 (Acad., CCCVIII/65). V. şi declaraţia dată de Radu, fiul lui Socol, pentru lucrurile depuse la un locuitor din Bistriţa în 1558 (Veress, I, p. 168).
       V. şi p. 265 şi 283 şi Hurmuzaki, XI, p. 788, 797, 809. După cum rezultă din unele mărturii, el ar fi fugit în Trans. cu tezaurul ţării la 1558 (Hurmuzaki, II/l, p. 359 — 360). Din aceşti bani promitea 14 000 ducaţi ambasadorului Franţei ca să nu fie dat turcilor şi ucis. La 1563 Melchior Balassa
  88
 Ţara Românească
      şi Francisc Zay cereau ajutorul împăratului Ferdinand I pentru numirea lui Socol ca domn în Mold. (ibid., p. 484-488). V. şi RI. 1935. p. 110-113. *) Doc. 1623 sept. 6 (DIR. XVII/4, p. 320).
STAICO DIN BUCOV, v. sec. XIV-XV.
STAICO (II) DIN BUCOV 1, fiul lui Tudor m. log. din Orboeşti şi al Stanei2; = Frujina3. Pribeag peste munţi ante 1573 ian. 17 4. Se întoarce în ţară în vremea lui Alexandru Mircea, care declară că nu a fost hiclean 5. Post. (jupan) 1575 apr. 22—1581 iun. 4; m. post. 1583 sept. 5—1584 sept. 24; m. spăt. 1585 ian. 13 —mart. 25. Ucis de Petru Cercel (?).
A avut două fiice: Stana = Stoica din Cepturi, din care coboară familia Filipescu, şi Maria = a doua oară cu Lupu Mehedinţeanu m. pah., care, prinzînd-o „în preacurvie cu o slugă a lui", a vrut să o ucidă şi apoi i-a luat ocinele 6. Din prima căsătorie, Maria a avut două fiice, Frujina = Nedelco din Bucu m. pah. şi Elina = Ianiu spăt. şi apoi cu Antonie vodă din Popeşti7.
     *) Satul Bucov îl avea de la mama sa, Stana, care era fiica lui Staico din Băjeşti m. log. şi a Caplei, fiica lui Vlad Călugărul (DIR, XVI/4, p. 174; doc. 1575 apr. 22). V. şi Florescu, Divanele, pl. de la p. 320. *) Doc. 1573 ian. 17 şi 1615 iul. 14 (DIR, XVI/4, p. 95 şi XVII/2, p. 419). V. şi ibid., XVI/4. p. 470. 3) Doc. 1595 oct. 2. 1621 ian. 28 (ibii., XVI/6, p. 189 şi XVII/3, p. 13). «) DIR, XVI/4, p. 95. B) Ibid., p. 174 (doc. cit. din 1575 apr. 22). •) DIR, XVII/2, p. 346-347.7) DIR, XVII/3, p. 195 şi I. Ionaşcu, M-rea Tîrgşor, p. 14.
STAICO DIN CORNĂŢENI, fiul lui Vintilă m. vor. \ M. stol. 1547 ian. 10 —1548 apr. 18; cluc. 1556 iul. 20. A fost trimis de Mircea Ciobanul în solie în Trans. pentru a convinge pe boierii pribegi acolo să se întoarcă (1546) 2. A pribegit apoi el însuşi la Braşov, de teama lui Mircea Ciobanul (1548) 3. Fiul său s-a numit Vintilă 4.
       ») DIR, XVI/3, p. 48. 2) Quellen. III, p. 351. 3) Ibid., p. 440. 4) DIR. XVI/4. p. 473. V. şi RIB, I, 1943, nr. 3, p. 62.
STAICO AL LUI PlRVAN1 (Pîrvanul). M. stol. 1530iun. 25-1532 mai 28; 1532 dec. 11 —dec. 29; fără titlu (în sfat) 1533 apr. 26; m. vist. 1533 mai 27—1534 mai 23. A fost ucis de Vlad Vintilă şi □ m-rea Verbila (1534) 2.
        *) Aşa i se spune la 1532 dec. 29 (DIR. XVI/2, p. 118). *) V. Kicolescu Elie, în jurul lui Basarab Laiot din prima jumătate a sec. XVI (LAR,
        VII,   1903, p. 657).
Secolul XVI
 89
STAICO DIN ŞINTEŞTI (Şintescu, din Popeşti). M. post. 1530 iun.
25—1531 dec. 17; m. com. 1532 apr. 23—1537 ian. 15;m. vor. 1537 apr. 22—1541 aug. 13; f. m. vor. (în sfat) 1542 ian. 10—1545febr. 28. Partizan al lui Radu Paisie, hiclean faţă de Mircea Ciobanul ante 1545 nov. 41. + ante 1548 apr. 25 2. Fiii săi au fost Staico post. şi Tudor. Fiul lui Staico, Radu Staico-Popescu, a devenit şi el mare dregător3. Staico vor. a avut şi două fiice: Marina şi Neacşa 4; ultima =Dan pîrc. 6. Una din ele=Iane (Cantacuzino)6.
       !) DIR, XVI/2, p. 332. *) Ibid., p. 374. s) DIR, XVII/l, p. 285 (doc. 1607 nov. 6). *) Doc. 1573 mai 13 (ibid., XVI/4, p. 104). 8) Ibid., p. 241 (doc. 1576 sept. 22).*) SV, 1970, p. 116.
STAN, nepotul lui Mircea Ciobanul, fiul surorii sale Boba1. M. post. 1545 sept. 24—1546 ian. 29; m. ban 1546 iun. 22—1553 oct. 4. Sol la Braşov (1552) a. A murit în luptă cu Radu Ilie pretendentul. Fiul său s-a numit Dumitru banul 3.
      *) St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 245, AO, 1932, p. 329 şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 246, nota 1. V. şi o relaţie italiană despre această bătălie (din nov. 1552 insă), în care se spune că a murit banul „ch'era fratello di Mirce" (Veress, I, p. 116). *) Hurmuzaki, XI, p. 785. *) DIR, XVI/3, p. 283. După părerea lui G. D. Florescu, nu a avut urmaşi, averea sa revenind Dobrei, fiica lui Mircea Ciobanul (în amintirea lui
      C.  Giurescu, p. 242, nota 7).
STAN DIN BUJORANI. M. pire. P. (in sfat) 1534 mart. 17-mai 10. A fost sol al lui Vlad înecatul în Trans.x. + ante 1535 dec. 11 2. A avut doi fii, Badea şi Chirca3.
       x) S. Dragomir, Documente, p. 48 — 49. ®) Dintr-un raport al lui Aloisio Gritti din 1534, rezultă că Stan pîrc. a fost ucis la Piteşti din porunca lui Vlad Vintilă, împreună cu cei doi băieţi ai săi, cu Vîlsan log. şi Peia port. (A. Decei, Două documente turceşti privitoare la Aloisio Gritti, ms.). s) DIR, XVI/2, p. 197. Un Stan pîrc. a fost solul lui Radu de la Afumaţi in Trans. (ibid., p. 48).
STAN DIN CORBI (Clăteşti) = Caplea din Periş, fiica lui Teodosie din Periş m. ban 1. M. spăt. 1568 iul. 19—1579 apr. 14; f. m. spăt. 1580 mai 142. □ împreună cu soţia sa la m-rea Cătălui-Ilfov, ctitoria lor. Fiul său, Vintilă din Corbi, a ajuns şi el mare dregător, cu el începînd fam. Corbeanu. O fiică a sa, Maria, = Radu Bidiviul post., nepotul lui Pătraşcu cel Bun şi apoi cu Cîrstea
  90
Ţara Românească
m. vor., iar o altă fiică, Caplea, = Vintilă din Baloteşti, cu care a avut pe Stan din Creţuleşti, bunicul lui Radu Creţulescu m. log. 3.
       1) AO, 1943, p. 46 şi DIR, XVI/4, p. 209, 425. V. şi Florescu, Divanele, pl. de la p. 320 şi St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p.{284.2) DIR, XVI/4, p. 425. 3) Informaţie de la D. Pleşia.
STAN CEL GROS (Debelul). M. spăt. 1560 mart. 6-1568 iun. 8; pîrc. ante 1569 nov. 20 1. Fiul său, Dragne, a fost m. post., iar un alt fiu, Mihai ban = Silea, fiica lui Ţacal2.
      ») Aşa i se spune la 1569 nov. 20 (DIR, XVI/3. p. 333). ») AO, 1932, p. 330 — 331 şi DIR, XVI/3, p. 336. Acest Ţacal ar putea fi un urmaş al lui Dragomir Ţacal, membru al sfatului In sec. XV.
STANCIU. M. post. 1510 mai 1-1512 ian. 8\
      *) într-un arz al boierilor ostili lui Neagoe Basarab se susţine că acesta ar fi ucis pe un boier Stanciu m. pah. („Studii", 1968, nr. 5, p. 928). Să fie acesta? Menţionez că un alt Stanciu m. vist. a avut o soartă asemănătoare; a fost ucis de Radu Paisie, ca partizan al lui Stroe pribeagul, fiind □ m-rea Verbila la 1544 oct. 1 (St. doc., XV, p. 254).
STANCIU AL LUI BENGA (Benga), fiul lui Stanciu Benga port., mort în lupta de la Clejani din 1522 1; = Stanca, fiica lui Hamza banul din Obislav 2.
Post. (is.) 1538 iun. 8; m. post 1542 ian. 10—1545 febr. 28. A pribegit probabil în timpul domniei lui Mircea Ciobanul. M. spăt. 1554 mai 25—1557 nov. 20. Pribeag în Trans. după moartea lui Pătraşcu cel Bun,, unde rămîne mai mult de 10 ani 3. De acolo se întoarce cu oaste contra lui Alexandru Mircea, care îl învinge la Boian *. După luptă a fugit din nou în Trans., unde a murit 6. Copiii săi nu au mai ajuns mari dregători: Hamza, care a pribegit cu tatăl său, Stanciu, Vlad şi Drăghici, care au fost ucişi (de Alexandru Mircea) şi □ m-rea Glavacioc6, precum şi Barbu post., care a fost iertat de domn7. Fiul lui Hamza, Stanciu post. din Pade, se judeca în 1613 cu verii săi, Danciu post. şi Hamza din Tîrgul Gilortului, care erau fiii lui Barbu al Bengăi 8. Un alt fiu al lui Hamza s-a numit Socol 9. Stanciu a avut şi el un fiu, numit Vintilă m. cluc. 10. Dintre urmaşii acestora va ajunge dregător Vlăduţ Bengescu în sec. XVII.
        *) Istoria, p. 44, 206 (i se spune Benga, ca şi fiului său), iar în pomelnicul m-rii Argeş Stanciu port. (BOR., 1965, nr. 3 — 4, p. 310). într-o variantă a Letopiseţului Cantacuzinesc este numit Benga pah. (MO, 1961,
 Secolul XVI
  91
      nr. 7-9, p. 505). ») DIR. XVI/3, p. 328, IV, p. 215, 299, 337 etc. V. şi doc. din 1655 apr. 18 (ASB, Glavacioc, IX/8, şi XXXIV/33), Filitti. Arhiva, p. 19, nota 2, Gen. doc., II, p. 412. După părerea lui G.D. Florescu, Benga, tatăl lui Stanciu, a fost fiul lui Stanciu de la Glogova şi al Ancăi, sora lui Basarab Ţepeluş (Divane, p. 76, Divanele, p. 338 şi voi. în amintirea lui C. Giurescu, p. 241, nota 3). *) Veress, I, p. 284. *) Istoria, p. 51, Istoriile, p. 56. V. şi doc. din 1571 iun. 1, unde se spune că şi-a pierdut ocinele pentru „rea hiclenie" faţă de Alexandru Mircea (DIR, XVI/4, p. 24). V., de asemeni, lista lucrurilor lăsate în Trans. de Stanciu al lui Benga şi fiul său Hamza din 1569 (Veress, I, p. 283 — 284). *) Doc. 1573 mai 29 (DIR. XVI/4. p. 110). «) DIR. XVI/3, p. 328. V. şi doc. din 1577 aug. 29, în care Barbu şi Vladislav post. arată că mama lor Stanca făcuse pomenire fiilor ei: Hamza, Stanciu, Vlad şi Drăghici „cînd au pierit" (DIR, XVI/4, p. 291). Despre îngroparea lor la m-rea Glavacioc v. şi doc. cit. din 1655 apr. 18. 7) V. doc. din 1575 aug. 22, unde se spune că Barbu a fost adus din Trans. de Ivaşco Golescu vor. şi că domnul l-a iertat şi i-a restituit averile (DIR, XVI/4, p. 199). s) Ibid., XVII/2, p. 200-201. V. şi ibid., XVI/6, p. 223, 240. •) DIR, XVI/4, p. 278 şi V, p. 55. 10) Ibid., p. 56. Despre Stanciu al lui Benga v. şi
      Nicolaescu Stoica, Doc. slavo-române, p. 82 — 83.
STĂNILĂ DIN PIETROŞANI = Neacşa, fiica lui Vintilă din Cornăţeni, care a devenit apoi soţia lui Radu Mihăescu log.x. M. cluc. (is.) 1547 <sept. —nov.> 21. Pribeag în Trans. în timpul domniei lui Mircea Ciobanul (1548) a. M. vor. 1553 ian. 25—mart. 20 (al lui Radu Ilie) *. Se întoarce în ţară în timpul domniei lui Pătraşcu cel Bun \ după ce plecase cu Radu Ilie; /. m. vor. (în sfat) 1556 apr.  20—1557 mai 22. Pribeag în            Trans., chemat şi      ucis  prin
vicleşug de Mircea Ciobanul (mart.          1558) 6. Neavînd     copii,  şi-a
lăsat averea m-rii Verbila8.
     *) Informaţie de la D. Pleşia. *) DIR, XVI/3, p. 57 (doc. 1557 mai 22). Un Stănilă boier este întîlnit la Braşov în 1551 (Hurmuzaki, X, p. 783), iar soţia sa la 1553 (ibid., p. 788). V. şi ibid., p. 791. ») RIB, I, 1943, nr. 3, p. 69 — 70. 4) Hurmuzaki, XI, p. 792, unde se spune că, în 1555, au venit soli ai lui Pătraşcu cel Bun „pacem facerent cum Ztanylla". •) Istoria, p. 50, Istoriile, p. 55. •) DIR. XVI/3. p. 19. La 1578 febr. 10 este amintită Barba, nepoata lui Stănilă vor., fiica lui Barbu vor. (ibid., IV, p.309).
STĂNILĂ DIN VÎLCĂNEŞTI, fiul lui Pîrvu post., care a fost fiul lui Tudor din Drăgoeşti m. log.; frate cu Dumitru ban şi post., care a fost primul soţ al Stancăi, devenită apoi soţia lui Mihai Viteazul. Cei doi fraţi erau descendenţi din Giura log. şi rudă cu Buzeştii l. M. slug. ante 1597 oct. 5. Nu a avut urmaşi.
     *) MO, 1965, nr. 5-6, p. 414-417.
STOICA (STOICHIŢĂ) DIN STRÎMBA (RIOŞEANU) = Dochia, fiica jupaniţei Marina *; ginerele (?) lui Sîrbu din Cemeţi m. stol.
 92
 Ţar* Româneasc*
al lui Mihai Viteazul *. Log. 1588 dec. 12. A fost unul din dregătorii de seamă ai lui Mihai Viteazul, în timpul căruia şi-a început cariera ca log. II <1594> aug. 17—<1595> iul. 4; răbojar în jud. Ialomiţa In această vreme, în care calitate a cotropit nişte sate cu „năpăşti de biruri" *. M. vist. 1597 ian. 11—1599 sept. 22. A mers cu Mihai Viteazul în Trans. 4, fiind trimis de domn ca sol la împăratul Rudolf al II-lea la Praga şi Viena (1599 şi 1600) #. M. post. 1600 mart. 25—aug. 18 (în Trans. • şi Mold.). F. m. post. (şi post.)
1601   mart. 3—sept. 16. A rămas alături de Radu Şerban; m. log. 1602 aug. 12—1608 mai 30 7; f. m. log. 1609 oct. 12; m. vist 1611 mart. 29—mai 9. A plecat cu Radu Şerban în pribegie; la 1614 iul. 20 era la Tymau 8, de unde a revenit apoi în ţară. F. m. log. 1616 nov. 29; m. vist. 1618 ian. 9—mai 18; i. m. vist.
1619   apr. 18; m. vist. 1619 mai 8—1620 mart. 25. A înşelat pe Alexandru Iliaş în prima sa domnie, făcîndu-i „multă pagubă" din vistierie #. Domnul i-a confiscat „toate ocinele", pentru că l-a „hiclenit" „cu mare vicleşug" şi a vrut să strice m-rea Strîmba, ctitoria lui Stoica vist.10. A murit fără să dea socoteala vistieriei lui Gavril Movilă, rămînîndu-i dator „ughi mulţi", motiv pentru care domnul a dat voie la 6 sate ale lui Stoica vist. — cotropite de acesta—să se răscumpere cu 1 500 de galbeni, pe care i-a luat ca despăgubire n. + între 1620 mart. 25—cînd îşi făcea diata — şi 1620 mai 3, fiind □ m-rea Strîmba, ctitoria sals. Neavînd urmaşi direcţi, averea sa a fost moştenită de nepotul său, Miloş log., şi de fiul acestuia, Stamatie pah.18 Stoica a avut un frate, Balaci, ai cărui urmaşi au ajuns dregători sub numele de Urdăreanu.
                      >) Doc.: 1601 mart. 3. 1617 iul. 15. 1655 ian. 13 etc. (DIR, XVII/l, p. 4,
        III, p. 162. ASB. ep. Rlmnic. CLX/4). ') Doc. 1620 mart. 12 (DIR. XVII/3, p. 491). *) Doc. 1620 ian. 19 (ibtd„ p. 561). *) După părerea lui Szamoskozy (p. 127—128), Împreună cu Radu Buzescu ar fi Împiedicat pe Mihai Viteazul să ucidă pe nobilii unguri din Trans. V. şi Hurmuzaki,
        XII,  p. 752, 860. •) Istoria, p. 76, N. Iorga, Doc. relative la P. Şchiopul ţi Mihai l'iteaxul, p. 42. Veress, V, p. 239 — 240 şi VI, p. 13, Hurmuzaki,
        XII,  p. 439-440, 550-551, 703 şi 736. V. şi DIR. XVI/6. p. 161. unde Mihai Viteazul recunoaşte că Stoica a slujit „In ţări străine". ') La 1600 oct. 2, Statele ardelene cereau lui Mihai Viteazul ca ostatici patru boieri de frunte, printre care ţi pe Stoica vist. (Veress, VI, p. 218). T) După cum rezultă din diverse doc.. Stoica era considerat unul din principalii boieri ai ţării: la 1601 sept. 8 urma să primească, Împreună cu ceilalţi mari boieri, daruri şi scrisori de la împăratul Rudolf al II-lea (Hurmu-zaki. XII, p. 1231 şi Veress, VII, p. 216). V. şi ibid., VI, p. 468, unde se spune că. la 1602, boierii vroiau domn pe „vister Stoyko" (la p. 464, Insă. se arată că acesta se numea Stroe Buzescu). Ciro Spontoni afirmă
 Secolul XVI
  93
     şi el că cel care a refuzat domnia a fost „Stoiza" (Historia della Transilvania, p. 188—189). Despre solia sa la curtea imperială din partea lui Radu Şerban, pribeag la Tyrnau, v. şi Veress, V, p. 38 — 39 şi Hurmuzaki, IV/l, p. 561 — 562. Intr-o relaţie din 1608 se spune că Stoichiţă log. ar fi fost prins la Alba Iulia (Quellen, V. p. 204). V. şi RIR, 1941 — 1942, p. 84, nota 3 şi St. doc.. III, p. LII. ®) DIR. XVII/2, p. 305. •) Doc. 1628 aug. 17 (Ştefulescu Al., Doc. slavo-române, p. 445 — 447, Acad., XCV/61 şi Muzeul Tg. Jiu, nr. 68). V. şi AO. 1925, p. 464-466. 10) Doc. 1630 mai 14 (ASB. Mitr., CCCXII/2). «) Doc. 1620 iun. 19 (DIR, XVII/3, p. 561). 1S) DIR, XVII/3, p. 496-497, 515 şi 536. Despre el v. şi Ştefulescu Al., M-rea Strîmba, Tg. Jiu, 1906, p. 48 şi urm.; idem. Gorjul istoric, p. 218 — 224; Panaitescu P. P., Mihai Viteazul, p. 75 — 76 etc. u) Doc. 1628 iul. 15 şi cel cit., din 1655 ian. 13 (Acad., LXXVI/21).
STOICHIŢĂ (STOICA) DIN MODRUZEŞTI1 = Caplea din Goleşti, fosta soţie a lui Radu Furcovici m. vist. şi mama fraţilor Goleşti 2. Stoica a fost înfiat de jupaniţa Neaga, sora lui Udrea vor. 3. M. post. 1568 iul. 19—1579 dec. 30. Dregător din „casa" lui Alexandru Mircea, care-1 numeşte vlastelin şi prim sfetnic 4 (fiind tatăl vitreg al rudelor domnului, fraţii Goleşti). La 1579 iul. 19 îşi face diata, lăsînd averea nepotului său, Creţu 5; f. m. post. 1581 febr. 24. -f ante 1585 apr. 16; □ episcopia din Buzău. Fiica Caplei s-a numit Neacşa din Goleşti 6.
      1) La Modruzeşti avea ocină şi bis. (doc. 1586 sept. 8. DIR, XVI/5, p. 264). a) Doc. 1594 dec. 14 (DIR, XVI/6, p. 163). V. şi RIAF, voi. X. 1909. p. 230—231. La 1573 mai 14 i se spune Caplea postelniceasa (DIR, XVI/4, p. 106). 3) Doc. 1575 aug. 12 (DIR. XVI/4, p. 197). *) Doc. cit. din 1573 mai 14 şi 1576 febr. 15 (ibid.. p. 214). ») Doc. cit. din 1573 mai 14. •) DIR, XVI/4. p. 407.
STROE, v. Buzescu Stroe.
STROE BUGHEANU, v. sec. XIV-XV.
STROE (din Hotărani), frate cu Radu Bădica1; văr cu Neagoe Basarab. M. post. 1514 mai 8—1516 ian. 23. înainte de moarte, a dăruit două sate m-rii Bistriţa2, unde a fost probabil Q.
       ») DIR. XVI/2. p. 327. *) Ibid., p. 61.
STROE DIN ORBOEŞTI, frate cu Dragu, Dragomir şi Tudor, toţi ajunşi mari dregători. M. spăt. 1535 iul. 22—1541 iun. 1 1; f. spăt. (în sfat) 1542 apr. 16; spăt. (is.) 1543 iun. 15; spăt. (in sfat) 1543 sept 17; spăt. (is.) 1543 sept. 27, 1544 mart. 15; spăt. (in sfat) 1544 aug. 29 (în această vreme m. spăt. e Dragomir, cu
 94
Ţara Românească
care apare alternativ în sfat); /. spăt. (în sfat) 1545 ian. 16. A fost tăiat de Mircea Ciobanul2.
      *) V. şi Quellen, III, p. 125. După părerea lui I. R. Mircea, in timpul răzvrătirii lui Şerban banul, a fugit la Braşov (RIB, 1943, nr. 3, p. 60). *) Istoria, p. 49, Istoriile, p. 52. Quellen, III, p. 259, 260, 271.
STROE (PRIBEAGUL) (al lui Drăghici), fiul lui Drăghici din Floreşti m. vor.1; cumnat cu Radu din Drăgoeşti m. log. şi cu Vintilă din Cornăţeni m. vor. M. pah. 1536 apr. 18—1538 iul. 16. Pribeag 1538—1542; vine în ţară cu Basarab Laiotă, reuşind să gonească pe Radu Paisie. M. ban ante 1542 oct. 15 (aşa i se spune pe piatra de mormînt; a fost făcut m. ban de Basarab Laiotă). Luptă contra lui Radu Paisie la Fîntîna Ţiganului, unde a fost prins şi ucis2. □ m-rea Găiseni la 1542 oct. 15 (sau 1544?).
       *) DIR, XVI/2, p. 229 şi St. doc., XV, p. 48 şi 50, unde este trecut ca m. ban. *) Doc. 1538 nov. 17 (DIR, XVI/2, p. 254), Istoria, p. 48 şi Istoriile, p. 46, V. şi Quellen. II, p. 619-620 şi AO. 1932, p. 324-326 şi 1938, p. 210 — 213, Florescu, Divanele, p. 294 şi St. Nicolaescu, Domnia lui R. Paisie, p. 20 — 24.
ŞERBAN DIN COIANI (Radu Şerban), fiul Măriei, fiica Ancăi din Coiani şi al lui Radu post. *. Mama sa a fost apoi soţia lui Nica arm. din Coiani, care-i este tată vitreg 2. Radu Şerban era descendent din Craioveşti 3; = Elina, fiica lui Udrişte banul din Mărgineni 4.
Pah. II 1589 mai 17; fără titlu 1592 dec. 1 —3; persecutat de Ştefan Surdul, care i-a luat „toate averile şi dedinele"; l-a îmbunat pe domn prin intervenţia lui David post. 6. M.pah. 1594 dec. 13 —
1600  iul. 5 e. A fost un credincios dregător al lui Mihai Viteazul cu care s-a înrudit şi a cărui politică a urmat-o ca domn (1602— 1611). Pribeag pînă în 1620, cînd a murit.
Fiica sa, Ancuţa, = Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazul, iar un fiu natural, Constantin Şerban, a ajuns şi el domn. O altă fiică a lui Şerban, Elina, = Constantin Cantacuzino m. post. înrudirea Cantacuzinilor cu Radu Şerban şi cu Craioveştii justifică pretenţiile lor la tron.
        l) în amintirea lui C. Giurescu, p. 214. *) Doc. 1589 mai 17, în care se spune că Maria şi fiul ei Şerban au înfrăţit pe Nica, soţul Măriei, pe o treime din averile lor (DIR, XVI/5, p. 406). V. şi DIR, XVI/6, p. 58-59. Pe portretul din bis. m-rii Hurezi e trecut greşit fiul — în loc de nepotul — banului Şerban (BCMI, 1908, p. 78). V. Nicolescu Elie, Din descendenta „Craioveştilor" (RIAF, voi. IX, 1903, p. 200 - 212), Gen. doc., II, p. 285
 Secolul XVI
 95
      şi urm. *) Despre legăturile sale de rudenie cu Craioveştii şi averea sa imensă, compusă din 71 sate şi părţi de sate, avere care făcea din el cel mai bogat boier din ţară, v. C. Rezachievici, Domeniul boieresc al lui Radu Şerban („Studii", XXIII, 1970, nr. 3, p. 469 — 491 + 1 h.). *) Florescu, Mărgineni, p. 91. *) DIR, XVI/6, p. 344. 6) V. şi doc. din 1614 iun. 26, unde se spune că „a fost dregător din cei 12, rangul lui mare paharnic" (DIR, XVII/2, p. 287). In calitate de pah., a semnat tratatul din 1599 cu Andrei Bâthory (Hurmuzaki, III, p. 330—331), iar la 1601 sept. 8 este enumerat printre boierii care urmau să primească scrisori de la imperiali (Hurmuzaki, XII, p. 1231). Despre împrejurările in care a fost ales domn v. I. Ionaşcu, Unde a fost satul Cirstieneşti (RIR, XIV, 1944, f. I, p. 40-56 + 1 h.).
ŞERBAN DIN IZVORANI = Maxia, fiica lui Radu Craiovescu şi a Velicăi din Şitoaia, sora lui Drăghici vor.; cumnat cu Pîrvu (II) banul Craiovescu1 şi văr prin alianţă cu Stroe Pribeagul. M. stol. 1522 febr. 3—1528 nov. 10 (şi al lui Vladislav şi al lui Radu de la Afumaţi); stol. (fost) 1529 apr. 14; m. vor. 1530 iun.
15—1531 nov. 5; f. m. vor. (în sfat) 1532 aug. 16—1533 nov. 15; vor. (fost) 1533 nov. 18. Trimis de Vlad înecatul în Ungaria (1532), împreună cu Teodor m. log. 2 să ducă haraciul lui Soliman Magnificul. M. vor. 1534 mart. 17—1535 aug. 20; m. ban 1535 aug. 30— 1539 mai 18; ban (fost) 1540 apr. 17. Trimis la Poartă ca să spînzure pe Drăghici al lui Danciu Gogoaşe Craiovescu, care se ridicase domn 3. A pierit în „rea hiclenie" ante 1543 iun. 15 4 pentru că s-a ridicat contra lui Radu Paisie, reuşind să-l gonească din ţară la 1539. Copii: Anca din Coiani 5, bunica lui Radu Şerban şi soţia lui Neagoe m. ban6; Mareea post. şi Radu post. Şerban a avut doi fraţi: Diicu cluc. şi Neacşa. O nepoată a Neacşei, numită tot Neacşa, = Chirca com.7. Nepotul primei Neacşa a fost Mihai Coţofeanu, mare dregător în sec. XVII.
       *) MO, 1965, nr. 5-6, p. 410. V. şi AO, 1932, p. 34, DIR, XVI/2, p. 92 şi V, p. 365. *) St. doc., IV, p. LXXIX. s) DIR, XVI/5, p. 365 şi 405. Despre el v. şi Hurmuzaki, XI, p. 855 şi Quellen, II, p. 263, 280, 348. *) DIR, XVI/2, p. 304 şi AO, 1939, p. 3. Despre răzvrătirea sa v. şi AO. 1938, p. 205 — 207, St. Nicolaescu, Domnia lui Radu Paisie, p. 15—17, RIB, 1943, nr. 3. p. 60-61 şi „Balcania", V, 1941, p. 471—475. Intr-un doc. din 1643 se spune că Şerban banul a murit la Ţarigrad „cînd s-a pîrît la împărăţie cu Coadă Vornicul că a închinat Brăila turcească" (ibid., p. 478). V. şi „Valachica", 1969, p. 53, n. 49.‘) DIR, XVI/4. p. 198 şi V, p. 365 (doc. 1575 aug. 20 şi 1588 iun. 13). e) Gen. doc., II, p. 283. V. şi bibliografia de la Şerban din Coiani.7) DIR, XVI/4, p. 260 (doc. 1577 apr. 16). Despre Şerban banul şi urmaşii săi v. şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 214, 222 — 223, St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 57 — 63, T. Palade, Radu de la Afumaţi, p. 80—81 şi GB, 1967, p. 824.
ŞINTESCU, v. Staico din Şinteşti.
  96
 Ţara Românească.
ŞTEFAN (Stepan) din Cioroiaşi; = Dobra (?) 1. F. m. cluc. (is.) 1571 iun. 1; f. m. cluc. 1571 dec. 29—1573 iun. 25; m. ban <1573>. (Pe piatra sa de mormînt din dec. 1573 este numit m. ban2, iar într-un doc. din 1594 febr. 19 se spune că „s-a întîmplat lui Ştefan cluc. de l-au pus Alexandru voevod vel ban Craiovei") 3. La 1564 ian. 4 e numit însă f. m. cluc., iar la 1574 iun. 20 m. cluc.4. A fost în relaţii bune cu boierii din Brîncoveni, care i-au dăruit o jumătate de sat pentru slujbele făcute „şi prin ţări străine" 5. Folosit de Alexandru Mircea în diverse solii, în Trans. şi Imperiul otoman6. Ctitorul m-rii Bucovăţ-Coşuna, unde a fost Q. Fiul său, Pîrvu, a ajuns şi el mare dregător.
      1) La m-rea Bucovăţ se află piatra de mormînt a Dobrei mare băneasă (MO, 1956, nr. 1—3, p. 109 — 110). 2) St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 281 şi Georgescu I. B., Pietrele de mormînt din vechea biserică a m-rii Bucovăţul (MO, VIII, 1956, nr. 1-3, p. 107-109). 8) DIR. XVI/6, p. 101 şi AO, 1932, p. 444. V. şi o scrisoare din 1587, în care se spune că „a fost om mare" pe lîngă Alexandru Mircea (N. Iorga, Contribuliuni, p. 77). «) DIR, XVI/4, p. 128, 139. *) DIR, XVI/4, p. 112 (doc. 1573 iun. 25, trad. rom., ca şi celelalte doc. referitoare la Ştefan). *) Ibid., p. 356.
ŞUICA DIN ŞUICI, fiul lui Badea vlastelin din Şuiei; = Neacşa, fiica lui Drăghici al lui Stoica din MărgineniPah. 1505 dec. 10; m. vor. 1509 nov. 3—dec. 5 (în sfatul domnesc al lui Mircea voievod); vor. 1514 mai 4; vor. (is.) 1519 apr. 22. A făcut cercetări la graniţa cu Trans. în vremea domniei lui Neagoe Basarab 2. A participat la luptele lui Radu de la Afumaţi cu turcii 8; vor. (fost) 1526 aug. 29. A avut mai mulţi fii: Stoican, Vlad şi Drăghici 4. Fratele său, Dragomir, a fost m. slug.
       J) DIR, XVI/l, p. 33. 2) S. Dragomir, Documente, p. 26. 3) MO, 1961, nr. 10—12, p. 804. *) DIR, XVI/l, p. 33. V. şi Florescu, Mărgineni, p. 29-30.
ŞUICA DIN ŞUICI (II), fiul lui Şuica pah.?; = Velica, fiica lui Preda cluc. din Lăngeşti şi apoi cu Baldovina, fiica lui Dumitru (din Mogoşani) 1. M. pire. 1571 ian. 5; pîrc. (jupan, boier) 1575 iul. 10.
      J) DIR, XVI/4, p. 1.
TATU (din Buciumeni). M. com. 1548 mai 4—1552 iun. 2. A avut mai mulţi copii: Nan, Elina, Stanca, Maria şi Anca, pe care i-a „aşezat" pe ocinele sale 1.
       *) DIR, XVI/3, p. 11-12.
 Secolul XVI
 97
TATU DIN STRÎMBELE K Grămătic 1526 ian. 7-1528 mai 5; log. (is.) 1525 oct. 23 —1534 sept. 6; log. II (is.) 1534 dec. 18-1540 febr. 23; m. log. 1540 sept. 1—1545 febr. 28 2. Fratele său, Stan cluc., nu a fost mare dregător 3.
      l) La 1536 ian. 6 i se întăreşte siliştea Strîmbele (DIR. XVI/2, p. 198). După părerea lui I. C. Filitti, ar fi fost fiul lui Radu din Boldeşti. G. D. Florescu crede însă că ar putea fi identificat cu fiul lui Dragomir din Borceşti (v. în amintirea lui C. Giurescu, p. 241, nota 3). *) V. şi Quellen,
      III, p. 275 şi II. p. 556, 562, 589. La 1533 este amintit Tatu pîrc. (ibid., p. 298), iar la 1538 Tatu vor. (ibid., p. 581). ») DIR, XVI/2, p. 290.
TEODOSIE, v. Rudeanu Teodosie.
TEODOSIE (TUDOSIE) DIN PERIŞ, fiul lui Neagoe vor. din Periş 1 şi al Caplei din Băjeşti, nepoata de fiică a lui Vlad Călugărul 2; frate cu Neagoe m. vist. din Budeşti 3; = Maria din Floreşti (devenită monahia Maria) şi □ m-rea Cătălui 4.
Post. (jupan) 1543 mai 20; m. post. 1545 mai 28 —iul. 4; m. ban 1546 tul. 25 —oct. 3. A fugit în Trans., de unde a venit cu oaste contra lui Mircea Ciobanul6; a fost însă prins de domn în lupta de la Periş (1547) şi i s-a tăiat capul*.
Copii: Vintilă = Neacşa, □ la bis. din Dragomireşti —Dîmboviţa 7 şi Caplea = Stan m. spăt. din Corbi. Ea a pribegit cu tatăl său în Trans., unde şi-a cheltuit „sculele" ®.
       *) DIR, XVI/4. p. 436. *) AO, 1932, p. 163 şi 328 şi 1943, p. 46. *) DIR, XVI/2. p. 301 şi IV, p. 446. *) Doc. 1581 ian. 27 (ibid., V. p. 11). V. şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 245 — 246, nota 5. *) Quellen, IV, p. 505 — 506. V. şi RIB, I, 1943, nr. 3, p. 65. •) Istoria, p. 49, Istoriile, p. 52 şi MO. 1961, nr. 7-9, p. 507. 7) GB, 1969, nr. 1-2, p. 151. •) DIR, XVI/3, p. 37.
TOMA DIN PIETROŞANI, frate cu Dragomir m. spăt.; = Mara, fiica lui Harvat m. log.1. Ban (is.) 1532 apr. 23; ban (în sfat, alături de marii bani) 1533 apr. 25—1536 ian. 4. Uneori apare chiar înaintea lui Barbu Craiovescu m. ban. Tăiat de Radu Paisie (1536). Ctitorul m-rii Verbila, împreună cu Dragomir m. spăt. Un fiu al său, Stanciu *, a pribegit după moartea tatălui său şi a revenit în ţară cu oşti, susţinînd pe Basarab Laiotă. A fost ucis însă de Radu Paisie 3. Pe piatra de mormînt de la m-rea Verbila e trecut m. vist., deşi în documente 'nu apare4. Alţi fii ai săi au avut o soartă mai bună: Barbu a ajuns m. vor.,
  9*
 Ţara Românească
Balea pah. a fost cumnatul lui Pătraşcu cel Bun şi unchiul Neacşei, mama doamnei Stanca. O fiică Calea = Dumitru din Cepturi m. vor.
      i) DIR, XVI/2. p. 214. La 1545 soţia sa era In Trans. (Quellen, III. p. 266). V. şi II. p. 205, 300. *) DIR. XVI/2. p. 214. •) Istoria, p. 48. 4) AO, 1932, p. 325 — 327. V. şi St. Nicolaescu. Domnia lui Radu Paisie. p. 12 şi GB, 1967. p. 818-819.
TUDOR (TEODOR) DIN DRĂGOEŞTI. fiul lui popa Frîncu = Dumitra, fiica lui Dimitrie Ghizdavăţ; cumnat cu Manea Perşanu m. vor.2.
Diac, grămătic şi log. 1494 sept. 13—1514 ian. 10 (scrie hrisoave). La 1505 iun. 15 Radu cel Mare îl considera ca fiind din „casa" sa s. Log. (dregător) 1514 iul. 23; cluc. 1520 sept. 4—1521 apr. 4; m. log. 1523 iul. 11-1524 iul. 24; 1525 sept. 8-1528 apr. 4; f. m. log. (in sfat) 1528 apr. 21 —iun. 6; m. log. 1527 aug. 16—1529 nov. 24. Vlastelin şi boier „din casa" lui Radu de la Afumaţi 4; /. tn. log. (in sfat) 1530 iun. 15—1531 nov. 5; tn. log. 1532 apr. 23—1533 dec. 27; f. tn. log. (Teodor cel bătrîn) (în sfat) 1534 mart. 17—1535 dec. 11 *. A fost ucis pentru hiclenie de Radu Paisie la 1536 6. El a fost foarte probabil ctitorul bis. din Drăgoeşti şi primul ctitor al m-rii Surpatele, pe care Buzeştii o considerau făcută de strămoşii lor.
Copii: Dumitru, + 1530, Q bis. fam. din Drăgoeşti; Radu şi Pîrvu, ajunşi şi ei mari dregători, şi Vlad com. 7. Aceştia şi-au reprimit de la Mircea Ciobanul ocinele confiscate de Radu Paisie pentru participare la răscoala condusă de Şerban banul, cînd a fugit peste Dunăre8.
        *) DIR, XVI/l, p. 30 (doc. 1505 iun. 15). Popa Frlncu din Costeşti apare ca is. al unui hrisov domnesc, alături de Harvat vist., la 11 oct. 1512 (ibid., p. 89). După părerea lui G. D. Florescu, el era nepotul boierului Şerban de la Începutul sec. XV (Divanele, p. 66 — 67). *) Ibid., p. 346. După cum rezultă din hrisovul Buzeştilor din 1656 iun. 10 („Tinerimea română", voi. I, fasc. I, 1898, p. 89—127), averile Buzeştilor erau moştenite de la strămoşii lor „jupaniţa Neaga, fata lui Durduca, şi de la fiul ei. Manea Ghizdavăţ, şi de la surorile lor, juptnesele Dumitra şi Vlădaia". (Durduca ar putea fi Dan Durduca m. vor. In sec. XV.) Soţiile lui Teodor m. log. şi Manea m. vor. sînt deci urmaşele unor mari boieri din sec. XV. Despre boierii din Drăgoeşti v. şi I. R. Mircea, Un neam de ctitori olteni. Boierii Drăgoeşti (RIB, I, 1943, nr. 3, p. 50 — 91) şi Ionaşcu, Olt. p. 155 şi urm. ») DIR, XVI/l, p. 13. «) DIR. XVI/2. p. 331.
        *) Ca m. log., a fost, împreună cu Şerban banul, trimis de Vlad înecatul în l ngaria, la 1532 (St. doc., IV. p. LXXIX). Dintr-un raport al lui Aloisio Gritti din toamna anului 1534, rezultă că „marele, viteazul" Tudor log. „totdeauna venea cu banii haraciului Ţării Româneşti şi-i preda la Poarta fericirii"; la acea dată. el 9e refugiase In Haţeg „din
1 XVI__________________________________________________________________99
          pricina pedepselor şi prigoanelor" lui Vlad Vintilă (A. Decei, Două docu mente turceşti privitoare la Aloisio Gritti, ms). Teodor log. (probabil tot el) era din nou sol în Trans. la 1535 (Quellen, II, p. 399). V. şi GB, 1967, p. 819 — 820. •) Al. Ştefulescu, Gorjul istoric şi pitoresc, p. 252 — 253. V. despre el şi T. Palade, Radu de la Afumaţi, p. 81 şi St. Nicolaescu. Domnia lui Radu Paisie, p. 12. 7) AO. 1927, p. 277 şi DIR. XVI/2, p. 331.«) „Balcania", IV, 1941, p. 473.
             itl »0R (TODOR) DIN ORBOEŞTI, frate cu Dragu stol., Stroe spăt. ' ~ agomirm. vist. ; = Stana, nepoata lui Staico dinBăjeşti m. log. Caplei, fiica lui Vlad Călugărul1. Rudă cu Pătraşcu cel Bun.
 *1
  OşiD 3 şi a
          Vist. (II?) 1543 iun. 30; log. (II?) (is.) 1545 <mart. —iun.> —
  154          ~    - »         ....................-           .............
         apr. 26. Pribeag probabil cu fratele său Dragomir în timpul
  —  dunfniei lui Mircea Ciobanul, care a tăiat pe ceilalţi doi fraţi ai lor, Dragu şi Stroe. M. log. 1554 mai 25—1557 nov. 202. Fiul său, Staico (II) din Bucov, a ajuns m. post.
         1) DIR, XVI/4, p. 95        şi IXVII/2, p. 419 (doc.  1573 ian. 17 şi 1615
         iul. 14). V. şi Florescu, Divanele, pl. de la p. 320. 2) Un  Tudor „magnus
         Wyzteer" e amintit ca sol în Trans. la 1550 (Quellen, III, p. 542 şi 543).
  TUDOR (TUDORAN) DIN GOLEŞTI, fiul lui Ivaşco Golescu m. vor.1 M. cluc. (în sfat)            1585 sept. 2; m. slug.   1589  iun. 13; slug.
  (fost) <1590> mai 28—1596 apr. 142. Fiica sa, Elina, = Stoica post. din Văcăreşti. Ea a fost □ m-rea Vieroş, „unde zac şi oasele părinţilor şi strămoşilor" 8.
          ') Doc. 1596 apr. 14, 1610 febr. 24 (DIR, XVI/6, p. 208, XVII/l, p. 440).
          2) La 1587 ian. 26 i se spune post. (ibid., XVI/5, p. 289). s) Doc. 1616 mart. 23 (ibid., XVII/2, p. 7).
   TURCIN. M. cluc. 1514 dec. 13 —ante 1525 apr. 19; f. cluc. (is.) 1525 apr. 19 x. A luat parte la luptele cu turcii în vremea domniei lui Radu de la Afumaţi2.
         x) Cu titlul de cluc., Turcin este trecut în pomelnicul m-rii Argeş între boierii mari ai ţării (BOR, 1965, nr. 3-4, p.311). a) MO, 1961. nr. 10-12, p. 804.
  ŢINTEA, fiul lui Vlaicu sau Ducu pîrc.; unchiul lui Dragomir m stol. şi al doamnei Stanca x. M. arm. ante 1546 iul. 7, dată la care murise 2. Fiul său, Pîrvu post., nu a fost mare dregător3.
           *) Informaţie de la D. Pleşia. *) DIR, XVI/2, p. 342. Cu toate acestea, la 1570 nov. 5, se spune ci Ţintea arm. pierduse un sat pentru „rea hiclenie" faţă de Alexandru Mircea (ibid., III, p. 383). ®) DIR, XVI/4, p. 449.
 100
Ţara Românească
UDREA DIN BĂLENI, fiul lui Radu din Băleni m. cluc., care era frate cu Pătru din Băleni m. log.1; cumnat cu Leca m. spăt.; = Muşa. Tatăl său a fost fratele soţiei lui Pătraşcu cel Bun, tatăl lui Mihai Viteazul.
Com. 1586 apr. 13—1588 mai 22. A fost unul din cei mai de seamă dregători ai lui Mihai Viteazul, care-1 face m. arm. 1596 mai 4 — ante 1598 aug. 21 2 (dată la care îşi face diata, lăsînd averea m-rii Panaghia şi soţiei sale Muşa)3. A jucat un rol de seamă în timpul războaielor purtate de Mihai Viteazul; a fost comandantul armatei care a bătut pe turci la Nicopole (1596). M. ban 1598 sept. 1 —1599 iun. 14. Se crede că în 1599 ar fi scris împreună cu alţi dregători ai lui Mihai boierilor pribegi, cerînd ca domn pe Simion Movilă 4. Din porunca lui Mihai Viteazul, împreună cu Radu Buzescu, a condus oştile din Oltenia, în Trans. (toamna 1599) 6. A fost lăsat apoi de Mihai Viteazul ca hat. în Mold., cu alţi trei boieri, „să ţie" ţara6; hat. (Mold.) 1600 mai—iul. Din Mold. a venit cu oşti în Trans. în ajutorul lui Mihai Viteazul7. A trecut apoi în Ţ. Rom., unde a luptat contra polonilor care aduceau ca domn pe Simion Movilă; a condus lupta de la Curtea de Argeş (25 nov. 1600) 8. Căzut în mîinile polonilor, ruga pe starostele Ioan Potocki să intervină la Simion Movilă să-l ierte, promiţîndu-i acestuia să-i fie „slugă şi rob", aşa cum fusese şi lui Mihai Viteazul. Polonii l-au predat însă lui Simion Movilă, care nu l-a iertat 9. A fost ucis ante 1601 iul. 9 10. Ctitorul m-rii Panaghia —Dîmboviţa unde a fost □ 11 şi căreia i-a lăsat averea 12. Nu a avut urmaşi.
                     ») Doc. 1619 apr. 18 (DIR, XVII/3, p. 345). 2) V. şi doc. 1613 febr. 5,
        unde se spune că a fost m. arm. în timpul domniei lui Mihai Viteazul (DIR, XVII/2, p. 146-147). 8) DIR, XVI/6, p. 333-334. 4) SMIM,
        V, p. 186 — 188. 6) Istoria, p. 73. •) Ibid., p. 78. V. şi două scrisori ale
       lui ca hatman din 7 şi 23 iul. 1600 către Stanislav Zolkiewski, hat-
        manul Poloniei (St. Nicolaescu. Doc. slavo-române, p. 288 — 293 şi P. P. Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 123-124). 7) Veress, VI, p. 201-202.
       La 2 oct. 1600, Statele ardelene cereau lui Mihai Viteazul ca ostatici
       patru boieri de frunte, printre care şi banul Udrea (ibid., p. 218).
       8) Costin, p. 55 şi P. P. Panaitescu, Influenţa polonă in opera ţi persona-
       litatea cronicarilor Grigore Ureche şi Miron Costin, Buc., 1925, p. 216 — 217. B) Veress, VI, p. 257. V. şi Hurmuzaki, XII, p. 1231. Referindu-se la uciderea banului Udrea şi a lui Negrea spăt. de către Simion Movilă, „fără nici o judecată", după ce aceştia s-au „dezlipit" de Mihai Viteazul şi li s-a garantat viaţa de către cancelarul Ioan Zamoyski, regele Poloniei scria domnului că: „nu putem să lăudăm o purtare aşa de aspră şi de aprigă a măriei tale" şi-i cerea ca boierii „să nu fie lipsiţi de capetele lor fără judecată şi fără dreptate". (I. Corfus, Documente, p. 22 — 23).
       10) DIR, XVII/l, p. 19 şi St. doc.. IV, p. V. “) Doc. cit. din 1601
 Secolul XVI
 101
       iul. 9 şi 1639 iul. 10 (ASB, Dep. Cocorăscu, nr. 37). u) Doc. 1617 iun. 17 (DIR, XVII/3, p. 157-158).
       Despre Udrea v. şi Gen. doc., I, p. 263-265,       288-289;   AO. 1929,
       p. 221 — 222 şi P. P. Panaitescu, Mihai Viteazul, p. 76 — 77. Despre fam. Băleanu, cu date mai numeroase despre Udrea, v. şi B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum, III, col. 3031 — 3048.
UDREA DIN BOLDEŞTI. M. arm. (in sfat) 1512 iul. 30, 1513... 3, 1515 mai 23; m. vor. 1520 iun. 11 — 1521 nov. 30; f. vor. (in sfat şi is.) 1522 febr. 3—1523 apr. 4. A murit probabil in luptele cu turcii în vremea lui Radu de la Afumaţi1. A avut mai mulţi fii, care au ajuns dregători: Barbu m. com., Dragomir m. post. şi Crăcea m. pah.
      !) St. doc., IV, p. V. DIR, XVII/l, p. 19 şi GB, 1967, p. 807-808.
UDRIŞTE DIN DRĂGOEŞTI, fiul lui Pîrvu m. post. din Drăgoeşti1; = Sora 2. Rudă cu boierii Buzeşti. Pribeag în timpul domniei lui Alexandru Mircea (1568), după ce acesta a tăiat pe Radu m. log. din Drăgoeşti8. Post. 1571 aug. 27—1584 sept. 24; fără titlu 1572 ian. 12; m. post. 1585 ian. 13 —mart. 25; trimis ca sol în Trans. de Petru Cercel4 (care se considera fiul lui Pătraşcu cel Bun, deci rudă cu Udrişte). „I s-a întîmplat rea şi năpraznică moarte" şi a fost □ m-rea Govora, împreună cu soţia şi copiii săi 6. El este ultimul dregător din fam. boierilor din Drăgoeşti.
      !) DIR, XVI/4, p. 43 şi 56 (doc. 1571 aug. 27 şi 1572 ian. 12). V. şi RIB, I, 1943, nr. 3, p. 70 şi urm. *) Doc. 1591 febr. 1, 1610 apr. 8 (DIR, XVI/6, p. 5, XVII/l, p. 444). V. şi Ionaşcu. Olt, p. 168. 3) Doc. 1619 oct. 29 (DIR, XV11/3, p. 430-431). *) Hurmuzaki, XI, p. 823. 826-827. 6) Doc. 1610 apr. 8 şi 1698 mai 8 (DIR. XVII/l, p. 443-444 şi ASB, ms. 705, f. 126—127). La 1634 iun. 15, Sima stolniceasa Buzescu declara că „nenea" Udrişte fusese îngropat la m-rea Govora cu „jupîneasa dumnealui şi o cocoană a dumnealui" (Ionaşcu, Olt, p. 180). V. şi doc. din 1590 ian. 8 (DIR, XVI/5, p. 423) şi pomelnicul m-rii Govora (MO, 1961. nr. 10-12, p. 805).
UDRIŞTE DIN MĂRGINENI, fiul lui Stoican, frate cu Drăghici m. ban 1; = jupaniţa Anca, fiica lui Radu de la Afumaţi voievod şi a doamnei Voica 2. Post. 1529 nov. 24; m. stol. 1530 mai 22; m. pah. 1530 iun. 25-1532 iul. 14; 1532 dec. 11; f. pah. (în sfat) 1534 mart. 17; m. vist. 1534 sept. 6—1545 mart. 25. Fuge în Trans. la începutul domniei lui Mircea Ciobanul (mai 1545) s. A fost prins în lupta de la Periş contra lui Mircea Ciobanul, care i-a tăiat capul (1547) 4. Fiica sa, Elina, = Ivaşco Golescu vor., iar fiii săi s-au
 102
Ţara Românească
numit Udrişte banul şi Drăghici5. Fiică a lui Udrişte banul, numită tot Elina, = Radu Şerban 6.
        *) DIR, XVI/2, p. 249. Tatăl sâu, Stoican, se pregătea să fugă cu alţi boieri în Trans. la 1509, de teama lui Mihnea cel Râu (Bogdan, Relaţiile. p. 306-307). *) DIR, XVI/3, p. 311 şi Florescu, Mărgineni, p. 72.
        V.  şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 246. s) Quellen, III, p. 265, 351,
        IV, p. 506. V. şi II, p. 614, 623 şi RIB, I, 1943, nr. 3, p. 60, unde se arată că a fugit la Braşov în timpul răzvrătirii lui Şerban banul. 4) Istoria, p. 49, Istoriile, p. 52 şi Ostermayer, Chronik, p. 35 — 36. ®) DIR, XVI/3, p. 311. Despre Udr şte v. şi Florescu, Mărgineni, p. 64 — 77. La 1566 este amintit ca pribea: . Trans. un anume „Koyka a lui Wdrysth" (Veress, I, p. 266). •) Doc. 1610 mai 17 (DIR, XVII/l, p. 467).
VINTILĂ (Benga), fiul lui Stanciu post., care era fiul lui Hamza, iar acesta fiul lui Stanciu al Bengăi m. spăt1. Post. 1578 iul. 7 —1579 dec. 4; m. stol. 1586 iul. 17—1588 nov. 30 2; m. cluc. sol în Trans. (1589) 3; m. cluc. (în sfat) 1589 mai 4—1590 febr. 8 (acelaşi?) 4. Pribeag în timpul domniei lui Mihai Viteazul (el sau Vintilă din Corbi?).
       ■*) DIR, XVI/5, p. 56. La 1588 ian. 26 se spune că Vintilă (trecut greşit m. post.) era văr cu Socol şi cu Stanciu (ibid., p. 348). *) In SMIM,
       IV, p. 577 este trecut ca m. stol. Vintilă din Clăteşti (Corbi). I. Ionaşcu a arătat că nu este vorba de acest Vintilă (AIIC, V, 1962, p. 133). Un Vintilă pribeag în Trans. este amintit la    1566 (Veress, I, p.    265).
       3)  Hurmuzaki, XI, p. 837. 4) La 1589 apr. 20   apare ca m. cluc. în sfat
       Vichentie.
VINTILĂ DIN CORNĂŢENI (şi din Comeşti), fiul lui Radu; = Voica, fiica lui Drăghici Vintilescu m. vor.1; cumnat cu Radu din Drăgoeşti m. log. şi cu Stroe Pribeagul.
M. stol. 1529 oct. 31— nov. 24; m. cluc. 1530 nov. 27; m.                     stol.
1532   iul. 24—dec. 2; 1533 ian. 16—1535               aug. 20; m. vor.        1535
aug. 30—1537 ian. 15; f. m. vor. (în sfat) 1537 apr. 26—1539 apr. 25; m. vor. 1545 mart. 28—1546 iul. 5; 1547 sept. 20—1548 apr. 18; f.m. vor. (în sfat) 1548 iun. 19. Pribeag la Braşov de teama lui Mircea Ciobanul (1548) 2. Ctitorul bis. din Cornăţeni. Fiul său a fost Staico cluc. 3, iar fiica sa, Neacşa, = Stănilă m. vor. şi Radu Mihăescu m. log.
         *) V. Florescu G. D., Vintilă I din Cornăţeni (n. c. 1480—90—c. 1553). Cu note asupra boierilor şi dregătorilor din prima jumătate a veacului al XVI-lea în Ţara Românească, în voi. în amintirea lui C. Giurescu, Buc., 1944, p. 201-248. V. şi Quellen, II, p. 300, 301 şi III, p. 355, 393, 435 (despre legăturile sale cu Trans.). *) RIB, I, 1943, nr. 3, p. 66. După părerea lui I. R. Mircea, ar fi murit tn pribegie (ibid., p. 68, nota 123). 3) DIR, XVI/3, p. 48.
 Secolul XVI
 103
VÎLSAN. M. port. (is.) <1554 febr. 28-1557 dec. 26> Pribeag în Trans.; luptă contra lui Petru cel Tînăr la Boian 2.
      x) El este foarte probabil acel „magnus portayr" amintit în 1555 în Trans. (Hurmuzaki, XI, p. 792). a) Istoria, p. 51.
VÎLSAN FURCOVICI, fiul lui Radu al lui Furcă; frate cu Radu m. spăt.; = Vlădaia, fiica lui Pîrvu (I) Craiovescu *. Grămătic şi log. 1516 nov. 14—1520 apr. 10 (scrie hrisoave). A luptat alături de Radu de la Afumaţi contra turcilor2. M. vist. 1527 iul. 19—1528 nov. 10; vist. (fost) 1529 apr. 14; m. log. 1530 iun. 25—1531 dec. 17; f. m. log. (in sfat) 1532 apr. 23—1533 nov. 15; m. log. 1534 mart. 17 —mai 23. Ucis pentru hiclenie de Vlad Vintilă vodă (ante 1535 ian. 11)3.
      l) AO. 1931. p. 28-29 şi DIR, XVI/l, p. 92 şi II. p. 157. V. şi T. Palade. Radu de la Afumaţi, p. 83-84. *) MO, 1961, nr. 10-12. p. 804. ») DIR. XVI/2, p. 171. Detalii interesante despre uciderea sa ne dă un raport al lui Aloisio Gritti din toamna anului 1534, în care se spune că „vestitul boier numit Vîlsan logofăt, care fusese vistier viclean şi fals al lui Vlad voievod", l-a informat pe Gritti despre legăturile lui Vlad Vintilă cu regele Ferdinand I şi de excesele săvîrşite în ţară, unde a adunat „prin forţă de şase ori banii haraciului"; după aceea domnul l-a ucis pe el şi pe un frate al său, la Piteşti, împreună cu Stan pîrc. şi Peia port. Soţia lui Vllsan a fugit la Nicopole, salvîndu-şi viaţa (A. Decei, Două documente turceşti privitoare la Aloisio Gritti, ms.).
VLAD DIN DRĂGOEŞTI, fiul lui Tudor m. log.; frate cu Radu m. log.1; = Chera din Rumceni, sora lui Vlaicu cluc. 2. Com. 1545 sept. 24. Pribeag apoi în Trans., de unde revine cu Radu Ilie. M. com. 1553 ian. 25—mart. 20 (al lui Radu Ilie); m. com.
1554  mai 25—1557 nov. 3. -f- ante 1569 3, fără urmaşi.
       ») RIB, I, 1943, nr. 3, p. 70. •) DIR,                XVI/3, p. 56, IV, p. 430. •) RIB,
       I, 1943, nr. 3, p. 74.
VLAICU, fiul lui Vlaicu sau Ducu m. arm.; frate cu Ţintea m. arm.; unchiul lui Dragomir m. stol.              şi             al doamnei   Stanca a lui Mihai
Viteazul. M. arm. (în sfat şi         is.) 1546 ian. 29—1566                      ian. 9. Fiii
săi, Pîrvu post. şi Dragomir post., nu au mai ajuns mari dregători. La 1596, Pîrvu a fost prădat de tătari 1. Fiica lui Pîrvu, Stana, = Tudoran (Vlădescu) din Aninoasa, m. slug. şi m. pit. Pîrvu, deşi a fost vărul doamnei Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, nu a ocupat dregătorii în domnia acestuia.
       *) DIR, XVI/6. p. 228-229.
 104
 Ţara Românească
VLAICU DIN IZVORANI, frate cu Diicu din Izvorani m. stol. şi pîrc.1. Pîrc. 1533 apr. 15—1535 nov. 182; pîrc. P. (în sfat şi is.) 1536 ian. 4—1545 iun. 1.
       !) DIR, XVI/2, p. 131 şi 163. 2)    In doc. din 1533 apr.     15 şi nov. 18
       i se spune pîrc. şi fratelui său Diicu (DIR, XVI/2, p. 131         şi 152).
VLAICU DIN PISCANI, fiul lui Pătru post.; frate cu Mihnea pîrc. şi Badea slug.1. Cluc. (jupan) 1526 iul. 26 —1533 febr. 12 2; f. cluc. 1533 apr. 26; m. log. 1534 sept. 6 —1540 iun. 22; f. log. (in sfat) 1540 oct. 15. Vlastelin şi sfetnic credincios al lui Radu Paisie în prima parte a domniei 3. Tăiat apoi de acelaşi Radu Paisie 4. Neavînd fii, l-a înfiat pe Vlaicu, fiul fratelui său Mihnea pîrc. 6. A fost is. la zidirea m-rii Valea,         împreună cu fraţii           săi Mihnea
pîrc.    şi Badea. □ această m-re          (1544? mai 29)6. Ctitorul bis.
din Piscani.
       !) DIR, XVI/2, p. 26, 115, 341. *) Amintit cu acest titlu, la 1533, şi în socotelile braşovene (Quellen, II, p. 316). *) DIR, XVI/2, p. 185, 192-193, 244 (doc. 1535 iul. 12, oct. 24, 1538 mai 5). *) Istoria, p. 48.
       V. şi AO, 1938, p. 213. 6) Doc. 1569 ian. 8 şi 1623 sept. 2 (DIR, XVI/3, p. 305 şi XVII/4, p. 308). «) BOR. 1876-1877, p. 176 şi BCMI, 1931, p. 12 şi 16.
VLAICU (din Rumceni), fiul lui Vlaicu vist. din Rumceni şi Cislău şi al Neagăi din Rumceni1; =Anca; frate cu Neaga, soţia lui Mitrea m. vor. Socrul lui Mihnea Turcitul. Cluc. 1555 iul. 28, 1556 nov. 20; fără titlu <1568> dec. 2; cluc. (jupan) 1569 ian. <8>, <1570> febr. 2; cluc. 1586 mai 27, cînd era „la vreme de moarte" 2. + 1587—1588. Q împreună cu patru fii ai săi, la bis. din Buda-Cislău 3. Alţi copii: Neagoe, □ tot la Buda-Cislău la
1583    4; doamna Neaga = Mihnea vodă Turcitul; Chera şi Muşa 6. Vlaicu a avut şi două surori, Stana şi Maria 6.
      *) DIR, XVI/3, p. 51 (doc. 1556 nov. 20, în care se spune că Vlaicu cluc. îşi hrănise mama „prin ţări străine", pentru care ea îi dă satul Cislău). *) DIR, XVI/5, p. 239. 8) Inscripţii Buc., p. 519. «) Ibid., p. 517. s) DIR, XVI/5, p. 240. «) DIR, XVI/3, p. 354.
ZEMLĂU, v. Badea Zălbău (Zemlău).
SECOLUL xvn
ALEXANDRI, v. Mold.
(ALEXEANU) GHIORMA, grec; = Neacşa, fosta soţie a lui Gheorghe m. log. din Măgureni, fiica lui Iane din Boleasca m. post.1 şi cu Gherghina, fosta soţie a lui Hrizea m. vor.1; rudă prin alianţă cu soţia lui Matei Basarab (fiul său ţinea o nepoată de a ei).
Pit. 1625 aug. 15; log. (Ghiorma) 1629 oct. 6. Trimis de Radu Leon cu oaste contra lui Matei Basarab (1631)8; se împacă apoi cu Matei Basarab, în timpul domniei căruia va juca un însemnat rol politic. Cluc. 1634 oct. 22—1635 aug. 16 4; căp. de călăraşi 1638 mart. 5—1640 mart. 18 6; m. pit. 1641 sept. 8—1643 iun. 24; m. slug. 1643 dec. 8—1645 aug. 12; m. ban 1646 ian. 4—1655 febr. 11*. Ucis de slujitorii răsculaţi, în febr. 16557. împreună cu soţia sa, Neacşa, se considera ctitorul m-rii Cîmul —Buzău. Copii: Alexandru, ajuns şi el dregător, Dumitraşco spăt. şi căp.8 = Vilaia; + fără copii, după ce „căzuse la mare nevoie" în vremea domniei lui Grigore Ghica, fiind gata să-şi „pue capul" şi trebuind să-şi vîndă averea9.
       *) Doc.: 1644 febr. 16. 1649 apr. 13. 1691 dec. 30 etc. (Acad., XCV/35. CLIX/15 şi ASB. Căldăruşani. LXXI/l). La 1657 mai 4 soţia sa semnează Neacşa băneasa din Măgureni (Copie Inst. de ist.). Ea i-a adns ca zestre Alexenii, de unde şi-a luat numele Ghiorma. După cum rezultă dintr-un doc. din 1657 mai 30. nu a avut copii cu Neacşa, pe care a lăsat-o (ASB. ms. 479, f. 216). *) Doc. 1660 mart. 15 (ASB, Radu vodă, XXXIX/29). *) Istoria, p. 98. 4) Acest Ghiorma fusese luat ca „fiu de suflet" de Paraschiva roaba din Stoiceşti „Încă den Ţarigrad", ne spune un doc. din 1635 aug. 16 (ASB, Dep. Pappazoglu, XI/l). Ghiorma nu pare a fi fost rudă cu Ghiorma banul din sec. XVI, cum credea I. C. Filitti şi Şt. Greceanu. •) Panaitescu, Călători, p. 39. V. doc. din 1642 febr. 20, In care se arată că Ghiorma fusese trimis de domn, pe cînd era căp. de margine, la Focşani, de unde „a scos" nişte ţigani din Mold., sau pe cel din 1645 febr. 28. unde se afirmă c& fusese m. căp. de călăraşi (Acad.. CXXXII/195 şi CXXV/59). •) într-un doc. din 1641 febr. 21 Ghiorma îşi spune m. ban al ţ. jos (ASB, ep. Buzău, VIII/1). 7) Istoria. p. 121, Istoriile, p. 113. Despre fam. sa v. şi Gen. doc.. I, p. 10 — 21 şi supl. (voi. III), p. 9 şi urm. şi St. doc.. X, p. 301 — 302. •) Doc.: 1655 mart. 30, 1656 apr. 19, 1659 iul. 22 (Acad., XCVI/35, CCCX/40). •) Doc. <după 1664> şi 1669 febr. 24 (Acad., CXLI/35 şi CLVI/121). V. şi Surete,
       VI, 79-80.
ALEXEANU ALEXANDRU (din Alexeni, Ghiormescu); fiul lui Ghiorma m. ban1; = Marica, fiica lui Radu Şintescu-Popescu vor., nepoata de soră a soţiei lui Matei Basarab* şi apoi cu Stanca*;
 106
Ţara Românească
cumnat cu Dumitraşco Corbeanu4 (care era rudă cu Constantin Brîncoveanu).
Post. II (şi post) 1650 aug. 7 —1658 ian. 7 (a început cariera politică în vremea cînd tatăl său era m. ban); căp. de roşii (Alexandru)
1658  apr. 15; m. post. 1658 dec. 9. După părerea cronicarului, l-ar fi îndemnat pe Mihnea al III-lea să ucidă pe boieri 6; f. m. post. (şi post.) 1659 febr. 28—1659 iul. 22; m. căp. de margine (1660—1662) 6; m. serd. 1662 oct. 16—1664 sept. 8; pîrăşte pe Cantacuzini lui Grigore Ghica7; serd. (fost) 1665 iul. 7—1667 ian. 11. Pribeag în timpul domniei lui Radu Leon, revine în ţară în vremea domniei lui Antonie vodă din Popeşti 8; serd. (fost) 1669 febr. 24—1673 iul. 4; post. (fost) 1671 iul. 22; m. stol. (?) 1672 mai 259; m. jit. (?) 1672 sept. 21; m. serd. 1673 dec. 27— 1674 iun. 25; i. m. serd. 1675 ian. 23—nov. 25; m. serd. (?)
1677  mart. 1—ante mai 25; serd. (fost) 1677 iun. 23; m. stol.
1678  ian. 3—1681 nov. 29; f. m. stol. 1682 aug. 9—1683 mart. 22; m. stol. 1684 apr. 12—ante 1686 dec. 15; m. cluc. 1686 dec. 15—1689 mai 7; is. sc. Buc. 1687 sept. 2510; m. log. 1689 mai 8—1692 mai 21; is. sc. Buc. 1689 iun. 311; m. vor. 1692 iun. 15— 1695 mai 1. Is. sc. Buc. 1693 aug. 812. Trimis de Constantin Brîncoveanu în diverse solii la turci18. + în funcţie ante 1695 iun. 114. Copii: Drăghici post. = fiica lui Matei Rudeanu serd., Ion sau Ioniţă stol.15 şi Ghiorma post.
      *) Doc.: 1655 mart. 30. 1662 oct. 16. 1691 dec. 30 (Acad., XCVI/35 şi 40, CLIX/15). *) Doc.: 1653 febr. 10. 1654 mai 6. 1696 ian. 1 (ASB, Cotroceni, VI/10 şi 11. Acad., CXL/130). V. şi RIAF, voi. X. 1909, p. 205 — 206 şi doc. din 1655 febr. 10 şi 15, în care se afirmă că Marica era nepoata doamnei Elina (ASB, Cotroceni, VI/12 şi bis.). Fiind în graţiile lui Matei Basarab, acesta i-a dat la nuntă nişte ţigani; în doc. din 1650 aug. 7 se spune că Al. Alexeanu era pe acea vreme „un boier tînăr" (Acad., CXLI/31). 3) Doc. 1665 sept. 13 (ASB, Cotroceni, VI/15 şi RIAF, voi. X, 1909, p. 207). *) Doc. 1686 mai 10 (MIB, nr. 27247). ®) Istoriile, p. 13. 6) Dintr-un doc. din 1675 ian. 23 rezultă că Alexandru m. serd. a fost m. căp. de margine în timpul domniei lui Grigore Ghica, probabil înainte de a fi m. serd. (Acad., XCVI/56). Este însă curioasă trecerea în funcţia de căp. după ocuparea aceleia de m. post. 7) Istoriile, p. 130. B) Doc.: <1669—1672>, 1691 dec. 30 şi 1697 mart. 20 (Acad., CXXXIX/174. CLIX/6 şi 15). •) Aşa îşi spune el la această dată (ASB, Mitr., LV/10). Cum însă în sfat e Preda Poenaru, doc. poate fi datat greşit. 10) ASB, Radu Vodă, XLV/16. ») Ibid., VII/12. “) St. doc., V, p. 488. u) Greceanu, Viaţa, p. 12, 60. V. şi sigiliul său ca m. vor. în RA, 1927-1929, p. 132-133 şi SCIM, I 1950, p. 168. M) ASB, AN, CVII/20. V. şi doc. din
      1695 dec. 20 şi 1696 ian. 1, ref. la averea rămasă urmaşilor (Acad., CXL/129 şi 130) şi Ionaşcu, Documente, p. 13—14.1#) Doc.: 1665 sept. 13,
      1693 iul. 13, 1696 ian. 3, 1700 mai 22 (ASB, AN, CLXXXIV/29,
 Secolul XVII
 107
       DCXXI/209, şc. Ionaşcu-Slatina, II/5 şi 6 şi Acad., DCXXI/209). Şt Greceanu indică pe Ghiorma post. şi Drăghici post. (Gen. doc., I, p. 15); v. şi ibii., voi. III (supl.), p. 11-13.
ANDREI DIN ŞĂINEŞTI Trimis de boierii fugiţi în Mold. la 1632 să atragă pe slujitori de partea lui Radu Iliaş, duşmanul lui Matei Basarab2. Vor. 1633 iun. 25—1634 ian. 14; m. şet. 1643 apr. 2— 1649 apr. 5; şet. (fost) 1653 oct. 12—1662 ian. 2. Fiica sa, Ana, = Udrea log.3.
      1) Doc. 1633 iun. 25, 1643 sept. 22, cînd apare ca martor cu diverşi boieri mici (Acad., CXXXIII/3, ASB, ms. 129, f. 209). *) Istoria, p. 101.
      8) Acad., DCCXXXV/103 (doc. 1648 oct. 10).
APOSTOL, v. Catargi Apostol (Mold.).
ARGETOIANU MIHAI (din Hărgitoaia sau Argetoaia1 şi din Breasta)a, probabil fiul lui Vîrjoghe, vărul lui Balica post. din Breasta, care era nepotul lui Balica hat.8; = Brînduşa4; rudă cu fam. Brădescu6 şi Buzescu.
Post. (?) 1627 mai 13; pah. 1635 aug. 22—1646 nov. 23; cluc. 1649 ian. 3—1657 apr. 7 (apare foarte des ca martor cu diverşi boieri mici din sudul Olteniei); m. slug. 1658 mai 26—iul. 10; m. cluc. 1659 iul. 22—aug. 30; f. m. cluc. 1660 ian. 22; m. stol. 1661 ian. 9—1662 aug. 22; f. m. stol. 1663 mart. 14; m. stol.
1667     iun. 18; stol. (fost) 1669 nov. 10. -f în timpul domniei lui Antonie vodă din Popeşti9.
Fiul său, Dumitraşco căp., a avut doi fii, care nu au ajuns mari dregători: Vasile pah.7 şi Mihai pah. = Marica, fiica lui Comea Brăiloiu m. ban®.
       *) Doc. 1635 aug. 22. 1644 aug. 9 (Acad., CXXV/84, ASB, ep. Rîmnic, CIII/p. II/l). ») Doc. 1638 mai 10 (Acad., CXXXIV/20). 8) Doc. 1634 aug. 30 (ASB. AN, CXI/30). «) Doc. 1657 apr. 6, 1662 ian. 3 (ASB. Tismana, LXII/4, Acad., CDLXIV/131). ‘) Florescu G. D., Cîteva neamuri, p. 12-13. •) Doc. 1695 febr. 8 (Acad., CDLIV/132). V. şi L.C., Familii olteneşti; Argetoienii (AO, I, 1922, p. 388). 7) Doc. 1695 febr. 8 şi 1708 mart. 26 (Acad., CDLIV/132 şi Doc. agrare, I, p. 219). Un Constantin Argetoianu a fost consilier al administraţiei austriace in Oltenia (Giurescu, Material, indice). 8) Doc. 1709 dec. 10 (Doc. agrare, I, p. 230).
ASLAN, grec 1; fiul lui Gheorghe căm. şi al Alexandrei, sora lui Petru Şchiopul2; = Maria Cercheza8 (fosta ţiitoare a lui Petru Şchiopul)4; rudă prin alianţă cu Hrizea din Bălteni m. vor.
Pire. O. (Mold.) 1617 iul. 18. Vine apoi în Ţ. Rom. unde a fost
                                                              Ţara Românească
15—iun. 27; m. log. 1623 iun. 2—1624 ian. 12; m. vor. 1624 ian. 13—apr. 28; f. m. vor. 1624 iun. 17; m. vor. ţ. yos (Mold.) 1624 iul. 22—1625 dec. 22; f. m. vor. (în Ţ. Rom.) 1626 febr. 10 — 1630 mart. 3; f. m. vor., is. de Craiova 1627 aug. 24 şi 1628 nov. 14; m. ban 1630 mart. 10—apr. 13. Pribeag în Trans. (oct. 1630), cu Matei Basarab5, de unde se întoarce laRaduLeon6; f. m. vor. 1631 dec. 15—1632 iul. 2; /. m. vor. (în sfat) 1632 apr. 20.
Fiul său, Petre post. şi cluc. II, numit şi Petre Aslan, nu a mai parvenit la dregătorii, trebuind să-şi vîndă averea7. Din căsătoria sa cu Elina, fiica lui Preda Floricoiul8 şi nepoata lui Mihai Viteazul, a avut o fiică, Alexandra, = Udrică (Udrea) com., fiul lui Hrizea m. vor. 9.
       *) Semnează greceşte (1627 mai 10, 1629 apr. 20 etc., DRH, voi. XXI, p. 387 şi MIB, nr. 27431). V. şi N. Bănescu, Acte veneţiene privitoare la urmaşii lui Petru vodă Şchiopul, Buc., 1929 şi DRH, XXI —XXII, indice. 2) Hurmuzaki, XI, p. VI şi 490. 3) Doc. 1620 dec. 12 (DIR, XVII/3, p. 620). 4) St. doc., V, p. 643 — 644. V. şi relaţiile italiene din 29 şi 31 ian. 1603, din care rezultă că Aslan căm. fusese trimis în 1601 de Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul, în Levant pentru a recupera o parte din banii depuşi la diverse mănăstiri de fostul domn al Mold. Din suma scoasă de acolo cu multă pricepere, şi-a însuşit şi el o parte, după moartea lui Ştefan (Veress, VII, p. 107 — 109). V. şi Hurmuzaki, XI, p. 568 — 569, 775 — 776. 5) Istoria, p. 96. Aci se susţine că pribegia a avut loc în oct. 1629. Aslan, ca şi Matei Basarab, de altfel, continuă însă să apară în doc. şi după această dată, ceea ce denotă că pribegia s-a produs cu un an mai tîrziu, fapt confirmat şi de scrisoarea din Bucureşti, din oct. 1630, în care se spune că banul Aslan, împreună cu Gorgan spăt. şi Petre vist. (?) au fugit „acum“ în Trans. cu tributul ţării (Veress, IX, p. 314). Despre fuga lor v. şi St. doc., IV, p. 19 — 20. 6) Istoria. p. 99 şi Istoriile, p. 93. Aci se afirmă că Leon vodă l-a făcut m. ban după întoarcerea sa din Trans. Din documente nu rezultă însă acest lucru. 7) Doc.: 1636 mart. 29, <1638> apr. 10, 1638 iul. 22, 1640 mai 1 etc. (Acad., DCXXIII/45, CXCII/67, MIB, nr. 27214, ASB, Cotroceni, VI/6). Acesta este numit post. la 1620 dec. 12, pe cînd era copil (cocon), ceea ce dovedeşte că titlul de post. se dădea copiilor de boieri încă de cînd erau mici (DIR, XVII/3, p. 620). 8) Doc. 1643 aug. 23, 1645 apr. 15 (ASB, Bistriţa, LXVI/55 şi Acad., D/7). 9) Doc. 1649 febr. 23 (ASB, Cotroceni, VI/9). Despre el şi familia sa v. şi Gen. doc., I, p. 61 — 62 şi RIAF, voi. X, 1909, p. 204-207.
BADEA, v. Bălăceanu Badea, Bucşanu Badea, Comăneanu Badea, Vlădescu Badea.
BALASACHE (Muselim), grec din Ţarigrad1, adus în ţară de Radu Leon care-1 face m. pah. 1668 ian. 31—dec. 1. împreună cu Necula Sofialîul, favoritul lui Radu Leon, duşman al Cantacuzinilor. Dat
Secolul XVII
  109
afară din tară în timpul domniei lui Antonie vodă din Popeşti (1669)2. Fiul său, Alexandru (Alexandrache) Muselimul, a fost ceauş de aprozi în vremea domniei lui Constantin Brîncoveanu, iar un alt fiu, Şerban, a fost capuchehaia lui Grigore al II-lea Ghica, domnul Moldovei. Fiii săi: Alexandru, Radu şi Constantin Balasache, au ajuns dregători în sec. XVIII3.
      x) Istoria, p. 157. Filitti crede că Balasache (=   Pavlache) făcea parte
      din familia Muselim {Arhiva,      p. 251 — 252). 2) Istoriile, p. 138 — 139
      3) Filitti, Arhiva, p. 252 şi Gen. doc., I, p. 253 — 254.
BALEA DIN CÎRŢOCLEŞTI,                  v. sec. XVI.
BARBU, v.: Bădeanu Barbu, Bălăceanu Barbu, Brădescu Barbu, Fărcăşanu Barbu, Filişanu Barbu, Pîrîianu-Milescu Barbu, Poe-naru Barbu, Urdăreanu Barbu.
BATISTE VEVELLI, v. Mold.
BĂDEANU BARBU (din Bădeni), fiul lui Barbu B. iuzbaşe şi căp.1, care era văr cu Udrea Băleanu m. ban2, şi al Tudorei3; = Rada, fiica lui Jipa din Verneşti4.
Post. 1641 aug. 16; spăt. 1643 febr. 25; fără titlu 1644 iun. 2 (scrie un zapis); post. 1648 aug. 30; iuzbaşe de roşii 1649 febr. 25—1652 iul. 10; fără titlu 1655 febr. 2; căp. de roşii 1661 apr. 13 —1669 ian. 8; m. căp. 1670 iun. 3—1671 febr. 15; căp. (fost) 1673 dec. 22—1674 febr. 11; f. m. căp. 1675 ian. 22; căp. (fost) 1676 dec. 18—1679 mai 19; m. arm. 1679 dec. 28—1680 nov. 20 (ajunge dregător după o îndelungată carieră de boier mărunt); m. pah. 1681 febr. 4—nov. 29; f. m. pah. 1682 mai 30—sept. 21; m. cluc. 1683 ian. 9—nov. 22; m. log. 1684 ian. 17—1686 iul. 5. A fost partizanul lui Constantin Bălăceanu agă, contra lui Constantin Brîncoveanu5. Ctitorul schitului Barbu (1668—1669) 6. Copii: Barbu căp., Hrizea, Radu, Jipa, Andronachi, Neagoe pah. şi Badea, care nu au ajuns dregători7. O fiică a sa = Constantin Greceanu stol.8.
      !) Doc. 1642 mai 15, 1643 febr. 25 (ASB, Bradu, VI/2 şi XXIX/l). Acest Barbu a fost rob la tătari în timpul domniei lui Radu Şerban (doc. 1641 ian. 11, idem, ep. Buzău XXXIII/11), după care a fost multă vreme iuzbaşe (1636 ian. 15 — 1641 ian. 11) şi apoi căp. (1643 febr 25 — 1651 febr. 20). Cum pe amîndoi îi cheamă Barbu şi ambii au fos căpitani, este greu de precizat pînă cînd a fost tatăl căp. şi de unde încep să fie fiul; cînd apar împreună, fiul are de obicei alt titlu (post. sau iuz başe; vezi ASB, Bradu, VII/27, XXXIII/11). 2) Doc. cit. 1641 ian. 1 (ASB, ep. Buzău, XXXIII/11). 3) Doc. 1654 mart. 17 (Acad., CXLVIII/1)
 110
Ţara Românească
       4) Doc. 1694 oct. 12 (Acad., CXLVII/9). V. şi Inscripţii, I, p. 67. •) Greceanu, Viaţa, p. 22. V. şi Veress, XI, p. 388 — 389. ®) Gen. doc., I, p. 67 — 76 şi Inscripţii, 1, p. 67.7) Doc.: 1667 apr. 27, 1685 ian. 19, 1687 febr. 27,
       1694 oct. 12, etc. (Acad., CXLVII/9 şi 130, DCXXI/106, ASB, Stavro-poleos, XII/23, BCS, XCII/9). 8) Gen. doc., I, p. 74. V. şi RI, 1916, p. 52—53.
BĂJESCU MAREŞ (din Băjeşti şi din Cîmpulung)1, de origine modestă, fiul lui Gheorghe şi al Stancăi2; = Maria (Bucşanu?) din „casa" lui Constantin Cantacuzino m. post. 3; frate de cruce cu Gavrilaş spăt., fiul lui Mîrzea m. pah., pe care îl înfrăţeşte pe ocine4.
Log. 1643 dec. 3—1659 ian. 9; scrie hrisoave şi zapise: 1645 aug. 9, nov. 15, 1646 mai 29, 1649 aug. 6, 1658 mai 26 etc.5; log. II
1659   febr. 3—iun. 12; log. (fost?) 1659 aug. 8—1660 iun. 22; în relaţii foarte bune cu Grigore Ghica în prima domnie6; m. vist. 1661 ian. 28—1663 mai 8; merge cu oastea la Ujvar (1663); m. vist. 1664 nov. 27—1665 dec. 2; m. vor. 1666 ian. 7—1669 febr. 24; m. ban 1669 apr. 22—1672 ian. 5; is. sc. Buc., cînd Antonie vodă din Popeşti a fost „la oaste" în Bugeac, 1670 oct. 1 —nov. 207; fiind partizan al Cantacuzinilor, a fost prins şi închis de Grigore Ghica (mart. 1672) 8; f. m. ban 1672 iul. 11—1673 iul. 10. + în 1673 9. Ctitorul m-rii Cornetul (1666) şi al bis. şi curţilor din Băjeşti (1666) şi a făcut unele clădiri la m-rea Vieroş (1666— 1669).
Copiii săi: Mihai post., Matei, Gheorghe pah. (1689) şi şufar (1691) şi Fiera post. (1669) şi log. (1673) nu au devenit dregători10. Gheorghe a ajuns m. căp. de dorobanţi şi a fost is. la zidirea bis. Sf. Ioan-Grecesc din Bucureşti11 (1703). O fiică a lui Mareş, Ilinca, = Pîrvu Cantacuzino m. stol. Fiul lui Fiera Băjescu, Constantin post., □ m-rea Sf. Ioan-Grecesc din Bucureşti12.
        *) Aşa i se spune la <1645> ian. 20, cînd i se întăresc ocine la Băjeşti, şi la 1652 iul. 2 (Acad., CCXCVII/5 şi MCLXXII/7). ») Inscripţii Buc., p. 568 şi doc. 1667 dec. 23 (ASB. m-rea C-lung, XLVII/5). 3) Doc. 1649 apr. 15, în care se spune că Constantin Cantacuzino îi dăduse de curind de soţie pe Maria „din casa lui" (Acad., XXIX/213). V. şi doc. din 1676 (MO, 1965, nr. 3 — 4, p. 230). în Istoria, p. 166, se afirmă însă că a fost ginerele lui Constantin Cantacuzino, care a avut într-adevăr o fiică Maria, ce a fost însă soţia lui Radu Creţulescu. 4) Doc. 1644 iul. 20 (Acad., MCLXXII/8). «) ASB, Slobozia, XI/10, m-rea C-lung. XXXIV/3, Glavacioc, XXXIV/30, Acad., XXIX/219 etc. Semnează Mareş log. Gheorghevici sau Ghiorgulovici. #) Doc. 1660 febr. 22 (Acad., XLIV/52).
        7) ASB, ms. 712, f. 535, v. şi Cotroceni, LX/7. V. şi Ionaşcu, Documente. p. 31 şi 37. «) Istoria, p. 164. •) Ibid., p. 168 şi Istoriile, p. 146,      149,
 Secolul XVII
 111
      Cotroceni, XXV/42. ep. Rîmnic, LXV/20, ms. 454, f. 176 v.). V. şi Gen. doc., 1, p. 83 şi 84 şi o scrisoare a lui Mihai Băjescu post. din 1690 despre politica dusă de Constantin Brlncoveanu şi boierii săi favoriţi. Din modul cum vorbeşte despre „taica" Staico Bucşanu — cel care a uneltit contra lui Şerban Cantacuzino şi Constantin Brlncoveanu — se vede că. era un partizan al acestuia (Hurmuzaki, V/l, p. 310). u) Doc.
      1696 iun. 15 şi 1697 oct. 8 (ASB. Mitr., CCLXXII/2 şi XCIX/75) şi Inscripţii Buc., p. 417. «) BOR, 1961, nr. 11-12, p. 1065.
      Despre fam .Băjescu v.: Lecca G., Familiile boiereşti, p. 12—14; Gen. doc., I, p. 81 — 90; Voinescu T., Note asupra curţii şi bisericii din Băjeşti (SCIA, 1957, nr. 1—2, p. 75 — 108); Florescu G. D., Ctteva neamuri, p. 21; BOR, 1890, p. 66 — 67 şi Ştefan Andreescu, Trei veacuri de la (ntemeierea m-rii Cornetul şi a bis. de la Băjeşti (1666—1966) (MO, 1966, nr. 7 — 8, p. 674—687) şi idem. Documente privitoare la Mareş Băjescu şi la ctitoriile sale (ibid., p. 697-705).
BĂLĂCEANTJ BADEA (din Balaci, zis şi Uşurelul), fiul lui Barbu din Balaci şi al Simei1; = Maria (probabil Cocorăscu); cuscrul lui Şerban Cantacuzino voievod (fiul său era soţul unei fiice a domnului).
A avut una din cele mai lungi şi interesante cariere politice din a doua jumătate a sec. XVII. Post. II 1653 febr. 14—mart. 28. Trimis de Matei Basarab la Gheorghe Râkoczi al II-lea să ceară ajutor contra lui Vasile Lupu (1653) a. Vătaf de aprozi 1654 iul. 18 —1657 iun. 11. Trimis de Constantin Şerban la Iaşi să salveze viaţa fraţilor Toma şi Iordache Cantacuzino, arestaţi de Gheorghe Ştefan2 bU. Partizan al lui Constantin Şerban, merge în Mold. la 1660, fiind comandantul străjii trimise împotriva lui Gheorghe Ghica; f. vătaf 1661 febr. 8—1663 iun. 17; m. post. 1664 aug.
26—nov. 4; agă 1665 apr. 30—dec. 7; m. slug. 1666 ian. 7—sept. 20; m. seri. 1667 ian. 19—1668 dec. 26; f.m. serd. 1669 mai 5. închis de Antonie vodă din Popeşti şi de Cantacuzini, care au vrut să-i taie capul, dar l-au iertat (1669)3; f. m. serd. (şi serd.) 1669 iun.
16—1671 oct. 27; m. cluc. 1672 mart. 16—1673 aug. Merge la Hotin cu Grigore Ghica (1673), unde pîrăşte pe boieri că au trecut de partea polonilor4; f. m. cluc., is. sc. Buc., 1674 iun. 30—iul. 286; m. cluc. 1675 ian. 17—aug. 27 ; f. m. cluc. 1676 apr. 12—1677 iun. 1; m. vor. 1678 ian. 3—1687 mart. 18 (de la 1679 dec. 28 la 1680 mai, apare alături de Hrizea ca m. vor. ţ. sus). Is. —caimacam al lui Şerban Cantacuzino pînă la venirea sa în Bucureşti, după numirea acestuia ca domn (1678)6; is. în mai multe rînduri al scaunului domnesc, în lipsa lui Şerban Cantacuzino: 1679 aug. 9, 1685 sept. 28, 1686 aug. 37. + ante 1687 aug. 14®, foarte probabil ocupînd încă funcţia de m. vor. □ mitropolia din Bucureşti9. Ctitorul bis. de lemn Sf. Dimitrie din Bucureşti —numită şi a
 112
 Ţara Românească
Bălăceanului —care a fost refăcută din piatră în sec. XVIII, al bis. din Balaci-Teleorman (1684) şi al schitului Gîlmeie. De la el şi-a luat numele şi mahalaua Bălăceanului10. Fiul său, Constantin, a ajuns agă, fiind partizan al austriacilor. O fiică a lui Badea moartă de tînără, □ mitropolia din Bucureşti11.
       x) Originea fam. este cam greu de l&murit. într-un doc. din 1628 mai 30 sint amintiţi Badea şi Barbu, fiii lui Badea log. din Balaci care, la 1628 iul. 8, sint numiţi nepoţii lui Dragomir log. din Balaci (ASB, ms. 723, f. 482 şi Mitr., CXLVII/5). Cum la 1670 mart. 20. Badea Bălăceanu era considerat văr cu Gheorghe ceauşul, fiul lui Dragomir spăt. din Balaci, el era fiul unui frate al lui Dragomir (ibid., CXLVII/11). Greceanu, Gen. doc., I, p. 102, crede că este fiul lui Constantin din Balaci. V. şi p. 109—116. Intr-un doc. din 1640 apr. 26 este amintită Mara Bălăceanu călugăriţa, care avea trei fii: Dragomir spăt., Barbu post. şi Badea (ASB, m-rea C-lung, XLVI/15). într-un doc. din <1741> Mara e considerată „moaşa" (deci bunica) lui Badea vor. şi Pătraşco slug., iar mama acestora este numită Sima (Gen. doc., I, p. 160). Despre originea fam., ale cărei legături cu Nedelco din Balaci m. vor. sînt greu de stabilit, v. şi Ionaşcu, Olt, p. 223 — 225, Hasdeu, Etymologicum Magnum, III, col. 2981—2991 şi IV, p. CXLVII —CLI şi spiţa alcătuită de gen. P. V. Năsturel în LAR, IX, 1905, p. 174. s) Florescu G. D., Citeva neamuri, p. 27. 2 bii) I. Neculce povesteşte că cel trimis cu „cărţi" de Constantin Şerban era căp. şi că, parcurgînd distanţa de la Bucureşti la Iaşi „întru o dzi şi într-o noapte..., i-au pus muntenii nume de atunce Uşurelul. Careli după acee multă milă au avut de la Cantacuzineşti" (p. 22—23). în felul acesta s-ar explica — după Neculce — ridicarea lui Badea Bălă-ceanu la treptele înalte ale boieriei. 3) Istoriile, p. 140. V. şi Istoria de la 1688 la 1717, p. 18. 4) Istoriile, p. 156. 6) Filitti, Arhiva, p. 170 şi ASB, ms. 256, f. 517. •) Istoriile, p. 172. V. şi sigiliul său ca m. vor. din 1678 în RA, 1927-1929. p. 132 şi SCIM, I, 1950, p. 166-167.
       7) Iorga, Doc. Cant., p. 99, ASB, Ghighiu, XI/10, MIB, nr. 27552 şi Filitti, Arhiva, p. 115. Tot in vremea domniei lui Şerban Cantacuzino a „ţinut judeţul Teleormanului de dăjdile vistierii şi, fiind fugite satele dintr-acel judeţ, le-au fostu plătit", motiv pentru care a pus mina pe cîteva sate, dintre care unul, Moşoaia, s-a judecat cu urmaşii săi (Radu Creţeanu şi Marin Branişte, Biserica Cuvioasa Paraschiva din Moşoaia jud. Argeş şi crucea de interes istoric din pridvorul ei, în BOR, 1968, nr. 11-12, p. 1363).®) ASB, Mitr., XXVII/16. •) BOR. 1890, p. 66-68.10) Năsturel P. V., Bis. Stavropoleos, p. 34.u) Doc. 1681 mart. 21 (ASB, Mitr., XXVII/15).
       Despre fam. Bălăceanu v.: Hasdeu, Etymologicum Magnum, III, col. 2981-2991 şi IV. p. CXLVII-CLI; Gen. doc., p. 91-242; Iorga N.f Acte relative la cronica bilăcenească, in St. doc., III, p. 60—65; Drăghiceanu
       V., Inscripţii referitoare la Bălăceni (BCMI, 1914, p. 195); Nour A. M.. Balaciu şi Bălăceni (RI, XVIII, 1932, p. 19-27); Ionaşcu, Olt. p. 223-230.
BĂLĂCEANU PĂTRAŞCO, frate cu Badea B.1; = Chera din Doiceşti-Dîmboviţa, fiica lui Hrizan post. din Bărbăteşti şi a Frujinei, fosta soţie a lui Ştefan ciohodarul2.
Secolul XVII
 113
Post. 1652 mart. 8; cluc. 1652 apr. 2—mai 12; pah. 1653 mart. 10; cluc. de pivniţă 1653—1654; m. cupar 1654 iul. 10—1657 aug. 1. Jefuit de slujitorii răsculaţi (1655) 3; cupar (fost) 1660 febr. 22— 1661 ian. 16; f. cupar 1660 mart. 8—14; log. 1661 apr. 15—1666 iun. 20; cupar (fost) 1662 oct. 30—1664 aug. 26 (apare alternativ cu aceste titluri); post. II 1665 sept. 13—1667 ian. 19; m. şet.
1668 iul. 5—ante 1669 iun. 12 (fratele său era m. serd.); f. m. şet. 1669 iun. 12—1670 mart. 20; m. slug. 1670 apr. 11—iun. 10.
□    la mitropolia din Bucureşti (1670)4.
Copii: Barbu post., care a ajuns m. cluc. de arie; Matei ceauş de aprozi (1687) şi vătaf de aprozi (1688—1690) 6, care nu a mai ajuns dregător; acesta = Tudosca —a fugit în Trans., de unde a revenit apoi, purtînd în continuare titlul de vătaf 6, fiind □ m-rea Gîlmeie (1712) 7; Drăghici, care a devenit m. vor. de Tîrgovişte, m. pit. şi m. post.8. □ 1730 mitropolia din Bucureşti. Matei a avut ca fii pe Pătraşco log. de vist. şi Hrizea post.; Pătraş-co = Ancuţa, fiica lui Matei Creţulescu m. stol., a avut trei fii: Nicolae, Ioan şi Matei9.
      !) Doc. 1656 mai 21 (ASB. Zlătari, VII/6). a) Doc. 1669 iun. 12 (MIB, nr. 26909 şi Filitti, Arhiva, p. 225). a) Gen. doc., I, p. 106. 4) Gen. doc., I, p. 160, Inscripţii, I, p. 241-242 şi BOR, 1890, p. 67-68. *) Doc.: 1687 sept. 4. 1688 apr. 10, 1690 mai 5, 1695 dec. 12, 1698 oct. 10 (Acad., LXXV/162, CCCLXXII/74, MIB, nr. 1603). V. şi Gen. doc., I, p. 153 şi urm. •) Doc. 1713 mai 11 (Doc. agrare, I, p. 254). V. şi Hurmuzaki, V/l, p. 363. 7) BCMI, 1914, p. 195 şi Gen. doc., I, p. 139 şi urm., 160, 179 şi urm. «) Gen. doc., I, p. 159, St. doc., V, p. 491, 712-713. ®) Ionaşcu, Olt, p. 225. V. şi RI, 1922, p. 152 — 153.
BĂLĂCEANU CONSTANTIN, fiul lui Badea B. m. vor.; = Maria, fiica lui Şerban Cantacuzinox.
Post. 1677 iun. 11; fără titlu (într-un doc. dat de tatăl său) 1681 mart. 21; agă 1682 ian. 21—1688 oct. 2 (a devenit dregător cînd tatăl său era m. vor.). Membru al soliei lui Şerban Cantacuzino la Viena (1688). Rămîne la austriaci, pe care-i atîţă împotriva lui Constantin Brlncoveanu 2. A devenit acolo general al armatelor din principate. + în lupta de la Zămeşti (1690), ca partizan al austriacilor 3. Fiind „hiclean" şi lipsind din ţară, domnul îi confiscă averea * şi îi distruge casele din Bucureşti 6, pe locul cărora s-a ridicat hanul Constantin vodă*. □ bis. Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului. Ctitorul bis. şi casei din Balaci-Teleorman (1684).
 114
 Ţara Românească
Fiul său, Ioan, devenit grof, a rămas în Oltenia sub austriaci, unde a fost ucis de turci la 1738, □ la m-rea Cozia7. El a avut trei fete: Smaranda, Maria şi Ilinca®.
      l) Istoria, p. 188, Gen. Cant., p. 257, Gen. doc., I, p. 116 — 125. *)Istoriile, p. 189 — 190, Istoria de la 1688 la 1717, p. 16 şi urm. şi Greceanu, Viaţa, p. 9 şi urm. C. Giurescu şi N. Dobrescu, Documente şi regeşte privitoare la Constantin Brîncoveanu, p. 9, 26; v. şi indice. •) Istoriile, p. 192, Istoria de la 1688 la 1717, p. 31 — 32, Revoluţiile, p. 98, Greceanu, Viaţa, p. 35, Veress, XI, p. 296-297, 342, 378-379, 398 passim. «) Doc. 1690 mart. 8 şi 1694 mai 6 şi 30 (ASB, ep. Buzău, XIII/94 şi ms. 723, f. 517 — 521), ultimele două publicate de T. G. Bulat, în GB, 1965, nr. 9—10, p. 848-855. ®) Neculce. p. 105. V. şi Ionaşcu, Olt, p. 224-225. *) V. N. Stoicescu, Vechi monumente bucureştene II. Hanul lui C. Brîncoveanu, în voi. Materiale de istorie şi muzeografie, I şi C.V. Obedeanu, O conferinţă ţinută la Societatea istorică română. Aga Constantin Bălăceanu in politica Ţărei Româneşti cu împărăţia germanică (veacul al XVII-lea), Buc., 1904, 34 p. 7) Gen. Cant., p. 257-258 şi Gen. doc., I, p. 127.
      8) Ionaşcu, Olt, p. 226 şi St. doc., III, p. 60.
BĂLĂCEANU BARBU, fiul lui Pătraşcu B. m. slug.1; = fiica lui Iordache Pîrşcoveanu m. stol.2 (care era rudă cu Constantin Brîncoveanu).
Post. 1687 sept. 4—1698 oct. 10. Spre deosebire de fratele său Matei, care a fugit în Trans., el a rămas în ţară3; cluc. (de arie?) 1699 dec. 10; m. cluc. de arie 1700 iun. 20; cluc. 1701 mart. 10— 1716 nov. 4. Ucis din porunca lui Nicolae Mavrocordat, pentru că ar fi spus: „dea Dumnezeu mai bine nemţii, să ne scape de greci" 4. Copii: Ştefan, ajuns şi el dregător; Maria = Ioniţă Dedu-lescu log. de vist. s, şi Constantinfl.
       ») Gen. doc., I, p. 138. *) Ionaşcu, Olt, p. 225. 8) Gen. doc., I, p. 139. 4) Ibid., p. 151 şi Revoluţiile, p. 140. *) Ibid., p. 152 şi St. doc., V, p. 491. •) Ionaşcu, Olt, p. 225. Despre Bălăcenii îngropaţi la mitropolie v. BOR, 1890, p. 67-68.
BĂLEANU IVAŞCO (I), fiul lui Pătru din Băleni m. log., nepotul lui Ivaşco din Goleşti m. vor.1; = de trei ori: cu Maria (probabil din Mihăeşti-Muscel)2; cu Sofia, fiica lui Gheorghe din Secăreşti m. vor.3 şi cu Anca, fosta soţie a lui Mîrzea din Berileşti m. vor.4.
Post. 1607 iun. 6. Pribeag în Mold. în timpul domniei lui Radu Mihnea5. M. arm. 1615 sept. 20—ante 1617 ian. 17; f. arm. (şi arm.) 1617 ian. 17—< 1618 ante mai 10 > ; m. vor. 1618 aug. 20—
1620    iul. 22; f. m. vor. 1621 mai 12—1629 sept. 28 (apare foarte des în doc., ca martor la diverse pricini şi vînzări); m. ban. 1630
 Secolul XVII
 115
ian. 8—febr. 28; i. m. vor. 1630 mart. 13—1632 iul. 2; /. m. vor. (in sfat) 1631 iul. 26—aug. 8 şi 1632 apr. 20. Partizan al lui Matei Basarab (cu care se înrudea), a luptat alături de acesta contra lui Radu Iliaş la Plumbuita (25 oct. 1632)®; m. vor. 1632 sept. 4—1638 ian. 18; în raporturi foarte bune cu Matei Basarab, care cunună pe Petru pah., fiul său7; a întreţinut, de asemenea, relaţii foarte bune cu Hrizea m. ban, cu care avea „dragoste şi frăţie" din tinereţe® şi pe care l-a împăcat probabil cu Matei Basarab. +în slujbă ante 1638 febr. 189. în afară de Gheorghe, ajuns m. ban, a mai avut un fiu, Pătru, care a fost pah., slug. II (1643) şi căp.10, şi o fiică, Maria, = Vasile spăt., fiul lui Muşat vist., care a părăsit-o, lăsîndu-i trei fiice, Ioana, Neacşa şi Vilaia, săracen. Vilaia=Stroe din Drăgeşti m. şet., fiul lui Necula m. pit.12. Pătru = fiica lui Socol Comăţeanu m. cluc.13 şi a avut trei fii: Socol post., Matei post. şi Ivaşco (III) post. şi pah., = Safta, fiica lui Nacu Murguleţ14, care nu au ajuns mari dregători 16.
       *) Doc. 1618 oct. 10, 1619 iun. 28 (DIR, XVII/3, p. 250 şi 387). V. şi Filitti, Arhiva, p. 22, Gen. doc., I, p. 291 şi urm. şi cronica lui Matei al Mirelor, care ştie că Ivaşco se trăgea din „viţa" lui Pătraşcu cel Bun (Tezaur, I, p. 351). *) Informaţie de la D. Pleşia. *) Doc. 1638 nov. 3 (MIB, nr. 27654). «) Doc. 1629 febr. 10 (ASB, AN, CXVI/27). In acest doc., Gavrilaşco, fiul Ancăi din căsătoria cu Mîrzea, este numit fiul (vitreg) al lui Ivaşco. V. şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 212.
       •) Doc. 1618 oct. 10 (DIR, XVII/3, p. 251). V. şi DRH, XXI-XXII (indice Ivaşco). •) Istoria, p. 102 şi St. doc., IX, p. 15 — 16. 7) Doc. 1639 aug. 21 (ASB. Dep. Castrişoaia, 1/6). 8) MIB. nr. 27654, f. 50-52. •) MIB, nr. 27226. l0) Doc.: 1637 mart. 5, 1638 febr. 18, 1643 apr. 10, 1656 nov. 7. 1662-1663 etc. (ASB. Radu vodă. IX/7. AN, CII/7. Mitr., CCVI/2. MIB. nr. 27226, Iorga, Doc. Cant., p. 24). «) Doc. 1640 - 1641 (Mag. ist.. I, p. 206—209, ASB, m-rea C-lung, LX/15). “) Doc. 1650 sept. 11 {ibid.. LX/25). ») Doc. 1667 ian. 16 (MIB, nr. 28435). u) St. doc., III, p. 21.“) Doc.: 1662-1663, 1663 mart. 23. 1668 febr. 4, iun. 16, 1669 mart. 12 etc. (Iorga, Doc. Cant., p. 24. ASB, dep. Castrişoaia, 1/15 şi 18, m-rea C-lung. XXII/4, MIB. nr. 27237 şi Filitti, Arhiva, p. 35). Despre Ivaşco Băleanu v. şi AO. 1928, p. 224-225.
       In lucrarea lui G. D. Florescu, Ceva despre citeva neamuri boiereşti olteneşti inrudite intre ele in veacul al XVII-lea, Buc., 1944, p. 25, se spune că Ivaşco Băleanu (III), fiul lui Pătru B. slug., = Safta Murguleţ din Moldova, a fost post. in 1668, pah. In 1679, m. cluc. în 1681 şi m. vor. în 1689. în doc. insă nu l-am întllnit cu aceste titluri; m. cluc. In 1681 era Stoia sau Stoian Capichehaia, iar m. vor. în 1689 a fost Ghincea-Rustea Văleanu. Datele indicate de G. D. Florescu nu se potrivesc nici cu Ivaşco B. (II). fiul lui Gheorghe B. (vezi fişa respectivă). Ivaşco B. vor. este amintit la 1692 mai 21 şi 1694 apr. 17, cînd Ivaşco (II) B. murise (ASB Peceţi nr. 89 şi Acad.. CCCLXVI/140). V. şi St. doc., V. p. 521 şi 714.
 116
Ţara Românească
BĂLEANU GHEORGHE (Gheorghe banul cel bătrîn), fiul lui Ivaşco (I) din Băleni m. vor.1; = Chiajna, fiica lui Vasile post. din Brăteşti2. Rudă prin alianţă cu Badea Camăneanu.
Fără titlu 1626 mart. 30; post. 1626 apr. 6—1634 mart. 5; spăt. 1634 dec. 12—1635 ian. 3; post. 1639 iul. 2; cluc. (II?) 1641 ian. 11; cluc. II 1641 iun. 9; cluc. (II?) 1641 iun. 25—aug. 1; cluc. de pivniţă 1642 apr. 23; cluc. (fost?) 1642 mai 11—1653 mart. 24 (apare foarte des în documente cu acest titlu, ca martor cu marii boieri sau la diverse cumpărări). Trimis în solie la Poartă de Constantin Şerban la începutul domniei (1654) 3. Constantin Şerban îl face dregător: m. cluc. 1654 iun. 6—1655 febr. 77; m. vor. 1655 mart. 21 — 1658 ian. 30; fuge la Braşov în timpul răscoalei slujitorilor (1655)4. M. vor. 1658 mai 15. A plecat apoi în Trans. pînă în 1659. M. vor. (al ţ. jos) 1659 aug. 12—30. A însoţit pe Constantin Şerban în expediţia sa în Mold. contra lui Gheorghe Ghica, cu care prilej a căzut rob la tătari (1659—1662 după martie)5; întors în ţară devine m. ban 1662 oct. 28—1664 aug. 77; 1665 febr. 17—1669 febr. 24. Duşman al Cantacuzinilor şi conducătorul partidei zise a Bălenilor, a fost mazilit din dregătorie de Antonie vodă din Popeşti (1669)®; f. m. ban 1669 mai 5—1672 mart. 9. Trimis la Poartă cu o solie de boieri pentru reglementarea hotarelor (1671)7. M. log. 1672 mart. 16—iun. 20; f. m. log (în sfat) 1672 iul. 5; f. m. ban (banul cel bătrîn) 1672 iul. 25—1678 apr. 188; /. m. ban (în sfat) 1673 ian. 22—iun. 16. Is. sc. Buc. în lipsa lui Gr. Ghica (1672 şi vara 1673) 9. La 23 nov. 1673 se afla la Orhei10. Fuge în Trans. la venirea pe tron a lui Gheorghe Duca (dec. 1673)u. Chemat de domn, revine în ţară12. Caimacam al lui Gheorghe Duca, cînd acesta a fost plecat în Polonia (1675)13. Is. sc. Buc. 1676 iun. 20—oct. 2114 şi 1677 iun. 25—sept. 301S. + 1677, □ la m-rea Mihai vodă din Bucureşti16. A fost una din figurile dominante ale vieţii politice din deceniile VII—VIII ale sec. XVII.
în afară de Ivaşco, care a ajuns şi el dregător, a avut mai multe fete: Neacşa = Radu (II) Dudescu căp.17, cu care a avut mai mulţi fii: Radu, Hrizea, Gheorghe şi Andrei18; o altă fiică = Hrizea Karidi din Popeşti m. vist. şi partizan al Bălenilor, iar o a treia, Anca, = Hamza cluc. (Bengescu) din Belcini, fiul lui Vladislav m. slug.19; □ m-rea Jitianu.
       !) Doc.: 1626 apr. 6, 1637 mart. 5, 1638 febr. 18 etc. (DRH, B, voi. XXI, p. 71, ASB, Radu vodă, IX/7 şi MIB, nr. 27226). V. şi DRH. XXI, indice (Gheorghe post. din Băleni). *) Doc. <1638>apr. 10 (MIB, nr. 27214). V. şi Gen. doc., I, p. 280 şi urm. 3) Istoria, p. 118 (Note). *) St. doc., IV,
 Secolul XVII
 117
      p. 34. •) Istoriile, p. 125, Costin, p. 193 şi doc. 1662 mart. şi 1662—1663, în care se vorbeşte de răscumpărarea sa (Iorga, Doc. Cant., p. 24 şi ASB, ep. Argeş, IV/10). «) Istoria, p. 163. 7) Doc. 1671 iul. 3 (ASB, Tismana, LVIII/8). ®) Deşi a fost şi m. log., i se spune de obicei f. m. ban. •) Istoriile, p. 152 şi doc. 1672 iul. 29 şi nov. 25 (ASB, Radu vodă, XI/7 şi ms. 479, f. 194). 10) I. Lupaş, Doc. transilvănene, p. 334. n) Istoria, p. 170 şi doc. 1673 dec. 4 (Acad., Foto, VI/23). V. şi N. Iorga, O scrisoare a pribegilor munteni din vremea lui Duca vodă (St. doc., IX, p. 20 — 24), Veress, XI, p. 165—168 şi BCI, II, 1916, p. 227 — 229.12) Istoria, p. 171 şi Istoriile, p. 159 şi 162. ») Istoriile, p. 168.14) ASB, Bradu, XVIII/36 şi MIB, nr. 1587
      D. V. şi doc. 1676 dec. 21 (Acad., CCCLVIII/16). 1S) Acad., CXLIV/166 şi MIB, nr. 30620. V. şi Hurmuzaki. XV/2, p. 1369 şi St. doc., X. p. 159 — 161. 1#) Inscripţii Buc., p. 780; Greceanu (Gen. doc., I, p. 307) crede că a murit „mai înainte de începutul domnii lui Şerban vodă Cantacuzino". Piatra sa de mormînt este însă din 1679 aug. 2. Este probabil ca piatra să fi fost pusă în 1679, cînd a murit şi fiul său, Ivaşco, fapt confirmat, de altfel, şi de o relaţie transilvăneană din 24 nov. 1677, unde se afirmă că la această dată ajunsese deja la Braşov ştirea morţii lui Gheorghe Băleanu (Quellen. IV. p. 197). ”) Doc. 1680 mai 21 (Iorga, Doc. Cant., p. 100). 18) Gen. doc., I. p. 308. M) Ibid., p. 315. Despre Gheorghe Băleanu v. şi Florescu G. D., Citeva neamuri, p. 20 şi scrisorile sale în St. doc., X, p. 155, 303-304 etc.
BĂLEANU IVAŞCO (II), fiul lui Gheorghe B. m. ban1; = Marica, fiica lui Ivaşco Ceparul m. med. şi a Slamnei, care era fiica lui Dumitraşco Filipescu m. stol.2 şi rudă cu fam. Cantacuzino.
Post. 1660 ian. 2—1669 mart. 24; agă 1669 iun. 16—sept. 29. Scos din dregătorie de Antonie vodă din Popeşti şi Cantacuzini ca să nu fie slujitorii „pă mina lor" (a Bălenilor)3 şi făcut m. com.
1669  nov. 14—1670 mart. 25; m. stol. 1670 apr. 13—1672 ian. 4; stol. (fost) 1672 mai 10; m. log. 1672 iun. 26—1673 aug. Fuge în Trans. la venirea ca domn a lui Gheorghe Duca (dec. 1673), de unde revine în 16744; log. (fost) 1676 iun. 7; m. cluc. 1677febr. 18
—dec. 30; f. m. cluc. 1678 febr. 14—mart. 2. Din porunca lui Gheorghe Duca, pîrăşte la turci pe Şerban Cantacuzino (toamna 1678), după care fuge în Mold., unde moare6 ante 1679 aug. 30. Pe piatra de mormînt de la m-rea Mihai vodă din Bucureşti este trecut cu titlul de m. vor.6, dar urmaşii săi îi spun cluc.
Fiul său, Grigore sau Grigoraşcu, = Smaranda, fiica lui Şerban Cantacuzino, ca semn al împăcării celor două partide adverse, dar soţia sa a murit tînără7. A doua soţie a fost Marica, fiica lui Radu-Toma Năsturel m. ban8. După ce a avut multă vreme titlul de post.a fost închis de Constantin Brîncoveanu pentru participare la complotul lui Dumitraşco Corbeanu; a fost apoi vor. de Tîrgovişte (1701—1711), a ajuns m. slug. (1711—1712), m. log. (1712), apoi m. vor., iar mai tîrziu a făcut parte dintre consilierii care au condus Oltenia ocupată de austriaci9. Fiul său Constantin = Sma-
 118
 Ţara RomAneascA
randa, fiica lui Constantin Brîncoveanu. Ivaşco a avut mai multe fete: una din ele, Stanca, = Şerban Ştirbei slug., fiul lui Radu Ştirbei10; alta, Catrina, se mărita la 1691u.
      ») Doc.: 1660 ian. 2. 1662-1663. 1665 mai 20 etc. (ASB. Mitr., CI/4), Iorga. Doc. Cant., p. 24. MIB. nr. 26927). ») Doc. 1665 mai 20  1687
      febr. 3 (ASB, m-rea C- lung. XXII/6 şi Filitti, Arhiva, p. 34 şi 222). *) Istoriile, p. 142. 4) Istoriile, p. 159, 162 şi doc. 1673 dec. 4 (Acad., Foto. VI/23). V. şi St. doc., IX. p. 20 - 24 şi Veress. XI. p. 165-168. •) Istoria, p. 175, 176, 184 şi Istoriile, p. 173. •) Inscripţii, I, p. 257. 7) Istoriile, p. 185. •) Doc. 1699 ian. 3 (ASB. ms. 705, f. 193). V. şi Vasilesca. Oltenia, p. 11, 99 passim. ') Despre „hainirea" lui v. Gen. doc., I, p. 318. 10) Ionaşcu, Olt, p. 65 şi Gen. doc., I, p. 306. u) Gen. doc., I, p. 310. Despre el v. şi Florescu G. D., CUeva neamuri, p. 25.
BĂRCAN DIN MERIŞANI, v. sec. XVI.
BENGESCU VLAD (Vlăduţ, din Tîrgul Gilort sau din Tîrgul Bengăi1) descendent din Stanciu al Bengăi m. spăt.2; = Anca 8. Post. 1650 apr. 1—1652 mart. 28; cluc. 1653 febr. 1—1655 apr.; post. 1658 aug. 22—1669 dec. 7; fără titlu 1667 mai 25—1672 iun. 12 (apare alternativ cu titlul de post. şi fără titlu); m. slug. 1673 apr. 15—iun. 22. A fost la oaste cu Grigore Ghica. + tînăr (ante
1674   iul. 2), fără copii4, după ce înfiase pe nepotul său, Matei6. Fratele său, Barbu, a fost cluc. şi căp.6.
      *) Doc. 1650 apr. 1 şi 1652 mart. 23 (ASB, Polovragi, XV/l. Tismana, XLIV/l). V. şi AO, 1939. p. 143. *) Doc. 1653 apr. 4 (ASB. Polovragi. IX/4). ®) Doc. 1655 apr. (idem, Glavacioc, XXXIV/33). 4) Ştefulescu Al., Tismana, ed. a Il-a, p. 108. •) MIB, nr. 26915. V. şi Ştefulescu, op. cit., p. 128 şi Filitti, Arhiva, p. 229—230. *) Doc. cit. din 1652 mart. 23 şi 1658 aug. 29 (ASB, ms. 711, f. 191).
BERILESCU STOICA (Stoichiţă), fiul lui Ştefu post. din Berileşti, devenit Serafim monahul, şi al Comanei1. Post. 1649 iun. 16; iuzbaşe 1652 iun. 18 2; iuzbaşe pit. (de pit. ?) 1654 oct. 23; căp. 1656 ian. 22; agă 1660 mai 21—1661 iun. 14; agă (fost) 1662 ian. 23—1671 nov. 15; is. al sc. Tîrgovişte, 1669 aug. 21—1670nov. 68. Călugărit sub numele de Serghie monahul4, a fost ctitorul m-rii din Vălenii de Munte-Prahova. O fiică a sa, Stoichiţă, = Mihai cluc. din Netoţi.
       ») Doc. 1649 iun. 19 şi 1674 dec. 22 (Acad.. CXLVII/221 şi 222 şi ASB, Mitr., LXXXV/5). După cum rezultă dintr-un doc. din 1622 nov: 11, Ştefu post. tşi Împărţea ocinele cu Mlrzea vor. din Berileşti (DIR, XVII/4, p. 203). •) ASB, Mitr., LVIII/16. ») ASB, m-rea C.-long, V/9 şi Acad.. XX/131.
      4) Doc. cit. din 1674 dec. 22. V. şi Ionaşcn, Documente, p. 68.
 Secolul XVII
 Ut
BERNARD BORISI, v. Mold.
BtRSESCU VLAD1 (din Birseşti-Vîlcea), fiul lui Preda cluc. din Birseşti1; rudă cu Danciu Ptrîianu m. post., avind acelaşi strămoş, Danciu Zamona cel bătrin *; = Dobra4. Considerat descendent al boierilor Drăgoeşti, a căror avere a moştenit-o. Post. 1642 aug. 23—1644 mai 3; log. de vist. 1654 mart. 15; log. (fost) 1656 iun. 10; agă 1658 iul. 12—25. Ucis de Mihnea al III-lea, împreună cu ruda sa, Danciu Pîrîianu8. Fiii săi: Vlad căp., Dumitraşco, Radu, Matei pah. şi Pîrvu, nu au devenit dregători; creditorii tatălui lor le-au luat „tot"*.
      l) In Istoria, p. 134, i se spune Preda, iar autorul Istoriilor, p. 123, li zice Radu. In doc. contemporane este numit lns& Vlad, aţa cum ti spune ţi fiul s&u. Vlad câp., la 1688 iul. 21 (ASB, ms. 707, f. 132). Preda B. cluc. era nepotul lui Manea fi fiul jopaniţei Dumitra Dr&goescu. *) G*n. doc., II, p. 247, RIAF, voi. XII, partea I, 1911, p. 21 ţi „Studii". 1955. nr. 4. p. 107, unde se povesteşte procesul s&u cu banul Radu Buiescu pentru averea r&mas& de la boierii Dr&goeşti. *) Doc. 1658 iul. 12 ţi 1661 iun. 12 (ASB. Hurezi. XIX/13 ţi 8). <) Doc. 1664 apr. 25 (ASB, Hurezi, XIX/17).
      a) Istoria, p. 134, Istoriil», p. 123 fi doc. dt. din 1661 inn. 12. ') Doc. 1668 apr. 29 (ASB, Hurezi, XIX/18). V. şi doc. cit. din 1664 apr. 25, Gtn. doc.. II, p. 248 şi St. ioc., VI, p. 482.
BOTEANU NEDELCO (din Boteni) \ fiul lui Miho B. (?)»; cumnat cu Ianiu spăt. Fără titlu 1621 nov. 1—dec. 1; pit. 1622 nov. 29 (scrie un zapis); pah. 1623 ian. 9—oct. 15; port. 1626 iul. 23; m. port. 1626 sept. 6—1629 iun. 28; i. m. port. 1630 mart. 3— mai 22; m. arm. 1630—1631; f. m. arm. 1631 aug. 12—dec. 15. Trimis cu oaste de Radu Leon contra lui Matei Basarab, pe care-1 asediază la m-rea Tismana (sept. 1631)*. M. stol. 1632 tan. 16— iul. 11; m. cluc. 1632 sept. 4; s-a împăcat apoi cu Matei Basarab care l-a făcut din nou m. cluc. 1634 mai 1—1637 mart. 15.
Fiii săi: Ivan post. II, cluc. şi căp. şi Mirica post. şi pah. nu au ajuns dregători4; Mirica post. = Stanca, fiica lui Dumitru Dudescu m. vor.B, cu care a avut un fiu, Nedelco pah. ce nu a urcat nici el treptele dreg&toriilor
       *) Contemporan cu el mai există un Nedelco din Bucu m. pah. V. şi DRH. XXI-XXII, indice. •) Acesta apare la 1605 ian. 26 (DIR, XVII/l. p. 155). *) Istoria, p. 98 şi Istohik, p. 94. «) Doc.: 1640 febr. 24. 1648 dec.
       10. 1652 iun. 3, 1656 febr. 1 şi mai 23 (ASB, Copii part. sub datâ, Acad.. CCXCVII/4, DLXXII/8, CCXC1X/142. MIB. nr. 28421). •) Doc. dt. din 1656 febr. 1 şi St. doc., V. p. 527. •) Doc. 1670 ian. 10 (ASB. ms, 186, f. 14-15).
 120
Ţara Românească
BOUL (PĂTRAŞCO), v. Mold.
BRATU (BRAŢE) DIN UEŞTI1, nepotul de frate al lui Bratu post. din Rumceni2 (din familia doamnei Neaga); = Neacşa, fiica lui Apostol banul3 şi a Doncăi, ce era fiica Anghelinei călugăriţa4; Neacşa era nepoata lui Cîrstea log., fiul lui Stepan log., care era vărul primar al doamnei Despina, soţia lui Neagoe Basarab 6. Făcut dregător de Radu Mihnea, cu care era rudă. M. com. 1611 sept. 15—1616 iul. 8; f. m. com. 1620 nov. 3—1623 mai 4; m. com.
1623  aug. 29—1626 dec. 30; f. m. com. 1628 iun. 25—1636 mai 3. Fiul său, Preda post. şi arm. (1647), = Neacşa, nu a mai ajuns dregător, murind „într-alte ţări"6. O fiică a lui Bratu = Albu slug., fiul lui Mitrea m. pit.7. Sora lui Bratu, Vişa, a fost ţiitoarea lui Mihnea Turcitul0.
      1) La Ueşti se afla „curtea" lui Bratu m. com. (doc. <1624 iun.—aug.>, DIR, XVI 1/4, p. 421). V. şi DRH, XXI-XXII, indice. *) Doc. 1626 iul. 26 (DRH, XXI, p. 247). 3) Doc. 1629 iun. 28 (ASB, AN, CLXXI/4). *) Doc. 1611 nov. 15 (DIR, XVII/2, p. 19). *) Ibid., p. 130 şi 136. •) Doc.: 1647 mart. 8,1648 ian. 10,1650 apr. 25.1662 ian. 28 (ASB, AN, CLXXIV/14, Dep. Pappazoglu, V/8, Mitr., LXXIII/7 şi Acad., XCVI/38). Cumnatol lui Preda a fost Ifrim iuzbaşa de roşii (doc. cit. din 1650 apr. 25). 7) Doc. 1634 dec. 20 (MIB, nr. 27 290). V. şi Filitti. Arhiva, p. 1. ») I. C. Filitti. Neamul doamnei Neaga, p. 9.
BRĂDESCU PREDA (din Brădeşti), fiul lui Preda post. din Bră-deşti, = Armanca, fiica lui Hamza banul din Creţeşti2. Slug. 1588; arm. 1599; m. slug. 1611 febr. 27—1612 mai 20; slug. (fost)
1615   mai 31. Fiul său, Barbu, a ajuns m. stol.; a avut şi două fiice: una = Radu Dudescu log., fiul lui Dumitru D. m. vor. 3 şi a doua, Stana = Laţco com. din Paia, fiul lui Ion pah.
       !) Doc. 1615 mai 31 (DIR, XVII/2, p. 397). *) St. doc., IV, p. 21 şi Ştefulescu, Documente, p. 324 — 325. Despre fam. Brădescu v.: AO, 1924, p. 245 — 247; Florescu G. D., începătorii neamului boierilor din Crefeşti-Dolj (AO, 1943, p. 28—49); Romanescu Marcel, Ceva despre Brădeşti (ibid., p. 50 — 74); Florescu D. George şi Romanescu Marcel, Documente privitoare la Creţeşti şi Brădeşti (ibid., p. 97 — 124); Fortunescu C. D., Florescu G. şi Romanescu M., Două neamuri oltene: Creţeştii şi Brădeştii, Craiova, 1944.
       3) Acad., DCXXIII/62.
BRĂDESCU BARBU (din Ivancoţi) *, fiul lui Preda B. m. slug.2; = Călina, fiica lui Cîrstov slug. şi a Stanei8. Pah. 1622 ian. 8— 1629 dec. 5. Pribeag în Trans. cu Matei Basarab (oct. 1630), de unde se întoarce la Radu Leon în 16314; pah. 1632 apr. 26—oct. 25. Luptă alături de Matei Basarab, împotriva lui Radu Iliaş
 Secolul XVII
 121
la Plumbuita (25 oct. 1632)5. Matei îl face după luptă m. pah. 1632 nov. 21—1633 febr. 8; f. m. pah. (şi pah.) 1633 apr. 10— 1644 oct. 28 (apare rar în documente); m. stol. 1646 ian. 4— 1647 dec. 27. + ante 1648 oct. 22®. Ctitorul m-rii Creţeşti şi al bis. din Brădeşti.
Fiul său, Preda, nu a mai ajuns dregător. El era căp. la 1683 febr. 227 şi pah. la 1699 iul. 208. După moartea tatălui său, a ajuns „în vreme de lipsă" 9. Nici Ion, fiul său, nu a ajuns dregător.
      *) Aşa îi spune Matei Basarab la 1646 dec. 15 şi soţia sa la 1648 oct. 22 (ASB, AN, CV/41 şi Dep. Pappazoglu, X/14). 2) Doc. 1639 ian. 10 şi 1667 aug. 30 (AO, 1938, p. 86, Acad., LXXII/69 şi St. doc., IV, p. 22 nota). Despre el v. şi Obedeanu C. V., Barbu Brădescu in urzeala evenimentelor din vremea sa (AO, 1928, p. 287-294). s) Doc. 1639 ian. 10, 1652 iul. 3 (Acad., III/137 şi XC/55). V. şi AO, 1924, p. 432. *) Istoria, p. 96. V. şi St. doc., IV, p. 20. 5) Istoria, p. 102. ®) ASB, Dep. Pappazoglu, X/14. 7) ASB, Mitr., DLVI/167. 8) Idem, ms. 705, f. 219 v.—220. V. şi doc. 1649 iun. 25 şi 1661 sept. 10 (idem. ms. 715, f. 1033 şi Brîncoveni, XVI/3). •) AO, 1924, p. 432 (doc. 1649).
BRĂILOIU CORNEA (Drăgoianu) \ fiul lui Barbu B. căp.; = Stanca, fiica lui Papa Buicescu m. pah.2; cumnat cu Matei Ciorogîrleanu m. vist. Rudă îndepărtată cu Constantin Brîncoveanu.
Post. 1671-1678 febr. 27; fără titlu 1684 dec. 11-1686 febr. 1; strîngător de dări în jud. Gorj 1686 iun. 1; slug. 1686 iun. 6; m. slug. 1688 aug. 22—nov. 7; agă 1689 mart. 20—1690 febr. 8; m. pah. 1690 apr. 2—1695 febr. 5. Trimis foarte adesea în solii la turci de Constantin Brîncoveanu şi la imperiali în 1689 3; m. ban 1695 apr. 25 *—1705 nov. 27. A participat la hotărnicirea teritoriului Brăilei la 16955. -f- 1705, □ m-rea Tismana6. Ctitor la m-rile Baia de Aramă7, Tismana şi Ţînţăreni şi al bis. din Vădeni — Tg. Jiu, unde este zugrăvit împreună cu familia şi unde îşi avea casele şi „temeiul" 8.
Copii: Barbu (spăt. II la 1690 febr. 89, log. II în 170710 şi m. serd. în 1714 n), care a jucat un rol de seamă în aducerea trupelor imperiale la Bucureşti la 1716 şi apoi în Oltenia ocupată de aus-triaci, fiind „dregător superior" al provinciei12; Vlăduţ, călugărit cu numele de Vasile, ctitorul schitului Jupîneşti13; Dumitraşco m. căp. de Cemeţi = Marica, fiica lui Barbu Milescu-Pîrîianu m. ban şi călugărit cu numele de Dositei, jucînd şi el un rol mportant în Oltenia ocupată de austriaci, unde a fost consilier al administraţiei imperiale14; Comea (II) care nu a fost dregător15;
 122
Ţara Rom&nească
Marica = Mihai Argetoianu pah., fiul lui Dumitraşcu A. căp.16 şi Dumitra = Pană Urdăreanu slug.17.
      *) Aşa i se spune la 1691 iun. 11 (ASB, Hurezi, 1/12). Tatăl s&u, Barbu câp., Îşi zicea şi el „ot Drăgoiani" (ASB, Tismana, LXXXVIII/26, doc.
      1671 mai 29). Strămoşul lui Comea era Barbu cluc. (Surete, VI, p. 134>. *) Doc. 1694 ian. 14 (Acad., CLXXXI/26). ») Greceanu, Viafa, p. 60. 89. 116 passim şi Hurmuzaki, V/l, p. 308. Tot el a fost şi capuchehaie clteva luni In 1703 (Greceanu, op. cit., p. 125). *) In listele publicate tn SMIM,
      IV,  p. 567, este trecut ca m. ban Inceplnd de la 1693 mart. 24. în realitate, de la 1692 oct. 10, după Îmbolnăvirea şi moartea lui Vintilă Corbeanu, plnă In apr. 1695 locul banului este lăsat liber In sfatul domnesc, el fiind Înlocuit la Craiova de un ispravnic, Dumitraşco Poenaru f. m .pit., iar Cornea Brăiloiu poartă titlul de m. pah. atlt In sfat, ctt şi atunci clnd apare ca martor In diverse zapise, ptnă tn febr. 1695. s) RIR, 1945, f. III, p. 340—341. •) P. P. Panaitescu, Moartea lui Cornea Brăiloiu, banul Craiovei (AO, XI, 1932, p. 352), V. Brătulescu, Diata lui Cornea Brăiloiu (MO, 1964, nr. 5-6, p. 474-475), C. V. Obedeanu, Cornea Brăiloiu (AO. VI, 1927, p. 199—202). T) Radu Creţeanu, Bis. din Baia de Aramă (MO, VII, 1955, nr. 10 — 12, p. 566 — 567). V. şi Ştefulescu, Gorjul istoric, p. 309—326. •) BCMI, III, 1910, p. 162, doc. 1700 mart. 10 (Surete, VI, p. 135 şi ASB. ms. 705, f. 247-248). •) ASB, Tismana, LVII/4. V. şi doc. 1698 sept. 2 (BCS, 75, P. VIII/5). 10) Doc. agrare, I, p. 215. “) Ibid., p. 270. u) Giu-rescu. Material, I, p. 84, Vasilescu, Oltenia, p. 39 şi urm., 99 şi urm. etc.; v. şi Giurescu, Material, indice, unde se dau multe ştiri despre el. Radu Pope seu povesteşte cu satisfacţie cum a murit acest boier „Începătorul turburărilor şi al stricăciunilor ţării, capul hoţilor şi al tllharilor", care „au crăpat şi s-au dus la dracu", după ce i se înnegrise tot trupul (Istoriile, p. 107). u) Doc. 1699 oct. 13. 1700 aug. 30 (ASB, Tismana, LXVII/l şi
      6). V. şi St. doc., V, p. 137. “) Ibid., p. 143 şi Doc. agrare. I, p. 294-295. El a fost silit să se călugărească pentru a scăpa de moartea cu care l-a ameninţat Nicolae Mavrocordat pentru trecerea fratelui său, Barbu, de partea imperialilor la 1716 (Vasilescu, Oltenia, p. 36 şi Ştefulescu, Gorjul, p. 310-313). u) St. doc., V, p. 315. “) Doc. agrare, I, p. 230 şi AO, 1941, p. 128-130. 1T) St. doc., V, p. 315. V. şi p. 688—689.
(BRĂTĂŞANU) GHINEA ŢUCALA, grec din Rumelia, stabilit la Brătăşani-Romanaţi1; = Florica, fiica lui Mihăilă post. şi a Ancăi din Văleni; cumnat cu Radu din Fărcaşa m. stol.2 Slug. 1641 mart. 6—1645 iun. 7; cluc. 1646 apr. 12—1649 iun. 20; cluc. II 1649 sept. 8; cluc. 1650 mart. 3—oct. 19; vist. II (?) 1650 sept. 25; m. vist. 1651 apr. 27—1653 mai 12. (Despre modul cum a ajuns vistier şi abuzurile pe care le-a săvîrşit în această calitate v. Istoria, p. 153—154). Slujitorii răsculaţi la 1653 l-au luat din palatul domnesc şi l-au scos în cîmp, unde a fost împuşcat în faţa poporului 3. Ctitorul bis. Sf. Treime din Slatina (1645). în afară de Mihu şi Preda, ajunşi dregători, a mai avut patru copii: Petru, Alexandra4, Papa cluc. (1676) log. de vist. (1677) şi vist. (1693)* şi Mihăilă post şi cluc.*. Papa a avut de fiu pe
Secolul XVII
 123
Constantin pah.7, iar Mihăilă = Caliţa, fiica lui Diicu Buicescu m. spăt., pe Drăghici şi Fota, care nici ei nu au mai ajuns dregători 8.
      *) Istoria, p. 153. Moşia Brătăşani, de la care şi-a luat apoi numele, a fost a soţiei sale (Florescu, Cîteva neamuri, p. 18). *) Doc. 1643 ian. 13 şi mai 3 (Acad., XC/40 şi 81). în Răscoala slujitorilor împotriva lui Matei Basarab, Buc., 1910, p. 22. N. Iorga afirmi că Ghinea era cumnatul lui Matei Basarab, Florica fiind sora domnului. *) Istoria, p. 114—115. V. şi doc. 1653 iun. 23, unde se povesteşte modul cum a fost ucis (Acad., CXCVII/70 şi AO, 1937, p. 191). După părerea cronicarului sas G. Kraus, seimenii l-ar fi ucis pe Ghinea vist. din porunca lui Matei Basarab, ca pedeapsă pentru faptul că, fiind trimis cu trupe în Mold., împreună cu Radu Vărzaru m. arm., in ajutorul lui Gheorghe Ştefan, l-au trădat şi părăsit pe acesta, lăslndu-1 să fie înfrint de Vasile Lupu (Kraus, p. 157 — 158). 4) Poboran G., Istoria oraşului Slatina, ed. a II-a, p. 357. 6) în doc. din 1693 iun. 25, publicat în St. doc., V, p. 187 şi XVI, p. 73, e trecut m. vist. V. şi doc. din 1676 apr. 14 (ASB, Sf. Apostoli, V/4). •) Doc. 1659 aug. 26, 1700 mart. 4 (ASB. Brîncoveni, III/l, Doc. agrare, I, p. 179). 7) Doc. 1693 iul. 20 şi 1700 mart. 4 (ASB, Brincoveni, 111/19 şi Doc. agrare, I, p. 179). în primul doc., publicat în St. doc., XVI, p. 73, Constantin e trecut m. pah. 8) Doc. cit. din 1700 mart. 4 şi 1702 iun. 20 (Doc. agrare, I, p. 196). V. şi Florescu G. D., Cîteva neamuri, p. 18.
BRĂTĂŞANU MIHU (Miho), fiul lui Ghinea Ţucala B. m. vist.1; = Ana2 şi cu Marula, fiica lui Socol Comăţeanu m. cluc.
Post. (mic) 1646 apr. 8; spăt. 1659 aug. 26; cluc. 1659 sept. 2; căp. 1661 apr. 15, 1665 iun. 14; cluc. 1664 mart. 9; log. 1665 apr. 30—1671 iun. 22; slug. 1671 iul. 9; cluc. 1672 ian. 17—
1673  ian. 20; slug. II 1673 mart. 7; vist. III 1674 febr. 11; vist. (fost) 1676 mart. 29—1677 mart. 1; cluc. arie 1679 mai 13; cluc. 1679 mai 17; m. pit. 1680 ian. 27—1681 iun. 25; f. m. pit. 1681 iul. 14—1682 aug. 9.
Fiul său Barbu3, care se considera nepotul lui Socol Cornăţeanu4, a fost vătaf de aprozi (1688 aug. li—1698 aug. 2) şi vist. II (1699 mart. 11—1701 ian. 29) 5; = Păuna, fiica lui Iane Cocorăscu log.®. La 1701 ian. 29 îi spunea „taică" lui Mihai Cantacuzino 7.
      x) Doc.: 1659 aug. 26, 1665 iun. 14, 1693 mai 22 şi 23 etc. (ASB, Brtnco-veni, III/l, ms. 705, f. 14-15 şi Sf. Ioan - Buc., 111/14 şi BCS, XCVIII/9). La 1666 apr. 14 semnează Mihul Ghinovici Brătăşanu (ASB, m-rea C-lung, LXII/41). *) St. ioc., XV, p. 273. *) Doc. 1693 ian. 22, 1700 mart. 4 (ASB. ms. 705, f. 14—15 şi Doc. agrare, I, p. 179). *) Doc. 1694 apr. 17 (Acad.. CCCLXVI/140). 8) într-un doc. din 1697 este trecut m. vist. (Istoriile, ed. N. Iorga, p. XXIII). V. şi St. doc., V. p. 521 şi BOR. 1890. p. 66-68. •) Filitti, Arhiva p. 121. 7) St. doc., V. p. 521.
 124
 Ţara Rom&nească
BRĂTĂŞANU PREDA, fiul lui Ghinea Ţucala —B. vist.1; frate cu Mihu m. pit.; = Ilinca, fiica lui Dumitru Filişanu m. stol.2. Post. 1666 mai 3; ceauş de aprozi 1667 mai 25; trimis de domn la m-rea Tismana, sparge „vistieria" m-rii, de unde fură diverse obiecte de preţ8. Log. 1669 apr. 26—dec. 16; ceauş (fost) 1670 iul.—1676 apr. 14; m. căp. 1671 iul. 3; căp. 1674 mai 29; com. (II?) 1676 mai 15—1680 iul. 21; com. II 1680 oct. 26; m. pit. 1689 mai 8—1690 oct. 11. Trimis în solie la turci de Constantin Brîncoveanu4. Fiul său, Şerban, a ajuns şet. la 17106.
      !) Doc. 1693 mai 23 (ASB. Si. Ioan - Buc., 111/14). *) Doc. 1710 nov. 3 (Doc. agrare, I, p. 243). *) Doc. 1669 apr. 26 şi 1670 iun. 4 (ASB, Tismana, LXXXVII/17 şi Acad., CXXX/28). 4) Greceanu, Viafa, p. 12. ») Doc. cit. din 1693 mai 23, 1700 mart. 4, 1702 iun. 20 (Doc. agrare, I, p. 179, 196 şi 243).
BREZOIANU PĂTRAŞCO (Pătraşco din Brezoaia), fiul lui Muşat B. şet.1; rudă cu boierii Bălăceni (fiii lui Pătraşco Bălăceanu m. slug. îi erau veri)2 şi cu fam. Cantacuzino (prin alianţă).
Post. 1685 apr. 15—1686 iun. 14; vătaf de aprozi 1687 mart. 8—iul. 23; m. căp. de lefegii 1688 febr. 2—1689 iun. 15; căp. şi f. m. căp. de lefegii 1691 sept. 29—1696 iun. 1; m. şet. 1697 mai 23—1705 oct. 16. îndeplineşte diverse misiuni în vremea războaielor austro-turce. M. serd. 1707 sept. 1—1713 mart. 30. Is. sc. Buc., 1710 ian. 20 3. M. post. 1714 mart. 4—1715 apr. 21; m. vor. 1715 apr. 21—1716 mart. 4; m. ban 1716. A avut o atitudine favorabilă austriacilor în timpul evenimentelor din 1716, cînd boierii doreau să îl aleagă domn. A fost tăiat de Nicolae Mavrocordat4. îşi avea casele pe actuala stradă Brezoianu din Bucureşti6. Ctitorul bis. din Brezoaiele-Ilfov (1715) şi, împreună cu Mănăilă cluc., al bis. Brezoianu din Bucureşti (azi dărîmată). Copii: Stanca = Radu Cantacuzino m. spăt., fiul lui Constantin Cantacuzino stol. şi fratele lui Ştefan vodă Cantacuzino; Ilinca = Ioan Bălăceanu, fiul agăi C.B.; Constantin m. arm.; Fiera post., ajuns apoi m. vist. şi m. ban (?); Despa (?) = Cîrstea, fiul lui Cîrstea Popescu m. vist.; Şerban vor. de Tîrgovişte şi Ştefan6.
       ) Doc. 1689 iun. 15 (Acad., CDXXX1/107). Muşat a avut Înainte titlul de pah. şi căp. şi a fost fiul lui Vintilă vătaful din Brezoaia (doc. 1661 apr. 15, 1662 ian. 2,1671 mai 24. MIB, nr. 28611, ASB, Cemica, 111/14, Acad., Peceţi 189). El apare adesea ca martor cu diverşi boieri mici din jud. Dîmboviţa (1663 mart. 11. 1667 iun. 6 etc., ASB, ms. 132, f. 195, Mitr., XXXIX/24).
       *) Gen. doc.. I, p. 182. *) Filitti, Arhiva, p. 173. In pisania bis. Brezoianu din Buc. este trecut m. vor. la 1710 oct. 5 (Inscripţii Buc., p. 222). *) Gen. Cant., p. 323; RIR, 1934. p. 28 (cronica lui Mitrofan Gregoras)
Secolul XVII
 125
       şi Vasilescu, Oltenia, p. 35—36. După A. M. del Chiaro a fost tăiat bucăţi Ungă fîntîna Radu Vodă (Revoluţiile, p. 139). s) Doc. 1703 mart. 8 (Filitti, Arhiva, p. 233). «) Gen. Cant., ps 313, 315, Năsturel P. V., Bis. Stavropoleos, p. 16, 24, Ionaşcu, Documente, p. 132 şi 134 şi Vasilescu, Oltenia, p. 36.
BRÎNCOVEANU PREDA1 (din Brîncoveni), fiul Măriei şi al lui David post. din Brîncoveni2; nepotul lui Matei Basarab 3; = Păuna, fiica lui Papa Greceanu m. vor.4; cumnat cu Radu Buzescu m. ban şi nepotul lui Ivaşco din Goleşti, m. vor., care-i era bunic5. Fără titlu (mic) 1610 apr. 30—1620 mai 22; post. 1624 mai 28 — 1625 aug. 23; fără titlu 1627 mai 19; spăt. 1629 apr. 23—dec. 5. Pribeag în Trans. împreună cu Matei Basarab (1630). A fost prins în lupta cu Radu Leon din 1631, după care se răscumpără6. Spăt. 1633 dec. 16—1635 nov. 28. A fost unul din cei mai apropiaţi dregători ai lui Matei Basarab, ruda sa; m. spăt. 1636 ian.
14—1644 dec. 20; nt. cluc. 1645 ian. 8—1652 apr. 30; m. vor. 1652 mai 21—1655 febr. 11. în timpul răscoalei slujitorilor (vara 1655), boierii îl doreau domn în locul lui Constantin Şerban7. Solul acestuia în Trans. împreună cu mai mulţi boieri 8; f. m. vor. 1655 oct. 16—1656 aug. 6; m. ban 1658 mai 26—iul. 25. Ucis de Mihnea al III-lea, la Tîrgovişte (ante 1658 dec. 9), sub acuzaţia de hiclenie9 şi □ m-rea Brîncoveni10, unde a fost ctitor. Preda
B.  a fost un mare ctitor de m-ri, fiind şi unul din cei mai bogaţi boieri din ţară; a ctitorit m-rile Gura Motrului şi Dintr-un lemn. Este zugrăvit împreună cu soţia sa la m-rea Hureziu.
Copii: Papa post., tatăl lui Constantin Brîncoveanu, ucis de slujitorii răsculaţi la 165512, = Stanca, fiica post. Constantin Cantacuzino13; Ancuţa, = Iordache Pîrşcoveanu14. Menţionez că Papa a mai avut doi fii, Matei + de tînăr şi Barbu; ultimul, înzestrat cu o cultură aleasă şi cu calităţi literare, + la Ţarigrad, de unde trupul i-a fost adus şi □ m-rea Brîncoveni15.
       1) Aşa semnează la 1644 aug. 11 (ASB, Mitr., CXLIX/3) şi aşa i se spune ca m. dregător. 2) Gen. Cant., p. 407 şi BCMI, 1908, p. 62. David post. = Maria, fiica Neacşei din Goleşti şi a lui Radu din Brîncoveni, cu care a avut mai mulţi copii: Preda, Danciu şi Stanca (Gen. doc., II, p. 319).
       a) La 1635 mart. 29 se arată că mama sa, Maria, „au fost vară primară măriei sale domnul nostru" (taţii lor fiind fraţi) (AO, 1941, p. 21). Matei Basarab îi spune nepot la <1646> mart. 10 şi 1649 mart. 3 (Acad., CI/13 şi 17 şi Gen. doc., II, p. 321 şi 328 — 329). Tot astfel se spune şi în Istoria, p. 97 — 98. Dintr-un doc. din 1668 nov. 20 rezultă că el şi sora sa. Stanca spătăreasa, fosta soţie a lui Gorgan spăt., erau nepoţii Calei, sora Iui Matei Basarab (ASB, Mitr., CLXVIII/14). Matei Basarab şi Preda erau rude apropiate, stăpînind împreună sate (v. doc. din 1658 iul. 31, MIB, nr. 28574 şi St. doc., V, p. 185). După „petrecania" lui Matei Basarab, „toate moşiile şi ţăgăniile" sale au rămas pe seama fam. lui Preda B. (doc. 1659 oct. 18,
 126
Ţara Românească
      ASB, ms. 295, f. 271 v. — 272), deoarece Matei „altă rudenie mai de aproape n-au avut" în afară de Stana, soţia lui Gorgan spăt. şi fratele ei, Preda (AO, 1941, p. 21). Tot „ryda cea mai apropiată" a lui Matei Basarab 11 consideră şi Paul de Alep (Călătoriile, p. 198). La 1679 mart. 28 se arată că era nepot de frate al lui Danciu din Brîncoveni (bunicul său era frate cu Danciu, tatăl lui Matei Basarab). 4) Doc. 1659 mart. 28, 1661 mai 21 (ASB, Bistriţa, XXXIV/6, ms. 295, f. 273 şi Inscripţii, I, p. 187). s) Doc. 1629 sept. 10 şi 1635 ian. 20 (ASB. Mitr., CLVII/146 şi Acad., XL/102). •) Istoria, p. 97-98. 7) Veress. X, p. 290-291 şi 294. 8) St. doc., III, p. CCLXIV. ®) Istoria, p. 121, Inscripţii Buc., p. 471 şi St. doc., VI, p. 602 (doc. 1658 dec. 9). la) St. doc., XV, p. 74. n) BCMI, I. 1908, p. 74. 12) Istoria, p. 134, Istoriile, p. 123 şi doc. 1658 dec. 9 (Acad., CLXXXIV/15). V. şi Veress, X, p. 287. u) Gen. Cant., p. 408. 14) Doc. cit. mai sus din 1659 mart. 28 şi Doc. agrare, I, p. 343—344. V. şi Inscripţii Buc., p. 624. 16) N. Iorga, Constantin vodă Brîncoveanu, p. 24.
      Despre el v.: Chiriţă Ilie, Preda Brîncoveanu (AO, XI, 1932, p. 37 — 46 şi 1936, p. 355 — 358); Un document de la Gheorghe Ghica, domnul Ţării Româneşti (RI, XXI, 1935, p. 195 — 197); Năsturel P. V., Despre neamul boierilor Brîncoveni şi Craioveşti (LAR, 1907). V. şi diverse scrisori ale sale, St. doc., X, p. 123 — 124, 220 — 221 şi sigiliul său ca m. vor. (SCIM, I, 1950, p. 161-162 şi RA, 1927-1929, p. 130).
BRÎNCOVEANU CONSTANTIN, fiul lui Papa din Brîncoveni1 şi al Stancăi, fiica lui Constantin Cantacuzino m. post.2; nepotul de fiu al lui Preda B. m. vor.; = Maria, fiica lui Neagu post., care era fiul lui Antonie vodă din Popeşti3; nepotul de soră al lui Şerban Cantacuzino şi al fraţilor săi.
Cocon (mic) 1663 mai 6—1666 apr. 19 4; pah. 1672 iun. 25; post.
II   1674 ian. 20—1675; log. II 1675 nov. 1—1677 dec. 30; log. (fost) 1678 febr. 27—mai 31. Pleacă cu Gheorghe Duca la Cehrin (1678); fiind trimis apoi să-i întoarcă pe boierii pribegi, fuge după Şerban Cantacuzino, unchiul său, la Rusciuc (toamna 1678) 6. Ajuns domn, Şerban îl face agă 1679 ian. 11—dec. 15; is. sc. Buc.
1679 aug. 96; m. post. 1679 dec. 28—1680 iun. 6; f. m. post. 1681 ian. 28—apr. 7. în 1681 a fost solul lui Şerban Cantacuzino la Constantinopol, cu misiunea de a încerca să ceară înlocuirea lui Mihail Apafi, principele Trans., de a pregăti, împreună cu contele Caprara, ambasadorul Austriei, ridicarea popoarelor din Balcani împotriva turcilor şi de a interveni pe lîngă ambasadorul austriac în favoarea românilor ortodocşi din Trans. şi pentru eliberarea mitropolitului Sava Brancovici, care fusese întemniţat. M. spăt. 1682 ian. 10—1686 nov. 14; m. log. 1686 dec. 15—1688 sept. 28; is. sc. Buc., 1687 iul. 23—sept. 257. Domn (1688—1714). Ucis de turci în 1714, împreună cu fiii săi.
         l) Doc. 1676 iun. 5 (Acad., CXXXI/82). V. şi Chiriţă Ilie, Papa postelnicul Brîncoveanu (AO, XI, 1932, p. 176-182) şi St. doc., V, p. 304-307 şi 445—
 Secolul XVII
 127
      451. ') Gen. Cant., p. 80. V. şi doc. din 1674 ian. 20, în care Stanca îşi spune Brîncoveanca şi semnează Cantacuzino (ASB, Brîncoveni, XIV/12). s) Aşa apare în portretele votive ale ctitoriilor sale sau ale soţului ei (v. BCMI, 1908, p. 73 — 74, Inscripţii, I, p. 193, Greceanu, Viaţa, p. 228). *) Radu Greceanu afirmă că Constantin Brlncoveanu şi-a Început cariera de boier „prin a fi postelnic cu dreptul de naştere", ceea ce dovedeşte că toţi fiii de boieri erau postelnici (Viaţa, p. 266). #) Istoriile, p. 170—171. După cum ne informează I. Neculce, Constantin Brlncoveanu a adus mazilirea lui Gheorghe Duca ,,făr' de veste, de nemic nu ştie Duca vodă". După aceea. Constantin Brlncoveanu „Inblat-au ca să prindză pe toţi neprietenii lui Şerban vodă să-i ţie la-nchisoare păn-a vini Şerban vodă cu domnia de la Ţarigrad". Dintre aceşti „neprieteni", Constantin Brlncoveanu a reuşit să prindă pe Hrizea vist. „şi pe alţi mulţi boieri munteneşti ", pe care, după venirea în ţară a lui Şerban Cantacuzino, „pe toţi i-au omorlt cu grele şi cumplite munci" (Neculce. p. 64). •) Iorga, Doc. Cant., p. 99. 7) MIB, nr. 28620 şi ASB, Radu vodă, XLV/16. Despre C. Brlncoveanu ca boier şi dregător v.: Greceanu, Viafa, p. 256—266, AO. 1932, p. 182-189, Veress, XI, p.177-178, 239-240, 243-246. 351 — 353 şi Ştefan Ionescu şi Panait I. Panait, Constantin vodă Brincoveanu, Buc., 1969, Ed. Ştiinţifică, p. 128—143, unde se vorbeşte de fam. sa, de relaţiile cu fam. Cantacuzino, solia sa la Constantinopol în 1681 etc.
BUCŞANU, v. Pătraşco Urziceanu-Bucşanu. BUCŞANU PREDA (din Bucşani), fiul lui Badea post. din Buc-şani1; = Zamfira, fiica lui Dragu log. din Crăcani2 şi apoi cu Neacşa3. Pah. 1637 mai 15—1641 mai 19; com. 1643 ian. 17—
1652  iul. 20; căp. 1654 dec. 10—1655 ian. 15. Trimis în solie la Poartă de Constantin Şerban cu alţi boieri4. M. log. 1655 mart.
12—mai 11; f. log. 1656 iun. 18—1659 iun. 8; is. sc. Craiova
1659  mai 20; m. vor. 1660 ian. 21 —sept. 27; m. ban 1661 ian. 11 —1662 sept. 30;î. m. ban (şi ban) 1662 dec. 4; m. log. 1663 dec. 28—1664 apr. 27; m. ban 1664 nov. 27.+în lupta de la Ujvar (1664)6.
      *) Doc. 1641 mai 19 (ASB. Mitr., CXI/2). 2)Doc. 1637 mai 15, 1643 ian. 17 (ASB, AN. LXXX/5 şi Sf. Apostoli. XVI-XVII/2). 8) Doc. 1664 mart. 14 (MIB, nr. 1593 D). 4) Istoria, p. 118, note 6) Istoria, p. 152 (aci se spune că era log.).
BUCŞANU VINTILĂ (din Bucşani)1, iiul lui Badea post. din Bucşani; frate cu Preda B. m. ban2. Post. 1647 apr. 25, fără titlu (amintit între boierii de „ai doilea") 1655 dec. 253; vor. 1662 oct. 30—1668 oct. 21; fără titlu 1668 febr. 24—apr. 18; m. ban 1672 mart. 16—1673 aug. 31 (printre puţinii dregători ridicaţi dintr-o dată la rangul de m. ban). Fiul său, Constantin pah., nu a devenit dregător4, murind fără urmaşi la 1736, □ mitropolia din Tîrgovişte5.
      ’) Doc. 1662 oct. 30 (ASB, Viforîta, IV/11). *) Doc. 1647 apr. 25 (Acad., CCCXCIX/53). a) MIB, nr. 28434. Menţionez că în aceeaşi vreme mai
 128
Ţara Românească
      există un alt Vintilă, Corbeanu. Cînd nu li se precizează familia, este greu de făcut deosebirea între ei. Un clucer, Vintilă, se afla ca sol în Trans. la 1647 (Meteş, Domni şi boieri, p. 66 — 67). 4) Doc. 1685 aug. 2 (ASB, ms. 127, f. 378 v.). 6) V. Drăghiceanu, Mitropolia, p. 23 şi Inscripţii,
      I, p. 120.
BUCŞANTJ BADEA (Bădica), fiul lui Pătraşco B. post.1, care era fiul lui Bărcan m. stol. din Merişani2; = Bălaşa, fiica lui Neagoe Săcuianu m. ban3; frate cu Pătraşco Urziceanu—B.4; văr cu Tudoran Vlădescu din Aninoasa m. cluc. şi cu Staico Bucşanu6. Com. 1659 apr. 28; pah. 1664 mart. 206; m. cluc. 1664 nov. 27; cluc. (fost) 1665 febr. 6—1687 nov. 23. + fără urmaşi, ante 1692 iun. 28, cînd averea este întărită soţiei sale, Bălaşa7. A fost ctitorul bis. din Bucşani.
       *) Doc.: 1665 apr. 22, 1683 sept. 12, 1692 iun. 28 (ASB, Mitr., CXLV/14, XXXV/25, CLXXIII/56). Tatăl său, Pătraşco, apare foarte des în acte cu titlul de post. (1636—1646) şi apoi pîrc. 2) Doc. <1638> apr. 10, 1646 iun. 28 şi cel cit., din 1665 apr. 22 (MIB, nr. 27214, ASB, ms. 1233, f. 439-440). 3) Doc.: 1669 ian. 7, 1672 iun. 7, 1682 dec. 1, 1698 iul. 22 etc. (ASB.ms. 1234, f .447-449, Mitr.,CLXXIII/45. XXXV/21, Acad.,CLV/104).
       *) Doc. 1666 mai 3 (ASB, Radu vodă, XIX ter/13). 5) Doc. 1667 ian. 25 şi apr. 20 (idem, Mitr., CXLV/18 şi 20). 4) In listele publicate în SMIM, IV, p. 582 este trecut ca m. cluc. de la 1661 oct. 1 — 1664 apr. 27, în locul lui Badea Vlădescu. La 1664 mart. 20 Badea Bucşanu era doar pah. (ASB, Mitr., CXLV/11). 7) Doc. cit. mai sus din 1692 iun. 28.
BUCŞANU (MERIŞANU) STAICO (din Bucşani), fiul lui Bărcan cluc. şi vor., care era fiul lui Petru log. din Merişani1; nepotul lui Bărcan din Bucşani m. stol., strănepotul lui Staico Merişanu2; = Marica, fiica lui Diicu Buicescu m. spăt.3; cumnat cu Papa Buicescu m. pah. şi cu Drăghici Cantacuzino.
Log. (scrie zapise) 1656 nov. 14—21; log. 1657 oct. 17—1668 mai 24; (apare foarte des cu acest titlu, îndeosebi ca martor la cumpărările de ocine ale lui Mareş Băjescu). Post. 1668 oct. 25; vist. (III) 1670 mart. 20—1671 oct. 10. Uneltind împotriva Can-tacuzinilor, Antonie vodă din Popeşti îl îndepărtează din dregă-torie; f. vist. III 1671 febr. 6. Susţine revenirea la tron a lui Grigore Ghica4, care-1 face dregător. M. pit. 1672 mart. 16—1673 aug. La venirea pe tron a lui Gheorghe Duca, fuge la munte (dec. 1673), de unde revine apoi şi se „închină" domnului6; m. jit. 1674 febr. 11—iul. 4; m. serd. 1675 ian. 22—sept. 22; caimacam al lui Gheorghe Duca în lipsa acestuia din ţară, fiind plecat cu oastea în Polonia (1675) 6; m. pah. 1675 oct. 4—1677 dec. 30; is. sc. Buc. 1676 oct. 217; f. m. pah. 1678 ian. 3—sept. 14; is. sc. Buc. 1678 sept. 14®. A fost unul din marii intriganţi
 Secolul XVII
 129
ai epocii. Pîrăşte pe Şerban Cantacuzino la turci, din porunca lui Gheorghe Duca (toamna 1678), după care fuge în Mold. şi Trans.9 Trimis de Constantin Cantemir să pîrască pe Constantin Brîncoveanu la turci, este predat de aceştia domnului, care-1 spînzură10. + ante 1693 dec. 13, fără copii. La această dată se împarte averea rudelor rămase: soţiei, fratelui său, Drăguşin vist., şi nepoţilor11.
      *) Doc. 1662 febr. 23 (ASB, Mitr., CXXIX/25). Log. Greceanu susţine că Bărcan — tatăl lui Staico — a fost pîrc. de curte şi că Staico a fost om de jos, ridicat la boierie de cumnatul său, Mareş Băjescu, care l-a făcut log. de vist. şi apoi vist. III (Viafa, p. 48^. Informaţiile sale nu sînt însă prea exacte, după cum arată şi Şt. Greceanu în notele sale la Viaţa lui C. Brîncoveanu, p. 49. După cum se spune tntr-un doc. din 1653 oct. 20, Bărcan ceauş din Bucşani era fiul lui Pătru log. din Merişani, iar bunicul său era Staico banul (ASB. Mitr., CXXXVI/3). La 1657 mai 30 Bărcan din Bucşani era vor. II (ASB, ep. Rîmnic, LIII/bis/16), iar la 1659 apr. 15 era într-adevăr „pîrc. za (de) curte" (idem, Mitr., CXXXVI/4). V. şi St. doc., V, p. 527. *) Doc. 1700 iun. 23 (ASB, Mitr., CXXXVI/6). a) Doc. 1670 apr. 25. 1694 iul. 7 (ASB. ep. Argeş, XLIII/4, Mitr., CLXXIII/79). V. şi Potra, Documente, p. 148. 4) Istoria, p. 163, 164. 8) Istoria, p. 170. 6) Istoriile, p. 168. ’) MIB, nr. 1587 D. «) Istoriile, p. 169. ®) Istoria, p. 175,
      176, Istoriile, p. 171, Greceanu, Viafa, p. 48 şi urm. Intr-un doc. din 1705 mart. 20 se susţine că a fost 8 ani în pribegie (St. doc., V, p. 529). La 1682 nov. 15, soţia sa scria din Breţc lui Sigismund Boier că s-a refugiat în Trans. şi că soţul ei a plecat cu soţia lui Gheorghe Duca la Galaţi, fugind din Mold. din cauza polonilor care aduceau pe Petriceicu vodă (Veress, XI, p. 199 — 200). V. şi corespondenţa lui Mehmed paşa cu Staicu, din 1687, în care îl îndeamnă să „scormonească" lucrurile din preajma lui Şerban Cantacuzino, asigurîndu-1 că poate spera în mai bine (ibid., p. 258 — 267). V. şi p. 274 — 276 şi scrisoarea lui Staico către Mihai Teleki, din 1688 sept. 27, prin care îl roagă să-l „slobozească din jugul greu al pribegiei" în care se afla de mai mulţi ani (ibid., p. 286 — 289). Chemat în ţară de Brîncoveanu, a refuzat să vină, punîndu-se sub protecţia generalului imperial Caraffa (ibid., p. 304-305;. V. şi p. 378-382, 387-388, 389-391, 394-396, 398—400, passim (foarte multe scrisori ale sale din Trans.). 10) Istoriile, p. 194, Istoria de la 1688 la 1717, p. 37 şi urm., Greceanu, Viaţa, p. 48 şi urm. u) Acad., LXXXVII/3. Despre urmaşii săi v. şi Dan Berindei, Note genealogice (RIR, XV, 1945, f. III, p. 376-377).
BUHUŞ LUPAŞCO, v. Mold.
BUICESCU DHCU (din Buiceşti-Olt)x, fiul lui Ioan din Buiceşti şi al Măriei, care era rudă cu Stanca, mama lui Matei Basarab 2, care l-a făcut dregător ca pe toate celelalte rude ale sale (probabil vara ei); = Dumitra din Arceşti3 şi cu Bălaşa (?).
Cupar 1635 iul. 6—1638 oct. 20 4; m. şufar < 1638 după 30 nov. >; agă 1639 iul. 3—1644 ian. 30; m. spăt. 1645 ian. 8—1654 apr. 10; comandant al oştilor lui Matei Basarab în luptele din 1653 6. Desti-
 130
 Ţara Românească
tuit şi însemnat la nas de Constantin Şerban, cu care nu avusese relaţii bune în timp ce fusese m. spăt. Un alt motiv de duşmănie între cei doi era şi acela că Matei Basarab îl dorea moştenitor pe Diicu Buicescu 6. Fuge la Braşov în timpul răscoalei slujitorilor (1655); f. m. spăt. 1655 dec. 15—1656 mai 7; m. cluc. 1656 iun. 30—1657 aug. 18; 1658 dec. 9—1659 iun. 12. Ucis de Mihnea al III-lea (1659) 7. Ctitorul m-rii Clocociov (1645) şi, împreună cu Matei Basarab, al m-rii Drăgăneşti-Teleorman (1647). în afară de Papa, ajuns dregător, a mai avut un fiu, Preda = în Trans. cu Ana, fiica lui Ştefan Szalanczy8, şi mai multe fete: Păuna = Drăghici Cantacuzino, Ancuţa, Ilinca, Caliţa9 = Mihăilă post., fiul lui Ghinea Brătăşanu vist.10 şi Marica = Staico Bucşanu. Fiul surorii lui Diicu, Tudor m. căm., era considerat de acesta „ca un fecior" n.
      2) în afară de Buiceşti —Olt, mai exista un sat Buiceşti în Mehedinţi, care fusese al lui Matei Basarab „de la moşii lui" (doc. 1664 apr. 20, ASB, ms. 252, f. 55 v. — 56). Şi aici exista o Dumitra din Buiceşti, purtînd acelaşi nume ca soţia lui Diicu (doc. 1654 aug. 25, idem, Tismana, XXXVI/3). *) Inscripţii, f. II, p. 338 — 339 şi Inscripţii Buc., p. 481. Matei Basarab spune despre el că e o rudă a sa „despre mumă-mea", iar Paul de Alep (Călătoriile, p. 109) susţine că era nepot de soră al lui Matei Basarab.
      3) Ionaşcu, Olt, p. 7 —15. 4) Apare cu numele de Diicu din Epoteşti (doc. 1635 nov. 28, Acad., LXXV/195). 5) Costin, p. 137, 140. Diicu a mai fost trimis în diverse solii de Matei Basarab: în Mold., la nunta Măriei, fiica lui Vasile Lupu (1645), în Trans. etc. Tot el a ajutat pe Gheorghe Ştefan să ia tronul, deşi „să ispitiia... să fie el la domnie". După părerea lui M. Costin, nu era prea priceput la conducerea oştilor (ibid., p. 121, 141, 142, 145, 150 —151 ^. V. şi diverse scrisori ale sale către braşoveni, în St. doc., X, p. 46-49, 123-124, 220-221. «) Paul de Alep, op. cit., p. 109-110, 122. 7) Istoria, p. 137 şi Istoriile, p. 124. 8) Veress, X, p. 228-234. Stanca, fiica lui Preda, = Laszlo Szeckely (BCI, II, 1916, p. 237). Despre legăturile de familie ale Buiceştilor in Trans. v. şi Şt. Meteş, Domni şi boieri, p. XIX —XX şi RA, V/l, 1942, p. 16. ®) Ionaşcu, op. cit., p. 15. V. şi doc. 1670 apr. 25, 1684 iul. 7 etc. (ASB. ep. Argeş, XLVIII/4, Mitr., CLXXI11/79). Arborele făcut de I. C. Filitti, Arhiva, p. d., este incomplet. V. şi Ştefulescu, Gorjul istoric, p. 41—42. 10) Florescu, Cîteva neamuri, p 18. V. şi BCI, II, 1916, p. 253. “) Doc. 1648 dec. 10 (Acad., CCXCVII/4)
BUICESCU PAPA, fiul lui Diicu B. m. spăt.1; = Dumitrana, fiica lui Pană Filipescu m. spăt.2; era nepotul Grăjdanei, fosta soţie a lui Bunea Grădişteanu m. vist. 3; cumnat cu Staico Bucşanu şi cu Drăghici Cantacuzino.
Fără titlu 1661 apr. 15; post. 1664 mai 20—1671 febr. 11; m. slug. (el?) 1672 iun. 25—1673 mart. 24*; fără titlu 1674 iun. 28; m. pit. 1675 ian. 23—apr. 7; f. m. pit. (şi pit.) 1677 apr. 20—
1680  iun. 5; m. com. 1680 iun. 29—1683 mai 18; m. pah. 1684
 Secolul XVII
 131
mart. 3—1686 dec. 15. Pîrăşte pe Şerban Cantacuzino la turci, dar aceştia l-au predat legat domnului, care —fiindu-i şi rudă —
l-a iertat6; f. m. pah. (şi pah.) 1687 apr. 9—1688 mart. 4. + ante 1688 iul. 19, □ mitropolia din Tîrgovişte6.
Copii: Diicu spăt. II7; Dumitrana = Vintilă Bucşanu m. căp. 8, cu care a avut două fiice: Ancuţa = Gavrilaşco m. post. şi Ilinca, care-i spuneau „tată" lui Radu Golescu 9. O altă fiică a sa, Maria, = Ioan Băleanu 10, iar a treia, Stanca, = Comea Brăiloiu m. ban.
      *) Doc.: 1661 apr. 15, 1664 mai 20, 1666 mart. 5 etc. (ASB, Plumbuita, II/6, Brincoveni, XXII/28, Acad., CLXX/13 şi Filitti, Arhiva, p. 224). *) Doc.: 1671 febr. 11, 1687 apr. 9, 1688 iul. 9 (ASB, ms. 134, f. 559, Brîn-coveni, XXVII/4 şi ms. 134, f. 560 v.). 8) Doc. 1668 iun. 17 (MIB, nr. 26897 şi Filitti, Arhiva, p. 224). •) Acest Papa e alt personaj decît Papa Greceanu m. vist.; la 1672 iun. 25 apar amîndoi: el ca m. slug. şi Papa ca f. vist. (Iorga, Doc. Cant., p. 96). Este foarte probabil ca primul să fie Papa Buicescu. •) Istoriile, p. 182. a) ASB. Mitr., LV/18 (doc. 1689 mai 8). Despre Papa Buicescu v. şi Ionaşcu, Olt, p. 15—17 şi Florescu, Cîteva neamuri, p. 24. 7) Doc. 1699 iun. 20, 1700 mai 29 (ASB, Hurezi, VIII/4 şi Doc. agrare, I, p. 185. 8) BCI, II, 1916, p. 243 şi Ionaşcu, op. cit., p. 16 şi doc. 1722 febr. 19 (Acad., CDXXXVII/207). •) Doc. 1724 sept. 1 (AO 1939. p. 465). 10) V. Diata Măriei Diicul Buicescu (AO, 1941, p. 81-85)'
BUJOREANU ŞERBAN, fiul lui Dima B. (din Olăneşti) căp. şi al Tudorei1; cumnat cu Ivaşco (III) Băleanu, fiul lui Pătru B. slug.2 Com. 1679 nov. 11; log. vist. 1681 apr. 17; com. II 1684 mart. 20—1685 sept. 28; com. (fost) 1687 mart. 9—1688 aug. 28; fără titlu 1689 apr. 17; cluc. 1691 mart.—1695 ian. 15; pit. II 1695 ian. 20—1697 nov. 10; vist. III 1698 apr. 20—1702 mart. 20; m. vist. 1704 mart. 17—1716 mart. 7; m. ban 1716 mart. 16 — aug. 20. Caimacam al lui Nicolae Mavrocordat pînă la sosirea sa în ţară (1716) 3. Partizan al imperialilor, fuge în Trans. (1718) *, după ce a avut o atitudine echivocă la 1716 5. Ctitor al bis. Brezoianu din Bucureşti (1710), împreună cu Pătraşco Brezoianu şi cu Mănăilă m. cluc.
A avut doi fii: Răducanu sau Radu şi Preda“.
       *) Doc. 1685 sept. 28 (ASB, Mitr., CLXVI/41). Dima era fiul lui Goran log. din Olăneşti (St. doc., V, p. 122). 2) Filitti, Arhiva, p. 40. 3) Istoriile, p. 216. *) Ibid., p. 238. V. şi p. 224, 229, 235. După „înstrăinare", domnul i-a confiscat moşiile (RI, 1922, p. 153). 6) Vasilescu, Oltenia, p. 38 — 42. El a fost însărcinat de boieri ca, împreună cu Grigore Băleanu, să expună generalului austriac Steinville dorinţa lor de a fi luaţi sub protecţia austriacă la 1716 (ibid., p. 57). V. şi p. urm. A făcut parte şi din delegaţia de boieri trimişi la împăratul Carol al Vl-lea (Giurescu, Material. I, p. 107); v. şi indice, despre rolul său în aceste împrejurări. 6) Filitti, Arhiva, p. 237. V. Fălcoianu Alex., Arborele genealogic al familiei Bujoreanu, Buc., 1928, 56 p.
 132
 Ţara Românească
BULIGA (LUPU) DIN CIOVÎRNIŞANI1, de origine modestă; = Stanca. Căp. (?) 1623; căp. de dorobanţi 1633 mart. 28— 1646 mart. 3; căp. de Severin 1638 mart. 312; m. căp. (de dorobanţi) 1642 mai 20, 1644 mart. 16, 1645 iul. 23—dec. 22; m. căp. de dorobanţi 1646 sept. 21 —1651 apr. 8; agă 1653 nov. 10—1654 apr. 25. A făcut „mari îndreptări în oaste" 3 şi a luptat contra cazacilor la Finta, „stricîndu-i foarte rău"4; f. agă 1654 apr. 30— dec. 20; agă în timpul bătăliei de la Şoplea (iul. 1655) 5, cînd — după părerea cronicarului —ar fi fost ucis de Hrizea spăt. sub acuzaţia de trădare6. Ctitorul m-rii Topolniţa (1645—1646) 7, unde a fost Fiul său, Coruia, a devenit şi el dregător. Din pisania m-rii Topolniţa, rezultă că Buliga a avut şi două fiice: Stoica sau Stoichiţă (+ 1653) şi Călina8.
      l) La Ciovîrnişani era „temeiul" familiei sale (doc. 1693 iun. 20, ASB, ms. 705, f. 30-31). 2) Semnează m. căp. (Acad., CLXXXI/152). 3) Doc. 1654 apr. 25 (AO, 1926, p. 340). 4) Inscripţii. I, p. 208. *) Istoria, p. 124. ®) Istoriile, p. 115. în Istoria, p. 125, note, se afirmă că „l-au sfărtmat oştile". Piatra sa de mormînt e datată 1653 mai 2, cu prilejul luptei de la Finta din 1653 (Ştefulescu Al., Tismana, ed. a Il-a, p. 103 — 104). T) Despre el şi urmaşii săi v. şi Obedeanu C. V., în marginea unui hrisov. Ceva despre neamul lui Buliga Mehedinfeanu (AO, V, 1926, p. 320 — 323); Filitti C. I., Condica Poenarilor Almăjani (AO, VII, 1928, p. 284 — 290); Buzatu D., Schitul Topolniţa (MO, 1956, nr. 10—12, p. 645 — 647); Pleşia Dan, M-rea Topolniţa (MO, 1963, nr. 4—5) şi Creţeanu R., Cine era Lupu Buliga, ctitorul schitului Topolniţa, fi ceva despre sfîrşitul lui (MO, 1969, nr. 11 — 12, p. 913 — 947 + 2 pl.), unde se reproduce portretul său şi piatra de mormînt şi se arată că nu a murit în 1655. 8) BCMI, 1931, p. 115 — 116.
BUNEA, v. Grădişteanu Bunea —Vîlcu şi Grădişteanu Bunea (II).
BUZESCU (PREDA, RADU, STROE), v. sec. XVI.
BUZESCU RADU (II) (din Strejeşti)1, fiul lui Radu B. m. cluc. şi al Predei, fiica lui Mihalcea Caragea banul2; = Elina, fiica lui Papa Greceanu m. vor., sora lui Drăghici al II-lea vist.3; cumnat cu Preda Brîncoveanu m. vor.
Fără titlu (cocon) 1610 ian. 10; post. 1614 iun. 26—1631 aug. 12 (apare foarte rar în documente); m. ban 1633 mart. 23—dec. 29; f. m. ban (şi ban) 1634 ian. 22 — 1648 iul. 5 (deşi era rudă cu Preda Brîncoveanu, nepotul lui Matei Basarab, nu a rămas decît puţină vreme în funcţia de m. ban). La 1648 iul. 5 declara că se găseşte la „petrecania cea de apoi" 4, iar la 1648 aug. 10 făcea o danie „la moartea" sa5. + ante 1649 iun. 20®. □ întîi la bis. din Strejeşti, de unde a fost adus apoi la m-rea Căluiu, ctitoria Buzeştilor7.
 Secolul XVII
 133
 Cu el se încheie şirul dregătorilor din familia Buzescu. Fiul său, Matei post. din Cepturoaia, nu a mai ajuns în dregătorie 8, rămî-nînd cu acest titlu9.
      *) Doc. 1638 oct. 20 (Acad., LXXV/198). 2) Doc.: 1615 mai 19, 1628 iun.
      10, 1634 ian. 22 etc. (DIR. XVII/2, p. 390, MIB, nr. 26884, ASB, ms. 710, f. 809). 3) Doc.: 1645 iun. 4, 1648 iul. 5, <1653 febr.-mai> 12, 1656 iun. 10 (ASB, D-lemn, XII/I şi ms. 330, f. 10, MIB, nr. 13061 şi Acad.. Suluri nr. 64). 4) Doc. cit. mai sus din 1648 iul. 5. V. şi sigiliul său ca f. m. ban în SCIM, I. 1950, p. 151.*) ASB, Zlătari, XVIII/l.*) Idem, Tismana, XCIII/35. Piatra de mormînt este datată 1648 iun. 20 (RIAF, voi. XII, partea a Il-a, p. 305).7) Doc. 1653 mai 30 (ASB, ms. 722, f. 227v.). Despre modul cum căuta să stăpînească averi ce nu i se cuveneau, dînd mită boierilor sau încercînd să-şi înduplece cu bani adversarii, vezi doc. din 1654 mart. 15 („Studii", 1955, nr. 4, p. 106 — 109). 8) Doc. citate din 1648 iul. 5, <1653 febr.-mai> 12 şi 1655 mai 18, 1665 febr. 11 (ASB, Tismana, XCVII/23 şi m-rea C-lung, LX/42). Pentru averea imensă a fam. Buzescu v. doc. din 1656 iun. 10 (Acad., Suluri nr. 64). •) Doc. 1671 iun. 24, 1673 sept. 12 etc. (ASB, ep. Rîmnic, LXXV/12 şi Mitr., CXLIX/28).
 BUZESCU, v. Corbeanu (Buzescu) Teodosie.
 BUZINCA (Dimitrie, din Răduleşti)1; = Elina, fiica lui Stanciu Capreş log. şi a Muşei2, descendentă din Gherghina pîrc.3; şi cu Grăjdana, fiica lui Miho Racotă m. spăt.4, care a devenit apoi soţia lui Bunea Grădişteanu m. vist.
 Pisar (Mold.) 1588. înŢ. Rom. în vremea domniei lui Mihai Viteazul, care îi dăruieşte satul Curta5; com. 1610 nov. 25. Pleacă cu Radu Şerban în pribegie (1611); la 1614 iul. 20 era la Tyrnau, cu titlul de com.6. A revenit apoi în ţară. Com. 1617 mart. 17 — 1618 sept. 18; m. com. 1620ian. 11 —iul. 22; com. (fost) 1620 oct. 3—1623 ian. 21; m. vist. 1625 nov. 20—1626 iun. 2; f. m. vist. 1626 iun. 18—1629 sept. 27; m. com. 1630 febr. 26—1631 ian. 10; f. m. com. 1631 mai 15; m. com. 1631 iul. 15—1632 iun. 14; 1633 mart. 15— 1637 dec. 13; m. cluc. 1638 ian. 4—1639 oct. 22; f. m. cluc. (şi cluc.) 1640 mai 17—dec. 21; m. slug. 1641 ian. 17—mai 12. A făcut parte din solia de boieri trimisă de Matei Basarab la Gheorghe Râkoczy I (1640)7. + între 1641 mai 12—cînd îşi face diata8 — şi 1641 mai 28, cînd domnul întăreşte împărţirea averii sale între urmaşi 9. Ctitorul bis. Sf. Dimitrie — Buzinca din Tîrgovişte (1639). A avut doi fii: Preda, ajuns şi el dregător, şi Papa post., pah. şi vist.10. Fii lui Papa: Udrea, Dumitru şi Tănase, nu au ajuns nici ei dregători11.
         *) O soră a sa, Maria, = Sima sau Simon vist. II şi log. II, din care se trag boierii din Păuşeşti (Florescu, Citeva neamuri, p. 16). ®) Doc.: 1610
 134
 Ţara Românească
       nov. 25, 1623 sept. 5, 1630 nov. 3 (DIR, XVII/l, p. 493 şi voi. IV, p. 317 şi ASB, Cotroceni, XVII/3). 3) Doc. 1640 mai 17 (ASB, Nucet. 1/2). V. şi RA, voi. II, 1927-1929, nr. 4-5, p. 233-234. *) Doc.: 1641 mai 12, 1654 iun. 25, 1669 aug. 30 etc. (ASB, ms. 479, f. 214, MIB, nr. 26862 şi 26911). 6) Acad., DCCCIII/2 (doc. 1639 mart. 15). Despre el v. şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 212, nota 5. ®) DIR, XVII/2, p. 305. V. şi scrisoarea lui Radu Şerban din 1611 febr. 27, alcătuită la Suceava, unde se refugiase, scrisoare cu care trimite pe Buzinca com. (praefectus stabuli) să    poarte negocieri în numele său (Veress, VIII, p. 146). 7) St.      doc., IV,
       p. 218, 221. *) Doc. cit. din 1641 mai 12. ®) ASB, ms.              479, f. 213 v.
       — 214. V. şi doc. 1641 iun. 28 (idem, Mitr., XXX/7). La 1669 mai 15 se afirmă că, în timpul domniei lui Matei Basarab, Buzinca cluc. a căzut „la mare urgie şi pedeapsă, perind el într-acea urgie", dar nu ni se dezvăluie motivele „urgiei" (Acad., CDLXXXVII/98).10) Doc.: 1640 mai 17, 1641 mai 12, 1660 mart. 13, 1668 oct. 25 etc. (ASB, Nucet 1/2, Cotroceni, XVII/5, ms. 479, f. 214 şi Iorga, Doc. Cant., p. 11). La 1662 aug. 11, Papa ajunsese „la multă sărăcie şi la multă lipsă" (Acad., CCXCII/2). “) Doc. 1668 iun. 13, 1699 febr. 4 (ASB, Cotroceni, XXXVII/61 şi 37).
BUZINCA, v. Preda Buzinca.
CALCIU               = Vasilia1. Post. 1626 sept. 6; m. port.         1631 dec.     —1634
ian.   14.                    O fiică a sa s-a numit Calcea2.
       >) Doc. 1634 ian. 14 (Acad., DCCXXXV/32). *) Filitti, Arhiva, p. 169.
CALOTĂ (DIN POPEŞTI); = Milotina1; frate cu Toader slug. II, care a fost tatăl lui Ghidu şi bunicul lui Cîrstea Popescu m. vist. M. arm. ante 1628 iun. 3; arm. (fost) 1628 dec. 15; f. m. arm.
1629   ian. 2—1631 iul. 252; cluc. 1631 aug. 12—1633 mai 15; cluc. II 1631 nov. 23—1633 aug. 8. în sept. —oct. 1632, a fost trimis de boierii pribegi în Mold. să atragă pe slujitori de partea lui Radu Iliaş, contra lui Matei Basarab3; cluc. (fost) 1634 ian. 14—1635 febr. 25; m. slug. 1636 mart. 3—oct. 21. Fiul său, Măinea Popescu, a fost şi el dregător.
      *) Doc. 1628 iun. 3 (ASB, Stavropoleos, XXX/4). Din doc. rezultă că accst Calotă slujise lui Vintilă f. m. vor. V. şi Socotelile Braşovului, p. 57. 2) V. DRH, voi. XXII, indice. 3) Istoria, p. 101.
CANTACUZINO DUMITRACHI, grec; frate cu Constantin C. post.*. Deşi nu avea titlu de dregător, la 1623 mai 10, Radu Mihnea îl numeşte vlastelin şi prim sfetnic; tot astfel îi spune şi fiul lui Mihnea, Alexandru Cuconul2. M. vist. 1624 mai 14— mai 31 3.
       *) Este posibil ca acest Dumitrachi să fie m. vist. al lui Mihai Viteazul din 1593 oct. 25 - 1594 oct. 31. 2) DIR, XVII/4, p. 271 şi 393 (doc. 1624
 Secolul XVII
 135
      apr. 10). In acelaşi doc. apare ca martor în sfat şi un alt Dumitrache, m. post. V. şi Socotelile Braşovului, p. 57. s) Menţionez că un Dumitrachi
      — care era grec (v. DIR, A, XVII/4, p. 56) — a fost m. vist. în Mold. la 1616 oct. 13 şi intre 1617 apr. 4 — 1618 dec. 17 şi 1623 apr. 6 — iun. 25, deci şi in timpul domniei lui Radu Mihnea. Este probabil acelaşi.
CANTACUZINO DUMITRAŞCO (Ţarigrădeanu), grec; fiul lui Mihai C., care era frate cu Constantin C. m. post.1; acesta l-a adus în ţară. M. căm. 1662—16632; m. vist. 1663 mai 9—1664 sept. 8; trimis de domn la Constantinopol (1664)3; f. m. vist.
1666   apr. 14. Is. sc. Buc. cu Stroe Leurdeanu, în lipsa lui Grigore Ghica, plecat la Ujvar şi Leva (1663 şi 1664) 4. împreună cu Stroe Leurdeanu, pîrăşte domnului pe Constantin Cantacuzino f. m. post., după care fuge în Mold. (1664)6. Capuchehaia lui Ştefan Petriceicu la Poartă (1673—1674)®. Domn în Mold., 1674.
      *) Gen. Cant., p. 37 — 39 şi Filitti, Arhiva, p. XXVII. *) Gen. Cant., p. 90.*) „Revue des Itudes roumaines", 1953, p. 159. *) Istoriile, p. 130, Istoria, p. 148-149. V. şi doc.: 1663 oct. 4, 1664 iun. 12 şi 27 (ASB, Arnota, XVIII/24, ms. 5722, f. 292 şi ms. 723, f. 454). *) Istoriile, p. 130. •) Condurachi I., Soli ţi agenţi, p. 43—44.
CANTACUZINO CONSTANTIN, grec1; fiul lui Andronic C. m. vist. în Ţ. Rom.; = Elina, fiica lui Radu Şerban2, nepoata jupanesei Maria, strănepoata Ancăi din Coiani3; mama Elinei, tot Elina, era fata lui Udrişte banul din Mărgineni, nepoata lui Udrişte vist. şi strănepoata lui Drăghici vor. din Mărgineni4.
Cupar 1624; m. pah. (Mold.) 1624 oct. 24—1625; tn. post. (Ţ. Rom.) 1625 apr. 20—1627 nov. 3; m. pah. 1629 ian. 3—sept. 16h; f. m. pah. 1630 mai 22—oct. 10 (Ţ. Rom.); fără titlu 1632 febr. 24; f. m. post. 1632 apr. 20—24; /. m. post. (in sfat) 1632 apr. 20. A fost unul din cei mai apropiaţi dregători ai lui Matei Basarab, în timpul domniei căruia a fost m. post. 1632 nov. 21 — 1654 apr. 25 (a fost singurul dregător care a ocupat vreme atît de îndelungată aceeaşi dregătorie); solul lui Matei Basarab în Trans. (1638)®; f. m. post. 1654 mai 20—1657 aug. 227; m. log.
1658  iun. 3—iul. 25. Fiind ameninţat cu moartea de Mihnea al III-lea, a fugit în Trans. (aug. 1658) şi apoi în Mold.8. La insistenţele lui Mihnea, este extrădat şi judecat de turci, dar reuşeşte să scape de acuzaţia de hiclenie. F. m. post. (post. cel bătrîn)
1660  iun. 12—1663 iun. 3; în relaţii foarte bune la începutul domniei cu Grigore Ghica, care îi scria în 1660 că „al dumitale sîntu şi eu pri sufletul miu te ţiu în loc de părinte" ®. Pîrît de Stroe Leurdeanu şi Dumitraşco Cantacuzino, că a uneltit împotriva domnului în lipsa acestuia din ţară, a fost ucis din ordinul lui
 136
 Ţara Românească
Grigore Ghica la m-rea Snagov (20 dec. 1663), □ m-rea Mărgineni 10, pe care a refăcut-o. Moartea sa a constituit prilejul începerii unor lupte aprige între fiii săi şi boierii care îi susţineau, contra partidei adverse, numite a Bălenilor. A fost şi ctitorul bis. din Filipeştii de Tîrg, împreună cu Dumitraşco Filipescu, şi al caselor din Coiani.
A avut 6 fii: Drăghici, Şerban, Constantin, Mihai, Matei şi Iordache, care au ajuns toţi mari dregători (caz unic in istoria Ţ. Rom.). Fiicele sale au fost, de asemenea, soţii şi mame de mari dregători: Marica = Pană Filipescu m. spăt. şi apoi cu Radu Creţulescu m. log.; Stanca = Papa Brîncoveanu şi mama lui Constantin B.; Ancuţa = Ianachi Catargi post., fiul lui Apostol C. m. post. al Mold. şi cu Stoian (Florescu) com. Numeroasa sa familie, fiii şi fiicele sale, sînt zugrăviţi în biserica m-rii Hurezi şi în bis. de la Măgureni11.
          Semnează greceşte (vezi doc. 1632 febr. 24. MIB. nr. 27433). s) Gen. Cant., p. 32. 53, 79 — 93. V. şi Surete, VI, p. 197, Iorga, Despre Cant., p. XLVIII —LXXX şi A. D. Xenopol, Testamentul Elenei, sofia lui Const. Cantacuzino („Arhiva", I, 1889 — 1890, p. 249 — 254). Testamentul e publicat şi în Hurmuzaki, XIV/l, p. 244-247; v. şi p. 277-287, 349-352, unde se povestesc păţaniile acestui testament, pe care Şerban Cantacuzino, „fiind om mînios şi silnic", l-a luat de la fraţii săi, ameninţîndu-i că le va face „cele mai mari rele". 3) Doc. 1665 febr. 28 (Acad., ms. 5152, f. 121 v.). *) Diata Elinei din 1667 sept. 18 (N. Iorga, Doc. Cant., p. 42). La 1647 iul. 15 se afirmă că Elina era fiica doamnei Elina din Mărgineni (Acad., XXIX/198). Despre Elina şi fam. sa v. şi Gen. doc., II, p. 290 — 302, RIAF, voi. XII, partea I, 1911, p. 23-25, Florescu, Mărgineni, p. 90-91.
       6) Doc. 1629 mai 18, în care Constantin Cantacuzino m. pah. este una şi aceeaşi persoană cu cumnatul lui Constantin Şerban („Arh. gen.", II, 1913, p. 187). Despre identitatea Constantin pah.-C. Cantacuzino v. şi „Studii", 1966, nr. 4, p. 638-639 şi DRH, XXI-XXII, indice. între 1627 apr. 20 şi 1630 apr. 15 se găsea în Mold. un m. pah. cu acelaşi nume, care este altul decît post. (cf. şi Filitti, Arhiva, p. XXVIII). •) St. doc., III, p. CXCII. ~) Deşi ţinea pe sora lui Constantin Şerban (după tată), a fost în relaţii proaste cu acesta. Soţia postelnicului, Elina, considera că Constantin Şerban nu este fiul lui Radu Şerban, fiind „făcut cu o posadnică" (doc. 1665 febr. 28, Acad., ms. 5152, f. 121 v. —122). Postelnicul declară el însuşi că, după moartea lui Matei Basarab, „nepohtind nici o boerie, ce rămînînd mazil", nu mai fusese mare dregător (St. doc., IV, p. 32). Un Constantin post. — pe care Şt. Meteş îl crede a fi Cantacuzino — este semnalat în anul 1657 în fruntea unei solii de 50 de persoane în Trans. (Meteş, Domni şi boieri, p. 76). e) Istoria, p. 135 şi Istoriile, p. 123. •) Doc. 1660 febr. 22 (Acad., XLIV/52). V. şi doc. din 1660 aug. 1, în care se spune că slujise domnului „la cinstita Poartă împărătească şi aicia în ţară şi prin toate părţile" (ASB, Cotroceni, III/4). 10) Istoriile, p. 131, Istoria, p. 149, Gen. Cant., p. 90 — 91. V. şi mărturia dată de marii boieri ai ţării la 1666 apr. 14 despre îm-
 Secolul XVII
 137
       prej urările morţii sale, doc. dat de Radu Leon la 1667 sept. 8 etc. (N. Iorga, Doc. Cant., p. 65-72, Acad., CCI/24).
       Despre moartea sa v. şi E. Vlrtosu, O povestire inedită in versuri despre sfîrşitul postelnicului C. Cantacuzino (+ 1663), Buc., 1940, 23 p. + 1 pl. V., de asemenea, N. Bâlcescu, Postelnicul Constantin Cantacuzino, In Mag. istoric pentru Dacia, I, p. 380 — 411, Bolintineanu D., Postelnicul C. Cantacuzino, dramă, Buc., 1868. Despre moartea postelnicului v. şi Kraus, p. 571 — 572 şi Quellen, IV, p. 282. In aceste două izvoare se dau unele ştiri deosebite de acelea din documentele sau cronicile interne despre cauzele uciderii şi păţaniile fiilor postelnicului după uciderea tatălui lor: Şerban ar fi fost însemnat la nas, Drăghici a fugit la Poartă, Constantin In Mold., iar ceilalţi trei fii mici, au fost ascunşi. u) BCMI, I, 1908, p. 66, 77—78, XVII, 1923. p. 16-17.
       Despre Cantacuzinii munteni v.: Mihai Cantacuzino, Genealogia Cantacusi-nilor, ed. N. Iorga, Buc., 1902; N. Iorga, Despre Cantacuzini, Buc., 1902; idem. Documente privitoare la familia Cantacuzino, Buc., 1902; I. C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino, Buc., 1919, p. 51 şi urm.; Năsturel P. V., Neamul boierilor Cantacuzini din ramura lui Şerban voievod (LAR, XII, 1908).
CANTACUZINO DRĂGHICI (Mărgineanu)1, fiul lui Constantin C. m. post.; = Păuna, fiica lui Diicu Buicescu m. spăt.2.
Spăt. (?) 1648 aug. 10—1650 mart. 3; slug. 1652 apr. 268. Trimis în solie, la Poartă, cu alţi boieri, de Constantin Şerban la începutul domniei (1654) 4. Log. 1656 mart. 3 —< 1658—1659 >. Fuge în Trans. (1658) de teama de a nu fi ucis de Mihnea al III-lea6. M. pah. 1659 sept. 4—1663 iun. 17. în această calitate merge la Ujvar (1663) 6 şi e trimis în solie de Grigore Ghica la Mihail Apafi (1661)7. După moartea tatălui său, fuge la Poartă. M. pah. 1664 nov. 27; tn. spăt. 1665 febr. 17—1667 sept. 21. + la 1667; după autorul Istoriei, a fost otrăvit de Balasache şi Sofialîul la Ţarigrad 8; autorul Istoriilor şi cel al Gen. Cant. cred însă că a murit de ciumă®. □ m-rea Comana10. împreună cu fiul său, Pîrvu, a fost ctitorul schitului Lespezi —Prahova şi al schitului Comu (?). Copii: Pîrvu, Constantin şi Şerban, ajunşi şi ei dregători; Gli-goraşcu; Maria = Radu Izvoranu m. stol.; Caliţa = Manta Cîmpineanu vist. II; Alexandra = Mihalcea Cîndescu m. stol.
       l) Aşa îi spune Radu Leon la 1666 mart. 13 şi apr. 3 (MIB, nr. 27068 şi Iorga, Doc. Cant., p. 63). *) Gen. Cant., p. 94 şi urm.,-doc. din 1662 — 1663 (MIB, nr. 27112, Iorga, Doc. Cant., p. 14). V. şi Ionaşcu. Olt, p. 17-19 şi Florescu, Cîteva neamuri, p. 23. *) In această vreme exista şi un alt Drăghici, care era vist. II (Greceanu); acesta apare Împreună cu Drăghici C. slug. la 1652 apr. 26 (Acad., CXLI/110). «) Istoria, p. 118 note. •) Istoria, p. 135. După cum rezultă dintr-un doc. publicat de N. Iorga (St. doc.,
       IV,  p. 57), Drăghici Cantacuzino a plecat cu Constantin Şerban in Trans. la 1658. •) Doc. 1666 apr. 14 (Acad., CCI/24 şi Iorga, Doc. Cant., p. 67).
 138
Ţara Româneascâ
      Cant., p. 98. După părerea lui I. Neculce (p. 36) ar fi fost ucis pentru că urmărea să ia domnia. Menţionez că Drăghici C. a fost posesorul unei diplome de nobil din Trans., datată 1658 (Gen. Cant., p. 103 — 105); aici el avea în proprietate satul Cuciulata-Făgăraş (Meteş Şt., Moşiile domnilor, p. 75—76). 10) Gen. Cant., p. 98; St. doc., XV, p. 87; Iorga, Cronicele muntene, p. 159.
CANTACUZINO ŞERBAN, fiul lui Constantin C. m. post.1 = Maria, fiica lui Gheorghe Gheţea m. cluc.2. Nepotul de fiică al lui Radu Şerban Vodă, ceea ce explică aspiraţiile sale la domnie.
M. cupar (cocon) 1649 mai 28; post. 1656 oct. 10—1658 iul. 25. Fuge în Mold. de teama lui Mihnea al III-lea (1658)3. Post. II (?) 1659 iul. 8; log. II < 1659—1660 > —1664 ian. în această calitate merge cu Grigore Ghica la Ujvar (1663) 4. După uciderea tatălui său, a avut de suferit din partea lui Grigore Ghica, din porunca căruia ar fi fost însemnat la nas ca unul ce rîvnea să ocupe tronul6. Log. (fost) 1664 mai 1; m. post. 1665 febr. 9—
1667 sept. 21. în relaţii foarte bune cu Radu Leon, care-1 trimite la Ţarigrad şi la Adrianopol 6bis. M. spăt. 1668 ian. 31—1672 ian. 5. Trimis cu o solie de boieri la Poartă pentru reglementarea hotarelor (1671)6. Fuge din ţară în timpul domniei a doua a lui Grigore Ghica (1672) şi se ascunde la m-rea Hangu, în Mold., apoi în Trans.7. Pleacă apoi la Poartă să pîrască pe Grigore Ghica, dar e surghiunit în insula Creta (1673), de unde e readus în ţară de Gheorghe Duca (1674), cu care la început este în relaţii bune8. M. log. 1675 ian. 22—1677 dec. 30. Prins şi închis de Gheorghe Duca (1678) 9. F. m. log. 1678 mai 3—sept. 14. Fuge la turci, de unde se întoarce domn10. + la 1688 oct. 29 şi □ m-rea Cotroceni u, ctitoria sa. Ca m. post., a ctitorit şi bis. din Drăgăneşti-Prahova (1666—1667), unde avea şi case.
Fiul său, Gheorghe, a încercat să ajungă domn cu ajutorul austri-acilor, dar aceştia l-au făcut „din cal, măgar" —cum spune foarte plastic Radu Popescu—încredinţîndu-i doar bănia Craiovei12.
O    fiică a lui Şerban, Smaranda, = Grigoraşcu Băleanu —ca semn al împăcării celor două partide rivale — dar a murit foarte tînără, □ m-rea Cotroceni13; altă fiică, Maria = Constantin Bălăceanu aga, iar o a treia, Elina, = Barbu Urdăreanu m. pah.
       ») BCMI, 1924, p. 14-15. a) Doc.: 1657 sept. 8, 1662 sept. 3 (ASB, ms. 479, f. 128 şi Acad., XLIV/90). 3) Istoria, p. 135. Aici se spune că Şerban
       post. „nici cît de lîngă dînsul nu să dăzlipiia" (e vorba de Mihnea al III-lea), dar că, după ce Constantin post. a fugit în Trans. şi Mold., „au dat veste şi fie-său, lui Şărban, de au fugit de la Mihnea cînd era tabăra la Sibiiu, şi s-au curtenit la Ghica vodă" (adică a intrat în slujba acestuia).
       4) Acad., CCI/24 şi Iorga, Doc. Cant., p. 67 (doc. 1666 apr. 14). ®) La 1664
 Secolul XVII
 139
       declara el Însuşi că a avut „bogate valuri" (St. doc., X, p. 296). Conform pftrerii cronicarului sas Kraus, domnul a poruncit „să i se taie nasul şi urechile" lui Şerban (Kraus, p. 572). în Quellen, IV, p. 282, se susţine că i s-a tăiat doar nasul. La 11 oct. 1663 — deci Înainte de moartea postelnicului — baronul Puchain relata că a discutat cu Drăghici Cantacuzino, Sturza sp&t., Şerban Cantacuzino log. şi Radu Creţulescu punerea la cale a unei acţiuni antiturceşti (Hurmuzaki, V/l, p. 71). 5 b“) Doc. 1666 sept. 5 (ASB, Cotroceni, XXVII/l). •) Doc. 1671 iul. 3 (ASB, Tismana, LVIII/8). 7) Istoriile, p. 150, 152—153, Istoria, p. 164, Gen. Cant., p. 208 şi urm. V. şi doc.: 1676 ian. 2 şi iun. 2, în care se spune că a fost pribeag în vremea domniei a doua a lui Grigore Ghica, In timp ce fraţii săi erau Închişi la Turnu (ASB, ms. 721, f. 839 v. — 840 şi ms. 690, f. 137 v. — 138). 8) Istoria, p. 172—173 şi Neculce, p. 52. Autorul Gen. Cant., p. 211, susţine că Şerban a fugit. Despre pribegia lui Şerban Cantacuzino şi relaţiile sale cu Gheorghe Duca — pe care primul l-ar fi făcut domn In Ţ. Rom.
       — v. şi un foarte interesant doc. publicat de V. A. Urechia (Un nou document de la Constantin Cantemir vodă, în AARMSI, s. II, t. XVII, 1894—1895, p. 191 —200).*) Istoriile, p. 154, 160. După unele informaţii, Şerban era un „rival dublu" pentru Duca, el rlvnind nu numai la tronul acestuia, dar şi la soţia lui, cu care întreţinea relaţii în lipsa domnului din ţară (Revoluţiile, p. 85—86, unde se povesteşte şi fuga). Neculce adaugă şi amănuntul că Duca vodă l-a adu9 pe Şerban „în doo rlnduri... la Bucureşti să-i taie capul", fiind salvat prin intervenţiile soţiei lui Duca şi ale fratelui acesteia, Lupaşco Buhuş m. spăt., care era cumnat cu Şerban. După moartea lui Buhuş, nemaiavînd „cine să mai pune pentru dînsul" la Duca vodă, Şerban a fugit (p. 63). 10) Istoria, p. 175 şi Istoriile, p. 170—171. u) Gen. Cant., p. 250, Greceanu, Viafa, p. 12, Inscripţii Buc., p. 235—236. După părerea lui Radu Popescu (Istoriile, p. 187) şi D. Cantemir (Viafa lui Constantin vodă Cantemir, ed. N. Iorga, p. 72), ar fi fost otrăvit de fraţii săi, cărora nu le convenea orientarea sa politică. u) Istoriile, p. 248. 1#) Ibid., p. 185.
CANTACUZINO CONSTANTIN (II) (Măgureanu), fiul post. Constantin C.1; = de două ori: cu Safta Buhuş, fiica lui Al. Buhuş hat., nepoata de frate a Anastasiei Buhuş, care era soţia lui Gheorghe Duca2 şi apoi cu Maria.
Post. II 1663 iul. 20; în această calitate merge la Ujvar (1663)3. Fuge în Mold. după uciderea tatălui său (dec. 1663). Post. 1665 febr. 28—1672. La învăţătură la Constantinopol (1665—1667) şi Padova (1667—1668) 4; trimis la Poartă (1672) să afle intenţiile turcilor şi să împiedice intrigile duşmanilor Cantacuzinilor6. Fără titlu 1672 mai 10. Prins şi închis din porunca lui Grigore Ghica (1672)6. A fost surghiunit de turci în insula Creta (vara 1673), de unde a revenit în ţară în timpul domniei lui Gheorghe Duca (1674)7. M. stol. 1675 ian. 22—1677 dec. 30. închis din nou din porunca lui Gheorghe Duca (1676)8. A fost trimis de Gheorghe Duca în Mold. să-i cumpere un sat aflat lingă alte sate ale sale*. F. m. stol. (şi stol.) 1678 mai 20—1716 (apare foarte rar în doc.); după moartea fratelui său Şerban, bucureştenii l-ar fi aclamat
 140
 Ţara Românească
ca domn, dar el a refuzat tronul „nevoind să atragă urgia Porţii contra sa şi a ţării"10;/, tn. stol. (în sfat) 1707 sept. 1. Folosit de nepotul său Constantin Brîncoveanu în diverse misiunin, fiind—după părerea lui N. Iorga—„principalul factor" în istoria politică a Ţ. Rom.12. A fost şi mentorul fiului său Ştefan, domnul ţării între 1714—1716. Ctitorul bis. din Afumaţi (1696) şi al bis. Stolnicu din Tîrgovişte (1704—1705). Ucis de turci împreună cu fiul său, Ştefan Cantacuzino (1716 iun. 7). A fost un mare cărturar, posesor al unei importante biblioteci şi autor al unei istorii a Ţării Româneşti13.
în afară de Ştefan, ajuns domn, a mai avut un fiu, Radu m. spăt., + 1715 şi □ m-rea Cotroceni14, = Stanca, fiica lui Pătraşco Brezoianu m. vor. şi două fiice: Maria = Radu Dudescu m. log., şi Ilinca16. Radu spăt. a avut doi copii: Constantin log. II şi Safta.
             *) Gen. Cant., p. 292 şi urm. *) St. doc,, XV, p. 92 şi Filitti, Arhiva,
             p. XXX. 3) Acad., CCI/24 şi Iorga. Doc. Cant., p. 67 (doc. 1666 apr. 14).
       4) Doc. 1667 sept. 1 (Acad., CCI/26). V. şi „Studii", 1966, nr. 4, p. 641 şi urm. •) Istoriile, p. 144. *) Istoria, p. 164. După părerea cronicarului Ion Neculce (p. 34), stolnicul Constantin C. ar fi fost la Viena pentru a aduna dovezi despre vinovăţia lui Grigore Ghica pentru uciderea tatălui său Constantin C. post. 7) Istoriile, p. 154, 160. ®) Istoria, p. 173. în pisania bis. din Coiani, din 1671 sept. 18, el apare cu titlul de vel stol. (Inscripţii, I, p. 88;. •) St. doc., V, p. 91 (doc. 1680 ian. 7). 10) Revoluţiile, p. 95. n) Greceanu, Viaţa, p. 30, 57. V. şi N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoria românilor, p. 62 şi urm. şi idem, Prefaţă la Operele lui C. Cantacuzino, Buc., 1901, p. XXX şi urm. V., de asemenea, N. Iorga, O scrisoare a lui Constantin stolnicul Cantacuzino (St. doc., III, p. 99-100), Veress, XI, p. 183-184, 253—258, 272-274, 313 — 314 passim, Hurmuzaki, IV/l, p. 378 etc. n) După cum declara chiar Constantin Brîncoveanu, stolnicul era pentru el ca un părinte, fiind sfetnicul său in treburile familiare şi publice (SCIM, I, 1950, p. 213). 13) Asupra sa vom reveni în bibliografia privind istoria medie a României, în curs de alcătuire. Despre moartea sa v. Revoluţiile, p. 133. 14) Inscripţii Buc.,
       p. 237. 1S) Vasilescu, Oltenia, p. 12, 24 — 25 şi Doc. agrare, I, p. 327.
CANTACUZINO MIHAI (Mărgineanu) \ fiul lui Constantin C. m. post.2; = de trei ori: cu Marga, fiica Maricăi, soţia lui Vîlcu Grădişteanu m. vor.8 (cel ucis de Şerban Cantacuzino); prima soţie a sa era nepoata lui Radu Dudescu log.4; = apoi cu Teodora, „sora Frangului", şi cu Maria.
Post. 1665 febr. 28; fără titlu 1666 apr. 14—sept. 30; m. post.
1668  ian. 31—1672 ian. 56; fără titlu 1672 mai 10. Prins şi închis de Grigore Ghica (1672)6. Fugit apoi peste Dunăre, susţine venirea la tron a lui Gheorghe Duca, căruia îi aduce steag de domnie de la Poartă7. M. spăt. 1674 febr. 11—dec. 21; f. m. spăt. 1675
 Secolul XVII
 141
iun. 6. Fuge la Braşov de teama lui Gh. Duca (1676)8. F. m. spăt*. 1679 iul. 17; tn. spăt. 1679 dec. 9—1681 nov. 29; f. m. spăt. 1682 mai 1—1689 iun. 12 (amintit foarte adesea în doc. cu acest titlu, cu prilejul deselor sale cumpărări de pămînturi în reg. Buzău-Saac). Merge la Ierusalim cu mama sa (1682) ®. împreună cu fratele său Constantin stol., a avut o mare influenţă asupra nepotului său Constantin Brîncoveanu. M. spăt. 1690 febr. 23—1706 febr. 210 ,f. tn. spăt. (în sfat) 1707 sept. 1. Is. la repararea caselor domneşti din Tîrgovişte (1693)11; îndeplineşte apoi diverse misiuni în timpul războaielor purtate de turci, fiind trimis şi la Poartă în 170312; f. m. spăt. 1713 mai 14—1716 apr. 28. A încercat să fugă din ţară la venirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat, dar a fost prins13. Ucis de turci în iun. 1716 M. Mare ctitor de biserici: a ridicat m-rile Sinaia (1695), Colţea, Titireciu şi Adormirea — Rm. Sărat (la ultima e ctitor împreună cu nepotul său, Constantin Brîncoveanu), precum şi bis. din Fundenii Doamnei —Bucureşti (1699), Zlătari, Slănic şi Turbaţi-Ilfov.
Copii: Mihai m. com., care era cam prost şi care, cînd tatăl său „a căzut la urgie împărătească", a fugit în Trans.16; Maria = Constantin Argetoianu serd.; Ilinca = Dumitraşco Racoviţă hat. din Mold.; Zoiţa (Păuna?) = Tudorache Guliano m. com.16; Safta = Toma vătaf de aprozi, fiul lui Hrisant Coslegeanu căm. 17; Ancuţa = Chircă Rudeanu m. slug., fiul lui Diicu R. din Curti-şoara m. log.18; fiica acestora doi din urmă, Bălaşa = Şerban Greceanu şi apoi cu Const. Lupoianu19; au avut doi fii: Barbu şi Mihai20 şi trei fiice: Bălaşa, Stanca şi Ilinca.
        1) Aşa i se spune la 1684 apr. 30 (Acad., CCCLXVII/146). *) Gen. Cant., p. 341 şi urm. 8) Boc.: 1669 iun. 23, 1688 febr. 28 şi 1688-1689 (ASB. ms. 360, f. 27, Acad., CXL/125 şi CCXIX/10, publicat şi în MO. 1965, nr. 3—4. p. 237). *) Doc. 1669 sept. 5 (Acad., CCCXCVIII/53). V. şi Filitti, Arhiva, p. XXX, Vasilescu, Oltenia, p. 24 le spune soţiilor: Maria Băleanu, Maria Mogoşescu şi Teodora Frangulea. ‘) în pisania bis. din Coiani, din 1671 sept. 18, apare cu titlul de m. spăt. (Inscripţii, I, p. 88). •) Istoria, p. 164 şi Istoriile, p. 146, 149. 7) Istoria, p. 170—171. 8) Ibid., p. 172—173.
        •) Istoria, p. 180—181 şi Hurmuzaki, XIV/l, p. 248. 10) Despre motivele pentru care a fost înlocuit din dregătorie vezi scrisoarea lui Constantin Brîncoveanu în SCIM, I, 1950, p. 213. u) Greceanu, Viafa, p. 47. “) Ibid., p. 69 şi 123. M) Istoriile, p. 217. M) Istoriile, p. 220 — 221 şi Revoluţiile, p. 133. Despre el. v.: Găleşescu Al. G., Spătarul Mihai Cantacuzino, 1650
        —  1716, Buc., 1906, 42 p. + pl.; Florescu, Citeva neamuri, p. 28. V. şi diverse scrisori ale sale în St. doc., X, p. 135—136, 187 — 188, 368, 406—409 şiC. A. Stourdza, Constantin Brancovan, Paris, 1915. u) Potra, Documente, p. 276, 292, Vasilescu, Oltenia, p. 12, Doc. agrare, I, p. 371, unde se arată că ta rămas singurul moştenitor al averii tatălui său şi că, „nefăcînd nicidecum coconi cu jupîneasa lui", toată moştenirea a rămas surorii sale Ilinca şi ne-
 142
 Ţara Românească
      poţilor săi. 18) Acad., DIII/10. 17) Acad., DVIII/15 şi 52 şi Ionaşcu, Documente, p. 104, 108 — 109 şi 125. 18) Vasilescu, Oltenia, p. 16—17, 24. 1#) Ionaşcu, Olt, p. 128. 20) Doc. agrare, I, p. 370.
 CANTACUZINO MATEI, fiul lui Constantin C. m. post.1; = Bălaşa, fiica lui Gheorghe Rodoş (din Drugăneşti) m. vor.2.
 Post. 1665 febr. 28; fără titlu 1666 apr. 14—sept. 20;cupar
 1669  iun. 18; agă 1669 sept. 293; fără titlu 1672 mai 10. Prins şi închis de Grigore Ghica (1672)4. Fuge apoi şi revine în ţară în timpul domniei lui Gheorghe Duca, apoi fuge din nou în Trans. de teama acestuia, 16765; agă 1677 mart. 8—1678 mai 20; agă (fost) 1679 aug. 17; (apare rar în documente) 6. Solul lui Şerban Cantacuzino la Mihail Apafi (1685)7. + la 1685 dec. 23, „în floarea vărtutei şi a bărbăţii lui", □ m-rea Cotroceni, ctitoria fratelui său, Şerban 8. Soţia sa a fost ctitoră a bis. din Filipeştii de Pădure (1688).
 Fiul său, Toma, a ajuns m. spăt. Un alt fiu, Constantin, a plecat în Mold., unde = fiica lui Iordache Cantacuzino9.
       *) Gen. Cant., p. 351. 2) Istoria, p. 164. Filitti, Arhiva, p. XXX. V. şi pisania bis. din Filipeştii de Pădure din 1688 (Tzigara-Samurcaş, Gh. Balş şi N. Ghica-Budeşti, Bis. din Filipeştii de Pădure, Buc., 1908, p. 28). 3) In pisania bis. din Coiani figurează ca m. agă şi la 1671 sept. 18 (Inscripţii,
       I, p. 88). 4) Istoria, p. 164. *) Ibid., p. 172. ®) în Socotelile Braşovului e amintit în 1684-1685 (p. 118-120). 7) Veress, XI, p. 223-224. 8) Inscripţii Buc., p. 235. în Istoria, p. 182 se dă data 1687 (7196) dec. 24. •) „Arhiva" - Iaşi, X, 1899, p. 602-603.
 CANTACUZINO IORDACHE, fiul lui Constantin C. m. post.1; = Ileana2 şi cu Maria Fărcăşanu3.
 Post. 1665 febr. 28—1672; fără titlu 1666 apr. 14; m. căm. 1671 sept. 18 4; fără titlu 1672 mai 10. Prins şi închis de Grigore Ghica (1672) împreună cu alţi fraţi ai săi6. Ca şi fratele său, Matei, revine în ţară sub domnia lui Gheorghe Duca, apoi fuge la Braşov de teama acestuia6. Fără titlu 1681 apr. 13; m. stol. 1682 ian. 10— dec. 6; f. m. stol. 1684 mart. 20—1686 iun.; m. spăt. 1686 dec.
 15—1689 sept. 15. Trimis cu oastea ca m. spăt. în ajutorul turcilor, la Seghedin (dec. 1686) 7, apoi cu solia lui Şerban Cantacuzino la Viena (1688) 8. F. m. spăt. (şi spăt.) 1688 nov. 25—1692 mai 9. + la 1692 iun. 8, □ m-rea Cotroceni9.
 Copii: Maria10 = Guliano Paleologu şi Constantin Ramadan cluc.11; Casandra □ 1710 la m-rea Cotroceni.
              i) Gen. Cant., p. 358. ») Doc. 1700 oct. 13 (ASB, Mitr., CCCXLIII/7).
       3) AO, 1928, p. 142. *) Cu acest titlu apare in pisania bis. din Coiani (In-
 Secolul XVII
 14J
      scripfii, I. p. 88). 8) Istoria, p. 164. •) Ibid., p. 172. 7) Ibid., p. 180. •) Ibid., p. 188 şi Greceanu, Viaţa, p. 9. Greceanu arată că a fost oprit la Viena trei ani (ibid., p. 47). V. şi Veress, XI, p. 246. •) Greceanu, Viaţa, p. 47, Inscripţii Buc., p. 236. 10) AO, 1928, p. 142. «) Năsturel P. V., Bis. Sta-vropoleos, p. 65—66 şi Vasilescu, Oltenia, p. 26.
CANTACUZINO CONSTANTIN (III) (Mărgineanu)fiul lui Drăghici C. m. spăt.2; = Marica, fiica lui Radu Năsturel m. ban*. Log 1663 mart. 84; post. 1681 mai 8; fără titlu 1682 sept. 21; m. pah. 1683 ian. 8—mai 18 ®. + tînăr ante 1686 oct. 11, după cum declară unchiul său, Şerban, la această dată8, □ m-rea Comana7.
      *) Numit astfel deoarece avea case la Mărgineni-Prahova. *) Gen. Cant., p. 111-112. ») Filitti, Arhiva, p. 41, nr. 2 şi RIAF, voi. XII, partea I, 1911, p. 32. 4) Semnează. Constantin Drăghiceanovici (MIB. nr. 26923). *) In listele publicate în SMIM, IV, p. 579, este trecut ca m. pah. C. Can-tacuzino-Măgureanu. ') Copie Inst. de istorie. 7) Iorga N., Cronicile mun-tene, p. 159 şi Inscripţii, I, p. 87.
CANTACUZINO PÎRVU, fiul lui Drăghici C. m. spăt.1; = Ilinca, fiica lui Mareş Băjescu m. ban.2.
Post. 1667—1669 iun. 18. Numit spăt. după moartea tatălui său (1667)8, nu a ocupat această dregătorie. Log. 1669 aug. 15—
1670  iun. 25. Fugit din ţară, se întoarce o dată cu Gheorghe Duca (dec. 1673)4. Log. II 1674 ian. 8—1675 sept.; log. (fost) 1679 febr. 27—1689 ian. 4; capuchehaia lui Şerban Cantacuzino — unchiul său —la turci şi solul acestuia în Trans.6. M. stol. 1691 febr. 14—1693 apr. 25 ®. Is. la zidirea m-rii Hurezi, unde i se păstrează portretul7. Folosit de Constantin Brîncoveanu în diverse solii la turci şi la tătari8. + ante 1695 mart. 99, □ m-rea Hurezi10. Ctitor al schitului Pătroaia-Dîmboviţa, Ţigănia-Vîlcea, la m-rea Cobia şi —împreună cu mama sa —al bis. din Măgureni. Tot el a terminat schitul Lespezi, început de tatăl său.
Copii: Constantin, Matei arm., Pîrvu şet.11; Păuna = Barbu Greceanu agă; Şerban = fiica lui Stroe (?) Leurdeanu12.
         *) Gen. Cant., p. 111 — 112; Iorga, Doc. Cant., p. 77; Istoria, p. 170 şi doc. 1686 oct. 11 (Copie Inst. de istorie). Despre el v. şi Ionaşcu, OU, p. 19.
         *) Doc. 1700 apr. 10 (ASB, Mitr., LVII/50). V. şi Filitti, Arhiva, p. 61. >) Doc. 1667 nov. 13 (Gen. Cant., p. 99-100). 4) Istoria, p. 170. ») Veress, XI, p. 270. Tot el a fost trimis de domn şi In Mold., la Constantin Cante-mir, ca să ceară judecarea lui Iordache Ruset vist. (V. A. Urechia, Un nou document de la Constantin Cantemir vodă, In AARMSI, s. II, t. XVII, 1894-1895, p. 191-200). •) In Gen. Cant., p. 111, este trecut ca m. stol..
 144
Ţara Românească
      61 şi 128. “) Doc. 1680 dec. 13 (Acad., ms. 5292, f. 14 w). Acest Şerban Pîrvulovici, numit şiMăgureanu (doc. 1699 sept. 24, Acad., LXXVI/126) este trecut ca m. com. în listele publicate în SMIM, IV, p. 576, în locul lui Şerban Pîrvulovici Vlădescu (1685 — 1689) şi al lui Şerban (II) Cantacuzino (1692—1696).
CANTACUZINO ŞERBAN (II) (Măgureanu), fiul lui Drăghici C. m. spăt.1; = de două ori: cu Maria, fiica lui Ghinea Rustea-Văleanu m. vor. şi a Ilincăi Rudeanu2 şi apoi cu Andreiana Fălcoianu3, care după moartea lui Şerban = cu Ianache Stamate m. post. Fără titlu 1679 nov. 27 4; m. căm. (el?) 1680 apr. 17—1681 aug. 4; m. căp. 1682 aug. 9—1684 ian. 85; f. m. căp. şi căp. 1686 oct.
11—1688 nov. 25®. Membru al soliei lui Şerban Cantacuzino la Viena (1688)7. M. com. 1692 iun. 26—1696 dec. 11; f. m. com. 1697 nov. 5—1699 mart. 6; m. pah. 1700 ian. 5—1703 iul. 12 8; f. m. pah. 1703 iul. 13—1705; m. vor. 1706 sept. 1 — 1709 iun. 189; i. m. vor. 1710 ian. 17. + fără copii, □ m-rea Comana, pe care a refăcut-o10. A fost un mare ctitor de biserici, împreună cu soţia sa, Andreiana: a construit schitul Bascoavele-Argeş (1695), bis. Sf. Apostoli din Roşiorii de Vede (1708), a zugrăvit bis. m-rii Cozia (1704—1705), a fost ctitor la m-rea Comana, bolniţa m-rii Bistriţa, bis. Şelari din Bucureşti şi a dăruit numeroase obiecte la diverse m-ri şi biserici. Soţia sa, Andreiana, şi al doilea soţ al ei au refăcut m-rea Banu din Buzău, ctitoria lui Andronic Cantacuzino banul. Portretul său şi al soţiei se păstrează în bolniţa m-rii Bistriţa11.
       1) Gen. Cant., p. 109 — 110; Filitti, Arhiva, p. 57; doc. 1686 oct. 11. *) Gen. Cant., p. 110. Maria + la 1696 ian. 5, la naşterea fetiţei sale, Maria, cînd soţul său, Şerban m. com., se afla la Constantinopol (Inscripţii Buc., p. 615 şi 783). V. şi doc. 1696 mai 15, unde se spune că a murit făxă coconi (Acad., CDLXXVII/163). 3) Gen. Cant., p. 110 şi Inscripţii Buc., p. 363.
       V. şi Romanescu Marcel, O juptniţă olteană în preajma veacului XVIII (AO, 1941, p. 37 — 44). 4) Cum în aceeaşi vreme mai există un Şerban Cantacuzino, fiul lui Pirvu, este greu de spus care din cei doi apare cu acest titlu şi cu acela de m. căm. 6) în această vreme mai există un m. căp. de lefegii Şerban (Vlădescu). •) în listele publicate în SMIM, IV, p. 576 este trecut în anii 1685 — 1689 ca m. com. Şerban Cantacuzino, în locul lui Şerban Vlădescu. 7) Istoria, p. 188. Se spune că aici a fost oprit de austriaci trei ani (Greceanu, Viafa, p. 47). 8) V. şi Inscripţii Buc., p. 654. •) Gen. Cant., p. 110. V. şi felicitarea adresată de cancelarul rus G. I. Golovkin cu prilejul numirii sale ca m. vor. (Stourdza A. C., Constantin Brancovan, p. 187; v. St. doc., X, p. 275—279 — de unde rezultă că avea case la Braşov — şi p. 406 — 407. V. şi sigiliul său ca m. vor. la 1708 în SCIM, I, 1950, p. 170 şi RA, 1927 — 1929, p. 133.10) Inscripţii Buc., p. 483. V. şi Hurmuzaki, XIV/l, p. 404-406. u) BCMI, 1908, p. 102—103.
 Secolul XVII
 145
CANTACUZINO ŞTEFAN, fiul lui Constantin C. stol.; = Păuna, sora lui Şerban Greceanu1. Fără titlu 1696 febr. 1; log. II  1698
apr. 17—1703 iun.; m. pah. 1703 oct. 28—1706 nov.   30;  m. post.
1707 mart. 18—1711 iun. 2; m. spăt. 1711 nov. 20—1714 ian. 13; domn 1714—1716. Ucis de    turci (1716) împreună cu tatăl    său.
Fiul său Radu a pribegit   în Imperiul austriac2.
      1) Gen. Cant., p. 313 şi urm. 2) Despre el v. N. Iorga, Radu Cantacuzino, Buc., 1933, 10 p. + 5 pl. (din AARMSI, s. III, t. XIII, 1932-1933, mem. 7) şi idem, Ştiri nouă cu privire la Radu Cantacuzino (RI, XII, 1936, p. 52 — 72), unde se reproduc şi doc.
CANTACUZINO TOM A, fiul lui Matei C. agă1; = de două ori: cu Maria, fiica lui Statie Socoteanu m. vist.2 şi cu sora lui Pană, care era nepotul lui Neagu port. din Vaideei3.
Fără titlu 1685—1688 nov. 25; log. II 1693 dec. 16—1698 mart. 19; f. log. II 1698 sept. 25—1700 iul. 8; m. slug. 1701 ian. 31 — 1704 apr. 6. A fost solul lui Constantin Brîncoveanu la Poartă
(1703)   4. M. post. 1704 aug. 9—1706 mart. 30; m. spăt. 1706 sept.
1 — 1711 iun. 2. Trimis de Constantin Brîncoveanu la Adrianopol
(1704)   5 şi Braşov (1709) 6. Trece de partea armatei ruse la 1711, după care pleacă în Rusia (1711)7. După părerea lui A.M. del Chiaro, era „om ales şi curajos, cunoscînd la perfecţie limbile latină şi italiană şi posedînd o cultură variată" 8. Ctitorul m-rii Poiana-Prahova şi al bis. din Filipeştii de Pădure.
      *) Gen. Cant., p. 352 şi Filitti, Arhiva, p. 58. *) Doc. 1696—1697, cînd ea murise fără copii (ASB, ms. 454, f. 166 v. - 167). 3) RIAF, voi. X, 1909, p. 8. In Gen. Cant., p. 352, se spune că = fiica cuparului Duca din Vaideei, care era ginerele unuia Herăscu. Filitti, Arhiva, p. XXXI, crede că soţia lui era Maria, fiica lui Udrea Doicescu căm. şi a Predei Boteanu. 4) RI, 1931, p. 171 — 172. 6) Stourdza A. C., Constantin Brancovan, p. 99, 104. Despre numirea sa ca spăt. v. SCIM, I, 1950, p. 213. în iun. 1707 era felicitat de G. Golovkin pentru numirea sa ca m. spăt. (ibid., p. 187). •) St. doc., X, p. 87. V. şi scrisorile sale către braşoveni, ibid., p. 113, 259 — 260. 7) Istoriile, p. 201—202. Despre trecerea lui Toma Cantacuzino m. spăt. de partea armatei ruse la 1711 v. şi I. Ionaşcu, Două ştiri mărunte privind legăturile Tării Româneşti cu Rusia în epoca lui Brîncoveanu (SCIM,
      II, 1951, p. 73-76). 8) Revoluţiile, p. 104-105.
CARAGEA MIHALCEA, v. sec. XVI.
(CARAGEA) IANE, v. Mold.
(CARAGEA) PAVLACHE1 (Pavlache din Clejani), grec; = Maria2; frate cu Apostolache com.3. M. com. 1626 nov. 10; 1627 ian. 8—aug. 25; f. m. com. (şi com.) 1628 aug. 18—1629 mart.
 146
Ţara Românească
11; cluc. (?) 1630 dec. 8; m. spăt. 1631 apr. 15—iul. 15; i. m. spăt. 1631 dec.; m. ban (1631—1632)4; f. m. ban (şi ban) 1635 mai 9—1642 aug. 16. ante 1646 aug. 5, □ m-rea Babele5. Fiii săi: Mihalachi spăt. şi căp. de roşii (1659) şi Mateiaş sau Matei pah. nu au ajuns dregători6. A avut şi trei fiice: Stanca de la Ogrezeni7, Elina = Radu Golescu m. log. 8 şi Neacşa = Iordache, nepotul lui Iordache vor. din Coslegi 9.
       *) Autorul Istoriilor, p. 102, susţine că banul Pavlache era frate cu Costea Caragea. *) Doc. 1646 aug. 5 (ASB, Mitr., CXLIV/14). 3) La 1652 ian. 10, liii săi îi spun unchi lui Apostolache com. (ASB, Slobozia, XX/7). 4)Urmaşii săi îi spun Pavlache banul, iar el apare în doc. vreme de cîţiva ani ca f. ban. In listele publicate în SMIM, IV, p. 566, m. ban nu figurează între 1631 iul. 6 şi 1633 mart. 23, cînd a fost probabil un timp m. ban Pavlache. 6) Doc. cit. din 1646 aug. 5. Filitti crede că Pavlache Caragea, capu-chehaia lui Vasile Lupu la 1646 — 1647, a fost ucis la intervenţia acestuia, la 1650 (Arhiva, p. 254). V. şi RI, 1933, p. 13. Acest Pavlache mai era capuchehaia la 1647 sept. (Hurmuzaki, XIV/l, p. 189—191). Despre modul cum a fost ucis în stradă de ieniceri, din porunca lui Vasile Lupu, v. St. doc., IV, p. 239 — 240 şi I. Condurachi, Soli şi agenţi, p. 239 — 240. Dacă este vorba de aceeaşi persoană, aceste ştiri contrazic însă doc. cit. mai sus, din 1646. N. Iorga considera că avea „o dorinţă nepotolită" să ajungă domn (St. doc., IV, p. CCXXXIJ. Despre banul Pavlache v. şi Karadja I. Constantin, Note despre cîţiva boieri ai lui Vasile Lupu (din familia Caradja) (RI, 1945, p. 128 — 129), precum şi precizările lui Paul Cemovodeanu (GB, XIX, 1960, nr. 5 — 6, p. 490 — 491), care consideră că banul Pavlache este altă persoană decît Pavlache capuchehaia lui Vasile Lupu, ucis în 1650. •) Doc.: 1645 mai <10>, 1646 ian., 1649 ian. 31, 1659 oct. 29, 1667 apr. 8 şi cel citat mai sus din 1646 oct. 12 (ASB, ep. Argeş, XIX/27, 28 şi 34, Brîncoveni, II1/3 şi Acad., C/16).7) Doc. 1691 — 1692 (Iorga, Doc. Cant., p. 153-154). 8) Doc. 1688 mart. 25 (ibid., p. 111). •) SMIP, 1969, p. 212.
CARAMANLÎU DUMITRAŞCO, grec (din Caramania?); m. port. 1669 ian. Trimis de Radu Leon la Poartă să-l apere de pîrile Cantacuzinilor (1669)x. M. port. 1672 iun. 11 2; m. post. 1688 iul. 24—1704 apr. 6. Aduce caftanul de domnie al lui Constantin Brîncoveanu3. Ştiind turceşte, a fost trimis adeseori la Poartă de Constantin Brîncoveanu, fiind şi capuchehaia acestuia la turci (1705)4. -f 1709 aug. 20, □ mitropolia din Tîrgovişte5. Fiul său, Iordache, ajuns şi el dregător, = Maria, fiica lui Matei Filipescu6. Un fiu al acestuia, Constantin Caramanlîul, era post. la 1730 7.
        *) Istoriile, p. 137. 2) Este posibil ca el să fi ocupat şi alte dregătorii pînă la 1688, cînd sînt pomeniţi ca mari dregători mai mulţi Dumitraşco, din care numai unul e sigur Ştirbei. 3) Istoria, p. 192. *) Greceanu, Viaţa, p. 13, 20, 63, 69, 89, 107, 137, 143, passim. •) Drăghiceanu, Mitropolia, p. 23 şi Inscripţii, I, p. 122, unde poartă titlul de f. m. post. 6) Filitti, Arhiva, p. 256. 7) Năsturel P. V., Bis. Stavropoleos, p. 62—63.
 Secolul XVII
 147
CARIDI, v. Gheorghe Caridi.
CATARGI IANACHI, grec; = a două oară cu Maria, fiica lui Radu Buzescu m. cluc.1; socrul lui Alexandru Iliaş, care ţinea de soţie pe Elena, fiica sa2.
M. ban 1613 iun. 3—1616 iul. 8; 1618 aug. 20—1620 iul. 22. A plecat în Mold. cu ginerele său Alexandru Iliaş. în vremea domniei a doua a lui Ştefan Tomşa, a fost la Ţarigrad pentru „nevoile" ţării3. + ante 1624 mart. 14, □ mitropolia din Tîrgovişte4. La 1636 Matei Basarab îi confiscă casele din Tîrgovişte pe motivul că „Catargieştii, ei au venit preste domnia mea cu sabie şi cu oaste din ţara Moldovei şi cu tătari şi cu atîta răutate aici în ţară, ca nişte oameni răi şi stricători de ţeară". Domnul declară că aceştia „au căzut supt picioarele domniei mele şi i-am scos domnia mea din ţeară cu amară ruşine"5. Duşmănia faţă de Matei Basarab a fost deci motivul stabilirii fam. Catargi în Mold., unde a contribuit la înăsprirea relaţiilor dintre domnii celor două ţări.
Fiul lui Ianachi, Gheorghe, a ajuns şi el dregător în Mold.6.
      x) Doc.: 1614 iun. 26. 1636 mai 20.1645 aug. 22,1692 mart. 8 (DIR, XYII/2. p. 287. ASB. Radu vodă. III/4, 5 şi ms. 725. f. 1). *) Hurmuzaki, IV/2. p. 390. St. doc., IV, p. CXXXI. *) Doc. 1635 mart. 10 (Acad., Peceţi nr. 70). *) DIR, XVII/4. p. 387-388 şi 391. V. şi sigiliile sale ca m. ban în SCIM, I, 1950, p. 149-151. *) AO. 1941. p. 77 şi MIB, nr. 26887. V. şi Filitti, Arhiva, p. 214. •) DRH, XXI, indice.
CATARGI, v. Mold. (pentru restul fam.).
CELEBIUL, v. Constantin Celebiul.
CEPARUL, v. Ivaşco Ceparul.
CERNAT. M. port. 1635 nov. 25—1637 dec. 8, 1640 iun. 17—
1644 mai 2. Fiu, Pahomie pit., şi o fiică, Voica = Vasile din
Breasta*.
      1) Doc. 1656 mai 23, 1673 mai 4 (Acad., CDLXIV/129 şi CCLXXV/4).
CERNICA DIN SĂCUIANI, origine necunoscută; = Chiajna sau Cnejna (din Săruleşti) \ A slujit cu „dreaptă slujbă" lui Mihai Viteazul, care i-a dat satul Sulimanu 2. A fost trimis apoi de Radu Şerban să „apuce" tronul după alungarea din ţară a lui Simion Movilă3, după care e făcut m. vor. 1602 aug. 12—1610 dec. 10*; solul lui R. Şerban la Ieremia Movilă (1604) 5; m. log. 1611 mart.
29—mai 9; f. m. vor. (în sfat) < 1612—1613 mai > ; f. m. vor. 1613 ian. 10— 1623 nov. 23 (apare des în acte). La 1619 mart.
 148
Ţara Românească
24  era scutit de dări şi slujbe, fiind „bătrîn, neputincios şi fără copii "6 (deşi a avut copii), -j- înainte de 1624 aug. 25, cînd averea sa se împărţea urmaşilor7. Ctitorul m-rii Cemica (numită aşa după numele său). Soţia sa a ctitorit schitul numit al Vomicesei.
Copii: Neacşa8 = Ionaşco com., fiul lui Negrea m. spăt.®; Pană post. din Oraşul de Floci10 şi Calea = Dragu log. u, cu care a avut două fiice: Preda = Ionaşco post. din Cătun12 şi Maria = Tudor Ştirbei cluc. din Izvor şi mama lui Cemica şi Radu Ştirbei13, care sînt, deci, descendenţi din Cemica vor. Ionaşco com. din Săcuiani a avut şi el doi fii: Paraschiva şi Cernica14, care nu au devenit nici ei dregători.
      !) Doc. 1603 mai 6. 1626 ian. 25 (DIR, XVII/l, p. 83 şi DRH, voi. XXI, p. 11). Din doc. cit. din 1603 rezultă că aveau ocine date ca milă de Mitrea f. m. vor. *) DIR, XVII/l, p. 110. ®) Ibid., IV, p. 365. N. Iorga crede că el este Cemica post. din 1600 (St. doc., V, p. 624 — 625). 4) în această calitate, era considerat de imperiali drept unul din boierii principali (primaţi) ai ţării, care urmau să primească scrisori şi daruri din partea împăratului Rudolf al II-lea (Veress, VII, p. 216). *) St. doc., III, p. XLIV. •) DIR, XVII/3, p. 331. 7) Ibid., IV, p. 452. 8) Despre împărţirea averii rămase de la tatăl lor „tot den doao" (deşi este amintit ca fiu şi Pană), v. doc. din 1635 ian. 28 (Acad., L/4). V. şi DRH, XXI-XXII, indice. •) Doc.: 1637 febr. 17. 1645 aug. 8, 1648 iul. 20 etc. (ASB, ep. Argeş, LXXXIX/6, Acad., DCXXIII/59, Peceţi 63). 10) DIR, XVII/4. p. 266.
      u) Doc. <ante 1605 iul. 9> şi 1608 iun. 23 (DIR, XVII/l, p. 179 şi 328). “) Doc. 1625 aug. 23. 1644 mai 10 (DIR. XII/4. p. 556, ASB, Radu vodă, XV/10). 1S) Doc. 1635 febr. 15 şi 1660 aug. 28 (Acad., L/21 şi ASB. Mitr., LXIV/6). V. şi Ionaşcu, Olt, p. 140. M) Doc. 1654 aug. 12 (ASB, ep. Argeş. LXXXIX/9).
      Despre Cernica vor. v. şi: AO, 1929, p. 228 — 229, Ath. Mironescu. istoria m-rii Cernica, Cemica, 1930, p. 53 — 58 şi doc. de la p. V şi urm. (anexe), Nicolescu Elie, Din genealogia familiei Ştirbei. Cernica biv vel vornic, Cernica vornic, Cernica vornic ot Scăioşi şi Cernica biv vel armaş (LAR, 1903, p. 178 — 188). Aci se susţine că Cernica m. vor. a fost fiul lui Fratea şi al Muşei. V. şi Socotelile Braşovului, p. 10.
CERNICA, v. Ştirbei Cemica.
CHIRCĂ, v. Rudeanu Chircă.
CHIRIŢĂ, v. Dumitrache Chiriţă Paleologu (Mold., sec. XVI).
CIORANU ŞTEFAN, fiul lui Vasile C. căp. şi al Ilinei1; = Milo-tina2. Cocon (mic) 1672 mai 9; fără titlu 1679 nov. 22; vătaf (de copii) 1680 nov. 29—1682 iun. 10; vătaf de copii de casă 1682 sept. 30; m. slug. 1686 mart. 25—1688 mart. 6; slug. (fost) 1688 mart. 31—1689 mart. 23; m. serd. 1690 febr. 17*. Prins la Craiova şi adus la Bucureşti, unde a fost ucis în m-rea Mihai vodă din ordinul lui Constantin Brîncoveanu (1690) sub acuzaţia de a
 Secolul XVII
 149
se fi unit cu Constantin Bălăceanu agă, trecut de partea austri-acilor4. Fiul său, Constantin, a fost m. pah.5, iar fratele său, Panait Cioranu, a fost cluc.6, -f în 1703 7.
      *) Doc. 1672 mai 10 (Acad., CXLI/48). Tatăl său era pah. la 1666 dec. 24, fiind pomenit ca martor printre boierii mici (ASB, Mitr., CXLV/17).
      2) MIB, nr. 28498 şi AO, 1940, p. 95. s) Soţia sa îi spune serd. după moarte (AO, 1940, p. 95). 4) Istoriile, p. 191. Autorul cronicii îi spune slug. în perioada 1692 ian. 24 — 1696 mai 18 apare ca m. serd. un alt Ştefan. *) Doc. agrare, I, p. 442. •) MIB, nr. 28498. 7) Vîrtosu, Foletul novei, p. 191.
(CIOROGÎRLEANU) GHIOCA DIN CIOROGÎRLA, grec1; fiul lui Constantin, care era fiul lui Necula slug. Avanul2; frate cu Pătru din Ciorogîrla. Negustor în timpul domniei lui Matei Basarab3; m. şet. 1652 nov. 10—1656 iul. 16; şet. (fost) 1661 oct. 19—1663 iul. 4.
Fiice: Păuna = Diicu (Rudeanu) post. şi Arsina4 = Matei pah., fiul lui Calotă cluc. din Cocorăşti5.
     !) Semnează greceşte (doc. 1662 ian. 9, ASB, Bradu, VI/7). Un Hagi Ghioca a fost is. la zidirea bis. din Dragoslavele de către Grigore Ghica, în 1661 (Inscripţii, I, p. 138—139). *) Despre Necula şi fiul său, Constantin, v*. doc. din <1604—1609> nov. 20 şi 1614 febr. 22 (DIR, XVII/l, p. 147 şi
     II, p. 252). V. şi DRH, XXI-XXII, indice. 3) Doc.: 1634oct. 20, 1635 mai 4, 1636 apr. 3 (Acad., CLVI/5, ASB, ms. 719, f. 256 — 257 şi Hurezi, XXI/l). *) Iorga, Doc. Cant., p. 23. 6) Doc. 1671 ian. 18 (Copie Institutul de istorie).
(CIOROGÎRLEANU) PĂTRU DIN CIOROGÎRLA (Pătru Avanul), frate cu Ghioca din C.; fiul lui Constantin, care era fiul lui Necula slug. Avanul1; = Ancuţa, fiica lui Dumitraşco Spineanu căp. 2. Negustor în timpul domniei lui Matei Basarab, împreună cu fratele său, Ghioca3; tn. slug. 1662 mart. 16—oct. 30; + după 1662 dec. 1, cînd îşi face diata, aflîndu-se „în grea boală"4. Fiii săi, Matei şi Constantin, au fost dregători.
     *) Despre Necula şi fiul său. Constantin, v. doc. din <1604 —1609> nov. 20 şi 1614 febr. 22 (DIR. XVII/l, p. 147 şi II, p. 252). *) ASB, Radu vodă, XXI/22 şi XLVIII/9 (doc. 1662-1663 şi 1666 mai 15). V. şi Inscripţii Buc., p. 254. 3) Doc. 1635 mai 4 (ASB, ms. 719, f. 256-257). 4) ASB, Radu vodă, XXI/19. V. şi doc. cit. mai sus.
CIOROGÎRLEANU MATEI, fiul lui Pătru din C. m. slug.1; nepotul lui Dumitraşco Spineanu căp.2; cumnat cu Cornea Brăiloiu m. ban3; = Păuna4. Fără titlu (1662—1663)—1667 iun. 1; post. (II?) 1670 febr. 28—1676 febr. 26; post. II 1671 ian. 2; cluc. (II sau fost) 1676 iun. 7—1686 iun. 20 (apare ca martor cu marii
 150
Ţara Românească
boieri în diverse zapise). M. căp. de dorobanţi 1687 mart. 9—
1688   iul. 19; m. slug. 1690 apr. 9—iul. 6. în această calitate, îndeplineşte diverse misiuni pe lîngă oştirile turceşti6. M. vist. 1691 ian. 9—1693 nov. 26; is. sc. Buc., 1693 aug. 86. + „de grabă", împreună cu soţia sa, fără urmaşi, ante 1694 ian. 187, □ m-rea Radu vodă8. împreună cu tatăl său, ctitorul bis. Sf. Paraschiva din Domneştii de Sus, azi în oraşul Bucureşti.
     !) Doc.: 1662-1663, 1667 iun. 1, 1692 febr. 24 etc. (ASB, Radu vodă, XXI/22, Acad., CLXXXIV/3 şi XXI/262). V. şi Potra, Documente, p. 147.
     2) Doc. 1666 mai 9. 1672 iun. 3 (ASB, Radu vodă, XXI/23 şi 25). 3) Doc. 1694 ian.18 (Acad., CLXXXI/26).*) Inscripţii Buc., p. 254.6) Greceanu. Viaţa, p. 28. 30. •) St. doc., V. p. 488. 7) Doc. cit. din 1694 ian. 18. *) Doc. 1694 mai 1 (Acad., CLXXXI/27).
CIOROGÎRLEANU CONSTANTIN1, fiul lui Pătru din Ciorogîrla m. slug.; = Alexandra (Sanda), fiica lui Mihai Greceanu cluc., nepoata lui Papa vist.2, vara lui Şerban, fiul lui Fiera Racotă vist.3 Cluc. 1690 mai 24—1691 mai 22; tn. slug. 1691 iun. 20— 1695 febr. 5. îndeplineşte diverse solii la turci4. M. cluc. 1695 apr.
25—1697 apr. 1. Is. sc. Buc., 16966; f. m. cluc. (şi cluc.) 1698 iun. 28—1700 iun. 7. A avut doi fii: Iordache şi Tănase6.
      *) Semnează greceşte la 1692 mart. 20, 1693 iun. 30 etc. (ASB, Mitr., XCIX/ 69 şi Polovragi. XVI/9). V. şi Potra, Documente, p. 209. a) Doc. 1699 ian. 18, 1700 mart. 10 (Acad., CLVI/1S şi ASB. ms. 705, f. 243—244). *) Doc. 1696 dec. 22 (MIB, nr. 30623). *) Greceanu, Viaţa, p. 13. 60-61. 63. *) Ibid., p. 69. •) Doc. 1702 apr. 26, cînd el murise (ASB, Mitr., CLXI/6).
CÎMPINEANU MANTA (din Cîmpina). Rudă prin alianţă cu Can-tacuzinii. Cluc. (?) 1644 iun. 24; căm. 1652 aug.; vist. II 1656 febr. 28—iun. 2; m. com. 1658 mai 26—1659 aug. 30. Prins de Constantin Şerban, ajunge prizonier la turci (1660 J1; com. 1672 mai 1; f. m. com. 1673 ian. 10. Copii: Manta log. vist. şi vist. II, Drăghici spăt. II, Constantin şi Pîrvu 2. Manta = Calea sau Caliţa, fiica lui Drăghici Cantacuzino m. spăt., cu care a avut mai mulţi fii: Manta (III) m. căp. de lefegii la 1711, Pîrvu şi Drăghici3.
       1) Quellen, IV, p. 257. 2) AO, p. 405 şi Filitti. Arhiva, p. 178. 3) Gen. Cant., p. 108, Filitti, Arhiva, p. 178, St. doc., V. p. 313, 314, 315-316 şi 685. Manta a rămas In Oltenia ocupată de austriaci, unde a ajuns „supre-mus provinciae commissarius", murind în 1727, după ce se călugărise cu numele de Nicodim (Vasilescu, Oltenia, p. 144 — 145).
(CÎNDESCU) RADU MIHALCEA (din Cîndeşti şi din Pătîrlage1, Radu Mihălcescu2 sau Mihalcea), fiul lui Mihalcea vor. II din
 Secolul XVII
 151
Pătîrlage şi al Dospinei3; = de două ori: cu Sofica, fata lui Neagu post. din Popeşti, fiul lui Mihai din Negoeşti4 şi apoi cu Arghira 5; socrul lui Constantin Filipescu m. căp.a. Post. 1631 oct. 20—1634 mai 31; post. II 1634 iun. 20—1637 iul. 20; m. com. 1638 ian. 4—1655 febr. 11 (apare foarte des în doc., cu prilejul numeroaselor sale cumpărături de ocine din regiunea Buzău-Saac). Sol al lui Matei Basarab în Trans. (1638) şi apoi din nou, împreună cu vornicul Dragomir (1647) 7. M. com.
1655 oct. 13—1657 dec. 22*; i. m. com. 1658 iun. 18; m. cluc. 1658 iun.
30—iul. 25. Merge cu Mihnea al III-lea cu oştile în Trans. (sept. 1658) •; m. vor. 1658 dec. 9—1659 iul. 4. Ucis de Mihnea al III-lea (1659)10.
Nu a avut copii cu prima soţie11. Cu cea de-a doua soţie a avut două fiice: Neacşa, + de tînără, şi Rada = Constantin Filipescu 12; ele au rămas „cocoane" mici la moartea tatălui lor13. Ctitorul m-rii Bradu de pe Nişcov (1641)14 şi al bis. din Cîndeşti, unde îşi avea casele (1650—1651).
        *) Aşa îşi spune la 1632 ian. 8 (ASB, ep. Buzău, XXXII/l, ms. 465, f. 24). Tot din Pătîrlage apare şi într-o inscripţie din 1652—1653 (Inscripţii Buc., p. 685). In Socotelile Braşovului, p. 85, este trecut cu numele de Radu Mihalcea. V. şi diverse scrisori ale lui către braşoveni In St. doc., X, p. 300 — 301, 363, passim. *) In Gen. Cant., p. 369, se spune că acest neam vechi de boieri „se numeşte Mihăleşti iar Cîndescu li zice după sat". Fratele său, Moise spăt., semnează Moise Mihălcescu din Ctndeşti (doc. 1653 febr. 21, Acad., DCXXIII/64), iar celălalt frate, Negoiţă, este numit uneori din Pătîrlage (ibid., CXCVII/70). alteori Mihălcescu (doc. 1653 oct. 30, ibid., CCXC1X/160). ») Doc. 1631 oct. 20, 1637 iul. 20. 1642-1643 etc. (ASB, Copii sub dată, ms. 466. f. 160 v., Bradu, XLIV/2). Mihalcea vor. din Pătîr-lage a fost fiul lui Neagoe vătaful şi al Caplei, care era fiica lui Mihnea din Bădeni m. post. în sec. XVI (DIR, XVII/3, p. 542 şi Florescu, Divanele, p. 334). Mihalcea = Despa sau Dospina, nepoata lui Ghiorma banul din Pogoniana. Boierii Cîndeşti slnt deci urmaşii unor boieri din sec. XVI. Despre Mihalcea v. şi DRH, XXI —XXII, indice. Ceilalţi fii ai lui Mihalcea: Negoiţă post., pah. şi cluc., Moise spăt., căp. de roşii şi log. şi Gheorghe post. şi spăt., nu au ajuns mari dregători. Ei apar deseori în doc., fiind cumpărători foarte activi ai ocinelor ţărăneşti (doc.: 1634 mai 31, 1636 iul. 13. 1637 oct. 7. 1638iul. 22. 1652apr. 26 etc., Acad.. CXCVI/66, CLXIII/72. CXCVI/78, CXLI/110, ASB. ep. Buzău, XIII/4). V. şi doc. 1699 apr. 3 (idem, m-rea Rm. Sărat, XXVII/6). Negoiţă şi Moise au fost şi ei ucişi de Mihnea al III-lea (Istoria, p. 137). Moise = Elina, fiica lui Radu Dudescu log., care a fost fiul lui Dumitru D. m. vor. (doc. 1652 iul. 16. Acad., DCXXIII/62), iar Negoiţă cu Despa, fiica lui Neagu agă (doc. 1644 apr. 7, Acad., CXCVII/63). I. Ionaşcu îi spune Despa Cocorasca (Documente, p. 164). Neagoe cluc. — ctitorul m-rii Ungurei-Buzău — a avut mai mulţi fii: Mihalcea — care a ajuns mare dregător — Constantin şi Irenca (Inscripţii Buc., p. 635). 4) Doc.: 1647 apr. 30, 1649 apr. 15.1671 febr. 22 (ASB, Bradu. I bis/16,111/18, Plumbuita, IV/l, nr. 2).
 152
Ţara Românească
       Sofica □ 1653 la m-rea Bradu (BCMI, 1931, p. 93). 6) Doc. 1671 iun. 27,
       1683 sept. 15 (ASB, Bradu, XX/21 şi ms. 454, f. 112 v.). •) Doc. 1687 mai 15, 1691 iun. 19 (Acad., LXXVIII/113 şi ASB. ep. Buzâu, XXXII/15).
       7) Veress, X, p. 196—197, St. doc., III, p. CXCII. 8) După cum rezultă dintr-un doc. publicat de N. Iorga (St. doc., IV, p. 57), Radu Mihalcea a plecat cu Constantin Şerban In Trans. după venirea ca domn a lui Mihnea al III-lea. El fusese şi solul domnului aci la 1657 (Quellen, VI, p. 57). •) St. doc., X, p. 290. 10) Istoria, p. 137 şi Istoriile, p. 124. u) Doc. 1647 apr. 30 (ASB, Bradu, 111/18). ia) Doc. 1683 sept. 15 (ibid., XX/21). V. şi Doc. agrare, I, p. 204. w) Doc. 1687 mai 15 (Istoriile, ed. N. Iorga, p. XVII). M) Vasilescu Al., M-rea Bradu de pe Nişcov, Buc., 1937 (din BOR, 1937, p. 60-89).
CÎNDESCU MIHALCEA (din Cîndeşti), fiul lui Moise din Cîndeşti spăt. şi căp. de roşii1 şi al Elenei sau Ilincăi, fiica lui Radu Dudescu log.2; nepot de frate al lui Radu Mihalcea Cîndescu m. vor.3; = Alexandra, fiica lui Drăghici Cantacuzino4; văr cu Mihalcea Mihălcescu; cumnat cu Radu Izvoranu m. stol.
Fără titlu (cocon) 1657 iun. 15—1666 sept. 4; fără titlu 1669 mai 13—1673 mai 9; căp. 1675 mai 24—1676 iul. 25; spăt. 1678 febr. 16; slug. 1684 febr. 23—1686 oct. 4; căp. 1687 oct. 11; slug. 1689 iul. 20—aug. 21; m. căp. de margine 1691 mai 2— iun. 22; f. m. căp. 1691 sept. 2—1692 ian. 3; m. pit. 1692 ian. 22—1693 mai 23; m. stol. 1693 iun. 11—1695 febr. 16; f. m. stol. (şi stol.) 1695 apr. 1—1710 mart. 15 5. A fost partizanul lui Toma Cantacuzino, pe care l-a călăuzit prin munţii Vrancei cînd acesta a trecut de partea ruşilor (1711)6. Ctitorul m-rii Berca-Buzău (1694).              \
Copii: Mihalcea, Moise şi Şerban m. pah. = Ilinca Văcărescu. Ultimul a avut doi fii, Constantin şi Ioan, care au ajuns şi ei mari dregători în sec. XVIII. Sora lui Mihalcea Cîndescu, Moisica, = Ghinea log.7.
       *) într-un doc. din 1698 mart. 19 se spune că părinţii lui Mihalcea m. stol. îşi aveau „temeiul" la Cîndeşti, din care pricină familia se numea şi Cîndescu (Acad., CXCVI/147 şi 148). V. şi Filitti. Arhiva, p. 158-159. *) Doc. 1657 iun. 15, 1666 sept. 4 etc. (ASB. ep. Buzău, LXXII/22 şi Acad., CXCVI/121). Moise a avut şi o fiică, Moisica (doc. cit. din 1657).
       3) Gen. Cant., p. 108-109. *) BOR. 1932, p. 120 şi Filitti, Arhiva, p. 158, n. 3. *) Gen. doc., I, p. 314. •) Ionaşcu, Documente, p. 97. V. şi Acad., CDXCYIII/2 (doc. 1712 apr. 10). 7) BOR, 1932, p. 120 şi Ionaşcu, Documente, p. 164.
CÎNDESCU, v. şi Mihălcescu.
CÎRSTEA, grec; fiul Elenei1 (se pare un om de origine mai modestă); = Maria Corbeanu, fosta soţie a lui Radu Bidiviul post.2; cumnat cu Vintilă Corbeanu m. vor.8. V. şi Cîrstea (Mold., sec. XVI).
 Secolul XVII
 153
Post. II < 1593—1601 >, timp în care a avut o serie de conflicte cu boierii Buzeşti, care —„făcîndu-se" rude cu boierii Drăgoeşti, părinţii lui Radu Bidiviul post. —au încercat să-i ia averea soţiei sale, Maria; procesele au continuat şi în domnia lui Simion Movilă, pe care Cîrstea 1-^însoţit la plecarea din ţară, rămînînd în Mold. opt ani4. Revine apoi în Ţ. Rom.5. M. spăt. 1611 mart. 5—1613 dec. 29; m. vor. 1614 ian. 7—1615 mart. 13; f. m. vor. 1616 sept. 6; m. vor. 1616 oct. 3—1617 dec. 8. Fiind părtaş la mişcarea condusă de Lupu Mehedinţeanu pah., a fost tăiat de Alexandru Iliaş (1618)®, care i-a luat „şi banii şi hainele şi caii şi ferecăturile şi tot ce a găsit din averile lui"7. Ctitorul m-rii Pîrvuleşti8. Nu a avut copii cu Maria9.
      *) Doc. 1620 mart. 9 (DIR, XVII/3, p. 488). Matei al Mirelor susţine că era grec din Rumelia (Tezaur, I, p. 343). 2) Doc. <1612—1613 mai> (DIR, XVI 1/2, p. 126-128). 8) Doc. cit. din 1620 mart. 9. *) Doc. cit. din <1612-1613 mai>. care povesteşte toate aceste amănunte.8) In aceeaşi vreme In Mold. există un m. vor. Ctrstea, începînd de la 1594, al cărui cursus honorum nu se potriveşte însă cu acela al lui Cîrstea din Ţ. Rom., motiv pentru care i-am trecut separat. •) Istoria, p. 91, Istoriile, p. 87 şi Tezaur, I, p. 345. Murise înainte de 1618 apr. 20 (DIR, XVII/3, p. 216). La 1624 iul. 8 se spune că, după ce domnul s-a întors de la Raşcov, unde fusese cu Schender paşa, „nu a trecut multă vreme, ci a tăiat domnia lui pe Cîrstea vornic" (ibid., IV, p. 443). Intr-o scrisoare a lui Gabriel Bethlen către Daud paşa, în care se povestesc împrejurările din 1618 şi se motivează ridicarea boierilor contra lui Alexandru Iliaş prin purtarea acestuia faţă de ei, se afirmă că domnul — deşi promisese că se va împăca cu boierii — a tăiat capul „celui mai de frunte şi mai bogat boier, vornicul Cîrstea, numai ca să-i poată răpi averea" (V. Motogna, Relafiunile dintre firile române şi Ardeal in sec. XVII, p. 31 —32). Despre el v. şi doc. din <după 1643 mai 21>, unde se arată că, în timpul primei domnii a lui Alexandru Iliaş vodă, ţinînd de bir judeţul Buzău şi plecînd la oaste în Polonia cu domnul, lăsase un înlocuitor să ţină judeţul (ASB, ep. Buzău, XXXVII/12). 7) Doc. cit. din 1620 mart. 9. După informaţiile date de mitropolitul Matei al Mirelor, era să fie ucis de poporul revoltat, dar s-a ascuns în spatele domnului Gavril Movilă (Tezaur, I, p. 343). 8) Doc. 1633 aug. 5 (ASB, Sărindar, VII/2). •) Doc. cit. din 1620 mart. 9.
CÎRSTEA, v. (Drăgescu) Cîrstea, Popescu Cîrstea.
COCI, V. sec. XVI.
COCORĂSCU RADU (I) (din Cocorăşti1 şi din Măneşti)a, fiul lui Vlad. log. Hin Bărbuleşti3; văr primar cu Papa log. din Greci4; = de două ori: cu Elena, fiica Mihnei, care era fata lui Mihalcea Caragea banul6 şi cu Manila, fiica lui Ilie vor. din Comeşti şi a Despinei6.
 154
Ţara Românească
Log. (scrie un zapis) 1610 dec. 16; a slujit „cu dreaptă şi credincioasă slujbă" lui Radu Şerban7, pe care l-a însoţit în pribegie8. S-a întors apoi în ţară. Log. 1618 nov. 25—1625 iul. 11; log. vist. 1623 nov. 18—1626 apr. 28; log. 1626 febr. 15—1630 mai 20; vist. II 1633 aug. 13—1636 nov. 2; m. vist. 1637 ian. 8— 1641 nov. 23; m. log. 1641 dec. 24—1654 mai 30. A fost unul din boierii favoriţi ai lui Matei Basarab, care spune despre el că „a slujit domniei mele în tot locul unde a fost nevoia domniei mele şi greutatea ţării şi nimic nu a cruţat pentru slujba domniei mele"9. La 1649 sept. 5 era considerat un boier bătrîn care „a slujit la toţi domnii"10; f. m. log. 1654 iun. 21—1656 iun. 6. + 1656u. Ctitorul bis. din Cocorăşti-Grind (1650).
A avut patru fii: Radu şi Vlad, ajunşi şi ei mari dregători, Iane, care a rămas simplu log.12, şi unul Mihai 13 şi două fiice: Marica = Tudor şufarul din Boteni, ai cărei fii, Radu şi Mihai, nu au parvenit la dregătorii14, şi o alta, Păuna, = Vasile pah. şi agă, fiul lui Preda spăt., care era fiul lui Nica din Corcova m. log.16. Nici fiii lui Iane log. şi ai soţiei sale Grăjdana, Iordache şi Matei, nu au ajuns dregători. Iane a mai avut şi trei fete: Maria, Magda şi Păuna16, ultima = Barbu Brătăşanu. O soră a lui Radu m. log., Neaga, = Ivan pah., fiul lui Dragomir din Băjeşti m. pit.17.
      *) Doc. 1645 — 1646 (ASB, ms. 455, f. 268 v.). 2) Aşa i se spune la 1634 febr. 15, 1638 febr. 21 etc. (idem, AN, CXI/23 şi 35). ») Informaţie de la D. Pleşia. *) Doc. 1619 iun. 28 (DIR. XVII/3, p. 388).s) Doc. 1642 iun. 16 (ASB, AN, CXII/44).*) Doc. 1692 iul. 12 (idem, AN. CXII/76).7) Doc. 1626 febr. 15 (DRH, voi. XXI, p. 28). *) Doc. 1629 iun. 15 (ASB. ms. 256, f. 269 v.). La 1615 sept. 17. „ca o slugâ bună", cerea voie domnului să se întoarcă „la moşiialui" (DIR, XVII/2, p. 433). ») Doc. 1645 febr. 23 (ASB. AN, CXII/50). Radu Cocorăscu a fost trimis de Matei Basarab în diverse solii: la nunta Măriei, fiica lui Vasile Lupu (1645), la Gheorghe Râk6czi I in 1640 etc. (Costin, p. 121 şi St. doc., IV, p. 218). Tot el a fost lăsat is. de sc. la 1645 aug. 30, cînd domnul era „în priumblare" (ibid., X, p. 88-89).10) ASB, AN. CXII/59. “) Doc. 1657-1658 (ASB, ms. 454, f. 280 v. —281). 12) Doc. 1691 mai 15, 1692 iun. 28 etc. (ASB. Mitr., IV/10 şi Radu vodă, XXVII/22). ls) BCMI, 1931, p. 188. Acest Mihai + de tînăr. 14) Doc. 1697 dec. 3 (Copie Inst. de istorie). 16) Doc. 1640 mart. 16 (ASB, Actele Fotescu-Nasopol). 1#) Doc. cit. din 1692 iul. 12. V. şi Filitti, Arhiva, p. 121. 1T) Muzeul Băncii R. S. România.
COCORĂSCU VLAD, fiul lui Radu C. m. log.1 şi al Marulei; frate cu Radu C. m. med.; = Despa 2. Spăt. 1662 ian. 6; log. 1662 nov. 9—1663 mart. 21; post. II 1663 oct. 25; post. 1664 apr.
 Secolul XVII
 155
1679 dec. 28—1680 apr. 1; m. log. 1680 apr. 16—1681 nov. 29. + ante 1684 apr. 28s. Fiica sa, Ilinca, = Pîrvan vist. III 4.
       ») Doc.: 1662 ian. 6, 1663 oct. 25. 1664-1665 etc. (MIB, nr. 27384, ASB, Cotroceni, LVII/19 şi ms. 454, f. 101 v.). V. şi Doc. agrare, I, p. 183. *) Doc. 1668 dec. 13 (Acad., XCVI/50). V. şi pomelnicul familiei de la m-rea Argeş (BOR, 1965, nr. 3-4, p. 314).®) MIB, nr. 27377. *) Doc.: 1692 iul. 12. 1695 iun. 5, 1696 sept. 16 etc. (ASB, AN, CXII/76, Mitr., LXXXII/12 şi MIB, nr. 27296). V. şi Filitti, Arhiva, p. 3.
COCORĂSCU RADU (II), fiul lui Radu C. ra. log.1 şi al Marulei; frate cu Vlad C. m. log.; = Stana 2. Spăt. II 1657 mai 5—<1657 —1658>3; post. 1660 apr. 10; cluc. 1661 apr. 2—1669 iun. 17; log. II (el?) 1670; m. med. 1672 mai 14—1673 apr. 15; med. (fost) 1678 mart. 2; cluc. (fost?) 1680 mart. 2. + fără urmaşi în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino 4.
      !) Doc. 1657-1658, 1662 ian. 6 (ASB. ms. 454, f. 280 v., MIB, nr. 27384 şi Filitti. Arhiva, p. 114).*) Doc. 1692 iul. 12.*) ASB, ms. 454. f. 280 v.
      — 281. «) Doc. 1691 mai 15 şi 1692 iul. 12 (ASB, Radu vodă, XXVII/22 şi AN. CXII/76).
COLŢEA, v. Doicescu Colţea.
COMĂNEANU BADEA (din Comani), fiul lui Staico C. post. şi cluc. şi al jupaniţei Călina din Comani1; = Ioana, fiica Măriei, care era fiica lui Ivaşco din Băleni m. vor. şi sora lui Gh. Băleanu m. ban; cumnat cu Stroe din Drăgeşti m. şet.a.
Pah. 1635 mai 29—1636 mai 6; căp. 1642 iun. 4—1655 ian. 16; m. com. 1655 mart. 12—mai 11; f. m. com. 1655 aug 11; com. (fost) 1656 aug. 8—1658 febr. 1; m. stol. 1658 mai 14—iul. 25. Is. al Craiovei, 1658 mai 14. Ucis de Mihnea al III-lea (1658) 8. Fraţii săi, Stroe căp. şi Giura spăt., nu au ajuns dregători 4. Un fiu al său, Danciu, a devenit dregător, iar un altul, Matei, care a fost ginerele lui Jipa agă din Mîrşa, a fost m. căp. de seimeni în vremea domniei lui Constantin Brîncoveanu 6, □ m-rea Radu vodă din Bucureşti, alături de Caliţa, fiica lui Matei m. cluc., a doua soţie a sa #.
        *) Doc.: 1635 mai 29, 1650 aug. 15 şi 1656 aug. 8, unde se spune că tatăl său nu a avut la moarte nimic „nici vită, nici altceva", lăsindu-şi copiii „mici şi săraci" (Ionaşcu, Olt, p. 62, ASB, Mitr., CXLVIII/1 şi MIB, nr. 26885). *) Doc. 1698 mai 9 (ASB, Sf. Gheorghe Nou, XXVI/l). V. şi Gen. doc., I, p. 311. *) Istoria, p. 137 şi Istoriile, p. 124.4) Doc. cit. din 1656 aug. 8. *) Doc. 1699 aug. 19, 1703 dec. 1 (ASB, ms. 705, f. 226, Doc. agrare,
        I, p. 199 — 200). V. şi Greceanu, Viaţa, p. 26. •) Inscripţii Buc., p. 348 — 349 şi Inscripţii, I, p. 252.
 156
Ţara Românească
COMĂNEANU DANCIU, fiul lui Badea C. m. stol.1 Fără titlu
1671 febr. 14; vătaf de aprozi 1682 sept. 21 2; m. şet. 1683 ian. 8—nov. 20] m. arm. 1686 ian. 31—1688 iul. 28; f. m. arm.
1689 mai 20. Fiul său, Constantin pah., nu a ajuns mare dregător3.
      !) Doc. 1671 febr. 14, 1698 mai 9 (ASB. Sf. Gheorghe Nou, XXVI/l şi BCS, CXVI/3). 2) Un ceauş de aprozi Danciu este amintit la 1658 dec. 14 (ASB, Bradu, XXXVII/9), dar este prea mare distanţa între 1658 şi 1682 pentru a putea admite că. este aceeaşi persoană. 8) Doc. 1691 iun. 30, 1696 mart. 12 (ASB, AN, LXXX/15 şi ms. 132, f. 292). V. şi Potra, Documente, p. 200.
CONDA (CONDE) DIN OBEDIN, fiul lui Tatu din Albeşti; = Maria, fiica lui Stoica m. log. din Fărcaşa; cumnat cu Radu Fărcăşanu m. stol.x; soţia sa (a doua) era vară primară cu Barbu Brădescu m. pah. 2.
Post. 1616 iun. 29—1619 apr. 21; m. port. 1623 mai 27—1625 iun. 13; arm. 1626 iul. 20; m. arm. ante 1627 mai 13; f. m. arm. 1627 mai 13; m. arm. 1627 aug. 1—1629 aug. 10; arm. (fost)
1629 oct. 6—15; m. com. 1630 ian. 8—febr. 10; com. (fost)
1630 mai 26. -f- în timpul domniei lui Leon vodă3, □ m-rea Ji-tianu 4, unde era □ şi soţia sa 5. Nu a avut copii.
Fratele său, Iane (Ianiu) căp., l-a părăsit pe Matei Basarab cu prilejul luptei din 1639, fugind „în ţara turcească şi prentr-alte părţi, ca un omu rău şi hicleanu", motiv pentru care i se confiscă ocinele 6. Un alt frate al său, Alexe, nu a fost dregător 7. Fiica lui Iane, Maria Moldoveanca, a reparat m-rea Surpatele 8.
      ») Doc. 1629 oct. 6, 1645 nov. 30 (MIB, nr. 37342 şi 13977). Satul Obedinul era al Măriei, soţia sa (doc. 1616 iun. 29, DIR, XVII/3, p. 32). V. şi I.C. Filitti, Cu privire la satele Albeşti şi Obedin din Dolj (AO, 1932, p. 299— 303); Florescu, Cîteva neamuri, p. 10—11. 2) Doc. 1633 mai 18 (ASB, ms. 723, f. 476 — 477 şi Gen. doc., I, p. 41). în AO, 1924, p. 247, se susţine că a fost căsătorit cu: Vlădaia, fiica lui Stoica m. log., şi cu Maria din Obedin; la 1630 este amintit Nedelco slug., socrul lui Conda com. (AO, 1937, p. 93). 3) Doc. 1639 ian. 17 (ASB, Mitr., CCCXLVII/4). 4) Doc. 1656 apr. 24 (idem, ms. 723, f. 472). •) Gen. doc., I, p. 41. V. şi DRH, XXI —XXII, indice. •) Doc. 1639 dec. 3 şi 1643 iun. (Acad., C/10 şi ASB, bis. Obedeanu, VI/3). 7) Doc. 1634 sept. 5 (ASB, ms. 721, f. 838). ®) Doc.
      1693 mart. 5 (idem, ms. 705, f. 12—14).
CONDILO DIN ALBEŞTI = Stanca, fiica lui Pîrvu Rudeanu log. şi a nepoatei lui Mihalcea Caragea banulx, fosta soţie a lui Preda spăt.2, care era nepotul Grăjdanei din Băleni (de aceea se considera rudă cu Bălenii) 3. M. post. 1628 febr. 3—1629 sept. 16; m. com. (Mold.) (acelaşi?) 1632 iul. 8—sept. 8; f. m. post.
 Secolul XVII
 157
(şi post.) 1634 aug. 5—1650 apr. 16 (apare foarte des ca martor cu diverşi mici boieri). O fiică a sa, Stanca, = Grigore Grădiţ-teanu m. log. 4.
      x) Doc.: 1637 ian. 5 şi dec. 30. 1643 dec. 22. 1649 iun. 1 etc. (ASB. AN, CXI/34, D-lemn, XXIX/l, Acad., XXX1II/218 şi CLXXXV/79 şi AO, 1939, p. 137). V. şi DRH. voi. XXII, indice. «) Doc. 1635 dec. 16 (Acad., CIX/8).*) Doc. 1639 iul. 10 (ASB, Dep. Cocorăscu 37). V. şi Gen. doc.. I, p. 277 şi 295. *) Ibid.. p. 6-8.
CONSTANTIN, v. Bălăceanu Constantin, Brîncoveanu Constantin, Cantacuzino Constantin (I, II şi III), Ciorogirleanu Constantin, Corbeanu Constantin, Gălăţeanu Constantin, Ramandi Constantin, Roşea Constantin (Mold.), Ştirbei Constantin.
CONSTANTIN, fiul lui Radu Vărzarul m. arm.lm, = Mihna *. Căp.
1653  mart. 1 —1660 oct. 23*; m. căp. 1660 dec. 144; m. com.
1661  ian. 11 —1663 iun. 17; tn. pah. 1663 dec. 28—1664 apr. 7. + cu prilejul expediţiei de la Ujvar (1664) #. Fiii săi, Constantin com. şi Gligore post., nu au mai ajuns dregători6; primul = Preda, fiica lui Tudoran m. cluc. din Aninoasa7, fiind cumnat cu Ianache Văcărescu, care l-a ajutat la „neputinţa" şi „slăbiciunea" sa8.
      ») Doc.: 1653 mart. 1, 1654 apr. 10. mai 20. 1658 iun. 8. 1662 ian. 23 (ASB, Mitr., CXXI/8, Trivalea, II/3, Mitr., LXXXVIII/12. m-rea Rm. Sărat, V/8, MIB. nr. 26920).*) Doc. 1666 febr. 7 şi 1669 nov. 23 (ASB. Mitr., XIX/4, Acad., DCXXIII/98). *) In acelaşi timp mai există un Constantin câp. (Gălăţeanu), astfel înctt cînd se vorbeşte doar de Constantin căp. e greu de spus care din cei doi este. După cc Gălăţeanu a devenit m. port., Constantin, fiul lui Radu Vărzaru, a rămas mai departe căp.4) El mai este menţionat ca m. căp. şi la 1661 oct. 26. clnd devenise deja m. com. (ASB. Mitr., LXXXVIII/19).*) Istoria, p. 151. V. şi doc. din 1666 febr. 7 (ASB. Mitr., XIX /4). •) Doc.: 1689 apr. 30, 1698 oct. 28. 1707 mai 26. 1711 (ASB, ms. 705. f. 5, Mitr., LXXXVIII/29 şi Doc. agrare, I. p. 213-214 şi 246). 7) Doc. 1695 aug. 2 (ASB. Mitr.. CCCLIII/79 şi Gen. doc., I. p. 36). *) Doc. 1711 mai 3 (Doc. agrare, I. p. 246).
CONSTANTIN CELEBIUL, grec („un boier din altă ţară" *); ginerele lui jupan Scărlet Grama *; rudă cu Ianache Caragea şi cu Alexandru Cuconul, care era de asemenea ginerele lui Scărlet Grama 3; nepotul lui Chiriţă Paleologu m. post. 4.
Jupan (fără titlu) 1617 iul. 25, 1624 ian. 3. Om foarte bogat, cumpără un sat de la Alexandru Iliaş, ajutîndu-1 la „greutăţile ţarii" •; pire. N. (Mold.) 1624 mart. 25—27; m. duc. (Ţ. Rom.)
1624 iul.8—1626 iul. 10; pire. N. (Mold.) 1632 sept. 8. A revenit
 158
 Ţara Românească
în ţară în vremea domniei lui Matei Basarab, cînd a vîndut un sat lui Constantin Cantacuzino post. 6. Fiu Enachi, + tînăr, fără copii7.
       *) Doc. 1624 iul. 8 (DIR, XVII/4, p. 443). *) Doc. 1617 iul. 25 (DIR, XVII/3, p. 164). 3) Costin, p. 91. 4) DIR, A, XVII/4, p. 297. 8) Doc. cit. din 1617 şi St. doc., V, p. 683. ®) Doc. 1643 iun. 16 (ASB, ms. 184, f. 156 v.).
       7) Doc. 1643 mai 19 (ASB, Galata, VII/3).
CONSTANTIN ŞERBAN (Constantin din Dobreni) 1, fiul natural al lui Radu Şerban voievod 2 cu Elina, fata popii Constantin din Bucureşti, soţia lui Neagoe log. din Tîrgovişte3; = de două ori: cu Bălaşa, fiica lui Nicolache Ralli stol. şi a Maricăi, fiica lui Toader Boul vist. din Mold. 4 şi sora Saftei, soţia lui Gheorghe Ştefan, domnul Mold. 6. Constantin Şerban şi Gheorghe Ştefan erau deci rude (soţia primului era nepoata soţiei celui de-al doilea); = apoi cu Nedelea 6.
Post. 1626 iul. 13; cluc. 1629 mai 18 7 —1630 oct. 10; post. II
1632      febr. 18—1642 mai 11 (apare foarte des cu acest titlu ca martor în diverse zapise); m. serd. 1646 iul. 278 —1648 dec. 10; destituit din dregătorie de Matei Basarab (care îl însemnase şi la nas ca să nu ajungă domn) din pricina neînţelegerilor sale cu Diicu Buicescu m. spăt. şi rudă cu Matei Basarab 9; serd. (fost) 1654 ian. 15; domn (1654—1658).
       *) Aşa i se spune în doc., avind casă la Dobreni (doc. 1634 iul. 12, 1642 iul. 17, ASB, Mitr., XLV/4, Acad., CCCXCIX/49). a) Istoria, p. 117 şi doc. 1629 mai 18, 1639 iul. 28 (Acad., CCCLXVIII/90, ASB, Radu vodă, CI/1). 3) V. N. Iorga, Mama lui Constantin vodă Basarab (CL, 1901, p. 810 — 812), Gen. doc., II, p. 294-301 şi DRH, XXI-XXII, indice. «) Doc.
       1634 nov. 26 (ASB, Mitr., LVIII/2). V. şi Inscripţii, I, p. 112. *) „T. Co-drescu", II, p. 67. Despre Constantin Şerban v. Z<otta>S., Documente relative la Hrizea vistierul şi la moşia Dobreni („Arh. gen.", II, 1913, p. 187 şi urm.). •) RI, 1927, p. 49, unde S. Zotta se întreabă dacă a doua soţie a lui Constantin Şerban nu a fost o Movilă.7) Vinde un sat ca să-şi „scumpere capul" dintr-o „datorie mare" (RIR, XV, 1945, fasc. I, p. 18 şi Acad., CCCLXVIII/90). «) La 1645 oct. 9 i se spune Constandin post. sărd. (ASB, Mitr., LVIII/12). Cu titlul de m. serd. apare şi în pisania bis. din Dobreni, ctitoria sa, din 1646 aug. 15 (Inscripţii, I, p. 89). •) Paul de Alep, op. cit., p. 109—110 şi 122. Despre cariera sa de dregător v. şi N. C. Bejenaru, Constantin Şerban înainte de domnie („Arhiva", 1924, nr. 1, p. 14 — 26.)
CORBEANU VINTILĂ (I) (din Corbi şi din Clăteşti) l, fiul lui Stan m. spăt. din Corbi şi al Caplei din Clăteşti, fiica lui Teodosie banul din Periş 2; = Stanca 3.
Secolul XVII
 159
 Post. 1579—1585; pribeag în timpul domniei lui Mihai Viteazul, revine în ţară în vremea domniei lui Radu Şerban4; cluc. 1605 ian. 14; m. cluc. (în sfat) 1605 aug. 6; m. vor. 1611 mart. 29—1613 dec. 29; f. m. vor. (în sfat) 1614 febr. 15; m. log. 1614 apr. 30 —
 1616   iul. 8; m. vor. 1618 ian. 9 —mai 18; f. m. vor. 1619 ian.; /. m. vor. (în sfat) 1619 apr. 19. Trimis de Gavril Movilă în solie la mama sa în Polonia5; f. m. vor. 1620 <ian. —mart.>; m. vor. 1620 sept. 17 —1623 mai 15. + ante 1624 iul. 8 6.
 Copii: Teodosie, care a devenit mare dregător, Maria, Negoiţă post. II şi log., care nu a mai urcat treptele altor dregătorii7. Doi fii ai lui Negoiţă, însă, Dumitraşco şi Vintilă, au ajuns amîn-doi mari dregători. O soră a lui Vintilă, Maria, = Radu Bidiviul din Drăgoeşti post., nepotul lui Pătraşcu cel Bun0 şi apoi cu Cîrstea m. vor. Vintilă a fost socrul lui Drăghici Greceanu m. slug.
       *) Vintilă m. vor. din Clăteşti şi din Corbi (v. SMIM, IV, p. 568 şi 570) este una şi aceeaşi persoană. La 1651 apr. 23 lui Vintilă Corbeanu i se spune Vintilă vor. din Clăteşti (Acad., CCCIX/75), iar fiul său, Teodosie, era nepotul jitelniţei Maria din Clăteşti (doc. 1637 sept. 21, Acad., C/7).Cf. si I. Ionaşcu, Mihai Viteazul ţi autorii tratatului de la Alba Iulia. 1595 (AIIC,
       V, 1962, p. 133). V. şi AO, 1929, p. 233 - 234. Despre fam. Corbeanu v. şi BOR, 1927, p. 223-229. *) Doc. <1579> dec. 12 şi 1583 ian. 7, unde Vintilă post. apare alături de sora sa, Maria, ca fiind copiii Caplei spă-tăreasa (DIR, XVI/4, p. 435 şi V, p. 92). s) Doc. 1614 dec. 29, 1628 iun. 3 (DIR, XVII/2, p. 348 şi ASB, Stavropoleos, XXX/4). 4) DIR, XVII/2, p. 394 (declaraţia sa din 1615 mai 26). b) Doc. 1620 mart. 9 şi 1624 iul. 8 (DIR. XVII/3, p. 488 şi IV, p. 444). •) DIR, XVII/4, p. 443. V. şi sigiliul său cam. vor. în SCIM, 1,1950. p. 158.7) Doc.: 1636 mai 17, 1637 iul. 16, 1641 mai 4 etc. (Acad., DXCI1/200, C/6, CXXX1V/27). 8) Doc. cit. din 1637 iul. 16.
 CORBEANU TEODOSIE (Buzescu, din Cepturoaia), fiul lui Vintilă
 C. m. vor.1; = Maria (Mara) fiica lui Preda Buzescu m. ban din Cepturoaia2 şi cu Hrisosculina.
 Spăt. 1619 iun. 28 —1625 apr. 28; spăt. (fost?) 1627 mai 10 —1631 apr. 15. Pribeag în Trans. cu Matei Basarab (1631—1632) 3. Luptă la Plumbuita alături de Matei Basarab contra lui Radu Iliaş 4. Matei Basarab îl face după luptă m. spăt. 1632 nov. 21
 —  1633 dec. 29; m. log. 1634 ian. 6 —apr. 29; f. m. log. (şi log.) 1634 mai 9 —1637 dec. 8; m. ban 1638 ian. 4 —1641 mart. 77; f. m. ban (şi ban) 1641 iul. 9 —1644 ian. 21. □ m-rea Cătălui (piatra de mormînt din 1648).
 Copii: Preda post. şi spăt., care şi-a vîndut averea5; Caplea = Paras-chiva Cocorăscu pah. din Cepturoaia (urmaşii săi au adoptat
 160
Ţara Românească
 numele de Buzescu); Gherghina = Barbu cuparul 6; Alexandra = Drăgoi (din Fălcoi) m. slug.7; Anca = Stan vor. II din Greci 8.
      1) Doc.: 1619 iun. 28, 1637 mai 17, 1637 iul. 16. 1651 apr. 23 etc. (DIR. XVII/3, p. 388, Acad., DXCII/200, C/6, CCCIX/75). •) Doc.: 1633 nov. 21, <1636>, 1685 ian. 6 (ASB, Mitr., XXXII/5, Hurezi, V/5 şi Copii particulare). V. şi RI, 1927, p. 69. Din această pricină este numit şi el uneori Teodosie din Cepturoaia (doc. 1629 aug. 16, Acad., XXXI/128), V. şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 233, nota 4. 3) Doc. 1632 mart. 11 (Acad., VI/3). *) Istoria, p. 102. •) Doc.: 1636 dec. 21. 1637 sept. 1, 1639 ian. 16, < 1640-1641 > etc. (Acad., LXXIV/190, CCXVI/48, ASB. ep. Rimnic, CIII/4, Surpatele, II/l, şi Mitr., CLII/9). 6) Doc. 1667 mai 27 şi cel cit. la nota urm. (Acad., ms. 3526, f. 19 v.). 7) Doc. 1666 mai 13 (ASB, Govora, XIII/13). 8) Doc. 1634 mai 15 (ASB, Bistriţa, LXV/l).
CORBEANU VINTILĂ (II), fiul lui Negoiţă C. log. şi al Păunii; nepotul de fiu al lui Vintilă C. m. vor.; frate cu Dumitraşco C.1; = Ilinca, fiica lui Constantin Cantacuzino m. post. 2; unchiul lui Constantin Brîncoveanu 3.
Log. 1656 oct. 10 —1661 dec. 16; vist. 1666 nov. 24 —1668 oct. 31; vist. III 1667 iun. 14; vist. 1669 ian. 20—nov. 14; vist. II
1669  iun. 26—sept. 84; m. arm. 1670 febr. 20—ante 1672 mai 10; f. m. arm. (şi arm.) 1672 mai 10—1673 iun. 15; m. pah. 1674 ian. 3 —1675 aug. 27; pah. (fost) 1676 mart. 27. Pleacă cu Gheorghe Duca la Cehrin (1678) şi fuge apoi din Mold. în Trans., fiind partizanul lui Şerban Cantacuzino, cumnatul său6. Acesta îl face pentru scurtă vreme m. spăt. 1679 ian. 16 —nov. 16; spăt. (fost)
1680  ian. 27; f. m. spăt. 1680 apr. 17 —1687 ian. 30; tn. ban
1688  mart. 4—1692 sept. + ante 1693 iun. 1 6, □ mitropolia din Bucureşti7.
Copii: Constantin, ajuns mare dregător; Mihail post. II8, is. la zidirea palatului lui Constantin Brîncoveanu din Potlogi (1697— 1698) 9, şi Barbu, fără dregătorie la 1698 ian. 10 10, ajuns apoi vătaf de aprozi şi + de tînăr 11.
        *) Doc. 1657 dec. 22, 1669 iun. 9 (Acad., XLIV/44, XCVI/52). 2) Gen. Cant., p. 79 şi doc. 1688 nov. 25 (ASB, Radu vodă, XXV/14). ») Istoria de la 1688 la 1717, p. 50 şi Filitti, Arhiva, p. 59. 4) în aceeaşi vreme mai există un Vintilă (Bucşanu), astfel Incit, atunci clnd apar doar cu numele de Vintilă, sînt greu de deosebit. 6) Istoriile, p. 170. £1 a mai revenit in Trans. !n mai 1685, ca membru al unei solii trimise de Şerban Cantacuzino pentru a Încheia un tratat cu principele Trans. (Şt. Meteş, Şerban vodă Cantacuzino şi biserica românească din Ardeal, Vălenii de Munte, 1915, p. 21). •) ASB, Hurezi, LIV/18 şi Istoria de la 1688 la 1717, p. 50. 7) BOR, 1890, p. 66-67. •) Doc. 1688 aug. 11 şi 1693 iun. 1 (ASB, Hurezi, XIV/8).
        V. şi Filitti, Arhiva, p. 232 şi Ionaşcu, Documente, p. 101. •) St. doc., XVI, p. 253. w) ASB, AN, CXVII/75. ») Drăghiceanu, Mitropolia, p. 24.
 Secolul XVII
 161
CORBEANU DUMITRAŞCO, fiul lui Negoiţă C. log.1, nepotul de fiu al lui Vintilă C. m. vor.; frate cu Vintilă C. (II) m. ban *; cumnat cu Alexandru Alexeanu *; = Tudosca Sturza, „muiere rea şi neastîmpărată" 4. Rudă cu Grigore Ghica, prin soţia sa. Fără titlu 1657 dec. 22; log. 1663 apr. 3—1669 iun. 9. în relaţii bune cu ruda sa, Grigore Ghica, care-i face „voe veghiată" 6. Pah. 1672 febr. 25 —1675 mart. 6. Pribeag in timpul domniei lui Gheorghe Duca (1678) •. M. pah. 1679 dec. 28—1680 dec. 24; f. m. pah. (şi pah.) 1681 mart. 13 — 1690 iul. 1; is. al Craiovei 1684 dec. 30 7. A uneltit împreună cu Staico Bucşanu contra lui Constantin Brîncoveanu; viind să fugă la turci, a fost închis un an la m-rea Tismana şi apoi iertat (la intervenţia fratelui său) *. Ctitorul bis. din Corbii Mari-Vlaşca *.
       ») Doc. 1663 apr. 3 (ASB, Cozia. XX/l). «) Doc. 1657 dec. 22 şi 1669 iun. 26 (Acad., XLIV/44 şi ASB. Hurezi. LIV/10). ») Doc. 1686 mai 10 (MIB, nr. 27247). 4) Greceanu, Viaţa, p. 101. După cum rezultă dintr-o genealogie a familiei Sturza din anul 1842. Tudosca era fiica lui Vasile. care era fiul lui Dimitrie Sturza vist. moldovean (Al. Stourdza, Rigne de Michel Stourdza, Paris, 1909, p. 181). Aceasta ar explica „voia veghiată" pe care i-o face Grigore Ghica, căsătorit şi el cu o Sturzească. •) Doc. 1666 febr. 1 (ASB, Dep. Filipescu, 1/49). V. şi Potra, Documente, p. 130. •) Istoriile, p. 170. ») St. ioc., V, p. 126. •) Greceanu. Viaţa, p. 101-103 şi Istoria ie la 1688 la 1717, p. 46 - 50. •) BCMI, VI, 1913. p. 75.
CORBEANU CONSTANTIN, fiul lui Vintilă C. (II) m. ban 1; = Ilinca, fiica lui Dima chiurciubaşa (staroste de blănari) şi a Stanei din Drăgoeşti* şi cu Dospina Topliceanu *. Post. 1684 dec. 14; fără titlu 1686 mart. 25; post. 1688 febr. 8; m. căm. 1689 febr. 12 —1691 mart.; f. m. căm. (şi căm.) 1692 apr. 24—1694 mai 4; m. pit. 1694 iun. 8—1709 iun. 3. + fără copii la 1709 sept. 19, □ mitropolia din Tîrgovişte4. Ctitor la bis. Sf. Apostoli din Tîrgovişte, pe care a reparat-o 6.
      *) Doc. 1689 febr. 2 (Acad.. LXXXVIII/6). *) Doc.: 1692 iun 29. 1695 apr. 25. 1713 iun. 23 (ASB, Mitr., CCCXVII/1. Suluri nr. 9 şi Doc. agrare.
      I, p. 257). V. şi Ionaşcu, Olt, p. 168 — 169 şi 182. Dima Ţarigrădeanul chiurciubaşa era un om bogat, care avea relaţii băneşti cu marii boieri (doc.: 1661 nov. 20. 1663 iun. 29. 1668 iun. 27 etc., ASB, Surpatele, 11/9 şi 15 şi Brîncoveni, XXV/5). *) Ionaşcu, Documente, p. 101 — 102. •) Drăghiceanu, Mitropolia, p. 23, Inscripţii, I, p. 120—121 şi doc. cit. din 1713 iun. 23. InG«w. Cant., p. 79 — 80, se susţine că slug. Constantin Corbeanu = Maria, fiica lui (Cornea?) Brăiloiu, a murit la 1748, cu el stingtndu-se fam. Corbeanu. •) St. ioc., XV, p. 360.
CORNĂŢEANU SOCOL (din Cornăţeni şi din Răzvad), fiul lui Drăghici vor. din Cornăţeni şi al Irinei; nepotul de fiică al lui
 162
 Ţara Româneasca
Socol din Răzvad m. vor.1 = Marula, fiica naturală a lui Mihai Viteazul2 şi apoi cu Varvara 3; rudă prin alianţă cu Bunea Gră-dişteanu şi cu Gheorghe Băleanu; nepotul lui Radu Florescu m. cluc. şi rudă cu Elina, soţia lui Matei Basarab 4, care îl face dregător, ca pe toate rudele sale.
Fără titlu (cocon, foarte mic) 1602; pah. 1616 dec. 23 —1631 febr. 11 (apare foarte des cu acest titlu, ca martor cu marii boieri); cluc. 1632 sept. 4; cluc. II 1633 mai 20; cluc. (fost) 1634 aug. 5 —1638 aug. 20; m. stol. 1639 ian. 10 —1641 iul. 9; is. la construirea m-rii C-lung de către Matei Basarab (1636) 5. Trimis de Matei Basarab în Trans. (1636 şi 1640) 6. M. cluc. 1641 aug. 18 —1644 dec. 20; f. m. cluc. 1645 mai 10 —1652 sept. 22; tn. slug. 1653 ian. 26 —mai 10. Ucis de slujitorii răsculaţi (1653) 7. Ctitorul bis. din Răzvad (1643—1644), unde avea şi case, şi al bis. din Cornăţeni —Dîmboviţa.
Copii: (la 1645 avea 10, iar la 1648—16): Cîrstea cluc. = Anghelina şi ucis de slujitorii răsculaţi la 1655 8; Vintilă Florescu post. II, pah. şi căp. 9 = Maria, sora lui Papa post., cu care a avut un fiu, Socol Florescu; Ianache slug. şi spăt. = Anca, fiica lui Bunea Grădişteanu m. vist.10 şi + ante 1654 febr. 25 11; Adam —fiul Varvarei, soţia sa —care s-a stabilit în Trans.12; Constantin, Tu-dosie, Iane, Matei şi Nicolae 13. Fiii săi îi spun văr lui Tudoran din Aninoasa14, iar Marica, soţia lui Florescu căp., îi spune cumnat aceluiaşi15. Fiice: Irina; Stanca = Vlad Rudeanu pah., fiul lui Vlad Rudeanu m. log.16; Marula = Mihu Brătăşanu pit.; Anghelina, Marica, Tudora = probabil cu State, tatăl lui Stoian Florescu m. com. şi Anca 17. Una din aceste fiice = Pătru Băleanu, fratele lui Gheorghe B. m. ban 18.
        !) Doc.: 1623 sept. 6, 1628 febr. 23, 1642 mai 20 (DIR, XVII/4, p. 319, ASB, Cozia, XLVIII/9 şi Mitr., CCXCVI/7). V. şi DRH, XXII, indice, Drăghici vornic. La 1654 oct. 11, fiii săi îi spun lui Socol vor. moşul lor (ASB, ms. 314, f. 91). V. şi doc. din 1602, în care Radu post. declară că l-a botezat pe nepotul său Socol după numele lui Socol din Răzvad „moşul nostru" (DIR, XVII/l, p. 68). Cu toate acestea, în inscripţia crucii din Corneşti, Socol numeşte „părinţii noştri" pe Necula vor. şi Irina ot Cornăţeni şi „moşi" pe Vintilă vel vor. din Cornăţeni şi pe Voica (St. doc., XV, p. 276). Drăghici vor. + 1616, □ la bis. Mahalaua din Tîrgovişte (Inscripţii,
        II,  p. 95 — 96). Soţia sa, Irina, + 1620, □ acelaşi loc (ibid., p. 96). V. şi Filitti, Arhiva, p. 1, nota. 2) St. doc., XV, p. 276. Despre procesul în care s-a dovedit că Marula era mai tînără cu doi ani decît data cărţii invocată de mama ei, v. doc. din 1616 dec. 23 (DIR, XVII/3, p. 72). V. şi Sacerdoţeanu A., Marula nu e fiica lui Mihai Viteazul („Hrisovul", 1941, p. 218—240 + 1 pl.); Drăghiceanu V., Epitaful unei fete de domn (CL, 1908, p. 611 — 612), St. doc., V, p. 701 — 702 şi St. Nicolaescu, Doc. slavo-romdne,
 Secolul XVII
 163
      p. 301. ») Doc. 1654 febr. 25 (MIB, nr. 26913). *) Doc. 1649 iun. 23 (Acad.. CCI/20) şi voi. în amintirea lui C. Giurescu, p. 217. Intr-un doc. nedatat de la C. Brlncoveanu (fotocopie la Inst. de istorie) se spune c& soţia lui Socol Comăţeanu era „rudenie den rodul dumnealor" familiei Cantacuzino. •) Doc. 1639 aug. 7 (ASB. m-rea C-lung, LIII/2). •) Doc. 1640 febr. 24 (ASB, Nucet, XX/18). V. şi St. doc., IV, p. 218-219, 220-221. 7) Istoria. p. 115, Istoriile, p. 109. După informaţiile cronicarului sas G. Kraus, Socol
      —   care era un boier puternic şi bogat „cum nu se găsea altul in Ţara Românească" — ar fi fost ucis de seimeni sub acuzaţia de trădare, deoarece oastea lui Vasile Lupu, cînd „pîrjolise şi prădase satele şi aşezările", cruţase numai satele lui Socol. Motivul real ar fi fost însă un altul, după părerea cronicarului, şi anume că Socol interzisese seimenilor să treacă pe un imaş al său pe unde scurtau drumul spre curtea domnească. După moarte „l-au prădat de toate bunurile sale" (Kraus, p. 158—159). 8) Doc. 1655 apr. 20 (ASB. Mitr., XCIX/15) •) Doc. 1659 febr. 3, 1666 ian. 18 etc. (ASB, Cotroceni, II/3 şi 6). 10) Doc.: 1649 mart. 10. 1652 ian. 9. 1662-1663, 1694 ian. 25, apr. 17 (ASB, m-rea C-lung, XXI/3, ms. 705, f. 23 v., Cotroceni, XIII/9, Iorga, Doc. Cant., p. 20-21, Acad., CDLXVI/140). V. şi Florescu, CUeva neamuri, p. 18). u) Doc. 1654 febr. 25 (MIB, nr. 26913). Piatra de mormînt datează din sept. 1653 (Inscripţii, II, p. 96). u) Doc. cit. din
      1694 apr. 17. Despre Socol v.: Iorga N., începutul lui Socol din Cornăţeni (CL, 1905, p. 120—121); Florescu G. D., Un sfetnic al lui Matei Basarab, ginerele lui Mihai Viteazul (RIR, XI-XII, 1941-1942, p. 66-94 + 3tabl.) şi extras. Buc., 1942. V. şi scrisorile sale către braşoveni în St. doc., X, p. 58, 109, 132-133, 149, 194-195, Hurmuzaki, XV, p. 1129-1130 etc. u) St. doc., XV, p. 97, 276. “) Doc. 1655 apr. 20 (ASB, Mitr., XCIX/15). “) Doc. 1666 nov. 1> (ibid., XCIX/49). ») Doc. 1669 apr. 15 (Acad., XLIV/136). 17) St. doc., XV. p. 276. 18) Doc. 1667 ian. 16 (MIB, nr. 28435).
CORNEA, v. Brăiloiu Cornea. CORUIA (DIN CIOVÎRNIŞANI), fiul lui Buliga din Ciovîmişani agă 1; = Armenca, fiica lui Laţco com. din Paia 2 şi apoi cu Anca, sora lui Dumitru Dumitrescu, negustor 3.
Spăt. 1656 ian. II4; cluc. 1656 mai 21; post. 1658 mai 25—1659 iul. 22; căp. 1660 ian. 22—1661 mai 285; tn. med. 1666 ian. 14— 1669 febr. 9; m. pit. 1669 nov. 14—1672 ian. 4; m. pah. 1672 ian. 5—1673 aug.; f. m. pah. 1674 mai 20; m. cluc. 1675 oct. 4— 1677 ian. 27; cluc. (fost) 1677 mart. 1; m. pah. 1678 ian. 3— nov. 18; tn. cluc. 1679 ian. 16—dec. 15; cluc. (fost) 1680 ian. 27—
1681  iun. 4. + ante 1682 iul. 27®. A terminat bis. m-rii Topolniţa, începută de tatăl său. A avut un fiu, Preda, care nu a mai ajuns mare dregător7 şi o fiică, Hîrsova8, care a devenit Hristina monahia9.
       !) Doc. 1661 mai 28. 1666 febr. 3 etc. (Arh. St. Craiova, CCXVIII/4, Acad.. CIX/10). V. şi Surete, VI, p. 80. Inscripţii, I. p. 209 etc. *) Pe portretul votiv de la m-rea Topolniţa figurează Armenca vel păh<ărnicească> (BCMI, 1931, p. 116). Intr-un doc. din 1685 dec. 26. fiica sa, Hîrsova, declara că mama sa avea zestre „de la (Barbu?) Brâdeseul", care era rudă cu
 164
Ţara Românească
       Armenca (ASB, Hurezi, XV/10). 3) Doc. 1690 mart. 10 (ASB, Tismana, LYII/5). V. şi AO, 1939, p. 475 — 476. 4) Cu acest titlu apare şi în pisania m-rii Topolniţa, ctitoria tatălui siu, la 1645—1646 (BCMI, 1931, p. 115). Despre el v. şi Florescu, Cîteva neamuri, p. 28 — 29, AO, 1929, p. 287 şi urm. şi bibliografia de la tatăl său. •) Doc. cit. din 1661 mai 28. După informaţiile date de Miron Costin, un boier Coruia (numit uneori şi Cornia) ar fi participat alături de Mihnea al III-lea la luptele acestuia cu turcii (M. Costin. p. 187). •) ASB, Cotroceni, XXXIV/6. 7) Doc. cit. din 1685 dec. 26. 8) Doc. 1695 apr. 25 (ASB, Suluri, nr. 9). •) Inscripţii Buc., p. 311.
COSTEA CHIHAIA. Capuchehaia lui Radu Şerban la Ţarigrad, trimis de domn „de a închinat cinstitului împărat ţara şi a făcut pace întregii ţări"1. M. com. 1610 apr. 3—dec. 10; m. pit. 1616 iun. 22 (acelaşi?); m. slug. 1625 dec. 31; slug. (fost?) 1626 mai 22; m. slug. 1626 aug. 7; f. m. slug. 1626 dec. 29—1629 mai 18.
      i) Doc. 1606 ian. 28, 1626 mai 22 (DIR, XVII/l, p. 208 şi DRH, XXI, p. 134. V. şi XXI-XXII, indice.
COSTESCU, v. Iorga (Costescu).
COŢOFEANU MIHAI (din Coţofeni şi din Ţînţăreni), fiul lui Preda Ţînţăreanu cluc.1 şi al jupaniţei Mara; nepotul Neacşei, sora lui Şerban m. ban2; nepotul de frate al lui Mihai Ţînţăreanu3; = Hîrsova, fiica lui Dragotă post. din Borăscu4.
Fără titlu 1612 aug. 7, 1619 ian. 18; post. 1619 apr. 21—1627 mai 13; cluc. 1628 mai 29—iul. 15; f. cluc. 1628 oct. 1; cluc. 1629 apr. 12—dec. 5. Pribeag în Trans. cu Matei Basarab (1630), de unde se întoarce în 1631®. Făcut de Matei Basarab m. stol.
1633  mart. 15—dec. 29; m. spăt. 1634 ian. 6—1635 dec. 20; spăt. (fost) 1636 mart. 29—1637 oct. 29. Fratele său, Dumitraşcu (I) Spineanu, a fost post. (1622—1629) şi cluc.6.
       ») Doc.: 1612 aug. 7, 1628 iul. 15 şi 1656 apr. 27 (DIR, XVII/2, p. 94, Acad., LXXVI/21 şi ASB, Sf. Gheorghe-Nou, XXXVIII/2). Preda Ţînţăreanu a fost partizanul lui Simion Movilă „cîndu s-au ridicat cu Mehedinţii cu Radul vod<ă>" (DIR, XVII/l, p. 38). El = întîi cu Caplea, fiica lui Ivan din Ruda m. log. (fiind deci cumnat cu Teodosie Rudeanu) şi apoi cu o altă jupaniţă, care a fost mama lui Mihai (doc. <1619>, DIR, XVII/3, p. 452). *) Doc.: 1636 febr. 16, iun. 21,1638 ian. 12 (Acad., XLIII/12, ASB, Mitr., XXXI/4, 6). După + sa, Hîrsova = Chiriţă, cu care a avut o fiică Iudita = Ladislau Zeik, nobil ardelean („Aluta“, 1970, I, p. 138, 144—148). ») Doc. 1633 mart. 11 (Acad., LXXI/213). *) Informaţie de la D. Pleşia. «) Istoria, p. 96. 99 şi Veress. IX, p. 314. V. şi St. doc., IV, p. 19 — 20. Despre el v. C. V. Obedeanu, Mihai Cofofeanu (AO, VIII, 1929, p. 62—74) şi Lecca, Familiile boiereşti, p. 186 — 187. •) Doc. 1636 mart. 29 (Acad., DCXXIII/45). V. şi RIAF, voi. XI, partea a Ii-a, p. 291.
 Secolul XVII
 165
(COŢOFEANU) IANĂŞ = Stanca, fiica lui Pîrvu căm., nepoata lui Mihai Coţofeanu m. spăt.1. Fără titlu 1664 iun. 122; căp.1667 ian. 8; fără titlu 1672 iun. 3—1675 nov. 4; f. m. jit. (el?) 1678 apr. 4; jit. (fost) 1679 sept. 13—nov. 20; m. căp. 1680 apr. 28; căp. 1681 iun. 1; m. serd. 1682 iun. 25—sept. 21. Trimis cu oastea de Şerban Cantacuzino în ajutorul lui Emeric Tdkoly3. Fiica sa, Maria, = Constantin4.
      *) Doc. 1681 iun. 1 şi 1693 iun. 4 (ASB, Mitr., XXI/5 şi MIB, nr. 31242). Menţionez că un Ianăş căp. (acesta?) murise Înainte de 1693 dec. 11 (ASB, Sf. Apostoli, IX/21). *) Semnează Ianeş Coţofeanu (ASB. Mitr., VII 1/6). ») Istoriile, p. 178. *) Doc. 1701 febr. 16 (Doc. agrare. I. p. 187-188).
CREŢULESCU RADU (din Creţuleşti), fiul lui Stan log. din Cre-ţuleşti şi al Stancăi, fiica lui Fiera log. şi sora lui Papa Greceanu m. vor.1; = Preda şi a doua oară cu Marica, fiica lui Constantin Cantacuzino m. post.2 (fosta soţie a lui Pană Filipescu); cumnat cu fraţii Cantacuzino — a căror soartă a împărtăşit-o — şi cu Tudoran (Vlădescu) m. cluc. din Aninoasa; nepotul prin prima soţie al lui Dragomir din Plăviceni m. vor.3.
Log. (scrie un zapis) 1646 febr. 16; log. 1650 mart. 3—1656 ian. 8; log. II (is.) 1656 febr. 1; log. 1656 mart. 15—1657 iun. 12; post. (?) 1658 mai 9—iun. 8; log. 1658 dec. 22—1662 sept. (apare foarte des cu acest titlu, ca martor cu marii boieri). în relaţii foarte bune cu Grigore Ghica, la începutul domniei4. M. log.
1662   sept. 29—1663 mai 22; 1665 febr. 2—1672 ian. 5. Trimis la Poartă cu un grup de boieri pentru reglementarea hotarelor (1671)6; f. m. log. 1672 mai 14—iun. 16. Is.-caimacam al lui Antonie vodă din Popeşti, cînd acesta pleacă la Poartă (ian. 1672)6. Partizan al Cantacuzinilor, este prins şi închis de Grigore Ghica (mart. 1672)7. Surghiunit de turci în insula Creta (vara 1673)8, este adus în ţară de Gheorghe Duca (1674)9. M. vor. 1674 iun. 7—
1675   aug. 7; is. sc. Buc., 1674 iun. 30—iul. 2810; 1675 mai 11— sept. 911; f. m. vor. 1676 mai 27—1678 mai 26. Prins şi închis de Gheorghe Duca (1676)12. Fuge în Trans. (1678)13. Revine la începutul domniei lui Şerban Cantacuzino, care îl face m. log. 1679 ian. 16—1680 mart. 20; is. sc. Buc. 1679 aug. 914. Ctitor al bis. din Bărbuleţu, Creţuleşti-Mănăstirea (1669) şi al bis. Creţulescu din Tîrgovişte.
Fiul său, Pîrvu post. II la 1686, a fost tatăl lui Iordache Creţulescu, ajuns mare dregător în sec. XVTII, şi al lui Radu cluc.
 166
 Ţara Românească
de arie la 17011S. Radu C. a avut şi o soră, Alexandra, = Tu-doran (Vlădescu) din Aninoasa cluc.
       *) Doc.: 1615 ian. 25, 1652 mai 1, 1666 ian. 8 (DIR. XVII/2, p. 365, ASB, Mitr., C/4 şi Iorga, Doc. Cant., p. 62—63). Ca log., Radu Creţulescu semnează uneori Radu Stanovici (doc. 1650 mart. 3, Acad., DCXXIII/61). Tatii său Stan apare ca martor în doc. cu diverşi mici boieri (doc. 1633 dec. 19, 1637 mart. 5, ASB, ep. Argeş, 111/13, şi Radu vodă, IX/7). Stan era fiul unui alt Stan, care, la rîndul său, era fiul lui Vintilă pah. din Baloteşti şi al Caplei, fiica Caplei din Periş şi a lui Stan m. spăt. din Corbi. Cre-ţuleştii descind deci din boieri mari din sec. XVI şi sînt rudă cu fam. Cor-beanu şi Greceanu. a) Istoria, p. 166, 168, şi Filitti, Arhiva, p. XXVIII. Portretul primei soţii, Preda, s-a păstrat în tabloul ctitoricesc al bis. din Rebegeşti, alături de acela al lui Radu Creţulescu şi al fiului lor, Pîrvu (SCIA, 1958, nr. 2, p. 56-57). 3) Doc. 1665 mai 12 şi 1667 sept. 18 (ASB, ms. 127, f. 394 v. şi Acad., CXCII/72).*) Doc. 1660 febr. 22 (Acad., XLIV/52).
       6)  Doc. 1671 iul. 3 (ASB, Tismana, LVIII/8). •) Istoriile, p. 144 şi doc.
       1672 ian. 27 (ASB, Cotroceni, XXV/23).7) Istoria, p. 164 şi Istoriile, p. 149.
       8)  Istoriile, p. 154. ®) Ibid., p. 160. 10) Filitti, Arhiva, p. 170 şi ASB, ms. 256, f. 517. «) MIB, nr. 28445 şi ASB, ms. 256, f. 519. V. şi idem, Mitr., CCLVII/4 şi Potra, Documente, p. 169. 12) Istoriile, p. 170. ia) Istoriile, p. 173. V. şi sigiliul său ca m. vor. din 1675 în SCIM, I, 1950, p. 165 — 166 şi RA, 1927-1929, nr. 4-5, p. 131-132. “) Iorga, Doc. Cant., p. 99. Despre boierii Creţuleşti v. şi: Notice gSnialogique sur la familie Kretzulesco-Bassaraba, Napoli, f .a.; Lecca, Familiile boiereşti, p. 300—305; Kretzulescu Em., Istoricul bisericii din Creţuleşti-Mănăstirea (BCMI, 1934, p. 190—191); idem, Memoriu asupra aşezămintelor bisericii Kretzulescu, Buc., 1938; Filitti, Arhiva, p. 87 şi urm. (doc. ref. la fam. Creţulescu); Florescu, Ctteva neamuri, p. 21 şi pomelnicul fam. de la m-rea Argeş (BOR, 1965, nr. 3 — 4, p. 314). «) Doc. 1701 nov. 26 (Acad., DXLV/3 şi 5).
CREŢULESCU PĂDURE, fiul lui Stan log. din Creţuleşti1; frate cu Radu C. m. log; = Doichiţa2; cumnat cu Tudoran (Vlădescu) din Aninoasa m. cluc.3. Post. 1660 iul. 13—1672 iun. 16. Fuge din ţară în vremea domniei a doua a lui Grigore Ghica (1673)4; m. pit.
1674   ian. 3—iul. 4; pit. (fost) 1680 nov. 18. Fiul său, Matei6, a ajuns m. şet. şi m. stol. Avînd o atitudine filo-austriacă, la 1717 a făcut parte din delegaţia trimisă la împăratul Carol al VI-lea6. Alt fiu s-a numit Pană7.
       *) Doc. 1660 iul. 13, 1666 ian. 8 (ASB, m-rea Rm. Sărat, V/5, Acad., LXXVI/20 şi Iorga, Doc. Cant., p. 62-63). ■) Doc. 1700 mai 1 (ASB. ep. Buzău, X/55). ») Doc. 1673 iul. 3 (ASB, Mitr., CCCXXX/2). *) Doc. cit. la nota precedentă. *) Doc. cit. din 1700 mai 1 şi 1701 nov. 26 (Acad., DXLV/3 şi 5). •) Giurescu, Material, I, p. 107; v. şi indice. 7) Tabloul familiei, inclusiv acest fiu Pană, se conservă în bis. din Rebegeşti, ctitoria fraţilor Radu şi Pădure (SCIA, 1958. nr. 2, p. 56-57).
 Secolul XVII
 167
DAN DANILOVICI, v. sec. XVI.
DANCIU, v. Comăneanu Danciu, Pîrîianu Danciu.
DANOVICI MARCO (din Orbeasca)1, fiul lui Oprea log.; nepotul de fiică al lui Dan Danilovici m. vor.2; = Rada, fosta soţie a lui Staico Rudeanu pah.,care era fiul lui Teodosie R. m. log.8; soţia sa era nepoata de fiu a lui Dumitru din Cepturi m. vor.; Marco a fost nepotul Neagăi, soţia lui Mitrea m. vor.4.
Fără titlu 1615 iul. 6—1623 apr. 28; post. 1623 apr. 30—1624 iun. 28; log. 1633 nov. 26—1634 oct. 31; log. de vist. (şi log.) 1636 iul. 11—1641 nov. 23. Membru al soliei trimise de Matei Basarab în Trans. (1640)6. M. pah. 1641 dec. 24—1643 dec. 22; m. arm. 1644 mai 1—ante 1652 ian. 15. A ţinut de bir jud. Buzău6 şi a fost is. la repararea mitropoliei din Tîrgovişte7. + în slujbă ante 1652 ian. 15®. Ctitorul bis. din Sîmbureşti-Olt, unde avea şi curţi.
Copii: Toader post. şi căp., care nu a ocupat dregătorii mai înalte® şi Vişana10. Marco a avut şi un frate, Tatu Danovici, care a ajuns slug. II11.
      *) Aşa i se spune la 1655 mart. 29 (Gen. doc., I, p. 104). V. şi ibid., II, p. 154. 2) Doc. 1636 sept. 20, 1639 iul. 28 (MIB, nr. 27202, ASB, Radu vodă, CI/1). în doc. din 1615 iul. 6 se spune că era nepotul Vlădaei, soţia lui Dan m. vor. (DIR, XVII/2, p. 414). 3) Doc. 1638 aug. 1 (Acad., CDLXVIII/82). La 1641 iun. 4 este amintit Marco log., soţul Voicăi (Acad., XXI/279). *) Doc. 1648 oct. 5 (Acad., LXXII/50). 5) St. doc., IV, p. 219, 221 şi Meteş, Domni şi hoicn, p. 62. V. şi Veress. X, p. 72 — 75. Menţionez că Marco log. mai fusese trimis ca sol al lui Matei Basarab la Gheorghe Rak6czy I şi în anul 1638, împreună cu Sima log. (Veress, IX, p. 34 — 35 şi 37-39). ®) Doc. 1646 apr. 23 (ASB, ep. Buzău, XVII-XVIII/6).
      7) Drăghiceanu, Mitropolia, p. 7. e) Acad., LYIII/34. V. şi Filitti, Arhiva, p. 217. ») Doc. 1653 oct. 15, 1670 febr. 8 (MIB, nr. 26861 şi ASB, Mitr., CXXVII/1). 10) Inscripţii Buc., p. 276. “) Doc. 1638 iul. 22 (Acad., CXCII/67).
DEDIU (grec). M. vist. 1611 sept. 15—1615 nov. 10; 1616 febr. 24. Solul lui Radu Mihnea la Poartă1.
      i) Veress, VIII, p. 277.
DEDULESCU GHEORGHIŢĂ (Gheorghe)1, fiul lui Dediu post. Dedulescu2. Fără titlu 1680 mai 1; m. slug. 1682 ian. 26—iul. 27; slug. (fost) 1683 mai 1. O fiică a sa = Neagoe Topliceanu căp.8, ajuns apoi m. cluc.4. Ctitorul schitului Jitia. Un fiu sau un nepot al său (?) a fost m. com. 5
        x) în listele publicate în SMIM, IV, p. 583. este trecut ca m. slug. în locul său Gheorghiţă Dudescu. Din doc. din 1682 mai 30 şi 1683 mai 1
 168
Ţara Românească
       rezultă că se numea Dedulescu (ASB, m-rea Rm. Sărat, XXV/2, MIB, nr. 35235). Gheorghiţă Dudescu nu se întilneşte în doc. Radu Dudescu, fiul lui D. Dudescu, a fost slug. II la 1653 mart. 6 (Acad., ms. 260, f. 37).
       2) Filitti, Arhiva, p. 57. 3) Ibid. 4) Ibid., p. 61. Despre fam. Dedulescu v. şi I. C. Filitti, Ctitoriile boierilor Deduleşti. 5) RI, 192?, p. 154.
DELEANU DRĂGUŞIN (din Deleni)1, rudă dinspre mamă cu Matei Basarab2 şi cu Dragomir m. vor. din Plăviceni3; = Drăgana4. Fără titlu 1624 iun. 10; post. 1632 iul. 18; Matei Basarab l-a făcut şi menţinut dregător în timpul domniei; post. II 1633 apr. 10 —1637 apr. 17. A ţinut de bir jud. Olt ante 1636 mai 6; post. (fost) 1638 mart. 13—oct. 20. Căm. la Ocnele Mari, 1638 mai 9. M. slug. 1639 febr. 8—1640 iun. 29; m. arm. 1641 ian. 13—1643 aug. 13; m. pah. 1644 ian. 2—1650 apr. 18. + în slujbă la 1650. Ctitorul schitului Deleni-Olt — unde □ la 1650 — şi, împreună cu Matei Basarab, al m-rii Drăgăneşti-Teleorman. Fiii săi: Gorgan cluc. II (1652), Necula6 şi Fota post.6 nu au mai ajuns mari dregători7. în timpul răscoalei din 1655 au pribegit în Trans. Nicula era pit. la 1686 ian. 24, 1696 mart. 5 şi sept. 6®. Gorgan = Chiajna, fiica lui Radu-Staico Popescu m. ban9. Drăguşin a avut şi trei fiice: Stana, Aspra şi Anca10. Fratele lui Drăguşin, Radu (din Brîncoveni şi din Prooroci) a fost cluc.11. A avut şi o soră, Calea 12. Fiica lui Radu, Elina, = Dragomir m. vor. din Plăviceni.
       i) Aşa îşi spune la 1643 iun. 3 (Acad., LXXV/247). El a cumpărat satul Deleni (de unde i se trage numele) de la fam. Rudeanu (v. doc. din 1633 apr. 10, Acad., LXXV/193). *) Inscripţii, i. II, p. 338 — 339 şi Inscripţii Buc., p. 481. Matei Basarab declară că Drăguşin îi era rudă „despre mumă-mea“. în Istoria Ţării Româneşti, p. 99 se afirmă însă că a fost sluga lui Matei Basarab. s) Doc. 1665 mai 12 (ASB, ms. 127, f. 394 v.). Fiul
       său, Necula, era considerat nepotul lui Dragomir m. vor. din Plăviceni, alături de Radu Creţulescu m. log. şi Tănasie Sărăcinescu (doc. 1667 sept. 8 şi 15, Acad., CXCII/70 şi 72). După informaţiile date de D. Pleşia, Drăguşin din Deleni şi Brîncoveni era fiul Măriei, fiica lui Drăguşin banul, care era fratele lui Mitrea m. vor. 4) Doc. 1652 mart. (Acad., LXXV/203). ®) Doc. cit. din 1643 iun. 3 şi 1667 mai 27, 1668 mai 12 etc. (Acad., CLVI/7). «) ASB, Govora. XXV/19 şi Acad., CCVI/47. 7) Doc.: 1652 mart., 1654 iun. 20. 1665 iun. 8 etc. (Acad., LXXV/201, 203 şi 204 şi Ionaşcu, Olt, p. 89-94). 8) Acad., LXIX/122, CCCLXVIII/233 şi MIB, nr. 25088. «) Doc. 1666 nov. 28 (ASB, Mitr., CLVII/55). 10) Ionaşcu, Olt. p. 93. “) Doc. 1639 iul. 3 (ASB. Mitr.. CCCLXXXVII/1, f. 7). **) Doc. 1660 febr. 1 (ASB, ms. 707, f. 226). Despre fam. Deleanu v. Năsturel P. V., Schitul Deleni (RIAF, XIV, 1913, p. 125-130) şi Ionaşcu, Olt, p. 92-116.
 Secolul XVII
 169
DIICU, v. Buicescu Diicu, Rudeanu Diicu.
DIMITRIE, v. Buzinca (Dimitrie).
DOICESCU COLŢEA (din Doiceşti), fiul lui Danciu cluc. Doicescu1; care era nepotul de fiu al lui Radu, fiul lui Danciu al lui Bogdan m. pah. Boierii Doiceşti sînt înrudiţi cu fam. Popescu-Şintescu; = Rada, fiica lui Calotă (din Boziani)2.
Cocon (foarte mic) şi post. 1620 mai 29; fără titlu 1632 dec. 20— 1636 iun. 25; post. 1641 mart. 5; vor. II (şi vor.) 1644 apr. 10—
1654  dec. 17; m. pit. 1655 ian. 5—dec. 25; f. m. pit. (şi pit.)
1656  ian. 22—1657 aug. 1. Trimis de Mihnea al III-lea la Poartă cu pîră contra lui Constantin Cantacuzino3. M. com. 1660 febr. 6— aug. 28; m. cluc. 1661 apr. 15—sept. 6; i. m. cluc. 1662 ian. 23—
1664  apr. 14; m. cluc. 1664 aug. 11—nov. 4; f. m. cluc. (şi cluc.)
1665  mai 13—1668 oct. 21«.
Copii: Udrea log., Radu spăt., Dumitraşco log., Necula log., Danciu, Dumitra = Matei Balotescu pah.6 şi Anghelina6 = Pătraşco Bucşanu-Urziceanu7. Dintre aceştia, Udrea era pit. la 1705 mai 27®. Radu = Ilinca, nepoata de fiu a lui Chircă Rudeanu m. ban, fiind □ la mitropolia din Bucureşti.
      ») Doc.: 1620 mai 29. 1647 febr. 10, apr. 8 etc. (DIR, XVII/3, p. 539, Acad., DLVIII/5 şi ASB, ep. Argeş, XLVII/7). Danciu apare ca martor sau jurător alături de boierii mici şi de marii dregători (doc. 1639 ian. 25,
      1641 sept. 8 etc., ASB. Mitr., LXIII/4 şi XXVII/6). După informaţiile date de D. Pleşia, Danciu din Doiceşti era fiul lui Radu Zgăişor din Vlădeni, care, la rtndul său, era fiul lui Radu, fiul lui Danciu al lui Bogdan m. com.; Danciu a fost fiul lui Bogdan m. vor. de la Începutul sec. XVI. Boierii Doiceşti erau şi ei deci urmaşi ai unor mari dregători din sec. al XVI-lea. *) Filitti, Arhiva, p. 31. *) Istoria, p. 136—137 (aici poartă titlul de cluc., deşi nu fusese încă). 4) Menţionat ultima oară în oct. 1668 (ASB, Radu vodă, XIX ter/18). Despre el v. I. Ionaşcu, Neamul lui Colţea Doicescu, un ctitor al bisericii Colţea (RIR, XV, 1945, f. III, p. 359-365). ») Doc. 1682 dec. 1 (Acad., CDLXXXVII/17). •) Doc.: 1670 ian. 13, 1682 dec. 15, 1684 mart. 20, in care se spune că aveau „multă supărare" din cauza sărăciei şi nevoilor, 1692 mai 7 şi 1698 dec. 19 (ASB, Sf. Ioan-Buc., IV/25 şi 27, ms. 314, f. 298, ep. Buzău. LXXXV/16 şi Acad., C/148). 7) Doc.
      1684 ian. 25 (Acad., CDLXXXVII/18 şi 19). 8) Potra. Documente, p. 233.
DOICESCU UDREA (din Doiceşti), fiul lui Danciu D. cluc.1; = Neaga, fiica lui Pătru Mihălcescu post. din Pătîrlage şi a Muşii2; frate cu Colţea Doicescu; cumnat cu Şerban log.3. Rudă cu boierii Cîndeşti-Mihălceşti4.
Fără titlu 1626 iun. 23, 1630 mai 2; post. 1631 nov. 26—1641 iun. 9; cluc. 1642 mart. 6—1643 mai 8; fără titlu 1644 febr. 26;
 170
 Ţara Românească
cluc. 1644 apr. 10—iul. 31; fără titlu 1646 febr. 16; cluc. 1646 iul. 9; slug. 1646 nov. 10; cluc. 1647 febr. 10; slug. 1647 mart. 10—1648 oct. 24; cluc. 1650 ian. 9—1652 nov. 18; m. slug.
1653   oct. 12—1654 mai 30; slug. (fost) 1655 ian. 10. Ucis de slujitorii răsculaţi (1655)6. Ctitorul bis. Colţea din Bucureşti, numită aşa după numele fratelui său6. Nu a avut urmaşi7.
       !) Doc.: 1638 ian. 30. 1646 nov. 10, 1647 febr. 10 etc. (ASB, Cotroceni. LVII/6. Snagov, XLI/2 şi Acad., DLVIII/5). V. şi DRH, XXI—XXII, indice Danciul Doicescu. *) Doc. 1630 mai 2, 1650 ian. 9 (ASB, Cotroceni, XC/10, Bradu, I bis/5). V. şi doc. din 1639 mai 7, 1642 mai 15 (ibid.. XIV/2, VI/2). 3) Doc. 1641 iun. 29 (idem. Mitr., CLXVI/2). *) După părerea lui G. D. Florescu, Neaga era fiica lui Pătru din Bădeni, care era nepotul lui Mihnea din Bădeni m. post.; el era nepotul lui Mihalcea vor. din Pătîrlage, care era, la rlndul său, nepotul de fiică al lui Mihnea din Bădeni şi care a fost tatăl lui Radu Mihalcea-Cîndescu (Florescu, Divanele, p. 334). •) Istoria, p. 121 şi Istoriile, p. 113. V. şi doc. 1658 febr. 10 (MIB, nr. 1678 D). 8) Doc. 1670 mart. (ASB, Mitr., CDXXXIV/1). ’) La 1650 ian. 9 soţia sa declara că a ajuns „la vreme de bătrîneţe" fără coconi (doc. cit.).
DRAGOMIR DIN BĂJEŞTI. M. pit. 1604 apr. 19—1605 iul. 5. Pleacă cu Radu Şerban voievod în pribegie; la 1614 iul. 20 apare ca martor la Tymau1. Copii: Ivan pah. (şi şufar?) = Neaga, sora lui Radu Cocorăscu m. log.2; Badea pah.3. O fiică a lui Ivan, Anca = Pîrvu Vlădescu m. vist.
      !) DIR, XVII/2, p. 305. a) Muzeul Băncii R.S.R. 8) DIR, XVII/2, p. 261-263 (doc. 1614 mart. 26, cînd li se întăreşte celor doi fraţi satul Băjeşti).
DRAGOMIR (Dobromirescu1, Dragomir din Runcu2 şi din Plăviceni), nepotul lui Dobromir m. ban, pe care-1 numeşte bunic3; = Elina, fiica lui Radu cluc. din Brîncoveni, rudă cu Matei Basarab4, care a devenit apoi soţia lui Stroe Leurdeanu5; nu a fost frate cu doamna Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, aşa cum au crezut mulţi cercetători6. Făcut dregător de ruda sa Matei Basarab.
M. arm. 1633 apr. 10—1639 iun. 10; m. cluc. 1639 oct. 25—1641 iul. 9; m. ban 1641 sept. 9—1643 dec. 22; m. vor. 1644 ian. 2— 1652 febr. 26. Dregător credincios al lui Matei Basarab, pe care l-a slujit —timp de 19 ani —„prin ţări străine şi la Ţarigrad şi în tot locul şi cu vărsare de sînge"7. Conducătorul soliei trimise în Trans. la 1650®. + după 1652 mart. 6, cînd îşi făcea diata, fiind „la vreme de petrecanie". în diată declară că toată averea a
 Secolul XVII
 171
realizat-o „den mila măriei sale lu vodă"9. Nu a avut copii10. Ctitorul m-rilor Plăviceni (Aluniş) (1648) şi Lipov.
       1) In listele publicate în SMIM, IV, acesta apare ca m. ban sub numele de Dragomir Dobromirescu (p. 566) şi ca m. cluc. cu numele de Dragomir din Filiaşi (p. 582). Că este una şi aceeaşi persoană o dovedeşte doc. din
       1642   ian. 12, în care se arată că Dragomir m. ban, nepotul lui Dobromir banul, fusese înainte m. cluc. (ASB, Mitr., LXXIII/5). *) Aşa i se spune la 1643 iun. 3 (Acad., LXXV/247). La Runcu avusese casă Dobromir m. ban (v. doc. din 1635 ian. 21, ASB, Hurezi, XIV/l, publicat de I. Ionaşcu, Răspuns d-lui I. C. Filitti ţi ctteva acte privind pe boierii Rudeni, Craiova,
       1935,  p. 10—11). *) Doc. cit. mai sus. La 1639 mart. 16 se afirmă că Dobromir m. ban fusese „moşul" (bunicul) lui Dragomir arm. (I. Ionaşcu, op. cit., p. 18). V. şi doc. din 1635 ian. 21 şi 1645 aug. 20 (ASB, Hurezi, XIV/l şi Radu vodă, V/2). Dragomir era rudă cu Dumitru Filişanu, considerat şi el nepotul lui Dobromir banul, cu care avea ocine împreună (doc. 1641 mai 3, ASB, Mitr., LXXIII/4). După părerea lui Dan Pleşia, Dragomir vor. ar fi fiul lui Stan din Groşerea şi al Voicăi, care era nepoata lui Dobromir banul (D. Pleşia şi P. Cemovodeanu, M-rea Plăviceni fi ctitorul ei. în ms.). 4) Doc. 1667 sept. 9, în care se spune că, după ce s-a căsătorit cu Elina, ruda sa, Matei Basarab „boieritu-l-au şi căt au trăit tot boiarin mare au fost" (Acad., CXCII/69). s) Doc.: 1652 mart. 6, 1655 iun. 28, 1656 iun. 19 (Acad., CXCVII/187, CXCII/71). •) Cf. I. Ionaşcu, Mihai Viteazul fi autorii tratatului de la Alba Iulia. 1595 (AIIC, t. V, 1962, p. 134, nota 171). 7) Doc. <1646 ian.-1647 dec.> 10 (MIB, nr. 26887 şi AO, 1941, p. 77). V. şi Socotelile Brafovului, p. 93 şi Veress, X, p. 196— 197 şi 217-218 (despre soliile sale în Trans). B) St. doc., III, p. CCXXXI şi 28. •) Acad., CXCVII/186 şi St. doc., V, p. 548-549. 10) Doc. cit. din 1667 sept. 9. V. şi scrisorile sale către braşoveni. St. doc., X, p. 110, 176 —
       177.
       Despre el s-a scris mult: Filitti C. I., Mama fi soţia lui Mihai Viteazul (CL, 1921, p. 609 — 627) şi Craiova, 1934, 32 p.; idem. Ctitorii de la Plăviceni fi neamul doamnei Stanca (AO, 1927, p. 266—281); idem, Trei documente privitoare la neamul lui Dragomir vornicul (+ 1653), fratele doamnei Stanca a lui Mihai Viteazul, în voi. Cîteva documente.... Buc.,
       1936,  p. 17—18; Kretzulescu Em. E., Doamna Stanca Kretzulescu Basarab, Buc., 1924; Tocilescu Gr., Doamna Stanca, sofia lui Mihai Viteazul. Studiu istoric (1560—1604), Buc., 1877, 55 p. V. şi sigiliile sale ca m. ban şi m. vor. în SCIM, I, 1950, p. 152 şi 160.
 (DRĂGESCU) CÎRSTEA (Hristea Scordocul)1, grec2; rudă cu boierii Cîndeşti; = Marica; cumnat cu Negoiţă slug., fiul lui Stroe şet. din Drăgeşti3. Rudă prin aceştia cu Bălenii. Capuchehaia lui Şerban Cantacuzino la turci (1683)4; m. post. 1684 apr. 12—1688 iul. 4. închis la m-rea Tismana de Şerban Cantacuzino, ante 1688 oct. 26®; f. m. post., is. sc. Tîrgovişte,
 1689   apr. 96; f. m. post. 1689 iul. 23. închis şi ucis de Constantin Brîncoveanu (1690), pentru neînţelegerile avute pe vremea
 172
 Ţara Românească
 cînd domnul era boier7, -f- ante 1690 mai 30, lăsîndu-şi urmaşii în sărăcie8. Fiii săi, Duca şi Mihai, nu au mai ajuns mari dregători9.
       *) Aşa îi spune autorul Istoriilor, p. 191. *) Semnează greceşte Hristea (doc. 1688 iul. 4, ASB, Banu, VII/10). Un sluger Hristu semnează de asemenea greceşte la 1682 sept. 21 (idem. Mitr., CXXV/6). ®) Doc. 1687 febr. 17 (Acad., XLV/66). *) Istoriile, p. 182. •) Acad.. XXIX/325. •) ASB, m-rea C-lung, XXVII/13. ’) Istoriile, p. 191. ») ASB, Bradu, XVI/8. ') Doc. cit. din 1688 oct. 26.
DRĂGHICI, v. Cantacuzino Drăghici.
DRĂGOI (din Fălcoi), fiul lui Pătru log.; = Alexandra, fiica lui Teodosie Corbeanu m. ban1. Log. (?) 1634 aug. 3—1648; căp. 1650—1657; m. slug. 1658 dec. 9. Copii: Preda post., Matei spăt. din Preuteşti, Petru2, Marica = Danciu Zătreanu post.
      *) ASB. Govora, XIII/13. *) Doc. 1671 iun. 17 şi oct. 27 (ASB, ep.
      Rîmnic, XCII/3 şi Dep. Filipescu, 1/54).
DRĂGUŞIN, v. Deleanu Drăguşin.
DROSU MIHAI (din Braloştiţa)1, fiul lui Drosu post. din Bra-loştiţa şi Vîlcăneşti2, care era văr cu David din Vîlcăneşti şi cu Cîrstea din Izbiceni8; nepotul lui Dumitru banul din Vîlcăneşti, primul soţ al Stancăi, care a devenit apoi soţia lui Mihai Viteazul4. Fără titlu 1669 iul. 22—1670 aug. 28; pah. 1671 iun. 3; fără titlu 1672 ian. 10; arm. II 1672 iun. 3—iul. 11. După cum rezultă dintr-un doc. mai tîrziu, în această calitate „a stat asupra (Can-tacuzinilor) cu multă vrăjmăşie şi cu multe groaze de moarte îngrozindu-i şi afar-den prada domnească ce le-au prădat Gligore vodă (Ghica) casa dumnealor, amestecatu-s-au şi Drosul armaş de au luat de la dumnealui Costandin stolnic mai osebit multe altele"; din acest motiv, în timpul domniei lui Constantin Brîncoveanu i se confiscă din avere. Cluc. 1674 mart. 15—mai 12; jit. 1676 mart. 4—iun. 7; serd. (?) 1677 mai 27—1678 mai 31; m. jit. 1677 febr. 15—1679 iun. 11. în primăvara anului 1679, merge la Dogancale cu Şerban Cantacuzino, care urmărea să-l ucidă, dînd poruncă unor tătari să-i taie capul5. + plin de datorii, lăsînd un fiu, Iane, ucis şi el curînd8, tot din porunca lui Şerban Cantacuzino.
               !) Aici îşi avea casele (doc. 1681, la Filitti, Arhiva, p. 230). *) Doc. 1674
                mart. 15 (ASB, Brîncoveni, VI/3). ») Doc. 1634 aug. 30 (ibid., VI/1). «)
        Informaţie de la Dan Pleşia. •) Istoriile, p. 173. •) Doc. 1694 mai 8 (ASB, ms. 705, f. 31 v.—33). V. şi Filitti, Arhiva, p. 230. După părerea autorului „Relaţiei istorice", Drosul serd. a fost ucis de tătari la porunca lui Şerban
 Secolul XVII
 173
      Cantacuzino, iar fiul său a fost aruncat în ocnă, din ordinul aceluiaşi (Mag. istoric, V, p. 38 — 39. V. şi C. Erbiceanu, Cronicari greci, p. 23—24, unde se spune că. a fost ucis şi el şi copiii săi).
DUDESCU DUMITRU, de origine modestă, fiul lui Luca log. din Dudeşti şi al Ancăi1; = Maria8.
Log. 1608 aug. 29—1611 sept. 11 (scrie un hrisov); log. II (şi is. uneori) 1610 oct. 30—1613 mai 6; log. (fost) 1614 aug. 26. în această calitate a slujit „cu multă trudă şi prin alte ţări străine" lui Radu Mihnea3; log. (fost?) 1614 oct. 12—1616 oct. 12; m. pit. (Dumitru din Tătarul)1 ante 1616 dec. 2; f. m. pit. 1616 dec. 2—1617 mart. 6; log. II (is.) 1618 oct. 27 (în aceeaşi vreme mai există un Dumitru log., fiul lui Paraschiva II log., care scria hrisoave la < 1618 > dec. 17—1618 dec. 27); vist. II (şi vist.) 1619 iul.  28—1631     iun.  16; f. vist. II 1626 nov. 14; vist. II
1627 oct.  10—1628     febr. 10; vist. (fost) 1631 aug. 12; m. slug.
1631 dec. —1632 apr. 24; vist. II 1632 iul. 2. Fuge în Mold. la Alexandru Iliaş, pentru a aduce domn pe fiul acestuia, Radu Iliaş (1632), fiind contra lui Matei Basarab, pe care îl pîrăşte la Poartă (ian. 1633). Se împacă apoi cu Matei Basarab care îl trimite în solie la Poartă (vara    1633)6. Vist. (fost) 1633 iun. 16—
1634 mai   1; m. vist. 1634  mai 6—1636 nov. 11. Fiind capuchehaie
la Ţarigrad, a furat din banii haradului6, după care a fost scos din funcţie şi şi-a vîndut averea ca să plătească7. F. m. vist. 1636 dec. 21—1641 iun. 11; m. vor. 1641 dec. 24—1643 dec. 22; f. m. vor. 1644 mart. 26—1647 iun. 15. Despre moartea sa v.doc. din 1649 iul. 20®. El a fost începătorul fam. Dudescu, care a jucat un rol politic important în sec. XVIII.
Copii: Radu (I) log.*; Ruxandra = Gavril spăt., fiul lui Mîrzea m. vor.10; Stanca = Mirică pah., fiul lui Nedelco Boteanu11; Marica = Preda slug., fiul lui Buzinca m. vist.12. Radu Dudescu log. = fiica lui Fiera Leurdeanu m. log.18 şi apoi cu Cătălina, fiica lui Vlad Rudeanu m. log.14, a avut mai mulţi fii: Radu (II) căp., Elena şi Marica, ce au devenit soţiile lui Moise spăt. din Cîndeşti şi Vîlcu Grădişteanu m. vor.15, precum şi pe Ancuţa şi Chiera. Radu (II) căp. = Neacşa, fiica lui Gheorghe Băleanu m. ban16 (din care pricină a fost „muncit pînă lîngă moarte" de Gheorghe Duca); el a avut copii pe Radu (III) m. log. = Maria, sora lui Ştefan Cantacuzino voievod, Hrizea, Gheorghe, Marica şi Andrei17. In felul acesta, fam. Dudescu s-a înrudit cu cele mai de seamă familii boiereşti din ţară.
      *) Doc. <1639> iun. 6,(1641 iun. 11 (ASB, Marcuţa.XII/1, Acad.,CDLXXXIII /II). *) Doc. 1634 mai 1 (Acad., XLII/79). •) Doc. 1613 mart. 29 (DIR,
 174
Ţara Rom&nească
      XVII/2, p. 163 — 164). V. şi Meteş, Domnişi boieri, p. 34, unde se vorbeşte de un Dumitru log. sol In Ardeal la 1612. 4) Deşi ordinea dregătoriilor este nefirească pentru un cursus bonorum obişnuit, l-am trecut aci ca m. pit. deoarece avea ocine la Tătarul. Despre el v. şi DRH, XXI —XXII (indice. Dumitru Dudescu). •) Istoria, p. 101, 103, 104, Istoriile, p. 96. La 1633 iun. 16 Matei Basarab porunceşte lui Ursu căp. să restituie viile şi morile lui Dumitru vist. din Scurteşti, ară tind „că-1 trimeţ domnia mea laŢarigradu, tn slujba domnii mele şi a ţărăi" (Acad., XLII/12). Viile li fuseseră confiscate la plecarea sa In Mold. •) Doc. 1636 nov. 2 (ASB. Stavropoleos, XXX/3). T) Doc. 1636 dec. 21 (Acad., XLIII/18). Din acest doc. rezultă că fiul său. Radu, „avlnd coconi mărunţi şi casă grea“, s-a „lepădat" de datoriile tatălui său. ') Acad., XLIII/121. ') St. doc., V, p. 602 şi urm. w) Doc. 1648 mai 10, 1670 ian. 10 (Acad., XLIII/106, ASB, ms. 186, f. 14-15). u) Doc. 1656 febr. 1 (MIB, nr. 28421). ») Doc. 1629 mai 20 (Acad., XLI 1/49). «) Doc. cit. din 1636 dec. 21 şi 1693 iul. 15 (Acad., CDXXXIV/1). “) Doc. 1638 aug. 10 şi 1652 iul. 16 (Acad., XLIII/31). «) Doc. 1652 iul. 16 (Acad., DCXXIII/62). “) Doc. 1686 dec. 15 (Acad., CCCXXX/18). lT) Vasilescu, Oltenia, p. 11-12 (cu date şi despre D. Dudescu).
DUM1TKACHI, v. Cantacuzino Dumitrachi şi Paleologu Chiriţă Dumitrache.
DUMITRACHI, grec1 (altul decît Dumitrachi Cantacuzino şi Dumitrache Chiriţă). (Mold.) M. vist. 1616 oct.16;m. pah. 1616 nov. 15—1617 mart. 30; m. vist. 1617 apr. 4—1618 dec. 17; 1623 apr. 6—iun. 25; m. post. (Ţ. Rom.) 1623 oct. 15—1625 apr. 7; m. stol. 1628 febr. 3—1629 sept. 16; m. vist. (Mold.) 1632 mai 28
—aug. 6 (acelaşi?).
      *) Semnează greceşte la 1616 oct. 13 (DIR. A, XVII/4. p. 56). V. şi DRH. XXII, indice.
DUMITRAŞCO, v. Cantacuzino Dumitraşco (Ţarigrădeanu), Caramanlîu Dumitraşco, Corbeanu Dumitraşco, Filipescu Dumitraşco, Poenaru Dumitraşco, Ştirbei Dumitraşco.
DUMITRAŞCO (Bîrsescu?). V. şi Ştirbei Dumitraşco. M. jit. 1673 mart. 71; m. med. 1675 ian. 20—apr. 2; m. pit. 1677 febr. 18—nov. 27; f. m. pit. 1678 ian. 1—mart. 6; m. com. 1679 ian. 16—nov. 2.
     l) La aceeaşi dată mai apare un Dumitraşco agă (ASB, Mitr., CLXXIII/51). din care pricină cei doi slut greu de deosebit In documente.
DUMITRAŞCO DIN BOGDĂNEI = Alexandra, fiica lui Hrizea din Bălteni m. vor.1. M. arm. 1618 mai 10—sept. 3; m. duc. 1619 mart. 7; m. pit. 1621 nov. 1—1626 mart. 23; m. vist. 1626 oct. 29—
 Secolul XVn
 175
1627 nov. 3; 1628 mart. 10—iun. 21; f. m. vist. 1628 iun.22—1629 apr. 27; m. vist.   1629 aug.  15—oct.  9; f. m. vist 1630 mart.      3—
mai 22; tn. vist.   1630 iul.  8—iul.   29; tn. spăt. 1630 aug. 26—
1631 mart. 15;      m. vist. 1631 apr.  15—nov. 19; /. m. vist.      (in
sfat) 1632 apr.     20; f. m.  vist. 1632 apr. 24—1637 iun.          12;
is. la Ocnele Mari (1636 mai 18)*. □ m-rea Radu Vodă*.
Fiul său, Hrizea, a ajuns m. spăt. O fiică a sa = Andrei spăt., fiul lui Vlad Rudeanu m. log.4, cu care a avut un fiu numit Dumitraşcu Murgescu5; altă fiică, Ilinca = Irimia slug., fiul lui Paraschiva log.
      ») Doc. : 1621 dec. 1, 1633 iun. 14. 1637 oct. 2. 1643 ian. 9. 1648 iuL 20 etc. (DIR. XVII/4, p. 65. ASB, dep. Castrişoaia, VII/2. ms. 256, f. 691 v.. Radu vod&, XXIX/4. Peceţi nr. 63). *) Idem. ep. Rlmnic, LVII/3. *) Doc. cit. din 1643 ian. 9, 1648 aug. 20 (ASB, Peceţi 64). 4) Doc. 1633 iun. 20 (Acad., XLII/73). •) Ionaşcu, OU. p. 119, nota. V. şi DRH. XXI-XXII, indice. DUMITRU, v. Dudescu Dumitru, Filişanu Dumitru.
DUMITRU (Dumitraşco). Nu ştiu cine a fost acest dregător1, care apare dintr-o dată ca m. ban 1616 oct. 3—1618 mai 18. Lăsat „la scaun" „cu toţi boierii divanului" în lipsa lui Alexandru Iliaş, plecat cu Schender paşa la Raşcov*.
      *) V. AO, 1928, p. 223, unde este confundat cu Dumitru Mogoşescu. *) Doc.
      1624 apr. 28 (DIR, XVII/4, p. 402).
DUMITRU DIN CEPTURI, v. sec. XVI.
DUMITRU SÎRBUL, cumnatul lui Mihnea al III-lea1. M. spăt.
1659  aug. 30. Trimis de domn cu oaste în Mold., să scoată din domnie pe Gheorghe Ghica2.
      l) Istoria, p. 139. *) Ibid.
DUMITRU (ZEMŢEA) DIN MOGOŞEŞTI = Stana1 şi apoi cu Maria din Orbeasca, văduva lui Vîlcu log.; tatăl vitreg al lui Bunea Grădişteanu m. vist.2. M. port. 1619 iul. 28—ante 1620 mai 6; port. (fost) 1621 apr. 8; vor. II 1623 apr. 23—1634.
      ») Doc. 1621 apr. 8 (DIR. XVII/3, p. 20). •) DRH. voL XXI, p. 303.
DUMITRU (DIN ROGOVA), v. Filişanu Dumitru.
EFTIMIE (din Cepari), frate cu Ivaşco Ceparul1; = Vilaia, fiica lui Pîrvu log. din Ruda. Fără titlu 1621 nov. 21; /. m. pit.
1635  febr. 1. Fiii săi au fost: Dima post., Anca, Neacşa, Marica şi Vilaia*.
      ») DIR, XVII/4, p. 63. V. şi MO, 1963, nr. 7-8, p. 553-555. ■) Doc.
      1635 febr. 1 (ASB. ep. Rlmnic. XLVI/2).
 176
 Ţara Românească
FARCAŞ DIN BRABOVA, v. sec. XVI.
FĂRCĂŞANU RADU1 (din Fărcaşa), fiul lui popa Stoica din Făr-caşa m. log2.; ginerele lui Mihăilă post. şi al Ancăi din Văleni; cumnat cu Ghinea Brătăşanu şi Pană Filipescu3.
Post. 1629 apr. 27—1635 mart. 13; fără titlu 1629 oct. 6; căp. de roşii 1635 iul. 6—1647 iun.4; vist. II 1648 apr. 29—1651 ian. 20. Scos din dregătorie de Matei Basarab, fiind prins că fura din vistieria ţării şi din cămara domnului împreună cu Stroe Leurdeanu m. vist.6; cu toate acestea, a fost folosit mai departe în diverse misiuni de Matei Basarab, fiind considerat un boier „înţelept"6. Vist. (fost) 1651 apr. 23—1653 apr. 17; agă
1654   dec. 10; tn. stol. 1655 aug. 11—1657 dec. 22; pleacă cu Constantin Şerban în Trans.7, de unde revine apoi; f. m. stol. 1658 mai 258—1659 mart. 24. A fost ucis de Mihnea al III-lea (1659)®. Ctitorul bis. şi casei din Fărcaşele-Olt. în afară de Barbu, ajuns şi el mare dregător, a mai avut doi fii, Matei şi Pîrvu log. = Dumitrana, sora lui Papa Greceanu10; a avut şi o fiică = Gavrilaşco pah., fiul lui Radu vor. din Desa11. Un fiu al lui Pîrvu log., Matei Fărcăşanu, a ajuns şi el dregător în sec. XVIII.
       l) Semnează Radu Fărcăşanu m. căp. Ia 1645 oct. 7 (MIB, nr. 28527). Tot Radu Fărcăşanu i se spune şi ca vist. II (doc. 1648 iun. 11, ASB, Zlătari, VII/3). *) Doc.: 1637 iul. 16, 1643 dec. 22, 1647 ian. 15, 1652 mai 6 etc. (Acad., C/6, XXXIII/218, ASB, ms. 722, f. 209 v.-210 şi ms. 295, f. 62). V. şi doc. din 1635 mart. 13 (Rsl, XI, 1965, p. 353). •) Doc. 1643 mai 3 (Acad., XC/81). 4) In acelaşi timp mai există un Radu m. căp. de călăraşi (doc. 1645 oct. 8, ASB, D. Lemn, XI/4) şi un Radu (Şintescu) agă. Unul din cei doi Radu care au avut titlu de m. căp. a fost is. la zidirea bis. Tlrgului din Tîrgovişte, unde i-a fost îngropat un „cocon", Paraschiva (St. doc., XV, p. 93). •) Doc. 1652 ian. 18 (BOR, 1964, nr. 11-12, p. 1092—1093). Este foarte probabil că la această împrejurare se referă Radu vist. Intr-o scrisoare datată de N. Iorga din <1634>, în care declară că suferise „o greotate mare..., car ea am a vrut veni şi păn la moarte", din cauza „unor nebuni şi oameni făr de mente" (St. doc., IV, p. 21 — 23). •) Doc. 1653 apr. 17 (ASB, ms. 712, f. 524-525). 7) St. doc., IV. p. 57. 8) Semnează m. stol., deşi în sfat e m. stol. Barbu (ASB, Brîncoveni, VIII/10). •) Istoria, p. 137, Istoriile, p. 124. ») Doc.: 1661 ian. 1, 1673 mai 5, 1705 nov. 27 (ASB, ms. 295, f. 8, Acad., XC/84 şi Greceanu, Viafa, p. 71, n. 2). C. Giurescu, Contribufiuni la studiul cronicelor muntene, p. 45, afirmă că Pîrvu = fiica lui Hrizea m. vor. (aceasta e a doua soţie a sa). V. şi Filitti. Arhiva, p. 2, n. 1. «) Doc. 1652 mai 6 (ASB, ms. 295, f. 62).
FĂRCĂŞANU BARBU (din Fărcaşa), fiul lui Radu F. m. stol.1; cumnat cu Mihai şi Iordache Cantacuzino2 şi rudă cu Grama stol. din Mold.
 Secolul XVII
 177
Fără titlu 1661 ian. 1—1670 apr. 25; cocon (mic) 1662 iul. 2; postii 1670 iun. 24—1671 iun. 18; fără titlu 1671 oct. 15; post. 1672 ian. 17—1673 mai 2 (apare cu titlul de post. şi fără); vist. II 1674 ian. 20—iun. 28. Fuge la Braşov de teama lui Gheorghe Duca8. Fără titlu 1678 dec. 30—1679 dec. 15; vist. (fost) 1679 mart. 4; fără titlu 1680 apr. 15—1681 iul. 3; vist. (fost) 1682 aug. 11—dec. 6; fără titlu 1682 dec. 16—1693 febr. 12 (apare alternativ fără titlu şi vist.); m. pit. 1693 iun.—1694 mai 10; f. m. pit. (şi pit.) 1694 iul. 1—1701 mart. 10; m. stol. 1703 iul.— oct. + 17034.
Fiii săi, Mihai căp. şi Constantin, nu au ajuns la mari dregătorii6; fiul lui Mihai căp. a fost Matei post.6. Constantin = Maria Căli-nescu a fost socrul lui Petre Zătreanu7.
       *) Doc. 1661 ian. 1 şi 1662 iul. 2 (ASB, ms. 295, f. 8 şi Acad., XC/66).
       *) Istoria, p. 172. 8) Ibid. 4) în Foletul novei al lui C. Brîncoveanu (ed.
       E. Vlrtosu, p. 191) se spune că Barbu Fărcăşanu + 1703 iun. 26.®) Doc.
       1710 apr. 28 (Doc. agrare, I, p. 236-237). •) Doc. 1727 (St. doc., V, p.
       492). 7) Doc. agrare, I, p. 367.
FILIPESCU DUMITRAŞCO (din Filipeşti)1, fiul lui Stoica spăt. din Cepturile2, care era fiul lui Dumitru m. vor. din Cepturi3; nepotul jupanesei Maria din Bucov (fosta soţie a lui Lupu Mehedin-ţeanu), fiica lui Staico m. post. din Bucov4; = Voica5.
Spăt. 1612 iul. 15—1617 iun. 15; com. II 1618 febr. 25—oct. 20; com. (fost) 1618 dec. 30—1626 iul. 13; cluc. (?) 1620 mai 30; fără titlu 1626 iul. 15; com. (fost) 1626 sept. 1—1632 apr. 206; cluc. 1634 aug. 5—1641 mai 4 (apare foarte des ca martor cu marii boieri); m. stol. 1641 dec. 24—1644 dec. 20; f. m. stol. 1645 apr. 15—1654 mai 8. Pribeag la Braşov în timpul răscoalei slujitorilor (1655)7. împreună cu Constantin Cantacuzino m. post., a fost ctitorul bis. din Filipeşti-Tîrg (1642).
Fraţii săi, Pătru pah. şi Pădure, nu au fost mari dregători8. în afară de Pană, ajuns şi el mare dregător, a avut trei fiice căsătorite toate cu mari dregători: Evda = Papa (II) Greceanu m. vist.; Dumitrana = Chircă Rudeanu9 şi Slamna = Ivaşco Ceparul m. med.10, care a fost soacra lui Ivaşco (II) Băleanu11.
                i) Aşa îşi spune la 1643 mart. 8 (ASB, AN. CXII/46); la 3 mai acelaşi
        an se intitulează Dumitraşco Filipescul (Acad., XC/81). *) Doc. 1645 apr. 24 (ASB, Cotroceni, XXXVII/13). V. şi diata lui Stoica spăt. din 1632
       mai 6 (ibid., XXXVII/11). Stoica din Cepturi a fost soţul Stanei, care era fiica lui Staico post. din Bucov, nepotul lui Staico din Bucov şi Băjeşti m. log. Stana era soră cu Maria, fosta soţie a lui Lupu Mehedinţeanu m. pah. (Florescu, Mărgineni, p. 87). ®) Doc. cit. din 1645 apr. 24. *) DIR,
 178
 Ţara Românească
      XVII/2, p. 554. 5) St. doc., XV, p. 263. •) V. DRH, XXI-XXII, indice. 7) Doc. 1655 iun. 28 (Acad., CXCVII/187). La această dată era bătrîn (doc. 1654 mai 8, ASB, Glavacioc, XVII/7). 8) Doc. cit. din 1645 apr. 24. •) Doc. 1646 nov. 22 (Acad., XLIII/93).10) Doc. 1665 mai 20 (MIB, nr. 26927). u) Filitti, Arhiva, p. 222.
      Despre fam. Filipescu v. şi Istoriile domnilor Ţării Româneşti, ed. N. Iorga, Buc., 1902, p. III —XXXVIII; Sărăţeanu C-tin, Cronica familiilor vechi româneşti. Neamul Filipeştilor („Ilustraţiunea", I, 1909, nr. 3—4, febr.). V. şi scrisorile lui Dumitraşco către braşoveni în St. doc., X, p. 182—184.
FILIPESCU PANĂ (Mărgineanu), fiul lui Dumitraşco F. m. stol.1; = Preda, fiica lui Radu post. din Văleni şi a Grăjdanei, care era fiica lui Miho Racotă m. log., nepoata lui Mihăilă post. din Văleni2; şi cu Marica, fiica lui Constantin Cantacuzino m. post.3 (care a devenit apoi soţia lui Radu Creţulescu m. log.); Pană era nepotul Elinei din Bucov, fiica Măriei şi nepoata lui Staico post. din Bucov4, care a fost soţia lui Antonie vodă din Popeşti6; a fost înrudit cu numeroase fam., fiind cumnat cu fraţii Cantacuzino, cu Chircă Rudeanu, Ivaşco Ceparul, Radu Fărcăşanu, Ghinea Brătăşanu6 şi Papa Greceanu m. vist.
Post. (II?) 1636 febr. 8—ante 1643 mai 8; post. II 1643 mai 8; spăt. II 1636 mart. 20; post. (fost) 1644 iul. 5; log. de vist. (şi log.) 1645 mai 24—1646 nov. 22; log. 1647 apr. 25—1653 febr. 14; m. stol. 1653 iun. 11—1654 mai 30. Trimis în solie la Poartă de Constantin Şerban (1654)7; m. pah. 1654 iun. 6—dec. 29; m. spăt. 1655 ian. 5—1658 ian. 30. Conducătorul oştirii Ţ. Rom. în lupta de la Şoplea contra slujitorilor răsculaţi (1655)8 şi la venirea tătarilor contra lui Constantin Şerban (1658), cînd l-a trădat pe domn. F. m. spăt. 1658 iun. 8. Fuge în Trans. (aug. 1658), de teamă de a nu fi ucis de Mihnea al III-lea, împreună cu socrul său Constantin Cantacuzino9. F. m. spăt. 1659 iun. 8; m. vist. 1660 febr. 6—sept. 27; m. spăt. 1661 ian. 9—1662 ian. 1210; m. spăt. 1664 nov. 28. + ante 1666 mai 1011. Ctitor la m-rile Verbila şi Mărgineni.
Copii: Matei, care a ajuns mare dregător, Constantin — cel căruia N. Iorga îi atribuia cronica aşa-numită a Bălenilor —care a fost post. (1673), apoi căp. şi m. căp. în vremea domniei lui Constantin Brîncoveanu şi a avut de soţie pe Rada, fiica lui Radu Mihălcescu com. Fiii acestuia au fost: Şerban spăt. II, Grigoraşco şi Radu12. O fiică a lui Pană, Maria = Barbu Milescu m. ban13, iar o alta, Dumitrana, = Papa Buicescu m. pah.
                  >) Doc. : 1636 febr. 8, 1643 mai 3, 1698 dec. 4 etc. (ASB, Cotroceni, LVII/4,
                  ms. 705, f. 174 v.-175. Acad., XC/81). *) Doc.: 1643 ian. 16. mai 3 şi
                  4, 1650 ian.5 (Acad., XC/81, LXXV/120 şi CIX/9 şi ASB, Bistriţa, LXII/106).
 Secolul XVII
 179
      V. şi doc. din 1636 mart. 20, unde se afirmă că Pană spăt. II ţinea pe nepoata lui Mitrea f. m. vor. (Acad., CXL/99). s) Gen. Cant., p. 80, Istoria, p. 134 şi Inscripţii Buc., p. 584. La 1646 iun. 18 şi 1646 sept. 6, se spune ci era căsătorit cu fiica jupaniţei Grăjdana, fiica lui Miho f. m. spăt. (ASB, Radu vodă, XLII/19 şi Acad., XLIII/90). Grăjdana a fost apoi soţia lui Bunea Grădişteanu m. vist. 4) Doc. 1643 mai 8 (ASB, ms. 1175, f. 18. v. —19). 6) Doc. 1656 febr. 5 (Acad., CXXV/85). •) Iorga, Doc. Cant., p. 21 şi MIB, nr. 27112.7) Istoria, p. 118 note. ») St. doc.. IV, p. CCXLVIII. CCLXXVIII. •) Istoria, p. 134-135 şi Istoriile, p. 123. într-un doc. din <1659> se spune însă că plecase cu Constantin Şerban (St. doc., IV, p. 57). 10) La 1662 ian. 9, se afirmă că Pană spăt. fusese trimis de domnul Grigore Ghica cu oastea sa plătită la Mihail Apafi (Veress, XI, p. 9—10). El s-a întors însă de la Tumu Roşu (ibid., p. 12 —13 J. u) ASB, ms. 314, f. 242. V. şi doc. 1666 sept. 30 (ibii., f. 242 vj. ») Doc.: 1698 dec. 4. 1702 iun. 4, 1704 mart. 24 (Acad., XC/81, Doc. agrare, I, p. 195-196 şi 204). V. şi LAR, IV, 1899, p. 519. “) Doc. 1686 iun. 20 (ASB, Căluiu, VI1/9). Despre fam. lui Pană Filipescu v. şi introducerea lui N. Iorga la Istoriile lui Constantin căpitanul.
FILIPESCU MATEI, fiul lui Pană F. m. spăt.; = Maria1 şi cu Safta, fiica lui Chiriac Sturza2; văr cu soţia lui Ivaşco Băleanu 3 şi cu fraţii Cantacuzino.
Fără titlu 1662—1663; spăt. 1666 mai 10—1671 apr. 28; fără titlu 1666 sept. 30; spăt. II 1671 febr. 25; post. II 1672 apr. 22— 1673 iun. 22; post. (fost) 1674 iul. 7—1676 iul. 17; post. II (fost?)
1679  sept. 4; agă 1679 dec. 28—1681 mai 5; f. m. agă (şi agă) 1682 mart. 16—1689 mart. 10; m. stol. 1689 apr. 12—1690 iul. 6; i. m. stol 1691 ian. 8—1698 dec. 4. -f- ante 1699 mart. I4. Ctitorul bis. din Bucov (1679).
O fiică a sa, Maria, = Iordache Caramanlîu m. cluc.6; o alta = Tudor Ştirbei, fiul lui Cemica m. arm. ®, iar o a treia = Ioniţă, fiul lui Iordache Ruset m. vor.7.
       ») Doc. 1699 mart. 1 (ASB, Mărgineni, IX/5). *) Doc. 1700 sept. 18 (idem, ms. 705. f. 261 v.). St. doc., V. p. 108, BCI, IV, p. 174 şi Al. Stourdza, Rigne ie Michel Stourdza, Paris, 1909, p. 181.s) Istoriile, p. 185.«) ASB, Mărgineni, IX/5. ®) Filitti. Arhiva, p. 256. •) St. doc., V, p. 688. 7) Istoriile, p. 268-269.
FILIŞANU DUMITRU (Filieşanu, din Filiaşi şi din Rogova1), fiul lui Stanciu din Filiaşi şi al Dumitrei2; nepotul de fiu al lui popa Gheorghe log., care era fratele lui Dobromir m. ban3; = Ilinca, fiica lui Radu pah. din Cemaia4. Rudă cu Matei Basarab6. Fără titlu 1610 aug. 19—1619 febr. 13; post. 1619 apr. 21— 1627 mai 10; fără titlu 1622 ian. 8—1624 iun. 17; căp. 1628 mai 28 —1629 oct. 15. Pribeag în Trans. cu Matei Basarab (1630), de unde se întoarce în 1631 e. Matei îl face m. pit. 1633 iun. 13— 1639 oct. 20; tn. arm. 1640 ian. 14 — sept. 2; f. m. arm. 1641 apr.
 180
Ţara Românească
30 — mai 3; m. slug. 1641 aug. 12—1643 iul. 16; f. m. slug. (şi slug.) 1644 mart. 3—1646 ian. 4; m. slug. 1646 mai 21—1647 oct. 18; m. stol. 1648 ian. 6—1649 apr. 15. + în slujbă după 4 mai 1649 7. Ctitorul m-rii Crasna 8 şi, probabil, al bis. din Filiaşi. Copii: Barbu — ajuns mare dregător; Mihai spăt. şi com. II şi Preda post., căp., slug. şi vist. II9. Mihai = Buica, fiica lui Preda Floricoiul m. slug. şi nepoata lui Mihai Viteazul10, cu care a avut un fiu, Vasile Tatomirescu post. u. Fiica lui D. Filişanu, Ilinca, = Preda Brătăşanu m. pit.12.
      1) Doc. 1640 sept. 2 (ASB, Tismana, LXXXVI/6). 2) DIR. XVII/3, p. 320 — 321 şi Acad., MDLVI/8. Stanciu era frate cu Oprea spăt. şi li se întărea, la 1573 ian. 1, o jumătate din satul Filiaşi, de unde îi vine numele lui Dumitru Filişanu (DIR, XVI/4, p. 94). a) Ştefulescu Al., Doc. slavo-rotnăne, p. 369, 371. La 1593 ian. 15 şi 1642 ian. 11 este numit nepotul lui Dobromir f. m. ban (DIR, XVI/6, p. 63 şi ASB, Mitr., LXXIII/5). 4) Ştefulescu Al., Schitul Crasna, p. 34 şi DIR, XVII/3, p. 532. *) Ca mulţi din dregătorii lui Matei Basarab, şi Dumitru Filişanu era rudă cu domnul, deoarece Calotă banul, fratele lui Dobromir banul şi al bunicului lui D. Filişanu, fusese căsătorit cu Calea din Brîncoveni, sora lui Matei Basarab. •) Istoria, p. 96, 99. V. şi St. doc., IV, p. 19 — 20 şi Veress, IX, p. 314. 7) Acad., MDLVI/32. In restul anului 1649 locul stolnicului e liber în sfat. •) V. despre el: Lecca, Familiile boiereşti, p. 224—225; Ştefulescu Al., Gorjul istoric, p. 59—62; idem, Schitul Crasna, Buc., 1910, p. 38—42; Obedeanu C. V.. Dumitru Filişanu (AO, 1928. p. 415-418); DRH. XXI
      —  XXII, indice (Dumitru Filişanu). *) Doc.: 1638 iul. 22, 1647 aug. 2, 1652 febr. 26, 1654 iun. 11, 1664 apr. 14 (Acad., CXCII/67, ASB, AN. CXIX/39, Tismana, II/4, ms. 1251, f. 30). 10) Doc. 1646 aug. 19 (Acad., ms. 5722, f. 286). «) Doc. 1667 iun. 22 (Acad., XCIV/4). 12) Doc. agrare. I, p. 243.
FILIŞANU BARBU (din Filiaşi), fiul lui Dumitru F. m. slug.1; = Ilinca sau Irenca, fiica lui Negoiţă Mihălcescu cluc. şi a Des-pei; cumnat cu Mihalcea Mihălcescu-Cîndescu m. slug. 2.
Spăt. 1652 apr. 6, 1657 mart. 15—1671 nov. 8; fără titlu 1662 mart. 16, 1663 mart. 14, 1664 iun. 8 (scrie un zapis), 1667 iun. 15; post. 1669 dec. 7; fără titlu 1670 dec. 20; vist. III 1672 apr. 27 — 1673 apr. 8; vist. (fost?) 1673 iun. 16; m. slug. 1674 ian. 3—1675 ian. 23; slug. (fost) 1676 mai 15—1677 iun. 25; m. serd. 1679 apr. 18—iun. 11; m. com. 1680 ian. 3—iul. 19; i. m. com. 1680 sept. 2; fără titlu 1688 ian. 28. Fiica sa, Maria, = Pătru Obedeanu m. arm.
       l) Doc.: 1638 iul. 22, 1647 aug. 2. 1652 febr. 26 etc. (Acad.. CXCII/67, ASB, AN, CXIX/39, Tismana. II/4). *) Doc. 1694 dec. 14 (ASB, ms. 705. f. 73 — 76). V. şi Ionaşcu, Documente, p. 164.
 Secolul XVII
 181
FLORESCU RADU, v. sec. XVI.
(FLORESCU) STOLAN 1, fiul lui State şi al Tudorei 2; = Ancuţa, fiica lui Constantin Cantacuzino m. post. şi vara domniţei Ilinca 3; rudă cu familia lui Mihai Viteazul şi cu Goleştii 4.
Vist. II 1660 febr. 23—1662 nov. 9; f. vist. II 1668 iul. 5; vist. (fost) 1669 aug. 4; m. com. 1670 mai 10—1672 ian. 5. închis de Grigore Ghica (1672) 6. Copii: Istratie post. şi Marica = Radu Golescu m. spăt.6, Istratie, care era văr cu Constantin Brîncoveanu7, = Voichiţa Poenaru şi a avut o fiică, Ancuţa, = Antonache Caliarh banul, zis Florescu 8.
      *) Semnează greceşte (1671 aug. 1, ASB, Radu vodă, XXII/20). *) Informaţie de la D. Pleşia. Mama sa, Tudora, a fost probabil fiica lui Socol Cornăţeanu. •) Iorga, Doc. Cant., p. 9 şi Filitti, Arhiva, p. XXIX. *) La 1686 mart. 25, fiul său, Istratie, arată că avea vie de la mătuşa sa, Ilinca, fiica lui Nicolae Pătraşcu voievod, pe care o dă nepotului său. Constantin Golescu, fiul surorii sale Marica (Acad., XXIX/253). Istratie îi spune unchi lui Stroe Leurdeanu. V. şi Gen. doc., II, p. 397. ■) Istoriile, p. 149. •) Filitti, Arhiva, p. 43, n. 2. T) St. doc., X, p. 255. V. şi Florescu, Ctteva neamuri, p. 28. ®) Informaţie de la D. Pleşia.
FORTUNA, v. Mold. sec. XVII.
FOTA, grec, frate cu Vasile m. vist. şi cu Necula m. vist.1; = Stana din Brîncoveni, sora lui Preda Brîncoveanu m. vor., nepoata lui Matei Basarab şi a lui Ivaşco m. vor. din Goleşti, care a devenit apoi soţia lui Gorgan m. spăt. *. M. post. 1611 mart. 29
—1613 apr. 16; f. m. post. 1613 mai 2. Fiica sa, Vişa, = Stroe Leurdeanu m. vor.; cu prilejul căsătoriei, a fost înzestrată de unchiul ei, Necula f. m. vist. 3.
       ») DIR, XVII/4, p. 546. V. şi Gen. doc., II, p. 321-322 şi LAR, IX, 1905, p. 291-292. *) Doc. 1616 sept. 5, 1630 nov. 18 (DIR, XVII/3. p. 40, St. doc., V, p. 178, Acad., XLII/60 şi Gen. doc., II. p. 321-322). La 1616 dec. 23 se spune că Stana era „vară de soră" a Elinei, fiica lui Tudoran slug., care era fiul lui Ivaşco Golescu vor. (DIR, XVII/3, p. 70). V. şi doc. din 1617 mart. 22(ibid., p. 111-112). ») Doc. 1625 iul. 16 (DIR, XVII/4, p. 546).
FREJUREANU RADU1 (din Frejureni), fiul Măriei din Freju-reni * şi al lui Pătraşco din Cocorăşti, care era fiul Caplei din Cocorăşti, nepoata lui Staico m. log. din Băjeşti; = cu Maria, fiica lui Nan log. din Săsciori, nepoata lui Dragu port. Robul, fiul lui Stan slug. din Măneşti 3. Pah. 1615 ian. 23, 1622 iun. 16,
1623  mai 4, 1630 apr. 13 (apare rar în doc.); slug. (fost) 1632
 182
 Ţara Românească
ian. 8; f. m. slug. (şi slug.) 1632 mai 28—1635 nov. 28. A avut doi fraţi, Udrişte şi Boldujar din Cîmpina, care nu au fost mari dregători 4.
       *) Aşa i se spune la 1630 apr. 13 (St. doc., XI, p. 100).*) Doc. 1615 ian. 23 (DIR, XVII/2, p. 362). ®) Informaţie de la D. Pleşia. *) Doc. 1637 mart. 15 (Copie Inst. de istorie).
GĂLĂŢEANU CONSTANTIN. Căp. 1647 oct. 30 - 1653 mart. 2 (apare foarte des cu acest titlu, cumpărînd numeroase ocine în reg. Argeş-Piteşti); m. port. 1654 iun. 11—1657 iun. 14; f. m. port. is. sc. Buc. 1659 febr. 6—iul. 51; m. port. (Constantin)
1666  ian. 14 (el sau altul?); m. şet. (Constantin) 1666 apr. 14 (el?). Un fiu (?) al său, Dumitraşco Gălăţeanu, era arm. II la 1682 iun. 27 2.
       !) ASB. Mitr., XXIII/7 şi Radu vodă. XXVI/7. *) Copie Inst. de istorie.
GHEORGHE, v. Băleanu Gheorghe, Catargi Gheorghe (Mold.), Gheţea Gheorghe, Iorga (Costescu).
GHEORGHE (din Blagodeşti), fiul lui Hrănite log. II; nepotul lui Miho m. port.1. M. arm. ante 1617 mai 20; f. m. arm. (şi arm.)
1617  mai 20—1619 aug. 20.
      1) DIR, XVII/3, p. 248. El este probabil Gheorghe arm., considerat la 1612 ca fiind unul dintre boierii râmaşi credincioşi lui Radu Şerban (Hurmuzaki, IV/l, p. 465). In acest caz, a fost m. arm. în timpul domniei lui Radu Şerban (1602-1611).
GHEORGHE CARIDI (Karydis), grec din Tricala sau Trikke, stabilit la Popeşti (urmaşii săi şi-au spus Popescu); = Sofica, fiica lui Staico post. din Şinteşti şi cu Ioana Prin Sofica, a fost cumnatul lui Radu-Staico Popescu, care era rudă cu Matei Basarab. Log. de vist. 1630 oct. 10; m. stol. 1631 sept. 10; vist. II 1633 nov. 21 —1636 febr.; vist. (fost) 1637—1654 (apare foarte des în doc.). „Judecător" al sc. Buc. 1643 2; is. sc. Buc. 1647 febr. 16—iun. 28 3. Tot ca fost vist. II, is. la repararea băii domneşti din Tîrgovişte 4. Ucis de slujitorii răsculaţi la 17 febr. 1655 6. Fiul său, Hrizea, a devenit şi el mare dregător.
      !) Doc. 1643 mai 21 şi nov. 9 (Acad., ms. CMXXXIII, f. 28 v. şi ASB. dep. Filipescu, nr. 38). *) St. doc., V, p. 299. 3) ASB, Plumbuita, II/2 şi Acad., DCCXXXV/100. 4) Doc. 1642 apr. 20 (ASB, Căldăruşani. IX/l). ®) Istoria, p. 121. V. şi Filitti, Arhiva, p. 257.
 Secolul XVII
 183
 GHEORGHE DIN DRĂGHINEŞTI — Vlaşca1, nepotul lui Stoica log. *. Căp. (?) 1626 iun. 28; m. arm. (?) 1630mart. 3 — iun. 23; f. m. arm. 1631 apr. 4; agă 1631 dec.; m. cluc. (el ?) 1632 febr. 13 — apr. 20 (şi în sfat); f. m. agă 1632 mart. 1 —1635 dec. 5; agă (fost?) 1636 iul. 8; f. m. agă 1637 iul. 16—1651 iul. 5. Copiii săi, Gheorghe şi Leca, nu au devenit mari dregători*; Gheorghe a vîndut ocina din Drăghineşti lui Jipa f. m. cluc. 4 (numit şi el din Drăghineşti).
         *) Aci avea moşie (v. doc. din 1632 mai 5, ASB, ms. 256, f. 654). *) Doc. 1634 mart. 12 (ASB, ms. 256. f. 655). •) Doc. 1626 iun. 28 (DRH, voi. XXI. p. 199). «) Doc. 1666 iun. 7 (ASB, ms. 256. f. 662 v.).
 GHEORGHE (din Drugăneşti, Rodoş), fiul lui Vlad căp. de dorobanţi din Drugăneşti1; socrul lui Matei Cantacuzino agă2. M. com. 1665 sept. 13—1667 sept. 21; m. pah. 1669 apr. 22—1670 apr. 7; tn. vor. 1670 apr. 11—1672 ian. 5. Trimis la Poartă cu o solie de boieri pentru reglementarea hotarelor ţării (1671) s. Trimis la turci de Antonie vodă din Popeşti şi de Cantacuzini, ca să împiedice numirea unui domn ostil acestora (1672). Cantacu-zinii îl doreau pe el domn în locul lui Antonie vodă din Popeşti4. F. m. vor. 1672 apr. 18. închis la 1672 din porunca lui Grigore Ghica şi ucis la 1673 mai 11 6.
 Fiul său, Matei, nu a ocupat dregătorii, iar fiica lui Gheorghe, Bălaşa, = Matei Cantacuzino. Fratele lui Gheorghe vor., Tudor port., a avut un fiu, Gavrilă, de la care porneşte familia Drugă-nescu.
      *) Informaţie de la D. Pleşia. *) Istoria, p. 165. V. şi Florescu, CUeva neamuri, p. 26. *) Doc. 1671 iul. 3 (ASB, Tismana. LVIII/8). «) Istoriile, p. 144-145. •) Istoria, p. 168 şi Istoriile, p. 153—154.
 GHEORGHE (GHERGHE) DIN MĂGURENI, fiul lui Lupu m. log.!; = Neacşa, fiica lui Iane din Boleasca m. post., care a devenit apoi soţia lui Ghiorma Alexeanu m. ban 2.
 Com. 1603 mai 27, 1610 aug. 19; tn. com. 1618 aug. 20—oct. 27; com. (fost) 1619 nov. 27—1620 iun. 1. Luptă la Plumbuita alături de Matei Basarab, contra lui Radu Iliaş (25 oct. 1632) s, după care noul domn îl face m. log. 1632 nov. 21—1633 febr. 8; f. m. log. is. la Ocnele Mari, 1633 iul. 22—26 4; f. m. log. 1634 mai 1,
 184
 Ţara Romanească
 dată la care se spune că „i se apropie vremea de moarte" şi îşi face diata 5. + ante 1634 iun. 8 6.
Nu a avut copii. Soţia sa l-a făcut „fecior de suflet" pe Radu Dudescu log., fiul lui Dumitru D. m. vist.7.
       !) Doc. 1620 iun. 1 şi 1634 iun. 8 (DIR. XVII/3, p. 544. ASB. Cotroceni. LII/1). *) Doc. 1634 mai 1 şi dec. 12 (Acad., XLII/79 şi XLIII/3). V. şi Filitti, Arhiva, p. 55, Gen. doc., I, p. 19 şi Ionaşcu, Olt, p. 188, nota 2 şi p. 193—194. 3) Istoria, p. 102. 4) Ionaşcu, Răspuns d-lui Filitti, p. 10 şi AO, 1935, p. 114. #) Doc. cit. din 1634 mai 1. ®) Doc. cit. din 1634 iun. 8. 7) Doc. cit. din 1634 dec. 12 şi Gen. doc., I. p. 19.
GHEORGHE (din Secăreşti), probabil urmaş al lui Vlaicu din Secăreşti1; cumnat cu Pavel post. din Şoplea 2. Rudă cu Radu Şerban voievod. M. vor. 1615 mart. 16—1616 iul. 8; f. m.vor.
1619   iun. 16. A avut mai multe fete, care au fost măritate cu: Badea post. din Bucşani, Turturea pah. din Glina, Gheorghe din Ungureni şi Vlad din Dranovăţ. O altă fiică. Sofia, a fost una din soţiile lui Ivaşco (I) Băleanu m. vor. 3. A avut şi doi fii: Simion post. şi Radu vor. = Păuna, fiica lui Badea post. din Cocorăşti, cu care a avut pe Badea, Preda şi Petru 4.
     x) După informaţia dată de D. Pleşia, Vlaicu făcea parte din boierii din Coteşti şi a avut doi fii: Stanciu şi Pîrvu, ultimul fiind bunicul Elinei din Mărgineni, soţia lui Radu Şerban. *) Doc. 1619 iun. 16 (DIR, XVII/3, p. 383). 3) Doc. 1638 nov. 3 (MIB, nr. 27654, f. 53). 4) Informaţie de la D. Pleşia. V. şi Filitti, Arhiva, p. 29.
GHEORGHIŢĂ, v. Dedulescu Gheorghiţă.
GHEŢEA GHEORGHE, fost negustor de abale din Nicopol, venit în ţară sub Mihnea al III-lea1; socrul lui Şerban vodă Cantacuzino2. M.pah. 1658 mai 26—1659 iul. 26; m. cluc. 1660 aug. 2
—1661 mart. 27; f. m. cluc. 1661 iun. 8—1665 ian. 31. A ţinut „schela" şi vama de la Rucăr şi Dragoslavele (1665) 3. M. stol. 1666 apr. 14—1669 febr. 24; m. cluc. 1669 apr. 22—1670 apr. 1;
1671 aug. 5—1692 ian. 5. Prins şi închis de Grigore Ghica (1672) 4; eliberat, fuge peste Dunăre. Cluc. (fost) 1677 aug. 25—1678 dec. 30. Murise de cîţiva ani la 1684 iun. 26 6. Fiica sa Maria = Şerban Cantacuzino Vodă, iar fiul său, Matei, cumnatul lui Şerban Cantacuzino voievod, era vist. la 1683 iun. 14 6. El a avut două fiice: Safta şi Creaţa7.
         *) Istoria, p. 164 şi Istoriile, p. 149. 2) Doc. 1662 sept. 30 (Acad., XLIV/90). Menţionez că tot Gheţea se numea şi unul din căpitanii lui Mihai Viteazul, intrat apoi în slujba lui Ştefan Tomşa (Costin, p. 55, 59), fără să se poată
 Secolul XVII
 185
     stabili o legătură directă între ei. 3) Doc. 1665 ian. 31 (ASB, m-rea C-lung, LXI/34). *) Istoria, p. 164, 166, 168. *) ASB, Sf. Apostoli, VI/14. •) Ibid., IX/12. 7) Doc. 1687-1688 (Ibid., V/1).
GHINEA, v. (Brătăşanu) Ghinea Ţucala.
GHINEA (GHINCEA) RUSTEA-VĂLEANTJ1 = Ilinca, fiica lui Chircă Rudeanu m. ban 2; cumnat cu Diicu Rudeanu m. log.; rudă cu fam. Cantacuzino, fiind socrul lui Şerban (II) Cantacuzino m. vor. Vist. II (?) 1657 dec. 6—1659 iun. 33; slug. 1662 dec. 1 4 —1669 dec. 25; m. port. (el?) 1669 iul. 14—1671 oct. 7; m. slug. 1678 ian. 3 — nov. 18; m. post. 1680 apr. 17—1683 mai 18; m. cluc. 1684 apr. 12—1687 ian. 14; is. sc. Buc. 1685 sept. 28 8; m. vor. 1687 nov. 20—1692 apr. 26; f. vor. 1692 mai 2—21. Folosit de Constantin Brîncoveanu în diverse solii la turci6. Copii: Maria = Şerban (II) Cantacuzino m. vor.7, Stoian, Matei vist., Velisarie 8.
      l) în listele publicate în SMIM, IV, p. 568, este trecut Băleanu. ®) Doc. 1696 mai 15 (Acad., CDLXXVII/164). V. şi Inscripţii Buc., p. 550 şi Ionaşcu, Olt, p. 128. ®) Acest Ghinea semnează greceşte la 1657 dec. 6 (Acad., XX/18). El a fost is. de scaun după plecarea lui Mihnea al III-lea în Trans., la 1659 (doc. 1660 aug. 5, ASB, ms. 719, f. 331-332). «) Acest Ghinea slug. era nepotul lui Pătru din Ciorogîrla f. m. slug. (ASB, Radu vodă, XXI/19). Un alt Ghincea slug. era fiul lui Jipa agă.6) ASB, Ghighiu, XI/10. •) Greceanu, Viaţa, p. 12, 20. V. şi sigiliul său ca m. vor. în SCIM, I, 1950, p. 167 — 168. 7) Gen. Cant., p. 110, Inscripţii Buc., p. 550. •) Filitti. Arhiva, p. 54, n. 4.
GHIOCA, v. (Ciorogîrleanu) Ghioca.
GHIORMA, v. (Alexeanu) Ghiorma.
GIURGIU, v. Raţ Giurgiu.
GLOGOVEANU NECULA 1 (din Glogova), urmaş al boierilor din Glogova din sec. XV—XVI; = Florica, fiica lui Radu Corlătescu com.2. Fără titlu 1626 sept. 5 — 1632 iun. 20; căp. <1629— 1631 >; fără titlu 1633 iul. 3; pîrc. 1637 oct. 20—1654 nov. 15 (apare foarte des cu acest titlu, ca martor cu diverşi boieri olteni); cluc. II 1654 dec. 24; pîrc. 1655 nov. 15 8; m. pit. 1656 febr. 1—
1657 dec. 17 (înaintea sa a fost m. pit. tot un Necula, din Comă-ţel); f. m. pit. 1660 aug. 28—1662 iul.
Fiii săi, Semen log. şi cluc. şi Ivan pah., spăt., cluc. şi vist. nu au ajuns mari dregători 4. Semen cluc. = Sima a avut mai mulţi copii: Gheorghe, Giurcă, Barbu şi Semen, care nici ei nu au de-
 186
 Ţara Românească
venit mari dregători 6. Din Giurcă (zis Corcoveanu) se trage familia Strîmbeanu din Oltenia e.
       1) Mai există un Necula Glogoveanu căp., nepotul său, fiul lui Iovan vist. Glogoveanu şi al Vişei vistiemiceasa, nepotul lui Stroe Leurdeanu pit. (doc. 1687 nov. 1 şi 1707 iul. 6, ASB, Tismana. LXXXVIII/35 şi Doc. agrare, I, p. 216). *) Ştefulescu, Tismana, ed. II, p. 101, doc. 1626 sept. 5 (DRH, XXI, p. 263) şi Inscripţii Buc., p. 314. •) Semnează Insă cluc. (Acad., CDLXXVII/139). *) Doc.: 1654 nov. 15. 1656 febr. 10, 1662 febr. 10 (Acad., CCLXXXI/5 şi 6 şi ASB, Mitr., LXXXVIII/20). V. şi St. doc.,
       V, p. 443. Despre el v.: Lecca, Familiile boiereşti, p. 248 — 250; Obedeanu C.V., Boierii Mehedinţeni-Glogoveni (AO, VI, 1927, p. 155—156). ®) Doc. 1667 iun. 14 (ASB. Mitr., CCCLIII/63). V. şi St. doc., V, p. 302. •) Informaţie de la D. Pleşia.
GOGA, arbănaş de la Arvanitchioi sau Cernavodă1. M. com. 1620 sept. 17—1621 aug. 7; m. arm. 1624 mart. IO2; agă ante 1624 iun. 17; m. arm. 1626 apr. 6.
      !) Doc. 1634 iul. 20 (ASB, Mitr., CLXXIX/2). ») în doc. cit. se spune că a fost m. arm. în vremea domniei lui Radu Mihnea. La 1598 un Goga cluc. se găsea printre boierii ostili lui Mihai Viteazul (RI, 1933, p. 23 — 24).
GOLESCU, v. şi Leurdeanu.
GOLESCU (LEURDEANU) MATEI, fiul lui Stroe Leurdeanu m. vor. şi al Vişei din Goleşti şi Brîncoveni1; = Ilinca2, nepoata Grăjdanei, fosta soţie a lui Bunea Grădişteanu m. vist.8 şi cu Ana, + de tînără4. Spăt. 1657 dec. 15—1662 ian. 7; fără titlu
1667 ian. — 1668 iun. 14; spăt. 1668 iun. 17 6—1670 apr. 17. A căzut „la urgie" împreună cu tatăl său, Stroe vor., în timpul domniei lui Antonie vodă din Popeşti (1669—1672) 6. M. com. 1672 mart. 16—1673 aug. Fiul său, Radu, a ajuns m. log.
      *) Doc. 1657 dec. 15. 1688 mart. 25 (Acad., CCVI/43, Iorga, Doc. Cant., p. 111). Semnează Matei Stroevici (1667 ian. 19, 1668 iun. 14, ASB, Brîncoveni, XXII/39 şi Mitr., XCIX/52). *) Doc. 1661 mai 17 (Acad., XLIV/66). ») Doc. 1668 iun. 17 (MIB, nr. 26897 şi Filitti, Arhiva, p. 224). 4) Pe o piatră de mormSnt de la Goleşti, din 1676 febr. 14, este pomenită Ana, juplneasa lui Matei ciohodarul Leurdeanu (CL, 1913, p. 730). 6) în 1664 a existat şi un alt Matei, m. şet. şi m. med., dar acesta este un alt personaj decît Golescu, pomenit cu titlul de spăt. în 1668 (Filitti, Arhiva, p. 224). •) Doc. 1696-1697 (ASB, Mitr., CLXVIII/9).
GOLESCU RADU (Răducanu), fiul lui Matei G. (Leurdeanu), m. com.; nepotul lui Stroe Leurdeanu m. vor.1; = Marica, fiica lui
 Secolul XVII
 187
Stoian (Florescu) com.2; rudă cu fam. Cantacuzino şi cu Elina, fiica lui Pavlache Caragea banul8; cumnat cu Statie Socoteanu m. vist.
Fără titlu 1679 nov. 4—1680 apr. 1; post. 1680 iun. 6 —1689 oct. 26. Trimis de Constantin Brîncoveanu la Braşov (1689 apr. IO)4; fără titlu 1683 febr. 22 —1689 nov. 29 (apare alternativ ca post. şi fără titlu). Trimis de Constantin Brîncoveanu să aducă în ţară pe aga Constantin Bălăceanu, rămas la austriaci 6. Agă 1690 mai 28—1694 sept. 25; is. sc. Buc., 1693 aug. 8 6; f. m. agă (şi agă) 1695 apr. 1—1696 nov. 28; m. com. 1697 ian. 4—1700 iul. 4; is. la zidirea m-rii Brîncoveni (1699) 7; is. de Cîmpulung 1700 sept. 3 — oct. 148; f. m. com. 1703 apr. 12—1704 dec. 8; m. cluc. 1707 mai 29—1709 dec. 10; m. vor. 1710 ian. 17—1713 ian. 7; m. log. 1715 mai 5—oct. 9; m. spăt. 1716 mart. 3—aug. 20. Caimacam al lui Nicolae Mavrocordat înainte de venirea acestuia în ţară, după numirea sa ca domn 9. A avut un rol de seamă în aducerea austriacilor la Bucureşti la 1716, după care a plecat în Trans.10. Consilier în Oltenia ocupată de austriaci u. Ctitor, cu Constantin Brîncoveanu, la bis. Sf. Ioan-Grecesc din Bucureşti (1703).
Copii: Constantin + de tînăr, Vişa, Zoiţa = Ştefan Pîrşcoveanu, Ancuţa = Ion Bălăceanu şi o alta (?) = Nicolae Ştirbei, fiul lui Ilie Ştirbei, prin care s-a continuat fam. Golescu 12.
      ») Doc. 1684 mart. 8. 1688 mart. 5, 1695-1696 (Acad., XXIX/278, XL/103 şi ASB, Mitr., CLXVIII/9). V. şi pomelnicul său de la m-rea Hurezi (AO, 1935, p. 302) şi St. doc., V, p. 631. *) Filitti, Arhiva, p. 43, n. 2. Fiica lui Radu, Aniţa, tşi spunea nepoata lui Apostol negustorul (Ionaşcu, Documente, p. 137). *) Doc. 1688 mart. 21 şi mart. 25 (ASB, ms. 128, f. 297, Iorga, Doc. Cant., p. 111 şi Greceanu, Viafa, p. 93). Vasilescu, Oltenia, p. 12, afirmă că a fost = Despina Strîmbeanu. *) St. doc., X, p. 96—97. •) Istoria de la 1688 la 1717, p. 21. •) St. doc., V, p. 488. 7) Greceanu, Viafa, p. 93 şi N. Iorga, op. cit., XV, p. 73. In aceeaşi calitate, a fost şi solul lui C. Brîncoveanu tn Mold., la 1698 (Condica vistieriei, p. 416). 8) St. doc., X, p. 167-169, 197-198. El i-a urmat în acest post lui Şerban Vlădescu f. m. com. V. şi Quellen, VII, p. 393. •) Istoriile, p. 216. 10) Ibid., p. 229 şi urm. u) Doc. agrare, I, p. 319, Giurescu, Material (indice). u) St. doc., V, p. 631 — 632, Ionaşcu, Documente, p. 136 — 137 şi Doc. agrare, 1. p. 403.
GORGAN (din Criva) 1, rudă cu Matei Basarab; = Stana din Brîn" coveni, sora lui Preda Brîncoveanu 2, nepoata de vară a lui Matei Basarab şi nepoata lui Ivaşco vor. din Goleşti 8; fostă soţie a lui Fota post.
M. stol. 1616 oct. 3—1618 mai 18; pîrc. H. (Mold.) 1621 mart. 20 —30; spăt. (?) 1621 sept. 20 4; m. pah. (Ţ. Rom.) 1623 iun. 15
 188
 Ţara Românească
—  oct. 8; pah. (fost) 1624 mart. 10; f. m. stol. 1625 aug. 23; m. spăt. (Mold.) 1624 oct. 24—1625 dec. 22; spăt. (fost) (Ţ. Rom.) 1626 iul. 15; f. m. vor. (?) 1627 mai 15; tn. spăt. 1628 febr. 3— iul. 6. închis de Alexandru Iliaş5; f. m. spăt. 1629 mart. 20—
1630  iul. 25. Pribeag în Trans. cu Matei Basarab (toamna 1630) în timpul domniei lui Leon vodă 6, care-i confiscă averea 7. Ucis de Alexandru Iliaş, în Mold. (1632) 8 (fusese trimis acolo de Matei Basarab să facă pace). Fiica sa vitregă, Vişa, = Stroe Leurdeanu m. vor. 9.
      *) St. doc., V, p. 631 — 632, Ionaşcu, Documente, p. 136—137 şi Florescu, Divanele, p. 88.*) Doc.: 1629 mai 15, 1638 ian. 23, 1668 nov. 20 etc. (ASB, Mitr., CIX/7 şi 8, CLXVIII/14). V. şi Gen. doc., II, p. 325 şi urm. în Istoria. p. 99, se spune că era cumnat cu Matei Basarab. s) Doc. 1629 sept. 10 (ASB. Mitr., CLVII/146). V. şi DRH, XXI-XXII, indice. «) La 1621 mart. 13 este amintit In Mold. un boier Gorgan m. vor. ţ. sus (el să fie?) şi pîrc. R. (1624 nov. 12). ») Doc. 1630 ian. 10 (ASB, Mitr., CLVII/147). •) Istoria, p. 96, St. doc., IV, p. 19 şi Veress, IX, p. 314. 7) Doc. 1630 nov. 18 (Acad., XLII/60). *) Istoria, p. 99, Istoriile, p. 93. Aci se afirmă că a fost ucis In iul. 1632. La 1632 mart. 11 el se afla încă în Trans. cu Matei Basarab (Acad., Foto, VI/3). •) Doc. 1670 febr. 9 (ASB, Mitr., CIX/14).
GRAMA (din Cepturi) = Vişa 1 şi cu Aviana, sora lui Tănase pah. din Bărbăteşti şi a lui Stoichiţă post.2. Pit. 1619 febr. 9; slug.
1626  mai 22; cluc. 1628 apr. 20 — oct. 10; slug. 1629 ian. 22; m. pit. 1630 mart. 3—1631 dec.; f. pit. (şi pit.) 1632 febr. 13— 1647 nov. 4; m. pit. (în sfat) 1632 apr. 20.
     *) Doc. 1636 ian. 14 (ASB, m-rea C-lung, XIII/2). *) Doc. 1638 febr. 21 (ASB, AN, CXI/35). In aceeaşi vreme există şi în Mold. un dregător cu numele de Grama.
GRĂDIŞTEANU BUNEA-VÎLCU1 (Bunea din Grădişte)2, fiul lui Vîlcu log. din Orbeasca şi al Măriei 3; fiul vitreg al lui Dumitru Zemţea vor. din Mogoşeşti 4; = Stoica, fiica lui Paraschiva din Drăghineşti m. log. 6 şi apoi cu Grăjdana, fiica lui Miho Racotă m. ban, fostă soţie a lui Buzinca din Răduleşti m. com. ®. Rudă prin alianţă cu Socol Comăţeanu m. cluc., Dumitru Dudescu m. vor. şi Condilo m. post. din Albeşti.
Fără titlu 1620 febr. 2; log. 1622 nov. 12—1623 sept. 3; fără titlu 1623 dec. 3; log. de vist. 1628 iul. 6—1635 sept. 8; log. 1629 mart. 20—1636 ian. 15 (apare alternativ cu aceste două titluri, ca martor cu marii boieri la diverse vînzări); vist. II 1638 mai 8—1641 ian. 20; vist. şi f. vist. II 1642 mai 6—1647 oct. 29 (apare foarte des cu acest titlu, cu prilejul numeroaselor sale
 Secolul XVII
 189
achiziţii de ocine); m. slug. 1648 iun. 6—1652 aug. 1; m. stol.
1653   ian. 26—mai 12; m. vist. 1653 iun. 11 — 1655 febr. 151', f. m. vist. (şi vist.) 1655 oct. 16—1658 ian. 15. Trimis în solie la Braşov de Constantin Şerban (1657) 8. Ctitorul bis. din Grâdiştea-Vlaşca (1657), unde îşi avea casele şi „temeiul" 9 şi unde a fost probabil □, şi al schitului Bunea (1654).
In afară de Vîlcu, Grigore şi Nica — ajunşi şi ei mari dregători, caz rar întîlnit în sec. XVII — a mai avut un fiu, Mihalache, care nu a urcat treptele unor dregătorii mai înalte 10 şi o fiică, Anca, = Ianache spăt., fiul lui Socol Cornăţeanu m. cluc. n.
      l) Semnează Bunea Vllcu (RIR, 1945, p. 28). 2) Doc. 1645 aug. 22 (Acad., CCCXCI/52). ») Doc.: 1620 febr. 2. 1638 aug. 20, 1639 oct. 20 (DIR, XVII/3, p. 469, ASB, Mitr., L/12, CXXXI/11).*) DRH, XXI, p. 303 şi Filitti, Arhiva. p. 212. ») Doc. 1634 oct. 31, 1636 iun. 23 şi aug. 5 (Acad., CLXXXI/88 şi ASB. Glavacioc, XXXIV/123, Mitr., CCCLVII/3). V. şi DRH, XXI-XXII (indice Bunea). *) Doc.: 1650 ian. 5, 1654 iun. 25, 1669 aug. 30 (Acad., CIX/9, MIB, nr. 26862, 26911 şi Filitti, Arhiva, p. 219). Grăj-dana a fost mama vitregă („maşteră") a fiilor lui Bunea (Filitti, Arhiva. p. 227). 7) Pentru averea sa importantă cumpărată ca m. vist. (In valoare de 5 000 de galbeni) v. doc. din febr. 1657 (Acad., Suluri nr. 5). •) Quellen,
      VI. p. 57.•) Filitti, Arhiva, p. 224.10) Doc. 1658 iun. 8 (ASB, Mitr.. LXXXVIII /12). u) Doc. 1654 febr. 25 (Filitti. Arhiva, p. 218 şi Gen. doc., I, p. 32). Despre fam. Grădişteanu v. şi: Lecca, Familiile boiereşti, p. 260—262; St. doc., VIII, p. L—LI; Filitti, Arhiva, p. 215 şi urm. (doc.); Brătulescu V., Bis. din Grădiştea— Vlaşca (BCMI, 1924, p. 174—176); Ionescu D., Satul si bis. din Grădiştea—VIasca („Anuarul Şcolii normale din Grădiştea-Vlaşcâ", 1919-1930, p. 3—11); MO, 1957, nr. 11-12, p. 835 - 836.
GRĂDIŞTEANU VÎLCU (Mogoşescu, din Mogoşeşti) x, fiul lui Bu-nea-Vîlcu G. m. vist. 2; frate cu Grigore şi Nica G.; = Ilinca şi cu Marica, fiica lui Radu Dudescu log., care era fiul lui Dumitru D. m. vor. 3; rudă cu boierii Rudeni şi socrul lui Mihai Cantacuzino m. spăt.
Log. 1651 nov. 30—1663 apr. 5 (apare foarte des cu acest titlu, uneori alături de marii boieri); log. II 1664 ian. 8—aug. 30; log. (fost) 1665 iun. 19—1668 nov. 30; m. slug. 1669 apr. 23—
1670   mart. 25; m. pah. 1670 apr. 11 — 1672 ian. 4; f. m. pah.
1672   mai 10—1673 apr. 21; m. vor. 1674 ian. 3—mart. 28; m. vist. 1674 apr. 29—1675 sept. 22; is. sc. Buc. 1674 iun. 30— iul. 28 4, 1675 mai 11—sept. 95; m. vor. 1675 oct. 4—1677 dec. 30; is. sc. Buc. 1676 iun. 20—oct. 21 6 şi vara anului 1677 7; f. m. vor. 1678 febr. 9—1679 dec. 12. A fost închis şi ucis „cu multe cazane" la m-rea Snagov din porunca domnului Şerban Cantacuzino 8.
 190
 Ţara Românească
Dintre fiii săi, Vîlcu post., Bunea şi Matei vătaf de aprozi 9, primul şi ultimul (numiţi şi Mogoşescu) au fost serdari. O fiică a sa, Marga, = Mihai Cantacuzino m. spăt.10, iar o alta, Safta, = Pană Negoescu m. log. u, rudă cu Constantin Brîncoveanu.
      i) Aşa semnează la 1653 aug. 13 (Acad., CCXCIX/87).2) Doc.: 1651 nov. 30, 1652 iul. 16 şi nov. 30 etc. (ASB, ms. 135, f. 256, Acad., DCXXIII/62 şi ASB, Mitr., CXVI/14).3) Doc. 1652 iul. 16, 1687-1688 (Acad., DCXXIII /62, ASB, Sf. Apostoli, V/7). V. şi Florescu, Cîteva neamuri, p. 27 — 28. *) Filitti, Arhiva, p. 170, ASB, ms. 256, f. 517.*) MIB, nr. 28445 şi ASB, ms. 256, f. 519. V. şi Potra, Documente, p. 169. ®) ASB, Bradu, XVIII/36 şi MIB, nr. 1587 D. V. şi Acad., CCCLVIII/16 (doc. 1676 dec. 21). 7) St. doc., X, p. 159, 160-161, Hurmuzaki, XV/2, p. 1369, Acad., CXLIV/166 şi MIB, nr. 30620 (doc. 25 iun. —30 sept. 1677). B) Istoriile, p. 173. Despre uciderea lui Vîlcu v. şi „Relaţia istorică", în Magazin istoric, V, p. 39 şi
      C.  Erbiceanu, Cronicari greci, p. 23, unde se afirmă că ar fi fost ucis la Focşani. •) Doc. 1682 apr. 29, 1700 mai 29 (ASB. Mitr., CXXXI/35 şi Acad., CCXCIX/62). V. şi Potra, Documente, p. 261 şi St. doc., V, p. 194. 10) Doc.
      1669 sept. 5 (Acad., CCCXCVIII/53). “) Ionaşcu, Documente, p. 89. V. şi RIR, III, 1933, p. 54-55 şi 60-61.
GRĂDIŞTEANU GRIGORE (Grigore din Grădişte), fiul lui Bunea-Vîlcu G. m. vist.1; frate cu Nica şi Vîlcu G.; = Stanca, fiica lui Condilo m. post. şi a Stancăi din Albeşti, care era fiica lui Pîrvu Rudeanu log. 2.
Log. 1659 ian. 13—1660 apr. 17; fără titlu 1662 dec. A—1663 febr. 19; log. 1663 apr. 5—1670 iul. 30 (apare foarte des în doc. cu acest titlu); log. II 1670 sept. 3; log. 1670 sept. 17—1675 mart. 16; log. de vist. 1671 oct. 13; f. log. de vist. 1673 apr. 21; cluc.
1675  aug. 13—dec. 1; vist. II 1676 mart. 21—aug. 4; m. şet. 1677 febr. 11— iun. 12; f. m. şet. (şi şet.) 1678 ian. 21—1679 mai 19; m. serd. 1679 dec. 28—1681 dec. 3; m. log. 1682 ian. 10
—  1683 nov. 12; f. m. log. (şi log.) 1684 ian. 17 — dec. 29. + ante 1685 iun. 15 3, Q mitropolia din Bucureşti 4. După moartea sa, soţia sa declara că a rămas „cu multă datorie", avînd „mare păs şi greu de datornici" 6. Ctitorul bis. din Văleni—Argeş.
Fiii săi, Matei şi Ion, nu au ajuns dregători ®. Ion + tînăr 7, iar Matei = Marica, fiica lui Radu Dudescu căp. şi a Neacşei Băleanu8.
      x) Doc. 1660 apr. 17, 1664 mai 21 etc. (Acad., CCXCIX/105 şi CX/153). Uneori semnează Grigore Bunevici (doc. 1666 nov. 28, ASB, Mitr., CLVII/55).
      *) Doc.: 1666 febr. 3, febr. 21,1683 apr. 26,1687 iun. 19 etc. (Acad., CIX/10, XXXIII/190 şi 195, CCXCIX/109). V. şi MO, 1963, nr. 7-8, p. 561. ») ASB. Mitr., CXXVIII/5. «) Doc. 1688 sept. 1 (ibid., CXIX/7). B) St. doc.,
      IV. p. 64-65. •) Doc.: 1685 nov. 16, 1688 mart. 3, 1694 mai 10 (Acad., XXXIII/207, ASB, Trivalea, XX/4 şi ms. 477, f. 119 v. - 120). V. şi RIR.
      III, 1933, p. 56-57. r) Doc. cit. din 1688 mart. 3. «) Doc. 1699 ian. 11 (Acad., XLV/l 16). V. şi St. doc., V. p. 488.
 Secolul XVII
 191
GRĂDIŞTEANU NICA (Nica din Grădişte), fiul lui Bunea G. m. vist.1; frate cu Vîlcu şi Bunea Grădişteanu 2.
Post. 1656 sept. 18; slug. 1657 iun. 24; fără titlu 1658 iun. 8; log. 1659 ian. 13—1660 apr. 17; cluc. 1663 apr. 5—1668 iun. 17; ceauş de aprozi 1669 iun. 27 —1671 nov. 9; ceauş (fost) 1672 mai 29—1673 apr. 21; m. arm. 1674 febr. 11—ante 1676 apr. 30; f. m. arm. 1676 apr. 30—1678 apr. 6;w. slug. 1679 febr. 7— iun. 14; f. m. slug. 168C ian. 27—1684 apr. 12; arm. (fost)
1680  nov. 7, 1684 mai 21, 1687 ian. 27 (apare alternativ ca f. slug. şi arm.).
în afară de Bunea (II), ajuns mare dregător, a mai avut doi fii, Ianache şi Constantin post., ce nu au ocupat dregătorii 3 şi o fiică, Grăjdana, + de mică la 1657 4. Constantin s-a călugărit sub numele de Clement6.
      !) Doc: 1656 sept. 11, 1658 iun. 8, 1665 apr. 4 etc. (ASB. Cozia, XXI/9, Mitr., LXXXVIII/12 şi Govora, XXV/23). Semnează Nica Bunevici (doc. 1667 mai 15, MIB, nr. 26925). V. şi Filitti, Arhiva, p. 170. 2) Doc. 1663 apr. 5, în care se spune că au avut „dăstul val la împărţeala moşielor" după moartea tatălui lor (Acad., CCXCIX/165). 3) Doc. 1709 mart. 29 (Doc. agrare, I, p. 223). 4) BCMI, 1924, p. 174. 6) Filitti, Arhiva, p. 236. V. şi RIR, III, 1933, p. 55.
GRĂDIŞTEANU BUNEA (II), fiul lui Nica G. m. slug.; nepotul lui Bunea G. m. vist.1; văr cu Preda Pîrşcoveanu2, care era vărul lui Constantin Brîncoveanu.
Post. 1682 iun. 12; fără titlu 1682 nov. 26; post. II 1683 febr. 5; log. II 1683 sept. 12—1684 aug. 20; log. (fost) 1685 dec. 28
—1686 iun. 20; log. II 1687 mart. 28—1689 mart. 14; log. (fost)
1690  mai 8; fără titlu 1691 mart. 8—apr. 30; log. (fost) 1691 mai 2; fără titlu 1691 nov. 28; f. log. II 1692 mart. 30; m. arm. 1692 iun. 26—1700 mai 15. Trimis adeseori în diverse solii la turci de Constantin Brîncoveanu 3. M. com. 1700 iun. 12— 1703 dec. 7; com. (fost) 1704 mai 15—1709 mart. 29; is. Craiovei 1706 aug. 25—1707 sept. 194; m. vor. 1714 mart. 4—1715 mart. 15. □ mitropolia din Bucureşti împreună cu soţia (el sau celălalt Bunea?) 5.
Copii: Şerban şi Bălaşa = doctorul Dimitrie Nottara 6.
         ») Doc. 1684 apr. 12, 1688 mart. 25 (ASB, ms. 707, f. 127 v„ Iorga, Doc. Cant., p. 111). 2) Filitti, Arhiva, p. 172. s) Greceanu, Viaţa, p. 61, 69, 107, 116. Ca m. com., a fost solul domnului în Mold., la 1700 (Condica vistieriei, p. 594). «) AO, 1939, p. 464 şi 1941, p. 102 şi St. doc., V, p. 130. *) Inscripţii,
          I, p. 241. a) Filitti, Arhiva, p. 235 — 236 şi 281. V. şi o scrisoare a sa către braşoveni în St. doc., X, p. 185.
 192
 Ţara Românească
GRECEANU TUDOR1 (din Greci-Olt), fiul lui Stan vor. din Greci şi al Ancăi, fiica lui Teodosie din Ruda 2; = fiica lui Sima sau Simon vist. şi log. II şi a surorii lui Buzinca m. com. 8; cumnat cu Radu Păuşescu cluc. 4, care a fost tatăl lui Tănase Păuşescu. Pah. 1665 febr. 7 —1669 nov. 24; m. căp. de dorobanţi 1670 sept. 7—1671 febr. 14; căp. (fost) 1672 iun. 12; m. şet. 1679 mart. 16 —dec. 15; şet. (fost) 1680 febr. 23—1689 mai 13. S-a călugărit sub numele de Teofil. Ctitorul schitului Greci-Olt. Copii: Dumitraşco 5, Preda post. 6 şi Radu Izvoranu, care a ajuns mare dregător.
      ») Aşa semnează la 1667 mai 25, 1670 sept. 7 etc. (Acad., CLVI/7. ASB, Mitr., CXIX/1). *) Ionaşcu, Olt, p. 234-235. Stan vor. a fost fiul lui Badea post. din Greci, care a mai avut doi fii, Neagu şi Calotă (ibid., p. 244). V. şi doc. din 1634 mai 15 (ASB, Bistriţa, LXV/l).3) Florescu, Cîteva neamuri, p. 16. 4) Doc. 1669 nov. 24 (ASB, Sf. Ioan-Buc., 11/29). s) Doc. 1671-1672 (ASB, Brîncoveni, XXX/14). •) Ionaşcu, Olt, p. 235.
GRECEANU, v. Izvoranu Radu.
(GRECEANU) PAPA DIN GRECI, fiul lui Fiera log. din Bărbuleşti \ care era văr cu Radu Buzescu m. cluc.; = Elina, fiica lui Udrişte pit., care era fiul lui Badea din Bucşani m. cluc. 2.
Vist. 1602 aug. 20; vist. II 1609 iul. 8; vist. 1610 ian. 10. Sol în Trans. (1610) 3. Pleacă cu domnul Radu Şerban în pribegie; la
1614  iul. 20 se află la Tymau, ca vist. II 4, de unde revine în ţară. Vist. (fost) 1617 iun. 18—1618 apr. 25; m. log. 1619 ian. 6
—1623 mai 28. în această calitate, a fost solul lui Gavril Movilă în Trans. (1619 şi 1620) 6. M. vor. 1623 iun. 2—1624 ian. 12; vor. (fost) 1624 apr. 21; m. vor. 1624 mai 14—1628 iun. 21; i. m. vor. 1628 oct. 28—1629 iul. 27; m. log. 1629 aug. 15—sept. 16; i. m. log. 1630 febr. 3—mai 22; /. m. log. (în sfat) 1630 aug. 12; m. log. 1630 nov. 10—1632 iul. 11. Partizan al lui Leon vodă, ia parte alături de acesta la lupta împotriva boierilor pribegi, conduşi de Matei Basarab, din aug. 1631 6. în sept. 1632, pleacă la Alex. Iliaş în Mold., pentru a aduce domn pe Radu Iliaş, fiind ucis apoi în lupta de la Plumbuita din oct. 16327. Ctitorul schitului Balamuci-Ilfov, unde se păstrează portretul său şi al soţiei sale. în afară de Drăghici, ajuns şi el dregător, a mai avut un fiu, Fota post., care nu a devenit mare dregător8 şi mai multe fiice: Anca (+ 1628); Ilinca sau Elina = Radu (II) Buzescu m. ban
 Secolul XVII
 193
şi Păuna = Preda Brîncoveanu m. vor.9. Fam. Greceanu se înrudea deci cu fam. Brîncoveanu, Buzescu şi Creţulescu.
      l) Doc. 1656 iun. 10 (Acad., Suluri nr. 64). Fiera log. din Bărbuleşti, care era = cu Stana, apare ca martor cu diverşi boieri mărunţi la 1601 mai 1 (DIR. XVII/l, p. 14). *) DIR, XVII/l, p. 425. >) St. doc.. III, p. LXXVIII. «) DIR. XVII/2, p. 305 şi III, p. 160 şi RI, 1930, p. 127. Înainte de a ajunge la Tymau, a trecut prin Polonia; la 1611 febr. 13 se afla la Ca-meniţa, unde ajunsese după ce „au venit Batăr Gabăr, voevoda Ardealului, de au scos pre măria sa, pre Radul vodă, den ţara muntenească" (DIR, A. XVII/3, p. 6-7). V. şi Veress, VIII, p. 276-277, unde se spune că a fost trimis de fostul domn ca sol în Polonia şi Trans. V. şi ibid., IX. p. 8—10, 49, Quellen, V, p. 215 şi Socotelile Braşovului, p. 10. *) I. Lupaş, Doc. transilvănene, p. 155, 162 şi St. doc., III, p. CXXXIX. •) Doc. 1631 sept. (ASB, Radu vodă, XXXIX/10). 7) Istoria, p. 101 şi 103, Istoriile, p. 95. V. şi sigiliul său ca m. vor. în SCIM, I, 1950, p. 159. 8) Doc. 1642 mai 10 şi 1643 mai 25 (Acad., LXXV/121 şi ASB, ms. 129, f. 81). ») Despre el v.: Greceanu Şt. D., Istoricul unei bătrîne moşii boiereşti: Grecii, Buc., 1910 şi Lecca, Familiile boiereşti, p. 263—265.
GRECEANU DRĂGHICI (Drăghicean), fiul lui Papa din Greci m. log.1; ginerele lui Vintilă Corbeanu m. vor.2; cumnat cu Teodosie Corbeanu m. ban.
Grămătic 1620 sept. 19 (scrie hrisoave cînd tatăl său era m. log.); log. 1621 febr. 8; spăt. 1630 mai 22 — 1646 apr. 24. Fiind fiul duşmanului lui Matei Basarab, acesta l-a ţinut departe de dre-gătoriile înalte. Vist. II 3 1651 apr. 23—1654 iun. 30; m. slug. 1655 ian. 10—16. Ucis de slujitorii răsculaţi (1655) *.
Copii: Papa, devenit m. vist., Vintilă post. şi căp., Mihai spăt. şi cluc. şi Constantin post.5. Vintilă = Ancuţa, care era cumnata lui Alexandru Alexeanu 6, iar Mihai = fiica lui Iordache vor. din Cozlegi7. Vintilă căp. — mort înainte de 1631 nov. 9 — a avut mai mulţi fii: Negoiţă, Drăghici şi Diicu8, iar Constantin a fost tatăl lui Papa (III) Greceanu 9 care a ajuns arm. II. O fiică a lui Drăghici slug., Ilina, =Matei post., fiul lui Hrizea din Bogdănei m. spăt.10, iar o alta, Dumitrana, = Pîrvu Rudeanu.
      *) Doc. 1620 sept. 19, 1635 febr. 1 (DIR. XVII/3, p. 589, ASB, ep. Rîmnic, XLVI/2). V. şi Filitti, Arhiva, p. 216.2) Doc.: 1630 mai 22, 1642 mai 10. 1643 mai 25 (ASB, D-lemn, IV/12, Acad., LXXV/121, ASB, ms. 129, f. 81). V. şi Istoria, p. 121. s) V. doc. 1652 apr. 26, în care Drăghici II vist. apare alături de Drăghici Cantacuzino slug. (Acad., CXLI/110). *) Istoria. p. 121.*) Doc.: 1657 dec. 22, 1673 iun. 5 şi 1700 mart. 10 (Acad., XLIV/44, CDLXXXVII/67 şi ASB, ms. 705, f. 243-244). Ei îşi spun nepoţii lui Vintilă vor. 8) Doc. 1671 nov. 9 (ASB, Dep. Pappazoglu, X/24). 7) Doc.
      1670 iun. 10 (ASB, Mitr., LXV/21). 8) Doc. cit. din 1671 nov. 9 şi 1700 mart. 10. •) Doc. cit. din 1700 mart. 10. 1#) Doc. 1674 iun. 25 (Acad., CDXCIX/7).
 194
Ţara Românească
GRECEANU PAPA (II) (din Greci), fiul lui Drăghici G. vist.1; nepotul de fiu al lui Papa din Greci m. log.; = Evda, fiica lui Dumitraşco Filipescu m. stol.2; cumnat cu Pană Filipescu m. spăt.
Fără titlu 1652 aug. 5; ceauş de aprozi <1655—1656 >—1659 iun. 8; cluc. 1659 iul. 22; m. slug. 1660 mart. 8—1662 febr. 8; 1663 apr. 1— apr. 28 ; m. com. 1663 dec. 28—1665 aug. 30; f. m. com. 1666 febr. 3—apr. 14; m. com. 1668 ian. 31—1669 oct. 31; m. vist. 1669 nov. 14—1672 ian. 5; vist. şi f. m. vist. 1672 mai 10 — 1673 dec. 22 3; m. vist. 1674 ian. 3—mart. 28; f. m. vist. 1674 iun. 2— dec. 21; a fost ucis de Gheorghe Duca (1674) 4. Copii: Şerban, care a devenit şi el mare dregător în sec. XVIII (la 1713 era vist. III), Constantin, Pană 5 şi Ilinca = Şerban (numit şi el Greceanu) m. vist. (din Greci—Vlaşca).
      *) Doc.: 1652 aug. 5, 1655-1656, 1656 mart. 3, sept. 18 (ASB, Mitr., CI/2, CXLV1I/10, Brîncovcni, XVIII/22 şi Cozia, XXI/2). 3) Doc. 1688 mai 12 (ASB, Cotroceni, XXIII/7). 3) în aceeaşi vreme exista şi un Papa m. slug. (foarte probabil Buicescu). V. şi Florescu, Cîteva neamuri, p. 24 — 25. 4) Istoriile, p. 162. *) Doc. cit. din 1688 mai 12. V. şi Doc. agrare, I, p. 254 şi Ionaşcu, Documente, p. 36.
GRECEANU ŞERBAN (Dragomirescu) = Ilinca, fiica lui Papa Greceanu m. vist.1; frate cu Radu Greceanu m. log. şi cronicarul lui Constantin Brîncoveanu voievod2.
Log. 1678 sept. 6. Trimis de Constantin Brîncoveanu în solie la imperiali (1689) 3; log. II 1691 febr. 14—1694 ian. 2 \m. vist. 1694 ian. 18—1703 dec. 1. Is. sc. Buc. 1695 iun. 20 4, 1700 ian. 225. M. log. 1704 mart. 17—1710 mart. 17. Ctitorul bis. din Dragomireşti—Dîmboviţa (1701).
      *) Inscripţii Buc., p. 639 şi doc. 1699 iun. 20, 1700 mart. 10 (Acad., CLVI/19 şi ASB, ms. 705, f. 243-244). 2) Năsturel P. V., Bis. Stavropoleos, p. 25 (doc. 1700 mart. 3). Despre cei doi fraţi — fiii unui mic proprietar din Greci —Dîmboviţa —v. I. C. Filitti, Cine erau fraţii cărturari Radu şi Şerban Greceanu (RIR, IV, 1934, p. 65 — 70). în aceeaşi vreme mai există un Şerban Greceanu — fiul lui Papa vist. şi cumnat cu acest Şerban Greceanu — care a fost spăt. II şi vist. III şi a ajuns mare dregător la începutul sec. XVIII.
      3) Hurmuzaki, V/l, p. 308. 4) ASB, AN, CXVII/70 şi Greceanu, Viaţa, p. 69. 5) ASB, cp. Argeş, LI/18.
GRIGORE, v. Grădişteanu Grigore.
GRIGORE (GLIGORIE) DIN POIANA — Dîmboviţa (şi din Săteni) 1; = Cherana, sora lui Iorga din Stănceşti2 şi cu Neaga din Poiana. M. com. 1604 apr. 12—1610 ian. 21; com. (fost)
Secolul XVII
 195
1611 sept. 83; m. com. 1616 oct. 3—1617 oct. 20; f. m. com.
1618   ian. 18—1620 mart. 25; tn. com. 1618 nov. 13—1619 dec. 314; f. m. com. (şi com.) 1621 nov. 1—1627 aug. 1; tn. corn.
1627   oct. 20—nov. 3; f. m. com. (şi com.) 1628 mart. 18—1632 iul. 2 (amintit foarte adesea cu acest titlu, ca martor în diverse zapise cu marii boieri). F. m. com. (in sfat) 1632 apr. 20. Trimis de Matei Basarab ca sol în Trans., cu Ivaşco Băleanu şi „vlădica" (1632) 5. M. vist. 1633 mart. 15—1634 apr. 29; tn. log. 1634 mai 6
—1639 dec. 11; din nou sol în Trans. cu mai mulţi boieri (1638 şi 1639) 6; f. m. log. 1640 ian. 28—dec. 3; m. log. 1641 ian. 8— iul 9. + ante 1642 ian. 25, după o activitate îndelungată de 37 de ani, lucru rar în această vreme; □ mitropolia din Tîrgovişte 7. A avut două fiice, Ancuţa 8 şi Ilina, + 1607, □ bis. Stelea din Tîrgovişte ®.
      J) La <1633> sept. 18 i se spune din Poiana (ASB, AN, LXXXVIII/3). iar la 1646 apr. 20 din Săteni, fiind văr cu boierii de aici. 2) Doc. <1633> mai 16, 1642 ian. 25 (ASB, Mitr., CCCXX/4, XCI1I/18). V. şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 212. *) După cum rezultă dintr-o scrisoare a regelui Matias al II-leadin 1612, la această dată era considerat unul din boierii rămaşi credincioşi lui Radu Şerban (Hurmuzaki, IV/l, P- 465). 4) în doc. din
      1642 ian. 28 se spune că a fost m. com. la 7131 (1622—1623); v. şi DRH, XXI-XXII. indice. •) St. doc., IX, p. 16. •) St. doc., III, p. CXCII.
      7) Doc. cit. din 1642 ian. 25.®) Acelaşi doc. şi doc. din <1622—1623> (DIR, XVII/4, p. 191-192). ») St. doc., XV, p. 372.
HERĂSCU, v. Năsturel.
HRIZEA DIN BĂLTENI (probabil şi din Dobroeşti) \ de origine necunoscută; = Vlada, fiica lui Gripeiu post.2 şi apoi cu Gherghina, fiica lui jupan Nan, care a devenit apoi soţia lui Ghiorma Alexeanu m. ban 8. Rudă cu Aslan m. vor.
Fără titlu 1608 iun. 23; log. 1610 mai 4—1621 ian. 27; is. sc. Craiovei, 1617 apr. 25 4; tn. vist. 1621 sept. 1—1623 oct. 8; tn. vist. (Mold.) 1624 mart. 15—1625 dec. 22 5; împreună cu Trufanda post., a adus la Bucureşti trupul lui Radu Mihnea, mort în Mold.
(1626)   6; f. m. vist. (în Ţ. Rom.), 1626 apr. 29; in. log. 1626 mai 19 —1628 iun. 21 7. Ca m. log., sol în Trans. la Gabriel Bethlen
(1627)   8. M. vor. 1628 iun. 23—1632 iul. 11 9. Pleacă cu Alexandru Iliaş în Mold., fiind contra lui Matei Basarab (sept. 1632)10; după lupta de la Plumbuita, fuge în Mold. n, de unde revine şi se împacă cu noul domn. F. m. vor. 1633 iul. 15—dec. 15. în relaţii foarte bune cu Ivaşco Băleanu m. vor., de care îl lega „dragoste şi frăţie" din tinereţe 12. M. ban 1634 ian. 6 — 1637 dec. 13. Folosit
 196
Ţara Românească
de Matei Basarab în diverse solii în Trans. şi la Ţarigrad 18; f. m. ban (şi ban) 1638 ian. 12 — apr. 20; m. vor. 1638 aug. 20— 1641 nov. 23; f. m. vor. 1642 iul. 28. îşi face diata la 1642 iul. 26 — cînd era pe moarte — cerînd să fie □ la m-rea Radu vodă 14, unde a şi fost □15. Ctitorul schitului Bălteni-Ilfov (1626).
Fiul său, Udrea (Udrica) com. II, = Alexandra, fiica lui Petru cluc., care era fiul lui Aslan m. vor., a rămas „cu multă datorie şi nevoie după cap" şi nu a mai ajuns la dregătorii mai mari ie. O fiică a lui Hrizea, Alexandra, = Dumitraşco m. vist. din Bog-dănei17. Se pare că Hrizea a mai avut un fiu. Apostol, care s-a stabilit în Trans. unde a fost negustor.
       *) După părerea lui D. Pleşia. 2) DIR, XVII/l, p. 329 (acest Hrizea amintit aici e — după părerea lui D. Pleşia — viitorul m. vor. Hrizea). V. şi DRH, XXI-XXII, indice.3) Doc. 1631 apr. 28 şi 1658 iul. 6 (ASB, Copii. V/3079 şi Radu vodă, XXXIX/28). în primul doc. este amintit Nan „socrul vornicului". La 1660 mart. 15 — după moartea lui Ghiorma banul — îşi spunea Gherghina băneasa (ibid., XXXIX/29). «) DIR, XVII/3, p. 123. s) La 1625 nov. 18 se afla la Hîrlău ca m. vist. al lui Radu Mihnea, domn care l-a ridicat, de altfel, în dregătorie (DIR, XVII/4, p. 571). •) Costin, p. 92. 7) Amintit adeseori şi în Socotelile Braşovului, p. 64, 65, passim.
       8)  Doc. 1627 oct. 20 (ASB, Radu vodă, XVI/10). *) în această calitate, a luat mită două sate de la Preda cluc. Bîrsescu, pentru a-i face o judecată favorabilă („Studii", VIII, 1955, nr. 4, p. 107). 10) Istoria, p. 101. V. şi doc. din 1631 sept. 1, din carc rezultă că a fost alături de Leon vodă in lupta din „şesul Bucureştilor" (ASB, Radu vodă, XXXIX/10). u) Istoria, p. 103 şi Istoriile, p. 95-96. V. şi doc. din 1635 mai 3 (ASB, ms. 479, f. 212-213).12) Doc. 1634 sept. 12 (MIB, ms. 27654, f. 50-52). ») St. doc.,
       IV, p. 24, 218, 221, CCI. V. şi o scrisoare a sa din 1640 nov. 24 către Pani 13ornemisza, din care rezultă că a fost „toată vara... la clădirea cetăţii Giurgiului" (Veress, X, p. 80—81). 14) ASB, Radu vodă, IV/48. V. şi doc. din 1642 nov. 11, unde se spune că zăcea de o „boală foarte grea" cînd şi-a făcut diata (ibid., IV/46). 1S) Ibid., XXXIX/16. ») Doc: 1642 nov. 2, 1643 mart. 1, 1644 febr. 26, 1653 febr. 10 etc. (MIB, nr. 13758, ASB, Copii sub dată, Radu vodă, XXXIX/18 şi Cotroceni, VI/10). 17) Doc., 1648 iul. 10 (ASB. Peceţi nr. 63).
       Despre Hrizea şi rolul său politic v.: Popescu —Bejenaru, Schitul Bălteni din Codrul Vlăsiei, Buc., 1912; Iorga N., Studii de istorie şi de istorie literară (LAR, IV, 1900, p. 401-404); AO, 1929, p. 405-406.
HRIZEA DIN BOGDĂNEI (Hrizică), fiul lui Dumitraşco din Bogdă-nei m. vist.1 şi al Alexandrei, care era fiica lui Hrizea din Bălteni m. vor.2; rudă cu familia Năsturel şi prin aceştia cu Matei Basarab; = fiica lui Dragomir pah. din Deleni 3.
Post. II 1642 mai 11; cluc. II 1643 ian. 9; cluc. (fost?) 1645 mart. 5; căp. (?) 1650 mart. 3; tn. pah. 1651 febr. 23—1653 iun. 11; m. spăt. 1654 apr. 25 — dec. 29; m. pah. 1655 ian. 8—mai 11. Ales domn de slujitorii răsculaţi la 1655 4. Prins după bătălia de
 Secolul XVII
 197
la Şoplea, a fost trimis în Trans., de unde a reuşit să fugă, venind cu oaste în ţară. învins la Tîrgui Bengăi de oastea lui Constantin Şerban, a fost tras pe roată la 8 sept. 1657 5.
Fiii săi: Barbu căp., Stoica spăt. şi Matei post. = Uina, fiica lui Drăghici Greceanu vist., nu au mai ajuns mari dregători 6. Nici fiul lui Barbu, Iordache, nu a devenit dregător, fiind □ m-rea Radu vodă din Bucureşti, înainte de 1681 apr. 3, lîngă oasele „moşilor" săi7. 0 fiică a lui Hrizea spăt., Ilina, = Ivan Rudeanu spăt., □ în aceeaşi mănăstire, alături de fiul ei, Nicolae 8. Fiii lui Hrizea erau verii lui Radu Năsturel banul, fiul lui Udrişte 9. O altă fiică a lui Hrizea, Aspra, = Gavrilaşco din Rîfov 10.
      i) Doc. 1643 ian. 9 (ASB, Radu vodă, XXIX/4). V. şi LAR, IV, 1900, p. 406-407. *) Doc. 1648 iul. 2 (ASB. Peceţi nr. 63). 8) Ionaşcu, Olt, p. 263. 4) Istoria, p. 125. V. şi St. doc., IV, p. 36—37, Costin, p. 36. Autorul Istoriei Ţării Româneşti nu are dreptate cînd afirmă că domnul Constantin Şerban l-a ridicat la dregătorii dintr-o situaţie modestă, deoarece Hrizea era fiu şi nepot de mari dregători. •) Istoria, p. 128. Despre ducerea lui Hrizea în Trans., unde Gheorghe Râk6czy i-a cerut 100 000 de ducaţi pentru răscumpărare, fuga lui din temniţă cu ajutorul seimenilor, revenirea lui în Ţ. Rom., popularitatea de care se bucura aci, prinderea sa prin trădarea unui boier la care găzduise şi spînzurarea sa v. Kraus, p. 183, 202— 204 şi L. Demeny, L. Demeny şi N. Stoicescu, Răscoala slujitorilor sau răscoală populară? 1655 Ţara Românească, Buc., 1968. ®) Doc.: 1664 — 1665, 1669 ian. 12, 1699 dec. 16 (ASB, ms. 454, f. 101 v„ ep. Rîmnic, LIX/20, MIB, nr. 27342). în primul doc., păstrat în copie, cei doi numesc strămoş pe bunicul lor Hrizea. 7) Doc. 1681 apr. 3 (ASB, Radu vodă, XVII/13). «) Doc. 1670 mai 18, 1681 iun. 5 (ibid., VII/11 şi Mitr., XXIV/2). •) Doc. 1672 iun. 3 (Acad., CDXVIII/20). 10) Doc. 1688 febr. 12 (ASB, Radu vodă, XXXIX/48).
HRIZEA KARYDI DIN POPEŞTI (Ilfov) fiul lui Gheorghe Karydis vist. din Popeşti1; ginerele lui Gheorghe Băleanu m. ban 2; nepotul lui Radu Staico Popescu vor., a cărui soră, Sofica, a fost mama lui Hrizea.
Post. 1659 aug. 26; vist. 1661 sept. 4; log. 1665 apr. 26—1667 aug. 10; vist. II 1668 mai 24—1669 ian. 20; m. vist. 1669 apr. 22
—  oct. 31. Scos din dregătorie, ca duşman al Cantacuzinilor, de Antonie vodă din Popeşti 3. Vist. (fost) 1669 nov. 14—1671 nov. 11. Susţine revenirea la tron a lui Grigore Ghica (1672) 4; tn. vist. 1672 ian. 20 — 1673 aug. Fuge în Trans. la venirea pe tron a lui Gh. Duca (dec. 1673) 5. Chemat de domn, revine în ţară 6; f. m. vist. 1675 ian. 18— febr. 8; m. vist. 1675 oct. 4—1679 nov. 13. Caimacam al lui Gheorghe Duca cu alţi doi boieri (vara 1675) 7. Is. sc. Buc. 1676 iun. 20 — oct. 21 8 şi vara 1677 9. Caimacam-is. de scaun al lui Şerban Cantacuzino, după numirea acestuia ca
 198
Ţara Româneasci
domn, pînă la venirea lui în ţară 10. Is. sc. Buc., 1679 aug. 9 u. M. vor. ţ. jos 1679 nov. 13—1680 mart. 6 (funcţie creată de Şerban Cantacuzino pentru el); f. m. vor. 1680 apr. 17—23; m. vor. ţ. jos 1680 mai 13—23. închis de Şerban vodă Cantacuzino, care-i ia banii şi-l ucide 12 + ante 1680 iul. 13 13. Fiii săi renunţă la averea lăsată, care nu ajungea pentru plata datoriilor14. Deşi a fost m. vor., urmaşii săi îi spun Hrizea vist. Ctitorul bis. din Popeşti— Rumâni, azi în oraşul Bucureşti (1676) 15.
în afară de Radu Popescu cronicarul, ajuns mare dregător în sec. XVIII, a mai avut un fiu, Gheorghe post., = Stanca, fiica lui Preda Tatomirescu (Filişanu) vist., care a ajuns la mari dregătorii16 şi o fiică = Pîrvu Fărcăşanu log.
        !) Doc. 1665 apr. 26, 1668 nov. 15 etc. (Acad., DCXXIV/12, ASB, Mitr., XXXII/7). 2) Istoria, p. 163, 170. s) Istoria, p. 163 şi Istoriile, p. 142. 4) Istoria, p. 168.s) Istoria, p. 170 şi doc. 1673 dec. 4 (Acad., Foto, VI/23). V. şi St. doc., IX, p. 20 — 24 şi Veress, XI, p. 165 — 168. ®) Istoria, p. 171 şi Istoriile, p. 161-162. 7) Istoriile, p. 168. 8) ASB, Bradu, XVIII/36 şi MIB, nr. 1587 D. V. şi Acad., CCCLVIII/16 (doc. 1676 dec. 21). •) St. doc., X, p. 159, 160-161, Hurmuzaki, XV/2, p. 1369, Acad., CXLIV/166. 10) Istoriile, p. 172. n) Iorga, Doc. Cant., p. 99. 12) Istoriile, p. 174 — 175. V. şi doc. din 1700 iun. 7, în care se spune ci Hrizea „a căzut la mare nevoie de către domnie" (ASB, Mitr., CLXV/2). La 1716 apr. 30, Mihai Cantacuzino f. m. spăt. recunoştea că viaţa lui Hrizea a fost curmată „fără de dreptate... şi toată casa i s-au pustiit". („Arh. gen.", II, 1913, p. 192). Despre chinuirea şi uciderea sa v. şi „Relaţia istorică" în Mag. istoric, V, p. 39 — 40. 13) Filitti, Arhiva, p. 171 — 172. V. şi doc. din 1680 aug. 2 (ASB, Mitr., XXVII/14). «) Doc. 1696 ian. 7 (ASB, ms. 705, f. 92 v. - 94). 1F) Inscripţii Buc., p. 341-342. “) Doc. 1693 mart. 24, 1700 iun. 2 (ASB, AN, CXVII/67, ms. 705, f. 256 v. - 257 şi Doc. agrare, I, p. 177). Despre Hrizea şi fiul său Radu Popescu v. bibliografia de la Radu Popescu; v., de asemenea, Z<otta> Sever, Documente relative la Hrizea vistierul şi la moşia Dobreni („Arh. gen.", II, 1913, p. 187 — 205), unde se dă şi o spiţă a neamului.
IAMANDI, grec; = Chiţa 1. M. cluc. de arie 1692 febr. 20; m. port. (acelaşi?) 1695 iul. 28—dec. 14. Folosit de Constantin Brîncoveanu în diverse misiuni la turci 2. O fiică a sa = Gheorghiţă Totoescu m. căp. de lefegii; familia sa a ctitorit bis. Sf. Nicolae din mahalaua Popescului din Bucureşti 3.
       *) Potra, Documente, p. 280. 2) Greceanu, Viata, p. 65. 3) Potra, Documente, p. 280.
 IANACHE HARTOFILAX (Ioan Cariofil), grec1, fiul lui Matei Cariofil din Cydonia. M. vist. 1666 ian. 14—1668 nov. 20. După domnia lui Radu Leon, s-a întors la Constantinopol, unde a fost
BiWiou** do cUelo*
 S colul XVII                                                                                      199
   ^ i îare hartofilax al patriarhiei. Ca log. al patriarhiei de Constanti-? i opol, vine în ţară de mai multe ori, la 1679—1680, 1688, 1692 *. r (- la Bucureşti, □ m-rea Radu vodă (1692) 3. A întreţinut o 7 1 togată corespondenţă cu domnii Ţ. Rom. şi Mold. din această | freme.
   ’î       J)  Semnează greceşte (doc. din 1666  mai 10,  ASB, Govora,  XIII/12).
          *) Istoriile, p. 186. 3) Filitti, Arhiva, p. 256 — 257. V. despre el: £<rbiceanu>
          C., Efemeridele lui Ioan Cartofii marele logofăt al marii biserici a lui Christos, 1676-1689 (BOR, XVI, 1892, p. 57-80); Năsturel P. Ş.. Contribuţii la viata lui Ioan Cariofil in legătură cu biserica românească (MO, X, 1958, nr. 7-8, p. 511-527).
   LANACHE, v. Văcărescu Ianache.
   IANĂŞ, v. (Coţofeanu) Ianăş.
   IGNATEE (Ignat), fiul Alexandrei din Cîmpulung Serd. 1672 sept. 10; m. şet. 1674 febr. 11 — 1676 apr. 9; 1680 nov. 2 — dec. 30; tn. med. (acelaşi?) 1682 iun. 26a.
         1) St. doc., XV, p. 358 (piatra de mormânt a acesteia, din 1672 sept. 10, unde fiul său este trecut cu titlul de serd. şi unde este amintit şi Constantin f. com., frate cu Ignatie). *) La 1695 apr. 5 se spune că Ignat med. = Stanca, mama lui Constantin com. Bărbătescu, şi apoi cu Rada (ASB, şc. Ionaşcu, II/4).
   ILIE DIN COMIŞANI. Com. 1655 ian. 15; tn. arm. 1667 sept. 5 —1669 sept. 29; f. m. arm. 1670 iun. 10 — 1671 nov. 18; m. med. 1676 ian. 29—1678 ian. 15; tn. arm. (el?) 1678 mai 26; m. med. 1679 mai 13—dec. 15; f. m. med. 1680 apr. 17. Fiul său, Ilie pah., nu a mai ajuns mare dregător l.
          *) Doc. 1700 mart. 18 (Doc. agrare, I, p. 183 — 184).
   ILIE (din Lazuri), ginerele lui Radu Rudeanu post., rudă cu Chircă Rudeanu m. log. Căp. (?) 1661 apr. 16; 1662 oct. 30; m. căp. de dorobanţi 1667 aug. 10—1668 mai 10; căp. 1668 sept. 15. De teamă de a nu fi închis de Cantacuzini, fuge, dar revine în ţară 2. M. şet. 1671 apr. 18—1673 mai 15. Fuge din nou în Trans. la numirea ca domn a lui Gheorghe Duca (dec. 1673) 8, unde rămîne doi ani 4.
             >) Doc. 1671 ian. 17 (ASB, Radu vodă, XVII/8). *) Istoriile, p. 147-148. ») Ibid., p. 159. V. şi St. doc., IX, p. 20- 24 şi Veress, XI, p. 165-168.
             *) Quellen, IV, p. 192 (aici i se spune „Ilie Satrar oder Annasch").
 200
Ţara Românească
ION DIN PAIA, fiul lui jupan Bodin; = Marina1. Com. 1599 dec. 15 —1613 apr. 6; slug. 1615 iul. 6—1620 mai 22; f. m. slug.
1620    iun. 1; m. pah. 1620 sept. 17—1622 sept. 6. -f ante 1623 mai 27 2, cînd se împarte averea soţiei şi fiului său, Laţco com. Laţco = Stana din Brădeşti, sora lui Barbu Brădescu m. pah., cu care a avut doi copii: Armenca = Coruia m. pah., şi Preda Păianu post., care nu a ajuns mare dregător 3. O fiică a lui Preda, Vilaia din Obedin, = Gheorghe log., a fost mama lui Pătru Obe-deanu ajuns mare dregător. Vilaia era nepoata lui Barbu Brădescu m. stol. 4.
      *) Doc. 1623 mai 27 (DIR, XVII/4, p. 277). V. şi Socotelile Braşovului, p. 26. 2) DIR, XVII/4, p. 277. 3) Doc. 1626 apr. 15, 1655 iul. 20 (DRH. voi. XXI, p. 87-88 şi Acad., 1/2). *) Doc. 1667 aug. 30 (AO, 1943, p. 104
      - 105).
IORDACHE, v. Cantacuzino Iordache, Pîrşcoveanu-Trufanda Iordache, Ruset Iordache (Mold.).
IORGA (Gheorghie) 1 (Costescu), grec, originar din Agrafa2; = Bălaşa, fiica lui Ianache Văcărescu. Ceauş de aprozi 1688; m. slug. 1695 nov. 14—1708 mart. 26; caimacam al sc. Buc., ante 1698 oct. 7 3. □ mitropolia din Tîrgovişte *.
      *) Aşa semnează în 1700 apr. 6 (ASB, Hurezi, XXV/8). V. şi Potra, Documente, p. 236. 2) Drăghiceanu, Mitropolia, p. 24. 3) ASB, Mitr., CCLVII/10. 4) Drăghiceanu, op. cit., p. 24.
IVAŞCO CEP ARUL (din Cepari), fiul lui Stanciu Ceparul log.1 şi al Dobrei, care era fiica lui Teodosie Rudeanu m. log.; = Slamna, fiica lui Dumitraşco Filipescu m. stol. 2; cumnat cu Pană Filipescu şi cu Chircă Rudeanu şi rudă cu Bălenii.
Fără titlu (mic) 1623 nov. 23—1627 iun. 6; post. 1632 apr. 20 —1634 iul. 20; cluc. 1635 febr. 1—1636 mai 3; post. <1636— 1637>—1644 iun. 93; cluc. 1645 oct. 7—1650 ian. 1; vătaf de aprozi şi post. 1652 iun. 30—1654 mart. 20; m. arm. 1654 apr. 23 — 1657 oct. 8. Solul lui Constantin vodă Şerban în Trans., cu mai mulţi boieri (1655). Pleacă în Trans. cu Constantin Şerban 4, de unde revine apoi; arm. (fost) 1658 iun. 8—1660 mart. 30; m. pit. 1660 aug. 2—aug. 25; m. serd. 1661 nov. 29—1662 apr. 19 ; serd. (fost) 1662 dec. 4—1663 mai 9; m. med. 1663 iun. 17—1664 ian. 8. -f cu prilejul campaniei de la Ujvar (1664) 5.
Un frate al său, Eftimie, a fost m. pit.; un alt frate, Dumitraşco post., nu a fost dregător6. Nici fiii lui Ivaşco: Dumitraşco Căză-
Secolul XVII
 201
nescu, Necula post., Radu şi Pîrvu nu au urcat treptele dregători-ilor 7. O fiică a lui Ivaşco Ceparul, Marica, = Ivaşco (II) Băleanu m. log.8; alta, Dobra = Racotă Leca m. spăt.
      ») Doc.: 1612 apr. 29, 1623 nov. 23, 1634 iul. 20. <1645 aug. > 23 (DIR, XVII/l, p. 65, IV. p. 354, ASB, Mitr., CLXXIX/2şi BCS, CXIX/1). Dintr-un doc. din 1669 iun. 16 rezultă că Ivaşco era nepotul lui Ion agă pe vremea domniei lui Mihnea Turcitul (ASB, Donaţii, LI X/l 8). Stanciu log. ar fi fost „prădat" cu 1500 de galbeni de Radu Mihnea (doc. 1634 iul. 20, ASB, Mitr., CLXXIX/2). *) Doc. 1665 mai 20 (MIB, nr. 26927 şi Filitti, Arhiva, p. 34). în acest doc. se arată că a mai avut o soţie, Voica, „făr<ă> de cununie". 3) în aceeaşi vreme există şi un Ivan Boteanu post. II (1638 ian. 12 - 1641 nov. 10). *) St. doc., IV, p. 56-57 şi CCLXV. •) Istoria, p. 152. V. şi doc. din 1669 dec. 13. in care se spune că „mergtndu la Uivar..., a perit acolo" (Acad., XCVI/50). •) Doc. 1636 mai 17, 1639 oct. 20 (Acad.. DXCII/200, ASB. Mitr., CXXXI/11). 7) Doc. cit. din 1665 mai 20, 1666 mart. 2, 1673 iun. 26, 1692 ian. 19 (ASB. Mitr.. CXXI/5. Govora, XVIII/6 şi ms. 721, f. 854 v.). «) Doc. 1665 mai 20 şi iun. 17 (MIB, nr. 26927 şi 27234).
 IVAŞCO DIN IZVOR, fiul lui Ivan post. din Izvorul de Sus1; nepotul lui Harvat stol.; = Iana, sora lui Mano m. ban 2. Post. 1645; slug. 1646; slug. II 1648; tn. slug. 1665 ian. 9— dec. 2; slug. (fost) 1667 ian. 16—1670 iun. 9. Fiul său a fost Preda3.
      !) Doc. 1669 iun. 9 (ASB. ^itr., CCLXVI/4). Florescu, CUeva neamuri, p. 25. 2) Doc. 1670—1671 nov. 25 (ASB. dep. Castrişoaia, 1/25 şi Cotroceni, XIV/4). 3) Doc. cit. din 1671 nov. 25. V. şiC. Mano, Doc. fam. Mano, p. 30.
 IZVORANU RADU, fiul lui Tudor şet. din Grecix; = Maria, fiica lui Drăghici Cantacuzino m. spăt.2. Log. 1680 ian. 17 3 —1684 dec. 29; fără titlu 1687 mart. 10—1689 mai 15; tn. pit. 1691 ian. 8
 —1692febr. 24. Trimis în solie la turci de Constantin Brîncoveanu 4; i. m. pit. 1692 dec. 8—1694 iun. 8; is. la Ocnele Mari, 1693 mai 30 6; m. stol. 1695 mart. 9— 1702 iun. 20; is. sc. Buc., 1700 ian. 22 6, 1700 sept. 11 7. Is. la repararea cetăţii Cladova pentru turci 8. S-a călugărit înainte de moarte sub numele de Rafailă 9. + la 1703 apr. 11; □ m-rea Sf. Ioan—Grecesc din Bucureşti10. A fost probabil ctitorul bis. din Izvoare n. A avut mai mulţi copii: Pîrvu, Şerban şi Sanda 12 = Ştefan Obedeanu.
          *) Ionaşcu, Olt, p. 235 şi Mag. istoric, V, p. 139. *) Gen. Cant., p. 108 şi BOR. 1961, nr. 11 — 12, p. 1061 — 1062. 3) In această vreme există şi un Radu vor. din Izvoare — Vlaşca, 1680—1689 (Filitti, Arhiva, p. 171 — 172) şi un alt Radu Ştirbei din Izvoare, fiul lui Radu Ştirbei. 4) Greceanu, Viaţa, p. 61. V. şi p. 64, despre slujba făcută turcilor în timpul războiului cu austriacii, la 1695. ») ASB, Mitr., CLXVI/51. •} Idem. ep. Argeş. Ll/18,
 202
Ţara Românească
      ?) Inscripţii Buc., p. 421 şi BOR, 1961, nr. 11 — 12, p. 1061. e) Greceanu, Viata, p. 64. •) Bomeanu A., Carte de hotărnicie a moşiei Poenile, Buc., 1898, p. 4. 10) ASB, ms. 256, f. 232 v. “) V. însemnarea din 1700 (RI, 1920, p. 7). “) Gen. Cant., p. 108.
 IZVORANU, V. Ştirbei.
 JIPA (din Mîrşa şi din Drăghineşti) = Anca, fiica lui Mihalcea cluc., nepoata de fiu a lui Paraschiva m. log. din Drăghineşti Cluc. 1658 dec. 7; m. şet. 1665 iul. 18—dec. 1 (acelaşi ?); f. m. cluc. (?) 1666 iun. 7. + ante 1670 ian. 19 2; □ m-rea Radu vodă din Bucureşti 3. Fiul său, Preda, nu a ocupat dregătorii 4, iar o fiică a sa = Matei Comăneanu m. căp., □ m-rea Radu vodă 6.
        *) Doc. 1668 aug. 26 şi 1703 dec. 1 (Filitti, Arhiva, p. 98 şi Doc. agrare,
        I, p. 199 — 200). La 1684 ian. 5 Ileana din Pctreşti, fiica jupaniţei Neacşa logofeteasa, declara că ea fusese soţia lui Jipa şet. înainte de moarte (Năsturel P. V., Bis. Stavropoleos, p. 6). 2) Doc. 1670 ian. 19 (ASB, Mitr., CCLXXII/1). 3) Doc. 1687 febr. 22 (ASB, Radu vodă. XXVII/6). V. şi doc. din 1686 (idem, Bradu, XIV/21). 4) Doc. cit. din 1703 dec. 1. ®) Inscripţii Buc., p. 347.
 JIVCO = Costina 1. A fost căp. de dorobanţi în timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593—1601) 2, rămînînd în slujba lui Radu Şerban ca m. arm. 1603 iul. 25; agă (în timpul domniei lui Radu Şerban). + ante 1613 mai 12. A avut un fiu, Leca 3.
     M Doc. 1613 mai 12 (DIR. XVII/2, p. 184). *) AARMSI, s. II, t. XX, p. 468 — 469. ®) Doc. cit.
KARYDIS, v. Gheorghe Caridi.
LASCARACHE, v. Ruset Lascarache (Mold.).
LECA (din Cătun şi din Leurdeni) 1 = Grăjdana Băleanu, fiica lui Radu B. m. cluc. şi sora lui Udrea B. m. ban. 2. A slujit pe Mihai Viteazul, care i-a dăruit satul Grozăveşti 3. Apropiat al Bu-zeştilor, împreună cu care scria la 5 nov. 1601, în calitate de com., din Trans. împăratului Rudolf al II-lea4. A luat parte la alegerea ca domn a lui Radu Şerban care l-a făcut m. post. 1602 aug. 16— 1610 dec. 10. Pleacă cu Radu Şerban în Mold., de unde revine şi se „închină" lui Radu Mihnea5; f. m. post. <1612—1613 mai>— 1613 febr. 1; m. spăt. 1614 ian. 7 — 1616 febr. 24. Ucis pentru „rea hiclenie" ante 1616 mart. 8, de Radu Mihnea, care îi confiscă averile 6. □ m-rea Panaghia, unde era ctitor 7.
 Secolul XVII
 203
A murit fără urmaşi. Nepotul său de frate, Mihai, fiul lui Toma com. din Pătroaia, a fost iuzbaşe şi căp. de roşii 8.
       ») Aşa ii spune soţia sa la 1636 iun. 25 (Acad.. CXXXI11/3). *) Doc. 1613 febr. 5, 1639 iul. 10 etc. (DIR, XVII/2, p. 147, ASB. dep. Cocorăscu. nr. 37). V. şi Filitti, Arhiva, p. 24, nota 2 şi Gen. doc., I, p. 265 — 280. Grăjdana considera pc Badea Izvoranu m. post. drept „moşul" său (ibid., p. 267). ») Doc. 1615 dec. 7 (DIK, XVII/2, p. 442). *) Veress, VI, p. 471. V. şi ibid.,
       VII, p. 216. Probabil că el este Leca com., care apare in sfatul lui Mihai Viteazul la Alba Iulia şi Iaşi la 1600 mart. 25 — iun. 1 şi aug. 18 (DIR, XVI/6, p. 389). Omonimul său, Leca (Racotă), era în aceeaşi vreme agă. Acest Leca, albanez de neam (Szamoskozy, p. 159), cerea la 1600 blazon nobiliar lui Pezzen, reprezentantul împăratului (Hurmuzaki, XII, p. 1049—1050). La 1604, com. Leca era solul lui Radu Şerban la Viena (Hurmuzaki, IV/l, p. 374). k) Doc. cit. din 1612 febr. 5. După cum rezultă din scrisoarea regelui Matias II, la 1612 Leca post. se găsea încă printre boierii consideraţi credincioşi lui Radu Şerban (Hurmuzaki, IV/l, p. 465). V. şi Socotelile Braşovului, p. 9. ') DIR, XVII/3, p. 4 — 6. V. şi C.I. Filitti, Un document despre Leca spătarul ucis £n anul 1616 (AO. 1933, p. 447) şi in voi. Cercetări şi doc. privitoare la istoria principatelor române, Buc.,1935, p. 15-16 şi Gen. doc., I, p. 287-288. 7) Doc. cit. din 1639 iul. 10. •) Doc.:
       1631 apr. 21. 1639 aug. 21. 1643 apr. 10 etc. (Acad., CCXCV/185. ASB, dep. Castrişoaia, 1/6 şi 8). V. şi Gen. doc., I, p. 275.
LECA, v. (Racotă) Leca (sec. XVI şi XVII). LEURDEANU FIERA (din Corbi şi din Leurdeni)*, fiul lui Drăghici log. din Orăşti 2; = Ileana 3 şi cu Tudora, fiica lui Mihai din Tîrg-şor (mama Marulei, fiica naturală a lui Mihai Viteazul) 4. Grămătic (scrie un hrisov) 1570 iun. 17; log. (scrie hrisoave) 1592 iul. 15 şi 1600 mart. 21; log. (slugă domnească şi boier) 1605 nov. 16—1615 nov. 14; la 1613 dec. 2 „învaţă" la alcătuirea unei porunci domneşti5; cluc. II 1618 nov. 13—1619 sept. 17; m. vist. 1620 iun. 1— iul. 22; f. m. vist. (şi vist.) 1621 ian. 20 — 1623 dec. 14; tn. vist. 1624 mai 31— oct. 20; tn. log. 1624 dec. 29 — 1626 mai 13; f. m. log. 1626 mai 22;/. m. log. is. de Craiova (in sfat) 1626 mai 31 6—sept. 2; f. m. log. 1626 nov. 10—1628 iun. 15; m. log. 1628 iun. 23—1629 mart. 30; f. m. log. 1629 apr. 20. + ante 1629 aug. 15 7. Copii: Stroe, devenit m. vor., Vintilă, Nedelco şi Neagu, care nu au ajuns mari dregători 8; Stanca = Balica spăt. din Breasta 9, iar o alta = Radu Dudescu log., fiul lui Dumitru Dudescu m. vor. 10.
                J) Doc. 1605 nov. 16, prin care i se întăresc ocine la Leurdeni (DIR. XVII/l,
        p. 201). *) Informaţie de la D. Pleşia. •) Doc. cit. din 1605 nov. 16. V. şi Florescu, Ctieva neamuri, p. 20. N. Iorga credea că de la Fiera coboară Fierăştii munteni (St. doc., V, p. 710^. V. şi RIAF, voi. X, 1909, p. 15 — 2).
                4) Doc. 1615 nov. 14, in care se spune că Tudora cumpărase un sit
 204
 Ţara Românească
        în vremea domniei lui Mihai Viteazul (DIR, XVII/2, p. 440). G. D. Florescu a arătat că soţia lui Fiera log. a fost mama Marulei, devenită soţia lui Socol Cornăţeanu (Ctieva neamuri, p. 20 — 21). 6) în această vreme mai există un Fiera log. (din Bărbuleşti), astfel încît este greu de făcut o deosebire netă între ei cînd apar doar cu numele de Fiera. Unul din aceşti doi Fiera (probabil Leurdeanu) solicita la 1603 febr. 10, alături de alţi boieri favorabili Movileştilor, protecţia regelui polon (Hurmuzaki, S. II/2, p. 265). •) DRH, XXI, p. 148. V. şi voi. XXI-XXII, indice (Fiera). 7) MIB, nr. 1763. «) Doc. cit. din 1629 aug. 15 şi 1698 mai 2 (ASB, ms. 705, f. 162). Despre fam. Leurdeanu v. şi BOR, 1927, p. 223-229. ») Doc. 1670 mai 14 (ASB, Hurezi, XV/3). 10) Doc. 1693 iul. 15 (Acad., CDXXXIV/l).
LEURDEANU STROE (Stroe Fiera \ Stroe din Leurdeni2 sau din Goleşti, Golescu), fiul lui Fiera L. m. log.3; = de trei ori: prima oară cu o necunoscută; a doua oară cu Vişa din Goleşti, fiica lui Fota m. post. şi a Stanei, care era sora lui Preda Brîncoveanu şi nepoata lui Ivaşco vor. din Goleşti 4; a treia oară cu Elina (din Prooroci şi Brîncoveni), care era rudă cu Matei Basarab şi fusese soţia lui Dragomir m. vor. din Plăviceni; + 1655 la Braşov 6. Rudă prin cele două soţii cu Matei Basarab, în timpul domniei căruia a ajuns mare dregător, şi înrudit cu Constantin Şerban.
Post. 1625 iun. 15; spăt. 1627 ian. 8; fără titlu 1629 apr. 20; log. 1629 apr. 27—1635 oct. 6 6 (apare foarte des cu acest titlu, ca martor cu marii boieri); log. de vist. 1635 dec. 20—1636 nov. 2; vist. II 1637 ian. 5—dec. 8; vist. şi f. vist. II 1638 ian. 23— 1641 mart. 2; tn. stol. 1641 nov. 11—nov. 23; tn. vist. 1641 dec. 24—
1651   febr. 25. Scos din dregătorie de Matei Basarab, fiind prins că fura din vistierie, împreună cu Radu Fărcăşanu vist. II7; vist. (fost) 1652 ian. 13—1654 febr. 25; tn. log. 1654 apr. 27—1655 febr. 15; trimis în solie la Ţarigrad la începutul domniei lui Constantin Şerban8. Fuge la Braşov în timpul răscoalei slujitorilor (1655 febr.) •. M. log. 1655 oct. 13—1658 ian. 30; i. m. log. 1658 mai 29—iul. Fuge în Trans. cu Constantin Şerban 10, de unde revine. M. vist. 1658 dec. 9—1659 aug. 30. Trimis cu haraciul la Ţarigrad, e închis două luni pentru banii luaţi de Mihnea al III-lea de la nişte cămătari turci u. M. log. 1660 ian. 21 — aug. 28; tn. vor. 1661 ian. 11 —1665 dec. 2. Is.-caimacam de scaun în 1663 şi 1664, în lipsa lui Grigore vodă Ghica, plecat la Ujvar 12. La întoarcerea domnului, în 1663, pîrăşte acestuia pe post. Constantin Cantacuzino care este ucis 13. Pribeag apoi în Trans., după fuga lui Grigore vodă Ghica (1664) 14. F. m. vor. 1666 ian.—1669 iun. 18. Judecat pentru uciderea lui Constantin Cantacuzino post. (1669), este condamnat la moarte şi apoi iertat şi călugărit cu forţa sub numele de Silvestru monahul16. Apare apoi în doc.
 Secolul XVII
 205
sub numele de Silvestru (1670 apr. 17). Fuge în Trans. la începutul anului 1671 16 de unde este cerut de Antonie vodă din Popeşti17. De acolo pleacă la Vidin, la Grigore vodă Ghica, de unde revine cu acesta în ţară (1672) 18; /. m. vor. (membru al sfatului domnesc ) 1672 apr. 6; f. m. vor. 1672 apr. 28 — nov. 25; /. m. vor. (in sfat) 1672 mai 1 — 1673 iun. 16; is. sc. domnesc cînd Grigore Ghica pleacă la Cameniţa (1672 şi 1673) 19. La venirea pe tron a lui Gheorghe Duca, fuge în Trans. (dec. 1673), de unde revine apoi 20. M. log. 1674 febr. 28— mart. 28; m. vor. 1674 apr. 29— mai 5; f. m. vor. is. sc. Buc., 1675 mai 11— sept. 9 21; f. m. vor.
1676 ian. 17— iun. 7; is. sc. Buc. în lipsa lui Gheorghe Duca, plecat la Cehrin, 1677 iun. — sept. 2022. Apare în documente fie ca Silvestru monahul fie Stroe vor., 1677 mart. 1 — 1678 mart. 15 2S. + ante 1679 dec. 28M, □ bis. Sf. Ioan-Grecesc—Bucureşti26. A fost una din cele mai de seamă figuri ale vieţii politice din deceniile V—VIII ale sec. XVII şi un mare duşman al fam. Cantacuzino. A fost ctitorul bis. din Goleşti [(1646) 26 şi a refăcut în parte m-rea Vieroş.
In afară de Matei Golescu şi Eustratie Leurdeanu, ajunşi şi ei mari dregători, a mai avut doi fii: Ghenadie ieromonah27 şi Necula, +
1633 28 şi o fiică, Axinia + 1646—1647, ambii □ m-rea Vieroş29.
        *) Aşa semnează de obicei la Începutul carierei sale politice, fie Stroe Fiera, fie Stroe sin Fiera (doc. 1632 febr. 13, ASB, ep. Argeş, LVI/l şi pe cele de la nota 3).*) Doc. 1635 oct. 6 (MIB, nr. 13746). 8) Doc. 1629 apr. 20, 1636 mai 5 etc. (MIB, nr. 27431 şi ASB, m-rea C-lung, XLVI/10).4) Doc.:
        1625  iul. 16, <1638> ian. 23, 1656 apr. 18. 1668 nov. 20 (DIR, XVII/4, p. 546. ASB. Mitr., CIX/8, CLXVI1I/14. ms. 314, f. 185 v.). în inscripţia de pe piatra de mormînt a lui Necula, fiul lui Stroe şi al Vişei, din 1633 oct. 6, acesta este considerat nepotul lui Fota post. şi al juplnesei Stana (Inscripţii, I, p. 143). Stana a fost întîi soţia lui Fota — cu care a avut pe Vişa — şi apoi a lui Gorgan spăt., care este tatăl vitreg al Vişei. V. şi Gen. doc., II, p. 324 şi urm. şi 337-338. ») Doc. 1655 iun. 28 şi dec. 15 (Acad., CXCVII/185 şi 187). Despre procesul dintre nepoţii lui Dragomir m. vor. şi Stroe Leurdeanu pentru averea rămasă de la Elina v. doc. din 1667 sept. 18 (Acad., CXCII/72). V. şi AO. 1927, p. 279. •) In listele publicate în SMIM.
        IV,  p. 577, este trecut ca m. stol. de la 1632 nov. 21 la 1633 febr. 8, în
        locul lui Stroe din Vîriţi. La 1633 oct. 6 se spune că Stroe log. a fost „în
        ţara leşească, la oaste" (Inscripţii, I, p. 143). 7) Doc. 1652 ian. 18 (ASB,
        Diplomatice nr. 6, publicat de A. Sacerdoţeanu In BOR, 1964, nr. 11 — 12,
        p. 1092—1093). In doc. din 1654 aug. 20 şi 1656 mai 23, Constantin Şerban —care l-a reabilitat—afirmă că a căzut „In mare năpaste şi pre pradă", fiind
        gata să-şi „pue şi capul", din cauza pîrii lui Ghinea vist. (ASB, ms. 479, f. 75 şi 263). La 1645 aug. 30, Stroe m. vist. fusese lăsat de domn is. cu Radu Cocorăscu m. log., pe cînd domnul era „în priumblare" (St. doc.,
        X. p. 88—89j. 8) Istoria, p. 118 nota. •) Doc. cit. mai sus. 10) St. doc.,
        IV. p. 57. “) Doc. 1662 ian. 25 (ASB, ms. 449, f. 372). “) Istoria, p. 148
 206
Ţara Românească
       -149 şi doc.: 1663 oct. 4. 1664 iun. 12 şi 27 (ASB, Arnota, XVIII/24, ms. 5722, f. 292 şi ms. 723, f. 454).1J) Iorga, Doc. Cant., p. 70-71 şi Istoria, p. 148-149. M) St. doc., X, p. 294-295. “) Istoria, p. 161-162, Istoriile. p. 139 — 140 şi doc. 1669 iun. 17 şi 18 (Iorga, Doc. Cant., p. 77 — 82 şi ASB, Mitr., XCIX/54). “) Iorga, Despre Cantacuzini, p. XCVI-XCIX. 17) V. scrisoarea lui Antonie vodă din Popeşti către Mihail Apafi, principele Trans., din 1671 iun. 27, despre fuga acolo a lui Stroe vor. „care a fost călugăr" (Veress, XI, p. 131-132). 1B) Istoriile, p. 148. “) Istoriile, p. 152 şi doc. 1672 iul. 29, nov. 25 (ASB, Radu vodă, XI/7 şi ms. 479, f. 194). 20) Istoriile, p. 159, 161 şi doc. 1673 dec. 4 (Acad., Foto, VI/23) şi BCI, II, 1916, p.227-229. 21) MIB, nr. 28445 şi ASB, ms. 256, f. 519. V. şi Potra, Documente, p. 169. 22) Istoria, p. 174. 23) V. doc. din 1677 iun. 6, unde se spune: „eu monahul Silvestru, care mi-au fost numele prin mirenie Stroe vornicul din Goleşti" (ASB, ms. 371, f. 264). V. şi doc. din 1677 iun. 17 (Iorga. Doc. Cant., p. 98) şi BOR, 1965, nr. 3 — 4, p. 314. 24) ASB, Cotroceni, X/12. *•) BOR, 1961, nr. 11 — 12, p. 1074—1075. Despre zbuciumata carieră politică a lui Stroe Leurdeanu v. şi Florescu, Citeva neamuri, p. 20 — 21 (autorul îl consideră fiu al Tudorei din Tîrgşor, fosta iubită a lui Mihai Viteazul şi mama Marulei, soţia lui Socol Cornăţeanu). 2e) V. Drăghiceanu, Curfile boiereşti. I. Goleştii (CL, 1913, p. 722 — 736). 27) Doc. 1668 iun. 14.
       1669  apr. 17 (ASB, Mitr., XCIX/52 şi CIX/16). 2») Inscripţii, I, p. 143 şi St. Nicolaescu, Doc. slavo-române, p. 331 — 332. 2S) Inscripţii, I, p. 142 (aici e vorba de Axinia) şi St. Nicolaescu, M-rea Vieroş, p. 6.
LEURDEANU EUSTRATIE (Istratie), fiul lui Stroe L. m. log. 1 (din prima căsătorie); = domniţa Ilinca (Elena), fiica lui Nicolae Pătraşcu voievod 2 şi a Anei, fiica lui Radu Şerban voievod; cumnat cu Pană căm. din Căpreni 3. Rudă cu Constantin Şerban voievod. Log. de vist. 1641 oct. 20—1643 iun. 13 4; vist. II 1644 ian. 3 —1646 nov. 22 (cînd tatăl său era m. vist.). Pribeag multă vreme la turci în timpul domniei lui Matei Basarab s. Rev'ne în ţară în timpul domniei lui Constantin Şerban. M. post. 1654 apr. 28
—   dec. 29; f. m. post. (şi post.) 1656 febr. 12—1657 oct. 1; m. cluc. 1658 apr. 30—iun. 12; m. post. 1658 iun. 30—iul. 25 6. Ucis de Mihnea al III-lea (ante 1658 dec. 9), sub acuzaţia de hi-clenie 7. A murit fără copii 8. Ctitorul m-rii Ciutura — Dolj.
        *) Doc. 1645 <mai —aug.> 12, în care accsta îl numeşte „iubit fiul nostru" (Acad., XXIX/177). Cu toate acestea, în doc. ref. la Stroe Leurdeanu, Eustratie sau Istratie nu este amintit ca fiu. Istratie a avut doi fraţi: Nc-delco slug. şi cluc. din Craiova — care a avut de suferit din pricina pribegiei fratelui său — şi Costea cluc. (doc. 1657 febr. 15 şi 1659 febr. 15, 'ASB, Brîncoveni, XVIII/25 şi Golgota, 1/2). Gen. Cant., p. 54 — 55, Gen. doc.,
       II, p. 395-397, doc. 1644 apr. 25 (Acad., CC1/19 şi AO, 1931. p. 325-327;. Aceasta s-a întors în ţară din Imperiul austriac împreună cu inaina sa. Ancuţa, „sărace şi lipsite de toate" (doc. 1643 ian. 16, ASB. ms. 184, f. 156 v. — 157). Matei i-a dat însă în stâpînire satele foste proprietatea lui Mihai Viteazul, pe care le-a avut de moştenire sau le-a cumolrac ca boier (doc. cit. din 1644 apr. 25 şi 1645 nov. 30. MIB, nr. 13977). V. şi
 Secolul XVII
 207
      Veress, IX, p. 168. 3) Doc. 1653 ian. 16 şi 1654 oct. 28 (ASB, Brîncoveni, XVIII/18 şi 21). *) V. şi doc. din 1646 nov. 22. în care se spune că a fost înainte log. de vist. (Acad., XLIII/93). s) IstotUle, p. 123. V. şi doc. din 1655 — 1656 şi <1657 —1658>, în care se afirmă că Matei Basarab a fost „mănios pentru dînsul“ şi i-a confiscat un sat (Acad., CCI/22 şi ASB, ms. 454, f. 190 v.). După părerea cronicarului sas G. Kraus, Istratie ar fi fost crescut de mic copil de Matei Basarab. care vroia să-l lase urmaş. Nişte boieri care-1 pizmuiau l-au pîrît domnului că este un trădător şi Matei a hotărît să-l ucidă. Aflînd gîndul domnului, Istratie a fugit la Poartă, de unde şi-a cerut iertare de la Matei. El s-a întors în ţară pe cînd Matei era încă în viaţă şi domnul l-a ajutat să facă o căsătorie bună, luînd de soţie pe domniţa Ilinca (Kraus, p. 162). •) Apare concomitent ca m. post. cu Iordache Trufanda.7) Istoria, p. 134, Istoriile, p. 123. V. şi doc. din 1658 dec. 9 şi 1682 aug. 26 (Acad., CLXXXIV/15. St. doc., VI, p. 602 şi ASB. Golgota, 1/5). într-un doc. din 1672 iul. 7 se spune însă că a fost „în voie" la Mihnea vodă (Filitti. Arhiva, p. 227). 8) Doc. 1656 iul. 5 şi 1660 febr. 23, dat de soţia sa (Acad., CCXCIV/6, LI/23 şi Iorga, Doc. Cant., p. 9). Despre el şi preocupările sale culturale v. Omagiu I.P.S. Nicolae Bălan, Sibiu, 1940, p. 406 — 408.
LEURDEANU STROE 1 (II) (Stroe din Leurdeni), fiul lui Stroe Leurdeanu2; ginerele lui Stoia cluc. 3. Vătaf de aprozi 1679 dec. 28; tn. pit. 1683 mart. 22— 1686 apr. 12; f. m. pit. (şi pit.) 1688 mart. 4— 1696 iun. 15; tn. vor. 1696 aug. 8— 1706 febr. 20. Caimacam sau is. sc. Buc. ante 1698 oct. 7 4, 1700 ian. 22 6, 1700 sept. 11 6. Fiul său (?) Statie = Ilinca, fiica lui Constantin (II) Cantacuzino stol.7.
      *) Aşa semnează (Potra, Documente, p. 209). *) Doc. 1661 mart. 16 (Acad., XXIX/205). în acest doc. apare Matei spăt. şi Stroe vist. 3) Doc. 1686 ian. 31 (BCS, D. 107, X/7). 4) ASB, Mitr., CCLVII/10. V. şi sigiliul său ca m. vor. din 1704 in SCIM, I, 1950, p. 169. *) ASB. ep. Argeş, LI/18. •) ASB. ms. 256, f. 232 v. 7) Gen. Cant., p. 321 şi Vasilescu, Oltenia, p. 26.
LUPU, v. Buliga Lupu din Ciovîrnişani, Mehedinţeanu Lupu.
LUPU DIN MĂGURENI (şi din Alexeni) = Maria1. Log. 1590 (din Alexeni)2; grămătic (scrie un hrisov) 1593 apr. 25; vist. (boier) 1605 ian. 14— dec. 1; m. log. 1608 iun. 24—1610 dec. 10; m. log. (al lui Radu Şerban) 1611 iul. 14—sept. 8Z; f. m. log. 1611 dec. 20—1612 nov. 2; m. log. 1614 ian. 7—apr. 16. A cumpărat de la doamna Mircioaia m-rea Cîmu, care „au fost pe seama lui" 4. Fiul său, Gheorghe, a ajuns şi el mare dregător. Lupu a avut şi o fiică vitregă, Maria 5.
         *) Doc. 1611 iul. 14 (DIR, XVII/2, p. 12). *) DIR, XVI/5, p. 464. ») După cum rezultă din scrisoarea regelui Matias al II-lea, la 1612 era considerat incă unul din boierii rămaşi credincioşi lui Radu Şerban (Hurmuzaki, IV/l, p. 465). «) Doc. 1609 iul. 2 (DIR, XVII/l, p. 396). 6) Gen. doc., I, p. 19.
 208
 Ţara Românească
MANDEA, v. sec. XVI.
MANO (Manea, Manul), grec *; = o fiică a Catrinei, care era fiica lui Pană m. vist.; cumnat cu Trufanda m. vist. 2. M. post. 1631 dec.; 1632 ian. 16—iul. 11. Duşman al lui Matei Basarab. La 1639 aug. 21, acesta arată că „în zilele lui Leon voievod, cînd a fost Manea m. post., a făcut ţării multă cheltuială şi a făcut multă încurcătură la Ţarigrad şi a fugit din ţară", motiv pentru care i s-a confiscat averea 3. A revenit în ţară apoi, dar Matei nu l-a făcut dregător. F. m. post. (şi post.) 1648 iun. — 1655 ian. 7*; m. vor. 1658 apr. 22—oct. 25 (de la 1658 mai 26, vor. ţ. de jos); m. ban 1658 dec. 9—1660 sept. 27 5; ban (fost) şi f. m. ban 1663 mart. 23—1665 mai 27 (apare ca martor cu boierii divanului)6. + în timpul domniei lui Radu Leon 7, fără a lăsa urmaşi 8. O soră a sa, Iana, = Ivaşco din Izvor m. slug. 9.
      *) I. C. Filitti crede ci era român, frate cu Mitrea Rudeanu (Arhiva, p. 21A — 21S). înrudirile sale cu grecii dovedesc însă contrariul. *) Doc. 1645 mart. 13 (ASB, ep. Rîmnic, XCVIII/3). 3) ASB, Dep. Castrişoaia, 1/6. V. şi doc. din 1632 oct. 24 (ASB, ep. Rîmnic, XCVIII/1). *) Semnează alături de marii boieri sau de „boierii divanului" (Acad., CCXCIX/128 şi ASB, ep. Buzău, ms. 171, f. 175 — 176). *) Că este acelaşi cu m. post. din 1632 o dovedeşte doc. din 1663 mart. 23, unde se spune că Manul banul „au fost atuncea (înainte de domnia lui Matei Basarab) postelnic mare" (ASB, Dep. Castrişoaia, 1/15). e) V. şi o scrisoare a sa din 10 mai 1665, către principele Mihail Apafi, din care rezultă că fusese jefuit de oştile lui Constantin Şerban, cînd acesta revenise în ţară. La această dată cerea să i se restituie trăsura aflată la soţia lui Grigore Ghica, deoarece era bătrîn şi nu mai putea umbla călare (Veress, XI, p. 61—63). 7) Doc. 1670 febr. 27 (ASB, Dep. Filipescu, 1/50). *) Doc. 1670-1671 (ASB, dep. Castrişoaia, 1/25). I. Ionaşcu (AO, 1935, p. 406 nota) susţine că a avut un fiu. Apostol cluc. din Poenari. V. şi C. Mano, Doc. familiei Mano, p. 11 — 31. •) Doc. cit. la nota precedentă.
MANTA, v. Cîmpineanu Manta.
MARCO, v. Danovici Marco.
MAREŞ, v. Băjescu Mareş.
MATEI, v. Cantacuzino Matei, Ciorogîrleanu Matei, Filipescu Matei, Golescu (Leurdeanu) Matei, Rudeanu Matei, Sacazlîul Matei. MATEI (BASARAB) (din Brîncoveni, Brîncoveanu), fiul lui Danciu m. vor. din Brîncoveni1; = Elina, fiica lui Radu Năsturel m. log.2. Post. <1593—1601 >»; post. 1598 febr. 12; fără titlu 1598 mai 23; post. 1603 iun. 25—1605 iun. 2; fără titlu (boier) 1607 ian. 10; pah. 1608 mai 19—1627 mai 10 (apare foarte des ca martor
 Secolul XVII
 209
cu diverşi boieri din Oltenia). Agă 1628 mart. 18—ante oct. 1 4; f. m. agă (şi agă) 1628 oct. 1—1630 mai 22 (apare foarte des cu acest titlu). A ţinut de bir jud. Romanaţi, fiind pus de Leon vodă să plătească dăiile celor fugiţi, din care pricină a pribegit în Trans. cu alţi boieri (toamna 1630) 6. A venit cu oaste din Trans. contra lui Leon vodă, dar a fost învins în „şesul Bucureştilor" la 23 aug. 1631. După luptă, i s-au confiscat ocinele pentru hiclenie, deoarece „s-a ridicat în chip de domn cu oaste din Ţara Ungurească" 6. A fugit din nou în Trans.7, de unde a revenit cu oaste şi a luat domnia (toamna 1632).
       l) Istoria, p. 95 şi DIR. XVI/6, p. 317 şi XVII/l, p. 94. Cu acest titlu figurează şi în portretul votiv de la m-rea Hurezi (BCMI, 1908, p. 78). V. şi Chiriţă Ilie, Boerii Brîncoveni. Fiii lui Danciu vornicul (AO, 1935, p. 46—57 şi 1936, p. 353). Despre legăturile de rudenie dintre el şi Craioveşti v. Gen. doc., II. p. 302 şi urm. şi Năsturel P. V., Radu Şerban şi Matei Basarab („Albina", 1907 — 1908, p. 48 — 49). *) Năsturel P. V., Genealogia Ndsturelilor. Elina Doamna (RIAF, voi. XII, partea I, 1911, p. 7 — 30).
       V. şi doc. din 1655 mart. 20 (Potra, Documente, p. 112) şi voi. în amintirea lui C. Giurescu. p. 214. s) Doc. 1603 iun. 25 (DIR, XVII/l, p. 94). 4) El însuşi spune la 1635 mart. 13 că la 7137 (1628—1629) „însumi am fost domnia mea boier, mare agă" (Rsl, XI. 1965, p. 353). în Istoria Ţârii Româneşti, p. 95, se susţine că a fost m. agă în timpul domniei lui Leon vodă. V. şi sigiliile sale cu pah. şi agă în SCIM, I, 1950, p. 178—180. •) Istoria, p. 95 — 96. Aici sc dă ca dată a pribegiei 17 oct. 7138 (1629). Cum însă atît Matei cît şi boierii care l-au însoţit apar in documente ri după această dată este sigur vorba de anul 1630. Aici a luat parle la lupta de la Rakamaz (1631) a lui Gh. Râk6czi I contra imperialilor. Y şi St. doc., IV, p. 19. •) Doc. 1631 sept. 5 (ASB, Radu vodă, X/ll). 7) Doc. 1632 mart. 11 (Acad., Foto. VI/3).
MAVROCORDAT SCARLATACHE (SCARLAT), fiul lui Alexandru M.Exaporitul, m. dragoman al Porţii ; = Ilinca, fiica lui Constantin Brîncoveanu *, care îl face dregător fiind foarte tînăr. M. pah. 1698 ian. 15—1699 ian. 3. + la Tîrgovişte, □ la mitropolia de acolo, la 1699 iul. 28 2; avea 22 de ani. Se spune că ar fi fost otrăvit de C. Brîncoveanu.
      *) Greceanu, Viaţa, p. 85, Istoriile, p. 198, Hurmuzaki, V/2, p. 286. 2) Istoriile, p. 199, Greceanu, Viaţa, p. 93 — 94, Drăghiceanu, Mitropolia. p. 23 şi Inscripţii, I, p. 119. V. şi o însemnare publicată în RI, 1935, p. 32.
MÂINE A, v. Popescu Măinea.
MĂNĂILĂ DIN BUZĂU 1 (Mărăcineanu) 8, fiul lui Stoian serd. din Buzău3; = Mira, mătuşa lui Gavrilaşcu post., nepotul lui Nicolae Mavrocordat4. Log. 1686 mart. 16; căp. de Buzău 1691 oct. 8 (perioadă în care tatăl său era serd.); m. căp. (de lefegii?) 1692
 210
Ţara Românească
aug. 125; m. căp. de lefegii 1693 ian. 11—1694 mai 12; căp. şi m. căp. (fost?) 1695 apr. 9—1696 mart. 22; f. m. căp. 1696 apr. 6—1698 iun. 12; m. şet. (?) 1697 apr. 22 (doc. probabil greşit datat); m. căp. de lefegii 1698 nov. 20—1700 aug. 20; m. şet. 1706 aug. 25—1709; m. cluc. 1710 oct. 5—1716 mart. 7; f. m. cluc. 1722 apr. 6—1725 mai 29. Ctitorul m-rii Bordeşti—Rm. Sărat (1698) şi al schitului Recea. Fiul său s-a numit Stoian.
     1) Aşa i se spune de obicei. 2) Cu acest nume apare în pisania bis. Brezoianu din Bucureşti, unde este ctitor (Inscripţii Buc., p. 222^. 8) Doc. 1686 mart. 16, 1693 ian. 17 (ASB, ep. Buzău, 1/20 şi Acad., DXXIX/6). 4) Informaţie de la D. Pleşia. 5) în aceeaşi vreme există şi un Mănăilă iuzbaşe din Buzău (doc. 1692 iun. 12, ASB, ep. Buzău, XXX/30).
MĂRĂCINEANU, v. Mănăilă din Buzău.
MEHEDINŢEANU LUPU (din Jirov); = Maria, fiica lui Staico din Bucov m. post., pe care, prinzînd-o „în curvie", a vrut să-i tae capul dar a ertat-o, luîndu-i ocinele 1; = şi cu fiica Vladei, soţia lui Dan Danilovici m. vor. 2.
Pah. II 1596 aug. 12—1598 sept. 9. A slujit „cu vărsare de sînge" pe Mihai Viteazul 3. M. pah. 1612 apr. 20—1616 iul. 8; f. m. pah. (în sfat) 1617 iun. 1 (pentru un hrisov dat lui Mîrzea m. pah.); f. m. pah. 1617 iun. 17. Pribeag în Trans. 4, de unde se întoarce cu oaste contra lui Alexandru Iliaş, pe care-1 goneşte din ţară (mai 1618), rămînînd stăpînul ţării pînă vine domn Gavril Movilă, care-1 face m. spăt. 1618 aug. 20 — oct. 27 şi-l trimite cu oştile la Schender paşa (nov. 1618), care-1 trage în ţeapă5.
A avut două fiice, Anca şi Zamfira 6 = Mihart din Şitoaia post. II şi cluc. şi cu Oprea post. din Rogojel7. Fiul său, Preda log. — făcut cu o „posadnică" (ţiitoare), Elina — a căzut, după moartea tatălui său, „la lipsă şi la nevoi" 8. Fratele lui Lupu, Răducan post., nu a devenit mare dregător 9.
                 !) Doc. 1612 nov. 1 şi 1614 dec. 27 (DIR, XVII/2, p. 117 şi 346-347).
       V. şi doc. din 1651 iul. 3 (Copie Inst. de istorie). Menţionez că Lupu a fost frate de cruce cu Cîrstov slug. (doc. 1639 ian. 10, Acad., III/137). 2) St. doc., V, p. 548. 3) în 1600 un Lupu pah. era sol în Trans. (Meteş, Domni şi boieri, p. 8 — 9). La 1612 Lupu pah. era considerat unul din boierii rămaşi credincioşi lui Radu Şerban (Hurmuzaki, IV/l, p. 465). în cazul în care este vorba de Lupu Mehedinţeanu, este curios de ce nu a ocupat dregătorii în timpul domniei acestuia. *) După cum sc arată Intr-o scrisoare a lui Gabriel Bethlen, în care se povestesc împrejurările, Lupu ar fi stat un an în Trans. (V. Motogna, Relaţiunile dintre ţările române şi Ardeal în sec. XVII, p. 34). ®) Quellen, V, p. 373, Istoria, p. 91—93 şi Istoriile, p. 87 — 88. Pentru datarea venirii sale cu oşti v. doc. din 1620 mart. 12 (DIR, XVII/3,
 Secolul XVII
 211
      p. 492). V. şi Tezaur, I, p. 344 şi urm. «) Doc. 1643 ian. 17 (ASB, Sf. Apostoli, XVI —XVII/2). într-o relaţie din Mold., din 1634 mai 9, referitoare la venirea ca domn a lui Vasile Lupu, se spune că acesta s-a numit ca boier Lupu Mehedinţeanu (Mehedinczulnak), autorul confundîndu-1 cu m.pah. din Ţ. Rom. (Veress, IX, p. 335 — 336). 7) Doc. cit. din 1639 ian. 10 şi 1622 iul. 15 (DIR, XVII/4, p. 179). V. şi Istoriile, ed. N. Iorga, p. VI. ») Doc. cit. din 1651 iul. 3 şi 1644 mai 10 (RI, 1922, p. 89, Surele, VI, p. 204 — 206 şi AO. 1939, p. 451).
      Despre Lupu Mehedinţeanu s-a scris destul de mult: Creţianu G., Lupul Mehedinţeanu („Rev. română", I, 1861, p. 17 — 26); Filitti C. I., Hrisov al lui Mihai Viteazul pentru moşiile lui Lupu Mehedinţeanu, 12 august 1596, in voi. Cercetări şi documente privitoare la istoria principatelor române, Buc., 1935, p. 11 — 12; Ilie Remus, Date necunoscute in legătură cu moartea paharnicului Lupul Mehedinţeanul (RIR, IX, 1939, p. 274 — 280); Iorga N., <Despre Lupu Mehedinţeanu> (RI. VIII, 1922, p. 90 — 91); Vlădăianu I. I., Marele paharnic Lupu Mehedinţeanu (AO, XVIII, 1939, p. 430-436 şi 446 — 455); idem. Tot despre Lupu Mehedinţeanu (AO, XIX, 1940, p. 298 — 301); idem, încă o moşie a lui Lupu Mehedinţeanu (AO, XXI, 1942, p. 139 — 140); idem. Documente privitoare la moşia Vlădaia (Mehedinţi) (AO. 1938, p. 82 — 84); Pleşia Dan, O completare cu privire la Lupu Mehe-dinfeanu (MO, 1964, nr. 5-6, p. 471-473). •) DIR. XVII/3. p. 285.
MERIŞANU, v. Bărcan din Merişani şi Staico Bucşanu-Merişanu.
MIHAI, v. Argetoianu Mihai, Cantacuzino Mihai, Coţofeanu Mihai, Drosu Mihai.
MIHALCEA, v. Cîndescu Mihalcea şi Mihălcescu (Cîndescu) Mihalcea.
MIHALCEA GHEORGHE (Mihălcescu din Cîndeşti)2, frate cu Radu Mihalcea Cîndescu; = Despa. M. pit. 1660 febr. 22 — apr. 17; f. m. pit. (?i pit.) 1662 oct. 27—1666 oct. 12. A avut două fiice: una = Negoiţă Dedulescu, iar alta cu Iorga staroste3.
      l) Aşa i se spune la 1665 oct. 15 (Acad., CDXLVI/322). s) El semnează însă Gheorghe din Cîndeşti (doc. 1662 oct. 27, 1666oct. 12, idem, CXXVII1 / 109 şi ms. rom. 2593, f. 107). 3) Ionaşcu, Documente, p. 164.
MIHALCEA RADU, v. (Cîndescu) Radu Mihalcea.
MIHĂLCESCU (CÎNDESCU) MIHALCEA (Mihalcea din Cîndeşti)1, fiul lui Negoiţă cluc. din Cîndeşti şi al Despei2; nepotul de frate al lui Radu Cîndescu—Mihălcescu m. vor.; văr cu Mihalcea Cîndescu.
Fără titlu (cocon) 1664 iun. 8; log. 1668 iul. 5; fără titlu 1668 oct. 24—1669 mai 17; căp. 1675 mai 24; cluc. (?) 1677 ian. 20. Pribeag trei ani în Trans. (1677—1680?) 3. Căp. 1680 dec. 24— 1681 mai 10; m. căp. 1681 iun. 12 — oct. 11; m. pit. 1682 ian.
 212
 Ţara Româneascd
10— oct. 20; slug. (mare?) 1682 dec. 16; m. slug. 1683 mart. 22 — 1686 ian. 24; f. m. slug. (şi slug.) 1686 oct. 17 — 1691 aug. 24.
     ') Potra, Documente, p. 169. 2) Doc.: 1652 iun. 30, 1664 iun. 8, 1668 iul. 5 etc. (MIB, nr. 27439, Acad., LXXI/174 şi CCXCIX/39 şi ASB, ms. 459, f. 100 v.). 3) Doc. 1688 aug. 7 (Acad., CCCLXVII/161). *) Grcceanu, Viafa, p. 13, îi spune şctrar la 1688.
MIHO (MIHU), v. Brătăşanu Mihu şi Racotă Miho.
MILESCU, v. Nicolae (Milescu).
MILESCU BARBU, v. Pîrîianu-Milescu Barbu.
MINETTI BARTOLOMEU, v. Mold.
MIROSLAV DIN RÎFOV, v. sec. XVI.
MITREA (DIN STĂNEŞTI); = Anghelina (din vremea domniei lui Radu Mihnea) 1 şi cu Neacşa (din Muşăteşti) 2. Cluc. 1619; post. 1621; com. 1625—1626 iun. 4; m. pit. 1628 mai 8—1629 sept. 16; f. m. pit. (şi pit.) 1630 dec. 8—1631 dec. 15. Fuge în Mold. cu Radu Iliaş, de unde se duce la Poartă pentru a pîrî pe Matei Basarab (ian. 1633) 3. F. m. pit. (şi pit.) 1633 iun. 25—1645 aug. 13. Trimis de Matei Basarab cu o solie de boieri în Trans. (1640) 4. Is. sc. Buc., 1645 aug. 135. Is. la construirea m-rii Plătăreşti (1646), după moartea fiului său Albu cluc. 6.
Fiii săi: Albu cluc. şi slug., Dumitru cluc. şi Fota pah., nu au devenit mari dregători7; Albu a fost ginerele lui Bratu din Ueşti m. com.8, □ m-rea Plătăreşti.
     !) Doc. 1640 nov. 14 (ASB, Cotroceni. IX/13). 2) Doc. 1635 nov. 10 (ASB, ep. Argeş, 111/15 şi 16 şi Gen. doc., I, p. 343 — 344). 8) Istoria, p. 104. *) St. doc., IV, p. 221. ®) ASB, Plumbuita, III/8. «) St. doc., XV, p. 6. 7) Doc. cit. din 1640 nov. 14, 1656 iun. 18, 1666 ian. 12 (ASB, Mitr., CCCXLIII/6, Tismana, CXXX/6). ®) Doc. 1634 dec. 20 (MIB, nr. 27290). V. şi Filitti. Arhiva, p. 1 şi DRH. XXI-XXII, indice.
MÎRZEA (DIN BERILEŞTI), moldovean, soţul Ancăi, fiica lui Oprea post. din Preajba \ nepoata jupaniţei Maria din Coiani, care = apoi cu Ivaşco (I) Băleanu m. vor.2; rudă cu Radu Şerban prin soţie.
Căp. al lui Mihai Viteazul3; m. spăt. 1604 mai 17—1610 dec. 10. Pribeag cu Radu vodă Şerban în Mold. (1611), unde rămîne cîţiva ani 4. Trimis de Ştefan vodă Tomşa în Trans. (1612) 6. M. vor. ţ. sus (Mold.) 1613 mart. 30—1615 aug. 39; m. vor. ţ. jos
1615 oct. 25. Revine apoi în Ţ. Rom.; m. pah. 1616 oct. 3—1618
 Secolul XVII
 213
mai 18; f. m. pah. 1619 aug. 28— nov. 27; f. m. spăt. 1620 mart. 25; vor. (fost) 1620 mai 30; f. m. spăt. 1620 nov. 16; f. m. pah.
1621     mai 12—1623 ian. 21; vor. (fost) 1623 ian. 21 (apare alternativ cu aceste trei titluri).
Fiul său, Gavrilaş sau Gavril post. şi spăt. = Ruxandra, fiica lui Dumitru Dudescu m. vist., cu care nu a avut copii7.
      *) Doc. 1643 ian. 17 (ASB, Sf. Apostoli. XVI-XVII/2). V. şi AO, 1939. p. 449-450 (doc. 1629 febr. 10). *) ASB, AN. CXVI/27. *) Costul, p. 55. La 1602 mart. 24, Împreună, cu Buzeştii, Mlrza se găsea in Trans., de unde voiau să treacă in Ţ. Rom. (Hurmuzaki, S. II/2, p. 123—124). Rămas In slujba lui Radu Şerban, a fost comandantul armatei Ţ. Rom. In lupta de la Braşov din 1603 (tbid., p. 292, Szamoskozy, p. 166—167, Quellen,
      V, p. 449). Cronicarul Szamoskozy afirmă că a fost ucis la 1603 dincolo de sub cetate, dar tot acolo este şi Însemnarea că „nu-i adevărat" (Sza-mosk&cy, p. 179). După cum rezultă dintr-o relaţie italiană din 1603 apr. 19, la această dată, era „locotenentul" lui Radu Şerban şi comandantul trupelor muntene care ocupaseră Silistra (Veress, VII, p. 125). La 1604 iul. 30 este numit „capetano Marsa Moldovano", fiind enumerat printre boierii ţării (ibid., p. 216). Dintr-o altă relaţie, rezultă că a luat parte şi la luptele din 1611, ctnd „Mlrzeştii" au tăiat oamenii aflaţi lingă Radu Mihnea (ibid.,
      VIII.p. 169).4) Doc. 1617iun. (DIR, XVII/3, p. 143). După cum rezulţi din scrisoarea regelui Ungariei Matias al II-lea din 1612, se găsea Încă printre boierii favorabili lui Radu Şerban (Hurmuzaki. IV/l, p. 465). După părerea lui M. Costin, Mlrza a intrat apoi în slujba lui Ştefan Tomşa, participtnd la lupta de la Cornul lui Sas alături de domn (Opere, p. 59). V. şi Socotelile Braşovului, p. 32. *) St. doc., IV, p. CXI. ') Urmaşii săi li spun Mirzea vor. (doc. 1664 iun. 12, ASB, Mitr., VIU/6). V. şi St. doc., V, p. 613 — 614. *) Doc. cit. din 1643 ian. 17 şi 1664 iun. 12 — clnd Gavril murise - şi doc. 1644 mart. 27, 1662-1663 şi 1670 ian. 10 (Acad., XLIII/57, Iorga, Doc. Cant., p. 28 şi ASB, ms. 186, f. 14—15). In doc. cit. din 1629 febr. 10, Gavrilaşco e numit fiul lui Ivaşco B&leanu f. m. vor., care era tatăl său vitreg.
MUŞAT DIN PIETROŞANI, fiul lui Fiera log. din Bărbuleşti1; frate cu Papa Greceanu m. log.; = Despina 2 şi cu Zamfira, fiica lui Preda din Ţînţăreni şi a Caplei din Ruda*. Nepot de fiică al lui Ivan din Ruda m. log. şi cumnat cu Mihai Coţofeanu. Post.4 1609 ian. 9 — 1623 sept. 12; post. II 1619 iul. 28; cluc.
1617    mart. 15— 1623 sept. 10; cluc. II 1623 dec. 17—1624 ian. 24; cluc. (fost?) 1624 mart. 10—1625 aug. 10; is. al Craiovei, 1625 iun. 28—aug. 106; cluc. <1625 sept. 1—1626 aug. 31 >; m. slug. 1626 aug. 23—1629 iul. 28; vist. II 1629 apr. 27»; m. stol. 1630 ian. 8—1631 mart. 15; vist. II 1631—1632 apr. 24; vist. II (in sfat) 1632 apr. 20; la 1632 apr. 24 îşi făcea diata, în care îşi spunea al II-lea vist.; □ m-rea din Curtea de Argeş, după dorinţa sa7. Ctitorul bis. din Ştefăneşti—Muscel.
 214
 Ţa;a Românească
A avut doi copii: Vasile spăt. şiAncuţa8; Vasile = Maria, fiica lui Ivaşco Băleanu m. vor şi sora lui Gheorghe Băleanu m. ban 9, pe care a părăsit-o, lăsîndu-i trei fiice, Ioana, Neacşa şi Vilaia, sărace 10; Vilaia = Stroe din Drăgeşti m. şet., fiul lui Necula m. pit. n.
       >) Doc. 1632 apr. 24 (ASB, ep. Argeş, 111/11). *) Doc. 1630 aug. 12 (idem, m-rea C-lung, VIII/26). 3) DIR, XVII/3, p. 452. 4) Pomenit cu acest nume şi în Socotelile Braşovului, p. 56. B) DIR, XVII/4, p. 532, 551 şi St. doc.,
       V, p. 118. 8) Deşi i se spune uneori vist., semnează vel sluger (v. doc. 1629 apr. 23). 7) ASB, ep. Argeş, 111/11. 8) Doc. cit. din 1630 aug. 12 şi 1632 sept. 29 (ASB, m-rea C-lung, XLVI/3). ®) Doc. 1630 sept. 10 (ibid., LX/6). 10) Doc. 1640-1641 (ASB, m-rea C-lung, LX/15). «) Doc. 1650 sept. 11 (ibid., LX/25).
NĂSTUREL RADU (din Fierăşti), fiul lui Pătraşco sau al fratelui acestuia, Cazan port.; nepotul de fiu al lui Vîrjoghe log.1; = Des-pina2, care era „din casa lui Mihai voevod" 3. Socrul lui Matei Basarab.
Post. <1593—1601 > 4; post. 1602 mai 25—1625 apr. 22 (apare des în doc. cu acest titlu); cluc. (boier) 1606 iun. 28; med. (din Fierăşti) 1610 mart. 23; post. 1626 ian. 4—1630 aug. 1 (apare rar în doc.). Matei Basarab îl face direct m. vist. 1632 nov. 21— 1633 febr. 8; m. log. 1633 mart. 15—dec. 29; f. m. log. 1634 mart.
18—1639 oct. 22.
în afară de Udrişte, ajuns mare dregător, a mai avut doi fii: Cazan post., care nu a parvenit la dregătorii (la 1652 mai 29 şi 1653 oct. 8 era is. sc. Buc. 5) şi un altul, Şerban, care era „cel mai tînăr dintre dieci" în nov. 1616 6; Cazan a avut şi el doi fii: Udrişte pah. = Dumitrana şi Cazan log. = Sofica, şi două fete: Elena şi Anghelina 7. Fiica lui Radu Năsturel, Elina, = Matei Basarab 8. O soră a sa, Neacşa = Arghiri, cu care a avut un fiu, Manta 9.
        ») Doc. 1602 mai 25 (DIR, XVII/l, p. 46 şi RIAF, voi. X, 1909, p. 215). La 1602 iun. 16 se spune că Vîrjoghe slug. a fost frate vitreg cu Stan din Fierăşti, care a avut doi fii, Vîrjoghe şi Udrişte, morţi fără urmaşi (DIR, XVII/l, p. 49 — 50). N. Iorga considera că „Fierăştii munteni'' se coboară din Fiera log. (Leurdeanu) (St. doc., V, p. 710). 2) Inscripţii Buc., p. 525 — 526. ®) Doc. cit. din 1602 iun. 16 şi RIAF, voi. X, 1909, p. 213. 4) Doc. cit. din 1602 iun. 16 şi 1628 mai 8 (ASB, şc. Ionaşcu, II/l). ®) Acad., XLIII/158 şi ASB, m-rea C-lung, XXVII/4. V. şi doc. din 1657 iun. 21 (BCS, D. 30, VI/10). •) DIR, XVII/3, p. 49. V. şi doc. din 1618 sept. 10 (ibid., p. 245). 7) RIAF, voi. XII, partea I, p. 30 şi urm. 8) Inscripţii Buc., p. 525 şi Potra, Documente, p. 112. ®) DIR, XVII/4, p. 243.
        Despre fam. Năsturel s-a scris destul de mult: Năsturel P. V., Originea boierilor Năstureii. Studiul istoric-genealogic (RIAF, voi. X, 1909, p. 1—25); idem. Istoricul leagănului Năsturelilor (ibid., p. 200 — 232); idem, Genea-
 Secolul XVII
 215
       logia Năsturelilor (ibid., voi. XI, partea I, 1910, p. 37 — 71) <despre Radu Năsturel log.> ; partea a Il-a, p. 282 — 330 <despre Şerban, Cazan şi Udrişte, fiii lui Radu>; voi. XII, partea I, 1911, p. 30-43.
NĂSTUREL UDRIŞTE (din Fierăşti), fiul lui Radu N. m. log.; frate cu doamna Elina, soţia lui Matei Basarab 1; = Maria, fiica lui Vintilă (I) Corbeanu m. vor. 2 şi apoi cu Despa 3.
Diac (el?) 1618 apr. 13 (scrie un hrisov); grămătic (log.) 1625 febr. 8—mart. 14 (scrie hrisoave); la 1625 se afla la Hîrlău, cu Radu Mihnea4; grămătic („tînăr scriitor") 1628 mart. 11 (scrie un hrisov); fără titlu 1629 mart. 20, mai 10; log. de taină 1629 mai 14; scriitor de hrisoave 1629 iun. 5; log. II 1630 ian. 13—
1631    aug. 12; fără titlu 1632 febr. 13; log. II 1632 febr. 24— 1658 ian. 7. Folosit de Matei Basarab în diverse misiuni 6. M. spăt.
1658    dec. 9—1659 iun. 12. Ucis de Mihnea al III-lea (1659)6. împreună cu doamna Elina şi cu fratele său, Cazan post., a fost ctitorul bis. din Fierăşti (1644) 7, iar singur al bis. Tîrgului-Tîrgovişle. Fiul său, Radu-Toma, a ajuns şi el mare dregător, iar un alt fiu, Mateiaş, a fost înfiat de Matei Basarab pentru a fi lăsat urmaş la tron, dar a murit de tînăr 8 (1652).
       ») Doc. 1655 mart. 20, 1657 iun. 21 (ASB, ep. Argeş, XLVIII/l, BCS,
       D. 30, VI/10). *) Doc. 1653 apr. 26 (Acad., ms. 5152, f. 79 v.). V. şi RIAF, voi. XI, partea a Il-a, p. 306. a) Doc. 1655 mart. 20, în care se spune că fusese □ la mitropolie (Potra, Documente, p. 112). *) Inscripţii, I, p. 7. s) RIAF, voi. XI, 1910, partea a Il-a, p. 313, St. doc., IV, p. 277, CCXXX etc., Veress, X, p. 245 — 246 şi Meteş, Domni şi boieri, p. 68 (solia din 1649). 8) Istoria, p. 137, Istoriile, p. 124. 7) K1AF, voi. XI, 1910, p. 63.
       V. N. Iorga, Mormîntul lui Udnşte Năsturel? (BCMI, XXVII, 1929,p. 113— 115); Viaţa sfinţilor Varlaam şi Ioasaf tradusă din limba elină la anul 1648 de Udrişte Năsturel de Fierăşti al doilea logofăt, ed. de P. V. Năsturel, Buc., 1904. ®) Nicolacscu Stoica, Mateiaş voevod, fiul lui Matei Basarab voevod, 1635-1652 (AO, 1941, p. 19-26 şi 73-80) şi „Dacia", 1967. p. 301—319
NĂSTUREL RADU—TOM A (Radu sau Răducanu, Fierăscu, Radu din Fierăşti *), fiul lui Udrişte N. log. II; nepotul doamnei Elina a lui Matei Basarab 2; nepotul lui Hrizea din Bogdănei m. spăt. 3 = Sofia, fiica lui Sava şufarul din Furdueşti.
Post. 1636 iun. 5, 1650 mai 3, 1653 mart. 10 (apare rar în doc.); log. 1654 iul. 29; spăt. 1660 aug. 1—1663 iun. 17; log. II 1665 febr. — 1672 apr. 28. Trimis de Antonie vodă din Popeşti din Trans. să ceară „poprirea" lui Stroe Leurdeanu (apr. 1671) 4. După numirea ca domn a lui Grigore Ghica, este trimis de Gheorghe Băleanu să prindă pe Cantacuzini (mart. 1672) 5. M. serd. 1672 apr. 27—1673 iun. Partizan al Bălenilor, fuge la munte la venirea pe tron a lui Gheorghe Duca (dec. 1673), apoi revine şi se „închină"
 216
 Ţara Românească
domnului6, care-1 face m. log. 1674 apr. 29—dec. 21; m. ban 1675 ian. 17—1677 dec. 30; f. m. ban 1678 apr. 3—1679 dec. 15; m. ban 1679 dec. 28—1682 dec. 6; f. m. ban (şi ban) 1683 iun. 1
—  1685 dec. 26; m. ban 1686 iun. 2—1687 nov. 20.
Fiul său, Şerban, post. în 1691—1704 7 şi apoi m. slug. şi m. ban, = Elina, fiica lui Barbu Urdăreanu 8. O fiică a lui Radu, Marica, = Grigoraşcu Băleanu post., fiul lui Ivaşco( II) Băleanu 9, ajuns şi el, în 1713, m. vor. Marica a fost şi soţia lui Constantin (III) Cantacuzino fiul lui Drăghici10 (?)
      x) Aşa i se spune la 1662 dec. 12 şi 1663 apr. 3 (ASB, Radu vodă, 1/3, Cozia, XX/l). 2) Doc.: 1660 aug. 1, 1662 dec. 4, 1666 ian. 19 etc. (ASB, Cotroceni, III/3 şi 6, Brîncoveni, XXII/39). 3) Doc. 1672 iun. 3 (Acad., CDXVIII/20). 4) Iorga, Despre Cantacuzini, p. XCIX. s) Istoriile, p. 146— 147. *) Istoria, p. 140. V. şi sigiliul său ca m. ban în SCIM, I, 1950, p. 157. 7) Doc.: 1691 mai 29, 1699 ian. 14, 1704 mai 3 (ASB, Radu vodă, XLII/68, Arnota, III/8 şi Doc. agrare, I, p. 206). e) Ibid., p. 257 şi Acad., CDXCIX/15 (doc. 1710 mai 20). ®) Doc. 1699 ian. 3 (ASB, ms. 705, f. 193). 10) Filitti. Arhiva, p. 41, n. 2. V. şi Florescu, Cîteva neamuri, p. 26; Năsturel P. V., Genealogia Năsturelilor (RIAF, voi. XIII, 1912, p. 46-90).
NEAGOE, v. Săcuianu Neagoe.
NEAGU (NEAGOE) DIN STRÎMBA = Stanca, fiica lui Drăghici spăt. din Cîrsteşti şi Măneştix. Com. II 1618 mart. 22—1623 apr. 18; agă 1623 nov. 22—1626 mai 22; agă (fost?) 1626 iun. 28; agă 1626 aug. 21—sept. 1; 1628 dec. 15—1630 mart. 3; f. m. agă 1630 dec. 8; agă 1631 aug. 12; f. m. agă 1631 nov. 23 — dec.; m. pah. 1632 ian. 16— iun. 14 2. în sept. 1632 pleacă în Mold. la Alexandru vodă Iliaş, pentru a aduce domn pe Radu Iliaş, fiind împotriva lui Matei Basarab 3. + ante 1634 mai 20 4. A avut mai mulţi fii, din care nici unul nu a ajuns mare dregător: Coman com., Andrei spăt. şi căp. (= Neacşa din Popeşti—Vlaşca) 5, Pătraşco post., Mihai căm., Paraschiva ciohodar şi ceauş şi Gheorghe6 şi o fiică, Despa, = Negoiţă Cîndescu pah. 7.
        *) Doc. 1634 mai 30, 1636 <ian. —nov.> şi mai 17 (ASB, Mitr., LV/4, ms. 1165, f. 9, Acad., DXCII/200). 2) După moarte i se spune însă aga Neagu. Despre el v. şi I. C. Filitti, Despre doi candidaţi la domnie din prima jumătate a sec. XVII-lea; Mihai cămăraţulţi Neagu vodă (AO, 1935, p. 199). Filitti consideră că el este fratele lui Antonie vodă din Popeşti (Arhiva, p. 121, n. 1). 3) Istoria, p. 101. N. Iorga crede — ca şi I. C. Filitti — că aga Neagu, după înfrîngerea lui Radu Iliaş, „se făcu însuşi candidat de domnie", el fiind Neagu voievod care scria din Constantinopol (St. doc.,
         IX, p. 13 şi IV, p. 107). 4) Doc. cit. din 1634 mai 30. ®) Florescu, Cîteva neamuri, p. 19 şi St. doc., V, p. 302 — 303. •) Doc. cit. din: 1634 mai 30,
         1636 mai 17 şi 1640 sept. 22. 1641 mai 25, 1662 ian. 6, 1670 mart. 1 etc.
Secolul XVII
 217
       (ASB, Cotroceni, 1/18, f. 2, Acad., C/13, MIB, nr. 27384 şi ASB, Mitr., CCLVI/1). tn primul doc. sînt citaţi doar: Coman, Andrei, Pâtraşcu şi Mihai. 7) Doc. 1644 apr. 4, 1646 nov. 20 (Acad., CXCVII/63 şi 66).
NEAGU DIN VAIDEEI, nepotul lui Dumitru Ochiotu (Ochia) din Nicopole 1. Căp. de spătărei 1644 sept. 25; vătaf de aprozi şi de post. 1646 mai 25—1650 sept. 28; m. port. 1652 nov. 27—1654 mai 20; f. m. port. 1654 iul. 5. Fiii săi, Constantin spăt. şi căp., = Stanca, fiica lui Leca căp. din Viezureşti2 şi Udxea post. şi m. căm. 3, nu au ocupat dregătorii mai înalte; Constantin căp. a avut un fiu, Pană Viezurescu4. Udrea căm. a avut trei copii, care au pribegit în Rusia la 1711, cu Toma Cantacuzino spăt., care era = sora lui Pană 5.
      *) Doc. 1654 mai 12 (ASB, Mitr., CXLII/7). In pisania bis. din Tîrgşor — din 1644 sept. 25 — la zidirea c&reia a fost is., se spune că era fiul lui
      Constantin din Vaideei (ASB, ms. 730, f. 9   v.). 2) Doc.: 1656 dec.   20,
      1661 apr. 25, 1663 mart. 11, cînd era pe moarte (ASB, Mitr., CCCXLVI/3. ms. 132, f. 178 şi 194-195). 3) Doc. 1662 ian. 2 şi 1673 apr. 19 (ASB, Cernica, 111/14 şi RIAF. voi. X, 1909, p. 6-7). 4) RIAF, voi. X, p. 7. ») Ibid., p. 8.
NECULA, grec din Ianina1; frate cu Fota m. post. şi cu Vasile m. vist.; cumnatul Stanei din Brîncoveni 2. M. cluc. (în sfat şi is.) 1613 nov. 20—1615 ian. 22; m. vist. 1616 febr. 29—iul. 8; f. m. vist. (şi vist.) 1621 mai 4—1625 iul. 16; /. m. vist. (în sfat) 1625 iun. 10; vist. (fost) is. 1628 apr. 23; f. m. vist. 1628 mai 13—1631 dec. (apare foarte des în doc., făcînd multe cumpărături    de ocine). Partizan al lui Leon vodă, ia   parte alături de acesta
la lupta din „şesul Bucureştilor" contra           pribegilor    conduşi      de
Matei Basarab (aug. 1631) 3. F. m. vist. (primul în sfat) 1632 apr. 20. La 1632 a plecat în Mold. la Alexandru Iliaş să aducă domn pe Radu Iliaş 4. + în lupta de la Plumbuita, contra lui Matei Basarab (1632 oct. 25)5, care i-a confiscat apoi averea pentru „rea hiclenie" 6. Deşi erau oarecum rude, Matei Basarab îl considera cel mai mare duşman al său; într-un doc. din 1634 febr.26, domnul spune că Necula vist. i-a „sărăcit casa" şi i-a cumpărat satele sale; suferind „multă nevoie şi jefuire" de la Necula vist., a fost silit să pribegească în Trans. 7. Necula a fost ctitorul m-rii Golgota (1623—1624).
 218
 Ţara Românească.
Fiul său, Dumitraşco post. şi cluc., care a fugit şi el în Mold. şi la Ţarigrad8, ca şi fiul acestuia, Papa post. 9, nu au mai ajuns la dregătorii.
       M Semnează greceşte 1629 apr. 20 (MIB, nr. 27431). V. şi DRH. XXII. indice. Necula din Ianina i se spune în pisania m-rii Golgota (St. doc., XV, p. 101). 2) Filitti, Arhiva, p. 140. V. şi LAR, IX. 1905, p. 290-291 şi 367-368. 3) Doc. 1631 sept. 1 (ASB, Radu vodă, XXXIX/10). După cum rezultă dintr-o relaţie a lui Toma Borsos către Ştefan Bethlen din 1626 nov. 15, Nicola vist. ridicase împotriva lui Alexandru Cuconul un alt domn (Veress, IX, p. 280). *) Istoria, p. 101. V. şi Socotelile Braşovului, p. 61. 8) Istoria, p. 103, Istoriile, p. 95 şi Tezaur, I, p. 345. 6) Doc. 1633 ian. 19, iul. 6 (Acad., DCCXXXV/48, ASB, Brîncoveni, XII/l). 7) Ibid., XII/2. V. şi St. doc., V, p. 438-442. 8) Doc.: 1636 nov. 10, 1637 iul. 5. 1645 iul. 12 (Acad., XL111/17 şi 76, ASB, ms. 255, f. 263 v.). ») Doc. 1656 dec. 24, 1662 sept. 29 (ASB, D. Lemn, XVI/5 şi Bistriţa, LIII/8).
NECULA, v. Catargi Necula (Mold.,) Glogoveanu Necula, Sofialîul Necula.
NECULA (Nicula) (din Cornăţel), văr cu Socol Comăţeanu 1. Cluc.
1644  ian. 10; m. pit. 1644 mai 1 — 1654 iul. 27; 1655 ian. 1 —16. Fiul său, Stroe spăt., a ajuns m. şet. Fratele lui Necula, Bratia log., nu a fost mare dregător 2.                         •
      x) Doc. 1644 ian. 10 (Copie Inst. de istorie). 2) Doc. 1651 sept. 10 (ASB, Nucet, XVII/9).
NEDELCO, v. Boteanu Nedelco.
NEDELCO DIN BUCU 1 (Bucov) = Frujina din Bucov, fiica ju-panesei Maria, care era fiica lui Staico m. post. din Bucov şi fosta soţie a lui Lupu Mehedinţeanu m. pah.; cumnat cu Ianiu spăt. 2. Com. 1618 febr. 25—1622 iun. 28; fără titlu 1623 <ian.> 6— febr. 4; m. pah. 1631 iul. 23—dec.; f. m. pah. 1632 apr. 20—1635 mai 10. Copii: Hrizea com. 3, Elina, Udrea spăt. şi o altă fiică = Badea din Grădişte 4.
       *) Aşa i se spune la 1632 apr. 20 (Acad., CXCVII/58). în aceeaşi vreme exista şi un alt Nedelco, Boteanu. 2) Doc. 1632 apr. 20, 1634 mai 12 şi nov. 1 (Acad., CXCVII/58 şi ASB, Stavropoleos, III/6 şi dep. Filitti nr. 3).
       *) Doc. 1649 nov. 15 (Copie Inst. de istorie). 4) Florescu, Divanele, pl. de la p. 320.
NEGREA, V. sec. XVI. NICA, v. Grădişteanu Nica.
Secolul XVII
 219
 NICA DIN CORCOVA, grec (?); = Păuna (Cocorăscu), fosta soţie a lui Pătru m. spăt. din Luciani1; soţia sa a devenit apoi Paisia monahia. Vist. II < 1595> iun. 12—<1600> iun. 1; m. vist. 1602 aug. 12—1610 dec. 10. Trimis de Radu Şerban în solie „în Ţara Nemţească" şi în Trans.2. M. log. 1611 sept. 15—1613 dec. 29; f. m. log (în sfat) 1614 febr. 15; f. m. log. 1615 mart. 13—1616 sept. 6; m. log. 1616 oct. 3—161S mai 18 3. + în timpul domniei lui Gavril Movilă, după părerea lui Matei al Mirelor ucis „cu fuşti şi pietre" de poporul revoltat4.
 Fiul său, Preda spăt., nu a ajuns mare dregător 5; în timpul domniei lui Alexandru Iliaş, „a căzut la nevoie şi la închisoare pentru bani", domnul voind să-i taie capul; ca să scape cu viaţă, şi-a pus satele zălog, după care a fugit în Trans. 6. Fiica lui Nica, Marica, = Preda post. din Tătărani7. Fiul lui Preda, Vasile pah., = Păuna, fiica lui Radu Cocorăscu m. vist. 8, a ajuns agă.
        1) Doc. 1604 iun. 16 (DIR, XVII/l, p. 130). în AO, 1929, p. 233 se susţine că era grec. iar A. Veress îl consideră fratele lui aga Leca Racotă (VII, p. 22 şi 181). *) Doc. 1626 mai 10 (DRH. voi. XXI, p. 128) şi St. doc., IV, p. LVII. V. şi Veress, VII, p. 160 — 162, 169, unde este numit „presidente di quella provinţia". La 1603 dec. 1, împăratul Rudolf al II-lea acorda, la Praga, titlul de nobil al imperiului cu scut nobiliar lui Nica vist., pentru serviciile făcute Imperiului habsburgic, îndeosebi în lupta împotriva lui Moise Secuiul (ibid., p. 181 — 185). Aci se dă şi desenul scutului nobiliar acordat lui Nica. V. şi recomandarea lui Radu Şerban pentru Nica vist., din 1603 febr. 2 (Hurmuzaki, IV/l, p. 331—332) şi scrisoarea sa şi a lui Radu Buzescu cluc. către Consiliul Secret din Viena, din 1604 (ibid., p. 393—394). Deşi la 1612 regele Ungariei Matias al II-lea îl considera încă printre boierii rămaşi fideli lui Radu Şerban (ibid., p. 465), Nica a ocupat dregătorii şi sub urmaşii acestuia. s) V. şi scrisoarea sa din 1617 iun. 13, dată lui Gabriel Bethlen, principele Trans., în numele lui Alexandru Iliaş, al cărui „sfetnic de taină" şi cancelar era (Veress, IX, p. 142—144). V., de asemenea. Socotelile Braşovului, p. 8, 14, 19, 42. 4) Tezaur, I, p. 343.
        6)   Doc. 1628 mart. 29 (ASB, ep. Buzău, XXV/7). ®) Doc. <1630 nov. —
        1631 ian.> 5 (Copie slavă, Inst. de istorie). V. şi doc. din <1636 sept.—
        1637 aug.>, 1637 iul. 6, 1640 mart. 16 (ASB. Căldăruşani, XXXVI/4 şi 5 şi Actele Fotescu-Nasopol). V. şi DRH, XXI-XXII, indice. 7) Doc. 1626-1627 şi cel cit. din 1628 mart. 29 (DRH. XXI. p. 278). ») Doc. cit. din 1640 mart. 16. V. şi St. doc., XI, p. 262.
 NICOARĂ, = Neaga, fosta soţie a lui Vucina Sîrbul m. pah. 1. M. port. 1645 mai 24—1651 sept. 23. Slujea domnului „ziua şi noaptea, neîncetat" 2.
        !) Doc. 1648 iun. 28 (Acad., CI/64). *) Doc. cit.
 NICOLAE (Milescu). M. spăt. 1660 ian. 21 x. Nu a depus o activitate politică deosebită în Ţ. Rom. A devenit celebru prin scrie-
 220
 Ţara Românească
 rile şi traducerile sale, de care va fi vorba în bibliografia istoriei medii a României (în pregătire).
       *) în listele publicate în SMIM, IV, p. 572 este numit Nicolae. Că este vorba de Nicolae Milescu ne-o dovedeşte o Însemnare a sa din 1660, in care spune că „am fost mare spătar al Ungro-Vlahiei" (Hurmuzaki, XIV/l, p. 201). Menţionez că intre 25 ian. 1660 şi 28 aug. acelaşi an nu este m. spăt. în sfat.
NIŢĂ (din Bucureşti)1. Agă (fost?) 1636 febr. 8; m. agă 1638 febr. 16—<ante 1639 mai 28>; agă (fost?) 1639 dec. 3—1647 nov. 4. La 1639 luptă în armata lui Matei Basarab contra lui Vasile Lupu „cu sînge vărsat" 2. Fiii săi, Necula log. şi Călin log., nu au devenit dregători 3.
      !) Doc. 1682 mai 8 (ASB, Mitr., CCCXLIII/9). Mahalaua şi bis. Aga Niţă din Bucureşti sînt amintite adesea în doc. din a doua jumătate a sec. XVII (1685 iun. 6, 1686 dec. 15 etc. ASB, ms. 314, f. 387 şi Nucet, XI/2). V. şiN. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Buc., 1961, p. 302. a) Doc. 1639 dec. 3 şi 1643 iun. (Acad., C/10 şi ASB. bis. Obedeanu, VI/3).3) Doc. 1668 febr. 29 şi 1673 apr. 28 (Acad., CCCLXXV/140 şi MIB, nr. 27240).
OBEDEANU PĂTRU (din Obedeni), fiul lui Gheorghe căp. din Albeşti şi Obedin 1 şi al Vilaiei, fiica lui Preda post. din Paia; nepotul de fiu al lui Ion m. com. 2; = Maria Filişanu.
Fără titlu 1682 iul. 15; căp. 1684 dec. 29—1685 iun. 13; m. căp. de dorobanţi 1691 oct. 1—1695 aug. 25; m. căp. de margine la Buzău 1696 mart. 30—1697 mart. 10. îndeplineşte diverse atribuţii militare în timpul războiului purtat de turci contra austria-cilor 8. F. m. căp. de margine 1697 mai; m. şet. 1697 oct. 6—1700 apr. 9; m. arm. 1705—1713 mart. 28; m. seri. 1714 aug. 5 — oct. 20; m. slug. 1715 mai 5 — nov. 9. Trimis de Nicolae vodă Mavrocordat, ca m. serd., cu oastea la Ruşava (1718) 4. Partizan al aus-triacilor, alături de Barbu Brăiloiu şi Staico Bengescu 5. □ bis. Sf. Dumitru din Craiova (1718). Ctitor al schitului Cioclovina de Sus (1714); tot el a zugrăvit bis. m-rii Jitianu (1701) şi a construit bis. din Işalniţa (1705) 6.
Copii: Constantin=Stanca, fiica lui Dumitraşco (Dositei) Brăiloiu7, care a ajuns m. pah., iar mai apoi „supremus commissarius" al Olteniei ocupate de austriaci 8; Ştefan; Despa şi Ilinca; aceasta din urmă = Grigoraşco Greceanu, fiul lui Şerban Greceanu 9.
          !) Doc. 1682 iul. 15 (ASB, ep. Rlmnic, XII/23). *) Gen. doc., I, p. 41. ») Istoria de la 1688 la 1717, p. 67. 4) Istoriile, p. 222. La 1720 mart. 15
 Secolul XVII
 221
       este numit i. m. vor. (St. doc., V, p. 315). *) Istoriile, p. 223, 229. V. şi C. V. Obedeanu. Petre Obedeanu (AO. VI, 1927. p. 41-46); I. C. Filitti. Cu privire la satele Albeşti şi Obedin din Dolj (AO, 1932. p. 299 — 303); Florescu. Ctteva neamuri, p. 1 şi urm. •) V. Pisaniile bisericilor ridicata de Petre Obedeanu (AO. VI. 1927. p. 68) şi Obedeana C. V.. Fundafiumla Obedenilor (AO. 1924, p. 7-9). 7) Vasilescu, Oltenia, p. 360. •) Ibid.. p. 145. *) Florescu, Ctteva neamuri, p. 17 şi Ionaşcu, Documente, p. 132. Undo date şi la Vasilescu, Oltenia, p. 12—13.
OPREA, fiul lui Nica căp. din Berciugov. M. căp. de dorobanţi
1681   febr. 19—1682 dec. 29; căp. (fost) 1686 iun. 8; m. căp. (fost) 1689 iul 9. închis de Constantin Brîncoveanu şi eliberat (1690)1. însărcinat cu stringerea haraciului de la „toate breslele" din jud. Ilfov (1692) a. M. şet. 1693 febr. 28—1696 sept. 5. Trimis In solie la turci de Constantin Brîncoveanu *; în aceeaşi vreme, a îndeplinit şi diverse slujbe pentru oştile turceşti aflate în luptă cu imperialii4. Fiul său, Nicula, nu a devenit dregător 5. O fiică a sa = Hrizea log. ®.
        l) Istoriile, p. 191. *) St. doc., X, p. 427. *) Greceanu. Viafa, p. 61. 4) Ibid., p. 59 (1693). ‘) Filitti, Arhiva, p. 120. •) Doc. 1686 iun. 8 (MIB, nr. 28615).
OPREA DIN BUCU. luzbaşe 1626 iun. 41—23; căp. 1627 iul. 10—1632 apr. 21. Luptă la Plumbuita contra lui Radu Iliaş (25 oct. 1632), alături de Matei Basarab2, care îl face agă 1632 oct. 25— 1637 iul. 16; agă (fost) 1639 iun. 11—1640 nov. 14. + ante 1642 aug. 103. Fiul său, Leca post., căp., pit. II (1646) 4 şi slug. II (zis din Viezureşti), nu a mai ajuns mare dregător.
      *) DRH, voi. XXI. p. 157. *) Istoria, p. 102. ») ASB. Mitr.. CCLXIX/1. 4) Doc. 1656 mai 23 (Acad.. DLXXII/8).
PAINDUR VASILE (Vasilachi) 1 = Caplea* (urmaşa lui Vlad vodă Vintilă de la Slatina) *. M. arm. 1625 iun. 10 — nov. 18 (el? Vasilachi); agă 1628 oct. 2; f. agă (şi agă) 1628 dec. 15—1630 mai 22; m. duc. 1631 aug. 12 — dec.; f. m. duc (in sfat) 1632 apr. 20; m. com. 1632 iun. 20—iul. 11. După lupta de la Plumbuita, a fugit cu Radu Iliaş în Mold. 4, de unde a revenit apoi. M. stol.
1634   ian. 13—1638 nov. 30; f. m. stol. 1639 ian. 22; m. ban 1641 apr. 3—iun. 12*. + ante 1643 aug. 8.
         ‘) Semnează Vasilachi Paindur (1628 dec. 15. ASB, ep. Argeş, III/8). Introcit In această vreme mai slnt doi (sau trei?) dregători cu numele
 222
 Ţara Rom&neasdL
      de Vasile, e greu de f&cut o deosebire netă între ei. *) Doc. 1643 aug. 8, cînd el murise (ASB, ep. Buzău, XXXVII/16). *) Informaţie de la D. Pleşia. *) Istoria, p. 103. 6) Deşi a fost şi m. ban, după moarte i se spune stol. Menţionez că în aceeaşi vreme exista şi un Vasilache banul din Şuta, care a fost ucis de Matei Basarab „după ce au venit de la Ţarigrad" (doc. 1654 mai 2, ASB, Radu vodă, LXXI/l).
PALEOLOGU DUMITRACHE CHIRIŢĂ, v. Mold.
PANĂ, v. sec. XVI.
PANĂ, v. Filipescu Pană şi Părdescu Pană.
PAPA, v. Buicescu Papa, Greceanu Papa (I şi II).
PARA = Elina Creţulescu, mătuşa lui Radu Creţulescu log.x. (Elina era fiica lui Vintilă din Baloteşti şi a Caplei, care era fiica Caplei spătăreasa din Corbi şi Clăteşti) 2. Post. 1604 apr. 10—1621 febr. 13. Trimis adesea la Braşov 3; cluc II (şi cluc.) 1623 febr. 6—1625 dec. 3*, m. pah. 1632 iul. 10—iul. 11; f. m. pah. (şi pah.) 1633 apr. 10 — 1639 ian. 15. + ante 1640 sept. 1, □ m-rea C-lung6.
      *) Doc. 1640 sept. 1 (ASB, m-rea C-lung, XII/4). *) Informaţie de la D. Pleşia. s) Socotelile Braşovului, p. 50—51, 53, 67, passim. V. şi Veress,
      IX,  p. 254 — 255. *) In acelaşi timp a mai existat şi un Para log. de vist. (1623 nov. 18 — 1626 apr. 28), care apare apoi ca log. (1628 mai 13—
      1632 mart. 13). Acest Para a fost probabil cluc. II = Elina, sora lui Radu Şintescu-Popescu. Tot el (?) a fost şi soţul Malamei, fiica lui Hrizea m. port. şi a Samfirei, care era sora lui Udrea Băleanu m. ban (DIR, XVII/l, p. 113, III, p. 174, 186). •) Doc. cit. din 1640 sept. 1. V. şi doc. 1647 iun. 22 (ASB, m-rea C-lung, XII/7).
PARASCHIVA (DIN DRĂGHINEŞTI) Log. 1600 ian. 26 (scrie un hrisov); log. (slugă domnească) 1601 mai 5—1614 febr. 10 (scrie hrisoave); log. II (şi is.) 1614 iun. 13— 1615 iun. 16 (scrie uneori hrisoave şi în această calitate); log. (fost) 1617 oct. 26 —
1618 oct. 13; log. II 1619 <ian. — apr.> —1624 ian. 3; m. log.
1624 ian. 13 — apr. 18; f. m. log. 1624 iun. 17 — 1626 mai 28; învaţă la redactarea unui hrisov 1625 mai 8; is. la un hrisov
1625 iun. 14. + ante 1626 iul. 26 2.
Fiii săi: Dumitraşco, care scria hrisoave cînd tatăl său era log.
II   3; Mihalcea log. — care alcătuia şi el hrisoave începînd de la 1625 şi în timpul domniilor lui Matei Basarab şi Constantin Şerban *
—    şi Irimia slug. 6, nu au mai ajuns mari dregători; Irimia = Ilinca, fiica lui Dumitraşco (din Bogdănei) m. vist., cu care nu a avut copii #, iar Mihalcea a avut o fiică, Anca, = Jipa agă. O fiică a lui Paraschiva, Stoica, = Ivan post. din Rumceni7 şi apoi cu
 Secolul XVII
 223
Bunea Grădişteanu m. vist. 8. Irimia îi considera nepoţi pe Mihai Cantacuzino şi pe soţia acestuia, Marga 9.
       J) Aşa i se spune la 1629 aug. 10 (ASB, Polovragi, 1/1). *) DRH. voi. XXI, p. 247. Pentru averea sa v. DIR, XVII/3, p. 579-581. *) Doc. 1619 iun. 26 (DIR, XVII/3, p. 385). 4) V., de pildă, pe cele din: 1625 iun. 14. 1655 nov. 7, 1656 iun. 10 etc. (ASB, Mitr., CXXX1/11, Viforîta, 1/29 şi Acad., Suluri 64). 6) Doc. 1629 aug. 10 şi 1634 oct. 31 (ASB, Polovragi. 1/2 şi Glavacioc, XXXIV/23). 6) Doc. 1703 dec. 1 (Doc. agrare, I, p. 200-201).
       7) Doc. 1626 iul. 26 (DRH, voi. XXI, p. 247). *) Doc. 1634 oct. 31 (ASB, Glavacioc, XXXIV/23). #) Filitti, Arhiva, p. 98.
PAVLACHE, v. (Caragea) Pavlache.
PĂDURE, v. Creţulescu Pădure.
PĂRDESCU PANĂ (Pană din Părdeşti şi din Căpreni); = a doua oară cu Elina, care era sora lui Preda cluc. din Greci1 şi fiica lui Preda Floricoiul m. sluger; fostă soţie a lui Petre Aslan cluc. 2. Cumnat cu Eustratie Leurdeanu 3.
Post. 1646 apr. 8—1657 dec. 22; căm. 1648 mai 3 — 1654 oct. 28 (din Căpreni); m. port. 1658 apr. 15—1659 oct. 29; căp. de roşii 1660 ian. 29 4—1662 mart. 16; f. căp. 1663 mart. 14—iun. 29; port. (fost) 1663 oct. 7; căp. (fost) 1664 ian. 5 — apr. 16; f. m. port. 1664 sept. 8; m. arm. 1665 sept. 13—ante 1666 iul. 2; f. m. arm. 1666 iul. 2—1667 apr. 16; f. agă 1668 iun. 12—1669 ian. 8; m. stol. 1669 apr. 22—1670 apr. 11; m. cluc. 1670 apr. 13—1671 ian. 18. + după 1670 oct. 9—cînd îşi face diata — şi ante 1671 iul. 27 6. □ m-rea Bistriţa6.
După moartea sa, plăteşte datoriile fiul său, Matei post.7, care nu a mai ajuns mare dregător; acesta = Caplea, fiica Brinduşii din Meanţi 8, ctitora schitului Meanţi.
       x) Doc. 1666 febr. 3, 1671 iul. 27 (Acad., CIX/10 şi ASB, Brîncoveni, XVIII/30). Fiul acestuia, Diicu, îi spune tată (doc. 1661 apr. 15, ASB, Brîncoveni, XXII/28). *) RIAF, voi. X. 1909, p. 204-205. ®) Doc. 1654 oct. 28 (ASB. Brîncoveni, XVIII/21). *) Ibid., XVIII/27. ») Ibid., XVIII/30 şi Bistriţa, LXIV/340).6) Doc. 1688 nov. 20 (ASB, Brîncoveni, XVIII/38). ’) Doc. 1682 nov. 26 (Ibid., XXII/51). V. şi doc. din 1671 iul. 27 (Ibid., XVIII/30).8) Doc. 1688 nov. 20, 1695 apr. 26 (Ibid.. XVIII/33 şi 37). V. şi doc. din 1663 oct. 7 şi 1664 apr. 16 (Ibid., XXII/32 şi 33); în primul i sc spune Pană port., în cel de al doilea, Pană căp. V. şi St. doc., V, p. 182—189.
PĂTRAŞCO, v. Bălăceanu Pătraşco, Boul (Pătraşco) (Mold.), Brezoianu Pătraşco, Urziceanu (Bucşanu) Pătraşco.
PĂTRU (Petre), v. Ciorogîrleanu Pătru, Obedeanu Pătru. PĂUŞESCU TĂNASE, fiul lui Radu Păuşescu cluc. şi al Mihalcei Sărăcinescu; nepotul de fiu al lui Sima sau Simon log. II şi vist. 1;
 224
Ţara Românească
nepotul de soră al lui Tănasie Sărăcinescu m. com. 2; = Aspra, fiica lui Iordache Pîrşcoveanu post. 3.
Post. 1680—1687; vist. III 1689 mart. 15—apr. 17; tn. duc. de arie 1689 apr. 19 — 1690 iul. 9. + ante 1694 iul. 19, □ episcopia Rîmnic 4. A avut o fată, Stanca, = Grigoraşco Greceanu, fiul lui Şerban Greceanu 6.
       i) Doc. 1689 aug. 2, 1691 febr. 17 (ASB, ms. 707. f. 163 şi ep. Rîmnic, LVIII/23). Radu cluc. din Păuşeşti apare deseori în doc. (1657 dec. 22,
       1670 iun. 30. sept. 14 etc. (ASB, D. Lemn. V/49, Sf. Ioan-Buc., 11/30, ep. Rlmnic, LX/19). Intr-un doc. din 1706 febr. 2, i se spune greşit biv vel cluc. (Potra, Documente, p. 236). Simon log. = Safta din Rumceni — cu care nu a avut copii — şi apoi cu Maria, sora lui Buzinca m. com. (Florescur CUeva neamuri, p. 17). *) Doc. 1694 iul. 19 (ASB, ep. Rlmnic, LVIII/35). *) Doc. citate mai sus şi Doc. agrare, I, p. 344. 4) Doc. cit. din 1694 iul. 19.* •) Florescu, op. cit., p. 17.
PÎRÎIANU DANCIU (din Pîrîiani şi din Mileşti \ Milescu)2, fiul lui Hamza banul din Pîrîiani şi al Caplei 3; Hamza era cumnatul lui Calotă banul din Lipov 4 şi urmaş al vlastelinilor din Baia de la 1498—1502 5; Danciu se considera nepotul lui Calotă m. ban ®; = fiica lui Gheorghe com. din Melineşti7.
Fără titlu 1620 iui. 25—1623 oct. 5; log. 1626 apr. 29—1647 aug. 2 (apare deseori cu acest titlu, ca martor cu diverşi boieri mărunţi). Căp. (?) 1648 apr. 29. Capuchehaie la Ţarigrad (1648 apr. 29) 8. Log. 1648 iul. 6—1654 ian. 28. Is. la zidirea bis. Sf. Dumitru din Craiova de către Matei Basarab (1651). Trimis în solie la Poartă, cu mai mulţi boieri, la începutul domniei lui Constantin Şerban (1654) 9, care îl face tn. slug. 1654 iun. 11—aug. 4; tn. post. 1655 ian. 8—1656 iul. 30; fuge la Braşov în vremea răscoalei slujitorilor 10; solul lui Constantin Şerban în Trans. 11; f. m. post. 1656 nov. —1658 iul 12; tn. post. 1659 ian. 12—iun. 12. Ucis de Mihnea al III-lea (1659) 12. Ctitor al m-rii Polovragi13. unde i se păstrează portretul.
Fraţii săi, Stanciu post. şi Calotă post., şi fiii acestora, Barbu şi Danciu, nu au fost dregători 14. O soră a lui Danciu, Stanca, nu a avut copii15. în afară de Barbu Milescu — Pîrîianu, ajuns şi el mare dregător, Danciu a mai avut doi fii: Pătraşco sau Pătru Milescu cluc. şi căm., care, ca şi fiul său, Staico, nu a ajuns mare dregător 16, şi Preda post. 17, log. şi căp., care a fost ucis de Mihnea al III-lea împreună cu tatăl său la 1659 lfl. Preda a avut o fiică, Stana1#.
                    1) De regulă i se spune din Pîrîiani sau Pîrîianu; uneori insă şi Danciu
                    din Mileşti sau Danciu Pîrîianu din Mileşti, sat primit de zestre (v. doc.:
 Secolul XVII
 225
       1638 apr. 13, 1643 febr. 1. 1648 iul. 6 etc. (ASB, ms. 722, f. 386 v„ Polovragi, 1/10, LXXIV/193). 2) Aşa i se spune după. moarte, la 1693 iun. 30 (ASB, Polovragi, XVI/9), iar fiii săi şi-au zis Milescu. La 1646 nov. 26, 1647 aug. 2, 1650 mart. 13 etc., Danciu îşi spune el însuşi Danciu Pîrîianu din Mileşti (ASB, Văratic, 1/11, AN, CXIX/39 şi Polovragi, XVI/7). 3) Doc.: 1642 iun. 8, 1644 iun. 5, 1648 iul. 6 (Acad., LXXIV/192 şi ASB, Polovragi. 1/7 şi 10). *) DIR, XVII/l, p. 53, 158, 333, IV, p. 389. *) Informaţie de la D. Pleşia. e) Doc. 1646 iun. 10 (Acad., C/174). 7) Informaţie de la D. Pleşia. După părerea lui N. Iorga, soţia sa era o Cocorască (St. doc., VI, p. 468). 8) Acad., CCLXXXI/16 şi ASB, Polovragi. 1/10. •) Istoria, p. 118 (note). 10) St. doc., IV, p. 35 şi V, p. 646. n) St. doc.,
       IV,  p. CCLXV. 12) Istoria, p. 137, Istoriile, p. 124 şi doc. 1661 iun. 12 (ASB, Hurezi, XIX/8). 13) Doc. 1648 iul. 6 (ASB, Polovragi, 1/10). Despre Danciu Pîrîianu v. şi Al. Ştefulescu, Polovragii, Tg. Jiu, 1906, p. 69 — 75 şi 141 (arborele genealogic al fam.); C. V. Obedeanu, Danciu Pîrîianu (AO, VII, 1928, p. 118—120); Andreescu Ştefan, Ctitorii de la Polovragi (MO, 1964, nr. 3 — 4, p. 231 — 235) şi Ştefulescu, Gorjul istoric, p. 115, 148 — 155. “) DIR, XVII/3, p. 580, doc. cit. din 1642 iun. 8 şi din: 1639 oct. 25, 1644 iun. 5, 1652 mart. 23 etc. (ASB, Polovragi, IX/3 şi 1/7 şi Tismana, XLIV/l). «) Doc. 1650 apr. 1 şi mai 26 (ASB, Polovragi, XV/l şi 2). “) Doc. 1661 iun. 12 şi 1691 iun. 3 (ASB. Hurezi, XIX/8 şi 31). 17) Doc.
       1643 mart. 12 şi 1648 apr. 29 (ASB, Mitr., CLII/12 şi Acad., CCLXXXI/16). 18) Istoria, p. 137. La 1658 oct. 17 Preda era is. al Craiovei. (ASB, Tismana, XIV/6). 1#) Doc. 1661 nov. 20 şi 1662 iul. 24 (ASB, Surpatele, II/9 şi Copii sub dată).
(PÎRÎIANU)1 MILESCU BARBU (din Pîrîiani şi din Mileşti)2; fiul lui Danciu Pîrîianu m. post. 3; = Vlădaia şi apoi cu Maria, fiica lui Pană Filipescu m. spăt. 4; rudă prin acesta cu Cantacuzinii, în partida cărora s-a aflat.
Post. 1652 mart. 23; pah. 1656 sept. 15—1658 iul. 3; căp. 1661 iun. 11—1669 ian. 9 (martor cu boieri mici din Oltenia); log. 1669 iul. 17—1673 iul. 8; m. com. 1674 ian. 3—1675 aug. 27. Pribeag în timpul domniei lui Gh. Duca (1678) 6; m. pah. 1679 ian. 16—nov. 2; m. vist. 1680 ian. 3—1682 dec. 16; m. ban 1683 ian. 9— 1686 apr. 12. Solul lui Şerban Cantacuzino la MihailApafi I (1685) 6. + în slujbă, ante 1686 iun. 20 7, □ mitropolia din Bucureşti 8. Ctitorul schitului Lipovul.
Copii: Constantin, care nu a mai ajuns mare dregător 9; Stanca şi Marica 10 = Dumitraşco (Dositei) Brăiloiu, fiul lui Cornea Brăiloiu m. ban u.
        l) Aşa semnează la 1662 nov. 9 şi i se spune la 1669 nov. 22 (ASB, Tismana, LXXII/l şi m-rea C-lung, LXII/48). 2) Semnează astfel la 1664 ian. 12 (idem, Dep. Filipescu, 1/46). Cu numele de Milescu apare şi în Socotelile Braşovului, p. 109. 3) Doc.: 1652 mart. 23, 1656 sept. 15. 1685 nov. 29 etc. (ASB. Tismana. XLIV/l, Hurezi, XII/l. BCS, 55. P. VII/15). «) Doc. 1686 iun. 20 (ASB, Căluiu, VII/9 şi RA. III/2, 1939,
 226
 Ţara Românească
      p. 372. V. şi Ştefulescu Al., Polovragii, p. 80 — 84. Dintr-un doc. din 1690 ian. 7 rezultă că a mai fost = cu Casandra (Ştefulescu Al., op. cit., p. 106 — 107). ») Istoriile, p. 170. «) Veress, XI, p. 223-224. 7) ASB, Căluiu, VII/9
      şi 10. 8) BOR, 1893, p.     759-760. ») Doc. 1690 ian. 7, 1696 mai 1   (ASB,
      Polovragi, IX/6, Zlătari, XVIII/5). 10) Doc. 1695 apr. 25 (ASB, Suluri nr. 9). u) Doc. 1717 (RI, 1925, p. 309). V. şi Vasilescu, Oltenia. p. 36.
(PÎRŞCOVEANU) TRUFANDA IORDACHE (Iordache din Pîrş-coveni) x, grec, fiul lui Trufanda m. vist. 2; = Ancuţa, fiica lui Preda Brîncoveanu m. vor.3; unchiul lui Constantin Brîncoveanu şi nepotul lui Stroe Leurdeanu m. vor. 4.
După moartea tatălui său, în vremea domniei lui Matei Basarab, Iordache, „fiind copil mic, a trecut peste Dunăre la Cernavodă", de unde s-a     întors       apoi în ţară5. Post. 1645 mart. 8; fără         titlu
1645  oct. 27; post.         1648 iun. 4—1654 ian. 8 (apare des în doc.);
post. II (şi post.) 1653 ian. 20—1654 iul. 3; fără titlu 1656 apr. 25; cluc. (?) 1656 mai 29; m. post. 1658 apr. 22 a—iun. 12. în relaţii bune cu Mihnea al III-lea, care-1 numeşte „boiar bun şi înţelept"7; post. (fost) 1660 mart. 3; f. m. cluc. 1662 febr. 15; m. stol. 1665 febr. 9—dec. 2; stol. (fost) 1667 ian. 27; f. m. post.
1668  mart. 20; f. m. stol. 1668 mart. 20—1671 dec. 27. + în a doua domnie a lui Grigore Ghica (ante 1674 febr. 11) 8.
Copii: Preda m. cluc.; Papa post., care a fost ctitorul schitului Mă-năileşti şi a devenit Pahomie călugărul 9; Matei post. 10; Aspra = Tănasie Păuşescu 11 şi altă fiică = Barbu Bălăceanu.
     ») Aşa i se spune la 1676 dec. 27 (ASB, ep. Rîmnic, XCVIII/9). *) Doc.: 1645 mart. 8, 1648 iun. 4, 1652 iul. 25, aug. 1 etc. (Acad., CCV/169. XXIX/260, MIB, nr. 27440 şi 27442). V. şi Florescu. Cîteva neamuri, p. 23, 24 şi LAR, IX, 1905, p. 167-174. a) Doc. cit. din 1676 dec. 27 şi 1684 dec. 14 (ASB, Bistriţa, XXIV/22). V. şi Doc. agrare, I, p. 343-344. 4) Doc. 1696-1697 (idem, Mitr., CLXVIII/9). 6) Doc. 1652 ian. 15. 1654 mai 6 (Acad., LVIII/34, ASB, ep. Argeş, LXIX quator/19. în primul doc. se spune că era nepotul lui Vasile vist., strănepotul lui Pană vist. V. şi St. doc., V, p. 483. •) în listele publicate în SMIM, IV, p. 581 este trecut ca m. post.de la 1658 ian. 30, cînd domnea încă Constantin Şerban. Iordache Trufanda apare ca m. post. în primul doc. dat de Mihnea al III-lea. 7) Doc. 1658 iun. 10 (ASB. Donaţii, LIX/12). 8) Filitti, Arhiva, p. 144. •) AO, 1922, p. 239. 10) Doc.: 1673 mai 11, 1684 dec. 14. 1691 iul. 17 (Acad., CLIX/5, ASB, Bistriţa, XXIV/22 şi 31). V. şi Filitti. Arhiva, p. 141-144 şi LAR, IX, 1905, p. 285-290, 368-369, 567-574 şi 728-735. “) Doc. agrare, I, p. 344.
PÎRŞCOVEANU PREDA, fiul lui Iordache Trufanda m. post. şi al Ancuţei, fiica lui Preda Brîncoveanu 1; văr primar cu Constantin Brîncoveanu voievod 2; = Stanca 3.
Fără titlu (mic) 1655 aug. 15 4,1674 ian. 20; spăt. II 1680 febr. 20; spăt. (fost) 1682 ian. 19; fără titlu 1684 sept. 15—1685 mart.
 Secolul XVII
 227
19; spăt. (fost) 1686 oct. 2; fără titlu 1687 mart. 10 — 1693 oct. 15. Trimis de Constantin Brîncoveanu să oprească din drum solia trimisă de Şerban Cantacuzino la Viena (1688) *. Spăt. (fost) 1691 iun. 22—1694 sept. 27 (apare cînd cu titlul de spăt., cînd fără); m. duc. de arie 1699 ian. 12—nov. 2; m. med. 1700 mai 25—31. Copii: Ştefan, care a fost şi el mare dregător şi care a ajuns apoi consilier al administraţiei „chesariceşti" a Olteniei ocupate de austriaci* şi Ancuţa = Constantin Fierăscu-Năsturel, fiul lui Şerban Năsturel7.
      >) Doc. 1686 oct. 1. 1696-1697 (ASB. Mitr., CXIII/14, CLXVIII/9). •) Istoria, p. 192. ») Filitti. Arhiva, p. 145 şi St. doc., V, p. 490-491. *) ASB. Brîncoveni. XXX/5. *) Istoria de la 1688 la 1717, p. 12 şi Istoria, p. 192. •) Doc. agrar». I, p. 343 — 344 şi Giurescu, Material, indice. 7) St. doc., V. p. 490 - 491.
PÎRVU, v. Cantacuzino Pîrvu, Vlădescu Pîrvu.
POENARU BARBU (din Poiană), fiul jupaniţei Iana, care era fiica lui Nica din Poiana; = Neacşa, fiica lui Grama din Bălteni1 şi cu Voichiţa.
Fără titlu 1619 apr. 21—1627 mai 13; post. <1624—1627> apr. 21, <1628> aug. 5, 1629 oct. 15, 1630 sept. 7. Pribeag cu Matei Basarab în Trans. (1630), de unde se întoarce la Radu Leon (1631)2. Cluc. 1634 iun. 29— 1638 ian. 12 (martor cu boieri mici). Trimis de Matei Basarab „la împărăţie, în slujba măriei sale şi a ţărei" la 1634, cînd nişte haiduci i-au ucis soţia şi i-au jefuit casa s. Căp. de dorobanţi 1638 mart. 31—mai 10; m. ban 1644 ian. 2—1645 dec. 22 (printre puţinii dregători promovaţi direct în această funcţie) ; f. m. ban (şi ban) 1646 nov. 22 — 1649 nov. 25; m. stol. 1650 ian. 1— 1652 aug. 26 (împreună cu Chircă Rudeanu, unicele cazuri de dregători retrogradaţi m. stol. după ce au fost m. ban); solul lui Matei Basarab în Trans., împreună cu Dragomir vor. (1650)4; stol. (fost) 1654 iul. 6—1655 febr. 11; m. ban 1655 mart. 12—mart. 21; m. cluc. 1655 mart. 26—1656 iun. 17; f. m. cluc (şi cluc.) 1656 iul. 30 — 1657 mai 30; m. stol. 1658 apr. 22; m. vor 1658 apr. 30— 1659 aug. (de la 1658 mai 26 vor. ţ. sus); f. m. vor. (şi vor.) 1660 febr. 4—1661 iun. 11. în afară de Preda, ajuns şi el mare dregător, a mai avut un fiu, Dragotă post. *. Fraţii săi, Drăghici post. şi Neagoe post., nu au fost mari dregători 6.
        ») Doc. 1620 mai 22. 1634 aug. 10 (DIR. XVII/3, p. 534, Arh. St. Craiova 1/10). V. şi Florescu, Ctteva neamuri, p. 19 şi DRH, XXII, indice. *) Istoria
 228
Ţara Românească
      p. 99 şi St. doc., IV, p. 20. 3) Doc. cit. din 1634 aug. 10. 4) Veress, X, p. 217 — 218, St. doc., IV, p. 29. V. şi sigiliul său ca m. vor. în SCIM, I, 1950, p. 162-163. 6) Doc. 1648 apr. 29, iun. 11, 1649 mart. 6 (Acad., CCLXXXI/16, ASB, Zlătari, VII/3, Acad., DCXVIII/2). V. şi Surele, VI, p. 122. ®) Doc. 1644 mai 20, 1649 mai 11 (ASB, Polovragi, III/3, Acad., Creditul Funciar, cond. 37, f. 1 v.).
POENARU PREDA (din Poiană)1, fiul lui Barbu P. m. ban2. F. stol. 1642 mai 8; fără titlu 1648 apr. 29; spăt. 1656 mai 21— 1662 aug. 17; m. stol. 1662 sept. 29—1664 nov. 4; f. m. stol. (şi stol.) 1665 nov. 26—1671 iun. 3; m. stol. 1672 mart. 16—1674 dec. 21; i. m. stol. (şi stol.) 1680 mart. 27—1682 iul. 5. A avut doi fii, Vasile3 şi Dumitraşco, care a ajuns şi el dregător4.
      ») Aşa i se spune la 1664 ian. 12 (ASB, dep. Filipescu. 1/46). 2) Doc. 1648 apr. 29 (Acad., CCLXXXI/16). V. şi St. doc., VI, p. 479, Al. Ştefulescu. Doc. slavo-române, p. 562—570 şi Surete, VI, p. 81. 3) Doc. 1677 apr. 20 (Acad., DLVII/3). *) Doc.: 1685 apr. 23, 1686 mart. 12, 1693 mart. 5 (ASB, Cotroceni, XXV/37, ms. 253, f. 61 şi ms. 705, f. 12-14).
POENARU DUMITRAŞCO, fiul lui Preda P. m. stol.1. Post. II
1655  aug. 15; fără titlu 1660 febr. 4—1662 mart. 16; post. 1662 aug. 17; fără titlu 1663 mart. 14; post. 1664 apr. 17—1671 ian. 14; cluc. 1671 nov. 18—1672 mart. 22; log. 1679 nov. 20; cluc. (?) 1679 dec. 15; log. 1680 mart. 27—1682 iul. 27; vist. III 1682 sept. 22; vist. (fost) 1683 apr. 18—1686 mart. 12; m. pit. 1686 iun. 20—1689 mai 7; f. m. pit. (şi pit.) 1691 iun. 3—1694 iul. 16; is. al Craiovei 1693 mai 28—1694 iul. 22 (în acest timp lipseşte banul din sfat).
Fiii săi, Vasile pah. şi Matei pah., nu au mai ajuns mari dregători3; Matei = fiica lui Dumitraşco Spineanu4, a fost căpitan în miliţia olteană de sub comanda lui Barbu Brăiloiu5.
              >) Doc. 1693 mart. 5 (ASB, ms. 705, f. 12-14). V. şi St. doc., VI, p. 479.
      *) ASB, ms. 723, f. 515 V.-516. 3) Doc. 1700 mart. 10 (Surete, VI, p. 134 şi ASB, ms. 705, f. 247). 4) 5/. doc., V, p. 310. 6) Giurescu, Material, I, p. 323.
(POPESCU), v. Calotă (din Popeşti).
POPESCU CÎRSTEA (din Popeşti-Vlaşca), fiul lui Ghidu com. şi pîrc., care era fiul lui Toader cluc., iar acesta fratele lui Calotă din Popeşti m. arm.1; = Elina sau Ilinca, fiica lui Pană Pepano2. Log. de vist. 1680 febr. 28—1682 sept. 25; vist. III 1683 febr.
19—1685 iul. 9; m. vist. 1685 sept. 5—1690 aug. 11. Is. foarte adesea al sc. Buc., alături de alţi boieri, 1685 sept. 283, 1686
 Secolul XVII
 229
aug. 34, 1687 iul. 23—sept. 256, 1689 iun. 36; f. m. vist. 1692 febr. 22—1700 apr. 14 (apare foarte rar în doc.). + 1703 ian.
12 şi □ bis. din Popeşti-Vlaşca, făcută de el la 16897; aici se păstrează portretele numeroasei sale familii.
A avut foarte mulţi copii, care nu au devenit dregători. Unul din ei, Cîrstea, = Despa Brezoianu, cu care a avut mai mulţi copii, printre care şi pe Tudoran (sau Tudorache)8.
       *) Năsturel P. V., Bis. Stavropoleos, p. 21 (doc. 1682). V. şi Potra, Documente, p. 186 şi 303. *) Năsturel, op. cit., p. 21 şi 23 şi Potra, Documente, p. 182, 213 şi doc. 1685 iul. 9 (MIB, nr. 30637) şi BCMI, 1931. p. 40. 3) ASB, Ghighiu, XI/10.«) MIB, nr. 27552, Filitti, Arhiva, p. 115. Despre marii dregători cu numele Popescu, v. şi Filitti, Arhiva, p. 38 — 39 nota. 6) MIB, nr. 28620 şi ASB, Radu vodă, XLV/16. •) Istoria, p. 194, Istoria de la 1688 la 1717, p. 29, Greceanu, Viaţa, p. 21 şi doc. 1689 iun. 3 (ASB, Radu vodă, VII/12). 7) Lapedatu Al., Inscripţiile de la bis. din Popeşti-Vlaşca (BCMI, IV, 1911, p. 148—149). ®) Năsturel P. V., op. cit., p. 15 — 16 şi 22 (doc. 1722 apr. 6 şi 1724 mart. 20). Despa era soră cu Fiera post.
POPESCU MĂINEA (din Popeşti-Vlaşca „de preste Argeş")1, fiul lui Calotă din Popeşti m. arm.2; nepotul lui Radu post. şi Toader slug.3. Unchiul lui Cîrstea Popescu m. vist. Spăt. 1642 apr. 20; slug. 1646 nov. 20—1649 febr. 25; căp. 1652 iul. 18; m. slug. 1655 ian. 5—1656 dec. 23. A plecat în Trans. cu Constantin Şerban4; f. m. slug. 1657 oct. 1—1659 iun. 8. A avut o fiică, Chiajna5 şi un fiu, Matei, care nu a mai ajuns la dregă-torie6.
       x) Doc. 1649 febr. 25 (ASB, Radu vodă, XLI/3). *) Informaţie de la
       D. Pleşia. s) Doc. 1642 apr. 20 (ASB, Stavropoleos, VIII/1). La 1634 iul. 11 este amintit un Măinea post., care trăia în vremea lui Radu Mihnea şi care = Zlata, fiica lui Nichita vătaf (Acad., CCCVIII/65). 4) St. doc., IV, p. 57. 6) Doc. 1664 oct. 5 (ASB. Mitr., CCCLI/2). •) Doc. 1669 mai 1 şi 1672 mart. 22 (ASB, Stavropoleos, XXI/l şi D. Lemn. XVI/17).
POPESCU RADU1 (Radu Staico sau Stăicuţ Şintescu2, Radu Şintescu din Popeşti-Ilfov3), fiul lui Staico post. din Şinteşti, care era fiul lui Staico (Şintescu) m. vor. din Popeşti4; = Stanca; cumnatul doamnei Elina a lui Matei Basarab6, domn care l-a făcut dregător ca pe toate rudele sale.
Fără titlu 1623 oct. 15; log. 1632 ian. 10—1644 mai 28; is. la construirea băii din cetatea Giurgiu de către Matei Basarab (1644)®; agă 1645 mart. 15—1653 mart. 10. Is. la înnoirea palatului domnesc din Bucureşti de către Matei Basarab7; is. sc. Buc.
1652   mai 29®; m. pah. 1653 sept. 3—1654 mai 30; pah. (fost)
 230
Ţara Românească
1654  aug. 12; agă (fost) 1654 sept. 1—1657 mai 20®; log. 1657 oct. 1; f. m. log. (?) 1658 apr. 28—mai 2610; in. log. 1658 dec. 9—1659 aug. 30; f. m. log. 1660 mart. 8—1664 mart. 9; m. ban 1664 apr. 21—sept. 8; f. m. ban 1664 oct. 7—1669 mai 5; m. ■vor. 1669 mai 24—1670 apr. 1; f. m. vor. 1670 mai 3—1671 mart. 18. + după ce fusese lovit de o „boală grea", după 1671 mart. 18, cerînd să fie □ la bis. sa din Popeşti-Ilfov11.
Copii: 1) Şerban, post., log. şi căp. de roşii (1663—1664)12, = Cătălină, fiica lui Vasilache banul (din Şuţa), care a fost ucis de Matei Basarab13; Şerban a fost un timp pribeag în Mold.; fiica sa, Dumitrana, = Nedelco pah.; 2) Chiajna = Gorgan post., fiul lui Drăguşin Deleanu m. pah.14 (şi acesta rudă cu Matei Basarab); 3) Marica = Alexandru Alexeanu m. vor.16. Radu a avut şi două surori: Sofia = Gheorghe Caridi stol. şi vist. (numit apoi din Popeşti) şi Ilina = Para log. de vist., cu care nu a avut copii16.
      *) L-am trecut la acest nume deoarece aşa semnează de regulă după ce a devenit dregător (v. doc. din 1666 apr. 14, nov. 28 etc., Iorga, Doc. Cant., p. 69, ASB, Mitr., CLVII/55). Urmaşii săi i-au spus de asemenea Radu Popescu (doc. 1683 oct. 2, Acad., CCCXXXVI/7). Uneori i se zice Radu log. din Popeşti (doc. 1658 apr. 28. ASB. Radu vodă, VIII/13). *) La
      1632  ian. 10 i se spune Radu Stăicuţ log., iar el semnează Radu log. Şintescu (ASB, m-rea C-lung, 1/12). 8) Aşa i se spune la 1655 febr. 15 (ASB, Cotroceni, VI/12). Satul Popeşti era în Ilfov, pe apa Dîmboviţei (idem, Radu vodă, XXXV/2). La 1654 mart. 15 i se zice doar Radu Şintescu („Studii", 1955, nr. 4, p. 108). 4) Doc. 1623 oct. 15 şi 1654 aug. 12 (DIR, XVII/4, p. 341. ASB. ep. Argeş. LXXXIX/9). La 1655 nov. 20 i se spune Radu al lui Staico Popescu f. m. log. (idem, Viforîta, IV/8). El numeşte pe Staico vor. „moşul" său (doc. 1669 — 1670, Acad., CCCXXXVI/1). s) In doc. din 1655 febr. 15 se spune că fiica sa, Marica, era nepoata doamnei Elina (ASB, Cotroceni, VI/12). V. şi doc. cit. mai sus din 1669—1670. «) Doc. 1645 mai 28 (Acad., CCCXCVII/47). 7) Doc. 1652 iul. 18 şi oct. 11 (Acad., CCCXCVIII/49. 50). 8) Acad., XLIII/158. ») Întrucît în această vreme sînt mai mulţi Radu, v. doc. din 1655 febr. 15. cit. mai sus, singurul unde i se spune Radu Şintescu agă; în rest e numit doar Radu agă. 10) Deşi nu este pomenit cu această dregătorie mai înainte, apare ca membru al sfatului domnesc ca f. m. log. la 1658 mai 26. (Poate fi doc. datat greşit?) “) V. diata sa din 1669-1670 (Acad.. CCCXXXVI/1) şi doc. 1671 mart. 18. dat la „vreme de petrecanie" (ASB, Radu vodă, XLVII/4). Murise ante
      1671  iun. 30 (idem, Dep. Filipescu, 1/53). V. şi diverse scrisori ale sale către braşoveni în St. doc., X. p. 51 — 52, 125 — 126 şi sigiliul său ca m. vor. la 1670 în SCIM, I, 1950, p. 164-165 şi RA, 1927-1929. nr. 4-5, p. 130-131. ») Doc.: 1657 oct. 1. 1663-1664, 1673 apr. 18 etc. (Acad., Foto, XXXV/39, ASB. Sf. Ecaterina. 1/17 şi Radu vodă, VII/19). 13) Doc.
      1654  mai 2 (ASB. Radu vodă. LXXI/l). M) Doc. 1664 mart. 9 şi 1666 nov. 28 (Acad., LXXV/251 şi ASB. Mitr., CLVII/55). 16) Doc. cit. din
 Secolul XVII
 231
      1655 febr. 15. M) Doc. cit. din 1655. Despre cariera politică a lui Radu-Staico Popescu şi familia sa v. şi Ionaşcu, Documente, p. 35 — 36 şi „Arh. gen. rom.", 1944, p. 67 — 68.
POPESCU RADU-HRIZEA (Radu Hrizea) \ fiul lui Hrizea m. vist. din Popeşti*; văr cu Grigore Băleanu, fiul lui Ivaşco Băleanu3; nepot şi fin al lui Radu-Staico Popescu m. vor.4 (sora lui Radu Staico, Sofia, a fost bunica lui Radu Popescu). Fără titlu (cocon)
1671   iun. 30; log. de vist. 1675 mai 15; log. (fost) 1676 dec. 22—
1691   mart. După uciderea tatălui său de către Şerban vodă Cantacuzino, a fugit peste Dunăre (iama 1680—1681), de unde a revenit peste cîţiva ani. Trimis de Constantin Brîncoveanu să înduplece pe generalul austriac Heissler să nu intre în ţară (1689)5. M. cluc. de arie 1692 mai 2—1696 iun. 15. îndeplineşte diverse misiuni în timpul războaielor austro-turce®; f. m. cluc. de arie 1696 sept. 14—1699 iun. 20. Uneltind contra lui Constantin Brîncoveanu, împreună cu Dumitraşco Corbeanu, este închis de domn (1700)7. M. vor. de Tîrgovişte 1712 dec. 10; m. vor. 1716 mart.
22—aug. 20, 1717 oct. 26—1718 mart. 9, 1719 mai 22—1724 aug. 1. A jucat un rol de seamă în timpul războiului austro-turc (1716— 1718), fiind omul de încredere al lui Nicolae Mavrocordat8. S-a călugărit sub numele de Rafail. ante 1729 mai 23, □ m-rea Radu vodă*. A fost autorul cronicii numită a Bălenilor.
       x) Aşa semnează la 1696 mai 8 (Potra, Documente, p. 209). *) Doc. 1676 dec. 22 (ASB. ep. Buzău. XXXI/22). *) Doc. 1699 (ASB. ms. 705, f. 227). 4) Doc. 1671 iun. 30 (ASB, Dep. Filipcscu, 1/53). *) Istoria de la 16881a 1717, p. 22. •) Ibid., p. 64 — 65. 7) Greceanu, l'iaţa, p. 103. împreună cu Radu Izvoranu, a fost şi ;s. la repararea cetăţii Cladova pentru turci (ibid., p. 64). •) Istoriile, p. 226 şi urm. •) RIR, 1945, p. 23. Despre Radu Popescu cronicarul şi viaţa sa s-au scris foarte multe lucrări: Iorga N., Cronicile muntene. Cronicile din sec. XVII, Buc., 1899; Giurescu C., Contribuţiuni la studiul cronicilor muntene, Buc., 1906; Panaitescu Em., Cronicarul Radu Popescu şi „Istoriile domnilor Ţării Româneşti", Buc., 1908; Florescu G.D., înaintaşii români ai lui Radu Popescu cronicarul („Arh. gen. rom.“,
       I, 1944, p. 67 — 69); Vasilescu Al., Contribuţiuni la biografiile cronicarului Radu Popescu şi compilatorului Constantin Căpitanul, în voi. în amintirea lui Constantin Giurescu, Buc., 1944, p. 535 — 542; Grecescu C., Ctteva date noi tn legătură cu „Istoriile domnilor Ţării Româneşti", în voi. în amintirea lui Constantin Giurescu, Buc., 1944, p. 277 — 289; Ionaşcu I., Mărturii relative la cronicarul Radu Popescu, Buc., 1945 (din RIR, voi. XV, fasc. I, p. 17—34); Simache N. şi T. Cristescu, Viaţa şi opera lui Radu Popescu, Ploieşti, 1943. V. şi sigiliul său ca m. vor. în SCIM, I, 1950, p. 172
PREDA, v. Brădescu Preda, Brătăşanu Preda, Brîncoveanu Preda, Bucşanu Preda, Pîrşcoveanu Preda, Poenaru Preda, Urdăreanu Preda.
 232
Ţara Românească
PREDA (Preda Buzinca din Răduleşti), fiul lui Buzinca m. com.1; = Maria, fiica lui Dumitru Dudescu m. vor.2. M. slug. 1628 mai8; f. m. slug. (şi slug.) 1636 apr. 27—1656 oct. 28. Is. al Oraşului de Floci, 1647 aug. 30—1649 iun. 73. Folosit de Matei Basarab ca hotarnic şi is. pentru diferite treburi în regiunea Ialomiţa4, unde avea moşii. Ctitorul m-rii numită a lui Preda slug. din Ialomiţa5 şi al schitului Ceptura.
       I  se spune Preda slug. Buzinca şi semnează Preda slug. din Răduleşti (doc. 1652 ian. 10, ASB, Slobozia lui Ianache, XX/7). V. şi doc. din 1668 oct. 25 (idem, Cotroceni, XVII/5). 2) Doc. 1636 apr. 27, 1638 febr. 13 şi 20 (ASB, Cotroceni, XXXVII/12, Căldăruşani, XXIX/l şi 2). La 1652 mai 6 i se spune soţiei sale Muşa (Acad., DCCXI/15). 8) ASB, Sf. Ioan — Buc., V/ll, Acad., CCCX/34. V. şi doc. din 1653 aug. 15 (ASB, Radu vodă, XXVII/
       8). 4) Doc. 1650 ian. 8, 1652 mai 14 (ASB, Cotroceni, XXXV/11, Căldăruşani LXX/4). *) Doc. 1656 iun. 27 (ASB, Cotroceni, XXXVII/26).
PREDA FLORICOIUL (din Cepturoaia şi din Greci-Romanaţi), fiul lui Radu vist. din Cepturoaia şi al Calei Calomfirescu1; = Florica, fiica lui Mihai Viteazul2 (de la care a căpătat numele de Floricoiul). Post. 1597 sept. 26—1612 mai 20; cluc. 1614 mai 9—
1616  sept. 6; post. 1616 dec. 23—1617 mai 28; slug. 1618 iun. 7; m. slug. 1618 oct. 13—1619 nov. 18; f. m. slug. (şi slug.) 1620 <mai> 9—1630 mart. 15. A fost închis „în temniţă, pentru datorii" în timpul domniei lui Alexandru Iliaş (1628—1629)3. + în lupta de la Bucureşti din 1631 împotriva lui Leon vodă4.
Copii: Elina = întîi cu Petru duc., fiul lui Aslan m. vor. 5 şi apoi cu Pană Părdescu6; Buica = Mihai com., fiul lui Dumitru Filişanu7; Preda din Greci cluc.8, iar fiul acestuia, Diicu, = Ilinca, fiica lui Vlad Rudeanu pah.9,. Un alt fiu al lui Preda Floricoiul, Mihai, nu a fost nici el mare dregător10. Fraţii lui Preda Floricoiul, Stroe post. şi cluc. şi Radu, nu au ocupat nici ei dregătorii u.
       ’) Ionaşcu, Olt, p. 233 — 234, nota 7. V. şi Greceanu Şt. D., Calofirescu („Săptămîna politică şi culturală", 23 apr. 1911, p. 237 — 238). 2) Doc.:
       1626  iun. 7, 1630 ian. 20, 1645 apr. 15 şi nov. 30 etc. (DRH, B, voi. XXI, p. 166, Acad., XXXIX/8 şi D/7 şi MIB, nr. 13977). V. şi AO, 1929, p.- 231 şi 1931, p. 324, Gen. doc., II, p. 394 şi St. Nicolaescu, Doc. slavo-române,
       p. 304.3) Doc. < 1630-1631 > şi 1631 sept. 22 (Acad., DXLVIII/6şi XCV/63).
       4) Istoria, p. 98. •) Doc.: 1631 sept. 13, 1643 aug. 23, 1645 apr. 15 (Acad.,
       XCV/62, ASB, Bistriţa, LXVI/55, Acad., D/7). ®) Doc. 1656 mai 24
       şi 1670 febr. 20 (ASB, Brîncoveni, XXX/7 şi Cotroceni, VI/16). 7) Doc.
       cit. din 1645 nov. 30 şi 1646 aug. 29 (Acad., ms. 5722, f. 286). V. şi AO,
       1938, p. 306. ») Doc 1666 febr. 3 (Acad., CIX/10). •) Doc. 1673
       ian. 20 (ASB. ep. Argeş, XLV/7). 10) Doc. 1627 mai 10 şi 1628 oct. 1
 Secolul XVII
 233
       (DRH. voi. XXI, p. 386, şi Muz. Mii. Central, 11/47). u) Doc. 1629 iun. 9 şi 1635 dec. 16 (ASB. ep. Argeş, XXXII/5 şi Acad., CIX/8).
PREDA DIN RUMCENI, fiul lui Neagoe, care era fratele doamnei Neaga, soţia lui Mihnea Turcitul, fiul Stanei din Cislău şi al lui Radu post.; = fiica lui Dan m. vor.1. M. stol. 1601 ian. 26—
1602   febr. 2. Fiica sa, Elisafta = Preda m. arm.
      x) După părerea lui D. Pleşia, a fost = cu fiica lui Dan m. vor.; G.D. Florescu susţine însă că soţia sa a fost Maria, fiica lui Drăguşin din Hotărâm şi a fiicei lui Dan m. vor. (Cîteva neamuri, p. 161).
PR ÎŞC OVEANU, v. Pîrşcoveanu.
RACOTĂ MIHO, albanez; semnează greceşte1; frate cu aga Leca al lui Mihai Viteazul. M. spăt. 1616 febr. 29—iul. 8; hat. (Mold.) 1616 oct. 13—1618 mai 15; m. spăt. (Ţ. Rom.) 1618 dec. 30— 1620 iul. 22. A slujit pe Radu Mihnea „cu Bethlen Gabor, craiul din Ardeal, şi au făcut mare război cu nemţii", „cu vărsare de sînge în ţări străine", după care „s-au închinat" lui Radu Mihnea2. (este vorba de lupta de la la Tyrnavia din 1623 contra imperialilor, în care a comandat 1000 de curteni munteni). F. m. spăt. 1624 mart. 20; m. spăt. 1624 oct. 10—1627 nov. 3; f. m. spăt. 1628 mai 8; m. spăt. 1628 iul. 15—1630 aug. 12; m. log. 1630 aug. 26—sept. 10; m. ban 1630 nov. 10—1631 iul. 3; m. spăt. 1631 iul. 23—1632 iul. 11. Luptă împotriva lui Matei Basarab la 1631 şi 16323. După lupta de la Plumbuita, fuge cu Radu Iliaş în Mold.4, de unde revine apoi şi se împacă cu noul domn Matei Basarab; f. m. spăt. 1633 apr. 10—1638 ian. 12; m. log. 1640 ian. 3—iun. 27. La 1640 iun. 27, Matei Basarab îl ceartă că, „boiar bătrîn" fiind, făcuse o nedreptate m-rii Argeş, închizîndu-i feciorii la Tîrgovişte5. Acesta e probabil motivul (sau pretextul) pentru care a fost scos din dregătorie (la 1640 aug. 8, locul marelui log. e lăsat liber în sfatul domnesc)6. F. m. log. (şi log.) 1640 sept. 1—1642 mai 5.
Copii: Dima cluc.; Leca, devenit m. spătar7; Ghinea, ajuns m. arm. în Mold.; Grăjdana = de trei ori: cu Radu post. din Văleni, fiul lui Mihăilă, cu care a avut o fiică, Preda, prima soţie a lui Pană Filipescu m. spăt.8; cu Buzinca m. com.9, iar apoi cu Bunea Grădişteanu m. vist.
         1) Doc. 1626 iul. 23, 1638 ian. 12 etc. (DRH, voi. XXI, p. 241, DIR. A XVII/4. p. 163 şi ASB, Mitr., XXXI/6). 2) Doc. 1624 mart. 20 (DIR* XVII/4, p. 388). V. şi Socotelile Braşovului, p. 57 şi RA, voi. II, 1927 — 1929, nr. 4-5, p. 229-231. 3) Istoria, p. 97. V. şi doc. din 1631 sept. 1
 234
 Ţara Românească
      (ASB, Radu vodă, XXXIX/10). *) Istoriile, p. 95-96. ®) ASB, ep. Argeş, LXIX/39. •) Idem, Bistriţa, LIV/4. 7) Doc. 1640 nov. 28, 1641 febr. 15, 1662 mart. 16 (Acad., XLIII/42 şi 46, XLIV/78). 8) Doc. 1646 iun. 18 (ASB, Radu vodă, XLII/19). •) Doc. 1641 mai 12 (ASB, ms. 479, f. 214). V. şi Filitti, Arhiva, p. 53, n. 4 şi RI, 1927, p. 45 — 47, unde se spune că o fiică a lui Miho a fost soţia lui Constantin Cantemir voievod. V., de asemenea, DRH. XXI-XXII, indice (Miho).
 (RACOTĂ) LECA, v. sec. XVI.
 (RACOTĂ) LECA, fiul lui Miho Racotă m. spăt.1; = Dobra, fiica lui Ivaşco Ceparul2; rudă cu Gheorghe Băleanu3. Spăt. 1629 iul. 3—1635 iul. I4; post. 1640 nov. 28—1641 febr. 15. Pribeag peste Dunăre6; m. spăt. 1662 febr. 8. Fiii săi: Matei, Vlad şi Dumitraşco nu au mai ajuns mari dregători8.
       *) Doc.: 1640 nov. 28, 1641 febr. 15, 1662 mart. 16, 1665 nov. 20 (Acad., XLIII/42 şi 46, XLIV/78, ASB, Mitr., XC/41). 2) Doc. cit. din 1665 nov. 20. 8) Fiul său. Matei, îi spune „tată" lui Gh. Băleanu (doc. 1665 nov. 1, ASB, Mitr., XCIX/40). *) Semnează greceşte (Acad., XCVI/18). La 1629 <iulie> 3. acest Leca spăt. este considerat frate al lui Ghinea Racotă arm. (Acad., XXXIX/4). 6) Doc. 1655 mart. 29 (Gen. doc., I, p. 105). In aceeaşi vreme mai există un Leca, fiul lui Oprea agă; acesta era pit. la 1649 ian. 20, slug. la 1650 ian. 25—1652 iun. 30 şi slug. II la 1652 iul. 16 şi 1653 ian. 8. *) Doc. cit. din 1665 nov. 20.
 RACZ, v. Raţ Giurgiu.
 RADU, v. Buzescu Radu, Cocorăscu Radu (I şi II), Creţulescu Radu, Fărcăşanu Radu, Frejureanu Radu, Golescu Radu, Izvoranu Radu, Năsturel Radu, Năsturel Radu-Toma, Popescu Radu, Popescu Radu-Hrizea, Ştirbei Radu.
 RADU MIHAIL-T ÎNTĂVEANU, fiul lui Neagoe log. din Tîrgovişte şi al Elinei, care era mama lui Constantin Şerban; frate după mamă cu domnul1, care l-a făcut tn. pah. 1655 oct. 13—1658 ian. 30.
       *) V. doc. din 21 apr. 1662 (Acad., CXXV/87) şi L. Demeny, L. Demeny şi N. Stoicescu, Răscoala seimenilor sau răscoală populari? 1655, Buc., 1968, p. 215.
 RADU MIHALCEA, v. (Cîndescu) Radu Mihalcea.
 RADU STAICO, v. Popescu Radu.
 RADU VĂRZARU. După părerea cronicarului, ar fi fost fiul unui grădinar de verze din Ploieşti1; = Ioana, fiica lui Chircă Rudeanu2. Arm. (II?) 1634 mai 22—1646 apr. IO8; m. arm. 1652 apr. 26—
 1653  mart. 10. A săvîrşit multe abuzuri, fiind ucis de slujitorii
 Secolul XVII
 235
 răsculaţi (1653)4, care i-au jefuit şi casa5. Ctitorul m-rii Uricheşti, al bis. Vărzaru din Tîrgovişte (dărimată) şi al bis. din Vărzari (?). Fiul său, Constantin, a ajuns m. pah.
      *) Istoria, p. 154. ») Doc. 1652 iul. 16 şi 1670 mart. 1 (Acad., DCXXIII/62 şi ASB, Mitr., CCLVI/1). ») La 1635 oct. 26 este amintit un Radu din Stănceşti arm. II (ASB, Dep. Filitti, nr. 4); soţia lui se numea însă Maria (doc. 1635 nov. 15, Acad.. XLIII/9). *) Istoriile, p. 109, Istoria, p. 114-115 şi doc. 1654 iul. 30, 1657 mai 20 etc. (ASB, Mitr., LXXXVIII/8 şi Acad., ms. 5728, f. 138 v.). V. şi Veress, X. p. 262-263. 6) Doc. 1654 mai 20 (ASB, Trivalea, II/3). După părerea cronicarului sas Kraus. seimenii l-ar fi ucis pe Radu Vărzaru din porunca lui Matei Basarab, ca pedeapsă pentru faptul că, fiind trimis cu trupe tn Mold., Împreună cu Ghinea vist., In ajutorul lui Gheorghe Ştefan, l-au trădat şi părăsit pe acesta, lăslndu-1 să fie înfrlnt de Vasile Lupn (Kraus, p. 157-158).
RAMANDI CONSTANTIN (grec). M. com. 1628 febr. 9—dec. 31; f. m. com. 1648 iul. 15. Fiul său, Alexandru, a ajuns m. vor. al Mold.1
      *) ASB, Brîncoveni. XXV/15.
RAŢ (RACZ) GIURGIU (Gheorghe), sîrb. M. com. 1602 aug. 12—
1603  dec. 28; m. ban <1611> febr. 1 (semnează ca fiind „svatul măriei lu crai"1, fiind pus de Gabriel Bâthory, care a izgonit din ţară pe Radu Şerban).
       l) DIR. XVII/2. p. 1-2. El este probabil rudă cu Raţ Ianăş. conducătorul unei cete de haiduci, care a primit un sat de la boierii Buzeşti (ibid., II. p. 238). Racz Înseamnă slrb. Despre Gheorghe Racz (numit uneori şi de Zalankemeny) ştirile ce cunoaştem slnt foarte bogate. După părerea lui Miron Costin, „Race" ar fi'fost unul din căpitanii lui Mihai Viteazul (Opere, p. 55). în timpul domniei căruia a Îndeplinit diverse misiuni militare şi politice: a fost solul domnului la poloni, fiind închis de Sigismund RAk6czy (Szamoskozy, p. 133. 137—138), a fost trimis de Mihai Viteazul la Alba Iulia In 1601 (Hurmuzaki, IV/1. p. 266—267) etc. V. şi Hurmuzaki, XII. p. 427. Veress E.. Epistolae G. Basta, II, p. 317. 385-386. 406. 407 etc. Intrat apoi în slujba lui Radu Şerban, a fost, alături de Mlrzea, comandantul armatei muntene în lupta de la Braşov din 1603 (Szamoskozy, p. 166-167. 173. 178, Quellen, IV. p. 55. 65. 159. 161. 164. V. p. 449-451). După părerea lui Szamoskdzy, el l-ar fi ucis pe Moise Szekely (p. 172). La <1604>, G. Raţ se afla Încă in ţară, fiind considerat unul din principalii boieri care urmau să primească daruri şi scrisori de la Împăratul Rudolf al II-lea (Veress, VII, p. 216). Din alte ştiri din anul 1604 rezultă că Gheorghe Racz a fost trimis din Trans. în ajutorul lui Radu Şerban. în fruntea unei oştiri de secui (ibid.. p. 217, 220—221. 223). La 1606 se afla din nou tn Trans., unde a fost închis la Uioara de Ştefan Bocskay (Szamoskdzy, p. 194). Intrat In slujba lui Gabriel Bâthory, a venit cu acesta
 236
 Ţara Românească
      în ian. 1611 cu oştile în Ţ. Rom., ocupînd Oltenia (Veress, VIII, p. 126 — 127). V. şi p. 143. El a fost deci ban în timpul ocupaţiei lui Gabriel Bâthory în Ţ. Rom. După părerea lui Miron Costin, ar fi intrat apoi în serviciul lui Ştefan Tomşa, domnul Mold. (Opere, p. 59). Este vorba deci de un aventurier aflat în slujba stăpînului care îl plătea. V. şi B. P. Hasdeu, Din revanşele banilor Craiovei. Un act romînesc de la marele ban Giurgiu Raţ din 1 febr. 1600 („Col. lui Traian.", 1883, nr. 3 — 6, p. 235 — 239) şi Socotelile Braşovului, p. 22.
RODOŞ, v. Gheorghe din Drugăneşti.
ROŞCA, v. Mold.
RUDEANU TEODOSIE, v. sec. XVI.
RUDEANU TUDOR (din Ruda şi din Curtişoara)1, fiul lui Ivan din Ruda m. log.2; frate cu Teodosie Rudeanu m. log.3; = Stanca, fiica lui Udrişte log. din Bogdăneşti şi cu Despa.
Fără titlu 1577 dec. 16; log. 1599 ian. 13; răbojar în jud. Olt în vremea domniei lui Simion Movilă (1601—1602)4; post. 1605 iun. 5—1612 apr. 29; fără titlu 1617 iul. 15; post. 1618 apr. 29; m. slug. 1620 iun. 1—23; f. m. slug. (şi slug.) 1620 nov. 12—
1631  ian. 23. S-a călugărit sub numele de Teofil la m-rea Cozia. Copii: Chircă m. ban, Tudosie cluc. şi Zamfira5; fiul lui Tudosie, Matei, a devenit şi el mare dregător.
       !) Doc. 1624 mai 31 (DIR, XVII/4, p. 417). 2) Doc. 1605 iun. 5, 1628 mai 8 (DIR, XVII/l, p. 171, ASB, şc. Ionaşcu, II/l). 3) Doc. 1606 apr. 26 (DIR, XVII/l, p. 212). «) Doc. cit. la nota preced. V. şi AO, 1929, p. 226. Ca boier favorabil Movileştilor, solicita la 1603 febr. 10 protecţia regelui polon, alături de fratele său Teodosie şi de alţi boieri (Hurmuzaki, S. II/2, p. 265). Despre el v. şi Florescu, Cîteva neamuri, p. 13 şi Ionaşcu, Olt, p. 124-127. 6) Doc.: 1631 ian. 23, 1636 apr. 30 şi 1643 iun. 23 (ASB, Mitr., CXLII/1 şi CXLVI/1 şi Acad., LXXV/196).
RUDEANU VLAD (din Ruda), fiul lui Teodosie R. m. log.1; nepotul de frate al lui Tudor R. slug.; = a doua oară cu Despa sau Despina, fiica lui Dragu post. din Slătioare2.
Spăt. 1609 iul. 11—1618 apr. 20. Trimis de Gavril Movilă să ducă haraciul la Ţarigrad3. A fost făcut dregător cînd tatăl său Teodosie era m. log. M. pah. 1618 aug. 20—1620 iul. 22; f. m. pah. (şi pah.) 1621 mai 12—1624 iun. 17; m. vist. 1624 dec. 29— 1625 oct. 16; f. m. vist. (şi vist.) 1626 iun. 8—1629 ian. 2; m. log. 1629 apr. 10—aug. 10; 1630 ian. 8—aug. 12; f. m. log. 1630 oct. 10. + ante 1631 dec. 164.
Fiii săi, rămaşi „coconi mici şi în nevoie", nu au mai ajuns mari dregători: Andrei — din prima căsătorie — a fost post., spăt. şi
 Secolul XVII
 237
slug. II; Radu post. II (1650) şi spăt.; Vlad post. şi pah.6 şi Chircă spăt.6. (în aceeaşi vreme mai există un Chircă post., fiul lui Tudor-Teofil Rudeanu, care a ajuns dregător.) Andrei slug. — = fiica lui Dumitraşco m. vist. din Bogdănei — a murit tlnăr, lăsînd un fiu, Dumitraşco Murgescu spăt. şi cluc., care se considera nepotul lui Hrizea m. vor.7 şi care a avut doi fii, pe Hrizea şi pe Apostolachi. Vlad Rudeanu pah. = Stanca, fiica lui Socol Comăţeanu m. cluc., cu care a avut mai mulţi fii: Vlad, Socol şi Constantin, ce nu au devenit nici ei mari dregători*. Radu post. a avut şi el mai mulţi fii: Matei post., Preda pah., Constantin şi Mihai®. Fiica lui Vlad, Cătălina, = Radu Dudescu log., fiul lui Dumitru D. m. vist10, cu care a avut mai multe fete: Ancuţa, Chiera, Ilinca şi Marica. Fiica Maricăi, Marga, = Mihai Cantacuzino m. spăt.u. Un fiu al lui Preda s-a numit şi el Diicu11, ca şi fiul lui Chircă Rudeanu; acesta din urmă a fost mare dregător.
       >) Doc. 1612 apr. 25. 1636 febr. 20 (DIR, XVII/2, p. 61. ASB, Mitr.. XXXI/3). •) Doc. 1630 aug. 12 şi 1638 aug. 5 (idem, AN. C/l şi Acad.. CCCLXVII/36). La 1645 aug. 20 se spunea că jupaniţa Caplea spât&reasa din Periş era străbunica lui Vlad log. Rudeanu (ASB, Radu vodă, V/2). V. şi Ionaşcu, Olt, p. 118—119 note. •) Doc. 1627 oct. 10 (DRH, voi. XXI, p. 445). V. şi doc. din 1632 aug. 15, în care se spune c& Radu Leon „apucase" pe Vlad log. şi pe fratele său, Staico pah., să restituie 6 000 de galbeni pe care Petru Cercel i-ar fi dat lui Teodosie Rudeanu; ei au plătit această sumă. Staico vînzîndu-şi satele (I. Ionaşcu, Răspuns d-lui
       I. C. Filitti, cu ctteva acte privitoare la boierii Ruieni, p. 14). 4) Acad., XL1I/68. Despre moartea sa v. şi doc. din 1637 apr. 17 şi 1639 febr. 25 (ASB, ms. 717, f. 1199 v.. Acad., CDLXVIII/84). •) Doc. cit. din 1636 febr. 20, iun. 21, 1637 apr. 17, 1638 aug. 10. 1646 ian. 8, 1650 oct. 20 etc. (ASB, Mitr., XXXI/5, CXLIX/15. ms. 717, f. 1199 v„ Acad., XLIII/31 şi MIB. nr. 28529). •) Doc. 1634 ian. 11 (ASB. Govora. V1I/11). La 1635 ian. 21 este amintit Chirca pah., fiul lui Gheorghe pribeagul (din Bogdâneşti), = Despa din Runcu, nepoata lui Dobromir m. ban (AO. 1935, p. 115). Acest Chirca pah. murise la 1639 mart. 16 (I. Ionaşcu, op. cit., p. 19). Chirca pah. — numit şi din Runcu — a fost frate cu Sima. soţia lui Stroe Buzescu (doc. 1638 apr. 15. ASB, ep. Rlmnic. CII/10). T) Doc.: 1633 iun. 20. 1639 febr. 8. 1662-1663 şi 1668 mart. 18 (Acad., XLII/73, ASB. m-rea C-lung, XLVI/13, ms. 127, f. 372 şi Iorga, Doc. Cant., p. 18). •) Doc. 1669 apr. 15 (Acad., XLIV/136 şi St. doc., V. p. 681).») Doc. 1630 ian. 29. 1652 iul. 16 (ASB. ep. Argeş, XXII/8 şi Acad., DCXXIII/62). «) Doc. 1663 mart. 14. 1684 iun. 27 (ASB. Radu Vodă. XVII/7. Mitr., CXLIX/36). “) Doc. 1669 sept. 5 (Acad., CCCXCVIII/53). “) Doc. 1685-1686 (ASB. ep. Rîmnic. LIX/27).
RUDEANU CHIRCĂ (din Curtişoara şi din Ruda), fiul lui Tudor R. m. slug.1; nepotul de frate al lui Teodosie R. m. log.*; = Dumi-trana, fiica lui Dumitraşco Filipescu m. stol.*.
 238
Ţara Românească
Post. 1634 apr. 2; fără titlu 1636 oct. 7; post. II (şi post.) 1637 ian. 5—1653 sept. 25 (apare foarte des cu aceste titluri, fiind singurul dregător care a fost vreme atît de îndelungată post. II); m. stol. 1654 iun. 6—1655febr. 11 ;m. cluc. 1655 mart. 12—mart. 21; m. ban 1655 mart. 26—1656 mart. 21; f. m. ban (şi ban) 1657 mai 23 —1659 iun. 11. Pleacă în Trans. cu Constantin Şerban (cu titlul de cluc.)4. M. stol. 1660 ian. 21—aug. 28; m. log. 1661 ian. 9
—1662 aug. 22; f. m. log. 1663 mart. 14; m. log. 1664 aug.
11 — nov. 27; i. m. log. 1665 mart. 9 —1673 apr. 10. Is. sc. Tîrgovişte 1664 mai 5—iul. 76; /. m. log. (în sfat) 1673 mai 31— iun. 19; m. ban 1674 ian. 8—dec. 21; log. (fost) 1675 apr. 18; ban (fost) 1675 iul. 15—aug. 22. Is. sc. Buc. 1676 oct. 21®; m. log. 1678 ian. 3—nov. 18;log. (fost) 1679 mai 13—1680oct. 26.Copii: Diicu, ajuns şi el dregător; Radu spăt., =Elina, nepoata lui Calotă căp. din Cocorăşti7; şi Ilinca = Ghinea Rustea-Văleanu m. vor.8.
      ») Doc. 1636 apr. 30 şi 1638 oct. 20 (Acad., LXXV/196 şi 198). *) Doc.
      1655 ian. 13 (ASB, ep. Rîmnic, XCIX/4). ») Doc. 1646 nov. 22, 1660 iun. 12 (Acad., XLIII/93 şi ASB, Radu vodâ, XVII/5). «) St. doc., IV, p. 57. ») MIB, nr. 28347, ASB, Golgota, IV/9. •) MIB, nr. 1587 D. 7) Doc.:
      1656 sept. 15, 1662 mart. 16, 1662-1663, 1663 mart. 14, 1666 iun. 10, 1684 iun. 27 etc. (ASB, Hurezi. XII/l, Radu vodâ, XVII/6 şi 7. Mitr., CXLIX/36, şc. Ionaşcu, II/3 şi Iorga. Doc. Cant., p. 40). ■) Doc. 1659 mai 30 (Acad., CDLXXVII/147 şi Ionaşcu, Olt, p. 128).
RUDEANU MATEI (Matei din Curtişoara sau Cortoşoreanu1), fiul lui Tudosie cluc. din Curtişoara2; nepotul de frate al lui Chircă m. log.3; = Aviana, fiica lui jupîn Velisarie log.4.
Post. 1642 aug. 23; spăt. 1648 iul. 5; cluc. 1649 apr. 15—1652 iul. 16; post. 1654 iul. 10; post. II 1655 ian. 13; post. (fost?) 1658 iun. 8—1661 mart. 10; m. şet. (?) 1664 ian. 8—apr. 14h; m. med. (?) 1664 aug. 26—sept. 8; m. serd. 1665 febr. 28—1666 sept. 20; m. slug. 1667 mart. 15—aug. 30; slug. (fost) 1668 dec. 2—1672 ian. 17; serd. (fost) 1670 mai 3; m. slug. 1672 mart. 19— iun. 20; f. m. slug. (şi slug.) 1672 iul. 24; f. m. serd. 1674 mart. 28; f. m. slug. 1674 iun. 7—1677 mai 10. + ante 1679 mart. 16*. La 1676 mai 13 îşi face diata, arătînd că şi el căzuse „la mare nevoie şi la grea datorie"7. O fiică a sa = Drăghici post., fiul lui Alexandru Alexeanu8.
       l) Doc. 1674 mart. 28, In care i se spune Matei Rudeanu din Curtişoara şi Matei Cortoşoreanu (ASB. Mitr., LVII/25). ») Doc. 1642 aug. 23 (ASB. Mitr., CLII/10). *) Doc. 1666 iun. 10, 1668 dec. 2 (ASB, şc. Ionaşcu, II/3 şi Cotmeana, IX/l). «) Doc. 1668 dec. 13 şi 1676 mai 13 (Acad., XCVI/50 şi ASB, dep. Pappazoglu, IX/13). •) Cum Matei Golescu era In
 Secolul XVII
 239
      această vreme numai spăt., este foarte probabil că m. şet. este M. Rudeanu (apare doar cu numele de Matei). •) Acad., XCVI/66 şi XCIV/59. *) Doc. cit. din 1676 mai 13 (ASB, dep. Pappazoglu, IX/13). *) Doc. 1696 ian. 3 (ASB. şc. Ionaşcu, 11/6).
RUDEANU DIICU1 (Diicu Şerbănescu2, Cortoşoreanu8, de la Curtişoara), fiul lui Chircă R. m. log.4; = Mihna, fiica lui Ilie vor. din Comeşti şi a Dospinei Cocorăscu6; cumnat cu Radu Cocorăscu m. log.*; soţia sa, Mihna, era mătuşa doamnei Marica a lui Constantin Brîncoveanu7, în timpul domniei căruia a fost dregător.
Fără titlu 1666 iun. 10; post. 1668 dec. 2—1671 iun. 24; cluc.
1672  iul. 25; slug. 1673—1674; m. slug. 1676 ian. 29-mai 17;
1677  iul. 10; m. pit. 1679 febr. 7—1680 ian. 10; m. med. 1680 ian. 13—1681 apr.; m. serd. 1682 febr. 10—dec. 16; m. stol. 1683 ian. 9—mai 18; stol. (fost) 1685 dec. 28; m. stol. 1686 dec. 15— 1689 mai 7; m. duc. 1689 iun. 8—1692 iun. 15; f. m. cluc. 1692 iun. 28; m. log. 1692 iul. 28—1703 dec. 7®. Is. sc. Buc., 1693 aug. 8»; f. m. log. 1704 mart. 15.
Fiul său, Chircă, m. căp. de Cemeţi (1711) şi m. slug., = Ancuţa, fiica lui Mihai Cantacuzino m. spăt.10, a avut mai mulţi copii: Barbu, Mihai (Mincu), Bălaşa, Stanca şi Ilinca11.
      i) Semnează aţa la 1686 dec. 15 (ASB, Nucet, XI/2). >) Numit astfel la 1689 febr. 2 (ibid.. XX/32). •) I se spune aşa la 1689 ian. 15 (idem, Bistriţa, VIII/9). *) Doc.: 1666 iun. 10, 1689 apr. 30 şi 1694 mart. 28 (ASB. şc. Ionaşcu. II/3, ms. 705, f. 5 şi f. 121). V. şi Ionaşcu. OU, p. 128-129. •) Doc. 1689 apr. 20 (Acad., ms. 6294, f. 2 v. şi BCI, XI, p. 65). •) Informaţie de la D. Pleşia. Intrudt sint doi Diicu Rudeanu In acelaşi timp (anul din ei fiul lui Preda pah.), este greu de făcut totdeauna o deosebire sigură Intre ei. E posibil ca celălalt Diicu s& fi fost m. pit. V. şi St. doc., V, p. 486. ’) BCI, XI, p. 64. •) La 1694 se spune că acest Diicu m. log., fiul lui Chircă, a fost m. stol. in vremea domniei lui Şerban Cantacuzino (AO, 1926. p. 119). •) St. doc., V. p. 488. “) Gen. Cant., p. 347, BOR, 1963. nr. 3-4, p. 365 şi Ionaşcu. OU., p. 128. u) Ibid., p. 129-130.
RUSET, v. Mold.
RUSTEA, v. Ghinea (Ghincea) Rustea-Văleanu.
SACAZLÎUL MATEI, grec1; = Chiajna, fiica lui Radu Dudescu căp.2, □ m-rea Radu vodă, 1693*. Post. II 1693 iul. 15; m. port.
1696  mai 8—1701 iun. □ mitropolia din Tîrgovişte la 1701 sau 1703? iun. 264. Un fiu al său, Constantin post. = Safta, fiica lui Grigore Băleanu m. log.6.
                i) Semnează greceşte (1696 mai 8, ASB, Bradu, X/7 şi Potra, Documente,
                 p. 209). *) Doc. 1699 aug. 14 (ASB, ms. 464, f. 66). s) Pe piatra de mor-
 240
Ţara Românească
       mînt a soţiei sale din 1693 sept. 8, Matei poartă titlul de m. port. (Inscripţii,
       I, p. 250 şi Inscripţii Buc., p. 347), ceea ce dovedeşte că a fost pusă mai tirziu. 4) Pe piatra de mormînt este numit Matei Cleronomu de la Sacăz (Drăghiceanu, Mitropolia, p. 22 — 23 şi Inscripţii, I, p. 120. 6) Gen. doc.,
       I, p. 319.
SAVA, grec1. Căp. <1602—1610>2; şet. 1626 apr. 28; m. şet. 1628 iun. 21—ante 1631 iul. 25; f. m. şet. 1631 iul. 25; m. şet. 1638 mai.
      x) Semnează greceşte la 1626 apr. 28 (DRH, voi. XXI, p. 95). 2) Doc. 1628 iun. 21 (Acad., XLII/42). Un Sava log. a fost trimis de cîteva ori în diverse solii în Trans. şi la împăratul austriac de Matei Basarab (Hurmuzaki, IV/l, p. 663, Veress, X, p. 72-75, 89-90, 92-95, 101-102, 122—124, 142—143 passim şi Meteş, Domni şi boieri, p. 61—63.
SĂCUIANU NEAGOE (Neagoe din Săcuiani1); fiul lui Ştefan log. şi al Stanei; nepotul lui Staico post. din Săcuiani2; = Zamfira, fiica lui Oprea log. din Săteni3.
Post. 1641 mart. 1; log. (Neagul) 1643 apr. 26—1654 dec. 10; log. de vist. (Neagoe) 1655 aug. 11; m. post. 1656 aug. 11*—1658 apr. 4h. în relaţii foarte bune cu Constantin Şerban voievod, care-i botează fiica, Bălaşa; pleacă cu acest domn în pribegie, în Polonia, „umblîndu pre în solii pre laMoscu şi pentr-alte părţi", revenind apoi în ţară8. M. post. 1659 aug. 30; f. m. post. (şi post.) 1664 apr. 26—sept. 7; m. cluc. 1665 febr. 9—1666 sept. 20; cluc. (fost) 1667 apr. 22; m. cluc. 1668 ian. 31—1669 febr. 24; m. vor. 1669 apr. 22—iun. 9. însemnat la nas de Antonie vodă din Popeşti7. Pîrăşte pe Cantacuzini la Poartă, susţinînd ca domn pe Grigore Ghica (1672)8; cluc. (fost) 1670 iul. 14—1671 apr. 2; m. vor. 1672 mart. 16—1673 aug.; merge cu oastea la Hotin (1673)9. Duşman al Cantacuzinilor, fuge în Trans. la venirea ca domn a lui Gh. Duca (dec. 1673), unde rămîne doi ani10; f. m. vor. (şi vor.) 1676 ian. 17—1677 iun. 9. în preajma plecării la Cehrin, îşi face diata, la 25 iun. 167711. M. ban 1678 ian. 3—1679 dec. 15; deşi dregător, pîrăşte la turci pe Şerban Cantacuzino, din porunca lui Gheorghe Duca (toamna 1678)12; f. m. ban 1680 ian. >11— febr. 12. + la 6 apr. 168013. Ctitorul bis. din Săcuiani (1655), unde este pictat cu fam., şi al schitului Cetăţuia-Dîmboviţa. A avut o fiică, Bălaşa, = Badea Bucşanu m. cluc.14.
       *) Şi-a avut „temeiul" la Săcuiani, unde a făcut şi o bis. (doc. 1659 dec. 25 şi 1691 mart. 8, ASB, Mitr., CLXXIII/37 şi ms. 127, f. 158 v.). *) Doc. 1643 apr. 26 (ASB, Mitr., CLXXIII/31). V. şi BCMI, 1926, p. 154, unde
                 i se spune Neagoe Ştefan Săcuianu. *) La începutul sec. XVII au existat
 Secolul XVII
 241
      mai mulţi Neagoe din Săcuiani (v. indicele de persoane al colecţiei DIR). Unul din ei = Stana, fiica lui Ivan şi a Yelicăi din S&cuiani, ceea ce l-a făcut pe V. Drăghiceanu să creadă că aceasta a fost prima soţie a banului Neagoe. 4) In pisania bis. din Săcuiani este m. post. la 1655 oct. 18 (BCMI, 1926, p. 154). Cum la această dată in divan era m. post. Danciu Piriianu, e posibil ca pisania să fie din 1656. *) în listele publicatc in SMIM, IV, p. 581, este trecut m. post. numai plnă la 1657 dcc. 22. •) Doc.: <1658 — 1671 >, 1665 febr. 17 şi mart. 17 (ASB, ms. 690, f. 135 şi Donaţii, LIX/16 şi 17). V. şi C. Mano, Doc. fam. Mano, p. 29 — 30. 7) Istoriile, p. 140. ®) Istoriile, p. 145. •) V. diata sa făcută la Hotin la 1677 iul. 30 (ASB, Mitr., CLXXII/34). 10) Istoria, p. 170, Istoriile, p. 159. V. şi St. doc., IX. p. 20 -24, Veress, XI, p. 165-168 şi Quellen, IV. p. 192. ») ASB, ms. 127, f. 158 v. — 159. V. şi V. Drăghiceanu, Testamentul marelui ban Neagoe Săcuianu şi ctitoriile sale (BCMI, 1933, p. 38) şi idem. Mitropolia, Buc., 1933. ll) Istoria, p. 175. 18) Quellen, IV, p. 202. V. şi doc. din 1680 sept. 1 (ASB. Mitr., XXXIX/30). “) Doc. 1682 dec. 1. 1698 iul. 22 (Acad., CLV/ 104 şi ASB, ms. 1234, f. 447 — 449). G. D. Florescu crede că a avut şi un fiu, Bădică (op. cit., p. 22). V. şi Ionaşcu, Documente, p. 41—42.
SĂRĂCINESCU TĂNASIE (din Sărăcineşti), fiul lui Necula S. log.1; nepotul lui Dragomir din Plăviceni m. vor.2; = Alexandra, fiica lui Constantin chiurcibaşa şi a Dobrei3; rudă cu Radu Creţulescu m. log.
Pah. 1654 mart. 27; post. 1654 mai 15; pah. 1657 mai 28—30; post. 1660 febr. 1; căp. de roşii 1662 sept. 10—1665 febr. 2; pah. 1666 iul. 16—1667 sept. 2; căp. de roşii 1667 sept. 9—1670 febr. 264; vătaf de aprozi 1670 sept. 3—ante 1673 apr. 28; f. vătaf de aprozi (şi vătaf ) 1673 apr. 28—1678 iun. 3; căp. de lefegii (el?) 1679 nov. 22; tn. arm. 1681 ian. 28—1682 dec. 16; f. m. arm. 1683 ian. 8—mart. 11; m. serd. 1683 mart. 22—1684 ian. 8; f. m. serd. 1684 apr. 1; m. com. 1684 mai 10—nov. 9. + fără copii, ante 1685 mart. 19, □ bis. episcopală din Rm. Vîlcea5. Ctitorul schitului Sărăcineşti-Vîlcea.
      *) Doc. 1654 mai 15, 1667 mai 25 (ASB, ms. 712, f. 494 v. şi ep. Rimnic, XXXIV/50). Necula era cupar la 1641 (ian. — mart.), fiind nepotul lui Anghel log. şi al lui Dumitru. împreună cu fratele său, Chisar, poseda o avere însemnată (Acad., Peceţi 186). El apare adesea în doc. ca martor — cu titlul de cupar şi apoi log. — alături de diverşi boieri mari sau mici (1642 sept. 4, 1645 iun. 27 etc., ASB, Arnota, 1/7 şi Bistriţa XI/1). *) Doc. 1665 mai 12, 1667 sept. 18 (ASB, ms. 127, f. 394 v. şi Acad., CXC1I/72). Din aceste doc. rezultă că se înrudea cu Radu Creţulescu m. log. şi cu Drăguşin Deleanu pah., care erau şi ei „sîngele" şi nepoţii lui Dragomir m. vor. *) Doc. 1671 iun. şi 1687 iun. 5 (ASB, ep. Rimnic, LX ter/20 şi 27). V. şi AO, 1935, p. 407. *) V. şi doc. din 1671 iun. 7 (ASB, Mitr., CLVIII/6). ») Doc.: 1685 mart. 19, 1687 iun. 7. 1694 iul. 29 (ibid., CIII bis/5. LVIII/35 şi LX ter/28).
SOCOL = Chiajna, sora soţiei lui Tănasie Sărăcinescu m. com.1. Căp. (?) 1662 febr. 58—1663 febr. 20; log. (?) 1662 sept. 18>—
 242
Ţara Românească
1672; post. (?) 1667 mai 25; m. med. 1685 febr. 8 — ante 1692 ian. 20; f. m. med. (şi med.) 1692 ian. 20 — 1700 iun. 6. Trimis în solie la turci de Constantin Brîncoveanu4. Fiul său, Vintilă pah., nu a ajuns dregător5.
      Doc. 1690 iun. 16 (ASB, Hurezi, LII/3). 2) E greu de spus dacă acest Socol, fratele lui Badea căp., este acelaşi cu Socol viitorul med. (idem, Cernica, II1/15). 3) Acest log. era unul din devotaţii lui Grigore vodă Ghica (idem, dep. Filipescu, 1/47). 4) Greceanu, Viaţa, p. 13. #) St. doc., V. p. 529, Filitti, Arhiva, p. 120 şi Gen. doc., I, p. 143.
SOCOL, v. Cornăţeanu Socol.
SOCOTEANU STATIE, semnează greceşte1; = Preda, fiica lui Matei Golescu; cumnat cu Radu Golescu m. com.2. Căm. 1674 iun. 2—1676 sept. 1; m. pah. 1682 ian. 10—dec. 6; m. vist. 1683 ian. 9—1685 mai 9. + ante 1685 aug. 83. Fiica sa, Maria, = Toma Cantacuzino m. spăt., dar a murit tînără, fără copii, □ m-rea Mărgineni4.
      !) Doc. 1682 sept. 21 şi 1684 mart. 8 (ASB, Mitr., CXXV/6 şi Acad., XXIX/ 278). ») Doc. 1697 mart. 4 (ASB, ms. 705, f. 114-115). ®) ASB, Mitr., CCLXIII/3). V. şi I. Ionaşcu, Răspuns d-lui Filitti..., p. 3. 4) Doc. 1696— 1697 (ASB, ms. 454, p. 166 v. - 167).
SOFIALÎUL (SOFIALIS)1 NECULA (Jianu), grec din Rumelia». Post. 1661 oct. 22; m. pah. 1666 ian. 7—sept. 20; m. cluc. 1667 ian. 8—sept. 21. împreună cu Balasache, a fost boierul favorit al lui Radu Leon şi duşman al Cantacuzinilor. Spînzurat la ocnă în timpul domniei lui Antonie vodă din Popeşti (1669)3.
       *) Aşa semnează la 1661 oct. 22 (MIB, n. 28346). Filitti crede că face parte din familia grecească Sofiano (Arhiva, p. 55. n. 2). a) Semnează greceşte la 1661 oct. 22. 1666 apr. 14 etc. (Iorga, Doc. Cant., p. 69). a) Istoriile, p. 138.
SPAHIUL DIN VÎLSĂNEŞTI, fiul lui Drăghici din Vîlsăneşti şi al Datcăi; nepotul de fiu al lui Badea post. din Vîlsăneşti1; = Voica2; rudă cu fam. Ştirbei3 şi cu Mitrea m. vor. (mama sa era nepoata acestuia). Cihodar 1634 iul. 18; vătaf de aprozi 1641 mai 14—1643 oct.; m. şufar 1650 iul. 5—1651 iun. 23; post. II
1652   mai 30; m. ban 1653 ian. 26—1654 mai 30 (printre puţinii dregători care ajung dintr-o dată la această funcţie). + ante
1654   oct. 224. Ctitorul al doilea al m-rii Butoiul6 (ca urmaş al lui Vladislav voievod).
 Secolul XVII
 243
Fiul său (?), Alexandru Vîlsănescu, a fost şufar şi is. la ridicarea crucii de la Podul Dîmboviţei, a lui Constantin Brîncoveanu (1711)6.
      ») Doc. 1634 iul. 18. 1657 iun. 9 (Acad., DLXXXVIII/1 şi DXCI/62). *) BCMI, XXII, 1929, p. 25. *) Doc. 1657 iun. 5 (Acad., DXCI/62). «) Acad., DXCI/61. ®) BCMI, XXII, 1929, p. 24-25. Aici se spune că era m. şufar la 1648-1649. •) Inscripţii, I, p. 140. Un grafit din 1705-1706 de la m-rea Topolniţa aminteşte pe „Dima sin Spaţiul".
STAICO, v. Bucşanu (Merişanu) Staico.
STANCIU (din Negoeşti) = Rada1. Slug. 1602 aug. 20; m. slug. 1605 ian. 14; m. slug. (în sfat) 1611 sept. 8. Pleacă cu Radu Şerban în pribegiea, la Tymau, ca m. slug.3; slug. (fost) 1616 oct. 2 (se afla la Braşov). + ante 1619 apr. 184. Ctitorul m-rii Negoeşti.
      *) Doc. 1619 apr. 18 (DIR. XVII/3, p. 344). 2) Istoriile, p. 83. ») DIR. XVII/2. p. 305. V. şi Veress, VIII, p. 248-250, IX. p. 49 şi cererea sa către împăiatul austriac din 1612 pentru ajutor (Hurmuzaki, IV/l, p. 482). A fost şi comandant de oaste (DIR. XVII/2, p. 353). 4) Doc. cit. din 1619 apr. 18. V. şi Socotelile Braşovului, p. 17.
STANCIU sau STĂNCIUCUL (DIN BRÎNCOVENI) = Calea, fiica lui Danciu m. vor. din Brîncoveni1. Rudă cu Radu Şerban voievod. Post. 1603 iun. 26; m. pah. 1604 apr. 12—1611 sept. 8; f. m. pah. 1612 dec. 82. □ probabil m-rea Brîncoveni3.
      1) DIR, XVII/l. p. 95, 106. 240 şi AO, 1932, p. 139. *) La 1612, alături de Barcan stol. şi alţi boieri, Stanciu pah. scria lui Radu Şerban să vină din nou domn (Hurmuzaki, IV/l, p. 479). 3)
      DIR, XVII/4. p. 392-393.
STAT1E, v. Socoteanu Statie.
STIRIANO, grec; = Mărgărita1. M. vist. 1616 oct. 3—1617 dec. 8; f. m. vist. (is.) 1628 dec. 10; f. m. vist. 1629 iun. 15.
     !) Doc. 1628 dec. 10 (Acad., XLII/45).
STOIA (STOIAN) CAPUCHEHAIA, socrul lui Stroe (II) Leurdeanu; cuscrul lui Stroe Leurdeanu m. vor.1. M. pit. 1661 ian. 9—1669 febr. 24; f. m. pit. (şi pit.) 1669 nov. 18 2—1671 febr. 6; m. post. 1672 mart. 16—1673 aug.; f. m. post., is. sc. Buc., 1674 iun. 30—iul. 288; m. cluc. 1678 ian. 3—nov. 18; m. post. 1679
 244
Ţara Românească
ian. 16—nov. 2; f. m. post. 1679 dec. 28; m. cluc. 1680 apr. 15 —1682 dec. 16; i. m. cluc. 1683 mart. 29. O fiică a sa = Stroe (II) Leurdeanu m. vor.
      *) Florescu, Cîteva neamuri, p. 25 — 26. *) în aceeaşi vreme exista şi un m. com. Stoian (Florescu) de la 1670 la 1672. 3) Filitti, Arhiva, p. 170 şi ASB, ms. 256, f. 517.
STOIAN DIN BUZĂU. Căp. (?) 1659 iun. 81; căp. 1665 iul. 24—
1666   aug. 14; cluc. 1671 iun. 18; m. căp. (de margine) şi căp. de Buzău 1682 iun. 20—1687 mart. 6; m. serd. 1687 apr. 25— 1688 iul. 21; 1691 aug. 15. Fiul său, Mănăilă, a fost şi el dregător.
       *) Apare cu numele de Stoian din Voiceşti (ASB, ms. 137, f. 370 v. — 371) şi din tîrgul Buzăului (idem, Banu, IX/18). în aceeaşi vreme mai există doi dregători cu numele de Stoian: Florescu şi Capuchehaia.
STOIAN, v. (Florescu) Stoian.
STOICA (din Bucureşti)1, fiul lui Dumitru şet. (?). Post. 1618 mai 10; m. şet. 1620 mai 5—1626 dec. 26.
      *) Un Stoica şet., fiul lui Dumitru şet., = Pîrva, avînd doi fii. Dumitru şi Ianache, este amintit la 1642 sept. 28, fiind probabil acelaşi cu cel din 1620 — 1626 (Potra, Documente, p. 100—101).
STOICA, v. Berilescu Stoica. STOICA DIN FĂRCAŞA (Fărcăşanu); = Neacşa 1. Popă şi log. (1593—1601)2, cînd a participat la luptele lui Mihai Viteazul, dînd dovadă de o vitejie care l-a trecut în legendă; log. 1612 apr. 18—1623 mai 27; m. log. 1624 mai 20—aug. 29. Copii: Radu Fărcăşanu m. stol.; Maria = Conda din Obedin m. com.3; Tudosie şi Vlad, care nu au devenit dregători4. Vlad — mort de tînăr — a avut doi copii, Udrişte şi Dumitra5. Maria considera pe Neaga străbunica ei şi pe Păcurăroae (din Arceşti) bunica sa6.
                   *) Numele celor doi apare pe o cruce din 1617 ian. (Inscripţii Buc., p. 306).
        2)  Doc. 1612 apr. 18 (DIR, XVII/2, p. 56). Fiul său, Radu, îi spune tatălui
         său popa Stoica din Fărcaşa. iar într-un doc. din 1620 iun. 1, în care apare ca martor, i se spune Stoica log. şi semnează popa Stoica (DIR, XVII/3, p. 545). 3) Doc. 1629 oct. 6, 1645 nov. 30 (MIB, nr. 37342 şi 13977).
         4) Doc. cit. la nota anterioară. 6) Doc. 1616 iun. 29 (DIR, XVII/3, p. 33).
         *) Doc. cit. din 1616 iun. 29.
 Secolul XVII
 245
STOICA DIN STRlMBA, v. sec. XVI.
STROE DIN DRĂGEŞTI, fiul lui Necula m. pit.;   = Neacşa,
fiica Manei, care era fiica lui Ivaşco (I) Băleanu m. vor.; şi cu Vilaia; cumnat cu Badea Comăneanu1. M. şet. 1670 apr. 28—oct. 9 ; i. m. şet. (şi şet.) 1671 apr. 2—1677 ian. 29. Fiii săi, Matei post. şi Negoiţă slug., nu au ajuns dregători2.
       *) Doc. 1698 mai 9 (ASB, Sf. Gheorghe Nou, XXVI/l). Fiind rudă cu Bă-lenii, a fost în relaţii proaste cu Şerban Cantacuzino şi cu Constantin Brîncoveanu. La 1690 se număra printre boierii munteni pribegiţi din ţară (Hurmuzaki, V/l, p. 363). *) Gen. doc., I, p. 309 şi doc. 1687 febr. 17 (Acad., XLV/66).
STROE PAREPA \ fiul lui Pană Parepa post. 2; nepotul lui Ior-dache vor. din Cozlegi. M. med. 1669 iul. 14—1671 iul. 28.
      *) Aşa i se spune la 1671 ian. 18 (Acad., CLXXXIV/2). 2) Acesta e pomenii la 1635 sept. 3 (ASB, Dep. Cocorăscu, nr. 33). Un Gina Parepa era sot în Trans. la 1620 (Meteş, Domnişi boieri, p. 47). V. şi RI, 1916, p. 198—199.
STROE DIN VÎRÎŢIx. Şufar 2; m. stol. 1632 nov. 21—1633 febr. 83; f. m. stol. 1635 nov. 28.
     *) Doc. 1635 nov. 28 (Acad., LXXV/195). *) Doc. (1638-1639), St. doc.. V. p. 471. 3) In listele publicate în SMIM, IV, p. 577, este trecut în locul său Stroe Leurdeanu.
STURZA TODERAŞCO, v. Mold.
ŞERBAN DIN COIANI, v. sec. XVI.
ŞERBAN, v. Bujoreanu Şerban, Cantacuzino Şerban (I şi II), Constantin Şerban, Vlădescu Şerban.
ŞINTESCU, v. Popescu.
ŞTEFAN, v. Cantacuzino Ştefan, Cioranu Ştefan.
ŞTIRBEI, v. Ivaşco din Izvor.
ŞTIRBEI DUMITRAŞCO (Dumitraşco Micşanul) 1; = Dospina 2: V şi Dumitraşco. Vătaf de aprozi 1666 apr. 24—iun. 20; m. căp.
1667  ian. 27—1668 iul. 16; căp. 1667 aug. 12; f. m. căp. 1669
 246
Ţara Românească
m. med. 1683 apr. 27—mai 1; m. serd. 1684 apr. 1—1685 apr. 15. + ante 1689 mart. IO4. Ctitorul schitului Micşani 5.Neavînd copii, a înfiat pe Maria, nepoata sa, şi pe Cernica Ştirbei.
      x) Aşa îi spun nepoţii lui la 1689 iun. 5 (ASB, Cotroceni, LVII/40), deoarece avea ocină la Micşani (doc. 1667 ian. 27, ibid., LVII/22). 2) Doc. 1683 mai 1 (ASB, Cotroceni, LVII/34). *) în acelaşi timp mai există un Dumitraşco, care apare alături cu Dumitraşco m. pit. şi Dumitraşco agă la 1673 mart. 7 (ASB, Mitr., CLXXIII/51). Fiind greu de deosebit cu certitudine, datele de aici pot suferi unele modificări. Cum însă celălalt Dumitraşco a ocupat dregătorii cu atribuţii la curte (jit., med., pit.), cred că nu am greşit prea mult în separarea lor. 4) ASB, Cotroceni, XXXIV/22). •) Doc. cit. din 1683 mai 1. A fost probabil □ mitropolia din Bucureşti (BOR, 1890, p. 66 — 67). Despre fam. Ştirbei v. Al. Ştefulescu, Familia princiară Ştirbei in Bălceţti şi Ogrumi („Amicul poporului", 1901, nr. 2, p. 43 — 50).
ŞTIRBEI CERNICA (Nica, Izvoranu), fiul lui Tudor Ş. cluc. II din Izvor, care era nepotul de fiu al lui Harvat m. stol.1 şi soţul Măriei, nepoata lui Cernica m. vor.2; = Maria, nepoata de frate înfiată de Dumitraşco Ştirbei, care-i considera fiii săi pe amîn-doi 3. Rudă, prin fratele său, cu Constantin Brîncoveanu.
Fără titlu (mic) 1668 mai 24—1673 iun. 22; cluc. 1677 iun. 9; com. (probabil II) 1679 febr. 1; com. II 1680 apr. 17; com. (fost) 1680 iun. 29—1685 aug.; m. cluc. de arie 1685 aug.—1686 nov. 14; cluc. (fost) 1687 apr. 18—1689 febr. 20; m. arm. 1689 mart. 10 —1692 iun. 16; f. m. arm. 1692 iul. 12—1703 iun. 6. Is. la zidirea m-rii Hurezi după moartea lui Pîrvu Cantacuzino (1695) 4. Folosit de Constantin Brîncoveanu în diverse misiuni în vremea războaielor turco-austriace 6. Ctitorul schitului Pîrliţi.
Fiii săi, Drăghici spăt. II, Tudor şi Şerban, nu au ajuns mari dregători6; Tudor = fiica lui Matei Filipescu 7.
       *) Doc. 1639 mart. 26 (Acad., L/3). Tudor apare adesea ca martor sau jurător alături de marii boieri (1640 iul. 8, 1642 nov. 2, 1648 iun. 4, 1649 sept. 8 etc., ASB, Cotroceni, 1/16, MIB, nr. 13758, Acad., XXIX/260. LXXV/248). Era com. la 1638 ian. 15 şi cluc. II la 1639 iul. 28, după care apare plnă la 1658 cu titlul de cluc. (Acad., XXIX/163 şi ASB, Radu vodă, CI/1). El a mai avut un fiu, Ivan slug. (doc. 1652 ian. 16 şi 1653 mart. 20, Acad., XXIX/211 şi ASB, Mitr., XCIX/13). Acest Ivan din Milcov, fiul Vlădaei din Vîlsăneşti, era frate vitreg cu Cemica Ştirbei m. arm. (Ionaşcu, Olt., p. 140). El = Stanca, fata lui Mitrea slug. Un fiu al lui Ivan, Preda Milcoveanu, a uneltit Împotriva lui Constantin Brîncoveanu, care l-a închis (ibid., p. 141 — 143). V. şi doc. din 1667 ian. 19 (ASB, Brîncoveni, XXII/39) şi în amintirea lui C. Giurescu, p. 212, nota 4. 2) Doc. 1660 aug. 28, 1673 iun. 26 (ASB, Mitr., LXIV/6 şi Acad., DCXXXIX/21). La 1692 apr. 16 se spune că Maria, fiica lui Cemica vor., era „mîine-sa" (ASB, Sf. Ioan—Buc., IV/29), iar la 1696 apr. 22 Dragomir iuzbaşa, fiul lui Cemica vor., îi spunea vâr lui Cernica Ştirbei (ASB, Mitr., CCLVII/8). V. şi C.
 Secolul XVII
 247
      Mano, Doc. fam. Mano, p. 25 — 27 şi Nicolescu Elie, Din genealogia familiei Ştirbei. Cernica biv vel vornic, Cernica vornic, Cernica vornic ot Scâioşi şi Cernica biv vel artnaş (LAR, 1903, p. 178—188). 3) Doc. 1689 apr. 12 (Acad., L/15). V. şi St. doc., V, p. 686—687. 4) Greceanu, Viafa, p. 27 şi Inscripţii Buc., p. 565. •) Greceanu, Viafa, p. 29, 30, 32, 42. 8) Doc. 1700 apr. 6 (ASB. Hurezi, XXV/8). V. şi St. doc., V, p. 687. 7) Ibid., p. 688.
ŞTIRBEI RADU (Radu din Izvoare sau Izvor, Izvoranu) \ fiul lui Tudor Ş. cluc. din Izvor şi al nepoatei lui Cernica m. vor. 2; frate cu Cernica m. arm.; = Ilinca, soră cu mama lui Constantin Brîncoveanu3; rudă cu Spahiul din Vîlsăneşti m. ban 4 (tatăl său = întîi cu o Vîlsănească).
Spăt. 1653 febr. 1 —iun. 15; cluc. 1654 dec. 17; spăt. 1657 iun. 9; post. 1659 ian. 28—1664 mai 5; căp. 1663 febr. 12—1666 mai 3; log. 1667 iun. 14— 1669 ian. 8; vătaf de aprozi 1669 mai 2 — 1670 mart. 20; vătaf (fost) 1670 apr. 28—1671 ian. 17; vătaf de aprozi (fost?) 1671 febr. 6. Scos din dregătorie de Antonie, vodă din Popeşti, deoarece uneltea contra partidei Can-tacuzinilor; vist. II 1671 apr. 28 — 1672 iun. 24; m. jit. 1672 iun. 27—1673 mart. 24; f. m. jit. 1673 mai 7; slug. (fost?) 1674 febr. 11; med. 1675 nov. 1; m. serd. 1676 ian. 29 — dec. 21; f. m. serd. 1677 mart. 1 —iun. 9; m. com. 1678 ian. 1 —nov. 18; f. m. com. 1679 mai 13 — 1681 mai 27. Pribeag în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino 6. S-a călugărit sub numele de Rafail6. Deşi călugăr, a uneltit împotriva lui Constantin Brîncoveanu împreună cu fiii săi, îndeosebi cu Constantin cluc., care fusese scos din dregătorie de domn; prins, a fost băgat în obezi şi trimis la m-rea Tismana.
In afară de Constantin, ajuns mare dregător, a mai avut patru copii: Radu post., Matei post., Tudor şi Şerban slug. 7 = Stanca, fiica lui Ivaşco (II) Băleanu vor., cu care a ctitorit schitul Di-deşti-Teleorman8. Radu post. = Ilinca, cu care a avut doi fii: Şerban post. şi Răducanu. El + ante 1700 mai 30®.
                l) In aceeaşi vreme mai există un Radu Izvoranu m. pit. şi m. stol.
                *) Doc.: 1653 febr. 1,1660 aug. 28, 1669 nov. 14 (Acad., CLXXXI/80, ASB.
                Glavacioc, XII/l şi Mitr., LXIV/6). ») Istoria de la 1688 la 1717, p. 74.
                4) Doc. 1657 iun. 9 (Acad., DXCI/62). Despre el v. şi Ionaşcu, Olt, p. 141
                nota. *) După cum rezultă din scrisoarea adresată de Mehmed paşa boierilor
                munteni pribegi In Mold., la 1687 iul. 2, comisul Radu se găsea şi el printre
       aceştia, alături de Staicu Bucşanu pah. (Veress, XI, p. 274 — 276). Cf. în acest sens şi St. doc., VI, p. 603. •) Istoria de la 1688 la 1717, p. 75. V. şi St. doc., VI, p. 603 (doc. 1701 aug. 30). 7)Doc. 1672 mai 10. 1691 iun. 15 (Acad., CXLI/48, ASB. Glavacioc, XII/2). V. şi St. doc., VI, p. 603. ®) Io-
       naşcu, Olt., p. 65, n. 2 şi Vasilescu, Oltenia, p. 10. Şerban Ştirbei slug. declara, la 9 dec. 1708, „casa mea iaste plină de toate", ceea ce dovedeşte
 248
 Ţara Românească
      prosperitatea familiei sale (BOR, LXXXIV, 1966, nr. 9 — 10, p. 989). •) ASB, ms. 705, f. 252. într-un doc. din 1691 iun. 15 — citat şi la nota precedentă — se spune că. Radu Ştirbei com. a dat m-rii Glavacioc, unde fusese îngropată fiica sa Praxia, satul Siliştea —Teleorman, cu obligaţia ca egumenul, ajutat de boier, să facă acolo un schit „în curte, înaintea caselor ei".
ŞTIRBEI CONSTANTIN, fiul lui Radu Ş. din Izvor m. com.1; nepotul lui Cernica Ş.; mama sa, Ilinca, era soră cu Stanca, mama lui Constantin Brîncoveanu2; = Maria, fiica lui Vintilă Corbeanu. Ca „dijmaş" în vremea domniei lui Antonie vodă din Popeşti, a făcut multe jafuri, pentru care a păţit „mare ruşine". Post.
1673   sept. 5; log. de vist. <1673 nov.—1676>, 1675 nov. 1; falsifică iscălitura marelui vist. pentru a fura 17 pungi de bani din vistierie, faptă pentru care domnul â vrut să-i taie mîna şi să-l dea prin tîrg cu catastiful de gît 8. Vist. III 1676 mart. 9 —1677 nov. 27; vist. (fost) 1678 febr. 3—1688 aug. 7. în vremea domniei lui Şerban Cantacuzino, pentru „furtişagurile" făcute din banii cailor, domnul a vrut să-l spînzure. Făcut mare dregător de ruda sa, Constantin Brîncoveanu; m. slug. 1689 ian. 26—1690 mart. 8 4; m. com. 1690 apr. 2—1692 iun. 15; m. cluc. 1692 iul. 5—1695 mart. 9. Fiind „cam lung de unghii" — cum spune cronicarul — a fost închis şi judecat de Constantin Brîncoveanu pentru nenumărate abuzuri făcute la strîngerea dărilor în judeţele Dîmboviţa, Teleorman şi Mehedinţi, apoi iertat
—   fiindu-i rudă — şi scos din funcţie5. F. m. cluc. 1695 mart.
23—1700 iun. 10. Uneltind împotriva domnului, a fost închis un timp, dar apoi redevine dregător. M. cluc. 1703 mart. 1 — 1706 oct. 24 6; m. ban 1707 mart. 18 7—1715 nov. 9. Trimis de Ştefan Cantacuzino — care l-a păstrat în dregătorie — la Poartă să grăbească sfîrşitul lui Constantin Brîncoveanu (1714) 8.
Copii: Ilie Ştirbei, consilier în Oltenia ocupată de austriaci9; Şerban, Stanca, + la 1699 10; Bălaşa = Andronache Palada m. cluc. n.
                   ») Doc.: 1675 nov. 1, 1691 iun. 15 şi 1709 febr. 2 (ASB, Cotroceni, X/7,
                   Glavacioc, XII/2 şi Ionaşcu, Olt, p. 65, n. 2). a) Istoria de la 1688 la 1717,
                   p. 74.3) Ibid., p. 73. 4) în listele publicate în SMIM, IV, p. 583, este trecut
                   ca m. slug. la 1688 mart. 7; doc. e de fapt din 1689. 6) Istoria de la 1688
                   la 1717, p. 70 — 75. V. şi Ionaşcu, Olt, p. 141—142 şi Vasilescu, Oltenia,
                   p. 10-11. •) St. doc., V, p. 687-688. 7) V. şi ASB, Mitr., CXXXII/8.
                   8) 5/. doc., V, p. 687 — 688. V. şi Revoluţiile, p. 127, după care Constantin
                   Ştirbei făcea parte „dintr-o familie ai cărei descendenţi au fost, faţă de
        toţi domnitorii, intriganţi şi nestatornici". •) Obedeanu C. V., Ilie Ştirbei (AO, 1927, p. 291 — 294) şi Giurescu, Material, indice. 10) Doc. 1699 ian. 20 (ASB, Mitr., CXXXII/8). ») Filitti, Arhiva, p. 282.
 Secolul XVII
 249
TĂNASE, v. Păuşescu Tănase, Sărăcinescu Tănasie.
TEODOSIE, v. Corbeanu Teodosie.
TÎNTĂVEANU, v. Radu Mihail-Tîntăveanu.
TOMA, v. Cantacuzino Toma.
TRIFAN DIN TÎRNAVA-VLAŞCA (Tîrnoveanu) 1, fiul lui Dobre stol. din Tîrnava2 (de origine modestă). Fără titlu 1655 apr. 19; log. 1661 aug. 17 —1669 dec. 12; căp. 1669 sept. 29; 1675 febr.
12 — 1676 mart. 29; m. căp. de dorobanţi 1681 mart. 20 — 1682 sept. 21; m. arm. 1683 febr. 22 — mai 25 3; m. şet. 1684 oct. 14. Fiul său s-a numit Tudosie 4.
      *) Aşa semnează la 1669 sept. 29, cînd apare ca martor alături de marii boieri (Copie Inst. de istorie). 2) Doc. 1655 apr. 19, în care sînt amintiţi şi fraţii săi, Mircea şi Costin (Copie Inst. de istorie). 3) Doc. 1683 mart. 7, în care se spune că a fost m. căp. de dorobanţi (ASB, Mitr., CXVI/37). Deşi a fost arm. şi şet., e numit totuşi Trifan căp. din Tîrnava (doc. 1691 apr. 2, ibid., CXX/13). 4) Potra, Documente, p. 228.
TRUFANDA, grec 1 = Maria, fiica lui Vasile m. vist. şi a Catrinei, care era fiica lui Pană m. vist. 2; cumnat cu Mano m. ban. M. post. 1620 sept. 17—1623 oct. 8; f. m. post. (şi post.) 1624 ian. 3
—1626 apr. 11; m. post. (Mold.) 1624 mart. 15—77; pîrc. N. 1624 iul. 22—oct. 24 3. Boier apropiat al lui Alexandru Cuconul, care-1 considera „din casa" sa4. M. vist. (Ţ. Rom.) 1626 iun. 3 — sept. 5;i. m. vist. 1626 sept. 12—1627 mai 15; m. vist. 1628febr. 3—mart. 6; i. m. vist. 1628 mart. 10—mai 15; m. vist. 1628 iun. 23—1629 aug. 10; f. m. vist. 1629 sept. 28—1630 mart. 3. + ante 1630 aug. 20 5. După moartea sa, la 1632, soţia lui a fugit în Mold., unde a murit6.
O fiică a sa = Iorga m. post., vărul lui Vasile Lupu 7, iar fiul lui Trufanda, Iordache, a ajuns şi el mare dregător, cu el înce-pînd fam. Pîrşcoveanu.
      x) Semnează greceşte (1626 iul. 22, DRH, voi. XXI, p. 241). 2) Doc.: 1624 ian. 3, 1630 ian. 10 şi nov. 5 (DIR, XVII/4, p. 365, Acad., LVIII/18 şi MIB, nr. 27432). V. şi St. doc., V, p. 480 şi LAR, VIII, 1904, p. 628-632. 3) A revenit în Ţ. Rom. la 1626, însoţind, împreună cu Hrizea vist., „cu cinste mare" cadavrul domnului Radu Mihnea pînă la Bucureşti (Costin, p. 92). *) Doc. 1624 mai 3 (DIR, XVII/4, p. 418). 6) Acad., CCV/174 şi Hurmuzaki, XIV/l, p. 128. 6) Doc. 1645 mart. 8 (Acad., CCV/169). 7) St. doc., III, p. 32.
TRUFANDA IORDACHE, v. Pîrşcoveanu.
TUDOR, v. Rudeanu Tudor.
TUDOR AN, v. (Vlădescu) Tudoran (I şi II).
 250
Ţara Românească
TUDORAŞCO, v. Sturza Tudoraşco (Mold.)
UDREA, v. Doicescu Udrea.
UDREA DIN BĂLENI, v. sec. XVI.
UDRIŞTE, v. Năsturel Udrişte.
URDĂREANU PREDA (din Urdari) fiul lui Stoica post., care era fiul lui Balaci post. din Urdari, acesta din urmă fiind fratele lui Stoica Rioşeanu m. vist. şi log. 2; = Stoiana, fiica lui Lepădat căp. de dorobanţi din Bucureşti 3 şi cu Stanca; cumnat cu Giura spăt. din Comani 4; văr cu Gheorghe Sărdănescu vor. şi cu Preda Cepleanu 5.
Fără titlu 1642 ian. 25—1651 mai 30; pah. 1651 nov. 13—1664 apr. 17; căp. 1665 mai 15—1668 sept. 26; m. slug. 1670 aug. 14—
1672 ian. 4. + 3 febr. 1672, □ m-rea Radu Vodă din Bucureşti 6. Fratele său, Gherghina, nu a fost dregător 7. Copii: Barbu, ajuns şi el dregător; Pană slug., Dumitraşco post., Gheorghe şi Matei, care nu au devenit dregători 8. Pană = Dumitra, fiica lui Cornea Brăiloiu m. ban, cu care a avut pe Dumitraşco şi Şerban, şi apoi cu Safta, fiica lui Mânu cupeţul, de la care a avut pe Maria, Andreiana şi Joiţa 9.
      J) Doc. 1652 mart. 23, 1662 aug. 17 etc. (ASB. Tismana, XLIV/l şi LXXXVIII/23). *) Al. Ştefulescu. Strîmba, p. 99. V. şi Surete, VI. p. 99 şi urm. şi Al. Ştefulescu, Doc. slavo-române, p. 450 — 458 şip. 493 — 496. 3) Doc. 1651 nov. 13, 1658 ian. 9 (ASB, Zlătari, VII/4 şi 8). V. şi doc. din 1650 mai 23 (idem, Plumbuita, 111/10) şi RIAF, XI, partea a II-a, p. 305. *) Doc. 1652 mart. 27 şi 1656 mai 21 (ASB, ms. 725, f. 98 v. - 99 şi Zlătari, VII/6). ») Doc. 1666 mai 8, 1674 sept. 19 (ASB. ep. Rîmnic. C/25, Acad., CCLXXXI/12). •) Inscripţii, I, p. 258 şi St. doc., V, p. 647. V. însă şi piatra de mormînt de la m-rea Mihai Vodă (Inscripţii Buc., p. 780). 7) Al. Ştefulescu, Doc. slavo-române, p. 493 — 496. •) Doc.: 1674 sept. 19, 1691 sept. 8, 1693 iul. 5 etc. (Acad., CCLXXXI/12. ASB, AN. XXX/24, ep. Rimnic, C/30, St. doc., V, p. 192. •) St. doc., V. p. 315 şi Ionaşcu, Documente, p. 47.
URDĂREANU BARBU (din Urdari), fiul lui Preda U. m. slug. 1; = Elina, fiica lui Şerban Cantacuzino voievod 2, care l-a făcut mare dregător. Fără titlu 1674 febr. 11; pah. 1678 mai 12— 1686 iun. 19; fără titlu 1684 dec. 29; m. pah. 1686 dec.5—1690 mart. 8; f. m. pah. 1690 iun. 29—1704 mart. 15. Copii: Elina = Şerban Năsturel m. ban 3 şi Istrate 4.
        >) Doc.: 1684 iul. 2, 1686 iun. 19, 1694 mai 15 etc. (ASB, Tismana, IX/3, Zlătari, VII/15 şi ms. 295, f. 284 v.). V. şi St. doc., V, p. 192. *) Doc. 1710 mai 20 (Al. Ştefulescu, Strîmba, p. 99). *) Ibid. *) Doc. 1746 ian. 1 (Acad., DLIV/9).
 Secolul XVII
 251
URECHE NESTOR, v. Mold. sec. XVI.
URZICEANU (BUCŞANU) PĂTRAŞCO (din Urziceni şi din Bucşani) 1, fiul hii Pătraşco post. din Bucşani, care era fiul lui Bărcan m. stol. a; frate cu Badea Bucşanu m. cluc3; văr cu Tudoran din Aninoasa şi cumnatul lui Negoiţă Văcărescu, tatăl lui Ia-nache V.4; = Anghelina 5, fiica lui Colţea Doicescu 6; tatăl său era văr cu Gheorghe Băleanu 7.
Pah. 1651 oct. 30; cluc. 1663 oct. 7; căp. de roşii 1665 febr. 15 —1670 nov. 19; m. căp. (de dorobanţi) 1672 iun. 25—1673 iun. 12. Refugiat în Polonia (1674), de unde adresează un memoriu ţarului 8. Căp. 1677 dec. 16. M. pit. 1678 ian. 3—nov. 18. Spînzurat de Şerban Cantacuzino la m-rea Snagov (1679) ®. + ante 1680 ian. 11 10. Fiul său, Barbu com. II la 1696 n, a ajuns mare dregător în secolul al XVI II-lea 12.
      x) La 1665 febr. 15 şi 1672 ian. 7 i se spune Pătraşco căp. şi pit. din Bucşani (Acad., C/152, CDXXXVII/7), iar la 1672 iun. 25 Pătraşcu Bucşanu m. căp. (Iorga, Doc. Cant., p. 86). *) Doc. 1651 oct. 30 (Acad., C/147). La această dată cumpără „o parte de moşăe ot Urziceni ce se chiamă Bărşeşti ot sud Ial<o>miţa“. V. şi doc. din 1665 apr. 22 (ASB, Mitr., CXCV/14).
      3) Doc. 1682 ian. 25 (Acad., C/153). *) Gen. doc., I, p. 32-33. •) Doc. 1696 febr. 13 (Acad., CCCLXXV/180). •) Doc. 1684 ian. 25 (ibid., CDLXXXVII/19). 7) Doc. 1696 febr. 13 (Acad., CCCIX/75). 8) T. Ionescu-Nişcov, Memoriul din 1674 al boierilor munteni către ţarul Rusiei (RA, 1960, nr. 2. p.                                               213-225). I0) ASB, Radu vodă, XIX ter/20). ») Doc. cit.
      din                                            1696 febr. 13. V. şi Filitti, Arhiva, p. 119. ia) Năsturel P. V., Bis.
      Stavropoleos, p. 19.
VASILE (Vasilie), grec; frate cu Necula m. vist. şi cu Fota m. post.: = Catrina, fiica lui Panăm. vist.x. Vist. II 1613 iun. 4—nov. 20; m.  vist. 1615 nov. 14 — dec. 7; vist. (fost) 1616 oct. 21—1619
apr.  22.                                                Despre                   moartea sa vezi doc. din 1625 iun. 102. A
avut o fiică Maria = Trufanda, ajuns şi el mare dregător3, din el trăgîndu-se familia Pîrşcoveanu; o altă fiică a sa = Mano m. post. şi m. ban, iar o a treia, Despa = Necula Catargi m. spăt.
      !) Doc.: 1613 nov. 17. 1643 apr. 17, 1652 ian. 15 etc. (DIR, XVII/2, p. 223, Acad., XLIII/73. LVIII/34). V. şi LAR. IX, 1905, p. 291. ») DIR, XVII/4, p. 365. ®) St. doc., V, p. 442.
VASILE, fiul lui Preda spăt., care era fiul lui Nica din Corcova m. log.; = Păuna, fiica lui Radu Cocorăscu m. vist.*. Pah. 1638 mart. 31; fără titlu 1639 iun. 4; pah. 1640 mart. 16; m. arm. 1653 iun. 23—nov. 28 2; f. m. arm. 1654 dec. 24; f. agă 1655 iul. 14.
       J) Doc. 1640 mart. 16 şi 1655 iul. 14 (ASB, Actele Fotescu-Nasopol şi Acad., CCCXCIX/58). V. şi St. doc., XI, p. 262. *) St. doc., V. p. 442-
 252
 Ţara Românească
      443. Un căp. Vasile (el sau următorul ?) era solul lui Matei Basarab în Trans. la 1651 (Meteş, Domni şi boieri, p. 70). într-un doc. publicat în RA, 1925, p. 238, se spune că Vasile aga „a căzut la mare nevoie, ajungînd pînă la pierzare" în vremea domniei lui Constantin Şerban. Precum se vede, o soartă asemănătoare cu a tatălui său. Preda spăt. (v. mai sus la Nica din Corcova).
VASILE, v. Paindur Vasile.
VASILIE. M. stol. 1655 mart. 12 —mai 11; 1658 dec. 9—1659 iun. 12; stol. (fost) 1669 aug. 261. Fiul său a fost Vasile post. 2.
      *) V. o scrisoare dată în această zi de Vasile „dapifer Transalpinae Valachiae" că a predat suma de 5 000 de galbeni lui Acaţiu Barcsai în numele lui Constantin Şerban (Veress, XI, p. 114-115). 2) Doc. 1673 mart. 21 (ASB, Cernica, II/7).
VĂCĂRESCU IANACHE (Enache din Văcăreşti), fiul lui Negoiţă
V. spăt. 1 şi al Neacşei din Bucşani, care era fiica lui Pătraşco pîrc. din Bucşani şi sora lui Badea Bucşanu m. cluc. 2; nepot de fiu al lui Ivan pit. 3; nepotul de soră al lui Badea Bucşanu m. cluc.4; nepotul Bălaşei, fiica lui Neagoe Săcuianu m. ban, care era soţia lui Badea Bucşanu 5; rudă cu soţia lui Constantin Brîncoveanu 6; cumnat cu Iane Cocorăscu log. 7; = Stanca, sora lui Bîrcă Cojescu m. log. 8.
Fără titlu 1668 febr. 28—1688 iul. 28; post. 1685 mai 2; vătaf de copii de casă 1688 febr. 1—1690 mai 5. Trimis de Constantin Brîncoveanu să prindă pe Ştefan Cioranu (1690) 9. îndeplineşte unele misiuni în timpul războaielor turco-austriace (1690) 10. M. căp. de lefegii 1691 mart. 8—1694 mai 6; m. căp. de margine <1694> dec. 14; agă 1695 mart. 12—1706 febr. 15; is. sc. Buc., 1695 iun. 20 11; solul lui Constantin Brîncoveanu la nunta lui Dimitrie Cantemir (mai 1699) 11 bis; a fost „multă vreme" capuchehaie la Poartă (1704—1707) 12; m. pah. 1707 mart. 18
—1710 dec. 24; ca m. pah., a fost 7 luni capuchehaie la Con-stantinopol în anul 1709 13; m. cluc. 1711 mart. 5—1714 ian. 13. Ucis de turci împreună cu Constantin Brîncoveanu (1714) 14. Ctitor la mitropolia din Tîrgovişte, unde a zugrăvit bis. şi a făcut nişte chilii (1709), şi al bis. din Văcăreşti-Dîmboviţa (1698—1699), unde avea şi case.
Fiii săi: Constantin, m. log., Barbu = Safta, fiica lui Radu Cantacuzino spăt., Ştefan m. ban şi Radu m. vor. au fost toţi mari dregători, iar fiicele sale: Maria, Ilinca, Bălaşa şi Neacşa, au fost
 Secolul XVII
 253
căsătorite cu diverşi boieri (Ilinca cu Şerban Cîndescu) u. Fiul lui Ştefan a fost poetul Ienăchiţă Văcărescu. A avut şi un frate, Ivan vătaf de copii, + fără urmaşi.
      *) Acest Negoiţă — fiul lui Ivan pit. din Văcăreşti — un „om băutoriu şi blestemat de fire şi răsipitoriu, liră de nici un cumpăt" — şi-a vindut averea; la pllngerea fiilor săi. Radu Leon i-a interzis să mai vlndă ceva (doc.: 1654 apr. 12, 1664 ian. 27. 1668 febr. 28, 1690 mai 5. ASB. Mitr., CCCIV/5. CCCLIII/43, Acad., LXXV/162 şi BCS, CI/6). Negoiţă era cumnat cu Pătraşco Urziceanu-Bucşanu şi cu Badea Bucşanu cluc. (Gen. doc., I, p. 33). Intr-o genealogie fantezistă a familiei, se spune că predecesorul Văcăreştilor la 1245 ar fi fost Neagoe Văcărescu, fiul lui Dan Văcărescu, voievod al Făgăraşului, nepot de soră al lui Radu Vodă Negru! (St. ioc., UI, p. 76J. •) Doc. 1664 mart. 20 dat de Negoiţă (ASB. Mitr., CXLV/U). ») Doc. 1682 apr. 20. 1684 mai 11 (ASB. Mitr., LV/12 şi XCIV/113). *) Doc. 1692 iun. 28, 1699 febr. 15 (ibid., CLXXIII/56 şi Acad., CLV/113). •) Doc. 1698 iul. 22 (ASB, ms. 1234, f. 447 - 449). •) In Gen. Cant., p. 364, se spune că era frate vitreg cu soţia lui C. Brîncoveanu, fiica lui Neagoe post. şi a Neac-şei din Bucşani, mama lui Ianache; părerea a fost Împărtăşită şi de D. Simonescu (Inmdirea lui Ianache Văcărescu cu Constantin vodă Brîncoveanu, In AO, 1935, p. 503) şi de N. Iorga, care-1 considera „cumnatul lui Brtnco-veanu" (St. doc., V, p. 632). V. şi D. Simonescu, O însemnare românească pe o carte din Asia Mică (RIR, 1934, p. 293 — 294). In realitate, soţia lui Ianache, Stanca, era vara doamnei Marica a lui C. Brîncoveanu, tatăl acesteia. Pană pah., fiind frate cu Necşuţa, mama doamnei Marica (G. D. Florescu şi D. Pleşia, Condica VăcAreţtilor, In „Studii", 1966). *) Doc. 1689 nov. 29. 1696 aug. 6 (BCS. P. VII/19. MIB.. nr. 27563). ■) Gen. Cant., p. 364. •) Istoriile, p. 191. *•) Greceanu. Viaţa, p. 29. u) ASB. AN. CXV11/70. u bi») Condica vistieriei, p. 490 şi Foletul novei, ed. E. Vlrtosu. p. 188.M) Greceanu. Viafa. p. 137, 159. *•) Ibid., p. 189, 191. M) Gen. Cmnt., p. 364, Revoluţiile, p. 122. V. şi P. P. Panaitescu, Călători, p. 145. u) Gen. Cant., p. 364 — 370 şi Ionaşcu, Documente, p. 164. Despre el şi urmaşii săi v. Filitti, Arhiva, p. 116 şi urm. şi St. doc., 111, p. 76.
VERGO, grec Avînd relaţii cu turcii, a fost capuchehaia lui Şerban Cantacuzino la Babadag *. M. port. 1692 iun. 2 — 1694 nov. 27. Trimis de Constantin Brîncoveanu la Adrianopol să combată pîrile lui Staico Bucşanu pah. s. Trimis foarte des fn diverse solii la turci de acelaşi domn 4. M. pah. 1695 mart. 9—
1697  iun. 17; m. cluc. 1697 sept.—1702 iul. 12. De la el se trage numele şoselei Vergului din Bucureşti.
      *) Semnează greceşte la: 1692 iun. 2. 1695 oct. 6, 1699 nov. 17 etc. (ASB, AN. CXII/73, Mitr.. CXVI/42 şi St. doc., V. p. 309). •) Istoria de la 1689 la 1717, p. 39. *) Ibid., p. 38 — 39. *) Greceanu. Viaţa, p. 13. 61. 83. 106. 107 passim.
VEVELLI, v. Batişte Vevelli (Mold.). VINTILĂ, v. Bucşanu Vintilă, Corbeanu Vintilă (I şi II). VlLCU, v. Grădişteanu Bunea-Vîlcu.
 254
 Ţara Românească
VLAD, v. Bengescu Vlad, Bîrsescu Vlad, Cocorăscu Vlad, Rudeanu Vlad.
VLADISLAV DIN BELCINI (Bengescu), fiul lui Hamza post. din Belcini1. Cluc. 1652 mai 8—1656 apr. 19; căp. de roşii 1658 apr. 18; m. pit. 1658 apr. 30—dec. 9; m. slug. 1659 iun. 12— sept. 2; slug. (fost) 1661 apr. 30—1662 mart. 16; m. slug. 1664 ian. 8—nov. 4. A murit tînăr.
Fiul său, Hamza cluc. şi spăt. din Belcini, = Anca, fiica lui Gheorghe Băleanu m. ban, cu care a avut trei fete: Ilina, Preda şi Stanca, care, rămase cu „multă datorie" de pe urma tatălui şi bunicului lor, şi-au vîndut ocina „moşului" lor Gheorghe Băleanu, care o dăduse zestre mamei lor2. Hamza a fost cumnat cu Hrizea din Popeşti m. vist. 3. Stanca = Calotă post. (Belci-neanu), fiul lui Badea Vlădescu m. cluc.
      *) Amintit la 1626 mart. 12 (DRH, voi. XXI, p. 44). Menţionez că mai există un Vladislav din Belcini, care apare Incepînd de la 1626 mart. 12; acesta era insă bătrin la 1633 aug. 13, cînd Negoiţă Corbeanu îi spune „nene" (ASB, ms. 252, f. 149). V. şi Gen. doc., I, p. 315. J) Doc. 1668 nov. 30 (BCS, VII/1). ®) Doc. 1671 iul. 27 (Acad., DLXXXVIII/15).
(VLĂDESCU) TUDOR AN (I) DIN ANINOASA (şi din Vlădeşti)1, = Stana, fiica lui Pîrvu post.; cumnat cu Dragomir post.2. Tatăl soţiei sale era fiul lui Vlaicu m. arm. şi vărul doamnei Stanca a lui Mihai Viteazul.
Pit. 1598 mai 20—1619 nov. 27 (apare des în doc.); f. m. pit. 1620 iun. 1; m. slug. 1620 oct. 3—11; slug. 1621 sept. 20—1622 apr. 27; pit. 1623 febr. 10; slug. 1623 febr. 12; f. m. pit. 1624 mai 31; f. m. slug. (şi slug.) 1628 iul. 6—1631 aug. 20; pit. 1632 ian. 27; slug. 1632 mart. 25—1633 iun. 12 (apare alternativ cu cele două titluri; el îşi spune slug.). La
1632  mart. 25 îşi face diata, lăsînd averea celor trei fii ai săi 3; pit. 1633 iul. 11; slug. 1633 nov. 17—1634 mai 18; pit. 1635 ian. 15; slug. 1635 iul. 15. + ante 1639.
A avut trei fii, din care doi, Badea şi Pîrvu, au ajuns mari dregători, iar al treilea, Iane pah., a rămas cu acest titlu 4. Fiul acestuia, însă, Tudoran (II), a devenit şi el mare dregător.
      *) Aşa i se spune la 1629 ian. 22, 1631 aug. 20 etc. (ASB, ep. Argeş, II1/9 şi Mitr., XCIV/8). I-am trecut pe toţi dregătorii din această familie la numele Vlădescu, deşi nu toţi au. purtat acest nume. Despre fam. Vlădescu din Aninoasa v. şi Gen. doc., I, p. 28 — 36. *) Doc. 1604 mai 21 (DIR. XVII/l, p. 124). 3) ASB, Mitr., XCIV/10. *) Doc.: 1622 febr. 12, 1632 ian. 28,1662 mart. 16,1670 febr. 9 etc. (DIR, XVII/4. p.93, ASB, Valea, III/4, Mitr., CIX/14, Acad., XLIV/78) şi I. Râuţescu, M-rea Aninoasa, p. 54-55.
 Secolul XVII
 255
VLĂDESCU BADEA (Badea din Vlădeşti şi din Aninoasa), fiul lui Tudoran pit. din Aninoasa 1; frate cu Pîrvu V. m. vist.; unchiul lui Tudoran m. cluc.2; = Neacşa din Cepari, fiica lui Eftimie pit. şi a Vilaei, care era fiica lui Pîrvu Rudeanu; Neacşa a devenit apoi monahia     Nastasia a.
Log. 1633 iul. 13; pah.    <1638> ian.   23—1650 mai      3; pîrc.
1653  febr. 20; cluc. 1659 febr. 3; com. 1659 mart. 16;   m. post.
1660 ian. 21 —aug. 28;     m. cluc. 1661 oct. 1 — 1664 apr.   27*;
tn. cluc. (?) 1664 nov. 27*; tn. pah. 1664 dec. 2—1665 dec. 2; f. capuchehaie „cînd au fost vizirul la Belgrad" 8; f. m. pah. 1666 febr. 17—mai 1. + ante 1680 iun. 1 7 (mai probabil în 1667).
Copii: Cazan cluc., Radu spăt. şi cluc., Calotă post.8, pah. şi log. (zis Belciuneanu), Grigore post. (Tigveanu), Constantin pah. şi Athanasie monah •. O fiică a sa, Sofica, = Mecu cupeţul din Piteşti 10. Fiul lui Radu cluc., Drăghici Strîmbeanu (după numele mamei) a ajuns vătaf de aprozi n.
      >) Doc. : <1638> ian. 23. 1638 iul. 5. 1648 sept. 22. 1660 apr. 17 (ASB, Mitr., CIX/8. XCVI/19, CLXXV/1 şi XCIV/16). •) Doc. 1642 ian. 30 (ibid.. CCLIII/14). ») Doc. 1662 mart. 16 şi 1694 mart. 6 (Acad., XLIV/78, ASB, ep. Argeş, VI/24). V. şi Florescu, Ctteva neamuri, p. 23.4) In listele publicate tn SMIM, IV, p. 582, este trecut In locul s&u Badea Bucşanu. După cum rezultă dintr-un doc. din 1662 mart. 26, m. cluc. tn această vreme era Badea, fiul lui Tudoran pit. (Acad., XLIV/78). Badea Bucşanu era pah. *) Este greu de spus cu certitudine dacă la această dată este el sau Badea Bucşanu. In sfat e citat doar Badea cluc. (probabil Bucşanu). ') Doc. 1666 febr. 17 (Acad., XLIV/113). T) Doc. 1680 iun. 1 (ASB, Mitr., XCIV/30). ®) Doc.: 1660 apr. 17, 1669 mart. 20, 1670 aug., 1687 apr. 28, 1688 mart. 20, 1694 febr. 13 etc. (ASB, Mitr., XCIV/16, 58 şi 61. Radu vodâ, XIX ter/22, ms. 314, f. 243 şi Acad., CDLXXII/42). •) Doc. 1694 mart. 6, 1695 dec. 12 (ASB. ep. Argeş, VI/24 şi Mitr., CII/2). “) Doc. 1671 mai 4 şi 1688 iul. 3 (Copie Inst. de istorie şi ASB, ms. 479, f. 138 v.). V. şi Gen. doc.,
      I, p. 28. u) Filitti, Arhiva, p. 121.
VLĂDESCU PlRVU (din Vlădeşti 1 şi din Aninoasa a), fiul lui Tudoran pit. şi slug. din Aninoasa 8; frate cu Badea Vlădescu m. pah. 4; = Anca, fiica lui Ivan şufarul 6. Rudă prin soţie cu fam. Cocorăscu şi unchiul lui Ianache Văcărescu.
Log. 1633 iul. 13; spăt. <1638> ian. 23—1649 apr. 15; vor. 1650 mai 3; pit. 1653 febr. 20; vist. II 1655 ian. 12; m. vist.
1655   mart. 12 — 1658 iul. 25. Ucis de Mihnea al III-lea (ante 1658 dec. 9), sub acuzaţia de hiclenie. I se confiscă şi averea8.
□   m-rea Aninoasa; pe piatra de mormînt se spune că a fost
 256
 Ţara Românească
ucis „pre grea nedreptate, la gura Teleajenului" 7. Ctitorul bis. din Vlădeşti-Muscel.
Copii: Şerban, devenit şi el mare dregător; Constantin spăt., care s-a călugărit sub numele de Chirii 8; Bălaşa, care a avut ca fiu pe Papa com. 9.
     !) Doc. 1643 dec. 3 (Muzeul Băncii Ii. S. R.). 2) Doc. 1643 iul. 29 (ASB, ep. Argeş, XVI/26). 3) Doc. 1639 iul. 31. 1660 apr. 17 (ASB, Mitr., XCIV/16, ms. 357, f. 67 v. - 68 v). “) Doc. <1638> ian. 23, 1638 iul. 5 (ASB, Mitr., CIX/8 şi XCVI/19). *) Doc. 1669 mai 24 (ASB, ms. 129, f. 209); v. şi RA, 1924, p. 233. ®) Istoria, p. 134, Istoriile, p. 122-123 şi doc. 1658 dec. 9 şi 1660 apr. 17, cit. mai sus (Acad., CLXXXIV/15 şi St. doc., VI, p. 602). V. şi Hurmuzaki, V/2, p. 61, unde se spune că boierii ucişi erau „richissimi" (foarte bogaţi). 7) Răuţescu 1., M-rea Aninoasa, p. 12. ®) Doc. 1660 apr. 17, 1699 febr. 10 (ASB. Mitr., XCIV/16 şi ms. 705, f. 200 v.). •) Informaţie de la D. Pleşia.
(VLĂDESCU) TUDOR AN (II) DIN ANINOASA fiul lui Iane pah. din Aninoasa şi al Cherei 2, care era nepoata lui Socol Cornăţeanu 3; nepotul de frate al lui Badea şi Pîrvu Vlădescu 4; = Alexandra, fiica lui Stan log. din Creţuleşti şi a Stanei Greceanu ; cumnat cu Radu Creţulescu m. log. 6 şi cu Negoiţă Văcărescu, tatăl lui Ianache v. 6; soţia sa □ m-rea Aninoasa.
Fără titlu (mic) 1642 ian. 30—1648 sept. 22; pah. 1653 mart. 1
—  1664 aug. 3 (apare foarte des cu acest titlu, fiind unul din
cei mai activi cumpărători de pămînturi ai epocii). A fost cu oastea lui Grigore                Ghica la Ujvar (1663) 7; cluc.               1664 febr. 5
—1669 ian. 16; m. pit. 1669 apr. 20 — oct. 31; agă 1669                             nov. 14
—  1671 apr. 13;                   agă (fost) 1672 iun. 3—1673                sept.  5. în-
chis de Grigore Ghica pentru fuga cumnatului său Pădure Creţulescu 8; i se iartă viaţa în schimbul unei „gloabe" de 5 000 de taleri 9. M. stol.                                  (?) 1673 dec. 21; m. cluc. 1674  ian. 3
—  dec. 21. Pleacă cu oastea lui Gheorghe vodă Duca în Polonia, unde era să fie ucis de domn pe motivul că nu a adus la timp lemne pentru un pod; din acest motiv s-a călugărit apoi sub numele Teodosie. F. m. cluc. 1675 apr. 7 —1678 mai 10;
1678  iun. 22—1695 aug. 2 (apare foarte des în doc., fiind un asiduu cumpărător de ocine). Ctitorul m-rii Aninoasa—Muscel (1677), unde a trăit10 şi a fost □ (1695), şi al schitului Detcoi. O fiică a sa = Constantin com., fiul lui Constantin m. pah. şi nepotul lui Radu Vărzaru m. arm. n.
       J) După cum spune el insuşi, la Aninoasa era „aşezămîntul şi temeiul" părinţilor săi (doc. 1677 mart. 8, ASB, Suluri nr. 9). *) Doc.: 1642 ian. 30 şi mart. 11, 1647 mart. 5, 1653 mart. 3 etc. (ASB, Mitr., CCLIII/14 4i
 Secolul XVII
 257
      15, m-rea C-lung, X/6 şi Mitr., CCCLIII/21). Menţionez că Tudoran avea un văr numit tot Iane pah. din Tîrgovişte însă (doc. 1659 mart. 25, ASB. Mitr., CCCLIV/30). 8) Doc. 1623 oct. 15 (DIR, XVII/4, p. 342). V. şi doc. din 1659 febr. 3, în care Florescu post. II, fiul lui Socol Cornăţeanu, numeşte veri şi pe Tudoran, şi pe mama acestuia. Chera (ASB, Cotroceni. II/3). 4) Doc. cit. din 1642 ian. 30 şi 1648 sept. 22 (ASB, Mitr., CLXXV/1). ») Doc. 1672 iun. 16 (ASB. Mitr., CI/7). s) Doc. 1664 mai 8 (ibid.. CCCLIII/44). V. şi Gen. doc., I, p. 28. 7) Doc. 1663 ian. 28 (ASB, Mitr., CCCLIII/43). «) Doc. 1673 iul. 31 (ibid., CCCXXX/2 şi Gen. doc., I. p. 34-35). ») Istoriile, p. 168. 10) I. Răuţescu, M-rea Aninoasa din jud. Muscel, C-lung, 1933.
      u) Gen. doc., I, p. 36.
VLĂDESCU ŞERBAN (Şerban Pîrvulovici, Prisăceanu) 1, fiul lui Pîrvu Vlădescu m. vist. 2; văr cu Tudoran-Teodosie Vlădescu din Aninoasa.
Spăt. (cocon) 1660 apr. 17—1669 mai 24; post. 1669 nov. 18; post. II 1670 apr. 9; m. căp. de lefegii 1681 iun. 4—1683 apr. 27; m. arm. 1684 mart. 3—1685 iun. 23 3; m. com. 1685 nov. 25—1689 sept. 154; ca m. com., a făcut parte din solia trimisă de Şerban Cantacuzino la Viena (1688) 5; f. m. com. (şi com.) 1690 mai 25—1711 iul. 10 6; is. de Cîmpulung 1697 sept. 13—1700 aug. IO7; is. al Craiovei 1703 mai — iun.8; 1706 iul. 29» şi 1711 iul. 1010; m. cluc. 1714 mart. 4—1715 mai 10. Fiul său a fost Constantin post. u.
      *) Cu acest nume este amintit la 1695 dec. (ASB, AN, CXVII/73). I se spunea aşa deoarece avea moşie la Prisăceni (Iorga, Doc. Cant., p. 154). V. şi St. doc., III, p. 96 şi V, p. 310. 2) Doc.: 1660 apr. 17, 1685 iul. 16. 1686 sept. 28, 1689 febr. 17 (ASB, Mitr., XCIV/16, MIB, nr. 28477, 28482 şi 28484). V. şi St. doc., V, p. 490. 8) Este greu de precizat dacă el a fost m. arm. sau Şerban din Budeşti, care a fost şi el m. căp. de lefegii de la 1679 dec. 28 şi 1681 iun. 4. 4) în listele publicate în SMIM, IV, p. 576, este trecut în locul său ca m. com. Şerban Cantacuzino, şi el fiul unui Pîrvu. 6) Istoria, p. 188 şi Greceanu, Viaţa, p. 9. •) într-un doc. din 1691 — 1692 este trecut greşit f. m. post. (Iorga, Doc. Cant., p. 153). ?) Acad., D/274 şi St. doc., X, p. 39-40, 165, 198, 204-205. V. şi ibid., p. 134-135, o scrisoare din 1695 apr. 15, scrisă probabil tot în calitate de is. de Cîmpulung. ®) AO, 1941, p. 99. ») St. doc., V, p. 310. 10) AO, 1941, p. 138. Despre el v. Vlădescu M. N., Din trecutul boierimii româneşti. Vel comisul Şerban Pirvu Vlădescu (RA, I. 1924. nr. 2. p. 227-248). “) Doc. 1737 mart. 10 (St. doc., V, p. 492).
VUCINA (VOICINA) SÎRBUL, sîrb; = Neaga x, devenită apoi soţia lui Nicoară m. port. Căp. 1629 apr. 24; căp. de sîrbi 1630 apr. 28—1631 aug. 23, cînd a fost rănit în lupta de la Bucureşti de lîngă m-rea lui Pană vist.2; Matei Basarab îl face m. pah.
1633  mart. 15—1641 nov. 23. Membru al unei solii trimise de Matei Basarab în Trans. (1640) 3. A ţinut de bir jud. Argeş,
 258
Ţara Românească
„cum este obiceiul acestei ţări", ante 1636 sept. 34. La 1648 iun. 28, cînd el murise de mult, Matei Basarab declara că slujise domnului şi ţării „şi la toţi domnii din tinereţea lui pînă la moarte" 6.
Fiii săi, Matei pah. şi Pîrvu post. şi pah., nu au devenit mari dregători6; Matei = Stana, a avut doi copii, Pîrvu şi Neaga, care au fost mici boieri 7.
        >) J.'OC. 1639 iul. 6 (Acad., XLVI/3). >) Istoria, p. 98. V. şi doc. din 1630 ap.-. 28, prin care Leon voievod li di un sălaş de ţigani pentru slujbă dreaptă (Paul Mihailovici, Mărturii româneşti din Bulgaria şi Grecia, p. 19). *). St. Joc., IV, p. 219, 221. «) Acad., CI/27. ») Acad., Cl/64. •) Doc: 1655 nov. 12, 1656 apr. 25. 1670 apr. 27 etc. (ASB, Mitr., CLXIII/5 şi CVIII/15 şi MIB, nr. 28439). 7) Doc. 1661 mart. 8 (ASB, Mitr., CCCLIV/32).
         2
MOLDOVA
SECOLELE XIV —XV
ALBU (ALBOTĂ) 1, fiul lui Onişor vist. 2. Spăt. 1443 mart. 6 —1446 ian. 26, 1449 iun. 5—1455 febr. 8; fără titlu şi f. spăt. (în sfat) 1458 febr. 13—1467 sept. 11; f. spăt. 1467 oct. 2; pîrc. N. 1468 sept. 24—1470 nov. 26. Fiice: Marica şi Sasca® şi un fiu (?) Giurge Albotă, precursorul fam. Albotă, din care s-au mai ridicat dregători în sec. XVI—XVII.
      ») Aşa i se spune la 1468 febr. 5 (DIR, XIV-XV, p. 360). *) Costăchesco, Arderea, p. 42 — 44, Doc. Bogdan, p. 141 — 142 şi 191 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. în sfatul domnesc din prima jumătate a sec. XV au mai figurat Micu Albu şi Albu pah. (1433-1436) 3) DIR, XVI/l, p. 62-63 şi 327
ANDREICO, v. Ciortorinschi Andreico.
ANDRONIC, v. Costea Andronic.
ARBURE CÎRSTEA, rudă cu boierul Hrinco; = Nastasia. Fără titlu 1463 iul. 31; pîrc. N. 1471 aug. 13—1476 mai 22. Copii: Luca A. port., Ion pit. şi Anuşca = Crasnăş 1, care a avut ca descendent pe Crasnăş m. vist. în sec. XVI.
       Costâchescu, Arderea, p. 94 — 95; Doc. Ştefan, p. 50 — 51, Doc. Bogdan p. 61 şi 425 — 426 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. &
ARBURE LUCA, fiul lui Cîrstea A. pîrc. N.; = Iuliana, fiica lui Petre com. 1. Port. de Suceava 1486 sept. 14, 1498 sept. 24 — 1523 mart. 15. Ucis din porunca lui Ştefăniţă vodă (apr. 1523), împreună cu fiii săi, Toader şi Nichita, sub acuzaţia de hicle-nie; uciderea sa a constituit semnalul ridicării marii boierimi moldovene împotriva domnului ţării2. A fost ctitorul bis. din Arbure şi al bis. din Şipote — Iaşi, unde avea şi curţi de reşedinţă.
în afară de cei doi fii (Toader şi Nichita) care i-au împărtăşit soarta, a mai avut unul, Gliga, fugit în Lituania la 1545 8, şi un al patrulea, mort de mic 4, şi mai multe fiice: Ana = Plaxa m. com., Stanca, Sofica = Gavril Trotuşan m. vist., Odochia, Marica, Todosia Cheldoaie şi Nastasia 6. Fiica Maricăi, numită tot Marica = Ion Solomon m. vist. fl. Fam. Arbure a continuat deci să existe prin urmaşii fetelor lui Luca 7.
         x) Doc. Ştefan, p. 52—55, Doc. Bogdan, p. 55 — 56, „I. Neculce", 1928, p. 311 — 313 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. *) Cronicile, p. 93—94. Ureche, p. 145, este ceva mai rezervat cînd spune „zic să-l fie aflat în viclenie", deşi crescuse pe domn „pre palmile lui". V. şi I. Minea, Complotul
 261
 262
       boieresc in contra lui Ştefdniţi vodă (CI, 1928, nr. 2, p. 204 — 205). în unele surete mai tirzii, „hiclenia" lui Arbure constă In faptul că „au omorit pre domnul său" (I) (Moldavia, p. 288,). 3) „Arh. ist.", 1/1, p. 35. 4) I. Caproşu, Biserica Arbure, p. 16—18, 29. ®) DIR, XVI/3, p. 79, 144 şi lucrările de la nota 1. V. şi spiţa genealogică din „I. Neculce", 1928, p. 311 şi doc. privind Împărţirea averii intre urmaşi (DIR, XVI/3, p. 280 — 281). •) Ibid., p. 251. 7) La 1620 urmaşele lui Luca Arbure erau Tofana şi Zamfira, fetele Maricăi, şi vara lor, Nastasia, fata Odochiei, nepoatele lui Luca (N. Iorga, O hotirir» a lui Gaspar vodă pentru hatmanul Şeptilici şi urmaşii lui Arbore, St. doc., XXI, p. 281-284).
BĂLOŞ (Beloş). Pah. 1432 ian. 4—1433 iun. 4; 1435 febr. 17—1442 sept. 8; 1448 febr. 23, cînd se afla cu Roman al II-lea la Colomeia. Fiul său a fost Cozma Băloşescu \ iar un strănepot al său, Petre, a fost pîrc. în sec. XVI.
      i) Doc. înainte Ştefan, II, p. 255-256 şi indice şi DIR. XIV-XV, p. 320. Despre urmaşii săi v. Surete, I, p. 214, doc. din 1573 mai 27, 1577 apr. 30, iun. 30 etc. (DIR. XVI/3. p. 25-26. 86. 89 şi Moldavia, p. 86. 108).
BIRLICI, v. Sin al lui Bîrlea, Stan al lui Bîrlea.
BODEA. Spăt. 1469 iun. 5 — 1470 nov. 26; vor. 1471 aug. 13
—   1476 mai 22. + probabil în lupta de la Valea Albă (1476) \
       x) Costăchescu, Arderea, p. 53 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. Un alt Bodea (tatăl său?) a fost vor. (1443 mart. 6 — 1446 iul. 20).
BOGUŞ AL LUI NESTEAC (Nesteacovici), fiul lui Nesteac.fost şi el membru al sfatului 1. Fără titlu (in sfat) 1434 ian. 13— 1443 nov. 29.
       x) Doc. inainte Ştefan, I, p. 153 şi II. p. 484—485. Boguş a fost răsplătit pentru slujbă la 1428 dec. 25. (ibid., I, p. 152).
BOLDUR SIMA, probabil fiul lui pan Ivan Boldur1; = Muşa, probabil fiica lui Dajbog pîrc. Vist. 1479 mart. 9, 1486 sept. 14—1491 apr. 20; vor. 1491 oct. 15—1503 mart. 14. Ca „voie-•vod", a comandat armata moldoveană în lupta de la Lenţeşti contra oştilor polone (29 oct. 1497) 2. Copii: Andruşco Boldur, Măgdălina şi Marica 8. Fiul lui Andruşco, Giurgea B., era aprod la 1546 4.
        1) Amintit la 1443 mart. 6 (DIR. XIV-XV, p. 185). ») Cronicile, p. 21, 65, Ureche, p. 114. V. şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. Doc. tnainte Ştefan,
         II, p. 125. ») DIR, XVI/l, p. 114, 211. *) Ibid., p. 507.
 Secolele XIV — XV
 263
BORIS AL LUI BRAE (Braevici), fiul lui Brae 1. Membru în sfat 1421 dec. 13. Fiul său, Duma Braevici, a fost şi el membru al sfatului2. Un alt fiu, Iurie B. 3. La începutul sec. XVII, strănepoţii lui Boris al lui Brae erau membrii familiei Bantăş 4, înrudiţi mai tîrziu cu Constantin Cantemir. O strănepoată a sa = Grigore Talpă m. stol. în sec. XVI.
      *) Răsplătit pentru slujbă la c. 1400 (Doc. înainte Ştefan, I, p. 27). *) Ibid., p. 29. II. p. 191. s) DIR, XV/2. p. 284, XVI/l, p. 158 şi Doc. Ştefănifă, p. 170. La 1468 oct. 2 este amintit Ivanco Braevici=Marina, fiica lui Iaţco Branici (DIR. XV/2, p. 363 şi Doc. înainte Ştefan, II, p. 193). *) DIR, XVII/l, p. 198.
BOUL, v. Dragoş Boul.
BOUREANU ION (Buoreanu) *. în sfat 1454 aug. 25. Unul din primii adepţi ai lui Ştefan cel Mare 2. Com. 1457 sept. 8—1464 nov. 2; pire. N. 1465 mart. 3—1467 oct. 2. Continuă să apară. fără titlu în sfat 1468 febr. 5—1470 mai 7.
      1) Apare cînd cu numele de Buoreanu com., cînd cu acela de Ion. *) Costă-chescu, Arderea, p. 53—54 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice.
BRAEVICI, v. Boris al lui Brae şi Duma Braevici.
BRATEIU. Log. 1401 iul. 30—1413 iul. 6. Fiul său, Ivaşco Brateevici, a fost şi el log.1 (1419—1430).
       x) Doc. înainte Ştefan, II, indice.
BRAŢUL NETEDUL. în sfat 1393 nov. 18—1399—1400 (apare primul între membrii sfatului). Fiul său (?) Costea al lui Braţul (Bratilovici) a fost şi el membru al sfatului de la 1411 iun. 28 K
     ») DIR, XIV-XV, p. 27. V. şi Doc. înainte Ştefan, II, indice.
BRUDUR, v. Duma Brudur.
BUCIUM ION. Fără titlu (in sfat) 1459 iun. 12—1461 aug. 8; 1464 iun. 12—1465 mart. 3; pîrc. C. 1465 apr. 11—1466 iul. 9K A fost strămoşul fam. Bucium, care a mai dat Moldove» dregători în sec. XVI—XVII.
        *) Bogdan, Doc. Ştefan, indice.
 264
Moldova
 BUHTEA. Fără titlu (în sfat) 1458 sept. 5—1465; pîrc. C.
 1466  aug. 28—1468 sept. 24; pîrc. (şi fără titlu) 1470 febr. 8 —1476 mai 22. + probabil în lupta de la Valea Albă 1.
      2) Costăchescu, Arderea, p. 44 — 45 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice.
 BUOREANU, v. Boureanu Ion.
 CERNAT, v. Şteful Cernat.
 CIOCÎRLIE IVAN. Fără titlu (in sfat) 1468 sept. 24—1474 aug. 26. A murit probabil în luptele din 1475 1. Urmaşii săi au alcătuit fam. Ciocîrlie, care a mai dat dregători în sec. XVI —XVII2.
       x) Bogdan, Doc. Ştefan, indice. 2) RI, 1924, p. 118.
 CIOPEI (Ciopeia), frate cu Mihu slug. şi cu Sima x. Post. 1451 iul. 31; pîrc. N. 1457 sept. 8. Fără titlu 1475 apr. 14 (cînd Ştefan cel Mare arată că l-a slujit drept şi credincios; acesta?).
       ») Doc. 1475 apr. 14 (DIR, XIV-XV, p. 402). După părerea lui N. Iorga, Ciopei (Dracul) ar fi Ciubăr vodă (RI, 1915, p. 128).
 CI ORT ORIN SCHI NEMIRCA, fiul lui laţco. Fără titlu (în sfat) 1436 mai 23—1439 iul. 15. Fiul său, Andreico, a fost şi el membru al sfatuluix.
      x) V. următorul.
 CIORTORINSCHI ANDREICO1, fiul lui Nemirca C. (fost în sfat, 1436—1439) 2. Fără titlu 1464 nov. 2; fără titlu (în sfat) 1486 sept. 14—1497 mart. 19 3 (printre puţinii boieri fără dre-gătorie din sfatul lui Ştefan cel Mare).
       *) Numit aşa de la satul său Ciortorîia (doc. 1464 nov. 2, DIR, XIV —XV, p. 336). 2) Doc. înainte Ştefan, I, p. 322 şi 532. V. şi Bogdan, Doc. Ştefan,
       II, indice. 3) în aceeaşi vreme este şi un Andreico pah. 1486 sept. 14 — 1489
       mart. 13.
 CÎLNĂU, v. Clănău.
 CÎRSTEA (CEL MARE), frate cu Vlad de la Şiret, şi el membru al sfatului (1407—1415) V Fără             titlu (în           sfat) 1410 mart. 15;
 pah.   1411 sept. 22—1412 apr. 3;          fără titlu         (în sfat) 1414 aug. 2
 —1415 apr. 13, 1422 aug. 20 — 1445 aug. 8 (cu întreruperi).
     1) DIR, XIV-XV, p. 24 şi Doc. înainte Ştefan, II, p. 371-372 şi indice.
 Secolele XIV — XV
 265
ClRSTEA NEGRU, frate cu boierul Giurgiu, rudă probabil cu boierul Duma Negru, şi el membru al sfatului (1434—1442) *. Fără titlu (în sfat) 1435 nov. 25 — 1446 iul. 20; vor. 1436 apr. 21—iul. 17 (Cîrstea) şi 1440 oct. 22.
      *) Doc. înainte Ştefan, I, p. 526 — 527 şi II, indice.
CÎRSTEA, v. Arbure Cîrstea.
CLĂNĂU (Cîlnău) = Dragna, fiica lui Şendrea port. şi nepoata de soră a lui Ştefan cel Mare 1. Spăt. 1486 sept. 14 — 1507 mai 11; spăt. (fost) 1508 mart. 2. Copii: Turcu slug. = fiica lui Ieremia vist., cu care a avut pe: Ileana = Draxin post. şi Anghelina 2. Urmaşii săi mai îndepărtaţi au fost răzeşii din Ruşi
—  Vaslui 3.
      *) Doc. Bogdan, p. 222 — 225, Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice şi „I. Neculce" 1926-1927, p. 407. ») DIR, XVI/4, p. 215. s) Doc. 1647 febr. 25 (Surete
      III, p. 189 — 190 şi XXIV, p. 27). Sever Zotta indică alţi copii pentru Clănăn şi soţia sa: Rusca, Biliu, Şendrea, Soriţa şi Maria (Note cu privire la neamul lui Şendrea, portar de Suceava, cumnatul lui Ştefan cel Mare, în „Arh. gen.", II, 1913, p. 70-75).
COSTEA ANDRONIC (Androinicovici, Androinic), fiul lui Andronic *. Fără titlu (în sfat) 1437 aug. 19—1439 oct. 26; log. 1440 aug. 6—1442 sept. 8; pah. 1443 iun. 3; fără titlu (în sfat) 1443 aug. 3—1449 mai 26. Partizan al lui Alexăndrel vodă, + în lupta de la Tămăşeni împotriva lui Bogdan al II-lea (12 oct. 1449) 2. Fraţii săi au fost Mihul = Marta şi Nichita 3, ai căror urmaşi nu au mai fost dregători.
       l) Doc. 1442 febr. 24 (DIR, XIV-XV, p. 178). •) Cronicile, p. 15. 3) Doc. înainte Ştefan, II, p. 90 — 92 şi indice, DIR, XIV —XV, p. 317 şi XV/2, p. 100.
COSTEA AL LUI DAN (Danovici), fiul lui Dan vor. Pah. 1437 febr. 7, 1448 febr. 23; fără titlu (în        sfat)  1449   iun.       5—1453
sept. 7; pah. 1454 ian. 1. Pleacă cu          Petru  Aron   la venirea ca
domn a lui Ştefan cel Mare; la 1458           era la Cameniţa,        de unde
a revenit apoi în ţară *. Fără titlu (în      sfat)  1460   apr.      13—1468
febr. 5 (la 1462 sept. 15 i se spune Coste Dan vor.).
         !) Doc. înainte Ştefan, I, p. 357 — 358 şi II, indice şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice.
 266
Moldova
COSTEA ORĂŞ (Orăşevici, Orăşescu), fiul lui Orăş x. Vor. 1448 apr. 23; fără titlu (în sfat) 1448 iul. 15—1458 sept. 8; 1464 apr. 28—nov. 2. Fiul său (?) Coste Orăş 2. A fost strămoşul fam. Orăş din sec. XVI—XVII.
      *) Doc. înainte Ştefan, II, p. 456 — 457 şi indice. Un Oriş este membru al sfatului la 1392 mart. 30 (DIR, XIV —XV, p. 3). în doc. posterioare este Opriş. La 1435 mart. 30 este amintit un sat pe Dobrovăţ „unde au fost Radul şi Orăş" (Moldavia, p. 4). *) Amintit la 1495 mart. 15 (DIR, XV/2, p. 244).
COSTEA PERECHICIU, fiul lui Perechiciu; frate cu Petru pah. şi pîrc., fost şi el membru al sfatului 1. Vist. 1443 mart. 6— 1447 febr. 11; pîrc. 1448 febr. 18; vor. 1448 febr. 23, cînd se afla cu Roman al II-lea la Colomeia, de unde revine la Alexăndrel; vor. 1449 mai 26, aug. 3 (în aceeaşi vreme în sfat e şi Costea Orăş); pire. 1449 iun. 15 — 1453 sept. 7 2.
       *) Doc. înainte Ştefan, II, p. 388. *) La 1452 dec. 21 în sfat sînt trei boieri cu numele Costea: un pîrc. (acesta), C. Orăş şi C. Danovici.
COSTICI, v. Hodco al lui Costea.
COZMA, v. Moghilă Cozma.
COZMA AL LUI ŞANDRU 1 (Şandrovici, Şendrişorovici, Şăn-drescu), fiul lui Şandru, fost şi el membru al sfatului (1408— 1422); = Marena, fiica lui Iacuş vist. în sfat 1432 ian. 4—1448 febr. 23, cînd se afla cu Roman al II-lea la Colomeia, de unde revine la Alexăndrel; in sfat 1449 iun. 5—1457 sept. 8 (cu întrerupere în timpul domniei lui Bogdan al II-lea) *; în primul doc. al lui Ştefan cel Mare este primul în sfat, apoi dispare 3. Copii: Vasutca = Ivaşco al lui Hrimco, membru în sfat, Iurie Buceaţchi şi Anuşca 4, ultima = probabil cu Steţco Dămăcuş. Printre urmaşii şi rudele sale se numără fam. Stîrcea şi Grin-covici pîrc. din sec. XVI 6.
      ») Aşa i se spune la 1452 oct. 27 (DIR. XIV-XV, p. 252). *) în aceeaşi vreme există un alt Cozma vist. (1453 iun. 20 — 1454 ian. 1) şi log. (1454 aug. 25). *) El este foarte probabil „dominus Cuşma", invocat printre martorii tratatului lui Ştefan cel Mare cu regele Poloniei din 1459 (Hurmuzaki, II/2, p. 127). «) DIR, XV/2, p. 18, Doc. înainte Ştefan, II. p. 110, II, p. 487 — 490 şi indice, şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. •) Doc. <1520> apr. 21 (DIR, XVI/l, p. 162).
CRASNĂŞ. Post. 1458 oct. 26—1460 dec. 5; vor. 1464 apr. 28 -1467 oct. 2. Este foarte probabil ca el — nu Isaia — să fi fost
 Secolele XIV —XV
 267
vornicul care a trădat pe Ştefan cel Mare în lupta de la Baia; aşa s-ar explica dispariţia sa din sfatul domnesc după această luptă 1. Fiul său (?) Crasnăş = Anuşca, fiica lui Cîrstea Arbure; un nepot (?) al său, numit Crasnăş, a fost m. vist. al lui Petru Rareş.
       *) „Studii şi cerc. ştiinţifice" — Iaşi, istorie, 1957, fasc. 1, p. 7.
CUPCICI IVAN». Log. 1422 aug. 20—1425 mai 12; vor. (şi de Suceava) 1426 mai 22—1431 iun. 15 (apare apoi şi fără titlu); vor. 1434 ian. 29—oct. 8. + ante 1435 aug. 26. A fost un boier important, care avea un grămătic propriu pentru scrierea corespondenţei. Copii: Ivan C., a cărui fiică Maruşca = Andreico Şerbici (Şerbescu); Grozea C. *. Fratele (?) său, Iurie C. (?), membru al sfatului lui Petru al II-lea la 1444 apr. 26 *. Maruşcăi şi nepotului ei, Mihno, fiul lui Grozea, le-au rămas „toate satele lui Cupcici şi toată averea lui" 4.
      *) Numit aşa de la satul Cupca, unde Îşi avea casa (DIR, XIV—XV, p. 81). V. şi M. Cos tâch eseu, Boierii moldoveni Cupcici ţi satele lor („I. Neculce", 1928, p. 270 — 282) şi Doc. înainte Ştefan, I, p. 264 — 266 şi II, indice. •) Bogdan, Doc. Ştefan. I. p. 194 şi DIR. XIV-XV, p. 401. După părerea lai M. Cost&chescu (Doc. înainte Ştefan, I, p. 266), Grozea era frate cu Cupcici. *) DIR. XIV-XV, p. 203. «) Ibid.. p. 401.
DAJBOG ROMAN. Pah. 1471 aug. 13 — 1476 mai 22; pire. N.
1478   febr. 11—1484 iun. 8; la 1479 mart. 4, Ştefan cel Mare arată că l-a slujit drept şi credincios 1; fără titlu (in sfat) 1486 sept. 14—1491 nov. 2. Fiice: Muşa = probabil cu Boldur vor. şi o alta (?) = Ivanco pit. *.
      *) DIR, XV/2, p. 6. *) Costăchescu, Arderea, p. 96—97, Doc. Bogdan, p. 236 - 237 şi 331 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. La 1546 apr. 20 este amintiţi Titiana — Iaţco atol. şi fratele ei Tătar, fiii lui Cupcici, strănepoţii lai Dajbog pire. (DIR. XVI/l, p. 473).
DAN. Post. 1414 aug. 2—1424 febr. 16; pah.' 1420 apr. 25— 1422 mart. 2; firă titlu (in sfat) 1423 mart. 12—1433 ian. 28; vor. 1433 ian. 15—iun. 15; fără titlu (in sfat) 1433 nov. 3
—   1435 nov. 25. Fiul său, Costea al lui Dan sau Danovici, a fost şi el membru al sfatului1.
         i) Doc. tnainte Ştefan, I. p. 355-357 şi II, indice.
 268
DAN UNCLEATA, frate cu Tatomir, şi el membru al sfatului. în sfat 1421—1436 sept. 19. Fiul său a fost Ivaşco al lui Uncleata sau Uncletici 1.
      *) Doc. înainte Ştefan, I, p. 284, Doc. Ştefan, p. 124.
DANOVICI, v. Costea al lui Dan.
DĂMĂCUŞ, v. Domocuş.
DIENIŞ (Dinisco). Spăt. 1434 apr. 24—1435 apr. 14; log. 1435 oct. 18—1442 febr. 24; spăt. 1437 febr. 7—1447 ian. 14 (alternează în cele două funcţii). Fiu, Stoica, a cărui fiică, Fedca, era vară cu Coste Cîrje m. stol. \ al cărui tată, Şandru, a fost căsătorit cu o fiică a lui Dieniş spăt.
       1) DIR, XVI/l, p. 66, 231, Doc. Ştefan, p. 184-185, Doc. Bogdan, p. 178
       — 179 şi Doc. înainte Ştefan, II, indice, unde logofătul apare separat de spătar.
DIMITROVSCHI, v. Iliaş (Dimitrovschi).
DOBRUL ION1. Pisar (scrie doc.) 1448 iul. 27—1456 iun. 6; unul din primii adepţi ai lui Ştefan cel Mare; log. 1457 sept. 8 —1468 febr. 5. Apare ca primul martor în tratatul de pace din 1459 apr. 4 cu numele „Dobroch cancellarius" 2. Fiul său (?), Ivanco al lui Dobrul sau Dobrulovici, era diac la 1514 dec. 8 3. A avut şi o soră, Ana, vară cu Bars com. şi cu Şuşman4. (Bars a fost stol. în sfatul lui Ştefan cel Mare, 1475—1476).
       l) în RIR, VIII, 1938, p. 177, I. Miclescu —Prăjescu susţine că era fiul lui Mihul Stărostici şi nepot de fiu al lui Giurgiu din Frătăuţi. 2) Bogdan, Doc. Ştefan, II, p. 266 — 269. V. şi Doc. înainte Ştefan, II, indice şi I, p. 524. 3) DIR, XVI/l, p. 92. «) Doc. 1470 iul. 18, cînd Dobrul murise (DIR. XIV —XV, p. 375). La 1598 mart. 17, este amintit Ihnat vătaf, fiul Stancăi, fiica lui Şuşman (DIR, XVI/4. p. 195).
DOLH, v. Giurgiu Dolh.
DOMOCUŞ (Dămăcuş, Domoncuş, de la Sereţel), fiul lui Ghelebi Miclăuş. Stol. 1409 ian. 28—1437 aug. 19 (cu întreruperi): Fiii săi, Tador, laţco şi Steţco al lui Dămăcuş sau Dămăcuşevici, au fost şi ei membri ai sfatului, primul în 1456 1, al doilea în 1467, iar ultimul mai multă vreme *. Fiica lui Steţco, Nastea = Iuga vist.
      !) Doc. înainte Ştefan, I, p. 79-80, 376-378. şi II. indice, DIR. XV/2, p. 125 şi Doc. Bogdan, p. 133 — 135. *) Uneori — ca la 1467 sept. 11 — cînd e pomenit în sfat doar numele Dămăcuş, este greu de spus care din fraţi era (DIR, XIV-XV. p. 358).
 Secolele XIV —XV
 269
DRAGOŞ. Stol. 1493 mart. 3; pire. N. 1498 sept. 24—1507 mai 11; vor. 1508 febr. 1—1515 apr. 20. Fiice: Marena şi Marica, ai cărei copii au fost: Toader, Lazăr, Todosia şi Candachia 1.
       1) DIR, XVI/2, p. 80 şi Doc. ŞUfan, p. 174-175.
DRAGOŞ BOUL1. Pire. R. 1478 febr. 11—1483 febr. 18; spăt. 1483 aug. 14—1484 mai 29; vor. 1486 sept. 14—1491 apr. 20. Urmaşii săi au alcătuit fam. Boul2.
       *) El este probabil sluga domnească Dragoş, despre care Ştefan cel Mare spunea, la 1468 febr. 5, că l-a slujit cu credinţă (DIR, XIV —XV, p. 359). *) Doc. Bogdan, p. 293 — 294. V. şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice, unde Dragoş ptre. R. şi Dragoş Boul vor. slnt considerate două persoane diferite. Un alt Dragoş a fost pah. (1454 aug. 25 — 1456 iun. 30).
DRAGOŞ VITEAZUL (de la Neamţ). în sfat (uneori primul) 1392 mart. 30—1431 iun. 15. Copii: Costea al lui Dragoş sau Dragoşevici (şi el membru al sfatului la 1435 apr. 14), Giurgiu, Sima Drăguşanul, Alexa, Anuşca; fiică = Giurgiu Rotompan; fiică = Iachim Săcuianu şi mama lui Săcuianu m. pah.1.
       *) Doc. tnainte Ştefan, I, p. 87 şi II. p. 151 — 154 şi indice, doc. 1507 febr. 28 şi 1519 iun. 4 (DIR. XVI/l, p. 57. 141). La 1481 febr. 1 este amintit Danco, fiul lui Sima. şi nepoţii săi de soră: Giurge, Anuşca, Vasutca, Maria şi Neacşa (DIR, XV/2. p. 25). Despre urmaşii lui Dragoş v. şi Surete, XVIII, p. 100 şi XIX-XXI.
DUMA BRAEVICI (Brăescu), fiul lui Boris B. în sfat 1441 iun. 25 —1442 febr. 24; vor. 1442 apr. 5—1448 oct. 10; fără titlu (in sfat) 1449 mai 26. Absent din sfatul lui Bogdan al II-lea. Vor. 1452 sept. 7—1454 ian. 1; fără titlu (primul în sfat) 1455 febr. 81. Fuge cu Petru Aron în Polonia, de unde revine apoi la Ştefan cel Mare; in sfat 1458 oct. 10—1466 dec.2 (de la 1460 nov. 27 primul în sfat). La 1634 dec. 30 strănepoţii săi erau Nicolae şi Toader, fiii lui Ciurlic, nepoţii Anuşcăi3. în sec. XVII descendenţii săi au alcătuit fam. Brăescu.
       *) După această dată au continuat să apară în sfatul lui Petru Aron alţi doi boieri Duma, din care unul pîrc. *) Bogdan, Doc. Ştefan, indice, II şj Doc. înainte Ştefan, I, p. 29, II, p. 191-193 şi indice. 3) ASI, CCXXII/12.
DUMA BRUDUR, fiul lui Brudur1, nepotul lui Oană Giuratul; = Nastea, fiica lui Petre Brăescu2. Fără titlu 1469 febr. 9; cluc. 1480 sept. 15—1488 mart. 1; pîrc. H. 1496 ian. 24—1497
 270
 Moldova
mart. 20; pîrc. (şi fără titlu) în sfat 1498 sept. 24—1502 mart. 14. Fiu (?) Giurgea Brudur diac de vistierie la 15063.
       *) împreună cu fraţii săi, Pătru şi Oanea Brudur, avea satul Brudureşti „unde este casa lor“ (DIR. XV/2, p. 55 şi 364). *) Doc. 1480 sept. 15 (DIR. XV/2, p. 21). •) DIR. XVI/l. p. 48. V. şi Doc. Bogdan, p. 48 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. Despre strănepoţii lui Duma Brudur v. doc. din 1628 nov. 15 (ASB. ms. 646, f. 21).
DUMA ISĂESCU, fiul lui Isaia log.; = fiica lui Ştibor1. Fără titlu (în sfat) 1436 iun. 15—1446 ian. 25.
       1) Doc. înainte Ştefan, I, p. 347—349 şi II. indice. Un alt (?) Duma a fost vist. (1452 sept. 7 — 1453 febr. 23).
DUMA LIMBĂDULCE (Limbădulcevici sau Dulcescu), frate cu Mircea, şi el membru al sfatului1. Fără titlu (în sfat) 1435 oct. 8 —1443 mai 30 (cu întreruperi).
        *) Doo. înainte Ştefan, II, indice.
DUMA NEGRU (Ciornei), poate rudă cu Cîrstea Negru. Fără titlu (în sfat) 1434 apr. 24—1442 aug. 30; vor. (al lui Ştefan vodă) 1436 aug. 11—1438 aug. 18. Urmaşii săi au alcătuit fam. Scînteie la începutul sec. XVII1.
      1) Doc. înainte Ştefan, I, p. 527 — 528 şi II, indice.
DUMA (AL LUI VLAICU, VLAICULOVICI), fiul lui Vlaicu pîrc.1; văr cu Ştefan cel Mare, în sfatul căruia a fost prezent 33 de ani. Pîrc. H. 1469 oct. 20—1476 mai 22 (apare şi fără titlu, alături de tatăl său Vlaicu). Sol în Ungaria la 1475 împreună cu alţi boieri2. Pîrc. C.A. 1478 febr. 11—1480 sept. 17; pîrc. O. 1481 febr. 1—1484 mai 29; fără titlu şi pîrc. (în sfat) 1486 sept. 14 —1502 mart. 173 (de la 1490 ian. 4 primul martor în sfat). Răsplătit pentru slujbă de Ştefan cel Mare la 1488 apr. 54. Fiu, Dragoş, a cărui fiică Anuşca = Eremia m. vist6.
       *) Apare adeseori In sfatul lui Ştefan cel Mare alături de tatăl său Vlaicu (DIR, XIV—XV, p. 364—365 passim şi Costăchescu, Arderea, p. 34 — 37).
       *) Bogdan, Doc. Ştefan, II, p. 324 şi indice. 8) La 1492 oct. 10 e pîrc. H., iar la 1496 ian. pîrc. N. *) DIR, XV/2. p. 95. *) DIR. XVI/l. p. 321.
 Secolele XIV — XV
 271
DUMŞA, fiul Sorei, care era sora lui Ştefan cel Mare1. M. post. 1497 ian. 3—1499 nov. 26. + ante 1501 apr. 25, □ m-rea Probota2.
      *) DIR, XVI/l, p. 1 şi „I. Neculce", 1926-1927, p. 407. Sora = Isaia vor., tăiat de Ştefan cel Mare la 1471. *) BCMI. 1925, p. 290.
EREMIA. Post. 1481 oct. 15—1496 ian. 24; pîrc. N. 1497 ian. 20 —1513 mart. 71. A fost unul din dregătorii credincioşi lui Ştefan cel Mare.
      *) Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. în aceeaşi vreme există şi un Eremia vist., ajuns mare dregător în sec. XVI.
EZEREANU PETRU1. Com. 1454 aug. 25—1456 iun. 30. + în luptele din 1475—14762. Fiul său, Mircea Ezereanul, nu a fost dregător3, iar fiica sa (?) Iuliana = Luca Arbure port.
      x) Numit Ezereanu deoarece satele sale erau pe valea Ezerului. *) Pomelnicul m-rii Bistriţa (CI, 1932—1933, nr. 1, p. 51) *) Doc. inainte Ştefan, II, p. 547-548 şi Doc. Bogdan, p. 292-293.
FETE GOTCĂ, fiul lui pan Fete1. Fără titlu (în sfat) 1469 febr. 9; pîrc. R. 1470 febr. 8—1474 aug. 26; apare şi fără titlu (în sfat)
1475  apr. 14—1484 mai 29z. Fiul său, Moga, a avut trei fiice: Marena, Magda şi Anuşca3. Copiii Magdei: Nenciu, Ion, Maria şi Safta4.
      *) Amintit la 1440 aug. 6 (DIR, XIV-XV, p. 169). Un Fetea Negru a fost membru al sfatului la 1443 nov. 29 (Moldavia, p. 12;. *) Fără titlu apare de regulă înaintea pîrc. de Roman. s) Doc. Ştefinifă, p. 442, 445, DIR, XVI/l, p. 222. *) Ibid., II. p. 41. V. şi Bogdan, Doc. Ştefan, II. indice.
FÎRĂU (Furău, Forov, Forou). în sfat 1432 iun. 29, 1435 oct. 8 —1438 aug. 181. Fiica sa = Ivanco Ungureanul2.
     *) Leon Şimanschi, Precizări privind istoria Moldovei (1432—1447), AHA, VII, 1970. p. 62). ») Doc. 1466 febr. 18 (DIR. XIV-XV, p. 341). V. şi Doc. înainte Ştefan, II, indice (M. Costăchescu 11 consideră ungur).
FRATOVSCHI, v. Giurgiu din Frătăuţi. FRUNTEŞ ION, fiul lui Frunteş (?), nepotul lui Pătru F.; = Anuşca1. Stol. 1488; stol. 1489 mart. 13—1507 mai 11*; pîrc. N. 1508 febr. 1—dec. 15. + ante 1514 dec. 17. Nepoţii şi stră-
 272
Moldova
nepoţii Anuşcăi au fost Grigorcea Crăciun m. vor. şi fiii lui Ion Moţoc m. vor.3.
      *) Doc. Bogdan, p. 351—353. 2) Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. s) DIR, XVI/4, p. 150.
GANGUR RADU. Spăt. 1455 iul. 2—1456 mai—iun.; fără titlu (în sfat) 1466 sept. 15—1469 febr. 9; pîrc. O. 1470 febr. 8—1476 mai 22; fără titlu (în sfat) 1478 febr. 11; pîrc. O.
1479  mart. 8—1481 mart. 12; apare apoi în sfat fără titlu 1481 apr. 20—1492 mart. 17; pîrc. O. 1492 oct. 10—1493 nov. 4l. A avut una din cele mai lungi cariere de dregător membru al sfatului domnesc (aproape 40 de ani). Printre rudele sale se numără Ion Moţoc m. vor. în sec. XVI.
       x) Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice şi Costăchescu, Arderea, p. 47—48. După cum rezultă din pomelnicul m-rii Bistriţa (CI, 1932—1933, nr. 1, p. 42 şi 77), Gangur era rudă cu Neagu pîrc. C. în domnia lui Ştefan cel Mare, printre descendenţii lor din sec. XVI numărîndu-se fam. Moţoc.
GHERMAN1. Post. 1478 febr. 11—1480 sept. 17; pîrc. C.A. 1481 febr. 1—1484 iun. 8. După părerea lui Sever Zotta, ar fi un precursor, prin femei, al fam. Movilă2.
       *) Este alt personaj decît Hărman pîrc. 2) „Arh. gen.", II, 1913, p. 238.
GIURGIU DOLH1 (Jurj Lungul). Sol în Lituania la 1483 şi 14962. Vor. 1503 aug. 26—1506 mai 22 (apare primul în sfat).
       J) Probabil fiul lui Dolh port. S. (1466 — 1479). 2) Bogdan, Doc. Ştefan, II, p. 384, 390 — 395; v. şi indice.
GIURGIU DIN FRĂTĂUŢI (Fratovschi, Starostici sau Staroste), fiul lui Dragomir Albu1. Fără titlu (miluit pentru slujbă împreună cu patru fraţi ai săi) 1393 nov. 18; în sfat 1407 mart. 8—1439 oct. 28 (de la 1435 febr. 17 de obicei primul între membrii sfatului lui Iliaş voievod). Copii: Ivaşco, Steţco, Ianco şi Mihul al lui Staroste (Stărostici)2, acesta din urmă şi el membru al sfatului. Fiul lui Mihu, Fedco, a fost tatăl lui Stanciu Stărostescu, strămoşul fam. Prăjescu3.
        >) Doc. înainte Ştefan. I, p. 14-15, 244-247, 437 şi II, indice. *) DIR, XIV-XV, p. 75, 105. ») RIR, X, 1940, p. 176-177. V. şi C. I. Miclescu
        —  Prăjescu, Boieri moldoveni din veacul al XV-lea. Stanciu Stdrostescul fi Stanciu comisul (RIR, 1938, p. 175 — 177).
 Secolele XIV — XV
 273
GIURGIU JUMĂTATE (al lui Jumătate, Jumătate viei), fiul lui Oană J., şi el membru al sfatului şi frate cu Ştefu J.1. Vor.
1411  sept. 22, 1429 febr. 10—1433 ian. 28; fără titlu (în sfat) 1419 apr. 8—1433 iun. 15. Fiica sa s-a numit Marina2 = probabil cu Luca, fiul lui Petru log.
       *) DIR, XV/2, p. 176, Doc. înainte Ştefan, II, p. 305 — 306 şi indice. Bogdan, Doc. Ştefan, I, p. 499. *) Doc. cit. la nota 1.
GIURGIU PIATRĂ = Neaga1. în sfat 1435 apr. 14—1442 mart. 8 (cu intermitenţe). Fiica sa, Mala, a avut la rîndu-i o fiică, numită Urîta2.
      *) Doc. 1438 mart. 5 (DIR, XIV-XV, p. 153). ®) Doc. înainte Ştefan,
      II, p. 18-19 şi indice şi doc. 1490 mart. 3 (DIR, XV/2, p. 124).
GÎRDOVICI, v. Isaia al lui Gîrdea.
GOIAN. Com. 1448 iul. 15—oct. 10; pah. 1451 dec. 21—1453 iul. 20; fără titlu (in sfat) 1455 iul. 2; vor. 1457 sept. 8—1463 apr. 15; pîrc. H. 1464 apr. 28—1467 ian. 1; fără titlu (în sfat)
1467  ian. 10—sept. 11; pîrc. C. 1468 sept. 12—1470 nov. 261. Fiul său, Ivaşco Goenescul (?), a fost şi el membru al sfatului2.
      l) Cost&chescu, Arderea, p. 38—39 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. 2) Răsplătit pentru slujbă la 1459 ian. 13 (DIR, XIV-XV, p. 303).
GOTCĂ, v. Fete Gotcă.
GRINCO (Hrinco). Fără titlu (în sfat) 1407 mart. 8—1425 mai 12 (uneori apare primul în sfat). Copii: Ivaşco al lui Hrinco sau Hrincovici, şi el membru al sfatului domnesc, şi Boris Hrincovici1.
       *) Doc. înainte Ştefan, II, indice. La 1456 iun. 13 este amintit ca martor al sfatului un alt boier Grinco, numit de la Mamorniţa.
GROZA AL LUI MICOTĂ (Micotici), fiul lui Micotă, şi el membru al sfatului. Com. 1478 febr. 11—1484 mai 29; pire. O. 1486 sept. 14—1491 apr. 20. Fiica sa = Vlad pîrc.1.
      *) Doc. Ştefan, p. 71 — 72 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. Despre urmaşii săi v. doc. din 1575 dec. 14 (DIR, XVI/2, p. 61); acest doc. pomeneşte de Sanda şi sora ei, Drăguţa, fiicele Mariţei, nepoatele lui Vlad pîrc. cel bătrîn; cele două surori şi-au vlndut un sat „cînd s-au răscumpărat ele din robie de la tătari".
 274
 HĂRMAN, fiul unui frate al lui Oţel pisarul, ajuns membru al sfatului1; = Nasta, fiica lui Costea, nepoata lui Oană vor.2; cumnat cu Şandru com. lui Ştefan cel Mare.
 Fără titlu 1463 apr. 15, 1468 sept. 24; cluc. (în sfat) 1469 iun. 5; pîrc. C.A. 1475 apr. 25—1480 sept. 15; fără titlu şi pîrc. (în sfat) 1481 febr. 1—1499 sept. 18*. Membru al soliei trimise la Cracovia în apr. 1499 pentru încheierea păcii cu Polonia4. După părerea lui O. Gorka, el ar fi fost autorul cronicii numită moldo-germană, deşi nu a fost german. Copii: Baico, Petru com., Draga (Drăghina) = Cozma Şarpe m. post.; Fetina = Ioanăş6, cu care a avut pe Mateiaş st., ai cărui fii au fostToader diac, Olena şi Sofica6.
      *) DIR, XIV-XV, p. 328. El nu este german de origine, aşa cum au crezut unii; fratele său s-a numit Toader (doc. 1489 oct. 14, DIR, XV/2, p. 113). V. şi Doc. Bogdan, p. 161 — 164, 171 — 174, Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice, „I. Neculce", 1930, p. 46-47 şi CI, 1929-1931, p. 49-50. *) DIR, XV/2, p. 145. 3) După el a urmat ca pîrc. C. A. un anume Gherman (1481 febr. 1
      — 1484 iun. 8), care înainte fusese post. (1478 febr. 11 — 1480 sept. 17). «) Bogdan, Doc. Ştefan, II, p. 415. *) DIR, XVI/l, p. 103. •) Ibid., XVI/4, p. 4. La 1487 mart. 7 este amintit Şteful, fiul lui pan Hărman, şi Marina = Mihail Rugaşevici (DIR, XV/2, p. 65).
 HĂRMANOVICI, v. Petrică al lui Hărman.
 HODCO AL LUI COSTEA (Costici, de la Mamorniţa), fiul lui Costea; frate cu Leu, şi el membru al sfatului; = Vasutca1. Fără titlu (în sfat) 1428 febr. 16—apr. 15; post. 1428 iul. 8— 1429 sept. 1; răsplătit pentru slujbă la 1433 nov. 162; fără titlu (în sfat) 1436 mai 23—1438 iun. 203.
       ») DIR. XIV-XV, p. 106. V. şi Doc. înainte Ştefan, I, p. 371-372. *) DIR, XIV —XV, p. 106. *) Despre numeroşii săi urmaşi şi ai fratelui său Leu v. doc. din 1492 nov. 24 (DIR, XV/2, p. 182).
 HODCO ŞT1BOR. Vor. 1455 iul. 2—1456 iun. 30. Apare apoi fără titlu (în sfat) 1458 febr. 13—1461 aug. 8. Fiul (?) său Ştibor = Maruşca, fiica lui Şteful Jumătate1.
       ») DIR, XV/2, p. 21.
 HRANĂ. Vor. 1478 febr. 11—1484 mai 29. O rudă a sa, Sima Hrană, a murit în războaiele cu turcii1, iar un fiu (?) al său, numit tot Hrană, a fost m. vor. în sec. XVI.
      *) CI, 1932-1933, nr. 1, p. 51.
 Secolele XIV — XV
 275
HRINCO, v. Grinco.
HRINCOVICI, v. Ivaşco al lui Hrinco.
HUDICI PETRU, fiul (?) lui Druja H. şi el membru al sfatului1, în sfat 1433 iun. 15—1449 aug. 3 (cu intermitenţe); vor. 1435 apr. 14, 1436 apr. 21—1442 sept. 8. Fratele său, Roman Hudici, a fost şi el membru al sfatului (1437)2. Fiul lui Petru, Iaţco, de asemenea membru al sfatului, iar o fiică a sa = boierul Şandru3.
       *) Doc. inainte Ştefan, I, p. 406 — 409 şi II, indice. Doc. Bogdan, p. 279 — 280. ») V. şi Moldavia, p. 7. ») DIR, XIV-XV, p. 263 (doc. 1453 iun. 20).
HUDICI IAŢCO (Iachim)1, fiul lui Petru H.2. Boier 1435 iun. 20; în sfat 1464 nov. 2—1492 nov. 24 (cu intermitenţe) (singurul boier care apare în sfatul lui Ştefan cel Mare vreme atît de îndelungată fără dregătorie). Copii: Marena, Nastea3, Ion Movilă m. log. şi Vascan Movilă pîrc.4. El este întemeietorul fam. Movilă sau Moghilă, care a dat o dinastie Moldovei.
       *) Aşa i se spune la 1467 ian. 10 (DIR, XIV —XV, p. 355). *) Doc. 1453 iun. 20 (DIR, XIV —XV. p. 263). V. şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. Costăchescu, Arderea, p. 50 şi Doc. Bogdan, p. 277 — 278. *) DIR, XVI/l, p. 81. *) DIR, XVI/3, p. 181,   193.
HURU ILEA, fiul unei fiice a           lui Nan  cluc.1. Com. 1471 aug.
13—1476 mai 22. Copii: Oană            med., Dragoş,    Stana şi       Marta,
care erau rude cu Oană Ureche2. Copiii          săi: Oană med.,         Efrim
şi Danciu, au fost dregători în sec. XVI.
       x) Costăchescu, Doc. Bogdan, p. 161, Doc. Ştefan, p. 86 — 87 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. *) DIR, XVI/l, p. 114.
IACHIM O VICI, v. Petrică al lui Iachim.
IACUŞ, rudă cu Hodco al lui Costea. Vist. 1423 mart. 31—1431 febr. 6. Copii: Ioanăş şi Marena = Cozma al lui Şandru sau Şan-drovici, şi el membru al sfatului. Fiul lui Ioanăş, Şteful, a fost pîrc. H.f iar rudele Marenei au fost boierii Grincovici din sec. XVI1.
       1) DIR, XV/2, p. 18 şi XVI/l, p. 85. Doc. Bogdan, p. 264-265 şi Doc. Ştefinifă, p. 202.
IAŢCO, v. Hudici Iaţco.
IGNATIE, v. Iuga.
ILEA, v. Huru Ilea.
 276
 Moldova
ILIAŞ (al lui Dumitru, Dimitrovschi), fiul lui Dumitru1. Pah. 1407 oct. 6—1429 iun. 19 (cu intermitenţe); spăt. (el?) 1437 mai 15—1442 febr. 24*. Copii: Andreico, Luca şet. şi Pîntecel, a cărui fiică Maruşca = Costea posadnic, membru în sfatul lui Ştefan cel Mare3.
      *) Doc. înainte Ştefan, I, p. 418—419, II, p. 137 şi indice şi Doc. Bogdan, p. 292. 2) Un alt boier Iliaş (Modruz) a fost pîrc. S. la începutul domniei lui Ştefan cel Mare. ®) DIR, XVI/l, p. 254.
ION, v. Boureanu Ion, Bucium Ion, Dobrul Ion, Frunteş Ion, Oană, Tăutu Ion.
ISAC1. Vist. (poate II) 1490 mart. 15; vist. 1491 oct. 15—1508 dec. 15. Solul lui Ştefan cel Mare la regele Poloniei la 1497, închis la Liov2; din nou sol la poloni la 1506 pentru a cere în căsătorie, în numele lui Bogdan al III-lea, pe sora regelui polon3; pîrc. R. 1510 ian. 22, cînd era din nou sol în Polonia4. M. log. 1513 mart. 5—1515 dec. 21; fără titlu (primul în sfat) 1517 oct. 7—1523 mart. 15. Fiica sa, Nastasia, a avut patru copii: Luca, Isac, Drăghici şi Salomia6. Urmaşii săi nu au fost dregători.
      l) Avea în proprietate satul Dolheşti, fost al lui Şendrea. V. Doc. Ştefan, p. 145—148 şi Doc. Bogdan, p. 319 — 320. *) Cronicile, p. 20, 37 şi Ureche, p. 110. s) Doc. Bogdan, p. 440 — 445. 4) Ibid., p. 454 şi urm. V. şi p. 509 — 510, unde se spune ci a fost vameş de Suceava. 6) Doc. 1554 apr. 13 (DIR, XVI/2, p. 55).
ISAIA AL LUI GÎRDEA (Gîrdovici, de la Baia), fiul lui Gîrdea grămătic1. Log. 1409 ian. 28—1424 febr. 16; pah. 1424 aug. 26—1428 dec. 28; fără titlu (în sfat) 1425 ian. 30, 1428 iul.
24—1439 oct. 26. Copii: Duma Isăescu, membru al sfatului (1436—1446), Şendrea, Giurgiu stol., a cărui fiică Muşa = Zbiarea pîrc.2. Un alt fiu este probabil Ivan Isăescu pit., sol al lui Ştefan cel Mare3.
       *) Doc. înainte Ştefan, I, p. 347 — 349 şi II, indice (unde log. şi pah. sînt două persoane diferite). 2) Despre urmaşii lor v. doc. din 1489 mart. 14 (DIR, XV/2, p. 110). 3) Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice.
ISAIA = Sora, sora lui Ştefan cel Mare1. Post. 1457 sept. 8— 1458 febr. 13; pîrc. N. 1458 apr. 12—1464 nov. 22; pîrc. C. 1465 apr. 11—1467 oct. 2; vor. 1467 dec.—1470 nov. 26. Cronicarul afirmă că el ar fi trădat pe Ştefan cel Mare — cumnatul său —
 Secolele XIV — XV
 277
în lupta de la Baia (dec. 1467), uşurînd retragerea resturilor armatei maghiare3; este însă mult mai probabil că trădătorul a fost Crasnăş, care a dispărut din sfat după luptă; a fost ucis din porunca lui Ştefan cel Mare la Vaslui, la 1471 ian. 164. Fiul său, Dumşa post.
        *) Costăchescu, Arderea, p. 40 şi Doc. Ştefan, p. 14—15. *) Trecut ca „mar-chio" la 1468 iul. 10 (Bogdan, Doc. Ştefan, II, p. 299). *) Cronicile, p. 29.
        4) Ibid., p. 17 şi Ureche, p. 96. Uciderea sa a provocat unele discuţii în istoriografia noastră, unii istorici (B. T. Cimpina) punînd-o în legătură cu trădarea de la Baia, alţii (C. Cihodaru) considerînd-o urmarea unui fapt mai recent, şi anume a expediţiei maghiare în Mold. la 1470 („Studii şi cerc. ştiinţifice" — Iaşi, istorie, 1957, fasc. 1, p. 15—16).
IUGA (Ignatie)1 = Nastea, fiica lui Steţco Dămăcuş. Vist. 1458 oct. 26—1479 sept. 20* (apare în sfat împreună cu socrul său); fără titlu sau vist. (fost) (in sfat) 1480 aug. 29—1484 mai 29. Copii: Mihu şi Sofia (Sobţea)*.
       >) Aşa îşi spune la 1462 (DIR. XIV, p. 316). *) In acelaşi timp mai este un Iuga post. (1469 iun. 5 - 1476 mai 22). ») DIR. XIV-XV, p. 316-317, XV/2, p. 294, Costăchescu, Arderea, p. 54 — 56 şi Bogdan, Doc. Ştefan,
       II, indice.
IURGH1CI. Pire. C.A. 1443 mart. 6—mai 30; apare apoi in sfat fără titlu pină la 1447 ian. 14. O fiică a sa = Oancea log., care apare în sfat alături de socrul său1. Partizan probabil al lui Alexăndrel vodă, ca şi ginerele său.
       *) DIR, XIV-XV, p. 186 şi Doc. tnainU Ştefan. II, indice.
IVAN, v. Ciocîrlie Ivan, Cupcici Ivan.
IVAŞCO AL LUI BRATEI (Brateevici), fiul lui Bratei log.1. Log. 1419 apr. 8—1430 febr. 21.
       Doc. înainte Ştefan, II, indice.
IVAŞCO AL LUI HRINCO (Hrincovici), fiul lui Grinco sau Hrinco, fost şi el membru al sfatului1; = Vasutca, fiica lui Cozma al lui Şandru. Fără titlu (in sfat) 1467 ian. 10—1479febr. 11*. Urmaşul său a fost Grincovici pîrc. H. în sec. XVI.
       i) Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice, Doc. Bogdan, p. 54 fi Costăchescu, Arderea, p. 52. *) In ultimele doc. apare un alt dregător cu numele de pan Ivaşco, care a fost pire. C. (DIR, XV/2, p. 7, 9, 11 etc.).
 278
JULICI, v. Oană Pîntece.
JUMĂTATE, v. Giurgiu Jumătate, Oană Jumătate şi Şteful Jumătate.
JURJ, v. Giurgiu.
LIMBĂDULCE, v. Duma Limbădulce.
LUCA. Stol. 1464 sept. 12—1470 iul. 18;pîrc. C.A. 1471 aug. 13 —1476 mai 22. + probabil în lupta de la Valea Albă (1476)1.
      *) Costăchescu, Arderea, p. 57, 73 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice.
LUCA, v. Arbure Luca.
MANOIL (Manoil cel Mare, Manoil de la Hotin). Membru al sfatului 1436 mai 23—1438 ian. 17x; pîrc. H. (şi Manoil cel Mare) 1438 iun. 20—1448 febr. 23, cînd se afla la Colomeia cu Roman al II-lea, de unde revine la Alexăndrel; in sfat 1449 mai 26—1456 iun. 8. Pleacă cu Petru Aron, de unde revine; in sfatul lui Ştefan cel Mare 1457 sept. 8—1467 ian. 10 (uneori ca f. pîrc. N. sau H.); de la 1458—1460 iun. primul în sfat, înaintea lui Vlaicu, care era unchiul lui Ştefan cel Mare, ceea ce dovedeşte că era un boier important.
       *) în aceeaşi vreme in sfat mai apar: Manoil Grecul sau Protopopovici (1436 — 1438, 1447), Manoil Glrbov (1440 — 1445), poate acelaşi cu primul, şi Manoil Şerbici (1443). V. şi Doc. inainte Ştefan, p. 197 — 199 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice.
MICOTĂ. Pire. R. 1483 apr. 12—1484 iun. 8; pîrc. N. 1486 nov. 21—1495 mart. 191. □ m-rea Neamţ (1495)3. Fiul său(?), Groza al lui Micotă sau Micotici, a fost şi el dregător.
       *) Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. *) Iorga N., Contribuţii la istoria bisericii noastre, p. 5 şi Notiţe istorice, p. 4. Hatra de mormînt a fost puşi de Ştefan cel Mare.
MICOTICI, v. Groza al lui Micotă.
MIHAIL DE LA DOROHOI, cel mai bogat boier al vremii sale, proprietar a 52 de sate1. Fără titlu (în sfat) 1407 mart. 8— 1434 ian. 29 (de la 1415 apr. 13 primul).
        l) Doc. 1437 dec. 20, ctnd — deşi nu mai este In sfat — se spune c& slujise lui Alexandru cel Bun, iar atunci slujea pe cei doi fii ai acestuia (DIR, XIV —XV, p. 147). V. şi M. Costăchescu. Mihail de la Dorohoi ţi satele lui (..I. Neculce", 1926-1927, p. 345-352) şi Doc. tnainteŞtefan. I.p. 554-556.
 Secolele XIV — XV
 279
MIHAI (MIHU), fiul lui popa Iuga1. Grămătic 1422 dec. 25; log. şi pisar (scrie şi hrisoave) 1425 ian. 30—1443 mai 30*; log. 1443 nov. 29—1456 iun. 30 (cu întreruperi). Fiind unul din cei mai reprezentativi boieri ai vremii sale, trimis de boierii moldoveni cu primul haraci la sultan în primăvara anului 14563, după ce primise un înscris că nu va fi tras la răspundere pentru aceasta. La venirea ca domn al lui Ştefan cel Mare, a plecat în Polonia4, de unde a refuzat să se întoarcă, cu toate insistenţele domnului, care-i promitea că îl va ţine „la mare cinste"5. Fiica sa s-a numit Măruşca8. A avut şi trei fraţi: Duma aprod şi post., Sica şi Tador grămătic7.
       *) Doc. înainte Ştefan, indice. V. şi N. Grigoraş, Logofătul Mihul, Buc., 1945 (extras din „Studii şi cerc. ist."), C.V. Dimitriu,C7n mare boier moldovean din prima jumătate a secolului al XV-lea: logofătul Mihail-Mihu, Buc., 1932, 64 p. şi Doc. înainte Ştefan, I, p. 501 — 506, unde M. Costăchescu crede că s-a întors în ţară. şi a murit în 1470. *) La 1443 mart. 6, Ştefan voievod declara că Mihul pisar „ne-a slujit în toate locurile drept şi credincios" (DIR, XIV-XV, p. 185). V. şi doc. din 1445 febr. 18 (ibid.. p. 206-207). *) Ibid., p. 287. în această VTeme era cel mai influent boier din ţară. La 1453 iun. 30 Alexăndrel vodă îl numeşte „prieten drept şi credincios", formulă neobişnuită între domn şi boierii săi (ibid., p. 263); v. şi p. 276 — 277, unde Petru Aron recunoaşte şi el serviciile aduse de Mihu log. 4) Doc. înainte Ştefan, II. p. 806 — 808. In Polonia el avea o moşie, Lubkowicze, înzestrată cu privilegii de la regele Cazimir al IV-lea, precum şi dreptul de a face comerţ cu diverse obiecte lără a plăti vamă (Hurmuzaki, II/2, p. 125 şi 132). *) Bogdan, Doc. Ştefan, II, p. 257-258, 269-271, 305-308. •) Doc. 1490 mart. 15 (DIR. XV/2, p. 129). 7) E. Turdeanu. Manuscrisele slave din timpul lui Ştefan cel Mare, p. 137, DIR, XIV —XV, p. 194 şi 264, Hurmuzaki, II/2, p. 143.
MIHUL AL LUI STAROSTE (Stărostici), fiul lui Giurgiu din Frătăuţi staroste1. In sfatul mai larg de la Vaslui, primăvara 1456*. Copii: Dobrullog., Fedco Stărostescu şi Ana. Fiii lui Fedco: Stanciu, Ivanco şi Isaico Stărostici3. Stanciu Stărostescu a fost strămoşul fam. Prăjescu care a dat numeroşi dregători în sec. XVI—XVII4.
       l) RIR, 1940, p. 177. *) In aceeaşi vreme mai există un Mihn stol. (1455 iul. 2-1456 iun. 30). ») DIR, XV/2. p. 20 (doc. 1489 oct. 14) şi Doc. tnainte Ştefan, II, indice. Acest Stanciu este alt personaj decît Stanciu pîrc. din acea vreme. 4) V. doc. din 1603 apr. 22 (DIR, XVII/l, p. 95).
MOGHILĂ COZ AIA (Movilă), după părerea lui Neculce, fost aprodul Purece, făcut boier de Ştefan cel Mare1. Aprod 1484, cînd a salvat viaţa lui Ştefan cel Mare in lupta cu Hroiot sau Hronoda1; făcut apoi arm. ca răsplată; pah. 1490 mart. 16—
 280
 Moldova
1507  mai 11; fără titlu (în sfat) 1508 febr. 2—1513 mart. 7. Nu a fost strămoşul fam. Movilă, aşa cum s-a crezut3.
       *) Neculce, p. 10. în aceeaşi vreme, însă, există şi un dregător cu numele Purece, care a fost spăt. şi pîrc. H. (1491 — 1494), cu care e posibil să fi fost confundat în legendă. 2) Cronicile, p. 36. V. şi Bogdan, Doc. Ştefan,
       II,  indice şi Doc. Bogdan, p. 101 — 107. 3) Informaţia greşită porneşte de la I. Neculce, care afirmă că „dintru acel Pureci aprodul s-au tras neamul Movileştilor, de au agiunsu de au fost şi domni dintru acel neam". V. şi CI. 1925, p. 179-180 şi „Arh. gen.", II, 1913, p. 238. V. şi mai jos, sec. XVI, fam. Movilă.
NEAGOE (Micul), văr cu Vană Paşco. Grămătic 1422 mart. 12—
1424    febr. 26; log. 1426 mai 22—1448 oct. 10 (cu întreruperi). Nu a avut copii; nepoţii săi au fost Manoil Paşco şi fratele său, Toader1.
       x) Doc. înainte Ştefan, II, p. 481 — 484 şi indice.
NEAGU. Com. 1465 mart. 3—1470 nov. 26; pîrc. C. 1471 aug. 13—1478 febr. 77; apare apoi în sfat fără titlu 1479 mart. 4— 1490 mart. 17 (în ultimele doc. este citat ca primul martor al sfatului domnesc). Fiica sa s-a numit Mărenca1, iar printre urmaşii săi se numără şi Ion Moţoc m. vor. în sec. XVI.
      *) DIR, XV/2, p. 77 (doc. 1488), Costăchescu, Arderea, p. 57 — 58 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice.
NEGREA (Negru de la Bîrlad, Bîrlădeanu). Vor. 1403 ian. 7—
1412  febr. 19; fără titlu (în sfat) pînă la 1429 sept. 14; vor. 1425 ian. 30—mai 12. Fiica sa Ana = Oană1.
       *) Doc. înainte Ştefan, I, p. 89—90. 334—335 şi II, indice.
NEGRILĂ (Negrilaş), nepotul lui Danciu stol. (P)1. Pah. 1427 oct. 15—1431 iun. 16; vor. 1433 nov. 3—nov. 16; fără titlu (în sfat) 1434 ian. 29—1436 aug. 20; vor. 1436 dec. 7—1439 oct. 28; fără titlu (in sfat) 1442 febr. 24—1447 febr. 11.
       *) Doc. înainte Ştefan, II, p. 277—280 şi indice.
NEGRILĂ (Negru), fiul precedentului (?). Pah. 1462 apr. 20— 1470 nov. 26. Tăiat din porunca lui Ştefan cel Mare, la Vaslui, la 1471 ian. 161, sub acuzaţia de hiclenie.
       x) Cronicile, p. 17, Ureche, p. 96, Costăchescu, Arderea, p. 56 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice.
 Secolele XIV — XV
 281
 NEGRILĂ, fiul precedentului (?). Pîrc. H. 1498 sept. 24—1508 dec. 15; fără titlu (in sfat) 1513 mart. 5 — <1530> apr. 23l. Unul din boierii credincioşi lui Ştefan cel Mare şi urmaşilor săi, care l-au păstrat vreme îndelungată în sfat.
       *) Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice, Doc. Bogdan, indice. Despre strănepoţii săi v. DIR. XVII/4, p. 127.
 NEGRU, v. Cîrstea Negru, Duma Negru.
 NEM1RCA, v. Ciortorinschi Nemirca.
 NESTEAC. Fără titlu (in sfat) 1411 sept. 22—1428 dec. 28 (cu întreruperi). Fiii săi, Paşco şi Boguş, au fost şi ei membri ai sfatului domnesc1.
      1) Doc. inainte Ştefan, II, p. 484 — 485; v. şi indice şi Moldavia, p. 12.
 NESTEACOVICI, v. Boguş al lui Nesteac.
 NETEDUL, v. Braţul Netedul.
 OANĂ JUMĂTATE (Ion). în sfat 1403 ian. 7—1415 iul. 14. Fiii săi: Şteful, Mîndrea şi Giurgiu Jumătate, au fost şi ei membri ai sfatului1.
       *) Doc. înainte Ştefan, I, p. 304 — 307 şi II, indice, Bogdan, Doc. Ştefan.
       I, p. 499 şi II, indice, Costăchescu, Doc. Ştefan, p. 168 şi Surete, XV. p. 35.
 OANĂ (Vană, Ivan, Vană de la Tulova)1. în sfat 1397 febr. 3—
 1425     mai 12 (uneori ca vor. Suceava 1411—1423). + ante 1428 dec. 28. A fost ctitorul primei fundaţii de la m-rea Humor (ante 1415). Copii: Stanciu post. şi Lazăr (şi ei membri ai sfatului, 1432—1453) şi Costea; Lazăr a avut o fiică Ana = Şandru pîrc. şi un fiu Sima, iar Costea pe Nastea = Hărman pîrc., Toma pah. şi Ilea2.
       x) Pe Tulova îşi avea curtea de reşedinţă (DIR, XIV —XV, p. 83). *) M. Costăchescu, Neamul lui Oană, dvornic de Suceava, si satele lui (CI, 1929 — 1931, p. 41-79), DIR, XIV-XV, p. 73, 83, Doc. înainte Ştefan. I, p. 236-237, 278-279 şi II, indice.
 OANĂ (VANĂ) PÎNTECE (Vană Julici)1, fiul lui Danciu Julici-Pîntece; frate cu Giulea Pîntece2. în sfat 1443 mart. 6—1448 febr. 23, cînd se afla la Colomeia printre boierii lui Roman al II-lea; revine la Alexăndrel; în sfat 1449 iun. 5—1457 sept. 13,
 282
 Moldova
 dată după care dispare (în sfatul lui Petru Aron apare uneori ca primul boier). Copii: Giurca Pîntece, Petriman şi Sofica8.
       *) Uneori i se spune Oană Julici (doc. 1452 dec. 21, DIR, XIV —XV, p. 253); de obicei Oană Pîntece.*) Doc. înainte Ştefan, II, p. 381 — 384 şi indice şi doc. 1465 apr. 11 (DIR, XIV-XV, p. 338). *) Doc. 1495 mart. 16 şi 1529 mart. 25 (DIR. XV/2, p. 245 şi XVI/l, p. 317).
OANĂ (ION) UREACHE (Ureacle), fiul lui Petru Ureacle (?) şi el membru al sfatului de la 1412 febr. 191. Păhărnicel 1435 ian. 3; fără titlu (în sfat) 1435 apr. 14—1446 iul. 202. Strămoşul probabil al fam. Ureche din sec. XVI3.
       *) Doc. înainte Ştefan, I, p. 539 — 540 şi II, indice. a) La 1443 nov. 29
       apar In sfat trei boieri cu numele Oană: Oană Ureacle, Oană al lui Danciu
       sau Danciulovici şi Oană port. (Moldavia, p. 12). *) V. bibliografia de la Nestor Ureche, sec. XVI.
OANCEA (Vancea) = fiica lui Iurghici pîrc. C.A.1. Grămătic (diac) 1423 mart. 31—1435 mai 12; log. 1436 apr. 21—1449 iun.           5 (apare alături de socrul său, cu întreruperi). Partizan      al
lui Alexăndrel, a fost ucis de Bogdan             al II-lea   în lupta de     la
Tămăşeni (12 oct. 1449)2.
       *) DIR, XIV —XV, p. 186 şi Doc. înainte Ştefan, II, indice. *) Cronicile, p. 15.
ORĂŞ, v. Costea Orăş.
OŢEL (Olovenco), unchiul lui Hărman pîrc.1. Grămătic (scrie doc.) 1436 apr. 21—iun. 13; adept al lui Bogdan al II-lea; în sfat 1451 iun. 13—iul. 31, 1457 sept. — 1458 apr. 12 (apare uneori cu numele Olovenco)1. Fiica, Cîrstina8. Nepotul său de frate, Hărman pîrc., a fost unul din boierii credincioşi ai h i Ştefan cel Mare.
      >) Doc. 1463 apr. 13 (DIR, XIV-XV, p. 328) şi Doc. înainU Ştefan, II. indice. La 1464 iun. 11 este amintit Petre Oţel = Cerna, fiica lui Pentelei (DIR. XIV-XV. p. 333). ») După părerea lui I. Bogdan, Oţel = Olovenco de la olovo = plumb (Doc. Ştefan, II. indice). *) Doc. cit. din 1463, clnd Ştefan li spune „boierul nostru credincios".
PERECHICIU, v. Costea Perechiciu.
 Secolele XIV — XV
 283
PETRE, frate (?) cu Oană1. Spăt. 1436 mai 5—1446 ian. 25; pire. C.A. (el?) 1449 mai 262. Fiice: Magdalena şi Vasutca3.
      *) Doc. înainte Ştefan, II, p. 302 şi indice şi Doc. Bogdan, p. 344. 2) Un Petrică a fost com. de la 1453 ian. 22-1455 febr. 8. 3) Doc. 1514 dec. 17 (DIR, XVI/l. p. 93).
PETRICÂ AL LUI HĂRMAN (Hărmanovici), fiul lui Hărman pîrc.1. Com. 1492 oct. 10—1508 dec. 15. Răsplătit pentru slujbă la 1493 mart. 152. + ante 1513 mart. 7. Fiul său, Vasco, nu a fost dregător3.
      l) Doc. Bogdan, p. 318 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. *) DIR, XIV— XV, p. 195. 8) DIR, XVI/l. p. 86.
PETRICĂ AL LUI IACHIM (Iachimovici, Iachimescu), fiul lui Iachim (fratele lui Ştefan cel Mare?)1; frate cu Vasco al lui Iachim, şi el membru al sfatului2. în sfat 1453 iun. 20, 1458 sept. 5—1474 aug. 263 (cu intermitenţe). + probabil în lupta de la Vaslui (1475).
      *) Costăchescu, Arderea, p. 51—52, Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. *) Doc. 1467 ian. 1 (DIR, XIV-XV, p. 354). s) Uneori apare doar cu numele de pan Petric sau Petrică (ibid., p. 308, 309).
PETRU. Pah. (acelaşi?) 1443 nov. 29—1449 oct. 10l; log. 1451 iun. 15—1456 iun. 30 (apare în sfat şi ca f. log.). Fiul său Luca = Marina2 (fiica lui Giurgiu Jumătate?).
       *) Petru pîrc. C. A., frate cu Costea vor., este amintit în sfat Ia 1449 mai 26, alături de un alt Petru vist. şi de Petru Hudici (DIR, XIV —XV, p. 241). 2) Doc. 1464 apr. 28, prin care Luca a fost răsplătit pentru slujbă de Ştefan cel Mare (DIR, XIV-XV, p. 331). V. şi Doc. înainte Ştefan,
       II, indice.
PETRU, fiul lui Andriţă1; = Chiraca. Stol. 1473 oct. 14; stol. 1478 febr. 11—1484 mai 29, 1486 nov. 21—1487 mart. 8. Fiul său, Gavril Calapod, nu a fost dregător2.
       *) Tatăl său a fost ucis de Petru Ponici, iar fiica acestuia l-a despăgubit cu un sat pe Petru stol. (doc. 1473 oct. 14, DIR, XIV—XV, p. 398). *) Doc. Stefinifă, p. 369, 372 şi DIR, XVI/l, p. 203.
PETRU, v. Ezereanu Petru, Hudici Petru.
PETRU PONICI, fiul lui Stanciu Ponici (?) şi el membru al sfatului. în sfat 1453 iun. 20; pire. Suceava 1455 iul. 2—1457
 284
Moldova
sept. 81; fără titlu (in sfat) 1458 apr. 12—1466 aug. 28. Fiica sa a fost Ilca2, iar nepotul său, pan Laţco = fiica lui Romaşco, ce era ginerele „marelui pan" Drăgoi de la sfîrşitul sec. XIV3.
      *) La această dată în sfat sînt doi pîrcălabi cu numele Petru (DIR, XIV-XV, p. 291). 2) Ibid,., p. 398 (doc. 1473 oct. 14, unde se spune că Petru Ponici ucisese un om, Andriţă, tatăl lui Petru com.). 3) Ibid., p. 327. V. şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice.
PIATRĂ, v. Giurgiu Piatră. PÎNTECE, v. Oană Pîntece. PONICI, v. Petru Ponici.
PURECE, fiul lui Şandru de la Dorohoi zis şi Tolocico(P); frate cu Ivanco Tolocico1. Spăt. 1491 febr. 26; pire. H. 1493 nov. 4— 1494 mart. 11.
      !) Doc. 1491 febr. 26 (DIR, XV/2, p. 157). V. şi Bogdan, Doc. Ştefan,
      II, indice. Este posibil ca de el să fie vorba în legenda lui Neculce cu Purece devenit Movilă.
RADU, v. Gangur Radu. ROMAN, v. Dajbog Roman. ROTUMPAN STANISLAV (Rotompan). Fără titlu (in sfat) 1387 sept. 271—1413 iul. 6 (uneori apare primul în sfat). Fiul său a fost Giurgiu Rotumpan2.
       J) La această dată se găsea printre „supremi consiliari" ai lui Petru Muşat (Doc. înainte Ştefan, II, p. 601). *) Ibid., indice. La 1465 apr. 11 acesta vindea un sat (DIR, XIV-XV, p. 338).
SIMA, v. Boldur Sima. SIMA (Simon), văr cu Şandru Negru. Log. 1436 aug. 20—1446 mart. 51. Fiul său, Miclea, nu a fost dregător, ca şi urmaşii săi2.
       *) în aceeaşi vreme în sfat este şi un Sima vor. (1443 apr. 16 — 1445 apr. 5). *) Doc. 1554 apr. 24 (DIR. XVI/2, p. 76). V. şi Doc. înainte Ştefan. II, p. 116—117 şi indice.
SIN (de la Hotin) = nepoata lui Mihăilaş1. Vor. (Sinea) 1443 mai 7; stol. 1454 aug. 25; fără titlu (în sfat) 1455 iul. 2—1458
 Secolele XIV — XV
 285
febr. 13 (uneori i se spune de la Hotin2, deşi în sfat este şi Manoil de la Hotin). Dispare la începutul domniei lui Ştefan cel Mare.
      !) Doc. 1456 iun. 8 (DIR, XIV-XV, p. 288). 2) Ibid., p. 281. Nu ştiu dacă este acelaşi cu Sin cluc., membru în sfat la 1467 iun. 30. Despre urmaşii lui Sin „clucinic" v. doc. din 1554 mai 5 (DIR, XVI/2, p. 63). Un Stanciu Sinescu a fost răsplătit pentru slujbă la 1458 nov. 11 (DIR, XIV —XV, p. 300). V. şi Doc. înainte Ştefan, II, indice.
 SIN (SINCO) AL LUI BÎRLEA (Bîrlici), fiul lui Burlă sau Bîrlă, şi el membru al sfatului la 13871. în sfat 1393 nov. 18—1411 sept. 22. Predecesorul fam. Burlă. Fiul său, Stan B., în sfat.
        x) Doc. înainte Ştefan, II, indice.
 STAN AL LUI BÎRLEA (Bîrlici), fiul lui Sin B.1. în sfat 1407 oct. 6—1439 oct.
       *) Doc. înainte Ştefan, II, indice.
 STANCIU, fiul lui Oană de la Tulova, fost şi el membru al sfatului1. în sfat (fără titlu) 1432 ian. 4—1436; post. 1436 mai 23— 1443 mart. 6 (apare apoi fără titlu pînă la 1449). Copii: Oană, Isac, Nastasia, Marica, Tudora şi Magdalena.
        1) M. Costăchescu, Neamul lui Oană, dvornic de Suceava, şi satele lui (CI, 1929-1931, p. 41-79) şi Doc. înainte Ştefan, I, p. 236-237, 278-279. Despre el v. şi RIR, VII, 1937, p. 363 — 366, unde C. I. Miclescu-Prăjescu crede că este acelaşi cu Stanciu Marele, cel care apare şi în sfatul lui Ştefan cel Mare.
 STANCIU PONICI, tatăl sau fratele (?) lui Petru P., şi el membru al sfatului1. în sfat 1442 mart. 8—1447 febr. 11; log. (el?) 1448 febr. 18 (apare apoi fără titlu).
      x) Doc. înainte Ştefan, II, indice. Un Stanciu com. este în sfat la 1451 iun. 13.
 STANCIU (STANCIU MARELE)1. Pîrc. 1448 oct. 5; pîrc. C.A. (şi pîrc.) 1453 ian. 26—1456 iun. 13. Pleacă cu Petru Aron în Polonia2, de unde revine mai tîrziu în sfatul lui Ştefan cel Mare 1459 ian. 13—1479 mai 24 (primul în sfat vreme de 12 ani, de la 1467 iun. 30—1479 mai 24); solul lui Ştefan cel Mare în Polonia (1468) şi în Ungaria (1475)3. + 1479 aug. 11 (moartea
 286
 Moldova
 sa a fost înregistrată de cronica ţării4, ceea ce dovedeşte că era un personaj foarte important pentru vremea sa). Fiul său, Mîrza, apare alături de tatăl său în sfat, fie cu titlul de pîrc., fie fără acest titlu6.
      *) în aceeaşi vreme sînt mai mulţi boieri cu numele Stanciu. V. I. C. Miclescu-Prăjescu, Boieri moldoveni din veacul al XV-lea: Stanciu ptrcâlab de Hotin ţi Stanciu Marele. Stanciu Stărostescul şi Standul comisul (RIR, VII, 1937, p. 358-360 şi VIII, 1938, p. 175-188). După părerea acestni autor — care este greu de controlat — Stanciu Marele este fiul lui Oană vor., fiind acelaşi cu Stanciu post. *) La 1458 ian. 24 era încă la Colomeia (Bogdan, Doc. Ştefan, II, p. 814). a) Ibid., p. 307 şi 324. 4) Cronicile, p. 19. l) Doc. 1468 oct. 2 şi urm. pînă la 1476 mai 22. V. şi Doc. înainte Ştefan,
      I, p. 431-437, Doc. Bogdan, p. 114-116, 121, Costăchescu, Arderea, p. 30-32, „I. Neculce", 1926-1927, p. 102 etc.
STANISLAV, v. Rotumpan Stanislav.
STĂROSTICI, v. Mihul al lui Staroste.
STEŢCO DĂMĂCUŞ (Dămăcuşevici), fiul lui Dămăcuş stol.1; = Anuşca, probabil fiica lui Cozma al lui Şandru. în sfat 1455 iul. 2, 1457 sept.—1468 sept. 24. + ante 1470 iun. 52. A avut trei fete: Magda, Nastea = Iuga vist. şi Sofica = Pătraşco8.
      J) Doc. înainte Ştefan, I, p. 79 — 80, 376—378, Bogdan, Doc. Ştefan, II,
      indice, Doc. Bogdan, p. 133-135. 2) DIR, XIV-XV,        p. 374. J) Doc.
      cit. nota 2 şi DIR, XV/2, p. 125. V. şi Surete, XV, p.  32.
ŞANDROVICI, v. Cozma al lui Şandru.
ŞANDRU (Şendrică), fiul lui Neagotă; = Ana, fiica lui Lazăr, membru al sfatului şi nepoata lui Oană vor.1; cumnat cu Hărman pîrc. Com. 1486 sept. 14—1492 mart. 30; pîrc. R. 1492 oct. 10—
1508  dec. 15; pîrc. (în tratatul încheiat cu polonii la 1510 febr. 7)2 ; fără titlu (în sfat) 1513 mart. 5—1520 oct. 6. Unul din dregătorii cu cele mai lungi cariere politice (34 de ani). Fiul său, Ciolpan, a avut doi fii, Gheorghe Ciolpan diac şi Drăgan Ciolpan pîrc. N. în sec. XVI3. Şandru este deci începătorul fam. Ciolpan, ca şi al fam. Rugină din sec. XVI—XVII4. Tot urmaşi ai săi, prin femei, sînt şi fraţii Başotă din sec. XVII.
     ») DIR, XV/2, p. 145, XVI/3, p. 152-153 şi CI, 1929-1931, p. 48 ®) Hurmuzaki. S. II/l, p. 9. V. şi Bogdan, Doc. Ştefan. II. indice.«) DIR XVI/3, p. 320 şi 328. «) Doc. 1605 febr. 24 (DIR. XVII/l, p. 194).
ŞENDREA = Maria, sora lui Ştefan cel Mare1, care-1 face port. S. 1479 apr. 29—1481 apr. 20. + în lupta de la Rîmnic (1481
 Secolele XIV — XV
 287
iul. 8)a şi □ bis. din Dolheşti, ctitoria sa, alături de soţia sa3. A avut două fiice: Dragna = Clănău spăt. al lui Ştefan ce Mare şi Magdalina, care a avut doi fii: Petre spăt. şi Drujin slug.4. Urmaşii săi mai îndepărtaţi au fost mazili în sec. XVIII6.
      *) Baltazar de Piscia ii spune „eius cognatus" (v. „I. Neculce", 1926—1927, p. 407 şi S. Zotta, Note cu privire la neamul lui Şendrea, portar de Suceava, cumnatul lui Ştefan cel Mare, „Arh. gen.", II, 1913, p. 70 — 75). *) Cronicile, p. 19, 34, 44, 51 etc. şi Ureche, p. 105. tn cronica moldo-germană i se spune „cavaler leal". V. şi pomelnicul m-rii Bistriţa (CI, 1932—1933, nr. 1, p. 43). *) Inscripţii, I, p. 63 (piatra de mormînt a sa şi a soţiei sale din 1486). V. şi Costăchescu, Doc. Ştefan, p. 12—13 şi Bogdan, Doc. Ştefan,
      II, indice. 4) Doc. Bogdan, p. 344. *) Doc. 1747 — 1748, unde este amintit Iordachi Şendrea „neam vechi de boieri mazili" („Arh. gen", II, 1913, p. 71. V. şi St. doc., IV, p. 112-113).
ŞTEFUL, fiul lui Ioanăş, care era fiul lui Iacuş vist. din vremea lui Alexandru cel Bun1. Grămătic, scrie doc. 1459 ian. 13, pit. 1476 mai 22; pîrc. H. 1479 mart. 9—1491 febr. 26; fără titlu (in sfat) 1492 ian. 14—1508 dec. 15. + ante 1513 mart. 52.
      *) DIR, XV/2, p. 2. XVI/l, p. 80 şi Doc. Bogdan, p. 263 - 264. *) DIR, XVI/l, p. 85. V. şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. Un Şteful m. vor. e trecut în pomelnicul m-rii Bistriţa ca precursor al lui Hrană vor. (CI, 1932-1933, nr. 1, p. 42 şi 77).
ŞTEFUL CERNAT (Cernătescu), frate cu Cernat ploscar1. Fără titlu 1448 iul. 15, cînd stăpînea, împreună cu fratele său, 40 de sate şi selişti2; în sfat 1468 oct. 23—1473 sept. 3. Copii: Ion Cernat, Salomia şi Neaga4.
      *) Costăchescu, Arderea, p. 46—47, Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice.1) DIR, XIV-XV, p. 229. *) La 1468 sept. 24 Ştefan cel Mare arăta că Şteful
      11 slujea cu credinţă (ibid., p. 361—362). 4) Doc. Ştefănifi, p. 182.
ŞTEFUL JUMĂTATE, frate cu Giurgiu vor. şi Mîndrea J., şi ei membri ai sfatului domnesc, şi fiul lui Oană J.1. în sfat 1432 ian. 4—1448 febr. 231. Fiica sa Maruşca = Ştibor3.
      i) Doc. (nainte Ştefan, II, p. 305-307. *) La această dată se afla cu Roman al II-lea la Colomeia. La 1437 febr. 24 a fost răsplătit pentru slujbă (DIR, XIV-XV, p. 141).*) Doc. 1480 sept. 15 (DIR. XV/2, p. 21).
ŞTIBOR, v. Hodco Ştibor.
TĂUTU ION = Magdalena (P)1, fiica lui Steţco Dămăcuş (?). Pisar, grămătic (scrie doc.) 1464 apr. 28—1472 iun. 1; log. 1475 mart. 11—1510 sept. 21 (a fost singurul boier care a ocupat vreme de 35 de ani aceeaşi dregătorie). A îndeplinit numeroase
 288
solii: a fost trimis de Ştefan cel Mare să ceară regelui polon să se retragă din Moldova, fiind închis la Liov în 14972; sol din nou la poloni pentru încheierea păcii (1499)3 şi la turci, fiind — după părerea lui I. Neculce — primul boier care a băut cafea4; trimis de Bogdan al III-lea să ducă birul la Poartă la 1504, cînd se spune că sultanul, de bucurie că i se închină Moldova, i-a dăruit lui banii aduşi5; sol în Polonia la 1506 pentru a cere în căsătorie, pentru Bogdan al III-lea, pe sora regelui Poloniei6 şi din nou sol în Polonia pentru încheierea păcii la 15107. + 15118. A fost ctitorul bis. din Bălineşti, unde a fost
□   şi unde i se păstrează portretul, şi probabil al m-rii Trestiana şi al bis. Adormirea-Iaşi.
Copiii săi nu au mai ajuns mari dregători: Petru, Q bis. Bălineşti, 1494; Teodor, □ bis. Bălineşti, 1494; Vasilca, □ bis. Bălineşti, 1495; Magda; Maria, □ bis. Bălineşti, 1501; Nastasia = Toader log.9. Una din fiicele sale = Dragotă Săcuianu m. pah., iar o nepoată a sa = Petru Huhulea. Urmaşii săi au alcătuit fam. Tăutu, care se număra la începutul sec. XVIII printre familiile boiereşti din Moldova10.
       *) Costăchescu, Arderea, p. 59 — 67 şi Doc. Ştefan, p. 25 — 28. 2) Cronicile, p. 20, 37, Ureche, p. 110. 3) La 1499 sept. 14 este trecut primul între cei 22 de boieri martori ai tratatului încheiat cu regele Poloniei (Bogdan, Doc. Ştefan, II, p. 425; v. şi indice). în O samă de cuvinte, I. Neculce afirmă că atunci „cînd au aşedzat pace Ştefan Vodă cel Bun cu leşii", fiind sol Ion Tăutu, craiul leşesc i-a dăruit lui Tăutu 11 sate „la margine"; „şi au pus hotar apa Cirimuşul, întru o duminică dimineaţa" (p. 11). *) Ibid., p. 12. 6) Ureche, p. 135. 8) Doc. Bogdan, p. 440-445. 7) Ibid., p. 454 — 457. e) Ureche, p. 141. Piatra de mormînt poartă data 7009 (1501), fiind făcută înainte de deces (N. Iorga, Contribuţii la istoria bisericii noastre.
       II. Bălineştii, p. 29), unde se reproduc şi alte inscripţii de pe pietrele de mormînt ale membrilor fam. Tăutu. 9) Costăchescu, Arderea, p. 59 — 67, BCMI, IV, 1911, p. 213 — 215 şi N. Iorga, Familia Tăutului în legături cu biserica din Bălineşti („Neamul rom. lit.", 1912, p. 164—168); v. şi N. Stoicescu, Bibliografia (Bălineşti). 10) Despre urmaşii lui Petru sau Pătraşco Tăutu v. doc. din 1641 iul. 10 (Acad., DCLXXVIII/13). Un fiu al său. Toader Tăutu, se afla fugit la 1545 în Lituania, de unde i se cerea extrădarea („Arh ist.", 1/1, p. 35). V. şi Surete, V, p. 175-176, Uricarul, XXIII, p. 208 — 209, unde se susţine că fiul lui Tăutu log. a fost Toader log. al lui Petru Rareş şi RI, 1916, p. 1—7 (despre un Tăutu m. log. în sec. XVI).
TOMA. Stol. 1471 aug. 13—1474 aug. 261. -f în lupta de la Vaslui (1475)2.
            *) în acelaşi timp există şi un Toma log. (1468 sept. 12—1474 aug. 26).
      V. Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. 2) CI, 1932-1933, nr. 1, p. 51 (pomelnicul m-rii Bistriţa).
 Secolele XIV — XV
UNCLEATA, v. Dan Uncleata.
URECHE, v. Oană Ureache.
VANĂ, v. Oană.
VANCEA, v. Oancea.
VÎLCEA (DE LA LIPNIC) = Olga1. în sfat 1407 mart. 8—1435 apr. 14 (de la 1434 febr. 10 primul sau al doilea martor al sfatului) ; partizan al lui Ştefan vodă contra fratelui acestuia, Iliaş, a fost trimis ca sol în Polonia (1435)2; vor. 1435 oct. 18—nov. 25; fără titlu (în sfat) 1436 apr. 21—1439 oct. 28. A fost unul din cei mai importanţi boieri din primele patru decenii ale sec. XV. Satele sale au rămas lui Ştefan cel Mare8.
       1) DIR, XV/2, p. 95 şi Doc. înainte Ştefan. II, p. 164-167 şi indice. *) Hurmuzaki, 1/2, p. 861, 865; v. şi p. 819. ») DIR, XV/2. p. 95 (doc. 1488 apr. 5).
VLAD DE LA ŞIRET, frate cu Cîrstea pah. şi el membru al sfatului1. în sfat 1407 mart. 8—1415 apr. 132.
       1) DIR, XIV —XV, p. 24, Doc. înainte Ştefan, II, p. 373 şi indice. *) In aceeaşi vreme există în sfat şi un Vlad vor. (1393 nov. 18 — 1400 aug. 4 şi 1407 mart. 8-1413 iul. 6).
VLAICU, unchiul lui Ştefan cel Mare1 (poate frate cu mama sa)8. Fără titlu (în sfatul lui Bogdan al II-lea) 1451 iun. 13; pire. C.A. (sau pire.) 1457 sept. 8—1460 dec. 5; pire. sau fără titlu (in sfat) 1461 aug. 8—1467 iun. 30; pire. H. 1467 sept. 11—
1476   mai 22; fără titlu sau pire. O. 1478 febr. 11—1484 mai 29; de la 1479 aug. 11—1484 mai 29 primul în sfat. Fiul său, Duma, care era văr cu Ştefan cel Mare, a fost şi el membru al sfatului, multă vreme alături de tatăl său8.
        !) In unele hrisoave ale lui Ştefan cel Mare i se spune „unchiul nostru" (DIR, XIV-XV, p. 354; v. şi p. 392). *) Costăchescu, Arderea, p. 33 - 34; v. şi Bogdan. Doc. Ştefan, II, indice. *) DIR. XIV-XV, p. 364 - 365 passim.
ZBIAREA = Muşa, fiica lui Giurgiu stol., nepoata lui Isaia log.1. Stol. 1457 sept. 8—1465 dec. 13; pire. C.A. (şi pire.) 1466 iun. 11—1470 nov. 26; fără titlu (in sfat) 1471 aug. 13—1489 mart. 14 (de la 1486 sept. 14 este citat ca primul martor al sfatului). Un urmaş al său, numit tot Zbiarea, a fost pîrc. în sec. XVI.
        l) Doc. 1489 mart. 14 (DIR. XV/2, p. 110), Costăchescu, Arderea, p. 40-41 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice.
SECOLUL XVI
ALBOTĂ COSTEA, frate cu Ion A.; nepotul lui Sima Drăguşanu1; descendent probabil din Albu (Albotă) spăt. Fără titlu 1520 iul. 15; post. 1528 febr. 28; m. com. <1530> apr. 23—aug. 22; m. post. 1531 mart. 4—1537 apr. 302. L-a trădat probabil pe Petru Rareş la 1538. Fiul său (?) a fost m. vor.
      •) DIR, XVI/l, p. 166, 349, Doc. Ştefinifă, p. 215-219. 2) In calitate de „cubiculariorum magister", este trecut între martorii tratatului încheiat de Petru Rareş cu regele Ferdinand I la 1535 apr. 4 (Hurmuzaki, II/l, p. 93).
ALBOTĂ PETRE, fiul (?) lui Costea A. m. post. = Sofica1. Log. 1570 febr. 16, cînd se spune că slujise lui Alexandru Lăpuş-neanu, pe care l-a însoţit „în surghiun peste mare"2; răsplătit de fiul acestuia, Bogdan, care-1 face m. vor. ţ. jos 1572 ian. 20—mai 22, cînd era solul lui Bogdan Lăpuşneanu în Polonia3; a fugit apoi cu domnul său în Polonia, de unde a revenit; f. vor. 1581 febr. 6—1583 apr. 12. Copii: Gheorghe spăt., m. vătaf (1588) şi pîrc. Soroca (1600), Odochia, Sofronia, Marica, Petru şi Ioan4. Fiul lui Petre, Gheorghe, a fost m. arm. în sec. XVII.
      *) MM. 1968, nr. 3-4, p. 198. *) DIR. XVI/2, p. 218. *) Veress. I. p. 318. 4) DIR. XVI/4, p. 157. 282, XVII/l. p. 157.
ALEXA, v. Bodei Alexa.
ANDREI (CORCODEL)1 = Tudosca (Teodosia)2, fiica lui Dinga hat. (?). A fost unul din dregătorii cei mai apropiaţi ai lui Petru Şchiopul. Log. III 1583 aug. 4; pîrc. H. 1584 ian. 14—1585 apr. 8; pîrc. N. 1586 ian. 12—mart. 11; ca log. şi pîrc. a fost răsplătit pentru dreaptă slujbă de Petru Şchiopul cu şase sate şi patru selişti3; hat. 1586 apr. 11—1589 aug. 24; în această calitate, a luat parte la luptele duse de oastea lui Petru Şchiopul contra „domnişorilor" susţinuţi de cazaci, fiind răsplătit din nou de domn4; m. vor. ţ. sus 1591 mart. 16—iun. 165. Deşi Grigore Ureche afirmă că a plecat cu Petru Şchiopul în Polonia împreună cu Movileştii6 (1591), apare ca hat. 1591 dec. 25—1592 mai 3. Pleacă apoi la Constantinopol, unde se afla la 7 mai <1593>, sperînd să obţină domnia Mold. pentru Petru Şchiopul7. Aici cunoaşte pe Mihai Viteazul, care îl aduce în Ţ. Rom. ca m. log. 1593 oct. 25—1594 dec. 14. + ante 1597 mai 78. Copii: Magda
 Secolul XVI
 291
(Magdalena) = Vasile, fiul [lui Nestor jUreche m. vor.9; Lupaşco10 şi Corcodel stol. (?)n.
       *) Aşa i se zice uneori şi aşa îi spune şi Szamoskozy (p. 97). *) Doc.: 1604 apr. 26. 1620 <ian.-mart.>, 1628 mart. 6 şi 1648 iul. 20 (DIR, A. XVII/l, p. 141 şi B. XVII/3, p. 455, Acad., ms. 4985, f. 46 şi ASB. Peceţi nr. 63). In „I. Neculce", 1922, p. 298, se afirmă că Teodosia era nepoata de fiică a lui Ion Stroici m. vist., care a fost şi tatăl lui Luca Stroici m. log. După moartea soţului ei, Teodosia a pribegit în Mold., de unde a revenit în Ţ. Rom. în timpul domniei lui Gavril Movilă. V. Ionaşcu I., Despre hatmanul moldovean Andrei, ajuns mare logofăt al lui Mihai Viteazul (CI, X - XI, 1936, nr. 1-2, p. 97 - 105); Florescu G. D„ Andrei vistierul şi Andrei hatmanul-logofătul de la sftrşitul secolului al XVI-lea. Rectificări şi precizări la broşura d-lui I. Ionaşcu despre aceşti boieri. Buc.,
       1936. *) Doc. 1586 mart. 11 (DIR, XVI/3, p. 308-310). *) Doc. 1588 aug. 20 (ibid., p. 394 — 395). V. şi scrisoarea sa către bistriţeni, din 1589 iul. 13, în care îşi spune: „Andrei, supremus hatman, generalis campiductor regni Moldaviae" (Hurmuzaki, XV/l, p. 702—703). *) In aceeaşi vreme există un m. vist. în Ţ. Rom. tot cu numele Andrei (1589 <aug.> — 1591 mai 22), care nu trebuie confundat cu Andrei Corcodel. •) Ureche, p. 219. T) In scrisoarea unui grup de foşti dregători ai lui Petru Şchiopul (printre care şi Andrei hat.) aceştia declarau că s-au înţeles „ca să te slujim pe domnia ta ca să te învredniceşti de tronul vechi al patriei" (Hurmuzaki, XI, p. 331 — 332; v. şi indice). 8) DIR, XVI/4, p. 162. •) DIR, XVII/4, p.99, V. p. 151 şi doc. cit. din 1628 şi 1648. 10) DIR, XVI/4, p. 162 (doc. 1597 mai 7). Acest doc. nu aminteşte dectt de Magda şi Lupaşco, numit poate el Corcodel.
       11) V. Motogna V., O donaţie munteană a lui Gabriel Bdthory (RI, 1926, p. 260—261) <pentru Corcodel stol.>.
ANDREICA, v. Şeptilici Andreica.
ANDREICA. M. stol. 1560 mart. 13—aug. 20. După părerea lui Belsius, era „un om prea frumos la înfăţişare", care a fost ucis din porunca lui Despot vodă, ce i-a confiscat şi averea, deoarece „se arăta că umblă după domnie"1.
      J) Călători străini, II, p. 155.
ARBURE LUCA, v. sec. XIV-XV.
AVRAM, v. Banilovschi Avram.
BALICA MELENTIE = Scheauca, fiica lui Ion Movilă m. log.; cumnat cu Ieremia şi Simion Movilă1; = apoi cu Ana2. M. pah. 1576 iul. 16—1578 iul. 4; hat. 1579 apr. 2—1581 aug. 21; pîrc. N. 1581 dec. 8; a fugit în Polonia în vremea domniei lui Iancu Sasul8; hat. 1583 ian. 6—1586 febr. 26. A participat la luptele lui Petru Şchiopul contra cazacilor4. + ante 1587 apr. IO6. Ctitor al bis.Balica din Iaşi şi la m-rea Hangu. O fiică a sa Elena — Elisafta =
 292
Moldova
Dumitru Barnovschi m. post., tatăl lui Miron B.; aceasta explică faptul că Miron B. îşi spunea şi Movilă6.
      1) DIR, XVI/3, p. 193 (doc. 1582-1583), St. doc., V, p. 578, „Arh. gen", II, 1913, p. 222, 225 şi RI, 1927, p. 47. ») DIR, XVI/3, p. 348. 3) Ibid., p. 182 (doc. 1582 ian. 20) şi Ureche, p. 213. 4) CI, 1929-1931, p. 384. El a fost solul domnului în Polonia „in causa Podkowae" (RI, 1921, p. 211). *) DIR, XVI/3, p. 348. O inscripţie pe o evanghelie precizează că fusese dreasă de Scheauca pentru „iertarea păcatelor soţului ei Melentie Balica fost hatman", la 7094 aug. 9, ceea ce dovedeşte că Balica a murit In 1586 (N. Iorga, Contribuţii la istoria bisericii noastre, p. 8). 6) Afirmaţia făcută de cercetătorii mai vechi (v. „Arh. gen.", II, 1913, p. 222), că Isac Balica hat. din sec. XVII este fiul lui Balica hat. din sec. XVI, nu este întemeiată, Isac B. fiind originar din Ţ. Rom. şi rudă cu fam. Buzescu (v. mai jos sec. XVII).
BANILOVSCHI AVRAM, fiul lui Ion B., frate cu Toader pîrc. H.1; = Anghelina, fiica Odochiei Arbure. Diac 1535—1546, în care calitate a fost utilizat în trei misiuni diplomatice în Polonia şi Lituania; pire. H. (probabil acelaşi) 1562—1563 iun. 13; în această calitate, a fost solul lui Despot vodă în Ţ. Rom. împreună cu Ion Moţoc, trimis să peţească în numele domnului pe sora lui Petru vodă cel Tînăr2.
      i) „I. Neculce", 1928, p. 305-306. 2) Hurmuzaki, II/l, p. 426. După informaţiile lui Belsius, Avram post. şi Movilă, fratele marelui log., au fost numiţi de Despot vodă pîrc. de H. la 1563 ian. 14 (Călători străini, II, p. 215).
BARBOVSCHI ONOFREI1, fiul lui Ion Voruntar2. Pîrc. H. 1524 apr. 10; port. S. 1525 febr. 12—<1530> apr. 23. împreună cu Grozav vor., a comandat oastea moldoveană în lupta de la Feldioara (iun. 1529)3. împreună cu Vlad pîrc. H., a comandat apoi grupul de oaste moldoveană în lupta de la Gwozdiec, după care era să fie ucis de Petru Rareş pentru insucces, fiind salvat la intervenţia boierilor4. A fost ctitorul bis. Adormirea-Suceava (dispărută). Copii: Eremia şi Ana = Vrînceanu5, care erau rude cu Stroici m. log. Fiul Anei şi al lui Vrînceanu, Mateiaş diac, a fost tatăl lui Gavrilaş Mateiaş m. log. în sec. XVII.
        ») Aşa i se spune la 1628 apr. 5 (DRH, voi. XIX, p. 459). 2) DIR, XVI/3, p. 161. 3) Cronicile, p. 96, Ureche, p. 149. 4) I. Ursu, Bătăliile de la Gwozdiec şi Obertyn (AARMSI, s. II, t. XXXV. 1912-1913, p. 433-434, 450). La 1527 T. Barbovschi st. C. a fost sol în Polonia (Acta Tomiciana, IX, p. 66). 6) Doc. 1554 mart. 30 (DIR, XVI/2, p. 54). Despre copiii lui Eremia v. Doc. bucovinene, II, p. 89 şi DRH, voi. XIX, p. 459. La 1585 febr. 19 este amintită Ileana, fiica lui Barbovschi (DIR, XVI/3, p. 269).
 Secolul XVI
 293
BARNOVSCHI TOMA1 (Bîmovschi). Hat. 1563 iun. 17*. După părerea lui Belsius, în cursul răzvrătirii din 1563 împotriva lui Despot vodă, mulţimea îl cerea să-l pedepsească, iar el, sim-ţindu-se ameninţat, „a devenit părtaşul şi urzitorul tuturor răzvrătirilor" 2bis. A avut un rol de seamă în răsturnarea lui Despot vodă şi alegerea ca domn a lui Ştefan Tomşa. Q m-rea Voroneţ3. Fiul său, Dumitru, a fost m. post.4 şi tatăl lui Miron B., viitorul domn.
      x) Un Toma Barnovschi „capitaneus Czarnovien" a fost solul lui Petru Rareş în Polonia la 1527, pentru încheierea unui tratat de alianţă (Hurmuzaki, II/3, p. 602). 2) Doc. Bistriţa, I, p. VI —VII. îbis) Călători străini,
      II, p. 264. ®) BCMI. 1928, p. 336. *) „Arh. gen.", II. 1913, p. 226.
BARNOVSCHI DUMITRU, fiul lui Toma B. hat. = Elena-Eli-sabeta, fiica lui Melentie Balica şi a Scheaucăi Movilă1. M. pah. 1597 mart. 3—1600 oct. 312; m. post. 1601 iun. 5; 1604 mai 16—1606 sept. 22. Copii: Miron, ajuns domn; Sîrbca = Mateiaş Gavrilaş m. log.3; Teodosia = Nicoriţă hat.4 şi Safta = Gheorghe Roşea pîrc.
      x) „Arh. gen.", II, 1913, p. 225 — 226. Ea semnează Elisabeta Barnovska (Hurmuzaki, S. II/2, p. 603). *) în Hurmuzaki, XV/l, p. 710 — 711 este publicată o scrisoare a sa din 1592, în care îşi spune m. pah.; scrisoarea e probabil greşit datată (în partea a Il-a a aceluiaşi volum, p. 779 — 780, o altă asemenea scrisoare e datată <pe la 1601>). V., de asemenea, o scrisoare a lui Dimitrie Barnovschi „pincema supremus" către bistriţeni, din 1600 oct. 31 (Hurmuzaki, XII, p. 1073-1074). ») DIR. XVII/4, p. 354. «) „Arh. gen.", II, 1913, p. 218-220.
BARTOLOMEU, v. Brutti Bartolomeu.
BERHECI TOMA, probabil fiul lui Lupe B.1; = Anghelina2, fiica lui Andreica Şeptilici (?). Log. (scrie doc.) <1552 sept.— 1561 nov. 13>—1570 mart. 3; log. (învaţă la scrierea unor doc.)
1572  mart. 7—aug. 19 , pîrc. R. 1575 mart. 5; log. II 1575 mai 17; pîrc. R. 1575 iun. 16—sept. 15; pîrc. N. 1576 apr. 17—20, 1578 febr. 22.
       ») Amintit la 1548 mart. 23 şi 1552 apr. 5 (DIR, XVI/l, p. 568 şi II, p. 16). Semnează Toma Berheaciovici (Moldavia, p. 81). *) DIR, XVI/3, p. 51.
BILĂI (SIMION) = Sinclitichia, fiica lui Gavril log. şi sora lui Ştefan m. log.1. M. stol. 1572 dec. 13—1574 mai 13. A fost unul din trădătorii lui Ioan vodă Viteazul, trecînd de partea lui Petru Şchiopul, care l-a trimis la 1574 să „prindă" tronul2;
 294
m. vor. ţ. sus 1575 mart. 5—1579 sept. 21. Fiul său, Ionaşco, a fost m. vătaf de Suceava3, iar un Iuraşco Bilavici (fiul lui Bilăi) scria hrisoave la 1577 mart. 16—1579 sept. 214.
      *) MM. 1968, nr. 3—4, p. 198 şi doc. 1609 apr. 4 şi 1627 apr. 20 (DIR, XVII/2, p. 200, DRH, voi. XIX, p. 214). La bătrîneţe, a rămas în grija lui Ştefan m. log. (DIR, XVII/5, p. 323-324). *) Ureche, p. 202 şi 205 şi D. C. Giurescu, Ioan vodă Viteazul, ed. a Il-a, p. 77 — 79. A fost şi solul lui Petru Şchiopul în Polonia (RI, 1921, p. 211). *) Doc. cit. la nota 1. *) DIR, XVI/3, p. 84 şi 122. Un Bilăi vor. de Cîmpulung e amintit la începutul sec. XVII (Hurmuzaki, XV/2, p. 806—807).
BÎRLĂDEANU Z AH ARI A, fiul lui Avram post. = Sofronia1-Log. (scrie doc.) 1577 iul. 9—1580 mart. 9; post. (învaţă la scrierea unui doc.) 1582 aug. 21; m. spăt. 1584 aug. 30, 1587 apr. 8— 1588 dec. 20; pîrc. H. 1590 ian. 28; m. log. 1591 <sept.>—1592 mai 18. Ucis de Aron Tiranul pentru hiclenie (mai 1592)2. Copii: Irina, Agafia, Isac şi Gaftona3. O fiică a sa = Gheorghe Balş log. II. La 1638 mart. 10, strănepoţii săi, fiii Anghelinei, care era fiica Irinei, erau Cîrstian şi Toderaşco4. Un nepot al său, Solomon B., a fost m. log. în sec. XVII.
       !) MM, 1968, nr. 3-4, p. 198. *) Ureche, p. 220-221 şi I. Minea, Sfîr-şitul marelui logofăt Bîrlădeanul ţi răscoala in contra lui Aron vodă (RA,
       III, 1936 — 1937, nr. 6 — 8, p. 104—107). După părerea lui I. Minea, a fost ucis deoarece domnul îl bănuia că întreţine legături cu răsculaţii orheieni şi lăpuşneni (CI, 1932-1933, nr. 1, p. 165). a) DIR, XVII/l, p. 222 şi RI. 1915, p. 212. «) ASB, AN, CI/12.
BODEI ALEXA. M. pah. 1551 mart. 21; pire. Iaşi (în sfat) 1552 mart. 28—mai 14; pîrc. şi fără titlu (in sfat) 1560 mart. 18—aug. 20. îndepărtat din sfat de Despot vodă. Fiul (?)său, Bodei, era m. vătag de Lăpuşna la 1581 aug. 161.
      !) DIR, XVI/3. p. 168.
BOLDUR SIMA, v. sec. XIV-XV.
BOLEA DAN. Pîrc. H. 1510 febr. 71—1513 mart. 7. Copii: Giurgea Bolea st. P., Dumitru, Petre, Parasca, Sîrbca şi Marena2. La 1603 nepoţii săi erau Vitold staroste, Iuraşco log., Parasca, Marta, Irina şi Sofica, copiii Martei3.
       x) La această dată este martor la tratatul Încheiat de Bogdan al III-lea cu regele Poloniei (Hurmuzaki, S. II/l, p. 9). *) Doc. 1531 mart. 17 (DIR, XVI/l, p. 391). ») DIR, XVII/l, p. 120.
 Secolul XVI
 295
BOLEA TOADER, fiul lui Giurgea B. st. P.1; nepotul lui Dan B. pîrc. H. St. P. 1552 nov. 12—1553 apr. 24; m. stol. 1558 mart. 15—1559 apr. 14; stol. (fost) 1560 apr. 4; m. post. 1563 mai 14—iun. 17. Fiul său s-a numit Grigore2.
       *) DIR, XVI/l, p. 483 şi II, p. 111. Despre tatăl său v. şi declaraţia unor boieri vrînceni din 1552, în care i se spune „Bolya Gywrge, castellanus comitatus Pwthna" (Hurmuzaki. II/l, p. 312. 2) DIR, XVI/4, p. 198.
BORCEA, fiul lui Fădor, nepotul Anuşcăi1. M. vor. 1545 sept. 17 —1546 mart. 1; pîrc. H. 1546 mart. 17—apr. 2, 6;m.vor. 1546 apr. 7—8; pîrc. H. 1546 apr. 14—16; m. vor. 1546 apr. 20— 1548 mai 5.
       l) Doc. 1547 apr. 1, din care rezultă că a avut un frate, Toader (DIR, XVI/l, p. 547). Menţionez că un alt Borcea a fost m. şet. în Ţ. Rom. la 1541-1544.
BOSIOC, fiul sau nepotul (?) lui Mihăilă Bosioc1; = Nastasia2. M. spăt. <1599> mai 29—1604 mart. 4. Fiul său, Ionaşco = An-timia (?) şi Gaftonia, fiica lui Nădăbaico vor., nu a fost dregător3; o fiică a lui Bosioc = Mihalcea Durac pîrc. O.; alta = Andrei Mihuleţ pîrc.4.
       x) Acesta e amintit la 1528 mart. 20 (DIR, XVI/l, p. 277); el era probabil fiul lui Toma Bosioc pomenit la 1493 oct. 2 (DIR, XV/2, p. 200). *) DIR, XVII/5, p. 101; „I. Neculce", 1931, p. 4.®) DIR, XVII/2, p. 317 şi DRH, voi. XIX, p. 4. *) „I. Neculce", 1931, p. 4.
BRUTTI BARTOLOMEU (Brut), albanez italienizat1, adus în Mold. de Petru Şchiopul. La 1575 se afla în slujba turcilor, care îl trimit la Ragusa, Veneţia şi Roma pentru schimb de sclavi2; agent al regelui Spaniei la Constantinopol (1577)3, unde este arestat pentru intrigi (1579)4, după ce fusese m. post. în Mold. la 1578 apr. 18—iul. 4; m. post. 1580 mart. 20—1591 iun. 16; a fost trimis cu oastea contra răsculaţilor la 1581 de către Iancu Sasul*. La 1587—1588 a fost m. căm. şi căp. de Soroca6; la 1590 a fost agentul turcilor în Polonia pentru încheierea păcii7; apropiat al lui Sinan paşa, la 1591 era considerat „familiarissimo di Sinam-Bassa primo-Vesire"8. A fost arestat şi ucis de Aron vodă Tiranul (apr. 1592), sub acuzaţia de trădare*. A susţinut
 296
Moldova
propagarea confesiunii catolice în Mold. Nepotul său, Bemard Borisi, a fost m. post. al lui Radu Mihnea.
       *) Scrie de obicei în limba italiană. *) Hurmuzaki, XI, p. 91. s) Ibid., p. 602. *) Ibid., p. 637-638. 6) Ureche, p. 212. «) Hurmuzaki, III/l, p. 95-96, 100—102; despre solia sa în Polonia în nov. 1588 v. ibid., p. 114 — 116. 7) Hurmuzaki, IV/2, p. 152, XI, p. 213-214 şi 743 şi Veress, III, p. 225. ®) Hurmuzaki, XI, p. 231; v. şi p. 253 — 254. Despre trecerea deosebită pe care o avea B. Brutti, considerat rudă cu Sinan paşa, v. şi I. Macurek, Diplomatiche poslani Iana Duckera w Polsku roku 1591, Praga, 1931, p. 100 — 101. •) Hurmuzaki, XI, p. 756 şi 760. în „Columna lui Traian", VII, 1876, t. 1, p. 286 şi urm. şi Hurmuzaki, p. IV/2, 160, 163 se afirmă că a fost arestat pentru a i se lua 20 000 de taleri sau 30 000 ducaţi şi zapisele de datorii pe care le avea de la Aron vodă. N. Iorga crede că uciderea sa trebuie pusă în legătură cu răscoala lui Ionaşco zis Bogdan vodă sau cu încercările lui Petre Cazacul, susţinut de Zamoyski, prietenul lui Brutti (Hurmuzaki, XI, p. 754). Despre el v. şiibid., p. LXXII—III, 213-214, 216 — 218 şi indice, „Vatra", I, p. 758 şi introducerea lui N. Iorga la Hurmuzaki, XI, unde se arată că Iancu Sasul îi datora tronul, motiv pentru care „fu încărcat de daruri, venituri şi funcţii" (p. XLVII). I. Minea crede că
       B. Brutti „reprezenta interesele marei finanţe greceşti din Constantinopol", ca şi interesele fam. Mihneştilor (CI, 1932 — 1933, nr. 1, p. 158—161).
BUCIUM CONDREA, fiul lui Bucium1; = Antemia, strănepoata lui Ilieş Saulea şi a lui Procelnic, şi cu Marinca2. M. pah. 1572 dec. 13—1574 mai 13; pîrc. O. (în sfat) 1575 iun. 16—1578 febr. 22; pîrc. R. 1576 nov. 8, 1577 febr. 6; pîrc. N. 1579 apr. 2 —26; pîrc. R. 1579 iun. 7; m. vor. ţ. jos 1580 mart. 20—1583 mai 15; împreună cu Brut post., trimis cu oastea de Iancu Sasul contra răsculaţilor (1581)3; pîrc. N. 1584 mart. 20—1585 apr. 8; pîrc. H. 1585 sept. 3—1586 sept. 7; m. vor. ţ. jos 1588 ian. 28—1590 mart. 2, 1591 dec. 25—1592 mai 3. Ucis de Aron Tiranul (după 3 mai 1592 )4, sub acuzaţia de hiclenie.
Copii: Grigore st. P. (1619), Vasile pîrc. R. (1623), Anghelina, Nastasia, Cîrstina, Tofana = Vitold Mărăţeanu log. şi Axinia5; Grigore a avut un fiu, Lupaşco stol., al cărui fiu, Gavril, a fost m. med. în sec. XVII6; Vitold şi Tofana au avut pe: Lupaşco, Dănăilă şi Antemia7.
       *) DIR, XVI/3, p. 179. Un Bucium vist. şi vameş e amintit în vremea lui Ştefan cel Mare la 1480—1484 (Bogdan, Doc. Ştefan, II, p. 370), iar Ion Bucium a fost pîrc. C. între 1465 apr. 11 şi 1466 iul. 9. Probabil Condrea B. m. vor. este un descendent din aceşti boieri din sec. XV. *) DIR, XVII/l, p. 163-164 şi MM, 1968, nr. 3-4, p. 201. 3) Ureche, p. 212. «) Ibid., p. 220-221. V. şi CI, 1932-1933, nr. 1, p. 165. ®) DIR. XVII/2, p. 9, III, p. 191, IV, p. 201, DRH, voi. XIX, p. 239 şi Surete, III, p. 314 şi IV, p. 304; v. şi „Arh. gen.", II, 1913, p. 225. «) Doc. 1637-1638 (ASI,
 Secolul XVI
 297
       CDIX/13), RI, XII. 1926, p. 226 şi 244, Surete, IV. p. 252, XI, p. 80. „I. Ncculce", 1930, p. 63. *) „Arh. gen.", II, 1913, p. 64 şi 225. V. şi Surete, IV, p. 304-305.
BURLĂ, fiul lui Burlă cel Bătrîn, strănepot al lui Tăbuci, rudă cu fam. Stîrcea1. Fără titlu 1560 mart. 27; hat. 1577 dec. 26. Fiul său (?) Cîrstea Burlă pîrc.2.
      *) Doc. 1560 mart. 27 (DIR, XVI/2, p. 133). *) Doc. 1599 mart. 15 (DIR, XVI/4, p. 249). Un Burla sau Bîrlă a fost „consilier suprem" al lui Petru I la 1387 (Doc. înainte Ştefan, II, p. 601). Un alt Burii căm. e trecut în pomclnicul m-rii Bistriţa (CI, 1932 — 1933. p. 58 şi Rsl, X. 1964, p. 44), iar un N. Burlă a fost solul lui Petru Rareş în Polonia la 1541 (Iorga N., Studii istorice, p. 349 — 350 şi „Arh. ist.“, 1/1, p. 33). Precum se vede, o fam. veche.
CALUGHERA, v. Iane Calughera.
CAPOTĂ, v. Sava Capotă.
CAR A GHIUZEL1 ION. Fără titlu (in sfat) 1569 mart. 11—1570 iul. 25; m. post. 1572 dec. 13—28; pire. H. 1573 febr. 17—mart. 10; pire. R. 1574 mart. 12—mai 13. Boier credincios lui Ioan vodă Viteazul. Fiul său, Pătraşco, a fost m. stol., iar un alt fiu, Pîrvu, pîrc. (1587).
       x) Numele său înseamnă în limba turcă „frumosul cel negru".
C ARA GHIUZEL PĂTRAŞCO, fiul lui Ion C. pîrc. M. stol. 1587 ian. 3—sept. 6; 1597 mart. 3. Copii:             Ionaşco  şi    Măgdălina1.
       x) DIR, XVII/2, p. 254. La 1636 iul. 9, printre „seminţiile" (neamurile) sale se afla şi Dumitraşco Gheuca (ASB, Socola, V/6). La 1599 dec. 4 este amintit Porcea aprod, fiul lui Caraghiuzel (nu se spune care) şi al Mariţei, nepotul lui Coste log. (DIR, XVI/4, p. 273).
CARAIMAN ION = Nastasia, fiica lui Ion Prăjescu (care era rudă cu fam. Movilă) şi fosta soţie a lui Cîrstea Buhuş şi mama lui Dumitru Buhuş1; cumnat cu fraţii Nicoară şi Ştefan Prăjescu2.
Pire. N. 1585 sept. 15; agă (el?) 1591, cînd l-a însoţit pe Petru Şchiopul pînă în Ungaria, fiind jefuit la întoarcerea prin Trans. de nobilul Blasiu Kerekes3; m. com. 1597 mai 29—1600 apr. 8. A fost solul lui Ieremia Movilă la sultan (vara 1600), care i-a trimis domnului 40 000 de galbeni ca să lupte împotriva Im Mihai Viteazul; Caraiman a dus aceşti bani în Polonia, unde se afla refugiat domnul; ca răsplată, Ieremia Movilă i-a dat trei
 298
Moldova
sate4; m. pah. 1601 ian. 5—1606 sept. 22, 1607 iul. 17—1609 aug. 21, dec. 17. A fost mai multă vreme capuchehaie la Poartă, slujind cu credinţă pe Movileşti; considerat de duşmanii acestei familii „rădăcina tuturor relelor", a fost ucis la Ţarigrad6. + ante
1610 mart. 22®. Ctitorul bis. din Dulceşti—Roman (1605). Urmaşii săi nu au ajuns mari dregători. A avut două fiice: Safta7 = Şoldan Dumitraşco m. vor. şi Alexandra8 = un anume Nicolae9. Un nepot al său, polcovnicul Pricopie Caraiman, a pribegit cu Dimitrie Cantemir în Rusia la 1711. Fiul său vitreg a fost Dumitru Buhuş m. vist. al lui Vasile Lupu10.
       1) DIR, XVII/2, p. 255, „Arh. gen". II, 1913, p. 241. RI. 1921, p. 62, nota 1, RIR, 1940, p. 184. *) DIR. XVII/l, p. 221, II, p. 14 şi M. Costin, Opere, ed. V. A. Urechia, II, p. 580-582. *) Veress, III, p. 252-262 şi 264-265. *) Doc. 1602 iun. 13 (DIR, XVII/l, p. 50 şi 92). în acelaşi timp există şi un Precop Caraiman vist. (DIR. XVI/4, p. 301). ‘) Hurmuzaki, IV/2, p. 306. Despre activitatea sa diplomatică v. şi I. Condurachi, Soli fi agenţi, p. 34 şi urm.; idem. Diplomaţi români in trecut. Braşov,
       1937, p. 41 — 48 (extras din „Ţara Blrsei", 1937), A. Golimas, Capuchehaiele, p. 74-75 şi Hurmuzaki, XII, p. 469. 497. passim. •) DIR, XVII/2, p. 285. 7) DIR, XVII/4, p. 83. •) Doc. 1642 mart. 28 şi 1643 mart. 15 (Acad., CDXXXVII/42 şi 44). •) Doc. 1608 iul. 15 (DIR. XVII/2, p. 168). La 1676 apr. 4 este amintit un Caraiman com. (CI, 1934—1936, nr. 2. p. 71). 10) V. bibliografia de la D. Buhuş.
CĂRĂBĂŢ PETRE. M. vor. 1515 dec. 18—1523 mart. 25. A fost comandantul oastei care a bătut pe tătari la 15181. A participat la mişcarea boierească contra lui Ştefăniţă vodă, care i-a confiscat averea (1523)2, după ce Petre fugise în Ţ. Rom., cu gîndul de a pleca la Poartă3. Un urmaş al său. Darie C., a fost m. spăt. în sec. XVII.
       *) Ureche, p. 149. ») Doc. 1528 mai 18 şi 1546 mai 12 (DIR. XVI/l. p. 296 şi 501). ») Hurmuzaki, XV/l. p. 273-274 şi CI. 1928, nr. 2. p. 210.
CĂŢELEAN TOMA, descendent din boierul Ivan C. din sec. XV1. M. com. 1510 sept. 21—1523 mart. 25. A participat probabil la mişcarea boierească contra lui Ştefăniţă vodă din 1523, după care dispare din documente.
       x) Doc. înainte de Ştefan, II. p. 451.
CHIRIŢĂ, v. Paleologu Dumitrache Chiriţă.
CIOLPAN DRĂGAN, fiul lui Ciolpan, nepotul lui Şandru pîrc.1; = Nastasia, fiica lui Dan hat. şi nepoata lui Cozma Şarpe m. post2. Diac 1579 oct. 28; fără titlu 1582 mart. 10; 1586 mai 13;
Secolul XVI
 299
fiurednic de Hîrlău 1585 oct. 9; f. vor. 1586 febr. 20; fără titlu 1Ş86 mai 13; pire. N. 1587 ian. 3, apr. 10—16; f. pîrc. 1587 sept. 7—1591 febr. 8, 1597 febr. 7, cînd era bătrîn; pire. R. 1Ş98 febr. 20; mart. 14—mai 7; iul. 22—1599 sept. 5. Fiu, Dumitru Ciolpan. Nepotul său a fost Pătraşco Başotă 3.
 - . x) Doc. 1586 mai 13 (DIR. XVI/3. p. 320). Acest Ciolpan este rudă probabil cu Trifan Ciolpan, cel care a fost solul boierilor moldoveni la sultanul Soliman I pentru pace la 1538 (Ureche, p. 156). *) Doc. 1586 febr. 20 (DIR. XVI/3, p. 301). s) DIR, XVII/2. p. 37. Un Miron Ciolpan, fiul lui Grigore cluc., = o fiică a lui Barnovschi, a avut două fiice: Eftimia = Toma Cantacuzino m. vor. şi Safta = Alexandru Costin post. („Arhiva", 1892, p. 19. şi „Arh. gen.". II, 1913. p. 228).
CÎRCOVICI PETRE (Petre al lui Cîrcă), fiul lui Cîrc şi al Neacşei Scrie un hrisov 1527 apr. 16; log., sol la Moscova, 1542 a; pire. H., fără titlu şi pire. * (in sfat) 1545 sept. 17—1560 mai 19; pîrc. 1554 mart. 1, cînd se spune că a slujit domnilor dinainte şi lui Alexandru Lăpuşneanu4. Fratele său, Gliga, a fost strămoşul lui Teodosie Dubău m. log. în sec. XVII 6.
        *) Surete, IX, p. XXXV. ») BCMI. 1927, p. 93. ») La 1548 febr. 28 i se spune f. pîrc. N. (DIR, XVI/l, p. 553). «) DIR, XVI/2. p. 45. •) V. spiţa genealogică din Surete, XIV. p. XXXV.
CtRJE COSTEA, fiul lui Şandru al lui Cîrje sau Cîrjevici pisar şi al fiicei lui Dieniş spăt. 1. Stol. 1507 mart. 22; m. stol. 1508 febr. 1-1515 apr. 20; pîrc. N. 1515 dec. 18—1530 aug. 22. Fiica sa, Maria = Creţu 2. Fratele lui Costea pîrc., Luca Cîrje, a fost solul lui Ştefăniţă vodă la regele Poloniei 3.
      ») Doc. Bogdan, p. 179-180 şi DIR. XVI/1. p. 66. •) DIR, XVI/2, p. 21. *) „Arh. ist.", t. I. partea I-a, 1865. p. 9—13 şi I. Condurachi, Diplomaţi români tn trecut. Braşov, 1937. p. 38 — 41. Menţionez că un Costea pîrc. a fost tăiat de Ştefăniţă la Roman In 1523 (Ureche, p. 146).
CÎRSTEA (GHIONEA, GHENOVICI) = Anghelina, sora lui Gri-gorcea Crăciun m. vor., care era vară cu fiii lui Ioan Moţoc m. vor. şi nepoată a soţiei lui Frunteş pîrc.l. V. şi Cîrstea (Ţ. Rom., sec. XVII).
Pire. N. 1588 ian. 28, aug. 20; 1589 iun. 25—1591 mart. 16 (acelaşi?); m. vor. ţ. sus 1594 dec. 8—<1595> oct.2;i.m. vor.
1596  iul. 16; m. vor. ţ. sus 1600 mart. 20—1607 iul. 17* \ în calitate de m. vor., a fost solul lui Ieremia Movilă în Polonia (1601) *;
 300
 Moldova
a trecut apoi în tabăra lui Ştefan Tomşa, în timpul căruia a fost m. vor. ţ. jos. 1612 ian. 18 4. + ante 1616 aug. 2 6. A fost ctitorul m-rii Floreşti — Tutova.
A avut patru fete: Schiva = Dabija m. pah.; Anghelina = Vasile Bujoreanu st.; Maria = Cerchez log. (sau Cerchat?) şi Călina = Apostol Costachi 6; printre urmaşii săi se numără fam. Bujoreanu şi Costachi7.
     >) Doc. 1596 sept. 11 (DIR. XVI/4. p. 151). *) In aceeaşi vreme mai există un Cîrstea pîrc. R. (1602 dec. 20—1607 mart. 10). *) Hurmuzaki. S. II/2, p. 8. 4) In aceeaşi vreme, în sfatul domnesc al Ţ. Rom., figurează un alt Cîrstea cu rangul de m. spăt., motiv pentru care i-am trecut separat. V. şi scrisorile lui Cîrstea m. vor. către căp. Ioan Pettky, din care rezultă că fusese trimis de domn să rezolve nişte litigii de frontieră dintre Mold. şi Trans. (Veress, VII, p. 274 — 276, 279 — 283 şi Monumenta Comitialia Regni Transylvaniae, V, p. 414). #) St. doc., V, p. 215. •) DIR, XVI/4. p. 138 (doc. 1596 apr. 19), „I. Neculce", 1924, p. 216, 1925, p. 307-308 şi Uricarul, XXI, p. 258.7) La 1688 iun. 25 strănepoţii lui Cîrstea f. m. vor. erau consideraţi Todosica Jora şi fiul ei, Antiohie, Pavel Bujoreanu f. m. slug. şi Lupu Costachi slug. II (Inst. de istorie, Condica Zorleni nr. 97).
CLĂNĂU, v. sec. XIV - XV.
COCOREA GRIGORE. M. stol. 1579 apr. 2 — sept. 21;         1583
ian. 6 — 1586 mai 22; pîrc. H. 1587 ian. 3— 1588 dec. 30; 1589 apr. 25; 1590 ian. 28. Fiul său, Ionaşco Cocorea, m. vătaf de Iaşi la 1616.
CONDREA, v. Bucium Condrea.
CORCODEL, v. Andrei (Corcodel).
COSTEA, v. Albotă Costea, Cîrje Costea.
COZMA, v. Ghenghea Cozma, Murgu Cozma, Şarpe Cozma.
CRASNĂŞ (GIURGEA), fiul lui Toader C. uşar, descendent din Crasnăş vor. din sec. XV; rudă prin bunica sa cu Luca Arbure port. S. M. vist. 1540 mart. 7 — nov. 30. Ucis pentru hiclenie de Petru Rareş (1541) 2. Fiul său (?) Ioan Crasnăş, era fugit în Lituania la 1545 8. A avut şi două fiice: Axinia călugăriţa şi Marica preoteasa; prima a avut fii pe Nicula şi Crasnăş, iar cea de a doua pe Trifan diac şi Simion 4.
        *) Doc. Bogdan, p. 61 şi DIR, XVII/2, p. 35-36. ») Ureche, p. 162-163 şi doc. 1542 apr. 30 (DIR, XVI/l, p. 370). Precum se vede, soarta sa a fost asemănătoare cu a precursorului său, Crasnăş vor., care l-a trădat pe Ştefan cel Mare în lupta de la Baia. a) „Arh. ist.". 1/1, 1865, p. 35.
        *) DIR, XVII/2, p. 35 şi IV, p. 232.
 Secolul XVI
 301
CRĂCIUN1. M. vor. ţ. sus 1569 mart. 11 —1570 iul. 25. Copiii săi (?): Grigorcea Crăciun (Crăciunovici) m. log., Anghelina = Cîrstea Ghenovici m. vor şi Marica = Neagoe pah. 2.
      *) El este foarte probabil acel „Krzecson" post., credincios   lui Alex.
      Lăpuşneanu, amintit la 1566 ca avind nişte afaceri în Polonia (St. doc.,
      XXIII, p. 345 — 348). Aceasta ar explica avansarea sa de către fiul lui Lăpuşneanu. *) Doc. 1597 iun. 8 (DIR, XVI/4, p. 170).
CRĂCIUN, v. Grigorcea Crăciun.
DAN (Daniil) 1 = Teodosia, fiica lui Glăvan m. vist. şi a Măriei, care era fiica   lui Cozma Şarpe     m. post. 2. M. vist. 1545        sept. 17
—   1546 mart.   7; 1546 apr. 21 —    1550 mart. 12; pribeag în       Polonia,
revine cu Alex. Lăpuşneanu; m. vist. 1553 iul. 29 — 1554; în această calitate, a fost sol în Polonia (iul. 1553) 3; hat. 1554 mart. 1 — 1555 mai 12; sol la Poartă ante 1555 mart. 31 *. A avut două fiice: 1) Dragna = Toader Dracsin, cu care a avut pe Anuşca, Zosin vist. şi pe Teodosia = Dumitru uricar 6 şi 2) Nastasia = Drăgan Ciolpan pîrc., cu care a avut ca fiu pe Dumitru Ciolpan 6.
      x) Aşa i se spune înaintea morţii, la 1556 dec. 13 (DIR, XVI/2, p. 96 — 97). Din acest doc. rezultă că a făcut o serie de danii la m-rea Humor, unde a fost probabil Q *) Ibid., p. 73 şi III, p. 174. 3) „Studii", 1965, nr. 3. p. 669 — 670. în omagiul prestat regelui Poloniei în acelaşi an i se spune Dan Mosovici (ibid., p. 674). *) DIR, XVI/2, p. 72. 6) DIR, XVI/4, p. 233 şi XVII/l, p. 126. Dintr-un doc. din 1587 sept. 7 rezultă că Dragna „a plecat din ţara noastră la Brăila" (DIR, XVI/3, p. 368). •) DIR, XVII/4, p. 254.
DAN, v. Bolea Dan.
DANCIU, v. Huru Danciu.
DINGA, urmaşul lui Dinga pit. din vremea lui Ştefan cel Mare 1. M. post. 1570 mart. 20 — apr. 14. A fost solul lui Bogdan Lăpuşneanu la regele Poloniei, ante 1570 mart. 20, împreună cu Drăgan log. 2; pire. H. 1570 iun. 30 — iul. 25; hat. <1571—1572> (aşa îi spun urmaşii). La 1572 a trecut de partea lui Ioan vodă Viteazul, sprijinindu-1 împotriva lui Bogdan Lăpuşneanu 3, care-1 făcuse mare dregător, apoi dispare.
Copii: Ionaşco, Grigore aprod, o fiică = Tofan Sechil şi Teodosia = Grumăzea m. vor. al lui Ioan vodă Viteazul 4. La 1638 iun. 28, nepoţii şi strănepoţii săi erau: Dingana, fiica lui Grigore, Solonca, soţia lui Ionaşco, şi Nicolae, fiul lui Vasile Grumaz6, iar la 1658 iun. 2 sînt amintiţi: Gheorghiţă Pătrău şi Vasile
 302
Vîrnav, ginerii Teofănesei, nepoţii lui Dinga hat., şi fiii lui Buga şi ai lui Verdeş, nepoţii Saftei, fiastra (fiica vitregă) a lui Dinga 8.
      *) Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice. Acesta apare chiar In sfatul domnesc, fără titlu, la 1490-1494 (DIR. XV/2, p. 141 şi urm.). *) DIR, XVI/3, p. 221. *) P. P. Panait eseu, Influenţa polonă, p. 172. 4) Doc. 1580 mart. 24 şi 1587 mart. 30, din care rezultă, că cneaghina lui Dinga hat. locuia la m-re şi lăsase casa lui Grigore aprod (DIR, XVI/3, p. 134, 345) şi doc. 1660 apr. 28 (ASB, Foto, X/9). •) Bibi. Univ. Cluj. Fond Sion, nr. 30. V. şi Neamul Dingăi (RI. II. 1916. p. 159-160). •) BCS, XI/27. Despre egumenii m-rii Neamţ din fam. Dinga, v. N. Iorga, Contribuţii la istoria bisericii noastre, p. 15.
DRAGOŞ, v. sec. XIV-XV.
DRAGOTĂ = Nastasia, descendentă din Cozma Şarpe m. post. K
M. vătaf 1586 febr. 20; pîrc. N. 1586 mai 22—1587 sept. 6;
1591 mart. 16, 1594 dec. 8. Fiul său (?) Lupu a fost m. spăt.
     l) Doc. 1586 febr. 20 (DIR. XVI/3, p. 301).
DRAGOTĂ, v. Săcuianu Dragotă. DRAXIN *. M. com. 1533 mart. 6 — 1537 apr. 30. Fiul sau nepotul (?) său, Ionaşco, a fost pîrc. 2. V. şi Drăgşan.
       *) Este probabil rudă (sau acelaşi?) cu Simion Dragşin pîrc. de Ciceu la 1529, cel care, după 1538, împreună cu vlădica Anastasie de Vad, urmărea să-l ucidă pc Petru Rareş,     refugiat în cetate, „şi capul lui să-l trimită
       lui Ştefan vodă" (Lăcustă),    care-i cerea „să ne facă slujbă cu acel Petru
       voevod'*, promiţîndu-i „a-1 milui cu oarecare boierie" (Gr. Tocilescu, 534 documente, p. 521 şi D. Constantinescu, Ştefan Mîzgă „voevod" şi vremea lui, în „Studii şi cerc. istorice", XX, 1947, p. 222-223). *) La 1565 un boier Draxin era partizanul lui Ştefan Mîzgă contra lui Alexandru Lăpuşneanu (Hurmuzaki, S. II/l, p. 246-249); v. şi Rsl. XV. 1967. p. 249-251. Mai tîrziu, la 1571, 1573, boierul Petre Draxin primea stipendii de la austriaci (Veress, I. p. 296. 308, II, p. 8).
DRAXIN IONAŞCO, fiul sau nepotul (?) lui Draxin m. com.; = Marica, fiica lui Hrană m. vor., strănepoata lui Costea posad-nic din sec. XV 1. Pîrc. N. 1584 oct. 1 —                 1586 apr.         13; 1597
apr. 25 — ante 1592 mart.                7; f. pîrc. 1592 mart. 7.         Fiul său,
Toader D. căm. = Dragna, fiica sau nepoata lui Dan hat., a avut o fiică, Todosia = Dumitru uricar2.
        *) Doc. 1587 ian. 17 (DIR, XVI/3, p. 335). Ionaşco era nepotul unei nepoate a lui Eremia m. vist. (DIR. XVI/4. p. 48). *) Ibid., p. 233 şi XVII/2. p. 43. La 1598 apr. 22 este amintit Dragsin post. = Ileana, fiica lui Turcul slug. şi nepoata lui Clănău spăt. din sec. XV (DIR. XVI/4. p. 215).
 Secolul XVI
 303
DRĂGAN. Log. 1568 nov. 5, cînd „învaţă" la redactarea unei porunci domneşti; solul lui Bogdan Lăpuşneanu în Polonia (1570) *; m. log. <1571—1572>; m. vor. ţ. jos 1572 <ante mai>; a fost din nou sol în Polonia (mai 1572) pentru a cere ajutor contra lui Ioan vodă Viteazul*. A fugit cu Bogdan Lăpuşneanu în Polonia. Copii: Toader, Iuraşco şi Ana3.
      ») DIR, XVI/3, p. 221. *) Veress. I. p. 318. ») DIR, XVI/3. p. 322 (doc. 1586 mai 20, clnd el murise). Doc. aminteşte şi pe „cneaghina Drăgăneasa", dar nu-i di numele.
DRĂGAN. M. stol. 1594 mart. 28 — mai 4;m.post. 1597 mart. 3
—   1600 mart. 20. Solul lui Ieremia Movilă în Polonia (1598 mart.) *. Fiica sa, Nastasia = Petre Roşea 2.
     x) P. P. Panaitescu, Doc. Mihai Viteasvl, p. 44. *) DIR, XVII/5, p. 51.
DRĂGAN, v. Ciolpan Drăgan.
DRĂGHICI, v. Nădăbaico Drăghici, Spancioc Drăghici. DRĂGŞAN. M. spăt. <1527> mart. 3—1540 nov. 30 K L-a trădat pe Petru Rareş la 1538. (Este alt personaj decît Draxin).
     *) Ca „supremus armiger" este trecut între martorii tratatului încheiat de Petru Rareş cu regele Ferdinand I la 1535 apr. 4 (Hurmuzaki, II/l, p. 93-94).
DUMA AL LUI VLAICU, v. sec. XIV - XV.
DUMA BRUDUR, v. sec. XIV - XV.
DUMBRAVĂ, dintr-o fam. modestă l. M. vor. ţ. jos 1572 dec. 13 —1574 mai 13. A fost unul din dregătorii de încredere ai lui Ioan vodă Viteazul, care l-a trimis cu oastea în Ţ. Rom. să atace pe Alexandru Mircea2; după aceea a fugit în Trans., de unde a fost adus de Ivaşco Golescu m. vor. şi predat domnului ca hiclean3, fiind ucis (1575). Fiica sa Cacica = Drăguţul Bogdan staroste 4, un predecesor al fam. Bogdan din sec. XVII.
       *) La 1497 mart. 19 este menţionat Toader Dumbravă, iar la 1546 mai 28 sînt amintiţi D. Dumbravă, fiul lui M. Dumbravă şi fiii lui Ghidion Dumbravă, nepoţii lui Ion Dumbravă (DIR, XV/2, p. 278 şi XVI/l. p. 528). După părerea lui I. Minea, Dumbravă era muntean, „tovarăş de pribegie al lui Vintilă vodă din vremea lui Ion vodă" (CI, 1932—1933, nr. 1, p. 79).
       *) Ureche, p. 199. *) Doc. 1575 aug. 22 (DIR. B, XVI/4, p. 199). V. şi Horia Ursu, Vornicul Dumbravă. Schiţă istorică („Vremea", XIII, 1941, nr. 589, p. 9). «) DIR. XVII/4, p. 97.
 304
Moldova
DUMITRACHE, v. Paleologu Dumitrache Chiriţă.
DUMITRU. M. stol. 1552 apr. 25 (el ?); m. pah. 1554 mai 5
—  1555 mai 12; hat. 1558 mart. 15 — 1562. A fost solul lui Ioan Despot la regele Poloniei (iun. 1562) *; la 1565 a fugit la Bistriţa de teama lui Alexandru Lăpuşneanu 2; în vremea minoratului lui Bogdan Lăpuşneanu, a condus ţara împreună cu Gavril m. log. 3. Fiică: Salomia, care a avut o fiică Aniţa *.
      x) Veress, I, p. 222. *) Hurmuzaki, S. II/l, p. 248. Cu toate acestea, un Dumitru „dux" apare ca martor al testamentului lui Al. Lăpuşneanu, alături de Zbiarea, la 1565 mart. 24 (ibid., II/l, p. 532).3) Cronicile, p. 147. V. şi Călători străini, II, p. 391, unde se arată că cei doi s-au opus alegerii ca domn a lui Zbiarea şi au impus boierilor alegerea lui Bogdan. 4) DIR, XVII/5, p. 12. Un alt (?) Dumitru a fost m. post. (1575 mart. 5 —mai 2).
DUMITRU, v. Huhulea Dumitru.
EFRIM, v. Huru Efrim.
EREMIA, v. sec. XIV-XV.
EREMIA, fiul lui Galeş com.; = Anuşca, fiica lui Dragoş, nepoata de fiu a lui Duma pîrc., care era vărul lui Ştefan cel Mare şi fiul lui Vlaicu pîrc., unchiul domnuluix. Vist. 1499 nov. 20
—  1507 mart. 1; solul lui Bogdan al III-lea la Veneţia (1506) 2; răsplătit apoi de domn pentru slujbă3; m. vist. 1516 dec. 10 —
1523  mart. 25 4; f. vist. 1525 febr. 12; amestecat probabil în mişcarea boierească contra lui Ştefăniţă din 1523; s-a călugărit sub numele de Evloghie (1529 apr. 29 — 1546 mai 27). + după această dată şi □ la m-rea sa din Sălăgeni5.
Copii: Marica = Turcu slug., cu care a avut pe Vasutca şi Ileana6; Ilea şi Ana = Toma log. 7.
       J) Doc. Bogdan, p. 116—118, 411 şi Bogdan, Doc. Ştefan, II, indice.2) Sanudo, Diarii, VI, p. 290-291. *) DIR, XVI/l, p. 153. 4) La 1527 iun. 19 scria bistriţenilor ca „wyster ac theoloneator supremus" (Hurmuzaki, XV, p. 297 — 298). 5) în doc. din 1546 se spune că „şi groapă şi-a săpat să aibă sâ-i zacă oasele" la m-rea Sălăgeni (DIR, XVI/l, p. 527). ®) DIR.XVI/l, p. 320-321, III, p. 75, IV, p. 48 şi XVII/4, p. 60. 7) DIR, XVI/2, p. 191. Ana sc considera răstrănepoata lui Vlaicu pîrc., Clănău spăt. şi Oană Limbădulce din sec. XV.
EREMIA (Cernăuţeanul). M. post. 1573 febr. 17 — mai 10; pîrc-O. (în sfat) 1574 mart. 12 — 27; hat. 1574 mart. 27 —mai 13 K A fost principalul trădător al lui Ioan vodă Viteazul la 1574. Trimis de domn să împiedice trecerea turcilor peste Dunăre şi cumpărat de domnul Ţ. Rom. cu 30 000 de galbeni, le-a înles-
 Secolul XVI
 305
nit turcilor trecerea fluviului, transmiţînd apoi domnului informaţii false despre efectivele turceşti; în timpul luptei, a trecut cu oastea în tabăra turcească, fiind ucis probabil în bătălie a.
      *) în acelaşi timp c amintit un Eremia pîrc. O. (1574 mart. 12—mai 13) şi membru al sfatului domnesc, care primeşte o întărire de ocină împreună cu Ion Golîe m. log. la 1574 mai 10 (DIR. XVI/3, p. 35-36). *) Pentru amănunte v. CI, 1925, p. 149 — 151 (cronica lui Bielski), Dinu C. Giurescu. Ioan vodă Viteazul, ed. a Il-a, p. 12 —li, 11 şi Sever Zotta, O mistificare genealogică: IeremiaGolia, în voi. închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 431 — 438, unde se arată că Ieremia nu a fost membru al fam. Golia.
FRĂŢIAN. Pîrc. N. 1543—1544. □ m-rea Probota x.
      *) Inscripţii, I, p. 59 — 60. l'n anume Frăţian (fiu sau nepot ?) era comişel la 1593 sept. 25 (DIR. XVI/4, p. 92).
FRUNTEŞ, V. sec. XIV-XV.
GAVRIL. M. post. 1563 mai 14—iun. 17 (el?); fugit în Polonia de frica lui Alexandru Lăpuşneanu (1565) *; pîrc. H. 1569 mai 20, 1575 iun. 15—1578 febr. 22; m. spăt. (acelaşi?) 1575 mart. 5 — apr. 20, 1577 febr. 6, 1578 febr. 22 — iul. 4; i. pîrc. H. 1581 oct. 28; pire. H. 1583 ian. 6—1584 mart. 20; st. C. 1586 febr. 20 (el?); pire. N. 1588 ian. 21 — dec. 20, 1589 apr. 25; pire. H. 1591 apr. 25—30. Fiul său s-a numit Ionaşco2.
      *) Hurmuzaki, S. II/l, p. 249. 2) Doc. 1588 ian. 21 (DIR. XVI/3, p. 371).
GAVRIL1. M. log. <1565> ian. 30—1566 iul. 12; 1569 mart. 11 —1571 iul. 15. împreună cu Dumitru hat., a condus ţara în timpul minoratului lui Bogdan Lăpuşneanu2; la 1572 a trecut însă de partea lui Ioan vodă Viteazul3; log. (fost) 1577 iul. 20. Copii: Lazăr aprod, Ştefan m. log. şi Sinclitichia = Bilăi m. vor. 4.
       *) La 1577 oct. 4 este amintit Gavril al lui Hîra sau Hîrovici log. (Mol-davia, p. 110), ceea ce arată că a fost fiul unuia din cei doi pîrc. Hîra. *) Cronicile, p. 147. V. şi Călători străini, II, p. 391. 3) P. P. Panaitescu, Influenţa polonă, p. 172. *) DIR. XVI/3, p. 129, XVII/2. p. 200 şi DRH. voi. XIX. p. 214.
GAVRIL, v. Movilă Gavril, Trotuşan Gavril.
GHENGHEA COZMA, frate cu Andreica Şeptilici pîrc. şi cumnat (?) cu Ioan Moţoc m. vor. 1; = Anghelina2. Pîrc. O. 1543 mai 25;
 306
a slujit cu dreaptă slujbă pe Petru Rareş 3 care i-a decapitat fratele; pîrc. R. 1547 apr. 1—1550 mart. 12; pîrc. H. 1551 mart. 21; fără titlu (în sfat) 1551 apr. 28—1552 mai 14; pîrc. 1552 apr. 30; scos din dregătorie de Alexandru Lăpuşneanu4. Fiul său, Grigore, a fost hat.
      ») Doc. 1548 mai 5 (DIR. XVI/l. p. 582). *) Doc. 1552 apr. 30 (DIR, XVI/2, p. 28). 3) Doc. cit. din 1552, în care se spune că a fost chelar în vremea domniei lui Petru Rareş (Moldavia, p. 63). 4) Un boier Ghenghea (el san fiul?) a fugit In Polonia, la 1565, de teama lui Alexandru Lăpuşneanu (Hurmuzaki. S. II/l, p. 249). V. şi Rsl, XV, 1967, p. 250.
GHENGHEA GRIGORE, fiul lui Cozma G. pîrc. *. Vor. 1576 dec. 5; hat. 1578 apr. 3— iul. 4 2. Copii: Ionaşco m. log. în sec. XVII, Grigore şi Gheorghe, care erau veri cu Şeptilici şi cu fiii lui Ioan Moţoc m. vor. 3.
     *) Doc. 1576 dec. 5 (DIR, XVI/3, p. 76). V. şi Surete, V. p. 230. •) Un Ghenghea este m. spăt. între 1608 aug. 20 — 1610 dec. 21, timp în care Ionaşco G. era vor. de poartă. *) Doc. 1592 febr. 24 şi 1596 sept. 11 (DIR, XVI/4, p. 47 şi 151); v. şi Surete, XIX, p. 195.
GHEORGHE1. M. vist. (el?) 1576 apr. 17—1578 iul. 4; m. log. 1579 apr. 2 — oct. 28; răsplătit pentru slujbă de Petru Şchiopul2; f. m. log. 1585 sept. 18 — 1587 apr. 8; + ante 1591 iun. 10*. Fiica sa, Păscălina = Luca Stroici m. log. 4.
       *) în aceeaşi vreme sînt trei dregători cu numele Gheorghe, greu de deosebit (v. următorii).               ») Doc. 1579 apr. 6 (DIR, XVI/3, p. 107). ») Ibid.,
       IV, p. 29. «) Ibid., III, p. 347.
GHEORGHE, nepotul de soră al lui Petru Şchiopul1. Pîrc. H. (el?) 1578 apr. 18 —iul. 4, 1580 mart. 20—1581 mai 8; pîrc. N. (?) 1583 mart. 14 — apr. 12; pîrc.             R. 1584 oct. 1—1585                        apr.
8; pîrc. H. 1585 sept.     15—1589 aug.        24, sept. 2; hat. 1590                     ian.
28— 1591 iun. 16. A însoţit pe Petru Şchiopul în pribegia sa la 1591 2; la moartea domnului, a fost lăsat tutore al lui Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul3. F. hat. (în sfatul Ţ. Rom.) 1613 nov. 30. Copii: Radu vor. de poartă şi Simion post. 4.
       *) Petru Şchiopul îi spune: „nepote, figliolo della mia sorella" (Hurmuzaki, XI, p. 430, 437). V. şi N. Iorga, Contribuţiuni la istoria Munteniei, p. 5.
       *) Hurmuzaki, XI, p. 345, 350, 363 (paşaport din 1593 iun. 28 din Imperiul habsburgic pentru Polonia). a) Ibid., p. 490, 491 şi 518. V. şi indice. La moartea fostului domn, a furat o parte din lucrurile acestuia (Veress, IV, p. 111, 167 şi 171). *) DIR, XVII/5, p. 361-362.
 Secolul XVI
 307
GHEORGHE, fratele lui Balica hat.1; = Anghelina. M. pah. 1583 ian. 6—1589 aug. 24; pire. H. 1591 mart. 16 *—iun. 16; pire. N. 1601 iun. 5, 1602 dec. 20—1603 apr. 22, 1604 ian. 5—
1607  iul. 17*. □ probabil m-rea Neamţ, unde este □ şi fiul său Enache; un alt fiu, Ionaşco □ bis. din Şoldăneşti — Hîrtop-Suceava 4.
      *) „Arh. gen.", II, 1913, p. 241—243, unde se arată că a avut şi indigenat polon. *) în acelaşi timp In sfat e şi Gheorghe hat., nepotul lui Petru Şchiopul (DIR, XVI/4, p. 11). *) In aceeaşi vreme apare In sfat şi un alt Gheorghe pire. H. (v. următorul). *) N. Iorga, Contribuţii la istoria bisericii noastre, p. 13.
GHEORGHE (IZLOZEANU, LOZONSCHI, KATARATOS); grec1 = Cristina *. Socrul lui Ieremia Movilă. Cluc. 1578 apr. 5 — 1579 apr. 18; fuge probabil in Polonia în vremea domniei lui Iancu Sasul, de unde revine cu ginerele său care-1 face pire. H. 1597 mart. 3—1610 dec. 21. In timpul evenimentelor din 1601— 1602, a avut relaţii foarte încordate cu polonul Klicki, care ocupase cetatea *. A săvîrşit numeroase abuzuri în timpul domniei ginerelui său 4. A fost probabil ctitorul bis. Sf. Gheorghe — Lozonschi din Iaşi.
Copii: Elisabeta = Ieremia Movilă voievod 8; Maria = Dumitrache Chiriţă Paleologu m. post.a; Anghelina □ 1601 la m-rea Suceviţa, ctitoria fam. Movilă 7; Vasile Gheorghevici Lozonschi m. stol. (1609) • şi Pătraşco urednic de Botoşani, care a fost ucis de Ştefan Tomşa •.
      ») St. doc.. V, p. 615. *) Doc. 1619 apr. 13, cînd el era mort (DIR. XVII/4, p. 320). In lucrarea sa Doamna lui Ieremia vodă. Buc., 1910, p. 8 — 9, N. Iorga susţine că Gheorghe pire. a fost ginerele lui Ieremia, nu socrul său, Crtstina fiind „o fiică necunoscută ptnă acum" a lui Ieremia. ') Hurmuzaki, S. II/2, p. 176—177. Fiind socrul domnului Ieremia Movilă, emite unele documente cu formularul cancelariei domneşti (Moldavia, p. 228 — 229). 4) DIR, XVII/4, p. 113. Menţionez aci că un Gheorghe (nu ştiu care) a fost m. vor. ţ. sus 1593 febr. 11—apr. 20 şi m. vor. ţ. jos 1594 dec. 8. •) DIR. XVII/4, p. 113 şi Sever Zotta, Doamna Elisabeta a lui Ieremia Movili voievod a fost fiica lui Gheorghe pircilab de Hotin („Arh. gen.", II, 1913, p. 178-180). •) DIR, XVII/2, p. 241. 7) „Arh. gen.", II, 1913, p. 231. ') Ibid., Acest Lozonschi = Bîmăvschioaia, a fost rob la tătari (DIR. XVII/4, p. 302). •) St. doc., XVI, p. 347 şi relaţia lui Joppecourt In Tezaur, II, p. 24. Despre fam. Lozonschi sau Lozinschi, din care au făcut parte Grumăzea m. arm. şi Durac serd. din sec. XVII, v. „Arh. gen.", II, 1913, p. 232- 234.
GIURGEA, v. Crasnăş Giurgea. GIURGIU DOLH, v. sec. XIV-XV.
 308
GÎRLEA, fiul lui Nicoară Milici (?) Fără titlu 1553—1554; hat. 1572 dec. 13 — 1574 mart. 12. A murit probabil în luptele din 1574, dată după care nu mai apare în doc.
      ») Doc. 1553-1554 (Moldavia, p. 66).
GLĂVAN = Maria, fiica lui Cozma Şarpe m. post. 1. Log. (scrie doc.) 1517 oct. 7 — 1519 apr. 18; pisar 1530 mart. 16; m. vist.
1530   apr. 23— 1534 mart. 24. O fiică a sa, Teodosia = Dan port. S. 2.
      i) DIR, XVI/2, p. 73. 2) Ibid.
GOLÎE ION (Golăi, Golia) \ fiul lui Lazăr Golîe pîrc.; = Ana, fiica lui Burnar vor. 2. Stolnicel 1546 apr.; m. log. 1572 oct. 5
—  1578 iul. 22; 1580 febr. 28. în această calitate, a fost unul din adversarii politicii lui Ioan vodă Viteazul; ca „cel dintîi dintre sfetnici", i-a cerut domnului să se supună turcilor sau să plece din ţară, pentru a evita lupta cu oştile otomanes. F. m. log. 1582 dec. 13. A fost ctitorul bis. Golia din Iaşi. + ante 1584 nov. 15 4.
Copii: Dumitru m. pah. (1580—1582), Mihai, Cristina 6, Maria, Solomia, Grigore şi Antimia (?) 6. Urmaşii săi — cu excepţia primului — nu au ajuns la dregătorii înalte; la 1677 este amintit Donosie, fiul lui D. Portărescu, nepotul lui Ieremia med., strănepotul lui Golîe log. 7. Un frate al lui Golîe, Vascan G., a fost pîrc. R. (1579).
        x) Despre nume v. I. Minea, Golăi sau Golia? (CI, I, 1925, nr. 1, p. 411). El este probabil urmaşul lui Golăi de la Rebricea, proprietar al satului Golăeşti la 1488 ian. 9 (DIR, XV/2, p. 81). 2) Inscripţii Buc., p. 629 şi Sava, Doc. Lăpuşna, p. 50. 3) Cronicile, p. 151. Despre atitudinea sa cu acest prilej v. Sever Zotta, O mistificare genealogică. Ieremia Golia, în voi. închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 431—438 şi Dinu C. Giurescu, Ioan vodă Viteazul, ed. a Il-a (indice). *) DIR, XVI/3, p. 266. într-o însemnare a mitropolitului Teofan al Moldovei, din sept. 1582, pe un Tetraevangheliar din 1575, se afirmă că      pe Golîe logofătul „l-au muncit
        fără de vină Iancul voevod şi în sfîrşit i-au tăiat       capul şi i-au luat toate
        averile" (CL, 1891, p. 505). 6) Doc. 1582 dec. 13 (DIR, XVI/3, p. 197).
        V. şi Moldavia, p. 198. 6) „I. Neculce", 1925, p. 27 — 29, 39. 7) Sava, Doc. Orhei, p. 138-139.
GOLÎE ŞTEFUL, fratele lui Ioan G. m. log. Pîrc. N. 1576 iul. 16
—   dec. 5, 1577 mart. 16, 1578 apr.                 18 — iul. 4; pire.          R. 1579
apr.                    2 — 26; pîrc. N. 1579 mai 28      — sept. 21, 1580         mai 29,
1583 ian. 6, apr. 12 — 1584 mart. 20.
 Secolul XVI
 309
GRIGORCEA CRĂCIUN (Crăciunovici), fiul lui Crăciun m. vor. sau pîrc. H. (?); descendent din soţia lui Frunteş m. stol. şi nepot al lui Ion Moţoc m. vor. = Anghelina2. Log. (scrie doc.) 1590
—  1591; m. log. 1594 febr. 7 — 1595 mart. 17, cînd era solul lui Aron vodă la cazaci3; m. vor. ţ. sus 1596 sept. 10—1599 dec. 17; la 1598, solul lui Ieremia Movilă în Polonia4, al cărui indigenat îl avea 5 □ m-rea Voroneţ după 1599 dec. 17 6. A avut două surori: Anghelina = Cîrstea Ghenovici m. vor. şi Marica = Neagoe pah. 7.
       *) DIR, XVI/4, p. 151. *) Dimitrie Dan, Sucevifa, p. 196. 3) P. P. Panaitescu, Doc. lui Mihai Viteazul, p. 11. *) RI, XVIII, 1932, p. 144.s) P.P. Panaitescu. op. cit., p. 47. s) DIR, XVI/4, p. 274-275. 7) Ibid., p. 170.
GRIGORE AL LUI LICIU (Liciulovici), fiul lui Ion Liciu m. post. Partizan al lui Alexandru Lăpuşneanu 1, care l-a făcut m. post. 1558 mart. 15 — 1559 apr. 142.
      *) AHA — Iaşi, 1967, p. 229. 2) în aceeaşi vreme mai există un Grigore Fierăvici al III-lea log., care dăruia un Tetraevangheliar m-rii Neamţ la 1555 aug. 6 (N. Iorga, Contribuţii la istoria bisericii noastre, p. 10). Un Liciu m. vătaf (fiul lui Grigore?) e amintit la 1606 — 1607 (Moldavia, p. 215).
GRIGORE, v. Cocorea Grigore, Ghenghea Grigore, Talpă Grigore, Veveriţă Grigore.
GRINCOVICI (Hrincovici), probabil fiul lui Ivaşco H., boier de sfat al lui Ştefan cel Mare şi al Vasutcăi; nepotul lui Ştefu pîrc. H. şi rudă cu Cozma al lui Şandru sau Şandrovici şi cu Iacuş vist. *, şi ei membri ai sfatului domnesc în sec. XV, şi cu fam. Huru. Cluc. 1502 nov.; pîrc. H. 1510 febr. 7 (dată la care este martor la tratatul lui Bogdan al III-lea cu regele Poloniei) — 1523 mart. 25; fără titlu (în sfat) 1524 apr. 10 — 1528 apr. 8 (cu intermitenţe). Fratele său s-a numit Şendrea Turcul.
      !) Doc. Bogdan, p. 309-310, Doc. Ştefăniţă, p. 193, 202 şi DIR, XVI/l, p. 85 şi 127. Un anume Grinco sau Hrinco (probabil bunicul său) a fost membru al sfatului domnesc Intre 1407 mart. 8 şi 1425 mai 12. La 1581 Toader Bocotco cluc. era fiul lui Braţul Hrincovici din vremea lui Ştefăniţă vodă (DIR, XVI/3, p. 168).
GROZAV (NICOARĂ). Vor. (slugă domnească) 1521 iun. 1 —
—  1522 iul. 41; pîrc. R. 1524 apr. 10— 1529 mart. 5; m. vor.
1529 mart. 9 — apr. 29. împreună cu Barbovschi port., a condus
 310
oastea moldoveană în lupta de la Feldioara (iun. 1529) 2, după care nu mai apare în sfatul domnesc decît ca pire. N. 1540 mart. 7
—  nov. 30. Fiii săi s-au numit Ioan şi Grozav vistiemicel8.
        1) La 1528 se spune că slujise şi lui Bogdan vodă (DIR, XVI/l, p. 274).
        2) Ureche, p. 149, I. Ursu, Petru Rareş, p. 13 — 15 şi idem, Vornicul Grozav, CL, 1907, p. 105-109. V. şi Doc. Ştefăniţă, p. 294- 298. ») Doc. 1546 apr. 2 (cînd el murise) şi 1554 mai 5 (DIR, XVI/l, p. 444 şi II, p. 64).
GRUMĂZEA ION = Teodosia, fiica lui Dinga m. post. 1. M. vor. ţ. sus 1574 mart. 12 — mai 13. După moartea lui Ioan vodă Viteazul, a fugit din ţară 2. Urmaşii săi nu au ajuns mari dregători. La 1638 iun. 28 este amintit Nicolae, fiul lui Vasile Grumaz 3.
       *) Doc. 1580 mart. 24 (DIR, XVI/3, p. 134). *) Doc. cit. ») Bibi. Univ. Cluj, Fond Sion nr. 30.
HÎRA ION (Hîrovici). Slugă domnească 1546 mai 14; pire. H.
1552    mart. 28 — 1555 mai 12. □ m-rea Probota 1.
      *) Inscripţii, I, p. 60. Un Gavril al lui Hira sau Hîrovici—fiul unuia din cei doi—a fost log. (doc. 1577 oct. 4, Moldavia, p. 110).
HÎRA NIC OARĂ, frate cu precedentul (?). El este foarte probabil „paznicul iatacului domnesc" sau căm. de la 1538, care a avertizat pe Petru Rareş de trădarea boierilor1. Pîrc. H. 1541 mart. 77 2
—   1544—1545. Răsplătit pentru slujbă de Petru Rareş 3. □ bis. din Zahareşti — Suceava, ctitoria sa.
       x) Cronicile, p. 99. *) într-o relaţie polonă din 1541 mart. 19 se spune că domnul a pus pîrc. H. pe Hîra căm. în locul lui Şeptilici (N. Iorga, Studii istorice, p. 348).») DIR. XVI/l. p. 406.
HÎRBOR MAXIN, fiul lui Giurgea H. com.M. post. 1545 sept. 17 — 1548 mai 5; pîrc. H. 1550 mart. 12 — 1551 mart. 21. Deşi la 1560 apr. 6, Alexandru Lăpuşneanu afirma că „n-a avut copii ai săi şi nici rudă pentru ocină", motiv pentru care averea sa rămăsese domnului 2, la 1634 ian. 30 urmaşii săi erau Călina preoteasa cu fratele său Nacu, copiii Oanei, nepoţii lui Toader slug., strănepoţii lui Hîrbor post. 3.
       >) Doc. Bogdan, p. 263—265.*) DIR. XVI/2. p. 139.») Sava, Doc. Lăpuşna, p. 45; v. şi p. 46—47.
 Secolul XVI
 311
HRANĂ, probabil fiul lui Hrană m. vor. al lui Ştefan cel Mare din 1478 — 1484; = Anghelina, fiica Maruşcăi, nepoata lui Giurgea Pîntece 1. M. spăt. 1513 mart. 5 — 1523 mart. 25; m. vor. 1524 apr. 10 — 1528 mai 28. Fiica sa, Marica = Ionaşco Draxin pîrc. *, era strănepoata lui Costea posadnic din sec. XV.
      !) DIR, XVI/l, p. 426. *) DIR, XVI/3, p. 335. La 1580 apr. 23 este amintit Tomaş Hrană, — fratele lui Hrană vor. — fiul Anghelinei, fiica lui Coste posadnic, nepotul lui Stan posadnic (DIR, XVI/3, p. 137).
HRINCOVICI, v. Grincovici.
HUHULEA DUMITRU, fiul lui Huhulea post.1 = Odochia, fiica lui Toader (Bubuiog) log. 2. M. stol. 1551 apr. 28 — 1552 mai 5; m. spăt. 1552 apr. 28. O soră a sa, Neacşa = Ion Sturza hat. 3, al cărui partizan a fost împotriva lui Alexandru Lăpuşneanu în lupta de la Şipote (1552). O fiică a sa, Agafia = Maxim pîrc. iar un urmaş al său a fost m. vătaf la 1605 4.
      *) I se spune Dumitru al lui Huhulea (DIR, XVI/2, p. 25). Tatăl său,
      H.  post., este amintit la 1508 febr. 16 (ibid., I, p. 71).*) MM, 1968, p. 563. *) DIR, XVI/3, p. 169 — 170. Fratele său, Petru H., a avut patru copii: Ionaşco, Agahia Măgdălina şi Varvara (ibid., p. 179). Dintr-un doc. din <1590 sept. — 1591 aug.> rezultă că fiicele lui Petre Huhulea erau stră-nepoatele lui Ioan Tăutu m. log. (ibid., p. 464 — 465). O fiică a Dionisiei Huhuloaia călugăriţa = Maxim pîrc., iar un fiu al său, Lupu, s-a ridicat domn împotriva lui Alexandru Lăpuşneanu, care l-a ucis (I. Minea, Un pretendent la tronul Moldovei in 1560, CI, VIII —IX, 1932—1933, nr. 3, p. 262 — 263 şi N. Grigoraş, Boierii lui Alexandru vodă, Lăpuşneanu, CI,
      XIII-XVI,    1937-1940, p. 374). *)  DIR.   XVII/l, p. 201.
HURU EFRIM, fiul lui Oană H. med., care era fiul lui Ilea H., comisul lui Ştefan cel Mare; frate cu             Danciu H. pîrc.       M.
spăt. 1524 apr.    10 — 1525 sept. 9;      pire. N. 1527 mart. 3 —    1529
apr. 29; m. vor. 1530 apr. 23 — 1540 nov. 30. A fost luat prizonier de poloni în lupta de la Obertyn (1531) 2. Dregător credincios al lui Petru Rareş, pe care l-a primit bine la reîntoarcerea sa în domnie (1541) s; fără titlu (primul în sfat) 1545 sept. 17
—   1546 mart. 4 (pînă la această dată nu sînt doc. cu sfat de la Petru Rareş); m. vor. 1546 mart. 17 — apr. 19; fără titlu (primul in sfat) 1546 apr. 20— 1548 mai 5. + după această dată.
Copii: Floarea4, Dragoş6, Anghelina = Telea stol., cu care a avut pe Varvara = Dumitraşco diac şi altă fiică = Buciumaş vătaf de pitărei #.
        ») Doc. 1546 apr. 20 (DIR. XVI/l. p. 470). V. şi Surete, I. p. 91. unde este considerat fiul lui Ilea H. *) I. Ursu, Bătăliile de la Gwozdiec fi Obertyn
 312
      (AARMSI, s. II, t. XXXV, 1912-1913, p. 439). 8) Ureche, p. 162. 4) Doc. 1555 apr. 25. cînd el murise (DIR, XVI/2, p. 79). 5) Doc. 1555 apr. 30 (ibid., p. 83). «) DIR, XVII/2. p. 301 şi I. p. 54.
HURU DANCIU, fratele lui Efrim H. m. vor. 1 şi nepotul de fiu al lui Ilea H. com. din sec. XV. Pîrc. R. 1527 mart. 3 — 1529 apr. 29; pîrc. N. 1530 apr. 23—1537 apr. 30; 1545 sept. 17
—    1551 mart. 21; pîrc. H. <1551> apr. 28; fără titlu (în sfat)
1552 mart. 28 — mai 14. Scos din sfatul domnesc de Alexandru Lăpuşneanu. Copii: Toma pah., Dumitraşco aprod şi Andrei med., care nu au devenit mari dregători 2.
       J) Doc. 1546 apr. 20 (DIR, XVI/l, p. 470). 2) DIR, XVII/4, p. 202. La 1602 iul. 25 sînt amintite Măgdălina, Marica şi Erina, fiicele lui Condrea, nepoatele (de fiu?) ale lui Danciu Huru (DIR, XVII/l, p. 55).
HURU LUPE, fiul unuia din cei doi fraţi Efrim sau Danciu H. (?); = Cristina1; socrul lui Ioan vodă Viteazul, care a fost = cu fiica sa Maria 2. Pîrc. H. 1572 dec. 13 — 1574 mai 13; i. pîrc. 1575 mai 21. în afară de Marica, a mai avut trei fiice: Nastasia Ciolpăneasa, Anghelina păhămiceasa şi Grozava vistierniceasa 8.
       *) BCMI, 1927, p. 96. 2) Doc. 1627 apr. 20 (DRH, voi. XIX, p. 240 şi Surete, XXIV, p. 203). 3) Doc. cit. La 1635 nov. 15 sînt amintite Nastasia şi Greaca, fiicele Anghelinei Bărboae, nepoatele doamnei Marica (Acad., CLXXIX/5). Maria era nepoata lui Toader Bucotco cluc., fiul lui Braţul Hrincovici (DIR, XVI/3, p. 168). Fam. Huru se înrudea deci cu Grincovici. Ea se mai înrudea şi cu fam. Movilă, mitropolitul Gheorghe Movilă, fratele lui Ieremia şi Simion Movilă, fiind şi el nepotul lui Bucotco cluc., ca şi doamna Marica (doc. 1583 aug. 6. DIR, XVI/3, p. 227).
IANE CALUGHERA (Calugheras), grec din Pogoniana; = Elisafta. M. com. 1580 mart. 20—1582 mart. 8 1; m. vist. 1583 ian. 6— 1591 iun. 16; 1593 mart. 12—1595 mart. Solul lui Aron vodă la cazaci (mart. 1595) 2. □ 1596 la bis. Sf. Nicolae — Suceava de soţia sa 3 (era deci rudă cu Nicoară Prăjescu m. vist., ctitorul bisericii, şi cu Movileştii).
      J) Un alt (?) Iane (Cantacuzino sau acelaşi?) a fost m. vist. (1572 dec. 13 - 1575 sept. 15), pîrc. N. (1576 apr. 17 - 1578 febr. 22) şi m. post. (1579 apr. 2 — sept. 21). Despre acest Iane — Ioan vist. lui Petru Şchiopul v. N. Iorga, Două texte greceşti privitoare la ţările noastre. Versuri pentru Joan, vistierul lui Petru Şchiopul (RI, XIX, 1933, p. 6—9). 2) P.P. Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 11. ») RIAF. II, 1883, p. 64 şi MM, 1969, nr. 3 — 4, p. 186 — 187. într-o relaţie din Constantinopol, din 1592 apr. 16, se afirmă că, la această dată, Aron vodă arestase pe vistierul ţării, care era un francez (Hurmuzaki, XI, p. 756).
IEREMIA, v. Movilă Ieremia.
 Secolul XVI
 313
ION, v. Caraghiuzel Ion, Caraiman Ion, Golîe Ion, Grumăzea Ion, Hîra Ion, Liciu Ion, Moţoc Ion, Movilă Ion, Stîrcea Ion, Stroici Ion, Sturza Ion.
ION AL LUI DANCIU, fiul lui Danciu (Huru?). M. vist 1551 mart. 21—1552 mai 14; pîrc. N. <1553>l—1560 aug. 20; 1563 mai 14 —iun. 17; 1569 mart. 11 —mai 14.
       i) Ca Ivan al lui Danciul sau Danciulovici pîrc. N. este citat printre boierii care au depus omagiu regelui polon la <1553> („Studii", 1965, nr. 3. p. 647), iar un Danciu (fiul său?) este pîrc. O. în sfat în vremea domniei lui Ioan vodă Viteazul (1572 dec. 13 — 1574 mai 13).
ION AL LUI PETRICĂ, fiul lui Petre (Petrică) port. Suceava. Pire. R. 1551 mart. 21—1552 mai 14; m. vist. 1554 febr. 23— 1563 iun. 17. Fiul său a fost Isac aprod 1.
     x) Doc. 1635 iul. 25 (Acad., LXI/51).
IONAŞCO, v. Draxin Ionaşco, Zbiarea Ionaşco.
IOSIF, v. Veveriţă Iosif.
ISAC, v. sec. XIV-XV.
IURAŞCO, v. Vartic Iuraşco.
IURESCU (Iuraşco), origine necunoscută; făcut de Iancu Sasul m. vor. ţ. sus 1580 mart. 20—1582 mart. 81. Copii: Toader, Onciu diac şi Marica 2.
      x) în aceeaşi vreme există şi Iuraşco Vartic, care are alţi copii şi alte funcţii. *) Doc. 1594 iun. 11 (DIR, XVI/4. p. 108). La începutul sec. XVII se spune că fiii lui Iurescu ceaşnic erau Lupu, Măgdălina, Ionaşco şi Druţul (ibid., XVII/2, p. 102).
IURIE (ORĂŞ?). M. spăt. 1545 sept. 17—1550 mart. 12. Şi-a pierdut averea (şi viaţa?) ca hiclean cînd „a ridicat pe un lotru" ca domn împotriva lui Ştefan Rareş ante 1551 iun. 15 *.
      *) DIR, XVI/2, p. 7. Un boier Iurie a construit bis. Dancu — Iaşi (1541).
IVAN NOROCEA, v. Ţ. Rom. sec. XVI.
JOLDEA. M. com. 1552 apr. 25. A fost ridicat domn de un grup de boieri la 1552, dar a fost înfrînt de Alexandru Lăpuşneanu la Şipote, însemnat la nas şi trimis la mănăstire 1.
         i) Cronicile, p. 123, v. şi CI, 1925, p. 103-104.
 314
LICIU ION K M. post. 1524 apr. 10—1530 aug. 22; pîrc. N.
1531 mart. 4 — 1537 apr. 30 2. Fiul său, Grigore, a fost m. post. (1558—1559).
      *) într-o trad. rom. a unui doc. din 1435 oct. 8 e amintit Iliaş Liciu post. (DIR, XIV —XV, p. 118). 2) Este trecut cu acest titlu şi în tratatul lui Petru Rareş cu regele Ferdinand I din 1535 (Hurmuzaki, II/l, p. 93). Despre urmaşii lui Liciu post. v. doc. din 1601 mart. 12 (DIR, XVII/l, p. 4 — 5). O nepoată a lui Nicoară Liciu (fiul lui Ion?), Stana = Ionaşco Cujbă m. vor. (DRH, voi. XIX, p. 546.)
LOZONSCHI, v. Gheorghe (Lozonschi).
LUCA, v. Stroici Luca (Lupu).
LUPE, v. Huru Lupe.
MANOLE. Pîrc. R. 1599 mart. 15, cînd e răsplătit de Ieremia Movilă pentru slujbă credincioasă „la cinstita Poartă şi la toate trebile şi nevoile" 1; pîrc. R. 1601 iun. 5; 1602 dec. 20—1603 mart. 15, dec. 15, <1604> mart. 4—1605 apr. 20; 1606 ian. 12 — mart. 26, mai 12 — sept. 22, 1609 febr. 4—1610 oct.; pleacă probabil cu Movileştii la 1611; pîrc. R. 1616 nov. 15, 1617 mart. 2—30, 1618 mart. 14—30, apr. 2; m. med. 1618 mai 6.
      !) DIR, XVI/4, p. 248.
MATEIAŞ = Anghelina x. M. vist. 1535 mart. 2—1537 apr. 30; la 1536 sol în Trans., unde era considerat: „homo modestissi-mus, optimus, praeterea prudens et satis circumspectus in rebus gerendis ita ut sibi simiUter in hic regno non invenerim" (foarte modest, foarte bun, pe lîngă acestea prudent şi cu destulă pricepere în purtarea afacerilor, încît nu exista altul ca el în acest regat)2. A mers din nou cu Petru Rareş în Trans. la 1541, cînd a fost dat ca ostatic în locul lui Ştefan Mailath la Făgăraş 3; fără titlu (in sfat) 1540 nov. 30 (apoi nu mai sînt doc. cu sfat); m. log. 1541 mart. 11 4— 1548 mai 5. A fost ctitorul bis. din Horod-niceni (1539) şi al m-rii Coşula (1535) 5.
Copii: Toader, Marica, Antimia, Ilisafta, Marica, Pătraşco, Nicoară com., Nastasia, Odochia, Aniţa, Ion vist., Ieremia post. •, dintre care nu s-au mai ridicat dregători. Un frate al său, Sima, a fost vist.; ucis de Ştefăniţă vodă pentru hiclenie 7.
       *) Doc. 1560 mart. 22 (DIR, XVI/2, p. 131). Menţionez că un anume Mătiaş era diac la sfîrşitul domniei lui Ştefan cel Mare (DIR, XV/2, p. 180, 181
Secolul XVI
 315
      şi urm.), dar nu ştiu ce legătură există între cei doi. *) „Arh. ist.", 1/1, 1865, p. 48. s) Cronicile, p. 117. în doc. cit. mai sus se spune că „a fugit din Făgăraş de la Mircea voevod". 4) Data numirii sale ca m. log. în locul lui Trotuşan — ucis din porunca lui Petru Rareş — ne-o dă o relaţie polonă din 1541 mart. 19 (N. Iorga, Studii istorice, p. 348). 8) Tit Simedrea, Tetra-evanghelul vistiernicului Mateiaş, Buc., 1934 (din BOR, 1934) şi N. Beldiceanu, Inscripţia bisericii din Horodniceni („Arhiva", II, 1890 — 1891, p. 517 — 518). •) Doc. cit. din 1560. La 1573 febr. 17 sînt citaţi numai Ion vist., Ieremia post. şi Nicoară com. (ibid.,   III, p. 14). V. şi DIR, XVII/l,
      p. 134 şi IV, p. 495. 7) CI, 1937-1940, p. 718.
MATEIAŞ, v. Stîrcea Mateiaş.
MAXIM = Agafia, fiica Odochiei (Dionisiei) Huhuloaia călugăriţa,  fosta soţie  a lui D. Huhulea          post.,   fiica lui    Toader m.
log.   şi nepoata   lui Tăutu m. log.         *. Pîrc. N. 1572 dec. 13 —
1573   mai 10.
      !) Doc. 1586 aug. 5 („Studii", 1964, nr. 2, p. 349) şi MM. 1968, p. 563. MAXIN, v. Hîrbor Maxin.
MĂLAI PETRU K Vor. de poartă 1560 dec. 21; m. pah. 1563 mai 14 — iun. 17; partizan al lui Ştefan Mîzgă la 1565 contra lui Alexandru Lăpuşneanu2; m. post. 1574 mart. 12 — mai 13. Mort probabil în luptele din 1574. Un fiu (?) al său a fost pîrc. 3, iar un urmaş al acestuia, Simion, m. com. în sec. XVII.
      x) Un diac Margine al lui Mălai e amintit în 1522 (DIR, XVI/l, p. 199), iar un alt Mălai a fost m. post. al lui Vladislav al III-lea, domnul Ţării Rom., la 1525. Nu ştiu însă dacă este vreo legătură între aceştia. *) Hurmuzaki, S. II/l, p. 246-249 şi Rsl, XV, 1967, p. 249-251. a) DIR, XVI/4, p. 142 şi XVII/2, p. 181.
MEDELEAN (din Covurlui)1. Slugă domnească 1531 mart. 15; partizan al lui Alexandru Lăpuşneanu, care-1 face m. stol. 1553 sept. 21 — 1555 mai 12.
      *) Aşa este trecut în lista boierilor care au prestat omagiu regelui Poloniei în <1553> („Studii". 1965, nr. 3. p. 675 şi AIIAI, 1967. p. 233). Un Negrilă Medelean este amintit la 1495 febr. 3 (DIR, XV/2, p. 235).
MELENTIE, v. Balica Melentie.
MIHU K Pîrc. H. 1527 mart. 3 — 1529 apr. 29; port. S. 1530 aug. 12 — 1540 nov. 30 2. în această calitate, a fost comandantul oastei moldovene în bătălia de la Obertyn; a salvat de la moarte pe Barbovschi şi Vlad pîrc. H., pe care Petru Rareş voia să-i ucidă, considerîndu-i vinovaţi de înfrîngerea de la Gwozdiec *. A avut apoi un rol de seamă în acţiunea trădătoare a marii
 316
Moldova
boierimi moldovene din 1538, după care a luat parte la uciderea lui Ştefan Lăcustă (1540) 4. A fost ucis de Petru Rareş la 11 mart. 1541 împreună cu Pătraşco com., ginerele său 6. Urmaşii săi nu au mai ajuns dregători; în sec. XVII trăia Maricuţa, fiica lui Ionaşco Cocris, nepoata lui Nemţeanul, strănepoata lui Mihu hat. 6.
      x) După părerea cronicarului Macarie, era „de neam arbănaş, om înşelător..., care îndemna şi răzvrătea pe toţi" (Cronicile, p. 98). 2) Cu titlul de „Castel-lanus Castri Swathviensis, supremus campiductor regni Moldaviae" este trecut al doilea între martorii lui Petru Rareş în tratatul închciat cu regele Ferdinand I la 1535 apr. 4 (Hurmuzaki, II/l, p. 93). ®) I. Ursu, Bătăliile de la Gwozdiecşi Obertyn (AARMSI, s. II. t. XXXV, 1912-1913, p. 434-435). 4) Ureche, p. 160. s) Cronicile, p. 102 şi Ureche, p. 162 — 163. Data exactă o dă o informaţie polonă din 1541 mart. 19 (N. Iorga, Studii istorice, p. 348). ®) Ispisoace, II/2, p. 194.
MLINOVSCHI, v. Talpă Grigore (Mlinovschi).
MOGHILĂ, v. sec. XIV-XV.
MOGHILĂ, v. MOVILĂ.
MOŢOC ION (Moţocovici), fiul lui Ivanco M. m. slug. 1; = Magda 2 J cumnat (?) cu Cozma Ghenghea pîrc. Fără titlu (slugă domnească) 1539 mai 24,1547 febr. 26; a fost partizanul lui Alexandru Lăpuşneanu (Petre stol.), cu care a pribegit în Polonia; a avut un rol de seamă în luptele pentru tron din 1552 3; trimis cu 1 000 de ostaşi în Trans., la 1553, pentru a cere locuitorilor să se supună regelui Ioan Sigismund4. M. vor. 1558 mart. 15— 1560 aug. 20; a trecut de partea lui Ioan Despot, în timpul domniei căruia apare ca mare sfetnic (primul în sfat)         1563   mai 14  —
iun. 176; aderă apoi la mişcarea condusă de Ştefan Tomşa contra lui Ioan Despot6; după scurta domnie a lui Tomşa, pleacă cu acesta în Polonia, unde este ucis din ordinul regelui polon, împreună cu domnul său, la Liov (mai 1564) 7.
Copii: Onciu şi Toader, care nu au ajuns dregători 8; ei erau veri cu Grigorcea Crăciun m. vor. şi cu soţia lui Cîrstea (Ghe-novici) m. vor. 9. Fiica lui Onciu M., Ileana = Ionaşco Cujbă m. vor. în sec. XVII; fiii lui Toader au fost Gheorghe vor. de poartă şi Ştefan 10, iar fiii lui Gheorghe — Coste şi IUe Moţoc
—  au ajuns mari dregători în sec. XVII.
        x) Doc. 1539 mai 24 (DIR, XVI/l, p. 391). Ivanco a fost m. slug. In 1518 (ibid., p. 113). V. şi Surete, IV, p. 52, unde se spune că Ion era fiul lui Gheorghe M. uricar şi DIR, XVI/l, p. 546, unde Ion este considerat frate
 Secolul XVI
 317
      cu Ivanco. După cum rezultă din pomelnicul m-rii Bistriţa, Moţoc era rudă cu Gangur pîrc. al lui Ştefan cel Mare şi făcea parte din neamul lui Neagu pîrc. C. din sec. XV (CI, 1932 — 1933, nr. 1, p. 42 şi 77). Fam. Moţoc descinde deci din mari dregători din sec. XV. *) Hurmuzaki, S. II/l, p. 240 (testamentul său din 1564 mai). *) El a fost căpitanul oştilor care a Infrlnt pe partizanii lui Joldea la Şipote (Cronicile, p. 123). V. şi „Studii", 1965, nr. 3, p. 674, CI, I, 1925, p. 107 — 108 şi Călători străini, II, p. 175, unde se povesteşte lupta şi unde Moţoc este considerat drept „cel mai viteaz dintre moldoveni".4) Hurmuzaki, II/5, p. 122—123 (i se spune „capitaneus"). •) în această calitate a fost solul lui Despot vodă în Ţ. Rom., ca să peţească în numele domnului pe sora lui Petru vodă (Hurmuzaki, II/l, p. 426 şi XI, p. XII). •) P. P. Panaitescu, Influenţa polonă, p. 198 — 200. 7) CI, 1925, p. 141, Hurmuzaki, S. II/l, p. 235 — 241 (aici este numit „supremus vatath Iaski" şi „praefectus militiae terrae"), XI, p. 71 şi Ureche, p. 189 — 190. s) Un anume Moţoc (al cărui nume nu ni-1 dau documentele) a fost m. vor. ţ. jos (1592 oct. 28 şi 1594 mart. 14 — mai 4). Să fie unul din cei doi fii ? •) DIR, XVI/4, p. 151 şi doc. 1594 apr. 4 (Acad., CCCLVII/12). w) Surete, XV, p. 52 şi doc. 1643 ian. 4 şi 1649 febr. 22 (ASB, Sf. Ioan Gură de Aur, XVII/5 şi ASI, CCCXL/23). Despre alţi membri ai fam. Moţoc, fiii lui Iosif Moţoc, v. doc. din 1580 iun. 18 (DIR. XVI/3. p. 141). V. şi Sever Zotta, Urmaşii vornicului Ioan Moţoe (RI, 1928, p. 159 — 160).
MOVILĂ (Moghilă) 1 ION, fiul lui Iaţco Hudici 2, fost membru al sfatului domnesc al lui Ştefan cel Mare; descendent din boierii Hudici din sec. XV; = Maria, fiica lui Petru Rareş; cumnat cu Alexandru Lăpuşneanu. M. vist. 1546 mart. 17 — apr. 21; vist. (fost) 1546 iul 2; m. log. 1551 mart. 21; pribeag în Polonia, susţine pe Alexandru Lăpuşneanu, ruda sa, la ocuparea tronului; m. log. <1553> — 1563 iun. 17. S-a călugărit apoi cu numele de Ioanichie.
Copii: Gheorghe, devenit mitropolit, Toader post., ctitorul m-rii Todireni—Burdujeni— Suceava 3, Ieremia şi Simion, ajunşi domni ai Mold., Scheauca = Balica hat. şi Greaca = Ion Prăjescu 4. şi Mariana = nobilul Isaia Herburt.
       *) Despre numele său v. Gh. Ghibănescu, Moghilă, Movilă („Viitorul", Iaşi, 15 aug. 1899, p. 2). *) Doc. 1583 aug. 1 (DIR. XVI/3, p. 222 - 223). Ca Movilă Hudici m. log. este citat primul între boierii care au prestat credinţă regelui Poloniei la <1553> („Studii", 1965, nr. 3, p. 674). *)
       I. Minea, Despre m-rea Todirenii (CI, 1928, nr. 1, p. 309 — 313), 4) DIR, XVI/3, p. 30, 193. 198 etc.. Dan. Suceviţa, p. 186. RIR, 1940. p. 211. Despre el şi urmaşii săi. v. A. Mesrobeanu, Rolul politic al Movileştilor pini la domnia lui Ieremia vodd (CI, 1925, nr. 1, p. 177 — 189).
MOVILĂ GAVRIL, frate (?) cu Ion M. m. log.; = Marica, fiica lui Daşco, nepoata lui Hărman1. Pire. H. 1545 sept. 17—1546 mart. 1, apr. 4—8, apr. 21—<1549> apr. 3; m. vor. (Gavril) 1550 mart. 12—1552 mai 14 2. împreună cu Sturza hat., a sus-
 318
 Moldova
ţinut ca domn pe Joldea împotriva lui Alexandru Lăpuşneanu, care i-a învins la Şipote (1552) 8.
       *) DIR, XVI/2, p. 46. *) Despre el v. şi scrisoarea unor boieri vrinceni din 1552, in care i se spune „Magnus Udwarbyro alias Dwornyk" (Hurmuzaki, II/l, p. 312). 3) Cronicile, p. 123 şi CI, 1925, p. 182. Cum Ion Movili a susţinut candidatura lui Al. Lăpuşneanu, iar Gavril vor. pe a lui Joldea, adversarul lui Lăpuşneanu, este posibil ca cei doi să nu fie fraţi. După părerea lui N. Grigoraş, cei doi „erau reprezentanţii a două familii" (Boierii lui Alexandru Lăpuşneanu, CI, 1937 — 1940, p. 356).
MOVILĂ VĂSCAN, frate cu Ion M. m. log. 1. M. post. 1553 sept. 21—1555 mai 9; sol în Polonia la 1553 2; pîrc. H. (Moghilă) 1558 mart. 15—1560 aug. 23; m. pah. (el?) 1569 mart. 11— 1570 iul. 25. Fiul său, Dumitru aprod, m. vătag (1586), a avut o fiică Maria Cazaca = Trifan m. post. 4 a lui Ieremia Movilă.
      x) Doc. 1582 ian. 20 (DIR, XVI/3, p. 181) si „Arh. gen.", II. 1913, p. 237-238. *) „Studii", 1965, nr. 3, p. 670. 3) In acelaşi timp mai există an Vascan pîrc. R. (1553 sept. 21 — 1560 mai 19). După părerea lui Belsius, Despot ar fi numit la 1563 ian. 14 pe un frate al lui Movilă m. log. ca pîrc.
      H., alături de Avram post. (Călători străini, II, p. 215).4) Doc. 1627 apr. 20 (DRH, voi. XIX, p. 177 şi 247). Dumitru a fugit tn Ţ. Rom., unde a vîndut fără ştirea fam. Movilă un sat Verbia (doc. 1582—1583, DIR, XVI/3, p. 193).
MOVILĂ IEREMIA, fiul lui Ion M. m. log. şi al Măriei, fiica lui Petru Rareş 1; = Elisabeta, fiica lui Gheorghe Lozonschi pîrc. H. 2. Fără titlu 1574; f. pah. 1582 ian. 20; a fugit în Polonia în vremea domniei lui Iancu Sasul, împreună cu cumnatul său Balica hat. 3; vor. 1582 nov. — 1583 ian. 6; m. vor. ţ. sus 1583 aug. 1—1590 ian. 28*; m. vor. ţ. jos 1591 mart. 16 — iun. 16. A plecat din ţară o dată cu Petru Şchiopul în 1591 6; la 1591 dec. 21 se afla la Uscie în Polonia 6; aci a fost primit ca nobil al coroanei polone la 1593 7. Cu ajutorul regelui polon a ajuns apoi domn al Moldovei (1595—1600, 1600—1606).
        1) Doc. <1582 nov. - 1583 aug.> (DIR. XVI/3, p. 193). *) DIR. XVII/4, p. 113. în Doamna lui Ieremia vodă. Buc., 1910 (extras din AARMSI, s.
        II,  t. XXXII, 1910), N. Iorga considera că Elisabeta era fiica unui nobil
        din Trans., Csomortâny, şi că o fiică a lui Ieremia Movilă, Cîrstina = Gheorghe pîrc. H., ginerele devenind socru şi, invers, socrul ginere. Sever
        Zotta a arătat insă că Doamna Elisabeta a lui Ieremia Movilă voievod a fost fiica lui Gheorghie pîrcălab de Hotin („Arh. gen.", II, 1913, p. 178 — 180).
        V. şi CI, 1925, nr. 1, p. 187 — 189. Joppecourt afirmă că Ieremia = cu o femeie, născută Botuşan, al cărui frate a fost ucis de Ştefan Tomşa (Tezaur, II, p. 24). După cum a dovedit Sever Zotta In art. cit., fratele de
 Secolul XVI
 319
      care vorbeşte Joppecourt este Pătraşco urednic de Botoşani, autorul relaţiei făcînd din funcţia lui Pătraşco numele său de familie. *) DIR, XVI/3, p. 182 (doc. 1582 ian. 20) şi Ureche, p. 213. 4) Ca „marschalcus supremus provinciae Moldaviae" sol al lui Petru Şchiopul în Polonia (nov. 1588) (Hurmuzaki, III/l, p. 114 — 116). V. şi scris, sa ca vor. din 1590 {ibid., S. II/l. p. 320-321). *) Ureche, p. 219, Costin, p. 44. e) N. Iorga, O scrisoare de boierie a lui Ieremia Movilă (St. doc., XI, p. 110), unde viitorul domn declară „am părăsit aşa de mari drepturi şi aşa de îndestulătoare bogăţii ce aveam'*. ’) Hurmuzaki. S. II/l, p. 325-326; v. şi XI. p. 295. unde autorul vieţii cancelarului Ioan Zamoyski afirmă că Ieremia „primus inter Valachos erat". La 1593 dec. 3 arhiducele Ferdinand îi acorda permisia să meargă la Bozen (Bolzano), unde se aflau partizanii lui Petru Şchiopul (Hurmuzaki, XI, p. 375), iar la 1595 se spunea că Ieremia „locuia de cîţiva ani în Polonia cu soţia şi copiii (RA, 1970, nr. 2, p. 537).
MOVILĂ SIMION; fiul lui Ion M. m. log. 1; frate cu Ieremia Movilă; = Margareta sau Marghita. Fără titlu 1574; pribeag în Polonia în vremea domniei lui Iancu Sasul2; aprod 1582—1583 aug. 1; pîrc. O (în sfat) 1586 mai 22; pah. 1589 ian. 20. A plecat cu fratele său în Polonia la abdicarea lui Petru Şchiopul (1591)3, de unde a revenit tot cu fratele său pe care l-a ajutat să ia domnia; hat. 1597 ian. 22—1600 apr. 8. Sprijinit de poloni şi de Ieremia Movilă, devine domn înŢ. Rom. (1601—1602) şi, după moartea lui Ieremia, în Mold. (1606—1607).
      *) DIR, XVI/3,  p. 193. *) Ureche, p. 213. ») Ibid., p. 219. Costin, p. 44.
      La 1593 oct. 2, ca „pociUator" la Liov, semnează o mărturie a boierilor
      pribegi despre vămile Moldovei (Veress, IV, p. 34).
MURGU COZMA1. Fără titlu (în sfat) 1569 mart. 11—1570 iul.  25; pîrc. H.    1572 dec. 13—28; fără titlu             (în  sfat)     1574
mart. 12 — mai 13. A fost unul din trădătorii                 lui  Ioan      vodă
Viteazul*, pentru care a fost făcut de Petru Şchiopul m. vor. ţ. jos 1575 mart. 5—1579 sept. 21 ».
       1) Descendent probabil din Oană sau Ion Murgu, amintit la 1487 oct. 7 şi 1491 oct. 3, cînd Ştefan cel Mare îi dăruieşte două sate pentru credincioasă slujbă (DIR, XV/2, p. 67 şi 169). *) Ureche, p. 202 şi Dinu C. Giurescu, Ioan vodă Viteazul, ed. a Il-a, p. 77 — 79. *) Menţionez că în aceeaşi vreme mai există un alt Murgu (probabil rudă) pîrc. R. (1576 iul. 16, 1578 apr. 18
       —  1579 apr. 26, iun. 1 — sept. 21).
NĂDĂBAICO ION, fiul lui Nădăbaico; = Salomia A fost unul din susţinătorii lui Alexandru Lăpuşneanu, care l-a făcut m. vor.
1553  sept. 21—1555 mai 12. Cu numele de Ivan Nădăbaicovici (fiul lui Nădăbaico) „mare mareşal a toată ţara de jos", este citat printre boierii lui Alexandru Lăpuşneanu la <1553>*. Ca
 320
„cel dintîi dintre dregători", a fost trimis cu oaste de Alexandru Lăpuşneanu contra lui Mircea Ciobanul „pentru purtările sale răutăcioase" 3.
       *) La 1574 mart. 16, Salomia, soţia lui Nădâbaico f. m. vor. (mort la această dată) se judeca cu fosta soţie a lui Anton vameşul pentru 100 de galbeni pe care Anton ii dăduse lui Nădâbaico „pentru ca să-l facă pe dînsul să fie mare vameş, după cum i-au şi isprăvit de s-au şi făcut" (DIR, XVI/3, p. 32 — 33). 2) „Studii", 1965, nr. 3, p. 674. 3) Cronicile, p. 124.
NĂDÂBAICO DRĂGHICI, fiul lui Nădâbaico m. vor.; = Stanca *. M. med. <1553>2; pîrc. O. (in sfat) 1583 apr. 12; m. spăt. 1585 mart. 30—1586 mai 22; 1588 aug. 20—1591 iun. 16; f. m. vor. (?) 1599 mart. 15 — 1602 aug. 20. Copii: Todosia = Constantin; Gaftonia(?) = Ionaşco Bosioc; Ieremia aprod3 şi Dumitraşco4; este posibil ca şi Pătraşco (Şoldan) m. log. să fie fiul său 6.
       *) „I. Neculce", 1931, p. 3. 2) „Studii", 1965, nr. 3, p. 674. 8) Un Ieremia a fost pîrc. H. (1612 sept. 13 — 1613 mart. 30) şi m. vor. ţ. sus (1621 ian. 18
       — mart. 30) (în doc. nu i se precizează numele de familie). La 1698 febr. 25 se spune că Dabija vodă cumpărase un sat de la Ieremia Nădă-baico cel bătrîn şi de la feciorul său, Cozmiţă („Arh. gen.", II, 1913, p. 63). *) DIR, XVII/5, p. 101 şi doc. 1636 ian. 28, 1637 ian. 12, 1641 sept. 22 (Acad., LXXXIV/66, ASB, Bisericani, XV/18 şi 30). s) La 1602 aug. 20, Nădăbaico f. m. vor. (altul?) cu soţia sa, Nastasia, dădeau un sat fiicei lor Gaftonia = Ionaşco Bosioc (Moldavia, p. 281). într-un doc. din 1602 iul. 12 se afirmă că fiii lui Drăghici Nădăbaico vor. erau Ionaşco pîrc., Pătraşco urednic de Botoşani şi Vasile (DIR, XVII/l, p. 54-55).
NEAGOE = Măgdălina 1. M. stol. 1545 sept. 17—1548 mai 5; pîrc. N. 1550 mart. 12—apr. 3; m. com. 0<1553>2] pire. H.
1553    nov. 21 — 1560 nov 3.
A pierdut ocinele „în hiclenie" 4 în vremea domniei a doua a lui Alexandru Lăpuşneanu6. Copii: Ionaşco Neagoe, Pătraşco, Tudora şi Dumitru Neagoe = Marica; fiii lui Ionaşco au fost Dumitru, Toader diac şi Samfira 6; fiica primului Dumitru, Salomia = Voruntar Prăjescu com., care a fost socrul lui Grigore Ureche m. vor. 7.
            *) Doc. 1596 iul. 23 (DIR, XVI/4, p. 146). 2) „Studii", 1965, nr. 3, p. 674-
            3) Doc. cit. din 1596. 4) La accastă dată fusese trimis de Alexandru Lăpuş-
             neanu ca sol la Bistriţa (Hurmuzaki, XV/l, p. 565). 6) într-un doc. din
             1589 iun. 21 se afirmă ci şi fiul său (?), Neagoe căm., a pierit în zilele
             lui Alexandru Lăpuşneanu (DIR., XVI/3, p. 433). •) DIR, XVI/4, p. 146,
        202. 7) CI, 1928, nr. 1, p. 46-47.
 Secolul XVI
 321
NEGRILĂ, v. sec. XIV-XV.
NEGRILĂ (Negrilovici) SIMION \ urmaş al lui Negrilă pîrc. din sec. XV. Hat. 1548 apr. 12—mai 5. Sprijinitor al lui Alexandru Lăpuşneanu, care l-a făcut hat. <1552>—1553 sept. 21. Dintr-un doc. din <1553 > rezultă că a fost trimis de domn la Suceava, unde a luat din averile doamnei lui Petru Rareş şi apoi din averea domnească. Fiind înlocuit din dregătorie, a uneltit împotriva domnului, care l-a închis la Suceava, după ce şi boierii s-au plîns împotriva fostului hat. şi i-au cerut „să-i scape de el, căci nu pot sta alături de Negrilă". Acesta a reuşit însă să fugă în Polonia, unde domnul cerea să fie închis; a plecat apoi la Constantinopol, unde a susţinut candidatura la tron a lui Constantin Rareş 2.
      1) Aşa i se spune Sn omagiul prestat regelui polon tn <1553>, cînd era pire. de Suceava „mai mare peste toat& curtea noastră" („Studii", 1965, nr. 3, p. 674). *) Ibid., p. 672-673 şi AHA - Iaşi, 1967, p. 229-232. Un Negrilă este pire. O. (în sfat) la 1575 mart. 5 — mai 2.
NESTOR, v. Ureche Nestor.
NICOARĂ, v. Grozav (Nicoară), Hîra Nicoară.
NICULA. M. spăt. 1581 iul. 30 — aug. 21hat. 1581 dec. 8— 1582 mart. 8; pire. H. 1583 mart. 14 — mai 15.
       *) In aceeaşi vreme mai există un Nicula pîrc. N. 1580 mart. 20— 1581 aug. 21 (cînd apare alături de Nicula m. spăt. în sfat), pire. R. 1583 ian. 6
       —  1584 mart. 20, apr. 8. Tot în epoca aceasta trăieşte şi Nicolae Hrisoverghi stol., care rămîne cu acest titlu şi la 1594.
ONOFREI, v. Barbovschi Onofrei.
OPREA = Irina, fiica lui Neagoe căm., descendentă din Neagoe pîrc.1. M. arm. 1589 iun. 21; m. post. 1592 mai 3; fiind omul de încredere al lui Aron vodă Tiranul, a fost trimis de noul domn să „apuce" tronul pe care fusese numit de turci (sept. 1592) ; în calitate de is. de scaun, a încercat să prindă pe Nestor Ureche m. log. 2; m. log. 1593 mart. 12 — aug. 7.
       !) DIR, XVI/3, p. 432. La 1583 mai 15 şi 1587 ian. 17 un alt (?) Oprea post. (sau acelaşi?) = Anghelina, urmaşa lui Stan posadnic şi vara fiicei lui Hrană m. vor. (DIR, XVI/3, p. 218 şi 336). Acest (?) Oprea a fost pîrc.
       H. (1594 mart. 28 — mai 4), m. com. (1597 mart. 3, sept. 19) şi pire. O. (în sfat) 1598 febr. 20. *) Hurmuzaki, IV/2, p. 165, Ureche, p. 223 şi CI, 1928, nr. 2. p. 47.
 322
 Moldova
ORĂŞ PETRE, fiul lui Vlad O., urmaşul lui Coste Orăş din sec. XV; nepotul Gănesii (soţia lui Ion Gănescu pîrc.); = Cema1. Fără titlu 1551 iun. 23; pîrc. 1584; pîrc. Suceava <1584 sept.—
1585  aug. > (timp în care port. în sfat este Balica) 2.
      1) DIR, XVI/2, p. 8 (doc. 1551 iun. 23). V. şi pomelnicul fam. Orăş de la m-rea Bistriţa (CI, 1932—1933, nr. 1, p. 55). 2) V. şi scrisoarea lui Orăş „Oberst Hauptman" din 1592 sept. 26 către bistriţeni (Hurmuzaki, XV/l, p. 713-714).
PALEOLOGU DUMITRACHE CHIRIŢĂ1, grec; fiul lui Manuil Paleologu; = Maria, fiica lui Gheorghe (Lozonschi) pîrc. H.; cumnat cu Ieremia Movilă, căsătorit cu o soră a soţiei sale2. Pîrc. N. 1597 mart. 3—1598 mai 6; <1598> sept. 5—1600 apr. 8; a venit cu Simion Movilă în Ţ. Rom., unde a fost m. post. 1601 ian. 26—1602 iun. 21*; m. post. (Mold.) 1606 oct. 31—1611 dec. 17. La 1607 iun. 22 se spune despre el că slujise şi umblase „unde a avut greutate ţara noastră Moldova", cheltuind 600 •de galbeni „în nevoia ţării, în ţara tătărească", pentru care a primit un sat4. Partizan al Movileştilor (fiind de „casa Ieremiei vodă"), a fost ucis în lupta de la Cornul lui Sas contra lui Ştefan Tomşa, care i-a confiscat averea6. Soţia sa a pribegit în Polonia, de unde s-a întors după opt ani6. O soră a lui Chiriţă = C. Ramandi, cu care a avut fiu pe Alex. Ramandi m. vor.
       ») Aşa i se spune la 1610 dec. 18 (DIR. XVII/2, p. 335). V. şi Moldavia, p. 256 passim. Alteori este numit Dumitrachi, Dumitru Chiriţă sau, simplu, Chiriţă. 2) DIR, XVII/2, p. 183, 241. IV, p. 468, St. doc., V. p. 614 şi doc.
       1640 febr. 16 (Acad., XLIII/36). 3) Aici a scos din robia turcilor pe Neaga
       vorniceasa (V. Mitrea din Hotărâm, Ţ. Rom., sec. XVI). 4) ASB, ms. 628, f. 689-690. «) Costin, p. 60 şi DIR, XVII/4, p. 54. «) Ibid., p. 427, 472 şi St. doc., V, p. 82. La 1614 mart. 28 semnează Maria de Lozna Kuricina (Hurmuzaki, S. II/2, p. 384—385). După părerea lui Sever Zotta, ea ar fi ctitora bis. Sf. Gheorghe-Lozonschi din Iaşi („Arh. gen.", II, 1913, p. 232).
PĂTRAŞCO, v. Caraghiuzel Pătraşco.
PETRE. Pîrc. R. 1576 dec. 5, 1577 mart. 16—1578 febr. 22, 1579 mai 28, 1584 mart. 20, apr. 13—mai 30, 1589 apr. 24, mai 23— aug.  24, 1594 mart. 28. Fiul său,         Vasile         Şoimul, era    răstrănepot
al lui Cozma Băloşescu din sec.            XV1.
        *) Doc. 1597 aug. 4 (DIR, XVI/4. p. 177).
 Secolul XVI
 323
PETRE (Petru), v. Albotă Petre, Cărăbăţ Petre, Cîrcovici Petre, Orăş Petre, Vartic Petru.
PETRICĂ, văr cu Toader m. log. (P)1. M. pah. 1508 febr. 1—dec. 15%;P%rc. R. 1513 mart. 6—1523 ian. 8; port. Suceava 1523 mart. 15. înlocuit din dregătorie în legătură cu evenimentele din 1523; f. port. hotamic 1528 mart. 28. Copii: Ion m. vist., Solomia3 şi Marica, ce era rudă cu fam. Moţoc4.
     *) Doc. 1562 mart. 10, din care rezultă că Petre f. pire. a mers tn Trans. „cu ceata lui" împreună cu Petru Rareş (DIR, XVI/2, p. 158). *) Un Petrică, al cărui titlu nu ni se indică, a fost membru al soliei lui Bogdan al III-lea pentru încheierea păcii cu polonii la 1510 (CI, 1925, p. 134). *) DIR, XVI/2, p. 137. V. şi Doc. Bogdan, p. 244-245. *) Doc. 1649 febr. 22 (ASI, CCCXLI/23).
PETRICĂ AL LUI HĂRMAN (Hărmanovici) v. sec. XIV-XV.
PLAXA = Ana, fiica lui Luca Arbure port.1 M. com. 1545 sept. 17—1551 mart. 21; pîrc. Iaşi (în sfat) 1     2 apr. 28, mai
14; m. com. 1553 sept. 21—1555 mai 12.
      !) Doc. 1580 aug. 19 (DIR, XVI/3, p. 144).
POPESCU1. M. pah. 1530 apr. 23—1537 apr. 302. Participant la bătălia de la Obertyn din 1531, a fugit de pe cîmpul de luptă, ceea ce a provocat derută în rîndurile armatei moldovene; a fost luat apoi prizonier de poloni8. L-a trădat pe Petru Rareş la 1538; pire. H. 1540 mart. 7—nov. 30. Fiul său a fost Văscan pîrc. R. (1553—1560)4.
      *) Este probabil urmaşul lui Ignat Popescu, membru al sfatului domnesc la 1454 aug. 25 (DIR, XIV —XV, p. 270—271). *) Ca „supremus magister agazonum" (deci comis) este trecut printre martorii tratatului încheiat de Petru Rareş cu regele Ferdinand I la 1535 apr. 4 (Hurmuzaki, II/l, p. 94); tn sfatul domnesc din acea vreme m. com. era Draxin. s) I. Ursu, Bătăliile de la Gwozdiec fi Obertyn (AARMSI, s. II, t. XXXV, 1912-1913, p. 438-439). «) DIR, XVI/l, p. 586; v. şi XVII/l, p. 64.
POPESCU, poate fiul precedentului. M. com. 1577 febr. 6— 1579 sept. 21; pîrc. O (in sfat) 1583 mart. 14, apr. 12; st. Tecuci
1586   febr. 19. Urmaşul său (?) Ionaşco P. a fost pîrc. H. în sec. XVII.1
       ») V. sec. XVII.
 324
 Moldova
RĂZVAN ŞTEFAN, fiul unei roabe ţigănci din Ţ. Rom. (P)1. Agă (sol în Trans.) 15922; hat. 1594 mart. 28—1595 apr. 23 apoi domn în Mold. (1595).
      *) Iorga N., Originea lui Ştefan Răzvan..., Buc., 1930. *) Meteş Şt., Domni şi boieri din ţările române in oraşul Cluj, Cluj, 1937, p. 2. *) V. şi scrisoarea sa ca hat. din 1594 aug. 15 (Hurmuzaki, XII, p. 7). V. şi ibid., p. 41—42, unde Ioan di Marini Poli îl numeşte „hattman et capitaneo general".
SAVA CAPOTĂ. M. stol. 1552 apr. 28—mai 14. Participă la complotul pus la cale de Negrilă hat. pentru întronarea lui Constantin Rareş, cu care merge la Poartă, fiind „un mare duşman" al lui Alexandru Lăpuşneanu1. M. post. 1560 mart. 13— mai 19. La 1565 se afla printre partizanii lui Ştefan Mîzgă împotriva lui Alexandru Lăpuşneanu2. Pîrc. H. (acelaşi?) 1569 mart. 11—mai 15, mai 24—1570 iul. 253. Un urmaş al său, Iurie Căpotici, a fost socrul lui Andronic Cerchezul m. vor. din sec. XVII.
       l) „Studii ", 1965, nr. 3, p. 672 şi AHA - Iaşi, 1967, p. 230. 2) Hurmuzaki, S. II/l, p. 246-249 şi Rsl, XV, 1967. p. 249-251. 3) Un Sava (probabil altul) a fost pîrc. R. (1576 iul. 16 şi 1578 iul. 4) şi m. stol. (1588 ian. 28 — 1591 iun. 16).
SĂCUIANU DRAGOTĂ, fiul lui Iachim S., urmaş al lui Dragoş Viteazul din sec. XV1; = o fiică a lui Ion Tăutu m. log.2. Pah. 1507 febr. 28—mart. 43; m. pah. 1513 mart. 5—1523 mart. 15. Ştefăniţă vodă i-a confiscat averea pentru hiclenie (1523)4, dar Petru Rareş i-a restituit-o şi l-a iertat6. Copii: Nichita şi Marica, ai căror urmaşi nu au ajuns dregători; copiii lui Nichita au fost Gherman şi Zamfira6, iar Pietra Vrîncean, urmaşul Maricăi, a avut doi fii: Tăutu aprod şi Toader7.
       J) DIR, XVI/l, p. 57; M. Costăchescu se întreabă dacă Iachim nu a fost fratele lui Ştefan cel Mare (Doc. Ştefăniţă. p. 133-134). ») DIR, XVI/l, p. 295, Costăchescu, Doc. Ştefan, p. 28 — 31 şi CI, 1928, nr. 2, p. 206. V. şi N. Iorga, Contribuţii la istoria bisericii noastre, II, Bălineştii, p. 31, unde se reproduce o inscripţie de pe piatra de mormînt a Măriei, pusă de Dra-gotă al lui Tăutu sau Tăutulovici, fiul ei, la 1499. s) La 1519 se afirmă că slujise şi lui Ştefan cel Mare (DIR, XVI/l, p. 148). 4) în doc. din 1528 apr. 8, Petru Rareş arată că Săcuianu ceaşnic a ridicat pe un „lotru" domn împotriva lui Ştefăniţă (DIR, XVI/l, p. 295). *) Doc. 1529 apr. 23 („Studii", 1968. nr. 2, p. 223 şi urm.). •) DIR, XVI/4, p. 147. 7) DIR. XVII/2, p. 104. V. şi „I. Neculce". 1925, p. 201-202 şi Doc. Bogdan, p. 92-93 şi 95-96.
 Secolul XVI
 325
SECHIL1. Pîrc. N. 1563 iun. 17. Jefuit de mercenarii unguri „în războiul lui Ion Dispot voevod"2. Copii: Ionaşco şi Simion3. Un nepot (?) al său Sechil com. = Paraschiva, fiica lui Toader Boul vist. II.
      x) Numele său înseamnă Secuiul. s) DIR, XVI/3, p. 297. ») Ibid.
SIMION, v. Movilă Simion, Stroici Simion.
SLĂVILĂ. A fost unul din trădătorii lui Ioan vodă Viteazul la 15741, motiv pentru care Petru Şchiopul l-a făcut hat. 1575 mart. 5—1578 febr. 22; m. vor. ţ. sus 1579 aug. 19—sept. 21.
       *) Ureche, p. 202 şi Dinu C. Giurescu, Ioan vodă Viteazul, ed. a Il-a, p. 77 — 79.
SOLOMON ION = Marica, nepoata de fiică a lui Luca Arbure port.1. M. vist. 1580 mart. 20—1582 mart. 8. Log. (fost) 1584 mai 1. A rămas dator lui Petru Şchiopul cu 70 000 aspri „de la darea din ţinutul Sucevii" pe care a strîns-o2. Copii: Irina +1582,
□    m-rea Slatina3; Tofana = Dumitraşco căp.4 şi cu Şeptilici hat. şi Samfira6.
      !) Doc. 1584 mai 1 (Documente, XVI/3, p. 251). *) Doc. 1605 iun. 1 (DIR. XVII/l, p. 246). •) Inscripţii, I, p. 49 şi Inscripţii Buc., p. 516. 4) Doc, cit. din 1605. *) DIR. XVII/5, p. 317.
SPANCIOC DRĂGHICI1 = Marica, fiica lui Mateiaş m. log. (?). Pire. Iaşi (în sfat) 1552 apr. 29—mai 5; m. uşar <1553>*; pire. R. 1558 mart. 15—1559 apr. 14; m. spăt. 1561—1562; m. vor. 1563 mai 14—iun. 17. A trecut de partea lui Ştefan Tomşa împotriva lui Despot vodă; a plecat cu noul domn în Polonia, fiind ucis din porunca regelui la Liov (mai 1564)8.
       *) In testamentul făcut la 5 mai 1564 în temniţa din Liov i se spune Petre (Hurmuzaki, S. II/l, p. 240). *) Ca Drăghici al lui Spancioc sau Spancio-covici m. uşar este citat martor în omagiul prestat regelui Poloniei la <1553> („Studii", 1965, nr. 3, p. 674). •) Ureche, p. 189 şi Hurmuzaki, S. II/l, p. 235—241. V. şi Hurmuzaki, II/l, p. 425. La 1579 sept. 2 sînt amintiţi copiii lui Toma Spancioc (fratele său?): Ionaşco, Nicoară, Andronic şi Costanda (DIR, XVI/3, p. 122).
STlRCEA ION, fiul Nastei, urmaşa boierului Tăbuci, membru al sfatului domnesc în prima jumătate a sec. XV; = fiica lui Isaico, rudă cu Grincovici pîrc. H.1; frate cu Mihu S. pîrc. de Cetatea de Baltă». M. stol. 1515 dec. 18—1523 mart. 25; pîrc.
 326
Moldova
H. 1528 apr. 8 (în sfat este însă Mihu). Copii: Sorea, Anghelina = Ion Stroici m. vist., Dobrul şi Mateiaş pîrc.3.
       i) Doc. Ştefiniţi, p. 192-193, 204-206. a) Doc. 1528 apr. 8 (DIR, XVI/l, p. 292). Copiii lui Mihu au fost Drăghici vist., Tăbuci pah., Magda, Anghelina şi Marica (DIR, XVI/l, p. 548 şi II, p. 133) şi Doc. Ştefăniţă, p. 427. 3) V. pomelnicul fam. în CI, 1932-1933, nr. 1, p. 56.
STÎRCEA MATEIAŞ, fiul lui Ion S. pîrc.1. Diac 1547 apr. 1; partizan al lui Alexandru Lăpuşneanu; m. spăt. 1552 mart. 28— mai 14; pîrc. H. <1563>—1563 iun. 17.
      *) Doc. 1547 apr. 1 (DIR, XVI/l, p. 548).
STROICI ION1 = Anghelina, strănepoata boierului Tăbuci, membru al sfatului în sec. XV, fiica lui Ion Stîrcea pîrc.2. Log. 1555 mart. 3; vist. 1560 apr. 3—1562; solul lui Despot vodă la împăratul Ferdinand I (iun. 1562)3; m. vist. 1579 apr. 2—sept. 21. Copii: Lupu şi Simion, ajunşi şi ei mari dregători, Mărinca = Gavrilaş log. II4, Gavrilaş (devenit Grigore proegumen) şi Olenţa6.
       x) Urmaşul probabil al lui pan Stroici, amintit la 1425 mai 12 (DIR, XIV -XV, p. 52). >) DIR. XVI/2, p. 136 şi Doc. Ştefăniţă, p. 427. s) Veress,
       I, p. 220—221 şi Hurmuzaki, II/l, p. 403. V. şi ibid., p. 437, unde se spune că a fost reţinut la Cracovia de cancelarul Poloniei. 4) Doc. 1587 mart. 5, cînd Stroici murise (DIR, XVI/3, p. 338). V. şi „Arh. gen.", II, 1913, p. 229, BCI, X, 1931, p. 18 şi „I. Neculce", 1922, p. 298. «) BCI, X, 1931, p. 18 şi 20.
STROICI LUCA (Lupu), fiul lui Ion S. m. vist.1; = Păscălina, fiica lui Gheorghe m. log.2; frate cu Simion S. m. vist. Vist. 1579 aug. 19; m. log. 1580 mart. 20—1591 iul. 30; a plecat cu Petru Şchiopul din ţară (1591)3, rămînînd în Polonia, unde, la 1593, era primit ca nobil al coroanei polone4; revine în ţară cu Ieremia Movilă care-1 face m. log. 1595 oct.—1610 ian. 16. Sol al lui Ieremia Movilă în Polonia (1599)6. + 1610 sept. 30®, după ce fusese bolnav din 1609 dec. 137. A fost un boier foarte învăţat, fiind unicul m. log. care a ocupat atîta vreme (26 de ani) această dregătorie în sec. XVI—XVII şi singurul care a semnat actele cu litere latine (Stroicz)8. A fost un prieten credincios al polonilor9. împreună cu mitropolitul Anastasie Crimca, a fost ctitorul m-rii Dragomima.
Copii: Vasile, ucis de Ştefan Tomşa ca partizan al lui Constantin Movilă (1612)10; Ionaşco11, a cărui fiică, Maria, a crescut
 Secolul XVI
 327
în casa lui Miron Bamovschi, ruda sa12 şi o (altă?) fiică = Baba Celebi post., fiul lui Curt Celebi13. Maria = Mihalcea Taban vor. de poartă14.
      !) BCI, X, 1931, p. 18 Şi 20. 2) DIR, XVI/3, p. 346-347, XVII/l, p. 257.
      III, p. 18, V, p. 48. PăscălinaafostQ m-rea Probota (doc. 1628 iul. 14, ASB.
      Probota, XIV/3). V. şi St. doc., V, p. 616. 3) Ureche, p. 219 El mai fusese în Polonia ca sol al lui Petru Şchiopul „incausa Podkowae" (RI, 1921, p. 211). După cum rezultă dintr-un doc. din 1617 mai 30, Stroici rămăsese dator lui Bemat post. cu 1 200 de galbeni, încă din vremea domniei lui Iancu Sasul, bani cu care „şi-a măritat şi şi-a înzestrat surorile lui“ (DIR, XVII/4. p. 172). *) Hurmuzaki, S. II/l, p. 325-326 şi XI, p. 295. La 1593 dec. 3, arhiducele Ferdinand al Austriei îi acorda permisiunea să meargă la Bozen (Bolzano), unde se găsea Petru Şchiopul cu partizanii săi (ibid., p. 375). ‘) P. P. Panaitescu, Doc. Mihai Viteazul, p. 69. •) DIR. XVII/2, p. 325. 7) Ibid., p. 270. 8) Despre aceasta v. B. P. Hasdeu, Luca Stroici, părintele filologiei latino-române. (Studii critice asupra istoriei române), Buc., 1864, 54 p. •) V. numeroasele sale scrisori adresate îndeosebi cancelarului Zamoyski în Hurmuzaki, S. II/l, p. 368—369, 415 — 417,     432—435 passim şi S.
      II/2, p. 41-42, 179, 242-243, 267-268 etc.10) Costin, p. 60. După părerea cronicarului, Vasile a murit eroic; prins în lupta de la Cornul lui Sas, a fost iertat de Ştefan Tomşa deoarece „era om tînăr Stroici şi din casă mai vechi şi cinsteş decît toate casele din ţară". Neştiind că a fost iertat, „s-au apucat de sabia unui dărăban să moară cu răscumpărare, că era om din hirea lui inimos". Auzind acestea. Ştefan Tomşa a spus: „Ai, cinele, au vrut să moară cu soţii" şi a poruncit să-l ucidă. u) DIR, XVII/3, p. 18, 123,
      IV,  p. 3, 173 etc. şi doc. 1640 mai 27 (Acad., DCCXXXV/78-79). ») Doc.
      1641 apr. 22 (ASB, ms. 629, f. 312) şi testamentul lui Miron Bamovschi (M. Costin, Opere, ed. V. A. Urechia, I, p. 210). 1S) Doc. 1628 nov. 5 (Muzeul raional Suceava, nr. 2111 şi Doc. bucovinene, I, p. 200—202). Nu ştia dacă aceeaşi fiică (sau alta) = Ionaşco Ghenghea m. log. („Arhiva", III, 1892, p. 338-339). M) Doc. 1650 apr. 27 (ASI, condicaK. nr. 374, f. 72). în Uricarul, XXIII, p. 149, se spune că a fost = şi cu Draco post. S-a păstrat un pahar dăruit de Stroici log. „fiului său" Busnea ceaşnic la 1591 (CorinaNicolescu, Un pahar moldovenesc din secolul al XVI-lea, învoi. Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi, Buc., 1965, p. 645 — 650). Este posibil ca, în acest caz, „fiu" să fie utilizat pentru a desemna o persoană apropiată.
STROICI SIMION, frate cu Lupu S. m. log.1; = Eftimia Bar-novschi, rudă cu fam. Movilă2. Căminar 1579—1582; vist. 1587 sept. 7—1593 <apr.>3; m. vist. 1596 iul. 16—1607 iul. 174. A plecat cu fam. Movilă în Polonia la 1611®, de unde a revenit mai tîrziu; f. vist. 1622 iun. 10. + ante 1623 mart. 7, doc. în care se spune că „n-au avut copii din trupul lui"6. O nepoată a sa, Safta = Lupu Prăjescu m. com., cu care l-a îngrijit pe Simion „la bătrîneţea şi neputinţa sa"7.
             *) BCI, X, 1931, p. 18 Şi 20. *) „Arh. gen", II, 1913, p. 229 şi Inscripţii,
        I.  p. 58, unde se arată că a fost Q la m-rea Probota. s) La această dată dă o mărturie cu alţi boieri, „toţi fiind diregătorii şi slugile lui Aron vodă"
 328
       (Hurmuzaki, XI, p. 318). 4) Menţionez că unul din cei doi fraţi Stroici a participat la luptele contra lui Mihai Viteazul din vara anului 1600 (I. Corfus, Mihai Viteazul şi polonii, Buc., 1937, p. 284 — 286). *) La 1613 şi 1615 era în Polonia (Hurmuzaki, S. II/2, p. 381 şi DIR, XVII/3, p.193). «) M. Costin, Opere. ed. V. A. Urechia, II, p. 538 şi DIR, XVII/5, p. 195. 7) Ibid. şi p. 142. Safta era fiica lui Ionaşco Ghenghea m. log. (DRH, A, XIX, p. 198). S. Zotta crede însă că Simion S. a avut un fiu, Ionaşco, + Kamienec („Arh. gen.'*, II, 1913, p. 229).
STURZA ION (Sturzevici), fiul lui Sturza1; = Neacşa, fiica lui Huhulea post.2; cumnat cu D. Huhulea m. spăt. M. post. 1540 mart. 7— nov. 30*; pîrc. H. 1545 sept. 17—1548 mai 5; hat. 1550 mart. 12—1552 mai 14. în această calitate a fost în Polonia pentru a duce tratative de pace (1552)4. împreună cu Gavril vor., a ridicat ca domn pe Joldea contra lui Alexandru Lăpuşneanu, care i-a învins la Şipote (1552) şi i-a îndepărtat din dregătorii6. Fiul (?) său, Dumitru, era pisar la 1552®. Urmaşii săi au alcătuit fam. Sturza din sec. XVII.
       1) Un Sturza, fiul lui Filip, nepotul lui Baliţă, rudă cu Dobroin voinicul, e amintit la 1495 ian. 17 (DIR, XV/2, p. 226). El face parte dintre oamenii de condiţie modestă ridicaţi de Ştefan cel Mare. După o genealogie fantezistă din 1842, fam. Sturza ar fi fost aceeaşi cu fam. Turzo din Trans., „tulpina" fam. fiind Vlad Turzo voievodul Ţ. Rom. (Genealogia familiei Sturza sau Turzo cu arborele spiţei şi cu stema ei, Iaşi, 1842 şi D. A. Stourdza, Rigne de M. Stourdza, p. 178 şi 180). *) DIR, XVI/3, p.169 — 170 şi MM, 1968, p. 563. 3) Spusele lui I. Neculce că fam. Sturza      ar
       fi fost ridicată de Alexandru Lăpuşneanu dintre  curtenii de ţară (p. 15)
       nu se potrivesc cu doc. vremii, în care Sturza apare în dregătorii încă înainte de domnia acestuia. 4) CI, 1934 — 1936, nr. 2, p. 203 şi Călătorii străini,
       II, p. 100. *) Cronicile, p. 123. Un Sturza Urechevici apare ca martor fără titlu în omagiul prestat regelui polon la <1553> („Studii", 1965, nr.  3,
       p. 674). «) DIR, XVI/2, p. 11, 13, 14 passim.
ŞANDRU, v. sec. XIV-XV.
ŞANDRU1. Pire. R. 1545 sept. 17—1546 iun. 10; fără titlu (în sfat) 1547 apr. 8—1548 mai 52. Copii: Varvara, Gavril, Lazăr, Avrămia şi Ifrim3.
       1) Este alt boier decît Şandru com. şi pîrc. al lui Ştefan cel Mare, cu care tinde să-l confunde M. Costăchescu (CI, 1929-1931, p. 48). 2) Un Ion Şendreiscotovici (fiul lui Şandru) este amintit ca spăt. în omagiul prestat regelui Poloniei la <1553> („Studii", 1965, nr. 3, p. 674), iar un Şendrescu (fiul său?) a fost m. spăt. (1553 sept. 21 - 1555 mai 12). 3) DIR. XVII/4, p. 156.
ŞARPE COZMA, fiul lui Gănescu (Şarpe), descendent din boierii Stravici din sec. XV; = Draga (Drăghina), fiica lui Hărman
 Secolul XVI
 329
pîrc.1; frate cu Ion Gănescu pîrc.2. Post. 1491 apr. 25; m. post. 1501 apr. 25—1523 mart. 15*, sol al lui Bogdan al III-lea în Polonia (1512)4. în mart. 1523 a pribegit în Polonia, de frica lui Ştefăniţă vodă, cerînd ajutorul regelui polon pentru înlocuirea domnului6. Ctitorul bis. din Văleni—Roman (1512).
Copii: Nicoară — fugit cu tatăl său în Polonia6 — ,Maria = Glăvan m. vist.7, Anghelina, Nastasia şi Sofica8. Fiica Măriei, Todosia = Dan hat. O nepoată a lui Şarpe, Nastasia = Muşte uricar, a fost mama lui Toader Boul vist.9 şi bunica soţiei lui Gheorghe Ştefan voievod.
       *) DIR, XVI/l, p. 103 şi 110 şi Doc. Bogdan, p. 29-32, 38-43. în pomelnicul m-rii Bistriţa — unde este trecut cu familia — i se spune Cozma Şarpe Gănescu (CI. 1932-1933, nr. 1, p. 54).*) DIR, XVI/l, p. 110 (doc. 1517 oct. 8). Fiul (?) lui Ion, Costea pîrc., a fost ucis de Ştefăniţă (Cronicile, p. 183), iar un nepot de frate al lui Cozma post., Vascan, era pribeag în Lituania la 1545 („Arh. ist.", 1/1, p. 39); v. şi „I. Neculce", 1930, p. 46-47.
       3)  Un alt Cozma a fost pîrc. N. (1510—1515). V. şi Bogdan, Doc. Ştefan,
       II, indice. 4) Doc. Bogdan, p. 500 — 501. 5) Hurmuzaki, II/3, p. 440 — 442. V. şi I. Minea, Complotul boeresc în contra lui Ştefinită vodă (CI, 1928, nr. 2, p. 202-203 şi 214). •) Hurmuzaki, II/3, p. 600.») DIR, XVI/2, p. 73. ®) „I. Neculce", 1930, p. 45-47 şi CI, 1928, nr. 2, p. 202-203. Despre urmaşii săi în sec. XVII v. DIR, XVII/2, p. 214. •) Doc. 1597 iun. 25 (DIR, XVI/4, p. 172).
ŞEPTILICI ANDREICA, frate cu Cozma Ghenghea pîrc.1. Pîrc. H.2 1540 mart. 7—1541 mart. 2. Decapitat din porunca lui Petru Rareş, în ian. 1543, la Hîrlău3. Copii: Anghelina, Nastasca, Tudosca4. Urmaşii săi au fost dregători în sec. XVII.
        *) Doc. 1548 mai 5 (DIR, XVI/l, p. 582). 2) Dintr-o relaţie polonă din 1541 mart. 19 rezultă că fusese iertat pentru trădarea din 1538 de Petru Rareş, care 11 înlocuise însă din dregătoria de pîrc. (Iorga N., Studii istorice, p. 348). *) Cronicile, p. 118. 4) Doc. cit. din 1548. Un Şeptilici arm. e amintit la 1586 sept. 3 (DIR, XVI/3, p. 333); la 1592 ian. 19 Marica Şeptilici declara că fiica sa Anghelina = Dumitru Corlătescu (ibid., IV, p. 44), iar în pomelnicul m-rii Bistriţa figurează Negra Şeptilici log. cu fam. sa (CI, 1932-1933, nr. 1, p. 57).
ŞTEFAN, fiul lui Gavril m. log. Diac 1568 nov. 5—1578 iul. 12 (scrie doc. în timp ce tatăl său era m. log.); m. log. 1594 iul. 291, 1595 mai 18 (al lui Ştefan Răzvan), 1600 iun. 23—-iul. 27 (al lui Mihai Viteazul). Nu mai este amintit în vremea domniei lui Ieremia Movilă. Fiul său, Dumitraşco Ştefan2, a fost m. log.
 330
Moldova
Cu el a început fam. Ştefan (Ceaurul) care a jucat un rol de seamă în sec. XVII, cînd a dat Moldovei şi un domn, pe Gheorghe Ştefan.
      *) La această dată scrie cancelarului polon I. Zamoyski (Hurmuzaki, S. II/l, p. 334-340). *) DIR, XVII/3, p. 22.
ŞTEFAN, v. Răzvan Ştefan.
ŞTEFUL, v. sec. XIV-XV.
TALABĂ. Pîrc. H. 1515 apr. 20—1523 mart. 25. împreună cu Grincovici pîrc. a „tocmit" hotarul cu Polonia la 15191. A rămas credincios lui Ştefăniţă la 1523, fiind păstrat in sfat (fără titlu)
1524  apr. 10—1529 apr. 29.
       !) Doc. Ştefăniţă, p. 521.
TALPĂ GRIGORE (Mlinovschi)1, fiul lui Gavril Talpă log.2; = Brînda, fiica popii Ion Bantăş din Brăeşti, care era nepotul boierului Boris al lui Brae sau Braevici din sec. XV3. M. stol.
1597   mai 29—1608 iul. 15, 1609 sept. 28—dec. 13. A avut mai mulţi fraţi şi surori: Ionaşco m. pah. la începutul sec. XVII4, Vasile, Ustina şi Todosia; Vasile a avut trei fii: Lupu cupar = Erina, nepoata lui Orăş hat.6, Gavril şi Dumitraşco6.
     *) I se spune Mlinovschi la 1602 nov. 15 şi Tălpi la 1603 dec. 15 (DIR, XVII/l, p. 62 şi 121). Se numea Mlinovschi de la satul Mlinăuţi. *) Doc. 1613 mart. 30 (DIR, XVII/2, p. 127). s) Doc. 1605 febr. 28 (DIR, XVII/l, p. 198). 4) Doc. cit. din 1613. «) DRH, A, voi. XIX, p. 301 şi 432. •) DIR, XVII/2, p. 127, Ispisoace, 1/2, p. 192 şi doc. 1628 mart. 6 (Spiridonia -Iaşi, XXX/91).
TĂUTU ION, v. sec. XIV-XV.
TOADER (BUBUIOG)1 = Nastasia, fiica lui Ion Tăutu m. log.2. Pisar 1495 febr. 5; log. II 1502 febr. 17—1505 febr.3 (uneori scrie şi hrisoave cînd socrul său era m. log.); pîrc. R. 1516 dec. 10—1523 mart. 25; m. log. 1525 febr. 12 — 1537 apr. 30*. A fost solul lui Petru Rareş în Trans. (1527)6 şi Polonia (1532)6. □ 1539 ian. 1 la m-rea Humor7, unde a fost ctitor şi unde se păstrează chipul său şi al soţiei. Fiica sa, Odochia = D. Huhulea m. spăt.8.
        *) Un Toader Băloş e amintit la 1537 apr. 30 (DIR, XVI/l, p. 390). Nn ştiu ce legătură este între el şi Băloş pah. din prima jumătate a sec. XV, al cărui fiu s-a numit Cozma Băloşescu (v. mai sus sec. XIV—XV). tntr-un hrisov din 1487 mart. 6 este pomenit Toader, fiul lui Băloş (DIR, XV/2, p. 63).
 Secolul XVI
 331
       Să fie el acesta? Despre el v. şi G. Coriolan, Logofeţii mari Toader Bubuiug şi Toader Băloş şi alţi boieri ai lui Petru Rareş în intiia lui domnie („Neamul rom. lit.", II. 1910, nr. 4, p. 52-55. nr. 6, p. 86-88, nr. 7, p. 109-111, nr. 8, p. 121 — 125). *) MM, 1968, p. 563. 3) La această dată i se întăreşte satul Băloşeşti, în timp ce un alt Toader era pîrc. H. (1493 — 1508) (DIR, XVI/l, p. 43). In calitate de log., a fost membru al soliei trimise de Bogdan al III-lea în Polonia pentru încheierea păcii la 1510 (CI, 1925, p. 134).
       4) în aceeaşi vreme există în sfat un alt Toader ca pîrc. H. (v. următorul) cu care este confundat de unii cercetători. La 1535 apr. 4 este trecut primul, cu titlul de „supremus Consiliarius et Cancellarius Regni Moldaviae", între martorii tratatului Încheiat de Petru Rareş cu regele Ferdinand I (Hurmuzaki, II/l, p. 93). 6) Veress, Acta et epistolae, p. 150 — 151. 6) Rsl, X, 1964, p. 324. V. şi Moldavia, p. 34. în Polonia mai fusese şi la 1531, cînd a căzut prizonier în lupta de la Obertyn (I. Ursu, Bătăliile de la Gwozdiec şi Obertyn, în AARMSI, s. II, t. XXXV. 1912-1913, p. 439). 7) BCMI, 1928, p. 331 — 332. Teofilact Băloş monah continuă să fie amintit la 1552 mart. 28 şi 1562 mart. 10 (DIR, XV/2, p. 10 şi 158). în primul doc. i se spune Toader Băloş fost log. „pe care acum îl numesc Tiofilat"; cel de al doilea este scris chiar de fostul log., care îşi spune monahul Teofilact fost Băloş log.; din acest doc. rezultă că era văr cu Petre pîrc. Despre numeroşii săi urmaşi v. doc. din 1594 dec. 8 (DIR, XVI/4, p. 116), al cărui text slav a fost publicat de I. Minea în CI, 1928, nr. 2, p. 148-149. ») MM, 1968, p. 563.
TOADER, fratele după mamă al lui Petru Rareş1. Pîrc. H <1530> apr. 23—1538, cînd a fugit în Polonia împreună cu soţia şi doi copiii, de unde, în oct., era cerut de sultan2. Fiica sa s-a numit Grozava3.
      x) La 1528 Petru Rareş miluieşte pe „credincioasa noastră slugă şi fratele domniei mele pan Toader" cu două sate; la această dată nu avea încă dregătorie (DIR, XVI/l, p. 257). Vezi şi Hurmuzaki. S. II/l. p. 112. După părerea lui M. Costăchescu, Toader pîrc. este frate după mamă cu Petru Rareş (Doc. Bogdan, p. 15). Despre el v. şi I. Minea, Despre Teodor, fratele lui Petru vodă Rareş (CI, VIII-IX, 1932-1933, nr. 3, p. 349-351).*) Hurmuzaki. S. II/l, p. 110-112. în „Arh. ist.". 1/1, 1865, p. 35 se spune că Toader pîrc. H., care fusese refugiat în Lituania de unde a fost extrădat şi ucis, era fratele lui Avram Banilovschi diac. V. şi „I. Neculce", 1928, p. 305-306. 3) Doc. 1554 mai 5 (DIR, XVI/2, p. 63).
TOADER, fiul lui Stanciu Stărostescu, care era nepotul de fiu al lui Mihu al lui Staroste sau Stărostici şi strănepotul boierului Giurgiu din Frătăuţi1. Căm. de vistierie 1519 ian. 9—1523 ian. 8; m. vist. 1525 febr. 12—1527apr. 16. Copii: Ion Prăjescu = Greaca, fiica lui Ion Movilă m. log., ai cărui urmaşi au alcătuit fam. Prăjescu; Toader, Maria, Todosia Samoileasca,TodosiaTăbucioaia şi Anuşca2.
       *) Doc. 1606 apr. 13 (DIR. XVII/l, p. 25) şi RIR, X, 1940, p. 179-182. La 1581 febr. 21 se spune că Toader vist. a fost fiul lui Şandru pîrc. şi ne-
 332
 Moldova
       potul lui Oană vor. (DIR, XVI/3, p. 153).2) Doc. 1558 apr. 7, clnd urmaşilor săi li se întăreşte satul Prăjeşti (DIR, XVI/2, p. 108; v. şi ibid., III, 127).
TOADER, v. Bolea Toader, Veveriţă Toader.
TOMA, v. Bamovschi Toma, Berheci Toma, Căţelean Toma. TROTUŞAN GAVRIL, fiul (?) lui Anginco vameş1; = Sofica, fiica lui Luca Arbure port.2. Spăt. 1500—1503, cînd a fost trimis de Ştefan cel Mare la Braşov3; vist. 1506 febr. 14—1507 mart. 4; m. vist. 1508 dec. 15—1515 dec. 21A; m. log. 1516 dec. 10—1523 mart. 25. îndepărtat din dregătorie şi închis de Ştefăniţă ca turburător de pace (probabil părtaş la complotul din 1523)6; fără titlu (al doilea în sfat) 1530 aug. 22—1537 apr. 30. A fost unul din trădătorii lui Petru Rareş la 1538; m. log. 1539 mai 24—1541 mart. Conducătorul boierilor care au ucis pe Ştefan Lăcustă6 şi care au ales domn pe Alexandru Cornea, lîngă care a rămas. A fost ucis de Petru Rareş la 1541 mart. II7; □ m-rea Părhăuţi, ctitoria sa. Fiica sa s-a numit Nastasca8.
       J) Doc. Bogdan, p. 142—144 şi 149—154. *) Ibid. 3) I. Bogdan, Doc. Ştefan
       II, p. 468. 4) V. scrisoarea sa ca thesaurarius din 1510 (Doc. Bogdan, p. 495 — 496). 6) Doc. Bistriţa, I, p. XIII şi Hurmuzaki, XV/l, p. 274— 275. #) Ureche, p. 160. 7) Iorga, Studii istorice, p. 348, Cronicile, p. 102 şi Ureche, p. 162-163. ®) Doc. 1555 mart. 31 (DIR, XVI/2, p. 72). Despre urmaşii săi, dintre care unii au alcătuit fam. Murguleţ, v. doc. din 1599 mart. 28 (DIR, XVI/4, p. 254). La 1636 apr. 13 urmaşii săi erau fraţii Eremia, Andrei, Ştefan şi Ipatie, care îl considerau străbun (Copie Inst. de istorie şi St. doc., V, p. 551).
TURCEA. Pîrc. H. 1569 mart. 11—1570 iun. 27. în timpul domniei lui Ioan vodă Viteazul a fost în Ţ. Rom.1. Fiul său s-a numit Toader, poreclit Murguleţ, strămoşul acestei fam.; el a fost = cu fiica lui Grigore Udrea vătaful şi a urmat în pribegie fam. Movilă în Polonia2.
       ») „Arh. gen.", II, 1913, p. 234. *) Ibid., p. 235 - 236.
ŢIGARA, v. Zotu Ţigara.
URECHE NESTOR, fiul lui Maxim U. şi al Dumitrei, nepotul lui Danciu Ureche1; = Mitrofana, fiica lui Ioan şi a Măriei2. Grămătic (Ţ. Rom.) 1570 nov. 1; pleacă apoi în Mold., la Petru Şchiopul. Cluc. 1587 mai, cînd este trimis cu haraciul la Poartă de Petru Şchiopul3; vor. de poartă 1588 apr. 9 —1589 iun. 25; log. 1591 mart. 5—1592 mai 9 (învaţă uneori la redactarea doc.);
 Secolul XVI
 333
m. log. <1592> —1593 mart.*; pribeag în Polonia la începutul celei de a doua domnii a lui Aron vodă5, revine cu Ieremia Movilă, care îl face m. vor. ţ. jos 1596 mart. 28—1611 apr. 22; la 1601 a mers cu Simion Movilă în Ţ. Rom. unde a fost m. ban 1601 febr. 26—1602 mai 8. Alături de Orăş hat., a comandat oştile moldovene contra lui Radu Mihnea (1602 mart.)6, fiind omul de casă al Movileştilor. Ca m. vor. al Mold., a fost de numeroase ori sol în Polonia, al cărui indigenat îl avea7 (1598,1603,
1611   etc.)8. După părerea lui N. Iorga, era un om „deprins în negociaţii"9. A jucat un rol de seamă în vremea domniei lui Alexandru Movilă, cînd, de fapt, conducea ţara, „divanele" fiind pe seama sa10. A plecat în Polonia la 1611 şi a refuzat să revină în ţară cu oastea Movileştilor, sfătuind şi pe ceilalţi boieri să nu se ducă la moarte11. A rămas cîţiva ani în Polonia12, de unde a revenit în 1616; f. m. vor. < 1616 > sept. 4—1617 apr. 14. înainte de moarte, s-a călugărit cu numele de Nicodim. + ante 1618 mai 613; □ m-rea Secu, ctitoria sa; a fost şi ctitorul bis. Sf. Vineri din Iaşi.
Copii: Grigore m. vor. şi cronicar; Vasile = Magda, fiica lui Andrei hat.; Maria = Batişte Vevelli şi Nastasia = Isac Balica hat.14; fiul lui Vasile s-a numit Nicolae = Safta, cu care a avut pe Alexandra = Alexandru Buhuş hat.15.
        *) DIR, XVI/4, p. 287, Costăchescu M., Despre neamul de boieri moldoveni Ureche cu ocazia unor ştiri dintr-un document de la Duca vodă din 1671 s»pt.
            5 (CI, 1928, nr. 1, p. 37 — 45), unde se arată că nu sînt dovezi că fam. sa des-
            cinde din fam. Ureche din sec. XV; E<rbiceanu> C., Notiţe din hrisoavele
            relative la familia Ureche („Rev. teologică", 7 dec. 1886, p. 261) şi Notiţe
            istorice, p. 15 şi urm. *) Inscripţii Buc., p. 729. 8) Iorga N., Documente
            nouă relative la Petru Şchiopul, p. 21, 58. 4) La 1593 îşi spune „logofătul
        cel mare al lui Aron vodă" (Hurmuzaki, XI, p. 318). *) Ureche, p. 223. •) AO, 1932, p. 446, Hurmuzaki, S. II/2, p. 121. în pomelnicul m-rii Argeş este trecut între boierii moldoveni (BOR, 1965, nr. 3—4, p. 314). 7) Panai-tescu P. P., Doc. Mihai Viteazul, p. 47. ») Ibid., p. 44, RI. 1932, p. 141 —
        144, Hurmuzaki. S. II/2, p. 254-257, S. II/l, p. 450-451, şi „Arh. ist.", 1/1, 1865, p. 24. •) St. doc., IV, p. LVII. 10) Costin, p. 63. Despre abuzurile sale, prin care a strîns o mare avere, v. DIR, XVII/3, p. 45.
        u)  Costin, p. 60. La 1611 era cerut de sultan din Polonia (Hurmuzaki, S. II/2, p. 380). ll) La 1613 se afla printre partizanii fam. Movilă din Polonia (ibid., p. 381), iar la 1616 aug. 26 se spunea că fugise din Mold. de cîţiva ani şi că, împreună cu vornicul Coste Băcioc, erau instigatorii tulburări-
        lor din Mold. („Diplomatarium italicum", II. 1930, p. 40). la) DIR. XVII/3,
        p. 275. V. şi scrisorile sale din Hurmuzaki, IV/l, p. 441, 466—467. Despre
        averea sa imensă, cea mai mare parte acaparată cit timp a fost dregător şi compusă din 99 de sate şi părţi de sate v. DIR, XVII/4, p. 144 — 146.
 334
Moldova
       „I. Neculce". 1926-1927, p. 271-272 şi Introducerea la DIR. XVII/l, p. IV-V. M) DIR. XVII/2, p. 337. St. doc., XV. p. 33.“) Doc.: 1648 apr. 30, 1658 apr. 18. 1659 aug. 5.1664-1665 etc. (ASB, Neamţ, XXIII/13, LXVIII/7, Secu, 1/9 şi BCS. 1/198). Despre fam. Ureche, v. şi inventarul moşiilor şi lucrurilor lui Nicolae Ureche din <c. 1650>, publicat cu note de N. Iorga, Un mănunchi de vechi documente româneşti (CL, XXXIV, 1900, p. 620-622).
VARTIC PETRU (Petru al lui Vartic), fiul lui Vartic diac1 = Stanca2. Slugă domnească <1520> oct. 8—1529 mart. 5; solul lui Petru Rareş la regele Poloniei (1533)3; hat. 1541 mart. 11— 1548 apr. 54. Deşi era „primul sfetnic" al lui Iliaş Rareş, a fost ucis din porunca acestuia la Huşi la 1548 apr. 76. □ m-rea Pro-bota. A avut doi fii deveniţi mari dregători (v. următorii) şi un altul, Ionaşco + ante 1583 sept. II8.
       J) Doc. 1529 mart. 5 (DIR, XVI/l, p. 298). După părerea lui N. Iorga, ar fi fost armean; S. Zotta crede însă că dacă ştia limba slavă nu pledează pentru o astfel de origine („Arh. gen.", II. 1913, p. 228). 2) DIR, XVI/3, p. 289. 3) Rsl, X. 1964, p. 333. După această dată nu mai apare ca dregător. A jucat un rol politic însemnat între 1538—1541: a fost solul lui Petru Rareş, în aug. 1539, ca „marschalcus curiae Wayvode Moldaviae"; apoi a fost reprezentantul boierilor Mold. la 1540 pentru a cere recunoaşterea de către regele Poloniei a lui Alexandru Comea şi martor al înţelegerii din 1540 iun. 1. încheiată de Ştefan Lăcustă cu polonii (Hurmuzaki, S. II/l, p. 136, 142 şi II/l. p. 207-208). *) N. Iorga, Studii istorice, p. 348. V. şi scrisoarea sa din 1542 în care se intitulează „Capitaneus Moldaviae" (Hurmuzaki, II/l, p. 240). 6) Cronicile, p. 104, 118, Ureche, p. 163. Cronicarii Eftimie şi Macarie nu explică motivele uciderii. După părerea lui I. Minea, Petru Vartic ar fi fost pretendent la tron înainte de domnia lui Iliaş Rareş (CI, VIII - IX, 1932-1933, nr. 3. p. 264-265). Să fi fost acesta motivul uciderii? •) DIR. XVI/3. p. 231.
VARTIC IURAŞCO, fiul lui Petru V. hat.1; = Vasilica2. M. pah. 1575 mart. 5—1576 apr. 20; m. post. 1576 nov. 8—1577 mart.16; pîrc. H. 1578 apr. 18—1579 sept. 21; post. (învaţă; el?) 1581 iul. 22; pîrc. H. 1584 mart. 20—1585 apr. 83; i. post. 1585 sept. 7. -f ante 1586 mai 74. Copii: Lupu m. arm. (1598), Gavril = Grăpina, fiica lui Gînscă şi Anisia6 = Ştefan Prăjescu. O fiică a lui Gavril, Antemia = Miron Barnovschi6; el a mai avut şi alţi copii: Vasile = Irina, fiica lui Avram din Lucăceni; Irina = = Gavrilaş Pospală; Aniţa = Andronic Badiul şi cu Lupu Talpă com. O fiică a lui Vasile, Vasilica = Toader Jora slug., care era deci rudă cu Miron Barnovschi7.
          !) Doc. 1583 sept. 11 (DIR, XVI/3, p. 231). *) Doc. 1585 sept. 7 (ibid., p. 289). *) în aceeaşi vreme în sfat sînt Vartic vor. şi Iuraşco Vartic pîrc. (ibid., p. 111), iar pînă la 1582 mart. 8 şi Iurescu m. vor. ţ. sus. *) DIR,
 Secolul XVI
 335
       XVI/3, p. 319. •) DIR. XVI/4. p. 186. 191 (doc. 1598 febr. 10, 28). „I. Neculce", 1926-1927, p. 91. „Arh. gen.", II. 1913, p. 254-257. •) Uricarul.X, p. 113, „Arh. gen.", II, 1913. p. 228. T) Ibid., p. 255.
VARTIC, fiul lui Petru V. hat.; = Nastasia1. Slugă domnească 1561 sept. 11—1569 sept. 15; m. vor. ţ. sus 1583 mart. 14— mai 15; m. vor. ţ. jos 1583 aug. 6—1587 sept. 6. A plecat cu Petru Şchiopul la 1591, dar s-a întors în ţară2, m. vor. ţ. jos 1593 mart. 12—apr. 20. A fost ucis „în munte" de Aron Tiranul ante 1594 dec. 123. Fiul său, Ursu Vartic, a fost vor. de poartă4.
      *) Doc. 1601 mai 29 (DIR, XVII/l, p. 10). 2) DIR, XVI/4, p. 72. în doc. cit. la nota 1 se spune că a fost cu soţia sa „In Ţara Nemţească, la Muncaci". ») DIR, XVI/4, p. 117. *) DRH. A, XIX, p. 212. La 1698 febr. 25 este amintit Toader ciohodarul, fiul Samfirei, nepotul lui Vartic f. m. vor. („Arh. gen.", II, 1913. p. 64).
VASILE (BĂLŢATUL) = Chiajna, sora lui Bogdan Lăpuşneanu voievod1. Log. (scrie doc.) 1567 apr. 29—1568 ian. 30; hat. (el?)
1569  mart. 11—1571. A fost partizanul pretendenţilor Creţu şi Ivan, sprijiniţi de cazaci, fiind ucis în lupte2.
      *) DIR, XVI/3, p. 95 (doc. din <1578 —1579>, în care i se spune Vasile Bălţatul log., nu hat.). *) Ibid. în doc. cit. Petru Şchiopul arată că Vasile Bălţatul „n-a slujit domniei mele cu credinţă, ci a fugit de la domnia mea şi s-a închinat acelui lotru, Creţul, şi a ieşit din ţara domniei mele; şi nu i-a fost de ajuns cît rău a făcut cu Creţul, ci s-a ridicat şi cu Ivan, fratele Creţului, şi au venit cu mulţi lotri cazaci, căci şi aceştia au fost asupra domniei mele şi asupra ţării domniei mele; astfel, destul rău au făcut ţării domniei mele. Dar Domnul Dumnezeu încă nu i-au lăsat să fie pe voia lor, ci i-a pus sub sabia domniei mele, şi însuşi Bălţatul a pierit cu aceşti lotri". Despre el v. şi C. Andreescu, Domniţa Cneajna, fiică a lui Alexandru Lăpuşneanu, Iaşi, 1936, care crede ci Bălţatul „nu a ocupat ranguri înalte în timpul domniei cumnatului său" (este vorba de Bogdan Lăpuşneanu), pe motiv că era încă tînăr. Ţinînd seama de faptul că Ureche spune despre acest domn că s-a înconjurat de dregători tineri, argumentul nu ni se pare prea convingător.
VĂ SC AN, fiul lui Popescu pîrc. H. Pîrc. R. 1553 sept. 21 —1560 mai 191. Fiul său a fost Costea pîrc.2
       *) în acelaşi timp mai există un Văscan (Movilă). *) Doc. 1602 dec. 2 (DIR. XVII/l, p. 64).
VĂSCAN, v. Movilă Văscan. VEVERIŢĂ IOSIF = Drăghina1. Post. 1548 oct. 21; m. post. 1550 mart. 12—1551 mart. 21; pire. H. 1551 după 11 iun.—
 336
Moldova
 1552 mai 14; pîrc. R. 1553 sept. 21—1555 mai 12; pîrc. (şi fără titlu) (în sfat) 1560 apr. 4—aug. 20. Partizan al lui Ştefan Mîzgă contra lui Alexandru Lăpuşneanu (1565)2. + în timpul domniei lui Ioan vodă Viteazul3. Copii: Toader pîrc., Onciu, Grigore m. post., Floarea şi Nastasia4.
       *) Doc. 1580 apr. 23 (DIR, XVI/3, p. 137); într-o trad. de doc. din 1584 mai 5 soţia sa se numeşte Solomia (ibid., p. 253). *) Hurmuzaki, S. II/l, p. 246-249 şi Rsl, XV. 1967, p. 249-251. 3) DIR. XVI/3, p. 254. Ureche, p. 197, crede că a fost îngropat de viu. La 1572 iul. 30 un Veveriţă copil de casă (puer) (fiul său?) fugise din Mold. (Hurmuzaki, XV/l, p. 653). *) DIR, XVI/3. p. 137, 254, 363, 377.
 VEVERIŢĂ GRIGORE, fiul lui Iosif V. pîrc.1. Pîrc. R. 1597 mart. 3; m. post. 1597 dec. 22—1600 apr. 8; pîrc. R. (el sau fratele său?) 1599—1602 (cu intermitenţe); pîrc. R. 1604 ian. 5, mai 16.
       ') DIR, XVI/3, p. 137.
 VEVERIŢĂ TOADER, fiul lui Iosif V. pîrc.1; = Sofica2. Fără titlu 1580 apr. 23; diac 1584 mai 5—1588 febr. 27; secretar <1593> apr.; pîrc. R. (el sau fratele său?) 1599 mart. 15—1602 iun. 23 (cu intermitenţe), vor. de poartă 1599 aug. 31; m. spăt. 1601 iun. 5—1607 iul. 17. Fiica sa, Lupa = Ilea Băcioc, fratele lui Coste B. m. vor., a avut o fiică Ileana = Dumitru Buhuş m. vist.3.
      !) DIR, XVI/3, p. 137. *) DIR, XVI/4, p. 240. ®) DIR, XVII/5, p. 130 şi „Arh. gen.", II. 1913. p. 259.
 ZAHARIA, v. Bîrlădeanu Zaharia.
 ZBIAREA, fiul (?) lui Zbiarea pîrc. al lui Ştefan cel Mare. M. stol. 1524 apr. 10—1528 mai 18; pîrc. R. 1529 mart. 9—1534 mart. 24. Fiul (?) său a fost m. vor.1.
       l) V. următorul.
 ZBIAREA IONAŞCO, fiul (?) lui Zbiarea pîrc. M. post. 1560 aug. 20; m. vor. 1565—15681; m. vor. ţ. jos 1569 mart. 11—
 1570  iul. 25; a fost unul din trădătorii lui Ioan vodă Viteazul; fără titlu (în sfat) 1575 mart. 5—iul. 16; pîrc. O. (în sfat) 1576
 Secolul XVI
 337
 apr. 18—20, 1578 febr. 22. + ante 1584 nov. 62. O strănepoată a sa, Ana, a fost mama lui Constantin Jora serd. în sec. XVII.
       1) El a fost m. vor. şi In timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lăpuşneanu, cînd lipsesc doc. cu sfat domnesc; la 1565 mart. 24 i se spune „supremus Curiae Marschalcus" (Hurmuzaki, II/l, p. 532). După o informaţie anonimă, la moartea lui Al. Lăpuşneanu, boierii voiau să-l pună domn pe Zbiarea, dar Dumitru hat. şi Gavril log. s-au opus la această alegere (Călători străini, II, p. 391). Dacă această informaţie este exactă, pare totuşi curioasă menţinerea sa în sfatul lui Bogdan Lăpuşneanu ca m. vor. *) DIR, XVI/4, p. 26. V. şi I. G. Zbierea, Familia Zbierea după tradiţiune şi istorie, Cernăuţi, 1899, p. 61—65.
ZOTU ŢIGARA, grec din Ianina; = Maria, fiica lui Petru Şchiopul1. Pîrc. H. 1589 apr. 24—sept. 2, 1591 mart. 16; m. spăt. 1591 (aşa i se spune); a plecat cu socrul său în exil2, -f 1599 şi □ bis. San Giorgio dei Greci din Veneţia3. Fiicele sale au fost: Păuna, Zamfira, Ruxandra şi Isabela4. A fost ctitorul m-rii Hlincea — Iaşi.
        ») DIR, XVII/4, p. 238 şi Hurmuzaki, XI, p. 705-707 (foaia de zestre din 1587) şi 534 (inscripţia de pe piatra de mormînt). După moartea lui Zotu, Maria = Polo Minio (ibid., p. 563-564). *) La 1594 iul. 9 era la Lipiţano (DIR, XVI/4, p. 109). V. şi scrisorile adresate lui Petru Şchiopul şi lui Zotu (Hurmuzaki, XI, p. 311, 332). După moartea lui Petru Şchiopul, a dat în judecată pe Maria Cercheza pentru furt din averea fostului domn (ibid., p. 497 — 500, 504 şi urm.). *) Hurmuzaki, XI, p. 53. 4) Ibid., p. 778 — 779 şi N. Iorga, Doc. nouă relative la Petru Şchiopul, p. 14 — 15. Despre un Apostol Ţigara, considerat rudă cu Petru Şchiopul, v. N. Iorga, Un testament din secolul al XVII-lea (LAR. V, 1900-1901, p. 177-180), unde se publică un doc. din 1625.
SECOLUL XVII
(ABAZA) RADU, fiul lui Gavril Coci hat.1; frate cu N. Abaza. în timpul domniei lui Gheorghe Ştefan, lui şi fratelui său i s-a întîmplat „urgie despre domnie", fiind „lipsit" şi din ţară2. Făcut dregător de vărul său, Ştefăniţă Lupu, al cărui capuchehaie la Poartă a fost3; m. pit. 1658—ante 1659 sept. 2; m. stol. 1659 dec. 8—1660 apr. 20. + ante 1661 iun. 7, rămînînd dator 660 de galbeni lui Gheorghe Ursachi m. vameş, ruda sa4.
      *) Doc. bîrl., p. 199 — 201, C. Stoide, Doc. ţi regeşte nemfene de la Dabija vodă, p. 6-7 şi doc. 1659 dec. 20 (Acad., CLVI/71). *) Ispisoace, III/2, p. 66. *) Doc. 1658 apr. 29 (Ispisoace, III/l, p. 94).4) Acad., LXXXV/2 şi C. Stoide, op. cit., p. 9—16. V. şi doc. 1663 ian. 28, privind datoriile celor doi fraţi la diverşi boieri şi negustori (ASB, Precista—Răducanu, XVI/2). V. şi Andreescu C. şi C. Stoide, Ştefăniţă Lupu, domn al Moldovei, Buc., 1938, p. 109-110 şi „Arhiva", 1904, nr. 1, p. 40-46. Un Abaza Cerchez era vist. II la 1669 (RI, 1916, p. 197).
ALBOTĂ PAVEL, fiul lui Ion A.1 şi al Antemiei Balş2. Fără titlu 1638 sept. 1; vor. de poartă 1641 dec. 25—1650 mart. 18; m. jit. 1656 febr. 22—ante iun. 30; pîrc. H. 1656 iun. 30. Devotat lui Gheorghe Ştefan, a plecat cu acesta din ţară; la 1661 apr. 14 se găsea în „Ţara Nemţească", alături de Vasile Ceaurul, fratele domnului, avînd titlul de f. jit. Copii: Gheorghe cupar; Aniţa = David Meică; Sultana = Gavril Brăescu m. stol.; Alexandra = Ştefan Gherghel vor.3.
      *) Doc. 1638 sept. 1 (Acad., CDVIII/5). 2) Doc. 1642 mart.  20 (Acad.,
      XXXV/117). 3) Surete, IV, p. 72-73, V,  p. 166, ASB, Caşin, II/3.
ALBOTĂ GHEORGHE, fiul lui Petru                  A.1, care era    fiul lui
Albotă m. vor.2; frate cu Toderaşco          A.; = Tofana,        sora lui
Teodosie Dubău m. log. şi nepoată a lui Dragotă vor.3.
Fără titlu (Gheorghiţă) 1655 ian. 25; slug. III 1660 mart. 27; arm. II 1665—1666; cupar ante 1669 mart. 18; f. căp. 1673 febr. 1; m. arm. 1679 febr. 10—ante dec. 25; f. m. arm. 1679 dec. 25; vor. Suceava ante 1681 ian. 17; serd. 1681 ian. 2—oct. 26; 1684 dec. 17.
         *) Doc. 1655 ian. 25 (ASB, Bogdana. XXII/7). Tatăl său era aprod la 1626, cînd a fost răsplătit pentru slujbă de Miron Bamovschi (DRH, voi. XIX, p. 66). *) DIR, XVI/4, p. 157 şi XVII/3. p. 124. ®) Ispisoace, II/l, p. 53, Surete, I, p. 162 şi V, p. 196.
 Secolul XVII
 339
ALEXANDRI, grec. M. vist. (Mold.) 1612 oct. 81—1615 mai 12; 1621 mart. 10—30; m. post. (Ţ. Rom., acelaşi?) 1630 ian. 8— 1631 ian. 18.
     *) La această dată a fost membru al soliei de boieri ai lui Ştefan Tomşa care a încheiat un tratat cu polonii (Hurmuzaki, S. II/2, p. 374).
ALEXANDRU, v. Buhuş Alexandru, Coci Alexandru, Costin Alexandru, Ramandi Alexandru, (Ruset) Draco Alexandru.
ANDREI, v. Racoviţă Andrei.
ANDREIAŞ, v. Ianovici Andreiaş.
ANDRONACHI, v. Crupenschi Andronachi.
ANDRONIC (Andronache), grec1; = Ana2. Post. II 1642 mai 23; m. post. 1650 mart. 18—1651 mart. 25*; f. m. post. 1659 iun. 8— iul. 22; m. post. 1659 dec. 9—1660 iul. 25; i. m. post. 1660 oct. 31 —1669 iun. 28; deşi nu mai era m. post., a fost răsplătit pentru slujbă de Gheorghe Ghica şi Eustratie Dabija4. O fiică = Miha negustorul5.
      *) Semnează greceşte (1650 mart. 18, Acad., III/172). După părerea lui
      C. Andreescu şi C. Stoide, el ar fi frate cu doamna Ecaterina Cercheza a lui Vasile Lupu (Ştefăniţă Lupu, p. 69, 93 — 94). *) Doc. 1682 oct. 3 (Is-pisoace, IV/l, p. 61). *) Contemporan cu el mai este un Andronic m. stol. (1650 mart. 18 — apr. 30) şi pîrc. R. (1659 mart. 28, 1660 apr. 20.) *) Doc. 1659 iul. 22 şi 1662 mart. 19 (ASB, Bogdana, XII/l şi 4).») Ispisoace. III/2, p. 76, IV/l, p. 5, 61.
ANDRONIC, v. Cerchez Andronic.
ANTIOHIE, v. Costache Antiohie, Jora Antiohie.
APOSTOL = Ileana, fiica lui Nicoară arm.1 M. uşar 1625 iun. 26; m. arm. 1627 dec. 18—1628 aug. 25; m. pit. 1631 aug. 23, 1633 mart. 2, 1634 mai 13; i. m. pit. 1635 mart. 1; m. med. 1635 iul. 28—1636 ian. 26; f. slug. 1639 ian. 30; pîrc. H. 1642 mart. 30— 1643 mart. 30. Copii: Pătraşco jit., Safta = Coste Moţoc m. spăt.; Miron2; Catrina = Apostol Miclescu m. spăt. (?).
       ») Doc. 1628 aug. 25 şi 27 şi nov. 18 (Acad., CXXXVII/191 şi 194 şi CXXV/146). V. şi „Orizonturi", Galaţi, 1940, p. 166-167 şi DRH, voi. XIX. p. 542. *) Doc. 1641 apr. 20 (ASB, Neamţ, XXIX/17).
APOSTOL, v. Catargi Apostol (I şi II), Durac Apostol, Miclescu Apostol, Mitrea (Apostol).
 340
 Moldova
APOSTOLACHE = Chiajna, fiica lui Alexandru Lăpuşneanu1; rudă cu fam. Movilă. Vist. 1597 apr. 23—1600 mart. 25; m. com. 1601 sept. 26—1603 apr. 20; f. com. 1604 iul. 30—1605 mart. 22; pîrc. N. 1610 oct.—dec. 21. Fiul său, Dumitraşco, □ m-rea Slatina (1601) 2, ctitoria lui Alexandru Lăpuşneanu.
      !) Doc. 1600 mart. 25 (DIR, XVI/4, p. 282) şi Inscripţii Buc., p. 598. *) Ibid., p. 520 — 521 şi Inscripţii, I, p. 49.
ARAPU, v. Costeanu.
ASLAN, v. Ţ. Rom.
BAINSCHI VASILE (Volcinschi din Bainţi) = Maria, fiica lui Gheorghe Hîjdeu m. arm., care era cumnat cu Ştefan Petriceicu voievod1; şi cu Grozava, fiica, lui Gavril Bogdan com.2; rudă cu Lupu Bogdan m. vor.3 şi cu fam. Cantemir.
A participat alături de Ştefan Petriceicu, ruda sa, la luptele duse de acesta pentru reocuparea tronului Moldovei .contra lui Gheorghe Duca (1683), prinzîndu-1 pe domn la Domneşti (dec. 1683)4; vătaf de aprozi 1685 febr. 15; serd. 1685 apr. 28—1689 iun. 10) f. serd., pîrc. Tutova 1690 iun. 26; serd. st. Putna 1691 febr. 13— mart. 20; serd. (fost?) 1691 mai 20—1692 sept. 8, 1695—1698. + ante 1698 mart.
Copii: Dumitraşco vătaf de stolnici şi vor. Cîmpulung; Aniţa = Flondor; Nicolae Volcinschi, Grozava = C-tin Cucoran, Nastasia = Pavel Rugină 6.
       !) Sever Zotta, Serdarul Vasile Bainschi „nepotul" lui Ştefan vodă Petriceicu („Arh. gen.", II, 1913, p. 89 — 93 şi 110—122) şi doc. 1683 febr. 10 (ASB, Doc. mold., V/82). într-un doc. de la Constantin Cantemir se spune că mama sa, Grozava, era soră cu Petriceicu log., iar tatăl său se numea Mitrec (?) Bainschi (Al. Vitencu, Vechi doc. mold., p. 11). Un Ion Bainschi e amintit la 1572 ian. 7 (DIR, XVI/3, p. 38. V. şi p. 191). Acesta a fost pîrc. O. (D. Dan, Putna, p. 50). *) RA, 1924, p. 69 şi Surete, XXII, p. 36. Sever Zotta afirmă că socrul său ar fi fost Ionaşco Bogdan, tatăl lui Gheorghe m. jit. în doc. din 1683 ian. 19, publicat în Surete, XXII, p. 36, se spune însă că Vasile Bainschi era ginerele lui Gavrilaş Bogdan şi că se judeca cu Lupaşco Bogdan pentru „nişte dziastre şi odoară" ale soacrei sale şi „pentru un frate sterpu, Ionaşco Bogdan stolnicul, carile n-au avut ficiori". 3) D. Cantemir, Viaţa lui C. Cantemir, p. 28. 4) Kogălniceanu, II, p. 30 şi Neculce, p. 77.®) S. Zotta, op. cit. şi „Junimea lit.“, 1909, nr. 6, p. 109-112. V. şi DIR. XVII/4, p. 79.
BALICA ISAC, fiul lui Gherghina pit. din Ţ. Rom., rudă cu fam. Buzescu1; = Nastasia, fiica lui Nestor Ureche m. vor.2.
 Secolul XVII
 341
Fără titlu 1604 (cînd Ieremia Movilă îi spune „credinciosul nostru Isac B.“)s; m. vist. 1607 nov. 27—1608 iun. 30; făcut dregător de Constantin Movilă, pe care l-a sprijinit la luarea tronului4; hat. 1609 ian. 23—sept. 26; 1609 nov. 17—1611 dec. 11 ; pleacă apoi în Polonia6; a revenit cu oaste în Mold., fiind ucis în lupta de la Cornul lui Sas, ca partizan al Movileştilor 6. Fără copii. Ctitorul bis. din Dimăcheni-Căcăceni — Dorohoi.
       *) DIR, B, XVI/5, p. 31 şi Rl, 1922, p. 76. Intr-o trad. de doc. din 1618 Gavril Movili îl numeşte văr, fiul lui Balica hat. (DIR, XVII/4, p. 229).
       V.   şi Surete, XXII, p. 121, RI, 1927, p. 47. Despre înrudirea lui Balica cu Buzeştii vezi Gh. Ghibănescu, Buzeştii — Balica — Catargieştii („Arhiva", XXIX, 1912, nr. 1, p. 106 — 108) şi Notiţă despre boerul moldovean Balica din 1606 (ibid., nr. 4, p. 533). *) DIR. XVII/2, p. 337, Inscripţii, I, p. 33, St. doc., V, p. 578, „I. Neculce". 1930, p. 34-37 şi RIR, 1940. p. 190. *) DIR, XVII/l, p. 142.V. şi scrisoarea sa din 1606 mai 5 către locuitorii ortodocşi din Liov în care semnează mare cămănar (Hurmuzaki. S. II/2, p. 348). «) DIR, XVII/4, p. 133. ») La 1615 era la Ustie (ibid.,
       III, p. 193). *) Ibid., p. 210, IV, p. 353, Costin. p. 60. Despre abuzurile sale ca mare dregător v. DIR, XVII/3, p. 113, 119, 210 passim.
BALŞ LUPU, fiul lui Cîrstea vor.1. Slug. 1602 mai 24; m. slug. 1603 iul. 10—1605 apr. 28; i. m. slug. 1609 ian. 23—1617 apr. 20. Fiul său s-a numit Bejan. Fraţii săi au fost Gheorghe B. log. II şi Grigore pah.8; primul = fiica lui Bîrlădeanu m. log. şi a avut fiu pe Vasile m. pit.s.
        *) Doc. 1602 mai 24, în care sînt amintiţi: Lupu slug., Grigore pah., Gheorghe pîrc. O. şi Fedora, fiii lui Cîrstea Balş f. vor. (DIR, XVII/l, p. 46); v. şi IV, p. 147. Hasdeu 11 consideră pe Cîrstea m. vor. (Etymologicum Magnum, III, col. 2392 — 2393, părere Însuşită şi de I. Tanoviceanu, care-1 confundă cu Cîrstea Ghenovici m. vor. (Apucături vechi, p. 94). După părerea lui I. Neculce (p. 15), fam. Balş ar fi fost ridicată de Alexandru Lăpuşneanu dintre curtenii de ţară. Această fam. este mult mai veche în Mold., unde Ştefan cel Mare Întărea, la 1491 oct. 15. slugii sale Balşe un sat anume Dr&guşanii (DIR, XV/2. p. 159). După unele opinii, fam. Balş ar fi urmaşa dinastiei Balfixilor, care a stăpînit regiunea Zeta (Muntenegru) între 1360— 1421; doi dintre membrii acestei fam., cnejii slrbi Teodor şi Ion Balş. s-au aşezat tn Ţ. Rom. tn vremea domniei lui Vlad Călugărul; de aici urmaşii lor (sau rhiar ei Înşişi) au trecut In Mold. (Şt. Ştefănescu, EUments nobi-liaires balkaniques ttablis en Valachie ă la fin du XV-e siicle, In „Revue roumaine d'histoiie", 1969, nr. 5. p. 891—897). In timp ce autorul acestui articol crede In autenticitatea documentului privind pe cei doi cneji veniţi In Ţ. Rom., editorul doc. respectiv (D. Mioc) consideră actul drept un falsificat din sec. XIX „pentru a arăta vechimea şi nobleţea familiei Balş" (DRH, B. voi. I. p. 515). ») Acad., DCCVII/18. Balş log. a fost solul lui Ştefan Tomşa In Polonia (N. Iorga. Note polone. Buc., 1924, p. 17 — 18 şi Hurmuzaki. S. II/2, p. 389). *) St. doc.. V, p. 28 şi Uricarul. XXIII, p. 111.
 342
Moldova
BALŞ IONAŞCO, fiul lui Vasile B. m. pit.1; nepotul de fiică al lui Bîrlădeanu m. log. din sec. XVI; = fiica lui Ghelafie Dubău, cu fiica lui Sîrbu com. şi cu fiica lui Saulea (?). Rudă cu Ştefan Petriceicu voievod.
Fără titlu 1649 mart. 22; pîrc. Dorohoi 1654 nov. 7—1659 iul. 18; f. pîrc. H. 1660 febr. 10—1661 iul. 1; fără titlu 1661 apr. 1; pîrc. 1664 mart. 25; vor. 1666 iun. 8; f. pîrc. 1668 febr. 15—1669 mai 6; f. pîrc. de Ştefăneşti 1669 mart. 26—31; log. II 1670 aug. 5; m. şet. 1670 sept. 22—1671 ian. 8; m. vor. ţ. sus 1673 febr. 1—iun. 20; dat zălog turcilor de Ştefan Petriceicu la 16732; f. vor. 1676 ian. 16—1682 mart. 9; la 1684 ian. 1, împreună cu alţi boieri, a cerut ajutor ţarului Rusiei împotriva turcilor şi domn pe Ştefan Petriceicu3; m. vor. ţ. sus 1685 mart. 1
—ante aug. 25; pus de Constantin Cantemir să facă o scrisoare „cu vicleşug" lui D. Cantacuzino4; f. m. vor. 1686 apr. 12—iun. 18; m. vor. ţ. sus 1687 nov. 30—1689 aug. 22; f. m. vor. 1690 ian. 15—mai 2. Ctitorul bis. Sf. Dumitru-Balş din Iaşi.
Copii: Vasile 6 = Maria, fiica lui Ştefan Hîjdău (sau fiica adoptivă a lui Ilie Sturza pah.), rudă cu Ştefan Petriceicu; Aniţa = Nicolae Başotă m. vist.; Ruxandra = Lupu Costachi m. vor.6.
      *) Despre fam. Balş v. Hasdeu, Etymologicum Magnum, III, col. 2392— 2395 şi Gh. Ghibănescu, Biserica Sf. Dumitru (Balş), Iaşi, 1934 (cu note genealogice). *) Kogălniceanu, II, p. 9. ») AARMSI, 1912, p. 133. *) Neculce, p. 89. 6) Notiţe istorice, p. 118. s) „I. Neculce", 1924, p. 220.
BALŞ IONAŞCO (II), nepotul lui Lupu B. slug.; = Safta, fiica lui Ursachi m. vist.1; cumnat cu Solomon Costachi m. vor.
M. med. 1696 mai 11—1699 aug. 14; m. stol. 1704 dec. 12; f. m. stol. 1705 iul. 10—1706 mai 29; m. pah. 1707 iul.—1709 oct.; m. vor. ţ. sus 1709 nov., 1710 mart.—nov.; m. ban 1711— 1715; m. vor. ţ. sus 1715—1716; f. m. vor. 1723 febr. 6—1724 mai 15.
Copii: Lupu m. log. (+ 1782) 2 = Ecaterina şi cu Safta, fiica lui Iordache Cantacuzino-Paşcanu; Aniţa = Constantin, fiul lui Constantin Brîncoveanu; Ilinca, Iordache, Paraschiva, Constantin m. vor., Maria, Ecaterina, Safta şi Vasile3, ultimul fiind ctitor al schitului Cozancea.
      *) D. Dan, Cronica ep. Rădăuţi. 2) St. doc., XV, p. 123. s) V. G. Ghibănescu, op. cit. şi Doc. agrare, II, indice.
BANTĂŞ CONSTANTIN (din Fauri), fiul lui Vasile B.1. Fără titlu 1640 febr. 22—1645 mai 4; căp. de curteni 1649 oct. 18;
 Secolul XVII
 342
căp. 1651 iun. 13; pîrc. N. 1656 febr. 10—dec. 4; i. pîrc. 1659 apr. 1—1663 mart. 10; pîrc. N. 1665 mai 22; i. pîrc. 1667 iul. 8—1674 dec. 8. Fiul său a fost Vasile2. V. şi fam. Brăescu.
      x) Doc. 1679sept. 20 (Acad., DCCXXXVI/35); v. şi I. Tanoviceanu.Apucături vechi, p. 30 şi urm. şi RI, 1916, p. 144—145. La 1605 popa Ion Bantăş din Brăeşti era nepotul boierului Boris Braevici din sec. XV (DIR, XVII/l, p. 198). 2) Doc. cit. din 1679; fratele lui Constantin, Pricopie, a avut doi fii: Andreiaş şiMihalachi cluc. la 1691 mart. 20 (Acad., DCCXXXVI/122). V. şi „Evenimentul", 27 şi 29 iul. 1904 şi „Viitorul" — Iaşi, 1 iun. 1903, p. 2.
BANTĂŞ MIHAI, fiul lui Dumitru B. care era fiul lui Nicoară B. f. vor.1; cumnat cu Constantin Cantemir2. Cluc. 1691 sept. 20—1694 mart. 20; m. şet. 1698 iun. 21; i. m. şet. 1702 oct. 25. Frate cu Ana, soţia lui Constantin Cantemir voievod şi cu Andrei B. (?). Fiu Ursachi.
       !) BCS, XLIV/2. *) RI, 1916, p. 146 şi St. doc., VII, p. 214. *) Ibid. şi „I. Neculce", 1930, p. 209. Un Ioniţă B. căp. se întîlneşte la 1665-1666 (RIR, 1945, p. 53), iar un Nicoară B. a fost m. spăt. la 1597 mart. 3.
BANU VASILE, fiul lui Pătraşco B.1; = Alexandra2; cumnat cu Ştefan Moimăscu m. arm.3. F. vor. 1621 sept.; fără titlu 1625 mart. 18—1626 ian. 12; diac 1628 sept. 20; vor. de poartă 1630 aug. 18; vor. 1631 iun. 15; f. jit. 1632 mai 25; trimis de Moise Movilă voievod de la Poartă să prindă pe Lupu vor. (Vasile Lupu) 4; jit. 1634 febr. 28—mart. 9; vist. II (şi vist.) 1634 mai 13—1637 ian. 27; m. med. 1637 sept. 22—1640 iul. 5; f. m. med. 1641 ian. 16—1642 apr. 5; m. şet. 1643 febr. 21— sept. 25; m. med. 1644 mart. 8—1647 mart. 26; m. jit. 1647 iul. 17—1650 ian. 24; sol în Trans. (1651) 5; pit. 1652 apr. 16; f. med. 1654 iun. 23; f. jit. 1658 apr. 8.
     *) Doc. 1635 febr. 27, unde se spune că a avut un frate şi patru surori: Anuşca, Drăguţa, Tofana, Maximian, Irina (Acad., CXXXVIII/4). *) Doc. 1650 ian. 24 (Acad., CLVI/63). s) „I. Neculce". 1926-1927, p. 89-90. El era văr cu Dumitru Buhuş şi strănepotul lui Ion Gănescu din sec. XVI (DIR. XVII/5, p. 329). *) Costin. p. 105.*) Şt. Meteş, Domni şi boieri din ţările române tn oraşul Cluj, Cluj, 1935, p. 69. Menţionez că numele Banu este destul de vechi In Mold.; un Banu vor. este amintit în vremea lui Ştefăniţă vodă (Doc. Ştefăniţă, p. 288).
BARNOVSCHI DUMITRU, v. sec. XVI.
BARNOVSCHI (MOVILĂ) MIRON, fiul lui Dumitru B. m. post. şi al Saftei, fiica lui Melentie Balica hat.; rudă cu
 344
fam. Movilă 1; = Antemia, fiica lui Gavril Vartic vor.2 şi apoi cu fiica castelanului de Cameniţa, Przerembski; nepotul lui Simion Stroici m. vist.3.
Spăt. 1615 mart. 24; st. C. 1616 iul. 15; pîrc. H. <1620 sept.— 1621 aug.y—1621 mart. 30; hat. 1622 mart.—1625 dec. 20. A slujit pe Radu Mihnea cu „slujbă dreaptă şi cu vărsare de sînge"4. După moartea acestuia (1626), fiind „om de ţară şi fără coconi", a fost ales domn „cu glasurile tuturora".
      !) „Arh. gen.", II, 1913, p. 225-226, 255, Doc. Bistriţa, I, p. IV-VI. *) Surete. XXI, p. 121. 8) Doc. 1626 febr. 7 (Acad., DLXXXIX/24). «) Doc. 1626 apr. 21 (Acad., CLV/88). V. testamentul său în „Arh. ist.", 1/2, 1865, p. 187-190.
BARTOLOMEU, v. Minetti Bartolomeu.
BAŞOTĂ PĂTRAŞCO, fiul lui Anton B.1; văr cu Iuraşco B. hat.2; rudă cu fam. Ciolpan şi Cantacuzino şi, prin ei, cu Vasile Lupu; = Grozava3, Maria şi Ileana.
Diac 1604 mart. 27—1607 iun. 15; urednic de Botoşani 1604— 1607; căm. 1610 febr. 1; diac 1610 apr. 15—1614; scrie doc. 1615 sept. 20; căm. 1617 mart. 18; fără titlu 1619 ian. 8—1623 mart. 25; log. II (şi log.) 1625 aug. 24—1630 ian. 25; ca log. II a fost sol la Bistriţa (nov. 1629)4; m. vist. 1631 ian. 7—nov. 30; log. (II) 1632 mai 25—1633 mart. 2. A mers la Poartă cu mai mulţi boieri să protesteze împotriva numirii ca domn a lui Alexandru Iliaş6. M. vor. ţ. sus 1633 nov. 25—1634 mart. 15; m. log. 1634 apr. 26—1636 apr. 14; f. log. 1640 ian.—1644 ian. 11. + 1644—1645. Ctitor la m-rea Bisericani, împreună cu soţia sa, Grozava.
Copii: Toader stol., al cărui fiu, Nicolae, a ajuns şi el mare dregător; Zosin hat.; o fiică = Vasile Şoldan vist.; altă fiică = Gheorghe Şeptilici6.
      *) Ispisoace, II/l, p. 141, Surete, XXIII, p. 13 — 17, 19. Menţionez că numele de Başotă este destul de vechi; la 1428 dec. 4 apare un anume Manoil Başotă (Doc. înainte Ştefan, I, p. 229). a) Doc. 1644 iun. 26 (Copie Inst. de istorie). ») St. doc., XVI, p. 238. «) Hurmuzaki, XV/2, p. 975. *) Costin, p. 96. •) Surete, V, p. 315, Ispisoace, II/2, p. 143, IV/2, p. 72, doc.
      1642 dec. 20 (Spiridonia - Iaşi, XXX/38). V. şi DRH, voi. XIX, indice.
BAŞOTĂ IURAŞCO, fiul lui Toader B. pivnicer care era nepotul prin femei al lui Şandru pîrc. din sec. XV; frate cu Gheorghe B. vist. 2; = Eufrosina □ bis. din Văleni—Roman 3; rudă cu Miron Barnovschi.
 Secolul XVII
 345
Fără titlu 1603 mart. 18, 1605 mart. 1, 1606 oct. 31 etc.; log.
1608  febr. 154; fără titlu 1621 mai 12—1623 mart. 4; diac
1624  mart. 15; pire. N. 1624 mart. 24; fără titlu 1625 mart. 22—
1627  iul. 21; vor. de poartă 1628 nov. 5—1629 iun. 20, 1630 ian. 25; pire N. 1629 nov. 12—1630 apr. 15; hat. 1632 apr. 29
—1633 mart. 2; l-a însoţit pe Miron Barnovschi la Constantinopol (1633), unde a fost închis de turci5; aceasta i-a atras duşmănia lui Vasile Lupu, care urmărea să ocupe el tronul; f. hat. 1633 nov. 25; pire. R. 1633 dec. 15—1634 mart. 15; f. hat. 1634 iul. 9—18; pire. N. 1635 mart. 24—27. + ante 1636 oct. 29 •; □ bis. din Văleni—Roman 7. A fost ctitor la m-rea Bisericani, unde a făcut cinci chilii 8.
O soră a sa, Marica = Miron Ciolpan cluc., a fost soacra lui Toma Cantacuzino m. vor.
       *) DIR, XVII/l, p. 74. 201 etc. (doc. 1603 mart. 18 şi 1605 mart. 1. unde apar şi fraţii s&i, Miron şi Gheorghe). Surete, XXIII, p. 5 — 9. *) Ispisoace, II/l, p. 65, 141. II/2. p. 62, doc. <1636—1642> şi 1644 mai 18 (Spiridonin
       -  Iaşi, XXX/30 şi 40). •) Inscripţii, I. p. 18. „Arhiva", II, 1890-1891, p. 122 şi doc. 1644 iun. 15 (Spiridonia - Iaşi. XXXVI/32). *) Un Iuraşco log. III e amintit la 1610 ian. 24 (DIR, XVII/2, p. 275). •) Costin, p. 104. •) Spiridonia - Iaşi, XXXVI/22. ») Inscripţii, I, p. 18. •) Surete. XXIII, p. 10—12. Despre fam. Başotă v. şi Hasdeu, Etymologicum Magnum. III, col. 2671—2672 şi G. Ghibănescu, Baţoteţtii ţi Pomirla. Studiu genealogic ţi istoric. laţi, 1929 (Surete, XXIII) şi pomelnicul m-rii Bisericani (Rsl.
       XIV,  1967, p. 438 şi 441).
BAŞOTĂ GHEORGHE, frate cu Iuraşco B. hat.; = Nastasia; rudă cu Toma Cantacuzino, care ţinea o nepoată a sa. Aprod 1610; căm. 1610—1617; m. med. 1625 apr. 22; vist. II (şi vist.)
1625   aug. 24—1628 nov. 18; m. med. 1625 dec. 13—22; vist. (fost) 1628 dec. 17—1632 mai 25. Copii: Gavrilaş, Maria = Ionaşco Prăjescu post. III şi Alexandra l.
      l) Surete, XXIII, p. 11, 19 şi C. Stoide, Doc. nemţene de la Dabija vodă, p. 30-31. V. şi DRH. voi. XIX, indice.
BAŞOTĂ ZOSIN, fiul lui Pătraşco B. m. log. ». Fără titlu 1642 dec. 20, 1656 febr. 27—1674 febr. 24 (apare adeseori cu diverşi boieri mici); f. căm. de ocne 1668 apr. 2; m. şet. 1679 iun. 5
—  ante 1680 mai 15; f. şet. 1680 mai 15—1682 mart. 9; hat.
1684  mart.—1685 mai 24; după părerea lui I. Neculce, deşi era de neam vechi boieresc, era prost, sărac şi incapabil pentru această dregătorie *; f. hat. 1685 aug. 25—1686 iun. 19; f. hat. pîrc. Neamţ 1689 ian. 10—oct. 6.
 346
 Moldova
Copii: Pătraşco Zosin m. stol. (1700) = Safta, fiica lui Miron Costin m. log., cu care a avut pe Ion, Nicolae, Aniţa şi Maria3; Toader post.; Sandu + în Polonia şi Ilinca = Leca Gavril post.4
      Surete, XXIII, p. 18 şi doc. 1667 iul. 8 (ASB, Bisericani, 111/15). *) Neculce, p. 85. V. şi D. Cantemir, Viafa lui C. Cantemir, ed. N. Iorga, p. 30 — 31, unde se spune că Zosin era un „om foarte din proşti şi fără nici un nume" şi că „nu fusese niciodată în oaste", ridiculizîndu-1 pentru rolul 9ău In luptele contra polonilor, cînd a fugit. ®) St. doc., VII, p. 340. 4) St. doc.,
      V,  p. 52, „I. Neculce", 1930, p. 145 şi N. Iorga, însemnări genealogice ale fam. Başotă (St. doc., XVI, p. 56).
BAŞOTĂ NICOLAE, fiul lui Toader B.; nepot de fiu al lui Pătraşco B. m. log.; = Axinia şi cu Aniţa, fiica lui Ionaşco Balş m. vor.x.
M. med. 1693 aug. 7—dec. 8, 1696 mai 1—ante 1696 aug. 8; i. m. med. 1696 aug. 8, 1697 mart. 8—1700 aug. 28; m. vist. al lui Mihai Racoviţă voievod, închis de Nicolae Mavrocordat, care-i ia averea pentru lipsurile din vistierie; după mărturisirea sa, ar fi cheltuit 7 000 de galbeni; f. m. vist. 1715 mai 1; s-a călugărit cu numele de Nicodim.
Copii: Toader m. şet. (1720); fiică = Stroici spăt.; Catrina = Gheorghiţă Manea post.; Alexandra = Dumitrachi, neam de „boier mare" care i-a „prăpădit şi bucate şi odoară"; Maria = Andrieş Turculeţ, cu care a plecat în Polonia, după care s-a călugărit la m-rea Topoliţa; Tofana = Ilie log. de vistierie 2.
      x) St. doc., XVI, p. 380. 2) N. Iorga, Catastiful şi diatele marelui vistier Nicolae Başotă (St. doc., XVI, p. 370 — 388) ; v. şi VII, p. 314 şi urm. şi Doc. agrare, II, p. 132, 176.
BATIŞTE VEVELLI (Constantin Baptista), grec din insula Creta *; = Maria, fiica lui Nestor Ureche m. vor. 2 şi apoi cumnat cu Alexandru Iliaş.
Negustor la Liov 1596—1602 3; în Mold., f. pah. 1621 ian. 18 —23 4; trimis de Radu Mihnea, domnul Ţ. Rom., ca sol la poloni în sept. 1621, a avut un rol de seamă în încheierea păcii de la Hotin din 16216. Vine înŢ. Rom., unde Radu Mihnea îl numeşte boier şi prieten6; m. pah. 1622 nov. 12—1623 mart. 6. Pleacă apoi în Mold., unde avea mare influenţă asupra lui Alexandru Iliaş, care-i era cumnat. După mazilirea acestuia, pleacă la Constantinopol (1629). Revenit în ţară cu Alexandru
 Secolul XVII
 347
Iliaş, a fost favoritul acestuia 7; a fost ucis de locuitorii răsculaţi în 1633, care „de viu, cu topoară l-au făcut fărîme" 8. Fiul său din prima căsătorie, Nistor (călugărit Nicodim), a fost botezat de Ştefan Tomşa la 1622, iar fiul din a doua căsătorie s-a numit Lucachi m. jit. (1667) 9.
      *) Hurmuzaki, IV/2, p. 431 şi Costin, p. 80. *) St. doc., V, p. 27 — 28,
      XV, p. 33, „I. Neculce", 1926-1927, p. 271-272 etc. ») St. doc., XXIII, p. 448, 452. *) DIR. A, XVII/5, p. 5-6, 26-28. 5) Costin, p. 80, 83 şi Panaitescu, Călători poloni, p. 16 — 18. Despre rolul de mediator pentru încheierea păcii îndeplinit de Batişte Vevelli în timpul războiului turco-polon din 1621 v. şi Anton Mesrobeanu, Nuovi contribuit sulvaivoda Gaspare Graziani e la guerra turco-polacca del 1621 („Diplomatarium italicum”,
      III. 1934, p. 162-163). *)DIR. B. XVII/4, p. 125-127 (doc. 14 mai 1622).
      7)   Costin, p. 97, afirmă că domnul „mai mult îşi petrecea cu Batişte Vevelli". •) Ibid.. p. 99. Neculce povesteşte că unul din fiii lui Batişte, merglnd cu Iliaş Alexandru la Constantinopol, a aflat acolo „pe un orheian anume Bosie, care au ucis pe tat-său" şi că „l-au fostu închis la vartă, fără ştirea domniei". Făcîndu-se rumoare în jurul acestui caz, domnul a poruncit ca Bosie să fie eliberat (p. 39). Despre el v.: Aurel Golimas, Diplomatul Constantin Batista Vevelli Rettimiotul şi revoluţia Moldovei din primăvara anului 1633, Iaşi, 1943 (extras din „Studii şi cerc. ist.", 1943, nr. 1) şi N. şi M. Cazacu, Istoricul bisericii Batişte din Bucureşti (GB, 1964, nr. 9—10, p. 777-784). •) „I. Neculce". 1925. p. 354.
BĂCIOC, v. (Buhuş) Miron Băcioc.
BĂCIOC COSTE (Bucioc), fiul lui Ion B.*; = Candachia, fiica lui Pătraşco Şoldan m. log. 2; şi cu fiica lui Orăş hat. 8.
Pîrc. O. (în sfat) 1598 febr. 20; cluc. 1601 mart. 4—1603 aug. 30; m. pah. 1608 iul. 15, 1609 sept. 28—1611 nov. 19; ca pah., sol în Polonia (1611) 4; f. pah. 1613 apr. 18 6; tn. vor. ţ. jos 1616 aug. 15—oct. 13, 1617 mai 12—1620 iul. 20; deşi a fost unul din cei mai influenţi boieri din vremea sa, Gaspar Graţiani a încercat să-l otrăvească 6; a comandat oastea Mold. în timpul ridicării lui Gaspar Graţiani contra turcilor, după care s-a retras în Polonia; prins de tătari, a fost tras în ţeapă de Schen-der paşa (sept. 1620) 7. A reclădit bis. m-rii Rişca.
Copii: Tudosca = Vasile Lupu; altă fiică = Moţoc vor. 8; şi Ionaşco*. Fratele său, Ilea Băcioc, a avut o fiică Ileana =»D. Buhuş m. vist.
       ») DIR, XVII/4, p. 254. în Etymologicum Magnum. III, col. 2820-2825,
       B.  P. Hasdeu 11 consideră fiul lui Băcioc m. vor. V. şi I. Tanoviceanu, Apucături vechi, p. 107. ») DIR. XVII/4. p. 90, V, p. 100. St. doc., XV, p. 52. C. Stoide şi C. Andreescu, Doc. din ţinutul Neamţ sec. XVII, p. 9 -10. ») DIR, XVII/4, p. 18 şi Uricarul, XVIII, p. 261. In RIR, 1940.
 348
Moldova
       p. 184 se afirmă că a fost = Irina, sora lui Nicoară Prăjescu. 4) „Arh. ist.", 1/1, 1865, p. 24 şi DIR, XVII/3, p. 7. într-o scrisoare a sultanului din 1613 se spune că Băcioc se afla Încă in Polonia, împreună cu partizanii fam. Movilă, Nestor Ureche şi Simion Stroici (Hurmuzaki, S. II/2, p. 381). La 1616 aug. 26 „Biiczek" — fugit „li anni adietro" din Moldova — era considerat, împreună cu Nestor Ureche vor., instigatorul tulburărilor din ţară („Diplomatarium italicum", II, 1930, p. 40). V. şi scrisoarea sa din 1619 apr. 19 către Toma Zamoyski (Hurmuzaki, S. II/2, p. 465 — 466).
       8) DIR. XVII/4, p. 18. «) Costin, p. 72, St. doc., IV, p. 182 şi N. Iorga, Privilegiul vornicului Coste Bucioc (AARMSI, s. II, t. XXXVI, 1913 — 1914, p. 939-947). 7) DIR, XVII/5, p. 58, Hurmuzaki, XV. p. 895. S. II/2, p. 474, 490 şi urm., St. doc., IV, p. 179-180, 183, XXIII, p. 119— 123. V. şi C. Esarcu, Despre „vornicul Bucioc" („Ateneul român", 1867, p. 397 şi urm.), V. A. Urechia, Vornicul Bucioc, în Opere complete, seria A, t. I, Buc., 1878, p. 1 — 112, G. A. Stino, Tragedia marelui vornic Costea Bucioc („Păstorul Tutovei", 1943, p. 235 — 238). ®) St. doc., XV, p. 52, doc. 1655 oct. 30, 1658 febr. 15 (ASB, AN, CI/16 şi ms. 538, f. 3-4).
       9) Moldavia, p. 372.
BĂLAN = Nastasia, fiica lui Cîrstea Brăileanu 1. Post. 1636 febr. 25; post. II 1637; agă 1638 mai 8—1639 mai 13; m. com. 1640 mart. 27—1641 apr. 18; pîrc. H. 1642 mart. 15—1644 iul. 7.
      J) Doc. 1655 oct. 8, cînd Bălan murise (ASB, AN. Cl/14).
BĂRBOI URSU, frate cu Sturza hat.1; = Anghelina, fiica lui Lupe Huru2 (?). M. vătaf Bacău (el?) <1583—1591 > şi 1589 iul. 11; m. med. (în sfat, Ursu) 1600 mart. 31; vor. de poartă 1607 febr. 7; m. pit. 1610 ian. 5 ; m. vor. ţ. jos. 1613 ian. 19—1615 aug. 3. S-a ridicat contra lui Ştefan Tomşa cu alţi boieri, fiind ucis de domn după lupta de la Fîntîna lui Păcurar 3. Ctitorul bis. Bărboi — Iaşi (1613—1615). Un fiu al său a fost ucis o dată cu el; alţi doi copii: Micotici şi Busca 4.
      *) Notiţe istorice, p. 263, Ispisoace, II/l, p. 8, Uricarul, IX, p. 144. *) La 1635 nov. 15 sint amintite Nastasia şi Greaca, fiicele Anghelinei Bărboae, care era fiica lui Lupe Huru pîrc. (Acad., CLXXIX/5). ®) DIR. XVII/4, p. 90. Costin, p. 62. 4) DIR, XVII/4, p. 233, Ispisoace, 1/2, p. 190 şi DRH, voi. XIX, p. 383.
BEJAN, v. Gheuca Bej an.
BELDIMAN NICHIFOR » = Ana 2. Vor. de poartă 1609 apr. 20— 1611 mart. 27; hat. 1612 oct. 8*— 1613 mart. 31; m. log. 1613 dec. 3—1614 iun., 1614 nov. 1—1615 oct. 10; a luptat alături (de alţi boieri împotriva lui Ştefan Tomşa la Fîntîna lui Păcurar oct. 1615), după care a fugit în Ţ. Rom., dar turcii l-au resti-
 Secolul XVII
 349
tuit lui Ştefan Tomşa, care i-a tăiat capul şi i-a aruncat trupul în Şiret, confiscîndu-i averea 4.
Copii: Maria = Savin Prăjescu m. vor.; Toader şi Mihăilaş vor. de poartă 6.
     *) Intr-o spiţă genealogică i se spune fiul lui Beldiman nemeşul (DIR, XVII/3, p. 131). Un anume Beldiman era şoltuz la Suceava la 1579 <mart. 1> (DIR, XVI/3, p. 105). *) Doc. 1641 nov. 1 (Acad., XXXVII/12).
     3) La această dată a fost membru al soliei care a încheiat un tratat cu polonii în numele lui Ştefan Tomşa (Hurmuzaki, S. II/2, p. 374). *) DIR, XVII/4, p. 90. Costin, p. 63. 6) Uricarul, X, p. 109-110, 230 şi doc. 1636 apr. 5 (Acad., receţi, 141).
BERNARD, v. Borisi Bernard.
BÎRLĂDEANU SOLOMON, fiul lui Isac, care era fiul lui Bîrlă-deanu m. log. din sec. XVI1; = Aniţa, sora lui Carp spăt.2; rudă cu fam. Stîrcea şi cumnat cu Ionaşco Rusu m. log. 3. Vor. Botoşani 1648 iun. 3; m. cluc. 1650 mart. 18—1653 dec. 18; m. vist. 1654 mart. 18—1658 febr. 27; f. m. vist. 1658 aug. 2— 1660 iul. 18; m. stol. 1660 iul. 25—1661 sept. 24; m. vist. 1662 ian. 3 — sept. 12; m. vor. ţ. sus 1662 nov. 16—1665 sept. 4; m. vor. ţ. jos 1666 ian. 12—1667 mart. 7; m. log. 1667 mart.
12—1672 iun. 14; plecînd la Poartă cu alţi boieri „cu trebele ţărăi şi a măriei sale a domnu nostru", şi-a făcut testamentul la 1670 aug. 54; f. m. log. 1673 apr. 21—1675 ian. 14. □ m-rea Bogdana, ctitoria sa. Nu a avut copii 6.
       *) Notiţe istorice, p. 120, doc. din 1655 oct. 8 (ASB. AN, CI/14). V. şi: G. Ghibănescu, Două icoane vechi („Viitorul" — Iaşi, 15 ian. 1902, p. 2 — 4); Andreescu — Stoide, Ştefăniţă Lupu, p. 108 — 109; Doc. bucovinene, III. p. 49 şi RIR. 1945. p. 49. *) „I. Neculce", 1928. p. 47 şi doc. 1668 mai 12 (ASB, Mitr. Mold., CLII/6). 3) Doc. 1707 mart. 28 (ASB, Doc. mold.. XII/25). *) ASB. Mitr. Mold., CXLV/12. Diata sa a fost publicată de mai multe ori: Notiţe istorice, p. 116—123, „Rev. teologică", 1886. p. 281—282 etc. V. şi N. Stoicescu, Bibliografia monumentelor feudale din Moldova (m-rea Bogdana). Despre casele sale din Iaşi, de pe Uliţa Ciobotărească, v. doc. din 1652 mai 6 (Acad., CLXXXIX/71). Intr-un regest de doc. din 1678 nov. se spune că Solomon Bîrlădeanu ar fi fost ucis de Antonie Ruset sau de Gheorghe Duca: „fiind pornit din Iaşi de vodă să meargă cu trebile ţării la Ţarigrad, pe drum au trimis de l-au ajuns în Roman de l-au tăiat" (ASB., m-rea Bogdana, VII/2, nr. 11). •) La 1723 Isac şi Gligo-raşcu îşi spuneau nepoţii lui S. B. log. (Doc. agrare, II, p. 147).
 350
Moldova
BLENDEA ŞTEFAN, fiul lui Grigore B. (?) 1; = Irina2. Aprod 1610 iul. 21 \ pire. R. 1627 mart. 1—1628 apr. 20. Copii: Paşco, Căzan, Ţintar, Dumitra 3.
      *) DIR, XVII/4, p. 269. Un Filip Blendea diac scria hrisoave în vremea domniei lui Petra Şchiopul (DIR, XVI/3, p. 351 şi 448).*) Ibid., XVII/2, p. 312 şi doc. 1627 dec. 13 (DRH. voi. XIX, p. 366). >) Doc. 1627 apr. 20 şi 1632 sept. 5 (Acad., MCDXCVII/66 şi ASI. CDXIX/17). V. şi DRH. XIX, indice.
BOGDAN GHEORGE, fiul lui Bogdan slug., descendent probabil (?) din Gheorghe pîrc. H., socrul lui Ieremia Movilă voievod1; = Maria, fiica lui Palade m. vist.; cumnat cu Toader şi Gavril Palade 2.
Pîrc. Tutova 1660 oct. 28—1661 iul. 17; com. II 1662 mart. 12; 1665 apr. 26; şet. II 1670 iul. 1—1671 mai 15 3; m. şet.
1676 iul. 12—1679 febr. 21; m. jit. 1679 mai 22—1680 mai
15.  Ucis de Gheorghe Duca pentru participare la complotul lui Vasile Gheuca m. vist. (1680) 4. □ bis. din Iveşti.
Copii: Lupu m. vor.; Grozava = Gheorghe Apostol m. vist.5.
      ]) Un Bogdan a fost m. slug. în timpul domniei lui Petru Şchiopul; fiii săi au fost Gheorghe, Vasile şi Ileana (DIR, XVII/l, p. 217). 2) Doc. bîrl., III, p. 66. Intr-un articol al lui Aurel Goliroas, Un pretins ginere al lui Miron Moghilă Bamovschi (RIR, 1943, f. 4, p. 131 —133), se citează două ştiri despre Gheorghe Bogdan st. C. la 1629, ginerele domnului. 8) St. doc., XVI. p. 195-196. <) Kogălniceanu, II, p. 19, III, p. 77-78, Neculce. p. 67. După cum povesteşte Neculce, complotiştii „au fostu făcut cărţi hicleni, cu iscăliturile lui Dumitraşco vodă, la orheieni şi la lăpuşneni, să să ridice cu oaste, să margă să prindză pe Duca vodă cu toată casa lui şi pre o samă de boieri a lui, şi cu izvod de ce morţi să-i omoare pe toţi". Cu cărţile astfel ticluite a fost trimis la căpitanii din ţinuturi Lupu slug., dar un căp., Decusară, l-a anunţat pe Alexandru Buhuş hat. care, la rîndul său, a dat în vileag complotul lui Gheorghe Duca. Acesta a poruncit să fie ucişi Gheuca vist.. Bogdan jit. şi Lupu slug., deşi soţia lui Gheuca era vară primară cu soţia lui Gheorghe Duca. ®) „I. Neculce", 1930, p. 211, Doc. bîrl., IV, p. 156 şi D. Cantemir, Viafa lui C. Cantemir, p. 92 — 93. V. şi spiţa genealogică din RA, 1924, p. 69.
BOGDAN LUPU, fiul lui Gheorghe B. m. şet.; = Ruxandra, fiica lui Constantin Cantemir voievod 1 şi cu Lupa; cumnat cu Antioh şi Dimitrie Cantemir şi cu Mihai Racoviţă; rudă cu Gavrilaş Mateiaş m. log. 2.
închis de Gheorghe Duca (1680) după uciderea tatălui său; scăpat de Constantin Cantemir8; fără titlu (mic, Lupaşco) 1683 ian. 19; fuge în Ţ. Rom., cu Constantin Cantemir (1683); agă
 Secolul XVII
 351
1685  aug. 20—1688 mart. 9; m. spăt. 1688 aug. 22—1689 aug.; hat. 1689 sept.—1693 apr. Fiind ginerele lui Constantin Can-temir, conducea de fapt ţara împreună cu Iordache Ruset m. vist. 4. A fost comandantul oastei moldovene în lupta de la Zămeşti (1690) 5. Apoi a fost trimis în Ţ. Rom. ca sol (1691) şi cu Iordache Ruset la Poartă să aducă pe boierii fugiţi acolo (1691) ®. Fuge în Polonia la venirea ca domn a lui Constantin Duca (apr. 1693) 7; revine cu Antioh Cantemir, cînd este din nou puternic împreună cu Iordache Ruset: „ei ce vreau să facă, era făcut şi de domn"8; hat. 1695 dec. 8—1700 sept. 14; f. hat. 1701 ian. 13—iul. 11; fuge în Ţ. Rom. la venirea ca domn a doua oară a lui Constantin Duca, ce a încercat să-l ucidă prin Dumitraşco Buhuş 9; revine în domnia lui Mihai Racoviţă; m. vor. ţ. sus 1703 sept.—1705 mart.; hat. 1705 mart.—iul. Otrăvit de Mihai Racoviţă şi Q bis. Dancu — Iaşi cu soţia sa Ruxandra 10. După părerea lui Neculce — ruda sa — era „cap întreg şi cunoscător la giudeţe şi vrednic de toate trebile cu înţelepciune", iar împreună cu Iordache Ruset „erau mai aleşi şi capete bune, de-i ajungeau la toate socotelile" (lui Antioh Cantemir) n. A jucat un rol de seamă în luptele politice de la sfîrşitul sec. XVII
—  începutul sec. XVIII; el este Lupul din Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir. Ctitorul schitului Fătăciuni — Tutova. Copii: Ion m. log. = Bălaşa, fiica lui Dumitraşco Racoviţă hat.; Lupu m. stol.; Maria = Ion Neculce hat., care era deci rudă cu Dimitrie Cantemir; Ecaterina = Ilie Catargi m. log.12 şi Aniţa = C. Ruset hat.1S.
      J) D. Cantemir, Viaţa lui C. Cantemir, p. 25. La 1696 mai 1 se spâne că Ştefan Cerchez f. m. com. şi soţia sa Axiţa erau naşii Catrinei, fiica („cucoana") lui Lupu Bogdan („Arh. Bas.", 1935, p. 274). *) Surete, XXII, p. 36, Doc. birl., IV, p. 123, St. doc., XVI, p. 203 şi doc. 1688 mart. 9 (ASB. Doc. mold., 1/31). *) D. Cantemir, Viaţa lui C. Cantemir, p. 19. 4) Neculce, p. 101. •) Ibid., p. 105. •) Neculce, p. 112 şi D. Cantemir, Viaţa lui C. Cantemir, p. 89 şi 103. 7) Neculce, p. 116, Kogălniceanu, II, p. 39 —40, Cronica Ghiculeştilor, p. 9—11.8) Neculce. p. 127. •) Kogălniceanu, II. p. 45. III, p. 28. în Condica vistieriei lui Constantin Brîncoveanu, la p. 661. slnt trecuţi 500 de lei daţi de domn lui Vasile vor. şi Lupu hat. la 1702. După Neculce, p. 152 — 153, ar fi fugit şi tn Polonia. u) „Arh. gen.", II, 1913, p. 251, „I. Neculce", 1924, p. 235 şi Neculce. p. 173. u) Ibid., p. 177. “) „I. Neculce", 1930. p. 211 şi 1924, p. 235 şi RA. 1924. p. 69. “) St. doc., V. p. 105.
BOLDESCU PĂTRAŞCO, fiul lui Toader B. m. med.1; = Var-vara *. Fără titlu 1616 oct. 9—1628 dec. 17; pîrc. Bacău 1632 sept. 21; pîrc. 1634 ian. 25—febr. 3; pire. R. 1635 ian. 24,
 352
aug. 13—1636 apr. 5; f. arm. 1638 oct. 17—1639 iul. 27; fără titlu (slugă domnească) 1640 sept. 14, 1644 apr. 14; pîrc.
1644  ian. 25; f. arm. 1644 iun. 3—1645 aug. 5; pîrc. R.
1645  aug. 14; f. arm. 1647 aug. 12—1652 apr. 9. Copii: Gruiţă, Iordache, Dumitraşco, Alexandra 3.
       1) DIR, XVII/4, p. 53, DRH, XIX, p. 619, Surete, III, p. 80; v. şi indice; Ispisoace, II/l, p. 26, II/2, p. 80, 129, Turcu C. şi Stoide C., Doc. din finutul Neamţ sec. XVII, p. 14-15 şi doc. 1634 ian. 25, 1639 ian. 2 (Acad., LXVIII/69 şi 71). *) Surete, III, p. 87. ») Ispisoace, II/2, p. 131, Surete, III.p. 87, X, p. 31. Despre predecesorii săi v. DIR, XVII/2, p. 203 şi pomelnicul m-rii Bisericani (Rsl, XIV, 1967, p. 438).
BOLEA STRATULAT (Istratie), fiul lui Toader B. stol. sau Ionaşcu B. vor. 1, urmaşul lui Bolea pîrc. H. din sec. XVI; = Grozava, fiica Măriei Ciogolea 2; rudă cu hat. Orăş 8, Dumitru Buhuş m. vist. şi fam. Prăjescu. Pah. 1611 iul. 7; f. pah. 1616 oct. 26; pah. 1626 sept. 20—1628 ian. 4; pah. II 1628 ian. 8; pah. 1628 mart. 6—dec. 24; m. şet. 1632 mai 12—1633 mart. 8 + ante 1635 nov. 20. A avut un frate, Orăş4.
       >) Ambii amintiţi la începutul sec. XVII (DIR, XVII/l, p. 75, III, p. 128). *) Ispisoace, II/l, p. 69, RIR, 1940, p. 184, St. doc., V, p. 27, „Arhiva", 1900, p. 432. *) DRH, voi. XIX, p. 301. Despre el v. ibid., indice. «) ASB, Soveja, V/3.
BORISI BERNARD (Bîrnad), italian 1; nepotul lui Bartolomeu Brutti m. post. al lui Petru Şchiopul2 şi al lui Bernat negustorul 8. A crescut pe Radu Mihnea, rămas orfan de mic4. Acesta l-a făcut m. post. (Ţ. Rom.) 1613 apr. 20—1616 iul. 8 şi apoi in Mold. 1616 nov. 15—1618 dec. 17. Folosit de Radu Mihnea în solii la Constantinopol şi în Trans. 6. Hat. 1619 iul. 5 (al lui Gaspar Graţiani).
      ») Scrie italieneşte la 1618 mai 29 (DIR, XVII/4, p. 280). •) Doc. 1618 apr. 17, cînd el semnează cu litere latine Bemardo Borisy (ibid., p. 270). •) Doc. 1621 apr. 18 (ibid., V, p. 48). *) Hurmuzaki, XI, p. XLVII. •) St. doc., IV, p. CVII.
BOSIOC, v. sec. XVI.
BOUL ŞTEFAN, fiul lui Toader B. vist.x, care era strănepotul lui Dragoş Boul vor. din sec. XV; = Ruxandra2; cumnat cu Gheorghe Ştefan voievod, care ţinea de soţie pe o soră a sa şi care l-a făcut mare dregător.
 Secolal XVII
 353
Fără titlu 1628 ian. 20; f. cluc. şi cluc. 1635 aug. 20—1646 iun. 22; ptrc. N. 1648 mart. 31—1649 aug. 9; f. cluc. 1648 iun. 14—1649 mart. (apare concomitent cu aceste două titluri); m. şet. 1651 oct. 9—1653 mart. 7; cumnatul său îl face m. vor. ţ. sus. 1654 mart. 18—sept.; solul lui Gheorghe Ştefan în Trans. (sept. 1654)*; m. vor. ţ. jos 1655 mai 30—1658 mart. 20; a rămas în ţară după pribegia lui Gheorghe Ştefan, dar nu a mai ocupat dregătorii; f. m. vor. 1658 mai 22—1670 iul. 9.
Copii: Dumitraşco log. II (1667—1668 şi 1673); Iftimia = Ionaşco Tălmaci m. pah. 4; o fiică a lui Dumitraşco, Agafiţa = Preda Palade m. stol.; Dumitraşco era văr cu Alexandru Buhuş hat. *.
      *) Doc. 1628 ian. 20 (DRH. XIX. p. 411). *) Ispisoace. III/2. p. 143. •) Kraus, p. 175. *) Ispisoace, III/2, p. 143. •) Ibid.. IV/l, p. 34.
BOUL (PĂTRAŞCO), fiul lui Toader B. vist. 1; ginerele lui Ştefan Tomşa voievod 8; cumnat cu Radu Leon vodă, care îl ia în Ţ. Rom. 8 M. spăt. (Mold.) 1630 aug. 30—1631 aug. 6; sol la Ţarigrad (aug. 1631) 4; m. ban (Ţ. Rom.) 1631. Trimis de Leon vodă să asedieze pe Matei Basarab, închis cu pribegii în m-rea Tismana (sept. 1631) 6. Pleacă apoi în Mold.; m. spăt. (fost?) 1632 mai 25; f. m. spăt. 1634 aug. 20. O fiică a sa Ana = Ilie Şeptilici m. vor.
     *) Toader Boul vist. (II) = Agafia Prijescu apare adesea In doc. la sflrşitul sec. XVI şi In primele dou& decenii ale sec. XVII. fiind fiul lui Cîrstea. descendent din boierul Dragoş Boul din sec. XV, iar mama sa, Nastasia, nepoata lui Cozma Şarpe m. post. (DIR, XVI/4, p. 172, XVT/5, p. 175 şi MM, 1968, nr. 3 — 4, p. 200). El a avut mai mulţi fraţi: GavTil diac, Pătraşco, Dumitru, Ionaşco, Antimia şi Eufrosina. tn 1604 a fost In Ţ. Rom. la Radu Şerban (St. doc., IV, p. XLIV); a participat la lupta de la Cornul lui Sas, după care a fost răscumpărat de Ştefan Tomşa de la tătari; a luat parte şi la răzvrătirea boierimii conduse de Beldiman log. şi Sturza hat. contra domnului, după care s-a refugiat In Ţ. Rom., dar a fost restituit de turci domnului, care l-a ucis (Costin, p. 62—63, DIR, XVII/4, p. 245). Copii: Todosia = Pătraşco Ciogolea m. stol.; Safta = Gheorghe Ştefan; Paraschiva = Seachil com.; Maria = Nicolachi Ralli m. stol.; Pătraşco şi Ştefan (Surete, XXI, p. 27. St. doc., V, p. 616-617 şi DIR. XVII/4, p. 308). *) Doc. 1657 apr. 30 („Arh. bas.“. 1935. p. 170). V. şi RI, 1927. p. 49. ..I. Neculce", 1930, p. 62 şi Acad., CXII/59. *) Istoria. p. 98. «) Doc. 1631 aug. 3 (ASB. Cetâţuia, IX/2). •) Istoria, p. 98. Istoriile. p. 94.
(BRANCĂU), v. Tălmaci Ionaşco (Brancău).
BRĂESCU ŞTEFAN, fiul Agapiei şi al lui Vasile B., care era urmaşul lui Ionaşco Talpă m. pah. *; = Ilinca, fiica lui Grigore
 354
 Moldova
Jora 2; cumnat cu Nicolae Donici m. log. şi cu Ivaşco, nepotul lui Gheorghe Băleanu banul din Ţ. Rom. 3. Fam. Brăescu este descendentă din boierul Boris Braevici -din sec. XV 4 şi rudă cu fam. Bantăş.
Med. 1660 ian. 29; f. med. 1660 febr. 4; fără titlu 1660 oct. 28; f. vătaf de stolnicei 1668 aug. 20—1669 mai 6; vor. Bîrlad
1670   mai 26; pit. II 1671 iun. 17; m. com. 1673 mart. 3 — ante
1674   sept.; com. (şi f. com.) 1674 sept. — 1682 mart. 9 6. După moartea sa, Gheorghe vodă Duca i-a închis soţia pentru dări fl. Copii: Alexandra = Lupaşco Gherghel m. jit. şi Dumitraşco post. (?) 7.
      *) St. doc., VII, p. 213. Vasile B. era fiul lui Eremia B., ginerele lui Ionaşco Talpă m. pah. (doc. 1642 mart. 15, Acad., XVIII/269 şi Surete, IV, p. 165), Ştefan B. era văr primar cu Cîrstina, fiica lui Grama m. stol. (St. doc., VII, p. 214;. 2) St. doc., XVI, p. 213 şi Surete, XXII, p. 21. a) Gen. doc.,
      I, p. 308, Surete, V, p. 46. *) „I. Neculce". 1926-1927, p. 217. ») V. St. doc., VII, p. 103 şi urm. •) Kogălniceanu, II, p. 22. 7) St. doc., VII, p. 111, 213.
BRĂESCU GAVRIL, fiul lui Vasile B. 1; frate cu Ştefan B. m. com.; = Sultana, fiica lui Pavel Albotă m. jit. 2; cumnat cu Gheorghe Albotă m. arm. şi cu Tudoraşco Albotă spăt. 3. Rudă cu Constantin Cantemir şi cu fam. Bantăş.
Fără titlu 1652 apr. 9 — 1662 mart. 20; vătaf de aprozi 1657 iul. 24; f. vătaf de aprozi 1660 sept.; stol. 1662 apr. 7; vor. de Botoşani 1662—1663; f. vor. 1663 apr. — 1669 sept. 8; pit.
II  1670 aug. 12 — 1671 iun. 17; pit. 1671 sept. 10 — 1676 febr.
21; m. jit. 1678 ian. 30— 1679 febr. 21; f. m. jit. 1679 dec. 25
—   1681 ian. 2; m. stol. 1683 — 1685 aug. 25, 1686 iun. 9 — ante
1688   aug. Spînzurat de mîini de Dumitraşco vodă Cantacuzino în domnia a doua, pentru bani 4. F. m. stol. 1690 febr. 15 — aug.
Copii: Vasile post. 6 şi Solomon m. med. (?) 6, al cărui fiu a fost Nicolae post. 7.
      *) Boga, Doc. bas., XI, p. 36 — 37 şi Surete, IV, p. 165. *) Ibid., p. 73. *) Doc. 1662 apr. 7 şi 1670 mai 5 (ASB, AN, MMCMV/22 şi MIB, nr. 35246). «) Kogălniceanu, II. p. 34. ®) BCI, VIII, p. 74-75. a) „M. Costin", 1916, p. 306. 7) Sava, Doc. Lăpuşna, p. 155. Un Ilie Brăescu =-- Safta Pisoschi e amintit la 1707 (Doc. agrare, II, p. 119;.
BUCIOC, v. Băcioc.
 Secolul XVII
 355
 BUCIUM VASILE, fiul lui Condrea B. m. vor. ». Pîrc. R. 1623 febr. 14 — apr. 2, apr. 8 — iun. 25.
      1) DIR, XVII/2, p. 9.
 BUCIUM GAVRIL, fiul lui Lupaşco B. stol. — care era nepotul lui Condrea B. m. vor. din sec. XVI 1 — şi al Antemiei, fiica lui Voruntar Prăjescu m. com. 2. M. med. ante 1680. După moartea sa (1681—1682), Gheorghe Duca i-a închis soţia pentru dări 3. O fiică a sa = Vasile med. II 4.
      l) Surete, IV, p. 252, RI. XII, 1926, p. 244 şi doc. 1637-1638 (ASI, CDIX /13). *) Doc. 1643 ian. 21 (Acad., AN. DCCLXVI1/4) şi „I. Neculce". 1930, p. 63. *) Kogălniceanu, II. p. 22. 4) Doc. 1697 mart. 3 (RI, XII, 1926, p. 243).
 BUHUŞ DUMITRU, fiul lui Cîrstea B. pîrc.1 şi al Nastasiei, fiica lui Ion Prăjescu şi sora lui Savin, Nicoară şi Voruntar, rude cu Movileştii2; = 1) Ileana, fiica lui Ilea Băcioc3, care era fratele lui Coste Băcioc m. vor., socrul lui Vasile Lupu, şi nepoata lui Toader Veveriţă m. spăt. 4 şi 2) cu Dafina, fiica lui Ionaşco Jora 5, care a devenit apoi soţia lui EustratieDabija voievod. D. Buhuş era cumnatul lui D. Şoldan m. vot. şi văr cu fraţii Ciogolea, şi ei favoriţi ai lui Vasile Lupu.
 Fără titlu 1608 iul. 15 — 1625 dec. 13 (apare foarte des în doc.)Sbis; post. 1626 iun. 10; log. 1627 nov. 15 — dec. 18; log. III 1628 ian. 4 — 1629 apr. 30, vist. (II sau III) 1629 mart. 14 — apr. 15. în relaţii bune cu Miron Barnovschi, care-i dăruieşte o bucată din hotarul Tg. Frumos6; vist. (fost.) 1630 oct. 9 —
 1631  apr. 8; log. 1631 dec. 15; log. III 1632 apr. 29—1633 mart. 2 (apare foarte des în doc., fiind unul din cei mai avizi cumpărători şi uzurpatori de pămînturi) 7. Merge cu mai mulţi boieri la Poartă să protesteze contra numirii ca domn a lui Alexandru Iliaş 8. M. vist. 1633 dec. 15 — 1634 sept. 3; pire. H. 1635 ian. 24—1637 mart. 10 şi mai 4; vist. (fost) 1637 apr. 12—1640 iul. 9. Solul lui Vasile Lupu la Gheorghe Râkoczi I (1639)®; f. m. vist. (şi vist.) 1640 nov. 1—1644 iul. 15; pîrc N. 1641 apr. 13; m. spăt. 1645 mart. 31 —ante aug. 5; f. m. spăt. (şi spăt.) 1645 aug. 5—1646 iun. 1. -f- 1647 mart. 15, □ bis. sa din Cri veşti — Neamţ 10. După părerea unui sol polon din 1636, era „om demn şi înţelept, cum sînt puţini la fel între ai lui“ 11. Copii: Nicolae m. log., Alexandru hat., Miron Băcioc m. stol., Lupaşco m. spăt., Ursu, Anastasia = Gheorghe Duca voievod,
 356
Andrei, Tudosca, Irina = Vasile Ceaurul-Ştefan m. vor.11; Alexandra = Grumăzea Lozonschi m. arm. şi cu Necula vist.13.
       ») DIR, XVII/2, p. 229, „Arh. gen.", 1912, p. 108, RIR, 1940, p. 184, St. doc., VI, p. 77. Acest Cîrstea B. este socotit strănepot al boierilor Coste şi Giurgea Stravici din sec. XV (Surete, II, p. 134, „I. Neculce", 1926—1927, p. 100—102 şi DIR, XVII/2, p. 168). Despre fam. Buhuş v. Radu Rosetti, Note genealogice ţi biografice despre familiile Buhuţ ţi Rosetti, foţtii proprietari ai moţiei Bohotinul, Buc., 1906 (extras din AARMSI, s. II. t. XXVIII, 1905 — 1906, p. 469—471) (note sumare); Meteş Ştefan. Contribuţiuni nouă privitoare la familia boierească Buhuţ din Moldova, Buc.. 1927 (extras din AARMSI, s. III, t. VII, mem., 8); St. doc., V, p. 574-575 şi R. Rosetti. Cronica Bohotinului, p. 50 şi urm. (unde se publică multe doc. despre D. Buhuş şi urmaşii săi). *) După ce Cîrstea a fugit tn „ţara nemţească", Nastasia s-a măritat cu Ioan Caraiman m. pah. (doc. 1609 doc. 17 şi 1669, Acad., CDXXV/110 şi Rosetti, op. cit., p. 1). V. şi doc. 1637 apr. 12 (Spiri-donia - Iaşi, LXIII/8). ») Surete. II. p. 160, St. doc., XVI, p. 238-239 şi Rsl, XIV, 1967, p. 438. «) DIR, XVII/5, p. 130. •) Doc. 1669 mai 12, unde se spune că era sora lui Gavril Jora (ASB, Floreşti, 1/3). Şt. Meteş a arătat primul că Dafina nu a fost fiica lui Furtună m. com., ci urmaşa doamnei Maria Amirali, soţia lui Petru Şchiopul, dc origine greacă, fiind fiica lui Ionaşco Jora, soră cu Grigore Jora (op. cit., p. 19J. V. şi doc. 1665-1666 (BCS, 1/179). i W») La 1615 febr. 11 era cu Movileştii la Ustia (DIR. XVII/3. p. 193). V. şi DRH. voi. XIX. indice). •) Uricarul, XVIII, p. 172. 7) Despre averea sa la 1632 v. Surete, II, p. 116 — 118. 8) Costin, p. 96. La ieşirea domnului din ţară, el l-a condus „pe Birlad tn gios" (ibid., p. 99). •) St. doc., IV, p. 213; v. şi V, p. 574. Vasile Lupu l-a miluit pentru slujba cu care D. Buhuş slujea „pururea" domnului şi ţării (R. Rosetti, Cronica Bohotinului, p. 55). 10) Melchisedec, Notiţe istorice, p. 125. u) Panaitescu, Călători, p. 23. **) Erbiceanu, Mitropolia Moldovei, p. 7
       — 9, Acad., CDXXV/92.           La 1648 iul. 9 sînt amintiţi „ficiorii lui Buhuş"
       (ibid., LXXXII/12). V. şi St. doc., V, p. 95          şi VI, p. 278. ») Uricarul,
       XII, p. 306-308.
BUHUŞ NICOLAE, fiul lui Dumitru B. m. vist.1; frate cu doamna Nastasia a lui Gheorghe Duca, cu Lupaşco, Alexandru şi Miron Băcioc, toţi mari dregători; = Aniţa, fiica lui Mihai Fortuna m. com. *. Rudă cu Ştefăniţă Lupu prin mama sa; fiu vitreg al lui Eustratie Dabija şi cumnat cu Gheorghe Duca.
Fără titlu 1648 apr. 14—1650 ian. 21 (apare des alături de diverşi mici boieri); jit. 1650 iul. 20 — dec. 16; diac de jitniţă 1650 dec. 26; jit. III 1651 iul. 8 — 20; căm. 1651 sept. 17; jit. II 1651 oct. 9; jit. 1652 oct. 9; vor. de poartă 1652 oct.
16.   Dat zălog la Cehrin de Vasile Lupu, împreună cu alţi boieri, în timpul nunţii lui Bogdan Hmelniţchi. Trimis de Vasile Lupu la cazaci pentru a cere ajutor contra lui Gheorghe Ştefan (1653) 3; log.  1653 sept. 3; log. III (şi log.)                1654          febr. 3 — 1657 mart.
14;   tn. cluc. 1657 mart.                16 — 1658   aug.        20; f. cluc. 1658 dec.
 Secolul XVII
 357
29— 1659 iul. 20; tn. med. 1659 nov. 23— 1663 apr. 5; pire. N. 1660 apr. 20 — mai 11; m. stol. 1663 mai 18—1664 iul. 7; m. log. 1664 dec. 12 4— 1667 mart. 7. Is. sc. între moartea lui Eustratie Dabija şi domnia lui Gheorghe Duca. + ante 1667 apr. 21 6; □ bis. Albă (mitropolia veche) din Iaşi •. Ctitorul bis. din Tg. Ocna (1664), numită apoi Răducanu. A fost un boier cult pentru vremea sa, oferind informaţii preţioase lui Miron Costin despre istoria Moldovei. Copii: Irina = Manolache Ruset m. vot.; Gavril pîrc., Ion m. log. şi Ileana mare cămă-năroae (?). □ bis. Albă — Iaşi7.
       *) Ispisoace, II/2, p. 141. Acad., LXXXVI/35. Spiridonia - Iaşi. 111/17; v. despre el şi Andreescu — Stoide, Ştejdnifd Lupu, p. 110—114, RIR. 1945, p. 59 — 60, Meteş, Fam. Buhuş, p. 27—31 şi doc. publicate deR. Rosetti. Cronica Bohotinului, p. 58—69. *) Doc. 1657 febr. 22 şi mart. 16 (ASB, ms. 538, f. 19 v„ Acad., CLXXXI/139 şi Uricarut, XXIII, p. 367). •) Costin, p. 141. 4) Despre numirea sa ca m. log. v. Însemnarea din 1665 ian. 25, In care se spune c& a fost pus de Eustratie Dabija „mai sus de cit toţi boierii" (Panaitescu P. P., Manuscrisele slave din Biblioteca Acad. R.P.R., I. Buc., 1959, p. 371). •) St. doc., VI, p. 85-86, ASB. Blrnova, XIV/3 şi AN. MMDCXCV/11. •) St. doc., V, p. 95. ») R. Rosetti. Cronica Bohotinului. p. 71 (doc. 1685). Inscripţii, I, p. 27, Doc. btrl., III, p. 155. St. doc., V, p. 95, C. Istrati, Bis. din Borxeşti, p. 4 şi doc. 1673 apr. 3 (Muzeul Porţile de Fier).
(BUHUŞ) MIRON BĂCIOC 1, fiul lui Dumitru B. m. vist.; frate cu Nicolae, Alexandru şi Lupaşco B.1; = Tudosca * şi cu Maria (?) 4. Cumnat cu Toader Palade m. spăt.
Fără titlu 1650 mart. 7 — 1652 sept. 1; m. slug. 1654 iul. 6
—    1655 mai 30; după părerea lui M. Costin, a fost prins de Constantin Şerban în timpul luptelor pentru tron din 1659 şi repus apoi în dregătorie *; totuşi el apare ca f. m. slug. 1658 mai 5 —
1661  sept. 8; pîrc. (?) 1660 ian. 24; m. stol. 1662 ian. 3— 1663 apr. 16. □ bis. Albă (mitropolia veche) din Iaşi împreună cu Soţia Tudosca şi „coconii" •. O fiică, Maria = Toader cluc.1; altă fiică, Safta = Şerbu Scărlet m. com.
       *) Este numit de reguli Miron Băcioc. nu Buhuş, după mama sa. Ileana Băcioc. •) Doc. 1650 mart. 7 (BCS, 1/107). ■) Surle, III, p. 168. şi doc. 1658-1659 (ASB, Rişca, XXVII/7). <) Amintită In pomelnicul m-rii Bisericani (5/. ioc., XVI, p. 248). •) Costin. p. 189. •) St. doc., p. 95. ») .1. Neculce", 1930, p. 126. •) St. ioc., VII, p. 310.
BUHUŞ LUPAŞCO, fiul lui Dumitru B. m. vist. şi al Dafinei, care a devenit apoi soţia lui Eustratie Dabija şi soacra tui Gheorghe Duca l; = Safta, fiica lui Iordache Cantacuzino m. vist.*; cumnat
 358
cu Gheorghe Duca voievod, ce ţinea pe sora sa, Nastasia 3; acesta îl aduce în Ţ. Rom. Văr prin alianţă cu Şerban vodă Cantacuzino. (Mold.) M. jit. 1664 mart. 1 —mai 25; pîrc. H. 1665 febr. 24 — mart. 6; m. slug. 1665 apr. 29 — 1666 mart. 21; m. şet. 1667 febr. 2 — 1668 oct. 13; m. pah. 1669 febr. 10 — dec. 3; m. jit. 1669 dec.
22  — 1671 mai 6. (Ţ. Rom.) M. spăt. 1675 ian. 22 — 1677 apr. 21; is. sc. Buc. 1675 mai 11^ sept. 9 4. A scăpat pe Şerban Cantacuzino de la moarte prin intervenţiile sale la Gheorghe Duca. + 1678 6. A avut diplomă de nobil de la Mihail Apafi, principele Trans. (1676) 6.
      !) RIR, 1945, p. 51. 2) St. doc., V, p. 574. A fost căsătorit de tatăl său vitreg — Eustratie Dabija, care l-a făcut şi dregător (Neculce, p. 32).
      3) Filitti, Arhiva, p. XXX, St. doc., V, p. 575, VII, p. 318. *) MIB, nr. 28445, ASB, ms. 256, f. 519 şi Potra, Documente, p. 169 şi 186. ®) Kogăl-niceanu, II, p. 211 şi Neculce, p. 63. •) Meteş, Fam. Buhuş, p. 12—15 şi Sever Zotta, O diplomă de nobil transilvan pentru un boier din Moldova, în Omagiu lui Ioan Lupaş, Buc., 1940, p. 873 — 881.
BUHUŞ ALEXANDRU (Sandu), fiul lui Dumitru B. m. vist.; frate cu Nicolae, Lupaşco şi Miron Băcioc Buhuş şi cu doamna Nastasia a lui Gheorghe Duca; = Alexandra, fiica lui Nicolae Ureche şi nepoata lui Grigore U. m. vor.1; văr cu Dumitraşco Boul şi rudă, prin acesta, cu Gheorghe Ştefan voievod.
Fără titlu 1654 sept. 14; spăt. 1656 febr. 15; a fost în armata polonă în anii 1658—1660 2; rohmistru 1663 mai 18 3; fără titlu 1665 aug. 5; pîrc. H. 1666 febr. 24; fără titlu 1666 apr. 8; m. pit. 1668 iun. 8 — oct. 15; f. m. pit. 1669 iun. 5—sept. 8; pîrc. H. 1669 nov. 19; serd. 1670 febr. 2 — 1671 apr. 5; hat.
1671     nov. 20 — ante 1673 iun. 20*', i. hat. 1673 iun. 20; hat. 1673 aug. 13 — 1677 mart. 29. A fost „la mare cinste" în timpul domniei lui Dumitraşco Cantacuzino (cu care se înrudea), avînd un rol de seamă în luptele duse contra oştirilor polone ce sprijineau pe Ştefan Petriceicu; întors la Iaşi, a fost primit cu mare alai de domn „ca un hatman ce era vestit" 6. Duşman al lui Antonie Ruset, a luptat pentru aducerea pe tron a cumnatului său, Gheorghe Duca, fiind caimacam după mazilirea primului 6. Hat. 1678 apr. 20 —1684 febr. Ştiind de complotul lui Vasile Gheuca m. vist. din 1680, l-a prevenit pe Gheorghe Duca 7. A mers cu acesta la Viena, la întoarcere fiind trimis înainte de straje. A încercat, fără succes, să-l scape pe Gheorghe Duca de la Domneşti, unde a fost prins de poloni (dec. 1683) 8. în febr. 1684 a fugit în Ţ. Rom., unde a murit la Ruşi 9.
 Secolul XVII
 359
Copii: Dumitraşco m. cluc. (1676), Ioan, Nicolae, Safta = Constantin Cantacuzino m. stol. 10. din Ţ. Rom. ;Maria = Dumitraşco Ursachi m. stol. şi cu Radu Racoviţă; Catrina = Gheorghe m. pah., care a plecat în Rusia la 1711 n. Nastasia şi Safta □ m-rea Precista-Răducanu din Tg. Ocna 12. Una din ele = D. Ma-vrodin m. vist. Dintre toţi, Dumitraşco = Catrina a avut un rol politic mai important; el a fost trimis de vărul său Constantin Duca în Ţ. Rom. să-l împuşte pe Lupu Bogdan hat., dar a refuzat să-l ucidă, lăsîndu-se prins. Copiii săi: Constantin m. log., Sandu, Ştefan, Vasile, Maria = Isăcescu, Sanda = Vîrnav şi Alexandra = Gh. Arapu m. med. 13.
       *) Doc. 1665 aug. 5 (ASB, Mitr. Mold., CXLVII/4). V. şi St. doc., V, p. 44, RIR, 1934, p. 296 şi Meteş, Fam. Buhuş, p. 32-38. La 1666 mart. 20. Vasilaşco, fiul lui Grigore Ureche, declară că Al. Buhuş ţinea o nepoată de văr primar a sa (BCS, 1/184). V. şi N. Iorga, Un act de la Alexandra Buhuş (St. doc., VII, p. 409). ®) „Arh. gen.", II, 1913, p. 258-259. s) Ispisoace, III/l, p. 230. 4) I. Neculce afirmă că Buhuş era serdar în vremea răscoalei conduse de HSncu şi Durac, din iama 1671 — 1672, şi că, în această calitate, „au lovit pin oastea Hînceştilor la Iepureni şi i-au bătut pe Hîn-ceşti şi i-au împrăştiat" (Neculce, p. 131). ®) Kogălniceanu, II, p. 11, III,, p. 14 şi Neculce, p. 55, 59. In aceste lupte, Al. Buhuş era gata să fie ucis; după cum povesteşte I. Neculce, calul lui Buhuş a fost omorît de un glonte, iar hatmanul a căzut „într-un răzor cu faţa în sus, de nu se putea îndată să se scoale şi nemţii năvăleau să-l apuce; iară un căpitan moldovean, anume Decusară, au grăbit cu calul asupră-le şi s-au apucat hatmanul de coada calului lui Decusară şi, ţiindu-se bine, l-au scos din năvala nemţilor". După această ispravă fără pereche, Buhuş a încălecat pe alt cal şi „le-au mai dat năvala în cîteva rînduri nemţilor", învingîndu-i. •) Kogălniceanu,
              II, p. 16. Tot Neculce povesteşte (p. 61) că, la asediul Cehrinului, Halep
              paşa i-a cerut lui Antonie Ruset să aducă pe Buhuş hat. — mazilit din
       slujbă de domn — care a săvîrşit noi isprăvi de vitejie, luînd „de gru-mâdzi" nişte cazaci ce ţineau drumul oştilor turceşti. Dobîndind „cinste şi nume bun de la paşe", acesta a poruncit domnului „de l-au pus hatman şi să nu afle că-1 mai schimbă din hătmănie". In afară de vitejia şi talentul său de comandant militar, recunoscute de contemporani, pentru paşa turc a contat şi intervenţia făcută de Gheorghe Duca. domnul Ţ. Rom., cumnatul lui Buhuş. V. şi Sever Zotta. Puşca hatmanului Sandu Buhuş? (RI, XII, 1926, p. 103—104); idem. Lămuriri despre comunicarea „Puşca hatmanului Sandu Buhuş" (ibid., XIII, 1927, p. 53-55). *) Kogălniceanu, II. p. 19. •) Ibid., p. 28 şi 31. •) Neculce, p. 85. Fiind înrudit cu cronicarul Grigore Ureche şi cu stolnicul Constantin Cantacuzino, Al. Buhuş a manifestat el însuşi preocupări pentru istorie. De curînd a fost dat la iveală un cronograf din 1683 copiat de Gheorghe diac „alcătuit din porunca şi cu cheltuiala marelui hatman Alexandru Buhuş" (Gh. Bogaci, Pagini de istoriografie literară, Chişinău, 1970, p. 12—19). 10) St. doc., V, p. 575. “) „I. Neculce", 1922, p. 298, 1931, p. 84. “) Doc. 1692 apr. 22 (ASB, Precista, III/6). ”) „Arh. gen.", II. 1913, p. 259, Al. Vitencu, Vechi doc.
 360
      mold., p. 20 şi „I. Neculce", 1925, p. 354. După părerea lui I. Neculce, faptul că „nemic nu i s-au ales de casa lui (Al. Buhuş — N. S.) şi de ficiorii lui, care să vede şi păn-astădzi" a fost urmarea pîrii nedrepte a hatmanului împotriva lui Antonie Ruset.
BUHUŞ CONSTANTIN (Buhuşel), fiul lui Dumitru B. 1; înfiat şi crescut de stol. Nicolae Seachil. Fără titlu 1651 iul.; jit. III 1662 mart. 12; f. jit. 1664 febr.; pîrc. N. 1666 dec. 13— 1667 iul. 24; m. slug. 1667—1668.
      *) C. Stoide, Documente nemfene de la Dabija vodă, p. 34.
BUHUŞ ION, fiul lui Nicolae B. m. log.; = Maria, fiica lui Chiriac Sturza m. pah., □ mitropolia din Iaşi la 1703 1 şi cu Ileana, fiica lui Dumitraşco Ştefan-Ceaurul m. log. 2. Cumnat cu Manolache Ruset m. vor., căsătorit cu o soră a sa.
Com. III 1681; m. cluc. 1686 aug. 11 — 1689 aug. 22; cluc. 1690 febr. 15, în care calitate este trimis la Sibiu să încheie tratatul de alianţă cu imperialii, în numele domnului Moldovei. A stat închis un an la Sibiu3. Căm. de ocne 1694—1695; m. pah.
1695  dec. 8 - ante 1697 iul. 22; i. m. pah. 1697 iul. 22 - 1698 nov. 22; caimacam pînă la venirea în ţară a rudei sale Constantin Duca4; m. log. 1700 sept. 15 — ante 1702 aug. 27; caimacam pînă la venirea în ţară a lui Mihai Racoviţă (1703) 6; f. m. log. 1703 sept. — 1705 iul. 30; m. log. 1705—1707; f. m. log. 1709 iun. 6; caimacam după mazilirea lui Mihai Racoviţă 6; m. log. 1710 ian. — dec. Batjocorit de Dimitrie Cantemir, deşi era bă-trîn 7; hat. 1711 nov. — 1714. + 1716.
Copii: Catrina şi Andrei, morţi de tineri; Aniţa = Mihai Sturza8.
       1) Acad., ms. 1580, f. 59. *) St. doc., VI, p. 261. Despre el v. Meteş, Fam, Buhuş, p. 39—42 şi Rosetti R., Cronica Bohotinului, p. 73 şi urm.'} Veress. XI, p. 400 — 401, C. Giurescu, Tratatul lui C. Cantemir cu imperialii (CL,
       1910,   p. 274-290). *) Neculce, p. 154. •) Hurmuzaki, XIV, p. 277. •) Kogălniceanu, II, p. 70, Cronica Ghiculeştilor, p. 51. *) Kogălniceanu, II, p. 91. •) „I. Neculce", 1930, p. 69.
BUJOREANU PAVEL, descendent din Cîrstea Ghenovici m. vor.x; rudă cu fam. Jora şi Costachia. F. slug. 1684 ian. 25; m. jit. 1686 apr. 2; m. slug. 1688—1690. Părtaş la luptele politice contra lui Constantin Cantemir, fuge în Ţ. Rom. (1691) *; f. m. slug.
 Secolul XVII
 361
 1691 mart. 6 — 1697 sept. 26; m. slug. 1695 mai 1. A avut un fiu 4 (probabil Ion B. vor. Cîmpulung) 6.
      *) Bunicul său Vasile? = Anghelina, fiica lui Cirstea („I. Neculce", 1924 p. 216, 1925, p. 307-308 şi Uricarul. XXI, p. 259). ») St. doc., VI, p. 23, 26, doc. 1688 iun. 25 (Condica Zorleni, nr. 97). *) D. Cantemir, Viafa lui C. Cantemir, p. 101. 4) „M. Costin", I, 1913, p. 31. *) Ispisoace, IV/2. p. 67.
 CANTACUZINO CONSTANTIN, v. Ţ. Rom.
 CANTACUZINO TOMA, fiul lui Andronic C.; frate cu Constantin C. m. post. din Ţ. Rom. şi cu Iordache C. m. vist. x; nepotul lui Chiriţă Dumitrache Paleologu m. post.2; = Eftimia, fiica lui Miron Ciolpan cluc. şi nepoata lui Miron Bamovschi 3, apoi cu Ana (Aniţa), fiica lui Voruntar Prăjescu m. com., □ 1663 la m-rea Golia — Iaşi 4; cumnat cu Grigore Ureche m. vor. 6 şi rudă, prin fratele său Iordache, cu Vasile Lupu, care l-a făcut mare dregător.
 Adus în Mold. de Radu Mihnea, împreună cu fratele său, Iordache. Post. 1618 ian. 8 — 1621 mai 12; ureadnic de Piatra 1618 ian. 28 — mart. 20; post. III 1623 apr. 6, cînd e răsplătit •pentru slujbă de Ştefan Tomşa 6; post. 1623 dec. 2 — 1625 apr. 22; post. II (şi post.) 1625 dec. 13 — 1627 iun. 17; slug. II 1628 ian. 13 — 1630 ian. 25; post. II 1630 febr. 7; m. slug. 1630 febr. 20, 1632 mai 28 — sept. 10; i. m. slug. 1633 ian. 27; m. stol.
 1633 mart. 10, 1634 apr. 5; m. slug. 1634 mai 13 — 1637 mai 4; m. stol. 1638 febr. 4 — 1644 iun. 15; a fost solul lui Vasile Lupu la Gheorghe Râkoczi I (iun. 1640 şi nov. 1643) 7; m. vor. ţ. sus 1644 iun. 31 — 1653. Fiind unul din cei mai apropiaţi sfetnici ai lui Vasile Lupu, pleacă împreună cu acesta în 1653; era să fie ucis de Bogdan Hmelniţchi, pentru că se opusese căsătoriei acestuia cu Ruxandra, fiica domnului; prins de Gheorghe Ştefan în 1653, după ce s-a închis în cetatea Sucevei, a fost dus la Buciuleşti, fiind în primejdie de a fi ucis; a fost salvat prin intervenţia lui Constantin Şerban, domnul Ţ. Rom. şi ruda sa, după care noul domn al Mold. i-a redat averea confiscată 8; f. m. vor. 1656 mart. 15 — 1658 aug. 4; m. vor. ţ. jos 1659 dec. 9 8bi# — 1665 sept. 4; după luptele cu Constantin Şerban, care încerca să ocupe tronul Mold., a fost luat zălog de paşa din Silistra; solul lui Ghica vodă la regele Poloniei, împreună cu Stanislav, pisarul leşesc •; is. sc. după moartea lui Ştefăniţă Lupu (sept. 1661)10; is. sc. în 1663 şi 1664 — cînd Eustratie
 362
 Moldova
Dabija a plecat cu oastea — şi după moartea acestuia în 1665 11. + ante 1666 febr. 7, □ m-rea Golia — Iaşi12. Ctitorul bis. din Cîndeşti — Suceava, unde avea şi case.
Cu prima soţie, Eftimia, cu care a trăit 20 de ani, a avut cinci „coconi", care au murit13; copii (cu a doua soţie): Ştefan pah. II; Catrina = Velicico Costin m. vor. şi Nastasia, prima soţie a lui Ion Racoviţă m. vor. 14. A fost un mare ctitor de biserici şi curţi boiereşti şi un foarte priceput om politic; Miron Costin — crescut de Iordache C. — are cuvinte frumoase despre el şi fratele său Iordache; după părerea sa, „capete" ca ale celor doi fraţi „de abea de au avut cîndva această ţară sau de va mai avea" 16.
       *) Gen. Cant., p. 37, 42. Despre el v. şi C. Andreescu şi C. Stoide, Ştefăniţă Lupu, p. 86—89 şi DRH, voi. XIX, indice. 2) Doc. 1644 apr. 15 (Acad., DXCI/39). 8) Doc. 1627 mart. 20 şi 1638 aug. 14 (Acad., Peceţi, 379 şi Spiridonia — Iaşi, IX/47). La 1640 mart. 11 nu mai era soţia sa, iar la 1642 dec. 20 murise (ibid., IX/50 şi XXX/28); v. şi St. doc., XV, p. 164, XVI, p. 238, Ispisoace, II/l, p. 15. în RI, 1927, p. 49, se susţine că soţia sa era fiica lui Grigore Ciolpan. 4) Acad., ms. 1580, f. 90.®) Ispisoace, IV/2, p. 154—156, Stoide şi Turcu, Doc. si regeşte din ţinutul Neamţului, 1935, p. 23 şi doc. 1644 ian. 21 (Acad., AN, DCCLXXVII/4). ®) DIR, XVII/5, p. 207. Un Toma este în sfat ca m. stol. la 1623 febr. 14 — mart. 2. *) Veress, X. p. 75 şi 156-157. B) Costin, p. 143, 148, 158, 169 şi indice, Neculce, p. 22. I. Neculce povesteşte că cei doi fraţi au fost închişi la Buciuleşti
       —  unde erau curţile fam. Ştefan — împreună cu soţia lui Vasile Lupu „şi acolo multă groază le făcea şi umbla noaptea cu luntrea pre apa Bistriţii, de-i spăriâ că-i vor răsturna în Bistriţă. Şi le-au luat tot ce-au avut, şi sate, şi haine, şi odoară, şi bucate şi bani gata noaodzăci de mii de galbeni de aur ungureşti". Ei au scăpat cu viaţă datorită faptului că Grigore Hă-băşescu m. arm. „nu s-au grăbit cu moartea", aşa cum poruncise noul domn al Mold. 8bls) Tot I. Neculce (care era rudă cu Iordache C.) povesteşte că cei doi fraţi (Toma şi Iordache) au împiedicat pe Ştefăniţă Lupu să mărească fumăritul de la un leu la şase orţi de casă, pentru care lucru „Ştefăniţă vodă îndată s-au mîniat şi au scos hangeriul şi s-au răpedzit să dfc într-înşii". Şi Neculce conchide că cei doi boieri, „măcar că era greci, dar să pune tare pentru ţară şi pentru obicei nou să nu să facă" (p. 26).
      •) Doc. 1668 mart. 9 (ASB, ms. 578, f. 182 v. - 183). ») Kogălniceanu, II, p. 3. “) Surete, IV, p. 169, Ispisoace, III/l, p. 236-237 şi Veress, XI, p. 38-39 şi 43-44. »*) St. doc., p. 166 şi Acad., ms. 1580, f. 90. ») Ispisoace, II/l, p. 33. M) Despre moartea sa şi împărţirea marii sale averi între urmaşi v. şi doc. 1667 mart. 9 şi 1668 iun. 15 (Muzeul Porţile de Fier, copie Inst. de istorie). V. şi BCI, VIII, p. 46, Ispisoace, III/2, p. 73^
      —  76, „Arhiva", II, 1890—1891, p. 189 etc.; un Iordache Toma Cantacu* zino f. m. med. e amintit la 1706 (Doc. agrare, II, p. 115). 16) Costin, p. 121. Despre fam. Cantacuzino din Mold. v. şi Gh. Ghibănescu, Biserica Tălpălari, Iaşi, 1934 şi I. Tanoviceanu, începutul Cantacuzineştilor în ţările române şi înrudirea lor cu Vasile Lupu („Arhiva", III, 1892, nr. 1, p. 14—43) (cu anexe documentare).
 Secolul XVII
 363
CANTACUZINO IORDACHE1, fratele lui Toma C. m. vor.2; = Catrina, fiica lui Pătraşco Şoldan m. log. 3 — prin care era rudă cu prima soţie a lui Vasile Lupu — şi cu Alexandra, fiica lui Mateiaş Gavrilaş m. log. 4, care era rudă cu Miron Bamovschi. Fără titlu 1618 ian. 8 — 1630 apr. 22 (apare adeseori în doc. alături de fratele său, Toma)6; aprod 1618 ian. 28; vist. III
1632  mai 26; vist. (II?) 1634 apr. 5—iul. 10; m. vist. 1635 ian. 24 — 1637 iul. 1; f. vist. 1638 mart. — 1639 iul. 9; tn. vist. 1640 mart. 2— 1643 mart. 3; 1643 mart. 8 — 1644 sept. 76*; 1645 ian. 17 — 1654 ante ian. 147; pleacă cu Vasile Lupu în 1653, fiind apoi solul acestuia la Bogdan Hmelniţchi pentru a cere ajutor împotriva lui Gheorghe Ştefan 8; prins de Gheorghe Ştefan, i se confiscă averea şi este închis la Buciuleşti; a fost salvat de la moarte prin intervenţia lui Constantin Şerban, domnul Ţ. Rom. 9; noul domn i-a restituit apoi averea 10, dar nu l-a mai numit în dregătorie; i. vist. 1654 mart. 18 — 1658; m. pah. (el ?) 1658 apr. 24 11 — 1659 aug. 6; m. vist. 1659 dec. 8 — 1661 nov. 20; tn. spăt. 1662 ian. 3 — 1664 mart. 3 (Iorga); a fost is. sc. cu alţi doi boieri în timpul campaniei din 166412. -f-ante 1665 febr. 5 13, □ m-rea Bamovschi — Iaşi14. A fost posesorul unei averi uriaşe, parte moştenită de la socrii săi, cea mai mare parte adunată ca dregător 16; mare ctitor de biserici: bis. Tălpălari — Iaşi (c. 1640—1650), bis. şi casele din Paşcani
—  Suceava (1664), bis. şi casele din Cîrligi — Neamţ (1659— 1660) etc.
Copii: Toderaşco Iordache m. spăt. 16; Catrina = Neculce vist., tatăl cronicarului Ion Neculce şi al Măriei = Ştefan Luca m. vist. 17; Safta = Lupaşco Buhuş m. spăt.; Maria = Gheorghe Ur-sachi m. vist.18; etc.1#.
          x) Cum In acelaşi timp mai există încă doi dregători cu numele Iorga, deosebirea dintre ei, Îndeosebi Intre Iordache şi Iorga m. post. şi spăt. (?), e greu de făcut totdeauna. *) Doc. 1627 iun. 11 (Acad., III/174) şi Gen. Cant., p. 37, 45 şi urm. Despre el v. şi C. Andreescu şi C. Stoide, Ştefăniţă Lupu, p. 103—108, 127 — 130 şi bibliografia de la Toma C. 3) Doc.: 1637 iun. 6, 1656 aug. 28, 1662 iun. 18 etc. (Col. Callimachi, nr. 50, ASB, Bisericani, IV/34 şi Prop. Statului Mold., XXIX/5), St. doc., XVI, p. 239 şi Rsl, XIV, 1967, p. 438. 4) Doc. 1650 apr. 30 (BCS, X/5). Despre marea avere moştenită de la socrul său v. doc. 1652 mart. 4 (ibid., V/2). V. şi catastiful satelor lui Gavrilaş Mateiaş log. „depreună cu dumneaei Sîrbca logofeteasa, de danie de la Bamovschi vodă şi cumpărături ce au cumpărat depreună", pe care le-au lăsat lui Iordache Cantacuzino şi soţiei sale („Studii şi cerc. ştiinţifice", Iaşi, istorie, 1956, p. 185-187). *) DIR. XVII/4, p. 219 passim; v. şi BCI, IV, p. 65, 67. •) în acelaşi timp este un Iorga m. spăt. (1643 iun. 20 — 1644 sept.). 7). La 1645 apr. 4, Iorga vist. capuchehaia slujea luj
 364
 Moldova
      Vasile Lupu la Ţarigrad (Vricarul, XXIII, p. 191). •) Costin, p. 143, 158. •) Ibid., p. 169. 10) La 1657 dec. 11 Gheorghe Ştefan recunoştea că i-a ţinut satele „cu asupreală, căci să tîmplase vremile cu scîrbă" (St. doc., V, p. 32). u) La această dată e răsplătit de Ştefăniţă Lupu pentru pierderile suferite in timpul domniei lui Gheorghe Ştefan (Copie Inst. de istorie). “) Veress, XI, p. 38-39, 40-41, 43-44, Ispisoace, III/l, p. 236-237. 1#) Si. doc., V, p. 38, Acad., DCCXXXV/155. M) Neculce, p. 32-33. După părerea lui I. Neculce, Dabija vodă l-a pus m. spăt. pe Iordache după ce s-au Incuscrit; el crede Insă că Iordache „n-au spătărit multă vreme ş-au murit". Din doc. rezultă însă că a „spătărit" mai bine de doi ani. 16) Cumpărăturile sale de pămînt însumau 14350 galbenii (Ispisoace, 111/2, p. 29 — 33). 1#) La 1662 iun. 18 acesta se considera nepotul lui Coste Băcioc m. vor. (doc. cit. la nota 3). 17) „Arhiva", II, 1890 — 1891, p. 332, D. Velciu, „Iordăchioaia vistierniceasa" bunica din spre mamă a cronicarului Ion Neculce („Rev. ist. şi teorie lit.", 1967, nr. 3, p. 449 — 466). M) BCI, IV, p. 39 — 40, Doc. bucovinene, III, p. 93 etc. 1#) Gh. Ghibănescu, Bis. Tălpălari, p. 6, înşiră aceşti 10 copii: Constantin, Ion, Ilinca, Iordache, Nastasia, Mihai, Smaranda, Safta, Alexandra şi Sîrca. Intr-un doc. din 1663 mart. 13, se spune că, după moartea lui Costin hat., copiii săi au rămas în Polonia şi că Iordache Cantacuzino şi-a făcut „pomană şi milă de ei", i-a „scos din ţară streină şi i-a strînsu la dumnealui şi i-au crescut împreună cu fiii dumisali, fiindu-le ca un părinte. Şi fetele le-au măritat şi le-au înzestrat şi au făcut multă cheltuială cu dînsele" („Studii şi cerc. ştiinţifice", Iaşi, istorie, 1956, p. 187—189).
(CANTACUZINO) IORDACHE TODERAŞCO \ fiul lui Iordache C. m. vist. 2; = Safta, nepoata lui Ştefan Tomşa voievod 3; văr prin mama sa cu Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu 4; făcut dregător de ruda sa Ştefăniţă Lupu.
Post. (şi f. post.) 1655 oct. 8 — 1661 iun. 13; pire. H. 1660 apr. 20; m. com. 1662 ian. 3 — 1663 oct. 20; f. m. com. 1664 iul. 7; m. spăt. 1665 ian. 20—1669 ian. 21 6; m. pah. 1671 iul.
5 — dec.; m. vist. 1672 ian. 11 — ante 1673 iun. 20 6; f. m. vist. 1673 iun. 20; m. vist. 1675 mart. 20 — ante 1677 mai 25; f. m. vist. 1678 febr. 4; m. vist. 1680 aug. —1685 iun.; caimacam la plecarea lui Gheorghe Duca cu oastea la Viena (1683); fuge în Trans. la venirea acestuia în ţară7; la 1684 ian. 1 semnează şi el scrisoarea către ţar, prin care un grup de boieri cereau sprijin contra turcilor şi domn pe Ştefan Petriceicu 8; fiind văr primar cu Dumitraşcu Cantacuzino, a fost la mare cinste în vremea domniei acestuia (febr. 1684—iun. 1685), cînd el era „alfa. şi omega" în Mold.*; f. m. vist. 1685 aug. 26; din porunca lui Şerban Cantacuzino, a mers la Poartă să pîrască pe Dumitraşcu Cantacuzino, murind la Adrianopol; de aici a fost dus şi □ m-rea Bisericani10. Ctitorul bis. (in Deleni (1668—1669). Copii: Ilie, Vasile şi Iordache (II) ajunşi şi ei mari dregători;
 Secolul XVII
 365
Ion (Ioniţă) log. II + 1692 11 = Maria, fiica lui Constantin Ciobanul m. post.; Catrina = Vasile Costachi m. vor.ia.
     *) De obicei nu i se spune numele de familie, ci doar Iordache Toderaşco. *) Doc. 1655 oct. 8 (ASB, AN, CI/24). I. Tanoviceanu, Apucături vechi, p. 107. ') tn pisania bis. Albe din Roman, din 1695, fiul s&u, Vasile, Îşi spune „nepot dintru o nepoată de fiică" al lui Ştefan Tomşa voievod („I. Neculce", 1925, p. 357). V. şi izvodol uriaşei averi date de tatăl său Iordache vist. la căsătorie în Uricarul, XVI. p. 201-210; v. şi RI, XVIII, 1932, p. 189 şi Ispisoace, IV/l, p. 66. «) St. doc., VII. p. 359 şi urm. *) V. şi scrisoarea sa din 1669 oct. 3. tn care semnează Toderaşco spăt. (Veress, XI, p. 116) şi pe cea din 16 aug. 1677, prin care cere clini de vtnătoare din Trans. (ibid., p. 173). V. şi O scrisoare a lui Toderaşco Iordachi Cantacuzino (RI, II, 1916, p. 88-89) «lin 1676>. •) La 1672 nov. 22, Ştefan Petriceicu hotăra să rămlnă vist. „plnă să va ridica birul" (Surete, IX, p. 167). *) Kogălniceanu. II. p. 25. 29. III. p. 21. 79. •) AARMSI, 1912. p. 133. •) Neculce, p. 90.92. “) Ibid. şi St. doc., VII. p. 180, 182. ll) La 1692 iun. 7 acesta semnează Ion Iordache log. II (Ispisoace, IV/l, p. 216—217).
     u) Ispisoace. IV/l. p. 66, St. doc., V, p. 587, VII, p. 173-189, Notiţe istorice, p. 120; v. şi Ispisoace, IV/2. p. 19 şi „I. Neculce", 1930. p. 103. unde este amintit şi un alt fiu, Gheorghe Paşcanu. Un alt fiu al său, Grigore + 1671 □ bis. din Şerbeşti (Gh. Balş, Bis. sec. XVII-XVIII, p. 544).
CANTACUZINO ILIE, fiul lui Toderaşco Iordache C. m. vist.x; = Maria, fiica lui Miron Costin m. log.2; cumnat cu Vasile Costachi vor.
Fără titlu (Ilieş) 1689 mai 3; spăt. II (Iliaş) 1690 ian. 15 — 1692; f. spăt. II 1692 iun. 25—29; a încercat să fugă în Ţ. Rom. împreună cu fratele său Vasile, dar Constantin Cantemir i-a prins şi readus în ţară8; m. com. 1693 iul.— 1695 dec.; pleacă în Polonia cînd vine domn Antioh Cantemir; i. m. com. 1697 sept. 12; m. com. 1699 iun. 3— 1700 sept.; m. pah. 1701
—  ante 1703 sept., cînd este caimacam; f. m. pah. 1704 sept. 12; m. spăt. 1705 febr. —iul. 22; m. vist. 1705 iul. —1707 iul.; acuzat de I. Neculce că a jucat un rol nefast în timpul domniei a doua a lui Antioh Cantemir, împreună cu Panaiotache Morona m. post. 4; fiind unul din apropiaţii domnului *, a pribegit în Ţ. Rom. cînd a luat Mihai Racoviţă domnia a doua oară (nov. 1707), făcînd acolo „atîte amestecături"; chemat de domn cu „ponturi" în scris, s-a întors în Mold., unde nu a rămas prea mult; „n-au vrut să-să aşiadze, ci iarăş s-au dus în Ţara Munteniască, cu pricina nunţii ci-au făcut şi n-au vrut să mai vie, ce au rămas acolo, cu mare împotrivire mării sale lui vodî" 6; m. vist. 1710 febr.; a fost la mare cinste în domnia lui Nicolae Mavrocordat, care „numai cu dînsul grăia" 7. A murit însă la
 366
scurtă vreme după ce a fost numit dregător 8. El este Miţa sălbatică din Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir.
Fiica sa, Bălaşa = Ştefan, fiul lui Constantin Brîncoveanu, dar + foarte tînără (1711 dec. 23) 9.
       !) Surete, V, p. 77, St. doc., V. p. 587. 2) St. doc., VII, p. 215 şi XI. p. 83. a) Kogălniceanu, III, p. 88-89. *) Neculce, p. 177-178. 6) Kogălniceanu, II, p. 71; autorul Cronicii Racoviţeştilor (p. 49) îl consideră „cel mai credincios" boier al lui Antioh. •) Neculce, p. 190—191, St. doc., VI, p. 432. V. şi Kogălniceanu, II, p. 49, III, p. 28. 7) Kogălniceanu, III, p. 40. 8) Ibid., II, p. 76, Neculce. p. 195. V. şi RI, 1920, p. 78, unde se vorbeşte de datoria sa către Iordache Ruset, BCI, VII, p. 12 şi St. doc., V, p. 52—53. •) Inscripţii, I, p. 118 şi Gen. Cant., p. 500—501.
CANTACUZINO VASILE, fiul luiToderaşco Iordache C. m. vist.1; = fiica lui Vasile Ceaurul-Ştefan m. log. 2; cumnat cu V. Cos-tachi vor.
Pah. 1689 apr. 3; f. pah. 1689 mai 3 — 1690 mai 2; după uciderea lui Miron şi Velicico Costin (cu care se înrudea fratele său Ilie), a încercat să fugă cu fratele său în Ţ. Rom., dar a fost prins şi adus înapoi de Constantin Cantemir3; tn. sfat. 1693 sept. — 1695 dec.; fuge în Ţ. Rom. la venirea ca domn a lui Antioh Cantemir (dec. 1695) 4; revine la Constantin Duca; tn. vor. ţ. sus 1701 apr. — 1702. + ante 1705 ian. 31 5. Ctitorul bis. Albe din Roman; soţia sa a refăcut schitul Drăguşan, construit de Miron Costin.
      ») Surete, V, p. 77, Uricarul, XXIII, p. 383, St. doc., VII, p. 174-176. unde se specifică averea primită la căsătorie, în 1678. 2) St. doc., V, p. 278. 3) Kogălniceanu. III, p. 88-89. «) Neculce, p. 129. BCI, VII, p. 14, Cronica Ghiculeştilor, p. 5. Vărul său, Iordache Ruset, i-a trimis bani In Ţ. Rom. (Sava, Doc. Orhei, p. 157). într-un doc. (datat probabil greşit 1689) se afirmă că a stat „un an şi mai bine" in Ţ. Rom. (Hurmuzaki, XIV/l, p. 270). *) St. doc., V, p. 50. V. şi N. Iorga, Documentele ramurii Conta a Cantacuzinilor moldoveni (St. doc., VII, p. 173—174).
CANTACUZINO IORDACHE (II), fiul lui Toderaşco Iordache C. m. vist.1; = Ileana, fiica lui Apostol Catargi (II) m. com. 2; văr cu Iordache Ruset m. vor. şi cu Mihai Racoviţă 3. Cocon (mic) 1679 mai 27; tn. stol. 1693 apr. — 1695 dec.; f. m. stol.
1696  aug. 19; f. pah. 1697 iul. 30. + ante 1720. Copii: Iordache C.-Paşcanu m. med.; Ecaterina = Panaiotachi Morona şi o altă fiică = Şerban Boteanu 4.
        ») Ispisoace, IV/2, p. 184-185, St. doc., V, p. 49, 52. La 1683, Alexandra, soţia lui Iordache C. f. m. spăt., îi spune fiu (Ispisoace, IV/l, p. 67). *) Doc.
 Secolul XVII
 367
      agrare, II, p. 94. *) C. Stoide şi C. Turcu, Doc. şi regeşte din ţinutul Neamţ, p. 31. 4) Doc. bucovinene, III, p. 112, St. doc., V, p. 52, 409. în St. doc., VII, p. 173, se indică drept fii ai lui Iordache Deleanu m. com. la începutul sec. XVIII: B&laşa, Ilie, Maria, Pulheria, Constantin, Safta, Ion, Ion şi Iordache.
CANTEMIR CONSTANTIN, de origine modestă 1; fiul lui Toader Cantemir şi al Măriei, răzeşi din Silişteni 2; = 1) Nastasia, nepoată de văr a lui Grigore Ghica; 2) cu Ruxandra Gane; 3) cu Ana Bantăş, nepoata doamnei Nastasia Duca 3 şi 4) cu fiica lui Miho hat. (?) 4.
în tinereţe a fost în Polonia, unde a ajuns rohmistru sau căp.; de aici a plecat în Ţ. Rom., unde Grigore Ghica îl face ceauş spătăresc; merge la Leva cu oastea munteană, unde e rănit; pleacă apoi, prin Mold., la tătari, unde prinde unmîrzac pe care-1 duce lui Grigore Ghica; rămîne în slujba lui Eustratie Dabija, care-1 face vor. de Bîrlad (1665); arm. 1669 ian. 29; vor. de Bîrlad
1669  iul. 20 5; este de partea lui Gheorghe Duca în timpul răscoalei lui Hîncu şi Durac din iama 1671—1672, după care — spune Dimitrie Cantemir— e făcut m. cluc.; în acte e căp. 1673 aug. 13 8; serd. 1673 sept. 28— 1675 nov.; f. serd. 1675 dec. — 1678; serd. 1678 — 1683 apr. 6; în această calitate, participă la luptele contra polonilor; în relaţii bune cu Dumitraşcu Cantacuzino, care-i botează fiul, Dimitrie. Bănuit de Gheorghe Duca de participare la complotul lui Vasile Gheuca m. vist. (1680) din pricina înrudirii cu Gh. Bogdan jit.; trimis capuchehaie la Poartă de Gheorghe Duca, care-i rămîne dator cu o sumă de bani; luat de domn la asediul Vienii (1683), se întoarce în Mold., unde ispravnicii de scaun ai lui Duca au încercat să-l prindă; a fugit în Ţ. Rom. împreună cu Gavril Costachi m. vor. 7, unde Şerban Cantacuzino i-a promis domnia Mold.; se întoarce în Mold. la Dumitraşcu Cantacuzino, unde luptă ca serd. contra oştilor polone; Dumitraşcu Cantacuzino a încercat să-l ucidă, dar seras-cherul turc i-a fost favorabil şi l-a ajutat să ia domnia, după ce a fugit din nou în Ţ. Rom. Domn (1685—1693).
Copii: Dimitrie şi Antioh,ambii ajunşi domni; Ruxandra = Lupu Bogdan m. vor.; Safta logodită cu Pătraşco Costin şi = Mihai Racoviţă 8.
        *) Neculce spune că era din „oameni proşti" din Fălciu (Neculce, p. 93). Originea tătărască a Cantemirilor (Gen. Cant., p. 416 — 417) este fantezistă. a) D. Cantemir, Viaţa lui Constantin vodă Cantemir, ed. N. Iorga, p. 1. De aici sînt luate cele mai multe date. V. şi G. Ghibănescu, Un izvod genealogic al răzeşilor din Silişteni, înrudiţi cu Cantemireştii („Arh. gen.", II,
 368
Moldova
       1913, p. 76-80), „I. Neculce". 1930, p. 205-212, St. doc., XXII, p. 355 etc. *) G. Ghibănescu, Cantemir şi Bantăş („Viitorul", 1 iun. 1903). *) S. Zotta, A doua sofie a lui Constantin Cantemir voevod fiica lui Mihail hatmanul? (RI, XIII, 1927, p. 45—47). •) I. Minea, Constantin Cantemir ca vornic de BMad (CI, 1932-1933, nr. 2, p. 270). •) BCI, VIII, p. 73; v. şi Neculce, p. 93. *) Kogălniceanu, II, p. 26. La 1683, fiind cluc., se afla printre boierii „străinaţi din ocini", cărora le scriau Ilie Moţoc şi Savin Zmucilă, îndemnîndu-i să se ridice contra turcilor (I. Tanoviceanu, O scrisoare a boierilor Ilie Mofoc şi Savin Zmucilă, zis şi Zmucictne, către clucerul Cantemir din 1683 („Arhiva", VIII, 1897, p. 714-716). ®) V. Sever Zotta. Despre neamul Cantemireştilor (RA, 1924, p. 61—72, 1926, p. 316 — 327).
CAR AC AŞ, ginerele lui Cociali sau Cocială (grec)1. Vor. de poartă 1631 iun. 30; m. arm. 1632 mai 25 — ante 1633 nov. 23; m. uşar 1634 iul. 15 — 1635 iul. 6; jit. 1638 mart. 10 — 1641 mart. 30; agă 1641 iul. 12 — 1642 aug. 6; jit. (şi fost) 1648 iun. 10 — 1651 iul. 4; m. pit. 1652 oct. 6 — 1655 ante 3 oct. Copii: Constantin m. slug. şi m. jit. (1668) 2, Iorga spăt.+ 1682 8; o fiică = Gavril Costachi (?); altă fiică, Safta = Ştefan Frătiţa m. arm.
      *) Doc. 1641 mart. 30 (ASB, ep. Roman, IV/16). Acest Cocială = Grăjdana, fiica lui Dumitru post. care era fratele lui Miron hat. *) Doc. 1655 oct. 3, cînd probabil Caracaş murise (ibid., IV/20). s) Kogălniceanu, II, p. 23.
(CARAGEA) IANE (Ianiu), grec, fiul lui Dumitraşco C.; nepotul lui Scărlet Grama din Constantinopolx. Post. (Caragea) 1591; m. post. (acelaşi?) (Mold.) 1613 mart. 30—1615 mal 12. în relaţii foarte bune cu Radu Mihnea, care-1 numeşte „bunu meu prieten" şi-i dă seliştea Vaideei (Ţ. Rom.), unde el a zidit o m-re 2; f. m. post. (înŢ. Rom.) 1618 febr. 25 — 1623 ian. 11,
1628   oct. 23 — 1630 apr. 13. + ante 1633 iul. 12 8. Ctitorul bis. Sf. Sava — Iaşi. A avut două fiice: Teodora = Ioan Movilă, care a fost socrul lui Miron Costin m. log. şi Sofica = Cîrstea m. cămănar 4.
                *) Doc. 1626 iun. 28 (DRH. XXI, p. 98). V. şi Hurmuzaki, XI, p. 227.
       *) Doc. 1614 mart. (DIR, B, XVII/2. p. 264). ») ASB. ms. 314. f. 159.
       V. şi Caragea C. I., Ceva despre postelnicul Iane Caragea (RI, VI, 1920, p. 61-62), Filitti I., Postelnicul Ianache (RA, II, 1927-1929, nr. 4-5, p. 234 — 253 şi idem, Arhiva, p. 234). Menţionez că, fn aceeaşi vreme, mai exista un Ianache (Catargiu) post. 4) RI, 1927, p. 48 şi „Arh. gen.", II, 1913, p. 239, unde se citează un doc. din 1737 care aminteşte de Ene f. m. post. „care au fost socrul lui Ion voevoda Movila". Intr-un doc. din 1635 mart. 7 se afirmă tnsă că Iane m. post. nu a avut copii (CI, 1932—1933, P- 39—40). Menţionez că a mai existat un alt Iani m. post. între 1579
 Secolul XVII
 369
      apr. 2— sept. 21 şi 1594 mart. 28 — dec. 8, despre care Sever Zotta afirmă că a fost 0 la m-rea Suceviţa, ctitoria fam. Movilă („Arh. gen.". II, 1913, p. 240). Este posibil ca post. din 1594 să fie acelaşi cu cel din 1613 -1615.
CARAGEA DUMITRAŞCO. M. post. 1698 iul. 29 — 1699 iul. 17. El este căprioara de Aravia în Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir l.
• l) Un Caragea căp. e amintit la 1663 mart. 26 (Acad., CXCI/113). într-un articol al lui N. Simache (Buzduganul lui Sobieski, „Mag. istoric", 1968, nr. 4, p. 26—27) se susţine că Sobieski a dat acest buzdugan unui hat. Du* mitraşco Caragea; un asemenea hat. nu a existat insă. cel care a ocupat cea mai mare parte din această vreme dregătoria respectivă fiind Alexandru Buhuş.
CARAIMAN ION, v. sec. XVI.
CATARGI IANACHI, v. Ţ. Rom.
CATARGI NECULA, grec, frate cu Ianachi C. m. ban din Ţ. Rom.= Despa, fiica lui Vasile m. vist. din Ţ. Rom., nepoata lui Pană m. vist. 2.
Post. (Ţ. Rom.) <1613—1615 > iul. 18 — 1615 apr. 2 (în această calitate, „învaţă" la redactarea unor porunci emise de fratele său ca m. ban şi a fost is. sc. Craiovei) 3; tn. post. 1618 aug. 20
—  1619 oct. 13; is. şi capuchehaia lui Gavril Movilă, care l-a trimis înainte în ţară, împreună cu Dumitrachi, ca să-i „gătească" scaunul după numirea sa ca domn4; f. m. post. 1619 sept. 17—21; tn. spăt. 1620 sept. 17 — 1624 aug. 29; a fost în diverse solii în Trans. şi la Constantinopol 6; tn. post. (Mold.) 1627 mart. 1 — mai 22. Revine în Ţ. Rom.; f. m. spăt. 1627 oct. 10. Pleacă iar în Mold.; m. vist. (Mold.) 1628 nov. 3 — 1629 aug. 9. Revine apoi în Ţ. Rom.; fără titlu 1631 dec. 15; spăt. (fost) 1632 febr. 13; /. m. spăt. (in sfat) 1632 apr. 20. Fuge din Ţ. Rom. în Mold., sept. 1632, pentru a aduce pe ruda sa Radu Iliaş, ca domn a. După lupta de la Plumbuita, fuge din nou în Mold. 7, unde ocupă dregătorii sub Vasile Lupu; f. vist. 1635 iul.—1636 mart. 23; m. vist. 1638 mart. 10; 1639 apr. 8—1640 febr. 16. A fost capuchehaia lui Vasile Lupu la Poartă 8. Copii: Gheorghe m. vor. şi Alexandra *.
       ») Doc. 1624 apr. 21. 1627 oct. 10 (DIR. B. XVII/4. p. 401 şi DRH. voi. XXI, p. 445). *) Doc. 1619 iun. 28, tn care este trecut greşit ca m. pit. şi 1619 sept. 17 (DIR, XVII/3. p. 387 şi 418). La 1622 iul. 1 se spune că Pană vist. era socrul său (ibid., IV, p. 118). *) Doc. cit. din 1619
 370
       aug. 3. *) St. doc., IV, p. CL, Filitti, Arhiva, p. 214 nota şi Tezaur de monumente, I. p. 350. V. şi DRH, XXI, p. 445. •) St. doc., III, p. CLI. •) Istoria, 101. 7) Istoria, p. 103 şi Istoriile, p. 96. 8) Doc. 1650 mai (Copie Inst. de istorie şi St. doc., IV, p. 343). #) Doc. 1666 mart. 16, 1669 aug. 1 (ASB, Doc. mold., 1/20 şi 23). V. şi Al. Vemescu, Neamul Katardzieştilor („Rev. noastră", I, 1927, p. 13-16).
CATARGI GHEORGHE, grec 1; fiul lui Ianache C. m. ban 2; = Sofia3. M. post. (Mold.) 1622 mart.—1623 iun. 25; m. post. (Ţ. Rom.) 1623 nov. 10—1625 dec. 21; m. post. (Mold.) 1626 apr. 15 4.
       ») Semnează greceşte (1624 mart. 14, DIR. B. XVII/4, p. 388). a) Doc.: 1624 <mart. —aug. > şi mart. 28, 1653 febr. 1 (DIR, XVII/4, p. 383 şi 391, Acad., CLXXXI/80 şi I. Ionaşcu, Răspuns d-lui I.C. Filitti..., Craiova, 1933, p. 20-22). ») Rsl, XIV, 1967, p. 438. *) In Mold. apare doar cu numele Gheorghe.
CATARGI APOSTOL, frate cu Gheorghe C.; = Prepia1. M. pah. (Mold.) 1606 nov. 18—1607 mart. 10; în 1619, fiind în Ţ. Rom., a încheiat tratatul de alianţă dintre Gavril Movilă şi Gabriel Bethlen, principele Trans. 2. Solul aceluiaşi domn în Trans. la 1620 3. M. pah. (Mold.) 1622 mart.—1623 iun. 25; m. pah. (Ţ. Rom.) 1626 ian. 10—1627 nov. 3; m. pah. (Mold.) 1631 ian. 7—mart. 23; m. vist. 1634 oct. 24; m. post. 1635 ian. 24—1643 mart. 30. Trimis de Vasile Lupu să-i aducă o soţie din „ţara cerchizească"; tot el a fost trimis de domn la paşa de Silistra pentru a aranja domnia fiului său, Ioan4. După părerea unui sol polon din 1636, era grec „fruntaş în această ţară, după naştere şi inteligenţă" 5.
Fiul său, Ianachi post. = Ancuţa, fiica lui Constantin Cantacuzino m. post. din Ţ. Rom. 6.
      x) Dan, Suceviţa, p. 188. *) St. doc., III, p. CXXXIX şi V, p. 588, ARPAD, XXII, p. 133—141. ®) Lupaş, Doc. istorice transilvănene, p. 155. 4) Costin, p. 115 şi 119. *) Panaitescu, Călători, p. 25. •) Doc. 1650 sept. 14 şi 1653 febr. 1 (Acad., CLXXXI/80 şi Creditul rural, cond. 78, f. 15-16).
CATARGI GHEORGHE (II), fiul lui Necula C. m. vist.1; = Irina, fiica lui Gorgan pit.; socrul lui Ştefan Petriceicu, care-1 face mare dregător 2.
Pîrc. O. 1636 mart. 29; pîrc. 1640 ian. 20; pah. 1641 iun. 8; f. pah. 1642 apr. 5—1645 mai 14; agă 1645 oct. 27—nov. 19; pah. 1647 sept. 27; pîrc. O. 1648 febr. 25—1652 febr. 2; f. agă 1650 apr. 7; m. şet. 1658 aug. 6—1659 iul. 6; fără titlu 1659 dec. 10; pîrc. O. 1660 apr. 8—iun. 25; m. cluc. 1661 febr.
 Secolul XVII
 371
26—apr. 20; f. m. cluc. (şi cluc.) 1662 mai 20—1666 iul. 20; pîrc. O. 1665 oct. 3—1666 oct. 5; f. cluc. 1668 mai 19; m. vor. f. sus 1671 mai 6—1672 nov. 22.
Copii: Apostol (II) m. com. şi Maria = Ştefan Petriceicu voievod 3.
      x) Doc. 1666 mart. 16 (Acad., Foto, XXXII/109). a) V. scrisoarea acestuia către Gh. Catargi (Surete, IX, p. 167). Despre el v. şi Sava, Doc. Orhei, indice. 3) RI, 1924, p. 120 şi Doc. bucovivene, III, p. 61.
CATARGI APOSTOL (II), fiul lui Gheorghe C. m. vor.1; = Catrina, fiica lui Nicolae Moreanu hat.2; cumnat cu Ştefan Petriceicu, care-1 face dregător.
Post. II (şi post.) 1661 ian. 28—1666 mart. 26; f. post. 1668 aug. 15; f. com. 1673 apr. 7; fără titlu 1676 mart. 6; la 1679 febr. 1, ca „marschalcus terrarum Moldaviae", primeşte indigenat polon de la Ioan Sobieski3; f. post. 1680 ian. 9; lăsat de Gheorghe Duca zălog la vizir pentru bani (1683) 4; m. com. 1683 dec.—
—1684 febr.; pleacă cu cumnatul său, Ştefan Petriceicu, în Polonia (febr. 1684) 5. + ante 1692 iun. 29 6.
Copii: Ilie m. log., Ştefan m. cluc., Pătraşcu m. pit.; Ileana = Iordache (II) Cantacuzino m. stol.; altă fiică = Sandu Sturza post. 7.
       ») Doc. 1666 mart. 26 (Acad., CLXXV/68 şi „I. Neculcc", 1924, p. 181). *) Ispisoace, IV/l, p. 218-219. 3) Surete, IX, p. 169-181, 368. 4) Neculce, p. 74. 6) Ibid., p. 83. •) Ispisoace, IV/l, p. 218. 7) St. doc., V, p. 48, 588, Surete, IX. p. 181, 278, Ispisoace, IV/l, p. 219.
CATARGI ILIE, fiul lui Apostol C. m. com.; = Safta (Elisafta), fiica lui Iordache Ruset m. vor. 1 şi nepoata doamnei Anastasia Duca2; şi cu Ecaterina, fiica lui Lupu Bogdan hat. şi nepoata lui Constantin Cantemir 3.
Post. II 1692 apr. 15—iun. 25; vist. II 1694—1695 iun. 15; m. com. 1696 mart. 3—ante 1697 apr. 10; f. m. com. 1698 febr. 17 — 1705 oct. 13 (apare des cu acest titlu); fuge în Ţ. Rom. de teama lui Constantin Duca, fiind unul din apropiaţii lui Antioh Cantemir4; f. m. vist. 1707 nov. 20; pribeag în Ţ. Rom.6; m. spăt. 1710 ian.—sept.; închis de Nicolae Mavro-cordat (sept. 1710) ®; partizan al lui Dimitrie Cantemir, cu care era rudă; m. vist. 1710 dec.—1711 iul.; m. vor. ţ. sus 1711 nov.—1715 mart. 29; m. log. 1715 oct. 7—1717 apr. 25; 1722
 372
dec. 26—1725 nov. 10, 1730 ian. 25; la 1717 cătanele aus-triace i-au jefuit şi ars casele de la Răcăciuni 7.
 Copii: Filip ajuns mare dregător; fiică = Vasile Ruset hat.; alta (?) Maria + 1704®.
       *) Iulian Marinescn, Documente relative la Maria Ruset, fata lui Evstrate Dabija voievod („Arh. gen.", II, 1913, p. 62—67), RI, 1922, p. 155, St. doc.,
       V,  p. 49, 96, 99, Dan, Suceviţa, p. 176, Surete, IX, p. 184, 190, „I. Neculce",
       1928, p. 241. *) Erbiceanu, Mitrop. Moldovei, p. 9. a) Surete, IX, p. 368 şi „I. Neculce", 1930, p. 211. 4) Kogălniceanu, II, p. 49, Cronica Ghicu-leştilor, p. 49. «) Neculce, p. 191. •) Kogălniceanu, II, p. 75. 7) St. doc.,
       VI, p. 422-423. 8) Surete, IX, p. 270 - 271, 280 şi Acad., ms. 1580, £. 401. V. şi Doc. agrare, II, indice.
 CĂRĂBĂŢ DARIE, fiul lui Cărăbaţ pîrc., descendent din Cărăbăţ m. vor. din sec. XVI; = Axinia, fiica lui Ştefan serd. fostul partizan al lui Gheorghe Ştefan, care-1 face dregător.
 Spăt. 1648 mai 18; a sprijinit pe Gheorghe Ştefan în lupta contra lui Vasile Lupu 2; m. slug. 1654 febr. 3; tn. com. 1655 mai 30— 1657 febr. 26, 1658 iun. 18; m. spăt. 1658 aug. 6—ante 1659 oct. 15. în această calitate, a luptat împotriva oştilor lui Gheorghe Ştefan, care încerca să reocupe tronul, fiind răsplătit pentru slujbă de Gheorghe Ghica3. F. m. spăt. 1659 oct. 15—1667 mart. 12. Copii: Ştefan m. stol., Iancu şi Grigoraşcu 4. A avut şi un frate, Ioan C. pîrc. Lăpuşna (1667), care nu a fost mare dregător 6. O soră a sa Ghinia (Gherghina) = Luca pîrc. Lăpuşna
      *) Sava, Doc. Lăpuşna, p. 51 — 52, 92, doc. 1667 mart. 12 (ASB, ep. Huşi, LXV/l). ») Costin, p. 156. ») Doc. 1659 dec. 30 (ASB, Caşin, II/2) şi St. doc., IV. p. 113-114. 4) Ispisoace, IV/l, p. 105 (doc. 1686). •) Doc. 1666 nov. 28 (ASB, AN, XCI/54). V. şi Surete, XVII, p. LXI-LXIII şi Andre-escu-Stoide, Ştefăniţă Lupu, p. 69. •) Sava, op. cit., p. 92. Despre averea sa v. Boga, Doc. bas., XI, p. 24 — 25.
 CEAURUL V. Ştefan.
 CEHAN IONAŞCO, fiul lui Cehan vătah; nepotul lui Stan Horjău1; = Nastasia2 şi cu Tofana, fiica lui Pătraşco Şoldan m. log.3. După părerea lui I. Neculce, fam. RacoviţărCehan a fost ridicată dintre curteni de Alexandru Lăpuşneanu 4. Vor. de poartă 1612 iul. 19—1626 nov. 1; f. vor. (?) 1624 apr. 12; m. pit. 1627 mart.
 13—1630 apr. 12; a fost partizanul lui Miron Barnovschi şi duşmanul lui Alexandru Iliaş; m. jit. 1631 aug. 23—nov. 17; m. pit. 1632 mai 25—1633 dec. 2; l-a însoţit pe Miron Barnovschi la Poartă (1633); trimis de Moise Movilă să-l prindă pe Lupu vor. (viitorul domn) şi să-l ucidă 6; m. vor. ţ. jos 1633 dec. 15—
 Secolul XVII
 373
1634     mart. 15; scos din dregătorie de Vasile Lupu; f. vor. 1635 ian. 5—1637 mai 18. + ante 1639 mart. 9, fără copii8. Fratele său, Pătraşco, este întemeietorul fam. Racoviţă.
      Surete, VIII, p. 248 — 250 şi doc. 1628 apr. 10, din care rezultă că avea trei fraţi: Petre Cchan pîrc., Bălan şi Marica (ASB, ep. Huşi, LV/2). V. şi DRH, voi. XIX, (indice. 2) Doc. 1655 ian. 25 (ASB, col. Nicolăiasa, 1/11). 3) I. Tanoviccanu, Apucături vechi, p. 24. Tot Tofana se numea şi soţia lui Racoviţă Cehan m. log. 4) Neculce, p. 15. 6) Costin, p. 96, 104 — 105. ') Surete, XVI, p. 77. V. şi M. Racoviţă-Cehan, Fam. Racoviţă, p. 9. Un Cehan a fost pîrc. R. la 1614 febr. 9.
CEHAN, v. Racoviţă.
CELEBI CURT, grec foarte bogat şi influent; fiica sa = Radu Iliaş voievod 1. Pîrc. R. 1623 apr. 6; m. pah. 1624 mart. 25— iul. 22; pah. 1628 ian. 17; capuchehaie (primul în sfatul lui Alexandru Cuconul) 1630 apr. 14 2; m. pah. 1630 apr. 15—iun. 20. Sugrumat de turci pentru intrigi, la cererea lui Matei Basarab şi Vasile Lupu (1635) 3. Fiul său Baba Celebi post. 4 = o fiică a lui Luca Stroici m. log.6.
      x) N. Iorga, „Coconul" lui Radu Mihnea fi capuchehaia Curt Celebi. Cu prilejul unui document inedit de la Alexandru Coconul (RI, 1932, p. 97 — 102),
      C. A. Stoide, Curt Celebi („Rev. critică", X, 1936, p. 34-38).*) ASB, Peceţi. nr. 202. V. şi Brazi, XXIV/l-2 (doc. 1629-1630). ») St. doc..
      IV, p. CLXXXI. «) RI. 1924, p. 275 şi doc. 1652 febr. 16, cînd se judeca cu Ilinca, fosta ţiitoare a tatălui său (BCS, XV/6). *) DRH. XIX, p. 567.
CELEBIUL CONSTANTIN, v. Ţ. Rom.
CERCHEZ ŞTEFAN, fiul lui Ioniţă C. stol. 1; = Acsiniţa (Axiţa), fiica lui Enache Palade post.2.
Com. II 1663 mai 12—1665 apr. 15; com. 1667 mart.—1671 mart. 1; la 1670 mart. 10 merge în insula Creta să ducă „cai împărăteşti"8; ia parte la lupta de la Movila Răbîei contra polonilor (1674); pah. 1675 apr. 1; pah. II 1676 aug. 2—1680 ian. 9; pah. 167a—1679—1680 oct. 13; f. pah. II 1682—1683; trimis de Ştefan Petriceicu contra tătarilor (1683) 4; m. com. 1685 aug. 25—1690 sept. 20, 1692 iun. 20; a intervenit la turci pentru domnia lui Dimitrie Cantemir (1693) 6; f. m. com. 1692 sept. 1— 1694 ian. 5; m. com. 1695 febr. 1—1697 oct. 25. Deşi mare dregător, nu ştia carte8. în relaţii foarte bune cu Iordache Ruset, Lupu Bogdan şi Vasile Costachi, cărora le botează cîte o fiică7. A refăcut bis. de la schitul Grăjdeni (1687).
        ») Surete, XIV, p. LXVI; XXII, p. 17. „I. Neculce", 1930. p. 163. După p&rerea lui C. Andreescu şi C. Stoide, era cerchez de neam, venit în Mold.
 374
 Moldova
       o  dată cu doamna Ecaterina a lui Vasile Lupu (Ştiri despre petrecerea în Moldova a doamnei Ecaterina Cercheza dupi moartea lui Ştefan vodă Lupu, „Arhiva", 1937, nr. 1—2, p. 33 — 40) şi extras. Un Cerchez = Maria, fiica lui Cîrstea Ghenovici m. vor. („I. Neculce", 1924, p. 216), iar un Abaza Cerchez era vist. II la 1664 (RI, 1916, p. 197).s) Ispisoace, IV/2, p. 7-8, Doc. bîrl., III, p. 166, 328. ») ASB, Galata, V/3.
       4) Kogălniceanu, II, p. 29. *) Neculce, p. 116. Dimitrie Cantemir are cuvinte frumoase despre Ştefan m. com. „de neam cerchez", care avea mare trecere la Constantin Cantemir şi care, auzind de uneltirile boierilor,
       l-a anunţat pe domn (Viaţa lui C. Cantemir, p. 75 — 78). 6) Cronica Ghicu-leştilor, p. 9. 7) R. Rosetti, Fam. Rosetti, I, p. 61, Ispisoace, IV/2, p. 18, Bulat, Doc. m-rii Văr atee, p. 119.
CERCHEZ ANDRONIC, fiul lui Ioniţă C. stol.; frate cu Ştefan C.; = Axana, fiica lui Iurie Căpotici \ urmaş al lui Sava Capotă m. stol. Serd. 1654 (?); agă 1669 sept. 23—nov. 192; capuchehaie la Poartă (1672—1673); f. m. arm. 1673 aug. 14, dată la care se spune că a slujit „altor domni şi ţărăi... cu dreptate şi la Poartă"3; f. arm. 1679 iun. 24; m. stol. 1686febr. 18; m. pah. 1688 aug. 22— 1689 apr.\ m. spăt. 1690 ian. 15—iun. 17; m. vor. ţ. sus 1692 apr. 15—iun. 13; + 1695 apr. 25, cînd i se spune f. m. vor.4. Copii: Miron spăt. = Maria Saule; Vasile căm. şi jit. = Măricuţa, fiica lui Vasile Gheuca vist.; Maria5.
      !) Surete, XIV, p. LXVII, St. doc., V, p. 222-223. *) In acelaşi timp mai există un Andronic f. m. post. ®) St. doc., V, p. 222 — 223 şi Golimas, Capuchehăile, p. 80 şi Condurachi, Soli fi agenţi, p. 43. 4) „I. Neculce", 1925, p. 155; v. şi St. doc., V, p. 224. *) Surete, XIV, p. 103, „I. Neculce", 1925, p. 154-156.
CHICOŞ TOMIAC = Angheluşa, fiica lui Călin m. med.1, care a devenit apoi soţia lui Eustratie Dabija2. Stol. 1619 iun. 7— 1622 apr.; com. 1627 febr. 15—1632 iun. 8; m. şet. 1631 nov. 17—dec. 9; 1634 iul. 25—1637 mai 4; f. m. şet. (şi şet.) 1639 sept. 2—1641 ian. 16; f. m. şet. st. Tecuci 1646 iul. 24. Fiu (?) Vasile spăt. II (1648).
     M „Arh. gen.", II, 1913, p. 66-67 şi doc. 1651-1652 (ASB, ms. 573, f. 105). *) Doc. 1656 mart. 18 (ibid., f. 105 v.).
CHIRIAC, v. Sturza Chiriac.
CIOBANUL, v. Constantin Ciobanul.
CIOCÎRLAN PA VEL, fiul lui Ciocîrlan; unul din puţinii oameni de origine modestă ajuns mare dregător1; = Maria, fiica lui Mierăuţă Hraniţă slug.2; cumnat cu Vasile Sturza.
Fără titlu 1656 dec. 29—1658 ian. 8; căp. Orhei 1668 mai 26; fără titlu 1673 mart. 1; pîrc. Cotnari 1680 oct. 1—28; m. jit.
 Secolul XVII
 375
1686   mart. 15—iun. 18; i. m. jit. 1686 iun.—1691 iun. 22; m. pah. 1692 febr. 27—1693 ian. 16; i. m. pah. 1693 dec. 8—1695 ian. 3; m. pah. 1696 mai 11—1698 nov. 29, 1699 apr. 13— 1700 sept.; m. vor. ţ. sus 1700 sept. 15—1703 mai 22; trimis de Constantin Duca la Poartă cu pîră contra lui Constantin Brîncoveanu3; f. m. vor. 1704 sept. 12—1708 febr. 20; caimacam după mazilirea lui Mihai Racoviţă (1709) 4. + ante 1718 sept. 16 5. Nu a avut copii6.
       ') Cronicarul spune că era de „neam prost" (Kogălniceanu, II, p. 70). *) RI, II. 1916. p. 197. Surete. V, p. 213; v. şi VIII, p. 156-158. ») Kogălniceanu. III, p. 29. 4) Ibid.. II. p. 70. «) „I. Neculce", 1924, p. 155. •) RI,
       II, 1916, p. 200.
CIO GOLEA CONSTANTIN, fiul lui Pătraşco C. pîrc. şi al Sofro-niei, care era sora lui Dumitru Buhuş m. vist.; frate cu Pătraşco şi Miron C.1, toţi trei din „seminţia" lui Balica hat.2; = Ileana3. După părerea lui Miron Costin, Ciogoleştii au fost o familie „de gios, lipsită", pe care Moise Movilă — ruda lor — a scos-o „în fruntea lăcuitorilor ţării"4.
F. cluc. < 1619> mart. 7; fără titlu 1627 iun. 11; pîrc. H. 1633 dec. 15—1634 mart. 15; f. pîrc. H. 1635 mart. 22; pîrc. H. (fost?) 1636 mai 19; vor. Botoşani 1636 iul. 12—1637 apr. 12; f. log. 1637 apr. 12; vor. de poartă 1643 ian. 12—1646 mai 4; m. cluc. 1646 oct. 12—ante 1648 febr. 25; f. m. cluc. 1648 febr. 25 ; m. med. 1650 febr. 28—apr. 30; m. spăt. 1651 febr. 5—1653 apr. Ca m. spăt., a fost solul lui Vasile Lupu la cazaci după prada acestora din 1650 6. Fiind prins că uneltea în favoarea lui Gheorghe Ştefan (cu care se înrudea prin fratele său), a fost ucis de Vasile Lupu (mai 1653) 6.
        *) Doc. 1627 iun. 11 (DRH, voi. XIX, p. 308), Ispisoace, II/l, p. 134; „Arhiva", 1900, p. 433, 1904, nr. 1, p. 40 — 46, Sever Zotta. Ciogoleştii (RI, 1928, p. 156) şi CL. 1902, p. 974-982, unde V. Pîrvan tl consideră fiul lui Pătraşco C. Acest prim Pătraşco C. era pire. O. la 1603 şi de Hotin la 1619 nov. (DIR, XVII/l, p. 104). *) Doc. 1642 mart. 25 (Spiridonia —Iaşi, LXIII/13). ») Doc. 1659 dec. 20 (Acad., CLVI/71).
        4) Costin, p. 96. V. Pîrvan a arătat însă că Ciogoleştii erau înrudiţi cu marii boieri ai ţării (CL, 1902, p. 937-938). ») Costin. p. 133. •) Ibid.. p. 136-137.
CIOGOLEA PĂTRAŞCO (din Vlădeşti), fiul lui Pătraşco C. pîrc. şi al Sofroniei, care era sora lui Dumitru Buhuş, m. vist.; frate cu Constantin şi Miron C.1; = Todosia, fiica lui Toader Boul vist.8; cumnat cu Gheorghe Ştefan voievod; nepotul lui Isac Balica hat. şi rudă cu fam. Prăjescu şi Şoldan*.
 376
Moldova
Log. <1619> mart. 7; fără titlu 1625 mart. 22—1627 iun. 11; fără titlu (semnează „feciorul" marelui log.) <1627> mai 18; log. III 1633 oct. 20—1634 mart. 18; log. 1634 mai 13; f. log. 1635 febr. 27—1640 nov. 1; pîrc. H. 1635 ian. 24—1640 febr. 16; hotnog 1638 apr. 29—iun. 15; m. şet. 1642 mart. 14—ante 1643 ian. 12; f. log. (şi log.) 1643 ian. 12—1646 febr. 9; pîrc. H. 1649 mart. 15; f. log. 1650 mart. 18—sept. 30, cînd se afla la Tîrgovişte; m. stol. 1650 dec. 16—1653 ian. 16; f. m. stol. 1653 mart. 22. împreună cu fratele său, Constantin, s-a ridicat alături de ruda sa, Gheorghe Ştefan, împotriva lui Vasile Lupu, care l-a ucis (mai 1653)4.
Copii: Ionaşco post., a cărui fiică, Sanda = Pavel Contăş m. slug.; Măricuţa,mama lui Şt. Pilat vor. de poartă; Lupaşco (?) 6. Urmaşii acestora pe linie masculină nu au mai ajuns mari dregători.
       *) Ispisoace, II/l, p.  134. V.    Pîrvan îl consideră fiul lui   Pătraşco C.
       (CL, 1902, p. 983).     ®) Doc.    1646 febr. 9 (Copie  Inst.    de istorie).
       V. şi St. doc., V, p. 617. La 1648 aug. 18, Grigore şi Toader Jora tl numesc cumnat, lăstnd să se Înţeleagă că era = cu fiica lui Gh. Jora pire., tatăl lor (ASB, AN, CXCIV/1). ») Doc. 1635 apr. 14. 1645 iul. 13 (BCS. XX/38 şi Acad., CLX/151).     *) Costin, p. 136-137. Veress.  X. p.     259. Kraus.
       p. 153. ») CL, 1902,    p. 984. RI, 1928, p. 156. V.    şi doc. din 1666
       nov. 18 (Acad., CXXI/187). Ni s-a păstrat scrisoarea sa către bistriţeni, prin care cere un dascăl pentru a-i învăţa „coconii" (Doc. Bistriţa, I, p. 54. Hurmuzaki. XV/2. p. 1009 şi CL, 1902. p. 925-926.
CIOGOLEA MIRON, fiul lui Pătraşco C. pîrc. şi al Sofroniei; frate cu Constantin şi Pătraşco C.1; = Ileana, fiica lui Constantin Stîrcea pîrc.2; rudă cu Dumitraşco Şoldan m. vor.
Fără titlu (slugă domnească) < 1619 > mart. 7, 1634 febr. 12— 1640 nov. 1; pire. N. 1641 dec. 13; fără titlu 1642 mart. 23— 1649 iun. 22; f. pîrc. Cotnari 1650 sept. 30, cînd era la Tîrgovişte; pire. N. 1651 mart. 25—1652 apr. 14; făcut mare dregător de Gheorghe Ştefan; m. cluc. 1655 mai 30—1657 aug. 29; bănuit de domn pentru prietenie cu tătarii 8, de la care încerca să îşi scape soţia; f. m. cluc. 1658 febr. 15; m. med. 1658 aug.
6—1659 apr. 6; pire. H. 1660 apr. 20. + ante 1660 dec. 15 *.
        !) DIR. XVII/4, p. 312, Ispisoace. II/l, p. 134 şi Spiridonia-Iaşi. LXIII/7 (doc. 1637 apr. 12). •) Piatra de mormînt din 1656 iul. 18 la schitul Buhalniţa (St. doc., XV. p. 346-347). M. Costin (p. 132) afinnâ că „jupineasa" lui Miron C. a fost robită de tătari la 1650. Împreună cu o lată şi că nu a mai sc&pat de acolo. *) St. doc., IV. p. 52. 4) ASB, Neamţ,, LXIII/8.
 Secolul XVII
 377
CIOLPAN GRIGORE, fiul lui Drăgan C. pîrc. sau Pătraşco C. diac (P)1 = Nastasia, sora lui Nicoară Prăjescu vist. şi cu Antimia, fiica lui Ionaşco Ghenghea m. log.2. M. com. 1609 sept. 28, 1613 mart. 30—1615 mai 12; hat. 1615 sept. 20—oct. 25; a fost cu oştile lui Ştefan Tomşa pînă la Buzău, cînd au intrat armatele polone în Mold.3; f. hat. 1616 mai 26; pire. N. 1616 nov. 15— 1617 apr. 20; m. spăt. 1618 ian. 30—1620 apr. 13; i. m. spăt. 1621 febr. 24—1625 oct. 7.
Copii: Dumitru Şchiopu şi Ion Ciolpan, care nu au ajuns dregători, ca şi urmaşii lor4.
      *) V. Surete, XXIII, p. 6 — 8, unde este considerat strănepotul lui Şandru pire. din sec. XV. *) Doc. 1637 mai 11 (Acad., V/87). La <1609-1611>. Nastasia Ciolpăneasa declara c& este sora lui Nicoară Prăjescu m. vist. (DIR, XVII/2, p. 244). Amintesc că tot Nastasia Ciolpăneasa s-a numit şi fiica lui Lupe Huru ptre. din sec. XVI. V. şi Rsl, XIV, 1967, p. 444, 448. *) DIR, XVII/4, p. 7. Un Ciolpan post. a fost, la 1612, cu oştile lui Ştefan Tomşa !n Trans. (St. doc., IV, p. CXI). *) Doc. 1635 oct. 11 şi nov. 18 (Acad., CXXXVII/148 şi CLXXIX/5). V. şi spiţa genealogică din RI, 1928. p. 158. Un Pătraşco Ciolpan era jit. la 1626 (DRH, voi. XIX, p. 159).
ClRSTEA GHENOVICI, v. sec. XVI.
COCI LUPU (Vasile Lupu), albanez, fiul lui Nicolae Coci agă din Ţ. Rom.1; = Teodosia (Tudosca), fiica lui Coste Băcioc m. vor. şi cu Ecaterina, adusă din Circazia.
în Ţ. Rom. la 1616, de unde este adus în Mold. de Radu Mihnea; post. 1616 mart. 2; m. com. 1618 dec. 17—1620 apr. 3; m. vist. al lui Gaspar Graţiani, 1620 apr. 3—1621 ian. 18, care l-a cununat; s-a opus acţiunii antiotomane a domnului, care a încercat să-l ucidă*; m. com. 1621 ian. 18—mart. 133; m.spăt. 1626 sept. 26— 1627 sept. 22; m. vist. 1627 dec. 9—1628 iun. 23; f. vist. 1628 nov. 5—1629 aug.; ca vist., a condus oştile lui Alexandru Cuconul la biruinţă împotriva lui Miron Bamovschi (sept. 1629)4, deşi acesta îl făcuse dregător; hat. 1629 nov. 12—1630 apr. 15; m. vor. ţ. jos 1630 aug. 30—1633 mart. 2. A fost conducătorul răscoalei îndreptate împotriva lui Alexandru Iliaş, după ce mersese cu marii boieri la Poartă cu pîră împotriva numirii acestuia ca domn5. Urmărind să ocupe el însuşi tronul, a avut un rol de seamă în uciderea de către turci a lui Miron Bamovschi (1633)6. După numirea lui Moise Movilă ca domn, fuge la Poartă, unde este numit domn (1634—1653).
        *) Aşa tşi spune el Însuşi In pisania bis. Stelea la 1646 (Inscripţii. I. p. 113). Despre originea sa s-a scris foarte mult; vom reveni la bibliografia istoriei
 378
Moldova
      medii (în pregătire). 2) Costin, p. 68. 3) In acelaşi timp mai este un Lupu Dragotă m. spăt. 4) Veress, IX, p. 292—293, X, p. 294, St. doc., IV, p. 112, Costin, p. 95. •) Ibid., p. 97. •) Hurmuzaki, IV/l, p. 669. Despre cariera sa politică v. şi Ion Zaborovschi, Vasile Lupu ca dregător înainte de domnie (RIR, XV, 1945, f. II, p. 157-170).
COCI GHEORGHE, fiul lui N. Coci aga; frate cu Vasile Lupu; = Maria + 1648, □ bis. din Bozieni1. M. pah. 1634 mai 13— 1651 mai 28; hat. 1651 sept. 22—1652 oct. 16. Pleacă cu Vasile Lupu (1653), fiind prins de oastea lui Gheorghe Ştefan după lupta de la Sîrca2. După o ştire mai tîrzie, „a murit în Ţara Unguriască la robie, de Ştefan vodă, la Oradie Mare închisoare" 3. A fost un mare ctitor de biserici; a construit schitul Hangu, bis. din Bozieni, a făcut unele construcţii la m-rea Probota, a refăcut bis. Sf. Maria din Ismail etc.
Copii: Gligoraşcu pah. II; Ştefan pah., ucis de Gheorghe Ştefan4; Aniţa = Alexandru Draco, fiul lui Antonie Ruset voievod6; Ilinca = Gheorghe Ursachi m. vist.6; Măricuţa = Ghinea m. med.7; Ileana = Nicolae Murguleţ 8.
      x) RI, 1933, p. 203 şi Hurmuzaki, XIV/l, p. 171. în pomelnicul m-rii Bisericani — foarte bogat în ştiri despre fam. boiereşti din sec. XVII — după numele lui Gh. Coci este trecută Ana (Rsl, XIV, 1967, p. 438). Aceasta este, probabil, a doua soţie a sa. V. şi RIAF, voi. V, 1885, p. 145 — 146. 2) Costin, p. 143, 158. 3) St. doc., III, p. 31. V. şi scrisoarea adresată lui de fratele său, fostul domn, din închisoarea Ediculd (Şapte turnuri) (ibid., IV, p. 30-31). 4) Costin, p. 168. 5) „Arh. bas.", 1935, p. 284, „I. Neculce", 1925, p. 275 — 276 şi RI, 1933, p. 203 (pisania zidului schitului Hangu; comentînd-o, N. Iorga spune: „e vorba de vreun fiu de domn ţinînd pe fata lui Antonie Ruset"). •) Doc. 1663 mai 5 şi 1664 apr. 30,
      ASB, Sf.   Ioan - Zlataust, XVII/11 şi Răchitoasa, II/3). 7) C. Stoide,
      Doc. nemţene de la Dabiia vodă, p. 9 —11. ®) Surete, XV, p. 86, VIII, p. 320, St. doc., V, p. 87, Doc. bîrl., III, p. 199.
COCI GAVRIL1, fiul lui N. Coci aga; fratele mai mic al lui Vasile Lupu; = Liliana2. Pah. II 1616 mart. 2. Nu a ocupat dregătorii mari pînă a ajuns domn fratele său, care-1 face hat. 1634 mai 13— 1651    mai 28.     După căderea lui Vasile Lupu, a fost pus în fiare
de Gheorghe      Ştefan (1653) 3, murind în împrejurări necunoscute.
Ctitorul m-rii Agapia, unde a fost □ împreună cu soţia. Tot el a construit podul de la Cănţălăreşti—Vaslui.
Copii: Andrei Abaza, căm., stol. II şi cluc., + 16634; Radu Abaza m. stol.; Alexandru m. pah. şi Enache com., ultimii doi ucişi de Gheorghe Ştefan6; Safta = Andreiaş Ianovici m.
 Secolul XVII
 379
med. 6; Nicolae Abaza slug. II 7. Urmaşii săi au constituit fam. Abaza, enumerată de Dimitrie Cantemir printre fam. boiereşti ale Moldovei.
      *) Semnează greceşte (St. doc., V, p. 22). V. şi scrisoarea sa către bistri-ţeni din c. 1638 (Hurmuzaki, XV/2, p. 1044). *) Inscripţii Buc., p. 632. în pomelnicul m-rii Suceviţa e amintit Gavril hat. cu soţia sa Agaftona (Dan D., Suceviţa, p. 197). V. şi Doc. Bistriţa, I, p. 62 — 63. *) Quellen.
      VI, p. 126 (informaţie din 23 iul. 1653). 4) Ispisoace, III/2, p. 2. *) Costin, p. 168. •) St. doc., V, p. 87, C. Stoide, Doc. şi regeşte nemţene de la Dabija vodă, p. 6-14 şi doc. 1657 sept. 9 (Acad., CCXXI/26). 7) Doc. 1659 dec. 20 (Acad., CLVI/71). In Genealogia lui Vasile Lupu, alcătuită de Ştefan Ghindă, se spune că doi fii ai lui Gavril hat., Ştefan şi Răducanu, holtei, au fost otrăviţi de Gheorghe Ştefan (St. doc., III, p. 31). Despre casele sale din Iaşi, de pe Uliţa Mare, ajunse apoi ale lui Gheorghe Duca, v. doc. din 1662 mart. 12 (Acad., CXCII/83).
COCI ALEXANDRU, fiul lui Gavril C. hat.; nepotul lui Vasile Lupu1; = Safta, fiica lui Racoviţă Cehan m. log.2. Fără titlu 1638 ian. 21; post. II 1639 febr. 2; pah. II 1641 mai 8—1642 aug. 6 (apare rar în doc.); m. pah. 1651 dec. 24—1653 apr. A fost ucis de Gheorghe Ştefan, împreună cu Enache com., fratele său 3.
     ') Doc. 1638 ian. 18 (ASB, AN, CLXXXV/1). *) Surete, VIII, p. 225.
     8) Costin, p. 168.
(CODREANU), v. Dediu (Codreanu).
CONDILO, v. Ţ. Rom.
CONSTANTIN (poreclit CIOBANUL), origine necunoscută. M. slug. 1667 nov. 15—1669 dec. 22; m. post. 1670 iul. 3—1676,
1680 ian. 8—1685 aug. 25. A mers cu Gheorghe Duca la asediul Vienei (1683), fiind jefuit de poloni la Domneşti (dec. 1683) 1; m. post. 1687 febr. 20—ante 1688 aug. 20; f. m. post. 1688 aug. 20—1690. Copii: Dumitrache m. arm.2; Maria = Ion Cantacuzino log., fiul lui Toderaşco Iordache C.; fiică = Nicolae Buhuş m. arm.3.
      x) Kogălniceanu, II, p. 28, 31. V. şi scrisoarea lui Constantin post. din <1686> la Veress, XI, p. 232-233. ») Doc. agrare. II. p. 165-166.»)». doc., VII, p. 94, 173-174, „I. Neculce", 1930, p. 101-102.
CONSTANTIN (LAMBRINO), grec; = Ilinca, fiica lui Gavril Costachi m. vor.1. Vătaf de aprozi 1676 mai 30; m. com. 1677 mart. 29—1678 apr. 20; f. m. com. 1681 iun. 14; m. pah. 1689
 380
apr. 15—1691 mart. 8; f. m. pah. 1701 iun. 4—1704 nov. 10. + ante 1707 dec. 1. Copii: Cristina = Lazu; Gavril, Safta, Toader 2.
     !) Uricarul, XVI, p. 221, şi AARMSI, s. II, t. XXXII, p. 14. *) Uricarul, XVI, p. 239 - 240.
CONSTANTIN, v. Bantăş Constantin, Cantemir Contantin, Celebi Constantin, Ciogolea Constantin, Jora Constantin, Liciu Constantin, Roşea Constantin, Stîrcea Constantin.
CONTĂŞ PAVEL1 = Sanda, nepoata de fiu a lui Pătraşco Ciogolea m. log. Diac de jitniţă 1653 mart. 15; uricar 1654 mart. 9; log. III 1658 febr. 16—1659 iun. 15; f. log. 1660 apr. 2— dec. 15; log. II 1662 ian. 3—1663 aug. 5; pîrc. H. 1664 sept. 4—
1665 aug. 3; m. slug. 1666 mai 202, 1670 mai 6—ante 1673 apr.; f. m. slug. 1673 apr. 8; luptă contra lui Ştefan Petriceicu la 16743; f. slug. 1673 sept. 12—1679—1680.
       J) In acelaşi timp mai există un Cont&ş (Ifrim), din care cauză sint grea de separat. *) RI, VI, 1920, nr. 3 — 6, p. 37. *) Kogălniceanu, II, p. 11.
CONTĂŞ IFRIM = Irina, fiica lui Eustatie log.*. Log. III 1666 mart. 9—1670 mart. IO2; m. stol. (el?) 1676 aug. 2—1682 mart. 9; sol în Trans. la 1676 febr. 12 cu titlul de stol.3 + 1682 de „supărul Ducăi vodă" 4. Copii: Lupaşco, Solomon, Iordache şi Maria 6.
       x) Surete, IV, p. 289. *) V. Surete, IV, p. 261 — 263 şi scrisoarea sa din
       1668 nov. 28 (Veress, XI, p. 101). ») Ibid., p. 171. La 1676 dec. 5 i se spune Insă Kontos Paulus „fedsztolnic ac commissarius“ (Hurmuzaki, XV/2, p. 1366). 4) Kogălniceanu, II, p. 23. ‘) St. doc., XI. p. 79. XXII, p. 357, BCI, VIII, p. 74.
COSTACHI GAVRIL (Gavriliţă), fiul lui Costachi m. slug. şi al Tofanei1: = de trei ori: cu fiica lui Caracaş, cu Tudosica, fiica lui Costin hat. şi apoi cu Vasilica, fiica lui Gavril Palade m. slug.1 bis. Cumnat cu fraţii Miron şi Velicico Costin. Fam. Costachi descinde din Cîrstea Ghenovici m. vor. 2.
Spăt. (Gavrilaş) 1654 nov. 15. M. Costin susţine că, fiind agă de dorobanţi, ar fi participat la luptele dintre Gheorghe Ştefan şi Gheorghe Ghica din 1658, fiind rănit „în cap foarte cu grea rană" 3, fapt neconfirmat de doc. (cronicarul îl confundă probabil cu fratele său); serd. ante 1658 iun. 1; fără titlu 1661 sept. 1; f. căp. 1662 ian. 10; pîrc. 1662 mart. 25; serd. ( şi i. serd.) 1666
 Secolul XVII
 381
nov. 17—1668 nov. 19; m. spăt. 1669 febr. 10—1671 sept. 28. In relaţii foarte bune cu Gheorghe Duca, pe care l-a slujit cu „credincioasă slujbă"4; tn. vor. ţ. jos ante 1673 aug. 13; i. m. vor. 1673 aug. 13—1674 iul. 3; m. vor. ţ. jos 1674 dec. 1— 1675 sept. 18; f. vor. 1676 iul. 8; hat. 1677 iul. 1—1678 ante apr. 20. în această calitate, a participat la asediul Cehrinului, unde Şerban Cantacuzino a încercat să-l asocieze la luptă împotriva lui Gheorghe Duca, rivalul său6. înlocuit din hătmănie de Gheorghe Duca cu Alex. Buhuş, cumnatul domnului; f. hat.
1679  febr. 10; tn. vor. (. jos 1679 mart. 21—1685 aug. 25. Bănuit de participare la complotul lui Vasile Gheuca m. vist. (1680)6; a mers cu Gheorghe Duca la asediul Vienei (1683); la întoarcere a sfătuit pe domn să nu se ducă în Mold., de teama polonilor, ca să nu cadă în mîna „neprietenilor". El refuză să meargă în Mold. şi fuge în Ţ. Rom.7, de unde revine apoi în ţară. De teamă de a nu fi ucis de Dumitraşco Cantacuzino, fuge din nou în Ţ. Rom. (1685), unde, împreună cu Şerban Cantacuzino, a ales ca domn pe Constantin Cantemir, care s-a jurat „să nu să atingă sabia lui de dînsu sau de un ficior a lui*'8; ca m. vor. ţ. jos 1685 aug.—1688, a fost „la mare cinste" la Constantin Cantemir •, în timpul domniei căruia „chivernise (ţara) precum îi era voia" ; deşi fiii săi săvîrşeau diverse abuzuri, domnul nu-i putea pedepsi de teama lui Gavriliţă10. 1688 n, după ce venise din Ţ. Rom., unde fusese trimis de Constantin Cantemir (după părerea lui I. Neculce, ar fi fost otrăvit de Şerban Cantacuzino, murind „îndată" după ce s-a întors)12. înaintea morţii şi-a „aşezat" copiii pe averea rămasă18. A fost ctitorul m-rii Bursuci (ante 1682) şi a reclădit împreună cu ruda sa, Antiohie Jora, m-rea Floreşti.
Copiii săi — din care unii erau „făr de ispravă" — au jucat un rol politic însemnat: Vasile m. vor.14, Lupu m. vor., Solomon m. vor., Constantin m. log. = Maria, fiica lui Manolache Ruset m. vor.; Toader m. pah.16, Gavril (II), agă (1690—1691), m. pah. şi m. ban1#, Ilinca = Constantin Lambrino m. pah. şi Tudosica = Constantin Razu log.17.
        M Doc. 1654 nov. 15 (BCS. XXXIX/2). Costachi a fost m. slug. In vremea domniei lui Miron Biarnovschi, la 1626 (DRH, voi. XIX, p. 155, 158). » bis) st. doc., VI, p. 33, Ispisoace, III/2, p. 92. Doc. btrl., III, p. 4. RIR, 1941 — 1942, p. 417, unde se spune câ era frate vitreg cu Antiohie aga. V. şi doc. cit. din 1654 nov. 15 (BCS. XXXIX/2). *) G. Ghibănescu, Spiţa familiei Costachi după acte fi documente („I. Neculce". 1924, p. 207 — 225) susţine c& Apostol Costachi, tatâl lui Gavril, = Călina, fiica lui Cîrstea
 382
 Moldova
       Ghenovici m. vor. şi cu Tofana, cu care a avut pe Antiohie, Todosica Jora şi Gavril. a) Costin, p. 183. Tot M. Costin afirmi (p. 189) că la 1659 era m. jit., fapt neconfirmat de doc. 4) Ispisoace, III/2, p. 88 — 90. 6) Kogălniceanu, II, p. 14-15. •) Ibid., p. 20. 7) Ibid., p. 28, III, p. 21, Neculce, p. 75. La 1684 ian. 1 a semnat şi el scrisoarea boierilor moldoveni către ţarul Rusiei, prin care se cerea sprijin în lupta împotriva turcilor şi domn pe Ştefan Petriceicu (AARMSI, 1912, p. 133). 8) Neculce, p. 87, 88. •) Kogălniceanu, II, p. 85. 10) Neculce, p. 94. u) La 1688 iun. 25 era mort (Acad., cond. Zorleni, nr. 97). 12) Neculce, p. 100. ia) BOR, XIII. 1890 p. 622 — 623. tn testamentul său spune „avui coconj cu trei femei" („I., Neculce", 1924, p. 217). “) St. doc., XVI, p. 131. 16) Doc. bîrl., II, p. 10
       — 11 şi 170. Despre fam. Costachi v. şi C. Bobulescu, Din viafa mitropolitului Veniamin Costachi. Neamul, copilăria, tinereţea fi episcopatul, Chişinău, 1933, unde se dau date despre fiecare membru al fam. şi îndeosebi despre Gavriliţă şi urmaşii săi.1#) Ibid., p. 29.17) „I. Neculce", 1924, p. 220 — 222.
COSTACHI ANTIOHIE, fiul lui Costachi slug. şi al Tofanei1; frate cu Gavril C. m. vor.; = Alexandra, fiica lui Grigore Ureche m. vor. (care a devenit apoi soţia lui Chiriac Sturza). V. şi Gavril C. Fără titlu 1646 sept. 25—1648 iun. 23; agă 1654 nov. 15—1657 ian. 22. -f fără urmaşi2.
      !) RIR, 1941-1942, p. 417, Ispisoace, 11/2, p. 138, doc. 1646 sept. 25, 1654 nov. 15 etc. (Acad., CDLXXIX/56, BCS, XXXIX/2). *) „I. Neculce",
      1924, p. 306.
COSTACHI VASILE, fiul cel mai mare al lui Gavril C. m. vor.1; = Catrina, fiica lui Iordache Toderaşco Cantacuzino m. vist. 2; cumnat cu Ilie, Iordache (II) şi Vasile Cantacuzino.
Com. 1680 oct. 13—1682 oct. 25; com. II 1683 oct. 1; m. pah.
1685   aug. 25—1686 iun. 9 (în timp ce tatăl său era m. vor.); m. vor. ţ. jos (după moartea tatălui său)3 1688 febr. 4—1691 mart. 6. închis de Constantin Cantemir (1691) sub acuzaţia de participare la complotul organizat de fraţii Costin 4. Caimacam după moartea lui Constantin Cantemir (1693) 6. M. vor. ţ. jos 1693 apr. —1700 sept. 14. Răsplătit pentru slujbă credincioasă de Antioh Cantemir8. A pribegit în Ţ. Rom. în timpul domniei a doua a lui Constantin Duca, împreună cu Lupu Bogdan7. + în pribegie la 17038. A jucat un rol de seamă în istoria Mold. de la sfîrşitul sec. XVII—începutul sec. XVIII, fiind Ursul din Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir.
Copii: Gavril m. slug., Toader post.9, Safta10 şi Maria = T. Sturza n.
       x) Doc. btrl., IV, p. 137. M. Costin. Opere, ed. V. A. Urechia, II, p. 531-BOR. XIII, 1890, p. 622 - 623. *) Surete. V, p. 206, 5/. doc., VII, p. 177. 362. *) Kogălniceanu, II, p. 235. 4) Neculce, p. 111 şi Kogălniceanu, II.
 Secolul XVII
  38 3
       p. 241—242. In Viaţa lui C. Cantemir, p. 75—78. 94 — 95, se povesteşte cum Vasile C. a încercat să atragă de partea adversarilor domnului şi pe Ştefan Cerchez m. com. şi cum Constantin Cantemir l-a iertat pentru „prietenia cea bună" ce i-o purta lui Gavril Costachi. 6) „Ion Neculce",
       1925, p. 174. e) Doc. bîrl., II, p. 9. 7) Ispisoace. III, p. 28-29. 113. în Condica vistieriei lui Costantin Brîncoveanu, p. 661, sînt trecuţi 500 de lei daţi de domn lui Vasile vor. şi Lupu hat. la 1702. ®) Kogălniceanu,
       II,  p. 49, Neculce, p. 163, Cronica Ghiculestilor, p. 11 — 13. ®) Doc. bîrl.,
       III, p. 9, St. doc., XVI, p. 133-134, Ispisoace, IV/2, p. 19, 34-35. 10) St. doc., VII, p. 362. u) BCI, IV, p. 176, Ispisoace, IV/2, p. 18. Neculce (p. 184) indică şi Constantin m. com. (fiu sau frate?).
COSTACHI LUPU, fiul lui Gavril C. m. vor.1; = Ruxandra, fiica lui Ionaşco Balş m. vor.2.
Slug. II 1688 iun. 25; f. slug. 1689 apr. 7; m. med. 1689 mai 2—1691 oct. 25. Părtaş la complotul fraţilor Costin împotriva lui Constantin Cantemir, se refugiază la Constantin Brîncoveanu, care îl foloseşte la Poartă cu pîri contra lui Constantin Cantemir; domnul Moldovei reuşeşte să îl aducă în fiare în ţară3. M. vist. 1693 apr.—nov. Scos din slujbă de Constantin Duca, „cu mare bănat"4; f. m. vist. 1693 dec. 8—1700 aug. 28; m. spăt. 1701 mart. 19—1703; hat. 1703 sept.—1705 mart.; m. vor. ţ. sus 1705 mart.—1709 apr. 28. Fuge în Polonia la mazilirea lui Mihail Racoviţă (oct. 1709)6; f. m. vor. 1710; m. vor. ţ. jos 1710 dec.—1711 iul. Trimis de Dimitrie Cantemir la Tighina să pîrască paşei de acolo pe Nicolae Mavrocordat6. în timpul războiului ruso-turc din 1711 a avut o atitudine duplicitară: fiind dator lui Dimitrie Cantemir cu 3 000 de galbeni din gorş-tină, s-a retras la m-rea Bursuci7, de unde ponegrea pe Dimitrie Cantemir la generalul rus Şeremetiev, pe care-1 asigura că-i dă veşti de la turci „de-şi făcea obraz", iar „cu alt obraz" scria turcilor că le este credincios, că ruşii sînt puţini, îndemnînd pe vizir să treacă Dunărea; tot el a oprit şi corespondenţa lui Toma Cantacuzino spăt. către ruşi şi a predat-o turcilor 8. Dimitrie Cantemir şi Şeremetiev au încercat să-l prindă, trimiţînd o ceată de ostaşi la Bursuci, dar el a scăpat, prefăcîndu-se bolnav9. După retragerea lui Dimitrie Cantemir în Rusia, a fost chemat de vizir, căruia i-a arătat că Poarta e vinovată pentru că numeşte domni fără ştirea boierilor10. Numit caimacam11, a săvîrşit numeroase abuzuri, pentru care a fost închis de vizir la Varna12; eliberat din închisoare prin intervenţia hanului, a fost făcut m. vor. de Nicolae Mavrocordat13, care i-a acordat şi despăgubiri pentru închisoare. La mazilirea domnului, Lupu i-a adresat „voroave proaste". M. vor. ţ. jos 1715—1716. Pîrît vizirului de Nicolae Mavrocordat că este „hain, agiuns cu mus-
 364
Moldova
călii", a fost luat de un capugibaşa în fiare şi i s-a tăiat capul, trupul său mîncîndu-1 păsările14. El este Bursucul din Istoria ieroglifică (numit astfel după numele m-rii Bursuci, ctitoria fam.).
Copii: Iordache, m. căp. de Codru, m. cluc., m. stol., ucis de Grigore Ghica al II-lea, = fiica lui D. Racoviţă hat.15; Ion şi Scarlatache m. com. şi m. ban = Maria, fiica lui Ştefan Ruset m. vor.16, cu care a avut mulţi urmaşi.
       i) Surete, V. p. 109. Kogălniceanu, II. p. 313, III, p. 88. *) „I. Neculce”, 1924, p. 220, C. Bobulescu, Veniamin Costachi, p. 19. s) D. Cantemir, Viafa lui C. Cantemir, p. 97 — 98, Kogălniceanu, III, p. 88, Neculce, p. 111. *) Ibid., p. 119. ®) Kogălniceanu, II, p. 70, Cronica Ghiculeştilor, p. 49. In Kogălniceanu, II, p. 85, se află ştirea despre pribegia lui în Trans. In vremea domniei lui Nicolae Mavrocordat (1710). •) Kogălniceanu, II, p. 92. i) Ibid., p. 313. *) Neculce, p. 223-224, 233, Kogălniceanu, II. p. 313, III, p. 48. Ca duşman al lui Dimitrie Cantemir — ca şi Constantin Brlncoveanu şi familia sa — Lupu Costachi a fost tn relaţii bune cu Constantin Cantacuzino stolnicul, de la care a primit o Evanghelie la 1694 mai 24 („Documente răzeşeşti", 1932, p. 13). •) Kogălniceanu, loc. cit. V. şi D. Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor ţi Brîncovenilor, Buc., 1878, p. 16—17, unde Lupu este acuzat de trădare. 10) într-un interesant doc. din 1712 aug. 1, dat de toţi marii boieri ai ţării, se evocă pe larg faptele lui Lupu vor., care, după „hainirea" lui Dimitrie Cantemir, „au fost căzut dmnealui la mare primejdie de cap" şi că numai el din toţi boierii a avut curajul să se ducă „cu capul a mină" la vizir, ruglndu-1 să înceteze prada ţării şi să elibereze robii; „după multă mustrare", a fost numit caimacam, apoi a fost „şi la închisoare la Vama, de au şedzut multă vreme". Ca răsplată pentru suferinţa sa, primeşte un sat şi jumătate, foste ale boierilor fugiţi în Rusia (BCI, IV, p. 42—43). într-un alt doc., Insă, se susţine că Lupu vor. avea obiceiul de umbla „cu gîlcevi şi cu năpăşti asupra domnilor şi cu apucături, cu stingeri de case boiereşti, la o vreme pe unii, la altă vreme pe alţii... ca să înghită moşiile lor" şi că fusese închis „pentru neso-coteala şi lăcomia lui", pentru abuzurile ce făcuse tn calitate de caimacam (ibid., p. 55-56). u) Kogălniceanu, II, p. 105, 112-115. 1S) Ibid., III, p. 50. “) Neculce, p. 272.14) Neculce, p. 283.1#) Gen. Cant., p. 346, Kogălniceanu, II, p. 105, 369, III, p. 157. BCI, IV. p. 47, G. Ghibănescu, Fam. Rtţcanu, p. 132.u) Neculce, p. 359. Despre Lupu C. şi fiii săi v. şi Bobulescu. op. cit., p. 19-29 şi „I. Neculce", 1924. p. 221.
COSTACHI SOLOMON, fiul lui Gavril C. m. vor.; = Catrina (Catinca), fiica lui Gheorghe Ursachi m. vist.1.
Vătaf de aprozi 1683; şet. 1684 ian. 25—1691 sept. 9; închis de Constantin Cantemir pentru participare la complotul fraţilor Costin2; f. vătaf de aprozi 1692 apr. 25—1693 mai 25; post. II
1693   dec. 8—1695 iul. 11; m. şet. 1695 sept. 15—ante 1696 mai 11; f. m. şet. 1696 mai 11—1704 aug. 28; m. cluc. 1708
 Secolul XVII
 385
nov. 18—dec. 12; cluc. (fost?) 1709 oct. 10; tn. vor. 1711. Ucis de tătari (1711)*.
Copii: Constantin m. stol., hat., Gavriliţă şi o fiică = Vasile Sturza 4.
      *) Doc. bucovinene, III, p. 93, „M. Costin", 1914, p. 19 şi Bulat, Doc m-rii Vdratec, p. 31 şi 36. *) Neculce, p. 111. *) Bobulescu, V. Costachi p. 16. «) „I. Neculce", 1924, p. 220.
COSTE, v. Băcioc Coste, Moţoc Coste.
COSTEANU GHEORGHE (din Costeni, Arapu)1 = Nastasia2 Fără titlu 1625 dec. 22; vor. 1626 mai 17; pire. N. 1627 mart.
1—1628 apr. 20; m. slug. 1628 nov. 12—1629 nov. 26; pîrc. N.. 1631 ian. 7; slug. (şi f.) 1634 apr. 25—iul. 17; m. slug. 1638 mart. 22; i. m. slug. 1640 dec. 20. + ante 1641 aug. 1s. Ctitorul bis. din Costeni. Fiul său (?) Ilie Arapu vor. de poartă. Fam. Arapu este citată de Dimitrie Cantemir între familiile nobile ale Mold.4.
      i) Doc. 1626 mai 17 şi 1627 dec. 9 (ASB, Bisericani, 11/14 şi Acad., Peceţi, 414). •) Ispisoace, 1/2, p. 188. ») Acad., DLXX/1 bis. «) Descriptio Moldaviae, p. 115.
COSTIN (Constantin) IANCUl, origine necunoscută lbis = Safta, fiica lui Ionaşco Coarteş com., nepoata lui Miron Barnovschi voievod care l-a făcut dregător2.
Post. II (Ţ. Rom.) 1622 ian. 8—1623 sept. 23; merge în Mold. cu Radu Mihnea; post. (II) 1625 apr. 22—1626, cînd însoţeşte trupul domnului mort, de la Hîrlău la Bucureşti; m. post. 1627 dec. 9—1630 aug. 9; 1631 ian. 7—nov. 30 (deşi nu ştia să scrie); solul lui Miron Barnovschi în Polonia (1627); merge la Poartă cu un grup de boieri să protesteze contra numirii ca domn a lui Alexandru Iliaş3; după venirea acestuia pe tron, a stat mazil la ţară4. în 1633 a însoţit pe Miron Barnovschi la Poartă, în speranţa că acesta va fi numit din nou domn; aici a fost închis, dîndu-i-se drumul ca să îngroape trupul domnului ucis de turci 6. A fost lăsat ispravnic (executor testamentar) de domn pentru averea rămasă de pe urma sa®. Hat. 1633 dec. 15—1634 mart. 15; pleacă cu Moise Movilă în Polonia7, fiind în relaţii proaste cu Vasile Lupu, de la care „multă urgie au petrecut"8. Rămîne în Polonia pînă la moarte (1650), căpătînd titlul de nobil polon pentru el şi trei fii ai săi9.
Copii: Alexandru, Miron, Potomir, Iancu, Vasilache □ bis. Brănişteni, 1685, Velicico, Marghita, Sîrbca = Neniul pîrc. H.»
 386
Tudosica = Gavril Costachi m. vor., Elena, Velica = Mihu Dedulescu spăt. din Ţ. Rom.10. Un frate al lui Costin hat. s-a numit Dumitru post. şi căm.; el a avut o fiică Grăjdana = Cocială şi doi fii: Gheorghiţă stol. şi Ioniţă Tălăbescu log. II (1691)».
       1) Aşa i se spune în actele prin care dieta polonă ii acordă indigenatul şi titlul de nobil polon lui şi celor trei fii mai mari ai săi: Alexandru, Miron şi Potomir „avînd în vedere însemnatele servicii aduse regelui şi republicii în diverse expediţii"..., „în special cu ocazia năvălirii lui Abaza paşa" din 1633 (P. P. Panaitescu, Influenţa poloni în opera şi personalitatea cronicarilor Grigore Ureche şi Miron Costin, Buc., 1925, p. 107). 1Ws) După părerea lui Dimitrie Cantemir, părinţii lui Miron Costin erau sîrbi de origine (Viafa lui C. Cantemir, p. 42). *) „M. Costin", 1915, p. 50 — 51, Sever Zotta, Ştiri despre Costineşti (RI, XI, 1925, p. 73 — 78) şi testamentul lui Miron Bamovschi la D. Stănescu, Viafa religioasi la români. Buc.. 1906, p. 131. V. A. Urechia îl consideră cumnat cu Toma Cantacuzino (M. Costin, Opere complete, I, p. 287). *) Costin, p. 92. 4) Ibid., p. 96, 98. ®) Ibid., p. 104. •) V. testamentul cit. mai sus. 7) Costin, p. 108. ®) Ibid., p. 157. •) Ibid., p. 6 — 7 (introd. lui P. P. Panaitescu). V. şi nota 1.
       10) Doc.: 1655 nov. 7,       1662 nov. 29, 1666 dec. 22 (ASB. Mitr.
       Ţ. Rom., LXXXVIII/10, 21, Nicoriţa, IX/11); v. şi Sever Zotta, O sori necunoscuţi a lui Miron Costin (RI, XII, 1926, p. 104—106) şi M. Costin, Opere complete, ed. V. A. Urechia, I, p. 97. Tntr-un doc. din 1663 mart. 13. se spune că, după moartea lui Costin hat., copiii săi au rămas în Polonia şi că Iordache Cantacuzino şi-a făcut „pomană şi milă de ei", i-a „scos din ţară streină şi i-a strînsu la dumnealui şi i-au crescut împreună cu fiii dumisali, fiindu-le ca un părinte. Şi fetele le-au măritat şi le-au înzestrat şi au făcut multă cheltuială cu dînsele" („Studii şi cerc. ştiinţifice". Iaşi, istorie. 1956, p. 187 — 189). u) S. Zotta, Dumitru postelnicul, fratele lui Costin hatmanul şi descendenţii lui (RI, XI, 1925, p. 260 — 268) şi „Arh. gen.", II, 1913, p. 66. De el este vorba probabil într-o scrisoare a lui Ion Movilă (devenit apoi socrul lui Miron Costin), în care se spune că, la c. 1635. fratele mai mic al hatmanului Costin se afla în Ţ. Rom., de unde urma să vină cu 3 000 de ostaşi de la Matei Basarab să-l ajute pe
       I. Movilă să ocupe tronul Mold. (Veress, IX, p. 357).
COSTIN ALEXANDRU, fiul lui Costin hat.1; fratele mai mare al lui Miron şi Velicico C.; = Safta, fiica lui Mierăuţă m. slug.2. St. Putna 1651 iul. 11; trimis de Vasile Lupu să aducă înapoi pe Gheorghe Ştefan m. log., răzvrătit contra domnului (1653) ; fuge cînd dă de străjile ungureşti venite în sprijinul lui Gheorghe Ştefan; a stat apoi un an în obezi la Făgăraş din pricina atacului şavgăilor de la ocne asupra oştilor maghiare3; pîrc. R. 1655 dec. 8; vor. de poartă 1656 mai 30—1658 mai 5; m. pit. 1659 dec. 9; f. m. pit. (şi pit.) 1660 mart. 23—1661 iun. 8. Trimis la Poartă să anunţe moartea lui Ştefăniţă Lupu4. M. post.
 Secolul XVII
 387
1662   ian. 3—mart. 12. -f ante 16746 (mai probabil în vremea domniei lui Eustratie Dabija).
      *) într-un doc. publicat de A. Sava (Doc. putnene, I, p. 54 — 55), se spune că „moşul" lui Alex. Costin a fost Drăguţul vor. din Cîmpurile-Putna. >) „Orizonturi" - Galaţi, 1940, p. 166-167. 3) Costin, p. 138-139, 148. *) Ibid., p. 201. *) Doc. 1674 mai 31 (Acad., LXJ/97).
COSTIN MIRON, fiul lui Costin hat.1; = Elena, fiica lui Ion Movilă şi nepoata lui Simion Movilă voievod2; soţia sa i-a adus zestre averea rămasă de la Isac Balica hat. 3; cumnat cu Gavril Costachi m. vor.
La vîrsta de doi ani a plecat cu tatăl său în Polonia (1634), căpătînd indigenat polon; face studiile la colegiul iezuit din Bar4. La 1651, ca nobil polon, ia parte la lupta de la Berestecico împotriva cazacilor şi tătarilor6. Se întoarce în ţară în 1652— 1653, cînd se afla „pururea" în casa lui Iordache Cantacuzino m. vist.6. Ia parte la asediul Sucevei în 1653, fiind folosit ca interpret de Gheorghe Ştefan7. Slug. 1654 mai 3; fără titlu (Mironaş) 1654 iul. 3. A participat la reprimarea răscoalei slujitorilor din Ţ. Rom. (vara 1655) în oastea lui Gheorghe Ştefan8. Trimis de domnul Mold. la Constantin Şerban (1657) —cu care era cumnat — pentru a stabili o atitudine comună faţă de turci9; f. slug. 1658 febr. 15; pîrc. H. 1658 mart. 15 10; slug. 1658 mai 25. în relaţii bune cu Gheorghe Ştefan — cu care era puţin rudă — de la care „multă milă" a avut11; soţia domnului i-a botezat o fiică12. Ia parte la luptele duse de contingentul moldovean, alături de turci, contra lui Gheorghe Râkoczi al II-lea în Trans. (1659— 1660) 13; pîrc. H. 1659 iul. 21; f. pîrc. H. 1660 ian. 20—sept. 16; pire. H. 1660 nov. 24—1664 febr. 12. Solul lui Eustratie Dabija la regele polon Ioan Cazimir (1661)14. Participă în oastea moldovenească la războiul austro-turc din 1663 la Neuhăusel, cu care prilej trece prin Ţ. Rom.15. M. com. 1664 apr. 20—1665 sept. 8; m. pah. 1665 sept. 18—1666 mart. 26; m. vor. ţ. sus
1666  aug. 20—1667 mart. 2. în relaţii bune cu Iliaş Alexandru, care-i botează un fiu16; m. vor. ţ. jos 1667 mart. 12—1671 iun. 29. în 1672, cînd merge la Cameniţa, arată vizirului că moldovenii nu vor ca turcii să se „lăţească peste ţara noastră" şi obţine astfel de la vizir ca trupele turceşti să nu ierneze în ţară 17. Refuză să plece cu Ştefan Petriceicu în Polonia (nov. 1673) 18. M. vor. ţ. jos 1674 ian. 19—1675 iul. 9. în această calitate, este trimis în Polonia la Ioan Sobieski (mart. 1674) pentru „tractate de pace" şi la Constantinopol19. M. log. 1676 mai 9—
 388
1677 iun. 4; i. m. log. 1678 febr. 4. împreună cu mai mulţi boieri, pîrăşte pe Antonie vodă Ruset la turci, fiind partizanul lui Gheorghe Duca, cu care s-a înrudit20. M. log. 1678 apr.— 1683 febr. 10. în această calitate, a întreţinut corespondenţă cu regele Ioan Sobieski, căruia îi cerea să înceapă războiul cu turcii21. Merge la asediul Vienei cu Gheorghe Duca (1683). întors în ţară, a fost luat de oştile polone împreună cu domnul de la Domneşti (dec. 1683) 22 şi dus în Polonia, unde a fost bine primit de Ioan Sobieski, căruia îi dedică Poema polonă. în sept. 1685 a fost chemat în ţară de noul domn Constantin Cantemir; întorcîndu-se în dec. 168523, domnul „i-a boierit" fiii24, dar pe el l-a ţinut mai departe fără dregătorie, datorită legăturilor sale cu polonii; f. m. log. 1686 febr. 15—1688 mai 11; f. m. log. st. P. 1688 dec. 3—1691 aug. 24, pus de Constantin Cantemir ca săstîrpească hoţii ce se înmulţiseră26 şi ca să fie mai departe de Polonia. Continuînd corespondenţa cu conducătorii Poloniei, cerea lui Constantin Cantemir să rărească „orînduelile" (dările); s-a opus încheierii tratatului cu Imperiul habsburgic din 1690, cînd se spune că ar fi fost ameninţat cu moartea de Constantin Cantemir26, din porunca căruia a fost ucis la Roman (dec. 1691) sub acuzaţia de trădare, fără a fi judecat 27. A murit cu „datorii neplătite", pe care nici fiul său, Nicolae, nu le-a putut achita. A fost ctitorul schitului Drăguşan.
Copii: Nicolae m. log.; Pătraşco m. căm. (1688—1690) şi log.
III  (1695). + Ţ. Rom.28; Ion hat.; Safta = Pătraşco Zosin (Başotă) m. stol.; Tudosca = Grigore Zmucilă, fiul lui Savin Zmucilă m. ban; Ileana; Teodosie; Ioana; Maria = Ilie Cantacuzino m. vist. şi Ana29.
        *) Uricarul, II, p. 51, V, p. 224. *) Sever Zotta, Ştiri despre Costineşti (RI. XI, 1925, p. 73 — 78). Despre Miron Costin şi fam. sa v. Opere complete, ed. V. A. Urechia, 2 voi. (Îndeosebi I, p. 67 — 196), unde se reproduc numeroase doc. şi Opere, ed. P. P. Panaitescu, p. 6 şi urm. *) Despre averea rămasă de la Isac Balica v. St. doc., IV. p. 270, 272-273, 343 şi doc. din 1660 apr. 15 şi 1664 iul. 2 (Actele Panopol — cit. de P. P. Panaitescu — şi ASB, ms. 629, f. 358). La 1659 mart. 5, Miron Costin se judeca cu fiii lui Constantin Stîrcea pîrc. pentru un sat, pe care-1 ţinea în virtutea faptului că i se „cădea" satul respcctiv „căci iaste el rudă mai aproape despre Movileşti şi despre Prăjeşti" şi că „s-au dat şi alte sate a Movileştilor, ce au fost răşchirate pre la alte săminţii a Prăjeştilor, toate pre mîna lui, că iaste săminţie mai aproape" („Studii şi cerc. ştiinţifice" — Iaşi, istorie, 1956, p. 183). 4) Panaitescu, Influenţa polonă..., p. 108 şi urm., Costin, p. 126, 166. s) Ibid., p. 134. •) Ibid., p. 140.7) Ibid., p. 159. 8) Ibid., p. 172. •) Ibid., p. 179. 10) N. Iorga, Un act de la Miron Costin ca pîrcălab de Hotin (St. doc., XXII, p. 353-354). “) Costin. p. 157. “) Doc. 1678
 Secolul XVII
 3S9
       ian. 4 (Acad., LVIII/83), publicat în St. doc., TY, p. CCXCI, tn care doamna Safta di „finei mele Maria, cucoana dumisale lui Miron Costin log.", nişte vii. **) Costin, p. 184. 14) P. P. Panaitescu, Ştiri noi despre Miron Costin, tn voi. Omagiu lui I. Bianu, Buc., 1927, p. 277 — 280. u) Costin, p. 257, unde spune că a văzut podul lui Traian de la T. Severin „dnd am mers cu Dabija vodă cu oştile la Uivar". w) Costin, p. 8. 17) Neculce, ed. 1956, p. 134-135. “) Ibid., p. 140. *•) Kogălniceanu. II, p. 13, BCI, II. p. 225-226, Monumenta Comitialia, XV, p. 365 — 367, Panaitescu, Influenţa polonă.... p. 112 şi urm. şi Costin, p. 9. *) Neculce, p. 66. ,l) Costin, p. 11. **) Neculce, p. 83, St. doc., V, p. 132. Tn „Arh. gen.", II, 1913, p. 116. se spune că „a fost lipsit den ţeară odată cu primejdia răposatului Ducăi vodă, ce i s-au prilejit la Domneşti". **) Czeslaw Chowaniec, Miron Costin en Pologne, în închinare lui K. Iorga, Cluj. 1931, p. 113 — 124. Despre aceste împrejurări v. şi D. Cantemir. Viafa lui C. Cantemir, p. 42 — 44.
       u)  Neculce, p. 94. Kogălniceanu, IT. p. 36-37, III, p. 87 şi „Arh. gen.", II, 1913, p. 116. *•) Relaţia lui Avril, tn „Arh. ist.", voi. I, partea
       Il-a, 1865, p. 15. Cu toate acestea, în anul 1690, într-un hrisov acordat fostului m. log. M. Costin, Constantin vodă Cantemir recunoaşte că acesta l-a slujit drept şi credincios, ceea ce arată că, la această dată, raporturile lor erau bune (Şerban Cioculescu, Constantin Cantemir ţi Miron Costin. in „România literară", 8 ian. 1970. p. 4). *7) Kogălniceanu. II. p. 38 — 39. Neculce, p. 185, D. Cantemir, Viafa lui Constantin Cantemir. ed. N. Iorga, p. 86, 94 şi urm., I. Tanoviceanu, Marele spătar Ilie Ţifescu şi omorîrea lui Miron şi Velicico Costin, Buc., 1910 (extras din AARMSI, s. II, t. XXXII, Buc., 1910-1911, p. 807 - 844+1 pl.) şi D. Găzdaru.O relafiune italiană contemporană despre sftrşitul lui Velicico şi Miron Costin (CI, 1929 — 1931, p. 375 — 376). *•) St. doc., V, p. 405. In Condica vistieriei lui Constantin Brlncoveanu, p. 215, sînt trecuţi — sub anul 1696 — 594 1/2 taleri costul darurilor la nunta lui Pătraşco log. moldovean. *•) Doc. 1678 iun. 4 (Acad., LVIII/83), Sever Zotta. O colecţie veche de spiţe de neam. IV. Descendenţa fiicelor lui Miron Costin (RI. XIV, 1928, p. 155-156), Dan D..Suceviţa, p. 173 (pomelnicul fam.), M. Costin, Opere complete, ed. V. A. Urechia, Doc. bucovinene, III, p. 117, St. doc., VII, p. 215.
COSTIN VELICICO, fiul lui Costin hat.; frate cu Miron C.; = Catrina, fiica lui Toma Cantacuzino m. vor., □ 1685 m-rea Golia1 şi cu Aniţa, fiica lui Toader Palade m. vist.2; cumnat cu Ion Racoviţă m. vor3, cu Gavril Costachi m. vor. şi cu Ion Palade m. spăt.
Post. 1665 apr. 15—1668 febr. 19; f. post. 1668 iun. 30; spăt. II 1669 mart. 12—1674 febr. 24. în această calitate, a participat, alături de hat. Al. Buhuş, la luptele contra oastei ce susţinea ca domn pe Ştefan Petriceicu 4. M. com. 1674 sept., 1676febr. 25—ante 1677 mart.; i. m. com. 1677 mart.—1680 ian. 9; în această calitate a fost vor. de Cîmpulung *; m. com. 1680 mai 15—1682 mart. 9; m. spăt. 1685 febr. 1—mai 24; hat. 1685 iun.—1689 aug. 22. Din porunca lui Constantin Cantemir, a scris fratelui său Miron, pribeag în Polonia, cerîndu-i să se întoarcă în ţară. Deşi era „un om de fire şi de treabă la toate
 390
Moldova
socotelile şi îndrăzneţ, nu avea noroc" în luptele date cu pod-ghiazurile polone intrate în Mold. ®. M. vor. ţ. sus 1689 sept.— 1691 aug. 24. Om „simeţ", Velicico l-a înfruntat pe Constantin Cantemir, afirmînd că „omul care nu ştie carte este un dobitoc" (aluzie la neştiinţa de carte a lui Constantin Cantemir). La nunta de la Băcani a lui Ion Palade ar fi vorbit cu mai mulţi boieri să fugă în Ţ. Rom., unde conjuraţii doreau să îl aleagă domn, fiind însă trădaţi de Ilie Ţifescu-Frige Vacă 7. La îndemnul partidei lui Iordache Ruset, a fost ucis împreună cu fratele său, Miron, din porunca lui Constantin Cantemir (dec. 1691), sub acuzaţia de trădare 8. A murit dator 9. După uciderea sa, Constantin Cantemir l-a acuzat că a luat mită de la un boier (Antiohie Jora) şi că a afirmat faţă de acesta că îi face nedreptate din porunca domnului10.
       *) St. doc., XV, p. 166 şi M. Costin, Opere, ed. V. A. Urechia, I, p. 105. *) Doc. bîrl., III, p. 70 — 71, D. Cantemir, Viata lui C. Cantemir, p. 86 şi St. doc., XVI, p. 204 doc. 1704) ») Doc. 1667 mart. 9, 1668 iun. 15 (Muzeul Porţile de Fier). V. şi „Arhiva", II, 1890—1891, p. 189 si Isbisoace, III/2, p. 73-77. 4) Kogălniceanu, II, p. 12. s) Doc. Bistrita, II, p. 27. *) Neculce, p. 95. 7) Ibid., p. 109 - 110. «) Kogălniceanu, II, p. 38-39.
       9) Iulian Marinescu, Două documente relative la Velicico Costin (BCI, VIII,
       1929,  p. 52 — 54). V. şi D. Cantemir, Viaţa lui C. Cantemir, p. 97, unde se vorbeşte de datorii „de mulţi şi grei bani". 10) „Arhiva", VI, 1895, p. 100—103 (doc. 1692 aug. 30). V. şi doc. din 1692 mai 1, prin care Constantin Cantemir fi dă lui Iordache Ruset un sat al lui Velicico, pe motiv că acesta îi rămăsese dator cu o sumă de bani (ASB, Doc., mold., VIII/l). După cum rezultă dintr-o mărturie dată de marii boieri moldoveni la 1692 apr. 15, Iordache Ruset îl împrumutase pe Velicico cu 275 lei „bani din banii domneşti din visterie" ; Ruset „văzînd atîtia datorii stîndu asupra casăi vornicului Velicico" şi „neavînd de unde să lua acei bani de la casa vornicului Velicico", a primit în schimbul banilor un sat al fostului vornic („Studii şi cerc. ştiinţifice" — Iaşi, istorie, 1956, p. 189 — 190). Despre împrejurările uciderii sale şi motivele ei v. D. Cantemir, Viaţa lui C. Cantemir, p. 62 — 63 (despre tentativa lui Velicico de a ucide pe domn), 86 şi urm., unde fiul domnului aruncă asupra lui Velicico şi fratelui său, Miron Costin, vina grea că au vrut să-i suprime tatăl (aceasta ca justificare a uciderii lor).
COSTIN IANCU, fiul lui Costin hat. 1; frate cu Miron şi Velicico
C.    Fără titlu 1660 oct. 28; pîrc. H. 1663 sept. 20; f. pîrc. H.
1670  iun. 11 — 1671 mai 20. + în 1672 2. Ctitorul unei m-ri din Hotin 3.
       *) Doc. 1660 oct. 28 (ASB, AN, XCI/32). *) V. testamentul sin din acest an la L. T. Boga, Doc. bas., III, p. 5 — 6. ®) C. Turcu, M-rea lui Iancu Costin..., P. Neamţ, 1941, 14 p.
 Secolul XVII
 391
COSTIN NICOLAE, fiul lui Miron C. m. log. 1; = Ileana, fiica lui Gheorghe Duca voievod; cumnat cu Constantin Duca 2, care-1 face dregător.
Şi-a făcut studiile la şcoala iezuită din Iaşi şi le-a continuat în Polonia, unde a fugit cu tatăl său (1684). Log. III 1688,
1689  iun. 1 — 1690 ian. 15 3. închis de Constantin Cantemir după uciderea tatălui său (1691). Hat. 1693 dec. 8 — 1695 sept. 15; fuge în Ţ. Rom. la venirea ca domn a lui Antioh Cantemir (dec. 1695) 4. Revine cu Constantin Duca; hat. 1700 sept. 15 —
1703  mai 22; f. hat 1704 aug. 7 — sept. 12; fuge din nou în Ţ. Rom. cînd vine domn Antioh Cantemir 5; m. vor. ţ. sus 1705 febr. — 1707 nov. ; i. m. vor. 1708 febr. 2; m. vor. ţ. jos 1710 ian.—dec.; m. log. 1710 dec. — 1712 aug. 1. Nu a avut copii. + sept. 1712 dator6; □ m-rea Bamovschi — Iaşi 7. A fost un cronicar talentat, urmîndu-1 pe tatăl său.
       J) St. doc., V, p. 52, M. Costin, Opere, ed. V. A. Urechia, I, p. 175, 223.
       *) Neculce p. 119. V. şi doc. din 1714 mart. 1 (ASB, Mitr. Mold., CL/3). La 1699 N. Costin îi spune cumnat lui T. Palade vist. (St. doc., VII, p. 301 — 302). *) Dimitrie Cantemir afirmi că tatăl său l-a făcut iog. de taină la 1686 (Viaţa, p. 44). 4) Neculce, p. 129, 149, Cronica Ghiculeştilor, p. 5. •) Kogălniceanu, III, p. 91. El mai fusese în Ţ. Rom. şi în 1701, ca sol la curtea lui Constantin Brîncoveanu (Condica vistieriei, p. 633). 6) St. doc., V, p. 132, M. Costin, Opere, ed. V. A. Urechia, I, p. 173 — 177. 7) Inscripţii, I, p. 13, St. doc., XV, p. 137. V. şi E<rbiceanu> C., Familia lui Neculai Costin („Rev. teologică", 7 dec. 1886, p. 261). Asupra sa vom reveni la bibliografia istoriei medievale româneşti.
COSTIN ION (IANCU), fiul lui Miron C. m. log. K Fără titlu
1677    febr. 16; m. arm. 1679 aug. 8; post. II 1682 oct. 1 —25. în această calitate rămîne la Iaşi de strajă cînd vin oştile lui Ştefan Petriceicu din Polonia2; post. 1686 ian. 22; m. arm. 1688; serd. 1689 iun. 10 — 1690 ian. 15; f. serd. 1691 ian. 26. Arestat de Constantin Cantemir în 1691 cînd este ucis Miron C. 3. Trimis de Constantin Duca în Polonia să aducă rămăşiţele pă-mînteşti ale lui Gheorghe Duca 4. Fuge în Ţ. Rom. cu fratele său Nicolae (1695) •; f. serd. 1699 iun. 22; hat. (?)
Copii: Nicolae jit. = Nastasia, fiica lui Iordache Ruset m. vor.; Ilinca = Miron Cuzea log. •; fiică = Moise Cucoranu m. pit.7.
        *) Surete, VIII, p. 3, XIII, p. 13. *) Kogălniceanu, II, p. 27. *) D. Can. temir, Viaţa lui C. Cantemir, p. 97. 4) Kogălniceanu, II, p. 40. *) Doc-bucovinene, III, p. 117. •) Surete, XIII, p. 26. 7) Ibid., p. 30 şi Doc. agrare, II. p. 175.
 392
Moldova
CRUPENSCHI ANDRONACHI = Maria, fiica lui Dumitru stol. K M. uşar 1662 apr. 21 — 1663 mart. 22; f. uşar 1678 ian. 30. Copii: Aniţa = Aslan vameş şi negustor; Alexandru m. jit. (1693 —1695, 1697—1700); Axinia; Timuş şi Vasile.
      *) Surete, V, p. 71. I. Tanoviceanu, Apucături vechi, p. 43 şi ASB, ms. 628, f. 509 v. Despre fam. Crupenschi v. şi C. Andreescu, Moşia Teşeşti din tinutul Bacău (1712—1803) („Arhiva rom"., IX, 1944, partea a Il-a, p. 373—389).
CUJBĂ IONAŞCO, fiul lui Dumitraşco C. şi al Agathei, fiica lui Manule 1; = Stana, nepoata lui Nicoară Liciu, urmaşa lui Liciu m. post., cu care nu a avut copii 2 şi cu Ileana, fiica lui Onciu Moţoc, care era fiul lui I. Moţoc m. vor. din sec. XVI 3. Rudă prin femei cu mari dregători.
F. căp. 1609 iul. 4; fără titlu 1611 mai 12 — 1614 ian. 21; f. st. 1616 oct. 26 — 1618 mart. 26; vor. de poartă 1621 ian. 30; fără titlu <1622> apr. 13; m. arm. 1623 iun. 10 — sept. 15; răsplătit pentru slujbă de Ştefan Tomşa4; vor. de poartă 1624 apr. 26
—     iun. 9; m. cluc. 1628 ian. 13— 1629 aug. 9&; m. slug. 1631 aug. 23; m. vor. ţ. sus 1632 apr. 29 — 1633 mart. 2. Scos din dregătorie de Vasile Lupu; f. m. vor. 1634 iul. 18— 1649 mai 21. Copii: Andrei vor. = Sanda, fiica lui Gorie m. şet. şi Cîrstea, fără dregătorie #.
      !) Doc. 1639 mart. 12 (Acad., LXXVII/116). *) Doc. 1628 sept. 1 (DRH A, voi. XIX, p. 546). ») Doc. 1643 ian. 4 (ASB, Sf. Ioan-Zlataust, XVII/5) V. şi „Arh. ist/*, 1/2, p. 20 şi DIR, XVII/5, p. 291. *) CI, 1932-1933 nr. 2, p. 33-34. ®) V. şi DRH, A, voi. XIX, indice. •) Surete, VII, p. 219’ Ispisoace, IV/1, p. 23.
CUNUPI, v. Enache (Cunupi).
CURT, v. Celebi Curt.
CUZEA DUMITRAŞCO, grec (?): fiul (?) lui Cuzea vist.; = Safta, fiica lui Toader Jora slug., nepoata lui Antiohie Jora m. log.; cumnat cu Ioan Sturza m. vor. 1.
F. com. 1678 iun. — 1688 febr. 4; spăt. 1679 aug. 8; m. cluc.
1690 sept. 20— 1691 iun. 22; cluc. (fost) 1692 iul. 11; m. stol.
1694 febr. 15, 1695 iul. 7—11; m. spăt. 1700 sept. 15—1703 mai 12; f. m. spăt. 1704 mart. 4 — sept. 19; m. spăt. 1710 mart. — nov. Spînzurat de Mihai Racoviţă (ian. 1717), fiind amestecat în năvălirea cătanelor austriace ale lui Ferenţ a.
Secolul XVII
 393
Copii: Miron log. II = Ilinca, fiica lui Ion Costin hat.; Toader post. = Simina Gheuca şi Velicico post. 3.
       ‘) „Arh. gen.", II, 1913, p. 91, St. doc., V, p. 132, Surete, VII, p. CLXV şi urm. (volum intitulat Cuzeştii); G. Ghibănescu, Cuzeştii („Arhiva",
       1911, nr. 8, p. 321—333); idem. Spiţa neamului Cuza („Arh. gen.“, I.
       1912,                    nr. 1, p. 3). *) Neculce, p. 287. s) La 1717 sept. 25 ei                 vindeau
       parte din avere din cauza lipsurilor (Surete, VII, p.                                   266). V. şi spiţa
       genealogică alcătuită de Vasile Pîrvan (CL, 1904, p. 755), Doc. agrare,
       II,   p. 175 şi St. doc.. XI, p. 93.
DABIJA, v. Scărlet Dabija.
DABIJA,                              fiul lui Nădăbaico vor.           (?) 1; = Schi va,      fiica lui  Cîrstea
m.    vor. 2.                         M. pah. c. 1626 (?) 3.             Copii: Nastasia = Ionaşco Cîr-
jeu; Gheone; Maria = P. Bogdan; Anisia, al cărui fiu era „frate" cu Constantin Cantemir; Irina = Mîrza; Tofana = Adam căp. 4 (?)
      !) „I. Neculce", 1930,                p. 3-5. *) St. doc.. V, p. 215, Uricarul, XXI, p. 258
      „I. Neculce", 1924, p.                   216, doc. 1636 mart. 8 (Acad., CCLXIII/37). s) Aşa
      îşi spun urmaşii săi la (1627 — 1628) (DRH, voi. XIX, p. 324). 4) St. doc., V, p. 83 şi doc. 1629 (Acad., DLXIV/52 şi 126).
DABIJA EUSTRATIE, boier de ţară; = Angheluşa (Anghelina), fiica lui Călin m. med., fosta soţie a lui Chicoş m. şet. 1 şi cu Dafina (Ecaterina), fosta soţie a lui Dumitru Buhuş m. vist. şi a lui Ştefan serd. 2.
Pîrc.  (şi st.) Putna 1630 dec. 15 — 1638 iul.         12; f.   pîrc.                        1642
apr.   5 — 1644 febr. 26; vor. Bîrlad 1651 iul.        8; m.    spăt.                        1654
mart. 18 — mai         9; m.                       vor. ţ. sus 1655        ian. 21 — 1659 aug. 6;
f.      m. vor. 1660   febr. 15 — 1661 mart. 5; m. vor. ţ. sus 1661
iun. — sept. 8, apoi domn al Mold. (1661—1665). Fiica sa Maria = Iordache Ruset m. vor.
       ») Doc. 1656 mart. 18 şi 1657 dec. 19 (ASB. ms. 573, f. 105 v.-106). *) Doc.
       1669 mai 12 (ASB, Floreşti, 1/3). V. şi Andreescu-Stoide, Ştefăniţă I.upu, p. 90—92 şi 5/. doc., IV, p. CCLXIX, unde se spune că la 1655 păzea graniţa dc sud a Mold. Menţionez aci, fără să pot stabili o legătură genealogică, faptul că fam. Dabija este destul de veche în Mold.; la 1495 mart. 18, este pomenit un Coste Dabija (DIR, XV/2, p. 249).
DAMASCHIN, fiul Nastasiei1. Pire. R. 1644 mart. 29; pire. N.
1645    aug. 5 — 1648 aug. 20.
         *) Ispisoace, II/2, p. 88.
 394
Moldova
DARIE, v. Cărăbăţ Darie, Donici Darie.
DEDIU (Codreanu), albanez; = Ruxandra, fiica lui Dumitraşco Cîrnul post. 1 şi cu Teofana 2. Socrul lui Mihai Racoviţă.
Căp. de dorobanţi 1673 aug. 13; f. m. arm. 1680 ian. 9; seră.
1681  ian. 3— 1682; tn. şet. 1682 mart. 9— 1683 ian. 20; serd. 1683 iul. 17 — dec. A încercat să-l scape pe Gheorghe Duca, prins de poloni la Domneşti (dec. 1683) 3; m. spăt. 1685 aug. 25
—   ante 1688 aug. 22; pîrc. de Galaţi 1686 mai 28 — dec. 14 4; f. m. spăt. 1688 aug. 22— 1691 apr. 15 5; m. spăt. 1691 oct. 31; închis de Constantin Cantemir (dec. 1691), a reuşit să evadeze, fiind iertat apoi6; f. m. spăt. 1692 mai 24 — 1693 mai 31; st. Putna 1693 nov. 8; f. m. med. (?) 1704 sept. 12; m. spăt. 1707 nov. — 1709 oct.; fuge în Polonia la mazilirea lui Mihai Racoviţă (1709 oct.) 7. După părerea lui I. Neculce, „nu era alt om în ţară ca dînsul harnic şi viteaz" 8. în Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir, Dediu este Guziul Orb. A fost ctitorul bis. de lemn Cuv. Paraschiva din Tg. Ocna.
O   fiică a sa Ana (Aniţa) renumită prin frumuseţea ei = Mihai Racoviţă voievod 9; altă fiica s-a numit Maria 10, iar fiii Ioan şi Mihai u.
      ]) Ispisoace, IV/l, p. 128 — 130, Inscripţii, I, p. 28. 2) St. doc., V, p. 94 şi doc. 1701 oct. 20 (Acad., LDI/36). ») Kogălniceanu, III, p. 22, 83. *) Ispisoace, IV/l, p. 125 — 126, 128. 6) Un Diadul vel med. este amintit la 1688 aug. 28-1691 febr. 20 (St. doc., XXII, p. 357 şi Ispisoace, IV/l, p. 182). •) Neculce, p. 111 —113. 7) Kogălniceanu, II, p. 70, Neculce, p. 196, Cronica Ghiculeştilor, p. 49. 8) Neculce, p. 113. •) Iorga N., O danie a soacrei lui Mihai vodă Racoviţă (RI, XVII, 1931, p. 298 — 299). 10) Doc. 1718 apr. 30 (Acad., DLI/46). “) BCMI. 1929, p. 17.
DONICI NICOLAE, fiul lui Andrei D.1; = Lupa, fiica lui Grigore Jora 2; cumnat cu Gavril Brăescu m. com.
Pîrc. O. 1667 sept. 29— 1668 sept.; f. agă 1671 apr. 13; m. jit. 1673 iun. — 1674 sept. 8; m. cluc. 1677 mart. 20; f. m. cluc. (şi cluc.) 1680 apr. 5 — 1684 ian. 1. La această dată, împreună cu alţi boieri, cerea ţarului ajutor împotriva turcilor şi domn pe Ştefan Petriceicu8; f. serd. 1685 aug. 25; m. vor. ţ. sus 1693 iul. — 1695 ian.; st. Putna 1695 sept. 10 — 18; m. log. 1695 dec. 8 — 1700 sept. 14, 1702 febr. — 1703 mai 22. Trimis de Constantin Duca la Poartă cu pîră contra lui Constantin Brîncoveanu 4. El întruchipează Boul din Istoria ieroglifică a lui
D.  Cantemir.
 Secolul XVII
 395
Copii: Darie m. vor., Maria = Dimitrie Macri m. ban şi Nastasia = Ştefan Căpotici post. II6.
       *) Sava, Doc. Orhei, p. 155 (doc. 1698, în care sora sa. Mierla Riulcţoae, afirma că moşul lor era Nicoară Donici m. vist.). V. şi p. 167. Acesta era pîrc. O. la 1607 apr. 15-sept. 23 (DIR, XVII/2, p. 95 şi 128), dar nu a ajuns m. vist. *) Surele, XXII, p. 21, St. doc., VII, p. 213, XVI, p. 388. ») AARMSI, 1912, p. 133. 4) Kogălniceanu, III, p. 29 şi Cronica Ghicu-leştilor, p. 13. *) N. Iorga, împărţirea averii lui Neculai Donici (St. doc., XVI, p. 388-394). V. şi Sava, Doc. Orhei. indice.
DONICI DARIE, fiul lui Nicolae D. m. log. = fiica lui D. Mavro-din m. vist. 1 şi cu fiica lui Antiohie Jora m. log. (?).
Post. 1689 iun. 10; serd. 1693 dec. 8; Antioh Cantemir era să-l ucidă, deoarece nu se achitase bine de sarcinile de zapciu la strînsul lemnului cerut de turci; ca pedeapsă l-a închis în turnul m-rii Golia; m. slug. 1699 iun. 3; serd. 1699 nov. 13*; m. cluc.
1704   sept. 12; cluc. 1705 ian. 13—20; serd. 1709 febr. 11 — 1711 mai *; 1714 iun. 13; m. ban 1716 iun. 9; m. vor. ţ. jos 1717— 1728 iun. 28; f. m. vor. 1730 ian. 25. Fii: Manolache m. spăt.. Constantin (?) ginerele lui Ion Neculce.
       *) „I. Neculce”, 1925, p. 153 — 155. *) La această dată era „socotitor aice
       la margine" (Sava, Doc. I.ăpuşna, p. 146). V. şi idem. Doc. Orhei, p. 155
       şi indice. ■) După părerea lui N. Simache, la 1711, Darie Donici ar fi primit în dar din partea ţarului Petru cel Mare cufărul acestuia (Cufărul lui Petru cel Mare, „Mag. istoric", 1969. nr. 11, p. 79). Acest cufăr a ajuns apoi la Muzeul din Ploieşti.
DRACO, v. Ruset.
DRAGOTĂ LUPU, fiul lui Dragotă pîrc.; = Marta Candachia, fiica lui Vasile M. vătaf Cîrligătura 1599 mart. 15; vor. de poartă
1609 oct.— 1620 apr. 12»; pire. R. 1617 febr. 1 — apr. 15; m. spăt. 1621 ian. 18 — mai 12*; m. vor. ţ. jos                    (el?)    1621
sept.  Fratele său, Toader D., a fost vor. de poartă               4.
     1) DIR, XVII/4, p. 443 şi V, p. 28. *) Un Lupu pîrc. N. este în sfat la 1609 febr. 4. *) In acelaşi timp mai este un Lupu (Coci) m. com. 4) DIR, XVII/2, p. 261.
DRĂGUŢESCU PRODAN, fiul lui Drăguţescu 1; de origine modestă, fiind văr primar cu Tudosca, fiica lui Nicolae silitrarul '. Fără titlu 1645 iul. 11 — 1653 sept. 13; scrie un zapis 1647
 396
 Moldova
apr. 20; st. Cernăuţi 1657 apr. 30—1660 iul. 29; fără titlu 1657 sept. 15 — 1658 apr. 25 (deşi era st.); pîrc. H. 1662 febr. 25; f. pîrc. H. 1663 ian. 24; med. 1663 sept. 20; m. şet. 1664 mart.
1—ante 1666 sept. 14; f. şet. 1666 sept. 14— 1669 aug. 6; pîrc. H. 1670 mai 16— 1671 sept. 20; f. m. şet. 1671 iun. 17; simpatizant al răscoalei conduse de Hîncu şi Durac 3; m. med.
1675   sept. 2 — ante 1676 ian. 12; m. şet. 1676 oct. 29 4. Pleacă cu Ştefan Petriceicu în Polonia, fiind jefuit la ieşirea din ţară 6; f. m. med., pîrc. H. 1680 ian. 9; f. med. 1680 mart. 20. +
1680   — 1681. Copii: Dumitraşco com. 6 = Alexandra, fiica lui T. Prăjescu cluc.; Ilie şi Ion.
       *) în RIR, 1940, p. 202 şi 206 se spune că a fost = cu Alexandra, fiica lui Toderaşco Prăjescu m. cluc. şi a Măriei, fiica lui Ilie Şeptilici hat. Aceasta a fost soţia lui Dumitraşco Drăguţescu. E posibil ca el (?) să fi fost = şi cu Tudosca, fosta soţie a lui Pătraşco Ciogolea; intr-un doc. din 1667 sept. 10 e amintită „giupineasa Ciogoloae stolniccasca, ce-au fost după Drăguţescu" (Copie Inst. de istorie).*) Doc. 1657 sept. 15 (Acad., LXVI1I/50).
       3) Hurmuzaki, XVI, p. 8, unde se vorbeşte de duşmănia sa împotriva lui Gheorghe Duca şi de legăturile sale cu polonii. *) Probabil el este Preda Drăguşescu vist. de la 1676 dec. 5 (Hurmuzaki, XV/2, p. 1366). #) St. doc., V, p. 30, Ispisoace, II/2, p. 79. •) Doc. agrare, II, p. 109 şi doc. 1690 mart. 19 (ASB, AN, MMCMV/6).
DRĂGUŢESCU ILIE, fiul lui Dumitraşco D., care era „om cunoscut şi ales la toată curtea" *; = Safta2. Fără titlu 1669 mai 18; m. arm. 1679 dec. 16 — 1681 ian. 14; fuge în Polonia de teama lui Gheorghe Duca (1682) 8; serd. 1683— 1684; pleacă cu Ştefan Petriceicu în Polonia (febr. 1684) 4; serd. (fost) 1685 apr. 28 6 — mai 24; f. serd. st. P. 1686 apr. 25 — iul. 30; serd. 1688 mai. în acest an a fost ales de Şerban Cantacuzino să fie domn în Mold. 6. + ante 1691 mai 20 7.
       *) Costin, p. 201. Dumitraşco a avut şi două tete: Măriuţa = Ionaşco Nacu arm. şi Aniţa = Vasile Ureche, fiul cronicarului (CI, 1928, nr. 1, p. 41). *) Doc. 1691 mai 20, cînd el murise (RI, 1924, p. 200). V. şi Al. Vitencu, Vechi doc. moldoveneşti, p. 13. *) Kogălniceanu, II, p. 23.
       4) Neculce, p. 83. •) La această dată vinde moşia sa lui Bainschi serd. (Al. Vitencu, Vechi doc. moldoveneşti, p. 12). •) Neculce, p. 102. *) Al. Vitencu, op. cit., p. 13 şi RI, 1924, p. 200.
DUBĂU TEODOSIE, fiul lui Ghelafie D.; nepotul lui Gheorghe Cîrcă aprod, care era strănepotul lui Cîrcovici, dregător în sec. XV 1; = Măricuţa. Rudă cu V. Orăş hat.
Fără titlu 1651 apr. 14 —1665 iul. 25; scrie un zapis 1659 febr. 1; f. pîrc. 1662 iun. 15 — 1664 febr. 20; pîrc. de Cîrligă-
Secolul XVII
 397
tura (şi Tg. Frumos) 1664 iun. 5 — ante 1668 apr. 2; uricar 1668 oct. 17 — 1669 mai 4; f. pîrc. 1669 iun. 1 — 1670 ian. 24; log. II 1670 sept. 22 — 1672 apr. 20; log. (fost) 1672 mai 15 — 1673 mart. 12; m. vist. 1673 iun. 20 — ante 1675 iul.; f. m. vist. 1675 iul. — 1677 iul. 1. Partizan al lui Gheorghe Duca, pîrăşte pe Antonie Ruset la Poartă cu alţi boieri. M. spăt. 1679 apr. 2 — 1682 mart. 8. închis de Gheorghe Duca pentru bani, fuge la Ştefan Petriceicu în Polonia, de unde se întoarce cu acesta (dec. 1683) 2; la 1 ian. 1684, împreună cu alţi boieri, cere sprijin ţarului contra turcilor şi domn pe Ştefan Petriceicu 3; m. log. 1685 mart. — 1693 apr.; f. m. log. 1693 iun. — 1694 aug.; m. log. 1694 aug. — 1695 aug. 19; m. ban 1694 sept. 18 (?); f. m. log. 1698 iul. 4. -+- ante 1700 iul. 15 4.
Copii: Dumitraşco, Vasile, Catrina = Gavril Miclescu m. log.5.
O   soră a sa Tofana = Gheorghe Albotă m. arm.
       !) Surete, XIV. p. XXXV, RA. 1925, nr. 2. p. 275-276, unde se dă şi spiţa genealogică, „Arh. gen.", II, 1913, p. 262 şi îndeosebi C. Giurescu, Izvoarele lui Tudosie Dubdu, Miron logofătul şi Vasile Demian, Buc., 1914, p. 19-27. *) Kogălniceanu, II, p. 22 - 23 şi Neculce, p. 71. ») AARMSI,
       1912, p. 133. *) ASB, AN, MMCDXXIV/15. •) RA, 1925, nr. 2, p. 275 şi St. doc., V, p. 428.
DUCA, grec (?) = Zlata x. M. stol. 1623 apr. 6 — <apr. — iul.>; -f- fără copii.
     *) DIR, XVII/5. p. 353. într-un doc. din 1627 mai 22 se spune că un Duca com. a slujit ţării „în zilele lui Radu (Mihnea) voievod, tot la hanul şi la Şahan Chiri sultan cînd au robit tătarii Ţara Românească şi vroiau să robească şi ţara noastră". Şi în domnia lui Miron Barnovschi cînd „a venit cu multă mulţime de tătari din ţara leşească, cu mînie asupra lui Radu voievod şi vroia să prade toată ţara noastră, el iarăşi a slujit domniei mele şi ţării noastre" (DRH, voi. XIX, p. 296). Un Duca a fost m. uşar la 1619 apr. 30.
DUCA DUMITRU, grec K Pîrc. R. 1616 nov. 15, 1617 mart. 2
—  1618 ian. 30; hat. < 1620 sept. — 1621 aug.>—1621 mart. 30.
      l) Semnează greceşte (DIR, XVII/4, p. 498). V. şi ibid.. V, p. 12.
DUCA GHEORGHE, rumeliot1; = Anastasia, fiica lui Dumitru Buhuş m. vist. şi a doamnei Dafina, soţia lui Eustratie Dabija 2, care l-a făcut dregător.
Venit de tînăr în Mold., după ce a fost la „dugheană la abăge-rie", l-a slujit „în casă" pe Vasile Lupu3; m. căm. 1651—1653;
 398
 Moldova
vist. II 1659 mai 15 — 1662 mart. 12; m. post. 1662 apr. 8 — iul. 9; m. vist. 1662 sept. 20— 1665 sept. 4. în 1663 şi 1664 a fost, împreună cu alţi doi boieri, is. sc. al lui Eustratie Dabija, plecat cu oastea 4. Domnul îl considera „boierul nostru credincios şi cinstit" 6. A devenit domn după moartea socrului său (sept. 1665). Fratele său, Cristea, a fost m. vameş (1669).
     *) Semnează greceşte (1665 ian. 20, ASB, Neamţ, LXVIII/5). Despre Gheorghe Duca inainte de domnie v. şi C. A. Stoide, Prima domnie moldovenească a lui Gheorghe Duca vodă (RIR, 1945, f. I, p. 26 — 42). Despre originea şi ocupaţiile sale înainte de a fi dregător posedăm unele ştiri mai tîrzii. A. M. del Chiaro consideră că Gheorghe Duca a fost de origine modestă („de neam prost"), albanez din satul Policiani; venit în Ţ. Rom., a fost băiat de prăvălie la Bucureşti, unde a ajuns apoi paj la curtea domnească (Revoluţiile, p. 84 — 85). Atanasie Comnen Ipsilanti îl consideră rumeliot şi „sluga unui negustor" din Iaşi, unde a ajuns slujbaş la curtea lui Dabija vodă (Hurmuzaki, XIV, p. 156). Ştirile acestea mai tîrzii sînt însă în contradicţie cu cele din doc. contemporane. 2) St. doc., V, p. 95 şi doc. 1665-1666 (BCS, 1/179). ») La 1666 apr. 20, Ştefăniţă Lupu declară că Gheorghe Duca vist. II „a slujit in tinereţea lui în casa tatălui meu, Vasile voievod, iar acum slujeşte domniei melc cu dreptate şi cu credinţă" (L. T. Boga, Doc. bas., XI, p. 10). V. şi Kogălniceanu, II, p. 5, III, p. 5, Neculce, p. 25. 4) Veress, XI, p. 38-39, 43-44, Surete, IV, p. 169, Ispisoace, III/l, p. 236 — 237. 6) Stoide — Turcu, Doc. şi regeşte nemţene de la Dabija vodă, p. 15 — 16.
DUMITRACHE CHIRIŢĂ, v. sec. XVI.
DUMITRAŞCO, v. Caragea Dumitraşco, Cuzea Dumitraşco, Ia-rali Dumitraşco, Mavrodin Dumitraşco, Nacu Dumitraşco, Racoviţă Dumitraşco, Şoldan Dumitraşco, Ştefan Dumitraşco (I şi II), Ursachi Dumitraşco.
DUMITRU, v. Buhuş Dumitru, Duca Dumitru, Goia Dumitru. DURAC APOSTOL, fiul (?) lui Mihalcea D. pîrc. O. \ care era ginerele lui Bosioc m. spăt.; = Nastasia, fiica lui Miera uricar 2. Căp. 1660 mai 24; f. căp. 1662 ian. 12, cînd se spune că pribegise în ţări străine „de scîrba şi de urgia lui Gheorghe Ghica voievod"3; agă 1662 apr. 21; pîrc. Soroca 1665 aug. 23; m. med. 1668 iun. — aug. 18; serd. 1669 ian. 29; f. med. 1672 iul. 16. A fost unul din conducătorii marii răscoale contra lui Gheorghe Duca din 1671—1672 4, cînd circula chiar zvonul că ar fi fost ales domn de răsculţi 6. După răscoală a fugit în Polonia6. Fiu Lozonschi Durac=Aniţa, fiica lui Toderaşco Rusu jit.7.
        J) Un Durac a fost pîrc. O. (1589 iun. 25) şi pîrc. H. (1591 iun. 16) în vremea domniei lui Petru Şchiopul. După cum a arătat S. Zotta, Durac
 \         serd. făcea parte din fam. Lozonschi, descendentă din Gheorghe pîrc. H.,
           socrul lui Ieremia Movilă, iar Du rac nu era decît o poreclă, care înseamnă în limba ruteană prost, şuchet („Arh. gen.", II, 1913, p. 233). *) St. doc.,
 i  ;      XVI, p. 205. *) ASB, AN. MMDCLXXX/2. *) C.           Stoide, Un episod din
 ,   Z i   domnia lui Gh. Duca. Răscoala lui Hincu fi Durac din 1671— 1672 („Arhiva",
     r '   1936, nr. 1—2, p. 56 — 80). •) La 1672 febr. 27, într-o relaţie polonă, era
           numit „le nouveau prince de Valachie" (Hurmuzaki, XVI, p. 14). •) Kogăl-^         niceanu, III, p. 102. 7) St. doc., VII, p. 310.
     ENACHE (CUNUPI)1, fiul lui Eremia Cîrstian şi al fiicei lui ■■ D. Gheuca; = Safta, fiica lui Stamatie Hiotul m. post.2; şi <lu Aniţa, fiica lui Dumitraşco Nacu m. pah.; nepotul lui Bejan ' «xheuca3. Spăt. II 1666 aug. 20— 1667 febr. 5; spăt. 1667 iul.
 1   <i — nov. 7; pah. II 1668 iul. 11 — 1670 iun. 1; m. cluc.
 }        672 nov. 10— 1673 mart. 4; cluc. 1679 febr. 28. □ m-rea
     ' iăchitoasa.
     copii: Ilie m. spăt., botezat de Iliaş Alexandru voievod4 şi Postolache, + fără urmaşi.
           l) Aşa i se spune la 1667 nov. 7 (ASB, ms. 578, f. 113). ») Doc. 1667 iul. 6 (ASB. ms. 572, f. 155). ») Doc. btrl., III, p. 61. 4) Doc. 1667 febr. 5 (ASB. ms. 575, f. 162). V. şi următorul.
     ENACHE ILIE (Ilie Ţifescu, din Ţifeşti, Frige-Vacă), fiul lui Enache m. cluc.; = Tofana, fiica lui Ion Racoviţă m. vor.; cumnat cu Mihai Racoviţă voievod şi cu Ion Palade m. spăt. şi rudă cu Velicico Costin m. vor.
     Post. 1683 mart. 22— 1685 oct. 15; m. cluc. 1686 iun., 1690 ian. 15; cluc. 1689—1691; a jucat un rol de seamă în uciderea lui Velicico şi Miron Costin, pe care i-a pîrît lui Constantin Cantemir acuzîndu-i că uneltesc împotriva sa1; f. m. cluc. 1692 apr. 22; m. slug. 1692; f. m. slug., ispravnic Tutova 1693 ian. 8; f. m. cluc. 1694 sept. 21; m. stol. 1695 dec. — 1700 sept. 14; fuge în Ţ. Rom. la 1701 de teama lui Constantin Duca; f. m. stol. 1703 sept., cînd e caimacam; m. spăt. 1703 sept. — 1704 dec. La 1704 mai 16 şi-a făcut testamentul. El este Vulpea din Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir. Ctitorul m-rii Răchitoasa, unde a fost □ la 1704. Fiul său, Gavril, -f tînăr şi fără urmaşi 2.
          x) D. Cantemir, Viaţa lui C. Cantemir, p. 100 şi I. Tanoviceanu, Marele spătar Ilie Tifescu ţi omorirea lui Miron fi Velicico Costin, Buc., 1910 (extras din AARMSI, s. II, t. XXXII, 1909-1910, p. 807-844 + 1 pl.). *) Notiţe istorice, p. 297 — 299 şi Uricarul, IX, p. 149 — 151.
    ERALI, v. Iarali.
    ERONIM, v. Stavrinos Eronim.
    EUSTRATIE, v. Dabija Eustratie.
 Moldava
FORTUNA (Fortunas, Furtună) MIHAI, grec 1; = Maria 2 şi cu Cristina3. M. com. (Mold.) 1616 nov. 15—1617 apr. 12; m. pah. 1617 apr. 14—1618 dec. 17; m. com. (Ţ. Rom.) 1621 nov. 18— 1623 aug. 14; m. com. (Mold.) 1624 mart. 15— 1629 iun. 5; m. post. 1633 dec. 15—1634 mart. 15; pîrc. N. 1635 ian. 25 — mart. 23; pîrc. R. 1635 mart. 27; f. m. post. 1635 mart. 1 —aug. 10; pîrc. N. 1636 apr. 5; f. post. 1636 oct. 15; m. com. 1639 febr. 4 — ante 1640 mart. 2; f. m. com. 1640 mart.
2—    1641 apr. 15, cînd vinde casele din Iaşi lui Vasile Lupu4; pîrc. N. 1643 ian. 4 — 1644 apr. 18; f. m. com. (şi com.) 1643 mart. 15 — 1645 dec. 9; pîrc. N. 1646 mart. 24; i. com. 1650 iul. 3 — 1654 sept. 8 (unul din puţinii dregători din această vreme care au ocupat funcţii vreme de 30 de ani). Fiică Aniţa = Nicolae Buhuş m. log. 6.
       *) Semnează greceşte la 1618 oct. 10, 1643 mart. 15 etc. (DIR, XVII/4, p. 295 şi Acad., LXI/54). V. şi DRH, voi. XIX, indice. a) Rsl, XIV, 1967, p. 438. ®) La m-rea Precista din Bacău se află piatra de mormînt a Cristinei, cneaghina lui Mihai Furtună post. (BCMI, IV, 1911, p. 154). 4) Uricarul,
       VII, p. 5. 5) Ibid., XXIII, p. 367.
FRĂTIŢĂ (GRIGORE?), fiul lui Frătiţă med. (?); = Tofana Com. 1655 nov. 22; căp. de Fălciu 1656—1658 ian. 12. Trimis de Gheorghe Ştefan cu oştile în ajutorul lui Gheorghe Râkoczi al II-lea în Polonia (1658) 2; m. arm. 1658 aug. 6— 1661 febr. 26; m. com. 1661 apr. 20 — sept. 8;            com.   1662  apr.     22; pîrc.
Fălciu 1662 apr. 29; f. m. com. 1663           mart.  26 —  1664 ian. 14;
m. arm. 1664 mart. 1 — 1665 iul. 15. + ante           1668  iun.    8 3. Fiica
sa, Maria, = Nanie uşarul 4.
       !) BCI, VII, p. 52. ») Costin, p. 176. ») BCI, VII, p. 52. «) Doc. 166? febr. 12 (ASB, Bistriţa, XXIV/16).
FRĂTIŢĂ ŞTEFAN, frate cu Frătiţă arm.; = Safta Caracaş cumnat cu Gavril Costachi vor. (?). Agă 1668 iun. 8; m. arm. ‘1685 aug. 25. Copii Constantin şi Iorgu 2.
      !) Surete, XI, p. 115, XVI, p. 89. *) Ibid., p. 72.
GAVRIL, v. Brăescu Gavril, Coci Gavril, Costachi Gavril, Mic-lescu Gavril, Palade Gavril.
GAVRILAŞ, v. Mateiaş Gavrilaş.
GHENGHEA IONAŞCO, fiul lui Grigore G. hat. 1; = fiica lui Luca Stroici m. log. 2 şi rudă prin acesta cu Movileştii şi cu Miron Bamovschi.
 Secolul XVII
 401
Fără titlu (mic) 1586 ian. 12—1592 febr. 24; scrie doc. 1589 apr. 16 — 1590 oct. 8; vor. (şi vor. de poartă) 1602 mart. 16
—  1614 ian. 21; log. 1614 ian. 14; m. log. 1614 iun. 20 — oct. 18, 1615 oct. 25 — 1623 nov. 19; în solie la Ţarigrad (ante 1620 mart. 8)s; f. log. 1624 febr. 1 — 1625 iun. 10; m. vor. ţ. jos
1626  sept. 26 — 1630 iun. 30; m. log. 1630 dec. 16 — 1634 mart. 15; l-a însoţit pe Miron Bamovschi la Poartă (1633), unde a fost închis de turci 4; înlocuit din dregătorie de Vasile Lupu, pe motiv că a fost trădătorul multor domni şi „stricătorul sărăcimii" şi trimis la mănăstire 6 (de fapt pentru că a fost partizanul lui Miron Bamovschi); f. m. log. 1634 iul. 18 — 1635 mai 5; + ante 1636 mart. 15*. Ctitorul bis. Sf. Ilie din Iaşi, numită şi a lui Ghenghea.
Copii: Grigore m. vor.; Lupu, Dumitraşco; Safta = Lupu Prăjescu m. cluc.; Antimia = Grigore Ciolpan hat.; o fiică = Constantin Roşea m. vist. 7.
       >) Doc. 1586 ian. 12 (Surete, XIX, p. 195). *) „Arhiva", III, 1892. p. 338-339. *) DIR, XVII/4, p. 429. Un Ionaşco este sporadic m. vor. In anii 1621-1624. *) Costin, p. 104. ») Doc. 1634 mai 9 (Veress, IX. p. 337 şi Hurmuzaki. XV/2. p. 1005). •) BCS, XX/41. 7) S. Zotta, Descendenţa prin femei a marelui logofât Ionaşco Ghenghea (RI, XIV, 1928, p. 157 — 159), DIR. XVII/4, p. 113, SureU. XXIV. p. 135 şi doc.: 1636 mart. 29, iul. 14. 1640 febr. 16 etc. (Acad., CCCVII/73. CLVI/44, XLIII/36).
GHENGHEA GRIGORE (Gligoraşco), fiul lui Ionaşco G. m. log. ; = Anesia 1. Agă 1659 dec. 8; f. m. com. (?) 1668 febr. 15 (apare rar în doc.); m. med. 1669 febr. 10 — 1671 sept. 22; m. vor. ţ. sus 1673 mart. 4— 1679 febr. 21; caimacam după mazilirea lui Antonie Ruset (nov. 1678) 2; m. vor. ţ. sus 1680 ian. 9 — 1683 oct. 12. Fiu: Grigore spăt. = Tudosca 3.
     *) Notiţe istorice, p. 85. *) Kogălniceanu, II. p. 16. s) Doc. agrare, II, p. 133.
GHEORGHE, v. sec. XVI.
GHEORGHE, v. Albotă Gheorghe, Başotă Gheorghe, Bogdan Gheorghe, Catargi Gheorghe (I şi II), Coci Gheorghe, Costeanu Gheorghe, Duca Gheorghe, Ghica Gheorghe, Jora Gheorghe, Roşea Gheorghe, Ştefan Gheorghe, Ursachi (Gheorghe Ursu).
GHEUCA SIMION, frate cu Dumitru G., „seminţie" din Cara-ghiuzeal m. vor. ;= Maria St. Covurlui <1595—1606 > 2; m. com. 1617 apr. 14 — 1618 apr. 18; m. spăt. 1618 dec. 17; m. com.
 402
1620 apr. 12; pire. N. 1622 sept. 5; f. m. com. 1623 mai 21; m. spăt. 1623 dec. 26 — 1624 aug. 14; m. med. 1626 sept. 26 — 1630 dec. 1, 1632 iul. 4—1635 iul. 6, 1637 ian. 26. Şi-a făcut testamentul la 1635 iul. 8 3. + ante 1640 oct. 28, fără copii 4. A fost ctitorul bis. din Băcani — Tutova, unde avea şi curţi.
      1) St. doc., VI. p. 20, RI, XVIII, 1932, p. 291, doc.: 1635 ian. 11, 1636 iul. 9. 1651 iul. 8 (ASB, Pingăraţi, 111/50, Socola, V/6, Condica Zorleni). Soţia sa vindea satul Băcani cu curţi, lui T. Palade vist. la 1651 (St. doc., XVI, p. 190). ») Doc. 1628 nov. 18 (Acad., CXXV/146). ») St. doc.,
      XVI, p. 186. *) Surete, XXI, p. 39-40, Acad., DCCLXXVII/2. V. şi DRH. voi. XIX, indice,.
GHEUCA BEJAN, nepotul lui Simion G. m. med. x. Vor. Bîrlad 1640—1653 iul. 8; vor. de poartă 1655 sept. 17 — 1658 febr. 15; m. pit. 1658 aug. 6 — 1659 aug. 24, 1661 apr. 20—1662 mart. 12; i. pit. st. P. 1662 sept. 5; pîrc. Galaţi 1664 dec. 7; f. m. pit. 1667 iun. 4-1668 iul. 11. Fiul său, Vasile, a fost m. vist.
       ») Surete, XXI, p. 83.
GHEUCA VASILE, fiul lui Bejan G. pit. 1; = Simina, fiica lui Ureche, nepoata lui Alex. Buhuş hat. „despre Ureche vornicul" şi a lui Gavril Costachi m. vor. şi vară cu soţia lui Gheorghe Duca voievod 2.
Fără titlu 1669 iul. 8; log. III 1670 iun. 1 — 1673 sept. 8, 1675 mart. 12; log. II 1676 ian. 30 — 1678 iun. 8. După părerea lui N. Costin, a urmărit să fie domn după Antonie Ruset3; m. vist. 1679 iul. 28 — 1680 aug. 24; ucis de Gheorghe Duca (2 oct. 1680), după ce încercase să organizeze o mişcare contra domnului cu orheienii şi lăpuşnenii; Q bis. Dancu — Iaşi 4. Copii: Măricuţa = Vasile Cerchez jit.5; Lupu serd. (?)# şi o altă fiică = Ion Palade m. spăt7.
       *) Ispisoace, III/2, p. 149, Doc. bîrl., III, p. 182. *) Kogălniccanu, II, p. 19. s) Ibid., p. 16. 4) Ibid., p. 19, III, p. 77 — 78, Neculce. p. 67. D. Cantemir, Viaţa lui C. Cantemir, p. 19. După cum povesteşte I. Neculce, complotiştii „au fostu făcut cărţi hicleni, cu iscăliturile lui Dumitraşco vodă, la orheieni şi la lăpuşneni, să să ridice cu oaste, să margă să prindză pe Duca vodă cu toată casa lui şi pre o samă de boieri a iui, şi cu izvod de ce morţi să-i omoare pe toţi". Cu cărţile astfel ticluite a fost trimis la căpitanii din ţinuturi Lupu slug., dar un căp., Dccusară, l-a anunţat pe Alexandru Buhuş hat. care, la rîndul său, a dat !n vileag complotul lui Gheorghe Duca. Accsta a poruncit să fie ucişi Gheuca vist.. Bogdan jit. şi Lupu slug., deşi soţia lui Gheuca era vară primară cu soţia lui Gheorghe Duca.*) Surete, XXIV, p. 3. •) Sava, Doc. Lăpuşna, p. 159. Doc. bfrl., III, p. 185.
 Secolul XVII
 403
GHICA GHEORGHE, albanez, adus în Mold. de Vasile Lupu M. şet. 1638 febr. 26 — 1641 iun. 2; m. med. 1643; m. stol. 1645 oct. 20— 1647 iun. 302. Solul lui Vasile Lupu la Gheorghe Râkoczi (1647 iun.) 3; m. vor. ţ. jos 1647 iul. 17—1652 oct. 16. Trimis în solie la tătari după prada din 1650. Capuchehaia lui Vasile Lupu la Constantinopol (1653) 4; f. m. vor. 1656 apr. 4; capuchehaia lui Gheorghe Ştefan la Poartă (1657— 1658) 5, de unde este numit domn. Fiul său, Grigore, a fost şi el domn.
       x) Costin p. 180 şi Gen. Cant., p. 396. După o ştire mai tîrzie, s-a născut la Kiopruli la 1624, venind la Constantinopol cu viitorul vizir Koprulu; aici ar fi intrat în slujba capuchehaielii lui Vasile Lupu, ajungînd portar (Hurmuzaki, XIV, p. 161). Despre cariera sa politică înainte de domnie v. I. Tanoviceanu, Suirea pe tron a primului Ghika („Arhiva", II, 1890 — 1891, p. 79-91). 2) La 1639 dec. 12 (doc. datat greşit) Vasile Lupu răsplătea pe Ghica m. stol. pentru slujba sa la Ţarigrad (Surete, IX, p. 134). *) Veress, X, p. 206. 4) Golimas, Capuchehaielile, p. 78 — 79. 6) Costin, p. 133, 179. Ghica pîrc. din 1624 (DIR, XVII/5, p. 304) nu are nici o legătură cu Gheorghe Ghica.
GHICA GRIGORE, fiul lui Gheorghe G. m. vor.; = Marica, fiica lui Matei Sturza m. vist. şi nepoata lui Gheorghe Ştefan voievod, care l-a făcut agă după înrudirea prin căsătorie x. Post.
1654   nov. — 1656; com. II 1656 iul. 3; agă 1657 dec. 21—1658 febr. 18; capuchehaie la Ţarigrad (1659), apoi domn în Ţ. Rom. (1660—1664, 1672-1673).
      *) Costin, p. 181, Tezaur, III, p. 102; v. şi „Arhiva", II, 1890-1891, p 81 — 83. într-un doc. din 1654 nov. soţia sa este numită Safta (ASB, AN MMDCCLXVIII/3).
GHINEA, grec 1; = Măricuţa, fiica lui Gheorghe Coci hat.2, şi cu Grozava 2bis. Vameş c. 1660; vist. III (şi vist.) 1662 mart. 5 —1663 mai 5; m. med. 1664 ian. 12 — ante 1665 dec. 4; ispravnic al bănăriei lui Eustratie Dabija, căruia i-a rămas dator 3; solul aceluiaşi domn la Adrianopol4; f. m. med. 1665 dec. 4—1679 iul. 21; pîrc. O. 1669 oct. 27.
       x) Semnează grcceşte la 1664 ian. 20 (ASB, Galata, XIV/34). Doc. bîrl., III, p. 258 şi ASB, Gură de Aur, XVII/11. □ m-rea Trei Ierarhi ante 1667 (RI, 1924, p. 119). 2bis) ci, 1934-1936, nr. 2, p. 71.») BCI,
       IV,  p. 171. 4) Ibid., p. 170.
GOIA DUMITRU, fiul lui Goia pîrc. de Cotnari şi al Anghelinei1 şi rudă cu Petre pîrc. 2; = Candachia 3.
Moldova
Fără titlu (slugă domnească) <1605 mart.> — 1610 oct. 24; aprod 1611 ian. 10; pîrc. H. 1612 oct. 8 —1614 mart. 26; uredic de Iaşi 1612 nov. 5; m. com. 1615 ian. 18 — apr. 6; m. vor. f. jos 1616 nov. 15— 1617 apr. 20; pîrc. N. 1618 mart. 24—dec. 17; m. post. 1620 mart. 28 — iul. 12; f. post. 1621 ian. 18 — mart. 23. împreună cu Şeptilici hat., l-a ucis pe Gaspar Gra-ţiani, care se retrăgea spre Polonia, fiind la rîndu-i ucis de Alexandru Iliaş, trupul fiindu-i aruncat în „ieşitoare" 4.
Copii: Gligoraşco, Iordache, Apostol, Lupaşco, Marica, Irina şi Tudosca, din care nu s-au mai ridicat dregători 5.
      >) Amintiţi la 1569 nov. 20 (DIR, XVI/2, p. 212). *) DIR. XVII/3, p. 207 şi IV, p. 265. 3) Ispisoace, 1/2, p. 190. *) Costin, p. 72, Iorga, Manuscrise din biblioteci străine, I, p. 49 — 51, DIR, VII/5, p. 119 (doc. 1622 apr. 7, cînd el murise) şi doc. 1627 apr. 20 (Acad., MCDXCVII/66). ») DIR. XVII/5, p. 5 şi 26 şi doc. 1637 aug. 30 şi 1638 mai 30 (ASB, ms. 602.
      f. 25 şi ms. 648, f.  22).
GORGAN, v. Ţ. Rom. sec. XVII.
GRAMA, grec 1\ = Anghelina, nepoata lui Orăş hat. a. Adus în Mold. de Radu Mihnea; f. stol. 1620 dec.; jit. 1625 apr. 22 — iun. 20; în această calitate, sol. în Trans.8; m.     stol. 1626 iul.
22—1629 aug. 9, 1631 aug. 23; sol în        Trans. la  1627 şi în Polonia în acelaşi an 4. Alături de Lupu           vist., a respins oştile lui
Miron Barnovschi, trimise cu Nicoriţă       hat.6; m. stol. 1633 dec.
15—1637 mai 4; din nou sol în Trans. (1635) 8; m. jit. 1638 mart. 10; pîrc. N. 1638 mart. 15—22; m. jit. 1638 nov. 1—1644 iun.     11; + după 1644    iun.                        11 7 cînd era bolnav.
Copii: Toader Grama          m.                         căm. (ante 1668); Cîrstina = Statie
m. cluc.; Safta = Grigore Prăjescu m. cluc. 8.
       *) Semnează greceşte la 1638 mart. 10 (ASB, AN, CI/12). *) DRH, voi. XIX (indice), St. doc., V, p. 18, XV, p. 115, Ispisoace, 1/2, p. 186, „Arh. gen.", I, 1912, p. 86. a) Doc. Bistriţa, I, p. 10. Menţionez că în aceeaşi vreme mai există un alt Grama uşar (DRH, voi. XIX, indicc). *) Hurmuzaki, S. 11/2. p. 543 şi 575 — 576. *) Costin, p. 95. •) Iorga, Socotelile Braşovului, p. 63, 64 passim, Hurmuzaki, S. II/2, p. 543 — 544, 576 — 577, St. doc., III, p. CLXXXIII etc. ’) ASB, Neamţ, XXII/8. •) Ispisoace. 111/2, p. 63, St. doc., V, p. 41, 45, „I. Neculce", 1928, p. 135 şi doc. <1662> mart. 7 (ASB, Sf. Sava, XXXV/54). După cum rezultă dintr-un doc. din 1686 dec. 20, Cirstina, fiica lui Grama m. stol., era mătuşa lui Barbu Făr-căşanu vist. din Ţara Rom. (ASB, m-rea Neamţ, XXII/23).
GRIGORE, v. Ciolpan Grigore, Ghenghea Grigore, Ghica Grigore, Hăbăşescu Grigore, Miclescu Grigore, Prăjescu Grigore, Rusu Grigore, Ureche Grigore.
 Secolul XVII
 405
GRUMĂZEA (Lozonschi) = Alexandra, fiica lui Dumitru Buhuş m. vist., sora doamnei Dafina a lui Eustratie Dabija *; cumnat cu Gavril Jora2. Participă la luptele dintre Gheorghe Ştefan şi Vasile Lupu de partea primului; căp. 1655 oct. 16; arm.
1656  nov. 7; m. arm. 1656 mai 29—1658 febr. 16. Ucis de Gheorghe Ghica ca partizan al lui Gheorghe Ştefan 3. Fără copii 4.
      *) C. Stoide şi C. Turcu, Doc. şi regeşte din ţinutul Neamţ, p. 24, Uricarul, XII. p. 306. *) Doc. 1655 oct. 16 (ASB, Mitr. Mold., CXLII/4), St. doc., XI. p. 80, „Arh. gm.", II. 1913. p. 233. ») Costin, p. 158. 169, 182. «) Un alt (?) Grumăzea arm. e amintit la 1687 (Surete, XXII, p. 39).
HADÎMBUL, v. Stamatie (Hadîmbul).
HĂBĂŞESCU LUPU = Marica, fiica lui Ştefan Prăjescu stol., sora lui Gheorghe şi Ion P. 1. Log. III 1618 febr. 10 2—1623 iun. 20; f. log. 1619 nov. 3; log. II 1623 dec. 15—1625 dec. 13; vor. 1626 sept. 1; m. vor. ţ. sus 1626 sept. 25—1627 oct. 20; f. m. vor. pîrc. Cotnari 1628 ian. 16; pîrc. N. 1628 nov.
24—1629 iun. 5 8; pîrc. H. 1632 apr. 29—mai 28. -f ante 1642 mart. 27. Copii: Gheorghe, Grigore hat., Ion pîrc. şi Maria4.
       >) DIR, XVII/5, p. 79 Şl 251, Ispisoace, II/2, p. 21, St. doc., V. p. 27, „I. Neculce", 1926-1927, p. 90. 1930, p. 38 şi RIR, 1940, p. 183. 2) Acest Lupu log. = Antemia (DIR, XVII/4, p. 271). *) Un Lupu, boier de frunte (el sau Lupu Coci ?) a fost sol in Trans. la 1629 (Meteş, Domni şi boieri din ţările române in oraşul Cluj, p. 54). In acelaşi timp există şi alt Lupu (Prăjescu). *) Surete, IV, p. 78, V, p. 84, Sava, Doc. Lăpuşna, p. 93, 94 şi ASB. ms. 579, f. 146.
HĂBĂŞESCU ION (Ioniţă), fiul lui Lupu H. m. vor.; frate cu Grigore H. hat. 1; = Paraschiva; finul lui Vasile Banul med. 2. Fără titlu 1651 mai 14; pîrc. H. 1656 mart. 10—1659 iul. 20; f. pîrc. 1660 ian. 26; pîrc. H. 1662 mai 20; f. pîrc. 1662 dec. 17—1665 iun. 20. + ante 1672 apr. 25®. Copii: Ştefan pîrc. 4 = Axinia, şi Nicolae (?), a cărui fiică Catrina = Sandu Arapu 6.
      ») „I. Neculce", 1926-1927, p. 89-90, doc. 1656 mart. 10. 1660 ian. 26 (ASB. ms. 579, p. 154 şi Neamţ, LVI/4). *) Doc. 1672         apr. 25 (ASB.
      ms. 578, f. 248). •) Doc. cit. din 1672. *) Doc. agrare, II, p. 121. •) Ispisoace, IV/l, p. 133, Doc. agrare, II. p. 121                şi 135.
HĂBĂŞESCU GRIGORE, fiul lui Lupu              H. m.   vor.1; =                Safta,
fiica lui Matei Sturza m. vist. 8; rudă cu Savin Prăjescu m. vor. a şi cu Gheorghe Ştefan voievod.
Fără titlu 1640 nov. 1—1642 mart. 30; spăt. II (şi spăt.)
1650  ian. 15—1651 iul. 20; m. arm. 1651 aug. 16—1654 oct. 30.
 406
în această calitate, a salvat de la moarte pe Toma şi Iordache Cantacuzino, pe care Gheorghe Ştefan vroia să-i ucidă 4; serd. 1656 mart. 10—1658 mart. 20 6; comandantul oastei Mold. trimise de Gheorghe Ştefan în Polonia în ajutorul lui Gheorghe Râkoczi al II-lea6; hat. 1658 aug. 6—1659 mai 25; deşi rudă, luptă contra lui Gheorghe Ştefan, de partea lui Gheorghe Ghica (1659) 7; m. pah. 1659 dec. 8—1661 iul. 20; luptă contra lui Constantin Şerban, care încerca să ocupe tronul, dar pribegeşte după luptă (1661) 8; f. m. pah. 1662 febr. 6 — 1665 aug. 3; f. hat. 1663 mart. 11—1665 aug. 5; pîrc. H. 1664 aug. 20— sept. 11; m. şet. 1665 ian. 5; pîrc. Soroca 1665 mai 20; m. com. 1665 dec. 4—1666 mai 25; m. stol. 1667 ian. 31—apr. 2; pîrc. H. 1667 nov. 4; serd. (?) 1668 sept. 29; m. vor. ţ. sus 1669 ian. 21—1671 febr. 6; simpatizant cu mişcarea lui Hîncu şi Durac9; f. m. vor. 1672 sept. 20—nov. 19; hat. 1673 iun. 11—20 10. A îndemnat pe Ştefan Petriceicu să se „hainească" de turci, plecînd cu el în Polonia (nov. 1673) n, unde a primit cetăţenia polonă12; f. hat. 1679 febr. 10—apr. 25. Ctitorul schitului Măstăcani.
Copii: Maria = Dumitraşco Prăjescu cuparul13, Vasile (?) m. arm. 14; Toader m. spăt.
      *) La 1650 ian. 15 semnează Grigoraşco Lupu spăt. II (Acad., CDVIII/9). ») Uricarul, IX, p. 143, „Arhiva". XI. 1900, p. 430-431. La 1669 mart. 12 i se spune Xanta (ASB, ms. 1364, f. 92). 3) Doc. 1642 mart. 28 (Acad.. XLIII/51). 4) Neculce, p. 22. ®) La 1657 mai 10, cu titlul de serd., a dat un obiect bis. Dancu (Acad., ms. 1580, f. 75). •) Costin, p. 176. 7) Ibid., p. 187. ®) C. Stoide, Doc. nemţene de la Dabija vodă, p. 9. V. şi C. Andreescu şi C. Stoide, Ştefăniţă Lupu, p. 96 — 99. •) Hurmuzaki, XVI, p. 8. 10) V. şi scrisoarea sa din Hotin din 1673 iun. 11, în care se intitulează „gene-ralus supremus exercitui" (Veress, XI, p. 142—143). i1) Kogălniceanu,
      II, p. 9, III, p. 12; la 1674 mai 6 era la Sambor (Veress, XI, p. 155 — 156).
      1)  Surete, IX, p. 182. V. şi scrisoarea sa către polcovnicul de Braslav (I. Nistor, Contributii la relaţiile dintre Moldova şi Ucraina, extras din AARMSI, s. III, t. I, p. 23). ’14) St. doc., V, p. 91, Erbiceanu, Mitropolia Moldovei, p. 4 — 5. 14) St. doc., VII, p. 409. Maria a devenit Magdalina călugăriţa (ibid., XVI, p. 240 şi 248). V. şi Hurmuzaki. XV/2, p. 1471. Tn doc. din 1696 nov. 27 se spune că Maria = Ursu arm. (ASB, Biseri-cani, XVI/11).
HIOTUL-SACAZLÎUL STAMATIE, grec1; = Tudosca, fiica lui Gheorghiţă Boul 2 şi rudă cu Gheorghe Ştefan, care-1 cunună 3 şi-l face dregător.
Stol. 1648 apr. 19; f. stol. 1649 dec. 31; m. căm. (el?) 1650 mai 10 4; trimis de Gheorghe Ştefan la Poartă să-i aducă steag de domnie (1653) 6; m. stol. 1657 ian. 20—1658 mai 12; m.
 Secolul XVII
 407
post. 1658 aug. 6—1659 aug. 5; trimis de Gheorghe Ghica ca sol la hanul tătarilor împotriva lui Gheorghe Ştefan a; f. post.
1660  apr. 2 — 1662 febr. 6; m. post. 1662 sept. 20—1670 mart. 22; a sfătuit pe Eustratie Dabija să nu fugă de turci la 1664, aşa cum făcuse Grigore Ghica 7; a sprijinit pe Gheorghe Duca să ia domnia după moartea lui Eustratie Dabija, pentru care a fost răsplătit8. + ante 1671 ian. 8 9.
Copii: Alexandru, Iliaş, Safta = Enache m. cluc.; Maria = Dumitraşco (II) Ştefan-Ceaurul10. Fratele său vitreg, Neculce vist., a fost tatăl cronicarului Ion Neculce 11.
       *) Semnează greceşte la 1660 nov. 22 (ASB, Cetăţuia, XVI/5). ») Doc. 1648 mai 20 şi 1663 febr. 25 (Acad., XLIII/107 şi ASB, Răchitoasa, VI/14). La 1665 dec. 4, Ştefan Boul f. m. vor. declara că post. Stamatie era, dinspre soţie, „de a noastră semenţie" (ASB, ms. 573, f. 90 v.). *) Doc. cit. din
       1648 şi Stoide, Doc. fi regeşte ttemfene de la Dabija vodă, p. 9). 4) în aceeaşi vreme mai există un Stamatie (Hadîmbul) m. post. (1652) şi un Stamatie m. slug. care apare alături de Stamatie Hiotul post. la 1663 ian. 21 (ASB, Bogdana. VII/2). ®) Costin, p. 167 şi St. doc., IV, p. 275 •) Costin, p. 182. 7) Kogălniceanu, III, p. 4 şi Neculce, p. 33 — 34. B) RIR' 1945, p. 46, 50, 58-59. V. şi scrisoarea sa din 1668 (Veress, XI, p. 102--103). •) ASB, Cetăţuia, XIII/8. 10) Doc. cit. la nota precedentă, BCI, IV, p. 17, Surete, IV, p. 257 şi M. Costin, Opere, ed. V. A. Urechia, I, p. 129. «) BCI, IV, p. 18.
HÎNCU MIHALCEA = Marula, fiica lui Costin şi cu Nastasia, fosta soţie a lui Potlog vor. *. Partizan al lui Vasile Lupu în luptele contra lui Gheorghe Ştefan din 1653; prins de paşa de Silistra, este trimis lui Gheorghe Ştefan, care îl iartă şi îl face arm. II 8 1654—1657 iun. 1; serd. 1659 mai 2—1662 apr. 10; trimis cu oastea moldoveană în Trans., alături de turci, contra lui Gheorghe Râkoczi al II-lea (1660); m. med. 1666 mai 4—1667 sept. 1; serd. 1670 iul. 2; a fost unul din conducătorii răscoalei contra lui Gheorghe Duca din 1671—1672, de cînd a rămas zicala: „vodă da şi Hîncu ba" 8; după înăbuşirea răscoalei, fuge la cazaci (ian. 1672), de unde se reîntoarce în Mold. (1673); f. serd. 1673 iun. 17, cînd se spune că slujea domnului Ştefan Petri-ceicu „cu mare dreptate şi credinţă", pentru care primeşte un sat fost al lui Vasile hat. 4; luat rob de tătari, a fost răscumpărat de fiul său în domnia lui Dumitraşco Cantacuzino; m. stol. 1676*; şi-a făcut testamentul la 1698 ian. 25 •.
 408
Moldova
Copii: Donie, ucis de Gheorghe Duca 7; Dumitraşco = fiica lui Constantin cluc., cu care a avut pe Lupa = Mogîldea m. med.; Maria; Alexandra şi Chelsia 8.
      *) Sava, Doc. Lăpuţna, p. 180 — 182. *) Costin, p. 168. *) C. Stoide, Un episod din domnia lui Gheorghe Duca. Răscoala lui Hîncu ţi Durac din 1671
      — 1672, Iaşi, 1936 (din „Arhiva"). *) Sava, op. cit., p. 80 — 81; v. şi p. nrm. ®) Se pare că Hîncu a trădat cauza răscoalei, pentru care Duca l-a răsplătit. Cronicarul moldovean spune: „zic alţii că domnul au ajuns In taină la Hlncul şi l-au tras de partea sa, cum au arătat pe urmă semnile, că după ce au şezut în ţara leşească puţin, au venit iară în ţară şi l-au făcut Duca vodă stolnic unde şi în toată domnia Ducei vodă n-au dat nici o dajdie" (Kogălniceanu, III, p. 102). •) Sava, op. cit., p. 140—141. 7) Kogălniceanu, III. p. 20. ®) Sava, op. cit., p. 180 — 182 şi Doc. Orhei, p. 197.
HRISOSCUL, grec; = Axenia, fosta soţie a lui Porfirie m. vameş 1 şi fiica lui Ionaşco Rusu m. log. 2. F. med. 1659 febr. 1; st. Trotuş 1661 mai 23; m. jit. 1661 sept. 8—1663 mart. 13; m. slug. 1664 mart. 1—1665 apr. 26; i. med. 1666 aug. 2; m. stol. 1673 iun. 20.
     *) BCI, VII, p. 67. *) Sava, Doc. Lăpuţna, p. 99. Un alt Hrisoscul a fost m. spăt (1630 mart. 24 — apr. 15), dar nu pot stabili o legătură între ei.
HRISOVERGHI NICOLAE, grec1; = Maria, probabil rudă cu Petru Şchiopul 2. Căm. al lui Petru Şchiopul 1591 ian. 17, cu care pleacă în exil3; stol. <1594> iul. 11; pîrc. N. 1602 iun. 9. Fiul său ştia italieneşte din vremea cînd fusese cu tatăl său la Veneţia4. Nepotul (?) său, Manolachi, a fost m. com.
      >) Scrie greceşte la 1592 iul. 20 (DIR, XVI/4, p. 58). ») Hurmuzaki, XI. p. 218 şi RI, 1921, p. 214. s) La 1592 ian. 12 este martor la testamentul fostului domn cu titlul de „camaras tresorer" (Hurmuzaki, XI, p. 251); v. şi p. 268 — 269, 488 — 490. Este foarte posibil ca el să fie acel Nicula stol. răsplătit pentru slujbă de Petru Şchiopul la 1589 iun. 20 (DIR, XVI/3. p. 430) şi care, în 1593, se afla la Constantinopol printre boieni care sperau in revenirea lui Petru Şchiopul pe tronul Mold. (Hurmuzaki, XI, p. 331). Un Nicula (el?) a fost m. stol. între 1575 mart. 5 — 1578 febr. 22, iar un alt (?) dregător cu acest nume a fost pîrc., spăt. şi hat. (1580 — 1584). «) RI, 1921, p. 213—214.
HRISOVERGHI MANOLACHI, grec; nepot (?) al lui Hrisoverghi pîrc. ;= Nastasia, vara lui Matei Sturza1. M. slug. 1696; slug.
1699 dec. 2; m. com. 1700 sept. 15 — 1701; i. m. com. 1702 iul. 8
—   1709 mart. 20; m. com. 1710; m. stol. 1712 aug. 1. Copii:
 Secolul XVII
 409
Maria, Nicolae m. serd. (călugărit la 1701) 2, Mihalache, Constantin, Safta s.
      *) Doc. 1699 dec. 2 şi 1702 iul. 8 (Acad., CDLI/26, 32). ■) St. doc., VI. p. 416. ») Sava, Doc. Orhei, p. 207 şi doc. 1715 iun. 15 (Acad., DL1/44). Un Ioan Hrisoverghi „căpetenia stolnicilor" e amintit la 1683 (D. Cantemir, Viaţa lui C. Cantemir, ed. N. Iorga, p. 25), iar în pomelnicul m-rii Bistriţa sînt trecuţi cîţiva membri ai fam. Hrisoverghi printre ctitori: Anastasia, Ioan, Domniţa şi Zoiţa (CI, 1932—1933, nr. 1, p. 62).
HRIZEA, v. Ţ. Rom.
IACOMI, grec; = PăscălinaPost. 1616 iul. 26; pire. H. 1616 nov. 15 — 1617 apr. 20; st. Putna 1619 mai 6. Fiul său s-a numit Dumitrache 2.
      ») Doc. (c. 1626) (DRH. voi. XIX, p. 161). ») Doc. 1628 mart. 16 (Acad., MCDXCVII/66). Fiica unui lacomi vist. III la 1650 iul. 18-1652 febr. 27 = Lascarache Ruset.
IANACHE, v. Catargi Ianache.
IANE, v. (Caragea) Iane, Pîrvan Iane.
IANOVICI TODERAŞCO, rudă cu Dumitrache Chiriţă Paleologu m. post. şi cu Toma Cantacuzino m. vor.1 şi, prin fiul său, cu Vasile Lupu, care l-a făcut dregător. Log. III (şi log.)
1634  iul. 23 2—1640 mai 8; m. vor. ţ. jos 1640 dec. 26—1643 ian. 12; m. log 1643 ian. 13—1650 apr. 30. + în timpul bejeniei cauzate de năvala tătarilor la 1650 3. Fiul său Andreiaş a fost m. med.
     >) Doc. 1644 febr. 28 (ASB, ep. Huşi, XIX/5. *) V. şi scrisorile sale către bistriţeni din 1633 dec. 7, 1634 apr. 12 etc. (Hurmuzaki, XV/2, p. 999 — 1000, 1001 — 1002 passim). La 1634 se spunea că „Toderaşco Ianovici e acum logofăt" în locul lui Ghenghea (ibid., p. 1005). a) Costin, p. 133.
IANOVICI ANDREIAŞ, fiul lui Toderaşco I. m. log. ^ = Safta, fiica lui Gavril Coci hat., fratele lui Vasile Lupu2. Spăt. II 1646 febr. 20; m. med. 1652 oct. 9— ante 1654 iul. 6; f. m. med. 1654 iul. 6 — nov. 24; m. şet. 1657 mart. 8 —
1658 febr. 27; f. m. şet. 1662 mart. 18—1664 apr. 20 3; m. cluc. 1666 febr. 24.
       ») Doc. 1662 iun. 18 (ASB, Prop. statului Mold., XXIX/5). >) Uricarul, XXIII. p. 244. *) La această dată vindea casele tatălui său de pe Uliţa Strlmbă din Iaşi (S/. doc., V, p. 87). In acelaşi timp mai există un Andreiaş (Racoviţă). Un Andreiaş şet. (probabil el) = Maria, fiica lui Matei Sturza.
 410
 Moldova
IARALI (Erali) DUMITRAŞCO, grec 1 = Marga, vara lui Vasile Lupu2 care l-a făcut m. jit. 1634 mai 13—1637 mart. 15; m. cluc. 1638 mart. 10 — 1644 sept. 16. -f după 1646 mai 17, data testamentului, cînd se afla la Ţarigrad3. Copii: Marco Iarali jit. 4 şi Panhile pîrc. Fălciu (1661—1662) = Nastasia, fiica lui Duca com. 5.
      *) Este probabil fiul lui Iarali agă din 1611, grec şi el (DIR, XVII/3, p. 2).
      2) Surete, VIII, p. 320. 3) Surete, XVI, p. 76, Hurmuzaki, XIV/l, p. 184-185, St. doc., IV, p. 339. *) Surete, XVI, p. 76-77 şi doc. 1648 iul. 3 (Acad., XLIII/108). s) St. doc., VI, p. 536.
IFRIM, v. Contăş Ifrim.
ILIE, v. Cantacuzino Ilie, Catargi Ilie, Drăguţescu Ilie, Enache Ilie, Moţoc Ilie, Sturza Ilie, Şeptilici Ilie.
ION, v. Buhuş Ion, Costin Ion, Hăbăşescu Ion, Palade Ion, Prăjescu Ion, Racoviţă Ion, Stroescu Ion, Sturza Ion. IONAŞCO, v. Balş Ionaşco (I şi II), Cehan Ionaşco, Cujbă Ionaşco, Ghenghea Ionaşco, Popescu Ionaşco, Rusu Ionaşco, Talpă Ionaşco, Tălmaci Ionaşco, Ţira Ionaşco.
IORDACHE, v. Cantacuzino Iordache (I şi II), (Cantacuzino) Toderaşco Iordache, Ruset Iordache.
IORGA x, grec; văr cu Vasile Lupu 2; = Ecaterina, fiica lui Trufanda m. vist. 3. în tinereţe a slujit lui Vasile Lupu, care l-a făcut dregător după venirea la domnie 4. M. căm. 1640 febr. 13—1642 apr. 18; m. spăt. 1643 (el sau Iordache Cantacuzino?); m. post. 1644 mai 3—1649 mart. 156. + ante 1649 mart. 28, fără copii 6, □ m-rea Golia cu soţia 7. A fost ctitor la m-rea Probota.
A avut trei surori: Creaţa (Cheraţa), Zamfira şi Alexandra, care, în 1660, îşi împărţeau moşiile rămase de la fratele lor, făcînd „un jac şi o răsipă în ocinile lui, de vindea care cum putia, şi cu preţ şi fără preţ" 8; Alexandra = şi cu Golia uşar 9, iar Zamfira a avut o fiică, Evda, care a avut mai mulţi copii, stabiliţi în Mold., unde nu au mai ajuns dregători: Gheuca, Begul, Chiraţa şi Condişa 10.
       *) In acelaşi timp mai e«istă un Iorga m. stol. (v. următorul) şi un Iordache (Cantacuzino), numit şi el nneori Iorga. *) Surete, IX, p. 191. »)S<. doc., III, p. 32 şi doc. 1650 mart. 24 (Acad., XXXI/135). *) Uricarul,
       XXIII,  p. 191 şi doc. 1645 apr. 4 (ASI, CCCXL/88). «) Iorga m. post. e acelaşi cu m. spăt. (Acad., CDXXVI/29, 30). •) Surete, IV, p. 257 şi Acad..
 Secolul XVII
 411
      XLIII/115. 7) Pe piatra de mormint e trecut Gheorghe m. post. (St. doc.,
      XV. p. 165). •) Surete. IV. p. 273 şi BCI. IV. p. 16 - 17. •) Surete, IV. p. 257. 10) RI, 1920. p. 76-77, St. doc., III, 32. doc. 1660 nov. 28 (Acad., CXXV/47).
IORGA, grec; = Alexandra, sora lui Iorga m. post., care era vărul lui Vasile Lupu 1. M. stol. ante 1648 iun. 10*; i. m. stol.
1648  iun. 10—1652 sept. 15. Copii: Toderaşco şi Maria = Antonie blănarul 8.
      *) BCI, IV, p. 16 şi doc. 1665 mart. 23 (ASB. Galata. XI/26). *) E posibil ca el să fi fost şi m. căm. *) BCI, IV. p. 35, Surete. IV, p. 24 - 25. ASB. Mitr. Mold., III/2 şi ms. 1341, f. 5-6 (doc. 1660 nov. 13).
IRIMIA, v. Vînculeţ Irimia.
ISAC, v. Balica Isac.
ISAR, grec. M. jit. 1644 dec. 9; m. med. 1647 iun. 5; f. m. med. 1648—1649; după M. Costin, Isar cluc. ar fi murit în luptele dintre Gheorghe Ştefan şi Vasile Lupu din 1653 x. Copii: Ion Isar vist. II şi Iorga 2.
      *) Costin, p. 158. *) St. doc., V, p. 89 şi Actele Czlovski. 4.
IURAŞCO, v. Başotă Iuraşco.
JORA GHEORGHE, fiul lui Simion J. *; după părerea lui Şt. Meteş, rudă cu doamna lui Petru Şchiopul (?) *; = Maria, fiica lui I. Talpă 3; cu Ileana, fiica lui Grigore Balş 4 şi cu Anghelina, fiica lui Ieremia Băiseanu uricar6; rudă cu Miron Barnovschi, care-1 face dregător.
Fără titlu (Gheorghiţă) 1608 iun. 29; scrie un zapis 1624 febr. 1; fără titlu (slugă domnească) 1626 ian. 12—14; căm. 1626 sept. 30; slug. 1627 iul. 11 6; pire. H. 1627 dec. 9—1629 iun. 5; f. slug. 1634 mart. 9 — iul. 25; f. pîrc. 1633 ian. 15—1636 mart. 15;-fante 1638 mai 17, cînd i se împărţea averea7. Copii: Grigore = Ruxandra (a fost socrul lui N. Donici m. log. şi Ştefan Brăescu m. com); Toader slug. şi vor. Botoşani = Vasilica, fiica lui Vasile Vartic, care era cumnatul lui Miron Barnovschi; Tudosca = Sculi aga; Măricuţa = Grigore Ciocîrlie; Grăpina, Safta şi Marica8. Fratele său a fost Ionaşco vor., iar sora sa, Todosca = Constantin Macri pîrc.
        *) DIR, XVTI/2. p. 160 şi Acad., IV/161 (aci stnt amintiţi şi fraţii săi: Ionaşco pah.. Nicolae, Agripina şi Nastasia). *) Meteş. Familia Bukuţ, p. 21. •) Doc. 1626 mart. 23, 1628 iul. 19 (Acad.. LXXVII/129 şi 130).
 412
     *) Doc. 1638 mai 17 (Acad., IV/226). s) Boga, Doc. bas., XI. p. 27, Surete, XVII, p. XVII; v. şi XXI, p. 21. •) La această dată era trimis, împreună cu Gram a stol., ca sol tn Polonia (Hurmuzaki, S. II/2, p. 576). 7) Doc. cit. din 1638. ») Doc. 1648 aug. 14    (ASB, AN,    CXCIV/1), „Arh. gen.", II.
     1913, p. 257 şi St. doc., VII, p. 215. Despre cl v. şi DRH, voi. XIX, indice.
JORA CONSTANTIN, fiul lui Ionaşco J. vor.1 şi al Anei, care era strănepoata lui Zbiarea pîrc. 2; frate cu doamna Dafina, soţia lui Eustratie Dabija3; = Tudosca, nepoata doamnei Sma-randa Ghica 4.
Agă 1659 aug. 20; i. agă 1660 mai 19; m. arm. 1662 mai 17 — 1663 aug. 5; f. arm. 1665 iun.              1—1673       sept. 12; vor. Botoşani                 1665 aug. 5; m. cluc. 1672 sept. 11; f. m. cluc. 1674 mai
7; f. m. arm. (şi arm.) 1676 mart. 18—1679 iun. 25; serd.
1678  iun. — 1680 ian. 9; f. serd. 1680 iun. 20; comandantul oastei trimise de Gheorghe Duca la Dohan Ghecet 6; cluc. 1684 ian. 1.
Copii: Grigore spăt., log. II (1702) şi m. vist. (1715—1716) = Anghelina Sturza; Maria = Ştefan Prăjescu post. 6.
       J) Surele, XVII, p. XVII şi doc. 1666 febr. 12 (BCS, 1/182). *) Surete,
       VII, p. CLXVII. Ionaşco a fost = şi cu Simina fiica lui Alexa Arapu post. (ibid., III, p. 49 şi DIR, XVII/4, p. 85 şi 169). ») Doc. 1665-1666 (BCS, 1/179). *) Doc. 1668 sept. 4 (ASB, ms. 578, f. 304 şi Agapia, VII/2). •) Kogălniceanu, II, p. 18. 8) Surete, V, p. 39, XVII, p. XIX.
JORA ANTIOHIE, fiul lui Gavril J. slug. şi al Todosicăi, sora lui Gavril Costachi m. vor.1; = Ecaterina, fiica soţiei lui Grigore Ghica 2.
Fără titlu (mic) 1663 febr. 14—1665 febr. 24; post. al lui Gheorghe Duca în Ţ. Rom. 1673—1678 3; fără titlu (Mold.) 1681 ian. 8; m. căm. 1685 — ante 1688 iun. 25; m. arm. 1690 sept. 20; fuge în Ţ. Rom. de teama lui Constantin Cantemir (1691), fiind adus în obezi înapoi 4; f. m. cluc. 1692 aug. 30 — dec. 20; m. pah. 1694 apr. —1695 sept. 2; hat. 1695 sept. — dec.; luptă contra oştilor polone 6; fuge în Ţ. Rom. cînd vine Antioh Cantemir domn (dec. 1695) •; f. hat. 1698 nov. 20—1699 iun. 17; st. de P. 1701 iul. 5; m. log. 1703 sept.—1706 ian. 13; hat. 1706 febr.—1707 iul.; m. log. 1707 iul.—1709 oct.; caimacam al lui Nicolae Mavrocordat (1710) 7; hat. 1710 febr.— iun.; scos din dregătorie pe motivul că era „foarte slab în slujba hătmăniei" (de fapt, pentru că se înrudise cu fam. Ruset); după ce jură credinţă domnului este repus în funcţie8; hat. 1710 dec.—1711 apr.; a scris ruşilor să nu-1 creadă pe Dimitrie Cantemir pentru că este omul turcilor9; mazilit din
 Secolul XVII
 413
dregătorie de Dimitrie Cantemir înainte de înţelegerea sa cu ruşii10; închis apoi împreună cu Lupu Costachi vor. vara la Vama11; m. log. 1714—1716. A murit dator18. împreună cu Gavril Costachi, a fost ctitorul m-rii Floreşti.
Copii: Constantin m. căp.; Toader; Safta = Iordachi vor., fiul lui Lascarache Ruset13; Marga (sau Ilinca?) = Darie Donici m. vor.; Nicolae post.; Maria = Vasile Ursachi; Gheorghe 14.
      *) Doc. 1663 febr. 14, din care rezultă că a avut trei surori: Simina, Safta şi Cristina (BCS. 1/171). V. şi doc. 1667 mart. 12 şi 1679 sept. 8 (Condica Zorleni nr. 75 şi 93); St. doc., VI, p. 33 şi „I. Neculce", 1925, p. 356. *) Hurmuzaki. xiv/1, p. 302, St. doc., p. 93. O. Ghibănescu crede că a fost = şi cu Safta Gheuca (Surete, VII, p. CLXVII). *) Kogălniceanu, II, p. 15. 4) Neculce, p. 111, D. Cantemir, Viaţa lui C. Cantemir, p. 101. V. şi AARMSI, s. II, t. XXXII, 1909-1910, p. 843. ‘) Kogălniceanu, III, p. 26. •) Cronica Ghiculeştilor, p. 5. 7) Kogălniceanu, II, p. 72.») Ibid., p. 80-81.») Neculce. p. 210. “) Kogălniceanu, II, p. 99. “) Ibid., III, p. 50 şi BCI, IV, p. 42. »*) Surete, VII, p. 205, XVII. p. XVIII
      —  XIX.1*) Kogălniceanu, II, p. 80. M) Dan, Sucevifa, p. 174, „M. Costin",
      I. 1913, p. 16. Surete. XVII, p. XX.
(LAMBRINO), v. Constantin (Lambrino).
LICIU CONSTANTIN, descendent din Liciu m. post.; = Ante-mia, fiica lui Pisoschi pîrc. din Vîrtop. Agă 1658 iul. 14; f. agă 1660 oct. 28; fără titlu 1662 mart. 12;+ante 1665 apr. 15
     l) L. T. Boga, Doc. bas., XI, p. 11. 17-18.
(LOZONSCHI), v. Grumăzea (Lozonschi).
LUPAŞCO, v. Buhuş Lupaşco.
LUPU, v. Balş Lupu, Bogdan Lupu, Coci Lupu, Costachi Lupu, Dragotă Lupu, Hăbăşescu Lupu, Prăjescu Lupu.
MALCOCI, grec 1; = Varvara, fiica lui Eremia m. vor. a. Pîrc. R. 1624 mart. 25;m. slug. 1629 apr. 5; pire. R. 1629 iun. 5; pire. H. 1629 nov. 12—1631 mai 1; f. m. med. 1631 febr. 17; pîrc. H. 1633 ian. 27—febr. 5; m. şet. 1641 iul. 12—dec. 25.
     l) Semnează greceşte la 1641 iul. 12 (Acad., CDXXVI/24). *) Doc. 1633 febr. 5 (Acad., IV/148).
MANOLACHI, v. Hrisoverghi Manolachi, Ruset Manolache.
MANOLE, v. sec. XVI.
MATEI, v. Sturza Matei.
MATEIAŞ GAVRIL AŞ, fiul lui Mateiaş diac din Şerăuţi, care era nepotul lui Onufrie Barbovschi port. Suceava în timpul domniei
 414
 Moldova
lui Petru Rareş; = Sîrbca, fiica lui Dumitru Bamovschi m. post. şi sora lui Miron Bamovschi x, care-1 face dregător.
Fără titlu (Gavrilaşco) 1618 febr. 18; st. Cernăuţi 1618 mai
28—1621 febr. 4; vor. 1622; pîrc. H. 1626 febr. 7—1627 aug. 7; m. vor. ţ. sus 1627 dec. 9—1629 iun. 5; a plecat cu Miron Bar-novschi din ţară (iul. 1629) cu o mare avere, de care a fost jefuit2; revenind în ţară în 1630, pleacă din nou cu cumnatul său la Poartă, după moartea acestuia fiind lăsat ispravnic al averii domnului, împreună cu Costin post.; f. m. vor. 1631 nov. 2—1636 mart. 23; m. log. 1636 apr. 14—1643 ian. 12; f. m. log. 1643 iun. 7—1646 sept. 26, 1650 apr. 18; m. log. 1650 oct. 21—1651 aug. 3.
Copii: Ruxandra; Aftemia; Ileana = Andreiaş Racoviţă m. com. şi apoi cu Neculce com.; Alexandra = Iordache Cantacuzino m. vist. şi Eremia3; ultimii trei îşi împărţeau averea uriaşă a tatălui lor la 1652 mart. 8 4.
       *) DIR, XVII/4, p. 230, 354 (i se spune Gavrilaş Matiaşovici). D. Dan. Un manuscript slavon scris în 20 mai 1650 în satul Bîrnova din Moldova („Arh. gen.", II, 1913, p. 31 — 50); idem. Rectificări (ibid., p. 99 — 100) şi C. şi M. Karadja, Documentele moşiilor Cantacuzineşti din Bucovina (BCI, X, 1931, p. 7 — 9). Miron Bamovschi l-a şi răsplătit pentru slujbă (DRH, voi. XIX, p. 30); v. şi indice. 2) BCI, X, 1931, p. 23-37, doc. 1638 mart. 15 (ibid., p. 32). 3) Uricarul, IX, p. 315, Doc. bucovinene, III, p. 46, St. doc., XXII, p. 209, doc. 1628 mai 20 şi aug. 11 (Acad., LXXIV/ 20 şi CLVI/12). 4) BCS, V/?. V. şi catastiful satelor lui Gavrilaş Mateiaş log. „depreună cu dumneaei Sîrbca logofeteasa, de danie de la Bamovschi vodă şi cumpărături ce au cumpărat depreună", pe care lc-au lăsat lui Iordache Cantacuzino şi soţiei sale („Studii şi cerc. ştiinţifice", Iaşi, istorie, 1956, p. 185-187).
MAVRODIN DUMITRAŞCO, grecx, fiul lui Mavrodin vist. = fiica lui Al. Buhuş hat. 2. M. cluc. 1680 ian. 9 (el ?); pah. 1685. Bătut şi batjocorit înainte de venirea lui Dumitraşco Cantacuzino, care-1 surghiuneşte; revine sub Constantin Duca 3; m. vist. 1693 dec. 8—1695 iul. 77; fuge în Ţ. Rom. cînd vine domn Antioh Cantemir (dec. 1695) 4; m. pah. 1703 sept.—1705 febr.] f. m. pah. (şi pah.) 1705 iul. 30—1708 apr. 23; f. m. vist. 1709 sept. 26, cînd a fost răsplătit pentru slujbă de Constantin Duca 5. Fiica sa = Darie Donici m. vor.
       *) Un Apostol Mavrodi (tatăl său?) a fost m. uşar la 1656 dec. 7. 2) Doc. 1676 apr. 5 şi 1694 dec. 28 (ASB, Adam, III/6 şi AN, CCV/8). 3) Neculce. p. 91. 4) Ibid., p. 149. 6) Uricarul, X, p. 57 — 58. V. şi Gane G., Neamurile Mavrodineştilor din Ţara Rom. şi Moldova şi monografia familiei Ion Mavrodi vel hatman. Buc., 1942.
 Secolul XVII
 415
MĂLAI SIMION, fiul lui Mălai pîrc. (?) 1; = Alexandra, fiica lui Pătraşco Şoldan m. vor.8; cumnat cu Iordache Cantacuzino m. vist.. Constantin Stîrcea pîrc., Racoviţă Cehan m. log.
Fără titlu 1617 iun. 6; 1619 aug. 3, 1625 apr. 24; 1627 oct. 8— dec. 16; m. com. 1634 mai 13—sej>t. 3; vist. 1636 febr. 25; f. m. vist. 1637 ian. 27—1643 mai 30, cînd se afla fugit în Ţ. Rom., avînd case la Tîrgovişte3. S-a întors în Mold., unde Vasile Lupu l-a iertat4. Copii: Vasile vor. de poartă (1660) şi log. II (1669—1670) = Nastasia, fiica lui C. Roşea vist. 6; şi Dumitraşco, ce se considera nepotul lui Coste Bucioc ®. Sora lui Simion, Tofana = Constantin uricarul7, iar un frate al său s-a numit Gheorghe ®.
       *) Amintit la 1596 iun. 14 ca Milai din Hreasca urednic din Cîmpulung şi la 1608 sept. 20 ca pîrc. (DIR. XVI/4, p. 142, XVII/2. p. 181). Menţionez că Simion Mălai este printre puţinii dregători care semnează cu litere latine (DIR. XVII/4, p. 181). *) Uricand, XXIII, p. 261-262 şi doc.
       1637 iun. 6 (ASB. Bisericani. IV/34. ') ASB, Radu vodă, CII/2. *) Doc. 1647 iul. 7 (ASB, AN. MMDXIX/11). *) Doc. agrare, II, p. 124 şi doc.
       1649 iun. 29 si 1660 iun. (Spiridonia -Iaşi, 111/18 şi ASB, AN, MMDXIX/13). •) Uricarul. XXIII, p. 260 şi St. doc., XVI, p. 161.7) ASB, AN, MMDXIX/42. ») DIR, XVII/5, p. 337 şi 340.
MICLESCU APOSTOL (Postolache) = Catrina, fiica lui Apostol slug. şi a Alexandrei1; frate cu Nicolae Milescu (după părerea lui S. Zotta)2. Vor. de poartă 1661—1662; spăt. II 1662 ian. 22— 1664; m.pdh. 1666 aug. 20—1668 dec. 17; răsplătit pentru slujbă de Iliaş Alexandru3; f. m. pah. 1669 mai 14—1671 iul. 18; m. spăt. 1673 mart. 4—1676 aug. 2. + 1677, □ m-rea Galata — Iaşi împreună cu soţia sa4. Copii: Ştefan m. cluc., Ioan log. II (1685 — 1686) = Cristina, fiica Todosicăi Jora, -f fără copii6.
      *) Doc. 1669 mai 14 (ASB, Cetăţuia, XVI/8), Surett, V, p. 169, X, p. XXXII -XXXIII, 221, XV, p. XIX. *) RI, 1927, p. 373. N. Iorga crede că „Mi-leştii se ridică la o situaţie în boieria mare abis», după 1700" (St. doc., V, p. 591).») Surete. XV, p. 88-89.«) Surete. X. p. 221. •) Ibid.. X, p. XXXVII, XVII, p. 11 — 14. In Descriptio Moldaviae. a lui D. Cantemir figurează două fam. boiereşti: Miclescu şi Milescu (p. 115 — 116). Pe un doc. din 1569 mai 15 este o însemnare care spune: „uricul Mileştilor ce se chiamă acum Micleşti" (DIR, XVI/2, p. 193).
MICLESCU ŞTEFAN, fiul lui Apostol M. m. spăt.1; = Maria, sora lui Savin Zmucilă banul. Post. 1685 dec. 30 — 1690 iun. 9; f. post. 1691 febr. 3—iun. 20; f. spăt. II 1692 apr. 24; m. şet.
1693   iul. 8 —1694 iun. 26; m. cluc. 1695 iul. 6; f. m. şet. 1696 aug. 17; f. m. cluc. 1698 nov. 22; m. cluc. 1701 mai 1; serd. 1707 febr. 23 (Milescu); a plecat cu Dimitrie Cantemir în „ţara
 416
 Moldova
moschicească" cu un copil şi două copile, de unde s-a întors în 1718*. Copii: Frangolea m. vameş3 = Axana, sora lui Ursa-chi m. vist.; Constantin = Nastasia, fiica lui Manolache com.; Mara = T. Şlahta 4.
      ») Surete. V, p. 168-169. *) Ibid., X. p. 83 şi 231. *) Doc. bîrl., III, p. 212, Surete, X, p. XXXVII. «) Ibid., p. 83, 105, „I. Neculce", 1926-1927, p. 108.
MICLESCU GRIGORE (din Micleşti*); frate (?) cu Apostol M.; = Maria2. Vor. Botoşani 1640; f. post. dregător Botoşani 1640 aug. 12; vist. III 1657 mart. 14; m. cluc. 1659 iun. 15 —1660 oct. 21; solul lui Gheorghe Ghica în Polonia pentru a cere să se interzică lui Gheorghe Ştefan să mai recruteze mercenari 3; luptă contra lui Constantin Şerban (M. Costin crede că era un serdar „fără creieri"4); m. spăt. 1660 oct. 5—1661 mart. 20; m. pah.
1661  iul. 22—1665 sept. 10. + ante 1668 nov. 86. Copii: Gavril m. log. şi Vasile m. jit. e.
       *) Aci avea familia sa moşie (Doc. agrare, II, p. 150). *) Surete, IV, p. 57. *) Andreescu — Stoide, Ştefăniţă Lupu, p. 99 — 102 (unde e confundat cu Grigore Nacu m. com.). 4) Costin, p. 196 (aci Grigore e pah.). *) Surete,
       IV, p. 54-57. •) Surete, V, p. 330.
MICLESCU VASILE, fiul lui Grigore M. m. spăt. *. Com. 1686 ian. 22; com. II 1686 iun. 9; m. jit. 1690 ian. 15—ante 1692 apr. 12.
       !) Surete, V, p. 330.
MICLESCU GAVRIL, fiul lui Grigore M. m. spăt.; = Catrina, fiica lui Teodosie Dubău m. log.1 şi cu „maica" lui Vasile Ceaurul log.2. Fără titlu (Gavrilaş) 1686 ian. 22; post. 1691 iun. 20 — 1693; f. pah. II 1698 iul. 29—1700 mai; m. pah. 1700 sept. 15 — ante 1705 iul. 30; f. m. pah. 1705 iul. 30—1708 febr. 20; m. pah. 1709 nov. — 1710 nov.; m. vor. ţ. jos 1711 nov. — 7774; m. log. 1715 mart. 29—mai 20; m. vor. ţ. sus 1716 apr. 20—1718 nov. 28; st. Cernăuţi 1718; vor. (fost) 1724 mai 10; m. log. 1726—1728. Copii: Ion m. stol.; Constantin; Sultana = Ioniţă Prăjescu 3.
      ») Doc. bucovinene, III, p. 105, Uricarul, XI. p. 227, „Arh. gen.", II, 1913, p. 261 şi RI, 1927, p. 371—372. *) Doc. agrare, II, p. 150. *) „I. Neculce", 1925, p. 193, RIR, 1940, p. 210.
MIERAUŢĂ (HRANIŢĂ), fiul lui Hraniţă şi nepotul lui Năvrăpescu cel bătrîn1; cumnat cu Apostol m. arm. 2. Diac 1618 mai 18—
 Secolul XVII
 417
1625 apr. 26; fără titlu 1627 apr. 12; vor. de poartă 1628 ian. 13—nov. 17; pîrc. Tutova 1629 mai 23; m. slug. 1634 febr. 28— mart. 8; f. m. slug. 1634 iul. 10. Fiul său, Vasile = fiica lui Gorgan pit.8; o fiică Safta = Alexandru Costin m. post.; altă fiică, Maria = Pavel Ciocîrlan m. vor.
     *) DRH, voi. XIX, p. 235, 573. *) DIR, XVII/4, p. 277 şi „Orizonturi"
     - Galaţi, 1940, p. 166-167. ») Doc. 1638 iul. 27 (Acad., CLXXXII1/239).
MIHAI, v. Bantăş Mihai, Fortună Mihai, Racoviţă Mihai, Trifan Mihai.
MIHALCEA, v. Hîncu Mihalcea.
MINEITI BARTOLOMEU \ cumnatul lui Radu Mihnea 8 şi unchiul lui Alexandru Cuconul. M. stol. (Ţ. Rom.) 1620 sept.
17—1627 nov. 3; sol de mai multe ori în Trans. (1623 —1624) 8; hat. (Mold.) 1629 oct. 26*) -f ante 1634 iun. 23 6.
      *) Semnează greceşte (DIR, B, XVII/4, p. 67). *) Doc. 1627 apr. 20 (DRH, voi. XIX, p. 248). La i633, B. Minetti cerea voie turcilor si ridice de la banca Veneţiei banii depuşi de Radu Mihnea, în calitatea sa de unchi al copiilor acestuia. Avînd datorii, a fost închis la Pera. După moartea sa, i-a fost arestată soţia (Hurmuzaki, IV/2, p. 465 — 466, 470 — 475). s) Iorga, Socotelile Braşovului, p. 52—53 passim. 4) V. scrisoarea sa, ca hat., către Gabriel Bethlen (Veress, IX. p. 300). ') Hurmuzaki, IV/2, p. 485.
MIRON, v. Barnovschi Miron, Ciogolea Miron, Costin Miron. MITREA (APOSTOL) = Maria Hîjdău, fosta soţie a lui Vasile Bainschi serd.1 şi cu Aniţa, fiica lui D. Nacu m. pah. 2. Căp. de Codru 1683; făcut post. II de Dumitraşco Cantacuzino (1684); m. căp. de margine 1685 apr. 28—1686 iun. 18 3; închis de Constantin Cantemir (dec. 1691)4; m. vor. ţ. sus 1694 aug. 23, 1695 dec. 8—1700 sept. 14; m. vor. ţ. jos 1700 sept. 15 —1703 iun. 4- 1710, înainte de venirea lui Nicolae Mavrocordat ca domn6. Fiica sa s-a numit Casandra6; un frate Gheorghe Apostol m. vist. şi m. ban (1710, 1711)7 = Grozava, fiica lui Gh. Bogdan jit. 8.
        *) „Arh. gen.", II, 1913, p. 122. *) AARMSI, s. II. t. XXXII, p. 812. *) Doc. bucovinene, III, p. 77. 4) Neculce, p. 111. *) Kogălniceanu, II, p. 72 şi Cronica Ghiculrştilor. p. 5!. •) RA, 1941, p. 261. ’) D. Cantemir, Viaţa lui C. Cantetnir, p. 89 — 90 şi 92 — 93. •) „I. Neculce", 1930, p. 211.
MOGÎLDEA NICOLAE, fiul lui Mogîldea vor., care era rudă cu fam. Ureche 1; = Grozava 8, fiica lui Vasile Şeptilici hat.; cumnat cu Ilie Şeptilici3 şi văr cu Gheorghe Ştefan, al cărui tată fusese = cu o fiică a lui Mogîldea vor.4.
 418
Fără titlu 1645 iul. 30—oct. 20; pîrc. N. 1649 febr. 22—aug. 9; vor. de poartă 1650 apr. 30; acuzat de Vasile Lupu de participare la complotul condus de ruda sa, Gheorghe Ştefan, era să fie ucis (1653); a fost luat „la puşti" pînă la Hotin cu domnul ce se retrăgea6; Gheorghe Ştefan — pe care l-a ajutat în lupta pentru tron6 — l-a făcut m. pah. 1654 mart. 18—1658 febr. 27; a plecat cu vărul său în străinătate, revenind în 1660, în timpul domniei lui Ştefăniţă Lupu; f. m. pah. pîrc. Suceava 1662 febr. 15—iun. 8; f. pah. 1664 ian. 21.
Copii: Vasile post. II, □ 1658 m-rea Slatina; Tudosia = Prodan Ropcianul; Toader, Chiriac şi Postolachi7, ce nu au mai ajuns dregători8; o soră a sa, Măricuţa = Vasile Romăscel9.
      *) Ion Mogîldea era vor. la 1601 aug. 10, agă la 1601 dec. 10, 1602 mart. 7, vor. de poartă la 1604 oct. 1 etc. (DIR, XVII/l, p. 21, 26, 33, 180). El dăruieşte m-rii Secu un sat împreună cu Nestor Urechc m. vor. (ibid., p. 180). Un Grigore Mogîldea era pîrc. N. la 1609 (ibid., II, p. 209), iar un Mogîldea log. a fost pribeag cu Al. Lăpuşneanu (Hurmuzaki, II/5, p. 31). •) Inscripţii Buc., p. 584 şi Surete, XXIV, p. 203. *) Doc. 1658 febr. 22 şi mart. 25 (Acad., CDLXVIII/9 şi 11) şi „Arhiva", III, 1892, p. 340. 4) St. doc., V, p. 38, „Arhiva”, III, 1892, p. 341. M. Costin (p. 140) afirmă că Gheorghe Ştefan îi era nepot. 6) Ibid. e) Ibid., p. 143, 156. 7) Inscripţii Buc., p. 532, Inscripţii, I, p. 49, Ispisoace, IV/l, p. 151 — 154, Surete, V, p. 167 şi doc. 1688 iun. 6 (Acad., DLI/21). 8) Un Mogîldea serd. a plecat cu Dimitrie Cantemir în Rusia la 1711 (Neculce, p. 253), iar un Mogîldea m. med. (acelaşi?) — Lupa, fiica lui Dumitraşco Hîncu. •) Surete, V, p. 30.
MOIMĂSCU ŞTEFAN (din Moimeşti), fiul lui Gheorghe M.1; = Irina, fiica lui Pătraşco Banul; cumnat cu Vasile Banul m. med.2. Fără titlu 1626 mart. 13; jit. 1634 sept. 6; m. pit.
1635  febr. 25—mai 5; i. m. pit. 1635 nov. 11—30; m. arm.
1636 sept. 20—1638 mai 30; st. P. 1638 iul. 25—1642 apr. 5, 1646—1648, 1657 febr. 26, <1660> iul. 15; f. m. arm. 1642 nov.
18—1650 ian. 11. Ctitorul bis. din Cucuteni 3. A avut doi fraţi, Simion şi Ursul, care nu au fost dregători4.
     ») Doc. 1638 mai 8 (ASI, CCCXII/32). 2) DIR, XV1I/5, p. 107, Surete, III, p. 123, „I. Neculcc", 1926-1927, p. 89-90 şi doc. 1640 apr. 15 şi 1643 nov. 1 (A^cad., CLVI/49 şi CLX/140). ®) F. P. Panaitescu, Manuscrisele slave, p. 53. 4) N. Iorga, Desfacerea moşiei Moimeştilor (St. doc., XXI, p. 407-410).
MORONA PANAIOTACHI, grec; = Ecaterina, fiica lui Iordache Cantacuzino m. stol. şi a Ilenei Catargi1; şi cu Safta. în tinereţe a fost pescar2, apoi terziman la Poartă; m. uşar 1676 oct. 29—ante 1686 iun. 93; m. post. 1693 dec. 8—1695;
 Secolul XVII
 419
surghiunit de Antioh Cantemir, revine cu Constantin Duca, care-1 trimite la Constantinopol să obţină firman pentru restituirea boierilor pribegi în Ţ. Rom.4; m. post. 1700 sept. 15—1703; i. m. post. 1704 sept. 12; pleacă în Polonia la venirea ca domn a lui Antioh Cantemir (1705), revine apoi. Deşi a avut un rol important la obţinerea domniei a doua a lui Mihai Racoviţă, prin relaţiile sale la Poartă, acesta l-a închis şi sugrumat (1707), sub acuzaţia că „pe toţi domnii pîrăşte" la turci 6. A jucat un rol de seamă în istoria politică a Mold. la sfîrşitul sec. XVII şi începutul sec. XVIII; el este Cioara din Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir. După părerea cronicarului, era „om foarte vestit la Poarta turceasă cînd era trimis cu trebile ţării" sau „om harnic şi isteţ la toate" 6.
Copii: Ştefan stol. = Paraschiva, fiica lui Varlan Bantăş; Velicico slug., Enachi agă7.
      ') Filitti, Arhiva, p. 278 şi RI. 1928. *) Surete. XV, p. XXIII-XXV. *) I. Neculce ne informează că Dumitraşco Cantacuzino l-a trimis pe P. Morona, pe acea vreme uşar, cu un agă turc ca să strice cetăţile şi că, cu acest prilej, Morona a spart lăzile cu odoare ascunse de boieri în cetatea Succava „şi multe lucruri scumpc şi odoară au luat, de s-au împlut de avere". Cronicarul crede că Morona a fost pedepsit de justitia divină, căci „mai pe urmă, i-au rămas ficiorul de muria de foame'* (p. 59).4) Cronica Ghiculeştilor, p. 11. *) Neculce, p. 183. ') Kogălniceanu, III, p. 34, Neculce, p. 168. 7) St. doc.. V. p. 407, VII, p. 203, RI, 192R, p. 158 şi Ispisoace, IV/2, p. 47, unde G. Ghibănescu II consideră Vlasto.
MOŢOC COSTE (Constantin, Costache), fiul lui Gheorghe M. vor. de poartă; frate cu Ilie M.1; strănepot al lui Ion Moţoc m. vor. d’n sec. XVI 2; nepotul lui Coste Băcioc m. vor. 3; = Safta, fiica lui Apostol m. pit.4; rudă cu fam. Boul şi cu Miron Ciogolea.
Pîrc. H. 1652 febr. 27—apr. 14; f. pîrc. 1654 sept. 12; m. slug.
1655  sept. 24—1657 febr. 22; pire. H. 1658 mai 9—1659 mart. 28; f. m. slug. 1659 nov. 26—1660 sept. 25; m. spăt. 1661 iun. 15— sept. 8; spăt. (fost) 1662 iul. 18; pire. H. 1662 ian. 25—mai 22, 1663 febr. 27—mai 22; i. spăt. 1664 febr. 9.-fante 1668 dec. I6.
        *) Uricarul, X, p. 168-169, RI, 1928, p. 159 şi „Arhiva", I, 1889-1890. p. 113 (doc. 1673). V. şi Surete, III, p. 136, unde se spune că Moţoc vor. a fost fiul lui Simion M. şi al Tudosiei, nepoata lui Petre portar. *) Doc, 1643 iun. 3 (Copie Inst. de istorie). *) St. doc., V, 220, 659 şi doc. 1656 aug. 28 (copie Inst. de istorie). 4) „Orizonturi" — Galaţi, 1940, p. 166—177, M,
 420
 Moldova
      Costin, Opere, ed. V. A. Urechia, I, p. 103 şi ASB, m-rea Neamţ, XXIX/26. Despre el v. şi Andreescu — Stoide, Ştefăniţă Lupu, p. 102—103. *) ASB, Neamţ, CI/2.
MOŢOC ILIE, fiul lui Gheorghe M. vor. de poartă1; frate cu Coste M. m. spăt.2; nepot de vară al soţiei lui Ionaşco Cujbă m. vor.3; = Tudosca4.
Slugă domnească (fără titlu) 1669 febr. 10; pit. 1673 mai 7; tn. pit. 1674 sept. 17; m. med. 1676 ian. 16—1682 mart. 9. A fugit de teama lui Gheorghe Duca în Polonia6; fiind partizanul lui Ştefan Petriceicu, a revenit cu oastea acestuia în 1683®, îndemnînd pe boieri să se ridice contra turcilor „să fărîmăm păgînul să ne răscumpărăm pămîntul nostru"7. După aceste lupte, s-a retras în Polonia, unde a primit un sat8. La 1684 ian. 1, ca med., scria alături de alţi boieri ţarului, cerînd sprijin împotriva turcilor şi domn pe Ştefan Petriceicu9.
Copii: Gheorghe, Grigore, Bălaşa = Gavril Ciolpan; Toader = fiica lui N. Murguleţ şi Nicolae10.
      J) Uricarul, X, p. 168, RI, 1928, p. 159 şi doc. 1643 ian. 4 (ASB, Sf. Ioan Gură de Aur, XVII/5). 2) „Arhiva", 1889 — 1890, p. 113; v. şi doc. din 1668 dec. 1 (ASB, Neamţ, CXXV/2, nr. 9). 3) Uricarul, XVII, p. 20. *) Doc. 1673 mai 7 (ASB, Doc. mcld., XII/22). 6) Kogălniceanu, II, p. 23. •) Ibid., p. 28. 7) I. Tanoviceanu, O scrisoare a boierilor Ilie Mofoc şi Savin Smucilă, zis şi Smucicîne, către clucerul Cantemir din 1683 („Arhiva", VIII,
      1897, p. 714 — 716). El sc afla încă In Polonia la 1692, cînd era rohmistru şi nobil ereditar (RA, VII/2, 1947, p. 337). ®) „Arhiva ist.", III, 1867, p. 262, RI, 1938, p. 150-151. ») AARMSI, 1912, p. 133. 10) RI, 1928, p. 159—Î60, D. Dan, Suceuifa, p. 143, St. doc., XI, p. 94.
NACU (GRIGORE?) = NastasiaPîrc. Suceava 1644 iun. 15—
1649  aug. 292; m. com. 1651 febr. 18—1652 apr. 14; solul lui Vasile Lupu la cazaci (1653) cu alţi boieri; m. stol. ( ?) 1655 aug. 5—1657 apr. 5S; f. stol. 1658 ian. 8—1675 mai IO4. Copii: Gheor-ghiţă, Ionaşco arm., Dumitraşco m. pah.6 şi Constantin „colonel", care l-a însoţit pe Gheorghe Ştefan în pribegie6. O fiică a lui Ionaşco, Aniţa = Pavel Rugină m. com.
                >) Doc. 1675 mai 10 (ASB, Sf. Sava, XXXIII/31). *) V. scrisoarea sa în
                această calitate şi ca vor. C-lung (Doc. Bistriţa, I, p. 83 şi II, p. 13 — 18).
                8) în acelaşi timp mai există un Grigore (Miclescu), cu care Andreescu
       şi Stoide (Ştejiniţă l upu, p. 99 — 102) îl confundă. 4) Ca f. stol. a fost vor. de C-lung (Hurmuzaki, XV/2, p. 1322-1323, 1325, 1339-1344, passim.). s) Doc. 1667 iul. 17 (ASB, AN, MMCDXXXIV/17). •) RI, 1923,
       p. 99—100 şi Doc. Bistriţa, II, p. XXIII.
 Secolul XVII
 421
NACU DUMITRAŞCO, fiul lui Nacu m. com.; văr cu Ştefan Petriceicu voievod1. Post. 1655 oct. 8—24; post. III (?) 1656 febr. 20; post. 1657 oct. 14; m. jit. 1661 aug. 28; f. vist. 1664 apr. 30; m. pit. 1670 ian. 15—ante 1672 febr. 7; i. m. pit. 1672 febr. 7—1675 mai 10; m. pah. 1676 ian. 12—aug. 2. Copii: Stroe spăt., care a fost tatăl lui Savin Zmucilă m. ban; Toderaşco stol. = Nastasia, cu care a avut pe Dumitraşco şi Aniţa, rămaşi „la mare neputinţă"; Aniţa = Enache m. cluc.2 şi cu Mitrea m. vor.
      »} Doc. 1655 oct. 8 (ASB, AN, CI/24). *) St. doc.. XII, p. 113-114. La 1680 febr. 20 e amintit un Nacu log. de vist. (Ispisoace, IV/l, p. 39), iar la 1684 febr. 3 Toderaşco Nacu era vor. de Cîmpulung (Hurmuzaki, XV/2, p. 1390 şi passim).
(NACU), v. Zmucilă.
NECULA, v. Catargi Necula.
NICH1FOR, v. Beldiman Nichifor.
NICOARĂ, v. Prăjescu Nicoară.
NICOARĂ (Nicoriţă, Baltag) = Todosia (Tudosca), sora lui Miron Barnovschi1. Pîrc. Covurlui 1604 mart. 20; arm. 1604 mart. 30—1606 apr. 22; a pribegit din ţară, fiind „hiclean" lui Constantin Movilă (1609) 2; m. arm. 1612 mai 15—1614 ian. 21; vor.de poartă 1615 mart. 24; m. vor. ţ. sus 1615sept. 28—1620 iul. 12; în această calitate, a fost membru al delegaţiei care a încheiat pactul cu polonii (1616) 3; m. vor. ţ. jos 1621 sept. 14; m. vor. ţ. sus 1622 mart.; m. vor. ţ. jos 1622 apr. 20—1623 febr. 14; f. m. vor. 1623 mart. A—14; m. vor. ţ. sus 1624 febr. 27—1625 dec. 22; hat. 1627 mart. 7—1629 aug. 9; în această calitate, a condus armata moldoveană contra tătarilor la Trestiana (1627) 4; în sept. 1629, cînd oastea lui Miron Barnovschi a fost înfrîntă de Lupu vist. şi Grama stol., a rămas alături de cumnatul său, cu care a pribegit în Polonia5, motiv pentru care Vasile Lupu i-a confiscat ocinele #. A fost ctitorul bis. Sf. Ioan cel Nou din Iaşi, numită şi m-rea lui Nicoriţă (1626—1629).
Urmaşii săi nu au fost dregători; nepoţii săi s-au numit Ionaşco şi Dumitraşco 7.
              i) RIAF. 1. 1882, p. 243, DIR, XVII/4, p. 208 şi doc. 1634 iul. 30 şi 1641
              mart. 22 (Acad., CXVI/93 A şi XIII/l). In acelaşi timp există un Nicoară
              arm. = Todosia, fiica Cătălinei, care era fiica lui Bechea uşar („Orizonturi",
              1940, p. 166-167) şi DRH, voi. XIX, p. 594.*) DIR. XVII/4, p. 208
 422
 Moldova
      8) RI, 1927, p. 388. *) Doc. bîrl., III, p. 126. ») Veress, IX, p. 294 şi Costin, p. 95. •) Doc. cit. din 1641.7) DIR. XVII/5, p. 174 şi Doc. bîrl., III, p. 101 şi IV. p. 336.
NICOLACHI (RALLI), grec; = Maria, fiica lui Toader Boul vist. şi a Agafiei, fiica lui Ioan Prăjescu1; cumnat cu Gheorghe Ştefan voievod. Venit cu Radu Mihnea din Ţ. Rom.; m. stol. 1618 ian. 30—1620 dec. 20; pîrc. N. <1620 sept.—1621 aug.>
—1622 sept. 4; m. stol. 1623 mart. 7—apr. 8; f. m. stol. 1625 mai 4; pîrc. R. 1629 apr. 28—iun. 5; m. stol. 1629 nov. 12— 1630 apr. 15; pîrc. N. 1635 mart. 27—apr. 12. Fiica sa, Bălaşa = Constantin Şerban, ajuns domn al Ţ. Rom.2.
      ») DIR, XVII/4, p. 300-301, V, p. 46, Surele, III, p. 2. *) RI, 1927, p. 49—50. Un Ralea port. e amintit în T. Rom. în vremea domniei lui Radu Leon (RI. 1932, p. 264). V. şi St. 'doc., V, p. 12-14.
NICOLAE, v. Başotă Nicolae, Buhuş Nicolae, Costin Nicolae, Donici Nicolae, Hrisoverghi Nicolae, Mogîldea Nicolae, Racoviţă Nicolae.
ORĂŞ VASCAN (Vasile), fiul lui Grigore O. vor., nepotul lui Iurie O., strănepotul lui Fădor O. 1; = Marica 2. Aprod <1584— 1587>; vor. 1596 apr. 28; st. C. <oct. 1598>, cînd era sol la regele Poloniei3; hat. 1601 febr. 3—1607 iul. 17. Alături de Nestor Ureche vor., a comandat oştile lui Simion Movilă contra lui Mihai Viteazul la 1600 şi a lui Radu Şerban la 16024, hat. 1609 oct. 25; f. hat. 1610 febr. 8; m. vor. ţ. sus 1610 aug. 8—1611 iun. 19. La 1611 iun. 12 Constantin Movilă arăta că V?scan — om devotat fam. Movilă — slujea „pentru greutăţile ţării oriunde era nevoie" 6. Ştefan Tomşa i-a confiscat averea pentru hiclenie. O fiică a sa Anghelina = Onciu Iuraşcovici staroste, fiica lor Maria = Eremia Cîrc port. 6; o altă fiică = Coste Băcioc m. vor.7.
       !) DIR, XVI/3, p. 236. *) Ibid., XVII/2, p. 278, 335. 3) P. P. Panaitcscu, Doc. Mihai Vitea:ul, p. 59. *) Hurmuzaki, S. II/2, p. 121, 126, 147, XII, p. 882-883. *) DIR, XVII/3, p. 19. «) Surete. XIV, p. XV-XX şi 27. DIR, XVII/4, p. 402, 506, V, p. 297 şi doc. 1663 apr. 16 (Acad., Peceţi, 381). 7) DIR, XVII/4, p. 18.
PALADE, grec1; ginerele lui Matei Roşea din Bîrlad 2. A slujit în „casa" lui Vasile Lupu înainte de domnie 3 şi acesta l-a făcut dregător. Căm. 1636—1637, cînd a fost sol în Rusia. Jit. 1637 ian. 26 ; m. vameş 1637 apr. 7. Răsplătit de Vasile Lupu pentru credincioasă slujbă4. M. vist. 1638 mart. 14—iun. 20. A fost
 Secolul XVII
 423
capuchehaia lui Vasile Lupu la Poartă, unde se afla la 1641 aug. 166. + ante 1642 iun. 17®. El este începătorul fam. Palade în Mold.
Copii: Gavril şi Toader, ajunşi şi ei dregători; Enache post. II 7; Iorga med.8; Maria = Gheorghe Bogdan m. şet.; o fiică = Cîrstian 9. După un doc. din sec. XIX, membrii fam. Palade ar fi fost îngropaţi la m-rea Sf. Sava — Iaşi10.
      l) Semnează greceşte la 1638 iun. 20 (Acad., LXXXV/1). într-o monografie despre fam. Palade, alcătuită în anul 1803, în limba greacă, se susţine că fam. este originară din Grecia, de pe moşia Palate, pc apa Vardaru-lui, aproape de 'lesalonic; primul membru al acestei familii care a venit în Mold. s-ar fi numit Sava P. şi ar fi fost capuchehaia unui domn moldovean (desigur Vasile Lupu) („Arh. gen.", II, 1913, p. 247). *) „Arh. gen.", II, 1913, p. 248. 3) Doc. 1641 aug. 14 (Siirete, III, p. 236, Doc. bîrl.,
      III, p. 39 şi ASI, CCXLVI/29). La 1637 apr. 7 se afirmă însă - după formularul consacrat al cancelariei domneşti — că slujise şi altor domni (Copie Inst. de istorie). 4) Doc. bîrl., II, p. 5. b) Surete, III, p. 238 şi Doc. bîrl.,
      III, p. 39. V. şi Condurachi, Soli şi agenţi, p. 39-40.») Acad.,CXXXIX/86. 7) RI, 1927, p. 283-284. 8) RIAF. II, 1883, p. 81. ») Doc. 1657 mart. 5 (ASB, Sf. Sava - Iaşi. LII/2). 10) Uricarul, XIV, p. 219. Despre fam. Palade v. şi Iorga, Doc. ale Jam. Paladi (St. doc., XVI, p. 187 şi urm.), G. Ghibănescu, O spiţă şi o pisanie („Arh. gen.", II, 1913, p. 245 — 252) şi Doc. bîrl., passim.
PALADE TOADER, fiul lui Palade m. vist.1; = fiica lui Tăutu log.2 şi cu Aspra, nepoata lui Statie m. cluc.3; cumnat cu Miron Băcioc Buhuş 4.
Pit. 1650 mai 18—1653 iul. 8; fără titlu 1650 iul. 6,
1651    iul. 8, 1657 mart. 5; jit. II (şi jit.) 1659 febr. 1—
1661    nov. 10; f. jit. 1662 iun. 1; agă 1662 iul. 18—1663 ian. 21; pîrc. N. 1664 iul. 7; m. stol. 1665 ian. 20—1667 ian. 22. Solul lui Eustratie Dabija la Adrianopol5; f. m. stol. 1667 mart. 7—
1670    iul. 13; tn. vist. 1671 ian. 8—nov. 12; f. m. vist. 1672— 1680 mart. 20; închis de Gheorghe Duca pentru bani6; tn. spăt. 1683 mart. 4—oct. 17. Lăsat caimacam de Gheorghe Duca la plecarea sa la Viena (1683); a rămas alături de soţia domnului cînd au venit oştile polone8.
Copii: Enachi + tînăr; Aniţa = Velicico Costin m. vor.; Ioan ajuns şi el dregător şi Constantin •.
     >) Doc. 1657 mart. 5 şi 1659 mart. 29 (ASB, Sf. Sava, LII/2, Acad.. XXXII/ 87); v. şi St. doc., XVI, p. 190 şi urm. *) Doc. 1670 febr. 11 (Acad., DCCXXXVI/1—2). ») St. doc., XVI, p. 196. Surete, XXII, p. 37. „I. Neculce", 1922, p. 304. «) St. doc., XVI. p. 193. *) BCI, IV, p. 70. •) Kogăl-niceanu, II, p. 22. *) Deşi acesta e ultimul titlu de dregător Intllnit, In
 424
 Moldova
       Doc. btrl., III, p. 8, i se spune f. m. vor. 8) Kogălniceanu, II, p. 25, 27. •) Despre Împărţirea averii între fraţi, la 1704 v. St. doc., XVT, p. 2C4, Doc. btrl., III, p. 70-71, 80 şi Surete, XV, p. XXV.
 PALADE GAVRIL, fiul lui Palade m. vist.1; = Alexandra, fiica lui Matei Sturza m. vist.2; cumnat cu Gr. Hăbăşescu m. vor., Toader Sturza m. spăt. şi Gh. Bogdan m. şet.3.
 Post. II (şi post.) 1646 mart. 15—1649 aug. 16; sol în Rusia la 1647; fără titlu 1650 iul. 6—1657 dec. 21; m. slug. 1659 mart. 15—dec. 8; f. slug. 1660 febr. 22—1671 mart. 10; vor. Bîrlad (?) 1677    mai 1. □ m-rea Bursuci, ctitoria fam. Costachi,
 alături de soţia   sa, ante 1685 4.
 Copii: Vasilica    = Gavril Costachi        m. vor.;      Preda m.  arm.
 (1690—1692) şi     m. stol. = Agafiţa,     fiica lui    Dumitraşco  Boul
 log. II6; Grigoraşco, Toderaşco şi Nicolae6.
      i) Doc. 1657 mart. 5 şi 1659 mart. 29 (ASB, Sf. Sava, LII/2 şi Acad., XXII/ 87). *) Doc. bîrl., III, p. 3, 13. „Arh. gen.", II. 1913, p. 248-249. La 1670 iun. 1 i se spune Alexandra, soţia răposatului (?) slug. G. Palade (S/. doc., XVI, p. 195). 8) St. doc., XVI, p. 195. «) Doc. btrl., III, p. 5. *) St. doc., XVI, p. 198-199, BCI. IV. p. 175. •) Doc. bîrl., III, p. 4, 13, 45. 303 etc. şi ASB, AN, CXLVII/7. V. şi Sava, Doc. Orhei, p. 105.
 PALADE ION (Ioniţă), fiul lui Toader P. m. vist.1; = fiica lui Vasile Gheuca m. vist. şi cu Nastasia, fiica lui Ion Racoviţă m. vor.; cumnat cu Mihai Racoviţă şi cu Velicico Costin m. vor.2 şi rudă cu fam. Cantacuzino.
 Post. 1686 iul. 20—1689 iun. 10; post. II 1688 nov. 21—1692 iun. 20. La nunta sa, la Băcani, în 1691, fraţii Miron şi Velicico Costin au discutat cu alţi boieri împotriva lui Constantin Cantemir; log. II 1695 febr. 1—sept. 15; f. log. II 1696 nov. 6; m. slug. 1697 mai 20—1700 ante aug.; m. cluc. 1700 aug. 28; f. m.  slug. 1701 mart.    1; m. vist. 1703 sept.—ante 1705 oct. 26;
 răsplătit pentru  credincioasă slujbă de Mihai Racoviţă (1704) 3;
 f. m.  vist. 1705 oct.          26—1706 iun. 11; m. vist. 1707—1708;
 f. m.  vist. 1709 sept.        9—1710 sept.; la 1711 a fost „la mare
 primejdie" din pricina tătarilor, pribegind la munte 4; m. spăt. 1711—1720; i. m. spăt. 1722 febr. 20.
 Copii: Maria = Manolachi Costachi; Safta = Sandu Sturza log.; Toader m. vist., Ioniţă, Dumitraşcu, Constantin log. II, Nicolae şi Teofana 5.
       ») Doc. btrl., III, p. 81, „Arh. gen.", II. 1913. p. 249-250. •) „Arhiva", II, 1890-1891, p. 188-189 şi doc. 1710 (Aca*., DCXCV/91). V. despre el şi 5/. doc., XVI, p. 200 şi urm. *) Surete. XXII, p. 59. 4) St. doc., VII,
Secolul XVII
 425
      p. 114. 6) V. Împărţirea averii intre urmaşi la 1727 (Doc. bîrl., III, p. 300
      - 333) şi „Arhiva", I, 1889-1890, p. 394.
PALEOLOGU DUMITRACHE, v. sec. XVI.
PANAIOT (HAGI), grec; = Simina1. M. uşar 1658 sept. 22; capuchehaia 1 lui Ştefăniţă Lupu la Poartă2; m. şet. 1660 mart. 18; uşar 1665 mai 22; m. şet. 1669 febr. 10—1670 febr. 3.
      *) Doc. 1665 mai 22 (ASB, Doljeşti, XXX/17). *) Hurmuzaki, V/2, p. 58, 60 şi Golimas, Capuchehdile, p. 79.
FANAIOTACHI, v. Morona Panaiotachi.
PAVEL, v. Albotă Pavel, Bujoreanu Pavel, Ciocîrlan Pavel, Contăş Pavel, Rugină Pavel.
PĂTRAŞCO, v. Başotă Pătraşco, Boldescu Pătraşco, Boul (Pătraşco), Ciogolea Pătraşco.
PĂTRAŞCO (ŞOLDAN), fiul lui Nădăbaico?1. Scrie un doc. 1596 apr. 28; „învaţă" la scrierea unui doc. 1592 dec. 30; urednic de Botoşani 1602 iul. 12—1603 apr. 6; m. vor. ţ. sus 1608 apr. 20 — 1610 iul. 30. A fost răsplătit de Constantin Movilă pentru slujba prestată2; m. log. 1610 aug. 6—1611 dec. 18 (devine log. după ce „învaţă" în locul lui Stroici log., care era bolnav); m. vor. ţ. sus 1612 febr. 17—1615 aug. 3; f. vor. 1615 nov. 4—1617 iun. 3 3. Solul lui Ştefan Tomşa în Trans. (1616) 4.
Copii: Dumitraşco Şoldan m. vor.; Toderaşco vor. Botoşani; Catrina = Iordache Cantacuzino m. vist.; Alexandra = Simion Mălai m. vist.; Anghelina = Const. Stîrcea pîrc.; Tofana = Ionaşco Cehan (Racoviţă) m. vor.; Todosca = Pisoschi; Can-dachia = Coste Băcioc m. vor. 6.
       1) îşi spune Pătraşco Nădăbaicovici şi este proprietar Ia Şoldăneşti la 1603 apr. 12, 1612 febr. 17 (DIR, XVII/l, p. 82 şi XVII/3, p. 87-88). *) DIR. XVII/2, p. 149, 204 — 205. 3) Menţionez că un Pătraşco a fost pîrc. R. (1618 dec. 17, 1621 mart. 20-25). 4) St. doc., III, p. CXXIV. f) DIR, XVII/4, p. 90. 431, V, p. 100. DRH. voi. XIX, p. 93 şi doc. 1637 iun. 6 (ASB, Bisericani. IV/34).
PETRICEICO TOADER, fiul lui Petriceico log. şi al Măriei 1; strănepotul lui Petrică hat. din sec. XVI2; = Ileana, fiica lui Nebojatco log. şi a Gaftonei, fiica lui Grigore Udrea med.3. Fără titlu 1623 mart. 4; 1627 febr. 12; m. arm. 1634 iun. 20—
1635     nov. 1; f. arm., vor. C-lung 16364; m. jit. 1637 mart. 16; ptrc. H. 1637 apr. 6—7; jit. (fost) 1637 dec. 20; m. vor. ţ. sus
 426
Moldova
1638 mart. 10—1644 iun. 15; trimis de Vasile Lupu să îndrepte hotarul cu Trans. (oct. 1641) 6; pîrc. H. 1645 apr. 1—1646 febr. 12; f. m. vor. 1645 oct. 20; m. spăt. 1646 febr. 9—oct. 12. A avut curţi şi bis. la Durneşti—Botoşani. Copii: Ştefan, ajuns domn; Alexandra = Ştefan Hîjdeu pah.6; fiică = T. Jora; fiică = V. Stîrcea7; Safta = Ilie Sturza m. vor.
      *) Surete, XI, p. 121 şi doc. 1636 febr. 13 (Spiridonia — Iaşi, XLVJI/99) Acest Petriceico log. (poate II) „învaţă" la redactarea unei porunci domneşti la 1601 dec. 22 (DIR, XVII/l, p. 27). Cu numele de „Iokcha" Petriceico a fost solul lui Ieremia Movilă în Polonia la 1603 împreună cu Nestor Ureche (Hurmuzaki, S. II/2, p. 254 — 257). 2) Doc. 1635 sept. 2 (ASB, Răchitoasa, III/7). 3) DRH, voi. XIX, p. 147 şi doc. 1639 mai 2 (ASB, AN, XXXIII/19). Ileana era nepoata lui Gheorghe Romăscel episcop de Huşi (doc. 1644 iun. 15, MIB, nr. 35241). «) Doc. Bistriţa, I, p. 101. 5) Veress, X, p. 104-105. 6) „Arh. ist.", I/l, 1865, p. 53. 7) Surete, XI, p. 121.
PETRICEICO ŞTEFAN, fiul lui Toader P. m. vor. ;=Maria Catargi, fiica lui Gheorghe C.1. Slug. II 1657 iun. 1—dec. 21; slug. 1658 apr. 26; fără titlu 1662 febr. 25; f. slug. 1662 iun. 22—1668 febr. 15; cluc. II 1669 mai 6—1670 sept. 8; m. cluc. 1670 mai 26—1671 iul. 5. Fiind „fecior de boier de ţară", a fost ales de boieri domn al Mold. (1672—1673) 2.
      x) Doc. bucovinene, iii, p. 52—53. 2) Kogălniceanu, II, p. 8.
(PÎRVAN) IANE grec (?), nepotul lui Pîrvan m. arm.M. slug. 1638 nov. 1—1642 aug. 6; pîrc. H. 1652 apr. 14.
       >) Doc. 1640 aug. 5 (MIB, nr. 35227). Pîrvan a fost agă (1604 apr. 2) şi m. arm. (1617 apr. 4 - 1618 mart. 7).
POPESCU IONAŞCO, urmaş al lui Popescu pîrc. din sec. XVI. Pîrc. de Ştefăneşti 1635 apr. 29; pîrc. H. 1638 mart. 14 — 22, 1640 mart. 27—1641 aug. 22; f. pîrc. 1643 mai 31; pîrc. Dorohoi
1644  iul. 12; vor. de poartă 1647 aug. 28—1648 iun. 10. Fiul său (?) Ştefan a fost căp. de curtenix.
     ») RI. 1924, p. 120.
POSTOLACHE, v. Apostol.
PRĂJESCU NICOARĂ, fiul lui Ion P. şi al fiicei lui Ion Movilă m. log.; nepotul de fiu al lui Toader m. vist. din sec. XVI şi
 Secolul XVII
 427
strănepotul lui Stanciu pîrc.1; = Maria, fiica lui Ionaşco Ivul post. 2; văr cu Ieremia şi Simion Movilă.
Diac 1586 apr. 15; refugiat în Polonia după plecarea lui Petru Şchiopul (1591); revine în timpul domniei rudei sale Ieremia Movilă; uricar 1597 dec. 22; log. III 1597 nov. —1598 apr. 30; log. 1598 mai 3—1608 iun. 20 (apare des în doc., fiind un mare acaparator de pămînturi); tn. vist. 1609 ian. 23—1611 nov. 19; acuzat de Movileşti că a furat o sumă mare de bani din veniturile ţării, împreună cu Coste Băcioc3; a plecat cu Movileştii în Polonia la 1611 4, unde a rămas pînă la 16165, cînd a luat parte la luptele contra lui Radu Mihnea6; se întoarce în Mold. în 1617, cînd i se restituie satele7; f. vist. 1617 apr. 1—1619 aug. 7, dată după care -f-. Ctitor al bis. Sf. Nicolae — Suceava. O soră a sa, Nastasia Ciolpăneasa0. Copii: Procopie + tînăr; Lupu m. cluc.; Ionaşco post. III (1635—1636) = Maria, fiica lui Gheorghe Başotă9; fiul lui Ionaşco, Toderaşco, a devenit m. cluc.
       ») DIR, XVII/2, p. 25. v. şi I. C. Prăjescu-Miclescu, Obîrşia unei familii din Moldova (RIR, X, 1940, p. 175-215 + o spiţă) şi „I. Neculce", 1926— 1927, p. 102. *) DIR, XVII/4. p. 277. 3) „Arh. gen.", II, 1913, p. 221. *) DIR, XVII/4, p. 384, Ispisoace, II/l, p. 6. *) La 1615 era la Ustia (DIR, XVII/3, p. 193). •) Ibid, IV, p. 10. 7) Ibid., p. 135. 8) Ibid., II, p. 244. Tot Nastasia Ciolpăneasa s-a numit şi fiica lui Lupe Huru pîrc. •) DIR, XVII/4, p. 480 şi RIR, 1940, p. 183-184, 186-193, 195-202. V. şi „Arh. gen.", I, 1912, p. 82, unde se spune că Ionaşco III post. a murit tînăr, şi I. Tanoviceanu, Vechi apucături, p. 26 — 27.
PRĂJESCU ŞTEFAN, frate cu Nicoară P. m. vist.; = Anisia, fiica lui Petru Vartic pîrc.1 Căm. de ocne 1596 oct. 30—1609 mart. 92; tn. stol. 1609 dec. 13—1611 nov. 19. Pleacă în Polonia cu Constantin Movilă (1611) 3; f. stol. 1619 iun. 9. Copii: Ioan pah. = fiica lui Neaniul vor., Gheorghe pîrc. şi Marica = Lupu Hăbăşescu m. vor4.
       *) Surete, III, p. 150, V, p. 186. 2) Amintesc aici că în sfatul domnesc al lui Simion Movilă in Ţ. Rom. apare ca m. com. un Ştefan (1601 ian. 26 — 1602 iun. 21); să fie el acesta, fiind rudă cu Movileştii ? 3) DIR, XVII/5, p. 251. La 1599 mart. — sept. un Ştefan P. era pîrc. N. *) Sv.rete, III, p. 141, RIR, 1940, p. 183, DIR, XVII/4, p. 455 şi Moldavia, p. 357.
PRĂJESCU VORUNTAR, frate cu Nicoară P. m. vist.; = Salomia, descendentă din Neagoe pîrc.1 M. cotn. 1602 dec. 20—1603 dec. 15; 1606 ian. 12 —1611 nov. 19. A fugit probabil cu Movileştii în Polonia. Com. 1619 febr. 12. A plecat în Polonia în vremea domniei
 428
Moldova
lui Gaspar Graţiani2; f. com. 1621 dec. 5—1622 ian. 13. + ante 1623 dec. 163. Copii: Lupa = Grigore Ureche m. vor.; Aniţa = Toma Cantacuzino m. vor.; Antemia = Lupu sau Lupaşco Bucium stol.; Nastasia = Savin vist.4.
     ») RIR. 1940. p. 183. 2) „I. Neculce", 1930, p. 235. 3) DIR, XVII/5, p. 252. *) RIR, 1940, p. 283, CI, 1928, nr. 1. p. 46-47.
PRĂJESCU VASILE, probabil frate cu Nicoară P.; M. pit.
<1591—1592 >; pire. N. 1602 iun. 9—231; 1603 dec. 15—1604 ian. 5 2; m. spăt. 1616 nov. 15—1617 mai 12.
      l) l ot el este probabil Vasile pîrc. N. amintit la 1596 iul. 14 (DIR. XVI/4, p. 144). *) Tn aceeaşi vreme există un alt (?) Vasile Crăescu pîrc. N. (1599 mart. 15) şi pîrc. R. (1610 dec. 21).
PRĂJESCU SAVIN, frate cu Nicoară P. m. vist.; = Maria, fiica lui Nichifor Beldiman m. log.1 M. slug. (?) 1610 iul. 22; slug. (şi f.) 1622 ian. 13—1625 iun. 15; pîrc. R. 1627 mart. 1—mai 22; m. spăt. 1627 nov. 9—1629 iun. 5; pîrc. N. 1631 mart. 23; pire. R. 1631 iun. 3; hat. 1631 aug. 23—1632 ian. 7; f. hat. 1632 iul. 4—aug. 20; pîrc. R. 1632 sept. 8; f. hat. 1633 nov. 25; pîrc. N. 1633 dec. 15—1634 mart. 15; f. hat. 1634 ian. 10; m. vor. ţ. jos. 1634 mai 13—1638 febr. 15; f. m. vor. 1640 nov. 1—
1645  febr. 10; pîrc. N. 1641 apr. 11—1642 apr. 7. Nu a avut urmaşi, soţia sa lăsînd averea fratelui ei, Mihăilaş Beldiman2.
      ») Uricarul, X, p. 110, RI. 1927, p. 49. RIR, 1940, p. 183. 185 şi doc. 1636 apr. 5, 1641 nov. 1 (Acad., Peceţi 141 şi XXXVII/12). *) Uricarul, X. p. 109-110.
PRĂJESCU LUPU, fiul lui Nicoară P. m. vist.1; = Safta, fiica lui Ionaşco Ghenghea m. log.3 şi nepoata lui Simion Stroici m. vist.
Fără titlu 1619 febr. 20—1628 sept. 203; diac 1626 mart. 27; post. 1628 nov. 5—1632 mart. 8; f. post. 1632 apr. 24—1633; m. cluc. 1634 ian. 11—1638 febr. 4; i. cluc. 1638 iun. 20—aug. 9; m. com. 1638 oct. 28—dec. 24; f. m. com. 1639 febr. 22—dec. 31; solul lui Vasile Lupu la Braşov (1639)4; m. med. 1640 mart. 11 —1642 nov. 29. □ probabil bis. Sf. Nicolae — Suceava5.
Copii: Ion m. vor., Grigore m. cluc. şi med., Pavel + fără copii 6.
      *) DIR. XVII/4, p. 480. V, p. 96, doc. <1634-1635> (Spiridonia - Iaşi. XLV/l). ») DRH. voi. XIX, p. 198, Surete. XXIV, p. 135, doc. 1636 mart.
 Secolul XVII
 424
       15 (BCS. XX/41), „Arhiva", III. 1892. p. 339, RIR, 1940. p. 184, 193-194. Safta era nepoata Iui Stroici m. log. (DIR, XVII/5, p. 142, 195).
       a) V. DRH, voi. XIX, indice, unde este pomenit adeseori. Un Lupu cupar a fost solul lui Miron Barnovschi la Bistriţa (Hurmuzaki, XV, p. 954). *) Costin, p. 198 şi St. doc., IV. p. CC-CCI. 214. *) Ibid., V. p. 573. •) RIR. 1940, p. 194 şi Acad.. CDLXXIX/51.
PRĂJESCU ION (Ionaşco), fiul lui Lupu P. ra. com.; = Paraschiva Balş1. F. cluc. 1650 iul. 3; cluc. 1652 ian. 22; vist. II 1654 mart. 18—1657 mart. 14; m. slug. 1657 iun. 1—1658 mart. 15; m.post. 1658mart. 18—iul. 14;m. vist. 1658 oct.—1659 aug. 6; m. vor. ţ. sus 1659 dec. 8—1661 mai 25; închis de paşa de Silistra în vremea domniei lui Ştefăniţă Lupu, care i-a luat averea şi i-a pus soţia în furci pentru atitudinea avută în timpul luptelor cu Constantin Şerban2. + fără copii în timpul unei solii la Poartă (1661) 3.
       l) Surete, IV, p. 222, Ispisoace, II/l, p. 211 şi urm., RIR, 1940, p. 184, şi doc. <1635 —1636> ian. 24 (Spiridonia — Iaşi, XLV/l). V. şi C. Andreescu şi C. Stoide, Ştefdnifi Lupu, p. 89 — 90, 9<i. în acelaşi timp mai existA doi membri ai fam. Prăjescu cu numele Ion: Ionaşco post. III, fiul lui Nicoară vist. = Maria, fiica lui Gh. Başotă (Ispisoace, II/l, p. 230) şi Ion pah., fiul lui Ştefan stol. (..Arh. gen.". I. 1912, p. 82). *) „T. Codrescu", IV. nr. 1, p. 5—6. *) „Arh. gen.", I, 1912, p. 83 — 84 şi doc. 1664 apr. 30 (Copie Inst. de istorie).
PRĂJESCU GRIGORE, fiul lui Lupu P. m. com.1; = Safta, fiica lui Grama m. stol. şi nepoata lui Orăş hat. 2; cumnat cu Ştefan Boul m. vor. şi rudă prin el cu Gheorghe Ştefan voievods. Fără titlu 1641 febr. 23; vist. 1646 mart. 15; vist. II 1646 mai 4—iun. 1; m. cluc. 1648 apr. 1—1649 sept. 16; m. med. 1650 dec. 16—1651 iul. 14. Copii: Dumitraşco cuparul = Maria, fiica lui Grigore Hăbăşescu hat. şi o fiică = Tabîrţă 4.
       l) RIR, 1940, p. 194. *) Surete, IV. p. 184 şi doc. 1649 sept. 16 şi 1669 iun. 27 (Acad., CDXXV/92 şi ASB, Sf. Sava. XXVII/7). s) „Arhiva". I. 1889 -1890, p. 629. *) St. doc., XXI. p. 260. „Arh. gen.". 1, 1912. p. 85-87 şi doc. 1670 nov. 21 (ASB, Doc. mold., 1/26). Un Ionaşco cuparul sau fiul cuparului, rudă cu Orăş hat., a fost pîrc. H. (1649 mart. 15 — 1652 ian. 6).
PRĂJESCU TOADER (Toderaşco), fiul lui Ionaşco P. post.; nepotul lui Nicoară P. m. vist.; = Maria, fiica lui Ilie Şeptilici hat.1 Fără titlu 1648 iun. 2—1653 mai 14; cluc. 1656 ian. 18—1659 apr. 23; m. cluc. 1659 iul. 20; f. cluc. 1661 aug. 6; m. cluc. 1662 febr. 25—oct. 12; f. m. cluc. 1663 oct. 20—1665 sept. 8. + 1666.
 430
Moldova
Copii: Ştefan post. = Maria, fiica lui Constantin Jora serd.; Maria = Nicolae Stîrcea; Alexandra = Dumitraşco Drăguţescu 2.
      *) RIR, 1940, p. 198 — 206, Ispisoace, II/l, p. 6. 2) Ispisoace, III/2, indice, IV/l, p. 131 şi ASB, AN. MDXIX/4.
PRODAN, v. Drăguţescu Prodan.
RACOVIŢĂ, v. şi Cehan.
RACOVIŢĂ CEHAN (Eftodie) \ fiul lui Pătraşco Cehan log. şi nepotul de frate al lui Ionaşco Cehan m. vor.2; = Tofana3; cumnat cu Iordache Cantacuzino m. vist., Simion Mălai m. vist. şi Constantin Stîrcea pîrc.4; socrul lui Alexandru Coci, nepotul lui Vasile Lupu, care l-a făcut dregător.
Fără titlu (slugă domnească) 1631 mart. 22—apr. 24; spăt. (II?) 1632 dec. 15; log. II 1634 mai 13—1652 oct. 16 (printre puţinii dregători care ocupă atîta timp aceeaşi funcţie, ca şi contemporanul său d.n Ţ. Rom. Udrişte Năsturel); m. log. 1653 iun. 9—1654 mai 8 (făcut m. log. în locul lui Gheorghe Ştefan); scos din dregătorie de Gheorghe Ştefan din cauza înrudirii cu fam. lui Vasile Lupu; f. m. log. 1655 mai 30—1657 iul. 28; m. log. 1658 apr. 26—1664 ante dec. 12. La 1663 a însoţit pe Eustratie Dabija în campania de la Leva 6. + 1664 dec. 15, □ cu soţia sa la m-rea Dobrovăţ, unde erau ctitori8. Tot fam. sa a ctitorit bis. din Fereşti.
Copii: Andrei m. com.; Nicolae m. log.; Safta = Alexandru Coci m. pah7.
       ') Aşa semnează la 1663 (Veress, XI, p. 42). *) Doc. 1639 nov. 1, 1641 apr. 21 etc. (ASB, ep. Huşi, XIII/12, RI, 1936, p. 103 şi Acad., Peceţi, nr. 72). V. şi Surete, VIII, p. 288 şi urm., unde se găsesc multe doc. ref. la el şi urmaşi. *) St. doc., XV, p. 209. şi Surete, VIII, spiţa 4) Doc. 1637 iun. 6 (ASB, Bisericani, IV/34). *) La 1663 oct. 2 era la Leva (Veress, XI, p. 42 — 43). In RIR, 1945, p. 40, n. 5 se susţine că a fost is. de scaun în nov. <1663>. •) St. doc., XV, p. 207. 7) Surete, VIII, p. 225. Despre el şi fam. sa v. şi Surete, VIII, p. 331 — 333, XVI, indice, M. Racoviţă — Cehan, Fam. Racoviţă, p. 11 şi urm. şi Andreescu şi Stoide, Ştefăniţă Lupu, p. 83 — 86.
RACOVIŢĂ ANDREI (Andreiaş), fiul lui Cehan R. m. log.1; = Ileana, fiica lui Gavrilaş Mateiaş m. log. Ciohodar la curtea domnească 1642 nov. 62; post. (II) 1645 aug. 5—1646 febr. 15;
 Secolul XVII
 431
com. II (şi com.) 1647 febr. 21—1649 aug. 16; m. com. 1650 mart. 18—aug. 12 (cînd tatăl său era log. II). -f- de tînăr.
      *) Doc. bucovinene, III, p. 46. *) Acad., DCXXIII/56. în acclaşi timp mai există un Andreiaş (Ianovici).
RACOVIŢĂ NICOLAE, fiul lui Cehan R. m. log.1; = Maria, fiica lui Lupu Balş 2.
Post. (II) 1651 oct. 9—1653 ian. 16; f. post. 1655 ian. 25—
1657   apr. 8; post. 1657 apr. 30—1658 febr. 15; m. com. 1658 aug. 6—1659 dec. 8 (tatăl său era m. log.); m. spăt. 1660 ian.
29—oct. 33; m. post. 1660 oct. 5—1661 sept. 8; hat. 1661 oct. 6—1671 mai 64 (singurul dregător care îşi păstrează funcţia sub patru domni); dat zălog turcilor de Ştefan Petriceicu (1673) 5; m. log. 1674 mai 31—1676; f. m. log. 1676 nov. 11; m. log. 1677 mart. 16—1678 apr. 20; i. m. log. 1680 ian. 9—1682 oct. 21. Amestecat în complotul lui Vasile Gheuca m. vist.6; m. log.
1683   apr.—1685 mart. 1. Caimacam la 1683 7; la întoarcerea lui Gheorghe Duca de la Viena, fuge în Trans.8; la 1684 ian. 1, împreună cu alţi boieri, cerea sprijinul ţarului contra turcilor şi domn pe Ştefan Petriceicu9. + 1685 mart. 8, □ m-rea Dobrovăţ10, unde a fost ctitor.
Copii: Ion m. vor.; Ecaterina şi Andrei post., □ în acelaşi loc, prima la 1675, al doilea la 1685 11; Safta = Iordache Ruset m. vor.; Nastasia = Pamfile 12.
      *) Doc. 1667 ian. 30 (RI, 1923, p. 103). V. şi Andreescu — Stoide, Ştejănilă Lupu, p. 95-96, St. doc., XV, p. 207, RIR, 1945, p. 60 şi M. Racoviţă -Cehan, Fam. Racoviţă, p. 12 şi urm. 2) Surete, XVII, p. XLVII.3) în această calitate, a fost răsplătit de Ştefăniţă Lupu cu satul Roznovul al lui Gheorghe Ştefan (Stoide şi Turcu, Doc. şi regeşte din fin. Neamţ, p. 24 — 25). *) V. şi BCI, VII, p. 64-70. •) Kogălniceanu, II, p. 9. •) Ibid., p. 19.
      7)  Ibid., p. 25. 8) Ibid., p. 29, III, p. 21. #) AARMSI, 1912, p. 133. 10) St. doc., XV, p. 207. “) Ibid., p. 208. 12) Surete, XVI, p. 104.
RACOVIŢĂ ION, fiul lui Nicolae R. m. log.1; = Nastasia, fiica lui Toma Cantacuzino m. vor. 2; cumnat cu Velicico Costin m. vor.3; = şi cu Safta Costachi, soră cu Todosica Jora4.
Post. II 1666 mart. 21; pah. 1666 oct. 20; com. II 1667 febr. 2; pah. II (şi pah.) 1667 mart. 1—1668 nov. 20; m. com. 1669 ian. 29—ante 1673 iun. 20 (cînd tatăl său era hat.); f. m. com. 1673 iun. 20—1676 iul. 11; m. spăt. 1677 iul. 1—1679 febr. 21; m. pah. 1679 mai 20—1685 iul. 20. A mers cu Gheorghe Duca la asediul Vienei (1683), la întoarcere trecînd în Ţ. Rom.5; la
 432
1684  ian. 1, împreună cu alţi boieri, cerea ajutor ţarului contra turcilor şi domn pe Ştefan Petriceicu 6; caimacam pînă la venirea ca domn a lui Constantin Cantemir7; m. vor. f. sus 1685 aug. 25, 1686 iun. 28; i. m. vor. 1686 nov. 22. -f ante 1688 nov. 2, cînd se împărţea averea rămasă 8.
Copii: Mihai, care va ajunge domn; Dumitraşco hat.; Nastasia = Ion Palade m. vor.9; Maria = Vasile Ceaurul şi apoi cu Constandachi m. stol.10; Tofana = Ilie Enache m. spăt.; Ecaterina = Iordache Cantacuzino Deleanu11 şi Elena = Mihai Ruset spăt.
      1) St. doc., XV, p. 207. *) La 1724 se spune c& Toma C. a fost „moşul măriei sale lui vodă" (M. Racoviţă) (Doc. agrare, II, p. 150). Despre averea primită ca zestre v. Surete, XVI, p. 93 şi urm. şi BCI, VIII, p. 46 — 47. •) Doc. 1667 mart. 9 (Muzeul Porţile de Fier); v. şi „Arhiva", II, 1890—1891. p. 189. «) Surete, VII, p. CLXXII şi VIII, p. 323. s) Kogălniceanu. II. p. 28. •) AARMSI, 1912, p. 133. 7) Neculce. p. 90. ») Surete, XVI, p. 103. •) Surete, VI, p. 103, VIII, p. 37, Ispisoace, III/2, p. 73-77 şi „I. Neculce-. 1930, p. 173. 10) Uricarul, IX, p. 156 şi BCI, VIII, p. 56. La 1717 Maria a fost luată in robie de Vasile Ceaurul şi cătanele sale şi dusă la Braşov (St. doc., VI, p. 424). n) Gen. Cant., p. 45.
RACOVIŢĂ MIHAI, fiul lui Ion R. m. vor.1; = Safta (Elisafta), fiica lui Constantin Cantemir voievod2 şi, după moartea ei, cu Ana, fiica lui Dediu Codreanu m. spăt., care era de o rară frumuseţe, după părerea lui Dimitrie Cantemir3.
Com. 1687 nov. 20—1691 febr. 20; com. II (şi f. com.) 1688 apr. 4—1691 aug. 16; tn. com. 1692 mai 10—1693 ian. 22 (făcut dregător de socrul său); m. stol. 1693; m. spăt. 1695 dec. 8—
1700   sept. în relaţii bune cu cumnatul său, Antioh Cantemir, care-1 răsplăteşte pentru slujbă4. Pribeag în Ţ. Rom. de teama lui Constantin Duca (1701) 6; ajutat de C. Brîncoveanu, pleacă la Poartă cu mai mulţi boieri cu pîră contra lui Constantin Duca, fiind ales domn (1703 sept. 23). El este Cămila din Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir.
Copii: Constantin şi Ştefan, ajunşi şi ei domni; Mihai m. dragoman ; Ion; Ruxandra = Grigore Costachi-Negel; Ecaterina = Ion Vlasto; Nastasia = Scarlat Ghica6.
       >) Surete, XVI, p. 105, BCI, IV, p. 219-220. *) Neculce, p. 113. Surete.
       VIII,   p. 331. *) N. Iorga, O danie a soacrei lui Mihai vcdă Racoviţă (RI.
       XVII,   1931, p. 298—299) şi D. Russo, Din corespondenţa doamnei Ana Racoviţă, 1708 — 1709, Buc., 1911 (extras din CL). *) Surete, XV, p. 109 şi urm. •) Kogălniceanu, II, p. 49. •) M. Racoviţă — Cehan, Fam. Racoviţă. p. 25 şi urni., Surete, VIII, p. 214.
 Secolul XVII
 433
RACOVIŢĂ DUMITRAŞCO, fiul lui Ion R. m. vor.; frate cu Mihai R. voievod1; = Ilinca, fiica lui Mihai Cantacuzino m. spăt. din Ţ. Rom.3.
Fără titlu 1690 iun. 5; post. 1692 iun. 5—1693 iul. 7; post. II 1695 iul. 20—sept. 20; făcut m. com. de fratele său Mihai 1703 sept.—1705 febr.; f. m. com. 1705 iul. 12; hat. 1707 iul.— 1709 oct. Pribeag în Ţ. Rom., la Braşov şi în Polonia la mazilirea lui Mihai Racoviţă (oct. 1709) 3; fuge în Trans. în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (1710)4; f. hat. 1711 mai 11; se declară contra monarhiei ereditare preconizată de Dimitrie Cantemir6. La 1715 merge la Poartă pentru a cere domn pe fratele său Mihai; hat. 1717—1725; fuge la tătari în timpul domniei lui Grigore al II-lea Ghica (1727) de unde pleacă la Poartă (1728); tntorcîndu-se, este prins şi închis de domn. Eliberat, curînd. Copii: Ion m. şet.7; Radu m. vist.; Dumitraşco (II) vor.; fiica = Iordache Costachi m. stol.8; Bălaşa = Ion Bogdan m. log.*.
      >) St. doc.. V, p. 55. Surete. XVI, p. 105. *) Gen. Cant., p. 45. *) Kogălniceanu, II, p. 70 şi 72, Cronica Ghiculeştilor, p. 49. 4) Neculce, p. 196. •) Ibid.. p. 228. •) Ibid.. p. 304. 7) Surete, XVI, p. 128. •) Neculce, p. 304. •) „I. Neculce", 1924, p. 235 şi Gen. Cant., p. 346, unde se dau două fete şi trei fii, din care una = Iordache Balş.
RADU, v. Abaza Radu.
(RALLI), v. Nicolachi (Ralli).
RAMANDI ALEXANDRU (Paleologu), grec1; fiul lui Constantin R. vist.*, care era nepot de soră al lui Dumitrache Chiriţă Paleologu m. post. 3; rudă cu Antonie Ruset voievod; = Maria 4.
Post. II 1662 mart. 18—sept. 12; m. pit. 1664 mai 20—1665 iun. 9; m. jit. 1666 mart. 15—mai 25; m. uşar 1667 mai 20— ante 1669 febr. 10; f. m. uşar 1669 febr. 10—1671 iul. 9; m. pit. 1672 mat 23; m. post. 1676 apr. 4—ante 1680 ian. 8. Fiind rudă cu Antonie Ruset, avea „trecere şi cinste" la domn, încît „trecea peste toţi" 6; f. m. post. 1680 ian. 9—14; m. vor. ţ. bus 1684 apr. 9—1685 febr.; f. m. vor. 1685 aug. 25; m. vor. ţ. sus 1685 dec.—1686 ian. 4; lăsat la Iaşi de Constantin Cantemir „cu multă zaherea" cînd a venit Ioan Sobieski în Mold.6; £. m. vor. 1686 iun. 18—1692 ian. 10; m. vor. ţ. jos 1692 febr. 25—iul. 24; caimacam după moartea lui Constantin Cantemir7;
 434
f. m. vor. 1693 dec. 8—1697 mart. 3. + ante 17038. A fost ctitorul bis. din Vînătorii Pietrii-Neamţ şi al schitului Comi-Putna.
      i) Semnează greceşte (ASB, Cetăţuia, IV/3, şi RI, 1920, p. 88). *) Sava, Doc. Lăpuşna, p. 125-126, 132-133, doc. 1655 mart. 31 şi nedatat (ASB. Sf. Sava-Iaşi, XX/3 şi ep. Huşi, XIX/6). La 1656 mart. 15 i se spune Constantin Ramandi f. vist. (ASB, Bisericani, 1/29). 3) BCI, VII, p. 40, Filitti, Arhiva, p. 289, Surete, III/2, p. 76, doc. 1662 mart. 18 (ASB, ms. 645, f. 38). «) A. Sava, Doc. putnene, I, p. 182 şi St. doc., XVI, p. 246. •) Neculce, p. 65. •) D. Cantemir, Viafa lui C. Cantemir, p. 63. 7) Doc. 1693 iun. 15 („I. Neculce", 1925, p. 174). «) St. doc., XI. p. 94.
RĂTUNDUL VASILE, frate cu Gavril R. log. II (1665—1666). Cluc. II 1662 mart. 12; tn. com. 1675 apr. 3—9. Fiu (?) Ştefan post. = Aniţa, fiica lui Dima pîrc.x.
      1) Sava, Doc. putnene, I, p. 87. Menţionez că un jupan Rătundul (probabi poreclă) a fost solul lui Vlad Ţepeş la Braşov (Bogdan, Relaţiile, p. 98)
ROŞCA CONSTANTIN, fiul lui Ion R. vor.1; ginerele lui Ionaşco Ghenghea m. log.2. M. pah. (Ţ. Rom.) 1602 mai 1— 1603 iun. 26 (deşi rudă cu Movileştii şi m. pah. al lui Simion Movilă, a fost păstrat o vreme în sfat şi de Radu Şerban); f. pah. (Mold.) 1610 mai; vist. 1613 iun. 1—1615 mart. 20; în Ţ. Rom. 1616 aug. 1; m. vist. (Mold.) 1616 nov. 15—1617 mart. 30 (socrul său era m. log.); pire. H. 1617 mai 12—1618 apr. 15; hat. 1618 dec. 17; pîrc. H. 1620 apr. 3—13; m. vor. ţ. jos 1622 apr. 1. A însoţit pe Miron Barnovschi la Poartă (1633), de unde a fost trimis de Moise Movilă să prindă pe Lupu Coci vor. 3. Fiica sa, Tofana + la 1616 aug. 1 „cînd au purces Radu voievod Mihnea spre domnie în Moldova", fiind □ la mitropolia din Tîrgovişte4; o altă fiică Nastasia=Vasile Mălai vor. de poartă. Fraţii săi au fost: Gheorghe spăt., Vasile vor. şi arm., Irimie, Demian şi Mărica 5.
       *) DIR, XVII/4, p. 450. ») Ibid., p. 113. a) Costin, p. 104-105 (aici i se spune Roşea vist.). într-un doc. datat cu aproximaţie <1621 —1623> se susţine că C. Roşea f. vor. = Sofronia, a fost sol in Trans., unde a stat închis doi ani, după care a murit (Moldavia, p. 369). Precum se vede, datele furnizate de M. Costin nu concordă cu cele din doc. *) „Albina", 1904, p. 385-386. •) DIR, XVII/4, p. 450, Surete, XIII, p. 6, Dan. Putna, p. 74 — 75, Ispisoace, II/2, p. 68 şi doc. 1646 dec. 13 (Copie Inst. de istorie). Menţionez că şi această fam. este destul de veche în Mold., unde un Oană Roşea grămătic este amintit la 1439 iul. 30 (DIR, XIV-XV, p. 165). iar Grigore Roşea a fost vărul lui Petru Rareş. V. şi BOR, 1962, p. 125 —
 Secolul XVII
 435
ROŞCA VASILE, fiul lui Ion R. vor.1; = fiica (?) lui Cîrstea vor.2. Vor. (de poartă) 1603 apr. 3—1609 iul. 14; med. 1621 dec. 18; m. arm. 1622 apr. 1—1623 nov. 8; răsplătit pentru slujbă de Ştefan Tomşa 3; m. med. 1624 mart. 24—1625 febr. 16; m. arm. 1627 febr. 23; vor. de poartă 1627 iun. 11—1632 sept. 14; m. jit. 1633 dec. 27—1634 mart. 8; vor. de poartă 1634 iul. 24—1644 iun. 22.
      l) DIR, XVII/4, p. 450. •) Ispisoace. II/l, p. 19 şi Boga, Doc. bas., VIII. p. 5. ») DIR, XVII/5, p. 150. V. şi DRH, voi. XIX, indice.
ROŞCA GHEORGHE, fiul lui Ion R. vor.; = Safta, sora lui Miron Bamovschil. M. spăt. 1619 febr. 9—iun. 14, 1620 apr. 20; apare şi ca pire. N. (cu numele de Gheorghe) 1613 mart. 30— 1614 febr. 9, 1616 nov. 15, 1617 mart. 2—1618 ian. 30, mart. 24, 1621 ian. 18—mart. 27 (cînd i se spune f. spăt.).
       ») Ispisoace, II/l, p. 19. în DRH, voi. XIX şi doc. 1632-1633, apare foarte des în doc. Gheorghe Roşea (II) vist. = Aniţa (v. indice).
RUGINĂ PAVEL, fiul lui Ştefan R. m. şet.1; = Nastasia, fiica lui V. Bainschi şi cu Aniţa, fiica lui Ionaşco Nacu arm., înfiată de Drăguţescu 2 şi rudă cu fam. Palade. M. şet. 1699 apr. 13— 1703 mai 22; m. slug. 1703—1704 (?); m. jit. 1704 sept. 12— 1709 mai 233; f. m. slug. 1710 mart. 26; închis de Nicolae Mavrocordat pentru banii „năpăştilor", a fugit în Polonia şi apoi la ruşi, de unde s-a întors cu oştile acestora la 1711 4; m. com. 1711; a plecat cu Dimitrie Cantemir în Rusia; fiind „hain la muscali", i s-a confiscat averea6.
      *) Tatăl său a fost m. şet. în 1664 — 1666 şi 1675 şi pîrc. Ştefăneşti la 1673. El este urmaşul lui Condrea Rugină pit. din 1603 (DIR, XVII/l, p. 99) şi Bogdan R., care era urmaşul lui Şandru m. com. din sec. XV (ibid., p. 194). *) Doc. btrl., III, p. 326, 5/. doc., VI, p. 422, Surele. XII, p. XXVI şi 11. *) V. şi St. doc.. VII, p. 107-110. 4) Kogălniceanu, II, p. 75, 76 şi 104. •) St. doc., VII, p. 114, XXII, p. 239, Doc. bîrl., III, p. 326.
(RUSET) DRACO ALEXANDRU, grec; fiul lui Antonie Ruset voievod1; = cu Aniţa, fiica lui Gheorghe Coci hat. 2. Capuchehaie la Poartă al lui Eustratie Dabija 3; pit. (Draco) 1667 mart. 7; m. com. 1667 sept. 1—1668 iun. 30; i. com. 1670 iul. 12; m. slug. 1673 iun. 20—sept. 84; f. m. slug. 1675 apr. 10; ostatic al tatălui său la Constantinopol la 1678. După părerea lui N.
 436
 Moldova
Costin, era „călăreţ bun şi curvar foarte..., libovnic era la băuturi şi la alergături de cai" 6. I s-a mai spus şi „beizadea Sărăcilă". Fiică Zoiţa6.
      *) Kogălniceanu, II, p. 14. *) Surete, IV, p. 204. *) Golimas, Capuckehăile, p. 79. *) La această dată era răsplătit pentru slujbă de Ştefan Petriceicu („I. Neculce", 1924, p. 150). 6) Kogălniceanu, II, p. 14. •) R. Rosetti, Fam. Rosetti, I, p. 47 — 48.
RUSET IORDACHE (GHEORGHE), grec; fiul lui Constantin Cuparul capuchehaia \ care era nepotul lui Toma şi Iordache Cantacuzino2 şi fratele lui Antonie Ruset voievod; = 1) Maria, fiica doamnei Dafina Dabija (+ 1677, □ m-rea Bîmova3); cumnat cu Gheorghe Duca voievod 4; 2) Zamfira (+ 1688, □ Mitropolia Iaşi)5; 3) Safta, fiica lui Nicolae Racoviţă m. log. #, mătuşa lui Mihai Racoviţă voievod.
Adus probabil în Mold. de Gheorghe Duca, pecare-1 însoţeşte în Ţ. Rom. ca m. post. 1676 apr. 9—1678 nov. 18. Is.-caimacam cu alţi doi boieri cînd domnul pleacă la Cehrin, 1677 7. Fuge din ţară la numirea ca domn a lui Şerban Cantacuzino, care-i confiscă averea 8. în 1685, cînd Constantin Cantemir a fost numit domn, Şerban Cantacuzino i-a cerut să-l ucidă pe Iordache şi pe fraţii săi 9. închis de Constantin Cantemir, s-a împăcat cu acesta şi a fost numit m. vist. 1685 aug. 25—1693 apr., domnul dîndu-i „cheia ţării în mînă" 10. împreună cu Lupu Bogdan, „chivernisea şi mînca ţara cum le era voia" n. Ca m. vist., a dat 15 000 de taleri lui Constantin Cantemir pentru treburile ţării12; a scris numeroase scrisori unor personalităţi din Trans.18 şi a comis numeroase abuzuri, îndemnînd pe Constantin Cantemir să ucidă pe fraţii Miron şi Velicico Costin şi cumpărînd „fără de preţ" averile celor pe care „îi tot îngreuia cu dăjdiile". La moartea lui Constantin Cantemir, a avut un rol de seamă în alegerea ca domn a lui Dimitrie Cantemir 14. După numirea ca domn a lui Constantin Duca de turci, a fugit în cetatea Neamţului, ocupată de poloni, şi apoi în Polonia (apr. 1693), revenind în ţară după numirea lui Antioh Cantemir16; m. vist.
1695  dec. 8—1700 sept. 14. După mazilirea domnului, ajutat de Ilie Cantacuzino, fuge din nou pe la Hangu în Polonia, de unde revine, chemat de Constantin Duca16; f. vist. 1701 ian. 13—1702 iul. 15; m. vor. ţ. jos 1703 mai—1705 febr. Unelteşte împotriva lui Constantin Duca şi se împacă cu Constantin Brîncoveanu — cu care se şi înrudeşte — prin intermediul patriarhului Hrisant Nottara17. A avut un rol de seamă în numirea
 Secolul XVII
 437
ca domn a Ini Mihai Racoviţă — cu care era rudă — în domnia căruia îşi recapătă puterea: „ce vrea el, ce poruncea el acia făcea şi Mihai vodă" 18. La numirea lui Antioh Cantemir ca domn (febr. 1705), fuge în Ţ. Rom., de unde se întoarce, continuînd intrigile împotriva domnului, care-1 închide şi-i ia 10 pungi de bani19; f. m. vor. 1706 ian. 13—1709 ian. 20. în a doua domnie a lui Mihai Racoviţă, „chiverniseala şi cinstea toată a ţării" era a lui 20. Fuge din nou în Polonia la mazilirea lui Mihai Racoviţă (oct. 1709) 21, de unde revine. Continuînd intrigile, a fost închis de Nicolae Mavrocordat (iun. 1710) pentru pîrile lui repetate cu care „a stins cîteva case boiereşti", fiind „învrăjbi-toriu de domni". Judecat de „ţară", trebuia să fie ucis sau să i se taie limba, fiind iertat la intervenţia boierilor, rămînînd însă închis pînă în nov. 1710 22. Caimacam pînă la venirea ca domn a lui Dimitrie Cantemir 23, s-a declarat împotriva monarhiei ereditare, preconizată de Dimitrie Cantemir, căruia i-a imputat că s-a grăbit cu chemarea ruşilor (1711). Arestat la cererea domnului, a fost dus la Kiev24, unde a fost ţinut pînă în 1714, fiind eliberat la intervenţia lui Constantin Brîncoveanu 25; f. m. vor. 1716—1717; + după nov. 1720, cînd şi-a făcut testamentul. Unul din cei mai de seamă boieri ai vremii sale, a fost conducătorul partidei Cupăreştilor şi „matca tuturor răutăţilor" 26 din epoca sa. Prin intrigile sale, făcea să fie maziliţi şi numiţi domnii. El este Pardosul din Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir. A realizat prin zestrea primită, prin cumpărări şi abuzuri, cea mai mare avere din Moldova acelei epoci, compusă din 82 de sate (în afară de alte 30 date zestre fiicei sade Safta), 13 jumătăţi de sat şi părţi din alte 71 de sate.
Copii27: Safta (din prima căsătorie) = Ilie Catargi m. log.; Nicolae post., conte al Imperiului habsburgic = Ancuţa, fiica lui Constantin Brîncoveanu 28; Constantin m. pah., hat. şi m. vor. = Aniţa, fiica lui Lupu Bogdan hat.; socrul lui Constantin Mavrocordat voievod; Ioniţă banul = fiica lui Matei Filipescu29; Andrei m. log. = Maria, fiica lui Sandu Sturza30; Ştefan m. vor. şi m. log. = Catrina Sturza; Catrina sau Catinca = Constantin Costachi com.; Nastasia = Nicolae Costin jit.81; Victoria = Pîrvu Cantacuzino; Ruxandra = Barbu Văcărescu; Acsiţa, + tînără.
        *) Kogftlniceanu, II, p. 227. V. şi: Ioana Rosetti, Iordache Ruset (RIR, VII, 1937, p. 300—322 + 1 h.); R. Rosetti. Familia Racoviţă, I. p. 35— 42 şi 52-61 (despre fii). •) Neculce, p. 31. ■) St. doc., XV. p. 214, Notiţe istorice, p. 283-284, RI. 1926, p. 243-245 etc.; v. şi Marinescu Iul.,
 438
Moldova
       Documente relative la Maria Ruset, fata lui Evstratie Dabija voevod („Arh. gen.", II, 1913, apr. —iun., p. 59 — 67), Gane C., Identitatea Măriei Iordache Ruset („Arh. gen.", I, 1912, nr. 7 — 8, p. 107 — 114) şi Panaitescu P. P., Un act relativ la procesul doamnei Safta a lui Gheorghe Ştefan cu doamna Dafina a lui Eustratie vodă Dabija şi cu ginerele ei Iordachi Ruset (RI, 1917, p. 17-20). *) V. Gheorghe Duca. s) Iorga, Inscripţii, II, p. 173 (soţia lui Gheorghe vist., aşa cum i se spunea lui Iordache). ®) RI, 1926, p. 243, BCI, IV, p. 194. 7) Istoriile, p. 169, doc. din 1677 sept. 30 (MIB, nr. 30620) şi St. doc., X, p 159-161. 8) Doc. 1679 mai 17 (Copie Inst. de istorie). Şerban Cantacuzino îl acuza că, din cauza plrilor sale, l-a închis Duca vodă pe el şi pe fraţii săi. După fuga lui Iordache Ruset în Mold., Şerban a trimis pe Pîrvu Cantacuzino la Constantin Cantemir ca să-l judece pe Ruset, dar acesta a fugit din ţară. Domnul i-a dat lui Şerban şi rudelor sale „toate bucatele" lui Iordache Ruset şi satele acestuia. După aceea, Ruset a dovedit că s-a împăcat cu Şerban Cantacuzino şi Constantin Cantemir i-a redat satele (v. V. A. Urechia, Un nou document de la Constantin Cantemir vodă, AARMSI, s. II, t. XVII, 1894-1895, p. 191-200). •) Kogălniceanu, II, p. 227, 232, III, p. 85, Neculce, p. 96. Despre relaţiile dintre Iordache R. şi Constantin Cantemir v. şi I. Minea, Din domnia lui Constantin vodă Cantemir (CI, V —VII, 1929 — 1931, p. 356 — 357). “) Kogălniceanu, II, p. 100. “) Neculce, p. 109. “) Uricarul, X. p. 212-214. «) Veress, XI, p. 370-371, 422-423 etc. M) Kogălniceanu, II. p. 244. “) Ibid., p. 41, 254, Neculce, p. 116, Hurmuzaki, S. 1/1, p. 334 etc.1#) Kogălniceanu, II, p. 45, 267 — 270, Neculce, p. 153.17) Kogălniceanu,
       II, p. 274. M) Ibid., p.    278-280, III,     p. 94. 114, Neculce,  p.   166, 170.
       ")  Kogălniceanu, II. p.    281-283, 287.     *°) Kogălniceanu. II. p.    288-289.
       **) Ibid., p. 70 şi Cronica Ghiculeştilor, p. 49. 2i) Kogălniceanu, II, p. 81 — 84
       şi  Cronica Ghiculeştilor,  p. 65 şi urm.     Cronicile povestesc pe larg cum a
       uneltit I. Ruset împreună cu fratele său, Scarlatachi, împotriva lui Nicolae Mavrocordat, cum s-au plîns boierii contra lui Ruset care le-a ruinat casele şi cum a fost judecat; auzind imputările, Ruset a replicat că sînt minciuni, pentru care domnul a vrut să-i taie limba. Dintr-un doc. mai tîrziu, rezultă că Nicolae Mavrocordat i-a luat 10 000 de taleri, în afară de „împrumută" (St. doc., VI, p. 417 — 418). M) Kogălniceanu, II, p. 86, 301. M) Neculce, p. 228-229, Kogălniceanu, II, p. 311. 316, 317. «) Ibid., p. 173. 317. 341. M) Ibid., p. 70. »7) Surete, IX, p. 191-195; St. doc., V, p. 48, 105, 589; Ispisoace, IV/l, p. 216, Doc. bîrl., III, p. 263 etc. **) Greceanu Şt. D., Contele Nicolae Rosetti, Buc., 1903 (din RIAF, voi. IX, 1903, p. 213-245). ••) Istoriile, p. 269. *>) Ispisoace, IV, p. 200. «) BCI, VIII, p. 53. Pentru el şi fraţii săi v. şi bogatele note din lucrarea lui R. Rosetti, care citează şi doc. inedite din arhiva familiei.
RUSET LASCARACHE (Cupărescul), frate cu Iordache R.; = fiica lui lacomi vist.1 şi cu fiica lui D. Buhuş vist. (?).
M. căm. (?) 1662 iul. 14; vist. II 1665 febr. 10; m. căminar
1665   febr. 15—1669 dec. 3; m. vist. 1670 mart. 22—iul. 12. Capuchehaia lui Grigore Ghica (1672—1673), după care vine în Ţ. Rom. la Gheorghe Duca. M. post. 1674 ian. 3—1676 mart. 15. Aduce caftanul de înnoire a domniei lui Gheorghe Duca (1676)*; m. spăt. 1677 mai 3—1678 nov. 18. Băgat în fiare
 Secolul XVII
 439
după fuga lui Şerban Cantacuzino la turci (1678) şi eliberat la cererea lui Gheorghe Duca 3. Capuchehaie a lui Şerban Cantacuzino (1679—1685) şi apoi a lui Constantin Cantemir (1686—1692)4, în care calitate încasează sume mari de bani trimise de fratele său Iordache. Surghiunit de turci în insula Rodos la cererea lui Constantin Brîncoveanu — duşmanul familiei Ruset — (1692); scos din surghiun (dec. 1695) 6; m. post. (Mold.) 1695 dec. 8—
1696  mai 29. + de dropică după 12 iun. 16976. După părerea cronicarului, era „om mîndru şi trufaş" 7.
Fiu Iordachi Cilibiul vor. = Safta, fiica lui Antiohie Jora hat. şi cu Maria, fiica lui Ion Sturza 8.
      *) BCI, VIII, p. 71—72, 98, unde este şi o spiţă genealogică. V. şi R, Rosetti, Familia Rosetti, p. 34 — 35 şi 51—52. *) Istoriile, p. 169. *) Ibid.-p. 170, Kogălniceanu, II. p.18.4) Ibid.. II. p. 235 şi Istoriile, p. 194.») Neculce, p. 114, Kogălniceanu, II, p. 256. •) Neculce, p. 133, Hurmuzaki. XIV, p. 749. 7) Kogălniceanu. II, p. 17. •) Ibid., II. p. 115, BCI. VIII, p. 80-85. V. şi Uricarul, XVII, p. 8, ASB. AN, XXV/10. „I. Neculce". 1925. p. 154.
RUSET MANOLACHE, frate cu Iordache R.1; = Irina, fiica lui Nicolae Buhuş m. log. *, Q la bis. din Borzeşti la 1716.
Venit în ţară în timpul domniei lui Gheorghe Duca. Jit. 1669— 1672; com. 1672; îl urmează pe Gheorghe Duca în Ţ. Rom. (1674—1678), de unde revine în Mold.; m. slug. 1680 ian. 9-
1685  mai 24. Pleacă cu Gheorghe Duca la asediul Vienei. Fuge la venirea lui Constantin Cantemir ca domn, întorcîndu-se după împăcarea domnului cu Iordache; st. P. 1686 — 1693 iul. 9; m. post. 1696 mai 11, 1704 sept. 12; m. vor. ţ. sus 1708 febr. 20—1709. Fuge în Polonia la mazilirea lui Mihai Racoviţă (oct. 1709), de unde revine3; Nicolae Mavrocordat încearcă să-l prindă în 1710, dar el cu slugile sale bate slugile domneşti şi fuge în Trans. 4; f. m. vor. 1711—1713 febr. 3. Trimis de Dimitrie Cantemir la Poartă cu pîră contra lui Nicolae Mavrocordat*. + ante 7 ian. 1717 #.
Copii: Ştefan m. vor.7 = Safta Aslan; Nastasia = N. Lazu şi C. Miclescu; Aniţa = Ion Silion şi Ileana = Manolache Cos-tache ®. El este Veveriţa din Istoria ieroglificâ a lui D. Cantemir.
        l) Kogălniceanu, II, p. 227. V. şi Rosetti, Fam. Rosetti, p. 42—47. *) St. doc., XV, p. 27, C. Istrati. Bis. Borzsţti, p. 4. *) Kogălniceanu. II, p. 70. Cronica Ghiculeftilor, p. 49. •) Kogălnkeann. II, p. 72, Neculce, p. 196.
       •) Kogălniceanu, II, p. 92 şi 122. •) La 1717, clnd el murise, urmaşii săi, fiul Ştefan, ..fiind numai el fit", şi ginerii săi, se judecau pentru averea
 440
Moldova
      rămasă (R. Rosetti, Cronica Bohotinului, p. 73 — 74). 7) Despre Ştefan R. şi cariera sa v. ibid., pag. urm. şi Neculce, p. 115. La 1733 febr. 18 el se judeca din nou cu cumnaţii săi, Nicolae Lazu f. m. slug. şi Ion Silion (Cronica Bohotinului, p. 79). Despre urmaşii lui Ştefan R. v. p. 80 şi urm. 8) Despre copiii lui Manolache R. v. şi R. Rosetti, op. cit., p. 62—65. G. Ghibănescu susţine că o fiică a lui Manolache R., Maria = Constantin Costachi serd. („I. Neculce", 1924, p. 220).
RUSU IONAŞCO, fiul lui Rusu m. stol. şi al Antemiei1; = Nastasia2; rudă cu Nicolae Mogîldea m. pah. 3 şi prin el cu Gheorghe Ştefan. Vor. de poartă 1632 apr. 29—ante 1639 apr. 3; f. vor. 1639 apr. 3; pîrc. O. 1641 apr. 22—1645 mart. 22; pîrc. 1646 febr. 2; m. slug. 1647 mart. 20—aug. 14; m. med. 1648 aug. 14—1649 aug. 16; f. m. med. 1650 iun. 28—1652 sept. 1; m. vor. ţ. jos
1654  ian. 15—mart. 18; m. log. 1654 sept. 1—1658 apr. 20. +ante
1659  febr. 1 4.
Copii: Grigore m. spăt.; Apostol (Postolache) pîrc. O. (1645— 1667) şi agă; Vasile; Toderaşco jit.; Carp; Ana; Sofia călugăriţa ; Ruxandra = Ion Stroescu m. jit.; Axenia = Hrisoscul m. stol.; Antemia; Anisia şi Istinca6.
      *) Rusu de Orhei, dregător de Tohatin, e amintit la 1607 (DIR, XVII/2, p. 128), iar Rusu m. stol. apare în sfatul domnesc la 1614 febr. 9 şi 1617 apr. 14 (ibid., III, p. 160 şi IV, p. 140). *) Surete, IV, p. 246. ») Doc. 1645 mart. 22 (Acad., CLXVIII/2). V. şi Sava, Doc. Lăpuşna şi Doc. Orhei (indice) şi Traian Ichim, Alecu Russo, Buc., 1923, p. 18 — 19. 4) Surete,
      IV, p. 246. ®) Ibid., Sava, Doc. Lăpuşna, p. 99 şi 105, RIR, 1945, p. 48,
      doc. 1658 febr. 15 şi 1707 mart. 28 (ASB, ms. 538, p. 3 — 4, Doc.  mold.,
      XII/25).
RUSU GRIGORE, fiul lui Ionaşco R. m. log.; = fiica lui Pătraşco hat.     A crescut şi a învăţat   în „casa" lui Vasile Lupu1; m.           com.
1653 oct. 24—1654 aug. 4          (cînd tatăl său era m. vor.); m.        spăt.
1655  mai 30—1658 febr. 27; f. m. spăt. 1659 febr. 11—1660 ian. 31; f. m. spăt. 1669 mart. 26—1677 iul. 1. A participat la răscoala condusă de Hîncu şi Durac contra lui Gheorghe Duca (1671—1672) 2.
       *) Aşa-i spunea acesta la 1653 oct. 24, cînd îl ruga să intervină pe llng& Gheorghe Ştefan pentru eliberarea soţiei şi fiului său (Veress, X, p. 270— 271) (în aceeaşi vreme mai există însă un com., Grigore Nacu). *) Doc. 1672 iul. 6 (ASB, ms. 629. f. 418).
SACAZLÎUL, v. Hiotul-Sacazlîul Stamatie.
SAVIN, v. Prăjescu Savin, Zmucilă Savin.
 Secolul XVII
 441
SCĂRLET ŞERBU, fiul lui Scărlet din Zorileni şi al Isăroaei1; coborîtor din Cîrstea Ghenovici m. vor.; = Safta, fiica lui Miron Băcioc m. stol.2; rudă cu fam. Miclescu. Post. (II sau III) 1669 mart. 27—1670 iun. 1; agă ante 1673 aug. 13; m. com.
1679   febr. 21—ante 1680 mai 15; f. m. com. 1680 mai 15— 1683 apr. 6. Fiul său, Constantin, se considera nepotul lui Antiohie Jora m. log. 3.
       *) Doc. 1655 apr. 13 (Condica Zorleni, nr. 73 şi St. doc., VI, p. 24 şi 38). La 1621 apr. 13 Scărlet cumpără satul Zorileni (DIR., XVII/5, p. 46-47); la 1634 iul. 15, Scărlet era slugă domnească (Condica Zorleni, nr. 59), iar un Scărlet m. med. (acelaşi?) e amintit la 1666 mart. 13 (Acad., LXVII/68).
       2) St. doc., VII, p. 310. a) Sava, Doc. Orhei, p. 174.
SCĂRLET ŞTEFAN, frate cu Şerbu S. Slugă domnească 1665 apr. 13; post. 1674 sept.—1676 febr. 25; f. post. 1683, cînd fuge în Ţ. Rom.1; m. arm. 1685 apr. 8—1688 aug. 22; A. m. arm. 1692 ian. 28—1697 sept.; m. arm. 1697 sept. 28—1698 dec. 3. Copii: Bejan, care era unchiul lui T. Palade spăt., ce l-a ajutat „la lipsă şi la neputinţă" 2, Ioniţă, Enache, care a plecat la Moscova, Tudosca, Maria, Catrina, Antiohie şi Ştefan3.
      M Kogălniceanu, II, p. 26. *) St. doc., XVI, p. 210. ») Ibid., VI, p. 39-40, 43-44.
SCĂRLET DABIJA, fiul lui Scărlet din Zorileni; frate cu Ştefan şi Şerbu S. *. Com. 1674 sept.—1675 apr.; vist. III 1682 mart. 9; ca f. vist. III fuge în Ţ. Rom. (1683) 2; log. II 1688 iun. 25— ante 1691 febr. 2; f. log. II 1691 febr. 2—1692 iun. 20; m. pit.
1695   febr. 1—sept. 15; m. cluc. 1696 aug. 5—1698 iul. 4; m. pah. 1705 febr.; i. m. pah. 1708 mai 5. La 1710, la mazilirea lui Nicolae Mavrocordat, a vrut să pecetluiască cămara domnească din ordinul lui Iordache Ruset, fiind în pericol de a fi ucis de fostul domn3. + ante 1723. Copii: Velicico4, Mihalachi post. şi Dumitraşco; ultimii doi au fugit la Ţarigrad „cu neşte fapte rele ce-au vrut să facă" 6.
       *) St. doc., V, p. 585, VI, p. 36, XVI. p. 198 şi doc. 1688 iun. 25 (Inst. de istorie. Condica Zorleni, nr. 97). *) Kogălniceanu, II, p. 26. 3) Cronica Ghiculeştilor, p. 73. «) Doc. btrl., III, p. 328. •) St. doc., VI, p. 40-42.
SIMION, v. Gheuca Simion, Mălai Simion.
SOLOMON, v. Bîrlădeanu Solomon, Costachi Solomon.
 442
STAMATIE (HADÎMBUL), grec, rudă cu Vasile Lupu (?) (fiul unei vare primare a domnului?). M. post. 1652 apr. 14—oct. 16; trimis de Vasile Lupu în 1653 după ajutor la cazaci1; a fost otrăvit de Gheorghe Ştefan 2. Fiul său (?) Iane Hadîmbul post. II, ctitorul m-rii Dealu Mare (Hadîmbu).
      >) Costin, p. 140. *) St. doc., III, p. 31. El sau celălalt Stamatie (Hiotul) a dat de ştire lui Vasile Lupu s& fugă de la Brăila, unde era să fie prins de turci după lupta de la Ojogeni (Costin, p. 117).
STAMATIE, v. Hiotul-Sacazlîul Stamatie.
STATIE (Stamatie?), grec; = Cîrstina, fiica lui Gramam. stol.1 M. vameş 1644 sept. 18; vist. III 1646 mai 4—1648 aug. 14; vist. II 1649 febr. 22—1652 febr. 18; 1658 iun. 12; tn. slug. 1659 iun. 15—1663 ian. 21 (Stamatie); tn. jit. 1660 iul. 24—1661 apr. 20 (Statie); tn. slug. 1664 ian. 27; slug. 1665 mart. 28, cînd Eustratie Dabija intervine pentru el la Liov2; tn. cluc. 1667 mart. 7—sept. 1, 1669 febr. 10 — iun. 27. O nepoată a sa, Aspra = Toader Palade m. spăt.
       *) St. doc., XVI, p. 240, V, p. 45, Ispisoace, IV/l, p. 68, doc. 1658 iun. 12, 1664 ian. 27 etc. (ASB, Neamţ, XXII/11 şi 16, Acad., DXVIII/20, 21). *) „Arh. ist.", 1/1, p. 21-22.
STAVRINOS ERONIM (grec). Hat. 1612 mai 3'—aug. 30 (poate rudă cu Stavrinos vist., autorul unui poem despre Mihai Viteazul).
      1) V. scrisoarea sa din 1612 mai 3, către bistriţeni, in care semnează „Hatman, generalis regni Moldaviae" (Hurmuzaki, XV, p. 852); v. şi p. 853 — 854.
STlRCEA CONSTANTIN, fiul lui Pătraşcu S. din Vascăuţil, urmaş al lui Stîrcea pîrc. din sec. XVI; = Anghelina (Angheluşa), fiica lui Pătraşco Şoldan m. log.2; cumnat cu Coste Băcioc m. vor. şi rudă prin el cu Vasile Lupu, care îl face dregător.
Diac 1627 mart. 11—1629 mai; slugă domnească 1631 mart. 23; fără titlu 1634 ian. 29—1635 ian. 4; pîrc. H. 1639 mart. 11— ante 1641 oct. 25; f. pîrc. 1641 oct. 25—1648 aug. 13. + ante
1650  mart. 27*. Copii: Gheorghe m. pit. (1675—1676); Miron vor. Botoşani, cluc. şi pîrc. S. (1660) şi Ileana = Miron Ciogolea m. cluc4. Miron. vor. a avut pe Toderaşco şi pe Angheluşa = Gheorghe Hîjdău m. arm. 6, rudă cu Ştefan Petriceicu.
        *) BCI, X, 1931, p. 9—10. Despre rudele sale v. ţi doc. din 1648 mai 30 (Acad., VII1/211). •) Doc. 1637 iun. 6, 1650 mart. 27. (ASB, Bisericani, IV/34. Acad., XLIX/100): v. şi SureU, V, p. 315, Uricarul, XVII, p. 182.
 Secolul XVII
 443
       3) Ibid. şi Acad., XLIX/100. *) Doc. 1648 mai 14 (Spiridonia-Iaşi, VI/169, ASB, Bisericani, XVI/10) şi Doc. agrare, II, p. 102. ®) St. doc., VII, p. 315.
       V. şi N. Iorga, Averea în pămînt a Stîrceştilor (St. doc., XXI, p. 272 — 276).
       V. şi Ispisoace, IV/l, p. 140 şi Rsl, XIV, 1967, p. 438.
STRATULAT = Varvara1. Vor. de poartă 1631 nov. 17; pah. II 1634 febr. 28; slug. II 1637 dec. 20—1638 dec. 24; slug. 1637 iun. 20—1639 apr. 10; f. slug. 1642 febr. 22; agă 1640 febr. 28—1642 mart. 27. O fiică a sa = Enache Penişoară2.
     x) BCI, VII, p. 68  şi doc. 1671 sept. 10, 1682 ian. 30 (ASB, ep. Huşi,
     XXV/13 şi Acad.,    CCXXX/57). *) Surete, III, p. 45.
STRATULAT, v. Bolea Stratulat.
STROESCU ION1; fiul lui Stroescu vor. de poartă (?) 2; = Ruxandra,   fiica lui Ionaşco Rusu m. log.3. Arm. II 1667         dec.  10;  fără
titlu  1670 ian. 15; st. C. ante 1674 ian. 1; arm. II 1679        ian.   11;
căp. de călăraşi 1679 dec. 16—1680 apr. 1; m. med. 1685 aug.
25—1686 ian. 9; f. m. jit. 1686 apr.—iun. 18; jit. (în Ţ. Rom.) 1688 mai 8; m. arm. 1692 iul. 9—sept. 8. Fiică Zamfira = Toader Murguleţ. Fratele său Iordache a fost com.4.
      *) Fam. Stroescu se trăgea din fam. Stroici (BCI, X, 1931, p. 14). V • şi DIR., XVI/3, p. 120, unde se spune: „Lupu Stroici iaste tatu lui Ionaşco Stroici, Ionaşco Stroici iaste tatu Năstascăi, Năstasca iaste mamă lui Gligor Stroescur. 2) St. doc., V, p. 539. Un Lupu Stroescu st. Soroca a fost solul lui Gheorghe Ştefan la cazaci (I. Nistor, Contribuţii la relaţiile dintre Moldova şi Ucraina, Buc., 1933, p. 20 — 22). 8) Surete, XXII, p. 56, „I. Neculce", 1930, p. 138, RI, 1924, p. 196 şi ASB, Doc. mold., XII/25. 4) Ispisoace, IV/l, p. 42.
STROICI LUCA şi SIMION, v. sec. XVI.
STURZA (GAVRIL), urmaş al lui Sturza port. de Suceava din sec. XVI; frate cu Ursu Bărboi m. vor.1; = Agaftona. Post. 1613 mart. 30; hat. 1614 febr. 9—1615 aug. 1. S-a ridicat împotriva lui Ştefan Tomşa împreună cu alţi boieri; după lupta de la Fîntîna lui Păcurar (oct. 1615), a fugit în Ţ. Rom. şi la turci, care îl trimit în obezi în Mold., unde este ucis de domn, trupul fiindu-i aruncat în Şiret şi averea confiscată pentru hicle-nie2. Copii: Matei m. vist., Damian, Vasile, Erina, Antemia şi Maria 3.
                 i) Uricarul, IX, p. 144. ») Costin, p. 62-63, DIR, XVII/4, p. 90. ®) MM
        1968, nr. 3-4, p. 196.
444                                       _________________________________Moldova
STURZA MATEI, fiul lui Sturza hat.1; = Nastasia, fiica lui Vasile Mihăilescu uricar2; cumnat cu Gheorghe Ştefan voievod, cu Gh. Roşea şi cu Manolachi cluc. s.
Fără titlu 1640 mai 18—1642 apr. 7; jit. 1644 mai 3—1651 mai 8; jit. II 1647 iul. 20; f. jit. 1651 iun. 8; m. med. 1651 dec. 24—1652 febr. 18; pîrc. O (?) 1653 febr. 2; vist. în 1653, cînd era cu straja lui Vasile Lupu la Valea Seacă4 (în doc. mai tîrzii i se spune f. m. vist.).
Copii: Safta = Grigore Hăbăşescu m. vor.; Chiriac m. jit.; Ilie m. vor.; Alexandru; Toderaşco m. spăt; Marica = Andreiaş m. şet. apoi cu Grigore Ghica 6; Alexandra = Gavril Palade m. slug.
      1) La 1669 mart. 12—cînd închină bis. Bărboi din Iaşi — copiii săi spuneau că Bărboi vor. a fost frate cu „moşul" lor Sturza hat. („Arhiva", XI, 1900, p. 430-431). *) Sava, Doc. Orhei, p. 92. 8) Doc. 1642 apr. 7 (ASI, CCCXL/22) şi Doc. agrare, II, p. 93. *) Costin, p. 156. *) Uricarul, IX, p. 143. V. şi D. A. Stourdza, Rigne de M. Stourdza, p. 181, unde se indică printre copii Vasilca şi Alexandra = Preda Palade. La p. 162 se spune că a fost = cu fiica lui Gheorghe Ştefan.
STURZA TODERAŞCO, fiul lui Matei S. m. vist.; frate cu soţia lui Grigore Ghica1, care-1 aduce în Ţ. Rom. (numai în timpul domniilor lui este în sfatul domnesc).
M. căm. (Mold.) 1657 dec. 21; m. spăt. (Ţ. Rom.) 1662 mart.
16—1664 nov. 4; l-a însoţit pe fostul domn în pribegie; f. m. spăt. (Mold.) 1669 mai 5—1671 mart. 10; m. spăt. (Ţ. Rom.) 1672 mart. 16—1673 aug. Is. al sc. domnesc, în lipsa lui Grigore Ghica, 1672 aug. 3—nov. 25 2 şi 1673 8. A fost solul lui Grigore Ghica la Veneţia şi la Vatican 4; tot cumnatul său l-a trimis pe Sturza — numit „generale delle armi" — să-i aducă soţia (fin Italia la 1672 6. împreună cu Ilie Sturza, Toderaşco poseda şi o diplomă de înnobilare din 1679 de la Mihail Apafi I, principele Trans.e.
        *) Istoriile, p. 152. Intr-o scrisoare din 1662 oct. 30, adresată Anei Borne-misza, doamna Ţ. Rom. semnează Maria Sturza (Veress, XI, p. 28 — 29). După cum rezultă dintr-o corespondenţă engleză, Toderaşco se afla la Constantinopol la 1663 febr. 22, unde s-a căsătorit(E. D. Tappe, An english contribution to the biography of Nicolae Milescu, In „Revue des 6tu des roumaines", I, 1953, p. 159). Informaţie de la Paul Cernovodeanu. •) ASB, ms. 256, f. 515; v. şi ms. 479, f. 194. •) Istoriile, p. 152. 4) D. A. Stourdza, Rigne de M. Stourdza, p. 162. •) Hurmuzaki, V/2, p. 127, 134. ') D. A. Stourdza, op. cit., p. 170—172. V. şi scrisoarea sa din 1669 oct. 3 (Veress, XI, p. 115-116).
 Secolul XVn
 445
STURZA ILIE, fiul lui Matei S. vist.; = Safta, fiica lui Toader Petriceico m. vor. 1; cumnat cu Grigore Ghica şi Ştefan Petriceicu. Post. (II ?) 1654 mart. 18; pah. II (şi pah.) 1657 dec. 21—1662 iun. 15; pîrc. O. 1660 ian. 31; fără titlu 1661 mai 10—1662 iul. 9; m. şet. 1666 ian. 30; f. m. cluc. (?) 1667 apr. 20; m. stol. 1667 mai 10—1671 oct.; m. pah. 1673 mart. 4—iun.; ales domn de boieri după domnia lui Gheorghe Duca, deşi nu avea copii, nu a primit domnia, ameninţînd pe boieri că îi pune sub sabie dacă va fi domn2; m. vor. ţ. jos 1676 febr. 28—1678 iun. 20; a emigrat în Trans., unde a obţinut diplomă de înnobilare — împreună cu fratele său Toderaşco m. spăt.—de la Mihail Apafi I 3; f. m. vor.
1680   ian. 9. + ante 1682 oct. 29 4.
       *) RI, 1924, p. 197. *) Kogălniceanu,                   II, p. 8. *) D. A. Stourdza, Rigne
       de M.  Stourdza. p. 163 şi 170-172. *)                  St. doc.. V, p. 93. La 1683 ian. 2
       Safta tşi numea soţul „supremus mareschalcus" (ibid., p. 403); v. şi BCI,
       IV, p. 174.
STURZA CHIKIAC, fiul lui Matei S. vist.1; frate cu Ilie şi Toderaşco S., şi ei mari dregători; = Alexandra, fiica lui Grigore Ureche m. vor. 2 şi cu Aniţa, fiica lui Isar negustorul3, fratele lui Ursachi vist.
Pîrc. H. 1656 apr. 2; pîrc. 1657 nov.; jit. 1657 dec. 8; m. jit.
1658   aug.        6—1659 dec. 8; f. m. jit. (şi jit.) 1661 ian. 28—1673
iun.   15; m. vameş (?)        1673 mart.                          1; m. pah. 1678 ian.       30—
iun.   20; i. m. pah. 1679 febr. 10—1680           oct.                         28; a fost închis
de Gheorghe Duca pentru bani, murind                în                           1682 de „supărul
Ducăi vodă" 4.
Copii: Ion m. jit. (1696—1697), ajuns apoi m. vor.; Sandu m. stol., m. spăt., hat.; Toderaşco com.8; Maria = Ion Buhuş m. log-. □ 1703 mitropolia din Iaşi4; Safta = Matei Filipescu m. stol. din Ţ. Rom. şi cu D. Caramanlîu post.7; Nicolae, Ştefan, Preda, Ioniţă8.
       i) Doc. 1658 iun. 22 (Acad., DCCIII/91). *) La 1670 febr. 15 cei doi se
       Invoiesc să aibă grijă de avere şi de pomană In cazul morţii unuia dintre
       ei (ASB, Doc. mold., 1/24). V. şi Surete. IV. p. 63 — 64, Stoide — Turcu, Doc. din fin. Neamţului sec. XVII, p. 25, Ispisoace, IV/2, p. 156—157, RIR, 1941-1942, p. 417 şi doc. 1660 nov. 22, 1667 iul. 25 etc. (ASB.
       Cetăţuia. XVI/5 şi AN, MMCDLVI/5). *) BCI. IV. p. 176. în „Arhiva",
       1898, p. 235—236 se spune că a fost = Aniţa, fiica lai Lupu Prăjescu
       şi cu fiica Ciolpănesei. *) Kogălniceanu, II. p. 22—23. ‘) Ispisoace, IV/l. p. 71. 75. Surete. IX, p. 184. Neculce, p. 86,  256. De la I. Neculce aflăm
       că Ion şi Sandu Sturza, fiii lui Chiri ac, s-au plrlt In faţa lai Dumitraşco
       vodă Cantacuzino cu o „maştihă" a lor pentru o suină mare de bam rămasă de la tatăl lor. Domnul a aflat „cu mesterşugurili lui" unde erau
 446
 Moldova
       banii şi „i-au luat toţi". Mama vitreagă a lui Ion şi Sandu Sturza s-a dus la Ţarigrad, unde a stat o jumătate de an „ş-au aprins rogojini în cap de l-au pîrît la împăratul pe Dumitraşco vodă", dar „nemică n-au putut face, să isprăvască ceva" (Neculce, p. 86). •) St. doc., XV, p. 172. 7) BCI, IV, p. 174. „I. Neculce", 1922, p. 259-260. 8) St. doc., V, p. 93, XI, p. 281, Doc. agrare, II, p. 135, Doc. bîrl., IV, p. 138 şi D. A. Stourdza, Rigne de M. Stourdza, p. 163—164, 172 şi 181; aci se indică alte două fiice: Angheluşa = Grigore Jora şi Nastasia = Manolachi Hrisoverghi.
STURZA ION, fiul lui Chiriac S. m. pah.1; = fiica lui Ionaş Bucium post.2 şi cu fiica lui Toderaşco Jora slug.3; rudă cu Mihai Racoviţă.
Slug.' II 1693 dec. 3; m. jit. 1696 mai 1—ante 1697 mart. 3; f. m. jit. 1697 mart. 3—1698 febr. 22; serd. 1704 mart. 12; m. stol. 1705 febr.—1707 iul.; m. pah. 1708 mart.—1709 aug. 4*; m. vor. ţ. sus 1709 nov.—1710 febr.; închis de Nicolae Mavrocordat (mart. 1710)6; m. vor. ţ. sus 1710 dec.—1711 iul.; trimis de Dimitrie Cantemir cu pîră la Poartă contra lui Nicolae Mavrocordat6; m. vor. ţ. sus 1717—1720; f. m. vor. 1721 febr. 15. Fiică Maria = Iordache Ruset (Celebiul).
       ») Ispisoace, IV/l, p. 75. 2) RI, 1926, p. 243. 3) Surete, VII, p. CLXXII şi 269. *) St. doc., XVI, p. 109-110. •) Kogălniceanu, II, p. 75. «) Ibid., p. 92.
ŞEPTILICI VASILE, fiul lui Şeptilici1; = Tofana, fiica lui Ion Solomon m. vist. şi strănepoata lui Luca Arbure port.a.
Fără titlu 1609 ian. 28; f. urednic de Suceava 1610 iul. 10; fără titlu 1615 iul. 28; f. m. vătaf 1617 ian. 16; hat. <1620> mai 5—1620 dec. împreună cu Goia post., l-a ucis pe Gaspar Graţiani care se retrăgea spre Polonia (1620); la rîndul său, a fost ucis de Alexandru Iliaş, care i-a aruncat trupul în „ieşitoare"3. A avut un frate, Dumitru m. vătaf4. Copii: Ionaşco, Vasile, Lupu, Gheorghe, Grozava = Nicolae Mogîldea m. pah., Drăguţa şi Ilie, singurul care a ajuns mare dregător; Gheorghe a fost pîrc. H. la 1671 6.
               1) Un Şeptilici — urmaş al lui Şeptilici pîrc. cel ucis de Petru Rareş —
       era armaş în vremea domniei lui Petru Şchiopul, cînd „învăţa" uneori la redactarea documentelor (DIR, XVI/3, p. 370, 371, 412). Un (alt?) Şep-
               tilici arm. II este menţionat la 1619 iul. 28 în Ţ. Rom. la curtea lui
       Gavril Movilă (RA, 1970, nr. 2, p. 563). *) DIR, XVII/2. p. 191, XVII/4, p. 266, XVII/5, p. 317, „Arh. ist.", t. III, 1867, p. 262. După moartea lui Şeptilici, Tofana „a căzut într-o nevoie foarte mare" din cauza lui B. Brutti stol. (doc. 1627 apr. 20, Acad., MCDXCVII/66).
       8) Costin, p. 72. *) DIR, XVII/5, p. 136 şi Doc. bucovinene, III, p. 123.
       6) DIR, XVII/3, p. 200, IV, p. 266, „I. Neculce", 1928, p. 313-314, Hurmuzaki, XV/2, p. 893 şi Doc. Bistriţa, I, p. 37 şi doc. 1637 iun. 6
 Secolul XVII
 447
      (Acad., XLIIT/22). V. şi N. Iorga, O hotărîre a lui Gaspar Graţiaţii pentru hatmanul Şeptilici şi urmaşii lui Arbore (St. doc., XXI, p. 281 — 284) şi notele lui G. Ghibănescu, Ispisoace, VI, partea I. Gheorghe Şeptilici a mers în „Ţara Ungurească" la 1646 să cumpere 100 de boi (Hurmuzaki, XV/2, p. 1156-1157).
ŞEPTILICI ILIE, fiul lui Vasile Ş. hat.1; = Elena, fiica lui Enache Barbălată negustorul din Iaşi 2 şi cu Ana, fiica lui Pătraşco Boul m. spăt. 3; cumnat cu Nicolae Mogîldea m. pah. şi rudă cu Gheorghe Ştefan, care l-a făcut mare dregător.
Fără titlu 1635 oct.—1641 mai 18; port. de Suceava 1643 febr. 17—1645 oct. 20; f. port. 1646 apr. 15; st. C. 1646 sept. 8 —1647; port. S. 1647 iun. 3—1650 mart. 5; fără titlu 1649 mai 23, 1650 ian. 21; f. post. 1651 ian. 21—1652 ian. 22; m. post. 1654 mart. 6—1658 mart. 25; m. vor. ţ. jos 1658 aug. 6—
1659  aug. 5; în relaţii bune cu Gheorghe Ghica, care-1 răsplăteşte pentru slujbă4; hat. 1659 iun. 27—1661 sept. 9; închis de paşa de Silistra în vremea domniei lui Ştefăniţă Lupu 5; m. vor. ţ. sus 1662 ian. 3—oct. 22. + probabil 1662—1663.
Copii: Costin; Ştefan; Maria = Toderaşco Prăjescu m. cluc.; Safta = Iani jit.; Dumitraşco şi Gligoraşco m. pit. (1673) 6.
      !) Doc. 1637 iun. 6 (Acad., XLII1/22). *) Ştefanelli V. T., Doc. din vechiul ocol al C. Lungului şi N. Iorga, „Domnul Enachie Barbă-lată" (RI, II, 1916, p. 80). s) Doc. <1662> şi 1666 mart. 15 (Acad., CXXXVIII/84 şi ms. 628, f. 14 v. — 16). In „I. Neculce", 1931, p. 10 se spune că era fiica lui P. Boul, iar în Surete, XXII, p. 142 numele ei este Anisia Ciudin. *) Doc. bîrl., II, p. 12. s) Costin, p. 198. 8) Doc. agrare, II, p. 94, Doc. bîrl., II, p. 14, St. doc., XVI, p. 200, Surete, XXII, p. 142 şi doc. cit. din 1666 mart. 15. La 1692 se spune că Grigore Şeptilici = Alexandra, sora lui Nicolae Moreanu (Ghibănescu, Ispisoace, IV/2, p. 217). Despre el v. şi C. Andreescu şi C. Stoide, Ştefăniţă Lupu, p. 92 — 93 şi Hurmuzaki, XV/2, p. 1214, 1218 — 1220 passim.
ŞERBU, v. Scărlet Şerbu.
(ŞOLDAN), v. Pătraşco (Şoldan).
ŞOLDAN DUMITRAŞCO, fiul lui Pătraşco Ş. m. log.1 = Safta (Elisafta), fiica lui Caraiman m. pah. şi sora lui Dumitru Buhuş m. vist.2; cumnat cu Coste Băcioc m. vor. şi rudă cu Vasile Lupu, Savin Prăjescu m. vor. şi fam. Ciogolea 3.
Fără titlu 1617 ian. 29, 1620 mart. 13, 1622 ian. 22; m. vătaf Suceava 1622 mai 15, stol. II 1626 mai 31—1628 ian. 13; stol. 1628 ian. 18—mart. 7; pire. N. 1631 mart. 23; stol. 1631 iun. 15; m. stol. 1632 apr. 29—mai 30, aug. 9—sept. 2; m. spăt. 1632 iun.—1634 mart. 18 (e citat concomitent cu ambele titluri); m. vor. ţ. sus 1634 mai 13—1638 febr. 15;m.vor.ţ.jos 1638 mart.
 Moldova
10—1640 mai 8; a fost solul lui Vasile Lupu la Gheorghe Râk6czi I şi a păzit hotarul la Oituz la 16374. + ante 1641 mai 28®. Copii: Vasile m. jit. (1660), Ştefan post. e, Alexandra = Ursachi m. vist.; după moartea tatălui său, Ştefan a fost „apropiat" de casa lui Vasile Lupu, pentru slujba făcută de părintele său, dar a murit tînăr, □ bis. din Dulceşti (1651)7.
       DIR, XVIl/4, p. 90; la 16?2 i se spune Dumitru Pătraşcovici (DIR, XVII/5, p. 132); v. şi DRH, voi. XIX, indice) şi doc. 1637 ian. 27 (Acad., DLXXXIX/25). *) Doc.: 1637 apr. 12 şi mai 4. 1642 mart. 28 şi 1669 nov. 19 (Acad., XLIII/51, Spiridonia—Iaşi, LXIII/9 şi 10, ASB. ms. 579, f. 1 v.). Soţia sa a fost □ la bis. din Dulceşti la 1673 (RI, 1933, p. 203-204 şi M. Costin, Opere, ed. V. A. Urechia, II, p. 594). *) La 1635 apr. 14 era considerat, alături de Savin Prăjescu fi Pătraşco Ciogolea, nepotul lui Balica hat. (BCS, XX/38). V. şi N. Torga, Acte privitoare la sate din ţinutul Dorohoi şi la Şoldan vornicul (St. doc., VII, p. 416- 418). 4) Doc.
       1638 sept. 15 (Veress, X, p. 35 şi 59) şi St. doc., III, p. CLXXXIX, CXCIII.*) Acad., XXXVII/81. •) Doc. 1639 mart. 11 (Acad.. XXXVII/151). 7) Doc. 1642 apr. 5. (Acad., Peceţi, 109), Uricarul, XVI, p. 29 şi M. Costin, Opere, ed. V. A. Urechia, II, p. 595. Un Nicolae Şoldan post. a fost „râdi-că+oriu de răscoală" la 1717 cu cătanele contra lui Mihai Racoviţă (Uricarul,
       III, p. 54).
ŞTEFAN, ridicat „din obiele" de Vasile Lupu 1; = Dafina-Eca-terina, fosta soţie a lui D. Buhuş m. vist. M. arm. 1641 apr. 22, cînd se spune că slujea „din toată inima" lui Vasile Lupu2; pîrc. Soroca (?) 1641 iun. 8; serd. 1653. După ce s-a ridicat împotriva lui Vasile Lupu la 1653, sprijinind pe Gheorghe Ştefan3, domnul l-a ucis, i-aj confiscat averea, numindu-1 „acel cîne neertat"4. Fiica sa, Axinia = Darie Cărăbăţ m. spăt. 6.
      *) Costin, p. 139. *) Sava, Doc. Lăpuşna, p. 53 — 57. 3) St. doc., IV, p. 29 — 30. 4) Doc. 1653 iun. 9 (ASB, ep. Huşi, LXX/9). ®) Sava, op. cit., p. 69.
ŞTEFAN, v. Boul Ştefan, Brăescu Ştefan, Cerchez Ştefan, Frătiţă Ştefan, Miclescu Ştefan, Moimăscu Ştefan, Petriceico Ştefan, Prăjescu Ştefan, Scărlet Ştefan.
ŞTEFAN DUMITRAŞCO, fiul lui Ştefan m. log.1; = Zinica, fiica lui Mogîldea vor.2; nepotul soţiei lui Bilăi m. vor., care era sora tatălui său s.
Fără titlu 1608-1609 — 1619-1620; st. P. 1621 apr. 5; m. vor. ţ. sus 1621 sept. 7; 1622 apr. 1 — 1623 febr. 14; m. vor. ţ. jos 1623 febr. 28—sept. 15; m. log. 1623 nov. 24—1630 oct. 28. A fost locţiitorul lui Miron Bamovschi, împreună cu post. Ionaşco, în aug. 1627 4; sol în Polonia (iun.—aug. 1628 şi ian.—
 Secolul XVII
 449
mart. 1629) 5 şi în Trans.8. A fost unul din cei mai bogaţi oameni ai vremii sale; M. Costin afirmă că „nici o casă aicea în ţară moşii ca acele, ocine, sate, curţi n-au avut"7. + ante 1631 ian. 21 8. Ctitorul bis. din Buciuleşti (unde îşi avea şi curţile) şi al bis. din Rădeana.
Copii: Gheorghe, ajuns m. log. şi domn, Vasile m. vor. şi Grigore ? •.
      ») Doc.: 1611 iun. 25, dec. 1 şi 1627 apr. 20 (DIR, XVII/3, p. 22, 39 şi Acad., MCDXCVII/66). La 1609 iun. 4 i se spune Dumitraşco Ştefanovici (DIR. XVII/2, p. 222). *) Doc. 1627 apr. 20 (DRH, XIX, p. 240 şi Surete,
      XXIV,  p. 203). In pomelnicul de la Bisericani e trecută şi Maria (St. doc.,
      XVI,   p. 239). 8) Surete, XXIV, p. 203 si „I. Neculce", 1930, p. 236. 4) „Anuarul Inst. de ist."—Cluj, 1936-1938,' p. 204-206. 6) Doc. 1628 iun. 23 - aug. 2 şi 1629 ian. 12 - mart. 12 (Surete, XXI, p. 31, Ispisoace, II/2. p. 199, Acad., LXXVII/130 şi CCXX/50, ASB, Bogdana, XIX/l, Biscricani, XII/23-24 şi XIII/18).6) Veress, IX, p. 299. 7) Costin. p. 135. V. şi G. Ghibănescu, Catastiful moşiilor lui Dumitraşcu Ştefan logofăt („T. Codrescu",
      I, nr. 3) şi DRH, voi. XIX, p. 241 — 248 (catastif din 1627 apr. 20). e) Copie Inst. de istorie. •) Ispisoace, 1/2, p. 230, II/l, p. 128, Surete, IX, p. 120, 123, St. doc., V, p. 577 şi doc. 1636 nov. 9 (Spiridonia — Iaşi, XLVIII/4).
ŞTEFAN GHEORGHE, fiul lui Dumitraşco Ş. m. log.1; = Safta, fiica lui Toader Boul vist. 2 şi nepoata lui Cozma Şarpe m. post. din sec. XVI 3; cumnat cu Ştefan Boul m. vor.
Fără titlu (Gheorghiţă) 1631 ian. 26—1632 febr. 7; slug. 1632— 1633; f. slug. 1634 iul. 14; post. 1634 iul. 14—1638 mai 8; fără titlu 1636 nov. 9; post. (III) 1639 febr. 2—4; f. post. 1640 mart. 2; log. III 1640 sept. 19—1645 febr. 10; solul lui Vasile Lupu la nunta lui Gheorghe Râkoczi al II-lea (mart. 1644) 4; m. slug. 1645 iul. 10—1646 nov. 20; solul lui Vasile Lupu la Gheorghe Râkoczi I (nov. 1645, febr. 1646 etc.5); în cursul acestor repetate solii a stabilit relaţii cu Gheorghe Râkoczi I şi o înţelegere contra lui Vasile Lupu; tn. spăt. 1647 febr. 7— 1650 aug. 12; f. m. spăt. 1651 febr. 2; tn. log. 1651 oct. 15— 1653 iun. 8. S-a ridicat împotriva lui Vasile Lupu, sprijinit de Matei Basarab şi Gheorghe Râkoczi al II-lea, şi a devenit domn al Moldovei» (1654—1658).
       *) Surete. IX, p. 123. *) Doc. 1649 dec. 31 şi 1650 febr. 2 (Acad., XLIII/125 şi XXXI/36). I. Neculce afirmă că era o „giuplneasă săracă" (p. 21). *) St. doc., IV, p. 274. «) Veress, X, p. 177-178. *) Ibid., p. 187-188 şi 189, St. doc., IV, p. CCXLIII, 25—26, 232, Costin, p. 135. •) Despre cariera sa de dregător v. şi St. doc., V, p. 573, „Arhiva", II, 1890—1891, p. 83, RI, XII, 1926, p. 229 - 236.
 450
 Moldova
ŞTEFAN (CEAURUL)1 VASILE, fiul lui Dumitraşco Ş. m. log.1 bis; frate cu Gheorghe Ştefan, care-1 face dregător; = Irina, fiica lui Dumitru Buhuş m. vist. 2 şi soră cu doamna Anastasia, soţia lui Gheorghe Duca, care-1 repune în dregătorie.
Fără titlu (mic, Vasilaşco) 1631 ian. 21—1636 nov. 9 (nu apare în doc. în vremea domniei lui Vasile Lupu); hat. 1654 mart. 11 —1658 febr. 27; m. vor. ţ. jos 1658 iun. 1—iul. 11. A plecat cu fratele său din ţară la 16583, ajutîndu-1 în încercările sale de a reocupa tronul, motiv pentru care Gheorghe Ghica i-a confiscat averea4. A rămas cîţiva ani în străinătate; la 1660 dec. 30 se afla în „ţara ungurească", iar la 1661 apr. 14 în „ţara nemţească" 6. întors în Mold. în vremea domniei lui Eustratie Dabija, cînd „şi-au plecat capul la măria sa", iar domnul i-a restituit satele confiscate de Gheorghe Ghica şi Ştefăniţă Lupu 6; f. hat.
1662  nov. 13—1664 ian. 21; m. vor. ţ. sus (el?) 1664 febr. 1,
1666  ian. 12, 1667 mart. 9—1668 dec. 17; m. log. 1673 febr. 22— aug. 19; f. m. log. 1675 febr. 14—1678 sept. 127. ante 1678 dec. 28 8.
Copii: Ileana = Savin Zmucilă banul; Dumitraşco m. log.; o fiică = Vasile Cantacuzino m. vor.9.
      *) Uneori semnează. Ceaurul („Arhiva ist.“, I, 1864, nr. 12, p. 96). »bis) Surete, IX, p. 123 şi doc. 1636 nov. 9 (Spiridonia - Iaşi. XLVIII/4). a) RIR, 1945, p. 47, St. doc., V. p. 32. La 1669 nov. 29 Angheluşa Isăroaia li spune ginere, ceea ce araţi că s-a mai căsătorit o dată (ASB, Sf. Sava, XXVII/19). ») St. doc., V, p. 47. *) Doc. 1659 mai 2, iul. 22 etc. (Sava, Doc. Lăpuşna, p. 80-81, ASB, Bogdana, XXII/l). ») ASB. Caşin, II/3, St. doc., V, p. 38. •) Doc. 1663 ian. 21 (ASB, Bogdana, VII/2). 7) La această dată îşi face diata (ASB. ms. 628, f. 297 v. - 298). ») ASB, BogdanaJ VII/2. Din acest doc. rezultă că soţia sa mai avea alţi doi fii, Vasile ş Gavrilaşco. •) St. doc., V, p. 278. V. şi MM, 1969, nr. 3—4, p. 188, unde se publică inscripţia de pe piatra de mormînt din 1655 a Măriei, fiica lui Vasile Ceaurul şi a Marinei.
ŞTEFAN DUMITRAŞCO (II), fiul lui Vasile Ş.-Ceaurul m. log.1 = Maria, fiica lui Stamatie Hiotul m. post. 2; socrul lui Antioh Cantemir. Cluc. 1678 sept. 12; m. stol. 1688 aug. 11— 1692 iun. 28; m. log. 1693 dec. 8—1694. + de „dub sfrenţit",
1694  *.
Copii: Ecaterina (Catrina) = Antioh Cantemir 4; Vasile stol. = Maria, sora lui Mihai Racoviţă, împotriva căruia s-a ridicat la 1717, sprijinind cătanele austriace venite în Mold., după care a plecat în Trans.5; Constantin post. II (1705) şi Alexandru,
 Secolul XVII
 451
ambii holtei; Ileana = Ion Buhuş m. log.; Smaranda = Ştefan Catargiu; Aniţa = Aslan spăt.6.
      !) St. doc., V. p. 577. 2) Uricarul, XI. p. 218 şi AARMSI, s. II. t. XXXII, p. 4. *) Neculce, p. 121 care afirmi că şi trei feciori i s-au „istovit".
      4) Kogălniceanu, II, p. 42. 5) Uricarul, IX, p. 156, Iulian Marinescu, Un act despre luptele lui Mihai Racoviţă cu imperialii (BCI, VIII, p. 55 — 58); v. şi Uricarul, X, p. 209 — 212. Vasile declara la 1727 că a „tras multă streinătate pentr-alte ţări" (Dcc. agrare, IT, p. 162). După părerea lui N. Iorga, nutrea „pofte de domnie" (RI, 1921, p. 65). ®) St. doc., VI, p. 261, Doc. agrare, II, p. 100—101, de unde rezultă cfl, în urmă cu mulţi ani, Dumitraşco a fost căni. la ocne.
TALPĂ GRIGORE, v. sec. XVI.
TALPĂ IONAŞCO, fiul lui Gavril T. log.; frate cu Grigore T. m. stol.1; ginerele lui Ştefan Tolocico 2. Pîrc. <1591 sept.— 1592 aug.>; slugă domnească 1594 mai 4; pîrc. N. 1601 iun. 5, 1602 dec. 10—1603 mart. 15, 1603 apr. 20 — dec. 15, 1604 mart. 27—1607 iul. 17; m. pah. 1612 sept. 12, 1615 mart. 30—31 (probabil şi între 1612—1615). O fiică a sa = Eremia Brăescu3, bunicul fraţilor Brăescu, dregători la sfîrşitul sec. XVII; o altă fiică Maria = Gheorghe Jora pîrc.
      M DIR, XVII/2, p. 127.2) Doc. 1594 mai 4, cînd cumpără satul Mlinăuţi tDIR, XVI/4, p. 106). 3) Doc. 1642 mart. 15 (Acad., XIII/ 269). Un Ion Talpă era vor. de Cîmpulung la 1638 nov. 23 (Hurmuzaki, XV/2, p. 1052-1053).
TĂLMACI IONAŞCO (Brîncău) fiul lui Vasile Mihăilescu-Tălmaci dregător de Cîmpulung 2; = Iftimia, fiica lui Ştefan Boul m. vor. 3 şi cu Păscălina 4. Rudă cu Gheorghe Ştefan şi cu Al. Buhuş.
Căp. de curteni Putna 1651—1652; a participat la luptele lui Gheorghe Ştefan pentru reocuparea tronului (1659), fiind trimis la cazaci după ajutor5; după eşuarea tentativelor de a reocupa tronul, a plecat din ţară cu fostul domn, stînd „mulţi ai" în ţări străine®; f. com. 1662 mart. 12—apr. 3; pîrc. N. 1662 iun. 6 — nov. 20, 1663 oct. 20; m. pit. 1662 oct. 12 — 1663 ian. 13; a „oştit" doi ani cu Dabija vodă (1663—1664); m. arm. 1665 dec. 4 — ante 1666 aug. 18; f. m. arm. 1666 aug. 18, 1669 febr. 20; m. pit. 1667 iul. 7—1668 febr. 13; serd. 1669 iun. 5—25 7; m. pah. 1670 febr. 2—1671 ian. 14; f. m. pah.
1671   apr. 5; m. stol. (?) 1671 mai 6. în dec. 1671, comandînd 300 de cazaci, angajaţi „cu banii Ducăi vodă", a încercat să
 452
se opună răsculaţilor, dar „giosenii" i-au pus pe fugă şi Tălmaci s-a adăpostit în Ţ. Rom. 8. + ante 1673 febr. 22 9. Fiica sa s-a numit Tudosca 10.
      M Aşa i se spune la 1676 apr. 4 (CI, 1934 — 1936, nr. 2, p. 71). *) Doc. Bistriţa, I. p. 94. Hurmuzaki. XV/2, p. 788 şi „I. Ncculce', 1926-1927, p. 90. Un Toader Tălmaci era pire. R. în timpul domniei lui Ieremia Movilă (DIR. XVI/4. p. 175). ») St. doc., V. p. 584. *) Doc. 1669 febr. 20 (ASB, Sf. Sava, XXXV/23). *) Costin, p. 182-183, 186. •) „I. Neculce", 1928, p. 201 (doc. 1666 febr. 1). 7) Ispisoace, IV/l, p. 34 (e amintită Iftimia serdăroaia). 8) Hurmuzaki, XV/2, p. 1343-1344. •) Ispisoace, III/2, p. 143, St. doc., V, p. 42 — 43. 10) „I. Neculce", 1928, p. 201. Dintr-un doc. din 1688 mart. 8, rezultă că I. Brîncău a înfiat pe Todosica = Anghe-luţă; la această dată se spune că Brîncău fusese rj la m-rea Bogdana (ASB, ms. 1252, f. 152-154).
TEODOSIE, v. Dubău Teodosie.
TOADER, v. Palade Toader, Petriceico Toader, Prăjescu Toader.
TODERAŞCO, v. Cantacuzino Iordache-Toderaşco, Ianovici Toderaşco, Sturza Toderaşco.
TOMA, v. Cantacuzino Toma.
TOMIAC, v. Chicoş Tomiac.
TRIFAN MIHAI = Maria Cazaca, fiica lui Dumitru pîrc., care era fiul lui Văscan Movilă1; rudă cu Ieremia Movilă care-1 face m. post. 1602 iun. 9 — 1603 apr. 20.
      *) DIR, XVII/l, p. 206 şi DRH, voi. XIX, p. 177 şi 247 (doc. 1627, din care rezultă că nu a avut copii, că era rudă cu Miron Bamovschi şi că a fost □ m-rca Iţcani-Suceava.
TUDORI, frate cu Mateiaş Gavrilaş m. log.*. Pîrc. H. 1618 dec. 17—1619 apr. 13, 1624 mart. 15—oct. 24, 1629 nov. 12
—   1631 mai 1, 1632 iun. —sept. 8; f. pîrc. 1635 ian. 25.
      x) ASB, ms. 526, f. 4 v. La 1619 apr. 13, Cîrstina, fosta soţie a lui Gheorghe pîrc. H., socrul lui Ieremia Movilă, îi spune „prieten" (DIR, XVII/4, p. 320).
ŢIFESCU, v. Enache Ilie.
ŢIRA IONAŞCO, probabil fiul lui Simion Ţ. vor., care era cumnatul lui P. Ciogolea log.1; = Nazaria 2. Fără titlu 1640 aug.
 Secolul XVII
 453
2; m. jit. 1658 ian. 23—febr. 13; f. jit. 1660 ian. 24; m. şet.
1662  mart. 12— 1663 iun. 16; f. m. şet. 1667 iun. 22.
      *) DIR, XVII/4. p. 462 şi doc. 1635 mart. 27 (Acad., Pcceti. 71). 2) Doc. 1662 aug. Z (ASB, Prop. statului Mold., XXIX/6).
URECHE NESTOR, v. sec. XVI.
URECHE GRIGORE, fiul lui Nestor U. m. vor.1; = Lupa, fiica lui Voruntar Prăjescu m. com. 2; cumnat cu Toma Cantacuzino m. vor. şi rudă cu fam. Movilă3.
Fără titlu 1610 dec. 21; pleacă cu tatăl său în Polonia, unde rămîne cîţiva ani (1611—1616?); fără titlu 1622 mai 5—1623 mart. 6; log. III 1627 dec. 20; fără titlu 1628 febr. 23—mart. 11; log. III 1628 nov. 24; log. 1628 dec. 11; log. III 1629 iun. 5; f. log. 1631 iun. 15 — 1632 iul. 6; merge cu mai mulţi boieri la Poartă să protesteze contra numirii ca domn a lui Alexandru Iliaş4; m. spăt. 1634 mai 13—1643 ian. 12; m. vor. ţ. jos 1643 febr. 21 — 1646 oct. 12. + ante 1647 mai 3 6. A fost autorul unei cronici a Moldovei ce s-a păstrat cu unele compilaţii. Copii: Vasile spăt. = Aniţa, fiica lui Dumitraşco Drăguţescu, pribeag în Polonia ante 1680 6; Ştefan pah.; Alexandra = Antiohie Costachi aga şi cu Chiriac Sturza 7; Antimia = Alexandru pah. 8.
       !) DIR, XVII/2, p. 337, Costin, p. 58. doc. 1628 febr. 23, 1637 iun. 6 etc. (ASI, CDLVIII/25 şi ASB, Neamţ, XXIII/12). V. şi DRH. voi. XIX, indice. 2) Doc. 1644 ian. 21 (Acad., AN. DCCLXXVII/4) şi I. Tanovi-ceanu, Apucături vechi..., p. 100. 3) P. P. Panaitescu, Influenţa polonă..., p. 77 şi urm. *) Costin, p. 96. 6) „Anuarul Lic. naţional", Iaşi, 1941 — 1942, p. 128-130. ®) Doc. 1660 iul. 18, 1665 ian. 20 (ASB, ms. 645. f. 8 şi Neamţ, LXVIII/4), „I.     Neculce", 1923,   p. 38 şi CI. 1925, nr. 1, p.
       40—41. 7) La    1660 nov. 26 Vasi’aşco îi spune cumnat lui Chiriac Sturza
       (ASB, Cetăţuia, XVI/5). e) Stoide — Turcu, Doc. şi regeşte din ţinutul Neamţ, 1935, p. 23, CI, 1928, nr. 1, p. 40 — 41, Elena Eftimiu, Antimia, fata vornicului Grigore Ureche (RA, II, 1926, nr. 3, p. 370 — 372) şiC. Turcu, Antimiţa, fata cronicarului Ureche, cea în cărţi foarte învăţată („Curentul magazin", I. 1939, p. 23).
URSACHI (Gheorghe Ursu) *, fiul lui Ursachi, de origine greacă; frate probabil cu negustorul Isar 2 şi rudă cu fam. Scărlet; = 1) Ilinca, fiica lui Gheorghe Coci hat. 3; 2) Maria, fiica lui Iordache Cantacuzino m. vist. 4; 3) Alexandra, fiica lui Dumitraşco Şoldan m. vor. 6.
Fără titlu 1659         febr. 1; vist. II  1659           aug. 5; m. vameş 1660
febr. 15 — 1662          oct. 8; m. cluc.  1663          ian. 21 — 1665 mai 25;
 454
m. vist. 1666 ian. 10 — 1669 dec. 25. A fost „fin de cununie" al lui Iliaş Alexandru 6 (amintit adesea în doc., fiind un mare cumpărător de pămînturi); f. m. vist. 1670 iun. 1 — 1673 oct. 11; m. vist. 1674 apr. 30, 1677 nov., 1678 ian. 30 — iun. 30; a condus o solie a lui Antonie Ruset — ruda sa — în Trans. (1676) 7; f. m. vist. 1680 ian. 9 — 1685 dec. 25. A fost „vestit de bogat" 8. A avut un conflict cu negustorul Balaban, în care a intervenit şi Gheorghe Duca, interesat în vînzarea potasei din Mold.; la 1680, Ursachi era dator lui Balaban c. 140 000 taleri ®, pentru care i s-a scos averea la mezat şi a fost întemniţat ; „l-au dezbrăcat cu pielea şi l-au legat la stîlp în ger, fiind iarnă; de la carele, ţiindu-1 un an în temniţă şi bătîndu-1 la talpe, i-au luat 250 pungi de bani"; din pricina aceasta a ologit. Gheorghe Duca dorea să se răzbune pe el şi pentru faptul că fusese pîrîş la mazilirea sa din domnie 10. + ante 1692 febr. 17 11. A fost ctitorul m-rii Precista din Tg. Ocna.
Copii: Dumitraşco m. stol., Safta = Ionaşco (II) Balş m. vor., Catrina = Solomon Costachi m. vor.12. A avut şi o soră, Axana = Frangolea vameşul13 şi un frate, Isar negustorul.
      >) Semneazâ Gheorghe Ursu la 1659 aug. 5 (BCS, 1/198). *) St. doc., IV, p. 618. 9) Doc.: 1661 sept. 15, 1662 mart. 9, 1666 aug. 20 (Surete, XXII, p. 7 — 8, Stoide C., Doc. nemţene de la Dabija vodă, p. 9, Acad., CDXXII/ 102). 4) Doc. bucovinene, Iii, p. 93, „T. Codrescu“, I, 1916, nr. 5, p. 78, Doc. agrare, II, p. 115 şi D. Velciu, „Iordăchioaia vistierniceasa", bunica din spre mamâ a cronicarului Ion Neculce („Rcv. de ist. şi teorie lit.", 1963, nr. 3, p. 449-466). *) „Arh. gen.", II, 1913, p. 98. In St. doc., V, 236, se spune că Alexandra era fiica lui Nic. Ureche. ®) Uricarul, X, p. 214. 7) Veress, XI, p. 171. 8) Kogălniceanu, II, p. 22. V. şi catastiful de satele şi averea sa (BCI, IV, p. 20-33 şi Acad., MCXXIV/15, f. 4-26). •) Hurmuzaki, S. 11/3, p. 137 — 140. Despre procesul său v. N. Bejenaru, Din relaţiile comerciale moldovo*polone în sec. XVII. Procesul vistiernicului moldovean Ursachi cu negustorul polon Balaban („Arhiva", XXXIV, 1927, m. 1, p. 45 — 54). Despre Ursachi v. mai recent Paul Cemovodeanu, An episode of the relations bctween England and Moldavia in 1685 („Revuc roumaine d'histoire", 1969, nr. 3, p. 659 — 671), unde se reproduce o scrisoare a ambasadorului englez la Constantinopol către Constantin vodă Cantemir despre datoriile lui Ursachi. l0) Kogălniceanu, II, p. 22, III, p. 8, Neculce, p. 43. Neculce (cu care era rudă) crede că Gheorghe Duca i-a făcut „strîmbătate", obligîndu-1 s.1 dea 4 — 500 de pungi de bani (p. 81). “) St. doc., XI, p. 54. «) „Arh. Bas.*'. 1934, p. 79 (doc. 1691 mart.
      7) şi S. Zotta, Un proces verbal din 1742 („Arh. gen.", I, 1912, nr. 12, p. 182-196). 1S) St. doc., XI, p. 280-281.
URSACHI DUMITRAŞCO, fiul lui Gheorghe U. m. vist. 1; = Maria, fiica lui Alexandru Buhuş hat. 2; cumnat cu Ştefan Luca m. vist. 3 şi rudă cu Ion Neculce cronicarul.
 Secolul XVII
 455
Fără titlu 1692 iun. 25; persecutat de Constantin Cantemir după moartea lui Miron şi Velicico Costin, a vrut să fugă în Ţ. Rom., fiind însă prins (1693) 4; m. slug. 1693 dec. 8— 1695 iul. 11; f. m. slug. 1700 aug. 28; f. m. stol. 1702 iul. 15; m. stol. 1703 sept. — 1705 febr.; + „înainte de au venit muscalii" (1711) 5, □ m-rea Barnovschi-Iaşi. El este Şoarecele din Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir.
Copii: Vasile (călugărit Varlaam, egumen la m-rea Rîşca), Gheorghe şi Toader6; Vasile era nepotul lui Ioan Neculce7 şi = Maria, fiica lui Antiohie Jora.
      l) BCI, IV, 1925, p. 20, St. doc., V, p. 583. 2) Ibid.. p. 236 şi „Arh. gen.",
      II, 1913, p. 191. 3) Surete. IX. p. 210. *) Kogălniceanu, III, p. 88-89. «) BCI, IV, p. 58. ®) St. doc., V. p. 236, 409, Doc. agrare. II, p. 199. 7) St. doc., III, p. 44.
URSU, v. Bărboi Ursu.
VASILE, v. Bainschi Vasile, Banu Vasile, Cantacuzino Vasile, Costachi Vasile, Gheuca Vasile, Miclescu Vasile, Prăjescu Vasile, Rătundul Vasile, Roşea Vasile, Şeptilici Vasile, Ştefan (Ceaurul) Vasile.
VELICICO, v. Costin Velicico.
VEVELLI, v. Batişte Vevelli.
VEVERIŢĂ GRIGORE şi TOADER, v. sec. XVI.
VÎNCULEŢ IRIMIA = Ilina, sora lui Gheorghiţă Şeptilicil. Vor. de poartă 1636 mart. 23 — 1642 mai 28; solul lui Vasile Lupu în Trans. (1638) 2; m. şet. 1644 iun. 15 — ante 1648 febr. 12; f. m. şet. 1648 febr. 12; m. stol. 1648 mart. 31 — 1649 aug. 16. + ante 1656 ian. 18 3.
      !) Doc. 1656 ian. 18 (ASB, Neamţ, LXVII/11).2) St. doc., III, p. CLXXXIII (i se spune Vinculiţă). 3) Doc. cit. la nota 1.
VOICO, rudă cu Crasnăş m. vist. *. Log. (învaţă la redactarea unor doc.) 1588 mart. 10, 1590 aug. 25 etc.; m. log. 1611 dec. 19—1613 apr. 18; 1615 febr. 6. Copii: Ghedeon şi Alexandra = Vasile Bogza log., cu care a avut pe Lupu Bogza 2.
      !) DIR, XVII/3. p. 128. 2) DIR, XVII/4, p. 398-399 şi doc. 1649 iun. 8 (Copie Inst. de istorie).
VORUNTAR, v. Prăjescu Voruntar.
ZMUCILĂ SAVIN (Smucicîne), fiul lui Stroe spăt.; nepotul lui D. Nacu m. pah.; = Safta, fiica lui Gheorghe Şeptilici log. ;=
 456
Moldova
cu Ileana, fiica lui Vasile Ştefan-Ceaurul m. log.1 şi cu Rubina 2; rudă îndepărtată cu Antioh şi Dimitrie Cantemir.
M. slug. 1678 ian. 30—ante 1679 dec. 25; f. m. slug. 1680 ian. 9; m. med. 1682 — 1684 febr.; a plecat cu Ştefan Petri-ceicu — ruda sa, în Polonia, de unde a revenit cu oaste în dec. 1683 3, îndemnînd pe moldoveni să se ridice contra turcilor „să fărîmăm păgînul să ne răscumpărăm pămîntul nostru" 4; a plecat din nou în Polonia cu Ştefan Petriceicu (mart. 1684) 6; s-a întors apoi în Mold.; m. spăt. 1693 febr. 25; f. m. spăt. st. P.
1696   aug. 1—sept. 15; m. ban 1700 sept.—1706 ian. 13; m. post. 1711. A plecat cu Dimitrie Cantemir în pribegie în Rusia (1711) 6. A fost ctitorul bis. Banu din Iaşi (1705).
Fiul său Grigore spăt. =Teodosia (Tudosca) fiica lui Miron Costin, cu care a avut pe Aniţa = lord. Aslan spăt. II 7. Alţi copii: Gheorghe, Safta şi Dumitru 8.
      !) „Arhiva", III, 1892, p. 343. *) Aceasta a fost □ la 1705 la bis. din Rădeni (Acad., ms. 1580, f. 424). La 1702 nov. 7 se spune că Ene f. hat. era socrul lui Savin (Surele, VIII, p. 4 şi „I. Neculce", 1922, p. 270). s) Neculce, p. 76. 4) I. Tanoviceanu, O scrisoare a boierilor Ilie Moţoc ţi Savin Smucilâ, zis şi Smucictne, cătră clucerul Cantemir din 1683 („Arhiva", VII, 1893, p. 714 — 716). Despre cariera sa politică v. şi G. Ghibănescu, Biserica Banului („Viitorul"-Iaşi, 1 febr. 1902, p. 2—3, 15 febr. 1902, p. 2 — 4 şi 1 — 15 mart. 1902, p. 5 — 7). 5) Neculcc, p. 83. La 1 ian. 1684 a semnat şi el scrisoarea către ţarul Rusiei prin care se cerea sprijin contra turcilor şi domn pe Ştefan Petriceicu (AARMSI, 1912, p. 133).*) Kogălniceanu,
      II, p. 110, Neculce, p. 253. 7) Doc. agrare, II, p. 162, Neculce, p. 196, MM, 1962, p. 603 şi doc. 1708 ian. 10 (Acad., CDLXVIII/31). «) BCMI, 1929, p. 17.
ZOSIN, v. Başotă Zosin.
 t
                                   Redactor: MARCEL POPA Tehnoredactor: CONSTANŢA BRÂNCIU
       Coli tipar: 28,5
       Tiparul executat sub comanda
                                                            nr. 1210
                                        la Întreprinderea poligrafici „13 Decembrie 1918* str. Grigore Alcxandrescu nr. 89—97 Bucureşti,
       Republica Socialişti Rominia